Sunteți pe pagina 1din 45

Finante internationale

TRUE/FALSE

1. Resursele financiare, de capital si tehnologie externe contribuie la crearea de noi locuri de munca,
perfectionarea calificarii fortei de munca si cresterea calitatii produselor si serviciilor in tarile primitoare de
astfel de resurse.
ANS: T

2. Globalizarea afecteaza in mod egal toate statele lumii: tarile mici si mijlocii depind tot mai mult de tarile
mari, de piata externa, in timp ce tarile mari au o dependenta mai mica de alte state si de piata externa.
ANS: F

3. Un efect pozitiv al globalizarii consta in migrarea capitalului productiv, a organizarii productiei in tarile
mai slab dezvoltate si cu forta de munca calificata si slab platita.
ANS: F

4. Tarile primitoare de investitii externe sunt dezavantajate in conditii de globalizare, iar in tarile de origine
a capitalurilor se deschid fabrici, iar somajul scade.
ANS: F

5. La Conferinta Monetara Internationala de la Bretton Woods, din 1944, obiectivul central a fost crearea
unui system monetar international postbelic, de natura sa perfectioneze si sa completeze mecanismele
monetare internationale cu elemente noi care, impreuna, sa formeze un sistem.
ANS: T

6. Ponderea activelor in valoarea importurilor se calculeaza dupa formula: (L):


La=A/IX100
ANS: T

7. Investitia reprezinta totalitatea cheltuielilor care se fac pentru crearea de bunuri si servicii.
ANS: F

8. Creditul international reprezinta valoarea baneasca sau materiala pe care o persoana, numita debitor, o
acorda temporar (fara contrapartida) altei persoane, numita creditor, contra unui cost numit dobanda.
ANS: F

9. Echilibrul economic extern este o notiune, un proces, un fenomen care are mai multe dimensiuni.
ANS: T

10. Reglementarile nationale privind platile internationale sunt adoptate de organele in drept: parlamente,
guverne, ministerele comertului, banca centrala, camerele de comert si industrie, uniunile si asociatiile
producatorilor, exportatorilor si importatorilor.
ANS: T

11. Garantiile reale sunt modalitati tehnico-juridice prin care un anumit imobil sau mai multe bunuri mobile
sunt afectate pentru a asigura pe debitorul obligatiei indeplinite ca creditorul isi va executa obligatia
corelativa asumata.
ANS: F

12. In prezent, aurul mai indeplineste functia de mijloc de plata international.


ANS: F
13. Valutele efective sunt depozitate in conturi bancare si, pentru efectuarea platilor internationale, sunt
transferate din contul unei banci in contul altei banci din strainatate prin tehnica viramentului bancar
international.
ANS: F

14. Reprezentantele bancilor straine (representative offices) constituie cea mai anevoioasa modalitate de
stabilire in exterior a unei banci .
ANS: F

15. Etalonul monetar se caracterizeaza prin definirea unitatii monetare nationale printr-o cantitate de metale
semipretioase sau de eurovalute straine mai puternice.
ANS: F

16. Dupa abandonarea convertibilitatii metalice a ramas doar convertibilitatea eurovalutara, adica
preschimbarea unei valute contra altei valute, care, la randul ei, este convertibila in alta valuta.
ANS: F

17. Spre deosebire de cecul nebarat, cecul barat presupune ca poate fi achitat atat intr-un cont bancar al
beneficiarului, cat si in numerar.
ANS: F

18. Cecul certificat are confirmarea din partea bancii (trasului) ca in contul tragatorului exista suficiente
disponibilitati pentru a fi onorat.
ANS: T

19. Principalele operatiuni care se pot realiza cu biletul la ordin sunt: acceptarea; avalizarea; girarea;
scontarea; rescontarea; forfetarea; protestul de neacceptare; protestul de neplata.
ANS: F

20. Derularea platilor prin ordin de plata negarantat este recomandata in situatia in care importatorul si
exportatorul au deplina incredere unul in celalalt.
ANS: T

21. Spre deosebire de cecul nebarat, cecul barat presupune ca poate fi achitat atat intr-un cont bancar al
beneficiarului, cat si in numerar.
ANS: F

22. Cecul certificat are confirmarea din partea bancii (trasului) ca in contul tragatorului exista suficiente
disponibilitati pentru a fi onorat
ANS: T

23. Principalele operatiuni care se pot realiza cu biletul la ordin sunt: acceptarea; avalizarea; girarea;
scontarea; rescontarea; forfetarea; protestul de neacceptare; protestul de neplata.
ANS: F

24. Eurovaluta este o moneda emisa de Uniunea Europeana.


ANS: F

25. Eurovaluta este orice moneda emisa de un stat european.


ANS: F

26. Eurovaluta este o moneda emisa de SUA.


ANS: F

27. Eurovaluta este o valuta depozitata intr-o banca din afara tarii de emisiune a monedei respective.
ANS: T

28. Dupa criteriul stabilitatii, cursurile valutare pot fi:


- fixe;
- stabile;
- flotante.
ANS: T

29. Dupa criteriul sensului tranzactiilor valutare, cursurile valutare pot fi: oficiale, interbancare, bursiere, ale
caselor de schimb valutar si ale pietei negre.
ANS: F

30. Dupa criteriul timpului de finalizare a tranzactiilor pe piata valutara, cursurile valutare pot fi: la vedere
(spot) si la termen (forward).
ANS: T

31. Principalele tipuri de investitii internationale sunt investitiile externe directe si investitiile de portofoliu.
ANS: T

32. Dupa criteriul obiectului creditarii, creditele pot fi financiare sau comerciale.
ANS: T

33. Eurocreditele sunt credite acordate in moneda unica euro.


ANS: F

34. Principalele sectiuni ale balantei de plati externe sunt: contul curent, contul de capital si financiar si
contul erori si omisiuni
ANS: T

35. Clauzele de plata dintr-un contract comercial international pot fi: moneda de contract, pretul marfii,
termenul de livrare, conditia de livrare, instrumentele de plata si credit, schema de plata, modalitati si
garantii de plata
ANS: T

36. Documentele esentiale care stau la baza platilor internationale sunt: factura comerciala internationala,
documentul de transport si documentele financiare.
ANS: F

37. Participantii la un incaso documentar sunt: ordonatorul, banca remitenta, banca colectoare, banca
prezentatoare, trasul.
ANS: T

38. Principala caracteristica a ordinului de plata este revocabilitatea, in sensul ca ordonatorul poate revoca
sau modifica instructiunile de plata in orice moment pana la achitarea sumei de bani beneficiarului.
ANS: T

39. Principalele tipuri de garantii sunt garantiile personale si garantiile reale.


ANS: T
40. Conferinta financiara internationala de la Genova (1922) a recomandat utilizarea valutelor convertibile
ca active de rezerva si mijloace de plata internationale.
ANS: A

41. Principalele avantaje ale monedei unice euro sunt: eliminarea costurilor legate de schimburile valutare;
eliminarea riscului de lichiditate; eliminarea riscului valutar; transparenta preturilor; cresterea instabilitatii
preturilor; cresterea ratei dobanzii.
ANS: F

42. Sistemul European al Bancilor Centrale este compus din Banca Centrala Europeana si bancile centrale
din statele membre ale Uniunii Europene care au adoptat moneda unica euro.
ANS:F

43. Introducerea monendei unice euro a avut loc in ianuarie 1999 exclusiv ca moneda scripturala, iar de la 1
ianuarie 2005 si ca moneda fiduciara (bancnote si moneda metalica).
ANS: F

44. Mijloacele de plata internationale utilizate in etapa actuala sunt: aurul monetar, valutele convertibile,
devizele.
ANS: F

45. Convertibilitatea metalica este de mai multe categorii: convertibilitate de cont curent; convertibilitate
valutara limitata; convertibilitate valutara deplina.
ANS: F

46. Creditul international cunoaste doua mari forme: creditul comercial (traditional) si financiar.
ANS: T

47. Din categoria documentelor comerciale fac parte: factura, certificatul de calitate, certificatul de origine,
cambiile, biletele la ordin.
ANS: F

48. Participantii la biletul la ordin sunt trasul, tragatorul si beneficiarul.


ANS: F

49. Modalitatile de transmitere a cecului sunt: girarea, avalizarea, cesiunea de creanta ordinara, andosarea,
remiterea simpla, acceptarea.
ANS: F

50. Acreditivul reinnoibil permite beneficiarului acreditivului sa obtina plata in avans a unei sume din
acreditivul documentar, restul sumei fiind achitat atunci cand acesta va prezenta documentele de livrare a
marfii.
ANS: F

51. Acreditivul back- to- back este acel acreditiv in care beneficiarul sau poate ceda o parte sau intreaga
valoare a acreditivului deschis in favoarea sa unei alte persoane.
ANS: F

52. In cazul cambiei nu mai este necesara operatiunea de acceptare, deoarece cambia este emisa de insusi
debitorul.
ANS: F
53. Principalele operatiuni care se pot efectua cu un bilet la ordin sunt: avalizarea, acceptarea, forfetarea,
scontarea, rescontarea, girul.
ANS: F

54. Ordinul de plata este un inscris prin care o persoana denumita tragator da ordin unei banci, denumita
tras, de a plati din contul sau o suma de bani in favoarea beneficiarului.
ANS: F

55. Din punct de vedere al domiciliului, acreditivele documentare pot fi: acreditive revocabile, acreditive
irevocabile, acreditive irevocabile confirmate.
ANS: F

56. Din punct de vedere al modului de stingere a obligatiei de plata, acreditivele documentare pot fi:
acreditive cu plata la vedere, acreditive cu plata diferata, acreditive cu plata prin acceptare, acreditive cu
plata prin negociere, acreditiv mixt.
ANS: F

57. Participantii implicati in operatiunea pe baza de incaso sunt: ordonatorul (exportatorul); banca remitenta
(banca din tara exportatorului); banca colectoare (banca insarcinata cu incasarea); banca prezentatoare;
trasul (importatorul).
ANS: T

58. Sistemul monetar international este format din urmatoarele elemente componente: relatiile valutar-
financiare internationale; mecanismele valutar-financiare internationale; norme, reglementari si uzante
valutar-financiare internationale, institutii bancar-financiare internationale.
ANS: T

59. Actul de nastere al Uniunii Europene Monetare il reprezinta Tratatul de la Maastricht (1992).
ANS: T

60. Functiile cambiei sunt: instrument de credit, instrument de plata, instrument de garantie a platii.
ANS: T

61. Participantii la cec sunt: tragatorul (emitentul), trasul si beneficiarul


ANS: T

62. Globalizarea sau mondializarea economica are un caracter multimodal: comercial, tehnologic, financiar,
cultural, politic, lingvistic, institutional etc.
ANS: F

63. Transferul transfrontalier al valutelor in cele mai diverse scopuri si modalitati formeaza continutul
fundamental al finantelor internationale, ce se realizeaza prin miscarea in conturile bancare si prin tehnica
viramentelor.
ANS: T

64. Globalizarea sau mondializarea nu extinde la scara mondiala impartirea statelor si oamenilor in bogati si
saraci.
ANS: F

65. In timpul celui de-al doilea razboi mondial statele antifasciste au negociat organizarea postbelica a pacii,
inclusive dereglementarea finantelor internationale.
ANS: F
66. Resursele financiare, de capital si tehnologie externe contribuie la crearea de noi locuri de munca,
perfectionarea calificarii fortei de munca si cresterea calitatii produselor si serviciilor in tarile primitoare de
astfel de resurse ?
ANS: T

67. Dupa cum reiese din definitie, cambia pune in legatura trei persoane: trasul– emitentul cambiei,
creditorul;tragatorul– cel care urmeaza sa plateasca, debitorul si beneficiarul – persoana care va incasa banii
(sau la ordinul careia se vor incasa banii).
ANS: F

68. Riscul reprezinta probabilitatea de obtinere a rezultatelor nefavorabile intr-o actiune viitoare exprimata
in termini probabilistici.
ANS: T

69. Scrisorile de garantie conditionata se subdivid in:


– scrisori conditionate care cer evidenta documentara;
– scrisori de garantie care nu cer evidenta documentara.
ANS: T

70. Valutele de cont se prezinta sub forma fizica de bancnote sau monede divizionare.
ANS: F

71. O banca nu poate sa deruleze activitati internationale stabilind in acelasi timp relatii de corespondent cu
banci straine , dar efectuind si implantari de sedii bancare in strainatate.
ANS: F

72. Etalonul paritatii puterii de cumparare a monedelor nationale (PPC) reprezinta o comparare a monedei
nationale cu alte monede pe baza unui „cos” de marfuri identic, dar evaluat in preturile nationale ale fiecarui
stat.
ANS: T

