Nu e tocmai

îmbietor, dar
e tot ce am... Mă tot chinui
să storc ceva,
dar nu prea
am ce...

Mă scuzaţi,
acceptaţi
Dacă aş avea şi numerar?
materialele
potrivite, mi-aş
construi un adă­
post mai bun...

Istoria banilor
 “ Dacă ai fi pe-o
insulă pustie, nici o sumă
de bani nu te-ar putea ajuta
să supravieţuieşti – nu-i poţi
mânca, nu-i poţi bea, nu-i poţi
folosi ca să-ţi construieşti
un adăpost şi nici nu te păzesc
de animalele sălbatice.

Şi-atunci, de ce sunt banii atât de preţioşi?

Răspunsul e simplu şi limpede pentru toată lumea.
Să accepţi că banii sunt o valoare înseamnă
să-i poţi folosi pentru a cumpăra şi vinde lucruri.

”
Deşi banii sunt atât de necesari, în mod cu totul
surprinzător, nimeni nu i-a inventat. Au apărut
pur şi simplu…

7
 Istoria banilor

Ce sunt Banii sunt un

mijloc de schimb.
banii? (Cu alte cuvinte,
folosim bani ca să
cumpărăm produse.)
Ştim că există lei şi bani
(sau euro şi eurocenţi),
dar la ce folosesc ei? Banii sunt
o rezervă de
valoare. (Adică
pot fi economisiţi
şi folosiţi altă dată.)

Banii sunt o
unitate de calcul.
(Cu alte cuvinte,
o modalitate de a arăta
valoarea lucrurilor.)
8
 Ce sunt banii?

Cumpărăm
Înainte de apariţia banilor, oamenii realizau schimbul
de bunuri direct, prin intermediul trocului ± porcul
tău pentru vaca mea. Dar pentru ca acest procedeu
să funcţioneze, nevoile unuia trebuiau să se sincro­
nizeze cu oferta celuilalt şi, bineînţeles, era nevoie
de acordul amândurora. Lucrurile devin mai simple
dacă introducem în ecuaţie un alt element, şi anume
ceea ce se numeşte mijloc de schimb . Tranzacţia
apare acum astfel: vând vaca mea în schimbul a cinci
unităţi de ceva. După aceea, îţi dau ţie cinci unităţi
de aceeaşi valoare pentru porcul tău. Amândoi
putem să ne folosim unităţile pentru a achiziţiona
ce vrem de la cine vrem, atunci când vrem.

Economisim
Odată ce ţi-ai vândut vaca, poţi să-ţi păstrezi
cele cinci unităţi şi să le foloseşti ca să cumperi
altceva, altă dată .
Dacă unităţile Îşi PĂSTREAZĂ valoarea,
peste un an vei putea să-ţi cumperi o altă vacă.
Dacă vrei să-i economiseşti, trebuie să ai în
vedere faptul că preţul vacilor ar putea creşte
la anul, să zicem, la şase unităţi.
(acest fenomen se numeşte inflaţie
şi poţi afla mai multe despre el la pagina 43.)
Dacă se întâmplă asta, banii tăi îşi vor
PiERdE din valoare.

14 000 E Cât valorează?

Într-un showroom sunt expuse două maşini.
Una costă 14 000 de euro, iar cealaltă,
22 000 de euro. Comparând preţurile , poţi
vedea imediat că cea de-a doua maşină e mai
scumpă (deci ar trebui să fie mai mare sau
mai performantă). De asemenea, proprietarul
showroomului poate să-şi calculeze cifra
22 000 E de afaceri verificând unitatea de calcul.
Deci, în loc să spună că are 15 maşini ,
ar putea declara că are 180 000 de euro,
reprezentând valoarea maşinilor.

9
 Batem palma?
Istoria banilor

... sau cum s-au inventat banii

Schimbul direct de bunuri se numeşte troc. Dar trocul pune

O poveste
veche de
o problemă serioasă – trebuie să găseşti pe cineva care să aibă
ceea ce cauţi tu şi care să vrea ceea ce ai de oferit. Şi sigur că n-ai
cum să dai restul. Soluţia este de-a dreptul genială – banii.
Să vă spun şi de ce...
B
Andrei se gândeşte la ceva... Ziua următoare pa ate AM GĂSIT!
lm m
a! Cristi, ce zici de nişte
Salut, Dane! Vrei două mere în schimbul vacii
găini pe merele alea? tale?
Bine,
Da! Andrei.

Gata, ştiu! Dacă

dau găinile mele
pe mere, poate
că va accepta Cristi
merele în schimbul
vacii lui.

E bine să mai ai în lanţ câteva verigi. Poţi să-ţi schimbi marfa cu altceva ... ... care să-ţi fie folositor.

