Sunteți pe pagina 1din 187

~1J1rPJl UJ.~~.

REGULI
PENTRU CAMPIONATELE
DE RADIOGONIOMETRIE
DE AMATOR
(text selectiv) dăunătoare integrităţii concuren- operatorii; operatorul şi arbitrul
Radiogoniometria de amator, ţilor sau orice instalaţie care ar respectiv vor fi bine ascunşi şi la
denumită in continuare RGA, putea produce perturbaţii in go- o distanţă apropiată de emiţător.
este o activitate tehnică sportivă niometrarea normală (de exem- O prismă triunghiulară din car-
cuprinsă in limitele serviciului de plu linia electrică de tren, liniile ton, plastic etc. colorată În roşu
amator. Ea cuprinde activitatea de inaltă tensiune, ape, stinci şi alb va fi plasată la o distanţă
de determinare a direcţiei şi des- abrupte vor fi evitate). Un teren de cel mult 2 m de fiecare emiţă­
coperirea emiţătoarelor ascunse, care a mai fost folosit la un con- tor. La fiecare prismă va fi ataşat
construcţia echipamentului co- curs IARU de RGA - internaţio­ sistemul de inregistrare. Prisma
respunzător şi antrenarea amato- nal nu va mai putea fi utilizat. va purta numărul emiţătorului
rilor angajaţi in organizarea Emiţătoarele nu vor fi ampla- respectiv şi banda de frecvenţe
acestui sport şi in alte acţiuni so- sate la mai puţin de 400 m de- pe care se lucrează .
ciale. părtare unul de altul. Cel mai Cinci emiţătoare ascunse vor
Suprafaţa sau terenul pe care apropiat de locul funcţiona in fiecare bandă de
vor avea loc competiţiile trebuie de start cel pu- frecvenţe - de exemplu 3,5 şi
să fie in mare parte impădurită . ţin 750 to- 144 MHz - in următoarea sec-
Diferenţele de nivel nu trebuie să tală venţă temporală:
depăşească 200 m. Organizatorul În - in primul minut: emiţătorul
trebuie să fie prudent În alegerea nr. 1, transmiţind semnalele
terenului şi să aibă În vedere şi MOE;
orice posibilitate care ar putea fi - in minutul doi: emiţătorul

ALMANAH "TEHNIUM" 1989 c;


nr. 2, transmiţind semnalele MOI; pentru ultimul grup de concu- semnată ;
- in minutul trei: emiţătorul renţi a luat sfîrşit. Saliza va ră­ ,Junior" din a doua echipă de-
nr . 3, transmiţind semnalele mine in funcţiune pină ce s-au semnată;
MOS; inapoiat toţi concurenţii. Toate "femeie" din a treia echipă de-
- in minutul patru: emiţătorul emisiunile vor fi inregistrate, semnată ;
nr . 4, transmiţind semnalele pentru control şi in orice alt "veteran" din a patra echipă
MOH; scop, de către societatea organi- desemnată .
- in minutul cinci: emiţătorul zatoare. AI doilea grup care ia startul
nr. S, transmiţind semnalele Operarea şi auzirea tuturor este compus din:
MOS. emiţătoarelor vor fi controlate la ,,senior" din a cincea echipă
Această ordine se va repeta startul fiecărui concurent, folo- desemnată;
după minutul al cincilea cu emi- sindu-se un receptor cu o antenă ,Junior" din a şasea echipă de-
ţătorul nr. 1, care va transmite in nedirecţională . Semnalul de la semnată;
minutul al şaselea ş. a . m . d . fiecare emiţător ascuns va fi au- "femeie" din a şaptea echipă
AI şaselea emiţător, care func- zibil concurentului numai la desemnată;
ţionează ca baliză , va fi amplasat punctul de start. "veteran " din a opta echipă de-
la intrarea in culoarul de sosire. La locul de start al fiecărui semnată ş . a.m . d .
Acest emiţător va transmite sem- concurent, pe un panou, vizibil, Nu se admite startul in două
nalele MO in mod permanent. vor fi afişate următoarele infor- grupe consecutive al unor con-
Emiţătoarele pe 3,S MHz folo- maţii : curenţi din aceeaşi echipă .
sesc emisiuni de tip A lA. a) timpul limită ; in cazul in care numărul con-
Emiţătoarele pe 144 MHz folo- b) frecvenţele emiţătoarelor; curenţilor din fiecare categorie
sesc emisiuni de tip A2A. c) legenda simbolurilor hărţii ; nu este egal, se permite ca ur-
Viteza de transmitere a semna- d) lista startului cu timpul de mătoarele grupe să fie constitu-
leleor va fi cuprinsă intre 8 şi 12 plecare al fiecărui concurent; ite din unul, doi sau trei concu -
cuvinte pe minut (cca 40-60 e) o mostră a prismei şi a dis- renţi .
semne / minut) . pozitivelor de inregistrare. Numărul de start atribuit con-
Toate emiţătoarele lucrind in Numai concurenţii şi oficialii curenţilor de către juriul interna-
banda de 3,S MHz vor folosi autorizaţi pot intra În terenul de ţional va fi valabil pentru ambele
frecvenţe cuprinse intre 3 S10 ş i concurs, cu excepţia locului de competitii , 3,5 şi 144 MHz.
3600 kHz. Toate emiţătoarele lu- aşteptare şi adunare anume de-
crind in banda de 144 MHz vor semnat pentru acele persoane a Clasamente şi diplome
folosi fr~cvenţe intrre 144,SOO şi căror indatorire reclamă acest Clasamentele se vor intocm i
144,8S0 MHz Toate emiţătoarele , lucru . pentru următoarele categorii in-
afară de cel de-al şaselea - ba- Pentru menţinerea legăturii in- dividuale :
liza - , vor emite pe aceeaş i frec- tre locul de start şi sosire şi arbi-
venţă; emiţatorul baliză va func- trii de la emiţătoare organizato- banda 3,5 MHz seniori
ţiona pe o frecvenţă semn ificativ ru l va asigura o "reţea de servi- banda 3,5 MHz juniori
diferită de cea a celorlalte em i ţ ă ­ ciu " folosind radiotelefoane banda 3,5 MHz femei
toare. Stabilitatea frecvenţei va fi adecvate. Reţeaua de serviciu nu banda 3,5 MHz veterani
mai bună sau egală cu O,OS%. va produce perturbaţii in recep-
Puterea de ieşire a emiţătoare­ toarele concurenţilor. banda 144 MHz seniori
lor va fi Între 3 şi S W. Măsurarea timpului limită la banda 144 MHz juniori
GL RGA recomandă ca emiţă­ start şi linia de sosire se va fa ce banda 144 MHz femei
toarele să fie comutate şi cu o acurateţe de o secundă cu banda 144 MHz veterani
manipulate complet automat, de ajutorul cronometrelor mecan ice
exemplu fără să fie asistate de sau electronice. Fiecare concu- Pentru echipe, se vor intocmi
vreun operator. rent va avea posibilitatea să-şi clasamente similare.
GL RGA recomandă, de ase- verifice timpul inregistrat de el Clasamentul pe echipe se va
menea, ca la fiecare loc de cu cel notat de arbitru . face dacă există cel puţin trei
transmitere să existe cite un Pe durata fiecărei competiţii echipe Într-o categorie individu -
emiţător de rezervă care să societatea organizat oare va asi- ală de competiţii.
poată fi instalat şi pus imediat În gura permanenţa unui serviciu LOCUl unUi concurent Ointr-o
funcţiun e În cazul defectării emi- medical. Un post de prim-ajutor categorie depinde de timpul pe
ţătorului principal. va_fi instalat Iingă linia de sosire. care l-a realizat in concurs. Cel
Dacă toate emiţătoarele sînt In timpul concursului, precum mai mic timp va reveni primului
comutate secvenţial cu ajuto rul şi 24 ore inainte de inceperea lui , clasat. Concurenţii care vor găsi
unui ceas, atunci nu este permis concurenţii nu vor consuma dro- toate emiţătoarele vor fi clasaţi
să existe diferenţe mai mari de guri care ar putea să afecteze primii , apoi cei care nu au găsit
cinci secunde intre perioadele de performanţele lor. Juriul interna- un emiţător etc . Concurenţii care
transmitere. ţional este imputernicit să orga- nu au găsit nici un emiţător sau
Antena fiecărui emiţător tre- nizeze controale medicale inopi- au depăşit timpul limită nu vor fi
buie să asigure o diagramă de nate inainte sau după concurs. clasificaţi.
radiaţie omnidirecţională in plan Succesiunea la start a unei Locul ocupat de o echipă la
orizontal. Se vor folosi polariza- echipe va fi hotărită de conducă­ fiecare categorie va depinde de
rea verticală in banda de 3,S torul echipei şi anunţată juriului suma timpilor celor mai buni doi
MHz şi polarizarea orizontală În internaţional cu 24 ore inainte de membri ai echipei clasificaţi cu
banda de 144 MHz. inceperea concursului. Organiza- scorul cel mai bun din seria res-
Emisiunile vor incepe imediat torul va intocmi lista de start şi pectivă . La inceput vor fi clasifi-
după ce toate receptoarele au va atribui numerele de start con- cate echipele ai căror c oncurenţi
fost colectate la locul startului. curenţilor . au descoperit toate emiţătoarele ,
Emisiunile tuturor emiţătoarelor Primul grup care ia startul este apoi cele care nu au găsit un
- in afară de baliză - vor Înceta compus din : erT]iţător ş . a . m.d.
imediat după ce timpul limită "senior" din prima echipă de- In eventualitatea că doi sau

b ALMANAH "TEHNIUM" 1989


mai mulţi Concurenţi sau echipe goriei sale de participare, el sau lungime. Timpul final al concu-
au rezultate egale, ei vor împărţi ea va alerga spre punctul de so- rentului va fi măsurat la linia de
locul respectiv. sire ajutindu-se de hartă şi de sosire de la capătul culoarului de
La sosirea concurenţilor la 10- semnalele emiţătorului baliză . sosire şi acest timp va fi anu"ţat
rul de desfăşurare al concursu- Emiţătorul baliză nu este obliga- imediat. După trecerea liniei de
lui , vor depune receptoarele lor toriu de descoperit şi nu este ne- sosire, concurentul va inmina ar-
la locul indicat de arbitru. Emiţă­ cesară marcarea descoperirii lui bitrului tichetul de start şi numă­
toarele ascunse nu vor funcţiona pe tichetul de start al concuren- rul său de start. Pierderea tiche-
pină cind nu se vor colecta re- tului. tului de start sau a numărului de
ceptoarele concurenţilor. Ajungind in zona emiţătorului start poate duce la descalificarea
Conrurenţii vor primi recep- baliză, concurentul va intra şi concurentului.
toarele lor, harta şi tichetul de alerga prin culoarul de sosire, inceputul şi sfîrşitul coridoru-
start cu zece minute inaintea care va avea intre 50 şi 100 m lui trebuie să fie bine marcate.
propriului start.
Concurenţii vor incepe căuta­
rea emiţătoarelor ascunse, in
grupuri de cite patru. Aceste
grupuri vor incepe recepţia (cău­
tarea) la intervale de cinci mi-
MEMORATOR . . . . . . . . . . . . . .. .
nute. Fiecare grup va lua startul
cu un minut inainte de intrarea
in emisie a primului emiţător.

MMC 34 V341
Fiecare grup va fi compus din
un senior, un junior, un veteran
şi O femeie. Fiecare persoană din
grup trebuie să facă parte din
echipe diferite.
Grupul de lucru RGA reco-
mandă societăţii organizatoare Circuitele MMC 3401341 sint regis- MMC 341 pentru conectarea in C8S-
să prevadă două culoare (cori- tre de aproximatii succesive ,~' 1'> c, dă .
doare) de start. Fiecare ,.culoar biti, care asigură logica de co Ifrol ŞI
de start" poate avea intre 50 şi zona de numărare necesare u ui 's- :;o mertor AlO de 16 biti in regim
tem de conversie analog-dig i Iă u d conversie continuă (fig. 1)
250 m lungime. Capătul fiecărui aproximatii succesive. ~ primul registru este trunchiat la 4
culoar nu va fi vizibil din punctul Caracteristici : b' (Q3 conectat la FF)
de plecare al respectivului culoar • functionare sincronă, ac t ranzitia intre registre nu pro-
şi nici din punctul celuilalt cu-o pe front pozitiv al e intreruperi la ieşirea SOUT.
loar. Un culoar va fi folosit pen- • ieşiri CMOS standard
tru plecarea seniorilor şi femei- • alimentare dintr-o singure sursă o nvertor AlO de 16 biti controlat
lor, iar celălalt pentru plecarea de alimentare
~,

er n (fig. 2)
• ieşire serială r egistrul trunchiat este initiat de
juniori lor şi veteranilor. n alul SC
• intrare de trunchiere (
Cu toate acestea, dacă confi- MMC 340 pentru scurtarea dimensiu- • registrul de extensie este initiat
guraţia terenului de concurs nu nii registrului de semnalul EOC al primului registru.
permite instalarea a două cu- • intrare de reset Qeneral (MR) -
loare, societatea organizatoare
poate instala un singur culoar
care va fi folosit de toţi concu-
renţii.
La comanda arbitrului de start,
concurenţii vor alerga de-a lun-
gul coridorului. Cind concuren-
tul a ajuns la capătul coridorului
el sau ea va porni receptorul şi
va incepe căutarea emiţătoarelor
ascunse.
Căutarea emiţătoarelor se va
face astfel:
seniorii vor căuta toate cele
cinci emiţătoare;
juniorii nu vor căuta emiţătorul 1
nr. 3;
femeile nu vor căuta emiţătorul
nr. 4;
veteranii nu vor căuta emiţăto­
rul nr. 5.
Ordinea de descoperire a emi-
ţătoareior este la libera alegere a
concurenţi lor. •
Descoperirea fiecărui emiţător
va fi inregistrată pe tichetul de
start al concurent ului cu ajutorul
u nui dispozitiv de inregistrare
ataşat prismei.
Cind concurentul a descoperit
toate emiţăto81ele necesare cate-

ALMANAH "TEHNIUM" 1989 ?


CALIN STANCULESCU a radioamatorilor, pentru creaţia tare sint conduse de radioama-
tehnico-ştiinţifică se traduc aici, tori competenţi, cu experienţă şi
De la infiinţarea Radioclubului la Y09KPM, in sporirea număru­ talent didactic, cum ar fi Dumitru
Y09KPM se vor implini, .nu peste lui de radioamatori clasificaţi Soare Y09DIA, Ion Tudorache
multă vreme, 25 de ani. In curind (astăzi peste 150, in urmă cu pu- Y09FET, Cezar Coatu Y09CUF,
deci, radioamatorii din Alexan- ţini ani doar ciţiva), in realizarea Ioan Fedeleş şi Dorin Mocanu.
dria vor sărbători un frumos jubi- de aparatură electronică de emi- Printre iniţiativele radioamato-
leu, astăzi radioclubul judeţean sie-recepţie, in frumoasele rezul- rilor din Alexandria merită a fi
- Y09KPM devenind locul obiş­ tate obţinute la concursuri naţio­ consemnate organizarea Cupei
nuit de intilnire al pasionaţilor nale şi internaţionale, în numărul Teleorman (în acest an ajunsă la
practicanţi ai unuia dintre cele mare de diplome româneşti şi de cea de-a 8-a ediţie, cu peste 140
mai frumoase sporturi tehnico-a- peste hotare obţinute de radio.a- de participanţi din toate judeţele
plicative. matorii din oraşul aşezat pe riul ţării) , Expoziţia anuală a realiză­
Preocupările constante pentru Vedea. rilor tehnice, la care participă şi
popularizarea radioamatorismu- Cursurile de iniţiere in traficul cei mai tineri radioamatori -
lui in rindurile tinerei generaţii, radio, de învăţare a telegrafiei , pionierii (Expo Tehnica Teleor-
pentru o pregătire de inalt nivel de depanare a aparaturii din do- man) , Concursul de telegrafie

ALMANAH .. TEHNIUM" 1989


ROMÂNIA

C.J.E.F.S TELEORIA. COMISIA JUDETEANA DE RADIOAMATORISM


ALEXANDRIA 150

..,
DIPLOMA JUBILIARA
CLASA __ ....._

!taţie.i de. I-tLditJ-wnatlJ.f-i


Af- ........................... .
tJ-f2e.f- al v- ................................................ ... eaf-e. a f-e.ali~at un.
n.umăf- de. _................ f2un.ete. eu Jlatii f-aditJ-amattJ-ţ(i din. de.
muftieif2iul c!lle.;ean.dţ(ia ţi 'ilLde.ţlLl ue.le.tJ-ţ(fltan. în. b-anda
de. ..................... JftJu ?-. eu tJ-ea~ia an.itJ-e.ţ(.Lăf-ii a 150 de. ani de.

alalaf-e. dtJ-eLurLe.n.taţ(ă a mun.ieipJului c!lle.~an.df-ia.


J}ltJ-d de. lueţ(u ....................................................

PREŞEDINTE C.J.E.F.S. SECRETAR AL COMISIEI


JUD. DE RADIOAMATORISM

Nr .... ..... DATA

etc. Locurile fruntaşe obţinute la şeful radioclubului, un autentic ale radloamatorllor din intreaga
Concursul republican de creaţie animator al radioamatorismului, tară."
tehnică (Marin Badea Y09DHY un dinamic ,,sufletist" care a După cum afirma şi tovarăşul
şi Dumitru Soare Y09DIA .cu contribuit efectiv in ultimii ani la Horia Cloabă, preşedintele Con-
transceiver pentru toate benZile, afirmarea sportului pe unde in siliului judeţean pentru educaţie
Virgil Liteanu, Y09SU pentru re- spaţiul municipiului Alexandria, fizică şi sport Teleorman, ,,rezul-
ducerea cheltuielilor valutare cu atestat documentar in urmă cu tatele muncII radloamatorllor se
realizarea unui echipament cu 154 de ani. constituie intr-un argument ex-
memorii EPROM), tocurile frun- "Printre proiectele Imediate ale trem de elocvent al Implementă­
taşe ocupate in concursul dotat radloamatorllor din Alexandria, rII educatiei tehnice in formarea
cu Cupa U.T.C. Ia radioamato- ne spunea tovarăşul Florea Ao- tinerei generatII, in familiarizarea
rism (de către staţiile Y09KPM, rescu, şeful radioclubului jude- el cu cele mal noi cuceriri ale re-
Y09DHZ, Y09KXD), realizarea ţean. se numără participarea la volutiei tehnlco-,tllntlflce, cu
prin autodotare a aparaturii de concursurile de unde scurte ,1 efecte benefice In orientarea
emisie-recepţie, alimentatoare, ultrascurte ale R.S.R., organiza- profesională, In pregătirea pen-
etaje finale de putere, rea expozitiei anuale de creatie tru muncă ,1 vlati, in pregătirea
frecvenţmetre (autori: Florea Flo- tehnică, unde vor fi prezentate tineretului pentru apărarea pa-
rescu Y09BVG, Ion Popa cele mal noi realizări in domeniul triei".
Y09CXA, V. Liteanu Y09SU, aparaturll de emisie-receptie, Dacă rindurile de mai sus n-au
Nicolae Bunescu Y09DBC) oferă participarea la Campionatul re- putut schiţa decit extrem de suc-
coordonatele activităţii susţinute publican de creatie tehnică ,1 la cint citeva din coordonatele
aici de radioamatorii teleormă­ Simpozionul national al radios- muncii depuse cu pasiune de ra-
neRi, mobilizaţi de exe":!plul matorllor de la Constanta ,~ de dioamatorii din Alexandria, re-
muncii depuse cu pasiune ŞI per- ce nu, organizarea la Alexandria, zultatele lor viitoare, sintem si-
severenţă, cu dăruire şi compe- In vIItorul apropiat, a acestor guri, ne vor oferi certitudinea şi
tenţă de către Florea Florescu, două mari manifestAri nationale prilejul unei reveniri.

ALMANAH .. TEHNIUM" 1989


IJlDllIBll:ZlTIlAIZ
lllBTJlIILI
GAME DE PRE Ţ
UNDE
SONG 2 610 Iei
Magazinele de specialitale ale comertului GAMMA 1 341 iei
de staI vă oferă un sOr1iment larg de radi o- SOLO 100 2 37 1 Iei
recept oare portabile. SOLO 300 3 685 le.
De d imensiuni Si greutate reduse. cu un SOLO 500 4 88519'
consum mic de energ ie elect rică , radio re- DERBY 2 450 le,
cepto arele portabile perm it aud ierea in bune GLORIA 5 1 382 lei
condiţii a programelor radiodifuzate, dato- DUD 2 600 lei
rită calitătilor tehnice de care d ispun : sensi- TQP 1 341 Iei
bilitate, selectivÎtate, claritale. RIC 1 15919'
JUNIOR 1 335191

.pentru autoturisme vă recomandăm ra -


dioreceplorul LIRA cu 3 game de undă la
preţul de 1 330 lei, cu antenă .

AL ..... NAH "TEHNIUM " " "


PENTRU TINERII DIN AGRICULTURĂ

VOPSIREA
Yo~ flbNkw ..te o ......
n6dn .ntun.ti c . . . . 1.....
grMd per1<tet '" apeciftc:ul pNO-
CU COLORANŢI
rupirllor goepocIlrefll.
U not In 1-1 Bllti o toerte
MChe Iraclt" a ,.bottwul cu bu-
NATURALI
rui«lIM. practlcM de MCOM In
mediul rural. "In", el fiind

...
tI'.,...m... cln ~.". In geM-
" In Chlmllt DAN 1. SERACU

ti a'.turi practice. c..


ricolul praunl Incen::im
ai dim arnatorllOl' ca... I_,*,a
pot It
aprolund* prin .tudl ..... uite-
rto-ri a cirtllol' apirute In .eHI
oblln nuante tot mai inchise

VOPSI REA iN PORTOCALIU


Vo~r •• ftbrelor vegegl. cu
scoate, se scutură de lIori, du pă
care se introduce intr-o apă in
c ar e s· au pus lIori proaspete de
sâpunel, care lace o spumă ce
.IiI"'"
dom.., .... (de .xemplu, dr. In~
B Mei ,1 6r. Ing. "',g.
rl!ta Tomncu : MVopIJlul tradll!:l0-
~-
Se fierb in apă cojil. uscat. de
curăţă eventualele pete lisate de
lIoriie din baie in tim pul vops iru ,
n81 " moOefn In gospodif M, la mai multe cepe. pîni la obti- apoi se usuci
Ed. Car.. , Colectia C.'eidoaeop, nerea nuantei donte (se face
19fM). pr o bă de cu l oare) , apoi se stre-
VOPSIREA IN GALBEN
coara, in soluţia caldă se Intro-
VOPS!REA iN ROŞU duce ma ter ialul inmuiat anterior Vope,lr.a 1lne4 cu dud
Vos-Ir •• fibreiOf In ro,u palid cu in apă rece ,1 stOfs blOe Se lasa Frunzele proaspete de dud se
lco«1i • prun l a cald r.ini la obtinerea nuantel li erb in apă pini nnulta o solutie
dorite. n continuare, matenalul col ora t ă intens in !ilaloon. Se
Se lierbe co aja de prun in apă se introduce in ap A cu olet. se strecoară , iar in soluţia cal dă se
pină 'a colorarea in mtensitate limpezeşte in mai multe .pe Si se Introduce materialul. Se ţine la
maximti a solulia. . Solulla fler- usuci. Se oblin diferite nuante cald pîni la obţinerea nuantel
bin'e se decanl.azi , se dizolvă de portocaliu, in functie de con· dorite. după care se clăteşte ŞI
in ea p iatra acra şi se introduce centratia decoctuiUi ŞI timpul de se usucă.
materi alul. care se IIet' be pină se tratamen t,
colo r.ala la Intensitatea dorită , fibrelor Nturale cu
după care se clăteşte in mai
multe ape şi se Iasă la uscat.
Vo,.lr •• IIMI eu drobtti ,1 'o- ",O<Vope,lre.
"" Plan tele De alior (partea se·

Vopalr..
VOPSIRE'" iN CA.RAMIZIU
ftbrelOf
cirimlz:lu cu arin
Ino....... Florile de dro biti si sOI/iri se
usuca bine la umbri , după care
158 Ireaeă intre palme pentru a se
flani) sau frunzele, reco ltate in
mai, se fierb in apă p ină rezultă
o sol u ţie Intens colorată in gal-
obţine o pulbere cit mal lini , ben . Se st recoari . In soluţi a
Scoar1a de arin, jupuită de pe care se lierbe in apă pini la obtl· caldă se introduce materialul, se
ramu r i, se fierbe in apă pină la nerea unei soluţii in tens colora te mentine la cald p i n ă la obtinerea
obţi nerea intensităţii fl'll'Jl lme, in in g alben , se st recoară p r in cu lorii dorite, după care se cl ă­
solu ţ ia caldă, strecurat ă se ir-tro- pinza sau tifon dublu, c are se teşte şi se usucă .
duce materialul şi se Iad să se stoarce. In soluţia cal dă se di-
răceasci. se face proba de cu- wlvi piatră aai si se introduce Vope,lr.. fibreior natural. cu
l oare. Dacă după uscare .ntlo- lina. Se Iasă la cald timp de o zi, pi pidle
nul nu este su ficient de colorat. ·~ uPă c ar e se c l At~ te si se
se contmuă incălzirea soluţiei us u că. Planta intr.agă. cu rădăcini ,
pină la obţi nerea i nten sităţii d0- se l ierbe in apă p ină la obtinerea
rite (nu se fierbe!) , după care se VopMr.. ftbrelor natural. cu culorii dor ite. In solutie str ecu-
clăteşte şi se usuci. aipune4 .. lunita-. ratii se introduce materialul şi se
Iasă pină la intensitatea doriti de
VopM'" tina cu arin notgru Florile ce lor două plan te se culoare, după ca re se clăteşte si
usucă bine la sOllre, după care se usucă.
Scoarţa de arin se fierbe in se introduc I n api rece si se Ia să
apă , pină la colorarea acestei a la macera! timp de $8se ore. se Vope,lr.. fitw.lor naturale cu
din urmi la intensitatea maximA. scot , se usucă la aoar. si se re- lcumpl.
După str&curare, se pune mate- pun in soluţia galbenă , care se
rialul in soluţia c aldă şi se ţi ne la !lerbe bine. De la inceputu l fiar- Ramurile decojite se taie in
6O"C p ină la o btinerea nuanţei berii se introduce piatri acra, se buciti mici si se fierb in apă p ină
dorite, se spală In mai multe ape amesteci pentru dizolvare, dupi la colorarea soluţiei in galben la
şi se usucă. Cu lunpirea timpului care se Introduce şi materialul. intensi tatea maximă . Se stre-
de mentinere a !inel in soluţie se se fierbe 90-120 minule, se coara solutia, se d i zolvă in ea

ALMANAH ~TEHNIUM ~ 1"9 ···1 ···1


PENTRU TINERII DIN AGRICULTURA

piatri lai $1 se introduce mate- uşoară răcire. plantele se Ireaei bine. In soluţia caldă se dizolyi
rialul. Se ,.... să stea la cald aJ mina pentru a se extrage tot pietră acri. se introduce lina. se
pină 'a oblinerea nuanţei dorite, colorantul ,1 se strecoari. In s0- di un clocot ,1 se lui la cald
dupA c •• se cliteşte C\j lIPi ,1 luţie limpede se dizOlyă piatri plnă la colorare In nuanta dorită ,
se usucA. acră ,i 18 introduce materialuL dupli care se clăteşte ,1
se
Yopg. " ....01'
.01
IIM.... cu
Se lasi 1. cald pini la obllnerea
nuanlel dorite, dupli care se clă­
teşte ,1
se usuc':.
usucă .

YOPStREA IN flEGRU
VO,,*" line' cu COfft
Florile uscate la umbri se fierb
In cantitate mare cu api, plnă 1, eoarncMe bine coapte se fierb
obţinerea unei soIulii cokJrate la in apă pină la colorarea la maxl-
maximum. După strecura re. in Se liefbe coajă de mAr dom.- mym a soluţiei , dupi c are se
solulia caldă se introduce mate- IIc pinA la oblinefe. unel solulii strecoară . In solulia caldă se dl-
rialul , se dă un c l ocot " se lasi galbene de intensitate rT\8.)[ l mă . zolYi pialră acră $1 se introduce
la cald pină la ob1inerea intensl- După strecurare . se dizOlyă pia- lina, dupi care se amestec! bine
tiţii dorite, apoi se cliteşle cu tră acră ,i se Introduce alba- ,1 se lasi pini a doua zi (2. de
apă şi se usuci. trealA plnă la obţ inerea culorii ore). In continuare, lina se cii-
dorite (se face o prQbi). Se in- taşte cu apă , i se usucă.
VOPSIRE'" fN CREM troduce materialul ~ se menline
Yo.-t,.. fltw.tor "M""". "-
cnm-p .... tuml~ cu brlndu ..
baia la cald pini la oblinerea In-
tens lliţli dorite, după c.,e se
vo....... linel aJ coti • nuci
clăteşte ,i se usucă. GioeceMI Yef"Zi se fierb in apl!
Florile proaspăt culese sau us- indoită cu bar, timp de 30 de
cate se zdrobesc, după c ..e se VQPStREA IN ALBASTRU minute. după c.e s e slrecoară .
lierb o ori in apă ,i se str9C08fi. VOpllree linel .. bumbaculul In soluţia caldă se introduce line,
In solulia caldA se adaugă zeamă aJ lopor..' inmuiaIă In prealabil in bor" $i
de varzi (moare) călduţj (30" CI. se fierbe timp de 30 de minute.
după care se introduce materia- Petal"e. in cantitate mare. se după c are se clit",le , 1 se
lui şi se line 'a cald timp de 30 lIerb in apă , plni la obţi nefea usuci .
de minute. In linal, materialul se unel Intensităţi maxime de cu-
clăteşte , 1 se usuci. loare. Se dizolYi piatri acră , la
cald, se amesteci bine , i cind
VOPSIRE'" iN RUQINIU solulia deyine albastri ca stinje-
,,.
Vo!»" •• l!net cu tap.... cucu- nelul se Introduc e materialul,
după c are se fierbe plnă la obţi­
Partea aeriană • , OYirfului se
usucă bine. după care se intro-
nerea nuanţei dorite. In continu- duce in apA rece, se adaugă
Planla intreagă , liră rid ăci ni , are materialul se cl ăteşte ,i se scoar\8 de mir (domeslic sau
se fi8l"be in apă pini cind soIulia usuc ă la umbră. pădureI) ,1se lasi si stea pini
nu se mai colorează , dupl! care Cu oarecare precaulll se poate la obţinerea nuanlei dor ite. Se
se strecoară. In soluţi a caldă se yo psl ,i inul sau cTnepa. făcind introduce un cui de fier " se
pune piatrA acrA, iar după dizol- probe de c uloare. dar metoda se fierbe. Se decanteazi sau stre-
yare se inlroduce matMialul care pretează in primul rind bomba- coară sol uţi a, se adaugă piatra
se ţ ine la c ald plnă la obţinerea aJJui. cind se o bllne un albastru acri, Iar du pă dizo lyarea aces-
nua n ţe i dorite. La slir,it, materia- pastela!. teia se Introduc e materialul, care
lul se clăteşte cu apă ,i se se line la cald pină la obllnerea
usucă. V0r,:lru IInrtI .. bumbKului nuanţei dorite. La sfi~iI , materia-
aJ y 0f8'I. lul se spalA $i se usucă.
,,.
VOpll,.. flbrefor natur•• cu , ...
Solulia băii se prepară ca la Vo.-Jrea "bretor Y81I8lala cu arin
~D_

YOpsirea cu topora,1. In solulla


Rădăc i na spălată bine se mA- cu petale ~ piatri a cră . de c u-
runţeşte ,i se
pisează Intr-un loarea stinjenelulul, se introduce Scoarţa de zarzir ( 1 kg/8-1 0 I
mojar. du pă care se fiMba În apl! materialu l, se di In c locot. du pi apă ) lAIati in buc ăli , împreun ă
2-3 ore ,1 se strecoară . In solu- care se pune yasul la rAcoare 2-3 pumni de fruCle de arin (Ia
lia c aldă se dizolyă 2-2,5 g pia- pină la colorarea materialului In aceea$1 cantitate de apă) se fierb
tră acrill. se introduce matefiaJul n uanta dOrită. Materialul apoi se timp de 2-3 ore , p ină la colora-
. -5 I sol uţie/kg malerial) , 1 se clăteşte cu apă $1 se usucA la rea solu ţi ei In roş u la intensitatea
1lerbe 2-3 ore, dup ă care se clă­
teş te ,i se usuci.
umbră. max imă. Se di zolyA 250--300 9
calaican " se Introduce materia-
VQPSIREA iN VIOLET lul, iar fierberea se conti nuA Incă
VOPSIREA IN VERDE Vopalru 11'* cu boz 150 de minute. Din cind in cînd.
VOpllf.. flbNtor natur.. aJ materialul se scoate din baie
a1n ti nuc Fructele de boz se sfărîmA (penlru aeris ire) . Se repetă o pe-
ScoWta ae pe creng ile de ar in bine intr-\ln moj. , după care se ralla de 3-4 ori In timpul fierbe-
,i frunzele proaspete de nuc se lierb in api pină la oblinerea in- ri i. Cind s-a ajuns la intensitate a
fierb in api pin' la intensitatea tensităl1i maxime , i se strecoară doriti, se clăteş te cu api " se
maximi a s o lu lie l. După o În s Acylel. c are apoi se stoarce usuci.

,"1 2 ALMANAH ~TEHNIU"" 188'


AJUTORUL

ALMANAH MTEHNIUM M
1989 ··1-:
GALfON Jt lll- 1600
CRISTlAN CRAclUNOIU

Construcl la unei nave de


."oe,/oata fi licuti cu o dotare
tehnic minimă . Nu ne trebuie
decit un ferăstrău . un cuii! sau
citeva dâJţi. hirtie sticlată . citeva
tuburi de tempera ,1 un petic de
pinză aibă. Un ac cu ali. o pa-
pioti neagră , o bucati de scîn-
dură şi multă ... ră bdare . Rezulta-
lele vor fi pe măsura acesteia d in
u rmă .
Pentru con fecl ionatea cOf pul ui
ne alegem o scari de luc ru. Vii
r ecomandăm mărimea din alma-
nah sau dublul ei. DupA ca el(-
tr.pem contur ul corpu lui in cele
Ir81 vederi, alegem o bu cată de
lemn de lei sau chiar brad de
măr ime convenabilă . Trasăm pe
bloc, cu ajuloru l indigoului,
lorma cor pului şi o decupăm cu
aj utorul unui ferăstrău . AjuSI ăm
cu ajutorul unui f.Ş pe! Si refa-
cem trasa/ul , marcind pozilia
coastelor. Cu aju torul unui loar-
fece decupăm şabloane din car·
Io n cu torma corpului , i trecem
la moaelare cu o dal tă . O dată
obtinuta torma corpului, t i nisăm
cu ajutorul unei bu c ati de hirtie
sticlata.
lăcu i m cu lac nitro sau cu
em.iIitA. N....omodeli,tii incepi·
tori vor tin isa ,i ... or .daug. dela·
Uile exterioare ale corpuluI. Cei
a.... nsall vor trece la decuparea
din furnir a unor Iile de 2 mm li ·
tlme , 1 ... or acoperi intregul corp.
După lipire ,i uscare se conIac-
ţlooe azi detaliile exterioare , i se
lipesc pe corp.
Puntile se confectioneazA so-
paral. Ele se traseaza ,i se aco--
pera Iau c u lile de furnir sau pur
,1 simplu se desen eazi cu tu ş
negru pentru a imita scifldurile
reale. Este metoda cea mal uzu-
ală pentru incepatorI. Ele nu vor
li lipite decit după ce se face
vopsirea finalA. Pentru a evita
aparitia unor pete, dar $i pentru
a lucr. cu adezivi u$Ol" de gasit,
vi recoman dăm utilizarea arace-
tulu l. După uscare, acesta nu
Iasă urme ş i locul poate li bine
acoperit cu lempera.
Atentie! La prepararea CUlori--
lor ... A recomandăm sA introdu·
,\
',. •
coţ i in tempera $1 pUlin aracet di·
luat. Astfel se asigu ră O bună

"l Y ALMANAH RTEHNIUM M 1989


aderenlă a cu lorU pe supralala man8'lrele slm de două Ieluu: d io cozile uoor pensule ... echl
lemoului. cele fixe. care as igură r igiditatea uu d in baghete de tei rotunji le.
Vo lumul cel mai mare de calargelor. şi cele mobile, utili- Fiecare catarg se co mpune,
mut'ICă il necesitA realizarea ... ela- zate penlru aCl looarea di... erselor după cum se poate obser'la In
turU. ~otru a o execu ta cit de ... ete. p lanuri, din cel pulin dOuă bu căl1
cit corect . ... a trebu i sA şt im d Cetar gele se ... or confecUol'\I. distincte. La îmbinarea lor se
montează cIte o mid platformă
de formă rotundă (gabie). Cl ta,-
gele pot fl cotorate cu tuş sau
tempera galben. Vergile se con-
fectlOnează In aceiaş i fet .
Velete sint albe. le putem da
un aer de epocă dacă le fierbem
in zeamă de zai de la o cafea , .
centă sau ceai. După uscate se
apretează uşor şi se calci. Se
trag li ghele la maş ina de cusut
pe con tur ur i ş; pe forţe Ido-a
lungul li niilo r paralele de pe
plan). Se ud ă bine pentru a per-
mite alei ,,să Intre la a pă " şi se
cald din nou. Velele se COl pe
vergl ş i apoi se montează pe c ..
terge.
Catargele fară ... ele se mo~
leuă In locaşurile special desti-
nate tor ş i se fixează int l ozăto.­
tele din ală de culoare neagră . In
momen tul In c are se efectuează
această operalie, COI"pul trebuie
Iă fie gata ... opsit .

I Pentru partea i mer5ă (opera


vie ) recomandăm negr u. CorPUl
.... Ii de culo area temoului natur,
cu mal multe brîie de cu loare pe
parapell, de exemplu alternanţe
de alb , 1 r oşu.

, ,
• • I

ALMANAH ~TEHNIUMM llat


- - 'o o
----:I", ~

.... .... o-°. ~:. '\~ :

rt--t--++\+.-1'I\l+\
'\ •
, , 1\
,, ,,
f+--l--H-H-:H: •

, o

f+-~.- t-+-H-iH
I ,
/+-L.+t-rHl ·

., :
,
.
H--'+--+-H-i'-i-tfj
II \\ '
4 : -
,
'-t--r.---t"- ~,i
~ I ' ' \\1\
/ '
. , -:
. ''
. "
tL-l-f-''rl, ' il '
,, H -H':f
"

1r-t-t--'I-b-'t11H •
, ,, '
. ..
" ' ., ,
ALMANAH ~TEHNIUM ~ 1H9 ···1 ?
ING. FLORIN CRAclUNOIU

Confectionarea machete. unI,"


au lomodel poate fi a bordati dm
doui puncte de veclere acela al
unui amator care doreşte si o
faci cit mai fidel $' ttYenlual ca
macheta Slatici si acela al un UI
sportiv cu experientă care vede
In ea caroseria ce ii acoperi m~
delul de indeminare sau curse.
Si Incercim să ii satislacem
doar pe cel dintiI. Intrucit cellalll
aC()f"dă mal multi atenlie meca-
nicii $1 Pfopulslei.
Pentru a obtine o caroserie de
calitate. vo m conlacliona In
prima fază un calup de lemn de
tei avind forma masinii noastre.
in acest caz ultimul tip de
SKODA Ca lupul se finisează
foarte bine. Se Iraseazi ramele
geamurilOf. barele anlisoc $1 se
modelează ca In plan. C8lupul. o
dată terminat. se acoperi cu un
straI de Chil şi se fin iseazi din
"ou.
Cei care au POSlblhtalea vor
acoperi caJupul Cu un Slrat sub-
lire de fibra de s tlclil sau Il vor
da ta vacuumat, obtinind carose-
ria direct din lolie de ABS. poli-
vinil etc. Se clecupează ramele
geamurltOf si se monteaza din
plex lglas de un milimetru gro-
slme parbfizele si geamurile late-
rale. Cel mal avantajos este ca
pojghita de plaşlic vaccuuma t ă
si fie trans parenli. In acest mod
geamurile o btlnind u-se ca supra-
fele nevopslte.
Pentru cei Cu posibiliti\i m~
desle recoma ndam o melodii
1.1 $01' accesibili . Se acoperi calu-
pul cu ceatA de parchet in s trll
subtire ,1 conti nuu. Se uda hirtie
de ziar $1 ,e aplică un prim slrat
Dupi uscare se aplici cu pen_
suia un slral de lac nllro sau de
emamli " un no u Slral de hirtie.
Se poale ullllza In acest scop ,i
cleiul de oase. aplical cald. După
două Ilraturl de hirtie se aplica
unul de IlIon. bine pensulat cu
adeziv, dupA aşeza rea pe calup.
Aluncl clt'ld Itratul acoperitor a
alinş circa 1- 1.5 mm. se prel8-
veazA cochilia astlel obtinută . Ea
nu 8Ile recomandabilă pentru
aulomodelele de v iteză deoarece
este casanli ,1 relativ frag i lă , dar
esle perfectă pentru cele de vi-
tr i nă .

·" 18
Peolru IIIIIrag9l"ea de pe l:ilIUI-'
se \l'0f decupa coolururilll allle-
rioare ,1 III \l'a lensiona coala
unifOl"m dlo ambele capete. Per'l-
Iru a &'tIta ruperea
Farurile ,i stopurlle se confec-
tioneaza din plelligias tran5~­
reni ,1 colOfat conform necesită­
Illor, ele fIind mOf'ltate după ce
se efectueaza \l'0ps'rea caros&-
riOi
~COllja~ caroseriei se acoperă
CU chit , l ,a ,lefu l8$te numai pa
calup. plll'ltru a fIII ila defOfmările
ul19l"loare. de liol.. rea ei dePln.
ziod cahlalea machetei noastre
Şa, lul aUlomodelulu l se \l'a
con lecllona din stlclotextoht. Ia
dlmen,lun ile caroseriei Pălli l e
mecaruce se VOI" ellecuta con.
fOfm del8olllor din revista .,Mo-
de ll, m~ . num erele 111984 ,1
4/ 1985.
Pentru prOpulsle se poale uti-
liza un molOfa, de ,tergător de
parblz sau unul de \l'er'ltilatOf. fer
Iesind ca surd baterii de acu-
mulatoara de 12 V CU gaberit re-
dus.
RoIUa pol li procurata de la
I.P.L.-TIrgu Muraş. Ia dtmenslu-
nile anun,ale In r(Nist. ..Moda-
lism ~
Pentru Iran,ml,li se pot utiliza
rOli dintale de la di\l'9I"se maş ini
casa te sau de ta magazinale de
piese de schimb. Pentru transmi-
sia de la motor la puntea spate
se poate 101051 o curn de
tranamlale de tipul celOf utilizate
la casetofoana ,i magoeloloana.
ilie mod ,1 foarte sillll'lllOlIIe.
I - -_ _ VEDETA RAPIDĂ TIP

20
COMBATTANTE
Ing. FlORIN CAAciUNOIU

'-!- '-!- '+-


••
~

• , ••


.............................. ·I'.·~'.,~·~'.~~·.'.·.'.'...., ...................................
ALMANAH . T'EHNIU .... 1'" 2 ," 1
"
, 20

,,
---
~
o O O

ce ALMANAH ~TEHN IUM~ 1989


Caracteristici princl pa'e: După mărirea ta scară a planului roti turelele de c alibru mic si ra·
Deplasamentul maxim ... . 25 t de forme, vom alege tehnol~ I a darele cu ajutorul unui minlmo-
lungimea .. .. .56.2 m de lucru in funcţie de condiţ ii le toras de la o Jucărie mai veche.
L ăţ i mea . ........ ....... 8 m şi dotarea tehni că disponibili. se pot monta becuri. de tipul ce-
lnăll imea bordului ti ber. .. 2. 1 m eea mal uzualA este tehnologia lor utilizate la J ucăriile feroviare
Armament de construcţie pe coas te din pla- d in comer""\. pentru a face lumi-
- 4 rschele l ip "Exocel" caj de 4- 10 mm, acoperite cu nile de pozitie operaţio nale. si se
- 2 tuburi lanstorpll e de carton preş pa n sau placaj ele poate reaUza un circuit electro-
S33mm 1 mm. [).jpi acoperirea coaste- nic pentru simularea zgomotului
- 2 tunuri de 78 mm 8reda şi lor cu pr imul strat se acopenl cu motoarelor diesel $i allul pentru
4 de 30 Emerlec tifon si lac InCOlor sau emai1ită . alarma de luptA.
Motoare 4 d iesele MTU de
o• • Celor care au posibilităţi teh· Navomodellştil din cercu rile
18 000 CP cuplate la 4 arbori nologlce reduse le recom andăm lehnico-aplicative ale caselor de
Viteza mpiml . .... 35.7 noduri realizarea unei machete statice culturi sau cluburilor ce au şi
Raza de acliune 700 mile la la 1:100 sau 1:200 cu corpul ~ cercuri de rachetomodellsm pot
32.5 noduri si 2000 la 15 noduri piesele de suprastructur. reali- co labora pentru realizarea unor
Anul construcţiei 1977 la zate din lemn masiv (preferabil lansaloare de rac hete funcţio­
Cherbourg, În Franta. tei ). nale $1 a unor dispozitive fum i-
Pen tru n avom odeli$IÎ realiza - Pentru propulsie se pot utiliza gene. in acest caz trebu ie luate
fea machetai unei vedete rap ide patru motor aşe electrice din co- măsuri speCiale de protectie a
esle foarte avantajoasă . Ea poate mer1 (28 lei) la un model de ma- modelulUI co ntra incendierll, aII·
fi utilizată atit pentru clasete de Kimum 1. 2 m si motoare mai pu· Iei rlscatl si rAmineti si fărA mo-
macheta statice. cit şi pentru te- ternice la o navill m al mare. Pen- dei si fără stalie de telecomand ă.
lecomenzi sau aulopropulsate, In tru asigurarea sursei de alimen· Culorile de pllurare sint urmă­
loale cazurile avind bune carac- tare, un acumulator de motoci- toarele: cor pul sub apă - rosu,
teristi ci de concurs. Astfel, IIlnd cl etă sau ciţlva zinc-argi nti ar fi lateralele corpului si suprastruc-
rap ide si t otodată ,tabile. sint ideali. turilor - 'jIr i deschis: puntile -
modele ideale pentru aulopro- Vedeta prez i ntă c aracteristici verde inchIS. gr i inchis sau maro
pulsatele liber lanaate: prezen- foarte bune pentru a evolua 'a inchis, dupa prefer inte. Se poate
tind loarte bune carac ter istici clasete F6 şi F7 de demonstraţii . monta pe punte o bucati din
manevriere. pot fi Ideal intrebu- Astfe l se poate concepe un me- material plastic din cele puse In
i nţate la clasele de telecomandă. canism simplu pentru rotirea tu- vinzare in librării pentru protec·
Pentru realizarea modelulu i relelor si a tevilor de artilerie. re- I ia meselor de lucru (folie de 0,5
navigant vă recomandăm scări u til izind angrena jele d i ntr-un mm).
de construcţie de la 1:50 la 1:30. ceas desteptator vechi. Se pot

ME MOIlATOR - - - - - - - - - - - - - - - - -_ _. .

I3E 565
fază (OF) dublu achllibrat, c are o ferA o bună su-
primare a purt ăt oarei.
Frecvenţa OCT este stabi lită de o rez istenti $i
un cond ensator, exter ioa re circuituluI. Gama de
acord de 10 : 1 se obţine cu acelasi condensator.
p E 565 este un circuit integrat monolit ic CU ca· Caracteri sti cile sistemului in buclă Inchl să, si
Iare pe fazA . Circuitul conl ine un oscilalor con- anume lărgimea de banda, viteza de răspuns ,
trolat in tenSIune (OCT) stabil. a cărui frecvenţă timpul de sincr onizare. pot fi reglate cu ajutorul
depinde lin.ar de tensiun ea de comandă pentr u unei rezlstenle $i al unul condensator. eKteriOlre
demodularea semnalului MF , si un detector de ci rcuitului.

ALMANAH ~TEHNIUM " 1 989 2-=l


VIHIN&
H8CrMlU.
.oMi YIKING •
to.t c:onc.puli
d. U.S. Npe'
A_...ch Le.
r.ory " deftnlt
ope,atl ... In I
,04&
Con,tnlCţia J..
1'r ••KtMt" •
toet
llz.U
de
Glen" L Mrin
ca. 1.. motorul
de dtre "eile-
tlon Motor Ine.
Simpli. . . .
con,lrucU,i •
lui VIKING o re.-
comMdi mode-
liflHor cN.. 5n-
cepitori, putind
fi confecţ6oMtI
d i n mlt, rl",
curent lolollt. • • • •
In lent scop:
ca,ton , ' e ,"n
e tc. Color.r• •
(.op.I,.. ) m.·
ch.... pcm. II ,1
o contrlbu'" ,
COnllrudorulul.

--
1/


-- •
II

11
'"
--
~-4S.
tott conceputi
In cedrul
gr8mUlu1 COMftIc
I~u:
"O-
din .nul
'003-
PropuWe • _
_ Igur.ti pe .,...
tn.ple, 1. ar.
primul motor de
115,3 kN ul-
guri letlr.. cln
elmo.'.'
(.."OJllm,Uy 17
Ion), dupA c_
succ •• I.11.1 -
cnui cu ..tort
de "'5 kN ...
r•• pecll., 7,'"
kH.
In 101.lIIa'.,
reeheU LambcU
-45 •• okln-
gIme de ,. 522
mm .. O greu-
t ... de • 400 ka.
".che'a
• op •• ,t. ,•
In

.....
~u. alb " ne-

D. ION

ALMANAH . TEKNIU"· 1989 2C:::;


·AUTOMATIC" ŞI "AUTOMATIC
SUPER" MAŞINI AUTOMATE
DE SPĂLAT RUFE

Pentru 8ltploatarea corectă $1 nului de alimentare este in prizăl


obţl"... •• unei eficlenţe m.... im., - Se interzice orice imprOYt-
se recomandA respectar.a strictă lalie - innâduea sau modilica-
• celor c. urmează:
_ Instalare. ,i
func1iune I mqlnil se vor lace
puner.a In
rea cordonului de alimentarei
- Este interl isă demontarea
sau modificar.a ecnipamentulul
numai dupj studierea inst r ucţiu­ electric!
nilor da lolosir • . - Butonul programatorului se
_ Alimentar.a cu energie roteşte numai In sens orar. In
electrici I ma,lnll se va tace nu· pozilia ;eşi1~ a butonului por-
mal de la o prizA cu contact de nit-oprit.
prOIecţie. Inainte de prima folo- - Este interzisi spilarea rule-
sir. se vet'ifid corectitudinea I~ lor in m8$il'lă cu benzină sau aUe
gillrll la pămint a prizai De dtre produse inltamabile'
un electrici.n autorizal. - Este Interzisi manevrarea
- LI Introducer.a fişei cordo- masinii de către copii sau de d·
nulul de atlmentare in priză , bu- tre persoane care nu au studia,
lonul pornll-oprlt nu trebuie să şi cunosc In!UruCliuniie de 1010-
Ile apisat. Iar butonul programa- slre!
torului trebuie si tie pa una din In cond illile unei u t ilizări şi in-
poziţiile ,ţi' , trelinerl corecte. maşina eS'e ga-
_ Este Interzla a s. umbla In rantal. pe lermen de un an de ,.
lUp " """ inter iorul maşinii cind fi,. cordo- de'. vînzării

1. c.Hta pM'Iltu "lIfg.,,' -


d.

p-,Imen'''.
."..crlM ..
c:_te~
f\eQn
du'"
lefgen'W " .00tJwll M Introduc: In eom-
Indicalille
,..oor_

" - , 11'1""-' .1.