73. Etalonul devize se manifesta astazi sub forma aranjamentelor monetare dintre FMI si un stat membru.
ANS: T

74. Etalonul DST a fost introdus oficial in 1978 in noul Statut al FMI.
ANS: T

75. Etalonul aur-devize a fost pentru prima data recomandat in 1992 de Conferinta Monetara Internationala
care s-a tinut la Genova.
ANS: F

76. Etalonul aur (etalon monometalist) a ramas mult timp singurul etalon al monedelor nationale. In aceste
conditii, se stabilea prin legea de emisiunea monetara continutul in aur al monedelor nationale, deci
monedele aveau ovaloare paritara in aur.
ANS: T

77. Etalonul aur-argint (etalon bimetalist) a functionat pana in 1870; prin el, continutul banilor nationali era
definit printr-o cantitate de aur sau de argint, raportul intre preturile celor doua metale fiind constant
(evident, pretul aurului era superior pretului argintului).
ANS: T
78. Masurarea gradului de lichiditate se poate realiza prin cotarea activelor de rezerva cu valoarea
importurilor, a deficitului balantei de plati curente, serviciului datoriei externe sau cu angajamentele de plata
la vedere si pe termen scurt ale bancii centrale.
ANS: F

79. Dintre valutele convertibile, pe plan international cele mai des folosite sunt valutele cu convertibilitate
interna,considerate, conform aprecierilor Fondului Monetar International, acele valute frecvent negociate pe
pietele valutare si care detin o pondere importanta in tranzactiile internationale si in rezervele valutare ale
bancilor.
ANS: F

80. Prin eurovaluta se intelege valuta depozitata la o banca din afara teritoriului si jurisdictiei tarii care a
emis valuta respectiva.
ANS: T

81. Raportul cantitativ dintre valorile paritare ale doua monede se numeste raport de schimb monetar.
ANS: F

82. Printre valutele cu convertibilitate interna, se bucura de o recunoastere generala, inclusiv de catre FMI,
in mod deosebit: dolarul american, euro, lira sterlina, yenul japonez, francul elvetian si cateva alte valute.
ANS: F

83. Cursul valutar de referinta nu reprezinta altceva decat media statistica ponderata zilnica, dar calculata
postfactum, a miilor de cursuri variate in raport de ora si genul de operatie valutara si pe care o calculeaza si
o publica zilnic un organism insarcinat permanent, prin rotatie, sa stabileasca acest curs statistic, numit curs
de referinta.
ANS: T

84. Cursul valutar la vedere (spot) este cursul negociat intre parteneri (la telefon, telex, fax), iar in termen de
maximum 72 de ore (trei zile lucratoare), participantii la actul de cumparare si vanzare isi transmit reciproc,
prin virament bancar, sumele in valuta tranzactionala la cursul negociat.
ANS: F

85. Cursul valutar la termen (forward) este cursul negociat la o tranzactie de vanzare-cumparare de valuta a
carei suma se transmite reciproc prin virament bancar la un termen in viitor convenit, de o luna, 2, 3, ... 12
luni.
ANS: T

86. Cursul valutar efectiv este un curs al carui nivel se calculeaza nu in comparatie cu o singura moneda, ci
doar cu un grup de monede ale tarilor care detin ponderea principala in schimburile economice externe.
ANS: F

87. Cursul valutar efectiv real se calculeaza in raport cu mai multe monede (curs efectiv), dar se ia in
considerare si rata inflatiei din aceleasi tari.
ANS: T

88. Segmentul tertiar este acea structura a pietei de schimb valutar care genereaza cererea de moneda straina
in scopul importului de marfuri si servicii, platii unor datorii externe, cum a fi rambursarea de credite,
repatrierea de profituri sau dividende, acordarea de credite in valuta sub forma unui avans sau de
participatiune la o actiune de cooperare economica internationala, efectuarea de investitii in strainatate, plata
contributiei la organismele internationale, deplasari in strainatate, turism international.
ANS: F
89. Segmentul secundar cel mai important participant al pietei valutare, se constituie din institutii bancare
care au primit autorizatie de dealer pentru a face operatiuni de vanzare-cumparare de devize pe piata
valutara nationala si internationala.
ANS: F

90. Segmentul de supraveghere a operatiunilor valutare este reprezentat de banca centrala si autoritatile
monetare ale fiecarui stat.
ANS: T

91. Participantii la activitatile pietei de schimb valutar sunt – in esenta – agentii economici si persoanele
generatoare, direct sau indirect, de cerere si oferta de valuta: institutiile, bancile si casele de schimb valutar,
precum si banca centrala sau autoritatea monetara nationala.
ANS: T

92. Cursul pietei libere este o medie statistica ponderata a cursurilor tranzactionate pentru fiecare moneda
calculate post-factum prin rotatie, fie de o banca de serviciu pentru o anumita perioada, fie de banca
centrala, pe baza raportarilor statistice zilnice ale bancilor dealer.
ANS: F

93. Procedeul de arbitrajare – indiferent de scopul urmarit printr-o operatiune valutara – se bazeaza pe doua
principia de baza: a) principiul a la hausse (in crestere) si b) principiul a la baisse (in scadere).
ANS: T

94. Investitia straina (foreign investment) este un termen care desemneaza orice investitie efectuata de o
companie particulara sau de o persoana in orice alta tara decat cea de origine, dar nu sub forma unui ajutor
neguvernamental.
ANS: F

95. Investitia straina directa (ISD) este acea investitie care implica o relatie economica pe termen lung,
reflectand un interes de durata al unui investitor intr-o unitate economica situata in alta tara decat cea a
investitorului.
ANS: T

96. Investitiile straine de portofoliu (ISP) sunt acele investitii materializate, in principal, in dobandirea de
hartii de valoare (obligatiuni, actiuni, certificate de depozit si alte titluri).
ANS: T

97. Conform teoriei economice, statele exportatoare de capital, adica acelea care propulseaza investitorii,
sunt in majoritatea lor statele in curs de dezvoltare .
ANS: F

98. Piata internationala de capital este o componenta de baza a sistemului financiar si mondial – institutii
financiare, bancare, burse de valori etc. care au ca misiune atragerea de fonduri financiare si dirijarea lor
spre obiective si beneficiari din diferite tari.
ANS: T

99. Investitorul este persoana – partener care are nevoie de fonduri si le cauta pe piata, el avand de ales intre
majorarea capitalului propriu (emiterea de actiuni) si contractarea unui imprumut de pe piata financiara.
ANS: F

100. Investitorul este posesorul de capital care doreste sa-l valorifice prin investire pentru a-i aduce un venit
suplimentar.
ANS: T
101. Intermediarii sunt acele institutii, societati comerciale sau persoane fizice calificate corespunzator
pentru aceasta activitate care imbina necesitatea de fonduri a emitentului cu dorinta de plasare si valorificare
a fondurilor investitorilor.
ANS: T

102. Creditele financiare sau comerciale pot fi credite garantate sau credite negarantate.
ANS: T

103. Creditele-cumparator sunt acordate de catre exportatori, importatorilor pe termen scurt, mediu si,
uneori, pe termen lung.
ANS: F

104. Creditul-furnizor constituie o forma de creditare prin care exportatorul este exonerat de neajunsurile
cuprinse in creditul-furnizor.
ANS: F

105. Avansul bancar consta in acordarea de catre o banca comerciala unui client al sau traditional si credibil
a unei sume de bani pe termen scurt (pana la10 ani) fara a solicita, de obicei, un efect de garantie colaterala.
ANS: F

106. Rescontarea de efecte reprezinta cumpararea unei cambii sau a unui bilet la ordin de catre banca inainte
de scadenta.
ANS: F

107. Avalul bancar este o modalitate prin care o banca faciliteaza clientului sau obtinerea unui credit de la
alta banca, acceptand o cambie trasa asupra sa.
ANS: F

108. Cesiunea de creante este o forma de credit pe termen scurt pe care o banca il acorda clientului ei
exportator,primind in schimb – drept garantie – toate creantele pe care clientul le are asupra importatorului.
ANS: T

109. Factoring-ul este un credit destinat prefinantarii exportatorului care a nu vandut marfurile pe credit si
are nu creante de incasat. Prin metoda factoring-ului, societatea de factoring (denumit „factor”) preia de la
exportator (denumit „aderent”) creantele pe care acesta le are asupra importatorului.
ANS: F

110. Forfetarea („forfaiting”) reprezinta o tehnica de refinantare a exportatorului prin care societatea de
forfetare cumpara creantele generate de vanzarea marfurilor pe credit si, in plus, renunta la dreptul de recurs
asupra precedentului detinator al creantei: exportatorul transforma astfel vanzarea pe credit intr-o vanzare cu
plata imediata.
ANS: T

111. Leasingul (credit-bail – fr.) reprezinta o forma de inchiriere pe termen mediu si lung de echipamente.
ANS: T

112. Cumpararea de echipament in leasing este mult mai ieftina fata de contractarea unui credit bancar, iar
plata se poate face esalonat din veniturile obtinute de cumparator prin exploatarea echipamentului.
ANS: F

113. Platile progresive constituie un mijloc de finantare a exportatorului de catre importator care se
efectueaza prin plati in avans de livrare, esalonate (progresiv) pe parcursul procesului de fabricatie.
ANS: T

114. Liniile de credit (stand-by) sunt conventii intre banci si clientii lor si se incheie de cate ori este nevoie
in masura in care bancile au destula incredere in clienti.
ANS: T

MULTIPLE CHOICE

1. Finantele internationale contemporane se bazeaza pe existenta unui sistem monetar international format
din urmatoarele componente de baza:
1) relatiile (fluxurile) financiare internationale;
2) piete financiare;
3) institutiile bancar-financiare internationale;
4) reglementari financiare internationale;
5) sistemul valutar-financiar international;
6) piete de capital;
7) mecanismele financiare.
Variante:
a. 2+5+6+7
b. 1+3+4+5
c. 1+3+4+7
d. 3+4+5+7
ANS: C

2. Procesul crescand de deschidere spre exterior a economiei statelor se realizeaza prin diverse canale, cum
ar fi:
1.comertul exterior,
2.comertul de marfuri cu amanuntul si cu ridicata,
3.investitiile internationale,
4.creditele externe,
5.cooperarea economica internationala in productie si comert,
6. scaderea ratei inflatiei,
7. participarea statelor ca membre sau observatori,
8. liberalizarea schimburilor economice dintre state ,
9. o ot mai libera circulatie transfrontaliera a marfurilor, persoanelor, capitalului ,
10. multiplicarea organizatiilor economice, financiare, tehnologice internationale,
11.serviciile.
Variante:
a. 2+3+4+6+7+8+9+10+11
b. 1+3+4+5+7+8+9+10+11
c. 1+2+4+5+6+7+8+10+11
d. 2+3+4+5+6+8+9+10+11
e. 1+4+5+6+7+8+9+10+11
ANS: B

3. Participarea crescanda a statelor la diviziunea internationala a muncii si circuitul economic mondial este o
necesitate pentru fiecare tara, determinata de factori obiectivi cum ar fi:
1) necesitatile de productie si consum, pentru diverse produse si servicii, ale unei natiuni sau ale unui stat,
cresc si se diversifica mult mai repede decat poate productia nationala sa le creeze sau sa le satisfaca la un
nivel tehnologic si de eficienta economica optima;
2) cresterea mai rapida a comertului exterior si mondial in comparatie cu productia nationala si mondiala ;
3) observam ca piata mondiala are mai multe segmente monetar-financiare, cum ar fi: pietele monetare
internationale, pietele valutare internationale, pietele creditului international, pietele internationale de
capital, pietele investitiilor internationale,etc.;
4) masurile de liberalizare a schimburilor economice prin reducerea treptata pana la disparitie a taxelor
vamale, abolirea graduala a obstacolelor netarifare, etc.;
5) adoptarea de reglementari comune de catre state: acorduri comerciale, tratate de liber schimb, conventii
de evitare a dublei impuneri, regimul autohton aplicat la investitiile straine, crearea de uniuni monetare etc.;
6) crearea de institutii si organisme internationale comune de vocatie mondiala, regionala sau subregionala,
atat publice, cat si private;
7) adoptarea de catre state a unor masuri de integrare economica internationala;
8) un factor esential si un „vehicul” al globalizarii sunt societatile multinationale;
9)rezultatul obiectiv al exporturilor si importurilor de marfuri, servicii, credite, investitii etc. se reflecta in
cresterea a ceea ce se numeste in mod curent coeficientul de dependenta a tarilor de piata mondiala;
10)relatiile (fluxurile) financiare internationale se deruleaza sau se desfasoara in cadrul anumitor piete
financiare internationale in interiorul carora se intersecteaza cererea si oferta de bani din partea
participantilor la schimburile economice internationale.
Variante:
a. 1+3+5+6+7+8+9+10
b. 3+4+5+6+7+8+9+10
c. 1+2+4+5+6+7+8+9
d. 2+4+5+6+7+8+9+10
ANS: C

