P. 1
Teste-chirurgie

Teste-chirurgie

|Views: 852|Likes:
Published by Larisa Ambroci

More info:

Published by: Larisa Ambroci on Feb 16, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/18/2013

pdf

text

original

Sections

  • Semiologia abomenului acut
  • Infecţia anaerobă
  • Anestezia locală
  • Antisepsia
  • Asepsia
  • Semiologia cap gît
  • Arsuri degerături
  • Hemoragii
  • Hemostaza
  • Hemotransfuzia
  • Infecţia chirurgicală
  • Instrumentarul chirurgical
  • Intervenţia chrurgicală perioada pre şi postoperatorie
  • Nrcroze gangrene
  • Alimentaţia paranterală
  • Osteomielite artrite bursite
  • Fracturi luxaţii
  • Panariţiu şi flegmonul mîinii
  • Plăgile
  • Semiologia toracelui
  • Transplantologia
  • Trauma. boala traumatică
  • Semiologia Vase

Semiologia abomenului acut

1Termenul “abdomen acut” reprezintă un: a) Simptom b) Diagnostic definitiv c) Sindrom d) Diagnostic postoperator e) Toate afirmaţiile sunt corecte
2. Diagnosticul de “abdomen acut” serveşte drept:

a) b) c) d) e)

Indicaţie către operaţie urgentă Indicaţie către spitalizarea în staţionarul terapeutic Indicaţie către consultaţia chirurgului Argument către efectuarea măsurilor diagnostice suplimentare Argument către externarea pacientului din staţionar

3. Ce afirmaţie nu este corectă? a) “Abdomenul acut” - este un termen general, ce semnifică prezenţa la bolnav a durerilor b) c) d) e)

abdominale acute “Abdomenul acut” - este un sindrom şi, concomitent, - un diagnostic prezumtiv “Abdomenul acut” semnifică necesitatea unui diagnostic rapid “Abdomenul acut” semnifică efectuarea obligatorie a intervenţiei chirurgicale “Abdomenul acut” semnifică necesitatea în măsuri curative urgente

4. Care din patologiile ce condiţionează tabloul clinic de “abdomen acut” comportă un caracter

inflamator? a) Apendicita acută b) Hernia strangulată c) Pancreatita acută d) Sarcina extrauterină e) Ulcerul gastro-duodenal perforat
5. Care din patologiile ce condiţionează tabloul clinic de “abdomen acut” nu posedă caracter

inflamator? a) Colecistita acută b) Hernia strangulată c) Pancreatita acută d) Tromboza vaselor mezenteriale e) Apendicita acută 6. Care patologii se asociază cu perforaţia de organ cavitar în cavitatea peritoneală? a) Ruptura spontană a porţiunii abdominale a esofagului b) Ulcerul duodenal perforat c) Tromboza vaselor mezenteriale d) Sarcina extrauterină întreruptă e) Traumatismul penetrant al intestinului subţire
7. Care din situaţiile enumerate nu se referă la perforaţia de organ cavitar în cavitatea peritoneală?

a) b) c) d) e)

Comunicarea patologică între cavitatea stomacului şi cea a colonului Comunicarea patologică între cavitatea stomacului şi cavitatea peritoneală Comunicarea patologică între lumenul duodenal şi spaţiul retroperitoneal Comunicarea patologică între vezica urinară şi cavitatea peritoneală Hemoragia din ulcerul gastric

8. Care din patologiile ce condiţionează tabloul clinic de “abdomen acut” se referă la sindromul

“ocluziei intestinale acute”? a) Ocluzia intestinală aderenţială a intestinului subţire b) Hernia strangulată c) Invaginarea d) Stenoza piloroduodenală ulceroasă e) Volvulusul intestinului sigmoid
9. Ce patologii se asociază cu hemoragie intraperitoneală?

a) b) c) d) e)

Hemoragia din ulcer gastric Eruperea anevrismului aortei Sarcina extrauterină întreruptă Hemoragia uterină (metroragia) Ruptura traumatică a splinei

10. Ce patologii nu se asociază cu hemoragie intraperitoneală? a) Hemoragia din ulcer gastric b) Eruperea anevrismului aortei c) Sarcina extrauterină întreruptă d) Hemoragia uterină (metroragia) e) Ruptura traumatică a splinei 11. Ce patologii extraabdominale pot condiţiona tabloul clinic de “abdomen acut”? a) Coarctaţia aortei b) Pneumonia bazală c) Vasculitele sistemice d) Diabetul zaharat decompensat e) Toxiinfecţia alimentară
12. Care din patologii se dezvoltă de regulă la copii?

a) b) c) d) e)

Ulcerul perforat Ocluzia intestinală joasă tumorală Pancreatita acută Sarcina extrauterină întreruptă Invaginarea intestinului

13. Care din patologiile enumerate este tipică pentru pacienţii în vîrsta peste 60 de ani? a) Ocluzia tumorală a colonului b) Sarcina extrauterină întreruptă c) Pancreatita acută d) Invaginarea intestinului e) Ulcerul perforat
14. Care patologii sunt caracteristice pentru bolnavii în vîrstă medie?

a) b) c) d) e)

Pancreatita acută Ocluzia tumorală a colonului Ulcerul perforat Sarcina extrauterină întreruptă Invaginarea intestinului

15. Care patologii sunt caracteristice pentru bolnavii în vîrstă medie? a) Apendicita acută, colecistita acută, invaginarea intestinului

b) Ocluzia tumorală a colonului, apendicita acută, anexita c) Hernia strangulată, ulcerul perforat, ocluzia tumorală a colonului d) Apoplexia ovariană, invaginarea intestinului, sarcina extrauterină întreruptă

e) Ulcerul perforat, pancreatita acută, sarcina extrauterină întreruptă
16. În durerea viscerală iritaţia de la organele tractului gastro-intestinal este condusă prin intermediul:

a) b) c) d)

Fibrelor nervoase parasimpatice Plexurilor nervoase paralimfatice Fibrelor nervoase parasimpatice şi simpatice Plexurilor nervoase paravenoase e) Fibrelor nervoase simpatice celiace
17. În durerea somatică iritaţia de la organele tractului gastro-intestinal este condusă prin:

a) b) c) d)

Fibre nervoase parasimpatice şi simpatice Fibre nervoase parasimpatice Plexuri nervoase paravenoase Plexuri nervoase paralimfatice e) Fibre nervoase simpatice
18. Ce este caracteristic pentru durerea viscerală în “abdomenul acut”?

a) b) c) d)

Reprezintă rezultatul distensiei sau spasmului organului Provine din peritoneul parietal Are caracter difuz Poate fi localizată exact de către bolnav e) Nu poate fi localizată exact de către bolnav
19. Ce este caracteristic pentru durerea viscerală în “abdomenul acut”? a) Este difuză

b) c) d) e) a) b) c) d)

Este resimţită de către bolnav sub formă de apăsături, accese şi colici E intensă şi continuă Este cert delimitată, localizată Se intensifică în timpul mişcărilor

20. Ce este caracteristic pentru durerea somatică în “abdomenul acut”?

Are caracter continuu intensiv Provine din peritoneul parietal Provine din organele tractului digestiv Este consecinţa distensiei sau spasmului organului e) E cert delimitată, localizată
21. Care este caracterul durerii somatice în “abdomenul acut”?

a) b) c) d) e)

Se intensifică în timpul mişcărilor Este percepută de bolnav sub formă de compresii, apăsături, accese şi colici E delimitată strict, localizată E difuză Este intensă şi continuă

22. În care cazuri durerea abdominală are caracter visceral? a) Simptomul Blumberg b) Simptomul Kocher

c) Colecistita acută cu peritonită locală d) Colica renală e) Colica biliară
23. Pentru comoditatea descrierii simptomelor abdomenul este divizat în: a) 2 etaje, 6 regiuni b) 3 etaje, 9 regiuni c) 3 etaje, 6 regiuni

Regiunea mezogastrică a abdomenului include: 26. Regiunea epigastrală a abdomenului include: a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) Regiunea epigastrică propriu-zisă Hipocondrul drept Hipocondrul stîng Regiunea paraombilicală Regiunea iliacă Regiunea suprapubiană Flancul drept Flancul stîng Regiunea paraombilicală Regiunea iliacă Regiunea epigastrică propriu-zisă Regiunea suprapubiană Regiunea paraombilicală Regiunea iliacă stîngă Regiunea iliacă dreaptă 25. Regiunea hipogastrică a abdomenului include: 27. În care patologii ale organelor abdominale pacienţii pot indica cu precizie timpul debutului bolii? a) Apendicita acută b) Ocluzia intestinală c) Ulcerul perforat d) Sarcina extrauterină întreruptă e) Anexita acută 28.d) 2 etaje. Ce patologie se asociază cu durerea abdominală cu aspect de “lovitură de pumnal? a) Concreşterea tumorii maligne a unui organ parenchimatos în ţesuturile adiacente . 3 regiuni 24. Pentru care patologii este caracteristică sporirea treptată a intensităţii sindromului algic? a) b) c) d) e) Eruperea anevrismei aortei abdominale Apendicita acută Ulcerul perforat Ocluzia intestinală obturatorie Anexita acută 29. Debutul cărei patologii corelează de regulă cu ridicarea greutăţilor sau schimbarea bruscă a poziţiei corpului? a) Eruperii anevrismului aortei abdominale b) Ocluziei intestinale obturatorii c) Ulcerului perforat d) Herniei strangulate e) Rupturei splinei 30. Ca varietăţi ale durerii sunt caracteristice pentru patologiile chirurgicale acute? a) În “lovitură de pumnal” b) c) d) e) Continuu progresante Nocturne Colicative Episodice 31. 9 regiuni e) 3 etaje.

Durerile spastice în abdomen sunt caracteristice pentru: a) b) c) d) e) Pielonefrită Apendicita acută Pancreatita acută Ocluzia intestinală Anexita acută 35. Iradierea durerii în regiunea unghiului inferior al omoplatului drept este caracteristică pentru: a) Ruptura traumatică a splinei b) Anevrism disecant al aortei abdominale c) Ocluzia intestinală d) Colecistita acută e) Ulcerul perforat 37. Caracterul de constrîngere sub formă de “centură” al durerii abdominale este caracteristic pentru: a) Ulcerul perforat b) Anevrismul disecant al aortei abdominale c) Ocluzia intestinală d) Colecistita acută e) Pancreatita acută 39.b) c) d) e) a) b) c) d) e) Perforarea ulcerului gastric Tromboza arterelor mezenterice Procesul necrotic în cavitatea peritoneală Toxiinfecţia intestinală gravă În regiunea epigastrală În hipocondrul drept În regiunea suprapubiană În regiunea paraombilicală În regiunea inghinală 32. încît bolnavul nu-şi găseşte loc de durere? . Unde este localizată iniţial durerea abdominală în caz de patologie a intestinului subţire? 33. Durerea abdominală cu aspect de «lovitură de pumnal» este caracteristică pentru: a) Apendicita acută b) Anevrism disecant al aortei abdominale c) Ocluzia intestinală d) Colecistita acută e) Ulcerul perforat 36. Deplasarea durerilor din regiunea epigastrală spre regiunea iliacă dreaptă indică asupra: a) Anexitei acute b) Ocluziei intestinale c) Apendicitei acute d) Herniei strangulate e) Colecistitei acute 34. În ce patologie intensitatea durerii este într-atît de mare. Iradierea durerii spre regiunea supraclaviculară pe partea afectată se întîlneşte în: a) Ruptura traumatică a splinei b) Colecistita acută c) Anevrismul disecant al aortei abdominale d) Ulcerul perforat e) Eruperea piosalpinxului 38.

Lipsa scaunului şi a emisiei de gaze sunt semne precoce ale: a) Ocluziei intestinale joase b)Ocluziei intestinale înalte c) Peritonitei difuze d)Pancreatitei acute e) Sarcinei extrauterine întrerupte . Voma multiplă cu conţinut bilios este caracteristică pentru: 45. Voma la bolnavii cu “abdomen acut” este condiţionată de: Iritarea intensă a terminaţiunilor nervoase ale peritoneului şi mezoului Sindromul hipertensiunii intracerebrale Ocluzia intestinală mecanică Reacţia reflectorie – în caz de obturare a lumenului structurilor cu musculatură netedă (căi biliare. În ce patologii chirurgicale acute ale organelor abdominale voma nu este caracteristică? a) Ruptura splinei b) c) d) e) a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) Ocluzia intestinală joasă Ocluzia intestinală înaltă Pancreatita acută Apendicita acută Colecistita acută Ocluzia intestinală joasă Colica hepatică Sarcina extrauterină întreruptă Pancreatita acută Ocluzia intestinală joasă Ocluzia intestinală înaltă Hemoragie din polip al colonului Pancreatita acută Stenoza ulceroasă piloroduodenală decompensată 44. Care este caracterul vomei în caz de apendicită acută? a) Voluminoasă multiplă b)Reflectorie unică c) Fecaloidă d) Voluminoasă.a) b) c) d) e) a) b) c) d) În ulcerul perforat În colica renală În apendicita acută În ocluzia intestinală În sarcina extrauterină întreruptă 40. În care patologii chirurgicale acute ale organelor abdominale voma nu este caracteristică? a) b) c) d) e) Apendicita acută Colecistita acută Sarcina extrauterină întreruptă Ocluzia intestinală înaltă Ulcerul gastric şi duodenal perforat 43. apendice vermiform) e) Factorii externi 41. În ca patologie se întîlneşte voma “fecaloidă”? 46. cu conţinut gastric e) Cu conţinut de tip “zaţ de cafea” de stază 42. ureter. intestin.

tentativele de a întoarce bolnavul în decubit dorsal fiind asociate cu intensificarea durerii. edemaţierea feţei d) Tegumente surii-pămîntii (teroase). uscăciunea buzelor c) Tegumente icterice. «Faţa lui Hipocrate» la un bolnav cu peritonită avansată se caracterizează prin asocierea următoarelor semne: a) Culoarea surie-pămîntie (teroasă) a tegumentelor b) Orbitele înfundate c) Culoarea pal-cianotică a tegumentelor d) Nuanţa ascuţită a feţei e) Tegumente acoperite cu transpiraţii reci 49. iar apariţia durerilor colicative în abdomen îl impun să treacă în decubit dorsal 52. pacientul revenind imediat la poziţia iniţială d) Pacientul se află în poziţie forţată în decubit dorsal. grimase pe faţă din cauza durerii e) Tegumente surii-pămîntii (teroase). înfundarea orbitelor. În ce constă simptomul “hopa-mitică”? a) Pacientul se află în poziţia forţată în decubit dorsal. transpiraţii reci. pacientul revenind imediat la poziţia iniţială c) Pacientul preferă ortostatismul sau poziţia pe şezute. tentativele de a întoarce bolnavul în decubit lateral fiind asociate cu intensificarea durerii. transpiraţii reci. Mărirea simetrică în volum a abdomenului se întîlneşte de regulă în: a) b) c) d) e) Tumori masive ale cavităţii abdominale Obezitate Ocluzia intestinală Ascită Balonarea simetrică a intestinului 53.47. Ce asociere de semne caracterizează “faţa lui Hipocrate” la un bolnav cu peritonită avansată? a) Tegumente palide. respiraţie superficială b) Tegumente cianotice. pacientul revenind imediat la poziţia iniţială b) Pacientul se află în poziţia forţată în decubit lateral. iar apariţia durerilor colicative în abdomen îl impun să treacă în decubit lateral e) Pacientul se află în poziţie forţată în decubit lateral. comportament liniştit. Setea şi xerostomia la un bolnav cu “abdomen acut” sunt semne ale: a) Anemiei acute b) Hipotoniei c) Disbacteriozei d) Hipertensiei portale e) Deshidratării 48. grimase pe faţă din cauza durerii. tentativele de a plasa bolnavul în decubit dorsal fiind asociate cu intensificarea durerii. nuanţa ascuţită a feţei 50. Mărirea asimetrică a abdomenului în volum se întîlneşte de regulă în: a) Patologii inflamatorii ale organelor abdominale b) Obezitate c) Ocluzia intestinală . Pentru ce patologie este caracteristic simptomul “hopa-mitică”? a) b) c) d) e) Ruptura ficatului sau a splinei Peritonita difuză Pancreatita acută Ocluzia intestinală prin strangulare Sarcina extrauterină întreruptă 51.

d) Ascită e) Toxiinfecţii alimentare 54. membrele inferioare – extinse d) Decubit dorsal. Palparea abdomenului începe cu: a) Palparea superficială b) Palparea profundă c) Aprecierea semnului Blumberg d) Determinarea contracturii musculare e) Identificarea tumefierilor herniale 58. membrele superioare – de-a lungul corpului. membrele inferioare – extinse b) Decubit dorsal. membrele superioare – elevate de-asupra capului. Încordarea musculară la bolnavii cu ”abdomen acut” se dezvoltă în urma: a) b) c) d) Dereglărilor hidro-electrolitice Stării de excitaţie psiho-emoţională Iritării peritoneului parietal Iritării pleurei parietale e) Acţiunii toxinelor bacteriene asupra SNC 60. membrele superioare – elevate de-asupra capului. În care patologie încordarea musculară a peretelui abdominal anterior nu este caracteristică? a) Ulcerul perforat b) Ocluzia intestinală obturatorie c) Apendicita acută d) Ruptura traumatică a unui organ cavitar e) Colecistita acută . membrele inferioare – flexate leger în articulaţiile genunchilor c) Decubit dorsal. membrele superioare – de-a lungul corpului. Care trebuie să fie poziţia bolnavului în timpul palpării abdomenului? a) Decubit lateral. membrele inferioare – flexate leger în articulaţiile genunchilor 55. Ce scopuri urmăreşte palparea superficială a abdomenului? a) b) c) d) Aprecierea simptomelor de iritare a peritoneului Aprecierea lichidului liber în abdomen Determinarea limitei inferioare a ficatului Determinarea încordării musculare e) Determinarea locului durerii maximale 56. membrele superioare – de-a lungul corpului. membrele inferioare – extinse e) Decubit dorsal. Din ce regiune trebuie începută palparea superficială a abdomenului? a) Din hipocondrul stîng b) Din regiunea iliacă dreaptă c) Din regiunea epigastrală d) Din cea mai îndepărtată regiune de la locul durerii maximale e) Din regiunea durerii maximale 59. Palparea superficială a abdomenului permite stabilirea: a) Lichidului liber în abdomen şi a semnelor de iritare a peritoneului b) Locului de durere maximală şi a contracturii musculare c) Locului de durere maximală şi a dimensiunilor porţilor herniale d) Locului de durere maximală şi a semnelor de iritare a peritoneului e) Prezenţei formaţiunilor de volum şi a semnelor de iritare a peritoneului 57.

ceea ce condiţionează durere pronunţată e) Degetele sunt afundate adînc în ţesuturile moi ale regiunii abdominale examinate. continuă şi răspîndită. apoi presiunea este brusc întreruptă. încît se apreciază ca “abdomen de lemn”? a) Ocluzia intestinală joasă tumorală b) Ulcerul perforat c) Tromboza vaselor mezenteriale d) Eruperea anevrismului de aortă abdominală e) Sarcina extrauterină întreruptă 62. În care patologie încordarea musculară a peretelui abdominal este într-atît de exprimată. ce se apreciază în inflamaţiile retroperitoneale? a) Percuţia regiunii lombare condiţionează durere pronunţată b) Palparea bimanuală a regiunii lombare din partea afectată condiţionează durere pronunţată c) Flexia în articulaţia coxo-femurală a membrului inferior extins condiţionează durere pronunţată d) Pacientul este plasat în decubit lateral şi i se extinde membrul inferior în articulaţia coxofemurală pe partea afectată e) Palparea bimanuală a regiunii lombare de partea afectată condiţionează flexia involuntară a membrelor inferioare 65. Selectaţi două variante corecte de apreciere a simptomului psoas. În care patologii ale organelor abdominale la percuţia abdomenului poate fi identificată matitatea difuză a sunetului percutor? a) Colecistita acută b) Diverticulita acută c) Apendicita acută d) Ciroza hepatică cu ascită e) Peritonita generalizată în stadii tardive 66. În ce situaţii clinice încordarea musculară poate fi semnificativ redusă. chiar şi în prezenţa peritonitei difuze? a) La bolnavul cu patologii neuro-psihice severe b) La bolnavii obezi cu perete abdominal anterior îngroşat şi flasc c) La bolnavii în stare de şoc hemoragic sau traumatic d) La bolnavii în stare de ebrietate alcoolică sau narcotică e) La pacienţii vîrstnici 63. Prezenţa lichidului liber în cavitatea peritoneală se apreciază clinic prin: a) Auscultaţia abdomenului . asociată de durere pronunţată d) Degetele sunt afundate atent şi adînc în ţesuturile moi ale regiunii abdominale examinate. În ce patologii chirurgicale acute ale organelor abdominale poate fi identificată dispariţia matităţii hepatice? a) Ocluzia intestinală joasă b) Colecistita acută cu empiem al veziculei biliare c) Ruptura traumatică a ficatului d) Sarcina extrauterină întreruptă e) Ulcerul perforat 67.61. ceea ce condiţionează durere pronunţată 64. Cum se apreciază simptomul Blumberg în caz de peritonită? a) Percuţia regiunii examinate condiţionează durere acută b) Flexia în articulaţia coxo-femurală a membrului inferior extins condiţionează durere acută c) La palparea precaută a regiunii examinate se determină încordare musculară.

b) Palparea abdomenului c) Percuţia abdomenului d) Examen radiologic e) Ultrasonografie 68.4-36.5˚С) d) Febrilă (38˚С) e) Hectică cu frisoane (40-41˚С) . Clapotajul în timpul auscultaţiei şi percuţiei abdomenului apare ca urmare a: a) b) c) d) e) Prezenţei lichidului liber în cavitatea peritoneală Stenozei decompensate a ieşirii din stomac Hemoperitoneului Ocluziei intestinale Prezenţei gazului liber în cavitatea peritoneală 69. localizată inferior de ombilic. ce trece din regiunea epigastrală spre cea suprapubiană d) Regiunile iliace din dreapta şi stînga e) Regiunea. Care sunt cauzele mai probabile ale bolii la pacientul la care debutul durerii abdominale se asociază cu temperatura corporală 40-41˚С? a) Peritonita generalizată b) Patologia pulmonară c) Hemoragia gastro-intestinală d) Hemoragia intraperitoneală masivă e) Patologia renală 74. Ce temperatură este determinată de regulă la bolnavii cu apendicită acută la momentul adresării pentru asistenţă medicală? a) Diminuată (35-36˚С) b) Normală (36. Suflul sistolic în caz de anevrism al aortei abdominale trebuie auscultat în: a) Regiunile inghinale b) Regiunea epigastrală c) Pe linia mediană.6˚С) c) Subfebrilă (37. În care patologie poate fi determinat auscultativ peristaltismul intestinal accelerat sonor? a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) Peritonita locală Peritonita difuză Tromboza vaselor mezenterice Ocluzia intestinală Hemoragia intraperitoneală Peritonita locală Peritonita difuză Eruperea anevrismului aortei abdominale Ocluzia intestinală Ciroza hepatică decompensată cu ascită tensionată 72.3-37. În care patologie peristaltismul intestinal la auscultaţie nu se apreciază? 73. localizată inferior de ombilic şi spre stînga de linia mediană d) Regiunile iliace din dreapta şi stînga e) Toate răspunsurile sunt corecte 70. spre stînga de linia mediană 71. Peristaltismul intestinal trebuie auscultat în: a) Regiunea mezogastrală paraombilicală b) Regiunea epigastrală şi pe flancurile abdominale c) Regiunea.

La principalii factori locali. Forma edemato-toxică (celulita clostridiană) e. Clostridium gangrenossum 77.Infecţia anaerobă 75. Insuficienţa respiratorie cu oxigenarea redusă a ţesuturilor periferice e. Capacitatea de producere a trombozei vaselor sangvine d. Anemia hemolitică b. Rapid progresantă 80. Capacitatea de producere a hemolizei 76. Dezvoltarea rapidă a edemului cu hipertensie la nivelul spaţiilor intrafasciale d. Clostridium septicum d. Ischemia ţesuturilor în urma lezării vaselor magistrale sau aplicării garoului c. Lent progresantă b. nu se referă: a. Tromboza venoasă sau hemoliza e. După viteza dezvoltării manifestărilor clinice se deosebesc următoarele forme de gangrenă anaerobă: a. Cantitatea mare de ţesuturi necrotizate şi rău oxigenate b. ce nu comunică cu mediul extern c. preponderent a ţesutului muscular . Lezarea extinsă a muşchilor şi oaselor 78. Clostridium perfringens b. nu se referă: a. Eliminarea toxinelor ce provoacă necroza ţesutului conjunctiv şi muscular b. La modificările locale în plagă în cazul gangrenei gazoase nu se referă: a. Eliminarea toxinelor ce conduc spre necroza extinsă a stratului papilar al dermului c. Canalul adînc şi îngust al plăgii 79. La agenţii patogeni clasici. Stagnantă c. Defectul tegumentar masiv d. se referă: a. Pentru flora microbiană anaerobă clostridiană nu este caracteristică: a. Forma pseudo-osteomielitică (osteita clostridiană) d. La principalii factori locali. Inflamaţia supurativă cu liza purulentă masivă. Conform particularităţilor evoluţiei clinice gangrena anaerobă este divizată în: a. Proprietatea de formare a gazelor în ţesuturi şi dezvoltarea edemului e. Clostridium hystolyticus e. Forma clasică (miozita clostridiană) b. Fulminantă d. Forma septică (dermita clostridiană) c. ce contribuie la dezvoltarea infecţiei anaerobe clostridiene (gangrenei gazoase) în plagă. Necrotizarea progresivă a ţesuturilor din jurul canalului plăgii c. Inflamaţia acută seroasă şi alterarea tisulară b. Diastaza mare între marginile plăgii e. Clostridium anaerobicus c. ce contribuie la dezvoltarea infecţiei anaerobe clostridiene (gangrenei gazoase) în plagă. Recidivantă e. Prezenţa unei cavităţi patologice în proiecţia plăgii. ce provoacă infecţia anaerobă clostridiană. Defectul tegumentar masiv d. Forma mixtă (combinată) 81.

Indicarea remediilor citostatice 87. Oxigenarea hiperbarică 86. completată la necesitate de incizii largi. longitudinale d. Bacteroizii b. Fusobacterium . Amputaţia urgentă a extremităţii afectate e. prin întregul segment afectat al extremităţii b. Perfuziile intravenoase masive b. Pseudomonas aeruginosa e. Terapia antibacteriană sistemică e. La agenţii patogeni. Aplicarea pansamentului gipsat circular d. Detaşarea epidermului pe o suprafaţă vastă cu formarea veziculelor şi bulelor cu conţinut seros-hemoragic d. Apariţia petelor de steatonecroză 84. Pentru afectarea cutanată în cazul gangrenei gazoase este caracteristică: a. Apariţia petelor brune sau albăstrii în urma imbibiţiei cu produsele hemolizei b. Afectarea ţesutului muscular. Incizii longitudinale largi (“în lampas”). Necrectomia largă. Prelucrarea chirurgicală precoce a plăgii cu excizia largă a ţesuturilor devitalizate b. Profilaxia infecţiei anaerobe clostridiene (gangrenei gazoase) include următoarele măsuri: a. Amputaţia extremităţii afectate e. Simptomatica locală a infecţiei anaerobe clostridiene (gangrenei gazoase) nu include: a. Administrarea serurilor antigangrenoase e. ce capătă aspectul de “carne fiartă” b. Edemul pronunţat al ţesuturilor adiacente a plăgii extremitaţii cu progresia rapidă în sens ascendent d. Terapia nespecifică a gangrenei gazoase include: a. Exarticulaţia extremităţii afectate 85. Exarticulaţia precoce a membrului afectat d. Enumeraţi tipurile de intervenţii chirurgicale efectuate în caz de gangrenă anaerobă gazoasă a. Peptostreptococii d. Ictericitatea ca urmare a hiperbilirubinemiei cu predominarea fracţiei conjugate c. Prezenţa crepitaţiei la palpare 83. Prezenţa eliminărilor seroase-tulbure murdare în volum redus din plagă e. Evitarea suturilor primare după prelucrarea chirurgicală a plăgilor masive. Utilizarea raţională. Transfuzia de plasmă şi substituienţi sangvini c. prin armă de foc şi prin zdrobire c. după indicaţii stricte.82. Ictericitatea ca urmare a hiperbilirubinemiei cu predominarea fracţiei libere e. a garoului cu scop de hemostază 88. Tratamentul complex al gangrenei gazoase nu va include: a. Peptococii c. ce provoacă infecţia anaerobă neclostridiană nu se referă: a. Administrarea serului antigangrenos polivalent d. Excizia vastă a ţesuturilor necrotizate cu aplicarea suturilor primare c. Prezenţa eliminărilor purulente abundente din plagă c. Efectuarea inciziilor longitudinale “în lampas” sau necrectomia largă c. Amputaţia extremităţii afectate b.

Osos (osteită) 90. Bacterioscopia b. Conjunctiv (fasciită) d. Infecţia anaerobă neclostridiană evoluiază clinic sub formă de flegmon cu afectarea extinsă preponderentă a următoarelor ţesuturi: a.89. Terapia de detoxicare d. Ce acţiune are anestezia locală asupra sistemului nervos central? a) b) c) d) e) Păstrarea deplină a conştienţei Pierderea completă a conştienţei Excitarea sistemului nervos central Inhibiţia sistemului nervos central Pierderea parţială a conştienţei 95. a) Pierderea temporară a conştienţei b) Pierderea totală ireversibilă a sensibilităţii în regiunea introducerii anestezicului c) Pierderea temporară a sensibilităţii în regiunea introducerii anestezicului d) Inhibiţia totală a sistemului nervos vegetativ e) Inhibiţia parţială a sistemului nervos central cu pierderea sensibilităţii pe anumite arii 93. Administrarea preparatelor imunostimulante Anestezia locală 92. Muscular (miozită) e. Celulo-adipos subcutanat (celulită) c. La anestezia superficială se referă: a) Anestezia prin badijonare . Cutanat (dermatită) b. Definiţi anestezia locală. Terapia imunosupresantă şi citostatică c. a) Administrarea substanţei anestezice b) Perioada de aşteptare c) Anestezia completă d) Relaxarea musculară e) Restabilirea sensibilităţii 94. Cromatografia gazolichidiană e. Testul Coombs d. Componentele tratamentului complex al infecţiei anaerobe neclostridiene sunt: a. Terapia antibacteriană policomponentă sistemică e. a) Prelucrarea chirurgicală a panariţiului tendinos b) Colecistectomia celioscopică c) Plastia pentru hernie inghinală d) Splenectomia e) Înlăturarea unei tumori benigne (lipom) a ţesuturilor moi cu localizare superficială 96. Metodele de diagnostic a infecţiei anaerobe neclostridiene includ: a. Cultura pe medii anaerobe speciale 91. Selectaţi stadiile anesteziei locale. care pot fi efectuate cu anestezie locală. Examenul imunohistochimic c. Prelucrarea chirurgicală urgentă a plăgii cu excizia maximală a ţesuturilor devitalizate b. Selectaţi operaţiile.

