Sunteți pe pagina 1din 6

L.

2 Determinarea experimentală a pistonului

2.1 Funcţiile pistonului

Pistonul este reperul mecanismului motor, care îndeplineşte urmãtoarele funcţii:


- transmite bielei,prin intermediul bolţului, forţa de presiune a gazelor;
- transmite cilindrului reacţiunea normalã, produsã de bielã;
- etanşeazã, împreunã cu segmenţii, camera de ardere;
- evacueazã o parte din cãldura degajatã în procesul de ardere;
- contribuie la dirijarea gazelor în cilindru;
- are rolul de a asigura distribuţia amestecului gazos, în cazul motorului în doi timpi;
- în cazul motorului cu aprindere prin compresie, poate influenţa favorabil randamentul
arderii prin participarea sa la procesul de formare a amestecului;
- conţine, parţial sau integral, camera de ardere;
- împreunã cu segmenţii şi peretele cilindrului controleazã grosimea filmului de ulei şi
deci consumul de ulei.

2.2 Dimensiunile principale ale pistonului


Din punct de vedere constructiv, ansamblul piston, are urmtãtoarele elemente funcţionale
(fig.2.1)
Pistonul, segmenţii, bolţul, biela, cilindrul şi arborele cotit formeazã mecanismul
motor(fig.2.2.)

Fig.2.1. Pãrţile componente ale pistonului:


camera de ardere (1);
capul (2);
bosajele pentru bolţ (3);
fusta (4);
inserţiile din oţel sau fontã (5);
bolţul (6);
siguranţele bolţului (7); Fig.2.2. Elementele dimensionale ale
segmenţii (8). mecanismului motor
138
Principalele repere dimensionale ale acestui ansamblu sunt prezentate în figura 8.2. unde:
D- diametrul cilindrului;
Hk - distanţa de la axa bolţului la partea superioarã a capului pistonului;
L - lungimea bielei;
R - raza manivelei;
S - cursa pistonului (S=2R);
Hz - distanţa de la axa arborelui cotit la suprafaţa frontalã a blocului cilindrilor;
H - înãlţimea pistonului;
Hko -înãlţimea de compresie;
Hs - înãlţimea fustei pistonului;
Hso - distanţa de la axa bolţului la marginea inferioarã a canalului segmentului de ungere;
Hsu - distanţa de la marginea inferioarã a fustei pistonului la axa bolţului;
DB - diametrul exterior al bolţului;
A - distanţa dintre bosajele alezajelor pentru bolţ;
B - lãţimea piciorului bielui;
SB - distanţa de la fundul pistonului la muchia superioarã a canalului segmentului de foc;
RG - raza exterioarã a contragreutãţii;
AZ -distanţa dintre axele cilindrilor.
Parametrii dimensionali ai capului pistonului depind (fig.8.3.) de caracteristicile
constructiv-funcţionale ale motorului, pe care urmeazã sã-l echipeze.
HRB - distanţa de la generatoarea alezajului pentru bolţ la marginea inferioarã a canalului
segmentului de ungere;
HRF - înãlţimea zonei "port-segmenţi";
HFS - înãlţimea de protecţie a segmentului de foc;
HN - distanţa de la generatoarea alezajului pentru bolţ la fundul pistonului;
SB - grosimea capului pistonului;
HM - înãlţimea camerei de ardere din capul pistonului.
Pentru dimensionarea pistonului se pot folosi informaţiile rezultate în urma prelucrãrilor
statistice (tabelul 8.1).
Modul în care se repartizeazã masa pe diferitele elemente componente ale pistonului este
prezentat în tabelul 8.2. şi figura 8.4.
O evaluare a masei, în funcţie de diametrul pistonului se poate realiza pornind de la
diagramele din figura 8.4.

a) b)
Fig.2.3. Elementele dimensionale ale capului pistonului:
piston pentru motor cu aprindere prin scânteie;
piston pentru motor cu aprindere prin compresie
139
Tabelul 2.1.

