MOTIVATIA

DEFINIREA ~I CARACTERISTICILE MOTIVATIEI

Pentru realiz ar ea U 11 ui scop dar ;>i precis, in activit ale trebuie sa existe si a stimulare si 0 sustinere energelid, chi ar daca exista 0 buna inzestr are rnintala (intelectuala). In or ice activitate omeneasca trebuie sa se f aca a pel 13 0 serie de Iactori eu r ol In stimulare $i activare, de sensibi liz are selectiva :;;i imbold, care sint incadra]i 10 notiunea de motivatie.

Tr ei categorii de Iactori infl uenteaza rnotivati a om ana: - Trebuinte prio latur a lor deenergizare: impuls, im· bold, tendinte;

Relatiile afective ~j atitudinile constitutive fata de dj· verse aspecte ale mediului si Iata de propria persoaria, de aici $1 diverse star i emotion ale (dori nj a, tearna, r epulsie, anxietate, frustr atle, agr esivitate, n azu in1a) ;

- Obiecte ~i Imprejurarl imediate sau imaginare care dobindesc iunctii de scopuri (specific pentru om este sco pul constient care apare ca r aspuns pragmatic l a trebuln]! ~i pr in recurent a, ca un factor de modificare ~ i gener are a motivelor) ;

I 11 sfer a notiunii de rnotiv a tie ar putea in tr a 5 f aclori componenti:

Trebuintele, adica conditii ale vietii, procese pulsionale lundarnentale ce sernn al izeaza pertur bar ile (dezechilibrele] de tipul privatiunilor sau exceselor, intervenite in organism sau In sisternul de personahtate;

Impulsurlle a dica trebulnte afJate In stare de excitabilitate accentuata, expr esiva, expansive (este aspectul proce sual al trebuintei) ;

Intentiile ad ica implica'[ii proiect ive ale Sll biectului In actiune. I ntenti a ri dica la un nivel S uperior im puIs ul, prin apari ti a scopului cor espunzator tr ebnintei, proiecteaz a un r a port actioual III acelasi timp constient si suficien] tensionat, pentru a reactiva preparatoriu 0 structur s de acliune;

Valentele, adica orientari afective spre anumite rezultate (valenta ell prefer inta sa u utiJ itate expectanta): Valenta ca semnificatie atectlva se spr ijina pe un r aport cognitiv ce este evaluat.

74·

Valentele odata fixate nu r arrnn rig ide ci se prtn exper ienta personals, pr in semnaliz ar i cu de valenta pozitiv a ~i neg ativ a (ex.: ciinele hdinit apoi ell carne).

Valentele pot fi pozitive (satisfactii pr in invingerea sarcinilor dilicile - succes) si negative (pedeapsa, rnustr ar ea, lnrstrar ea, privarea de inlormatii, lez ar ea sentirnentului de autoapreciere, de pr est i gi u sau a activitate monotone obositoare - esec) , Din ambele valente, pozitlve ~i negative In acelasi obiectiv pot a parea conilict e motivatlonale.

Tendintele, adidi forte directionate mal mult sau mai putin precis. Impulsul orientat spr e un anumit obiect, determinal in Iunctie de anumite tr ebuinte (rntentii ) si valen]e, devine tendinj a. Tendinta, pe Iinga continut are ~i un aspect functional- a stare de tensiune. Acest fenomen motivational este determine t bilateral, d in interior pr in Irebuinte 9i impulsuri ~i din exterior prin intensitatea sl calitatea valentelor.

Prin motivatie, trebu ie sa In telegern, total itatea mobilurilor interne ale cond u ilei care pot Ii: innascute sa u dobindile, consfientizate sau neconstientizate, simple trebuln]e liziologice sau idealuriabstracte.

Tot In cadrul s Ierei mot ivationale, ca forte conil idogene a mobiIurilor externe - interne, trebuie rnacar sa arnintim de mal multe categorii de fenomene psihice: agresiunea ~i Irustrarea, pe Iinga anxietate ~i stress, conflict.

Agresiunea este un comportarnent ce urrnareste lezarea .litei persoane prin: daunar ea integr itati i corporal, su bm i-

narea prestig iului moral, daune materiale. Ea poate Ii: .