B
Secole mai târziu pa ate La bancă
lm m
a!
Când vrei să-ţi iei monedele,
Asta face o pungă arată bancnota la ghişeu.
Eric, vreau Am
de monede de aur. înţeles!
să-ţi cumpăr vaca!
Mulţumesc.
DIRECTOR
Sunt
inventate 10
monedele monede de
aur
la schimb

Era incomod şi periculos să ţii monedele cu tine. Aşa că oamenii le-au lăsat la bancă...
 Batem palma?

B u
Cu mult timp în urmă... pa ate Peste o vreme N tem a!
lm m
a! ba alm
Îţi dau două găini
p
Salut, Andrei! Îţi dau pentru vaca aceea. Îmi pare rău, Andrei,
două găini pe capra aceea. nu vreau găini.
O poveste

Bine!
lumea...
veche de
când

Înainte de apariţia banilor, oamenii făceau troc... ...dar, curând, au întâmpinat dificultăţi.

B
pa ate Cu trecerea timpului Am găsit! Bucăţi de metal pe
lm m care să le recunoască oricine –
unele mici, şi altele mari.
a!
Sunt
Spe inventaţi După un timp, merele
În schimb, pietrele stră­
lucitoare merg foarte bi­­
Pentru lucrurile care
valorează mai puţin
e v r că
s-au demodat şi nu mai
banii erau la fel de căutate.
ne. Toată lumea le place decât o piatră întreagă,
ege An şi nu se deteriorează. folosim scoici...
tar dre
ian i
...

itor. Oamenii au înţeles că trebuiau să folosească ceva ce şi-ar fi dorit oricine.

B
AM GĂSIT! pa ate Va urma...
lm m
Accepţi bancnota
a! Bancnotele nu au o valoare prin ele
de la bancă pentru însele. Atunci când au apărut erau
Să echivalentul unui bun (de obicei
de ştii că
cele două găini?
Bine! aur sau un alt metal preţios) care
face aur n ouă se păstra în trezoreriile băncilor.
m.. u
10
de de
aur
. În zilele noastre nu mai există
mone imb
la sch
suficient aur pentru ca băncile
Sunt să poată păstra o balanţă egală
cu banii puşi în circulaţie. Din
inventate această cauză nu mai putem schimba
bancnotele bancnotele cu aur. De fapt, banii pe
care-i folosim astăzi au valoare doar
pentru că noi credem cu toţii că au!
că... ... şi au cumpărat cu bancnote! 11
 Istoria banilor

De la vaci la monede
Ştim că banii înseamnă bancnote şi monede,
dar primele modele n-ar fi încăput în buzunar!
Vaci Lingouri Cochilii de scoici
Totul a început atunci când de argint Substitutul chinezesc pentru
oamenii au vrut să schimbe Bucăţile de argint cu greutate bani îl reprezentau cochiliile
lucruri, de exemplu vacile, exactă erau folosite ca bani de scoici, folosite
cu alte lucruri pe care şi le în multe zone ale lumii. ca monede în jurul
doreau, prin troc. Una dintre primele ţări care anului 1200 î.Hr.
a practicat acest sistem a fost
China, în 5000 î.Hr.
Lingouri de argint
Cochilii
de scoici

Studiul monedelor şi al

9000 î.hr. 3000 î.hr.

Iuno
Moneta
Ai grijă să
primeşti bonul
când cumperi ceva! Am înţeles,
mulţumesc,
Doamne!
A cum Ap
p Ar băncile
În anul 3000 î.Hr. babilonienii foloseau deja
templele pentru a-şi ţine bunurile în siguran-
sigu
ţă. În 1800 î.Hr., regele Hammurabi a emis La Roma,
un cod de legi pentru a se asigura că oamenii sunt erou...
practică un comerţ cinstit. Babilonul era un
centru comercial, aşadar multe legi se refereau
la modul în care se fac afacerile şi la impor-
impor
tanţa
ţa păstrării arhivelor.

Aceste monumente din piatră

îl arată pe regele Hammurabi
12 primind Codul de la Zeul Soare.
 Regele De la vaci la monede

de
Lidiei Primesc şi eu
o monedă de
aur pentru toată
Data viitoare când te gândeşti truda asta?

să faci un schimb convenabil, Regele

aminteşte-ţi că banii sunt monedelor
Regele Cresus al Lidiei
era faimos pentru averea
foarte practici comparativ sa. Se spune că el a inventat
primul sistem monetar cu
cu alte posibilităţi... două niveluri: aur şi argint.

Unelte-monedă Monede Bancnote

Cu multă vreme în urmă, erau din electrum Primele bancnote au fost folosite în
utilizate ca bani lucrurile folo- Primele monede au apărut China, în anul 800 d.Hr. S-au făcut
sitoare, precum uneltele. Cu în jurul anului 640 în Lidia atât de multe,
timpul, lopeţile sau cuţitele (Turcia de azi). Acestea erau încât au ajuns
în miniatură au înlocuit făcute din electrum, un ames- să fie inutile, Bancnotă
uneltele adevărate şi au motiv pentru din
tec natural de argint şi aur. China
circulat în China în care au fost
anii 1000-500 î.Hr. abandonate
Monede în 1455.
Monedă în
din electrum
formă de cuţit

istoriei lor poartă numele de ¹ numismaticăª .

