1

A. CAIET DE SARCINI ARHITECTURĂ

ZIDĂRII

Executarea şi recepţionarea lucrărilor la zidării se vor face

conform planşelor din documentaţia de execuţie şi au la bază
planşele din borderoul de piese desenate .
Zidăriile din cărămidă plină se vor executa pentru realizarea
compartimentării în grupuri sanitare.

1. MATERIALELE COMPONENTE ALE LUCRĂRII

1.1. Pentru lucrările de zidărie de cărămidă, se vor folosi
cărămizi sau blocuri ceramice cu goluri verticale şi cărămizi presate
pline. Mărcile şi clasele de mortar pentru cărămizi pline, tip GVP şi
blocuri ceramice vor fi alese pentru gradul VII seismic, funcţie de
înălţimea clădirii astfel: pentru H < 4,0 m cărămizi marca 50 şi
mortar marca M10-Z; pentru H = 4,0 - 9,0 m cărămizi marca 75 şi
mortar marca M25-Z, pentru H = 9,0 -12,0 cărămizi marca 100 şi
mortar marca M50-Z conform Normativ P2-85.
Cărămizile trebuie să fie de forma unui paralelipiped cu muchii
drepte şi feţe plane, depozitarea lor se va face în rânduri regulate,
în stive. Încărcarea în mijloace de transport se face prin aşezarea pe
cant. În perioada de îngheţ, trebuie luate măsuri corespunzătoare
de protejare la depozitare şi transport.
Condiţiile de admisibilitate, densităţile aparente şi rezistenţele
medii ale cărămizilor sunt cele prevăzute in STAS 5185/1-2-86.
1.2. Pentru lucrările de zidării din blocuri de BCA, se vor folosi
blocuri mici GB 35 sau GB 50 pentru pereţi şi plăci GBT pentru
realizarea placajelor termoizolante.
Elementele din BCA trebuie să fie de forma paralelipipedică, cu
muchii neştirbite şi feţe plane şi trebuie să corespundă prevederilor
STAS 8036-81, STAS 10833-80. Condiţiile de admisibilitate şi
rezistenţă, sunt prevăzute în STAS 7344-86.
1.3. Mortarele folosite la executarea lucrărilor vor fi mortare de
zidărie şi mortare de tencuială.
La executarea zidăriilor din cărămidă, mortarele folosite vor fi
cele prevăzute la pct.1.1. aliniat 2. Mortarele pentru tencuirea
pereţilor interiori şi exteriori, vor fi M10-Tt, din ciment, var pastă şi
nisip.
Condiţiile tehnice de calitate ale mortarelor se referă la
consistenţa şi densitatea aparentă, tendinţa de segregare,
capacitatea de reţinere a apei, rezistenţa la compresiune şi la
îngheţ-dezgheţ, adeziunea la suport, contracţie şi conţinut de
material nemărunţit. Prescripţiile pentru verificarea calităţii
mortarelor sunt cele prevăzute în STAS 1030-85.
 Pentru realizarea prevederilor constructive, este necesară
respectarea prescripţiilor din “Instrucţiuni tehnice privind
compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială”, indicativ
C17 - 82.
Mijloacele de transport trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii: să fie etanşe; sa fie curate, fără mortar vechi întărit; să
permită uşor golirea totală şi rapidă.
Nu este permisă descărcarea mortarelor direct pe pământ.
2

Durata maxima de transport trebuie astfel apreciata încât transportul

şi punerea în lucrare a mortarelor să se facă:
- în maxim 10 ore de la preparare, în cazul mortarelor de
ciment-var, fără întârzietor;
- în maxim 16 ore de la preparare, in cazul mortarelor de ciment-var, cu
întârzietor.

2. ALCATUIREA ZIDARIILOR
2.1. Pentru realizarea pereţilor prevăzuţi a fi executaţi din
zidărie de cărămidă sau blocuri mici din BCA, se va utiliza zidărie
simplă din cărămizi sau blocuri aşezate pe lat, în rânduri orizontale
şi paralele. Pentru realizarea ţeserii la colturi, ramificaţii, intersecţii
şi margini de goluri, se prevăd fracţiuni de cărămizi sau blocuri de
dimensiuni mai mici decât cele curente, care pot fi obţinute prin
tăierea celor curente.
Se vor respecta prescripţiile privind ţeserea zidăriei, grosimea
rosturilor orizontale şi verticale, legăturile de zidărie la colţuri şi
legăturile la ramificaţiile zidurilor, prevăzute in STAS 10109/0-82,
STAS 10109/1-82.
Zidăria de umplutură trebuie să fie bine împănată la partea
superioară şi ancorată de elementele structurale ale construcţiei
(stâlpi, diafragme, planşee). Ancorarea se face cu mustăţi de oţel-
beton ∅6 mm, cu lungimi de 50 cm, scoase din stâlpi, diafragme ,
planşee.
Zidurile despărţitoare din cărămizi sau blocuri aşezate pe cant,
se execută cu mortar marca M50-z.
2.2. Executarea pereţilor din elemente de beton celular
autoclavizat, se realizează din blocuri sau placi întregi şi fracţiuni de
blocuri şi placi, cu mortar de var-ciment.
Este interzisă înlocuirea parţială a blocurilor mici din BCA, cu
cărămizi, la exterior.
Ţeserea zidăriei se face obligatoriu la fiecare rând. Legăturile
dintre pereţi se realizează obligatoriu în trepte. Pe cantul vertical al
blocului de zidărie, se aplică mortar cu mistria, după care se aşează
blocul lovindu-se cu ciocanul de cauciuc; apoi se rostuiesc rosturile,
ca la zidăria cu rosturi subţiri. Fără a fi udate în prealabil, blocurile
se zidesc cu mortar adeziv, aplicat uniform cu mistria pe suprafaţa
respectivă, într-un strat de aproximativ 3 mm grosime. Consistenţa
acestui mortar trebuie să fie de 8-9 cm.
Executarea zidăriilor din BCA se va realiza cu respectarea
prevederilor STAS 10109-82.
2.3. Condiţiile de calitate şi verificările calităţii lucrărilor de
zidărie sunt cele arătate în STAS 10109/1-82 şi în “Normativ pentru
verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi de instalaţii aferente”,
indicativ C56-85.

Abaterile limita fata de dimensiunile stabilite prin proiect, vor fi

următoarele:

A. I. LA DIMENSIUNEA ZIDURILOR
ABATERI LIMITA

1. Grosimea de execuţie a zidurilor din cărămidă:

- ziduri cu gros. 7,5 cm + 3 mm
- ziduri cu gros. 12,5 cm + 4 mm
- 6 mm
- ziduri cu gros. 25 cm + 6 mm
- 8 mm

2. Grosimea de execuţie a zidurilor din blocuri

mici şi placi BCA:
- ziduri cu gros. 12,5 cm + 4 mm
- ziduri cu gros. 20 cm + 5 mm
- ziduri cu gros. 35 cm + 8 mm

3. Goluri la ziduri din cărămidă:

- goluri < 100 cm + 10 mm
- goluri > 100 cm + 20 mm
- 10 mm

4. Goluri la ziduri din blocuri mici şi placi din BCA + 20

mm

II. LA DIMENSIUNILE IN PLAN ALE INCAPERILOR

1. Latura încăperii < 300 cm + 15

mm
 2. Latura încăperii > 300 cm + 20
mm

III. LA DIMENSIUNILE PARTIALE IN PLAN (nise, şpaleţi) + 10 mm

IV. LA DIMENSIUNILE PARTIALE IN PLAN ALE INTREGII

CLADIRI + 50 mm

V. LA DIMENSIUNILE VERTICALE
- pentru ziduri din cărămidă + 20
mm
- pentru ziduri din blocuri mici şi placi din BCA + 20
mm

B. LA DIMENSIUNEA ROSTURILOR DINTRE CARAMIZI

BLOCURI SAU PLACI
- rosturi orizontale
- rosturi verticale
+ 5 mm
- 2 mm
+ 5 mm
- 2 mm

C. LA SUPRAFETE şi MUCHII
- planeitatea suprafeţelor 5
mm/m
- rectiliniaritatea muchiilor 4 mm
- verticalitatea suprafeţelor şi muchiilor 6
mm/m

D. ABATERI FATA DE ORIZONTALA A SUPRAFETELOR

SUPERIOARE ALE FIECARUI RIND DE CARAMIZI SAU
BLOCURI
- ziduri din cărămidă 2 mm/m
- ziduri din blocuri mici şi placi din BCA 6
mm/m

E. LA COAXIALITATEA ZIDURILOR SUPRAPUSE

- dezaxarea de la un nivel la următorul +
10 mm

F. LA ROSTURILE DE DILATATIE, DE TASARE SI

ANTISEISMICE
- la lăţimea rostului + 20 mm
- 10 mm
- la verticalitatea muchiilor rostului 2 mm/m
 Verificarea calităţii zidăriilor se face pe tot timpul execuţiei
lucrărilor, conform prevederilor cap. 4 din Normativul C 56-85, de
către şeful de echipă şi maistru, iar la lucrări ascunse şi de către
ajutorul şefului de şantier şi reprezentantul beneficiarului.
Rezultatele tuturor verificărilor ce se referă la zidării portante
ce urmează a se tencui sau care au rol de izolare termică sau fonică,
se înscriu în procesele verbale de lucrări ascunse.
La încheierea fazei la roşu, se fac verificări scriptice şi directe,
prin sondaj, pe baza cărora comisia de recepţie încheie un proces
verbal în care se consemnează verificările efectuate, rezultatele
obţinute şi concluziile cu privire la posibilitatea continuării lucrărilor.
La executarea lucrărilor pe timp friguros se vor lua măsurile
prevăzute în “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a
lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente”, indicativ C 16-84.

3. STANDARDE, NORMATIVE şi PRESCRIPTII CE TREBUIE

RESPECTATE:
- STAS 5185/1-2-86 - Cărămizi şi blocuri cu goluri verticale;
- STAS 457-86 - Cărămizi pline presate pe cale umeda;
- STAS 8036-81 - Beton celular autoclavizat - condiţii tehnice;
- STAS 7344-70 - Beton celular autoclavizat - determinarea
condiţiilor fizice
şi mecanice;
- STAS 10833-80 - Beton celular autoclavizat. Elemente nearmate;
- C 17-82 - Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi
prepararea
mortarelor de zidărie şi tencuială;
- STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuială;
- STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuială.
Metode de verificare;
- STAS 10109/0-82 - Lucrări de zidărie. Alcătuire şi date
constructive;
- STAS 10109/1-82 - Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea
elementelor;
- STAS 10109-82 - Lucrări de zidărie. Condiţii de
recepţionare a lucrărilor;
- C 56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor
de
construcţii şi de instalaţii aferente;
- P 2-85 - Normativ privind alcătuirea, calculul şi
executarea
structurilor din zidărie;
- P 104-83 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi
executarea
pereţilor şi acoperişurilor din elemente din
BCA.
 IZOLAŢII HIDROFUGE
LA CONSTRUCŢII

Acest capitol cuprinde lucrările ce guvernează izolarea

hidrofugă a băilor, având la bază Normativul C112-86.
La executarea lucrărilor de hidroizolaţii la construcţii se va ţine
seama de următoarele STAS-uri şi prescripţii tehnice.
STAS 2355/1-85 Lucrări de hidroizolaţii în construcţii -
Terminologie
STAS 2355/2-87 Hidroizolaţii din materiale bituminoase la
elemente de
construcţii
Normativ C112-86 Pentru proiectarea şi executarea
hidroizolaţiilor din
materiale bituminoase la lucrările de construcţii
Materiale şi standarde ce trebuiesc respectate
Materialele alese trebuie să corespundă tehnic şi calitativ după
cum urmează:
1. Cartoane bitumate tip CA300; CA400 conform standard SR-138-94.
2. Împâslituri din fibre din sticlă bitumate tip IA1100; IB1200 şi
IBP1200, conform standard SR7916-96.
3. Pânză bitumată tip PI50, PI40, PA55, PA45 conform standard
SR1046-97.
4. Ţesătură din fibre din sticlă bitumate tip TSA200, conform STAS 10126-92
5. Terasă din fibre din sticlă bitumată, placată cu folie de aluminiu
tip TBAL, conform agrementului tehnic al producătorului
6. Foi hidroizolatoare
7. din straturi multiple, lipite cu flacără, conform agrementului
tehnic al produsului.
8. Bitum pentru lucrări de hidroizolaţii tip H68/75 şi H80/90 conform
STAS 7064-78.
9. Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/105, conform STAS 10546-76.
10. Soluţie de bitum tip CITOM, conform STAS 6800-63.
11. Emulsie bituminoasă cationică, conform STAS 8877-72
12. Emulsie bituminoasă anionică, conform STAS 11342-79
13. Suspensie de bitum filerizat (SUBIF) conform STAS 558-85.
14. Chit din suspensie de bitum filerizat (CELOCHIT) conform STAS 661-71
15. Materialele auxiliare ca: filer de calcar, tablă de plumb, tablă
zincată, hârtie KRAFT, guri de scurgere, împâslitură din fibre de
sticlă nebitumată, etc., vor trebui să corespundă din punct de
vedere calitativ standardelor de fabricaţie sau agrementelor
tehnice aferente fiecărui material.

Execuţia lucrărilor
1. Lucrările de hidroizolare la cald, se vor executa la temperaturi peste 5°C, fiind
interzisă execuţia acestora pe ploaie sau burniţă.
2. La lucrările executate pe timp friguros se vor respecta prevederile
din “Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente” C16-84.
3. Temperatura masticului de bitum în cazan, nu va depăşi 200°C iar
în momentul lipirii straturilor va fi cuprinsă între 160-200°C.
4. Suprafeţele suport pentru aplicarea stratului de difuzie a barierei
contra vaporilor sau a hidroizolaţiei se verifică şi se controlează
dacă corespund STAS-ului 2355/3-87. Suprafaţa suport a
stratului de difuzie şi a hidroizolaţiei trebuie să fie curată,
netedă şi denivelări mai mari de 5 mm verificate în toate
direcţiile cu dreptarul de 3 m. Denivelările mai mari de 5 mm
se vor corecta cu şapă sau mortar de ciment.
5. Straturile hidroizolante vor fi aplicate începând de la streaşină
sau gurile de scurgere, astfel ca suprapunerile să fie realizate în
 sensul de scurgere a apelor, suprapuneri ce vor fi de 7-10 cm şi
se vor presa cu canciocul cald, netezindu-se şi curăţindu-se
excesul de mastic de bitum refulat pe margini.
6. Al doilea şi-al treilea strat hidroizolant se vor aplica în mod
asemănător, cu decalări între suprapunerile foilor, prin lipirea la
marginea acoperişului a unei fâşii de 50 cm lăţime la
hidroizolaţiile în două straturi şi de 33 cm la hidroizolaţia din mai
multe straturi.
7. Hidroizolaţia la elementele verticale: atice, reborduri, ventilaţii,
coşuri, etc., se va executa cu fâşii croite la dimensiunile
respective prin derulare pe stratul de mastic de bitum cald de
jos în sus. La scafe suprapunerile cu straturile hidroizolaţiei
orizontale se vor realiza în trepte, fiind de 20 cm.
8. La atice până la 60 cm înălţime hidroizolaţiei se va întoarce pe
partea orizontală a aticului 12 cm, iar în cazul unor elemente
verticale mai înalte se va ridica 30 cm şi se va ancora sau
prinde în cuie sau platbandă şi bolţuri împuşcate la distanţe de
cca. 50 cm.
9. Comunicarea stratului de difuzie cu atmosfera se va face prin prelungirea
stratului de difuzie sub şorţurile de tablă la acoperişurile fără
atice, iar la cele cu atice prin fâşii de 50 cm lăţime la distanţe de
1 m, iar la acoperişurile cu deschideri mai mari de 12 m se vor
monta deflectoare la fiecare 100 mp suprafaţă, amplasate pe
coamă sau în zonele cele mai înalte ale terasei.
10. Racordarea hidroizolaţiei la gurile de scurgere de la tavane şi
acoperişuri necirculabile, se va asigura cu guler de plumb sau
pâlnii din materiale plastice, aplicate la cald pe un strat
suplimentar din pânză sau ţesătură bitumată între două straturi
de mastic de bitum.
11. La lucrările de hidroizolare monostrat cu foi bitumate tip
HIDROBIT, lipite cu flacăra se vor respecta aceleaşi prescripţii de
execuţie ca la hidroizolaţiile clasice cu recomandarea ca încălzirea
suprafeţei de contact să fie suficientă numai pentru topirea
bitumului, fără scurgerea acestuia.

Verificarea calităţii şi recepţia hidroizolaţiilor.

Lucrările de hidroizolaţii, fiind lucrări ascunse, calitatea lor se
va verifica împreună cu beneficiarul pe măsura executării lor,
încheindu-se proces verbal de verificare a calităţii lucrărilor ce devin
ascunse pentru suportul pe care se aplică izolaţia hidrofugă şi
pentru straturile succesive ale acesteia.
Pe parcursul execuţiei lucrărilor de izolaţii hidrofuge, conform
normativului C56-85 se va verifica:
1. Stratul suport să nu prezinte asperităţi mai mari de 2 mm.
2. Existenţa rosturilor de dilataţie de 2 cm lăţime pe conturul şi în
câmpul şapelor, la 4-5 m distanţă pe ambele direcţii peste
termoizolaţiile noi sau în vrac.
3. Respectarea reţetelor şi procedeelor de preparare a materialelor
pe şantier (masticuri, soluţii) conform Normativului C112-86.
4. Lipirea corectă a foilor hidroizolatoare, lăţimea de petrecere a
foilor să fie de 7-10 cm longitudinal şi 10 cm frontal, se admit
10% din foi cu petreceri de minim 5 cm longitudinal şi 7 cm
frontal, în cazul în care aceste valori nu sunt respectate, stratul
respectiv trebuie refăcut.
5. Se vor verifica pantele dacă au fost făcute conform proiectului,
dacă gurile de scurgere au fost amplasate în punctele cele mai
coborâte, dacă sunt corespunzătoare proiectului racordurile
hidroizolaţiei la străpungeri, rosturi de dilataţie şi gurile de
scurgere.
6. La terminarea lucrărilor de hidroizolaţii se va verifica frecvenţa şi
conţinutul actelor de verificare încheiate pe parcursul executării
lucrărilor, comparându-le cu proiectul, prescripţiile tehnice
respective şi abaterile admisibile, rezultatele verificărilor
consemnându-se în procese verbale de lucrări ascunse model Anexa 10.
 HIDROIZOLAŢII
DIN MATERIALE BITUMINOASE

Acest capitol cuprinde lucrările ce guvernează izolarea

hidrofugă a teraselor la clădiri, având la bază Normativul C112-86.
La executarea lucrărilor de hidroizolaţii la construcţii se va ţine
seama de următoarele STAS-uri şi prescripţii tehnice.
STAS 2355/1-85 Lucrări de hidroizolaţii în construcţii -
Terminologie
STAS 2355/2-87 Hidroizolaţii din materiale bituminoase la
elemente de
construcţii
STAS 2355/3-87 Hidroizolaţii din materiale bituminoase la
terase şi
acoperişuri
STAS 3303/1-88 Pantele acoperişurilor
Normativ C112-86 Pentru proiectarea şi executarea
hidroizolaţiilor din
materiale bituminoase la lucrările de construcţii

Materiale şi standarde ce trebuiesc respectate

Materialele alese trebuie să corespundă tehnic şi calitativ după
cum urmează:
1. Cartoane bitumate tip CA300; CA400 conform standard SR-138-94.
2. Împâslituri din fibre din sticlă bitumate tip IA1100; IB1200 şi
IBP1200, conform standard SR7916-96.
3. Pânză bitumată tip PI50, PI40, PA55, PA45 conform standard
SR1046-97.
4. Ţesătură din fibre din sticlă bitumate tip TSA200, conform STAS
10126-92
5. Terasă din fibre din sticlă bitumată, placată cu folie de aluminiu
tip TBAL, conform agrementului tehnic al producătorului
6. Foi hidroizolatoare din straturi multiple, lipite cu flacără, conform
agrementului tehnic al produsului.
7. Bitum pentru lucrări de hidroizolaţii tip H68/75 şi H80/90 conform
STAS 7064-78.
8. Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/105, conform STAS 10546-76.
9. Soluţie de bitum tip CITOM, conform STAS 6800-63.
10. Emulsie bituminoasă cationică, conform STAS 8877-72
11. Emulsie bituminoasă anionică, conform STAS 11342-79
12. Suspensie de bitum filerizat (SUBIF) conform STAS 558-85.
13. Chit din suspensie de bitum filerizat (CELOCHIT) conform STAS 661-71
14. Materialele auxiliare ca: filer de calcar, tablă de plumb, tablă
zincată, hârtie KRAFT, guri de scurgere, împâslitură din fibre de
sticlă nebitumată, etc., vor trebui să corespundă din punct de
vedere calitativ standardelor de fabricaţie sau agrementelor
tehnice aferente fiecărui material.

Execuţia lucrărilor
1. Lucrările de hidroizolare la cald, se vor executa la temperaturi
peste 5°C, fiind interzisă execuţia acestora pe ploaie sau
burniţă.
2. La lucrările executate pe timp friguros se vor respecta prevederile
din “Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente” C16-84.
3. Temperatura masticului de bitum în cazan, nu va depăşi 200°C iar
în momentul lipirii straturilor va fi cuprinsă între 160-200°C.
4. Suprafeţele suport pentru aplicarea stratului de difuzie a barierei
contra vaporilor sau a hidroizolaţiei se verifică şi se controlează
dacă corespund STAS-ului 2355/3-87. Suprafaţa suport a
stratului de difuzie şi a hidroizolaţiei trebuie să fie curată,
netedă şi denivelări mai mari de 5 mm verificate în toate
direcţiile cu dreptarul de 3 m. Denivelările mai mari de 5 mm
se vor corecta cu şapă sau mortar de ciment.
5. Straturile hidroizolante vor fi aplicate începând de la streaşină sau gurile de
scurgere, astfel ca suprapunerile să fie realizate în sensul de
scurgere a apelor, suprapuneri ce vor fi de 7-10 cm şi se vor
presa cu canciocul cald, netezindu-se şi curăţindu-se excesul de
mastic de bitum refulat pe margini.
6. Al doilea şi-al treilea strat hidroizolant se vor aplica în mod
asemănător, cu decalări între suprapunerile foilor, prin lipirea la
marginea acoperişului a unei fâşii de 50 cm lăţime la
hidroizolaţiile în două straturi şi de 33 cm la hidroizolaţia din mai
multe straturi.
7. Hidroizolaţia la elementele verticale: atice, reborduri, ventilaţii,
coşuri, etc., se va executa cu fâşii croite la dimensiunile
respective prin derulare pe stratul de mastic de bitum cald de
jos în sus. La scafe suprapunerile cu straturile hidroizolaţiei
orizontale se vor realiza în trepte, fiind de 20 cm.
8. La atice până la 60 cm înălţime hidroizolaţiei se va întoarce pe
partea orizontală a aticului 12 cm, iar în cazul unor elemente
verticale mai înalte se va ridica 30 cm şi se va ancora sau
prinde în cuie sau platbandă şi bolţuri împuşcate la distanţe de
cca. 50 cm.
9. Comunicarea stratului de difuzie cu atmosfera se va face prin
prelungirea stratului de difuzie sub şorţurile de tablă la
acoperişurile fără atice, iar la cele cu atice prin fâşii de 50 cm
 lăţime la distanţe de 1 m, iar la acoperişurile cu deschideri mai
mari de 12 m se vor monta deflectoare la fiecare 100 mp
suprafaţă, amplasate pe coamă sau în zonele cele mai înalte ale
terasei.
10. Racordarea hidroizolaţiei la gurile de scurgere de la tavane şi
acoperişuri necirculabile, se va asigura cu guler de plumb sau
pâlnii din materiale plastice, aplicate la cald pe un strat
suplimentar din pânză sau ţesătură bitumată între două straturi
de mastic de bitum.
11. La lucrările de hidroizolare monostrat cu foi bitumate tip
HIDROBIT, lipite cu flacăra se vor respecta aceleaşi prescripţii
de execuţie ca la hidroizolaţiile clasice cu recomandarea ca
încălzirea suprafeţei de contact să fie suficientă numai pentru
topirea bitumului, fără scurgerea acestuia.
Verificarea calităţii şi recepţia hidroizolaţiilor.
Lucrările de hidroizolaţii, fiind lucrări ascunse, calitatea lor se
va verifica împreună cu beneficiarul pe măsura executării lor,
încheindu-se proces verbal de verificare a calităţii lucrărilor ce devin
ascunse pentru suportul pe care se aplică izolaţia hidrofugă şi
pentru straturile succesive ale acesteia.
Pe parcursul execuţiei lucrărilor de izolaţii hidrofuge, conform
normativului C56-85 se va verifica:
1. Stratul suport să nu prezinte asperităţi mai mari de 2 mm.
2. Existenţa rosturilor de dilataţie de 2 cm lăţime pe conturul şi în
câmpul şapelor, la 4-5 m distanţă pe ambele direcţii peste
termoizolaţiile noi sau în vrac.
3. Protejarea termoizolaţiilor din polistiren cu foi bitumate sau
peliculă din mortar special, sau a straturilor de separare între
izolaţiile termice şi şapele de protecţie ale acestora.
4. Respectarea reţetelor şi procedeelor de preparare a materialelor
pe şantier (masticuri, soluţii) conform Normativului C112-86.
5. Lipirea corectă a foilor hidroizolatoare, lăţimea de petrecere a
foilor să fie de 7-10 cm longitudinal şi 10 cm frontal, se admit
10% din foi cu petreceri de minim 5 cm longitudinal şi 7 cm
frontal, în cazul în care aceste valori nu sunt respectate, stratul
respectiv trebuie refăcut.
6. Respectarea direcţiei de montare a foilor, până la 20% pantă, se
pot monta paralel cu streaşina, dar peste 20%pantă se vor
monta numai în lungul liniei de cea mai mare pantă.
7. Realizarea comunicării cu atmosfera stratului de difuzare pe sub
şorţuri, copertine sau deflectoare de ventilaţii.
8. Protecţia hidroizolaţiilor la acoperişurile necirculabile executată
din vopsitorii, se va verifica vizual continuitatea li aderenţa prin
frecare energice cu mâna. La acoperişurile circulabile se va
verifica dacă plăcile sunt montate pe un strat de nisip cu
 grosimea minimă de 2 cm, dacă rosturile sunt uniforme şi
umplute cu mastic bituminos, dacă au stabilitate la circulaţie.
9. Se vor verifica pantele dacă au fost făcute conform proiectului,
dacă gurile de scurgere au fost amplasate în punctele cele mai
coborâte, dacă sunt corespunzătoare proiectului racordurile
hidroizolaţiei la reborduri şi atice, la străpungeri, rosturi de
dilataţie şi gurile de scurgere care trebuie să fie prevăzute cu
parafrunzare şi să nu fie inundate.
10. Se va verifica dacă tinichigeria este executată conform
proiectului, dacă este bine încheiată şi fixată de construcţie,
verificarea făcându-se atât manual cât şi prin tracţiune
manuală.
11. La terminarea lucrărilor de hidroizolaţii se va verifica frecvenţa şi
conţinutul actelor de verificare încheiate pe parcursul executării
lucrărilor, comparându-le cu proiectul, prescripţiile tehnice
respective şi abaterile admisibile, rezultatele verificărilor
consemnându-se în procese verbale de lucrări ascunse model
Anexa 10.
Întreţinerea hidroizolaţiilor
Pentru buna funcţionare a hidroizolaţiilor, beneficiarul trebuie
să asigure o întreţinere permanentă pentru care se vor lua
următoarele măsuri:
1. Interzicerea spargerii hidroizolaţiei sau a stratului de protecţie
pentru executarea ulterioară de străpungeri sau ancorări.
2. Interzicerea depozitării de obiecte sau alte amenajări pe
acoperişuri sau hidroizolaţii.
3. Interzicerea aşezării sau montării peste hidroizolaţii de obiecte
sau utilaje cu temperaturi peste 40°C ori, a se face focul sau
deversări de lichide fierbinţi.
4. Interzicerea unei circulaţii mai intense decât permite stratul de
protecţie respectiv sau schimbării destinaţiei acoperişului.
5. Curăţarea periodică de cel puţin două ori pe an prin măturarea pe
cale umedă la începutul primăverii şi sfârşitul toamnei.
6. Curăţarea zăpezii şi a gheţii care pot înfunda gurile de scurgere şi
jgheaburile se va face cu atenţie cu lopeţi de lemn şi măturate
fără ase degrada hidroizolaţia.
7. Beneficiarul va verifica cel puţin primăvara şi toamna starea
acoperişurilor şi hidroizolaţiilor pentru a interveni cu măsuri de
înlăturare deteriorărilor.
În perioada de garanţie deficienţele constatate vor fi comunicate
executantului pentru a fi remediate, numai în cazul în care nu s-
au produs modificări ulterioare prelucrării hidroizolaţiei şi când s-a
făcut întreţinerea corespunzătoare hidroizolaţiei.
1. Lucrările care se impun în urma verificărilor periodice vor fi
executate numai de muncitori specializaţi, pe baza constatărilor şi
 recomandărilor făcute de un specialist. În cazul în care se
constată infiltraţii care ar stânjeni funcţionarea normală în
încăperi, sau degradări în structura acoperişurilor, se vor lua
măsuri de reparaţii generale pe bază de proiect care va conţine şi
detaliile necesare.

IZOLAŢII TERMICE

La baza acestui capitol, stau planşele tehnice aferente

izolaţiilor termice, din borderoul de piese desenate a lucrării.

1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Prevederile acestui capitol se referă la toate tipurile de izolaţii
termice ca izolaţii la pod, terase, pereţi, planşee peste spaţii
neîncălzite sau pardoseli aplicate pe sol.
1.2. În cazul în care elementele de construcţie nu asigură
capacitatea de izolare termică normată, aceasta este
completată printr-un strat prevăzut special termoizolant în
elementele de structură ale elementului de construcţie
executat.
1.3. Izolarea termică a elementelor de construcţie se realizează în
scopul asigurării climatului interior impus de cerinţele minimale
de confort ale imobilelor, în funcţie de destinaţia acestora.
1.4. Alegerea alcătuirii elementelor de construcţii termoizolate se
face pe baza dimensionării higrotermice în scopul realizării:
- rezistenţa la transfer termic minim necesară, a diferenţei
dintre temperatura aerului şi temperatura suprafeţei interioare
a elementului de construcţie şi a evitării formării condensului pe
suprafaţa acestor elemente.
- stabilităţii termice necesare, pentru limitarea oscilaţiilor
temperaturii pe suprafaţa interioară a elementelor de
construcţie
- rezistenţa necesară la difuzia vaporilor de apă, pentru limitarea
condensării acestora în structura, elementelor de construcţii.
- rezistenţa la permeabilitatea aerului, pentru a limita
diminuarea capacităţii de izolare termică, datorită infiltraţiilor
de aer.
- limitarea la minim a pierderilor de căldură prin punţile termice
şi a evitării fenomenului de condens la nivelul acestora.
1.5. La verificarea din punct de vedere termic a elementelor de
construcţie şi a terminologiei folosită, se va ţine seama de
prevederile ordinului nr. 24/N din 19.02.1997 privind aprobarea
Normativelor C 107/1, 107/2, C107/3, C107/4 şi C107/5 privind
calculul coeficientului global de izolare termică al elementelor
de construcţii, al elementelor de construcţie în contact cu solul
în funcţie de destinaţia acestora.
1.6. La dimensionarea elementelor de construcţii şi la alegerea
elementului termoizolant se va ţine seama de caracteristicile
termotehnice ale materialelor de construcţie publicate în Anexa A
din “Normativul privind calculul termotehnic al elementelor de
construcţie ale clădirilor indicativ C107/3-97.

2. CONTROLUL CALITĂŢII ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR

3. Înainte de începerea lucrărilor de izolaţii termice se verifică:
- certificatele de calitate pentru produse şi procedee noi
- proces verbal de primire a materialelor pe şantier
- proces verbal de verificare a lucrărilor ce devin ascunse pentru
suportul pe care se aplică izolaţiile.

4. Se verifică dacă:
- calitatea materialelor livrate şi corespondenţa lor cu
prevederile proiectului înlocuirea unor materiale se poate face
numai cu acordul scris al beneficiarului, proiectantului şi
verificatorului de proiect.
 - materialele folosite înainte de punerea în operă prin
măsurarea dimensiunilor geometrice, umidităţii, etc., corespund
cu prevederile din normele tehnice în vigoare (standardele de
produs) neputând fi utilizate dacă prezintă abateri peste cele
admisibile.
- în cazul în care prescripţia tehnică pentru executarea izolării
prevede condiţii speciale de planeitate, forme, racordări,
umiditate, etc., precum şi montarea în prealabil a unor piese,
dispozitive sau a unor straturi de protecţie, anticorozive sau
bariere contra vaporilor, aceste verificări suplimentare se vor
executa înainte de începerea lucrărilor de izolaţie termică.
- condiţiile de mediu
5. Pe parcursul executării lucrărilor se verifică dacă:
- termoizolaţiile care se realizează din plăci sau blocuri să fie
executate din elemente întregi sau din fracţiuni tăiate cu scule
adecvate pentru a avea forme regulate iar rosturile dintre ele să
nu depăşească limita admisă.
- densitatea aparentă a materialelor de bază şi auxiliare ca şi
grosimile plăcilor sau blocurilor să corespundă prevederilor
proiectului.
- deschiderea rosturilor să fie de minim 2 mm
- nu s-au produs goluri în şi între plăci
- s-au respectat dimensiunile, poziţiile şi formele punţilor termice
prevăzute în proiect
- barierele contra vaporilor să fie continue şi să fie executate
elementele de acoperire demontabile acolo unde este cazul.
- aşezarea plăcilor să fie uniform, să se respecte grosimea
indicată în proiectil tehnic, şi să nu prezinte denivelări care să
influenţeze negativ calitatea straturilor de protecţie a izolaţiei
6. La terminarea lucrărilor se efectuează recepţia calitativă pe fază
de lucrări în cadrul căreia:
- se va examina frecvenţa şi conţinutul actelor de verificare pe
parcursul lucrărilor, comparându-le proiectul şi prescripţiile
tehnice respective iar abaterile să se încadreze în prescripţiile
tehnice respective sau ale agrementului tehnic,
- se va verifica modul de execuţie al comunicării cu atmosfera al
termoizolaţiilor prin deflectoare, fante sau alte dispozitive
prevăzute în documentaţia tehnică.

3. REGULI DE EXPLOATARE ŞI ÎNTREŢINERE

4. Pentru asigurarea eficienţei termoizolaţiei se va urmări periodic
(primăvara şi toamna) starea hidroizolaţiilor, sau a învelitorilor
de orice fel, remediindu-se de îndată deficienţele constatate,
pentru a nu se ajunge la infiltraţii de apă, în termoizolaţie.
5. În cazul constatării umezirii termoizolaţiei se va analiza gravitatea
şi întinderea degradării şi se va înlocui suprafaţa deteriorată de
către muncitori specialişti.