4. Dintre factorii procesului de globalizare economica internationala, retinem pe cei mai importanti, sau
relative recenti, si anume:
1) dependenta crescanda a progresului natiunilor de participarea la piata externa;
2)explozia relatiilor valutar-financiare internationale sub forma tranzactiilor valutare, financiare, investitiilor
internationale, pietei de capital, creditului international in variate forme, platilor internationale, asigurarilor
internationale etc.;
3) procesul de deschidere spre exterior a economiilor nationale;
4)trecerea majoritatii tarilor la convertibilitatea de cont curent si la convertibilitatea deplina a monedelor
nationale ;
5)dependenta crescanda a progresului natiunilor de participarea la piata externa;
6)dezvoltarea pe plan national a serviciilor si internationalizarea serviciilor comerciale, financiare, turistice,
transporturi, telecomunicatii, migratia fortei de munca etc.
7)aparitia si dezvoltarea pietei eurovalutelor si eurocreditelor ;
8) cresterea lichiditatii valutare internationale;
9) amplificarea masei financiar-valutare in circuitul monetar international;
10)transferul transfrontalier al valutelor in cele mai diverse scopuri si modalitati ;
11)accelerarea procesul de mondializare a pietelor financiare si de evitare a intermediarilor financiari in
tranzactiile de cont curent si de capital;
12)amplificarea rolului si functiilor centrelor financiare off-shorre;
13) crearea de piete valutare si financiare proprii;
14)adancirea diviziunii internationale a muncii;
15)globalizarea financiara reprezinta o sursa importanta de completare si sporire a acumularii de capital in
tarile primitoare de surse financiare externe
16)aparitia si dezvoltarea capitalurilor speculative si generarea crizelor financiare;
17)organizarea productiei, comercializarii si finantarii la scara globala, mondiala prin intermediul
societatilor transnationale;
Variante:
a. 3+4+5+7+8+9+10+11+12+13+14+15+16+17
b. 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10+12+14+15+17
c. 1+3+5+6+7+8+9+10+11+12+13+14+15+16
d. 2+3+4+6+7+8+9+11+12+13+14+15+16+17
ANS: D

5. In prezent, sistemul monetar international este complet, fiind format din urmatoarele componente:
1) ansamblul de instrumente de telecomunicatii sigure, rapide si confidentiale;
2) mecanismele monetar-financiare internationale;
3) un mecanism al pietei mondiale si al principalelor ei segmente;
4) reglementarile valutar-financiare internationale;
5) relatiile valutar-financiare internationale;
6) institutiile bancare, financiare si de credit internationale;
7)fluxurile economice internationale.
Variante:
a. 2+4+5+6
b. 1+2+3+4
c. 1+3+5+7
d. 2+4+6+7
ANS: A

6. Principalele relatii sau fluxuri economice internationale din cadrul circuitului economic mondial sunt
urmatoarele:
1) mecanismele monetar-financiare internationale;
2) comertul international cu servicii ;
3) relatiile valutar-financiare internationale;
4) conventiile, acordurile, uzantele si cutumele;
5) institutiile bancare, financiare si de credit internationale;
6) comertul international cu marfuri;
7) reglementarile valutar-financiare internationale;
8) cooperarea economica internationala.
Variante:
a. 1+2+3+7
b. 2+3+6+8
c. 2+5+7+8
d. 1+3+5+7
ANS: B

7. Relatiile valutar-financiare internationale constituie un complex de relatii privite ca fluxuri valutar-


financiare
internationale, astfel:
1)Relatii de comert international
2)Relatiile financiare internationale
3)Relatii de servicii internationale
4)Relatiile de plati si garantii internationale
5)Relatii bancare internationale
6)Relatiile de credit internationale
7)Relatiile monetare (valutare) internationale
Variante:
a. 1+3+5+6
b. 2+3+5+7
c. 1+5+6+7
d. 2+4+6+7
ANS: D

8. Segmentele pietei internationale au mecanisme si tehnici specifice de derulare, cum ar fi:


1) piata internationala a marfurilor ;
2) piata financiara internationala;
3) piata internationala a serviciilor
4) piata investitiilor internationale;
5) piata valutara monetara internationala;
6) piata internationala a capitalului.
Variante:
a. 1+3+5+6
b. 2+4+5+6
c. 1+2+4+6
d. 1+3+4+5
ANS: B

9. Functiile relatiilor valutar-financiare internationale sunt urmatoarele:


1) evaluare a marfurilor si serviciilor;
2) dobanda creste datorita unor factori variati ;
3) mijloc de plata internationala;
4) sursa de dezvoltare economica;
5) cererea la credite scade si se reduce masa creditului international ;
6) echilibrul balantelor de plati externe;
7) iesirea unei parti de moneda nationala convertibila din tara ;
8) emisiune si utilizare a monedelor internationale;
9) rambursare a datoriei externe si de plata a serviciului datoriei externe sau de incasare a creantelor
externe;
10) active de rezerva;
11) valorificare a disponibilitatilor banesti.
Variante:
a. 1+3+4+6+8+9+10+11
b. 1+2+5+7+8+9+10+11
c. 4+5+6+7+8+9+10+11
d. 1+2+3+4+5+7+9+11
ANS: A

10. Tipurile principale de organisme care formeaza cadrul monetar-financiar international sunt urmatoarele:
1) Organismele bancar-financiare interguvernamentale mondiale;
2) Organizatiile nonprofit internationale;
3) Consortiile bancare internationale permanente sau temporare;
4) Bancile multinationale private;
5) Bancile consortiilor transnationale;
6)Societatile nationale sau multinationale de asigurare, reasigurare sau garantare a creditelor internationale;
7) Organismele bancar-financiare interguvernamentale regionale;
8) Bancile nationale private cu o pondere mare in tranzactiile valutar-financiare internationale;
9) Organismele monetare multinationale.
Variante:
a. 1+2+5+6+7+9
b. 3+4+5+7+8+9
c. 1+3+4+6+7+8
d. 2+4+6+7+8+9
ANS: C

11. Segmentele pietei internationale au mecanisme si tehnici specifice de derulare cum ar fi:
1) piata valutara monetara internationala;
2) piata financiara internationala;
3) piata internationala a capitalului;
4) piata investitiilor internationale ;
5) piata internationala a serviciilor ;
6) piata internationala de marfuri ;
7) piata internationala a valorilor imobiliare.
Variante:
a. 1+4+5+7
b. 1+3+4+5
c. 1+2+3+4
d. 4+5+6+7
ANS: C

12. In cadrul pietei de capital, in tranzactiile cu titluri financiare sunt implicate urmatoarele categorii de
participanti, si
anume:
1) garantii,
2)investitorii,
3)intermediarii,
4)emitentii,
5)girantii.
Variante :
a. 1+2+3
b. 1+3+5
c. 2+3+4
d. 1+4+5
ANS: C

13. Documentele de transport sunt variate, in raport cu modalitatea de transport, prevazuta, de regula, in
contractul
comercial incheiat intre parteneri:
1. Conosamentul ;
2. Scrisoarea de trasura aeriana ;
3. Vinculatia ;
4. Documentul de transport feroviar ;
5. Scrisoarea de trasura rutiera ;
6. Documentul de transport rapid al documentelor ;
7. Documentul de transport aerian ;
8. Documentul de transport multimodal.
Variante :
a. 1+2+3+4+5
b. 1+3+4+6+7
c. 1+4+5+7+8
d. 3+4+5+6+7
ANS: C

14. In cadrul garantiilor se disting urmatoarele parti implicate:


1. ordonatorul garantiei
2. girantul
3. beneficiarul garantiei
4. garantul
5. banca beneficiarului
Variante:
a. 1,2,3
b. 2,4,5
c. 1,3,5
d. 1,3,4
e. 3,4,5
ANS: D

15. Piata financiara internationala cuprinde urmatoarele segmente:


1.piata monetara internationala
2.piata internationala de capital
3.piata bancara internationala
4.piata creditului international
Variante:
a. 2+3
b. 1+2
c. 3+5
d. 2+4
e. 1+3
ANS: B

16. Piata monetara internationala este desemnata sub termenul de :


a. piata financiara
b. piata creditului
c. piata valutara
d. piata eurovalutara
ANS: D
17. Motivele, politice sau economice, care au contribuit la aparitia si dezvoltarea pietei eurodolarilor sunt
urmatoarele:
1.natura internationala
2.masurile administrative impuse de autoritatile din SUA la remunerarea dobanzilor la depozite sau pentru
franarea iesirii de fonduri in dolari din tara
3.absenta reglementarilor
4.accentuarea razboiului rece
5.capacitatea bancilor care opereaza pe aceasta piata de a oferi dobanzi pasive (la depozitele atrase) mai
mari si
dobanzi active (la creditele acordate) mai mici decat bancile americane
Variante:
a. 1+3+5
b. 2+3+4
c. 2+3+5
d. 1+2+4
e. 2+4+5
ANS: E

18. Piata eurovalutara prezinta urmatoarele caracteristici generale:


1. natura internationala;
2. gradul accentuat de convertibilitate;
3. natura en-gros a operatiunilor;
4. operatiuni desfasurate cu o viteza foarte mare;
5.absenta reglementarilor;
6. gradul ridicat de concurenta.
Variante:
a. 2+4+5+6
b. 2+3+4+5
c. 1+3+4+5
d. 1+3+5+6
e. 1+2+3+6
ANS: D

19. Eficienta sporita a eurobancilor se explica prin factori, cum ar fi:


1.participantii pe piata sunt eterogeni, cuprinzand mai multe categorii
2.cel putin unul din participanti trebuie sa fie o banca
3.gradul inalt de sofisticare si reputatia clientelei implica reducerea costurilor de evaluare
4. volatilitatea ratei dobanzii este foarte mare
5. caracterul en-gros al activitatii contribuie la micsorarea costurilor operative
6.operarea cu marje de dobanda mai reduse decat bancile active pe plan intern, conducind la scaderea
costului intermedierii
7. bancile comerciale reprezinta principalii actori ai pietei eurovalutare
Variante:
a. 3+4+5+6
b. 1+2+4+6
c. 3+5+6+7
d. 1+3+5+7
e. 2+4+6+7
ANS: A

20. Participantii pe piata eurovalutara sunt urmatorii:


1.organismele non-profit internationale
2. bancile de investitii
3. societatile de asigurare
4. fondurile de pensii
5. persoanele fizice
6. bancile centrale
7. guvernele si autoritatile locale
8. organizatiile internationale
9. firmele de dimensiuni mari
10.brokerii
11.organismele financiare internationale
12. bancile comerciale
Variante:
a. 2+3+4+6+7+9+10+11+12
b. 1+3+4+5+6+7+8+9+11
c. 1+2+3+5+6+7+8+9+10
d. 1+2+4+5+6+8+10+11+12
e. 1+3+4+5+6+8+9+10+11
ANS: A

21.Datorita gradului sporit de lichiditate, comparativ cu depozitele efectuate la aceleasi termene si valori,
certificatele de
depozit sunt bonificate, in general, cu o rata a dobanzii :
a. superioara
b. medie
c. inferioara
d. superficiala
ANS: C

22. Aceste credite, desi sunt acordate pe termene mai lungi, au ca suport depozitele in eurovalute atrase de
eurobanci pe termene scurte:
a. eurocreditele rulante
b. creditele over
c. creditele roll
d. eurocreditele rotative
ANS: D

23. Derularea rapida si in bune conditii a schimburilor internationale presupune existenta unor instrumente
monetare, universal recunoscute, care sa permita stingerea datoriilor, respectiv, incasarea creantelor
internationale. Aceste instrumente sunt cunoscute sub denumirea generica de :
a. eurovalute
b. certificate de depozit
c. mijloace de plata internationale
d. instrumente de plata si credit
ANS: C

24. In etapa actuala, instrumentele monetare care au rolul de mijloace de plata internationale pot fi grupate
in urmatoarele categorii:
1.certificate de trezorerie
2.devize
3.european currency unit
4.valute
5.certificate de depozit
6.eurovalute
7.drepturi speciale de tragere
Variante:
a. 1+2+5
b. 1+3+5
c. 3+4+7
d. 2+4+7
ANS: D

25. Unul dintre cele mai importante criterii de clasificare a valutelor este posibilitatea de preschimbare pe o
alta valuta. Conform acestui criteriu, se disting:
1.valute efective
2.valute convertibile
3.valute de cont
4.valute neconvertibile
Variante:
a. 1+3
b. 1+2+3+4
c. 2+4
d. 1+2+3
ANS: C

