Cristian Petru Bălan MONOGRAFIA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI

(MELEAGUL VISELOR CE TREBUIE ÎMPLINITE)

1

Coperta: tehnoredactor Cristian Bălan şi prof. Cristian Petru Bălan

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României BĂLAN, CRISTIAN PETRU Monografia oraşului Boldeşti-Scăieni / Cristian Petru Bălan – Ploieşti : Premier, 2007 Bibliogr. Index. ISBN 978-973-740-062-8 908(498 Boldeşti-Scăieni)

© Cristian Petru Bălan

ISBN 978-973-740-062-8

2

Cristian Petru Bălan

MONOGRAFIA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI
(MELEAGUL VISELOR CE TREBUIE ÎMPLINITE)
Edi ia I

Editura Premier Ploieşti -2007
3

Cetă enilor din oraşul Boldeşti-Scăieni, precum şi şo iei mele, Dorina Bălan, împreună cu fetele noastre, Codrina şi Ozana.

4

De sub pulpana lui Sevastos*) (prefa ă)
Monografia lucrată cu atâta sârg şi drag de dl. prof. Cristian Petru Bălan răspunde unei dolean e din cele mai acute, în peisajul accidentat al moralului românesc: constituirea sau consolidarea mândriei na ionale şi în special (sau prin) a celei locale, regionale. Absen a orgoliului şi a sentimentului apartenen ei la o tradi ie şi la o vatră, conjugată cu niscaiva caracteristici păgubaşe, de felul consumismului exacerbat, al exodului spre toate azimuturile, în vederea unui profit material, au făcut ca realizarea unui ,,căr i de identitate” a unei localită i să fie o îndatorire şi un ferment. În Prahova, astfel de monografii de lucru, care tind spre exhaustivitate, s-au realizat şi se vor realiza. Unele sunt lacunare, altele sunt depăşite; perspectiva este tulbure, de multe ori: un amestec de lirism apătos, un ton evocator şi nostalgic desuet, un provincialism şi un ,,propagandism” incongruente cu inuta ştiin ifică exicibilă unor astfel de lucrări. Din mul imea de monografii consacrate comunelor, satelor sau oraşelor din Prahova, re in ca meritorii, literar şi ştiin ific vorbind, pe aceea consacrată comunei Şirna, semnată de prof. Ion Dumitru şi monografia de fa ă a d-lui prof. Cristian Petru Bălan. Nu întâmplător, ambii realizatori sunt şi... literatori. Ion Dumitru este poet şi autor de aforisme, Cristian Petru Bălan este un nume ratificat de critica literară, la capitolul proză şi dramaturgie. S-ar putea spune că, după marea monografie a lui M. Sevastos, din 1937, consacrată Ploieştiului, lucrarea totalizatoare de unghiuri de vedere asupra BoldeştiScăieniului să fie ,,de departe” purtătoarea unei pece i stilistice greu confundabile. Ba, putem să spunem cu îndreptă ire că scriitorul Cristian Petru Bălan îşi limitează atributele personalită ii stilistice, asumându-şi postura mai modestă ca răsfă auctorial a unei hărnicii arhivistice, de scotocire şi dezhumare de documente, de cercetare a memoriei orale sau scrise, de investigare aproape detectivistică a semanticii toponimului Scăieni. Am avut bucuria şi onoarea să cunosc şi autorul, şi omul: coeren a este deplină, surpriza este exclusă. Modestia, franche ea, cultura, interesul na ional şi al celui local, dorin a de a contribui cu o nuan ă şi o câtime la binele material şi la spirul cunoaşterii, măcar în zona în care a trăit atâta timp, îl caracterizează şi îl impune. Cartea se încadrează în tiparul obişnuit al unei monografii de localitate: istoria, topografia, tradi iile, etnicul, lingvistica, folclorul, învă ământul, starea sanitară, cultura, divertismentul, figuri importante din varii domenii, toate acestea şi multe altele sunt avute în vedere. Aici, autorul nu se distinge net de al i realizatori; turnura stilistică, însă, ca şi interesul pentru nişte realită i absolut neglijate (capitolul privind de inu ii politici şi lupta anticomunistă are un puternic impact emo ional), mută lucrarea în sfera literaturii sui-generis, în care documentul, cifrele, mărturiile capătă o pregnan ă neverosimile. Cristian Petru Bălan poate trece cu perfectă legitimitate monografia aceasta în catagrafia scrierilor literare proprii, la capitolul ,,pregnan a literară a documentului” sau ,,monografii literare”, de felul celei a lui Sevastos. Prof. drd. Nicolae Boaru Directorul Bibliotecii Jude ene „N. Iorga”, Ploieşti _________________________
*) Scriitorul Mihai Sevastos (1892-1967) este autorul celei mai bune monografii apărute în România – „Monografia oraşului Ploieşti”.

5

6 .

un semn. mai ales pentru cele cu caracter istorico-documentar. apoi să continue cu descrierea evolu iei lor în timp şi spa iu. Îndemnul sfântului Iacob Hozevitul este valabil pentru orice fel de scriere. ales din versurile scrise de unul din cei mai mari sfin i români. economice. cultural-artistice. deoarece comunitatea umană este mult mai complexă şi are o existen ă cu mult mai lungă decât via a unui singur om. ale cărui moaşte (trupul întreg. un gând. Ioan Iacob Hozevitul. căci pentru toate. toate informa iile trebuind. …………………………………. sociale. în mănăstirea cea mare a Sf.. bazate pe studii şi cercetări arhivistice minu ioase. pe cei de mâine. Desigur. niciuna din ele uşor de făcut. odată vei da seamă! Sfântul Ioan Iacob Hozevitul de la Neam (1913-1960) Poate că cititorii acestei prefe e se vor mira că o lucrare monografică a unei localită i începe cu un motto religios. ci ea s-a redactat 7 . Dar acest sfânt. cum ar fi fost necesar. prin însemnările ce le facem acum şi prin adevărul lor. tu vei muri. luminos. decât până la o anumită limită. cu siguran ă. vom da odată socoteală în fa a lui Dumnezeu. date statistice şi evaluări judicios estimate despre evolu ia localită ii în viitor.Cuvânt înainte MOTTO: Scrii un cuvânt. dar tot ce-ai scris rămâne-n urmă drum deschis spre moarte sau spre paradis. oarecum. Ideea versurilor citate este că totdeauna.. ne îndeamnă clar să lăsăm în urmă cuvinte scrise care să creeze “un drum deschis” şi să-i lumineze. pe documenta ii solide şi sigure la fa a locului. ducând amănuntele prezentării până la actualizări de ultima oră. care. găsit perfect. totuşi. Gheorghe Hozevitul din ara Sfântă nu de mult vizitată de mine. nu s-a scris cu o multitudine de documente originale adunate pe o masă. nu dorim ca aceste remarci să pară cumva un preambul facil la lucrarea de fa a şi nici să pară un fel de scuză ieftină pentru provizoratul ei. care era şi un strălucit poet creştin. căci şi una şi alta trebuie să înceapă cu felul cum a apărut pe lume acea persoană fizică şi acea localitate. Orice monografie a unei localită i este. să laşi în urmă.. descrierea monografică necesitând o multitudine de date istorice. geografice. Fii credincios cu grijă şi cu teamă. în general. ca şi când ar dormi) se află depus într-o raclă de sticlă. pentru ceea ce spunem în scris sau verbal. asemănătoare cu biografia unei persoane. Dar nu uita!. neîndoios. dar şi în fa a oamenilor. cuvântul scris e-un leac sau o otravă. nealterat.. Compara ia dintre via a unei persoane şi via a unei aşezări umane nu merge. le vor citi cu interes după dispari ia noastră. politice. spre-ocară sau spre slavă. deoarece întreaga redactare din paginile ce urmează nu s-a făcut în ară. la locul vizat. un drum frumos.

şi el strecura. monografia unei comunită i urbane trebuie să devină istoria completă a acelei aşezări. mi-am întrerupt. În fond. ni s-au părut cele mai credibile. mai mult sau mai pu in importante. oricum. la urma urmelor. Nu formulăm aici o superficială disculpă. spre a nu mai vorbi şi de alte realită i nesigure şi de nume. din cauză că am văzut că nimeni nu se apleacă să scrie aşa ceva. ne cerem scuzele de rigoare. în viitorul apropiat. de obicei.să sperăm că nu cele mai importante . Pentru un atare inconvenient. De aceea a şi fost reeditată în anul 2001. Nici nu cred că putem fi chiar aşa de optimişti şi de naivi încât să credem că. necesare unei masive monografii. De asemenea. În acest scop. dată fiind importan a economică specială a oraşul prahovean Boldeşti-Scăieni*).departe de fruntariile patriei noastre. nu toate datele au putut fi riguros verificate. dar. ca stil. în genul celei alcătuită între 1934-1937 de scriitorul Mihail Sevastos (1892-1967) pentru municipiul Ploieşti. spre a motiva anumite omisiuni neinten ionate. s-a ivit posibilitatea inevitabilă să existe şi o anumită marjă de relativită i şi de aproximări subiective a celor consemnate în scris. o schi ă monografică a unei localită i. În acest sens. dar este. detaliile ei alcătuind o filă din istoria na ională. credem. 8 . în viitorul incert. printre paginile acestei căr i care sunt convins că nu ar fi putut apărea fără unele contribu ii cu importante informa ii utile venite din afară. autorul mul umeşte cu multă căldură tuturor celor care ne-au oferit sprijinul lor dezinteresat. cum. am ales pe cele care. necesar să subliniem acest lucru. de fapt. el a meritat dintotdeauna o descriere amplă. de cca 900 de pagini. în afară de documenta ia personală culeasă de mine şi de bibliografia men ionată la sfârşitul lucrării. caracterul aleatoriu. inând cont de faptul că existau deja unele premise şi date culese cu o asemenea nobilă inten ie. unanim apreciată. care. oferindu-ne aceste comunicări esen iale. iar lucrarea de fa ă s-ar vrea o mică enciclopedie a localită ii Boldeşti-Scăieni. nici ele nu au putut fi deloc amintite. Până la apari ia. monografia ploieşteană fiind o lucrare de referin ă excep ională. Dar. probabil. se obişnuieşte în asemenea lucrări extrem de preten ioase. se doreşte a fi. cu note de uşor excurs nostalgic. de la distan a unde s-a elaborat monografia (din Statele Unite). exhaustivă. pentru o vreme. a acelei lucrări mult aşteptate.au fost deja pierdute sau au dispărut definitiv. este. în baza libertă ii de expresie şi fără să aibă un caracter strict oficial. care. un studiu cât de cât acceptabil ar fi trebuit să apară încă mai demult. undeva în America. până la proba contrarie. un ajutor orientativ imediat şi clar pentru cei interesa i să cunoască aspectele generale ale acestei frumoase şi bogate aşezări de pe valea Teleajenului. lirice sau dramatice şi am decis să elaborez singur lucrarea monografică de fa ă. spre regretul autorului. odată cu persoanele care le de ineau. care. Iar acolo ne lipseau o mul ime de informa ii precise şi elemente fundamentale. Din totalitatea lor. De aceea. didacticist şi oarecum sentimental-evocatorii s-a putut. cu greu am cutezat să o intitulez monografie. Câteva din aceste date . nădăjduim. cu speran a ca eventualele erori din această carte să fie corectate în edi iile viitoare. primite din afară. căci mai de grabă i-aş fi zis minimonografie. scrierile mele epice. dat fiind faptul că. Nu încape îndoiala că. am folosit câteva informa ii destul de valoroase şi pertinente. oraşul Boldeşti-Scăieni va beneficia de o monografie atât de complexă şi similară cu cea a lui Sevastos.

deoarece scriind “Scăieni”. sunt ieşite definitiv din uz. în prezent.. preo ilor Simion Gigore. domnului Ştefan Ionescu. s-au bazat pe informa iile valoroase primite prin poştă de la domnul prof. În pofida caracterului oarecum succint . Toma Călinescu care ne-a pus la dispozi ie unele materiale bibliografice şi fotografii originale. este completamente greşită. Astăzi scriem şi pronun ăm 9 . ing. domnului prof. în vigoare. la fotografiile mele personale. se aude perfect în pronun are. care. În lucrare am folosit şi citate din unele articole jurnalistice publicate de mine în Statele Unite. prof.Astfel. 1 ian. Univers Enciclopedic. Silvestru Diaconescu. Cristian Petru Bălan Membru al Uniunii Scriitorilor din România. domnului Cornel Filostache. Gheorghe Petre. 2005). de la Biblioteca afiliată Casei de cultură orăşeneşti. dar şi despre schela Boldeşti şi Fabrica de geamuri Scăieni.şi poate subiectiv . Forma grafică arhaică (Scăeni) se folosea acum 100 de ani. fără “i”. de la Poli ia comunitară orăşenească. ne exprimăm totuşi încrederea că cititorii vor primi cu interes această lucrare de necesar început istoriografic pentru localitatea în discu ie. se încalcă în mod grosolan şi abuziv normele elementare ortografice şi ortoepice. Petre Rădu ă. Octavian Pârvu. fost director al Clubului Boldeşti. cu valen e istorico-documentare: d-lui primar al oraşului. omis inconştient în varianta mai recent folosită. domnişoarei Gina Radu. îi aduc sincere mul umiri d-lui Valeriu Darie. iar acest “i”. pentru că. SUA. fost primar al oraşului. fost director al Întreprinderii de mucava Scăieni. Georgeta Suditu. Ion Dumitru... Aceleaşi sincere mul umiri le adresăm următoarelor persoane. 2007 Prof. oferindu-ne bogate note referen iale. domnului Ciungradi Silviu. Buc. care au răspuns cu multă promptitudine solicitărilor noastre. la fel de amabile. Membru al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiin e (cristianbalan1@yahoo. Chicago / Glen Ellyn. domnului arhitect Nicolae Moianu. de acum un secol şi mai bine. Germania. To i cei solicita i să ne ofere informa ii sunt cetă eni remarcabili şi pe deplin onorabili ai oraşului Boldeşti-Scăieni. Constan a Tănase. Emil Popescu şi d-lui ing. grafie tot mai uzitată oficial în ultimii ani.com) _____________________________________________________________ *) Scrierea numelui acestei localită i sub forma “Boldeşti-Scăeni”. domnului înv. ed. domnului prof. fără “i”. doamnei ing. domnului col. Nu în cele din urmă. fosta directoare a Grupului Şcolar Industrial Boldeşti-Scăieni. Valeriu Teodorescu. Dar nu este deloc cazul să revenim la formele grafice vechi. Violeta Cazacu. Gheorghe Genel Costache. studentei Camelia Voinea. ale limbii române moderne (conform noului Dic ionar DOOM al Academiei Române. O men iune specială i se cuvine şi editurii “Premier” din Ploieşti care s-a achitat cu rapiditate de imprimarea şi editarea căr ii de fa ă în condi ii grafice deosebite. după cum se scria chiar şi numele oraşului. cantor la Biserica “Sfânta Maria”.al monografiei de fa ă. căruia îi suntem foarte recunoscător. doamnei ing. mi-a adăugat şi din fotografii sale. deosebit de reuşite. d-rei înv. “Ploeşti”. Australia sau în România. Canada. capitolele care dezvoltă datele despre Fabrica de mucava din Scăieni. doamnei bibliotecare Genu a Ilie.

aceloraşi reguli bine stabilite ale limbii române moderne. cu “i”. unde se explică detaliat şi originea numelui “Boldeşti-Scăieni”. deoarece ambele substantive proprii sunt supuse. în grafiere.“Ploieşti” şi “Scăieni”. 10 . deoarece limba română este o limbă fonetică. Vede i explica ii în plus şi la capitolul al III-lea din acest studiu.

“S-ar putea. din Scoiani.222. păduri şi altele”. 129: „Schajeni ou Secujeni”. foarte simpatic şi vorbăre . unde autorii spuneau că această localitate este. Primul care a pus semnul egalită ii între Săcueni şi Scăieni a fost generalul Fr. apud Ion Jercan. “Domnule Bălan. Mémoires historique et géographiques sur la Valachie. ştii ce este aceasta?” şi îmi dădu fotografia în mână. Era poza unui document scris cu litere vechi chirilice. Am avut fericirea să descopăr o parte din minunatele studii ale acestui laborios şi foarte talentat profesor . 2005.I. Ploieşti. Totdeauna venea înso it de o servietă plină doldora de căr i şi de reviste istorice sau de zapisuri originale sau în copii. Calivit. sud Saac. mărun el de stat. Ploeşti. acesta este copia după cel mai vechi document găsit că pomeneşte despre existen a localită ii dumitale. Tocilescu. aflat în fruntea ării Româneşti între anii 1577-1583. Brătianu. “Ei bine. Istoricul localită ii: primele men ionări documentare Prin anii 1976-1977 eram foarte des vizitat acasă la Scăieni de domnul Vasile Georgescu. provenit din cancelaria domnului Mihnea Turcitul. I-am replicat domnului Georgescu că s-ar putea să existe şi alte documente.. înseamnă “fag”. Cunoşti alfabetul chirilic?” I-am răspuns că îl cunosc. I-am mărturisit sincer că nu ştiu ce este. 15851891 (cel care. de asta sunt convins. dar nu eram sigur de el). jefuind ara şi trecând la mahomedanism. în cartea sa „Comentarii şi contribu ii la Dic ionar(ul) istoric al jude ului Prahova”. într-adevăr. mi-a răspuns el. Guillaume de Bauer. om de o cuceritoare carismă şi modestie. pasionat de colec ionarea de documente vechi rare. p. G. În documentul semnat de Mihnea Turcitul este numele unui localnic. Cetatea Teleajenului la Homorâciu.”. prin absorb ie.CAPITOLUL I. deci Scăienii se afla lângă satul dintre fagi.1944 la Iaşi). iar “bukov”. Afirma ia regretatului profesor Georgescu. pentru a deveni domn în locul lui Petru Cercel.un 11 . Profesorul. “Marele Dic ionar Geografic al României” (1898-1902). p. I. din Chişinău. Şi a existat un astfel de cercetător. editura Pygmalion. Lahovari şi generalul C. Trebuie continuate cercetările. Avem nevoie de cercetători pasiona i”. p. târg. care nu poate fi altceva decât numele vechi al Scăieniului. cu capitala la Bucov.98] ”. vamă [=Scăieni.. tocmai din inima Basarabiei. dar deocamdată nu s-au găsit.. apoi Scăuiani şi. pe slavoneşte. deşi. muzeograful şi arheologul ploieştean Octavian Onea (n. scos în cinci volume de Grigore G. despre Scăieni (spuneam aceasta gândindumă la un document săsesc ce pomenea de Scăieni încă de prin 1543-44. din Săcuiani. 2006. un profesor în vârstă. 11. a plătit cu mult aur Poarta Otomană. Scăiani. Într-o zi. chiar cu mult mai vechi. scrie următoarea explica ie extrem de interesantă: „Săcuieni. domnule Bălan.. specialist în istorie. “Atunci uite că aici scrie şi data de 15 ianuarie 1591 (7099) Mihai Viteazul întăreşte lui Ion Logofătul şi fra ilor lui cumpărăturile făcute la Scăieni “din dealul cu vii. desigur.acum devenit ploieştean . 28 X 1929). venit la Ploieşti.02. aflat pe atunci în jude ul dispărut Saac. pomet. încă din 1902. Este vorba de domnul profesor Mihai Apostol (n. văd că scoate din servietă o fotocopie pe care mi-o arată zâmbind. confirma perfect ceea ce men iona. Frankfort et Leipsing. în cele din urmă turcii tot l-au mazilit). 1778. iar la 14 aprilie 1591 iată o nouă semnătură pusă pe un act de vânzare de ocini. una dintre cele mai vechi comune din jude ul Prahova.

“din Scăiani” (numele arhaic al aşezării). l-am vizitat la locuin a sa din Ploieşti. după îndelungi cercetări. şi-a mai întărit zapisul de moştenitor definitiv şi cu iscăliturile domnitorilor Mihai Viteazul (la 4 iulie 1598) şi a lui Nicolae Pătraşcu (la 11 iunie 1600). în volumele cu titlul în limba latină “Documenta Romaniae Historica” (B. ce constituie zapisul de vânzare al unui pogon de loc şi jumătate de stânjen de ocină. deoarece patru ani mai târziu. sec.. Se pare că numitul logofăt “Ion din Târgşor” avea mare trecere pe lângă domnitorii munteni.. la data de 15 ianuarie 1591. al multor studii valoroase. 143-144.întocmit între lunile ianuarie 1590 şi mai 1591 . 12 . scris greşit) din Târgşor o ocină.distins cărturar şi mare cunoscător al culturii prahovene.I. în urma unei judecă i. de 620 de pagini. vol. în mod foarte ciudat. 32 şi 380. ara Românească. tot la Scăiani. în colec ia de “Documente privind Istoria României”. Continuând cu aceeaşi râvnă răscolirea documentelor vechi. Acad. 422. urmărind. cu extrema lui perseveren ă şi acurate e. Buc. Editura Academiei Române. pp. unui oarecare Ioan.. fundamentale. Al doilea act este semnat de Mircea Turcitul. autorul. după men iunea din primul document. cumpărată cam odată cu nişte terenuri din Scăiani şi Călugăreni. vol. vol. Iată-le aici. VI. profesorul găseşte. şi alte câteva documente importante pe care domnia sa le-a găsit prin diferite publica ii ale Academiei Române sau în varii surse. pe rând. 11 vol. V. în dic ionarul său.) Conform scriptelor. 1594-1599. ara Românească. unanim apreciat. sec iunea B. nepotul preotului Căciulat (şi acesta.. pentru a fi şi mai sigur de perenitatea moşiilor dobândite.. de asemenea. 3.prin care consfin ea individului Pătul (probabil Pătrul. 51. semnate tot de ticălosul domn trădător Mircea. Rom. acelaşi scăienar din primul document. unde. al XVI-lea.. Ulterior. primii profitori. voievodul Radu Şerban confirmă unui Neagu din Târgşor. lângă Târgşor şi Scăiani. (Vezi DIR. (DIR. numele localită ii Scăieni/Scăiani în fiecare vraf prăfuit. alte moşii în Spatnic şi Scăiani. 1965-1988). în vara anului 2006. pp. pp. Men ionez că profesorul Apostol a găsit aceste documente. tot din Scăieni). Buc. 1950-1960). pp. apar a fi egumenii unor mânăstiri. fiindcă.. Vom începe cu două noi acte. cum zice acel zapis. primul . La 22 mai 1610. probabil. Scăuianii lui Calivit. Din eforturile dumnealui a ieşit acest excep ional “Dic ionar istoric al jude ului Prahova”. din dic ionarul oferit. nu ştim cum a făcut el şi cum s-a învârtit că. şi este o ratificare de terenuri în favoarea logofătului Ion din Târgşor. Ed. care căutau să beneficieze de pe urma greută ilor prin care treceau aceştia uneori” (Dic ionarul istoric al jude ului Prahova. apoi ocine şi vii la Rogozeşti. de către un anume Constandin către Nenciul călugărul. pag. aveam să aflu că fotocopia prezentată mie de profesorul Vasile Georgescu nu era singura care vorbea despre Scăieni. mai exact . ocina de la Găgeni. 472-473). publicat în 2004 de laboriosul şi foarte talentatul profesor. Profesorul Mihai Apostol a înşirat apoi. 18. adăugând observa ia: “Documentele sunt semnificative pentru ilustrarea ac iunilor de acaparare a terenurilor ăranilor moşneni de către profitori. acelaşi Mihnea Turcitul dădea drept de câştig de cauză pentru nişte moşii. un alt exemplar.“un vad de moară în apa Teleajenului şi un loc de casă la Scăiani”. XVII. vândute din cauza foametei sau de “năpaste pentru o dajde la bir”. şi anume la 20 august 1585. din 28 dec. printre care şi un masiv dic ionar istoric care va rămâne pentru posteritate o adevărată comoară şi capodoperă a genului. alături de alte informa ii din acelaşi dic ionar.

