Targu Ocna

Cum poţi ajunge în staţiunea Târgu Ocna?

Daca v-ati hotarat sa vizitati statiunea Tirgu Ocna, va informam ca se afla la:

- 51 km. de Adjud                 
- 100 km. de Ciceu, pe calea ferata ;
- 60 km. de municipiul Bacau (resedinta de judet) pe sosea;
- 13 km. de municipiul Onesti;
- 24 km. de orasul Comanesti;
- 18 km. de orasul Slanic-Moldova.

MIJLOACE DE ACCES:
 RUTIERE : 
- pe DN 11 de la Bacau 
- pe DN 12 A de la Adjud
FEROVIARE : 
- ruta Adjud – Ciceu - Halta Saline
- Gara Tg. Ocna
AEROPORTURI 
- Aeroportul  Henri Coanda / Baneasa Bucuresti
apoi pe E 85 – DN 12 A
 (Sau)
- Aeroportul Bacau  DN 11 – DN 12 A
Noţiuni generale Târgu Ocna

Repere istorice

Localitatea Tirgu Ocna apartine generatiei oraselor feudale din Moldova, din punct de vedere cronologic
incadrandu-se in subgeneratia asezarilor urbane complementare din secolele XVI-XVIII.
In evolutia localitatii se pot distinge trei stadii socio-geografice:
- de sat (1410 – 1709);
- de targ (1709 – 1774);
- de oras (1774 – pana astazi).

In anul 1894 orasului Tirgu Ocna i se atribuie statutul de statiune balneoclimaterica.

      Dupa 108 ani , prin Hotararea Guvernului nr. 1122/10 octombrie 2002, Tirgu Ocna este atestata ca statiune
turistica de interes national , in aceasta zona existand importante resurse turistice naturale , cum ar fi : apele
minerale , salina, conditiile climaterice favorabile, frumusetea si varietatea peisajului , care impreuna cu
patrimoniul cultural (monumente istorice de cult, monumente de arhitectura, monumente comemorative)
constituie si va constitui si in viitor un cadru optim pentru dezvoltarea
localitatii Tirgu Ocna .

STEMA ORASULUI TG. OCNA

Prin Hotararea Guvernului nr. 601/5.07.2004 s-a  aprobat actuala stema a

orasului Tirgu Ocna.
Stema se compune dintr-un scut rosu , incarcat cu un caprior undat de argint,
intovarasit de trei brate tinand fiecare in mana cate un ciocan, totul din argint.
Semnificatia  elementelor  insumate:
Capriorul undat de argint sugereaza cele doua ape la confluenta carora se
afla localitatea. Prin forma sa , capriorul undat simbolizeaza binecunoscutul
deal Magura la poalele caruia se afla localitatea, iar spatiul pe care el il
margineste la baza scutului indica intrarea in mina.
Cele trei brate sunt purtatoare ale ciocanelor de salgau, unealta specifica
minelor de sare.
Coroana murala cu cele trei turnuri crenelate semnifica faptul ca localitatea are rangul de oras.

TOPONIMIA LOCALITATII

Numele localitatii provine din imensa bogatie de sare care a fost exploatata din cele mai vechi timpuri.
 

Situatia administrativa

Orasul Tirgu Ocna este  atestat documentar de sase secole. Credinta, eroismul si harnicia locuitorilor acestui
oras, situat intr-un cadru natural plin de pitoresc, au facut ca timp de mai multe secole acesta localitate sa fie una
dintre cele mai importante de pe valea Trotusului.
     Din punct de vedere administrativ orasul este constituit din localitatea componenta principala - Tirgu Ocna si
doua localitati componente : Poieni si Valcele.
 
Situatia geografica

LOCALIZAREA:

Orasul Tirgu Ocna, avand coordonatele geografice de

26037’ longitudine estica si 460 17’ latitudine nordica , este
situat in partea central vestica a Moldovei , pe cursul
mijlociu al raului Trotus la o altitudine de 263 m.
  Orasul Tirgu Ocna este adapostit intr-un golf depresionar
, o adevarata “ potcoava a dealurilor “ , strajuit din trei parti
de prelungirile Muntilor Trotusului (masivul Nemirei in S si
SV, Culmea Berzuntului in V) si dealurile subcarpatice in N
(Prislopu, La Fundatura, La Stupina, Fetele Targului,
Butnaru).
Se invecineaza cu: orasul Slanic-Moldova (SV) si
comunele Dofteana (V), Barsanesti (N), Tg. Trotus (E),
Pargaresti (S-E) si Oituz (S).
 
