Sunteți pe pagina 1din 183

Moment ,stonc SI pOhilc dc O excepl lonala Im - tare, pe baza ce lo r mal nOI eucew' alt!

stllnle:,
portan ta, Congresul al XIV -lea al P.C _R. _. denu- tehniCII. ale cunoaste," umane in g enerat? -
mii pe buna drepl ate d rept Congresul maril or v.c- atragea atenl.a in acest sens secretaru l general al
torll soc.allste. a l tnumlulUI pr inCIp"l or sOCialiS- parTldulu •. tovarasul Nicolae Ceau şesc u la Pl e-
mulUI ş lll nt,f, c in tr ansformarea rev olul lonara a n:H a C .C. al P C.R. don 27-28 IUnie a.c. sut-Ion,-
pa:ne•. al , ndependenţe. depline. economi ce s' Ind În con tln uarc . Se poate S' tr ebU ie sa at"mam
politice a Romim lel - o l era pnle.ul de a contura. cu toata tana ca numai S' numai sOClalosmul a
pe baza u fl asel or realizari l aun te in an" soclal,s- aSigurat aces te marel e SI mmunale reallzan ale
mulu •. cu deosebire in pen oada ce a ur mat Con - nal.unll noastre. Asa CUf'l tr ebui e sublonlat c a. pe
gresulu. al I X- lea al partidu lUI. un tablOu realist al ansamblu. socl11losmul s I-a demonstra t forta SI VI -
dezvoltari i noaslr e social-eCOnOmi Ce. prehgurind. goarea sa S' c a el repreZinta vIItor ul omenirII de
pn n documentele supuse dezbatem ÎntregulUi po- Io oertate. de bunastar e. de egalitate SI pace'·
por. calle de desavir ş lr e a soc.el at" soc,alo ste O aIIa conclU Zi e ce se despllnde cu l, mpez,me
mullolater al dezvolt ate Ş' de inaintare a l arll noas- es te convi ngerea nulllta de 1011 comUl1lşllI . de În-
tre spre comulllsm. O prima concl uzi e ce se tregul nos tr u pOpor ca toate ac es te marel e rea .. -
poate deSpri nde di n ampla dezbatere a pr OIecte- zan inlapl Uite sub st indar dUl sOClalosmulu l nu
lor de documente ce vor II supuse spr e adoptare s-ar" putut aSigura Iara pu terni ca l orl a ce o con-
la cel de-al XIV-l ea Congr es al P _C.R .. deZbatere slltule Partidu l C omUnist Romim. fara con l llbul ;a
ce s-a des l aşur al c u acest prll el i n intr eaga Iara . determ lnanl a a secrei aruiui sau gefleral. tovara sul
esle aceea ca nu mai S' nUrT!al in co nd'I" l e socia- NiCOlae Ceauşescu - eminent mlhtant co munis t
lismuluI se puteau realoza marel el e i nl apt ulrl. care SI paillo t inllacarat, Ilustru ginditor revOlut io nar
marcheaza as taz, ch.pul l afll. aceasta d ez voltare I uplato r ferI"!' pe nt r u rea lo zarea l elulltor su -
pu ternica ce ne caracteri zeaza eXist enţ a preme al e c lasei munCitoare. geni al fa u llior a l
"Ce se poate spune S' ce tr ebU ie sa sublo nlem nOUlUI deston al l arll Ş I al cele. ma, luminoase
cu Jarle acum. cind fa cem bllanlul drumulUI par - epocI don ,stOfla pallle•. personalo tate poto llca d e
cu rs in construc " a socl alosmulul. cind p"v,m cu excepl 'e a lumII contempo rane. Iata deci temeoul
indrep tallta m i ndne la nivelul inalt la care a aluns in baza car ul a. t011 tone'" patflc •. intreg.;1 n o~t r u
Romani a as tazI. care. dintr- o Iara Sl ab dezvoltata . popor au dat glas adeZiunII lerm e l a hota rirea
a devemt o Iara ,ndush lal-at;Jr ;)' i:I in plo na dezvol- Plenar e' C.C. al P.G.R cu pfl ~lfe ta real egere:'! la

ALMANAH ~TEHNIUMM 1990 3


oM de-ai XIV-lea Congres al P.C.R. a tovaraşului blem. prioritare BIe prezentulu~ conturate cu
Nk:o&.- Ce-..cu in func1ia suprema de secre- atila ctarilate de documentete celui de-ai XIV-tea
tar general al parttdului cu sentimentul cA acest Congres al p.e.A. De altfel, este inlfu toiul lim-
act ce se manifestă ca optiune a irfregului partid, pede ci de modul in care tineretul va şti să aCIta-
a intregului nos1ru popof, reprezinta cea mai st- neze acum. integrindu-se pfenar efortwui intregu-
gură garanlie a edificării cu succes a socieIălij lui nostru popor pentru infăptuwea obiectivelor
socialiste muttilatflfal de2Yotlate. pe baza apUcării de trecere a ,ăfii noaslre in rindul lăfilor dezvol-
creatoare a principiilor generaJe ale socialismului tate, depind insuşi viitorul să.u. propriul său des-
ŞtiinllliC la condiţiile cof'ICfete din Iara noastră, 8 tin de imp'iniri profesionale, de progres şi civil....
viitorului comunist al pifrie!, 8 inaintă,ii neaba- uţ;a
Iute a Romaniei spl'8 cele mai inalte CU,,"i de ci- Modaitati1e de participare a tinerei gef'lefatii la
viliZ81ie şi progres. acest complex proces de edificare socialista a Iă­
Se cuvine să remarcim faptul c.Ii alit in proiec- rii sint muhiple. in rindul acestora se inscriu şi
tul Pfogr.."ulu.... Oiredjyă cu prÎllire la dezvoltarea activită~kt de aulo~tonate profeskltIBlă cu
economico·socială a Romăniei in cincinalul aplicatii practice nemijtoale. realizate de către ti-
1991-1995 şi orientarile de perspectiva pinii in neri in timpul lor fiber. Nenumarate cazuri de Ii-
anii 2000-2010. in TeztH pentru Congres, cit şi neri ce se regăsesc in patmaresul Festivalului Na-
in cadrul orientarilo( şi indi~lilor formulate cu tional al muncii şi creatiei ,.Cintarea Rominiei"
diverse prilejuri de cătte secretarul general al demonstrează că talentul. pasiunea şi dăruirea
par1idului, se regâseşt8 preocuparea permanentă conduc la reatiziri w lotul deosebite.
a pa1idului şi statutui nostru pentru dezvoltarea Valorificarea acestor disponibilităti creatoare,
societ8~i socialiste in rit!mlri inalte. pe baza celOf generalizarea rezultatek:lt pozitive constitute dato-
mai nOI cuceriri ale ştii",ei şi tehnicii - obiectiv rii . p8Iriotice ale organizaltei revolulionare a Ii~
strategic de o covitşitoare importanţă. Ref«in- rei generatii. infăptuite intr-o bună măsură şi prin
du-se la ansamblul de masuri preconizate a li intermediul prezentei edilii a almenahului ...Ten-
adopt.e de CongtestA al XIV-Iea al p.e.A. in nium intr-adevăr, in 8Ce8$la publlCBţte s-a in-
M

această dweclte, 5eCfetarul general al parUdului, cercat sa se reuneasd o serie de reallZilri pf'8C-
tovarăştA NIc:cQe Ceatf"CU sublinia la Plenara tioa ce dotved&eC preocuparile tinerilor de &-şi in-
ce. al p.e.R. din iunie ac.: ~Toate acestea im- suşi şi apUca cele mai recente cuceriri ale ştii..,.
pun sa se actioneze cu şi mai muM:i lemHt8le şi tehnicii. Un capitol etocvent il constituie cel
penlru dezvollarea carcetifii ştiinlilice, astfel inel! deda informaticii. De ciliva ani inform.ica a
România sa devină. in aceasta pertoadă. pînă la devenit şi la noi in tarA. pf'in apBri1ia calculatoare-
srwşitul mileniului al doilea şi inceputul mtleniului lor personale. un bun de Jarg consum In şcoliM

al tr8itea. o puternică 10r1a a progresului tetm.... şi facuhăti. in itrtreprinderi şi institute. In cadrul


co-ştiin,ific. cu un Inalt mei. tehnic §Oi ştiinţific, centrelor de creatiO şi cutturi socialmi pentru ti-
de dezvoltare, in toate domeniile"'. fntr-adevăr, neret. calcuSatorul electronic este o unealţă in-
ţara noastrl dispune de toate condi'iile pentru a trala in obişnui",'. Muttitudinea preocupărilor din
realiza acest obieCtiv de mare importantă pentru acest domeniu, precum şi diversitatea aplicatiilor
dezvottarea noaatri viitoare. Ansambtul cercetării nu ne-au permis tnsi să cuprindem ;n pBglnile
ştiinţifice, prewm şi 1nvii~fnlUl, a ciror activ;" prezentului almanah decit O parte din realizările
tate este s&r1na corelată cu nevoile social-econo- pe care, din diverse motive. le-am considerat
mice, contribuie, in prezent. din plin la infApt. . semnificative.
rea programekw de modernizare şi olJJ8!'izare pe Aplk:a,iite etecIronicii. şi in special radioetec-
baza cefot mai noi cuceriri ate şliinc81 şi tehnicii, tronica. retHtlează. prin materialele prezentate, nl-
dovedind elocvent valabilitatea conceptului enun- velul inatt atins de cei ce se preocupă de aceste
lai d~ r.âtre secretarul general al partidului, incA domenii. Este semnificativ să menttonărn faptul
de .. cel de-ai IX-tea Congres. poIrivit cAruia şu.­ că aceste sportLl'i tehnico-aplicative dezvoltA in
inca este o pulernică 1000ă in dezvoltarea societA... paralel măiestria tehnică. Bjungindu-se la perfOf-
tii. Este meritul nepieritor al tovarăşei scadem;" mante cu caracter profesional, dat şi calitaţi spor-
cian doctor inginer E..... Ce.,.escu de a fi in- tive. probale in intrecerile organizate de u.T.e.
drumal cu stăruintA şi inalti competenti activita- cu rezultate ce se sttueazj la nivelul performante-
tea din aceste domenii cheie ale societălii noas- lor internationale.
tre. aduCindu-şi o contributie deosebita a infăp­ Ce40r ce se preocupă de acUvitatea de mode-
tuirea politicii interne şi externe a partidJlui şi l;sm le-am rezervat un toc special. bbinind o se-
statului nostru. rie de aptitudini tehnice cu proiectBfea şi realiza-
TInita generatie a patriei. mobilizală de organ;" rea la scară redusă. a unui obiectiv, aceasta activ ....
zatia sa revotutionară. a situat in permanentA in tate are in plus marae merit de a cutliva la l~i
centrul activitalii sale problematica educării prin dorinla de a cunoaşte dimensiunile social-istorice
muncă, pentru muncă.. a insuşirii celor mai avan- in cBle au apărut anumite realizari tehnice. Aslfe(
sate wceriri ale ştiinlei şi lehnicii şi a cr~jei şli­ in cadrul aceslei activitali unice in·felul ef. se im-
intifice şi tehnologice. Obiectiv esential al mişd­ bina intr-un mod fericit pasiunea pentru istorie şi
rii uteciste •.Ştiinti-lehnică-pt'oduclie~. activitatea penlru tehnică.
de creatie lehnico-ştiin1iticâ implicâ in egală mi- Nici celelalte preocupări de timp liber nu au
sură efortul de a asimila noi wnoştinţe profesio- lost omise din cuprinsul prezentului almanah.
nale, cit şi capacilalea de a găsi noi soIu1ii. origi- Tehnica folo sau preocupările in domeniile auto-
nale unor pf'obleme concrete ce le ridică com- mobilismului. al automatizărilor sau tehnicilOl' au-
plexa dezvoltare social-economică pe care o in- dio se pol regăsi in diverse ipostaze.
f8ptuim . Trăim intr-o epocă domin.ă de avintul Prin alcătuirea sa. prezenta editie incearcă să.
ştiintei. cBle se regaseşle pf'in aplicatiile sale teh- ogiindeascA realizările tinerilor cu preocupări in
nologice in toate domeniile de actwitate. Este ft... aceste domenii şi să cuhive dorinta cetor cu incli-
rese ca tinita generlqie. chemala prin staruitoa- natii tehnico-aplic.ive spre acesle zone de inte-
rete indemnuri ale secretarului general" partid..!- res ce pot conferi in egala masura satisfactii şi
lui. să contribuie activ la măreteie planuri de dez- impliniri profesionale.
voltare social-economict a patriei. să iş.i concen-.
treze intreaga sa capacitate de creB\ie spre pro- IOAN AlBESCU

ALIIAHAH ..TEHNIUIr 1810


CERCURILE TEHNI CO-APLICATIVE

INITIATIVA, ORDINEA ŞI
DISCERNĂMÎNTUL, IMPERATIVELE

MUNCII RADIOAMATORILOR

In orice domeniu • &ctivila\. aceasta adaugăm n8\/igBţia mari- rea Ctlrsurilor, statea ore intregi
umane, oricit de neimportant ar tima şi ftuvia&ă, legaturile forte'or in faţa aparatului de emisie-re-
pâtea el fa prima vedefe. este de ordine. nevoile militare, laxiu- ceptie pe care şi-I construise sin-
absokJtj nevoie de o disciptini riie, salvârile, şanlierfMe, fară a gur. ascuhind canal după canal.
liber consimtita, de capacitatea uita radiodifuziunea şi teflWizÎU- recepţionlnd fet de tel de mesaje,
de 8 te detaşa de tine lnsu1i, de a nea prin unde, ne putem da unde in clar, allele ciffate, incer-
judeca ..Ia rece~ . cu "ochi seama de complexitatea pro~ cind să rezolve enigme. punind
străini".obiect"'. rezlAtatete pro-
priei tale activitati. De aici Izvo-
meklr ce se pun in faţa r&diotate-
grafişlilor şi răspunderea care le
frint urA lingA frintură, ca şi
atunci cind incerci să potriveşti
risc, dupa pârM88 noastra, şi r8\lirle. buc~elefe pentru a reconstitui
oeteIaHe trăsături ale omului care Disciplina este trăsătura defini- tabloul dintr-un joc de cuburi. O
determină. In final, atingerea te- torie a fiecărei activitati. Puterea dată. directorul şcolii, observTn-
Iului propus. Numai printr-o unui colectiv constă In ordine. du-I obosit, il inttebă: Jti ptace
muncă pastona{ltA. prin şktlukea ascultare şi stăptnire de stne. Se chiar alb de mult acest sport?".
profilului me,...1 şi profesional, povesteşg ca un impărat roman ,.De ptâcul imi pace o pălincă
prin atipinirea modafitâ\ilor de in'rodusese un asemenea spirit bună şi o bucatA de slant; radio-
autoanalizA se poate ajunge la de ordine In armata incll după ce telegrafia insi ' nu-mi place. eu
per10fmanţete dorite. Cu atit mai ridica corturile numiful fructelor am nevoie organică de ea, este
mutt se cer aceste însuşiri unui ce atirnau de etengile pomilor un element esentiid al vieţii

9
radiolelografisl . Pentru era acelaşi ca şi In ziua in care mf'Ie...
lransmiaiunikt prin radio au de- se aşezase tabăra. Dupa aceasta disculie s-a
venit marea forta 8 lumii contem- A fi disciplinat in reţeaua radta anunlat traditionalul concurs
porane. dat, in acelaşi timp, şi inseamnă, in primul rind, a res- "Polni Dan" (,.Ziua cimpului-)
punctul slab al BCtivit6ţii de in- pecta cu toata sevefitatea ~Ie initiat de radioamatorij cehosIo-
formare a statelor. deoarece ne- titii şi reglemenlilrile internaţio­ vaci. Cu geamantanul in mină.
respectarea cu rigurozilale a nale in vigoare la care România profesorul se Indreptă spre virful
n<innetol'
de transmitere a mesa- este parte. Orice fel de abateri FericeH. A;uns sus, despachetA
jelor şi de exptoatat8 radio poate atrag după sine sanctiuni penale aparatul şi se aşezA pe ranila. 18
aduce mari daune unei ,Ari. sau contraven,i(lnale. In af doilea ci1iva metri de baliza cu cola 800
FMtcaf8 dintre noi. cate am lu- rind, disciptina obtiga pe fiec8le m. scoase antena. pc>trivi buto-
crat sau kla'ăm in radiotetegrafie radiolelegrafist si sesizeze auto- nul de transmme şi-I rasuci pe
(ca profesionişti sau affialori - riUi1ile de resort despre recepţio­ cel de ape$ . Se aprinse un becu-
aviz şi ceklr care doresc sA intre narea unor ermsiuni care, după klt roşu, semn că circuitul de
in rindurile noastre), cunoaşte că parerea sa. nu-şi au locul in zo- Iransmisie funcţk!na Răsuci bu-
drIIma leg8turilor firă fir este nele de ffecveoti pe care le cef- lonul de receptie. mări volumul.
marea penurie de frecven1e. celează sau le consid8!'8 pur şi umbfă la bul(lnul de acord şi
ctWat dacă. de fa apariţia sa. ra- simplu suspecte. Este un aci de prinse o mefodie inceata Ascultă
cIoul n-a incetat să ulilizeze patriotism şi de probitate spor- citeva minute apoi inchise apara-
unde din ce in ce mai scurte tivă. Cum ar ac:ţklna o echipă de tul. ~Pertectr, zise et şi işi des-
pentru a putea recepta un număr handbal. de exemplu, dacă ci- făcu cortul. Dupa ce se odihni
tot mai mare de emilăton. Dar n8\la ar căuta să le bruieze cafea pu1in, incepu să realizeze pri-
nrNOile au crescut şi mai muti spl'e victorie? Fireşte, i-ar de- mele legâturi. se auzeau 101 mai
prin dezvoltarea activitatilor peo- masca pe intruşi. Aşa a procedat multe stB1il din Ungaria, Ceh0-
IN care radiocomunica,iile au o un radioamator cu .,i in urmă . slovacia, U.RS.S. şi din aHe IArI.
;mport.an'ă fundamentafă, acthli- Era pr(lfesor de istorte la o Banda efa mai ,.curată~ decit jos.
tăti in fruntea eMora trebuie, 8\li- şcoală dintr-un sat de la poalefe in sat. lansează apeluri. ii ras-
dent, să plasăm aviaţia. Dacă la Muntil(lr Apuseni. După termina- pund slalii cu puteri mari. C\I an-

ALMANAH "TEtWilUll" 1HO 5


PENTRU CERCURILE TEHNICO-APLICATIVE
lene rolative şi direc1oare. Prin dia pentru a vermca corectitudi- apăsa pe buton .. . in cazul unor
intervale de-abia putea lucra şi el nea mesajului şi a descifra cu- crize int8foalionale deosebit de
stabilind legături la distanlo 'oIintul-cod. fiecare dintre cei doi grave. De aici masuri de \l8rifi-
m..i. Bilanlul primei zile il salis- ofileri are acces la cite un seif in care deosebit de severe luate in
făcu . Catre sear. vremea se care se ană siidemul de COduri, Apus pentru a · se preintimpina
strică, muntele se învălui În \l8rilicind separat autenticitatea erori in limpul procesului de
cea,A şi inc:epu să cadă o pk)ate mesajului. (Cu'olinlul-cod se criptografiere a t8JI:tetDr cu un
mArunta care îngreuna mult re- schimbă in fiecare zi.) Apoi ra- con\inut de o e.tremA impar-
cepţia Din mesajele ..prinseM aiIA porteaza capitanului care anuntă tenlA şi selectarea cotor mal buni
cA şi alţi colegi, de pe alte V9f- echipajul ca se află In stare de radlO1etegraflşti in transmiterea
sanie muntoase, o duc la fel de război şi ca rachetekt de pe sub- lor. Istoria criptologiei şi a
greu. In sfirşlt, concursul s-a ter- marin urm8BZă a fi lansate. Palru transmisiunilor radio consem-
minal (realizase 69 de legaturi). o'ileri (servantuf, n8\ligantul, lan- neazA asemenea deficlenle
Din o bisnuinlA, mal asculti pupn satorut şi cot de serviciu) răsu­ (unele chiar intenlionat făcute).
banda. Linişte! Cind vru si In- case fiecare cite o .,cheie Cipl-
M
• dat, desigur, cu urmări ce 'oIizau
toarcA butonul de lflchidefe. pe tanul are uttimul CU'olint; o data doat mărunte interese personale
fondul de zgomot obişnuit auzi cu răsueirea uHlmeI .,chei
M
ra- , ale unor oiWll8ni sau grupuri de
cfteva ~V"-uri, apoi un semnal de chetele lişn8SC spre ob6ecllve. oameni, neafectind in nici un fel
apel urmat de expresia ..Au inflo- Dar aceasta procedură se securitatea 'oIfetJnui departament
rit nwcisele repetată de două
M
poate eluda, spun 8Jl:p8rtii. lan- din tara respectivă. Astăzi Însă
ori ,i iar cTteva "V-uri şi semna- sarea neautoriUllă a unei rachete risptmderea celui care manipu-
lut de apel. Dupa asta se fâcu de pe un submarin ar fi posibilă klază are mai mutte carate, deoa-
d;n nou linişte. . dacă radiotelegrafistul, cei doi rece o greşeală poate aea. pen-
Tulbllrat, prof8SOfui cobori de ofilerl insArcinB1i cu \l8rificarea şi tru moment, un dezechilibru in-
pe munte şi se indrepta spre sal căpitanul s-ar Inţelege in acest tre state care să prOducă c0n-
In drum spre casâ, se opri Ja sens. lansarea ar fi posibilă şi flicte cu compUca\ii dintre cMI
dub şi povesij şefului .:estUla daca rad}otelegrafistul ii poate mai nepre'olizute.
despre cele recep1ionate, fAcind deZinforma pe ofiterii care ur- Am considerat necesar s ă
legAtura CtJ teroriştii din ..Banda mează si facă \l8riticarea că a scoatem in evidenta aceste u-
8aader"' care acl;ona pe teritoriul primit un mesaj de lansare, i . poete (deşi &te par variante ale
R.F. Germania şi care. dupli cum aceştia ii dau amare, fară a-şi unui scenariu de film) pentru că
sa-dese Pfesa noastrA, fokluau, mai indeplini misiunea mulli dintre racJioamatoril de as-
pe linia tegaturilor radkJ dintre Teoretic, este posibil, sint de tăzi 'oIOr deveni radiotelegrafiştii
.., parote de acest gen. Citeva părere unii comandanli de sub- profesionişti de mine şi este
zite mai tirziu, organete de stat i marine, ca şi radiolelegrafistul bine să cunoască Ind de pe
aduceau muf\umlri; sesizarea lui singur să poata prowca declan- acum răspunderea morală şi sa-
a ajutat goniometri a In tocatiza- şarea raChetelor. Pentru aceasta dală ce
incumbA Îmbf~işarea
rea unui post ilegal de emisie. ar fi necesar ca el sA-1 colWinga unei asemenea meserii. Una este
pe capitan că a receplionat, pe să transmiti , ca amator, dintr-o
CE POATE fACE UN RAOIOTE- loale lungimi~ de undă, apelul casă inconjurată de brazi, vestea
lEGRAfIST? lansat de CentralA precum ca că femeia unui tăietor de temne
S1atele Unite au fost 'oIicUma unui a născut, noaptea trecută, o fe-
De-a lungul .-.ilor, multi repor- alac masi'ol şi ca autori tatea de tilA şi să primeşti raspuns că la
teri occidentali care au poposit comanda nalionala a fost dis- Roma un inooid a tocit cu baro-
in diferite puncte ale globului trus ă inainte de a putea trimite sul grupul PieI.al lui Michelan-
unde işi face simţită, intr-un fel un mesşj de lansare câtre sub- gelo SaJ că la Copenhaga a fost
sau altul, am6flinlarea nudeara, marin. In cazul cind capitanul furată Mica Sirena. şi afla este sa
descriu in artl cofefe lor diferite crede ceea ce i se spune, el transmili, dintr-un centru mo-
posibilit81i ce ar conduce la de- poate foarte bine să decida lan- dern de radtocomunicaţii. unde
danşar8a unui atac prin surprin- s,..-ea rachetelor de pe submarl- simli că asculli e.act bătăile ini-
dere. Ce rof poate juca un radio- nul pe care-I comandă. mii IArii. radj~rame care conlin
telegrallst in dezlânluirea unui Dacă 'oIarianla cA radiotelegra- secrete politlco-diplomatice,
asemenea c atadism? Imul ar putea decfanşa, el sin- economico-comerciale sau mili-
in caz. de război, spun specia- gur. o 1000itura nucleară este mai tare ate statului. Radioamatoris-
IiSIii, procedura o ficiala de lan- pultn probabila, În schimb mult mul este Bflticamera radioprofe-
sare a r achetelor este declanşată mai credibilă este consider81ă sionalismului, dar nu se c0n-
de un mesai Iransmis catre un varianta pouivit căreia radiotele- funda c u el. Este 'oIorba. in primul
submarin (inzestrat cu asem8fle& gralistul şi căpitanul se Înle!eg rind, de organizare şi dolare ma-
arme) din partea sutorită,ii de sa-t colWinga pe ceilalli membJi terială şi. in al doilea rind. de ca-
comand ă nalionahli . Mesajul ai echipatului ca Statele Unite au racterul BClwilătii. Dar ambele
(.. Lansali racheteler·) , insolit de fost distruse şi că misiunea in- activităti se folosesc de aceeaşi
un cuvint-COd, este receplionat credinlată lor este sa lanseze ra- bază (unele pentru antrena-
de radi otelegrafist care lucrează chetete aflate pe navă. mente, altele pentru indeptinir ea
intr-o cabin a iZOlati; este stn- Din cele prezentate mai sus re- sarcinilor de S8f\ticiu), sini su-
gura persoană care il ~vede" so- zultă cla, că ra(itotelegrafistul. puse aceloraşi reguli de disci-
sind. După receplionare. il predâ considerat un pion important In pină (bineinteles, cu ouantele de
ofilerului de seNiciu şi nu co- "angrenajul dislrugerii
M
•incepe rigoare), conlucrează impreuna
mandantului navei. Acesta, ta sa fad obiedul unor pt'8Ocupări pe calea undelor şi transmit, că­
rindul său , trimite pe ofilerii cu serioase in emisfera occidentală. Ire toate-""c olturite lumii, mesa}ete
însărcinări speciale in cabina ra- deoarece şi datorită lui se poate de pace ale Romăniei sociafiste.

6 ALMANAH ..TEHHlU.... 1. .
PENTRU CERCURILE TEHNICO-APLICATIVE

CONDUITA PREVENTIVĂ CÎSTlGĂ



TEREN
VICTOR a.DA

Conduita preventivA in circula- decit iresponsabililalea şi alte vremii. a drumurilor, slrazilor.


1" şi, mai ales, aplicarea precep- tare ce se allau şi, din păcate, se gradut de uzura al maşinii. expe-
telor acesteia in practici au in- mai allă la originea accidenlek)r. rienla pilotului etc .. şi nu neapa-
semnat o etapA nouă in dezvolta- Ceea ce la inceput era conluz a rat depăşirea vitezei maxime ad-
tOIII cjvi\izaliei rutiere. au modill- inceput sA capete contUf. sa se mise, constituie cauza numărul
ca! in masuri insemnata concep- perleclioneze. S-a scris mult, unu a evenimentelor rutiere. Ia
tia oamenik)r despre compofta- s-au făcut destule filme despre noi şi aproape in intreaga lume.
meniul Juli.", Partiap.tnlii la conduita preventiva. Cum e şi Să luăm un oemplu. Pavajul
trafic au inceput 51 gindeasca normal, unii , ti u mai mulHl, ill' uzat, lustruit. din piatră cubică.
altfel despre drepturile si obliga- allii mai ptJ1in sau ()eIoc despre pe strada unde rulează maşinile
ţiile lor in circulalie. Agresivit .. subiectul cu pricina. O realizare e ume<!, cu mizgă. intrebi un şo­
tea, lipsa de pol iteţe, iresponsa- meritorie este insa taplul ca ma- ler: care e viteza maximă admisă
bilitatea fali de parteneJiÎ de tta- joritatea oamenilor care utili- pentru autoturismul ce-I con-
lie incepeau si piardA teren in zem in diferite ipostaze ciile duce? Iti rAspunde Hira sa cl i-
favoarea i'llelegerii COfI$tief'lte • rutiere au reţinut esenlialul din pească: .HJ pe orA-o Această re-
marii rAspunderi a omului de la aceaslă noliune. şi anume că a plică frizeaza inconştienla deoa-
voi.... a tater... ,_ , • inlrajutorării le comporta preventiv pe drum rece rularea chiar cu 40 se poale
intre par1enerii de Ir.,ie. la ince- inseamna sA taci tol ce depinde dovedi mai mult deci! pericu-
put opiniile erau imp.,lte. Unii de tine pentru a nu ajunge la ac- loa să In condi!iile aratate. Ras-
nu prea şUau despfe ce-i vorba, cident sau mAcar la incomodarea punsul şoferului e insa deosebit
allil erau indilerenli, "vorbărie partenerului de tratic . Nici cei ce de edificator. Da. e drept, 60 pe
goala. 161"1\ nici un loIOS", apte- pun semn de egalitate intr e con- ori e viteza mllllimil pentru auto-
dau ei, iar o • treia categorie duita preventiva Şi poIiteţea .IU- turisme in localitali. Însa in ci r-
manifesta !;:tliar scepticism fati tiera". deşi cele doua notiuni nu cumstan lele date utilizarea ei
de aceasta ..noutat.~. De lapt, de sint identice. a doua liind de tapt poate reprezenta oricind germ.
cind s-a inventat automobilul. o componentă (delOC lipsitâ de nete u nu i accidenl. Toate KeSte
erau şoferi ce condu(;6au pre- importanţa) a primei, nu greşesc, imprejurari (de ordinul zecilor)
ventiv, da, culmea .. !. lir. să ştie deoarece in vialA. s-a văzut Î'l nu pot li de bunA seamă inserate
că piloteazA in asemenea ma- sute. iri mii de imprejurări , ca un in regulamentul rutier. Altâ situa-
nierA. Ce inseamnă sa ŞOlezi gest simplu de politete a insem- lie. Nicâieri in lege nu sefie ca
J)f8Yf!f'ItN? Nimic mai simplu de- nat. de fapt, evitarea unui eveni- circulalia auto nocturnă e inter-
cit sA t8 comporţi la volan astfel ment rutier . Solerul ce observă zisii ,i niCI nu poate li prevăzuta
incit nu numai să nu reprezinti tu venind din lala un aulovehicul o asemenea aberalie. Nici macar
un pericol pentru allii. ci si evili angajat intr-o dublare periCU- obligalia de a reduce viteza in
p'ift'lejdUle create de cellal!i par- loasă. clipind disperal din ochii condilii de rulaj nocturn nu e in-
teneri de tralie, ~a ce mal tir- laturilor cu semnificalia ..indura- scrisa. deşi n-ar li parcă râu sa
ziu s-a conturat in deviza Jii Ii-vă; faceţi-mi loc sa trec"' şi. existe o asemenea prlNedere.
prudent şi pentru allii Cu tim-
M
• dind curs apelului, se repliaza Bunul siml, el emen tara precaulie
pul, mai multe mobilur! au con- uşor pe acostamer1t. creindu-i bazate pe vizibilitatea sciz1.Jtâ.
vins popula!ia motorizată şi chiar condilii sa se strecoare. dă do- care ascunde total sau pat1ial o
pe cei ce ..pilotau~ modeSte blci- vadă in primul rind de corectitu- serie de obstacole şi capCMle, ce
date, ale6aje ori ulillzau doar dine. Gestul lui insi are şi o va- te impie<lica 58 vezi şi sa Iii vâ-
propriile membfe inferioare cii e loare mai prolundă, caci poate zut, indeamnil la Clrcumspeclie
k"I inte..esul lor să se ghideze şi insemna salvarea de la moarte a in ce priveşte apăsar ea pe pe-
după normele nescrise ale oon- unor oamer1i ş i dintr-o maşina şi daia de accel eralie. Special işt ii
ducerii preventive. Ii convinse- din alta." Conduita preventivA a recomand ă o reducere a vitezei
.-iI intimplările nelaste de pe suscitat multe controverse. de circulalie pe timp de noapte
drumuri, insistenta cu care presa ~Oacă eJlisti reguli de circu lalie cu cca 30%. Desigur. nu e VOfba
scrisă şi vorbită P'eda. cu argu- atit de precise, ce lot li dali cu de autostrAzi Iluminate. ci de
mente greu de combătut, cii mo- conduita preventiva? Sa creali drumuri obişnuite cu doua benzi.
dul preventiv de deplasare pe confuzii. sa ill(:urcali oameni!' Cind noaptea mai şi ploua şi to-
drumuri şi străZI nu inseamnă FăfA discul;e cA respectarea nor- tul in jurul maşinii e negru. vizi-
altceva decit protejarea viell! şi melor inscrise in regulament re- bilitatea re<!ucindu-se şi mai
sinatâţii , evitarea unor piefdet"i prezinta prima ŞI cea mai impor- mult. imprejurare sintetiZata În
irecuperabile pentru societate. tanta gatanlie a siguranlei in cir- ecualia Rnoapte ... ploaie: de
OUl lnla firească a şoferulUI de culalie. Niciodati insă regulile zece Ofi mai multe accidente~.
a nu-şi slârîma maşina , de a de trafic nu vor pulea prevedea cuantumul de 30% ni se pare
ajunge el şi fMlilia lui .,intr egi- la toate detaliile. nuanlele. amă­ Chiar prea modest. Tocmai de
destin81ie. de a nu-şi complica nuntele de care Irebuie sâ lină aceea conduita preventivii reco-
existenţa lovind alte autoveh~ seama participanlil la trafic. Se manda evitarea pe cit pOSibil a
cuie, ori. mai râu. pe al1i semeni ştie că necorelarea vitezei cu deplasărilor auto nocturne. mar
li săi s-a dovedit mai puternica co ndiliile de circulalie. slarea ates pentru cei cu experienlâ re·

A' MANoUt .TEHHIUM" 1810 1


PENTRU CERCURILE TEHNICO-,Af

dusă, pentru şoferii in virsta sau ginduri care le domin8U intreaga oase akI exptoziUOf de pneuri şi
cind pilotul poala fi handicapat fiin1ă sau, uneori, de mici siciMlli terminind cu sfaiurile oferite pi-
de timpul .nefavOf8bil. Viaţa d0- acumulate pe drum, ce nu meri- lo1iklf pentru a ieşi din derapaj
vedeşte eli p8fiwele circulaţiei tau de fapt nici o aten1ie, provo- şi. mai cu seamă. ce trebuie să
de noapte, mai cu seamă pe ş0- cate de ,,agreabilii" parteneri de facă ei pentru a nu ajunge într-o
selele cu circulatie eterogena, trafic. asemenea postura de netnvtdiat.
care travf!fsează numeroase 10- O discuţie mai aprinsă intre capitofe speciale sint rezervate
calitâţî rurale, unde simpaticii bi- soţi sau prieteni, din Jl" motive. ,..efevitor in clasa inti de SO'......
cidişti, cărutaŞi şi adep1ii tui Ba- a reprezentat nu o dată daci nu ;ncepitorilor. piloţilor in virstă,
chus îşi mai tac de cap, com- cauza principală cel puţin unul condltcerii maşinii in condiţii de
portă un risc muh sporit faţă de dintre factorii ,.eate a umpM pa- timp sau de drum neprietnice. La
deplBSările diurne. cfnd soarele harul" şi a prOYOC8l accidentul. ora actuala specipştii considera
neoferă o lumină de 3 000 de ori un medic care nu gAsise alt mo- că una dintre problemefe de im-
mai puternica decit .... conditii de tiv să-şi frâminte mintea decit să portantA majoră ale prevenirii ac·
beZnă. Conduita preventivă şi-a descifreze cauzate ce-I ficuS8fă cident8tor constă in capacitatea
extins aria, cuPfinzind şi alte si- să piardA cu o seară inainte la piloţilor de a anticipa peficolele
luB1ii ce pot influenţa asupra si- cAr1i n-a observat triunghiul cu ce se ivesc &aU pot apărea pe
gurantei circulaţiei. Pozitiv sau ..,i1ul in jos. intrind in coliziune drum. Oeviza ..a anticipa in·
negativ. Modul cum se pregă­ cu un confrate ce rula pe ar18f8 seamnă a prtweni" ciştigă teren.
leşie pentru clUIIorie şoferul prioritarA. N-a rezultat decit tablă TOI mai mulţi oameni de la volan
poate fi hotaritor in ceea ce Pfi- iodoHi, dar doctorul a suferit un procedează aidoma şahjştîlor,
YOŞle ajung8fea lui cu bine la atac cerebral ~dat cu o hemi- iJindindu-se nu numai la mişca­
deslinB1te. Efectele obot;eCji elI- pMlgte. An de an, apar probleme. rea ce urmează să o facă. ci la
C8Siw nu se deosebesc prea inainte neluate in seamă sau şirul mutărilor ce se impun a te
mull de cefe ale consumului de neaprofundate suficient, ce intră efecIua Ei işi pol astfel elabora
alcool. Un şofer eKlenuBl va re- in ,,patrimoniul" conduitei pre- cu mai muHă precizkl tactica de
prezenta un pericol real pentru ventive. Aazuftalele cete mai noi urmat. se pot 'eri cu eficien1a
el, pentru cei apropiaţi lui, dar şi &te cercetArilor făcute de psiho- sporila de poten1ialil agresori
pentru cei ce rulează pe artera k>gi, pedagogi. sociologi. prelu- sau măcar pot adopta mAsuri
respectivă. Pregătirile pentru ate şi sintetizate sub fOfmă de pentru a ameliora cit de cit con·
drum, planificarea călâlOfiei, hai- nOfme ale conduitei preventive, secin1ele unui accident wtier.
tele şi frecvenţa lor, comportarea au pus la indemină şoferilor. cind ef a devenit inevitabil. Azi.
puagerilor, ce pol să-I ajute pe dasciililor. părinlilor, nouă tutu· adevărat şofer nu e acela care
şofer sau, dimpotrivă, sint de ror. mijloace efictente de preve- face totul pentru a nu provoea
mult aspecte care intră in sfera nire a aceidenteklr in care sint un accident. ci pikltul care ştte
conduitei Pfeventive. St.ea psi- impticaţi copiii, 1inlnd seama de să se ferească, să evite perico-
hică a pilotului inainte şi in Iim- comportamentul caracteristic pe Iete ce le creeaza ori sint pe eate
pul căIătorM!i a devenit o impor- care .iI au in trafic cei mici. Cele de a le crea aliii pe artere!e ru-
lantă problema ce sUi in aten1ia mai importante realizari ate con· iiere. Una din marile l"8ZfIfV8 ale
specialiştilOf. De ea depinde in duit&( preventive. autentică şti­ 'o'iitorulul in lupta contra ftagelu-
mare mAsură Jlniştea" celor inlă. le reprezintă insă efabot"a- lui accidenletor. cauza numirul
ce-şi impart paşnic, in majOfila- rea măsuritor recomandate SOfe- trei a mortalitâţii in lume, după
lea cazUl"Uor. panglica de asfalt. rnOf pentru a jeşi~ cu obrazul bolile cardiovascuw& şi cancer.
Radiografierea unor evenimente curat din diverse sHua1ii-surPfiză se prefigurează cu claritate: asi-
de cirwla(ie, concluziile la care ce te oferă traficul rutier. ince- milarea şi aplicarea normelor de
s-a aiuns pun in 8\liden1ă că pind cu man8\lr. ce trebuie k1. conduită preventi..,ă. Este con·
multe dintre ele puteau să nu se treprinse in cazul unor coliziuni cluzia celor ce au studiat şi stu·
fi produs dacă piloti! nu plecau pe cale a se produce, din fală. diază aceste probfeme de tnsem-
la drum stresa1i, net'VOŞi, super- lateral. din spate (din vina atlora. nătate crucială în ultimele dece-
preocuPB1i de diverse chestiuni destgur), continuind cu modul nii.
legate de familie, serviciu, de de evitare a urmărilor dezastru·

ranI pentru o autonomie de


CONDUCE1l PREVENTIV! drum cit mai mare;
- dacă purtali ochelari tre-
Prin conduita preventivă înţe­ - să fiii bine odihni1i; buie să aveţi o pefeche de re-
legem prudenţ8 de care trebuie - să verificali vehiculul din zervă in bordul autovehirulului.
să dâm dovadă În toate situaţiile punct de vedere tehnic; Pentru a c:onduc:e ptenntfv
cind ne allâm la volan şi chiar - sa cunoaşteli caracteristi- nu uitati pe drum:
inainte de a pleca 18 drum. Con- cite traseului de parrurs; - sl ...a odihniţi după 2~3
duita preventiva cuprinde şi o -:- să alegeţi tr&seul cel mai Ofe de mers;
serie de elemente neprevăzute. p~"n aglomerat şi să evitali pe - să nu vA angajaţi in dep8-
dar posibile. care trebuie rezot· CII poSibil deplasarea pe limpul şiri nesigure, hazardate;
vate spontan. naplii; - sA vă aSigur8\i la trecerite
PentnJ a concsuc. prevenltY - să verifica1i roala de re- de cate ferala nepăzlte;
nu uitaţi inainte de ti pleca Ja zervă; - să nu aştepta1i să se abu-
......" - să laceţi plinul de carbu- rească geamurile.

,
CERCURILE TEHNICO-AP.lICATIVE DIN AGRICULTURA

REACTUALlZAREA DOZELOR DE FERTILlZANT

IN FUNqlE DE REZULTATELE TESTULUI DE DIAGNOZA FOLIARA


[I. Ser at:u
Funduleu

Operatia decizionalu de slabilire Q strategiei o ptime


de ferlilizare o solului se fo ce in funclie de o serie d e fa clori
ogrochimici. pedologici. Meteorologici . gen e ti c i, etc. Dint,"e
acestea se pol oMinti: nota de bonilore o terenului. continutul
solului in orgil0. in e lelJlumte nut.ritive , . planta prelllergotollre,
ef?O ont.epreMerg otoare. productiile obtinte la ocesteo.
ferlilizareo 101' , doeo cultura octuola este· iriyutu, a cc id e ntel e
Meteorologice <inundatii. seceta. grindina}, cantitatea ~ e di e de
precipitatii. teMp e rat.urile Medii lunar e . e t c .

DOI' , repelOI'(Hl anuala a o. noţi ze lor ugro(: hiltJlce es l I? (l

operatie laborioasa si cost.i s it.oal'e .

Tocma i de a c~ea , pentru o se puteu reactuallzu unuLll,


sau chiol' fazial, planurile de fel' tili z are se efectu e a z a doar
anUMite analize de ~Q I (ex. azotui asiMilabil). sau (mai practi c)
unele teste d e- diagnoza foliaro. In alfllonohul' ;I e ~nterioare au
fost .pr ezentat e detaliat Medodologiile p e nt."u t e storea solului
(iMpreuna cu stobilil' ea doze lor d e- fel, tili zont.) (11, tlilstare~l
plantelor ( 2 ] si identificarea princip~lIelor tipUl'i de
f e rtiIizont (3].

In cele ce urMeoza, ca sa l.n c hei.efll aceas ta sel'ie de


og r ochiMie pentru cercurile apli c utl ve ' , pl'ezentufII a n!et.odulo~ie
s iMpla pentl,lj reoct.Llolizorea dozelor de ferti-lizanti in func::tl.e
de rezultatele te st ului de diagnoza folioru.

Griu de toaMna
pentru f i e cal'e tona de boab e se co.nSUMa din sol:
2'5-2S .:g N; 6 -8 .:g P si 16-30 kg ".

Doze p e ntru corectarea fertilizal'i i


(prob e re-co.lt.ate primavara. la pornil' eo in veget.atl.e)

1===========================================================" 1
I F e rti lizant starea de apl' ovl zionQ.re a plorltei I
I 0 :9 s.a.(*J/ho) carenta insuficienta -norMolo I
1------------------------------------------- ----------------- 1
I N 60 :50- 40 0 -20 I
If' 30 20 I
1=========================================="================= 1
(*) S.Q. = substanta octilJa

ALIIAHAH ..TEHNIUM" 1110 !J


PENTRU CERCURILE TEHNICO-APLICATIVE DIN AGRICULTURĂ

Ardei
cu fi eca re tona de fructe se extrag din 501:
2.2 kg l1N; 0.3 kg f" si. 2 , 5 kg K

Doze pentru cor ec tare a sis teMului de fertilizore


I: .~~._.czm=.:.nz.~.=~=cz===.=~_~==:z:===_~:~=~:~===~====~=.m=~=c.= __ a=.=_
I Fertilizont. Soi Sta rea de aprovizionare o plantei
I H:g •• O:./ho) cor.nt.o in_uficiento nOl'.ulo
1-------------------------------------------------------------------------
I N Ardei iute S0 30 0-20
I Ardei gro. 70 50 0-30
1•••• • ••••••••• • •• •• •• • •• • ••••••••••••••••••••••••••••••• • ••••••• •• •• • • • ••
I P Ard.i iute 30 2.
I Ardei graB 40 30
1•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
I ti: Ardei :i:ut.. 70 5e 0 -3.
I Ardei gr05 90 70 0 - 40
I-c==-=--======-====================-=====================================

VI\ă de vie
Doze pentru corectarea siste m

I ======== == ====== ======== ===~==== ======================


I Fertilizant Organ E
I (kg s.a .. /ho) vegetativ
1======================================================
1 Lich i dul de 10 plinsul vitei

Cind in
1 N Pet iol Inainte
1 Frunze {lupa leg
1 _. - -" ._- ------ .. . .. -....
1 K Frunze !lupa l eg

..... .. .......... .... ....... .... . ... ..... ... . . ................ ....
Il Frunze Dupa leg ,

-_ ............... .... ............. .............. .. . ........ .


Zn Frunzre [lupa leg '

======================================================
/0 ALMANAH TEHNIUM" 1910
M
CERCURILE TEHNICO-APLICATIVE DIN AGRICULTURA

T_"pentru fi.car. tona de fruct. d. ta.ote de ci~ ••• ridica din 501t
2.8 kg N; 8.2 kg P, 2.6·.kg K. iar
pentru fiecare tona d. ta.ate d ••• "e.
3.8 kg N, 8.3 k. P si 5.2 kg K
Doze pentru corectarea sisteaului d. r.rtiliza"e
Ic~mmm_~= __ m==mz __ z_~== __ =c=.=~=.==_= __ ====m===•• =.=•••••• ~•••• __ •••B_.=~E_
I Fartilizant Faza d. v ••• toti. Starea de aproviziona ... Q ~lQnt.i
I (k ••• a.'hQ) car.nta inauficienta norMala
1--------------------------------------------------------------------------
I 1 Inceputul inflori .. ,! 48-6' 3e-5e 8-2'
I H II Fruct. de .0,,1"0 unei n~i 58-78 .8-68 8-.'
f III Inceputul coace .. " 6I-&e 5e-7e .-3a
I .•....................................... ~ .. _........................•....

..••
I P 1.11.111 3e 2.
I .••.••.•...• ~ ••.•••.•••...•••................••••......•...•...•••••••••••
K II
I
••
70
III ________
Im.a8._••_. __ .a= m~.~m __ ag~ __• ____• __ ••
.~cgc~_sgg ___:.m ___ .m_.a=
trruc~tricarea riind e.alonata. in caz de carenta. analizele .e repeta, tor
dozele .e ·adapteaza pe parcursul perioadet de vegetatte corespunzator
asigurarit unui echilibru nutritiv)

de fertilizare

=======================================================
de recoltare Starea de aprovizionare Observatii
carenta insuficienta
:=======================================================
.eMp. depaseste 12 aC 75 50 Prin imprast •
n tiMPul inflortiului 75 50 intre rinduri
oaabe cu diam. 4-6 mM 60 40 la lucr. sol.
..............................................................................................
0.5-1 0.2-0.5 Dupa caderea
sub forma de K2S04 fr •• sub brazd
...................................................................................................
10 5 Prin imprast ...
si introd. sub
brazda la fiec
3 ani
, ....................................................................................................... .
Prin stropire Dupa taiere. I
cu o solutie cind curge r
de ZnS04 0,1 X seva. se I
a.steapta 1-2 hl
======================================================
AUlANAH "TEHNIUM" 1HO 11
PENTRU CERCURILE TEHNICO-APLICATIVE DIN AGRICULTURA

artar
pentru fiecare tona de. tuberculi de ridica din sol,
5.6 kg N; •• 8 kg P, 6 kg K; 3,2 K6 CoO si 1,7 kg . HgO

Doze pentru corectarea si5te.ul~i de fertilizare

1 ===============R=~a=~==.~.g ggZZ~.~Z.=:~=2====a~== === =================~==~=


I Fertilizont Soi Starea d. aprovizionare o plantei
I Ckg s.o./ha) cor_nt.a in_uri-etent. nDf'~lQ I
-----------~-----~--------------------------------------------------------- 1
Ti_vr i i 58 38 8-2.
N Mi jloei i 7e::;0 8-38
TOf'divi 98 78 8-Je

Ti_urii 30 20
p Mijlocii .0 30
Tardivl 'O .0
................ __............. .............................................. .
K
Ti.~Uf'ii
Mijlocii
7e
.0 'O
70
0-2.
0-40
Tordivl .. O .0 8-48

Costro",.ti
pentru fiecar ~ tona de produs 5e CDOSu.a dl" sol;
1.7 kg H, 0.6 kg P si 2.1 kg ~

Doze pe"tru corectarea sisteMUlui de fertilizare


I~=_===~=g====== ~=_g~ __ ============~=~=~~===z=~:=zz==.:=z=.z==:~~~~z=.ZgD.1
1 Fertiliza"t Soi Starea de aprovizio"are a plante~
1 (kg s.a./hn) cnre"tn im.uficie"tn nor_la I
1---,-------------------------- -------------------------------------------1
I H COr"i50n e0 40 0 -20 I
, De sera 120 60 0-30 I
1••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 1
'" P Cor"is,," 40 30 0-20 I
I De sera 60 40 0-30 1
1••••• ••• ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 1
I ti; Cor"iso" 100 50 0-30 1
I De sera 140 70 0-40 1
I=:=g========_======== ~==_==================z ==== ========================= 1
Bibliografie

1. D.S~racu; AIManoh TehniuM. 1986


2. D.Seracu; AIMonah TehniuM. 1987
3. D.Seracu; AlManah TehniUM. 1988
4~ D.Davidescu si colab.; ~C hiMizarea agriculturii ~ . voI I - V
Edit. AcadeMiei R.S.R.
5. Velicica Dovidescu. D.Davidescu. ~ Teste agrochimice de te,"en
si 10borator -. Ed. Ceres. Bucuresti. 1983
6~ D. Dovidescu. Velicico Dovidescu; - Agennda ag,'ochimica -
(d. Ceres. Bucuresti. 1981
7. Z.8orlan. Cr.Hera; - IndrUMator pentru stabilireo necesor ului
de igra saminte si aMendamente 10 culturile de cimp (d.
Ceres. Bucuresti. 1977

'1 ALMANAH ..TEHNIUM" 1891


HONDA F-1 Aulomobilele de fonnuli con-
stituie un subiect foarte .ractrv
pentru modeIişti, atit pentru iubi-
torii de macheta statice, cit şi
pentru cRÎ car. preferA modeleMt
telecomandate. Cu atit mai mult
dacă maşina a' cărui model d0-
rim să-I reelizim est. un produs
al tehnologiilor de ultimi ori, in-
globiod !idull1 constructive ce îşi
aşteaptă confirmarea sau inlir-
marea in Mii ce vor veni, pentru
8 li aplicate la constn.JC1ia auto-
mobilelor de ser'-.
lJrIul dintr. cele mai reuşite
automobile de k>rmulă din uhimii
ani este WiUlams FW 11 HONDA
F-l , ciştigltor • numeroase
premii in curse4e pentru campio-
natul ITIOfldlal In anii 1985--1987.
Un an glork>s pentru COf1Structo-
ni acestui bolid a fost 1986, cind,
In nu mai puţin de 13 circuit.
Grand Prix, pilotii o liciali ai ee"
pai au ocupat unul din primele
trei locuri. Este vorba de cuoos-
CU1ii Nelaon P6quet şi Nigel Man-
aei. de mai muhe o fi campioni
sau vicecampioni mondiali ai for-
mulei , . Beneficiind de avanta-
jele pe care te Ofereau motoarele
supf'aalimentata turbO. respectiv
aproape 200 CP, putere supU-
ment.ă · '81' de clasicele ma-
loar. ,.atmosferioe dar $Î de In-
8
,

demInarea crrior doi piloti de IIX-


ceptie, maşinile \Nilliams-Hoflda
a-au impus pefltru mai bifle dIt

1IJIANU4 ..TEHNIUII" 1HO 13


r ;
..J!.'""'~-
"- .
'_;1. -., ~

MODELIS , 0.. '


'
r • •

.... -
' .

. ' ..

1. ALMANAH TEHNIUM" 1HO


N
- • •
.... ... 4,
. . • • '.
..
_ •
,
,., " '" ,.
.
°1'
'_'~'-I''''' MOOELISM
iGcl canonHONDA ·F-1
dOI am pe Circuite, Iara a avea
un "va' demn de 'uat in seama.
Vartanla constructiva pe care
v-o prezentam are la baZâ auto-
mobilul pilotat de ca tre NelsOl'l
Piquet in anul 1986. aşa cum
esle desCriS ci in kil-ul de con-
structie penlru machete Tamlya.
Fotografia de ansamblu a mode-
lulUI reprez inta maşina lUI Nigel
Mansel in acelaşi an.
Constructorii de machete vor
avea mari dificultati in realizarea
mOlorulul dacă n u vor f'l"()nla ŞI
capola acestuIa. lucrUrile se
simplilica conSIderabil daca rea-
lizar ea pracl ica se va lace Cu ca-
pOla lasatil .
Cei care doresc o caroserie
loarle frumoasa tretxue sa real i-
zeze modelul din lemn ŞI apOI
sa-I fol osească pentru a VilCU-
uma carosena sau sa o oblina
pron demulare din libra de shcla.
lala şi citeva dintre caraclefls-
licile tehnice p!'"Încipale ale maşl­
nu:
TIpul motoru'ul - Honda RA
166-E Turbo
Puterea maluma - t 000 CP
Turatla maxima - 11 000 lurel
m,nul
SuspenSla - dubla. amorhzor
cu resort Intern lala ~I spale
Ampatamcn l - 2 794 mm
Frine Cu d,scun duble, lala ŞI
spa te.

lL,MA,NAH ..TEHNIUM" 1990 /5


McDONNELL DOUGLASS F-4
PHANTOM II BOANAN'TDNIU

27 mai 1958 - Lambert Fiafd.


