CIVILIZAŢIILE ORIENTULUI ANTIC

MESOPOTAMIA

A.SITUARE GEOGRAFICĂ ŞI TEMPORALĂ

1.LOCALIZARE GEOGRAFICĂ
1.Mesopotamia este o regiune fertilă cuprinsă între două fluvii – Tigrul şi Eufratul;
se desfăşoară sub forma unei fâşii de pământ fertile de cca 1 000 km lungime şi cca 4oo km lăţime între cele două fluvii .
Mesopotamia antică corespunde teritorial actualului Irak
Vecinii săi erau în nord – zona muntoasă a masivului Zagros , care o despărţea de vechea Persie , actualul Iran şi în sud –
Deşertul Arabiei /Pen.Arabică , zonă care va constitui un rezervor permanent de alimentare cu populaţie.
2.Numele de Mesopotamia este dat de către greci şi înseamnă
,,ţara dintre fluvii’’;
sirienii o numeau Aram Nasharaim - Siria dintre fluvii
iar arabii o numesc El Djerireh – insulă, exprimând poziţia ei de zonă înconjurată pe două părţi de apă.
3.Localizarea Mesopotamiei în zona interfluvială dintre Tigru şi Eufrat permite înţelegerea condiţiilor speciale
economice în care s-a dezvoltat în această regiune o civilizaţie dependentă de agricultura de irigaţii care permite de
timpuriu , adică cu cel puţin 4000 de ani î-C.:
sedentarizarea a grupurilor umane care se ocupau cu agricultura
dezvoltarea schimbului de bunuri ca urmare a bunăstării generale ,
cunoaşterea si folosirea metalelor( arama ).
în final dezvoltarea unor structuri sociale centralizate şi eficiente care să supravegheze buna funcţionare a canalelor de
irigaţii şi digurilor de care depindea întreaga economie şi bunăstarea populaţiilor ( din calcolitic , 3500 î.C.); astfel încă din
mileniul IV exista aici o societate complexă , ierarhizată , condusă de un rege - preot şi o aristocraţie birocratică şi instruită
având ca parte componentă un corp de preoţi.
4.Procesul de formare a acestei societăţi centralizate şi ierarhizate a fost unul treptat şi direct legat de crearea treptată a
zonelor fertile prin răspândirea irigaţiilor , mai întâi în sudul Mesopotamiei ocupând până către anul 1800 î.C. toată zona
dintre cele două fluvii.
5.Iniţial formele de societate orientală antică au apărut în cadrul unor concentrări restrânse de populaţie în orasele -stat
fortificate ( cetăţi ) şi apoi datorită cuceririlor succesive s-au constituit în primele forme de societate complexă -regatele
sau imperiile :
sumerian - sud
accadian . centru
babilonian - care realizează unitatea întregii văii a celor două fluvii.
asirian - care înglobează întreaga Mesopotamie şi ulterior devine nucleul marelui Imperiu Persan ahemenid care mai
cuprindea Iranul , Anatolia şi Egiptul.

2. LOCALIZARE TEMPORALĂ
1.Trasarea unor limite de dezvoltare în timp a civilizaţiei mesopotamiene este dificil de făcut datorită succesiunii de state pe
acest teritoriu relativ restrâns sau chiar existenţei paralele a unor oraşe – state şi dinastii.
2. Conform tradiţiei mesopotamiene păstrată de preotul haldeean Berosius care a trăit în perioada elenistică , istoria
durează din anul 2850 î.C. - până la 332 î.C. când are loc cucerirea macedoneană. Berosius împarte istoria Mesopotamiei în
33 de dinastii împărţire folosită şi de cercetătorii actuali pentru a periodiza istoria zonei.
Totuşi se consideră , incluzând şi protoistoria, că civilizaţia mesopotamiană se dezvoltă de-a lungul a cca 6000 de ani î.C.
Mesopotamia fiind considerată zona cu cea mai veche cultură de tip urban din istorie şi cu cea mai veche civilizaţie
închegată a lumii ( vezi Kramer – Istoria începe la Sumer).

PERIODIZARE ISTORIEI
PRE ŞI PROTOISTORIA
Datorită climatului relativ favorabil (climă musonică având două anotimpuri – unul ploios şi unul secetos) şi facilităţilor create
de existenţa ei ca regiune la liziera fertilă a celor două fluvii care a putut fi extinsă prin irigaţii , aici se dezvoltă de timpuriu
culturi pre şi protoistorice.
Incă din eneolitic ( cca 4000 de nai î.C.) Mesopotamia cunoaşte înflorirea economică ,schimbul de bunuri şi folosirea
metalului - arama .
Protoistoria Mesopotamiei durează cca 2000 de ani şi se încheie la apariţia primelor dinastii sumeriene în sudul
Mesopotamiei.
Descoperirilor arheologice au documentat existenţa aici a patru culturi denumite după localitatea unde au fost făcute
descoperirile :
1.HASSUNA
2.SAMARRA
3.TEL HALAF
4.TEL OBEID
Cele patru culturi prezintă câteva caractere generale şi unele deosebiri care ţin mai ales de producţia ceramică şi decorarea
acesteia:
locuirea se face în sate fortificate de tip tell
se practică agricultura iar grupurile sunt relativ sedentarizate
cunosc şi practică metalurgia aramei şi ceramica pictată cu motive simbolice
în construcţie folosesc piatra şi cunosc construcţia cu arc şi boltă
practică rituri funerare complexe de incineraţie , cu distrugerea rituală a vaselor şi îngroparea urnei sub pavimentul casei
(Tel Halaf).
Din cultura Tel Obeid datează primele dovezi de scriere pictografică rudimentară şi
primul edificiu de cult religios organizat – templu de la Eridu.