4. MATERIALE TERMOIZOLANTE
4.1.La alegerea materialelor termoizolante se va ţine seama de
Anexa A din Normativul C 107/3 -1997 de destinaţia clădirii, a
modului de utilizare şi exploatare, etc., în care sunt prezentate
caracteristicile termotehnice ale materialelor de construcţii.
4.2. Materialele utilizate trebuie să corespundă tehnic şi calitativ
standardelor de fabricaţie sau a agrementelor tehnice obţinute
pentru fiecare tip de material în parte.
5. STANDARDE, NORMATIVE ŞI PRESCRIPŢII TEHNICE CE
TREBUIE RESPECTATE

C107/1 - 97 Normativ privind calculul coeficientului global de izolare

termică la
clădiri de locuit
C107/2 - 97 Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termică la
clădiri cu alte destinaţii decât cele de locuit
C107/3 - 97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de
construcţie ale
clădirilor
C107/4 - 97 Ghid pentru calculul performanţelor termotehnice ale
clădirilor de locuit
C107/5 - 97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de
construcţie în
contact cu solul
C56 -85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor
de construcţii şi
instalaţii aferente.
 ÎNVELITORI DIN ŢIGLĂ
La baza proiectării şi execuţiei lucrărilor de învelitori precum şi
celor aferente acestora stă normativul C37-88, caietul de sarcini
publicat în buletinul construcţiilor nr. 8 din 88. Pentru realizarea
lucrărilor de calitate se vor respecta următoarele condiţii:
• lucrările de învelitori se vor executa de întreprinderi de specialitate
sau echipe specializate
• se vor asigura spaţii corespunzătoare pentru depozitarea
materialelor conform prescripţiilor respective şi amplasarea
utilajelor aproape de locul execuţiei
• se vor asigura căile de acces cele mai scurte pentru transportul şi
manipularea materialelor
• materialele puse în operă vor avea caracteristicile tehnice,
conform standardelor şi normativelor de fabricaţie specificate în
caietul II Învelitori din ţigle şi alame tabelul1.
• materialele auxiliare: şipci, mortar de ciment, var cuie, sârmă
zincată, tablă, materiale mărunte de lipit, carton bitumat,
trebuie să corespundă standardelor indicate în tabelul 2.
PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE
Învelitorile se vor executa în conformitate cu detaliile din proiectul de
execuţie, elaborat cu respectarea prevederilor din prezentul
normativ şi cataloagele de detalii tip de arhitectură şi construcţii.
Înainte de începerea execuţiei învelitorii, stratul suport al acesteia
va fi riguros controlat în ceea ce priveşte:
• respectarea soluţiilor, materialelor, dimensiunilor, a modului de
prindere şi asamblare a elementelor şarpantei conform
proiectului.
• respectarea pantelor, scurgerilor, planeităţii şi a aliniamentului
fermelor, pantelor şi căpriorilor, abaterile admisibile de la
planeitate măsurate cu dreptarul de 3 m lungime, care trebuie
să fie de 5 mm în lungul liniei de cea mai mare pantă şi de 10
mm perpendicular faţă de aceasta.
• realizarea de distanţe de minim 100 mm între coşurile de fum şi
părţile lemnoase sau combustibile ale şarpantei.
• asigurarea scurgerii apei în cazul coşurilor, luminatoarelor sau
altor obstacole mai late de 500 mm prin realizarea în amonte de
 şei în două ape de minim 150 mm înălţime faţă de planul
învelitorii.
• protecţia anticorozivă prevăzută în proiect pentru părţile metalice.
• îndepărtarea urechilor de montaj, mustăţilor, resturilor de
materiale, molozului, etc., de pe faţa superioară a suportului
lucrările de tinichigerie (şorţuri, dolii, pazii, străpungeri pentru
ventilaţii, tabacheră, îmbrăcarea coşurilor de fum, cârlige pentru
jgheaburi, etc.) vor precede montarea învelitorilor propriu-zise.
• montarea ţiglelor sau olanelor se va începe de la poale către
coamă
• la învelitorile din ţigle solzi aşezate simplu, primul rând de la poală
şi ultimul de la coamă vor fi duble.
• ţiglele solzi aşezate simplu vor fi astfel suprapuse încât în dreptul
unei şipci să rezulte trei ţigle, iar între şipci două ţigle.
• rândurile de ţiglă de orice tip se vor decala unul faţă de celălalt,
cu o jumătate de ţiglă.
• la învelitorile din ţigle aşezate dublu toate rândurile vor fi duble, în
dreptul unei şipci vor rezulta 4 ţigle.
• ţiglele suprapuse de pe acelaşi rând (aşezate dublu) vor avea
rosturile decalate cu jumătate din lăţimea ţiglelor.
• la învelitorile din ţiglă cu jgheab, trase sau presate, ţiglele se vor
aşeza pe şipci astfel încât să se asigure o rezemare perfectă pe
toate laturile lor.
• În câmpul învelitorii, ţiglele solzi şi ţiglele cu jgheab se vor lega de
şipci cu sârmă zincată la fiecare al patrulea rând. La streaşină şi
la margine, precum şi în câmpul acoperişurilor a căror pante
depăşesc pe cele uzuale sau în zone seismice de gr. 8-9 se vor
lega toate ţiglele.
• streşinile cu jgheab, pentru învelitorile din ţigle şi olane pe
astereală vor avea: sort de tablă de 15 cm lăţime, prins cu
agrafe aşezate la maxim 40 cm; un rând de carton bitumat, ce
se lipeşte peste şorţul de tablă şi continuă pe toată suprafaţa
asterialei şi cârlige pentru susţinerea jgheaburilor.
• coamele învelitorilor se vor executa din coame mici (STAS 515-79) la
învelitori din ţigle solzi, coame mari (STAS 515-79) la învelitori
din ţigle cu jgheab şi olane obişnuite (STAS 513-74) la învelitori
din olane.
• coamele vor fi petrecute pe 8 cm, fixarea lor făcându-se cu mortar
de var-ciment
• doliile la învelitorile din ţigle şi olane vor fi din table de 0,5 mm
prinse de astereală prin copci din tablă pe minim 40 cm lăţime,
falţurile doliilor fiind duble şi cositorite.
• coşurile sau ventilaţiile care străpung învelitoarea se vor racorda
cu învelitoarea din ţigle sau olane cu o pazie din tablă zincată,
ce se ridică în jurul coşului pe minim 30 cm.
• pentru detaliile de execuţie la streşini, coame, dolii, străpungeri la
coşuri şi ventilaţii, racordări la calcane, lucarne, se va respecta
modul de aşezare a elementelor şi dimensiunilor prevăzute în
“catalogul de subansambluri. Caiet II grupa 10 - Învelitori”
elaborat de IPCT, dacă proiectantul nu face trimiteri la planşele
de execuţie la alte detalii prevăzute în documentaţia tehnică.
Executarea lucrărilor pe timp friguros învelitorile de ţiglă şi olane
se pot executa în orice anotimp, cu precizarea că lucrările de
rostuire cu mortar de var-ciment să fie amânate pentru a fi
executate pe timp călduros. Tot în timp de iarnă înainte de
începerea execuţiei învelitorilor, stratul suport şi materialele ce se
pun în operă vor fi bine curăţate de zăpadă.
MĂSURI DE PROTECŢIE CONTRA INCENDIILOR ŞI DE
TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII
La executarea învelitorilor se vor respecta:
• “Normele generale de protecţie contra incendiilor la proiectarea şi
realizarea construcţiilor şi instalaţiilor” aprobate prin Decretul
nr. 290/1977.
• “Normele tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind
protecţia la acţiunea focului” indicativ P 118-99.
• “Normele republicane de protecţia muncii” aprobate de Ministerul
Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu Ordinul nr. 34/1975 şi 60/1975.
• “Normele departamentale de protecţia mucii în activitatea de
construcţii montaj” aprobate de MCInd cu Ordinul nr. 1253/D din
29 oct. 1980 (vol. 1, 5, 8).
În timp de polei, ceaţă deasă, vânt cu intensitate mai mare de
gradul 6, ploaie torenţială sau ninsoare puternică, indiferent de
temperatura aerului, execuţia lucrărilor de învelitori se va
întrerupe.
Legarea cu centuri de siguranţă a muncitorilor care lucrează
pe acoperiş la montarea elementelor de învelitoare este
obligatorie. Când acest lucru stânjeneşte, sub tronsonul de lucru
se va prevedea o plasă generală din frânghie, rezistentă la
căderea unui om. În jurul locului de lucru la acoperiş se vor instala
îngrădiri sau plăcuţe cu inscripţia “Atenţie se lucrează sus”.
CONTROLUL CALITĂŢII ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Controlul calităţii în timpul execuţiei se va face conform
prevederilor din “Normativul pentru verificarea calităţii şi recepţia
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” indicativ C 56-85
(Caiet I şi XVII). Pe parcursul executării lucrărilor de învelitori se va
verifica în mod special:
• calitatea principalelor materiale ce intră în operă, conform
standardelor şi normativelor respective
• respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier
• corectitudinea execuţiei conform prevederilor din caietul de
sarcini
Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii
de şantier pentru remediere şi desfacere. Recepţia lucrărilor de
învelitori se va face la completa terminare a execuţiei lor, inclusiv
tinichigeria (jgheaburi, burlane, dolii, pazii, etc.)
Se va proceda la examinarea minuţioasă a învelitorii la dolii,
racorduri, străpungeri, rosturi. Elementele rigide al învelitorilor,
ţigle sau olane, să nu prezinte rupturi, crăpături, să nu joace pe
suport, să aibă petrecerile aliniate şi suficiente pentru a asigura
etanşeitatea generală a învelitorii.
Privind învelitoarea pe dedesubt nu trebuie să se vadă lumina
din exterior atât în câmp cât mai ales la racorduri de coşuri,
calcane, atice, etc.

EXPLOATAREA, ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA

ÎNVELITORILOR
Pentru prevenirea degradărilor premature a învelitorilor trebuie
să se ia următoarele măsuri de întreţinere corespunzătoare:
• curăţirea şi menţinerea în bună stare de funcţionare a
jgheaburilor, detaliilor gurilor de scurgere, burlanelor de
colectare şi evacuare a apelor meteorice, inclusiv reparaţii
locale şi mici înlocuiri.
• îndepărtarea de pe învelitoare a muşchilor, vegetaţiei şi a
acumulărilor de zăpadă, fiind interzise loviturile, spargerile gheţii
sau a lopeţilor metalice.
Lucrările de reparaţii se vor executa conform tehnologiei de
execuţie a învelitorii. La reparaţiile curente se va avea în vedere
încadrarea în limitele capacităţii portante, evitându-se
supraîncărcarea structurii de rezistenţă cu straturi suplimentare
succesive.

INVELITORI TIGLĂ SOLZI

Pentru lucrările de execuţie la învelitoare, se vor consulta

planşele din borderoul de piese desenate de la începutul caietului de
sarcini.

1. EXECUTIA LUCRARILOR
1.1. Pentru realizarea învelitorilor de ţiglă de calitate
corespunzătoare, vor fi respectate următoarele condiţii:
- lucrările se vor executa de echipe specializate;
 - se va asigura spaţiul corespunzător pentru depozitarea
materialelor, conform prescripţiilor respective şi amplasarea
utilajelor aproape de locul execuţiei;
- se vor asigura căile de acces cele mai scurte pentru
transportul şi manipularea materialelor
- materialele puse în operă vor avea caracteristicile tehnice
prevăzute de standardele şi normele de fabricaţie specificate în
caietul II tabel 1 Învelitori de ţigle şi olane
- materialele auxiliare: şipci, mortar, cuie, var, sârma
zincată, tablă, material mărunt, carton bitumat trebuie să corespunda
standardelor indicate în tabelul 2
- la lucrările pe timp friguros se vor respecta prevederile
din Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de
construcţii şi instalaţiile aferente, indicativ C 16-79;

2. PRESCRIPTII DE EXECUTIE
Lucrările la învelitoare se vor executa în conformitate cu
detaliile din proiectul de execuţie elaborat cu respectarea
prevederilor din normativul enunţat precum şi a celor din
cataloagele de proiecte tip de arhitectură şi construcţii.
Înaintea începerii execuţiei învelitorii, stratul suport al acesteia
va fi riguros controlat în ceea ce priveşte:
- respectarea soluţiilor şi a materialelor, dimensiunile şi modul
de prindere şi asamblare al şarpantei conform proiectului;
- respectarea pantelor, scurgerilor, planeităţilor şi aliniamentului
fermelor de scaun, al panelor şi căpriorilor; abaterile admisibile de la
planeitate, măsurate cu dreptarul de 3 m lungime, nu pot depăşi 5
mm în lungul liniei de cea mai mare pantă sau 10 mm perpendicular
pe aceasta.
- realizarea unor distanţe de minimum 100 mm între coşurile
de fum şi părţile lemnoase sau combustibile ale şarpantei.
- asigurarea scurgerii apei în cazul coşurilor, luminatoarelor sau
altor străpungeri prin învelitori mai late de 500 mm prin realizarea
în amonte de şei în două ape de minimum 150 mm înălţime faţă de
planul învelitorii;
- protecţia anticorosiva prevăzută în proiect pentru părţile
metalice;
- îndepărtarea urechilor de montaj, a mustăţilor şi resturilor de
materiale, moloz, etc. de pe faţa superioară a suportului;
- terminarea lucrărilor de tinichigerie la străpungeri pentru
ventilaţii, tabachere, coşuri de fum precum şi montajul cârligelor
pentru jgheaburi, montarea şorţurilor, a doliilor şi paziilor.

La învelitoarea de ţiglă solzi dublu aşezată toate rândurile vor fi

duble rezultând un număr de 4 ţigle sprijinite pe o şipcă; ţiglele
suprapuse de pe acelaşi rând vor avea rosturile decalate cu 1/2 din
lăţimea ţiglei.
In câmpul acoperişului ţiglele vor fi legate cu sârmă zincată la
fiecare al patrulea rând, la streaşină şi la margine precum şi în
câmpul acoperişului cu pante ce depăşesc panta uzuală.
Streaşina cu jgheab va avea un şorţ de tablă de 15 cm lăţime
prins cu agrafe aşezate la maximum 40 cm; peste acesta se lipeşte
un strat de carton bitumat ce se continuă pe toată suprafaţa
astereli.
Coamele învelitorii se execută din coame ceramice mici STAS
515-79; acestea vor fi petrecute pe 8 cm, fixarea lor făcându-se cu
mortar de var ciment.
Doliile vor fi din tablă de oţel zincat de 0,5 mm prinse pe
astereală prin copci de tablă pe minimum 40 cm lăţime, falţurile
doliilor fiind duble şi cositorite.
Coşurile sau ventilaţiile care străpung învelitoarea se vor
racorda cu învelitoarea din ţiglă cu o pazie din tablă zincată ce se
ridică în jurul lor pe minimum 30 cm.
Pentru detaliile de execuţie la streaşină, coame, dolii, racordări
la străpungeri, calcane, timpane, lucarne şi tabachere se va
respecta modul de aşezare a elementelor şi dimensiunile prevăzute
în îndrumătorul tehnic - “Catalog de subansambluri. Caiet II, Grupa 10-Învelitori”
elaborat de IPCT dacă proiectantul nu face trimiteri în planşele de
execuţie la alte detalii specifice prevăzute în documentaţia tehnică.

3. EXECUTAREA LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS

Învelitorile de ţiglă se pot executa în orice anotimp, cu
precizarea ca rostuirea cu mortar de var-ciment să fie amânată
pentru execuţie pe timp călduros.
Pe timp de iarnă cu ninsoare, înaintea începerii acoperirii se
vor curăţa bine de zăpadă şi gheaţă stratul suport şi materialele ce
urmează a fi puse în operă.

4. MASURI PSI şi NTSM

La executarea învelitorilor se vor respecta:
- Normele generale de protecţie contra incendiilor la
proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor aprobate prin
Decretul nr.290/1977
- Normele tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor
privind protecţia la acţiunea focului indicativ P118-83
- Normele Republicane de protecţia muncii aprobate de
Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu Ordinele nr.34/1975 şi
60/1975
- Normele Departamentale de protecţia muncii în activitatea de
construcţii
montaj aprobate de MCInd cu Ordinul nr. 1253/D din 29 oct.1980 (vol.1, 5si 8).
 Pe timp de polei, ceaţă deasă, vânt cu intensitate mai mare de
gradul 6, ploaie torenţială sau ninsoare puternică, indiferent de
temperatura aerului, execuţia lucrărilor de învelitoare se va
întrerupe.
Legarea cu centuri de siguranţă a muncitorilor ce lucrează pe
acoperiş la montarea elementelor de învelitoare este obligatorie.
Când acest lucru stânjeneşte sub tronsonul de lucru se vor prevedea
plase generale din frânghie, rezistentă la căderea unui om. În jurul
locului de lucru la acoperiş se vor instala îngrădiri şi plăcuţe cu
inscripţia “Atenţie se lucrează sus”
5. CONTROLUL CALITATII şi RECEPTIA LUCRARILOR
Controlul calităţii in timpul execuţiei se va face conform
prevederilor din Normativul pentru verificarea calităţii şi recepţia
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente, indicativ C56-85
(Caietul I si XVII).
Pe parcursul executării lucrărilor de învelitori se va verifica în mod
special:
- calitatea materialelor ce intră în operă conform standardelor
şi normelor de fabricaţie şi utilizare
- respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de
şantier
- corectitudinea execuţiei conform prevederilor din caietele de
sarcini
Pentru lucrările necorespunzătoare se vor da dispoziţii de
şantier pentru remediere sau desfacere.
Recepţia lucrărilor de învelitori se va face la completa
terminare a execuţiei lor, inclusiv tinichigeria (jgheaburi, burlane,
dolii, pazii etc. în condiţii de funcţionare).
Se va proceda la atenta examinare a învelitorii la dolii,
racordări, străpungeri şi rosturi. Elementele rigide ale învelitorii ca
ţigle, coame să nu prezinte rupturi, crăpături, să nu joace pe suport,
să aibă petrecerile aliniate şi suficiente pentru asigurarea
etanşeităţii generale.
La privirea de dedesubt a învelitorii nu trebuie să se vadă
lumina din exterior atât în câmpul învelitorii cât mai ales la racorduri
şi străpungeri.

6. EXPLOATAREA, INTRETINEREA şi REPARAREA

INVELITORILOR
Pentru prevenirea degradării premature a învelitorii trebuie să
se ia următoarele măsuri de întreţinere corespunzătoare:
- se va curăţa şi menţine în bună stare de funcţionare
jgheaburile, burlanele, doliile, gurile de scurgere şi sorturile de
tablă;
 - se vor îndepărta de pe învelitoare muşchii şi vegetaţia,
acumularea de frunze, praf sau zăpadă fiind interzise loviturile,
spargerea gheţii sau utilizarea lopeţilor metalice.
Lucrările de reparaţii se vor executa conform tehnologiei de
execuţie a învelitorii. La reparaţiile curente se va avea în vedere
încadrarea în limitele capacităţii portante, evitându-se
supraîncărcarea structurii de rezistenţă cu straturi suplimentare
succesive.

ÎNVELITORI TABLĂ

Pentru realizarea lucrărilor de învelitoare se vor respecta

prescripţiile tehnice ale normativului C 37 - 88 caietul I (prescripţii
generale) şi caietul VIII (învelitori din tabla ondulată sau cutată).
Caietul nr. 1 conţine prescripţii generale de proiectare,
execuţie, controlul calităţii, recepţie şi exploatare comune tuturor
sistemelor de învelitori tratate în normativ (mai puţin învelitori din
ţesături bitumate aplicare prin lipire, folii şi pelicule de polimeri).
Alcătuirea şi executarea jgheaburilor şi burlanelor din tablă
necesare tipurilor de învelitori din acest normativ se vor face în
conformitate cu prevederile STAS 2389 - 77 şi STAS 2274 - 88.

MATERIALE:
Materialele puse în operă vor avea caracteristicile tehnice
conform standardelor şi normelor de fabricaţie specificate în
documentele însoţitoare.

PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE:
Învelitoarea se va executa în conformitate cu detaliile din
proiectul de execuţie.
Înaintea începerii execuţiei învelitorii se va verifica planeitatea
elementelor suport cu exigenţa la:
- respectarea soluţiilor, materialelor, dimensiunilor,
posibilităţilor de prindere şi asamblarea elementelor suport conform
proiectului;
- respectarea pantei, scurgerilor, planeitatea şi aliniamentele
formelor, a pantelor şi căpriorilor în conformitate cu datele din
proiect, abaterile admisibile la planeitate măsurate cu dreptarul de
3 m lungime nu vor depăşi 5 mm în lungul liniei de cea mai mare
pantă şi 10 mm perpendicular pe acesta;
- urmărirea executării prealabile a decupajelor pentru
străpungeri (coşuri, ventilaţii, conducte, cabluri, etc.);
- asigurarea scurgerii apei în cazul elementelor ce străpung
acoperişul prin şei locale în 2 ape cu h = min. 150 mm înălţime faşă
de panta învelitorii;
- protecţia anticorozivă prevăzută în proiect pentru părţile
metalice;
- îndepărtarea urechilor de montaj mustăţi, restul de materiale
de pe faţa de sprijin a suportului învelitorii (faţa superioara a
suportului);
În timpul iernii, înainte de începerea execuţiei învelitorii, stratul
suport şi materialele ce se pun în operă vor fi bine curăţate de
zăpadă şi de gheaţă.

ÎNVELITOAREA DIN TABLĂ CUTATĂ

MATERIALE DE BAZĂ:
Panouri cutate din tablă subţire RCA 37 STAS 500 /3 - 80
conform caietului de sarcini nr. 4 /4 .nov. 1973 figura VIII 1 b tabel 2.

MATERIALE ANEXE
- tija filetată cu cioc din OL 37 de ∅ 8 mm, zincate STAS 9207 - 80;
- tijă cu cleme din OL 37 de 30 x 3 mm zincate, STAS 9207 -
80;
- piuliţe hexagonale M 8 STAS 4071 - 80 ;
- agrafe din OL 37 de 30 x 3 mm; zincate STAS 9207 - 80;
- şuruburi cu cap hexagonal de 6,6 mm STAS 9344 /5 - 80
(pentru tablă);
- şuruburi cu cap hexagonal şi piuliţe M6, STAS 4272 - 81;
- bolţuri împuşcate şi capse pentru fixarea provizorie a tablei
profilate;
- nituri tubulare, oarbe POP (CHOBER) cu ∅ între 2,5 şi 6,4 mm;
- rondele cu guler şi căpăcele din polietilenă;
 - şaibe zincate STAS 7977 - 82.
- tablă zincată de 0,8 mm STAS 2028 - 80;
- grund anticoroziv 0 miniu plumb STAS 3097 - 80;
- chit de miniu STAS 429 - 85;
- chit elastic;
- vopsele diferite;
- materiale de lipit (aliaj Lp - 30, clorură de amoniu, acid azotic
tehnic, amoniac tehnic);
- grunduri şi vopsele anticorozive cu smoală plastifiată tip V
903;

PRESCRIPŢII SPECIFICE DE EXECUŢIE

Tabla va fi acoperită anticoroziv conform prevederilor
proiectului în baza standardelor şi instrucţiunilor tehnice în vigoare;
- STAS 10128 - 86 - Clasificarea mediilor agresive;
- STAS 10702 /1-83 - Acoperiri protectoare - Condiţii tehnice
generale
- STAS 10166 /1-77 - Pregătirea suprafeţelor metalice
- Instrucţiuni tehnice pentru protecţia anticorozivă a
elementelor de construcţii metalice, indicativ C 139 - 87
Panta învelitorii va respecta prescripţiilor STAS 3303 /-80
respectiv între 12 şi 40 cm /m.
Petrecerile minime de capăt sau transversale (paralel cu
panele) sunt în funcţie de panta acoperişului respectiv:
- panta acoperiş (cm /m) 40 30 15 12
- petrecerea minimă (cm)9 10 11 20
Petrecerea laterală se face pe nervura mică de margine a
fiecărui panou.
Pentru prinderea de panele suport şi a tablelor între ele se vor
respecta numărul de organe de asamblare rezultat din calcul.
Se vor respecta detaliile de coame timpane şi racordări la
străpungeri conform soluţiilor de principiu din figura VIII.3, VIII.4,
VIII.6 şi VIII.7 şi a catalogului de subansambluri IPCT detalii de
construcţii grupa 10 - învelitori.
Pentru materialele auxiliare (organe de asamblare din oţel,
tabla pentru racordări etc.) se vor folosi materiale zincate sau
cadmiate indiferent de tipul de tablă folosit la învelitori.
Panourile de tablă cutată se montează direct pe pane şi se
dispun cu generatoarea paralelă cu linia de cea mai mare pantă.
Nervurile înguste sunt dispuse sus, rezemarea se face pe nervurile
late.
Montarea panourilor începe de la poală şi de la marginea
opusă vânturilor dominante.
Prinderea panourilor de tablă cutată pe panele suport sau între
ele se va face conform “Instrucţiunilor tehnice pentru prinderea şi
montajul tablelor metalice profilate la executarea învelitorilor şi
pereţilor” indicativ C 172 - 88.
- Pentru etanşarea străpungerilor şi protecţia împotriva
intemperiilor a capetelor şuruburilor de prindere sau a piuliţelor
între acestea şi panourile de tabla se vor monta rondele de tablă
sau rondele de guler şi căpăcel din polietilenă;
- Se poate lucra pe timp friguros cu respectarea prevederilor generale din
normativul C

PEREŢI DIN PANOURI TERMOIZOLANTE

TIP SANDWICH DIN TABLĂ

Panourile termoizolante tip sandwich sunt prefabricate structurate, compuse

din două plăci de tablă nervurată, între care este injectată o izolaţie
de spumă poliuretanică rigidă. La baza acestui capitol stau planurile
de execuţie din borderoul de piese desenate al lucrării.

1. MATERIALE, PROPRIETĂŢI FIZICE, DE CALITATE ŞI ASPECT

panourilor tip sandwich poate fi din tablă zincată, vopsită,
1.1. Suportul
aluminiu, sau combinaţie de tablă zincată cu aluminiu, tablă
vopsită cu aluminiu, etc.
1.2. Panourile tip sandwich trebuie să respecte agrementele tehnice
de calitate ale producătorului.
1.3. Suprafaţa panourilor trebuie să fie dreaptă, să nu prezinte
denivelări, adâncituri, zgârieturi iar în cazul celor vopsite să aibă
o nuanţă uniformă pe întreaga suprafaţă livrată.
1.4. Izolaţia termică din spumă poliuretanică să aibă grosimea
prevăzută în agrementul tehnic şi să corespundă cu cea indicată
în proiect.
1.5. Comanda panourilor va fi asistată de proiectant în ceea ce
priveşte alegerea nuanţelor de culori a producătorului, pentru a se
încadra în plastica arhitecturală prevăzută în documentaţia de
execuţie a obiectivului.

2. TRANSPORT ŞI DEPOZITARE
2.1. Panourile sandwich din tablă se vor transporta în plan orizontal.
Aşezate pe suporţi speciali, iar între panouri se vor pune
distanţieri, astfel ca panourile să nu se deterioreze în timpul
transportului.
2.2. Depozitarea panourilor se va face în stive cu o pantă de min. 5%
pentru a permite scurgerea apei de ploaie.
2.3. Numărul de panouri depozitate într-o stivă nu va depăşi
numărul recomandat de furnizori, pentru a nu fi strivite panourile
de la bază.

3. MONTAREA PANOURILOR DE TIP SANDWICH

3.1. Elementele de perete ale panourilor pot fi îmbinate unul cu altul
atât în poziţie orizontală cât şi în poziţie verticală.
3.2. Fixarea panourilor de elementele de structură se va face
conform schiţelor şi metodelor recomandate de furnizor, fie de
echipe de montaj ale furnizorului, fie de muncitori specializaţi ai
constructorului.
3.3. Montarea panourilor de perete se va face de pe o schelă mobilă
sau fixă, în funcţie de terenul înconjurător.
3.4. Este interzisă folosirea altor metode de prindere decât cele
recomandate de furnizor.
3.5. Odată cu livrarea panourilor se vor livra şi accesoriile de montaj
ce se aplică la rosturi, goluri tehnologice, colţuri, doze de tip
spray cu spumă poliuretanică etc., necesare la montaj.
3.6. În cazul folosirii panourilor din tablă vopsită, este
recomandabilă vopsirea lor după montaj în caz că furnizorul nu
prevede altă tehnologie.
3.7. Se va urmări şi verifica continuitatea stratului termoizolant în
dreptul rosturilor orizontale şi verticale dintre panouri
neadmiţându-se întreruperi ale acestuia.
3.8. Nu se admite montarea panourilor al căror strat termoizolant a
fost deteriorat datorită manipulării defectuoase în timpul
transportului, depozitării sau al montajului

4. CONDIŢII DE RECEPŢIE
4.1. La recepţie se va urmări corespondenţa dintre proiectul tehnic
şi realitatea din teren.
4.2. În cazul folosirii de panouri vopsite se va controla calitatea
protecţiei anticorozive conform prescripţiilor tehnice în vigoare
şi corespondenţa nuanţelor de vopsea cu proiectul tehnic sau la
comandarea panourilor.
4.3. Se va verifica dacă s-au respectat la montare prescripţiile tehnice
recomandate de furnizorul de materiale.
4.4. Se va urmări ca rosturile de îmbinare între panouri pe orizontal
şi vertical să fie coliniare.

TENCUIELI INTERIOARE ŞI EXTERIOARE

1. GENERALITĂŢI

1.1 Prezentul capitol se referă la condiţiile tehnice privind principiile

generale de execuţie a tencuielilor aplicate pe suprafeţele
orizontale sau verticale din interiorul sau exteriorul construcţiilor, în
conformitate cu actele legislative, standardele şi normativele în
vigoare privind:
- cerinţele de calitate impuse materialelor componente,
produsului finit şi a tehnologiilor de execuţie
- cerinţele de control de calitate privind certificarea calităţii
materialelor puse în operă, a conformităţii execuţiei cu exigenţele
proiectantului şi beneficiarului
- măsurile de urmărire a comportărilor în timp privind rezistenţa şi
stabilitatea, siguranţa în exploatare, igiena, sănătatea oamenilor,
refacerea şi protecţia mediului

1.2. Clasificarea tencuielilor se face după:

a. poziţia în cadrul construcţiei
- tencuieli interioare
- tencuieli exterioare
b. tehnologia de aplicare:
- tencuieli groase ( 20-25 mm ) aplicabile în trei straturi, manual sau mecanizat
- tencuieli subţiri (2-3 mm ) aplicabile în două straturi, manual sau
mecanizat
- tencuieli subţiri ( 10-12 mm ) aplicabile într-un strat
( monostrat ), manual sau mecanizat
c. suportul pe care se aplică:
- beton monolit şi prefabricat
- zidării sau fâşii din BCA
- zidării din cărămidă şi blocuri ceramice
- suprafeţe din şipci şi trestie
- suprafeţe rabiţate sau plase sudate
Tencuielile enumerate mai sus pot fi: tencuieli subţiri, groase,
interioare şi exterioare cu excepţia ultimelor două care sunt numai
tencuieli groase, funcţie de tehnologia de aplicare.

1.3. Mortarele folosite la tencuieli se clasifică în funcţie de:

a. natura lianţilor utilizaţi pot fi: lianţi anorganici ( hidraulici şi
nehidraulici ); lianţi organici ( polimeri naturali sau sintetici ) şi
lianţi micşti ( organici şi anorganici )
b. după tehnologia de realizare şi compoziţia mortarului sunt:
- mortare aplicate în 2-3 straturi cu grosimea totală de 20-25 mm
( tencuieli groase) folosite la tencuieli obişnuite ca: tencuieli
brute, drişcuite, sclivisite sau gletuite şi pentru tencuieli speciale:
cu praf de piatră, terasit şi tip similipiatră.
- mortare aplicate în straturi subţiri de 1 mm grosime folosite
pentru tencuieli subţiri: netede ( gleturi ), netede decorative şi tip
strop decorative.
- mortare aplicate monostrat în grosime 10-12 mm folosite la tencuieli drişcuite
şi tencuieli sclivisite.
1.4. La executarea tencuielilor vor fi respectate: „Normativul de
siguranţă la foc construcţiilor P 118/99”, „Normativul de prevenire şi
stingere a incendiilor, pe durate executării lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente acestora, indicativ C300/94”, „Regulamentul
privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” aprobat cu Ordinul
MLPAT Nr. 9/1993.

1.5. ACTE NORMATIVE ŞI STANDARDE CE TREBUIE RESPECTATE

- Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii
- HG 261/1994 Regulament privind conducerea şi asigurarea calităţii în
construcţii
- HG 273/1994 Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente acestora
- HG 392/1994 Regulamentul privind agrementul tehnic pentru
produse, procedee şi echipamente noi în construcţii
- C 17/1982 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea
mortarelor de zidărie şi tencuială
- C 56/1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor
de construcţii şi instalaţii aferente
- NE 001/1996 Normativ privind executarea tencuielilor umede, groase şi
subţiri
- Agrementul tehnic al produsului folosit pentru tencuieli subţiri pe
bază de silicaţi fini şi coloraţi

2.TENCUIELI GROASE CU LIANŢI ANORGANICI

2.1. DOMENIUL DE UTILIZARE

2.1.1. Tencuielile groase aplicabile în 1-3 straturi cu o grosime totală de 20-25

mm se pot utiliza în cadrul construcţiilor civile la: finisarea
suprafeţelor interioare şi exterioare ale pereţilor, protecţia
hidroizolaţiilor, finisarea suprafeţelor din şipci şi trestie, finisarea
suprafeţelor pe plasă de rabiţ şi la realizarea de elemente
decorative ca: profile, scafe, ancadramente, etc. la tavane şi
pereţi.
2.1.2. Utilizarea acestor tencuieli se va face în locurile şi zonele cu
condiţii de mediu normale, fără agresivitate naturală şi în care
calitatea aerului corespunde concentraţiilor maxime admise de
normele interne elaborate de Departamentul Mediului
Înconjurător, în privinţa unor elemente chimice poluante
provenite de la diferite industrii ( SO 2 , H2 S, H Cl, NH3, etc. ).
2.1.3. În cazul utilizării acestor tencuieli în medii cu agresivitate
naturală sau în spaţii interioare cu agresivitate peste limitele
normale, sunt necesare luarea de măsuri speciale de protecţie
 pe baza soluţiilor recomandate de laboratoarele de specialitate
atestate.