L Buion Inlr... upllol p Of nll / OiM'lt
_ Ud bulonul .... In 1HM1la. . . ..
puN MIt! ten.n ..
1 8u1on progr..,,8Ior -
penlru ~. pr~ se
.......
.. roti _ e l In __ Of«.
ATENŢIE' In t impul lune llon"tI
....,.w. bu'-'l progrem8lor"'-" ..
r04. .I• •!n1lUl' de L. protr-I ....
p, .... ,. prlrn. poIlile de Ilop r .
4. Pl6cu,.
eu progr_ ( 12 pro-
•• me pentru .AUTOMATIC". 11 pro-
PE.,.
11 ' .11'1. pefll.u .AUTO .. ATI C SU-
....... .AUTQMAT)C SUPER - . te
dotaU In pIu. eu;
S. ~ de ~_ - Inckj

2b ALMANAH _TEHNIUM" " 19


LOCUL SISTEMELOR
DE CODIFICARE
ÎN ACTIVITATEA
RADIOAMATORILOR
N'\STASE TI HU

D upt experientele succesive


efectuate de Popov in Ausia $i
nualele şi o documentat ie mi-
nimi. acl ivitatea acesl or pion ieri
dio.matori in Statele Unite alE
Americii - Americ an Radio Re-
Marconi in Ang lia, aproape de ai sportului pe calea undelor se Ia)' League.
sfifsitul secolului al XIX-lea 1-. desli $u ra intr-o atmosfar ă de Rap ida dezvoltare a l enomenu -
Izbutil realizarea primelor entuziasm , specifici marilor pa- lui radi otelegrafic, care in pe-
transm isiu ni eu ajuto rul lalegr.- siuni umane, Iar spinoase'e pro- rioada prim ului rizboi mondial
fiei I ără fir (pe d istanle de plnă bleme tehn ice ce se iveau pe $i- a dovedit marea sa utilitate atit
1. 15 km ), iaf in anul 1899 Gv-
Uelm o M8fCOOi trimitea colegului
său Ir.ncez. fdOul rd Branty (in-
lantezia ,i
parcurs le rezolva u in funclie de
spiritu l de Improviza -
ţi e el fiecăru i a dinlre ei. Nu erau
in activitalile de campanie cit şi
In cel e economice, a determinat
prima Consfituire internal ionali
ventato ru l deteclorulul de unde insă rare nici cazuri l e c ind auto- a radi oamatoriior (Paris, 1925),
electrom agnet ice). cel dinlll me- ritătile din unele ţA ri , nefiind inc i ca r e a pus $i bazele Uniunii In-
saj din lume pe aceasta cale. Doi Iămurile pe deplin cu m stau lu- ternationale a Amator ilor de Ra-
Ini ma l tirzi u, londra i ntră In le- crur ile, au ficut , l a inceput, mari dio. Un an mai tirz iu iau fiintA
găturA cu Washingtonul. iar In greutăti acesto r temerari ce se noi asociatii nationale de rad ioa-
1907 se inaugureazi primul ser- aventurau pe cirArile văzduhulu I. malOJi (R.E.F. - iri Fran,a ~I
viciu rad iote legrallc Intre S. U.A. Cu l oate ci distantele acop&- R. S.G.B. - in Marea Britanie),
si Anglia. Problema I suscita, r ite in timpul radiolegă t uritor ,ecunoscîndu-se astfel caracterul
atunci 101 atit Inleres ca si sateli· erau foarte mici (de o rdinul kilo- ofici al al acestei activitâţ i, iar la
tu l 1. vreme a sa. metritor), numărul radloamalori- Conlerinla intern'UonalA de tele-
Aceută grandioasi descope- lor em iţăt ori a crescul exlrem de co mun icaUi din 1927 de l a
rire. concepută de inventa'OI'II ei repede si foal1e cu rind • apArul Washington r eprezentanli ] ra-
ca o con tr ibutie la binele lntreqii necesitate. reglement6f 1l acestei dioamatorilor au oblinut dreptul
um anitAti, a intrat imediat '" activitătl. Astfel, Confer inta Inter- de ellplo atare exclus i\Iă a benzi-
atenlia autoril/liliior m ilitare (care n ationelă de 'elecomunicatll 11- 101" de 1,75, 3,5 U , 28 ~i chi ar 56
gindeau pulln allfel), devenind, nutA la Londra In t912 a adoptat MHz, dind astfel dovadi de pre-
fn scurt timp, un Instrument din- hotArirea c a rad loamatorii si se vedere pentru că in acea pe-
tre cele mai pretioase In desfAsu- foloseas că doar de spectrul frec- r io adă cea mai solicitat 6 'rec-
rar ea războaielor . Dar lot atit de ventelor mai mari de 1 MHz, ven\6 era de t6 MHz.
repede Inventia a IntraI $i In pre- consider at pe atunci de nelolosit 'o Iara noastra primele radi ole-
ocuparea oamenilor pasi on aţi pentru co municalli la mari dis- gălur au fost realizate in anul
ati'! de no utAtile teh nice si apli- lante. (Exista părerea ci bătaia t926 de inginerul Paul Popes-
caţiile lor practice, cit si de posl- unei statii M Ie cu atit mai mare cu-Miilieşli cu statia sa BRSAA.
bilităt ile pe care acestea le ofer6 cu ci'! frecventa es te mal m ică.) Tot In acel asi an ( t8 martie) se
act ivitA ţilOl" sportive de perlOl"- După aceasti primă intrunire. infi intează , la Craiova, pr imul ra -
manli. Asa se explici laptul ci in mai m ulte tăr i s- au publicat dloclub din Roman ia. avindu· 1 ca
numai d upă trei ani de la darea teltte de lege, au Inceput să se preşedinte pe doclOl"ul A . Sevo-
In exploatare a primei linii radio- el ibereze primele eutorlzatil de pol , după ce anteriOJ. in 1925,
tategraflce din lume, au şi apărUI functionare si au apărut preciziri apăruse pl'ima rev istă d in acest
slatii de emlsie-receplie cons tru- pri vind lungim lle de undă si Indl- dometllu ( ..Radio Ro m ân~, câreia
ile si man ipulate de radioama- cativele fo losite. In 1914 se infi- ii urmează , mei I1rziu, ~Radiofo­
to ri ne,i le lipseau pieseie, ma- i ntează prima asocl a,ie de ra- n la'1 In 1929, Romania adera la

ALMA NAH ~ TEHN I UM ~ "ti


ConVfWllla de la Haga privi~ au- k .., KIIo (kilou) cum echivalent cu ....... .auM

lorÎurea radloamatorilor. 'ar la 1 I • Llma Clima, ,,$Me fU8M folosit. uneori, de


martie 1936 la Bucur_ti ia fUnl! m • Mllte (maJk) grupuf'l de oameni cind vor ai
Scurte, ,ar.
AlOdali. Amatorilor de Unde
noulrf! aituindu-se
asllel printre primele ţări euro-
n OI Nowtmber (nouvembi)
o • oacar (osUl
p .. Papa (papa)
aemnaJeze aparl,ia rui.,. inopor-
tun şi trebuie ai inceteze o aetj..
vitate AU o disculle pe Cate nu
pene in car. radloamatOfismui
, .... dezvoltat 8ylnd matefieHze'_
q • OUetlec (kuebe«)
r • Romeo (Roumiou)
trebuia .i ° cuooascl cel care
vine.) 99 se foloseşte. de obicei,
forme Of~.niz.tOf"ice. radioclu- ... Sierra (.ien) cuplat cu o expresie din codul a
burl, publlcalll de specialitate. t • Tango (teangou) (yr QRT 99 .. Jncetall tranaml-
Paralel cu aceste activitAli .-au u '" Uniform (iuunlloom) alun.. ", ,,Olspăreli de la legi-
perl8Cllonal, pe plan internaţio­ v ,. VIC10r (v1ktrl turl", .,Duceti-vă , nu vreau ai
nal, S sistemele de codlflca,e, w .. Whi.key (uiski) mal lucrez cu dv.", "Pericol"
car. sint de o importanlA vita lA x .. X-ray (.. rei) etc.' . Dar se intlmpti ca din
In traficul rad lotelegraflc. o mare y .. YankeeJlanki) cauza unei proaste audilli sau a
atenlle acordlndu-ae cunoaşterii z .. Zulu Iz u) unei receptii dafectuoase cel doi
,i Insuşirii Codului Q , liVi de 9 ai lie luaţi drept doi 8 (ori un 8
care nu poate ti conceputA nici Si un 9 CIIre nu înseamnă nimic)
un fel de J .. lr.~ pe arterele de Tot In en9.,ezi .Int redate şi ,1 atunci tucrlKile iau o Intor ....
clrcUlal'e ale cosmosului, Pe unele exprnlÎ referitoare la cifre, turi tragk:orntei. Aşa l-a Intim-
ling' &xPfesm. din cod - o .~ care Isi IlO Importan18 lor bine plat .., timpul celui de-aI don..
... iratt 11mbi Internaţionali _, deffnltA Tn jargonul radioamatOf'i- rizbo+ mondial in cadrul unei ~
pentru ImbogAtirea fondului de lOf ,1 Cllre trebuie folosite ca lele de spionaj ca lucra In favoa-
idei exprlm.bile ..... convenit şi atare, ntpermllTndu-se nlminul rea aliaţilor. Era vorba de un bir-
asupra unul sistem de codificare sa 'e dea un alt inteles sau sa le bat Si o lemele care acţionau
compuI din numeroase cuvinte, Ioloaaasci cu aII inleles dacft cel Intr-un mare ora,. Pentru a se
Indeosebi sub formA al)rgyiati, precizat Î'I regulament. De plldi. preveni reci proc asupra unor
prO\lenind din d iverse limbi, dar 20d (a6COnd) Inseamni ..al ~­ eventuale pericole, lIabiiiseri ,1
in mod apeelal din limba en- lea. a doua" pe cind 2nlle (to- o legături bilaterală (de,1 toarte
g lezi. CU .jutorul acestor doul nlght/ vrea sa spună ci ..se vor periculoasa). La un moment dat,
COdurI. folosite cu pricepere ,i In1lln la n08ţlte": 3rd (thlrd) are radiotetegraflstuJ primeşte vestea
mult' Inventivit.te, se pot lor- aemnllicalla de ..al treilea, a Ci de blocul unde se a fla parte--
mul. cela mei complexa 8lIpresil, treia", dar 33 Inseamna ..salutări nera sa de spionaj se apropiau
lirl a simţi 1flS6 ..apăaitON" cordlale atunci cind leQătura H
M
cfteva goniomet..., ale Gestapou-
povară • gramaticii"I face intre două radioamata.re: lui. EI transmite. scurt, de citeva
OIn cale 1 195 de a.presil cite cind I~itura are k)c irU Intre ori . .emnalul convenit: 99/n
are codul da prMCUrtlri, 36 pro-- doi oola.matori, aceeaşi expre-- (Disparil Perîcoll Ne intHnim la
'lin din limba rud, 21 din Inm- ale (..... utirL.") capăti l~nul locul '!Albitil). Agenta a receptio-
ceză , 17 din g .... manl, 6 din spa- codificat de M73M: cifra oi In- nat mi WT7 (Dragoste ti .iru-
nioli, oi d in latină , 3 din italiani, Hamni $i pentru (for) dar ,i pa- tiri: .per sa te intilnesc curind)
2 din cahA, 2 din polonezi, una Iru (four) pe c ind oiget (forgat) .. ,1 a Inceput ..să se bucure mult M
d in romAni (Pal), una din sue- ..a uita, a omUe ceva". Folosln- (1 gld more) de cele tranamlse,
dezi, un. din japoneză ,1 una du-I pe ,,51", amatorul transmite Iar la ora de legaturi cu cenlrul
din maghiari. Restul de 1 100 ..salu"'rl familiei " partenerului de a Inceput să-si transmiti mesa-
sint englezeşti . lati un .rgument legături. Iar prin .,55" ii uraazl Jul. Agenţii GestapoulUÎ. după ce
cara Indeamnă pe "ec.,.e radloa- aceluiaşi parten8i" ..mutt aucces ~ *J localizat blocu l, cu ap.,.ate
mllor si-şi Indrep" atenţia spre in aetivltate. Cind se discuti ru speciale da receplle ascunse In
Insu$ir.. elementelor de bazi un OOf'espondent d intr-o \8ri ,~ buzunarete pardesietor, au lnce-
'Ie acestei limbi, mai cu seaml depărtati este bine CII legitlKa put ai asculte in faţa liecârul
ci ,1 arfabetul lonic Inlernaţional sa -ae incheie cu M7T, adiel apartament Ajun9ind la mao-
esla axprlmat tot in erogl eză . In ~ace şi prietflflie
M
Iar cu unul
• ..rdă, unde era lnatala, postul
tra!lc H mal pot a uri folosin- dintr-o ţară vecina, după salulu- de emiaie-receplie. au areatat-o
du·se ,1 alta sisteme de repre- rite da rI~re, cat mai potrIvit ar chiar in timpul transml.leI. O
zentare lonlci a literelor. Este li semnalut "7r (..aper să ne In- mici nealenlle in recepllonarea
foarte bine daci toli radioamato- tilnim ,1 personal"), lucru ce eale unul cod ,1 rezultatul a losl cA a
ril a-ar fam ili ariza ru cit mai valabil de ambele părti deoarece dat peste cap o retea formata cu
mulle d in &le, de folosit Nă nu-I o excursie in Bulgaria ori In alila Irudi. ŞI c azul nu este .in-
vor fotosl decit pe cel recoman- U.R.S.S. (sau d in aceste douA gular. Cel pulln din ceea ce le
dat de Uniunea Inlernaţională de
Telecomunicaţii si devenit oblI-
°
1_1 In România) este chestjune
de zile, iar reahzarea ei nu poale
cunoaşte dm episoadele rAspln-
dlte In dUe,.te publicalli ,1 Cirl i,
gatoriu prin R8QUiamentul de ra-
diocomuniCIIld privind activitatea
dac. °
sa contribuie la mii buna
am08$lare dintre radioamatorl.
deoareca o istorie a erorilor (ti
galelor) radiotelegrafice Inci nu
radloamalorilor din RepubliCII Dacă cllra 8 inseamnă ..a minca, .-a redactat. Ceva aseminitor
SOCIalisli România. adici: am mincai (eat, ate), dublati
M
... petrecut in vara anului 1925-
a • Alpha (aiIa) (88), ea capăti semmfiCII!ia de Vasul J8POO8z MRaifuku Maru"
b '"' Bfavo (braavou) ..cu dragoste ,i sârutirl . De naviQ8 undeva In Oceanul Paci·
c • O'Iartie (eeull) undtl radloamatorii (si prolesk>- fic. Deodati nava este amenin-
d '"' Delta (deltă) n"tii) care lucreazi cu acelll$l \8ti ru scufundarea Rediotele--
e • Echo (eltou) cor.pondeni vreme mai inOa- graliatul Incepe să transmiti gr....
f • Fo.trott ' Ifoxtrot) lunga'" locheie, de rftgul' , o le-- bit temnalele SOS urmate cH ax-
, • Goli (gon g"uri cu 73188 ak ar. Mal rar se pr8lla OAGGER (pumnal). Un att
h • Hotel (nout") fntrebuinleazi 99, care in Umb&- ves anat in apropiere. receplio-
I • India (Ind"l jul codificat telegrafic inseamni nlnd mesajul MSal vall-nel Ne
I • Julietl loiuhet) .,disparl, fUQI , du-te". (Este nere-- amenlnti un pumnalr'. a crezut

28 ALMANAH _TEHNtUM" , ...


.a lrlC_put. ci esle vorbi! de vreo cine să-I InieleagA? Codul militar explicA cauza IntreruperII, comu-
'ars1.. Dar nici vorbi de aşa CfI\Ial
Radislul intrase In panică ş' In
american uaese schimbat, IIIr
celui internalional i se adAuga-
nlclnd ,1 despre prezenla celor
doi fasci ,ti " dlrecl'l in care au
lOC de Danger (pericol ) transmi- sllră niş. codiflelirl noi care di- dispărut. Est. sfilult să timi'"
lea m«8U Dagger In '" linie, deau posibilitatea operatorilor de pe loc $1 sA as tepte. Peste o orA
punct, pe cind g • doui UnII, 1. sol .A recunoascA ",onavete se apropie de el un I~ocote­
punct). amice de cele Inamlce. Avioanele nent ,1 doi soIdall cat.1 rid ică
De modul rom un radiote4e- amice trebuiau . ., mod obligatI>- aparatul $1-1 mullLmeIC pentru
prafisi (lm8tor sau profesionist) riu. si cunoascA aceste modIr.- VIte/le . .De unde $til indtcativele
." insuşeşte expresiile din codu- citi ,1 să le tofoseacA pentru. stallei noutre $i jargonul de
. nle de serviciu. de corect itudinea primi un răspuns .decvat Neno- conyersaller II intrebi olilerul.
QJ care le .... transmite şi acura- rocirea a tăcut ca englezul al ~Indicatiyele de .pel le-am gisit
te\ea cu car. le .... recepţ iona V8 plece ItrA aceste Insemnirl, de ald (şi ar.ti un compartiment al
depinde Intreaga ~itate 8 mun- unde $1 incurcAtura. Cind se hl>- aparatului unde se Ilia O i'tsem.
cI/ sale acum, In faza de Inillere. tAtJse să lanseze S05-ul, a tost nare codifica"), Ilr jargonul
dar in specia. ma' tirziu, cind recepţlonet un m.aj ce conllnea i-.m lrwAl8t ascultind noapte de
Iar. V8 avea nevoie de serviciile Irel c uvinte rus eşU transmise In noapte radlolegăturile efectu.te
sale. Pentru ci radioam8lorismul alf.betul fonlc Internltlonal : de armlta noastră in .peranla ci
• devenit In zilele noaslre " un OCHEN KHOROSHCHAJA ~ '101 II $1 eu de folos clndv • ... ~
mod de instru Ire şi educare ,eh-- GOOA (timp foarte frumOl) . C0- lati un exemplu de PerS8\le-
nici. de pregitire a tineretului mandantul a rAsullat u'LI'at. La
aterizare a .llat ce se Intimplase.
renlA ,1 disciplinA exemplarA in
pentru apAr.rea patriei. de for- actlyltatel de radlo.matorism.
mare a speciali,tilor ca oameni Radiotelegrall,tll din turnul de Verigile de fier ale disciplinei au
de nădejde In procesul de Pff> control, dindu-sI aewna cA avb- alcituit $1 alcAtuiesc tiril tieci-
ductie. nut este sovietIc. Iar echipa lui rei Ictivităţi . Superioritatea unul
Tot in timpul cel ui de-a' doilea de radllti nu cuno,tea s istemul radicemalor nu Ylne din faptul ci
rAzboi mondial englezII l-au pos de paro e-codilicate, au apelat 1. el sr avea calitili deosebite falA
1, treabi pe tOli rad lotelegrall,tii un coleg d.al lor, romln de 0ri- de celta/II. ci din fapt ul ci in tot
amatori nemobilizabili (avoc .~, gine, care ,tia ruseşte, ruglndlH ceea ce 'Ice este dlsclpUnat, dis-
profesori, comereianl'. medici, It- si scrie aceastA radiogrwni pe clpllnl fiind pentru el piatra de
beri profesio nişti , elevi) . formind ca re el au transmls-o. ....tfel Incercare In confruntare. cu ne-
serioase echipe de interceptare a echipajul s-a liniştit , iar ateriza- pr..,lizutul muncii de radicema-
traficului radio inamic, furnizind rea s-a tAc ut fArA emoţi i. Vremuri lorism.
astfel ..m.terie primiMserviciilor de război! ,1
Tot de disclplini ap&/1ine un
de deeriptVe britanici. lXIut din-
tre ace$ti., fost mec.nic de
bord, a primii chiar misiunea de
de o .It.,
Aceasta Intimplari n_ amintit
petrecuti pe teritoriul
IArIi noutre. In toamna anului
alt aspect al muncii amltorilor 1.
gloria acestui .port. Este vorba
de a se respecta ortografia rl>-
a Î'ISOli un avion militar lOVietlc 1944. ,1 povestitA de un m.nor măneasci li, A ., a. I • 1. s • s, t
peste Atlantic In sco~ de a-I ocular. Un tinar de 16 .nl, care • tl In transmiterei den umirilor
"uta pe radiotelegral.,tH lOVi. indlne radiotelegrafia singur. de localitili deoarece este ridicol
tlCi să se descurce in traficul ra- pe ascuns. cu aiutorui unei ..mu- si se transmitA Galatz, Jassy,
dio aerian american cu .Ie cArui zicule" (fArA să asA in eter) cui. Braschow elc" cind chiar pe hAr-
coduri nu erau neA f.m lliarizatl pea. in toamna aceea. cluPfll'cl Ilie tiPIi riIe In st răi niiate pulem
(intervenl.. ri ni,te modiflcA,1 .00-0 padure din zona Mureşu­ citi Galali, la,l. Braşov ... De ase-
care nu erau incă cunoscute pu- lui Frontul trecuse, dar, din cinci menea IIi in ce priveşte numele
blic). in cind, prin mprefurlml, se mai de perscene trebuie să le .dopte
Avionul decolase de muH. dar auzeau im pU$CAturl răZlete. O
bubuit uri scuni il lieu sA se
o llnutA sobrA ,1 cit se poate de
nu intrase incA In legAturA cu
nici un aeroport. Comandantul
ordona radl~tilor ca, lobJlnd c0-
arunce '1pămînt Cind ridieli ca-
pul, yizu cA de pe coama impA·
romAneasci. Se po.te lransmite
!)am in loc de Dumitru, Ticu in
loc de Conslantin, Gil sau Geo
dul internallonal. să . t.bil6aScA duritA a dealului se rostOQOI8$1e in loc de GhllOfghe... dar este
contactul cu păm intul pentru a un militar cu un ap.rat de radio de-a dreptul Jenant să ne luAm
se afla ce vreme este in Groen- in braJe. OIta$uI murise (II lovise nume st rAi ne (Jehn. Pierre ,
landa. ..oaeli In zece minute nu o sch jA la cap), dar eml\i,orui Earl... ). Ce impresie ne-ar lace
luati legAtura. transmileli semna- era inci in Itar. de funct.onare dad am auzi pe un radioamator
lul SOS ~ - încheie comandan- şi se auzea 10lrte clar .pelul Japonez ci-I CheamA Mit/eli şi nu
tul. Radiotelegr.fi' tll. Cu ci$tfle centr.llstului. care cerea detam 'rekuda?
1. urechi, roteau butoane, cautau In ce p&rimetru se aflA ,i da cA a lalA, pe scurt. nu mai citeva as-
Ir8CYenle, acriau meule, desel- mal descoperit orupuri riztele de pecte in legătu ră cu Importanţa
Irau codur i, le consultau. iar la lasc.,tt. Băi at ul , care in lungite pe care o prezintA pentru activi-
fiecare cinci minute transmiteau lui nopll de r~lie Invălase CI>- tatea fieciru l radioamalor Sist.
cite o radiagramA scurti, anlilind duri militare ,1 clV.le. identiflcase mele de coditicare cu care ope-
pozilia avionului $Î dind indicaţII semn.le de apel ,1 multe Ilie reazA. FArA O cunoaştere temei-
referitoare la zbor. Nici o reac118 asemenea lucruri ce se transmit nici • acestora, precum ş/ a 1.
de niciieril Intr-un trafic de radio intens, a glslaliei care reglementeazA in-
Radiotmeoratistul englez. uitin- intrat Imediat in legAtură şi a ra- treag. activitat. de rsdlcematl>-
du-.e pe fereastra avionului " portat ce ... intimplat. Inainte de rl.m in Republlca Socialis t ă
vizind o ceali Iăptoai , a lăsat a termina legAtura este surprins RomAn/a, nu poate li yorba de
la o parta hilţ ile , / ulten.Uele de de o patrulA germani. Lu6 apa- Ham Spirit· In retea.
milurat ti incepu " sa roage ratul ,1 ae ascunde Intr-un bas-
prin cod, In numele a tot ce ....e. chet. !)ar nemtii tHlveau gri/,
el mai .Iint, ali I se comunice ce lui, e l dispArind pe O poteci n • A ,as/za 1/ contribui la /ichi·
Iei de timp I .,teapli 1••eropor- inima plidurii. Revenind la apa- dar.a lip&urllor din reteaua de
tul spre care se indrept.u Dar rat. adolltlW".entul reia legătur. si radioa matorl,m.

AL ..... NAH ~TEHNIU ..~ 1989


2 '='
oInvelope, .rtlcolelor tehn,ce d,n
C.UCIUC " .ltor Industrii
• Calol ... ul, norm. 1 so lacu ,,,
folos,t ,. Imbe' •••• drve.selor c.
legarii de p roduse
a Celukozell c himica, ObllnUII
P"" prOCedeul suUat cu p •.",d.".
hzi Ski dlluJl" de Imonou CM'
CO",IIIU1. matenl p"m' pentru
IlbrlCI.ea li.elor ,1 ' ,btelor Irt l/i-
o.le
I Celulo.rele plfl'llarl, deslm.te
I.btoc"'" hirt"lar ' o e.rtOilnelor
e Hirtiile Intr -o divers.i g"'"
S(Wtlmerl llla (IC"', liper , d • • m-
bllaj, l'I irl " lehn'ce, igie nloo-sano_
tarI, innobll.t.,
• C.rlo .... duplu -tripll' SO
confect'i d. Clrlon
• C •• bodlTM'lllc.... 1on1 Iodici
leMe) , t'l'Inlca sau puri"Clti, 1".
10.,11 c. Slabiillator de .muiile
colo!d de prolK(le In Industrl, 1.
cu r ~or vopsel,lor , d" ... gen\~or
a Hldrol'lmcelulod tHECj
tehnoci $i .l!ICtlhe.I', 11I,1olita C'

Centrala
industrială
de Fire
ŞI Fibre

~
tFFAC - BrA,11 coordO- e Celollb.-ele Ski , .ltlel SpUI 11_
n ..tl aCI,v't'lea I,If- bte celulo,r,ce liP bumbl!C, SItU
,""oar.lor unl " 11
Combnatul <le Fibra,
li'" .Ibe "u colora.., u tl llut. in
llldus'", " xi ii. in amesltN; CU li_
Artificiale
CelulozA $1 Hirtie
8.iilll. Combo natul doe fIbra, Ce-
brele ""u •• le seu . , n'et lc..
e "' ..... lip _"«Ili, "IMi sau ŞI de
11,1101' ,i Hirtl' &lea.... eu luOO- color." in masă , P,odUN Înt"un
1'11"'11' MoHdu - Vama. Combona-
tul ~e FIbre. celulo" Si Hin,.
dOm ... iu I..g d. Ilne(e • lI'ulu l
(60-300 tleo, SI Int,-o CUPflnla-
Celuloză
Del. inlrep'IOdefu de Fibr e AI1 ,I..
e"le . Visc:oltl- BUCUr"II. InI ••
pi',nderea de fibre An,lic,ale . Vi ..
1000re pelet. ti. CUlan
• F". cord " re,ale cord din
.lIcori desl,n.te p.oduCl'. de
BRĂILA
cou "-Lupeni, Com bIna tul de
GeluloU. Hlrtoe l' CarlOIOne
ne$li Cu .ubunotlt ea Fabr ;e. de
Z',-
Hirt" C re"" ,i C.r1on 00'1001"
Ghimbav

"Arcul peste hmo" pII'CUB de
unl t",18 consllhlltniil ale CIF FAC
- Br.,,- ii cont.... un rol de o
Importan,' dllOHOOI in ansam-
blul In"uSlriti cn,mlce rom'n"",
$' .. economie; Il.tianl.le
Inlrepl'Indef,le ce aparţ,n cen-
I.ale. _ CFCH- Brl,la. CFCH-
Suceavl " CFC H-Det - r,I ....
• Ofgln!e. In e~cepl,onal&l. Indi-
CII" II o"enl." date de 18<:.811 '1.11
genera' al p",t,(IuluI lovlraSul
NICOlae Ceau$8SCU . in/"nlilre. IOf
... ind meni .ea tie • v.lor,I,e. su-
perIOr resursa nlll,l. aI • • (•• " _
mlsa lemn~sa - S' nu in ulti-
mul rind. de ••aogu .. inl.egul n.
CMa. de I"e s, I,bte art,I'CI"e ..
("" ellm,nif'lC)u-M! ,mportul d. Ii-
bre .rI,l,c.le penl.u indull".
usoa.i
Pr ,ntre p"nc,p.lele p'oduse .Ie
in" ••(lIInd .... lo' cenl.,I .. , o pon-
a.. IHIOlebl!' o tlelon

-: c
ing'OS8 to< pentru nOtoa,~e da 10-
fi" ,detergent •. oo&met'ce
• PJ o du . . anorgan Ice (lC,d
sulluric ele contact $Uliu.. de
n,po.:lOfl! dt sodIU $1
C.,l:IOn ,
,oda causl'et). ulllrut8 Ifldeosebl
In cadn. 1 cen t •• ,ei peont.u Obl .... e-
,ea fI.elor SI hbl'elo, ." ,lu;:,.18 si I
d,o.teluIUI de , ...11. plectJm SI .. It...
Drlcar •• c8luI0:810'
Prohlul de produCI" al UI'10181'-
lor cen tra le< s-' .~unl pe parcUI -
Sul an,lor plIn punere. In fUnc-
\iune a nOI CIIP8co ta", manlfestin-
(Iu-5fI o preocupare constan"
pentru o,vefll l'car8' game sor ll-
mentalo,. pentru """ace.,.
.,
Int.·o ma, mare mhura a ce"n\.
10' b&neI.e•• ,,'or pet11.u '.1111:8-
re. produci'" desllna •• '~POI1.r
Pt:,leel.onare8 procedeelor ttp,.
nolog'ca •• de ,'OICIr. pe o
t"apt . superioara I pallmel"lor
' enn'co-econom,c, • CO"",II,,,'
unul (1.1'1 p"nc,palel. Oblectwe "a
cOlectlv,IOt d, .... gln.rI. letm,c'80'
" muncllO" 0'" cadu.t Intrepron-
derlior prOOl!cătoar. " II InSUI U-
tull" de Ipecliliiile
(ICPfC H- Brllll), aco""indu-se o
alen lle deosebltl im Dt",alll"" C it- , Ianlel pe lin'l flbllca1,eI IIbrelOl de elecl. ellmlllindu-se Im portul
IlIitll Pl'oduCII&!. (IIm lnua. " con- I'I()fmale. cu ,llcien\o1 in pr,mul aceslO1', Ulm,I •• ea " omologa-
sumt... lor de materN prime. mele- lind pentr u c ahille. $1 I ' iiii II .ea D&r'It'l" de celolan penl'u Po-
flale, OOmbuSlltI!l" energIe, Cfes- b&zl p'OIecta." 1\01101 un"'\1 de tfllete de l'gare". as,m, I.,ea SI
leroi gradulur d. v.JOflhcare • re-
IU~elOf secundare " de ,ecuoe-
iri", d,n cadrul cenl.II.. ). oll(,ne-
rea de nOI 1000,mente de reţel.
omolog,rel hlr1"I()I' liltrln" pen-
I'U 1,lIlete de ulei UUliule IIIUIO-
.a. . . uno. produse rezullete din cord CU 100Slu", as'melrici des- IUII.mele OLTCIT obt,n .... d.ot-
Ofocesele de p.OCluche tina" p'oducl'" unOl InVel p.pe el I&! IUlalere
PflMt,e real".nle de prntlglU. 'po!eIal,. ci! ŞI oDllne<ea de nOi P, o ducll' ClffA.C _
CI u.marl a coIa DO,ar" ce 1-1 IOft'mente de h.. tehn'ce 011(' .... Brl,la I cunoscUI an de an o 01-
e4ectUiiI inl.e sectoarele p'oduC- re. de culOli nOI de celOI'Dril tIP namlci IScendente plln.llcin.-
lte-e.cetare 11nt de amlllt ,t ell- li na oOp!oIl. In masa SI d. hre m. - ou-se pent".. an ul 1968 reahlare.
bora.n U"" tehnolog" Of'grnale llse vlscozi omologindu-se peste uner produClli ele Ilbr' ,i Irre llfll-
,ominesli de 1,I)I,Clre • celo"- 90 de POZ'I" coIorostl ce In conlo.- l,cl.le cu 250''lI0 mII mar, decÎI in
D.,lo. lupe"ol .. (concep l 'l mltele Cu c'flnl.l. M IU as,mlla- 1985. • espeCI'v reallu"l un ..
ICeste, tennologu I COlIClel l,al ,ea " omolog.,ea celof,bt.. lIP IN produc lN de celul ().ll ch,m,Ci $1
orooun.. ,1e SI .,Wllatele eo.oe- ' Ianoa'd a Cetol,l)f" pent,u 1".
În acelasi .n
p.o«... cu 14'\00 miI ma. •• deei!
d ••el., III\'. 1985,
0I,nI1$8I11' I c\'ul'll lo< d. O.ellII
pOhl,e $' tehnlco-o'gan,ulofle
dIn eldrul ClffAC - B.a il. VI-
l e a.n cu oflofl late .,.liz"el Pl'o-
~ller d. cal, r. te la un inall 111-
vei compel'llv. ,0herl."le pe p,al'
moNl, l la COl\lt,IU'OO un atI"'I'11
et.lon d' e.hllle O "fi'
dute relhzale in c. d.ul CIFFA.C
da 0 ' 0-
- B.a,l. au euce .. 1 PI"II9'ul pe
pollele unOl \... cu ~eh, trld'l"
in llldu Sl,,' eh,m lcl. in Plezanl
e~ port1N1u·S' celolibra IIp II'" "
bumDiIC In URS S ()Iandl Ja-
pOnll. Tu.e, .. F'hpme , Srn~()I'e.
Pa k" r.n SI R F G mllase m Tur-
era. relel, cord In 8ulgl". SI Un-
gar, • . hin'. tn Tu,cl' l'ln. 1....
$rfla S' Eg,,,t c arton dupl ex in
Eglpl $' Ku w .. t
In contextul .e,hl."lo. pre-
zante S' .... ,10... ClfFA.C - !!I.a,l.
""'''' un !ulI,hcl! .etlum,
Pen l'U ,n fo.m'lll suphmant •• e
va rugam I I v. aCI ....." Centrii ..
InOUtlll.1e de f •• a " f,br. ArI,t,-
e, ale " de Celulon B,"I._ Ş0-
seaua V,mu. km 10. Ieleton (946)
33707. Itlex 55:!18

~ "'l
AMPLIFICATOR VIDEO
~~ IANCOA
PentN imbunatatirea
ŞTEFAN
calitilii
,.-----------------------------------------
inregi.ttjrilor r.alizate după o
alti bandi video. propun celor • fi ~
i nteresaţ i construir.a amplifiClt-
torului prezentat miii jos.
Aparatul are o construclie sim-
pli. nu

mai greu
prezintă dilirultăli
IIzare. schema este adaptati In
8$8 fel ca să nu conlină piese
procur.bile. Are o
in r.a-

IIVT,qIlfU
"" n
MI)!'
ful'lC1ionalitate multipli ,1 anume: ~/D fO <C!''''
- adaptare de Impedanlă -
75 n - şi distribuirea semnalului
<, OM'
1'1 .. " 1$11.
R,
'a mal multe vldeocasetofoane -
2 SIIU 3 - , firi .fectarOli caliti!j! "
.ff,

iJ''''
~.-'f--'
C, ••
Imaginii; ,
'R,
c. ••
- asigurA o amplincara a nive-
lului semnalului de Ieşire prin
CIIr. se poate compensa Inriuti- ''0" ".
,- J.<""~ 7'4'"

tirea calltitil copiei.


Prin Int8fcalarn amplificatoru--
lui pe linia video " reglarea co-
respunzAtoare a nivelului de
semn•• prin P, se pot obline co-
p II la Iei de bune ca ,ilnregistra- TIt /Jl)IJ9
rea originali. Poate fi ut ilizat cu
succes $1 'a Interconectarea cal-
CUlatoruluI cu Yldeocasetol o nul
pentru Inscriplionarea filmelor.
Prin rezistenţa sem i reglabilă
D,
P" se reglează punctul optim de I'uzz
Iul'lClionare a tranzistorului T, -
cu pozil ia la valoarea minimă a
potenliometrului P2 - , Iar prin
po!"iiometrul P2 se poate reg la
ovnoli icarea intre 0,9 si 4 ori . Re-
glaJele se efectueaza .,pe viu",
adici urmărind calitatea imaginii
pe televizorul monitor al inregis-
trării . La un reglaj corect, pe re-
zistenl1 R. se poate măsura o
tensiune de 7,5 V firă semnal de
intrare. Tranzistorul T, lucrează
CI amplificator In clasa A avind
impedanţa m ică la i eş i re. Dacă
amplificatorul se construieste cu
o s,ngura ,eşlre , valoare :. re-
zistorului R, este de 150 n /~
W. pentru două Ieşiri ar. va -
loarea de 82 (l / 5 W, Iar pentru
lrei iesir i de 58 0 / 5 W. C lr-
runu' Impnma. I -a .eallZlt cu
trei I~iri posibile dintre care pot
fi utilizate cite sint necesare. Fi-
ind mai greu de găsit rezistoare
de 75 fi, s-au prevăzut locaşuri
centru două rezlstoare de 150 fi
legate m paralel - At. R,D. RH.
R u . Pe acelaşi c ircu it imprimat ('i r eu/t u. 1 im!,r, mo f'iuniru. an.pt::ţ'ca tDr
HI realizat si alimentatonJ de ten- .si a km~"tqtor {,5 ca r a f :l }
siune Itablllzată de 12 Vc.C. AII-
mentarea aparatului se poate ..- - - - - - - - - - - - -_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _....
lace de la un transformator de
m ică putere de 220113 V. care a obline tensiunea necesari. riie se fac cu cablu coaJl: iel de 75
ooate l i de eKempiu un transfor- carcasa Ipaflltului se confeclio- fi, cu mufe tip TV.
mator oe lonerle la cara s-a ma- nează d in tablă de alei sau alu- BIBLIOGRAFIE
jorat număru l de spire la secun- miniu cara să asigure o ecranare - Elelctor nr. lM983
d ar in mod corespunzător pentru corespunzătoare. Inlraraa si IesI- - Radiolechnlka nr. 12/1986

ALMANAH "TEHNIU" ~ 'tllI


ELECTOR ANTENE TV
.- VIRGil EPUAE
\ I n majoritatea cazurilor. co- pentr u releele de antenă se face Cu mul tă atenlle se POl ain-
'leclarea $i deconectarea mai În aceas tă schemă pri n interme- p lasa cele sase diode in inclnla
'TIul tor antene la un si ngur re- diul unor diode obişnui te, ori- p rogramator uluI, prin sudurii cu
ceptor TV se realizeaz ă manual, care din sefl a N sau BA l ală de cositor, un mod de realizare a
pr in sChim barea mul elor c ablu- cele trei barete co respun- montajului lilnd sugerat În Ii-
rt lO!' de coborire a antenelor in zii toare B 1. B III, UIF Pr in intre- gura 3.
m ula cab/ului (prizej) TV sau ruperea circuitului ImPrimat $1 ConeXiunile se vor realiza În-
In inter mediul unui înt rer upă ­ inser ierea acestor diode ( ... ) de Ire borna intrerupaloarelor ŞI
lor speci alizat in montaj eera - la contactele unul intrerupăt or puza de lip magnetofon (5
nal. se c reează Imposibilitatea clr- borne) ce se Impune să I,e mon-
Dezavan tajul principal al a- culallei de curent de la un intre- ta ta pe capacul din spatele tele-
cestei practiCI se limiteaza la ne- r upă t or la altul şi pOSibilitatea vizorulUI, priza loloslta de fapl
cesitatea efec tuarII unor mane- efectuITIi comenzilor dOrite de pentru joncţiunea CirCUitelor de
vre succesive. sC him ba re a CI - la etajul f iecărui intrerupator comandă dm programator cu
naiuiui din rotat or sau progra-
m ato r SI Im pilCl1 sCh imbarea an-
ca tensiune opera tivă, Vce.' CirCUitele de telecomanda e.te-
s- a folosit pentru receptor ul TV rioare şi se vor lace cu conduc-
tenei corespunzatoare c analu- tor leonic - Itexibll - de set-
" SpOr1 " ch iar tensiune a progra-
lui $1 pr ogramulUI ales. ţi un i cit mai mici, asigurate la
mator ul ui respe ctiv, U 10,8 V,
Eliminarea aces tui Inconve- sufici en tă atit ca nivel de ten- smulgere pr m tr ecerea paChetu-
nient se poate lace prin asocie- lui d e con ducloare pun gaura li-
siun e, cît şi ca putere (0,003 VAI
fel seiecto ru iui de canale, indi- re leu), recoltata din borna lo II a b era de pe CirCUi tul imprimat al
ferent de c e lip ar fi el. cu un altul sta bilizatoruiui de tensiune lo- progra ma tor ul uI,
de antena. Sincronizate meca, . cal Su plimentarea puterii ce- lungimea acestora va per -
nlC. elec1ric sa u el ectro nic. mite acţlon area şi in contmuare
rute transl orm atorului şi stabili-
In cele ce urmeazii se va reda a programator ului inspre exte-
zat oruiui nu ridică probl eme de
un mod de rea lizare a un uI se-.
niCI un fel atît la aces t tip de tel e-
lector de a n tenă TV asoci at unuI
viz or , cit Si la alt ul.
programato r TV " Electronica"
- echipat cu compo nente ce fa -
c iliteaza programarea a şase
pos turi de recep! i e TV, I n FIF
sau UI F cu ş,ase taste.
Pr in schem a aleasli s-a ur-
măr i t real izarea co m utării, la re-
9""
cepto rul TV, a şase ante ne posi- ~ 10,eV ~
bile, simul tan prin alegerea pro- I ~
gramului, respectiv pr in apasa-
rea tastei c orespunzatoare pos- - + ÎC609
tu lui TV dor it.
~I + I
Schem a pe care o sug erez ci -
titoril or , exper imentata pe un re-
cepto r TV "Sport ", poa te fi apli-
~ 7 1, .J.
cata la toate tipurile de recep-
toare echipate cu rota ctor sau • Il< ,J
selecto r electronic de c anal. DI -
~ lo ~,! V
~
ficultatea cate Intervine la un re-. 1
ceptor TV cu rolactor este că se
impune amplasare a pe ax ul r~ 1
f!-." t"" r-;::;::
l actorului a unei came supli- ,o ~

men tar e care să ata ce contac- t""


tel e N D ale selectorului de an- f..:.., l ,d
tenli, Este posi bilă r enunlar ea la t"" Id Ro
aces te co ntacte $i la cama res-
, F:! t<'"
pectivii dacii select orul permite
-'"
modi ficările posibile la selecto-
rul electro nic.
Schema propusă fol oseş te
b!
r::J ~B
"
.OJ 1:'" ~
contactele ND corespun " I
zăt oare fiecăre i taste a progra "
mato rul ui, IP,a - f, pentr u Înc hi " I AN S "
derea şi a circuitel or de teleco-
mandă a relau lui corespu n z ăt o ,
al antenei respective (fi g, 1)
Izol area tensiunii de comandă

ALMANAH ~TEHNIUM " 1949


rior , prin crearea rezervei nece- Iară, un conta ct al unui aII releu. cepllonării cu A 1 a do uă pro-
sare de conductor. Cp-contact posibil, va ştrapa grame şi cu A2 a incA două.
Conexiunile dintre priza am- amplificatOful. Desigur că poslbllitaţlle rea-
plasaUi pe capacu l TV şi ele- In concluzie, cu schema lizarII unor combinatii in sche-
mentele de execuţie - relee -, aleasa se pol comuta patru an- mă sint limitate, dar destul de
amplasate loate la un si ngur loc, tene cu care se pot recepliona numeroase.
sa vor realiza cu conductor de sase programe. Punlile realizate Pentru semnalizarea v izuală a
sonerie, răsucite sau Introduse in programator, intre bornele in- diferitelor stăr i ale inlrerupătoa­
intr-un tub PVC de diametru co- trerupatoareior IP.I - IP.b. IP.c relor şi mai ales a intrarii in func-
respunzătOf. - IP.d. creează posibilitatea re- ţiune a amplilicatorului reco-
mand Includerea In schemă a
unor LED-uri care pot fi montate
pe partea frontală a programa-
torul ui.
A, R'JL in schema din figura 1 bornele
a + g sint cele de legătură a pro-
A, R'L- gramatorului cu elementele te-
lecomandate, amplasate la o
A, RI"
2
distan tă de 8 m, d is tanţă reco-
mandată de constructorul am-
plilicatorului ca fiind opt imă faţ ă
(cP' L CC AT de receptorul TV.
A,
~ EJ Reteele de comutaţie se pot
amplasa prin sudu ră cu o c lema
ecran chiar pe carcasa amplifi-
catorului. conduc toarele de co-
1. nexiune fi ind de tip norma' -
Fy . Legăturile dintre infăşurări l e
releelor şi conductoarel or de
comandă trebuie să treata prin
nişte barne de conexiun i ce se
pot confecţiona din placă de Cir-
cui t Imprimat şi care vor fi fixate
mecanic tot pe amplificator
(şase borne).
După ex ecutarea schemei se-
lectorului de antenă şi punerea
3 in funcţiune a instalatiei sa tis-
f acţiile vor fi maxime pentru ci
comutarea nu rid ică probleme
de contact. de timp şi, mai ales.
că acesta se poale face automal
de cel ce man ev re ază selecto-
rul . programatorul, receptorul
TV.

Releele pentru comutaţie .or


trebui să cu pleze ferm la o ten-
siune de 9- 10 V, la un curent
mal mic de 50 mA, preferate in
acest caz fiind releele de tip
I restie-Reed care permit In plus
şi o ecranare adecvată .
in schema din figura I s-au
m ontat trei relee, iar pentru un
canal s-a folosit un amplificator
TV, Pentru acest amplificatOf a
fost Impus monlajul in "Cascadă
cu alimentarea proprie.
Schema din fi~ura 2 repre-
zintă schema Circuitelor pri-
mare. adică a conexiunilor ce se
vor realiza intre feederele ante-
nelOf AI - A. (In cazu l de faţă) şi
cablul de l&Qătură cu r!Ceptorul
de televiziune-CCAT. n c azul.
cind antena folos i tă prin amplifi-
cator se poate utiliza şi singu-
- , L.j
~-, ALMANAH RTEHNIUM"1te,
P entru gener.rea tensiunii
In trepte se loiosesc circuite in-
tegrat e In teh nologie CMOS -
tCl , tip MMC 4047, ş i IC2, lip
MMC 40 17 (Iig. 1).
Primul circuit es te un multivi-
bfator astabll avind frecvenţa
determinata de valorile elemen-
IIIIBITOB
de
telor P ş i C. Condensatorul C
trebu ie să lie nepolarizat.
Impulsurile dreptunghiul are
genefate de multivlbratorul a-
stabil (semnal clock) sint nu-
mărate de către al doilea cir cuit
TEISIUII
integr.t. care este un numără tor
decadic. avind zece ieş iri deco-
d il icate In zecimaL
La cele zece I eş iri. cores pun-
ÎD
zăto are cilrelor 0-9. sint co-
nectate rez i stenţe cu valor i pon-
defale. Tensiune. in trepte se
culege de pe rezistef1ţa oomună
R. Indicii rezislen1elor cores-
pund cifrelor zecimale de la ieti-
TBEPTE
riie numărătorul uL
Da că rezisten1ele au valori GRIGDRE MDRARU
crescato are AO == 2 kn, A 1 :o
= 4 klL. A9 = 22 kJl ş i A = 4 kU,
teos lunea scade In zece trepte
de la o val o are maximă la o va- 1
loare m i n im ă .
Da că rezisten1eie au va lori
descrescăt oare : AO = 22 kJl,
At = 2Okn ... A9 = 2 k llşi A4k n,
tensiunea creşt e in zece trepte
de la o va loare minim ă la o va-
loare maxima.
Semnalele de ten siune in
trepte se lolosesc in divefse
apl i caţ ii - co nvefsii analOQ-nu-
merite, testarea d inamica a
unor aparate etc.
in figura 2 se a r ată un montaj
c are poate II loloslt la construi-
ree unei sonerii muzicale cu
zece tonuri.
Tranzistorul cu el eet de c imp
RoS02 lu ncţ ionează in zona oh-
mică şi se comportă ca o simplă
rez istenţă. fi ind de l apt un con-
vertor tensiune-rezis tenţă
La fiecar e generare de ten-
siune in zece tl epte. mu ltivlbra-
l orul .stabil osci le ază pe zece
I recvenţe .udio vecine
Tr ebuie .vut gri j ă ca la co nec-
tare. unei scheme de amplifica-
l orul .udio să nu se depăşească
curen tul de ieşire .1 cirCUitului
integrat MMC 4047, care. de
exemplu. pentru lJ oo = 10 IJ este
de 2.6 mA. M ărimea treptelor se
Ionneazi prin ponderea r61l5len-
taior, 1.,. frecvenţa prin interme-
diul potenţiometrul ui P.
-=, c;
ALMANAH .. TEHNIUM ~ 1989 -'-
I Constftlctorul va hotari daca
I ~ Pt va ti montat pe panQiJI radre-

\SIGURANTA sorului (cu buton SI grada ti


putind II schimbat punctul al
blocare la scurtCÎrCUlt, dupa ne-

ELECTRONICĂ
cesilaţl, la diverse valori sau
daca PI va li semireglabll $1
montat In interior 111t81 la o va-
loare a curentului de Q1 0care
lid , delinitiva .
MIHAI SPIRESCU Placa montaJuluI, Ilind mrca,
se monteua În Interiorul reCIr&-
SOfului, pe cind tranzistorul de
putere trebui e montat (Izolat cu
Deoarece nu toate sursete de 25 kll se reg leaza plaja de blo- mica) pe cu tia redresorulUi sau
alimentare In curent continuu care astfel că. in pozitia curso- pe un rad iator de 10 1( 10 cm 2
sint protetate la scurtCirCUi t $' rulUI ,05" la extremitatea " T", cu· Se poate folOSI or ice profii de
nu posedă siguranta de protec- ren tul la care se bloche aza mon- radiator , care sii aSigure o (aClre
tie. putem realiza o siguran ta de tajul esle minim (cea 0, 1 AI. Iar convenabila a tranzIStoruluI de
protectie electronică Aceasta la 91t1remllatea "A" curentul de putere in cazul cind cele doua
poate li atasata la redresoarele blocare va II m,IJUffi (4 sau 8 AI tranzistoare 8D funcţioneaza
anormal de calde, se vor monta
pe radiat oare de tO' cm 2 I lecare
din tablă de aluminiu de 2 mm
Rx Il grosime.
t- Intrare 0,33-0.42 .n. 2 N 3055 Dar incalzirea lranZlstoarelor
>rB"UC!y-,7"
2 J'-_r~-~lre nu poate avea loc daca monlajul
basculeaza Insta ntaneu din de-
blocat In blocat.
Cauzele Încillz"l i provin din
calita tea slaba a tranzis toarelor
10los11e (incat zlle Ico mare sau
polanzan Incorecte din A3 SI
R2). Din A4 se regleaza IImlla de
curent m8Jtlm si minim CI oft'fa
o constanta scazuta de timp la
curent minim,
Figura 2 arata modul in care
se monteua siguranţa Poten -
tlometrul PI va II de 2 W R. de
0.33 0.42 fl va II boblnata (cu
sirma de 1 mm dlsmelfl,l, man-
ganlnă sau eram nichel) pe un
al( de 8 mm diametru Cu pas de
1 mm dupa care se scoa te ax ul.
ea răm inînd in aer Aceasta va li
fixata if1 monlal cu surubufl.
salbe $1 piuliţ e de 3 mm dlam&-
I ""
auto nesta blllz8 te. sau care nu
poseda din constructie o protec-
tie pe iesire. cu tensiuni pină la
80 V $1 un curent de sarcina pina
la BA Si'
Mo ntajul funclioneali cu 1 m,-
căd erea00 ten siune mai mire
sau mai mica, ce apare pe reZIS-
tenta de 0.33 0. 42 fi. serie cu l10V
tranzlstOl"ul de putere 2N3055
(pentru redr esoare cu tenSiuni 2
malume 50 V $i 4 A) $1 8UY 56
sau 8 UY 72 (pentru redresoare
pes te 50 V şi 3 Al. 2
Din pot enţlometrul Pl de 15 +

ALMANAH ~TEHNIUM " 1989


N//LTIMETNU
DIGITAL Ing. MlliAN OROS

Multlmelrul dIgItal prezentat În continuare indepllneşte mal multe funCţIi de baza


• yoltmetru de curent continuu in gama O V 100 V
• capaclmetru in gama 1 nF-IOC "F pe trei subgame 1 nF-lOO nF, 100 nF-l "F.
I "F -1(0).'F
• generator de joasă frecventa In gama continui de la 40 Hz - 20 kHz
• ceas electronic cu poslbilitalea de a 811$8 OfB maxIma de 23.59 şi a marca secunda

Prin proiectare s-a urmăm o


imbinare armonioasă intre pre-
CIZia masuratorilor, Simplitate ŞI
pret Acolo unde s·a considerat
ca pOl II utilizata componente
de diferite valort, S8 dau SI ele·
mentele de prOiectare a acestor
componente. facllitindu-se in
r'-KJ-
"L - I
acest mod utilizarea in construc-
118 a diverselor valOri de compo-
nenle, in !unelle de aClarea fIe-
carUi conSlructor De remarcat
este faptul ca toate componen-
tele sint de produc11e Il'ldlgena
Sd1ema b'oc a mu'tlmetru'UI
este dat;. in figura 1 KO ~

MASURAREA
.' , RN
TENSIUNI LOR
CONTINUE AFN
Partea luncţlonala a multime-
truiui care permite masurarea
tensiunilor continue cuprinde
douâ blocun funC\lonale atenua- Oi/)
tOful de mtrare (AI) SI conver-
tOfut tenSiune-timp (CTI)_
Schema de prinCIpIU a acestor
doua blOCUri funcţionale este
data In figura 2, Om schema se
poate constata ca voit metrul di-
gital este de tlput cu rampa It-
nlara FunCllonarea este ur-
mătoarea sa presupunem că la
Intrare avem tensluneâ U. de
masurat In prima faza semnalul
de RESET aplicat 'a cirCUitul m- Schema bloc a multlmelrului
tegrat CI, determma descărca­
rea condensalorutui C Tot sem-
nalul RE SE T va determina ~i cirCUitului CI, cu un curent I D
51ergtlf ea in for maţiei apriorlce egal cu 1,_ EI se incarca liniar de- VSF 0.6 V
e~lstenla in registrul de numa- oarece 1, este li~at de valoarea Pe lOatl!. durata de Incarcare.
Iare (RN) Cind semnalul RE- semnalul RESET fiind .. Ol ",
SET esle egal cu "Ol'·. conden- dioda O, este blocată Tot pe
sa toful C se Incarcă d in iesirea această durată poartă P, este

ALMANAH ,.TEHNIUM" 1989


deschisi deoarece ieşi rea cir·
cuitulul Ci l se află in ,,1l ", iar
Impulsurile de la baza de tim p
.""
(8T) ajung la RN prin P unde
sînt numârate şi a f işa t e. Yn mo-
meniul cind U, devin e egală cu ,
J!.' "",. >---.
I"kti-

U •. i eşirea lui Cl 2 trece in "Ol", ~ IJffJ.5 ... " ,


poarta P, se blocheaza şi impul-
surile de la 81 nu mai ajung la
RN.
Notind cu T perioada impul-
U.


"-
' V7Z",

<-
/fu ,u
suriler dale de Bl. cu 1, perioa-
da de timp din moment ul iniţial I ,~. L'."" ,-,,,,
al procesului de incă rcare a ca-
pa ci t ălii C si pină in momen tul IR'- J,Zm !!" Ir-Z 1" ~

~VI'H'->- ~
blocăr i i porlii P" cu n numărul
de impulsuri inregistrate de AN.
.. CII
putem scrie:
1, = n . T n· - -
1
(2(
.:~:(' Ili 2
f"
in figura 3 es te dati diagrama Sch ema el ectronică a bloQ.llul e rT
de semnale. de intrare şi ieşi re in
ClT. Din aceasta figuri rezul tă
ci : Vcc "" 5 II, VilE = 0,6 V ŞI capaci ta- multitură) cu ajutorul carUi a pu -
U, U, 19 o . " = 19 a . n . T tea C stab"ind-o la valoarea: tem regla Înclinarea rampei ...
(3) C "" 100 nF, niare, perm ilÎndu-se astfel eta·
Deoarece incărcarea capae,- Cu aceste valori introduse in tonarea voltmetrului.
tălliC se face la curent constant, r el alia (7) oblinem: Cind semnalul RESEr este
relalia dinlre tensiunea de pe
condensator (U ,) , curentul de R , .. R , -' _ 5-0,6 egal cu "Il", dioda D , se des·
chlde, determinind descărcarea
incărca re '0 şi timp este de 100'1(1) '10 '
for ma '
U, (t)
1 f'
=- ' 10 (t ) =
/
f "
--.l!... t" (4) 3
C
Din ralaliile (3) si (4) (în mo-
mentul blocării porţii P,) rewlt ă
relalia : I
U, U, '" - ' - ·n·T (5)
C
Relatia (5) arată principiul
con ver sie! numerice a tens.unl1
pentru acest tip de voltmetru. Ea
consl .tu.e $' relatie de proiec-
tare pentru rampa hn . ară . Ştiind
că pe intra rea neinver soare a
cirCUitului Cl 2 pentru liecare
capăt de scală avem tens iunea
max imă de 1 V, putem spune că
U, va h egală cu această ten-
siune in momentul blocării portii
P, dacă la .ntrarea atenuatoru-
lui AI avem tensiunea de capăt
de scală corespunzătoare . Ştun­
du-se, de asemenea. câ fre c-
venta bazei de timp aplicată la Diagrama lemnalelor In blocul err
crr este de ' 8T 100 kHz, d.n
relatia (5) rezultă
lOO C 1(1 (6) capacItatIi C astfel ÎnCÎI atunCi
4, 4 ' !OS Il
Tmind seama de relaţia (1) s' cînd RESEr esle egal cu ,,1L "
relalla (6), putem scrie că ' Penlru a uşura etalon8fea volt- procesul descris mai sus să se
V cc V SE metru lui se stabilesc pentru R, ooata r elua, Pentru etalonarea
100 C (7( şi R' , următoa r ele valori stan - voltmetrului se trece comu tato-
R, + R' , dard" rul KI,i 2 pe pozilia calibrare, in
Aelatia (7) permi te calculUl re- . R, 390 "-II, iar R' , HXl kU această pozitie intrarea neinver·
z~stenlelor A, şi A' , in conditiile R' , va II de fapt un potenllome- soare a ci r cui tulu i CII este co-
cmd stabilim urmă t oarele valori Iru semiregl abll (de preleral nectată la o tensiune de 0, 7 II

A LMA NAH HTEHNIUM"1989


tensiune stabllizati cu o dioda
de tipul lN4001 polarizată di-
rect. In acest moment pe ali$ajul
multimetrulul trebuie să apară
cifrele: 0.100. DacA au aparul
alte cifre pe dlsplay. atunci din
poIentlometrul R' 1 se reglează
inclinarea rampei liniare pină
cind apar cifrele mai sus mentio-
nate. Se trece comutatorul Ki ,i t
pe una din scala, se aplică ta in-
trarea mullimetrului o tensiune
cunosculă . Pe display trebuie să
!!par. ali$8ti mArime. ten siunii.
in general , In cazul acestor ti-
puri de voHmalr. digitale (volt-
metrI numerice cu rampă li-
niară) .
erorile de masurare care
apar sint datorate inslabilită\ii
Ireeven\el aplicate CTT-ului,
oalinlerli'lil ram p&! liniare şi
ne-
sincronizArii Inceputului in-
cărcărli capacihlilil C a rampei Ii-
niare cu l~pulul numirării im-
r pulsurilor. In cazul voltmetrului
digita' mai sus Pfezentat, aceste
cauze de producere a erorilor de
măsurare ,U lost minimalizate
(f eT aste obţ l nuti de la un oscila-
lor cu cuarţ, sincronizarea celor
doui momente menţionate se
face automal , Iar liniaritatea
rampa! este asiguratA prin stabi-
lirea unei scheme pentru rampa
linlari ce aslguri o IIniaritate ex-
celenti).