ISTORIA.PERIODIZARE
Istoria Mesopotamiei se împarte în nişte perioade mai lungi care grupează mai multe dinastii pomenite de Berosius şi
menţinute de istoricii actuali.
1.Perioada protodinastică ( sumeriană ) (–3000 –2470 )
2.Perioada accadiană (–2470-2257)
Se încheie cu pătrunderea triburilor de gutii sau gutiţi din estul Mesopotamiei , dinspre Munţii Zagros. (-2285-2230).
3.Perioada neo-sumeriană – renaşterea oraşelor Kiş,Lagaş,Ur . (-2230-2016).
4.Perioada babiloniană , a dinastiilor amorite( – 2016-1595)
Perioada de dominaţie casită .(-1170-1155)având ca sediu al puterii Babilonul
Dominaţia elamită .(-1350-1150)
5.Perioada asiriană ( neo-asiriană) (– 1245-606)
6.Perioada neo-babiloniană – 732-539.
7.Cucerirea medo-persană .558-330
8.Cucerirea macedoneană - - 330 î.C. când mesopotamia încetează să mai existe ca unitate politică şi culturală devenind
parte a regatelor Part şi apoi Sassanid .

Populaţiile mesopotamiene
Termenul de civilizaţie mesopotamiană este un termen generic care de fapt desemnează o civilizaţie rezultată din însumarea
contribuţiilor civilizatoare a mai multor populaţii sosite în zonă în timpuri diferite dar din zone relativ asemănătoare din punct
de vedere cultural dacă ne referim la invaziile semitice .
La formarea civilizaţiei mesopotamiene – o civilizaţie de sinteză şi aculturaţie participă practic două grupe de populaţie
diferite din punct de vedere etnic :
1.POPULAŢIA SUMERIANĂ ajunsă în valea celor două fluvii la cca 3500 de ani î.C.
2.populaţiile semitice sosite la diverse intervale de timp din zona deşertului arabic : accadienii,
amoriţii (babilonienii) ,
arameii ( asirienii).
Primii care au locuit în partea de sud a Mesopotamiei sunt sumerienii – populaţie a cărei origine ne este necunoscută ; se
ştie însă că erau un tip nesemitic , mediteraneean , că vorbea o limbă asemănătoare limbilor turcice şi că a fost creatoarea
unei civilizaţii de mare rafinament care a stat la baza sintezei culturale care s-a produs în zonă prin asimilarea culturii
mesopotamiene de către populaţiilor semitice menţionate.De asemenea sumerienii erau agricultori sedentari pe când ceilalţi
au fost iniţial triburi nomade de păstori şi crescători de vite.
Sumerienii sunt cei care au creat primele oraşe state din Mesopotamia ( celebrul Uruk – considerat a fi fost creat
înaintede marele poptop,Ur,Lagaş).
In Biblie sunt amintiţi sub numele de Sinar (Geneza ,X-10).Ei sunt cei care cunosc scrierea pictografică pe care apoi ,
stilizând şi simplificând semnele, o transformă în scrierea cuneiformă , mai uşor de folosit şi constituind o altă treaptă către
închegarea alfabetului pe care îl folosim în prezent.
In perioada proto- sumeriană (3000 – 2300) şi neo-sumeriană (2065 –1955) s-au dezvoltat primele construcţii de arhitectură
monumentală – templul cu turnul în trepte – ziggurat.
Sumerienii sunt inovatori în materie de tehnologie (olărit şi metalurgie ) şi transporturi ( apariţia carului cu două roţi).
Sunt creatorii unei fantastice literaturi liturgice – poemul Enuma Eliş care povesteşte creaţia lumii de către zei sau Epopeea
lui Ghilgameş preluate de asirieni şi babilonieni şi descoperite în ruinele bibliotecii de la Ninive.
Practicau de asemenea o religie politeistă – cu peste cca 25oo de zei (Lista canonică An Anum cuprinde mai mult de 2500
de zei clasificaţi după funcţie şi genealogie în diade , triade şi tetrade). Zeii exclusiv antropomorfi sunt patroni ai oraşelor –
state , fiecare asemenea unitate administrativă având un zeu principal . sau întruchipări ale unor astre sau fenomene
naturale .Exista de asemenea o pleiadă de zei primcipali , participanţi la actul creaţiei lumii –Enlil,Şamaş,Marduk,Inanna –
zeiţa lunii şi o lume inferioară a demonilor – spirite bune sau rele , asupra cărora se acţiona cu practicile magiei.
2.Populaţia sumeriană , locuitoare a sudului Mesopotamiei este asimilată şi semitizată datorită a trei valuri de invazie
semitică a zonei.Populaţia semită venea din Peninsula Arabică în valuri succesive după cum urmează:
2.1.ACCADIENII – constituie primul val de populaţie semită care migrează dinspre Peninsula Arabică şi pătrunde în centrul
Mesopotamiei unde va întemeia importante oraşe- stat :Akkad, Kiş,Babilon, Opis.
Aceştia se ocupau cu păstoritul şi se deosebeau de sumerienii atât ca tip somatic cât şi ca limbă .
Treptat . după o serie de conflicte ,Sumerul va fi supus de SARGON I (2334 – 2279) care unificând oraşele – state
sumeriene şi accadiene sub un singur conducător va înfiinţa de fapt primul imperiu oriental cunoscut în istorie – Imperiul
accadian şi va realiza prima sinteză culturală sumero-semită prin adoptarea scrierii sumeriene – scrierea cuneiformă , prin
preluarea celei mai mari părţi a panteonului religios sumerian şi în general prin adoptarea modului de viaţă sumerian ,
inclusiv formula de organizare teritorială a oraşelor-state relativ autonome care posedau şi un teritoriu rural ocupat de
populaţia producătoare.