Pe vremea aceea. Acest document este important pentru că din el aflăm cum se numeau mul i locuitori din vechiul Scăieni. pentru alte două pogoane de vie. “ a ă”. dânşii cam intuiau că rareori li se va face dreptate. conform unui document din 13 ianuarie 1696. pentru 10 ughi (galbeni ungureşti). Dar de încercat. câ iva plângându-se deschis chiar domnitorului de lăcomia egumenilor. “bădi ă” sau îşi spuneau direct. Totuşi. Neagu. Atunci. o sete de avere ce merită condamnată cu asprime. de frică.. sărăci i şi aduşi în sapă de lemn. pentru 6 galbeni şi jumătate. În cel pu in 30 de documente. iar un oarecare jupân Neagu. cu so ia lui Maria şi fiul lor. au fost reclama i de monahi că dumnealor nu vor să-şi vândă pământul. la Scăiani. iar al treilea înscris al lui jupân Sima este o vânzare petrecută între el şi un anume Radu din Gon a i (lângă Blejoi). şi să nu se arunce cu mâini hulpave peste pământurile bie ilor localnici şi să-i spolieze an de an. Tudor este amenin at.. care. Intimida i şi pravoslavnici fiind. în sinea lor.Cu cât se dezvoltă. în felul acesta. Petre Marie etc. de-a lungul secolelor. pe nume: Ioane. for at de împrejurări. tot la Scăiani. Mul i au fost. cum era comisul Lepădat şi Tudor Roşul “ot Scăiani”. în scripte. unii moşneni scăienari. Bunăoară. ci s-au judecat vârtos la Divan cu călugării.. “jupâneasă”. termen împrumutat din slavonă. împreuna cu so ia sa Vişa. Aşa a procedat un anume Ghica. jupân Tudor din Scăiani. acesta fiind al doilea. aflăm că monahii de la mănăstirea Târgşor s-au infiltrat cu o lăcomie câtuşi de pu in canonică. “boier vechi şi domn creştin” (cum zice cântecul). căci ei trebuia să fie fiii lui Dumnezeu nu ai lui Mamona.au de vei vrea nici aşa.” La 7 iunie 1692. fiindcă domnul ării. intervenită între localnicul Radu şi jupânul Sima. mai ales că ei abia trăiau de azi pe mâine. şi lui Dumnezeu). nu glumea când îi dădea un ultimatum final într-un stil destul de ritos: “. trei “cedvăr i” (ciozvârte) de vie în dealul Scăianilor.. domnitorului. Oficial. s-a găsit o tranzac ie de vânzare a trei pogoane de vie la Scăiani şi a unui iaz de către două persoane. nişte jupâni din Ploieşti zălogesc. de domnitorul Constantin Brâncoveanu. documentele dovedesc cu claritate că au încercat. “vecine”.. 533-534 şi p. pentru o sumă de 500 de aspri (DRH. s-au găsit alte zapisuri. la 6 martie 1640. ăranii se cam temeau de blestemul şi de acatistele călugărilor. ne-au dat sfin ia sa (doar) taleri 9. s-a lăsat păcălit. Cel mai des se adresau între ei (mai ales în acte) cu apelativele “jupân”. XXII. cu executarea for ată. “vecină”. el cedează. pp. despre vânzarea unei jumătă i de pogon de vie la Scăiani. printre ele. la feminin. la 1 august 1692. să vii să stai de fa ă ca să văz domnia 13 . către un alt jupân. care cunoştea bine “Scăianul”.. Posaca şi Stana. nici aşa. iar în intimitate se adresau cu “nene” (“nană”.. doamnă. amice. vinde velcomisului Radu o jumătate de pogon de vie şi o jumătate de stânjen de ocină.. mai curajoşi. declarând că “m-am împăcat cu sfin ia sa neîndurându-se pentru sărăcia noastră. în Transilvania). domnişoară. de genul domnul. neavând încotro. scriptologia din cancelariile şi divanele domneşti. nu au cedat cu una cu două. tot din Ploieşti. care semnează ca martori de vază. “bade. scris întro formă sau alta. la fel şi scăienarul Orhat. se folosea mult termenul “jupân”. cu atât se înmul esc actele oficiale care pomenesc numele Scăieni.317). prietene (domn i se spunea doar lui vodă. oamenii nu foloseau între ei apelative ca astăzi.. care mai face un contract de vânzare-cumpărare şi cu Radu Brădea. primul din 25 mai 1629. chiar dacă. Între 1 septembrie 1632-31 august 1633.. Astfel.

probabil. voi trimite domnia mea dă te va aduce treapăd”. solicită lui vodă titlul de “boier de neam”. de o dona ie făcută dint-o convingere mistică.. şi alte câteva facsimiluri).. Maria. fiica fostului domn Antonie Vodă din Popeşti. Tot dintr-o vreme i s-a dat la mână şi această diplomă încredin ată cu pecetia şi subscrierea 14 . care de abia o aştepta. Aşa a procedat birnicul Udrea.prin care respectivul scăienar.şi încă “boieri de neam” -. to i din Scăiani. În colec ia mea personală (vezi reproducerea în facsimil). şi cu aceşti bani l-au făcut solvabil pe acest băjenar dispărut fără urme. Cam aşa stăteau lucrurile în ara noastră. s-a trecut numele lui în Condica Statului închipuită după Art. Aşa ceva se întâmpla destul de rar. domn al ării Româneşti (1842-1848) . În sec. mai mult în cazul când fostul ăran făcuse ceva foarte util voievodului respectiv. căci la 20 februarie 1700. s-a folosit alfabetul latin de tranzi ie). Nu în elegem însă nicicum de ce. Dragomir Savu (Sava). feciorul lui Ivancea din Târgşor. 80 din Regulamentul Organic. prin actul de la 16 noiembrie 1677. El este un fel de diplomă. în scrierea numelui său. după ce acesta îşi luase lumea în cap să scape de bir. vedem că domnitorul ării i-l acordă. Este vorba.mea cu ce cale ii tu acel pogon de vie. atât din acturile ce a înfă işat la Comisia de catagrafie a Periodicului al 3-lea (. dovedindu-şi adevărata însuşire de Boier de Neam. titlu ceva mai nobil decât “simplu boier”. Dragomir Savu(. Neagoe Scăianul şi de al ii. încă de pe atunci. că neviind. Numai domnul ării le putea conferi un asemenea titlu de mare mândrie pentru un fost ăran.. Pentru merite deosebite. Ca să nu fie aresta i. un moşnean cu suficientă şcoală pentru vremea aceea şi ginerele lui Manolache Bălăceanu (co-fondatorul falansterului de la Scăieni de la 1835. cedează fără preten ii mănăstirii Târgşor un pogon şi jumătate de vie din dealul Scăianului. Stan Sârbul. printr-un valoros act de înnobilare. căci ei au găsit altă solu ie: i-au vândut imediat via fugarului Udrea mânăstirii Târgşor. ci boieri . jude ul Prahova.. La fel s-a întâmplat şi cu State. printre cele 14 documente vechi ce le de in (v. al XVII-lea se pare că unii moşneni din Scăieni sărăciseră în aşa hal că nu-şi mai puteau plăti deloc birul. prin actul de la 2 aprilie 1678. Diploma de înnobilare specifică următoarele: NOI GEORGIE DIMITRIE BIBESKU KU MILA LUI DUMNEZEU DOMN STĂPÂNITOR A TOATĂ ARA ROMÂNEASKĂ. dar să nu crede i că au făcut acest gest din filotimie sau din banii lor. care este tipărit cu litere chirilice (doar par ial. Fruntaşii Scăianului din acele vremuri i-au achitat ei dările lui Udrea. Mircea Iuzbaşa. alături de Theodor Diamant). Vlad Postelnicu. am şi un asemenea act rarisim şi foarte valoros. Interesant ni se pare faptul că unii moşneni care acumulaseră mai multe pământuri în zona Scăienului ineau neapărat să nu mai fie considera i ărani boga i. datată din iunie 1847 şi are semnătura originală a domnitorului Bibescu Vodă Gheorghe Bibescu (1802-1873). ei îşi lăsau pământurile de izbelişte şi dădeau bir cu fugi ii ori se haiduceau. însăşi o prin esă.) volnic din oraş (?!) Scăiani.) cât şi din condicile Vistieriei din anul 1828 şi 1831. cu pecete domnească aplicată pe “ceară”. Actul de vânzare a fost semnat de popa Goicea ot Scăiani. i-au fost vândute toate viile din Scăiani.

Cât priveşte fostul cătun aflat în prelungirea Scăieniului. pp. căci pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino. oraş(!). într-un inventar din 1802 al mănăstirii Târgşor (“trei funioare de moşii. în acest act de înnobilare. 141-142). Buc.. Dar dacă îl citim numai ca în slavonă. iar. unde. o misinterpretare. Scăienii devenise o localitate foarte cunoscută în ară. litera “m”. persistă!). Nicolae Simache. chiar mai mare decât cel existent astăzi în oraş.. apud Mihai Apostol. din 6 aprilie 1667. este litera “ş”. Extrem de ciudat ni se pare faptul că. printre alte localită i ale ării.”). în limba arhaică românească. tipărită la Padova.. scrisă răsturnat.4297./ Locul sigiliului domnesc Şeful Vistieriei Domneşti. pag. actualul cartier dinspre sud al oraşului Boldeşti-Scăieni. cuvântul trebuie citit “oraş”. iar la 26 septembrie 1791. Oricum. ca fiind o aşezare vestită pentru vinurile excelente produse acolo. confuzia. în acest caz.. vedem că grefierul a caligrafiat şi numit. Dic . Caragiale din Ploieşti..L. în cartea “Contribu ii la istoricul oraşelor Ploieşti şi Târgşor” (Pl. Balaca. pe care aş vrea să o lămurim pu in în paranteza ce urmează. adică Balaca i Colacu dă Piatră. Eminescu. în 1700. un adălmăşar foarte bogat din partea locului care stăpânea multe terenuri din zonă şi care semnează un zapis. cum sus ine cu tărie astăzi acad. în alfabetul de tranzi ie. când “r”.Domniei Noastre spre a’ i sluji drept aceeaşi dovadă şi a se bucura de privelegiul de Boier de Neam.S. Profesorul meu de istorie de la Liceul I. numele derivă fie din antroponimul “Balc” sau “Balea”. deoarece corect ar fi trebuit scris “opid”=târg. evident.. se citea când “p”.. Dat fiind însă faptul că însuşi cuvântul “opat” nu se poate descifra clar sau că este scris greşit. i Boldeştii din sud Saac. scrisă împreună cu profesorul George Potra. demonstrează însă că satul Balaca se numea în trecut Valea Căpuşeştilor. ss/ Georgie Dimitrie Bibescu (iscălitură originală) Anul 1847 Luna iunie No. 187. prin care se pertractează vânzarea unor vii ce “sunt pre stânjinii noştri de moşie care se trag pre lângă funia Căpuşească. citit “opat”. transcris de mine. în alfabetul de tranzi ie “m” este litera “t”. fie din comprimarea numelui Bălăceanu.. L. citat).. (Litera “p”. 1990. din cauza lui Drăghici Căpuş. Aşa stând lucrurile. Şeful Condicei Statului ss/indesc. Constantin Bălăceanu-Stolnici în cartea lui “Cele trei săge i” (Ed. şi Scăienii. pentru prima dată în istoria localită ii (încă din 1847).” Mai târziu apar în acte şi numele Balaca. cuvântul “opam”. domnitorul Mihai Şu u dispunea ca la Scăieni să-şi aibă sediul un căpitan cu 20 de poteraşi. dacă am putut bine descifra scrisul. figurează. Peste trei 15 . ss/indesc. că Scăianiul este. 1969. ceea ce astăzi ar echivala cu un mare post de poli ie.. vrea să însemne “târg”. probabil o greşeală.

în “Bibliografia localită ilor şi monumentelor feudale din România” (vol. în apropiere de satul Gâlmeia a comunei Plopu. unde sunt înglobate alte cătunele vecine: Piscul lui Jugă Ursu. Acesta va fi ucis în satul Onceşti. coboară din Transilvania. Se pare că o veche familie de boieri Boldescu exista încă din anii 14901500. citat de noi ceva mai sus (apud M. XXIII. având ca autori pe Paulina Brătescu.). chiar mai vechi. op. men ionează din nou numele Boldeşti când pomeneşte despre dispari ia tragică a unor boieri originari din această localitate. Buc. înso i i de o mică oaste de mercenari. Târgovişte. Mitrop. unde există o biserică fondată de familia Cantacuzino. La fel. Statului. citat). Piscul Sub ire. Alessandrescu (Tip. Seciu mai este men ionat şi de un “Dic ionar Geografic al Jude ului Prahova”. În scripte. 37). Nu există nici un istoric al aşezării. Acestea sunt cele mai vechi documente cunoscute până acum despre Seciu. apud M. despre Biserica “Sf. căci numele Boldeşti apare cam de pe atunci şi se perpetuează). după care va fi îngropat în pronaosul bisericii de la Snagov. Ioan Moruzi şi C. Este posibil să existe şi despre Boldeşti alte documente. publicat de D. 1872) pomeneşte din nou despre “Balaca. Dar atât cronicarul Radu Popescu. Dic . Stoicescu se aminteşte iarăşi de Seciu. Colacu dă Piatră şi Boldeşti. cu 268 locuitori”. într-un catastih din 1830. “Dic ionarul topografic şi statistic al României”. pp. de Grigore Filipescu. aminteşte de Seciu. pag. prima dată într-un registru săsesc din 1503.. cât şi “Letopise ul cantacuzinesc”.. Viitorul. Printre cei lua i prizonieri este şi Udrea Boldescu. ca fiind un mic cătun într-o conglomera ie de cca 660 de locuitori. amplasată pe dealul din estul oraşului. Podul Lat şi Valea Paraginilor (ce nume amărât!). mai precis. 49. unde se aminteşte despre “satele din ara Românească ce făceau comer cu Braşovul” (printre sate este pomenit şi “Boldeştii din jude ul Saac”. Târgovişte. cantitativ. I. elaborat de Dimitrie Frunzescu în 1872 (Tip. Dacă despre Boldeşti nu dispunem de prea multe documente vechi descoperite precum. numele Seciu apare la 1 septembrie 1632.decenii. şi anume. 1897. ridicată înainte de 1737. cu hramul “Sf. în 1569. vor fi ucişi de 16 . O componentă a oraşului Boldeşti-Scăieni.” La fel îl numeşte şi “Dic ionarul geografic al jude ului Prahova”: “sat al comunei Scăieni. pag. cit.. plasa Podgoria. Frunzescu. info. sat al comunei Scăieni. se pomeneşte din nou despre “viile de la Balaca. Cercetătorul Nicolae Stoicescu. necunoscute. este cartierul Seciu. spune însă că Biserica de la Balaca. 613-614. citat). Apostol. Apostol. După 23 de ani de la acest eveniment. prin care o anume Stana vindea jupanului Neagu trei pogoane de vie la Scăiani (vezi DRH. 1897). deci cu patru ani mai de vreme. deci. denumit în trecut Valea Căpuşarilor. cartier despre care vom mai discuta şi în alte pagini. foarte vechi . A doua oară numele este men ionat într-un zapis din 1546. Dic . În aceeaşi Bibliografie a lui N. Treime” de acolo. înso it de al i boieri venetici. Olteniei. Ambele cronici relatează acelaşi eveniment: Udrişte Vistierul.copaci bătrâni şi seci care au fost tăia i. în 1797 şi refăcută în 1848. (Tip. pe un zapis pentru biserica din Seciu. în schimb. Viitorul. Ed. Numele îi vine de la un deal defrişat cu pomi scorburoşi. cu scopul să-l înlăture de la tron pe domnul Mircea Ciobanul. date în arendă”. pe Valea Prahovei. deocamdată nedescoperite şi. era din lemn şi a fost înăl ată în 1793. Ei ajung până la Periş unde oastea lui Mircea îi înfrânge. Grigore Teologul”. s-au găsit despre Scăieni. această componentă a oraşului are avantajul că este men ionată cu mul i ani înaintea Scăieniului. Şi Dic ionarul din 1872.

Alexandru, fiul lui Mircea Ciobanu, şi cei trei fra i rămaşi ai săi - Radu Stolnicul din Boldeşti, Barbu şi Crăcea Boldescu - în acelaşi stil medieval, de vendetă necru ătoare. Astfel au pierit cei patru fra i Boldeşti, de la moşia cărora se trage numele micu ului sat de moşneni. (Presupunerea că numele localită ii s-ar trage de la “boldul” dealului alăturat este nefondată şi caducă, precum fantezistă şi for ată este şi cea a aşezării vecine, Scăieni, că ar veni de la “scai” (Cirsium vulgare/Carduus kerneri/ Carduus nutans), deşi acolo scaie ii au fost şi sunt o raritate. To i fra ii omorâ i cu atâta cruzime erau fiii postelnicului Dragomir Boldescu, decedat în 1545, şi ai jupânesei Marga. Din 1582 datează şi un zapis prin care un anume Marin din Boldeşti îşi vindea cuiva ocina. Un alt document, din anul 1630, care pomeneşte de această aşezare este un zapis semnat de mai mul i martori boldeşteni (“Tatul şi Ionaşcu şi Efrim, fiii lui Tatul, şi Talpă şi Micul Tabacul şi Cârstea Gelepul” - gelep=negustor de vite). Documentul este întărit de semnăturile acestor martori în fa a domnitorului Leon Tomşa, fiind un act în favoarea unui oarecare Constandin care cumpărase de la popa Manotă, fiul lui Bobul din Boldeşti o ocină de 900 de stânjeni pe care o plătise cu 1400 aspri. Alte documente datează din 1649, o danie făcută lui Stoica Boldescu din Boldeşti, făcută de Matei Basarab Voievod; o altă danie către mănăstirea Seciu, din 1665, martor fiind Vâlcu Roşu ot Boldeşti. Un alt document este despre Mânăstirea din Târgşor, care în 1784, de inea ocini nu numai la Scăieni, dar şi la Boldeşti. Mai târziu, apar acte doveditoare că la Boldeşti păcura âşnea din pământ afară şi că oamenii o foloseau la unsul carelor, la ars, la unsul oilor râioase pentru a le vindeca (în latineşte, la oaie se zice “pecora” - şi de aici numele de păcură). Existen a petrolului dă naştere la dispute, cum este procesul fra ilor Năstase şi Matache, din anul 1836, contra a 12 boldeşteni care le-ar fi furat păcura (v. Arh. Na . Ph, Procese Trib. în dos. 853/6519/1836. Informa ii apud M. Apostol, op. cit.). Deşi era legat de localitatea vecină Lipăneşti, în 1838 Boldeştiul apare atestat documentar ca o aşezare bine închegată. Aceasta într-un document care precizează că, în decembrie 1837, proprietarii oraşului Ploieşti au venit la moşia Boldeşti pentru a ruga pe clucerul Gh. Boldescu să fie prezident al Maghistratului oraşului. Respectivul clucer, care se pare că avea un conac la Boldeşti, se trăgea din neamul postelnicului Dragomir Boldescu şi era cunoscut ca un adevărat mecena pentru ploieşteni. În anul 1830 el înzestrează aproape 100 de familii nevoiaşe cu locuri de case şi îi ajută la construirea locuin elor (de la gestul lui s-o fi inspirat şi Gigi Becali?), iar în 1831, fondează spitalul ce-i poartă numele. Era primul spital din Ploieşti, pe care clucerul îl dă în supravegherea şi administra ia Eforiei Spitalelor Civile, la 11 iulie 1841. Ploieştenii îl iubeau şi l-au ales de mai multe ori primar. Ca om, clucerul Boldescu era un bărbat plăcut la înfă işare, înalt, cu inută demnă, milos, foarte energic şi întreprinzător - un adevărat părinte pentru to i. A murit în 1847. Când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a pus bazele unei noi unită i administrative mai puternice, numite comune, atunci comunei Boldeşti i se alătură Lipăneştii, Şipotul sau Colacul de Piatră şi Seciul. Mai târziu, Lipăneştiul cu Şipotul se despart de Boldeşti devenind noua comună Lipăneştii de astăzi.

17

CAPITOLUL II. Cadrul geografic, climateric, peisagistic, arheologic şi botano-faunistic al oraşului Boldeşti-Scăieni
Oraşul Boldeşti-Scăieni, spre deosebire de Ploieşti, care este la 178 m altitudine, se află situat într-o zonă colinară pitorească, la o altitudine de 250-300 m fa ă de nivelul mării, pe malul stâng al văii Teleajenului, având o lungime de peste 11 km de la un capăt la altul. Din punct de vedere geomorfologic, este zona de contact a Subcarpa ilor de Curbură cu Câmpia Română care are ca subdiviziune nordică bogata Câmpie piemontană a Ploieştilor, rezultată din acumularea pietrişurilor şi nisipurilor glazurate cu cernoziom. Ele sunt aduse şi depozitate de râul Prahova şi afluen ii săi. Stratul subteran este cunoscut sub numele de zona meopliocenă care, geologic vorbind, este cuprinsă între flişul paleogen în nord şi platforma moiesică în sud. Mişcările neotectonice din zonă au delimitat un perimetru care, în studiile specialiştilor, este amintit sub numele de zona cutelor diaspire, dispuse liniar, în culise, care formează zone structurale majore, paralele cu lan ul carpatic unde sunt cantonate pungi bogate de gaze, petrol şi apă salină. Punctul cel mai jos are altitudinea de 182-200 m, fiind, deci, o câmpie care este înclinată spre nord-sud. Partea nord-estică a acestei câmpii se leagă, prin câteva por iuni, de anticlinalul Boldeşti, printr-o denivelare foarte evidentă (tăpşan), iar prin alte por iuni se produc intrânduri ale câmpiei pe văile dealului. Punctul cel mai înalt îl atinge vârful dealului Hârsa: 408 m (după alte măsurători 406 m). Aşadar, numai în partea axială, anclinalul atinge altitudinea de 406 m, punct situat în apropierea Cramei Seciu. Hotarele de sud-est ale aşezării ating tangen ial paralela de 45o, ceea ce înseamnă că oraşul se află numai cu pu in la nord de această importantă paralelă, inclusă totuşi în marginea ariei lui. Coordonatele geografice sunt: latitudinea de 45o.0333 iar longitudinea: 26o.0333 (mai exact, 45o1, 48 N; 26o 1, 48 E). Relieful, cum spuneam, este predominant colinar (59%), prezentând fenomenul de aşa numita înşeuare, datorită prelungirii subvestice a anclinalului, cele două păr i fiind Dealul Seciului (care este partea masivă a acestui anclinal) şi Dealul Bucovel. Numai 1% din suprafa ă are o altitudine de peste 400 m iar 20% din suprafa ă are o altitudine de cuprinsă între 120-200, respectiv por iunea de câmpie şi de luncă. Boldeşti-Scăieni se învecinează cu şapte localită i: în partea de est cu comuna Plopu, la vest: cu comuna Păuleşti; la nord: cu comuna Măgurele; la sud: cu comuna Bucov; la sud-vest: cu comuna Blejoi: la nord-est: cu comuna Băl eşti şi la nord-vest: cu comuna Lipăneşti şi Găgeni. În partea colinară din stânga Teleajenului se află Dealul Pardalosul, iar de colina împădurită din partea dreaptă oraşul este despăr it de râul Teleajen. Între cele două dealuri care flanchează râul este o distan ă de 4-5 km. Suprafa a localită ii, amplasată pe văile Rogojina, Scârnava şi Vanghele, este de 3338 ha, din care 2012 ha suprafa ă agricolă. Lângă râuri este o lunca de la Iazul Morilor, cu o lă ime variabilă între 1,5-2 km şi cu o înclinare medie de 3-3,5 m pe km. Circa 706 ha sunt zone forestiere. Vreau să men ionez aici că datele oferite de primărie diferă oarecum de cele din studiile geografice, specificând că teritoriul administrativ al
18

oraşului are o suprafa ă de 3489 ha (230 ha agricol, 706 ha pădure şi 479 ha alte terenuri, împăr ite în trei cartiere: Boldeşti, Scăieni, Balaca şi o localitate componentă Seciu). Cred că precizările oferite de biroul de cadastrare al oraşului sunt cele mai corecte. În aria aşezării curg râurile Iazul, Scârnava şi Bălăcu a, acesta din urmă fiind mai mult un râu sec. Oraşul este compus, aşa cum am men ionat, din patru cartiere distincte: Boldeşti şi Scăieni (cartierele mari) şi Balaca cu Seciu (cartierele mici, foste sate). Am privit oraşul din avion şi am comparat imaginea şi cu aceea de pe monitorul calculatoarelor, cu detaliile fotografiate din satelit. Se vede clar că această aşezare prezintă o anumită regularitate, caracterizată printr-o formă alungită, comprimată de-a lungul liniei ferate Ploieşti-Văleni şi de-a lungul unor căi principale, fără multe deriva ii de străzi mici, cea mai lungă fiind Calea Unirii, care uneşte Boldeştiul cu Scăieniul; de asemenea, Şoseaua Ploieşti-Văleni, oarecum paralelă cu râul Teleajen. Scăieniul are ca străzi principale, Strada Bucovului, Strada Victoriei şi Strada Pădurii. Din ele derivă altele, mai scurte. Strada principală din Seciu are şi ea o lungime considerabilă. Densitatea clădirilor este mai mare în cartierul Balaca, în Seciu şi în centrul Boldeştiului. Din vederile aeriene se disting bine blocurile din acest cartier, construite cu mai mult echilibru arhitectonic, comparate cu cele câteva blocuri-cutii, mult mai modeste, din Scăieni, şi aranjate destul de asimetric. Casele mai vechi ale locuitorilor sunt construite fie din paiantă, fie din cărămidă, mai toate încadrându-se în stilul vechi muntenesc. Spre deosebire de casele din Transilvania, în marea lor majoritate acoperite cu iglă, sau de casele din Moldova, acoperite cu şindrilă ori de cele din nordul Dobrogei, acoperite cu stuf, cele mai multe clădiri din acest oraş au acoperişuri de tablă zincată. Majoritatea locuitorilor iubesc frumosul şi plantează flori decorative, plăcut odorizante, în grădinile şi în cur ile (de obicei mici) din fa a locuin elor, în spate având curtea utilitară, cu magazii, şoproane, cote e (pentru păsări şi porci), mici fâne e şi hambare. Cât despre grajduri şi ocoluri pentru vite şi oi, ele s-au împu inat considerabil în anii din urmă şi vor dispărea cu totul, căci în oraşele din Uniunea Europeană nu mai este voie să se crească animale şi păsări de curte, decât dacă se va face vreun amendament sau vreo excep ie specială pentru România de la normele europene stabilite. Aceasta este, deocamdată, realitatea şi va trebui să ne conformăm noilor legi. În schimb, în ultimii 30-40 de ani, s-au înmul it casele lucrate în stil orăşenesc, după planuri alcătuite de arhitec i, iar în ultimii zece ani au apărut o mul ime de clădiri moderne, cu pere i de rigips, în stil occidental, construite cu mult gust, aparent copiate după modele din reviste străine, unele dorind să pară sau să devină mici vile destul de somptuoase. Creşterea numărului lor se accelerează de la un an la altul, mai ales când miliardarii din jude şi chiar din Capitală au cumpărat terenuri pe dealul Seciului, cu frumoase pozi ii de belevedere, locuri, într-adevăr, potrivite pentru vile, în ciuda faptului că acolo se semnalează periodic alunecări imprevizibile de teren, fenomen semicarstic care, mai recent, a apărut chiar şi în vatra de şes a localită ii, cauzând serioase pagube proprietarilor. Având în vedere că re eaua de canalizare publică s-a extins atât în Scăieni, Boldeşti şi Balaca (şi că sunt planuri să se mai extindă), numărul caselor cu veceuri şi băi moderne este în creştere (nu cunosc exact acest număr). Au apărut chiar şi câteva case cu piscine, dar majoritatea gospodăriilor au rămas totuşi cu closete
19