MASURAREA
CAPACITAŢllOA

Pentru misur'rea capacitAţ i­


lor se folos~te un convertor ca-
4
pacitate- timp realizat cu cirCUI-
, tul integrat CI~ de tipul .8E555
$chema electrică de principiu $chema flectronlci a ~QJlul CCT (a) ,1 dlagr.
este dati In figura •. mat. lenslunllor In blOCUl CCT (b)
In contlnuate se va da proiec-
tarea elementelor de circuit af.
rente lui CI ~, Pentru a inţelege
bine COndljlllO de proiectare si Considerind. spre exemplu, Rl R'.). R.R'. . Pentru capul de
urm i rlm uncţlonarea acestui capul de scală de 100 I'F in mo- scalA egal cu 100 I'F şi valorile
blQc funcllonal , mentul termlnirii incarcăril ca- mal sus menţionate, tinind
In momentul iniliaJ semnalul pacllilll C. (C. = 100 I'F) pe dls- seama de relalia (9), rezulti :
de RESET determină treceraa play trebuie sa apară cifrele R .. R, + R'l = 909.0911.
l_irU lui CI, In "IL" şi inceperea 100 O Deci numărătorul RN a Se stabileşle Rt, = 680 II. iar
IncitcArii capacitAlii C... prin numar.t 1 000 de impulsuri, R' ~ .. 1 kH. Hezistenla R' J
unul din grupurile de rBZISlenie Frecventa bazei de timp aplicati esle. da fapt. un potenlÎOmetru
R1R'" R, R', sau A.,R·. " Din CO"IYer!oruIuicapacit.e-timp Jind cu ajulorul căruia se va face et.
acest moment po&rta P, este de 10 kHz şi. ţilind s-na de r. lonare. capului de scală de 100
deschid, Iar Impulsurile de 'a lai .. (8J. putem scrie: "F. Pentru această seali durata
baza de timp trec prin numi- 1 de numărare a im pullurUor de
rilorul AN. CInd pe C. se atinge T = I. I · C.-R = n· - - (9) dtre numirilor va fi eg.li cu :
lenllunea de 0,66 Vco ieşirea lui f" 1
C Il trece In HOL". Iar poarta Pz unde ' aT reprezi n tă Irecvenla T = n ' -- (10)
se blocheazA . Timpul de in- bazei de timp; n - numărul de e ' 8T
cărcare a condensalorulul C. Impulsuri Inregistrat de RN, Iar Folosind relalia (10) . rezulti
elle dat de relalla: R este egal cu sum a celor daui Ci Te este d e 0.1 s. Tinind seama
T " ' . IR ·C. (8) rezistenta din grupările R:R ' z. că semnalul RESET apare dupj

ALMANAH ..TEHNIUM" 1118 =/q


aproK,mal,'f 2 5. rezultă că ope-
ratorul afe timp suficient pentru
cItirea i nfo rmaţ iei de pe dlsplay
Deo arece Te este foarte mic, se
VOT putea masura pe scala de (,

'î ,,,.
,-
100 " F $1 c apac il81 1 ma i mari de- ~ ~ ".
cii aceasta valoare Singura res-
trlClle care se va Impune val,
aceea de 8!lIgur are II timpu lui de
"'"
;'00'1'
,,~ ""~
Io,~
Mn
-q)'Ţ IV
'"ho.
ţ~a8U~
citire a Informa11el dete de al ls8J \.b % (.li. Mx>l*
Analog 58 cal w leaza ŞI grupu- Nolt.A ,.
ri le de rezistenţe A:tA 3- A, A .
Calculul elementelor ~ ş i ~ (or-
I~.
.;
cUltul de oorivare necesar co-
menz,i CeT dalonUi faptului că
um
f-
1,s1t.:A.
durata Impulsului RESET este
mare) se face ţinind seama de
cond'li,le:
~ ; f~ TfoJ" 5
5'~'~ < T ( 11 )
.l V, > 0.66 V~C (12) Schema ele-clronld a blocului AFI
unde V, este tensiunea semna-
lulUI RESET, Iar celelalte mărimi
au semni ficatia dată mai sus
Ultima rela l le este Îndeplinită
deoarece semnalul RESET este
in logică TTL. iat Vec egal cu 511 _
Ştiind ci T = O. ls. din relaţia
( 11) . punind condiţia ca Cs să f ie
egal cu 10 nF. rezultă că R~ < 2
MII. Se stab i leşte pen tr u R~ • Ro,' ""
100 kll. Cu aceasta valoare st8- 490 '"
bilită pentru R ~ se asigură o ex-
~:
tindere de scală atît pentru cea
A • , ..
,
de 1 I'F. cit şi P8f1tru cea de 100
nF. De asemenea. m odi ficind cu
un ordin de mărime frecvenţa ' er.
se poate mări sau micşora rezo-
t.42
• • -,,
lutia instrumentului cu un ord in
de mă ri re.
Etalonar ea capacimet rului se
, '" -IJ:=====±-,
face in modul u rm ă t or : se pune
l a intrarea mult imetrului o cap a-
ci tate cunoscută ce se inca-
drează intr- una din scale.
"
Cu potenliometrele p ·2 • p ' J •
P·. corespunzatoare se re-
glează t impul de incărcare al ca-
pacitătii de măsurat . astfel incit
pe afişaj să apară valoarea c apa-
6
ci tăţii de la intrare cu alocarea
co respu nzătoare a punctulu i
zecimal. O data eta lonat pe o
scală. se va verifica d a că etato- Schema elec:lronlcii a blocului eL la) ,1 diagramele
n ar ea es te valabila pentru orice l enliunllor (b)
capacitate cuprinsă În gama
scalei etalonate.
Pentru Rl' R' l şi R•. R', au-
torul a stabilit următoarele va-
lori;
RJ = 68 kll. R' l '" 50 kO. R. '"
680 kfl ş i R. - 500 kll. blocu ri funcţionale. aces tui bloc esl e dată in figura
Blocul amplificator formator 5. Impedan ţa ridicată la intrare
MASURAREA de impulsuri TTL (AFI ) ampli- este as igu rată de un tranzistor
fică semnalul a caru i frecvenţă cu efect de cimp de tipul BFW
FRECVENŢEI
urmează a fi mâsurată Si pre- 1, . Amplifi carea şi formarea
lucre ază in lorm ă. aducindu-' semnalului sint asigu rate de por-
Partea funCţională a multime- la nivelur ile TTL standard. ţile SI-NU Pl' P, şi P,. Pragul de
!rului c are perm ite măsurare a Aceas ta prelucrare se face Iără trig!;lerare se stabileşte din ~
frecvenţei cuprinde mai multe mod'ficarea frecventei. Schema t8nţlo metrul de 2.5 kll. Protecţia

'-10 ALMANAH HTEHNIUM " 1989


(
la supratensiuni este aSIgurata torul de
impulSUri spre nu- POf1llor P,. Pe. in scnlmD. prin
de d,odele 0.1 Ş I 0 3' Formalorul mărătorul AN este InterziS La ,;oaclle. va determina blocarea
de Impulsuri TTL lucrează bine În sosirea primului Impuls al sem- pof1ll p•. determinind ca CI. sa
banda 40 Hl 10 MHz. cu 000- nalului etalon de la 6T. pe memoreze starea OOtl (CI fra 3 in
elll'8 ca semnalul de la Inlrare sa Ironlul cazator al acestuia Clr- leclmal) Această slare esle me-
nu fie mal mic de 50 mV cUllul CI} decodilica Cifra 1. de- morata pina cind CI. primeste
Blocul conlrolul logIC (el) afe terminind trecerea pOr1n P, in comanda RESET Avantajul
rolul de a deschide şi bloca .Il" Poarta p. se deschide. Iar acestei scheme constă in sim-
poarta de acces spre numarăto­ semnalele de la blocul AFI ajung plitate şi in precilia comenlii
rul RN in funclie de semnalul la numâratorul RN . Pe Irontul date asupra pOflII de acces da-
etalon pnmll de la baza de Ilmp calator al următorulUI impuls al torita laplulVI ca factorul de um-
Schema electrică de prinCipiu a 81. CI.} decodih că Cifra 2. Iesirea plere al semnaluluI dat de 81 nu
acestui bloc funcţional este data POr111 P, trece in "Ol·. iar poarta are influenla asupra comenzii
in figura 6. Functionarea blow- de acces p. se blocheaza Daca dale da CL De la Daza de timp
h,ll este urmatoarea presupu- timpul dintre cele doua Ironturl prin comutatorul Dalei de timp
nem că Informaţia inmagazmata Călatoare ale Impulsu"lor 8T se pot aplica la Cl semnale cu
În numarătorul CI. a lost este de o secunda. numărul de frecventa os t Hl. 10 Hz. 100 Hz
stearsa, in acest caz, poarta P, ImpulSUri inregistrat de RN este 1 000 Hl. Preci zia acestor frec -
are la Ieşire nivelul "Ol", deter- egal cu Irecv8flla semnaiutui de venţe este asigurata de oscHalo-
minind astfel blocarea porţii de la Intrarea AFI-uIUi rul cu cuarţ al Bl Schema bazei
acces spre numiirător Pl' Acce- AI treilea ImpulS provenit de la de Ilmp este dati in figura 7 Ea
sul Impulsurllor dale de forma- 8T nu mal are Inlluenla aSUpl8 cuprtnde un oscilalor pilotat cu

loOICH:

,
rr~'
"'1''' ~i~lf;~;=~-[:;~~~t:~~ .90

10/011
b 2 lHz

ol ar
cuarl. realilai cu un comparator
de t ipul fJM 339. şi un lanţ de
divizoare decadice de tipul
C08490. Se oblin astlel frec -
• ventele de 1 Hz. 10 Hz. 100 Hl.
• 1 000 Hl Si la kHl. 101 semnalul
de la oscilatorul Bl se apli că
1.) R 60 prin intermediul unei porIi de
separare şi la blocul CTT.
Semnalul RESET se obline de
la un oscilalOf realizat Cu un
co mparator de tipul pM 339 Pe-
rioada semnalului este de apro-
Kimatlv 25. Iar durata lui de apro-
Kimatlv O.ls. Schema oscilato-
rulul ce Qenere81ă aces t semnal
este dală In figura 7 c
Registrul numeric de numă­
, 7
rare (RN) are rOlul de a numâra
Impulsur ile ce sosesc la intrarea
lui si apoi de a le memora pina
la aparilia semnalului RESET.
Schema de prinCipiu a RN este
dată in figura 8. Această figu ră
Sc hema eleclr onici • blocu lui 8T, 0 :60
r.torulu l de . emnel RESET
,1 • gene- cuprinde si blocurile semna"-
zafe - depăşi re (SO)
:.:"''''::;:::.=0=''''.:::''''''-__________________ matorui de divilare (KOsi) progra-
Numa-

ALMANAH .. TEHNIUM 1989 M


rătorul conline patru celule '!le aceslui bloc (AFN) s·a loloslt un au fost incărcate se trece comu-
numărare de tipul CoB 490, care stabiliza tor de tensiune format tato rul pe pozilia 1 s.
au ie:şiri le conectate la patru din doua diode inseriate, polan·
decodoare binar - şap te seg~ zate' dir ect. Schema acestui bloc
FUNCŢIONAREA
mente de tipul CoB 44 7 (fig. 11) . este dată in figu ra 1,.
Cu ajutor ul comutator ului Ko se CA GENERATOR
poate comanda ca celula 2 sa di~
MASURAREA TIMPULUI
vizeze semnalul prin , sase, iar MulUmetrul este capabil sa
atunci cind există coincidenli genereze un semnal de joasă
intre cilra 4 numărată de celula Pentru măsurarea timpului, frecven1ă de formă dreptun-
de numărare 3 si cilra 2 numă · semnalul cu fr ecven1a de 1 Hz ghlulară . Pentru gener-area
rată de celula de numărare 4, ce- de la Bl este aplicat unul bloc de acestui semnal se fOloseşte un
lulele de numărare să se aulore- divizare cu 60, apoi semnalul amplificator operaţi onal de lip
seteze. Acest lucru es te i mpor~ astlel divizat se aplică nu· Nonon f,8 N 3900). Ieş irea aces-
tant in momentul cind multime- mărătorului AN. Comutatorul tu i oscilator este conectată la In-
Irul func1ionează ca ceas elec~ KD al numărătorul u i se trece pe trarea frecvenţmelrului prin in-
tronic. De pe ieşirea O a ultimei poziţia 1, in felul acesta prima termed iul comutlltorului Ko-
celule de numărare se ia un cel ulă va număra unllălile de mi· Frecventa oscitatorului se re-
semnal pentru comanda unui nut , următoarea celulă de nu· gleazA din potenl iometrul P.
&stabil declanşabil realiza t cu mărare zecile de minute. a treia Banda este intre 40 Hz , 1 20 kHz,
două părl i ŞI-NU , Sarcina aces~ celulă unită1i1e de oră , iar ultima ea putind fi modificată in funqie
tui astabil. este o mi crocască $1 zecile de oră . Ora maximă de valoarea capacităţii C ,i a pa-
un LED. In momentul c ind de- afişată va fi 23.59. Punctul de tenliometrului P.
cada a patra a număriitorului AN alocare a zecimalei de la digitul al Generatorul este protejat la
va inregistra cifra 8, pe iesirea O treilea (de la ci lra zecilor de mi- scun pe ieşire, dator i tă faptului
a acesteia avem nivelul "IL ", nute) va li conectat la I eşirea de că c ircuitul fotosit are o aseme-
care declanşează astabilul, sem~ 1 Hz a Bl, marcindu-se astfel se- nea proteclie. Schema lui este
nalizindu~se astfel opt ic şi acus~ cunda. Programarea ceasului se dală In figura 9,
tic apropierea de capătul de face In modul următOf : se trece Blocul de alimentare (S) a
scală pe care este util izat multI- comu tatorul KD pe pozilia t multimetrului asigură o ten·
metrul . Acest aslabi t poate fi (in lelul acesta se asigură şi slune de 5 V stabilizati electro·
scos din funC1iune p4"in inter-me- ştergerea registrulu i AN) , co· nic la un consum de 1 A. Schema
diul comutatorulul K •. mutatorul de funclii KI,f 2 se de principiu este dată in I.gura
Blocul de afişare num8l"icâ cu- trece pe pozilla 1 . Cu comuta- la. Aegla)ul acestui bloc este ur·
prinde patru celule de afişaj cu torul Ki 1 i 2 se face o pr09ramare mătorul : se măsoară valoarea
LED-uri, de tipul ROL 77 sau serie a celulelor de numarare ale lensiunli de ieşire i n gol; se co-
de tipul TlL 303, precum si pa- RN. Inilial cu comutatorul Ki 1KI, necteazA apoi sercina nominală
tru decodificat oare binar-şapte pe poziţia 0.001 5, se incarcă ce- (I A) $i se reglează din potenlio-
segmente de tipul CoB 447. lula de numărare a zecilor de ore metrul de 5 kU. astfel incit ten-
Pentru a se evita folosirea a 28 şi a unităţilor de ore, apoi cu c0- siunea să ajungă la valoarea
de rezistenle necesare cuplării muta torul in pozilla 0. 1 S se in- măsurată in gol; sursa astlel re-
decodlflcatoarelor la celulele de carcă cel e două celule rămase. glată are impedanla de ieşite
afişare , pentru alimenlarea După ce celulele de numărare nulă .

8
SclMma "ectronlei a bfoaJrllor AN, KD " SD

_,
'-1 c. ALMANAH M TEHNIUM M 1.,
INDICAŢII
CONSTRUCTIVE

Pentru o realizare lacili a mul·


limetrulul, proiectarea cablaje-
lor imprimate se lace pe module
funClionale lininelu-se seama de
schema bloc din figu r a 1. im-
părţite. pe module este ur- 211Il
mătoarea: modulul bazei de
timp, care va cuprinde următoa­
rele blocuri funcţionale : baza de
timp, convertorul tensiunellimp,
generatorul de joasti frecvenlă,
r 4 ,71?F ,.'/"P"9
generatorul pentru semnalul l o Nn (om 9
RESET şi convertorul capacita- Vcc
tellensiune: modulul numărăto­
rului, care va cuprinde el, divi-
zOfUl suplimentar cu 60. regis-
trul de numărare. semnahzato- Schema electronlci a generlt10ruiul GIF
rul de depăşire si comutatorul
de programate a divizării : m0-
dului sursei de alimentare, care
V8 cuprinde stabilizatoruf elec-
tronic de tensiune. cit si cele
doui stabilizatoare necesare
pentru tensiunea etalon si ah-
mentarea alişajului: modulul de
afişare, care va cuprinde celu-
lele decodo.re şi elementele de
ali,are,
Avind in vedere complell:ita-
tea schemei, cablajul imprimat.
folO$it pentru realizarea modu-
lelor. va fi de tipul dublu placat.
Conectarea intre module se va
lace cu lire ecranate. Rezisten-
lele atenuatorului de Intrare vor
10
li lipite direct pe comutatorul
Ki,KI 2• acesta fiind. Ia rindul lU I
ecranat. Mula de intrare-Ieşire Schema blocului d e alimentare S
va li de tipul BNC, Reglarea (ela,
lonarea) multimetrului se lace in
linat după ce modulele au lost
montate pe şasiu Culia in care
se va monta multimetrul va 1[
prevăzută cu orlflCl1 de ac ces la
11
pOlenliometrele R' ,. R':- R' ."
R · ~. -
1_1
BIBLIOGRAFIE
CI
P R Gray' şi R.G. MeYIIf _
1_1 1 1
Circuite integrate anal~ice
Analiza şi proiectare. Editura
Tehnicii, Bucureş ti . t963.
2 I CC E. - Catalog circuite In-
tegrate digitale. 1978- 1979.
3 I P R. S.-Bineasa - Catalog
circuite integrate hn lare.
1981.
4 I PR S -BAneasa - Catalog
ci rCU ite Integrate analogice.
'983.

Sc'-na bl ocului de al"ara (AFN)

ALMANAH ~TEHNIUM ~ l teg


,

I~~I~~ ~~~v~oo Jl ~~~


_ ....n .....' ...."' ...."' ... nu ... nv .....·'......... - _....... u'u ....... , , . . _ , _ Ing. KA ZIMIR RAD VAN SKY

CirCUitul integrat tJE5:i5 este foarte simpla prezintă un gaba- cUltul teslat esle bun sau nu Alit
fiI redus SI este s'gura in lu nc- Itmp cii termmalul ALO (pin .)
foarte mul! utilizat in prezent "
tlonare In esenta. schema esle se alta pus la masa prin bulonuJ
are o multltudme de BPllcatll In-
cercarea CirCUitelor inainte de un OSC"ator SimetriC Inversat. B. oscllalule sini intrerupte Alt-
oeb'lifld la . . ,re Impulsuri drept- mentarea se realizeaza de la o
mtrodUCtifea lor În tr-un montat
ne scuteşte de unele surprize U~hlul.'e cu perioada baterie de 9 v in f.gura 2 este
I 0.693 A,C, prezenlat cablajul imprimat 1.
neplacute
In I,gura I se prezinta schema Sarcma osc,lalorulUi esle un scara 1 1 Se utlhzeaza un soclu
cu 14 plClorUse in figura 3 este
elec1f1ca a testeruiui care este LED care va semnaliza daca CI"
prezentat modul de pozlllonare
a cirCuitului de testat In soclu, in
K lunclIe de tipul capsule!

r---r----,r----..----o~ +9V Modul de -ullhzare este ur-


matorul cu intrerupatorul K
()eSCt'IIS se Introduce Circuitul
It de testat in sodu. dupa care se
incnllde K Iar daca clrcu,tul nu
B ROL02 prezinta Intrerupen la ponul 3.
LED-ul va lumina contmuu lapl
ce cons!,tUle un prIm IndICIU ca
CirCUitul este bun (eta, 'lnal de
4 8 '"'fe, comanda de aducere la

6~5553
zerOl ", de asemenea arata ca
bate"a este inca buna Dlca la
apaslrea pe IlUlonul B oscllato-
R1 2 5 rul demar8aza " LED-ul VI sem-
naliza pulsatoflu Inseamna ca
00 c.rcultul testat este bun $1 poate
" uldlzat
I

)lE 555 E ~E 555 N ~E555H


jlE 555ME
5 15f04
~E 555MN ~E 555MH

B
B
9
10
n
12
~5
,
3
0
6
7
B

' •
1
••
3
2
1 8-

1

2 • • •
13
1, n 1 • • • T099•
TO 116 NP4B
3

A LMA NAH ~TE HN tUM ~ 1989


I
• • Student DANIEL BAoESCU

P entru masurarea tensiunii


in microsistemele logice cu Cir-
CUite integrate se poate folosi
~o!lmetrul Indicat or a carui
schem a este data in figu ra 1 In-
dlcaJla se lace in domeniul 1.2
4,2 V, cu o crestere pe fiecare
treapta de Indlca\te de 0.6 V In-
strumentu l se alim enteaza l a o
sursa continua de 5 V. RezIs-
tenţa de intrare a aparatulu i esle
"~d;> ~ R1 n
in jur de 100 kll. iar consumul de
aprollimativ 60 mA
Indicator ul foloseşte şapte [01
tranZistoare din seria Be 107 R2
Pentru marirea rezistenţei de in-
I rare , tranzistorul T , lucreaza ca 01 L[Q2
repetor pe emitor TranZis toa- R3 T2
rele T" T, lucreaza ca amplifi-
catoare ale tensiunilor de prag 02 Lf03
ale dlodelor D" De SI ca ele-
T3
mente de comanda pen tru LED-
R4
unle indicatoare. Pentru obtine-
rea unor rezultate bune ! rebl.lIa 03 f4 Lf04
ca tranzistoarele folOSite sa I,e
RI
sonate cu iJ 50 60
Prac tic Indicato rul se poate 04 LfOl
realiza In corpul unUi stilou scos R
din uz (flq 2) Montalul se reali-
zeaza pe o placura din stlclote~­ OI L[Q6
toll \ cu grosimea de 1 mm si di-
R7
menSiunile de 145 ~ 10 mm, ca re ~.
se fl~eaza apoI in corpul stllou-
IFfj'
17
lui Corpul stiioului se prevede IFfj 2
cu şase gauri Cu ::: 2.5 mm in
dreplul caror a se p<W110neaza
la montaj cele şase LED-un indi-
catoare in partea de JOS a cor-
pului stlloulUi se monteaza virful
de măsură realizat. prin strun-
jl re. din alama sau br onz şi pe
c are se cosltoreşte firu l d in
schemă notat ..virl de masura ··. MODUL DE LUCRU Instr umentul este util lulurOI
În dreptul fiecarei diode lum l- celor care se ocupa cu in tre1lne-
nescente se inscrie la pantograf Prin atingerea pinulUI 1\ carui rea şi e~ploatarea sIStemelor lo-
sau pr in aIIa metotla valoarea tens iune dOrim sa o cunoa ştem gice cu CI.
tensiunii indi cate cu virful de masura. pe corpul LISTA COMPONENTE: T, -
Firele de legătură cu sursa de stlloulUi se va aprinde LED-ul T, BCI07, Bet Oa ({J > 60)
alimentare se scot pe la partea corespunzator tensiunii e~is­ 0,-0 5 IN 4001: R,-A,
superioara tenle 1,5 kll: RI '" 30 Il.

ALMANAH " TEHNIUM " 1989 e:


'-l -'
DISPOZITIV DE PROTECŢIE
lui T, (fig. 3). Rezl,'ente" R, $i R1 au
rolul de • aduce tranzistorul lIP.oape
de lIecerea in conductie. se VII
monta inili., un poIentiometru, apoi
LA ELECTROCUTARE se VII " ' ....a vakM.rea si se va inlocu,
cu o rezistenta R,. dil«ent' fiind rea-
IIlaU eu A, (dacii e poIJlbI' şi R, se va

ŞI DEFECTE DE IZOLAŢIE
inlocui cu o razis'enţ' fid )
Pr in trec ....a 'n conduetle a tran-
zÎstorului T \' dllor~i tensiunii in-
dU$II in in'l,urerea W,.. se vI ali--
menta bobln. releului R. releu ce VII
deschide con'actele montate pe laza
Ing. GHEORGHE TATARU ,i in SIIne cu becul indiCilor L. Dacii

Electrocutar.a consti In trecerea


unui curent prin corpul omenes(:, ia.
de1ect ... r de Ilola Ue constă In trece-
rea unui cu.en l prirl lubstlnte le Ilo-
teloare u" '-au deteriora' (mIQ, iti
d&pă$irii duratei de tunel lo", •• . ex-
ploatarii neeOfespundtoar., urne-
zelii elc.l.
Conform prescrIPl I~or. ....tOllrea
ma~imi a curenlului auport., de 'co r- 11 12
pul omenesc ~te de 10 mA: dispozi-
tivul Pfezenta, In continuar. fllS-
p&cUi această conditie. deconeClind
la aparitia unl.li eurent mai mare de
5mA.
La Iuoclion"e normali (lIg. I I. cu·
Aparut
rentul IJ = O. i ar 1, - I ~ In cazul .pa-
"tiei situatiiiOf mentionata Il .. Os, 1,
electric
1, - Il, deci detectul de izolaţie Uu
eI_clracuta,,,. se poale sesiza com ·
parind curenţii 1, şi 1, ("11 2). "aUet.
t, şi 1, vor da naşte,. 'e OOU8 lI ux,!"
ma\lnetice ""', $i 0,. opuse C. sens In
si tuatia in care 1, '" li' Ilu_ul rezulta,
~

I
1h
va .... ea valoarea nul Oaci I~ .. O.
'" , ·u , , , ,
atunei 0, o$. 0:! Si In Intas~a r •• cu W3
,pire $II va induc. o tenSlun. "ectro-
" I
motoare care. amplificata. VI 00-
manda un element de executie ce va
intrerupe alimentarea cu .n"g18
electrica.
Tr.nsformatOful prezen tI! nu se-
sIzeaza curentul care $II Inc hide intre
faza ,i nUl. deci va aqionl numli In
cazul deiectelo< de Izola Ue ,1 elee-
'rocutir;; inlre laza ,1 masa
Daca W, ... W,. va aPlrel un flult
mlgnetic rezultant. al'.'" de z.ro, si
in situatia in c are 1, ... ' 1. pu,lndu -se
folOSI .i ca '., .... max lmal de curent
Pen'ru re.liure. pr'Cllci II poate
Iolosi un miez magne"c "p manta. cu
seCliun•• 2.5 lt 2.5 cm'
Se VI bobina inla ..... area W3
2 000 d. splfe cu un conductor de
0.18 mm $aU 0.2 mm o.cIo Irln"or-
ml'orul a func!lonat la 220 V. at unci
se pOate Iolosi W3 ca Imas~a"l pri-
mI,a a lcestUla
lnli $urafOle W, - 30 de spÎ" ,1 W,
... 29.5 spire se vor realiz. cu un con-
ductOf Oe 1,5 mm •• u mal mir •. In
luncl,e Oe curentul don clrcu~
Numa.ul d. spire Wl SII v. "gll In
eşI Iei ÎncÎ' d lsPOZ'llvul si Oeconec-
t.ze la curen' ..... malt;m admi si bil al
Aparat electric I
inlisuri.'lo. W, $1 W, (pentru d 1.5
mm. 1. J 4 A/mm1. curentul maltlm
esta de 7 Al 2
Tensiunea obllnuti la Imi,ur ••ea
cu WJ ' Plre va fi dublată cu grupul O,.
O", C" C1 şi V. fi aplicatii tra nzIstor ....

'-Ib ALMANAH ~TEHN I UM " 1989


,elevi nu rIImlne" atru In conti nua,e
SI dUpi de(xmeClarea co",um"Oftl-
lu•. se VI monta un contact de aulG- Faza Nul Tr-220/8 '24V
menţinere In plr.F.1 eu Ir~ n"1!1')",1
T•. Prin apA..... butonului ao. cu
P;1PH 05 I BO
1. -
,aven;,. automat' , !le v, ,e8hzI co-
necta.ea din nou la re,.. II consum ..
toru luL
FOlosind un releu d. ti mp, realiUlt
T~ (fig. -t). se
CU tranz istoarele T. ,1
I~ +
-
(3!Nf~ R . h.
1000..
L
pojItI eoneeta la re,1I eor.umalo-
rut dupA un inlelVa l de timp presta-
bilit, lir' Intervenl ia nOll$Ir' .
Ast1e1. Ia punerea in funcţiune I rej&.
R
R1 q RJ
'O'

ului R se .... inchide contactul R,.. e_ ,


va a1im&llla releu! de timp. Dupa t _
re. timpului prestabilit. ,elevi I va . . . o,i~ 4001 Rz
chiOe cont.cUII 1,.. trecînd trlIl\I'istoruI )T1-1N3055
~~1 ~
I
T, In stare blocat!. deci alimenwea
eor.umatofului eu energie electrici.
\11 L:
In ,;luali8 in car•. pe o perioadă
scurUi. se ,Iimenlaui un consuma- 1\11 1000)lf
tor de pu tere mar•. 1. care In"şu.i­
riie W, ,1 W. nu rezista (In c\Ilul nos-
tru un curent m. ma •• de 7 A) , se l1li \13
acţiona cont.ctul X ca f. vi coneet.a
releul 8 , releu ce V8 SCu r1clrcuitl 1..- ~~l.'nm .., ~_C1
1000;. f
" şuririle Irlnalormalorului. Lampi!
Le .... indiCI funC\lonlrea In lcest
,~ ,

Dispozitivele prelentlte contorm


IIgurii 3 llaU ' iguril 4 MI pot monla in Aparat eledri (
apIIrtamente. Ia tlblOUI de disl';'
bu !le. duj)i .igur..,!elfl n..zlblle.
3

Faz a Nul
Tr p

ctJ C~LB
1
R
fx R
2

"
ALMANAH .. TEHNIU .... , . . . -,,-
U~

SURSĂ DUBLĂ
Ing. Ş ERBAN NAICU

o data cu apariila masiva in scazuta (doar 30 V) nii 3- 12 $i 9- 10 reprezinta Cir-


practica amatorilor a ampllfica- La ieşirea d in stabihzator se cuitul de compensare in frec-
toarelor operaţionale, a circuite- va obţine o tensiune continua de venţă.
lor tnlegrate CMOS, precum şi 30 V reglabită dlfl semlreglabll Capacitatea de incărcare de
pentru alle aplicatii , se resimte După ajustarea tensiuni. se ieşire a amplrflcatorulUI ope-
tOI mal muti necesitatea unor poate inlocui semireglabllul cu raţ ional fiind limitata $1 dacă sar -
surse duble o rezistenţa fixa cina e neSlmetrrca cu rezistenta
Aplicati a pe care o propun Condensatorul conectat intre de 2. 7 kn (montat a intre Iesirea la
mai jos se relera la o sursa dubla PlOII 4 $i 13 al CI fM.723 (220 pF, a A.O. si 15 VI se srmelrlzeaza
stabilizata de • 15 V, pentru un ceramlCj 'tlilltleaza corecţla am- sarCina ŞI deci A O va deb,ta
curent de aprOXimativ 70 mA - phltcatorulUl de eroare (din numai dlferen\a de cu rent
BOmA. structura Iflterna a stabthzatoru- S-ar putea pune intrebarea de
O particularitate foarte avan- lui ,8A723) , elim inind autooscl- ce s-a mai in trod us A.O
tajoase a schemei prezentate laţia stabtlizatorulUl, care repre- AOB709 cind se putea diviza
este faplul ca nu necesita un zintă un sistem cu reacţ ie nega- tensiunea in mod r8Zlstiv Datorita
transformator cu priză mediana tivă . impedanlelor foarte mari de in-
În secundar, ci doar cu O infiisu- Tensiunea de 30 V obţinută trare a A.O (A,,,AOB709 400 kll)
farB Redresarea bi811ernanla este divizată de cele doua rezis- se pot folosi rezistente in divizor
folosită, fal ă de cea monoalter- tenţe de la kn şi ap licată la In- de valofl ridicate (zec i, sute de
nanlii, utilizata in acest gen de trarea neinversoare a amplifica- kll ). fară a afecta stabtlUatea
scheme, prezintă avantajul că torului operaţion al ROB709 Este tensiunilor de ieşire cum s-ar fi
nu necesită condensatoare elec- necesar ca cele două reZistenţe in!im plat in cazul unei diVizări
Irolilice de valori mari pentru fil- să fie riguros egale (se mon- rezisl ive. Ambele circuile Inte-
traJ . tează rez istenţe cu peliculă me- grate (jA723 şi AOB709 sint in
In secundarul Iransformalo- talicli cu tOleranţa de :%:0,5%). capSulă de plastic 14 (T0 116)
rulu l se obtine o tensiune alter- Amplilicatorul operaţIOnal de tip Dacâ se utilizeaza (lA 723 in cap -
nativă de 30 V, liUrata cu con- ROB709 (din producţia l.e.c.E.) sulă rotundă metalica (TO IOa).
densatorul de 200 I'F, care se este montat In conexiunea de se va line cont de echIValenta
aplicii cirCUitului realizat cu rapetor. EI produce o impirlire termÎnalelor ' 12(8}. 11(7), t0{6).
(lA 723 i n vederea stabilizarii Nu eJ(actă in două tensiuni de ah- 2(10), 3(1), 13(9). 4(2). 5(3) .
se poate utiliza ţ3A 723C care are mentare Simetrice fală de masa. 6( 4). 7(5).
tensiunea de alimentare mal Componentele montate intre pi-

L-__J-__J-________ ~_L~ ____~____~__~~ . ~,

," , ,:;,
1_' ALMANAH HTEHNIUM " 1989
,
B Obinele de inal tii Irecventii pOl Metod. se ulitlzeaz' dOllr pen lr u
" , xecutate cu sirmA de bobinaj. Cu
lilA de inalt.II frecvenţ ă sau folosind
,hmi din cupru argintal . • ceasUl ax-
plicTndu-s, prin aPfl.i1ia eleclul""; pe-
hculal, despre cara voi prezenta ci-
teva detalii. De asemenea, un pa."
DESPRE miaurarel bobinelor d' instl i freo-
ven\iI $1 se 1000IIII$ te montajul din fI-
gu.. 2. Clrcuitu' acord •• , compus
din Inductant. LI!, care .rebul. măsu­
rltoll ,i din capacItate. C o cunoscuta
(elelon). este cuplll sla b cu un gene-
metru oeoşebil de Important
apale In cazul boblnelOf ce lucreaza
in Înalta IreCl/anţA este capacitatea
paruita • acestora , marIme de care
trebu ie 51 18 lini .eama In proiecta-
rea circui telor ,in special • acelora
ce lucreaza 1,
200 MHz).
frecvenţe mai ml,i de
ce

EOEfNE CRISTIAN APOSTOL


Pentru conductorul rectllimu. de
rator de semnll' (cupl. j I)<ln rezis-
tenlA) care se .cotdeazi pe frec-
venţa de rezon.nla • circu~ulu l; re-
zonln\. se determina dupl Indicaţi.
m . .ima • vollmelrulul electron ic.
2,53·'0"
'~(kHI)-CO("F)
1 Detumlna,. . capacltiojll para- sect iu ne CirCular' . din cupru. rel.t,a 2.53·tO" I()f
(1) dll"lne:
zite • bob lnelor
AceastA capacitate apare datorlU;
spaţiilor
libere înHII dovA IPI.e alatu-
• .S
,. - 2,53'10 '0
rate, _1l1 constituind djelectria,II,
Iar armi!il u,jle liind Chi,r cele douli
spire consecu tive. La bobinajele
H,
"
in care I este Irecven\a u pr im.tl In
fl( kHljoCO{pf)
cap.cll ilea Co:o. trebuie si lie mult
mai mare decIt capacitatea proprie
RezIstenta unui eonductor de cu·
multll t.a! {mii rare in oomeniul f,lIc.- pru la frecvente inatle pent ru. 1 cm C • bobInel. deter mln. 1I la punch.ol
ven\ator Inalle) aceastA capaci:.ue lungime se pOllle celcul. folOliond re- I.PO alti modalitate de mil ....... re • lui
POlte apa. u $1 i",re do"" Slraturl C se poI te 'a ce folosind două cap.-
la" a:
succesive. cirali eta lon COl ~I C o2 fOlotl nd re-
O modalitate e~t rem de simplii cu 260 1, . 00 ' 1'1;':
relutt.te foarte bune de dll'leflTllnare R_ 1tIc:m
a capaCita tii parazite este Urr'n8tOll- p
rea. In p.ralel cu bobina !le conto- in c are p '" perimll'lrul exprim.t In cm
teu ă di 'e,i te condenSli toare de c. al COnduc tor ulul (lId). fi If
pacita te mici (10-60 pF) si !le Se POIIt. ulte rior verilica rez un.t ul
3. UJeure,. . Induc ~li" prin .... oblinut conform gr. tieulul p, ez,n t.t
mAsoara de fiecare datA l recventele
circuitelor acordate astfel lormat e. tod. razon"'lel la pu nctul 1.
Se construieşte apoi un gratic. no-
tind pe .~a orizon ta li v.lorile capa-
cltA\11. iar pe ua V'IIrtiCilla v.lorlle co-
respunz6toare .Ie pat rateiOf lungi-
mllor de unda . Dfeapt. ce treCe prin ..t~. 1O]
punctele măsurătOfi lor (M. N. P) in-
te rsecteaza . xa vertlc.la $i va !,il. pe
ax. orilont.li segmentul OK. c .... Ia
se... aleasi corespunde capacll il\1I
proprii a boblnei. In e.emplul Itust rat
In figura t această cap. citate este de
15 pF_
.. - -- -------
p
,,
2. EIKtul pellcu l. , "'" - ----H - N, ,,
"'" -- -- , ,, ,
,,
Selre deosebire de curentul conti_
nuu. curentul alternativ nu e!j te dis- ,., ,,
tribuit uniform pe imreaga seCllune a
,,,
,,I I

..
,;:;- ,,,
conductorutui. dens itate. de curent
crescind de la axl condUCIorulul
cAtm sup,al ata .cest .. la (se produce , ,,
o depl.sar, I curen\ llor de ina lt i
'recvenţa .pre supr"a,. conducto-
rulul). Etectut pehcular este cu atit
, ~
5 10 15 20 25 Xl JS t.O 45 50 55 C(PFI
m.1 intens cu cit trecvenl' curentu-
lu i. di.metrul cOnductorut ..1 ~ per-
meabolltatea ma te ri.I .. lu i din care
85te 'abric. t conductor.... .int m.i
mari " cu cit rezililvitatea acestui
.L.. .
mater iI! este mai mici .
AdIncime. de patrundere a • cu-
rentulu i In conductor la 'reevenle
})-5()j(Jl.
I
bo
inatte poale li c. lcul.tA cu aprod-
mal ie cu lormul • . Generafor 'Mmetru
a = 50.33 ' V -' II (1)
de smnal
.
eleclrmic
Lx
P = re.z:ist",it.tea malerl.lului in
II mm'/m.
" _ permea bil ltl tea re/al "''' , m. -
leri. lu lul
I '" Ir ecvenl' in Hz.

ALMANAH ~TEHNIUM Y 1989 y.=t


I
BE~IITAABE -
i) Coeficient de temperaluri
.. rezl,lenlel (Ha sau K T) repre-
zintă va r iaţ ia relat iva. rezisten-
ţei reale raportată la d i ferenţa de
temperatură care a determinat
această variaţie si se măsoară in

lABBII:ATE- 10-· °e.


i) Temperalur, amblanti (T)
reprezintă temperatura aerului
din imediata vecinătate a rezis-
torului cind acesta nu d isipA pu-
tere,

ÎHUI.-- Ing, LIVIU ARCADIU BElLU


k) Domeniul nominal de tem·
perlltllfi reprezintă Intervalul de
temperaturi ambiante in limitele
căru i a se as igu ră funcţionarea
de lungă durată a rez istoru lui,
1) RI!j!ldillll" dletectrlci re-
prezinta val oarea tensiunII con-
Re.tistoarele sint elemente la o temperatură ambianta dat ă, tinue care, apl ic ată timp de un
pasiva fără de care electronica fără ca rezistorul să- şi modifice minut intre term inalele rez isto-
nu poate e)l;ista. Astăzi rezistoa- caracteristicile, rului si corpul său , nu produce
rele se 8Kecută Într-o gamă d) Ten.lun.. nomlNlIi (Un) deteriorar ea acestuia.
largă de tipuri cum ar fi : reprez i ntă tensiunea COfltmuă m) Rezistenţa oe Izolaţie (Riz)
- rezistoare fixe:
- rezisloare variabile;
- rezistoare de volum:
- rez lstoare cu peliculă de
c arbon:
sau valoarea eficace a tensiunii
alternative apl i cată la bornele
rezis torului şi dedusă din relaţia
Un =' 1Pdn,Rn,
e) Ten.kJn. . nominală Ilmlti
..,-
reprez i ntă rez i stenţa dinlre ter-
mlnatete rez lsto rulul ş i corpu l

n) FlabiIfUI.a reprezintă
mărul de rezistoare deteriora te
nu-

- rezis toare bobinale; (Unlim) reprezi ntă tensiunea In timp de O oră , raportat la numă­
- rezistoare etalon; maxi mă ce se poate aplica rez is- rul tolal de rezist08re ce disipa
- rezisloare de precizie: lorului la temperatura mediului puterea nom i nală .
- rezisloare neinductive. ambiant, fi ră c a el să se deterio- Pentru rez isto arele ce se fa-
Aezisto arele care se fabr i că in reze , brică In ţara noastră , rez isten-
preze nt pol fi caracterizate. in f) Red.tenta allki (Re) re- lele nominale, toleranlele şi pu-
principal , de urm ătoarele mă­ prezinta valoarea maximă a re- terile disipate sint stabilite pr in
rimi: ziste nlei căre i a i se poate aplica STAS ~7 8. Pentru rezisten-
al Rezistent. nom inalA (Rn ) ten siunea nom i nal ă l im ită , lele nominale Rn sint stabilite
re prez i ntă val oarea rezi stenţe i g ) Ten.lunea etactromoto.re siruri de val or i ce sint corelate
electrice mă su rati I n
ohmi, k ilo- de zgomol In ..relni (Ezg) re- cu tolera nţ ele , fiecar e şi r lii nd
ohmi. megao hml, glgaohmi sau prezi ntă va loarea eficace a te n- notat cu litera E şi un n umă r
terraohmi, ce este marc ată pe siunii aleat oare ce apare la bor- care i ndică număr u l de valori
corpu l rezistar ului. nele unul rez isto r (măsurată in date intr-o decadă. Şirurile de
b ) 1'"OI.... nl. reprezinti aba- JiV ), atunci cind la bornele aces- valori sint E6 (20%). E12 ( 10'\10),
terM max im adm i s lbilă a rezis- tuia se apl ică o tensiune conti- E2 4 (5%), E48 (~), E96 ( 1%) ş i
tenlel nominale m ăsu rat ă in n uă U, EI 92 (0,5%), indicate in tabel ul
procunte. h) Factorul de zgomot (F sau 1, valorile fiind vala bile cu multi·
el Puterea dI.l~ti nominala Ezgtu) re pr ez int ă ra port ul mă­ pUi şi submultiplil lor zecimal!.
jPdn) reprez i nt ă puterea ma- surat in dB dintre tensiunea de Pentru cazuri speciale se pol la-
.. l mă ce poate fi dez vo ltată in re- zg omot in sarci nă şi tensiunea
gim de fun cţ i on are inde!uog ati, cont inuă aplicati. (CO NTIN UARE iN PAG. BO)

TABELUL 1: VMcxill noml".,. al. rUlŞrQilfelor al.nd.,d,z.t., pentru o

...
d«.ol /STAS 6838-78)

EI (2ft)

'." 1,50 ..,. ". ".


,...
E12110'110)
1,20 '"'O
'." , . '"
,. '"O ". ... ... 8.20

. ,. ,.. ,.. . ... .... '.50..


E2. (5'110)

'." , , , .,.
.,. '00
". ". , 'OI
1,10 1,20 1,30 '"'O
". ,"O 1,10

C:;C.J AlMANAH ~TEHNIUM " 1989


...,. ".
E48 (2"10)

...'" ,. ...... ... ..... .".. ....


1.63
.1.1'0
1,71
1,05
1,17
1,10
1." ,,
1,15 1,21 1,21 1,33
,1." , 1,41
2,61
1,54
2,74
' 'OI
1,11

'" '"
<O,
U1
4,17 ."
>3'
'"
El6 (1 'to )
." ."'" '."
7,15 7,17
'."
1."
1,33
1,11
1,02
1,37
1,12
1."
...,
1.40

,
1,17

. ......" ... ... ...... ."..'"


1,07
1,43
1,91
'O
1, 10

.,. ." ".,


1,'7
I
1."
1,13
1." , '"
1, 15
1."
1,11
1."
1,21
1,62
1,2~
1,65
2,21 .
1,27
1,69
1,30
1,74

I '"'" ".
'" >3'
",
." ." ...". '"
'" '" ,".
'" .,.
'", ,'OI '" ". .5,23. '."'OI, ".
U1

'"
". .... .
'"'" '"
". '" .., ". 7,15 1,32
,." 1,61

fll2 (o,S-.r.j
7,67 ." O" ' ,31
." 1,71

O." 1,01 1,02 1." 1.05 O." 1.07 1." 1, 10 1,11 1,13 1.14
1,15 1,17 1,11 1,20 1,21 1." 1,32
1'"
1,23 1,24 1,27 1,21

.. .. ... ....
1.33 1." 11,62
." ."
'.03..
1,35 1,37 1,42 0. <3 1,45 1,47 1,41 1,52
11,71
." 1." 1O."
.,. .,. ... ....
1,51
,
1,76

.
1.56 1,15 U7 1,6!11 1,72 t.74
1." .,.

'" '"'" ...


1."
OI ..., ,"... '" '.05 ".
1."
U1 ." ,. ..,
1,'0

'" '"
1,12
, ."
,.
."
. '"
'"
1,17 .U 1,11
."
O." ."
."

". ". '" 'U,


'" ... ."
." 3,01 3,12
".
'" '"
3.65
4,22
• ,11
5,12
...
'"". ''"
4,27
O" ."
" '" '" .,.
"'3
5,11
" '" '"
'" '"..
...... . ... ... .,.." •.'".. ."... ,.".".. ."... .... ......
...
,
'" '" ,"
."
3,13
4,42
3,36
4,.1
19'

'."
3,41
4,02
5,36
4,07
4,70
5,42
6,25
4,12
4,75

'O"
.32
3,11
4,17
. ,11
5,51
1,42

,." 7,15 7,23 7,41

rABHUl
." ." 1,51

,
7,&1

COd,lrc.re.
1,11 7,'1

'".r8J. •
1,20

loIw.nf8IOt
'" (S TA S "09- 7. /
' ,53
1 ,35
&l'

Co'
Tol8nonja ("Ilo)

TABElUL ,
..
N

Co,,"'
• •
'" ." •
cuJonlOt "..,'"
,
, '1
J G

,.r 141OlU8 /S TA S
O

-. .,. •
C

g rCJ9..7 •. "

Alte ••100"1

....
""...,.. Prlm8 cltr. A dO" dlrt
F.dor d.
multipl~
Toa.r.nl·

"'. """
...... ,
..."""
..... ,,
,
,
"
"1
"" .."
......
Portoc.llu

y..., ••• ••

"
,,'
y-
"'-~ , ,, "
lr

,......
"" •• •• "".
- " .-

ALMANAH ~TEHNIUM~ 1989 c:; ·1



, In
rlj Rez isLo or E' fabricate in Rsn
...
DENUMIREA
Ro SPOI Fmo~ Tlp'.;1 Puterea Fiob Temp. Un I Dim. 1. d..,a
1 n· .,

f ~~~ ~~'~~iI~~·~mi
' C ~'~W~~~~~Jt~'~
C ~I'
_fi mm

""~ IS.'OC't ~I,wta r p !'o 1, RCCi


• 2.'
W
, " '" QS'''''JOO~
E24 [48 1 -R""'(}K
, '.
' 210 6
'
-55 .IZ>
'" RMG

• pelOJlo,r l ip 2.RCG 10 1 2
"5 E6 E12
3-Rn ' 101(
J
1200
2Ot2
2
0.125 _, w:ru - s !> . 17 125 1 7 l ,l


, RM'~ 10 <'O E24 E,e ~ :...L
un.J ţpr
,
Ru'\ IOQ'P Cu
RMP)OOO
• -
~lcula mploheo 10 :1
0.25
1
5
0.5
:1 [96 E192 '-An-
E2' l480.25-fVr
~
1
., tr fi -S5 ' ~
~ li,
I Rt .{,o;. IODr1! pe~~U~lI6. tC!f\SU'\e lOC(! 100 5 '(} E12 E24 J 3050 0.5 .. , rr 6 -55 . 125 4IXXl m1"& :J) 12.5

I ,s INe Rtlf!\p ele 05 1 0.25 0.5 E24 [46 _ 0


1
t::::e. f 8 ~ 46
nr+-f
atenua'", . 1 5 [96 E192 (] '1
"
,
IW~
J'lezrstoo'e bObn:l1t ,.memall'
1l:8C o:xl Q' am 11 1 [12 E24 .1 .,.6 1-40 -12

I~
Rez,s. loorl' bobl('(lle in corp 1 Q068 5 [12 E 21. - H .;ii' .'" .,,, ~~
,
1)
cefam" RBT scro
Rez stoore bOI:ln':te ... c.orp J002
R!lOO
Rpl!S loar e txItInJll'. on~' P
Q' Q068'-' 10 E12 E24 _
J02(
2.4 . 6, 8,10,
12.16.20
r' '_fJ",'.., .40
~ '11'8
-;;-Ea
I 82 9
'" ,
57 9 9
9
-;" ':lmoc Ra~~~ ,
, w
~
Pez,s.'OO'1! oobnat p ;n corp
- p'omoe RBT 3OOO-L 0,0661 5 10 I m E2L .'1f8 ·40 -125 - Q" :ţ:#
t::i
i E \~me"te ant 'DOraz,te Re '((lEA I ~
~ S(l ij01JI 5 (l I l" [2' .<0
%

il
%
- ; corp - II 0Cll11 5 JJ FI? (1L
'" lO .<0
" Itl,s.•
! I -~- ---'t ~e...t"rJ&t ~~~ I ,.S\ 5 10 1;' 04 - OOOfi2S0 .<0 " .
i, L Qez.~llXIr"..
~zurer
C" put"'~
~'foOO')
CODnQre
~~ o;(XXJ
• !')2 'j --;O~" "4 a::n6
62!il ." 1" 1"
270
l65
"
30
~

I '--
I i-fi
Mai altă
mult decit orice
compone nta a unui lan\ elec-
Iroacustic HI- fl , diluzoarele sinI
in genera l alese "după u reche".
CUM SE AL~GE
Cauzele sint multiple. Deş i o se-
rie de firme producă toare pu-
blică unele caracteristici, lO:u m ar
fi răspunsul in frecvenţă, distQr-
siunea a r monică. altele refuză
UN DIFUZOR
publicarea acestora. oferind ama- CALIN STANCULESCU
tor ilor doar dimensiunile. impe-
dan\a nominală şi, eventual, ni- boxa. micile nuante Îşi au impor- poale influenţa sunetul aces-
velul de putere recomandat. tanţ a lor şi acestea nu pot fi ju- tora. MobHarea sălii de incer-
Chi ar ş i firmele care efectu- decate decît la o comparaţie care este tot atit de importanta
ează testele necesare se ba- imediatij. Amplificatorul utilizat pentru acustică . Un sistem de
zează mai mult pe impresia de trebuie să fie de acelaşi tip cu boxe ale căror sunete inalte se
ascultare deCÎt pe măsurătorile cel pe care it aveţi . dar aceasta aud normal poate emite sunete
de laborator. nu este o condiţie primordială stridente şi metalice intr-o sală
Compararea di luzoarelor re- dacă puterea amplificator ului cu reverberaţie . Pe de altă parte.
prezintă o problemă dificilă de- din magazin esle egală cu aceea o aceeaşi Încăpere poate ame-
oarece incercările tehnice pre- a apara tului utilizat acasa. liora sunetele înalte ale unui sis-
supun un mare număr de teste Este eviden t faptul că, de tem care nu le redă bine.
pildă. nu trebuie cumpârat un Soluţia ideală constă În pro-
de laborator, iar măsurătorile
universal acceptate nu sint slan- sistem cu o putere de 100 W. barea unei perechi de boxe În
dardizate, cînd amplilicatorul nu are decît condi11i cît mai apropiate de cele
Dificultatea comparării difu- 20W. pe care le avem acasă .
zoarelor este generată şi de fap- Poziţia celu i ce alege o pere- Pentru a realiza o comparatie
tul că estimarea calităţilor este che de boxe trebuie să lie in buna Între două sisteme A şi 8
profund a fectată de condiţiile zona efectivă de ascultare ste- este preferabil de utilizat discuri
ambianţei în care se face tesla- reo: boxele trebuie aşezate la de cea mai bună calitate pe un
rea produsului. aceeaşi înălţime , de preferinta. pick-up de cea mai bună cali-
Difuzoarele au un oarecare cu cea uti l izată şi in apartamen- tate. Dacă doriti să probati bo-
răspuns in frecvenţă într-o ca- tul cumpărătorului. Difuzoarele xele cu un disc care il aveţi
meră mobilată, un altul intr-o au un sunet diferit după pozitia acasă . acesta trebuie să tie in
cameră fără mobile. în care sint plasate. De pildă. su- buna stare, să fie bogat in su-
Ce trebuie căuta i înlr-o sală netele grave se aud mai bine nete g rave şi inalte. Discurite ce
de demonstraţie de inC6fcare a dacă boxa este aşeza t a jos decit conţin bucăţ i muzicale execu-
difuzoarelor pe care doriţi să le dacă ea ar li plasată pe o etajeră ta te la orga nu sint o sursa ideală
cumpă raţi, sală care trebuie sau suspendată . Asezarea in de . semna!. aşa cum cred multi.
amenajată In mod obligatoriu in unghi poale măr i intensitatea Chl~r daca banda de f recven1ă a
fiecare magazin care comercia- sunetelor grave. Acustica sălii in orgII este destul de largă, sune-
lizează aces t t ip de produs? care sint prezenta te difuzoarele
Decizia finala a cumpărătorului
nu trebuie luată decît după o serie ..,
de audiţii cu diferite tipuri de in-
cinte. OOuâ tipuri de difuzoare pot .. ,
fi ascultate pentru a alege pe cel
mai bun. c are va fi la rindul său
com parat cu un alt produs il con-
.,
. ditii cît mai apropiate de ampfasa-
rea lor in aparlamentul cum-
., ,
pârator ului. Astfel, pot fi ascultate o ... .. ..
4-5 ti puri de boxe pe baza me- .,
moriei aud itive c are la un individ .
normal este foarte scurta . .,
Un muzician antrenat poate
j udeca sunetul şi cal i taţi le lui in .,
rapo rt c u altul ascultat la un in-
tervat de 5 mi nute. dar audit orul
mediu nu va li in măsură să sesi- ". • " ~ m ~ .. " " ~
"--.
zeze diferenţele între sunetele
Fig. 1. QQlIIcuI r6lpuneulul ~ hcMftI. In r~ cu nfvetuI . .

--
emise prin difuzor decit dacă
....... ..ti cum CIepoz.... boafew ,1 tipul de .... blWI1I !nil. .
trece imediat ta audierea ace-
luiaşi fragment muzical. Evi- ..... uneI'" gr. . NCS* prin . . . . 1 lIktem de bou. Unia

NI" ........
continui .. ....1 .. ,..... *'Ir-o CMMrt ..c:okIi. Unii'

:.:................-::~'......... ~ J:::
dent, diferenţele mari se pot se-
siza şi după un timp mai inde- punct.tl .. cu un dfuIor pe c ....ruI unul
lungat. dar dacă vă intereseaza
cu adei/arat o marcă bună de

ALMANAH HTEHNIUM" 1989


hi-fi I I
luI prm natura sa fOfmează şi zat uOIlorm (in unde concen- de ascultare şi apreciall daca
cade lent Un difuzor al cărui trice) in spaţiul Inconjurâtor, imaginile stereo sinI clare şi dis-
raspuns la semnalele grave a frecvenţele inalte, dimpotrivă. tincte, dacă ete sint stalionare
losl aflifielal 8xagerat prin leh- tind să se concentreze inlr-un sau mobile. Muzica neclasica
nicI de rezonanţă poate părea cerc cu deschidere mică , deve- este opt imă pentru astlel de
excelent pentru reproducerea nind puternic "directive", Un d i- teste Muzica POp. in general,
orgII, dar nu va reda d&c:it În tr-un fuzor care nu disper sează uni- provme din mioJul unei benzi
mod nesatisfăcător timb rul unui form şi "inaltele" poa te fi bun principale cu 8 sau 16 piste so-
violoncel. dacii punctul de ascultare este nore. Rezultatul nu es te poate
Deosebit de difici lă este reda- siluat pe axa lui, dar defectuos un adevă rat ,.stereo", dar pr in
rea sunetului de lobi cind per- În ceea ce priveşte "Inaltele" acest proces se oblin Imagini
culionlstul acţionează mătu r l­ dacă asc u ltătorul este situat În stereo foarte clare şi precise. Un
ci le Conservarea clarităţii in af ara axei. al treilea tes t pentru direcţie
prezenţa cymbalelor cere un Situaţia poale fi şi inversă: di- este ascultare a raspunsului di-
raspuns excelent la sunetele as- fuzoru l redă bine ..ina!lele·' În fuzoarelor la ,.zgomotul alb'·
cuţite afara Dei şi prost pe 8.)I:;ă . care contine componente din
t08te frecvenţele . Utilizal' un re-
ceptor pe unde medii ca sursă
de program şi acordalH intre
doua staI ii Zgomotul confuz
care se aude este asemanator
cu zgomotul atb Ascultindu-I,
deplasalt-vă in jurul difuzorului.
liind atenţi la schimbările even-
luale ale caracteristiCilor zgo-
motutui Astlel, putell compara
două sIsteme care reproduc
zgomotul alb făra a avea proble-
mele ce se pun in cazul ascul-
tării unor bucall muzicale dife-
riIe. O dată familiarizati cu
această tehnică , vă veţi putea da
seama de calitatea sunetului ŞI
dacă răspunsul unul sistem este
Fig 2 Sunetel. graM •• prop.gi In unde concentrtc:• . SUrw- plat sau prezintă "virfuri '· va
fet. in.... lint to.rte grupM. (el. pt~. . in t.-ctcu..). vaţl putea da astlel seama dacă

pe...... """'k)
:;;.
, ~":"~"
~ . _______________
Trebuie .... un .!etem • bo•• C. pernWM lin unghi "..,. • ch-...1 raspunsul esle bun sau defec-
tuos echilibrat
Sint dificli de descrIS caracle-
rlsticile acestuI zgomot EI poate
Un alt test bun pentru sune- Unu prod ucători utilizeaza fi comparal cu zgomotul vintului
tele Înalte il reprezintă sunelul cornete şi lentile acustice pen- sau al apel care curge, neavind
trompetel cu surdină Struct ura tru a t1ispersa ,.inaltele'" cel pul,n caracteristici !onale dist,ncle O
armomcă a acestuia merge din- pe plan Of/zontal Slaba disper- concentrare de enet'"gle tonala
colo oe limitele audlbihtăl1i Su- sie a acestora produce nu numai intr-o regiune oarecare a spec-
netele clopoteUor ,i trlangului un răspuns neuni form in frec- tr ului sonor indică un viri al
care pot părea ascutite sint in ventă in raport cu pozi ţia audllo- răspuns ul ui. Dacă sunetul este
realitate uşor de redat . Chiar rului. dar deformează şi imagi- surd, răspunsul la Irecvenlele
dacă Irecvenla lor funoamen- nea ste reofonică pentru cei care inalte este probabil insufiCient.
tală este ridicat ă, ele n-au o nu se aşază echidistant laţă de Studiind comportarea la frec-
structură armon i că energiei şi di fuzoare. Acest efect este dato- venle joase. trebuie să fiţi atenti
complicată. rat faptului că frecventele joaşe la regularitatea şi extensia
Amintiti-vă ei linia melodica ale unuI instrumenl ajung la au- răspunsului la sunetele grave.
obişnuită este bazata pe Irec- ditorul plasat prost mult defa- Fragmentele de muzicA bogate
_ ventele fundamentale ale note- tate in raport cu inalla frec- in sunete grave produse de in-
lor si nu se ridică pinii la cele mai ~entă. Ascultatorul tinde Să .Sllu­ strumentele cu coarde ciuplte
inalte frecvente. eze frecvenţele joase inlr-un sint excelen te tesle Pasaje cln-
Trebt..ue să fiIi atenl' la clarita- punct ain spatiu şi cele inalte in- late la tobă sau pian sint de ase-
tea şi uşur inta cu care puteţi dls- Ir-altul . avind asllel o Impresie menea recomandate pentru in-
l inge şi identifica instrumentele deformată asupra imaginii sle- cercarea sunetelor grave. Cău ­
in registrul superior. Aces ta es te '00. lati un pasaj muzical unde linia
un indiciu de joasă distor siune Pentru a controla directia Ire- melodică este descendentă . Veli
În răspun sul la inalte frecvente. buie să vă plasal i mal intii alături putea stabili dacă răspunsul
O altă i mporta n t ă caracteris tica de un di fuzor c are redă o bticată esle plat sau există dublări. Du-
a p restaţ i ei sau a redă rii sunete- b~ ată in sunete inalte. Obser- blaraa (pr in acest efect difuzo-
lor inalte de că tre un d ifuzo r vaţi dacă nivelul aces to ra se d i- r ul reproduce armonlcel.l' mal
es te uni form itatea raspind lr li min u ează cind v ă Înd epă rtat l de m ult decit frecvenţa fu nd am en-
sunetului În inc ă pere . I n frec- 8.)I:;a difuzor ului. ta lă) este cau zat ă de o distor-
ventele joase sunetul este dltu- Succesiv. deplasat i- vă in sal a slune in joasă frecvenţă.

9-1 ALMANAH HTEHNtUM " 1989


I
Un bun difuzor trebui e să aibă calitatea lui ascul tind difuzoa- guri că
au aceeaşi putere. O ul-
un raspuns care scade regulat rele Oi la un nivel mal puternic. t i mă precaul ie este aceea de a
(Iiri dublare) plni la inaudibit. Trebuie să fiti 81enţi la eventua- nu asculta mult timp un aceiaş i
Cu cit distorsiuna. esle mai lele vibralli $' zgomote care pot difuzor sau sistem. După o ju-
mare cu 81it se va resimti $i du- Indica o constructie slabă sau mătate de oră de audilie sensibi-
blarea (care nu este autentlcul un defect partleolar al sistemu- litatea se micşorează. Trebuie
sunet grllY l Comparati. cu un lui. Ascultind la un nivel sonor realizate ş&dinle scurte oe as-
aiI difuzor ar ată deseori acest mal inan , vi pUieti lace o idee cultare şi, dacă este necesar, re-
lais sunet grav. despre posibill tăt ile ascunse ale venili In altă zi. Răbdarea vin-
Nu sinI multe reg uli ge"" ,jlle difuloarelor. de e>tlen,i. dina- zătorului joacă un rol important
de care trebuie să-Ii aminteşti micII (posibilitatea de a suporta ,1 prin aceas ta se distinge un au-
cind se ascu ltă dUuzoarele. Sis- schimbări puternice şi nepre\lă­ tentic magazin speciali zat!
temul sonor trebuie ascultat la zule in volumul sonor). Compa-
nivelul preferat. Asiguraţi-vă de rind două boxe trebuie să lili si-

J----Io OO(!) 1-----rl>--l-----;:DI;.fUZOR

PICK -UP

DIFUZOR

PlO<-UP ampll I!!I

ALMANAH ~TEHNIUM " 1989 se;


Principafa unitate producătoare a echipamentefor de telecomunicaţii cu
fir din România - "ELECTROMAGNETlCA " - a obţinut in ultimii ani rezultate
de seamă ce se regăsesc in dotarea economiei naţionale cu produse ale indus-
triei electrotehnice şi electronice, din care vă prezentăm :

• RESOLVERE
OECAPOLARE RO-O
ŞI BIPOLARE

Resolverele decapolare RO-O şi bipolare


sint convertoare electromecanice de pozi-
IIe de tip semiabsolut, capabile să trans-
lorme o informalie de tip deplasare unghiu-
lară a propriului rotor intr-un semnal de tip
tensiune electrică pentru codificarea po-
ziliei rotorului. Modul lor de lucru este sin-
croresolver recept or, ceea ce permite cu-
plarea directă la lanlul cinematic al
maşinilo r-unelte cu comenzi numerice cu
şurub conductor.
Resolverul RO-O este utilizat la maşini-u- L_ __
nelte echipate cu comenzi numerice, rOboli
industriali şi servosisteme. RESOlVER DECAPOLAR RD-O
caracteristici tehnice:
- tensiunea de alimentare: 2 -:- 10 V:
- gama de frecvenlă : 2 -:- 10 kHz. - clasa B: max . 2 J.lm (4,32 min . arc) ;
Amplitudinea erorii de bază : - clasa C: max . 3 J.l m (6,48 min . arc):
- clasa A : max . 1 J.l m (2,16 min. arc) ; - clasa O: max. 6 J.lm (12,96 min. arc) .