2
 Considerat rege întemeietor , Sargon I a creat şi prima armată permanentă cunoscută , de cca 5400 de soldaţi şi s-a intitulat
,,rege al celor patru părţi ale lumii’’ deoarece a supus întreaga Mesopotamie.A domnit 55 de ani , timp în care a cucerit şi
anexat numeroase teritorii ceea ce a făcut ca Imperiul accadian să controleze majoritatea drumurilor comerciale care
duceau către Arabia şi India.
Imperiul a cunoscut apogeul său sub regele NARAM – SIN (2254-2218) care s-a intitulat ,,divinul’’ şi a pretins onorurile
datorate unui zeu.
3.BABILONIENII sunt populaţii amorite venite dinspre zona semită a deşertului arabic.
Vor crea la rândul lor un imperiu( sud şi centru ) care se va dezvolta multă vreme în paralel cu dinastiile asiriene care
ocupau nordul Mesopotamiei şi cu care îşi vor disputa hegemonia în zonă .
Regatul babilonian ( 1894 -1595) va realiza însă unitatea întregii văi pe care o va controla economic , politic şi militar.
Dezvoltarea imperiului babilonian se va lega de numele oraşului de origine accadiană – Babilon de la care şi-au luat numele
de babilonieni, oraş care va deveni pentru mai bine de două milenii centrul economic, politic şi cultural al Mesopotamiei.
Reprezentantul cel mai ilustru al dinastiilor bailoniene amorite este HAMMURABI ( 1728-1686) cel care va lăsa omenirii
primul cod de legi cunoscut , domnia sa excelând mai ales prin organizarea juridico-administrativă a teritoriilor stăpânite .
Babilonienii sunt cei care vor realiza a doua sinteză sumero-semită prin preluarea tradiţiei religioase şi culturale
mesopotamiene născută din asimilarea şi aculturarea civilizaţiei sumeriene.
4.ASIRIENII sunt triburi de arameeni veniţi tot din desertul arabic.
ocupaseră încă din mileniul III o regiune restrânsă din nordul Mesopotamiei intrând în conflict cu babilonienii pe care reuşesc
în cele din urmă să-i supună .
In vremea asirienilor are loc ultima sinteză culturală sumero-babiloniano –asiriană.De altfel imperiul creat de asirieni s-a
numit multă vreme asiro-babilonian, dinastiile celor două populaţii semite dezvoltându-se o perioadă paralel.
Asirienii sunt amintiţi în Biblie de profetul Ieremia ca ,, neam crud şi fără milă’’ şi în general urmele lor în istorie sunt marcate
de violenţe deosebite.
Inceputul istoriei expansioniste a asirienilor este legat numele oraşului stat ASSUR , dedicat zeităţii principale a acestor
triburi arameice – Assur.
Asirienii se afirmă ca cea mai mare putere a zonei în sec.XIV î.C: când întreaga Mesopotamie este supusă de regele
SALMANASAR I (1274- 1245) care îşi ia apelativul de ,,rege al lumii’’.
Din acest moment istoria asiriană şi implicit a Mesopotamiei este una de expansiune presărată cu jafuri , cruzimi ,
exterminări şi deportări de populaţii ( de ex.deportarea a 30 000 de evrei din Israel sub regele Sargon II care a transformat
Israelul în provincie mesopotamiană).
Istoricul R.Grousset i-a numit pe asirieni ,, romani ai Asiei antice care au terminat prin a-i uni pe asiatici sub un singur
jug.Prin devastare şi moarte ei au făcut să domnească pacea de la Nil la Ararat.’’ ( O.Drâmba.Istoria culturii şi civilizaţiei.
Vol.I pag.6).
Sargon II este însă cel sub a cărui conducere Asiria atinge culmea puterii.Tot el a construit grandioasa capitală de la
Khorsabad.
Ultimul rege asirian a fost Assurbanipal II ( în grc.Sardanapalos).(668-627).El este cel care a distrus Babilonul şi a masacrat
populaţia . În vremea sa însă cultura asiriană a atins punctul maxim.Au fost construite temple şi palate iar în palatul său de la
Ninive a construit marea bibliotecă în care a adunat pe zeci de tăbliţe de lut toate textele pe care scribii săi le-au găsit în
templele mesopotamiene.Astăzi biblioteca de la Ninive cu materialul în mare parte descifrat oferă informaţii preţioase privind
civilizaţia mesopotamiană.
Asiria dispare odată cu recucerirea zonei de către babilonieni aliaţi cu mezii.
• Ultimul rege asirian este înfrânt în bătălia de la Karkemiş de către regele babilonian Nabucodonosor ( 605-562) – creatorul
noului imperiu babilonian , care are însă o viaţă destul de scurtă – în 532 Mesopotamia devine parte a imperiului persan fiind
cucerită de Cyrus .
• Societatea mesopotamiană este una care s-a format după parcurgerea unui proces lent şi treptat corelat cu crearea unor
zone fertile şi prospere mai întâi în sudul Mesopotamiei apoi către centrul şi nordul acesteia către 1800 îen.
• cu organizare complexă ,
• diversificată şi structurată pe baza unei ierarhii riguroase : rege -preot , corp preoţesc , producătorii de bunuri
• producătoare de bunuri ,
• care cunoaşte şi practică pe lângă agricultură , meşteşugurile şi comerţul pe pieţe locale şi apoi externe ;

De asemenea este o societate care a inventat şi folosit scrierea ca formă grafică de comunicare .

SCRIEREA CUNEIFORMĂ

• Iniţial scrierea era pictografică (aşa cum dovedesc cele 1000 de tăbliţe descoperite la Uruk –biblicul oraş Erech) constând
în imagini schematice de fiinţe şi lucruri care prin simpla alăturare sugerau un text, un mesaj.
• Mai târziu sumerienii au simplificat semnele folosind ideogramele cuneiforme (lat.cuneus – cui) obţinute prin imprimarea
unei amprente pe suprafaţa tăbliţei de argilă crudă , cu ajutorul unui vârf metalic denumit stylus.(grc.)
• Au fost descoperite până în prezent peste 300 000 de tăbliţe de argilă în scriere cuneiformă şi în mare parte acestea au fost
şi descifrate încă în secolul XIX.

3
• Mesopotamienii au lăsat în urma lor o bogată literatură şi o mulţime de documente din toate domeniile vieţii sociale care ne-
au permis o reconstituire relativ bogată a civilizaţiei lor.
• Scrierea cuneiformă se citeşte de la stânga la dreapta şi era pusă în pagină în coloane verticale dar rândurile erau
orizontale.
Mai bine de două mii de ani aceasta a fost scrierea Orientului fiind adoptată şi de persani în sec.VI – sub Darius.