tradi ionale, medievale - “ca la ară” - latrine primitive, “ascunse” în fundul cur ilor, ridicate peste gropi simple sau, în cel mai fericit caz, cu pu uri absorbante care poluează straturile freatice, ceea ce este foarte regretabil şi nu corespunde nicicum standardelor unei ări admisă a se afilia Uniunii Europene. Toată bătălia şi sprijinul autorită ilor locale va trebui concentrată şi la acest capitol, deoarece conducte cu apă şi gaze există cam pe toate străzile, altminteri preten iile de oraş modern nu vor mai putea fi luate serios în considera ie pentru viitorul apropiat. Cetă enii acestui oraş vor trebui cu to ii sprijini i, cu ajutoare de stat, şi chiar obliga i, ca fiecare gospodărie să facă eforturi de a avea băi şi veceuri moderne într-un viitor cât mai apropiat cu putin ă. * Clima oraşului nu mai pare nici ea, conform etichetării vechi, că ar fi de natură “temperat continentală”, cum, la modul general, s-a men ionat în unele lucrări despre clima Ploieştiului. Subliniez aici că niciodată nu s-a scris ceva specific despre clima localită ii Boldeşti-Scăieni. De aceea, voi încerca, pentru prima dată, să fac aici o succintă delimitare şi caracterizare a climatului local, deoarece clima Ploieştiului, deşi, în linii mari, aflându-se pe aceleaşi curbe izoterme, izogeoterme şi izobare, se aseamănă mult cu aceea din oraşul lui vecin de la nord (cu o temperatură medie de 10o-11oC) nu este totuşi identică (temp. medie fiind 9o-10oC în oraşul analizat, în ultimii ani în creştere până la 120C.). Curen ii sunt mai puternici la Ploieşti datorită pozi ionării lui în câmp deschis, pe când Boldeşti-Scăienii stă într-o zonă intercolinară de adăpost, care conferă anumite specificită i particulare, de microclimat colinar, cum ar fi ferirea oraşului de curen ii reci veni i iarna dinspre răsărit, deci un topoclimat de vale favorabil aşezărilor umane. Particularită ile climatice locale se datoresc dispunerii în trepte a reliefului, pozi iei acelui culoar de vale a Teleajenului, versan ii cu expunere solară sudică, sudestică şi chiar sud-vestică în zona despădurită, gradului de împădurire etc. Radia ia solară globală medie este de 123,5 kcal/cm2, depinzând de pozi ia versan ilor. Această zonă este supusă unei permanente mişcări a aerului, producând turbulen e şi reducerea calmului atmosferic, dar prezen a culoarului Teleajenului ajută la omogenizarea valorilor termice. Pe o mică por iune din sud-estul teritoriului se remarcă topoclimatul de câmpie înaltă; la fel în estul localită ii. Acest topoclimat prezintă specificită i şi în ce priveşte insola ia, evapotranspira ia, spulberarea stratului de zăpadă, durata înghe ului, inversiuni de temperatură etc. Predominante aici sunt vânturile de N-E şi S-E, cu o for ă medie de 3,1 m/sec. Predominant iarna este crivă ul, care bate dinspre nord-est spre sud-vest iar vara “fonul”, pe direc ia nord-sud, dar şi brizele de la poalele dealurilor. Precipita iile medii sunt de 600-680 ml, cele mai mici în ianuarie, cea mai ploioasă, de obicei, fiind luna mai, iar mai recent iunie. Spa iul compartimentat pe valea Teleajenului, alcătuit din microdepresiuni şi catene intercolinare despăr itoare, creează o anumită varietate de nuan e ce fac tranzi ia între climatele fierbin i vara (cu izoterme de 20o şi 22oC ale lunii iulie) şi cele viscoloase iarna ale câmpiei ploieştene (cu medii de 0o şi de -2oC ale lunii ianuarie, sus, pe deal şi -1-+10oC, jos, în vale), care continuă, estompat, la nord, climatul din Câmpia Bărăganlui, şi climatul umed adus de curen ii
20

montani pe firul apei Teleajenului, vara, motiv pentru care, mai ales prin iunie-iulie, atunci când este soare la Ploieşti, uneori în Boldeşti-Scăieni plouă toren ial. Făcând abstrac ie de excep iile cu extreme (cele mai ridicate temperaturi fiind 39oC, înregistrată în verile anilor 1960 şi 1973, iar cele mai scăzute de -30oC la 21 ian. 1942), aş putea spune că în această localitate, predominant, în ultimii 20 de ani, a fost un climat continental moderat, cu o umiditate medie de 68% şi o presiune de 760,5 mm coloană de mercur, nicidecum un climat temperat continental. Din păcate, la fel ca în toată Europa şi ca pe tot globul, de aproximativ zece ani încoace, clima s-a modificat vizibil (un factor fiind, neîndoios, şi poluarea industrială a atmosferei, tăierea cu sălbăticie a pădurilor), încât, exagerând faptele, mul i români spun cu convingere că s-a ajuns acum la două anotimpuri vizibile: vară şi iarnă (afirma ie cu care majoritatea meteorologilor nu sunt totuşi de acord, înclinând, mai de grabă, să spună că, datorită defrişărilor sălbatice, a efectului de seră şi de sub iere a stratului calotar suprapolar de ozon - unde se află 90% din tot ozonul din atmosferă -, anotimpurile anului mai degrabă s-au “deplasat” oarecum - vara mai spre toamnă; toamna - mai spre iarnă...) Poluarea cu gazele de eşapament automobilistic şi sub ierea stratului de ozon (O3), aflat la 10-15 km de sol, au contribuit şi ele la modificarea climei, stratul de ozon fiind foarte protectiv împotriva radia iilor ucigaşe ultraviolete de tip B (la Boldeşti-Scăieni gradientul ultravioletelor este 3, deci moderat). În 2006 gaura de ozon de deasupra polului nord s-a lărgit mai mult ca oricând, spărtura având 29,5 km2, fa ă de 29,4 km2 în anul 2000, ea fiind atacată de substan e de clor şi clorofluorcarbona i din aerosoli şi refrigeran i şi ducând la topirea vizibilă a ghe arilor. Dacă mai amintim că zilnic pe suprafa a globului terestru se depozitează din atmosferă 17 milioane de tone de bioxid de carbon, vom în elege şi mai bine ce tragedie ecologică posibilă ne aşteaptă pentru genera iile viitoare. Fenomenul inversiunilor de temperaturi şi de poli magnetici tereştri este încă în studiu. Ca atare, şi în Boldeşti-Scăieni, clima a devenit foarte labilă, cu instabilită i frapante, cu amplitudini relativ mari, cu alternări contrastante (secetă-inunda ii) şi cu elemente noi, în ultima vreme semnalându-se ierni neobişnuit de calde şi secetoase, precum aceasta din ianuarie 2007 (16-18oC!), cu vânturi puternice, cu nori negri turbionari şi furtuni sălbatice, apărute brusc, asemănătoare uneori tornadelor ce pot produce serioase pagube, chiar şi victime omeneşti. Dacă înainte prognoza vremii se putea face pe o perioadă de peste două săptămâni, astăzi este riscant să fie făcută pe mai mult de 8-10 zile, căci apar surprizele imposibil de prevăzut. Liniştitor rămâne totuşi faptul că, după aceste scurte răbufniri, deocamdată rare la noi, climatul revine cât de cât la normal, iar gradientul termic se echilibrează şi el oarecum. De aceea, încă putem spune că Boldeşti-Scăieniul, cu precipita ii, de obicei, satisfăcătoare şi cu o medie de 2000 de ore anuale însorite, are încă o climă relativ sănătoasă şi benefică pentru cetă enii lui, deşi nu ştim dacă va rămâne măcar aşa. Am auzit chiar de un studiu (eu nu l-am văzut) care sus ine că, pentru cardiaci şi astmatici, datorită climei lui, acest oraş ar fi foarte recomandat... Nu pot să confirm, nici să infirm o asemenea aser iune, mai ales că poluarea din acest oraş, în loc să scadă, s-a agravat mult, datorită unei ferme porcine adăpostită în aria lui, despre care voi vorbi în contextul acestui studiu.
21

Am fost chemat şi subsemnatul la fa a locului şi. a fost locuită cu sute şi mii de ani înaintea civiliza iei de astăzi. Cristinoiu Vasile.d. cred. i-a adus nişte interesante statuete şi cioburi de ceramică veche. printre care şi faimoasa “Cetatea Teleajen”. Cetatea Teleajenului aflându-se la Scăieni. apari ia unor unelte de cupru. tot la Seciu. Latene geto-dacic). Profesorul a realizat imediat că este vorba de o descoperire importantă şi. este o cultură caracteristică unei protociviliza ii dezvoltată în epoca neoliticului târziu (cca 2800-1900 î. Domnul Simache mi-a mul umit. cu o mare vamă la Vălenii de Munte. Alte urme s-au găsit pe teritoriul com. fiecare din argumentele enumerate mai sus contribuind la luminarea acestui adevăr. ornate în relief. cu ramifica ia de pe valea Teleajenului. apreciate de arheologi a fi din epoca neolitică (5500-900 î. găsite pe un teren viran din apropierea şcolii. Interesantă este afirma ia profesorului Octavian Onea. Gumelni a. despre Cetatea Teleajenului scrie următoarele: „Fiindcă noi situăm Târgul Săcuienilor la Scăieni. M-a rugat să nu mai spunem nimănui despre această descoperire până nu vine o echipă de arheologi trimisă de el. Caracteristicile acestei culturi sunt: aşezări pe boturi de deal. Cultura gumelni a. mici unelte de silex. II-IV d. I-am răspuns că profesorul Dumitru care a descoperit locul. Pe vremea când domnia sa era profesor de ştiin ele naturii la şcoala din Seciu. la rândul meu. prin anul 1973. abunden a uneltelor de silex. mai târziu pe profesorul Dumitru.). un elev. 22 . le-a atribuit. în cartea citată de noi. arsă de Ştefan cel Mare în incursiunile lui în Muntenia.. unde s-a descoperit o aşezare tipică. la rândul lui. pe atunci director al Muzeului de istorie al jude ului Prahova. Aşadar. profesorul Simache a opinat că apar in culturii gumelni a. vecine Lipăneşti. Giurescu. Hr. mai exact. de Hr.* Meritul principal al descoperirii primelor vestigii arheologice din oraşul BoldeştiScăieni îl are. reluând opinia marelui istoric Constantin C. aceleiaşi perioade istorice. Am rămas surprins să-l aud. regretatul Nicolae Simache.” Despre fragmentele ceramice văzute. care. cea de la Bughea şi Gura Vitioarei şi cu întărituri pe dealurile înconjurătoare. Membrii triburilor apar inând acestei culturi aveau o economie autarhică. mici figurine de lut şi chiar urmele unui cuptor unde se crede că ele au fost arse. mi-a cerut să-i las dumnealui acele piese şi m-a întrebat cine mai ştie de acel loc. vatra oraşului Boldeşti-Scăieni. Giurescu. a transporta). aflată pe traseul unui important drum comercial spre Braşov. confirmând studiile că zona aceasta apar inuse unei aşezări geto-dacice care se întindea de-a lungul traseului Giurgiu-Bucureşti-TârgşorArdeal. bazată pe cultivarea plantelor iar mai târziu pe creşterea animalelor. vase pictate cu grafit etc.) Urmele ei se întind pe o arie mare de răspândire. actualul primar al oraşului. s-au mai descoperit şi alte urme de civiliza ie pretracică (neolitic. profesorul Ion Dumitru. (Precizăm că hidronimul Teleajen provine din slavonă “telegi”=a căra. cred că cel mai aproape de adevăr a fost Constantin C. am găsit şi eu nişte cioburi. s-a apucat să scormonească şi după alte mostre. dar acestea erau din sec. Hr. din Olteni a. de tip Aldeni-Stoicani (sfârşitul mileniului al IV-lea înainte de Hristos). Ulterior. Cu ele m-am înfă işat la renumitul profesor de istorie. în punctul numit “La Pompieri”. împreună cu elevii. numită astfel după numele unei măguri. care după ce se consultase cu al i specialişti. Aşa a descoperit o mul ime de cioburi de vase ceramice pictate cu grafit.

Este şi o vorbă mai nouă: “ uica de Văleni. peri.. gutui. copiii joacă fotbal.E. dar cu caracteristicile tipice ale subetajului colinar subcarpatic. lângă şcoala veche de la Scăieni. corcoduşi (nume nefolosit de locuitorii din oraş. căci din el. Prunul este predominant. Lângă groapa comună era şi mormântul unui profesor universitar. cu studii la Paris.. cu aciditate încă ridicată.. de diferite specii. În cur ile oamenilor putem găsi mici culturi de vi ă-de-vie (marile culturi sunt pe dealuri). descendent colateral al Brâncovenilor. descriind-o amănun it în “Revista de istorie” pe anul 1936. am apucat să mă joc de-a v-a i ascunselea cu al i copii de vârsta mea. caişi. la fabricarea rachiului în alambicuri artizanale improvizate din gospodăriile particulare. cu structură grăun oasă şi con inut moderat de humus în orizontul superior. într-un articol pe care l-am citit atunci când mi l-a adus profesorul Vasile Georgescu.. cât şi pe lângă ruinele pivni elor de lângă palat. reprezentat de solurile brune. întinsă pe un substrat de soluri cernoziomice. Haina vegetală a jude ului Prahova. în mod tradi ional. ulterior. peste groapa lui. cât au media colinelor care circumdează localitatea. Acum. în loc să renoveze valoroasă biserică istorică. credem că nici livezile de pruni nu vor mai avea un viitor prea strălucit. aluni şi.. Prin componentele 23 . începe din Boldeşti-Scăieni. în vizitele lui pe la Scăieni. îmi amintesc că-mi păşteam caprele şi oile atât printre ruinele palatului lui Petre Bălăceanu.. apar ine zonei cu floră specifică central europeană. duzi (rareori moşmoni=Mespilus germanica). la şes. crucea s-a spart şi crăpătura a fost lipită cu ciment.. Dacă vorbim de speciile silvicole spontane. la 275 de metri. au demolat acele semi-ruini pre ioase şi pe locul unde a fost sfântul lăcaş s-a construit terenul de sport al şcolii. în această zonă se dezvoltă etajul pădurilor de foioase (nemoral) care coboară din munte până în inuturile deluroase.. a fost mutată în fa a bisericii de lângă monumentul eroilor. în care se include ambian a locală din acest oraş. constatăm că vegeta ia oraşului Boldeşti-Scăieni (la fel fauna) este tipică majorită ii inuturilor deluroase din ara noastră. În curtea bisericii se afla o cruce de piatră datând din anul 1710 care. pitindune prin ruinele şi podul bisericii care avea o curte înconjurată de ziduri înalte. cireşi. a intrat în această biserică. pe acest fundal de suprafa ă. zarzări. cu un mic cimitir alături (vezi reproducerea picturii făcută de arh. locuri dispărute astăzi fără nici o urmă. inclusiv o groapă comună cu zeci de mor i. bineîn eles. Nicolae Iorga. * Referindu-ne acum la flora şi fauna localită ii. copacul cel mai iubit şi mai cultivat. piersici. apoi livezi de pomi fructiferi: meri. prunul.Pe vremea când eram elev prin clasele a III-a a IV-a. nuci (a fost o vreme când nucii au fost masacra i). pe dealuri. sub asfaltul căruia se află zeci de morminte ale vechilor scăienari. plomba acoperind o parte din inscrip ia cu litere chirilice vechi. Comuniştii. al cărui nume l-am uitat. În timpul transportului. Biserica se afla cam vizavi de acea şcoală şi despre ea bătrânii spuneau că era biserica lui Bălăceanu. a fotografiat-o pe afară şi pe dinăuntru.. căci ei la corcoduşe le zic tot zarzăre!). Se mai cunoşteau destul de bine icoanele lucrate în frescă. Tot prin acei ani ai copilăriei. vişini. a descifrat această inscrip ie. Nicolae Moianu).” Având însă în vedere restric ionările impuse de U. aici se ob in unele din cele mai bune uici din ară. probabil de pe vremea “ciumei lui Caragea”. arunca i unul peste altul..

). aflată chiar în mijlocul localită ii.). sângerul (Cornus sanguinea. Fagului. L.. cornul (Cornus mas. Aici. la Scăieni. se desfăşurau diverse şi interesante programe artistice. mai aminteşte că acolo a fost cândva o pădure de fagi). cu barăci ascunse sub coroanele copacilor. De aceea.). prezente cordoane tipice de arbuşti şi tufişuri: alunul (Corylus avellana. Acuma.sale principale. pe alocuri. care viza în primul rând distrugerea rafinăriilor. păzită de câini periculoşi. acolo era o insulă frumoasă de recreere unde. în genere. socul (Sambucus nigra. L. operă criminală a unor cetă eni iresponsabili din preajma ei. tot interesul!). în vasta ei misiunea de bombardament.. a fost o mare greşeală. L).). Niciodată avia ia anglo-americană. ce să mai vorbim! Din fericire. ca să nu mai spunem că de acolo se taie şi se fură copacii într-o mare veselie! Ce este de făcut? Să lăsăm oare lucrurile aşa până la dispari ia completă a pădurii acesteia unde nimeni. de unde se putea coordona perfect apărarea rafinăriilor petrolifere din Ploieşti. pe alocuri. se află în preajma cartierului Seciu. L. to i aceşti copaci. L) ş. denumire care. nu a ştiut de această garnizoană secretă şi bine camunflată. paltinul (Acer psudoplatanus. cerul (Quercus cerris. esen ele predominante sunt: fagul (Fagus sylvatica. o mică pădure de fagi deosebit de frumoşi. ca umiditate şi fertilitate a solurilor. pe timpul celui de al doilea război mondial. răspândirea altor esen e. L) şi gorunul (Quercus petraea). cu aprobarea grăbită a primarului comunist Ilie Gheorghe (poreclit de localnici Molea. un posibil arboretum. improvizate în grabă. L. L. au fost introduşi şi câteva esen e de arbori noi.a. deoarece arealul respectiv era destinat unui spa ios şi frumos parc natural. un excelent punct de observa ie situat la înăl ime. s-a spus de la bun început că urâ enia lor exterioară s-a luat la întrecere cu zgârcenia de spa iu din interiorul apartamentelor. Aici este cazul să mai amintim că cealaltă pădure de la Scăieni. în marginea zonelor silvestre din această localitate sunt. cele din apropierea fabricii de hârtie. în amestec chiar şi cu salcâmi (Robinia pseudacacia. în pădurile masive de la Seciu şi Scăieni. distrugerea acelei păduri. pe o scenă. mai ferite de privirile omeneşti. adică relativ preten ioasă sub raport termic. alia ii occidentali bombardând doar cazematele antiaeriene româno-germane de peste linie. restul terenului forestier abundând în maldăre pestilen iale de gunoaie şi scârnăvii. a fost completamente defrişată. cu 50 de ani în urmă. În noul oraş. doar ea. fireşte. marile păduri ale oraşului. L). Oricum. cătina (Hippophae rhamnoidas. căci dura o oră până se iscălea) pentru ca spa iul respectiv să fie destinat construirii unor blocuri (de pe str. din drumul spre Pleaşa. L). semi24 . Pădurile de fag sunt umbroase. contribuie la microclimatul local şi împiedică. L). fusese sediul unei mari garnizoane germane. ar arul (Acer platanoides. L). de folii. cu arcuri murdare şi cu mirosuri de bălegar respingătoare. Dacă ocupan ii germani îngrijeau această pădure foarte bine (aveau. numită Tidal Wave. tufele de măceş (Rosa canina. Despre acele construc ii cuboide. stejarul (Quercus robur. Ele sunt întinse pe zeci de hectare şi s-au păstrat destul de bine. murul (Rubus nigra.). care au umplut-o de sticle de plastic. iar zona de blocuri trebuia să fie cea din spatele grădinii şcolii din Scăieni. niciodată nu a făcut vreo încercare de reîmpădurire? Cu ani în urmă. de cutii şi de o infinită mizerie menajeră. în zilele noastre ea a devenit lăcaşul unei stâne de oi. Nu pot să nu amintesc că. care printr-o minune a supravie uit. L). ea constituie cea mai tipică forma iune forestieră central-europeană mezofilă. Ea devenise un mic orăşel militar.

menta/isma. la fel. În luncile şi zăvoaiele râule elor locale întâlnim sălcii (Salix alba. dar şi a altor arbori decorativi.. pătlagină.). impunători şi extrem de folositori? De fapt. şi Salix babylonica. iar “îngrijitorii” lor. de fapt. care nu s-au mul umit niciodată cu recoltarea păr ilor inflorescente. molizii. pe ambele flancuri ale căii ferate (pline acum de deşeuri gunoiere. foarte necesar să continuăm plantarea teilor din specia men ionată. prin zonele de şes ale oraşului. par ial. În schimb. până moare. coada şoricelului. aproape fiecare copac de pe Unirii şi Victoriei a fost vandalizat de culegătorii de flori. dar şi al ii mai mici -. L. Când oare se vor civiliza odată şi oamenii din această categorie. L. cu excep ia celor de pe lângă calea ferată. fiecare om. răchite (Salyx fragilis. niciodată de pe loturile 25 . copaci frumoşi. L. paralele cu linia ferată. pe Calea Unirii. L). (teiul alb). culturi cerealiere alternative. ar trebui să planteze cel pu in zece arbori în via a lui! În zonele limitrofe ale oraşului se fac. Din păcate. precum platanul (Platanus acerifolia) . vezi Doamne. de “prietenii naturii”!). brazii şi castanii rămân. Există şi numeroase plante farmaceutice: muşe el. vegeta ia ierboasă este perenă şi tipică întregii Câmpii ploieştene. deversate pe furiş. L. că brazii. catalpa (Catalpa bignonioides). Dar dacă ar fi să ne luăm după opiniile unor asemenea indivizi retrograzi. ar trebui să-şi pustiască toate cur ile tăind brazii aceia frumoşi şi zvel i care conferă originalitatea şi specificul acelor faimoase oraşe montane. de plante agricole de bază. Cât despre conifere. În mod ciudat şi în ciuda similitudinii numelui. cei mai impozan i. Monumentului. din cauză că există încă supersti ia stupidă şi cumplit de retrogradă. neîndoios. în fiecare primăvară. atunci locuitorii din Sinaia. L. Predeal. între halta CFR Boldeşti şi gara Scăieni.). la Scăieni am întâlnit rareori. coada calului. rostopasca. noaptea.exotici. unii copaci uscându-se din cauza aceasta. arborele ginkgo (Ginkgo-biloba). L. dar şi pe Str.. pe Str.. crengi întregi. salvia. De asemenea. rup. plantând arbori decorativi. secara şi orzul (mai rar ovăzul şi floarea soarelui). tremula. rămas aproape neschimbat din era ter iară până azi. plopi/plute (diferite specii de Populus alba.).grâul şi porumbul. în formă de evantai şi sicamorul-platan american (Platanus occidentalis). L. Şi de ce nu se iau deloc măsuri contra unor asemenea acte de sălbăticie grosieră? Nu putem încheia această paranteză despre estetic. vechea administra ie a CFR a plantat.). prin fâne ele şi păşunile de pe izlazuri. ar aduce ghinion celor care îi au în curte (unii spun la fel şi despre sălciile pletoase). fără nici o milă. Între gara Scăieni şi bariera apropiată. ele sunt destul de rare în această mică urbe. cu frunze bilobate. nefiind agreate.. învă ând să îmbogă ească şi mai mult natura şi să o respecte pe deplin.a. cca 20 de pini decorativi (Pinus silvestris/nigra. înainte de a afirma că este. totuşi. există o scurtă alee de castani (Aesculus hippocastanum.. (Dovadă că nu de la “scai” îşi trage denumirea)! De-a lungul străzii care uneşte cele două localită i ingeminate. apoi. Asemenea semănături nu au lipsit. nigra. dintre care nucii.există trei platani uriaşi în curtea ştrandului de la Boldeşti. Buşteni etc. urzica ş. porumbari/porumbeli/poroambe (Prunus spinosa. un copac dioic. pentru a corecta rupturile de ramuri. în fa a bisericii din Scăieni. au fost planta i o mul ime de tei din specia Tilia tomentosa. ultimii doi aclimatiza i de mine. au ciuntit şi mai rău copacii afecta i. Primăverii. transplanta i fiind din America la Scăieni. pe Str.) etc. Aceştia. tufe de cătină. an de an. Victoriei din Scăieni. scaie i. anuale .