26. Valoarea unui DST se stabileste pe baza unui „cos” ponderat de 4 valute, dupa cum urmeaza:
1. dolarul american
2. francul elvetian
3. yenul japonez
4. DST
5. dolarul canadian
6. lira sterlina
7. euro
Variante:
a. 2+4+5+7
b. 1+3+6+7
c. 1+2+4+6
d. 3+5+6+7
ANS: B

27. In favoarea DST au fost invocate urmatoarele argumente:


1. circula intre autoritatile monetare si populatie prin depozite bancare
2. independenta fata de situatia economica si financiara a diferitelor tari
3. valoarea unui DST se stabileste pe baza ponderarii de valute
4. caracter gratuit al instrumentului
5. stabilitate relativa
6. dozarea constienta a alocarilor de DST in functie de nevoile efective de lichiditate ale economiei
mondiale
7. greveaza balanta platilor, ca si in cazul celorlalte instrumente de rezerva
Variante:
a. 2+4+5+6
b. 1+3+6+7
c. 2+3+5+7
d. 1+4+5+7
ANS: A

28. Criticile formulate la adresa DST sunt urmatoarele:


1. DST nu se pot utiliza de catre persoanele fizice si juridice
2. DST nu circula decat intre autoritatile monetare
3. inflatia si deflatia de DST nu sunt excluse
4. DST nu exista ca si moneda efectiva si de cont
5. DST nu indeplinesc toate functiile monetare
6. criteriul dupa care se repartizeaza alocarile de DST intre tarile membre nu este unul tocmai corect
stabilit in functie de nevoi
7. nu se pot efectua imprumuturi in DST de catre nedetinatorii ei de drept
Variante:
a. 1+3+4+7
b. 2+3+5+6
c. 2+4+5+7
d. 1+2+4+7
ANS: B

29. Acest concept presupune ca o banca dintr-o tara incheie o intelegere cu o banca din alta tara prin care se
angajeaza reciproc sa-si ofere diferite servicii. Aceasta activitate constituie suportul traditional al derularii
operatiunilor de plati si incasari cu strainatatea atat in nume propriu, cat si in numele clientilor.
a. incheierea de tratate de colaborare
b. sucursala a bancii mama
c. relatia de corespondent bancar
d. filiala a bancii emitente
ANS: C

30.Implantarea de sedii in strainatate este determinata de mai multi factori, intre care cei mai importanti
sunt:
1) insotirea clientilor din tara de origine care au efectuat investitii in strainatate
2) reducerea balantei contului curent
3) operarea pe europiete
4) dispersia riscului
5) alimentarea contului de profit si pierdere
6) realizarea de economii de scara
7) procesul de dereglementare, concretizat in deschiderea pietelor nationale catre bancile straine
8) diferentele dintre tari in materie de reglementare a activitatii bancare
9) reglarea balantei de plati externe
Variante:
a. 1+3+4+6+7+8
b. 2+4+5+7+8+9
c. 1+2+4+5+6+9
d. 2+3+4+6+7+9
ANS: A

31. Specificati carui tip de etalon ii apartine formula de calcul de mai jos:

a. etalonului aur-devize
b. etalonului DST
c. etalonului aur moneda
d. etalonului paritatii puterii de cumparare a monedelor nationale
e. etalonului bimetalist
ANS: D

32. In articolul VIII din Statutul FMI revizuit in 1978 se prevedeau ca obligatii ale statelor membre
urmatoarele:
1) sa nu introduca restrictii in efectuarea platilor si transferurilor pentru tranzactii internationale curente
2) sa nu introduca practici discriminatorii si taxe vamale pentru anumite categorii de bunuri si servicii
3) evitarea practicarii de cursuri valutare multiple
4) convertibilitatea soldurilor, in moneda proprie, detinute de un alt stat membru daca acesta din urma
dovedeste ca respectivele solduri sunt recente si provin din tranzactii curente;
5) evitarea practicilor valutare discriminatorii
6) evitarea taxelor vamale netarifare pentru anumite categorii de marfuri
Variante:
a. 2+4+5+6
b. 1+2+3+5
c. 1+3+4+5
d. 3+4+5+6
ANS: C

33. Convertibilitatea valutara este de mai multe categorii:


1)convertibilitatea valutara limitata
2)convertibilitate monetara
3)convertibilitatea valutara deplina
4)convertibilitatea de cont curent
5)convertibilitatea metalica
Variante:
a. 2+4+5
b. 1+3+4
c. 2+3+5
d. 1+4+5
ANS: D

34. Girarea este operatiunea prin care:


a. are loc circulatia cecului, indiferent daca acesta are sau nu inserata mentiunea “la ordin”;
b. are loc transmiterea (circulatia) cecului prin cesiune;
c. are loc circulatia cecului, cu precizarea ca acesta trebuie sa aiba mentiunea “la ordin”.
ANS: A

35. Girul in alb presupune ca:


a. pe verso-ul cecului apare numai semnatura girantului, fara sa fie indicat numele giratarului;
b. tragatorul a emis cecul fara indicarea sumei de bani, beneficiarul urmand sa o completeze cand
incaseaza cecul.
c. pe verso-ul cecului apare numai semnatura giratarului.
ANS: A

36. Printre mentiunile obligatorii ale biletului la ordin se numara:


1) denumirea de bilet la ordin;
2) promisiunea neconditionata de a plati o suma de bani;
3) denumirea trasului;
4) locul platii;
5) mentiunea “la ordin”;
6) scadenta.
Variante:
a. 2+4+5+6
b. 1+2+4+6
c. 2+3+5+6
d. 1+4+5+6
ANS: B

37. Functiile biletului la ordin sunt:


1) instrument de plata;
2) instrument de control;
3) instrument de garantare;
4) instrument de credit;
5) instrument de supraveghere.
Variante:
a. 2+3+5
b. 1+2+5
c. 2+4+6
d. 1+3+4
ANS: D

38. Revocabilitatea ordinului de plata se refera la faptul ca:


a. ordonatorul poate sa modifice sau sa anuleze ordinul de plata in orice moment, cu conditia ca
beneficiarul sa fie informat si sa-si dea consimtamantul;
b. ordonatorul poate sa modifice sau sa anuleze ordinul de plata in orice moment pana la efectuarea
platii catre beneficiar;
c. ordonatorul poate sa revoce ordinul de efectuare a platii la extern, cu conditia ca banca sa sa fie de
acord.
ANS: B

39. Girarea este operatiunea prin care:


a. are loc circulatia cecului, indiferent daca acesta are sau nu inserata mentiunea “la ordin”;
b. are loc transmiterea (circulatia) cecului prin cesiune;
c. are loc circulatia cecului, cu precizarea ca acesta trebuie sa aiba mentiunea “la ordin”.
ANS: A
40. Girul in alb presupune ca:
a. pe verso-ul cecului apare numai semnatura girantului, fara sa fie indicat numele giratarului;
b. tragatorul a emis cecul fara indicarea sumei de bani, beneficiarul urmand sa o completeze cand
incaseaza cecul
c. pe verso-ul cecului apare numai semnatura giratarului.
ANS: A

41. Printre caile de utilizare a soldului activ al contului curent al balantei de plati externe se numara:
a. obtinerea de credite externe;
b. atragerea de investitii directe din strainatate
c. efectuarea de investitii de portofoliu in strainatate;
d. primirea de ajutoare sau credite nerambursabile
ANS: C

42. Acreditivul documentar este emis de:


a. banca importatorului;
b. banca vanzatorului;
c. o banca neutra.
ANS: A

43.Printre mentiunile obligatorii ale biletului la ordin se numara:


1. denumirea de bilet la ordin;
2. promisiunea neconditionata de a plati o suma de bani;
3. denumirea trasului;
4. locul platii;
5. mentiunea “la ordin”;
6. scadenta.
Variante:
a. 1+2+3+4
b. 2+4+5+6
c. 1+3+5+6
d. 1+2+4+6
e. toate
ANS: D

44. Functiile biletului la ordin sunt:


1) instrument de plata;
2) instrument de control;
3) instrument de garantare;
4) instrument de credit;
5) instrument de supraveghere.
Variante:
a. 2+4+5
b. 1+3+4
c. 1+2+5
d. nici una
e. toate
ANS: B

45. Elementele componente ale sistemului monetar international sunt:


1) relatiile valutar-financiare internationale;
2) mecanismele valutar-financiare internationale;
3) guvernul international;
4) societatile transnationale;
5) norme si reglementari valutar-financiare internationale;
6) Uniunea Europeana;
7) institutiile bancar-financiare internationale.
Variante:
a. 1+3+5+6
b. 2+4+5+7
c. 1+2+3+6
d. 1+2+5+7
e. toate
ANS: D

46. Relatiile valutar-financiare internationale cuprind:


1) relatiile monetare (valutare) internationale;
2) relatiile interguvernamentale;
3) relatiile financiare internationale;
4) relatiile de credit internationale;
5) relatiile privind capacitatea internationala de plata a partenerului contractual;
6) relatiile de plati si garantii internationale;
7) relatiile stabilite de Conferinta financiara internationala de la Genova (1922);
8) relatiile comerciale internationale.
Variante:
a. 1+3+4+6
b. 2+3+6+8
c. 1+3+5+7
d. 2+4+6+8
e. toate
ANS: A

47. Functiile relatiilor valutar-financiare internationale sunt:


1) functia de evaluare a marfurilor si serviciilor;
2) functia de supraveghere a decontarilor internationale;
3) functia de mijloc de plata internationala;
4) functia de marketing a serviciilor financiar-bancare internationale;
5) functia de sursa de dezvoltare economica;
6) functia de valorificare a disponibilitatilor banesti;
7) functia de reglementare a contractelor comerciale internationale;
8) functia de echilibrare a balantei de plati externe;
9) functia de management al afacerilor internationale;
10) functia de organizare a activitatii internationale a bancilor;
11) functia de rambursare a datoriei externe;
12) functia de emisiune si utilizare a monedelor internationale (DST, euro).
Variante:
a. 1+3+5+6+7+8+9
b. 2+3+4+6+7+10+12
c. 1+3+5+6+8+11+12
d. nici una
e. toate
ANS: C

48. Principiile si mecanismele adoptate la Conferinta monetara de la Bretton Woods din 1944 sunt:
1) rolul si pretul aurului;
2) convertibilitatea valutara a monedelor;
3) cursurile de schimb flotante;
4) etalonul monetar aur-devize;
5) crearea ONU;
6) lichiditatea monetara internationala;
7) emisiunea de DST;
8) echilibrul valutar-financiar extern al statelor;
9) crearea FMI si Bancii Mondiale;
10) crearea OCDE.
Variante:
a. 1+3+4+6+7+8+9
b. 2+3+4+5+7+9+10
c. 1+3+4+6+7+8+10
d. 1+2+4+6+7+8+9
e. toate
ANS: D

49. Factorii care au determinat aparitia si extinderea pietei eurovalutelor au fost:


1) razboiul rece;
2) razboiul din Irak;
3) criza petroliera;
4) activitatea societatilor transnationale;
5) destramarea blocului sovietic;
6) activitatea desfasurata de FMI;
7) trecerea la convertibilitatea monetara deplina a mai multor valute si afirmarea valutelor liber utilizabile;
8) aparitia monedei unice euro.
Variante:
a. 1+2+6+7
b. 1+3+4+7
c. 4+6+7+8
d. 2+4+6+7
e. toate
ANS: B

50. Principalele etaloane monetare internationale care s-au succedat de-a lungul istoriei au fost:
1) etalonul bimetalist (aur-argint);
2) etalonul aur;
3) etalonul microprocesor;
4) etalonul platina;
5) etalonul aur-devize;
6) etalonul metric;
7) etalonul DST;
8) etalonul paritatii puterii de cumparare.
Variante:
a. 2+3+5+7+8
b. 1+2+5+7+8
c. 1+3+5+6+8
d. 2+3+4+6+7
e. toate
ANS: B

51. Rezervele monetare ale bancilor centrale sunt formate din:


1) aur monetar;
2) minele nationale de extractie de aur;
3) valute convertibile;
4) fabricile producatoare de hartie specializate pentru tiparirea bancnotelor;
5) monede internationale (DST, euro);
6) valutele detinute de bancile comerciale;
7) pozitia creditoare la FMI.
Variante:
a. 2+3+6+7
b. 1+3+4+6
c. 1+3+5+7
d. nici una
e. toate
ANS: C