- reactiva (cauzata de cornportarea cuiva care ne

diuneaza} ;

- spontana (nu are cauza aparerrta};

- ostlla (vizeaza direct prejudicIile cuiva);

- Instrumentala (ex.: cineva omoar a un P azn ie - este

mijlocul de a obtine ceva).

Agres ivita tea este caracter i sties r elatiilor in terumane, pornind de Ia atitudinea pasiva de indiierenta, refuz de ajutor, iron ie, tachin are, plna I a atitudinea de amen intare $i acte de violenja propr iu-z is a. Exista a agresivitate generala ca 0 car acter istica a organismelor vii, de excitabilitate ~i explor are necesare satisf acer ii tr ebuintelor fundamentale (aparare, alimentar e, sex) si 0 agresivitate restrlnsa, r a portata numai la om, obiectul agr esivitati i fiind chiar propr i a persoana (au toagres ivita tea ~ i a utod istructivitatea - suicidul rational).

modiiica car acter cu lapte,

75

Agresivitatea este 0 parte integranta a naturii urnane man if estindu -se 1a diferite nivele: pulsional, af ectiv, atitu dinal, comportarnental. Nu este lirnitata numai la corrse cinte negative. Ea include dinamismul unei persoane an· trenate in lupta pentru aiirrnar e, apta de a depasi dificul-l UJ:tile vietii, ca si tendintele spre satisf acerea trebulntel« sate vitale.

In mod cur ent se acor da importanta deosebita socle- , genezei agresivitatii, subliniind relatia de implicate a in· dividului In rapor t cu ceilalti, atit in cazul agresivita]! norrnale cit :;.i 1n cazul celei pato1ogice.

Sin t mai multe teorii asupra originii agresivitatii:

~ biologica (neurologica, endocrina, instinctuala, prin

f rustr are) ;

- etologica;

- socio-genetica,

Teoria Irustrarii consider-a di agresiunea ia naster e in urma unei Irustrari. Este 0 stare de tensiune ce duce II agresiune atunci dod apare un obstacol. Frustr area apare mai evident la copii (adolescenti).

Teoria soclo-genetica considers agresivitatea en un reo zultat al invaFirii in decursul propriei existente, care tn· Uire~te r sspunsurile agresive. Agresiunea se invata ca tea te celelalte comportamente, rna i ales prin observar ea uno! modele. Copii! agresivi provin din Iamilii in care biHaia e lr ecventa. Aceste teor ii sint mai r ealiste decit cele jostin· ctuale.

Uneori se vorbeste de 0 agresivitate secundara determi· nata social (insatisf actii personate, carente aiective, bls zare, devalorizare si modele de subculturi delictuale, edu· ea tie nega tiva), prin inada ptare sa u adapt are socials ne gativa, care se poate manifesta prin r elaj ii hetero ~i autoagresive.

Unii autori enumer a factorii cauzaliai agresivltatii: - soclall (Ir ustr atia, provocarea fizidi sau verbah expu nerea la forme de agresivitate propag ata indeosebi de massrnedia ) ;

- de rnediu (zgomotele, caldura, aglomer atia, cresc ago

resivitatea) ; .

- situatlonali:

- agenti actlvl biologici - alcoolul, drogurile.

Persoa n e 1 e ant isocia i e !?i d i zarmon ice ( de tip impulsiv) au in mod particular un mare potential agresiv (psinopatoid) .

76

Frustrarea (latineste - frustrari - «a amligi, a insela] se produce dod crganismul intilne~te un obstacol insurmonta bil pe drurnul satisf aceri i unei nevoi (intent ii, dorinte) $i modificii astfei compor tarnentul per soanei. Este posibil ca motivul (scopul) unui comportament sa nu fie constient, astfel incit subiectul sa resirnta consecintele frustrarii (de ex.: angoasa, anumite emotii, schimbarile de dispozitie] , Hid sa stie exact carer cauze se datoreste ceea ce simte el. Frustrarea duce la 0 crestere a tensiunii nervoase. 0 bariera apare cind obstacolul este r ecunoscut de persoana respectiva.

Barierele pot fi: obiective (Iurtuna - inundatii) ~i subj-

ective (vedere slaba - nu poti fi soier).