pentru a-şi compensa lipsa acelor produse.89. mărăcini. obicei care continuă şi astăzi. s-au înmul it loturile cu vi ă nobilă (Vitis vinifera.). ca în ările occidentale. calitatea solului s-a degradat. datele statistice arată că cca 65% din teritoriul agricol al oraşului este cultivat cu frumoase şi productive vii. unde.). cauzată de o insectă. L.. bame. Cu excep ia a doi ani succesivi. de fapt sunt şi ele aduse. tufe de cartofi (Solanum tuberosum. vară de vară. acolo ar trebui plantate flori sau iarbă decorativă. spanac. Paralel cu speciile de vi ă de vie nealtoită (Vitis silvestris. Apăruse mai întâi în Fran a. fiind destul de preten ioasă şi fără randament economic. plantă termofilă. adusă din SUA. La fel de îngrijite erau înainte zecile de hectare de vie ale CAP-urilor şi IAS-ului din Boldeşti-Scăieni care. după ploi masive. pir. şi s-a răspândit apoi şi la noi (în 1877). pe versan ii spre sud. pălămidă şi de alte bălării. căci pământ presupunem că au acum cu to ii. la sfârşitul sezonului agricol. nu ar fi fost destul de bine între inute şi administrate de fostele CAP-uri şi IAS-uri. dar niciodată imediat după ploi sau cu pu in timp înaintea lor!). din păcate.000 ha de vii hibride. “Recompensele” primite nu le ajungeau. În mod surprinzător. comparativ cu anii zilelor noastre. până i s-a găsit antidotul (el fusese descoperit în 1869): altoiul vi ei nobile pe rădăcini de vi ă sălbatică americană. Soiurile hibride. ceea ce nu e bine. zaibăr (fraga). preda statului cea mai mare parte a produc iei anuale. ceapă. datorită calită ii solului. nici nu sunt vinuri rezistent în timp. pline de tor el.a. încă sunt predominante în acest oraş.un adevărat rai pentru broaşte şi preaferici ii ân ari. bobul (Vicia faba). din păcate. pătrunjel.. Ele nici nu dau un vin de prea bună calitate. ajungând şi ea într-o tristă degringoladă sau pur şi simplu. terenurile cultivate cu fâne uri şi trifoi. roşii. pe fâşiile dintre şosea şi gardul dinaintea casei. după Revolu ia din decembrie . o parte din terenurile părăsite pot fi văzute. şasla. vinete. deseori dovlecei. româneşti. bostani. pe care mul i le cred autohtone. În anul 1863 a apărut filoxera. pepeni. şi. L. România are 100. unii din abunden ă. mul i localnici cultivau în fa a por ilor. cea mai mare suprafa ă de acest gen din lume.fasole. dar cultura orezului. crâmpoşie. cu toate că s-a cerut insistent ca soiul lor să fie treptat abandonat. când. Produc ia cea mai mare se ob ine însă pe colinele dealurilor locale. deşi. in sau cânepă s-au restrâns şi ele. acest tip de ferme colective ob ineau produc ii record. retrocedate proprietarilor în anii din urmă. mărar.căpşuni. cultivă zarzavat . Ar fi nedrept să nu recunoaştem că în asemenea zone fertile. s-a încercat cultivarea unor largi loturi cu orez (Oryza sativa). la marginea de nord-est a cartierului Balaca. dar explicabil. de pe întinsul lor. castrave i. ştevie. colectiviştii fiind totdeauna frustra i şi nemul umi i pentru cantitatea mică de produse ce le revenea. Uneori. galbenă (zghihara) ş. destul de preten ioasă şi lesne atacată de mană dacă nu este stropită de vreo cinci ori pe an (şi la timp. plantă semiacvatică. De aceea. mai recent. L. Şi pentru că specificul de bază al agriculturii din Boldeşti-Scăieni rămâne tot viticultura. usturoi. s-a renun at la orezăria experimentală şi s-a revenit la cultura cerealelor clasice. au fost lăsate de aceştia într-o jalnică paragină şi. normal şi estetic. la stradă. printre altele. Destule terenuri arabile. datorită faptului că apa era adusă din iazul apropiat.). chiar dacă poartă denumiri de-ale noastre: căpşunică. iar pe lângă garduri . leuştean. 26 . localnicii preocupându-se îndeosebi de mica sau marea grădină de lângă casă. după o muncă aspră. zmeură etc. varză. a inciden ei razelor solare şi a feririi de curen i reci. au devenit băltoace . cu un cernoziom suficient de bun.rezervate numai şi numai acestor recolte specifice. drept consecin ă.

pe sub scoar a copacilor. am cutreierat singur. * Deşi s-ar părea că fauna este pu in vizibilă în peisajul boldeşteano-scăienar şi mai discontinuă decât vegeta ia. multe inexistente în Europa. larve.rezistentă la atacul acestei insecte. este departe de a se numi parc. foarte apreciate în ară şi la export: fetească regală. am studiat cu pasiune “lumea celor care nu cuvântă” . vechi şi rare. Personal. fluturi de toate culorile etc. Într-o vizită pe care am făcut-o la o fermă viticolă din Noua Zeelandă am intrat într-o cramă de pe un deal ce semăna cu această cramă de la Seciu. fără excep ie. mamiferele din zonă. Această pasiune o am şi aici. altele dăunătoare. Isabelle. Iubesc natura şi respect crea ia lui Dumnezeu. de pe ambele coline care flanchează valea Teleajenului. ci am intrat la o grădină zoologică. Cu triste e. limacşi. fetească neagră. primul obiectiv nu a fost un muzeu. căci ea încă nu a pătruns în această ară din emisfera australă. protejând-o oriunde ar fi.a. La fel animalele mari. rezultate din vi ă nobilă ce nu cunoaşte ce este aceea filoxera. animălu e care ne-au intrat 27 .via a animalelor. Din fericire. am avut probleme cu veveri ele. încă din copilărie. an de an. Unele sunt folositoare. iar parcul de lângă cluburile de la Boldeşti. Şasla muscat (struguri de masă) ş. iar în Australia am drăgălăşit cangurii. dacă nu prin animale mari. viile de pe dealurile locale au înlocuit în bună parte soiurile de hibrizi cu vi ă nobilă altoită: Teras. făcându-l aşa cum fusese el pe când apar inea Societă ii Astra Română. Muscat otonel (tămâioasă). Lidia. unde am reuşit să fiu documentat în detalii despre o mul ime de păsări şi de animale locale. Concord. melci. spre a cunoaşte cum arată pasărea kiwi. păienjeni în majoritate neveninoşi. este rareori îngrijit ca lumea şi nu mai seamănă aproape deloc cu cel care fusese atunci când era nou. viermi. Ceea ce m-a surprins este că niciodată aceste animale de aici nu fug de mine şi mă lasă să mă apropii de ele la numai câ iva paşi.) care mişună pe pământ. insectelor şi a păsărilor. singurul care ar merita acest nume. atunci prin nesfârşita lume a vie uitoarelor mărunte (insecte. în pajişti. unde un particular a dat dovadă de serioasă tragere de inimă pentru a revigora acest spa iu. absolut toate pădurile şi câmpiile din împrejurimile acestei localită i. prin aer etc. cu racoonii (ratonii) şi sconcşii. mustoasă etc. însă vinurile neozeelandeze sunt teribil de bune. prin băl i. în America. Mult mai bine arată însă spa iul închis cu garduri înalte de lângă cluburi. ea este totuşi prezentă pretutindeni. La fel şi multe din păsările cerului care mai toate te acceptă să te apropii de ele sau î i mănâncă drept din mână! Nu o dată. şi am ajuns să cunosc bine şi să recunosc o mul ime de păsări şi animale. Din soiurile nobile ies vinuri nobile. ursule ii coala şi prietenoasa şi gălăgioasa pasăre kucabura (kookaburra) care te lasă să o mângâi şi să o hrăneşti din mână. trebuie să spunem că în acest oraş nu prea există parcuri. crâmpoşie. La crama Seciu (numită acum “Casa Seciu”) există pivni e largi cu o colec ie completă de soiuri nobile. pe sub pietre. prin iazuri. Şasla (ceasla) napoleon. Toate sunt de o mare varietate. Este vorba despre curtea ştrandului. iepurii sălbatici şi căprioarele ne intră deseori în curte. căci simulacrul unui teren de jocuri recreative pentru copii. de la blocurile din Scăieni. Când am vizitat Noua Zeelandă. prin apa Teleajenului. Pentru că în America avem casa într-o pădure. în sol. gordin.

de exemplu. Atunci. care au năvălit ca sălbaticii cu armele în mâini să facă ravagii prin pădurile ării noastre şi să încalce orice regulă deontologică din branşa cinegetică! Cred că ar trebui bine studiat de medicii specialişti profilul psihologic al unor asemenea indivizi. Gâştele canadiene şi ra ele sălbatice ni se coboară pe-aici. Ei trebuia să trăiască nu astăzi. care probabil că le părem ca nişte monştri? Sigur că se ştie de ce. deoarece parcă au fost scăpa i cu to ii din maşina timpului. în America. au fost ucişi 280 de mistre i. ele devenind la fel de blânde ca şi păsările din insula Galapagos de care se mira Darwin că toate i se aşează pe cap şi pe bra e (fiindcă zburătoarele de acolo nu mai văzuseră niciodată oameni. oamenii au instalat hrănitoare şi adăpătoare unde sunt aprovizionate zilnic cu grăun e şi apă proaspătă.) Oare la fel stau lucrurile şi cu lumea necuvântătoarelor din România. cu unul în plus fa ă de anul precedent. aduna i într-un fel de arc înconjurat cu garduri de sârmă conectate la curent de 220 V şi lipsi i de apărare? Deşi presa i-a criticat. din iunie 2005. dacă s-ar întâmpla o campanie cinegetică de o aşa deşăn ată amploare..000 de ani. păsărele minuscule venite să soarbă nectarul florilor. într-o zi şi jumătate.. mai cu seamă în această binecuvântată zonă prahoveană unde abundă o mul ime de splendide 28 . iar pe 14 ianuarie 2007.. Aici. în anii 2006 şi 2007 campania “mistre iadei” s-a repetat. un fost primministru şi un bancher. unde. români şi străini. se vedeau nevoi i. trebuie să fii atent să nu calci pe bobocii cârdurilor de gâşte sălbatice care i se împleticesc printre picioare. doar într-o singură zi. şi bravii exterminatori ai faunei na ionale nu sau lăsat până nu au spulberat fără milă al i 186 de mistre i (în 2006. existând şanse ca mistre iada să aibă edi ii anuale. ci acum 8-10. dacă iubi i totuşi natura. au împuşcat fără milă. căci pe aceste locuri gâştele sălbatice sunt chiar mai blânde şi mai domestice decât cele crescute prin cur ile noastre din România. întrucât nimeni nu le face niciodată nici un rău.. inclusiv scroafe cu purcei.nepoftite în casă (unde le-am şi fotografiat). întreaga mass-media ar exploda aruncând în aer toată trupa vânătorească. să vâneze ca să poată supravie ui! Dar nici aceia nu omorau în masă animalele sălbatice. 185 de porci mistre i. Şi pentru că şti i bine cu to ii să-mi da i răspunsul corect. să lăsăm atunci poveştile tragice de acest gen şi să vă spun că. la Balc (Bihor).. în aproape toate cur ile americane. sim indu-se protejate. mai mult pe tonuri glume e (nu pe porcii ucişi. Ce plăcere macabră la aceşti “vânători-terminatori” care ar trebui să se simtă ruşina i de ce-au făcut ei în cruciadele antiporcine de pe plaiurile mioritice! Câtă laşitate. uneori din zbor. a fost împuşcat din greşeală şi un gonaci. cu atât de multe victime. Păsările au devenit foarte blânde pentru că. Vara suntem vizita i deseori de colibri (pasărea muscă). în piscina din curte unde nu prea se sinchisesc de prezen a noastră. ieşi i din peşterile întunecoase. Iar când te plimbi primăvara pe malurile lacurilor.. dacă iubi i fauna românească. cruzime şi dispre fa ă de natură şi de opinia cetă enilor indigna i de nepăsarea acestor măcelari sângeroşi. Le-a dispărut frica de om. special adus de la Braşov). De unde această blânde e a lor? Ei bine. ave i ocazia să le ocroti i pretutindeni. lacomi de trofee. lor le-a dispărut instinctul de apărare. nimeni nu le vânează. din cauză că.. animalele. indiferent de func iile şi de miliardele lor! Oare ce spun organiza iile de protec ie a animalelor din România şi oare de ce fug de rup pământul păsările şi bietele animale sălbatice de noi românii secolului al XXI-lea. desigur).. păsările. într-adevăr. într-o nouă hecatombă. când oamenii sălbatici. cu suita lor de miliardari.

L. bufni a. drepneaua. pi igoiul. eretele. guşteri. iepuri (Lepus timidus). ciocârlia. prin pomii de lângă ferestre. pădurile de aici adăpostesc cerbi (Cervus elaphus carpathicus). presa interna ională a semnalat cel pu in cinci cazuri. Altminteri. care acoperă toată zona de deal şi subdeal din oraşul acesta. pescăruşii (ocazional. veveri e (Scurus vulgaris fuscoater). au găsit copii mici abandona i pe care i-a adoptat şi i-a crescut cu grijă alăptându-i (şi nu era vorba de legenda cu Romulus şi Remus crescu i de lupoaica romană). şorecarul. Frumoasele păduri din jurul nostru. lupi (Canis lupus). sticletele. adăpostesc căprioare (Capreolus capreolus). în zona noastră. caprimulgul. Toate vietă ile acestea le ave i pretutindeni: sunt prezente atât prin pădurile oraşului Boldeşti-Scăieni. precum şi to i arborii din oraş. când vede i guşterii. căci nu fac nimănui nici un rău şi toate aceste reptile sunt folositoare. Uneori animalele se dovedesc mai umane decât mul i oameni. Amintesc. nu prea sperios. cât şi în aria imediată. sfrânciogul. silvaticus). prin preajma caselor dumneavoastră. am găsit o căprioară rănită de braconieri care a murit în mâinile noastre lăsându-ne pe to i cu ochii în lacrimi. prepeli a (pitpalacul). mai găzduiesc o mul ime variată de păsări sedentare ori migratoare: vrabia... 29 . la interven ia organiza iilor pentru protec ia naturii. şoimul. dar pădurea de la Seciu. animale frumoase şi inteligente. graurul. prigoarea. de poetul Corneliu Şerban). cucul. mai ales şerpii. capântortura. ciuful de pădure. lipitoarea. Da. . stăncu a. iar alteori. gai a. nu vă pripi i să-i omorâ i.. mierla. vor trebui proteja i cu grijă. cioara de arătură. presura. Din păcate. guvernul britanic s-a văzut nevoit să aprobe solicitarea aducerii unor exemplare din import. sturzul. vulpi (Vulpes vulpes). căci nici urmă de ei pe tărâmurile noastre! Extrem de frumoase sunt trilurile privighetorilor. ariciul (Erinaceus europaeus). şopârlele şi şerpii. râşi (Lynx lynx).. şopârle. mistre i (Suus scrofa. botgrosul. Chiar şi lupii. în secolul trecut. ierunca. auşelul. în treacăt. pitulicea. jderi (Martes artes). grangurul. într-o excursie cu copiii. când lupoaicele. guguştiucul (apărut în stoluri venite din Asia Mică.. prin anii 1942-45). pe glob. ciocănitoarea. eu n-am auzit de existen a lor. Să sperăm. Cel pu in. co ofana.nu s-a semnalat niciodată pe-aici vreun urs sau vreun bursuc. România poate ajunge ca Anglia. încât.. uliul. sitarul. codobatura.a. Pe la rădăcinile copacilor mişună diferite specii de reptile: şerpi. unde to i lupii fuseseră nimici i. prin cur i. cucuveaua. până se termină perioada de ecloziune. un motiv în plus pentru care ar trebui protejate şi iubite mai mult. iubi i-le! Poate că intrarea în marea Uniune Europeană va mai îmblânzi setea de recorduri cinegetice (de distrugere a faunei) dovedită în trecut de unii români fără scrupule. al căror număr s-a diminuat mult în zona noastră. ciocârlanul mo at. gaia. cu nişte coarne impresionante. prin văi şi pe coline. cântând ziua şi noaptea. pe lângă Teleajen) ş. codroşul. Proteja i-le. Vă asigur că. n-ar fi exclus să adăpostească şi aceste animale. fiind foarte întinsă. pentru că distrug mul i dăunători ai agriculturii. pisica sălbatică (Felis sylvestris. am întâlnit o splendoare de cerb. De câteva ori. Doar să le căuta i cu ochii. deosebit de impunător. nu există reptile veninoase! Nu există vipere! De aceea.reprezentante ale ei.). un exemplar mare. că. Într-o pădure din Seciu. ca în poezia lui Labiş “Moartea căprioarei” (caz relatat şi în ziarul “Flamura Prahovei”. cât am stat în ară. între începutul lui mai şi finele lui iunie. pe acoperişuri. dropiile şi corbii au fost distruşi. turturica.

Şcolile cred că ar putea face acest serviciu. la orele de dirigen ie.. când este impulsionat de om. cucul. nedepăşit de nici o altă pasăre de pe glob. Într-o vară. unitate nedorită şi blestemată de localnici.şi aceasta era rănită -. aceste primadone înaripate nu există în America. precum cele din Europa. din Florida. dar ea nu a mai putut fi salvată. mai ales de unii copii. ca fluturii. caută. cu siguran ă. până la apari ia aşa numitei “gropi ecologice” de lângă Teleajen. altfel spus. din America. pupăza. am dat peste o barză şezând ca pe cuib .deoarece to i le lasă să-şi construiască cuiburile oriunde vor ele. Cu excep ia mierlei.. 30 . iar lângă iazul din Scăieni am descoperit o lişi ă împuşcată în picior căreia i-am putut vindeca rana. M-am bucurat însă când am constatat că locuitorii din oraşul Boldeşti-Scăieni dovedesc în fiecare an un adevărat cult şi respect pentru rândunele şi lăstuni . din râule ul Bălăcu a sau din iazurile înconjurătoare. aceasta din urmă mai pu in sperioasă. De multe ori am avut impresia că aceste fiin e gingaşe nu sunt îndeajuns de cunoscute. De acolo au apărut în oraş bejanii masive de sute de mii de muşte şi .în special pentru rândunele .. Ce păcat! În tunelul de pe dealul de lângă biserica din Boldeşti am descoperit o mare colonie de lilieci (Pipistrellus pipistrelus. eliberând-o în acelaşi iaz. Amândouă speciile au un repertoriu minunat. ştiind că muştele sunt hrana lor de bază... mai triste şi mai searbăde. o consecin ă pozitiva care confirmă că lan ul trofic. deoarece nu prezintă nici un fel de importan ă economică. în grajduri. cinteza şi multe altele.culmea ironiei! . sub streşinile caselor. pe câmp. Aceasta.odată cu înmul irea muştelor. L). grangurul. Mult mai blânde mi se par aici în Statele Unite micu ele păsări colibri care. nu sunt atât de apropiate fa ă de om. s-au înmul it brusc şi numărul rândunelelor. după cca şapte zile de tratament. Numărul rândunelelor şi al lăstunilor scăzuse îngrijorător pe plaiurile noastre prahovene. spre deosebire de alte păsări.. Fără glasul lor. mierla. fiind buni numai la antrenarea pescarilor amatori pentru a-şi omorî timpul cu undi a care de cele mai multe ori iese goală din apă. nu ştiu de ce. i-am dat drumul. zbârnâind din aripi ca nişte mini-elicoptere şi stând pe loc în aer. ac ionează spontan şi în localitatea Boldeşti-Scăieni! Nu voi adăuga nimic despre peştii din Teleajen. nectarul din floare în floare sau îl sorb din vasele speciale cu sucuri pe care le atârnăm pentru ele în crengile pomilor de lângă ferestre. am observat că nu acelaşi lucru se întâmplă cu rândunelele din nordul Americii. pe care am filmat-o cântând într-un parc din oraşul Tampa. În mod surprinzător. unde se pot aborda subiecte interesante legate de frumuse ea şi protec ia naturii. care. Singura pasăre ce le poate imita destul de bine trilurile complexe este pasărea Mocking bird. dar parcă tot nu poate întrece privighetoarea de la noi! Cu multă bucurie aşteptăm să auzim primăvara cum aceste mici artiste înaripate dau concerte prin codrii din apropiere: privighetoarea. de iubite şi protejate de toată lumea.le-am înregistrat cântecele şi am descoperit că erau două specii distincte de privighetori: Luscinia megarhynchos şi Luscinia luscinia sau filomela. pe verande. unde se depozitează zilnic gunoaiele din tot jude ul. primăverile ar fi. Este partea bună a unei păr i rele sau. În grădina şcolii din Scăieni am găsit un şoim rănit la o aripă pe care l-am tratat şi când a putut zbura. şi nu le disturbă nicicum scurtul lor sejur la noi. murind în mâinile mele.

pricepându-mă la sculptură. Îl vedea ca pe un oraş românesc modern. o scrisoare prin care îi propuneam să aprobe înfiin area unei noi comunită i urbane. înainte de a fi trimisă preşedintelui ării.. care voia să fie model pentru noua societate românească. Despre numele acestui oraş Înfiin area oraşului Boldeşti-Scăieni are o geneză specială. şi la fel de visător ca şi el. în care vrând-nevrând. dictatorului Nicolae Ceauşescu. în orice caz.. de la început. Falansterul de la Scăieni (ini iat în 1835). eventual o nouă capitală a ării. Dar într-o bună zi. prin unirea dintre comunele Scăieni şi Boldeşti. după o aşa “crimă” gravă. dar speram că măcar vreunul din preajma lui tot îmi va da vreun răspuns sau altul. cam încruntat şi cu ton dojenitor. ca şi macheta casei lui Eminescu de la Ipoteşti pe care o lucrasem pentru Şcoala Scăieni. mi-am cerut scuze şi i-am mărturisit sincer că nu aveam cunoştin ă de 31 . Am uitat cine era acest sus-pus. la Şcoala Scăieni. mai întâi trebuia să treacă pe la noi. Acest tânăr. După modelul primului bust.. tovarăşe profesor. Când am sosit acolo. iam făcut şi un bust după schi ele mele. cu toate că nimeni nu ştia cum arăta acest visător formidabil . m-am grăbit să-i scriu preşedintelui ării de atunci. schi ându-l în mai multe variante. solicitat pentru o audien ă urgentă. pe care eu îl îndrăgisem. dar după plecarea mea din ară. prin copiere. de îndrăzneşti să-i dai sfaturi tovarăşului secretar general Nicolae Ceauşescu ce să facă şi cum să conducă ara?! Fiindcă te-ai apucat să-i scrii şi să-l sfătuieşti prosteşte să. deosebit de toate celelalte. m-am trezit. După expedierea ei. am mai turnat. mă trezesc pe neaşteptate cu un telefon acasă. m-am apucat imediat să-i imaginez eu un portret. Zis şi făcut: scrisoarea. Pozele lor au apărut în câteva ziare şi reviste din ară şi străinătate.. fără să am certitudinea că Ceauşescu o va citi vreodată personal sau că îmi va răspunde cumva. odată redactată. Citisem tot ce am găsit despre falansterul de la Scăieni şi aflasem că un utopist cu foarte multe inten ii bune. au trecut vreo trei luni de tăcere şi îmi cam luasem orice speran ă că îl voi mai primi în vreun fel. Inspirat de ideea lui Diamant. prin care eram chemat de urgen ă la Comitetul regional de partid de la Ploieşti. în incinta bibliotecii Casei de cultură.. sugerându-i marelui şef ca noua localitate să se numească “Oraşul Diamant”.i aprobe înfiin area unui oraş. am trimis-o recomandată prin poştă. busturile au dispărut fără urmă.căci nu i s-a găsit niciodată vreo fotografie -. Am fost foarte entuziasmat de ideea lui şi. deloc cunoscută de locuitorii lui. Voi trata acest subiect într-un capitol special. la Clubul Boldeşti. că nu ştiam ce vor să facă ăştia cu mine. cam cum trebuia el să arate. Păi n-ai ştiut până acum că orice propunere de genul acesta. s-a luptat să înfiin eze acolo o societate agronomică egalitară.. să o aprobăm dacă merită înaintată sau nu?” Cam speriat. visa ca necunoscutul Scăieni să devină un model pentru lumea întreagă.CAPITOLUL III. cineva cu func ie mare. un tovarăş.. apoi. Teodor Diamant (1810-1841). Înfiin area oraşului Boldeşti-Scăieni. implicat. încă unul şi multă vreme busturile acestea au fost plimbate prin mai multe locuri: în hol la primărie.. o istorie aparte. care mi-a vorbit cam aşa: “Cine eşti dumneata. m-a poftit în biroul său având un plic şi o hârtie în mână.

când regiunile şi raioanele actuale vor fi înlocuite de jude e. fiind vorba de două comune industrializate..a. Îmi pare rău. Petroliştilor. Charles Fourier (mentorul lui Diamant). Str. iar doi ani mai târziu. compus din două comune. Luceafărului. C-tin Brâncuşi. ing. alcătuit din contopirea comunelor Boldeşti şi Scăieni.” Scena aceasta se petrecea prin toamna anului 1966. ci eventualul oraş. Str. nume de plante şi animale.. după noua împăr ire administrativă a ării. Nisipurilor. Str. va trebui să-şi păstreze denumirile vechi. Falansterului. numai patru i-au fost acceptate: Calea Unirii. etc. dar am convingerea că. Petroliştilr. atribuindu-le nume din ce în ce mai răsunătoare: Calea Unirii.” Nota specifica destul de clar. Aşa că să ai răbdare până atunci şi dacă. Aurică Marinescu. Monumentului. Nu a trecut nici o lună şi primarul mă anun ă să vin de urgen ă la biroul lui. să vii mai întâi cu ea la mine şi să nu le mai adresezi direct tovarăşului preşedinte sau la comitetul central unde se primesc sute de scrisori pe zi. prin Hotărârea Consiliului de Miniştri (HCM) numărul 1116. cu toate străzile rebotezate: Str. de cunoscător al ambelor localită i. deoarece. Str. George Enescu etc. m-am trântit pe burtă peste schi a străzilor şi am început să scriu cu creionul. decât numai după ce se va trece în curând la o nouă împăr ire administrativă a ării noastre. După înfiin area oraşului. Teodor Diamant. în ordine alfabetică. pe undeva prin hâr oagele de arhivă ale fostelor comitete raionale şi regionale de partid trebuie să mai existe răspunsul fostului dictator la propunerea făcută de mine. Zorelelor.. dar restul va trebui să le refaci!” “Dar cine mi le-a respins?” am întrebat eu. că străzilor din oraşele nou înfiin ate să nu li se da nicicum nume de personalită i. adică cu acela de Oraşul Diamant. A doua zi.. noul primar. m-a invitat în biroul său de la primărie şi m-a rugat ca.. primăria a trimis lista mea la Bucureşti. Mihai Eminescu. Str. Ajuns acasă. i leau respins! Din toate numele puse de tine.această procedură. “Închipuieşte. “Ce-ai făcut? Că propunerile tale n-au fost bune. Viilor. apoi mam apucat să le bat la maşină pe o listă. s-a înfiin at noul oraş Boldeşti-Scăieni. Nucilor. Industriei. Strada Victoriei. Str..i că. Aleea 32 . Am luat din nou harta cu mine şi a doua zi m-am prezentat cu ea la primărie. că s-a întâmplat ceva. Dimitrie Anghel (care locuise un timp la fratele său din Scăieni). Str. ci numai denumiri inspirate din tradi ia locală... Păcii. Şi a mai spus că nu vă apărea nici un oraş nou în ară. numai datorită mie s-ar fi înfiin at acest oraş. Str. Str. Str. Str. Str.. tovarăşa Ceauşescu. Manolache Bălăceanu.. dar că nu este deloc de acord cu numele pe care i l-ai recomandat. “Ai însă norocul că tovarăşul preşedinte a fost răbdător cu sfaturile ce i le-ai recomandat cu prea mare îndrăzneală şi i-a răspuns cu omenie că a ordonat să se ină cont de sugestia dumitale. Mi-a dat să iau cu mine o hartă mare cu planul urbei celei noi şi m-a rugat ca în termen de două zile treaba să fie gata.i mai zbârnâie prin cap vreo idee de genul acesta. Cireşilor. chiar şi fără sugestia mea ele puteau fi transformate oricând într-o unitate urbană. Victoriei. în iunie 1968. Uite aici şi o notă cu îndrumări şi sfaturi cum ar fi trebuit să procedezi. Vasile Alecsandri. să încerc să pun nume tuturor străzilor din oraş. am întins harta pe podea. Pe la ora unu noaptea toate străzile fuseseră botezate. Petroliştilor şi Str. Aleea Clubului. Nu am relatat acest amănunt cu preten ia că.. la care se adăugau şi satele Seciu şi Balaca. în persoană! Ea se ocupă cu aprobarea denumirii de străzi din noile oraşe. în calitate de profesor de istorie şi de română. nume de substantive comune ş. Primăverii. Str. din iunie 1968.