5% b) Soluţia novocaină 2%-5% c) Soluţia cocaină 1-5% d) Soluţia dicaină 0.5% e) Soluţia lidocaină 0. 103. introducerea cărora în ţesuturi nu necesită efectuarea în prealabil a probei la sensibilitate. 102. Care din preparatele enumerate sunt utilizate pentru anestezia prin infiltraţie? a) Soluţia novocaină 0. Avantajele anesteziei locale faţă de anestezia generală sunt: a) Sub anestezia locală pot fi efectuate operaţii în condiţii de ambulator b) Pacientul nu necesită supraveghere continuă c) Anestezia locală poate fi utilizată în cazurile cînd narcoza este contraindicată d) Pacienţii nu necesită o pregătire specială de lungă durată în perioada preoperatorie e) În anestezia locală practic lipsesc reacţiile alergice 99. Anestezia superficială mai des este folosită în: a) Ginecologie b) Oftalmologie c) Urologie d) Traumatologie e) Neurochirurgie 98.5% b) Soluţia novocaină 1-2% c) Soluţia lidocaină 10% d) Soluţia cocaină 1–5% e) Soluţia dicaină 0.5% Ce preparate pentru anestezia locală conţin grupa eterică? a) Novocaina b) Cocaina c) Dicaina d) Lidocaina e) Trimecaina 101.25-0. strat după strat.b) c) d) e) Anestezia prin pulverizare Anestezia prin instilare Anestezia de conducere Anestezia locală infiltrativă 97. strat după strat.25%) b) Injectarea soluţiei de novocaină de 1-2% în ţesuturi. a soluţiei de novocaină de concentraţie mică (0. a) Novocaina . Selectaţi anestezicele locale.25-0. Anestezia locală după metoda Vişnevski presupune: a) Injectarea în ţesuturi.5% 100. în toată zona eventualei incizii c) Injectarea soluţiei de novocaină endoneural sau perineural d) Prepararea hidraulică a ţesuturilor prin crearea infiltratului solid continuu e) Chirurgul lucrează alternativ cu bisturiul şi seringa cu anestezicul Care din preparatele enumerate sunt utilizate în anestezia tronculară? a) Soluţia novocaină 0.25-0.

Cocaina Lidocaina Trimecaina Ketamina Drept contraindicaţii ale anesteziei locale pot fi: a) Nesuportarea individuală a preparatului anestezic b) Bolile psihice c) Refuzul categoric al bolnavului d) Excitaţia nervoasă pronunţată e) Patologia asociată gravă Ce preparate pentru anestezia locală conţin grupa amidică? a) Novocaina b) Trimecaina c) Cocaina d) Lidocaina e) Dicaina Anestezia peridurală se referă la metodele de: a) Anestezie prin infiltraţie b) Anestezie regională c) Anestezie superficială d) Anestezie prin procedeul Vişnevski e) Anestezie intraosoasă Care din tehnicile de anestezie locală indicate se referă la anestezia regională? a) Rahianestezia (anestezia spinală) b) Anestezia după Oberst-Lukaşevici c) Anestezia peridurală d) Anestezia prin procedeul Vişnevski e) Anestezia prin badijonare Selectaţi afirmaţiile valabile pentru anestezia regională. 108. 107. 110. .b) c) d) e) 104. a) Substanţa anestezică se injectează în nerv sau în spaţiul perineural b) Substanţa anestezică vine în contact cu receptorii nervoşi c) Tehnica anesteziei necesită determinarea exactă a poziţiei trunchiului nervos d) Vecinătatea vaselor sangvine mari şi a trunchiurilor nervoase prezintă un pericol de hemoragie e) La injectarea endoneurală a novocainei anestezia survine după cîteva minute Anestezia locală spinală se mai numeşte: a) Epidurală b) Peridurală c) Subdurală d) Rahianestezie e) Sacrală La complicaţiile şi efectele adverse ale rahianesteziei (anesteziei spinale) se referă: a) Voma incoiercibilă b) Micţiunea involuntară c) Defecaţia involuntară d) Hipotonia 105. 106. 109.

Pentru a evita o eventuală traumatizare a măduvei spinale puncţia rahidiană se va efectua la nivelul: a) Spaţiului intervertebral toracic XII b) Spaţiului intervertebral lombar I c) Spaţiului intervertebral lombar II d) Spaţiului intervertebral lombar III e) Spaţiului intervertebral lombar IV 113. Puncţia în anestezia rahidiană se efectuează de regulă la nivelul segmentului: a) Cervical al coloanei vertebrale b) Toracic c) Lombar d) Sacral e) La toate nivelurile 112. dureroasă d) Dureroasă. În ce ordine survine pierderea sensibilităţii în anestezia spinală? a) Dureroasă. 117.e) Hipertensia îndelungată 111. a) Amputaţia membrului inferior b) Prelucrarea chirurgicală a unui flegmon al mîinii c) Rezecţia gastrică d) Flebectomia pentru varice a membrului inferior e) Hemoroidectomia Drept contraindicaţii pentru efectuarea anesteziei spinale se consideră: a) Şocul traumatic b) Hipertensiunea arterială esenţială c) Maladiile inflamatorii ale pielii din regiunea lombară d) Deformaţiile coloanei vertebrale e) Şocul hipovolemic Cea mai frecventă complicaţie a anesteziei spinale este: a) Meningita b) Hipotonia 114. 116. 115. . dureroasă c) Termică. tactilă. termică. termică. termică e) Dispar toate în acelaşi timp În anestezia locală spinală volumul de bază a soluţiei anestezice se introduce în: a) Spaţiul peridural b) Spaţiul subdural c) Măduva spinării d) Spaţiul intervertebral e) Ţesutul subcutanat Cauzele hipotoniei în rahianestezie (anestezia spinală) sunt: a) Scurgerea anestezicului spre bulbul rahidian b) Acţiunea toxică a anestezicului asupra cordului c) Relaxarea musculară d) Blocajul părţii simpatice a sistemului nervos vegetativ e) Stagnarea unei cantităţi mari de sînge în vasele periferice Selectaţi operaţiile ce pot fi efectuate cu anestezie spinală. 118. tactilă. tactilă b) Tactilă.

artificial indusă a sistemului nervos periferic.c) Stopul cardiac d) Stopul respirator e) Pareza şi plegia membrelor inferioare 119. ce nu se asociază cu pierderea reflexelor condiţionate şi necondiţionate Indicaţi stadiile clasice ale anesteziei generale (narcozei). a) Este o anestezie regională b) Are mai puţine complicaţii ca anestezia spinală c) Substanţa anestezică se introduce în canalul rahidian d) Anestezia poate fi utilizată în operaţii pe membrele inferioare e) Are aceleaşi contraindicaţii ca şi rahianestezia Anestezia peridurală poate fi utilizată: a) Postoperator. a) Cefalea b) Meningismul c) Hipotonia d) Meningita purulentă e) Sincopa respiratorie Prin ce se explică atitudinea mai rezervată în aplicarea rahianesteziei (anesteziei spinale): a) Acţiunea anestezică este ineficientă b) Numărul de complicaţii este mai mare decît în anestezia peridurală c) Necesită dotare cu aparate moderne sofisticate d) Procedura în sine este foarte complicată e) Toate cele enumerate Selectaţi afirmaţiile. . 121. artificial indusă a sistemului nervos vegetativ. a) Stadiul de analgezie b) Stadiul chirurgical c) Stadiul de inhibiţie d) Stadiul de excitaţie e) Stadiul de trezire 120. artificial indusă a sistemului nervos central. ce se referă la cele tardive. ce se asociază cu pierderea tuturor reflexelor condiţionate şi a unor reflexe necondiţionate c) Inhibiţia reversibilă. ce se asociază cu pierderea tuturor reflexelor condiţionate şi a unor reflexe necondiţionate d) Inhibiţia reversibilă. Selectaţi complicaţiile rahianesteziei (anesteziei spinale). artificial indusă a sistemului nervos central. ce se asociază cu pierderea tuturor reflexelor condiţionate şi a unor reflexe necondiţionate b) Inhibiţia reversibilă. 122. artificial indusă a sistemului nervos vegetativ. 124. 123. pentru analgezie de lungă durată b) La bolnavii cu hemoragii ginecologice masive c) În operaţiile pe membrele inferioare d) În operaţiile pe membrele superioare e) La bolnavii hipotonici Sub termenul de anestezie generală (narcoz) se subînţelege: a) Inhibiţia ireversibilă. ce se asociază cu pierderea tuturor reflexelor (condiţionate şi necondiţionate) e) Inhibiţia ireversibilă. ce se referă la anestezia epidurală.

Indicaţi etapele istorice de dezvoltare a antisepsiei. orientate spre sterilizarea instrumentelor chirurgicale e) Un complex de măsuri. de regulă. orientate spre distrugerea microorganismelor prin metode fizice 131. Intubarea traheii în timpul efectuării anesteziei generale neinhalatorii se realizează cu scopul: a) Realizării controlului stării hemodinamicii b) Efectuării ventilaţiei artificiale a pulmonilor c) Prevenirii regurgitării şi aspiraţiei d) Profilaxiei tromboemboliei arterei pulmonare e) Analgeziei În timpul efectuării anesteziei generale cu utilizarea miorelaxantelor: a) Pacientul. 128. de regulă. a) Endotraheală b) Subarahnoidiană c) Subcutanată d) Intraarterială e) Intravenoasă Antisepsia 130. a) Perioada antisepsiei listeriene b) Perioada antisepsiei clasice c) Perioada antisepsiei empirice d) Perioada antisepsiei contemporane e) Perioada antisepsiei prelisteriene 132. Ce reprezintă antisepsia? a) Un complex de măsuri. Indicaţi cea mai frecvent utilizată cale de administrare a preparatelor în timpul anesteziei generale neinhalatorii. Cine este fondatorul antisepsiei contemporane? . orientate spre prevenirea nimeririi microorganismelor în plagă d) Un complex de măsuri. e realizată prin mască d) Ventilarea artificială a pulmonilor se efectuiază doar la bolnavii extrem de gravi e) Intubarea traheii şi ventilarea pulmonară artificială se efectuiază doar dacă durata operaţiei depăşeşte 3 ore Efectuarea premedicaţiei în timpul anesteziei generale prevede administrarea: a) Preparatelor sedative b) Preparatelor antiaritmice c) Preparatelor analgezice d) Analepticelor respiratorii e) Preparatelor antihistaminice şi a colinoliticelor La complicaţiile anesteziei generale (narcozei) nu se referă: a) Fenomenul de recurarizare b) Sindromul CID c) Laringospasmul d) Regurgitarea e) Şocul hipovolemic 126. 129.125. 127. orientate spre sterilizarea aerului în sala de operaţie b) Un complex de măsuri. nu necesită ventilarea artificială a pulmonilor b) Intubarea traheii şi ventilarea pulmonară artificială sunt măsuri obligatorii c) Ventilarea artificială a pulmonilor. orientate spre distrugerea microorganismelor în plagă c) Un complex de măsuri.

. îmbibat cu betadină. Antisepsia exogenă Antisepsia aerogenă Antisepsia fiziologică Antisepsia fizică Antisepsia chimică Ce tip de antisepsie se utilizează cel mai frecvent în chirurgie? Antisepsia fizică Antisepsia biologică Antisepsia mecanică Antisepsia mixtă Antisepsia chimică 136. 135. că cauza complicaţiilor septice în chirurgie sunt bacteriile b) A elaborat în premieră un complex unic de luptă cu infecţia în chirurgie c) A descoperit microorganismele şi a stabilit corelaţia acestora cu patologiile chirurgicale infecţioase d) A sintetizat penicilina şi a utilizat-o pentru prima oară în chirurgie e) A elaborat pentru prima dată metoda de sterilizare a materialului de pansament şi a albiturilor chirurgicale în autoclav 133. Antisepsia mecanică Antisepsia endogenă Antisepsia biologică Antisepsia profilactică Antisepsia antimicrobiană a) b) c) d) e) Indicaţi metodele existente de antisepsie. O plaga purulentă a fost drenată cu un tampon de tifon. a) b) c) d) e) Indicaţi metodele existente de antisepsie. Ce tip de antisepsie a fost utilizat? a) Antisepsia chimică b) Antisepsia mixtă c) Antisepsia mecanică d) Antisepsia fizică e) Antisepsia biologică La ce tip de antisepsie se referă drenarea cu lavaj continuu al plăgii utilizînd soluţia de dioxidină? 139. 137.Pasteur a presupus. a) b) c) d) e) 134. a) b) c) d) e) 138.a) b) c) d) e) Ernest Bergmann Kurt Schimmelbuch Hippocrate Louis Pasteur Joseph Lister Ce antiseptic a fost utilizat de către Joseph Lister pentru distrugerea microorganismelor în plagă? Cloramina Alcoolul etilic 96% Acidul carbolic Sublimatul Furacilina Din care considerente Lister a intrat în istoria chirurgiei ca fondator al antisepsiei? a) Pe baza cercetărilor lui L.

iar prin alta – aceasta se scurge e) Plaga este tamponată cu o salfetă de tifon îmbibată cu peroxid de hidrogen a) b) c) d) e) Care din manipulaţiile chirurgicale enumerate se referă la antisepsia mecanică? Puncţia şi evacuarea puroiului în caz de sinusită Tamponarea plăgii purulente cu salfete de tifon Instalarea drenajului activ Prelucrarea chirurgicală primară a plăgii Deschiderea abcesului postinjecţional La antisepsia mecanică se referă: Lavajul plăgii cu soluţie de dioxidină Drenarea plăgii cu un tampon de tifon Excizia ţesuturilor necrotizate Administrarea interferonului Aplicarea pansamentului steril pe plagă Marginile şi fundul unei plăgi infectate au fost excizate. La metodele de antisepsie fizică în tratamentul plăgilor se referă: a) Utilizarea soluţiei hipertonice b) Drenarea c) Prelucrarea chirurgicală primară a plăgii d) Utilizarea peroxidului de hidrogen e) Utilizarea tampoanelor de tifon La metodele de antisepsie fizică se referă: a) Iradierea plăgii purulente cu laser cu energie mare b) Cavitaţia ultrasonoră a plăgii purulente 146. puroiul şi microorganismele c) Se prelucrează pielea în jurul plăgii. marginile. se înlătură toate ţesuturile lezate şi îmbibate cu sînge b) Plaga se prelucrează cu un jet de lichid sub presiune. a) b) c) d) e) 143. pereţii şi fundul plăgii se excizează în limitele ţesuturilor sănătoase. a) b) c) d) e) 145. a) b) c) d) e) 144. cu pensa şi o globulă de tifon se înlătură exudatul purulent şi masele necrotice libere de pe suprafaţa plăgii d) Se efectuiază lavajul continuu al plăgii: printr-un tub de dren în plagă se administrează soluţia de antiseptic.a) b) c) d) e) 140. Ce tip de antisepsie a fost utilizat? Chimică Fizică Biologică Mecanică Mixtă Ce măsuri chirurgicale se referă la antisepsia mecanică? Prelucrarea chirurgicală secundară a plăgii Drenarea plăgii Deschiderea focarului purulent Prelucrarea chirurgicală primară a plăgii Spălarea plăgii 141. . ce înlătură corpii străini. Chimică Fizică Mecanică Biologică Mixta În ce constă toaleta plăgii? a) Plaga este incizată. 142.

b) c) d) e) 149. filtru bacterian şi cameră 150. Efectul de cavitaţie. 152. sub care se petrece curăţarea şi vindecarea plăgii Conduce spre vaporizarea structurilor tisulare Jetul de aer sub presiune mare înlătură corpii străini. este condiţionat de acţiunea: a) Laserului chirurgical cu energie mare b) Substanţelor ce conţin carbon (sorbenţilor) c) Ultrasunetului d) Radiaţiei ultraviolete e) Mediului abcterian dirijat . puroiul şi microorganismele Se petrece uscarea plăgilor Dispozitivul pentru tratament constă din ventilator. Pasivă Fracţionată Activă Continuă Drenarea activă a focarului purulent presupune: a) Crearea presiunii negative la capătul extern al tubului de dren b) Crearea presiunii pozitive la capătul extern al tubului de dren c) Administrarea sorbenţilor în plagă.c) Chimioterapia focarului purulent d) Radioterapia focarului purulent e) Revizia plăgii purulente cu o sondă butonată 147. puroiul şi microorganismele din plagă d) Sporesc eliminarea exudatului din plagă e) Ameliorează oxigenarea ţesuturilor plăgii Ce metode de drenare a plăgilor se cunosc? a) Drenare cu lavaj continuu 148. care absorb activ toxinele d) Instalarea drenului în regiunea unghiului inferior al plăgii e) Efectuarea lavajului continuu al focarului patologic Drenarea cu lavaj continuu al focarului purulent presupune: Instalarea drenului în regiunea unghiului inferior al plăgii Plasarea a două tuburi de dren în plagă Crearea presiunii negative la capătul extern al tubului de dren Lavajul continuu prin dren al focarului patologic cu soluţii de antiseptice e) Aspirarea periodică prin dren al conţinutului din focarul patologic a) b) c) d) a) b) c) d) e) Ce metode suplimentare de antisepsie fizică cunoaşteţi? Cavitarea ultrasonoră Utilizarea bacteriofagilor Prelucrarea plăgilor cu jet pulsatil de lichid Drenarea activă Utilizarea laserului chirurgical cu energie înaltă Prin ce se caracterizează metoda de tratament al plăgilor în mediu abacterian dirijat? Se formează o crustă. ce are acţiune distructivă asupra microflorei în plagă. 151. ceea ce crează condiţii nefavorabile pentru multiplicarea bacteriilor b) Au acţiune bactericidă asupra microorganismelor în plagă c) Înlătură mecanic corpii străini. a) b) c) d) e) 153. Ce este comun în principiul de acţiune al materialului de pansament higroscopic şi a soluţiei hipertonice? a) Usucă plaga.

154.

a) b) c) d) e)
155.

La antisepsia chimică se referă utilizarea: Anatoxinelor Antibioticelor Coloranţilor Analgezicelor Oxidanţilor Ce este caracteristic pentru antisepticul chimic - cydex? Se utilizează pentru prelucrarea mîinilor chirurgului şi a cîmpului operator Se referă la grupa sărurilor metalelor grele Se referă la grupa aldehidelor Se utilizează pentru lavajul cavităţii peritoneale în caz de peritonită Se utilizează pentru sterilizarea endoscoapelor flexibile şi a instrumentelor din masă plastică Indicaţi antisepticele chimice din grupa halogenilor. Iodopiron Lizoform Soluţia de cloramină Soluţia alcoolică de iod Betadina

a) b) c) d) e)
156.

a) b) c) d) e)
157.

În care infecţie este îndeosebi eficientă aplicarea locală a acidului boric? a) Infecţia specifică tuberculoasă b) Infecţia stafilococică c) Infecţia gram-negativă, condiţionată de colibacili d) Infecţia pioceanică, condiţionată de Pseudomonas aeruginosa e) Infecţia anaerobă neclostridiană

158.

Ce preparat antiseptic fiind utilizat local (topic) posedă atît efect bactericid, cît şi acţiune mecanică, curăţind plaga de puroi şi corpi străini? a) Soluţia de furacilină b) Soluţia de permanganat de caliu c) Soluţia de dioxidină d) Soluţia de peroxid de hidrogen e) Soluţia de alcool etilic a) b) c) d) e) Indicaţi afirmaţiile corecte, ce caracterizează preparatul – metronidazol. Reprezintă un antibiotic cu spectru larg de acţiune Este eficient contra protozoarelor şi anaerobilor Se utilizează local în plăgi purulente şi cavităţi Se indică intravenos şi per os Reprezintă un antiseptic chimic Indicaţi antibioticele ce se utilizează în chirurgie. Ceftriaxon Biseptol Gentamicina Metronidazol Ampiox Indicaţi principiile antibioticoterapiei raţionale. Se preferă administrarea enterală a antibioticelor Este obligatorie aprecierea sensibilităţii microflorei la antibiotice Este necesară combinarea antibioticelor cu spectru de acţiune diferit Este necesară administrarea dozelor terapeutice minimale

159.

160.

a) b) c) d) e)
161.

a) b) c) d)

e) Trebuie efectuată conform indicaţiilor stricte
162.

În cazul necesităţii tratamentului antibacterian de lungă durată, pentru evitarea adaptării microflorei la preparate, acestea trebuie schimbate la fiecare: a) 1-2 zile b) 5-7 zile c) 10-12 zile d) 14-21 zile e) o lună a) b) c) d) e) Ce complicaţii sunt caracteristice antibioticoterapiei? Dereglări hormonale Disbacterioza Reacţii alergice Formarea suşelor de microorganisme rezistente Acţiune toxică asupra organelor interne Care din metodele enumerate se referă la antisepsia biologică? Utilizarea locală a bacteriofagului Prelucrarea plăgii cu soluţie de peroxid de hidrogen Drenarea plăgii Administrarea enterală a sulfanilamidelor Administrarea intramusculară a antibioticelor Care este efectul serurilor curative la bolnavii cu infecţie chirurgicală? Administrarea anticorpilor contra agenţilor cauzali ai infecţiei pentru imunizarea pasivă a bolnavilor Stimulează mecanismele rezistenţei nespecifice a organismului la infecţie Conţin virusuri, capabile să se multiplice în celulele bacteriene şi să provoace moartea acestora Administrarea dozei minimale de microorganisme pentru stimularea elaborării anticorpilor proprii contra bacteriilor Stimulează imunitatea nespecifică

163.

164. a) b) c) d) e) 165. a) b) c) d) e) 166.

Care este efectul bacteriofagilor la bolnavii cu infecţie chirurgicală? a) Administrarea anticorpilor contra agenţilor cauzali ai infecţiei pentru imunizarea pasivă a bolnavilor b) Stimulează mecanismele rezistenţei nespecifice a organismului la infecţie c) Conţin virusuri, capabile să se reproducă în celulele bacteriene şi să provoace moartea acestora d) Administrarea dozei minimale de microorganisme pentru stimularea producerii anticorpilor proprii cotra bacteriilor e) Stimularea imunităţii nespecifice a) b)
c)

167.

d) e)
168.

Ce preparate se referă la antiseptice biologice cu acţiune directă? Anatoxina tetanică Serul antigangrenos Т-activinul Gama-globulina antistafilococică Bacteriofagul combinat

Ce preparate se referă la antiseptice biologice cu acţiune indirectă? a) Anatoxina tetanică b) Serul antigangrenos c) Т-activinul

d) Gama-globulina antistafilococică e) Bacteriofagul combinat
169.

a) b) c) d) e)

Acţiunile fermenţilor proteolitici în caz de proces infecţios în plagă sunt următoarele: Antiinflamatorie Distrugerea microorganismelor Efect analgezic local Curăţarea plăgii de ţesuturi necrotice şi fibrină Antiedematoasă

Asepsia
170.

a)
b) c) d) e)

Ce reprezintă asepsia? Un complex de măsuri, orientate spre sterilizarea aerului în sala de operaţie Un complex de măsuri, orientate spre distrugerea microorganismelor în plagă Un complex de măsuri, orientate spre prevenirea nimeririi microorganismelor în plagă Un complex de măsuri, orientate spre sterilizarea instrumentelor chirurgicale Un complex de măsuri, orientate spre distrugerea microorganismelor prin metode fizice Cine din savanţii enumeraţi a pus bazele asepsiei? Ernest Bergmann Kurt Schimmelbuch Hippocrate Louis Pasteur Karl Landsteiner

171. a) b) c) d) e)
172.

Infecţia endogenă poate cauza supuraţia plăgii postoperatorii, pătrunzînd în organismul bolnavului prin următoarele căi: a) Prin contact b) Limfogenă c) Aerogenă şi prin picături d) Hematogenă e) Prin implantare a) b) c) d) e) Care din posibilile surse de infecţie se referă la cele endogene? Aerul din sala de operaţie Instrumentele chirurgicale Furunculoza la un bolnav ce va fi operat pentru hernie inghinală necomplicată Pielonefrita cronică la un bolnav ce va fi operat pentru hernie inghinală necomplicată Materialul de sutură Indicaţi posibilile surse de infecţie endogenă. Grefele (protezele) arteriale sintetice Sinusita cronică la bolnavul respectiv Flora microbiană condiţionat patogenă a colonului Mîinile chirurgului Materialul de sutură

173.

174.

a) b) c) d) e)

175. Indicaţi posibilile surse de infecţie exogenă la un bolnav ce se pregăteşte de operaţie pentru hernie inghinală necomplicată. a) Vizitatorii ce vin la bolnav b) Tonsilita cronică la bolnavul respectiv c) Caries dentar cronic la bolnavul respectiv d) Infecţia respiratorie prezentă la chirurg e) Instrumentele chirurgicale utilizate pentru operaţie

a) b) c) d) Ce serveşte drept sursă de infecţie prin contact în chirurgie? Mîinile chirurgului Suprafaţa mesei de operaţie Materialul de pansament şi albiturile chirurgicale Instrumentele chirurgicale . a) b) c) d) e) 182. Ce operaţie trebuie efectuată în primul rînd? a) Rezecţia gastrică pentru boala ulceroasă b) Flebectomia pentru boala varicoasă a membrului inferior c) Prelucrarea chirurgicală repetată pentru flegmon al ţesuturilor moi d) Colecistectomia pentru litiaza biliară e) Rezecţia sigmoidului pentru tumoare malignă Indicaţi acţiunile necesare ale chirurgului în timpul pregătirii către opraţie. b) c) d) e) 178. a) Prelucrarea şi delimitarea cîmpului operator cu albituri sterile 177. a) b) c) d) e) 181. a) Mişcarea laminară (rectilinie) a aerului b) Aerul este propulsat în sala de operaţie printr-un filtru bacterian c) Sala de operaţie este divizată în patru zone de sterilitate d) Respectarea strictă a regulilor de asepsie e) Accesul în sala de operaţie este limitat 183. Pe parcursul zilei într-o sală de operaţie sunt programate cinci intervenţii chirurgicale. a) b) c) d) e) 179.176. Sterilizarea materialului de sutură Prelucrarea mîinilor Îmbrăcarea mănuşilor Îmbrăcarea măştii Ce zone de sterilitate se disting în blocul operator? Zona regimului limitat Zona sterilităţii absolute Zona regimului nesteril Zona sterilităţii relative Zona regimului spitalicesc general “Linia roşie” în blocul de operaţie este plasată între: Zona regimului limitat şi zona sterilităţii relative Zona sterilităţii relative şi zona sterilităţii absolute Zona sterilităţii absolute şi zona regimului spitalicesc Zona regimului spitalicesc şi zona regimului limitat Zona regimului spitalicesc şi zona sterilităţii relative Cît de frecvent se efectuiază curăţenia generală în sala de operaţie? Zilnic O dată în două zile O dată în trei zile O dată în săptămînă O dată în lună Ce metode de luptă cu infecţia aerogenă există în sala de operaţie? Iradierea aerului cu raze ultraviolete Prelucrarea cîmpului operator Aerisirea încăperii Ventilarea încăperii Purtarea măştilor chirurgicale Prin ce se deosebeşte sala de operaţie supra-curată de cea obişnuită? a) b) c) d) e) 180.

Ce metode fizice de sterilizare se utilizează în cadrul asepsiei contemporane? Sterilizarea cu aer fierbinte uscat Sterilizarea cu vapori sub presiune (autoclavarea) Sterilizarea prin iradiere Sterilizarea gazoasă Sterilizarea cu soluţii antiseptice Ce metode chimice de sterilizare se utilizează în cadrul asepsie contemporane? Sterilizarea cu aer fierbinte uscat Sterilizarea cu vapori sub presiune (autoclavarea) Sterilizarea prin iradiere Sterilizarea cu soluţii antiseptice Sterilizarea gazoasă Instrumentele chirurgicale metalice de regulă sunt sterilizate prin: a) b) c) d) e) 186. 190. colonoscop)? a) Betadina b) Vapori sub presiune c) Sublimat d) Cydex e) Aer fierbinte uscat Înainte de sterilizare materialul pentru pansament şi albiturile chirurgicale se plasează: a) În pupinelă b) În pungi din masă plastică c) În casolete metalice d) Nemijlocit în autoclav e) În saci din bumbac a) b) c) d) e) Cine deschide casoletele sterile în sala de operaţie? Infermiera Asistenta medicală de operaţie Chirurgul asistent Chirurgul operator Anesteziologul 188.e) Materialul de sutură 184. Fiind închisă casoleta Schimmelbuch păstrează sterilitatea conţinutului timp de: a) 6 ore . a) Vapori sub presiune (autoclavarea) b) c) d) e) 187. a) b) c) d) e) 185. 191. 189. fibrogastroscop. Aer fierbinte uscat Fierbere Radiaţie ionizantă Plasarea în soluţie de peroxid de hidrogen de 6% Sterilizarea instrumenteleor chirurgicale metalice în pupinelă se petrece în următorul regim (timpul + temperatura): a) 1 oră la 120 °С b) 1 oră la 130 °С c) 1 oră la 150 °С d) 1 oră la 180 °С e) 1 oră la 200 °С Ce se utilizează pentru sterilizarea instrumentelor optice (laparoscop.

Dacă orificiile laterale ale casoletei Schimmelbuch cu material de pansament sunt deschise. Cum se efectuiază prelucrarea mîinilor chirurgului înainte de operaţie? Cu soluţie de alcool de 96° – o dată Cu soluţie de alcool de 96° – de 2 ori Cu soluţie de alcool de 70° – de 3 ori Cu soluţie de alcool de 70° – de 4 ori Cu soluţie de alcool de 40° – de 5 ori Ce remediu antiseptic permite realizarea unei sterilităţi complete a mîinilor chirurgului înainte de operaţie? a) Clorhexidina b) Soluţia de alcool 70° c) Cerigelul d) Pervomurul e) Nici una din cele indicate Prelucrarea cîmpului operator cu soluţii antiseptice trebuie efectuată în timpul următoarelor etape ale operaţiei: a) Înaintea aplicării suturilor pe piele b) Înaintea efectuării inciziei pielii c) Înainte de incizia peretelui unui organ cavitar d) Înainte de delimitarea cîmpului operator cu albituri sterile e) După aplicarea suturilor pe piele Cum se numeşte metoda de prelucrare a cîmpului operator. 197. a) b) c) d) e) 194. aceasta poate semnifica următoarele: a) Conţinutul casoletei este steril b) Conţinutul casoletei nu este steril c) Casoleta se află la etapa de pregătire pentru sterilizare d) Casoleta se află la etapa de transportare după sterilizarea în autoclav e) Se efectuiază controlul sterilităţii conţinutului casoletei 193. acceptată pe larg în chirurgie? a) Spasocucoţki-Cocerghin b) Grossih-Filoncikov c) Fuerbringer d) Oberst-Lucaşevici e) Bergmann-Schimmelbuch Indicaţi sursele infecţiei prin implantare în chirurgie. 196.b) c) d) e) 12 ore 24 ore 48 ore 72 ore 192. Mănuşele chirurgicale Materialul de sutură Mîinile chirurgului Suprafaţa mesei de operaţie e) Plasa sintetică pentru plastia în caz de hernii ale peretelui abdominal a) b) c) d) Cea mai sigură metodă de sterilizare a materialului de sutură este: a) Fierberea b) Autoclavarea c) Plasarea în alcool 96° d) Iradierea cu raze ultraviolete 195. 198. .

e) Radiaţia ionizantă 199. 202. ce semnifică patologiile infecţioase ce au condiţionat spitalizarea în staţionar Patologii chirurgicale purulente ale ţesuturilor moi cu localizare tipică Patologii ale căilor respiratorii superioare. a) b) c) d) e) 205. Febra Gangrena Greaţa Tahicardia Hemotoraxul Ce se subînţelege sub termenul de ”sindrom”? a) b) c) d) e) 206. a) b) c) d) e) Semiologia cap gît 203. actinomicoza. . Prin ce se caracterizează metoda directă de control a sterilităţii? Este cea mai rapidă Este cea mai exactă Trebuie efectuată o dată în 7-10 zile Se efectuiază prin utilizarea antipirinei Trebuie să se efectuieze zilnic Ce metodă de control a sterilităţii instrumentelor chirurgicale şi al materialului de pansament este cea mai exactă? a) Metoda Mikulicz b) Topirea acidului ascorbic c) Topirea antipirinei d) Examenul bacteriologic e) Valorile termometrului a) b) c) d) e) Prin ce se caracterizează metoda indirectă de control a sterilităţii? Este cea mai exactă Indică asupra prezenţei sau absenţei microorganismelor Se utilizează doar pentru controlul calităţii sterilizării termice Permite aprecierea gradului de contaminare bacteriană Se utilizează în timpul fiecărei sterilizări Ce reprezintă infecţia nozocomială? Infectarea bolnavului în timpul aflării acestuia în staţionar Infecţia specifică (tuberculoza. Obezitatea Durerea Voma Pneumotoraxul Dispnea Indicaţi ce se referă la simptome. ca sursă a infecţiei endogene 201. Ce se subînţelege sub termenul de “simptom”? Un complex de semne. ce caracterizează un proces patologic Un semn solitar al procesului patologic O unitate nozologică (patologie) Un grup de stări patologice similare Nişte modificări morfologice caracteristice pentru o anumită patologie Indicaţi ce se referă la simptome. a) b) c) d) e) 200. a) b) c) d) e) 204. sifilisul) Noţiune convenţională.

a) b) c) d) e) 208. 212. ce caracterizează o anumită patologie b) Un semn solitar al procesului patologic c) Un complex de simptome. cu consistenţă elastică. ce se referă la descrierea statutului local. Insuficienţa venoasă cronică Ischemia acută Boala varicoasă Hernia inghinală strangulată Insuficienţa respiratorie Ce compartimente ale fişei clinice a bolnavului conţin informaţie subiectivă? Acuzele pacientului Istoricul actualei boli Anamneza vieţii bolnavului Statutul local Rezultatele examinărilor instrumentale a) b) c) d) e) 209. reponibilă în cavitatea abdominală 211. Hipertensia portală Artrita purulentă Insuficienţa arterială cronică Pneumotoracele tensionat Ocluzia intestinală Indicaţi exemplele de sindroame patologice. Ce compartimente ale fişei clinice a bolnavului conţin informaţie obiectivă? a) Acuzele pacientului b) Istoricul actualei boli c) Istoricul vieţii bolnavului d) Anamneza alergologică e) Examinarea bolnavului pe sisteme a) b) c) d) e) Efectuarea percuţiei la un bolnav chirurgical permite aprecierea: Prezenţei tumorii Prezenţei corpilor străini în ţesuturi Acumulării de lichid sau aer în cavităţi Prezenţei procesului inflamator Mobilităţii organului examinat Auscultaţia la un bolnav chirurgical permite aprecierea: Prezenţei zgomotelor cardiace şi a suflurilor Prezenţei peristaltismului intestinal Caracterului zgomotelor respiratorii Prezenţei tumorii Prezenţei procesului inflamator Indicaţi datele din fişa clinică a bolnavului. ce au origine comună şi sunt caracteristice pentru un anumit proces patologic d) Succesivitatea apariţiei semnelor patologice e) Patologia cîtorva organe 207. Indicaţi exemplele de sindroame patologice. La internare bolnavul acuze dureri abdominale În treimea inferioară a gambei stîngi se determină hiperpigmentarea pielii şi un defect ulceros Frecvenţa contracţiilor cardiace constituie 70 bătăi pe minut În regiunea inghinală dreaptă se determină o formaţiune doloră. a) b) c) d) e) 213.a) Un complex de simptome. a) b) c) d) e) 210. a) b) c) d) .