• MINIVENTILATOR
Miniventilatorul MV 5.1.2. esle destinat
răcirii echipamentelor de calcul şi altor
echipamente electronice din cele mai di-
verse domenii. M V 5.1 .2. functionează in
orice pozitie: temperatura ambiantă la
funcţionare este de O -:- + 60°C; umiditatea
re lativă a mediului ambiant este de maxi-
mum 90% la 20"C; tensiunea nominală UN =
= 220 + 10% VI- 15%; frecvenţa In = 50 Hz;
turalia nom inală Nn = 2700 ± 5% rotlmin
(suflind in gol) .

C;b
Este un traductor de pozi1ie de tip sincra-
• RESOLVERUL resolver receptor folosit in servoacţionăr L
BIPOLAR TALIA 21 Amplitudinea erorII de bază :
- clasa A : max. 7 min. arc;
RB/S - clasa B: max. 10 min. arc;
- clasa C: max. 14 mln. afC:

• REDRESOR REMA 1207 - 12 V/7 A


Acest lip de redresar esle destinat incărcării balariilor de acumulatoare din dotarea au·
ovehiculelor cu o capacitate de pină la 70 Ah şi tensiunea nominală de 12 V. Aedresarul
ale fi folosit şi la baterii de capacităti mai mari, timpul de incărcare mărindu-se corespun-
ălor.
REMA 1207-12 V{7 A este construit pentru al imentare de la reţeaua de curent alternat;
onolazat de 220 VlSO Hz.
Schema electrică a redresorulul este alcătuită d in transformator de reţea , punte redre
soare monolazată ş i element regulator serie. Schema redresorului asigură incărcarea bal
iei cu curent prestabilit. Prin intermediul unui cititor de curent se comandă elementul regu
ator serie astfel incit tensiunea de i eşire a redresorului să fie automat reglată la o valoare ne
esară care să asigure curentul prestabilit.
In momentul incărcării bateriei , curentul (citit de un instrument) Unde către minim, la
ensiunea tinde să crească , cel mult pină la tensIunea redresată i n gOI , valoarea ei fii n
reglată in fabri că la cea 2,45 ... 2,65 Vlelement (14,7 ... 15,9 V) .
Schema redresorului asigură I ncărcarea unei baterii, oricit de descărcată ar fi , precum $
vita rea supraincărcării acesteia, datorită tocmai incărcării la un cu rent prestabilit, asigurin
i o protecţ ie de suoracurent si scurtcircuit.

Pt. tr Informat' 'T'


L ECTAOMAGNETICA Calu Rahova nr 266-
(lOd 16402. Bucureşti
*
rugam sA va .dresa, ntrepnndM
Ialeton 80 20 20.

ALMANAH ~TEHNIUM Y , ...


I I
S 'stemul descris este com-
pus din patru module: preampli-
nal de lu ngimi cit mai scurte.
Sistemul trebuie amplasat chiar
fiC910fUI pentru doză magne- lirlg ă intrarea de pl ck-up mag·
tică, p!"eamplificalOful corector netic şi eventual ecranat cu
de ton, etajul final ~i stab ilizato- tabla de 0. 5 mm.
rul parametric. caracteristici : sensibilitatea
Schemele electronice se re- 2 mV, abateri foarte mici de la
feri la un singur canal, pentru A ( ...) standard. De la ieşirea PA 1
fiecare insi fiind proiectat cir- se poate scoate iesire pentru i~
cuitul imprimat in varianta reglstrare pe magnetofon (cu
s tereo. reglaJ de nivel manual sau auto-
Ansamblul este conceput mat al Inreg istrărli) .
pentru Interconectarea o ptimi a Preampllflc"oruI - corector
modulelor şi pentru obţinerea
student FLOAENTIN LUCAel
de ton, prezentat in figura 211,
unui randament maxim .

de
Date tehn ice:
sar ci nă 4- 8 n: -
Impedanla
puterea ....... .. •••...... este realizat cu două tranz is-
toare de tip BCY59VIIP, speciali-
zate in etajele de Intrare de au-

R14
51<62
PA1 2.BCY 59
+21) Ve, VII P
LI o-If-H:..J
47~

b35 W, - distorsiuni sub 0,5'4; Alimen tarea se face la 20 V de la dio!recyentă, prezentind carac -
- caracteristica de Irecvenlă stabilizatorul parametric din fi- teflshCI superioare
20- 20 000 Hz; - raport sem- gura 4a Circuit ul Impr imat pen- DatoritA elicientei Ioane ridi -
nallzgomol minimum 70 dB Iru acest modul şi amplasarea cate a corectorului Bax8fldall.
PreampllflCIIlorul pentru ooză componentelor sint date, la preampliflcatOful nu este pre-
magnetica, prezental in figura scara t : l. in figura lb. văzut cu reg laj fiziologic, acesta
la. este rea lizat cu douâ tranzi,- ca detalii constructive: C2. nefiind necesar in cazul de fală ,
loare de zgomot redus BC413 şi C5 sint electroUtice cu tantal. nici chiar la niveluri foane micI.
prevăzut cu reaclii negative, C3. C 4 sint de lip sllroflex. toale Asllel , din P2 se regleazA
dintre care una selectiva (eva- rezislen lele de l ip RPM 0.25 W semnalele de frecventă joasă,
dripolul R3, C3, R4, C4). ce de- sau 0.5 w. Nu necesita reglaje. iar din P3 cele ele frecvenlă
term ină caracterist ica A (...) c0- Conexiunile intre acest modul si inaltă.
respunzătoare normei RIAA. mufe se execută cu cablu ecra- Alimentarea se face la 24 V de

.... LM... NAH "TE HNIUM ~ 1989


I • hi-fi
la slabillzatorul parametric.
Circuitul imprima t pentru
acest modul ,1 amplasarea com-
pooentelof .inl date, la scara
1 ,. in figura 2b.
Detalii constructive: e7. Ca.
e9. Cll sint electroliUce ele 4, 7
",FI25 Y fabricate de IPRS CU c0-
dul EG6315; C 13. CI. sint mylar
IPEE, C15, C16. C17, C18 si iro-

""Toate
montajul
rezisten\ele sint RPM.
funclionează Insi
Ioane bine ,1 cu rezisten\e pell-
cuIă-carbon . Nu necesită re-
glaje
caracteristici sensibilitatea
aproJIIlmallv 200 mV, ieşirea per-
leei adaptata etajului linal, re-
glaje ton loarte eficiente.
Re\eaua de corectie a fOSI
proiectată pe acelaşi cablaj Q.I
preamphllcatorul, tiind preyj-
lule ghiri de acces pentru co-
nexiumle cu pOleoliometre.
Inlrarea PA 1 poale primi sem-
na/ ,1 direct de la ptclo:-up cera-
mic. luner sau magnetofon.
Eilijui fin. , prezentat in llgura
3A, este realizat cu următoarele
componente active etaj pilot
2xBCY59VIIP, tranzistoare com·
PA 1 ~-<> PM1
plemerllare BOI39 $i B014O,
tranzistoere linale 2x2N3055H
$1 tranzistorul 80139, montat pe
aceiaş i rad iator cu tranzlstoa·
1
rele IInale, cu rolul de compen·
sare termlcâ a mo ntajului
Alimentarea se lace direct de PA 2 H--<> PM2
la redresor (punte + filtraj cel
pulln • 700 ~ Fl cu 35 V,
Circuitul imprimat pentru mo-
dului lina' $i amplasarea com·
ponentelor sint date. Ia scafa
1'1. in figura 38, Acesta esle
previzut cu giurl pentru conec·
larea celor trei tranzistoare de
pe radiator
Detalii constructive: rez isten-
tele A25, A26 sint la 1 W, APM
sau peliculă-carbon , C21 este
selecţ iona t in privinţa curentului
de lugi, care trebuie si Ile
foarte mic: AI( este ales astfel in-
cit in emitorul tranzistorulUI
BOt40 si avem potenllalul de SCARA 1·1
aprol(imativ 17,5 V laIi de masa
In condit"le ahmefllirÎi la 35 V,
OIIci redresorul furnizează o
alti tensiune (apropiată insi de
FIG.1 b
35 V) . măsor ati U", valoarea AlI
se stabileşt e el(peflmental astfel
incit In punctul menţionat si
avem potentialul U.... 2 falii da
masă , miaural cu un voltmetru
cu rezistenta Internă de cel
putin 20 kllN, C22 este opţ io­
nal. C20 este montat in e)(lerio-
rul montajului, atentie deci la
AL MA NAH ..TEHNIUM" INSI C;g
+ Vee

PA 1

1.

PA2 0--+....

SCARA 1 ·1
FIG.2b +24 Vee

scurtCir cuit la ieşire. Din sem,,&- separate, acestea se monteaza lace d~ la redresor (Iralo. punte
glabilul 5 1 58 fegleaz8 curentul prin intermediul ,mei ' "iii de şi condensator IUtrai). Reco-
prin tranzislOllfele finale 2N3055. mica ş i pastă siiiconică. folosin d mand Irans lormatorul de relea
If>'ind intfllfea A 1 in scurt cira..it la şUfubu ri metalice cu saibe Cef8- BalcanlO, puntea 3PM05 si
mMii. Acest curent trebuie să tie mice 2x4 700 ... F/SO \1 .
decea SOmA. StablIIutorul parametric. pre- Am optat pen tru aranjarea
Intrarea A 1 se leaga la Ieşirea zentat in figura 48 (cablajul 4bl modularli a intregului sistem,
A 1 a preamplilicatorulul (deci furnizeaza cele tloua hmsluni aceasta spor ind in!elegerea lo-
cursorul potenţiometrului Pl) pen,,;.! modulele preamplllica- gicii a functiilor liecăruia, cit şi
Fiind prevăzut radiator unic loare ş: o tens iune pentru un fiabilitatea ansamblului.
pentru trei tranzistoare electrice LED de c:)nlrol. Alimentarea se

b Cl , ALMANAH HTEHNIUM" '918


Ihi- .
"' 35 Vee
FIG. 3A
~ 80 139

R24 m· p 2N3055 H
2K ~)--!
"'"
C21c
10 Op
40 V
R21
~ 2K2
S1
5K
-<
80131
~ R280ţ;//"M
~6 R19 OQ/"M l
f-;;I
Rad.
't., 2N3055H

51 "
R21 R22 C2l C~O 80hm
.-
1M 1K5 '~I 22OOp1 35W R'Il 31 3,5 K LED
R19
r-:- 40V
S~
19,1

~~
+ ... 24 Vee
t;/K
d~ la
... 20 Vee
(19 R25 R
4,p 'f 51 re resoi 16
A1 1
40V PL
10K 9V1 3. PL1n
.t
2. SCY 59 VII P
FIG . 4a

de la redresor +

,I
LED
FIGhb
+ 24. Ycc

+ 20Vcc

1.

SCARA 1: 1

ALMANAH MTEHNIUMM1981
hi-fi I
~----------------~~-nIF1--~
FIG.3B +3SVcc

A1 <>--1-. .

1. ~~ rt~~~~~.......~
A2<>--1-..

SCARA 1:1 +3SVcc DIF2

bc.: ALMANAH "TEHNIUM 1989


M
I f hi-fi
DEFAZOR REGLABIL
Ing. VASILE CIOBANIŢ"

,J,. 100 ~F

68kA- 3.9ko. ,saa. ~~F


T2
IN C

oi IO~F
T' '8kA.

I.7k... 3.9k.a.
1,8k..Jl.
' k .o.

TI, T2, TJ , T5 :: BC,08 1 70..a..


TI. = 2N3B19 , BFW 10

Circuitul prezentat in ligura 1


const itu ie un !ililu trece-tot, ce
parmlte oPlinerea unor intirzieri
regtabile ala fazei semnalelor
••
aplicate la intrare. Circuitul asi -
gură amplitudinea cons tanta a
semnalelor de 'esire ş i func\IO-
/
naeza pină ta Irecvf'ntP de 100
kHz . Olstorsiunile i ntroduse
, masu.stll IJ'-"U" ." ." , ,,, ,..,,:> ue
egat cu 1 Vj nu depases c O. l~
.. ·11 IL
Semnalele din colectorul $1
emitorul tranzistorului T, sint
delazale cu c ea lBO" si, prin In-
termediul repetoarelor realizate
cu tranz istoarele T 1 şi T3, se
aplică la grupul A--c Modifi-
cind valorile componentelor din
aces t grup A- C. se obţ ine, de
fapl , delazarea dorită .
Tranzistoarele T. S' T, 101'- 0,05 0.1 0,2 o. S 1 , 10 lO 50 ColRt
mează un etaj separator cu imp&-
danţd d e intrare ridicata . Daca naţie pentru trei pozitii ale poten- Trebuie retinut că pentru un
rezisteoţa A este realizată sub liometrului se arata in figura 2. detazaj dat ci r cuitu l ar e t~uş~ o
lorma unui poten\iometru liniar Caracteristici de frecvenla bandă de frecvent' r elativ In-
de tO kll, pentru diferite cap. căzâ toare se o blin prin inversa- gustă .
cităţi se obţin defazaje reglabile rea elementelor din grupul
intre (1) Si 180". Curbel e de v. R--<;.

ALMANAH ~lEHNIUM M 1989 b.::i



hi-fi l I
PREAMPLIFICA TOR ;r:;.m~FfJ5V
18 .:,. .. 2'
w
l00Ko. l ,lKA
PENTRU DOZA o/~v
21jJFf7!5V
100 ):XlP'
l~i re

ELECTRO-
Int...,. 1O~ Ff25V

MAGNETICĂ
10ll<A
In g. C. VASILE
~Ff
25V

R4
270A

Preamplificatorul es te realizat
după o schema clasic ă şi 1010-
seşle tra nzistoare cu zgomot re-
dus de l ip BCt09B sau BC t 09C.
cuplate galvanic.
Primul tranzis tor (T , ) are cu-
rentul de caleclO!" egal cu cea R2 150KA R3 10KA
100 ",A . polarizarea bazei asigu-
rindu-se prin rezisten\a de reac-
,ie R,. Pentru componenta con-
tinui tranzistorul T2 lucrează ca
repeior pe emitor, astfel încit
variaţiile de tensiune din colec-
toru l tranzistorului T, se re-
găsesc in emitorul lui T 2- Se
obţine o bună stabilizare a
punctelor de fun ctionare la va-
r ialiile temperaturii si tensiunii
de alimentare. Cureotul de co-
lector al tranz istorului T 2 esle
egal cu cea 3 mA . Prin elemen-
tele Rz. A3: C" C1 şi C3 cuprinse
in a doua buclă de reacl ie se asi-
gură car acteristica de frecvenţă
corespunză toare normei A1AA.
Elajul se a limen t ează cu ten-
siuni cuprinse intre 18 $i 24 V.
prezintă o amplificare de cca 35
dB şi asi gură la ieşi re un nivel de
cca 200 mV. Distorsiunile nel i-
niare masurate la 10 kHz. pentru
un semnal de ieşi re de 1 V, nu
depăşesc O.02S'!Io.

b'-l
Corectoarele de ton sînt ci r-
cuite active (reacţie negat ivă se-
lect ivă) sau pasiva (divizoare
dependente de fre cvenţă) . inse-
rale într-un sistem de redare a
sunetului, in scopul realizirii
CORECTOR
unei caracteristici de frecve n ţe
globale adaptată la exigenţele
ascultăto rului .
Corectoarele de ton pol c()+
de TON
reeta caracteristica de fre cvenţa
a amplilicatoarelor sau a lra~ . CATALIN LAzAROJU

da
.."Intr. C. 20
<>-----l
C3 '0
RI l Pf /r.
Ci
O

P1 P2
iti!. l~l'
" ,02 o,, o,, z S" 40 .20
bJ ", 1-4~ ...

R2
e2 lor celor două potenliometre,

C~I dat o rită


toarelor.
Incărcării condensa-
In funclie de valorile compo-
nentelor utilizata in acest corec-
al tor accentuarea frecvenlelor si-
tuate la limitele domeniului de
20-20 000 Hz poate atlr.ge 15 +
+ 20 dB. uneori cu tendi nlă de
taarelor, într-o oarecare r:-..:.- aşa fel incit din răspunsul com- creştere in alara acestui dome-
sură , ele permit si o adaptare la binat .1 celor două seqiunl să se niu. Fără a intra in amanunte,
caracter isticile acustice ale spa- obllnă un transfer convenabil. precizăm că accentuarea exce-
liulul În care se face aud i ţ i a. De Co este Inclus In schemă pentru sivă a frecvenlelor sub 40 Hz $1
asemenea, corectoarele de Ion a bloca o eventuală compo- peste 15 kHz nu numai ci este
lac posibili modificarea carac- nentă de curent continuu şi • inullli, dar poate crea unele si-
ter lstlcil de frecvenţă după unele evita astfel zgomotele care ar tualli de Instabilitate (riscul de
criterii subiective: este ş tiul că apărea la aqlonarea wr$08re- aparilie a osci1atillor inlra $i ul-
unii preferă ,joasele", Iar allll
M
"lnaltele ,

Cel mai cunoscuI corector de


Ion, care permite reglarea sepa- C6
rată a nivelului la frecvenle
joase $1 inalte, este circuitul pa -
siv din figura 1a. a cărui caracte-
ri stică de transler este ind icată
Rf C1 C3
În figura 1b. (Menllonăm că in
toate graficele din acest articol
este reprezentată caracteristica
de transfer corespunzătoare po-
®O o®
ziliei de maximă aCcentuare.)
PI R3 R5
C2
Componentele 1Icestel scheme P2
au urmatoarele valori orienta -
tive: PI , P2 '" 50 kn + 100 kn log
RI = 10 kn· R2 = 1 kn· R3 = C5 f--<>
= 3,3 k!l; CI ~ 22 nF: C2 = '220 nF:
C3 = 2.2 nF; C4 "" 22 nF; Co ~ • ® @ ii'f/rt
~ 410 nF.
®

1~
R3 asigură separarea. celor
do uă secliunl ale corectorului. R2
cea de joase (RI , PI , R2. CI, C2)
şi cea de inalte (C3, P2, C4); va-
loarea ei poate l i modificata in ~

ALMANAH .. TEHNIUM - 1H9 bC:;


hi-fi ~

." . ..,"'.;=-....
"-, ~,·::.i::";"'''l''···
'rI •••• • '
,
,.
.

dl
!rlsonore) ,1 de Inriutălir. a j)II-
,.meui.Of (micşorare. raportu-
lui semoallzgomot, cr8$terea
20 -,
,,
, ,
----
, , --
di'Slorsiunilor armonice).
In cele ce urmeazA prezentăm 'O ,,
unele modificări car. pot li , ,
a,duse 'a un corector de ton Pfi- O 3
SN. eltlslent Intr-un amplificator.
Schema completă nle Indicati
In figura 2. Fa,i de schema din
figura '" "a,ianla propus.t 18
• ,02 o,, o,S
• 2 • '0 ... kH •
realizeazi prin adăugate. I
două condensatoare. trei rezls- urmare deplasarea spre frec- kHz. ci numai o limitate a aces-
ten11 şicinci comutatoare OJ vente ioase a punctului de la Iora. Folosirea corectorutul In
două. pozllii. In varianta stereo, care Incepe accenluarea cu aceasti pozille are drept rezul-
numarul componentelor se du- aprollimatlv o octavă . Un efect tat ImbunAtătirea raportului sem-
bleazA; comutatoarele 1010i1le Ilmilar It are Introducerea con- naltzgornot prin reducerea par-
clensatorului C6 in circuit, prin iali a zgomotelor de frecventă
vor avea 2 II 2 poz~iI. de lip push-
'>ulOt1 cu retlnl'<8 IIU glisan la.
In SIIUI\1 8 in care ComU1810.·
intermediul cornulalorulul
care deplasează s pre Irecvente
E. Ioasi (rumble), provenite de la
mecanismele unor plck-up-uri
rele A. B. C. O ,1 E se aUi in po- Inalte punctul de la care incepe ieftine ,i a zgomotelor de frec-
accentuarea cu aprollima, iv o ventă inalti (n,IiI), provenite de
zil l. indicalli In Ilgur. 2, corec-
octavă . CaractEtristica de trans- la unele discuri ,i benzi de tip
torul are conf~gur.111 standard.
cu răspunsul In I,eeventi pre- ler a corectorului cu comutatoa- vechI.
zentat In figura lb. rele A si E actionate este indi- De asemenea. In cazul redării
La stabilir.a valorilor compo- cată in liqura 3 prin linia plină , in unor Inregistriri care lavorl-
nentelor introduse suplimentar, comparalle cu caracteristica zează aperiţla oscilallilor de
cu menţiunea că ele nu sint cri- initială. reprezentati prin linia IrecventA !OIIrte joasi a mem-
tice, se vor lolosl relallUe de mal punctatâ. branei diluzoarelor, limitarea
jos; C5 '" 2C2: R4 ,.. I SOO/C2: Folosirea corectorului in a- accentuării acestor !recvenle
RS '" 3R3: Ati "" ,5IC3; ce '" C3f2. ceasti pozitie este indicală In duce la evitarea di,tors iunilor
In aceste relalil, valorile con- cazurile in care elemenlele c0m- de Întermod ulatle. Umitarea ac-
ponente ale sistemului audio centuArii ellcasiw a Irecvente-
densatoarelor si rez lstenlelOf
sini exprimale In nF si, r8Sp&O- sint de calitate: in aceastâ st-
tualie este necesari numai o
lor Joase ,1
Inalte d iminueazA
rileul aparitiei oscilalli1or infra
tiv, in kll. iar valorile componen-
telor C I, C2, C3, C4, Rl , R2, R3. uşoari accentuare a Irecvente- , 1 ultrasonore In ampiilicatoare
Pl si P2 .Int cele Indicate In It- lor joase si inalte. ,i a reaCţiei acustica (m icro!~
gura la, Sunlarea condensatorului C2 nie) Intre diluzoare si micr~
Avind In vedere relatiile ele mai cu rezisten,a R', introdusă in foane sau pldt-up-uri.
sus si valorile 5land.-dizate ale circuit prin intermediui comuta- C8raderi,tica de transler a
componeotelor paslve, re.zulti lorului 8 . are dl"ept rezultat limi- corectorului ele ton din Ilgura t
urmitoarele valori· CS =- 470 nF: tarea accentuA,,; ellcesM! a pune In evldenti !aplul că ac--
R4 '" 6.8 klt: RS s ,o kn: R6 -: 6.8 frecven,elor loarte joase: in mod cenluarea Irecventetor joase ,i
kO: ce =- 1 nF (Daci apar ten- similar aCţionează la frecvenlele lnalle Incepe de la ItprOllimativ o
dln,e de instabilitate. le inserlazi lnatle rezlstenla AS, introdusă in octavă In sus si In 1 .01 latâ de
QJ cele douA elltremităţl ale po-
Circuit prin intermediul comuta- Ireeventa de , kHz, a c are ate-
t!?,"ulul o. In acest fel . sub 100 Hz nuarea este l'I\Il( i mă . AceastA si-
lenllornetrulul P2 cite o rez ls-
lenli de 270 + 470 !J.I '1 peste 'O kHz, se formează
două paliere (linia plină ) lală de
tuatie nu corespunde cu o re-
dare adecvalA a spectrului sem-
Vom lace In continuare citeva Ironturlle abrupte iniliale (I mla
preclziri refer iloare la folosirea nalelor vorbirii. din punct de ve-
ponctată) din lioura 4. dere al In teUglblhlill1. Se ştie că
acestei variante de corector. In- pentru imbunAtitlrea intellgibi-
dicind, In figurile 3 + 5, caracte- Se vede Clar din a ceasla II-
rlsticite de tran lfer ale circuitu- guri ,i trebuie soblinlat că nu litAI" vorbirII, redati prin sis-
lui, corespunzitoare dlferi1elor aste vorba de o inlăturare a frec- teme de amplificare. se folosesc
pozitII ale comutatoarelOf si ven\elOf sub '(1() Hz ,i peste 10 circuite ele orezenti. care cre-
penlru pozitia de m8.ltimA 110- dB
C8nt uare a celor doui potentÎO-
metre. (Caracteristica de Irans-
fer a corectorului pe pozilia de
atenuare a frecventelor joase si
inalte nu a lost Indicati In gra-
fice, deoarece ea nu diferi de
aceea a corectorului standard,
Iar f~irea in aceastA pozitie se
.
2'

o
" ,

lace loarte nr.) 4


Introducerea In circuit a con-
densatorulul cs. prin Interme- 0,0.2 O,, ..' 1 1 I 10 Jo
diul comutatorului A, are drept
kH.
bb ALMANAH . TEHNIUM" 1'"
eazA impresia de percepere a plus. prezint ă 5i o impedanlă ri- derne HI-FI. cunoscută sub nu-
sunetelor intr-un plan sonor dicată de Intrare. pentru a nu mele de OEFEAT sau CANC EL
apropiat. De obicei. ci rcu itele de efecta parametrii etajelor sau Eficienta aceste i funCţii constă.
prezenţă sint filtre seledlve OJ traductoarelor la care se cu- de fapt, in posibilitatea de com-
frecvenla de relonanla in dome- plează corectarul . parare rapidă (prin comutare) a
niul 2 + 4 kHz, realizind o accen- Componeotele folosite in sche- sunetului "Inainte" şi "du pă" co-
tuare a aces tor frecvente de ma din figura 6 au următoarele reqie. evidentiind pregl18 nt mo-
6 + 12dB. valori: C1. e3, C5 ::: 2.2 " F/ 15 V; dificările introd use de corector
Varianta de corector prezen- e2 = 25 pF/ 15 v : C 4 :: 47 ", FI şi , in ult imă inslantA, utilitatea
tată poate oferi o caracterisllcâ 6,3 Y; C6 = 47 I'FI25 Y; AI . A2 = acestuia
de transfer adecvati re<lării :: 390 ..- 470 kfl ; R3. A4 = 10 kn : Varianta de corector propusă
semnalelor vorbi r ii , prin intro- RS = 1 kU; R6 = 3,9kn; R7 = 120 măreşte Y8rsati litatea core cto-
ducerea in circuit a rezistentei kfl : RS, R9 ,=, 33 kn; R 10 = 270 n : rului standard prin combinati ile
R.S. folosind comulatorul C. 1" Rl1 =. 2,2 kn; TI , T2 = BC1 07, multiple ce se pol obţine din
această situalle. lona de ma- BCIOa. BC17 1 ' .a. cele cinci comutatoare. corelate
.. imi atenuare se deplasează la Ceie două etaje, repeto rul pe cu d iferite pozitii ale celor două
aproximativ 500 Hz: lală de emitor şi ampliftcator ul de ten- potentiometre.
această frecvenlă. zona cu- siune in montaj boatstrap. sin' Efidenta acestui corector p0a-
te fi pusă in evidenţă fie prin vi-
dB zualizare pe un vobuloscop de
joasă frecventă (20-20 000 Hz).
2. fie prin măsurători obiş n u i te , 10-

, , losind un generator de semnale


sinusoidale şi un milivoltmelru,
,, sau prin ascultare. In acest din
, ,, urmă caz, es te necesar să se asi-
o .- gure un nivel de Intensitate s0-
noră 2 90 dB. (Acest nivel este
practic o btinut pentru o putere
.," 0,' 0,5 1 2 5 10 2. electr ică de 1 W pe difuzoare de
randament mare. sau de S W pe
prinsă intre 100 ... 150 Hz in care
kHz 5 difuzoare cu ra ndament scăzut,
plasate la 1 m de ascultător . )
se allă fundamentala cel or mai Prin asigurarea acestui nivel
multi vorbitori esle accentuată
OJ cea 5 ... 6 dB, iar zona OJ-
pr insă intre 3 ... 4 kHz este ac-
cen t uată cu cea 10 ... 12 dB. ca-
racteristi ca de transfer a corec-
torului in această pozi1ie este In-
dicaUi ' n figura 5 (OJ linie pl ină)
şi oferă vocii căldură şi pene-
trantă.
Această coreqie este 'ntiln l tă
uneori sub denum irea FOR-
MANT. deoarece ea aecentu-
eRă formanl i1 de ordin superior,
c ale m ăresc inteligibilitatea vor·
b irii.
In cazul in care corectorul de
ton se va realiza ca unitate inde-
pendentă. reamintim următoa­
rele :
- atacul corectorului trebuie
să se fBCj pe o impedanţă relativ
mică (oliva kn):
- sarc ina corectorulUI tre-
buie să aibă o valoa re relativ
mare (zeci de kO):
- este necesară compensa- realizate după scheme clasice. de intensitate sonoră , 5& poate
rea atenuArii introduse de ~ Intre aceste două etaje este in- conta pe Jiniarizarea~ caracte-
rectorul de ton, care in general tercalat corectorul de ton. C0- risticii de raspuns a aparatului
este egală cu raportul RllfI 2. mutatorul 5 1 şi dlvizorul rezist iv, auditiv uman. In caz contrar.
Pentru valorile indicale mal sus, format din R4 şi AS, p8fmit elim+- adică la niveluri mici, conform
acest raport este egal cu 10. narea corectorului de too, pen- curbelor Fletcher-Munson, sînt
ceea ce corespunde la o atenu- tru a asculta sunetul direct, liră dezavantajate puternic tocmai
are de 20 dB. corectii. Deşi nu este absolut frecventele joase şi Inalte, unde
Schema din figura 6 răspunde necesară, această funCţie există aCţionează corectorul de Ion.
condiţ iilor formulate mal sus, in in multe amplificatoare ma-
b?
ION CIUCJ.

Sini bine cunoscute efectele


de reverberlţle $i ecou. in pre-
zent cunoscîndu-le mii multe
principii de rllllliZlre a acestora
ecou electronic cu memoriI.
bandi magnetică etc MontaJul
propus 100ose$te principiul ben-
Zii magnetice, c are conslă in In-
registrarea semnalului pe banda
$' cul egerea lui cu un cap suplI-
mentar dupa un timp .,1" variabil
lunctie de \lllaza de deplasare a
benzII $' dlSlln\1 de montlre a
capululluplimentar.
PerlOnal am 1000slt un mag-
netofon MAIAK 205. dar se
poate utiliza Ofice lip, condilia
fitnd tii funCl loneze In regim de
inregistrare
C.pul de citite suphmenlar se
montel.li In locul sesizorulul de
cap de bIIndll, care se indeper-
teazll

. 9V

rea nl\leiuiul ae ecou din polen-


tlometrul de reglare a nivelului
inreg lSlrirli

PUNEREA iN FUNCŢIUNE
S' REGLAJE
Se cupleazi noul cap la inlra-
rea preamph'icatorului $1 se
100kA OUT pune maonelofonul pe inre giS-
trare cu bulonul stop actiona!.
Se regleazi A, pentru amplifi-
care maxima, fări diSlorSluni. Ia
atingerei capului cu ° $urubel-
"1.n conlinuare se inreglstreaz.
melaUcă .
cu IlulOrul unui microfon un
semnat pe bandă . Acesta tre-
se hPlSte cu cosilo r pe buie să lie auzit in dlluzoare re-
°peCapul
fisie deIlblă ,prinsa cu şurub
pliCI magnetofonului, in una
bele cape te. Dupa aceea se
trece la realizarea preamplilica-
IOfUlui din figuri 1. Ieşirea
\lerbara\.
Preampillicatorui se Ilimen-
din găUrile exiltenle. preampIIIicalorului se cupleazll leaza chiar din magnetolon
PrImi operaţie COtIstă In sta- printr-un conden5ltor de 470 nF prinlr-o reziSlentll de 3.3 kll $i
bIlirea inilllmii capului $i a p0- la Inlrarel de microl on a magne- un condenaator de 100 ~F/ 16 V
Ziţiei laIi de banda. 1010nulul cOfespunzitOlre pll-


Pentru aceasla se desfac pro- Iei lolosile.
\llzoriu legllllUlle de la o pistă a Polenllometrul de reglare I
vechiului cap $1 se leagă la noul lungimii ecoului se montează in
cap. Programul de pe banda In- locul mufei AEMOTE CON-
regislratll bine trebuie sâ se TAOL.
audă Iără nici o dilerentă pe am- Am Iolosii pista 2-3 cu reQla-

b3 ALMANAH RTEHNIUM ~ l1i189


-
- . - -!. --
hi-fi
Montajul prezentat mal jos con-
ţine un modulator cu patru CI-
nale, d intre care unul invers. Pri-
mele Irei canale sini identice cu
canalele unui modulator clasic.
MODULATOR •
Pri mul se aprinde la notele
grave, al doilea 18 medii, al trei-
lea Illna l18.
PENTRU LUMINI
canalul rwtgal iv se stinge ~
măsura aprinderii cel orlalte. In
acest caz. variaţiile de wloare
DINAMICE
(in cazul ul itill1irll becurllOf colo- ~----- -----~
rate) sint mai marcate. Demara-
jul jocului de lumini esle asigu- CALIN STANCULESCU
rat de un transformator clasic de
Ieş ire al cărui primar are 5 Il şi
secundarul 5000 Jl. Reglajul 2.2 $1 1- /400 V. Semnalul din acest CANALUL DE INAL TA
sensibilităţii este lăcu I de un pa- ci rcu it este aplicat unui trlac de FRECVENTA
tenllomelru liniar bobinat la 400 Vl6 A.
1 000 n, plasBt la secundarul Acest c anal afe reglaj de sen-
translormatorului. Fiecare canal CANALUL DE MEDIE sibilitate asigurat de un poten-
(in afara celui negativ, actionat FRECVENŢA Ilometru liniar de t 000 n Curso-
automat) are un regla) indepen- rul este coneclat la u n l iU ru
$i acest can al are un reglaj de RC trece-s us compus dintr-o re-
dent. sensibilitate cu poten1iometru z islen1ă de t 500 Il ŞI un con-
liniar de t 000 Il racordat la densator de 1 J1F/400 V. Semna-
CANA LUL DE JOASA masă şi la potenliometrul de vo-
FRECVENŢA lul Ieşit este aplicat la un trlac de
lum general. Cursorul poten1io- 400 V/ ,S A.
R8glajul sensibilitilii este asi- metrulul este conectat la un cir- Si aici puterea de Ieşire echi-
gurat de un polen11ometru liniar cuit RC de tip trece-bandă com- valeaza cu I '00 W.
de t 000 n, ale cărui Qorne sint pus dintr-o rezistenlii de 120
racordate la poten1Îomelrui de n/O,s W şi un condensator de CANALUL NEGA TIV
volum general ,1
la masă . Curso- o. t J1F/ 400 V. Semnalul din cir-
Are o temporlzare de 0.1 s Mo-
rul poten1iometrului este apoi cuit este aplicat, c a ,i preceden-
legat la un circuit RC trece-jos, tul. Ia un tr iac de 400 VIS A. Pu- dului negativ eSle conectat intre
compus dintr-o rezistenlă de terea disponibilă la ieşire a punctele a, şi a2 ale !riacului din
tOO 11/0,5 W şi un condensator acestui canal este de 1 tOO W. canalul de joasă Irecvenlll: a,

T,

MIllII

JOASE

ALMA NAH "TEHNIUM ~ 1989 b'=!


hi-fi

O'.'"

16pF
5001550V·
o 2

este la masă Şi tensiunea din.!'l fanţe ultrarapide de 6 A pentru LISTĂ COMPONENTE: A,


este redresată de diocla lN401X:1 primele trei canale si 10 A pen- = 4,7 11/1 W; A2 = 1,5 k1lJO, 5 W:
(400 V/200 mA). Poarta trlacului Iru al patrulea. A3 = 120 [110,5 W; A. :: 100 II I
negativ este legată la mijlocul cir- Schema completă este dată in 0.5 W; R$ = 27 kn/4 w ; P" ~l' P;,.
QJitului RC, compu s din rezis- I lgura 1. Implantarea
compo- p. = 1 kO ~n ; C, = "" 1 ~F/250 V;
tenţa de 27 kW4 W iJl condenS8+ nenteior este dală in flgur. 3. C 2 = 0,1 "F/ 400 V; C 3 = 2,2 ~FI
torul de 16 "F /400 W~ CirOJitul se Montajul poate li introdus Într-o 400 v ; ~. = 16 ~ F/400 V; T " Ti!
comportă ca o punte divizoare de cutie metalic! cu dimensiunile T 3 '" Irlac 400 V/ 6A ; T. = MAc.;
tensIune. de 2SOx l8Oxl05 mm. Racorda- 11-6 (Molorola); O, = lN4005;
Triacul ulil izal esle de 400 rea montajului la un lanl HI-FI Trl = transformator cu primat 5
VlIO A (MAC 11-6 Motorola), fapt sau la un plcll-up es te dată În fi- n şi secundar 5 kU (transforma-
ce dă acestui canal o pulere de gura 7. Puterea necesară unei tOI" de ieşire) .
2000 W. Toate 'fiacele sint asi- utilizari optime este de 1,5 W.
gurate la scurtcircuit de 5191,1-

?CI ALMANAH H TEHNIUM M UNit


...", _.•
:s:l.:"..,
,~
,_.,~,.
.~ ...-
' .....
~1;o1
,,' . '
. .' •
~

,
".0
" "."I
r~ <
"

hi-fi
o o
o r-oo...:

-
o -
r-O
o o
- ~

o-
, o o

o r-o o-
,
L.o o o ,

1
, o 1..0
3

o o
ALMANAH HTEHNIUM~ 1989
hi-
r" 47 47"1' 47 + 39 33î

SUS ~3 ,..!Q.13 i"3 ~ &1 T


W - -ţţT - .-Ejj-.- -W- ~~T03t-
II:;!

-f~ --4~ ~$- 44-.3+$t-3+


I I I I I I I I -t-"-"~ :;!
JOS I Iii I I I I +'S
L-"--r~-+--r-+-~~~+-~--4~-
1--
27 30 -, 33--1

r20--li-'- - - - - 2 1 0 - - -- - --++ 20-1

~-,
.- c ALMANAH "TEHNIUM" 1989
hi-fi

r
t ------ -- -(j}~
sus

~ t
:;;

;'\
rh0~
r- - - y
I
- --$
I 012
- ~-~ -

I
~! JOs. I I

FIG.4 FIG.S FIG.6 PlANUl omn ISCARA 1111

)Oj~ AMPllflCAlOR llOl1Ă

! 1j 1>1;~

MOOOlAmR
• • • • , I

e, e, e, e, 2.
IINDtI

ALMANAH MTEHNIUM 1_
M

,
hi-fi ,- ". :'~:'
1& ~ • •
,.....' ." •

previzut un filtraj luplimentar. cu aju torul gtU"


p ului R5 C2 C4. Oin colectorul tranzistorului TI .
semna lul audio amplifical este aplicat. prin Inter-
PREAMPLIFICATOR mediul condensatorulul C5. unei retele paslve de
corec1ie am pl ltudln ~frecventi, formată di n grU"
pul R9 C6 C7 R t l RIO RI2. In acest mod se

PENTRU DOZĂ
o btine caracte ristica de transle r RIAA. necesarA
redă rii corecte a Inregistri rii im primate pe
discuri. Ulterior. prin Intermediul condensatorU"
lui C& semnalul util le aplică unui al doilea etaj
de amplificare, care conţine tranzistorul T2. Şi la

MAGNETICĂ
acest etaj se observi prezenta unei reacţii neg.
tlve de curent, care reglementeaza amplificarea
făli distorsiuni (rezistorul R17). De asemenea.
apare decuplar.. luplimentari a sursei de ali-
meotare, reahzatA de !ruPUI RI 5 CIO CII Din
colectorul tr ....zistorulu T2, semnalul audio am·
Ing. EMIL MA RIAN plilicat se apUCIli unul etaj de ieşir e, de tip r&petor
pe emitor, care conllna tranzistorul T3.
EI a lost prevăzut in scopul realiza rii unul e taj
tampon intre al doUea e taj de amplilicare ,1 Ieşi­
rea montajului. In acest fel se obtine o Impedantă
Preamplllieatorui pentru doză electromagne- de ieşire scAzutA a montajului. propice adaptări!
tici • carui schemă electrică este prezentati In la intrarea unul amplificator de audiofrecvenli
til'-:' fă se incadreazi, conform parametrlkK ten. de putere. Grupul R20 C12 CI3 realizeazi ace-
mci, in categoria montajelor HI-FI. EI deţine ur- Iaş i filtraj suplimentar al sursei de .limentare.
matoarele performante' j)f"ezent 1. toale etajele fuOC1kJnale ale preampl'"
- tensiunea de alimentare U ... '= 12 V ficatorului
- rejeq la zgomotului de fond a tensiul'lli de
alimentare ~ 90 dB REALIZARE PRACTiCA ŞI REGLAJE
- raportul semnal-zgomot SIN ~ 10 dB
- impedanla de Intrare Z, ::: 47 kll
- tensiunea de Inlrare U, = 3 mV Montajul se realizează in varianta stereo (sau
- tensiunea maximă de intrare U,..... 10 mV cvadro) pe o plăcu l . de sticlostratilox p'18Cat cu
- banda de frecvenlă f == 10 Hz : 20 000 Hz lolie de cupru. se vor lua toate precautiile nece-
- caracteristica de trans ler: AIA" sare acestui tip de montaje (traseu de masă gros
- T.H.D. S 0,03'1. de minimum 4 mm. lipsa buclei de maai , trasee
- TJ O. S 0,0'" scurte. respectarea configuratiei de evadrlpol al
Semnalul audio proYenit de la doza elec:1ro- fiecarui etaj funcllonal etc.). Pentru obtlnllfea
magnetică sa aplică 'a inlrar-ea monta;ulu ~ prin performanlelor specificate initial, esle obligato-
intermediul condensatorului CI, grupului R2 el rie ulllizaru componentelor electrice de cea mai
R3. Acesta reprezinti un l iHru T. ampl.at In sco- buni cahtate. se folosesc rezistoare de tip RPM,
pul suprimAril inilial. I frecvenlefof I..... te inuli'a, conderlsatoate cu tanlal. mica sau molliltral etc
siluate in alara spectrului de audiol recvenţj (I ~ Tranzistoarele de Intrare (TI Si rl' se selec·
20 000 Hz). Prezenla lor ar putea deranja amplifi· teua obligatoriu pentru zgomot minim, iar fac-
carea gen_aiA a semnalului util. cauzind. nu de toru l de ampmicare in CtJ reot~ZlE ~ 600. Tranzis-
putine ori, Intermodulatii nedorite.
Ulterior, semnalul audio se aplică la Intrarea
primului etaj de amplificare. care conţine tran·
practica a cablalulul Imprimat ,i
toarele T2 ,1 r2 au h 21~ ~ 400. Dupa realizarea '
amplasarea
componentelor. se verifică montaJul, In special
zistorul T1 , polaritiitile condensatoarelor electroHtlce. 'ntr~
Analizind configuratia electricA • acestuia, se gul montaj se acraneazi obligatoriu Intr-o cutie
observA cA .... folosi l un etaj de amplificare cu de tablA de fier cu peretii !\lroşi de mmlmum
dublA reactie negativă. Rezislorul R8 reprezintă 1 mm. Legarea la masi a cutiet-ecran se face. din
o reactie negativA de curent. care IinlarizeazA punct de vedere electric, la ieşirea montajului.
amplificarea etajutui În toată banda de au~ Toate conexiunile ce primesc semnalul util se
frecvenlA. Efectut de ~niarizare este sporit şi
prazenta rezislorului R7 care, alături de miu de
rO" realizeazi obligatoriu cu cablu eaanat
se alimenleazi montajul (fări cutiHtcran. CU
poIarizare In curent continuu .1 tranzistorului intririle conectale la masă) ,i se verifică valorile
(impreunA cu rezistenla Ro4 ), reprezintA o • doua tensiunilor continue indicate de schema elec-
reaclie negativA. Acaasta este de tipul reactiilor trici. Se foloseş te u n voltmetru cu Impedanlă
negative de tensiune. Ea imbu nâtâteşte lubatan· mare de In trare (Z . t Mn).
tiai funqionar.. liniar! a etajului a mplificator. In in cazul aparitiei, in punctele de functionare
scopul realizAri i unul raport sem n ~-zgomot cII ale fiecitul etaj de amplificare, a unei di' lIfente
mai ridicat..... ut ilizat un tranzistor cu z~ot de tensiune mal mare de 2'!rt fati de cea Indicati.
p ropriu minim. situat In zona de fu ncţIOnare se pot face mici modificări in privinta pOiarizăfi..
(tensJ u04KUrent) optimă di n acest pul'ld de ve- lor. Pentru etaj ul care contine tranz islorul TI , se
dere. se ob&eryA c i, pentru eliminare. oriciror modifi că In limita mici (5'1!t) va loarea rezistorului
posi bilitAll de aparit ie a perturbatiilor apă rut e pe Ro4, iar penlru etajul care contine tranzlslorul T2
traseul de . lImentare al eta;ului .mpllficator, s-a vak)aree raz illorulul R1 04. La eta;ul de lfIIşire nu

,-
-'u
---, ALIIANAH ..1EHNIUU" I"
,.

se lac modificări,
lionare nu este critic.
deoarece punctul său de Junc-- MEMORATOR
După reglajele precizate anterior, se introduce
montajul in cutia metalică şi se rigidizează cores-
punzător din punct de vedere mecan ic.
Realizat şi monlat , preamplificatorul va con-
lirma pe deplin performanţele iniliale.

Uu
," -.
~

""
,ce
'. ~ reA 1150 i
Acest circuit este un amplificator de putere de
joasă frecvenţă destinat a fi ut ilizat in radiOfe-
ceploare. radioreceptoare 8ulo. televizoare,
magnetoloane ş i in multe alle aplicaţii in care eu-
terea utilă nu depăşeşte 5 W. Circuitul prezinta o
protecţie termică interni.
Datorita confl~raliei interne a circuitului inte-
grat. acesta prezIntă următoarele avantaje:

.-.
~

uu - cîştigul in buclă deschisă p8l"mi te o bună


". reacţie (distorsiuni mici) şi, de asemenea, pre-
"
,,~~
zin lă un cîştig suficient in budă inchisă (o sensi-
bilitate ridicati):
~ - preamplilicatorul diferentiat, alimentat cu o
sursă de curent constant, prezinlă o bună imu ni-
tate la rejeqia sursei de alimenta re.

• , ~.o
ilicat ...

TeA 1')0

AL ..... NAH ..TEHNIU .... 111' ?c:;


hi-fi

ANPLlflCATfJk 60 It'
AND REI K6cs

simplu $1 eficace Impotriva TID, de 8 tl. trebu ie si lucreze pe o


Reactia negativă globalA se sarcină de 2 II (1) , bineÎnteies nu
Chitarişlii imputa deseori aplică prin R12, R13, C3, C4 in regim permanent.
amplilicatoarelor tranzi$torÎzale la intrarea inverS08re, rez isten- TranZIstoarele linale sint de
..atacul"' prea lent si lipsa b~ilor lele R 12, R 13 slabilind amplifi- tipul K0502 sau K0503 (cu
plini, dar lotuşi .JTloi iar Iubitorii
M
, carea necesară (de 35 de ori - acestea tensiunea de alimentare
de audiţii H'-F I sunetul metaliC, cca 32 dB). Amplificarea etajului poate fi miriti la 2:11:35 V, puterea
dur, in comparaţie cu cele cu Iu-- de ieşire ajungind la 80 Wf 4 JI)
1 R'
buri elec1ronice.
Atacul Insuficient rezidă din
Ay TlI R3 . 11 or i (21 dB), Cu 2N305S nu se oOtine viteza
de cr eş tere a impulsului specifi-
lIaloarea mici a vitezei de cr eş­ In ultimii ani etajele de atac cată mal jos, datonta frecventei
tere a impuisuiui (srew-rate) $i (driver ) au suferit poate cele mai de tăiere mai scăzute .
din subdimensionarea etajului substanliale modificări , in majo- T8, T9, 0 3, 06 realizează pro-
de alimentare, mai ales a Ifans- rilalea cazurilor ele asigufll'ld tectia la scurt, 04, 05 protejind
lormatorului de retea. Implini- amplificarea mlllllmă in ten- jonctiunea BE a tranzistoarelor
rea celorlalte deziderate se rea- siune in cadr ul amplificatoare- de mal sus impotriva tensiunilor
lizează prin reconSi derarea lor, determinind de obi cei ,1 vi- Inverse R23, ca este circuitul
unor conceptii despre amplifi- leza de creştere a impulsulul, Beucherot, pentru modificarea
catoarele tranzistorizate de pu- Montajele cu sarcini bootSlrap fazei sem natulu l la frecvente
tere. au dispărut, cedind locui gene- Înal te, in scopul pr evenirii auto-
A devenit Clas i că formula: etaj r at oaralor de curen t mal mull oscllatlilor. Aceiaşi scop are şi
de intrar e diferentiat, etaj de sau mai pulln compllcate, even- bobina LI (12 spire, sirma 0 1
al ac (driver) cu amplificare in tual montajelor in con tratimp mm CuEm, boblnate pe R25).
tensiune cii mai mare, etaj final Driverul este realiza t in mon- Transformatorul de reţea va fi
cvaslcomplementar (în lipsa taj super - G (T6, T7) in elle- de cel put'n 150 A (m ono) şi 250
tranz istoarelor de putere pnp cu cutie de integrator rapid (R1 şi VA (stereo), puntea redresoare
siliciu), alimeotare simetrica, C5) c u sarcină activa - gener.e- 10 PM 1 -;- 6 sau patru diode SI6
Cu posibilitaţile constructor i- torul de cur ent T4, linierizat cu - SI,O, in nici intr -un caz 3 PM.
lor amatori garantarea perfor- R15 nedecupletA. Se remar că Electroli tlcil de filtraj minim
m8l1!elor in domenii largi de valoarea rel ativ mar e a curentu- bol 700 jJFf40 V (se recomandă
frecvenţA nu se poate rea Uza lui de colector (20 mA) pentru 2 li 10000 jJF) , in paralel QJ
fArA o reactie negativa pu ter- asigurarea atacului etaJului final O, I jJFf250 V tip PMP.
n ică, cu toate că aceasta este şi În conditii mai puţtn favora- In ansamblu, avem un amplifi-
sursa princi pala a d istorsiunilor bile. Amplificarea etajului esle ca tor cu amplificarea in buclă
de intermod ulatie de tranziţie mai mare de 240 de ori (cea 48 deschisa d e cel puţin 2 600 de
(TI O), al căror mecanism a fost dB). Valoarea aceas ta es te mi- ori (cea 68 dB), cu o reactie ne-
ellPhCa\ in paginile revistei Teh- n i mă , depinzind de factorul beta gativi de 68 - 32 36 dB, ca un
nium . mpotriva acestor distor- al tranzis toarelor d in etajul final. răspuns foarte bun la semnale
siuni se folosesc diferite Etajul finat este clasicul evasi- drept unghiulare de 100. 1 000 şi
metode, dar regula de bază este complementar, completat cu 10 000 Hz, Conform unei me-
IIniarizarea la maxImum a fie- dioda 07, care incearcă imbună­ tocte relativ noi de testa re, se cu·
cărui etaj, chiar si cu prelul re- tatirea simetriei. Subliniez faptul plează in paralel pe sarcina art i-
ducerii amplificării . Un amplifi- că soluţia ideala ar fi fost utiliza- fici ală de 4 n un condensator de
c ator cu mai mulle etaje, fara rea tranz istoarelor complemen- 1,3 " F şi se atacă amplificatorul
reaclle negalivă locală in fiecare tare in elajulfinal . cu un semnal dreptunghiular de
partI" 'eall28t Cu tranzistoare In ultimul timp s·a analizat 1 kHz În asa fel Incit la ieşire să
lente, cu Oucla ue reacl ie glo- comportarea difuzoarelor si a se o bţ i nă puterea nominal ă Pe
bala, are toate sansel e să devina filtrelor de separatie din incin- ecranul osciloscopului semna-
instabil la semnale rapide, cu tele acustice şi s-a constatat ci lul dreptunghiular nu are voie să
TID r idicate, deci va suna oribil. acestea. În majoritatea cazuri - prezinte numai un mic cioc la
La ampl ificatorul propus eta- lor, absorb din amplificator un frontul anterIor, fără oscllatii.
luI de intrare (T1T2) este de t ip curent de 3-4 ori mai mare de- Dispozitivele semiconductoare
d ilerant lal (prin rezlsteotele din cÎI cel nominal (bineinteles. utilizate: TI , T2 =. BCH4B: T3 '"
emitor) , cu renţii de colector de daca amplilicatorul era capabil BCH4, SCHI : Tol "=" B0149: T5 =
cea 0,5 mA, dictat de generato- si debileze... ) in regim de impul- B0135 (fillat izolat dar cu con-
rul de cureot T3, OI , 02. Semna- suri, perturbiod serios functio- tacI termic bun pe rad iatorul fi-
lul se. aplică la intrare printr-un narea emplificatorului. S-a tras nalilor), T6 '" BC256B; T1 '"
filtru ' trece-jos (Rl, C2) pentru concluzia că un amplificator B0149; T6 '" BCH1 : T9 := BC25 2:
prevenirea unor impulsuri prea bun, chiar dacă esle specificat TlO = BD139: TII '" BDI4O. Oio-
abnJpte de semnal - mijloc pen tru o impedantă de sarcină deie 01. 08, 09 '" F207, ,N4003

AL.MANAH HTEHNIUM " 1989


hi-fi
• )Ov

~\d
RIS ti
~fKn 16 33n :.]f lh
R7
2,. {fl lb
RI4
,,,",
~
lA
\C>'
09
(5 ~ 03 RI5
l IN1"o\'"
- ~
270n. O)1nJ5W
2"
(1
'pf
18
R16 .!l' R22 I " R24 L1
DOll 0 J, ~ r
Rl 2,7 Kn. R23
\'112 kl.. A13 05
\on A25

~c't> "R3 :f.' F\f'';!.' 1:> A17


R26
TOn lISlRE

h STOf ,"li,,, li
\200 T2an
OI (5 ţ1). 2? I<llR18
~ 07
D,22n1SW

A2 IDnf
6''''
6V;~? = 06 111 .Jiil
AD T, U r.;:> Ioan
;
~ ~ 2ll<
/o70n. 'C::> -ft o,
~ 1Ien. DT ~
IJ R66"'" f. 02 I~h ,"
C6 A20
loon
"p
-30\1

BIBLIOGRAFIE
etc.. restul diodelor 1N4148. - distorsiuni armonice < 0.5'\i B. Bărbat ş . a . - Amplifica-
Este deosebit de ImportantA la puterea nominală in gama de toare de Joasa fracven\ă. Bucu-
calitatea semlreglabllulul Pt 20 Hz - 20 kHz. reşt i, 1972
(curentul de repau s), mai ales in Hl-Fl Magazin. 18/t985
cazul fol osirii ampllficatOfului Anuar Radiotechnika, 1962-1963
"pe leren", un contacl Imperfect Colac)iile revistelor Tehnium,
ducind la ambalarea si det8rl0'- Radio (U.R.S.s.). Radio Televi-
rarea tranzistoarelor Iln8le. zia Elecl roni k a (A.P.B.), Radio-
Pentru acestea se recomandă tachnika (A.P.U.).
un radiator de cel pUlin 500 cm 2 .
Pen tru r8glajul curentului de
repaus se va aplica la Intrare un
semnal de 10 mV la 20 kHz şi se
va regla Pl (Incepind cu curso-
rul dinspre colectorul lui TS) .;
pinii la dispariţia lotali! a distOf-
slunllor de ner8cordare (cross-
over). Cei pretenţioşi pot mări
curentul de repaui pinii la 120
mA , urmiirind temperatura fina-
lUor.
Pet1onnlrlle1e Impllf~orulul;
- puterea de ieşire 60 W / 4 n
sau 36 Wf8 II In gama de 20 Hz
- 21 kHz:
- banda de freev&n\ă la PI.. =
= SW: 16Hz-90kHz;
- viteza de creştere a Impul-
sului 10,5 VI"s:
- tensiunea de intrare 485
mV pptl l r" out ere" n""linaJă:
- rapon ul stlmn a!h.gomot ~
d B:

??
....
ORGA DE LUMINI
Circuitul a fost conceput pen- A IdB I Ing. MIRCEA DRAGU,
ing. IOAN oAMoc
tru o sursa de semnal de nivel
mic (microfon, doză de chitara
etc.) , necesitînd deci o pream-
plilicare iniţială (fig. 2) . Dacă
utilizatorul are la dispozi1ie
surse de semnal cu nivel mare.
dar maximum 300 mVef, pream-
plific810rul general se poate I
transforma i n mixer, ca in figura 4.
Aparatul, in modul cu m ' a losl 20
conceput, posedă un reglaj ge-
neral (potenliometrul P,j, astfel
incit cele trei canale să fie ata-
cale cu un nivel de maximum
300 mVef şi reglaj de nivel pe fie-
care canal. Ceea ce este intere-
sant este faptu l că acest ulti m fi Hz I
reglaj (pe fiecare canal) se lace 10 100 1.
in avalul circuitu lui şi nu in 1'" 10 '"
.monte. cele trei canale fiind

.'. '!!!!l(1 "',.,'"


,om plet independente. 120'
lOOk1l

JO~s[
-'Î';opr Of>A

J90f 1

1/2 Al
1 1". w.oA ~
J,~'
~
n ..
"'" P2
M' J9Qn.
1/2 1<2 O,' ~ f

100n
'" l,9pF
r-
~
!JmV '"
12
• i1;, """(. A O,lpf '''''i I"ţ,g(
0,61>
~ ~ '"
C~ 19pf
INALTE

'" --.:::J
Pl
fi. J90pF
• ~. I~ """( ~
".,. 112 .A 1 b-:!§101J<II T1N'

'il ~
NN.
GEN. ~ non
1kJl. mn
''''
A ,, 2 -~Ml81 r-
lIhf

~pf '"f'rf
0,6A

J,.9T'1 F
JH til1N

J~~
1/2 A2
nN,
2 MEon P,
1kJl.

, 11<0 ro>.
1(,of J90U
.
?E• ALMANAH n1EHN1UM" 1919
'r~'I'f
II"

"lr"-~' ........ '. 1 • . ~ '.' . . • - ' . '


~~ .-.!~~
. ....""
'!\o :,....... , .... '\~.. ... ' . . '"'. ........, '.
~
- hi-fi
.--------~".
"'-5~----fl'2'V
1±l l0UF

.....
1/2 Al
. 7
JOASE

M
25V

PREAMPLIFICATORUL

Pentru preamplificarea sem-


nalului de Intrara (de nivel mic)
s-a folosit unul din cela două
amplificatoarE> operationale ce
com pun capsula LM381 (ţJ.4381):
Preamplllicatorui oferă o im-
lidl. pedanlă mare de intrare (100
kll) , asllel că nu se incarca
sursa de semnal.
Cîştigul , pentru o tensiune de
Intrare de 5 mVef, a fost calculat
pentru valoarea de 40 dB, dar, iri

,
funclie de nivelul de intrare, se

I
HlpFl

1/2 Al 1
.. ".
:
~
JfJpf
lNALTE

poate ajusta semlreglabilul de
10 kll d in reaclie, pentru o ten-
siune de ieşi re de mu lmum
300 mVef.
Datorită particularitatilor de
construct ie, ţ1M381 se pretează

2~
aplicaliilor de semnal mic şi
zgomot redus. CiŞtigul pream -
1..7i<Jl lJl plificalorului general (40 dB),
1-- dator i tă caracterlstlcll foarte
bune de fre cventă la semnal mic

l00fi POOJl 3000.