52. Principalele cai de sporire a activelor monetare de rezerva sunt:


1) aurul monetar cumparat de banca centrala din productia autohtona sau de pe pietele internationale;
2) depozitarea de catre bancile comerciale de valuta la banca centrala;
3) alocarea periodica de catre FMI a DST statelor membre;
4) alocarea periodica de catre Banca Reglementelor Internationale a DST statelor membre;
5) cumpararea de catre banca centrala de valute de pe piata valutara nationala;
6) contractarea de credite externe in valuta de pe piata internationala a creditului;
7) cumpararea de catre banca centrala a tezaurelor metalice antice descoperite pe santierele arheologice.
Variante:
a. 2+4+6+7
b. 1+3+4+6
c. 1+2+4+6
d. 1+3+5+6
e. toate
ANS: D

53. Principalele functii ale rezervelor monetare ale bancii centrale sunt:
1) cresterea credibilitatii si solvabilitatii tarii pe plan extern;
2) plata importurilor curente de marfuri si servicii;
3) sursa de echilibrare a balantei de plati curente;
4) acordarea de credite externe;
5) plata datoriei externe;
6) rezervele valutare sunt o conditie de trecere la convertibilitate monetara;
7) functia de rezerva monetara strategica.
Variante:
a. 1+2+5+6+7
b. 1+2+4+5+7
c. 2+3+5+6+7
d. 1+2+3+4+6
e. 1+3+5+6+7
ANS: E

54. Evolutia cursului de schimb valutar este determinata de urmatorii factori monetar-financiari:
1) rata inflatiei;
2) evolutia productiei si productivitatii muncii;
3) zvonuri si alegeri electorale;
4) rata dobanzii;
5) bugetul;
6) soldul balantei platilor curente;
7) greve.
Variante:
a. 1+2+3+6
b. 2+3+4+7
c. 1+2+3+4
d. 1+4+5+6
e. toate
ANS: C

55. Principalele cai prin care un investitor strain poate sa investeasca in strainatate sunt:
1) implantarea de sedii in strainatate (sucursale si filiale);
2) preluarea unei firme locale;
3) fuzionarea cu o firma straina;
4) cumpararea de titluri de valoare de pe piata externa;
5) utilizarea rezervei valutare a bancii centrale.
Variante:
a. 1+3+4+5
b. 2+3+4+5
c. 1+2+3+4
d. nici una
e. toate
ANS: C

56. Printre indicatorii datoriei externe se numara:


1) datoria externa totala raportata la incasarile din exportul de marfuri si servicii;
2) raportul dintre totalul datoriei externe si produsul national brut;
3) serviciul datoriei externe raportat la creantele externe.
Variante:
a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2
d. nici una
e. toate
ANS: C

57. Balanta comerciala este formata din:


1) incasarile din exporturile de marfuri;
2) investitiile straine;
3) contractarea de credite externe;
4) platile pentru importurile de marfuri;
5) veniturile realizate de nerezidenti in strainatate.
Variante:
a. 1+2+4+5
b. 2+3+4+5
c. 1+4
d. nici una
e. toate
ANS: C

58. Derularea tranzactiilor internationale presupune existenta unor acte normative, reguli si uzante, intre
care cele
mai importante sunt:
1) acorduri si conventii interstatale;
2) reglementari elaborate de Camera de Comert Internationala de la Paris;
3) deciziile OCSE;
4) reglementari nationale privind platile internationale.
Variante:
a. 2+3+4
b. 1+2+4
c. 1+3+4
d. nici una
e. toate
ANS: B

59. Printre elementele esentiale (obligatorii) ale unei cambii se numara:


1) denumirea expresa de cambie;
2) ordinul neconditionat de a plati o suma de bani;
3) numele si prenumele trasului si a rudelor sale pana la gradul trei;
4) scadenta.
Variante:
a. 2+3+4
b. 1+3+4
c. 1+2+4
d. nici una
e. toate
ANS: C

60. Modalitatile de transmitere a cecului sunt:


1) girarea;
2) cesiunea;
3) acceptarea;
4) scontarea;
5) forfetarea.
Variante:
a. 2+3
b. 1+4
c. 3+5
d. 1+2
e. 4+5
ANS: D

61. Principalele tipuri de cecuri sunt:


1) cecul la purtator;
2) cecul barat;
3) cecul de tranzit;
4) cecul confirmat;
5) cecul traditional.
Variante:
a. 3+4+5
b. 1+2+5
c. 2+3+5
d. 1+2+4
e. nici una
ANS: D

62. Principalele modalitati de plata utilizate in comertul international sunt:


1) acreditivul documentar;
2) incasoul documentar;
3) cecul;
4) ordinul de plata;
5) cambia.
Variante:
a. 2+3+5
b. 1+2+4
c. 1+2+5
d. 1+2+3
e. toate
ANS: B

63. Intre tipurile de acreditive documentare se numara:


1) acreditive transferabile;
2) acreditive revocabile;
3) acreditive irevocabile;
4) acreditive irevocabile confirmate;
5) acreditive barate.
Variante:
a. 1+2+3+5
b. 1+2+3+4
c. 1+2+4+5
d. 2+3+4+5
e. toate
ANS: B

64. Participantii in derularea unui ordin de plata sunt:


1) ordonatorul;
2) banca ordonatorului;
3) societatea de asigurari;
4) beneficiarul;
5) banca beneficiarului;
6) garantul.
Variante:
a. 1+2+4+5
b. 1+2+3+6
c. 2+3+4+5
d. 1+2+3+5
e. toate
ANS: A

65. Principalele categorii de garantii personale sunt:


1) scrisoarea de garantie bancara;
2) ipoteca;
3) avalul;
4) garantia caselor de asigurare;
5) depozitul bancar;
6) garantia statului.
Variante:
a. 2+3+4+6
b. 1+3+4+6
c. 1+2+4+5
d. 1+3+4+5
e. toate
ANS: B

66. Principalele tipuri de garantii reale sunt:


1) ipoteca;
2) acreditivul;
3) gajul;
4) vinculatia;
5) rezervarea dreptului de proprietate.
Variante:
a. 1+2+3+4
b. 1+3+4+5
c. 2+3+4+5
d. 1+3+4+5
e. nici una
ANS: D

67. Printre conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o ipoteca pentru a fi asiguratorie pentru beneficiar se
numara:
1) ipoteca sa fie de gradul doi;
2) valoarea bunului ipotecat sa fie suficient de mare in comparatie cu creanta ipotecata;
3) valoarea in timp a bunului ipotecat sa fie certa.
Variante:
a. 2+3
b. 1+2
c. 1+2+3
d. nici una
ANS: A

COMPLETION
1. Trasatura caracteristica a procesului de _______ consta in aceea ca el se dezvolta ca o necesitate obiectiva
„din interiorul” statelor, care nu mai pot progresa intr-o stare de izolare, autarhic.
ANS: globalizare

2. In momentul de fata are loc procesul de „deschidere” a economiei statelor spre exterior ca o necesitate
obiectiva a progresului propriu, proces valabil pentru toate statele, ceea ce conduce la fenomenul de
interdependenta, globalizare, ______ .
ANS: mondializare

3. Prin ______ _____ _______se intelege capacitatea unei banci centrale de a dispune de mijloacele de plata
necesare stingerii unor datorii previzibile sau imprevizibile ale statului la scadenta.
ANS: lichiditate monetara internationala

4. _______ _ _______ – indiferent de scopul urmarit printr-o operatiune valutara – se bazeaza pe doua
principii de baza: a) principiul a la hausse (in crestere) si b) principiul a la baisse (in scadere).
ANS: procedeul de arbitrajare

5. _________ detine ponderea principala in costul creditului: 75%-95%.


ANS: dobanda
6. Pentru obligatiile de credit exprimate in DST se aplica o altfel de rata a dobanzii, denumita ________,
determinate ca o medie ponderata a dobanzilor practicate pe pietele nationale ale tarilor din care provin
monedele din „cos”.
ANS: specifica

7. ______ _ _____ _____ presupune ca beneficiarul poate incasa suma de bani respectiva fara nici o
conditie.
ANS: ordinul de plata simplu

8. La baza emiterii ________ __ _______ sta contractul de asigurare ca document incheiat intre societatea
de asigurare si beneficiarul asigurarii.
ANS: politei de asigurare

9. _________ este o modalitate de plata combinata folosita in relatiile internationale, respectiv, o modalitate
de asigurare impotriva riscului de neplata la incaso si care presupune livrarea marfii de catre exportator pe
adresa unei banci sau a unui depozit din strainatate, si nu direct pe adresa importatorului.
ANS: vinculatia

10. Prin eurovaluta se intelege valuta depozitata la o banca din afara teritoriului si _______ tarii care a emis
valuta respectiva.
ANS: jurisdictiei

11. Bancile comerciale reprezinta principalii actori ai pietei eurovalutare, fiind cunoscute si sub denumirea
de ______
ANS: eurobanci

12. Principalele componente ale pietei _________ sunt: piata interbancara, piata eurocertificatelor de
depozit si piata euroefectelor comerciale.
ANS: eurovalutare

13. Rata dobanzii ,’’offer’’, practicata pe piata eurovalutara este cunoscuta sub denumirea abreviata de
_______ si reprezinta rata dobanzii de referinta la imprumuturile internationale in eurovalute.
ANS: LIBOR

14. In functie de perioada de timp dupa care deponentul are acces la suma depusa fara a fi penalizat la
dobanda, depozitele bancare au diferite grade de _______ .
ANS: lichiditate

15. Principala caracteristica a certificatelor de depozit este ________________, adica faptul ca pot fi
vandute si cumparate pe piata secundara inainte de scadenta.
ANS: negociabilitatea

16. Pentru investitor, avantajul cumpararii certificatelor de depozit consta in imbinarea ___________ cu
obtinerea de
castiguri mai mari decat in cazul depozitelor la vedere.
ANS: lichiditatii

17. Un gen de instrumente financiare specifice pietei eurovalutare sunt _______ ______ (eurocommercial
papers), utilizate, in general, de firme mari, cu standing recunoscut, de institutii financiare sau state
suverane, care doresc sa atraga resurse pe termen scurt.
ANS: euroefectele comerciale
18. Dintre valutele convertibile, pe plan international cele mai des folosite sunt ____ ___ __, considerate,
conform aprecierilor Fondului Monetar International, acele valute frecvent negociate pe pietele valutare si
care detin o pondere importanta in tranzactiile internationale si in rezervele valutare ale bancilor.
ANS: valutele liber utilizabile

19. In sens restrans, prin _______ se inteleg instrumentele de plata si credit – cambia, biletul la ordin, cecul
– denominate in valute convertibile.
ANS: devize

20. ________ sunt unitati monetare de cont, fara existenta materiala sau acoperire in metal pretios, care se
aloca tarilor membre FMI gratuit, proportional cu cota subscrisa la Fond.
ANS: DST

21. In principiu, activitatea bancara internationala imbraca doua mari forme: activitatea cu _______
traditionala, care cuprinde operatiunile efectuate in moneda nationala cu nerezidentii, si activitatea cu
_______, avand drept contrapartida atat clienti rezidenti, cat si nerezidenti.
ANS: strainatatea, eurovalute

22. ________ _______ reprezinta capacitatea recunoscuta pe plan international a unei monede de a fi
preschimbata in etalonul ei (daca are) sau in alta moneda in raport de cerere si oferta.
ANS: convertibilitatea monetara

23. Dupa abandonarea convertibilitatii metalice a ramas doar _______ ________, adica preschimbarea unei
valute contra altei valute, care, la randul ei, este convertibila in alta valuta.
ANS: convertibilitatea valutara

24. Avalizarea este operatiunea prin care o persoana denumita ______ garanteaza plata cecului pentru
intreaga suma sau doar pentru o parte. Persoana in favoarea careia se acorda garantia se numeste________ .
ANS: avalist, avalizat

25. Cecul ______ are precizat in mod expres numele beneficiarului si mentiunea “___ __ ___”.
ANS: nominativ,nu la ordin

26. Spre deosebire de cambie, care, in procesul emiterii, pune in legatura trei persoane (trasul, tragatorul si
beneficiarul), biletul la ordin implica numai doua persoane: …………, respectiv…………..
ANS: emitentul, beneficiarul

27. Partile implicate in derularea unui ordin de plata sunt importatorul, denumit ______, banca
importatorului, denumita banca ______, exportatorul, denumit _______ si banca exportatorului, denumita
banca _______ .
ANS: ordonator,ordonatorului,beneficiar,beneficiarului

28. Ordinul de plata ______ inseamna ca beneficiarul pentru a incasa suma de bani cuvenita nu trebuie sa
prezinte nici un document.
ANS: simplu

29. Principalele categorii de convertibilitate valutara sunt:


a) convertibilitate de cont curent;
b) convertibilitate limitata;
c) _______ _________
ANS: convertibilitate deplina