Reactiile umaoe fala de bar iere pot fi detasate astfel:

EIiminarea barlerel (ocol ir ea a bst acolelor) ;

Reactii compensatorii (ex.: 0 persoana are insucces in dragoste si face studii intense si ajunge la succes);

Reactii de supracornpensatil (ex.: un copil debil Iizic

ajunge campion). .

Frustrarea intensa duce la stress (1a boli de inirna, Iicat). Exista doua categorii mari de Ir ustrare:

Frustrarea primara cind tensiunea ~i insatisiactia subiedl.11ui slnt provocate de absente obiectului necesar finalizar ii unei trebuinte active (Iipsa hranei);

Frustrarea secundara atunci cind un obstacol interior sau exterior, pasiv sau act iv, apare 10 calea comport amenlului motivat, indreptat spre obiect.

Frustrarea la adult. Reactia adultului la Irustr ar e este mai putin intensa si mai putin irnediata (prag de toler anta mal crescut), dar poate fi profunda 9i mai durabil a; r eac[llle slnt rn ascate, ca in cazul agresivitatii, consider ata de FREUD ea 0 «reactie prirnor diala», care apare cind este blocat «princ:ipiul placer it». _Realitatea in sine este un agent Irustr ant.

Conflictul apare ca a situatie de frustrare secundara in care intervin obstacole active, interne sau externe. La adult can fl ictele interne sin t mai irn port ante si rna i spedlice (la t. conllietus - «izbire, ciocn ir e») a a dvers ita te intr e doua tendinte opuse, care cr eeaz a 0 stare de tensiune, producind dezorganizarea sau chiar dezintegrarea Iunctionalitiitii sisternelor care intra In contr adictie. Conflictul are ca atribute principale: antagonism, dinarnica ~i disfunctie.

Corillictul este rnodalitatea fundamental a de producere a psihogeniilor - cuprins in diverse tearii.

77

Anxietatea (Iatineste anxietas - ingrijorare, neliniste).

Studiile asupra. motivatiei . sint abor date par alele Cll problema anxietatii (suprasolicitare psihica}. Terrnenul a apar ut (sec. XIX), dator ita lui J. DA COSTA - «cord iritabil» - FREUD «angoasa nevrotica»,

Anxietatea este 0 stare alectiva neplacuta, avind calitatile subjective ale fricii sau de emotf apropiate de fricl. Este diler ita de frid! prin faptul ca amenintar ea este diiuza (a nxi etate norrnala) sa u disproportionata in care arnenintarea lipseste (anxietate patologica).

Ma 11 if es tar i sam at ice neurovegetative (angoasa) : p alpitatii, dureri epig astr ice, constr ictie tor acica, dificultate respirator ie, uscaciunea mucoaselor etc.

Anxietatea apare ca 0 ir ica Hidi motiv.

Stressul (stare de stress a org anismului in afara de conditiile stressante) _ Diferite str essur i pleaca de la riatur a relattilor dintr e organism s! arnbianta. .Stressul apare cin d se produce un dezech iii bru i ntr e solicitar ile med iului ~i capacitatea de r aspuns a organismuluL

Factor ii situationali stressanti: examen, concurs, opera Fe ch irurgica Iil. im inenta, tr atarnent stomatologic, ca tastrofe naturale, r azboi, pr izonier at.

Reactia organismului are 3 faze: faza de alarrna, de revenire ~i de epuizare,

Stressul psihologic la am este provocat de ernotii preI ungite da tor ate in primul rind de f rustr atie, can flicte, an xietatl. Exista stress de supra ~i subsolicitare dar~i rno derat.

Functiile motivatlel. Functia de activare inter na dijuz] 9i de semnalizare a unui dezechilibru fiziologic sau psihologic este specifics trebuintelor. Starea de necesitate, tell· siune - dainuie, dar nu s-a declansat actiunea.

Functia de mobil sau declansator al actiunilor elee tive. Aceasta Iunctie este insas! motivul- «de cee» - care ins eamna declansarea actiunii;

Functia de autoreglare a conduitei prin care se irnprirna conduitei un car acter act iv ~i selediv, pr in energizare ~i directionare.