2.2. EXECUTAREA TENCUIELILOR

2.2.1. Execuţia tencuielilor va începe după verificarea şi recepţia

stratului suport pe care se aplică tencuielile în întregime sau
succesiv pentru fiecare porţiune care urmează a fi tencuită,
conform instrucţiunilor pentru verificarea şi recepţionarea
lucrărilor ascunse.
2.2.2. Abaterile de la planeitate, verticalitate, rectiliniaritatea
muchiilor orizontale şi verticale trebuie să se încadreze în
abaterile admise pentru tipul din care este executat stratul
suport al tencuielilor.
2.2.3. Abaterile importante de la verticală sau orizontală sau
neregularităţi locale mari se vor repara funcţie de natura
abaterilor sau neregularităţilor constatate: prin cioplire cu dalta
sau ciocanul de zidărie iar intrândurile care vor necesita grosimi ale
stratului de tencuială mai mari de 40 mm se vor acoperi cu plasă
de rabiţ fixată în rosturile zidăriei cu cuie, peste care se va
executa tencuiala.
2.2.4. Pentru suprafeţele din şipci şi trestie la care abaterile
dimensionale ale planeităţii suprafeţelor se încadrează în ± 10
mm se vor prelua prin mărirea sau micşorarea grosimii stratului
de tencuială. Abaterile locale mai mari se vor corecta prin
raşchetarea sau cioplirea şipcilor de lemn în dreptul ieşindurilor,
iar la intrânduri prin completarea cu un rând de trestie.
2.2.5. Executarea lucrărilor de tencuire poate începe numai după
terminarea tuturor lucrărilor a căror efectuare simultană poate
deteriora calitatea tencuielilor ca:
a. La interior vor fi terminate următoarele lucrări: cel puţin două
nivele peste nivelul unde începe execuţia tencuielilor,
montarea instalaţiilor de canalizare şi pluviale, încălzire
centrală, de apă, gaze, fără montarea obiectelor sanitare,
executarea instalaţiilor electrice îngropate ( tuburi, doze,
dibluri ) fără montarea aparatelor, astuparea şanţurilor şi a
străpungerilor din pereţi şi planşee, rămase de la executarea
instalaţiilor, executarea pereţilor despărţitori, a nişelor şi
montarea tocurilor de la uşi şi ferestre;
b. La exterior vor fi încheiate următoarele lucrări ca: învelitori
inclusiv streaşinile, jgheaburile şi burlanele de scurgere a
apelor pluviale şi a altor instalaţii exterioare a căror execuţie
ulterioară ar putea afecta calitatea lucrărilor de tencuieli.
2.2.6. În funcţie de felul tencuielilor acestea se împart în două tipuri:
 a. tencuieli obişnuite ca: tencuieli brute, tencuieli drişcuite,
tencuieli gletuite, tencuieli sclivisite şi tencuieli pe suprafeţe
acoperite cu plasă de rabiţ sau pe şipci şi trestie.
b. tencuieli decorative la care stratul vizibil se execută în diferite
moduri ca: tencuieli drişcuite din mortare obişnuite, albe sau
colorate, tencuieli cu praf de piatră prelucrate prin raşchetare,
periere, stropire sau drişcuire, tencuieli din piatră artificială
( similipiatră ) şi tencuieli cu terasit sau dolomit.
2.2.7. Toate tencuielile, cu excepţia celor brute, se aplică în 2-3
straturi astfel:
- Şpriţ de amorsare; este primul strat care se aplică
suprafeţelor de beton, zidărie, şipci şi trestie, menit să creeze
rugozitatea suportului pentru asigurarea conlucrării dintre
tencuiala propriu-zisă şi suport. Pe plasele din rabiţ se aplică
un strat suport ( şmir ) pentru umplerea ochiurilor plasei de
rabiţ
- Grundul este stratul cel mai gros al tencuielilor, servind la acoperirea
neregularităţilor suprafeţei, remedierea abaterilor de la verticală
la pereţi şi de la orizontală la tavane, executându-se 1-2
reprize a câte 0,8 cm grosime, fiecare strat
- Tinciul este stratul vizibil care conferă aspectul definitiv al
tencuielilor
2.2.8. Înainte de a începe operaţia de tencuire suprafeţele trebuie
să fie curate, fără praf, pete de grăsime, noroi, etc.
După controlul şi pregătirea stratului suport se va executa
trasarea suprafeţelor care urmează a fi tencuite, prin diferite
metode: cu repere din mortar, scoabe metalice sau şipci din
lemn, sau cu repere metalice de inventar în vederea realizării
unei planeităţi şi grosimi de tencuială cât mai uniforme şi de
grosime cerută în proiectul tehnic
2.2.9. Pe suprafeţele exterioare ale pereţilor ( faţade ) trasarea se
va face în acelaşi mod ca şi pe suprafeţe interioare ale pereţilor,
în mod obligatoriu se vor fixa repere de trasare la toate colţurile
faţadei precum şi pe suprafeţele dintre golurile ferestrelor.
2.2.10. În cazul utilizării reperelor din mortar acestea se vor executa din
acelaşi mortar din care se execută grundul; lăţimea martorilor
din mortar va fi de 8-12 cm pentru mortarele de var ciment şi
de 2,5 cm pentru mortarele de ipsos.
2.2.11. Suprafeţele care urmează a fi tencuite vor avea gradul de
umiditate de 5-7 %, sub acest nivel, suprafaţa va fi stropită cu
apă şi apoi amorsată, pentru a nu se produce absorbţia rapidă a
apei din mortarul de tencuială, fapt ce ar dăuna adeziunii faţă
de stratul suport, iar în cazul depăşirii nivelului admisibil,
executarea tencuielilor este interzisă. Nivelul de umiditate se
măsoară cu aparatul tip „ Higromette ”.
2.2.12. Tencuielile interioare se vor executa înaintea celor exterioare pentru a se
permite uscarea lor.
2.2.13. Lucrările de tencuire se vor executa cu asigurarea condiţiilor
de temperatură şi umiditate, pentru a nu se afecta calitatea
lucrărilor, în special a tencuielilor exterioare, astfel:
- iarna, temperatura minimă va fi de + 10 °C
- vara, temperatura va avea valori cuprinse între +10ş C - + 30º C şi
umiditatea de 65 %. În condiţii de vară, la lucrările exterioare,
se vor lua măsuri speciale de protecţie când temperatura
mediului ambiant depăşeşte + 30° C sau când suprafeţele
sunt expuse direct acţiunii razelor solare prin acoperiri cu
rogojini, saci de ciment, care se menţin umede prin stropire
cu apă.
2.2.14. Amorsarea suprafeţelor se va face după cum urmează:
a. pe suprafeţe de zidărie se va aplica un strat de amorsă prin
stropire cu şpriţ în grosime de 3 mm având aceiaşi compoziţie
cu mortarul pentru grund
b. pe suprafeţe din beton ( planşee, grinzi, stâlpi, etc. ) stropite
în prealabil cu apă, se va aplica un şpriţ din lapte de ciment
de 3 mm grosime
c. pe suprafeţe din şipci şi trestie stratul de amorsă va fi din
mortar de var sau ipsos
d. pe suprafeţele rabiţate se va aplica un strat suport ( şmir ) din
mortar cu aceeaşi compoziţie cu mortarul de grund pentru
umplerea ochiurilor plasei de rabiţ. Stratul suport va fi cât mai
gros pentru asigurarea aderenţei grundului.
2.2.15. Grundul se va aplica după cel puţin 24 de ore de la aplicarea
şpriţului în cazul suprafeţelor de beton şi de 1 oră în cazul
suprafeţelor de cărămidă. În cazul când suprafaţa şpriţului este
prea uscată sau pe timp foarte călduros se va uda cu apă
înainte de aplicarea grundului.
2.2.16. Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat, în una sau
două reprize, grosimea totală fiind de 15 mm la suprafeţe
suport din şipci şi trestie şi până la 20 mm pentru restul
suprafeţelor.
2.2.17. La tencuielile drişcuite stratul vizibil ( tinciul ) se va executa
cu acelaşi mortar cu grundul. Tinciul se execută în mod curent
din var pastă şi nisip fin până la 1 mm, în cazuri speciale tinciul
va fi din mortar de ciment şi praf de piatră.
2.2.18. Muchiile intrânde şi ieşinde se vor executa cu dreptarul de
colţ. În timpul drişcuirii, pentru menţinerea umidităţii, tinciul se
stropeşte tot timpul cât durează operaţiunea.
2.2.19. La tencuielile la care se urmăreşte obţinerea unei suprafeţe
lise stratul de tinci se va gletui cu pastă de var sau ipsos, aplicat
în grosime totală de aproximativ
2 mm.
 La tencuielile sclivisite grundul şi tinciul vor fi executate cu
mortar de ciment iar stratul de tinci nu se va drişcui fin pentru
ca să se realizeze o bună aderenţă a stratului de sclivisire.
Sclivisirea se execută înainte de uscarea totală a tinciului.
2.2.20. Tencuielile cu praf de piatră se execută prin aplicarea peste
grund a unui strat din mortar din var, ciment şi praf de piatră,
cu eventuali pigmenţi pentru a se obţine nuanţele specificate de
proiectant.
Stratul vizibil se aplică pe grund în condiţiile în care umiditatea
este aceeaşi pe întregul câmp, pentru a se asigura
uniformitatea culorii.
2.2.21. Pentru asigurarea unei bune aderenţe a tencuielilor cu praf de
piatră suprafaţa
grundului va fi striată cu mistria înainte de întărire.
2.2.22. Finisarea tencuielilor din praf de piatră în afară de drişcuirea
obişnuită, se poate face prin:
a. raşchetarea suprafeţei la 1-2 ore după aplicarea stratului de
finisaj, după care suprafaţa va fi curăţată cu o perie aspră
b. stropirea în acest caz primul strat se aplică prin drişcuire, iar al
doilea se stropeşte manual sau mecanizat
c. perierea sau pieptănarea se execută cu perii aspre pe
suprafaţa mortarului după ce acesta a făcut priză dar înainte de
a se întări complet
2.2.23. Tencuielile din piatră artificială ( similipiatră ) se execută pe
un grund din mortar de ciment, iar faţa văzută din mortar de
ciment şi griş de piatră, cu un eventual adaos de pigment se
aplică peste grundul stropit cu apă, înainte de întărirea
completă a acestuia.
Grosimea stratului văzut este condiţionată de modul de prelucrare
a feţei văzute astfel: pentru rostuire 5-10 mm, cioplire,
buciardare 15-30 mm
2.2.24. Prelucrările cele mai folosite ale feţelor văzute la tencuielile
din similipiatră sunt:
a. frecarea suprafeţelor după ce mortarul a făcut priză, dar
înainte să se întărească, aproximativ 15-20 ore de la
aplicare, cu perii de sârmă
b. buciardarea este prelucrarea feţei văzute a tencuielilor prin lovire
cu buciarda, suprafaţa văzută imită aspectul pietrei naturale
prelucrată brut
c. cioplirea se execută cu dalta şi ciocanul obţinându-se
neregularităţi mai mari decât în cazurile precedente,
executându-se de obicei la soclurile clădirilor
d. tratarea cu acid clorhidric diluat a suprafeţei de mortar cu
pietriş colorat, se execută în 2-3 reprize, după ce mortarul a
făcut priză, dar înainte de întărire, până la apariţia
 granulelor de pietriş după care tencuiala se spală bine cu
apă
2.2.25. Tencuielile cu terasit şi dolomit se aplică pe un strat de grund
uscat şi crestat din mortar de ciment şi var ( M50 ) pentru
asigurarea aderenţei.
2.2.26. Amestecul se prepară pentru cantitatea care se execută pe
parcursul unei zile. Întreruperile se execută în zona rosturilor,
colţurilor sau în zone de penumbră, pentru a nu se remarca
diferenţele de nuanţă.

2.3CONTROLUL CALITĂŢII TENCUIELILOR GROASE

2.3.1. Toate materialele şi semifabricatele puse în operă ( mortare

preparate centralizat) vor fi verificate înainte de a fi puse în
operă de către conducătorul tehnic al lucrării pe baza
documentelor care însoţesc materialele livrate. Verificarea
calităţii lor se va face prin:
- examinare vizuală
- încercări pe probe, conform standardelor în vigoare
2..3.2. În timpul executării diverselor straturi ale tencuielilor, cât şi
după aceasta, se vor lua măsuri de protecţie, până la întărirea
mortarului, privind:
- condiţii de temperatură şi umiditate
- protecţie contra şocurilor, izbiturilor sau
distrugerilor datorate altor activităţi
2.3.3. Mortarele utilizate pentru tencuieli, dozajele uzuale, consistenţa şi
perioada maximă de utilizare a mortarelor din momentul
pregătirii lor sunt în conformitate cu Normativul C 17/1982
„ Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea
mortarelor de zidărie şi tencuială ” şi STAS 1030/1985 „ Mortare
obişnuite pentru zidărie şi tencuială ”
2.3.4Criteriile de performanţă, nivelele de performanţă şi metodele
de verificare vor fi conform tabelului nr.1

Tabel nr.1

CRITERII DE PERFORMANŢĂ SPECIFICE LUCRĂRILOR DE TENCUIELI

GROASE, METODA DE DETERMINARE ŞI PERFORMANŢE ALE
ACESTORA
Nr. Criterii de performanţă şi Nivel admisibil Obs.
crt. metodele de determinare al criteriilor de
performanţă
Specificarea criteriilor Reglementarea
de performanţă metodelor de
determinare

0 1 2 3 4
Grupa A:
Calificare produs
1 Consistenţa STAS 1030-85 STAS 1030-85 Se aplică
mortarului mortarele pentru
tencuieli
interioare şi
exterioare
2 Densitate aparentă în Se aplică
stare proaspătă şi mortarelor
întărită " " pentru tencuieli
interioare şi
exterioare
3 Tendinţa de
segregare " " "
4 Capacitatea de
reţinere a apei "
Grupa B
Determinarea pe
produs pus în operă
1 Rezistenţa la STAS 1030-85 STAS 1030-85
compresiune
2 Rezistenţa la N001/5-95 τ=0,5 Se aplică tuturor
eforturi normale de Caiet V, N/mmp(indifer tencuielilor
tracţiune (aderenţă Cap I ent de modul de exterioare şi
la suport) rupere) interioare
-diminuarea
aderenţei (τ)
să fie sub
10% pe
epruv. supuse
ciclurilor de
îmbătrânire
faţă de cele
martor, iar
creşterea să
fie de max.
25%
3 Impermeabilitatea la Caiet V Penetraţia Se aplică pentru
apă Cap. 5 apei P?100 comportamentul
g/dmp zi tencuielilor faţă
Coeficientul de de apă lichidă
capilaritate: astfel:
c=4 capilaritate p- se determină
mare pentru tencuieli
1,5?c<4 exterioare
capilaritate c- se determină
slabă pentru tencuieli
c<1,5 exterioare şi
capilaritate interioare
foarte slabă destinate
încăperilor cu
umiditate 65%

4 Rezistenţa la Caiet V După 100 de Se aplică

ciclurile de Cap. 6 cicluri (oricare tencuielilor
îmbătrânire variantă) exterioare
accelerată aderenţa la
suport ? 0,5
N/mmp
-Diminuarea
aderenţei (τ)
să fie sub
10% pe
epruv. supuse
ciclurilor de
îmbătrânire
faţă de cele
martor iar
creşterea să
fie de maxim
25%
-Nu se admit
degradări ale
suprafeţei
finisajului ca:
exfolieri,
fisurări,
băşicări,
pătări,
apariţia
fenomenului
de prăfuire
etc.
 5 Susceptibilitatea la Caiet V Nu se admit nici Se aplică
murdărire şi Cap. 7 un fel de tencuielilor
rezistenţa la degradări ale exterioare
mijloacele de suprafeţelor
curăţare finisajului
după, cicluri,
de tipul
exfolierilor,
fisurărilor,
etc.

2.3.5. Recepţia pe faze de lucrări se va face prin verificare la

fiecare tronson de faţadă dar cel puţin o dată la 100 mp pentru:
a. rezistenţa mortarului
b. numărul de straturi aplicat şi grosimile respective
( determinate prin sondaje, cel puţin câte unul la 200 mp, sau
în baza hotărârii comisiei de recepţie ).
c. aderenţa la suport şi între straturi cu aceeaşi frecvenţă ca la
litera b
d. planeitatea tencuielii, corectitudinea muchiilor şi a racordului
între suprafeţe
e. dimensiunile, poziţia elementelor decorative şi
corectitudinea executării
acestora ( solbancuri, brâe, cornişe etc. ) prin comparaţie cu
documentaţia tehnică
Aceste verificări se fac înaintea zugrăvirii sau vopsirii, iar
abaterile admisibile vor fi conform tabelului nr. 2
 Tabel nr. 2

NIVELURILE ADMISIBILE ALE CRITERIILOR DE PERFORMANŢĂ ŞI METODELE DE VERIFICARE

ALE ACESTORA PENTRU DIVERSE TIPURI DE TENCUIELI LA RECEPŢIA LOR CALITATIVĂ SAU ÎN CAZUL
MODIFICĂRILOR UNOR SOLUŢII

B. Tencuieli Tencuieli decorative

Nr. C. Tipul D. Tencuie Tencuieli drişcuite gletuite E. interioare şi F. Metode Observaţii
crt.
finisajelor li şi exterioare de
brute sclivisite verificare
Criteriu de
performanţă interioare interioare exterioare interioare netede rugoase
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 Un anumit grad de Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit Prin Verificarea se va
degradare al aspectarea executa la
suprafeţelor vizuală şi recepţia
tencuielilor tactil lucrărilor de
constând în (frecare cu tencuieli. Se va
umflături, palma) verifica totodată
împuşcături, corespondenţa
crăpături, fisuri, tipului de
urme vizibile tencuială şi a
de reparaţii modului de
locale prelucrare a feţei
văzute cu
prevederile
proiectului
2 Un anumit grad Verificarea se va
de degradare al Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit - Nu se admit executa la
suprafeţelor recepţia
tencuielilor lucrărilor
constând în
zgrunţuri
mari(până la
max. 3 mm)
băşici,
 zgârieturi
adânci formate
la drişcuire

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
3 Anumite Max. 2 Max. 2 Max. 2 Max. 2 Max. 2 Cu dreptarul Verificarea se va
niveluri ale - de 2 m executa la
neregularit neregularit neregularit neregularit neregularit
abaterilor lungime în recepţia
dimensionale
ăţi ăţi ăţi ăţi ăţi orice lucrărilor.
/mp în orice /mp în orice /mp în orice /mp în orice /mp în orice
ale suprafeţelor direcţie şi Solbancurile şi
direcţie direcţie direcţie direcţie direcţie
tencuielilor măsurarea diferitele
având având având având având
(planeitate de distanţelor profiluri trebuie
adâncimea adâncimea adâncimea adâncimea adâncimea
ansamblu şi între să aibă pantele
sau înălţimea sau înălţimea sau înălţimea sau înălţimea sau înălţimea
locală) dreptar şi spre exterior
2 mm 3 mm 1 mm 2 mm 3 mm
suprafaţa
tencuielilor
4 Anumite niveluri Max. cele Maxim Maxim Maxim La interior Maxim Cu firul de Verificarea se va
ale abaterilor admise pt. 1 mm/m dar 2 mm/m dar 1 mm/m dar Maxim 2 mm/m dar nu plumb, executa la
referitoare la nu mai mult nu mai mult nu mai mult 1 mm/m dar mai mult de: dreptar şi recepţia
rectiliniaritatea elementul
de 3 mm pe de 20 mm pe de 2 mm pe nu mai mult -la interior: boloboc lucrărilor.
muchiilor suport înălţimea înălţimea înălţimea de 3 mm pe 3 mm pe Pentru tencuieli
verticale încăperii clădirii încăperii înălţimea decorative în
(tencuieli înălţimea
încăperii similipiatră se va
pereţi) încăperii
La exterior verifica ţeserea
-la exterior: 20
Maxim corectă a
mm pe
2 mm/m dar rosturilor;
înălţimea
nu mai mult muchiile nu
clădirii
de 20 mm pe trebuie să aibă şi
înălţimea ştirbituri,
clădirii ciobituri, fisuri
5 Idem pentru cele Max. Max. Max. Cu firul de Verificarea se va
orizontale 2 mm/m şi 2 mm/m şi 1 mm/m şi plumb, executa la
(tencuieli tavane) - cel mult 5 cel mult 5 mm cel mult 3 mm în recepţia
mm în în limitele limitele unei - - dreptar şi
lucrărilor.
limitele unei unei suprafeţe boloboc
suprafeţe suprafeţe orizontale
orizontale orizontale
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
6 Anumite niveluri Maxim cele Maxim Maxim Maxim Maxim Maxim Cu dreptarul Verificarea se va
ale abaterilor admise 2 mm/m dar nu 1 mm/m dar nu 1 mm/m dar nu 2 mm/m dar nu 3 mm/m dar nu de 2 m (cala executa la
referitoare la mai mult de 3 mai mult de 3 mai mult de 2 mai mult de 3 mai mult de 5 pct.3) şi cu recepţia
rectilinialitatea
pentru mm de element mm de element mm de element mm de element mm de element firul cu lucrărilor.
faţă de elementul plumb, Solbancurile
orizontală sau suport bolobocul şi profilele,
verticală a unor dreptarul cornişele,
elemente (ca la pct. 4) intradosul
decorative ale balcoanelor vor
faţadelor, fi verificate din
intrânduri sau punct de vedere
părţi al dimensiunilor
proeminente la lor (conform
interior şi proiectului) şi al
exterior profilelor
muchiilor să fie,
continue, drepte,
fără frânturi
7 Un anumit nivel Max. Max. Max. Max. Max. Prin Verificarea se va
al abaterilor 5 mm 5 mm 3 mm 3 mm 5 mm măsurători efectua la
faţă de rază al - geometrice recepţie
suprafeţelor cu sfoară, lucrărilor
tencuite curbe dreptar, fir
cu plumb
8 Un anumit nivel de Nici un fel de Nici un fel de Nici un fel de Nici un fel de Nici un fel de Prin aspectarea Verificarea se va
omogenitate al - nuanţe nuanţe nuanţe nuanţe nuanţe vizuală efectua la recepţia
culorilor neuniforme, neuniforme, neuniforme, neuniforme, neuniforme, lucrărilor
pete, urme pete, urme pete, urme pete, urme pete, urme
de opriri ale de opriri ale de opriri ale de oprire ale de oprire ale
lucrului dacă lucrului dacă lucrului dacă lucrului lucrului
nu primesc nu primesc nu primesc
un alt finisaj un alt finisaj un alt finisaj
(zugrăveli, (zugrăveli, (zugrăveli,
 vopsiri, vopsiri, vopsiri,
tapete) care tapete) care tapete) care
să le poată să le poată să le poată
acoperi acoperi acoperi
9 Un anumit grad Nu se admit Prin Verificarea se
de netezire al - - - nici un fel de aspectarea face la recepţia
suprafeţelor asperităţi - - vizuală şi lucrărilor
tencuielilor tactilă

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
10 Corespondenţa Nu se admit nici Nu se admit nici Nu se admit nici Nu se admit nici Nu se admit nici Prin baterea Verificarea se va
numărului de un fel de abateri un fel de abateri un fel de abateri un fel de abateri un fel de abateri unor cuie sau efectua la
straturi şi a - prin sondaje recepţia
grosimilor speciale lucrărilor dacă se
respective (carote) în constată
număr degradări ale
stabilit de tencuielilor care
comisia de ar putea fi
recepţie, cauzate de o
dar cel puţin grosime
unul pentru necorespunzătoar
200 mp e a acestora
 3. TENCUIELI SUBŢIRI PE BAZĂ DE LIANŢI MICŞTI SAU
LIANŢI ORGANICI

3.1. DOMENIUL DE UTILIZARE

3.1.1. Tencuielile subţiri aplicabile în 2-3 straturi de câte 1 mm

grosime fiecare, folosibile la clădiri civile la finisarea
suprafeţelor lise ale pereţilor exteriori şi interiori din beton
armat, beton prefabricat, planşeelor din beton armat şi
prefabricat, panouri din BCA, finisarea tencuielilor drişcuite şi
protecţia termoizolaţiilor din polistiren.
3.1.2. Tencuieli subţiri monostrat cu grosimi de 10-12 mm utilizate
la finisarea pereţilor interiori şi exteriori, a planşeelor din b.a. şi
prefabricat, zidăriei din cărămidă şi BCA, fâşii din BCA din cadrul
clădirilor civile.
3.1.3. Utilizarea acestor tencuieli la exterior se va face numai în zonele de
mediu normale fără agresivitate naturală şi în care calitatea
aerului se încadrează în normele maxime admise de
Departamentului Mediului Înconjurător.

3.2. EXECUTAREA TENCUIELILOR SUBŢIRI

3.2.1. Tencuielile subţiri sunt destinate finisării suprafeţelor

interioare şi exterioare ale pereţilor şi planşeelor.
3.2.2.Tencuielile subţiri se pot aplica manual sau mecanizat sub
formă netedă sau tip strop în 2-3 straturi fiecare cu grosimea de
aproximativ 1 mm, sau monostrat sub forma netedă cu grosimi
de 10-12 mm.
3.2.3. Aplicarea mortarelor pentru toate tipurile de tencuieli subţiri
se face după controlul şi pregătirea suprafeţelor suport şi
efectuarea eventualelor reparaţii necesare.
3.2.4. Lucrările de tencuire pot începe numai după terminarea
lucrărilor enumerate la punctul 2.2.5 de la tencuieli groase.
3.2.5. Condiţiile de mediu şi temperatură în timpul execuţiei vor fi
conform celor precizate la punctul 2.2.11.
3.2.6. Calitatea suprafeţelor suport din beton sau BCA trebuie să
corespundă din punct al abaterilor dimensionale privind
rectiliniaritatea muchiilor verticale şi orizontale, al planeităţii şi
gradului de netezire al suprafeţelor conform prevederilor din
Anexa X.3 din C 140/80 „ Normativ pentru executarea lucrărilor
din beton şi beton armat ”, P104/83 „ Instrucţiuni tehnice pentru
proiectarea şi executarea pereţilor şi acoperişurilor din BCA ”.
Reparaţiile la stratul suport executate cu mortar de ciment se
vor lăsa să se usuce minim 7 zile.
3.2.7. Mortarele pentru tencuieli subţiri se vor prepara manual sau cu
malaxorul respectându-se dozajele pentru fiecare tip de mortar
în parte.
3.2.8. Consistenţa mortarelor măsurată cu conul etalon va fi de 10-
12 cm în cazul aplicării manuale şi de 7-8 cm în cazul aplicării
mecanizate cu pistolul pulverizator.
3.2.9. Aplicarea tencuielilor subţiri se va face numai după uscarea
amorsei, la palparea cu mâna sa se mai simtă senzaţia de umed
Amorsa se execută din liantul organic utilizat în compoziţia
mortarelor şi apă. Amorsa se face manual, cu bidineaua sau mecanizat, cu
pistolul pentru vopsitorii.
3.2.10. Pentru orice fel de suport aplicarea se poate face cu:
- netezire cu fierul de glet, drişca sau mijloace mecanizate în
grosimile şi numărul de straturi prevăzute în documentaţia
tehnico-economică.
- sub formă de stropi cu ajutorul pulverizatorului sau altei
instalaţii specifice de pulverizare, conform indicaţiilor
tehnologice ale producătorului
3.2.11. La exterior tencuielile se aplică de sus în jos urmărindu-se ca un
câmp să fie executat din aceeaşi şarjă de material, pentru a nu
apărea diferenţe de nuanţe în acelaşi câmp.

3.3. CONTROLUL CALITĂŢII TENCUIELILOR SUBŢIRI

3.3.1. Pentru asigurarea calităţii lucrărilor, aceasta se va face pe

etape de lucru, criteriile de performanţă şi nivelele admisibile şi
metodele de verificare vor fi conforme cu tabelul nr. 2 de la
punctul 2.3.5.
3.3.2. În cazul promovării unei soluţii noi sau modificării parţiale ale
unora mai vechi acestea vor fi verificate privind modul de
încadrare în prevederile criteriilor de performanţă la nivelele
admisibile acceptate la tabelul nr. 3

Tabel nr. 3

CRITERII DE PERFORMANŢĂ SPECIFICE LUCRĂRILOR DE TENCUIELI

SUBŢIRI, METODA DE DETERMINARE ŞI PERFORMANŢE ALE
ACESTORA

Nr. Criterii de performanţă şi Nivel admisibil

crt. metodele de determinare al criteriilor de Obs.
performanţă
Specificarea criteriilor Reglementarea
de performanţă metodelor de
determinare

0 1 2 3 4
 Grupa A:
Calificare produs
1 Consistenţa STAS 1030-85 STAS 1030-85 Se aplică
mortarului mortarele
pentru tencuieli
interioare şi
exterioare
2 Densitate
aparentă în stare " " "
proaspătă şi
întărită
3 Tendinţa de " " "
segregare
4 Capacitatea de
reţinere a apei " " "
Grupa B
Determinarea pe
produs pus în " " "
1 operă
Rezistenţa la
compresiune
2 Rezistenţa la Caiet V, τ=0,5 Se aplică
eforturi normale Cap I N/mmp(indiferent de tuturor
de tracţiune modul de rupere) tencuielilor
(aderenţa la diminuarea exterioare şi
suport) aderenţei (τ) să interioare
fie sub 10% pe
epruv. Supuse
ciclurilor de
îmbătrânire faţă
de cele martor,
iar creşterea să
fie de max. 25%
3 Rezistenţa la Caiet V După umezirea Se aplică
eforturi Cap. 2 finisajului suplimentar şi
tangenţiale τ min=2N/mmp facultativ pt.
lăţime de bandă tencuieli subţiri
din ţesătură de exterioare şi
sticlă interioare
(gros. 2-3 mm)
pt.
determinarea
sensibilităţii la
umezire
4 Rezistenţa la Caiet V, σmin=0,3 N/mmp Se aplică
mediul alcalin Cap. 3 (pt. rupere tuturor
(saponificare) coezivă în finisaj) tencuielilor
σ min=0,5N/mmp (pt. exterioare şi
rupere adezivă la interioare
interfaţa suport
finisaj)
- Nu se admit
modificări de
aspect ale
finisajului:
exfolieri, băşicări
etc.
5 Sensibilitatea la Caiet V, Nu se admite, Se aplică tuturor
băşicare Cap. 4 nici o urmă de tencuielilor
băşicare pt. nici una exterioare şi
din clasele de finisaje interioare
prezentate în caiet V, permeabile sau
pct. 6 etanşe la
τ min = trecerea
0,5N/mmp atât pe vaporilor de apă
epruvetele încercate,
cât şi pe mortar,
indiferent de
modul de rupere
6 Impermeabilitate Caiet V, - Penetraţia Se aplică pt.
a la apă Cap.5 apei: determinarea
p=100 g/dmp zi comportamentu
-Coeficientul de lui tencuielilor
capilaritate: faţă de apa
c?4 capilaritate lichidă astfel:
mare 1,5? p se determină
c<4capilaritate pt. tencuieli
slabă exterioare
c?1,5capilaritate c se determină
f. slabă pentru tencuieli
interioare
destinate
încăperilor cu
umiditate 65%
7 Permeabilitatea la STAS 13090/ Se aplică
vaporii de apă apr. 92 D tuturor
a) = 40 g/mp zi tencuielilor
S
b) pt. tş=23ş C; exterioare şi
URA = 88 % interioare utiliz.
Rv = 11,3 g/mp hmm În spaţii cu URA
Hg 65%
Condiţiile b) şi
c) pt. t= 30ş C c) se aplică
URA = 88 % funcţie de
Rv = 11,5 g/mp hmm destinaţia
Hg tencuielilor;
Condiţia a) este
o verif.
Simplificată
aplicabilă când
tot setul de
tencuieli este
supus la
încercări în
condiţii identice
de temperatură
şi umiditate
8 Rezistenţa la Caiet V După 100 cicluri Se aplică
ciclurile de Cap. 6 ( oricare variantă tencuielilor
îmbătrânire ) aderenţa la exterioare
accelerată suport 0,5
N/mmp
Diminuarea
aderenţei (σ) să
fie sub 10% pe
epruv. supuse
ciclurilor de
îmbătrânire faţă
de cele martor,
iar creşterea să
fie de max. 25%
Nu se admit
degradări ale
suprafeţei
finisajului ca:
exfolieri, fisurări,
băşicări, pătări,
apariţia
fenomenului de
prăfuire etc.
9 Susceptibilitatea la Caiet V, Nu se admit nici un Se aplică
murdărire şi Cap. 7 fel de degradări tencuielilor
rezistenţă la ale suprafeţei exterioare
mijloacele de finisajului după
curăţare cicluri, de tipul
exfolierilor,
 fisurărilor,
pătărilor etc.

3.3.3 Recepţia pe faze de lucrări şi nivelul abaterilor admise vor fi

aceleaşi ca cele de la punctul 2.3.5. aliniatele a, b, c, d, şi e.
4. TENCUIELI SUBŢIRI PE BAZĂ DE SILICAŢI FINI ŞI
COLORAŢI LA PEREŢII DIN ZIDĂRIE ŞI BETON ARMAT
PLACAŢI CU TERMOIZOLAŢIE DIN POLISTIREN

4.1. DOMENIUL DE UTILIZARE

4.1.1. Executarea şi recepţionarea acestor tencuieli se va face

conform indicaţiilor din planşele tehnice de execuţie a lucrărilor.
Aceste tencuieli sunt executate ca ultim strat de finisaj la
lucrările exterioare şi interioare de finisare a construcţiilor şi
sunt aplicate pe un strat suport existent, care poate să fie
executat din:
A. tencuieli groase din mortare obişnuite la faţade şi
socluri
B. materiale de şpaclu şi adezivi aplicate peste stratul
termoizolant la faţade placate cu polistiren.

4.2. MATERIALE COMPONENTE ALE LUCRĂRII

4.2.1 Materiale din care sunt executate tencuielile pe bază de silicaţi

în varianta „A” sunt: tencuieli obişnuite executate cu mortar
marca M25T la faţade şi M100T la socluri; ca strat suport şi
tencuială periată de 1, 2, 3 mm, tencuială zgâriată de 1, 2, 3
mm, tencuială striată de 2, 3 mm grosime şi tencuieli mozaic
din agregate de cuarţ colorat, recomandat la socluri, coloane şi
scări interioare.

4.2.2 La varianta „B” începând de la cărămidă materialele folosite sunt:

adeziv pulverulent pe bază de ciment pentru lipirea şi
şpăcluirea plăcilor, plăci de polistiren, plasă din fibre de sticlă,
masă de şpaclu pentru tencuieli, dibluri pentru fixarea plăcilor
termoizolatoare, tencuielile indicate la punctul 4.2.1 şi accesorii
auxiliare ca: armătură pentru muchii interioare, profile pentru
fundaţii, temelii şi socluri, şi profile din aluminiu pentru armarea
muchiilor.

4.3 EXECUTAREA LUCRĂRILOR

4.3.1. Execuţia lucrărilor va fi făcută cu echipe specializate, respectându-

se agrementul tehnic al produsului folosit.
4.3.2. Planeitatea stratului suport trebuie să se încadreze în abaterile
la capitolul de tencuieli groase tabel nr. 2 punctele 3, 4, 5, şi 6.
4.3.3. La execuţie se va urmări ca grosimea stratului depus să fie
uniformă, plană, fără denivelări, iar în cazul tencuielilor colorate
 se va comanda toată cantitatea necesară într-o singură tranşă
pentru evitarea nuanţelor diferite de la o tranşă la alta.
i. La varianta „B” cu izolarea termică a faţadelor ordinea straturilor
începând de la structură este următoarea:
1. adeziv pentru lipirea plăcilor
2. plăci din polistiren expandat fixat cu adeziv şi dibluri
metalice prinse în ancore de plastic
3. adeziv pentru lipire (fixare plasă din fibre de sticlă)
4. plasă din fibre de sticlă cu ochiuri de 4 mm
5. adeziv pentru şpaclu
6. tencuială subţire din silicaţi, una din variantele prezentate la
punctul 1.1
4.3.5. Plăcile din faţadă vor fi prinse cu 4 dibluri în ancore de plastic
conform schemei alăturate

1/4 1 1/2 1 1/4

1/4 1/2 1/4

4.3.6. Recepţia lucrărilor de tencuieli subţiri pe bază de silicaţi se va

face conform prevederilor Normativului pentru verificarea
calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
56/ 1985.
 MORTARE

1. PREVEDERI GENERALE
2. Mortarele sunt amestecuri fine omogenizate de liant, nisip şi apă,
care se întăresc prin pierderea apei şi servesc la legarea între
ele a elementelor de construcţie, pentru a forma ziduri, sau
pentru protecţia lor prin tencuire.
3. În funcţie de destinaţia lor mortarele sunt de 2 feluri: mortare
pentru zidărie şi mortare pentru tencuială.
4. La prepararea mortarelor se va ţine seama de “Instrucţiunile
tehnice privind compoziţia se prepararea mortarelor de zidărie
şi tencuială C 17-82.
5. Toate mortarele sunt caracterizate prin marca mortarului, care
este o valoare convenţională, privind rezistenţa la compresiunea
care trebuie realizată, la mortarele puse în lucru. Scara de mărci
care trebuie realizate sunt stabilite prin STAS 1030-85.
Mortarele obişnuite pentru zidărie şi tencuială, iar verificarea
mortarelor se face conform STAS 2624-80. Mortarele obişnuite
pentru zidărie şi tencuieli. Metode de încercare.
2. MATERIALE
La prepararea mortarelor se folosesc: lianţi, agregate, apă,
aracet şi aditivi.

Lianţi
2.1. Var pentru construcţii conform standard SR ENV 1 1/2 97 Definiţii
şi criterii de conformitate. Se pot folosi toate tipurile de var stins.
2.2. Se poate folosi şi varul nestins acesta fiind stins de către
utilizator, verificându-se proprietăţile fizice şi chimice să
corespundă cu standardul SR ENV 459-1-97.
2.3. Argilă conform STAS 4686 - 71 “Argilă pentru mortar pe bază de
ciment argilos sub formă de pastă de consistenţă 13-15 cm.
2.4. Ipsos de construcţii conform STAS 545/1-80. Ipsos pentru
construcţii
2.5. Cimenturi prevăzute conform standard SR 1500-96.
Cimenturi compozite uzuale tip II, III, IV şi V.