STRUCTURA SOCIETĂŢII MESOPOTAMIENE

• Societatea mesopotamiană era bine structurată ierarhic şi relativ stabilă pe lungă durată.
• Structura ei este una piramidală bazată pe centralizarea puterii marţiale ,economice şi spirituale către vârful piramidei
reprezentat de regele – preot ajutat de un foarte eficient aparat birocratic.
1. Baza piramidei o forma populaţia productivă – a agricultorilor dependenţi care făceau parte din personalul
productiv al domeniilor regale şi ale templelor .
• Ei formau baza economiei şi primeau în schimbul activităţii productive cele necesare traiului precum şi pământuri
concesionate asupra cărora nu aveau decât dreptul de folosinţă.
• Pământul aparţinea ,conform dreptului oriental ,zeului reprezentat de rege .De fapt acest lucru ascundea dreptul regelui de
a folosi după propria cuviinţă pământul.
• Pământul este de fapt împărţit între rege (domeniile regale) şi temple.
• Acestea sunt şi cele două foruri de putere şi instanţele care organizau viaţa socială din punct de vedere politic şi economic.
2. Meşteşugarii deţineau de asemenea un loc important în economia mesopotamiană. Ei erau cei care prelucrau metalul şi
obţineau bunurile finite care adesea se transformau în bunuri de schimb şi bunuri de prestigiu.
• Meşteşugarii erau organizaţii în aşa zise corporaţii , dependente din punct de vedere al dotării tehnice de palat şi templu
pentru care de fapt produceau cele mai multe obiecte. În cadrul acestor corporaţii ei îşi transmiteau meseria ereditar precum
şi secretele tehnice.
3. Negustorii sunt de asemenea o clasă suficient de bine dezvoltată.
Comerţul se practica sub forma de troc , folosindu-se şi echivalentul general , în metal preţios care precede apariţia
monedei.
• Economia mesopotamiană se baza mai ales pe importuri de materie primă – lemn , metal, pietre preţioase ;
• comerţul exterior asigură la rândul său o bună circulaţie a bunurilor de lux cum ar fi podoabele şi ţesăturile.

4. Locul sclavilor în această structură socială este unul secundar. Ei apar pomeniţii în listele contabile ale templelor dar rolul
lor economic este unul precar. În Mesopotamia sclavia este una domestică şi deloc asemănătoare cu sclavia clasică a
Greciei şi Romei. Sclavii proveneau mai ales din rândul prizonierilor de război , al datornicilor şi copiilor adoptaţi. Codul de
legi al lui Hammurabi reglementează şi sclavia şi constatăm că deşi în genere sclavul nu se bucură de consideraţie totuşi el
avea unele drepturi ieşite din comun : se puteau căsători cu fiica unui om liber şi copii rezultaţi nu mai erau sclavi.

STRUCTURA POLITICĂ ŞI ORGANIZAREA JURIDICO - ADMINISTRATIVĂ

• Cele mai vechi formaţii politice sumeriene care erau în acelaşi timp centre administrative, culturale, religioase şi economice
erau oraşele – stat , cetăţi fortificate care posedau un teritoriu rural .
• Acestea aveau o structură politică care o reproducea oarecum pe cea socială , ierarhizată şi centralizată.
• Această structură politică care funcţiona la nivelul fiecărui oraş stat în parte a fost integrată unei structuri mai largi la nivelul
marilor Imperii create aici.
1. Autoritatea supremă este regele –preot sau sub accadieni regele –zeu.
• El asigură legătura între supuşi şi divinitate iar atribuţiile şi îndatoririle sale sunt cele ale marelui preot .
• Regele primeşte de la divinitate harul conducerii statului astfel că statul este de esenţă teocratică iar regele este locţiitorul
zeului în cetate.
• Regele era autoritatea supremă care derivă direct din cea divină.

• Regalitatea era centralizată, absolută –despotică şi teocratică – adică sub protecţie divină şi derivată de la autoritatea
supremă divinitatea.
• Indatoririle regelui erau aceleaşi cu ale marelui preot iar hotărârile sale erau inspirate sau relevate.
De aici decurgeau o serie de datorii regale:

4
• -datoria de a organiza bine statul şi a asigura bunăstarea :era principalul coordonator al construcţiei şi întreţinerii
canalelor de irigaţii şi al lucrărilor publice în general.
• -datoria de a –şi proteja supuşii: era judecător suprem şi conducător militar.

Palatul era centru de putere dar şi centru economic:

• regele dispunea de resurse proprii obţinute din taxe , impozite, activităţi comerciale .Din aceste resurse el putea
recompensa diverse servicii.
5. Pentru a-şi îndeplini prerogativele regele avea în directă subordonare - comandanţii armatei , înalţii functionari şi
clerul. adică un aparat birocratic eficient şi dezvoltat pe nivele ierarhice.
• Toţi trebuiau să răspundă unei condiţii : să aparţină clasei instruite adică să ştie citi şi scrie.
• Aceştia deţineau elemente de teologie , cunoştinţe empirice – matematice , astronomico-astrologice , cunoştinţe tehnice
privind agricultura şi practicarea meşteşugurilor.
• Desemnaţi sub numele de ,,fiii palatului’’ aceştia alcătuiau ierarhie administrativă care se ocupa de: .

• -asigurarea bunei organizări a agriculturii cu tot pachetul de lucrări de irigaţii şi protecţia ogoarelor împotriva animalelor
sălbatice ;
• -activitatea constructivă – fortificarea oraşelor , programele arhitecturale de prestigiu şi arta de reprezentare ;

• -reglementarea activităţii ceremoniale , cu diferite ocazii- primirea de audienţe, sărbători

• -organizau activitatea militară – de apărare şi cucerire.