Ganglionii limfatici sunt mobili Ganglionii limfatici sunt aderaţi la ţesuturile adiacente Ganglionii limfatici sunt indolori la palpare Ganglionii limfatici sunt dolori la palpare e) Ganglionii limfatici au o consistenţa “lemnoasă” a) b) c) d) 220. durerile în abdomen au apărut cu aproximativ 18 ore în urmă 214. a) Medicul palpează glanda. Indicaţi manifestările caracteristice ale torticolisului? Faţa bolnavului este întoarsă spre partea sănătoasă Faţa bolnavului este întoarsă spre partea afectată Capul bolnavului este înclinat înspre partea sănătoasă Capul bolnavului este înclinat înspre partea afectată e) Scurtarea cicatriceală a muşchiului sternocleidomastoidian a) b) c) d) a) b) c) d) e) Diagnosticul de torticolis este stabilit în baza: Examenului clinic al bolnavului Analizelor de laborator Examenului radiologic şi a tomografiei Analizelor biochimice Examinărilor instrumentale invazive 218. 219. Indicaţi regulile de palpare a glandei tiroide. a) b) c) d) e) 217. Indicaţi manifestările caracteristice ale afectării tumorale metastatice a ganglionilor limfatici cervicali.e) Din spusele bolnavului. a) Hiperemia pielii de-asupra ganglionilor limfatici b) Ganglionii limfatici aderă la ţesuturile adiacente c) Ganglionii limfatici sunt indolori la palpare d) Ganglionii limfatici sunt dolori la palpare e) Ganglionii limfatici au contur neregulat 221. a) b) c) d) e) 215. În baza căror date se instalează diagnosticul prezumtiv? Acuzele bolnavului Datele examinării clinice obiective Rezultatele analizelor de laborator Rezultatele examinărilor instrumentale Rezultatele examinărilor patomorfologice În baza căror date se instalează diagnosticul clinic? Datele subiective ale bolnavului Datele examenului clinic obiectiv Rezultatele analizelor de laborator Rezultatele examinărilor instrumentale Rezultatele examinărilor patomorfologice Ce componente include diagnosticul clinic definitiv? Diagnosticul patologiei de bază Diagnosticul patologiilor concomitente Complicaţiile patologiei de bază Diagnosticul prezumtiv Diagnosticul diferenţial a) b) c) d) e) 216. aflîndu-se în spatele bolnavului b) Medicul palpează glanda. aflîndu-se în faţa bolnavului . Indicaţi manifestările caracteristice ale afectării inflamatorii a ganglionilor limfatici cervicali.

IB.5% c) 2% d) 3% e) 9% Suprafaţa palmară în raport cu suprafaţa corpului la maturi constituie: . IIIA. IIIA. IIIB d) Gradul I. În ce grade de arsură se afectează stratul papilar al pielii? a) Gradul II b) Gradul IIIA c) Gradul IV d) Gradul IIIB e) Gradul I 227. Care grade de arsură se referă la cele superficiale? a) Gradul I. II c) Gradul I. În care situaţie există pericol de arsură a căilor respiratorii? a) Arsură cu ulei fierbinte a feţei b) Arsură de contact cu metale incandescente c) Arsură cu flacără a feţei d) Arsură cu apă fierbinte a feţei e) Arsură cu bitum topit a feţei 225. IIIA. II. a) 1% b) 1. a) b) c) d) e) Indicaţi cele mai frecvente tumori benigne ale regiunii capului. II.c) Medicul palpează glanda cu o mînă d) Medicul palpează glanda cu două mîini e) Medicul palpează glanda în timpul deglutiţiei 222. Care din factorii enumeraţi influienţează gradul arsurii? a) Temperatura de acţiune b) Conductibilitatea termică a mediului c) Starea hemodinamicii centrale d) Durata expoziţiei termice e) Starea hemodinamicii locale 224. Indicaţi semnele combustiei căilor respiratorii: a) Combustia pielei buzelor şi a nasului b) Tuse uscată c) Epistaxis d) Vomă cu sînge e) Schimbarea vocii 228. IIIA e) Gradul II. IIIB. IV b) Gradul IA. II. Melanomul Ateromul Papilomul Adenocarcinomul Hematomul Arsuri degerături 223. IIIB 226.

durere. hiperemie d) Micşorarea sensibilităţii dureroase. hiperemie d) Micşorarea sensibilităţii dureroase. zone de necroze a întregului strat dermal e) Sindrom dolor nepronunţat. flictene. durere. Diagnosticul de boala arşilor la maturi se va instala cînd area afectării cu arsuri superficiale va fi: a) Mai mare de 3% b) Mai mare de 7% c) Mai mare de 10% d) Mai mare de 13% e) Mai mare de 15-25% 230. zone de necroză a straturilor superficiale a dermei c) Edem. durere.229. hiperemie. zone de necroze a întregului strat dermal e) Sindrom dolor nepronunţat. Care sunt semnele combustiei de gradul IIIA? a) Crustă necrotică subţire b) Carbonizarea ţesuturilor . durere. zone de necroză a straturilor superficiale a dermei c) Edem. Care este semiologia arsurii de gradul II? a) Edem. hiperemie. durere. Care metode sunt utilizate pentru determinarea suprafeţei arsurilor? a) Metoda lui Wells b) Regula sutei c) Regula palmei d) Metoda lui Lund-Brower e) Indexul lui Kiss 234. hiperemie b) Edem. carbonizarea ţesuturilor 235. În care situaţii se va declanşa boala arşilor? a) Arsuri superficiale pe o suprafaţă mai mare de 25% b) Arsuri ale regiunilor funcţional active a corpului c) Arsuri a căilor respiratorii d) Arsuri profunde pe o suprafaţă mai mare de 10% e) Arsuri profunde pe o suprafaţă mai mare de 5% 232. carbonizarea ţesuturilor 236. flictene. Diagnosticul de boala arşilor la maturi se va instala cînd area afectării cu arsuri profunde va fi: a) Mai mare de 2% b) Mai mare de 4% c) Mai mare de 6% d) Mai mare de 8% e) Mai mare de 10% 231. durere. Care este semiologia arsurii de gradul I? a) Edem. Care din clasificările arsurilor după profunzime este utilizată în practica medicală în Moldova? a) Clasificarea după două grade (I-II) b) Clasificarea după trei grade (I-III) c) Clasificarea după patru grade (I-IV) d) Clasificarea după cinci grade (I-V) e) Clasificarea după şase grade (I-VI) 233. hiperemie b) Edem.

zone de necroză a straturilor superficiale a dermei c) Edem. hiperemie. hiperemie d) Micşorarea sensibilităţii dureroase. durere. durere. Care este mecanismul dezvoltării perioadei a II-a a bolii combustionale? a) Resorbţia toxinelor bacteriene b) Resorbţia toxinelor tisulare c) Emiterea impulsurilor aferente dureroase excesive d) Hipovolemia e) Dereglarea funcţiei rinichilor 244.c) Dureri în regiunea suprafeţei afectate d) Scăderea sensibilităţii în regiunea suprafeţei afectate e) Flictene cu conţinut seros 237. carbonizarea ţesuturilor Caracterizaţi temperatura ţesuturilor pe suprafaţa arsurilor profunde? a) Temperatura ţesuturilor nu se modifică b) Temperatura creşte cu 1. hiperemie. hiperemie d) Micşorarea sensibilităţii dureroase. Ce este caracteristic pentru arsurile profunde? a) Epilarea în locul arsurii este dureroasă b) Epilarea în locul arsurii este lipsită de durere c) Prelucrarea locului arsurii cu alcool este dureroasă d) Prelucrarea locului arsurii cu alcool este indoloră e) Înţeparea locului arsurii este indoloră 241. hiperemie b) Edem. flictene. durere. hiperemie. durere. hiperemie b) Edem. flictene. Care sunt mecanismele şocului combustional? a) Endotoxicoza b) Prezenţa impulsurilor aferente dureroase excesive c) Diseminarea bacteriană d) Hipovolemia cauzată de plasmoragie e) Dereglarea funcţiei rinichilor 243. La calcularea indexului Frank 1% de arsură profundă corespunde la: a) 2% de arsură superficială b) 3% de arsură superficială c) 4% de arsură superficială d) 5% de arsură superficială e) 1% de arsură superficială 242. Ce include primul ajutor în caz de arsuri? . zone de necroză a straturilor superficiale a dermei c) Edem. crustă necrotică. durere. 240.5-2 grade c) Temperatura scade cu 1.5-2 grade d) Temperatura creşte cu 4 grade e) Temperatura scade cu 4 grade 239. Care este semiologia arsurii de gradul IV? a) Edem. zone de necroze a întregului strat dermal e) Sindrom dolor nepronunţat. Care este semiologia arsurii de gradul IIIB? a) Edem. zone de necroze a întregului strat dermal. carbonizarea ţesuturilor 238. edem e) Sindrom dolor nepronunţat. durere.

Cînd se iniţiază tratamentul antibacterian la pacienţii cu boală combustională? a) Din perioada septicotoxemiei combustionale b) Din perioada şocului combustional c) Din perioada toxemiei combustionale d) Din perioada de reconvalescenţă e) Nu se administrează 249. La metodele raţionale de tratament al combustiilor profunde se referă: a) Pansamentul gipsat b) Baroterapia c) Amputaţiile d) Necrectomiile e) Grefarea cutanată 247. a) Utilizarea dermatotenziei cu expander subcutanat b) Utilizarea lamboului cutanat liber despicat c) Utilizarea lamboului cutanat integru (cu toate straturile) d) Utilizarea celulelor stem e) Utilizarea lamboului cutanat pe peduncul vascular 246. Indicaţi criteriile eficacităţii tratamentului şocului combustional: a) Normalizarea presiunii venoase centrale b) Normalizarea tensiunii arteriale c) Normalizarea temperaturii corpului d) Normalizarea diurezei e) Creşterea concentraţiei ureei în sînge 248.a) Stoparea acţiunii agentului termic b) Aplicarea pansamentului aseptic c) Transfuzia de masă eritrocitară d) Analgezia şi iniţierea tratamentului antişoc e) Transportarea traumatizatului în secţie specializată 245. Cînd se va efectua necrectomia precoce cu autodermoplastie în caz de arsură de gradul IIIB. Indicaţi metoda de rutină de tratament chirurgical al arsurilor profunde. Ce tratament local se va utiliza în caz de arsură de gradul IIIA? a) Necrectomie precoce cu autodermoplastie b) Pansamente cu unguente c) Necrectomie tardivă cu autodermoplastie d) Necrotomie e) Amputaţie de membru 250. la un pacient cu boală combustională? a) În primele trei zile de la traumă b) După 3-5 zile de la traumă c) În perioada septicotoxemiei combustionale d) În perioada de reconvalescenţă e) În perioada prereactivă 251. Ce factori contribuie la dezvoltarea degerăturilor? a) Umeditatea atmosferică crescută b) Încălţămintea strînsă c) Nutriţia insuficientă d) Reactivitatea scăzută a organismului e) Dereglarea circulaţiei sangvine .

Indicaţi semnele locale în perioada prereactivă a degerăturilor. Care sunt fazele ce survin într-o hipotermie? a) Faza de adaptare b) Faza de stupor c) Faza de excitare d) Faza de încetare a activităţii vitale e) Faza de reconvalescenţă 255. a) 24°C b) 26°C c) 28°C d) 30°C e) 32°C La ce temperatură a corpului în caz de hipotermie survine moartea clinică? 257. La ce temperatură a corpului survine faza de încetare a activităţilor vitale a organismului în caz de hipotermie? a) Sub 34°C b) Sub 31°C c) Sub 29°C d) Sub 27°C e) Sub 25°C 256.252. a) Flictene cu lichid hemoragic b) Flictene cu lichid transparent c) Edem pronunţat d) Anestezie locală e) Paliditatea pronunţată a pielii 254. În evoluţia degerăturilor se deosebesc următoarele perioade: a) De şoc b) Prereactivă c) Reactivă d) Compensatorie e) De decompensare Primul ajutor medical în perioadă prereactivă a degerăturilor include: a) Încălzirea rapidă b) Necrectomia c) Amputaţia extremităţii afectate 259. a) Subcutană b) Intraarterială c) Intravenoasă d) Intramusculară e) Perorală 258. . a) 35°C b) 34°C c) 33°C d) 32°C e) 30°C Hipotermia generală se dezvoltă la micşorarea temperaturii corpului sub: 253. Indicaţi cele mai eficace metode de administrare a medicamentelor în trauma hipotermică.

d) Încălzirea treptată e) Pansamentul local cu unguente 260. Care vor fi acţiunile de prim ajutor în caz de electrocutare? a) Se deconectează curentul electric b) Se efectuiază masajul indirect al cordului, respiraţie artificială c) Se iniţiază nutriţia parenterală d) Se efectuiază cateterizarea venei subclaviculare e) Se iniţiază inhalaţii cu soluţii de amoniu 261. Indicaţi particularităţile combustiei prin electrocutare: a) Sunt superficiale b) Sunt profunde c) Profunzimea reală a afectării nu corespunde manifestărilor locale d) Crepitaţie locală e) Flictene cu conţinut hemoragic

Hemoragii
262. După care principiu hemoragiile sunt clasificate în “per diabrosis”, “per rexin” şi “per diapedesis”? a) După principiul anatomic b) După mecanismul de apariţie c) După raportul faţă de mediul extern d) După evoluţie e) După timpul de dezvoltare 263. În care tip de hemoragie există pericolul dezvoltării emboliei gazoase? a) Arterială b) Venoasă c) Capilară d) Parenchimatoasă e) În toate cele enumerate
264. Care din hemoragiile enumerate se referă la cele interne? a) Hemoragia din ulcerul gastric

b) c) d) e) a) b) c) d) e) a) b) c) d)
e)

Hematomul intermuscular Hemoragia din plaga tăiată a gambei Hemoragia pulmonară Hemoragia în cavitatea articulară Care din hemoragiile enumerate se referă la cele interne intracavitare? Hemoragia din ulcerul gastric Hemoragia pulmonară Hematomul intermuscular Hemotoracele Hemoragia intraarticulară Care din hemoragiile enumerate se referă la cele interne intracavitare? Hemoragia din ulcerul gastric Hemoragia în cavitatea pleurală Hemoragia uterină Hemoragia intraarticulară Tamponada cordului

265.

266.

267.

a) b) c) d) e)

Care din hemoragiile enumerate se referă la cele interne intraluminale? Hemoragia în cavitatea pleurală Tamponada cordului Hemoragia pulmonară Hemobilia Hemoragia din ulcerul duodenal Ce indici se utilizează pentru aprecierea volumului de sînge circulant conform formulei Moore? Talia bolnavului Hematocritul în normă Masa bolnavului Hematocritul bolnavului Coieficientul empiric a) b) c) d) e) Indicaţi cauzele posibile ale hemoragiei. Trauma Distrugerea peretelui vascular în cazul unui proces purulent Dereglarea permeabilităţii peretelui vascular Infarctul miocardic Gangrena anaerobă clostridiană

268.

a) b) c) d) e)

269.

270.

a) b) c) d)
e)

Indicaţi cauzele hemoragiei secundare tardive. Ruptura vasului Procesul inflamator Alunecarea ligaturii de pe vas Creşterea permeabilităţii peretelui vascular Erodarea peretelui vascular Indicaţi deficitul volumului de sînge circulant, ce corespunde hemoragiei de gradul II de severitate. < 10-15% 15-20% 20-30% 30-40% > 40%

271.

a) b) c) d) e)

272. Cînd se dezvoltă hemoragia primară? a) În primele ore după lezarea vasului b) În timpul traumei c) În timpul supuraţiei plăgii d) În timpul transportării accidentatului spre staţionar, din cauza alunecarii ligaturii de pe vas e) În timpul transportării accidentatului spre staţionar, din cauza detaşării trombului din lumenul vasului 273. Cînd se dezvoltă hemoragia secundară precoce? a) În primele zile după traumă, în urma alunecării ligaturii de pe vas sau a detaşării trombului din

lumenul acestuia b) În timpul traumei c) În timpul supuraţiei plăgii d) Peste 14 zile după traumă e) Peste 21 zile după traumă
274. Cînd se dezvoltă hemoragia secundară tardivă? a) În primele zile după lezarea vasului b) Nemijlocit după traumă

c) În timpul supuraţiei plăgii d) În timpul transportării accidentatului spre staţionar, din cauza alunecării ligaturii de pe vas e) În timpul transportării accidentatului spre staţionar, din cauza detaşării trombului din lumenul vasului
275.

a) b) c) d) e)
276.

Indicaţi cauzele hemoragiei secundare precoce. Detaşarea trombului din lumenul vasului Lezarea vasului Alunecarii ligaturii de pe vas Procesul inflamator Creşterea permeabilităţii peretelui vascular

a) b) c)
d)

e) a)
b)

Ce semnifică termenul “per rexin”? Creşterea permeabilităţii peretelui vascular Lezarea vasului Erodarea vasului Dereglarea coagulabilităţii sîngelui Embolia gazoasă Ce semnifică termenul “per diabrosis”? Alunecarea ligaturii de pe vas Creşterea permeabilităţii peretelui vascular Erodarea vasului Dereglarea coagulabilităţii sîngelui Lezarea vasului

277.

c) d) e)

278. Ce semnifică termenul “per diapedesis”? a) Erodarea vasului

b) c) d) e) a) b) c) d) e)

Creşterea permeabilităţii peretelui vascular Lezarea vasului Dereglarea coagulabilităţii sîngelui Embolia gazoasă Indicaţi consecinţele hemoragiei. Pneumonia de stază Hemoconcentraţia Scăderea volumului de sînge circulant Anemia acută Hemofilia

279.

280. Indicaţi reacţiile compensatorii ale organismului în caz de hemoragie, ce se referă la faza iniţială. a) Spasmul venos primar b) Eliberarea sîngelui din depouri c) Tahicardia d) Hemodiluţia e) Tromboza vasului lezat
281.

a) b) c)
d)

e)

Indicaţi reacţiile organismului în caz de hemoragie, ce se referă la faza de compensare. Hemodiluţia Centralizarea hemodinamicii Decentralizarea hemodinamicii Hiperventilarea Includerea mecanismului renal de compensare Indicaţi fenomenele patologice, ce se dezvoltă în organism în faza terminală a hemoragiei.

282.

Acidoza Centralizarea hemodinamicii Toxemia Decentralizarea hemodinamicii Hemodiluţia a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) La ce contribuie hemodiluţia în caz de hemoragie? La compensarea hipovolemiei La hemostază La ameliorarea proprietăţilor reologice a sîngelui La ameliorarea funcţiei de transportare a oxigenului a eritrocitelor La eliberarea eritrocitelor din depouri Indicaţi consecinţele diminuării volumului de sînge circulant în caz de hemoragie. a) b) c) d) e) . 285.a) b) c) d) e) 283. 287. 286. Voma cu sînge Epistaxisul Hemoperitoneumul Hemoptizia Melena 284. a) b) c) d) e) Care simptom clinic apare primul în caz de hemoragie masivă? Lipotimia Zgomotul în urechi Tahicardia Hipotonia Vertijul a) b) c) d) e) Pentru care tip de hemoragie este caracteristică scurgerea în jet a sîngelui? Arterială Venoasă Capilară Parenchimatoasă Pentru toate cele enumerate Pentru care hemoragie este caracteristică melena? Gastro-intestinală Uterină Renală Pulmonară Intraperitoneală 288. Reducerea timpului de coagulare Hipotonia Hipoxemia Hipertonia Hipoxia tisulară Care din semnele enumerate ale hemoragiei se referă la cele locale? Melena Vertijul Voma cu sînge Hemoptizia Hipotonia a) b) c) d) e) Indicaţi simptomele locale ale hemoragiei gastro-intestinale. 289.

Ce semnifică hemoperitoneul? a) Acumularea de aer în cavitatea peritoneală b) Acumularea de sînge în spaţiul retroperitoneal c) Acumularea sîngelui în cavitatea unui organ intraabdominal d) Acumularea sîngelui în cavitatea peritoneală e) Acumularea sîngelui în cavitatea pericardului 291. a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) Ce semnifică hemoptizia? Eliminarea sîngelui cu masele fecale Voma cu conţinut “zaţ de cafea” Eliminarea sîngelui cu sputa din căile respiratorii Epistaxis Eliminarea sîngelui cu urina Care din simptomele enumerate sunt caracteristice pentru epistaxis? Eliminarea sîngelui din rect Eliminarea sîngelui din căile urinare Eliminarea sîngelui din urechi Eliminarea sîngelui din nas Eliminarea sîngelui din uter Voma cu conţinut “zaţ de cafea” este caracteristică pentru: Ocluzia intestinală Pancreatita acută Hemoragia ulceroasă gastro-duodenală Ruptura splinei Distrucţia pulmonară bacteriană a) b) c) d) e) Indicaţi semnele generale ale hemoragiei.290. 294. a) b) c) d) e) . a) b) c) d) e) Ce parametri de laborator reflecta severitatea hemoragiei? Eritrocitele sîngelui Leucocitele sîngelui Hemoglobina sangvină Hematocritul Proteina sîngelui Formula Moore se utilizează pentru: Aprecierea suprafeţei arsurii Prognozarea evoluţiei bolii arşilor Aprecierea stării de nutriţie Aprecierea volumului de sînge circulant Aprecierea gradului de risc operator 297. a) b) c) d) e) 296. 293. Tahicardia Melena Paliditatea Voma cu sînge Hipotonia Care din simptomele enumerate indică asupra hemoragiei intestinale? Scaunul cu sînge neschimbat Voma cu sînge Scaunul cu striuri de sînge Hematuria Voma cu continut “zat de cafea” 292. 295.

a) b) c) d) e) 301. a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) Indicaţi valoarea normală a hematocritului. a) b) c) d) e) Indicaţi cauzele posibile ale hemoperitoneului. Care din mecanismele enumerate se referă la hemostaza secundară spontană (fiziologică)? a) Transformarea plasminogenului în plasmină b) Fibrinoliza . 5-10% 11-19% 20-34% 35-50% 51-70% Ce metodă instrumentală poate confirma diagnosticul de hemotorax? Bronhoscopia Laparoscopia Toracocenteza Laparocenteza Electrocardiografia Ce metodă de diagnostic instrumental este indicată pentru confirmarea diagnozei de hemoragie gastrica? Laparocenteza Fibrogastroduodenoscopia Colonoscopia Bronhoscopia Examenul ultrasonografic a) b) c) d) e) Ce metode diagnostice sunt indicate pentru confirmarea hemoragiei intraarticulare? Artroscopia Laparoscopia Laparocenteza Puncţia articulaţiei Radiografia articulaţiei 299. Ruptura ficatului Hemoragia din ulcerul gastric Ruptura splinei Hemoragia din varicele esofagiene în caz de ciroză hepatică Sarcina extrauterină întreruptă Hemostaza 305.298. În cazul lezării venei subclaviculare există riscul de: a) Tromboza arterei axilare b) Embolie aeriană c) Dezvoltarea sindromului CID d) Insuficienţă arterială acută e) Dezvoltarea gangrenei uscate 303. Prin ce metode poate fi confirmată hemoragia intraperitoneală? a) Bronhoscopia b) Colonoscopia c) Laparocenteza d) Radiografia panoramică e) Laparoscopia 304. 300. 302.

kininelor e) Adeziunea trombocitelor 306. 308. histaminei. colagenului. a) Ligaturarea vasului în plagă b) Compresia digitală a vasului c) Aplicarea garoului d) Aplicarea pansamentului compresiv e) Flexia maximală a extremităţii în articulaţie 309.c) Formarea cheagului fibrinic d) Eliberarea de către trombocite a serotonitei. Care din mecanismele enumerate se referă la hemostaza primară spontană (fiziologică)? a) Eliberarea din ţesuturile lezate a trombinei. 312. 311. a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) Ce metode de hemostază se referă la cea temporară? Embolizarea vasului lezat Aplicarea pensei hemostatice Ligaturarea vasului Sutura vasului Aplicarea pansamentului compresiv Ce metode de hemostază se referă la cele definitive? Aplicarea pensei hemostatice Protezarea vasului lezat Aplicarea suturii vasculare Aplicarea garoului Esmarch Embolizarea endovasculara a arterei Ce metode de hemostază se refera la cele definitive? Aplicarea garoului Poziţia elevată a extremităţii Embolizarea endovasculară a arterei Clipsarea endoscopică a vasului hemoragic Administrarea endolimfatică a adrenalinei Ce metode de hemostază se refera la cele definitive? Aplicarea garoului Compresia digitală a vasului Înlăturarea organului lezat Rezecţia unei porţiuni a organului lezat Suturarea vasului lezat 310. Selectaţi metodele de hemostază provizorie. 313. prostaglandinei E2 b) c) d) e) Formarea trombului roşu Spasmul vasului lezat Eliberarea tromboplastinei tisulare şi trombocitare Adeziunea şi agregarea trombocitelor a) b) c) d) e) Ce metode de hemostază se referă la cele temporare? Aplicarea pansamentului compresiv Poziţia elevată a extremităţii Flexia maximală a extremităţii în articulaţie Ligaturarea vasului Suturarea defectului peretelui vascular 307. Ce metodă de hemostază provizorie este optimală în timpul efectuării operaţiei urgente pentru ruptura anevrismului de aortă abdominală? .

a) Formarea cheagului trombocitar b) Fibrinoliza c) Formarea cheagului fibrinic d) Retracţia cheagului e) Formarea trombului roşu a) b) c) d) e) Ce preparate posedă efect hemostatic? Clorura de calciu Vicasolul Heparina Aspirina Etamsilatul 319. Indicaţi rezultatul hemostazei primare spontane. 320.a) Aplicarea garoului b) Aplicarea suturii hemostatice în plagă c) Administrarea preparatelor hemostatice d) Comprimarea aortei mai sus de anevrism e) Comprimarea aortei mai jos de anevrism 314. a) b) c) d) e) Care din metodele enumerate de hemostază definitivă se utilizează în hemoragiile secundare tardive? Ligaturarea vasului în plagă Formarea anastomozei vasculare Ligaturarea vasului pe traiect Poziţia elevată a extremităţii Pansamentul compresiv a) b) c) d) e) Care din factorii enumeraţi participă la hemostaza primară spontană? Tromboplastina tisulară Factorul vascular Factorul trombocitar Factorii plasmatici Hipertensiunea arteriala 317. 318. a) b) c) d) e) Cu scop de hemostază provizorie garoul trebuie aplicat pe extremitate pe un termen ce nu va depăşi: O ora Doua ore Trei ore Patru ore 45 min 315. Care din variantele enumerate ale hemoragiei necesită efectuarea ligaturării vasului pe traiect sau embolizarea acestuia? a) Hemoragia arteriala din plaga recentă prin taiere a coapsei b) Hemoragia arteriala din plaga purulentă c) Hemoragia din ulcerul duodenal d) Hemoragia în caz de hemofilie e) Hemoragia hemoroidală 316. Prin ce metode poate fi sporit spasmul vascular în caz de hemoragie din plagă? a) Aplicarea locala a soluţiei de adrenalină b) Aplicarea pe plagă a pungii cu gheaţă c) Aplicarea pe plagă a termoforului .

Care din metodele enumerate se referă la hemostaza biologică? a) Administrarea intravenoasă a clorurii de calciu b) Administrarea acidului aminocapronic c) Transfuzia plasmei proaspăt congelate d) Diatermocoagularea e) Aplicarea locală a trombinei 324. 323. a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) La ce nivel se aplică garoul hemostatic în caz de hemoragie arterială din plaga gambei? Treimea inferioară a gambei Treimea medie a gambei Treimea superioară a gambei Treimea medie a coapsei La nivelul articulaţiei genunchiului La ce nivel se aplică garoul hemostatic în caz de hemoragie arterială din plaga mîinii? Treimea distală a antebraţului Treimea medie a antebraţului Treimea proximală a antebraţului Treimea medie a braţului La nivelul articulaţiei cotului Indicaţi complicaţiile posibile în caz de aplicare a garoului hemostatic pe extremitate pe un termen mai mare de doua ore. a) Ligaturarea vasului b) Clipsarea vasului c) Aplicarea pansamentului compresiv d) Aplicarea pungii cu gheaţă e) Electrocoagularea vasului 326. . a) b) c) d) e) Care din preparatele hemostatice enumerate sunt remedii chimice? Trombina Fibrinogenul Acidul aminocapronic Crioprecipitatul Clorura de calciu Care din metodele enumerate se referă la hemostaza chimică? a) Aplicarea locală a soluţiei de adrenalină b) Administrarea vitaminelor c) Utilizarea buretelui hemostatic d) Administrarea trombinei e) Administrarea intravenoasă a clorurii de calciu 322. a) Regimul de pat b) Aplicarea pungii cu gheaţă c) Suturarea vasului hemoragic d) Electrocoagularea vasului e) Fotocoagularea cu laser a vasului 325. Selectaţi metoda de hemostază mecanică.d) Masajul plăgii e) Administrarea antibioticelor 321. 328. Selectaţi metodele de hemostază fizică. a) Dezvoltarea parezei (plegiei) extremităţii 327.