390 î.hr. 323 î.hr. 800

Nu sunt bani,
e mâncarea mea!

G Ali vs G âşte H AmbArele stAtului

tului
În Antichitate, romanii îşi păstrau rezervele de bani În Egiptul antic, erau utilizate ca monedă
în clădirea Capitoliului. În 390 î.Hr., în goana lor grânele, iar hambarele locale funcţionau ca un
după aur, galii au invadat Roma, dar atacul lor a fost fel de bănci. Arhivele tuturor tranzacţiilor erau
i!
Iam

respins de... gâşte. Păsările au avertizat cu gălăgia

gă păstrate în hambarul central din Alexandria.
lor populaţia capitalei, care a crezut că acestea au Folosindu-se de aceste conturi, oamenii puteau
fost trimise de Iuno Moneta, vestitoarea primejdiilor. transfera cereale de la o persoană la alta.
De la numele ei, termenul moneta, care înseamnă Astăzi se întâmplă la fel şi cu banii,
¹ banª , s-a răspândit pe întregul mapamond. iar procesul se numeşte ¹ transfer de creditª .
GA
!
GA GA!
!
13
 Istoria banilor
arome 100 km
Mătase&şi

Banii pun
ri utile
alte lucru

lumea în mişcare.

..
În Evul Mediu, expediţiile
au luat amploare
amploare. Aventurierii şi
negustorii încep să străbată lumea
în căutare de noi drumuri
comerciale, descoperă
comerciale
noi produse şi aduc
înapoi idei şi prăzi.

Pământ!

Polo
(1254± 1324) 1275
Eu le-am spus europenilor
despre banii de hârtie.
Le-au trebuit 400 de ani
să mă asculte!

P olotrage lozul
câştigător
Când Marco Polo a călătorit din Europa spre Drumul Mătăsii
China pe Drumul Mătăsii, a fost uimit să descopere
că populaţia chineză folosea bani de hârtie.
În acel moment, europenii utilizau doar aur şi
argint. Fără îndoială că primele tipuri de monede
l-au surprins şi mai mult: cochiliile de scoici,
uneltele şi bucăţile de piele de căprioară.

14 PiPerul era o marfă valoroasă pentru negustori

 Fereşte-te
de bandiţi! Banii pun lumea în mişcare

t raficul comercial
Comercianţii puteau vinde mai mult dacă îşi aduceau produsele într-un loc
în care nu se găsea marfa respectivă. Dar era destul de periculos şi de costisitor
să călătoreşti, aşa că trebuia să merite efortul. Au început să se transporte cantităţi
considerabile de mărfuri – şi astfel s-a născut traficul comercial. În secolul al IV-lea
î.Hr. exista deja Drumul Mirodeniilor, punte de legătură între Asia şi Europa.

c olumb cel ambiţios

Epoca expediţiilor era în plină ascensiune şi pretutindeni se impunea
nevoia de a face comerţ. Călătoriile în China şi India pentru a aduce
mătase şi mirodenii erau foarte periculoase din cauza bandiţilor,
piraţilor, furtunilor de pe mare şi altor asemenea ameninţări. Pe lângă
aceste aspecte, era şi foarte costisitor: nu exista libertatea comerţului,
iar ori de câte ori un vas trecea printr-un port aparţinând altei ţări,
se percepea o taxă pentru încărcătură. Columb a decis să încerce o nouă
rută: direct prin „Marea Oceanică“ – Atlanticul – un gând mult prea
îndrăzneţ într-o perioadă a miturilor şi monştrilor, când oamenii
credeau că vor muri dacă traversează Ecuatorul.

Columb
(1451±1506)

1492 1498 1519

Cortés
(1485–1547)

V echile mirodenii re
reVin
Între preţioasele mirodenii indiene şi comercianţii euro-
peni se aflau maurii din Nordul Africii, care deţineau
monopol asupra acestui comerţ. Portughezii râvneau
şi ei la acest monopol. Exploratorul da Gama
a fost trimis să deschidă un nou drum către
India. Portugalia şi-a întemeiat propriile
priile
colonii în jurul coastei africane, perce-
pând astfel taxe comerciale maritime.
c onchistadorul
Deşi mirodeniile erau la fel de valo-
roase ca aurul, tot acesta din urmă
era moneda principală. Aventurierul
spaniol Hernán Cortés a navigat
jumătate de lume în căutarea aurului
şi a cucerit aztecii din sudul Americii.
De aici s-a întors în Spania cu tot
ce a putut duce cu el pe mare.

Vasco da Gama (1460±1524)

± preţuia atunci mai mult decât greutatea sa în aur. 15