 SUPRAFATA SI LIMITELE:

Ca teritoriu este printre cele mai mici orase din judet (4.890 ha):
- INTRAVILAN: 704 ha
- 22 ha suprafata totala spatii verzi (parcuri, gradini, scuaruri,  aliniamente stradale, peluze din jurul locuintelor
colective, a institutiilor, etc.);
- 18 ha suprafata de agrement.
- EXTRAVILAN: 4.186 ha
-  89,70 ha Rezervatia Naturala Magura-Tirgu Ocna;
a) teren agricol       2.679 ha              b)teren neagricol            2.211 ha
-  teren arabil         365 ha                   - vegetatie forestiera  1.447 ha
-  teren pasuni      1.313 ha                  - alte terenuri (ape, drumuri,  - holde, exploatari)       764 ha
-  teren fanete          910 ha                
-  livezi                         2 ha
-  vii                           89 ha

Situatia fizica

ALTITUDINEA (min., max.) SI TOPOGRAFIA

          Orasul Tirgu Ocna este adapostit intr-un golf depresionar strajuit din trei parti de Masivul Nemirei in S si
SV ,  Culmea Berzuntului in V si dealurile subcarpatice in N.
          Relieful montan este reprezentat prin munti si maguri, cu altitudini ce scad de la de la V la E. Altitudinea
minima, de 250 m. , se intalneste in partea de E a orasului, in lunca Trotusului, iar cea maxima, de 320 m., la
poalele Muntelui Magura, catre valea Slanicului.
Partea de N-E a orasului apartine zonei subcarpatice fiind alcatuita din formatiuni tinere. Aceasta zona este
marcata prin doua elemente distincte: golful depresionar (culoarul Trotusului) si dealurile subcarpatice .

GEOLOGIA SI HIDROGRAFIA

Zona cu o structura geologica complexa, se caracterizeaza printr-o diversitate de resurse ale subsolului: sare gema
si saruri de potasiu, petrol, izvoare minerare, materiale de constructie, etc.
Zacamintele de titei si gaze naturale sunt cantonate in gresia de Kliwa din zona externa a flisului: Pacuri,
Mosoare, Beleleu.
De la V catre E se succed unitatea flisului carpatic si zona neogena subcarpatica. Flisul carpatic este alcatuit din
formatiuni paleogene dispuse in panze (de Tarcau in SV si de Kliwa in rest). Raul Trotus a modelat terase in roca
pe ambele maluri (sectoarele “Raducanu”, “Spital”, Terasa “Podei”).
Spre N si E aceasta zona este ocupata de formatiuni neogene subcarpatice cuprinzand o unitate cutata (miocena)
si alta necutanata (sarmato-pliocena). Sunt depozite de molasa alcatuite din marno-argile, gresii si conglomerate
(pe malul Slanicului), marne cu intercalatii de gipsuri (in Valcele), argile (pe Podei), pietrisuri si nisipuri (pe
malurile Trotusului).
Zacamintele de sare au fost tectonizate si laminate sub greutatea panzei de kliwa si se afla sub forma de lentila in
depozitele de gresii si marno-argile (Miocen). Masivului de sare de pe Valcica i se asociaza si saruri de potasiu in
zona Galean. Legate de formatiunile salinifere sunt si numeroasele izvoare cu ape mineralizate din Parcul Magura
(fost Nastasache) si izvorul sarat din Galean.
Raul Trotus traverseaza orasul pe o distanta de 7 km. de la V la E. Dupa iesirea din defileul de la Ciresoaia, unde
vale este ingustata si adanca, Trotusul primeste ca afluenti raul Slanic si paraul Valcica. Lacurile sunt reduse ca
numar si dimensiune: pe Muntele Magura, la Stupina si Fetele Targului . Mai recent, in 1986, in marginea de E a
parcului Magura, s-a format un lac cunoscut sub numele de “Lacul fara fund “ sau “Groapa lui Burlacu”.   