. a) Hemoragii multiple (cel puţin din trei surse diferite) b) Icter pronunţat c) Tromboze vasculare multiple d) Febra hectică e) Hepatomegalia 335. 332. a) Hemoragii multiple (cel putin din trei surse diferite) b) c) d) e) Icter pronunţat Tromboze vasculare multiple Febra hectică Hepatomegalia Indicaţi formele clinice ale sindromului CID. 333. a) Faza prereactivă b) Faza reactivă c) Faza hipercoagulării d) Faza hipocoagulării e) Faza normocoagulării 334. 330. 336. Indicaţi simptomele clinice ale primei faze a sindromului CID.b) Accelerarea metabolismului distal de garou c) Gangrena extremităţii d) Тrombembolia extremităţii excluse e) Embolia gazoasă a extremităţii excluse Ce metode de hemostază definitiva sunt indicate în caz de lezare a arterei femurale comune? a) Aplicarea garoului b) Aplicarea pansamentului compresiv c) Formarea anastomozei vasculare d) Ligaturarea arterei iliace e) Implantarea protezei vasculare 329. Indicaţi fazele sindromului de coagulare intravasculară diseminată. a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) Factorul I al sistemului de coagulare a sîngelui este: Protrombina Tromboplastina Fibrinogenul Ionii de calciu Factorul Hageman Factorul II al sistemului de coagulare a sîngelui este: Accelerina Proconvertina Factorul Christhmas Protrombina Fibrinogenul Coagularea intravasculară diseminată se asociază cu următoarele fenomene: Inflamatorii Regenerative Proliferative Hemoragice Degenerative 331. Indicaţi simptomele clinice ale fazei a doua a sindromului CID.

AB(IV) e. 343. Apreciaţi grupa de sînge. 0(I) b. II şi III). Indicaţi trei componente ale tratamentului complex al bolnavilor cu sindrom CID. B(III) d. II şi III. a) 0(I) b) A(II) c) B(III) d) AB(IV) e) Eroare în tehnica de apreciere În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul eritrocitelor standard s-a observat aglutinarea cu eritrocitele din grupa I. Apreciaţi grupa sangvină. Ce efecte ale heparinei condiţionează indicarea acesteia în tratamentul bolnavilor cu sindrom CID? Inhibiţia formării trombinei Stimularea formării trombinei Inhibiţia factorului X al sistemului de coagulare a sîngelui Activarea factorului X al sistemului de coagulare a sîngelui Inhibiţia fibrinolizei Hemotransfuzia 339. A(II) c. a) b) c) d) e) 340. 342. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard s-a observat absenţa aglutinării cu toate serurile (de grupele I. Apreciaţi grupa de sînge. II şi III). Eroare în tehnica de apreciere În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul ţoliclonilor s-a observat aglutinarea cu toţi ţoliclonii. Apreciaţi grupa de sînge. a. Ce reprezintă grupa sangvină? Un complex de antigeni leucocitari Un complex de imunoglobuline Un complex de antigeni eritrocitari Antigeni trombocitari Antigeni transplantaţionali În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard. . a) 0(I) b) A(II) c) B(III) d) AB(IV) e) Eroare în tehnica de apreciere 341. a) Tratamentul patologiei ce a condus spre dezvoltarea sindromului CID b) Antibioticoterapia masivă c) Corecţia dificitului factorilor de coagulare d) Heparinoterapia e) Indicarea serurilor imune a) b) c) d) e) 338. s-a observat aglutinarea cu toate serurile (de grupele I.a) b) c) d) e) Forma atipică Forma acută Forma subacută Forma cronică Forma asimptomatică 337.

346. a) 0(I) b) A(II) c) B(III) d) AB(IV) e) Eroare în tehnica de apreciere 345. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard s-a observat aglutinarea cu serurile de grupa I. Apreciaţi grupa de sînge. Apreciaţi grupa de sînge. a) 0(I) b) A(II) c) B(III) d) AB(IV) e) Eroare în tehnica de apreciere 349. a) 0(I) b) A(II) c) B(III) d) AB(IV) e) Eroare în tehnica de apreciere 348. a) 0(I) b) A(II) c) B(III) d) AB(IV) e) Eroare în tehnica de apreciere În timpul aprecierii grupei sangvine cu ajutorul eritrocitelor standard s-a observat absenţa aglutinării cu eritrocitele din grupele I. Apreciaţi grupa de sînge. 347. II şi III. 0(I) A(II) B(III) AB(IV) Eroare în tehnica de apreciere În timpul aprecierii grupei sangvine cu ajutorul ţoliclonilor s-a observat lipsa aglutinării cu toţi ţoliclonii. a) 0(I) b) A(II) c) B(III) d) AB(IV) e) Eroare în tehnica de apreciere În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul ţoliclonilor s-a observat aglutinarea cu ţoliclonul anti-A şi lipsa aglutinării cu ţoliclonul Anti-B. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard s-a observat aglutinarea cu serurile din grupele Il şi III şi lipsa aglutinării cu serul din grupa I. II şi lipsa aglutinării cu serul de grupa III. Apreciaţi grupa de sînge. Apreciaţi grupa de sînge. a) 0(I) b) A(II) c) B(III) d) AB(IV) e) Eroare în tehnica de apreciere În timpul aprecierii grupei sangvine cu ajutorul eritrocitelor standard s-a observat aglutinarea cu eritrocitele din grupa a III-a. Apreciaţi grupa de sînge. .a) b) c) d) e) 344.

Apreciaţi grupa de sînge. 354. a) 0(I) b) A(II) c) B(III) d) AB(IV) e) Eroare în tehnica de apreciere Care din metodele de determinare a factorului rezus se utilizează doar în condiţii de laborator? a) Cu ajutorul serului antirezus b) Cu ajutorul D-reagentului monoclonal c) Reacţia de conglutinare cu utilizarea gelatinei d) Testul anti-globulinic indirect (proba Coombs) e) Proba de compatibilitate individuală după factorul rezus Indicaţi metodele de hemotransfuzie. indirectă b) Intravenoasă. Reinfuzia sîngelui din cavitatea peritoneală este categoric contraindicată în: Leziunile diafragmului Leziunile splinei Leziunile organelor cavitare Leziunile vaselor sangvine magistrale Starea generală gravă a bolnavului Care din poziţiile enumerate nu se referă la tipurile de hemotransfuzie? Autohemotransfuzia Transfuzia de sînge iradiat cu laser Transfuzia de sînge iradiat cu raze ultraviolete Reinfuzia sîngelui Transfuzia intravenoasă a sîngelui a) b) c) d) e) .350. 353. a) b) c) d) e) 356. a) 0(I) b) A(II) c) B(III) d) AB(IV) e) Eroare în tehnica de apreciere În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul eritrocitelor standard s-a observat aglutinarea cu eritrocitele de grupa II şi lipsa aglutinării cu eritrocitele de grupele I şi III. d) Reinfuzia sîngelui e) Toate cele enumerate 355. III şi lipsa aglutinării cu eritrocitele de grupa I. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul eritrocitelor standard s-a observat aglutinarea cu eritrocitele de grupa II. exsangvinotransfuzia 352. Apreciaţi grupa de sînge. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul ţoliclonilor s-a observat aglutinarea cu ţoliclonul anti-B şi lipsa aglutinării cu ţoliclonul Anti-A. Apreciaţi grupa de sînge. a) 0(I) b) A(II) c) B(III) d) AB(IV) e) Eroare în tehnica de apreciere 351. a) Directă. intraarterială c) Transfuzia de sînge cadaveric.

a) b) c) d) e) 361. a) b) c) d) e) 358. a) b) c) d) e) 360. hipovolemia Anemia posthemoragică severă Stările septice Anemia de etiologie neidentificată Notaţi indicaţia absolută către hemotransfuzie. Care din poziţiile enumerate nu se referă la contraindicaţii către hemotransfizie? a) Insuficienţa cardiacă decompensată b) Şocul traumatic c) Endocardita septică d) Hipertensiunea arterială gravă e) Ictusul a) b) c) d) e) Care din poziţiile enumerate nu se referă la preparatele sîngelui? Trombina Fibrinogenul Buretele hemostatic Masa trombocitară Gama-globulina Enumeraţi preparatele sîngelui cu acţiune imună. a) b) c) d) e) . Hemoragia acută Şocul traumatic.357. a) b) c) d) e) 364. Plasma antihemofilică Plasma antistafilococică Crioprecipitatul Imunoglobulina antistafilococică Masa leucocitară Care din poziţiile enumerate nu se referă la componentele sîngelui? Gama-globulina Masa eritrocitară Masa trombocitară Masa leucocitară Plasma proaspăt congelată 362. Care din poziţiile enumerate nu se referă la căile de hemotransfuzie? Transfuzia intravenoasă Transfuzia intraarterială Autohemotransfuzia Transfuzia intracardiacă Transfuzia intraosoasă Cea mai frecventă cale de hemotransfuzie este: Transfuzia intravenoasă Transfuzia intraarterială Transfuzia intraosoasă Transfuzia intraaortală Transfuzia intracardiacă Enumeraţi indicaţiile relative către hemotransfuzie. Intoxicaţia purulentă Boala arşilor Hemofilia şi alte coagulopatii Pregătirea pacienţilor caşectici către operaţii masive Anemia posthemoragică severă a) b) c) d) e) 359. 363.

Dextranii Masa eritrocitară Preparatele fierului Soluţia de glucoză Emulsiile de fluorocarbonaţi La ce temperatură se păstrează masa eritrocitară prelevată de la donor? 0° C -2 -4° C +4 +6° C +8 +10° C 0 +1° C a) b) c) d) e) 369. a) b) c) d) e) 368. La substituienţii sangvini. utilizaţi pentru nutriţia parenterală. a) b) c) d) e) 372. se referă: Soluţiile concentrate de glucide Soluţiile de aminoacizi Soluţia fiziologică Emulsiile de lipide Dextranii Numiţi contraindicaţiile către infuzia intravenoasă a soluţiilor de aminoacizi. a) b) c) d) e) 371. Ce probă se efectuiază la transfuzia de plasmă? a) Nu se efectuiază nici o probă b) Proba la compatibilitate după grupă c) Proba la compatibilitate după rezus d) Proba biologică . La substituienţii sangvini cu acţiune hemodinamică se referă: a) Poliglucina b) Reopoliglucina c) Soluţia de glucoză 20% d) Soluţia de bicarbonat de sodiu e) Lipofundina La substituienţii sangvini cu acţiune dezintoxicantă se referă: a) Poliglucina 366. b) Gelatinolul c) Hemodeza d) Soluţia de glucoză 20% e) Lipofundina 367. Septicopiemia Coagulopatia Hipersplenismul Insuficienţa renală acută Encefalopatia hepatică Ce acţiune are perfuzia soluţiei de poliglucină? Antişoc (volemică) Dezagregantă Antitrombotică Diuretică Detoxicantă Indicaţi substituienţii sangvini – transportatori de oxigen. a) b) c) d) e) 370.365.

în baia de apă la temperatura de 38-400 C e) Eritrocitele recipientului şi leucocitele donatorului 377. Ce complicaţie posttransfuzională este remarcată cel mai rar? Reacţia pirogenă Edemul pulmonar Hepatita virală B Hepatita virală C Şocul hemolitic La perioadele şocului posthemotransfuzional nu se referă: Perioada de şoc propriu-zisă Perioada de oligo şi anurie (insuficienţei renale acute) Perioada de septicotoxemie Perioada de restabilire a diurezei (reconvalescenţei) Perioada stabilizării hemodinamicii a) b) c) d) e) . Proba de compatibilitate individuală după factorul Rhezus în timpul hemotransfuziei spreciază reacţia de aglutinare dintre: a) Eritrocitele recipientului şi serul donatorului b) Eritrocitele donatorului şi serul recipientului c) Eritrocitele donatorului şi serul recipientului. cu o pauză ulterioară de 3-5 min În jet. în baia de apă la temperatura de 38-400 C d) Eritrocitele recipientului şi serul donatorului. la toleranţa plasmei 373. în trei prize cîte 25 ml cu un interval de 3-5 min Cu picătura timp de 15 min. în baia de apă la temperatura de 38-400 C e) Eritrocitele recipientului şi serul antirezus 378. în două prize a cîte 25 ml cu un interval de 3-5 min În jet. În ce constă aprecierea valabilităţii sîngelui conservat pentru transfuzie? a) Examinarea microbiologică a sîngelui donatorului b) Controlul corespunderii datelor de pe eticheta containerului cu sîngele ce se conţine în aceasta c) Determinarea grupei şi factorului rezus a sîngelui din container d) Evaluarea vizuală a conţinutului containerului cu sînge e) Controlul ermetismului containerului cu sînge 376. într-o priză Proba biologică se efectuiază doar în timpul transfuziei de plasmă e) 375. a) b) c) d) Care din probele enumerate nu se efectuiază în timpul hemotransfuziei? Aprecierea vizuală a valabilitatii sîngelui pentru transfuzie Determinarea grupei sîngelui donatorului Proba la compatibilitatea individuală după grupă şi factorul Rhezus Proba la compatibilitatea individuală după sistemul antigenilor leucocitari umani (HLA) Proba biologică Cum se transfuzează sîngele în timpul efectuării probei biologice? În jet. în baia de apă la temperatura de 38-400 C d) Eritrocitele recipientului şi serul donatorului. a) b) c) d) e) 379. Proba de compatibilitate individuală după sistemul ABO în caz de hemotransfuzie. apreciază reacţia de aglutinare dintre: a) Eritrocitele recipientului şi serul donatorului b) Eritrocitele donatorului şi serul recipientului c) Eritrocitele donatorului şi serul recipientului. a) b) c) d) e) 374.e) Proba intradermală.

a) Pneumonia acută b) Hidrosadenita acută c) Abcesul hepatic d) Supuraţia plăgii postoperatorii e) Pielonefrita cronică a) b) c) d) e) Indicaţi factorii. VI şi VII de coagulare Şocul combustional 381. a) b) c) d) e) 383. Prezenţa microorganismelor patogene virulente Hiperemia venoasă a ţesuturilor Reacţia de răspuns al organismului la infecţie Bacteriemia tranzitorie Prezenţa porţilor de intrare a infecţiei Indicaţi sursele posibile ale infecţiei chirurgicale.380. .C. asocierea cărora duce la dezvoltarea infecţiei chirurgicale. Caşexia Şocul Patologiile severe ale ficatului Obezitatea patologică Coagulopatia În care patologie este contraindicată perfuzia de poliglucină? Hemotorax Hipertensiunea arterială Trombocitopenia Dificitul factorilor V. a) b) c) d) e) 387. Indicaţi. 382. Care din poziţiile enumerate nu se referă la complicaţiile cu caracter mecanic ale hemotransfuziei? a) Dilatarea acută a cordului b) Embolia gazoasă c) Trombozele şi trombemboliile d) Dereglarea circulaţiei în extremitate după transfuzia intraarterială e) Şocul hemolitic Care din poziţiile enumerate nu se referă la complicaţiile cu caracter infecţios în caz de hemotransfuzie? a) Sifilisul b) Hepatitele B. a) b) c) d) e) Infecţia chirurgicală 384. 386.D c) Infecţia . care din patologiile enumerate se referă la infecţia chirurgicală.HIV d) Şocul hemolitic e) Dilatarea acută a cordului Marcaţi contraindicaţiile către perfuzia intravenoasă a emulsiilor lipidice. Indicaţi mecanismul de dezvoltare a hiperemiei tegumentelor în caz de infecţie chirurgicală purulentă a ţesuturilor moi. Exogenă Prin implantare Prin contact Endogenă Aerogenă 385.

a) Accelerarea locală a reacţiilor catabolice. 392. Rolul protectiv al dermei neafectate Prezenţa microflorei saprofite Inflamaţia Sinteza anticorpilor contra agenţilor cauzali ai infecţiei Fagocitoza 393. asociată de eliberarea energiei b) Dilatarea vaselor în urma acţiunii histaminei şi acidozei în focarul inflamator c) Creşterea permeabilităţii pereţilor vasculari în focarul inflamator şi extravazarea lichidului d) Acţiunea serotoninei. a) Accelerarea locală a reacţiilor catabolice. Caracterul pulsatil al durerii în caz de infecţie chirurgicală a ţesuturilor moi este caracteristic pentru: a) Faza de infiltraţie b) Faza de contracţie a plăgii c) Faza de resorbţie a exudatului inflamator d) Faza de supuraţie (abcedare) e) Faza de erupere spontană a abcesului prin tegument . histaminei asupra receptorilor nervoşi în focarul inflamator şi compresia acestora de către edemul tisular e) Imbibiţia hemoragică a ţesuturilor moi a) b) c) d) e) Indicaţi cauza dereglării funcţiei extremităţii în caz de infecţie chirurgicală purulentă acută. 390. histaminei asupra receptorilor nervoşi în focarul inflamator şi compresia acestora de către edemul tisular e) Imbibiţia hemoragică a ţesuturilor moi Indicaţi mecanismul de dezvoltare a durerii în caz de infecţie chirurgicală purulentă a ţesuturilor moi. histaminei asupra receptorilor nervoşi în focarul inflamator şi compresia acestora de către edemul tisular e) Imbibiţia hemoragică a ţesuturilor moi 388. 391. asociată de eliberarea energiei b) Dilatarea vaselor în urma acţiunii histaminei şi acidozei în focarul inflamator c) Creşterea permeabilităţii pereţilor vasculari în focarul inflamator şi extravazarea lichidului d) Acţiunea serotoninei. asociată de eliberarea energiei b) Dilatarea vaselor în urma acţiunii histaminei şi acidozei în focarul inflamator c) Creşterea permeabilităţii pereţilor vasculari în focarul inflamator şi extravazarea lichidului d) Acţiunea serotoninei. Distrucţia supurativ-necrotică a aparatului ligamentar şi articular Plegia în urma neuritei toxice Sindromul algic pronunţat Dereglarea pronunţată a circulaţiei arteriale Tromboza venoasă distală 389. Indicaţi mecanismul de dezvoltare a hipertermiei tegumentelor în caz de infecţie chirurgicală purulentă a ţesuturilor moi. asociată de eliberarea energiei b) Dilatarea vaselor în urma acţiunii histaminei şi acidozei în focarul inflamator c) Creşterea permeabilităţii pereţilor vasculari în focarul inflamator şi extravazarea lichidului d) Acţiunea serotoninei. a) Accelerarea locală a reacţiilor catabolice. a) b) c) d) e) Indicaţi mecanismele şi reacţiile nespecifice de apărare în caz de infecţie chirurgicală.a) Accelerarea locală a reacţiilor catabolice. histaminei asupra receptorilor nervoşi în focarul inflamator şi compresia acestora de către edemul tisular e) Imbibiţia hemoragică a ţesuturilor moi Indicaţi mecanismul de dezvoltare al edemului în caz de infecţie chirurgicală purulentă a ţesuturilor moi.

În ce cazuri este indicată spitalizarea bolnavului cu furuncul? a) În caz de furuncul pe coapsă la un copil de 7 ani b) În prezenţa furunculului abcedat la un bolnav cu diabet zaharat grav c) În localizarea furunculului pe talpa piciorului şi imposibilitatea exercitării funcţiei de sprijin de către extremitatea afectată . 397. Ce indică simptomul de fluctuienţă în caz de infecţie chirurgicală a ţesuturilor moi? Formarea unei cavităţi cu conţinut purulent Prezenţa procesului inflamator în stadiul de infiltraţie Prezenţa gazului în ţesuturi Caracterul anaerob neclostridial al infecţiei Implicarea în procesul patologic a organelor subiacente Indicaţi modificările caracteristice în analiza generală a sîngelui în caz de infecţie chirurgicală Leucocitoză Leucopenie Devierea spre stînga în formula leucocitară Accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor Eozinofilie acută. Glanda sebacee Piele Foliculul pilos Glanda sudoripară Indicaţi fazele de evoluţie a furunculului. a) b) c) d) e) 399. Limfangita Limfadenita Pneumonia bacteriană Sepsisul Tromboflebita Indicaţi metodele paraclinice utilizate în diagnosticul infecţiei chirurgicale acute a ţesuturilor moi: Analiza generală a sîngelui Analiza generală a urinei Examinarea ultrasonografică a ţesuturilor moi Puncţia diagnostică Biopsia 398. a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) Indicaţi complicaţiile locale ale proceselor supurativ-inflamatorii ale ţesuturilor moi a extremităţilor. Indicaţi regiunile corpului în care nu se dezvoltă furunculul. Triunghiul nazo-labial Regiunea cervicală posterioară Suprafaţa palmară a mîinii Peretele abdominal anterior Talpa piciorului (plantei) În caz de furuncul inflamaţia purulentă se dezvoltă în: a) Ţesutul subcutanat b) c) d) e) 400. a) b) c) d) e) 395. Faza de infiltraţie Faza de necroză Faza de abcedare Faza de erupere Faza de detaşare a necrozei a) b) c) d) e) 401.394. a) b) c) d) e) 396.

a) b) c) d) e) 405. referitoare la flegmon. . sunt corecte? Procesul purulent se răspîndeşte de-a lungul spaţiilor interfasciale şi celulare Colecţia purulentă este delimitată de prezenţa capsulei piogene Manifestările intoxicaţiei de regulă nu sunt pronunţate Starea generală a bolnavului rămîne satisfăcătoare Pacienţii necesită spitalizare şi intervenţie chirurgicală urgentă cu anestezie generală sau regională 407. a) b) c) d) e) 406. 408.d) În localizarea furunculului în regiunea triunghiului nazo-labial e) În cazul suportării patologiei respective în antecedente 402. Ce manifestare clinică indică cert asupra faptului că furunculul se află în faza de abcedare? a) Simptomul de fluctuienţă b) Hipertermia pielii c) Hiperemia pielii d) Durerea în focarul de inflamaţie e) Tahicardia a) b) c) d) e) Inflamaţia purulentă a glandelor sudoripare se numeşte: Carbuncul Hidrosalpinx Furuncul Hidrosadenită Dermatită axilară streptococică În caz de hidrosadenită inflamaţia purulentă se dezvoltă în: Ţesutul celulo-adipos subcutanat Glanda sudoripară Foliculul pilos Ganglionul limfatic Glanda sebacee Hidrosadenita este localizată tipic în regiunea: Peretelui abdominal anterior Plica inframamară Fosa axilară Fosa poplitee Plica inghinală 403. a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) Hidrosadenita se caracterizează prin următoarele: În centrul infiltratului inflamator se află foliculul pilos Localizarea tipică este regiunea occipitală şi cervicală posterioară Mai frecvent e localizată în regiunea axilară Inflamaţia purulentă debutează de la glanda sebacee Are tendinţă către recidivare Ce afirmaţii. referitoare la abces. 404. sunt corecte? Temperatura corporală în patologia respectivă de regulă rămîne normală Cavitatea abcesului se formează în centrul infiltratului inflamator Deschiderea şi drenarea abcesului nu conduc la ameliorarea stării bolnavului La examinarea clinică se determină simptomul de fluctuienţă Ascensiunea temperaturii corporale de regulă este asociată cu frison Ce afirmaţii. Ce include prelucrarea chirurgicală a focarului purulent? a) Deschiderea largă a cavităţii purulente b) Administrarea în cavitatea purulentă a antibioticelor cu spectru larg 409.

a) Anestezia generală cu miorelaxare b) Anestezia locală infiltrativă c) Anestezia tronculară d) Anestezia generală intravenoasă fără miorelaxare e) Anestezia superficială cu cloretil 412.c) Înlăturarea ţesuturilor necrotizate d) Aplicarea suturilor primare e) Drenarea cavităţii purulente 410. Forma flegmonoasă Forma abcedantă Forma buloasă Forma necrotică Forma eritematoasă Indicaţi simptoamele clinice caracteristice pentru forma eritematoasă a erizipelului. 414. a) b) c) d) e) 411. a) Formarea bulelor. se dezvoltă în regiunea occipitală şi interscapulară Starea generală a bolnavului de regulă rămîne satisfăcătoare Pielea de-asupra focarului inflamator nu este schimbată Semnul de “sită” Simptomul de fluctuienţă nu este tipic Drept indicaţie directă către intervenţie chirurgicală în caz de suspecţie la abces al ţesuturilor moi servesc: a) Durerile puternice în regiunea focarului de inflamaţie b) Hiperemia evidentă a pielii şi edemul pronunţat c) Prezenţa simptomului de fluctuienţă d) Accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor în analiza generală a sîngelui e) Obţinerea conţinutului purulent în timpul puncţiei focarului inflamator Indicaţi metoda optimală de anestezie în timpul efectuării prelucrării chirurgicale a abcesului postinjecţional al regiunii fesiere. . pe piele b) Hiperemia pielii sub forma “limbilor de foc” c) Formarea sectoarelor de necroză cutanată d) Hiperemia pielii sub forma „hartei geografice” e) Simptomul de fluctuienţă a) b) c) d) e) În care forme ale erizipelului este indicat tratamentul chirurgical? Forma flegmonoasă Forma buloasă Forma necrotică Forma abcedantă Forma eritematoasă 416. Indicaţi formele clinice ale erizipelului. a) b) c) d) e) 415. umplute cu lichid seros. Carbunculul se caracterizează prin următoarele semne: De regulă. a) b) c) d) e) Agentul cauzal tipic al erizipelului este: Streptococul Stafilococul Colibacilul Pneumococul Bacilul pioceanic 413.

Instrumentarul chirurgical 424. 422. a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) Indicaţi elementele tratamentului complex al infecţiei chirurgicale? Antibioticoterapia raţională Terapia de detoxicare Transfuzia de sînge integru cu scop de stimulare a imunităţii Prelucrarea chirurgicală a focarului purulent Indicarea citostaticelor Mastita se dezvoltă mai frecvent: În perioada de pubertate În al treilea trimestru de sarcină În perioada de lactaţie În perioada climacterică În primul trimestru de sarcină 418.417. a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) Paraproctita este definită ca: Inflamaţia acută a mucoasei rectului Tromboza nodulilor hemoroidali Hemoragia din rect Infecţia bacteriană a pielii din regiunea perianală Inflamaţia purulentă a ţesutului adipos din jurul rectului (pararectal) Indicaţi formele de paraproctită. a) Depărtătorul Finochietto b) Foarfecele c) Ferăstrăul Gigli . Care din afirmaţiile enumerate sunt corecte? a) Mastita reprezintă o patologie multiplu recidivantă b) Porţile de intrare ale infecţiei în caz de mastită sunt fisurile mamelonului c) Un rol important în dezvoltarea mastitei îl joacă galactostaza (staza laptelui) d) Agentul cauzal tipic al mastitei este streptococul e) Toate formele de mastită necesită tratament chirurgical de urgenţă 421. Buloasă Subcutanată Flegmonoasă Submucoasă Ischio-rectală 423. a) Ascensiunea temperaturii corporale b) Retracţia mamelonului de partea inflamaţiei c) Durerea şi senzaţia de distensie în regiunea glandei mamare d) Pielea sub formă de “coajă de portocală” e) Eliminări sero-hemoragice din mamelon 420. 419. Indicaţi instrumentele chirurgicale destinate secţionării ţesuturilor. În dependenţă de localizare se disting următoarele forme de abcese a glandei mamare: a) Abces intramamar b) c) d) e) Abces suprafascial Abces subareolar Abces subpectoral Abces retromamar Indicaţi simptomele tipice ale mastitei acute.

430. utilizate în chirurgie? Lipsa activităţii cancerogene Rezistenţa la infecție Posibilitatea folosirii îndelungate Simplicitatea sterilizării Siguranţa nodului Indicaţi materialele de sutură biologice. utilizate în chirurgie. a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) Indicaţi instrumentele chirurgicale destinate hemostazei. Indicaţi firele de sutură sintetice resorbabile. d) e) a) b) c) d) e) 431.d) Bisturiul e) Depărtătorul Farabeuf 425. a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) a) b) c) Acele chirurgicale rotunde se utilizează pentru suturarea: Vaselor Intestinului Pielii Periostului Aponeurozei Acele chirurgicale triunghiulare (prismatice) se utilizează pentru suturarea: Aponeurozei Periostului Intestinului Vaselor Pielii Care sunt cerinţele către materialele de sutură. 428. utilizate în chirurgie. a) Pensa Kocher b) Pinceta anatomică c) Depărtătorul Finochietto d) Sonda butonată e) Valva rectală 427. Pensa Kocher Pinceta anatomică Port-acul Pensa Pean Pinceta chirurgicală Indicaţi instrumentele chirurgicale destinate prinderii ţesuturilor. . a) Dexon b) Capron 432. Indicaţi instrumentele chirurgicale destinate explorării. Pensa Kocher Pinceta anatomică Port-acul Pensa Pean Pinceta chirurgicală 426. Fir metalic Capron Lavsan Catgut Mătase 429.