6. Această aristocraţie politică era recompensată de rege prin redevenţe şi concesii din domeniile regale şi ale templelor
devenind ea însăşi deţinătoarea unor domenii sau unităţi de producţie meşteşugăreşti.
• De asemenea regele dispunea de un sistem, de daruri şi prestaţii ceremoniale care recompensau serviciile deosebite.
7. Aparatul birocratic politic era completat de unul administrativ la fel de riguros ierarhizat pus sub autoritatea unui
scrib :
• care ţinea contabilitatea strictă a cheltuielilor şi drepturilor în natură a producătorilor direcţi .
• Ne-au rămas de la mesopotamieni adevărate liste contabile care dovedesc un control strict al economiei .
8. Ierarhia politică şi cea administrativă erau complementare şi aveau la îndemână ca instrument autoritar de lucru
organizarea juridică şi legislaţia .
• Funcţia legislativă făcea parte din prerogativele regale , regele fiind care primea de la zeu legile de inspiraţie divină,
revelate.El îndeplinea de asemenea funcţia de instanţă supremă.
• Şi în ceea ce priveşte organizarea juridică avem nivele ierarhice: instanţele primare erau stabilite la nivelul celor mai mici
unităţi administrative iar cele de apel la nivelul celorlalte eşaloane administrative-provincii.
• Organizarea juridică o completează şi o copiază pe cea socială şi politico administrativă mergând pe aceeaşi idee a
centralizării puterii în mâna regelui – preot.
Sistemul juridic mesopotamian aşa cum a fost el exprimat în Codul de legi al lui Hammurabi se sprijină pe principiul talionului şi
dreptului patrimonial.
• În perioadele mai vechi s-a afirmat tendinţa înlocuirii pedepselor corporale cu răscumpărări .În perioada asiriană se prefera
însă aplicarea pedepselor fizice care au fost chiar agravate şi s-a instituit de asemnea pedeapsa cu moartea prin înecare,
ardere sau tragere în ţeapă. Alte pedepse erau mutilările corporale şi munca forţată; pedeapsa cu privare de libertate nu
exista.
• Codul lui Hammurabi , considerat a fi cea mai veche încercare de reglementare legislativă nu este totuşi primul de acest fel.
Înaintea lui Hammurabi a existat o activitate legislativă coerentă la nivelul societăţii mesopotamiene – cel mai vechi cod fiind
atribuit regelui sumerian Ur – Nammu din oraşul Lagaş.Au existat şi alţi regi legiuitopri înaintea lui Hammurabi – Urukagina
,Gudea .
Codul lui Hammrurabi a juns până la noi sub forma unei stele de diorit negru pe care sunt gravate cele 282 de articole .

Concluzie structură politică , administrativă ,juridică.

• În Mesopotamia avem de-a face cu structuri centralizate şi piramidale impuse de organizarea agriculturii de irigaţie şi de
o anume mentalitate aparţinând despotului oriental ajutat de aparatul birocratic numeros şi eficient.
• Aceste structuri funcţionale la nivelul fiecărui oraş –stat în parte sunt de asemenea integrate şi funcţionale la nivelul teritorial
al marilor imperii care le menţin şi le dezvoltă.

5
• Trebuie să considerăm că încă de la începuturile antichităţii mesopotamiene , oraşele – state ca unităţi teritoriale,
administrative şi politice se aflau în raporturi conflictuale şi hegemonice.Hegemonia şi-o disputau marile oraşe –stat-
Babilonul.Ur,Assur etc.
• Într-o altă etapă raporturile sunt şi confederative – asiro-babilonienii – şi sunt exprimate în amplasarea zeităţilor cucerite în
templele cuceritorilor consfinţind alianţele.Cu alte ocazii zeităţile sunt pedepsite simbolic.
• Deci avem de-a face cu un imperiu teritorial ,cu o organizare politică puternic centralizată ,ierarhică .
• In acest cadru cele două poluri ale puterii – regele şi clerul pot fi adeseori în conflict , singurii în măsură să se opună puterii
despotice a regelui fiind preoţii.

ORGANIZAREA LOCUIRII ŞI ECONOMIEI – teritoriu şi societate

1. Unitatea de locuire este oraşul care comportă :
• reţea de străzi iniţial meandrice şi înguste (reconbstituire stradă oraş sumerian Ur) ulterior ordonată după un plan regulat ;

• sanctuare dedicate zeilor principali amplasate pe o zonă mai înaltă care domina oraşul - citadela , adesea fortificată
• sanctuare locale amplasate în cartiere cu locuire compactă
• palatul regal controlat şi apărat de o forţă militară importantă .
• Oraşul era înconjurat de ziduri de incintă – uneori avea chiar mai multe incinte .

2.În cadrul oraşului polul puterii era reprezentat de templul principalei divinităţi şi de palatul regal.
TEMPLUL – este un ansamblu de clădiri care polarizează în jurul sanctuarului considerat locuinţa zeului şi constituind
sediul activităţilor de cult, ceremoniale şi rituale. Sanctuarul era tratat monumental şi supraînălţat pe o terasă în aşa fel încât
să domine tot ansamblul.
• parte integrantă a templului era zigguratul - asemănător unei piramide în trepte , cu 3-7 etaje , exteriorul fiecăruia fiind
colorat diferit cu plăci de ceramică smălţuită(zigguratul din Ur, zigguratul ridicat de Nbucodonosor la Babilon – turnul Babel
dedicat zeului Marduk)
• In afara clădirilor şi încăperilor ceremoniale şi cultice , ansamblul templului mai cuprindea depozite , magazine, cartiere
rezidenţiale unde locuiesc oficianţii cultului , instalaţii economice – hambare, magazii, staule şi administrative – şcoli,arhive-
biblioteci .
• Cel mai reprezentativ şi complet rămâne sanctuarul zeului Marduk ridicat la Babilon cu cele două unitpăţi componente :
templul apariţiei –ESAGILA şi zigguratul ETEMENANKI.
Templul era :
• centru cultic
• centru economic care desfăşura activităţi economice , comerciale ,operaţii bancare - -împrumuturi.Arheologii au descoperit
în templele mesopotamiene adevărate registre contabile riguros ţinute de scribii templului,liste de preţuri maximale pentru
toate produsele aflate pe piaţa statului precum şi documente comerciale ale negustorilor şi persoanelor particulare –
contracte,tranzacţii oferte depozitate în incinta templului.
• centre de cultură: templele aveau şcoli unde erau instruiti scribii care vor forma grosul aparatului functionăresc şi birocratic,
tot aici se aflau atelierelor artiştilor şi artizanilor – căci arta era pusă în slujba divinităţii şi controlată de templu, aici se
redactau şi se păstrau în biblioteci şi arhive majoritatea scrierilor cu caracter istoric , religios sau ştiinţific.Tot templu se
presupune a fi fost centrul activităţilor de observare a astrelor.