Caracteristica dimensionalã a Motor cu aprindere Motor cu aprindere prin compresie


prin
pistonului scânteie injecţie directã injecţie indirectã
HK/D 0,350…0,450 0,49…0,53 0,63…0,75
DB/D 0,235…0,270 0,29…0,35 0,35…0,40
A/D 0,270…0,340 0,26…0,37 0,33…0,37
HKO/D 0,200…0,285 0,30…0,34 0,34…0,37
HS/D 0,430…0,520 0,52…0,57 0,63…0,81
H/D 0,640…0,800 0,82…0,90 0,98…1,16
HFS/D 0,060…0,120 0,10…0,18 0,15…0,22
SB/D 0,080…0,100 0,15…0,20 0,14…0,17

Tabel 2.2
Zona Parte din masa Parte numai din
grupei piston [%] masa pistonului
[%]
1. Fundul pistonului 14 19
2. Zona port- 17 24
segmenţi 22 30
3. Bosajele bolţului 17 24
4. Fusta pistonului 21 29
5. Bolţul 2 3
6. Inserţii - -
7. Siguranţele 7 10
bolţului
8. Segmenţii

2.3 Principii de bazã ale proiectãrii pistonului

CAPUL PISTONULUI

Partea pistonului, care vine în contact cu gazele fierbinţi sub presiune, în timpul
funcţionãrii motorului, este capul acestuia. Profilul lui depinde de tipul motorului, de dispunerea
supapelor şi de arhitectura camerei de ardere.

140
a)

b) c)

d) e)

f) g)

h) i)
Fig.2.5 Pistoane ale motoarelor cu aprindere prin compresie:
a) -injecţie indirectã;
b,c,d,e) -injecţie directã - formarea în volum a amestecului;
f,g,h) -injecţie directã - distribuţia mixtã a amestecului;
i) - injecţie directã - distribuţia pelicularã a combustibilului.

141
Armarea marginii superioare a camerei de ardere înlãturã neajunsurile pentru o duratã
limitatã de funcţionare. Dupã parcursulri de 300.000…400.000 [km] se constatã apariţia de fisuri
în inserţie şi desprinderea de bucãţi din aceasta. Materialul austenitic are o dilatare mai redusã ca a
aliajului de aluminiu, dar se încãlzeşte mult mai puternic. Datoritã deformaţiilor remanente, dupã
o funcţionare îndelungatã, apare un volum gol între inserţie şi fundul pistonului.
Alte dezavantaje cauzate de folosirea inserţiei sunt determinate de dificultatea amplasãrii
unui canal de rãcire într-o poziţie eficientã, precum şi de creşterea costurilor de fabricaţie şi a
greutãţii pistonului.
Realizarea pistonului, sau numai a camerei de ardere, (fig.2.8) din materiale ceramice (nitruri de
siliciu, oxizi de zirconiu ş.a.) este o realitate. Cercetãrile intreprinse de Cummins Engine
Company şi Taradcom, Ford, AVL, Perkins, VW, Porsche, Isuzu, Kyocera, Mazda, Toyota,
Renault ş.a. au condus la rezultate deosebit de interesante, astfel încât motorul adiabatic a devenit
o realitate.

ZONA PORT-SEGMENŢI

Durabilitatea, siguranţa în funcţionare şi economicitatea unui motor sunt influenţate de


performanţele ansamblului piston-segmenţi.
Necesitatea de reducere a volumului constructiv al motorului şi creşterea puterii, prin
majorarea turaţiei, au impus pistoanele mai scurte şi mai uşoare (fig.8.9). Aceestea sunt capabile
sã asigure:
- jocuri mici între piston şi cilindru;
- diminuarea cantitãţii de gaze scãpate în carter;
- ungerea satisfãcãtoare a suprafeţelor în mişcare relativã şi un consum redus de ulei;
- rezistenţe ridicate la solicitãrile mecanice şi termice.
La reducerea înãlţimii constructive a pistonului, trebuie avut în vedere faptul cã
temperatura în zona canalului segmentului nu poate depãşi 480 K, când se folosesc uleiuri
normale, şi 510 K când se utilizeazã uleiuri înalt aditivate.
Lungimea zonei port-segmenţi este determinatã de numãrul segmenţilor necesari pentru a
asigura o bunã etanşare a camerei de ardere şi un consum redus de ulei. Opinia specialiştilor este
aceea cã exigenţele funcţionale pot fi asigurate de trei segmenţi (doi de compresie şi unul de
ungere).
Pentru a împiedica orientarea fluxului de cãldurã, de la capul pistonului cãtre primul
segment, canalul segmentului de foc se plaseazã sub nivelul fundului pistonului.. În acelaşi scop,
se racordeazã larg, la interior, regiunea port-segment cu fundul pistonului.

