Sunteți pe pagina 1din 3

INGRIJIRILE PRIMARE DE SANATATE (I.P.S.

OMS ( Organizatia Mondiala a Sanatatii) este o organizatie specializata,


infiintata in perioada 1947-1949 care are rolul de a mentine și coordona situatia
sanatatii populatiilor pe glob. OMS este o organizatie internationala, sprijina statele
membre in scopul promovarii sanatatii prin dobindirea cunostintelor si practicilor
medicale. Strategia de combatere a bolilor a fost formulata în „Declaratia de la Alma-
Ata” (1978) din Kazahstan.

La Conferinta de la Alma-Ata din 1978, s-a stabilit ca ingrijirile primare de


sanatate sunt ingrijiri sanitare esentiale bazate pe metode si tehnologii practice,
pertinente din punct de vedere stiintific si acceptabile din punct de vedere social,
facute sa fie accesibile in mod universal indivizilor si familiilor din comunitate, prin
totala lor participare si, la un cost pe care comunitatea si tara poate sa isi permita sa
il mentina in fiecare stadiu al dezvoltarii lor in spiritul increderii in sine si al
autodeterminarii. Formeaza o parte integranta a sistemului de sanatate al tarii,
pentru care reprezinta atit functia centrala cit si problema principala, dar si a
dezvoltarii globale sociale si economice a comunitatii. Reprezinta primul nivel al
contactului dintre indivizi, familie si comunitate cu sistemul de sanatate national,
incercind sa apropie pe cit mai mult posibil, activitatea din domeniul sanatatii de
mediul de viata si de munca al oamenilor, constituind primul element al unui proces
continuu de ingrijire a sanatatii.

       Ingrijirile de sanatate primare:

o reflecta si rezulta din conditiile economice si din caracteristicile socio-culturale


si politice ale tarii si comunitatilor sale si se bazeaza pe aplicarea rezultatelor
relevante ale serviciilor de cercetare sociala, biomedicala si sanitara si pe
experienta din domeniul sanatatii publice;
o cuprind principalele probleme legate de sanatate in cadrul comunitatii,
furnizind servicii de promovare, preventive, curative si de recuperare
corespunzatoare;
o include cel putin: educatia privind problemele de sanatate predominante si
metodele de prevenire si control pentru acestea; promovarea unei alimentatii
corecte; asigurarea cu apa potabila printr-o cantitate adecvata si o sanitatie
de baza; ingrijirile acordate mamei si copilului, inclusiv planning familial;
imunizarea impotriva bolilor infectioase majore; prevenirea si controlul bolilor
endemice cu caracter zonal; tratamentul adecvat pentru bolile curente si
vatamari; asigurarea cu medicamente esentiale;
o implica, in afara sectorului sanitar, toate sectoarele legate de acesta si
aspecte ale dezvoltarii nationale si comunitare, in special agricultura,
zootehnia, industria, educatia, constructiile de locuit, lucrarile publice,
comunitatile si alte sectoare si cer un efort coordonat din partea tuturor
acestor sectoare;
o cer si promoveaza din partea indivizilor si a comunitatii, o autodeterminare si
participare la planificarea, organizarea, conducerea si controlul ingrijirilor de
sanatate primare, utilizind la maximum resursele locale nationale, precum si
alte resurse disponibile; in acest scop dezvolta printr-o educatie
corespunzatoare capacitatea de participare a comunitatilor;
o ar trebui sa fie sustinute de sisteme de referinta integrate, functionale, ducind
la o imbunatatire progresiva a unor ingrijiri de sanatate cit mai cuprinzatoare,
dind prioritate celor ce au cea mai mare nevoie;
o se bazeaza la nivel local si de referinta pe lucratorii sanitari, inclusiv medici,
infirmiere, moase, personal auxiliar, dar este nevoie si de practicieni
traditionali, pregatiti in mod adecvat din punct de vedere tehnic si social
pentru a lucra in echipa si pentru a raspunde nevoilor de sanatate exprimate
de catre comunitate.