PALATUL – apărut de timpuriu şi având dimensiuni impresionante –

• ex.palatele de la Dur Şarukkin ,Assur şi Ninive – asiriene , cel sirian – de la Mari –al regelui Zimirlin şi palatul de la Babilon –
cu grădinile suspendate ale Semiramidei,
• era locuinţa regelui – preot

• cel mai important pol al puterii – unde domnea despotul oriental.

• pol ceremonial –fiind dotat cu încăperi speciale şi adăpostea principala garnizoană a oraşului.
• Ca şi templul şi palatul avea clădiri economice şi administrative fiind centru economic şi pol al activităţii politice şi
administrative.
• Poseda ateliere meşteşugăreşti ,centre de artişti , teritorii agrare , depozite şi hambare.
• Toate această multitudine de încăperi erau reunite în jurul unor curţi interioare iar intrarea în palat se făcea prin porţi
monumentale străjuite de turnuri masive.
• Palatul avea aspect de cetate întărită.

6
ORGANIZAREA ECONOMIEI

1. La baza întregii economii mesopotamiene se afla agricultura .

• Sistemul de organizare a agriculturii în Mesopotamia era organizat încă din perioada chalcoliticului
• coerenţa sa impusă de necesitatea construirii şi întreţinerii canalelor de irigaţie , va fi menţinută fără modificări esenţiale de-
a lungul întregii istorii a Mesopotamiei.
2. Solul era în întregime proprietatea zeului.
• Acest fapt ascundea dreptul eminent al regelui - preot de a dispune de teritoriile fertile . Dreptul regelui preot era însă
justificat de funcţia sa de conducător absolut al grupului birocratic care coordona lucrările publice :
• de asigurare a canalelor de irigaţii ,
• de organizare teritoriala –cadastrul ,
• de organizare a producţiei agricole – prin reglementarea lucrărilor şi sistemelor agrotehnice.

3. Populaţia producătoare – formată din ţărani şi meşteşugari , trăia în unităţi teritoriale distincte – sate sau în teritoriul
marilor oraşe .
• Ei depindeau de palatul regal şi de temple sau de curţile marilor demnitari carora li se concesionase domenii funciare şi
unităţi de producţie meşteşugărească drept recompensă pentru serviciile eminente.
• Gospodăria ţărănească era organizată pe principiul autarchic – adică al unei unităţi productive închise care îşi produce
singură tot ce are nevoie pentru supravieţuire: hrană, îmbracaminte etc
• Locuitorul unei astfel de gospodării îşi plătea redevenţele către proprietarul eminent al solului – regele şi templul, şi
prisosurile de produse le punea în circulaţie.
• Din punct de vedere al organizării interne , gospodăria ţărănească era dispusă în jurul unei curţi centrale , care
cuprindea pe o latură construcţiile economice – grajduri, ateliere, depozite şi pe o altă latură locuinţa propriu-zisă cu vatra de
foc.Curtea centrală era prevăzută cu un puţ atunci când sursa de apă nu era comună.
• Dotările tehnice ale gospodăriei ţărăneşti celei mai avansate pentru epocă constau în : plugul cu brăzdar de bronz iar
mai tărziu , în epoca siriană – plugul cu brăzdar de fier.De asemenea foloseau tracţiunea animală încă de la începutul
epocii sumeriene – care trase de boi sau asini ( stindardul din Ur).Restul utilajului agricol era atât din metal cât şi din
piatră sau din lemn – cuprinzând o gamă destul de variată de unelte.
• Zootehnia pare de asemenea a fi fost destul de dezvoltată – pe multe din reliefuri fiind reprezentate scene pastorale al
căror protagonist este chiar regele – friza lăptăriei, El Obeid. Alte scene ne informează despre existenţa construcţiilor
economice dedicate creşterii animalelor – grajduri construite din trestie sau stuf.
• Dezvoltarea meşteşugurilor şi tehnicilor meşteşugăreşti este susţinută de existenţa în număr suficient de mare a
uneltelor de lemn , metal şi piatră.
• Cum multe din materiile prime folosite la confecţionarea uneltelor,armelor, podoabelor şi obiectelor de reprezentare nu se
găsesc în Mesopotamia presupunem că exista şi o foarte dezvoltată activitate de schimb exercitată atât pe o piaţă
internă cât şi pe pieţele externe de unde erau importate materii prime.
• Acest lucru ne determină să presupunem dezvoltarea mijloacelor de transport – pe uscat – caravenele şi pe apă –
fluviale şi maritime.

CE ÎNSEAMNĂ CIVILIZAŢIA MESOPOTAMIANĂ

• cea mai veche formă de cultură urbană
• cele mai vechi temple amplasate într-o zonă specială a oraşului – stat ;aveau rol economic şi spiritual
• cea mai veche scriere
• cel mai vechi cod de legi
• cele mai vechi scrieri literare şi liturgice , cele mai vechi texte ştiinţifice
• cea mai veche arhitectură monumentală , care foloseşte ca sistem de acoperire arcul şi bolta sau planşeulş
• cele mai vechi şcoli şi cele mai vechi biblioteci arhive.

IRADIEREA IN AFARA TERITORIULUI

• Civilizaţia mesopotamiană a iradiat mult dincolo de graniţele teritoriale ale imperiilor create aici de-a lungul istoriei zonei.
• Limitele văii celor două fluvii au fost depăşite iar iradierea civilizaţiei mesopotamiene a dat naştere unor forme noi
de civilizaţii – derivate şi aculturate.

7
 • pe coasta de est a Mediteranei – în Siria

• în Asia Mică – civilizaţia hittiţilor din Tracia şi Anatolia

• a avut legături strânse cu statul Urartu din Caucaz –unde se aflau mari zăcăminte metalifere

• Africa s-a întâlnit cu o altă iradiere culturală , a civilizaţiei egiptene , ambele influenţând civilizaţia feniciană.