Aefoport~ Sai"t Louis. baza da
ioC8fC8re 8 societAtii McDonull.
orele 10.00 . ,m.
Un C4.1rtos aparat intoarc. $1
opreşllr la capMuI plstlli, incAl-
zlndu-şi motoarele. Silueta
en()(mA pentru un aparat dlt
luptA al anilor '50 lPllf1inea pro...
lOfipufui MeOonaU X f'4 H - 1
Phantom.
OficiaIitAIi!. prezent. aveau in
lalA o concep". total n<Wi şi
originali, CIIr. totoua creator
experi&nla anterioarA a labora-
toarelor de proiectar., duc!nd-o
pîni la limita extremA a 18tmOlo.
gîei.
In cadrul programului de in-
cercare, Ph8fltom se dovede$18
SlJP8l'"ior cu peste 75.. preten1ii·
lor emise de ' N.vy. Uzinllle
M.A.C. sint rispli1ite printr-o co-
m.ndă masi...... dar, mai 1Ms. isi
cneuă O reputB1'- ItrA egal io
domeniul proiectărII apllratek)r
d. conceptie indrAznealA şi
inaltă performan1i (vezi F 15).
Noul aparat Ma propulsat de
douA IlM"boreactoare J- 71. pro-
duse de Gen«" EI~rk. O Hfie
da caracteristici superioare akt
motoarek>f vin si Intregească
imaginea avionului;
- slatcrul comprMOfulul este
«:hIpet cu palate avind geome-
tria variabili;
- primele priZ It d& BIf cu
geometria variabilA pentru viteze
super$OflÎce;
- primele sisteme ele control
al secţiunii tubului de 8'l0CU8ra
montate vreodatA ~ un vinitor.
Un mere avant&; era faptul cA
necesita mal pulin ele o orA de
întreţinere pentFU O orA ele zbor.
Jrotr-adevil, la primul contact
cu avionul, frapeazA amperoajul
orizontal la un unghi dtedru ne-
gativ de 23" . Suprafetele safe
sint complet motii...
iar la un-
ghiuri mari de bracaj ele IntrA in
curentul jeturilor rHetMr, asigu-
rirod eficacitatea comenzii, 'a vi-
teze mici de zbof (aterizari -
d8colilÎ de portavion).
Actualmente, aparatul a tost
mun iTlburlitiţit c u sisteme ele
conlramăsuri electronice nOi ,
ec:hipamente de detectie, urmA-

'6 AUIANAH ..T!HNlUII" 1. .


m. radar şi zbor prin radioc<>- "in continuare In serviciu după 30 ochiul cu silueta sa biZllfj...• ca
mandi, generato.a
.,.,. şi
1_. mo-
echipamente pneumatice
de ani.
Devenit o legendi inci din anii
un monstru prelstoric creat de
tehnologia moderni.
Imbunili1ite. In care .a r.ci In semciu . ..bi-
Astfel. Phanlom esle men11nut trintA~ Pt\antom II ne incinli

ALMANAH "TEHNIUM" 1. . 11
Alm. Tchnium I'l"-XI (0/11 /1 2
~I ... . . .
BURAN
Ing. FLORIN CRACIUNOiu

- -,

--,

Un pas impor1ant in activitatea


de cucerire a spaliului cosmic il
cO:'lsliluie realizarea şi elO;pero-
menta rea cu succes a navetei
spallale sovietice. denumIta BU-
RAN (Viscolul). Prezentata pubh-
cului larg cu ocazia mai mullor
expozitii aviatice şi, in special, la
Salonul aeronaulic de la PariS
din 1989. naveta este o remaH; lI-
bila realizare tehnică de aIIan-
gardă a conslruclorilor sovietici.
După· mai multe lansâr; de
proba de pe avioane transpor-
toare special adaptate, primUl
zbor orbital Încununat de succes
a avui loc la 15 noiembrie 1988.
Lansarea s-a eleclual de pe cos-
modromul de la Baikonur, cu
ajutorul unei rachete purtatoare
de lip riEnerghia" ce dezvollâ o
putere de aproape 170 milioane
CP. Treapta intii a rachete; pur-
tatoare este alcătuită din patru
motoare acroşate (pot fj utilizate
chiar şase), ce au, fiecare, un
diamelru de 4,5 m şi o inăllime
de 36 m . Greutatea treptei I este
de 1 389,2 t, dintre care 1 250,3t
de combustibil. respectiv oxigen
lichid şi keroseo. Dupâ o func-
lionare de 118 secunde, treapta
intii imprimă sistemului o viteză
de 3 SOO m/s.
Treapta a doua are o masâ de
700,8 t. dintre care 651,8 t de
combustibil. Ea lunclionează 222
de secunde. viteza imprimată la
slirşitul lunclionării acestei
trepte fiind de g 140 m/s.

,.
"
Nava cosmică cu reulifizări
BURAN are lungimea de 30 m.
inaflimea de 16 m , diametrul lu·
zetajului de 5.6 m şi o anvergura

18 ALMANAH _TEHNIUM" 199C1


"-."
..

! '.

++ de 24 m. Poate transpot1a pe o
orbita terestri o incarcatura utila
"-;-. de 30 t si poate reveni din spaliu
cu 20 l aterizind pe o pistâ beto-
nata de cea 5 IIm lungime. Poate
,.. recupera de pe orbita sateliil dc
mari dimet'lSIuni şi chiar o statie
orbitata completA de li p MIA.
Un aspect fo arte important in
activitatea de proiectare şi reali-
zare a lui Buran 1-8 consliluit se-
curitatea ect1ipajului. Aslle!. ra-
cheta transportoare işi poate
continua zborul si in cazul in
care unul d intre motoare s-a de-
lectat. Utilizarea combusti bililor
lichizi permite stoparea rapidă a
mOloare-lor defecte prin oprirea
pompefor. de alimentare cu com-
bustibil. In Cazul unei avarii de
propor)ii pe porţiunea sut>o rbi-
taia a traiectoriei, BUAAN se
poa te desprinde de pe racheta
purtătoa re $i poate reveni pe pa-
mint. in caz de urgenla. echipa-
jul poate pă rasi Vehiculul prin
catapullare, ceea ce constit uie o
prioritale absolu t ii in cazul
transpoc1oarelor de acest t ip. O
alta caracterist ică tehnică Impor-
tantă a navei cosmice cu utilizăr,
BURAN constă in posibilitatea
de a li loIos llti in zbor automat
hi ra echipaj. ceea ce ii creşte ca-
pac,tatea de transpoc1 $i. in ace-
l8$i timp, i, confera un randa·
ment spont.

&UlAHAH .. TEHNIUM" 1MO '9


-

M --- ---

PINISIINDONEZIAN
CRISTIAN CAAaUNoiu

20 ALMANAH .. TEHNIUM M 1990


Foarte multi admiratori ai am- E»I:istă lipuri de ambaIcalii cu lor asigurind preluarea unor de-
barcalilklr cu vale le impart in vete utilizate pentru transportul vlatii aJe direcţiei vintului cu pină
douA categorii: efaborate şi pri- de mărfuri pe distanle respecta- la 20" . Velalura avrică flecesita
mitive. Acestea din urmA erau bil~ (uneori 2-3 mii km) ce au minimum de oameni pentru ma-
utilizate in urmă cu multe mii de
ani. dar pot fi intilnite şi astăzi
eatactElfistici comune alit cu ve-
liarele dasice, cit şi cu ambarca-
nevre. Navigatia se 'ace Iără
hirli. fări se:dant. fără trasarea
pe ţărmurile .Jumii a Ireia". Po- liikt indigene. Ele au evoluat ca cursului navei, fără loch. O bu-
~ de vechi navigatori de pe entităli proprii şi reprezintă as- solă şi CUfloşlin!ele astronomice
mtinsurile Oceanului Pacific lăzi adevărate tipuri specifice. ale comandantului sinI sufi-
,I-au adaptat construclii1e de Unul dintre aceslea esle cel cu- ciente.
nave la cele mai flOÎ perfecliooâri noscut sub numele de ,.pinisi". Constructia se lace pe schelet.
din domeniu, atunci cind au in- fiind utilizat in apele IndOfleziei. Acesla esle alcătuit din triun-
trat In COfltact cu europerlii in MAsurind aproximativ 28 m, g hiuri ciopllle de cite 25-30 cm.
secolele XV-)(VI. Acest proces a are o lăţime la puntea principali Prinderea filelor pe coaste se
corttlnuat de atunci şi astAzi de 8.5 m. Cu un pescaj de 2,75 face prin Intermediul unor cepuri
m $i un bord liber de 1.8 m. o din lemn tare. ,
astfel de ambarcalie poate ~achela unei asUef de ambar-
transporta, la un cost foarte scă­ calil poate fi deosebit de atrac-
zul, cca 200 I de mArfuri cu o vi-
tezA maximA de 9 noduri (cea 17
kmlh). SuprafaIB 'veliei totală a
şi piturată corespunzAtor.
mandim constructia unui corp
Reco-"
!lvă in cazul in care este realizată ~

unei ,,pinisi~. denumitA SINAR plin. acoperit cu fîşii de fumi,


KUMALA, era de 543 mi. pentru a Imita filele bardalului şi
Nici un Iet de concurenlă mo- scindurile punlii.
torizat! nu a puiul efimina din Modelişlii cu expertenlă vor
Arhipelagul Indonezian cele decupa coastele şi le vor acoperi
peste 1 000 de ambarcalil de cu baghele intr-o tehnologie
acest lip, eare, avind echipate de apt'opiată de cea a COflstrucliei
~ mult 10 oameni, se dovedesc navei reale. Dacă modelul este
deosebit de rentabile din punct suficÎOflI de mare. adIcă cu o
de vedere financiar. Nu au ne- lungime de pesle 60 cm. se
voie de Instalalii portuare şi nici pOale monta la bord o sta11e de
măcar de cheiuri. putind fi incit- tefecom8fldil şi se poate reaHz.
eate şi descArcate de pe plajă. astfet o machetă radk>gMdată,
Echipajele k/( sint cunoscute şi categorie eate la nol in ţară are
sub numefe de •.nomazii apelo!"', destul de pulini &depIL
putind li intilnile pe coaslele de Culorile utilizate sini foarle
nord ale AustralKri. in Malaysia deschise. Extsl! fotografii unde
sau in Marea Chinei.
Printre marinarii de pe flavele
cu ve6e cei de pe .,pinisi sint pa-
M
.be
astfel de ,,pinisi~ sint bleu. roz
sau verde gălbui, cu dungi
,i lale, sau invars. navele fiind
recli1i şi ,.puturoşii veIetor" deoa- afbe şi dllflgile avind culorile
rece navigalia este foarte simpli, mentionate.
Nu sint necesare manevre com- Pentru a cortferi ori9inalitate
plexe, o simpfă m8fleYfă a şeote- machetei, vetele ce vor fi coofec-
1tonale din baUst alb vor li !ier1e
in ceai sau in apA cu zaI de ca-
lea. Ferţele (fi$iikl) vor li cusute
una liflgă aiia din bucăti cu
nuanle diferite. Pentru a conferi
veridieilale modelului, din loc in
loc se poate coase cite un petic,
indiferent de ruloarea acestuia.
Deşi este relativ simplu, mode-
">.j l ,
lul poate oleri satisfaclii deose-
no ~ ._------ _. bite oricărui modelisl prin lineţea
~ liniilor corpului şi frumuselea
inegalabil! a oricărei nave cu
""a
BIBLIOGRAFIE:
Colectia revistei .. Modellbau
Heute"
.,Solange sie noch segelm". HBiI
Hollander , Harald Mert es,
Transpress ver/ag, Berlin, 1982

ALMANAH ftTEHNIUM" 1910 21


11 ALMANAH "TEHHIUM" 1810
HNI
DESPRE FOTOGRAFIA CU BLlTZ-UL
Numărul director : d,alr~ma
II diSlan la blitz-subiect. NimIC
mai simplu şi lotuşi... nu intot· - ten siu nea incorectă a re- - se va deschide dialragma cu
deauna se oblin rezultate bune lelei (daca este caz ul). 0.5-1 trepte;
cu aceast ă formula de baZa a 10- După cum se observa. majori- - 1010gralie inlr-O incapere
tografiet cu blitz-uit tatea cauzelor enumerate pro- mică, luminoasă - se va inchide
Două cauze principale slau la voaca scăderea intensitalii im- diafragma cu 0,5 trepte:
baZa nereuşite/or: pulsului luminos şi au ca elect - fo l ograf ie inlr-o incapere
a) numărul director nu are va- subeltpunerea peliculei. mare. luminoasa - se va des-
loarea indi cată de fabri cant; Solul ia pentru aceste abateri chide dialrag ma cu 0,5 Irepte:
b) Însaşi relat ia de mai sus nu dupa stabili rea eltacla a cluzei o _ lolografie intr-o incapere
este ~ deplin valabila. deoarece consl ilUie l ie remedierea delec- mare. întunecoasă (pereţi afu-
condiliile concrete de fotogra- tului. tie stabilirea prin probe a mali elc.) - se va desChide dia-
fiere dileră de cele standard. unui nou numar director car e va Iragma cu 1-2 trepte;
Cele două cauze se pot mani- li luat ifl calcul la fotografiile vii- - fotogra fie noaptea, in aer li-
festa separat sau impreună . toare. ber - se va deschide dialragma
Să analiZăm prim a silualie: nu- A doua Sl tual le o reprezinta cu 1- 2 trepte;
mitul dir ector nu esle cel nomi- aba terea de la condilii le slan - - iluminare indi re c t a . cu
nal. Sursa acestei inadvertenle dard in care a lost determinat blitz-ul o r ientat 45" spre Iavanul
poate fi: numarul direclor (subiect cu r e- alb - se va deschide diafragma
- o eroare de labricalie: lIectivitale medie, intr-o inciipere cu 2 trepte lala de valoarea re-
- uzura tubului de desea' - de dimensiuni medii, cu pereţi şi zultata din calculul in care s-a
=e. Iavan. de culoare descl)isă) . Ci- co nsiderat distanla blltz-ta-
- Deteriorarea oglinzii ref lec- leva cazuri clasice, impreuna cu van-subiect (pe traseul fazei lu-
torului; recomandatile pen tru co rectarea minoase).
- m i cşo r a rea transparenlei eJilpunerii, vor li enumerate În Recomandari le de mai sus si ni
..geamulu;- proiector; continuare: valabile numai pentru blitz-urile
- miCşorarea c apacitiilii con- - subiect de cu loar e desChisă larii computer, la ca re impulsul
densatarului princIpal (uneori - se va inchide dialragma cu luminos are o intensit8l e ş i du-
dalorilă nootiliziril indelungatel : O,5-t trep te lala de valoarea re- rata reproductibile de la o des -
- scaderea tensiunii baterii. zultata din calcu l; carcare la alta.
lor: - subiect de culoare inChisa

MACROFU I OGRAFIA
Fotoorafierea la mică distanl A T~ele 1 şi 2 sint destinate nometru a dialragmei de 16. vom
presupune folosirea inelelor in- să uşureze determinarea diferite- lucra c u dialragma de 1" care
termediare sau a lentilelor adil io- lo r m ărimi in fun ctie de prefungi- este cea mai apropiata de 10. cit
nele. In prezent in majoritatea rea distantei locale. a rezuHat din calcu l. Ia fel se va
cazurilor se folosesc inele inter- Tabaul 1 olera informalll pen- lucra ş i in alte cazuri cu dia-
mediare. prin montarea cărora se tru COI'"et:tarea timpului de eltpu- fragma cea mai apropiata reie-
mir.e distan ta focală inil lali a nere in fun ctie de ine4e1e folo- $Îta din calcul şi inscrisi in ta bel;
obiectivului, ceea ce antreneazi site, de eJilemplu : utilizind inelul de asemenea. in tabel s-a deter-
~ o reducere a luminozit 'lii de 14 mm, cu obiectivul fiut pe minat şi corecti" di"'ragmP.i in
obiectivului, fapt ca re conduce la 0.33 m (distan1a minimă, . in c azul tiJllarii ObIectiVului pa CII>'
modilicarea timpului de eltpu- urma citirii pe eltponomelru a Folosind aceste tabele se pot
nare sau a dialragmei lata de timpului de 1/ 125; 1125n 1/500; face diferite combina,ii de modi·
cele stabilit e prin eltponolTlfltru. se va lucra cu timpul de 1160: 'iClre a timpului de eltpunere
Pentru coreclia limpului de eJll- 11125; 11250. De asemenea. in sau a diafragmei, imediat. lâra
pun.e sau a dialragmei. utili- tabel s-a delerminat coreclia tim - nici un alt calcul. Date6e citite pe
zind inete intermediar e de 7, 14 pului in cazu l fiJllării obieC'livului eJilponometru pot fi Imediat co-
~ 28 mm şi combinarea 101'", ata- pe~~ rectate şi filtate pe aparatul de
me la un obiectiv PENTACON Tabelul 2 reprezint ă corecl ia l o t ografiat dupi posibilitatile
sau similar, cu distanta focală de diafragm ei in fun ctie de inelele aparatului - in ce priveşte tim -
50 1TVn , am determinat direct intermediare folosite. de ellem- pul de ellpun are - şi obiectivu -
timpul sau dialragma cu care se plu : utilizind inelul de 7 mm şi lui - in ce priveşte dialragma.
va lucra. dupi masurillorile Ii- obiectivul pe 0.33 m (distantA
wte cu eltponom elr ul. minima,. in urm a citirii pe eJllpo- (CONTINUARE iN PAG. 26)

ALMANAH .. TEHNIUM'"' 1t18O 2J


PUBLICITATE
lu. de programe SCP 4010, rezident
pe un minicalculator cu sislem de
operare RSX IIM . Esle posibila ş.
dezYOllarea de programe direct pe
leslOl".
Pro cedurile de lucru pos.bile ale
sistemului de leslare sîni urmiitoa-
rele:
~ localizarea delectulu. plac ii tes·

o MARCA DE tate prin ghidare automata a sondei


logictl;
~ inva1area compor1arii uneI plioci
bune prin ghidare automata;
PRESTIGIU ~ diagnoza la nivel de nod prin f0-
losirea pulserului logic şi a IrllSOrului
de curent:
~ interpretor de pro gram de tesl
intreprinderea pentru inlrelinetea şi Repararea Ulilajelor de Cal- (compatibil ATLAS);
cul şi de Electronică Profesională cleră asistentă tehnică şi service ~ bibli ot ecă de componente şi In-
pentru o gamă Ioane largă de echipamente. printre care: comenzi nu- terpretor de program de descriere to-
merice pentru maşini-unelte; sisteme şi minisisteme de calcul; calcu- pologica;
~ sohware de comunicatie cu sta-
latoare personale; aparatură de multiplicat; instrumente electronÎCe
t.a centrala de programare SCP 4010.
de analiza şi măsură ; automate pentru dirijarea cirrulaliei; televiziune
cu circuit inchis; radiolelefoane şi radiocomunicatii navale; aparatură
medicala computerizata; diverse alte echipamente de electronică in-
dustrială.
Serviciile oferite de U.R.U.C. se refera in principal la:
- asistenta tehnica la punerea in functiune. intretinerea periodică
prin revizii prefitactice, reparatii şi recondilionări de subansamblur. in
TPM
laboratoarele proprii şi şcolarizarea personalului de desE!Tvire a echi -
pamentelor.
Testorul este destinat detf!CIlei $i
Iocalizârii defectelor pe plăci ech'"
40ao
TPE pale. automat. sub controlul progra-
mului. Se aplicla la plăci echipate cu
circuile digitale.
• TestOl"ul foloseşte ca melodâ de
echipament de testare au-
tomati
4010 lucru ghiclerea automat 6 a operatoru-
lui in executarea Operatiilor de cule-
gere a rAspunsurilor plâcii In nodurile
inleme şi In stabilirea su~1or de dlr TPM 4020 este un sÎstem de testare
lect. SOftware-ul permite testarea automalA destinat depanării pachete-
une; game lar gi de plAci prin scrierea lor din echipamente cu micrOproce-
testor automat pentru pla- de ciilre operator a unor programe de sor sau oile circuite lSt, orli!anilate
chete echipate descriere lopoIogicA şi de Iesi adeo- pe principiul magislralei .
vale. Dezvoltarea de programe de TPM 4020 se poate folosi cu bune
aplicatie se lace cu ajutorul pachetu- rezultate pentru testarea urm6toarelor

ALMANAH ft TEHNIUM" 1190


"-,
..
PUBLICITATE
lipuri de placheta: Genel"alorul de cidi programabili este de 5--8. limbaj de Iesi specific
- plamele QJ micropfOCesoo- in GCP- 80 permite geneforea ciclilor 10- este STlM-8O, numarul maJIim de linii
structuri ,.singkl oo.rd compular"; Iosind c88SlJl magistr8lei sau un ceas ele unui program de test es1e 1024.
- plachele din mtcrosisteme cu extern awind IreCYenla mnimill de 8 facilitiil; soltwate: s istem de optt-
microprocesor; MHl:. Pvnh"u inletlala OJ unitatea tes- nI,e CP!M; STlM-fIO - compil8l0l" de
- pl lIClleee de me!TIOI'ie. Iată dispune de: 9 ~nii de semnal ra- limbaj de lest penlru GCP: BIBlIO,
Testorul esle organizal avind la pida, 16 tinii de comunicatie p araleli, IMG - compilatoare n8Ce$8'8 penlru
blid o unil8l11 cen1rali echiplIl.II cu 7 Wnjj de Ia1ch, 6 ~nii de control ex- 1Jf!Ilef8rea slruClurilor de dale cu care
Z80 şi dou6 module specifice de lem lestabile. 1 linie de ceas extern se opereaza programele de ghidare;
185lar8. Numilrul lipic de cicli programabili CPSG - programe de ghidare.

cu stimularejeuleg_e raspunsuri la
c:QneelOf . . . de tip cu ."at-de-<:\.lie-
aint: portabilllale; c:osluri de explo&-

TIC EIIpeft este un echir,ament de 1__


tere .... lomlU de lip n cOrcuII por-
K
K
,
tere foarte mici. datorii .. lipsei Pl"0""
gremekJf de Iesi specilic:e şi adaptOR-
,etar mecanlc:e c:ostllilo.-e; indepe-
tebil. deslinllll lesUrI! p6k:i1or echi- danja tii variantele eonetructlve &le
4030 pete cu drcui!e integrlllle 1oQice. In-
tert_ea aJ pllICII . . 1_ prin inter-
mediul u~! dispozitiv de tip ,.dip~.
pllrcilor testele; ~ redu&; posibilila-
1811 de e fi utilizat de personal eu caii-
f>care medie.
Programekt de tesl pentru detecta-
EXPERT Fadit'tile aistemulul permit delec-
tarea tuturor tipurikJf da delecte Intl-
nite pe o pI.ectI de circuite Integrlllle
nM Intreruperilor fi • SQJrtcireuiietar,
pl'fICU!n şi pentru testarea majoritjlii
de tip TlL. LS-TTL. S-TTL din game cira.ailetor din earia TTL aint 1rsc:ris8
55*, MSt se detecteazA ISllei defecte In mernoriII EPROM a slalemului. Ce
da lip: intrerup.tll"e de Ir_: seurteir- asemenea. este poslbU exUno-ea
testor portabil pentru pl. euit; cifCUit datea. bibliote<::ii de 1851e pentru cipuri. Ies-
cheie echipate Aventajele sistemului eXPERT fată tarul oferind facilitatea IJ(:riarii manu-
de un sisCem de testare funcţional! ele de t8Sle şi memorarea lor.

ALMANAH ..T"t:HNtUM" 1110 15


FU lUI EHNICA ..- \-.-~ ~'"
'Y • ~'-.,. <l
. ~.
" . ••
\ ..

(URMARE DIN PAG. 23)

Pl8EL PEHT/JU CO~EC r,l/REA ni-t.oVUh· PE E)fPUIVERE uv


FU/v(!,E DE INELELe //VrE2ME.DIAiZE FOLOSITE IN
1 FOTO(JIlAFIEf!EA LA /'ffeA lJt.STAN/A'

Timp d<" t:xj)J.I~ sfolJ/Uf ~ore'hc


In(:{~ i,.,f~rmt"- sou după t:kpo,.,om~rv

dior~ ,
lohhu' i'n mn'1
'fi2, 1t,2.., '/500 '110001',/200' Iflz,l -12.0 1/6'"00 I 'fiODo f/.",
Obiecli vul ~iwl JJ ~ (1)J,., ()b,~'h'yu( ,ţ,kof pe 00

77", d<" ~I'(p(.l,., ~ r ~ realo


1" f/"o 1/12!i ~2'" '/5/70 9'1tt\? - - - - -
7+/~ - - - - - I/Ga I/tZ& ~5"0 ~500 'I'fooo
1. + 20 - 1/60 1/125 ~250 ~500 - -
'7-r lit ... 28 - - - - - 1/30 ~6'0 1/125" tP60 4500

2 'PlBEL
INELELE
PENTRU
INTERI'1EJ)/ARE
CORECpA LJIAFRA6/'1EI
FOuJ,s,rE IN FOTOGNAFIEREA
IN Fl/NC.rtE OE

LA ,",ICA tvSrAN.TA

D/o-I'r 09 ma .n'a b /Ufa fl:>on:""~ sov


/n~Lt!' in/~rm~ _ dupa expo/Jomelru
dio-re I
16 I II 8 5,6' ~ 16 I II 8 I 5",6 I .-
'tifimt: in mm ohi ecNvui h'.taf pc 433 m ob /~d"v,,( f t".Kol pc 00

l>/o""gmo reo l o
7
1.
10
8
6,9
5.5 ,;
~,'
2.8
U
2
• 12,3 85
/0 &.9
",2
5
1t,3
Mi
J.f
1,5
G.G 3.J /,7 8 1,0
7+1"
2B
7+28
5:5
4/1
4,6'
J,$ 1!.8
U 2.4
2.3
1./1
f.5
!.It &.6
62 0.6 1.8
0.5
t..G J•.1
2,8
" 2,3
'9
!
67
1.4
1""'28 ';,1 2,8 2,1 /,4 I 4,7 9.2 .e.v te (,2
71- fI, -1" 28 .l6' 2,. tO !,2 - ~.f 2.8 U I,~ I

16 ALMANAH "TEHNIUM" 1990


FUIUIEHNI

EXPONOMETRUL DE
LABORATOR "FOTON 1-M"
MAXIMILAN KULIN

Pentru fo logralul amator sau


pro feSionist. exponomeirui de la -
bora tof 11 devenit un instrument
de lucru indispensabil, ma, ale~
in cazul realizari i folografi e i co
'0'Din
acesl motiv au l osl creat e
modele de o mare diver sita te
constructiva, Cu performanle şi
preluri a coperind toata gama
preleflnlelor şi poslblllta\llo r de
achlzllionare.
Dintre aceslea poate li remar-
cat . pent ru simplitatea constr uc-
tiva. costul scazut $1 perlorman-
lele lehmce sulieienl de ridicat e
pentru abordarea oricarui gen de
fotografie. exponometful de la-
borator .,FO TON- 1M", p rodus in
U.RSS
Aspectu l general al acestuI el<'
ponomelru esle prezentat in to -
tografie. Se observa ca aparatul
are un in1rument de masura cu
scala loarle mare, ceea ce ii con·
fer a sufiCIenta precizie de citire,
un comu tator cu doua pozilii , 10
şi 100, pentru selectarea dome·
niului de masurare, un potenl'O-
metru gradal de la O la 6 pentru
coreclla e~punetll in fun cţie de
sensÎbililatea hirtIei, un comuta-
tor pornit-oprit, sonda pentru
masurate, prevazuta cu un c imp
alb in jurul l otorezistenlei pentru
8 uşura selectarea zoneI pe care
se do re ş te determinarea e"'pune-
rÎI , un loc pentru Iluminarea sca-
lei , plasat deasupra acesteIa, ŞI o
priza pentru lampa de laborat or ,
situata pe spatele carcasei
Set.ema electronica a e"'pono-
metrulu; este prezentata in "gura
2, Se observa ca prQdl'catorul a
etiminat Ifans!ormatorul de relea
(intotdeauna agabarÎtic, greu ŞI
costISIto r). realiZÎnd , in sc himb, o
carcasa dm ptastic cu o buna
prOlec\ie impotriva elec trocutar"
Prin aClionareii comu tal orulu,
Kl, pornll-Optlt , se intrerupe all-

ALMANAH TEHNIUM 1990


M
M
II
FU lUI EHNICA I 1
menla rea prilej pentru lam pa de
l aboral or (in acesl mod, masura-
rea expuner ii nu mai este inllu-
enţată de lumina acesteia) şi se
inchide circuitu l de alimentare a
2
divizoare'or de tensiune. IOlmate
din rez;stenlele f12. A3. A4 pen -
tr u ahmentarea becului şi rezis-
tenlele R5. A6. R7 pentru alimen-
t area exponome tr u l ui pro -
priu -zis.
Tensiunea alternativa astlel di-
v i za t a es l e redresat a
,
{monoallernanlâ. prin dioda 02 RL R6
şi filtratâ cu ajutorul condensata- 3,6"" 18kll 1'<,;'kO
rului eleClrolitic C I. Rezislenla
"
AS l i mitează curentul prin dioda
Zener D l , care menline colecta -
rul tranzist orulu i Tz 1 la o ten -
siune constanta, Tensiunea de ",120V
J ~aa:
RJ
J,6kn
palarizare a bazei este variata lin
~.o,
cu ajutorul polenliometrului P şi
al rezis tenlei semireglabile 52: în
acesl mod. pe emitorul 'ranzisto-
PRIZA
LAM
R'
3,6kfi
'"
",.. ./1..'2266