Prunilor. Zorilor. Morii. Gării. Strada Necunoscuta. Fântânei. a scris: “Profesorul Cristian Petru Bălan este cel care “a năşit” toate străzile din Boldeşti-Scăieni. Gâlmeia. dl. 5. Colinei. etc. Ludu. cu argumentele cele mai logice şi ştiin ifice. Nouă. Boldeşti. * De la neacceptarea unuia din numele meu. Cireşului. Vestului. Cocorilor. Bucovului. după ce mă voi consulta cu domnul primar şi localnicii. Gladiolei.. De fapt. spunându-i “Cartierul Seciu”! Cred că va trebui să-mi cer permisiunea să mi se aprobe să botez şi acest cartier. mi-a scris de mână o declara ie. Podgoriei. cred că va merge!” a opinat primarul. Şi a mers. Dealului. primul primar al noului oraş. Calea Ploieşti. prin care confirmă faptul că. Străzile= Izlazului. Sondelor. Primăverii. semnată cu numele lui. iar dacă se va construi vreo stradă nouă. Viilor. Intrarea Ogrăzii. “Pe mine mă cheamă Cristian Petru Bălan!” “Lasă-l aşa. Industriei. Poligonului. Stejarului. Calea Petroliştilor. Intrarea Pirului. Panselei. Intrarea Bălăcu a. din 8 noiembrie 2006). continuând-o. Unirii. „Cartier Seciu”. Bucegi. Nu de mult. din păcate.. Ogoarelor. Crizantemelor. nimeni nu mi-a corectat-o): pur şi simplu. Pădurii. Livezilor. Petroliştilor. ziarul “România liberă” din Capitală (nr. Străzile= Stadionului. a sosit timpul să trec la o altă neacceptare. Fagurilor. dând denumire tuturor străzilor din oraş”. folosit doar în familie şi între prieteni. la pag. Cristian Puiu Bălan a stabilit nomenclatura stradală a oraşului. Străzile= Câmpiei. Nordului. chiar dacă l-am încadrat. Peste nişte ani. da. Nisipurilor. Secuiului. ing... Zorelelor. dând şi acolo nume de străzi. Aleea Clubului. Intrarea Pie ii.. Trandafirilor. Grădinilor. trebuie să-mi fac aici o autocritică. Coloniei. totuşi. 84 de străzi): Aleea Clăbucetului. Intrarea Soarelui. dar se pare că sunt condamnat să nu scap cu una cu două de acest diminutiv galinaceu care uneori mă deranjează. L-am întrebat de ce mi-a zis “Puiu”. Victoriei. Crinilor. Florilor. căci aşa te ştie toată lumea”. mai stâlcită: numele oraşului! Mă zbat de câ iva ani să demonstrez. va fi în grija altei/altor persoane să îi găsească un nume. cartier destul de mare şi important. Liliacului. în ordine alfabetică (în total. Seciului. Fundătura Toamnei. Şoseaua Ploieşti-Văleni. Nucilor. “Dl. deoarece acesta este un nume de alint. Şi. Poduri. Nu cred că am omis vreuna. conform tradi iilor locale. Ghioceilor. Aurică Marinescu. Sticlari. Fagului. Monumentului. Străzile= Albinei. ni s-ar putea imputa că suntem analfabe i! Dar mai înainte de a apela la argumentele de bază. Balaca. Armoniei. am comis o greşeală foarte gravă (şi. Mărgăritarului. să deschidem la pagina 707. (Vezi facsimilul după manuscrisul original).” Vă comunic mai jos toate denumirile străzilor din oraşul Boldeşti-Scăieni. Păcii. fiindcă toate numele străzilor mi-au fost aprobate. noul 33 . “Asta. Dealul Frumos.. că revenirea la numele “Scăeni” este o greşeală imensă pe care. am uitat să dau nume de străzi în cartierul Seciu. mi-a răspuns el. Perilor. Falansterului. pe timpul cât s-a aflat dânsul la conducerea primăriei oraşului Boldeşti-Scăieni. fiindcă aşa mi se spunea când eram copil. la modul general. Intrarea Levăn ica.. Intrarea Serei. Aleea Fabricii. Izvoarelor. Intrarea Canalului. Calea Unirii. 5073. Atârna i. Realitatea este că îmi place numele “Cristian” şi niciodată nu mi-a plăcut sămi zică lumea “Puiu”. Distilăriei. Gloriei.Fabricii etc. Teleajenului.

de obicei. însă destul de asemănător cu numele localită ii care ne interesează şi care vedem că este scris cu “i” la mijloc. că aşa l-au găsit scris pe hăr i. un cuvânt mai rar. Editura Univers Enciclopedic. de parcă to i care îl folosesc acolo. XLVI). “Dic ionarul explicativ al limbii române (DEX)”. Scăuiani.. a lansat pentru prima oară acest exemplu din lexicul românesc. al XVIIlea sau al XVIII-lea nu a scris vreodata “Scăeani” sau “Scăeni”.. dar există substantivul masculin “scăiecior”. Mălăieşti. ca şi cei din Măneciu-Ungureni. deoarece se respectă perfect normele ortografice de care vorbeam.. se scrie “e” sau “ie”. etimologic vorbind. “secuienii” nefiind secui. prin Monitorul Oficial. care este vocală sau semivocală de bază în evolu ia şi componen a tuturor variantelor arhaice ale toponimului: Scoiani. scriu foarte.. de la aceeaşi pagină. ci acei transilvăneni băjenari proveni i. Aşa stând lucrurile. Buc. al Academiei Române. “scăişor”. “scăios”. ambele substantive se termină în vocala “i” şi acest “i” din rădăcina cuvântului trebuie păstrat în toate derivatele substantivului respectiv. 1998. Aş fi dorit ca la această pagină să existe substantivul propriu “Scăieni”. Scăuiani şi Scăuieni. noi to i pronun ăm clar vocala “i” în Scă-ieni. Negoieşti etc. Univers enciclopedic. transcriindu-l mecanic. Scăiani. ar fi lingvişti atoateştiutori şi to i mai pricepu i decât doctorii în filologie?! Eminescu şi Caragiale le-ar spune cu indignare: pune i mâna 34 . cit. 2005. ziare şi dic ionare. cu o încăpă ânare de semidoc i. Scăuieni. Ed.. Dic ionarul Ortografic. nu rezistă aceleia. motivând. subliniez adjectivul “obligatorii”. prin unele căr i. născută din presupuneri nedocumentate. fie de la mai sigurul “secui/săcui” (români ardeleni alunga i de secui şi aşeza i pe aceste plaiuri prahovene). Ortopeic şi Morfologic al Limbii Române. Iar cuvântul Scăieni am văzut că apar ine prin excelen ă acestui fond istoric vechi. iar. care dictează normele obligatorii ale limbii române literare.. la regula scrierii cu “-ie” înainte de consoane se încadrează şi alte denumiri geografice cu diftongi în “ie”: Bordeieni. în documentele citate anterior. pag. Litera Interna ional.. Ploieşti. cel din edi ia a II-a. Buc. din punct de vedere literar. care spune: “Se scrie “ie” şi se pronun ă “ie” în cuvinte din fondul vechi” (Op. dar atunci nu existau regulile ortografice şi ortoepice la nivelul celor de astăzi. precum că acest nume provine de la locurile pline de scaie i.. foarte greşit numele acestui oraş.Dic onar DOOM. pag.Scoiani. care sus ine că numele vechi Scăuieni ar proveni din Săcuieni. Poieni. (Oricum explica ia etimologică. se scria şi se pronun a numai cu “i”. Nici un text vechi din sec. din zona Ardealului în Prahova. în func ie de pronun ia literară şi de etimologie” (Sublinierea Academiei. Secuieni. până s-a modernizat în Scăieni. fie că plecăm de la for at-presupusul etimon “scai”. Cine le scrie fără “ie” greşeşte! Fiindcă DOOM-ul Academiei Române precizează clar: “La început de cuvânt şi de silabă după vocală. nu “scăecior”. 2006) care mai aduce şi alte cuvinte asemănătoare: “scăier”.cit. 3. ci “Scăiani” şi “Scăieni”! Forma “Scăeni” a apărut şi s-a răspândit după anul 1902. Or. în Op. în absolut toate variantele. numele vechi al localită ii.. vă rog să încerca i a pronun a aceste patru nume înlocuind din fiecare variantă pe “i” de la mijloc cu vocala “e” şi ve i vedea că nici unul nu se poate pronun a astfel! Greşesc eu cu ceva? Dacă nu. conform regulei nr. La fel de convingătoare sunt exemplele lexicale oferite de cel mai actual şi mai citat dic ionar modern. căci. XLVI). Buc. apărut acum câteva luni. atunci de ce atâta îndărătnicie perseverentă din partea celor care.) Revenind însă la toponimiile de mai sus . edi ia a II-a revizuită şi adăugită. “Noul dic ionar universal al limbii române” (Ed. Scăiani. mai sigure.

pe ştampile. nu este nicidecum un argument ştiin ific şi nu este nici măcar o scuză inteligentă! Corectarea de la noi trebuie să înceapă şi restul alogenilor ni se va supune şi.. Buzău şi alta în Basarabia. pe firma primăriei. “Scăieni” sugerându-le impresia că ar fi vorba de nişte fiin e cereşti. to i ne vor urma! Iată pentru ce. acolo unde trebuie! Iar noi. conform regulilor obligatorii şi logice ale scrierii fonetice. ageamiilor! Nu stâlci i limba română şi renun a i la lenea de a mai adăuga o literă necesară în plus. puse alăturat. Scăeni!. Suntem într-un nou mileniu şi ar fi anacronic să mai scriem ca în trecut. prin simple automatisme grafice. decretate de forul superior al culturii din ara noastră. iar a imita. când limba nu era evoluată.. şi când. 35 . pe toate actele oficiale. deci: BOLDEŞTI-SCĂIENI! Nu putem încheia capitolul fără să vă amintesc că mai există alte două localită i Scăieni. nu mai scriem Ploeşti. în mod demonstrativ.. Când. în toate dic ionarele şi în ziare să se corecteze odată pentru totdeauna această gravă eroare şi să scriem corect româneşte. le-am pronun at cu voce tare în fa a vorbitorilor de limba engleză care nu ştiu deloc româneşte.. iar locuitorii ei văd că îşi ortografiaza fără greşeală acest substantiv propriu. cerem cu insisten ă ca pe panourile care anun ă intrarea în oraş. în căr i. am scris cele două variante ale numelui. una în jud. tuturor acestora va trebui să le explicăm cu glas calm şi limpede: oameni buni. Bucuresci. to i mi-au spus că prima variantă sună foarte frumos în pronun ie. Academia Română. în numele adevărului ştiin ific şi al limbii române literare corecte. noi astăzi nu mai scriem ca acum 100 de ani. greşeala altora care habar nu au de ortografierea corectă a limbii române moderne. după modelul nostru. desigur.pe carte. deoarece este asemănătoare cuvântului englezesc “sky” (pronun at “scai”) şi care înseamnă “cer”. aici în America.

iar când a plecat. viitorul autor al fascinantei căr ii “Falansterul de la Scăieni”. într-o duminică. precizând că eu am fost recomandat de primarul de atunci al comunei Scăieni. din păcate. scrisă de el împreună cu criticul Zigu Ornea (1930-2001) şi publicată în 1966 la Editura Politică din Bucureşti. acesta nota de zor într-un carnet. dar nu prea am în eles ce voia să-mi spună în limba strămoşilor noştri. ca unul care aş şti mai multe despre acest subiect. să le acordăm circumstan e atenuante pentru opiniile lor. “suum cuique”. deoarece respectivul primar a mărturisit sincer că nu auzise nicum de aşa ceva şi că nu ştia care-i “povestea cu falansterul”. La drept vorbind. căci pe-acolo. cu toată bunăvoin a. cartea a fost bine concepută. deoarece. m-a îmbră işat şi mi-a dat asigurarea că va pomeni şi despre mine în cartea lui. am citit-o cu nerăbdare de la un cap la altul şi. chiar dacă se conformează cerin elor politice de atunci.. şi rămâne până astăzi cel mai complet şi documentat studiu despre falansterul de la Scăieni.. moderează-te. Nimic în plus. i le-am arătat vizitatorului interesat. Mi-a spus cine este şi ce doreşte. I-am apreciat gestul recunoscător şi inteligen a. atunci când a venit să facă lansarea ei la căminul cultural din Scăieni. Tot ce îi povesteam domnului Cojocaru. Numai că. nici o pomeneală de promisiunea cu “suum cuique” făcută mie. Iar acesta nu era altul decât Ion Cojocaru. în contextul acelor vremuri. Falansterul de la Scăieni “Păstrează-te. îmi păşteam caprele şi oile. ca şi ei să trăiască pentru tine.. În 1966 am primit cartea celor doi autori chiar din mâna domnului Zigu Ornea care mi-a oferit şi un autograf pe pagina de gardă a acestei interesante lucrări. după ce am studiat această limbă la facultate. înainte de a se despăr i de mine. deoarece eram un tânăr student de 23 de ani şi tot ce aflasem erau doar nişte informa ii generale care proveneau din cartea scriitorului Ioan Ghica “Scrisori către Vasile Alecsandri”. Curios. am aflat că “suum cuique” însemna “fiecăruia să i se dea ceea ce i se cuvine”. dar cunoşteam şi alte relicve arătate şi mie de unii bătrâni din sat. pe care. precum şi din ceea ce mai spicuisem prin “Monografia Ploieştiului” lui Mihai Sevastos. instruieşte-te. şi nu aveam dreptul să mă supăr pe cei doi harnici autori. mi-a mul umit. Dar nu-i nimic. ulterior predând-o şi în şcoală.. Ei nu au putut-o redacta altfel şi va trebui.CAPITOLUL IV. scriitorul Ion Ghica.) În vara anului 1959. la Scăieni. În schimb. o maximă formulată de legislatorul roman Ulpianus. pe atunci.” Teodor Diamant (Scrisoarea din 29 iunie 1835 către prietenul său. cunoşteam destul de bine urmele palatului care fusese al lui Petre Bălăceanu (strănepotul lui Manolache Bălăceanu. Mai târziu. mi-a precizat el de două ori în latineşte. m-am trezit acasă. cu vizita unui domn venit special de la Bucureşti spre a vedea localitatea unde fusese faimosul falanster al lui Teodor Diamant.. nici eu nu ştiam prea multe despre acel ciudat experiment. urme destul de estompate.. trăieşte pentru semenii tăi. descoperirile ulterioare 36 . colaboratorul lui Diamant). pe când eram copil. exagerând activitatea şi importan a acelui experiment efemer.

fezabil. Nu a trebuit să treacă prea mult timp pentru a se vedea că întregul eşafodaj al învă ăturii lor fusese îmbrăcat în numeroase sofisme seducătoare. cum au stat. concordan a dintre interesele individuale şi cele colective.” (În paranteză fie spus. motiv pentru care câ iva cunoscu i de-ai lui l-au declarat nebun. de la 1871. prin exacerbări politice dictatoriale. Acesta. pe care îl cunoscuse personal în Fran a. Aşa stând lucrurile. pe nume Theodor Diamant (1810-1841). pentru că prin anii şaizeci era la modă protocronismul na ional. Nu ar fi lipsit de importan ă să vedem cum îl percepea Friedrich Engels pe socialistul utopic francez Clarles Fourier pe care îl admira pentru că “mânuia dialectica cu aceeaşi măestrie ca şi contemporanul său Hegel şi a prevăzut just unele trăsături ale viitoarei societă i comuniste: absen a antagonismelor sociale. dar nu în parametrii descrişi de cei doi autori şi înfă işa i cu exces de romantism socialist-revolu ionar. ulterior. asta pentru că el iubea foarte mult dulciurile. nici “Manifestul Partidului Comunist” al lui Karl Marx (apărut în 1848).) Oricum. de egoismul şi setea individului de spa iu şi de proprietate privată (pe care numai o profundă educa ie religioasă o poate frâna şi anihila . m-am întrebat care o fi adevărul? A existat sau n-a existat acel falanster? A existat. el nu era singurul care lansa idei utopiste. rezonabil. cei doi autori voiau să demonstreze că un tânăr vizionar şi patriot român. deşi modelul lui Diamant nu era nici Comuna (comunistă) din Paris. ini ial. s-a fundamentat. chiar foarte periculoase. fără urme de privatism şi de libertă i reale. printr-o efemeră încercare practică. toate s-au dovedit a fi nu numai perisabile. În teorie. doar la suprafa ă strălucitoare şi doar în căr ile scrise de ei realiste. când a putut fi materializat prin revolu ii armate. la urma urmelor. pe un colectivism exacerbat şi exclusivist. datorită impunerii lor cu for a şi prin crearea unei aparaturi paramilitare de coerci ie sângeroasă care să le men ină artificial durata şi supravie uirea în avantajul unei noi super-clase dominante. asistând la prelegerile lui şi citindu-i operele: “Teoria celor patru mişcări şi a destinelor generale” (1808). de instinctul lui natural de arivism. deoarece ar fi aflat că Fourier afirma cu toată seriozitatea şi naivitatea că fourierismul lui va ajunge la o aşa mare dezvoltare tehnică în viitorul îndepărtat. în realitate. ci ideile şi operele filosofice ale socialistului utopic francez Charles Fourier (1772-1837). Tratat despre asocia ia domestică şi agricolă” (1822) şi “Noua lume industrială şi societară” (1829).. realizată la Scăieni. un egalitarism şi un liberalism dezirabil şi.. ci doar le frunzărise. nici Marx. căci odată puse în practică. Iată. dar. lucrurile. Exact acest lucru nu l-a putut prevedea nici Fourier. dezvoltarea multilaterală a personalită ii umane. pentru că nici unul din aceştia nu au inut seamă de individualismul firii umane. transformarea muncii într-o societate vitală. poate că Engels nu citise cu prea multă aten ie căr ile lui Fourier. ridicată din drojdia proletariatului.iar susnumi ii corifei materialişti negau din principiu 37 . în aparen e. distructive şi criminale. nici Lenin (ba Lenin se zice că notase undeva că se teme oarecum de “burghezia proletară”). de fapt. ideile formulate de aceşti teoreticieni proto şi procomunişti. În fond. încât savan ii falansterieni vor putea transforma toate mările şi oceanele în mări şi oceane de limonadă.au dat naştere la nişte polemici contradictorii care mergeau de la exaltarea experimentului făcut de Diamant şi Bălăceanu până la negarea completă a existen ei acelui falanster. frizau. în lumina canoanelor “epocii de aur”. înaintea experimentului rusesc din 1917. nici Engels. făcuse un prim pas românesc spre o societate comunistă.

cu to ii fiind atei furibunzi). 238). De aceea. la fizică şi filosofie iar. după ce voia să o probeze şi în altă parte. germana. 44. îl captivaseră iluziile lui Claude Henri de Rouvroy.. în miniatură. Voia. după căutări şi peregrinări. un tânăr excep ional înzestrat. stăruitor şi plin de devotament”. politică. la Scăieni. În 1834 se reîntoarce în ară. dar se pare că tocmai tânărul nostru Diamant a ajuns repede la o concluzie realistă şi. după ce a înfiin at o mică celulă agraro-industrială proto-comunistă. Totuşi. 1956.om de frunte.” (Op. Ini ial.. a plecat la studii la şcoala de cade i din Munchen unde se perfec ionează în calcul diferen ial şi integral. Un document din Arhivele statului atestă că Diamant s-a născut la Bucureşti în 1810. Ed. Ion Cojocaru şi Zigu Ornea. Dacă ideile britanicului Owen nu-l atrăgeau prea mult. el s-a retras cu discre ie şi s-a concentrat spre alte treburi. vol. vorbea fluent franceza. deoarece nu s-a găsit aşa ceva prin arhive. Sub semnul îndoielii a stat până acum până şi data şi locul naşterii sale. ini iat cu mult entuziasm şi curaj. Aşadar. în “Scrisori către Vasile Alecsandri” spune că bătrânul Diamandi avea doi copii: Barbu şi Teodor/Tudorache (Theodor). Acesta “era . cu func iunea de vtori vistier. specializându-se în studii agronomice şi în cele de economie politică şi socială. 1966). care i-au produs destule necazuri fratelui său Teodor. pentru gândirea şi activită ile lui practice viitoare. mai ales după insuccesul acestuia de a înfiin a în SUA şi Anglia nişte colonii comuniste. cu o bursă ob inută de la Aşezămintele mitropolitului Dositei Filiti. I. După frecventarea unei şcoli greceşti. (Ion Ghica. Strălucea la matematici superioare. pe lângă latina şi greaca veche. probabil. englezul Robert Owen (1771-1858) şi doi francezi. Buc. cine a fost visătorul Teodor (Theodor/Tudorache) Diamant. Pe vremea aceea. Barbu fusese cam pu in înzestrat de la natură. p.. să se pregătească pentru o carieră didactică şi. În 1830. italiana şi elina. se hotărăşte pentru profesiunea istovitoare de inginer hotarnic. cit. în scurt timp. p. din 1828.a. unde. un fel de c. printre care o moşioară la Pociovalişte. de Eufrosin Poteca şi ce anume a întreprins el concret prin aceste locuri? Aşa cum spun autorii căr ii “Falansterul de la Scăieni”. ESPLA.p. muncitor. de zădărnicia teoriilor de acest gen.. şi nici de ideile lui benevolente notate în scris. Sava. conte de 38 . nu putem face abstrac ie de această premieră românească absolută. Iamandache reuşise să încropească o mică avere. Perioada şederii la Paris a fost hotărâtoare pentru existen a lui. dar se pare că nu a ob inut vreo diplomă de absolvire a vreunei facultă i. nu se ştie cu ce ajutoare financiare. Saint-Simon (1760-1825) şi Charles Fourier (1772-1837). de experimentul lui juvenil şi cu totul inedit pentru Europa de răsărit. iar mama sa Anastasia. zis Diamandi.. fiindcă via a practică i-a dezvăluit contrariul. s-a convins. ob inând o diplomă în acest scop. Teodor a urmat cursurile şcolii de la Sf. tineretul francez era destul de atras de ideile filosofice ale celor trei mari socialişti utopici ai vremii.for ele spirituale divine. ce voia acest iluminist simpatizat şi sprijinit de Ion Heliade-Rădulescu. Tatăl său se numea Iamandache Mehtupciu. “se ştiu pu ine lucruri despre copilăria şi tinere ea lui Diamant. Buc. ajunge să studieze patru ani la Universitatea din Paris. trăind în limitele inferioare ale normalită ii intelectuale. unde a fost cel dintâi. inteligent. în schimb teoriile saint-simoniste şi fourieriste i-au plăcut.notează Ghica . Scriitorul Ion Ghica. se merită a vorbi mai pe larg de acest experiment mai mult sau mai pu in naiv. Odată convins de contrastul dintre teorie şi practică. Opere.