PEISAJELE

Pitorescul cadrului natural in care este asezat orasul este dat de dealurile acoperite cu paduri, vii si livezi, de rauri
ce conflueaza aici, de defileul Trotusului de la Ciresoaia, de
prelungirile muntoase ale Nemirei sau ale Culmii
Berzuntului. Relieful montan este alcatuit din munti scunzi
(maguri si muncei) care nu ating 1.000 m inaltime (Cosna,
Ciresoaia, Magura). Bazinele de la Poieni si Mosoare sunt
modelate prin eroziune. Zona cuprinsa intre Valea
Trotusului si Culmea Nemirei este cunoscuta si sub
denumirea de “Plaiurile Slanicului”si este formata din culmi
paralele cu pante accentuate si afectate de alunecari
frecvente.
Intre Bogata si Poieni , la intrarea raului Trotus in defileul
Ciresoaia, Culmea Berzuntului se termina intr-un hogback
(dealul Dracoaia-669 m), pe care apele raului l-au ocolit.
Prin acest defileu se face legatura cu depresiunea
intramontane Darmanesti.
Dealurile subcarpatice din apropierea orasului (Prislopu, La Fundatura, La Stupina, Fetele Targului, Butnaru),
flancheaza culuarul Trotusului spre N, marcand limita acestuia cu depresiunea subcarpatica Tazlau.
 
Climatul
 
TEMPERATURILE:

Orasul Tirgu Ocna are un regim termic moderat, cu ierni mai blande decat in regiunile din jur (in medie de -1,3 °
C), cuprimaveri timpurii si veri racoroase datorita brizei muntelui (in medie de 19,7oC) si cu toamne relativ lungi,
calduroase si senine.
Temperatura medie anuala este de 9,3oC, cu variatii intre 8,1oC si 10,1oC.
Statistic, temperaturile medii lunare cresc treptat pana in iulie, cand s-a inregistrat temperatura maxima absoluta
de 40,8oC (5 iulie1916), descrescand in luna ianuarie cand s-a inregistrat o minima absoluta de -29,6oC (25ian.
1942).

PRECIPITATIILE:
Regimul precipitatiilor atmosferice prezinta variatii anuale si lunare. Media anuala a precipitatiilor este de
654mm/an, cu o maxima de 970mm/an (1912). Vara ploile au caracter de aversa, insotite uneori de grindina. Sunt
inregistrate peste 30 de zile cu ninsoare in sezonul rece. In lunile de iarna se resimte efectul crivatului datorita
culmilor joase din partea nordica a orasului. Ultima zapada cade la date  diferite (statistic: 24 marti1877, 10 mai
1909).
Cel mai secetos an a fost in 1977, cu 246 zile de seceta.
Regimul eolian este favorabil zonei, dominante fiind vanturile de V si SV. Viteza medie a vanturilor este de
2,9m/s, cele mai mari valori fiind primavara.
 
Flora si fauna; Pedologia (Solul)

Vegetatia zonei se incadreaza in domeniul forestier. Contactul dintre sectoarele montan si subcarpatic coincide cu
limita dintre etajul padurilor de foioase care patrunde ca un golf spre oras si etajul padurilor de molid (in coltul
SV). In present  zona de padure ocupa cam o treime din aceasta zona (30,5%).A crescut mai mult ponderea
terenurilor agricole:arabile, pasuni, fanete (57,5 %).
In partile de S si SV ale orasului predomina padurile de fagi, carpeni, goruni, mesteceni, pini (Vf. Ciresoaia),
brazi (Parcul Magura), salcami (Dealul Muncelu), arini (terasa Podei), precum si numerosi arbusti: macesul,
porumbarul, catina, paducelul, etc.)
In aceasta zona se gasesc si cateva specii rar intalnite in Carpati: “Rubus purpuratus”(pe Magura), “Saxifraga
cymbalaria var. eucymbalaria” – semnalata inca din 1903, “ Spiraea japonica (in incinta Bisericii “Precista”).
Dintre animalele salbatice amintim: vulpea, rasul, mistretul, caprioara, veverita; pasari: vulturul cenusiu, uliul,
bufnita, porumbelul, ciocanitoarea, etc.
In vecinatatea orasului se gasesc cateva rezervatii naturale: plaiurile si stancariile Nemirei, parcul dendrologic de
la Haghiac, rezervatia de tisa de la Izvorul Alb(Darmanesti), Sanatoriul de la Salina, dealul Perchiu mun. Onesti).
In ceea ce privesc solurile, predomina cele brune de padure (in sectoarele montan si subcarpatic), soluri rendzine,
gipsice si marnoase (pe dealurile de NE), soluri aluvionale si lacovisti (lunca Trotusului si afluentii sai). In
bazinele paraielor Valcica si Galean predomina soluri halomorfe, puternic salinizate.