REZUMAT

1.LOCALIZARE GEOGRAFICA
• valea fertilă a celor două fluvii Tigru şi Eufrat -1000 km /400 km /actual Irak
• vecinii - N/munţii Zagros
S/desertul arabic
• numele dat de greci : ţara dintre fluvii
• importanţa localizării în zona fertilă , marcată climatic de două anotimpuri - unul ploios şi altul secetos deci necesitând irigaţii
pentru dezvoltarea agriculturii:
sedentarizarea
bunăstarea grupurilor şi dezv.schimbului de produse
folosirea aramei
dezv.structurilor centralizate şi primelor state teocratice şi despotice ( oraşe -state si apoi imperii ) : sumerian , accadian ,
babilonian, asirian

2.LOCALIZARE TEMPORARĂ
• 2850 - 332
• sau 6000 de ani incluzând şi preistoria

3.PERIODIZAREA
3.1. PREISTORIA /culturi :
HASSUNA , SAMARA , TEL HALAF , TEL OBEID

3.2. ISTORIA
• PROTODINASTIC/SUMERIANA -3000-2470
• ACCADIANĂ -2470-2257
DOMINAŢIA GUTIŢILOR -2285-2230
• NEO-SUMERIANA -2230-2016/UR,LAGAS, KIS
• BABILONIANA (AMORITII) -2016-1595
DOMINAŢUIA CASITĂ -1170-1155
DOMINATIA ELAMITA -1350-1150
• ASIRIANA -1245-606
• NEO-BABILONIANA -732-539
MEDO-PERSANA -558-330
MACEDONEANĂ -330

4.POPULAŢIILE /SINTEZA CULTURALĂ SUMERO - SEMITA

4.1.SUMERIENII - cca 3500 de ani /sudul Mesopotamiei
Origine
Limbă
Religie /Enlil ,Şamas, Marduk, Inanna
• zei supremi ai oraşelor-stat

8
• personificări astre ,fenomene naturale
• lumea demonilor - magia
Organizare
Realizări :scriere , construcţii , literatură , legislatie

4.2.ACCADIENII /CENTRUL MESOPOTAMIEI

• păstori
• întemeietori de orase de stat după modelul sumerian : AKKAD, BABILON
• prima sinteză sumero -semită :preluarea panteonului , scrierii ,literaturii liturgice , modul de organizare teritorială şi chiar
politică într-o primă fază
• primul imperiu /sub SARGON I ( 2334 - 2279)-organizează prima armată regulată -5400 ostasi,dezvoltarea comerţului ,
cucerirea de njoi teritorii , controlul drumurilor care duceau către Arabia şi India.
• NARAM-SIN (2254-2218)-,,divinul,,/apogeul imperiului

4.3. BABILONIENII (AMORITII )/centru ŞI UNESTE TOATĂ VALEA (1894-1595)

a doua sinteză sumero-semită
organizare legislativă şi administrativă : codul de legi al lui HAMMURABI (1728 - 1686)
cucerire de noi teritorii : NABUCODONOSOR (605-562) (perioada neo - babiloniană )
construcţii monumentale : Babilonul

4.4.ASIRIENII (ARAMEENI)/NORDUL MESOPOTAMIEI

ultima sinteză sumero-semită prin înglobarea culturii babiloniene
expansionişti -amintitţi în Biblie
apogeu sec.XIV -SALMANASAR I ( 1274-1245)
SARGON II -deportarea evreilor şi prima distrugere a Ierusalimului /capitala de la Khorsabad
ASSURBANIPAL (Sardanapalos) (668-627 )/distrugerea Babilonului /punct cultural maxim: bilioteca de la Ninive , temple,
palate.

4.5. SCRIEREA
4.6.STRUCTURA SOCIETATII
• structură ierarhizată riguros sub forma piramidei derivată din centralizarea puterii în mâna regelui preot care este şi despot
oriental având puteri depline asupra supusilor şi fiind sef suprem al administatiei , justitiei , aparatului politic .
PIRAMIDA sociala :
• populaţia productiva : agricultori dependenţi , mestesugari organizaţi în corporaţii , negustori ( troc , echivalent
general),sclavii
• problema sclaviei

4.7. STRUCTURA POLITICĂ , ADMINISTRATIVĂ , JURIDICA

• formaţiunea politică de bază : oraşul -stat care poseda un teritoiru rural

• imperiul sau regatul format prin extinderea cuceririlor sub hegemonia unui oras-stat mai puternic
• funcţiona la nivelul fiecărui oras-stat , mai târziu integrată puterii centralizate a regelui preot care stăpînea imperiul
• 1. autoritatea suprema este regele care şi atribuţiuni de preot : locţiiror al zeului , legile şi hotărîrîile sale emană de la zeu
deci sunt revelate
• stat teocratic în care puterea derivă din cea divină

• si despotic : puteri nelimitate centralizate în mâna regelui

• regele trebuie să: organizeze stattl /să asigure bunăstarea supusilor/să-I protejeze ca judecător suprem şi comandant al
armatei

2.REGELE AVEA ÎN SUBORDINE un aparat birocratic dezvoltat păe nivele ierarhice şi instruit :
• comandanţii armatei
• înalţii funcţionari
• clerul ierarhizat

3. IERARHIEI POLITICE ÎI CORESPUNDEA UNA ADMINISTRATIVA

9
• denumită fii palatului
• erau un corp de specialisti instruiti special condusi de un scrib
• asigurau organizarea agriculturii -lucrări de irigaţie /activitatea de construcţie - fortificarea oraşelor , programe arhitecturale ,
artă /activitatea ceremonială - audienţe , sărbători/activitatea militară -apărare şi cicerire.
• ţineau contabilitatea strictă a cheltuielilor şi drepturilor în natură a producătorilor directi
• adunau impozitele
• controlau strict economia
• era recompensată de rege prin redevenţe şi atribuire de domenii
4. INSTRUMENTUL CARE AJUTA LA ÎNDEPLINIREA DATORIILOR REGALE SAU ALE APARATULUI BIROCRATIC SI
ADMINISTRATIV ERA LEGISLAŢIA
• organizarea juridică se făcea pe nivele ierarhice
• instanţa suprema era regele
• existau instante intermediare la nivelul diverselor unităţi administrative : sate / oras/provincii
• o completează şi o copiază pe cea socială si administrativă pe ideea centralizării puterii
• sistemul juridic a fost exprimat în coduri de legi - Hammurabi