Într-o serie urmau să intre 20-24 de grupe. potrivit aptitudinilor şi înclina iilor lui/ei. metoda sa. potrivit înclina iilor diferitelor persoane. prin discursuri laudative în fa a publicului francez. ad-libitum. prin lucrarea “Scrieri economice”. mijlocie şi săracă. 18”. Jacques. Ca un post-scriptum al acestei broşuri. Dreptul la muncă era asigurat fiecărui membru/membră. de la justice et de l#ordre” (Către prietenii libertă ii. autorul lansează următoarea invita ie: “Persoanele care ar dori să asiste la conferin ele ce au loc la mine acasă şi al cărui obiect este de a examina procedeele care pot să facă atrăgătoare produc ia. tipărită la Paris în aprilie 1833. Preconizând atragerea celor avu i la înfăptuirea acestei noi organizări sociale şi 39 . Numărul membrilor celulei trebuia să cuprindă între 1500-2000 de persoane. apoi printr-o broşură. o necesitate fiziologică pentru to i membrii societă ii. care sus inea că socialismul se va putea instaura cu ajutorul claselor avute (bancherii şi industriaşii). cu pregătiri culturale şi profesionale diferite. “Aux amis de la liberte. dacă acesta ar fi optat pentru aşa ceva). dreptă ii şi ordinei). autorul se întreabă retoric: “Ce este. la locuin a autorului din Rue de Mauthurins-St. falansterul se împăr ea în serii şi grupe (falange). Încă din primele pagini ale broşurii. reunindu-se “într-o masă de subscrieri îndestulătoare pentru a opera în cadru complet. Diamant cere prietenilor libertă ii. el spune: nu încredin a i nimănui averea voastră. spre anumite genuri de activitate. nr. tinde să-l răspândească chiar în popor prin regimul ac ionar (. Astfel. dar nu avem nici o dovadă scrisă care să confirme o asemenea afilia ie. Această broşură se împarte gratuit. adunând 18 până la 1900 de persoane din trei clase: bogată. fiecare asociat putea să-şi dezvolte multilateral aptitudinile şi înclina iile. din combina ia substantivelor “falax=falangă” (forma ie militară din Grecia antică alcătuită din solda i pedeştri înarma i cu lănci) şi “monastere” (mănăstire). Cert este însă faptul că Theodor Diamant a îmbră işat. Iar în concep ia francezului. ideile speculative ale lui Fourier cu care se împrietenise. iar contradic ia dintre munca fizică şi intelectuală. Neologismul respectiv a fost inventat chiar de Fourier. Munca devenea în felul acesta o plăcere. intrând şi ieşind liber din grupe şi serii. Atât Fourier cât şi Diamant considerau că.Saint-Simon. iar Ion Ghica chiar sus ine că tânărul român ar fi fost membru marcant al acestei grupări. între orele amiezii şi ora 4. de făcut pentru a da celor ce nu au FĂRĂ A LUA de la cei ce au?”. explică superioritatea propunerilor lui Charles Fourier: “El a urmat căi cu totul diferite. prin paginile ziarului “Curierul românesc”. aşezarea de experiment societar. ajutate de muncitori..” Această celulă social-economică primară a fost numită de Fourier falanster (la fel se numea şi clădirea sediului central al falansterului). la răspântiile principalelor străzi din Paris. gruparea trebuia să fie organizată pe teritoriul unei dona ii (care. fiecare grupă având 7-9 persoane. cu toată convingerea. administra i voi înşivă prin aleşii voştri.) El nu spune. Mai mult decât atât: ideile fourieriste au fost lăudate de Diamant şi românilor... rămânea însă donatorului. După ce critică teoriile utopice ale lui Robert Owen şi Saint-Simon. rămâne i în credin a părin ilor voştri!” . sunt rugate să-mi comunice dorin a lor. ca adep ii lui Saint-Simon: aduce i-vă averea voastră. frecventându-i toate prelegerile şi răspândindu-i-le. dintre oraş şi sat dispărea. în final. departe de a ataca spiritul de proprietate.. deci. dreptă ii şi ordinelor publice să se organizeze într-un cadru complet. Veniturile urmau să se împartă după calitatea muncii (5/12) şi după talent (3/12).

toate au eşuat. locuia în Scăieni. fiica clucerului Dimitrie Ştefănescu. dar cele mai multe în America şi au fost înfiin ate după 1840. Familia şi greută ile familiale. Tânărul nostru. colerică şi câtuşi de pu in submisivă. Printre altele. el s-a întors în ară la începutul anului 1834. Între timp. Iată câteva din grupul celor din Statele Unite: Farm Phalanx din Boston.Conde-surVesgres. Prioritar.cointeresarea lor. fiind foarte solicitat în procesul de măsurare a multor terenuri agricole. Au fost peste 40 de încercări practice. De aceea. Un răspuns încurajator va găsi însă la un boier. francezul le-a dezavuat pe amândouă şi. care-i face opt prunci. de abia întors de la Paris. Balaciul şi Tutăneasa. de salon. pe lângă alte trei proprietă i mai mici: Tecuciul. lăsând-o cu un copil (Lucre ia) şi preferând să legalizeze o nouă căsătorie cu Stăncu a Constandineasca. fiind şi ultima experien ă de acest fel realizată în timpul vie ii marelui utopist Fourier. aproape nesolvabile. preşedintele plenipoten iar al divanurilor ărilor Româneşti. din jud. fie ca experimentarea să devină desăvârşită vara aceasta!” Era însă un optimism bazat pe o prea mare grabă şi pe prea multe himere. îi adresează. Pe vremea apari iei lui Diamant la Scăieni. dar nimeni nu se grăbea să-l sprijine concret. trăind. era să înceapă cât mai repede un experiment românesc şi să găsească un moşier bogat dispus să-i pună la dispozi ie terenul necesar pentru înfiin area unui falanster după re etele lui Fourier. din motive mai pu in clare.la Scăieni. deschis unor reforme. Boierul avea multe datorii. Wisconsin Phalanx. cu timpul. pe care îl cunoştea mai demult. a doua din lume . pentru capitalul investit. dar capricioasă. pentru Diamant. ob ine autoriza ia legală de “inginer hotarnic”. o igancă focoasă. Diamant încheia cu o frază plină de încredere şi de bun augur: “În interesul umanită ii. atât Fourier cât şi Diamant prevedeau că falansterul trebuie să asigure. deci după Scăieni. lansat la Paris în ziua de 25 aprilie 1833. fostă roabă pe moşia sa. s-a remarcat ca o fire destul de voluntară. nu le-a sprijinit). încrezător. o “cucoană cumsecade”. dar nu a primit nici un răspuns. Texas Phalanx ş. domnitorului Ghica şi generalului rus Pavel Dimitrievici Kiseleff (1788-1872). Avea un şir de procese şi încurcături financiare. Teleorman. În urma acestor apeluri. cam pe 7/19 aprilie. Edificiul central al acestui complex social era şi el numit tot falanster. De altfel. lansează atunci apeluri către boierii patrio i explicând ce mari foloase le-ar aduce introducerea sistemului falansterian. scrisori prin care le solicita slujbe potrivite studiilor sale. În încheierea manifestului său. Acestea din urmă s-au experimentat atât în Africa. cu acuze de grave escrocherii. un venit fără muncă de 4/12 din venitul ei total. de numele căruia este de asemenea legată întemeierea falansteului. Ghica (1834-1842).a. Manolache Bălăceanu. într-o comună nu departe de Paris . pe teren. Pe tronul ării Româneşti venise de curând Al. câteva promisiuni vagi începuse să primească. Prin “Curierul românesc” al lui Heliade Rădulescu. North American Phalanx din New Jersey. Elenca. se măresc. Se născuse în 1807 (era deci cu doi ani mai în vârstă decât Diamant) şi nu era o personalitate de valoarea acestuia. de organizarea unor falanstere experimentale (prima. unde avea o moşie apreciabilă. dispre uind canoanele şi rigorile conven ionale. între 1833-1835. deşi se pare că avea ceva cultură. Emanoil (Manolache) Bălăceanu. Bălăceanu se despăr ise de so ia sa. dacă e să ne 40 . Cum era de aşteptat. în care Diamant îşi imagina un om cu vederi progresiste.

în 1835. de exemplu. Cel care-i recrutase. Teodor Diamant. pozi ia aducându-i ceva venituri de tranzit. să scape de amenin ările cu ipotecarea moşiei sau gândindu-se la nişte câştiguri materiale imediate şi la echilibrarea bugetului financiar care devenise atât de anemic. muncite de 46 de clăcaşi. zece familii de robi igani (32 de membri: părin ii şi copiii lor). fiind mai mare decât jude ele vecine Prahova şi Buzău.. în pofida acestor încărcături negative. Copiii. cel pu in în aparen e. într-o continuă penurie jenantă. de vor fi fost sincere. liberi şi egali în drepturi cu to i românii. era situată în jude ul Saac sau Săcuieni. apoi cu însuşi “Tudorache” Diamant. interesat fiind. acolo erau 20 de pogoane de porumb. având o valoare de 14. luate la un loc. livezi cu 600 de pruni. mai ales după ce noul lui prieten. abia venit din Fran a. Fără să tergiverseze. al XIX-lea. I: 41 . cunoştea destul de bine ideile fourieriste.000 de galbeni în 1873. nobilul Baudet-Dulary). În acel an. Bălăceanu era considerat ca proprietar al unei moşii care producea un venit anual mediu. ocupându-se de muncile mai uşoare. 60 pogoane de fânea ă. Scăieniul era situat pe vechiul “drum al sării”. În orice caz. 10 pogoane de grâu şi 30 de pogoane de vie. îi explicase detaliat avantajele sistemului falansterian. Manolache s-a remarcat ini ial. Bălăceanu şi-a dat consim ământul şi i-a pus la dispozi ie moşia sa din Scăieni pentru un aşa promi ător experiment. cu pământul lor). în ciuda faptului că avea talentul să scoată bani şi din piatră seacă. Însăşi moşia Scăienilor era amenin ată cu confiscarea. se străduia să o afişeze. dintre care cei mai mul i “so i” erau străini de Scăieni. ci mai mult din instinctive porniri mercantile. Mai întâi s-a înfiin at un “pansion”. cărora li se spunea “so i”. Oricum.. ca un tânăr generos. şi încă pe un pre nu tocmai modest. de fapt. Unii cercetători afirmă că a făcut acest gest nu atât dintr-o spontană generozitate. Localitatea Scăieni. ci a arendat-o falansterului. în 1836. probabil după opera “ iganiada” (vol. cum s-a întemeiat şi cum s-a terminat falansterul. El s-a construit lent. fiind pusă sub sechestru. făurit din umbre şi lumini. ca urmare a vreunui “decret”. înscriindu-l sub numele de “Societatea agronomică şi manufacturieră”. la rândul său.luăm după plângerile lui. punându-i-se nu o dată la îndoială chiar şi cinstea personală pe care. cu 68 de familii în 1831. Putem crede acest lucru dacă inem cont că boierul Manolache nu a comis un act de pură filantropie cedând gratuit moşia de la Scăieni (cum făcuse. inspira i. De aceea. în continuare. în Fran a. dacă vrem să facem generoase concesii. păr ile lui tenebroase nu anulează întru totul bunele inten ii ale lui Manolache Bălăceanu care. prieten cu amicii inginerului hotarnic.. rămâne ca un mic mecena în istoria societă ii româneşti din sec. la Conde-sur-Vesgre. prin jalbe la ocârmuire. desfiin at la 1 ianuarie 1845. în premieră valahică absolută. În Scăieni existau şi 12 moşneni ( ărani liberi. Şi copiii lor veneau la pension. educa i în forme mixte. nu a copiat dogmatic standardele falansteriene ale lui Fourier ci le-a adaptat la condi iile locale din ara noastră şi a cerut lui Bălăceanu să ob ină autoriza ie legală pentru func ionarea lui. Fondatorul a mai adus acolo 15-16 nou veni i. în care se afla datorită ipotecilor ce-i grevau serios bunurile moştenite. o şcoală gratuită unde primele lec ii le preda însuşi Diamant. Falansterul nu a început brusc. trebuia să alterneze educa ia prin muncă cu cea prin învă ătură. Să urmărim. unii critici mai răutăcioşi ai falansterului diamantin au numit acest prim act de slobozenie “mica iganiadă”.. aproape 20 de noi membri. Se pare că. începând de la 5 ani. Au urmat un alt roi de invita i. printre primii falansterieni au fost iganii de pe moşie. Dar. declara i.

situat pe Şos. şi “Hanul cel mare”. pe de o parte. Când scriitorul Ion Ghica a plecat la Paris. poet. Majoritatea erau scăienari de origine (28 de so i). Din punct de vedere al stării materiale.m. deci 6000 de galbeni în total. nu s-a păstrat acest contract. au cerut informa ii detaliate despre evolu ia societă ii agrare industriale condusă de Bălăceanu. din Bucureşti erau 21 de “so i”. cu brutărie şi curte de dejugat boii. câte unul din Piteşti. În pofida marilor eforturi făcute. La 20 sept. având. Nici unul din Ploieşti. ini ial. după câteva luni. era loc iitoarea lui) şi grupul coloniştilor .. 1836 tabelul “so ilor agronomi” număra 53 de membri. 1 director de studii. Divanul jude ului Saac şi “Departamentul trebilor din lăuntru” de la Bucureşti. Focşani. că între cele trei liste trimise la orânduire existau unele contradic ii şi discrepan e care păreau şi ele suspecte ş. profesori. comisioner şi advocat al fermei agronomice şi manufacturiere de la Scăieni” şi. Bucovului de astăzi. minorii fiind predominan i.1875. Exista şi o “fabrică” de plase de prins peşte. 7 eleve. Gorj. praporcic (sublocotenent). II: 1877). depunând. că la pension nu se studia deloc religia (înlocuită cu muzică şi lec ii de dans!).. muzican i). pitar (responsabil cu aprovizionarea cu grâne şi pâine a unui teritoriu) şi director (Stăncu a. Ploieşti-Văleni de astăzi. temându-se că Europa de est. Contractul prevedea că Manolache Bălăceanu arendează moşia pe 5 ani. de ceea ce face elevul său la Scăieni. după modelul celui de la Conde. Alte “întreprinderi” nu existau decât în măre ele planuri ale fondatorului. avea dreptate). s-a încheiat un contract. Proiectul trebuia să fie trimis de la Paris la Scăieni prin N. 7 elevi. meseriile celor 53 de membri ai falansterului erau următoarele: 17 agricultori. Din păcate. “so ii” participau cu munca şi talentul personal (lucrători. 4 profesori. După recrutarea primului roi de colonişti. 1 fierar. Fourier se pare că s-a bucurat. Morii de astăzi. mai ales că iganii fuseseră declara i liberi.. pentru început. ulterior a rămas totuşi indiferent. “so ii agronomi” participau la comunitatea falansteriană atât cu capitaluri proprii. vol. so ia. dar s-a găsit un dosar care arată că Ion Bălăceanu. În plus. că noua colonie se ghida după alte legi decât legile ării (8 ore de lucru.. Mehedin i şi jud. din care 32 de sex masculin şi 21 de sex feminin. 4 croitori.d. păr ile fiind Manolache Bălăceanu. De asemenea. căpătase o triplă însărcinare: “secretar. La 20 sept. fratele lui Manolache. un fel de fond de rulment al coloniei. fără încunoştiin area autorită ilor. nu poate îndeplini toate condi iile economice necesare pentru concretizarea teoriilor lui (şi. a lui Ion Budai-Deleanu (1760-1820). Kretzulescu. în calitate de co-fondator. mese comune. 1836. jud. Diamant l-a rugat să-i înmâneze arhitectului Mauritze scrisoarea căruia îi cerea favoarea să schi eze proiectul clădirii centrale a falansterului. hanul “de la Movilă”.socoti i arendaşi. 1 bucătar. cu caracteristici tipic feudale.a. că sistemul de reparti ie părea prea egalitar.. 1 mentoră la pension şi 3 îngrijitoare la pension. pe de altă parte. mai solicitau şi o listă cu membrii falansterului care li se părea o organiza ie cam ciudată şi oarecum suspectă. cât şi cu bani. în parte. că boierii mâncau laolaltă cu gloata săracilor. hanul “din sat”. în timpul liber. că existau dormitoare comune. Pe lângă mori existau cărciumi. Pe terenul falansterului se aflau: moara de plute de pe Str. de pe Str. Diamant nu a putut recruta mai mult de 80 de “so i agronomi”. 8 ore de studiu.. 8 ore de odihnă). în locul unde este acum întreprinderea “Artema Plast”. aşa încât falansterul 42 . cu un pre de 1200 galbeni anual. 1 pantofar. un singur lucrător. 4 secretari de cancelarie (“scriitori”).

Spre a nu intra în conflict direct cu ei. recomandate stăruitor de Diamant. desigur. a rămas şi ea fără nici un răspuns.nu avea nicidecum un caracter autarhic. Acest lucru ne determină să dăm o anumită crezare opiniilor că între cei doi încetase orice legătură. destul de descurcărea ă şi autoritară.. Diamant. “vreo lună” şi încă nici atunci în toate promisiunile fundamentate. Rămas singur la cârma micii sale societă i falansteriene. Bălăceanu făcea cam ce voia acolo. ne-am lăudat prea mult cu acest falanster ce începuse. încât. Dacă. care.după cum spuneau ei . ajungând până la o distan are de ea aproape totală. regulile de aur fourieriste. ca şi so ul ei. Sunt. “înlocuitoarea de director” a fermei. Diamant fusese inima şi sufletul falansterului.. se ştie că inginerul activase acolo concret. “ci numai în unele din ele” . numai nişte presupuneri. adresat Consiliului administrativ al Moldovei. Se evita chiar şi denumirea de falanster. Comportamentul ciudat al lui Bălăceanu ar putea fi. chiar dacă a rupt-o cu Scăienii. (Atunci. Aşa stând lucrurile. într-un memoriu din 1841. pe ultimele liste ale membrilor acelei “Societă i agronomice şi manufacturiere” numele lui Diamant nici nu mai apare deloc. totuşi. la început. În această privin ă opiniile cercetătorilor diferă. pare-se. undeva pe lângă Iaşi. până în prezent. dovadă unele acte de vânzare-cumpărare găsite prin arhive. totuşi. Cert este că activită ile societă ii falansteriene intraseră într-o degringoladă evidentă şi că nu mai semănau cu cele din primele luni de la înfiin are. precum se crezuse. chiar dacă inginerul nu mai colabora cu pitarul Manolache. şi nu numai lor. au mers bine sau binişor. deşi coloniştii trăiau mai mult din propriile produse pe care le vindeau şi în afara teritoriului. cerere care. după mai pu in de opt luni de la înfiin are. al ii spun că. ea fiind înlocuită fie cu numele de fermă agricolă. Nu se mai respecta nici timpul de odihnă al “so ilor” membri. deoarece. evita să dea ochi cu nemul umi ii şi cu autorită ile. într-adevăr. treburile falansterului se pare că. o fiin ă. încă din faşă. pentru bani pu ini sau pentru nimic. nici nu mai erau respectate (dacă vor fi fost respectate vreodată pe deplin!). Nimic imposibil. după cum era de aşteptat. zece din cei mai de 43 . Imediat după plecarea lui. să devină fantomatic). la pu ină vreme după întemeierea lui. conform documentelor de arhivă. apoi s-au înmul it. situa ia s-a deteriorat brusc. iată. cere să fie ajutat să înfiin eze un nou falanster cu colonişti rromi. nu s-au găsit documente convingătoare care să confirme sau să infirme aceste supozi ii. dar chiar şi nouă. toată responsabilitatea fiind lăsată pe mâna so iei sale. chiar şi duminica. Unii spun că prietenia dintre cei doi ar fi continuat. nemul umirile şi plângerile acestora nu au întârziat să apară. ca dovadă că. în arhive.ceea ce membrilor le-a redus mult din entuziasm. fie cu aceea de societate agricolă manufacturieră. iganca Stăncu a Constandineasca.“prin silă” şi excesiv. în primele luni. De aceea. aceştia muncind . astăzi. atunci. dimpotrivă. Adevărul este că. “so ii” de vază ai acelei societă i declară că programul a fost respectat în acest ritm doar. directorul “so ietă ii”. fiind tot mai rar văzut prin Scăieni. mai ales în cele din anul 1836. el a trecut printr-o rapidă perioadă de slăbire a interesului pentru organiza ia pe care a creat-o. nu a părăsit însă niciodată convingerile sale fourieriste. Manolache Bălăceanu. Numai în primele luni ale anului 1835. între cei doi ar fi existat divergen e şi certuri serioase care i-au dus până la procese în tribunal sau la o ruptură definitivă. una din cauzele depărtării lui Diamant de opera ce-o ini iase. deşi într-o scrisoare reprodusă de noi mai jos.

) şi nici că să pomenesc pe la noi acele învă ături. nr. şi chiar din gura d-lui (T. 41 şi 52.a) ne spunea atâtea făgăduieli. moşii şi alte negu ătorii.. slobozenia care este cea mai plăcută tutulor şi altele multe. păduri. nici toate. cu folosirea unor cuvinte aspre de dojană şi frustrare. agricultură. plăcerile lumii. cei ceia ce cu numire am fostără so i agronomi şi manofacturieri la Scăieni.) căci ni le citea şi dedeam ştraf. n. Ne făgăduia că vom găsi veacul de aur. ei au ajuns la “veacul cel mai întunecat. D. Agia Bucureşti. extrem de importantă şi revelatorie. în locul raiului pământesc” promis.. raiul pământesc şi câştigul cel mai mare. (Subl. domnul ării Româneşti. din ziua de 9 decembrie 1836. în întregime. f. arh. a ni să da moşia Scăienii nouă ca la nişte tovar i. îmbrăcăminte. ns. într-acest chip: a ni să da de către d. lucru cu totul despot”. ci numai unele din ele. ns.. (Subl. lăsându-ne unii şcoalele. că în loc de iconomia so ială am învă atără ca un sfert de pâine să-l iconomisim o zi sau două. facem următoarele noastre arătări către Măria Voastră că. doc.. 7233/1836. noastră!). moşia d-lui prapo(r)cic Manoil Bălăceanu. noastră. mai viclean şi mai despot”. pentru o so ietate de cinci ani. poate fi considerată un document fundamental care subliniază că triste ea şi disperarea celor ce ajunseseră să trăiască într-un fel de lagăr este un adevăr incontestabil. acesta fiind totdeauna dispărut. de a face orice printr-a noastră bunăvoie. original din Arhivele Statului. întărite prin comisie. Bălăceanu fiind “cel mai înşelător. Asemenea plângeri. întrucât a introdus şi o cenzură severă în coresponden a “so ilor” care se plângeau că “n-avem voie (nici) d-a scri ceva tainic pe la părin i. Teodor Diamandi matematica.. pentru că. încât socotim că cei mai scumpi să înşela de punea bani şi cei mai în elep i săraci de făcea ceea ce am făcutără. al ii stăpânii şi al ii alt enteresuri şi făcând contracturi cu d-lui. copie): Prea-Înăl ate Doamne. au ajuns “mai rău decât păcătoşii din iad”. (Citate luate din textul de mai jos.) Iar în cele după urmă ajunserăm ca de silă să ne facem cei mai sfin i.. rude sau protectorii noştri (. Bucureşti. împreună şi cu voia stăpânirii. întocmită într-un stil patetic. “nici nu l-au văzutără pe-acolo!”. în loc de matematică. în loc de lec iile d. lunga jalbă. economia so ială. învinuind de mare înşelăciune pe Emanoil Bălăceanu şi chiar pe Theodor Diamant pe care. Citez. că promisiunile şi realizările falansteriene ale lui Diamant şi Bălăceanu nu au existat în realitate decât mai mult pe hârtie. Prea-Plecată Jalbă Noi. 44 . a ni să da lăcaş. mai fuseseră înaintate şi ocârmuirii de la Bucov a jude ului Saac. adresată domnitorului Ghica. zicem că nici nu l-am văzutără (subl.000 lei împăr i i pă vite. că afară de cele ce este în contracturi ne spune că are peste 500. iar nu prin silă (subl. limba fran ozească şi alte ştiin e. respectând limba veche a originalului de atunci. Teodor Diamant. care nu-l putuse găsi pe cel reclamat..) Această scrisoare a unor oameni profund înşela i în speran ele lor. menit să diminueze mult mitul atât de lăudat al falansterului fourierist de la Scăieni (v. a lucra orice fabrică. deoarece “în locul veacului de aur”. nu după cum scrie. din care reiese foarte limpede şi fără urme de îndoială. a celor zece falansterieni de frunte.seamă so i agronomi dau de grabă jalbă direct către Alexandru Ghica.) Care aceste toate s-au urmat vreo lună. hrană. pusă alături de alte documente asemănătoare.

pentru că nu i-a dat niciodată adeverin e de hârtiile primite etc. care şi acelea sunt ale iganilor. în loc de limba fran ozească este numai pentru cei începători. nu i se da de mâncare. N. pentru că îi pusese “sechestru nepravilnic”. strălucindu-ne adesea înnaintea ochilor bunătatea sentementurile cele nobile ce Dumnezeu i le-a insuflat cu cea mai mare putere sfântă. lucru cu totul despot”. Erbaru. buturugi şi alte nesufrite lucruri. oi şi capre. şi suntem prea încredin a i că ni să va împlini această rugăciune. în loc de fabrică. Costache Constandin. În loc de slobozenie. De aceea. în loc de îmbrăcăminte şi încăl ăminte. ploaie. iar noi nu. am făcutără cunoscut cinstitii ocârmuiri a jude ului Saac spre jalbă a ni să da slobozenie spre venire la Bucureşti spre căutarea drepturilor noastre cu d-lui. care ei sunt mor i. ticăloşiile omenirii. în loc de lăcaş. care ni s-au şi dat. care el este învă at.. şan uri. în loc de hrană. vedeam că în curte n-are mai mult decât vreo câ iva boi. El ajunsese la numeroase certuri cu injurii şi procese nu numai cu inamicul lui de-o via ă. în loc de agricultură. în loc de a face orice printr-a noastră bunăvoire. Costache Papadonat. veacul cel mai întunecat. gropi. 1836. ajuserăm cu to i unindune supt comanda unia şi astfel scoteam. prin ger. nedându-ni-le.) căci ni le citea şi dedeam ştraf. etc. a-i cură i pădurea de mărăcini. Ioan Constandin. pentru despăgubire pierderea de vreme. mai rău decât păcătoşii în iad. vaci. Petre Popescu. a hainelor şi a încăl ămintelor fieştecărui. făcându-i-să secfestru banii ce prisosesc. Domnitorul Ghica îl cunoştea însă bine de-acuma pe 45 . că ne punea dă-i făceam caraula ziua şi noaptea câte două ceasuri descul i. ca nişte vinova i la arest. în locul raiului pământesc. Gheorghe Mihalovici. fieştecare scria p-acasă de ni să trimitea. mai viclean şi mai despot: (subl. slobozindu-ni-să contracturile şi răvaşurile dă drum. iar noi vii. vedeam că n-avem voie d-a scri ceva tainic pe la părin i. În locul veacului de aur. Care neputând a suferi ne-am cerusără contracturile şi răvaşurile de drum şi. care nu lucra opt ceasuri pă zi. care nici iganii nu putea să le sufere. ns. rude sau protectorii noştri (subl. în tribunal. şi alte reguli ale d-lui. de abuzurile şi ilegalită ile săvârşite de judecătoria Săcuieni. în loc de arenda moşii Scăieni. Iar pentru cele ce ne punea şi ne făgăduia. dezbrăca i. a-i săpa pu uri. am văzutără că este cel mai înşelător. Şi ce mâncare: mai rea decât a unui sărac ăran. am văzutără că este secvestruită. dar şi Bălăceanu găseşte cuvinte meşteşugite să se apere de învinuiri şi să se plângă de neloialitatea colaboratorilor. în favoarea căruia se făcuse sechestrul. Tudor Zaplan.a număra cele opt ceasuri pă zi care era de lucru spre dare de mâncare. căci mai primise o jalbă similară şi de la un alt grup care părăsiseră foarte nemul umi i colonia. dechemvrie 9 Şi suntem prea pleca i şi supuşi slugi ai Înăl imii Voastre: Toma Constandin Caton. Costache Anastasiu. Domnitorul dă ordin să se cerceteze cazul. Manoil Popovici. ns. vedeam că cu sila ne punea şi. Gheorghe Cârjanovschi. pleca i ne rugăm Înăl imii Voastre ca. Ion Bălăceanu.) că în loc de negu ătoriile. În locul plăcerilor lumii. dar şi cu propriul său frate.