Indicaţi firele de sutură sintetice neresorbabile. Ce măsuri trebuie să întreprindă medicul curant în primul rînd? a) Externarea imediată a pacientului pentru examinări suplimentare în condiţii de ambulator b) Transferul bolnavului în clinica cardiologică specializată pentru tratamentul patologiei cardiace 438. medicul curant a depistat sufluri patologice în regiunea cordială şi dereglarea ritmului cardiac. utilizate în chirurgie. a) b) c) d) e) Dexon Capron Polipropilen Catgut Vycril Intervenţia chrurgicală perioada pre şi postoperatorie 434. Probele funcţionale Ghence şi Shtanghe pot fi utilizate în perioada preoperatorie pentru evaluarea: a) Rezervei compensatorii a organelor sistemului respirator şi circulator b) Funcţiei hepatice c) Gradului de urgenţă a operaţiei preconizate d) Stării de nutriţie a pacientului chirurgical e) Gradului de risc al complicaţiilor tromboembolice Indicaţi examinările instrumentale şi de laborator ce se efectuiază în mod standard în perioada preoperatorie. internat în secţia de chirurgie pentru intervenţie chirurgicală programată. 439. С. Perioada preoperatorie în toate patologiile chirurgicale începe din momentul: Internării bolnavului în staţionar şi oformării fişei de observaţie clinică Apariţiei la bolnav a primelor simptome ale patologiei Stabilirii diagnosticului chirurgical şi luarea deciziei de tratament operator Transportării bolnavului în sala de operaţie şi pregătirii către anestezie Prelucrării şi delimitării cîmpului operator La scopurile de bază ale perioadei preoperatorii se referă: a) Profilaxia complicaţiilor tromboembolice b) Aprecierea grupei sangvine a bolnavului şi pregătirea sîngelui pentru hemotransfuzie c) Diminuarea riscului intervenţiei chirurgicale preconizate d) Efectuarea antibioticoterapiei masive e) Obţinerea efectului curativ maximal de la intervenţia preconizată a) b) c) d) e) Perioada preoperatorie este divizată convenţional în următoarele etape: De pregătire De staţionar De recuperare De diagnostic De ambulator 436. . a) b) c) d) e) 435. a) Analiza generală a sîngelui b) Analiza sîngelui la HIV şi hepatitele B. D c) Analiza generală de urină d) Electrocardiografia e) USG cavităţii abdominale L a examinarea unui bolnav.c) Polipropilen d) Catgut e) Vycril 433. 437.

medicul este obligat să-i prezinte pacientului următoarea informaţie: a) Date despre diagnostic b) Particularităţile tehnice ale operaţiei preconizate (tipul anastomozei. în care indicaţiile către operaţie sunt relative. dar care nu prezintă un pericol pentru viaţa sau activitatea funcţională a bolnavului Leziuni traumatice Indicaţi patologiile. a) b) Cel mai răspîndit sistem de evaluare a riscului operator este: Scara Glasgow Sistemul POSSUM Indexul Allgower Sistemul ASA Formula Moore Indicaţiile absolute către operaţie se stabilesc doar în caz de: Prezenţa patologiei. a) b) c) d) e) 441. legate de intervenţia chirurgicală preconizată Acordul informativ în scris al bolnavului către intervenţia chirurgicală trebuie semnat de către: a) Pacient b) Anesteziolog 445. cu o eficacitate similară a tratamentului chirurgical şi conservator Prezenţa patologiei.c) Efectuarea intervenţiei programate d) Solicitarea consultaţiei medicului cardiolog şi a terapeutului e) Familiarizarea cu rezultatele examinărilor instrumentale a cordului 440. ce sunt spitalizaţi la moment în secţie e) Eventualele complicaţii. tipurile de sutură) c) Prezenţa metodelor alternative de tratament d) Rezultatele intervenţiei similare la alţi pacienţi. 446. c) d) e) 442. Lipoma regiunii lombare Ulcerul duodenal multiplu recidivant Ocluzia intestinală acută Hernia inghinală strangulată Ce maladii sau stări patologice asociate servesc drept contraindicaţie către operaţia imediată în caz de hemoragie intraperitoneală masivă activă? a) Şocul hipovolemic b) Infarctul miocardic acut c) Şocul septic d) Accidentul vascular cerebral acut (ictus) e) Niciuna din cele enumerate Efectuînd pregătirea psihologică către operaţie. ce prezintă pericol pentru viaţa sau activitatea funcţională a pacientului. ce prezintă pericol pentru viaţa sau activitatea funcţională a pacientului. a) Plaga tăiată cu lezarea artrerei femurale b) c) d) e) 444. în care indicaţiile către operaţie sunt absolute. a) b) c) d) e) 443. ce poate fi tratată doar prin intervenţie chirurgicală. ce poate fi tratată doar prin intermediul intervenţiei chirurgicale Prezenţă a tumorii maligne Prezenţa patologiei. Ateroma regiunii occipitale a capului Boala varicoasă necomplicată a membrelor inferioare Adenocarcinom gastric fără metastaze sau concreştere în organele adiacente Apendicita acută Hernia inghinală strangulată Indicaţi patologiile. .

per os. Indicarea anticoagulantelor directe în perioada pre. intravenos.şi postoperatorie Abţinerea de la prescrierea antibioticelor Regimul strict la pat după intervenţia chirurgicală Hemotransfuziile masive Bandajul elastic al membrelor inferioare 448. 450. Pregătirea tractului gastro-intestinal înaintea intervenţiilor chirurgicale abdominale programate prevede: a) Postul alimentar cu cîteva zile pînă la operaţie b) Abţinerea de la alimentare cu 12 ore înainte de operaţie c) Lavajul gastric multiplu repetat prin sondă d) Efectuarea clisterelor evacuatorii e) Indicarea clisterelor sifonice Drept exemplu de pregătire preoperatorie specială a bolnavului către operaţie poate servi: 453. timp de 5-7 zile înainte de operaţie 452. administrat într-o priză. În ce situaţii este posibilă efectuarea intervenţiei chirurgicale după indicaţii vitale fără acordul în formă scrisă a pacientului? a) În cazul cînd un pacient cu psihic adecvat refuză categoric operaţia b) În starea inconştientă a pacientului c) În cazul unui bolnav cu psihică neadecvată. 449. nemijlocit înainte de intervenţia chirurgicală d) Un antibiotic cu spectru larg de acţiune. 451. nemijlocit înainte de operaţie e) Două sau mai multe antibiotice cu spectru larg de acţiune. administrat o singură dată. intravenos. confirmată de medicul psihiatru d) În cazul acordului verbal al rudelor apropiate ale bolnavului e) În cazul refuzului bolnavului de tratament operator din motive religioase Nu reprezintă factori de risc a complicaţiilor tromboembolice venoase în perioada postoperatorie: a) Obezitatea b) Mobilizarea precoce a pacientului după operaţie c) Prezenţa formaţiunilor maligne d) Volumul şi durata mare a intervenţiei chirurgicale e) Vîrsta tînără a pacientului Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la tromboembolia arterei pulmonare (TEAP) survenită postoperator. cît şi în cea tardivă d) Mai frecvent TEAP se dezvoltă în cazul formei flotante (apexul trombotic oscilează în fluxul sangvin) a trombozei venoase e) TEAP nu conduce niciodată spre decesul subit al pacientului a) b) c) d) e) Enumeraţi măsurile. Cu scop de antibioticoprofilaxie a complicaţiilor septico-purulente postoperatorii se indică: a) Un antibiotic cu spectru larg de acţiune. în doză minimală. intramuscular. în doză maximală. intramuscular. timp de 2-3 zile după operaţie c) Un antibiotic cu spectru larg de acţiune.c) Medicul curant d) Asistenta medicală e) Medicul şef al spitalului 447. a) Mai frecvent ca sursă de TEAP serveşte vena cavă superioară şi afluentele ei b) De regulă trombul se formează nemijlocit în artera pulmonară c) TEAP se poate dezvolta atît în perioada postoperatorie precoce. timp de 7 zile pînă la operaţie b) Un antibiotic cu spectru îngust de acţiune. utilizate pentru profilaxia trombozelor venoase postoperatorii. .

459. indicaţiei şi contraindicaţiilor către operaţie Descrierea succindă a istoricului vieţii pacientului Anamneza alergologică şi epidemiologică Volumul programat al intervenţiei chirurgicale şi tipul de anestezie Gradul de risc operator Poziţia Trendelenburg a bolnavului pe masa de operaţie este utilizată în cazul intervenţiilor a) b) c) d) e) 455. a) b) c) d) e) 460. ce a îndreptat bolnavul spre spitalizare Orice lucrător medical al instituţiei curative Concluzia preoperatorie trebuie să conţină următoarele compartimente: Argumentarea diagnosticului de bază. se utilizează în operaţiile pe: a) Diafragm b) Ficat şi căi biliare c) Organele ORL d) Organele bazinului mic e) Arterele membrelor inferioare a) b) c) d) e) Care din cele enumerate se referă la etapele intervenţiei chirurgicale? Prelucrarea şi delimitarea cîmpului operator Inducerea anesteziei Accesul chirurgical Procedeul chirurgical Trezirea din anestezie Etapa de finisare a intervenţiei chirurgicale include: Controlul stabilităţii hemostazei Controlul la prezenţa materialului străin Controlul parametrilor hemodinamicii centrale Drenarea Suturarea plăgii operatorii Intervenţia chirurgicală se efectuiază în mod urgent în caz de: Hernie inghinală necomplicată Apendicită acută Tamponada cordului Colecistită calculoasă cronică 458. Epilarea cîmpului operator Sedarea preoperatorie a pacientului Marcajul venelor varicos dilatate a membrelor inferioare Plasarea cateterului venos Purtarea bandajului compresiv înaintea operaţiei pentru hernie ventrală postoperatorie gigantă Concluzia preoperatorie trebuie să fie scrisă de: Medicul anesteziolog Medicul chirurg curant Asistenta medicală a blocului de operaţie Medicul din policlinică. a) b) c) d) e) 456. a) b) c) d) . Diafragm Ficat şi căi biliare Organele ORL Organele bazinului mic Arterele membrelor inferioare Poziţia bolnavului pe masa de operaţie. pe: a) b) c) d) e) 457. denumită “anti-Trendelenburg”.a) b) c) d) e) 454.

a) b) c) d) e) 462. peste 6 luni – restabilirea continuităţii tractului intestinal c) Bolnavului i s-au efectuat în acelaşi timp rezecţia gastrică şi transecţia nervului vag – ambele pentru boala ulceroasă d) Bolnavului i s-a efectuat corecţia laparoscopică a herniei esofagiene a diafragmului cu înlăturarea în acelaşi timp a veziculei biliare pentru litiaza biliară e) Bolnavului i s-a efectuat flebectomie bilaterală pentru maladia varicoasă a membrelor inferioare Care operaţie se numeşte combinată? 466. apoi. 467. . 464.e) Ulcer gastric perforat 461. În care patologii intervenţia chirurgicală se efectuiază în mod programat? Asfixia mecanică Ocluzia intestinală acută Boala varicoasă a membrelor inferioare Hernia ombilicală strangulată Henia inghinală reponibilă Unui bolnav cu cancer esofagian inoperabil i s-a aplicat fistula artificială externă a stomacului (gastrostomă) pentru alimentaţie enterală. Peste 2 ore după rezecţia gastrică pacientul este luat din nou în sala de operaţie din cauza eliminărilor masive de sînge prin drenul din cavitatea peritoneală. 465. Cum se clasifică această intervenţie chirurgicală? a) Operaţie diagnostică b) Operaţie combinată c) Operaţie radicală d) Operaţie paliativă e) Operaţie simultană La operaţiile diagnostice se referă: a) Reimplantarea b) Amputarea c) Biopsia d) Laparoscopia. Cum se clasifică această intervenţie? a) Operaţie diagnostică b) Operaţie combinată c) Operaţie radicală d) Operaţie paliativă e) Operaţie simultană Unui bolnav cu hernie inghinală i s-a efectuat rezecţia sacului hernial şi plastia canalului inghinal cu implantarea unei plase sintetice. Este deschisă din nou cavitatea peritoneală pentru realizarea hemostazei. toracoscopia e) Transplantul 463. Cum va fi denumită corect operaţia respectivă? a) Laparotomia de control b) Relaparotomia c) Bilaparotomia d) Laparotomia secundară e) Laparotomia multiplă Care intervenţii chirurgicale se numesc simultane? a) Bolnavului i s-a efectuat în acelaşi timp rezecţia gastrică pentru boala ulceroasă şi înlăturarea veziculei biliare pentru litiaza biliară b) Bolnavului i s-a efectuat rezecţia sigmoidului cu aplicarea stomei.

apoi. La complicaţii intraoperatorii cu caracter local în chirurgia generală se referă: Insuficienţa cardiacă acută Hemoragia Supuraţia plăgii Lezarea organelor adiacente Dezvoltarea sindromului CID Indicaţi fazele patofiziologice ale perioadei postoperatorii. Anabolică Reactivă Prereactivă Catabolică Tranzitorie a) b) c) d) e) 470. Dehiscenţa suturilor anastomozei gastro-intestinale Insuficienţa cardio-vasculară acută Fenomenul recurarizării Recidiva patologiei Supuraţia plăgii postoperatorii 473. toxic. cardiogen) a) b) c) d) a) b) c) d) e) Indicaţi complicaţiile. caracteristice pentru perioada postoperatorie precoce. 472. caracteristice pentru perioada postoperatorie tardivă. . Faza catabolică a perioadei postoperatorii se caracterizează prin următoarele reacţii fiziologice: a) Activarea sistemului simpato-adrenal b) Activarea sistemului parasimpatic c) Degradarea intensivă a proteinelor d) Acidoza tisulară e) Sinteza accelerată a proteinelor Durata perioadei postoperatorii precoce este: 8-12 ore 12-24 ore 3-5 zile pînă la 14 zile e) pînă la o lună a) b) c) d) 471. Indicaţi complicaţiile. Formarea herniilor postoperatorii ventrale Stenoza anastomozei interintestinale Hemoragia Fistula de ligatură e) Şocul (hipovolemic. a) b) c) d) e) 469.a) Bolnavului i s-a efectuat rezecţia sigmoidului cu aplicarea stomei. peste 6 luni – restabilirea continuităţii intestinului gros b) Bolnavului cu ateroscleroză obliterantă şi ischemia membrelor inferioare pe parcursul aceleiaşi intervenţii s-a efectuat by-pass femuro-popliteal şi transecţia trunchiului simpatic lombar (simpatectomie) c) Bolnavului i s-a efectuat flebectomie bilaterală pentru maladia varicoasă a membrelor inferioare d) Bolnavului i s-au efectuat în acelaşi timp rezecţia gastrică şi transecţia nervului vag – ambele pentru boala ulceroasă e) Bolnavului i s-a efectuat în acelaşi timp rezecţia gastrică pentru boala ulceroasă şi înlăturarea veziculei biliare pentru litiaza biliară 468.

474. vascularizată de o anumită ramură arterială Care din factorii enumeraţi nu influienţează asupra dezvoltării necrozelor “circulatorii”? a) b) c) d) e) 478. Nrcroze gangrene 476. Dereglarea schimbului gazos pulmonar Dereglarea întoarcerii sîngelui venos Dereglarea metabolismului transcapilar la nivel de microcirculaţie Dereglarea inervaţiei Indicaţi componentele triadei Virchow. Care din factorii enumeraţi conduc nemijlocit spre necroza ţesuturilor? Factorul mecanic Embolia arterială Arsura termică Compresia vasului arterial Electrocutarea Care din factorii enumeraţi conduc indirect la necroza ţesuturilor? Factorul mecanic Embolia arterială Factorii termici Hernia strangulată Electrotraumatismul Prin ce se caracterizează gangrena? Se dezvoltă doar în organele. Cum se clasifică această operaţie după diferite principii? a) Operaţie simultană b) Operaţie în etape c) Operaţie combinată d) Operaţie aseptică !!!!!!!!!!!! e) Operaţie condiţionat-aseptică 475. ce nu au contact cu mediul extern Organul sau regiunea anatomică sunt afectate integral Se dezvoltă în urma compresiei îndelungate a ţesuturilor moi între suprafeţi dure (planul osos şi patul) Este afectată doar o parte a oraganului. ce constituie mecanismul patogenetic al trombozei vasculare. a) Leziunea endoteliului b) Încetinirea fluxului sangvin c) Fibrilaţia atrială cu ruperea trombului din cavitatea cordului d) Hipercoagularea e) Utilizarea îndelungată a anticoagulantelor indirecte . a) Insuficienţa afluxului de sînge arterial b) c) d) e) 480. ce au contact cu mediul extern Se dezvoltă doar în organele. a) b) c) d) e) 479. Cum se clasifică o astfel de operaţie după diferite principii? a) Operaţie simultană b) Operaţie în etape c) Operaţie combinată d) Operaţie aseptică e) Operaţie convenţional-aseptică Unui bolnav cu ateroscleroză obliterantă şi ischemie a membrelor inferioare pe parcursul aceleiaşi intervenţii i s-a efectuat by-pass femuro-popliteal şi transecţia trunchiului simpatic lombar (simpatectomie). Pe parcursul aceleiaşi intervenţii unui bolnav i s-a efectuat rezecţia gastrică pentru boala ulceroasă şi înlăturarea veziculei biliare pentru litiaza biliară. a) b) c) d) e) 477.

a) b) c) d) e) 488. a) Treimea medie a gambei b) Suprafaţa externă a treimii inferioare a gambei c) Falanga distală a degetelor piciorului. Indicaţi localizarea tipică a ulcerului trofic în cazul sindromului de ischemie cronică. Splina Plămînul Pancreasul Intestinul Membrele inferioare Indicaţi organele în care necroza dezvoltată este numită infarct. a) b) c) d) e) 487. 483. a) b) c) d) e) 485. Cordul Oasele Rinichiul Membrele inferioare Splina Indicaţi cauzele dezvoltării ulcerelor trofice. a) b) c) d) e) 484. a) b) c) d) . a) b) c) d) e) 486. Tromboza venoasă acută Ischemia cronică Anevrismul arterial Insuficienţa venoasă cronică Ischemia acută Care din fistulele enumerate se referă la cele congenitale? Fistula purulentă în caz de osteomielită cronică Fistula de ligatură Gastrostoma Fistula uracusului 482. regiunea călcîiului d) Suprafaţa medială a treimii inferioare a gambei e) Fosa poplitee a) b) c) d) e) Gangrena uscată se caracterizează prin următoarele manifestări: De regulă se dezvoltă în caz de ischemie acută De regulă se dezvoltă în caz de ischemie cronică Se dezvoltă după anexarea infecţiei Există linia de demarcare Linia de demarcare lipseşte Gangrena umedă se caracterizează prin următoarele manifestări: De regulă se dezvoltă în caz de ischemie acută De regulă se dezvoltă în caz de ischemie cronică Se dezvoltă după anexarea infecţiei Există linia de demarcaţie Linia de demarcaţie lipseşte Care din poziţiile enumerate se referă la necroză? Infarctul Escarele Ulcerul trofic Gangrena Toate cele enumerate Indicaţi organele în care se poate dezvolta gangrena.481.

Fistula pararectală Colecisto-entero-anastomoza Colostoma Gastrostoma Gastro-entero-anastomoza a) b) c) d) e) 491. a) b) c) d) e) 494. Indicaţi locurile tipice de formare a escarelor? a) Coturile b) Regiunea lombară .e) Colostoma 489. a) b) c) d) e) 496. În dependenţă de caracterul ţesutului. 493. a) b) c) d) e) 490. se disting următoarele tipuri de fistule: a) Epiteliale b) Musculare c) Labiale d) Granulante e) Osificate a) b) c) d) e) Comunicarea artificială creată pe cale chirurgicală între două organe cavitare se numeşte: Perforaţie Stomă Anastomoză Chist Penetraţie Comunicarea creată artificial între un organ cavitar şi mediul extern se numeşte: Chist Stomă Perforaţie Joncţiune Anastomoză Comunicarea patologică între două organe cavitare se numeşte: Fistulă Anastomoză Stomă Chist Perforaţie Comunicarea patologică între un organ cavitar şi mediul extern se numeşte: Perforaţie Stomă Anastomoză Fistulă Chist 492. a) b) c) d) e) 495. ce acoperă canalul fistulos. Care din fistulele enumerate se referă la cele dobîndite? Fistula purulentă în caz de osteomielită cronică Fistula de ligatură Traheostoma Fistula uracusului Colostoma Indicaţi fistulele externe.

Care sunt cauzele principale ale dificitului ponderal la bolnavii chirurgicali? Întreruperea alimentării normale în timpul examinărilor preoperatorii Însuşi procesul patologic. Prin ce este periculos dificitul ponderal la bolnavii chirurgicali? a) La aceşti bolnavi nu pot fi efectuate operaţii de volum mare b) Dificitul ponderal nu reprezintă nici un pericol la bolnavii chirurgicali c) La aceşti bolnavi nu este admisibilă reducerea ulterioară a masei corporale. a) b) c) d) e) Indicaţi fazele de dezvoltare a escarelor? Faza prereactivă Faza dereglărilor circulatorii Faza leziunilor purulent-necrotice Faza regenerării Faza reactivă Alimentaţia paranterală 498. e) 500.c) Regiunea sacrală d) Călcîii e) Regiunea omoplaţilor 497. ce diminuează asimilarea substanţelor nutritive Starea deprimată a bolnavilor şi pierderea poftei de mîncare în aşteptarea intervenţiei chirurgicale Limitarea alimentaţiei după operaţia chirurgicală Ce semne de dificit de nutriţie pot fi observate la inspecţia pielii pacientului? a) Reducerea elasticităţii (turgorului) b) c) d) e) 501. deoarece facilitează tehnica efectuării intervenţiei chirurgicale a) b) c) d) 499. Ce semne de dificit de nutriţie pot fi depistate la examinarea ochilor pacientului? a) Exoftalmie b) Hematom subcornean c) Cheratoconjunctivită . de care suferă bolnavul Administrarea antibioticelor. a) b) c) d) e) 503. Vezicule cu lichid transparent Erupţii cutanate şi descuamare Hiperemie Melanom malign Ce semne de dificit de nutriţie pot fi depistate la examinarea extremităţilor pacientului? Slăbirea pulsului pe artere Atrofia musculară şi reducerea puterii musculare Edem simetric al plantelor Hiperemie Doloritate la palpare Ce semne de dificit de nutriţie pot fi observate la examinarea unghiilor pacientului? Unghie încarnată Fragilitate şi deformaţie Aspectul de “sticlă de ceas” Căderea unghiilor Paronichia a) b) c) d) e) 502. legată cu intervenţia chirurgicală d) La aceşti bolnavi numărul de complicaţii postoperatorii şi letalitatea sunt semnificativ mai mari e) Dificitul ponderal reprezintă un factor favorabil.

9 35. a) b) c) d) e) 506.9 25. 508.0-39.0-34.9 30. 511. Ce indice de laborator corelează cel mai precis cu nivelul dificitului proteic în organism? Albumina în sînge Protrombina în sînge Globulina în sînge Proteina generală în sînge Limfocitele în sînge Ce metode de apreciere a stării de nutriţie se referă la cele antropometrice? a) Calcularea numărului total (absolut) de limfocite b) Evaluarea anamnezei dietetice c) Calcularea coraportului grosimii plicii cutanate de-asupra muşchiului triceps şi lungimea circumferinţei muşchilor braţului d) Calcularea dificitului masei corporale e) Calcularea indexului masei corporale Pentru calcularea dificitului masei corporale a bolnavului pot fi utilizaţi următorii indici: a) Masa corporală insuficientă b) Masa corporală obişnuită c) Masa corporală la momentul examinării d) Masa corporală dorită e) Masa corporală ideală a) b) c) d) e) 507.9 30.9 35.d) Dereglări de vedere (înrăutăţire) e) Cataractă 504. Calcularea indexului masei corporale a bolnavului se efectuiază după următoarea formulă: % limfocitelor x numărul total de leucocite / 100 Masa (kg) / talia (m2) Masa corporală la momentul examinării x 100) / masa corporală ideală 48.9 e) 40 şi mai mare a) b) c) d) Ce valori corespund obezităţii morbide în conformitate cu indexul masei corporale? 18.0-34.1 kg la talia de 152 cm plus 1.0-39.1 kg la fiece cm ce depăşeşte 152 cm Masa (g) / talia (cm2) 509.5-24. Ce valori corespund masei normale conform indexului masei corporale? 18. cu papile accentuate (glosită) 505.5-24. Calcularea raportului grosimii plicii cutanate de-asupra muşchiului triceps la circumferinţa muşchilor braţului este utilizată pentru aprecierea: . Ce semne de dificit de nutriţie pot fi depistate la inspecţia limbei bolnavului? a) Limba “geografică” b) Leucoplachia limbei c) Limba uscată cu depuneri murdare d) Fisuri pe suprafaţa limbei e) Culoarea roşie-aprinsă a limbei.0-29.9 25.0-29.9 e) 40 şi mai mult a) b) c) d) 510.

5 kcal/ml 3 kcal/ml 1 kcal/ml Ce tipuri de amestecuri pentru alimentarea enterală se disting? Amestecuri modulate Amestecuri calorice Amestecuri enterale standard balansate Amestecuri alimentare naturale Amestecuri modificate chimic a) b) c) d) e) 514. ce sunt mărunţite şi amestecate? a) Amestecurile alimentare naturale b) Amestecurile modulate c) Amestecurile enterale standard balansate d) Amestecurile calorice e) Amestecurile modificate chimic Ce amestecuri pentru alimentarea enterală sunt preparate pentru utilizarea în situaţii clinice specifice (insuficienţa respiratorie.a) b) c) d) e) 512. a) b) c) d) e) 516. 518. renală sau hepatică. Ce au fistulă a intestinului subţire Ce au ocluzie intestinală Ce au hemoragie gastro-intestinală Ce au diaree severă Pentru care bolnavi este contraindicată alimentarea enterală? Ce au hemoragie gastro-intestinală Ce au diaree severă Ce au tract gastro-intestinal funcţional. însă nu se pot alimenta adecvat per/os b) c) d) e) 513. a) b) c) d) e) 515. Ce amestecuri nutritive pentru alimentarea enterală se prepară din produse obişnuite. Rezervei microelementelor în organism Rezervei proteinelor în organism Rezervei glucidelor în organism Rezervei lipidelor în organism Rezervei vitaminelor în organism La care bolnavi este indicată alimentarea enterală? a) Ce au tract gastrointestinal funcţional. însă nu se pot alimenta adecvat per/os Ce au fistulă a intestinului subţire Ce au ocluzie intestinală Valoarea energetică a amestecului standard pentru alimentarea enterală constituie: 5 kcal/ml 10 kcal/ml 0. dereglarea imunităţii)? a) Amestecurile modificate chimic b) Amestecurile alimentare naturale c) Amestecurile enterale standard balansate d) Amestecurile calorice e) Amestecurile modulate În care amestecuri nutritive pentru alimentarea enterală proteinele se conţin sub formă de aminoacizi? a) Amestecuri calorice b) Amestecuri modificate chimic c) Amestecuri enterale standard balansate 517. .

a) b) c) d) e) 522. a) b) c) d) e) 520. a) b) c) d) e) 523. Care sunt metodele de realizare a alimentării enterale? Continue Parţială Fracţionată Mecanică Completă Ce complicaţii sunt caracteristice pentru alimentarea enterală? Metabolice Diarea Mecanice Infecţioase Aspiraţia traheobronhială La care grupă de complicaţii se referă hiperglicemia în urma alimentării enterale? Mecanice De laborator Chimice Infecţioase Metabolice Pentru care bolnavi este indicată alimentarea parenterală? Ce au suportat rezecţia vastă a intestinului subţire Ce suferă de diabet zaharat Aflaţi în perioada postoperatorie precoce după rezecţia gastrică Aflaţi în perioada postoperatorie precoce după hemoroidectomie Aflaţi în stare de comă neurologică Care sunt tipurile de alimentare parenterală? Continue Parţială Fracţionată Mecanică Totală Cum se administrează soluţiile pentru alimentarea parenterală? Prin sonda nazogastrală Prin gastrostomă Intravenos Intraarterial Intramuscular Ce grupe de complicaţii ale alimentaţiei parenterale totale se deosebesc? Mecanice Chimice Combinate Metabolice Infecţioase a) b) c) d) e) 521. Ce complicaţii sunt tipice pentru obezitatea morbidă? a) Boala hipertonică b) Diabetul tip II . a) b) c) d) e) 524.d) Amestecuri alimentare naturale e) Amestecuri modulate 519. a) b) c) d) e) 526. a) b) c) d) e) 525.

Care oase sunt afectate mai frecvent în caz de osteomielită hematogenă acută? a) Ulna b) Fibula c) Femurul d) Tibia e) Radius 531.c) Osteomielita d) Afecţiunile articulaţiilor e) Litiaza biliară 527. La copii mai frecvent este remarcată următoarea formă a osteomielitei: a) Osteomielita acută nehematogenă b) Osteomielita postoperatorie c) Abcesul Brody d) Osteomielita acută hematogenă . a) b) c) d) e) Termenul de osteomielită semnifică: Inflamaţia purulentă a măduvei osoase Inflamaţia substanţei compacte a osului Inflamaţia periostului Inflamaţia bursei sinoviale Inflamaţia măduvei osoase şi a articulaţiei adiacente 530. a) b) c) d) e) 532. a) b) c) d) e) 528. La copiii în vîrstă de 2-3 ani osteomielita acută hematogenă afectează mai frecvent: Metafizele oaselor Diafizele oaselor Epifizele oaselor Diafizele şi metafizele oaselor Toate regiunile osului La copiii în vîrstă mai mare de 3 ani osteomielita acută hematogenă afectează mai frecvent: a) Diafiza femurului b) Metafiza femurului c) Epifiza femurului d) Epifiza şi diafiza femurului e) Toate regiunile femurului 533. Ce complicaţii sunt caracteristice pentru obezitatea morbidă? Distrofia lipidică a ficatului Dereglări tromboembolice Probleme de ordin psihosocial Dereglări endocrine Boala ulceroasă În ce constă principiul general al operaţiei de gastroplastie în tratamentul chirurgical al obezităţii morbide? a) Crearea anastomozei între porţiunea incipientă a jejunului şi porţiunea terminală a ileonului b) Introducerea pe cale endoscopică a unui balon special în stomac pentru micşorarea volumului acestuia c) Indicarea unor diete restrictive speciale d) Crearea „stomacului mic” (30-50 ml) în partea proximală şi a unui canal îngust (1 cm) pentru pasajul alimentar e) Crearea anastomozei între esofag şi intestin cu excluderea stomacului din pasajul alimentar Osteomielite artrite bursite 529.

hiperemie şi fluctuienţă în regiunea afectării Care din simptomele enumerate se remarcă în osteomielita acută hematogenă? 540. cele mai importante simptome ale osteomielitei acute hematogene sunt: a) Semnele generale de intoxicaţie b) Schimbările radiologice c) Simptomele locale de inflamaţie purulentă d) Anemia e) Leucocitoza pronunţată în sînge (15-30 x 109/l) 536. 541. decesul pacientului poate surveni în primele 2-3 zile de la debutul bolii? a) Toxică b) Locală c) Septică d) Purulentă e) În toate formele enumerate Indicaţi simptomele. În care formă a osteomielitei mai frecvent se dezvoltă abcese metastatice? a) Forma toxică a osteomielitei acute hematogene b) Forma locală-focară a osteomielitei acute hematogene c) Abcesul Brody d) Forma septică a osteomielitei acute hematogene e) Osteomielita albuminoasă Ollie 537.e) Osteomielita sclerozantă Garre 534. a) b) c) d) e) 535. a) b) c) d) e) 538. Traumele închise ale oaselor extremităţilor Prezenţa focarelor cronice de infecţie în organism Virulenţa sporită a microorganismelor Avitaminoza şi alimentarea insuficientă Toţi factorii enumeraţi În primele 3-5 zile de la debutul patologiei. . În care formă clinică a osteomielitei acute hematogene. Indicaţi factorii ce predispun spre dezvoltarea osteomielitei acute hematogene. în baza cărora se instalează diagnosticul precoce de osteomielită acută hematogenă? a) Debutul acut al patologiei cu dureri în extremităţi b) Intoxicaţie pronunţată la a 3-4-a zi a bolii c) Detaşarea periostului de la os pe clişeul radiologic d) Creşterea temperaturii pînă la 39-40°С e) Edem. Care din semnele inflamatorii locale apar iniţial în osteomielita acută hematogenă? Tumor Dolor Calor Rubor Functio laesa Care din afirmaţiile enumerate se referă la osteomielita acută hematogenă? Mai frecvent este remarcată în vîrsta copilăriei Se dezvoltă în caz de fracturi deschise ale oaselor extremităţilor Se poate dezvolta după repoziţia chirurgicală a fracturii şi osteosinteză Uneori decurge cu formarea abceselor metastatice multiple în oase şi organele interne Primele semne radiologice ale patologiei apar la a 10-14-a zi de la debutul bolii a) b) c) d) e) 539.

548. a) b) c) d) e) Indicaţi posibilile complicaţii ale osteomielitei. a) b) c) d) e) 544. Sepsis Gangrena gazoasă Artrita purulentă primară Amiloidoza organelor interne Artrita purulentă secundară Primele semne radiologice ale osteomielitei acute hematogene apar la: A 2-3-a zi de la debutul bolii A 4-6-a zi de la debutul bolii A 7-9-a zi de la debutul bolii A 10-14-a zi de la debutul bolii A 15-21-a zi de la debutul bolii Indicaţi semnele radiologice caracteristice pentru osteomielita acută. Decolarea periostului Apariţia cavităţii sechestrale Îngroşarea periostului Fractura patologică Liza ţesutului osos 545. . a) Îngustarea fisurii articulare b) Apariţia cavităţii sechestrale c) Formarea sechestrului d) Decolarea periostului e) Fractura patologică Indicaţi operaţiile ce se efectuiază în caz de osteomielită cronică. a) Exarticulaţia extremităţii b) Deschiderea şi drenarea flegmonului ţesuturilor moi c) Osteoperforarea d) Amputaţia e) Sechestrectomia 547. îndreptate spre lichidarea defectului osos şi tisular Amputaţia e) Osteoperforarea a) b) c) d) Indicaţi operaţiile ce se efectuiază în caz de osteomielită acută. Apariţia simptomului de fluctuienţă în caz de osteomielită acută hematogenă semnifică: a) Dezvoltarea tromboflebitei concomitente b) Formarea flegmonului intermuscular sau subcutanat c) Dezvoltarea fracturii patologice d) Apariţia fistulei osteomielitice e) Dezvoltarea formei buloase a erizipelului 543. Efectuarea inciziilor “în lampas” Sechestrectomia Operaţii plastice. a) b) c) d) e) 546.a) Edemaţierea segmentului afectat al extremităţii b) Hiperemia pielii de-asupra focarelor de inflamaţie c) Dereglarea funcţiei extremităţii d) Lipsa pulsaţiei pe arterele periferice e) Fractura patologică la nivelul extremităţilor cu formarea articulaţiei false 542. Indicaţi semnele radiologice caracteristice pentru osteomielita cronică.