rului T~ I se poate obţine tens iu -


nea doril a. mai ma re sau mai
mică. in tun Clie de se nsibilitatea
hirtiei lotogralice.
"
~FlUN
Fotorezistenla FRI . montală in R'
paralel cu rezisten ţa RI (pent ru ' 60il.
compac1i~a rea curbei de variaţie
1 ", f(RII. esle alimenlalâ prin r~­
zistenla sem ireg la bi la S I . In
...
o, J.
~"
2'2kn
tunClie de iluminarea lotorezis-
tenlei FAI. ac ul indicator al in- "'81l
strumenlului de mas'Jr a IMI va
devia mai mult sau mai pulin. i n~
TT' h\. P
dicind. de fapt . t impul de ellpu~ L,7kfi
nere in secunde.
Oacă iluminarea este prea pu-
S1
temică . se pozilioneaza comu ta-
torul K2 pe numarul 10. s untin- '-i ~
du-se in acesl mod instrumentu l
de masura IMI cu rezislenla se-
mi reg labil ă S3.
Exponomelrul de la bo rato r
, ~
R'
'Mn
..FOTON- 1M" se poate ut iliza şi •
in modul ur măl or :
- se execu ta. p rin incercar i. o
'o logra'ie corecta:
"1
- se plaseaza lotorezistenta
FA t in zona de inleres maxi m al
imagmii proiectate pe planseta
aparatului de marit (de obicei. li-
gu ra umana ). apoi se ajusteaza ' Rr
5J
\-' ~IMI
.,
polenliomeirui P pina cind acu l
indicaior al instrumenl ului de
masura IMI se opres te in dreptu l
cl',el repre~in t a expune rea.

~~~t;.:.~ 'otOgrahei realizat e

28 ALMANAH _TEHNIUM 1990 M


FUIUIEHNI
SINCRDNIZATDR DE
FLASHURI STRDBDSCDPICE DAN ANTON
Înregislrarea str oboscoplca Dilerite SOiUl" co nstruct ive pot tor cu cişhg mare. Etajul sau de
permite descompunerea mişcarii li adoptate pentru problema (;;e intrare este diferenţial , o dife-
reprezentate pe aceeaşI imagine. rez olva declanşarea ma. multor ren ţ a nllca intre tensIunea de In-
se pot astfel reprezenta diveI"seie tiristoare la Intervale regulate_ trare ş . cea de Ieşire fi ind suh-
po2ilii ale bralului unui pick-up Printre acestea se numara : 10 - cienta pen tru ca ultima sa trea(;;a
automat in timpul funcţ iona rii , se l osirea unui numarator (;;omandat din starea Jos in starea sus.
poate demonstra descompune- de un oscilator cu Irecvenla va- Dupa sensul di le ren ţei , tensiu-
rea mişcării in timpul mersului riabil a sau utilizarea unei ten- nea de ieş ire va li pozitivă sau
unui pieton. Penlru a realiza siuni "dinte de lerastrâu", ten - negallva.
acest tip de fotografii, mijlocul siune liniara (;;are dec lanşeaza o La acest C I ten siunea de ali-
cel mai simplu co nstă in a l ăsa serie de comparatoare cu o in- mentare este 2 ~36 V, consumu l
obturalOl"ul aparatului lologralic trare legată la generat orul "din- 0,8 mA, lensiunea de intrar e de
deschis şi de il declanşa o suc- tre de ferastrau ", in timp ce a ~O,3 la 36 V, cu rentul de intrare
cesiune de Ilashuri. doua intrare este legată la un di- 35 nA. teşirile pol li scurl(;;ircui -
Pentru il efectua o inregistrare vizor de lensiune. Apli carea celei lale Iără perico l in raporl cu
lologralică stroboscopică pr o fe- de-a doua solulii permite ca, re- masa.
sionala nu trebuie declanşat un glind potentialul de reler inl a al M onla j u l este co nstilu i t
nash de mai multe ori, ci 'rebuie fiecărui comparator, după do- dintr-un generator de curent
Iolosile mai multe Ilashuri care rinla sa se dect an şeze fiecare constant, fo l osin d tranzIsto rul
se VOI" declanşa la intervale regu- Uash, declanşare lin iară da că i l , tip pnp cu c iştl g mare,
late. . tensiuni le de refer inl a sint egal BC306, BC177 etc_ Potenl.alul
Monlajul prezentat poate co- dispuse. d in baza lu. TI este fi)(at cu 4
manda 5 lIashuri de studio de Consumul c ircuitulu i este m i c: diode a cărui cădere directii to-
1 200 J, fie in secven1a de la 2 la 8 mA. tal a este de cca 2 V. Potenţiome­
5, tie in regim continuu. Montajul S(;;hema de principiu este tru l Pl, monlat (;;a rez istenţă va-
permite un interval intre lIashuri a)(ată pe u n circuit inlegral. riabilă, ajustează valoarea curen-
de '/ 2 s pina la 15 s, dar declan- co mparator cvadrup l u tului emil orului tui TI . Cum ten-
şarea acestora se poate face şi MC3302P sau LM339 (Signetics ). si unea din baza tranzIsto rului
mai rapid , U n comparat or este ampli fica- este m enlinut ă constanta de (;;ă-

-r__-.____-.____________-,r-______
1 r--r---,______________ -T
r~-~~. 9V

- ,
LH-r-
r--"l
12 ~
" ". J
I
'.
100 10
(l.f
~ - -'

"

,
,,1 '.
4 71fl

r -
"
,JIU

"
22 ' fl
I"
"OOIQ

'"
" ,.f "
, ,"
4
2" 0

",
2?<i IO
"I ,
22 ' 0
MCJJ02P "
SQU LM 339

ALMANAH "TEHNIUM 1990 H


29
.. - - .
- . - --
. '
-~- ~- -

FU lUI EHNICA .
,
IV Rl. IHS RI6 RIT
'-0-":-1 d' '"

"
~OOOO ,---"-,,,---1 ;lirl;
<= '"
MC 3J02P
saJL'" 339

= ..
'---ec",---I ~ ,
, "O IL _'" -,9
:g
<=
"
"
, "
"
-=- L-"""---,I ~'
,..
c ~ ~Oll O '"
I <:::::)- , ,
, , "
C1
L-"-R~
"
'--r n~ ~..O" C2 1Q O1 ca 19,
r~_2____ l ____________ ,_~-~-'-'--'-"----------------J 3
f. .1
Ire diOde. :enslunea em,toru iui I n acest mod de uhhzare. 12 descarcarea perrodrca a conden-
va II la lel. Curenlul de coleclor comanda plecarea trenu lUI de sal orulur CI .
f"nd aproape de curentul bazei, Impul SUri . tn acesl ciclu. o data Aezrstenţa A2 Irebure mania
I'iI " $1 el <:o n513n\. Condensato.- cu apasarea pe butonul 12. Th6 sau mIcşorată daca se observ<l
fui CI se va inc arca cu curent se declanşea.1;lI , C I se descar ca I nTerva l e neregutaTe int r e
co n5111nl , lens.vnea va " Im l ara suntal de Ttll. Cur entul de men- lIashun.
tunel,e de I lrn p_ tmere susceptibil sa Iraverseze Prin adăugarea unor clrculle
TenSiunea de incarcare il con- Ttl 1 es te ' oarte slab. Ttl 1 se InTP.graTe Similare se poate mari
densatorulUi es:e I ransmlsa com- dezamorseaza cind CI esle des- secventa de actlonar e la 8 sau 12
paralOi ulUI cvad ruplu de un tran· carcal ŞI ,.drntel e de 'erasl rau " işr "ashurl.
llstor T2. man lat Îr colector reincepe ci c lul. Trflstoarele Th5. LISTA COMPONENTELOR: C I
comu n monla, avînd o ma fe re- Ttl4 . Ttl3 . Th2 dec l llflşcaz<l " MC3302P sau LM339 :
zis lenia de ,ni rare, c it. e nu per· lIaStlur rle respeCllve . ull imu i Ttll - Ttl6=M CR 106- 6: 0 1- 06
lurbe;u:a hn,anta;ea incarc atur" co mparal or comandind pnn C3 '" l N914: TI '" BC308: T2 _
r.onoenS310rulul. Potenl.omel rul descarcarea lUI CI. D iOda 0 5 im- BC548 (BC1481. C I " 47 ,.,F/ lO V
P2 ~erm ,le reg l area amplitudinII p,edrc a Impul surrt e de descar- C2 - C8 .: 4'1 nF , PI "' 220- 250
..(!lnielui de ferilstrau " $' cum care ale lUI C t sa parvm a la kll . P2 .: 100 k!1 , AI '" 1 kll . A2. 3
lenSlum'e de re'ennia ale com- poarta loII Th6. Pentru oprtrca CI- 4 ", 22 Il , R5 : 220 kll , A6 " 27 " ! !.
pilra:oarel or sîni I lxe. va ro pOSI- Clu lUI se actioneaza inTrerup<!- A7 ~ 100 kll : A8-A I I = 47 k!! .
b l lll alegerea numaru l uI df loarete 13 sau t i At2. t3 ", 220kll: A I 4- 17 : S. 61d !.
!llIStl \!fI care vor II comandate. in regim conTmuu. P2 se va A 18 - 22 " 22 kll.
le$ lr lie com par ai oruiui alllCa ' rxa l a maxrmum. in caz co ntrar.
pnnlr -un orcuii de denval te por- comparatorul 4 nu va aSlgu,a
I lie ItrlSloarel o r Rezls l enţe l e
Rt4 - R17 sint sar cma tr anZ istoa-
r elor de la Ieşi rea comparatoa-
relor (care sint de lip colector
deschis).
La punerea sub tensiune. com -
paral oarele sini a limentate. Con-
densalor ul C I se incarca cu VI -
teza ,"xala de potenţtometrul Pl .
lIashu fl le se deClanşeaza succe-
SIV. cu exceptia prlmulu t.
Butonul 12 com~nda . prin doua
clrcu lle derlval e, hnslOarele Ttl l
S' Ttl6. Ao lul CircuituluI de den-
valle esle de 11 rac e comanda In-
dependenta de timpu l in ca re
o pera torul apasa pe buton .
intrerupatorur 13 va II inctllS
t.:i nd se va efeclua 10109r<lli a cu
fllIshurtle m leglm continuu

30 ALMANAH HTEHNIUMH 1990


·
FU lUI EHNICA -. ~

BLlTZ-ul cu impuls prelungit


EUOENIA CARaUNESCU
Flz. OHEORGHE aALUŢA
Este bine cunoscui imped l ~ mişcari , perdelelor de-a lungul noasa constanta pe o durala eK -
meniul pe care-I reprezin ta Oblu - cadru lui 241(36 mm pentru un linsa de l imp (cca 40 ms. "gura
raloarele locale in cazul fOlogra- apara t avind timpu l de sincroni· 2b). Daca aceasl a lampa de lip
fietii Cu blitz-urile obişnuite Din- zare 1160 s. Prima perdea desco- nou este decf anş.ata cu putin
colo de un anumit timp de expu - pera cadrul În aprmtimativ 13 timp inainlea incepeni cursei Pfl-
nere (numil timp de sincroni - ms. apoi. pen tru un interval de mei perdele. ea va furniza lumina
zare). nu mai este posibil a u lili- circa 3 ms, intreg cadrul esle pe 101 intervalul cit dureaza de-
zarea fulgerului e lectronic. deoa- descoperit. In acest timp. se pro - plasarea 'anlelor prin care se
rece acesta ar produce doar im- duCe descarcarea blitz- urilor cla- rea lizeaza e.punerile scutle. As t-
presionarea unei por tiuni a ca- sice (Iig_ lb) . in continua re - fe l se obtin cadre iluminate ufll-
drului, iar restu l imaginii - aco- revenind l a figura l a -. a doua form l a orice l ip de eKpunere.
perit de perdelel e sau lamelel e perdea işi incepe cursa şi aco- Este adevarat ca pe masura ce
obl u ratoru l l:li - nu ar li ilumi - pera Ireptal cadr ul in circa 14 IImpul de expunere se scurteaza
nata de blitz. m,. vom beneficia de o fractiune mai
Faptul constitu ie o limitare se- Figura 2a prezinl a modul in mica din pulsul luminos lotal
rioasă in si tuatia tol ogra fierii cu care se petrec lucruril e in cazul (pina la ' ; 4 in eKempul nostru) .
blitz-ul in lumina ambianta pu- eKpunerilor scurte dar impedimenlul acesta nu esle
ternica (iluminare combmat a) . (11125- 1/1 000 si. Perdeaua a foarte supiirator . Dec, numarul
Mentionam ca timpu l de sincro- doua porneşte inca inainle ca ghid al blitz -ului are valori mai
nizare (cel mai scurt timp l a care prima perdea sa li terminal reduse penlru limpi mal scurti
intreg cadru l este descoperit de cursa. l asind doar fani ii intre Reamin l im cii esle necesar ca
către perdele) are va lori dilerile perdele. cu l aţimea in lunctie de aparalul fotografic sa real izez e
in functie de tipu l obluralorului timpul de eKpunere ales. contactu l de sincronizare puţin
şi firma constructoare - 1130 l a Ar.eas l a esle slf uaţia in care inainlea porniri i pnmel perdele
Zenil, 1160 la Canon (perdelele bliTZ-ul cl asic nu mai poale fi fo- (intr -un Iei asemanat or caz ulu'
deplasindu-se de-a lungul forma- los,t. deoarece pe durata descar- becurilar cu magnezIu foloslle
tului 24x36 mm). 1190 la Prak - cari, (de ordinul unei milise_ mai demult) şi nu la terminarea
tiCi!. 1/125 l a Canon. 11250:a Ni- cunde). el va lumina doar o por- cu rsPoi primei perdel e. Deci. din
kon (Iamelele de-a lalul lormatu - \iune limitata a cadru lui. anume conslruclie. aparatul trebuie p,e-
lui 24x36 mm) . ori 1 115 l a cea aflata in spatele fanlei de eJt- vazu l cu o priza speciala de Sin -
Pentacon six (perdele de lorma- punere. Aic ' inl ervine noutatea cronizare pentru a pulea utiliza
tul &6 cm). blitz-ului cu ,mpul s prelungit. EI acesl tip lJe blitz.
Figura ta reprezin ta gra ficul furnizeaza o inlensitate lumi-

.r--------.-----------n 36 ,,, /--1/10005 /


~ Perdeaua 30 IJ'
Perdeaua nr.2 Ilo Perdeaua " 1/500 I
~ nr. l nr. 1
I
,~
,
,
'/60 , 1 "
~
I 1/250'
,
-20
E I~~ } / 1 /125/
,
"",, , , , 2a , , ,......,/00
E ' 1, ,

'O
1a
",'" , ,,
u, ,
u,
O
20 30 O 10 20 30
(ms )
lnter ~1 sÎnero

'"
1b
1
2b
.\
f I ..""h Timpul
. i ...............

ALMANAH H TEHNIUM M 1990 31


PUBLICITATE I )
JECO -o emblemă pentru toate vîrstele
Stimula.ea ;n;\;8Iivei. a capacitalii
de cre atie. a independenlei de ac-
,iune si Qindire. dezvolTarea spi r itului
de colectivitalo sint ci'"". lI,ibule ale
gamei d e jocu. i $1 juca.ii realizate d e
CENTROCOOP sub emblema JECo.
Jocurile 5i jucăriile realila la sub
fIfTlblema JECO pol con!,i bui la dez-
voltarea proceselo . de cunoasl8fe.
perceptie. reprezenla.e, limbaj. imagi-
natie. alunlie, urmarind insusiroa Si
consolid 8lea cunostintelor. lormarea
pefsonalÎla\ii copiito, si. implicit a
un()< 1'3$Bluri de caracter ca: patse-
"Menta. cinslea. "'•• nlei e. curaju l, spi-
. ilul de ordine $i diseiplină, responsa -
bilitatea.

ti" ..
In BlICUre1ll nI. miii rKenl. nou-
giMsc la rn.oaz1nele RECOOP
cIn 8d RepublIcII "'o
80 A, c ... Mo-
tJIw tl28a. SIt'. 13 Oe~.
nr. 135
nr. 26, c.H. YktoMI nr, 1&-16, Bd
Gh. ~hJu-~ nr. ti ti mlerom.-
gaz lnul din holul T••',ulul ~Ion
er.WIO'~.
La cererII. jocuril e pOl li u .p8diale
la domiciliu Pfin unila tea •.Canea prin
pOşl a". SI r. S8rgenl Nulu Ion n •.
8-12. MCtm 5. cod 76324. Bucu'8l;ti.

32 ALMANAH MTE HNIUM~ 199(


ATELIER
va menţine În continuare curen·

SURSĂ
lui constan t şi egal cu tp şi va
scade core spunz Ato r tensiunea
la borne. Pentru rezi stenle m ai

STABILllATĂ
mici decît Ac (rezi stenl a caracte-
r i stică ) , sursa va furniza un cu·
rent constant şi egal cu Ip.
Aceasta este zona in care surse
se comporta ca o sursa ideal ă de
DUMITRU BALAN cu rent. Altlel spus, sursa este
autoprotejată ta tensiune şi l a
o surs i de tensiune $8U CU- in conti nuare prezentam o va· curen!.
reni slabi lizală Si reglabil i esto riantă pract ică de su rsă. care Cu ajutorut pOlenli o metrutui
deosebit de ulita in laboratorul este o com binaţi& Între aceste de curent se p resCl'"ie un curent
propriu. do uă tipuri. maxim pe ca re sursa nu-t va de-
O sursă reală de ten siune (de păşi nici cind apare u n scurtcir·
8l<emplu. baterie ) se s imboli- FUNCTIO NARE cuii la born e.
z ează ca in ligura la şi se carac- La fel se inhlrpreteazâ şi cînd
ter izează printr-o tensiune elee- Pentru a inţelege mai bine sursa f uncţioneaza ca generator
Iromotoere E şi o rezislen!a in· funcţionarea "cesle; sur se pre· de cu ren t. tensiunea l a bornele
tern ă Ri. Se poate defini o ten- zentăm mai intii caracte ri stica sa sale n u va depăşi valoarea ten-
siune l a bome Ub. care in gene- tensiune· curent (Iig. 3). siunii prescri se, Up, nici cind V(l
fal este d ifer it ă de E: Pe gratic se observI dreapla fi I ăsata cu bor nele in gol.
LIp:eonstanl şi tp '" cI. Up şi Ip Pe caracter istică s-a reprezen·
Ub = E ---Ri 1. sînt tensiunea şi curentul pre- tat rezi sfenţa caracteristică Ac.
scr ise. (Cu ajutorui a doua po- Ace asta esttt o rezistenlă pur l e-
unde I este cu rentul debila! de tenliomotre se poale modifica oreti ci şi depinde de ragl ajut
sursă pe o sarc4nă 8Jo:lerJoară . LIp intre O şi 30 V. iar Ip se modi- sursei la un moment oat.
Caracteristica tensiune-curent fică Între O şi 2 A .) N u există n ici un buton pentru
8 unei astlel de s urse Bfati ca in Pentru cu ren li mai mici oecit comutarea sur sei din geperalorul
fisura ld şi se o bservi că Ub tp sursa are l a borne o tensiune de tensiune in generatorul de
scade cu creşterea curentu lui. In constanti LIp. Aceasla esle zona curent şi invers pentru că sursa
cazul particular de scurtcircuit la in care surs a se comportă ca o trece singură d intr·un regim în
bame (Ub ,.. O) . cu rentul ce trece su rsă idealii de ten siune. altul au!omal.
prin surs ii es te foarte mare (Ise Rez i stenla m i n im ă care se Cele 2 LED-uri sem nalizează
_ o.Jrenl de scurtcircu it) şi de poate conecta l a bornel e sur sei regimul de fu ncţionare in care
multe ori acest curent Mie peri- .~. este sursa.
culos pentru sursi. Dezavantajul
principal al aceslor
surse este acela ca nu menlin
tipuri de
Re -=
Up DESCRIEREA BLOCURILOR
FUNCTIONALE
I
tensiunea la borne constantă la Ip
modificarea co nsumului. La toal e tipurile de surse stabi·
Teoretic exlsla surse de ten· lizale se pOl identifica cileva
siune ideale. Aceste su rse se ca· Daci rezi stenl a scade, curen·
tu l I ti nde să crească. dar din ca· blocuri funcţ io nale de bază:
racl eriz eaza p r intr·o rezlsten1a - elementul de rOl erinla (ER).
racteristică se observa ca sursa
internă Ai '" o.
La aces te sur se
tensiunea la bor ne esle l ot tim--
pul egala cu E. In cazu l scurtCÎr· R,

[ } E~ [$
luitului. cu rentul ce trece p rin
sursă este inlinil . Caracteristica
U (1) (tensiun e curent) arata ca
r~ 1
in figura le. E
De asemenea exi sta şi surse
ideale de cu rent . Aceste surse se
-
caracterizeaza p rin fapt ul că in
orice condi\ii curentul pr in ele d. b c.
este cons tant.
Ten siunea la bornele unei ast·
iei de surse depinde de con su· u, l\,
maiorul conect at. Lasat cu bor·
nele In gol. un generat or de cu·
rem va avea tensiu nea IA borne I!.
"",
infinit ă. Această situaţie este un
regim de avarie. lit: Iei cum scurt·
circuitul esle un regim de avar ie
pentru sursel e de tensiune
O sursă de cu rent oonstant se r- [ 1
[
1
simbolizeaza că in fl nur a I C $1
are caracteri stica U (i ) ca În li· d ~ e I
gura 11.

AlMANAH ~TEHNIUM M
1190 33

AlO!. Tchnium 1990 <':Oilla !I


ATE I
- detectorul de eroare (OEI: tensiune pozitiva care, amplifi- sati şi liltrati cU CI se obtine o
_ comparatot u l şi amplifica- cată de AE, va comanda EE in ten siune stabllÎzati de 7,5 V. Ca-
tOtul de eroare (e. AEI: sensul creşterii mărimii de ieşire. litatea sursei depinde in mare
- elementul de execu lie Dacă mărimea dati de DE este măsuri de cal itatea elementului
IE.E) mai mare decit mărimea sem na- de reierin lă .
Interconectarea acesfor btoo..ut lului daI de EA. Ia ieşirea compa- Pe cursoarele potenliometrelor
este prezenlată in figura 4a ralorului va fi o tensiune nega- Pl şi P2 se oblin două tensiuni,
ComparatOful lace scăderea livă care, amplificata de AE, va una propor lionat ă cu Up şi cea-
intre m ărimea dată de elementul comanda EE in sensul scăderii ""lallă cu tp. Aceste tensiuni se
ele relerlnt ă ER şi mărimea data mărimii de ieşire. apUci pe intrarea ~- " a compa-
ele detectorul de eroare DE şi o Asllel se menline la ieşire o r8l0arelo r.
lurnh::ează amp lilicato rului de mărime lot tImpul constan t ă. DetectOful de eroare pentru
eroare AE. Acest amplificato r are in figura 4b este prezentati sursa de tensiune este lor mat
o amplificare loarte mare. leortr schema-bloc a sursei din ligura din AlB şi A19. Pentru sursa de
tic infinită . in schimb acestui am- 2. Această schemă se compune QJ renl detector de eroare esle
plificator i se pun conditii deose- din două scheme ca in figura 4a, Rro.
bile de comportare in frecvenlă care au _ elementul de elteculie Comp..etoarele tJ empllftc.-
şi de stabilitate. Ampli'icalorul
de eroare conduce elementul de
comun. In plus, schema mai cu -
prinde un milter care p reia sem-
lcerele cs. .roare sint lormate
din amplificatoarele operationale
execulie EE. care regleaza ten- nalul de la cele două amplifica- ADI şi AD2 cu rasistentele AS,
siunea şi curentu l de ieşire . ()e.. toare de eroare şi le di aceluiaşi Re. R7, AB şi R9.
lectorul de eroare DE dă un element de elteQJlie. Mlxerul are ca element princi-
semnal la comparator proportio- Detectoarele de eroare sini: pal tr anzistor ul TI.
nal cu m ărimea de ieşire. unul pentru tensiune. care furni- Acest tranzi stor mai ar e o
Stabilizarea se lace după cum zează un semnal proporlional QJ tunc lie importantă. Pentru a se
u rmează : tensiunea de ieşi re. şi un detec- deschide, TI are nevoie pe bază
Daci mărimea dală de DE, tor de QJrent, care d i un semnal de o tensiune de aproximativ 0.6
care este proporţională cu mări­ proporţiona l cu intensitatea cu- V. Rezistenlele RIO şi RI4, res-
mea de ieşire, este mai mică de- rent ului de ieşire. pec tIV A12 şi Rt4, formeaza divI-
cii marimea semnalului dat de 8ementul de refer"'li este far- zoare oe tensi une: pentru a avea
elementul de referinta, atund la mat din d ioda lener Ol şi rezis- o tensiune de o.B V pe R14 este
Ieşi rea comparatorului va fi o tenla R2. Din tensiunea redre- necesară pe RIO (Rt2) o ten-

r---.----------~~~--------~r_--._--, ~8r_r_,_-.
R2 R~ RIfi '",,,flr.>'e
[4 C5

oz
RI9

li

R2D

34 ALMANAH _TEHN IU M~ 1990


ATELIER
M AESTRO - STEREO ,
INDICATOR DE ACORD
in unităţile comerciale se ga- executa urmatoarele modificări finale. cu douii şurubur i, avind
sesc diverse microampermelre şi complet ă ri : grijă de a nu face legaturi gal va-
destinate magne lo loane lor, c a _ intre punctele 332 şi 326 din nice cu suportul.
indicator de nivel al inr egistră n i . aparal se mtercal eaza rez Ist enţa Reglaje le se fac cu aju to rul
dar care au sensibilitatea pesle R350 ş-i PA303, iar Între punctele aparal ului de radio. PA305 se ro-
100 pA şi deci nu se pol utiliza 323 şi 330 PA304; teşte in pozilla de rezistenta ma-
direct ca indicator de nivel. - Între punctele 50 1 şi 502 se xima (spre capă tul din stinga).
reali zeaza dublor ul de lensiune Se conecteaza aparatul de radio
Prezentăm un indicator optic cu diodele 0 502. 0503 - lip
de acord universal, cu posibillt ăti la rec epţie MA. de exemplu pe
F057 : F407 - şi cu condensa- UM . şi se cauta o pozilie in cal e
de utilizare la aparatele care se toarele electrolilice C502. C503,
alimenteaza de la retea. Solu1ia nlJ se recepţioneaza niCI un post
ca re asigura in sarCina tensiunea - deci nu avem semfla t MA. Se
oonsla in realizarea unui amplifi-
cator di ferenţia !. Imped<lnla de de -15 V. regleaza PA303 pina cind <tcul
PIesele de mai sus au fost inslrumentului coboara la minim
intrare este mal mare de 1 MII. U- monlate pe ci rc uitul imprimat (zero), dar nu Irece in negativ.
niaritatea este ga rantata la un eXlslent din ap ar at. efectuind Se ca uta postul ce l mai puternic
semnal de intrare avind valoarea unele modIficari pe placa. (de exemplU un post local). Cu
maximă 6 V. Pe o p l acă de cIrcU It Impri mat PA305 se regleaza indicaţIa in-
Instrumentul indicator utilizat se realizeaz ă ampliflcat orul dife- strumentului la maxim.
poate fi de 3 5-1 20G l'A : in func- renţial din figura (porţ iunea de Cele doua reglaje se vor re-
lie de instrumentul lolosil ŞI de circuit din chenar). peta in ordinea de mai sus.
valoarea maximă a tensiunii de Tranzistoarele TJOs. T306 pot Se trec e la reglaJele MF
intrare se modifică va lo ar ea pie- fi BCt07C. eC toac. eC t 09C (UUS). La cele doua semeregla-
selor A346 şi PA305 Între va lo rile bile PA303 şi 304 cu rsorul se în-
SilU echivalente. cu factor i de
5OOn~1 0 kll.
amplificare ap ropiaţI ş i de peste vîrte la o Ireime spre masa. se
" Datorit ă performanţelor 300 comu ta apar atul la receptia M!'"
schema se p oate u tiliza la o rice Arn lolosil ca instrument indi- şi se cauta pe scala o lungime
lip de aparal de radio cu pro- cator microampermetrul utIlizat de unda la care nu s~ recepţIa­
gram MF. respeclll' MA. care are la magnetofoanele Maiak 203. neaza niCi o staţie. Cu unul din
ca sursa re ţeaua electrica de 205 de tip M 4370 - 300 pA. M i- semireglablle se aduce acul in-
22OV. cr oampermetrul se monteaza În strumentulu i la zero (minim). Se
Schema a fost realizata intr -un poziţie vertical ă in locul instru- caut â prudent poslul . care se re-
aparat de radio Maestro şlereo. mentului vechi. cepţionează cel mai bine pe M F,
cu rezultate foart e bune. In Cir- Circuitu l imprimat se poate avi nd gri j ă ca acul instrumentu-
cuitele aparatului de raclio se fi xa pe rad !at or ul tranzistoarelor lui sa nu devieze pesle maxIm.

,,~ ~'''
- '"'00<"
,RJ"
"00"'"
- -'

__ _ __ -..1
I

AlM...ANA.H w TEHNIUM ~ 1990 Jl
ATELIER i I
TRANSFORMATOARE
În activitatea constructorilor ton. preşpan. material plastic şi se acoperă suprafala cu colo-
amatori, de mulle ori apare ne- etc.), cele două capace sau unul foniu dizolyat În spirt tehnic_
cesitatea confeclionării unui din ele, in funclie de numărul O carcasa asllel construiti;
transformator de mică sau medie lerminatelor de ta inlăşurări. 1I0r este deosebit de utilă in cazul
putere_ fi conleclionate din textolit pla- transfor matoarelor cu multe Înfă­
Tolale se recuperează din cat cu lolie de cupru, asemănă­ şurări. Se evită, de asemenea,
transformatoare mai vechi, dar tor cu cel lolosit pentru circuite ruperea sau incurcarea lirelor,
carcasele, lie că s-au deteriorat. imprimate, ele fiind cositorite imediat ce se
ha că trebuie redimensionate, După ce se laie cu tralorajul incepe sau se termina o infăşu­
trebuie conlec lionate de con- larma capacului conform ligurii rare, chiar pe maşina de bobinal_
structorul amator. 2. cu un obiect asculit (o pită La folosirea conductoarelor cu
Elementele care alcă1uiesc an- triunghiulară sau o daltă mică) diametre mici, nu mai este nece-
samblul unei carcase (fig. 1) sint se deloliaza cuprul pe lişii In- sară dublarea terminalelor cu
cele cunoscute şi lolosite in ge- guste de 1-2 mm, formind re- Iila, ele tiind imobilizate cu lun-
neral şi nu ne mai ocupăm de gletele În numar necesar termi- gimi loarte scurte şi deci nu se
modul lor de eK6Culie. imbunata- nalelor, Tot cu Iralorajul se prac- mai rup.
lirea pe care o propun se releră tică o tăietură oblică pentru Ayantajele ce rezultă din prac-
la cele două capace A şi B. scoaterea capetelor de la inlaşu­ tica exploatării justilica consu-
Indiferent de materialul tol osiI răIi, după care se cu r ăţă supra- mul de material placat şi munca
pentru elementele lalerale (car- lala de cupru cu un şmirghel lin in p lus.

$'un/uri qrovale in folie


pt. separorea regle/elo r 2
v
A c:;

/
~ copllfe/o r V
o'ecUP.DJ pi ~~ lerl'a
bine

l'

Daca există o asemenea ten- prima operalie, de aceea ac este zai prin implantarea rezistenlei
dinlă. atunci, paralel şi simultan, reglaje se vor repeta de citeva R350. In unele situalil ya fi nece-
cursoare le semireglabilelor se ori. sară decuplarea intrarilor cu cile

~
duc spre masă Cind s-a ajuns la Dupa terminarea reglajelor un condensator de yaloare 1-10
receptia cea mai bună , prin mic- PA304 se poate inlocui cu un di- nF sau a emitoarelor cu conden-
şorarea paralelă şi simultana a vizor rezistiy R349, R347, ale ca- saloare de 100 nF. Pentru inte-
celor două rezistenţe S,emiregla- ror yalori vor rezu lta prin masu- gra r ea În schema aparatului
bile, se regleaz ă, la indicatia ma- rarea rezistenlelor intre cursor şi existent, elementele noi de pe
Ximă , acul instrumenlului. Regla- cele două capete. schemă au fosl notate folosind
lele la minim şi la maxim nu dau in cazul aparatului Maestro sistemul de notalie utilizat in
r eZllltale satisfacatoare după stereo această simetrie s-a reali- aparat.

38 ALMANAH "TEHN I UM~ 1990


[ ATELIER

SUNTAREA

POTENTIOMETRELOR
,
'ng. EMIL MARIAN

In compone nta unui bl oc elee- R = valoarea rezi stenţei care acestuia,


troacustic existi 8Pfoape into t- şumeaz ă poteflliometrul; Deoarece u n ca l cu l anali t ic
deauna cel pulin unu l sau două Pi x ) :: valoarea reziSletl l ei pa- pentru majoritatea variantelor de
potenţiometre incluse in scopul tenliometru lui, dintre unul d in şuntare este destul de l aborios şi
obtinerii varian tei opt ime a mări­ capete şi cursor, in momentul in complex, cel mai simplu (şi util)
mii unor parametri prestabilijL care acesta a parcurs di st anţa x. mod de rezolvar e a problemei
De multe o ri se intimp lă ca, n sa observA că func lia P",llI) es te realizarea unor diagrame re-
urma efectu ării unor calcule, va- este neliniară in cazu l ambel or prezentative pentru cele mai
loarea necesari 8 potenliometru- variante, chia r daci fu ncJia P (x) frecven te sit uaţii de lUCru.
lui si nu lie standard sau . ., mo- este liniară (cazul polenţlomelru­ Parametrii caract8fistid sini :
mentul respectiv , constructorul lui liniar), - legea de v ariaţie a potenlio-
amator sa nu dispun! de pete!)- in cazu l unui potenli ometru lo- metru lui neşuntat , şi anume li-
ţi omet rul cu valoarea ceruti. In garitmi c, lucrurile se complică şi n i ară, loga ritmi că sau anlftogarit-
mod frecvent se recurge la solu' mai mult, valoarea finali P, I (.) mici;
_ varianta de ş unt are a pa-
tia montărli unei rezistente '''le a potenţiometru!ui şu nt a l jind
... paralel cu poteoliometrul (fo- sigu r n eli ni a ră. In practic' este tenli ometrului;
losind diverse modalilJli de CQ-o deosebit de util să cunoaştem , in - tensiunea d e Intr are UI,
nectare) ... aşa Iei Înclt valoarea cadrul unui montaj În care s- a aplica t ă potenţiometrului;
finală a grupului rezis tenli-po- utilizat şuntarea unui potenlio- tensiunea de ieşire U2. pr&-
-
.....liometru si coinci d ă cu VB- metru, legea de variaţie a para- luată de l a poter.ţiometrul şun tat.
loMea necesari. Acest lip de metrilor in fun ctie de acţionarea Pentru a evita confuziile, se
montaj reduce insi liniarila lea
caracteristici! de transfer aclio- 1
nare-valoare ceru t ă de pozllia de
reglat. deoarece, indiferent de
modul cum s-a r monla rezis-
,....ta. funclia P (x ) care caracte- R p
rizeaza valoarea finala a rezisten-
Iei compuse (le reprezentind Fig. 1: Şunt.,•• poten-
cursa utilă a cursorului tai A de 2 _--+---' Clometrulul - ,..rlan-
u nul din cape tel e po- tme • ,1 b.
tentiometrului) nu maÎ este li-
niară. Considerind ca variabilă
distanta II parcu rsă de cu r sorul ,
URSi poIenliometr u . rezu ltă o de- Ol
' ,", o
"" "
pendenţa intre va l o area potenllo-
k--:: /
metr uluÎ P" (II) şi distanţa par-
cursă de C'ursor la un moment
dat. 'n cazu l şunt.iirii potenllome-
Il A TIIJl .... /
tru lul in varianta prezentată in l i-
gura la. potenliometrul prez intă / /
"'' ' V V
urmatoarea lege de va ri aţie:
1/
P,,~lI) = -;R~[~.~o~-~P~(~'~
)),--- /
R + Po PIli) " /
Dacă po!9I11iometrui este Ş Ufl­ /
tai ca in figura lb, el prezinta ur-
m8tC/ll"ea lege de variaţie: / R

P, ix) ::.
R · Pix )
t Po - Pix'
/ /
. A + PIx' / /ow ~,

in cadrul ambelor relalii s-au


,V r-
loIosit notaţi il e :
Po = valoarea maxima a rezis- o ., Pl.] g
Fig. 2: Modul de ,..rt ...
pe a red.tenle1 unul
tentei potenliometr ului: • potenllometru

AlMANAH ..TEHNIUM" 1990 39


ATELIER
,,
precizează cA tipul unui pelen-
tiomelru este caracte rizat de {f-
Î
doua elemente principale:
- modul de varialie ti
tenlei in fu nclie de cursa curso-
rului, şi anume liniar. logaritmic
sau ant ilogaritmic;
rezis-

I/ n
" V-
/'
V
9
!'l'
R
- modu l de acliona re a l
cUf!'loru lui , definit de varianta ~V V V
construcl ivă, şi anume cir cu l ară
sau liniara.
V 12 V 1/ Ul P
" 1/ 1/
~
Toal e referirile la potenllome- ~
Ife se lac numai la modul de va-
U2
rialie a rezi stenţ ei in func lie de
acl ionarea cursoru lui, şi nu la
1/
c aracterul cursei mecanice a
acestuia (l iniara sau ci rcu lar a).
'IYI 1/

o~
In figu ra 2 se prezint ă modul de 1
varialie a rezisleolei unui polen-
liometru la care stratul rezistiv
(pe ca re n parcurge cursorul )
este realizat in cele Irei variante
o -!. PIli!
'" fI.,'a 1
v.
F~. 3: ~nl ....ell palen-
ţlomefrulul .nlar -

constructive (liniar, logari tmtc şi


anti logaritmic). Pentru claritatea
reprezent ă rii . diagramele s-au
realizat (Ia toate graficele ce se
pre zint â ulterio r) fo losindu-se
*" - '" ' ''''' Lf<LUI

IA
impârlirea abscisei şi o rdon ater
in uni1âli relative. Valoa rea ma-
)(imâ a fiecarui potenlio metru
1/l4.I1
este de 100 unit ă li relative. Con-
structorul amator poate adapta.
1/ '1 y/ p
in acest fel, cu uşurin lă. rezulla-
tele ·şi conduzii le penlru otice
1/ fi ~

valoare dorită a unui potenlio- 1/ i/ 11 Ul


"
mţlru şuntal.
In figu ra 3 se prezintă p rim a
variant ă de şuntare a unul poten-
liOlTU:!lru liniar. Oiagram ele sint
1/ V i /
1/ v.: lY V- I/ 1" R U2

real izate pentru dife.-ite valori ale


rezisten lei R (date. de asemenea. ~ ;V V V-
o~
tot in unit ăli rela ti ve) c are Ş Utl­
teaza polenliome l rul. Se observi
ci pentru o reziste nl ii de şunlare Fig. 4: ~lrltare8 paten-
cu valoarea de zece ori mai mică Ilom.lrulul liniar - do
decit a potenliometrului (R=' O) fI."l. 2
caracteru l de varialie a ten siunii
U2 se apropi e foarle mult de cel
al potenliometrului antitog ari t-
,,
mic. Acest luau este loarle ulii I'(II(Nf ,~ N<
in caz ul Înlocui rii unui potenţio- ~
metru antilogarilmic . sau alunci AI
cind se doreşte a se obline o
astlel de lege de varial ie II ten- • V
siunii Uz.
In figura 4 se prezintă varianta
V I/,
II doua de şu nta re a potenliome- V '31 VI
trului liniar, utilizÎndu-se cileva
valori utile ale rezlslenlei A. Se
observă că pentru o valo are R",
1/ '1 ,- Ul
p

10 (de zece ori mai m ică decil


cea a potenliome1rulul) legea de
/ ! u
varialie a ansamblului PR se
apropie foarle mult de cea a po-
/
tenliometru lul logaritmic. Acest VV
lucn.r este deosebit de imporlant
deoarece cu un potenţio metr u li- V ~V
niar sun lat cor es punzator se
poa te, pţactic. inlocuJ un polen-
'"*
Fig. 5: Şunt ....ea
liometru logaritm ic. In acest Iei o ~
"., m
l'om.trulul log.r111
- __.urnt. 1

.0 ALMANAH .. TEHNltJM" 11

-
ATELIER
se poate r ezolva foarte bine pro-
blema ifllo~irii uoui potenliome-
Iru de volum defect (care este
logari tm ic) d intr-un aparat elee,
Irollcuslic (radio. magnetofon
etc.) folosind un polenliometru
liniar, şu ntal co respunzător. În
p figura 5 este prezentată prima
varianta de $untare II polenlie-
metrului logaritm ic. Se observ ă
U' că pentru o rezislenli R cu VII'
ti'H-++-+-I-+"'
----+,--ffJIt/IIl''I/J
1/ R U2 loarea de zece o ri mai mică decit
~ "V a poten liornelr ulu! P. lege a de
varialie II tensiun ii U2 este
aprollpe lini ară . In aces t fel se
poate inlocui (folosind configu-
ralia respectivi) u" polenliome-
I, u liniar cu un polenliometru 10-
ga!it mic $Unlal.
In figura 6 este prezentati! va-
Fig. 6: $Unfaf ell polen- r ianla a do ua de şu ntare e unui
110metrulul logaritmi c potenliometru logar itm ic. Se ob-
- varia nla 2 servi cii., pe măsuri ce va loarea
rez istentei R se micşo r ează.
, , caracterul ..ebrupr al raportului
U2/Ul se accentuează lot mai
mull.

- .....-
,.- :JJ-
./
In figura 7 este prezentată va-
rianta a Ireia de şu ntare a polen-
liometrului liniar. De această
dată se folosesc pentru şunta re
R,
V / ' .- J>- doui rezistenle. R, şi R2- S-a
ales cazul reprezentativ in care
l>- p rezistenta R, este de patru ori
t/ I mai mică decit valoarea rezisten-
Iii v v U, lei potenliometrulUI P. Diagra-
mele sint ulile in cazu l in c are se
R2
~
urmar8Ştc obt,nerea une, leg. de
U2 varialie a tensiunii similare cu
, cea a tensiunii U2. O si tuatie si-
milari de şuntare. din punct de
vedere al configu ratiei schemei
electrice. este prezentata in fi-
, Fig. 7; $unlarea polen-
tiometrulul Unlar - VII '
gura 8. De a ceast ă dală s-a im·
pus Ri ': P/4. iar R, ia diverse va-
~ PI . I ~
rl 8nla 3 lori in cazul in car e R ," Ri> se

MEMDRATDR
PORŢI ~8 1 _ SAU - NU ~ CU 4 It 2 INTRAR I

.~ i:'\ ce B 454 H E L ___4 _- _W _ D_-_O..


_ .' .:D_' _AN 'N_V.:'_"_T_G_A_T_'S____--l
" _- __

~~, ) CDB 454 HEM


~"' I CII 80
- ,. '"1
. .. '«

"ee B N.U. N.U. H y


o
,,•;
J "';s, <'
'"

J;
'.0 ... n j".

"1--
,,•
" li
" 0

A C D , F G GNO y . .... co . . ..I' .'"

U-MANAH _TEHNIUM" 1990


ATELIER I
~
]
R' obli,.. diag ramele prezentate in fi-
~
o
R2 P gura 9. Se Obl8fV A că pe măsuTI
"4 ce A. (respectiv R2l scade ca ~
loare, nelinisritatea tensiunii Ul
se accentuează,
'1 In figura 10 este prezentat ă li
rianla a Ireia de şunt 8re a pol

.. 1--' I ~
V J+
v: t/ Ul
p
Rl liometrului logaritmic. se tol
sese d oui rezistente R,:oAz.
observii c ii pe mas uri ce val
rea rezistenlalor scade, in pri
mele trei pirtl al e cursei pol
tiomel rulu l legea de va rialie
V R2 U2 U 2/U, este aproape liniară , dupA
care in ultima parte a cursei
F- cursorului apare o ne/iniafitate

.~
deosebit de pronunlat ă.
Şuntarea pot8flliometrelor rit-
Fig. 8: $Ont.-ea poten· prezi nt ă, in concluzie. o solulill
• m tIomet rulul Ilnl. - ... simpli de o btinere a unor functii
'" !>!.oJ
rtenl. 4 ulile. atit In cazul folosirii unei
anum ite legi de varlalle a rezlS-

,
- -~

,~

r-
lAII
t&n)ai. cit şi in cazul unor depa-
nări rapide

ŞTIAŢI
şi ef icien te.

cA ...

~
w, ... zlua de 29 februarie din anii
bisect' se intercala Inillal intre z:
~ V şi 24 februarie. adică dubla

Rl şasea de~~d,;:": ~':;:";it,;"i~::d;:


~ """
• ~ de-a
<iei'" ,tu';t;'~~~
zi
IIIlte .':

•,
p
Ul

~
V.
/"
~
t/.:: R2 U2
arie.
tic este rodul
l ui~.din
a realil.at refor ma
·1

propus ă de IUliu. Canar


V 45 te.n .
Fig. 9: SUnt. . . poten" ... În anul

'. ~
PI , I . W Ilometrului liniar - va- ";~~t:~;;~t,~,r,
nani. 5 I

Rl=R2

Rl de,
şi stresante in
p zgomotele
cele din
Ul

Fig. 10: SUnt.rea po-


ten llo me lrulul logarll-
mic - varlanfa 3

12 ALMANAH ..TEHNIUM"
ATELIER
de provenienlă r omânească.

SONERI EMULTI TON Execu1ia monoplacă şi posibi:;:~·


tea infinită de modificare a trilu-
ritor vor aduce mari salisfaclii
CCRU ElANCU. vaacxv constructorilor. Intreg ansamblul
poate fi introdus într-o cutie de
AnalizÎI1d schema din ligura 1, menta rea se face de la relea prin difuzor prOdusă de Intreprinde-
se poate observa modul de fune- sursa slabilizată de +5 V prezen- rea Electro nica Indu strial ă Bucu-
~onare al acestui generator da tată in figura 2. De remarcat fap- reşti. In orificiul destinat poten-
tnluri. Oscilatoarele alcătuite din tul că transformatorul de relea liometrului de volum se mon-
CU. C12, Ct3 şi grupurile AC TS3!8 se procură de la magazi- teaz! dIoda LED cu rezl;tenlă in-
aferente produc semnal da lormă nele cu pIese de schimb pentru corporată produsă de Intreprin-
dr&pCuoghiularti şi Irecvenlă dif. casetofoane. Iar casca telefonică derea ,.Microelectronica", special
tite. uşor modificabilA din ttime- Tf este de 12 Vl40 n. Componen- pentru tensiunea de 5 V. Datorită
rele rezistive R2. R3. R4. Prim ul tele electronice sint in lotalitate consumului foarte mic de ener-
OSCilator este, de fap l , geoerato- gie electrică nu necesit ă decu-
rut de triluri propriu-zis şi trimite plarea de la relea.
ampillicatorului audio, cu tran-
zistoarele T2 şi T3, lie frecvenla
de bază,fie jumAtatea acesteia,
provenită din bislabitul A al cir-
2
alitului integrat COB493. Frac-
venţa de alternare a celor doul
!onuri este dată de oscilatorul
numitul 2. Pauza dinlr. Uiluri
este stabilită de oscilatorul nu-
mirul 3. care furnizează semnal
şi intririi Bi a num ăr litorului CI5.
Acesta, funelie de puntea ce se
fece Witr9 intrarea 2 de taset şi
intririt8 B. C sau O, stabileşte o
.,Ie de " 2 sau 4 triluri la o sin-
gurA apasare pe butonul B . Ar ...
ATELIER
,
1

, ,

,);"'<--1

""",'
"
(II ,Cll ,Cl)- ( 08 ICO
Cl4-COB41O
CI ~ '~ "
(J~

~~


(1
II S o

~Rt:J:
o TS o
318
O O
Tl

(J O


44 ALMANAH "TEHNIUM"
ATELIER
LUPA tanla minimă a vederii clare. Se
aşază. in pozilie orizontală, o ri-
glă gradatii. in fala ochilor. spriji-
nilă ~ nas şi cu scara gradata in
sus. Inchizindu-se ochiul sting.
CEASORNICARULUI .se translatează rigla orizontal
pină cind ochiul drepl vede mar-
cajul Jj' al riglei in centrul pupi-
lei imaginii lui din oglindă. Fără
a mişca pozilia capului sau a ri-
glei, inchizind rapid ochiul drept
Ing. LUCIAN DRAoUŞIN. Ţlc •• nI şi deschizind ochiul sting, se ci-
Amatorii şi chiar profesioniştii 0,5-1 mm grosime. conturul teşte pe riglă reperul corespun-
de mecanica fină, opllcă, fitate- lenlilei. Se decupează cu foarfe- zator centrului pupilei imaginii
lişlii, montatarii de film ele. ulili- cele. pe conturul trasat, placa ochiului sting. Reperul defineşte
leaz8 pentru vizualizarea mărită metalică pe care se va monta mărimea bazei stereoscopice vi-
a obiectelor .Jupa ceasornicaru- lupa ceasornicarului. Pentru a zuale 8 . Se. marchează pe placa
lui", care purtată direct la ochi realiza decuplajul necesar mon- metalică 2 (fig_ 1) centrul decu-
produce următoarele inconve- tării lupei, Irebuie determinată pajului circular la distanţa 8/2
niente: baza stereoscopică vizuală 8 fală de linia mediană dintre rame
- depărtindu-se pleoapele de (fig. 1) . Pentru determinare. per- şi la 20--25 mm pe verticală de
globul ocular, se irita mucoasa soana se plasează in lala unei la marginea superioară a ramei_
sclerolică, alectind vederea; oglinzi privindu-şi fala de la dis-
(CONTINUARE ÎN PAG. 46)
- din caU-la oboselii sau a
Iranspirarii pleoapeloa se intÎm-
plă ca lupa să se desprindă de la
ochi şi să cadă asupra microme-
canjsmelor. producînd pagube.
Pentru eliminarea inconvenien-
Iela aminlite pr"opun montarea
-
,•
lupei ceasornicarului În rame
pentru ochelari. Sini preferabile
ramele metalice la care lentilele,
optice sau solar6, siot prinse pe
conlur sau pe lala frontală cu
şuruburi mici.
Se degajează lentilele de pe
rame şi cu ajutorul laolilei CCJ(t!S-
5 ,
punzătoare ochiului drept se tra-
sează pe o placă metalică, de

1. rama ochelarllor
2. placa portlupâ
1
~ carcasa lupei
4. inclul Itl elat
S. lenlila

2
ALMANAH ..TEHNIUM 1990 M

45
ATELIER !
apasă pe butonul montal pe car-
casa difuzorului (buion ce se 10-

T FON
GEDRGE COMAN
loseşte atit pentru apel, c it ,şi
pentru "vorbire- ascultare" ). In
felul acesta, bobina releului Rel. ~
este străbătută de un curent sufi·
cient pentru a face să se inchid~
contactele normal deschise ale
Acest interlon pefmite efectua- n ător c u TA.' · şi lIa allea, pe infă­ acestui releu K - Rel.2, c are
rea unor con vorbiri intre statia şurarea ' - 2; 80 de spire CuEm face ca amplificatorul sa inue in
dispecer şi mai multi abonali. Se o 0,35 m m, iar pe infaşurarea 2 oscilatie prin rezistenta de tO kfl
observă din schemă că amplifi- - 3600 de spire CuEm 0 0,03 şi condensatorul de 10 nf. in di-
catarul staliei de interfon este mm. Translon)1atorul de alimen- vizorul statiei dispecer se lIa auzi
prevăzut atit la intrare, cÎI şi la tare TA.3 lIa li unul de sonerie un apel sonor, insolit de aprin-
ieşire cu transformatoare adap- cu secundarul rebabinat pentru derea LED-ului corespunzăt9'
toare de linie, iar abonatii folo- a da o tensiune de '0-11 V c.a., abonatului cate a facut apelul. In
sesc diful:oarele impreuna cu pentru ca apoi, redresat , filtrat şi acest caz, operatorul statiei dis-
translormatoarele lor de adop- stabilizat, sa obtinem 12 V c c. pecer actioneazA comutaiorul
tare, ceea ce favorizeaza efectu- Acesta trebuie amplasat c ît mai abonatului şi efectuează convor-
area unor legături la distante departe de transformatorul şi di- birea prin manellrarea c omutato-
mari. fuzorut postului dispecer şi mai rului "vorbire-ascultare" K - Ol.
ales cit mai departe de trans- Dacă operatorul statiei dispe-
CONSTRUCŢ1E ŞI REGLARE lormatorul de intrare TA.'. Reco- cer doreşte s ă ia legătura cu
mandabit ar fi c a transformatorul unul din abonati , manellread
Transformatarul de intrare de alimentare să fie şi el ecranat comutatorul abonatului respectiv
TR 1 se 118 confectiona pe un pa- şi pus la masă. in pozitia cuplat (in cazul nostru
chet de tale asemanător cu cele Releele notate in schemă cu abonatul 4); iar din comutatorul
de la amplificatoarele radiore- Ael. 1 şi Ael.2 vor li de. tip AEED K----()l face apelul. După termina-
ceploarelor Milca... sau Albatros. miniatură cu tensiunea de an- rea convorbirii, toate comutatoa-
lnfăşurarea I 113 avea 350 + 350 etanşare de 6-9 V, iar curentul rele abonalilor de la stalia dispe-
de spire CuEm 0 0,25 mm. iar de actionare mai mic de 10 mA. cer vor fi puse in pozitia ,.aştep­
infăŞurarea a II-a va aVila 1 000 Nu se recomandă utilizarea rele- tare". Diodele LED montate se
de spire CuEm 0 0,15 mm. elor electromagnetice clasice de- IIOr aprinde de fiecare dată cind
După confectionarea bobinelor oarece acestea au un curent de abonatul face apel sau ,.emite~.
şi introducerea tolelor, acest actionare mutt mai mare decit ar Dacă aceste diode nu se aprind,
transformator se va lăcui penlru permite diodele ioED să le stră ­ statiâ dispecer nu esle alimen-
a se rigidiza cit mai bine tolele şi bată . tată sau linia de legiiturii intre
carcasa: se lIa ecrana intr-o cu- În cazul in cate distanta dintre statie şi abonat este intre ruptă.'
tiulă din tablă de lier ce se lIa statia dispecer şi un abonat esle Diluzoarele folosite la abonati
lega impreună cu mantaua de mai mică de '50 m, se lIa monta vor fi de radioficare de tip A -
stringere a transformatorului la in serie c u diodele LED (punctul 20039, care vor avea montate pe
masa amplificatorului. x in schemă) rezistenta de limi- carcasă cHe un buton de s0ne-
Pozitionarea acestui transfor- tare a curentului de 50 - 100 n . rie; polenliometrul acestora se
mator felă de celelalte transfor- Dacă pe linia unui abonat apare va desfiinţa.
matoare din instalalie se va face emisiunea unui post de radio lo- La statia dispecer se lIa foloS
experimental - recomandin- cal, se va monta in paralel pe tot un difuzor de radioficare îm-
du-se sa fie cit mai departe de dioda LED corespunzătoare aba- preună cu translormatorul siitl
ele sau de difuzorul postului dis- natutui cu pricina un condensa- de adaptare.
pecer. tor de 4,7-10 nf. in cazul În care se utilizeazA,
Transformatorul de ieşire TA.2 Cind unul din abonali doreşte pentru tegmură intre stalie şi
se va bobina pe un miez asemă- să facă apel la statia dispecer, abonat . c ablu coa x ial, parte.

(URMARE DIN PAG. 45) plăcii 2. din care se scade spaliul egal cu ';!iametrul exterior minim
initial de montaj dintre inelul 4 şj al carc868i lupei 02 (fig. 2). ill
carcasa 3 a lupei. Inelul compen - lupele se lIor fixa temporar Îl
se traseaz ă lin cerc cu dia metrul sator are rolul de a fixa lentila in plac ă printr-o uşoara apăsafl
o 1 (fi g. 2) egal cu diametrul ex- carcasa şi tot ansamblul lupei pe axială in fata.
terior al filelului inetului de fixare placa 2- Menlionez că pentru scoptJi
4 al lentilei. Se decupează cercul Dacă persoana nu poate tine obişnuite o lupă care măreşte
cu burghiul' şi se pileşte. se ochiul sting .i nchis in timpul utili- mult şi eu principalele aberati
monteaza placa 2 in tama 1. zarii lupei, se obturează rama corectate se poale obline prin
in decupajul plăcii se mon- sting ă cu o placă lIopsită in ne- recuperarea dublelului lIizorulli
lează lupa ceasornicarutui con- gru mal pe fata dinspre ochi. In de la aparatul fato Liubitel-l
form fi\ilurii '. introducindu-se in cazul cind nu se dispune de o abandonat.
prealabIl intre lentila 5 şi carcasa lupă cu inel filetat (Ientila fiind Atenliel La montaj lentila se VI
3 (fig. 2) un inel compensator fixata cu inel lipit) sau cind do- plasa Întotdeauna cu lala pin
din sirmă avind diametrul exte- rim să utilizăm lupe CU grade di- sau conca ll ă spre ochi. Altlel VOI
rior egal cu al lentilei. iar grosi- ferite de mărire. decupajul circu - apArea defecte de orloscopie ,
mea va line cont de grosimea lar din alaca 2 lIa avea diametrul claritate.

46 ALMANAH ..TEHNiUM" 1
[ I ATELIER
centrală 8 acestuia se va lolosi nalul de la intrare să fie in fază trare (cel de 5 kO şi 4,7 kO) lIor fi
pentru conv()(bire, iar tresa me- sau antllază cu semnalul de la reglate corespunzător, in difuzo-
tatieA pentru semnali;tare se va ieşi re. Din potenliometrul de 4,7 rul staliei dispecer nu trebuie ~ă
lega la masă in partea de la sta- kO se reglează sensibilitatea se audă brum de relea sau in cel
tie prinlr-un condensatar de preamplilicatorului, iar din pa- mai rău caz se va auzi un Uşiil
10.--.100 nF. lenliomelrul de 10 kO lIolumul (zgomot de fond), care 10'8 dispă­
Polenliomelrul de la inlrare de lotal al amplilicatorului. rea complel cind unul din abo-
5 kO se va regla astfel incit sem- Dacă potenlio~etrele de la in- nali vorbeşte.

47
ATELIER
lor ce intervin. Ac este mărimi

FILTRE vor li necesare pentru c aracteri·


zarea unor I,ltre particulare c:k
neleZlfe.

DE NETEZIRE
FILTRU COMPUS DIN
INDUCTANŢA ŞI
CAPACITATE

Se ulifizeazâ. de obicei. cine


CRISTIAN APOSTOL curenţii redresaţi au o valoare
mal mare el e 20 mA. in c~ul va-
Micsorafea pulsatillor tensiu- tensiuni, redrp.sate il curentului. lorilo r Le sub 200. Ijltrul se l aCE
nU redresau~ se reali zea:l!â cu ale factoru lui de pul salie ş i ah, cu o singurii celula. La valOl"i Le
ajutorullilltul ul de netezite. capacitatii condensatorului mon- pesle 200 se adaugă o a doua
Filtrel e IoIosit e l a redresea- tat la ,ntrellca hltrului. celul a. Capacitatea condens&
rele terminate cu capac;lale au Se determinii m ai intii I lIctorul 1000uiui C se la. de obicei. ega/i!
unII sau doua celule compuse de pulsal,e admiS la ieş irea 1,1- cu capaCitatea condensatOl"uluo
di n induclanlă ( bobină SOC) şi trului (in fun Cl ie de natura SlIrci·
C.
capacitate tcondenSalOl') sau nii) şi . cu ajutorul formulelo r
di nt r-o rezis tenla ŞI o capaci- simplificate. se calcu leaza valo-
tate. Alegerea acestor celule Ş I rile necesare elementelor co m- FORMULE DE CALCUL
combinarea lor sint in funcţie de ponent e ale IiUrului. precum şi
valoarea curentului redresat ce tensiunea la ieşi rea pulsaţlet . Pentru m o ntajele de redre-
trece pnn filtru . in labelul 2 se VOI" inellca ma,.· !'iare :;J unei Singure alternanţe,
calculu l ' iUrului se electu- mile. slmbofurile. pr ecum ŞI cind liltr ul conl ine O s i ngură ce-
eazi pe baza valo rilor dale ale unităţi le de masurii ale marimi'
10 O

fi>
,L
- -,
p o !
l u l ă. Le '" ~ ; in caz ul cind

con\ine doua celule, l e -= l 'C' '"


~ 2po

Uo
,. •,
I~'
\:r, . 'Ce
'
C(1' 10
Pentru montajel de red
sare a ambelor alternanţe in
I
zul unei Singure celule de liltr811

,. Po = =
le :: 2.5
.
_._-Po
P '
. .In cazul a
Iar .0_."
.....-

= = = l 'C'

1r o
celule de liltrare l e

le 0.8~0
10

I
Penlru to ale monta jele se
!Uo
,. poa te conside ra cu buna ap
)(imalie U '"" 0,6 UO'

FIg. 1:.) IIItl'\l cu o celul A; b) ' ..tru cu douA celule.


EXEMPLU DE CALCUL

Se da un moma, de r edr

•to c=' I P
_.
Q. a ambelor alternanţe (pentru
mentarea u nui etaj lin al a
c alor de audiofre<;venla

Uo (,p.p.....:r_c_o_ R
pili). Uo "" 300 V; ' o = 100
c
_ _1
+--------4}U e
Po "" 10%; o "'" 10 Jl F. con
tabelului 1 se delermina p ""
in c azul u nUi fillru cu o
FIg. 2: .) "ltfU cu o celulă; b) 11111'\1 cu doui celule. 2.5·10
gură ce lu l ă , lC = "'""OT ""
1
p'

Uo
",.----'Y'?'---{T
•L eo
I c'7
P Alegem un condensator ele
JlF . avind U c = 300 V.
125
in acest caz L == - - "" 12.5
(
,. Ţ 1 Calculam dupa aceea U =
U h - 240V.
10

48 ALMANAH ..TEHNIUM"
ATELIER
FILTRU COMPUS DIN
REZISTENŢA SI
CAPACITATE
&, lJlil j ~eaza de Obicei p entru
cu ref1\i redresaţi de cc l mul! 20
mA la valori AC sub 100000
acest fiUru se executa, de cele
mai multe ori . cu o singu ra ce -
1!Jla. A doua celu lă se adauga În
cazul În carc valonle RC dep1'l-
şesc 100 000. Valoarea c(m<!cn-
satorului C se ia egala cu a con-
densatoru iui Co-
FORMULE DE CALCUL

in cazul montajelor de redre-


Fig. 3: Secllune prin bobina de şoc.
sare a unei singure altern ante.
cÎncI hUrui se com pune dtnl r-o
2000 p
celulă. avem AC == _ p " . ia r TABELUL 1 VALORILE ADMISE ALE PULSAŢIE I

in Cazul unui fi ltru cu doua ce- FAC TOR OE


FELUL SARCINII NETEZIRE P ('';')
lule avem RC "" 1 000 Pa .
Ip Primel e etaje al e amplil ical oarelor de micrOl on 0.001 -0.002
Pentru montajele de redre- Elaje de detec lie 0.0 1 - 0.05
sare a ambelor alter nante, În ca- Etaje AFI 0.02 - 0.05
lU IiIlrului cu O singură celu la Etaje schimbătoare de frecvenla 0.02 - 0.06
1 50Q Po Etaje linale simple de au1iolrecvenţa o. , -0.5
AC = - -p- -' ia r in cCizul Ylru+ Etaj linal de audiolrecven, a contratimp 0.5 - 1.8
lui Cu două ce lule RC :. R C" =-
Stabilizatoare de tensiune 0.5 -,
500 Pa .
= -.--, Pentru monTa,ul cu o
Ip TABELU L 2

singură 'oR
celu la U '" u "
, 000 -" MARIME StMBOL UNITATE DE

p _ _e','="",-.
o
iar pentru Tensiunea redresat a l a inlrarea filt rului Uo
MASURA
V
R - 1000000
Tensiunea continua la ie şirea liitrului U V
monlajul cu două celu le U - U o - Curentul redresat 'o mA
lo(R+ R' ) . . FaCl orul de pulsa,ie l a intrarea fiitru lui Po %
1 000 Ş I PA '" PA· Facto rul de pulsa,ie l a ieşirea IlItr ului p %
Capacital ea condensatorului la intrarea
EXEMPLU DE C ALCUL filtrului Co
Se dă
un mont3j de redresare Capacitatea condensatoa rei or liitrului
Inductan,a bobineio r de şoc al e liUrului
C. C"
L. L·
""H
a unei singure alternanle. pen· R. R· Il
tru alimentarea unui radiore.- Relisten l el e din ce lul el e de filt r u
Puterea disipa t ă in reziS l enlele liltrului Pfl. P· R W
ceptOr cu etaj de deteclie şi el aj
de audiolrecvenla.
Uo = 250 V. 10 = 10 mA; Po = TABELUL 3
10%; C o ::- 20 ~F,
Determ inăm din l abelul 1 p
O.~ MAR fME SIMBOL UNITATE DE
In cazul IIUrul ui cu o s i ngură
MASURA
celula Secţiunea mieZUlUI bObinei de şoc a, om'
3000 ' 10 Inductan!a bobinei de şoc L H
RC = - - - "" 600 000
0.05
Curentul redresat
l ungimea total a a inlr elierului m iez ului
'o
, mA
mm
Deoarece valoarea RC obIl'
nut.ă esle mai mare decil
100 000. se 4tilizeaza un hltru cu
Numarul de spire al inl a şurari i
Dl ametrul sîrmei de bobinaj ,
w -
mm
sec\iurrea inlaş ur ar ii Q. om'
doua celul e. In acesl caz: Rell slenla sÎ'mei de bobinaj R. Il

RC· = R"C" = -10.05


_._=45 000
1000,10 l u ngimea spirei medii a infaşu r ar i i
C ăderea de tenSiune pe inf aşu r a rea
'. om
bobin ei şoc U. V
Alegem co ndensat oarele C şi

ANAH _TEHNIUM' · 1990 (9


ATELIER -
C de~ite20IJFcuuc = Uc: - TABELUL 4 TOlE DE TIP I
300 V. In aces t caz:
. 4S 000 TIPUL DIMENSIUNILE LIMITELE '1
R ;: R ::. - - - " " 2200 U. TQlE I aCan} b (em) h (ern) 0 0 - bh (ernl) Os 00 (em')
20
U '" 250 - 10(2200 + 2200) = E· l0 1 QS 1. 5 0,75 0, 75 1.5
E- l 0 1 0.65 1.8 1, 17 1, 17 - 2,34
1 000
.., 206 V
E· l 0
E- 12
1
1.2
1,2
0.0
3.0
1.8
4,32
1.08
4.32-
1.56-
<"
3.12
E· 12 1,2 0,8 2.2 1.76 2,53- 5.00
1()2 . 2 200 E- 12 1,2 1,0 <,8 7.68 11 ,1 - 22. 2
P' R =1 000000 =- 0.22 W E-14 1.< 0.7 2. 1 1.47 2,88- 5,76
E- I4 1, < O., 2,5 2.25 4.41 - 8.82
E- 15 1, 5 1.35 2.7 3. 65 8,2 1- 16,4
BOBINELE DE ŞOC ALE E· 16 1,0 0, 8 2._ 4.91-
FIL TRELOR DE NETEZIAE A 1.9 2 982
E-16 1.6 1 2,8 2.8 7,17- 14.3
PUl$ATIILOR E- 16 O.,
1.8 2.7 2.43 7,67- 15.7
in filtrul de netedre il pulsa1il-
E·19 1.' 1.2 3.35 4,0 2 14.5 - 29
E-19 1.' 1.7 <,6 7.82 26.2 - 56.4
lor bobina de şoc are rolul de il
micşora pulsal lile cu rerUului re-
<-.o 2 1 3 3 12 - 24
dresat. Aceasta se com pune <-20 2 1.7 <.7 7,99 32 -64
dintr- un miez de l ole de trans-
<-20 2 1.8 3 SA 21.6 - 43.2
fo rmator şi o inf a şura re de
E· 20 2 1.8 5.0 10, 1 40,4 - 60.8
E-2 1 U 3 1,8 - 63,6 .
sirma de cupru izolata (de obicei
sirm â email ata) . Pen tru obţi ne­
rea unor induclanţe mari. miezul
<-22
E·24
E-25
""2.5
.-
1,'
1,<
1,2
2.5
a.
3.0
o 15
7.22
"0
4.32
26, 4 - 52,6
25 - 50
93.7 - 187
bObinei de şoc se lace de obicei
E·25 5.8 ,.3 11. - 228
cu intrelief (cu garnilurâ de hir_
" e sau carton) de !,proximaliv
0.2 pinâ la 1 mm . lin cazul in
<- 26
<-26
E-28
",o
,O
a15
1.3
1.7
1,'
3,'
/ 4.7
<,2
5.07
7,99
'88
34,3 - 68,6
54 - 108
46.5 - 93
care prin infisurare trece curent ' 8
<-28
mai mare, intrelie ful va trebui să
' ie mai mare,) ca lcu lul bobinei
E-30
<-30 "
3
"5
1,5
5
<,5
11 .1
6,75
9 2.3 - 185
OI - 12 1
de şoc se e leclue1U:8 in lunclie
de \/a ior iie dale ale i ndu ctan lei,
Q,lrenlul r edresat şi intrel jerul
<-30
E-32
3
3
a2
1.'
2.7
1,0
"
5.'
'.8
10. 1