între 1841-1842. dar la fel ca Mozart. prin care acesta îl reclama pe Bălăceanu că-l înjurase. după plecarea lui Diamant. Todeauna. prin cinci-şase jude e. dar cel mai mult era deranjat de existen a societă ii agronomice de la Scăieni. multe făcute fie călare. ci pentru desele conflicte avute cu foştii “so i agronomi” ori cu Tudor Zaplan. “Striga . Nici Manolache Bălăceanu nu a avut o soartă mai bună. Ghica. la numai 32 de ani. cu Obşteasca epitropie. dar nu la Mărgineni. Diamant nu a fost nici judecat. Hăr uit de atâtea procese. foarte 46 . aruncându-l în cele din urmă într-un iaz unde a stat gol-golu pe o ploaie cu furtună o noapte întreagă. dar când s-a întors în libertate. Saac din 25 iulie 1829. că-l tăvălise pe jos călcându-l cu calul. Pentru a-şi putea men ine existen a. era înconjurat de admiratori. Cu certitudine. încă din 1835. nu se ştie deloc unde îi este mormântul. Va fi înmormântat la un cimitir din Câmpina. din ordin domnesc. Cert este că Alexandru Ghica vodă nu-l avea deloc la inimă pe pitar. a fost trimis în surghiun la o mănăstire. Scriitorul Ion Ghica ne povesteşte că. va contracta o tuberculoză galopantă şi boala îl va răpune foarte tânăr. dar care impuneau dese. trebuia să muncească excesiv. din porunca domnitorului. chiar dacă ea nu mai exista decât doar cu numele. obositoare şi continui deplasări pe teren. Aşa că nu a fost tratat ca un criminal şi nu i s-au ridicat func iile de sublocotenent şi de pitar. în sărăcie şi aproape uitat. de pe urma unei astfel de deplasări prin ploaie. iar în 1836 îl găsim peste măsură de implicat şi de solicitat cu îndeletnicirile hotarnice. pe când era sănătos. Bălcescu ori poetul maghiar Petofi Sandor. pentru activitatea sa de la falanster. fiind decis să o lichideze fără urme.acuză Sava . de falansterul pe care îl crease cu atâta entuziasm. fie pe jos. după un timp. au fost elibera i. Se ştie că tânărul inginer era o fire foarte dinamică şi întreprinzătoare. în ziua de 13 sau 15 august 1841. luate din informa ii de a treia mână. De altfel.că este hotărât să mă omoare” şi că a trecut peste el cu încă două slugi călări. Acolo mai mult s-a odihnit. ci la Vieroşu. nici arestat şi nici surghiunit. din numeroasele reclama ii venite contra lui. El lucrase mai mult pentru binele şi folosul mul imii şi de aceea lui nu i se poate nega deloc patriotismul şi sacrificiul dezinteresat. Totuşi. se sim ea deja slăbit. ne inând cont de condi iile vremii. el trebuia mereu să se înfă işeze cu explica ii scrise sau verbale în fa a autorită ilor. trăind într-o continuă tensiune. căci sănătatea i se deteriorase rapid. Din motivele arătate mai sus. Mai auzise şi de plângerea lui Sava Rădulescu adresată Agiei (poli ei) din jud. treptat. cum spune I. el a început să se desprindă treptat. datorită firii sale carismatice şi a cunoştin elor sale enciclopedice. el murind departe de prieteni. via a aceea trepidantă. cu fratele său Ion. Bălăceanu. oricum le abandonase. suprasolicitările zilnice şi drumurile lungi şi obositoare l-au slăbit foarte mult iar sănătatea i se şubrezise vizibil. motive pentru care Agia de la Bucov l-a arestat. Diamant şi Bălăceanu au fost aresta i şi trimişi în surghiun şi că. deoarece nu există absolut nici un document care să arate că inginerul ar fi fost vreodată arestat şi surghiunit. nu atât din cauza fostei lui func ii de director al coloniei ori a ideilor fourieriste pe care. dar cu un trup fragil.pitarul şi praporcicul Bălăceanu. având dreptul să fie vizitat de familie. De data aceasta ceea ce descrie vechiul prieten al lui Diamant sunt nişte zvonuri fără temei. care îi ofereau totuşi un câştig sigur. din clemen a unor necunoscu i. într-adevăr.

cu urcuşuri şi coborâşuri. doroban ii şi func ionarii civili ai subocârmuirii Podgoria s-au aflat continuu la Scăieni. inmormântându-l la schitul Ghighiu” (cum ceruse în testament).) a încetat din via ă. participase. Totdeauna militarii au raportat că “so ii” erau supuşi şi ascultători. boala înaintase rapid şi pitarul se sim ea extrem de slăbit. praporgicul lasă impresia că a vrut să-şi mai ispăşească parcă din păcatele lumeşti. care ne surprinde cât de generos a putut să devină. ce să afla cu lăcuin a în satul pomenit (. Din ele deducem că Bălăceanu mai putea fi socotit totuşi un boier destul de înstărit. De aceea. oferind cu larghe e daruri în bani şi terenuri. sunt pur şi simplu nişte specula ii fanteziste. metamorfozându-se într-un milostiv şi bun creştin. trimite de grabă următorul anun către ocârmuirea Saac: “Ieri. el se grăbeşte să-şi întocmească un testament explicit. deşi nu plecau to i odată. mai cu vorba bună. Nicăieri rapoartele subocârmuirii sau ocârmuirii jude ene nu pomenesc despre nesupuneri îndârjite. pentru a-i convinge pe colonişti să renun e la activită ile lor de acolo. Dar există informa ii scrise că încă din a doua jumătate a lunii noiembrie. care consemnează că în vizita făcută de el la Scăieni în 1849. ci pe rând.. proprietarul moşii.. Practic. încetează din via ă în ziua de 12 aprilie 1842. 47 . din pricina aceleiaşi boli ca şi a lui Diamant. cu o zi înainte. În toată colonia nu existau decât şase flinte primitive şi numai câ iva bărba i care ştiau să le folosească. aleşii satului Scăieni m-au întâmpinat cu raportul lor prin care face cunoscut că d. probabil pe o cau iune bine plătită. sosind şi alte întăriri care nu s-au retras până ce ultimii colonişti nu s-au întors la localită ile de unde au fost aduşi. prieteni. Încă de la începutul primăverii anului 1842. Aşa că informa iile ob inute de Ştefan Greceanu. plasa Podgoria. Nu după mult timp. Manolache Bălăceanu. miercuri la 15 aprilie 1842. printre care şi unii igani săraci. Şi au reuşit. numele rămânându-i pentru eternitate legat de experimentul acela social la care. dar rigorile cercetării ştiin ifice ne spun clar că o aşa minune nu s-a întâmplat nicidecum în realitate. pentru soacră-sa şi numeroşilor lui urmaşi. Soarta falansterului fusese însă dinainte pecetluită. ei au supravegheat lichidarea treptată a coloniei şi au depus eforturi. spre a ne apărea ca bravi români şi mari patrio i! Poate ar fi fost frumos dacă ar fi fost astfel. la nici un an de la dispari ia lui Teodor Diamant. directorul este eliberat. pitar Manolache Bălăceanu. şi când s-a întors. la cabinetul medicului. primul grup de 10 “so i agronomi”. au părăsit falansterul. (pe când Bălăceanu fusese. pentru a-i convinge pe colonişti să plece. menite să exalte gloria revolu ionară a bie ilor falansterişti. alertat de starea-i agravată. iar acolo. s-a stins la o vârstă foarte tânără. pe măsură ce îşi lichidau obliga iile. mai cu amenin ări şi cu for a. pentru rude. presim ind ce va urma..probabil. înso it de un ajutor. Astfel falansterul a fost ocupat zilnic. dă cu şareta o fugă până la un doctor din Ploieşti. cărora le împarte o mul ime de bunuri din restul averii ce-i mai rămăsese după sechestru.. după aproape 14 ani de la dizolvarea falanstrului.. Pe 10 sau 11 aprilie. auzise zvonul că falansterienii ar fi rezistat eroic cu armele în mâini “să-şi apere colonia de furia doroban ilor”. pentru prea iubita-i so ie. Ca şi mentorul său Diamant. despre manifestări ostile de rezisten ă armată.. fostul director al coloniei. Prin aceste danii testamentare. La 4 decembrie 1836. a constatat că dezertase şi al doilea grup de foşti falansterieni (cam pe 17 sau 30 decembrie). Subocârmuitorul Podeanu. poprit temporar la sediul agiei din Bucov).

puzderie de reclama ii scrise sau verbale făcute la ocârmuirea locală.Falansterul de la Scăieni rămâne. căpătase aliura unui mic şi odios lagăr de concentrare şi demonstrând în mic ceea ce. Ecaterina Tudorache şi Ştefan Macovei. ucişi de ger înainte de a apuca să înflorească. iar cel mai spa ios loc pentru modelarea ei din lut (prima fază înainte de a o transfera în ipsos) a fost o hală de la fabrica de sticlă “Prahova” din Ploieşti. au demonstrat toate autocra iile despotice ale tuturor statelor comuniste din lume. totuşi. conform mărturiei membrilor ei. fără excep ie. Această machetă le-a servit ca model celor doi sculptori. ele lăsau destul loc liber fabula iilor şi specula iilor “revolu ionare”. un patriot cinstit şi plin de multă noble e. Este adevărat că falansterul acesta a fost for at să-şi înceteze activitatea înainte de a se împlini acolo toate planurile idilice ale marelui nostru visător fourierist. ducând la evoluarea treptată a autocra iei lui Bălăceanu. originală şi destul de interesantă în istoria ării noastre. pe atât de nebuloase. 25). neîndoios un suflet altruist. mai mare. Aceasta este lec ia oferită de faimosul experiment de la Scăieni despre care îndrăznesc să spun că a însemnat mai mult decât o furtună într-un pahar cu apă. dar precum afirmam mai la început. nu puteau să nu ispitească şi să nu inspire pe creatorii de artă din ara noastră. Lipsite însă de orice binecuvântare. De la “reconstituirea” mea s-au inspirat doi foarte talenta i sculptori ploieşteni. pe cât de inedite şi originale.. Chiar în cele aproape 20 de luni de existen ă fragilă a micii celule comunitare de la Scăieni.. Apăruse lupta pentru putere între micii şi marii lideri. mai ales că prin incertitudinea unor fapte şi amănunte exacte. febr. toate aceste experimente lipsite de un crez pios. în mare. ca atare. dornici să creeze o statuie impunătoare a lui Diamant. falansterul de la Scăieni era o grupare în care nu se practica religia. bunele inten ii ale speciei umane s-au dovedit din nou că nu puteau evolua altfel.50 m înăl ime. schi ându-le pe hârtie şi în final m-am oprit la una care gândeam că trebuie să semene cât de cât cu eroul care a fost şi. (Diamant a trebuit să plece). la pag. i-am sculptat primul bust (ulterior. 2. Figura tânărului Teodor Diamant m-a atras fără să mă fascineze excesiv. STATUILE LUI DIAMANT ŞI FILMUL ARTISTIC DESPRE FALANSTER Asemenea evenimente istorice. iar Teodor Diamant primul socialist român.. În asemenea situa ii discordia nu se lasă prea mult aşteptată. copiind şi o dublură după el). Mai era nevoie doar de recrutarea unor for e creatoare. de un ghidaj spiritual divin.. de aprox. Dar mi-am imaginat mai multe ipostaze ale fizionomiei lui. 4 m. Şi ele s-au găsit.. dar ma determinat să încerc eu primul a-i reconstitui tridimensional chipul (vezi poza bustului respectiv pe care mi-a reprodus-o şi revista “Magazin istoric” Nr. mari sau mici nedreptă i şi neîn elegeri. în sânul ei. o pagină inedită. Evident. de cca 1. apăruseră deja mari sau mici frecuşuri. Nu se cunoaşte absolut nici o fotografie sau portret al acestui mare utopist român. Acolo artiştii m-au chemat şi pe mine ca să modelăm statuia împreună şi am urcat cu ei pe o schelă specială. sunt şi vor fi oriunde sortite unui eşec sigur. Toate au părut ca nişte boboci frumoşi de trandafiri. 1985. atunci când au lucrat o machetă în ipsos. ajutându-i pe cei doi 48 . începând cu mine însumi. până ce colonia. fără să o putem acuza totuşi de ateism.

. împreună cu Florian Avramescu şi Nicolae Drăgan . Bucureşti. după un scenariu scris de redactorul şef-adjunct al ziarului oficial al c. din piatră. totul terminându-se cu arestarea lui Diamant şi a lui Bălăceanu. mârâind cam în acest fel: “Păi ce le trebuie la ăia de la Scăieni o statuie de bronz atât de mare şi de costisitoare pentru Diamantul lor?” Şi. Cu fa a spre public ş. care se canonea cu “aprobărili” aflate atunci pe mâna lui de mare mahăr al c.c. George Mihăi ă. dacă socotim cele 19 filme regizate de el (Proprietarii de stele. dar spectatorul are norocul să vadă măestria regizorului şi jocul impecabil al unor actori de mare elită: Liviu Ciulei. cu jertfe din partea patrio ilor scăienari care sângerează şi mor pentru libertate. “tanti Tity”. O evocare mai impresionantă decât statuia lui Teodor Diamant avea să fie însă un film artistic despre el şi despre experimentul lui de la Scăieni. Corneliu Revent. sculptată în piatră albă de calcar. Buzău. Fireşte că filmul divaghează aiurea pe această temă patriotardă fantezistă. fiindcă se prefăcea că nu prea avea habar de falanster. ajutat de Bălăceanu. Ultima noapte a copilăriei... totul accelerându-se şi convergând spre o aprigă luptă armată finală. frumosul efort al sculptorilor a fost zadarnic. unul din cei mai harnici şi talenta i regizori şi actori români din acei ani. 1926.maeştri să termine impunătorul proiect.şi aşa mai departe. Doamna Tudorache. al p.c. Flăcăul şi focul. pe de altă parte. imprimându-i filmului un anumit dinamism. conflictul dintre Diamant. unde era o tabără de sculptură. Aproape de soare. Elena Albu. care era 49 .c. dintre doroban i şi tovarăşii din ferma independentă. dar inegală ca for e.. zis “dumnezeu”. 1938. şi autorită ile militare feudale. Romulus Mărgineanu. Dragoş şi colegii lui au creat un scenariu plat. în anul 1979. la Cluj-Napoca). Andrei Finti şi Fabian Gavriliu. înfă işându-ni-l pe Diamant ca pe tânărul Lenin care explica ăranilor din Scăieni necesitatea unei agriculturi colective. Acolo meşterii pietrari au copiat-o cu mult talent pe cea din ipsos. trebuia scos cu pregnan ă în prim plan. Savel Ştiopu a îmbogă it cu elemente noi scenariul literar atunci când l-a transpus în scenariu regizoral. Demetriade. filma i de operatorul Ion Anton. Agentul straniu.r.c.. Când lucrarea a fost gata. poetul Nicolae Dragoş (n. pe de o parte. Anotimpuri. trebuind să-i lămurească despre implicarea lor în această colectivitate în care vor domni egalitatea. a trebuit distrusă. lucrând o replică a ei mare.a. Muncă zadarnică! S-a ob inut în schimb aprobarea pentru o variantă mai mică.). N.scenografia: Ladislau Lobancz şi M. care are prea pu in de a face cu realitatea istorică. cum îi ziceam noi.. Ultimele zile ale verii. oraş înflorit. se zice că tovul Dumitru Popescu. Filmul a fost realizat în studiourile de la Buftea. montajul Viorica Petrovici şi sub regia lui Savel Ştiopul (n. Eniko Szilagy.. al p. Desigur. În acest scop. pseudonimul lui Nicolae Răcănel). “Scânteia”. Premiera produc iei a avut loc în sala mare a Clubului din Boldeşti.r. după care statuia respectivă a fost adusă şi instalată în curtea Casei de cultură din oraşul Boldeşti-Scăieni. în care tânărul inginer putea fi văzut în. “carne şi oase”. şi să-i combată pe cei ce nu-i în elegeau ideile. Adrian Pintea (în rolul lui Diamant). fericirea etc. macheta a fost dusă ca model la pietrarii de la Mânăstirea Ciolanu. la care s-a muncit zile întregi. Muşchetarii în vacan ă.. care respecta în mod tipic “realismul socialist”. doi mari eroi revolu ionari . apărându-şi mica lor republică falansteriană. ar fi refuzat aprobarea fondurilor pentru statuie. în consecin ă. Julieta Szonyi.. cu lacrimi în ochi mi-a spus că uriaşa statuie. şi care răspundea de cultură. Mihai Mălaimare. muzica Hary Maiorovici.

aveam mai multe. că întotdeauna trebuie să fim mai circumspec i în cinematografia de astăzi. fiindcă. Regizorul.. filmul mi-a plăcut. mi-au fost tăiate cele mai interesante secven e. scenariştii. la proiec ie.. ceva mai jos. declarându-l. Aceste versuri. în ordinea lucrării. domnule Bălan. erau scrise în spiritul epocii de-atunci: 50 . nici nu cred că s-ar fi putut altfel. dacă nu au fost distruse. pe care l-am citit la premiera filmului.. La întoarcere. dar în loc de vreo cuvântare. naive. precum majoritatea filmelor maestrului Savel Ştiopul. cât trebuia să aibă toată pelicula. după cum ar fi dorit domnul Ştiopul. totuşi. cu versuri de ocazie. dar îmi amintesc că i-am răspuns cam aşa: “În primul rând nu am fost de acord cu faptul că filmările nu au fost făcute la Scăieni şi cu faptul că dl. cu dublu în eles. câte am pătimit eu pentru filmul ăsta. Acolo s-au făcut toate filmările exterioare pentru filmul “Falansterul”. La sfârşitul proiec iei.prea multe aluzii politice. oricum... iată aici poemul “Teodor Diamant”. şi proiec ia a durat 161 de minute într-o atmosferă deosebit de festivă. din vara anului 1980. regizorul m-a întrebat dacă doresc să-mi spun părerea sinceră despre filmul lui.căci. cu o zi înainte. “Dacă a i şti. Poate că astăzi ar trebui căutate rolele cu secven ele eliminate şi. Îl voi reproduce şi eu aici. am în eles mai bine pentru ce criticii de film iau acordat “Falansterului” numai două stele şi jumătate şi nu cinci. mai toate scenele mi-au fost cenzurate. date fiind împrejurările politice.. “vede i. Din 2 ore şi 40 de minute..aşa şi pe dincolo . în vara anului 1980.. publicul i-a aplaudat în picioare pe realizatorii acestei pelicule. Primarul le-a inut un scurt discurs laudativ şi am fost invitat şi eu să iau cuvântul. la masă.” După acea explica ie justificativă. foarte bun. a fost OK!” Au râs amândoi şi nu mi-au dat dreptate.. filmul are . a fost meritoriu şi. bănuind că. care a fost aplaudat de to i actorii. operatorul şi to i actorii au fost invita i pe scenă unde au primit laude şi multe buchete de flori. cu ce nu a i fost de acord din toată munca mea? Ce considera i că ar mai fi trebuit să fac?” . se afla lângă mine tovarăşul. scris în grabă. care durau numai câteva secunde pe ecran. “Dar. le-am citit poemul “Teodor Diamant”.. au fost pofti i la mine acasă.. să se facă un nou montaj. ca să termin cu povestea falansterului de la Scăieni. aşa că ceea ce a i văzut pe ecran este doar ce a mai rămas după cenzură. fireşte.. iar după masă domnul Ştiopul m-a rugat să merg cu dumnealor şi să le arat locurile unde au fost clădirile falansterului. Mai aproape (şi mai ieftin) le-a venit localitatea Ciocăneşti-Ilfov. totuşi. festiviste. muult de tot şi că a fost foaarte bun. poate. (şi mi-a spus un nume pe care l-am uitat) de la Ministerul de Interne.a insistat regizorul.. În rest. spectatorul neavând suficient timp să-şi fixeze bine imaginile. am putea revedea “Falansterul”. După premieră. secven ele accelerate putând astfel să-l obosească. regizorul Savel Ştiopul şi operatorul Ion Anton. aş avea oarecari rezerve.arhiplină.. destul de conven ionale .. care mereu se plângea că.. în schimb şi-au exprimat părerea de rău că studiourile de la Buftea nu le-au oferit suficiente mijloace de transport să se poată deplasa la Scăieni. fiindcă acest al treilea film al domniei sale. Desigur. un tânăr foarte simpatic. zău că mi-a i plânge de milă! În primul rând.. Anton a abuzat de filmări foarte scurte.. În sfârşit. dacă nu întâmpina acele ciopâr iri şi piedici stupide. Cred că nu am fost prea sincer când am declarat cu emfază că filmul mi-a plăcut.

Ei. Ca să. Unde ai chemat norodul sus.să schimbăm a noastră via ă! Şi-ai pornit marea schimbare şi-am ajuns cei mai din fa ă: Fiecare trăiam liberi..i sprijine Comuna Libertă ii din Scăieni. Cuib de vise glorioase. disciplină sau dreptate Fără grijă pentru oameni şi pu ină demnitate!” Astfel tu scriai în cartea “Către-amicii libertă ii”. Chiar dacă se stinse visul ca oricare utopie. de prin sate. glorios acum păşeşti. îi înve i legea iubirii..le-ai zis mul imii . “N-ar putea fi libertate. Asta nu plăcu acelor de la strâmba cârmuială Care pentru orice bine î i cereau dur socoteală. Îi înve i pe to i românii arta de cooperare. Unde studiul şi cultura pot pe to i ca să-i ridice. Prima rază socialistă peste plaiuri româneşti.. Întinzând modelu-acesta peste-a ării largi poieni Şi-ndemnând pe Bălăceanu să renun e-a fi boier. ca unică răsplată.Hai.. Şi-au pornit să te întrebe cu ce drept faci tu dreptate? Cu ce drept aduni mul imea de prin târguri. Iată însă că.. visul deveni-mplinire. cu mare să clădi i un Falanster.. Luptător pentru dreptate. pe culmile cetă ii... trupul i-a crescut gigant. roade mândre de-nfră ire. Visător al libertă ii. Să le dai o lege nouă peste capul stăpânirii? Tu le-ai spus că-n locul urii. be i de fericire. Fiecare-aveam de toate. prin veacuri. Iară numele i-e Fulger.. ce-n vremuri de restrişte şi-asupriri revoltătoare Ai sim it durerea gloatei plănuind a ei salvare. . Căci necazurilor vremii le-ai opus o jertfă vie. mândri.TEODOR DIAMANT Tu. Sabie şi DIAMANT! 51 . Dar răspunsul lor fu aprig: te-au trimis în deportare! Tu ai învă at o ară cum să iasă din cenuşe. Între file de istorii. Trupul tău firav de muncă n-a putut să mai reziste Şi te-ai stins plin de durere înecat în lacrimi triste. veni i . pentru elul ei fierbinte. L-ai convins cu mic... al egalită ii sfinte. i-au legat la mâini cătuşe. Unde munca ta primeşte cea mai dreaptă răsplătire! Unde robul de-altă dată este liber şi ferice..

evi metalice.. au avut un comportament foarte civilizat fa ă de localnici. care erau adăposti i în barăcile de la unitatea militară de la pădurea Scăieni. de un cetă ean din Scăieni.. au venit şi ei grămadă să ia câte ceva de pe-acolo. uică şi produse alimentare de bază. pături. s-au autorecompensat din plin pentru anii de ocupa ie nedorită. absolut nici o urmă.. colaci de sârmă. cele mai avantajate fiind unele fete (astăzi babe. unele lăzi cu conserve. Pu ini localnici au beneficiat însă de pe urma acestei retrageri nocturne. se zice că un ostaş german (al ii spun că era vorba de un rus). cearşafuri. ocupan ii cerând sau luând cu for a în primul rând vin. au primit cadouri frumoase de la ofi erii şi solda ii germani cu care se împrieteniseră. se ştie. mica uzină producătoare de curent electric. tacâmuri. totul la repezeală încât. (numărul locuin elor era şi el insignificativ).. ar fi fost împuşcat. unelte agricole şi de atelier etc.. dar. Dimpotrivă. în primul rând cei din apropiere. în curtea bisericii vechi.. coproduc ie româno-germană. Despre alte acte de bravadă nici că am mai auzit. în schimb.CAPITOLUL V. care ar fi încercat să deschidă focul asupra unor localnici. până în clipa retragerii. Localită ile Boldeşti şi Scăieni în timpul celor două războaie mondiale La fel ca mai toate localită ile din România. Localită ile au fost jefuite de trupele străine care au trecut pe-acolo. mai târziu. după câteva zile. ceva mai brutali. Aşa au făcut. Cam aşa se întâmplă uneori în războaie. în primul război. Localnicii de pe aceste meleaguri au fost ceva mai norocoşi. care mai trăieşte şi astăzi în acest oraş. dacă materialiceşte aşezările de aici au pierdut mai pu in. fără a maltrata însă grav pe locuitori. desigur!) au beneficiat din plin de pleaşca de “cadouri” găsite gratis. ruşii. nem ii şi austro-ungarii iar. într-adevăr. jefuind tot ce au putut zări în jurul lor: piese de mobilier militar.. arătând ca o doamnă bine.. când au părăsit “orăşelul” din pădure. Un asemenea cadou a fost şi o feti ă. şi aceste aşezări au cunoscut consecin ele dezastruoase ale celor două războaie mondiale. neexistând puncte strategice demne de luat în seamă şi care să atragă în mod special aten ia for elor militare inamice. în al doilea conflict mondial. un soldat fruntaş. Aceştia din urmă au fost. piese de veselă.. pe măsură ce sovieticii înaintau vijelios pe frontul Iaşi-Chişinău. dar care. pe atunci. solda ii germani. aflat pe atunci în serviciul militar. au lăsat acolo tot ce nu puteau să care. pe rând.. în această conflagra ie localită ile 52 . biciclete. Alexandrescu-Toie. nu a mai rămas acolo absolut nici o scândură din faimoasele barăci.. materiale de construc ie. Dacă în Primul război mondial (1916-198) zonele industriale de aici erau de abia la începutul formării lor şi ceva mai ferite de ochii agresorilor. Bătrânii spun că nem ii. ca în alte locuri. iar când restul consătenilor au aflat vestea plecării nem ilor. în cazul că mai trăiesc). dar nu avem date că s-ar fi semnalat victime dintre cetă enii acestor aşezări şi nici jafuri ori furturi masive de animale. prea târziu şi fireşte că nu au mai găsit nimic. căci nu s-au semnalat femei violate sau vreo persoană care să fie ucisă de ocupan i. foarte strângători şi. În graba retragerii lor. deşi au trecut nişte ani buni peste via a ei. Românii noştri s-au dovedit. cum s-ar spune. aşa că unii cetă eni (nu to i.