FUNDUL PISTONULUI

Fundul pistonului este solicitat mecanic şi termic de gazele aflate sub presiune şi la
temperaturã ridicatã.
Pentru a controla temperatura în zona canalului primului segment de compresie
pistoanele, supuse unei solicitãri termice înalte, sunt concepute cu o cavitate de rãcire, prin care
circulã ulei. Aceasta, în general, nu contribuie la diminuarea tensiunilor termice, deoarece în
vecinãtatea ei se mãreşte gradientul de temperaturã. De aceea, este necesar sã se optimizeze forma
şi poziţia sa.
Evaluarea tensiunilor termice a arãtat cã:
- Odatã cu creşterea grosimii fundului pistonului, tensiunile termice se majoreazã. De
aceea, fundul trebuie sã se dimensioneze din condiţia de a rezista forţelor datorate presiunii
gazelor.
- În cavitatea de rãcire pot apare tensiuni înalte de margine, dacã grosimea peretelui dintre
aceasta şi camera de ardere este prea micã. Valoarea de referinţã este, în acest caz, aproximativ
7% din diametrul pistonului.
142
În cazul în care cavitatea camerei de ardere este foarte adâncã, marginea superioarã a
acesteia poate fi supusã la solicitãri critice. Datoritã scurgerii accelerate a gazului, transferul de
cãldurã, în aceastã zonã, este mare, dar evacuarea sa este stânjenitã, îndeosebi la unghiuri mici de
deschidere a cavitãţii. Astfel se majoreazã temperatura muchiei superioare a camerei de ardere,
fapt ce determinã o solicitare supraelasticã a acesteia. La rãcire, prin modificarea sarcinii sau
oprirea motorului, apar tensiuni de întindere. Dacã acest proces se repetã de multe ori, aşa cum se
întâmplã al motoarele de autovehicule, pot sã aparã fisuri termice de obosealã.
Într-o mãsurã limitatã, marginea camerei de ardere poate fi descãrcatã prin optimizare
constructivã (rotunjirea muchiilor şi a buzunarelor supapelor). Din partea materialului, o
importantã influenţã o exercitã dilatãrile termice. Cercetãrile comparative au atestat avantajele
aliajului entectic faţã de cel hiperentectic şi superioaritatea celui presat faţã de cel turnat.
Pentru a elimina dezavantajele menţionate s-au aplicat, pe capul pistonului, cu ajutorul
jetului de plasmã, straturi metalice sau metaloceramice. În acest caz au apãrut douã probleme:
- depunerea stratului este dificilã în zona muchiilor;
- aderenţa este insuficientã pentru anumite sorturi de materiale ceramice.

BOSAJELE ALEZAJELOR PENTRU BOLŢ

Datoritã înãlţimii mici de compresie şi cavitãţii camerei de ardere pistoanele motoarelor


de autovehicule au spaţiul interior redus. Astfel, distanţa dintre bolţ şi fundul pistonului, denumitã
şi lungime de dilatare, este prea micã pentru a permite execuţia unui bosaj elastic, care sã se
sprijine prin nervuri, deoarece razele de racordare devin prea mici, iar concentratorii de tensiuni
mari. De aceea, pistoanele motoarelor pentru autovehicule se executã cu bosaje cu sprijin masiv.
Sprijinul masiv asigurã o rigiditate înaltã şi evitã deformarea sub acţionarea forţelor de presiune a
gazelor.
Pentru diminuarea deformaţiilor pistonului, se cautã soluţii care sã permitã realizarea unei
distanţe cât mai mici între bosaje. La bolţ se poate obţine o îmbunãtãţire prin mãrirea diametrului
sãu exterior.

FUSTA PISTONULUI

Fusta pistonului are rolul de a transmite eforturile rezultante din mecanismul bielã-
manivelã, cãtre punctele cilindrului. Calitatea de ghidare a pistonului, prin intermediul fustei, este
un element determinant pentru urmãtorii factori: fiabilitate; consum de ulei; reducerea
zgomotului;Ghidarea pistonului cu ajutorul fustei, este funcţie de: jocul dintre piston şi cilindru şi
temperatura de funcţionare; profilul fustei; materialul pistonului; poziţia axelor; forma cilindrului.

143