14.6
7.66
91 - 182
131 - 262
78,4 - 157
miezului. in acest ca lcu l se de- E·32 3,2 3,0 7.2 25. 9 265 - 530
termină secliunea miezului. nu-
E-35 as 2.2 - a15 l as 105 - 330
mărul de spire. d iamelrul sirmei
E· 40 < 2 O 12 192 - 384
de bobinaj. rezisten la inf iişu­
rafli. secliunea i nfaşurarii. pre-
<-4<l
E-40 •
<
'O
3
7,2
7 '"
21
300 -600
336 - 672
cum Si căde rea de ten siune pe
in l aşurare.
0 .. := b ·h
d .:. 0.025 I 100 == 0. 25 mm; :. 448 O. U... = -4481000
-, 100- ~
4000 . O. 25~
'.. =- 3. t4 (a " b) A .. ;;;; = 2,5 c m 2. = 44.8 V.
100
FORMULE DE CALCUL in caz ul CÎnd lungimea medie
CU aiulo rul valon lor as si a.
alegem ti pul lolelor miezului diII
a spirei este. de ellemplu. tabelul 4. ŢIOÎnd seama de lIOki-
' .. = 140 mm. avem : mul ocupai de perelil carcasei $

d - 0.025 I '0 '. Q0002 ' 4000 , 140


0.25
-- ~
de garnilurile i zolaloNe, alegerii
fereastra miezulu i ceva IN
mare deci' secţiun ea inlasurar.i.
wd ~ 0.0002 wlw
o. 100 : R.... -= - -
d'- - :
~ .. Io
Uw
1 000
EXEMPLU DE CALCUL

Se dau l
mA . I ~I mm.
12,5 H: '0= 100
DetermlOam

o, 12. 5 ' l W
20000· 1
6 cm . ,
w ~
400-
- 000__ · 1_
100

50 ALMANAH" TEHNIUM" 16
~
I ATELIER
INSTRUMENT PENTRU
INSTALATORI
LAZAR HONORfU
Oepislarea tubu lal uri lor de
plastic Încaslrale in zid consti-
luie o p r ob l emă d ifici la pentru
instalator ii s anilari ş i pen tru
amatorii nespecialişti . Cu un mi-
numum de eforl şi de pret se llE ŞIRE
poale construi un instrument 10-
dispensabil acestui scop. Este
vor ba de un simplu oscUalOl".
acordat in gama undelor medii.
c, '"
l{)kn
K

oscilator care Ioloseşl e ca ele-


meni radiani chiar apa aflatil in
lubulalur a. Frec",enla de lucru a
oseilat arului s e stabileste din
2,2nF'
~1
SnC
tD
\b
T1 C.
2N1 71l '.':,lr F
1 va'
9
condensatorul yariabil de 150 pF.
Ieşire a acestui os cilator se
leagii cu ajuloful unul li, de
)
[ţc,
20-30 cm la robinetul de apă a lS0pF'
cârui lubulalura trebuie depistata
şi, cu i'ljul o rul unui radioreceplo r
portabil comuta! in gama de
'"
U"'. I
ferllo l
unde medii, se incepe căutarea
semn alului oscilator ului oe - a
lungul z idului, in dreptul tubu la-
tur ii, semnalul oscilatoru!ui re-
cepţionindu-se c lar.

GENERATOR DE SEMNAL
n DINTE DE FERĂSTRĂU"
Generatorul pe care lIi-1 pre-
zentam este deosebit de stabil.
pu tind fi ulilizat ca baza de timp
pen tru un OSCiIOSCOp. Elementul
oe bază il cons t ituie oscilillorui
n
2N 819 " U!II..
~n
realizat cu transformalorul T3 de
lip unijoncliu ne. fiind urmat de
un etaj generator de curen t con - 1 ~'2
'-!7,
SOk.ll.11inI
,.,.
)<,
stant lor mat din tr anlistorul FET -nof FI 2N )819 ? 2N 2646
T2. a carui sarcină este consti tu- IEŞI RE
5EM~"", "
2S 1'1 l'
, "" IEŞIRE
IHP\A.SU RI
ită de unul din condensatoarefe
e3, C4, C5, C6. Semnalul IIsllel
,6"nF
, ~

produs este injectat in poarta


~
"
1
tranzistQrulul FET Tt , Cllre lu- K
creaza ca etaj "buller". separind
generator ul de ieşire şi garantind
asllel stabilitatea şi tiniarilatea
semnalului la ieşire. Frecllenla se
poate regla cu ajut or ul comuta-
~k~ ".c c4 J.
""'I1:4:"~I
"22.
torului K, iar amplitudinea Cu
ajutor ul potenliometrului P

ALMANAH "TEHNIUM" 1990 51


ATELIER I
SURSĂ SV
cu lormula:

DHERABIM FRATILA Curentul mallim pe care 11 de-


biteaza sursa este de 3.5 A; Iran
zistorul 2N3055 se va Iba obliga
Această schema de sursa de zistorul npn de lip 2N3055. tariu pe un radiator cu o supra
ahmenlare stabi1i~atîi de 5 Veste Alimenlarea slabilizatorului se lal ă de răcire suficient de mare
utila elet:troniştilor amatori care lace cu 14 V. IC:lsiune obt lnula Grupul R. -C J , conectat in pa
rea1Î~ează frecvent montale Cu dupa r edresarea ŞI MIrarea unei ralel pe ieşire, realizeaz ă o pro
circuile integrate din seria TTL tenslum alternative de 10 V. Ten- leclie a montajelor alimentall
Componenta de baza a sursei siunea slabilizala de 5 V de la impotriva eventualelor virfuri dl
est e CirCUi tul Inlegral tIA 123 care ieşire este dată de valoole razis- tensiune ce pot apărea la conec
lucreaza ca stabilizator de ten- Ioa re lor divizorului de tensiune lOillea sau deconectarea tensiuni
siune pOli tlv ă imoreună cu tran- realizat cu R" R? şi se calculeaza de 10 V allern ahv,

f4v

P ~
2N ;:'05,

In!'
ct: ~
,
-~""+
'-{ pA "- 1

~" ~;2"".. F ( Jr
~
l{ 723 R~5,G K.n.... R3
CA
o, 1512.
2w
f\O
25v
R4 ~~ ~~
~G;v

MARKER Pentru calibrzrea radiorecep- cuarl. fiind urmat de un ela


toarelor. radioama:orii pot con- amplificator d e radlOfrecvenl'
strui un marker foarte bogat in constituit din tranzistorul T 2. OI
armonici cu un minimum de remarcat esle faplul c ă se folo
efort , binein \eles dacă disp,m de sesc tranzistoare de structură di,

100 kHz un cristal de cuarl pe frecven\3


de 100 kH~ . Primul etaj es te un
osc.lator controlat cu cristalut de
ferilii, unul fiind de tip pnp Ct
germaniu, celălalt de l ip npn Ct
siliciu.

Q R'1CXil< Il
T2

IT
T1
EF r 317 SC107
C3 R<

1
~7'Jp F .;& C6
R2 C, I ~

20
PF J-3CpF ,3:':
Of 05
'-'rF IE~11
c< .3
1 22QPF 5 .s ~ Q QR'
':!6k n. : ':!Kn

52 Al.MANAH "TEHNIUM" 19IC


ATELIER
Păstrarea in ordine şi proteja-

DULAP PENTRU PIESE rea pieselor elec tronice sau a


.. mărunlişurilor " necesare con-
strucliilor şi depanarilor electro-
nice necesit ă un dul ap cu sertare
GHEOROHE SALUŢA numeroase şi nu prea vol umi·
noase.
In lipsa unei asemenea piese
de mobilier. special conleetio-
natii. sugeram utilizarea "cutiilor
pentru casele vi deo" recent pro-
duse de I.P.l. -Gonstanla şi co-
mercializate prin magazinele de
mobil a. Fiecare cul ie are dou ă
sau trei sertar e (Iunclie de lip) ,
mai multe asemenea culii putînd
fi suprapuse. in imagine patru
asemen ea c ulii c o nslituie un
,,dulap" cu 12 sertare.
La rindul l or. sertarele pot li
compartim entale după do rinta
prin confeclionarea unor pereli
des păr tit ori din carlon sau placaj
sublire.
Pentru a păstra piesele mic i, in
fi ecare serlar incap CÎrca 40 de
cutii goale (de carton) pentru li-
gări, cutii ce pot li sotidarizate
intre ele prin IÎpire cu aracet sau
bandă adezivă.

MEMORATOR

CDB 453 E "ORTI F X " A NI),\nll.f.


( ·tJ 4 x Z I N n d. nl
~ SI . S"t ' · I' l ' ..
~· \ I'AN I"lAllL".

CDB453EM~_
·w_
m' _
AN~_
o'-'_'''_
N T G_
Am~
x X H G Y

A C D E , N.e. GNO li
CIRCUITE INTEGRATE TTL - LPS CIRCUITE INTEGRATE HLL
74 l S 00; 54 LS 00 FZH 10 1 ; FZH 1G5
74 LS 02; 54 l S 0 2 FZH 111 ; FZti il5

~j)
74 LS 03; 54 LS 03 r-ZH 121 ; FZH , 25
74 l S oe; 54 LS 08 FZH 13 1; FII-{ 135
74 l S 09; 54 l S 09 FZH 14 1 ; FZH 145
74 l S 11; 54 LS 11 >ZH 171 ; FZH 175
74 LS 20; 5 4 LS 20
74 l S 21; 54 LS 21
74 LS 30; 54 LS 30

ALMANAH "TEHNIUM 1990


M
51
ATELIER
Curentul prin fiecare lranzislor

Rx-UUS esle de apro)(imaUv 0.3 mA.


Bobina L se conleclioneaz8
din CuAg cu diametr ul de 1,2 ~
1. 5 mm şi con1ine 3 spire cu dia-
metrul de 12 m m, lungimea bobi-
1. DUMITRU nei fjind de 10 mm. Priza pentru
anlen ă şi reaclie eSle la jumăta­
Receptorul este de tip super- Nivelul semnalului audio este lea bobinei. Antena este un lir
reaclie şi poate acoperi gama sl abili! din potenţiometrul de 5 lung de 9O-HlO cm . Funcliona-
100- 170 MHz, deci cu el se pot kH monlal in baza primului el aj rea primului etaj se stabileşte din
ascuUa emisiunile radi o şi cele audio_ potenliomelrul de 100 kfl.
de radioamatori Pri mu l etaj Etajele amplificaloare AF sini Acordul pe frecvenl ă se face
(BF200. BF2 14 e tc .) este detec- de tipul BC107. Trebuie văzut c ă din conde nsatorul variabil 0- 15
loru l cu reacţie. după ca re sin t unele tranzistoare au l act or de pF.
monlale Ifei el aje amplificatoare amplificare mic şi alUnci rezisto-- De r emarc at tensiunea unica
de aud iolrecvenţă capabile să fui din colector se schimbă pen - de alimentare (1 .S V). dar dacit
furnizeze semnal sufic ient pentr u tru ca pe baze tensiunea s ii fie rezultatele sinI modes te tensiu-
audiţia in cască . de 0.6 v . nea poate fi mărită pin ă la 3 V.

""

L 8ţ

"'"
&:07

-BQ
5.110

,411' 5.11 0 S.H~


"'f
2.,21,"

''''''' .,.. "'"


""" '"
~21\1

""
,.",.
".
;t -I~,
'~
"ro·
,~ .,.. r-
[vi Be171
~
r.;: +i' 1 2f -

~ ;.t", "" ~ ~ SC';,? B~ Zor"!?'


. ~

54 ALMANAH "TEHNIUM" 1990


L ATELIER

PAZNIC ION MIHAI


Principial monlajul furnizeuă
o serie de impul suri cu amplitu-
dinea de citeva mii de volli, dar
de intensitate Icarte mică. nepre-
zenlind pericOl.
Aceste impulsuri sint aplicate
unui lir izolat lala de masă, li r
care alunci cind este atins de un
animal li produce acestuia În1e-
paturi nepl ăcute ce il determina
să se indepărteze de firu l respec- lecl or ul ullimului etaj liind pl asal Monlajul poale li construit şi
tiv. un Iranslormalor de la etajul fi- cu tranzistoare cu siliciu, mon-
fizic, monlajul contine un mul - nal de linii din televilO r. tindu - se 1n l ocu l l ui AC 160
Ullibralor care pr oduce impul suri Un capăt al iesirii de inal t ă
tensiune se cuplează la o bornă
ac 177. iar in locul lui AOt52 un
cu frecventa de aproximativ '00 80136. dupa cum se poate trece
Hz. După multivibrator urmeaz ă În pămin t şi celăl alt capăl la liru l intreaga configu r atie pe tr anzis-
dou ă etaje de amplificare, in co- ce consliluie ,,paznicul" . toare npn.

MEMORATOR

:~) CIRCUITE INTEGRATE TTL


' • • ,c,,:- ECHIVALENŢE

cos 400 E; COS 400 EMi CI I 30 COS 454 E; 454 EM; CII
COS 46
COS 402 Ei COS 402 EM COS 460 E; COS
460 EM
COS 403 E; COS 403 EM COS 472 E; 472 EM; C II
COS 44
COS 404 Ei COS 404 EM ; C II 236 COS 473 Ei 473 EM; CII
COS 85
COS 405 E; COS 405 EM COS 474 E; 474 EM
COS
COS 406 Ei COS 406 EM COS 475 Ei 475 EM
COS
COS 407 E; COS 407 EM COS 476 E; 476 EM
COS
COS 40S E; COS 408 EM COS 48 1 E; 48 1 EM; C II
COB 74
COS 409 E, COS 409 EM. COS 483 Ei 483 EM
COS
COS 4 10 E, CDS 410 EM; CI! 48 COS 486 E; 486 EM; c II
COS 198
COS 413 E; COS 4 13 EM COS 490 Ei COS
490 EM
COS 416 Ei COS 416 EM COS 492 Ei con 492 EM
COS 417 E; COS 417 EM COS 493 E; COB 493 EM
COS 420 E, COS 420 EM ; CI: IC8 COS 495 Ei con 495 EM
COS 430 E, CUS 430 EM ; Cit 33 COS 412~ E- C08 4121 EM ; c II 151
432. E; COS 432 EM •
COB
437 COS 437 (M COS 4123 E-• COS 4123 EM
COS E;
CDB 438 EM COS 41-!tl E-• COS 4151 EM
COS 438 E;
COS 440 E; COS 440 EM ; Ci i 32 cos 4: 53 E; COS 4153 EM
COS 442 E; COS 442 EM CDS 4 157 E; coe 4157 EM
COS 446 E, COS 446 EM CDS 4180 E; COS 4180 EM
COS 447 E; cos 447 EM CDS 4192 E; COS 4192 EM
COS 450 E; COS 450 EM COB 4193 Ei COB 4193 EM
con 451 EM; CII 31 COB 837 E
COS 451 E;
COS 453 EM. COB 838 E; COS 838 EM
COS 453 E;

ALMANAH _TEHNIUM~ 1990


"
.
ATELIER
MEMORATO R

Il ECHIVALENTE -
--
• SERIA 4000
.
. . :; .
=>
=>
. W "W m

. ,,
=> ~~
I

.
w
r ~
...'.
u"

...
~

.-"
:;u
,
•'
W

"
U"
,
..
Zr
ou,
o
-=>,
'.;ia";
10

W"
o
~.
00
r"
0-
~

,'"
;;;
~
>I
O"
~,
Wro
...'... .
zO "'u
~~
'
z~
~
,
...o>"
rra zZa "'~
Wu "u OI ,,>
"',
""
o"
~
.0
Wo
.
<fU
~b
~a
<i8u
~-

. ~wa
"O
.. .. I
,,;:,
~u
<i~
:?:d
~o

mO
~a
~

'" <li"
uo
Wo
""
w=>
"'00o.
z~
=> .
~o
o ~
~u
o=>. .
.0
~o
~u u:u i:LlIlU U:I u:u =>u ~u ~u ~u ~u

2 3 4 5 6 7 8 9 10
4000 4000 4000 4000 14000 K176LN4 74000
4001 4001 4001 4001 14001 K561LES 4001 4001 4001 74001
4002 4002 4002 4002 14002 K561LE6 4002 74002
4007 4007 4007 4007 14007 4007 4007
4011 11'111 401 1 401 1 1401 1 K561LA7 4011 4011 4011 74011
4012 4012 4012 4012 14012 K561LAB 4012 4U12 74012
4013 4013 4013 4013 14013 K561TN2
4014 4014 4014 4014 14014
4015 4015 4015 4015 14015 K5611A2 4015 4015
4016 4016 4016 4016 14016 KS61KTl 4016
4017 4017 4017 4017 14017 K5611 EB 4017 4017
4018 4018 4018 4018 14018 K5611E 19
4019 40 19 4019 4019 14519 K561LS2 4019 74019
4020 4020 4020 4020 14020 K5611E16 4020 4020
4021 4021 4021 4021 1402 1
4022 4022 4022 4022 14022 K5611ES 4022
4023 4023 t1023 4023 1402a K561LAS 4023 4023 74023
4024 4024 4024 4024 14024 K5611El 4024
4025 4025 4025 4025 14025 K561LE10 74025
4027 4027 4027 4027 14027 K561TV1 4027 4027 74027
4028 4028 4028 4028 14028 . K561 101 4028 4028 74028
4029 40C!9 4029 4029 14029 K5611E15 4029 4029 4029
4 030 4030 4030 4030 K561 LP2 4030 4030 4030
403 1 4031 4031 4031
4035 4035 4035 4035 14035 K56 11R9 4035 4035
4040 4040 4040 4040 14040

'6 ALMANAH "TEHNIUM 1990 H


HI-FI
Co mpact uti lizeaza ban dă mag-

UTILIZAREA net ică cu o lalime de 3.81 mm


:tc0.05 mm. Grosimea benzii este
de 25, 18. 12 sau 9 micro ni. după
durata de aud i ţi e dorita, cu o vi-

CASETELOR teza de 4,75 cmis . Funclionarea


benzii eSle ur matoa rea : banda
este r ula t ă cu la la mag netica
spre eICterior, de la stinga la
CALIN BTANCULEBC U dr eapt a Ea Ir e ce s u ccesiv
prin tr-o roi a de ghidaj si apoi
pl in fala capetelor de inregis-
Dezvo ltarea ŞI o,ve rsllic:a rea fond ac:cenluat de ordin ul a ;) trare si re dare. l a apasare a pe
producliei de c asele constiluie o dS . buto nul START. ro le le presoare
data importa nt ă in istoria inre- Dispunerea cu 4 piste esle mai ac lioneata asu pra benzii c.are
glstrări l or mBg nel i~('.. De acet:8: . avim:ajoasi. as ig urind compati· trece mal int ii prin fala caputui
de multe o r i eSl to md lspensabila bilitalea mOf1oloniei cu stereole--- de ş tergere. ca re IUr'lC lioneaza in
cunoaşter ea diferitelor caracte- nia. in p rezent. reperto riu l caSftoo pozilia inregistrare. ~a trece apoi
rist iCi ale casetelar şi m ln icasele- telor preinregistrate esle mai am· prin lala capului de redare-impri-
lor. de a cu noaşte lolo sirea lo r n plu şi ma i divers . iar casetofoa· mare . Pentru a permite un con-
cele mai bun e condi tii, de a la nele eJl(istente in co m erţ pol oferi tact corect al benzii cu capetele.
remedia delecliu n ite şi , in sfirsit, ascullâto rilo r a u diţii d e bună c a· un tampon de pisla este ap licat
de a al ege pe cele mai potr il/ile litate . Posibilit aţil e de in regis· pe faţa interio a ra a benzii cu aju-
pentru o utili za re . sau a iIa. . trare pe casetolon sint s imilare torul unei la me cu arc . Un bli n-
Principiul casetei este deosebi t cu c ele o fe rite de magnetofoane . daj mag netic p ro le/eaza capete le
de simplu şi aceasta i -a conferit to t u şi pentru obţ ine rea efectelo r caseto fonului impotr iva cimpuri-
succesul şi avantaj ele. Minieas&- s peciale. p entru e fectua rea tru - lo r magne tice ne do nte, produs e
lele cu 4 sau 8 piste de rul eaz ă caje lo r, a efectelor de reverbera- de aparat. Banda trece apoi intre
pe o sin gur ă bobina o ban da ţie art ili ci ~l ii etc .• fo losirea mag- o a lta rol ă presoare şi cabestan,
I Ară sf ir şi t. ele nepu tind oferi as- neto lonu lui est e prefera bila . asigurind antre narea cu o vileza
cu ltâtoru lui o d erul are r apidă Progresul in indust ria produ· constanta.
Wltr-un sens sau altul , ceea ce cat oare de casetofoane a 10s1 ra- l a introducerea c asetei roia
reprezintă un im portant ha nd i· pid. in prez8f1t majoritatea case- preso are nu este poziţi onal a de-
"P. lor producatoare de discuri edi· c it după aCliOf1are a buto nu lui
Caseta. spre deosebire de mi· toaz ă casete mono sau ste reofo- START. banda derulindu-se pe
nicaseti s au cartuş (fig. 2) . con· n ice c u un repertoriu deose bit roIa receptoare . Alte do ua role
stituie un sistem cu doua bobine de divers. de g hidaj menlin bilnda in locul
(Iig. 1). o lant ă p e marginea car· Caset e le e ur ope n e d e t ip eICacl de redare sau imprimare .
casei permite contactul cu cap&-
lele de re dare ş i in regislrare .
Avantajul b e nz ii I a r ă s lir ş it NUCLEU OE PLASTIC
F erea str ă
const ă int r· o v"e zi mal mare de
defilare a benzii. ceea ce permitE!
.... principiu o re produ cere mal
bun ă a sunetelo r inalte. Caseto-
fonul ob i ş nu it a re ast ăzi o curbi
de răs pun s satisl âcâtoare sub 50
Hz şi peste 12 000 Hz. Avan tajele
casetei sint nume roase: banda se
poate de rula rapid in ambete
sensuri. Casetele s int prevăzu le
lIit pen1tu inregistrare , cit şi
penlru redare. Pentru {nre g;s·
lJare şi reda re in stereolonie se
loIosesc cete doui piste de pe
aceeaşi parte a benzii, ia r lungi·
mile sint conceput!! pentru du·
rate de 60. 90 ş i 120 de minute.
in versiunea c asete lor c u 4
piste pent ru inregiSlrari stere o se
utilizeaza pistele 1 şi 3 de la pa r·
lea superioară a benzii. celelalte G h I d d . Pat i na p r e - G h Id d.
lind utilizate la deru la re in dUec· ban da soare banda
tie opusi. Rea lizarea casetelo r
cu 8 piste cu viteza de 9,5 cmls.
ul s linga şi cel dre apta s int Df'schlde re pentr"
cabestan
ise pe piste le 1- 5. apoi
3-7 şi 4-8. Evident. lie·
pista cu o l ăr g i me mult re ·
Desc:hidere pentr u
capul mag nette
Dl5 pu n e~ea unei casele 1
ă d eter m i n ă un zg omot de
HI-FI I 1
Pentru inregistrările monofonice
dislanla intre pistele late de 1.5
mm este de 0,8 mm.
Se poate obse rva in figura 3
modelul p iirlii mecanice pentru
antrenarea casetelor in pOlilia
2
citire-inregistrare; lorla de antre-
nare esle transmisă de la motor
la volant şi la arborele cabesla-
nului printr-o c urea care aelio-
nează, de asemenea. şi suportul
receptor de band ă. Banda trece
prin lala capului de lectura-inra-
gislrare in condi1ii obişnuite sub
actiunea cabestanului şi a rolei
presoare. Platoul bobina; recep-
loare ruleaza banda la ieşirea de
pe eabeslan. Aici un ambreiaj
permite rularea normală fără mo-
dificarea vitele; unilorme de an-
trenare. Rolele presoare menlin
banda pe capul magnetic. Cind
mecanismul casetei este in pozi-
lie de rebobinare. cum se ob-
servă in ligura 3b, lamela depăr­
tează cureaua de antrenare de
axul platoului bobinei receptoare
şi ° aplică la bobina debitoare.
Volantul şi cabestanul se invir-
tesc încă, dar roia presoara esle
indepăr1ată de cabestan. astfal
G h Id Ghid de
că banda se poata deplasa liber
bandă bandă
de la dreapta la stinga. Rotila da
raboblnaj se Învirteşte in direclia Patine prescala
Indicat ă in 'igura 3b şi banda se
Deschidere cabes-
rulează pe roia debitoare a case-
lan şi cap ele
tai.
O antrenare rapidă inainte
poale li prevăzută evitindu-sa
ciupi rea rolei presoare şi a arbo-
relui cabestanului, deschizind
Irina şi mărind presiunea am-
breiajului pe receptor. Cabesta-
nul din dreapta produce atunci Dispozitivul unei minicasete cu 8 piste
forla de antrenare şi rulează ra-
pid banda.

Pl atan
debllo r Ax receptor

Lectură
Rebobinaj

Patin ă pre -
soare depăr ­
Patin ă presoare de- tatii de C8-
părtată
3 tan _
de cabes- bestan

58 ALMANAH" TEHNIUM" 1990


HI-FI
lele de praf din aer care lor -
mează depozite micrQScopice pe

ÎNTRETINEREA

şanluri ce atacă alll acul, cit şi
şanlu l in care se adună. fi ecare
disc trebuie depozitat in plicul

DISCURILOR său de hirtie, iar pick-up-ul tre-


buie acoperit continuu (deci şi in
momentul funclionării) .
Platanul pick-up-ului trebuie
c.s. curăţat cu o pensulă lină . cu o
perie sau cu un mic aspirator
Cele mai bune inregis trări pe lează Iăr ă o direclie precisă, ris- portabil. De asemenea, acul tre-
discuri HI-FI se UZeal8 inevita- cind să sara de pe un şanl pe al- buie curălat cu o pensu l ă fin ă
bil pe masura lalosirii lor. chiar tuI şi discul este rapid deteriorat. sau cu o perie specială conlec-
cu ce le mai sofisticate doze. Problemele legate de boli le ţionata din păr de cămilă . Tre-
Uzura dozei determină deteriora- discurilor se pol clasa în trei ca- buie să recunoaştem că in cele
rea peretilor şantului, provocind tegorii : precauţii şi procedee ce mai curate şi mai bine intrelinute
dis"or siuni sunetelo r grav6. Du- permit evilarea de l or mărilor dis- incăperi e K istă cantităţ i de praf
rala de viaHi a dozei depinde de curilor, procedee de înt reţine re eKlrem de fine. Mai mult de 5 mQ
greutatea ei, precum şi de al1i şi curăţare pentru evi tarea for- de pral se pot aşterne pe un c; sc
factori mecanici. Penlru o greu- mări i depozitelor reziduale de neacoperit intr- o or ă , chiar Într-o
tale de 3- 6 9 Il dozei. ea poate prat ce se opun contact ului intre inc ă pere inchisă .
lievaluat ă la 50 de ore de a udilie virlu l acului şi şanţul discului şi Depozitarea acestui praf m i-
continu ă pentru un model <:u sa- procedeele adoptate pentru ince- croscopic este ş i mai rapid ă in
lir, la 500 de ore pentru un mo· tini rea uzurii inevitabile a şa n;u­ cazul În care discul este inc ărcat
del cu diamant , dar in practică rilor . static in urmil manipulării sale.
se admi t durate dUble. Particulele de gudron şi de nico-
Uzura şan luril or discurilor se
micşorează direct proporlional
• tină de la fumul de ţigară aderă
şi mai puternic pe suprafaţa dis-
cu lorla de apasare a dozei. Ea Pentru o buna intreţinere dis- cu rilo r neprotejate. O mare parte
ar dispărea leorelic aproape cui trebuie manipulat cu deose- din zgomotul de lond provine de
complet cu o greutate de ordinul bită atenţie. Orice contact direct la aceste particule. firele periilor . •
unui gram; dar de asemenea cu suprafaţa discului este nere- uneori prea indepărtate, nepulin-
e~isl ii o limită a acestei greutăti comandabil. Masa plastică din du-le elimina de pe suprafata
in funclie de apăsarea verticală care e con fecţi onat discul nu discurilor. in prezenţa umiditălii
necesar ă, in special la inregistră­ este la adăpost de zgirieturi şi aerului, particulele de praf ce ră­
riie stereolonice. Dacă această şocuri mecanic.6. Suprafala elec~ mîn in partea inlerioar a a şan lu ­
10rlă esle prea slabă, acul osei - trizat ă a discutui atrage particu- ril o r discurilor se trans formă

t Întrelmerea preventivă : ştergere a platanu lui şi a dozel .


Rulou de catifea şi per ie.

ALMANAH "TEHNIUM~ 1990 t;q


HI-FI

2. Spăl area di scului 3. Manipularea discului

Într-un amestec caustic şi abra- ciuperci sau mucegai. Discurile să aducă mai mult pr af pe supra-
zi v loartedăunător , reducind confectionate din mase plastice fata discului. Dacă utilizarea unei
spectaculos durata vieli i discului. pot o feri o veri tabi l ă h rană, ne- peri i este un procedeu preventiv,
Urma unui deget pe d i sc cesar ă existenlei şi inmul l irii e! nu es te totdeauna suficient.
aduce materii g rase. reziduur i acestora. Adaptarea biologica a trebuind adoptat şi un procedeu
greu de eliminat. Trebuie evita t permis asimilar ea polimerilor cu rativ. Discurile pot li spălat e
or ice contact cu suprafa ta discu- sintetic;, ca şi a altor produse Intr-o cuvă avînd grija ca la ma-
lui in mişcarR Grăsimile. lipide le nuhitive. Nailonul. pină acum re- nipulare să evi t ăm zgirieturile şi
sint insolubile in apa, ' sinl 'Darle fractar la c iuperci, cunoaşte de frecarea insistentă a lor. Se in-
aderente şi lavorizeaza depozita- pe acum citeva duzini de ciu- troduce discul În apă r ece la
rea prafului şi a colonii to r micro- perci care-I pot ataca. Colonii da care se adaugă o h ngurilă de de-
biene. mucegai pot alaca un disc pină tergent care nu con tine săpun .
Nici o perie, oricit de perfec- la distrugerea lui. Singurul reme- Se apasă discul foarte uşor cu o
lîonată ar fi. pl asată pe un bral diu este o spăl are eficace. cirpă de muselina. sau burete in
special, nu poale elimina efec- directia şanlului. Atentie: cer-
tele produse de urmele de gră­
simi sau cele. uneori invizibile.
• neala titlu rilor. a etichetelor riscă
să se dizolve şub actiunea apei.
ale conlaclului cu mina_ in Curălarea discurilor devine o Trebuie evitată udarea etichetei.
aceas ta privinla numai aplicarea oper aţie deseori necesară pentr u Fiecare disc se pune sub un
unui lichi d cu efeci fizic
mic eficace constituie o solulle
şi chi - in1relinerea in bune conditi i a
unei coleclii H I -FI. Partile de
jet de apă rece, apoi se a$ază pe
un suport vertical pentru a se
I
recomandabil ă. velur. de fetlu sau pinz ă sint mai usca. Nu şe spala discul cu o
O altă problemă deseori putin pulin recoman~abile fiiindc:' cjrpa murdara. Nu se spala discu -
cunoscută trebuie sa ne impună ştergerea disculilor măreşte in- rile cu alcool. bcnzln~ elef.
atentia: este vor ba de alterarea cărcare'<i electrica. fenomenele aceton ă sau telraclo r u ră de car·
microbiană provenita din spori. de alragere electrostatică r iscind bon. Sin~urul rezu ltat este alte-

60 ALMA NAH ~TEHNIUMM 19901


I HI-FI
sunetului. Aproape lo tdeauna di-

ÎNREGISTRAREA namica transmisă de un sistem


eleclroacus tic rămine sub valoa-
rea dinamicii natu rale. limitarea

MAGNETiCĂ
dinamic:ii la sistemele de inregis-
trare-redare a sunetelor se dato-
reaza dificult atilor de ordin teh-
nic. Nivelul ma,.;im de la ieşi rea
sistemului e l ectroacustic nu
Ing. EMIL MARIAN poate depăşi - o anumită IImil a.
deoarece distorsiunile p rogr amu-
lui sonor ar depăşi limita admisă .
inregistrarea magnet ică repre- trăti continue (cca 2-3 o re); in ace l aş i timp. nivelul m inim
zinta cea mai economică şi mai deservi rea simplă a m agne- este limilat de ciilre tensiunea de
comodă metodă de stocare a in- to lonului şi siguranta lui in e,.;- zgomot a sislemului (tensiunea
formaţiei sonore. u ti l iza t ă in ulti- ploatare: ce apare la ieşirea sistemului in
mul deceniu. Folosind această -- posibi l itatea r edarii im e- lipsa semnalului de intrare).
me todă. se pOl obtine indic i ca li- diate a in fo rmatiei sonore acu- Aprecierea corectă a nivelului
tativi ai in reg is t răr i i deosebit de mulate, fara nici un proceş teh- de zgomol se face lin ind cont de
ridicati. Oato ril ă aces tui tapt, nologic suplimentar: car acteri sticile fiz io logice ale or-
magnetofonul - devenit un apa - - posibilitatea de a taia şi a ganului auditiv. deoarece semna-
rat foarte raspindi t in diver se do- im bina banda magnetică f ării ca lele de frecven ta joasa şi nivel
menii de aclivil ate - permite acest lucr u să dăuneze inregis- mic sint percepute mai slab decit
stocarea, depozit area şi redarea tr ării : cele cu frecven ta inalta, de ace-
după nevoie a infor matiei so- - ca litatea unei inregistr ari se I a şi nivel. Datorită acestui lapl.
nore. Avan t ajele in r eg i stră r i i păstrează după un număr mare măsu ra rea nivelu lui de zgomot
magnetice a unul progr am sonor de redăn ale informatiei sonore se lace intercalind in ci rcuitu l
sini u rmătoarel e : stocate. electroacustic un liltru a c ar ui
_ buna calitat e a inregi strarii Sistem u l de inregislrare nu ca r acte r is tică lin i arizează modul
inlo rmatiel sono r e privind banda
de fr ecven ta. di slo r siunile TH O
poale prelua o dinam icii oricit de
m ar e a programului sonor, aces t
de perceP tie al o rganului auditiv
uman. Schema electrică a unui
I
şi zgomo tul de fo nd; lucr u repr ezent ind o dificu ltate filtru de acest tip este prezen t ată
_ durata mare a unei inregi5- esen l ia l ă a inreqis tr iiri i şi r edarii in I lgura 1. Rapor l ul dintre ten-

rarea iremediabil ii a şan lur il or complet integritatea discului. in tura ambiant ă rid icată poate pro-
discului. De multe ori cu r ălarea aces t scop p r od usu l trebu ie voca imbătrinirea discului. Cel
cu aspiratorul montat invers este echilibr al cu agenţi pro iect or i in mai bine protejate sint discurile
mai util ă decit o spalare cu pro- pr oportii relOnabile_ Această so- impachetate in case le de carton.
duse ch imice al că rei rezultat IUlie necesit ă de asemenea stu- Anumi ll producatori Îndoaie U'l
poa te li dubios. Cur iitarea discu- diul per icolului emanat de pre- coli al p licu lui de h irtie in care
rilOf pare simplă şi la indem ina zen t e micr obiene ses i zabil e este ambal at discul pentru mtro-
oricu i. De lapl. este vor ba de un inl r-o durată mai mare de timp. ducerea lui maÎ uşoara in al doi-
procedeu mult mai delicat decit Ret e nli a p r afu l ui. abr az i unea lea plic. Metoda prezint ă incon-
pare la pr ima vede re Prima p ro- caustica şi contaminarea micro- venientu l creării unei preslu"i
blem a este aceea a reziduurilor biana sint direct propor \ionale ~upr a di scului. ce poale fi de-
care r iscă să fie depuse in şan­ cu umiditatea la supr afaţa discu- lo rmat . Degetele nu trebum in
tu ri şi car e pot provenl chiar din lui. Singurul avantaj al umiditătii niCi un momen t să fie În contact
apa potabila. ac easta contm ind consta in echilibrul şi nu in eli- cu şantur:le discului. EJo:tremita-
sarur i care pot distruge discul. minarea incarcării cu electrici- tea deschisa a plicului interior
Se poate folosi apa distilată, care ta te static ă . Asigur ind distri bui- nI.> trebuie sa corespundă cu cea
la rindul ei are inconvenientul de rea uniforma a lIuidului pe su - a plicului cartonat. Trebuie evi-
a nu actiona asupr a grasimllor pra fala in treagă a discului. elimi- t a l ă manevra de a sulla pralu l de
depuse pe disc. narea eficace a flu ldului ~i a rezi - ţe disc deoarece umiditatea res-
duurilor de S:.Jprala lă ar constitui piratiei risca, dimpotriva, să-I li-
• efectele un ui prod us teor eti c
perle{: t inc ă nu ex istă un ase-
";f!ze. Un disc nu trebuie l ăsa i
mult timp pe o parte a platanului
Un produs .deal pf'ntru cu r ă ta­ menea produs. dar compozilia p ick- up-ului. el trebu ie lie Înlo rs
rea discului treb uie sa posade lUI este sludlali! ir. laboraloare. pen tru a fi ascuaat , fie reintro-
caracteristici chim ice şi micro - dus in pliClil siu
biolO<Jice compa liblle cu inalta
lidelilate. EI trebui e sa dizol ve
• Discur ile trebuie paşlrale verh -
cal la o temp;; ratur ă inlre 15 si
gr asimile. sa permit a eliminar ea Gri ja acord ata d;scului trebuie 3O" C. cu o umiditate pina la
particulelo r de pral. sa suprime sA in..;eapII d in mo men!ul cum - 50% O temperiltu r a prea scăzu ta
depozitete cau stica din şanţuri Ş! pararii lu i. Discul, ctl1af impache- poate provoca spargerea discuri-
sa protej eze discul impotriva de- ta~ . p us pe bar.cheta maşinii sub lor, iar una p rea ridicata pro-
gr ad ar ii biologke. In acelaşi in lluenta r al-elor soarelui . se vosc a delormarea 101 O va loare
tim p. I'chidul nu trebu ie ~a lase poale deforma. Chiar da.::a nu prea scăzu t a a um l d ită lii poale
urme sau s ă aiba pro priet ăl i de este expus la soare (ceea ce tre- delermÎna ac umul ari mari de
ad e r enţă pl astica . co n servind buie neaparat eVltall . tempera- electriCitate statica.

ALMANAH .. TEHN IU M~ 1990


HI-FI I
siunea de ieşire maximA nedis-
lorslonală a sistemului şi tensiu- ~ #~~'" 6;.;;r'" w. ,#It. ,,.
nea de zgomot masurata se nu-
moşte dinamica tehnică a s iste-
mului. E:ocperien,. a atAlal că
"
1'4' 1.
f-J,."
~J'.UI.~It.~A.
~
"',: _ ~ « «
cele mai bune sisteme de inre- "'$>" "0/ -",
glsUar&-fodare prezintă o dina-
micA tehnică de cea 60 dB. Inre-
gistrarea magnelică a sunetului Fi . 1; f.nlU de liniar,uII
sa bazead pe magnetizarea va-
riabilă a unui purt ător de mato- sează prin lala allul electromag- magnetice se poa te realiza in
rial feromagnetic (banda magne- net (capul de redare). in bobina doua moduri, ş i anume folosind
tică) ce se deplasează prin lala căruia se Induce o tensiune elec- un cimp magnetic continuu sau
unui electromagnet (capul de in- tromotoare cu amplitudine va ri a- folosind un cimp magnetic alter-
registrare) in bobina căruia clf· bilă, în tunclle de caracterislica nativ. Ştergerea cu ajutorul cim-
culă curent de audiofrecvenlA magnetic ă remanent ă a benzii pului magnetic continuu constă
propor\ional cu pi"ogramul Infor- inregi strale . Ulterior. semnalul in'" magnet/zarea pini la satura1ie
malianal sonor ce urmează a li electric alternativ este amplilicat a fiecărei particule magnetice
imprimat. Materialul leromagne- si redal de cAlre diluzor. reIăci",­ elementare. care face parte din
tic ce a devenit purtătorul infor- du-se aslfel programul informa- componenla stratului leromag-
maliei sonore capătă o magneti- tional sonor initial. lnregislrare(1 netic dispus pe banda magne-
zare remanen!! care este stocat ă magnelică poale li ştearsă după tică. Fiecare partiCu l ă elementară
pe banda magnetică. PCfltru a dorinţa. iar banda magnet ică se care are ,nll"al 'f\doqla refllanCf1ta
reda informalia sonoră inregis- poale utHlza ulterior la o nouă B..... este magnetizati p :na la sa-
tratii. banda mognellci se depla- inregistrare. Ştergerea benzii turalia B ..,. in timpul cit trece
prin l ala intrelierului capu lu i
magnetic de ş l ergere. După pă­
• r ăs irea acestei zone. particula
elemen t ară r iimlne cu inducl ia
remanen t A constanlă B•. oricare
ar li 10s1 valoarea II'Illiala a lui
B .. _ Deoarece o inductie rema-
nenl A constantă determina un
flullt magnetic constant. Ia trece-
rea prin 'ata capu lui de redare
nu se generează nici o tensiune
electromotoare.
Cimpul magnelic continuu Hs,
necesar aduceriI in stare de sa-
Rep.rt.tll' cimpulUI turalie a benzii magnetice, se
magnOlie in inlrelÎe, poate realiza cu aju torul unu i cu-
bl '" Illtime. Int,ol.e- rent continuu care circu l ă prin
rulul capu l de ştergere sau prin inter-
mediul unui magnet permanent
care serveşte drept cap de şter­
gere. In ambele cazuri se alege o
Fig. 2~ Stergete. l)On,," magnl'hc;e loIos,nd un cimp magn""c c.onhnuu astfel de valoare a cimpu lui mag-
netic incit va:oarea sa mIDCima sa
magnet izeze banda magnetică
pînă la saturalie. In figura 2 sînt

.-• prezentate modul de electuare a


ştergerii in curent continuu şi
modul de repar1ilie a cimpului
magnetic in zona intrelierului .
Ştergerea cu ajutorul cimpului
magnetic alter nativ se bazeaza
pe fenomenul de magnetizare si
demagnelizare succesivă a cor-
purilo r feroma gnetice. Acest te-
nomen apare atunci cînd corpul
Kep.rhl'a cimpulu' leromagnetic se siluEază intr-un
magnet'c In 1"'.cIoer
bi III\,mea Înlrel,e- cimp magnetic alternativa cărui
ruiui amplitudine creşte si apoi des-
creşte pîni la Z8ro. Fiecare ele-
meni al \)tinzii magnetice care
intrA in zona intre/ierului cu antr
mitii stare magnetică este supus.
FIg. 3. Stergere. !)enl." magn"hce lo4oslf'ld un cimp magnelic .Uerna/,v in timpul trecerii, unui cimp
magnetic allernativ. Amp liludl-

61
HI-FI
trei cazuri se observă Si aparilia
unor cimpuri magnetice Irans·
versate, mai ales inspre marginile
intrefierului (fig. 5) . In locul unde
liniile magnetice de forl ă ale flu -
xului magnetic intra şi ies din in-
treUer (muchiile acestuia),
componenta transversal ă a cim-
pului magnetic esle maxima. iar
În mijlocul intrelierului apare o
magneltzare longitudinal ă pură.
a Anali~ind în amănunlime leno-
, menele ma9nelice referitoare la
Fig. 4: Tipuri de magnelizare • capul de Inregistrare loroidal
a . millgnel;z area Irlln5ver~"';i (fig. 6), se observă că liniile flu-
b. magnetizarea l&tera'ÎI xului ma9nelic incep să iasă in
zona inlrelierului chiar inainte de
muchiile acestuia. Astlel, lungi-
nea cimpului magnetic creşte demagnelizant din intre'ierul ca- mea efectivă practică a circuilu-
Initial pină la mal(imum, iar ulte- pului magnetic de ştergere este lui magnetic din intrelier esle
rior descreşte la zero datOfilă atit uşor de indeplinit dacă frecventa lotdeauna mai mare decil lungi-
repartillei cimpului magnetic din proprie a cimpului este ridicată. mea fizică a intrelierului. Acliu-
inlrefier (fig. 3). cit şi mişcării Practic se -Ioloseşte o frec- nea componentei transversale a
continue a benzii magnetice prin ventă situată in intervalul cimpului magnetic destinat mag-
:'lla acestuia. In acest lat, fiecare 50-;-100 kHz. netlzarii benzii magnetice este
partIculă efem81ltară ler08să pro- deosebit de dăunătoare inregis-
prie benzii magnetice este mal}- INREGISTRAREA trării datorită următoarelor
netizată inllial pină la satural.e efecte:
prin cicluri de hislerezis crescă­ Magnetizarea benzii magnetice - magnelizează transversal
toare. Ulterior, parcurgind cicluri se poate face in 3 moduri, şi Inlr-o direclie nedorită particu-
de hislerezis descrescătoare, anume transversal, lateral şi lon- lele magnetice ale benzii magne-
particula magnetică elementara gitudinal. Magnetizarea laterală tice, micşorind energia matiln&-
oste demagnetizată pină la zero, se obtine aşezînd piesele polare lică remanentă a inregistrărli;
stare in care părăseşte inlrelierul ale capului de inregislrare de o - modifică repartilla cimpului
capului de ştergere. Datorită parte şi de cealaltă a marginilor magnetic din intrelier, care pen-
acestui fapt, banda magnetică benzii magnetice (fig. 4t)). Mag+ tru realizarea unm bune inregis-
demagnetiz81ă nu induce, in mo- netizarea transversală apare trări trebuie să scadă rapid spre
mentul trecerii prin 'ala capului atunci cind piesele polare ale ca+ marginile intrefierulul .
de redare, nici o tensitlne elec+ pului de Inregistrare sint aşezate Datorita acestor considerente,
tromotoare. in mod practic apara una in prelungirea celeilalte, componenta Iransversală a cim-
doar tensiunea de zgomot, dato+ printre ele trecind banda magne- pului magnetic destinat inregis-
rată structurii benzii magnetice, tică (fig. 4&). Cel mai simplu şi trării trebuie să fie cit mai re-
de valoare foarte redusA. Pentru eficient mod de magnetizare al dusă . 5-a constatat că această
o demagnetizare eficientă este benzjj magnetice este magneti- componentă nedorită esle cu atit
necesar ca descresterea amplilu+ zarea longitudinală (fig. 5). Acest mai mare cu cit intrelierul capu·
dinii cimpului magnetic demag- tip de magnetizare se poate rea- lui de inregistrare este mai in·
netizant din intrelier să fie cII liza cu un cap de inregistrare to- gust. Acest fapt constituie. toto-
mai lent ă, curba infăsurătoare a roidal prevăzut cu intrefier, cu dată. o piedică serioasă la ster-
punctelor ce marchează amplitu- două piese polare sau cu o sin- gerea benzilor magnetice inre-
dinile cimpului magnetic variabil gură piesă polară. In toale cele gistrate supramodulat, cu ajuto-
avind lorma unul clopot. In acest
fel se impune ca variatia amplilu+
dinil unui maximum al cimpului
magnelic variabil nu trebuie să
depaseasca 1% din amplitudinea
unui punct maxim vecin . .In li-
gura 3 este prezentat modul de
variatie a cimpului magnetic al-
ternativ, care generea,za sterge-
rea benzii magnetice. In cazul in
care conditia de amplitudine a
maximalor cimpului magnetic al-
ternati v de stergere nu se pas-
Ireaza. stergerea benzii magne-
tice nu se face complet, iar
aceasta rămine magnetizală, cu
o oarecare inductie rernanenfă.
Conditia de descrestere lină a Fig. S' Magnelizarea long lludlnala
amplitudinii cîmpului magnetic

ALMANAH "TEHNIUM 1990 M

63
, -, • • • , , 4
iZ'

HI-FI
"', .,,- banda mllgne.,ca magnetica I rt:OU'f: să alba o per -
o

t'i< ' ;/ meabil'I ate magnehca relal'v ,e-


dusa penlrt' efeclua'ea un~ 1 În -
legistrar. d. calitate ceea
'" "
Î
: ap magnel1e toro.dlll
prIVe ste Irecventel e ,nalte
hF _ intre"e. h'l e
hfţ - inlref,e. ele<;hv
,, /
{
// -
]_O
'JI ~
Î NREG I STRAREA
MAGNET ICE
BENZII

v I V ~I longnud,n", O banda magneli~a ,,,,egls -


o
I H lrans""rsal
---
Irata C:.I un semnal smusoida l se
poate considera
" hind com -
pusa d in tr -o sene de miC, mag -

, ,'2..,,,,,
neti elemenlari a ca ror lungime
este egala cu Jumatale don 1I.:n91.-
mea de unda II semnalulu i inre·
6 Ci." m,
"
ruj capulUI obisnUI! de sl€:tgere ren I alternatl\l C,mpul magnet,c
gislrat {I,!;! 71 Acesti mic~ mag-
netl trebU ie sa prOduca. II! mo-
Aces t caz esle inti ln.' frecven t de d ,spers,e. pu terniC s' indrep- mentul trecerII plin fala capu lui
in pracllca AlunC I cind banda ta t in toate d"€(:lllle. rea hzeaza de redare. o hmsiune eleCTromo-
magnellca este magneti zata prea acllunea de stergere totala Un toare care trebu l& sa he ,dentlca
putern ic. deCI in cazu l supramo- alt 'actor care Implica reparll \. a d in pur.c! de \ledet e al modului
dul atiei. apar e pe l in gă magneli- c impulUI magnetic in inlrehcru l de lIarla \le Cu cea a semnatului
zarea lranSllersalil şi o magnel l- capu lUI de inregisl rar e este per - elec'''c inregistraT In'l,al. Ace l aş ;
za re l ongi t udina l ă deosebit de meablhtatea magneti ca a benZIi lucru se produce ŞI in cazul inre-
puternica fata de cazu l norm al magnehce compara tl \l CU cea a g istrarII semnalulUI audIO ,<u O
In momen tul in care se reali - capu lui magnehC. Daca permea - lurma de unda comp le)(a Inre-
zeaza şt er ge r ea ben'2ii magne- bil ita tea benzii nu este mare in gistrarea unui s&mnal de audio-
lIce. deoarece caput de şterge re r aport cu cea a capUl ui magne- Irecllen ta s€: poa te €:fecTua in 3
are un intrelier mult mai mare tic. liniile lJu)(ulu i magnetic. ur- mOduri . şi anume inregi strarea
decit capu l de Înregistrar e. ac\Îu- mind un drum de rcluctanta mi - Iar a premagnetizare (pol arizare).
nea de şt erge r e (de magnel izare) nima. par asesc in tr elier u l CU inregis trarea cu pr€:magnetizare
se mani festa numai asupra com- mult inain te de locul fizic al de curen t conti nuu şi inregistra-
ponentei longi tu dinale a cîmpu- acestuia. Apare ef€:c tul de largire rea cu premagnetizare de inalt '.!
lui magnetic remanenl Acti unea supl i mentar ă a in treli er ulu i efec- frecven t ă
capu lui magnehc d~ şterge re de- till. cum ul at cu u n c imp magne- S,slemu t de polariz aTe ca l e fo-
\line msuli ci en til penl ru ş t erge­ ti C cu compon enta t ranSlle r sat ă 1 0seşT& c urentu l alterna till de
r ea t o t a l a a compon e n t e i mare. Ac€:st l apt este d eosebit inalt a freCllen la permite obline-
tr ansllersal e C impul de şt ergere de dăunăt or la inregis trar ea sem' rea unei d inamici de cca 60 dB.
infl uenteaza ac eas t a compo - nalelor audio cu IreCllen tii mare. u n raporl semnallzgomot de \l a-
ne n l ă numai in punc tele unde li- in cazu l unei per m€:ab,li ta\i re· l oare asemaniitoare şi un zgOmot
niile de ' orl a ale fl ul(ului magne- duse 1.1 benzii magnetic€:. liniile de ' ond m inim in pauze. Toto -
tic de ştergere ies din Înlrelier . de fortă ale fl u)(ului magnetic pa- da t ă. procen tu l tol al de d i sto r-
per pendicular pe supr a'a ta mie- r asesc . intrel ierul ch i ar În zona siuni THD scade su b 1% as tlel
zu lui magneti c. iar ;n ac es te lui li zi ca. iar inregistrarea benziI incit inregistrarea semnalului au-
locuri el are o \la l oare redusa . In - magnehce se Tace intr-un mod dio util refl ecta. practi c. in tocma i
sulic len ta unei demag neti zăn to- efic ient. De a,ci rezu Uii ca banda semnalul audiO orig,nal. in mo-
tale. Rezu ltatul final este rami-
nerea benzii magnetice. dupa
ş terge r e. cu o mo.gnet,zare tr ans- r I
...ersala Deoar€(:(' capul (le re-
dare are o cons truc t.e foarte
asemanătoare Cu cea a capu lu'
de În registr are (unele magneto-
Ioane l olosesc ace l aşi cap pen -
I ru inregistrare ş ' r edar e) in mo-
mentul redar ii se pre.a in formal,a /.
sonora de pe banda. Întruc ît lali-
mea int reheru luo ş. reparl ' li a
cimpului magnetIC sint loart e
asem::matoare. O bandl magne-
tica inregistrata supramodul at se
poate şterge complet folos ind
numai un c imo magnet'c de şter ­
gere foar te putern,c Ş I cu cum-
ponante mul ti ple. al it tran SlI6 f -
!'iate. c it şi lo ng l tud.nal e Se
poate folos. o bobina de ştergere
alimentata de la rele aua de Cu·

64 ALMANAH ..TEHNIU,,"," 1990


I
I ~J/2. Caracteristica rezultata nu
este si metrică fal ă de a~a de si -

- ..
~ '~ "ff""''' ' .
'~.~ ~
metrie inilial ă a celor doi cu rer.li,
iar cele douA c urbe inf Aşu r âtoare
sin t in permanentă la aceeaşi
d istantA una fală de ceal alta. Cei
00' cu renti de frecvenle diferite
se pot separa relativ uşor (cu
aj utorul unui tiltru Irece-jos) . In
cazul in care insumarea celor doi
curenli se lace pe o porţi u ne ne-
li n iară a caracteristicii de func-
lionare, semnalul to tal are trei
componen te principale; semnalul
original de inaltă frecventa, sem-
nalul sumă 1. t f. şi semnalul di-
ferentă I.- f•. In acest caz, sepa~
r area componentei de audiolrec-
.. enlă f~ se poate face n umai cu
ajutorul unui element neliniar
(un deteclor. discriminato r etc.).
Se observa că inalta frecvenl a
modulată este in permanentă si-
met rică Iată de a~a absciselor.
Alimentind capul de inregistrale
cu un curent o blinut din combi-
narea curentului de audiofrec-
vanIA cu cel de inaltă frecvenlA
la o viteză de deplasare a benzi,
magnetice destul de mare . cu-
r entul de audiofrecvenlâ se
poate considera conhnuu În tim-
pul in care o particulA elemen -
Fig, 8: Înreg,strarea ClI potat'zare de inatlii trec.. enl" tară a benzii magnetice trece
Oet erm,narea caraCle ,,~I,Cu • , rin fala intrelierulu i capului de
inregistrare. Pe bandâ se În reg is-
mentul red ării . Pentru a uşura in- Irecvenţa semnalului inregistrat treaza ambele frecvenle. Dal or:tâ
lelegBfea fenomenelor care au este mai mare, semnalele inre- alurii caracte risticii de hansler
loc la inregistrarea cu polariza- gistrate sint atenuate. i n momen- dinamice B .... ~ '" I(H ), c u rentul
rea de curenl alternativ. se lac luI redarii apare şi fenomen ul de de frecven l ă inaltă este distorsi o-
inilial citeva ipoteze simplifica- lărgire a intrelierului, care se nal (ca şi in cazul În care se În -
toare, ulterior aducindu-se co- manilestil mei intens la frecven- registreaza doar curentul de po-
recliile necesare. Inilial se presu- ţele inalte. Astfel se creeaza o larizare). Curentul de audioffec-
pune ca lo rma repartiliei cimpu- nouă alenuare a semnalului de ventă suprapus este În să nedis-
lui magnetic in infretier este pOlarizere inregistrat . Dato rită torsiona t, deoarece valorile de
dreptunghiulara, ded creşte de faptului că amplilicatorul de r e- virf ale semnalului tolal se situ-
la zero la H_ . pe o distanlă dare este construit astfel incit să eaza pe porliunile liniare ale ca-
foarte scurtă, işi p astreaza valoa- lucreze numai in banda de au- r ac teristi cii de tran sfer . Va loarea
rea ma~ im ă H.... pe to at ă Iă li­ diolrecvenlă. ca rezultat fin al se inslantanee a inducliei magne-
mea .,treliBl"ului şi apoi revine ta obtine 'O atenuare considerabilă tice rem anente de audiolrec-
zero pe o ·dislsnlă la fel de a semnalului ullrasonor inregis- ven l ă se determin ă din semi-
scurta Dacă p rin capul de inre- Irat. Practi c se obline o tensiune su ma valorilo, instantanee ale
gislrare circul ă numai curentul de valoare foarte redusă , compa- caracteristicii totale (fig. 8). şi
da polarizare. a cărui frecvenlă rabilă cu n ivelul zgomotului de anume B •• ~ '" (B ., -tB ., ) /2.
se situează . În Afa ra speclrului fond, care nu se poa te percepe Dacă cu rentul de polarizare de
sonor (60 ';'" 100 kHz) şi a cărui de catre o rganul auditiv uman. frecventă inaltă prezint ă asimetni
amplitudine este mai mica decit Să analiz ăm situalia in c are la datorită prezenlei armonicii a
a curentului de ştergere (deci nu bornele c apului de inregislrare doua, deci dacă ere o compo-
se atinge saluralia). alunci pe se in sumează c urentul de polar i- nent ă de curent con tinu u .
banda magn etică se inregis- zare cu un curen t alternativ de aceasta se inre g i strează pe
trează acest semnal ultrasonor. lrecvenlă situata in banda audio bandă şi induce in capul de re-
Inregistrarea este distorsionata (În sumare şi nu modulalie, deoa- dare. datorită neomogeni l ali i
datorită n eliniarit al;i caracteristi- rece se presupune o caract9fis- benzii, un zgomot pulerni c.
cii B...... '" f{H), isr magnetizarea Iică liniar ă a elementului de În- Dato rit ă acestui fapt este de
remanen t ă B ..._ este caracleri- sumat) . Valoarea instanta nee a doril ca prezenla co mponer,tei
zată de~ prezenta armonicii e curen'tului de audiofrecventă ob- de curent contin uu să fie elim,-
treia. După ieşirea din zona in- tin ut prin Însumarea celor doi nată complet de la bornele capu-
trelierului. da torit ă fenomenului curenţi este ega l ă cu media arit- lui ma9nelic de Înregi strare. se
de demagnetizare, care se mani- metică a valorilor inst antane e ale observa că inregistrarea cu pola-
festă cu atit mai puternic cu cit curbei infăşu ratoare : lAI" "" {i, -t rizare de ina lt ă frecven tă face ca

ALMANAH TEHNIUM" 1990


H 65
Alm. Ichn illm 19'911 ~<lal n 5
pe banda
tÎC
m agnetică să fie prac-
inregistrate dou ă semnale, si .....
, ~

-,--
.... -
,~, .

' ~'
8 ..
s ••
anume semn alul de Budiolrec-
venta Si semnal ul de frecvenla
ioalla. Acesta insi!i nu se poa te
._- -
····'..·..8::..--..
, ~ '"

auzi, deoar ece eSle siluat in \


banda de frecvenle ultrasonore
(50 .;.. 100 kHz). Da torit ă la plului
cii amp litudinea lui este de 2 + 3
ori mai mar e decit amplitudinea f"" ' - .
semnalului de audi ol recvenlll, el
. r putea produce disto rsiuni ne-
liniste in m omentul amptiUcli r ii
semnelului audio util de către , . §'" "= I
-~=-"-
amplifiealorul de aud io lrecvenlă.
Dat or ită acestui fapt este absolut
necesar să se monteze un lillru
trece-jos, coneelat după capul
de r edare. pen lr u at enuarea
semnalului de frecven lă inalti.
Se observă 'aptul că pen tru ' ie-
care curenl de polarizare de fog. 9· inf~,"r ...ea cu OQI_izar e de inall" 'rllC\len,a
inalti f recven l ă, car. c r eează un Determinarea car.Cteftst,,:~, BRAI' • I(HAI'
cimp magnetic de amplitudine H,, > H..., .
H~. se poale construi o caracte -
ristică de tra nsfer B .... " f(H .. ,), I(H M ) . Pentru o anumit ă valoare doreşt e a fi inregiSlra!. este ne-
pentru H ,r" constant. 8 cimpului m agneti c H ... porl iu- cesar ca !recvenla cu rentului de
Constructi e d iagramei din Ii- nea li ni ar ă esle max imă , deci in polarizare i II· sA fie cit mai mare.
gura 9 se bazenă pe fa ptul cA acest caz se pot inregistra sem- Ea nu poate lua 10 IuSi val or i prea
secliunea cim pului magnetic de nale audio cu amplitudine m ar e. mar i dat ori l ă faptului ca pierde -
aud iofreevenlă H"T are ca reZu l- l âra d istor siuni şi, totOdat A. pr e- r ile in capu l magnetic de inregis-
tat mutarea punctelor mijlocii ale zentind un raport Semnal /zgomot trare cresc o dală cu mârir ea
sinusoidei reprezentind polafÎza- maxim. Irecven ţ ei curentului de polari -
rea de audio' reeven la. Ia dreapta Alegerea punctu lui de lu ncli o- zate i'T.
$i la stinga. pe ca racteristica de nare opti m este. in practică. deo-
tr~nsfer B_" ' (H ). sebit de dilidli. deoarece, in REDAREA
In figura 10 sint reprezentate alara considerentelOf men1ionate
di fer ite caracter istici B ..r-f (H ..,1 an terior. varialia cur entului de Penlru redarea semnalului in-
pen tru di fer ite valori ale c imr:,ui pOlarizare i l/" influenteaza si alll registrat pe banda magnetica.
magnetic de inaltă frecven l , H It-- lactori in afara de TH D. ca de aceasta se deru l ează pri n l ala
ex emplu zgomotu l. banda de capu lui de redare, Obligalo riu cu
Se observă că pen tru H 'T " O Irecvenle t ransmisă, electul de aceeasi vi tezA cu cate a fost tre-
d iagrama rezu ll at ă reprezin t ă ca- co piere a benzII elc . Un aII ' ac- cut ă prin l al a capu lui de inregis-
racter istic:8' de transler in il'a l ă to r important il con stit uie frec- trare in momentul inregistrarii.
B ",.. " I (HI. ca re implică distor- venla cu rentului de polarizare. Va r ialii le induc l iei remane n te
siunile neliniare maxime. Pe m ă­ Pentru ca Infăşurăt 08 r ea carac~ B ...... genBf8az8 variali; ale lIullu-
surii ce creşte amplitudinea cim- te r ist lcii B"~T '" flH) sA urmă­ lui magnet ic ce se inchide prin
pului magnetic de polari zare H 'T, reascA precis semnalul de frec- banda magnet ică şi capu l de ra-
se observa ca va creşte ş i porl iu- ve nl ă lim il ă s uperioară din dare. intrelier ul capului magnetic
nea lin i ară a d iagramelor B ~ = banda de audiolrecvenia car e se de r edar e este constructiv m ai
mic decit cel al cap ului de inre-
gistrare. In momentul redăr i i . in-
~I
I ...__. Irelierul obligă liniile de forl ă ale
fluxu lui magnetic sa se inchida
-::;-;:::::::.' _..
.,..? .. prin miezul magneti c al capului

I M. _ _ _

".. ,,~.
~

de redare. deoarece reluctanl a


acestuia este cu citeva or dine de
mărime mai mică decit reluc-
tanl a corespunzătoare a aerului
şi a benzII magnetice. Prin con-
struclia capu lui de redare . acesta
t rebuie sa asig ure fideli t atea
semnalelor deter minate de in-
duc ţ ia remanen l a a benzii mag-
netice B,.. ,. In caz con lrar. Ia re-
dare apar d istorsiu ni de frec-
venla şi de neliniaritale foarte dl-
ticil de inlâtur at prin acliOn atea
asupr a părli i electrice a amplill -
catowlui de audiol recvenlA . I
66 ALM AN AH ~ TEHNIU .... 1910
AMPLASAREA arie mai largă decit moderele
unidire cl ionale (cardioide). Mo-
delel e omnidireclionale (sau
nondireclionale) acoperă , de

MICROFOANELOR asemenea. un spatiu larg. Pe de


aU ă parle. o sursă de d i ficultăli
in echilibrarea instru mentelor o
consliluie grupa al amurilor
. Aceste instr umen l e genereaza
C . STANCIU sunete pe o axă mai dreaptă de-
cit aUe instr umente. Dacă trom ·
inregistriirile in direct - mai nore in spaliu. inr egistrarea tr e- pe tele sini indreptate direct spre
personale. mai vii şi adevArate - buind să furnizeze percep lia micro fon. există riscul ca ele sa
o lera ama torilor incontestabile reată a reliefului sonor. 'ie cap tate prea puternic in ra-
avantaje de o riginalitate. lapl ce Pentru aceasta trebuie si ne pOli cu alte gru pe de instru-
permite conslituirea unei auten- inspirăm din metodele complexe mente: daci ele sint indreptate
tice arhive sonore. l aii, in conti- folosile in studiourile profesio- spre un punct prea indepărtat . Îşi
nuare, citeva sfal uri, indicalii ge- nale. Echilibrul intre instrumen- pot pierde intreaga strălucire . De
nerale şi reguli ce pol li adop- tele muzicale poale fi modificat altfeL fiecare sară are un nivel
tate, Interpretate de către amato- prin vari alia distanielOf relative propriu al reverberaliei .
rii de inregistrAri in direct. Spe- in raport cu microfoanel e; rapor - PerspecllvA " reverberalte.
răm că aCe~le8 vor oleri solulii tul sunetelor directe cu cete re - Cind echilibrul compartimentelor
practice pentru numeroase pro- flect ate depinde de distanla mi- sonore este oblinut. trebuie cău ­
bleme ce se pot intilni in prac- crofonului de sursa direcl ă de tat un echilibru intre perspectiva
tica inregistrarilor in direct. sunet şi perelii sălii. apropiata şi cea indepâl"tata. Cu
Microfonul. O inregistrare de Microfoanele bidireclionale au cit microfonul e mai aproape de
calitate soliciHi tiresc utilizarea un c imp de acliune in spatiu ,.in elCeculant. cu alÎt mai clara şi
unor microfoane de cal il ale. opt ~ (fi g. 2). Ele trebuie plasate mai distÎnct ă va ' i inregistrarea.
Pentru realizarea inregistrarilor mai in spa te cenlru a acoperi o pe de alt ă parle, in r egistrări le in
cu orchestrA. cor sau muzica de
cemeră este necesar un micrO"-
fon care poale asigu ra un răs­
puns in frecvenţă satis f ăcător.
Altlel spus, microfOnul trebuie să
1
c!!pteze sunetele cele mai va- Mcrofoll