Mari personalităţi

 In  trecutul oricarei localitati au existat oameni care au influentat intr-un anume fel evolutia acesteia.
Fie ca au fost in structurile puterii centrale sau locale , agenti economici (bancheri, negustori, patroni) sau
oameni de cultura, ei si-au lasat amprenta in destinul localitatii. Unii s-au nascut pe aceste meleaguri , altii s-au
stabilit si au trait aici, iar altii au vizitat asezarea lasand amprente importante pentru evolutia ei.

Dintre acestia ii prezentam pe:

 Gabriela ADAMESTEANU (1.04.1942) - prozatoare si traducatoare;
 Nicolae BARCAN (12.12.1928) - pictor;
 Gheorghe BORISOV (cca.1850-1909) - comerciant si om politic;
 Mihail BORISOV (15.05.1902-1987) - matematician;
 Constantin BUSILA (4.05.1877-6.04.1946) - om politic;
 Dimitrie BUSILA (15.02.1836-31.08.1877) -capitan,erou in Razboiul de Independenta;
 Ion CATINA (28.01.1870-1940) - calator, scriitor;
 Nicolae COMANESCU (8.09.1885-1958) - preot paroh al Bisericii "Raducanu" (1917-1958);
 Pavel CURCUTA (30.03.1930-23.05.2001) - preot paroh al Bisericii "Precista" (1974-2001);
 Ion DIACONESCU (24.11.1915-15.11.1945) - pictor;
 Constantin DIMONISIE (sec.XIX-1878) -comerciant si om politic;
 Elisei URSAC (6.01.1852-18.11.1951) - erou al Primului Razboi Mondial;
  Ion GRAMADA (2.01.1888-27.08/9.09.1917) - scriitor, erou in Primului Razboi Mondial;
 Elie MICHAILESCU (28.02.1868-1.01.1927) - compozitor si dirijor;
 Constantin MUSAT (1870-31.07/13.08.1917) - caporal, erou in Primul Razboi Mondial;
 Mihai BURCULET-NECHITA - pictor;
 Costache NEGRI (03.1812-28.09.1876) - om politic si scriitor;
 Radu ROSETTI (14.09.1853-12.02.1926) -scriitor si istoric;
 Gheorghe SION (1885-1944) - magistrat, filantrop;
 Vasile ALECSANDRI - poet, prozator, dramaturg. De Tg. Ocna l-au legat doua relatii puternice: una de
rudenie (casa bunicilor dinspre mama era situata pe str. Gh.Asachi-Tg. Ocna) si una sentimentala
(prietenia ,pana la moarte ,cu C. Negri );
 Alexandru AVERESCU - om politic , maresal. In memoriile sale "Notite zilnice din razboi-1937"
aminteste de trecerile sale prin Tg. Ocna, devenit oras martir .;
 Dimitrie CANTEMIR - prozator , istoric , filosof si umanist. In "Descrierea Moldovei" se refera in mai
multe paragrafe la "targul Ocna";
 CAROL I - Domnitor al Romaniei (1866-1881); Rege al Romaniei (1881-1914). A vizitat in doua
randuri orasul Tg. Ocna :pe 12/24.08.1866 in cadrul unui turneu prin Moldova si in 28.07.1891 cu
ocazia punerii in functiune a tunelului nou de extractie din Salina;
 CAROL al-II-lea -Rege al Romaniei (1930-1940); In prezenta sa au avut loc festivitatile de inaugurare a
Monumentului Eroilor de pe Magura;
 Ion FRUNZETTI - poet, eseist si traducator. A urmat cursurile primare la Scoala de baieti nr.2 din Tg
Ocna;
 Nicolae IORGA - istoric, memorialist , critic literar, dramaturg, poet. In memoriile marelui istoric
despre Primul Razboi Mondial vom gasi multe insemnari despre orasul Tg. Ocna.;
 Costache NEGRUZZI - prozator, poet, dramaturg, traducator. Obisnuia sa vina vara la Tg. Ocna;
impresiile sale se regasesc in   "Pelerinagiu la Tg. Ocnei".;
 REGINA MARIA - a vizitat orasul Tg. Ocna in timpul Primului Razboi Mondial.;
 Mihail SADOVEANU - prozator. In 1905 isi satisface o parte din serviciul militar la Tg. Ocna.;
 Mihail STURDZA - Domnitor al Moldovei (sec. XIX). Impreuna cu sotia sa a vizitat orasul Tg. Ocna
fiind atras de renumele apelor minerale din zona.;
 Alexandru VLAHUTA - scriitor. A vizitat orasul in anul 1901, descriindu-l :"Din vatra Onestilor facem
un ceas, cu trasura, pana-n Tg. Ocna , un orasel dragut, cuibarit pe apa Trotusului, intre maguri
acoperite cu vii si livezi"