.... pentru (jM381 . implică o bandă de
frecven1e Ioane mari (> 100 kHz ),
as tfel că in apllcaliile de zgomot
mic, unde se cere eliminarea
zgomotului de IF. este necesară

• ..
~
O,l~F •~ O"pF 3 limitarea benzII superioare de
frecvente la valoarea de 20 kHz.
Acest lucru se realizează prin
cuplarea In paralel cu conden-
satorul de compensare Internă a
Tensiunea de AF necesara corespunzătoare canalelor es te unei capacitaţi C e := 3,9 pF.
atacăr!! unui modulator de lu- dependentă de nivelul semnalu- Cuplarea sursei de semnal ta
mină. numil din ce in ce mai des lui. intrarea preamplificatorulul se
,.orgăde lumini~. este obţinută , Apare astfel necesar ca Intra- va face obligatoriu printr-un ca-
in cele mai multe aplica\ii de rea modulatorului de lumină si blu ecranat. pe care se va monta
acest gen, de la bomele difuzo- se faca - ren untind la ..servici- un manşon (inel) de fer ită .
rului unei Instalalii de amplifi- ile'· transformatorului - inain-
care. Pentru separarea celor tea potentiometrulul de volum al AMPLIFI CATOARELE
două circuite (Ianl de amplifi- lantului de redare, adică la ieşi­ DE CANAL
care - orgă de lumini) este ne- rea preamplificatorului de re-
cesa r un transformator, in gene- dare. Acesta din urmă contine şi Râspunsurile in frecventă,
ral, ridicător de tensiune. corecţiile de redare ale unor după care a fost calculat modu-
Cuplarea tl1lnslormatorului pe surse de semnal, cum ar fi capul latorul de lumină prezenta!. se
bornele sarcini! (difu zorului). magnetic, doza magnetică , la ie- află in figura 1. S-a considera t
care are o valoare mică (4 -.;- 8 !l), şirea lui rezu ttind un răspuns că o pantă de 20 dB/dec pentru
apare ca un Inconvenient majOf, ,,plat in frecventă. Deci un nivel
H
fiecare bandă de lucru es te sufi-
prin transferarea unei păr1i a pu- consta nt pentru intreaga bandă cientă şi acoperitoare. Mai muti,
terii de ieş ire. Mai mull, infăşu­ de frecvenle A F. Acest lucru s-a cele trei răspunsur i in frecventă
fafea pri mară 8 trans lormalOru- realiza t pentru ci rcuitul de fată se intersectează două cite două
lui de separa re trebuie să albă o (fig. 2) , prin cuplarea sursei de la o atenuare de 3 dB fală de n i-
rezistenli suficient de mare semnal AF la un preamptilicator velul generat de 40 dB - care nu
pentru a nu încărca etajul final al general cu impedanlă mare de trebuie să depăşească această
lantulul etectroacustic. Pe de intrare (100 kfl) . valoare -, asigurind astfet şi o
altă parte, intensitatea luminii comounere corectă a cu torilor.

AlMANAH ..TEHNIUM " 1119 ?q


hi-fi
Cete trei amplificatoare de C8- - amplllicatorui de inaltă centrale ale fiecArei benzi de lu- f
nal vor acţiona numai pentru frecvenlă prezintA un răspun s cru, ,1 anume: 100 Hz, 1 kHz ~i
banda de tracere la care au fost de tip Irece-su$ pentru o bandă 10 kHz.
calculate, atenuind destul de de frecvenţe: 5 + 20 kHz. Cele tre i amplificatoare de ca-
puternic semnalele de frecventii Deoarece răspunsurile in frec- nal sint atac ate de aceiaşi sem-
străină . Conform figurii 1 sint In- venlă din figura 1 sint aprOlCi- nal (maximum 300 mVef), fiind
dicate cele tre i benzi de trec- maia prin a5imptote. apare clar calculate pentru acelaşi ciştig
vente: ci benzile de frecvent ii cores - (40 dB). Circuitele de reacţ ie asi-
- amplificatorul de joasă lreo- punzătoare celor trei amplifica- gură , dopA frecvenţele de frin-
ventil prezintă un răspuns de lip toare se vor micşora şi mal mult gere ale fiecArei benzi de lucru,
trece-jos pentru o bandă de lu- ciştigul la marginile benzilor de o atenuare a amplificării in
cru : 40 ~ 200 Hz: lucru indicate anterior scăzind circuit Inchis cu o pantă de
- amplilicatorul de frecven- cu 3 dB pentru fiecare frecvenţA - ~ de/dec.
lă medie afe un răspuns de lip de !ringere. In cazul cind utilizatorul do-
trece-bandă pentru frecvenţe Importa nte pentru cele trei reşte o mal bunA separare a
intre 500 .;- 2 000 Hz: amplificatoare sint frecvenţele frecvenţe tor joase şi inaUe. faţă
de cete medii, i'I sensul unei CT8Ş­
teri a atenuărl! cu o pantă de
- 40 dB/dac. se preferA inlocui-
Vce rea blocurilor de canal pentru
JW: .21.v freCVen\e joase si Inalte cu cir-
cu itul d n figura 3.
Nulurile circuitelor de co-
10 1/2 1\2 mandă si fo"ă sin t comune. ast-

omV 5~F 1i<JL O , l~F 12


® Iei cA Inainte de conectarea ali-
mentArii se va delecta faza cu un
creion de ten siune.
00 [!
t)OmV 0,1 F 22i<JL 91 i<ll.
00 I
2K!l.
250mV
O\lo~F 011<.0.
0..00
4

Rezlstoare fabricate in R. S. R.
(URMARE OIN PAG. SO) nea nominală limită. In normele 010 execuţi e, seriile
de fabricaţi e
STAS 9109-74 se indică codifi- (şirurile d e valori cese ellecu Iă),
carea literală a unităţilor de lactorul de zgomot , Upul rezi5- ~
măsură . a toleranlelor si a valo- torului. puterea dislpati nomi-
brica si rezistoare cu toleranle rilor rez istenţei nominale a re- nal ă, fiabilitatea. domeniul n0-
mai mici. şi anume 0,25'!1., O,~ zistoarelor. Unităţile de măsură minal de temperaluri. tensiunea
O,l'!1., o,as%, O. ~ sau 0,01'" se codifică cu R pentru ohmi, K nominalii , o schiţă a rezistorutu'
Şirul de puteri indicate in ST AS pentru kiloohmi. M pentru me- cu indicarea dimensiunilor şi va
este (indicat in W) 0.05: 0.1; gaohmi, G pentru gigaohmi şi T loarea acestor dimensiuni. CA
0 ,125; 0,25; 0,5; 1; 2: 3; 4; 5; 6; 7; pentru terraohmi. In notaţie li- ajutorul acestui tabel se po.
8; 9; 10; 16: 25; 40; 50; 75; 100; tera ţine loc de virgulă . de ellem· identifica toate rezistoarele de
160: 250; 500. plu lK5 reprezintă 1,5 kfl. Codi- fabr icaţie românească (dupA di·
Rezistoarele se marchează in ficarea literală a toleranţelor mensiunile acestora) şi ştabili
clar sau codilicat, notindu-se in este indicată in tabelul 2. iar c0- toli parametrii Inscrlşi In tabel.
mod obligatoriu rez istenţa n0- dul culorilor pentru rezistoare
minală si toleran1a si, in mod fa- este indicat in tabelul 3. BIBLIOGRAFIE
cultativ, firma producătoare, In Iara noastră rezistoarele se
data fabricaţiei, codul firmei fabrică la lPEE ,.EIQCtroargeş". Radu (Mdiu - Componente
producătoare, norma tehn ică de Tipurile fabricate sint prezen- electronic pasive, Catalog,
referinţA, factorul de zgomot. tate in tabelul 4, unde s-au In- Editura Tehnicii, Bucureşti,
Sint, de exemplu, rezistoare la dicat rezistorul şi modul de no- 1981
care se vor nota in mod obliga- tare a tipylui constructiv, dome- N. Driigulănescu - A~enda ra-
toriu si puterea dis i pată. coefi- niul de vatori ale rezistenlei no- dioelectronistului, &:IIIura Teh-
cientul de temperatură , tensio- minale, toleranlele rezistoarelor nică, Bucureşti , 1983

:30 ALMANAH ~TEHNIUM ~ 1989


" , Z %' . ] hi-fi
C lrOJitut Integrat TDA3810 8 fost elaborat de Circu itul comandA două LED-uri pentru afişa -
firma Phiti ps pentru echipamentele audio de larg rea modului de lucru. •
consum. Circuitul Indepllneşl8 următoarele ro- Circuitul şi nivelul efectulul pseudostereo sint
luri: determinate de calitatea componentelor exte-
- funcţionarea In reg im stereo normal; rioare c ircuitulu i, care formează releaua (Iinrul)
- obllnerea di ntr-un semnal sl8f80 a unei de separare.
Imagini sonore lărgite (Spatial Stereo) ; Caracteristicile circuitului şi schema de ut ili-
_ oblinerea dintr-un semnal monotonie a zare sint prezentate mal jos. Circuitul este asam-
unul semnal pseudostereolonlc ce se reparll- blat In capsul ă DIL cu 18 terminale, d in plastic,
zeazA pe cele do uă canale, ~Iin r apta. tip SOT - 102CS.
to"-Q.
ri n6 ~121/
Iok",
,
L

I LEFT
>-''+-lll-I ~v,

I I
T
II
D
,C"
Illdl/r
1" ,., I A
~'of*,

a 10
<o'n
l.
f 1nf3

Ing. AURELIAN MATEESCU

,
P_.-.metrul
T_lun._ d_ .-Ilmem._
Curentul _btiOfbh
.......
""
Ip
ml~ tipic

'2

--.
'
12
UII
V
mA
T_IUM_ de N,.mli
T_6un._ 1"lr. . pin 2,17
V.
• ~7 V

"I(""s) L 2 V
dIstorskInl - 0,2'10
Aulalenl_ 1"1rIn pin 2,17 AI .0 ,. kll

C,,", tI ....tune

S~_

ALMANAH HTEHNIUM H 1989


V~ut
V, n
Intre canM AA.
Q.

• .. 70

..• 8- -1
J
,
0Ia0raIun1 8nnOnIce ..... TDA 3810
, - 40 + l' 000 Ha: 'IouI THD
(nN) = 1V
0.'
"
~"".IIHrn. AA
T.......... de zgomoI Iti ....,. 'lnl""'"
$O
10
"•
Fu~SPAT1AL
pin 11 .. 12 H'QH (2 ";' Vp .ohge)
00'......
C..... " leMIune

o.. ','
.
~. ~. ."
1n......... controI
.,.,,11 .. 12

....'0
Remtenl- .. ....,.,. Al 7. '20
KtlOfW'.

,. ,.
CU,.....,. de
" 35 '00
El. AUMENTAR! LEO-urI (pin 7""
CU"""" de
T..........
Jet" pentru LED-urt ..
V,
15
I
.....
V
---
TABELA DE ADEVAR

.
LED LED

..
TenI. de Intrwe controtMj

.-
MODUL DE FUNCŢIONARE SPATIAL PSEUDO
ptN 11 PIN 12 pin I

==-- -,..
pin 7

.... , o. o.
o.
S- Iow -!o-• o. o.
l.OW "" 0 - 0.' Y (ten.lun.. podtld c .. m" miei,;
HIOH = 2 - Yp - __ kln •• de .Im""re (len.lune. ~Ithi c.. mal"...);
• "" n'o". nMn6tureblUi .
MEMORA TOR

ALMANAH ~TEHNIUM H 1989


-fi
CUM PROIECTĂM O

ORGĂ DE LUMINI
Ing. EMIL LUT

Pentru o rg8 de lumini reali-


zati 5-IU utilizat următoarele
configura11i de mire cu amplifi·
catoare operaţionale :
, . FTJ cu 12 dB /octavi (pen-
Iru frecvenţele Joase)
Ream intim pentru cititorii mai
2R
tiner i cii O octavA reprezinta un
interval de frecventA [1,. ' ~ I pen-
C
tru c are frecvenţa ' z :: 2',.
Iar 12
dB atenuare de tensiune reP,f&-
zinti o m icşo rare 8 tensiunII la R R
v,
r-
0.25 d in valoarea luată ca relE~
fi nlă. deoarece:
a (dB) = + 20 log _(V) , unde: a
(dB) :: 8teouare de tensiune, ex -
pr imată In de.
Deci pentru un FTJ cu Irec-
venla de tăiere 10 (adicA acea -
CI 1
frecventă la care se Introduce o
atenuare de 3 dB) , vom avea la
100 ~ {dBI
210 o atenuare de 15 dB a sam-
nalului. S-au nolal in figura 2 '01'-
lorile tensiunii atenuate, in 'IOI1i,

, pentru o tens iune de 1 V mb lmi


In bandă.
Răspunsul
la FT J din li gura 1
este de tip Butterwor1h de ordi-
1
-3
O 1V

-6 O.5V
_,_1'!. ___ _
----------
~ 2 f. logl

nul 210, = 2\ 2 ... RC


O.355V
Apllce,l. numerică : pentru 10 , -9 â~25v ------ ---.~--,
= 120 Hz, alegind C = 47 nF, se
obline R "" 20 kfi. -'2 O~78V------ - -
2. FTB cu lupreten.lune rkll-
cet.i (pentru Irecventele medii) -'5 - - ------ 2
Evident. un FTB foer1e bun se
poete obline prin utilizarea unui
fil tr u trece-I· os urmat de un IiItru
trece-sus, iecar-e cu 12 dB /oc-
tavA atenuare in afara benzii
(vezi ş i ~Tehnjum " nr. 3/1 982). f, f. lasf
Bineinteles, se va Impune ca
aceste douA l iltre să aibA o por-
ţi une comună de bandă de tre-
cere (fig. 3).
Cu un singur amplifi cator
operat ional, utilizInd con figu-
ratia din figura 4, se obtine un fil-
tru trece-banda avind caracte-
r istica d in fi gura 5.
Relaliile de cal cul ale l iltrului
sint :
- pentru It na n rală :
1 R, + R, 3
' Ot = - -
2...cR, 2R,

ALMANAH ..TEHNIUM" 1989


hi-f
- pentru lărgimea de bandă :
1 ,
.lI = --
cu
2".CR,
observaţia
poslbllitA,ii unei
1
reglări a frecventei centrale prin
sct,Imb8fea valorii lui A2 In con-
mentinerii constante 8 CÎŞ­
d iţ iile R1
Iărgimi l benzii.
tigul' ,1 si 8
Apllcal'e numerici. al Pentru
10 525 Hz, .lI = 450 Hz, alegind
C 22 nF. se oblin R, = 16 kO,
Rl :. 9,1 kl l. deci se reali zează o
ba ndă de trecere : 300 Hz -
750 Hz.
b) Pentru 10 = 3 kHz , .lI ::
". 2 kHz, alegînd C = 4,7 nF, se
oblin R, = 16,9 kn. A 2 = 4, 7 k H,
ad ică se realizează banda de
trecere 2 kHz - 4 kHz.
V8Ii anta al se va utiliza pentru
canalul II , iar varianta b) pentru
-
canalul III al orgii de lumini (me-
d ii-joase, respectiv medit.-lnalte).
3. FTS ctl 12 dB/octavi (pen-
tru f r ecvenţele inalte)
Se poate utiliza schema din II- 1og*ldBJ
gura 6 cu caract~ istica de frec-
...enli din figura 7. In acest caz fre.> O 'f'A. fl ta, f2 f%
venla de tăiere f o = 1
3
12 ".-RC
Apllcalle numerici: cu 10 = 7,5
kHz, alegind C = 3,3 nF se 5 ~\",
o btine R "" 9, 1 k fl Suprapunl nd 9.j"'Y:;'">;:
cele 4 caracteristici ale liUreiOf
ca lcul ate mai sus, se obtine c&- 12
racterl stica de frecventă a orgii
de lumini propuse (fig. 8). 15
Pen tru a utiliza liltrele pr~
puse Intr-o orgă de lumini se im- 18
pun e ca semnalul de la ieşirea
lor să "atace" poarta unul tiristOf
(sau triac ) in an odul căruia este
cupl ată sarcina, respectiv becul
5
sau grupul de becuri lolosite
(Iig. 9) . Evident se pol utiliza $i
circuite cu tranzistoare pentru
comanda unor becuri de mică
putere $1 tensiune. Este ulilă fo-
losirea unei punli redresoare in
circuitul anodic al liristorului In
scopul de a impiedica pătrunde­
rea fazei tensiunii relelei pe tra- 2R
seul de masă al montajului, cu
pericolele pe care le implică
acet lucru (in plus, in acest Iei,
creşte şi valoar ea medie a ten-
siunii aplicate becurilor). De
asemenea, In scopul de a impie-
dica parazitarea reJelei de 220 V
? I
datorită comu tallel tiristoarelOf, c c v.
,':
cu electe perturbatoare asupra R
fuOC1ionării aparaturii electro-
nice audio din apropiere. se im-
pune utilizarea unui filtru de
r elea. Alte elemente utile ar fi:
- un regla) general de volum
al semnalului (pentru pragul oe
- 6 -
'=''-1
~, lLMANAH ~TEHNIUM" 1989
hi-fi
deschidere a tlrlstoaralOf);
- reglaje distincte pe fiecare
canal ale tensiunii de prag ti ti-
,isfoarelor;
- amplificator al semnalelor
primite de la sursa audio (pentru
situalia in care nivelul acestora

o '% ,. log'
este Pfsa mic);
- repetoare de tensiune. pen-
Iru a realiza
danlă sau pentru a asigura cu-
adaptări de impe-

rentul necesar deschiderii tiris-


toarelor (dacă cel lurnizat de
M'lplificatoa'ele operationale este
prea mic) ;
- separare galvamcă prin
transformator intre sursa de
semnat si Ofga de lumini pro-
priu-zisă ;
7 ....: compresor de dinamică,
pentru a atenua semnalele de
volum prea mare, care deter-
mină aprinderea pulernică si si-
multană a mai multor becuri (de
pe canale diferite) .

20k 50k
log. f
tHz)
3 -- ------- , ,~,~

-6
FTJ FT5
- 9 (f.IZ0Hz)
, \
(f> 7,5 kHz)
\ / \
\ / \
-12 / \
\ /
\ \
/ \
-15 \ /
\
\ I \
\ / 8 \

o schemă de orgă de lumini


care respectă aceste cerinţe
este cea din ligura 10. Semnalul
.'
Uc- tensi.Jnea de cOmeJ'ldă ' ~-Wnsiuneo ,onodică'
poate li preluat :
direct de pe diluzoarele
unei staţii de amplificare (de
maximum 100 W) ;
- de la un preamplilicator,
magnetofon, pick-up, radio etc ..
in general de la orice sursâ au-
dio care furnizează un semnal
lk intre 10 mV - 20 V. Se observi
că s-a prevăzut posibilitatea uti-
lk_ _-,-_ _...J l izării de semnale stereo, cu-
plind intrarea- in orga de lumini
pe canalul DREAPTA sau
STiNGA sau pe amîndouă , seleo-
lia realizindu-se cu ajutorul Tn--

, ALMANAH ~TEHNIUM ~ 1tn


,
o'

hi-fi :

ALMANAH HTEHNIUM H 1989


Ih •
I
UE [mV]
SI)
. .41 M - I.bboreo CI~ii
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - infrrxlU5e ck COIn,P"
--------- - ----- - --- -- --~
20 -------- -- ---------- -- - - l :
I I
I
15 I I I
~+- -- ------ - ----- - -- - I I I
I , I
I I I I I
5, - - - _____ _ _ _ _ ___ 19 I I I I
,, I
I
I
I
I
I I
I I 11
2-- - - - - - - _ ___ I I I
I I I I I
I I
,
I
,I I
-.
2
, ,, KJ
I
2f) ,., I
I
100 2/X)
ti
fQ()
, I ,I I,
IV
,
2V 5V
I • UD [mV

II - ro~ ((000/9,
G_galhen(cono J) R G v-_ q/haSfrtl
A (car'
~nltI COI?t7rJ!:r-~
12
-
(1ÎI
-

,.. >+ + + 't' 1 1

-
': 'i 12
~
1.
~ ;
c:..,oil ~l
. D
~ot~
! ! J ! &
h! ~
13

ALMANAH HTEHNIUM" 1989



hi- fi I ]
trerupătoarelor K ,• $1 K,~ . La latlrea IlIlreior de sepa- conecta un singur bac de 15 W
Semnalul preluat de pe lu~' rare. tranzistorul Tli. (,i similar T,. - 200 W. mal multe becuri de
cara canal audio este controlat T.. T ,,) . conectat intr-un etaj cu putere In paralel sau grupe de
In volum cu ajutorul potenţlo­ sarcina distribuitA , reallzeazti o b8QJrJ inseriate. astlel inclt len-
malrelor P şiP'b (eventual du- amplificare suplimentari de a- slunea 10talA si lie > 220 V. De
bla tindem) " si aplicat pe baZa proximativ 30 da ori (in t8O- exemplu. un efect interesant (ce
tranzistorului T, (respectiv T~). siune) . utili pentru semnalele o luminA aleator dinamică) se
conectat ca repetor pe emitor. da nivel mic aplicate pe intrare. obline grupind mai multe becuri
Se r.alizează astfel o Impedanli Printr-un repetor pe emitor (cu de 26 VlQ,2 A ca in figura 12.
de Intrare de minimum cea T. respectiv T. T '00 T ,z). cu rol Dreapta luminoasă sa poate
50 kn a orgii de lumini, .sHoI In- de adaptor de impedanli. pre- translorma eventual in cerc.
ci' cuplarea la orice sursli audio
si nu perturba funq lonarea
cum ,1 acela de a lurniza curen-
tul de deschidere a tiristoerelor.
dreptunghI. opt etc.
- Se recomandi ca la cupla·
acesteia. Se recomandA pentru semnalul ..ataciM poarta tirista- rea orgii de lumini la o sursă de
T, ,1 T, un factor fJ ~ 300. Daci rului. semnal aA realizăm o reglare ~
se doreşte o impedanli de In- Transformatorul Tr2 este de respunzitoare a funqionir U
trare mai mare, lnta 8-8' $i fapt lorma. din douA drosele pe prin punerea Inilialti a potenlla-
C-C' se poate conecta un re- acelaşi miez. se va realiza in- metrulul P, la minimum.
petor boolst rap. fti,urind fe un tor de leriti IIU - Este utilA o sortare in clasa
Urmează transformat orul de pe o oal cu o putere corespun- de precizia 1 -2~ a componen-
separare Trl , pe car. are loc mi- ztitoare consumului de curent telor electronice pasive utilizate
ur•• semnalelor de pe canalele de la relea clla 20- 30 splre de In filtre. daci se doreşte obline-
lurae' stereo. Oalele de proiec- sirmi de Cu. al citel diametru va rea benzilor de IrecvenlA deter-
tare ale acestuia sint: secţiunea fi . de exemplu, de 1 mm pentr"! minate teorelic.
miezului > 2 cm1; primlful se va un consum total de 2-3 A (vezI - DaCI nu dorim compresie
JMlIza prin 1ntăş1lW• • CCI 2000 ,1 Tehnium M nr. 6119~~ pentru
M de dinamlci. renunţăm la mon-
splr. din sirmă CuEtn 0 o.
1 mm date suptimentare). Tmstoarela tajul corespunzitor .. conecti~
(l8u mal subţire) , dupA care se se vor alege in funcţie de pute- direct punctele 0-0 la E-E .
scoate o prizA medlani ,1
se rea becurilor utilizate. montio- - Se poate renunla ta ampli-
continui infăşurarea. de aceaslă du-se pe radiatoare de aluminiu IIcarea da dupA IIltre. caz in care
dală In sens invers, a IncA 2 000 pentru a miri maxlmul puterII ce se mal Introduce un etaj de am-
splre din acelaşi tip de conduc- se dlslpi. Tensiunile U, ± u,. U2 plilicare In tensiune după punc-
lor. Aslfel fluxurile ce Iau naş­ pot fi obllnuta In diferite modurI. lele FF' (Inainte de ramUlcarea
lere se vor aduna ,i nu acAdea
(ilifal, de exemplu, la un semnal
unul din e le fiind Indicat in
schema din figura ta. se reco-
pe canale a lemnalului) ,1 se In-
locuiesc alajele dintre H-H' ,i
Identic pe ambele canale nu ..ar mandi culegerea de pe In- T- r cu un repetor pe emitor
Iransmite nimic In secundll'). fi$uriri sap...ate a tensiunii (cum este cel dintre B-8' ,1
Secundarul se obţine bobinind care alimentează etajale de io- C-C·).
un numAr de 1 500 splra din aoe- trare. respec.!iv i~ire, ale orgii - Daci d ispunem de un cir-
''II material.
nlre O-O' ,1 E-E' eale In-
de lumim. Pentru valorile ele-
mentelor din montajul prezentat,
cuit integrat liniar de tip 32"
(exemplu LM324) . care este de
tercalal un compresor de dina- U , ... 15 + 16 V, U 2 "" 15 V, U, - fapt un amplificator operallonal
mici. cu caracteristica da '" ± 12 V. Iar datele de realizare a cvadruplu \'I g. 13) . cel.e 4 fill!e
trnsfer din ligura II . translormatorului Tr3 sint: sec- se pot real za cu un singur cIr-
Acesta permita mlcşorarea ţiunea miezului ~oIe E+ I) : 3 cm 2• cuit Integrat.
ampllficirll globale la niveluri N, ::: 3520 splre sirmi Cu~m - Inlocuind repetorul de pe
mari ale semnalului da Intrare,
alenuind efectul supirAtor de
o O, I mm. N2 ::: NI '"
sirmi CuEm 0 o. mm. N. :::
216 splre intrare (dintre BB' --CC') cu
un repetor in montaj Darlington
aprindere puternică a becurllor ~ 2 x 208 splre 0 0.3 mm. se poate mări Impedan)a de In-
la eretterea bruscA a nivelului Tranzistoarele T ,-T,2 vor fi trare sau menllne In I,mite ac-
unei bucAli muzicale. atunci de tip npn cu siliciu. de mici pu- ceptabile cu mlcşorarea nu~­
cind am reglat orga. astfel incit tere. de exemplu BCI 71- 11". rului de splre al translormatoru-
si fie sensibili ,Ila semnale de BCI07- Iog. T,. T2 vor avea la lui Tr1.
nivel redus. I "" la mA. fJ ~ 300. o iodele o h - Rez lstenlela de polarizare
Potenllometrela P2-P, (de ~ 2 sint cu siliciu, de comutalia. a tranzistoarelor au 10Sl deter-
valoare ~ 5 kO) realizeaza regla- spre exemplu lN"'''8 (OIr minate pentru un lactor fJ ,.. 200.
Jul volumului semnalului aplicat schema a dat rezultal8 bune ,1 Pentru valori mult d iferite de
f iecăr ui canal al orgii de luminI. cu diode redresoare. seriile aceasta. se recomandă modifi-
E'. reiau un semnal amplificat.
dup Ieşire din compresorul de
Fl07-"07 IIU tN4Q01 -.40(7) .
O" O.. o. o. vor suporta o ten-
cerea rezlstenlelor u şor in jurul
valorilor date. astlel Inc it UCEH'
dinamicA, da aproximativ 50 de siune Inversti > 400 V ,i un cu- UCET5 (,1 analog T" T,. T ,,) ,i
ori, de citre etajul de amplifi- rent > curentul max im absorbil
care lormal cu tranzistorul T•. de cele 4 becuri (grupe de be- ~C ETI (respectiv T•. T 100 T '2) si
Tranzistorul T3. conectat ca re- curi). de axemplu la Si la. or. O, aIbă valori apro piate de jumtita-
petor pe emitor. realizeazA eli- vor li diode redresoare de mica tea tensiunii de alimentare U2
minarea dependenţei compor- putere, de exemplu IN400l . (pentru a pr..... nl limitările de
tArii oompresorului de dinamică Fl07 ele. semnat. importante mai ales la
de urclna conectati la 1",lrea Rec:omandiri . T.).
u. - Pe fiecare cenal se polite
ALMANAH Hn:HNIUM ~ 1t1i
I I hi -fi
V arletalea mare a casetelor
magnetice creeazA de multe ori
probleme deoarece casetele la- OPTIMIZAREA
bricate de aceeaşi fjrmă cu ace-
Iaşi strat magnetic nacestUi cu-
reni de pr emagnetizare diferit
CURENTULUI
In figura 1 sint reprezentate
depeodenlele celor mal impor-
lanli parametri ai benzII, in lunc-
DE
Ile de curentul de premagmnetl-
zare, nivelul de ieşire, armonica
a l-a (cea mai importantA din
PREMAGNETIZARE
ANDREIK6cs
punctul de vedere al distorsiuni-
l or) şi zgomotul de fond . Se vede
că cele trei caracteristici sint an-
tagoniste, necesltlnd un com- AI 18
promis pentru curentul de pre-
magnetizare (zona A- S ). O va-
loare mai micii favorizează reda-
fel frecven1elor Inalte, in
schimb cresc gradul de distor-
siuni şi zgomotul de fond, Iar o
valoare mai mare duce la scăde­
rea puternică a semnalelor de
inalti frecventă .
De obicei, magnetoloanele şi
caselofoanele se reglează dIn
htbrid pentru cite un tip repre-
zentativ de bandă sau casetă şi I
tipul acestora se Indicii In docu-
mentalia aparatului. Unele apa- K3
rate au pe IIngă comutatorul de
bandă (TAPE SELECTOR) şi un
p otenl lometru pentru reglarea Uzgomot
. curentului de premagnetlzare
(BfAS AOJUSŢJ ş i un gen8fator Iprtmog.
Incorporat cu cel pulin două
Ir8Cvenle fixe. La unele caseto-
foane (de exemplu HITACHI
0-5500, JVC KO - AS) se utili- 7SQJl. + 24V
zează un microprocesor care
optimizează, cu vaforl discrete.
lO~f 1
curentul de premagnetizare.
Pentru reg larea curentului de
prernagnetizare se injecteazâ În DZ12 1:t lSIdl

casetofon. pe intrarea de nivel


mare (de linie), un semnal de
400 Hz de asa valoare Încît VU-
metrul aparatului să Indice -20
dB şi acest semnal se inregis-
trează . Pe urmă se va i nregistra
cu a cel aşi nivel 10 kHz. Se va 3,.18nf
acţ io na asupra curentului de
premagnetizare pină cind cele
doua semnale vor avea acelaşi
niva! la redare, Curentul de p're-
magnetizare se poate mo(lIIica
cel mai usor prin reglarea len-
siunii de alimentare a oscilalo-
rului de ştergere. Nu se reco-
mandă aCllonarea semireglabi-
Ielor din aparat , care s-au re91at
d in fabrică pentru fiecare pistă zătoare casetei folos ite (Fa, I,,;r, echipat cu douA celu la de del.-
in parte, numai In cazul reparali- metal atc,). zare AC pentru cele două frec-
ilor. dacă se cons tată nesimetrie MiCUl generator (Ii ~. 2) apt venla. Tranzist oarele pot fi de
intre piste. Selectorul de bandă pentru operalia de mal Sus este orice tip cu 'siliciu, npn, cu fact o-
se comută pe POZitill r.orespun- cII se poata de simplu. fiind rul de amplificare mai mare de

ALMANAH ..TEHNIUM " 1989 :::: 9


I
100. Condensal:oarele din clrcu~
tele de defazare vor fi de tip stire-
Si 2
-s('-- toi...
- -----,~ __
Itex, respectiv cu lolie matalizati.
Generatorol poate II realizat S&-
parat sau Incorporat In casetofon R217 I
ori In amplificator, allmenlarea T101i--1f--1_--, 410n P:'l
as igurlndu-se din acestea.
In figura 3 este ilustrată posi.
bllltatea reglărI!
premagnetizare
curentuluI de
la casetofo nul
cm
22nf
Q. 120
2 1 1< fi l ~
,.
PIQNEER' C T - 506. Potentlo-
metrul montat este reprezentat S7 ,
OJ linie Intreruptă si este de 1 kn
"214 1---4-- _..1
liniar. A fost montat cu ajutorul a
douA lire flexibile In s patele apa- 10n (.171. spro
ratulu i, pentru a nu găuri panoul
Irontal. Polenţiometrul este pr•
S6 3
..,ilul cu un buton grade!.
Metoda este ce! mai usor de de fr ecventă reprodusă a case-
utilizat la casetofoane cu trei ca- tofoanelor si magnetofoanelor '
pete, la cele cu două banda tre- sa dă in prospecte la nivelul de BtBLlOGRAFIE
buie derutată inapoi. Bineinte- - 20 dB. la nivel mai mare, CIIiI A. Marin - Inregistrarea si re-
les, avem nevoie de VlJ.metru racter isl ica de frecventă scade darea sunetului. Manual, Bu-
QJ scala cit mai mare. pentru foarte mul t l a Ireev8njele inalte, cureşti. 1973.
a sesiza varialia semnalul ui la datorita saturării benzi, mai ales O. Csabal - Magnosok Ev-
- 20 dB. Se recomanda injecta- la viteze /Oase. De aceea. puline konyv8, 1981 .
rea semnalului concomiten t pe casetofoane pot concura d in Rad io (U.R.S.S.). 4/ 1980, 12/
amindouă canalele, astfel verlli· acest punct de vedere cu mag- 1980, 1/ 1987.
cindu-se si simetria canalelor. netofoanel e cu vi teze de 19 sau Radi o Televizia Elektro nika
La casetoloane de bu nă cali- 38 cm/s. (R.P.B.), 5/1980, 2/1981.
tate sau la magnetofoane cu vi-
teza de 90 cmls se poate Incerca
In tlmpu l reglării premagne- PIONEER el
- 506, SChema-
tizări i, sistemul de reducere a tic diagram.
metoda si la niveluri le de - 10, zgom otulul (DOLBY, ONL elc.j
eventual O dB. De altlel. banda se decuplează !

MEMO RATOR _ • • • • • • • • • • • • • • • • • •_

~ ... *t ~
~. "" , 11 ro C
!il
TBA 790 T
10 " eel ....

~~q;
~ 1\t Epo,
Acesl circuit in tegrat esl e un amplificator de pu-
lere de joasA frecventă destinat a fi utillZal In radio<
reTeeptoa re. radioreceptoare au to. televizoare, mag- T BA "'l0 TAB!.
netol oane $1 In multe alte aplicatii Industriale in care
puterea u tilă nu depăşeşte 2, 5 w .
,.
Datorită configu r atiei interne a ci rcui tului inte-
gral . acesta prezintă următoarele avanta,e: R.
- cîştigul in buclă deschisă permite o bună ~eac­ on
tie (distors iuni miCI) si, de asemenea, prezin ta ur c'
cist ig suficient in bucHi inchisă (o senslblhtate "dl-
cata):
- p,eampllficatorul dilerential, alimentat cu (
sursă de curen t co nstant, pi".ezi ntă o bună Imunitate
la rejeclia sursei de alimen tare.

TIP SIMILAR

TIP IPRS FIRMA COD C5 - O,lV

TBA 790 T 5escosem TBA 790


TBA 790 T R.P. Polonă UL 1493 Ampl ificator audio cu sarcinA la V+

90 ALMANAH ~TEH NIUM M 1989


hi-fi
lor 1 şi 2 se face cu semiregl abilul A'7 ' Pentru asi-

AmPLlFUATOR gurarea stabiiităliI ampllficatorului s-au ut ilizat


condensatoarele CI. Cu. c,. C'l' ~. C l l ·
AmplIIlcatorul are o margine de lazii care ii
permite sli funclioneze llirli probleme de stabili-
In ~ SILVIU ISCRULESCU tate.
Am utilizat generato81e1e de cu rent. realizate
In do r inţa unei audilii cît mal bune In aulomo- cu tranzistoarele V" şi V, •• pentru a avea un ran-
oii, au apărut multe tipuri de boxe cu puteri des- dament de ut ltlzare cit mal mare al tensiunii eta-
lui de mari. Excitarea acestor boxe Implică puteri lului driver. Grupurile F\" ~ şi A", C ,O stabilesc
electrice care sint dificil de obţinut. daci se line valoarea amplilicatorului.
seama de sursa de alimentare. Există două 50-
lulil: A A,UZAA PUNEA FU ,CTIUNE
- utilizarea unui convertizO!" de tensiune pen- R GL.AJE
tru ridicarea tensiunii la o yaloare care să permită
obtinerea unei puteri destul de mari cu ajutorul Pentru realizarea amplificatorului se VOI' utiliza
unui amplificator: componente verificate. Dimensiunile cablajulul
- utilizarea unei scheme care si folosească Imprimat sint: L = 117 mm. 1 = 50 mm. Aadiatorul
cit mai bine tensiunea de 12 V. folosit este un profil de aluminiu cu L = 111 mm.
Acest din urmă caz lace obiectul prezentului Pentru punerea În funcţiune este necesară o
material. Am utilizat o schemă de amptllicator in sursA de alimentare de 12 V, cu proteclie de cu-
punte. rent de 500 mA si 3 A. In eventualitatea că
Sarcina se află practic intre două amplifica- această sursa nu există . se va utiliza o siguranla
toate clasice, care func1 10neazA comandate de de 200 mA insariată cu ampllficatorul.
un etaj delazor realizat cu tranzistoarele 1/,. 112_ Semireglabilele R'3 şi Rz, trebuie să aibâ
Astfel, la un anumit moment. curentul va circula cursoarele la capătul dinspre emitoarete lui V~ şi
prin VI. V,. R ,~ Rn. V' I' Vu • apoi prin V1. V10. A18' Va; de asemenea, AH trebuie să fie in pozllie m&-
A~ •. V\1. V". Tranzistoarele V~. V'3 sint montate diană .
intr-o conliguralie de superdlodă. Ele au rolul Inainte de a se alimenta montajul se va verifica
de a stabiliza tensiunea dintre bazele lui cu un ohmmetru cuplat intre borna ,,+" şi masa

.scara. 1:1
"v+ 5 Of

V. şi V1. respectiv V" ŞI V'1 ' Din semireglabilele amplilicatorulul să nu existe scurtcircuit.
Au, A ?~ se reglează curentul de repaus al monta- După alimentare se vor măsur a tens iunile de la
jului. Asigurarea tensiunii mediane de 6 v se face ieşirile 1 şi 2 lală de masă. potrivlnclu-se la o va-
alegind tranz istoare cit mai asemânătoare sub loare egală cu ajutorul lui Ru.
aspectul factorului 8 $1 al tensiunii de deschidere Se va inseria cu montajul un mUiampermetru
U eE· Astfel trebuie ca 8 V1 = PV2 , tJVl '"' {JVll' pe o scară mai mare de 200 mA.
{Jvo = Pvu· La alimentar ea montaiului curentul I = 30 ~ 40
Pentru a avea dist Ol'siuni cit mai mici este bine mA . Cu al' ularui lui A, el va deveni 1, = I + 30 mA
să se incerce imperecherea tranzistoarelor finale IIP,oI cu a utarul lui Az, va deveni 12 = 1, + 30 mA:
şi prefinate. In timpul acestor reglaie intrarea nu trebuie
Aeglarea la o valoare identică a tensiunii ieşlrl- conectati la nici o sursă de semnal. 5emireglabi-

ALMANAH ..1EHNIUM lt89 M

<=il
hi-fi
lele Au. R13• A 25 vor li fixata cu o picAturA de lac. debila pe o sarcină de 4 n la Vt;L:. = 20 V o putere
1" regim d inamic la Intrarea ampllilcatorului se de plni la 40 W sinus.
va cupla un generator de semnal cu o tensiune Dator i lă conligural iel alese, ampllflcatorul nu
cupfinsa intre 10 mA ş,i 1 V. Se vor ut iliza o sarcini as l 9,u ră un slew-rate mu lţumit or $' datorită utili-
rez lstiYă ş i un osciloscop pentru verificarea func- zări i mai efici ente a tens iunii de alimentare, fac-
ţionării corecte. Ampl ilicatorul se va al imenta de torul de d istors iuni este mai mate decit cel o bti-
la o sursă c apabilă să asigure o tensiune de 12 V la nut in co nditiile apli căr ii rea ctiei n99ative locale
un curent de 3 A. Inductanla de 3, 3 ",H se v a cu pla pentru atenuarea arm onici lor de ordm ul II şi III.
În serie cu sarcina. Această I nciJctan lă esle co n-
st ruită din sirmă CuEm 0 1 mm. Se va u rmări func- LIsTA COMPONENTE
tionarea amplil icatOful ui la d ifer ite tensiuni de in-
tra re \Ii diletite frecvente. Rezistenlele di n colac- V,. V2 = BC I09. BC 413. BC 4 14; Va. Vto vs. V" .
l oarele tranzistoarelor de putere VOI' li realizate V". V,. = BC107. BC IOS. BC17I. B(,,;172; V..
pentru o putere de cel pUlln 3 W. Dacă amplilica- '!q = 2 N2904. 2N2905; VI. V,a = ROS93A.
torul a fost corect realizat e l va functiona loarte BSVI 6; V,. Vn "" BSX45. ROS66A; Ve. V" ::::
bin e

~[ RZ6 V/2 1 CII


, ,I,'ll[ C7

l)-~ .O? R't-<N.."'i v.


.4 I~ .~
./7", "'t1~
R2" r- [12 " ,VII R5
-<:n .
1
,., I< Z2
, 1/25
R2~ K
1"-
,,/~
P
~\

l~
7.IV
"2
C8
• 5 ~ . /3 { R /5
fi. 2
J r?";\'---1~---; ~) l ,' V ~o
R/2 R/S
W~ R /9

~5
""f
CI3 ' "1"
elO R' R1
R2 R9r
1 'v~
")
<9 " /0
l R21 R20 R" n .... I 'b ~ RII
18 CZ-r- Z"o ro
.L

PARAMETRII GARANTAŢ I = BD442; V'o. V ,~ = B0441 ; R, = 1. tJ k1l; R 2 =


= 3.9kfl; Rl = 51 k rl; R. = R~= 4 . 7k n - l ~; ~ =
Ten siunea de alimentare: 12 V
Temperatura de funcţ ionare: - 25°C + + 9O"C
.2
~2 1111; ~ 1 = ~ ,~ :::: lin ; ~ = ~. 1 k ~ Re ~ R,e =
~ n, R .- ~ - ~ n. R ,,_ R , . _ ~ _ R. _
Banda: 20 Hz + 35 IIHz = 165!l; R'2 = Rn = 1 kn - 1 ~ R ,~ = R,, = R22 =
Distorsiuni armonice: O. I ~ la 1 kHz R2• = 0. 1 11/ 5 W; R'l = RJ5 :: 2. 2 kn ; R" = 100 kll ;
Poln : 8 n - 8W RII ::; 22 kll; C , = 47 pF; C 2 = c ,o = 47 ~ F / l0 V;
4 n - 12 W ~ :: 10 ~ F / IO V; C. = ~ = CII = C" = 220 pF;
2 n - 18 W C1 = C ,2 = 47 pF; C, = C" = 1 nF; c.. ;;:
47 ~F/ 16 V;
Amplilicato rul poate li alimentat cu tens iuni de V,e. Vro = IN4148.
pină la 20 V fără a interveni cu modifi căr i. Dacă
profilul radiatarulu l (din aluminiu) asi gură o su-
prafată de oeste 150 cm2. amplificat orul o08le

q2 AL ..... NAH ..TEHNIUM" 1989


-
,

hi -fi
casetofonul Electronica 302

ILICrl/lNICA .102
nu esta prevAzut c u un montaj
speciei pentru autostop. iar ca-
setele recomandate sinI cele
normale cu FaO. In cele ce urA
meazA prezentAm celor intere- C, FILI P
sali mOdificarea ce poate li
arusă casetofonului privind realI-
zarea unui aulostop.
Schema electrici pentru au-
tOSlop este reclatA În figura 1.
Faţi de lChema originali (wzi
~Tetm'um ~ 1011982) au ,Iost
montate IUpHmentar tranzISto-
rul T 4, dioda LED V03 si rezis-
te nţale RS ,1 R7. Valoarea con-
densatorulul CII • fost micşo­
rată la 0.22 I'F Aceste modi f icări

2
AI ca ICOP linal oprirea mOlo ru- apflnsi COlectorul tr.nzlstoa-
lui dupi terminarea benzii de pe relor VT2 , i VT3 se allă la tensiu-
MOTOR c asetA , 1 eliminar.a li, iitului ca. n•• de lucru c ate com andă prin
racter lstic de fulare a benzii In RS pe VT4 $i VD3. Prin R7 se sta·
flgur. 2 este dat modul de mOflo t>Îl8Ş1e curentul de conduclie •
Iare • comulato rulu l pentru joneţl un ll cotecto!-emitOl' • tran-
autostop. Lama colectorului 85le zlstorulu l VT4. In acest Iei se
monla'a de constructor si reali- seml"lallzeazâ terminarea cu&-
zati dintr-un material eeranat. tel. Lt.D-ul .... 0:\ .se mOl"ltează
La redare d ioda LED VD3 lu ... lingi potenl' Ofl"letrul de volum,
mÎ neuă In ritmul muzicii, iar la iar in c arcasa casetofonului se
terminarea benzii ea ramIne p4'"aC1 i că un orificiu cu 0 4 mm.

MEMORATOR
MMC 391 NUMĂRĂTOR CU AFIŞARE EXPONENŢIALĂ

- Furnizează la itl$ire rezul-


tatul numarirli expo nenliale ...,
--
- Capacitate de numă rare:
li" 'V(I! fj(on ~(~l(
r~ ~'H

con- :!/.7}nrOOI9 1/i rHI 1.> v, :3

.,
-........ ... .--
.,•

., , " ""' '"


"

·• ~~;1;i~~~~"~'"
•• I
Numărătoare de particule f----..,
~PMM OA
IX
IM"'..t.SlRI
RESE I
IR A t~S F(R

ALMANAH .. TEHN I UM ~ 1"9


-
hi-fi •

F. CRISTEA

Tranzistoarele TI " T2 con-


stituie un generalor de tensiune
In dinl' de ferăs trău comple--
mentar, iaffrecvenla acestuia
esle dată de grupul R4-Cl.
Timpul de IncArcare a lui C I esle
dat de A4.
Divlzorul de tensiune Rl/R2
menţine baza tra nzistorului TI
la un potenl ial conslant. in mo-
mentul in care CI ajunge la sa-
turalie prin "TI se deschide T3,
Iar CI se descarci prin R3 $1 ci- sar producerii tonului: T4 '1 T5 densaloarele C2/C3, cii $i de
elul se repetă . Grupul T3, T4, T5 constituie un Darlington. Frec- baza razisten\elor de limitare,
formeazA un multivibrator nece- vania este comandatA de con- Dioda 02 are rol de proteqie.

o R

R9. JOO .n. N.C


IlA 723. IlA 723 C sint slabiti-
zatoara de tensiune dest inate In
Rl0,20k.n.
R""5kn.
R15' S a.
NC
eL , 14
13 COMF
primul rind ~Iicaliilor ce nec&- CS 3 V.
sită un stabilIzator de tip serie.
A sigură un cu rent de sarcină de
R 1G' 5n.
IN- 4 " Ve
150 mA ce poate fi crescut prin
IN 5 " V,
folosirea unor tranzistoare
terna adecvata. Se poate folos i
de asemenea la realizarea slabi-
"'-
tizatoarelor de tip paralel, in co-
V REF , • 10
V,
V- 7 8 N.C
mutalie ca regu latoare de
renI sau control oare de tempe-
"'-
raturA.
-=1Y ALMANAH R TEHNIUM~ 1119
f~
[ --------------~~i
o up6 cum .. ,Ii......nelul produ. de COlrda de Cht-
tarA dupa lovit. d~t.ln timp <lupti o I~ ,,'OIIlm.
Tiv IlIIpoţI." IJli. U chi latele .cu,tice amor1ll:.rea _It
m. 1..,'6, d8loritt cullel de fllZOIIMlIJ. u c"har". eleo-
COMPRESOR
tr lc.. cum nu .~ltI' CUlle de rezon.,..,,, ... lnot..-ei ..
• e Junifl.ct" .unel.... prIn llte metode. ce. mal
,lIplndll' metOd., loiosiUi In sPeciei ' n roelt, "te OI •
Rml)l,he..... nttul C::""aI de doz' si apoi de a-i Umil ••m_
DE
pl ltudin.. (prIn "ellm.lt8l. eomponeni llol'j. EIKlul
eHI ....,."'" {CII II 10000000c 'ermlflul co".ac;r8lj . . o~
linII deci din ~mit., •• din....lcil ..",n-'lllul, dar " dl
multI ori el.arld .mplilie6rii to.n. m~. prln Int' .....
In buda de tNCţie podtlYt (microfonle) II do, .. cu
DIN MICĂ
CATALIN RADULESCU
bala; prin 'ceI! efect wmnaIul II put.,nft ~I~
(".ea FUZZ). produeindu __ acel timbru .~fIc chila- unda ro _ti rezitllnl' canalului pentf\.l Vas . O fdtd In
r. d. hlrd-fock.. O altii metodA f1Stll _ del prell"lll o lipsa _alulul) . &o ..1. ° mArim. gr.. pr",ll: (bil, ~.
In gener.I, . . co .... lder. un Inlarvll d. valori, Penlru
p ... din IUnetui emplific-e '" introduclndu-I prin înt ....
rMdiul unul eleelromagn • • coard.... Ii. 1o~1' ... 01- 9 FWIO r,.El200 + 1 000\ n In 'meU' OI lea.Il ,1 de
dlNI In conllnu',., careQarist!uo .mplllicar. ,. funcţia OI Ir_1n1i.
O II Irel. metoda. ."emplillc.' In prUltllul monl.j. pentru ,.....1900 se deltWmln' 111«;1 R•. s-e IuCl"lI 00 ........
" " lceel de II toto.l penl.rtI dozi un .mpliflc8l0l' c0-
mandat d. 'n'I9litudln .. _IIIulul. astlel lnelt P.,lru
derlnd ° banat d. frecvenl" 20-20 000 Hz $1 • "I\II1l1
pentru R, Int""IIuT (25, 125) kll. Tinind 1,.. ...m. ci
semntll m.... lmpllflear. . . . d II. mici. " In....,.. pen. s~lrul aamn"ulul da chl,.." ..II limit" IUl*iot 1.
Iru temn.I mic .mpllllcar. . . . sa II. m ..... c" .... kilohoertzl. . . poIT. MmiI. blf'lele II 6 + 10 kHl "
SChema .,11 1oar1• •lmplA. polt. mal pulin CUrIOS'- "unei •• spor"te .mpllllCWI et.julul d. dGu.6 ori (nu
cuII sa li. .mpiilietlo... ela etil_li.l. de CUfll'll mii mulT) . crescInd .. tIai pI.ja d. OOmpresll CU plfIIIll.
/lM39QO. Etajul cu Iranl'-torul T , adlplall' .mplill~ 10 dB. R, nu 'II fi mII m.r. dl 200-300 kU. deoarec.
lorul cu g.,er"orul din punctl.>! de veder. li Imped ..... .mpliliCllorul Inlegr'l nu va mal funcţiona corlCl. oe·
\II ,lai zgomO(ulul ....lfel: terminar. . . . lte. monIlnd R, - 100 kU şi milur1nd
- ra.cll. lip tIootslrtp llIgun1i
lrar. damll de m.re ~ 500 kU):
° Itnpedlfl!' d. In. tmplilica'at et.julu~ cind poatI. lui T, .11 oof!loCltli la
+V cc (+9 VI, V. 'ezu". ro şi vom ~i CI R, si lolotlm.
- cur.,lul da ooIldor li lui T, .11 da cir<:. 5O,.A. Pentru cai car. nu tu apartlal. _ .. reglljul .. v•
• lgurlndu-.. aslfel cupiliiui Optim cu ~lIorul. din leca .duPiil Ufedl'~: .. montae:lli R , mar .. NI zIcem 220
punctul d. vldef. al zgomotulul, Da _ ...... zgomo- kfl. s .. miii degrtW un Mmlreg1.bU da 2:50 kll . Cu
rll' curlfllulul mic; da .I1Ie1 T, . t I şi .1.
lui T.mlc tl da alice din baza Ir.... zitlorulul • mie dllo-
propriu Ioart. mic. d. TIpul BC109C ... IlInol••
cu 19omot
pa ..... lui T. oonect"" 1. + V InTrodletm un aamn.
tuliclenl de mic e. si nu n. d~ortiontl: şi apoi datcr ...
lam R, plfIIIl cind A, .....mllillie. mul'lUTIilor .. trecvln'
(BC173, BC239, BCtI3, BCt,..), condÎţla " " Il .1b4i tall Inalti. Acea v.lo ... v. ti retinuti (fll/en Tual ca:vl mal
ro " E." Ii -... 400 + ~ A, "te "'amenlulC>1 ""'1"'" ~,,, ,,.. midi) . Determin .... lu i R, nu .. v. ltel I .... nl. da •
glabll6, DupA cum •• obsafvlll, lIa indut In buda OI r• .,. misur. POT.n\ltlul lesirH lui A,. EI trabu l. si II. In jurul
ţii IrltlZitTorut T.. car. 1u00'll' c. rezialent' cornan.
dlllll in Ten" una , COmpresl' dln.mlU pe e.r. ° "'"O- ~110<1I + .,5 V cu ° lpro_lmalla ma-imi d. ± o.5 V. o.c"
Intlmplitor nu a Inclapllnili condilla, se modilici RI ..1·
duCI aste reglabU" prin R,. Vllloa'" Ic.TaI rezistenta Iti Incit. d.ci potenll.lul • mii lCizut, sa creşte Rt şi vi-
" determin, lin lndu' " seam. c' ampllllcw.. 'C4Itul C8'\1'aB'.
monlll Ir ••• prllil . Etajul cu A. lIll dtllCTorul da .mpliluetin .. Din P II
A, I V~sl )
,eglaa.d tlTltI lnelt 1,,1, . . lui A, (ClllodI T diodai) J
II.
•• Am
tprotp' 1. poIen!ltlul + V~ Diodal. D, şi 0 , ,1,.. cu ger •
mlf'liu. orice liP 0 , , " rOlul da • Im buniitt!1 n1isOUntul

.'"
R' ."" R•

""'" M il' A2

" " 02

,........
1" t• n
Bt"'"
0.1 F
"0/
O!r' R3 n-faiQ 1<11
'" 3
o,nrF R'
J,J><n e2
".... T
EFTEC.
R2
" .... "
'-lrF '"
soo..n
SUSTA!N

ALMANAH .. TEHNIUM ~ 1989 qc:;


hi-fi I I
A. MĂRCULESCU conli!iluralle asigur. O mai bună va li obligatoriu nepolarizat, de
stabilitate termica a punctului preferin\ ă cu fo ile metalici.
Montaj ul d in fi guri reprezintA de funcţionare. TranZ istoa rele utilizate (npn,
un preampiilicato r pentru mI- AI doil ea etaj de amplific are. siliciu. mică putere) lIor avea
crofon cu i mpedanl ă i nternă cu T , este cuplat gall/anic cu factorul beta ma i mare de 250.
mică (150-300 fi). alimentat de primu' şi este in configuraţie de preferindu-se modelele recente
la o balerie de tip 3Rl2, de 4,5 V, repelor, decl nu C?feră clştig i~ cu lacto r de zgomot redus . Re-
c u un consum total de c urent de tensiune, c i doar In c urent, aSI- zultate bu ne se po t obline insă ,i
cea 2mA. gurind totodată o Impedanli cu tranz istoarele ,,clasice" BC109,
Impedanla de le$ire es te sub joasA de Ieş i re. BC172, BC173 etc.
1 kO. banda de frecvenţă de la MontaJul este prevăzut cu o Mon tajul poate servi şi la am-
c ea 30 Hz la 20 kHz, Iar c îşti gul reacţie de t ip booIslrap prin C~ plificarea semnalelor debitate
in tensiune reg labil din Irimerul (electrolit lc, dar c u p ierderi de d ifuzoare (Iolosite pe ~t de
R. in plaja orientat ivA 10 + 200. foarte m iel. recomandabi l c u microfon), in acest caz fiind ne-
Pentru o redare nedistorsio- tantal ), precum şi c u o altă buclă cesară adaptarea de Impedanţi
nală l a nivelul maxim de amplili· de reacţi e in alternativ (C l • Rol, pr in intermediu l unu l transfor-
care, semnalul de Intrare nu tre- care permita regl area clştlgului mator ri dlcitor c u ra portul de
buie sA depăşească cea 5 mV In in tensiune. Condensato ru l Cl 1:10 - 1:20.
valoare de vTrf.
oup ăfltlACd lmA
, ,u
• " rare
a In

±
(C" R,. C 2). c u rol cunosc ut. ur- 410 6811 +4,,5V
acestui tranzistor ....
mează un pr im etaj de amplili-
care AF cu tranzistorul T ,. Baza
polarl-
zati static prin R 2 ş i grupul serie
6,8kJl RS (4 pF
(6
R9

R3 + R l • prin Intermediul io nc- 41k1l c t F


ţiunii bază-emitor a celui de-aI
doilea tranzisto r, T. Această
r.,><
~
R, Tl
~T'
~
'601l
'OOk1l 1.&'09 'O~F la AAF
R3
Rl
(, 10nF RZ 11
kJl 110k Jl
Intrare R,O 'OOk Jl
(microfon)
10nF (1
(3
'r F
R8 DOn.