ri ale. cele mai bogate. Niciodata
un microfon de calilale nu este
prea scump pentru a ob tine inre-
gistrăr; de bunA calitale. Proble-
mele specifice de amplasare a
microfoanelor pot ocupa spaliul
tipoprafic al unui inlreg VOlum.
in rindurile de mai jos ve li găsi
citeva sugestii uiile ce POl COn-
slitui baza unei inregistr ări de
calitate.
Da tele problemelor ce se pun frect'en/t joaY 00° 60"
in lala amat o rului se axează pe , I 3(f

~~ ""oo~
corpul SOnor şi spaliul in care
acesta se desfăşoară.
Ceea ce distinge o bună inre- 2
gistrare reprezintă echilibrul in- /1
tre instrumente şi cintareli. intre ' =,
~e(beratie şi z9'Jmotul de fond
al sălii in care se deslăŞOară in- -f--C~
registrarea.
Presupunind că un grup de
executanti es te in sine echilibrat.
prima problemă nu este dilici l ă.
Tehnica obişnuil ă cons t ă in sus-
pendarea microf oanelor intr-o 'lt''-----l~
pozilie destut de inalta (lig. 1)
asllel ca elCecutanli; din primul
rind să nu acopere pe cei din
rindul din spate şi ca tOli să fie
la o distan t ă aprOlCimativ egala
de microfon. Scopul nostru este
oblinerea unei reproduceri Diagramele polarizării pentru diferite tipu ri de
6lcacle. 'ireşti . a distribuliei so- mlc.ofoane. '

ALMANAH RTEHNIUM" 1990 67


că es te aproape invizibil. De ase-
menea. cablu l de legat ură cu
magnetofonul nu trebuie să de-
paşească 4.5 - 5 m . Pest e
aceasta lungime zgomotele devin
jenan te dacă nu se u l i tizează mi-
cro loane cu joasa impeda nţă şi
Iransfor mator.
Pent ru inregistrar ea u nui reci -
tal se pot folOSI două microfoane
cardioide la o distanţă de 1.5 m
intre ele, in la1a so listului. De
asemenea. se poa te monta un
micro Io n de tip cardio id-conden-
sa tor deasupra solislului. O altă
amplasare convenabilă pentru un
solist este asemanatoare aceleia
din "gurii 4 . unde un cinta reI se
acompafllază la p ian. In ' unclle
de cele trei pozilii mentionata se
poale accenlua vocea sau instru-
mentul.
Plasarea micrOfoanelor la inallime permite redu - În figu ra 5 es te reprezentat
cerea diferenţelor de nivel sono r. sch ematic un cor mi xt de 50 de
persoane, ocupind o su prala tă
perspectivă permit mai mult un porturile loloslnd pe ce le de I ~ de 5.50 x 2.50 m, cintind intr -o
al']lestec bun al sunetelor pro- un lampadar cu bucăti de tubu" sală unde timpul de reverberalie
duse de grupele de executanţi , filet ate cu 0 16 mm, care pot este lung. Trebuie adaugat faptut
dind o senza tie mai preg nant ă a lo r me un supor t ar ti cu lat. De că inregistrarea nu poate pro-
dimensiunilor salii de concert asemenea. microfoanele pot " duce mar; dilicultâli, liecare cin -
(fig. 3). agatate de un fir de nailon. care Iăreţ producind aproximativ ace-
Se poate lucrs la o distanţă are avantajul solidil alii si faptulUI Iasi volum sonor.
msi mare in stereofonie decit in
monofonie. puterea de selecţie a
sunetelor fiind mai mare. in con -
secinla, inregist rarile stereofo -
nice in cazu l unei rever beralil
mari devin mai dislinCle decit
4
ace l eaşi inregistrări monOfonice.
Uneori amatorul doreşte mai
degraba capta rea dislincta a su-
netelo r apropiale : alteori el caut a
efectele de reverberaţle. O rever-
baraţ ie modera t ă va da inregis-
tr ării un reli ef sonor fiindc a su-
net ele reflect at e suplimentar
compu n o tren a sonor a care
con t inuă audiţia sunetelor utile.
Insleleliile de inregistrare rever-
barante pOl li utilizate doar le
b uc aţi len te. Energia inaltei Irec-
ven te se pier de mei uşor cu dis-
tanta (cind se inreg i streaz ă com-
5
par ti mente departate d e axul mi-
crolonului) decit energia cu Irec-
venla mai joasA.
Pentru inr~is l ralea unui cor
Înlr-un spatiu puternic reverbe-
rant se pot lolosi trei m icro-
Ioane. Cete dou a microloane
principale (omnidirec \i onalej se
plaseaza la 4 m inal lime. fiec are
sltual la o distanlă de 2.5 m de
axa cenlrala si de locul dirijoru-
lui. AI trei lea (model cardioid) se
plasează in spatele dirijor ului. Ia
m ijloc. Ia inâllimea ultimului rind
de cor isti. Daca nu aveli instalalli
soeciale pentru plasarea micro-
foanelor. puteli con fectiona su -

6. ALMANAH ,.TEHNIUM M
1990
HI-FI
S-a Încercai mai inlii instalarea sambJului vocal cu un unghi de verberalia este prea slabă, neob-
a douil micrOfoane d irecti ve di- deschidere de 1050 • Intre primul linindu-se u n echilibru în tre su-
namice de tip MD421 la o dis- şi ulti mu l rind de c:inlăreli dife- nalele direc te şi cele relleclale
180la de 2 m in fa18 primul ui rind renta nivelului sonor \/8 li mei in figura 6 este repreze ntată o
de cÎn I ăre li. Ele sint indreptate mare de 8 dB. Echilibrul Între dispunere 8 micrOfoanelor me-
spre aripile e:derioare ale an- \loci nu este satisfăcător, iar re- n it ă să ofere un echilibru adec-
vat Înl re voci şi ateClul d e am-
bianl ă. Situarea microfoanelo r la
( o inallime de 5 m micşoreaza ra-
por tu l d i stanţelor Între primul şi
I ultimul rind al coriş lilor , raporlul
presiunii sonore ejungind şi el la
valoarea dorit a de 1:1,4 (3 dB),
TOl u$i, mai exisla primejd ia ca
inregistrarea sa l ie insufiCient de
nuanlala, rever beralia l iind prea
Sm. s l abă, Solulia este reprezentat ă
in ligura , 7; s-au ma; instalat
dou a micro loane suplimen tare la
10- 15 m depărta r e de co r pen-
tru oblinerea unei inregistrari de
bună calitat e, Cu ajutoru l unor
supo rturi te lescopice reglabile
dilicullatea instal ării microloane-
lor la În ăltime poale li uşor În l ă­
tu rată ,
JlP(U! de microfon
In figura 2 asle reprezenlată o
d iagram a de directivitate pen tr u
trei tipuri de micro foane. Primul
lip, omnidirecţiona t. prezint ă la
frecven ţel e joase aceeaşi sensi-
bilitate pentru toate direcţiile:
diagr ama sa este deci circulara_
Totuşi la frecven ţele Înalte, dia-
grama tinde să devina direcţio­
naf ă. Microfonul bidi recli onal
prezinta o sensibilitate t rad u să
grafic printr -un a cu lcat, avind o
50 sensibilitate maxima la sunetele
ce vin din fal a ş i din spate. MI-
1 cro fo nul unidirec ti onal. numit si
cardioid (din cauza diagrame.
sale in 10rmă de inima), are o
sen sibilitate maxim a la sunetele
Echilibrarea sunetului prin utilizarea ce provin din lala, sen siblilalea
per echilo r de microfoane. sa fiind aproape nuia la celelalle
sunete. Acest tip de micro fon
este cel ma; eficace.

MEMDRATOR

CDS 451 HE 2 PORTI ~81 ~ SAU _ NU~ cu 2 .. 2 tNTR.l.RI


DUAL 2 _ W IDE 2~INPUT AND-OR_INVERT G A TES

CDS 451 HEM v" " N.U. N.U. m


" >Y

CI 58 .. ,
j ~~"

'~{~.
~

k~
.......
(( ~
~ •
'" I
.- . ,. '" " '" 1Y GN O

ALMANAH ~TEHNIUM" 1990 69


HI-FI
Cei care nu dispun de multe

ADAPTOR -P
Ing. TUDOR MARIAN
p iese
deti nit ivă
pot
realiza progr amMea
conlorm punctului C
reducind in mod corespunzator
numărul modul elor adaptor. Iar
din modulele ramase. dacă se re-
o modernizare ce se poate utiliza adaptorul complet 1010- nunla la comutatorul ele progra-
aduce cu succes unui VU-met r u sind doar un comu tator de P'O- male se va renunla Si l a diodele
cu LED -uri de tip bar a este gramare. D 1 si D2. d ioda D t tiind şu nlata .
aceea de 8-1 lace să a f i şe ze. Ia
alegere. nivelul semnalului atit in
modul bară. cit şi in modul
puncl. Deoarece pentru realiza- TAB 1
rea unor astfel de VU-metre sint
necesare circuite integrate spe-
ciali z ate. modernizarea unui
A B K LED LED II
VU-mel r u deja hÎslenl este b ine
venita. Ci rcuitul adaptor tr ebuie
1 1 li< STINS '''l
sa indeplineasca condi\lil e d in
D 1 o,
tabelul de adevăr Î" care: APRINS
A _ starea logici a ieşi rii ca-
nalul ui de nivel nomi os l:
B - starea logica a ieşirii cana-
lului de nivel imediat superior ni -
D D '"
1 APRINS
B
o,
velului nominal; O D D STJN S
K - starea logica a etectrodu-
lui de comandă .
Con form labelu lui de adevar
(tab 1). adapto r ul va real i za
"* - INDIFERENT DE STAREA
FUNCŢIEI DATE
A

fu nq,a 1 ", 8<:)K A


incen;ind mal multe va ria nte
am ajuns l a varianta care nece-
sită cele mai puii ne p iese (Iig. t I ., .".
Se lace menţiu n ea că numai
::;,

~'.
pentru nivelul logiC ..0" al lunc-
liei I dioda LED este aprinsă . '<> ,, ~
~
Drodele 01 şi 02 sint de ti P "' l ,
tN4t46, tN4001 sau o ri ce jonc- ." ~ .o u 1

~' F
liune lIalidă de Iranzisl or.
Acest lip de adap tor se poa te
." .<,n " ." "'"
monta pe orice tip de VU-metru
ce are conec tate d ,odete LED CII
~
"
anodul la sursa de alimentare.
Am ales un VU-melru care asi -
" ,
'" ••
." " ."
gura performa n ţe bune de reda re
a IIMia1iei tensiunii de intrare pe
care am aplicat adapt orul descfls
mai sus {fi g. 21. Tranzi stoarele
." Jb ~
~~ .:.
,
• '"
'"
,, ,, ,, ,,,, ,,, ,,,
,
T3. T5. T7. T l1 . Tt3. Tl 5. T 17
formează impreuna cu piesele ]o. ,, ,, ,,,
aferente adaptorul bară - punct
VU-me tf ut dotat cu acest ,,, , , ,, ,,
'"••' ;
adaptor poat e l i programat in , , I
,
mai multe moduri in (unctie de
, ,,
necesitati : f. ,
al indicato r de tip bara sau
punct la alegere:
~ ';1-
• ,
I
I
b) pentru un nivel mai mic de
O d8. indicator tip bara. iat pen _
'" V ",. ~

I
.. l C1
tru un nillel mai mare de O d8 ]o. ,SAa';'
indicator tip punct:
ci pentru un nivel mai mic de
O d8 indicator lip punct i ar pen -
.. ~

'.
'" " . ~

~l
tru un nivel mai m are de O d8
indicator tip bat a.
2 = -~
Pentru a putea programa ,
VU-metrul ca la nunctul a. se va

70 ALMANAH .. TEHNIUM~ 1990


-FI
cu
zoarel e Cu alulorul Iu, L2. c are

T se monl eaza d,ametral opus cu


LI . se reglează viteza liber a d ,n
Pl . astfel ca să dea impresia ca
FEUX FETCHE lIanşa ..sta" _
Dacă stroboscopui L2 nu func-
Acest sistem con trolează in nede fec luos in punctul A. Com - ti onează. se tatonează val oarea
laza motoarele e lectrice de cu- paralOrul CP2 es te un oscilator rezistentei de 9. 1 kll din baza
reni continuu din aparatura au- cu cuar t de frecventa 2 " Hz, re- tr anzistorului ec 177. se pune
dio de calit a te. Se oblin astfe l cuperat din' ceasur ile electronice; even tual un potentiometru semi-
lIuctuatii de roia tie de şase or i În continuare se afla două divi- reglabil in locul celor doua rezis-
mai mici decit la sistemele ser- zoare cu 10 inseriale care d ivi- tenle din baz a_ Se inchide cir cui-
vo:anatogice. _ zeaza de l a 32766 Hz la 327,66 tul intre A şi e şi trebuie să se
Intreg ansamblul esle o bucl a Hz , astfel se ob ti ne frecventa observe cu ajutorul stroooscopu-
PLL Motorul CU lahogenerato ru! etalon cu un lactor de umplere lui L2 că lI anşa ..sta'· in continu -
f o r mează os cilatoru! comandat 50%. Circuitul E565 este ulil izat are. dar mu lt mai .. fi leă " Va loril e
in tensiune. oscil atorul cu Cl,Iarl ca del eclor de fază ş i amplifica- componen tel or C6. Al1. Cl se
esle un semnal de reler inla, de- tOr; in cont inuare ampli fic alorul tatoneaza in lunctie de inertia
tectorul de fază impreună cu arn- operalional A741 care amplifică vetantu lui. C6 ::: 10 le Cl. Cl "
phl l(;atoarele realizează catarea eroarea de laz ă (obtinul a Înlre 1- 4.7 I'F/l0 V şi Al1 intre 270 II
pe faz a 8 mOlorului pe Ire cvenla pinii 6 şi 7 de la E565) , apoi un şi 1 k II. DiOda Zener PL2V7 se
po lol circuit de ajustare şi un ampli fi- alege in fun cti e de motor astfel
Pe 8JoCui mOlorului se all ă o cator in curen t care are ca sar - incit cursorul lui Pl să tie la
de masa (aproleimativ) . Turatia
213 1
!Ianşa cu op t decupaje de ace- cină electrOmotorul de curent
eaşi lungime ca şi cele op t păr li continuu cu perii. Penlru sl abili- motorului va fi 40.96 rotls şi sis·
,amasa pe disc care Obturead zatorul de tensiune de 5 V s-au te mu i se r ecomandă pentru
un lascicul de lumină dintre un folosit doua tranzistoare În serie pick-up-uri şi casel ofoane cu an -
LED şi un IOlotranzistor. Flanşa pentru micşorarea disipatiei ter - trenare prin curea de tra nsmisie
se construieşte din t ablă de alu- m i ce. Dioda in antiparalel pe
miniu groasă intre 0.2 - 0.5 mm, mo to r şunt ează ten siunile au -
cu diametrul da 45 mm şi se to induse. BIBLIOGRAFIE:
vopseşt e negru-ma t sau se tr a-
tează chimic co respunzăt or. "Circuite integrate analogice".
PUNERE iN FUNCŢIUNE, Catal og IPAS.
REGLAJE Emil Simion $.a. . " Montaje
FUNCŢIONARE electronice cu circuite integrale
Se Întrerupe ci rcuitul inlre A şi analogic". Editura ..Dacia·', 1966
Comp8ratorul CPl este un B, se alimentează şi se r eglează C. Găzdar u şi C. COnstanti·
convertor de nivel; din P2 se sta- cu aju torul oscil oscopului d in P2 nescu, , . Îndrumător pentru elec·
bileşte punctut de func1ionare (50%); tOt cu osciloscOpul se ve- troniştj"' , voi. III, Editura Tehnica.
pentru un semnal dreptunghiular rifica oscilatorul cu cuart $i divi- Bucureşti , 1987.

Pentru a pu t ea prog r ama tip de VU-melru sîn t recoman-


VU-metru l in loale cele tre i mo- date testarea inslrumenlului făra LISTA DE MATERIALE:
duri , se va reatiza integral adap- adaptor şi reglarea lui. Adaptorul I H - transtormator de ,es,r('
torul ca in ligura 2. se va conec l a după ce p ri mele de la radlOrecept 01.lrele ..M iI
Pentru cei ca re de-abia in- operatii au reuşit pe deplin. m8la" , ,.Albatros"";
cea rca realizarea unui astfel de

PI - pOl enl,ornetr u 100 Il


bob,nal ; ROI - 6.8 k !!; A02 -
15011 : R03 - 56 !! ; RI - 33 k!l '
R2 - 301 n; A3 - 300 li; R4 ....:
169 II : R5 - 160 Il; R6 - 160 Il;
A7 - 130 II ; R8 - 100 U; A9 -
75 n: AlO - 130 O ; AI I + R19 -
2. 2 kll ; R20 -. A29 - 750 !!: AlO
; R37 - 5, 1 kll ; A38 A44 - 1,2
kll ; D t + D I O - LED: DOI , 011
. 026 - tN 414B. t N4OQ1; TI .
T2, T4, T6. T8, TlO, TI 2. Tt4.
T16. Tl8 - SC108; T3, T5, T7,
T9, TII , Tl3, TI 5, Tl7 - TUN.
Tl9 - BC 251. BC252.

BIBLIOGRAFIE:
Coleclia revislei .. Tehnium"

ALMANAH ~TEHNIUM" 1990 7f


HI-FI

'z:J\~"'1~
. ,
ttI~~
4
v'l{' --ct c
';0.0
-
.'g :r.~i ŞTIAŢI cA...
1"
k ~
..;:; ~>

~-
cOrO)2:C;
%p-('1
'" -: +.: IGI.o •. '" ~ ~
rJ
~
~

~ :Sot CI;o 0tO~--


3. \J=L
<l. ... in 1912 la Constanta.

>----i~" ~~
4 N pe un avion al aviatiei m i-
ro ;;-y'"
•• _1--
-$ .. i$
;;; .2 t litare române. s-au lăcuI
c (j ~l-)... ct:
ro cele dintii experiente d In
~

.....-j a=> luma privind utilizarea


unui apara t de te'egralle
- b. ",,,~nd
fără
sit ă
'ir ? Apa ratura folo-
pentru legalura ae r-
1 pamint a fost con struită
61 .,..-' de tehnicianul Serllidului
r~
.. m ~

~ ~d ~, 10">
.~
Maritim Roman Gualsv
Rothender.
. ..prinlre strămoşii apa -
'"
~ Vo ..... ~ fatului de IiImat se nu-
~

+ §~ mară lanterna m agică (un


~
~
~
::E aparat de proiecţie a de·
'~ll
4

'"o ~
,c!I:\lI ~
senelor pe un ecran, pe·
rete elc.), a cârei desco-
o" X

-
perire a lost alribuită

.,>- - "' ~
y
E succesiv lui Roger Bacon
(1214- 1294), Alhana·

.., :s-
OI<. ..,.".... ~• '" ()
o
,,;;;;:.,
~ .
. Iu. Klf"che.- (1601 - 1676)
şi Millei de
(1 62 1- 1674)? Aparatul a
cunoscut o mare râsp in·
dire in Europa imediat
dupa Revol uţi a francez â
Oaln

... unul din principiile Ii-

. ,.
~t+ ""~~!
....,'" ).<c zice cafe slau la baza artei
~ !-cr
'" ~ ~
_

~
o

~ .
~

;;' rY ,,fll ~~
;,. a şaplea este persistenţe
retinian ă, d escrisa
ptofemeu in Tratatul de
de

. ~ 6-
~

.">' optică şi de Luerettu in ce-


lebre De nalufa rerum ,
cartea a oi-a (Natura lu-
I "'1 il
+l '\ crurilor)?
... prima cabin ă c atepul-
labilă de avion. C8re a fosl

",. )" lL d\, experimental ă la 25 au-


gust 1929 la Pari s. esle in-

..
+ ~
..
4"
venţia român ului Anll. la-

v~ ~'
~.
O , III Dragom~ I mporlanţa
,3 ~ ~ ei nu a losl 'jlirbit ă p ină
",di A;;, "" LJ, astăzi, cind a devenit sin·

~ -~'" :\~~'" ~'"


'--'
- "t.' ~.

It:-'
gura p osibililate de sal-
vare a piloţilor şi echipa -
jelor avioanelor superso -
nice moderne.
...JuSea Verne a anliCÎ-
,:r, , "',; pal in crea ti a sa liIerara
)f<J,

1-
T
, "
'"'"
In
T ., printre
<"'l set o lonul,
li-:-<
altele : videoca -
aut omalil 8rea
...J uzinelo r. radio locaţ ia . u li-
"- ul G lilarea pe scară indus-

>-
m
~
~ 'a'!la..

\\\
-'
- .n
1 ,n,
, Zl
,
"rlOl i!. I riala a ener giei solare?
j

12 ALMANAH " TEHNIUM" 1990


I
Magnetizarea permanenta a

DE
capetelor magnetice (magne to-

ETI T R Ion sau caselolon) apare in tim-


pul utilizarii aparaturU audio, in-
dilerent de precaullile luate
Timpul după car e apare aces t l e-
"omen. ca şi n ivelul magnetizârn
I"~ AUREUAN MATEESCU remaneote depind de nalura ma-
terialului din care este confeCţio­
nat capul magnetic . Aparitia
aces tui fenomen se manifestă
;18 pr in scăderea nivelului frecvente-
lor inalte reproduse şi diminua-
rea dinamicii aparat ului
S-a observat ca magne tizarea
capetelor este mull mai pro nun-
ta t ă la cele dm materiale dure.
cu rem8nenlâ mare. In aceas ta
categorie se inc adreaza capetele:
- Gx - c ristal lerita-sticIă:
- MII - mela l (cobalt)
amor l-sli cI ă :
SendusHerilA:

1 - HPF:
- HEXALAM:
- per ma'Oy dur (lIP RECQ.
VAC) etc . d eci in general cape-
5T tele din l erită sau alte materiale
- - d ure şi edradure. La aceste ti -
H puri. după ap rO~{Imativ 100 ore
de l unctionare apare necesitilte a
demagnet izăr ii
La ma terIalel e mOI, de tIpul

" "1 permaloy moale. Ia care rema-


nenla magnelică este mica. mag·
netizarea se manilest ă după o
durată mare de util izar e. De

r _o' 1
. ~

...
multe o ri . impulsur ile electrice
care apar la pornirea şi opr irea
aparatului străbat in l âşurarea ca-

'" I pului şi determină , pr in autoin-


duclie. anularea magnelizarii re-
manenle.
Pentru demagnetizarea cape te-
lor magnetice, fi rmele producă­
toare pun in vinzare un acceso-
riu : (iemagnelizatoru l. c onstruit .
de obicei, in do ua variante '

2 '12
h)un,.,.-
tu r"Jr'/
- demagnetizatoru l monopo-
Iar, o constructie mai simpla. CII
elicienta ceva mal redusa:
- demagnellzatorul cu poli a'-
lernati vi .
in ese nl ă. constru ctia se com -
pune dinlr-o bobina ş i unul sau
doi poli din material magnetic
moale ce constit uie m iezul bobi·
nei. BObina se alimen t ează de ta
r e teaua de cu r ent a lternatlY .
Ap ropierea potilo r demagnetiza-
tor ului. care generează un cimp
ma9netic puternic Si car e -şi
schIm bă sensul de 50 ori/se-
cundă, produce inlăturarea mag-
netizărij remanen te a capu lui.
Con. truc1l a demagnellzatoru-
lui cu poli alternatiyi este pre-
zen t at ă in figurile 1 şi 2. Dimen-
siunile constructive nu sint cri-
tice. Cei doi poli se execu t ă din

LMANAH .. TEHNIUM" 1990 11


0681. "wOlNHll HYNWW1Y
"
M

'l(D dll JOla lade~ I nze~ U! sare


lew '!II!leUJa lle !Iod n~ rnlnJolez
-ilaveewap e ~ 1!Jods Ilnw ealelP
- e~!la leuo!lvaw ao 'a vnq ale unz
-al n~ a leZ! l!I n p~ al!nJ ISVOO ISOi
"Y/ ar
ne a Jeo leZ naveewap a laq WIf
,"
[~
i~JelOd esard n~ a~!la u
-eew a lalade~ aevlle JO" as nN
'UO " -E ap e ladaj as eileJadO
'! Jlp~,W r~eala~e PV!!J~sap In JOI
-4- T r-
------
- - .-
------
-ezllavoewap ezealJedap as a Je~
I1dnp ' ,nlnde~ 'e nJ~n l ap ele le Jd
I , "•'"
-ns ap ww S e~ JI~ el I ~ I W un~Ja~
as - npv' lJ~ sap :l!\au 6ew ' In de~ E
ap a!doJde as 'ealaJ el lepavo~
rn leJede n~ 'n.o nl 3p Inpow
'~ m -avoew I nde~ ap luai l1Z"l!alJ~dap ':I!p eJd 'aJe:l 'l1po law I.! ue O n.es
-:JeJIUO~OWJal ~!lse ld ap a Uo I U! a s InJOleZ!lauoewap 'apun~as nl Jn l ap e lll zod UI Il(oda n:l ealld
e~~Jq wr aleod as nJ:ln l ap Inlod 0 1-9 I1dna 'aJe lod a laSa!d n:l -II eJala Jd 'e'lI as a-1eZrp!Op nJ lu3.:!
'eluemols nJluad 'a JeZllaUoewap ,nde~ aOVlle eli as nN ':lIlaveew ·z emorl U!P JOl!lod !a,l!zod eaJ
rlJ IVad :I'!wJal !nlnlVaweleJI aund !nrnde:l elel U! ww I-S"O ap -au!lqo as-npvp~wm '~U!"Qoq U!
-ns as I ~ II IIJeu! I1Zeas!u!l as 'lC I1 luels ,p o e l ·,nln.aaliaJIU! !alUel a Je lod a laSa!d I.!zealQwese as
10 '00 10 V!P ~ I n :lal(a as e!!l, Inovn l U! a Je lod alasa!d \lq wrrd 'Iuale elOZ! eli as !~ ww
'C I!J as 'InJOleZllavoewap ealaJ e, z '00W3n~ a J! ds 009 L-OO" I
-noII WJOIVO:l leuose, a lsa Il1de:l I!zeal:lauo~ as ' 1U::Jn1 3p I"POW a Je aJe:l eUlqoq I1ln:laxa as
lIe ll1 la:l Je! 'w w Z·O w3n~ aJ!ds 'aw!soJe ww I-S'O 'e J:l n laJ d !ew JOII as
009 l au!luoo a:l eu!qoq ~ Ie lu ow ap I.!U!~~ J ap leJ1S vn nJ:lnl ap nu aJe:l ydnp '11"1'11101 a Jez!lau6ew
alsa de:l vn el 'ww OCZ Mlew JOl!Iod elel U! as-npU!Jl ~d 'el!d -ap nJ IVad zeoeJe !nun e Je:Jeii
-pcoJde ap eaw!OVnl n:l 'a leow n~ I1zeaJ:lnla ld as elsea:le · !!U!~ ad alnulw OC-Ql ap dW II lode
lalo ap 11 !!1 O-JlU!P I1Sndwo:l -~J eaJ!'~rU! I.!dn O ' nJ~nl ap e !l!z :lSaZ IPU! a s 3 Je iOd a laSa!d
alsa a Je:l 'aJ!ielaw !!ml~W Je -od U! a lex!! ·~U I~I.!J U! ale lod JOI 'aJ esa~au al !l~ lsn!e :Iei as I~
e e ldwIs lew a ll:lnJlsuO:l o a Je -asa!d a la lade:l :lnpOJ1V! as "PIP !au!qoq ese:lJe:l n:l 'elvoUJaJd un
J810dOUOW InJOl8 Z113u6ewa a · Il(oda eVI~eJ eUJeOI as aJe:l UI a:le l as 'UlI :lsa!nlal~ as !~ I.! lnJ
',av!qoq I.!'WlOI° sd!lIe -':I!lSeld ' uwal 'aJ!i -a:l eW Jol el ţl leaJ:lnlaJd as al3s
-ard ·ww C ap eaw!sOJo n:l tlc
eaJ!ll',!:lu!e Jdns !uallaJd e nJ!vad -qns I.!lQel U!P al~a!nJISVO:l as
ealaJ e l ap I1zeal:13uOOap as I~ :III 'a unq a p eol alellnZaJ lep e 10 '00 10) aleow lalo ap e lqel
___ . . - . . _ _ _ ~ _ _ _ ...--,.' ,~."'-", , '.~ _.; .••. __ ;~:""'. '._ .'_'_., '~~" •.. " __,~~&~ ' ~A •• _ ,

'(OQS s" NIO I l:t-I H a lall lleWJOV e alelp e!u!l ~Iua,a:lxa o ,~ I!w40!1 InlnJOldepe e e~ IJpala ewa4:lS
V! ţllu!Jn~n n:l as-npu!Jpe:lu! alnu -!W ell!I!:I ap) y:llW a lJeO, aJ!~a! . ' el uall~J'-o!pne ap epveq
-!Iqo a lalellnlaJ ' aJe:l Ja~v! eW! Jd ap I.! luepadw! o a lsa ,elauao !n l Yleol U! 'aJlSaI-aJeJIU! JalsueJI
e l ap ezeauo,l:lu ni In !elu0Vol -nluaweseldwe In l e llnza~ 'I.!po:l ap !p!ls!lapeJe:l e aunq !ew
-lI\ S I 'I') e leJUII -se:l d!l ap a ilemo!Juo:l O-JI U! 11:1 IlellJelU II l<iun eaJeJlsed I ~
au!q !~ ţl lezII !Qe ls 'aun,sua l ap 101 a leseldwe IU!S JOI InpU!J levwas ' ap iasjns e a lnllps aJ!~
ţl lqnp I1sms o el ap ~zea l uaw lle e l a Je:l '" 1 I~ El JOlaJeO ISIZUBJI --a! ap a luepadw! paun eaJeZ!leaJ
as In!eluo~ !! leZ"eaJ lew!Jdw! InJOln!e n:l ' lez rl ea J ' 1Ue i suo~ IU!S 'uodwe l !e la I~ ! J~J:lnl a lavn
[ejQe:l ap eln:l~ ld ad ealeluow luam:l a p JOleJauao un elVIZ V! luam:l I!wnu '1.! luepadwI ap ,ni
ap a lV rell!. n lJOleOllQO I1~ IJ!Jall as -aJdaJ JOllwa ad IOlnJOladaJ "eu!:I -nJoldepe a ,e a le ll uasa al lll~ un:t
11~ !lpa,a ţl luavodwoo aJeJa':t -les '!nln!eluow ea J!Sa! ap I,?le i 'a lepal eav ~Zea J IS~d iis !n l
.( '~ Ia leJIS I! -'I!lIUI e a!leJedas I.!unq a p eol a , M l!le~ Je! 'al!qe[! IOau IU!S !!In
-IIInw ',e luel n:l aJeOlesuapuoo o au! lqo as rai lsa:le ui '"ţ!poose~ Olpne Inl n leuwas e a lSIWSueJI

I
'VoId~ d!1 ap a JeOIS!ZaJ) alel!le:l dll a p lel uow un -JIUl -a leseldwe ap !nl nlQe~ raluepadw! ~ l!lOlep
"ţ!unq !ew ea~ ap a:l! Jpal3 a luav IU!S zi !~ I I a laJeOISrZVeJl Jede aJe:l el a '!JapJald ',al 1S<J:le
-odwo:l :lsasolOl as '(':lla IOln!e l -lJ. InJOISllUe JI ap lel UI -esnpaJ aJeO lell ap aJ I~al ap
-UQW ale a~!luap! !un,l:las I1nop -IleaJ a lsa sll-n udoJd JOll Wa ad ~I uepadw! o a lu rlaJd I1S 'Ieu'was
JOla:l e lod upell:l dn ap arleJno l ilJOlada~ -JOI! Wa ad JOladaJJad ap esms e:l le:llpUI alsa ' -:lla Iil
-IIUO:l 'aw!soJo ww " wnw!u!w -ns Ind!1 ap !elvow un I.!lu iza Jd -I.!Jls!6aJu! ' ! !l"ţ!:lil!ldwe IndO:lS ii!
ap ~sew ap naSeJI '~sew ap rap -aJ elsa~e "ţ!~ I.!lIJasqo as 'em6!1 ' ţl lu el s!p e l I.!luall:laJIOlpne ap leu
_nq esd!ll vao Isa:le ap a!e luQW U! ţl l elUaZaJd a lsa I.! luepadw! ap -was !nun ealal' WSUeJI nJ1V;)d
JOvn e a Jel!leaJ ap a l!l neaJ aleOl
eleaJISl.!d as ' lew lJ dw! !e lqe~ N'O"t::I'O'W "W3 -BUl
ap elVe!Jell JO lewe !nlnJOI:l nJ IS
-UO:l li!aJaOa le el lesl.!l e-s ' n,dw!s

VIN\103d~~ ~Old\10\1
1I!lelaJ a lsa Inlllluow a:13Jeoao
8P o<; wnwlU!W ap pu,,1 a lev
-olleWJOIVr aleue:l I.!nop a la:l aJI
-U!P e!leJedas 'oaJalS e lUe! Jell V!
ezeaz!leaJ as In!e luoVol -aJ!~a!-al
-eJ lv! JalsueJl ap !!JIlsual:leJeJ

I J "IH
I FI
+ ISV
RS
n '~kn.
.(le ~OgC
R" e<-
~7,ţ.n. 4'i'F

,
WTJIlAtiUf
'fF
CI
'13
~5".(.1l
(
'" C2
'Oj-'F
)'2_,y1 ~
i='
I&S;',

.-1, " ~o
'/1 112
T~ 0F ~
/3C ,o!JC R> Rfl
IIlQ1-.n. ~ t'oo).s: ~Ji-Jl 2~h
"I-tt.;>vl .
D
..,)".
T3 Re
ac I'O!1C /'?.f-A

~ ,0B ce
ţY
rq
L3c+,O!1C
'"
15"k.1l ~ ~
-9ij.u F

~
~ ţY
I?q a R4'

'~FŢ ~SkJl
fl.?D1J.
,
l
-
M EMDRATDR - -- - - -
3 POflTI ~Sl~ CU 3 INTAARI
CDS 411 HE TAIPLE 3 _ INPUT ANO GATES

CDS 411 HEM


Vcc l e IY 3C 3B 3A 3Y
CII 78

.
~
-

, -- o '
00- - _

C , . .... "

ef ' IA 18 2A 28 2e 2Y GND

ALMANAH MTEHNIUM~ 1990 15


HI-FI
Amphlicator ul operallOnal A3

GENERATOR reahzeaza un defazaj de 180" ŞI


totodal a amplilica semnalul apll·
cat pe Intrarea mversoare. as tlel
incit să fie indep ll nită condi t.a de
inlretiner e con tinu ă a oscllallilo r

SINUSOIDAL AF Ing_ E MIL MARIAN


În paralel cu rezistenta R t 5 se
a lt ă <I'!1plasat condensa to rui C9.
Aces ta are rolul de realizare a
unei reac tii negative aplicate am-
plilical oruiui opera tional A3. ast ~
Ulilital ea unui genera tor smu - - amplitudinea tens iunii de ie- fel incit poSibilitatea de oscllatle
soidat de aud lolrecven\ă in dol a- şi r e V ~ "., = 1, 5 V: a montalului deasupr a Irecvenlei
rea constructorului amator este - stabilitatea tensiuni i de ie- de 100 leHz să tie suprimata cu
incOntestabila. Cu un asUel de şi re S " :l. 0. 1 de. desavirşore.
generator . cal e acoper a banda - distorsiuni ar monu:.:e to tale Concomitent. semnaleltl de Ie-
de audiolrecvenla 20 Hz -:- 20 Tt-!O ~ o. 1°" sire preluate de la ampl.ti catoa-
kHz. se pot realiza reglaje de Schema electrica a m o ntalului rele opera tionale A2 si A3 sint
precizIe ale aparaHmi e lectroll- este prezen tata ,n I 'gura 1 Blocu- aplicate diodelor O 1 si 02, in
cusItC€. Folosrnd un osc,loscop. rile luncl 10nale care ,nclud sco pul redresar II SI. prin m terme -
se pOl vizualiza l armele de unda ampllhcaloarele operationale Al d lul potenllometrutUi sem"egla-
ale unui semnal de audiolrec- şi A2 reprezin ta filtre trece- tot, bll R16. semnalul pul satoriu obtl'
venla care parcurge toale blocu- care ulilizeaza rele le de topul RC nut este aplicat la m Irarea inver·
fi le func liOnale De asemenea. Aceste liUre sini conectattl in lie- soare a amplilicatorulUi oper atio-
ampl itudinea semnaluluI ce a u- ri e. in scopul aSigurarii delazaJu- nal A5. cale are ro lul de integra-
diofrecven\ă amplificat se peoale lui necesar , Fiecare hltru aSi gur a lOr.
masurA cu uşUrln la cu ajutorul un defazai de 90" . Iar dlStorSlu- T o todata , acelita compară
unui voltmelru cu Impedanta de nile T HO sin t minimi za:e prm semnalul redresa t cu o tensiune
m i rare corespunzat oare stabiliza rea u lter ioara a amplilu - de referinta fur nizata de dioda
Mon ta'UI deti ne u r matoarele dinii oscllalillo r . Zener - 04. TenSIUnea cont i nua
per formante : Comul ator ul Kl asigura regla - obtinu ta la ieşi rea ampli hca toru-
- tensiunea de alimentare . j ul brut al domeni ilor de frec- lUi op er ati onal AS de l e r mină
sursa dubla Un = :1; 15 V: vente la care functioneaza osci - conduc ti a tr anzistorului TI de tip
- curen tul consumat de mon- latoru1. Regtajul lin. in inl erior ul FEl . ampl asat in montal ca re·
taj : I = 20 IOA; gamei de Irecvenl e pres tabi lite, zistenta va r iabil a comandata 'ce
- game de frecven ta: 20 Hz ..;. esl e asigurat de pOl entiometrul tensiune. in aceli t Iei es te con -
200 Hz. 200 Hz .,. 2 kH z, 2 kHz -;- d ublu Pl .
20 kHz.

1 A'

16 A LMANAH "TEHNIUM" 1990


HI-FI
- --- -"

",",u l COM'J 'AleJi

2
l rol al in mod con linuu ciştlgul manda fOlosi rea unor concensa- AceiaşI lucr u este va labil pen tru
amplilicatorului oper ational A3. toare cu mlcâ la grupurile sime- poten\lo mel,ul Pt Ş I ieş ir ea mon-
menl illindu- se o ampli t udine trice care stabilesc banda de taju lUI . pent' u care se prevede o
constanta a tenS lun;, ce I eş ire a frecven l e de lucru (C I C4. C2C5 mula de ie ş ire corespunzatoare
montajului pentru or ice frecventa şi C3C6) . Chiar in aprop,erea p' - Dupa rea lizarea practică a mon-
de lucr u aleasa. Condensator ul niior de alimentare ai cirCUitelor taju lUI. acesta se rever jl jca_ de-
,ca din bucla de reacti e negativă integrate (deş' nu s-au l igurat in oarec e Oflce greşeal a de cabla,
a ampli licatoru lui ope ra lional AS Cadrul schemei electr ice) obtiga- sau plan tare incorecta a compo-
realizeru:a lunC\ia de integrare a toriu se amplaseaza cite un con- nentelor duce la nel uncllonarea
semnalului destinat comenzii in densato, de O. t I, F. conect~t Int, e montaJulUi.
cu ren l con tinuu a tranzistoru lui Se alimente aza montajlJI de la
sursa de lenSHJrlC ŞI masa mon -
T' . Grupul C7R9 are rolul de su- sUlsa dUbla de tensiune de .t 15
taju lui.
primare a fluctualillor rapide ale
Acest lucru are ca scop pro- v. Po tentiometru l semiregl abil
tensiumi con linue de comanda. RI6 se aC\l oneaza inlr-o pozitie
asigu r ind o constan t ă de timp tec tia ci rcui tel or in tegrate la
unele semnale aleatorii care ar de m ijloc. Ulterior. se aClionea~a
convenabil aleasa. po tenllometrul semireglabil RIO
putea lua naştere datOri ta regi-
Dioda D3 are rolul de a proteja asTfel incit l enSlunea conti nua de
tranzistoru l T I impotriva tensiu- murilor I ranz lto" i şi s-ar pu tea
propaga pe parl ea de alimentare la leşlf~a amplificatorului opera-
nilor pozitive ce depuşesc va loa- \ional A5 sa se si tueze in gama
a circui telo r in tegr ate.
rea de 0.6 V. Aezis tenlele R13 si de val o" - 1 V ·: - 2 V. Apoi se
R14 au rOlul de l imanzare a ca- Fiecare componenta electrica actioneaza din nou potenliome-
racteris tici lor tens iune-curen t ale se ver ifica inain te de ptantarea I rul semireglabil R16. astfel inc it
tranzisto ru lui Tl . pe p lacu ta de circuit imprimat. O la I eş irea mOnta,ului sa se obtina
Ampli l icmorul operational A4 atentie deosebita se da montari, o tensiune alternativă de ieşire
realizeaza un etaj tampon in tre cirCUitelor integrate În scoput cu valoar ea el ectiva 1.5 V.·"'
osc:ilator şi ieşirea montajului. ObtinerII unuI mon taj cit mai mic Dupa aceSTe reg laje. montajul se
ŞI COmpact. se recomand a mon- introduce intr-o cutie din tabl a
aSigur ind to l odata o impedanta
de ieşir e scâzuta. tarea in pOzi tie ve r1i cala a con - de I ,el . de grOSime minima 1
densatoare'o r C 7 ŞI ca. mm Pe panoul Irontal al cul l ei
REALI ZAR E PRACTi CA $1 În cazu l in care constructoru l se dispun comutatoru l Kl . po-
REGLARE amator nu detine un potent,ome- tentl ometr ul Pt Ş' intrer upatorul
I ru dublu PI cu var iatie 10ga" l - de '''lea. impreuna Cu becul
Montalul se rcalll,.eaza pe o mica a reZlstenlelor. se poate 10- (LED -ul) de semnahzare a ah -
pl acuta de stic lostratiteK dublu losi un Comutator cu dO' galell ' ment lJ" ; cu !ensiune. Se reco·
placal cu lolie ce cupru. Se re - lece pozil,i (Sau mai multe). manda etalonarea generatoruh.J 1
comandâ ca trasee l e de alimen- avind grija ca leyea de varial ie a lolosmd un aparat de prove -
tare sa li e duse pe partea cu (ez,sl.cntelor sa lie logarltmlca nien\a Industrlata Montajul se
piese a oscila to , ului. ia, res lul I n I lgura 2 es le prezen tata poa te completa cu un atenuatol
cone"iun iior pe partea cea l alta a schema eleclflca a unui com uta a! t~n 5i unj i de l eş" e (in treple
pl âcute. Montaju l necesita o IIli- tor Cu 2K II pozi lii şi valOri le re- sau continuu) Generatorul va I,
mentare simelrica de ! 15 V. de zisten le' or care se am plaseaza la de un real l olos constructoru h"
ta o sursa dubla de tenS iune sta- contactele comutatoar elor _ Con - amator . atit la depanar i. cit ŞI Iii
bIIizalâ şi bine !iUrata La real i za- ductoar ele care lac legatura intre reg t<'l llli aparaturi, el eclroacus -
rea practică a mOl1lajulu i se 1010- COmul atorul K 1 şi cosete preva'- hce
sesc componente electr ice de w l e pe placula de cabla, imp,, -
cea ma, buna call1at!'' Se reco- ma t s int obhga tofÎ.u ecranate

ALMANAH ,.TEHNIUM" 1990 11


HI-FI

TRANZISTOARE FET OF PUn:RF


Ing. A. MATEESCU

in aparatura e lectronica de cu caracter is tici de inall a fideli - c;itata. conlo' rn catalogulu; 1988
tate. Tr anzistoarele avind indicalivul
larg coosum se ' olosesc din ce intre cele mai des intilnite SJ sini cu canal ind us lip P.
in ce mai mult Iranzlstoarele de Tr anzistoarele cu aceiaşi para·
pu tere cu efect de cimp, indeo· tranzistoare de acest Iei s int pro-
dusele firmei japoneze TO- metri . dar Indicativ di ferit . au
sebi cete oblinute prin tehnolo- capsule diferite.
gie MOS, SHIBA. utilizate de mulli produ-
cător i de aparatur ă de l arg con - Rezisten l a in stare de conduc·
Ele pot fi intilnite, in special, in lie R '/~ es te masura t A pent< u
alimentatoarele in comulalie. dar sum. in tabel sint dali p rincipalii
si in elajele finale ale amplifica- parametri ai tra nzistoarel or de UC; .... E = OV.
toarelo r audio de mare putere şi putere tip MOS prod u$i de lirma

TRANZI STOARE DE PUTERE MOSFET

tNDICATIV Id,,,,,. UO~ Poo;,.,.... R""


W

2SK423 O.,
A V

100 0.9
"
2.4 4.'
2SK422 0.7 60 0.9 1.4 - 2.6
2SKI005
2SK4Q5
2SK4 42
••
10
160
160
70
100
100
30
0.6 - 1. 4
0.6 - 1.4
0.2 - 0.4
2SJ123
2SK357
2SK358
10
,, 70
150
250
30
40
40
0.2 - 0.4
0.5 - 0.9
0.7 - 1.0
2SK527 10 60 40 0. 1 - 0. 14
2SJ 126 10 60 40 0.27- 0A
2SK525 10 150 40 0.2 - 0.26
2SK526 10 250 40 0.4 -0.6
2SK532 12 60 40 0.07 - 0.08
2SK355 12 150 120 0.12- 0. 16
2SK387 12 150 150 0. 12- 0. 18
2SK356 12 250 120 0.2 - 0. 25
2SK366 12 250 150 0.2 - 0.25
2SK572 15 150 100 0.12- 0. 18
2SK573 250 100 0.24- 0.3
2SK528 "2 400 30 1.6 - 2.2

,,
2SK529 2 450 30 1.8 - 2.6
2SK530 400 40 1 - 1.4
2SK531 450 40 1. \ - 1.6
2SK324 10 400 120 0. 4 - 0.6
2SK385 10 400 120 0.45- 0.6
2SK325 10 450 120 0.5 - 0,7
2SK366 10 450 120 0,5 - 0, 7
2SK537 1 900 60 7
-"
2SK791
2SK792
3
3 . 850
900
100
100
3.3 -
3,3 -
4.5
4,5

,,,
2SK536 3 900 100 3.3 - 4,5
150

..
2SK792 850 2.1 - 2.5
2SK794 900 150 2, 1 - 2,5
2SK539 900 150 2. 1 - 2, 5
0. 13- 0,2

..
2SK672 10 60
2SK673 15 60 75 0.08- 0, \
2SK674 25 60 100 0.04 - 0.06
2SK849 60 150 0.03- 0.04
2SK650 3' 100 150 0.04- 0.06
2SK65 1 30 200 150 0,07- 0.08
2SK643 10 450 12' 0.6 - 0.8

76 ALMANAH ..TEHNIUM" 1990


I-FI
vu- ET U CU FLU
LUMIN O CONSTANT
\l'_ PRIBECARU

Aces l indicator afişează mari- MOD DE FUNCTIONARE car e vor lumina vor li diodele re-
mea măsurată prin deplasarea per 0307. Un semnal la intrare
apa renlâ a dou a LED-uri , inlre ce determina aparili a pe cursorul
doua repere (diodele 03 si D7 lui P a unei tensiuni sufic ien te
:tin figu r ă) . Fluxul luminos fa- la aplicarea unui semna l prin pentru deschiderea lui TI . dar
::liant fiind relaliv consl anl . reco- rezislorul de li milare Al . dalorit ă prea mică pentru a desChide 05,
mand acest indicator in special redresorului cu dublare de ten - va conduce l a aprinderea diodei
~col o unde nu Irebuie să obo- siune CI, O I , 02, C2, l a bornele 04, C reşterea semnalului la in-
seasca ochii observatoru lui În semireglabilului P se va obline o Irare va conduce la intrarea in
:azul unei urmăriri atenle de du- tensiune continuă, cu o vitela de conduclie a dio<!ei 05 şi deschi-
'aţă (de exemplu,la in registrări ). varlalie dependentă, in special, derea lui T " deci se va aprinde
In varianta prezental ă. este ne- de valoarea lui C2 (vil eza de ras- O,., in acelaşi timp , dalor i lă
:esar la intrare un semnal de Of- puns a indicatorului poa te l i mo- deschiderII lUI TE" :;1 T ~ nu va mal
jinul vollilor (direcl de la un am - dificat ă pr in schimbarea va lorii
aces tuia). primi prm RS nivel logi C " r '.
:>'ificater de pul ere). neconslil u-
Tranzistoarele TI , T2, , .. T " ceea ce va determina inchiderea
nd insa o prob l emă inlocuirea
T, : lormeaza ci r cu ite logice "Ş I " sa şi stingerea diodei 04. Creş te­
: iu;uilului de intrare (A l . C I, C2,
cu doua intrari. Far a semnal. o rea in con linuare a semnalului la
Jl, 02) cu unul mai sensibil.
intrare are nivel logic ,, 1", iar intrare, prin deschiderea diodei
lVind un ampliticato r În len-
.iune. ceal all ă ',.0", deci singurele diode (CONTINUARE iN PAG. 80)

• _ _..JE,--_~

2SK644 10 500 125 0,7 - 1


2SK693 13 450 . 150 0,3 -0,4
2SK694 12 500 150 0,4 -0.5
2SK676 13 500 150 0,3 -0,4
2SK766 13 500 150 0,4 - 0. 5
2SK769 15 450 150 0.3 - 0.4
2SK790 15 500 150 0,3 - 0.4
2SK856 2 600 40 3 - 4
2SK856 45 60 100 0,02
2SK857 45 60 125 0.02

ALMANAH ..TEHNIUM" 1990 19


reolo nle.

CIRCUITE INTEGRATE Irlleresan l esle c I r cuitU l


TDA2610A (PHIllPS - O -
LANDA). spccl al conceput pomlr"
a lucra in recl'p!oarele T V. fII nd

AMPLIFICATOARE AF alim entat dIn trans formalo rul de


baleiaj orizontal. Circ uitul Înde-
pli neşte dou ă funcliuni :
- amplificator audio:
- stllbili za l or de curenl pentru
Ing. A. MATei alimen tarea amplificato rului.
Este prevazu t cu loalii gama
Prezent am patru circuite inte- televizoare. avind şi unele luncţli
grate monolitice amplllic310are de proleclii si esl e utilizat in ci-
specifice m odu lui de lucru in re-
leva receptoare TV in cu l ori pro-
de audio lrec\lenlă uti lizate in ceploarele TV. al patru lea circuit
aparatura de l arg consum. duse in RP. Bulgaria (COIOrslar.
monolitic in tegrat este extrem de Sofia 81 . 82. 63).
Daca p ri me le Irei circuite s ini r ăsp indit in aparatura audio por-
deslinale. in special, ulilizarii in tabila şi es te un amplilicalor s le-

1
, 2 1 , 5 , ,

(URMARE DIN pAG. 79) in varianta stereol onica (douii LED -ur il or.
O, . va conduce l a deschiderea seC\iuni idenlice) . introducind În - Am Încerc at ÎnlOCuirea diode-
lui T3. Acesta comand ă aprinde- Ire punctele A şi B de pe schema lo r 05_ .. O" pr intr-lin divizor de
rea diOde; '06. dioda cap de 8 m odule E. Pent ru o tensiune tensiune rezisliv . lâră a obline
scal ă. şi stingerea diode D " prin de alimentare mai mic a sau mai insa rezultate pozilive.
blocarea lui T" Aprinderea dio- mare. trebuie modificat rezistorul De asemenea nu esle posibila
dei 06 mdica alingere~ sau de- R2. astlel incit montajul sa con- lotoslfea d(' porţ I ..SI ' ...SI-NU·· "'-
paş irea domeniu lui m a ~ 'm de sume in j ur de 40 mA sau. mai tegrale . dalOnl a neces,ta!i, de a
masura. bine. penlru a o b1ine o luminOZI- avea acces la p unctul II'1terme-
Acest VU-metr u l- am realizat t ate cit ma l c o nvenabi l a a diar C (vezi figura) .

80 ALMANAH M TEHNIUMY 1990


PARAMETRII PRINCIPALI AI CIRCUITE LOR INTEGRATE

TOA26 1GA. TDA26 11A Q j. pc 1241H LA4 1:JaA


PARA ME TRUL W" PH 1LlPS
O LANDA
PH lllPS
O LA NDA
NEC
JAPO N IA
SA N YO
JAPON J-,

TensIune dl.' alimentare. ua V 25 27 13.2 9

TenSiune maKima. LJ m M V 35 35 26 15
Put erea livrata l a Ua W 7 W 7W I,7W 2x 4 W
(V) T HO :- 10% TH O 10% l a 13. 2 V la 9 v

Curenl absorbit. IA A ' .2 ' .2 ' .0 ' .2


tm pedan\a de intrare. li
Im pedanl â sarc' lla. Zs
k)'
n
H,
45
25
45

"
22
8 2.7
SO
,.
40 + 20000 40 .;.- 20 000 15 ..,- 35000 40000
Ban da de Irecven \â r epr odus â
Tempe ralur a maKima a jo nc)iun ii 'C 150 150 150
" '50
Gama de prol ec,ii pro tec tie P.T P. T. PT.
te r mi că (P.T.)
protecl ie la
scurtcircu it
pe sarc ina
PSS PSS PSS PSS I
Capsula O T-698 SlP9 SI P8 Ot L20
modil. cu rad intern

·U u;::;.Z7V
2
~ 1
2,2,0T 13V 6 BO ~F
't I 7 IOA 2611AQ 6
2
4/
~f<S=16Jl
"'1 ~
l,lQ

0,11"'::
, '- 1.. . L-

~ $ $

H'1I11/!
ILMANAH "TEHNIUM" 1990
8/
o va ri ant ă imbuna t aţi t â a
acestui circui l este TDA261 tAC,
3 ·Uo!.J8VI
la care a fosl redus numarul
compOnen telor ex terne. TOl o-
2.2''''' dala a lost ad ap t ată o capsulă ce
uşurc8.lil disipa\ia c ăldu r i i dega-
jilte c a şi u n mon l a, pe radiator
lS0)# 1~

1, "210~A
muti simplificat.
26,!>V Mentionam ca schemel e elec-
tri ce aparlm unor rea lizari Indus-
R ..2sfi triale (receptoa,c TV şi rad,oca-
23,'5v s setol oane portabil e).

100T ro" 16101\ 1


-1 ~
o
BIBLIOGRAFIE :
<,1,"
I" ColeClia ATE 1988 - RP. Bul-
garia
''' 1'1(;=
270PF
Ax - CW25F - Operating In-
struc tions - National

1
4

un medIc velllrlna r scolian,


John Boyd Dunlop (1840-19211 .
a mventat camCfa de cauciuc
umpluta c u aer. pr o tej ată de o
anvelopă care inlocula rolile rea·
lizate d in bandaje de cauciuc?
n 20 ... in acest an se implinesc (;
decenii de la primele transmI -
S ANY0
r--i~~L::.:A ~ 108R sIuni radiofonice de opera SUb
~ ida Societălii Române de Ra-
dlo<!lfuziune. carc in 1929 mau-
gurase emi!aloru' de la 8a-
2 1 neasa?
. primele ch ibril uro au apar ut
in Roma anlica sub lorma unor
~ " 19VI be!i ş.oare de lemn alb Impreg -
ndte la cele dou a capete cu sull?
.omenirea a adunat. dIn cete
mal vechI timpurI pi nă aZI. doar
cca ao 000- 67000 t de aur.
UINL cantItate care "anslormala in
IIngouri n-ar putea umple decit
golul celebru lUI Arc de Triumf
din Paris? Din ~ntitalea amIntita
36 000 I reprezinta rezervele de
aur ale diferitelor II! 1. cca
27 000 I sint averI particulare, la.
20 000-24 000 I Circula sau sint
depuse in muzeele lumii sub
lo.m a de obiecte rwelucral e?

Bl ALMANAH ~ TEHNIUM~ 1990


55 W pe o rezistenla de sarci na
IRCUITUL HI RID As " 6 n ;
- distorsiuni armoni ce THO "
0.050", la ?ieŞIre '" 50 W, Rs '" 611
' = IOOOHz,

K o - banda de freCventa rep ro-


dusa este cu pr insa intre 15 Hz SI
70 kHz. cu neliniaritate de J: I dB.
- neliniafll atea benzii de frec-
venta in In tervalu l 20- 20 000 Hz
Ing. A. MATEO este de :1: 0.5 dB.
in ligu ra 1 este prezentata
Ci r cu i t u l hi b rid S l K 050 tens iune de ahmentar e Ua '" S(;hema elect rica de utili zare a
(SANYO-Japo flia) este un am- ~ 35 V: CirCuitului n,b, ,(1 STK 050 Se ya
pli fica tor monotoni e de 8ud10- - putere nominal .. penlru Ua line conl ca puntea redresoare
frecven ta ay;"d urmatoarele ca- '" .t 35 veste de: 90 W pe o re- si ils.g1.lfe un cu(cnt de SA in re-
racteristici t ehnice . zisten ta de salc'na de As = .:11. g im cOţlt i nuu pentru un singur
h .br.d In cazut unui montal sle-
reclon.c sc prefera 1I1"nentarea
separata a Ireca(u. h.br rd (trans-
forma tOI ... punl e .. concensa -
~ f"""''r/"" , lOale c leclr o",ice de Iillraj) . In
(7;PZn/,p, cazul in carc se va uliliza un srn-

-'of <l0r:/A' I gUI transformator . dimenSIonat


corespunzator, se va pre1erd ull-
l,zarea a dOua pun,. r~dresoa re
ŞI a conden saloarelor de IiUral
Sis ' f / ;/ft
.sepllrale pe frecare canal

1 In f,g•.lla 2 este I;9ur al Clrcuilul


hibrid Cu cOl ele nc.::esare per.tru
mon laj. Se v8 utiliza un radial or
de aluminiu. e10)(8t in cu loare
neagra, cu iI" proare ver llc ale.
Suprafala minima a rad.alol ului
va li de 500 cm~. Supra l aţa de
coruact clrcuil -radlator va fi unsa
cu un sllat subllre de vaselina si -
Ircon.ca.
Se observa ca circuitul hibtld
necesita lin număr redus de
componente ellterne, dar aces tea
lrebwe sa lie de buna ca litate SI
al c nt ve.- ificale inainl e de mon-
taj .
BIB LI OGRAFIE :
RTE. t2l1986. Bul gari a

, CĂ ..
STIATI
IL--
V 73
,
' .' T h o m al A I"" . Ediscoll
11841- 1931) avea d08r 30 de ,,1'11
cine a inventat lonogralul. u '.a
din cele 1 500 de invenl,i orellr"
tate de-a lungul bogate! sale ca-
riere?
In acest an, la 31 octombrie
se implinesc 12 decenii de 13
Inaugurarea pflme' cal - ferale din
Principatele Unite inlre Bucure:;',

LIIII I , ŞI GIurgiu (69,8 km ) ? Pnmul tren


c are purla numele de Mihai dr.:-
, IIU . Ii pl ecat din Gara Fllarel
prima gara a BucureştiulUI l~
ora 10,45 si a sosit la Giurgiu !a
12. 15 dupa o opri'fI la Comana
pentru alimentate cu ana

ALMANA H H TEHN IUM" 1990 83


. Pent ru scurta rea tI mpUl UI de p r e-
gatire. apa d,n ta"" de le, mosta-
tare \/a " incalZlta in prealabIl pe
un resau sau aragaz. Ia o tewpe-

TEMPORIZATOR PAUL fŞtARPE. Cr.l av.


ratura apropiata ce le. de lucru
in telul acesta
căl Zire
reZ i stenţe, de În-
il reve ne doar rolu l de a
suplini pierderile de caloUla spre
exterior ŞI . de regula . o putere
Aparatu l este destinat in pn- aplicat mtrari , irwer5<:,are (4) de 80. 150 W este sllhclenla Se
mlll rind hirTiei fo tograflce AIO - at inge va!c:::.."'" po ten tI al u lu I pol folos . rezlsten \e de Îne;!IZlfe
color, al carei proces de prelu- aplica t intrarii (5). , eşirea t '0) a tiP acvariu. care au SI avantajul
erare necesita trei ba.. develo- amplllicatorullJl opera1ional bas - de a indeplim condll,il e de elec-
pare clomogena. atbore-Iucare. culeaza in salu ra1ie negaI Iva trosecuntale.
stabilizare. Deoarece cea de-a Termostat ul are ca piesa prin - Releul treblue sa anclanşeze
I.ei a solulle (stabilizarea) nu so- cipala un l er mistor a carui teZls- ferm Îhceplr'ld de la cca 10 V. O
lici ta tehnologII speciale. l oto- ten1a la 25° C sa I,e de ordmul pereche de contac:e inchis-des -
graliile pu tind " prelucrate in ea su telo. sau zeCilor de kiloohm,: ChiS va II 'oloslla pentru LED-un:
ta lumina obisnuita. Ia o tempe- .. se poate tucra Însa S' cu termls - ceatalta. care trebuie sa poata
ratura si cu o durata ce nu sint l oare de rezi stenta mai m:ca EI suport a curen t' de mtensltate
critice. nu ne vom mai ocupa de va 'i montat intr-o sonda (daca mai mare. se va 1010S, pentru cu-
ea. Pen tru cel el alte doua insă. este de dimensiuni m,ci. chiar in plarea rezis l en\el de incal zire.
producatorul hirtiei impune o 10- virfUl unui pili sau tub de ca- Diodele electroluminascente vor
l eranl a strinsa pentru temper a- ri ocaj si va li bine protejat pen - li asezate pe panOVI Iron tal in
tura. mai ales l a developare tru a nu pal runde liChidul l a con - spalele unei masti cu oritici. Soli-
(:l:o'2"Cj Si dă timp ii de lUCI U lactele lUI. În timpul lucr ului. cient de ""ci astlel incit lumma
pentru l emperal urile de 23° C şi sonda va ti I,nula in soluli a de sa nu voaleze hirtia 1010 la ne·
31 ° C. Cei mai mulli l otoama to ri revelator CiI timp temperalUra voie. daca 10luS' lumina esle
sinI lenl al; sa foloseasca lempe- solulie. este mai m ica decit cea pr ea pulemica. se vor mari valo·
rat ur a de 31°C. datorila scurtari! normala da lucru . prestabilita cu rîi e rezi sl eniel or insetlate c u
ti mpului de lucr u: ce le citeva ml- ajutorul pO l enţiomelrului p ,. re· LED-urile. Qioda D, are .01UI de
nute cistlga l e sin t insa neglija- l eul es te ancl ansa t ţm ind sub a pro leta cir cui tul de cu r enţ ii de
bile fa t ă de timpul pregati rii l a- tensiune rezlsten !a de incal zlfe. autoinduc ti e da!1 de po~i na rele-
boraiorului pentru lucru Si de cel iar LED-ul de cu l oare rOSle esle u lui. ,,_ , /
răp i t de 'eltecu tarea probelor aprins. Cind temperatura at.nge Cete doua temporizal oare au
pet'ltr u gasirea 1i1lrajului de cu - va l oarea normală . AO bascu - ! unC\ionarea şi cons tr uctia iden-
loare cel mai corect. leaza. releul declanşeazâ irlce- IIce - mica deosebite cons tind
Atit c" cullul de ler mostatare, tind incalzirea. se stinge LED-ul in durata tempor,zan lor ŞI deci In
cit Si cele doua cirCUite de l em- rosu Si se aprinde cel verde aVI- va!oarea capacitatilor.
porizare folosesc ampiilical oruf zind incepe/ea lucr ului. Valoarea In momentul in ca ra comu tato-
operalional IJA74 I (În schema le Zl sten ţe lor de incalzire va de- ru l este aC1iona t În pozilla
nu mer o tarea pl nil o r s -a lacul pinde de mărimea taselor de tu - .. starI ". con densatorul incepe sa
pentr u ctlpsu ta cu 2117 l er minal e) CIU. cant italea de solulii. matl - se incarce. iar LE D-ul verd e se
În con figuratie de comparatOr , mea I ăv ii de lermostatare. in aprinde Si ra mine aprins pe tOI
Intrârll neinver soare (5) i se ca re se aftă introduse tasele. timpul incarcari i. Cind polenlia-
aplica un potenlial lilt În raport lemperatura l aboratorului Si tem - lui condensatoru lui it egaleaza
cu masa Atunc i cind polenll alu! P"""" ...", P'""" '"O'". pe , ,' al inlrarii neinversoare (5).
,, ,
I AVERTIZARE
t 12Y
HRHO STAT
,
: TE MPORIZATOR I I JEMPORTZATOR II I SONalĂ

1""
Rnisltntit
incalZIr e' Stari i Stop
Ll

ALMANAH "TEHNIUM " 1990 85


JOCURI DE LUMIN I
I"S. KAZ IMIR R AC V AN6KV
elJ aju to r ul cir cUitelo r in te-
grale se pot realiza montaje inte-
resante de aşa-zise .j ocuri d e lu - L,
mini"
Cea mai si m pl ă schema este
cu doua LED-lU i care se apr ind
1 C, lCOpF
+ -'/
succesiv Schema electri ca de
pr incipiu este prezen tata in 11-
gura 1 şi este , in esent a. un osel-
, <of 1 J
, , ,
lalor r eali zat cu trei portr mver- 'of fo+
P, 1
soare dintr-o capsul a COB404E.
Frecventa de pilpiire, se regleaza
cu aju lo rul lui R .. In ta be lUl 1 • "
este dat modul d e alimentare a
C.1. Cu un COB40 4 se pol rea liza
doua astfel de montaje cu Irec-
lIe~ l e de luc ru reg late diferi t
In conti n uare recoma n dăm
doua montaje ca re l ucrează cu ~ (K
Irel LED-ur i. PrimlJl dmtre el e 7,:;0 ci t;I'>'D'" v'l"l"
eS la p rezen ta t in figu ra 2 şi se Cb8 -fof ?1A1 r~
compune dmtr -un ci r cuit co mpa-
rator, rea liza t c u portil e P , -P ,o :,~Bl'l Ut. 1

CI bascu\eaz.a, se slmge LE D-ul ETAlONAAEA mai mari penl ru uşur a rea etal o·
~erde şi se aprinde cel roşu . iar TERMOSTATULUI nar ii şi ci tir ii. va " scos pe pa-
in cas ca telelon i că. C T, se aude nou l Ironlal. Aolirea comp leta a
un semnal ca re a~erhzează as u- in locul poten ti ometrutui P, se buton ulu i potenţiome i r u l u i va
pra ÎnCheierii timpului de prelu- conectează un p o t en \ lOmetr u acopen ast fel intreaga pl aja de la
crare in solutia respe ctiv a Tre- avind rez istenta mai mare decit 23 Q C la 3 1°C. Mentinind son da
c ind com u t ato r ut i n pozitI a cea a lermistorlJlui. Sonda CU in apa din vas SI incalzind apa.
.,stop··. inceteaz ă alit aver tizar ea :er mistor se in trod u ce in tr -un se va actiona butonlJl potenl'o-
acuShca, cit şi cea opt i că . vas cu apă in care se allă un ter- me tr u lu l u r m ari nd bascu l a rea
Dura ta temporiz arii depinde de momelru de p recizie. Apa din pentru I,ecare g rad şi no tin d va-
capacita tea C a condensatorului. vas se aduce la l emperatlJr a de lorile pe sca la.
de valoarea A a rezisl en \ei po- 23° C. fi e p ri n in căIZ ir e. fie tur-
l en ti ometr ulu i şi de potentialul nÎnd putin c ite puţi n apă lier- LISTA DE PIESE
lala de masă al intr ării (5) Daca binte ş i ag illnd mereu penlru
acesta din urmă are val oarea de uni form iz are C ind lemperal ura
63% din tensiunea nominalA. hol- se stabilizeaza. se actioneaza bu - C I - Cll Ctl lte Integrate {IA 74 I
cr u r eal izal p rÎ n indep li mrea l onul po l enliom etrului p ina În T ,. T, - 80136. 138. 140. SPOI
con di t,ei A,oIA9'" 1. 7. atunci tim - momEJntul c ind se sti nge unul etc.. T J • T. - EF T321. 323. GP ,
pul măsu r at va putea li cal cu lat din LED-uri şi se aprinde ce l a- elc.; O ,. O .. 0 l - tţ.l4002 ... 4007;
cu l or mu la' lalt. Se m asoa r ă rezist enta A',. A,. A - 10 k!1. A, _ 1.2 k!l. A"
"!,........., ,,A ,,~ ... ,·C,,"'...., introdusa de potentlOmetru in - 22 k!! , A~. A". A .. A" . A, ..
In locui divizorului rezisliv A,oI ci rc u it in acest moment . Se A, •• A .... Au 1 k!!. An. A ,. 24
A9 se poate l olosi un potentio- aduce apoi temper atura din vas !!: A... A ,~ 3. 3 k!!. A,o. A ,ţ, 5.6
metru semir egl abil de 1 kfl ... 10 l a 31 °C. acl,onindu-se din nOlJ k!! . A' 9 2, 4 k!l; A:-o 2. 2 k!! .
kll cu aju l orul că ru i a pul em butonul pOl enti ometr lJ 'lJI pină A.,. Au 47 kll. P ,. p., p .I
aduce pOl en tialu l mtrări i (5) la cind AO basculea za. lapl semna - vezI textul. C, 1 000 I' F. C -
~aloa rea de 63% din U. masura t lat de re lelJ Si LED-ur i. Se mă ­ 680I-'F : C l' C~ O. I .,F.
cu ajutor ul unui voit metru. soar a r ezistenţa A", a potenlio-
Aparatu l poate fi rea lizat În metr ullJi. Poten ţio metru l provizo-
mal multe variant e. C ea mai Sim- ri lJ se inl ocuieste apoI cu o gr u- BIBLIOGRAFIE:
p l ă este aceea in cilre el asigu ră pare ser ie fo rmata din reZisten ta
termosta tarea pentr u o s,ngura Ii xă A' , (s au un semi reglab il . - Anton Bielusi ci ... Fotografi a
temperatur A. a l easă as tlel inc it adus la valoa r ea respectiva) si In Cu lori "
să fi e mai mar e decit temper a- un potentiometn; av ind r ezis- Colec1ia revi stei .. Tehnium"
tu ra maximă allnsa in laborator tenta max ,ma A. , " A' l - A ' , ,,1 ..Circuite integrale - ma-
in anptimplJ t căldlJ r os C<lJlJI bui o n, de dImenSIuni ceV<l nual de utilizare"

86 ALMANAH .. TEHNIUM" 1990


- RI
~. I JI:
'" de lip NAND Cu doua intrari
dintr-o capsul ă CDB400E, avind
,"o ,2'" ,w COlI sarcină de ieşire Irei LED-un.

, ~ L,M II
şi două oscilatoare de semnal
dreptunghiu lar, rea l izate dup ă
x , scl'1ema cl asică . cu aju torul por -
lilor inversoare P,---Pe dintr-o

',,!llt ul 3
capsu l ă COB404E.
Monta jul poal e funcliona in
doua vari ante. Si anume varianta
+ r0 CI O"D .,~ 1, cind LED-urile s înI conectate
la +V" S' ca să fie in stllle
CDS +0+ r/l~ ,mIt apn nsâ la i eşiri l e A . B. C trebuie

""" ,.,,*
să avem stare logic ă .. 0"; varianta
CDB .fCO )1 (Ii g . 3) c ind LED-urile sini co-
nectate la masa şi pentr u ca să
~ (RJ tie in stare ap rinsă trebuie ca ie-
şi rile _ A . B, C sa ai ba stare logi că
,.1" , In tabelul 2 (t abela de ade-
vâr) sint prezentate cele doua
varian te: se poate observa ca ele
sinI com plementare, Modific ind
fr ecven ta de oscilati e a unuia
dintre oscilatoar e, cu ajutor ul lui
R3 se schimba ritmu l şi succesiu-
nea de aprindere a LED- urilor, in
A TA8HUl 2 tabelul 3 este prezentat modul
de alimentare a C,I, utilizate,
B
x t LEtJ~ Cea de-a doua SChema care
utilizeaza tr ei LED-uri este pre-
D D L, zenlala in figura 4 şi se compune
c
L, L~
{
D
,,
D
'" L ,
L,
din :
- patru oscilatoare realizate
cu cile o poarla NAND trig-
ger-Schmitt tip CDB413E, tr ei
{ L.
dintre ele. p .. P \oo P 50 fiind- dE!
fr ecven t ă fixă . iar P 1 de fr ecvenla
vari abi la;
- trei porii NAND cu cÎle
x '1. .lEi'J ~;..s doua intrad tip CDB400E, P " P,_

,
D o L. L
Pl- avind ca sarcina trei LED-uri
de ctJ lo," diferite.

,,
D L, PentrtJ ca LED-uril e să lumi-

,
D L
L
L
L
neze. trebuie ca pe ce le două in-
trari ale portilor P" P 20 P j sa se
aplice o slare logica ,, 1" , lucru ce
se r ealizeaza cind oSCllator ul de
Irecven ta lixa $1 cel de frecven ta
r-------------r-------------r------<.,~ variabila fu rn izeaza o stare lo-
It~.uo gica ,.''', Acest luc ru se poate
observa in diagrama de functio-
II nare prezent ata in fi gtJra 5. Mo -
II " d ifi ci nd frec venta osc,latorul Ui
realizat cu poarta P" prin act.o-
, , nar ea asup ra potenliomelrulUI Re
se obtin d iverse va r ian te de
aprindere a LED-urilor. [n tabelu l
4 este pr ezentat moutJ' de ali-
mentar e a C,I utilizate.
Utlima schemă pe care o pro-
pun este o ..lumina d inamica" cu
10 LE D-uri . 5cl"1ema electrica de
.. C, f$""'" principitJ este p rezenta ta in fi-
gura 6 s' se comptJne din :
I - u n oscila/or de semnal
., . dreptunghiular realiza t cu ajulo-
ru l tJ nei por i i tri gger- 5chmi tl.
CDB413E:
- tJn numar ato r decad,c de tiP
CDB490:

ALMANAH " TEHNIUMM 1990 Bl


-
un decodi ficator BCD ze ci-
mal de lip CDB44 2
Impulsurile genera t e de oSClla -
tor sint aplicate la intrarea A
(p in 14) a numâratorul u i , obt i -
nin d l a Ieşi re secventele de stari
logice con form t abelu JlJl de ade·
var C:.Jn OSCUt. Iesiril e numarato -
ru l lJ; sini conectl'lte l a Intrarea
decodillcatorului ca re r ealizeaza
decodifi carea star ilor logice de
la intrare. obtonindu -se succesiv
stare l og i că ..0" la iesin aslle! in-
r,::,) ----~
c ii LED -urile l , -L ,o se vor
aprinde c Îl e unul in mod succe-
SIV. creind un efect placut de lu-

';'J) ___--;:=~______-=::;---.JI
mon ă dinamic ii.
în tabelul 5 esle prezentat mo-
dul de alimentare aCI., iar in fi- .
l'
gurile 7 a, b. c sint sugerate ci-
teva moduri de aşezare
,itOL RUmu! luminii dinamice se
poate modifica prin schimbarea
a lED-u-
,:;." ,----__u ~1
frecventei oscilaloru lui cu ajulo-
rul potenliometrului A,.
(~I)
~ JU LJLJ
: A6 LtUL !i

,"'" 6 - ~. '. 4
" " " Lo ~~ i'Ie
•"
."" "
- C/ ~"'j)

fo' • • " " "


~"
COS""! ~,

C/JB "'$O ~" /,,;.,5 • ,


I,.u.. ~" ~ ,- 'f--
c/J8.ffl •
•• " ,•
=c/® kw",
,
,' .
", ," ,
,
,

1 1;:". . ., < lli ~ ·"


UMOR
7
Rt8ERVE -, " -, !Il-, -, '.

,,'" ,• ,,!II,• /
<It,
\ "
'ti (!S 'fi
,,
" '
li!
/
",

'4

1 -,CI "
<I!I

~ ~ ;
,
"O

fi
·
.•. O'
-. ...
-',


..
'li
" ~r
_ _ ~
1;1:_ _ __ --1

88 A L MA~AH ,.TEHNIUM~ 1990


7
În cele ce u rmează descriem

CEAS G construcţi a unu i ceas eleclroOlc


de masâ. cu Cuarţ Si
cu LE D-uri, avind
afişaj digital
alimentare
mixta din ral ea si acumulaloare
(sau baterii) S-a optal penlru
GHEOI=tGHE BĂLUŢA acest mod de alimentare În sco-
pul rezolvafll compromisului in-
tre consumul reia U" ridicat al
LED- w Hor Si n ecesitalea ca
+ montajlll sa nu lasa din fune -
li une atunci cind apar intre ru pe"
in re lea. in cazul de la\a, alisaJul
s t ă aprins atit timp cii exista ten -
siune de relea, iar in caw l unei
intreruperi a lisaJur se Sl,nge, dar
ceasu l con linua sa lunctloneze
alimentat din acumulator sau ba -
lene (conSum 0. 1 mAl Alişarea
of ei se lace in aceasla siluatle
doar la cerere. prin apasarea
+ unui push-buton .
Schema ceasu luI (11g 1) dllerâ
de aplicatia tipica a circUi tului
MMC351 (ceas au to) pn n faptul
ca se uti1izeaza a f işaje cu anod
comun Penlru aceas ta s-au In-
MMC 351 , MMC 4511 trodus tranzistoarele T7 - T1 3
prin care se l ace comanda cato-
zilor (prin multiple)(are) şi s-au
adaplal ci rcuitele celorlalte Iran-
zistoare din Schema_ Menţionam
e)(istenta unui LED. care indica
orâ antemeridian (AM).sau post-
meridian (PM) . EI poale l i Chiar
segmenhJl .F ' al pri mului digil
(vezi fo tografia) _ deoarece din
acest digit nu se lolosesc decît
segmentele necesare alisa.ii ci-
hei 1. Un al t LED, care clipeste
de doua o ri pe secunda pentru a
indi ca l unc t ion a r ea ceasului ,
", poal e li punctul zecimal d intre
digitul 2 şi 1
• 1
Cuarlul eSl e r ecuperat de la un
ceas de mina defect , iar Irec-
ven ta oscilatorului Inter n al cir-
,~
CUItului pO<lle li ajuslatâ in limite
nu prea man, fata de frecventa
O(c 'N"ultl~,.. ,~ ll, de rezonan ta a cuarlul ui, d in C2
Butoanele 11 şi 12 (push-bu-
• :.111 - ~ ton) servesc la po tr ivirea orei şi

:s- •,,2
m inululul .
V/ 5co"""~ ,. l1s il, se observa În schema e)(is-
tenta a dou a mase diferite. mar-
cale pr in simbolUri distincte Ele

... alimentolor
• 6V/O.2A -
1/.. D,
!1«sQ/.
uees .. {
servesc pen tru alimen tarea sepa-
rata a ceasului proptlu -Zis şi a
a l işaj u lui .

""L "' in ligura 2 este dala schema


de alimentare. se porneste de la
-4 -1 Ap, .. ,..
un alimentalOf (pre ferabit sl aboll -
zat) de ta retea Si de la un sel de

.....
K, 4 acumulaloare CdNi. care se În -
'" 220 V
1, 1...

(~,..~,.
ca rca per manent prin R19 si 0 5
(sub aproxlmal lv 10 mA) cind

2 il, 1'1a'.~ exisla tensiun e <le rp.tea. Daca


nu se pot pr ocur a acumulatoa -
r ele mentionate. se va intrebu -
inta o baterie patr ata de lanterna

ALMANAH" TEHNIUM" 1990 89


ŞTIAŢI CĂ...
, .. .Ia 2 februarie 1853 se inau-
gurează prima linie telegralica
dtn Iara noastră care Iăcea le-
gătura intre laşi şi Viena? Un an
mai tîrziu se inaugurau linillO
laşi-Predeal şi laşi-Bucureşti
... in 1883 Thomu A, Edlson,
introducind intr-un bec cu in-
candescentă o mică piacă met,,-
tiCă , a observat că un galvano-
metru din circuit indică trecerea
unui curent electric, cind placa
era legală la polul pozitiv al sur-
sei de alimentare, ram În ind la
zero la le ga~ea acesteia la polul
negativ? EI a descoperit astlet
fenomenu t de emisie termoelec·
ironică, denumit şi .,efectul Edl-
son"', care a pus bazele electro-
nicii moderne.
... in 1905 fizicianul şi ingine-
(4,5 V), dar in acest caz trebuie a pu tut li i{ltrodus intr-o carcasa r ul romăn Augustin Maior
deconectat tantu t RI 9- 05. de maş i nă etectr ica de ras (vezi (1882 - 1964) a demonstrat pri-
Functi onar ea ali men t ării esle fo tografi a) . Push -bu toanele au mul ca pe un acel aşi circuit se
următoarea : c ind eKis t ă tensiune lost construite d in lamele de pot transmite simultan mei
in retea. m inusul de la ati menta~ al ama. Acumu latoarele sau bate- multe con vor biri telelonice. cu
tor este conecta t pri n O 1 la masa riile se pot plasa intr- un ,,soclu"' ajutorul curentilor alternatlVi de
ceasului şi p rin 03 la masa al işa­ paralelipipedic c u dimensiuni de inaltă Irecven tă? Prin realizar ea
lulul. Pri n comu tator ul K 1 poal e circa 6OK6OK20 mm. iar alimenta- ingen,osului dispozitiv ce folo-
li aleasă a li şarea cu intensi tate to r u l ce l mai compact es te sea fenomenu l de rezonantă
mare (pozi tia , . consum cea 120 A TV- I (reglat pe pozi tia 6 V). electrică. A. Maior es te conside-
mA) sau redusa (pozitia 2, con- produs de Intrepri nderea Tehno- r at initiatoru l telefoniei multiple.
sum de o rdinul a 40 mA). Ultima ton. ... in acest an se imp linesc 75
pozitie esl e utilă pe timpul nOPI,i de ani de c ind, folosindu-se apa-
sau in conditii de iluminare am - ratu ra de labor ator din Tur nul
bian ta redusă. LI STA DE PIE SE: Tepeş din actualul Parc al U-
In intervalele in care tensiunea bertăl1i d in Bucureşti, s-a reali-
retelei lipseşt e. ceasu l continuă C II - MMC35 1: C I 2 - zat prima legă tură radiolelegra-
Sa tie alimen tal prin 02 de la MMC4511: Al l şaj- M DE2 101 V; fică dintre România şi străi­
sursele chimice, dar af i şa jul n u. TI-13 - BC 1i I B : D I - 5 n ătale?
la cerere. prin apasarea pe - I N4003; Q - cuart 32768 Hz. ...cel mai vechi aporat de
push-bulonu f 13. es te alimen t ată RI -4, 6. 7. 11- 17 - 2,7 k ll: AS, masura este dioptrul Inventat de
SI masa afi şajuluI . aStlel Înci t pu - 8-39 n , A9 - 100 k!l, A l O - 20 Nefon din Aie~andrca (sec. t e.n.),
tem cili o ra şi minutul. MII: AI8-24 - 18H; A25 - 10H. cunoscut malomaticien şi lizl-
Realizat compac t, pe dou a A26 - 100 Il: C I - 47 pF: C2 - cian, aulor al unor importante
p l ăci de circuit impri mat. ceasu l r. 35 pF: C3 - t OO "FI I O V. l ucr ări de optică şi mecanica?

UMOR

90 ALMANAH TEHNIUM" 1990


M

rlO. Tl 2. Tn) - se res!'!teaza

CIFRU E toli bistabilii. dispoziti vul reve-


nind in starea initiala. Aceastl'!
stare nu-I ave rlizea~a pe even tu -
alul Intrus care ar incerca sa
SANCU CUMITRU desci freze ci fr ul.
in momentul ;n care a fosl tas -
MontalUI con~lne 6 bistabili potential ..0" se realizea za cu tat corect cifru l. toal e Iesirile O
.. JK master slave" con ve rtit, in aj utorul unei taste cu revenir e ale bist abllitor st. allă in stilre lo-
blstabdi O. 6 porIi inversoare ŞI I eşirea O a bi stab.lului are po- g ic ă .. 1' OperatOf ut ŞI " NU cu B
u n opera to r ŞI - NU cu 8 intra ri ten,oalul ,,0·· cind acesta este re- Intrari (CDB430). care pina acum
Bascu larea bisl abililo r se reali - selal ŞI .. 1·' logi c la acl.onarea avea ieşi rea În .. 1". logic. trece in
Leazâ pnn aducerea la potenti al tasle. de :acl Pre luat de o ..0·· logiC Pretuat de mver sor ul
.. 0" a intrarii de tac t,care pnntr-o poa rt a IOversoa r e ( din C I clrcuolu lui C I5 este trafls for mat
rez istenta de 5. 1 k!l este \,r. u1i:t in CD8404). acest mvel logIC esl e in .. 1·· tog ic. A cest nivel poate
permanenta la +5 V Aducerea la apli cat pe tasta cal e comanda comanda un tr anZistor care are
tact ul urmatOfului bislabil. Daca drept sarCIM! ti n rel eu. poate co -
pnmul blstabil nu este btll>culat lTIanda un hri stor etc.
don starea .ml.ata atunci nici cel Condensaloarele cuplate in
de-al dOilea b.stabll nu poate 1. paralel cu tastele dtl comand'l
ac1lonat. deoarece ieşi rea ir,ver- eVita pO~lbi"tatca ca d in cau za
sorulUl se află in •. 1". logic: or . unei tasle de slaba calitate (ca re
blstabilul basculeaz a cind pe in- nu realizeaza un contact perfect
trarea de tact primeşte un impuls l a ac\ tonar e). printr - o singura
..0·· logic apasare sa fi e transm ise d oua
Dec. pentru ac110nal ea tutU l or pragur i de ..el" pe mtrarea de
LlSTÂ (~P(t.IENTE · bistabllilor trebuie respectai a fI - tact. ceea ce ar duce la bascul a-
Rl-R7 ,.'i)k:,n -7tu:. gUlos o rdinea de acl.onare a tas - rea ŞI resetarea bistabilului
cr--C6 ..VOnF - 6b..ot telor in cazul nostru. trebU ie Pen tr u .. deschiderea·· c.fruiui
tastat TI . T3. T5. T7. T9. TII . es te bme ca in prealab:1 sa fi e
( f1 .CI2.0.3-COOm-3W: deci o combina ţie de 6 Cifre. aC110nata una dintre tastele de
m -( DB~ - 11:.u: Daca es te aC\i onata o il lta reseta re. fapt ce ne garanteaza
C1S-{OS 401. -1&..: til sta - r espeCl lv una dintre tas- r ăspunderea promp ta la comenZI
tele capcana (T2. T4. T6. T8. a dispozitivuluI

I §l'"
W9 _}) (' ~ U'') ~

7r?" " ,~-

I ,
- i I'I
,. ţ'-
I ~
I "1 .',>.

-. , ' , ,, I
'.
'M , ,,' -rfi ,'\:': ~ -, v e.". )
,
, ,
L J1
, (ca."'l I
., ~ l LI '
t r! .11
, , t08"
" ' lO •
<
I I
ece < 1)
,
• ,

1-
•• , , , 'M . • , -
'

l
',
,
, ': I 1-1

. +
-,--,-- -
,,

'~il . ,.. " I


:r, ~-4l.
< " ~ . 1'8 . ', ',-';' 1 ,,
It'l, ci , "Ih" --1,
1
I r
1
", I ~,
..- 1r
1.
., 1
.,
~

"
",1 :,h 1I "i ,~ I ....
w
.I '·,11 T" .j, ,
"
, ,

_.1..._ .
:
.', .
q' ". ~) ~ ~
(; , -(\ lT.... t
f , ." Ic> .. < ~ '- '

ALMANAH "TEH NIUM" 1990


9'
-:"ORATO
ECHIVALENŢE
~
~
MiC_ied_le"
~
~ ~
:J

~
:J
w
"
w
W
w
~ "'o

:J ~or ~ u~

•• ,.
w ~o
2~
au.
~
~
,:•
o
or'
o:
'"
~
~
~~
>~ ",.

••
", o::;
~.
-~ -:J' 2: "'u
~u ~:
u~ !ia"; w~
~~
o~
~ ,
w", ~~ or~ "'~
2~
,,~
~> ~.
". o>
~::; ora Z~o wu ~u
'"
~
ax
,E::; or, ~u

~~
o::; <tU ~uu ~x 4~ ~ w:J 0:J
or
wo
o ::;6
ao
:2 - ..
~~8
::;;J
oru
::;0
ao
w
wO·
ao
U
o
wo
".
·0
00 ~o
~ ..
·0
~o
au u:u ~w u U:~ u:u :JU oru au au oru
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

4075 4075 4075 4075 14075


4076 4076 4076 4076 14076 4076
4077 4077 4077 14077
4078 4078 4078 14078
4081 4081 4081 4081 14081 4081 4081 74081
4082 4082 4082 4082 14082
4093 4093 4093 4003 14093 K561TL 1 4093 4093
4095 4095 4095
4096 4096 4096
4097 4097 4097
4098 4098 4098 14528 4098 4098
4099 4099 4099 4099 14099 4099
40104 40104 40104
40107 40107 40107 K561lAl0
40160 40160 40160 40160 40160
40 1 6 1 4016 1 40 161
40162 40162 40162 40162 40 162
40163 40163 40163 40163 40163
40180 401 ea 40180
40181 4018 1 40181 14581
40182 40182 40182 40182 40182
40192 40192 40192 40192
40193 40193 40193 40193
4 01 94 40194 40194 40194 40194
4500 14500
4503 4503 4503 14503 4503
4508 4508 4508 14508 4508
4510 4Ş l (l 4510 4510 14510 4510
4511 451' 4511
4511 14511 45 "
4512
4515 4516 4516 4516 MS1S K56 11E l 1 4516
4518 4518 4518 45 18 145 18 45 18 45 18
4520 4520 4520 4520 14520 K56 11E10 4520
4543 4543 14543 K561102 4543
4599 14599
40906 40906
40907 40907
40243 :"" 74HC243 - PHIUP5 - Pin compatlble

'] AL MANAH ~tEHN IU M" 19911


automatizare. De exemplt.... ') re·
l,stenla eleclflca de incalZit e.s1e
conectata (mnu -un cont2ct NI la
o su rsa de alimentare: in ma-
mE-n\ul depaş "l1 temperaluri, do ·
K.RACVANS KV fl te releul anclanşeaza S: Între'
r upe ahmentarea rez istente, de
Automatul term . c a c ar u i s tar e logIca t. Iar la Ieşite star e incalZit Acest lucr u es te semna-
schema electrtca de p r in Clp'lu logIca o. in momentul 10 care hzat OpliC de catre LE D-ul D)
temper atu ra tinne sţre \laloarea
esle prezen tata in figura poale fi
folos.t ca detector de temper a-
tura IIm.ta. c ind depASirea va tolli
regla ta. reZis tenta ter m lstorulUI
scade. tranZ istoru l T. ince pe sa
Alimerttarea mOnta,ulul eleclro-
OI C se rea lizeaza la tenSi unea de
5 V c c obtinuta cu Alutor ul uneI
I
prestabilite pentru temper atura se blocheze. iar ciod lenS'unea StJrse slabilizate de tenSltJne.
medit;lui cont ro lat est e semna ti - la Intrar ea po rlli P, scade sub 1. 1
lal a acustic. sau ca termosta t V cltcu,WI bascu 'eaza ş' la 'eş"e 2 REALIZAREA PRA CTIC A.
elecl,onic. cind se Impune o ' e- avem stare logica t ETALONA REA
glare au to mata a temperatur il
unui mediU. ASlgu,ind o plal a de 1 il DETECTOR DE Montalut se rcahzeaza pe o
regla, de tSOC - 4SoC. termos ta- TEMPERATURA LIMITA placu ta de cabola/ Impro mat a ca-
tul poate li folosil pentru mertli- r u i pro,ectare nu rid ic a pro-
nerea unei tempe, atur i cons tan te Comuta to r ul K se pune pe po- bleme. Translormatorul u tilizat
intr-o camef"a. pen tru acvafli. Ia zitia 1. Cu cealalt a poart a. Pr este de tiP sonerie 220 VIV c .a.
baile lotogr al ice el c. componen ta a capsu lei CDB413. Termis tor ul tr ebUie sp alba Rl~=
se realizeaza un OSC,lator care 51011. " ?~.t 0.2 .. - 4. l %r C şi este
I PRI NC IPIUL DE f'Stf' comanda t de Ies irea porl" de tip CTN pr odu s de I PEE-..E-
FUNCTIONA RE P" lect roarge~' Termistoru t tr ebuie
In stare lo gica O pe p in g OSCI - bine ' ,xal ain punct de vedere
in ambele v arian te func tionale latoru l este Inl"1 lbat. iar În stare mecanIC şi leg atura electro ca cu
schcma ar e u rma toar ele par ii logica 1 oscilator ul lunclio neaza. montalul să fie de buna ca titate.
componen te comune: un amplili- semnalul o b tinut in dI fuzo r Etalonar ea ' consta in gradarea
Co>IOr de C.C. real izat cu a;u to rut anuntÎnd starea de alar m a. adIca scale' potenliometrulUi in grade
tranzlstor utui T .. un cir CUit bas- depaşir ea temperatur ll reglate. Cels,us ş,' se poale realiza astlel :
cu lant Ir igger-SCh mlH realizat cu se introduce termist or ul intr-o
o poart a CDB4 13. precum SI I b TERMOSTA T eprubeta de s hclă umpluta cu
sursa de alimentare. ulei mineral. c are. ta rindul ei. se
in stare de r epfluS. cind tem - ComutatOlul K se pune pe po- afl a impreuna cu un ter momeliu
peratura mediului seSi zata de zi tia 2. in aCE-st caz poarta P, co - intr-un vas cu apa Prin incalz,-
termlstoru! Th nu a atins valoa- manda direct un tlf!~tor . ca re are rea l en t ă a ape. se ur mareş te te. -
rea reg lata cu ajutorul po tertlio- ca sarCina un releu de c a. ale mometrul şi se regleaza polen -
metru lui A,. tranzIstor ul T , con - c aruÎ contacte real izeaza diverse t,omelrul R I pina ce au tom atul
"duce. Ia intr area porl ii P, avem comenz i in cad rul unui c "cuil de lucreaza. Operatia se repeta de

Exista cazuri cind trebu ie sa


folosim maşina etectrica de ras
dotala cu molor pent ru 220 V I CONVERTIZO G. CRA G U

50 Hz. dar avem la di spozitie nu-


mai acumulatoru l au totuflsmu -
lui
..,
Daca sin tem posesoru l unui
~ Traban t·· sursa ya II 6V. iar in J
cazut unui aut ol uflsm ..Oacla""
sursa va li 12V
.. 1111
(6 V j -----Ţ
S ~Zl -ll0r
Situalia este rez o l va t ă daca ~h
.:k 30~.
rea lizam un conve rt izor care.
preluind ener gie din baten a
de acumulato r. sa deb, lcze IIJOOpf

,,, J.
~
22OVl50 Hz şi o pul ere de apro-
xima tIV 2OW.
Conver hzorul se co n st ru , eş t e
pe un miez cu secllunea de 5- 6 15r J-
IOOp' ~ Cl
"
cm 1 după SChema alaturata.
Pentru alimentarea la 6V in-
laşurarea Z t are 2 x 38 spire
. ,--
,. - - - -- -
CuEm 1.3. iar Z3 a re 2 k 34 splre
CuEm 0.4 2 34 sp"e CuEm 0.34
Jo: TranZistoarele sin t ASZI7,
Pentru alimentarea la , 2V. In ambele cazu ri Z2 , BOO montate pe , adlator de caldura
ZI '" 2 x BO sPl re Cu Em 1: Z3 "" splte CuEm 0.25 de 50 cm ?

ALMANAH •.TEHNIUM 1990


H
93
citeva ori pin a se definitIVeaza BIBLIOGRAFtE: ajula. Ed. Albatros. Bucuresh.
etalonarea precisa a scaLei lui A " CoLe cl iv -- Practi ca electronis- 1982.
Aealizat ingrijit. au tomatu L ter mic tului amator. Ed Alba tros. 1964. N D, a9u lanescu - Age nd.1
va funCliona bme şi iSi va dovedi pag. 277. r ad,oelectr on,st ulu 1. Ed. Teh -
uhlltatea_ I.C. Boghiloiu - Electronica m ca. Buc ureşt I

'. C, 1<'jo.T "


'.

o L-"J--

L L Al
CLAU[JIU~DANIEL MUNTIANU!
Matontatea u l,l, za l o r, l o r de
calcu Latoare perso nale au avu t
ocazia sa constate ca var iaţ IIl e
se"mnalului la repr oducerea unei
inregistrari sint lo arte ma". aces-
tea put ind alunge p ina la c iliva
decibeli. De multe ori. cauza o
constituie cat ita:ea oxidului mag - V. S .0'1
netic de pe band a si in acest caz
nu r amine practi c nimiC de facut. I
incercar ile de a .. c ulege" datele
st oc ate fund mai intotdeaun a
mutile.
Conslruc\ia propusa in c onl l-
nual e Ince.Jrca sa dea o solutie f ____- - - -
V
acest ei probleme. MonlaJul se va
I nsera intre teşir ea Case tolOnulUl
ŞI mtrarea În calculator şi va fur -
niza un semnal cons tan t chiar ta
vanalil man ale semnalului de in-
trar e_
Funcţionarea schemei se ba·
zeaza pe propr ietatea TECJ d e a
lunctiona ca reZlsten la contro-
lata in tens iune SI pe posibilita-
tea contr o lului ampl ificări i unui
AO prin modificarea c ircuitu lui
sau exlern.
1
94 ALMANAH .. TEHNIUM·· 1990
Pentru o mai usoar ă inlelegere
a funclionArii mOn tajului ne vom
apleca pu lin asupra ut ili zării
TECJ ca rezistenl a con tr ola t ă În
tensiune.
a familie de caracter istici In
(V,Ul la V" F e l arata ca in figura
1. se observa că in vecinătatea
originIi caracteristicile sint prac-
tic liniare. unde este zona de
blnC1Îo nare a TECJ.
in figura 2 sint p rezentate
aceste zone ale caracteristici i la
o scară ceva mai mare
Se remarcă faplul Cii pentru
V II_. mici (citeva suIe de mV) se-
luI de caracteris tici este aleal utl
de niste drepte a carOl" panta
este dlc!;)l" de Vc.s.
Sa mai nOlâm tOI aici faplul ca
pentru tenSIuni V,., < O TECJ-ul
lunc!lone!U':a pr8C1tC In acel as.
mOd. Cu s,ngu ' a diferenta ca
d rena 10) Si Su r sa (5) işi
schimba rolurile.
in figura 3 am reprezental o
sm gur a carac t er i stică corespun-
zînd unei val or i f"lal e V,,~ Inlre
punctele PI şi P2 de pe aceaslă
.1 dr eap ta. VD ' suleră o va rialie
I Il V n~ ca rcHt " cO ft'Souodc ovarla-

1 t
~
2'0" 0
l iniar a
I
oi
tie .11 " a curentulUI de drena Pu·
tem astfel delinl reZlstenla dma·
mi ca a canalului D-S ca liind ra-
portul aceslor doua var ialii:
> V",
Ros '" . •
> 0'"
A,., iş i păstreaza practoc va -
loarea in Ioah.: punctele unei
anumite caracteristici pen tfi... V",
: ct . insa. dupa cum se obser va
in ' igura 2. ea se modi lică o dată
cU V (,~
Trecind la anahzarea schemei
(fig. 4). se Obser va că primul AO
(IC t) este montal ca amplificator
.- - cu ciştig control at Semnalut de
ieSire al lui IC 1 este r edresat cu
ajuto r ul dIode' D 1. dupa care
este amplificat de călre IC2. care
comandă poarta lr anZ,Slor ulUl
T I . Dupa cum s-a aratat. acesta
lunc\Îoneaza ca o rez is tenta co-
mandata in tenSiune. modificind
astfel Circui tul elIlerior al AO de
intrar e. Nivelul de ieş ire al lUI
ICI este menlinul astfel constant
pentru var l alii destul de ma" ale
semnalului de mtrare. Ica are ca
rol imp'edicarea oricarei reacl il d
ieşir ii asupra lUI ICI .
la intrarea Circui tuluI avem un
Qolen\Iomeiru de 50 k!l Cdre per-
mite adaptarea montalulUi la dl- -
ver se niveluri ale semnaluluI de
m tr are
Pentru realizarea practica s-au
lolosit b."e cunoscutele ţ$M14 1 .
in vattanla cu 8 pm •. in capsula
de olaSI lC
ALMANAH ~TEHNIUM" 1990 95
AUT
--
~v

+ o u,

1
r e3
-v
-v ,, <
-1001(

410 k.

TECJ-ul util iza t este de lip o 1 este o dioda cu Si de tipul cu cablu ecrana\.
8FW I l , insă or icare att model lN4'4B. iar rezis tenlele sint toale Alimenl area se va tace dintr-O
cu canal n poate conveni scopu - de 1/4 W. sur sa dublk de :t 12 V. bine sta-
lUI p ropus (de exemplu BF245. Legaturil e l a bornele de intrare bilizatâ şi 'Iltrata
2N3819 etc.) si ieş ir e vor fi oblig810nu făcu t e

UMOR

96 A LMANAH H TEHNIU ..... 1990


SERVICE

EM -
2001

Casetofonul EM 2001, produs


de wEt ectromu reş", esle ste reo
de li p deck .
Se alimenteaza dÎn reţeaua de
220 V. de unde absoarbe o pu-
rere de 15 VA. Viteza de depla-
sare a benzii es le 4.76 emIs, cu
o lIuctu ati e m8kirnâ de :tO.28%.
Fun cţie d e tipul benzii m agne-
tice utilizate. casetolonul repro-
duce semnalul inlr-o ba n dă de
frecven te cuprinsA intre 63 Hz şi
15 kH z.

ALMANAH ..TEH NIU M" 1990 9


SERVICE
Pick-up-ul POEM-02, produs .. EleCtromureş " . esle prevazut cu un preampIIIical0r şi coreclor RIAA echi-
pat cu două circuite A741.
Ca tura!ia discului sa fie cii mai constantă şi penlru diminuarea disiorsiunilor, alimenlarea molorului se
I"ce prin intermediul unui blOC reg ulalor de luralie. Conlrolul luraliei se lace pe cale oplică .

+-t=:- --+ - -,
I
I
I
I
I
I
I
I

~-- - --,,-------- - ---


.. ~ .. r7
BLOC REGULATOR DE TURAŢ IE
k~ ~it- ...
~ ),I:~
r - - - - .,..-- - - - - - ---,
.i'" lO"
I
I
I
1 I
'h
I -
I '" '-!------1S0UT L
I
"
I
I
r:'I
C5 I
• I
.. An I
I
I
" ' - - - -- ..i5;t"'-;----;h 'AH A
'~
I ""
I ' 0
It'
I
I
I I
IL _ ___ _____ _ calECTOR
__ _ __ ...1I
_ _ RIAA

98 ALMANAH ..TEHNIUM" 199(


SERVICE

L
, ..
i • "l!' .••
. - -. , .j
!- !-
. ..
i· .7: i: ,
.. , ...•• :1 ,
I
~
.
1;
TUNERUL
yene ST20 acopera
gamele de unda
UM şi FM (88-108
MHz).
lala-

in FM are o sen-

, .• sibili tate de 7,5 jJV
l a un rap~ sem-
nal /zgomot de 30
I . dB, trecl/enla IOler-
: i .i .. ·
I
; •• medlar a es te de
10.7 MHz. precum
şi CAF comulabi l
Sec1iunea AM lu-

,.©"
creaza Înt re 535 şi

!
-- .." 1 605 k Hz. cu o
sensib il i t ate de
200 "v pentr u un
; r aporl semnallzg<>-
((ID'"
!U mot de 20 d B, frec-
vania mtermediara
liind de 455 kHz .
Pentru FM. la in-
trare are un amplifi-
cator RF Cu un
.,.i.! tranzis to r montat
ec. urmai de
schimbator de frec-
un

ven lă montat 101 in


bază comuna (BC) .
Trei etaje de FI asi-
g ură sensibilitatea
donta, urmate apoi
de detectorul de fa-
p ort Si decodorvl
stereo_
Semnalul de CAF
este preluat de la
rezistoarele Rl 23 sÎ
Rl 09 si aplicat dlo-

! !I
,,, dei 0 113_
Receplia AM are
~~ ,, l' un etaj convertor SI
doua e laJe fi ur·
:;. -- --f !:
;
mall' de detector
Cele doua elaJe
• ;> .' .!
FI -AM sinI comune
cu eta jele FI-HA
'1 !: 0105 SI 0106. AJ, -
!~ mentarea este as'-
guraTa din reteaua
.,
~
! de 220 V
!,

AlMANAH .. TEHNIUM" 1990 99


SERVICE

AT 64

A T 64 este un rad.o re- lone tr an Zi storul P422.


cep tor IranZlstorllal
ce echIValen t cu EFT317
lucreaza in banda undeto r Etalete de audiolrec-
medii si a undelor lungi, venlil conlin tranzistoa-
destinat a echIpa autotu- rele MP41 , echivalente cu
ri smele. EFT3S3. iar tranzi stoarele
in e talete de radio lr ec- P216 au ca echivalent
venla. acest aparat con- ASZI7.

100 ALMANAH _TEHNIUM" 1990


SERVICE

MK
-450
Casetofonul MK-450, pro-
dus Unitra, este special con-
struit pentru inregistrarea şi
redarea programelor pentru
calculator, dar poate fi folo-
sil şi pentru -programe muzi-
cale monofonice.
Caracteristici : viteza de
deplasare a benzii 4.76 emIs;
banda de frecventă repro-
dusă 80 Hz-10 kHz; putere
debitată 9! 0,7 W; tensiune
de alimentare 7,5 V.

INTEGRA
4000
Acest aparat este un am-
plificator stereofonic care
poate debila 2x 16 W pe o
sarcină de 8 n.
Curba d e raspuns acoperă
gama de frecvente de 20 •
Hz-20 kHz. cu o neliniari -
tate de ±2 d B. Coefic ientul
de distorsiuni armonice este
de 0.5% la volum maxim .
Controlul tonalit ătii are o
e fici entă de ±2Q dB la 40 Hz
şi :t 18 dB la 18 kHz .
Sens ibilitatea este de 3.5
mV pentru doză magn et i că,
55 mV pentru d oz ă ce rami c ă,
100 mV pentru magnetofon .
Ajimentarea se face cu 220
V, la un consum maxim d e
75 W.

AlMANAH ..TEHNIUM 1990


10'
b
SERVI E


••
•• •
u· ••

102 ALMANAH .. TEHNIUM" 1991


SERVICE

•••
"-

I

ALMANAH ..TEHNIUM~ 1HO 101


SERVICE
Acest aparat conline un case- Tunerul receplioneazii gama
tolon. un luner AM-FM şi un am- AM 1 605 - 525 kHz şi FM
plificator de putere. 87,5-106 MHz. Casetofonul lu-
Amplilicalorul poat e debila crează pe 4 piste cu viteza de 4.6
2x 10 W cu 0.3% distorsiuni Într-o emis. reproducind o bandă de
bandă de frecvenle cuprinsă in- 'reCl/anle de 30 Hz- t2 kHz.
tre 30 Hl ş i 50 kHz, in plus, are Frecvtlnla semnalului de şter­
posibililatea corecţiilor de ton de gere şi premagnetizare este de
:! lO dB la 100 Hz şi 'O kHz. 84 kHz. Tunerul fM are intrarea

104 ALMANAH ..TEHNIU "~ 1


SERVICE

lPR 3001
crimifla'or ul, lip detector de ra-
po r t . eS l e lor ma t d in
0102- 0 103. Aeceplia AM este
asigurată de TA201 (amplificator
converto r) şi TR202 (oseitator).
Tranzistoarele TR203 şi TA204
pe FET- 2SK4 1 . tr anzistorul convertor. Etalete FI-FM (10.7 sint ampli ficatoare FI-455 kHz.
TRt02 lii nd oscilato r. iar TAIOI M~l) sini TRI03 + TRI07. Dis- delector fiind 0201 .

TR """..oz
2SC63 2A8 1

ALMANAH .. TEHNIUM" 1990 105


SERVICE

Case tof onu l RO 4300


este de t iP stereo in 101 -
mat deck (Iara amplifi ca-
tor de pu tere).
Viteza de depll'lsare a
benzi. este de 4,75 em is.
ceea ce aSigura o durali\
de inregistrare de 60 d e
'minute pen tru c asete C 60
$1 o du ralil d e . f'hoh' n . ... '
de 70 s.
Impedan l a de intr ate
pentru mlc rolo n este de
20 kll . ,ar a intrarii au,u-
hare de SOO kll.
La ieşirea de linie se ob-
I:ne o impedanla de 2 kll.
Caselofonul este dotat
cu sistem Dolby $1 r eglat
aulom al a l vilele. de ro la-
118 a mOlo rulUI .
Cur ba de răspu ns es te
de 20- 16 000 Hz pentru
bandă magnetica obişnu ­
it ă şi de 20-18000 Hz
pent ru banda cu d'OlUd de
c rom.

,
L,-06----------------------------------------------"ALMANAH.TEHN'UM"1no l
SERVICE
Sub aceasta denumire _ pentru a li inregistrat.
Vega 101 - , industria sovie- Caracteristici t e hnice :
tică produce un pick-up ste- banda de frecven1e 63
VEGA 1 reofonic de clasa HI-FI. De
la acest aparat se poate lua
semnal pentru reproducere
Hz- 12 kHz putere de ieşire
10 W; putere absorbila 60 W:
viteză de rota11e 78. 45 ş i 33
pe alt agregat electronic sau ture/minut.

·I
·I
___ --1·

ALMANAH TEHHIUU" 1990


M
/07
SERVICE
Parlea de pick-u p lucreaza pe
<1 Viteze, şi anume 16-33- 45 ŞI

FERGUSON 3486F 78 rotatii/ minut, şi este p revazuta


Cu sistem anli-skatlOg reglab,l:
lorla de apasare il bralului este
reglabtl a intre O Ş I 69. Curba de
raspuns este 20- 20 000 Hz, fo-
losind o do za magne tica l ip 800

r -________________ ~~~~~~~0;,.;:~"~··~·~~-~~~~~=·=·
r -----------------------
I ~ - ..
-,I "1iJ -::: ~ ~- - ~.
' :!'

I .;;::. ... - ~;:..:.


.:~ .J 1I
:'·1"'''''
II ..~-.... ':;:' ..!. " ' ::
;::".: r1~:J~~~«:~~r4
--
G:l
I
I
.1 .-

4 . ~_.

-
.."

lJ~--
....
~;;:;;:I -,..
.:c:""""'--___~::,;;:::I
,___ _"__~ '· C'..-, J
. _... ·0, -,..
_ _o •• @,J)
~~ -- ,
,-

, '

' 08 ALMANAH .. TEHHIUU" 1990


SERVICE
H Gol dring. tensiu nea de ieş ire g ura ~5 W pe cana l la o sarcm a Hz-30 k Hz. cu o neunifo rm ,tate
fi,nd de B mV l a 1 kHz. de 4 II şi 2Jo; 16 W la o sar cină de de 3 dB, regl a; de Ion J; 12 dB l a
Receptoru l co nline !rei game a H. 40 Hz şi 12 kHz. Amp liliC8torul
FM. UM si Ul. senSlbihta tea este OiSlo rs' un,le armOntce sint ma l es te dOlal c u o corectIe liziolo-
de 2 "V pen tru FM şi 50 "V pentru mi Ci de 0. 1% la o put ere de 20 W gica comu l abll a de - 30 dB ' .13
AM. _ pe canal. dB la 40 H z ş, de +6 dB la 12 kHz.
Amphl lcatorul de pu tere as,- Curba de răspuns este de 25

:9Qo.
..... ... ~

-
_. . . .6._
.6 .
"~--
--
_<_._....
..-- .-- -
.. .-- -- -
.-.; I~
.= .::

-
.. _ \<;-., 1"9 - ...1c_,
-
0'0
-,., •••
-::r-
l-m
.
•.. p 1"'''') ..•. -

-_,
'--F(!)-p' .... ...t=. ;;:;. J ~
- ....

ALMANAH .. TEHNIUM" 1990 r09


SERVICE

GENERAL TFC 6000 S este un


RAL
radlocaselolon portabil e Ch,pat
cu componente discrete ŞI ca re
se alimenteaza din 4 baterii (6 V)
sau din releaua de curent alter-
nativ.
Ca receptor iIIcoper a gama un-
delor medii şi a undel or scurle
(1 ,6- 26 MHz) in trei su bgame. r;- , ,,~ .
Comutarea d omeniilor de lu-
cru se lace cu un comutato r ro-
tativ care selecteaza bobinele
pen tru circuilele de intrare şi
pentru oscilator.
Case1ofonul r eproduce o gama
de frecvenţe cuprinsa intre 100 şi
6 000 Hz. puterea aUdio de ieşire
,
liind 3 W

"0 ALMANAH .. TEHNIUM" 1990


~
~
~
:c'
.--
,
1
----

~
.~
'"
~
,...-- _

""'--~ .

~" .
a<;,t
ll
.,...--"
_ C '

,.,
_ __ _ _ _ _

. . . .-. --------1---------,
__ __ ___ _

- '-' : ___ ______ '

o
2I2 ;.,. ....
rW,~
~ ~
, ,~ _

."
;;:
_

1'
"
I
II
"1

"oi
:!I
1- -

~;. "
' .....-.n- ". !,!, li. !'i if ,',:' '1
il! ,I . l' '1\': ,'o 1-1:
c
~ I ,1,'.r <'i')!" ţi:'
•• "

Ta I'! "l"
.. , .. .",
,,. .....ne.: ""
.. . " .
.. ~ :: ~~ ".. ,,, :...
.." "
;':1' '''~;:"'' --+-1'''
I
,

oJ "..." "..,
l"'~ ', ~ <'I! . ~ l, . ". ,.. T I I

1
o " o

i .~".,.. ..,.. .•. ~~ ..',. "&" ;:. ... ,( Ţ" ", "'Ţ"" ,... :~.I
• .. ..' ~',:' '- ~ ,..
"','
,:1' ... ~ ,
,"... 1
" "'1
".' ..,~.. ..
'""' I!-o I .~.'~I ~
. ., . '" J
o 'lJ.,., .

' ~ ."
T '"

'o, " jţ, .i'! '<


",. 1'", . c'
H" ."
... I 1
1*"
.
:.''..' 'f' .....
~ .. i:. ··
, ;',
1"; ." . " <"" 1 ........ ,
o',
.';i = ~ .. . ' T ,I ,..
."
:', ., •• "
,,,,, 00o .'''' ~'.
. ' ,'"..
I. i I

' ;O•., ~ ,, ,. ."t., "".'~" ".,.


8' "'''' '''' o ?~' . , .. .. " "1 r.;:;- : f2I

. .I'T
~r
", • ~,
."'. ..., ." " . :.. ..
P'
. . : o,,· :1>' :i!"". .... \,~_' ' ''01
t- .. .. ". ",' .d " 1'•
"......
li' ~
·."1 l'4l.... •,.,: .~ .':'. .. ..
.•
Y
""''''0
:~;'
'\'.'
''
r-.,
•.:.
... lnn L" . rL...r
I l',:'
"" :~:
."
I~r~
f','!::' \'."1' ;';, : ','
";
:'"'
""
..•
~< .. ~
"", -:; A '~~~
i

• .;, "~"
•. ",,,I ~;1'
0'0

I , .>
,

,
W
A
·~,t,: ,."" .
r,',...~

j)' :;',
....
:~:
','
,,:'
,',
T o t.:~: " ··"
':1 ::; ::", T '(~
' "

, ., " ..
.
1 O" "f..< ,,,., .
L-:,.
" ".'
L __ _ __ _ ___ ___ ~ --~ - -~ - - - - - -
,____ .____'"" __ . __ . ._:,~ .
- - -- -
. -
,I '
-
.... .
- - - - - - - - 1 'UO:o'I'-0I- - _ _
ItI""'~~lM I
CI)
m
••
, ,, " t ' ~
...J
::D
Btocul SChimbator de canale Grundig 29500 eChipeaz~ majoritatea televizoarelor COlor din aceas ta serie, fiind capabil a
acoperi toate canalele din benzile VHF şi UHF,
<
-
La intrare, nivelul semnalului este controlat de tranzistoru l BC238 Si apoi amplificat de tranzistoarele AF319. Pentru VHF os'
O
-- cllatorul este construit cU AF106, iar pentru UHF oscilatorul este construit CU AF280,
Comutarea pe cele dou;!. domenii se face cu diode BAt82,
m
SERVICE

OCEANIC
Radi o re cep torul
Oceanic , produ s
LT. T., lu c reaza pe
gamete UM ş i UL ş i
are posibilitatea de
acord fi x pe trei frec-
venţe .
Puterea de ieş ir e
este de 1 W, c u 10%
distorsiuni Într-o
band ă 100 Hz -1 Q
kHz. ±2 dB. Valoa -
rea frecve nţ ei inter-
mediare este de 480
j, kHz. Alimentarea se
ii face cu 9 V din bate -
Il rii R14 sau din re-
'1 ţeaua de cu rent al-
II
ternativ.
· " '.
1......
.!fU!;l Part ea de Înalt ă
fr ec venţ ă este con-
stituită din trei etaje:
un mixer şi dou a
etaje FI - 480 k Hz
(T2- T3) . Sem nalele
AF sint detectate de
02 ş i apoi aplicate .
T 4 are rol d e limi-
tator d e amplitudine
şi t r a n s f o r mă totu l in
undă d r eptungh iu -
lara. Aceste semnale
sîni inj e ctate in
TBA 120, care est e
un discrim inator ce
e mit e semna l e cu
amplitudinea propor-
ţion a l ă cu frecven1 a
semn alelor primite.
Acest e a sint fil -.
trat e de TAA861 .
Oiodele 03- 04 pro-
duc o tensiune conti-
nuă c ar e comanda
un trigger (T6- T7) .
, T10 şi T11 fo rmeaza
un comu tator elec-
tron ic.
Amplifr ca t o rul d e
putere este TBA 820.

ALMANAH ~TEHNIUM" 1990


TV-DX
ANTENE VAGI
.R v 01 02 03 04 os P . GEORGESCU

Acest lip de antene es te cel


maÎ recomandat pen tr u rece plia
semnalelor de televiziune.
Cons tru clia tor se realizeaza
din leava de aluminiu. cupru sau
a ( d e f chiar tier galvanizat: es te reco·
mandat ca elemen tele sa aiba
un diametru de 8- 12 mm; fi)(i! .
rea se lace pe un suport metalic
sau de lemn.
cablul de legatura trebuie sa
alba 75 11_

YAG! 7 ElEMENTE

TABELUL 1 - Dimensiunile construcllve 81e antenei Yagl cu ,apte etemente


(R+V+SO)

CANALUL A V O, 02 03 04 05 , b , d , I bucla
6 640 700 695 710 695 685 670 500 595 420 400 265 200 410
7 eoo 670 680 670 600 650 640 475 200 400 300 250 270 395
8 710 645 640 650 640 625 615 455 270 385 370 245 260 300
9 740 620 615 620 614 600 500 435 260 370 355 235 250 370
.0 710 595 585 595 585 575 265 420 250 355 340 225 240 360
685 575 570 500 570 560 550 405 210 345 330 220 230 344
" 660 555 550 560 550 510 530 390 230 335 315 210 225 335
- "
R

YAGI 9 ELEMENTE

1/3
rV-DX
T A BELU L 2 - Oal ele construct ive ale antenei Yagl cu 9 elem ent e (3R +V+ SO ) pentru UIF
(c işligul : 10 de ; b anda de t recere; 35 M Hz)

CANA LE 21 - 25 26- 30 31- 35 36 - 40 41 - 45 46- 50 5 1-55 56 - 60


R 377 3<8 32' 303 28' 268 253 2>0
V 308 28. 26 ' 247 232 218 207 196
D, 293 270 252 235 221 208 ' 96 . 86
D,
D,
290
287
267
26.
249
246
232
229
218
215
20'
203
. 9.
. 92
' 8'
. 82
D. 283 260 243 226 213 200 ' 89 179
,
D, 279
240
257
240
240
240
223
240
210
230
. 98
230
'87
230
177
230
,
b 140
72
. 29
67
120
62
112
58
. 05
51
90
51
9.
'9
89
.6
d 92 85 79 74 69 65 62 '9
• . 04 96 89
. 0.
83
97
78 74 69 66
•9 '21
132
112
122 113 >05
9'
99
86
9.
8'
aa
77
8'
Buclă
adaptare
202 .86 . 74 ' 62 152 ' 43 13' 128

v 01 02 [B 04 05 06 07 Il! 09

b , d e f h k

YAGI 13 ELEMENTE

TABELUL 3 _ Datele constructive mI! ant_1 Vagi cu 13 e~mente (30+V+9V)


(rlştlgu l : 11,8 de; banda de trecere: 32-35 MHz)

CANALE 21 25 26-30 31 35 36-40 4 1- 45 46- 50 5 1-55 56 60


377 203 28. 268 253 240 I
R 34' 32'
V 308 28. 26. 247 232 218 207 . 96
D, 293 270 252 23' 221 208 .96 . 86
D,
D,
290
287
267
26'
249
246
232
229
218
215
20'
203
'9'
' 92
. 8.
. 82
D. 283 260 243 226 213 200 . 89 179
D, 279 257 240 223 210 . 98 .87 177
D, 276 254 237 220 207 . 95 . 85 175
D, 272 251 234 217 205 '93 .83 173
231 202 . 92 . 8. 17 .
D,
,
D,
269
265
240
248
245
240
228
240
'"
210
240
200
230
. 89
230
179
230
169
230
120 112 99 9. 89
,b 140
72
' 20
67 62 58
' 0'
54 51
65
'9
62
.6
59
d 92 85 79 74 69
69
• '0' 96 89 83 78 74 66

"' ALMANAH "TEHNIUM" 199C


TV-DX

L.IVIU C ADINDIU, Bete ...n;


Sini cunoscu te numeroa se va- speci fice. maxImum 4-:- 6 m ŞI deci alenua -
-iante de amplili<;Btoare de an- As tfe l , amp l ilicatoarel e din rea da t orată liderului este mI'
tenă cu 1, 2. 3 t ranz istoare şi cu prima categor ie au avantajul ca nima.
:oellcienli de ampli ficare de 14.;. realizeaza o amplificare buna a Dupa numar ul de cana le re ·
20 dB. Aceste montaje au rolu l semnalului şi as:gura un raporl cep tr onate, amplilicatoar ele de
je a mări nivelul de semnal e"'IS- semnal -zgomot imbunat ătit, dar an tena pOl fi acordate pe un Sin -
lenl la i eşi rea unei antene TV, in- Simultan p re ~ i n t a de~avanlaJul gur canal. pe un gr up de 2- 3
: ;1 la borna de intrare a recepto- ca , o data instalate. accesul l a canal e (acord pe cana lul medru )
ru lui TV se asigura un semnal ele este dilicil şi , de a~eea , re - sau pot fi de banda l3Iga. Amph -
compatibi l cu sensibilitatea nor- glaJele ulterioare sini greu de ,"catoarele acor date reali~eaza o
mala a aces tu ia. Dupa tocul de el ectuat. Amp lilicatoarele de an- amplificare max rma pe un anu-
montare. amplilicatoarele de an - tena din ca tegor ia a doua pre - miI cana l. in timp ce amplihca-
tena se impart in doua ca tego ri i: ~ inta avantajul că . fiind dispuse loarele de banda largă asigura
- cu mon tare linga dipol şi in imethal a apropiere a recep to - recep!ia simultana a mai multor
al imen ta re prin lider, rulUi TV, pol li uşor regl ate pe statii de emis,e, dar in unele ca-
- cu mon tare linga receptorul un anumil canal, insa au de~a­ ~uri permit aparitia unor l eno-
TV. vantajul ca pot li lolosite numai mene nedorite, cum ar li distor-
Ambe le catego r ii de amplilica- atunci cind dIstanta dmtre an - siunile de intermodu latie şi sem-
toare au avan taje şi dezavantaje tena şi recep torul TV este de nalele pert urbatoare ale statriior
de putere mare.

,,I - ~' 2.
,
~
~
I
AmplilicatoruJ de antena de-
scris in continuare comb i na
aceste doua. tipuri de amplrfica -
R3 Li!. ,
-, __ a-
toa re. in scopul evidenlierii unor
I
~ I~~
T
avan taje : banda de Irecventa 48
..,. 230 MH~ . cişt ig in amplificare

-I
VI' V TI I
1 l=iG.1
de circa 12 dB, acord cont inuu
in bem:lle 1. U. III - TV, lnontarea
par tii de reglaj continuu Iing ă re·

~ ~L
I "<:2. '{"'! ceplor ul TV.
1
"=~, ='/!.,ll"
C3
, EI este format din două parIi ·
- o prrma par te, ce constit uie
RI 1 de rapt un amplilrcator de banda
'J larga. l a. a regla je. montat de"n,-
" 1 ll v pe an tena TV, !rind alimenta t
1--
- - -- - - - - - -;). " :Jrin cablul de coborire;
o a doua parte. ce l ormeaza
Elmplrl lcat orul -setector, si care

,.,.i,..,,,a,,TO!?
..... ~,zoy
FII;·. 2
$ ? 4 ..
I " J
A
~ . <'.,u. COIf)(IM, A""-' I;;ne IHOA. v
J ...... ~'C"7"a~~ ,. ,
~ - G
sE'".c.E'.troAl.
,~

• . ",a~a

,
9
,"
'2'
132
133
13'
11 2
122
123
12.
00'
113
1"
11 5
97
105
106
107
"
99
100
101
86

"96
95
6'
66
69
90
..
77

65
86
i 136 126 117 109 102 96 91 87
k 137 127 116 110 103 97 92 69

Al.MANAH "TEHNIUM~ 1990 1/5


'1\ D
este monta t linga receptll'U! TV.
avind posibilitatea de a pu tea li
acordat pe unul din canale le
I - XII
Amplificatorul de bandă l a r gă
Bre schema electrica data in li-
gura 1 şi are În componenla un
Singur element aCliv. tr anzistor-ul
T I de l ip BFV90 sau BFX89. EI
realizeaza un cîştig de apr oxima-
ti v 6+ 8 dB si se p oate cu pla cu o
an ten a de ban<la l a rgă sau cu un
g rup de an tene separ ate prin lil-
tre corespunzatoare ROlul aces-
tui prim amplilica to r eSle de a
realiza o am pl jlic are g l o ba l ă
mar e in benzile 1, II şi 111 - TV. in·
c it atenuar ea da t ă de l iderul an-
tenei sa tie n eg l ijabil ă. iar rapor-
tul semnal-lgomo l la intr area ce-
lui de-al <loilea amplificator sa
fie cit mai mare.
Alimen tarea acestui prim am-
phlicatOf se tace pri n lidet"u l ele
coborire. conform schem ei d in
" gura 2,
Amplilicalorul-selector este un
seleC1 0r FIF-TV, sim plilicat, la
care au losl in lăt u ra le oscilator ul
FI F si m i ~er u l. selec torul FIF
aparl ine r ecepl oar elor T V d in
cl i sa ..hibrida" (H), din el 1010-
sindu- se n umai am plificator ul de
inltt ă Irecven lă lorm at cu tran -
zistoru l TZ I (BF200) Si elemen-
tele alerente,
Utili.tarea acest ui etaj se l ace
in următoa rele co ndi1ii;
- alimentar ea am plificatoru lu; ,
I
se face, conform ligurilor 2, 3 Si
4. de la o sursa de tensiune sta-
bill.tat a (.1 2 V, . 26 V. m asa);
I Om
"'~
~

o
"
- condensatoful C 17 (1 nF) I m ~
se cOnectea za pri n cablu ecranat I
(7 5 Il) ta born a "G" de la selec to-
rul FIF; ,f ~ ,
- co ndensalO( ul C30 (1 n F7)
se inl ătu ră ;
- barn a "E" de pe selector se
I
I
~

d
~~ ~,
-. 2~
~

~,
J
conectează la masă:
- inductanlele l l 6 si l6 se În -
I
I- ~
~
El ~~
~< ,~

o.,
Iiltur a:
- condensato' ul C 17 se co - 0-'" -- --
necteaza ta ieşi rea "G", con form I o
I'gurii 3,

C ONSTRUCŢI E ŞI REGlAJ
-"
' ",-
, m N
,
~.
~,
. ~

S..!..
; ~~~~ '"
Amplil icatorul de bandil larga
nu necesit a nici un Iei de reglaje. -' m

,::l I'
~~
~
~
msa se impune o construcl ie in- ~. ~.

~'"
~N
gr ",ta, terminalele pieselor com -
ponente fiind to todata si con - I ~
ductOare de cone~iune , EI se ~
rea lo ze81ă pe o p l acă de s, iclo-
lC~ t O'" dublu placa!. Pe o l al a se
reahzeaza monlajul propJl U-z,s
~ N ,
~ - __ J
~

,ar cea lall a esle conectata l<t L _ _ __ :! .


masa Pentr u tensiunea de ah ·
men tare de <-1 2 V se va masur a

1/6 ALMANAH MTEHNIUM" 1990


TV-DX
un curent absorbil de circa 4""6
mA. După r ealizarea montajului,
acesta va li introdus Il'Ilr-O cu tie (.f.28 V )
ai carei pereli sint formali din
plâci de cabla j imprima t. Pereţii
cutiei se vor lipi cu aliaj de lipit
pe loată lungimea lor. Bornele
a<;cesibile (antena, borna 1 şi
borna 2) se vo r _scoate prin tre-
ceri de sticlă . In linal, pen tru
protectia amplilicalorului impo+
Iriva precipilaliilor. se poate cu-
funda cutia astfel realizata Într-o
masa de lac sau răşinâ . După us-
care va rezu lta un aparat robus!.
rezistent şi fiabil.
Amplilicatoru l-sel ector se mo-
di fică
conform indicatiilor de ma i
sus şi i se alaşeaza in imediata
apropiere un suport metalic pe L_a
care se fixeaza rezis torul semire- Fi ... 4.
glabil PI, pOlenliome1rul P2 şi
condensatoarele CI' şi C2'.
Cu ajutor ul lui Pl se stabileşte prinde un numar de 2 552 spÎre
LI STA DE PIESE
punctul corect de functionare (pentr u U alimentare " 220 V) cu
pentru tranzistoru l TZ1, incit pe conductor CuEm 0 0,15. Pentru
rezistenta Al sa exis te o cadere 28 V se vor bobina 464 spire Cu Ampli ficalor 1: l - Induclanla
de tensiune con fo rm schemei conductor CuEm '" 0. 15. Poten- identica cu l2; R 1 - 21 11/0.5 W:
electrice (3,5.. .4,5 V) , ~omet ru l P3 1l.5 kn) se va reg l a R2 - 24 kll/O,5 W; R3 - 2.2 kll
Cu ajutorul luÎ P2 se face ,n aşa I ei incit cur entul prin sta- 10.5 W: C I - 1,5 pF: C2 - 41
acordul continuu in liecare bilizatorul TAA550 sa tie de 4~- 5 pF: C3 - 12 pF; C4 - 47 pF; TI
banda de Irecventa, Acest poten- mA. Inductanta l t va li realizata - BF Y90, BFX89.
tiometru poate lipsi in ipoteza ca pe aer şi are 8 spire bobinate pe Amp lificator- sel eclor ' P 1
sel ector ul FIF este dotal cu pro- un dom de o l el de 3 mm cu con- potenl,ometru semireglabil 10 kn;
priil e lui poten!iometre de pro- ductor CuEm 0 0.3 mm. Penl ru P2 - pOl enl Îomel ru 100 kll; CI
gramare. tensiunea de +12 V se vor bo- - 1 nF; Cl' - lnF.
Alimentatoru l se compune din bina 198 spire cu conductor Alimentator : 01 - I N4001 : 02
doua stabilizatoare, unul pentru CuEm '" 0,25 mm. Induclanla l2 - TAA5SO: 03 - Pl13Z; PR -
lensiunea de +26 V (de alimen- va avea 21 spire bobinate cu punte redresoa re I PM05: CI -
tare a diode lor varicap) şi unul conductor CuEm0 0. t5 mm pe 47 j-<F/63 V; C2 - O.Ij-<F/250 V; C3
pentru tensiunea de + 12 V. un dom de 4 mm diametru. In- - 410 .. F J5 V. C4 - 410
Transl ormatorul TR va avea 5eC- ducl antel e se vor realiza În aer. pFI1 000 V, RI - 4,7 kll/O,5 W.
liunea miezului de circa 3 cm 2. dupa care spirele vor fi consoli - R2 - 150 1111 W; T - 80135.
lfI inlaşu rarea primara va cu - dale cu lac. 80139.

MEMORATOR: TRANZISTOARE VHF-UHF


Maximu m Aa' ings ChataclCI"isl;C5

',~

.- .
P, ,,, Noi... <o, Powe. OUIPUI

"~
VCBO VCEO
'" -
" -, figu. e ~. Gain
.,
Powe.

.. ,,,"•. "
No. 25 "C. N (neu,.a ·
~ lised) 5OOM ' h _o
"
mW mW M",
""" ""Ils ""Il s m' n. ~

, " m
BfY90 JO
" ,"., "" " ",,, -- -- m '"''
"00
"" "" "" , ,'"'" 00 ""- "" '"
ZTX325 JO
,., - ,,""
.. '"
ZTX326
ZTX327 JO -"" - - 200H 8OOf:
,, .,, -- "'"
"" ,,, ,'00 .,"'''
,.
- 6 ·0"
BFW97 JO
"'" - '"
,,.,., '"
..'00.
6·0·'
ZTX321
2N91B
JO

'"" "" '00 " -


'00
3 ·0 1
'" "'"
'" ""
-., "'"
,,
2N270B B ·5: 15:
'00
'"" """ ,,,.,
12 ·5'-
2N2B57 JO
"."." '00 JO 4 · 5"1
- ro- """
,"'".
1 ·0·
'00 '" ""
2N3570 l!,.('('
- --
'"'"'"
2N3511 .", 0 ·85 ,, (1<)

,."""
2N3572
"'" "" '" '00 .,
6 '0"1
, ., -
0 ·B5
17:
.,W'
fS<> I
'00
"
ALMANAH ~ TEHNIUM
M
1990 III
TV-DX
....,
NTENĂ A NETI CA
Sing. ILIE pASCÂREL. V06-1391B/HR, Miarcuras-Ciuc

Antena prezentata in "gura 1 tigul optim al an tenei, astfel incÎt se cOn iectioneaza du) : polieti -
cap t eazăenergia radial a În spa- acest sector il indoim spre dipoli lenă.polisliren. tellOn. In figura 3
tiU de un emillUor TV. care se sau in directia opusa lor. se pot vedea: cîşti gu l antenei ŞI
transmite prin cup l aj magnetic l a in punctel e "d" şi •.e" se efec - raportul undelOr stationare func-
o buclă_ Bucla de cupl aj este tueaza legatura dintre bucta şi Ve de frecvenla (canal 10) .
,zolala de dipolii an tenei (St. 52. cablu l coaxia l (pr in cositorire) .
53) şi se allă amplasată sub ei. prin intermediul unei bude de AVANTAJELE ANTENEI
Dimensiunile buclei de cup laj. adaptare a impedanlei in M2 Bu- - dimensiuni relatÎv mici:
precum si distanta dintre bucla da de cuplaj se confectioneaza - selectivitate mare şi posibili-
SI 00 3 d.polt stabilesc .mpedanla din sîrmă de Cu (fara izolatie) cu tatea acordarii exacte a anlenei
antene., precum ~I acordul exact 0 =3.5 mm . Toa te elementele an- pe Irecvenla canalU lui dorit:
al antenei pe frecven la cana lului ten ei vor li din teavă sau bara de - ciştigu l antenei este de cca
dorit in figura 1 se prezintil an - AI cu 0 = 10 mm . Co tele din de- 12.6. .. 13 dB şi poale creşte prin
tena magnet ic ă cu 10 elemente sen trebuie respectate cu stric- marirea numarului de elemenle
si bu<;la de cup l aj magnetic_ tele. datorila riscului neacordarii componente.
in hgura 2a s ' 2b se prezmtă dl- anl enei pe frecventa dorita şi di- Antena, fiind foarte selectiva.
menSlunole buclei , care este im- minuarii considerabile a ciştigu ­ se poate amplasa in locurile
partIta in doua sec toare .. a" ŞI lui ei. Bucla de cupl aj se izoleaza unde exista semnal e pUlernic
..b' asimetrice. Prin reglarea sec - de cei 3 dipoli prin intermediul perturbatoare care vin din spa-
loru lui ..b " al buc lei stabilim ciş· unor placule (dou ă buc ali) care tele antenei. În figura 4 se POl

el! e,,"lul c_ax;oi

L j
/

".
TV-D X

1" #1 of fi;,

e,
I TV
a .~ b .i
"i uq. '
fi"? 2b ~~_- -, •5f- - - --

fi,,- 4
J. Jirec-liviMe
ALMANAH .. TEHNIUM" 1990 119
DX
BIBLIOGRAFIE :
vedea: diagrama de directivilale Pen tru ama torli de l egătu r i
pe orizontală a antenei. c işliglll TV- DX se dă in continuare ta- Milan Cesky, Anlt'my pro pi't-
şi raportu l fala-spate. belul cu dimensiuni le an ten ei jem r ozhlasu a l el evize SNTL.
Antena a lo sl ex perim entat ă pentru cana lele din banda a III-a Praha. 1979. .
recenl În judelul Harghita pe ca- de televiziune (6 - 12). Csabai Daniel, AMici es lelevi-
nalele 10 şi 11 O IAT şi a dat re-- ZIO vevoanlennak. Bud apest .
lullale foarte bune. 1981.

Elemen.fu/ Dimenslcmi/e e/emen:fcJ/ui m' mm


antenei I>C iru cana/u
G 7 8 9 10 12.
SI 8~o 850 8/2- 180 150 Yl2. " 695
SI. 765 '130 700 672. blt5 bZ2. 600
S'!I 7lf2. 680 '110 652. 6t8 604 ~8f.
D, 7M '100 6'10 6lţ2. 6/8 595" 575
D1., D-o 70S 678 6lf8 6l2. 600 575 555
Dit I Ds 685 655 628 602- 580 568 5~8
D, 665" 655" 608 584 560 '!i'to 520
D., 630 602. 5"76 55"'1 5"~'t '5/2 '195"
H4 ~.,o ~55 Mo ~25 ~/S ~oo 2. 90
Ha 375 ~GO ~'I5
505 2.95 ~30 3/8
H? ~60 3"S "528 31'5 ~05 2n Z.Sl
Hit !lOO 290 278 2SS 2.55 2.'1'5 2.~7
H'J '135 '12.0 'leG ~85" ~70 ~Ş5 M2
il" il'!, Ha '170 450 '-130 '11'5 '100 385 370
H9
L
525" 5"05 482 '162.
~'17'j
5 'I2e '113
362.5 ~Z,65 ~327 ~206 507~ Z,G&
"It
el '130 '102. 6'1'1 6lt6 625 5"98 5"80
b 60 58 % Sit 53 52- 50
c '34 90 8'1 82. 80 '18 16
110 ALMANAH ..TEHNIUM" 1990
TV-DX
IT II nr Il
EMIL STRAINU, V09-903e/tL
Antena de bandă l argă . a cârei
t -5 dipolu l se prezinta ca un di- teriorul unu.a dintre conductoa -
construc ti e detal iat ă este prezen-
pol in ),,12, iar pen tr u cana lele r ele liniei paral ele, cOnductorul
tata in ligura 1, este realizata 6- 12 ca un dipol in A. Dipolul cen tr al fiind lipit la punCTul n. iar
prin combinarea unei antene de ecranul metalic (impletitura din
Irebuie considerat pina l a punc-
FIF, pentru unde metrice (figura cupru) l a punc tu l m, intre cablu l
tele mn. care sini de fapt bornele
2). cu o antenă de UIF pentru acesl ui a. D e la puncl el e mn nesimetr ic de 75 Jl şi impedanţa
unde dedmelrice ('igura 3). An· avem de-a fa ce cu o linie in Al4 de.. circa 50- 60 fi a dipolului in
tena permite recep1ia emisiunilor
scurl circui l ată la capă I care ser - "V .
de televiziune pe toa te cana lele veşte ca dispOZitiv de simetrizare Antena de UIF este o antena
de 1~60. respectiv benzile J. I I. Între cablul coboritor şi dipol. clasică Vagi compusa din doua
111. IV. V. Vederea construc tiva Lungimea fizica a liniei paral ele rellectoa re (in ligura 1 nol ate cu
de ansamblu a antenei combi- dintre punctel e mn ş, ab şi apoi 6), vibratorul 4 şi II directori In.
nate FIF- UIF este prezen tata in Dimensiunile elemen tel or şi dis·
f igur a 4 a dipolului eSTe asTfel aleasa Încit
lungimea elec trica a pun Iii de si - tanţele Între elemen te sin t date
Cîştigul M lene. in benzile 1- 111 metrizare (de la punctele mn la in figura 1. iar antena (de princi-
(canalele 1- 12) "anaza În tre 2,5 punc tul o) sa fie aproximativ piu) in ligur a 3. De l a bornele ab
ŞI 6 dB, iar in benzile IV- V (ca- egal ă cu Al4 pentru frecven \a al e vibratorului de unde metrice
nalele 21 - 60) intre 6 şi 9. 5 dB. cenTral a a cana lelor 1- 5 şi cu şi p ină l a punctele mnm linia pa·
Antena de FIF. care receplio - aproximativ 3 M 4 pentru frec- ralelă cu impedanţă de ci rca 150
Ileazâ in domeniul de frecvenţe venla cen tral a a cana lelor 6- 12. Jl Iranslorma impedanţa antenei
de 46- 230 MHz orice emilato r. Cum frecvenţa canalelor 1- 5 de la o valoare apropiatii d e 300
este fOrmata dintr-un vi bra to r este de 7 1,5 MHz, in centru l ben - CI l a cca 75 Jl. ciT este impedan!a
.,V" nolal cu I in li gura 1, o linie zii (deci A '" 4,2 m şi A/ 4 '" 1.05 ca blu lui coa xial. Lmia paral ela
par alela 2. intre punC1ele PQ si m) , iar Irec~enla centrala a cana - cu i mpedanţa caractetlst,ca de
mn, S' o Imie de Slmetnzare În lelor 6- 12 este de aproximaTiv c ca 150 n se cont inua de la
)J4, scurt CtrclJlta l a la capa tul 3, 202 MHz (deCI A " 1,48 m ş, 3 Al4 punCTele mn pina l a punc tele PQ
Scurtc.rcul tul este as' gurat chiar " 1, 11 m), rezullă că lungimea li- şi apoi mai departe. constil uind
de d,polul bu c lat 4 (care, de fapt, nie, paralele (veli fig ura 1) de la o llI1ie in M 4 deschisa la capat.
este vibrator ul antenei de UIF ) şi punCTele mn la puncl ul O va f. de Construc tiv. distanla intre punc-
care prezintă pentru frecven\ele aproximati~ 1 075 mrn _ la punc - tel e mn şi ab este de 805 mm
canalel or 1- 12 (48 - 230 MHz) o tele m n se conecteaza cablul de (ceea ce cu Ju m ă t a tea lungimII
impedanla neinsem!lata, aproape CObor ire (coaxial de 75 Jl) , care vibralOrulu. face 1 075 mm), d.s -
ca un scu r1circUlt. In figura 2 se se II1trOduce in d lpolu l bucl at tan l a 'nlre punctele mn şi pq
prezinta nu ma, a ntena de unde pr in punctul de potenlial nul este de 1 TO mm. 'ar de l a punc·
melrice cu ~Îbra tor in dublu V, (punctul O) , aşa cum se vede in tel e p'q l a capatu l liniei inca 110
antena ce poal e II asemana ta f'gur1 1. Cablul coaX ial se co- mm Inlre ce le doua brate ale v' ,
unui dlpol liniar ale carUi juma- nect eaza l a punctele mn _ dupa bra to r ului " V" pentr u unde me-
tali s inI dubl aTe PenTr u cana lele ce parcurge cca 1 075 mm in 111- I" ce este un unghi de 45 de

/ ~~.~'- :rrrrrrr t .. · ' '1

'L-~-~~;:±dr!1. ,) J ~ ) J~t J
/
,/ .
, , , , ,I
~ ._m ",.....-..,
',, '
... ,._........
ALMANAH HTEHNIUM" 1990 111
r V-DX
grade pe vertical a. Distan1a din-
Ire cele doua r ellectoare (6) pe
verti cal a este de 240 m m . Vibra -
lor ul in o.V' este con struit cI rn
teava cu diame tru' <le 12- 20
mm Elementele p as ive ale ante.
nei de unde decimetrice se reali-
zeazâ din leava cu diametru ' de
8- 12 mm
~
Vibratoru l de unde decimelrice c
~
ŞI lin ia paral el ă trebuie sa lie
constr uite din teava cu diametru l
de 10 mm. Este loarle import ant ,
m "q
ca intre axele liniei pa ra lele dis -
Tanla sa fie de 20 m m (Ii!\lura 1).
Trebuie ca lungimite parti ale aie Partea de FIF o onl_1 combinate
F'MjI.2
liniei să lie riguros res pectate . In
figura 4 se prez int ă c um sinI am-
plasa te elementel e an tenei com -
binate, evi denliindu-se unghiu-
rile vibratoruJui in d ublu ..V- pen -
tru unde melrice. linia paral el ă ş i
bucla de adaptare. Cele dou a
antene nu se În lluenleaza reci -
proc prin însăşi co nstruclîa lo r.
TenSiunea indusA in anlena .. V"
de FIF este aplicat A, la bornele
vibratoru lui mn, cablului coaxial.
Deoarece pentru undele me trice
impedanla dispozitiv ului de si-
metrizare in 'A/4 (linia de la
punctele mn pîn ă la ab şi apoi
pin ă la plJnctlJl O) , SClJr lcirClJitat
ta capăt, este foarte mare, ca ur -
mare se exclude şunt a l ea dipo-
lului de unde metnce de antena b •
de unde decimelrlce. Semnalele
de unde declmctr ice (VIF) l e· o
ceptionate de antena Vagi par - Ftg.J Anfen(l de UIF
cu rg por!iunea de ' iOie paralela I din onteno co mbinata
cuprmsa in ll e borne' e ab (ale d l' FI F·U I F I
pOllJlul VIF) şi punctele mn spr e
cablul coa~ia l f~ r a a se pro paga
spre vibr alo rul de FIF Ast fel, ab-
senla propaga"l semnalelor de
U,F se explica prlO impedan\a Ii _
mei deSChise la c apat (!'lor llurlea '."
de IUlie PQ pin a la capa tu l des-
chis al acesteia). este aptoplata
de zer o in punctele PQ deoarec e
p orl lu nea aceas ta leprezl n ta
pentru u ndele deClmetflce o lime
in M 4 Por tlunea de lime cu -
prmsa intre pq ŞI mn este. pen tru
undele declmetrlce, o linte in A/4
SI are in pun ctele mn o Impe-
danl a loarte mar e deoarece sar -
Cina acestc i Itnll la ca palul sau
(in punctele PQ) este Imped anla
apr oape nuia a I) nlel in >.14 des-
chise la cap ... . In aces t fel. len ·
slunea Indusa de undele d ecml e-
t" ce În anlena Vag i nu se aplica
vi bralor ului in " V", intreaga ener- relUllale deosebIte in reat izarea BIBUQGFRAFIE:
gie aplicîndu -se, la bornel e mn, de receptii TV la mari d istante 1. Kapc lnskli I M. - Tetevl '
ca blu lui coaxial. Parametr ii au d i fer it in limlle zi on n'e anleni, Moskva, Ener ·
Anten a, amplasata pe un pil on miCI de la o cons tr uc tie la aIIa. ghla. 1970
ce-Î conferii o pozlli e dominanta imbunatatiri oblinindu-se pri n 2 Gromov N. V. - Televizor.
la\a de obs tacolele din jur. reati - adaugarea unor ampli fI ca toare l vetnogo IzobraJem a. l emngrad
zata pe un SuPorl ro tatlv. a d~t de tlanda larga ad ecvate lemzdat. 1967

1ll ALMANAH ~TEHNIUM" 1990


TV-D~

AMPLIFICATOR
FLORIN TUDORA. 5la 1:lna

Rea l i~area practica a amplificato- . asamblarea. reglajete şi depanarea.


ru lUl de antena es te deosebit de la· regl ajete sinI deosebit de Simple.
cita. ea necesit înd numai 2- 3 o re putindu-se tace direct pe receptoru l
de conslruclie: l o loseşte doua Iran- TV; lucreaza pc toal e canalele din
N zistoare BF 18 1; allmental ea se tace banda tu TV.

- =
.- cu 13 Vec. tensiunea uşor accesibil a Amp l ilicator u l cup r inde doua
din o ri ce receptor T V cu selec to r etale in monl a] baza comuna, d,s-
tranzistorizat (U~ la TV cu 2, 4, 5. 6 p\,lse in doua sect,uni. Cu pl ajul Între