Agregate
2.6. Nisip natural de carieră sau râu conform, STAS 1667-76.
Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi
minerali.
Limitele de granulozitate ale nisipului pentru mortare trebuiesc să se
încadreze în limitele din tabelul 2, din Instrucţiunile C 17-82.
Nisipul natural de carieră poate fi parţial înlocuit cu nisip provenit
din concasarea rocilor naturale şi nisip de mare.

Apa
2.7. Se va utiliza apa din reţeaua de alimentaţie, sau în cazul
utilizării altei surse, apa trebuie să corespundă condiţiilor STAS
700-84. Apă pentru betoane şi mortare

Aracet
2.8. La prepararea mortarelor adezive pentru zidării din blocuri mici din
b.c.a. cu rosturi subţiri se utilizează următoarele tipuri de aracet.
- aracet DP 25 sau DP 50 conform STAS 7058-91
- aracet CPMB, aracet CIC sau crilorom 3080 fabricat la Uzina
Chimică Râşnov.

Aditivi
2.9. În cazul mortarelor de ciment se utilizează aditivul plastifiant
antrenor de aer “Disanul” conform STAS 8625-90.
Dozarea plastifianţilor organici se va face pe bază de încercări
preliminare.
2.10. Accelerator de întărire
- Clorura de calciu care se foloseşte la mortarele de zidărie de
marca M50 Z sau mai mare la lucrările executate pe timp friguros.
2.11. Întârzietor de priză. Pentru mortarele de ipsos se va utiliza
Întârzietor de prize pentru ipsos.

3. COMPOZIŢIA MORTARELOR
Compoziţia mortarelor diferă în funcţie de destinaţia lor pentru
zidărie sau pentru tencuială.
3.1. Dozajele uzuale ale mortarelor în funcţie de destinaţia lor se alege
conform normativului C17-82.
3.2. Alegerea tipului de mortar folosit se face de proiectant, ţinându-se
seama de gradul seismic, modul de exploatare, solicitările la care
sunt expuse elementele de construcţie etc., fiind specificate în
documentaţia tehnică, economică şi braviarul de calcul.

4. PREPARAREA MORTARELOR
5. Mortarele se pot prepara manual şi mecanic
 Mortarele preparate mecanic pot fi preparate în instalaţii
centralizate (staţii de preparare) sau necentralizate la punctul de
lucru.
6. Tehnologia de preparare a mortarelor pentru zidării sau tencuieli
se va face conform prescripţiilor tehnice din normativul C17-82.
7. În cazul în care mortarele se transportă se vor lua măsuri ca să nu se
depăşească durata maximă între producerea mortarului şi
punerea lui în operă care este de maxim - 10 ore de la preparare
la mortarele fără întârzietor de priză;
- 16 ore la mortarele cu întârzietor de priză

5. CONTROLUL CALITĂŢII
5.1. Determinarea caracteristicilor mortarelor de zidărie şi tencuială se face
conform STAS 2634 - 80 Mortare obişnuite pentru zidărie şi
tencuieli. Metode de încercare.
5.2. Condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mortarele
vor fi conform STAS 1030-85. Mortare obişnuite pentru zidărie şi
tencuială.
5.3. Prin măsurători cu conul etalon se va verifica la fiecare şarjă
consistenţa mortarelor care trebuie să se înscrie în limitele de
mai jos:
8…13 cm la zidărie din cărămidă pline sau din blocuri de beton
uşor cu agregate naturale sau uşoare.
7…8 cm pentru zidărie de cărămidă cu găuri sau blocuri ceramice
cu găuri.
4…7 cm pentru zidărie din piatră sau blocuri de beton compact.
La mortarele pentru tencuieli aplicate manual consistenţa va fi:
-9 cm pentru şpriţ
7-8 cm pentru grund
9-12 cm pentru stratul vizibil executat din mortar care conţine ipsos
7-8 cm pentru strat vizibil cu mortar fără ipsos.
La mortare de tencuială aplicate mecanizat consistenţa va fi:
12 cm pentru şpriţ
10-12 cm pentru grund
5.4. Punerea în operă a mortarelor se face conform normativelor în
vigoare pentru executarea zidurilor şi tencuielilor.

6. STANDARDE, NORMATIVE ŞI PRESCRIPŢII TEHNICE CE

TREBUIE RESPECTATE.
- SR ENV 459/L-97 Var pentru construcţii
Partea I definiţii şi criterii de conformitate
- SR ENV 459/2-97 Var pentru construcţii
Partea II Metode de încercare
- STAS 4686-81. Argilă pentru mortare pe bază de ciment argilă
- STAS 545/1-80. Ipsos pentru construcţii
- SR 1500 - 96. Cimenturi compozite uzuale tip. II, III, IV şi V.
- STAS 1667 - 76. Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi
minerali.
- STAS 790-84. Apă pentru betoane şi mortare.
- C17-82. Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea
mortarelor de zidărie şi tencuială.
- C56-85. Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente.

PARDOSELI

Prezentul capitol se referă la condiţiile, modul de alcătuire şi

modul de executare a pardoselilor interioare şi exterioare, în
conformitate cu “Normativul pentru alcătuirea şi executarea
pardoselilor” indicativ C 35-82.
Executarea stratului suport şi a pardoselilor, precizarea
materialelor folosite şi condiţiile de finisare a pardoselilor, au la bază
planşe din documentaţie, faza PT.

1. ŞAPE SUPORT, PREVEDERI GENERALE

1.1. Executarea şapei suport se va face numai după terminarea
probelor prevăzute sub pardoseli (instalaţii electrice, sanitare, de
încălzire) precum şi după terminarea în încăperea respectivă a
tuturor lucrărilor de construcţii montaj.
Înainte de executarea şapei suport, în încăperi se vor monta
ferestrele, geamurile, tocurile şi căptuşelile uşilor. În cazul în care
la încăperile vecine sunt executate tipuri diferite de pardoseli,
limita de demarcaţie dintre aceste tipuri diferite de pardoseli, va fi la
mijlocul foii de uşă, în poziţie închisă.
 Toate tencuielile interioare şi exterioare vor fi complet terminate,
instalaţiile de încălzire, inclusiv probele de verificare, vor fi
terminate, iar conductorii pentru instalaţia electrică terminaţi.

1.2. Suprafeţele planşeelor din beton armat se vor curăţa de resturi

de praf şi moloz. Pentru realizarea unei bune aderenţe a şapei,
suprafeţele planşeelor din beton armat vor fi uscate şi rugoase
iar abaterile lor de planeitate nu vor depăşi valorile admisibile
indicate în prescripţiile tehnice în vigoare. Abaterile mai mari
decât cele admisibile, se vor rectifica prin cioplirea ieşindurilor
sau prin acoperirea întinderilor mai mari.

1.3. Şapele
fiind suporturi a căror suprafaţă se mai poate vedea după
montarea pardoselii, este necesar ca la terminarea execuţiei lor
să se încheie proces verbal de lucrări ascunse, ţinându-se
seama că se cere o anumită calitate a suprafeţelor şapei şi o
anumită rezistenţă faţă de condiţiile de exploatare.

de începerea lucrărilor şapei suport, se va verifica dacă au

1.4. Înainte
executate şi recepţionate toate lucrările destinate a le proteja,
ca de exemplu: învelitori, conducte pentru instalaţii, tâmplărie,
ghermele, praguri.

1.5. Suprafaţa rezultată după executarea şapei, nu trebuie să prezinte

denivelări, ondulaţii, crăpături, porţiuni cu urme de opriri ale
lucrului. Orice reparaţie la şapa suport se va face utilizând
aceeaşi compoziţie a mortarului cu care s-a executat iniţial şapa
suport.
SCAFE SAU PLINTE
Scafele sau plintele sunt obligatorii la încăperile prevăzute cu
instalaţii de apă (grupuri sanitare).
La pardoselile din ciment sclivisit se vor executa scafe de
100…150 mm înălţime, turnate din mortar de ciment sclivisit cu
dozajele şi în condiţiile tehnice indicate la aceste pardoseli.
La pardoselile din mozaic turnat, scafele sau plintele se vor executa
turnate pe loc. Nu se vor aşeza peste tencuială, ci direct pe perete,
prin intermediul unui strat din mortar de ciment.
Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele şi
în condiţiile tehnice indicate la pardoselile din mozaic turnate.
Înălţimea scafelor sau plintelor va fi de 100..150 mm, iar grosimea
lor va fi astfel stabilită încât să depăşească faţa tencuielii cu 5…8
mm.
Scafele din gresie de 100 mm înălţime se vor manta cu mortar
de ciment, astfel încât să depăşească faţa tencuielii cu 5…8 mm.
 Străpungerile pentru trecerea coloanelor de instalaţii prin
pardoseli se fac prin trecerea coloanelor prin manşoane din ţeavă
de oţel ce depăşesc nivelul plintelor cu 4-10 mm; plintele îmbracă
aceste puncte de străpungere şi spaţiul astfel închis se umple cu
mortar de ciment iar partea superioară se finisează cu mortar cu
mozaic, cu aspect cât mai apropiat de aspectul materialului plintei
sau pardoselii, sau în cazul plăcilor de gresie cu un mortar de ciment
cu un adaos de pigment corespunzător culorii pardoselii.
Şpriţul dintre coloana şi manşonul de oţel se burează cu sfoară
de azbest sau cu deşeuri de vată minerală şi se etanşează cu chit
permanent elastic.

CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE

Pe parcursul execuţiei lucrărilor, se verifică în mod special (de
către şeful punctului de lucru) respectarea următoarelor condiţii:

a. denivelările admise ale stratului suport elastic faţă de dreptar

trebuie să fie de cel mult 15 mm în cazul stratului suport de
nisip;
b. la stratul suport rigid se vor admite denivelări izolate de cel mult 10
mm sub un dreptar de 2 m lungime
În timpul executării pardoselii din beton de ciment se vor face
următoarele verificări:
- se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei în
betonieră până la terminarea punerii betonului în operă); acest
interval de timp nu trebuie să depăşească o oră pe timp călduros şi
o oră şi jumătate pe vreme răcoroasă.
- se va verifica consistenţa betonului prin metoda tasării şi trunchiul
de con (STAS 1759-88); consistenţa betonului va fi plastică (5,1…8
cm, tasare).
- se vor confecţiona cuburi de proba din betonul utilizat, pentru
verificarea rezistenţei acestuia.
Se va verifica respectarea condiţiilor tehnice de calitate prevăzute
de STAS 2560/1-83 şi de STAS 2560/2-75, prin metodele de
verificare prevăzute de STAS 2560/3-84.
Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii
de şantier pentru remediere sau refacere.

VERIFICĂRI ALE LUCRĂRILOR LA PARDOSELI. CONDIŢII DE

RECEPŢIE
Nici o lucrare de pardoseli nu se va începe decât după
verificarea şi recepţionarea suportului, operaţii care se efectuează şi
se înregistrează conform prevederilor capitolelor respective.
O atenţie deosebită trebuie acordată verificării şi recepţionării
lucrărilor de instalaţii ce trebuiesc terminate înainte de începerea
lucrărilor de pardoseli (canale, instalaţii, străpungeri, izolaţii) şi a
tuturor lucrărilor a căror executare ulterioară ar putea degrada
pardoselile.
Toate materialele, semifabricate şi fabricate care intră în
componenţa unei pardoseli nu vor intra în lucrare decât dacă în
prealabil:
- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost
livrate cu certificate de calitate, care să confirme că sunt
corespunzătoare normelor respective.
- au fost depozitate şi manipulate în condiţii care să evite orice
degradare a lor.
- s-au efectuat la locul de punere în operă încercările de
calitate
Betoanele şi mortarele provenite de la staţii centralizate, chiar
situate în incinta şantierului vor fi introduse în lucrare numai dacă
transportul este însoţit de documente din care să rezulte cu
precizie, caracteristicile fizice, mecanice şi de compoziţie.
Principalele verificări de calitate, comune tuturor tipurilor de pardoseli
sunt:
- aspectul şi starea generală
- elemente geometrice (grosime, planeitate, pante)
- fixarea pardoselii pe suport
- rosturile
- racordarea cu alte elemente de construcţii sau instalaţii
- corespondenţa cu proiectul

VERIFICAREA PE FAZE DE LUCRĂRI

Se fac aceleaşi verificări ca cele prescrise pentru parcursul
lucrării.
- verificările de aspect se efectuează încăpere cu încăpere
- verificările ce comportă măsurători sau desfaceri se fac cu o
frecvenţă de Ľ din aceea prescrisă pentru verificările de parcurs
Rezultatele verificărilor şi recepţiilor pe faze de lucrări se
consemnează în procese verbale conform instrucţiunilor respective.
LA RECEPŢIA PRELIMINARĂ A OBIECTULUI SE EFECTUEAZĂ:
- examinarea şi controlul documentelor încheiate pe parcursul
lucrărilor şi pe faze de lucrări
- verificări directe şi anume: pentru aspect, cel puţin 1/5 din
încăperi, dar minimum o verificare de 200 mp. Pentru cele ce
comportă măsurători şi desfaceri, verificările directe se vor efectua
cu frecvenţa minimă de 1/4 din cea prescrisă pentru încheierea
fazelor de lucrări.
STANDARDE ŞI NORMATIVE
- C35-82 Normativ pentru alcătuirea şi executarea
pardoselilor

PLACAJE DE FAIANŢĂ

1. MATERIALE NECESARE PENTRU APLICAREA FAIANŢEI CU

MORTAR
- Plăci de faianţă cu respectarea caracteristicilor tehnice şi de
calitate prevăzute în STAS 233-86
- Materiale pentru prepararea mortarului, cu respectarea prevederilor STAS 1667-76,
STAS 790-84, STAS 146-80, STAS 7055-87.

2. TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE
La execuţia lucrărilor de montaj a placajului de faianţă se vor
respecta prevederile instrucţiunilor tehnice pentru executarea
placajelor din faianţă, indicativ C6-86.
2.1. Tehnologia de execuţie a placajelor de faianţă cuprinde
următoarele faze de lucru:
- controlul stratului suport
- controlul lucrărilor premergătoare trebuiesc terminate la
începerea placajelor
- crearea condiţiilor de lucru
- pregătirea straturilor suport şi aplicarea placajelor
- verificarea lucrărilor
2.2. Controlul stratului suport
Pereţii portanţi din zidărie de cărămidă vor fi finisaţi după 30
de zile de la executarea zidăriei, după încărcarea cu greutatea
permanentă, pentru a elimina fisurarea finisajelor.
Pereţii de zidărie trebuie să fie curaţi, suprafaţa să nu prezinte
abateri de la planeitate, orizontalitate şi verticalitate. Abaterile
admise nu vor depăşi pe cele admise de capitolul 4 zidării din
normativul C56/75 (anexa4.1). Verificarea se face vizual şi prin
măsurători (verticalitatea zidăriei se face cu ajutorul firului cu plumb
şi a dreptarului de cca. 2,50 m)
Toate lucrările de instalaţii trebuiesc executate şi efectuate
probele de funcţionare, probele conductelor de scurgere, probe de
presiune ale conductelor de alimentare cu apă, probe de încălzire
(la rece şi la cald).
Vor fi montate dibluri şi dispozitivele pentru fixarea obiectelor
sanitare.
Placajele pot fi aplicate după executarea şapelor suport ale
pardoselilor sau după executarea stratului final al pardoselilor reci
(mozaic-gresie, exclusiv lustruirea lor).
Placajele de faianţă se montează de la pardoseala finită şi atunci
se controlează orizontalitatea perimetrului încăperii faţă de linia de
vagriz şi în cazul corectei execuţii a pardoselii, perimetrul poate fi
elementul de bază (orizontal şi de nivel) al viitorului placaj.
Placajul de faianţă montat pe pline sau scafe prefabricate se va
verifica de linia de vagriz şi în cazul corectei execuţii placajul se
foloseşte ca element de bază în conturul plintei sau scafei.
Placajele se încep după montarea şi verificarea funcţionalităţii
tâmplăriei interioare şi exterioare. Placarea cu faianţă se execută
după trasarea suprafeţei ce trebuie placată şi după executarea
tencuielilor sau tratamentelor la pereţi şi tavane.
Aplicarea plăcilor de faianţă se face pe suprafeţe uscate, şi în
prealabil pregătite. La executarea placajelor de faianţă aplicate la
interior trebuie asigurată temperatura minimă de +5°C pe tot
parcursul lucrării şi în următoarele 14 zile după terminarea lucrului.
2.3. Aplicarea plăcilor de faianţă va începe după terminarea
operaţiilor de trasare, în următoarea succesiune:
- aplicarea şpriţului, grundului şi tinciului pe suprafaţa ce
rămâne tencuită;
- aplicarea şpriţului şi grundului pe suprafaţa ce urmează a fi
placată;
- executarea placajelor;
- se curăţă rosturile pe o adâncime de 1 cm, pentru o bună
aderare a placajului;
- se aplică un şpriţ de mortar de ciment-nisip având următorul
dozaj volumetric
Ciment 1 parte
Nisip (0-3 mm) 2 părţi
Apa până la consistenţa de 10-12 m pe conul etalon
Şpriţul se aplică cu mistria sau canciocul într-un strat de 3-5
mm şi nu se netezeşte.
- plăcile de faianţă se ţin în apă, cel puţin 1 oră înainte de
montare; se pun în operă după ce se scurg câteva minute;
- aşezarea plăcilor se face de la colţurile încăperii şi de la plintă
(pardoseală) în sus;
Aşezarea se face: de jos în sus, de la colţul încăperii de la
stânga spre dreapta;
Se foloseşte dreptarul, firul cu plumb;
Partea de sus a placajului va fi făcută cu placaj rotunjit;
Controlul racordării la partea superioară se face cu şablonul;
Părţile orizontale de placaj (glafuri) se montează cu o uşoară
pantă spre interior (2%); Eventualele goluri în mortar se
completează cu mortar la completarea fiecărui rând.
Completările la intrânde sau ieşinde se vor efectua prin tăierea
plăcilor de faianţă la dimensiunile necesare.
Umplerea rosturilor orizontale precum şi a rosturilor verticale
se va face ulterior cu ciment+colorant de gama cromatică a plăcilor
de faianţă.

ABATERI ADMISIBILE LA CALITATEA PLACAJELOR

Placaje interioare - plăci faianţă
Devierea de la planeitate şi verticalitate a suprafeţei placajului
(distanţa între dreptar şi suprafaţa placajului): 2
mm
 Devierea rosturilor dintre faianţe: 1
mm/1 placă
Ştirbituri sau lipsa de glazură la muchiile suprafeţelor glazurate
ale plăcilor:
maximum unu la o placă pe o suprafaţă de 1 m2
Porţiuni neumplute cu lapte de ciment în rosturi: nu se
admit
Locuri neumplute cu glazură pe suprafaţa placajului: max. 2
pe mp (cu o suprafaţă de 2 mmp)
Fisuri pe suprafaţa placajului: nu se admit

3. STANDARDE ŞI NORMATIVE CE TREBUIESC RESPECTATE

C6 - 86 Instrucţiuni tehnice pentru executarea
placajelor din faianţă
 TÂMPLĂRIE DIN LEMN

Tâmplăria din lemn va fi executată în conformitate cu planşele

din documentaţia de execuţie ca: tablouri de tâmplărie, faţade,
detalii de execuţie, etc.
Tâmplăria din lemn va fi executată şi livrată pe şantier conform
“Instrucţiunilor tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea,
transportul şi montarea în construcţii a tâmplăriei din lemn indicativ
C 199-79.

1. CONDIŢII DE LIVRARE ŞI DEPOZITARE

1.1. Tâmplăria din lemn poate fi livrată pe şantier în stare nefinisată
sau complet finisată. Prin tâmplărie nefinisată se înţelege
tâmplăria interioară şi exterioară livrată în stare grunduită, iar
prin tâmplărie finisată se înţelege ferestrele şi uşile de balcon sau
interioare complet finisată cu geamul montat şi cu garnituri de
etanşare.
1.2. Tâmplăria va fi complet echipată cu feronerie de calitate:
balamale, broaşte, mânere, cremoane, etc. zincate sau nichelate.
1.3. Ferestrele din lemn clasice, executate conform STAS 465-91
(ferestre simple, duble şi cuplate) se livrează nefinisate,
protejate pe toate feţele cu grund, iar la cerere vopsite şi cu un
strat de vopsea, livrarea, recepţia şi controlul se va face
conform STAS 799-88.
1.4. Ferestrele simple cu geam termoizolant şi ferestrele cuplate care
se vor livra în stare finisată, cu geamul montat, echipate cu
garnituri de etanşare şi accesorii metalice adecvate, în condiţiile
de calitate standardizate.
1.5. Uşile de lemn executate conform STAS 466-92 se pot livra cu
tocurile din materiale pe bază de lemn, de material plastic sau
metalice în următoarele variante.
- complet finisate:
a. tocurile din lemn sau metal vopsite (tocurile din PVC fără finisaj).
b. foile de uşi vopsite opac, furniruite şi finisate transparent,
acoperite cu folii imitaţie de furnir, texturate, emailate, melaminate din
profile de material plastic.
- finisate parţial:
a. tocuri grunduite
b. foile de uşi finisate în variantele de mai sus
- nefinisate: în acest caz tocurile şi foile de uşi plane, sau ramele şi
tablourile grunduite.
1.6. Tocurile de uşi pot fi livrate montate, constituind un ansamblu cu
foaie de uşă sau pot fi neasamblate şi livrate separat de foile de
uşi. În ambele cazuri tocurile şi foile de uşi sunt echipate cu
feroneria necesară pentru acţionare, manevrare şi blocare, având
asigurată interschimbabilitatea tocurilor şi a foilor de uşi după
montare.
1.7. Ambalarea, încărcarea tâmplăriei la producător şi transportul de
la producător la depozitul de şantier sau depozitul constructorului
se asigura de către producător, având grijă să nu se degradeze
lemnul datorită feroneriei în timpul transportului.

2. MONTAREA TÂMPLĂRIEI
2.1. Montarea tâmplăriei se va face de echipe specializate, dotate cu
mijloacele şi materialele necesare conform normelor de deviz,
prevederilor din proiecte şi instrucţiunilor tehnice C 199-79.
2.2. Montarea tâmplăriei în goluri se va face după executarea
lucrărilor cu proces tehnologic umed şi anume:
- finisajele interioare, inclusiv a golurilor tâmplăriei
- şpăcluirea pereţilor din beton armat care nu se tencuiesc
- placajele din faianţă sau similare la băi, bucătării
2.3. Golul din zidărie va fi executat la dimensiuni fixe cu ajutorul
unor şabloane verificate înainte de montarea tâmplăriei.
2.4. Ghermelele se fixează la turnarea elementelor din beton sau la
executarea zidăriei, poziţia lor va fi marcată pentru o fixare
corespunzătoare.
2.5. Înainte de montarea tâmplăriei se recomandă ca aceasta să fie chituită,
şlefuită şi aplicat primul strat de vopsea, care să protejeze
lemnul, în cazul contactului cu medii umede.
2.6. După uscarea vopselei tocul ferestrelor şi uşilor se va fixa în golul
zidăriei, folosind pene din lemn. Tocurile se vor fixa în ghermele
amplasate la cca. 50 cm una de alta, cu ajutorul şuruburilor,
înainte de a se strânge şuruburile definitiv se va verifica
verticalitatea, orizontalitatea şi aliniamentul ferestrelor şi uşilor,
precum şi funcţionarea cercevelelor sau foilor de uşă.
2.7. În rostul dintre toc şi zidărie se va aplica un strat de etanşare, aşezat
uniform pe înălţimea şi lăţimea tocului, se va aplica apoi stratul
de chit plastic sau elastic la exterior şi eventual la interior şi
pervazurile la interior. Tocul din lemn va fi protejat pe cant cu
carton bitumat lipit cu bitum.
2.8. Tâmplăria gata finisată se va monta de echipe de muncitori
specializaţi în aceste operaţiuni, aceasta se probează în formatul
golului, se fixează cu şuruburi, apoi rostul dintre toc şi zidărie se
completează cu materiale izolante şi chit apoi se aplică şipcile de
acoperire a rosturilor.

3. STANDARDE ŞI NORMATIVE CE TREBUIESC RESPECTATE

Soluţiile constructive, alcătuirea şi calitatea produselor vor fi
conform standardelor:
- STAS 465-91 Ferestre şi uşi de lemn pentru balcon. Secţiuni.
- STAS 466-92 Uşi din lemn pentru construcţii civile. Secţiuni
- STAS 799-88 Ferestre şi uşi de lemn
- STAS 9322-89Uşi şi ferestre. Clasificare şi terminologie
- STAS 4670-85 Modularea construcţiilor. Goluri pentru uşile şi
ferestrele clădirilor
de locuit şi social culturale.
- STAS 5333-93Ferestre, uşi de balcon şi interioare din lemn pentru
construcţii.
Dimensiuni.
- SR ISO 1226-92 Uşi ferestre. Denumirea convenţională a feţelor
uşilor şi
ferestrelor, a sensului de rotaţie, pentru închiderea
lor şi notarea lor
simbolică.
- 9317/1/2 - 87 Tâmplărie pentru construcţii. Metode de verificare a
calităţii la
ferestre şi uşi din lemn.
- Instrucţiuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea,
transportul şi
montarea în construcţii a tâmplăriei din lemn, indicativ
C199-79.
4. CONDIŢII DE RECEPŢIE
5. La tâmplăria de lemn se va verifica:
- corespondenţa cu prevederile din proiect şi prescripţiile tehnice de
produs.
- existenţa şi calitatea tuturor accesoriilor metalice.
- verticalitatea tocurilor şi căptuşelilor: nu se admit abateri mai mari
de 1 mm/m.
- între foaia de uşă şi pardoseală să fie un spaţiu constant de 3 … 8
mm.
- încastrarea tocului în zidărie să fie făcută prin ghermele, pene,
şuruburi sau praznuri, astfel ca tocul să nu aibă joc.
- abaterile de la planeitate a foilor de uşi sau cercevele mai lungi de
1500 mm trebuie să fie mai mici de 1% din lungimea pieselor
respective.
- potrivirea (luftul) corectă a foilor de uşi precum şi a cercevelelor pe
tocuri
– între cercevea şi marginea spaletului tencuit să fie un spaţiu de
minim 3,5 cm
– glafurile interioare vor fi montate cu o pantă către interior de 1%
şi la aceeaşi înălţime faţă de pardoseala camerei
– existenţa pieselor auxiliare (lăcrimare, pazii de tablă) la ferestre
pentru îndepărtarea apelor de ploaie este obligatorie.
– accesoriile metalice să fie bine montate şi să funcţioneze perfect.
– lăcaşurile de pătrundere a zăvoarelor în pardoseli şi tencuieli
trebuie să fie protejate prin plăcuţe metalice sau alte
dispozitive, bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului.
– şnaperele pentru ferestrele duble cu deschidere sau cârligele de
vânt pentru ferestre cu deschidere exterioară să fie montate în
poziţie corectă.
– deschiderea cercevelelor cuplate să se facă cu uşurinţă, ele nu trebuie
să fie blocate de pe urma vopsirii.

TÂMPLĂRIE DIN ALUMINIU

1. PREVEDERI GENERALE
Tâmplăria din aluminiu va fi executată în conformitate cu
planşele din documentaţia de execuţie ca: tablouri de tâmplărie,
faţade, detalii etc. Tâmplăria din aluminiu poate fi executată din
profile eloxate natur, sau vopsite în câmp electrostatic, în
conformitate cu planşele de execuţie. La alegerea profilelor de
tâmplărie, a culorii tâmplăriei de aluminiu şi a feroneriei se va solicita
avizul proiectantului.
Tâmplăria exterioară din aluminiu va fi executată din profile cu
rupere de punte, termică şi echipată cu geam termopan.
Tâmplăria interioară poate fi livrată cu geam sau fără geam. În
cazul livrării fără geam aceasta va fi livrată cu garniturile din
cauciuc pentru etanşare.
Comandarea tâmplăriei din aluminiu, în special cea exterioară,
va fi asistată de proiectant, după relevarea golurilor rezultate în
pereţii exteriori ai construcţiei.

2. MONTAREA TÂMPLĂRIEI DIN ALUMINIU ŞI RECEPŢIA

LUCRĂRILOR DE TÂMPLĂRIE.
Tâmplăria din aluminiu se livrează de către furnizori în stare
montată, complet echipată cu toate accesoriile. În cazuri deosebite
se poate livra în subansamble care să se înscrie în gabaritele uzuale
de transport, urmând a fi montate la faţa locului exemplu pereţi
cortină sau vitrină de aluminiu. Montarea tâmplăriei din aluminiu se
poate face de către producător sau de echipe specializate ale
constructorului.
La montarea tâmplăriei din aluminiu se va ţine cont de
următoarele:
– piesele din oţel care sunt în contact cu profilele de aluminiu,
trebuie să fie zincate sau cadmiate.
– golul în care se montează tâmplăria de aluminiu să fie finisat
pentru a nu stropi cu mortar profilele de aluminiu, înlăturarea
mortarului ar putea zgâria profilele
– între profilele de aluminiu şi stratul de mortar este prevăzut un spaţiu
de 10 mm care se etanşează cu garnituri din neopren, spumant
expandabil sau chit pentru uşurarea montajului şi a exclude
contactul aluminiului cu materialul alcalin.
La tâmplăria de aluminiu se verifică:
– prinderea tâmplăriei de zidărie, stâlpi sau diafragme de beton.
– funcţionarea feroneriei şi accesoriilor
– modul în care s-a realizat montarea garniturilor din neopren
– existenţa şi conţinutul certificatelor de calitate pentru tâmplăria
gata confecţionată sosită pe şantier
– corespondenţă cu prevederile din proiect şi cu prescripţiile tehnice
de produs, gata confecţionate şi sosite pe şantier
– existenţa şi calitatea accesoriilor de prindere, închidere, manevre, etc.
– existenţa pieselor auxiliare (lăcrimare, pazii de tablă) la ferestre
pentru îndepărtarea apelor de ploaie.
La terminarea lucrărilor se va face recepţia calitativă pe faze
de lucrări, încheindu-se proces verbal de recepţie calitativă
verificându-se:
– corespondenţa cu prevederile din proiect.
– calitatea lucrărilor executate şi încadrarea în abaterile admisibile
prevăzute în Normativul C56-85 Caietul XV.

TÂMPLĂRIE DIN P.V.C.

 Tâmplăria din profile de PVC va fi executată conform planşelor
din documentaţia de execuţie ca: tablouri de tâmplărie, faţade,
detalii, etc.

1. MATERIALE, PROPRIETĂŢI FIZICE, DE CALITATE ŞI ASPECT

1.1. Ferestrele şi uşile din profile de PVC se livrează complet
echipate cu geam, garnituri de etanşare între geam şi cercevea
şi între cercevea şi toc.
1.2. Ferestrele exterioare şi uşile de balcon se vor livra echipate cu
geam termopan, iar profilele vor fi cu rupere de punte termică.
1.3. Ferestrele şi uşile din profile PVC pot fi colorate în masă sau de
culoare albă sau gri deschis.
1.4. Tâmplăria din PVC se livrează pentru sisteme de deschidere
obişnuită, rotire în jurul unui ax vertical iar ferestrele pot fi
echipate cu sistem roto, care se poate comuta alternativ pentru
deschidere pe ax orizontal sau vertical.
1.5. Suprafaţa profilelor din PVC trebuie să prezinte aceeaşi culoare,
o nuanţă uniformă, o suprafaţă netedă fără adâncituri şi cu
rizuri mai mici de 0,1 mm adâncime.
1.6. Nu se admit fisuri sau nuanţe diferite de culoare în dreptul nodurilor.
1.7. Abaterile la lungimi nu trebuie să depăşească ± 1 mm la dimensiuni până
la 1500 mm, sau 1,5 mm la elemente mai mari de 1500 mm.
1.8. Tâmplăria va fi livrată împreună cu sistemele de montare,
prindere, în golurile în care se montează: ex. praznuri din foaie
de arc de 1 mm grosime şi 30 mm lăţime, protejate împotriva
coroziunii din fabrică, şuruburi mecanice, şuruburi autofiletante,
etc.
1.9. Comanda tâmplăriei din profile PVC va fi asistată de proiectant,
după relevarea golurilor de tâmplărie, alegându-se culori pastel,
evitându-se culorile tari sau în nuanţe închise, care pot periclita
comportarea tâmplăriei printr-o creştere excesivă a
temperaturii produsă de expunerea la razele solare,
specificându-se dacă se vor monta jaluzele rulante din PVC, caz
în care tâmplăria va fi prevăzută cu profile de ghidaj pentru jaluzele.
2. TRANSPORT ŞI DEPOZITARE
2.1. Elementele de tâmplărie din PVC se livrează în containere pentru
transportul tâmplăriei din PVC care asigură menţinerea calităţii
şi protecţia geamurilor în timpul transportului şi manipulării.
2.2. Ferestrele şi uşile din PVC se depozitează în dispozitivele în care
au fost transportate, pe cât posibil în încăperi închise, ferite de
radiaţii solare, evitându-se apropierea de surse de căldură, a căror
temperatură este mai mare de 60°.
3. MONTAREA TÂMPLĂRIEI DIN PVC
3.1. Montarea elementelor de tâmplărie din PVC este ultima operaţie
după executarea celorlalte lucrări de construcţii şi instalaţii a
căror executare ar putea deteriora tâmplăria finisată (tencuieli
interioare şi exterioare, gleturi, finisarea golurilor în care se
montează tâmplăria etc.).
3.2. Se va verifica dacă există un rost de 5 mm pe tot conturul
tâmplăriei. În caz că sunt abateri mai mari se vor remedia,
îndepărtând părţile în relief şi completând adânciturile.
3.3. Montarea tâmplăriei se va face conform tehnologiei
recomandată de producătorul tâmplăriei dacă se face de către
alte echipe decât ale producătorului.
3.4. Se va acorda o atenţie deosebită în cazul montării uşilor de balcon
cuplate cu ferestre, în acest caz îmbinarea se va face prin intermediul unui profil
special în forme de T din PVC.
3.5. După fixarea tocului tâmplăriei se va face izolarea termică a
rostului cu fâşii din polistiren sau spumă expandabilă.
3.6. Ferestrele şi uşile exterioare din profile PVC se pot monta cu
solbancuri şi glafuri prefabricate sau solbancuri din mortar şi
glafuri interioare din lemn.
3.7. Rosturile dintre tâmplărie şi elementele de construcţii se închid
elastic. Stratul de chit trebuie să fie continuu presând atât pe toc
cât şi pe elementele construcţiei, tencuială, solbancuri. La interior
stratul de chit se netezeşte cu un şpaclu suprafaţa chitului pentru a
deveni plană după care se montează piesa de acoperire prin
clipsare.
La exterior chitul nu se netezeşte lăsându-se bombat spre exterior
pentru ca la eventualele pierderi de substrate volatile chitul să nu
se contragă.

4. STANDARDE ŞI NORMATIVE CE TREBUIE RESPECTATE.

- La manipularea, livrarea, depozitarea, transportul şi montarea în
construcţii a tâmplăriei din PVC se vor respecta prevederile Normativului C185-
78.
- STAS 11179-78 - Ferestre şi uşi de balcon şi jaluzele din policlorură
de vinil.
- “Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente”, indicativ C56-85.