~ ~ 15k1l
R4

OV

lu i Aa 1. Inceputul aller nan\el pOZlt",a a lemn"'ulul O,


lnearci C. pe ."ernanla poziHllii a semnalu lui .Ia lIaloa-
rea d. 1I1ii • acesluia. Iar pe allernan \a neg.iva ,e blo-
cu semn.lul culN din COlllClorul lu i T" ambel e ponde-
rate COfl!!ilpurui tor, $8 poate regii aşa· numitui AT -
TACK (sunetul nU es te comprimlll Im edill dupl lov're.
--
dlaaze. astfel ci tensiunea pa C. urmereşte amplitudi- conll). De asemenea. folo'lnd cele doui a mpllfic.oare
nea semnaluluI. C. se dNC.cii prin R l ,. care Nte u repeto.r • . se poate conll nua montlljut cu un egalill-
opl ~naJe. Deci C. esta mic (337 41 nF). atunci nu mai e tor pentru chitară : $8 poate CO rlSl rui un liltru actill CU
~oIe de R ,~, C. deseircln<lu-se pr in curent ul rezldual ajutorul cirula put." realila efectul WA U-WAU, eu c;.
• diodei O , ŞI prin curentul siu propriu de pierdoefl. Deci tll\l' piese suplimentar e se poate realiza un PHASER,
R,t se optlmlneazi In Iuf'loCţie de C. care. combÎnat cu elllC!ul SUSTAI N. are un timbru
Schema este suscep tlbÎle de imooni tjlirl: de aceea loarte plicul. Poslbliilitile ,1111 mult m. i !aro! decit in ce-
nici nu am numerotat pinii Integral ului ,l!M3900. Con l l- lui compresiei baute pe II mlt.,." ,uneturui. pentru ce
guralia termlnalalor es" : 1 IN1 +. 2 IN 2+. 3 IN 2-. 4 In 'C"t caz timbru! de chitară nu se pierde (nu e dlstor-
OUT 2. 5 OUT 1. 6 IN 1- . 7 '1- . a iN 3---. iOUT 3, 10 IN sionat ).
4-. 11 IN 4-. 12 1N 4+. 13 IN 3 - , 14 V+. Perlonnanle electriCe:
Alimentarea se face legînd V- (pinul n
la masA ti '1+ - banda de Iret'o'enle 20-20 000 Hz/3 dB:
- semn.! de Intrare ~ m .... lmum 10 mV:
(plnul 14) LI + Vcc
Cele dau' amplllic8loara rămase se pot 10l OSI pentru - semnal de Ieşire: Imr e 150 ,1 otOO mV. reglabil din

Intr-un am plificator -
,
a crea lacilitili su plimentare. Sp re uemplu. sumlnd
j:lM3901i semnalul de Iesire
p. (EfECT), aproximat iv con, tant pentru U; lIarii nd in
domeniul: 0.5 mV + 10 mV;
- PfIlgU! de jos elle reglabil din P, (SUSTAIN).

l~ b

ALMANAH ~TEHNIUM " 1989
r

,
COMPONENTE

PENTRU l , DE MÎIN E)
- ~aJ , eallzat d e Ing. MIHAELA GORODCOV

Să fie 08re calculatoarele lumea de m ii-


ne? Şi dacă aşa va fi, atunci cum va arcfta
aceasta lume, altfel Sf!US , ce fel de calcula-
108'8 o vor popula? fn mod cert. nu unele
universale; el e nu vor mai fi maşini care Îşi
vor Impune propriile legi utillzatorilOf, ci lIor
fi concepte pentru 8 răspunde unor necesi-
Iăţi specifice, fiind practic implica te În orice
activitate umană. Cit de departe sintem
acum de acea falmoaSÎf afirmaţ ie profetică a
lui Howard A llcen - creatorul primului ca/-
cula/or IBM, MarI< 1 - csrB datează din anii
postbelici, mal exact din 1950: .. Niciodată p6
piaţa comercială nu vor fi vinduta mai mull
decit 6 calculatoare!"". Pare de necrezut că
de acel moment ne despart numai citeva de-
cenii (cu indulgentă 4) in care calculaloa-
rele - În toale variantele lor - au inIN1dal
practic atit .,piaţa comercia/ă", cÎI. mai ales.
viara noastră cotidi an/J. Calculatoarele au
dat o nouă dimensiune vierii umane, fă­
cind-o sa SI!! inalţe in infinitul Universului
sau al celule ;, să pătrundă in abisuri/a mar;-
lor şi oceanelor, sa scormoneasc/J adincu- po t rivăcomponan te şi circuite adecvate (vi-
riia Pămin l ului, dar mai ales oferindu-; ună de lucru din ce in ce mai mare. consum
un ealta indispensabilă prin intermediu l că­ cit mai redus de energie. impachetare cit
reia specialistul de azi priveşte lumea in mai compactă etc.), precum şi programe pe
10ală compfa:titala8 ai. Performanţele calcu- măsură, capabile să pună in valoare in tota-
latoarelor, fie că este vorba de mini, micro, /itate loate acasta dezidera te, in care, parcă .
super sau hipercalculatoare. inseamna d80 - nici un superlatlv nu-şi mai are sensul.

F RS TU treia) . Cum era tiresc . aceaslă


evolutie a adus c u sine o succe-
arseniura de galiu: in laboratoare
se aft ă in studiu calcu latoare ba-
Iri IA O~ IIII siune de general ii de programe zale pe efect Josephson sau cele
adecvate fiecărei etape. Au ur- care se numesc moleculare. Se
mai apoi ci rcuitele integrate pe vorbeşte şi despre cele biolo-
scară l a rgă si foarte largă (LSI si gice... Cafe va fi solulla este
La Începu t a fost... vidul, clre VLSI). materiale noi. structuri noi foarte greu de prevă z ut.. . Visul
a coincis cu pri ma generatie de de calcul ato are care vin sa ia lo- de azi va li con l ir mat sau inllr-
calcula toare, anume cele cu tu- cui ,/Oasinii 'Ion Neum a nn~ (pas mat de reali tatea de miine. Ce
buri electronice: Ur mat o arele cu pas) şi multe allele. După spectac uloasă ar l i o istorie a
două generatii au fost de aseme- "vid "' au ur mat german lui ş i mai c al cul at o ar elor pr i vită prin
nea diferentiate prin componen- ales siliciul. acesta din u r mă Înci prisma materialelor si co mpo-
tele electronice utilizate: cu tra n- dominînd plata: c u et, in com pe- nente lor l
zis toare (cea de-a doua) $i cu l itia ace rbă pen tru "mai repede" Programel e cu care sint dotaTe
circui t e i nt eg r ate (cea de-a la nivel de picosecunde. a intr ai maşin ile actuale sînt deja strict

ALMANAH ~TEHNIUM " 1989 9 ?


specializate ş i dictate de anumite limbajul naturat; in sfir şit se in- InstrUirea oferă În prezent un
necesităti sau aplicatii in care ur- trevede o orientare clară spre se· cimp vast de acl ivitale pentru
mează si fie utilizata. Acesl pro- curUatea utilizării prin programe calculatoarele specializate, cer-
ces este astazi posibil din două tolerante la greşeli , pentru ca cetările actuale des lăşurindu·se
motive principale: primul d intre tehnic a de calcul si devină un pe două directii importante:
ele se referă la utilizatori, capa -
bili In prezent să definească cu
precizie aplicatia in care vor fo-
losi calculato rul (această afirma-
tie trebuie privită in sensul in
care cal culatorul a devenit un
mijloc şi nu un scop, O uneatta
i ndispensabilă oricărei ,.aventuri
şt i inllll ce"): al doilea motiv se re-
leră la mobililatea şi versalilita-
tea Industriei microelectronice in
prezen!: ea este capabilă să con·
ceapă ş i sA producă rap id $i la
preluri acceptabile c ircuite fa ce-
rere pentru calculatoare speciali-
zate. A şadar , noliunea .de calcu·
lat or uni versal este pe ca le de
d ispari tiei Această universalitate
nu se mai regăse ş te astăz i decit
la nivelul relelel o r locale sau ge-
n erale care i nlerconecle8.l.ă
echipamenta cu funct ii specilice
De exemplu, maşini specializate Se Impun. conc ep...... de rala'a de talaco munk:a,1I .peelal
in băncile de date trebuie sa ad ..,tate tranamlalal da Inlormalil.
praia de la unitatea cenlra l a
toate luncliile de gestiune a Unei
binc i de date. N·ar fi l i ps i tă de • Tahnologla c ircuitelor l'I.c·
interes o trecere in rev i stă a inSlrument de lucru la indem i ~a Ironica ulillnta, cercel ători i că u·
prin c ipalelor l endinte ac tuale oricu i. Toale acestea reclamă tind, fireşte , pe cele care au un
care se intrevad in privinta dez- circui te specifice (un exemplu de timp de comulalie cit mai scurt.
voltării unor calcu latoare adec· circui t Integrat dedicat ar fi pro- de unde ş i orienlarea călre co m·
vata anumitor domenii : una din- cesor ul modular de imagin i care ponentele d in arseniură de gal iu,
tra ele se referă la băncile de regrupează într-un sistem unic in care electroni; sinI de circa 5
data deductive şi multivalenle functiile de analiză şi testare a ori mai mobili decit la siliciu, sau
care adaugă datelor Informatica imaginilor), precum ş i pro.grame către componentele bazate pe
transmise sunet si imagine: o specifice dezvoltate . cu all;ltor ~1 efecl Josephson, in care viteza
alta. Ia Iei de i mportantă , are In unor posibllillW olente de Inteil· creşte de 100 de ori.. Asupra
vedere dezvoltarea unor limbaje genla art i f icială şi co nexiunea cu acestor componente vom reven i
de utilizare cit mai apropiate de sistemele expert. in deta liu in cele ce urmeaza.

Ganer _,la I
Primul calculator cu memorie programabila părllfe.
(1944): lungimea 16 m şi inăJl i mea peste 2 m, este Construit la un iversil ăl ile Harvard şi Cam -
real izat cu relee, limpul de operare : 0.3 s pen.tru bridge (S. U.A,)
adunare, 0.6 s pentru inmulţ i re şi 20 s pentru Im·

q e:. ALMANAH ~TEHNIUM" 198


-~.
• Arhitectura ,i,tem~or, care necesita Si modele de simulare). nu trebu ie să uităm de~voltirile
Irebuie SI 'aca 'ala func\ionaril cercetările aerodinamica. elabo- viitoare ale inteligenlei artificiale
circuitelor cu vile~e la nivel de rarea imaginilor animate 30, iata şi ale maritor sisleme experl care
nanosecunde. Organi~area para- numai citeva domenii mar i con- i ş i aşteapUi supermasmile pe
leli permite si se reali~e~e in sumaloare de timp de ca lcu l. Si care sa lucre~e.
acel aşi timp operaţii care in cal-
cu latoarele clasice se deruleaza
secven lial. Prima ma şină de
acest lip a fosl I LLIAC IV 'a in-
cepu lul anilor '10 şr nu reati~a
..decit" 9 MIPS (m ilioane de in-
strucliuni pe secundă) ; aSIăzi se
vizeazâ deja milioane de MIPSI
Trebu ie să deosebim doui struc-
tu ro
"''''11'("1''' ,'1 r~r aleli mono-
procesor, numiti SIMD (Single
Inslrudlon Multiple Data):
- arh.tectur. cu date paralele
MIMO (Multiple InstructlOn Mul-
tIple Data).
Stru cturile MIMD sint micro-
procesoare a căror arhi lectură
este constituita din mai multe
maşini dialog ind intre ele şi lu-
crind cu programe diferite. Acest
tip de structurA este in pre~ent
destinat unor adevarali giganli;
pentru a-i folosi la puterea ma-
xima esle necesara .,decuparea"
aplicaliei in segmente care vor
putea li tratate simultan pe uni-
tili cen trale diferite pentru a
aceleta in acest mod vl l e~a glo-
bală. aceasta deorece supercal-
-
cula toarele trebuie să Ia că lală
unui volum din ce in ce mai
mare de calcule. Cele mai puter-
nice maşini actuale ajung pină la
200-300 milioane de instruCliuni
pe secundA. in vreme ce necesi-
taiile pre~entutui i mpun
,...Ii permita ,..t.t....
Un tr.Ntltor cln A,aa "Azut la mlerncOfl. O _u.t de compo-
unul ampIlftutor upabU ,i "'erau ..
tr.e.en1a de t2 GHz eentru ~16on_ ..mnM~Of de ""'1-
1 000-2000 MIPS; cercetirile dune prin Hta""
atomice. previ~iuni l e metea (care

Gen ..."" a II-a: C aracterIstIcI pi'"incipale: dimensiuni m al r eduse


(sintem d~a in epOCII tranzistorului), suport de intrOducer. a da-
Ielor. baoda perforată, viteză mai mllfe de lucru , l iabilitate incom-
parabil crescută a sistemului.

AL MANAH ~TEHNIUM~ 1989' q'=i


Structura SIMD se bazează pe
o singură maşma cu un singu r
program care lucrează nu cu
date izolate, ci cu vectori, consti-
luiti din date de aceeaş i natură ,
de unde şi numele de calcula-
to are vector iale dat aceslor ma-
ş ini . Există chiar şi un pro iect in
acest sens. purtind numele de
Hm lnicalculator vectorial com-
pact W
,care, dator ita facilitătilor
oferite utilizatorului, ii va da im·
presla acestuia că lucrează cu o
VitezA de 20 MIPS! Urmarea fi -
reasca a acestuI fapt este o nouă
strategie de componente care va
merge fie pe formula cl asica a
siliciului, fie pe maleriale no
care să o fere alte avantaJe_ A şa·
dar,

VlI.u .Ieclronllo, In A,a. . .t. de cincI ori mal mere decll la


Asistăm de citiva ani la o e~­ ,iUdu, cee. ee peniHl. o ....... mutt mat rapid • • ,emn.lulul.
pansiune a pielei de circui te in-
tegrlle specifice, produse in se·
r ie mică . deoarece ci r cuitel!:: domenii in care se dovedesc.a li Tendinlele actuale de realizare
standard nu pol răspunde la foarte utile datorită raplditătii lor a circuitelor AStC merg In pre·
toale e~igenlele industriei actu- de lucru. Deci trebuie conce- zent pe doua directII importante
.... ale. Nefiind speclafizate, ci rcui- pute. fabri cate şi mai ales testate pnma dintre ele se releră la rea-
tele standard includ, fir eşte. şi Circuite integrate loarle diferite lizarea circuitelor pe bază de
funclii inutile pentru o anum i tă şi aceasta in intervale de timp ,.macrocelule", ansambluri de cî-
aplicatie. Circuitele Inlegrate .)a e~trem de scurte, con dilil impo- teva zeci de mii de tranzistoare
cerere numite şi ASIC (Appli-
H
, sibil de indeplinit atunci c ind se care sînt stoc3te Într·o biblio·
catlon Specific Inlegrated Circu· utilizează tehnici traditionale . tecă . in macrocelule - standard
ItS) , sau circuite Integrate pentru Conceperea cirCUitului integrs,.t cell par1s - sint lflcluse şi dispo-
aplicatii specifice, au devenit in- şi a programelor de tesl este in zitive logice programabile.
dispensabile. Produse In serii egală măsuri apanaJut unei diS- In concorda nl! cu necesitătile
mici. ele trebuie să răspundă ne- cipline aparte şi rel ativ noi in !lecărui utilizator. producătorul
VOilor fiecărui utilizator, fie că peisajul tehnicii de calcul - va' realiza num.l interconex iunile
este vorba de proiectarea aSIs- Concep tia Asl;tată de Calcuta- Intre macrocelule liri si fie obli-
tată de calcula tor sau si mul ări. tor. gat ca de liecare dată si con-

Gen ....t'•• 111-. es te ainonimi cu Circu itele integrate pe scar.a


largi (LSI) şi cu primele .f!!ic::ropr~eso8fe .. c are oleri deja multI-
ple performanle In domenn dlfl ce lfl ce mal numeroase: tlmput de
lucru este deja de o rd inul nanosecundelor!

" .

IIrt..MANAH HTEHNI UMw 1989


ceapă un circuit de la incepul. Circuite specializate concepute zeaza arhitectura completa a CI'-
Realizarea ci r cuitelor prototip se _ aşa cum arata i$i denumirea cuituiul şi programul de test aso-
va putea lace rapid. gravura Ilind 10f - În s tr ictă concordanta Cu ciat. Toate Simulările de funcţia'
lacută direct CU un fascIcul de cerintele Ilecirui beneliciar. nare şi de erori sint afisate deta-
electroni, conexiunile inutile Conceptia acestor circu ite este liat pe ecran in scopul interven-
"tăindu-se" ulterior cu un lasci- efectuata cu ajutorul unor pro- ţiei rapicte şi interactive a opera-
eul laser. grame speciale $1 dedicate ple- torului-proiectant. Trebuie să
Cea de-a doua tendinta. fun- cînd de la indicaţIIle şi dorintele spunem că si companii IradlţlO­
damental diferita de prima. are În utitizatorulu l In mai pulin de nale precum Motorola, 'nlel , Te-
~edere circuitele ..lull custom", două Sl!iptamînl. programul furni. xas Instruments, National sau
FUjitsu s-au orienla t de aseme-

c
nea către ASIC, firme 'a care sint
" I in plina desfasurare cercetăn

r;
pentru ameliorarea tehnologiilor
de fabncatie, Chiar in sensul in-
tegrani pe scară foarte largă a
ar.~~lora
DimenSIunea traseulUI realizat
cu fa scicul electronic, in acest
moment de 2 .microni. va trebui
sa ajungă in 2 ani la t.2 microni,
iaf in viitor la 0,5 microni. Este
de asemenea in faza experimen-
tală de studiu inscriplionarea di-
r&cta cu laser..
"ce •• li repr eze nt are Cu toate precaUliile care s·au
tlmplilluli • unei porti luat, delectele sint greu de eVitat.
logic. JOI.pltlon .rlta Singura solutie acceptabilă con-
el.menlel. conlliluenia sta in conceperea programelor
... une' ..ti.. o. lonctiuni de test asa fel incit, verificind un
comandal. in curenl. minim de funcţii ale Circu itului,
Schema "eclrlci cor .. • să se poa tă evalua cal itatea glo-
pundlO ...e e.pllci faplul bali a sa. Un controt de catitale
ci I Ir • .,.... i loncllu· de ultima Ofa apelează in acest
nea J , in timp ce I nu ..te moment la ins tr umentele de lu-
~nc". DKi •• ~lIci 1, cru pe cate le furnizează in teli-
Q,lrentul ..,. elef"'' . genta artificiala- si sistemele ex-
pert, estimindu-se că prin aceste
me tode de veflficare cvasiex-
haus. iva se va ajunge pinii la un
procen t de 9'110 eficaCitate, pro-
cent considerat a fi o limită rezo-
nabilă. Aceste teste vor include
doua etape : pr ima consta inlr-o

Gen"'II, , IV·' sali a circui telor integrate pe scară foarte larga


(VLSi ), a procesoarelor cu destinalie specifica. inseamnă micro-
calculatoare puterni ce cu viteza mare de lucru şi cu capacitate de
memorare comparabilă cu cea a minicalculatoarel or. Gen8faţia a
IV-a mai inseamnă ŞI saltul spr e nOI arhitecturi interne; spre pro-
~!'!~~'.,":.:,':'!'~ a datelor, cu .viteze de ordinul sutel or de milioane
I mobila pe secundă. maşini ce poartă numele
,"p.,o",,,,,.,,o:.,, (in imagintla din dreapta supercalculatorul

,'AANAH ~TEHNIUM~ 1989 "'lD"'l


InspeC!le .,Y lzuaIă" a circuitu lu i. lunga capacl la \. de o rdmu l m.... r"te dImensiunea traseelor nu va
operatie executata aut oma t de gab1l/10r, dar nu pe se ama cre s- trebUI sa depaşeasca 0.5 m icr onI
un procesor de imagini speciali- tern suprafelelor (memOriile de 1 datorita utilizarii unor Sllrse laser
zat care va efectua o prima se- megabit ocupă o suprafală de 60 si unor CIrcui te optice specia'"
lecl18. Un tesl de contact in care mm 2, l af cele de 16 megabltl ar zate, arh itectllra interna va li mo·
punc te minuscule vor examina trebuI sa ocupe suprafete mult di ficata fal a de cele clasice dato·
heeare conexiune de pe " aschia mal mari) , un lapl s-ar cere sub- rita proi ectării cu ajutorul unor
de sIliciu va constitui cea de-a lin iat Cu CÎI o aschie de silicIu sllp ercalculatoare cu strllClll r ă
(lOU !! etapa Este (leja pusa la este mal mică cu atît permite vi- MIMD etc,
punc t o metoda de ellaminare a teze mai mari de lUCru. consum Aceasta cursa către perfor-
c"culteior Iara contact, test care mai redus de energie, erorile de manIe din ce in ce mai ridicate
se efectue aza interactiv in lazele expunere la lumină ullravi oleta (rapiditate de lucrll, consum re·
producerii CircuitulUI : un faSCi cul in timpul gravllrii fiind mllit di", i. dus de energie si frecvente
inal te ) se opreste in limitele de
fu nctionare ale silicilllui, care in·
tra in tr-o concurenla acerba, asa
dllpă cum vom vedea, cu alte
materiale.

L V .... ..-. ..
Et.aul
peredlMot •
.....
rteri ro.te su~ .
.tee·
oi
C , 1'1' tit

Cercetăr i le incepute acum mal

_. _L
In ..... c.urI: .) • bIn e de 20 de ani all dus la nu-
2) T > T" lin \1'o.N: QI,.... meroase aplicatii ale arsenlurn
tul ,., tnce: bl be- (le gallu (AsGa) in domeniul
V ,..,1 tna. __ T; electronicio. material cu proptle·

~- ,
num. ellldtonll tr. ta li part iculare di fer ite de ale se-
micondllctoarelor clasice: vileza
cind n ....... ".au· elec troni lor este de 5 o ri mal
tuI ,..tfw
~ lui mare in AsGa faţa de siliciu, cu
un COn~ll m de energie mult mai
Ohm); cI berle,I
subt" .. T<T c ; ma· redus. In timp ce frecvenlele de
V Iert..... Ilnl lupr.·
,_. funcţionare a tranz i stoarelor din

- --
silicill nll depăşesc cîţiva giga-
lerul perechlku de hertzl , fimitele arseniurii de galiu
3) T < T. electroni dind ne,- se sitllează in jur de '00 GHz.
t.r. unul curent Datorita structurii electronice,
AsGa are proprietaţi optice ine-
Ve;' "
....
ti:
1. t_lun. null. ~istente la siliciu, ceea ce ii oferă
u n cîmp vast de aplicaţii in opto-
electronică . In sfirsit, esle posibil
sa se producă AsGa semiilolanl,
carac teristică foarte importanta
in fabri c area circuitelor de hiper-
, '.' V frecvenlă. La toate acestea se
adaugă si o rezistenţă la radiatii
mult mai r idicată, preCllm şi po-
si"Uitatea funcţ ionă r ii inlr-o
de electronI proveni t de la un nuate. Este cazul memor iilor de gamă de 'temperaturi mult mai
microscop elec" on ,c cu baleiaj lip EPAOM (vezi Almanahul T~h.: inalte.
.,parcurge" c"cultul Fascicu lul nium ' 87) pentru care speclahş!Ii Arsen lura de galiu nu este to-
liind senSIbIl la un potential elec· vizeaza capacităli pină la 16 me- lusi un materi al miracol pentru
tric, in ImagInea de pe ecran se gabiti , urmate indeaproape '!e tehnica de calcut, gata să înlocu-
vor vedea un punct negru in memoriile O-RAM (Dyn am lc iască siliciu' in cit iva ani. EI pre-
dreptul Il ecarei conexiun i şi RAM) . Oricum , speciat is tii ne Zintă şi unele inconveniente care
puncte albe in res!. Cu aceasla as i gura ca prima memorie ilu strează serios aplicaliile sale.
metoda eSl a da asemenea POSI - EPROM de 4 megabil i este Nu există utilaje specializate
bili ŞI electuarea de teSle canti- anunlata sa apar ă pe piala la in- pentru AsGa (Iabricarea straluri·
tative. lumlnozitatea l iecarul ceputul anului '989 pe o supra- lor e)(lrem de subţiri este loarte
punct de pe ecran fiind in lunc· lală de 100-'50 mm z cu timp de delicală) , iar adaptarea celor fo-
lie de tensiunea din circuit . acces de ordinul zecilor de na· losite pentru siliciu prez in tă nu-
O alti problemă de tehnolog ie nosecunde. În ceea ce priveste meroase p rObleme, De aseme-
o pune fabricarea circuitelor din EPROM-lli de '6 megabiti, tot nea, densitatea integ rării compo-
C9 in ce mai dense. De e)(emplu, ceea ce se poate spune in pre- nentelor pe bază de AsGa este
clfcllitele de memorie trebuie sii zent Si.,t de lapt simple dezide- departe de a o atinge pe aceea a

ALMANAH "TEHNIUM " 1989


componentetor din sihciu avantaje care şi justifici. dt< fapt , permit o reducere considerab,la
in domeniul optoelectronicii Si 0pllmismul specialistilor; unul a capacitălilor parazite. Ampltf,·
al hlperlrecvenlel, arseniura de dintre ele este acela că lotonii cotoarele cu AsGa I ntră in com -
galiu este deja de neinlocuit, Iar nu interactionează intre el. cu ponenta elementelor conslilu-
circuitele numarice cu l imp de aUe cuvinle . •m Iransfazor poate erole ate s,stemelor de telecomu-
acces loarte scurt si consum re- lUCra simultan cu mai multe las- nicatii. inclusiv la receptionarea
dus de energie sint in plină dez- cicule de foton l, deCI In orice programelor TV prin satelll .
voltare. In laboratoare se află in altă logici ..n " vatenti De aici aceasta deoarece ating. firi pro-
plina cercat are calculatorUl op- necesitate. aUor limbaje de pro- bleme. Irevenle de 12 GHz cu
tic, a cvul componen ta de bază gr.m.re care Iă ~alimenleze " I.ctor de zgomot foarte redus
- Iransfazotul - , cu timp de astlel de masini ApOi 1010nii se Pentru moment. circuitele inte-
basculare de ordinul plcosecun- propaga in spaliul hber. 08c1 grate OII niperlrecventa nu sint
delor. esta 10rmată dintr-o alter- poate fi rezol"ati $1 prOblema decit In faza de protot,p. iar per-
nanli de strai uri extrem de sub- conexiunilor Deocamdată . lormantele pe care le allng În la-
lirl (ciI Iva angstromi) de arse- Uanzllorul OPtic rim ine doar un boratoare nu ar putea avea un
niură de galiu şi un ahaj din alu - proiect lndri..znet c.re inci nu d rano~ment ,"dustrial decît in
miniu $1 AsGa Suportul informa - ieSit din laboratoare cillv, ani
llei este lotonut (SI nu ateclro- Circultete integrate de h,per- Un al1 malenal care se anunta
nul). principiul de functionare I,- Irecv&nti sint un domenru in plin de promisiuni eSle Slticl UI
Ind cel al gropitor multiple de care arseniur. de g.IIU se dove· amorl. caruia specialiştii ii Între -
potenllal. Geneza tranZistorului deste a l i l oarle performanta In vad numeroase aplical,i Dar ce
optic Si prinCipiile calculatoruluo a'ara de frecventele atinse. ca· este. de fapt. siliciul am orl? Pro-
optiC au lacut obiectul II doua r.cterul semÎlzotant al A sGa priel a!ile semiconductoare .Ie
articole prezentate in reviSla Joacă un rOl important in produ- anumitor crislale (cum ar II , de
.. Stiintă $i tehnici" nr I si 2. carea MESFET (Metal Sem lcon- eJiemplu. sillciul) se datoreaza
1981 Utilizarea lotonilor in locul dUClor Field Etlect Tranz istor . repartl!;e, niveluri lor de energie a
electronilor preZintă numeroase tranz'Slor cu elect de cimp). ca-e electromlof. in conditii obişnuite

ACHI cub cu lalura de 15 cm con1in. ansamblul unui c-'cul,lor crlogenlc


lpolt'tlc de mare performanlA c .... va funcllon. Ia tentperelur, de 4 K (- 269 CI
.culundal Inlr-un crlo.tal. ACHla din urml, cu dl.m.Irul d. 70 cm ,1 cu Inilll-
m.a de 120 cm, poei • •vacua • W. In timp ce calculatorul Jo••phlon nu dlsipi
dec" 7 W. Ma,lna crlog.nlcA 'ta li allmanlatA de un comprHor.

-'1 CI::::

un croslal aSle Izolant. dar un post de pelicute subllrl penl/u niatuflzate capabile sa concu-
aport extern de energ ie (creş te­ tamoorele echipamentelor de fo- r!U.e in viteză de tucru ,,monşlri "
rea lemperaturii sau expunerea toc.opiat. Ia t. ..ptaIOarele pentru precum CyeER sau CRAV sau
la tumlni) poate determina des- fec toarele opllce, ca pellculi Cum? Căutind soluţii nOI, indrăz ­
prinderea unor electroni din re- sublire care sa inlOCUiască tubu- nete, cafe angrenează fizicienI ,
ţea care se pot misca liber, golu- flfe cinescop. intr-un viitor ceva biologi, Informaticieni Una din-
rile ram ase putind li aSimilate mal indepărtat se are in vedere tre ele se anunţa a l i calcu latorul
unor sarcini pozitive in acest producerea unor straturi loarte marelui frig, sau supercalculato-
caz vorbim de o stare de con- subtiri pentru a comanda, de rul bazat pe electul de supracon-
du cţie Intrinseci Pri n introduce- exemplu. C(lstalllie lichide in ductibihtate. Informatica crioge-
rea de Impuritiili (dopare), c(lsta- ecranele plate de televiziune. nici, urmare şi a recentelor des-
lui devi ne un conductor mult mal Proiectele nu se opresc insă coperiri care ~izează materiale
bun , este cazul con ducllei el(- aici : tranZistoare re~ersibile intre supraconductoare chiar la tem -
trjnsec i. Apantia curentulUI elec - slliciu l amor! şi cel crist alin vor peratu ri ambiante, va deveni
tric intr-un crist al sub actiune a tr ebui si permită st ocarea infor- oare solulla viitorului?
luminII se numeste efeci fOlovol- mallei ŞI deci vor crea premisele
laiC, utitizat de mai bine de 20 de conceperil de memorii Pentru a inţelege mai bine tu -
ani pentru alimentarea sal(llililor, crun le, ar fi ut l tă o incursiune in
lenomenul nu a putut fi expl oa - electronica clasicii, aceea a se-
lat industrial dat onta pr eţu tUi miconductoarelor A şadar, pu te-
destul de rid icat al siliciului mo- rea unui calculator are sens nu-
nocristalin, aicI intervine de-abia maI d ac;li ea se traduce in ter -
rolul sihclului amo rl dop al Sili- DImensiun i c are se ml Cş(;­ meni de viteză si am văzut mai
clul amorl hidrogenal (in care rează , "puterI" şi vlleze care Sus cum se traduce această VI -
atomii nu sin t d ispuşi inlr-o ma- cresc, prelurl care descresc, ,al ii teză in privi nţa siliCiului sau a ar -
nieră perfect regulată) es te un legile de baza care guvernează seniurll de galiu. Dar, ca intot-
excetent semiconductor Aparitia informatica. Pina unde se va deauna , ,,plata " acestor viteze se
unei ten siuni la bornel e unei 10- merge? Ex istă poate un singur face in energie Pentru o pastilă
toplle din siliciu amorf poate li răspuns' pina la CREiER Aici se de Siliciu care conllne 100 000
pro vocata chiar şi de o luminii poate regăsi sistemul cel mai mi- de porţi, dacă consumul elemen -
foarte slabA, contrar sili Ciului niaturizet de tretare a informa- tar este de 0,5 picOlouli" atunci
mocristalin, Mai mult, r Aspunsul
spectral al siliciului amorf este
pract ic identic Cu cel al ochiului
uman, in timp ce pentru liliciul
monocrlstalin ră spu nSul este
mult decatat către In frar osu
I
tiei! In aşteptarea realiz ări! ipote-
tice a ,.creierutui artillcial" care
codilică i nformaţia la nivel mole-
cular , cercetăril e mai au un
punct de plecare care se anunta
a fi destul de p romitător Ilzica
Irecventa de fun Cţionare nu
poate depăşi 10 MHz In clipa in
care s-ar impune o fun ctionare
de 10 GHz, pentru a se inscrie in
aceleaşi norme energetice. con-
sumul elementar ar trebui safie
Aceste proprietaţi pot l i utilizate solldelor Cercetătorii din dome- 0,0005 Plcojoull Asadar, viteza SI
În captatoar e detectoare, pe niu ne anuntă calculatoare mi- 'flinia turizarea se lovesc de o ba-

TDA 440 este un ampiiiicator


FI video destinat receptoarelor
TV alb-negru sau COlor.
Circuitul integrat incorporeaza
următoarele etaje : ampllflcalor
FI, cu primul şi al doilea etaj cu
TOA r------ ,
890 /) " _

cistig reglabi l, demodulat si n-


cron, preamplificator cu ieşiri vi-
deo negat ivă SI pozit ivă , ci r cuit
poartă cu RAA pentru amplifica-
torul FI, slabilizator de tensiune
440 15 ......

16 ...,
I AmpMeaor F I I
! ...
~7>--{l: -t; J: U
I b

mlern.
Configuratia termlnalelor ' 1 L - - -t Cl ~
intrare FI: 2. reaclie curent conti- 1
nuu; 3. masă ; 4. filtru AAA In·
tern; 5. comanda RAA selector;
6 reglaj prag selector; 7 impuls
de poartă; 8. circui t acordat. g,
circuit acordat; 10. reglaj pentru
novetul de alb; tI , ieşire video
negativă; 12. ieşire video POZI-
tiva; 13. v.. ; 14. polarizare stabili-
zator intern; 15. reaclie curent
continuu; 16. Intrare FI
, 57 ,
ALMANAH "TEHNIUM " 1989
riera destul de durA : ..zidul cii- de pOl enll al pe care. dacă nu au 1I1rabate lonctlunea şi apari tia
durW' in prezent cele mai puler- su ficienta energ ie. nu o pot oscili a\ilior nu d ure ază decit ci·
nice maşini dislpă o putere de trece Acest lucru este valabil teva picosecunde (Din con tra
ordinul kilowattulu i Cum se pentru mecanica cl a sică. dar În dup ă cresterea in ten si ta\ii pina. Ia
amelio rează in prezent aceste mecanica cu antica lucrulile se d isparr\la supraconductibihtă11I $1
neajunsuri? Circuitele se pla- petrec cu l otul altfel Elec tron ul reven irea la starea II1ltlala. se
sează unele de allele la o anu- nu are o energIe data la un mo- conslata că procesul este mult
mită distantă , ado ptindu-se (cum ment dat. funclla de undă care n mai lent datorita hls tereZlsulUi I
este cazul lui CRAV 1) o diSPOZI- defineşte fixeazi n iş te nivel ur i de Pina aici ne allam in preze nţa
tie cir culara pentru a reduce lun- probabi lităt. corespun zătoare d i· unuI dispoZitiv. Joncllunea supra·
gimea circuitelor etc Cum s-ar fentelor sti r i pe ca re . Ie poate conductoare. capabIla de o tra n-
putea ameliora aceasta "foa me" ocup a pe parcursul flu ctu a\"lor zitie in doua stari Cum se poale
de energie II maSinilor puter- legate de prlnCipiu t de Incertltu· comanda această tranzitie ?
nice? Facînd apel la fiz i ca supra- dlne In acest context ex.st a o Printr·un cimp magnetic Dacă
conductoa re .. anumiti probabilitate pentru ca apUcam un cimp magnetic pe
Supraconducllbilitatea este un elec"onul să poată slrăbate ba- Joncţiunea În stare supraconduc-
fenomen care. Ia scara macro- riera de pote ntial Un fiziCian de t lvă (V:O). functionarea dISpOZiti-
scop, ca, se tradu ce - pentru exceptie. Brian Josephson. in vulUI va li serios perturbata. In·
anumite materiale - prin dispa- 1962. a demonstrat că efecte SI' tensi tatea curent ului Josephson
ritia oricarei rezistente electrice milare pol să apara in matenale la tensiune nulă este modulata
in apropierea lemperaturii de supraconduct;ve D eCI reunind sub efectut aces tu i cim p. Astfel
zero absolut Inlr-un conductor efectu l tunel (cel descris mal vor lua naştere sisteme de unde
normal. electron li de conductie sus) cu Jonctiunea care·j poartă electr ice 51atlon are. reorga nIzare
se deplaseaza in teractionind numele. s·a creat un d ispozit iv care f or mează un fel de baflerâ
elastic cu reteaua c ris tal ină. de rdeal pen tru teh nica de calcul In periodică ce va modul a trecerea
aici rezuttlnd . după cum se ş lle . cele ce urmeaza vom detalia nu· CLlrentului Pen tr u '1II1umile valori
o pierdere de energie a electro- mai efectele cu apll catle in do- de cimp. numai o anumlla fra c'
niior şi un transfer de căldura meniul informaticii Fie o jonc- tiu ne dll1 curentul Josephson va
catre retea Aceasta este ' ezis- tiune aJ catul ta. din două mate· traversa jonctiunea ConclUZia
tenta electrici Atunci cind se lu- riale supraconducto are. alimen· su b actiunea unul cimp magne·
creaza la temperat uri apropiate tat ă de la o surs ă de curent si tic. jocliunea conduce sau nu
de ce a cfltică. reteaua Crist alină separate de o barieri Izolatoare curentul electric Real izind un
tinde sa dev ină i mobilă. mediu Se constata ci perechi le supr a· astfel de comu tator de baza . se
care cree ază o aglomerare a io- conductoare vor strabate bariera POl cons tru i ci r CUite pentru o rice
nilor. aglomerare ce se prezinta fă ră ca la bornele Jonctlunii sa functie logica. Pentru cirCU itele
ca o sarcină pozitiva. aceasta. Ia apara vreo tensiune Aces t efect de memone. jonctiunea Joseph-
rindul ei. atrage electronii. cu- poate fi pus În eviden ta numai la son se dovedeşte a h deosebit
rentul nemaicorespu nzind unuI jonctiuni extrem de subtiri (de de promitiitoare. informatia se
flux de electroni. ci unUI flux de ordinul a 50 de angstromi). de· poate păs t ra o ricit in absenta ah-
perechi, ceea ce schimbă funda · oarece pentru /o nc\iun i mai ma" mentarii. iar citire a ei. pentru că
mental fen o menul. EIEjctronut apare o rezlSlen\ă şi curen tul nu se face prin identi ficarea cu antu·
este un fermlon (o part iculă ca· mai trece deloc. Dar mai esle un mulul de cimp magnetic. este
racterizată printr· un spin semiin· fap t interesanl de semnalat : dacă nedis truct iva.
t,eg) şi care se supune principiu· intensllatea curentului creşte . se A şadar . Iată un instrument de
lUi excluderii: doi electroni nu va observa ci. brusc. Ia bornele fucru extraordinar pentru a con·
pot avea În acel a şi timp aceeaşi jonC)lunii apare o tensiune de strui calcula toare cu memorii ra·
funclie de unda. Cei doi elec· ordinul a 2 mV. Aceasta tenSiune pide. nevolatile, cu viteză de lu-
troni de SPIl1 112 au un spin gto- devine o sursa de curen t alterna - cru de ordinul picosecundelor,
bal ze'o prin anularea spinilor tiv oscllan! de inaUa frecventă cu consum minim de energie
egali ŞI contrari. Perec hile ur-
meaza o alta lege a fIziCii : ele işl
pastreaza lunctia de undă. iar
(pina la 1 ~ Hz pentru 1 mV). Ce
s·a inUmpla!? Perechile au ince-
pul sa se disocieze. astfel Încit
I Aceasta este doar in taborator.
deoarece dlficultalile de· abra
acum Încep. in primul rind . ale-
gerea materialelor supraconduc-
lIuctuatiile de energie legate de electroni i rezultant i inVing ob·
rezistenta dispar. Perechea se stacolul printr-un efect tunel cl a· toare a caror fun ctionare sii fie
propagă in metal precum foto nii sic. deoarece jonctIunea a ince- OPltmă În domeniul dat prin
În vi d. făra pIerdere de en ergie: tat sa mai fie supraconduc toare Imersiune in heti u lichid (să fie
iată ljupra Conductibliitatea cl a· in tolalitate Jonctiunea va juca oare Premiul Nobel pentru fizica
sică . Inainte de a explica mai de- În acest caz un rOl capacitlv, ate o premisa ca ~ isul sa devin ii rea -
parte lenomenul. sa ne oprim cărei in cărcar i si descarciri vor litate?) . Ap oi dimensiunea stratu·
putin asupr a unui efect !egat de induce osclla \li electrice. Daci lui (de citeva zeci de angstromi)
fizica cuantica.. efectul tunel se mal cresle intensi tatea curen- şi con tr olarea el cu mare preci-
Mecanica clasica este In If11re- tului. se atinge un alt moment zie conslituie alt e probleme te h·
glme determinista Dacă o sl era cr itic in care supraconductibili ta· nol oglce des tul de difiCIle: o va-
loveş te o bar ieră fara a avea tea dISpare complet şi regasim riatie de 4 angstromi (da. da. nu·
energie suficientă pentru a o !ra- legea c l as ic ă a lui Ohm. m al 4) duce .Ia o mod ilicare cu
ve rsa . ea rămine in fala obstaco· P"lTlul lapt Inleresant de re- 10'" a curentu lui cr itiC.
lului. In termeni de elec tronică . marcal aiCI esle rapiditatea bas· Integrarea componentelor de
aceasta se Iraduce prin faptu l că culari l dintr-o stare in alta : I ran -
electr oni, se lovesc de o barieră zi tia ;ntre starea in care curentul (CONTINUARE IN PAG. 128)

ALMANAH HTEHNIUM- 1989 """1 CI c:;


~
~
.;::.:. ,.l >-~ ,
u
fi!
'[~t ~
. r," :;.,~
J .,.
d
'I'"~
IU ~ ~ u....; nI mt J't! li: fiI
j;
~
,,1,< ..: , '' ./, ~ U1r k:" 1" r ~ 'ilt

\
,,~ ~,
I ! ... 1\~ L',..i"it! L I" .l,o.
l.
~

'"
'q;,. ~q~ W I =~~
~l!o,.,.,. '1
I~ ,
!f
..,..' , ~
• .""" ~
~,rri .. "'" u,. 1•

.J
.J
~-
,
-"

I
I•
!~
I 1fi~
II FI
'I ~

l~ i ~ l i~
!
,

.J
. ,f.l
.. ' .
• ~~ f, . ,oW~:~~
, ..,.,,,

,"108 ALMANAH .. TEHNIUM- 1989


SI'{AI((II

,';-"' >lt 2 k!;;


.
r

; ,
, .;d J€ :- ~
,
-'?:,,. ....
, Scnema prezentata con-
ţine elementele specilice

C_ '
, hl "' ,
,
,,
parlil de inregistrare mag-
netica şi ampllllCatOrulul
AF de putere. aparatul
!lr m.i coollnlnd 1,10 luoer
;1]
t1l:'~
i
,. -i:
.r
,1
'i
,,
FM (oelnClus in schema)
In partea de m.goelo-
100 circUitele sint claSIce
L. inregistrare, semnalul,
proveolnd de la diverse
surse. ' este apllcal celor
: douA etaje TAIOt ŞI
,
U ,i
AMP, BLOCI(

(RIGHT)
,
..:,.. .e' i
,
TRt02 (canal stiog)
Atiţ.aua de eg.1I1.1re este
conectata iotre TAI02 co-
leclor $1 emitor TAtOt ,
car. accenlueaza Irecveo-
ţele In.lte La IeSire.
~- preamplllicatorului se aii.
, , dispusa Inlrarea tuneruiui
utilizabil/! cind acesta este
~X '- sub tensiune Lan\U' de
amplificare este contInuat
, cu circuitul Inlegrat le 101

.
, , car. are la leşlfe VU-me-
,

,.1J.~!'l
Irul ŞI tranzistorul TAI03.

h :- --;;:'
,
" "'..."
De la acesl tranzistor ,.

.
~" l 1:_o_
pr813 semn,' penlru inre-
glstr.r. OSCII"orul d •
".rger. SI premagn.hzare

~~
.~
est. coostrUit cu IranZI'-
!l± i- ""j!.~ Ioa rei. TA401 SI TA402
A.mphllcatorul de putere

, r~~
poate deb,ta 2x7 W pe 80
l otr-o banda de

M 50-16000 Hz I 3 dB

j--J 1,,,, :.~p l··}l!m~~ ,


~
fi I ~,
:11 , ,

Hf

• ALMANA H MTE HN IU M~ 1989


I ,"1 CI q
---1---10 ALMANAH ~TEHNIUM" 1989
,,,r---------------,
,
'" ,
,
J ,, t"OOI C.I~
,...-------_ . ."_ '~ l"I .

,,, ,! I " . ,,!


, '~
, ,.
~·t~ 1: I" MOK
,
,. t, 1 /li 1;' ~2.'L; ~"D -' ,, Acest aparlt conline un amplificator stereo
'1 :- ~ o'c, o.•va 2x32 W si un tuner AM-FM.

,,
Recepţia AM este as igurată in gama 535-1 605

,, C.IOII'"
', ~
, ,~.
o
, ,,. I kHz, iaf FM in gama 87-108 MHz. cu o sensibili-
tate de 2,2 p.V pentru un raport Sf Z de 30 dB
.,
,, ,,
in figura 1 eSle prezent.tă schema electrică a
, ,,- •J
~_.

... u~
tunerului AM -fM si a decoderulu; stereofonic.
Semnalul FM este aplicat tranz istorului 01 lip
'. ~

,. ,L o,LR t. ~ m 2SK 19 În montaj sursi comună. Acest etaj are

,
~,

I,
I~ (,1)",

:
1 0
o

ff'~'.- ,.ill" f-"~:,, """ O.


... I
I
circuite acorda te la intrare si la ieşire. Tranzisto-
rul 02 eSle un oscilalor local , iar tranzistorul 03
esle amestecater, la iesirea 11,.11 03 se obline sem-

-
o nal FI de 10,7 MHz. care este apoi amplifica! şi
oi I!! ~. I
prelucrat pentru extragerea semnalului de audlo-
' 1. ___ _ __ _ _ .,
, , frecventa.
, , ~ Prezenta ci rcui tulu i integrat TA7060 este numai

II o •~ ,,
,
de a limila valoarea in amplitudine a semnaluhli
FM. Din punctul A al schemei semnalul detectat

, •
,
, este condus spre Intrarea decodorului. In deco-
dor 010 este amplificator de intrare şi pune În
11~
L _____________
." -..J
el/idenlA subpurtătoarea de 19 kHz Diodele
D 110 12 dubleaza această frecvenlă. relăcind ast-
Iei subpu rt ătoarea de 38 kHz. care este amplill-
clflă de 0 11 . D13D16 formează un demodulator
in inel şi pun. in el/idenlă canalele dreapta şi
stinga (A-L).
La receplia AM OS este amplificator RF ş i mi-
r -- --- ---- - ---- --------,-. ,7~-
-
------ J(er iar 07 este oscilator local Tranzistoarele 05
şi 66 sin) amplificatoare FI. deteclia fiind asigu-
:I ,--, ;;,-,-;---"''''---, 1
UtlOOO ~
10 raU de Dlo. Preampllficatorul audio (fig. 2) Mte
constitUit din două tranzistoare (pe canat) legate
:!! '~(II.I J ,---nH Il intr-o dublă reaclie negativA . una pentru corecţii

+,', II ,f.
I
I ~ r-''''' '-.'' ::i''''''j--t. AJAA şI alta pentru corectii mIcrofon. Figura 3
J:i'
c,
;.'" i ::· j !
~
I
I
I
preZintA etajul corector de Ion ce utilizeaza tran-
zistoare 2SC HIOO.
D " ,. .. • -lo~OII I Amplilicatorul de putere este ilustrat in figura 4
~4J
'" ' J I L.: J -.. . ; .:.. r' :I şi se observi uliltzarea in etalul final a tranzlstoa -
I [ t" !'-' ~ It- 4H- reior complemen tare. Fi~ura 5 prezintA elemen-
! J i ~OI CI' ; C. 0»1 ~ ~ ~. ~8t1 i ::~ent~:;e~~e~rv.~~rP~'lr~~::~' :ee r~~~g;:~:e~~'~
i'-t-iil-- -I-+-:+--t-,r'Jc..7 1---#11! se alimentează cu 12 şi 25 V
" ~'
1
I
• " I 1-c
j 1 ~~l l;"~' .: C."OMl
il
.: •

I ,ţ ~~l ~ ,.~ h ;~:- ~ 1


I 1; I , "11. 1.. C, I/~ I
" . J lSCIOOO .. '.
I (;II,I U :
,
t
L ____ _ _ _ ____________ __ _______ ~
." 1II<
,
I

ALMANAH ftTEHNIUM'" 1189 ,"1 ,'1 ," 1


1
,,r---------------·----------------------------,,,'
,, -...
G:~ ,
,, .. •• I • t5o\~... •J• ,
,,
.
,,' , l
,~ ,• ~

a, r.;o fl\ ~~l~~ ~ • •I


.
_ 2S( llllr')

~ ---1 "
~ ~ ~ '

j-l. . ,"
J

,,,
Lw.
, ',11"
C, '1/;
'" . _. 1\0.
,! '<;\'.:i ,
""
••
~
~ ~
1<-
2So\'m
J "

, ,'
...
,•
,
..
&
.
U(,,, 1
J~

• 11 1)1'
" ,. ~.~ ••
tsCl',' '" ,
",
,- ,! ~~J !'. ,,
, 8••
".1"",.

;
,~ .,~
OIO',J
'. ,
,.'
, "1~* j "î~ "î~I ';, J
... 1'" 1.. 1

i,
,~ •
~~ ~
"... "1·
.§ I
.. . ,
",,
'. .
1". "" UC~1t r.>

.
& 'U

,, ! .':.'f" .: ! , .,,, ~ ,~ • :
• •
, ~l r
,, ",n_ " i '" ., 0 . • " ,
" ?,
t, ,~

, ...." ..~~ r=;; .. -- 1{. i


,, , ., .~

~
1 r. I,,~.
-
,,, • " :;~ ,,• ..o i"u :• "~=i., ~

'~ :." ~ " , ,


1SCI)I' w"'. '

,, 1,
I
, l'.."d
l _____________________________________ _ _______ !•
c. ),

Receptorul saba·Konstanz lucrelll..


pe UL 145-355 kHz, UM 510-1 630

.,,
.
r------------------------,,
~, Fln-Ol
, I
kHz, US 59-18.5 MHz $i UUS
87.5-1()4 MHz Frecvenţa intermediarII
eSle ae 10,7 MHz pe FM $i 460 kHz pe
AM Ampotllcatorul de putere poate de·
bila 2.'0 W
Intrarea AF esla pentru doza cera·
, mica sau magnetică $1 corector RIAA.
pIUI magnetofon Recepl,a UUS fOlo·
:
'" f-''-'':;;'''''-.,...-----------!
seste un amp!lflcator Tl0l. un mu(er
"O Tl11 SI un oscilator T121 Tranz.stoa-
l'"."·e·~·~','."
T.d.ri'r,°"'~""·~'"·T~''''~'T_-"mcj -, rete T151. T201 ŞI T301 formeaza am·
~, r pllficatorul FI Ci r cuitul Integrat
,I TBA490 echlpeazi etajul decodor sta-

f'-.+--'"C; •. '"Receptia AM este asigurata de TI

~. ~.ş i ~ '~~ •
(oscllaton T41 (convertor)
$1
Amplillcatoru! de audlolrecven\a con-
~.s . J ~.r ~~,r
lina etajul de intrare T411 cu corectiila
de Ion si amplliicatorui proprIU'ZI$
t'---JL-l~::::::::::::::::J--!,'
L_______________________-1 1421, 1431, 1441, T442, T443.. Allmen-
tarea radlOfeceptOrulul este aSigurata
din releaua de curent alternativ

·"1·"12 AL MA NA H MTEHNIUM~ 1989


.

~
~ o. . 'Q
---
."
_m
~ F.'r
'0\'
::m
....
'-!--'
"', .
::-:
• m

"O
;. .
'"

ALMANAH "TEHNIUM" 1989 ""1"""1 -:


,

_ _ _ _ _--"'---- _ _ _ _ ~~
~ ffl'i~ _ _ _ _ _ -.J
,

'1 ,"1'-1 ALMANAH "TEHNIUM" 1989


1
Acest aparat este -. ..J!
un seslzor de pre-
zenta cu ul1rasu-
,-----
nele lormat din
emitător , receptor
si CIrcuItele de exe-
• cutie (aprindere
beC sau .pornire de

~" , .
• r~
alarma). Emitatorul

~,,~
este construit cu
tranzistorul Ot9. in '1 ,
montaj Colpitts Si c '-_ .J

-~-:'f
-"
lucreazA pe 41 kHz . "1Vr,
- 7. -
Receptorul sesi-
seaza semnalul prin
;\.- - . :-~!....
microfonul piezo -lt()1I U li· ••
TRI, il amplillcă cu
"i1~ ,,- '-1
I
.
01 $i 02. La Ieşirea .'
lui 02 apare un de-
tector dublor de
tensiune care pune
". '1; ;ro ,
in evidenlă varlalli1e
semnalului detec-
tat, rezultanta fIind
ampli fI cată de 03 $i
04.
in mod normal.
OS este saturat, dar
"." -:-.
aparitia la baza sa a
!il ei
",.....;,:...
unui semnal il trece
in stare de blocare
Si se produce trece-
rea unuI Impuls pe .1
baza lui 06. care la
rindul sau comandă
comutarea secven -
tiali a cirCUItelor
basCulanta.

ALMANAH ~TEHNIUMM 1919 "1 '-'1 c:;


C-.,elb I On!)'
M55tS esle de lip
sleteofoOlc '1 poale
debtll 2x5 W pe ca·
nal cu un coeficient
' !'N'P" .- __ . __ __ ___ ___ __ _____ __ _ _ ~_.If' __ _
!r------------------ --------_._------.------------------..
I _._ . I I
----------
, _.-
• ___ uum m ___ m_n_ - un mm __ - _.-uu [T .!--t-fLi
! t..=--m--n
~ -- -

,
o
,,,,,
•• .,,
_

. ",
!'tii.
••

ow-
,.
-
'ii! ,E>-0 ~ ~
~'" • ...,Ir"' _ _ __
.... IrDl
If~ _ ._
.~

- ..,..- - ••
••
oo-lo-ol b ALMANAH _TEHN I UM~ 1819
de 5"4 distorsiuni Întreg aparatul elemente de reglaj cum si sistem elec- (lranzlSloarele T,T.)
intr-o banda de foloseşte numai Cir- automat al nivelului trOniC de cOnlrol şi Osciialorui de
frecvente cuprmsă cuite discrete, tran- de inregistrare, de menţinere con- ştergere şi premag-
intre 40 Hz ŞI t2.5 zistoare cu siliciu. reducere II zgomo- stanla a vllezel mo- netizare 1010se$le
kH' avind incorporate tu lUI (DNL). pre- torulUI de antrenarf' tranzistoarele T182
si T183.
Alimentarea se
poate lace numaj
de la reţeaua de
curenl alternativ
220 V


';~/~
N:;r.
,..Qj...
ALMAN A H " TEHNI U M " 1989 -, .~ .. 1 ""l ?
o" " ,=,
1 '1 ,-, AL.MA NA H ~ TEHNIUM" 1989
'o
-
.
••
'---;::--=;-....::;==r - - Al
I II , el
- --'~I l ,., I
k h.--,-KJo."''rP-fe)'l .!-+-<)"'" I
I '. 0 Acest lip de magnetofon

' ,. ___ J I JD~- I..'";l


stereo lucrează pe vitezele

,- y
J
'\
/ ...
de 19 emIs şi 9.5 emis
este considerat ca facind
parte din ap aratel e ce in-
ŞI

.==
". ~ ..... trunesc calific8t ivul HI-FI
Studiind schema electrica.
I se pol observa cele Irel
..= părli dist incte ale con-
strucţiei : preamplilicaloful
ş i amplilica torul inregis-
..,...., trare-red are. corectorul de
ton şi amplil icatorul de
putere cu sistemul de ali-
... '(P'
mentare.
Preampillic atorui are
două etaje cupl ate gal ... a-

... '.0
om
o ,•
o,.
o.'
o.'
nic T201-T202 (pe canal
stinga). La i eşirea lui T202
se allă potentiomet r ul
P505 pentru reglaj manual
.. , ~ . de volum sau pentru pre-
=.It,,'
1; ~.

.-
; 'N!;' ''' luarea de semnal de căt re
sislemul control automat

-
== ..-, -,.. o. ,
T203-T204 comandate de
T206 (r aglaj 40 dB). Ur-
mează un amplificalor cu
circuitul TBA231 (amplifi-
cator două canale). tran-
zistorul T211 fiind lolosit

,.. 'o . ...


pentru excitarea VU-me-
Irului.

' .,.. ""'_'~"o;. .:,..,;."-'


... ,)>f< _

~,1,',"\.
"
Oscilalorul de premag-
netizare este realizat pe o
schemă simetrici şi tre-

--
o.

. " '. - L
a.
f',..
~,..

="'-,-<O'--, 1
,
buie mentionat că tensiu-
nea de Ieşire are 180 V la
55 kHz. -
Blocul de pulere audio-

, ----- y '-- -
frecventă contine corecto-
rul de ton şi amplilicatorul

I :~ ,. ~ ,-
de putere care poate de-

C
?, ..
...
,,,.,
bila 'b.7 W cu 5% distor-
siuni. Magnetolonul este
prevawt cu oprire auto-
maia la cap de bandă.

mi "1
~ ..'!' I

ALMANAH "TEHNIUM ~ 1989 --1---19
ZIPHONA"
MiT->
t....iiJ
."
< • •

"""1 c:: CI ALMANAH RTEHNIUM "" 1989


AL.MANAH MTEHNIUM" 1989 .··1-'
c···1
AL.MANAH ~TEHNIUMk 1989
Il
41
,- -
~
._ -
-
Fllri .
- - - .
",.
o 1_- Eli[\ EE-;ifjl
'-+- .. m
,
...~
- ,
,
!';: ': '
:=u
:: .:'îIII:
!.",
..
,~ ,tmI
..,u

_. ~.~- ~~:= ~~ ~ S"p _.


,U--l~
,,,-
--
~
"- ~ .' "
, rf--
h .-. .
, 11. ....
,~
~"' "

.- ..
,

~:J ~ Fi i - -

l<\j - -- "- ~ F ~E!~r- '" ~F


, i"î~ 1 Fi ,-~\ ~
"
tej
.. ...
iI
~,

1
- - -J ...
.j "
1,' ~ W?3
, '" 1",1~
rfI ,- .. - I ~i~,~- ,~ 1" • 1·
- , ... ~ ~ I ..
.. ,.
.-
~"

W. -.-... .. •.
~

~
'TIt ___
:tlJ r-
I -.
-, r~
L 10: i. ilO. '" .. "

r"'~
. '1
:> 'ilec.-,, .." 1--
,
~-
... ~' ~. p
,'f". ~" _' o

f'
_~

,<1
~,-- c.::.
.. j .,, -
_.
-- ""
L . - -
-'1 2Y ALMANAH .,TEHN IUM" 1989
,

I
I~

':-::c _

1: !-ţl~'
- ...
ALMANAH . TEHNIUM'· 1989 "'l ='C-
~-'
Penlru I .aUslacl lollclli,U. I numero,1 pol••ori de 111.vlzolre cir.
loculuc ... Imobile ce nu dispun de '"."'1'11 de anleni colectivi " Cu
condilli de propI"lr. mal dificilă ori 'O receploar. de tipuri mai .,.chl,
coll<:ll.,ul ("lreprinderll ELECTRONICA I r•• llzat in concep~e unU ari "
• pUI In 'abrlc.ţle elemente de anteni individ uali dulln.'. Imbuniilil'rU
'IC89I'I' emisiunilor TV. componanl_ .cI.lel anlene "le urmAtoar.a:
ampU Iulor Indlvidua' de clnal TV d n domeniul FIF, ampllilutor Indt ...i·
duat de canat TV dln domeniul UIF, IlImlnlalor penlru Impllilulor de
Intenă, dt.polltiv de inlumar. I .emnalelor TV (.urnelor de can.le TV),
con.,.rtor Individual de c.nll TV din domeniul UIF in dome niul FIF.
Se recomand. ulilll.• rel de anlene ell.rlolr. co r.spunzăloare canalu·
lui recepţlonal de ampllllnlOf"ul Individual, Pentru adap tarea lmpedanlel
anlenel (cea 300 li ) cu cea a cablulul coaxial de coborire (75 Il ) "te
recomandabil .ii •• folo ••••ci bucla da adapt. r. n A/2.