30. Obiectivele activitatii de gestionare a activelor de rezerva monetara internationala sunt ______ si _____.
ANS: lichiditate,eficienta

31. Drepturile speciale de tragere reprezinta un cos format din patru valute: USD, euro, yenul japonez si
_____.
ANS: lira sterlina

32. Monedele pot fi cotate direct, indirect si _______ .


ANS: incrucisat

33. Garantul se poate angaja fie pentru reparatie fizica, fie pentru reparatie______ .
ANS: baneasca

34. Spre deosebire de cambie, care, in procesul emiterii, pune in legatura trei persoane (trasul, tragatorul si
beneficiarul), biletul la ordin implica numai doua persoane: ______, respectiv______ .
ANS: emitentul,beneficiarul

35. Prin Tratatul de la Maastricht s-a hotarat introducerea monedei ______ .


ANS: euro

36. ______ _ _____ este un titlu de credit prin care o persoana denumita emitent se angajeaza sa efectueze
la scadenta plata unei sume de bani in favoarea beneficiarului sau la ordinul acestuia.
ANS: biletul de ordin

37. Principala caracteristica a ordinului de plata este ________, in sensul ca ordonatorul poate revoca sau
modifica instructiunile de plata in orice moment pana la achitarea sumei de bani in favoarea beneficiarului.
ANS: revocabilitatea

38. Principalii participanti la acreditivul documentar sunt: ordonatorul acreditivului (importatorul), ______
acreditivului (exportatorul), banca ________ (banca importatorului), banca corespondenta.
ANS: beneficiarul,emitenta

39. Piata monetara internationala este spatiul in care operatiunile se deruleaza atat in moneda nationala a
unuia din parteneri, cat si in ________ .
ANS: eurovalute

40. Principalele active monetare de rezerva sunt aurul monetar, _______ _______, monedele internationale
(DST, euro), pozitia creditoare la FMI.
ANS: valutele convertibile

41. Factorii care influenteaza nivelul si evolutia cursului valutar pot fi clasificati in urmatoarele grupe:
factori ___, factori de natura monetar-financiara, factori de natura social-politica, factori de natura
psihologica.
ANS: economici

42. Participantii la activitatile pietei de schimb valutar sunt grupati, in principiu, in trei mari grupe:
segmentul primar, segmentul principal sau interbancar, segmentul de _______ al operatiunilor valutare.
ANS: supraveghere

43. Investitiile internationale sunt de doua tipuri: investitii straine directe si investitii de ______ .
ANS: portofoliu

44. Mijloacele de plata internationale utilizate in etapa actuala sunt: valutele convertibile,______, monedele
internationale.
ANS: devize

45. ________ (abrevierea) este format din Banca Centrala Europeana si bancile centrale din statele membre
ale Uniunii Europene care au adoptat moneda unica euro.
ANS: SEBC

46. Functiile biletului la ordin sunt: functia de instrument de _______, functia de instrument de credit si
functia de instrument de ______ .
ANS: plata,garantare

47. In functie de modul in care se incaseaza suma de bani, ordinul de plata poate fi simplu si ______ .
ANS: documentar

48. Alaturi de garantiile personale, in schimburile internationale sunt utilizate si o serie de garantii _____ .
ANS: reale

MATCHING
Potriviti urmatoarele definitii cu conceptele corespunzatoare:
a. este moneda nationala utilizata in relatiile de plati internationale sau detinuta de nerezidenti.
b. este operatiunea legala pe care o efectueaza arbitrajisti ai bancilor in scopul exclusiv de obtinere a unui
castig in valuta: fie anticiparea corecta a cursului de schimb la o valuta sau alta, fie o previziune bine
calculata in materie de miscarea dobanzilor la depozitele valutare sau a cotatilor la titlurile de valoare de pe
pietele bursiere si extrabursiere.
c. reprezinta valuta depozitata la o banca din afara teritoriului si jurisdictiei tarii care a emis valuta
respectiva
d. este formata din totalitatea pietelor valutare nationale, privite nu ca o suma aritmetica, ci ca un sistem
eterogen de legaturi si schimburi ce angreneaza pietele nationale intr-o interdependenta reciproca, in timpi
reali, intre tari aflate in fusuri orare apropiate, care se suprapun intr-o anumita perioada a zilei lucratoare.
1. Operatiunea valutara speculativa
2. Valuta
3. Piata valutara internationala
4. Eurovaluta
ANS:
1 b
2 a
3 d
4 c

Potriviti definitiile cu conceptele corespunzatoare:


a. constituie forma cea mai complexa de investire in strainatate.
b. o forma superioara de implicare bancara in strainatate care, desi efectueaza o gama larga de operatiuni, isi
desfasoara activitatea pe baza capitalului detinut de banca-mama, neavand personalitate juridica.
c. constituie cea mai simpla modalitate de stabilire in exterior a unei banci.
5. sucursalele bancilor straine
6. filialele bancare
7. reprezentantele bancilor straine
ANS:
5 b
6 a
7 c
Potriviti urmatoarele definitii cu conceptele corespunzatoare:
a. a functionat in Antichitate sau in diferite tranzactii din Evul Mediu cand comertul international detinea o
pondere relativ redusa.
b. a ramas mult timp singurul etalon al monedelor nationale; in aceste conditii, se stabilea prin legea de
emisiunea monetara continutul in aur al monedelor nationale
c. a fost pentru prima data recomandat in 1922 de Conferinta Monetara Internationala care s-a tinut la
Genova si a devenit necesar intrucat aurul nu mai era in circulatie sub forma de monede-aur si putine state
dispuneau de rezerve de aur si practicau convertibilitatea in aur
d. a functionat pana in 1870; prin el, continutul banilor nationali era definit printr-o cantitate de aur sau de
argint, raportul intre preturile celor doua metale fiind constant
e. in aceste conditii, circulatia monetara se realiza sub forma de lingou aur – cantitati de aur sub forma de
bare metalice de diferite greutati.
f. in aceste conditii monedele se bateau in aur, iar circulatia monetara se realize sub forma de circulatie a
monedelor cu diferite greutati si diferite paritati aur.
g. a fost introdus oficial in 1978 in noul Statut al FMI. Drepturile Speciale de Tragere (DST) sunt o unitate
monetara de cont (de evidenta) care se distribuie gratuity statelor membre ale FMI proportional cu cota parte
a statelor la Fondul Monetar International.
h. se manifesta astazi sub forma aranjamentelor monetare dintre FMI si un stat membru.
i. reprezinta o comparare a monedei nationale cu alte monede pe baza unui „cos” de marfuri identic, dar
evaluat in preturile nationale ale fiecarui stat
8. etalonul bimetalist
9. etalonul marfa
10. etalonul monometalist
11. etalonul aur-lingou
12. etalonul aur-devize
13. etalonul aur-moneda
14. etalonul DST
15. etalonul devize
16. etalonul paritatii puterii de cumparare a monedelor nationale (PPC)
ANS:
8 d
9 a
10 b
11 e
12 c
13 f
14 g
15 h
16 i

Potriviti definitiile cu conceptele corespunzatoare:


a. este singura convertibilitate care se practica in prezent si consta in capacitatea unei valute de a fi
preschimbata contra altei valute
b. este acea convertibilitate valutara prin care valutele se schimba pentru anumite operatii comerciale sau de
capital
c. prin care o moneda nationala se preschimba in aur sau argint conform continutului paritar legal al valutei
d. este reglementata de articolul VIII din Statutul FMI.
e. consta in eliminarea oricarei restrictii in utilizarea externa a unei monede nationale.
17. convertibilitatea valutara
18. convertibilitatea de cont curent
19. convertibilitatea metalica
20. convertibilitatea valutara deplina
21. convertibilitatea valutara limitata
ANS:
17 a
18 d
19 c
20 e
21 b

TRUE/FALSE
1. Garantiile reale sunt modalitati tehnico-juridice prin care un anumit imobil sau mai multe bunuri imobile
sunt afectate pentru a asigura pe creditorul obligatiei indeplinite ca debitorul isi va executa obligatia
corelativa asumata.
ANS: T

2. Ipoteca este o garantie reala mobiliara care consta intr-un drept ireal, accesoriu al creditorului, constituit
asupra bunurilor imobile apartinand debitorului, care are obligatia unei plati la scadenta.
ANS: F

3. Garantarea platii prin ipoteca, in esenta, consta in aceea ca daca la scadenta debitorul (cumparatorul,
importatorul) nu achita contravaloarea marfurilor/creditelor primite, creditorul (exportatorul, vanzatorul) in
favoarea caruia a fost construita ipoteca poate cere vanzarea bunului, iar din suma obtinuta sa-si acopere
creanta.
ANS: T

4. Obiect al ipotecii il poate constitui atat un bun mobil al debitorului, non proprietatea sa: imobil, cladire,
fabrica, teren etc., cat si insusi bunul vandut asupra caruia nu se constituie ipoteca.
ANS: F

5. Ipoteca, spre deosebire, de gaj il deposedeaza pe proprietar de bunul ipotecat.


ANS: F

6. Principalul dezavantaj al ipotecii este dificultatea transformarii rapide a valorii imobiliare in bani.
ANS: T

7. Gajul este o modalitate de garantare a indeplinirii obligatiilor contractuale, prin remiterea de catre debitor,
creditorului sau, a unui bun mobil, corporal sau incorporal (aflat in circuitul civil), care serveste drept
garantie. In cazul in care nu va fi onorat la scadenta, bunul gajat poate fi valorificat de catre creditor.
ANS: T

8.Vinculatia se foloseste in cazul decontarilor prin incaso, care in acest caz poarta denumirea de incaso
vinculat.
ANS: T

9. Scrisoarea de garantie bancara se defineste prin inscrisul documentar emis de o banca prin care aceasta se
angajeaza, conditionat sau neconditionat, sa plateasca o suma determinata de bani la cererea prezentata de
beneficiar.
ANS: T

10. Banca, prin garantia bancara, nu garanteaza fapte, ci preia o obligatie de plata, cu titlu reparatoriu,
pentru neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a unui angajament asumat prin contract.
ANS: T

11. Garantia bancara are la baza institutia cautiunii, ea nefacand parte din categoria garantiilor personale.
ANS: F

12. In principiu, nu orice obligatie asumata prin contract poate constitui obiectul unei scrisori de garantie
bancara.
ANS: F

13. Din punctul de vedere al tehnicilor derularii lor, modalitatile de plata sunt de trei categorii: acreditivul
sau creditul documentar, incasoul documentar si ordinul de plata.
ANS: T

14. Acreditivul documentar nu ofera o garantie puternica nici vanzatorului, dar nici cumparatorului.
ANS: F

15. Spre deosebire de incaso, acreditivul nu presupune asumarea de catre banci a unor obligatii menite sa
asigure partilor exercitarea drepturilor care le revin dintr-un contract de vanzare-cumparare.
ANS: F

16. Din punct de vedere al naturii angajamentului, distingem doua tipuri de acreditive: acreditive revocabile
si acreditive irevocabile.
ANS: T

17. Din punct de vedere al sigurantei platii, exista urmatoarele doua tipuri de acreditive: acreditive
confirmate si acreditive neconfirmate.
ANS: T

18. Din punct de vedere al clauzelor si conditiilor de utilizare, distingem urmatoarele tipuri de acreditive:
acreditive netransferabile si acreditive transferabile in favoarea unui alt beneficiar.
ANS: T

19. Din punct de vedere al modului de stingere a obligatiei de plata, distingem urmatoarele tipuri de
acreditive: AD cu plata la vedere si AD cu plata diferata (amanata).
ANS: T

20. Din punct de vedere al utilizarii combinate, distingem urmatoarele tipuri de acreditive: AD subsidiar
(„back-toback”) si AD cesionat .
ANS: T

21. Documentul de asigurare imbraca doua forme: polita de asigurare si certificatul de asigurare in baza
unui contract de asigurare incheiat intre o societate de asigurare si exportator (in conditia de livrare CIF) sau
importator, sau agentul sau (in conditiile de livrare FOB).
ANS: T

MULTIPLE CHOICE
1. Pentru beneficiar, acceptarea ipotecii, ca modalitate de garantare, impune precizarea anumitor aspecte:
1)ipoteca sa fie de gradul I, deoarece, in caz de faliment, cel care detine acest tip de ipoteca se
indestuleaza primul la masa credala fata de ceilalti creditori;
2)valoarea bunului ipotecat sa fie cel putin egala cu pretentia beneficiarului si sa pastreze valoarea in timp;
3)durata in timp a bunului sa fie certa pana in momentul stingerii obligatiei ce a generat ipoteca;
4)bunul sa fie asigurat impotriva tuturor riscurilor, iar polita de asigurare sa fie andosata la ordinul
beneficiarului;
5)sa se cunoasca legislatia nationala a debitorului in materie de proprietate si transfer valutar.
a. 1+3+5
b. 2+3+4
c. 1+2+3
d. 1+2+3+4+5
e. nici o varianta corecta
ANS: D