5. CONDIŢII DE RECEPŢIE, ASPECT, CULORI, TOLERANŢE.

La tâmplăria din PVC se va verifica:
a. La livrare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
 - tâmplăria să se încadreze în tipodimesiunile prevăzute în
proiect şi toleranţele să se încadreze în standardul 11179-78 sau
agrementul tehnic al produsului.
- existenţa şi fixarea corectă a feroneriei conform indicaţiilor din
proiectul de execuţie.
- montarea corectă a geamului termopan cu baghete din PVC şi
garnituri de etanşare.
- existenţa garniturilor de etanşare pe conturul tocului şi al
cercevelei.
- existenţa praznurilor de prindere conform normativului C185-
78 sau a altor sisteme de fixare agreate şi recomandate de
producător.
b. În timpul montării:
- se va verifica dacă praznurile au fost fixate în dibluri şi dacă
tâmplăria a fost centrată în golul rezervat şi dacă se deplasează
uşor pe orizontală şi verticală.
- aliniamentul tocurilor atât pe orizontală cât şi pe verticală
c. După montare
- verticalitatea şi planeitatea tocului ferestrei sau uşi şi a
aliniamentului pe orizontală şi verticală.
- funcţionarea corectă la închidere şi deschidere a uşilor şi
cercevelelor, precum şi o etanşeitate bună la închidere.
- etanşarea corectă a rostului dintre tâmplărie şi zid cu fâşii din
polistiren celular şi cu chituri la interior şi exterior.
- corespondenţa cu prevederile din proiect privind tipodimensiunile proiectate.
 TÂMPLĂRIE METALICĂ

Tâmplăria din profile metalice va fi executată conform

planşelor din documentaţia de execuţie ca: tablouri de tâmplărie,
faţade, detalii de execuţie.
Tâmplăria din profile metalice îndeplineşte rolul de închidere a
golurilor din faţade, uşi interioare şi exterioare, pereţi despărţitori
(glaswanduri) sau de protecţie antifoc a golurilor.

1. CONDIŢII DE LIVRARE, ASPECT, CALITATE, ETC.

1.1. Tâmplăria metalică se livrează pe şantier grunduită cu miniu de
plumb, sau finisată şi echipată cu geamuri şi garnituri de
etanşare.
1.2. Indiferent de modul de livrare, finisată sau grunduită, tâmplăria
va fi echipată cu feroneria necesară închiderii, şi cu accesoriile
de prindere în golul de montaj al tâmplăriei, funcţie de sistemul
de prindere recomandat de producător sau proiectant, în cazuri
speciale, conform detaliilor de execuţie elaborate de proiectant.
1.3. Tâmplăria trebuie să corespundă cu tipodimensiunile
recomandate în proiect şi să corespundă din punct de vedere
calitativ agrementelor tehnice sau a normelor interne de calitate
ale producătorilor.

2. MONTAREA TÂMPLĂRIEI METALICE

3. Montarea tâmplăriei metalice se va face de către echipe
specializate, dotate cu scule şi dispozitive adecvate, care pot fi
ale constructorului sau ale producătorului.
4. Tâmplăria metalică se fixează în golul de montaj cu ajutorul
praznurilor sau a şuruburilor autofiletante în cazul fixării pe
ramă din profile de oţel, sau prin sudarea praznurilor de
plăcuţele metalice existente în şpaleţii golurilor de montaj.
5. Modul de fixare a tâmplăriei va fi cel agreat de producător, care va
livra odată cu tâmplăria şi accesoriile metalice de montaj şi
fixare a tâmplăriei.
6. Montarea tâmplăriei se face prin poziţionarea ei în golul de montaj
sau fixarea provizorie cu pene din lemn, se va verifica
liniamentul pe orizontală şi verticală la faţade şi verticalitatea
ei, după care se va face fixarea definitivă a tâmplăriei prin
sudarea praznurilor de plăcuţe sau strângerea şuruburilor
autofiletante, sau prin umplerea golurilor cu mortar de ciment în dreptul
praznurilor.
7. Fixarea tâmplăriei metalice în golurile de la centralele termice se
va face prin prinderi distructibile sau elastice, care în caz de
explozie să permită expulzarea panoului de tâmplărie în
exterior, în cazul în care nu au cedat geamurile montate în
tâmplăria respectivă, geamuri care vor fi obligatoriu de 2 mm
grosime.
8. După fixarea definitivă se va trece la finisarea şpaleţilor cu
tencuială sau finisajelor prevăzute în proiect la tâmplăria
grunduită, sau la umplerea rosturilor de montaj cu fâşii de
polistiren, spumă din polistiren şi chituri elastice la tâmplăria
metalică gata finisată.

3. CONDIŢII DE RECEPŢIE
4. Se va verifica corespondenţa dintre proiect, detalii şi tâmplăria
puse în operă.
5. Asamblarea elementelor componente conform indicaţiilor din
proiect: sudură, şuruburi, etc.
6. Prinderea tâmplăriei în gol să fie făcută conform metodei agreate
de producător.
7. Nu se admit nituri lipsă sau nestrânse, cordoane de sudură
neuniformă sau cu găuri produse prin arderea pieselor, suduri
nepolizate.
8. Grunduirea cu miniu de plumb să fie uniformă pe toate feţele,
inclusiv la cordoanele de sudură.
9. Stratul de vopsea să fie uniform, în panta indicată prin proiect la
tâmplăria gata finisată.
10. Existenţa şi modul cum au fost montate garniturile de etanşare
din cauciuc.
11. Verificarea calităţii vopselei se va face conform prevederilor din
capitolul vopsitorii.
12. Accesoriile metalice să fie bine montate şi să funcţioneze corect şi să
fie de calitatea prevăzută.
13. La tâmplăria de protecţie antifoc se va verifica existenţa şi
funcţionarea dispozitivelor de închidere sau deschidere automată
a tâmplăriei, conform indicaţiilor din proiect.
 TÂMPLĂRIE METALICĂ PENTRU ADĂPOSTURI
DE PROTECŢIE CIVILĂ

1. CONDIŢII GENERALE
1.1. Tâmplăria metalică aferentă adăposturilor de protecţie civilă se
va elabora conform indicaţiilor din tabloul de tâmplărie din
proiectul de execuţie.
1.2. Dimensiunile golurilor, respectiv dimensiunile interioare ale ramelor (tocurilor)
uşilor şi obloanelor sunt conform “Normelor tehnice privind
proiectarea şi executarea adăposturilor de protecţie civilă în
subsolul construcţiilor noi” aprobate prin decizie
guvernamentală nr. 177 din 22 noiembrie 1999.
1.3. Toate piesele, cu excepţia arcurilor elicoidale cilindrice, vor fi
executate din oţel OL 37.1.
1.4. Părţile principale ale unei uşi sau oblon metalice sunt:
– tăblia de uşă care se confecţionează din tablă laminată de
grosimi diferite (25, 18, 14 sau 4 mm), în funcţie de tipul de
uşă necesar.
 – tăblia pentru obloane se confecţionează din tablă laminată de
grosimi diferite (16, 10, 8 mm) în funcţie de tipul de oblon
necesar.
– rama din laminate de oţel, asamblată prin sudură.
– balamale pentru articularea tăbliei de ramă
– dispozitive de înzăvorâre, în funcţie de tipul respectiv, pentru
fixarea tăbliei de ramă în poziţia “închis”.
– rama pentru fixarea garniturii de etanşare

2. CONDIŢII TEHNICE DE EXECUŢIE

2.1. Execuţia uşilor metalice etanşe se va face în întreprinderi de
specialitate, dotate cu echipamente şi utilaje corespunzătoare.
2.2. Uşile se vor executa după “Detaliile de execuţie pentru uşile şi
obloanele de protecţie cuprinse în documentaţiile elaborate de
Comandamentele Protecţiei Civile din Ministerul Apărării
Naţionale.

3. CONDIŢII DE MARCARE, AMBALAJ, TRANSPORT ŞI

DEPOZITARE
4. Fiecare uşă sau oblon va avea montată pe tăblii şi ramă o placă
de identificare cu denumirea producătorului, tipul uşii sau al
oblonului şi numărul de fabricaţie.
5. Fiecare uşă sau oblon va fi ambalat într-un schelet de grinzi de
lemn; părţile proeminente şi zăvoarele vor fi învelite în hârtie
groasă.
6. Transportul uşilor şi obloanelor se va face cu vagoane pe calea
ferată sau cu vehicule rutiere, luându-se măsurile de protecţie
ca să nu se deformeze în timpul transportului.
7. Depozitarea uşilor şi obloanelor se va face în locuri ferite de
umezeală.
8. Odată cu livrarea produsului se vor preda beneficiarului: procesul
verbal de recepţie al produsului şi certificatele de calitate ale
materialelor intrate în construcţia produsului.

4. CONDIŢII DE RECEPŢIE LA BENEFICIAR

Recepţionarea uşilor şi obloanelor speciale metalice se va face
separat pentru fiecare tip de uşă sau oblon. La recepţie se va
verifica dacă s-au respectat toate condiţiile impuse de proiect după
cum urmează:

La tăblia uşii
1. Se va verifica dacă tăbliile sunt executate în limita toleranţelor
admisibile prevăzute în proiect. Se vor măsura dimensiunile în
plan şi grosimile tăbliei. De asemeni şi distanţele dintre axele
 găurilor pentru fixarea balamalelor, zăvoarelor şi şuruburilor de
prindere ale acestora.
2. Toleranţele admise pentru uşile tip UE, PME şi la oblon tip OE sunt
următoarele:
– la lungimea şi lăţimea tăbliei ± 3 mm;
– la diferenţa între diagonalele tăbliei ± 3 mm;
– la distanţa între axele balamalelor ± 1
mm;
– + 0,5 mm
– la distanţa între axele zăvoarelor şi buloanelor + 0,5
mm
1. Se va verifica dacă tăblia are suprafeţele plane şi muchiile
rectilinii. Proba se va face pe o suprafaţă (masă) perfect plană
cu ajutorul spionilor. Se va verifica dacă s-au respectat
indicaţiile din proiect privitor la prelucrarea feţelor, muchiilor şi
găurilor.
La rame uşi
1. Se va verifica gabaritul interior şi dimensiunile ramelor.
Verificarea se va face cu ajutorul unor şabloane care se plimbă
cu cele 2 extremităţi pe laturile interioare.
2. Se va verifica dacă părţile drepte ale ramei (feţe, muchii) sunt
perfect rectilinii.
3. Se vor verifica distanţele între axele găurilor pentru buloanele de
ancoraj şi pentru fixarea balamalelor.
4. Se vor verifica cusăturile de sudură. Acestea trebuie să fie
compacte, continue şi curăţate de zgură. De asemeni nu trebuie
să prezinte porozităţi, crăpături sau arsuri, iar materialul de
bază nu trebuie să aibă crestături. Cusăturile de pe faţa cadrului
trebuie să fie curăţate la nivel cu feţele orizontale. Verificarea
cusăturilor de sudură se va face vizual şi prin ciocănire uşoară
pentru a vedea dacă nu prezintă urme de zgură.
5. Se vor verifica dimensiunile şi prelucrarea interioară la găurile de
pe feţele interioare ale ramei, în care intră zăvoarele.
La piesele auxiliare
1. Piesele auxiliare (zăvoare, axe, mânere, balamale, etc.)se vor
verifica piesă cu piesă. Piesele se verifică şi după aceea se
montează la loc.
2. Se va verifica dacă dimensiunile corespund proiectului şi dacă s-
au respectat indicaţiile de prelucrare. Se va acorda o atenţie
deosebită la verificarea găurilor balamalelor de şa uşile etanşe.
3. Se va verifica dacă în poziţia “montat” se respectă cotele din
proiect. De asemeni se va verifica dacă la montaj piesele se
păsuiesc bine. Nu se admit jocuri de zăvoare, mânere sau
balamale, în afara celor prevăzute în proiect.
4.Se va verifica prinderea pieselor de tablă sau ramă. La prinderile
sudate se va verifica sudura la fel ca la punctul 4 de la rama
uşii.
5. La uşile etanşe se vor verifica garniturile de etanşare la trecerea
axelor zăvoarelor.

La uşile în ansamblu
1. După ce s-au verificat părţile componente se trece la verificarea
uşilor în ansamblu. Se vor face următoarele verificări şi probe:
– verificarea uşii în poziţia montată pe ramă;
– apăsarea uniformă a garniturilor de cauciuc pe toc;
– proba de etanşare.
1. Verificarea verticalităţii se face în trei poziţii: deschis la 180°, la 90° şi
la 0°. Verificarea se face cu ajutorul firului de plumb. În prealabil
se fixează rama în poziţia perfect verticală, pe un suport fix.
Aşezată în orice poziţie intermediară uşa nu trebuie să aibă
tendinţa de a se închide sau deschide singură, ci trebuie să
rămână în echilibru stabil.
2. Verificarea apăsării uniforme a garniturilor de cauciuc se face cu
uşa montată în poziţia verticală. Se demontează garniturile din
cauciuc şi se închide uşa, fixând zăvoarele în poziţia închis.
După aceea, cu ajutorul unui spion, se verifică dacă golul dintre
tăblia uşii şi ramă are dimensiunea din proiect şi este constant
pe tot conturul. Se montează apoi garniturile şi se face din nou
proba presându-se garniturile până la poziţia închis a
zăvoarelor. Uşa trebuie să se închidă uşor, de un singur om, fără
să fie împinsă sau forţată. În poziţia în care garnitura vine în
contact cu rama zăvoarelor trebuie să intre în golurile tocului
neforţat.
3. Proba de etanşare se face cu aer, la o presiune de 100 mm CA, timp
de 30 de minute, conform normativelor în vigoare, pe un stand de
probă special amenajat.

Finisaj şi marcare
1. Fiecare uşă va avea marcat pe suprafaţa tăbliei şi a cadrului tipul
de uşă, seria de fabricaţie şi denumirea uzinei producătoare.
2. Toate suprafeţele vizibile ale uşii şi ramei se vor grundui.
Garniturile din cauciuc se vor scoate înainte de vopsire şi se vor
monta la loc după uscare.

5. CONDIŢII PENTRU MONTAJ LA LOCUL DE UTILIZARE

5.1. Uşile şi obloanele se montează în golurile respective ale
pereţilor de beton înainte de turnarea betonului.
5.2. Montarea uşilor şi a obloanelor în golurile pereţilor de beton se
va face înainte de turnarea peretelui respectiv.
5.3. După montarea uşilor şi a obloanelor la locul de utilizare şi după
darea lor în exploatare se va proceda la vopsirea lor definitivă,
utilizându-se în acest scop o vopsea de ulei, a cărei culoare va fi
indicată de beneficiar pentru fiecare caz în parte, în funcţie de
necesităţi.
5.4. Vopseaua aplicată trebuie să fie aderentă şi să acopere complet
suprafaţa vopsită, adică în 24 de ore de la aplicare. În timpul
vopsirii garniturile din cauciuc pentru protecţie şi etanşare vor fi
demontate.
5.5. După vopsirea definitivă, pe ambele feţe ale tăbliilor se vor
marca cu vopsea albă de ulei poziţiile “închis” şi “deschis” ale
zăvoarelor.
6. ÎNTREŢINEREA ÎN TIMPUL EXPLOATĂRII
6.1. Dispozitivele de înzăvorâre şi articulaţiile balamalelor vor fi
unse cu o unsoare consistentă neutrală.
6.2. Înlocuirea unsorii se va face periodic, astfel ca ungerea să se facă în bune
condiţii.
 ZUGRĂVELI, VOPSITORII

1. LUCRĂRI CARE TREBUIE TERMINATE ÎNAINTE DE

ÎNCEPEREA ZUGRĂVELILOR ŞI VOPSITORIILOR
Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli toate lucrările şi
reparaţiile de tencuieli, glet, placaje, instalaţii sanitare, electrice şi
de încălzire, trebuie să fie terminate.
De asemenea, vor fi terminate pardoselile reci.
Tâmplăria de lemn şi cea metalică trebuie să fie montate
definitiv; accesoriile metalice trebuie să fie montate corect şi buna
lor funcţionare trebuie să fie verificată cu excepţia armăturilor,
şildurilor şi a pieselor nichelate care se vor fixa după vopsirea
tâmplăriei.
La lucrările de vopsitorie, aplicarea ultimului strat se va face
numai după terminarea completă a zugrăvelilor şi înainte de
finisarea pardoselilor (curăţire, lustruire).
Înainte de începerea lucrărilor de zugrăvire sau vopsire a
faţadelor, trebuie să fie complet executate toate lucrările de la
faţada construcţiei: cornişe, glafuri, socluri, cofrete pentru instalaţii
electrice sau de gaze etc. precum şi trotuarele.
Specificaţiile privind lucrările de finisare sunt conţinute în
documentaţia de execuţie.

2. PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR
În vederea finisării cu zugrăveli de var, suprafeţele trebuie să
fie drişcuite cât mai fin şi gletuite; toate reparaţiile necesare trebuie
să fie executate îngrijit, terminate şi uscate.
În cazul suprafeţelor tencuite sau de beton plane şi netede, toţi
porii rămaşi de la turnarea sau găurile survenite de la transport,
montaj ori turnare (în cazul pereţilor din beton monolit) se vor
umple cu mortar de ciment după ce în prealabil bavurile şi alte
proeminenţe ieşite în relief au fost îndepărtate. De asemenea feţele
cu urme de decofrol, se vor freca cu piatra de şlefuit sau cu perii de
sârmă.
Suprafeţele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip
(ipsos) cu aracet, trebuie să fie plane şi netede, fără desprinderi sau
fisuri; pasta de var folosită trebuie sa aibă o vechime de cel puţin 14
zile.
Pasta de ipsos folosită pentru chituirea defectelor izolate, se
prepară din două părţi de ipsos şi o parte de apă (în volume).
Pentru şpăcluirea suprafeţelor mai mari se foloseşte şi pasta
de ipsos-var, în proporţie de o parte ipsos şi o parte lapte de var în
volume.
După uscarea porţiunilor separate, suprafaţa se şlefuieşte cu
hârtie de şlefuit după care se curata de praf cu perii uscate.
Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor începe
numai la o temperatură a aerului, în mediul ambiant de cel puţin
+5oC, în cazul zugrăvelilor pe bază de apă şi de cel puţin +15 oC, în cazul
vopsitoriilor sau al finisajelor cu polimeri.
Finisajele exterioare nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici
la un interval mai mic de 2 ore de la începerea ploii; de asemenea,
se va evita lucrul la faţade în perioadele de însorire maximă sau de
vânt puternic, pentru a evita uscarea accelerată şi crăparea
particulelor.
3. CONDITII TEHNICE DE CALITATE
Controlul în timpul execuţiei se face de către executant, prin
organele sale de control tehnic de calitate, precum şi de către
beneficiar.
Pe parcursul executării lucrărilor de zugrăveli-vopsitorii, se
verifică în mod special (de către şeful punctului de lucru):
a) îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţelor suport,
consemnându-se acestea în procese-verbale de lucrări ascunse;
b) calitatea principalelor materiale ce intră în opera, conform
standardelor şi normelor de fabricaţie respective;
c) respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier.
Pentru lucrări găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii
pentru remediere sau refacere.
Recepţia lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va face numai
după uscarea lor completă.
Prin examinarea vizuala a zugrăvelilor se verifică următoarele:
a) corespondenta zugrăvelilor interioare şi exterioare cu
prevederile proiectului şi dispoziţiile ulterioare, spre a se constata
concordanta lucrărilor executate cu prevederile acestora;
b) aspectul suprafeţelor zugrăvite în culori de var trebuie sa
aibă un ton de culoare uniforma, să nu prezinte pete, scurgeri,
stropi, băşici şi cojiri, fire de păr sau urme de la pensulă sau
bidinele;
Aderenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare se constată prin
frecare uşoară cu palma pe perete.
Prin examinarea vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor,
avându-se în vedere următoarele:
 a) suprafeţele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri
trebuie să prezinte pe toată suprafaţa acelaşi ton de culoare şi
acelaşi aspect lucios sau mat;
b) la vopsitoriile executate pe tâmplărie se va verifica vizual
buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafeţelor metalice bine
chituite şi şlefuite în prealabil, se va controla ca accesoriile metalice
vizibile să nu fie pătate de vopsea;
c) se va examina vizual dacă ţevile, radiatoarele,
convectoarele, aerotermele, ventilatoarele etc. sunt vopsite în
culorile prescrise şi dacă vopseaua este de culoare uniformă.
d) separaţiile dintre vopsitorii şi zugrăveli pe acelaşi perete
precum şi cele dintre zugrăveala pereţilor şi tavanelor trebuie să fie
distincte, fără suprapuneri, ondulaţii etc.

A. Zugrăveli cu lapte de var

Zugrăvelile cu lapte de var (spoieli) se aplică la exteriorul şi
interiorul construcţiilor pe suprafeţe tencuite, pe glet de var.
Amestecurile preparate pentru zugrăveli cu lapte de var
trebuie să fie rezistente la lumină. Compoziţia trebuie sa aibă o
astfel de consistenţă, încât acoperirea suprafeţelor să se poată face
corect, fără ca materialul să curgă şi fără să rămână urme vizibile de
bidinea; de asemenea trebuie să aibă pigmenţii bine fixaţi.

A.1. Prescripţii de execuţie

Spoielile, preparate din lapte de var (fără pigmenţi şi grăsimi)
şi zugrăvelile de var se execută in 2-3 straturi. Primul strat are rol
de grund (constituind stratul de legătură între suprafaţa pregătită şi
zugrăveală) şi el creează o suprafaţă uniformă ca porozitate, putere
de absorbţie şi culoare.
Aplicarea primului strat se face imediat după terminarea lucrărilor
pregătitoare, cel mult după 2...4 ore; in caz contrar, ştergerea de
praf se va efectua din nou înainte de aplicarea primului strat de
zugrăveală.
La aplicarea mecanizata prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizat:
- cu acţiune discontinua, la care pentru fiecare alimentare a
rezervorului cu compoziţia de zugrăveală este necesară
întreruperea lucrului;
- cu acţiune continuă, la care compoziţia de zugrăveala este
absorbită de pompa aparatului printr-un furtun dintr-un vas (recipient
alimentat continuu).
La aparatul electric de zugrăvit, înaintea de punere în funcţiune se
va face legătura acestuia cu pământul.

C. Vopsitorii şi vopsele de ulei, emailuri şi lacuri alchidice

 Vopsitoriile cu vopsea de ulei, emailuri şi lacuri pe bază de
alchidal se aplică:
a) la interior:
- pe suprafeţe gletuite cu glet de ipsos, ipsos-aracet, nisip
fin-aracet;
- pe suprafeţe metalice (tâmplărie, radiatoare etc.);
b) la exterior:
- pe suprafeţe metalice (tâmplărie, parapete, alte
elemente de construcţii metalice similare).
Materialele utilizate la executarea vopsitoriilor, trebuie să corespundă
prevederilor din standardele de stat şi normele interne ale unităţilor
producătoare.
Vopsitoria de ulei se aplică pe glet de ipsos sau pe suprafeţe
de lemn sau metal după terminarea lucrărilor pregătitoare. Pe glet
de ipsos se aplică un grund de îmbibare incolor.
Tâmplăria metalica se furnizează pe şantier gata grunduită cu
grund de îmbibare şi respectiv grund anticoroziv.
În cazul unor elemente de lemn sau metal, care au fost confecţionate
pe şantier, acestea se vor grundui pe şantier în funcţie de natura
vopsitoriei ce se execută.
Grundurile se vor aplica întotdeauna manual, cu pensula, pentru
a se asigura o legătură mai buna a vopsitoriei ulterioare cu
suprafaţa de suport.
Aplicarea vopselei se face de obicei în 2-3 straturi, în funcţie de
calitatea cerută.
În cazul finisării transparente se aplică un strat de grund şi 1-2
straturi lac de ulei.
După aplicarea primului strat de vopsea, acesta se netezeşte
cu pensule speciale cu parul moale; după uscare, suprafaţa se
şlefuieşte cu hârtie de şlefuit H.S. 80.
Şlefuirea şi aplicarea unui nou strat se face numai după
minimum 24 ore de la aplicarea stratului precedent, după uscarea
acestuia.
Încăperea unde se vopseşte trebuie să fie lipsită de praf şi bine
aerisită.
Radiatoarele, după grunduire cu grund anticoroziv, se vopsesc
în 2-3 straturi cu vopsele speciale pentru radiatoare.
Foile de uşi şi alte elemente detaşabile, pot fi vopsite şi înainte
de montarea lor, cu condiţia ca efectuarea lucrărilor de vopsire a
acestora şi depozitarea elementelor vopsite sa se face într-o
încăpere lipsită de praf.
La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate, vopsirea se
execută cu compoziţii speciale, gata prefabricate, pentru vopsirea
mecanizată, sau cu compoziţii obişnuite de ulei preparate pentru
vopsirea manuală, care se diluează până la compoziţia necesară
stropirii.
Vopsitoriile alchidice cu emailuri colorate şi lacuri transparente
se execută atât manual cât şi mecanizat. Modul de lucru este
acelaşi ca şi în cazul vopsitoriilor cu ulei folosindu-se însă produsele
alchidice indicate la pct. 2.
La executarea vopsitoriilor cu produse alchidice, ultimul strat
nu necesita operaţia de netezire cu pensule fine sau operaţia de
tufuire ca la vopsirea cu vopsele de ulei, deoarece produsele
alchidice au proprietatea de a se întinde superficial şi de a uniformiza
ultimele urme de pensula.

4. VERIFICARI ALE LUCRARILOR. CONDITII DE RECEPTIE

Zugrăvelile şi vopsitoriile fiind lucrări destinate a rămâne
vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi
verificata oricând, chiar după terminarea întregului obiect şi în
consecinţă nu este necesar a se încheia procese-verbale de lucrări
ascunse.
Verificarea calitatii suportului pe care se aplica zugrăvelile şi
vopsitoriile se face în cadrul verificării executării acestui suport
(tencuieli, zidarii, betoane, gleturi, elemente de tâmplărie,
instalaţii). Este interzis a se începe executarea oricăror lucrări de
zugrăveli sau vopsitorii înainte ca suportul să fi fost verificat cu
atenţie de către şeful punctului de lucru, privind îndeplinirea
condiţiilor de calitate pentru stratul suport.
Verificarea calităţii zugrăvelilor, vopsitoriilor se face numai
după uscarea lor completă şi are ca scop principal depistarea
defectelor care depăşesc abaterile admisibile, în vederea efectuării
remedierilor şi a eliminării posibilităţii ca aceste defecte să se
repete în continuare.
Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli, vopsitorii este
necesar a se verifica dacă au fost executate şi recepţionate toate
lucrările destinate a le proteja (învelitori, streşini) sau a căror
execuţie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de
instalaţii, tâmplărie) precum şi dacă au fost montate toate piesele
auxiliare: dibluri, console, suporţi pentru obiecte sanitare sau
elemente de încălzire.
Conducătorul tehnic al lucrării trebuie să verifice toate
materialele înainte de a fi introduse în lucrare. Materialele trebuiesc
livrate cu certificat de calitate, care să confirme că sunt
corespunzătoare normelor respective, şi agrement tehnic pentru
produsele de import.
Pe parcursul executării lucrărilor este necesar a se verifica
respectarea tehnologiei de execuţie, prevăzută în prescripţii
tehnice, utilizarea reţetelor şi compoziţiei amestecurilor indicate,
precum şi aplicarea straturilor succesive în ordinea şi la intervalele de
timp prescrise.
Se va urmări aplicarea masurilor de protecţie împotriva uscării
bruşte (vânt, însorire) spălări prin ploaie sau dezgheţ.
Verificările care se efectuează la terminarea unei faze de
lucrări: se face cel puţin câte una la fiecare încăpere şi cel puţin una
la fiecare 100 m2.
La recepţia preliminară se efectuează direct de către comisie
aceleaşi verificări, dar cu o frecvenţă de minimum 1/5 din frecvenţa
precedentă.
Zugrăveli - verificări pe faze de lucrări.
Prin examinarea vizuală se verifică următoarele:
a) corespondenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare cu
prevederile din proiect şi cu eventualele dispoziţii ulterioare;
b) aspectul suprafeţelor zugrăvite în culori de apă şi a celor din
calcio-vecchio (culoare uniforma, fără pete, scurgeri, stropi, băşici, şi
cojiri, fire de păr, urme de pensule sau bidinele). Urmele de bidinea
sunt admise numai dacă nu se văd de la distanţa de 1m.
Nu se permit corecturi sau retuşuri locale. Pe suprafeţe
stropite, stropii trebuie să fie uniform repartizaţi.
Aderenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare se constată prin
frecarea uşoară cu palma pe perete. O zugrăveală, prin frecare, nu
trebuie să se ia pe palmă.
Înainte de începerea verificării calitatii vopsitoriilor se va controla
mai întâi dacă la vopsitoriile în ulei sau la cele pe bază de polimeri s-
a format o peliculă rezistentă. Constatarea se face prin ciocănire a
vopselei cu degetul în mai multe puncte.
Prin examinarea vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor,
avându-se în vedere următoarele:
a) suprafaţa vopsită cu ulei, emailuri sau lacuri trebuie să
prezinte acelaşi ton de culoare, aspect lucios sau mat, după cum
se prevede în proiect sau în mostre stabilite;
Vopseaua de orice fel trebuie aplicată până la “perfect curat”, adică
să nu prezinte straturi străvezii, pete, desprinderi, cute, băşici,
scurgeri, lipsuri de bucăţi de peliculă, crăpături, fisuri - care pot
genera desprinderea stratului - aglomerări de pigmenţi,
neregularităţi cauzate de chituirea sau şlefuire necorespunzătoare,
urme de pensulă sau de vopsea insuficient frecată la preparare.
b) la vopsitoriile executate pe tâmplărie se va verifica vizual buna
acoperire cu pelicula de vopsea a suprafeţelor de lemn sau metalice
(chituite şi şlefuite în prealabil). De asemeni se va verifica ca
accesoriile metalice (şilduri, drucăre, cremoane, olivere) să nu fie
pătate cu vopsea;
c) nu se admit pete de mortar sau de zugrăveală pe suprafeţe
vopsite;
 d) înainte de vopsire suprafeţele de vopsit vor fi verificate dacă
au fost pregătite corect prin curăţire, şlefuire, chituire a rosturilor
etc.;
e) se va examina vizual pe toate feţele dacă ţevile, radiatoarele,
convectoarele etc., sunt vopsite în culorile prescrise şi dacă
vopseaua este uniformă, fără pete, urme de pensulă, crăpături sau
alte defecte. Se va verifica, înainte de vopsire, dacă suprafeţele au
fost corect pregătite prin curăţire de rugină, mortar etc. Verificarea
vopsitoriei feţelor ascunse ale ţevilor, radiatoarelor se realizează cu
ajutorul unei oglinzi.

5. STANDARDE ŞI NORMATIVE CE TREBUIE RESPECTATE

C 3-76 Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi
vopsitorii.
C 139-87 Instrucţiuni tehnice pentru protecţie anticorozivă
a
elementelor de construcţii metalice.
 ÎNVELITORI DIN PANOURI TERMOIZOLANTE
TIP ONDATHERM

Învelitorile din panouri termoizolante tip sandwich sunt

prefabricate structurate, compuse din două plăci de tablă nervurată
peste care este injectată o izolaţie din spumă poliuretanică, care se
pot utiliza la construcţiile civile, industriale, comerciale, publice,
particulare, transporturi, etc. Comparativ cu celelalte materiale termoizolante au
cel mai scăzut coeficient de transfer termic, comparativ cu
greutatea proprie, îndeplinind şi rol de învelitoare. La baza acestui
capitol stau planurile de execuţie din borderoul de piese scrise al
lucrării.
Faptul că spuma poliuretanică rigidă are celulele închise, face
ca aceasta să fie impenetrabilă la aer şi umiditate, şi nu arde în caz
de incendiu, având un timp de autostingere mai mic de 10 secunde
şi o greutate proprie între 7,20 şi 13,84 kg/m putând fi manevrate
cu uşurinţă la montaj.

1. Materiale, proprietăţi fizice, de calitate şi aspect

1.1. Suporturileîntre care este injectată izolaţia termică pot fi din tablă
zincată simplă, tablă zincată prevopsită, din aluminiu sau
combinaţie de tablă şi aluminiu.
1.2. Tabla zincată prevopsită, este constituită din tablă zincată
obişnuită, tratată cu produse fosfo-degresante peste care aplică
straturile de vopsea din răşini acrilice sau poliesterice conform
agrementelor tehnice ale fiecărui producător de astfel de panouri.
1.3. Dimensiunile panourilor sunt cele stabilite prin agrementele tehnice ale
fiecărui producător, la fel şi grosimea stratului termoizolant.
Grosimea stratului termoizolant şi dimensiunile panourilor se
aleg de proiectant în funcţie de destinaţia clădirii şi configuraţia
învelitorii fiind specificate în documentaţia tehnică.
1.4. Panourile Ondatherm trebuie să respecte agrementele tehnice
de calitate ale producătorului
1.5. Suprafaţa panourilor trebuie să fie dreaptă, să nu prezinte
denivelări, adâncituri, zgârieturi iar în cazul celor vopsite să aibă
o nuanţă uniformă pe întreaga suprafaţă livrată.
 panourilor va fi asistată de proiectant în ceea ce priveşte
1.6. Comanda
alegerea nuanţelor de culori ale producătorului, pentru a se
încadra în plastica arhitecturală a obiectivului, în cazul în care nu
este indicată în partea tehnică codul de nuanţe.

2. Transport şi depozitare

2.1. Panourile termoizolante din Ondatherm se vor transporta în plan

orizontal, aşezate pe suporţi speciali, iar între panouri se vor
pune distanţieri, astfel ca panourile să nu se deterioreze în timpul
transportului.
2.2. Depozitarea panourilor se va face în stive cu o pantă minim de 5% pentru a
permite scurgerea apei de ploaie.
2.3. Numărul de panouri depozitate într-o stivă nu va depăşi
numărul recomandat de furnizori pentru a nu se strivi panourile
de la bază.

3. Montarea panourilor de învelitoare tip Ondatherm

3.1. În funcţie de configuraţia şi deschiderea învelitorii se va alege

pe cât posibil ca un versant să fie acoperit de un singur panou.
3.2. Montarea panourilor va începe:
- de la o margine a versantului, în cazul că se foloseşte un singur panou pe
versant
- de la streaşină spre coamă în situaţia că se folosesc mai multe
panouri şi din marginea opusă vânturilor dominante
3.3. Fixarea panourilor de elementele de structură ale acoperişului
se va face conform detaliilor recomandate de furnizor şi
prevăzute în agrementul tehnic al produsului.
3.4. Odată cu livrarea panourilor se vor livra şi accesoriile de montaj
ce se aplică la rosturi, colţuri, coamă, doze de tip spray cu
spumă poliuretanică, coame, pazii, etc., necesare la montaj.
3.5. Este interzisă folosirea altor metode de prindere decât cele
recomandate de furnizor sau prevăzute în agrementul tehnic al
produsului.
3.6. În cazul folosirii panourilor din tablă vopsită, este recomandată
vopsirea lor după montaj cu acelaşi tip de vopsea, în cazul
deteriorării stratului de vopsea la montaj sau transport, în caz
că furnizorul nu prevede altă tehnologie.
3.7. Se va urmări şi verifica continuitatea stratului termoizolant în
dreptul rosturilor orizontale şi verticale.
3.8. Nu se admite montarea panourilor al căror strat termoizolant a fost
deteriorat datorită manipulării defectuoase în timpul transportului,
depozitării sau a montajului.
4. Condiţii de recepţie

4.1. La recepţie se va urmări corespondenţa dintre proiectul tehnic

şi realitatea din teren.
4.2. În cazul folosirii de panouri vopsite se va controla calitatea
protecţiei anticorozive, conform prescripţiilor tehnice în vigoare
şi corespondenţa nuanţelor de vopsea cu proiectul tehnic sau la
comandarea panourilor.
4.3. Se va verifica dacă s-au respectat la montare prescripţiile tehnice
recomandate de furnizor sau agrementul tehnic al produsului.
4.4. Se va urmări ca rosturile de îmbinare între panouri pe orizontal sau
vertical să fie coliniare.

5. Standarde, normative şi prescripţii tehnice

C37-88 Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la
construcţii.
Caietul IX - detalii şi alcătuiri
Agrementul tehnic al produsului

C56-85 Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de

construcţii şi instalaţii
TÂMPLĂRIE DIN PROFILE METALICE

Tâmplăria din profile metalice va fi executată în conformitate

cu planşele din documentaţia de execuţie ca: tablouri de tâmplărie,
faţade, detalii de execuţie, etc.
Nodurile tâmplăriei din profile metalice pot fi executate din
profile laminate, sau din profile uşoare din tablă îndoită la rece
conform indicaţiilor din tabloul de tâmplărie.
După destinaţie tâmplăria din metal se împarte în două
categorii:
- tâmplărie obişnuită pentru închiderea golurilor de compartimentare obişnuită
- tâmplărie rezistentă la foc, destinată închiderii golurilor de
compartimentare a construcţiei, funcţie de prevederile normativului
P118-99 privind siguranţa la foc a construcţiilor.
Tâmplăria rezistentă la foc, va fi executată de întreprinderi sau
producători autorizaţi, fiind însoţită de certificate de calitate care să
ateste timpul de rezistenţă la foc, care trebuie să corespundă cu
timpul indicat în tabloul de tâmplărie.