4.8 ORGANIZAREA ECONOMIEI

• întreaga economie se bazează pe agricultură
• gospodăria ţărănească este autarchică /oprganizae internă /dotări tehnice/
• si zootehnia era dezvoltată - scene pastorale /construcţii economice dedicate
• mestesugurile se practicau în unităţi productive amplasate pe lângă temple şi palate care furnizau uneltele şi materia
primă si comenzile : obiecte de prestigiu pentru rege şi funcţionarii săi
• activitatea de schimb - intern -piete locale şi extern - caravane şi navigaţie - materie primă

4.9LOCUIREA
• unitatea de locuire de baza este oraşul /structura /cei doi poli ai puterii -palatul şi sanctuarul
• templul ca :centru cultual /religios/ centru economic / centru de cultura /centru politic

4.10.IMPORTANŢA CIVILIZAŢIEI MESOPOTAMIENE

4.11. IRADIEREA CIVILIZAŢIEI MESOPOTAMIENE
• pan-babilonismul secolului XIX
• formarea civilizaţiilor derivate sau aculturate
• estul mediteranei -Siria
• Asia Mică - hittiţii -Tracia şi anatolia
• statul urartu din caucaz
• Africa -civilizaţia feniciană

BABILON -trad.POARTA DIVINITATII

• oraş situat pe malul Eufratului , în Mesopotamia centrală
Monumente :
• TEMPLUL ESAGILA (Casa cu acoperisul până la cer ) CU ZIGURATUL ETEMENANKI de care se leagă numele
arhitectului asirian Arodahhes (sec-7îC), construit în vremea lui Hammruabi şi reconstruit sub Nabopalasar şi
Nabucodonosor II.
• Particula E - casa zeului
• ZIGURATUL ETEMENANKI - construcţie cu caracter cultual dar şi cu rol de observator astronomic;era aşezat pe un
soclu de 33 m şi avea 7 etaje cu înălţimi cuprinse între 6 -15 m , divers colorate .Simbolizau cele 5 planete cunoscute
plus Soarele şi Luna. Terasa superioară era rezervată numai preoţimii.
• CALEA PROCESIUNILOR decorată cu porti monumentale ) Poarta zeitei Istar ) şi ziduri decorate ,construită de
Nabucodonosor II; este drumul dintre citadela exterioară şi poarat zeitei istar care era intrarea in citadela sacră.era
mărginită de ziduri înalte de 7 m decorate cu cărămizi smăltuite cu albastru , cu rozete galbene şi albe şi 120 lei figuraţi
pe pereti şi prezentati în miscare.

10
• POARTA ZEITEI ISTAR -făcea parte din cele 8 porti monumentale ale cetăţii , descrisă de Herodot ca având două
rânduri de fortificaţii şi turnuri de apărare .era încadrată de două turnuri care flancau gangul boltit,este decorată cu leii în
friză , executati în tehnica basoreliefului în cărămidă smălţuită.
• PALATUL LUI NABUCODONOSOR - situat pe o terasa înaltă de 50 m ,construit în formă de trapez cu latura de 200 m x
350 m ; avea 5 curti interioare care delimitau zona gărzii , locuintele slujitoprilor , sala tronului , haremul regal ,
apartamentele regelui ; curtile erau pavate cu cărămizi smălţuite albastru iar peretii interiori erau ornaţi cu coloane ,
p+almieri şi tulpini de lotus stilizate.In partea de NE se aflau grădinile Semiramidei descrise de Diodor din Sicilia.
• GRĂDINILE SEMIRAMIDEI se aflau pe malul Eufratului în vârful unei coline cu 4 terase în scară sustinute de 1524 de
stâlpi .

PALATELE - al lui Sargon II ( Dur - Sarukin ), Nabucodonosor II , Assurbanipal - Ninive ,lui Zimri-Lim de la Mari
• erau construite în jurul unor curti interiaore , înconjurate de ziduri masive sau deschise care alternau cu încăperi şi
coridoare
• aveau portalurile principale flancate de turnuri şi galerii cu arce în plin cintru , cu decoraţii ceramice
• ca material de construcţie se folosea cărămida crudă iar din -2300 cărămida arsă legată cu bitum .
• palatele asiriene erau decorate cu fresce şi basoreliefuri -Palatul lui Sargon II de la Khorsabad -710îC

TEMPLUL fiecare oraş era sub protectia unui zeu căruia i se închina un templu cu ziggurat ce domina fizic şi spiritual
oraşul ; templul eraproprietar de pământuri şi animale , avea magazii , curti vaste , încăperi de cult ,scoli.
Cea mai veche dovadă de scriere este o tăblită descoperită la Uruk ( 3100 îC)
Nu era niciodată deschis multimii ,în curtea t. existau altare sacrificiale.

PREOTII fiecare templu avea un număr foarte mare , câteva sute organizati pe funcţii ; existau 4o de familii
sacerdotale ; aveau hierodule - prostituate sacre .

ZEII organizati în triade : SIN ,zeul Lunii - SAMAS , zeul soarelui - ISTAR (Venus )
NERGAL , zeul Infernului -ERESIKIGAL , sotia sa şi ,, stăpâna ţării de unde nu este întoarcere''
TAMUZU , zeul naturii care se regenerează
ADAD, zeul furtunii , NIN-URTA , uraganul ,GIBIL , focul
erau hrăniţi de 2 ori pe zi ( tăbliţă de la Babilon
BAAL- stăpân , suveran , domn
DEMONII -UTUKU , cei răi din care făceau parte şi spiritele morţilor

11