CI) la un consum de 10 mA: regl a- etaje este capaci Ji v (I;g, 1). Faptul
Jele se reali~e aza ,.in aer ", uş u r in d ca nu poseda bobine uşureaza pu-
nerea in functiune S' reglajele.
Ae~ is lenlel e l ol osii e sînt de 0.25
_ u.
.J. . .,. . ~ -
"u.
sau 0.5 W. Condensatoarele sint de
J'p ce ra m ic , cu l erminalele c it mai
scurl taiale. Alimen l area se lace
> dlOtr-un stab;lIzalOr separat (13 V.
p • -m 100 mA) Ofl din receptorul TV. l en -
siunea fiind uşor accesibila (U~ l a
receptoa rel e cu CI. lig. 2) .

-""
u.
u.
- --...
~
CONSTRUCTIA MECANtCA

Cutia am realizat -o din tabla cosi-


10fl la (de la cuti il e de conserve). Di-
mensiunile sint de 60140125 mm.

Ă ,-1-
,
I
--
0 p:
------ ,
,
>
~

-:;.
Gaurite penlru Irecerile de IF Si con-
densatoarele de trecere (recuperate
de la un Selecl or w:ch i, cu rOl acl or)
se dau la 12 mm de ba~a cu l iei cu
un bu rghiu de @4 mm. Am montal
, 1 r:~I ~~~ ,, pereli, l al eral;. p~retele inl erior si

,,, ~-~
4
cr apoi piesel e. Dupa pl antare am
N mon tal capacul inferior. iar in cel
~
,
.-. ,, ,~ t-: r
a: }-
,
superi or am pracli cat I re i 9aull @6
mm. pentru a avea acces la CT "
CT? S' P,.

1-- -o ,, ? . ~
4
w r ~
"",, REGLAJE

- ~ c
"-
,- Se alimen te ru:a monl aju l Ş' , cu ca -
ţJ " ,,e-- - - - - - - - =11-' pacul superi or scos. se regleaza din
~;p~ 1::; '1:
-3


-' P , tensiunea in punctul A la cca
4.5- 5. 2 V. ten s,une care permil e
, ;::
" -,• ,,, \.6t,- , ',
~ 9 blinerea unei amploficari maxime.
cr In em ,lor trebuie sa avem 4,2- 4,5
E
, V
~ ,,",E , ,, Monl ajul se con ecteaza l a recep-

,, - l orui TV prinlr- un cablu coax,a l de


~ ~
J--------
w
,, 1- 2 m şi l a antena. DIO CT , S' CT,
se cauta obtinerea uneI imag,ni cii

p~ -
ma, core Cl e pe ecran
'- -
Am montat ampll f,cat or ul in ,me-
di al a apropI ere a anl ene,. Ia c ca 1.5
m de dipol. intr-o cutie elansa dlO
>
m
mal eflal plasti c.

LI ST A D E PI ESE : T I T2 -

-" -'"
~

.-
u.-
w
c u._
'"
~

BFl 8l , A I , A3 - 1 kl! , A2. A4 - 2kll.
C I. C2. C4 , C5, e7 - 33 pF ; C3.
C6 - 470 p~ . C T,. C T, - 10
pF, P, - 250 kll; 5 ,. S, - m,ez fe-
r ,l a, @3mm, L: 10 mm. 10 spore Cu .
40

Em 00,2 mm.

Al.MANAH ~TEHNIUMM 1990 IZ]


FIltrul , format din doua cir cuite
acordate cupl ate În tre ele, are
curba de ampl it udine determi-
natii de indicele de cuplaj 191, RADU VASILE
respectiv produsul factor de cali-
tate ~ coefi cien t de cuplaj .
Pentru g:::5 t , curba de rezo-
nantă are un ma~im la frecven ta 10 REM "CURBE DE SELECTIVlTATE
"
""Pen tru_ g> I ,
nan ta are doua
curba de rez o-
ma~ime egale. ''',
20 CLS
şi "'10 şi lafrecven ta "'O un minim. 30 PRINT AT 8,7; "FRECVENTA CEN
Folosind pro9,amul prezen'al. TRALA"
se poa' e vizuahza curba de am -
plitudine a mirului de banda. 40 PRINT FLASH l;AT 12,14;"Fo=
avind ca par ametru indicele de ?"
cuplaj g"Ok.
E~emple : la un amplificator FI 50 INPUT D, LET P=(D*I.2-D)/80
sunet bistandar d. pen tru normele , CLS
CCIA 15,5 MHz) şi O IAT (6.5
MHz) se foloseşte un filtru de 60 PRINT AT B,5;"DISTANTA INTR
bandă Cu doua c ircu ite cuplate.
Indicele de cup laj 9 '" Ok tre- E VIRFURI"
buie ales pentru ca ~",6 MHz, ',,,,
5.5 MHz şi 't" 6.5 MHz. 70 PRINT FLASH 1; AT 12,12; "d=F
Circuitele oscilan te au bobi- 2-F1=?"
nele egale (L," L 2 1 şi au factorul 80 INPUT D, CLS
de calitate 0,; 0 ,.
IntrOducem fo= 6 MHz; 0=12 - f, 90 PRINT AT B,6;"FACTORUL DE C
,, 1 MHz: 0 = 40. ALITATE"
Se calculeaza şi se alişead
cuplaju l necesar k : o.l68 şi cu rba 100 PRINT FLASH l~AT 12,11;"Q~Q
de selectivitate, 1=Q2=?"
Se caut il un a
penlru ca re ob-
tinem O QJrbâ cu benzi de tre- 110 INPUT 1;1, CLS
cere de aproximat iv 0, 15 MHz În
jurul frecven te\or "" şi "',. 120 IF D=0 THEN GD TD 150
Pentru Sludiul curbelol func tie 130 LET G=SQR (D*D*Q*Q/O/O+1)
de factoru l de cali'ale (al şi in- 140 GD TD 180
dicele de cuplaj (g ) se introduce
d=0. 150 PRINT AT 8.7, "INDICILE DE C
BIBLIOGRAFIE : UPLAJ" .
Eugen Stalnic. Amplilicaloare.
Ed Tehni că, 1968.

Il
3 +

-
13,6V
pin8m odul
sunet
./
100nF
,H
18K1l. 18Kn.

±~2
56pF 82pF
pin12 I:
L202
• .t--
! •
TAA 661 ~
.'-
•.. .. ' Cl
~
.........
" J_ "-100nF .
ŢC202
fig.3
2x Bl\243
/24 M
ALMANAH wTEHNIUM 1990
TV-DX
160 PRINT FLASH l;AT 12,13;"g=Q IComutator
170
180
INPUT G: CL5
LET K=G/Q: LET K=K*1000
PAL-SECAM
În unele variante de televizoilfe
190 LET K=INT K: LET K=K/1000 color produse de induslria elec ·
200 BORDER 5: PAPER 7 tronică din Iara noastră . de
exemplu Telecolor. Electron
210 PLOT 15,11: DRAW 235,O 5101. Elcrom 01 şi Cromatic. se
220 PLOT 19!7: DRAW O,161 foloseşte drept comulator de
mod de lucru PAl-SECAM mon-
230 FOR 1=7 TO 27 STEP 5 lajul prezentat in figura 1.
240 PRINT AT 20,1;"1" Schema conline circuitul integrat
8342D şi două tranzistoare cu si -
250 NEXT 1: LET C=10 liciu de slructură pnp. Neajunsul
260 PRINT AT 21,1;"Fo*" acestui montaj il constituie
punctul critic de reglaj al mo-
270 PRINT AT 21,6;"0.8" mentului de declanşare al modu-
280 PRINT AT 21,11;"0.9" lui de lucru PAl-SECAM. aclio-
nind asupra potenliomelrului se-
290 PRINT AT 21,17;"1" mireglabil P. de 470 fi (vezi
3021 PRINT AT 21 , 21;"1.1" schema t).
De la ieşirea C.I. MCA640
310 PRINT "AT 21,26:"1.2" (TCA64O) - amplilicatar de cro-
320 FOR 1=2 TO 20 STEP 2 minanl ă pen1ru decodoarele
PAl-SECAM - de pe piciaru-
330 PRINT AT 20-1 2·"-" şele 9 şi 10 se culege semnalul
340 PRINT AT 20-I:0;C de comandă pentru comutatorul
modului de lucru. Tensiunea pe
350 LET C=C+10: NEXT 1 picionlşul 9 este de 6 (6. 1) V
360 PRINT AT 0,3;"7., .. pentru ambele moduri de lucru.
Pe picioruşul 10 tensiunea are
370 PRINT AT 0.24;"Fo=":O valori diferite pentru cele două
380 IF D>0 THEN PRINT Ai" 1,25;" moduri de lucru, şi anume 6
(6.1) V pentru sistemul PAL şi
d=";D 5.7 (5.8) V pentru SECAM.
390 IF D=0 THEN ' PRINT AT 1 25. 11 Deoarece acest sali de ten -
g=";G
• • SIune este mic. de 0.2 ", 0.22 V.
am folosil circuitul integrat.B A741
400 PRINT AT 2,25;"(;1=";0 lamplilicalor operalional) va·
rianta cu 6 picioruşe (produs de
410 PRINT AT 3,2S;"K=";K I . P. R.S. -Băneasa). avind rol de
420 LET F=O*0.7· comutator de mod de lucru (fig.
430
440
LET
LET
Yn=12: PLOT 19,Yn
R=O/F: LET R=F/O-R
" Cind tensiunile pe cele două
intrari ale C.I. PA741 ~nversoare
şi neinversoare) au aceeaşi va-
450 LET R=R*R*O*O loare. mai exact de 6 (6.1) V.
460 LET A=G*G: LET A=R-A deci cind se receplioneaza un
semnal PAL, atunci la ieşirea
470 LET A=A-l: LET A=A*A acestui circuit integrat (picioru-
480 LET A=4*R+A: LET A=SQR A şul 6, fig. 2). tensiunea va avea
valoarea de 6 (6.l) V.
490 LET A=2*G/A Cind se receplioneaza un sem·
500 LET X=INT (A*159+12) nal SECAM. atunci exista acea
diferenla de potenlial. menlio-
510 LET Y=X-Yn: LET Yn=X nat ă mai sus. de 0.2-:- 0.22 V.
in aceasta situalie. C.I. {IA741
520 INK 1: DRAW 1,Y: BEEP 0.215, basculează . iar la ieşire apare o
20 tensiune loarte apropiata de va -
5321 LET F=F+:P loarea de 12 V.
Tranzistorul BC251 (117) de la
540 IF F< =(O*1.28) THEN 60 TO 4 ieş irea montajului este montat in
40 regim de comutare. DatorUa d lo-
dei Zener Pl5Vt conectat ă la m ·
55121 STOP : Ga Ta 9121 trare. pentru regimul PAl.
acesta este saturat. iar pentru

LMAHAH n TEHNIUM" 1990 /25


T V- DX .
sistemul SECAM este blociI'- De siune de la ieşire (USI se lace C. I. MeA (l GA) 640 este de cel
pe colectorul tranzistorului se alunei cînd diferenţa de polenţial pulin 0.2 V. com utarea de mod
culege semn alul de co m utare de pe intr ările lui ţjA741 are va- de lucr u PAL-SEC AM se lace SI-
US. lolosil in televizor. loarea de O. I -O 0,12 V. Deoarece gur. iar mon tajul nu necesita niCI
Mentionez că salt ul de l en - 5,lIlul de tensiune de l a ieşi rei! un reglaj.

-- ~ -
-,
I
I
I
I
1.SC301l(KT 31O'7G-Il( 152AJ

27k I
I
10ht<V:f------' L.-_ _~----..J 47k1l O
I
810 l
1~k1l
lr
L-~~~_~~_W1

---------
flG .l SCHEMA ffilGINA LĂ -+ '" - - - - - - - -
- -,
,12

" Rl
22k , oF 5
1011SIIl. I ~
Pt SVl r~
"
8,111.12
B[ ZSI\T771
US

8"'1

,
Adapt orul bi sl andard de sunet al montajului in reg im de am plifi- monlalului se recomandâ ca ele-
pentru televizoare este destmat il ca re este de o rdinu l 5. iar in re- mentele C6. C7 şi c a sâ tie Cu
" folosit in teleVI zoarele ca re au g im de miKare de 3 ori. Tranzis- mi ca sau cu sl iroflex .
ca lea de sunet acordata pe trec - toru l T2 esl e monlat in regim de Bobinel e LI . L2. L3 ŞI L4 se
ventil de 6.5 MHl! autooscilato( cu Irecven \a de 1 reali ~ eaz â pe car case cu diame-
Monla jul es te r ealizat cu doua MHz. trul ex teri or de 4.5 mm ŞI lungi-
t ran zIstoa re FEl de t ipul BF256 Crrcurl ele L2- C 4 Ş I L3-C5 sini mea de 16 mm. Acestea trebUie
. Primu l tra nz,stor TI l ucreaza În acordate pe frecventa de 6.5 sa fie prevazute C II fi l et inter io r
reg l Ol de amph ticare penlru sem - MHz. iar L l - C3 pe Irecvenla de şr cu miezuri din ferit a ca re sa
nalele de l a mtrare cu Irecvenla 5.5 MH~ functio neze corec t pina la Irec -
de 6.5 MH~ şi ca m lKer pentru Circu itu l L4-C7-ca es te acor- venla de 10 MHz sau mai mult
cele cu h ecvenla de 5.5 MH~ dat pe frecven ta de 1 M Hz Carcasele bobinelor au dimen-
Ci stigul (factorul de amplifi care) Pen tru o buna stabilitate a siunile de lQx l 0K 15 mm

/ 26 ALMANAH ~TEHNIUM'"' 1990


TV-D X
Inla$urarile L2 şi L3 conlin cite
16 spire d in conductor CuEm (21
0.25. s pi ra linga splr a . ia r LI arc
22 de spir e d in acelasi conduc -
l o~.
I n lăşu r a rea L 4 are 88 de SPIr C
dm conductor CuEm 0 0.1 Mon ·
talu l se alimenteaza de la o sursa
s t abili zatl'l de 6 V. pentru O buna
stabilit il te il I recventei osolaloru-
lui local
Cum am in team , man taju t se
adap teaza in televizoarele care
au pe calea de sunet ,recvenla
de 6.5 MHz şi se intr oduce la m-
Irarea amphlicatoru lu i de frec-
ven ta intermediara-sunet.
Se in tre rupe c ircu i tu l de ,n ·
!rare Si În tre cele două c Îrcul I{'
se inllOduce montal u l prezentat
Se vor folosi conduc'oare scurle
(eventual ecranate j l a ,ntrarea ~,
BISTANDARO PfNTRU SUNET TV. ieşi rea montalu l:.!;

Pagini realizata da ing. GEORGE PINTILI E

CONVERTOR UIF-FIF
Con verlOf ul es te deslillal re- zoa rele de tip ma, vCCt1 I, carc nu ve r leşle unul dm cana lel e men-
cep!lonar ;, programelor de telc- sint prevazu l e il recep\i o na pro- lio.na1e (2 1- 39) şi cana h;1 1 T V
VIZi une din banda IV de tel cvi - gram ele de UI F (uUrainall a frec - In "gura 1 este prezentat a
lume (ca nalele 21 - 39) Cli televl- venta) . Montalul pre~en l at con- sChema electriCiI. iar in fi gura 2

p- l0kn

R5
L2
(1
1'-5pf '!r
R6
L1 R1 1-5pF
li1J'L . l6
't"lF ' ' 1'.
(5

ANT -.
R13 us
I4 ,7nF
!..4 ,!.5, l 6 -
6spirc C'J Em4>O,25
C3 · U~-~ 2\"

~70pF .., Pl9 '/IZ


'"
f!G I- SQ-!EMA ElECTRi c Ă
Î8G~

ALMANAH HTEHNIUM" 1990


'·DX

FJG.2~lIZAREA MONTA JUL~ 'l LA SCARA ",

...
modul de rea lizare a mo nl ajului decit a celui receptionat cu 49, 75 inal ta fr ecven ta, mal e:llact Cu
SI ampl asare il piesel or la scara MHz, pentru a P\J tea o btine ta Ie- frecven ta d e lucr u de pina ta 100
şi rea miKer ului un semnal cu MHz . Cele mai mulle dm ac est e
Tot convertoru l se reali zeaz a frecven ta can alulu i 1 de tetevi - miezuri d in fe rita au cul oar ea
in mo ntaj "cl asic" 10 105ind ca su - ~ i une (4g,75- 56,25 M H~ ) . Tr an- violel. Toate rezlsto arele sint de
port o pl aca de s liclo te",' o ' i' pla- ~isto rul T4 (B F200) este amplifi- tipul miniaturil de 0, 125 sau
ca t pe o parl e c u CUplU. Cu di - cat o' al semn aluluÎ d e la ieşire a 0,250 W. Du pă regl area filt, utUi
mensiunile de 90x 130 mm. Par- mixerului. Bo binele L4, l5 ŞI l 6 de banda l ormat din inducta ntete
lea placalâ cu cupru se curala sint ast fel acordat e incit să se L4, L5, L6 ŞI ca paCIta til e aferen te
intii bine cu şm i r g hel fin , iar obtina l a i eşi re o b an dă uniform a pentru a c orespunde ecar t ului de
dupa spala/ea cu apa şi sapun de Irecere de ci rca 7 MH~ . În It- I recven te corespunz.ato ' canalu-
se acoper a cu o pelicul a de solu- mitele frecventelo , d e luCIU al e lui 1 de telev;l lune, antrenînd
lie de co lol oniu dizo lva' in alcool canalului \ TV, co ndensat orul tr imer C 19. se
elitie conce n' rat (si pur). Toat e condensatoarele sini de acordeaz. a cit mai pre cis oscila-
liniile (mductanlele ) LI . L2 şi tiP\J1 ce ramic-placheta cu d iame- tor ul locat .'pe pos t'· pentru a re-
l 3 se rea lizeaza din co nductol trul de 5 mm Multa alen tie l a cepti ona corect atil imaginea. c ît
de cu pru arginta. Cu diametru' co ndensa to arele cu 101 de decu- Si sunetul. Reg taru l condensat oa -
de 1,5 mm L I are lung imea de plare (de e:llempLu C 4, C7. C 18 relo r tr imer C I ŞI CS se lace pe
30 mm. ,ar l 2 ŞI l3 de 25 mm . etc.) pentru a It hplle Imedial lin- maKlmum de con trast ŞI opti m
Se ,ecomanda ca ',imerele C I , g a pla chete. l asind c,a ter minale ele Imagine şi sunel. Bineinteles
CS şi C 19 s a lie de bo n a calitate ma:llimum 2- 3 mm In caz con - c ă aceste reglale se l ac fol osind
TranZi st o r u l T1 (BF Y90) es te am- traI scade coe hc,enlul de amp li- o anten a pentru banda UIF şi cu
plific ato r al semn alului capI at de fi care sau. in caz mai rau , mon- leStrea conve, tor ulUi con ec tată la
anl ena Tnmzlsl o r ul T2 jBFY90j l alul poate sa aut ooscileze. intra re a tel evilorului potrivit pe
l unc tioneal a În regim d e m.Kare Di stanta intre pl ac a- supo rl ŞI canalul t de tele viZIune.
Cu alui o rui pol en ti o metru lui se· " mite (induCl antele) l I , L2 şi L3 Montajul se alimenteaza de l a
mi regLabil P se aleg e regim ul op- este de 3 mm Bo binele L4. l S ŞI o sursa. sta biltzata ele t 2 V Alen -
hm de lucru al mixer ului, penl ru l 6 se reah ~eala pe car case r o- lle' Converto ru l este rea." lat cu
c işhg maKim ŞI 19omot m lm m , tunde cu d lametrul e:ll tert or de plusut la masa.
Tranz. storul T3 (BFY90j esle 4.5 m m . prev8Zute cu fi l et Inte-
osc.lat or ul local car e genereaz ă ri or pen tru m lezu r; d in l en ta
un semnat cu fr ecventa ma, mica Aceste m,e:w ri trebui e sa he de

118 ALMA NAH TEHNIUU" 1990


M
LA CONFLU A E
INFORMATIC , Ing. MIHAELA GDRODCDV
I
Pină nu de mult, discul com- de asemenea un număr binar de transmise succesiv, ceea ce
pact audio detinea suprematia 16 cifre, care codifică inlensila- evită interferenlele (diafonia).
in privinta performantelor Deo- tea curentului electric din cadrul Dar DAT nu beneftciază de
sebite şÎ calilâlii inregishărilOf. eşan1ioanefor. se dispune astfet avantajul discului compact. unde
lală că in lumea HI-FI II aparut o de o plajă de valori de 2 '6 nive- citirea cu fascicul laser exclude
posibilă replică, maQnetolonul luri de inlensităţi diferite (65 536), posibilitatea contactului fizic in-
numeric. care prezinta in ptus ceea ce este mai mult decit sufi- tre suport şi capul de citire şi
avantajul cfi permite utilizatoru- cient pentru o bună audilie. deci păstrarea intactă a supor-
lui să inregistreze muzica pe Codificarea este foarte pre- tului (discul compact este neal-
care o doreşte. cisă şi permite, in acelaşi timp, şi terabil).
Dar ce este magnetofonul nu- eliminarea infotma\lilo r parazite Cu toate acestea. performan-
meric sau DAT (Digital Audio (a zgomotelor de o rice fet); mai lele DAT sint excelente: zgomo-
Tepe)? mult decit atit, pierderea unor tul de fond al sistemului esle de
La prima vedere, acesta nu se
deosebeşte de magnetofonul
dosie decit prin dimenSiunea
informalii binare nu allerează
semnalul, deoarece prin calcul
se pot reconstitui, in funclie de
25 de ori mai mic fală de cel al
unui casetofon performant, dis-
torsiunaa sunetului este de 100
l
c8selelor, mull redusa fală De context, por1iunile care lipsesc. de ori mai mică decit la un echi-
celelalte. Dilerenta devine insă in sfîrşit, in cazul unei redări ste- pament analogic, iar defazarea
evidentă cind esle vorba de cali- r",-;,fonice, cele două căi sint in limp (11 microsecunde) intre
tatea audilÎei. comparabilă, cum
spuneam, cu cea obtinutA de la
discurile compacte audio. Cele v
două suporturi au in comun fap-
tul că utilizeaza aceeaşi codifi-
care binară a informatiei, spre
deosebire de magnetofoanele
sau casetofoanele obişnuite,
care inregistrează informalia
analogic. Mai mult decit alit.
după cum se şlle , discul com-
pact nu mai poate fi şters şi rein-
registrat de către ulilizalor (cel
pulin pină in prezent, deoarece
există deja - după cum vom ve-
dea - realiz ăr i de taborator ex-
Irem de promilătoare care
anuntă o productie de serie).
ceea ce constituie un handicap v
serios. Fala de inregistrarea
analogică. cea numerică pre- ~RE IN NIVElURI DE AHA..ITUJH (()o51ANTĂ
zintă numeroase avantaje; su-
nele1e sint captate de un micro- ~1
fon. convert ite in semnal elec-
trI c. a cărui intensitate va riaz ă 1_ , - --
proporlional cu amplitudinea
sunetelor. Codificarea nume-
rică constă in decuparea sem-
nalului (eşantionarea lui) cu o
frecventă foarte mare (de exem-
plu 48 kHz), fiecărui eşantion
atribuindu-i-se o valoare nume-
rică binară . Aproximaţia este
perfect acceptabilă dacă frec- •
venta de eşantionare esle sufi- I Penlru a codilica num8lic sunetele. se p,ocedeazil la o eşanllOnare
cient de mare. Fiecărei perioade (decupa,ea semnalului analogic. Cu o lrecvenl' ma'e - de exemplu 48 kHzl;
de 20 microsecunde i se atribuie apoi i se atribuie ampliludinii iiec/l,rui e:sention un num/l" binar.

ALMANAH TEHNIUMM 1990


H /29
cele două căi stereo esle impar- (falA de 47.6 mm/s la o casetă Un al doilea standard dellnit
ceplibilă de cAtre ureche. Mai analogică), o bandă de numai 59 este SDAT (Stationary DAn. in
mult decit atit, codificarea nu- m lungime furnizeaza două ore care capetele de citire sini lixe
merică permite (la fel ca la dis- de audllte. Tamburul, cu un dia- (2b). Pentru a permite 90 de: mi-
cui compact) introducerea in metru de 30 mm. se roteşte in ju- nute de inregistrare pe 250 m de
semnalul util a datelor de ges- rul unei axe inclinate (fig. 2a) cu bandA. semnalul este decupat in
tiune (indexare de secvenţe. re- viteza de 2000 lure/minut. Ca- 20 de fracliuni repartizate pe 20
petilia unor fragmente, acces petele citesc informalia dispusă de piste, citite in paralel prin 20
direct intr-un punct de pa bandă pe piste. de asemenea inclinate. de capete de lectură . Datorită
etc.). toate acestea fiind Imposi- Rezultatul : viteza cu care se in- Iătimli benzii (3,81 mm) spatiul
bile pa un sistem analogic. registrează este de 3,13 m/s, vi- dintre piste este redus la mini-
Precum codilicarea numerică teză la care sini perfect suporta- mum. cu atit mai muti cu cit ce-
a semnalelor video (ca la mag- bile dificultălile legate de densi- Jor 20 de piste pentru semnal li
netoscop). şi cea a sunetelor ne- tatea de informalie necesară se adaugă incă 2 pentru inde-
cesit ă un volum mare de in!or- pentru codificarea numerică . xare, respectiv pentru codurile
malie. Pentru a evita lungimile Recent, s-a anunlat un DAT de corecţie a erorilor. Cum teh-
de bandă prea mari, lectura se care oferă 4 ore de muzică la nologia capetelor mobile este
!ace cu ajutorul capetelor mag- aceeaşi lungime de bandă, ceea deja pusA la punct la magneto-
netice plasale pe un tambur ce s-a realizat injumătătind vi- scop, piala se orienteazâ spre
care se roteşte in sensul contrar teza de derulare, dubHndu-se in RDAT. in aceste conditii, va in-
mişcării benzii. Ia fel ca la mag- acest mod densitatea informa- locui DAT discul compact? incă
netoscop. Aceasta este aşa-nu­ tiilor. Dar precizia poziţionări! nu se poate da un răspuns ferm
mita tehnică RDAT (Rotary capetelor creşte cu atit mai şi aceasta din 3 motive: costul,
DAn standardizată in 1965: de- mult. toleranta liind doar de 1,5 politica de piată a statelor pro-
liliod cu viteza de 8,15 mm/s mk:roni. ducătoare şi e\lolulia tehnicii
care va permite lansarea in pro-
ductie de serie a discului com-
pact relmeglstrabil.
Mai muti decil alil. trebuie sA
avem in vedere un fapt deosebit
de important codificarea nume-
ricA permite oricite reproduceri
fara sA se piardă din calitatea in-
registrărll, in vreme ce copia
după o inregistrare analogică
duce la pterderi iremediabile de
informaţie. Discul compact nu
poate fi copiat decit dacă ... se
construieşte o altă uzina, in
vreme ce o banda magneticA in-
registrată numeric...
Avind in vedere loate acestea,
se pare cA discul compact mai
are incă multe de spus pe piala
HI-FI.
DacA in prezent este Imposi-
bilă reinregistrarea unui CD.
acest lucru se datorează faplu-
lui că informatia este reprezen-
tată fizic prin adincituri in supra-
fala discului, detectabile de
către fasciculul laser. Pentru a
putea modifica inlormalia sto-
cată pe disc, trebuie să se re-
curgă la tehnici complexe. De
mai mulli ani. in laboratoare. se
lucrează la punerea la punct a
memoriilor de acest tip, rein-
scriplibile. deoarece de aceste
suporturi oplice beneficiază in
egală măsură muzica şi informa-
tica. Pentru informatică discu-
rile compacte se dovedesc a li
2. al AOAT In cara capelale da laclurA Sini plasala pa un IamblJr ca .sa nişte memorii Impresionante ca
'~Iaşle c~ 2000 lure/min in jurul ~na! axa incllnala lalA de banda magneticA. şi capacitate (enciclopedii in-
Pistele Sini de lI:Semanea dispuse ,ncltnal. ceea ce permile sa MI inregistraze tregi). Acesta este şi motivul
dooJA ore de mUZIcă pa O bandA da 59 m.
bl SDAT u!."izoazA 22 de.. tapate li.a care citesc simultan 101 elilaa piste cercetărilor complexe care au
aşe.zale paralel In lungul benzn. AceaslA tallnlcA impufloO 250 m de bandA pen_ loc in prezent pentru produce-
Iru 90 minute de muzicA. rea in serie a discului reinscripli-
bil. avlndu-se in vedere douil

/30 ALMANAH TEHNIUM" 1i90


R
metode, slări (faze): cercetarile se În- cular, a\ cărui sens de rotalie al
Prima dintre acestea, numitii dreaptă spre anumite altaje de polarizării este in funclie de sen-
şi de "tranzitie de fază", se ba- telur, care pot suporta un mare sul magnetizarii strat ului mag-
zeaza pe diferenta de putere re- numir de ştergeri şi reinscrieri. netic. Avantajele majore ale sis·
flectată pentru acelaşi material A doua metodă, ,.magnetoop- temului rezidă in faptul că este
in faze diferite, (O fază sau o tică", se anunta cu mult mai pro- vorba de o inregistrare magne-
slare este un fragment al unui milatoare: prima beneficiară a tică, dar dimenSiunea fiecărei
material in care proprietatile fi- acesteia a fost informatica, de- Tnregistrări este mul! redusa fata
zice sîni omoge_ne, identice În oarece o astfel de periferie a fost de suporturile magnetice cla-
toate punctele,) In stare amorfa, deja inglobată in microcalcula- sice; ceea ce permite o cantitate
un material difuzează lumina, pe torul NeXT, lansat la finele anu- de Informaţie mult mai mare.
care o reUecta in toate directiile; lui 1988 (vezi ,.Ştiinlă şi tehnică" Impunerea acestei metode se
dimpotrivă, in stare cristalină, nr. 5/1989 şi Almanahul ~$mntă loveşte, cum era şi liresc, de mai
materialul difuzează numai În- şi tehnica" t990). multe impedimente: distanta in-
tr-o anumita direcţie; pentru ...a Concrel,. această metodă se tre cefe doua polariz*ri datorate
scrie" se Iradiază materialul cu o bazeaza pe materiale capabile efect ului Kerr este foarte mică,
rază laser de o anumită lungime să se magnetizeze sub efectul detectarea acesteia presupu-
de undă . SuprafeleJe Iradiate unui cimp magnetic. Pentru a in- nind o mare precizie. Trebuie,
trec din starea cristalina În sta- scrie informatia, materialul se de asemenea, gasite materiale
rea amorfa, astfel Tncit. in timpul Încălzeşte pînă la ,,punctul al câror punct Curie nu este
citirii, fasciculul va detecta lu- Curi~', cu alle cuvinte, tempera- prea ridicat şi care sA reziste
mina numai pe portiunea crista- tura la care el ;şi pierde magneti- bine la toate formele de coro-
lina; se obtine În acest mod un zatla proprie şi o acceptă pe cea ziune_ Mai mult decit atit. ele tre-
sistem de codUicare binară. impusă; suportul este magneti- buie să fie amorfe, deoarece tre-
Pefltru a modifica informalia În- zat perpendicular pe suprafata, buie evitat ca structura lor sa
scrisă pe disc, este suficientă iar sensul magnetizăril este in- evolueze În timp. penlru aceasta
iradierea materialului cu o rază versat prin răcire după depăşi­ se utilizeaza de obicei aliaje de
lase\" de lungime de undă dife- rea punctului Curie. Pentru ci- păminturi rare şi metale, de
rita, pentru a-I determina sa re- tire, se foloseşte aşa-numitul el(emp!u fier-gadoliniu-Ierbiu sau
vina la slarea cristalină. Dificul- "efect Kerr": atunci cind se coball-fier-terbiu. Compozilia
tatea acestei metode constă in aplică un fascicul laser pe so- acestui material trebuie să !ie
găsirea unui material care să se praf,la magnetiza'ă perpendi- foarte precisă pentru a li
preteze la aceaslă tranzilie de cular, acesta este reflectat sub eficace, iar depunerea acestuia
forma unui fascicul polarizat clr- in strat subţire este el(trem de
dificilă. Durata de vială a unor
astfel de suporturi constitute
Încă o probtemă : prin lncă!zlre,
materialul işi deteriorează pro-
·prletali1e. Dar acest lucru se in-

~ ~~
timpla după 10 000 de cicluri ci-
tire-scriere-ştergere.
Discul magnetooplic poate
3. OrientanMI dcJ. inmagazina dete de ordinul gi-
manillor slralului gabytes, ceea ce reprezinta o
STAAT 9JBTlRE DIN magneIIc osta !ni- cilră impresionantă! Recant a
rmeRJ-FIER-((]!ALT liaI pe direc!ÎII ver- fost demOflstrata posibilitatea
ticalA (a); la aplica-
rea unui cimp mIIg- utilizării acastor discuri magne-
(ÎI1' HAL;Nrn: netic Ioarta slab, toop!ice şi pentru HI-FI. Ca un
-FAScICUL damagnellzaraa SI! standard pentru aceste discuri
LASER produce In mo- s-a acceptat ca dimensiunea
rnantuI In cara un distantei inlre piste să fie 1,6 "m,
lucicul laser in- cu timp de aceas de 100 ms, cu o
câIlepa _1IIuI sub-
viteză de rotalie de 900 rpm şi
lire ploi la punc- avind 43 750 piste Cu 251( 1 byte
lui Curie fb): in
laza urmAtoare. sectoare/pistă (toate acestea
cimpul 1$1 in_- pentru discul de 30 cm; datele se
aea,.zA sensul, ro- schimbă pentru cel de 12 cm
dilicind astfel o diametru cu o capacitate totală
anumitA Infor_ de 0,55 gigabytes). viteza de
malla binarA. _
transfer a datelor este de 650
kbytests. Puterea consumată
este de asemenea foarte micA:
mai pulin de 6 mW pentru
scriere şi mai pulin de , mW
pentru ciUre.
Aşadar, la connuenla infor-
matică - HI-FI, se altă mai
multe tehnologii, unele extrem
de promilătoare. Care să fie so-
DOMENIU INVERSAT Iulia?

M
ALMANAH" TEHHIUM 1990
INFORMA TICĂ J
P.-ogr'ama-t.a.- de EPROM-uri

student Laurentiu Emil


f acu lta t~a Automatica IPB
Mont,1jul p\'""~zental o f era posibilttatea ut ili zatori l or de
calLula t.);:u-e de lip :~ţ>e~t , · ul1; (sau cornpat ib il p. ) I de il insel-ie
p"opnih,: p(og,-ame sc l'i se in cod masina , de a modifica une le
eXis t ent.:: dupa nece s itati (de ex. chiar ROM-ul caku l aloru lu i)
",au P U f SI simph. cvvict"ea alta , EPROt'l-u," j.
Sc h o;! ma E-:.te C0 o'Pll '. a dlntr"-un port pal-a l .: ! de tip PIO- SO (din
f amilid Z80) di n Ll ',( ul d~ numaratoare s i dintr-u n circui t
per.t l" u (omar,da t en c:. lunii de pYO~I · ama;e .
Circu it ul PI O-80 c:.e leaga direc t l a magis t ralele de dale,
adfes.~ <:. j co menzi ale cal.;u l a l ut"ulu i pl'"ln intel' mediu l
con~ ,: t uru l ui de e )r. t 8n 5 j .~ , ia," -:. elA d0l4.3 pv ytu ,"j A s i B imp,"euna
eli sli'nlnah:l .::: d. ~ di "~h"J . e ';d y si ':ttt· o) L~, tensiu"': d d ~ +SV sÎ GND
s ~ l e <;ly a la un ~ 0 IlCLl (;I- de ţip ," ac~ d€ _ 2~ con t a.:..tt>:' , i " ~~e<;l mod
':;:11-CUllu1 n r. - 8u \ia putea fI f •du ;, 1l ';.1 1n alte ap h ,:a l ll pl'ec.um
I n terfata CU " u nj:- '· I 'li .J.f, t a (..:u port paralel de ex . SCAMP1,
acrrizi t i .::: d e date,jr, LI un CVn" t! I"to,- ardogi .;; digi t al, coneclal'ea
unUl />IOUSE el<;..,
Numaraloat"ele SI n t 3 ..:in:ui t p. de t iP CD8 <193 conectate in
.. a s. ada c;i s i nt f o lv : > i te pentr"u c omanda li niilor de ady€sa EPROM
mai p'l tin · ...:! IIlI" fi·: atlv e (flO-AII) folo s ind astfel numai doua
linii al . :! po\"t 'J l 'J i B (B0,B1) pent " ~l i nc. remenlad'rea I"espeeliv
n; ~, .: t a,- e,J numa(alQan~ 10" de 4 bi li.
$(! ţo.) t p t' og,'ama" Ut ma loan1 -Ie ti pud de ErROM-ud; I n l e I 2716,
Int~l 2764, I n t e l 27128 , rnt~ l 27256 si echiva l ente, acestea
fi ind ce l e mai uzual(! ti pud in lil n ile . Tipu l Intel 2732 fiind
i n ea p s ula cu 2 X12 p i ni are nevoie de o mullipleJ\are a
semna l elol' OE <; i Vpp (Pp. plnul 2 0: l a care am renunta l pen lt-u
simplita t ,~.
Pentru EPRO/>' se va f o lo -;, i un sigur <;.oc l u cu 2X l<1 p l ni si de
a cC' ~a s (l mnalG'le df' p.? pinul 23 (fitIl si de pe p i nul 26 (A13 ) vor
fi basculate cu ajut o t-ui unui cc,mu tator 2X3 pOZitii la Vpp
r espe c tiv Ve c in caz u l proyrama.-ii ciycuitului I nte l 2716. Este
de pt' e f eyat u n ~o c l u cu and,;,,Jn t a mare pentru a nu avea
p, o blemc in t im p .
Adl'e-;,elc m.1ri (A1 2 - AJ4) se coman ,j a dHo'! c t de cal ye li n iil e
85- 87 si df!dsemeni s,~m n il l elc OE (outpul enab l e) si CS (ch ip
~ e l cct) si n t c o mandat e de E2 s i 83 din pol'tuI B.Ac e sl po r t
fun ..:: l, one a;:- a t o t t im pul in modul de ie-';lre bil. Po rtul A este
l egat la pinii d e da t e ai EFROM-ului si ~ ~. I e u l ilJ:!al ca intrarii?
la citi • .;:,:, verificare a s i contru l u l s t ergt~ rii EFROM-u l ui si ca
I..:!-:,ire in timpul pn,gl'amadi ac e ~tuia,
Deo a rece in ace a-:; ta aplicatie nu ~ inl folosil,e linii l e de
t-eady s i strobe .lIp. circuitu l ui PIO-80 e l poate fi inlocuit co
un circui t de l ip Intel 8"255 cayc esle po du l paralel d in
fam i lia B0 8 0 , J<s' I lo ace ", t l.d~ p . o g • .:unu l ltebui c '-esei is.
Co mand a ten s iu il ii dr".h PI-OoJt-amal'!? '3e face c u ajulor'ul a doua
{j-anzl<:.toal e lip EC (N F'N l . Di o da. IN41<1 8 line pinul Vpp la +SV
dac a l in ia 84 c-:. l c la 1 logic . Oa cd 8<1 est.: la O logic alunci
t en s i u ne ol de ptogra ma t' ,? a jur. ~p. la pinul Vpp.
T c n '>i u nî l ~ d e P)-O ~_F a may€ s int de 25V pentru tipul'ile
2 716,2764 , 2t V pfS!ntn l 2 71 28 si 12.5V pentru 27256.
Ten S l un i!d d e pn-, gt-a(,i;' t .:! '.> (! o Ltine de l a o ,:;uysa exter i oara ea ne-
avind o valoal" e Cl"itl' d_ t De e / emplll l e n -' Lune~ doe 7SV ",,'" poat(l
o btine di n t € l ~ viz o yul SPOR T prinlt- o mufa d e tip jack ) .
Ali illenlar c a cu 5 V fJe n l.u f'IO- 8 0, COE ·193 s i ErRO/>l se fa ce

'32 ALMANAH "TEHHIUM" 19


r INFORMATiCĂ
din calculator prin intermediul n~tensiei acestui~ deoarece
.::un-;umul e~l~ [,Ii.::.
Atentie lC?n",iunea dA p~ogi'·.,)mare nu se conecteaza dec.it daca
programato"ul esle conec. tat la RAeK ~ i dea<;emeni inlroducer-e-a 'ii
e><l(a .] el·~a Epr.OM ~ ului din ,>"el u ".e VOI' face numai dupa
de':' v ncc:t<l,ea pl'ograOlill Or"ului l !!
TimpI 1 d~ pl'ogl"ailldr2 -; i rd (1" 5r)ms pentru tipuri le 2716,2764
SI dF: 1'I-IOm " j:J.:ntl"y 27128,27256. .
OdCd e"j<,ld l oc. '::I;c,; itlll F' IO - 8:0 ; € po .. te munt a ehia," in
intel'Qnd c ,alculat("-ul rd n€mal f iln (1 ne-C':::SiU" c,:,n€ c l(>{u! d~
t!,; tcnsic, 1.'11' p ... ' g ,· ~mato"ul ,:;~, rr,(,nt.~aza pe (', placa 60X40mm pe
care <;03 va lipi si cc, nc c t C· I'Jl ,' ac" tata.
Toate operatiile efcctuato~ cu EPROM-u l sint realizate in
limbajul asc;embler ceea c:e asigura o vi t eza mare de lucru.
Programu l contlnC! c;i (1 parte.. ele BJ\S IC care prin intermediul unui
meniu apeleaza ~·utinFde in cod ma<;ina pentru contro lul
s t ergerii. copierea in memorie, programar-ea s i verific~rea
inscrierii EPROM-ului.
Octetii tr-an-sfer-ati intr-e memorii) calculatorului si EPROM
incer de la adr-esa 8000 heKa.
istinguri le, schema electrica ·si dispunerea pini l or- pen tru
diversele tipuri de EPROM-uri sint prezentate mai jos.

(I)UECTiJf. f;AU: 25 +25U i!X


(~T(",$I( (13'-12) (13U)_~ E1DJ
(HlCI~ltHI)F;

ALMANAH ..TEHNIUU" 1990 133


10REIt Programa tor EPROIt
20RE,., ET/tII(C)Soft [909
30GO Ta 50
40LGAD ""[ODE
50aUT 95 ,255: OUT ')5,255: OUT 127,15
60 POKE 236 58 8
70 GLS .- PRINr "/llleJ";l/1D 12j"Z7J(,';fAB 28j"Z764'''TAB I1j"2712
8 272.56L 27256H"
80 PRINT "Oul'sta"''' /lflpU/5Ulu l In III~ 1 10 20 50"
90 PRINT . " " T- Selectie lip EPROII""" O' -Seleclie durata i.
puls"
100 PRINT " Coplf:'I'e EPlWII /l1I»emOrte".... E-EdHartJ contin
tii EPROII""" C Cont rol 5t ergen' EPROII""" P-Prog,' aMare EPROII"
,," V- Ve/' fr,care inscrle/'e" ~
110 RANOOIIIZE USR 49187
120 II-" tNKEY'="l" THEN RANDOl1llE USR 49218: 60 ro50
130 IF INKEY' ~ "O" TlIEN RANOVI1I;!.E USR 4<)236: ca TO 50
110 JF IHKEY' " "K" THEN 60 ro 200
150 /F IH/(EY$ · "C" THEN ca ro 220
160 IF IHKEY' ·· ··C" .THEH GO 10 260
170 II-" 1HKEY1 " "P" THEN (jtJ ro 29tJ
180 IF lH/(EY$~"V" lHEN CO TO JI0
190 60 ro 120
ZOO POKE 22883 JB1 : RANOOlflZE llSR 4SfJfi2
210 CLS .. PRINt AT 10.0;" Tra»!;!,' /" JiJ adrC' ·; a 800011 OK ": PAllS
E 50: CO TU 50
220 POKE 22941 184
230 II' PEEI< 26boo=195 fHEN GO Ta 250
210 PR I NT 1I0;"lncarcati /1OH S31t21 ": LOAO ""COOE
250 cu,: : RANDOI1IZE USR 26000
260 PlJ"E 23011 ,184: LET A: ljSR 49389: CLS : IF A~- O THEN PRINT AT
10 Dj"Sl~'r9~'le cumplC'Ll"· CO TO 280
2~O PRINT AT 10.I;A;" de luc.Jllt nu contlll FF"
280 fAUSE 50: GO TO 50
29.0 POKE 23075,184: LET A=USR 19406: CLS
JOO I'RINI Ar 10 3;Aj" Impulsuri de- pr09ramare": PAUSE O: CO la 5

°JlO POKE 231J9 :84: LeT i~ USR 49502: CLS


J20 tF kO THCN PRINT /IT iU,6;"Operati,' comple t a": PAUSE 50: GO
Ta 50 .
330 PRINT AT 10 1 0;/1;" IO Ctl tl1 necorespullzatoare" : PIWSF. 50: ca
;0 SO
H
340 SAVE "t n ll'lF.profll LINE 40 : SAVf " Int el /JSft"CODE 4915c2 1 367

MHISOFT c;ENS'" ASSEI'IBLER-


l80 PROCESSOR
AII I'ig ht os l'eSt'fved

Pas .,; 1 errOl"s: 00 •


COOO /O ORe IICOOO
001f
OOJF
20
30
DATA
OAT8
Ea"
Ea"
#"
II]F
005F 40 [OIfA Eau #5F
007F 50 [01f8 EOlJ 117F
COOO 0000 60 ERROR 01::"'11 O
C002 00 10 I X02 Vff"8 O
COOJ 10 BO '.ENCHT DEF8 16
C004 03 90 1I11f VEFB J

/34 ALMANAH HTEHNIUM"' 1HO


CV05 1702 100 CONsr OEFU "02/7
C007 )[05 110 OEni "05JE
C009 BOOA 120 OEFJI 1I0ABO
COOB 4'lIA 130 OEFJI IIJA4'l
COOO IOOMOI A 140 TYPE OEFJI 1I0A10~IIIA40
COlI B02A0032 150 OEFN 112A80foIl3200,1I3A01
CO/7 110DCU 160 FlNIJ LO HL,TY E
COlA JA03CO 170 l.O A, (LEHGHT J
ca/o BE 180 CONT CP (HLI
COif CB 190 RET Z
COif 2J 200 lNC HL
C020 23 210 [NC NL
C02/ 18FA 220 JR CONT
C023 3A01CO 230 OISP 1.0 A,(T/IIEJ
C026 B7 2<0 AOO A,A
C027 87 250 AOO A,A
C02B C672 260 AOO A, fl 72
COlA 2658 270 LO 11,"58
C02C 6F 280 LO 1. ,'
C020 3628 290 LO ( 1U ,#28
C02F 23 JOO {Nr: HL
C03 0 J{.29 310 LO (HU,fl2B
C032 C0 17 ( (1 J20 CALI. FIND
C035 23 330 I NC HL
C036 7E .140 LV A, (HLJ
C037 2658 350 LO H,#58
COJ9 '6F 360 LO L,If
COlA 0606 370 LO 8 6
C03C 3628 JBO LV (Hu,#2B
C03E 2J 390 IHC !IL
C03F 10FB 400 OJI/2 '-3
C041 C9 410 RET
C042 CDI7CO 420 lI) CALL FfHO
C045 [846 430 BIT O, (NU
C047 2804 440 JR 2,$ .... 6
[049 70 450 UJ A,L
C04A 060A 460 SUB 10
C04[ 6F 470 LO L,A
C040 2J 4BO IHC HL
C04E 23 490 ~ f NC IIL
C04F 7E SOO LV A (/IL)
[050 J1DJCO 510 LV ([EHCI/Ti, A
C053 C9 .520 REI
C054 3A04CO 530 fOJ LO A,n/HEJ
C057 3e 540 IHC A
C058 E603 550 ANO '03
COSA 3204CO 560 LV (TfI1EJ,A
C050 1.'9 570 Rt.'T
COSE 007E02 5BO INCRE LV A,( IXI-ZJ
C06 1 Je 590 INC A
C062 033F 600 OUT tOATBJ,A
C064 30 610 OEC A
~g:~ ~~JF 620 OUT (OATBJ,A
C068
C069
C9
f'3
630
640
650 flur
INC
REI
DI
HL
-
C06A 002100CO 660 LO IX,ERROR
C06E 210080 670 LO HL "eooo
C071 00360000 6BO LO (/X+O) ,0
C07S 00360100 690 LO IIX+IJ,O
C079 00360210 700 LV ((X+ ? J,fI/O

LLMAHAH TEHNIUM" 1etO


M
".
INF
C070 JAOJca 710 LV Af-J LEHGHT)·
C080 E6Ff. 720 AND ' -E
e082 MVl 730 JR HZ,sro
[084 3[80 740 LU A,N80
(086 OF 750 sro RRCA
COBI OF 760 RNeA
C088 OF 170 RReA
COB? OF 780 RRCA
C08A 08 790 EX AF ,AF'
C088 JElf. BOO LO A,flIE
eVBO 033F 810 OUT (OAT8),A
e08F JEle 820 LO II ilIe
C091 OJ]F 830 OUT ,bArBI A
C093 JAD3CO 840 LD A,' LENeNTI
C096 E6C 1 850 - ANO -CI
[098 2804 860 JR 2,'+6
C0911 00(..'802FE 810 SEr 7,(IJI.+2J
CD9E 007E02 8BO LD Ab(/X-t-ZJ
eOAl OJJF 890 OUT ( AT8),A
COAJ 08 900 EK Ar A""
[0114 08 910 LEXT EX AF:AF'
COAS 010008 920 LV 8e,II800
COA8 OB1f 930 UNT IN A,lOATAJ
COAA C9 940 RET
COAB 38 9:>0 REPEAT OEe SP
COAC 38 960 aEC sp
COAO CD5E~O 910 [ALL IHeRE
e080 08 980 OEC BC
caBI 18 9'10 LO A,B
[082 81 1000 OR e
COB3 20F3 1010 -- JR HZ, UNT
C085 08 /020 EX Ar AF'
[086 30 lOJO OEC A '
C0 8 1 28 12 1040 JR Zi EHO
C089 CB47 1050 BIT o A
C086 20E7 1060 JR N~ ,LEXT
eOBO 08 1070 EX IIF ,AF'
COBE O[)lE02 1080 LO A,({X~2)
COC 1 [620 1090 AOO 11,1120
COC] 00/702
H~g· LV (11<+2),04
(.'OC6 OJJF OUl (DA TB),A
COC8 08 11 20 t·x AI·: AF'
COC9 1809 1130 JR LEX)
COCB J3 1140 ENO 'Nt SP
coce JJ 1150 {Ne SP
COCO JEn 1160 LO A #11:."
eOCF 03JF 1170 Dur (bllrB) ,A
COOl 3AOJCO 1180 LV A,(LEHGHIJ
C004 E6Cl 1190 AND #(: J
C006 JElC 1200 LV A, IIIC
C008 2802 12JU JR L,$-I-~
CODA CBn" 122,0 Sl:.'1 7,A
cooe OJ3F 1230 Dur (DATB),A
eOOE OD4EOO 1240 LO C,([Xt-O)
COE I 00460 1 1250 LO 8,( [X.J-1)
COE4 FB 1260 EI
COES C'i 1270 RU
COE6 C[)69CO 1280 /(opy C ALi. IHIT
.
COE9
eDEA
li
CJABCO
1290
I JVV
UI
JP
(HLJ, A
REPEAT -
COEO C069CO ]JIO CTRL (AU HUT

/36 ALMANAH" TEHNIUM" 1110


I
RI A
COFO le 1320 INC A
COFI 2808 1330 JR Z,STERS
(arJ 003400 1J40 INC ({X+OJ
COF6 2003 1350 JR NZliSTERS
COF8 003401 136 0 [Ne (l +J )
COFB [SABea 1370 s n:~ s JP REPEAT
COf"E [069[0 1 Ja D PROGR [ALL IN (1
CI01 BE 13')0 (HUCP
[102 2857 1400 JR
l,HOHI::EO
c104 007[02 1110 /I1PUL S LO 11 ,({}(+ 2J
e10 7 CB07 "1420 SEr 2,A
C 109 OSJF 1430 OUT (OArB),A
CIOB SEFF 1440 LO A,IIFF
C100 03:>F 1450 OUT «:OIfAl. Il
[/OF 3EOO 14 60 LO A 1100
C 111 DJSF
Cl1 J 7E
1470 our dONAI , A
1480 1.0 A, (HU
[ 114 DJlF 14 90 Dur ( DAT Al, A
C116 0071::03 1500 LO A, (()(t-J)
<': 11 9 E600 15 10 ANO *00
e 118007f02 1520 LO A,( 11<+ 2)
CIIE 280e 15 30 JR Z,T256
C120 00[803 66 15 40 BIT 4 ([X+J J
[124 2004 1550 JR Ht ,T 2116
[126 CBBF 1560 r RES 7 ,A
C128 1802 1570 JR 12:;6
[ 12 A CBOF 1580 T27 16 StI J,A
CI2e CB07 1590 [ 256 SE T 2 ,A
CI 2E e BA7 1600 RES 4,A
C I JO DJJF 1610 OUT (O Ar8),.4
CIJ2 l1tJ5CO 1620 LO OE,CONST
·C135 E8 1630 EX DE HL
[IJ6 JA04CV 16 40 LO A,frIHE)
CI 39 87 16 50 AOO A,A
[DA 85 1660 AOO A,L .
CI JB 6f 1670 LO L, A
. [De
C/JD
lE
23
1680
169u
LO
INe
Iti I HU
1/
CI Jl: 66 lIGO LV H, ( HLJ
CI JF 6F 1710 LO l.,A
(1 40 EB 1720 cx Of. , HL
(:14 1 IB 17JO {.OOP OEC OE
CI4 2 7A 1740 LO A,O
C14.J 8J 175V aR E
CI44 20F8 1160 JR Hl,LOOP
C146 0 0 7E02 1110 LOA ,t (XJ 2 )
C149 C8U 7 1780 SE1 2 A
( 148 03JF Il90 Dur
( bATBJ ,II
[140 JEn: 1800 LO A #fF
C/4F D35F ISfO Glil" dOI1A) , 11
[151 0351-" / 820 OUl I[OHA),A
C153 003400 18.10 {Ne (lx+O )
[156 2003 181 0 . u . NZ ,NONEED
f158 003101 1850 {NC (IX·r])
(J,B CJABCO
CI5E C069(0
Cl61 BE
C/6 2 2808
C164 OOJ100
1860 HOf/EfO JP
18/0 V'Y
1880
1890
1 'iDO
CP
JR
/tl/:
JR
REPEAI
(AU IN 11
(HLJ
l , DK
/IX+G)
Hl , OK

[ 167 2DOJ 19/U
. [16 9 OOJ401 1920 INe lIX+1)

tJl
TIM-S: ÎNREGISTRARE SI

REPRODUCERE
Conducerea proceselor teh- STAUCTURA CAH CU numărătorul intr-un sens sau al-
nologice, de compl8JI:itate C{es- UnMARIRE SIINTERFATARE tui, in funclie de rezultatul com-
cind&. Ia un nivel tot mai ridicat CU MtCROCALCULATORUL pararii. La echilibru, bucla de
de eficienli, reclamă utilizarea TIM-S reac1ie devine calată pe unnări­
din ce in ce mai largă 8 calcula- rea varialiei marimii analogice
108(810(, Legătura informatio- de la intrare, atit timp ciI nu se
nalA, in sena cantitativ, dintre In figura 1 se prezint ă schema depăşeşte viteza de reaC1ie a bu-
calculator şi mirimile exterioare de principiu a soluliei de reali- clei. In cazul unei mărimi de in-
analogice ale procesului implică zare a CAN şi modalitatea de co- trare continue. numărătorul, ale
8xislenla unei interfele. al cite! nectare la microcafculalor. Con- cărui ieşiri reprezintă aproxima-
element principal il reprezintă versia analog-numerică se reali- rea numerică a mărimii de in-
converlOfu! analog-numeric zează pe principiul urmăririi, trare analogice, va alterna cu va-
(CAN) . Datorită disponibllită1ii avind la bază un CNA de 12 bili, loarea bitului cel mai pulin sem-
convertoarelor numeric-analo- de tipul K 594 PA 1 (similar cu nificativ. In figura 2 sint repre-
gice (eNA) integrate, 8U apărut AD 562), un numărător reversi- zentate cronogramele specifice
ca eficiente o serie de soluţii de bit de 12 biti, realizal cu Ire' ciclului de conversie pentru
utilizare 8 acestora pentru con- numărătoare sincrone, de tip acest caz. In bucla de reacţie $-a
versia analog-numerică. Dintre COB 4193 E şi un comparator de introdus un circuit basculant
aceste sOlulii, in care CNA inler- tensjune, de tip Pfo,t3302. La in- bistabil de tip D (1/2 COB 474 E),
vine inU-o configuratie cu reac- trările comparatOl'ului se allfică intre comparator şi intrarea
tie, BVantajoasA Într-o sarM! de ieşirea in tensiune a CNA, rea/i- numarătorului, pentru a asigura
aplicatii, in care este necesar zată prin intermediul unui am- un timp adecvat de stabilire in-
controlul unor mărimi analogice plificator operational, de tip tre rAspunsul comparatorului şi
variabile in timp, este conversia PM301, precum şi mărimea de modificarea următoarei stări a
analog-numerica cu urmarire. intrare analogică, ce urmează a numărălorului, dictat de timpul
Pe de altă parte, performanţefe fi convertiti. Dacă n'lArimea de rAspuns al CNA şi a1 compa-
ridicate ol8fite de microealcula- analogieA este mai mate decit ratorului.
toarele p8t'Sonale, raportate la ieşirea CNA, comparatorul va Semnalul de taci al converto-
prelul 101' scăzut. au determinat genera la ieşire un nivel logic rulul cu urmărire este asigurat
lArgirea gamef de apllcalle a coborit, determinind incremen- de catre calculatorul TIM-S, fi-
acestora şi in cadrul proceselor tarea numărătorului cu o unitate. ind tactul sistemului de 3.5 MHz.
Industriale. Procesul se repetă pină in si- In general, frecvenţa max imă de
In acest sens ne vom referi in tualia in care ieşirea CNA de- lact cu care se poate comanda
cefe ce unneau la o modalitate vine mai mare decit mirimea convertorul este dată de rela1ia:
de interfalare a unui CAN cu ur- analogică de convertit. compa-
ratorul gener""tnd un nivel logic fl ..... =. 1/(T,,+Te +
marire la un microcalculator
TIM-$, solulie ce oferă posibi-' ridical, ceea ce determină de- +Tc+To+Td, (1)
mali avantajoase de Înregistrare crementarea cu o unitate a numă­ in care T" reprezintă timpul de
şi reproducere, respectiv de ratorului. Comparalorul conti- propagare al bistabilului, T8
prefucrare a semnalefor analo- nuă să examineze dilerenlB ten- este timpul minim de slabilire
gice. siunilor de la intrare, comandJnd pentru numărător, Tc semnifk:iI

C16C C3ABco 1930 OK JP RE?EAT


fass 2 t'l"l"ors; 00
CON A 005F COI1B oon COHST e005 CONT COIU
CTRL COf.O OAlA OOIF oATB OOJF O/ ~'P C02J
EHO COCB ERROR COOO FINo C017 II1PULS C104
INCkl:: COSE {HIT C06'} /)(0 2 C002 J<OPY COE6
LENGHT C003 LEXT COA4 UNT COA8 LOOP C141
HOHEEO CI58 O. CI6C PROGR COFE REPEAT COAB
STO C086 STERS COFB T256 f/2C '2116 CI2A
,IIfE C004 TYP E COOO VFY [ISE (O) [054
(TJ C042
Table u st>d: . J8J {ro • 419

138 ALMANAH" TEHNIUM" 1110


m '
.... < .,

..
l'A '" , .

.....
, .. . O.

....
~."
&
••
'A"
U 7 .t
t ""
"
~j'
" r ..
... ,
1', • ..
".

~I
.. '
'---"'l'IJT,,---,O• i i
Fi,g. l. Sche_ de
princ ipiu a 8la
t e mul\l l de c on_
v e rni .. ,1 II ln_
t.r t~ ţ e l eu mi-
eroell l eul ll ţ o rul

intirzierea de propagare dalo- lui cef mal pul'" semnificativ. In Irirtle amphllcatorulUl opera11a-
ratli numirălorului, TO este tim- cazul'" care VRl::f "" 5 V, la o re- nel şi comparalorului, precum şi
pul de rAspuns al CNA (pentru n zolutie 8 convertorului de 12 biti, varta1ia ei cu temperatura (drift),
bi1i), laf TE timpul de răspuns al r9zulta pentru aplicalia prezen- fiind de ordinul de mărime a lui
comparatorului. tată LSR "" 4,3 mVlIJS . Vl58 . va afecta performantele
Viteza maximă de reaclie 8 In ceea ce priveşte 8rorile sta- conversiei la capetefe de scală .
buclei esle lice in C.C., acestea pot li atri- Ca urmare, se impune. calibra-
LSA := VlSB «. (2) buite numai componentelor ana-
logice din schemă . Astfel, pre-
rea 8t8fltă a decalajului de nul
- (oNsat) şi a ciştigului (gain), cu
unde V lS8 reprezintă tensiunea
minimă, corespunzatoare bitu- zenta tensiunii de o"set la in- !'tutorul rezist8fll8tor semiregla-
bile alerertte (fig. 1). Inainte de
electuarea calibrărU, CNA tre-
buie adus la echilibru letmlc, li-
TACT

,
ind mentinut alimentat cel pulin
30 minute.
Monoto nla este asigurată prin
o \ I laptul că eroarea ce nelmiatitate
a CNA este garantată la ±112
Q LSB.
\ I '-- Interfaţatea cu calculatorul
TIM-S este realizati printr-un
~ ~l__-1I----------~\~--~1
circuit de interfală programabil
de tip 8255, prin intermediul
căruia se poate preleva mărimea

----""'\1.....---', • nUffieticA pe 12 bili, ca rezultat


al conversiei. De 8SetMnea, in

,g,~ \ )1-;'1- - - ' L functie de starea liniei PC7 se


comandă convertorul pentru
modul ..urmii.rire (PC7 = 1).
M

respectiv Jeţinere (PC7 "'" 0),


M

--------~\----~k'it,: '-
[ (J1p. 1 '
in cadrul programului de achi-
zilie.
"1 I TOt l E in cazul în care se doreşl8
achizilia cu o rezolulie de 8 bill,
se va utiliza numai portul A 81
FIG. l CROO<rnAHELE SlSTEM.lUl DE (OWERSIE circuitului 8255.

AlMANAH _TEHNIUM- 1HO 139


INFORMATiCĂ
Perlormanlele CAN astfel ( N - din figura 3. Circuitul 8255 s-a bile. a semnalelOf' din SJ:V ctrul
lizat sint destul de ridicate. dacă programat in modul o.
cu portu- \/Orbit".
se ţine cont de pretUl scAzut al rile A şi B de intrare şi portul C de
acestuia Ji facilitatea de imple- ieşire. Registrul dublu HL se in- 00
mentar.. Utilizind frecvenla de
tact a calculatorului, au puiUl li
carci cu adresa de inceput. de
la care se doreşte memorarea 4 LO A , 8OH
OUT (FF), A
LO HL, AOR
urmArite firi distorsiuni frec- unui număr de octeli specificaţi
vente de ordinul a 1 kHz. cu am- prin registrul dublu DE. Interva- LO DE, NROCT
plitudinea virf la virf de 5 V. Evi- lele de eşantionare sInt contro- L2: LO B,INT
dent, prin reducerea amplitudi- late prin decrementarea regia-- LO A, (HL)
nii \/111 la virf, conversia prin Uf- trului B. iniliallzat printr-o con- OUT (9f), A
mArire poate continua pinA la stantă de ",aloare corespun - INC Hl
\1,10" mal mari ale frecvenlei . ziloate. li : OJNZ li
Daci se doreşte reproduc .... OEC DE
APLICA TII DE rea semnalului memorat, acesta lO A, O
INREGISTRARE ~ "'a fi disponibil le Ieşirea amplifi- OR E
REPRODUCERE A catorului operaţional , prin utm- JR NZ.L2 .
SEMNALELOR ANALOGICE zarea unei subfutine de genul
RET
E'
celei prezentate in ftgura 4.
Beneficiind de lacllîtalile gra- O altă
aplicalie interesanti, in
fice ,i de memorare olerite de 0' care sistemul de aehlzlţie pre-
calculatorul TIM-S, se pol dez-
volta o serie de aplicaţii, in car. 3 LO
OUT
A. 92H
(FF) , A
zentat îşi do\l8deşte eficacitatea
faţi de osciiOSCOpul desle,
este nee. . .! achlzilia semna- LO HL AOR const ă in memorarea şi repro-
lelor de lout frecvenţ'- LO DE, NROCT ducerea pe ecranul TV a semna-
A,v.,taju! principal al CAN cu l2, LO 8 , INT lelor analogice de joasă şi foarte
urmArire il reprezinti faptul ci IN A. (9F) joasă fr8C\l8nIă. ce ar putea con-
nu necniti un circuit de eşan­ LO (HL) , A stilul r ăspunsol unor sisteme la
tionare ti 'eliner., (8zultatul INC HL diferite regimuri tranzitorii. E",i-
conversie, !lind disponibil in LI : OJNZ LI dant. in func lle de caz, se pot
mod continuu la ieşirile numi- OEC DE elabota tiră dificultate diferite
ritOf'ulul şi. ca urmare, putind fi Lg A. O programe cu fOf'mete adec\lete
memorat prin program, 'a orice OR E de afi şare.
moment de timp dorit. in limita JR NZ,L2 Sistemul de achizilii prezen-
vitezei de prel..... re a ansamblu- FI tat, avind la bază un CAN cu ur-
lui calc ulator-clrcu lt de interfaţă RET mărire, date fiind pre1ul scăzut
programebit şi a",antajele n'l8nlionate, se do-
Considerind, apre exemplu. Prin conectarea la inlrare de ",edeşte eticient într-o gamă
numai achizIţia primilor 8 bili, semnal analogic a unui amplifi- larg ă de aplicatii, cum -ar fi achi-
mai semnificaU",!, un subpro- cator de microfon. iar la ieŞJre a zllla semnalelor de joasă frec-
gram de memorIe, a unui număr unui amptificator audio. utili- ",enli pro"'enlte de la di\lerse tra-
det de eşantioane la anumite in- zind sobrutinele prezenlate, au ductoare. eşantionare şi reţi­
Iet\lale de timp, poale II alaborat fost posibile inregistrarea şi re- nere in mod conlinuu şJ bucle de
simplu, intr-o manieră ca aceea darea, cu performanle accepta- reglare automată.

8Jl04Vf
IO BII 0.10/ ~
,
rr:;;;::;~2i"=:;-l
~OO TUBURI CATODICE
J
• -;li' !;i I ;;1
2 '-'I'-f""'''H-tf.-""
~l - - ~ -,
J<
- ~ J'S
' ' '..,
- 811029Vf
4 6 9 JJ4511,
,
II
a~ •
5 7
" "
.r 039 8 :l!
"
"
II • , gg <• .1 9 810

~
a •Si
,
'J
~.
- '" ~ <:'I1f_1
Il , ..J' ~

(URMARE DIN PAG. 152)


~ .1 1. l.Jl m
'40 ALMANAH ..TEHNIU....
[ I INFORMATiCĂ

PROGRAM PENTRU COPIAT SCREEN!lŞ


LA IMPRIMAN TA EPSON

RAzVAN .JIODREA. Ar.d

O. GENERALITATI
In IOd nor.al Spertrul-ul 128K fie. o copi. • .cranului la
i.pril.nta de tip EPSON 1. scari 2:1, ceei ce nu convine
intotd.auna. Progr,"ul pr.zent.t f.c. o copi. 1:1, c... c. po.t.
fi util - de exe.plu - la realizarei copertilor pentru Cisete.
Probl ..a apar. Ia translit.,.. SCREEH.-ului la iopri.ant.
IIi eXict li ·liniiTizarea· acestui,_ Dupa CUI se stie, ecranul
.slo organizat in tr.i zone d. cilo 2048 byt.s, fi'erar. lVind 64
rinduri a cite 32 bytes. la ilprilanta trebuie translisi cite o
linie d. 256 byt.s, fi.car. byt. fiind for •• t din 8 biti lu.ti
p. y.rtic.la d. p. SCREEN••
1. DESCRIEREA PROSRA"UlUI
Progralul este scris in lilbaj de ,sllblar. Z80.
Rigorit.uI de ·liniarizar,· este ur.atoruI: se iau 8 bytes pe
verticala (consecutivi pe 'Cfin, dar nu si in Illorie) incepind
cu prilul rind si s. •••or ••z. in buff.rul WORK_S. Apoi s.
~relu[reaza acesti S bytt5, transfor.indu-s, in bytes
vertieali· (continind coloanele l.trÎeii de [araet,,) care sint
transmisi la imprilanta.
Op.rati. s. r.p.ta pina s. Iransoit 3218=256 byt.s la
ioprioant., cind s. transoit. lF (ASCII 101 si apoi s. tr.c.
ilpriaanta in IOd grafic pentru urlatoarea linie.
Dup. translit.r.a un.i tr.iti d. SCREEN., s••duna contorului
HL 1792 (d.oaroc. contorul parcurg. doar prl.ii 256 byt.s din
fi.c.r. zona. Dup. fi.car. byt. pr.luat, r.gistr.l. HL sint
salvate in stiva si incretentat doar registrul Hpentru a trece
la c.i sapte byt.s d. sub byt.-ul initiall.
Pragra.ul includ. si o rutina (E"_CHRI d. trans.isi. a unuI
carlcter (insa fara a filtra codurile de control, CI si rutina
din R~-ul Spoctruo-ului 128KI car. poate fi folosita si pontru
a translite ilprilantei secventele escape pentru scrlere
subliniata, [UrSlVa, tari ta, ingrosata, etc,
Aceasta rutina poate constitui o idee pentru realizarea unei
int.rf.t. s.rial. p. un Sp.ctrui 48K (HC-851 p. portul d. i.sir.
~r. cas.tofon (portul 254 bitul 31 . Intr-un .s ••on •• caz s. ya
face conversia de tensiune necesara si eventual 5e vor re[alcula
telporizarile. ~

AlMANAH MTEHNIUM"' 1110


'4'
2. UTIlIZARE
Inainte de • incarca codul oasinaL,RA"TOP-ul se va po'itiona
1. adresa 65321, apoi se incarca EPSUN COPY (LOAI "CODE 65322).
Pentru a copIa un SCREEN$ (inclusiv liniile 23 si 24) se
introduce RANIO"IIE USR b5322, bineinteles dupa ce ioprioanta a
fost setata pe viteza de 9600 bps.
3. INSTRUCTIUNI DE ASA"JLARE
Prograoul pre,entat poate fi asaoblat cu un asaoblor HISOFT
din seria SENS3, pe care il incarcati destul de jos pentru a
ivea loc pentru codul .asina.
Dupa ce ati tastat cu atentie textul sursa, il veti salva pe
banla cu cOlanda Pn,l,s ("ll-int,rv'lul de linii salvat, cu
nuoele s', aroi vetI tasta R (asaobl.re'. L. 'Table sl,e' veti
r.spunde cU ENIERI , iar 1. 'Options ' cu 1 s.u 5.
Iesiti din .saoblor cu I, apoi salvati codul .saoblat cu -
SAYE • nuoe • CODE b~322 213
Cu aceasta·prog',.ul ..te gala pentru a fi utilizat.
4. "OIIFICARI
4.1 Viteza de trinslisi,
L. eticheta IE"P (linia 1070' veti inlocui pe 18 (pentru
9bOO bps' cu 41 pentru 4800 bp' ,au cu 87 pentru 2400 bps.
4.2 Copierea unei parti din SCREEN$
Puteti copia nu nUlai intregul ecran, ci si doar una sau doua
zone oodifitlnd la eticheta COPY ,((inli 140' pe LI 1,3 cu
nuoarul do zone (l,au 2', iar la linia uroatoaro pe LD HL,Ib384
cu 18432 pentru a doua zona sau cu 20480 pontru a troia zona.
4.3 Copie nogativa
Pentru a face D copie negativa, IOdificati pe JR I,ROI do 1.
linia b80 cu JR NI,ROI.
4.4 Copiere. de pe ll"-S
Pentru a copia un SCREEN$ nu de pe Spectruo 12~j ci de pe un
11"-5 pe interfata serial. Ia o iopri ..nta ROJOIRUN Kb313 ,etat.
in lodul EPSON pe vitela de 2400 bps, veti ta,ta pragraoul pina
la linia 810 (inCIU,iv'l inserind:
95 CALL T " S
i.r' de la linia 820 uroatear.a subrutina:
820 11" 5 LD A 251 j,.itch, soft pentru a per~
830 - OUl (~28"A joit. scrIere. In prloll
j Ibk RA"

'41 ALMANAH ..TEHNIU.... 11t


840 li Hl,IS247 iSf IOdifici rutinA de
8S0 li (HLI,20S iflisie i TI"-S-ului prin
8bO INC Hl ;adaugare, unui CAll 13.11
870 li (Hll,I••
880 INC Hl
890 li (Hl1 1 131
900 li Hl,TH.IT jse lut, subrutina TR.IT
910 li DE,I3111 jin zona libera din RA"-ul
920 li IC,E" CHR-TRIIT jtare dubleaza EPR~-ul .
930 lliR
940 RE!
9S0 TRIIT li A248 ;subrutina de translisie
9bO OUT 1228l,A ja unui bit de start
970 CAll 13981
980 li A,J
990 RET
~~~ E"_CHR ~SH ~C A ~ ;rutina de !.isi! i unui
jtaratt.. pe RS232
1020 CAll 1!17F
1030 CAll T~P
1040 POP IC
1050 RE!
10bO TE~ li I 32 ite.porizare intre octetii
1070 T~O CAll 1!981 jlran5lisi - se ipeleaz.
1060 DJNI TE~O ;rulini de teeporlzire din
1090 RE! jRm!-ul TI""S-ului
At.asta rutina a fost netesara d.oaret. TI"-S-ul translit. pe
interfati seriala doar 7 biti de dile, nu 8 citi sint n,c!Siri
Jiei.
S. 11I1I06RAFIE
[II lan logan, Frank O' Hara, Th. totplete Sp.ttrui R~
dissas..blYJ ".Ibourne Hous. Publishers 1983
[21 Davl N.bb, Advanted Spectrul lathine I,nguag.,
"elbourne Hous. Publish..s 1984
[31 Petru Jigor.a SPEC-RSI
[41 , • " ROJOTRON Kb313 Hard Copy »rutk.. "anual
[SI' , " 1ilOS 180 Insruttion todes, S6s-ATES Italy
NOTA: Progral ul a fost testat pe taltulatoarele Spectrul 128K si
TI"-s, folosind iaprilanta RDIOTRDN Kb313 setata pe lodul EPSON.
latl intilniti orit. f.1 de proble.. in legatura tU 'test
pragr •• , scrieti-Ii sau sunati-Ia: .
Jigorel RIZVln str. Abrud nr. 110 bl. 121 'p. b
Ara J , 2900, T.I. (9bblb8293