1. Condiţii de livrare şi depozitare

2. Tâmplăria din metal obişnuită va fi livrată pe şantier în stare
nefinisată sau finisată complet.
3. Tâmplăria va fi complet echipată cu feronerie de calitate şi
praznuri de fixare în zidărie.
4. Tâmplăria rezistentă la foc va fi echipată şi cu dispozitivele
specificate în tabloul de tâmplărie ca: dispozitive de
autoînchidere, dispozitive de închidere automate şi blocare,
dispozitive de etanşare la fum, etc. funcţie de indicaţiile date în
tabloul de tâmplărie.
5. Ambalarea, încărcarea tâmplăriei la producător şi transportul de
la producător la depozitul de şantier, sau depozitul
constructorului se asigură de către producător, având grijă să
nu se degradeze finisajul sau feroneria în timpul transportului.
2. Montarea tâmplăriei
3. Montarea tâmplăriei pe şantier se va face de echipe specializate
ale constructorului, dotată cu mijloacele şi materialele necesare,
conform normelor de deviz, sau de către producător.
4. Tâmplăria metalică montată în spaţii cu pericol de explozie nu se
va monta cu praznuri de fixare sudate de plăcuţe metalice
lăsate în stâlpi, sau diafragme de beton. Tâmplăria va fi fixată în
gol cu pene de fixare şi praznurile vor fi fixate cu mortar sau ghermele
din lemn în golurile din zidărie sau beton cu posibilitatea de a fi
expulzată în exterior în caz de explozie, pentru protecţia
elementelor de structură ale construcţiei ca stâlpi, ziduri,
planşee.
5. La montare se va urmări: verticalitatea, orizontalitatea şi
aliniamentul ferestrelor şi uşilor, precum şi funcţionarea
cercevelelor şi a foilor de uşă.

3. Condiţii de recepţie
4. Tâmplăria adusă pe şantier va fi verificată de către conducătorul
tehnic al lucrării şi se referă la dimensiunile, forma şi calitatea
materialelor prevăzute în documentaţia de execuţie.
5. Tâmplăria nu va fi montată dacă nu este însoţită de certificatele
de calitate corespunzătoare tipului de tâmplărie.
6. Existenţa feroneriei şi a echipamentelor suplimentare prevăzute
în tabloul de tâmplărie, închiderea şi deschiderea corectă a
foilor de uşă şi a cercevelelor la ferestre, existenţa dispozitivelor
de înzăvorâre şi închidere şi funcţionarea perfectă a tuturor
accesoriilor metalice.
7. În cazul tâmplăriei livrată gata vopsită se va verifica şi
corespondenţa culorilor cu indicaţiile din documentaţia tehnică de
execuţie ca: tablouri de tâmplărie sau faţade.
4. Standarde şi normative ce trebuiesc respectate
- “Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente” indicativ C 56-85

SISTEME DE COMPARTIMENTARE DIN PLĂCI DE GIPS -

CARTON
Executarea şi recompartimentarea lucrărilor la sistemele de
pereţi de compartimentare se vor face conform planşelor din
documentaţia de execuţie (conform Borderou piese desenate) şi
conform documentaţiei tehnice a firmei care lucrează sistemul
respectiv.

1. MATERIALELE COMPONENTE
Lucrările de compartimentare se realizează în spaţii existente
prin montarea plăcilor din ipsos carton pe un schelet metalic
ancorat între planşee.
Sistemele de compartimentare se pot executa în mai multe
variante: pe schelet de metal sau lemn cu feţe de 1, 2 sau 3 plăci
din ipsos-carton şi cu sau fără material de umplutură
termofonoizolatoare (vată minerală).
 Documentaţiile tehnice ale firmelor care livrează sistemele
trebuie să prezinte în mod obligatoriu detaliile specifice şi
principalele caracteristici funcţionale mecanice, acustice, termice şi
privind comportarea la foc ale sistemelor.
Pentru executarea sistemelor se utilizează plăci de gips carton
de diverse dimensiuni şi caracteristici (în funcţie de firma
producătoare a sistemului).
Modul de identificare a elementelor componente este cel prevăzut în
documentaţia de agrement tehnic al firmei producătoare.

2. DOMENII DE UTILIZARE
Pereţii de compartimentare realizaţi din plăci de ipsos carton
se pot utiliza în interiorul clădirilor fără restricţii din punct de vedere
al destinaţiei acestora.

3. CONDIŢII DE EXPLOATARE
În funcţie de tipul plăcilor de gips-carton sistemele de pereţi
pot fi utilizate în diferite variante:
- încăperi cu condiţii obişnuite
- încăperi cu condiţii deosebite de temperatură şi umiditate
- încăperi cu condiţii speciale de rezistenţă la foc

4.CONDIŢII DE FABRICAŢIE ŞI CONTROLUL CALITĂŢII

Elementele constituante ale sistemelor de pereţi de compartimentare
se execută de către unităţile de producţie ale firmelor care livrează
sistemul şi care îşi respectă propria tehnologie de fabricaţie şi
control în vederea garantării performanţelor tehnice.

5. PUNEREA ÎN OPERĂ
Montarea sistemelor de pereţi de compartimentare utilizând plăci
de gips carton se face în conformitate cu conţinutul proiectului de
execuţie şi cu prescripţiile tehnice ale firmei producătoare.
Proiectele executate cu asistenţa de specialitate a reprezentanţilor
firmei producătoare vor fi supuse verificărilor conform Legii nr.
10/1995 privind calitatea în construcţii.

6. STANDARDE ŞI NORMATIVE CARE TREBUIE RESPECTATE

La elaborarea proiectelor de execuţie a sistemelor de pereţi de
compartimentare şi la punerea lor în operă se va avea în vedere
obligativitatea respectării următoarelor standarde şi normative:
- STAS 10101/0A-87 Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru
construcţii civile şi
industriale
- STAS 10101/01 Greutăţi tehnice şi încercări permanente
- STAS 10101/2-88 Încărcări datorate procesului de exploatare
- STAS 1907/2-91 Instalaţii de încălzire - calculul necesarului
de căldură
- STAS 6156-87 Acustica în construcţii. Protecţia împotriva
zgomotului
- C56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia
lucrărilor de
construcţii şi instalaţii

ÎNVELITOARE DIN POLICARBONAT

Prevederile prezentului capitol se referă la executarea învelitorilor din

plăci celulare din policarbonat Macrolux Long Life cu protecţie la
raze ultraviolete, recomandată la acoperirea tribunelor pentru baze
sportive.
Plăcile celulare din policarbonat se livrează în grosimi de 6, 8,
10, 16, 20, 25 şi 30 mm grosime având dimensiunile de execuţie de
2,10 x 6,00 m la plăcile de grosimi de la 6-16 mm şi de 1,20 x 7,00
plăcile de grosime de la 16-25 mm.
Plăcile cu grosimea de 20 mm se livrează şi la dimensiunile de
2,10 x 6,00 m iar plăcile de 30 mm grosime se livrează la dimensiunile
de 1,23 x 7,00 m.
Plăcile din policarbonat sunt agrementate în România sub Nr. 007-03/45 -
1999.
La montarea plăcilor din policarbonat vor fi respectate
prevederile din agrementul tehnic al produsului, respectându-se
detaliile de montare şi îmbinare recomandate şi agreate de
producător, care vor fi livrate pe şantier odată cu plăcile pentru
învelitoare. Odată cu livrarea plăcilor se vor livra şi accesoriile de
montaj conform detaliilor de montaj ca: profile de îmbinare şi
închidere, la capete, profile de îmbinare din aluminiu, benzi adezive
din aluminiu pentru închiderea capetelor, butoni de fixare, garnituri
de etanşare, etc., conform detaliilor de montare şi îmbinare
agregate.
La execuţie o atenţie deosebită se va acorda racordărilor dintre
învelitoarea din policarbonat şi lucrările de tinichigerie aferente ca:
şorţuri, dolii, etc.
 Controlul calităţii şi recepţia lucrărilor se va face conform
normativului pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la
construcţii caietul I prescripţii generale şi prevederilor din agrementul
tehnic al produsului nr. 007-03/45-1999.
La recepţie se va verifica modul de respectare a detaliilor
agreate de producător şi dacă au fost puse în operă toate
materialele de etanşare a îmbinărilor conform detaliilor din proiect
şi agrementul tehnic.
În timpul exploatării beneficiarul va întreţine în stare de
funcţionare jgheaburile, doliile şi burlanele de scurgere a apelor
înlăturându-se periodic depunerile de praf, muşchi sau vegetaţie.
De asemenea se va reface stratul de vopsea la lucrările de tinichigerie
atunci când apar pete de rugină.

PARDOSELI

1. GENERALITĂŢI
1.1. La punerea în operă a pardoselilor, care sunt un ansamblu
nestructural ce asigură posibilitatea circulaţiei, se vor respecta
detaliile din proietcul de execuţie, condiţiile de alcătuire şi execuţie
nominalizate în prezentul caiet de sarcini, şi precizările suplimentare
de execuţie recomandate de producător.
1.2. Utilizarea altor materiale, sau de tehnologii noi, altele decât
cele prezentate în prezentul caiet se vor face numai cu avizul
proiectantului lucrării şi în condiţiile stabilite de agrementul tehnologic
elaborat pentru materialele noi utilizate.
1.3. La alegerea materialelor componente ale pardoselii, se va ţine
cont de clasificarea UPEC a pardoselilor, prezentate în anexa A a
prezentului caiet sau de precizările proiectantului din planşele de
execuţie şi de destinaţia încăperilor funcţie de care se aleg
materialele folosite privind: rezistenţa la uzură, efecte mecanice,
comportarea la apă şi rezistenţa la agenţi chimici.
1.4. Pardoselile se clasifică după mai multe criterii:
- exterioare aflate în afara spaţiului construit
- interioare aflate în interiorul spaţiului construit
- continue, turnate monolit cu sau fără rosturi
- discontinue din elemente prefabricate, dispuse cu rosturi
închise etanş sau neetanş (piatră naturală sau artificială,
mozaic, lemn, polimeri, etc.)
- după senzaţia de rece-cald cuantificată prin energia
disipată de contactul piciorului neîncălţat în interval de un
minut – Q1, respectiv 10 minute – Q2 avem : pardoseli calde
având Q1 = 40 x 103...50 x 103 J/mp şi Q2 = 200 x 103...300 x 103
J/mp (exemplu covor textil, mochetă de diverse tipuri,
 pardoseli din lemn sau materiale lemnoase, covor PVC
fără suport textil aplicat pe PAL, covor din PVC pe suport
textil sau cu spume de polimeri aplicat pe şapă), pardoseli
semicalde având Q1 = 50 x 103...60 x 103 J/mp şi Q2 = 300 x
103...400 x 103 J/mp ((exemplu mortare polimerice, covoare
PVC fără suport textil aplicate pe şapă sau betoane
uşoare) şi pardoseli reci având Q1 = 60 x 103 J/mp şi Q2 > 400 x
103 J/mp (exemplu beton de ciment, mozaic turnat, piatră
naturală sau artificială, sticlă, etc. )

1.5. Straturile principale ale pardoselilor sunt: stratul de uzură,

stratul suport, unul sau mai multe straturi intermediare care pot fi
executate monostrat sau multistrat funcţie de condiţiile impuse de
materialele utilizate sau de indicaţiile din planşele tehnice, fiecare
strat având rolul său bine determinat în structura pardoselilor.
1.6. Stratul suport şi eventualele straturi intermediare au rolul de a
proteja stratul de uzură prin preluarea şi transmiterea către patul
suport al pardoselilor, a sarcinilor statice şi dinamice, să preia
diferenţele de solicitări din contracţiile dintre stratul suport şi
îmbrăcăminte, să acopere denivelările planşeului, să asigure
izolarea termică şi fonică suplimentară, să acopere eventualele
conducte îngropate în stratul pardoselilor, etc. iar straturile
pardoselilor pot fi legate între ele pe toată suprafaţa în puncte 1÷ 4
laturi sau liberă (flotantă).
1.7. Patul suport este stratul care preia sarcinile statice şi dinamice în
timpul exploatării şi poate fi din :
- pământ
- planşeu de rezistenţă din beton.

2. EXECUŢIA PARDOSELILOR

La executarea straturilor de pardoseală se va respecta strict documentaţia

tehnico-economică, utilizându-se numai produse şi procedee prevăzute în
proiect certificate sau agrementate tehnic, care să asigure cerinţele de calitate
conform clasificării UPEC din anexa A.
Pardoselile se vor executa de personal calificat, efectuându-se
controlul calităţii pe faze de execuţie la : stratul suport, straturile
intermediare şi stratul de uzură.
Executarea pardoselilor se face numai după terminarea
lucrărilor prevăzute a fi executate sub pardoseli (canale, conducte,
instalaţii electrice, sanitare, încălzire, etc.) a căror execuţie
ulterioară ar putea deteriora pardoselile.

Pardoseli executate pe pământ

Pregătirea se va face în conformitate cu proiectul de execuţie
cu următoarele precizări:
 - pardoselile executate pe pământ se vor executa după
ce acesta îndeplineşte condiţiile de umiditate şi
rezistenţă
- este interzisă executarea pardoselii direct pe pământ
sensibil la umezire
- pregătirea terenului pentru pardoseală se face prin :
îndepărtarea stratului de pământ vegetal, nivelarea
pământului, compactarea pământului prin batere
manuală sau mecanică conform Normativ P7
- în cazul producerii de denivelări la compactare,
acestea se vor completa cu pământ şi se va
recompacta local.
- pământurile nisipoase, pământurile cu pietriş, etc. vor
fi compactate în stare uscată, după care se umezesc
treptate până la atingerea gradului de compactare
necesar.
- pământurile argiloase şi prăfoase se vor compacta
după realizarea umidităţii optime de compactare (12-
20 % pentru argile şi 10-14% pentru pământurile
prăfoase)
- executarea umpluturilor sub pardoseli se face în straturi
succesive, udate, bine compactate de 15-20 cm
grosime, folosindu-se pământ fără resturi vegetale sau
alte impurităţi.

Pardoseli executate pe planşee

Pregătirea stratului suport se va face conform detaliilor de
execuţie cu următoarele precizări:
- atunci când stratul suport al noii pardoseli este constituit
din planşee din b.a. sau pardoseli vechi din beton, cărămidă,
piatră, etc. este necesar ca aceste suprafeţe să fie pregătite
prin curăţarea şi spălarea lor cu apă de eventuale impurităţi,
praf sau resturi de tencuială
- diversele străpungeri prin planşeu, rosturile dintre
elementele prefabricate ale planşeului, adânciturile mai
mari, etc. se vor rectifica după caz cu mortar de ciment sau
alte produse adecvate, indicate în proiect
- armăturile care ies din planşeul de b.a., vor fi tăiate sau
îndoite.
- conductorii electrici care se montează sub pardoseală vor fi
acoperiţi cu mortar de ciment în grosimea strict necesară
pentru protejarea lor
- conductele de instalaţii care străpung planşeul se verifică dacă
sunt izolate corespunzător (mufe de protecţie) pentru
 excluderea oricărui contact direct al conductelor cu planşeul
şi straturile pardoselii.

2.1. ŞAPĂ DIN MORTAR DE CIMENT

Este unul din straturile ce se regăseşte la majoritatea pardoselilor
fie ca strat suport sau ca strat de egalizare şi se va executa cu
următoarele menţiuni:
- se va executa din mortar de ciment marca M100T, având
consistenţa de 5 cm, măsurată pe conul etalon, mortarul
preparându-se în cantităţile strict necesare care pot fi puse
în operă înainte de începerea prizei.
- mortarul de ciment se va nivela cu dreptarul după fâşiile
de ghidaj din mortar de ciment sau şipci de ghidaj fixate la
nivelul şi grosimea indicată în proiect.
- turnarea şapei se va face în şah, în panouri de 2,0 –2,5 mp,
prevăzându-se rosturi longitudinale şi transversale
- în cazul când se cere o suprafaţă foarte netedă se va
proceda la sclivisirea feţei văzute a şapei, ex. când este strat
suport pentru pardoseli din PVC
- după executarea sclivisirii, pentru evitarea fisurării datorită
acţiunii soarelui sau curenţilor de aer foarte puternici,
suprafaţa va fi protejată cu rogojini sau pânză de sac care va
fi stropită cu apă timp de 7 zile
- în cazul când nivelurile şapei în încăperi vecine sunt
diferite, linia de demarcaţie dintre acestea va fi la mijlocul
grosimii foi de uşă în poziţie închisă
- pentru o bună aderenţă a şapei suport, la planşeele din
beton, respectiv suprafeţele pe care se aplică vor fi curate,
uscate şi lipsite de impurităţi
- abaterile de la planeitate ale stratului suport pentru şapă
vor fi de : maxim 20 mm faţă de dreptarul de 2 m lungime la
suprafaţa terenului de fundaţie pregătit pentru executarea
pardoselilor şi de maxim 10 m la suprafaţa stratului rigid din
b.a.
- abaterile de la planeitate ale stratului de legătură
(intermediare) nu vor depăşi 15 mm faţă de dreptarul de 2
m lungime, în cazul stratului de nisip şi 20 mm în cazul
stratului de pietriş, balast sau piatră spartă
- pe parcursul executării şapei se va urmări obţinerea unui strat
cât mai uniform, astfel ca grosimea finală a şapei să fie de
maxim 3 cm
- şapa şi dala flotantă nu trebuie să prezinte la suprafaţă
asperităţilor pronunţate, zgârieturi, neregularităţi, ciupituri,
rizuri, bavuri, care vor fi corectate cu piatra de polizor, sub
 dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult 2 unde cu
săgeata maximă de 1 mm
- rezistenţa mortarului utilizat se verifică prin zgârierea cu
un cui care nu trebuie să lase urme mai adânci de 1 mm
- umiditatea suprafeţei trebuie să fie de maxim 4% sau cea
indicată de producătorul de pardoseli.

2.2. EXECUTAREA DALEI FLOTANTE

La executarea dalei flotante se va urmări pentru fiecare strat
din componenţa sa realizarea nivelului respectiv după linia de reper
trasată pe pereţi, ţinându-se seama şi de precizările de mai jos:
c) Stratul de egalizare realizat din nisip uscat sau şapă trebuie să
fie nivelat şi suprafaţa lui să fie perfect orizontală, având
nivelul până la linia de vagriz ( reper orizontal) trasată pe
pereţi.
d) Stratul de izolare fonică şi termică dispus pe stratul de
egalizare (mortar de ciment sau nisip) cât şi între pereţi şi
dale de beton, precum şi în jurul altor elemente de
construcţii şi instalaţii care străpung planşeul va fi realizat
din materiale cu modul de elasticitate scăzut (8...50 N/cmp)
ca saltele din vată de sticlă, pâslă, granule din plută, plăci
din fibră de sticlă, polistiren ecruisat, PFL poros bitumat,
plăci din vată minerală, spumă din răşini sintetice, având
înălţimea egală cu distanţa dintre planşeu şi faţa superioară
a pardoselii şi care va izola dala flotantă pe contur de pereţi
şi străpungerile de conducte prin pardoseală :
- dacă stratul de izolare fonică se execută din materiale
în vrac, atunci suprafaţa stratului de egalizare din nisip
va fi acoperită cu un strat de protecţie mecanică
realizat din hârtie de protecţie
- stratul fonoizolant realizat din materiale în plăci va fi
aşezat direct pe stratul de egalizare din mortar de
ciment sau nisip; plăcile vor fi montate cu un rost de 4-
5 mm pentru a permite dilatarea acestora sub influenţa
umidităţii
- stratul de izolare fonică se execută în cazul dalei
flotante şi sub toate straturile de uzură executate pe
planşeele clădirilor multietajate, atunci când este
necesară izolarea la zgomot de impact
- executarea stratului fonoizolant din PFL poros,
serveşte numai pentru stratul de uzură din parchet
lamelar sau lambă şi uluc lipit cu poliacetat de vinil
- plăcile din PFL poros se montează prin simpla aşezare
pe un strat de egalizare din nisip uscat max. 3 %
 umiditate, bine bătut (compactat) urmărindu-se ca
umiditatea în încăpere să fie de maxim 65 %
- între plăci se vor lăsa rosturi de 4 ...6 mm lăţime
pentru a permite umflarea în lungime şi lăţime a
acestora sub influenţa umidităţii.
În acelaşi scop, între plăcile de margine şi pereţi se vor lăsa
rosturi de 10 –15 mm lăţime, rosturile dintre plăci fiind ţesute.
- după aşezarea definitivă a plăcilor din PFL, se va lăsa
un interval de 24 ore până la lipirea parchetului, pentru
stabilizarea lor sub influenţa umidităţii stratului suport
înainte de lipirea parchetului, timp în care nu se mai
execută nici o lucrare în încăperea respectivă.
e) Stratul de protecţie
Stratul tehnologic de protecţie aşezat peste stratul
fonoizolant se va executa din hârtie Kraft, folie de
polietilenă, etc. petrecute între ele cu minim 10 cm, iar la
margini acestea vor îmbrăca fâşiile din material fonoizolator,
montate pe elementele verticale, în cazul în care dala este
turnată monolit.

f) Dala propriu-zisă
- dala din beton va fi armată şi se va executa până la fâşia de
material fonoizolator aşezat în lungul pereţilor şi a
elementelor de construcţie ce străpung planşeul
- înaintea turnării dalei din beton se vor executa repere de
nivel pentru faţa superioară a acesteia : puncte sau fâşii la
cca 1 m distanţă ce vor servi drept ghidaje pentru dreptarul
cu care se face nivelarea; nivelul superior al reperelor se
stabileşte faţă de linia de vagriz, iar eventualele pante se
verifică cu dreptarul şi bolobocul.
- suprafaţa dalei se va drişcui fin cu drişca de lemn pentru a
se obţine o suprafaţă plană, fără denivelări, fineţea şi
planeitatea drişcuirii se va realiza funcţie de natura
îmbrăcăminţii pardoselii ce urmează a fi lipită, astfel ca
eventualele particule de nisip sau denivelări să nu apară
desenate pe suprafaţa acesteia
- dacă suprafaţa şapei nu este netedă se va aplica un strat
de tinci de 2-3 mm grosime, care se drişcui fin cu drişca de
lemn geluit, până se realizează o suprafaţă plană. Tinciul se
va aplica pe dală sau şapa de egalizare din mortar de
ciment, atunci când aceasta s-a întărit suficient (tras) când a
rămas o umiditate suficientă pentru asigurarea aderenţei
stratului de tinci
 - la pardoselile cu pervaz de lemn se vor încastra în pereţi
dibluri din lemn la 50 cm interval, poziţia lor marcându-se pe
pereţi
- executarea dalei din beton se va face cu grijă pentru a nu
se deteriora stratul de izolare fonică sau cel de protecţie
mecanică, circulaţia făcându-se pe scânduri aşezate peste
protecţia mecanică
- în prima perioadă de întărire, cca 7 zile de la turnare, dala din
beton se va menţine umedă prin stropire uşoară sau prin
acoperirea cu folii din polietilenă. Grosimea dalei din beton
se dimensionează în funcţie de natura şi grosimea stratului
de izolare fonică şi să reziste la acţiunea sarcinilor din
exploatare ca :
- atunci când în pardoseală se ancorează diverse elemente (ex. bănci de
şcoală) se va ţine seama de necesitatea împiedicării smulgerii acestora din
dală. Grosimea dalei va fi aleasă ca elementele de ancoraj (dibluri din lemn) să
nu pătrundă în stratul fonoizolant.
- dala trebuie să aibă o grosime minimă de 35 mm
- betonul din care se execută dala trebuie să aibă
consistenţa plastică de 6 – 7 cm conul de tasare,
rezistenţa la compresiune de minim 22,5 N/mmp, rezistenţa
la încovoiere minim 4 N/mmp şi se recomandă ca dala să se
execute din beton clasa 22,5 (B300)

ANEXA A

Clasificarea UPEC a unităţilor funcţionale

Nr. crt. Unităţi funcţionale U* P** E*** C****

I. Clădiri de locuit
I.1. Spaţii uscate şi de circulaţie în interiorul unităţii funcţionale
a. camere de locuit 2 2 1 0
b. vestibul 2s 2 1 0
c. culoare 2s 2 1 0
d. casa scării 2s 2 1 0
I.2. Spaţii umede în interiorul unităţii funcţionale
a. bucătării 2s 2 2 2
b. băi, duş, saună 2 2 2 1
I.3. Spaţii uscate şi de circulaţie comune
a. holuri de intrare 3s 2 1 0
b. scări 3 2 1 0
c. paliere 3 2 1 0
I.4. Spaţii exterioare clădirilor
a. balcoane, terase, logii accesibile sau nu din 3 3 3 2
exterior
b. scări exterioare 4 3 3 2
II. Clădiri civile publice
II.1. Spaţii de lucru
a. birouri colective 3 3 1 0
b. birouri individuale 2s 1 1 0
c. săli de conferinţă şi biblioteci 3 2 1 0
d. săli de festivităţi 3 3 1 1
 e. cămine culturale 3s 3 2 1
f. muzee 3s 3 1 0
g. biserici 3 2 1 0
II.2. Spaţii de circulaţie sau de odihnă
a. holuri publice 4 3 2 0
b. săli de aşteptare în aeroporturi, gări 3s 2 1 0
c. scări şi paliere 3 3 1 0
II.3. Spaţii anexe (tehnice)
a. arhive 3 3 1 0
b. spaţii sanitare 3 2 2 1
c. spaţii publicitare 3 3 1 0
d. bucătării colective şi anexe 4 4 3 2
III. Clădiri comerciale
III.1. Supermagazine 4 4s 3 2
III.2. Magazine 4 3 2 0
III.3. Restaurante 3s 2 1 1
III.4. Spaţii tehnice
a. bucătării (utilizări intense) 4 4s 3 2
b. spaţii sanitare 4 3 3 2
IV. Clădiri ale industriei hoteliere
IV.1. Hoteluri*
a. camere de locuit 2s 2 1 0
b. holuri de la intrare 4 3 2 0
c. spaţii de circulaţie, scări 3 2 1 0
d. săli de recepţie 3s 2 1 1
e. băi 2 2 2 1
f. bucătării (utilizări moderate) 4 3 3 2
IV.2. Case de vacanţă
a. zone de recepţie 3 3 2 0
b. spaţii de circulaţie şi scări 3s 2 2 0
c. camere de locuit 2s 2 1 0
d. spaţii sanitare 2 2 2 1
V. Clădiri culturale
V.1. Săli de spectacol
a. teatre, cinematografe 3 2 1 0
b. săli de concert 3 2 1 0
c. discoteci 3s 2 1 1
V.2. Şcoli
a. săli de clase 4 3 2 0
b. holuri de intrare 4 3 2 1
c. ateliere 3 2 2 2
d. alboratoare 4 4 3 2
e. spaţii sanitare 3 2 3 2
f. vestiare 3 2 2 2
g. săli de sport 4 3 2 0
h. cantina 4 3 2 2
i. scări, spaţii de circuaţie 4 3 2 1
V.3. Instituţiile de învăţământ superior
a. săli de clase 4 3 2 0
b. holuri de intrare 4 3 2 1
c. ateliere 3 2 2 2
d. alboratoare 4 4 3 2
e. spaţii sanitare 3 2 3 2
f. vestiare 3 2 2 2
g. săli de sport 4 3 2 0
h. cantina 4 3 2 2
i. scări, spaţii de circuaţie 4 3 2 1
VI. Clădiri sociale
VI.1. Construcţii sanitare
a. camere 3 3 2 2
b. spaţii sanitare 3 3 3 2
 c. cantine 4 4s 3 2
d. camere de operaţii 4 3 3 3
e. camere de consultaţii 3 3 2 2
f. camere de sterilizare 3 3 3 3
g. camere de reanimare 3 3 3 3
h. camere de radipterapie 3 3 3 3
i. laboratoare 4 3 3 3
j. săli autopsie 3 3 3 3
VI.2. Cămine de bătrâni
a. holuri şi scări 4 3 2 1
b. camere de locuit 3 2 1 0
c. camere de recreere 3s 3 1 0
d. birouri 3 3 1 0
e. infermerie 3 2 2 2
f. bucătărie 4 4s 3 2
g. cantină 4 3 2 2
h. spaţii sanitare 3 2 3 2
VI.3. Cămine de copii, grădiniţe
a. holuri şi scări 4 3 2 1
b. camere de locuit 3 2 1 0
c. camere de joacă 3s 3 1 0
d. birouri 3 3 1 0
e. infermerie 3 2 2 2
f. bucătărie 4 4s 3 2
g. cantină 4 3 2 2
h. spaţii sanitare 3 2 3 2
VI.4. Cămine studenţeşti
a. holuri şi scări 4 3 2 1
b. camere de locuit 3 2 1 0
c. camere de studiu 3s 3 1 0
d. birouri 3 3 1 0
e. infermerie 3 2 2 2
f. bucătărie 4 4s 3 2
g. cantină 4 3 2 2
h. spaţii sanitare 3 2 3 2

LEGENDĂ :
U* - uzură – defineşte efectele provoacte de mersul pe pardoseală; schimbări de aspect,
pierdere de material, exfolieri, etc.
U2 – caracterizează spaţii individuale cu circulaţie normală
U2s - caracterizează spaţii individuale cu circulaţie intensă
U3 - caracterizează spaţii colective cu circulaţie redusă
U3s - caracterizează spaţii colective cu circulaţie normală
U4 - caracterizează spaţii colective cu circulaţie intensă

P** - caracterizeză efectele mecanice de tip poansonare statică provocate de mobilier fix sau
mobil, prin deformaţia remanentă;
P2 - caracterizeză efectele mecanice de tip poansonare statică provocate de mobilier fix,
uşor (max. 20 kg/cm2), mobilier mobil uşor, de tipul mobilelor cu rotile, mese de servit cu
rotile, cu folosire intensivă şi mobilier mobil, de tipul scaunelor cu rotile, cu folosire
ocazională;
P3 - caracterizeză efectele mecanice de tip poansonare statică provocate de mobilier fix,
greu (> 20 kg/cm 2), mobilier mobil, de tipul scaunelor rulante, cu folosire intensivă şi
mobilier mobil, de tipul cărucioarelor cu rotile, cu folosire ocazională;
P4 - caracterizeză efectele mecanice de tip poansonare statică provocate de mobilier fix,
greu (> 20 kg/cm 2) şi mobilier mobil, de tipul cărucioarelor cu rotile, cu folosire intensivă;
P4 - caracterizeză efectele mecanice de tip poansonare statică ce
provoacă şocuri severe;
E*** - comportarea la apă şi la umiditate – caracterizează frecvenţa prezenţei apei, legată în
special de modul de întreţinere (curăţare curentă, periodică, ocazională)
 E0 – prezenţa accidentală a apei, curăţare uscată;
E1 - prezenţa ocazională a apei, curăţare curentă uscată şi curăţare
umedă ocazională;
E2 – prezenţa frecventă a apei, curăţare curentă umedă şi curăţare
ocazională prin spălare;
E3 – prezenţa prelungită a apei, curăţare curentă prin spălare;

C**** - rezistenţa la agenţi chimici produse alimentare, substanţe de curăţare,

produse farmaceutice), intesitatea relativă a riscului de pătare;
C0 – indică absenţa agenţilor chimici; nu necesită studii specifice
speciale, neexistând riscul de pătare;
C1 – indică prezenţa accidentală a agenţilor chimici;
C2 – indică prezenţa curentă a agenţilor chimici.

2.3. ASIGURAREA CALITĂŢII PARDOSELILOR

Realizarea unei calităţi corespunzătoare a pardoselilor, trebuie
să se înscrie în prevederile Legii 10/1995.
Pentru aceasta sunt necesare următoarele acţiuni:
- verificarea şi corespondenţa detaliilor de execuţie funcţie
de tipurile de pardoseli şi destinaţia încăperilor conform
anexei A;
- verificarea pe parcursul executării pardoselilor a calităţii
stratului suport şi eventual a straturilor intermediare şi a
stratului de uzură;
- soluţionarea neconformităţilor a defectelor şi a
neconcordanţelor apărute în fazele de execuţie, numai pe
baza soluţiilor stabilite de proiectant şi cu acordul
investitorului;
- utilizarea numai a produselor şi procedeelor certificate sau
pentru care există agremente tehnice;
- efectuarea încercărilor de calitate la locul de punere în
operă, dacă este cazul, la solicitarea proiectantului,
beneficiarului sau organelor de control abilitate;
Verificări obligatorii la toate tipurile de pardoseli în timpul
execuţiei la :
- la stratul suport se verifică planeitate care să se încadreze
în limitele pct. 2.1, alin. 8, 9, 10, 11 şi 12;
- la straturile intermediare se va urmări realizarea unui strat
cu o grosime cât mai uniformă, care să se încadreze în
limitele admise la pct. 2,1 aliniatul 10;
- în cazul executării pardoselilor peste o placă de beton
turnate pe sol, se vor prevedea măsuri de ruperea
capilarităţii sau izolaţie termică şi hidrofugă acolo unde se
impune;
- stratul de uzură nu va prezenta defecte peste limitele stabilite
în Normativul GP 037-98;
 - la terminarea executării lucrărilor ascunse se vor încheia
procese verbale privind constatarea calităţii lucrărilor.

REGLEMENTĂRI TEHNICE CE TREBUIE RESPECTATE

A. Legislaţia : Legea nr. 10-1995, Legea calităţii în construcţii

B. Reglementări tehnice:
- GP037-98 - Normativ privind proiectarea, execuţia şi asigurarea
calităţii pardoselilor la construcţii civile
- C125 – Instrucţiuni tehnice de proiectare şi execuţie privind
protecţia fonică a clădirilor
- C74 – Dale flotante pentru pardoseli
- C16 – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente
- STAS 1275- Încercări pe betoane, încercări pe betonul întărit.
Determinarea rezistenţelor mecanice
- STAS 4606 – Determinarea umidităţii nisipului
- STAS 1243 – Teren de fundare. Clasificare şi identificare a
pământurilor
- STAS 1913/13 – Terenuri de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
Încercarea rocilor
- P118 – Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind
protecţia la acţiunea focului
- C300- Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata
executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora
- Norme republicane de protecţia muncii aprobate de Ministerul
Sănătăţii şi Ministerul Muncii : 60 şi 34 cu modificările conform
Ordinelor 39 şi 110
- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii,
aprobat cu ordinul MLPAT nr. 9/1993

3. PARDOSELI CALDE

3.1.PARDOSELI DIN PARCHET LIPITE CU ADEZIV

3.1.1. Scheme de alcătuire :

- parchet din stejar sau fag, adeziv, strat suport din şapă;
- parchet din stejar sau fag, adeziv, strat suport din plăci
(PFL poros, PAL, etc. ), nisip uscat, strat suport din b.a.;
- parchet din stejar sau fag, adeziv, dală flotantă din BA, strat
tehnologic folie din polietilenă, strat fonoizolant, strat
tehnologic de protecţie din hârtie de ambalaj, strat de
egalizare din mortar de ciment sau nisip uscat .
3.1.2. Execuţia pardoselilor
Condiţii tehnice pentru montarea pardoselilor :
- în încăperile în care se execută pardoseli din parchet se va asigura următorul
climat interior : temperatura minimă +5°C şi umiditatea relativă a aerului max.
65%.