• Amplllicatorui indl ... ldual de prin cablul coa xl.,1 de co borire şi pen tru converSii din
ca nal TV (FIF sau UIF) este des· se instalează inlrll cablul coaKial - Canalul 3<1 (UIF) in canalul
l.nat utilizării in cazurile in care $1 TV. 2 (FIF)
receptia TV esle necorespunza- Caracteristici tehni ce - Canalul 2. (UIF) În canalul
toare (imagine Si sunet zgomo- - Ten siunea de '." "e a all - 8 (FI FI
toase) datorită nivelului mic al mentatorului: - ' 2 I/.'~ ,. ~ - Canalul 32 (U IF) in c analul
semnalului la boma de antenă a - Curentul max .m lIeb.tat 30 2 (FIF)
receptorului TV. mA - Canalul 32 (U IF) in canalul
Con,ctarea amplificatorului la - Te nsiun ea ondulatorre : 8 (FIF)
anlena si la televizor se face nu- max . 50 mVvv (100 Hz) - Canalul 39 (UIF) in canalu l
mai cu cablu coaxia l (asimetric) - Tensiune a de alimentare' 8 (FIF)
cu impedan\a de 75 H, Amplifica- 220 Vc.a. Alte posibilităţI de conversie:
torul se va monta pe pitonul an - - Di mensi uni de gabarit , - Canalul 24 (UIF) in canalele
tenei, in apropierea acestei a. cu l SOx175x 65 mm. 2, 3, 4, 9 (F IF)
cablu de legalUră cit mai scurt, Legiitura dintre amplificator si - Canalul 32 (UIF) in can alele
asigurindu-se astfel un raport alimentator nu se poate lace prin " 3, 4, 5, 6 (FIF )
semnal-zg omot cit mai bun cablu blf,lar simetric de 300 n, - Canalul 31 , 33 (U IF) in ca-
Am phl.catorul se alimenteaza Chi ar dacă se utitizeaza dispozi- nalele 1. 2, 3, 4, 5 (FIF)
de la o sursa de curent continuu tive de adaptare Sime,rica; deci - Canalul 39 (UIF) in canalele
de - 12V, d iracl prin cablul coa- se va folosi eKcluSlv cablul coa- " 2, 3, 7, 8, 9 (FIF).
xial de coborire. in nici un caz xial La solicitarile benellciarilor se
nu se vor lolos. ca sur sii de ali - De relmut : de la un S.ngur ali- poa te aSigura co nversia oricărui
mentare receptoru l TV sau alle mentatOt" se poate alim8f1ta un canal din UIF intr- unul din cana-
surse necorespu n z ă t oare d in g rup de amplificat oare indlv,ou· lele din FIF, .
p unct de vedere al elec lr Os.8(ţurl_ ale de canal da că suma cu renl l- Caracter.st.ci tehnice:
talli. lor absorblli din alimentalor nu - Amplificarea : 2 15 dB
depa şeste 30 mA - Fac tor ul de zgo mot : F 5 10
CaracteristiCi lahnice: • Conve, to,ul individual de CI - dB
- Am plificarea: ~2O dB nal T\I din do meniul UlF in do- - Impedanla de intra re : 75 II
- Faclorul de zgo mot ' ~ 8 dB meniul FIF se 1010se$le in cazul - Coelicientul de rellexie : p .
- Fac to rul de rellexle : {J'!: 0.5 in care se dore$le recepllonarea 0,6
- T8f1siune a de alimentare: - unuI canal din domeniul UIF. iar - Impedanla de ieşire : 75 1/
12 Ve c. r ecep to rul TV al utilizatorului - TenSIunea de alimentare.
- Curentul absorbit ::S; la mA este de un tip mai vechi, deci 220 VIsa Hz
- Canalele amplificate: unul echipat do ar cu sel ector FIF (ca- - Cu rentu l absorbit; S 4 mA
din can alele 1- 12 FIF sau unul nalele 1- 12). - Dimen siu ni de gabar it :
din canalele din domeniul UtF Con vert or ui individual de ca- 138x75x56.5 mm.
- Banda de trecere: un c anal nale permite recepl ionarea cana-
TV lelor TV din domeniul UI F prin Fig. 1: Schema bloc i laniuiui
- Dimensiuni de gabarit : tra nsl alarea lor in canale din do- in varianta sa maxima pos i bilă . 1
I08K7.x69 mm . meniul FIF. • antenă TV canal FIF cu nivel

,
• Alimentalorul penlru amplUi- Convertorul este constru it in mare de semnal: 2 = antenă TV
cat or ant enă lace alimenCarea mâi multe var iante de utilizare, canal FIF cu nivel mic de sem.
..' -C e.
-
Al.MANAH ~TEHNIUM~ 1989
1 2 4
C:~

,,
--- J
,,
9
-- -
10

B ++
~ j ........
L.::...._ _" - - j
nal: 3 . antenă TV canal UIF eu L. __ J l':::~~~~~~~~~~~
nivltl mare de semnal: 4 " .ntena
TV canal UIF cu nivel mic de
sampll: 5 • ampli ficator indivi-
dua' de c ana' TV d in domeniul
F.F: 6 " amplifi c ator individual \
de canll TV din domeniul UIF: 7
• alimenlator pentru amplificator
de antena: 8 " co nver1or indi"" .
\! - - Ampl ificalor

-
Alimenlalor

dua' de canal TV din domeniul Fig. 2: Antena cu ampll"c.tlor


UIF in domeniul FIF (se Inlro- indiVidua l de canal TV: 1 • In-
duce In componenla lan\Ului nu. l en; canal TV cu nivel miC de
mai in Calul tipUrilor mai vechi semn,l. 2 '" ,mplillcalor canal
de receptoare TV, capabile sa re- TV (FIF sau UIFI: 3 = allmentalor
eeplloneze emiSIunile exclUSIV in penlru amplificalor canal TV; 4 •
domeniul FIF); 9 • d isp OZitiV de recepl or TV.
insumare I semnalelor TV. 10 " Fig. 3: Modul de monlare a an-
recep ior TV capabil si recepti o- samblului amplificator - carc Asă
neze emi siunile in domen itle de p' 'Jl eclie pe pilonul antenei
FIF-UIF sau numai FIF

_-.. "'1 2?
va ral calculato r molecul ar va
COMPONENTE PENTRU CALCULATOARElE avea. se esllmeaza. o capa citate
de două miliarde de ori mai mare
DE MiiNE lală de un cal cula tor ,.clasic" din
siliCIU; apoi prelucrarea compo-
(URMARE DI N PAG, 105) nentelor m Oleculare va cere pro-
babil ech ipamente mai pulin so-
acest tip este do ar la lazII LSI lriger.te pentrU .I l unCI Iona la o listicate, SI , In slir~t , cal culatoa-
pentru memorii, exisHnd binein- vl tez i ffiulmă. In al doilea rind . rele molecular e olera , cel pulln
ţeles
in studiu $i arhitecturi noi pentru aplicaţII specifice se vor in prinCipiu. posib illlăti inimagi-
de impachetare in concordan ta impune mal.riale. componente si nab~e de procesare paralel.,
cu 'acllltAllle o ferit. de lCest dlS- teh nologii specilice pentru a Pe Iingă biologi fi gene1 lcieni
pOl.!IV Ar mill li problema tem- ,,acopefl opt.m toate domen .. le
M
niCi chlmlşlli nu sin t mai preJos
per.IUfli care se pune deja in de aCllv.tate In sl irsit in al tre.- EI cerceteazA un semiconductor
mod cri tic $1 penlru supercalcu- lea rind, siliclut procesat cu l as- bazat pe mOleCula de pollace tl'
latoarele existente Dar. Inca o clcul de eleclron. sau cu raze X lenii. In l or matia tiind stoca ta
daU.. Premiul Nobel pentru 'izică ram ine, cel pUlln in prezent, ma- con l orm prinCipiului undei soli -
din 1987 ne indeamnA la PflV'ffi ter ialul de baza, datofltii COSlu lul tonice
cu optimism acest domeniU atit SClzut $' uşurln!el de man.pu- Bloci punle, calculato arele dtn
de .."erblOle- al ,nlormllicu crlo- Iare generatia a patra. relele neuro-
genlee Dar ce se va intimpla poImil- nale inlegrate. Iransputere ro-
00' boii Intellgenli capabili ele au -
Probabil, sch.mbar. tehnolo- toinSlrUlre $1 multe, mulle allele
gice fundamentale Se lac c.,ce- sint. in mare parle, deja realitltl
tari In domeoiul cal culato arelor Care sinI limitele aces tei ex -
moleculare baza te pe struc tUI! plOZII tehnOl ogice?
complelle de proteine, In car e Cît de m inlaturlZlle vor l i cal-
Ce se va in timp la m iine? cercet ătorii si- au propus sâ as i- cu la toarele?
In pnffiul rind , oncare d in tre mileze o lec\le de l a natur • . mo- CiI de rapide ?
solulll va fj adoplal i, calculat oa- dei ce " funC\lOneaz'" de miliarde Cit de intehgeote?
rele de mare v,'eza vor trebui re- de ani! Ar gumente pro ? Un "Ide- ClI de umane?

U$ tD~"J.t
, 110 .
, o.
J o o ,
570A
.
,; II:! ~

TaA 570 eSle un clfcuit in te-


gral MA / MF destinat utilizarii in
rad ioreceptoare MA / MF Porla -

.
bile, sllllonare si auto
Pentru recept.a MA (unde
" lungi, medII .. scune) C"CUllul
Inlegrat con ..ne osell ator local
mu.er. amphffCalor Fl, detec tor

••
Ir-- MA , CirCUli AAA de 60 da,
preamplll .cator au dio şl un el aJ
de ieş tre Penlr u rece pti a MF
(u nde ultrascurte) clfcultu l Inte.
graI conlln. amplificator Ilmlta-
l or FI, st abilizator de tenSiune.
~,.,.

• preamphllCllof audiO
de oe$1f"8
,t un etaj

.-
h
Etajul I nta rn (te leş tre poate
~
ataca dl,..c;t un . till Itnal clasa B

• • cu o putele de 18$ire pina ta 6 W


Conltgu ratla termina iei o r 1

1:~~I; ,
,: 4
" ,.,
intrare /tltru FI; 2 mllare. 3
acord OSCllator; 4 ieşire OSCIla.

,,",- " ••
~~... u

, ."-om •
tor ; 5 ieşi re delector MA, 6 de-
cuplare, 7 leştre IImitator MF, 8
._-- -- -- -' • ~I Y. , 9 masa i~l re, 10 compen -
• s are, II iesire, 12 Inlrare
preampll"calor. 13. reaclte , 14
cuplare AAA, 15 IMlrare amp""-
•• calor FI, 16 mau_

"'lc:::;::: ALMANAH ~TEHNIUM M 1989


F recvenla de leşil"e
pulsur ilOf generate de un CirCUlI
aslabit realizat cu fjE5SS de-
a im-
COMANDĂ LINIARĂ
pinde oeliniar de v. IOfile reZIS-
lenleio r d in circUitul de tempof'·
zare
PENTRU
in figur a se p rezlntii un Cir cu it
8S1abll. car acterizat pr intr-o de-
pen den1a liniara 8 frecventei de
CIRCUITUL (3E555
ieşi re lunclie de pozilla cu rsoru-
lui potenliometrului Al- De aso-
U:c =1 SV
menea. frecven1a d e ieşi re nu
este in fl uentata de varialiile ten-
siunii d e alimentar e.
Condensalorul C este in- R1
carcat prin T2 cu un cu rent con-
stant IDeg al cu :
TI ~E 555N
'D = (U , - U SE1 - Us E2) I R•.
Va loarea ten siunii U, este
U, = Uau + U BE • +
j J.
(Ucc - UaH - Uau) ·K·A:
+ R'
R, + R2 + Rl U
unde K este o cons tanta cu-
prinsa intre O ,1 t . Valoarea
J1
acestei constante depinde de R5
pozitia cursorulu i pOlenliom e-
trulu i Rl. Din cele douA relaţ ii 1Qk.n..
rezultA .
T2
Uo;c - USE. - UaE3
ID ::: ·K·R2 Rl
R. (A, + A2 + R3)
Intrucit pinul 5 al circu itului
integrat este conec tat la o razi, -
1K 1
r C1
O.1~F
tenl A de 10 1111, condenset o rul Perioada oscitatÎilor es te : Se observa c ă Irecventa de-
se inc arcA intr e 114 şi 1f2 d in ten- pinde liniar de pozitia cu rsorUlU I
siunea de alimentare Reamin- Ucc - USH - Ueee potentiometrul ui R ~
Ţ < C
tIm că limitele clasice sint
", lIniariTatea s- a m ăs urat pen-

( .~ f) TranZistoarele utilizate sint cu Tru frecven ţe cu prinse intre


+ U cc· SiliCIU. si anume BC t 07 şi BC 177. cil iva hertzi şi cca 5 kHz. Al tre-
Dep; UaH "" UBE~ ŞI USEl = Uau, buie să lie de ti pul .Jiniar·'.
Aceaşt ă mOdI ficare reduce
adică :
Tensiunea m aximă de pe conden- I I
satorul G, asigurind o cădere de ::: 4KR2 _--==-c'=-~~
tensiune suliclent A pe ~ T CR.(R, + Rl + RJ ) V03APG

Pentru recepţia emisiunilor TV color nu este o buna resl1t Ulre a


necesară instatarea unei antene speciale, dar an- il este preferabil sa
tena loloslti trebuie să ' un semnal să nu cadă direct
Indicată .
la unşi recepl~
de z$l0mole
Imaginii rellelli~;~.:.~•• ~~"~bu~"" .' o blJni vi-
sar un semnal de la să
ne pla-
pe cind pe;;"~I:'":~~~~~~;,,:~:',;~!::~j',~
necesar u"_: ."-"'.C. I
ecran ulUI
color si nu
de cimp magne-
de relea. stabiliza-
incmle acustica cu lIux r idi·
cimpul mawu!tlc parazit pro-
voacă erOri convergentei ŞI ale puntiţ ll c ulo-
r ii. De asemenea. cîmpul magnetic terestru inllu-
lie color enţează recepţia color, d irecţie favorabilă unei re
ceplii corespu nzăt oare fiind esl-vest, dlr8C1le pe
care influenla linillOf de forlă ale cimpului mag-
netic terestru es te mi n imă . EIec1ele cimpulUI
unul receptor (CQNTlNUARE IN PAG 131 )

AlMANAH ~TEHNIUMM 1989 "'1-=' q


~-
FRECVENŢMETRU
cal ia acestuia este eronată . Situ-
alia esta evitată prin conectarea
iesirii cir cui t ului CII in baza

ANALOGIC tr anzistorului T2, tranzistor care


În starea deschisă m enţine intra-
rea de comandi a circuitului CI2
la nivelul logic ,,1-.
Tranzistorul T2, fiind de tip
InlJ. VASILE CIOBAN ITA pnp. este blocat cind ieşi rea cir-
cuitului C it este _ 1 ~ şi este des-
Frecv8nlmetrul analogic aa- de semnalele de ieşire Integrate chis cînd aceastA ieşire este ,1)"'.
seri, in continuare permite mA- prin R2C2. Deci ci rcuitul CI2 poate primi
s urarea directă a frecven\elor Se in ţel~e ca trebu ie indepli- impulsuri de comandă numai
mai mici de 50 kH z Semnalele nită condiţia : TI< TO, cînd ieş irea prim ului integrat
de intrare de lormă dreptungh iu- in caz contrar, I ndicaţiil e in- este .. 1·'.
Iară ~i amplitudine TTL sint dife- strumenl ului VOr li eronate. Circu itul C I2 lucrează tot ca
rentiale şi comandă deschiderea
tranzist orulu i TI , Impulsurile ne-
Pentru a sesiza asemenea situ-
aţi i. in sch ema propusă s-a intro-
monostabil ,1
~mpulsurile pozi-
tive ce apar ta ieşirea sa aprind
gative din colectorul ac estui dus ci r cuitul CI2. Dacă If ecvenţa intermitent dioda electrolumines-
tranzistor se aplică pe inlrarea impuisuriio r de mtrare depăşeşle centi D t. Deci, cind dioda OI
de ' ''gger a cirCUIt ului ternp'm - Irecven ţel e maXime ale liecărei este apr insă , se va trece comuta-
lato r CI' Acest ci rculi , de tip subgame, impulsurile de co- torul de subgame pe o subgama
E555E. lucrează ca manos!a!),1 manda la CI I se r epetă mal rapid su perioară .
in starea de aşteptare, cind pe şi apar in timp ce ieşirea aces- Dacă semnalele de intrare sîni
Intrarea de !nggar nu sk aplica tuia este la nivelul logiC ,, 1-. sinusOtdaJe, se va mtroduce un
Impulsuri de comanda, Iranz ist~
ru l Intern conectat la borna des-
Aceste Impulsuri nu sint consi-
derate de Irecven\melru' $i indi-
etaj de limitare
,.
c ărcareeste deschis si conden-
salorul Cleste !Junlal.
Aplicarea unor impulsuri nega-
hva pe Inlrarea de Iflgger (prag
jos) d etermină bascularea sche-
"Y"
." ,
,~,

,~
.. ~ . . ''''
mei interne, trecerea Ieşi rii la ni-
velul logic .. , " si blocarea tran- , ,
.-
~
Zistorului intern. Condensatorul I
,~

el incepe sa se incarce prm re-


'"' •
zistenţa Rl pină ce tensiunea de
la bornete saJe atinge V3 din
tensiunea de alimentara. Acest l HU" ,.... , PE", • G ' __
", ~~5 [
~ ~.
5~.

moment este sesizat de unul din


comparatoare te interne şi circui- 1> I """, _ ~OIJ-! .
lui revine in starea initiala.
IeSirea este din nou zero si
condensatOf"ul CI se descalca
rapId.
Durata impulsurJlor pozitIVe
obţinute la ieşire depinde deci
""""....... Ir- ",
"'" 1"" .,
... .r .
!E~' RE

.,...
"
""
d' ·t_
...... -- S0
Sldi
6U"'

...
L1k1l. 19;j.- 'l\Ok1I.
de elementele RI şi CI.

t~~, sr~'
Factorul de umplere al acestor
impulsuri este determinat de ra-
portul dintre durata Tt şi pe-
,,,,,, "
rioada TO a impulsurilor de In- fil<II.
trare, a CMor frecvenţă trebu ie
m ăsurata. Dacă TO este can-
stanhli, factorul de umplere de- <nl 0 " 1'

..
.'N
pinde tiniar de valorile Rl şi C I !It'"
şi poate servi la determinarea
,
acestor a. Invers, d aci Rl şi C I
sint cu noscute, se poale deter-
mi na perioada TO. adică frec-
, "
venta impulsurilor aplic ate ta in-
trare. ,,, :~
, PE
.
Variatia lactorulu l de umpl ere
se pune In evi denţă urmarind va-
loarea medie a ten siunii de ie- '-;if-
~Y.i(
,'"
" ,y
şi re. In mo ntajul pro pus aceasta
'''''''' , '
, "'.
se rea l izează urmărind c urentul Io()( 1lOI1'1
mediu, cr aat Intr-un instrument
electromagnetic c u ac indicator,

"·l~O 1 .... .,
• UlANAH ..TEHNI UM ...
vibrato
P entru amel i orarea perI OI
m anlelor unor aparale simple de
muzica electronică pr opunem ur-
mătorui monlaj ce poate fi insta -
ial inire geoeratorul de nOle ,i
ampl ifi catorul de joasă Irecvenli.
un Inl rerupA tor. jucind rolul de CALIN STANCULESCU
Tensiunea de alimentare este de
rez istenlli foarte rid icati falii de
15 v si consumul de 0. 4 mA.
Frecventil '1" modulatie in ampli- R4 inserialâ intre intrarea ,i ieş i'
tudine este reglabilă de la 1 la rea gen8falorului de nole. Pe al- Alimenlarea montajului se
9 Hz. t8fnantele pozitive T2 se satu- poate face intre 12 şi 15 V. Pen-
reazA f ii ndcă este de lip npn ,i, Iru tensiuni inferioare se reduce
Tranzistorul TI , montat ca os-
in aceste conditii, R2 şi AS con- R6 la 15 kUr
cll ator de relea defazoare RC,
stlluie un divizor de tens iune. LISTA COM PONENTELOR: AI
are frecventa reglabil! d in Pl.
Semnalul de ieşire transmis am- '" 4. 7 11: R2 '" 270 II: A3 '" 1 MI!.
Rezistenta R3 de l MII, care asi-
plificalorului var i ază In amplitu- R<F<loo kft; RS:r:ll kIl; R6=27 kJl;
gurA o polarizare eficace. este si-
dine cu un ritm coresp'unziilor
tuatA intre baza ,i colectorul lui Pl '" 5 kJl: P2 '" 50J kfl ; C I - 0.47
Irecvenlei oscilatorului. In real i-
TI . Valoarea co ndensaloarelor ,.F; C2 '" 1 ,.F: e3 '" 2.,5 " F/'5 V C4
tate, potenţiometrul P2 permi te
CI, C2 ,i C3 este astlel aleasa .. 68 nF; TI '" BCI07B. BCt07C
modificarea procentajului de mo-
pen tr u a asigura un produs RC
dulalie. adică intensitatea sau (cîştig > 150), 2N930; T 2 "
constan1. Forma tensiunii de ie- BCt07 , BC107B , BCI0 7C .
profunzimea efectului v ibrato
şire disponibila la nivelul colec- BC109, 2N2 222, 2N1613.
pinA ta ~
torului lui T2 este sinusoidală .
Se poate calcula uşor frecventa
oscilatorului cu ajulorul relatiei
simplificate'
•=
1 c' R6
•'5V
2 ..RC t 3 "
Frecvenţa cea mai mare va fi
produsA in momentul cind valoa-
CJ
FJ 1'1 " CL ,.& RL
1~
--
rea lui Pl va li cea mai mică.
V
Uo condensator plachetA d.
68 nF - C4 permite Iransmiterea • ·llEŞ~
acestui semnal la potenţiometrul
de profunzime P2.

kll
Este vorba de un model de 500

'"
variaţia liniară
'" ""
aJrsor direct legat la baza tran -
zistorului următor T2. Acesta ac- R]
tJ Al P2
TI

tsEg E
C

...""
lionează ca un comutator. Pen-
toale alternanţele negative
semnalului s i nusoida l,
Iransformatorul se comportA ca
-
(URMARE DIN PAG. 129)

~l';:~lf~~!!.;:;';:,!~~_:,\!:~";"";:
~:~;.F.~;:~:~;:~:.~;[~~~'~f;l.
gradului de saturaţi e
~ ptorul este echi·
demagnetizare a tu- I Toate
înlr-o receptoarele
cu loare determi-
in fun cţiune. I mică alunci cind pro-
de
mare număr
lIu-
1.
1'''''''',''. dacă seroşu
Astfel. pur este
adaugă alb.
adaugă
alb nu modl-
ec,·,:r,:nedet8fminind ora n,
considA a fi culori
echipate cu
tuturor
toare 'i
Există o I
asigură un
nanţei .
'C"',,-"':, cromi-

In incheiere. reamintim compatibilitate a sIste-


melor de TV color cu emisiunile TV alb/ne~ru, ŞI
anume faptul că există pOSibilitatea recepţlonarll
În alb/ negru, cu un televizor cl asic. a em isiUnilor
color, cît ,1 pOSibilitatea recepţio nări l, cu un tel e-
vizor color, in imagini alb/ negru. a emisiunilor T V
alb/ 08gf"u.

ALMANAH "TEHNIUM " 1989


- ,.,--,-- .
f
~'-
~
.
'';::;;,
.•. 1'1>'.•.
..,. .,.".
. ' . tit'
~. ~ _ .. •
.

tene ..optime" de tip 8. 6 sau 4 x

...........
EME .. , long vag i - ca. de exemplu:
ax t3
po ... 4x 17
da la LJA 1ZCl sau RA31E,
elemente de la LZ2US ŞI
pină la .Jimlta inferioara" a celor
cu cite o singurii antenă - sufi-
cientă desigur doar pentru citeva
aSO-uri EMEI - si asta doar in
compania celor care pol "auzi" si
In9- IULIU S ŞULI , Y021S desci fra semnalele foarte slabe
ale staliilor care debuteaz:ă In
EME... mai modesll
Luna. satelitul natural al Ter· Se pune deci. In mod fi r esc, pro- La abordarea trafi cului UUS
rei, sursa de permanenti inspira- blema: care este m ln lm ul sau Via EME exis tă . vorba unui ra-
lie pentru poeli şi compozitori, mai exact optimul da inzestrare dioamator mai experimentat, .Joc
..obiect" de cercetare şi invest i- tehnică şi. de ce nu, ce cunoş­
pentru loti" , şi totusi : ce trebuie
galli pentru o intreagA floiila de tinle de trafic şi operative sint avut in vedere la abordarea u nei
nave spatiale. automate sau pilo- necesare pentru a pu tea realiza tentative de legătură radio I/ia
tale de oameni, a stîrnit. după o legătură radio pe UUS folosind EME In gama de 2 m?
cum efa şi IITesc, inlBfesul celor ca refl ector paSIV Luna? Iată in acest context cîteva re-
care se ocupâ cu radi ocomunÎ- Ana lizind traf icu l EME pr in coma ndări sintetizate de
c81iila şi deci implicit al radioa- prisma numărU lu i da part ici panti WA7JXN pe care Ie-em comple-
malorilor. şi a complexitAlii echipamentelor
tat si intreg ii cu unele observatii
inci din anii ' 40, JoM De Witt folosite, se pare că optiunea de personaje.
jr., radioamalo r cu ind icat ivul debut pentru tralic cade asupra
W4ERI , Încearcă să folosească gamei de 2 m (144 MHz) . MaJori-
Luna drept reflector pasiv pentru tatea radioamatorilor activi via , . PREAMPLtFICATORUL DE
realizarea de radiocomunica tii EME lucraaz:i ş i/sau numai in 2 RECEPŢIE
bilaterale. La inceputul anului m, fi ind prezenti din toate cele Se recom a ndă loloslrea unui
1946 o bline şi primele succese, şase continente (ex isti şi WAC preamplilicator cit se poate de
reuşin d sA receptioneze propriile pentru 144 şi mal sus) cu echi- bun. montat de preferintA direct
semnale reflectate de solul lunar, pamente de la cele mai sofisti- pe antenă - mai exact in c hiar
la mai bine de 2 secunde dupa cate (în special la capitolul an- cutia in care sînt amplasate rele-
emiterea lor, deci primele; ecouri tene), ca acelea de la W5UN - ele coaxiale. Există deci - de la
lunarel 3211 17 elemente! - rolibili pe antenă - cite un cablu coaxial
Perfectionarea continuă a mil' - cărucioare cu cale de rulara, separat pentru receptie şi unul
loacelOf de comunicati!, a ech- JA6CZD ş i YU1AW, cu parabole pentr u emisie şi in plus un con-
pamentelor folosile face posibilă de 12, respectiv 11 m in diame- ductor multifilar pentru comanda
realizarea la inceputul ani!Of '60 tru, rom bice impresionante. ca releelor coaxiale. Se recomandă
a primelor legături radio bilate- aceea de la VK3MC. pînă la an- fOlos irea pentru recepţie a unui
rala urmind Iraseul: Pamint-lu-
nă-Pămint (Earth-Moon-Earth şi
de aici ... EME1) Intre statiile de ANTENA R
radioama l ori cu indica tiI/ ele
W6HB şi W1BU lucrind in game 1
de 23 cm (1 296 MHz).
Există az:i in lume sute de stalii
de radioamatOf (in peste 50 de
tiri) capabi l e să desfăşoare tralic
r--.. . .,. . . . --- -- - - -1 t- - - ------,
REL 1 I
radio ~I/ia EME" - pe freevenle ~ -m !ţin '. I
cuprinse in domeniul undalor ul- x I -r:::;- ~ l1f'i'rl..chv I-SE _
trascurte (UUS) de la 2 m la 3
cm lungime de undă!
~: .!=' . RELEu :~
Traficul EME a d8\lenit satis-
facI la supremă la care aspiră
majoritatea celor implicati În ac-
tivitatea de UUS de performantă.
I
I
I
Fn8J
CO<X
QRO
4t- (.()o\)(
RJ(
IANTENÂ
I
I
Este şansa fără egal, de a putea
efectua cu ... m ijloacele naturale
- deci fără translatoare sau re-
I

~CUTIE
REL1 . I ~MP I;
transl atoare terestre sau cosmice
- legături rad io pe UUS cu I RELEE I
orice punct al globului terestru. I
Desigur, traficul EME a făcut L __ ---- -1 t- ------I H 1--- _.J
să apară În rindul radioamatori-
lor o catego rie aparte de utiliza- E R A •
tori al UUS, care. in cele mai EMISlE REIIPIIE ALIk RJ(
multe caz:uri, dispun de mijloace IL.6. MAsAJ ILA MA~ F'REAMP.
tehnico-materiale de exceptie!

,"1 ~::.
-~ ALMANAH ..TfHNIUM" 1989
cablu co8lClal de lip AG8IU sau
mai bun. /,;Upf RX
Cu tranzistoarele de lip GaAs- ANT 10 F MGF'2C1l T
Fet - disponibile - se pOl ob-
line (seria MGF sau CFY) factor i
de zgomot in jurul 8 0.5 dB , iar
cu tranzistoarele MQSFET (seria L1 1Opf.
BF900 - seleclionate) un factor
de zgomot In jurul a 1 dB (exem-
plu de montaj in figura 2).
Va trebui sA ne asigurăm ca
'nF 1 'nF
factorul de zgomot al preamplili-
C8lorului să tie mal bun ca al re-
ceptorului de bazAt.. Este de
m I ,nF
asem8f'1ea important ca amplifi-
carea supl im entară a preamplili-
2 'nF I 'l
calorulul si nu supralncarce eta- oz I..J
jul de Inlrare al receptoruluI. Mai
precis, la conectarea preamplili- ·11V
catorului zgomotul alb al aces-
tuia nu trebu ie să pr oducă devia-
lia S-metrului cu mai mult de 4. EFECTUL DE SOL temicli sursi de radialii electro-
două unităli (ideal ar li cea 1 Fenomenul se datorează su- magnetice pe UUS. C81e, e drept.
unitate). mării rellexiilor multiple care poate fi ut ilizată c u excelente re-
apar at unci ci nd Luna MIe zultate (ca generator de zgomot
2. LINIA DE TRANSMISIE aproape de orizont şi permite gratuit) la optimizarea sistemulUI
TrebIJle să aibă pierderi mi· rea lizarea de ciştigu r i in intensi- de recept ie: cu peste 5 dB zgo-
nime ca să putem dispune de ciI tatea semnalului de pină la 6 de. mot solar receplionat pe 2 m,
mal multă putere În antenă , pu- Efectul de sol este maxim in ca- certitud inea real izării unei recep-
tere de care avem nevoie pentru zul staliilor amplasate pe tere- Iii EME devine foarte apropiată .
a surmonta pierder ile foarte im- nuri netede şi plane, bune con- In perioadele de pozil ie opt i mă
portante de energie pe traseul de ducătoare, care oferă şi un o r i- a Lunii sint organizate cele mai
trei sferturi de mlhon de kilo- zont liber de obstacole In direc- importante competitii de UUS via
metri al parcursului EME, In fapt , tia Lunii, EME de către principalele aso-
pierderile sint in jur de -252 de Cei 6 dB cîştigaţi pot fi decisivi ciaţii ale rad ioamatOfilor: ARRL,
pe 144 MHz! la realizarea unei legături EME la REF ş. a.
Se recomandă decl scurtarea staţii le avind puterea efectiv ra -
la minimum posibil a lungimii dială mai mică, se recomandă 6. CONDIŢII MElEO
cablulul coaxial si folosirea unui deci ca tentativele de EME să Des i aparent de import anlă mi-
cablu de cea mai bună calitate. aibă loc in prima oră de la răsă­ noră, con diţiile meteo ~t inllu-
Fiecare fracllune de deci bel cÎs- ritul sau ultima ori la apusul Lu- enta mult rauş ita unei legAturi
tigată la puterea efectiv radieta niI. via EME si asta prin absorbtia!
poale constitui o serioasă op- rellectarea energiei radiate de
I iune pentru realizarea primei le- 5. TIMPUL OPTIM catre picăturile de ploaie sau
gături via EME. Luna, in mişcarea ei circumte- particulele de gheaIă/zăpada. In-
Experienta arată că sint nece- restri, trece printr-un apogeu la răutătirea RUS pe sistemul de
sare cel pulin citeva sute de waţl 407 000 km şi un perigeu la antenă: prin stagnarea apei de
la antenă (55-57 dBm mini- 362 000 km distantă de Terra. ploaie, chiciură, gheată etc.; miş­
mum) si anlene cu ciştigurl de Desigur, sintem avantaiaţi să carea elem9fltelor antenei de c ă­
pes te 12 dBD pentru un debut... tentăm EME ta perigeu. Cind re- tre vint, schimblUea pozitiei an-
sigur in EME! zultă un ciştig de 2 de faţă de tenei ş,a, Sin t de preferat zilele
apogeu, (Nu uitati, la EME fie- fără precipitaţ ii , cu presiunea ba-
3. RELEE COAXIALE care zecime de dB are Impor- rometrlcă ridicată şi atmosferă
In pt"incipiu sint necesare cel tantă I .. ,) limpede.
putin două relee coaxlale in O altă restricţie apare dator ită
configuratia din figura 1 - sau surselor radio din galax ii, care 7. SE~VENŢE DE OPERARI;
un releu dublu tip F9FT, realizat pOl perturba recepţia semnalelor Se utilizează perioade de 2 mi-
de faimosul constructor de an- reflectate de Luni. Cu cit zona nute emisie. urmate de 2 minute
lene special pentru trafiCIJI EME. cerului pe care se deplaseazi receplie . Statiile d i n răs ărit
Releu l care realizează comutarea aparent Luna este mai liniştită transm it de regulă in primele 2
la emisie va trebui să aibă con- d in punct de vedere radio, cu atit minute ala orei. Este recoman-
tacte corespunzitoare puterii RF. mai f avorabilă va li receplia sem- dată reglarea ,Ja secundă" a cea-
Este i mportantă asigurarea nalelor utile. Zona cea mai liniş­ sului de referintă pentru a putea
protecl iei preamplific8torului . tită este de regulă aceea care utitiza intreaga perioadă alocată
Izolarea i ntre emiSie/recepţie Ire- corespunde perioadei de după fără suprapuneri cu partenerul
bule să fie mai bună de 50+ 60 depăşirea maximului de declina- de legătură , se pot folosi timere
dB. Se r&comandă comutarea in lie nordică (GHA). automate (similare cu cele folo-
,,cascada" a releelor in ordinea Vecinătatea Soarelui cu Luna site la meteorscaller ), care uşu­
cerută de schema de protecţie. este nedorită , Soarele fiind o pu- rează mult munca operatorului.

ALMANAH RTEHNIUM" 1989


I!!
8. URMARIREA LUNII (Irac- suficientă preCIZie, ei pot insă d) Legătura este valabi lă nu-
king) valida sau anula sansele unei mai cu controale EME lip "O"
Este Important să ştim incotro tentative de legătură radio via Radioamator il EME d in Europa
să Indreptam anteoa (ele) pentru EME Datorită lor pol apărea re- fac schimb de Informatii intr-o
a ~tinl i" exact Luna, lucru impor- cepţii unilaterale sau daca/ate in relea (NEn care activează la
tant mai ales cind cerul este În- timp ca mai apoi la un moment sfirşit de săptămină pe frecvenţa
norat. dat legătura si devină chiar facil de 14345 kHz, incepind cu orele
ExistA azi o sumă de programe de realizat. 17.00 UTC, (Atenţie, există şi un
scrise In dllerlte variante de BA- Desigur oontează si abilitatea EME NET pentru 432 MHz, coor-
SIC care permit calcularea loarte operatorului de a putea ,,citi " donat de Dl9KR)
alt8ctă a pozitiei Lunii. semnale telegrafice slabe si dis-
Unul din cele mal compacte torsionate audibile la chia r limita " . SISTEMUL OPTIMAL
programe pentru Iracklng a fost zgomotului de fond sau cu doar Permite realizarea unor legă­
scris si publicat de radioamato- 1-2 dB peste 19omotul alb. tur i normale EME, eliminind ha-
rul suedez SM0LRN. Listigul ala- Apare deci şi aici ca determi- lardul unor factori de la punctul
turat prezintă acest program
intr-o variantă • micro' BASIC
V.2 IS adaptată microcalculatoru-
nantă experienţa de trafic cişti ­
gati cu trudă - la traficul Dx pe
US - in special in benzile
• - Antenele de minimum
20-22 dBD ciştig
lUi L/ B 681 - publicat in "Teh- ,.grele" apropiate undelor medii, - Emisia cu minimum 60 dBm
ntum-, Cu mici mOdificări pro- 80 şi 160 m, unde nivelul semna- - Receptia cu minimum 8"';-10
gramul este rulabil pe majorita- lului util este de oblcel foarte dB zgomot solar
lea PC-urilaf exislenta la noi. mic. - Operatori ... pe măsura echi-
Se recomandă folosirea unor pamentului l
9. OPERATORUL recepto,re cu banda de trece P&r1tru 432 MHz cerin1ele sint
Pare poale nefiresc ca un fac- foarte ingustă (şi deci... stabili- similare, dar tinind seama de
tor subIectiv si tie intercalat In tate foarte bună), care poate atenuarea mărită pe traseul EME
lista de factori prepond8f'ent teh- ajunge prin utilizarea filtrelor ac- - care este de - 262 dBI! - ,
nici. EME este insi un gen de tive de joasă frecvenţă la 30-;-50 ciştigul la . antene trebuie sporit
tralic radio realilat la limita su-
perioară a echipamentelor şi teh-
", la peste 25 dBD, adică 16x21
elemente sau parabole de 5-;-6
nicilor de radloamatorism si in 10, CERINŢE DE TRAFIC m diametru.
acest caz pentru o exploatare a) Frecvente p&r1tru EME in N.B. In loc de EME se mal fo-
oorespunlătoare a acestora ope- gama de'2 m: 144000--144025 loseşte uneori expresia ,.Moon·
ratorul - cu perseverenţa, răb­ kHz; bonnce" C8fe se pare este un
darea şi optimismul său - de- b) Tip de emisle: A,A (CW) cu jargon limitat ca utilizare,
vine factor-cheie de importanlă viteză de 50+75 s&mne/min.; BIBLIOGRAFIE
cel pUlin egali cu mijloacele c) Controlul poate fi de lip , . Lance Coltister, WA7JXN,
tehnice de care dispune. EME sau RST: .,Some tips on how to get stan -
Există pe lingă aspectele ante- T - există semnal dar nu led on 144 MHl EME"
rior enumerate si o sumă de fac- poate fi citit: 2. Inq. Piero Moroni, 15TDJ "II
tori foarte complecşi, cera con- M - se pot citi secvente din aso via luna"
cu ră favorabil sau dimpotrivă la indicative: 3. Oraskovits Gabor, HA IYA.
realizarea unei legătur i via EME; O - identificat măcar un ,Az EME obzekileteselt technl-
dintre aceştia cităm : Indicativ; kaja "
RO - validarea legături i -
a) absorbţia ionosferlcA cind au fost recepţionate ambele l , " 6 spire de 01,2 CuAg pe 0
b) rotaţia Faraday indicative şi controlul; 6,5 mm , lung 13 mm
cI fading-ul de libraţle şi/sau R - confirmarea legăturii lţ '" 2x12 spire 0,3 CuEm pf
scintilaţie etc. cind ş-a recepţionat validarea le- miez toroida l UUS.
Aceşti factori nu pot fi , din pă­ găturii (RO) de citre corespon-
cate, prevăzul1 sau calculati cu dent;

10 REM "calculator ptr EME ••• dupa SMi1LRN din qtc Ul/1 985"
2121 CLS:PRINT
3121 PRINT TAB(2)"luna computer ptr po •• • Qme _,."
1~0 DEF FNA(X) ~:8 ,~(X.Z~.lt+.5J/I0:DEF FNB(XJ-(X-INTtX».Y9
1~ Wi~ .8225 1 3 :Wl=.~3629 1 6 457:W2=. 995766
11~ W 3= .~~273777852:W4= . 974271 :W 5s .•338631922
12~ W 6= .~31252S :W7=.d3674BI 957 :W 8~ . 751213
125 W9=.~36 6ell~2~~=.~114a42665 : Xl~.189763757:X2=fS2223~4947
130 X3=_~~32 4 63 1241:X4=.0~37356~46:X5= .~1 98~67535
140 X 6=.~1~29744 26 :X 72 _~~~994837673:X33.e397797367
145 X9=.~ 11 ~~69553 : YH~.1~739248 :Yl ~ .~2~88 1:Y 2=. ~5 4 81867 J
150 Y3= . 397 B2 1:Y4 : . 9 17463:Y5= _~657~9822:Y6z24.~6 5 71 2

"""1 -: '-1 ALMANAH "TEHNIUM " 1989


. .. .
v:-}:.,~
~

__ '. . . • -.':~ .
. . .

169 Y7E6 . 646055: Y8=4 AT N(1):Y9=2 *ye :~=3 ~/Y9


1 7~ F ~ +(2 1 + 1 3/ 6S)/Zm:REM l on~it udine ~~t( + ),w~st( - ),yo2is
l Se Q- + ( 4 5+46/69) / Z9: REM 1.t itu dine n o Yd(+), ~ud(-) ,yo2i§
19S H ~COS( G) : O-SI N ( O )
19:5 PRINT
2tJe INPUT" dat a (yyyy/mrn/dd) : "IOS
2 g1 INPUT " o y .. ( hh / mlll } : " : 0 <$
202 IF LEN(D~)~> 16 OR LEN(O$ l(>S THEN ~~
~~3 Ac VALlMIO$(O$,l}):B-VALlMIO$(O$.6» : C=VAL(MIO$ l O$.9 »
2040_VALlMIO$lO$, 1 »:EsVALlM IO.<O$ ,4 »
2 "5 PRINT : PR INT TABl UD "urc" : TABl2S'> " AZ " ; TAI3(30'l "El'"
2fl16 PRINT TABl4iJ)"gha",TABlS9">"dttc"
21117 PR INT
2 1i'B X"'USR<75.04 ) : REM ItleUJ STA TUS
2 0 9 FOR E-E Ta E+60 STEP 1~
2 11i' J. A -19~fl :IF 8<3 THEN B=B.12 : J~J- l
220 J_36SMJ . 30MB+C +INTlJ / 4 )-32 . S
23~ IF B>7 THEN 8 =8-5 : JaJ+3 : GOTO 2~
24~ J~J+ INT ( B/2):K = D /2 4+E / 144n : L.J+K :M=F Ne(~+WlwL)
2 45 N=FN8(W2+W3*L)
25~ P~2*FNB(W4+W5*L} : a~FNB(W6+W7ML) : R=S IN (P):S-SIN(M) : T=S IN ( M -P)
260 L=FNB(W3+W9ML)+XOwR+Xl *S- X2MT-XaMSIN(N) +X4 MS IN (2MM)- X5_S IN (Z*Q)
27~ L_L_X6*S IN(2*M_P)_X7*S IN(M+N_P > .
27~ M 2 X3_SIN(Q+X 9. R + Y~S-V I MT)-Y2MS I N(Q -P)
28~ NECOS(M) :N :S IN ( M ) :P = N.SIN(L) : Q= P ~V3+ MMV4
285 Q2A TN (Q/SQR( I - QA2» : R=COS(Q)
~ 29~ S_SIN(Q) :T=N*COS(L)/R:LmATN «p*V 4- M_V3)/R/T) :M_Y5 MJ
~a Ma M+V 6*K +Y7-INT (M/24 )*24 :I F T<O THEN L=L+YS : GOTO 3~
3 1~ IF L~ THEN L=L+V9
3U1 K'"V9M(M-INT(M/24)*24)124-L : IF K<O THEN K:K+V9 : GOTO. 3 4()
33~ I F K) V9 THEN K=~(-Y9
34~ L=-F-K :M = H.COS(L) *R+S*G :N ~S QR( l -NA2)
34~ M~ATN(M / N) : P5(S-G ~S lN ( M »/ H/COS(M)
35~ L_ATN(SIN( L)*R/N/P):IF P ~H THEN LcL+V8 : GOTO 365
369 I F L~ THEN LEL+Y9
36~ D~INT(D+E / 60):IF E) =6B THEN E=E-6V
370 PR 1 NT TAB(7) O" : "E I TAB ( 18) FAN (U 1TAB(28)FAN ( M) 1
3e ~ PRINT TAB(38)FAN( K) ITAB (49)FAN (Q) .
3a~ B=VAL(MIOS(OS,6»
39~ IF 0 )-24 THEN 4~
398 XX3PEEK(-~6) : REN TERM INA TOR
399 IF XXa19 THEN ~
4~a NEXT
4~~ PR INT CH RS ( 7)
41" PR INT: PR INT"
4 11FORXE 1TO~f1 s fiy~it
41 2 REN
41 3 NEXT
415 PR INT CH RS(7)
4~ X*USR( 7 497) : REN RESE T MESAJ STA TUS
OK
S TOP

ALMANAH ~n::HNIUM " 1_ ,"1 ~ c::;


- . ~

:-. -"
... ~...... -~'~-(-'
..,,~

•.
--
.... .- • •.. "'''.~-~,
~

' . '

._. 0,. .. ..... - ..• •
_ "~
;::.~_
... •

y ..... " - _ ...


~~
-

gur unele precaulil. Cealalti cale


e reprezentata de Imprimarea pe

SSTV - TELEVIZIUNEA banda de magnetofon a semna-


lulUI audio, spre a-I putea red a
ufteflor pe ecran
&te Ilmpeoe ca prin emisiu-
nile TVBL. datorită posibihlll11or

CU BALEIAJ LENT suplimentare de imagml!l pe care


le oferi. un aso devine neas.
muit de Intereunt. mai bogat in
inlormalle. mai personal. De cele
mal multe ori se transmit portr.
tu l operalorUlui, l otografla sla-
'l'OJNN, ţlei , vederi din localitate
Pnmele incercări de a efectua
emisiuni TVSL IlHI fAeut in t957
radioamatorul COpbOrne MţOo­
Semnalele de televizIune cu Orice slaţie care poate II lucratA nald. WA2SCW, apoi, W0QRX.
baleiaJ rapid ocupA o lirgime de In BlU in condiţii bune poate fi Pe la mijlocul anilor '70, fOlosirea
bandili de peste 5 MHz. Plecind lucratA liră d iscuţie şi In lelevl- ci rcuitelor Inlegrale pe scari
de 'a faplul c6 aCBst e<:art este ziune cu bltleiaj lenl. largA şi foarte largi penl ru reali-
mai maTe d&C1t toate frecventele Pentru a emite TVBL, semnalul zarea de memorii tOI mal perfor-
alocate amalorllor In domeniul proveni t de la b cameri de luai mante a permis renunllrea la tu-
decamelrle. rezultă ci dacA to- vederi cu baleiaj lenl , semnal burile Cu remanenlA mare. Pro-
tus' ne menţinem pe Ideea de a care este de fapt o audiofrec- blemete de memor e mnd rezol-
l ace televiziune OX In benzile de venţă (Ion ur ile Inalle pentr u zo- vate, a fost posibil să se 1010-
unde scurte. trebuie sA Intreprin- nele luminoase si tonurile joase seascA, in cali!ale de moniloare
dem ceva pentru a modilica pentru zonele inl unecate ). se simple, recep toare de televi -
semnalul TV. DupA cum dedu· aplicA pur şi simplu u nui emiţă­ ziune. Imaginea TVSL receptlo-
cem si din simpla denumire I tor BlU. le bornll sa de micro- nată la Ofa actualA esle p'retu-
acestui mod de lucru - baleiaJ fon. La recepţie se face acordul crati Incit se prezintă lipSită de
lent, Ilow acan -, aemnatul pe semnal Inlr-un receplor 8lU, pilpiir!, la fel ca o imagine de te-
TVBL se caracterizează printr-o iar audiofrecvenţa rezultată este leviziune comercială . cu atrilu-
frecvenlA IJ(!fem ele redusi de condusi la un monitor TVBL. cire " Claritate corespunzitoare,
explorare De pildA, Iim nece- Pentru a aborda TVSL avem Rezofulla imaginilor. gratie celor
sare 8 secunde pentru • trans- nevoie de o staţie cu bandă lale- t28 de puncte de pe b linie ti
mita un cadru de Imagine Apre- rală unică. un moni tor TV cu ba- celor t28 de linii (respect l'l cu
ciem decI. dintr·o da'i, că nu Ielaj lenl şi o cameri de luat .... 16384 de puncte de imagine) ,
este posibili Ir.nlmiterea mişc" den. De fapt nu vA treblJ ie nici eate salislacătoare . Imag i nile
ril CU toate aceatea, trebuie sA chiar o c ameră dacâ d ispuneţi
cunoaştem ca mal existi °formi
de transmitere a imaginii, televi-
de un magnetofon. De .eme-
nea. calculatoru l persona' poate
normale rveL comportă t8 tI;
nuri de grI. ceea ce practic c0-
respunde Imaginii de ziar. Desi-
ziunea cu balelaj mediu. care aduce sflt'licii nepretuite. gur, existi $i posibilitatea de a
permite redarea limitati a mi~.i­ La recepl ia sem nalelor Tvel avea o rezolUlie ti mai blJnă , in
ri i într-o bandi de Irecvenţe des. acordul trebu ie electuat foarte speli prin dublarea timpului de
tul de Ingusti Don M iller, corect (astfel ca Imaginea sâ Imagine $i eKtlnderea memoriei.
W9NTP (altul decit Oon Mintii', apară cu strAlUCirea corespunză­
adici . in ufllmi i nstanţA , prin
DX-manut, W0WNV) , fa ce i n toare) şi se det8C1eazi Impulsu- mAmea numArului de puncte de
acest sens experimente Intensive rile de sincronizare de t 200 Hz. Imagir,e $1 de Ilnll.· Aslle., in loc
In banda de 28 MHz . Daci telev i- Daci semnalul nu este bine sin- de 8 secunde penlru o imagu"18
Ziunea de amator, cu bllleiaJ Citi- cronizat, imaginea se va pre- se ap lică procedee ce neC8lltii
SIC (ATV • am al eur lel"lslon), zenta putern ic distorsionată Cel t6 sau chiar 32 de secun de. Evl-
este mal mult SIIU mal puţi n ase- mai simplu mijloc de a obllne un denl, rezol uţia in aceste condiţii
mlinAtoare cu telev lziunel'l co- acord TV8 L coreci este de e este cu mult mal blJnă şi abis
mercitllA, reprezent ind In esenţa aş tepte plnă cind operetorul ellet daci poate fi deaseblti de cea a
vizionarea de Imagini In mişcare la emisie spune ceva şi de a- unei Imagini TV oblşnui te l In
pe calea undelor, televiZiunea cu căUla sli se flld un acord pe acell$i ! imp. cu o mai mare chel-
balelaj lent. TVSl, aminteş te de
un d iapozitiv fotografic transmis
semnalul vocal ce provil'l8 de la
el In IImp vi vet i forma prin e)\-
tUiala se pofIte realiza Chl81
TV8l colori Oricum insă. em ·
f'
prin eter Ba mal mult semnalul perienţi priceperea de a lace un
slunlle TVBl nu reprezin tă o ac--
TVSL prezintA o def i n i ţie de pa- acord pe zero prin ascultarei Im· tlune prea simplă. Jaf InstalaUa
tru ori mal grOSlera decit televi- pulsurilor de SincrOnizare, u rmă ­ nu se poate ImprO\llIZa de azi pe
ziunea cu baletal rap id rind concomitent com po narea millw
Aceste sltfVitull si nt pe deplin pe ecran a Imaginii De reguli , se poale incepe cu
compensate insA prin fapl ul ci Dacă simtili nevoia să pastral! recepţia de Imagini TVBL pe
putem face televIZiune fie ea şi perttru mai tirzIu Imaginile TveL, frecvente le recomanda te d e
cu balelaj lent, in ta-te benzile puteti proceda In două fet uri. Cel IARU 3730. 14 230. 21360
de fonie din undele scurte. fi,i a mai direct proce~ ar fi foto-
mal vorbi de domeniul FIFMIFI gr afierea de pe ecran, luind desI- (CONTINUARE IN PAG t5O)

"" =: b ALMANAH ~TEHNIUM " '819


Fiindcă a existal - incontesta- la lalex (dar cu ca conlortl) sau ION-MIHAI L IOSIF,
bil - epoca de dinainte da BlU, se pot lansa mesajele In mod de Y03NN,
vom avaa pesta citava vreme pri- lucru automat. Ba mai mult, se maestru al .portulul
lejui să vorbim de perioada de pot expedia rezultatele unOf cal-
dinaintea emisiunilor radio-pa- cula ref eritoare la traiectoria exista deja In relele comerciale,
chet. Şi aceasla penlru că este unui sa telit , se pot schimba pro- el mnd definit de recomandările
vorba de un domeniu in plină el(- grame de c alculator intre cores- X.25 ale CCITT. Radioamatorii
pansiune, cel al tehnicilor nume- pondenti. se poate citi sau ÎJ'I- respect ivi, la care s-au adăugat
rice care vor transforma radical scrie Intr-un calculator la multi ,1 cei din VE, au adoptat siste-
audiovlzualul , comunicatiile ,1, kilometri distanţă. Se pot lace mul ta ulllizarea in serviciul ama-
Impl icit, rad ioamatorismul. chiar transmisiuni de tellNlziune tor, aici protocolul, devenit
Ce este de fapl rad ioul-pa- cu baleial lent, in regim numeric, AX. 25, fiind modificat şi comple-
chet? Un nou mod de lucru, plus multe, multe alte lucruri, pe lat. Ce este de fapt AX.25 (cum
adică o nouă modalitate de a drepl cuvlnl extraordinare. Pe ar veni Ama/eur X.25)? Este un
transmile Informaţie. Informaţia aceastA cale putem spune că şi protocol prin care se indica mo-
nu este transmisă in telefonle, ci noi , rad loamatoril, am făcut cINa dul cum trebuie formate pache-
intr-o formA codată (emisiunile pentru ca ziua de miine să in- tele de date, cum se lace contro-
in AIA, adică telegralie Morse, ceapA de astazi! . lul valabilitatii, indicatiile de pro-
sint un exemplu de transmisiune - Radioul-pachet se imple- venientă, destinatarul etc. Proto-
codaUli). In cazul radioului-pa- mentează destul de uşor dacă : colul include numeroase funclii
chet codul este ASCII, intrebuln- - avem un emiceptor Clasic ce permit obţinerea unor servicii
ţat pe plan universal. Codul cu modulat le de frecvenlă pe 2 multiple. Putem semnala citeva
ASCII (reamintim că se pronunţA m· particu l arită!i :
aaskl) este succesorul codu lui '- dispunem de consol A ASCII - lucrul In dU pieI( lotal, deCI
Baudot-Murray din traficul te- (cum e cea de la calculatorul se poate emite şi recepţiona
IeI(. In esenţA un mod de lucru personal) sau chiar Baudot; concomitent:
telegrafic, rad ioul-pachet se re- - obtinem o cartelă micropro- - asa de tip masă rotundă ,
marcă totuşi prin citeva trAsAturi cesorlzată . adică mai mulll corespondenli
esenţiale: Dacă vA place să meşter iti, siJ'l- sint intr-un regim de lucru prin
- In loc sA permitA transmite- teU asigurali. prin studiul şi in- care fiecare pachet trece pe la
rea a 1 .. ,2 semne pe secundă troducerea radioului-pachet, de fiecare. Aici indicativul destinata-
(cazul A IA) sau aproximativ 10 satisfacerea unei pasiuni fertile. rului este un cuvint-cheie;
caractere pe secundA (In situaţia DacA vreti să mai treceli şi la tra- - traficul simultan cu mal
tel&ltului), radioul-pachet aleargA fic, vell trece la un nou mijloc de multi corespondenţi:
chiar ,1 cu viteza de 1 200 bauzi, transmisiune, la Iei de uşor cum - folosirea releelor, ce POl fi
adicA peste 100 caractere pe se- aţi trecut de la MF la BlU. Infor- şi ele concatenate. permitind
amdă I matica vA va sări in ajutor şi totul emisia şi receplia multiplă;
- Avem garanţia că textul re- vi se va prezenta transparent. au- - autoconectarea, regim prin
cepţionat nu diferă cu nimic de lomat, uşor şi suplu· (dar trebuie care se expediază pachete pro-
tedul transmis, chiar dacă este să mai şi studiali) . priei staţii, in vederea efectuării
vorba de mii de caracterel Mesajul de transmis nu pleacă de pr obe:
- Conceplut de radio-pachet intr-un singur bloc, ci in mai - folosirea unei singure frec-
esle strins asociat cu notiunea multe, fiecare avind un antet (cu vente pentru mai multe aSO-uri
de retea. Pentru a ajunge di n adresă, destinatar, indicative). la independente.
punctul P in punctul Q mesajul urmă se ataşează o grupă de
poate fi tranzitat prin statiile In- PRINCIPIUL
termediare R, S, T ,1
U, care
joaCă momentan rolut de radio-
control şi blocul, de fapt pache-
luI, pleacă pe calea undelor. Fie- RADIO -PACHET
care pachet parcurge - după
releu , continuind insă să-şi des- cum sint condiţiile de transmisie Informaţiile de transmis sint
fAsoara ,1 propriul lor trafici - un lanl sau altul al relelei de grupate sub formă de pachete de
- Intreg traficul se desfAşoarA care vorbeam. In punctul de des- date. numite trame (cadre) , care
pe o singură frecventă : organiza- tinalie, graţie informaticii, indife- la rindul lor sint Impirţlte mal
ţia tARU a atribuit, de exemplu, rent de ord inea sosirii, pachetele departe In cimpuri. există trei ti -
144675 kHz In porţiunea alocată sint rearanjate in ordinea nor- puri de trame.
modulaţiei de frecventă. mala şi mesajul e reconstituit - trame 1, sau trame de infor-
- Radioul-pachet nu face de- perfect. malie. Tramele I conţin datele de
cit să Intermedieze Informaţi i nu- incepind cu 1982 ciţiva radlca- Iransmis;
merice, fArA sA le interpreteze, şi maiori W au studiai un nou sis- - trame S, de supraveghere
ca alare aplicatiile pot fi foarte tem de transmisii de dale, trans- Tramele S permit fie expedierea
diverse. Se poale sta de vorbA ca misia prin pachet . Sistemul de conlirmări de recepti e, tie ce-