549. Tratamentul complex al osteomielitei acute hematogene include: a) Imobilizarea extremităţii afectate b) Terapia antibacteriană c) Terapia de detoxicare d) Terapia hormonală e) Tratamentul chirurgical 550. Lipsa mişcărilor în articulaţie este numită: Osteoartrită Artroză Rigiditate Anchiloză Scolioză În cazul prezenţei simptomului de fluctuienţă în regiunea articulaţiei şi a semnelor generale de intoxicaţie trebuie efectuată: a) Puncţia articulaţiei. aspirarea exudatului şi administrarea antibioticului Fracturi luxaţii 555. Conform cărui principiu fracturile oaselor sunt divizate în deschise şi închise? a) După origine b) După localizare c) După păstrarea integrităţii tegumentelor d) După particularităţile liniei de fractură e) După poziţia fragmentelor osoase În raport cu linia de fractură ultimile se clasifică în: a) Angrenate b) Incomplete c) Închise 556. Tratamentul conservator al bursitei include: a) Imobilizarea extremităţii b) c) d) e) 554. aspiraţia exudatului şi administrarea intraarticulară a antibioticelor b) Amputaţia extremităţii c) Rezecţia suprafeţelor articulare cu formarea anchilozei d) Imobilizarea extremităţii e) Administrarea sistemică a antibioticelor a) b) c) d) e) Indicaţi simptomele clinice ale bursitei. Înlăturarea bursei paraarticulare Administrarea remediilor antiinflamatorii Puncţia şi drenarea bursei paraarticulare Hipotermia locală În caz de bursită seroasă a articulaţiei cotului trebuie efectuată: a) Imobilizarea extremităţii b) Deschiderea şi drenarea bursei paraarticulare c) Înlăturarea bursei paraarticulare d) Administrarea remediilor antiinflamatorii e) Puncţia bursei paraarticulare. a) b) c) d) e) 551. . 553. Tumefierea ţesuturilor în regiunea amplasării bursei articulare Durere în regiunea articulaţiei Hipertermia locală Hiperemia pielii Limitarea bruscă a mişcărilor în articulaţie 552.

560. 562. . 564. ultimile se clasifică în: a) Deschise b) Transversale c) Patologice d) Metafizare e) Oblice La semnele probabile ale fracturii se referă: a) Durerea locală b) Dereglarea funcţiei extremităţii c) Mobilitatea patologică d) Crepitaţia osoasă e) Deformarea segmentului extremităţii La semnele veridice ale fracturii se referă: a) Mobilitatea patologică b) Durerea în regiunea traumei c) Deformarea segmentului extremităţii d) Dereglarea funcţiei extremităţii e) Crepitaţia osoasă Fractura patologică poate fi condiţionată de: a) Tumoare osoasă b) Forma osoasă a gangrenei gazoase c) Osteomielita cronică d) Osteoporoza e) Artrita purulentă În care fractură probabilitatea infectării este cea mai mare? a) Intrauterină b) Cominutivă c) Deschisă d) Închisă e) Patologică La formarea calusului osos în caz de fractură participă: a) Celulele endostului b) Celulele canalelor Havers c) Celulele periostului d) Celulele ţesutului adipos din jurul fracturii e) Celulele ţesutului conjunctiv din jurul fracturii Formarea calusului osos primar durează în mediu: a) 2-4 săptămîni b) 4-6 săptămîni c) 6-8 săptămîni d) 8-10 săptămîni e) 10-12 săptămîni Cea mai mare capacitate de regenerare în formarea calusului osos o posedă: a) Celulele endostului b) Celulele canalelor Havers 558.d) Aşchiate e) Diafizare 557. 561. 563. 559. În raport cu linia de fractură.

570. a) Embolia lipidică b) Scurtarea extremităţii afectate c) Paralizia extremităţii d) Osteomielita e) Amiloidoza Indicaţi posibilile complicaţii generale ale fracturilor. a) Şocul traumatic b) Concreşterea patologică a fragmentelor osoase c) Lezarea vaselor şi nervilor d) Embolia lipidică e) Osteomielita posttraumatică (nehematogenă) Indicaţi cea mai frecventă complicaţie a fracturilor deschise. Care fracturi se consideră complicate: a) Fractura în “lemn verde” b) Fractura asociată cu lezarea arterei magistrale c) Fractura dezvoltată pe fondalul tumorii osoase d) Fractura asociată cu lezarea nervilor (pareză. 568. . 571. 569. a) Şocul traumatic b) Sindromul CID c) Anemia acută d) Formarea calusului osos patologic e) Paralizia extremităţii Primul ajutor medical în caz de fractură va include: a) Administrarea analgezicelor b) Imobilizarea de transport cu dispozitive speciale sau improvizate c) În fracturi deschise – hemostaza. 567. paralizie) e) Fractură dezvoltată pe fondal de osteomielită cronică Indicaţi posibilile complicaţii locale ale fracturilor. 572.c) Celulele ţesutului conjunctiv din jurul fracturii d) Celulele stratului cambial al periostului e) Toate cele enumerate 565. aplicarea pansamentului aseptic pe plagă d) Reducerea fragmentelor osoase în caz de fractură deschisă (Perforarea pielii cu un fragment osos) e) Înlăturarea deplasării fragmentelor osoase şi a deformării extremităţii Cu scop de imobilizare de transport în caz de fracturi se utilizează: a) Atele improvizate din materiale ocazionale b) Atela Krammer c) Atela Beller d) Atela pneumatică e) Atela Dieterichs Atela Dieterichs se utilizează pentru: a) Imobilizarea de transport a extremităţii superioare b) Imobilizarea de transport a extremităţii inferioare c) Tratamentul fracturilor membrelor superioare d) Tratamentul fracturilor membrelor inferioare e) Tratamentul fracturilor coloanei vertebrale Acordarea primului ajutor medical în caz de fractură deschisă nu presupune: 566.

a) Efectuarea hemostazei provizorii b) Administrarea remediilor analgezice c) Repoziţia fragmentelor osoase d) Imobilizarea de transport e) Aplicarea suturii primare pe plagă a) Indicaţi cauzele posibile ale retenţiei formării calusului osos. Repoziţia incompletă a fragmentelor osoase Interpoziţia parţială sau completă a ţesuturilor moi între fragmentele osoase Imobilizarea insuficientă Diabetul zaharat concomitent e) Efectuarea osteosintezei intramedulare Imobilizarea îndelungată a extremităţii în caz de fractură poate conduce spre dezvoltarea: a) Articulaţiei false b) Hemartrozei c) Epifiziolizei d) Contracturii extremităţii e) Atrofiei musculare Panariţiu şi flegmonul mîinii 574. a) Subcutanat b) Tendinos c) Pandactilita d) Periunghial (paronichia) e) Cutanat a) b) c) d) Indicaţi formele profunde ale panariţiului. Tendinos Osos Articular Subunghial 576. a) b) c) d) 573. Pătrunderea microflorei patogene în ţesuturile moi ale mîinii mai des se petrece: a) Pe cale hematogenă b) Prin bătături. 577. 578. . Panariţiul tendinos al căror degete ale mîinii poate conduce către răspîndirea infecţiei spre spaţiul Pirogov-Paron? a) Primul b) Al doilea c) Al treilea d) Al patrulea e) Al cincilea Necroza tendonului în caz de tendovaginită purulentă se dezvoltă în urma: a) Acţiunii distructive directe a enzimelor microbiene b) Limitării mişcărilor active c) Compresiei vaselor ce alimentează tendonul de către exudat şi tromboza acestora d) Reacţiei autoimune e) Dezvoltării sindromului de coagulare intravasculară diseminată Indicaţi formele superficiale ale panariţiului. fisuri ale pielii c) Pe cale hematogenă d) Împreună cu corpii străini mici (aşchii) e) Din oasele infectate ale falangelor şi metacarpului 575.

582. Amputaţia impusă a degetului mai frecvent este necesară în: Panariţiu “în butonieră” Panariţiu tendinos Panariţiu articular Panariţiu osos e) Pandactilită a) b) c) d) a) b) c) d) e) 585. Indicaţi metoda de anestezia utilizată cel mai frecvent în tratamentul formei subcutanate a panariţiului. Drept indicaţie către tratament chirurgical precoce al panariţiului serveşte: Temperatura corporală mai mare de 37. pe falanga distală .e) Pandactilita 579. “Zona interzisă” este amplasată pe suprafaţa palmară a tenarului “Zona interzisă” este amplasată pe suprafaţa palmară a hipotenarului “Zona interzisă” este amplasată pe suprafaţa dorsală a mîinii În “zona interzisă” trec ramurile motorii ale nervului median În “zona interzisă” trec ramurile senzitive ale nervului radial 586. Ce incizii se efectuiază în caz de panariţiu tendinos? a) Semilunare. Locală infiltrativă Locală trunculară Generală intravenoasă Generală inhalatorie Anestezia nu se efectuiază 581. 584. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la “zonele interzise” ale mîinii. a) Locală infiltrativă b) Locală trunculară după Oberst-Lucaşevici c) Generală intravenoasă cu miorelaxante d) Generală inhalatorie cu miorelaxante e) Anestezia nu se efectuiază a) b) c) d) e) Prin termenul “pandactilită” se subînţelege: Inflamaţia purulentă a tuturor degetelor mîinii Inflamaţia purulentă a tuturor degetelor plantei Inflamaţia purulentă a tuturor ţesuturilor a unui deget al mîinii Inflamaţia purulentă a tuturor ţesuturilor a unui deget al plantei Concreşterea tuturor degetelor mîinii sau a plantei 583. cu conţinut purulent? a) Cutanat b) Subcutanat c) Tendinos d) Subunghial e) Pandactilita a) b) c) d) e) Indicaţi metoda optimală de anestezie în tratamentul formei cutanate a panariţiului. a) b) c) d) e) 580.5°С Apariţia fluctuienţei Apariţia limfadenitei axilare Edemul pronunţat al întregului deget Prima noapte nedormită din cauza durerilor în regiunea degetului Ce formă a panariţiului este mai probabilă dacă pe suprafaţa palmară a degetului mîinii se determină o mică veziculă.

În tratamentul chirurgical al panariţiului cu scop de drenare mai frecvent se utilizează: a) Drenajul tubular activ b) Benzile de cauciuc de la mănuşa chirurgicală c) Turundele din tifon d) Drenajul tubular cu lavaj e) Drenajul de tip “cigaret” 588. pe toată lungimea tecii sinoviale e) Incizii multiple transversale pe toate falangele 587. a) b) c) d) e) Incizia după Klapp se utilizează în tratamentul: Panariţiului cutanat Panariţiului tendinos Panariţiului periunghial Panariţiului subunghial Panariţiului osos Plăgile 592. b) Este cauzat doar de eruperea puroiului spre regiunea dorsală a mîinii c) Este remarcat în majoritatea cazurilor d) Este condiţionat de particularităţile drenajului limfatic e) Apare precoce din cauza structurei laxe a ţesutului subcutanat 591. pe ambele suprafeţe laterale ale falangei medii şi bazale d) Incizie longitudinală pe linia medie a suprafeţei palmare a degetului. a) b) c) d) e) Semnele clinice locale ale plăgii sunt următoarele: Hemoragia Doloritatea Leziunea organelor interne Dehiscenţa marginilor plăgii Şocul Din care motiv leziunea ficatului în caz de traumă abdominală închisă se consideră ruptură şi nu 593. Prezenţa sechestrelor osoase în caz de inflamaţie a degetelor mîinii se remarcă în: Panariţiu tendinos Flegmon comisural Paronichie Panariţiu osos Pandactilită Drenajul transfixiant prin incizii mici pe suprafeţele palmară şi dorsală a mîinii în regiunea plicilor interdigitale se utilizează în tratamentul: a) Flegmonului tenarului b) Flegmonului subcutanat al regiunii dorsale a mîinii c) Flegmonului “în U” al mîinii d) Flegmonului comisural al mîinii e) Flegmonului hipotenarului Edemul regiunii dorsale a mîinii în caz de flegmon al suprafeţei palmare: a) Se remarcă foarte rar 590. plagă? a) Deoarece lipseşte durerea b) Deoarece lipseşte dereglarea integrităţii tegumentelor c) Deoarece lipseşte anemia acută şi şocul . a) b) c) d) e) 589.b) Longitudinale. pe ambele suprafeţe laterale ale falangei distale c) Longitudinale.

. a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) De către care factori sunt determinate simptomele clinice generale în caz de plagă? Dragul de dehiscenţă a marginilor plăgii Caracterul obiectului vulnerant Dezvoltarea procesului inflamator Leziunea directă a receptorilor nervoşi Anemia şi şocul Care plăgi se consideră premeditate? Criminale Militare Ocazionale Industriale Chirurgicale 600. 597. 596. De către care factori este determinat gradul de dehiscenţă a marginilor plăgii? a) Timpul.d) Deoarece lipseşte dereglarea funcţiei organului traumatizat e) Deoarece lipseşte hemoragia 594. 598. scurs de la momentul traumei b) Rapiditatea leziunii c) Gradul de contaminare a obiectului vulnerant d) Direcţia plăgii în raport cu direcţia liniilor elastice Langher e) Dimensiunea şi adîncimea plăgii 599. venă) 595. a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) Care semn clinic de bază diferenţiază plaga de contuzie? Prezenţa hemoragiei Apare în urma acţiunii unui factor mecanic extern Durerea în locul leziunii Dereglarea funcţiei organului traumatizat Prezenţa defectului tegumentelor Ce factori condiţionează durerea într-o plagă? Acţiunea traumatică directă asupra receptorilor nervoşi Ischemia zonei traumatizate în urma trombozei vaselor sangvine mici Paralizia receptorilor nervoşi ca urmare a acidozei tisulare Compresia receptorilor nervoşi prin edem Dezvoltarea rapidă a reacţiei inflamatorii locale Intensitatea durerii în plagă este în dependenţă de următorii factori: Rapiditatea producerii plăgii Intensitatea hemoragiei Numărul de receptori nervoşi în ţesuturile zonei lezate Caracteristica obiectului traumatizant Capacitatea răspunsului imun Intensitatea hemoragiei din plagă este determinată de următorii factori: Starea hemodinamicii sistemice Rapiditatea producerii leziunii Adîncimea plăgii Starea sistemului coagulant Calibrul vasului lezat şi tipul acestuia (arteră. Ce plăgi se evidenţiază în dependenţă de caracterul lezării ţesuturilor? a) Tocată b) Lacerată 601.

a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) Ce tip de leziune nu se referă la clasificarea plăgilor după caracterul lezării ţesuturilor? Industrială Prin înţepare Lacerată Muşcată Contuzionată La ce tip de plagă după caracterul lezării ţesuturilor se referă incizia chirurgicală? La locul de muncă Prin înţepare Mixtă Tăiată Ocazională Indicaţi particularităţile clinice ale plăgilor prin înţepare. Riscul infectării cu rabie Pericolul dezvoltării infecţiei putride Pericolul lezării organelor interne Prezenţa a trei zone de lezare a ţesuturilor Zona lezării nu este mare Conform clasificării după gradul de infectare plăgile se clasifică în: Recent infectate Aseptice Necrotice Putride Purulente 607. atunci cînd în timpul operaţiei este deschis intestinul 609. Tocată Prin înţepare Contuzionată Tăiată Muşcată Indicaţi particularităţile clinice ale plăgilor muşcate. . 605. a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) a) b) c) d) e) Indicaţi cel mai infectat tip de plagă. 604.c) Tăiată d) Prin armă de foc e) Ocazională 602. 608. Ce plagă se consideră infectată? a) Plaga chirurgicală. Dehiscenţa marginilor plăgii este semnificativă Pericol mare de lezare a structurilor interne Dehiscenţa marginilor plăgii nu este mare Hemoragia externă nu este semnificativă Apar după muşcături ale animalelor 603. Care este mecanismul de apariţie a plăgii lacerate? a) Apare la acţiunea unui obiect masiv ascuţit asupra ţesuturilor b) Apare la acţiunea unui obiect bont masiv asupra ţesuturilor c) Apare la lezarea transfixiantă prin armă de foc d) Apare după muşcătura unui animal mare e) Apare la acţiunea unui obiect îngust şi ascuţit 606.

şocul.000) Se cunoaşte.b) Orice plagă ocazională c) Plaga.000) pe un gram de ţesut d) 102 (100) pe un gram de ţesut e) 101 (10) pe un gram de ţesut 610.000) pe un gram de ţesut b) 104 (10. . în care există un proces purulent e) Plaga. în care numărul microorganismelor într-un gram de ţesut este mai mare de 105 (100. 611. Prin ce se caracterizează zona comoţiei moleculare în caz de plăgi prin armă de foc? a) Necroza traumatică. aponeurozei. ce apare la acţiunea directă a energiei cinetice a glontelui b) c) d) e) Nimerirea şi multiplicarea rapidă a infecţiei în canalul plăgii Edemul neomogen al ţesuturilor de-a lungul canalului plăgii Dereglarea metabolismului tisular şi distrugerea structurilor celulare Caracterul anatomic complex al canalului plăgii prin armă de foc 615. diabetul zaharat) Dereglarea vascularizării zonei lezate Nivelul înalt de contaminare bacteriană Dehiscenţa semnificativă a marginilor plăgii Care plăgi ale abdomenului se consideră penetrante? a) Plaga cu lezarea pielii. că procesul purulent în plagă se dezvoltă cînd concentraţia microorganismelor este mai mare de: a) 105 (100.000) d) Plaga. aponeurozei. Ce factori contribuie la dezvoltarea infecţiei în plagă? Prezenţa hematomului. a) b) c) d) e) 612. ţesutului adipos subcutanat. a) b) c) d) e) Ce zone de traumare a ţesuturilor se deosebesc în caz de plăgi prin armă de foc? Zona necrozei traumatice primare Zona edemului traumatic Zona canalului plăgii Zona de comoţie moleculară Zona necrozei terţiare 614. ţesutului adipos subcutanat. imunodepresia. aponeurozei şi muşchilor peretelui abdominal anterior e) Plaga cu lezarea pielii. muşchilor peretelui abdominal anterior şi a peritoneului parietal 613. ţesutului adipos subcutanat şi a aponeurozei d) Plaga cu lezarea pielii. a ţesuturilor devitalizate în plagă Scăderea reactivităţii organismului (anemia. în care numărul microorganismelor într-un gram de ţesut este mai mare de 103 (1.000) pe un gram de ţesut c) 103 (1. ţesutului adipos subcutanat. Ce particularităţi diferenţiază plaga prin armă de foc? a) Prezenţa a trei zone de traumare b) c) d) e) a) b) c) d) Se vindecă prin intenţie primară Caracterul anatomic complex al canalului plăgii Gradul înalt de infectare Prelucrarea chirurgicală primară a plăgii este finisată prin aplicarea suturilor Ce caracterizează plaga transfixiantă prin armă de foc? Are doar orificiu de intrare Doar o parte din energia cinetică a glontelui trece în energia lezării ţesuturilor organismului Are şi poartă de intrare şi poartă de ieşire Toată energia cinetică a glontelui trece în energia lezării ţesuturilor organismului 616. peritoneului parietal şi a intestinului b) Plaga cu lezarea pielii şi ţesutului adipos subcutanat c) Plaga cu lezarea pielii.

fără penetrarea în profunzimea organismului b) c) d) e) Este prezentă doar poarta de intrare Este prezentă poarta de intrare şi cea de ieşire Toată energia cinetică o glontelui trece în energia lezării ţesuturilor organismului Doar o parte din energia cinetică a glontelui trece în energia lezării ţesuturilor organismului 618. care este substituit cu vasodilatarea stabilă b) Tromboza capilarelor şi venulelor c) Dezvoltarea acidozei tisulare d) Formarea ţesutului de granulaţie e) Retenţia apei şi declanşarea edemului tisular Care elemente celulare joacă rolul principal în prima fază a procesului de plagă (faza de inflamaţie)? a) Limfocitele b) Fibroblaştii c) Macrofagii d) Leucocitele neutrofile e) Eritrocitele Care este rolul leucocitelor neutrofile în prima fază a procesului de plagă (faza inflamaţiei)? 623. a) b) c) d) e) 620. fără penetrarea în profunzimea organismului b) Este prezentă doar poarta de intrare c) Este prezentă şi poarta de intrare şi cea de ieşire d) Toată energia cinetică o glontelui trece în energia lezării ţesuturilor organismului e) Nu este asociată cu lezarea organelor şi a structurilor interne 619. fără penetrarea în profunzimea organismului 617. Ce caracterizează plaga tangenţială prin armă de foc? a) Este prezentă doar leziunea ţesuturilor superficiale. Care este durata aproximativă a primei faze a procesului de plagă (faza inflamaţiei)? 6-14 zile 1-2 zile Peste 1 lună 1-5 zile 14-21 zile 622. Se deosebesc următoarele faze ale procesului de plagă: Vindecării secundare Formării şi reorganizării cicatricei Regenerării Vindecării primare Inflamaţiei Ce fază a procesului de plagă include perioada modificărilor vasculare şi perioada curăţirii plăgii? a) Faza vindecării secundare b) Faza formării şi reorganizării cicatricei c) Faza regenerării d) Faza vindecării primare e) Faza inflamaţiei a) b) c) d) e) 621. Care din procesele enumerate nu se referă la prima fază a procesului de plagă (faza inflamaţiei)? a) Spasmul vascular de scurtă durată. 624. .e) Este prezentă doar leziunea ţesuturilor superficiale. Ce caracterizează plaga oarbă prin armă de foc? a) Este prezentă doar leziunea ţesuturilor superficiale.

ce acoperă treptat defectul marginilor plăgii Ţesut cicatriceal dur Ţesut necrotic cu o concentraţie înaltă a microorganismelor Ţesut conjunctiv fin cu capilare nou formate Cheag dens în plagă. Fagocitoza microorganismelor şi a maselor necrotice Realizarea răspunsului imun Eliberarea fermenţilor proteolitici Sinteza colagenului Eliberarea prostaglandinelor şi interleukinelor Care este rolul macrofagilor în prima fază a procesului de plagă (faza inflamaţiei)? a) Realizarea răspunsului imun b) Restructurarea colagenului c) Eliberarea fermenţilor proteolitici şi fagocitoza maselor necrotice d) Sinteza colagenului e) Eliberarea prostaglandinelor şi interleukinelor a) b) c) d) e) Care este rolul limfocitelor în prima fază a procesului de plagă (faza inflamaţiei)? Fagocitoza microorganismelor şi a maselor necrotice Realizarea răspunsului imun Eliberarea fermenţilor proteolitici Sinteza colagenului Eliberarea prostaglandinelor şi interleukinelor Care din procesele enumerate se referă la faza a doua a procesului de plagă (faza regenerării)? Recanalizarea şi creşterea vaselor sangvine Tromboza capilarelor şi venulelor Dezvoltarea acidozei tisulare Formarea ţesutului de granulaţie Sinteza colagenului 626. Ce este caracteristic pentru faza a treia a procesului de plagă (faza formării şi reorganizării cicatricei)? a) Acidoza tisulară b) Micşorarea activităţii fibroblaştilor c) Fenomenul contracţiei plăgii .a) b) c) d) e) 625. Care elemente celulare joacă rolul principal în faza a doua a procesului de plagă (faza regenerării)? a) Limfocitele b) Fibroblaştii c) Macrofagii d) Leucocitele neutrofile e) Trombocitele a) 629. Ce reprezintă prin sine ţesutul granulant? Ţesut epitelial. 627. a) b) c) d) e) 628. ce se formează în urma adeziei şi agregării trombocitelor şi trombozei capilarelor şi venulelor Ce funcţii fiziologice are ţesutul granulant? Protecţia plăgii de penetrarea microbiană Realizarea hemostazei Contribuie la restabilirea integrităţii dermului Completarea defectului de plagă Sechestrarea şi detaşarea ţesutului necrotizat a) b) c) d) e) 631. b) c) d) e) 630.

a) b) c) d) e) 638. a) b) c) d) e) 639. De unde începe epitelizarea plăgii? De la mijlocul plăgii Din profunzimea plăgii De la marginile plăgii De la cea mai vascularizată zonă a plăgii Uniform de pe toată suprafaţa Există următoarele tipuri de vindecare a plăgilor: Sub crustă Regenerarea primară amînată Regenerarea secundară Regenerarea primară Regenerarea secundară precoce Vindecarea necomplicată a plăgii operatorii are loc: Sub crustă Prin regenerare secundară Prin regenerare primară Prin regenerare secundară precoce Prin regenerare primară amînată Care din plăgile enumerate nu se vindecă prin regenerare secundară? Plaga chirurgicală aseptică suturată Plaga prin armă de foc Plaga muşcată Plaga purulentă Plaga contuzionată Cum se produce de regulă vindecarea plăgilor superficiale? Prin regenerare secundară Prin regenerare primară amînată Sub crustă Prin regenerare primară Prin regenerare secundară precoce Care sunt complicaţiile plăgii în prima fază a procesului de plagă (faza inflamaţiei)? Şocul traumatic Eventraţia Dehiscenţa marginilor plăgii Formarea cicatricei keloide Hemoragia La complicaţiile locale ale plăgilor se referă: Şocul hemoragic Şocul traumatic Sepsisul Supuraţia plăgii Sindromul de intoxicaţie a) b) c) d) e) 634. a) b) c) d) e) 637. a) b) c) d) e) 635. Care sunt complicaţiile plăgilor în faza a treia a procesului de plagă (faza formării şi reorganizării cicatricei)? a) Hemotoraxul .d) Restructurarea colagenului e) Infiltraţia leucocitară 632. a) b) c) d) e) 633. a) b) c) d) e) 636.

a) b) c) d) e) 646. b) c) d) e) Plaga se lasă deschisă (nu se suturează) Suturarea ermetică a plăgii Suturarea plăgii cu amplasare de dren Acoperirea plăgii cu un lambou cutanat pe pedicul vascular cu utilizarea tehnicii vasculare . a) b) c) d) e) 644. În cazul plăgii tăiate a treimii inferioare a gambei cu hemoragie arterială externă primul ajutor medical trebuie să includă: a) Aplicarea pansamentului aseptic b) Imobilizarea de transport c) Administrarea remediilor analgetice d) Aplicarea garoului în treimea medie a gambei e) Aplicarea garoului pe coapsă a) b) c) d) e) Cum poate fi prevenită infectarea secundară a plăgii în timpul acordării primului ajutor? Prin administrarea antibioticelor Prin aplicarea pansamentului aseptic Prin prelucrarea pielii înconjurătoare cu un antiseptic Prin drenarea plăgii cu o turundă cu soluţie hipertonică Prin spălarea plăgii În tratamentul plăgilor operatorii durerea este diminuată prin: Sterilizarea cîmpului operator Aplicarea suturilor Drenarea plăgii Administrarea antibioticelor Anestezie În tratamentul plăgilor operatorii dehiscenţa marginilor se înlătură prin: Efectuarea inciziei paralel cu liniile Langher Utilizarea bisturiului ascuţit şi a foarfecei Aplicarea suturilor Utilizarea depărtătoarelor de plagă Efectuarea rapidă a intervenţiei Prelucrarea chirurgicală primară a plăgii infectate include: Aplicarea cuarţului pe plagă Drenarea plăgii Excizia ţesuturilor necrotizate Înlăturarea corpilor străini din plagă Revizia plăgii Care sunt variantele posibile de finisare a prelucrării chirurgicale primare a plăgii infectate? a) Acoperirea plăgii cu lambou cutanat liber perforat 642. Eventraţia Caşexia Sepsisul Cicatricea keloidă Ce se referă la măsurile de prim ajutor în caz de plagă? Imobilizarea extremităţii lezate Prelucrarea chirurgicală primară a plăgii Aplicarea pansamentului aseptic pe plagă Administrarea antibioticelor Aplicarea garoului hemostatic a) b) c) d) e) 641.b) c) d) e) 640. 643. a) b) c) d) e) 645.

Indicaţi principiile prelucrării chirurgicale a plăgilor purulente. proteice şi electrolitice Formarea cicatricei deformante Inhibiţia dezvoltării ţesutului granulant Asocierea frecventă a infecţiei anaerobe Durata lungă a procesului de vindecare Suturile primare pe plagă se aplică: Pînă la formarea ţesutului cicatriceal După formarea ţesutului cicatriceal După dezvoltarea ţesutului granulant După curăţarea plăgii de ţesuturi necrotice Pînă la începutul formării ţesutului granulant Suturile secundare precoce se aplică pe plagă: Pînă la începutul dezvoltării ţesutului granulant După prelucrarea chirurgicală primară a plăgii După dezvoltarea ţesutului granulant. a) b) c) d) e) 648. dar pînă la formarea ţesutului cicatriceal După excizia ţesutului granulant ce s-a format în plagă După dezvoltarea ţesutului cicatriceal şi fenomenul de contracţie a plăgii Suturile secundare tardive se aplică pe palgă: Pînă la începutul dezvoltării ţesutului granulant După prelucrarea chirurgicală primară a plăgii După dezvoltarea granulaţiilor. a) b) c) d) e) 651. a) b) c) d) e) 654. plagă? a) b) c) d) e) 653. dar pînă la formarea ţesutului cicatriceal După prelucrarea chirurgicală secundară a plăgii După dezvoltarea ţesutului cicatriceal şi fenomenul de contracţie a plăgii Ce instrumente chirurgicale sunt necesare pentru aplicarea suturilor secundare precoce pe Pensetă Portac şi ac Bisturiu Material de sutură Depărtător de plagă Ce instrumente chirurgicale sunt necesare pentru aplicarea suturilor secundare tardive pe Pensetă Portac şi ac Bisturiu Depărtător de plagă Material de sutură Ce tip de sutură se aplică după prelucrarea chirurgicală primară a plăgii prin armă de foc? Sutură primară Sutură primară amînată Sutură secundară precoce Sutură secundară tardivă Suturi nu se aplică a) b) c) d) e) 649.647. plagă? a) b) c) d) e) 652. Ce neajunsuri sunt caracteristice pentru vindecarea secundară a plăgii? Pierderi lichidiene. a) b) c) d) e) 650. a) Suturi primare pe plagă nu se aplică b) Se aplică suturi primare pe plagă c) Excizia ţesuturilor devitalizate .