3.1.3. Montarea parchetului

- montarea parchetului prin lipire cu adeziv se face pe : strat de
beton cu faţa drişcuită fin sau şapă din mortar de ciment,
dală flotantă şi plăci din PAL sau PFL poros;
- înainte de începerea montării, suprafaţa pe care se
montează se va curăţa de praf cu o mătură cu păr moale,
asigurându-se condiţiile unei bune aderenţe a parchetului
pe stratul suport;
- înainte de montare, piesele din parchet se vor sorta după
fibră şi culoare pentru unul sau două rânduri complete;
- montarea parchetului se va începe cu lipirea frizurilor de perete la o
distanţă de 10-15 mm de perete;
- îmbinarea frizurilor la colţurile încăperii se va face la 45°;
- frizurile de perete se vor înţepeni faţă de perete cu pene
aşezate la 50 cm interval, pentru a împiedica orice
deplasare în timpul montării parchetului;
- montarea frizurilor de perete se va face prin lipire cu
adeziv întins pe stratul suport cu şpaclu, într-un strat
continuu şi uniform de cel mult 1 mm grosime;
- lipirea parchetului se face după minim 3 ore de la lipirea
frizurilor;
- pentru lipirea parchetului în câmp, aplicarea adezivului se
face pe fâşii egale, cu suprafaţa unui rând complet de piese
de parchet pe o lungime de cca 1 m;
- parchetul se va aplica după cca 10 min. de la întinderea
adezivului, fixându-se în lambă şi uluc cu o lovitură uşoară
dată lateral cu ciocanul;
- pentru o mai bună ancorare în timp a parchetului din loc în
loc se vor încastra dibluri din lemn în şapă, în care lamelele
de parchet se vor fixa şi prin batere în cuie. Cuiele se vor
bate oblic în ulucul pieselor şi apoi se vor înfunda cu un dorn
de oţel.
- la aşezarea fiecărui rând de parchet se va verifica alinierea
faţă de rândul anterior gata montat;
- piesele de parchet se aşează la un unghi de 45° sau
paralele cu pereţii, rezultând desene în zig-zag, şah, împletit,
etc.
- după lipirea parchetului pe întreaga suprafaţă a pardoselii
se vor scoate penele de înţepenire a frizurilor;
- circulaţia peste parchetul lipit se poate face după 48 ore
de le aplicare.
3.1.4. Finisarea pardoselilor cu stratul de uzură din parchet
- curăţarea parchetului după montare se face mecanizat cu
maşina de raşchetat parchet cu cuţite) sau cu maşina de
şlefuit parchet (cu hârtie abrazivă);
- curăţarea parchetului lipit se poate executa la 4 zile de la
montare pentru întărirea suficientă a adezivului;
- la racordul dintre pardoseală şi pereţi, după curăţarea
parchetului se vor monta pervazuri sau plinte din lemn
masiv, fixate prin batere în cuie în dibluri existente în perete
sau prinse în dibluri de plastic cu şuruburi pentru lemn;
- parchetul, după raşchetare se va lustrui imediat cu ceară
de parchet dizolvată în white – spirt sau se va proteja cu
lacuri speciale.

3.1.5. Urmărirea şi verificarea calităţii pardoselilor

- controlul calităţii pardoselilor calde se efectuează prin
verificare criteriilor de performanţă specifice şi compararea
acestora cu nivelurile de performanţă conform Anexa A;
- suprafaţa pardoselii trebuie să fie perfect plană şi netedă;
nu se admit porţiuni în relief sau adâncituri;
- parchetul trebuie să fie lipit pe toată suprafaţa iar la
ciocănirea uşoară să prezinte un sunet plin;
- rosturile dintre rânduri trebuie să prezinte linii drepte, fără
zig-zaguri sau linii frânte, vizibile cu ochiul;
- suprafaţa pardoselii trebuie să fie curată, lustruită, nu se
admit pete;
- racordările la pardoseli de altă natură, străpungerile, etc.
trebuie să fie bine păsuite la croire.

3.2. PARDOSELI DIN PARCHET FIXAT PRIN BATERE ÎN CUIE

3.2.1. Schema de alcătuire:

- pardoseli din parchet, duşumea oarbă, grinzişoare fixate
pe un strat de carton bitumat, umplutură din nisip uscat,
strat suport din beton armat;
- pardoseli din parchet, duşumea oarbă fixată cu bitum,
şapă de egalizare din mortar de ciment, strat suport din b.a.

3.2.2. Execuţia pardoselilor

Condiţii tehnice pentru montarea pardoselilor :
- în încăperile în care se execută pardoseli din parchet se va asigura următorul
climat interior : temperatura minimă +5°C şi umiditatea relativă a aerului max.
65%.

3.2.3. Montarea parchetului prin batere în cuie

c) duşumeaua oarbă fixată pe grinzişoare
- pe planşeul de beton se fixează cu mastic bituminos, la o distanţă de
0,50 ... 0,60 m grizişoare de lemn de 8x10 ... 6x8 cm, pe fâşii de carton
bitumat;
- duşumeaua oarbă de 1,8 ... 2,2 cm grosime şi 14 ... 20 cm
lăţime, montată cu rosturi la perete de 1 ... 1,5 cm fixată pe
grinzişoare;
- la perete se montează frizurile cu intersapaţiu de 1 ... 1,5
cm faţă de perete, pentru a asigura libera deformare a
parchetului datorită umidităţii;
- frizurile se fixează în cuie de 4 cm lungime, bătute oblic, la
30 cm interval, în uluc şi apoi se înfundă cu un dorn de oţel;
- aşezarea pieselor de parchet se face la 45°, paralel cu frizurile, zig-zag, şah,
etc.;
- parchetul se fixează în cuie bătute oblic, în ulucul pieselor
şi apoi cuiele se înfundă cu ajutorul unui dorn de oţel.
b) duşumeaua oarbă – lipită în mastic bituminos
- duşumeaua oarbă se fixează pe planşeul din b.a. sau pe
şapa din mortar de ciment, bine sclivisită, prin intermediul
unui strat de mastic bituminos;
- în continuare tehnologia este identică ca la punctul a) de
mai sus.

3.2.4. Finisarea pardoselilor cu stratul de uzură din parchet

- curăţarea parchetului după montare se face mecanizat cu
maşina de raşchetat parchet cu cuţite) sau cu maşina de
şlefuit parchet ( cu hârtie abrazivă);
- la racordul dintre pardoseală şi pereţi, după curăţarea
parchetului se vor monta pervazuri sau plinte din lemn
masiv, fixate prin batere în cuie în dibluri existente în perete
sau prinse în dibluri de plastic cu şuruburi pentru lemn;
- parchetul, după raşchetare se va lustrui imediat cu ceară
de parchet dizolvată în white – spirt sau se va proteja cu
lacuri speciale.

3.2.5. Urmărirea şi verificarea calităţii pardoselilor

- controlul calităţii pardoselilor calde se efectuează prin
verificare criteriilor de performanţă specifice şi compararea
acestora cu nivelurile de performanţă conform Anexa A.
- suprafaţa pardoselii trebuie să fie perfect plană şi netedă;
nu se admit porţiuni în relief sau adâncituri;
- parchetul trebuie să fie lipit pe toată suprafaţa iar la
ciocănirea uşoară să prezinte un sunet plin;
- rosturile dintre rânduri trebuie să prezinte linii drepte, fără
zig-zaguri sau linii frânte, vizibile cu ochiul ;
- suprafaţa pardoselii trebuie să fie curată, lustruită, nu se
admit pete
 - racordările la pardoseli de altă natură, străpungerile, etc.
trebuie să fie bine păsuite la croire.

3.3. PARDOSELI DIN PARCHET LAMINAT SAU ALTE MATERIALE

ASEMENEA
Se vor executa conform agrementelor tehnice ale
producătorului sau a normelor şi tehnologiei de montare dată de
producător.
Parchetul laminat se poate monta pe şapă de mortar de
ciment, duşumea oarbă pe grizişoare sau fixată în mastic de bitum.
Calitatea parchetului laminat va corespunde calitativ funcţie
de destinaţia încăperilor conform anexei A.

3.4. PARDOSELI DIN COVOR DIN PVC, CAUCIUC, FIBRE SINTETICE SAU
NATURALE ŞI DALE DIN MASE ELASTOPLASTICE

3.4.1. Schema de alcătuire a pardoselilor

- covor din PVC fără suport textil, adeziv, plăci din fibre de
lemn aglomerate (18 mm), strat suport (şapă b.a.);
- covor din PVC fără suport textil, adeziv, dală flotantă din
BA, strat tehnologic de protecţie a fonoizolaţiei (folie
polietilenă, hârtie Kraft, carton asfaltat, etc.), fonoizolaţie,
strat tehnologic de separaţie (hârtie de ambalaj) strat de
egalizare(nisip, şapă), strat suport planşeu (placă) b.a.;
- covor din PVC cu suport textil sau substrat fonoizolant sau
mochetă, adeziv, strat suport cu faţa netedă (şapă din
mortar de ciment);

3.4.2. Pregătirea suprafeţei suport

- dacă suprafaţa pe care se aplică covorul, dalele sau
mocheta prezintă neregularităţi frecvente, aceasta se va
corecta prin frecare cu piatră abrazivă şi gletuire subţire,
maxim 1,5 mm grosime;
- chituirea sau gletuirea stratului suport se va face cu un mortar având
următoarea compoziţie : nisip 4 părţi în volum, ciment PA35
2 părţi în volum, răşină vinilică 1 parte în volum, apă până la
consistenţa de 13-14 măsurată pe conul etalon pentru
gletuire sau 9-10 pe conul etalon pentru chituire;
- mortarul pentru glet se aplică cât mai subţire (1÷ 2 mm),
materialul întinzându-se cu un şpaclu lat din PVC sau cu o
drişcă metalică din tablă de oţel flexibilă de 0,4...0,5 mm
pentru glet;
- după 3 – 4 ore după aplicarea gletului sau 14-16 ore de la
aplicarea chitului, suprafaţa se va şlefui cu o piatră
abrazivă, pentru înlăturarea bavurilor sau alte asperităţi,
 apoi se va curăţa suprafaţa cu o perie cu păr lung sau cu o
cârpă moale înainte de aplicarea stratului final al pardoselii.

3.4.3. Pregătirea covoarelor pentru aplicare

Pentru montare, covorul se va croi după un plan de montaj,
întocmit înainte cu respectarea următoarelor criterii:
- fâşiile de covor se vor amplasa paralel cu unul din pereţii încăperii, cu
rosturile dintre ele orientate în direcţia de circulaţie maximă şi dacă este
posibil în direcţia sursei principale de lumină naturală;
- rosturile perpendiculare pe peretele cu uşa nu trebuie să
cadă în dreptul uşii iar dacă în două încăperi alăturate se
montează acelaşi tip de covor, nu se va întrerupe în dreptul
uşii;
- dacă în două încăperi alăturate se montează covor din
culori diferite, sau pardoseala este de altă natură, atunci
rostul de racordare se va amplasa la mijlocul grosimii foii de
uşă, în poziţie închisă;
- fâşiile de covor vor fi tăiate cu 2 ...3 cm mai lungi decât
este necesar, admiţându-se ca o fâşie să fie executată din 2
bucăţi, însă nu mai mult de una pentru o încăpere;
- fâşia înnădită se va amplasa la un perete de preferinţă
opus uşii sau ferestrei iar rostul de înnădire să fie într-o
poziţie cât mai puţin expusă circulaţiei;
- fâşiile tăiate se vor aşeza în poziţie de montare, lăsându-se
desfăşurate timp de 24 ore pentru aclimatizare şi
eliminarea tensiunilor interne apărute în material datorită
şederii în sul a covorului;
- după aclimatizare, fâşiile de covor vor fi croite definitiv cu 2...3 mm mai
scurte faţă de perete iar la nişe, radiatoare, sobe, şpaleţi de uşi, etc. fâşiile de
covor vor fi ajustate după conturul respectiv, utilizându-se un cuţit pentru
croit.

3.4.4. Pregătirea dalelor pentru aplicare :

- dalele vor fi aduse în încăperile care se montează, se vor
răspândi pe stratul suport lăsându-se minim 24 ore pentru
aclimatizare;
- montarea dalelor se va face conform modelului dat de
proiectant, direcţiile principale de aşezare alegându-se
funcţie de forma şi dimensiunile încăperii şi de poziţiile
uşilor;
- de regulă montarea dalelor se face de la centrul suprafeţei
pardoselii spre marginile ei;
- după alegerea axelor de montaj se va face trasarea lor pe
suprafaţa suport, axe ce vor servi ca linii de reper la montarea
dalelor;
 - racordarea pardoselii din dale elastoplastice cu o
pardoseală de altă natură, din încăperea învecinată, se
caută să rezulte de preferinţă dale întregi iar linia de
demarcaţie va fi la mijlocul grosimii foii de uşă.

3.4.5. Lipirea covoarelor cu adeziv

a) Tehnologia cu „dublă aplicare” a adezivului
- înainte de aplicarea adezivului, suprafaţa stratului suport cât şi spatele
fâşiilor de covor se vor curăţa de praf cu perii sau cârpe, la fel şi încălţămintea
muncitorilor care lucrează în încăpere şi nu vor circula cu ea în afara încăperii
în care se lucrează;
- fâşiile de covor curăţate vor fi aşezate în poziţia de montaj,
cu marginile longitudinale petrecute pe o lăţime de 2 cm, se
îndoaie fâşia de covor spre unul din capete, formând o
buclă, iar spatele covorului va fi spre exteriorul fiecărei
bucle;
- se aplică adezivul de către doi muncitori concomitent, unul
pe jumătatea fâşiei de covor întoarsă iar celălalt pe
suprafaţa stratului suport rămasă neacoperită;
- aplicarea adezivului se face cu un şpaclu cu dinţi, în strat
subţire şi cât mai uniform, circa 0,350 kg/mp de covor şi
0,350 kg/mp de strat suport, marginile fâşiei de covor
rămânând neunse pe o zonă de 5 cm lăţime;
- este interzisă circulaţia pe suprafeţele unse cu adeziv;
- lipirea covorului se face după 20 ... 40 minute de la
aplicarea adezivului, interval necesar pentru eliminarea
excesului de solvent din adeziv, care variază funcţie de
temperatura din încăpere şi gradul de ventilare al încăperii
- jumătăţile de covor unse se vor aşeza pe suprafaţa suport
unsă dintr-o dată, exact în poziţia finală, ulterioare deplasări
numai pot fi făcute fără a provoca deteriorarea adezivului;
- aşezarea covorului se face pe porţiuni mici şi în mod
succesiv, pentru a se evita prinderea de bule de aer sub
fâşia de covor. Presarea manuală a fiecărei fâşii în parte se
face de la mijlocul fâşiei spre marginile covorului
- după lipirea tuturor fâşiilor de covor, pe fiecare jumătate
de cameră, pardoseala va fi presată cu un rulou metalic cu
greutatea de 25 – 30 kg, cu lungimea de 40 – 50 cm şi
diametru de 12 ÷ 15 cm îmbrăcat cu un bandaj elastic la
exterior;
- eventualele urme de adeziv de pe suprafaţa covorului vor
fi îndepărtate imediat, după fiecare operaţie de lipire, cu o
cârpă aspră şi uscată pentru a nu se păta covorul;
- la minim24 ore de la lipirea covorului, marginile
longitudinale petrecute şi cele de la înnădirea fâşiilor de
covor rămase nelipite, se vor tăia şi lipi;
 - după tăiere se vor înlătura ştraifurile, se vor ridica
(răsfrânge) marginile fâşiilor, se vor curăţa din nou
suprafeţele pe care se va aplica adezivul cu pensula;
- cu un distanţier din lemn vor fi menţinute răsfrânte
marginile covorului cca 20 ... 40 minute după care se vor
aplica pe stratul suport şi se vor presa puternic cu un
dispozitiv special de presare, role de cca 20 cm lungime sau
cu partea lată a unui ciocan de 500 ... 1000 g;
- după lipirea marginilor, rosturile vor fi curăţate de toate
urmele de adeziv nou apărute;
- la fâşiile de covor mai scurte de 4 m, aplicarea adezivului
şi lipirea covorului se va face într-o singură etapă pe
întreaga suprafaţă a pardoselii.
b) Tehnologia cu „aplicare simplă”
Lipirea se va face ca şi în cazul tehnologiei cu „aplicare dublă”,
cu deosebirea că nu se mai aplică adeziv pe spatele covorului, iar
lipirea covorului se face după 10 ... 15 minute de la aplicarea
adezivului pe stratul suport cca 0,700 kg/mp
- urmele de adeziv vor fi curăţate imediat cu o cârpă
umezită cu apă şi bine stoarsă

3.4.6. Lipirea dalelor cu adeziv

Lipirea dalelor se poate face în tehnologia cu „aplicare dublă”
sau „aplicare simplă” prezentate la pct. 3.4.5. alin. a şi b cu
menţiunile următoare :
- la tehnologia cu „aplicare dublă” operaţia de aplicare a adezivului va fi făcută
de 3 muncitori, unul va aplica adezivul pe stratul suport şi ceilalţi doi vor aplica
adezivul pe spatele dalelor;
- întinderea adezivului se va face ca şi la punctul 3.4.5.

3.4.7. Croirea şi lipirea dalelor pentru bordură

- croirea dalelor pentru bordură se va face după ce s-au lipit toate
dalele din câmp;
- fiecare dală de croit se va aşeza exact peste dala din câmp
situată în dreptul locului pentru care se va croi dala;
- linia de tăiere pe dala care urmează a fi croită, se va
marca cu un creion pe dala ce urmează a fi croită, folosind
ca ghidaj muchia dalei ajutătoare folosită pentru trasarea
conturului peretelui (nişe, decroşuri, etc.);
- se vor tăia dalele pentru bordură, se face o aşezare de
probă a bucăţilor croite, fiecare pe locul ei, apoi se
numerotează şi se dau la o parte;
- adezivul se va aplica cu ajutorul unei pensule rotunde,
lipindu-se fiecare dală pe locul ei, conform numerotării,
 respectându-se succesiunea operaţiilor ca şi la dalele de
câmp.

3.4.8. Sudarea rosturilor la pardoselile alcătuite cu stratul de uzură din

covoare şi dale din mase elastoplastice
- se execută atunci când în încăperea respectivă este
prevăzută executarea sudării rosturilor la pardoselile din
covoare şi dale din mase plastice, din motive igienico-
sanitare;
- sudarea rosturilor se va executa cu aparatul de sudat mase plastice;
- sudarea rosturilor se poate executa la pardoselile cu
stratul de uzură alcătuit din covoare şi dale mase plastice
fără suport textil, covoare din mase plastice pe suport textil
sau covoare din mase plastice cu strat termofonoizolant din mase plastice
expandate;
- sudarea rosturilor este obligatorie în încăperile unde se
cere etanşeitate perfectă (ex. laboratoare, laboratoarele
unde se lucrează cu mercur, izotopi, etc.);
- rosturile ce se sudează, de vor pregăti în formă de „V”
rotunjit, cu un cuţit special formându-se un şanţ în care
intră şnurul de sudare la cca jumătate din înălţimea sa;
- rostul se poate pregăti şi cu ajutorul unor freze speciale;
- după profilarea rostului, acesta va fi curăţat de deşeuri cu
ajutorul unei perii.

3.4.9. Pregătirea stratului suport pentru montarea pervazurilor din

profile din mase elastoplastice sau lemn
- pereţii din încăperea unde se montează profilul pervaz din
mase elastoplastice trebuie să fie complet finisaţi, iar în
zona de lipire suprafaţa peretelui trebuie să fie plană şi
netedă, sub dreptarul de 2 m se admit cel mult 2 unde cu
săgeanta maximă de 1mm, peretele trebuie să fie uscat şi
fără pete de vopsea sau produse petroliere;
- pentru pervazuri din lemn se vor aşeza la turnarea în stratul
suport al pardoselii, lângă perete, dibluri tronconice din
lemn de brad la cca 50 cm interax, în care se vor fixa
pervazurile cu cuie;
- pe zona ocupată de pervaz peretele va fi curăţat până la
tencuială de zugrăveală, tapet, etc. şi se îndepărtează
rosturile şi urmele de praf cu o pensulă curată;
- profilul din mase plastice va fi adus în încăpere cu cel puţin 24 ore înainte de
lipire pentru aclimatizare;
- profilul pervaz aclimatizat se debitează cu 5 cm mai lung
pentru bucăţile mai mari de 2 m şi cu 2 cm mai lung pentru
bucăţile mai scurte (nişe calorifer, decroşuri, uşă, etc.);
 - nu se admite discontinuitatea profilului pervaz în câmp,
toate porţiunile fiind realizate dintr-o bucată;
-după aclimatizarea profilelor pervaz se taie la lungimile
necesare iar la coţurile intrânde sau ieşinde, capetele
profilului vor fi tăiate la unghiul corespunzător formei
încăperii;
- se va aplica adeziv pe spatele profilului şi pe suprafaţa
pervazului;
- montarea profilului se face la 20 ... 40 minute de la aplicarea
adezivului, prin aşezarea lor la locul respectiv, prin presare
puternică, pornindu-se de la una din extremităţi, pe porţiuni
de 50 ... 60 cm lungime, până la capăt, excesul de adeziv
fiind curăţat imediat.

3.4.10. Urmărirea şi verificarea calităţii lucrărilor

a) Pe parcursul executării pardoselilor din covoare din PVC, fibre
sintetice sau naturale şi dale elastoplastice se verifică în special
următoarele :
- covorul şi dalele trebuie să fie lipite pe toată suprafaţa, la
ciocănirea uşoară trebuie să prezinte sunet plin;
- nu se admit colţuri şi margini nelipite sau umflate;
- suprafaţa pardoselii trebuie să fie complet plană şi netedă;
nu se admit porţiuni în relief sau adâncituri;
- rosturile dintre dale trebuie să prezinte linii drepte, fără zig-zaguri sau linii frânte,
vizibile cu ochiul;
- suprafaţa pardoselilor trebuie să fie curată, lustruită, nu se
admit pete;
- racordările cu pardoseli de altă natură, străpungerile,
obiectele fixate pe stratul suport, etc. trebuie să fie bine
păsuite la croire
- plinta din mase plastice trebuie să fie lipită în linie dreaptă
pe toată lungimea care se află în contact cu peretele
- la colţuri, capetele plintei trebuie să fie bine lipite
b) Pentru criteriile şi nivelurile de performanţă se vor încadra în
limitele prezentate în anexa A.

3.5. PARDOSELI DIN DUŞUMEA

3.5.1. Scheme de alcătuire:
- pardoseala din duşumea de răşinoase de 22 mm grosime
după geluire, cu lambă şi uluc, bătută în rigle de răşinoase,
fixate în mastic de bitum sau aşezate pe fâşii fonoizolante
rigide cu umplutură uscată (nisip) intre rigle (grinzişoare);
- pardoseala din duşumea de răşinoase de 24 mm grosime
după geluire, bătută în cuie pe rigle de stejar sau răşinoase
 fixate în mastic de bitum sau aşezate pe fâşii fonoizolante
rigide cu umplutură uscată de 3 cm între rigle (grinzişoare).

3.5.2. Execuţia pardoselilor

Condiţii tehnice specifice pentru montarea stratului de uzură
din pardoseli de duşumea :
- în încăperile în care se execută pardoseli din duşumea va fi asigurat
următorul climat : temperatura interioară minim +5°C şi umiditate relativă a
aerului maxim 65%.

3.5.3. Montarea duşumelei

- pe stratul suport din beton se fixează riglele din stejar sau
răşinoase în mastic bituminos la 0,5...0,6 m sau se aşează
riglele pe fâşii termoizolante rigide la nivelul indicat în
proiect, verificându-se planeitatea în ambele direcţii;
- duşumeaua se fixează în cuie, bătute oblic în ulucul
duşumelei şi se înfundă cu un dorn;
- duşumeaua va fi montată la o distanţă de 10-15 mm faţă
de perete, pentru a dilatarea duşumelei datorită umidităţii;
- interspaţiul de 10-15 mm va fi acoperit de pervazurile
profilate care se montează pe contur în dibluri fixate înainte
în perete;
- după montare pardoseala va fi raşchetată cu maşina de
şlefuit parchet cu hârtie abrazivă, după care se va lustrui
imediat cu ceară de parchet sau se va proteja cu lacuri
speciale sau vopsele rezistente la trafic, aşa cum este
prevăzut în documentaţia tehnico-economică.

3.5.4 Urmărirea şi verificarea calităţii pardoselilor

- suprafaţa pardoselii trebuie să fie perfect plană şi netedă,
nu se admit porţiuni în relief sau cu adâncituri;
- nu se admit rosturi la îmbinările dintre scânduri;
- suprafaţa pardoselii trebuie să fie curată, lustruită şi nu se
admit pete;
- racordarea la pardoseli de altă natură trebuie să fie bine
păsuită la croire, fără denivelare sau rosturi se face la
mijlocul foii de uşă.

4. PARDOSELI SEMICALDE

4.1. Scheme de alcătuire a pardoselilor semicalde :

- covor sau dale din mase plastice, fără suport textil pe şapă din
mortar de ciment fin drişcuită, placă sau planşeu din b.a.;
 - covor sau dale din mase plastice, fără suport textil, adeziv,
şapă din mortar de ciment fin drişcuită, strat de protecţie
tehnologică din folie polietilenă, strat fonoizolant (plăci
rigide din vată minerală, polistiren extrudat), strat de
protecţie din hârtie de ambalaj, strat de egalizare (mortar
de ciment) placă sau planşeu din b.a.;
- strat de uzură din răşini sintetice, ce înlocuiesc covorul sau
dalele din mase plastice în alcătuirile de mai sus, care se
aplică ca peliculă sau masă de şpaclu, conform fişei tehnice
a produsului.

4.2. Condiţii tehnice de execuţie

În încăperile în care se execută pardoseli din mase plastice, se
va asigura climatul interior conform fişei tehnice a produsului sau în
lipsa altor indicatori, se vor asigura următoarele:
- temperatura minimă de lucru +20°C;
- umiditatea relativă a aerului max. 65%.
Acest regim se va menţine şi după terminarea lucrărilor cel
puţin 2 săptămâni, sau se va proceda în conformitate cu indicaţiile
producătorului, până la darea în folosinţă a încăperilor.

4.2.1. Pregătirea suprafeţei suport

- dacă suprafaţa pe care se aplică covorul, dalele sau
mocheta prezintă neregularităţi frecvente, aceasta se va
corecta prin frecare cu piatră abrazivă şi gletuire subţire,
maxim 1,5 mm grosime;
- chituirea sau gletuirea stratului suport se va face cu un
mortar având următoarea compoziţie : nisip 4 părţi în
volum, ciment PA35 2 părţi în volum, răşină vinilică 1 parte
în volum, apă până la consistenţa de 13-14 măsurată cu
conul etalon pentru gletuire sau 9-10 pe conul etalon pentru
chituire;
- mortarul pentru glet se aplică cât mai subţire (1,2 mm),
materialul întinzându-se cu un şpaclu lat din PVC sau cu o
drişcă metalică din tablă de oţel flexibilă de 0,4...0,5 mm
pentru glet;
- după 3 – 4 ore după aplicarea gletului sau 14-16 ore de la
aplicarea chitului, suprafaţa se va şlefui cu o piatră
abrazivă, pentru înlăturarea bavurilor sau alte asperităţi,
apoi se va curăţa suprafaţa cu o perie cu păr lung sau cu o
cârpă moale înainte de aplicarea stratului final al pardoselii.

4.2.2. Pregătirea covoarelor sau dalelor pentru aplicare

Pentru montare, covorul se va croi după un plan de montaj,
întocmit înainte cu respectarea următoarelor criterii:
- fâşiile de covor se vor amplasa paralel cu unul din pereţii încăperii, cu
rosturile dintre ele orientate în direcţia de circulaţie maximă şi dacă este
posibil în direcţia sursei principale de lumină naturală;
- rosturile perpendiculare pe peretele cu uşa nu trebuie să
cadă în dreptul uşii iar dacă în două încăperi alăturate se
montează acelaşi tip de covor, nu se va întrerupe în dreptul
uşii;
- dacă în două încăperi alăturate se montează covor din
culori diferite, sau pardoseala este de altă natură, atunci
rostul de racordare se va amplasa la mijlocul grosimii foii de
uşă, în poziţie închisă;
- fâşiile de covor vor fi tăiate cu 2 ...3 cm mai lungi decât
este necesar, admiţându-se ca o fâşie să fie executată din 2
bucăţi, însă nu mai mult de una pentru o încăpere;
- fâşia înnădită se va amplasa la un perete de preferinţă
opus uşii sau ferestrei iar rostul de înnădire să fie într-o
poziţie cât mai puţin expusă circulaţiei;
- fâşiile tăiate se vor aşeza în poziţie de montare, lăsându-se
desfăşurate timp de 24 ore pentru aclimatizare şi
eliminarea tensiunilor interne apărute în material datorită
şederii în sul a covorului;
- după aclimatizare, fâşiile de covor vor fi croite definitiv cu 2...3 mm mai
scurte faţă de perete iar la nişe, radiatoare, sobe, şpaleţi de uşi, etc. fâşiile de
covor vor fi ajustate după conturul respectiv, utilizându-se un cuţit pentru
croit.

4.2.3. Lipirea covoarelor sau dalelor

a) Tehnologia cu „dublă aplicare” a adezivului
- înainte de aplicarea adezivului, suprafaţa stratului suport cât şi spatele fâşiilor de
covor se vor curăţa de praf cu perii sau cârpe, la fel şi încălţămintea
muncitorilor care lucrează în încăpere şi nu vor circula cu ea în afara încăperii
în care se lucrează;
- fâşiile de covor curăţate vor fi aşezate în poziţia de montaj,
cu marginile longitudinale petrecute pe o lăţime de 2 cm, se
îndoaie fâşia de covor spre unul din capete, formând o
buclă, iar spatele covorului va fi spre exteriorul fiecărei
bucle;
- se aplică adezivul de către doi muncitori concomitent, unul
pe jumătatea fâşiei de covor întoarsă iar celălalt pe
suprafaţa stratului suport rămasă neacoperită;
- aplicarea adezivului se face cu un şpaclu cu dinţi, în strat
subţire şi cât mai uniform, circa 0,350 kg/mp de covor şi
0,350 kg/mp de strat suport, marginile fâşiei de covor
rămânând neunse pe o zonă de 5 cm lăţime;
- este interzisă circulaţia pe suprafeţele unse cu adeziv;
- lipirea covorului se face după 20 ... 40 minute de la
aplicarea adezivului, interval necesar pentru eliminarea
 excesului de solvent din adeziv, care variază funcţie de
temperatura din încăpere şi gradul de ventilare al încăperii;
- jumătăţile de covor unse se vor aşeza pe suprafaţa suport
unsă dintr-o dată, exact în poziţia finală, ulterioare deplasări
numai pot fi făcute fără a provoca deteriorarea adezivului;
- aşezarea covorului se face pe porţiuni mici şi în mod
succesiv, pentru a se evita prinderea de bule de aer sub
fâşia de covor. Presarea manuală a fiecărei fâşii în parte se
face de la mijlocul fâşiei spre marginile covorului;
- după lipirea tuturor fâşiilor de covor, pe fiecare jumătate
de cameră, pardoseala va fi presată cu un rulou metalic cu
greutatea de 25 – 30 kg, cu lungimea de 40 – 50 cm şi
diametru de 12 ÷ 15 cm îmbrăcat cu un bandaj elastic la exterior;
- eventualele urme de adeziv de pe suprafaţa covorului vor
fi îndepărtate imediat, după fiecare operaţie de lipire, cu o
cârpă aspră şi uscată pentru a nu se păta covorul;
- la minim 24 ore de la lipirea covorului, marginile longitudinale
petrecute şi cele de la înnădirea fâşiilor de covor rămase
nelipite, se vor tăia şi lipi;
- după tăiere se vor înlătura ştraifurile, se vor ridica
(răsfrânge) marginile fâşiilor, se vor curăţa din nou
suprafeţele pe care se va aplica adezivul cu pensula;
- cu un distanţier din lemn vor fi menţinute răsfrânte
marginile covorului cca 20 ... 40 minute după care se vor
aplica pe stratul suport şi se vor presa puternic cu un
dispozitiv special de presare, role de cca 20 cm lungime sau
cu partea lată a unui ciocan de 500 ... 1000 g;
- după lipirea marginilor, rosturile vor fi curăţate de toate
urmele de adeziv nou apărute;
- la fâşiile de covor mai scurte de 4 m, aplicarea adezivului
şi lipirea covorului se va face într-o singură etapă pe
întreaga suprafaţă a pardoselii.
b) Tehnologia cu „aplicare simplă”
Lipirea se va face ca şi în cazul tehnologiei cu „aplicare dublă”,
cu deosebirea că nu se mai aplică adeziv pe spatele covorului, iar
lipirea covorului se face după 10 ... 15 minute de la aplicarea
adezivului pe stratul suport cca 0,700 kg/mp
- urmele de adeziv vor fi curăţate imediat cu o cârpă
umezită cu apă şi bine stoarsă.
c) Lipirea dalelor cu adeziv
Lipirea dalelor se poate face în tehnologia cu „aplicare dublă”
sau „aplicare simplă” prezentate la pct. 4.2.3. alin. a şi b cu
menţiunile următoare :
- la tehnologia cu „aplicare dublă” operaţia de aplicare a adezivului va fi făcută
de 3 muncitori, unul va aplica adezivul pe stratul suport şi ceilalţi doi vor aplica
adezivul pe spatele dalelor;
- întinderea adezivului se va face ca şi la punctul 4.2.3.

4.2.4. Croirea şi lipirea dalelor pentru bordură

- croirea dalelor pentru bordură se va face după ce s-au lipit
toate dalele din câmp;
- fiecare dală de croit se va aşeza exact peste dala din câmp
situată în dreptul locului pentru care se va croi dala;
- linia de tăiere pe dala care urmează a fi croită, se va
marca cu un creion pe dala ce urmează a fi croită, folosind
ca ghidaj muchia dalei ajutătoare folosită pentru trasarea
conturului peretelui (nişe, decroşuri, etc.);
- se vor tăia dalele pentru bordură, se face o aşezare de
probă a bucăţilor croite, fiecare pe locul ei, apoi se
numerotează şi se dau la o parte;
- adezivul se va aplica cu ajutorul unei pensule rotunde,
lipindu-se fiecare dală pe locul ei, conform numerotării,
respectându-se succesiunea operaţiilor ca şi la dalele de
câmp.

4.2.5. Sudarea rosturilor covoarelor sau dalelor din mase plastice

- se execută atunci când în încăperea respectivă este
prevăzută executarea sudării rosturilor la pardoselile din
covoare şi dale din mase plastice, din motive igienico-
sanitare;
- sudarea rosturilor se va executa cu aparatul de sudat mase plastice;
- sudarea rosturilor se poate executa la pardoselile cu
stratul de uzură alcătuit din covoare şi dale mase plastice
fără suport textil, covoare din mase plastice pe suport textil
sau covoare din mase plastice cu strat termofonoizolant din
mase plastice expandate;
- sudarea rosturilor este obligatorie în încăperile unde se
cere etanşeitate perfectă (ex. laboratoare, laboratoarele
unde se lucrează cu mercur, izotopi, etc.);
- rosturile ce se sudează, de vor pregăti în formă de „V”
rotunjit, cu un cuţit special formându-se un şanţ în care
intră şnurul de sudare la cca jumătate din înălţimea sa;
- rostul se poate pregăti şi cu ajutorul unor freze speciale;
- după profilarea rostului, acesta va fi curăţat de deşeuri cu
ajutorul unei perii.