Obiective turistice
Monumentul Eroilor de pe Dealul Magura

 A fost ridicat în memoria a celor peste 14000 de ostasi români cãzuti în Primul Rãzboi Mondial (1916-1918) pe
frontul de la Oituz-Cosna-Ciresoaia. Este unic în tarã, atât prin amplasament (520 m altitudine) si pe partea nord-
esticã a Muntelui Mãgura, cât si din punct de vedere architectural. Construirea Monumentului va începe în anul
1925, sub domnia regelui Ferdinand si a reginei Maria, si se va termina în anul 1928, sub domnia regelui Mihai
si a Înaltei regente domnesti
                             
   
 
Manastirea "Magura Ocnei"*

Vechimea Schitului “Magura Ocnei “ se pierde in negura veacurilor.

Traditia locala considera ca aceasta sihastrie ar data de pe vremea lui
Alexandru cel Bun , lucru care nu poate fi dovedit documentar. Prima
mentiune a schitului apare intr-un document din 13 noiembrie 1665 cand
Solomia , fiica lui C. Donosi din Darmanesti , daruieste partea sa de
mostenire Schitului “Magura de la Ocna”.
Asezat intr-o pozitie fermecatoare schitul va atrage multi vizitatori in veacul
trecut: Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi,George Sion.
    In lunga sa existenta schitul a avut trei biserici construite succesiv:
Prima , cu hramul “Inaltarea Domnului” a existat pana  pe la 1757, cand cu
sprijinul domnului Constantin Racovita se construieste un nou lacas cu
hramul “Sf. Gheorghe”. Ruinandu-se , o noua biserica , cu hramul “Buna
Vestire” , va fi ridicata, in anul 1803, de catre arhimandritul Iacov.

In timpul Primului Razboi Mondial , in incinta schitului a fost amenajat un

post de ajutor regimentar , unde sute de raniti au primit primele ajutoare
medicale . Schitul a fost bombardat , dar nu a putut fi distrus. 
    Dupa al Doilea Razboi Mondial , Manastirea a devenit schit de
maici.
    Loc de odihna si de recreere pentru cei care se incumeta sa urce
pana aici, acest asezamant monahal va fi desfiintat in timpul regimului
comunist , cand , in februarie 1964, Biserica “Buna Vestire”a fost
demolata. Dupa prabusirea regimului comunist, in 1989 se
reinfiinteaza Schitul “Magura Ocnei”, iar din 1990 , la initiativa
credinciosilor si cu sprijinul Episcopiei Romanului si Husilor , se
construieste o biserica noua , cu hramul “Inaltarea Domnului”. Astazi ,
noul asezamant monahal a fost ridicat la rangul de manastire. Prin
staruinta si priceperea arhimandritului Epifanie Bulancea s-au
construit biserica, paraclisul, o frumoasa bisericuta de lemnin cimitirul manastirii, chilii, staretia si alte anexe.
 Astazi Muntele Magura a devenit un loc de pelerinaj si s-a transformat intr-un puternic centru de spiritualitate
ortodoxa.