78

MODALITATI sr STRUCTURI ALE MOTIVATIEI

Trebui ntele slnt strudur i motiva] ionale baza Ie si f undement a le a le person alitati i. Reprez inta Iortele motr ice cele mai puternice, refledind echilibrul bio-psiho-social,

In Iunct ie de geneza si continulul lor, trebuintele se clasii ica:

A. Trebuinie primate (innascute, asigur1nd integritatea fizicil. a organismutui). Se despr ind doua categorii. Acestea pot Ii:

- trebuinte biologice sau organice (foame, sete, sex);

- trebu irite fiziologice sa u tunctionale (de miscare, re-

laxar e, descarcare) ;ele sint comune pentru am :;;i animal, numai cii la om stnt modelate si instrumentate socioculturaj.

B, Trebuinie secundare formate in decursul viet ii [as igurind integritatea psihica :;;i socia la a organismului).

Se despr ind doua categorii:

- trebu inte materlale (Iocu inta, cornlort, u nelte, instrumente) ;

- trebuinte spirituale (cognitive, estetice, de realiz are a propr iei personalitati};

~ I rebu inte sociale (de com un icare, a ntur aj, in tegrar e sociala, de cooperare etc.).

In psihologie ruai circula :;;ialta clasilicare:

Trebuinte de supunere (de supunere pasiva la Iortele externe, de a accepta blarnarea, injur ii, cr itica, de a cauta ~i a se com place in dur er e, pedeapsa, boala sau necaz};

Trebuinte de realizare - sau tr ebuinte de a invinge obstacole ~i de a obtine per iorrnante superioar e; de a se Inlrece pe sine i nsus i, de a manipula :;;i organiza obiecte Iiz ice, liinte umane sau idei.

Trebuinte de afiliere (de a fi pe placul cuiva, de a-i cistiga alect iunea, placer ea de a se apr op ia si de a cooper a eu semenii) .

Trebuinta de agresiune, care implica nevoia de a se rihbuna pentru insulta, de a se opune ell iorta la or ice opezil ie.

Trebuinta de autonomie (de a Ii liber, de a ignora activilatea prescrisa de autor itatile dominante - a nu depinde de nimeni, a sf ida conventiile}.

Trebuin]e de contracarare (a inlatur a 0 urnilire prin Inceiarea act iunii, dar ~ i a sterg e 0 dezonor are prin act iuue) .

79

A cauta obstacole pe care sa. Ie invingi~i a-]i pastr a respectul de sine ~i rntndr ia la un nivel Inalt.

Trebuinja de aparare -care duce la ascunder ea sat! justificarea gr eselilor, esecur ilor sau umilinjelor.

Trebuinta de deterenta este necesitatea de a adrnir a ~i spr ijini un superior, de a pretui, elogia s! onora, de a ceda influentei unui superior.

Tr ebuinta de dominare (dirij area cond uitei altora prin sugestie, seducere, persuasiune sau comarrda}.

Tr ebuinta de exhibitie sau tr ebuinta de a face impresie, de a excita, incita, fascina, soca, intriga sau amuza pe altii Trebuinta de a inHi.tura raul, durerea, injuria, boala, de

a scapa de 0 situatie primejdioasa. .

Trebuinta de evitare a situatiilor neplacute - implici restringerea actiunii din cauza fr icii de esec,

Trebuinta de existenta sociala ce cuprinde nevoia de a se acor da simpatie si a satisiace nevoile altuia, unui cop!1 neaj utorat sa u or icar ei alte f iinte sla be, invinse, urn ilite, singure, deseur aj ate, bolnave.

Trebuinta de ordine (de organizare, de cur atenie, de rinduiala) .

Trebu inta de joe (cautarea de relaxare pl acuta, de ve· selie) .

Tr ebu inta de rejectie (sa u de sep ar are, de «des cot orosire» de 0 fiinta sau de un obiect antipatie).

Trebuinta de senzual itate (im pi ica bucur i a pi acer ilor

senzor iale, senzuale, cautarea lor).

Tr ebuinta de sex (cau ta rea de rel a ti i erotice, a avea contact sexual).

Tr ebuinj a de a fi ajutat, sau de a fi mlngiiat, simpatizat, proiej at, iubit, iertat, consolat etc. - de a avea protec· tor.

Trebuinta de tnteleg ere - care inglcbeaza interesul in ' a cunoast e, a intreba, a specula, a analiza, a formula.