4.2.6. Pregătirea stratului suport pentru montarea pervazurilor din

profile din mase plastice sau lemn
 - pereţii din încăperea unde se montează profilul pervaz din
mase elastoplastice trebuie să fie complet finisaţi, iar în
zona de lipire suprafaţa peretelui trebuie să fie plană şi
netedă, sub dreptarul de 2 m se admit cel mult 2 unde cu
săgeata maximă de 1mm, peretele trebuie să fie uscat şi
fără pete de vopsea sau produse petroliere;
- pentru pervazuri din lemn se vor aşeza la turnarea în
stratul suport al pardoselii, lângă perete, dibluri tronconice
din lemn de brad la cca 50 cm interax, în care se vor fixa
pervazurile cu cuie;
- pe zona ocupată de pervaz peretele va fi curăţat până la
tencuială de zugrăveală, tapet, etc. şi se îndepărtează
rosturile şi urmele de praf cu o pensulă curată;
- profilul din mase plastice va fi adus în încăpere cu cel puţin 24 ore înainte de
lipire pentru aclimatizare;
- profilul pervaz aclimatizat se debitează cu 5 cm mai lung
pentru bucăţile mai mari de 2 m şi cu 2 cm mai lung pentru
bucăţile mai scurte (nişe calorifer, decroşuri, uşă, etc.);
- nu se admite discontinuitatea profilului pervaz în câmp, toate
porţiunile fiind realizate dintr-o bucată;
- după aclimatizarea profilelor pervaz se taie la lungimile
necesare iar la colţurile intrânde sau ieşinde, capetele
profilului vor fi tăiate la unghiul corespunzător formei
încăperii;
- se va aplica adeziv pe spatele profilului şi pe suprafaţa
pervazului;
- montarea profilului se face la 20 ... 40 minute de la
aplicarea adezivului, prin aşezarea lor la locul respectiv, prin
presare puternică, pornindu-se de la una din extremităţi, pe
porţiuni de 50 ... 60 cm lungime, până la capăt, excesul de
adeziv fiind curăţat imediat.

4.2.7. Urmărirea şi verificarea calităţii lucrărilor

a) Pe parcursul executării pardoselilor din covoare din PVC, fibre
sintetice sau naturale şi dale elastoplastice se verifică în special
următoarele :
- covorul şi dalele trebuie să fie lipite pe toată suprafaţa, la
ciocănirea uşoară trebuie să prezinte sunet plin;
- nu se admit colţuri şi margini nelipite sau umflate;
- suprafaţa pardoselii trebuie să fie complet plană şi netedă;
nu se admit porţiuni în relief sau adâncituri;
- rosturile dintre dale trebuie să prezinte linii drepte, fără zig-zaguri sau linii
frânte, vizibile cu ochiul;
- suprafaţa pardoselilor trebuie să fie curată, lustruită, nu se
admit pete;
 - racordările cu pardoseli de altă natură, străpungerile,
obiectele fixate pe stratul suport, etc. trebuie să fie bine
păsuite la croire;
- plinta din mase plastice trebuie să fie lipită în linie dreaptă
pe toată lungimea care se află în contact cu peretele;
- la colţuri, capetele plintei trebuie să fie bine lipite.

5. PARDOSELI RECI

5.1. PARDOSELI CU STRAT DE UZURĂ DIN BETON BRUT TURNAT

MONOLIT

5.1.1. Scheme de alcătuire :

- strat de uzură din beton brut min. Bc7,5, strat tehnologic de protecţie (folie
polietilenă, hârtie Kraft, strat de carton simplu aşezat, etc.), strat din pietriş
ciuruit, umplutură de pământ compactată;
- strat de uzură din beton Bc10, strat din beton slab armat, strat tehnologic de
protecţie, pietriş ciuruit, umplutură de pământ compactată.

5.1.2. Condiţii tehnice specifice pentru executarea stratului de uzură

la pardoseli reci:
- la execuţia pardoselilor se va asigura următorul climat :
temperatura minimă de lucru +5°C şi umiditatea relativă a
aerului max. 65%;
- acest regim va fi asigurat şi după terminarea lucrărilor cel puţin
două săptămâni până la darea în folosinţă a pardoselilor.

5.1.3. Execuţia stratului de uzură din beton brut turnat monolit:

- se execută din beton Bc7,5 sau Bc10 în funcţie de
solicitări;
- pardoseala se poate executa într-un strat sau din 2 straturi,
funcţie de solicitări.
a) Într-un strat turnat în grosime de 6-10 cm pe un strat de pietriş
ciuruit gros de 10 cm, protejat la partea superioară cu un strat
tehnologic de protecţie, aşezat pe pământ bine compactat
- stratul de beton va fi drişcuit la suprafaţă, bătut cu mistria
sau vibrat cu vibratoare de suprafaţă;
- pentru evitarea apariţiei fisurilor de contracţie la suprafeţe
mari, betonul de pardoseală se va turna în câmpuri şi la
pereţi cu rosturi de 0,5 ... 2 cm, în funcţie de temperatura
mediului exterior în timpul turnării amplasate la max. 4 m
interval pe ambele direcţii;
- rosturile vor fi decalate, astfel ca în acelaşi punct să nu
întâlnească mai mult de 3 laturi ale panourilor(câmpuri);
 - după turnare, betonul va fi protejat şi întreţinut în stare
umedă timp de cca 7 zile prin acoperirea cu rogojini şi
stropirea cu apă.
b) În două straturi compus din : strat suport din beton Bc7,5 slab
armat, de 6...10 cm grosime şi strat de uzură de 2,5 ....5 cm grosime
din beton Bc20, preparat din pietriş cu granule de maxim 2 cm
- în cazuri speciale (sarcini mari, teren susceptibil de tasări)
stratul suport al pardoselii va fi armat cu plasă sudată de
oţel beton sau beton Bc22,5 funcţie de solicitări.

5.1.4. Urmărirea şi verificarea calităţii lucrărilor

a) Pe parcursul executării pardoselilor din beton brut, turnat monolit
se va verifica în special următoarele:
- denivelarea maximă admisă, măsurată cu dreptarul (riglă)
metalică de 2 m lungime, aşezat pe cant pe suprafaţa
pardoselii să fie de 1 mm/m;
- rosturile de dilataţie să fie decalate astfel ca într-un punct
să nu se întâlnească mai mult de 3 laturi ale panourilor de
pardoseală (câmpuri).
b) Criteriile şi nivelurile de performanţă se vor încadra în
următoarele nivele:
- rezistenţa la uzură va fi de maxim 0,4 g/cmp;
- rezistenţa la şocuri mecanice va fi de P4s – (şocuri
mecanice severe);
- absorbţia de apă va fi mai mică de 3% la pardoseli
interioare şi de maxim 0,5% la cele exterioare sau unde
prezenţa apei este curentă (curăţarea curentă cu apă).
5.2. PARDOSELI DIN CIMENT SCLIVISIT

5.2.1. Scheme de alcătuire:

- strat de uzură din ciment sclivisit sau rolat, strat de
egalizare, dacă este cazul, din mortar de ciment, placa b.a.;
- strat de uzură din ciment sclivisit sau rolat, strat suport
placă din Bc7,5 sau Bc10 slab armat funcţie de solictări,
strat tehnologic din hârtie, carton, folie, etc. pietriş ciuruit
sau piatră spartă, pământ natural bine compactat;
- pardoseală din ciment sclivisit sau rolat 2 cm, beton Bc10
de 8 cm slab armat, şapă de protecţie 2 cm, hidroizolaţie 2
c+ 3 b funcţie de caz, strat de egalizare beton simplu, strat
de separare, hârtie, folie, etc., pietriş ciuruit 10 cm, pământ
bine compactat.

5.2.2. Condiţii tehnice specifice pentru executarea stratului de uzură

 - la execuţia pardoselilor se va asigura următorul climat :
temperatura minimă de lucru +5°C şi umiditatea relativă a
aerului max. 65%;
- acest regim va fi asigurat şi după terminarea lucrărilor cel
puţin două săptămâni până la darea în folosinţă a
pardoselilor.

5.2.3. Execuţia stratului de uzură din ciment sclivisit sau rolat

- pardoselile cu stratul de uzură din mortar de ciment
sclivisit sau rolat, se execută din mortar de ciment M100T
de cca 2 cm grosime, cu faţa netedă sau rolată cu ajutorul
unei role cu dinţi;
- pentru evitarea fisurilor de contracţie, mortarul se aplică în
panouri (câmpuri) de 0,5 ... 2,00 mp, rosturile fiind umplute
cu chit permanent elastic;
- se recomandă ca pardoselile din ciment sclivisit să fie
executate imediat după terminarea prizei betonului sau a
mortarului din stratul suport, însă înainte de întărirea
acestora, pentru a se asigura o legătură bună între straturi;
- mortarul de ciment se va prepara în cantităţile strict
necesare, care pot fi puse în lucrare înainte de începerea prizei;
- grosimea necesară se realizează prin turnarea mortarului
între şipci de reper;
- în cazul suprafeţelor rolate, aceasta se va executa imediat
după sclivisire;
- după executarea sclivisirii sau rolării, pardoseala va fi
protejată, după terminarea prizei, prin acoperirea cu
rogojini, saci, etc. care se vor stropi cu apă timp de 7 zile
pentru a se evita fisurarea datorită soarelui sau a curenţilor
puternici de aer;
- la încăperi umede pardoseala se racordează cu pereţii prin
scafe din mortar de 10 ... 20 cm înălţime;
- la pardoseli cu suprafaţa mai mare de 50 mp se prevăd
rosturi longitudinale şi transversale. Dacă în proiect nu sunt
indicate distanţele dintre rosturi, atunci acestea vor fi
executate din panouri de 2,0 ... 2,5 m funcţie de
dimensiunile totale ale încăperii sau platformei.

5.2.4. Urmărirea şi verificare calităţii lucrărilor

- pardoselile trebuie să corespundă din punct de vedere al
criteriilor de performanţă, funcţie de destinaţia încăperilor
prezentate în anexa A;
- denivelarea maximă admisă, măsurată cu dreptarul
metalic de 2 m lungime, aşezat pe cant este de 1 mm /m;
 - aderenţa faţă de stratul suport la ciocănire uşoară să
prezinte sunet plin;
- rosturile de dilataţie să fie decalate, astfel ca într-un singur
punct să nu se întâlnească mai mult de trei laturi ale
panourilor de pardoseală.

5.3. PARDOSELI DIN MOZAIC TURNAT

5.3.1. Scheme de alcătuire :

- pardoseli din mozaic turnat 10 –15 mm grosime, şapă
armată din OB37 ∅4/250 mm de 3 cm grosime, hidroizolaţie
2 c + 3 b la suprafeţe mai mari de 10 mp sau în încăperi
udate intens (băi, duşuri, spălătorii, etc.), şapă de egalizare
din mortar de ciment de 2 cm grosime;
- pardoseli din mozaic turnat 10 –15 mm, şapă suport de 3
cm grosime, şapă de protecţie armată cu ∅4/250 mm din
Bc22,5 de 3,5 cm grosime, hidroizolaţia 2 c + 3 b, funcţie
de caz, plăci fonoizolatoare de 3 cm grosime obişnuit, sau
cât este necesar pentru asigurarea izolaţiei fonice, strat de
egalizare din şapă de 1,5 ... 2 cm grosime din mortar de
ciment sau nisip uscat de 2 cm grosime, planşeu din b.a.;
- se pot alege şi alte alcătuiri funcţie de necesităţi şi
destinaţia încăperilor.

5.3.2. Condiţii tehnice pentru realizarea stratului de uzură

- la execuţia pardoselilor se va asigura următorul climat :
temperatura minimă de lucru +5°C şi umiditatea relativă a
aerului max. 65%;
- acest regim va fi asigurat şi după terminarea lucrărilor cel
puţin două săptămâni până la darea în folosinţă a
pardoselilor.

5.3.3. Execuţia stratului de uzură din mozaic turnat

- se realizează din mortar de ciment la care nisipul este
înlocuit cu piatra de mozaic provenită din marmură, calcar,
tufuri vulcanice, etc.;
- mortarul va fi executat cu piatră de mozaic de aceeaşi
granulozitate, continuă sau discontinuă de aceeaşi
provenienţă şi culoare, sau de culori diferite (în acest caz
rezistenţa la uzură a pietrelor de mozaic trebuie să aibă
valori egale);
- pentru colorarea stratului de mortar de ciment cu piatră de
mozaic se utilizează coloranţi minerali (max. 5% din
greutatea cimentului) sau cimenturi colorate;
- mozaicul turnat se va executa plan şi orizontal, iar în
încăperile prevăzute cu sifoane pardoseală sau guri de
evacuare a apei, se vor realiza pante de 1 ...1,5 % spre
puncte de scurgere din grosimea variabilă a şapei suport;
- se recomandă ca execuţia stratului de uzură din mozaic să
se execute imediat după terminarea prizei betonului sau a
şapei suport, însă înainte de întărirea acestora, spre a se
asigura legătura între stratul de uzură şi stratul suport al
pardoselilor;
- în încăperi cu suprafaţa mai mare de 9,00 mp, pentru a
preîntâmpina fisurarea, mozaicul se va turna în panouri cu
suprafaţa de max. 2,00 mp, despărţite prin rosturi de
turnare, prin benzi de mozaic de culoare diferită sau
baghete din sticlă aşezate pe muchie;
- prepararea mortarului de ciment cu piatră de mozaic se
face amestecând bine în stare uscată cimentul (600 kg
ciment la 1 mc de piatră de mozaic) şi colorantul, amestec
care apoi se răstoarnă peste piatra de mozaic şi se
amestecă bine cu lopata până la răspândirea uniformă a
granulelor în masă, apoi se adaugă apă până se obţine un
mortar care să se întindă uşor, fără a fi prea fluid, totul
făcându-se pe o platformă curată;
- se toarnă mortarul de ciment de poză în grosime medie de
3 cm, iar după ce face priză se va turna mortarul de mozaic
cu ciment între şipcile de reper, grosimea mortarului de
mozaic va fi 1 cm grosime în dependinţele clădirilor şi 1,5
cm grosime în zonele cu circulaţie intensă (holuri,
magazine, etc.);
- mortarul de ciment cu piatră de mozaic, se întinde cu mistria,
se nivelează cu dreptarul, se verifică grosimea, panta sau
orizontalitatea, se compactează cu mistria până la apariţia
laptelui de ciment la suprafaţă;
- se scot şipcile de reper şi se completează spaţiile rămase
libere cu mortar din aceeaşi compoziţie, se presează cu
mistria de mozaicar până la apariţia laptelui de ciment,
urmărindu-se distribuirea uniformă a pietrei de mozaic ca
densitate şi mărime a granulelor de mozaic;
- mozaicul turnat se poate executa într-o singură culoare, cu sau
fără bordură la pereţi sau cu desene (carouri, figuri) în mai
multe culori, conform detaliilor din proiect; pentru stabilirea
nuanţei de culori se vor efectua încercări preliminare;
- cimentul obişnuit se foloseşte împreună cu coloranţi
minerali pentru obţinerea culorilor : roşu, negru şi cenuşiu,
iar cimentul alb pentru culorile : alb, galben, verde şi
albastru;
- la realizarea stratului de uzură din mozaic turnat cu
desene, acestea se vor obţine folosind şabloane din şipci
sau tablă în forma desenului cerut. În interiorul acestor
şabloane se toarnă mortarul de ciment cu mozaic, se lasă se
să întărească o zi sau două după care se scot şabloanele şi
se toarnă mortarul de ciment cu mozaic de altă culoare în
suprafeţele rămase libere;
- după turnarea mozaicului şi terminarea prizei, pentru
evitarea fisurilor datorită uscării prea rapide din cauza
curenţilor de aer sau acţiunii soarelui, când mozaicul se
toarnă în exterior, acesta se va proteja în primele zile de la
turnare, prin acoperirea cu rogojini sau saci de hârtie care
se vor uda periodic cu apă, asigurându-se la suprafaţa
mozaicului o stare de umiditate care se va menţine până la
frecarea mozaicului;
- bordurile, plintele mozaicate se execută din aceeaşi
compoziţie de mortar ca şi pardoselile de mozaic;
- finisarea suprafeţei din mozaic turnat se face prin frecare,
şlefuire, ceruire şi eventual lustruire sau buciardare când
aceasta este prevăzută în proiect;
- frecarea se face în mod obligatoriu la 4..6 zile de la turnarea
mozaicului, după ce a căpătat o rezistenţă suficientă pentru
a nu se disloca piatra de mozaic la frecare, interval ce se va
determina pe baza probelor care se fac pe îmbrăcămintea
de pardoseală respectivă;
- frecarea se face cu maşina de frecat manual, cu piatră
abrazivă, în timpul frecării suprafaţa mozaicului turnat
menţinându-se umedă;
- a doua frecare, denumită şi şlefuire, se face cu o piatră
abrazivă cu granulaţie mai fină, până la netezirea perfectă,
udându-se suprafaţa pardoselii continuu cu apă;
- în timpul frecării se va avea grijă ca aceasta să se facă în
mod uniform pe întreaga suprafaţă, astfel ca să nu apară
denivelări în urma operaţiei de frecare;
- după şlefuirea pardoselilor din mozaic turnat, suprafaţa lor
se curăţă de şlam, cu rumeguş uscat, se spală cu apă
curată, iar după uscare se protejează cu ceară de parchet şi
se lustruieşte;
- înainte de ceruire se poate face o lustruire cu sare de
măcriş (oxalat acid de potasiu), cu ajutorul unei bucăţi de
pâslă, dacă această operaţie s-a prevăzut în proiect, în
scopul obţinerii unui finisaj mai îngrijit;
- la exterior se poate executa şi pardoseli din mozaic spălat,
utilizând piatră de mozaic cu granulaţia mai mare,
preferabil de diferite culori, mortarul se întinde şi presează
 bine, după care se lasă să se întărească 24ore, se freacă cu
peria de paie, udându-se suprafaţa continuu cu apă, până la
apariţia granulelor de mozaic din masa de ciment;
- mozaicul spălat are avantaj că nu mai necesită operaţiile
de frecare, şlefuire şi ceruire, are un aspect plăcut şi nu este
alunecos;
- la pardoselile cu dală flotantă, pardoseala nu va face
contact cu peretele, bordura pardoselii, sau pardoseala se
va ridica cu 5 mm într-o pantă lină începând de la 10 cm
distanţă de perete, terminându-se în izolaţia hidrofugă care
se ridică pe lângă izolaţia fonică până la nivelul finit al
pardoselii;
- plinta de mozaic va fi separată de izolaţia fonică şi
pardoseală de un dop de chit permanent elastic pe tot
conturul pardoselii.

5.3.4. Urmărirea şi verificarea calităţii lucrărilor

- pardoselile trebuie să corespundă din punct de vedere al
criteriilor de performanţă, funcţie de destinaţia încăperilor
prezentate în anexa A;
- denivelarea maximă admisă, măsurată cu dreptarul
metalic de 2 m lungime, aşezat pe cant este de 1 mm /m;
- aderenţa faţă de stratul suport la ciocănire uşoară să
prezinte sunet plin;
- rosturile de dilataţie să fie decalate, astfel ca într-un singur
punct să nu se întâlnească mai mult de trei laturi ale
panourilor de pardoseală;
- la pardoselile la care prin proiect se cere realizarea unui
anumit desen, se va verifica conformitatea lucrării din acest
punct de vedere.

5.4. PARDOSELI DIN DALE MOZAICATE

5.4.1. Scheme de alcătuire

- pardoseli din dale mozaicate, cu rosturile umplute cu chit
impermeabil, şapă suport de 3 cm grosime armată cu plasă
de rabiţ OB 37, hidroizolaţie 2c+3b la încăperi mai mari de
10 mp sau la cele cu umezeală frecventă, şapă de egalizare
de 1,5…2 cm grosime, placă b.a.;
- pardoseli din dale mozaicate, cu rosturile umplute cu nisip, pat de nisip
de minim 10 cm grosime, strat de balast sau piatră spartă
de 15 cm grosime, pământ natural bine compactat.

5.4.2. Condiţii tehnice pentru realizarea stratului de uzură din dale

mozaicate
 - la execuţia pardoselilor se va asigura următorul climat :
temperatura minimă de lucru +5°C şi umiditatea relativă a
aerului max. 65%;
- acest regim va fi asigurat şi după terminarea lucrărilor cel
puţin două săptămâni până la darea în folosinţă a
pardoselilor.

5.4.3. Execuţia pardoselilor din dale mozaicate

- plăcile din beton mozaicate se montează pe planşeul de
beton armat prin intermediul unui strat din mortar de
ciment de poză armat cu plasă de rabiţ din OB37 pe un strat
hidroizolant;
- plăcile din beton mozaicate se pot monta pe un pat de
nisip de 10 cm grosime dacă se montează pe pământ sau
pe un strat de balast sau piatră spartă la terase circulabile
exterioare;
- execuţia pardoselii începe prin montarea la nivel orizontal
a plăcilor de reper la colţurile încăperii; între ele de-a lungul
pereţilor se întinde o sfoară de ghidaj, faţă de care se
aliniază primul rând de plăci, care se montează la o
depărtare de pereţi egală cu lăţimea bordurii;
- prin aşezarea acestor rânduri de plăci, toate devierile
pereţilor încăperii de la unghiurile drepte vor fi compensate
prin varierea lăţimii bordurii, astfel ca în partea centrală să
apară câmpul de formă regulată, dreptunghiulară, cu
unghiuri riguros drepte;
- în rândurile de ghidaj, plăcile se aşează întâi pe uscat, se
centrează pe ambele direcţii, astfel ca bordura să fie egală
şi apoi se montează definitiv în mortar;
- stratul suport rigid se curăţă bine şi se udă cu apă, înainte
de a întinde mortarul de ciment de poză;
- mortarul de poză se întinde de-a lungul rândului care
trebuie montat, se potriveşte cu mistria în lungul sforii
întinse între plăcile de ghidaj din colţuri;
- plăcile se udă cu apă înainte de montare pentru a fi
saturate cu apă, se presează în mortarul de poză, se bat
uşor pentru a fi aduse la nivelul şi aliniamentul indicat de
sfoară şi se verifică nivelul cu bolobocul sau cu dreptarul
faţă de placa alăturată;
- se montează astfel 1…2 rândul de plăci pe perimetrul
încăperii, pentru a se asigura o montare uşoară a plăcilor de
câmp;
- o atenţie deosebită se va da continuităţii rosturilor care
trebuie să aibă aceeaşi grosime şi să fie în linie dreaptă,
 aceasta se realizează prin montarea între plăci a
distanţierilor de plastic şi verificarea cu sfoara întinsă;
- pe măsura avansării montajului plăcilor, rosturile dintre
plăci se vor umple cu lapte de ciment, iar excesul se va
îndepărta înainte de începerea prizei;
- nu se admite lăsarea de goluri între plăcile de beton
mozaicate şi în mortarul de ciment de sub plăci şi nici
umplerea cu mortar de ciment a spaţiilor de lângă pereţi şi
colţuri în locul jumătăţilor sau a sferturilor de plăci;
- executarea bordurilor şi plintelor se face cu plăci din beton
mozaicate (jumătăţi sau tăiate) montate la fel ca şi plăcile
din câmp;
- la încăperile mai pretenţioase sau umede rostul dintre
plăci va fi umplut cu chit impermeabil;
- la 4…5 zile de la montarea plăcilor din beton mozaicate,
suprafaţa pardoselii se şlefuieşte cu maşina de frecat
mozaic sau manual, cu piatră de şlefuit având granulaţie
fină, pentru a înlătura eventualele denivelări din modul de
montare a plăcilor;
- în tot timpul şlefuirii, suprafaţa pardoselii se va uda din
abundenţă cu apă;
- suprafaţa pardoselii se curăţă de pasta rezultată, cu
rumeguş uscat se spală cu apă curată şi se şterge cu cârpe
uscate, se protejează cu ceară de parchet şi se lustruieşte;
- dalele de beton mozaicate şi şlefuite ce se montează pe un
pat de nisip, se montează la fel ca şi cele pe mortar de poză
cu deosebirea că rosturile se umplu cu nisip;
- la montarea pe nisip se va avea grijă ca acesta să fie bine
îndesat, pentru ca după darea în folosinţă să nu apară
denivelări.

5.4.4 Urmărirea şi verificarea calităţii lucrărilor

- pardoselile trebuie să corespundă din punct de vedere al
criteriilor de performanţă, funcţie de destinaţia încăperilor
prezentate în anexa A;
- denivelarea maximă admisă, măsurată cu dreptarul
metalic de 2 m lungime, aşezat pe cant este de 1 mm /m;
- aderenţa faţă de stratul suport la ciocănire uşoară să
prezinte sunet plin
- la pardoselile cu dale mozaicate colorate diferit se verifică
şi corespondenţa cu desenul;
- în cazul pardoselilor realizate din plăci într-o singură
culoare, se va verifica uniformitatea culorilor în cadrul
aceleiaşi încăperi.
5.5. PARDOSELI DIN PLĂCI DE MARMURĂ NATURALĂ, ARTIFICIALĂ
SAU
DALE DIN PIATRĂ NATURALĂ

5.5.1. Schema de alcătuire

- pardoseli din dale de marmură sau piatră naturală, mortar
de poză
2 cm, pat din b.a.;
- pardoseli din dale de marmură sau marmură artificială,
mortar de poză armat cu plase de rabiţ OB 37 de minim 3
cm grosime, hidroizolaţie 2c+3b la spaţii mai mari de 10 mp
sau la pardoseli intens udate, şapă de egalizare, planşeu din
b.a.;
- la alcătuirea de mai sus se poate alege şi varianta cu
sisteme de izolare fonică, cu montarea dalelor şi închiderea
rosturilor se poate face şi cu alte produse şi tehnologii
agrementate şi destinate acestui scop.

5.5.2. Condiţii tehnice specifice pentru executarea stratului de uzură

- la execuţia pardoselilor se va asigura următorul climat :
temperatura minimă de lucru +5°C şi umiditatea relativă a
aerului max. 65%;
- acest regim va fi asigurat şi după terminarea lucrărilor cel
puţin două săptămâni până la darea în folosinţă a
pardoselilor.

5.5.3. Execuţia stratului de uzură din dale de marmură şi piatră

naturală
- se execută din plăci de roci naturale sau artificiale
corespunzător unităţii funcţionale în care se aplică
pardoseala;
- se montează pe un strat de mortar de ciment de 1,5…3
cm grosime mortar marca M100T;
- rosturile dintre plăci vor fi de 1…5 mm la pardoselile
executate la interior şi de 10 mm pentru pardoselile
executate la exterior, iar rosturile se umplu cu mortar de
ciment cu praf de piatră, răşini acrilice şi coloranţi;
- în spaţii cu suprafeţe mai mari de 50 mp se vor prevedea
rosturi de dilatare la o suprafaţă de 3..4 mp;
- înainte de a fi aşezate în mortar, dalele se udă până la
saturaţie, se scot din apă şi se lasă 1..2 minute să se scurgă
apa, aşezându-se pe cant în stivă lângă locul de montare;
- montarea dalelor se va începe cu aşezarea dalelor reper,
la nivelul cotei finite, la colţurile încăperii între care se vor
 monta rândul de reper, centrându-se în mod egal faţă de
pereţi, pentru a rezulta bordurile egale la toţi pereţii;
- aşezarea dalelor se face cu ajutorul sforii de trasare, care
se mută după fiecare rând aşezat, verificându-se
orizontalitatea şi planeitatea lor faţă de rândurile de reper;
- verificarea planeităţii suprafeţei se face cu dreptarul
aşezat pe diagonalele suprafeţei executate şi ghidat, după
rândul de reper, apăsându-se atent plăcile în mortarul de
poză prin batere uşoară cu ciocanul până la obţinere
planeităţii necesare;
- rosturile se inundă cu lapte de ciment cu praf de piatră de
aceeaşi natură sau colorat diferit, sau se umplu cu chituri de
culori diferite şi rezistente la umezeală funcţie de destinaţia
încăperilor;
- la 2 ore de la inundare, excesul de lapte de ciment se
absoarbe de pe suprafaţa pardoselii prin aşternerea unui
strat subţire de rumeguş de lemn care se mătură după alte
2 ore;
- racordările pardoselii la pereţi şi vangurile de la casa
scării se realizează cu plinte, de 12…15 cm lăţime fixate de
perete cu mortar;
- la pardoselile cu izolaţie fonică, bordura se execută cu o
pantă ascendentă, spre pereţi, de 2-3 mm faţă de restul
pardoselii, iar izolaţia fonică în jurul pereţilor se va termina
în dreptul bordurii, în cest caz plinta se va monta la pereţi
tot cu mortar de poză, dar cu un interspaţiu umplut cu chit
permanent elastic, faţă de bordură pe tot conturul pereţilor;
- la 4…5 zile de la montarea pardoselilor, suprafaţa
pardoselilor va fi frecată uşor cu maşina de frecat, pentru
eliminarea micilor denivelări rezultate din montaj;
- după frecare eventualele pete, care rămân pe pardoseală
se vor şterge cu acid clorhidric diluat 5%, apoi se va spăla
cu apă; după uscare, pardoseala se va lustrui cu acid oxalic
(sare de măcriş) şi se va cerui;
- dacă pardoseala este executată din dale de gresie
naturală, acestea nu se vor freca sau lustrui, ci numai se vor
cerui;
- pentru realizarea de rosturi egale şi unghiuri perfect
drepte, între plăci la montare se vor fixa distanţieri din
plastic, care se vor înlătura după ce se face priza între plăci
şi mortarul de poză (adeziv de fixare).

5.5.4. Urmărirea şi verificarea calităţii lucrărilor

 - pardoselile trebuie să corespundă din punct de vedere al
criteriilor de performanţă, funcţie de destinaţia încăperilor
prezentate în anexa A;
- denivelarea maximă admisă, măsurată cu dreptarul
metalic de 2 m lungime, aşezat pe cant este de 1 mm /m;
- aderenţa faţă de stratul suport la ciocănire uşoară să
prezinte sunet plin - la pardoselile din plăci din piatră
naturală sau artificială nu se admit de nivelări între două
elemente adiacente;
- la pardoselile care prin proiect au un anumit desen, se
verifică corespondenţa desenului realizat cu cel din proiect.

5.6. PARDOSELI DIN GRESIE CERAMICĂ

5.6.1. Scheme de alcătuire :

- pardoselile din gresie ceramică, adeziv de fixare, şapă de
egalizare, placă b.a.;
- pardoselile din gresie, adeziv de fixare, şapă suport de 3
cm grosime armată cu OB37, hidroizolaţie 2 c + 3 b, şapă
egalizare, placă b.a.;
- la alcătuirile de mai sus se poate alege şi varianta cu dală
flotantă sau cele cu straturi specifice când sunt aşezate pe
pământ.

5.6.2. Condiţii tehnice de executare

- la execuţia pardoselilor se va asigura următorul climat :
temperatura minimă de lucru +5°C şi umiditatea relativă a
aerului max. 65%;
- acest regim va fi asigurat şi după terminarea lucrărilor cel
puţin două săptămâni până la darea în folosinţă a
pardoselilor.

5.6.3. Execuţia stratului de uzură

Principii generale de executare a pardoselilor cu stratul de uzură din
plăci de gresie ceramică:
c) pardoselile cu stratul de uzură din plăci din gresie
ceramică se execut pe un strat suport rigid din beton sau
pe un planşeu de beton armat peste care s-a turnat
şapa de egalizare cu performanţe asemănătoare;
d) montarea se realizează prin intermediul unui strat de
mortar adeziv, după tehnologia indicată de producător;
e) montarea plăcilor din gresie ceramică pe suporturi din
beton monolit se face la minimum 3 luni de la turnare;
f) pentru evitarea cumulării efectelor deformaţiilor, între
ansamblul de pardoseală – stratul de uzură din plăci de
 gresie ceramică şi mortarul adeziv – cu restul structurii,
straul suport rigid din beton sau planşeul de beton armat
şi conturul pereţilor, stâlpilor, se vor lua măsuri care să
permită deformarea acestora independent (prevederea
de rosturi elastice); se recomandă realizarea unor rosturi
elastice la cca 9 m2 (3x3 m), funcţie de modularea
structurii;
g) umplerea rosturilor se face cu chituri hidrofobe la minim 7 zile după
montarea plăcilor din gresie ceramicp, iar la intervalul de
la montare şi până la rostuire pardoseala nu va fi dată în
circulaţie;
h) la intersecţia pardoselii cu elementele verticale – sub
plinte – se vor realiza interspaţii de 5 ... 10 mm care se vor
umple cu chit elastic.
5.6.4. Urmărirea şi verificarea calităţii lucrărilor
- pardoselile trebuie să corespundă din punct de vedere al
criteriilor de performanţă, funcţie de destinaţia încăperilor
prezentate în anexa A;
- denivelarea maximă admisă, măsurată cu dreptarul
metalic de 2 m lungime, aşezat pe cant este de 1 mm /m;
- aderenţa faţă de stratul suport la ciocănire uşoară să
prezinte sunet plin;
- la pardoselile executate cu plăci de diferite culori, după un
desen stabilit, se va verifica corespondenţa cu proiectul;
- la pardoselile realizate într-o singură culoare se va verifica
uniformitatea culorilor în cadrul aceleiaşi încăperi.

5.7. PARDOSELI DIN CĂRĂMIZI PLINE PRESATE

5.7.1. Scheme de alcătuire

- pardoseli din cărămidă aşezată pe cant, strat de poză din
nisip, placă beton, strat separare, pietriş ciuruit sau piatră
spartă, pământ natural bine compactat;
- pardoseli din cărămidă aşezată pe lat, mortar de poză de 3
cm grosime, placă beton, strat de separare, pietriş sau
piatră spartă şi pământ natural bine compactate;
- pardoseli din cărămidă aşezată pe lat, mortar de poză de 5
cm grosime, zgură sau nisip pilonat 10 cm, pietriş 10 cm şi
pământ natural bine compactate.

5.7.2. Condiţii tehnice pentru execuţia stratului de uzură din

cărămidă
 - la execuţia pardoselilor se va asigura următorul climat :
temperatura minimă de lucru +5°C şi umiditatea relativă a
aerului max. 65%;
- acest regim va fi asigurat şi după terminarea lucrărilor cel
puţin două săptămâni până la darea în folosinţă a
pardoselilor.

5.7.3. Execuţia stratului de uzură

- pardoselile cu stratul de uzură din cărămizi pline, presate
se execută pe un suport rigid din beton sau pe un strat
suport elastic, format din zgură sau nisip pilonat;
- la încăperile cu circulaţia redusă se pot utiliza cărămizi pline
presate obişnuite, iar la încăperile cu circulaţia intensă se
vor utiliza cărămizi dublu presate;
- cărămizile pentru pardoseli trebuie să aibă o rezistenţă la
compresiune de 20 …30 N/mmp şi rezistenţă la uzură
cuprinsă între 0,3 … 0,5 cmc/cmp;
- aşezarea cărămizilor se face pe cant, atunci când se
montează pe un strat de nisip de 3 cm grosime, în cazul
montării acestora pe un pat rigid din beton, sau cu o
grosime medie de 5 cm când se montează pe un pat elastic
compus din zgură sau nisip pilonat de 10 cm grosime;
- în cazul montării pe strat suport rigid din beton, stratul de
poză din nisip se poate înlocui cu un strat de poză din
mortar de ciment marca M50T de cca 3 cm grosime, în
acest caz cărămizile se aşează pe lat;
- în cazul aşezării pe mortar de ciment, cărămizile vor fi
udate cu apă, cu 2…3 ore înainte de aşezare;
- aşezarea cărămizilor se face prin batere uşoară cu
ciocanul prin intermediul unei scânduri, cu rosturi de cel
mult 1 cm, şi care se vor umple cu mortar marca M50T;
- în cazul cărămizilor aşezate pe cant, rosturile dintre
cărămizi se vor umple cu nisip până la o adâncime de 3…4
cm de la suprafaţă, iar partea superioară a rosturilor se vor
umple cu mortar marca M50T, turnat cu canciocul;
- înainte de umplerea rosturilor cu mortar, cărămizile vor fi stropite
bine cu apă, pentru a nu absoarbe apa din mortar;
- pardoselile din cărămidă se vor curăţa cu acid clorhidric
diluat şi se vor cerui.

5.7.4. Urmărirea şi verificarea calităţii lucrărilor

- pardoselile trebuie să corespundă din punct de vedere al
criteriilor de performanţă, punctului 5.7.3. alin. 3;
- denivelarea maximă admisă, măsurată cu dreptarul (riglă)
de 2 m lungime, aşezat pe cant va fi de 1 mm/m;
- rosturile dintre cărămizi vor fi egale neadmiţându-se
rosturi inegale, prin folosirea distanţierilor din plastic.