LMAHAH "TEHNIUM" 1910 '43


COfvrighl (CI HISOFT 1983,4 tHISOFT 6ENS3"2 ASSE"iLERt
Al rignts reserved li SPECTRU"

Pass 1 errors: 00
10 ;fffffffttlfftttittttttttt
20 ; EPSON COPY (CI 1988
30 ;
40 . Y2.1
SO ,!
60; IV R. Jigor.,
70 ;
80 jtlftlfll'fff.fttttt'.t.tt
FF2A 90 ORS 65322
FF2A 3E1i 100 RES_PR LD A,27 jreseteaza illiprimanta IESe @}
FF2C CDAFFf 110 CALL E" CHR
FF2F 3E40 120 LD A,b4
FF31 CDAFFF 130 CALL E" CHR
FF34 0603 140 COPV LD 1,3 ;3 zone de ecran
FF36 210040 150 LD HL,16384 ;in,.pulul D_FILE
FF39 1608 160 lOOPl lD D,S jfie[are zona are 8 linii
FF31 lE20 170 LOOP2 LD E,32 ;5i 11."r. linie 32 ,hr .
FF3D CD6CFF 180 CALl 6 "ODE ;la fiecare linie trec! ilpriaanta
mo ES 190 LOOP3 PU5H Hl ; In lod gr,li[
FF41 OE08 200 LD eJ8 ;fie[are caracter are 8 rinduri
FF43 DS 210 PUSH Dt ;dE pi.nli [an vor fi luorati
Ff44 1185FF 220 LD DElNORK_S;in NORK_Sp".
FF47 lE 230 LOON LD A, HLl
FF48 12 240 LD (uEl,A
FF49 13 2S0 INC DE
FF4A 24 260 INC H ;tre[e la urmatorul rind de pixeli
Ff41 OD 270 DEC C
FF4C 20F9 280 JR NZ,LOOP4
FF4E Dl 290 POP DE
FF4F El 300 POP HL
FFSO 23 310 îNC Hl
FF51 CD8DFF 320 CAll COPY.J ;dupa ce s-au forut 8 bytes in
FF54 lD 330 DEC E ;WOF<K.S, sint copiati la ilprilanta
FF55 ·20E9 340 JR NZ,LuOP3
FF57 3EOA 350 lb A,10 joupa o linie se translite lF
FF59 CDAFFF 360 CALL EM CHR
FFSC 3E7F 370 IRK T LD A,i7F isi se 1••1.", IREAK-ul
FF5E DIFE 380 - IN A, (IFEI
F,60 OF 390 HF<CA ~daca a fost apasat, atunc i
FF61 DO 400 RET Ne ;5e inlo",. in EA5IC
FF62 15 410 DEC D
FH3 2C1Db 420 JR NZ,LOOP2
FFbS 110007 430 LD . DE,1792 ;5' aduna 1792 12048-2561 bvto. penl,
FF68 19 440 ADD HL DE ;, Iret. in ,ono ur.,lo,re de ecr,n
FF69 10CE 450 DJN! LOOPI
/44 ALMANAH ~ TEHNIUM" 1
FF61 C9 460 REl ;in.poi in IAS[C
FF6C E5 470 G PlODE PUSH Hl jtranslite caracterele de control
FF6D CS 480 - PUSH le jnecesare pentru a trece ilprimanla
FF6E 217DFf 490 Lv HL 1D1.6R ;in lod grafic
FF71 0608 500 Lv 1,0
Ff73 7E 510 LAIEL Lv A,IHLI
fF74 CDAF'f 520 CALL EM CHR
fF77 23 530 !NC Hl·
FF78 IOF9 540 DiNl LAIEL
mA CI 550 POP le
FF7B EI 560 POP HL
fF7C C9 570 REl
FF7D 11410BlB 580 DT 6R DEFJ 27,65,8,27,42,5,0,1 ;Iod grafic
FF8S 590 NORK.S DEFS 8 ;spaliul de lucru .sl. d. 8 byl.s
H8D ES 600 COPY B PUSH Hl ;rutina Eare copiaza cei 8 bytes
FFiE CS 610 • PUSH IC ;din WORK.S 1. ilpri •• ni.
FF8F DS 620 PUSH DE
FF90 0608 630 Lv 1,8
FF92 218SFF 640 JUMP LD HL,WORK.S
FF9S AF f 650 IOF: A
H96 OE08 bbO LD · C,8 •
FF98 CI7E b70 LAI 111 7,IHLI jse ia prilul bit din fiecare byte
FF9A 2802 680 JR l,R01 isi se forleaza un byte care se
FF9C CleJ 690 SE1 O,A jtranslite la ilprilanta
FF~t 07 700 ROl RLCA :apoi se rotesc cei 8 bytes si
FF9F CI06 710 RLC iHLI ;operatia se repeta
HAI 23 720 [Ne HL
FrA2 OD )3.) DEC C
FFA3 20F ~. 7411 jf\ Ni ,LAII
FFeS OF 750 RRCA
fFAb CDAFFf 760 CALL EM CHR
FFA9 lOEl 770 DJNl JU~P
FFAI DI 780 POP DE
FFAC CI 790 POP IC
FFAD EI 800 POP HL
FFAE C9 810 REl
FFAF C5 820 EH CHR PUSH le ;rutina pentru elis un caracter
fFiO DS 830 • PUSH DE ;pe interfata RS232
FFBl ES 840 PUSH HL
FFi2 CDF3Ff 850 CAlL 1EMPO
fflS F3 860 D[
FFI6 5F 870 CHREM LV E,A
FFB7 CDI1FFF 880 CALL Ar
FFIA 3EF6 890 LAB2 LD A,lFb ;pentru- bit O
FFiC CI31 900 SRL E
FfiE 3002 910 JR NC,lRBi1
Frco 3EFE 920 LD A.IFE ;ferrtru bit 1
FFC2 ED79 9301RI[1 OUl iCI.A : ran51ite bitul pe interfata RS232
fFC4 CDD9FF 940 CALl lEMe ;teaporizare
FFC7 15 950 DEC v
/45
FFca 20FO 900 JR Nl,lAB2
FFCA AF 970 lOR A
HCI 2F 980 CPl
FFCC ED79 990 OUT (e),A JSI? translli"t doi biti de stop
FFCE CDD9FF 1000 CALl TEMP
FFbI CDD9FF 1010 CAll TEMP
FFD4 FI 1020 EI
FFD5 El 1030 POP Hl
FFD6 DI 1040 POP DE
FFD7 CI 1050 POP IC
FFD8 C9 10bO RH
FFD9 2EI2 1070 TEMP lD L,18 jteaporizare intre bitii translisi
HDI 2D 1080 TI DEC l
FFDC 20FD 1090 JR NI, TI
FFDE C9 1100 RET
HDF OIFDFF 111 0. AY lD IC,IFFFD
FFE2 3EOE 1120 lD A,IOE ;soIo[toa,a rogistrul 14 al
Fm EDi9 1130 OUT !I,;),A iprocEsorulul AY-3-8912
FFE6 OIFDlf 1140 lD ICjllFFD ;portul do d:to al procosorului AY
FfE9 3EF6 1150 lI! fi, Fb ;tHt de star.
FFEB 1608 1160 lD D8
HED ED79 1170 OUT {c, tA ; translite bitul de start
FFEF CDD9FF 1180 CAll TEMP
HF2 C9 1190 RE]
FFro C5 1200 TEMPO PUSH BC jtelporizare intre octetii transllisi
fFF4 060A 1210 lD 1,10
FFF6 OEOO 1220 12 lD C,O
FFF8 OD . 1230 13 DEC C·
FFF9 20,D 1240 JR NZ,13
FFFI IOF9 1250 DJNI Ti
FFFD CI 1260 rop IC
FFFE, C9 1270 RET
Pass 2 errors: 00
AY FFDF BRK T FfSC
CHRE" FFib COP, FF34
COPY B FF8D DT SR Ff7D
EM CRR FFAF S MDE FFbC
JURp Ff92 lAB ma
lAI2 FFBA lABEl FF73
lDOPI FF39 lOOP2 FF31
lOOP 3 FF40 LOOP4 FF47 \
RES PR FF2A ROT fF9E
TI' FFDB 12 FFF6
13 FFF8 ŢEMr FFD9
TEMPO FFF3 TRBIT FFC2
WORK.S H8S
Table uSEd: 298 frolll m
'46 ALMANAH ~TEHNIUM" 1911
CH 511\,,1t:

BA c -
I.D. BOTEZ,
ceST r P.NEAMT
Protejarea produselo r program-cu c eea ce numim in mod generic
chei de protectie-, esle o necesitate. In tre performanta si u til
punerea s au scoate rea unei pr-ot ec tii es t e o dovada
de virtuozitate profesionala, de intui t ie si de imaginat ie
si nu in ultimul dnd de· cunoastel'"ea ~manlJntita a unui
limbaj cit si a arhitecturii interne a calcu latorului .
Cu atit mai mult sint necesare chei le de protec tie cu cit
vor proteja produse-program (sof t ) de valoare ce trebuie sa
raspunda cu ace l asi identitat e informati ca tuturor celor ce
l e utilizeaza. De ac ee a vom gasi puse prot ectii pe ut il it a re,
pe compilatoare si int e rpretoare, jocuri de amuzament si in
general pe orice yealiz~ye valoroasa in dome niu, nefiind la
indemina oricu i li starea 51 modificarea acestor prog r ame.
Prezentam pentru incepatori citeva din metodele de pus si
scos protectii, accesibile limbajului OAS