Motivele constituie reactualiz ari si transpuneri 'in plan sublectiv a star ilor de necesitate. Nu toate motivele sin! constiente (foame); slot $i inconstrente. Mot1vul este rnobil ul care declanseaza, sustine energetic si orientea z a ac[iuriea. Are dous dir ectii:

- unul energizant $i dinamogen;

- altul orientativ ~i directional.

Motivele slot variate: individuale ~i sociale; inferioare si super ioare:

minore $i majore;

80

~ egoiste si altruiste;

~actioneaza interdependent, Iorrnind in structure persona litaPi configur atii sau constelajii de motive, explicin d astiel v ar ieta tea com portamentelor noastre,

IntereseJe sin] forme specifice ale motivatiei. Reprez inta orient ar i selective r elativ stabile $1 active spre anumite domenii de activitate. Imp lica organizare, constanta si elicienta, inglobind clemente cognitive, afective, volitive.

lnteresele pot f i:

- generale ';;1 particulare;

- pozitive si negative;

- prolesionale .;;i extraprofesionale ~ in lunette de do-

meniul de actlvitate in care se rnanilesta.

Convingerile sint idei a dine imp I kate in structur a personalitatii, puter nic traite aiectiv, care impulsleueaza spre acliune, Nu orice idee este a convingere. Sint convingeri numai ideile ~ valoare, rnulate pe personalitalea irrdlvidului si in comportament; ele devin idei ~ forta. Convingerile intra in iunctiune in alegeri sau conflide valorice.

Conceptia des pre lurne si vi a til, constitu ie 0 forma tiune rnotivaj ionala cognitiv - valor ica de maxima generalitate, ce CLl prin de ansambl ul par er ilor , i deilor , teor ii lor despre om, natura 9i societate, Exista coriceptii: ~tiintificenestiinlilice; realiste - utopice; mater ialiste ~ idealiste; progresiste ~ retrograde.

Idealurile r epr ezinta pr oiectii ale individului i n sisterne de imagint si idei care li ghideaz.a intreaga existents.

In structur a psihologica a idealului se includ tr ei ele-

mente r u ndamentale:

- sensuJ$i semniflcatla vielii (ex.: Cultura + Mor ala) ;

- scopul vie]i i (destin - axiologia idealului);

- modul de viat.\l. (program - Eu ideal).

Idea lui este 0 forta spir ituala, decisiva pentru individ.

FORMELE MOTIVATIEI

Sint r ecunoscute cite 2 perechi opuse, contr ar e, Motivajia pozitiva $i motivatia negativa,

Motivatia pozitlva - e produsa de stimular i premiale

(IaudlJ. ~ recompense - Incuraj are}, avind elect benefic

relational.

. Motivatia neg ativa - e pr odusa de stimuli aversivi (arne~Ifllare,. blamare, pedeapsa) si se asociaza cu eiecte de abtmere, evitare, r efuz. Motivul negativ este tot asa de activ

6 comanda 97

81

ca si eel poz itiv ~i nu trebuie asimilat ell indileren]a. De regula, motivarea negativa este utila, fiind absolut necesare. pentru echili brarea conduitei. Am bele motive sin t unitare, ceea ce explica ~i ambiguitatea iunciar a a deslasurarilor af ective,

Mati vajia intrinseca ~i motivajia extrinseca se ref era 18 raportarea rnotivatiei la sursa ei producatoar e,

Daca sursa se ana in subiect - rnotivatia este directi sau intrinseca (plimbari - citire de carti - jocuri);

Daca sursa se aila in afara subiectuiui - motivatia esle iudlr ecta sau extr inseca (invatare pentru nota - pr oiesie pentru leaf a}.

Motivatia cognitiva ~i motivatia afectiva.

Motiva [la cognltiva = forma tipica, este curioz ita tea - schirn barea actioneaza di na untr ul proceselor cognitive; de la explor ar e se trece la reproducere - Ia tntelegere ~i in· teres stiin tific, aj ungtndu-se la fnclinatia creativa.

Motivatia atectiva= nevoia de a obtine aprobarea alter persoane. Aceste forme sint inega\e in . ceea ce pr ivesle productivitatea lor. />-"\otivatia poz.itiva - i ntrinseca .;;i cognitiva este mai pr oductiva