658. a) b) c) d) e) 656. levomicol) d) Fermenţi proteolitici e) Acid boric 657. 659. Ce scopuri urmăreşte aplicarea locală a pansamentelor cu unguente în faza a doua a procesului de plagă? a) Protecţia ţesutului granulant de leziuni b) Stimularea creşterii granulaţiilor c) Produce liza ţesuturilor devitalizate d) Accelerează drenarea exudatului din plagă e) Diminuarea sindromului dolor local a) b) c) d) e) Pentru tratamentul local al plăgii cu ţesut granulant deja format de regulă se utilizează: Pansamente cu soluţii hipertonice ale clorurii de sodiu Pansamente cu unguente Pansamente cu antibiotice Fermenţi proteolitici Pansamente cu peroxid de hidrogen La apariţia semnelor de supuraţie a plăgii este necesară: Aplicarea pungii cu gheaţă pe plagă Înlăturarea suturilor de pe plagă Revizia plăgii Drenarea plăgii cu o meşă îmbibată cu soluţie hipertonică de clorură de sodiu Aplicarea suturilor suplimentare pe plagă 660. deaceia este suficient un singur pansament pe zi b) Produc liza ţesuturilor necrotizate şi accelerează vindecarea plăgilor c) Conţin antibiotice. Indicaţi metodele fizice suplimentare de prelucrare a plăgilor purulente. Prelucrarea plăgii cu get pulsatil Utilizarea laserului chirurgical Cavitaţia ultrasonoră Tratament în mediu abacterian dirijat Prelucrarea chirurgicală secundară a plăgii Ce scop urmăreşte aplicarea locală a pansamentelor cu soluţie hipertonică (soluţia de clorură de sodiu de 10%) în prima fază a procesului de plagă? a) Produce liza ţesuturilor necrotizate b) Accelerează drenarea exudatului din plagă c) Protejează ţesutul granulant de leziuni d) Stimulează regenerarea e) Acţiune antimicrobiană Ce avantaje are aplicarea locală a unguentelor hidrofile hidrosolubile pe bază de polietilenglucol (levosin. ce pătrund uşor în plagă d) Activitatea osmotică a acestora durează 4-8 ore e) Activitatea osmotică a acestora este de 10-15 ori mai mare ca a soluţiei hipertonice Pentru liza mai rapidă şi înlăturarea ţesuturilor necrotice din plagă se utilizează: a) Antibiotice b) Peroxid de hidrogen c) Unguente hidrosolubile (levosin. levomicol) în tratamentul plăgilor purulente? a) Durata efectului curativ este 20-24 ore. a) b) c) d) e) .d) Excizia ţesutului granulant e) Drenarea plăgii cu meşe de tifon 655. 661.

La examenul lateral (din profil) al bolnavului cu torace în carenă locul de maximă proieminenţă se determină: a) Superior de nivelul mameloanelor b) Inferior de nivelul mameloanelor c) La nivelul manubriului sternal d) La nivelul coastei a doua e) La nivelul conexiunii sternului cu xifoid Care sunt acuzele bolnavului cu torace în carenă? a) Dispnea 669. a) b) c) d) e) 663. a) b) c) d) e) 667. La deformaţiile dobîndite ale cutiei toracice se referă: Toracele emfizematos Toracele paralitic Toracele scafoid Toracele în carenă Toracele infundibuliform La deformaţiile congenitale ale cutiei toracice se referă: Toracele în carenă Toracele infundibuliform Toracele emfizematos Sindromul Poland Toracele paralitic a) b) c) d) e) 664.Semiologia toracelui 662. . centrul excavaţiei în caz de torace infundibuliform se află la nivelul: Joncţiunea sternului cu xifoidul Treimii superioare a sternului Manubriului sternal Apendicelui xifoid Treimii medii a sternului Care sunt acuzele unui bolnav cu torace infundibuliform? Defect cosmetic Dureri în torace Tuse Dispnee Aritmii Gravitatea simptomaticii la un pacient cu torace infundibuliform este determinată de: Distanţa între stern şi xifoid Unghiul dintre stern şi xifoid Nivelul asimetriei cu înfundarea relativ pronunţată a cartilajelor costale din dreapta şi rotirea sternului spre dreapta Distanţa între stern şi coloana vertebrală Lungimea excavării în centimetri 665. Cea mai frecventă deformaţie congenitală a cutiei toracice este: a) Toracele în carenă b) Toracele scafoid c) Toracele infundibuliform d) Sindromul Poland e) Fisura sternului a) b) c) d) e) De regulă. 666. a) b) c) d) e) 668.

ţesutului celulo-adipos subcutanat şi a glandei mamare d) Excavarea dobîndită a porţiunii superioare şi medii a sternului. apărută ca urmare a siringomieliei e) Devierea congenitală spre posterior a corpului sternal cu formarea excavaţiei şi asimetria cutiei toracice 674. ce se extinde inferior aproximativ pînă la nivelul coastei a 4-a b) Deformarea congenitală proieminentă asimetrică a sternului şi cartilajelor costale c) Hipoplazia congenitală unilaterală a muşchilor pectorali. Prin ce se caracterizează sindromul Poland? a) Absenţa congenitală unilaterală a coastelor şi muşchilor pectorali b) Hipoplazia congenitală bilaterală a muşchilor pectorali. cu diastaza mare între margini în treimea superioară b) Neconcreşterea are forma literei V şi se răspîndeşte inferior pînă la nivelul confluienţei sternului cu apendicele xifoid c) Neconcreşterea are forma literei U şi afectează doar manubriul sternal d) Neconcreşterea are forma literei U sau V şi se răspîndeşte inferior pînă la nivelul coastei a 4-a e) Se determină deformarea şi excavarea cartilajelor sterno-costale 672. ţesutului celulo-adipos subcutanat şi a sternului c) Atrofia congenitală unilaterală a cutiei toracice cu amplasarea asimetrică a claviculelor şi omoplaţilor d) Lipsa congenitală unilaterală a glandei mamare şi a areolei la femei e) Hipoplazia congenitală unilaterală a muşchilor pectorali.b) c) d) e) 670. . a) Se determină neconcreşterea completă a sternului pe toată lungimea acestuia. Durerea în regiunea cutiei toracice Dereglări de nutriţie Defectul cosmetic Oboseala precoce Ce forme de fisuri a sternului se desting? Fisură sternală superioară Fisură sternală medie Fisură sternală inferioară Fisură sternală completă Fisură sternală marginală În fisura sternală superioară: a) b) c) d) e) 671. Prin ce se manifestă sindromul Poland? Lipsa sau hipoplazia bilaterală a muşchilor pectorali mare şi mic Absenţa sau hipoplazia unilaterală a muşchilor pectorali mare şi mic Hipoplazia unilaterală a ţesutului celulo-adipos subcutanat Absenţa unilaterală parţială a cartilajelor costale Hipoplazia unilaterală a glandei mamare şi a areolei Ce reprezintă sindromul Poland? a) Defectul sub forma literei V a sternului. ţesutului celulo-adipos subcutanat şi a glandei mamare a) b) c) d) e) Ce este caracteristic pentru toracele “în butoi”? Îngustarea spaţiilor intercostale Participarea musculaturii cervicale în actul de respiraţie Se întîlneşte la bolnavii cu caşexie Dilatarea spaţiilor intercostale Se întîlneşte la persoanele cu obezitate 675. a) b) c) d) e) 673.

ortostatism сu flexie spre anterior. Cum se efectuiază examenul bolnavului pentru aprecierea lordozei şi cifozei coloanei vertebrale? a) Poziţia pacientului . medicul se află din dreapta a) b) c) d) e) Curbura coloanei vertebrale spre anterior se numeşte: Cifoză Lordoză Cifoscolioză Scolioză Gheb (gibbus) Curbura coloanei vertebrale spre posterior se numeşte: Cifoză Lordoză Cifoscolioză Scolioză Anchiloză Indicaţi curburile fiziologice ale coloanei vertebrale: Cifoza cervicală Lordoza toracică Lordoza lombară Cifoza toracică Lordoza cervicală Aplatisarea axului normal al coloanei vertebrale (dorsum platum) se dezvoltă ca urmare a: Măririi volumului abdomenului în timpul sarcinei sau a obezităţii. Hiperlordoza curburii lombare a coloanei vertebrale se dezvoltă ca urmare a: a) Osteoporozei. a) b) c) d) e) 681. medicul se află din dreapta e) Poziţia pacientului . a) b) c) d) e) 682. medicul se află din spate d) Poziţia pacientului . a) b) c) d) e) 677. medicul se află din spate b) Poziţia pacientului . ca mecanism compensator Osteoporozei. medicul se află din lateral c) Poziţia pacientului . Ce este caracteristic pentru toracele paralitic? Se întîlneşte la persoanele cu obezitate Se întîlneşte la bolnavii cu tuberculoză pulmonară Se întîlneşte la bolnavii cu caşexie Claviculele şi omoplaţii sunt dispuşi asimetric Se apreciază atrofia cutiei toracice Toracele emfizematos are aspect: De butoi Cilindric De carenă Scafoid Infundibuliform a) b) c) d) e) 678.676.ortostatism. ce se dezvoltă cu vîrsta Proieminării unei sau a cîtorva vertebre în cazul afectării tuberculoase a acestora Rotirii vertebrelor una faţă de alta Spasmului muscular în caz de hernie de disc 679. a) b) c) d) e) 683. ca mecanism compensator c) Spasmului muscular în caz de hernie de disc . 680.ortostatism.decubit lateral. ce se dezvoltă cu vîrsta b) Măririi volumului abdomenului în timpul sarcinei sau a obezităţii.decubit ventral.

medicul se află din spate 688. Indicaţi punctele de reper.d) Rotirii vertebrelor una faţă de alta e) Proieminării unei sau a cîtorva vertebre în cazul afectării tuberculoase a acestora 684. trece prin vertebra lombară II d) Linia. trece prin plica interfesieră b) Linia verticală. a) b) c) d) e) 687. trasată între cristele oaselor iliace. 686. Poziţia pacientului . trece lateral de plica interfesieră c) Apare în hernia de disc intervertebral d) Apare în cazul scurtării unui membru inferior . mai ales la femei e) Măririi volumului abdomenului în timpul sarcinei sau a obezităţii. trasată de la apofiza spinală a vertebrei toracice I. 689. se dezvoltă cu vîrsta. medicul se află din spate Poziţia pacientului . medicul se află din dreapta Ce este caracteristic pentru înclinaţia laterală a coloanei vertebrale ca urmare a spasmului muscular? a) Linia verticală. trasată de la apofiza spinală a vertebrei toracice I. trece prin vertebra lombară IV e) La nivelul marginilor superioare ale omoplaţilor se află apofiza spinală a vertebrei toracice III a) b) c) d) e) Cum se numeşte deformarea laterală a coloanei vertebrale? Anchiloză Scolioză Cifoză Lordoză Cifoscolioză Cum se examinează bolnavul pentru aprecierea scoliozei? a) Poziţia pacientului . ca mecanism compensator a) b) c) d) e) Ce reprezintă gibozitatea? Proieminenţa unei sau cîtorva vertebre Rotirea vertebrelor una faţă de alta Aplatisarea axului normal al coloanei vertebrale în caz de hernie de disc Curbura pronunţată a regiunii toracice a coloanei vertebrale ca urmare a osteoporozei Accentuarea lordozei lombare normale Care sunt cauzele de bază ale dezvoltării gibozităţii? Spasmul muscular în cazul herniei de disc Suportarea fracturilor de corpuri vertebrale Afectarea metastatică a vertebrelor Spondilita tuberculoasă Osteoporoza coloanei vertebrale 685. Hipercifoza regiunii toracice a coloanei vertebrale se dezvoltă ca urmare a: a) Rotirii vertebrelor una faţă de alta b) Proieminării unei sau a cîtorva vertebre în cazul afectării tuberculoase a acestora c) Spasmului muscular în caz de hernie de disc d) Osteoporozei. trasată între cristele oaselor iliace. a) La nivelul unghiurilor inferioare ale omoplaţilor se află apofiza spinală a vertebrei toracice VII b) La nivelul marginilor superioare ale omoplaţilor se află apofiza spinală a vertebrei cervicale VII c) Linia. ce se determină la inspecţia din posterior al bolnavului cu patologia coloanei vertebrale.ortostatism. b) c) d) e) 690. medicul se află din lateral Poziţia pacientului . medicul se află din dreapta Poziţia pacientului .ortostatism.decubit lateral.ortostatism cu flexie anterioară.decubit ventral.

atelia c) Polimastia. Ce patologii se referă la anomaliile de dezvoltare a glandei mamare? a) Boala Reclus b) Politelia. 696.e) Se întîlneşte de regulă la copii 691. Care sunt cauzele dezvoltării scoliozei structurale? Scurtarea unui membru Fractura prin compresie a coloanei vertebrale Carenţa vitaminei D în copilărie Hernia de disc intervertebral Neuralgia intercostală Care este cauza cea mai frecventă de dezvoltare a scoliozei funcţionale? Afectarea tuberculoasă a coloanei vertebrale Carenţa vitaminei D în copilărie Scurtarea unui membru Afectarea metastatică a coloanei vertebrale Hernia de disc intervertebral a) b) c) d) e) 693. a) b) c) d) e) 692. a) b) c) d) e) 697. 695. amastia . Menopauza tardivă Lipsa gravidităţilor Disfuncţia sau patologia sferei ginecologice Vîrsta înaintată Prezenţa tumorii glandei mamare la mamă sau soră La anomaliile congenitale ale glandei mamare se referă: Amastia Atelia Polimastia Ginecomastia Mastopatia 694. atunci scolioza dispare a) b) c) d) a) b) c) d) e) Palparea coloanei vertebrale se efectuiază cu: Palma Degetul mare Degetul indicator Patru degete ale mîinii strînse împreună Pumnul Indicaţi unii factori de risc în dezvoltarea cancerului mamar la femei. Pentru scolioza structurală este caracteristic: Rotaţia vertebrelor cu deformarea cutiei toracice La flexia anterioară a trunchiului scolioza dispare Scolioza este mai evidentă în timpul flexiei anterioare a trunchiului Reprezintă o măsură compensatorie în cazul scurtării unilaterale a membrului inferior e) Dacă scurtarea membrului inferior este corejată (ortopedic) atunci scolioza dispare a) b) c) d) Pentru scolioza funcţională este caracteristic: Rotaţia vertebrelor cu deformarea cutiei toracice La flexia trunchiului spre anterior scolioza dispare Scolioza este mai evidentă la flexia anterioară a trunchiului Reprezintă o măsură compensatorie în cazul scurtării unilaterale a membrului inferior e) Dacă scurtarea membrului inferior este corejată (ortopedic). a) b) c) d) e) 698.

cu membrele superioare pe coapse Cu faţa spre medic. a) Simptomul Kőnig b) Simptomul “coajei de portocală” c) Erupţii sau exulceraţii ale mameloanelor şi areolelor d) Retracţia pielii sau a mamelonului e) Culoarea pielii 705. cu membrele superioare coborîte de-a lungul corpului Cu faţa spre medic. La inspecţia glandei mamare. afectate de un proces inflamator. a) b) c) d) e) 700. apoi – cu mîinile elevate. cu mîinile pe coapse. cu membrele superioare elevate Cînd trebuie efectuat controlul profilactic al glandelor mamare? Înainte de începutul menstruaţiei Peste 1-2 săptămîni după finisarea menstruaţiei Imediat după finisarea menstruaţiei Cu 1 săptămînă înainte de începutul menstruaţiei Cele enumerate nu sunt luate în consideraţie Succesivitatea corectă în timpul inspecţiei glandelor mamare este următoarea: Iniţial bolnava este examinată în poziţia pe şezute cu mîinile ridicate în sus. cu mîinile lăsate în jos de-a lungul corpului. apoi – cu mîinile pe coapse Iniţial bolnava este examinată în poziţia pe şezute. Inspecţia glandei mamare se efectuiază în următoarele poziţii ale pacientei: Decubit dorsal. Prin ce se caracterizează politelia? Este dispusă mai des în regiunea axilară Se măreşte în timpul lactaţiei Ţesutul glandular lipseşte Este dispusă de-a lungul liniei “lactate” Prezenţa mameloanelor şi areolelor multiple (suplimentare) Prin ce se caracterizează glanda mamară aberantă (accesorie)? Mai des e dispusă în regiunea axilară Se măreşte în timpul lactaţiei Ţesutul glandular lipseşte Conţine ţesut glandular funcţional e) Este dispusă de-a lungul liniei “lactate” a) b) c) d) a) b) c) d) e) 701. cu mîinile lăsate în jos de-a lungul corpului. a) b) c) d) e) 704. cu membrele superioare ridicate Lateral faţă de medic. a) b) c) d) e) 703. ulterior – cu mîinile lăsate în jos de-a lungul corpului. apoi – cu mîinile elevate. cu mîinile pe coapse. cu membrele superioare coborîte de-a lungul corpului Cu faţa spre medic. ulterior – cu mîinile lăsate în jos de-a lungul corpului Iniţial bolnava este examinată pe şezute.d) Gigantomastia e) Glanda mamară aberantă 699. ulterior – cu mîinile pe coapse Care manifestări clinice pot fi determinate la inspecţia glandei mamare? 702. ulterior – cu mîinile lăsate în jos de-a lungul corpului Iniţial bolnava este examinată în decubit dorsal. apoi – cu mîinele elevate. apoi – cu mîinile elevate. se determină: a) Mărirea glandei mamare în volum b) Hiperemia pielii c) Cianoza pielii d) Îngroşarea locală a pielii . ulterior – cu mîinile pe coapse Iniţial bolnava este examinată pe şezute.

dacă pielea areolei şi a mamelonului este acoperită de erozii şi cruste cu eliminări nesemnificative? a) Sindromul Poland b) Boala Paget c) Mastita acută lactogenă d) Boala Reclus e) Galactorea nonpuierperală a) b) c) d) e) Mastita postpartum se mai numeşte: Maternă Nonpuierperală Lactogenă Primară Secundară 709.e) Retracţia mamelonului 706. În poziţia bolnavei în decubit dorsal cu mîinile ridicate în sus se efectuiază palparea glandei mamare cu toate degetele. a) b) c) d) e) 707. Ce patologie trebuie suspectată. prin mişcări circulare atente. Această metodă se numeşte: a) Primul moment al simptomului Kőnig b) Al doilea moment al simptomului Kőnig c) Metoda Velpeau d) Al treilea moment al simptomului Kőnig e) Al patrulea moment al simptomului Kőnig a) b) c) d) e) 711. Palparea glandei mamare prin metoda Velpeau se efectuiază după următoarele reguli: Bolnava se află pe şezute sau în ortostatism cu mîinile lăsate în jos de-a lungul corpului Palparea se efectuiază cu toate degetele mîinii Bolnava se află în decubit dorsal cu membrele superioare elevate Ţesutul glandular se comprimă între două mîini. a) b) c) d) e) 713. . apăsînd ţesutul glandular spre peretele toracic. 710. a) Umbilicarea unilaterală a mamelonului de regulă reprezintă un semn al: Cancerului glandei mamare Anomaliei congenitale Mastitei acute lactogene Fibroadenomului de glandă mamară Papilomei intraductale Pentru afectarea canceroasă a glandei mamare sunt caracteristice: Simptomul “coajei de portocală” Eliminările hemoragice din mamelon Fluctuaţia Retracţia pielii sau a mamelonului Eliminările seroase din mamelon b) c) d) e) 708. ceea ce facilitează depistarea induraţiilor Palparea se efectuiază prin mişcări circulare apăsînd ţesutul glandular către peretele toracic Care este scopul palpării glandelor mamare? Depistarea simptomului “coajei de portocală” Depistarea durerii Aprecierea consistenţei ţesuturilor Identificarea formaţiunilor de volum Identificarea hiperemiei cutanate Care este scopul palpării glandelor mamare? 712.

a) b) c) d) e) 714. a) b) c) d) e) 717. ce are caracter continuu progresant Producerea secretului lactic ce stagnează în ducturile galactofore Proliferarea ţesutului conjunctiv dur sub formă de cordoane Apariţia chisturilor. umplute cu lichid transparent a) b) c) d) e) 715. Ce caracteristici sunt obligatorii în descrierea formaţiunii de volum a glandei mamare? a) Porii cutanaţi pronunţaţi b) Forma c) Doloritatea . atunci cînd induraţia glandei mamare apreciată palpator în poziţia verticală a bolnavei dispare la palparea în poziţie orizontală? a) Simptomul Velpeau b) Simptomul Kőnig c) Simptomul Paget d) Simptomul Schimmelbuch e) Simptomul Reclus a) b) c) d) e) Cum se numesc porţiunile în care este divizată convenţional glanda mamară? Regiuni Sectoare Zone Cvadrante Compartimente 719. Boala chistică Mastodinia Boala Schimmelbuch Boala Reclus Boala Paget Tabloul clinic al mastopatiei include următoarele semne: Procesul este localizat mai des în porţiunile externe ale glandei La palpare se determină consistenţa granulară a glandei Durerea în regiunea glandei mamare are un caracter ondulator. 720. Identificarea dimensiunilor şi simetriei glandelor mamare Identificarea simptomului ”corjii de portocală” Aprecierea consistenţei ţesutului Identificarea dereglării conturului glandular Identificarea formaţiunilor subareolare Ce semn patologic poate fi stabilit şi la inspecţia şi la palparea glandei mamare? Mobilitatea formaţiunii de volum Afectarea eczematoasă a areolei Retracţia pielii Aplatisarea conturului glandei Dereglarea consistenţei normale a ţesutului Indicaţi sinonimele “mastopatiei”. a) b) c) d) e) 716. a) b) c) d) e) 718. Cum se numeşte simptomul în caz de mastopatie. amplificîndu-se cu 5-7 zile înainte de debutul menstruaţiei Durerea în regiunea glandei mamare are caracter continuu şi dispare doar în timpul menstruaţiei La palpare se determină multiple formaţiuni lichidiene ce confluiază între ele În caz de mastopatie în glanda mamară are loc: Dezvoltarea ţesutului cicatriceal cu deformarea conturului glandei Reacţia inflamatorie a ţesuturilor.

Ce caracteristici sunt obligatorii la descrierea formaţiunii de volum a glandei mamare? Localizarea Consistenţa Mobilitatea Defectul de umplere Dimensiunile în centimetri Tumoarea glandei mamare concreşte în coaste şi muşchii intercostali dacă la palpare: a) Formaţiunea este mobilă faţă de ţesuturile adiacente. dar imobilă în raport cu pielea b) Formaţiunea mobilă devine fixată. persistente un timp îndelungat după lactaţia normală Reprezintă o patologie malignă Eliminări de lapte din mameloane.d) Numărul formaţiunilor e) Delimitarea de la ţesuturile adiacente 721. a) b) c) d) e) 727. ce este denumită: a) Fibroadenom benign b) Adenocarcinom c) Mastopatie fibro-chistică d) Boala Paget e) Papiloma intraductală a) b) c) d) e) Galactorea nonpuierperală se caracterizează prin următoarele manifestări: Corelează cu dereglările hormonale Dilatarea chistică a ducturilor galactofore cu reacţie inflamatorie adiacentă Eliminări de lapte din mameloane. atunci cînd bolnava este examinată cu mîinile pe coapse c) Formaţiunea este mobilă la palpare atît în poziţia orizontală cît şi în cea verticală a pacientei d) Formaţiunea rămîne imobilă chiar şi în timpul relaxării muşchilor pectorali e) Devin mai evidente simptomele de retracţie a pielii 724. b) c) d) e) 728. atunci cînd bolnava este examinată cu mîinile pe coapse c) Formaţiunea este mobilă la palpare atît în poziţia orizontală cît şi în cea verticală a pacientei d) Formaţiunea rămîne imobilă chiar şi în timpul relaxării muşchilor pectorali e) Devin mai evidente simptomele de retracţie a pielii 723. dar imobilă în raport cu pielea b) Formaţiunea mobilă devine fixată. Palparea glandei mamare permite uneori identificarea unei formaţiuni cu localizare tipică nemijlocit sub areolă. axilare posterioare Posterior şi de-a lungul marginei muşchiului pectoral mare În regiunea subclaviculară de aceiaşi parte De-a lungul treimii superioare a braţului În fosa axilară strict pe linia axilară medie Regulile de autoexaminare a glandei mamare sunt următoarele: . a) b) c) d) e) 722. fiind dispuşi în profunzimea muşchilor plicii 725. Tumoarea glandei mamare concreşte în fascia toracică dacă la palpare: a) Formaţiunea este mobilă faţă de ţesuturile adiacente. 726. ce nu sunt legate de sarcină şi lactaţie În cazul prezenţei eliminărilor hemoragice din mameloane trebuie suspectate: Forma gangrenoasă a mastitei Papiloma intraductală Tumoarea malignă Fibroadenomul benign Mastopatia fibro-chistică Ganglionii limfatici axilari centrali sunt localizaţi: a) De-a lungul marginei laterale a omoplatului.

a) b) c) d) e) 733. a) b) c) d) e) 732. a) b) c) d) e) 731. a) b) c) d) Cine pentru prima dată a transplantat cu succes rinichiul? Alexis Carrell Joseph Murray Theodor Billroth Serghei Iudin . a) b) c) d) e) 734.a) b) c) d) e) 729. La femeile în menopauză trebuie efectuată în fiece lună Trebuie să includă descrierea sistematică a formaţiunilor de volum La femeile în vîrstă fertilă este preferabilă examinarea imediat după finisarea menstruaţiei Trebuie să includă inspecţia în faţa oglinzii Trebuie să includă palparea glandelor în poziţia verticală a corpului şi în decubit dorsal Mărirea dimensiunilor glandei mamare la bărbaţi se numeşte: Mastopatie Hipermastie Asimetria glandelor mamare Ginecomastie Fibroadenomatoza glandei mamare Ce vreprezintă ginecomastia? Micşorarea volumului glandei mamare la bărbaţi Mărirea volumului glandei mamare la bărbaţi Absenţa glandei mamare la bărbaţi Prezenţa unei glande mamare accesorii la bărbaţi Prezenţa areolei şi a mamelonului auxiliar la bărbaţi Principalele cauze ale ginecomastiei sunt: Sindromul Klinefelter Obezitatea Farmacologică Idiopatică Insuficienţa hepatică Metoda de elecţie în tratamentul ginecomastiei idiopatice este: Dietoterapia (corecţia obezităţii) Radioterapia Chimioterapia Terapia hormonală Exereza chirurgicală Cancerul glandei mamare la bărbaţi: Reprezintă o patologie determinată genetic Se dezvoltă din elemente ductale rudimentare Se dezvoltă în cazul dereglării fonului hormonal Se dezvoltă din ţesut glandular Se dezvoltă în cazul insuficienţei hepatice Simptomele cancerului glandei mamare la bărbaţi sunt următoarele: Fluctuienţa Retracţia mamelonului şi a pielii Operaţii în anamneză pentru ginecomastie Prezenţa tumorii în regiunea areolei sau a mamelonului Prezenţa eliminărilor din defectul ulceros al areolei a) b) c) d) e) 730. a) b) c) d) e) Transplantologia 735.

rinichiul transplantat se plasează în locul sau anatomic 742. În care din poziţiile enumerate se vorbeşte despre transplantare singenă? .e) Joseph Lister 736. În care forme de transplantare reacţia de rejet nu se va declanşa? a) Allogenă b) Singenă c) Xenogenă d) Autogenă e) Exogenă În care din poziţiile enumerate se vorbeşte despre transplantare ortotopică? a) Rinichiul transplantat este prelevat de la sora sau fratele gemene univitelin b) Rinichiul se implantează în regiunea iliacă. iar ureterul . Care din organele şi ţesuturile enumerate pot fi prelevate numai de la cadavru? a) Osul b) Cordul c) Ficatul d) Cornea e) Intestinul 739. iar ureterul . conectîndu-se la artera şi vena iliacă. conectîndu-se la artera şi vena iliacă. În care din poziţiile enumerate se vorbeşte despre transplantare heterotopică? a) Rinichiul transplantat este prelevat de la sora sau fratele gemene univitelin b) Rinichiul se implantează în regiunea iliacă. În care din poziţiile enumerate se vorbeşte despre xenotransplantare? a) Rinichiul transplantat este prelevat de la sora sau fratele gemene univitelin b) Rinichiul se implantează în regiunea iliacă. iar ureterul .în vezica urinară c) Rinichiul destinat transplantării este prelevat de la animal d) Rinichiul destinat transplantării este prelevat de la mama pacientului e) După înlăturarea celui afectat.în vezica urinară c) Rinichiul destinat transplantării este prelevat de la animal d) Rinichiul destinat transplantării este prelevat de la mama pacientului e) După înlăturarea celui afectat. rinichiul transplantat se plasează în locul sau anatomic 740. Ce descoperiri fundamentale au stat la baza dezvoltării pe larg al transplantologiei? a) Descoperirea asepsiei şi antisepsiei b) Perfecţionarea suturii vasculare c) Inventarea aparatului de respiraţie mecanică d) Apariţia imunosupresoarelor e) Cunoaşterea problemelor histocompatibilităţii 737. conectîndu-se la artera şi vena iliacă. rinichiul transplantat se plasează în locul sau anatomic 741. 743.în vezica urinară c) Rinichiul destinat transplantării este prelevat de la animal d) Rinichiul destinat transplantării este prelevat de la mama pacientului e) După înlăturarea celui afectat. Care din organele şi ţesuturile enumerate pot fi prelevate şi de la donatorul viu? a) Cordul b) Cornea c) Rinichiul d) Segment de intestin e) Fragment de ficat 738.

selectîndu-se după compatibilitatea antigenică e) După înlăturarea celui afectat.în vezica urinară c) Rinichiul destinat transplantării este prelevat de la animal d) Rinichiul destinat transplantării este prelevat de la alt om.în vezica urinară c) Rinichiul destinat transplantării este prelevat de la animal d) Rinichiul destinat transplantării este prelevat de la alt om. iar ureterul . Care sunt categoriile de antigeni ai histocompatibilităţii ce duc la reacţia de rejet transplantaţional? a) Antigenii sistemului ABO b) Antigenii microbieni c) Antigenii leucocitari umani d) Antigenii minori ai histocompatibilităţii e) Antigenii medicamentoşi 746. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la leziunile traumatice. rinichiul transplantat se plasează în locul sau anatomic 744. conectîndu-se la artera şi vena iliacă. 745. a) Reprezintă cauza principală a letalităţii printre populaţia în vîrsta de la 1 pînă la 50 ani b) Ocupă primul loc în structura letalităţii . conectîndu-se la artera şi vena iliacă.a) Rinichiul transplantat este prelevat de la sora sau fratele gemene univitelin b) Rinichiul se implantează în regiunea iliacă. Care este cauza rejetului cronic de transplant? a) Incompatibilitatea după sistemul ABO b) Răspunsul imun T-limfocitar c) Prezenţa la recipient al anticorpilor HLA al donatorului d) Factorii nonimuni e) Nerespectarea regulilor de asepsie Trauma. iar ureterul . Care este cauza rejetului hiperacut de transplant? a) Incompatibilitatea după sistemul ABO b) Răspunsul imun T-limfocitar c) Prezenţa la recipient al anticorpilor către HLA al donatorului d) Factorii nonimuni e) Nerespectarea regulilor de asepsie 748. boala traumatică 750. Care este cauza rejetului acut de transplant? a) Incompatibilitatea după sistemul ABO b) Răspunsul imun T-limfocitar c) Prezenţa la recipient al anticorpilor către HLA al donatorului d) Factorii nonimuni e) Nerespectarea regulilor de asepsie 749. rinichiul transplantat se plasează în locul sau anatomic În care din poziţiile enumerate se vorbeşte despre transplantare allogenă? a) Rinichiul transplantat este prelevat de la sora sau fratele gemene univitelin b) Rinichiul se implantează în regiunea iliacă. selectîndu-se după compatibilitatea antigenică e) După înlăturarea celui afectat. Care sunt tipurile de rejet de transplant? a) Rejetul hiperacut b) Rejetul subacut c) Rejetul acut d) Rejetul cronic e) Rejetul recidivant 747.