       Toate guvernele ar trebui sa formuleze politici nationale, strategii si planuri de


actiune pentru a organiza si sustine ingrijirile de sanatate primare ca parte a unui
sistem national de sanatate cuprinzator si in coordonare cu alte sectoare. In acest
scop, este necesar sa se manifeste dorinta politica de mobilizare a resurselor tarii si
de folosire rationala a resurselor externe disponibile.

       Toate tarile ar trebui sa coopereze in spiritul parteneriatului cu scopul de a


asigura ingrijirile de sanatate primare pentru toti oamenii, deoarece obtinerea starii
de sanatate de catre oamenii dintr-o tara priveste in mod direct si este benefica
pentru orice tara. In acest context, raportul OMS / UNICEF asupra ingrijirilor primare
de sanatate constituie o baza sociala pentru functionarea si dezvoltarea in
continuare a ingrijirilor primare de sanatate in lume.

       Sursele care au condus la definirea ingrijirilor primare de sanatate au fost:

-modificarea teoriilor asupra dezvoltarii, care au condus la realizarea unor legaturi


intre sanatate si alte sectoare, subliniind necesitatea echitatii accesului si furnizarii
serviciilor de sanatate;

-problemele ridicate de cresterea numarului populatiei, care au sustinut necesitatea


dezvoltarii serviciilor destinate mamei si copilului;

-noua abordare tehnologica a bolilor si a serviciilor medicale care nu ia suficient in


considerare aspectele sociale, economice si politice ale vietii;

-succesele inregistrate in domeniul sanitar in unele tari, in special China, ca urmare


a implicarii comunitatii in actiunile medicale.

       Din aceste surse a evoluat definitia ingrijirilor primare de sanatate, concept


politic mult mai cuprinzator decit descrierile anterioare ale ingrijirilor primare de
sanatate, sustinind serviciile de prim contact in cadrul a 5 principii de baza:
       1.Distributia echitabila: tarile ar trebui sa gaseasca cai de a permite tuturor
accesul la servicii.

       2.Implicarea comunitatii: implicarea indivizilor in promovarea propriei lor ingrijiri


este esentiala pentru viitoarea bunastare a comunitatii.

       3.Concentrarea asupra activitatii de prevenire: dobindirea unor cunostinte prin


educatie pentru sanatate si / sau mobilizarea comunitatii pentru imunizare si rolul
comunitatii in luarea deciziilor legate de alocarea resurselor spre prioritatile sanitare.
Deoarece prevenirea este vitala pentru rezolvarea problemelor comunitatii pe termen
lung dar nu este intotdeauna raspunsul la probleme individuale, serviciile preventive
trebuie sa existe impreuna cu cele curative.

       4.Tehnologie corespunzatoare: ea trebuie sa fie acceptata, eficienta din punct


de vedere al costului, ieftina si disponibila pe plan local.

       5.Abordarea multisectoriala: starea de sanatate este influentata atit pozitiv cit si


negativ de o serie de factori cum sunt: conditiile de locuit, tranportul, productia de
alimente, irigatiile si rezerva de apa. Toate acestea tin de diferite sectoare
guvernamentale, dar toate pot afecta bunastarea globala a comunitatii.

       In cadrul acestor principii, componentele de baza ale ingrijirilor primare de


sanatate sunt:

       1.Educatia referitoare la problemele de sanatate, prevenirea si controlul lor.

       2.Promovarea unei alimentatii corecte.

       3.Asigurarea cu apa potabila in cantitate adecvata si o sanitatie de baza.

       4.Ingrijirea mamei si a copilului, inclusiv planing familial.

       5.Imunizarea impotriva bolilor infectioase majore.

       6.Prevenirea si controlul bolilor endemice, cu caracter zonal.

       7.Tratamentul adecvat al bolilor curente si vatamarilor.

       8.Asigurarea cu medicamente esentiale.

       Furnizarea acestor servicii de catre lucratorii auxiliari din domeniul sanitar, cu


nivel de pregatire diferit si integrarea practicienilor traditionali in serviciile de sanatate
reprezinta o problema de baza a ingrijirilor primare de sanatate.

S-ar putea să vă placă și