 
Biserica "Raducanu"

Biserica “Buna Vestire” (numita ulterior si Raducanu) a fost construita la sfarsitul sec. al XVII-lea inceputul sec.
al XVIII-lea, de marele logofat Ion Buhus si de un targovet bogat , Paval; si refacuta in anul 1763 de marele
logofat Radu Racovita.
Este un monument reprezentativ pentru barocul tarziu
moldovenesc si este singura biserica din tara cu text francez in
pisania din 1763. Biserica a fost zugravita in anul 1763 si din
nou in anul 1811 de zugravul Mihail Paninopol, prin grija
arhimandritului Meletie
    Pe la sfarsitul sec. al XVII-lea biserica devine manastire
fortificata inchinata , impreuna cu Manastirea Precista ,
Manastirii Ivir de la Muntele Athos .
A avut o istorie destul de framantata (in 1821 a fost ocupata de
eteristisi de turci ;sub bombardament  in anul 1917 ).
Poarta mica , din nord a fost folosita pentru accesul zilnic in
manastire. In partea dreapta , deasupra zidului, se gasea camera
de paza. 
Manastirea a fost si un insemnat centru de cultura , aici functionand o scoala in limba greaca unde se pregateau
tinerii pentru cariera preoteasca.Biserica poseda un bogat fond de carte veche (38 carti romanesti si 15 grecesti).
 Langa peretele sud-estic al Bisericii se afla mormantul marelui diplomat si scriitor Costache Negri (1812-1876).
In incinta manastirii au fost inmormantati reprezentantii unor familii de boieri ilustri:Buhus, Racovita, Negri,
Sturdza.
Din cele doua clopote ale bisericii, cel mare, turnat la Muntele Athos, cu o inscriptie in limba greaca (din 10
noiembrie 1810) este expus in fata bisericii. “…cu cheltuiala prea cuviosului arhimandrit chir Meletie si
egumenul acestei manastiri, si a ieromonahilor Gheorghe , Visarion si a tuturor, cu metalul si banii Elisavetei din
Ocna, spre pomenirea lor”.

 
Biserica "Adormirea  Maicii Domnului"

Biserica “Adormirea Maicii Domnului “, fosta Manastire “Precista” a fost construita de marele vistier Gheorghe
Ursache , pe la 1662, si a fost inchinata Manastirii Ivir de la Muntele Athos in 1683. A fost inzestrata cu peste 74
de mosii in 9 tinuturi ale Moldovei, cu mori, case si pravalii de catre unii
domni si mari boieri. Veniturile Manastirii “Precista” sunt consemnate in
unele statistici din sec.al XIX-lea.
Manastirea a trecut prin momente dificile datorita razboaielor si jafurilor
facute de trupe invadatoare:tatari, poloni, austrieci, turci.
Pana la secularizare, manastirea a fost condusa de 16 egumeni greci. 
Costache Negruzzi , cu prilejul unei vizite la Tg. Ocna in 1850, face o
interesanta descriere a turnului “Precistei”: “Turnul e o zidire curioasa. El
este patrat, de o circonferinta de 12 stanjeni si de o inaltime de 5-6 . Se
cunoaste ca a fost zidit cu mult inainte de monastire si ca menirea lui n-a fost
de a servi de clopotnita. Gios are o incapere mare , care a fost, cum se vade ,
magazie sau inchisoare. Dinspre nord te sui pe o scarita la o inaltime de 15
palme si intre intr-o salita ingusta , unde cel dintai lucru ce ti se infatiseaza
este spanzuratoarea!.....In dreapta acestui coridor este o usuta pe care te
cobori …..intr-o inchisoare subpamanteana, fara lumina , fara aer si de o
adancime grozava…..”