2. Contractul de gaj prezinta urmatoarele caracteristici:


1)este accesoriu
2)este unilateral
3)este real
4)este constitutiv de drepturi reale
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. nici o varianta nu este adevarata
d. toate variantele sunt adevarate
ANS: D

3. Garantiile bancare, dupa modul de executare a platii, pot fi :


1)cu clauza la prima cerere
2)cu clauza de rascumparare
3)cu o clauza de conditionare a platii in functie de prezentarea de catre beneficiar a unor documente
4)cu clauza neconditionata de plata
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
d. 1+2+3+4
ANS: C

4. Scrisoarea de garantie bancara se caracterizeaza prin aceea ca este:


1) un contract consensual,
2) un contract unilateral,
3) un contract cu titlu gratuit,
4) un contract subsidiar,
5) un contract comercial
a.1+2+3+4+5
b. 1+3+4+5
c. 2+3+4+5
d. 1+2+3+4
ANS: D

5. Garantiile se impart, din punct de vedere juridic, in:


1) Garantii reale
2) Garantii personale
3) Garantii de solidaritate
4) Garantii materiale
5) Garantii umane
a. 1+4+5
b. 2+3+4+5
c. 1+2+3
d. 1+2+4+5
ANS: C

6. In practica pot aparea urmatoarele categorii de garanti:


1)partenerul de contract
2) Orice firma, companie industriala, comerciala
3) societatile de asigurare
4) statul
5) companiile tip holding
6) Institutiile bancare si financiare
a. 1+3+5+6
b. 2+3+4+6
c. 1+2+3+4
d. toate variantele
ANS: D

7. Elementele esentiale ale ordinului de plata sunt:


1)Denumirea ordonatorului
2)Denumirea bancii ordonatorului
3)Suma in valuta care urmeaza a fi platita (in cifre si litere)
4)Contul ordonatorului din care se va efectua plata
5)Banca beneficiarului
6)Beneficiarul platii
7)Instructiuni privind transferul fondurilor (letric, prin telex, prin SWIFT)
8)Documentele care trebuie prezentate de beneficiar (in cazul ordinului de plata documentar)
9)Detalii privind plata
10)Instructiuni cu privire la spezele si comisioanele bancare.
a. 1+3+5+6+8+9+10
b. 1+2+3+4+6+8+9
c. 2+4+5+6+7+8+10
d. 1+3+4+6+7+8+9
e. toate variantele
ANS: E

8. In cazul incasoului documentar, documentele vehiculate de banci pot fi de urmatoarele feluri:


1)documente financiare,
2)documente comerciale ,
3)documente necomerciale,
4)documente non-financiare.
a. 2+3
b. 1+2
c. 1+3
d. 3+4
e. toate variantele
ANS: B

9. In functie de documentele vehiculate, exista doua tipuri de incasouri:


1)incasoul simplu;
2)incasoul documentar;
3)incasoul complex.
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
d. toate variantele
ANS: A

10. Avantajele platii prin incaso pentru importator sunt urmatoarele:


1)este mai convenabil pentru cumparator, intrucat este mai putin costisitor;
2)importatorul este scutit de plata comisioanelor bancare;
3) importatorul-cumparator are posibilitatea de a amana plata sau acceptarea cambiei pana la sosirea marfii;
4)daca incasoul este de genul documente contra acceptare, atunci importatorul poate obtine marfa inainte
ca plata sa fie facuta;
5)importatorul are un anumit grad de protectie, deoarece documentele sunt transmise pe canal bancar;
6)in caz de neplata, importatorul poate protesta (aceasta numai daca documentele comerciale sunt insotite
de cambii);
7)la incaso, bancile pot sa acorde reduceri pentru comisioanele si dobanzile aplicate valorii facturate.
a. 1+3+5+6
b. 2+3+5+6
c. 1+3+4+6
d. 1+2+3+4
e. toate variantele
ANS: D

11. Dezavantajele platii prin incaso pentru importator sunt, in principal, urmatoarele:
1)importatorul nu are nici o garantie ca va primi marfa la timp;
2)importatorul plateste sau accepta documentele, neavand insa nicio garantie privind conditiile pe care le
intruneste marfa;
3)odata ce a acceptat cambia, importatorul raspunde de marfa si de plata cambiei la scadenta;
4)nu este convenabil pentru cumparator, intrucat este mai costisitor;
5)importatorul nu este scutit de plata comisioanelor bancare.
a. 1+2+3
b. 2+4+5
c. 2+3+4
d. 1+3+4
e. toate variantele
ANS: A

12. Avantajele pe care le are exportatorul in cazul platii prin incaso, daca apeleaza la aceasta modalitate de
plata, sunt urmatoarele:
1)decontarea prin incaso este mai sigura decat plata direct din cont deschis sau prin ordin de plata;
2)finantarea operatiunii de export poate fi obtinuta prin utilizarea unei cambii;
3)in caz de neplata, exportatorul poate protesta (aceasta numai daca documentele comerciale sunt insotite
de cambii);
4)la incaso, bancile pot sa acorde reduceri pentru comisioanele si dobanzile aplicate valorii facturate;
5)exportatorul are un anumit grad de protectie, deoarece documentele sunt transmise pe canal bancar.
a. 1+3+5
b. 2+3+4
c. 1+2+3
d. toate variantele
ANS: D

13. Dezavantajele la modalitatea de plata prin incaso pentru exportator sunt in principal urmatoarele:
1)referitor la conditiile de siguranta a platii, incasoul se afla pe locul al doilea, dupa plata prin acreditiv
documentar;
2)datorita erorilor sau altor neclaritati din documente, pot aparea intarzieri la plata;
3)daca importatorul nu accepta marfa, depozitarea acesteia il poate costa pe exportator foarte mult, pana va
gasi un alt cumparator catre care sa o trimita;
4)costul protestului si al altor actiuni de judecata, pe care le va intreprinde exportatorul, ulterior, poate fi
destul de ridicat;
5)daca documentele sunt transmise contra acceptare, exportatorul pierde controlul asupra marfii odata cu
acceptarea cambiei;
6)se poate intampla ca importatorul sa nu poata sau sa nu doreasca sa faca plata cambiei la scadenta.
a. 1+3+4+5+6
b. 2+3+5+6
c. 1+2+4+5
d. toate variantele
ANS: D

14. Riscurile care pot surveni la incaso intre momentul expedierii marfii si cel al incasarii contravalorii sale
sunt urmatoarele:
1) riscul intarzierii platii, ;
2) riscul ca importatorul sa nu plateasca marfa din diferite motive;
3) riscul diminuarii incasarii pentru exportatorul-vanzator datorat urmatoarelor evenimente care pot surveni;
4) riscul pierderii marfii de catre exportator.
a. 1+2
b. 2+3
c. 3+4
d. toate variantele
ANS: D

15. Pentru toate riscurile apartinind de plata prin incaso, practica atesta existenta unor masuri de evitare,
atenuare si contracarare, precum:
1)includerea in contractul incheiat intre parti a unor clauze de garantare a platii pentru exportatorulvanzator;
2) apelarea la operatiunea de vinculare;
3) alegerea platii marfii prin incaso numai in relatiile cu parteneri cunoscuti, siguri si de o bonitate si
seriozitate de necontestat;
4) pozitia marfii pe piata trebuie sa fie puternica, iar preturile competitive;
5) includerea in pretul marfii a unei marje acoperitoare, echivalenta cu dobanda pe perioada estimata a
intarzierii la plata;
6) derularea paralela de contracte comerciale cu marfuri similare pe aceeasi piata;
7) in baza intocmirii contractului, exportatorul poate pune urmatoarele clauze: plata prin utilizarea efectelor
comerciale (cambii, bilete la ordin), plata unui avans.
a. 1+3+4+6+7
b. 2+3+5+6+7
c. 1+2+3+5+6
d. 3+4+5+6+7
e. toate variantele
ANS: E

16. Din punct de vedere al naturii operatiunilor, distingem:


1)acreditive comerciale
2)acreditive necomerciale
3)acreditive financiare
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
d. toate variantele
ANS: A

17. Conform legislatiei romanesti, cecul trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente esentiale:
1) denumirea expresa de cec exprimata in limba in care a fost redactat inscrisul;
2) ordinul neconditionat de a plati o suma de bani;
3) denumirea trasului, respectiv, a bancii care urmeaza sa efectueze plata;
4) locul platii, respectiv, adresa bancii unde trebuie sa se efectueze plata;
5) data si locul emiterii, prin indicarea clara a zilei, lunii si anului emiterii;
6) semnatura tragatorului (emitentului).
a. 1+2+3+4
b. 3+4+5+6
c. 2+3+4+6
d. 1+3+4+5
e. toate variantele
ANS: E

18. Structura sistemului de plati internationale este urmatoarea:


1)formele de plata internationale
2)modalitatile de plata internationale
3)instrumentele de plata internationale
4)garantiile internationale
5)mijloacele de plata internationale
a. 2+3+4
b. 1+3+5
c. 1+2+5
d. toate variantele
ANS: D

19. Forma tipizata a facturii comerciale internationale cuprinde urmatoarele elemente:


1) Numele si adresa exportatorului
2) Numele si adresa importatorului
3) Locul si data emiterii
4) Descrierea marfii
5) Pretul unitar si – daca este cazul – valoarea totala a marfurilor
6) Conditia de livrare
7) Costul transportului
8) Costul asigurarii marfurilor pe parcursul transportului la conditia de livrare CIF.
9) Numarul si tipul coletelor
10) Continutul unui colet sau pachet
11) Numarul licentei de export (sau la import)
12) Marcajul si numerotarea coletelor
13) Semnatura exportatorului
a. 1+3+4+7+8+9+10+12+13
b. 2+3+4+6+7+8+9+11+13
c. 1+2+3+4+5+6+7+9+10
d. 2+3+5+6+7+8+10+11+12
e. toate variantele
ANS: E

20. Documentele de transport sunt variate, in raport cu modalitatea de transport prevazuta in contractul
comercial
incheiat intre parteneri:
1) Conosamentul
2) Documentul de transport feroviar
3) Scrisoarea de trasura rutiera
4) Documentul de transport aerian
5) Documentul de transport multimodal
6) Scrisoarea de trasura
a. 1+3+4+5+6
b. 2+3+5+6
c. 1+4+5+6
d. 1+2+3+6
e. 1+2+3+4+5
ANS: E

COMPLETION
1. In comertul international, bunurile gajate se depun, in general, in depozite sau magazii generale contra
unui titlu de depozit – ________ ___________ , care reprezinta marfa pe numele depunatorului sau al
persoanei aratate de depunator
ANS: recipisa warrant

2. ______ ___ ____________ are o mai mare raspandire in comertul international, deoarece faciliteaza
creditul fara a impiedica circulatia bunurilor gajate.
ANS: gajul fara deposedare

3. In comertul international se practica frecvent __________ titlurilor de credit, care, fiind negociabile, se
pot transforma usor in lichiditati.
ANS: gajarea

4. ____________ ____________este o garantie sub forma de fonduri plasate intr-o institutie de credit
(banca comerciala, casa de economii, cooperativa de credit sau alte institutii financiare cu drept de a primi
depozite), care pot fi eliberate fie la vedere (depozite la vedere), fie la termen (depozite la termen).
ANS: depozitul bancar

5. In cazul contractelor pe durata indelungata si cu livrari esalonate, importatorul poate constitui un depozit
bancar, denumit _____________, egal cu valoarea unei transe livrate de exportator.
ANS: stand-by

6. Depozitul bancar ___________ reprezinta un angajament intre beneficiar, banca si depozitar prin care are
loc o instrainare de patrimoniu cu clauza suspensiva, respectiv, angajamentul de plata are efect in momentul
in care beneficiarul depozitului a indeplinit anumite conditii prestabilite (a exportat marfa).
ANS: escrow

7. _________ este o modalitate de plata combinata folosita in relatiile internationale, respectiv, o modalitate
de asigurare impotriva riscului de neplata la incaso si care presupune livrarea marfii de catre exportator pe
adresa unei banci sau a unui depozit din strainatate, si nu direct pe adresa importatorului.
ANS: vinculatia

8. ______ _ ______ _______ se defineste prin inscrisul documentar emis de o banca prin care aceasta se
angajeaza, conditionat sau neconditionat, sa plateasca o suma determinata de bani la cererea prezentata de
beneficiar.
ANS: scrisoarea de garantie bancara