ALMANAH RTEHNIUM " 1989


rerea de repetare a Iramelor 1: recepţie este automat eliminat. servI. Ia indicativul statiei reteu
- tramele U (de la sintagma Cimpurile lanlon au fost deja bitul C se numeşte H. Starea sa
unnumbered f,ame - ,,tramA ne. bemlnate. • este O atunci cind trama intra
numerotată "). Tramele U sint ne- Cimpul adr... con ti ne Indica- intr-un releu si 1 dacă trama
cesare pentru a sta biti şi incheia tivele slaliei destinalare. statiei pleacă de la releu .
o cone:lO:iune sau a mentine legi- de origine a tramei, statiile releu. Cimpul de control are ca rol
tura prin releu. Fiecare indicativ are rezerval; identificarea tipului de tramă
Iată şi structura generală a şapte octeţi. dintre care prim I (tramă 1, tramă S sau tramă U).
unei trame, sub formA tabelari şase sinI chiar oClelil ASCII al Un mic tabel (3) va lămu r i mult
(tabelul 1). fiecărei litere din Indicativ. Iar ul- mai uşor lucrurile.
Primul bit transmis este cel din timul este rezervat luncliei de Discutăm aşadar pe tabelul
stinga. Tr amele de tip 5 nu au Identificator secundar al staţiei numArul 3. Al o.lea bit precizeaza
cimpuri identificator de prOIOCO/ (tabelul 2). de la Inceput tipul de trama
şi nici de informatie. Tramele U In cazul in care Indlcalwul Daci es te o.. avem o tramă de tip
pot in schimb să le continA şi in unei stalii are mai pul in de şase 1. Dacă bitul O este in slarea 1.
acest caz se numesc trame UI. caractere. '.ocurile respective , trama esle fie da tipul 5, fie de
Să luăm acum la rind cîmpu- care ar rămlne aslfel libere, se tipul U, fapt care es te determinat
rile dintr-o tramă . ocupă cu oc tetul de pauză , de catre bitul urmator. numerotat
Fan lonut. Cimpul lan ion in- 01000000 cu 1. Daci bitul 1 este O, trama
cepe şi incheie orice tramA . este de tip 5, iar dacă este 1,
Acest cimp nu contine decit un STRUCTURA atunci trama esle U.
octet li:lO:. şi anume 01111110, IOENTIFICATORULUI Mergem acum mal departe
care corespunde numaruluI n: spre stinga. N(S), care ocupă lo-
din codul he:lO:azecimal, respectiv SECUNDAR AL cuI a trei biţi , reprez inta numirut
in codul zecimal. numărulu i 126. Al STAŢIEI CRRssidO tramei transmise. In cod zecimal
Adresa. Cimpul adresă se folo- numarul tramei transmise poate
seşte pentru a indica provenienta Primul bit (deCI considerat de li O, " 2, 3. 4. 5, 6. 7, O, 1, ... In
şi destinaţia pachetului. precum la dreapta ) este cel cu numărul cod binar. aceste numere sint ·
şi, eventual, staţiile releu inter- zero. Dacă bitul zero este in sta- 000. OOt, 010, Olt. 100. lOt 110
mediare. rea o, inseaml';! că mai urmează 111, 000, 001 . ... După cum ve-
Controlul. Cimpul de control un alt indicativ. Dacă , In schimb. detI. numerele se repetA din opt
precizează tipul tramei. numărul bitul zero este in starea " ne in opt: aII fel de a e:lO:prlma acest
ei. in formaţiile de comandă. con- \lom sllua chiar la slirşitul cim- fapt este " N(S) sste numărul mQ-
firmările de recepţie pului adresă . Bitii idenlilicatoru- dulo 8 al Iramei transmise". In
Cîmpul identificator de proto- lui secundar al staliei permit să fapt. neavind decit trei locuri la
col nu apare decit la tramele de se distingă care eSte statia in d ispozitie. cu cllrele binare O şI 1
lip I sau UI. Acest cimp indică discuţie. pentru un indicativ dat. nu se poate ajunge mai departe
genul de protocol utilizat. Astfel. pentru o stalie simpli bitii de 7 (in binar 1 I 1).
Informaţl L Cimpul de informa- Identificatorului. 5510, sint tOli la Numărul N(R), care ocupA tOI
tie conţine datele de transmis, pe o. Dacă amatorul respectiv fole>- trei biţi, constituie numărul - 101
un număr de octeţi cel mult egal seşte pentru o stalle releu ace- modulO 8 - al urmtitoarei trame
cu 256. Acesl cimp nu e:lO:ista de- Iaşi indicativ cu al său. bitii 5SID aşteptate, ceea ce este semn că
cit in tramele 1 Si UI. vor fi de forma 0001. tremele pină la N(A) minus 1. In-
SCT, Seewenla de control a in continuare intilnim bllii RR . clusiv. au fost receptionate co-
tramel. Acest cimp permite reali- Aceştia sint de fapl rezervaţ i şi ract.
zarea sumei de control a Iramei. - dacă nu se lac alte convenţii Numărul fiectirel trame recep-
fiind un număr de 16 biţi, calcu- pentru ei - sini de forma 1,. lionate este compar al cu conli-
lat atit de emisie. cît Si la recep- In sfirşit. bitul ultim. notaI cu nutul unui numitAtor intern din
lie, plecind de la octelii deja C, primul din stinga cum privim, aparaturA, incrementat după fie-
e:lO:istentl in trama. Trama este caracterizează tipul de tramă cate receplie corectă . Dacă nu
considerata valabilă dacă sec- (comandă sau răspuns). cu O se constaU egalitatea. insoamnă
venla de control calculata la re- condiţie : complementaritatea. că s-a pierdut o tramă . Din
ceptie este egală cu cea recep- Aceasta vrea să spuna că dacă aceasta cauzi se va emite o
\ionata. bitul C din porţiunea de cimp tramă de lip S (supravegh8fe) :
Fanlonul. Cimp care incheie cafe indică stalia de destinalie demersul precizează ci ultima
trama. Esle de aceeaşi forma ca este " bitul C din POfliunea de !rama primită este respinsă , pre-
şi la deschiderea tramei. şi cimp ce indică statia de origine a QJm şi numarul tramei aşleptate.
anume OI I 111 t O. In cazul cind. paChetului va fi o, şi viceversa. N(R).
intimplAtor, in interiorul tramei Totuşi. dacă aceşti biti C de care Bilii SS (al tramei S ) pot li 00.
s-ar aIIa şase biti unu la rind. pot vorbim sinI ambii O sau ambii 1, 01 sau 10. Perechea de biti 00
apărea confuzii. Spre a evita o avem de-a face cu o variantă mai inseamnă ci se aşleaptA trama
astfel de situatie, ori de c ite ori veche a protocolului AX.25. In N (R), In tim p ce 0 1 constituie o
se intimpl ă să apară cinci biti de concluzie. dacă biţii C sint nu- indicaţie că nu .int intrunite con-
unu consecutivi. şi deci bistă mai 1 şi celălalt o. este vorba de diţiile de recePjie (de pildă rel",,1
riscul să se instaleze un al şase­ o tramă de comand ă. iar atunci este ocupat). n fine, dacă billi
lea bit unu. se introduce automat cind bi1ii C sinI o.respectiv 1, SS sint d e lorma 10.. trama este
un bit zero, ch iar la staţia emiţă­ avem de-a face cu tramă de râs- respi nsă şi se 8$leaptă trama
toare. Avem a~dar de-a face cu puns. N (R).
un bit de inserţ ie, care apoi la După cum ati pul ut deja ob- Acum, in dorinta de a explica
... , . . ~.' " -'- >".,
.I
. '.
.' " .'
.-" . ...
.... .
,,
'
~

~ !!
bi1i1 M ,1 tramel U se impune sti linguri confirmare de recepţie d lo-pachel pot fi regiile pentru a
recurgem la ri,1 ta u n labei (4). pentru intreg ansamblul. Tempo- nu vizualiza caracterele emise de
o. rerlnut: Iramele UI permit rizaraa T2 nu este folosită intot- alti slalie decit in perioadele in
si se vehiculeze Informatie (cim-, deauna. care nu transm i leţ i; in acest fel
pui i ) In alar. traUcului obişnuit. • T3 se foloseşte - înt r-o ~ se etimlnă posibilitat ea de ames-
Bitul PIF este utilizat in mod rloadA de trafic redus , reallzal tec a textului primit cu cel trans-
de .. com!lndi~ pentru 8 cere un prin releu - pentru a expedia mis. De cete mai multe o r i, O
răspuns prompt 1. o tramA (bitul periodic trama de t ip S cu sco- conversa!le radio-pachet In du-
de SOM.j - poli - in stare 1). put de a cu noaşte starea dlv«se- plex IOla decurge Ioane natural
Trama rAspunsurilor .... ave. tM- lor subansambluri. ca un schimb rapid de idei. Alte-
tul F de valoarea 1. Ori Insă rAspunsu l la intrebate ne
O trami U car. Indici .Jrami parvine exlrem de tirziu. in
respinsi" Inseam nA că ultima MODUL DE TRANSMITERE &sen ţl, prin rad io-pachet rad Joa-
Irami recepllonati esle InCO&- IN RAOIO·PACHET matori! au căpătal un mijloc mo-
rentA, deşi SecY8nţa de control .1 dern. suplu şi eficient de comu-
Iramel este corectă . Se adaugă nlcali&, care totuşi respectă imru
Transmiterea Plchetetor se totul - pe plan compulerizal -
un cimp de in/ormalie de Ifei oc· lace In modul serie, sincron (nu
tell. Acest cimp conllne secvenţa
,1 ceei ce ..a consfinlil de la Ince-
de control a' Iramei respin,•. avem nici bit de start nici de puturil e radioamat o r ismului, ,1
precum ,1
diversele cauze pri- sto p).
Vitezele de transmitere uzitate
anume perleclionarea t eh n ică
vind respi ngerea; cimpu l de in- prin realizarea de radiolegătur i.
In mod curent sint : In cele ce u rm ează vom pre-
formal le depi$8$te limita de 256 - 300 de bauzi in unde daca-
de octe ll. numirul tramei esle In matrice. cu dflYialie de 200 Hz:
zenta pr ocedura de lucru potrivit
afara leevanlel, anomalii (de - 1 200 de bauzi In unde me- conlroLorului de nod terminat
pildA trama 5 cu cimp de Infor- agreat de gru pul de radioamator l
trlca-daclmetrice, dflYialia fii nd TAPR (Tucson Amateur Packet
maţ ie etc.' . de 1 000 kHz. Frecvenlele mar- Radio) şi alte grupări cu renume
CiMPUL IDENTIFICATOR DE ctfJpa\lu sint de 1 20012 200 Hz. in informatica aplicată la preocu·
PROTOCOL Sub 30 MHz cl asa de emisiune pările radioamatorilor. Totu,i $Î
pentru rad io-pachet este de F IB, controlorii de allă provenien\îl
Iar peste aceas lă frecvenţa F2B. urmăresc proceduri asemăna ­
Inalmea protocolului AX.25, ni- Cele mai populare frecvenţe de
velul 2, generalizat in prezent, toare.
lucru sint 14 103. 14 141 , i Ma. Inlll I se ..spune- controlo-
s-au utlllzai si alte genuri de pr o- 144615 kHz. rului din stalie care este indicall-
tocol. Ba mal mult, in vii tor se Pentru l egăturile in radio-pa- .... 1.11 : MYCALL NK6K. care es te de
int r evăd unele modificări ale chet trebuie să avem in stalle ur- fapt o comandă de a reţ i ne Indi-
acestuia. Acest cimp. căr uia I s-a mătoarete subansam blur i : eml- cativul de apel. Cei mai mulll
alocal un octet. permite sa se ceptor, modem (unitate de ma- controlor l permil schimbarea In-
precizeze protocolut utilizat. dutare-demodulare) , controlor de dlcativului ori de cite ori este ca-
Cmpul d. Informali. este pur- nod lerm lnal. consolă de tip cal· zul , avind. pe deasupra. ş i posI-
tAtorul efectiv al mesajelor ce se culator. Repetorii numerici pen- bilitatea de a-t memora şi in tipsa
sch i mbă intre staţiI. După cum tru traficul (adio-pachet au ace- alimentării electrice.
am mal arătolt , cimpul de infor- eaşi componenlă , mai puţ i n co~ ca şi in orice alt mod de Il.ICru
malle conllne 256 de octeţi . sota. Şi acum indicalii ta obiect şi in radio-pachet se poale Jăs­
Aceştia pot fi pur ,i simplu text. privitoare la...

M

transm is sub form ă de caractere fol banda. cu alte cuvinte se re-


curge la modul monitor. Acesta
A SCII. dlte Informative. gr'lolice arati astlel:
(fleslm lle) ,1 Ittele. Nu existi REGULILE DE TRAFIC PENTRU
nici o reslrleţie privind conlinutul RADIO-PACHET UA3CR ) UC2AAO: GM ALEKSEJ
ca Illre, Icesta netrebuind insă WHAT TIME IS NEXT FUJI
să depi~lScă prflYederÎle regu- ca urmare a faptului că scin- PASS1
tamentare! deaza fluxul de date in secliunl UC2AAO ) UA3CR : AS M JURIJ, I
mai scurte numite trame. ra- WLl SEE.
TEMPORiZARI lE dioul-pachet se prezintă operato-
rului ca o comunicalie duplex tndicativete staliilor intrate in
10t./. deoarece fiecare d intre co- leg ă turăsint legate de semnul ).
In vederea contracariri i ano- respondenli poate transmite co~ ..de la ) ciitre _ (deci invers ca de
maliilor de funcţionare s-au pre- comitent. Si ne reamintim că In obicei), iar conţinutul pachetului
văzu t trei temporizări : telegrafia M orse ace as ta in- tlPara după semnut doul-puncte.
• TI, care reprez intă timpul seamnă aSK. Radioamatorit c.,.e in acest fel puteli urmări tot tra-
maxim de I,teptare a unei co~ au avut prilejul să fie con lruntal; ficul de pe frecven1ă, Cu acest
f.rmiri de receplie II o tramă 1. cu telecomunlcallile pe bază de prilej puteţi g ăsi o stalie care sa
In momentul cind s-a depişit du- ctaviaturl sint familiarizati cu ra- cheme ca, care s-ar prezenta
raII T1 se expediazi o tramă S. diotelexul. cu menliunel că
• T2 se instituie la recepţicona­
rea corectă a unei tram e 1, per-
acesta este sem/duplex. Aceasta
pentru el la un moment dat doar
"
G3TNV ) CQ: lAN IN HARlING-
TQN lOOKING FOR ANYONE
milÎnd si se aş tepte even tuala o Singură pane poate transmite IN PARIS FRANCE.
recepţie I altor trame (pină la Multe dintre dispozitivele de
,apte) JÎ sa nu sa trim ită decit o

ALMANAH HTEHNIUM " 1989


Cl'n trol Installle intr-o sla'I" ,a-
.
Elle oosibil si transmiteti un
,~q
-.
:;. .-.... -, '
.- .,.
- .... '

.
.

apel getl8l"Sl, CQ, acţionînd mo- adaugă continutul acesto r momentul cind conectarea s-a
dul de lucru conversaţional al adrese in partea de sus a textului realiza t controlorul de nod termi-
controlofului de nod term inal. vizualiza t pe ecranul monitorului. nal ne face cunoscut aces t lucru
Trecerea pe modul conrfus8/io- Pentru a rAspunde la ca
ori afi,ind : ... CONNECTED TO
nal se face scrIInd: CONVERSE, pentru a stabili o legătură se ac- Y06AW.
după care acliona\i claviatura IloneazA comanda CONNECT. Aceasta inseamnă că propriul
pentru a scrie: l AN IN HAR- Acest lucru conduce la .,conec- controlor. mai precis calculatorul
LlNGTON LOOKING FOR AN- tarea" controlorulul nostru la altă din el. a h\cut un schimb prelimi-
VONE IN PARIS FRANce. sta\le, Iniliind procedura de re- nar de i n formaţii cu celă l alt con-
ControlOful nostru de nod ter- cunoaştere. Iată ~I un 8)!;emplu trolor de nod terminal. ,i este
minal adaugă indic8tivul 8$a de comandă de coneclare: CON - gata să deruleze legătura. In ca-
cum apare el la adresa FROM (OI NECT Y06AW VIA Y0 0 V, zul cind cealaltă staţie era deja
de la). precum $1 CQ-ul memorat Y09HH, Y06PA. conectată cu un al treilea con-
la adresa TO (=către) . Staţia care Demersul sol icltă conectarea trolor de nod terminal, vom primi
recepţionează. mal eXBCI contro- dintre noi ,i' Y06AW. prin Inter- un semnal de ocupat : •• •
lorul său de nod terminal. mediul celorlalte trei sta1il. In Y06AW BUSY.

FANION ADRESA CONTROLUL IDENTIFICATD- INFORMAŢIA SCT FANION


01111110 14.. . 70 loclel RUl DE N octeti 2 oct et i 01111 \\0
octel' PROTOCOL
I loctel

TIpul mlo.malle! Caracler A$C1t Biti i 76543210

IndlCllivul . 1811el de destln'lie 8 p,ChetulUI ,,


3
10110010
10011110
01HI0110
2 A 10000010
O IOHlO010
.... Id8f1 ll1lcalor secund.lr al staliel
plud 0>000000
CRR$$idO
w
~ Irldlc llivul.lltiel d' origirl' , p,chetului ,, 10110010
10011110
C
~ 3 01100110
~
~
~
. B
B
K
10000100
10000100
10010110
.! id8f1li liC"or secLlMar al Slatl,i CRRssidO
U
irldiclllvLllsllti,i reltLI (I'CLlltativ) ,, 10110010
10011110
0 01100CXl0
R 10100100
paLId 'H'OOOOO
paLIzi 0>000000
Iderltllicalor seCLlndar Illta!iei CRRss idl
-
. , , ,

~
5 • 3 2 O

TIMPUL DE TRAMA
, N(R) P N(S) O
5 N(R) PIF 5 5 , ,
U M M M M M , ,
CiMP DE CONTROL
'"
T<P SEMNIFICAŢIE
bltl1 7 6543210
001 P 1111 comandi cerere oe COrlectare
010P1111 comarldă com.rldii de conectare
000Flll1 rbpLlns irldici ..mod oeCOrlectat"
4 0llF001I r'$pLlns confirmlre de receptie II o comanda d
conectare/deconectare
100FOlll rbpuns in dică "trami respind "
OOOXOO 1 \ comandalrbpLlns trama UI

-1'-10 ALMANAH "n:HNIUM~ 1989


'"

-,
. .- . -.--
' . ' • 4-

.\.~;..
:1.
-<('90'..(
• •
. ., . • ~
.~<>.
'
' - •••

"......

PENTRU SATELIŢII
RADIOAMATORI "FAZA 3"
Ing. VI RGI L IONESCU , . Y09CN
Sateli1ii din " Faza 3" au Intrat
in preocupările radioamatoriceşli
de peste zece ani datorită posibi-
Iitălilor pe care le oleră in reali-
zarea legăturilor radio. Orbita tol) PLANUL OOBITAL PERPENOICUlAAA PE
eliptică alungltă (lNind apogeul PLANlk ORBITAl
peste 35 ()()() km) permite o aco-
perire mondiali. imposibil de
realizat cu satelili cu orbită cir-
culară de joasă altitudine (sub
2000 km ). ",-"eu ECLIATORI AL
P3- A a lost primul satelit de
acesl lip, pierdut in momen tul
lansării eşuate a unei rachete LINIA NOOURIlOR
ARIANE in 1980 deasupra Atlan-
ticu luI.
1RA5(lJL PRJIECnEI
P3-B - lansat In 1983 şi incă GEOCEN1RICE A 5AlEU-
parţial operativ sub numele de TULU!
OSCAR-l0 (sau AMSAT ~1 (2lI.
i -Uf\fjHIUL DE. ÎNCLINARE _1, EOJAlOR

"" .
P3---L. - lansat in Iunie 1988
(Ia aparilia acestor rinduri putind •
fi in funcllune) . AL PLANULUI ORBtTAL
P3-O, programat să lie lansat / NO
in 1991. va avea formă octogo- .---,,:
nală, c u diametrul de 3 ,m ş,1 in ăI­ APOGEU ASCEN-
IIU
DEN T
limea de 70 cm şi va cintă r i 400
'.-Care sint proprletătlle aces tui
tip special de orbită?
., PLANUL ORBlTAL

Planul o rbital are Irlellnarea in w=ARGUM EN TUL


Jurul valorii i=63,4° (fig. 19) , ex- PERIGEUWI
centricitatea de ordinul 0,6 la
0, 7, Iar perioada de 8 la t2 ore. LINIA NODURILOR
Inclinarea de 63,4 0 oleră o
particularitate: argumentul peri- A<;CENO ENT
geulul rămine constant (w in fig. 1
tC). perioada şi excentricitatea
pot fi alese Independent in con-
fOl'"mitate cu scopul misiunii sa-
teUtului.
Suportul lizic al acestei pro-
prietăţi este o consecinţă a per-
turbăril mişcării rezultate din
aplicarea legilor Kep ler datorită
realităţii că Pămintul nu este per-
lect sleric, ci aplatizat. Aplicind Rec " raza ecuatorială medie a
legile mişcării in aceste condiţii , Păm întului ", 6 378 km ( Re, ) J.S 5 cos' i .... 1
rezultă două variaţii lente rnu-
mite seculare) ale orbilei eliptice:
. r" semiDa mare a orbitei elip- .;. = 4.97 - -
tlce r (t e
'l' gradelzi
a) Rotatia pianului orbital (pre- i = un9hiul de inclinare a pla- Termenul Scos'i-! conduce la
cesle). Această mişcare este in nulUi orbital faţă de planul ecua- concluzia că daci i=63,4" , argu -
direclia Inversă mişcării satelitu- torial mentul perigeului va fi constant.
lui in jurul 8)(el de rotaţie a Pi- e '" excentricitatea orbitei elip- Din contrA, perigeul se va rot i in
mintului. Viteza de varialie este: tice. aceea,i direcţie ca şi 581811101

( -R'r-' ) I b) Ro talia Dei mari a orbitei dacă 1< 63,4"$Î n direct ia opusă
... 9 9S
.
I.S
(t
cos
e~) ~
gradelzi eliptice in planul orbital (var iaţia dacă I >
63,4" .
argumentului perigeu lui):

ALMA NA H .. TEHNI UM " 1989


I!!
Ac est lip de orbiti e ste cunos-
cut după numele primilor sateliţi
de comu nicalii care l-au util izat :
Molnia. Pr intre altel e, aceşti SI-
telili real izează transmiterea pro- N<ro MERICAN
gramelor TV in banda de .. GHz.
Satelit ul este menţ i nut in or-
bita cu inclinarea de 63,4- , argu-
mentul perigeului con stant 2UI'
şi o perioadă de 12 ore.
Datorită
perioadei de 12 ore,
orbitele se vor repet. zilnic (fi g.
2). avind apogeul la 63,4° latitu-
dine deasupra emisferei nordice
ş i ţi n ind in vizibilitate aproape
j umătate din supralala Pămlntu­
lui. In jurul apogeulu i satelitul se FEREASTRA
miş că incet. permitind ferestre DE
de util izare de 8 la 9 ore pentr u
toată zona emisfere! nordice. VIZIBILITATE
Din punct de Ved8f8 radioama- COMUNĂ
toricesc orbita cu inclinarea de
63,4° şi argumentul perlgeului
de 27rr este foarte atractivă .
Aceasta simplific i modul de ur·
mirire a satelitului, lorma urm ei
trasate de pro i ecţi a geocenl rica
a satelitului neschimbindu· se in
cursul timpului. De asemenea ar·
gumentul perigeului de 27rt' la·
vorizează pu ternic acoperirea in 2
zonele din em isfera nordici,
All i radioamatori preieră alta
valoa re pentru .,clinarea orbltel .
ceea ce oieră °
schimbare lenta
a argumentului in timp (fi!il' 3) .
Aceasta ar permite un " mal larg
acces al tuturor zonelor terestre
In acestw sens un satelit d e tip
"Faza 3 va oleri la 3- 4 ani
dupi lan sare ° acoperire supe-
fl oară in emislera sudi că . asa
cum a fost cea iniţială d in emi·
sfera nord ici.
Un alt compromis ar li utiliza·
rea in cli năt i i de 63, 40 • dar cu u n
3 .0.
..m

1'\
argum en t al perigeului i n i ţ ial de
225- In loc de 27rt' . Aceas ta a'
plasa apog8\l1 la cea 4rt' N i n loc
de 63, 4° N. In acest Iei se păs·

....
"0"0
'\
trează u ,ur i nţa găs irii orbitelor •
satelit ului şi se adaugă cr ~terea VITEZA DE ~~
acoperir ii in emislera sudica.
I rebUle rem arcată " partea VARIAŢI E A ~~
i'..
t"'f "-
negativă a Ofbitelor de
n la: problema princi pal
Moi-
fUnd
AFrulJMENTULUI
PERIGEULU I ( ~ )
-o.
Iraversar ea la fiecare or bi tă a
conlurilor . Van AUen supunind
...,. .,.
10 ro /l(O zi) .~ 50" ,,- 60" ..,- 7 0' 7S' 110'
astfel echipamentul electronic de
la nord (in special calculatorul
central) pos l bil ită )ii de a fi delec-
tat de bombardamenlul particu. I NC LINAREA ORS: Th L Ă i
Ielor cu energie inal tă ce pot fi
intilnite (Iig 4). Ace asla a ŞI lOSI . .

..
~- ..~~

.:.x..' .., . . . .. -...,.... .' . . . 4 ...·


_ ' . . _ ........... ",}--. . . . . . _._ .... _ _ ... .... J •
cauza d eiectărH calculalOfului de
la bordul sal ehtulUl A010 in m ai -. 'r"-~'--~ .
." - " ; 1 " . - ... ......,................ ~. ,
" Prevenirea unOf astfel de acci. •
1.. ••-..... • .,."'-'r -:,s \
.1. . ' . y",.-:"",\ "-~_
~~.
.
1- ~ •
_..
-"ltrt..... .' :
'~',~~.

dente se reahze ază Prin ecranir.

,"1 '-1 2 ALMANAH "T'EHNIUM " 1989


I!I
~I:! :-~:lel~I~I~~ ...
greutatea r-------:~~='--::!"'-~~--~N~·---~~--,
in linal me nlio nAm Cl1ev8 ca- .... r-.f=:::::-i;....--T~--.,r---i~,
racteristici ale satelitului P3- C
Data l ansă rII : Iunie 1988 (Gu-
yan. Fr . Q TH Kurul
Racheta: AR IANE 4 ••
Greutatea la start : 140 k g; in
orbită : 90 k;
Antene. '35 MHz 10 dB AHCP
(Pollrizar. Circulară Dreapta )
145 MHz 60 dB RHC P 1',' "
435 MHZ J

,..
'45 MHz omnl - 2 de
I 269 MHz 11 dB RHCP (ha- E
~
lix)
2 400 MHz 12 dB RHCP ( h&- • ,
,, ,
hx)
Viata est i mat ă
Apogeu: 36 290 km
Perigeu 1 500 km
6 ani
-
'"Oz
...::>
l'
, I
I
I
I

,I
\
\

I
\
\
I
r
I
~
Inclinare: 57" I
Revolulia. 11 ore
Tran, pollden ,.
M OO .. U" u pllnk 435, 420
435,570 M Hz
downllnll;
145.825 - 1.5,975 MHz
bahză145, 8 12 MHz; 145, 985
II~~~~~~ I~ '"

MH,
putere, 50 W OUT
W
e.rp , ta\la lerestri . 500 W (10
antenă 12 dB)
MOO " L" uphnk .
"....
t 269. 620 - 1 269.330 MHz
144, 425 - 144.475 MHz
downllnk
435,7 15 - 438,005 MHz
435, 990 - 435.940 MHz
bahză 435,651 MHz
4
putere 50 W OUT
M OD ..5" uptl"k
435,601 - 435.637 MHz
do w n l lnk 2 4 0 0 ,7 11
2 400,747 MHz
putere. 1 W OUT

I/NQII

.''1'--1 -:
Pentru a acop8l"l activltatoa de service pentr u
beneficiarii situati pe teritoriul Iărll noastre,
U.R.U.C .. dispune de 11 secţii de productie. c0-
ordonate de sediul central din Bucur8$ti Trei
dintre a cestea. spedalrzate pentru _Procese auto-
matizate prin comandă numer lcA~. ~Servjce pen-
tru radiotetefoane si teteviziune in cirCUit Inchis"
si pentru _Sisteme si minisisteme de calcul cu
utlhzare ~eneraIă" . sint secIII de nivel nallonal
Opt secţl! IMitorlale. pentru servIce generalizat
acopera Intreg leriloriul Ro mâniei : Bucuresti. Ol-
tenia, Banat. Transilvania- Nord. Transilvan nt-Sud.
Moldova, Muntenia. Dobrogea. Aceste s&Clli au

- I ntreprinderea pentru In,reţin8fea ,i Repara-


rea UtilalelOf de Calcul şi de EleclrOOlQ Profe-
un numir de peste 90 de fil iale in pmtClpalele
or8$8 ale lirii. ceea ce le conferi muhiple poslbi-
litili pentru o actIVItate de service de Inalt nIvel
calrtatIV, O seclle specializată a !.I,R ,U,C. eate
Sională (II R.U C.l din Bucureşt i a luat liinli cu profllati pe reparaI" generale si racondlţlonAn .
20 de ani In urmi din necesitatea electuăril , in iar o altA seclla este promati pe fabricarea pies.
mod unitar. a activ i tălii de service la echipamen- lor de schimb. sculelor si echipamentelor spe-
tel e electronice atit pe teritoriul JAfU noastre. cii CIale de tastara AcllvUatea de servIce ce se exe-
şi pentru Importatorii st ,ăini e echipamente cuti In cadrul seclirlor este structurati pe Ilpuf!
er~ronjce româneşti. de servicII ,i tipuri de echipamente, ceea ce per-
In cei peste 20 de ani de la JnlUn,are, intreprin-
derea a cunoscut o dezvoltare continuA. care j·a
mite ° bunj specializare a depanatorrlor
°
I.I.R U, C. puna la dlsJXUi/la partenerilor actl-
pefmls u asigure actillitalea de service pentru vltata de servlC» comp/ed. in care sTm CUj:Klme
toli mafII producători de echipamente electronice • Ins lallrl de ca/cul.toare electrOflIC», achi".
din RomAnia ,i d in străi nitate U.R.U C are con- manta $1 Insta/a(11 de a/ectronicl profeslonall,
tracte e1J peste 18000 de benelid .... rominl sau • plJIlerl In lunc(/un • .
strilnl. HfYÎnd un parc de peste 400 000 unităli • intraflr• • patrodlcl pUNem",i.
fiz ice Acest parc cuprinde peste 1 700 de tipuri • Intervenţlr ,. cerare la sediul tHlnelicltuulur.
dU_nle de echipamente, cate prOVin de la aproxi- • ,apa,a/II " 'ICOndr//Onărr in laOO,aI0.,eI8
mativ 90 de producători de sisteme electronice. j:KOprll,
Dlnlre aceşti a, peste 60 sint firme bine cunoscute • InslrUlraa personalului de exploatar. al pa,-
din strainAtate, ca IBM, Hewlett Packard, Rank tenerulul.
Xerox, Wang, Olivetll, Control Oala Corp, Si e- Pe ITng' aceas" aCllvita,. de service, specificI
mens, CInon, Tesll. Robotr on, C.I.I. - Honey- Înt,e/inarll &Chlpamente/OI. gama serviCIi/Oi o/e-
well Bull . Kovo, MetrOOh, Izot- IMPEX. r;le d. /. 1. R. U. C. mai cuprinde:

...1'-j Y ALMANAH MTEHNIUMM 1N9


• servicii insÎnte de v;nzsre şi da promovare 8 in consignaţie, cu gestiune şi urmărire pe calcu-
produse/OI in cadrul manifestări/OI fll/poziţlona/ e; lator.
• reslizsrea de documenta/ii şi traduceri teh - Formele diversificate de instruire permit menţi­
mce; nerea nive lu lu i profesional al personalulu i
• şco/atizărl şi perfectianilri in materie da sar- I.I.A.U.C. in pas cu cele mai noi descoperiri din
vice ş i intarv&n(ii. domeniul tehnicii de calcul.
La cerere, I.I. R.U.C. efectveazl pentru psrt&nfl- Pentru loate echipamentele elecronice expor-
fii din s trăinltale: tate de firme din Romin la. I.I.A.U.C. asigură in-
• 'ecepţii cantit/Jl lva şi cali/alllle, treaga ~amii de şfl.rvicii, i~~~s!v instaJă~i, pun8fi
• depoz itara intermediară; in funcţiune. serviCII ..on Site ŞI ..on caII , repara-
• soft aplica/iv şi de dezvol/sre pentru sIs/ama ţii etc. Pen tru aceasta , i.i.A.U .C. dispune de o se-
de informare, rie de birouri tehnico-comerciale in A.D Ger-
• asamblarea de echipamente pentru ler/a mană, R.S Cehoslovacă. birouri care coardo-
piele. neQZă Îrllfeaga activitate a depanatorilor noştri
• studii pflvlnd organizarea aCI/vlla/;; de $8r- dm aceste ţări, dar care pot acoperi ŞI nec8Sl~aţlle
weB p&n/ru tehnica da calcul şi de birou, pentru de service din ţările invecinale LI.A.U.C. asigură
cea medicală şi ae elocffonicl proffJSlonala infiinţarea i ntr-un timp foarte scurt a unor astfel
Pentru asigurarea PI6Sfllex de schimb necesare de b,rouTi şi in alle ţări. in tuncl,e de soliCltiTile
derul'", In oone condi/il a actlv/tllll de service, partenerilor $1 de prevederile contractelor de ex-
u.R.U C. dispune de un sistem complex de tiP/O- pori pflvlnd actlvllatea de service.
IfiZlOml18 operat,.,j, care cuprinde' Prezentarea eChipamentelor din producţia cI-
• retea distribuita de d6pOZlte de piese de lorva firme mal Importante, care sint servite de
schimb. către 1.1 R.UC, este relevanti pentru competenla
• controtul prin calcutator a/ Ident"icjrii par· profesionalâ a specialiş tilor şi pentru volumul ac-
cului de urllBie, consumului de piese de schimb, li vităli i de service d"făşurate
aprovizlonArii cu pnOfltate şi in urgentl: 1.I.A.u.C.-servlce asigură buna func ţ ionare a
• un compartimen t care se ocu~ cu reparll/la echipamentelor electronice prin intreţl ner e pre-
teritorlall a pieselor de schimb. ventivi şi depanare ope rativă .
Pentru relalii vA pulel' adresa: U.R.U.C.
Pentru Intreţmerea parculU I de eChipamente din 72326 Bucureşti - Ro mânia. 8d Dimitrie Pompei
Import au fosl cr eate stocuri de piese de schimb, nr. 6. lelefon 882070. lelex I.I.R.U.C. 11716R

BULGARIA CEHOSLOVACIA R. O. GERMAN" PO LONIA UNGARIA U.R. S.S. IUGOSLAVIA R.P. CHINEZA AUSTRIA

MAREA BRITANIE OANEMARCA ElVETIA FRANTA IV. GERMANIA ITALIA JAPONIA S.U.A

llR UG
ALMANAH ~TEHNIUM" 1989 'lYC;

496
Ing. CRISTIAN COlONATI , 1- 9
OUT PVT
YO.wO

Clr cultut modulal or-d emodu la-


lor echilibrat este dest inat apli -
catiilor la c are ten siunea la ieşire
esl~ necesar să r eprezinte pro-
d usul d intre tensiunea de semnal & 1-[
la Intrare şi purtă toare. Circu it ul
reprezi nti u n amplificator dU&- lNPP 71. [
,"" \I al cvadrupl u. Co lectoaret e
de eşire sint cu pl ate încr ucişat.
iar semnalut de Ieşire reprezi ntă <1-) Q5 Q6
tot timpul produsul semlIIatelor
de ta Intra re. Reprezentarea ma- IN!' 5 , 1. [
~----~=====+~2~
tematica a Inmultirii liniara a
douA semnale sinusoi daJe arată
ca semnalul rezultat este com-
pus din suma şi d if~enta celor t--~3'<> GI\IN
douA frecvente de intra re. AOJU5T
Fie F, şi f i frecventele a două
semnale sinusoldal e la int rările S-r__r-__~~a~7______~Q~~
B~5 ~
tNP P şi tNP 5 ale circuitului In-
t8flrat MC1496; atunci la ieşir ea
lUI. terminalele 6 şi 9. vom obtine
un semnal complex care contine
atit sum a F, :;: F, + f , ci1 şi dif&-
r enla frecventelor f, :;: F , - f , de
la intrare. La limită. cind F, '" 1,
sooa. soon
la ieşire se obtine dublarea frec- SOM
ventei semnalului de intrare. - VE[ I
adică F, : 2F 1 şi f , :;: o.
Construit special ca să răs­ • CONEXI\J NIl.E SE REF ERĂ LA
pundă acestor oonsideratii, Clr-
QJitul esle recomandat de catre CAPSulĂ TO-'OO-ROru<aA- METAL
labricant in aplicatii tipice Pri-
vind supflmarea purtătoareI.
modulator de amplitudine, detec-
tor de lază . dublor de frecventii ,
mhter dublu echilibrat ş .a
Schem.a de principiu este pr&-
zentat! in figura 2. iar oon8)l:lU-
,.
I
13 12 II 10 9 8
nlle la soclu sint cele din 'Ioura
I Sufixul din indicativ reprezintă
varianta constructiva a capsul6l · INPP
P, 2 3
l, P
< S 6 7
G-metal, L-ceramic, P- plas-
tic. !to.. o.. le V' ~

~?d ~~il~
Citeva din performantele func-
tlonale m~ită a fi prezentate şi BIAS
anume: Ta-IDO
- suprimarea purtătoarei 65 TO- " ' 2
dB la 0,5 MHz - 60 mV: 50 dB la maximă : 30 V, tipic -8 la +12 Vl (BlO) este una din aplicatiile d e
la MHz - 60 mV la intrarea de - tensiunea diferenlială la h,. bază ale acestui CI . Schema este
semnal avind 300 rrN la 10 kHz, Irare :l5 V maximum . dar uzual prezentati in figura 3. Esle de
- frecventa de lucru pe impe- In regim liniar (nesat urat) se lu_ remarcat cii În unele aplicatij Cir-
dant' de 50 n cu 300 mV la 80 crează cu lensiuni U Ş I U tU cuitul este necesar să 'ie alimen-
MHz pe Intrarea de semnal şi 60 ordinul zecilor sau sutelor de mi. lat cu o sursă dubli (-8 V, .12
mV la 300 MHz pe intrarea de Ilvolli. VI Pentru schema din ligura 3
purtitoare: Sint prezen tate in contmuate acest lucru nu este nee. .r. 8a
- amplificar ea de ten.iune sch emete de princi piu ale u n()( functionind foarte bine cu o sin-
este de 2.5--3,5 VN. aplicaţi i uzuale cu m ar fi : gur. tensiu ne de alimentare, c ..
Prlnclpajij paramelri de lucru: .. Suprimarea purtAitoarei pen.- de +12 V.
- teo.sj uJl.ea d. atlment ar. tru obţiner~ HmMulul sa b. In figura 4 .... prezentata
- -, '-1 b ALMANAH "TEHNIUM " 1989
-y
schema fuoclio'lăril CI ca detec· ,,..
tor ele produs. oblmerea semna-
lului de audiofrecvenţă dm sem-
"n
""" l kll
II« . 11V

ll!n I<F IlJT


nalul BLU şi purtătoare n&intro-
dusă (BFO) realtzată lot cu o
INP!'
m.N O'uf
1
, "" Rl-lOkn
singura tensiune de alimentare
(~12 V) ŞI rezultate excelente in
luncţlOllilfe. Sensibilll.ea de 3 "V
SI ra::KlI'tUI de ci~c:ă 90 de
...'''' 011'F
I ""
Ik
"".
I s.-F
la FI - 9 MHz. la frecvenţe in·
termediare SciZUI8 , pina la 50
kHz. capacităţile de 0.1 "F din PI-
•• , Id\

nii 1 şi 8 58 inlocuiesc CU \l.loa- 3


rea de 1 ",F. iar filtrul de illflre
din plnul 9 trebuie adaptat impe-
daniel de intrare in amplffiC81o- 1k \Icc.sv
rul de "F.
c. Următoarea aplicaţie Intel'. lnF
ro
saniA este cea • unui milUlt du·
blu echilibrat, cu filtru acordat ,. LOCAL
05( tn
7
1 pH 'i!'I
~
ieşire,prezentat In flgur. 5. Pa- OUT
rametru schemei sini aleşi de :l.1) ..:

~
asemen. . pentru lucrul la trec-
a
Iven'8 de MHz, lipici unet larg. IN? F RL- SOfi
!game de aparatură radio. Impe- 51
danta de sarcină a etaiulul urmll- 10 S
tor este de sa Jl
fi. SIn 5- P
d In Iinal recomandăm Icne- 6,Skll
mele a două dutMoare. de joasA '1>480"-
" inalti Ir~enţă , Problema I
reduce le Introducer .. un.. ace-

"
leiaşi Irecvenţe pe ambele int'arl VEE ~v
(1 şi 8) , In care caz la I8$Î'. dil&i
,enţa I,~entelor 8Ile zero, iar
suma este egală cu dublul \/alorll
" Bkn .'N
de la Intrare, la dublorul VHF ie-
şirea este acordată
Raportul gablrrl-pe rlormanţe,
precum şi &paTllla in Ilbrlcaţle
15F , ,"O
'"
J'"
J

'" •,
autohtonă a unor astlel de circu- ~,,, r ]
OS,
ite pledează pentru utilizar.a IOf
OTi de cite ori este poslbtl IN"'. ! II OUT
°I'P""
BIBLIOGRAFIE
Full-line condensed catalog 10 5 kn
CCSITS, 1983
Catalog Motorola, ,gat pag
9, 61
The "Radio Amateura Hand·
tu.. 5
book, 1979
John Marcus, Communlealron
circuit. 1980.
ll<l 'I<! lJtt . &V

);.
'kn i 1OO~"'5V .c "hf ~ "! IIIpI'"
o~H."
, ". ," 1
Id> """ '"F*"
"" I ] t, lt
18,,101
lo,- .
~ , ROB 796
,
",p
5mV 1
MC '(.96

5
,.., '"F
,
AC8196
t< 1(.96
~
MO

.
l"
~,
5
tOko.
I'n Iw li' OUT
f.-2fi """ 12 iim ~ OUT
II" 6,8ktl JOO "1l-iz
50""
'I' VI" f
( .lQ!ol RL= 5On
VE[
EO<'-'<:
-' V -'V
ALMANAH ~TEHNIUM ~ 1989
I!I
plus, trebu ie să suporte fără în-

MĂSURAREA
călzi r e aprec iabi l ă puterea de
măsurat . Soluţia p rop.usă conştă
in gruparea in paralel a 20 de re-
zistoare cu car tion de 1 kOI2 W,
sortate pe cit posibil pentru
com pensarea reciproc ă a even-

PUTERII RF tualelor abateri În plus sau in mi-


nus, Conectarea În paralel se
poate face prin intermediu l a
două discuri ci rculare (080 mm)
Flz. A. MARCULESCU din cupru sau alamă , de care se
cositoresc direct term inalele re-
zistoarelor si cele două lire de
racon;lare a ansamblului in cir-
Dintre numeroasele metode in linal va fi intrOdusă intr-un cuit. In figur ile 2 ş i 3 se suge-
cunoscute pentru masurarea pu- ecran metalic (conectat la masă). reaz ă o variantă COncretă de dis-
terii in radiolrecven lă . cel mai pentru a preintimpina radialia punere uniformă a orifidilor co-
simplu rămine tol procedeul cla- spre instrumenl. respunzătoa re, pe două cercur i
sic bazat pe redresare şi măsu ra­ Problema cea mai del icată este concentrice cu diametrele d e 70
rea tens iunii de virI. de unde pu- realizarea sarcinii artificiale de m m, respectiv 40 mm (12 orilicii
terea se obtine prin calcul ~ SOll. care, după cum am mentio- pe cercul ex ter ior şi 8 pe cel in-
baza relatiei con sacrate P=U -/ nat deja. trebuie să lie pur rezis- terior) . in linal ne as igurăm că
2R. tivă (deci nu spiral e de n iChelină, rezultanta p aralel are o valoare
in cele ce urmează descriem becuri cu filament etc.) şi, in cit mai apropiată de 50 n.
construcţia unui adaptor bazat
pe aceas1ă metodă şi conceput
pentru măsurarea puterii RF În
domeniul 0-16 W. Schema a
1051 propusă de revis ta "Le
Haul-Parlaur", cu inspi r aţie din
"Ham-Rad io",
Circuitul de mAsurare (fig. 1)
se compune din sarcina artifi-
cială R. de 500 (care trebu ie să
tie pur reziSlivă), celula de redre-
sare monoallernanţă şi filtra re
pentr u ob11nerea valorii de vîrf
(dioda D. condensatorul C şi b0-
bina de şoc S) şi instrumentul de
masura M, adaptat la sensibitila-
tea necesa ră prin intermedIul re-
zlsten1el adilionale Rad.
S-a preconizat c a instrument
indicator un microamper met ru
c.c. cu scala divizata liniar 0-40
(ŞI cu sensibilitatea de, ~-200
l'A). pentru a se pulea CItI comod
tensluntle continue in plaja 0-40
V. corespunzatoare domeniului
de măsurare ales. 0-16 w.
Intr-adevăr. pentru R:500 şi p_,
=1 6 W, din relalia amintită dedu-
cem U _, = \ 2.5(l1l,'6W '" 40 V
Desigur pot fi utilizate şi alle ti-
pun de Instrument Ind i cator
(event ual dIrect un voltmetru cu
un domeniu adecvat) , cu condi-
I la asigurăr ii unei impedanle
mari a cirCUItului de masurare.
pentru a nu afecta carac terul re-
zistiv al sarcmli artificiale
Bobma de şoc 5 poate fi con-
fecţionata pe o car casă d in ma-
terial plastic 0 10 mm (sau pe
corp ul unui rezlstor de 2 W, cu
valoarea de pesle 100 k fl). Ea va
conline 70 de splfe CuEm 0,3
mm bobinate spiră Iingă spi ră şi ••
· ··lY:::: ALMANAH ~TEHN1UM " 1989
cap ae sca lă , respectiv diviziu-
nea 40. In iţi at Rad poate li un tri-
mer de 1- 2,5 M!l pus pe valoa-
U(V; rea maximă inseriată. Ulterior se
măsoară valoare a ajustată si se
16 ~O materializează Rad printr-u n re-
zis taT lix de precizie (9Yenlual o
combinaţie serie).
După etalona re se reface
14 schema ci r cui tului (fig. 1) şi se
poate trece la măsurători de pu-
tere. Semnalul de intrare se
12 35 aduce la montaj prin cablul coa-
)(ial.
Rezultatul direct al măsurătorii
il constituie valoarea de virf U a
10 tensiunii RF aplicate pe sarcina
artificial ă R. Puterea P se deduce
30 cu relaţia P=U :/ 2R, respectiv
P(W) =U J (V) / l00. Pentru co modi-
8 tate se pot intocmi un tabel de
co respondentă U - I. o norno-
g ramă sau un grafic P(U) . De
6 25 e)(emplu. În figura 5 este suge-
rată metoda de obţinere a unei
scări duble care. realizată la di-
mensiuni suficient de mari. per-
4 20 mite interpolări destul de pre-
5 cise.
Inconvenientul prin c ipal al
pr oced eului descris constă in
dependenta pătrat i că a p uterii de
U(V) val oarea măsu rată a tensiuni i de
virf. O imb un ătăţire substanţ ială
20 30 40 • a metodei ar consta in intercala-
rea unui convertor (intre celula
de redresare-filtrare ş i circuit ul
Pentru atalonarea inslrumenlu- şi un voltmetru C.C. de precizie. de măsurare) care să opereze
lui la 40 V cap de scală . respec- Cu aju torul unui divizor (poten- automat şi suficien t de precis ri -
liv pentru dimensionarea rezis- lio melru) se selectează precis dicarea la p ătrat a variabilei U
t enţei adiţ ionale Rad. se proce- tensiunea de 40 V (i ndicatii de sau a unei fracţ i un i din aceasta.
deaza ca in figura 4. Sini nece- vo ltmetru). după care se ajus-- In consecmtă, sc ala instrument v-
sare În acest scop o sursă de laază rezistenţa Rad asUel ca mi- lui ar putea fi gradatii liniar d i-
tensiune continuă de 50-100 V cr oampermatrul M să Indice la rect in unităti de putere.
MEMORATOR _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
12 kll\ se lellCi lermln al ul 9 cu 14
CDB 4121 E Pen tru obtinerea unui impuls "" IB-
tlme variabil ' se coneClead o rez ls-
ten t ă variabila extern ' Intra termina-
. .• . . 1:ttI
CDB 4121 EM lele 9 şi 14.

A~~ .~
Nu asta necesar nici un dlspozlt'v

CII 151 su pl imentar de limi tate a cur8O tulu'


Pentru o btinerea unor Impulsuri de
lall me precisi şi reproducll tlole se c0- .1. .
A, ŞI A, sint intr a ri c8le aC!,QncOlZ;!. necteaza o rel lstenla Inl" lerm,nalele
11 $1 14 cu lermillalui 9 rleooneClat li Ne AI ., II Q (;ICI
pe Irontul de des crO$ter li ,i deClan-
seaza mono$lllbitui cind Ile un a lie TIP SIMILAR
amindouA trec la nlvltl ..0'. cu S la 01-
VIII ,.1" B eslll o mtrare a unul Irlgger COD IPRS f" IRMA coo
Scnmill u t lllU tll lă cu umpl "" tranzl- CO B 4 t:;> 1 TE XAS SN 741 21
I'e 1801 ; sau cu dllteC\le de nlVlIl care INSTAUME N TS
declan $ea'lI "''''>05t.n,lul c,nn S COS 41 21 E R.D.G. 0 121
tr 'lce la nivel _ I ~ ..-u A , sau A, la OIvel COS 4121 E R.P_U ' 4121 PC
O" COS 4121 e R.P P.
.. Po ate li conect Bt a o cap aCitate ir>-
Ire terminalele 10 şi I I F ară capacl- COS 4121 E U.RSS
""
14t21
t< 155AGl
late exterioara. lati mea medie It irn-- COS 41 21 E !>escosem SFC 4121 E
pulsuluj de i eşire este de 30 n,_ COS 4121 EM TE"" SN 5<1121
Pentru a se utiliza reZiSt80" interNi INSTR UMENTS

AL MANAH "TEHNIUM - 1989


I!! I . ,
Valorile in dB pentru raportul tensiunilor
mal mari ca unitatea
... ..... ... -.. ... ,...--..
~ ~
... ,--.. .. ,--. .. ........-.. .. --
...~
..
...~

... --
,..
.. ~ III • .., ... ...~

•.., ,.., .. ....


..
.
1.012
u
, ,,,m
....
. "... ",.,... ''"" .. '" ......., """ "." ,"""",.,
'.'
2.512
2.50'1.,., ,U
12 .1 .. , •
l,flll
•.m
,U
".1
'.310 m

,..
1,035"
",.••• , , ••""• , , u 12.1 "
4 ,121 11.3
'.4$1
."
n lU
14 .1 1.13

...
U
.... "... ,""
,,.m ..."..,
,..,
, .~
','. IU ."

"v ,,.
15,' ~

.
'u
...•"" '''',,,.""
11.5
..,
1.571
.
Ulii 12,5 4 .217
M

.
M
, ....
., ,.... .,
'.'
.. 1.71'
1.731
...
U
U23
2.1S4
fu
\2.7
,u ..""...
''U" -.'"
'.315
. .....
18.1
1'.7
,
tU
1.7'1
..m
1.918
~

"" ,u
n .•
25.1 2 510

" ..
"'". "" "" ...
1.109 1.751 ",.

,., .., ,.",


U
,... ,,
.., 31.11
""
....."
1.122 1.771 U 2.11' 4,4" 1.071
1.135
,.,. U5! 13.1 _,51' 17.1 7,'11 lU
""
....." ,-
1,'" ,U n.2 ~ '0 .0 n
""' ,,,.. "...
U71 1,2"
"".. uel u "" ',un
12' » n
,
..
:l.1i7 ~.,

1.1rs ••• 2.151 '"


IU 17,' 1.' 11 ~ "., "" "" ula

.""
"
U
1.1 .

''''
1.216

'''' " ,.,. ......


12' 5
."
u"
un
..,uu" ""
...
,.m
,,..,
...'"
3.121
. 13.5

...
13.1
11.1
'13.'
' ,732
u.
' .IU
_,155 ""
.'". "" ."
'"
n,I
17,7
'u
,,.
7.'"
,.m
U"
n .u
"" ,n .'
" .., 'O .•
n"
"" ''''
"
.......
1"0

,,,.. .. •
",., ""
..
U ' 3.112 5.012 100,0

"" .,, 2.011 10,1 3.1911 1' .1 5.070 11.1 '.m " 112,2
"" ""'"
...
3.2111 5.129 II.Z 1.120 1:re.CI
" '" 2.0012
'" ""
"" ..,,,
'''''
1.31.
U
, 2.0'5
'.' 2."3 '" U"
'" .. " ..
l.211 ,U
14.•
5.1.
'"
"'U ...,. . "n
.." """,n..
II.' 1.311 ~
141l
ISI.5 " ,U"
..
14 ,.,0

... ,,.." . ".,.,'" ........"..,. '"'"


n ..
,,,., "'{•• 2.113
,U 11.5
,,.,
"uu ,,,., '"'" '''''
'05
2.IX ",
'" ,,'O II.' 1.5" • "'"''
U ,,,,. U 2.1. ~,
'.m
Util
IU u»
U9!i
.. "'."'.,,0>
11.7 ""0
' .710
.. "• '"
,,,,,,''
...
.,.. "." ... . ..
U
,.
U 2.213 'U
''''' II.' 1.1"

,., Ijlll
"" 11 .1 111.1
Uil 3110
• ~'"
'"''
""" ..,.,
\S. I
''''
,..., "" 1.01'

••" '" .... .." ..",.. .. .


",
3.631 ..". ".2
,"".•
1.41;5

,."" ""
,,.. 0'
''"" .", ' .120

,."
U7i

""
".
2.317

,"', '"
II .•
'05
".,
1.1"
3.715
3.751
.
". ,.... '" .... '"'" ,......, .." ...."....
15••
,U
'U .m .
,u
,u
..,»
'M'
~,.

",
~ ".

.,,'"
..
1.51.
,." '''''
" ,....
U
,." ",

,""
....
2•• 55
11.f U .. IS.7
'" 1.1.
11.1
.,m 'O. .
'O . .
"• .,,, 'O . .
U 05" U
'"'" u'" un ".,

SSTV - TELEVIZIUNEA CU BALEIAJ LENT

(URMARE DI N PAG. 136 ) cu atit mai inte resante. Mal tre-- tra 6 ,1 9 pe scara S se vlzuali·
buie să tim conşti enli ,i de lapt ul zeazi e)(lrem de bine. In tunelle
28 680 kHL Concret, veli putea că electronica din TVBL nu , 1--& de procedeul te hnic conct'eI. 10-
vedea ~uri. dat şi membri de spus ultimul cuvint. iar in pe-- losit imaginile au o $trălucire ,i
fam ilie al OM-lIor respectivi, 10- rloada u rmătoare vom fi martorii un conlras t foarte bune. Mai dili·
lomontaje elc. Esle o senzalie cu unor soIulii tehnice $i mai subtile cii este cu statiile ce ne trimit
lotul speciali de a putea să ~ i $1 mai elegante... semnale mai s labe. de tiril Intre
vezi un corespondenl. cu care. In Cordidei ăm necesar sa pt'&" S2 ,1 S5. Totuşi chiar ,/ aceste
cel mai bun caz, nu puteai deci! c:ilJm că pe lrfJcven1eIe ~ s talil $tnl vizionabilel Din neferl...
să slai de vorbi. Unda de exotic ţionaIe se pot vedera toarte ......". cire insi. mulll rad ioamatorl. din
ill pătrunde loarte palpabil in rtJM8 stati ele F, HA. DL, Y2. EA. SP. Ignorantă. luc reazA In BLU c hiar
Mack. ŞI daci mai l inem seama La acestea se mai adaugâ a m... pe frecve nlele agreate pentru
şi de faptul ci imaginile recep- tori din 9 K. W 2. w 3. G. S M, 1. TVBL. pt'"oducJnd perturballl QJ
lionate pot fi păstrate o rici!. pen. JA. PA. calitatea recepliilor este totul insuportabile. Ar Il bine sA
Iru a fi apoi redate ori de cite ori de niveluri foarte dif8f"ite. Sem· ne gindim cu IOIIi mal mult la r...
esle cazul. emisiunile TVBL sint nalele ce pol primi aprecierea in- comandirile IARU...
!!
Aparatul prezentat se ulili·
zează peotru :
- veri ficarea Si etalonarea cir-
cullelOf oscilante (clip-metru):
- con tr olul audiliv al module-
APARAT
liei 058, SSB. CW (receptor);
- măsurarea fr ecvenlel osei-
laliilor sinusoidale prin metoda
MULTIFUNCŢIONAL
midril (Irecvenlmetru) ;
- r eglarea amplificatoarelor
de radiolrecvenlă . mix8re, alenv- Slng. DAN SLAvlLl, Y078A Y
atoare etc. ( ~n8f810r semnal) .
Pentru realizarea acestor ope-
ralil aparatul este dotat cu : 1. os-
citator: 2. separator; 3. indicator
de amplitudine: 4. mixar; 5. am·
plificator audiofrecvenlă.
1. Oscllatorul este echipat cu
tranzistoarele T, ş i T ~ care POl
genera un semnal slnusoidal cu
frecvenţa intre 20 kHz $1 30 MHz.
Acest domeniu este acoperit prin
utilizarea a opt bobin a. Pentru a
putea fi schimbate bobinele L , •
sint introduse in mu ie de audio-
fr ecvenlă cu carcasa din masă
plast ică.

Datele bobinelOl';
L ,=2O kH z - 60 kHz, 2000
spire; L_=60 kH z - 150 kHz,
1000 spi re: L ,&1SO kH z - 0,5
MHz, 500 spire; L.o=O,5 MHz -
1,5 MH z, 250 splre CuEm 00.1
mm, miez lerlta 010 mm, 1=124
mm: L.=1. 5 M Hz - 4 MHz, 80
spire CuEm 00,3 mm, miez lerita dlodele D $1 tr anslorm atoarele du l e f u n C ţi on ea ză corect , la
010 mm , 1::125 mm, L. =4 M Hz - Tr, Transformatoarele Tr se rea- barna G trebui e să se obţină un
10' MHz, 30 spire CuEm 00.3 lizează pe tor de lefită 08-10 semnal sinusoidal cu amphludl-
mm, m iez re,.,tă 04 mm 1=120 mm bobinind 40 splre cu con- nea maxImă de cea 300 mV Ş I un
mm; L ·,,10 MHz-20 MHz, 20 ductor I"fllar CuEm 00, 1 mm domeniu de frecventA spec.IIC
Sp,rtt CuEm 00.5 mm, liră miez, Cu aiutorul mlxerulUi se obllne bobmei conect ate IL L .)
o sp'ră 8 mm, L ... 20 MHz-30 la cursorul rezlStorulUi reglabil P3 AYÎnd in vedere faptul că ampli-
MHz, 10 splte CuEm 00.7 mm, un semnal de ~lolrecvenlă in tudinea de 300 mV $i forma sinu-
fara miez, 0 splrA 10 mm domeniul 0- 5 kHz Acest sem - soidal! a semnalului nu se pas-
2 Separatorul are in compo- nal reprezin tă diferenţa dintre trează penlru loale bobinele L ,
nenţa sa tranziSlor ul cu efect de