 
 Biserica Domneasca din Lemn                         Biserica de Lemn
 "Cuvioasa Parascheva"*                            "Sfantul Gheorghe"*
 Biserica de lemn “Cuvioasa Parascheva”, numita si “Domneasca” a Biserica “Sfantul Gheorghe “ din Tisesti a
 fost construita din barne  de stejar pe malul Valcica, nu departe de
fost construita in anul 1752 de catre
ocne pentru rufetasi , pe la sfarsitul sec. al XVI-lea.  Arsa de tatari
monahul Gheladie, ieromonahul Ioil si alti
in anul 1717, biserica va fi refacuta in anul 1725, de camarasul
slujitori ai bisericii. 
Dediu, marele spatar , socrul domnului Mihai Racovita.
    Initial biserica a avut o forma
    Biserica are un plan simplu , in forma de corabie . In prelungirea
dreptunghiulara, cu pronausul poligonal si
pronaosului a fost adaugata la o data tarzie clopotnita cu turn,
absida altarului pentagonala. Abia in 1895
captusita cu scandura. Are un iconostas de o inegalabila frumusete,
se zidesc cele doua abside laterale din
cu splendide coloane cu sculptura la baza sa si cu cateva icoane
caramida. In tinda  se afla  piatra de
vechi , la fel de frumoase.
mormant a preotului Varnav Arghir, fost
Desi modesta ca proportii si plan , biserica ramane printre cele mai
preot al aceastei biserici. 
incarcate de istorie . In cimitirul bisericii odihnesc personalitati ale
    In cimitirul bisericii odihnesc :capitanul
orasului : arhitectul Ioan Scarlat Scheletti(1914-1994); dr. Ioan
Gheorghe Demetriad, cazut eroic in luptele
Pastia(1883-1917); capitanul Sandu Tanasescu – erou in Razboiul
de  pe Cosna; pictorul Ion
de Independenta (1831-1898); preot Pavel Curcuta(1930-2001);
Diaconescu(1915-1945).
etc.                                 
                          

                       
           
 
 Biserica           Biserica
 "Sfintii Voievozi Mihail si Gavril"* "Sfintii Imparati Constantin si Elena"*
    Anul construirii Bisericii “Sfintii Voievozi”
este greu de precizat, dar este aproape sigur ca
ea exista inca din sec. al XVIII-lea. Despre
aceasta biserica exista numeroase documente  Biserica “ Sfintii Imparati Constantin si Elena “ a fost construita
vechi care atesta existenta ei inca din anul din piatra si caramida, in anul 1824. Ctitori sunt preotii Ioan
1737. Probabil ca in anul 1849, Neculai Stoian Doroftei si Andrei Sechelaru care sunt reprezentati in tabloul
reconstruieste aceasta biserica, pastrand doar o votiv aflat pe peretele vestic al pronaosului . 
parte din planul initial al vechii biserici. Este o biserica modesta , fara elemente notabile, importanta prin
    Biserica pastreaza o forma simpla, vechimea sa . In vecinatate este un cimitir al penitenciarului .
dreptunghiulara , cu un pridvor deschis si un Troita ridicata in urma cu cativa ani are o placa de bronz pe care
turn-clopotnita in stil neoclasic.Iconostasul a sunt trecuti 55 de detinuti politici care au murit in aceasta
fost pictat in 1852. inchisoare in timpul regimului comunist.  In perioada interbelica
    In interiorul bisericii se gasesc doua pietre era considerata monument istoric.
funerare , una a ctitorilor Neculai Stoian si
sotia sa Irina, cealalta a Mariei Neculau si a
celor trei fii ai sai .                                   
  
                            
 
Statia CFR Salina             Monumentul eroilor de la 1877

   
 
            
 
 
Manifestari populare, traditii, obiceiuri legate de sarbatori religioase
 
 

                       
Bibliografie

1. www.wikipedia.ro
2. www.tirguocna.ro
3. "Istoria ilustrata a orasului Targu Ocna-din cele mai vechi timpuri pana in prezent" -autor
prof. Corneliu STOICA
4. www.google.ro