755.c) Reprezintă cauza principală a letalităţii printre populaţia de toate vîrstele d) Ocupă al doilea loc în structura letalităţii e) Bărbaţii se traumează de două ori mai frecvent ca femeile 751. 753. a) b) c) d) e) 757. legate cu: a) Leziunea sistemului nervos central b) Lezarea oaselor extremităţilor şi ale bazinului c) Insuficienţa poliorganică d) Persistenţa hemoragiei e) Complicaţiile septice a) b) c) d) e) Ce factori joacă un rol principal în biomecanica traumei închise? Acţiunea combinată (termică şi chimică) a agentului vulnerant Compresia ţesuturilor în timpul impactului (loviturii) Detaşarea ţesuturilor de-a lungul propulsiei agentului penetrant Hemoragia externă masivă Modificarea vitezei deplasării corpului accidentatului (accelerarea sau micşorarea) Sub termenul de “catatraumatism” se subînţelege: Traumatism la locul de muncă Traumatism rutier Traumatism prin cădere de la înălţime Traumatism sportiv Traumatism în urma manipulaţiilor medicale Prin termenul de traumă iatrogenă se subînţelege: Traumatism la locul de muncă Traumatism rutier Traumatism prin cădere de la înălţime Traumatism sportiv Traumatism în urma manipulaţiilor medicale După caracterul agentului vulnerant se disting următoarele tipuri de traumatisme: Acvatice Psihice Electrice Mecanice Chimice 754. a) b) c) d) e) . a) b) c) d) e) 756. cordului şi creerului c) Persistenţa hemoragiei d) Insuficienţa poliorganică e) Dezvoltarea bolii traumatice a) b) c) d) e) Ora “de aur” la bolnavii cu traumă asociată gravă este denumită: Prima oră după internarea pacientului Prima oră după operaţie Prima oră după traumă Prima oră după resuscitarea bolnavului din şoc Prima oră după stoparea hemoragiei 752. Aproximativ jumătate din toate decesele se produc în primele secunde sau minute după traumatism şi sunt condiţionate de: a) Complicaţii septice b) Leziunile aortei. Pe parcursul orei “de aur” după un traumatism grav prin aplicarea măsurilor curative oportune pot fi prevenite multiple decese.

Care din leziunile enumerate se referă la traumatism izolat? a) Leziunea solitară a unui organ b) Leziunea multiplă a unui organ c) Leziunea a două organe în limita unei regiuni anatomice d) Leziunea solitară a cîte un organ din diferite sisteme anatomice (pulmon. comoţia cerebrală şi leziunea ficatului La traumatismul multiplu se referă: Leziunea a două sau mai multe organe dintr-un sistem anatomic Leziunea a două sau mai multe organe din diferite sisteme anatomice Leziunea multiplă a unui organ în limitele unui sistem anatomic Leziunea în urma acţiunii a doi sau mai mulţi factori traumatizanţi Toate cele enumerate 762. a) b) c) d) e) 763. fractura gambei) e) Leziunea solitară a două organe din diferite sisteme anatomice a) b) c) d) e) 761. a) b) c) d) e) 759. splină. a) b) c) d) e) 764. leziunea pulmonului şi pneumotoracele Fractura femurului. Care din leziunile enumerate se referă la traumatism asociat? Leziunea stomacului. leziunea pulmonului şi pneumotoracele Fractura femurului. ficatului şi splinei Fractura femurului şi arsura prin flacără a membrului inferior Ruptura splinei şi fractura coastelor Fractura coastelor. . comoţia cerebrală şi leziunea ficatului Care din leziunile enumerate se referă la traumatism multiplu? Leziunea stomacului. Ce perioade se disting în evoluţia bolii traumatice? Perioada şocului traumatic Perioada stabilizării hemodinamicii Perioada manifestărilor precoce Perioada dereglărilor tardive e) Perioada reconvalescenţei a) b) c) d) a) b) c) d) Prin ce se caracterizează perioada şocului traumatic în evoluţia bolii traumatice? Dezvoltarea proceselor distrofice şi sclerotice în organele interne Este condiţionată de leziunea nemijlocită a ţesuturilor şi hemoragia acută Este condiţionată de direcţionarea masivă spre sînge a toxinelor tisulare şi bacteriene Durează de la cîteva ore pînă la 2 zile 765.758. Ce traumatism este numit multiplu? Leziunea a două sau mai multe organe dintr-un sistem anatomic Leziunea în urma acţiunii a doi sau mai mulţi factori traumatizanţi Două sau mai multe leziuni ale unui organ Leziunea concomitentă a organelor din diferite sisteme anatomice Leziunea unui singur organ Ce traumatism este numit asociat? Leziunea a două sau mai multe organe dintr-un sistem anatomic Leziunea unui singur organ Două sau mai multe leziuni ale unui organ Leziunea concomitentă a organelor din diferite sisteme anatomice Leziunea în urma acţiunii a doi sau mai mulţi factori traumatizanţi a) b) c) d) e) 760. ficatului şi a splinei Fractura femurului şi arsura prin flacără a membrelor inferioare Ruptura splinei şi fractura coastelor Fractura coastelor.

a) b) c) d) e) 767. Creşterea presiunii intracraniene Hipoxia Leziunea structurilor cerebrale Dereglarea proceselor biochimice în celulele cerebrale Ce simptome locale pot mărturisi despre traumatismul cranio-cerebral grav (de exemplu. fractura oaselor bazei craniului)? a) Hemoragia semnificativă din plaga regiunii capului b) Semnul “ochelarilor” c) Otorea d) Echimoze în regiunea procesului mastoid e) Rinorea Ce semne se referă la simptome cerebrale generale în caz de traumatism cranio-cerebral? a) Hipertermia b) Pareza unilaterală c) Anizocoria d) Cefalea. b) c) d) e) 771.e) Dezvoltarea insuficienţei cardio-vasculare acute 766. 773. . Prin ce se caracterizează perioada menifestărilor precoce în evoluţia bolii traumatice? Este condiţionată de direcţionarea masivă spre sînge a toxinelor tisulare şi bacteriene Este condiţionată de leziunea nemijlocită a ţesuturilor şi hemoragia acută Durează de la cîteva ore pînă la 2 zile Durează de la 2 pînă la 10 zile Ascensiunea temperaturii corporale peste 38°С Prin ce se caracterizează perioada dereglărilor tardive în evoluţia bolii traumatice? Dezvoltarea proceselor distrofice şi sclerotice în organele interne Este condiţionată de leziunea nemijlocită a ţesuturilor şi hemoragia acută Este condiţionată de direcţionarea masivă spre sînge a toxinelor tisulare şi bacteriene Dezvoltarea contracturilor şi anchilozelor Dezvoltarea insuficienţei cardio-vasculare acute a) b) c) d) e) 768. vertijul e) Greaţa. Durata perioadei de reconvalescenţă în boala traumatică constituie: a) Pînă la 2 zile b) De la 2 pînă la 10 zile c) De la 2 pînă la 3 săptămîni d) De la 1 pînă la 3 luni e) De la cîteva luni pînă la cîţiva ani a) b) c) d) e) Mecanismele leziunii primare a creerului în caz de traumatism includ: Leziunea vaselor Creşterea presiunii intracraniene Hipoxia Leziunea structurilor cerebrale Dereglarea proceselor biochimice în celulele cerebrale Mecanismele leziunii secundare a creerului în caz de traumatism includ: a) Leziunea vaselor 769. voma Ce semne se referă la simptomele de focar în caz de traumatism cranio-cerebral? a) Hipertermia b) Pareza unilaterală 772. 770.

777. vertijul e) Greaţa. a) b) c) d) e) Ce simptom nu se întîlneşte în caz de comoţie cerebrală? Bradicardia Pierderea conştienţei Cefalea Amnezia retrogradă Anizocoria . cît şi a celei de focar? a) Fracturile oaselor craniului b) Contuzia cerebrală c) Leziunea axonală difuză d) Comoţia cerebrală e) Compresia cerebrală de către un hematom Ce hematom în caz de traumatism cranio-cerebral nu conduce spre compresie cerebrală? a) Hematomul epidural b) Hematomul subdural c) Hematomul subaponeurotic d) Hematomul intracerebral e) Hematomul subcutan Se disting următoarele tipuri de fracturi ale oaselor craniului: a) Fracturi în “lemn verde” 778.c) Anizocoria d) Cefalea. voma 774. a) b) c) d) e) 775. Ce leziuni cranio-cerebrale conduc spre dezvoltarea atît a simptomaticii cerebrale generale. 779. b) Fracturi ale bazei craniului c) Fracturi lineare d) Fracturi deschise e) Fracturi înfundate 780. Scara Glasgow este utilizată pentru aprecierea: Gradului de obezitate Riscului operator Stării de conştienţă Severităţii hemoragiei Prognosticului bolii arşilor Ce parametri se utilizează pentru aprecierea stării de conştienţă conform scării Glasgow în caz de traumatism cranio-cerebral? a) Deschiderea ochilor b) Reacţia pupilelor lalumină c) Vorbirea d) Mişcările e) Sensibilitatea cutanată a) b) c) d) e) Ce leziuni cranio-cerebrale conduc spre dezvoltarea doar a simptomaticii cerebrale generale? Fracturile oaselor craniului Contuzia cerebrală Leziunea axonală difuză Comoţia cerebrală Compresia cerebrală de către un hematom 776.

781. a) b) c) d) e) 787. a) b) c) d) e) 786. iar la expir – se retrage d) Un segment al peretelui toracic nu are conexiune cu carcasul osos de bază 788. . 783. a) b) c) d) e) 784. a) b) c) d) e) 785. Care sunt manifestările clinice ale fracturilor flotante de coaste? a) Mobilitatea anormală b) Diminuarea excursiei respiratorii a cutiei toracice de partea traumatizată c) Respiraţia “paradoxală” d) Crepitaţia e) Prezenţa defectului major al peretelui toracic Ce simptome caracterizează fracturile flotante ale coastelor? a) Linia de fractură este localizată în regiunea inferioară a carcasului osos b) Diminuarea excursiei respiratorii a cutiei toracice de partea traumatizată c) La inspir porţiunea afectată – se bombează. Care din simptomele enumerate mărturisesc despre compresiunea cerebrală de către un hematom posttraumatic? a) Anizocoria b) Hemipareza c) Amnezia retrogradă d) Oliguria e) Somnolenţa a) b) c) d) e) De ce depinde simptomatica neurologică în caz de hematom intracerebral? Starea hemodinamicii centrale Calitatea terapiei perfuzionale Localizarea hematomului Starea sistemului de coagulare a sîngelui Dimensiunile hematomului Care este metoda optimală de tratament în caz de hematom intracerebral? Terapia hemostatică Terapia perfuzională (prevenirea edemului cerebral) Terapia anticonvulsivantă Chirurgicală (trepanarea) Endovasculară (obturarea vasului hemoragic) Emfizemul subcutanat în caz de traumatism al cutiei toracice indică asupra: Hemotoracelui Pneumotoracelui Hidrotoracelui Piotoracelui Fracturii coastelor Ce simptome se determină constant în caz de fractură a coastelor? Durerea locală la palpare Hematomul subcutanat Emfizemul subcutanat Mobilitatea patologică şi crepitaţia eschilelor osoase Asimetria cutiei toracice Asocierea căror simptome permite stabilirea clinică a diagnosticului de fractură a coastelor? Crepitaţia eschilelor osoase Durerea locală Deformarea Emfizemul subcutanat Diminuarea respiraţiei de partea afectată 782.

a) b) c) d) e) 791. iar la expir – se bombează 789. a) b) c) d) e) 793. a) b) c) d) e) 794. a) b) c) d) e) 792. Matitate percutorie de partea afectată Diminuarea excursiei cutiei toracice de partea afectată Timpanită percutorie de partea afectată Dispnee Respiraţia de partea afectată este diminuată sau lipseşte Pneumotoracele cu supapă se mai numeşte: Pneumotorax simplu Pneumotorax deschis Pneumotorax închis Pneumotorax tensionat Pneumotorax complicat Prin ce se caracterizează pnemotoraxul tensionat? Colabarea completă a pulmonului şi deplasarea mediastinului şi a traheii spre partea contralaterală Presiunea intrapleurală se egalează cu cea a mediului extern şi pulmonul este colabat Hemoragii interstiţiale extinse şi umplerea alveolelor cu sînge şi plasmă. a) b) c) d) e) 795. a) b) c) d) e) Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la fractura sternului. Mai frecvent sunt transversale Se dezvoltă în urma unei lovituri foarte puternice în regiunea anterioară a cutiei toracice Este asociată cu compresia pulmonului şi deplasarea mediastinului spre partea contralaterală Deplasarea posterioară a fragmentelor poate conduce spre leziunea cordului Este caracteristică durerea puternică în torace sau spate.e) La inspir porţiunea afectată se retrage. hipertensiunea la nivelul extremităţilor superioare şi asimetria pulsului dintre membrele superioare şi inferioare Despre ce mărturiseşte sunetul timpanic la percuţia cutiei toracice în caz de traumă? Hemotorax Pneumotorax Hidrotorax Piotorax Fractura coastelor Matitatea percutorie de-asupra cutiei toracice în caz de traumă mărturiseşte despre: Hemotorax Contuzia cordului Pneumotorax Fractura coastelor Fractura sternului Indicaţi simptomele pneumotoracelui închis (obişnuit). ceea ce conduce spre colabarea acestora Aerul pătruns în cavitatea pleurală nu poate ieşi spre mediul extern şi se acumulează progresiv Diminuarea afluxului venos şi dereglarea ventilaţiei în al doilea pulmon 790. Ce semne diferenţiază pneumotoraxul tensionat (cu supapă) de cel închis (obişnuit)? Turgescenţa venelor cervicale şi cianoza Sunetul percutor timpanic de partea afectată Matitatea percutorie de partea afectată Colabarea completă a pulmonului şi deplasarea mediastinului şi a traheii spre partea contralaterală e) Dispnea a) b) c) d) .

ce trece prin defectul peretelui toracic 798. Ce simptome sunt caracteristice pentru leziunea traheii şi bronşiilor mari? a) Şocul hemoragic b) Pneumotorax c) Hemoptizie d) Pneumomediastinum (prezenţa aerului în mediastin) e) Matitate percutorie de-asupra ambelor cavităţi pleurale Ce este caracteristic pentru tamponada cordului? a) Conduce spre dereglarea contractilităţii cordului şi diminuiază reîntoarcerea venoasă 803. Ce măsură curativă urgentă este indicată în caz de pneumotorace sufocant? Aplicarea pansamentului compresiv Decompresia cavităţii pleurale cu un ac gros Toracotomia cu suturarea defectului pulmonar Fixarea fragmentelor coastelor prin intermediul osteosintezei extrafocale sau intraosoase Bronhoscopia cu obturarea bronhului corespunzător Prin ce se caracterizează pneumotoraxul deschis? a) Presiunea intrapleurală se egalează cu cea a mediului extern şi pulmonul colabează b) Aerul pătruns în cavitatea pleurală nu poate ieşi spre mediul extern şi se acumulează progresiv c) Colabarea completă a pulmonului şi deplasarea mediastinului şi a traheii spre partea contralaterală d) Prezenţa defectului mare al peretelui toracic e) În general. Care din semnele clinice enumerate sunt comune pentru hemotorace şi pneumotorace? Starea de şoc Sunetul percutor timpanic pe partea afectată Dispnea Matitatea percutorie de partea afectată Diminuarea respiraţiei de partea afectată Care semne clinice ale hemotoracelui nu se determină în caz de pneumotorax? Prezenţa şocului Sunetul percutor timpanic de partea afectată Dispnea Matitatea percutorie de partea afectată Diminuarea respiraţiei de partea afectată Eventualele măsuri chirurgicale urgente în caz de hemotorax includ: Toracotomia Aplicarea pansamentului ermetic Angiografia cu embolizarea vasului hemoragic Drenarea cavităţii pleurale Fixarea fragmentelor coastelor prin intermediul osteosintezei extrafocale sau intraosoase a) b) c) d) e) 801. a) b) c) d) e) 797. . b) Turgescenţa venelor cervicale c) Se determină un defect mare al peretelui toracic d) Colabarea completă a pulmonului şi deplasarea mediastinului şi a traheii spre partea contralaterală e) Matitate percutorie pe partea afectată 799.796. a) b) c) d) e) 800. a) b) c) d) e) 802. se dezvoltă în rezultatul leziunii prin armă de foc În baza căror simptome e stabilit diagnosticul de pnemotorace deschis? a) La fiece inspiraţie se aude zgomotul fluxului de aer.

c) d) e) 806. a) b) c) d) e) 809. Indicaţi triada Beck în tamponada cordului. Care este scopul principal al examinării unui bolnav cu traumatism abdominal? a) Determinarea stării generale a bolnavului şi prezenţei patologiilor asociate b) Determinarea prezenţei leziunilor intraabdominale . dilatarea difuză a limitelor cordului. ţesutul subcutanat. hipotonie. aponeuroza şi muşchii peretelui abdominal anterior Atunci cînd este lezat un organ din cavitatea peritoneală Atunci cînd este lezat peritoneul parietal Atunci cînd este lezat peritoneul visceral a) b) c) d) e) 807. prezenţa sîngelui în pericard în timpul puncţiei Atenuarea zgomotelor cardiace. a) Hipotonia b) Tahicardia c) Dilatarea venelor jugulare d) Respiraţia “paradoxală” e) Atenuarea zgomotelor cardiace a) b) 805. a) b) c) d) e) 808. dilatarea difuză a limitelor cordului. dilatarea difuză a limitelor cordului. prezenţa sîngelui în pericard în timpul puncţiei Atenuarea zgomotelor cardiace. ce constituie triada Beck în tamponada cordului. prezenţa sîngelui în pericard în timpul puncţiei Dilatarea venelor jugulare. hipotonie.b) Ruptura diafragmală cu prolabarea organelor abdominale în cavitatea pleurală. a) b) c) d) e) 810. Hipotonie. Enumeraţi simptomele. ce este însoţită de compresia cordului c) Mai frecvent se dezvoltă după leziunile penetrante ale regiunii centrale a cutiei toracice d) Acumularea sîngelui în cavitatea pericardului e) Cavitatea pleurală se umple cu cheaguri. ceia ce conduce spre compresia mediastinului 804. dilatarea venelor jugulare Indici elevaţi ai presiunii venoase centrale. prezenţa plăgii în regiunea centrală a toracelui Asocierea a căror trei simptome constituie triada Beck în tamponada traumatică a cordului? Atenuarea zgomotelor cardiace Diminuarea minut-volumului cardiac Dilatarea limitelor topografice a cordului Hipotonia arterială Dilatarea venelor jugulare La simptomele rupturii traumatice a arcului aortei se referă: Cefalea violentă Durerea pronunţată în torace sau spate Hipertensiunea la nivelul extremităţilor superioare Asimetria pulsului între membrele superioare şi inferioare Anuria În cazul leziunii traumatice a esofagului se determină următoarele simptome: Durere în cutia toracică Emfizem subcutanat Disfagie Asimetria pulsului pe membrele superioare şi inferioare Tuse chinuitoare Cînd plaga abdomenului este considerată penetrantă? Atunci cînd este lezată pielea Atunci cînd sunt lezate pielea.

Trauma arterei magistrale Ocluzia lumenului arterial cu o placă aterosclerotică Embolia arterială Tromboza arterială e) Tromboflebita a) b) c) d) Indicaţi cea mai frecventă cauză de dezvoltare a insuficienţei arteriale cronice a extremităţii. a) b) c) d) e) Ce sindroame clinice se disting în cazul traumei abdomenului cu lezarea organelor interne? Sindromul ocluziei intestinale Sindromul hemoragic Sindromul inflamator Sindromul peritoneal Sindromul de intoxicare Semiologia Vase 812. Indicaţi cauzele posibile de dezvoltare a insuficienţei arteriale acute a extremităţii. 816.c) Diferenţierea dintre traumatismul deschis şi închis d) Determinarea organului intraabdominal lezat e) Stabilirea circumstanţelor exacte ale traumatismului 811. Termenul de “ischemie a extremităţii” semnifică: Aflux excesiv al sîngelui arterial spre extremitate Comunicare patologică între arteră şi venă Insuficienţa afluxului de sînge arterial spre extremitate Drenajul venos dificitar de la extremitate Inflamaţia nervului ischiatic Sindromul de “ischemie a extremităţii” este divizat în: Ischemie acută Ischemie subacută Ischemie cronică Ischemie recidivantă Ischemie tranzitorie a) b) c) d) e) 814. Termenul “anevrism arterial” semnifică: Dereglarea inervaţiei şi a autoreglării vasului Curbura patologică a vasului Îngustarea arterei Dilatarea arterei cu mai puţin de 50% de la normă Dilatarea arterei cu peste 50% de la normă În raport cu cauza dezvoltării anevrismele arteriale se divizează în: Primare Secundare Adevărate False Combinate 817. a) Ateroscleroza obliterantă b) Trombangeita obliterantă (endarteriita) c) Aortoarteriita nespecifică d) Anomaliile de dezvoltare ale arterelor e) Anevrismele arterelor periferice a) b) c) d) e) 815. a) b) c) d) e) . a) b) c) d) e) 813.

Ce sindrom trebuie suspectat? a) Sindromul de ischemie acută b) Sindromul de ischemie cronică c) Tromboza venoasă acută d) Insuficienţa venoasă cronică e) Limfedemul a) b) c) d) e) Indicaţi poziţiile tipice în pat ale bolnavului cu ischemie severă (critică) a membrului inferior. Indicaţi complicaţiile tipice ale anevrismelor arteriale. ce se manifestă prin sindromul de insuficienţă venoasă cronică a extremităţilor. a) b) c) d) e) 822. ce apar după parcurgerea unei anumite distanţe. a) b) c) d) e) 819. ce apar după parcurgerea unei anumite distanţe. 821. Aceste dureri îl obligă să se oprească şi dispar după o scurtă odihnă. Ischemia acută a extremităţii Insuficienţa venoasă cronică Abcedarea Ruptura şi hemoragia Trombembolia recidivantă a arterei pulmonare Indicaţi patologiile. Cum se numeşte simptomul respectiv? a) Simptomul Blumberg b) Simptomul “mersului de raţă” c) Simptomul claudicaţiei intermitente d) Simptomul slăbiciunii muşchilor gastrocnemieni e) Simptomul radicular Pacientul acuze dureri puternice repetate în muşchii gastrocnemieni. Aceste dureri îl obligă să se oprească şi dispar după o scurtă odihnă. Pacientul acuze dureri puternice repetate în muşchii gastrocnemieni.818. 824. Ocluzia completă sau parţială a venelor profunde a extremităţilor Lezarea sau înlăturarea chirurgicală a venelor superficiale Insuficienţa valvulelor venelor şi refluxul venos Vîscozitatea sporită a sîngelui venos Trombocitoza Limfedemul extremităţii se clasifică în: Primar şi secundar Eritematos şi bulos Adevărat şi fals Extern şi intern Superficial şi profund 820. . a) Phlegmasia cerulea dolens b) Boala varicoasă c) Tromboza venoasă acută d) Afectarea aterosclerotică a arterelor e) Sindromul posttrombotic a) b) c) d) e) Indicaţi mecanismele patogenetice ale insuficienţei venoase cronice. În decubit dorsal cu membrul inferior elevat În decubit dorsal cu membrul inferior lăsat în jos În decubit lateral cu membrele inferioare flexate spre abdomen În decubit ventral Pe şezute 823.

sau anestezia) şi diminuarea mişcărilor active (pareza. 830. plegia) sunt caracteristice pentru: a) Sindromul de ischemie acută b) Sindromul de ischemie cronică c) Tromboza venoasă acută d) Insuficienţa venoasă cronică e) Limfedem Senzaţia de greutate la nivelul membrelor inferioare (simptomul “picioarelor grele”) ce apare în poziţia verticală şi dispare după odihna de noapte este caracteristică pentru: a) Sindromul de ischemie acută b) Sindromul de ischemie cronică c) Tromboza venoasă acută d) Insuficienţa venoasă cronică e) Anevrismul arterial Indicaţi datele anamnezei vieţii ca au importanţă în stabilirea diagnosticului de sindrom de ischemie a extremităţii. 828. 827. hipo. a) Fumatul îndelungat b) Accese de aritmie c) Lucru îndelungat în poziţie verticală d) Suportarea erizipelului e) Traumatisme în proiecţia arterelor magistrale Examenul primar al bolnavului cu maladie varicoasă a membrelor inferioare trebuie efectuat în poziţia bolnavului: a) În decubit dorsal b) În decubit ventral c) În decubit lateral d) Pe şezute e) În ortostatism a) b) c) d) 826.825. Edemul extremităţii în caz de sindrom de ischemie acută are următoarele caracteristici: Se dezvoltă din momentul debutului bolii Diminuează în poziţia orizontală a pacientului Cuprinde doar gamba şi planta Implică toată extremitatea Se dezvoltă la etapele tardive ale patologiei Edemul membrului în caz de tromboză venoasă profundă proximală (iliofemurală) are următoarele caracteristici: a) Se dezvoltă din momentul debutului bolii b) Diminuează în poziţia pe şezute c) Cuprinde doar gamba şi planta d) Implică toată extremitatea e) Se dezvoltă în stadiile tardive ale patologiei . e) 831. Durerea în repaus în caz de ischemie cronică a membrelor inferioare are următoarele caracteristici: a) Se accentuiază în poziţia pe şezute b) Îl privează pe bolnav de somn c) Nu este jugulată cu analgezice d) Apare periodic e) Diminuează în poziţia pe şezute Dereglarea sensibilităţii (parestezii. 829.

Edemul membrului inferior în caz de insuficienţă venoasă cronică are următoarele caracteristici: a) Se dezvoltă acut b) Se dezvoltă treptat c) Se extinde pe coapsă d) Diminuează în poziţia orizontală a pacientului e) Se asociază cu un sindrom algic pronunţat Simptomul Büerger-Ratschow în caz de sindrom de ischemie cronică include următoarele momente: a) Hiperemia plantară la elevarea extremităţii b) Paloarea plantară la elevarea extremităţii c) Hiperemia plantară la lăsarea în jos a extremităţii d) Paloarea plantară la lăsarea în jos a extremităţii e) Pulsaţia slăbită pe arterele piciorului a) b) c) d) e) Phlegmasia cerulea dolens reprezintă: Sinonimul ischemiei cronice severe a extremităţii Simptomul tipic al emboliei arteriale Complicaţia maladiei varicoase Cea mai gravă formă a trombozei venelor magistrale Stadia terminală a limfedemului 833. 837. Pentru stadiile tardive ale ischemiei acute a extremităţii sunt caracteristice următoarele date clinice: a) Dilatarea pronunţată a venelor subcutanate b) Edemul pronunţat al coapsei şi hiperemia plantară c) Aspectul de marmoră al tegumentelor şi hipotermia marcată a plantei d) Edemul moderat al gambei e) Plegia extremităţii şi contractura în flexie Tromboza venelor subcutanate în caz de maladie varicoasă (varicotromboflebita) se caracterizează prin următoarele simptome locale: a) Edem pronunţat al coapsei şi gambei b) Hiperemia locală a pielii deasupra venelor trombozate c) O parte din venele varicoase nu colabează la elevarea membrului d) Durere sfîşietoare la nivelul gambei şi plantei e) Simptomul Homans pozitiv Sindromul de insuficienţă venoasă cronică a membrelor inferioare se caracterizează prin următoarele simptome locale: a) Atrofia muşchilor gambei b) Hiperpigmentarea pielii în treimea inferioară a gambei c) Lipsa pulsaţiei la nivelul arterelor periferice d) Edemul regiunii paramaleolare e) Tendinţă spre dezvoltarea exemei Pentru sindromul de insuficienţă venoasă cronică a membrelor inferioare nu sunt caracteristice următoarele simptome: a) Apariţia ulcerelor în treimea inferioară. la nivelul plantei c) Lipodermatoscleroza la nivelul gambei d) Fenomenul “atrofiei albe a pielii” e) Dureri nocturne pronunţate la nivelul extremităţii afectate 836. 834. foarte dolore. . a gambei b) Apariţia unor ulcere mici. 835. pe suprafaţa medială.832. 838.

poliuria d) Poikilocytosis . ce nu se referă la grupa de simptome reunite în literatura anglofonă sub termenul “6Р”. a) b) c) d) e) 843. a) b) c) d) e) 844. reunite în literatura anglofonă sub termenul “6Р”. a) b) c) d) e) 842. a) Paresthesia . localizat la hotarul treimii externe şi medii a ligamentului inghinal Punctul. localizat la hotarul treimii superioare şi medii a liniei. este caracteristică pentru: a) Ischemia acută a extremităţii b) Ischemia cronică a extremităţii c) Anevrismul arterial d) Tromboza venoasă acută e) Insuficienţa venoasă cronică Indicaţi manifestările. la marginea piloasă anterioară Sulcus brahi medialis Fosa cubitală. localizat cu 5 cm mai sus de marginea superioară a patelei Punctul. ce uneşte ombilicul şi spina iliaca anterioară superioară Proiecţia canalului Hunter Punctul. a) b) c) d) e) 840. în profunzimea ţesuturilor moi Palparea pulsului pe artera femurală se efectuează în: Punctul. . a) Palparea pulsului la nivelul arterei brahiale se efectuiază în: Fosa axilară.durerea Pericolul principal în cazul dezvoltării trombozei venei safene mari constă în: a) Dezvoltarea inevitabilă a sindromului posttrombotic b) Posibilitatea dezvoltării trombemboliei arterei pulmonare 845.poichilocitoza e) Pain .parestezia b) Pallor .paloarea tegumentelor c) Polyuria . 846.839. medial de tendonul bicepsului brahial Regiunea laterală a fosetei supraclaviculare Regiunea deltoidiană. Grupa de simptome. localizat la hotarul treimii interne şi medii a ligamentului inghinal Palparea pulsului pe artera poplitee se efectuiază: În treimea inferioară a coapsei În treimea superioară a gambei În profunzimea fosei poplitee Cu o mînă Cu două mîini În caz de fistulă arteriovenoasă palpator pot fi apreciate urmatoarele simptome: Simptomul Homans Simptomul Dobrovolskaia Simptomul “freamătului de pisică” (suflul sistolo-diastolic) Simptomul Trendelenburg Simptomul Büerger-Ratschow La evaluarea simptomului Dobrovolskaia rezultatul este apreciat pozitiv dacă: Apare durere acută în extremitatea examinată Sporeşte frecvenţa respiratorie Scade frecvenţa contracţiilor cardiace Creşte frecvenţa contracţiilor cardiace Se determină edemul pronunţat al extremităţii b) c) d) e) 841.

prezente în caz de tromboză a venelor profunde a membrului inferior. 851. a) b) c) d) e) 848. a) Artera subclaviculară b) Artera brahială c) Artera iliacă d) Artera femurală e) Artera tibială posterioară . auscultaţia cărora nu are semnificaţie clinică în caz de sindrom de ischemie a membrelor inferioare. ca simptomul pozitiv: a) Dobrovolskaia b) Homans c) Kocher d) Büerger-Ratschow e) Mozes Cu scop de diagnostic clinic al refluxului venos patologic în caz de maladie varicoasă în bazinul venei safene mari se utilizează: a) Proba Hackenbruch b) Proba Trendelenburg c) Proba Velpaux d) Proba Homans e) Proba Dobrovolskaia a) b) c) d) e) Suflul sistolic deasupra arterelor magistrale se auscultă în caz de: Hipertensiune arterială Tromboza arterială acută Stenoza arterială Ocluzie arterială Anevrism arterial 849. Simptomul Dobrovolskaia Simptomul Mozes Simptomul Kocher Simptomul Büerger-Ratschow Simptomul Homans Apariţia durerilor acute în muşchii gastrocnemieni la flexia pasivă dorsală a plantei este considerată. în semiologia vasculară. Indicaţi simptomele. 850.c) Necesitatea înlăturării întregului trunchi venos afectat d) Riscul major de dezvoltare a complicaţiilor septice e) Posibilitatea dezvoltării gangrenei extremităţii 847. Indicaţi arterele.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->