9. ____ _ _______reprezinta instructiunile date de un client – ordonator – bancii sale de a efectua din contul
sau plata unei sume de bani in favoarea altei persoane, denumita beneficiar. In general, plata sumei de bani
de catre ordonator in favoarea beneficiarului se face ca urmare a datoriei pe care ordonatorul o are fata de
beneficiar dinaintea declansarii platii (in urma unui import de marfa, prestarii unui serviciu etc.). Recurgerea
la aceasta modalitate de plata poate avea loc si in cazul in care plata se realizeaza inaintea livrarii marfii sau
prestarii serviciului (plata se efectueaza in avans).
ANS: ordinul de plata
10. Principala caracteristica a ordinului de plata este _____, in sensul ca dispozitia de plata data de
ordonator bancii sale poate fi modificata sau anulata in orice moment pana cand plata este efectuata in
favoarea beneficiarului.
ANS: revocabilitatea

11. Ordinul de plata ___ presupune ca beneficiarul poate incasa suma de bani respectiva fara nici o conditie.
ANS: simplu

12. Ordinul de plata _____ inseamna ca beneficiarul, pentru a primi suma de bani, trebuie sa prezinte
anumite documente pe care ordonatorul le-a indicat in ordinul de plata in momentul transmiterii acestuia
catre banca ordonatoare.
ANS: documentar

13. Din cauza faptului ca incasarea sumei de bani de catre beneficiar este conditionata de remiterea unor
documente, in practica, ordinul de plata documentar este cunoscut si sub denumirea de ordin de plata
_______.
ANS: conditionat

14. Prin _________ documentar ca modalitate de plata se intelege operatiunea de manipulare de documente
comerciale si financiare pe care o banca comerciala o efectueaza pentru un client al sau – expeditorul marfii
-, potrivit instructiunilor primite de la acesta, cu scopul de a obtine plata si/sau acceptarea, de a elibera
documente contra platii si/sau contra acceptarii sau in alte conditii stipulate in mod expres.
ANS: incaso

15. ____________ este un angajament de plata al bancii in favoarea exportatorului, luat de importator in
baza unei dispozitii date bancii din tara sa si conditionata de prezentarea, de catre beneficiar (vanzator), la
ghiseele bancii sale locale sau ale corespondentului acesteia din tara cumparatorului (sau o terta tara), a
documentelor de expeditie reprezentand marfa comandata.
ANS: acreditivul

16. _______ ______ _ ________ este un document prin care o banca se angajeaza in mod irevocabil fata de
vanzator sau exportator sa accepte si sa achite documentele care dovedesc expedierea marfurilor contractate
si care corespund intocmai cu prevederile mentionate in scrisoarea comerciala.
ANS: scrisoarea comerciala de credit

17. _______ este un instrument de plata prin care o persoana, denumita tragator, da ordin neconditionat unei
banci, denumita tras, de a plati la vedere o suma de bani in favoarea beneficiarului (sau la ordinul acestuia).
ANS: cecul

18. Prin operatiunea de _____________, posesorul cecului, numit girant, transfera altei persoane, numita
giratar, toate drepturile care decurg din titlul respectiv.
ANS: girare

19. _____________ este operatiunea prin care o persoana denumita avalist garanteaza plata cecului pentru
intreaga suma sau doar pentru o parte.
ANS: avalizarea

20. ____ __ _____ __ ______ este elaborat la cererea exportatorului de catre Camera de comert siindustrie
din localitatea sau tara exportatorului; prin acest certificat se confirma ca marfa provine din tara
exportatorului.
ANS: certificatul de origine a marfii
21. _______ _ _____________ este elaborat de exportator (producator) intr-o limba straina convenita cu
importatorul si atesta caracteristicile calitative ale marfii, inclusiv rezultatele probelor de laborator.
ANS: certificatul de calitate

22. _____ _ ____ _____ atesta faptul ca exportatorul este responsabil pentru toate defectele aparute in
perioada de garantie.
ANS: certificatul de garantie tehnica

23. _____ ______ ______ se emite pentru animale si produse din carne, dupa caz, de un laborator autorizat.
ANS: certificatul sanitar-veterinar

24. Relatia de ________ _______ reprezinta intelegerea dintre doua banci situate in tari diferite prin care
convin sa-si acorde reciproc diferite servicii bancare, cum ar fi: furnizarea de informatii, deschiderea de
conturi de corespondent; atragerea/plasarea de depozite; operatiuni de schimb valutar; operatiuni
documentare; acordarea de linii de credit.
ANS: corespondent bancar

25. Transferul international al fondurilor prin ______ presupunea transmiterea fizica a inscrisului care
continea datele privind plata ce trebuia efectuata de la o banca la alta printr-un mijloc de transport, de
regula, prin avion.
ANS: posta

26. ________ _______ ________ a fost fondata in anul 1930 in urma Conferintei de la Haga si a avut ca
obiectiv initial gestionarea reparatiilor platite de Germania, puterilor iesite invingatoare in primul razboi
mondial, astfel incat transferurile respective sa nu provoace perturbatii pe pietele de capital.
ANS: Banca Reglementelor Internationale

27. Grupul___________ __________are in componenta sa urmatoarele institutii:


1.Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD),
2.Asociatia Internationala pentru Dezvoltare (AID),
3. Corporatia Financiara Internationala (CFI),
4.Agentia Multilaterala de Garantare a Investitiilor (AMGI),
5.Centrul International pentru Aplanarea Disputelor Investitionale (CIADI).
ANS: Bancii Mondiale

MATCHING
Potriviti descrierile privind tipurile de scrisori de garantie sunt in practica cu conceptele corespunzatoare:
a. Banca emitenta garanteaza ca ofertantul va participa la licitatie si va accepta contractul in cazul in care
licitatia ii va fi adjudecata. De regula, garantia reprezinta cam 5% din valoarea prezumtiva a contractului.
Organizatorul licitatiei are interesul ca ofertantii sa nu se retraga de la licitatie spre a nu compromite licitatia
prin retragerea unui mare numar de oferte. Orice retragere va fi sanctionata cu plata garantiei, ca si refuzul
de acceptare a contractului adjudecat.
b. Prin aceasta se garanteaza ca vanzatorul va intretine in exploatare echipamentul livrat pe o perioada de
timp determinata contractual. Daca se abate de la aceasta obligatie, el va fi sanctionat cu suma consemnata
in scrisoarea de garantie.
c. Cumparatorul poate conveni prin contract ca anumite sume din pretul bunurilor livrate sau al lucrarilor
executate de vanzator sa fie retinute de banca pana la terminarea indeplinirii obligatiilor de catre exportator,
urmand ca sumele sa-i fie restituite, daca contractul a fost respectat. Prin scrisori de garantie, banca se
angajeaza sa returneze sumele respective exportatorului in caz de buna executie sau sa le puna la dispozitia
cumparatorului.
d. Acestea se mai numesc si scrisori de garantie neconditionata, fiind la discretia cumparatorului. Banca va
plati automat la cererea cumparatorului, chiar si atunci cand pretentiile cumparatorului nu sunt justificate.
Numai in cazuri cu totul de exceptie, un vanzator va accepta o astfel de scrisoare, in fapt, numai atunci cand
pretul obtinut este indestulator si poate acoperi suma consemnata in scrisoarea de garantie, drept
compensatie pentru neconformitate.
e. Acestea se subdivid in:
– scrisori conditionate care cer evidenta documentara;
– scrisori de garantie care nu cer evidenta documentara.
Primele nu pot fi luate in seama de banca decat daca reclamantul, respectiv, cumparatorul prezinta
documente atestatoare eliberate de un organ neutru. Nu sunt agreate de firmele din Orientul Mijlociu.
Celelalte difera putin de scrisorile neconditionate. In fapt, in continutul lor trebuie precizate imprejurarile
cand pot fi aplicate, cum ar fi, de exemplu, omisiuni din partea vanzatorului. Sunt susceptibile de confuzii.
f. Aceasta cautiune consta in obligatia pe care si-o ia exportatorul, prin intermediul institutiei garante, de a
plati o anumita suma de bani, in cazul in care isi retrage oferta, dupa ce aceasta a fost acceptata, sau renunta
la semnarea tranzactiei. Durata acestui gen de cautiune este scurta.
g. Este o cautiune de buna realizare, de buna executie a comenzilor primite de producatori si, de regula,
reprezinta pana la 10% din valoarea acestor comenzi. Se acorda pe termen scurt. In contract este necesar sa
se precizeze modul de verificare si atestare a bunei executii, rational si obiectiv, spre a se evita situatia in
care cumparatorul, sub pretext de executie necorespunzatoare, face din cautiune un mijloc de reducere a
pretului.
h. In cazul in care un exportator primeste o comanda pentru echipamente, masini, utilaje etc., de valoare
importanta, este uzual sa primeasca in avans 15-20% din valoarea tranzactiei spre a avea siguranta ca
respectiva comanda nu va fi anulata de cumparator, sub diverse motive si forme, fara sa suporte prejudicii
materiale. Cumparatorul, pentru a avea siguranta ca exportatorul nu se va retrage dupa incasarea avansului,
obtine o cautiune bancara care sa-l protejeze contra riscului probabil, de nerambursare a avansului platit, in
cazul anularii contractului.
1. Scrisori de garantie de plata a sumelor retinute (Retention Bonds)
2. Cautiunea prealabila a exportatorului de participare la licitatie
3. Scrisori de garantie conditionata
4. Scrisorile de garantare a participarii la licitatie (Teander sau Bid Bonds)
5. Cautiunea de bun sfarsit data de producator
6. Scrisori de garantie la cerere
7. Scrisorile de garantare a intretinerii echipamentului in exploatare
8. Cautiunea pentru rambursarea avansurilor
ANS:
1 c
2 f
3 e
4 a
5 g
6 d
7 b
8 h

Potriviti descrierile privind tipurile de garantii bancare cu conceptele corespunzatoare:


a. Garantia rambursarii o acorda o banca din tara antreprenorului, bancii din tara beneficiarului de lucrari,
care-l finanteaza pe antreprenor cu fondurile necesare.
b. Antreprenorul se angajeaza ca o anumita cota lunara (5%) din pretul incasat de la beneficiar pentru lucrari
executate sa fie retinuta de banca finantatoare pentru acoperirea garantiilor de buna executie pe care ea le
acorda, de rambursare a avansurilor si a costurilor.
c. Banca garanteaza ca serviciile si marfa vor respecta standardele convenite contractual. In caz contrar, se
va plati de catre vanzator o penalizare stipulate (circa 10%) in scrisoare.
d. Institutia garanta se obliga sa returneze orice avans platit, daca marfurile si serviciile nu sunt conforme
contractului.
e. Aceasta scrisoare este o alternativa la scrisoarea de garantie bancara. Se emite in favoarea exportatorului.
Prin aceasta, banca ii promite plata unei sume de bani, in anumite conditii. Este mai mult decat o scrisoare
de garantie, fiind si o modalitate de plata in cadrul creditului documentar.
f. Un exemplu de asemenea garantii consta in angajamentul de plata pe care si-l asuma o banca garanta de a
plati autoritatii vamale o suma echivalenta cu nivelul taxelor vamale de care marfa importata, spre a fi
reexportata sau incorporata intrun produs destinat exportului, a fost scutita, in cazul in care exportul nu mai
are loc. Se are in vedere preintampinarea evaziunii de la plata taxelor interne. O alta forma consta in
garantia acordata de exportator, licentiatorului.
g. Este o varianta a garantiei de buna executie si acopera riscul de functionare defectuoasa in perioada de
garantie tehnica sau de nefunctionare.
h. Acopera obligatia cumparatorului de a plati pretul contractual. Se disting:
– Garantia pura de plata.
– Garantarea incasoului documentar.
– Garantia pentru aval inscrisa pe cambie sau pe bilet la ordin.
– Garantia de plata a ratelor scadente dintr-o vanzare pe credit.
i. Are ca scop substituirea temporara a creditului documentar sau, in extremis, chiar inlocuirea creditului
documentar.
9. Scrisoare de garantie de performanta (Performance Bonds)
10. Garantia de buna functionare
11. Garantia rambursarii fondurilor atrase pe credit in procesul de montaj sau exploatare
12. Scrisoarea de credit stand-by (Letter of Credit Stand By)
13. Garantia de plata
14. Garantii acordate de antreprenor bancii finantatoare
15. Garantii in afara celor legate de finantarea propriu-zisa
16. Scrisoarea de garantie de plati in avans (Advance Payments Bonds)
17. Garantia de deschidere a creditului documentar
ANS:
9 c
10 g
11 a
12 e
13 h
14 b
15 f
16 d
17 i