Halele centrale. care au atins sta ia de dezbenzinare şi rezervoarele de petrol din apropiere. La masa noastră. la capitolul despre monumente.)”. În dreapta mea stătea un domn în vârstă de vreo 85 de ani. ci numai obiectivele militare şi petroliere. cu rol de a proteja toate punctele strategice. deja zguduită bine şi de cutremurul din 1940. Această bombă a şocat mult construc ia marii biserici din apropiere. motiv pentru care avia ia aliată s-a văzut nevoită să aplice tactica bombardării “în covor”. avia ia americană nu a putut distinge de sus această zonă de interes secundar. apar inând nem ilor şi având montate pe ele afeturi mobile de tunuri antiaeriene. Mă aflam şi eu printre ceilal i invita i. nici una în Boldeşti. Cred că nu ar fi rău să închei acest capitol cu o mică istorioară. printre altele. decisă de Pentagon. O altă bombă a căzut în gol.exagerat spus “la metru pătrat” . urmat de mai mul i invita i oficiali. la o distan ă de vreo 40 m în fa a monumentului eroilor. Doar una singură . După prezentarea făcută de primarul oraşului. în cel de al doilea Război mondial. aici s-au înregistrat mul i militari căzu i pe câmpul de luptă. distrugeri de clădiri în nici una din localită ile men ionate.o bomba incendiară . doar eu şi so ia mea Dorina eram români. Bombardierele americane B-29 nu urmăreau întreprinderile industriale civile (fabrica de geamuri şi de mucava). Spre ele s-au lansat câteva bombe. Scăieni. De aceea. erau plimbate câteva vagoane-platformă blindate. care alimentau maşina de război nazistă. numărul acestora fiind destul de mare (şi cam tot atât de mul i răni i). Uriaşa sală a recep iei era plină de mese rotunde. dacă stăm să-l raportăm la numărul mic al popula iei locale din acei ani (cam 1990 locuitori. când sunau alarmele. De asemenea. fiind invitat şi în metropola Chicago.a căzut pe casa familiei Petrescu (zisă şi Fasolică). câteva atingând cazematele betonate ale artileriei germane antiaeriene. pe Strada monumentului. chiar în mijlocul străzii. Era în ziua de mar i 21 iulie 1998.. . cu distrugeri în centrul oraşului şi cu multe victime umane.. ceea ce a produs imense pagube civile. dacă Scăieniul nu ar fi fost bine acoperit cu o întinsă şi densă pătură de cea ă artificială lansată din containere speciale. (zona prioritară fiind. toate căzând în Scăieni.L.P. luate împreună). cu care am intrat în vorbă. “Eşti american de origine 53 . Seciu şi Balaca au suferit unele din pierderile umane cele mai mari mai exact. de fapt. cu diferite gustări alese şi băuturi. bombele avia iei anglo-americane au atins de câteva ori şi această zonă. unde a făcut o groapă mare.P.toate bombele fiind lansate orbeşte. numele lor). Au existat. Poate că distrugerile ar fi fost chiar mai mari. fiind clădirea “Liceului Sfin ii Petru şi Pavel .Boldeşti. afectate grav. unde primăria oraşului i-a oferit o frumoasă masă de gală la care au participat numeroşi oameni de afacere şi veterani de război americani. Cazul. celelalte şase persoane fiind americani. deci “pe ghicite”. fără să le distrugă însă. se va repeta aidoma şi la bombardarea rafinăriilor şi a oraşului Câmpina. deci. mul i eroi (vezi. rafinăriile din Ploieşti. totuşi. casele din jur etc). o bombă a afectat pu in şi rambleul căii ferate PloieştiVăleni (CFPV) pe care. obiective la fel de bine învăluite în cea ă ori împânzită de baloane captive. Restul bombelor au căzut pe câmpul din spatele fabricii de mucava. fiecare masă având câte opt invita i. când ex-preşedintele României Emil Constantinescu a vizitat America. cât era totalul popula iei acestor mici sate de atunci. fără să o distrugă complet şi fără să facă victime. a vorbit preşedintele român. de pe strada Distilăriei. În schimb. În primul război mondial nu s-au semnalat. deci. care făcea parte din opera ia americană Tidal Wave.

. he. m-a strâns prieteneşte de mână privindu-mă cu simpatie şi mi-a spus: “Ai dreptate. căci americanii nu poartă niciodată batiste prin buzunarele lor.” “Şi tu ai fost norocos. A fost o pierdere reciprocă. când eu v-am bombardat oraşul. şi am aruncat zeci de tone de bombe la Ploieşti.română?” m-a întrebat el. “He. să uităm ce-a fost atunci şi să închinăm pentru fră ia şi pacea dintre oameni. o pierdere grozavă.. “Da. Eram pilot pe vremea aceea. n-ai mai fi stat nici tu acum la masă cu mine”. că dacă noi te-atingeam cu sutele de tunuri de jos. i-am replicat eu la fel de bine dispus... acolo.” “E-hei. 54 . Totul se vedea a fi numai fum şi flăcări.. dar in bine minte bombardamentul vostru din 1 august 1943.. iar atunci. pe jos. mă născusem.. pe undeva. Haide-acum să ciocnim un pahar împreună.. şi-a şters emo ionat o lacrimă cu şerve elul de pe masă. războaiele sunt ceva cumplit. că dacă te-atingeam. băiete.) Bătrânul a râs din nou.” Şi după ce a ciocnit paharul cu mine. he! Cum să nu aud. în raidul de-asupra Ploieştiului. eram mic. chiar din primul raid.. oamenii vorbesc între ei cu “tu”. căci eram şi eu pe-acolo. indiferent de vârstă.. fiindcă artileria germano-română ne-a distrus multe avioane. să ştii că am pierdut o mul ime de colegi şi de prieteni apropia i de-ai mei. “Şi de unde eşti?” “Din Ploieşti. dar nu cred că ai auzit vreodată de acest oraş”. dovadă cu moşul nu avea nici o batistă la el. jos.. i-am răspuns. am continuat eu discu ia. făcu moşul de lângă mine.. Chiar eu am fotografiat cum bombele noastre au atins rafinăria Vega. Pe unde erai tu atunci? Te născuseşti?” “Da. nu prea departe de locurile în flăcări. n-ai mai fi stat acum la masă cu mine. sunt român-american”. Bătrânul a început să râdă. Ce interesant! Dar să ştii că ai fost foarte norocos. my friend. i-am răspuns. (În engleză.

Din informa ii neverificate.după hrisoavele deatunci: un efectiv de aproape 200 de familii. Buc. în 55 . fie temporar.8558 locuitori. în 1970 . cum spun unii. 1960 .207 locuitori. apoi. citat mai sus).491 locuitori. creşterile în timp sunt relativ lente. 70% din longevitatea i-o conferă zestrea genetică şi numai 30% stilul de via ă).ea ajungând la 17 la mie. din păcate. De aici am aflat şi numărul total al locuitorilor acestei localită i: 11.8980 locuitori.. comparativ cu cea masculină . ci abia pomeneşte fugitiv despre falansterul din Scăieni.272. având în vedere că în România există câteva comune largi.6 la femei.se prezintă cam în felul următor: în 1838 . Ori este vorba de o greşeală. 2005) repară greşeala primului dic ionar şi îi consacră noului oraş un număr de şase rânduri. în anul 2004. duce implicit la îmbătrânirea demografică.65 ani.65.8988 locuitori. Consecin a? Deteriorarea structurii pe vârste a popula iei. În general. combinată cu scăderea natalită ii. 1965 .. nume scris însă corect.5%. “Micul dic ionar enciclopedic-MDE” (Ed.10. se pare că cifra demografică reală se învârte cam în jurul aceluiaşi număr final comunicat în 2002. Mergând înapoi pe scara anilor şi adunând cifrele demografice din ambele oraşe . creşterea numărului de bătrâni care vor trebui sus inu i de persoanele active. şi 45-54 ani. La fel. Dar.1900 locuitori. vârsta medie feminină.situa ia. această durată a crescut cu 2. între 1988-1990. a început să crească. în 1890 . Univers Enciclopedic. În 2006 nu dispunem deloc de date statistice. durata medie de via ă în România a scăzut uşor până în 1997.. 1999) nici nu men ionează Boldeştiul.CAPITOLUL VI. la recensământul popula iei din 2002 (voi da mai jos rezultatul detaliat) . dar având în vedere că numărul elevilor din primele clase elementare ale şcolilor de pe raza oraşului este în stagnare sau chiar în scădere. deşi eu nu sunt de acord că de vină.. ori popula ia este în scădere. 1975 9816 locuitori. “Dic ionarul enciclopedic ilustrat” din 1999 (Ed. şi mortalitatea a crescut la vârstele mature active: între 34-60 ani. Creşterea duratei de via ă. cu un număr de locuitori chiar mai mare decât acest oraş prahovean. 72.prima cauză fiind bolile respiratorii . nu ştiu de ce. acum ar exista un număr de cca 100 de locuitori din Boldeşti-Scăieni care au părăsit ara fie definitiv. Având în vedere că am folosit cifrele oficiale. neputându-ne compara cu nici unul din statele Uniunii Europene. apar mai pu ini cetă eni: 11. căci. ceea ce plasează România în categoria ărilor din lumea a treia. oraşul Boldeşti-Scăieni se prezintă cu o popula ie relativ mică.. totul pe fondul unei insuficiente asigurări sociale.272 (conform aceluiaşi MDE. Cartier. mi-am pus o întrebare firească: unde au dispărut 219 oameni în numai doi ani? Cam mul i pentru un oraş mic! După cum se vede. ar fi colesterolul. 1980 .5 la bărba i şi cu 1. dar de fiecare dată numărul persoanelor de sex feminin depăşea cu pu in pe cel de sex masculin.19 ani (cam mică pentru “sexul tare”. Mi-aş permite să divaghez pu in pe această temă a longevită ii în ara noastră. Poli ia locală Ca orice oraş apărut mai tânăr pe harta ării noastre. 1910 .2022 locuitori. iar al ii alcoolul. cu un spor de nativitate destul de mic: 3. la bărba i. în realitate.11. Din 1997. cu pensii destul de limitate în ara noastră. per total . Popula ia oraşului Boldeşti-Scăieni. iar în 2004. Enciclopedică şi Ed. Alarmantă a devenit însă mortalitatea infantilă din ultimii ani . la femei.

în ările occidentale. mul i bărba i din aceste comune şi sate au devenit muncitori petrolişti. treptattreptat. fenomen ce ar putea avea consecin e economice destul de neplăcute. după 1880 începe concesiunea masivă a terenurilor petrolifere din zonă. desigur. De asemenea. în sensul că şi oraşul acesta îşi va reduce popula ia la jumătate sau chiar mai mult. desigur. ea înscriindu-se în contextul general al dinamicii demografice din România contemporană. unde speră să trăiască o via ă mai decentă. plecate din acest oraş. Acest lucru s-ar reflecta şi asupra indicelui demografic local. din punct de vedere demografic. în plus. Numărul lor este în creştere anuală. Când a început extrac ia petroliferă. Austria. avem persoane cu vârste sub 40 de ani (câteva au şi peste această vârstă). visul tineretului de azi a devenit emigrarea în alte ări. Scăieni. este în creştere şi numărul locuitorilor de etnie rromă din Boldeşti-Scăieni (unde există acum cca 550 de rromi care totuşi se exceptează de la “regula” scăderii numărului de nou-născu i români. ceea ce înseamnă că. “Steaua Română” şi “Româno-Americana”. Există. Este ştiut că situa ia nu este specifică doar acestei localită i. N. strungari. sondori. în contextul privatizării şi al reducerii serviciilor de la fostele mari întreprinderi locale. de către societă ile “Astra Română”. voalată. Dacă lucrurile vor continua aşa. consecin a fiind micşorarea treptată a indicelui demografic na ional.. cu un câştig mai bun. căci numărul acestora vedem că deja este în creştere amenin ătoare în întreaga Europa. atunci. Spania. iar recenzorii le-au respectat op iunea). excep ie. La nivel de ară. acest proces şi probabil că îl va accelera şi îl va încuraja. din Asia şi Africa. Nu de in date statistice despre numărul şomerilor şi al celor trecu i “în disponibilitate” (pe termene limitate) de Întreprinderea de geamuri Scăieni ori de la Întreprinderea de mucava. şoferi pentru maşinile de transport greu. din păcate. de fapt o nouă formă. mul i fiind de religie islamică. electricieni. nu se întâmplă totdeauna conform frumoaselor speran e ini iale. Păşirea în Uniunea Europeană va facilita. principala ocupa ie a locuitorilor localită ilor Boldeşti.căutarea unor locuri de muncă “mai propice”. ceea ce. migra ia pur şi simplu a explodat! Astfel. numărul iganilor din localitatea în discu ie pare ceva mai mare. în realitate. instalatori. 56 . poate deveni adevărat că peste 50 de ani. deoarece. de concediere definitivă. fiindcă despre ele se discută zilnic prin mass-media din ară care ne alertează în mod serios că numărul căsătoriilor şi al noilor născu i s-a redus îngrijorător în ultimii ani. pericolul ca golul lăsat de plecare tineretului prin alte păr i ale lumii să fie umplut. de alogenii veni i din Orientul Mijlociu. în viitor. sociale. Dacă în secolele trecute. suntem pândi i de fenomenul îmbătrânirii popula iei şi al creşterii numărului de pensionari. Portugalia. mecanici. dar unii dintre ei au insistat să fie înregistra i ca români de către comisiile de recensământ. Germania. Siria şi chiar prin regiunile petrolifere ale Kazahstanului. şi care lucrează în prezent în Italia. sudori.: După alte informa ii. politice interne şi chiar interna ionale.. iar România nu face. până la finele secolului al XIX-lea.a. în aceeaşi perioadă de timp. Anglia. Nu stau să analizez aici nici una din cauze. Fran a. România va ajunge să aibă cca 15-16 milioane de locuitori. Israel. fiind determinată de cauze economice. fierari-betonişti. Seciu şi Balaca era în exclusivitate agricultura/viticultura şi creşterea vitelor. Problema cea mai serioasă a locuitorilor din acest oraş este însă micşorarea numărului de locuri de muncă.

ofi eri de diferite grade. Boldeşti-Scăieni=11. alte persoane întreabă de o librărie papetărie ori de un modern salon de coafură şi cosmetică.. deoarece boldeştenii şi scăienarii au început să facă naveta şi spre întreprinderile petrolifere din Ploieşti. dacă vre i. Băicoi=19. specialişti designeri. totuşi. Breaza=17.202 loc. În orice caz. În anii dictaturii comuniste. spre uzina de la Plopeni şi sondele de la Hârsa. ei erau pu ini. iar după construirea celorlalte întreprinderi. care făcea destul de bine fa ă problemelor de sănătate ale localnicilor. exploatarea petrolului s-a intensificat iar numărul celor cuprinşi în această industrie a crescut. zidari. Sinaia=11. va spulbera cam 70% din firmele mici şi mijlocii. ocupate acum de specialişti în construc ii.254. pescui i de ocazie.491 locuitori. ingineri petrolişti. Totdeauna s-a sim it în acest oraş nevoia de mai mul i mecanici auto. medici. raportat la totalul popula iei. a fost în mod nejustificat desfiin at şi înlocuit cu o casă de bătrâni care nu era o prioritate absolut necesară pentru cel mai mic oraş din jude . de instalatori tehnico-sanitari. computerişti. mai jos. majoritatea fiind persoane foarte tinere. asisten i medicali. Comarnic=13. arhitec i. Dacă. După aproape patru decenii de urbanizare. Mizil=15. totuşi. la birourile fermelor agricole. după structura etnică. cizmari. după limba maternă şi după religie: 57 .869. electronişti. numărul intelectualilor era încă destul de mic. contabili. să existe un atelier de repara ii auto sau de aparate electronice. aici. specialişti în mecanică fină. Pleaşa şi Băicoi. nici vorbă de aşa ceva… Tot mai mul i vizitatori caută adesea un hotel. Le prezint în ordinea descrescândă: Câmpina=38. mai mult de jumătate din locuitorii de aici lucrau în aceste întreprinderi. fie din cartea de telefoane. Urla i=11.491 de locuitori. chiar dacă la Casa Seciu se găsesc nişte camere de dormit cu pre inaccesibil pentru muritorii de rând. De aceea. de specialişti în deservirea popula iei prin servicii publice. Deşi se zice că intrarea în U. telefonişti. nu indivizi neautoriza i. studen i şi. Văleni de Munte=13. dogari şi frizeri.949. După 1940. socotindu-i pe cei câ iva învă ători. care să-i găzduiască peste noapte.532. jude ul cu cele mai multe aşezări urbane din ară. mul i ar dori. Dar nici astăzi serviciile utilitare locale nu satisfac cerin ele popula iei şi nici nu sunt suficiente numeric. din sec ia de la “Pagini aurii”. nu este rău să comparăm această cifră (recensământul din acelaşi an). dar şi de apicultori.E.montatori de sonde (primele sonde având turle de lemn). dar în acest oraş el nu există. în sfârşit. elevi în cursurile superioare. vom avea în curând acest serviciu deservit de 5 taxiuri). toate datele demografice ob inute în urma recensământului din 2002. când au apărut profesii şi servicii cu profiluri noi.798. croitori. Unii vizitatori întreabă de o cură ătorie chimică. profesori. zootehnişti. al ii de un serviciu local de taximetrie (se pare că. restul func ionarilor. Iată. cu numărul de locuitori din toate celelalte oraşe ale jude ului Prahova. la recensământul din 2002.918. Acest număr a evoluat însă în mod considerabil spre sfârşitul secolului al XX-lea şi la începutul secolului nostru. în televiziunea cu cablu etc.276. totalul popula iei din Boldeşti-Scăieni a fost de 11. programatori. S-a comis de asemenea o mare greşeală că spitalul local. în toate întreprinderile locale şi în CFR. a crescut şi numărul femeilor angajate ca func ionare pe la birourile schelei Boldeşti. tâmplari. numărul celor cuprinşi în munca industrială s-a mărit. Paralel. care să fie solicita i la astfel de interven ii. locuitorii apelau şi apelează încă la cei din zonele învecinate pe care îi găsesc fie prin recomandări venite de la ter e persoane. Ini ial.

0 0.0 0. Aşadar.0 0. nu există ucrainieni.0 0.0 STRUCTURA DUPĂ RELIGIE: ortodoxă romano-catolică reformată penticostală greco-catolică baptistă adventistă de ziua a şaptea musulmană creştină după Evanghelie evanghelică evanghelică de confesiune augustană altele fără religie atei Men ionăm că în fişele de recensământ nu au fost înregistrate persoanele aflate atunci în tranzit.0 0. “Martorii lui Iehova” (iehoviştii) şi nici cei din Biserica lui Iisus Hristos a Sfin ilor din Zilele de pe urmă 58 .1 0. constatăm că nu au pătruns deloc noile culte de provenien ă americană.05 0.7 0. germani. în Boldeşti-Scăieni. chinezi sau ceangăi. polonezi.1 0. sârbi.6 0.01 0.09 2.02 0.01 0.02 PROCENTAJ (%) 99. spre deosebire de municipiul Ploieşti. spre deosebire de alte oraşe din ară. bulgari. cetă enii care apar in de alte localită i şi care fac naveta având servicii în Boldeşti-Scăieni ori militarii în termen de la importanta unitate de pompieri a oraşului.0 0.02 Nr. în această localitate.07 0. cehi.01 0. slovaci.7 0.ETNIA români maghiari rromi ruşi armeni turci greci italieni alte etnii Total LIMBA MATERNĂ română maghiară rusă armeni turcă Nr.06 0.87 0.2 0. 11112 22 3 71 7 7 29 2 200 22 6 2 6 2 PROCENTAJ (%) 96.02 0. 11476 7 1 2 2 PROCENTAJ (%) 95. croa i. De asemenea.0 1.02 0.01 0. 10922 10 550 1 2 2 1 1 2 11491 Nr. evrei. tătari.

Poli ia comunitară . până acum. În baza spiritului ecumenic. dotat cu aparatura necesară. Rezisten a localnicilor se datorează şi meritului bisericilor istorice. Petre Rădu ă. comisar şef. În 2006 erau 15 asemenea func ionari publici. controlul circula iei. Ea poate. Poli ia orăşenească. stări conflictuale. Din fericire. în primul rând. protestante şi neoprotestante. dar acest număr nu rămâne întoteauna fix. Revăzând datele ultimului recensământ. cură enia oraşului. ajutorarea persoanelor amenin ate etc. Boldeştenii şi scăienarii nu au putut fi prinşi în plasa lor care. a fost aruncată prin cam toate col urile ării noastre. toate aceste structuri noi fiind copiate după actualele structuri ale Uniunii Europene la care ne-am aliniat şi în acest domeniu al protec iei cetă enilor. un număr de 11487 cetă eni declară că ei cred cu to ii în Dumnezeu. furturi. în schimb. credem. 5 . Ion Dumitru. şi are aceeaşi adresă cu primăria.(mormonii). câteva accidente.locată pe str. în ciuda propagandei lor asidue în care aceste culte marginale au investit mul i bani pentru a face noi prozeli i. catolice. După Revolu ia din 1989 s-au înfiin at două feluri de poli ii pe teritoriul ării: poli ia orăşenească şi cea comunitară. având subordona i 10 angaja i de poli ie comunitară. subordonată Ministerului Administra iei şi Internelor.. ultragii. ale celor ortodoxe şi catolice. într-adevăr. prof.este Emil Dumitrescu.când cetă eanul ănău Pavel a fost ucis într-un conflict cu ciobanii din Seciu -. siguran a publică. Poli ia orăşenească de ine. de asemenea. are atribu ii mai largi: eviden a popula iei. de subinspectori. coroborat cu cel al bisericilor protestante şi neoprotestante care activează în deplină libertate şi egalitate pe aria acestei aşezări străvechi. lăudabilă care se explică şi datorită intercolaborării dintre poli ia orăşenească şi cea comunitară (cum ar fi patrulele mixte formate din agen ii ambelor poli ii). care patrulează frecvent pe toată suprafa a oraşului). dreptul de control şi de re inere a persoanelor suspecte şi trimiterea lor rapidă în instan ă.a. unele scandaluri familiale sau pe la cârciumi. că sunt buni creştini. în orice caz. aplica sanc iuni contraven ionale în cazuri de nerespectarea protec iei mediului. dreptul de a aplica amenzi şi de ridicarea carnetelor de şofer. cum ar fi protec ia mediului. POLI IA. De atari probleme se ocupă. o situa ie. îndemnând oamenii să vină la Dumnezeu. ajutat de ofi eri agen i. ei sunt buni creştini! Diminuarea actelor infrac ionale din oraş poate proba cu destulă certitudine o asemenea realitate.este un compartiment în cadrul aparatului de specialitate al primăriilor orăşeneşti. de comisia de proximitate. de serviciul de eviden ă persoane (de care răspunde cel mai vechi func ionar al poli iei din acest oraş. Gloriei nr. de pildă. pe teritoriul oraşului Boldeşti-Scăieni nu a fost înregistrat decât un număr redus de incidente grave (o crimă . apar inând religiilor ortodoxe. în situa ii de încălcări grave ale normelor civice etc. Ea a fost înfiin ată la 1 mai 2005 şi este subordonată direct primarului. Comisarul şef al Poli iei orăşeneşti . pentru nerespectarea vitezei legale a conducătorilor auto (serviciu facilitat şi de dotarea recentă cu un automobil nou de poli ie. evaziuni fiscale). Atribu iile acestei poli ii îi conferă dreptul de control pe linie de ordine publică. Şeful acestui serviciu în oraşul Boldeşti-Scăieni este col. constatăm că din cei înregistra i în categoria persoanelor religioase. în ultimii ani. Prima este subordonată Inspectoratului Jude ean de Poli ie. 59 . mai pu ine numeric decât în celelalte oraşe ale jude ului Prahova. iar cea de a doua . să ne bucurăm sincer dacă este aşa şi dacă dovedesc că. Tache Gheorghe) ş. asisten ă imediată în caz de accidente de transport.

În zona barierei de lângă gară ar trebui puse fie semnale de STOP.O problemă alertantă pentru acest oraş este viteza excesivă a maşinilor. mai cu seama pe strada Bucovului (chiar prin fa a sediului poli iei) unde autovehiculele trec cu peste 70 km/h. fie semne de reducere a vitezei. precum şi o zebră de reducere a pietonilor. 60 .

încă din secolele trecute. că. au stat la baza procesului de instruire în comunitatea asocia ionistă de la Scăieni care avea un cadru bine fundamentat de desfăşurare. Capitolele programei lui şcolare surprind prin amplitudinea şi modernitatea lor cvasirevolu ionară pentru acele timpuri.. Se bănuieşte că şi la Valea Căpuşeştilor. pe lângă unele elemente inovative inedite. cit. fondată de familia Cantacuzino. în care mă îndemna să-i iau exemplul său personal şi să scriu o monografie a oraşului Boldeşti-Scăieni. Profesorul Gheorghe Pârnu ă. de asemenea. în primăvara anului 1582. căruia directorul Bălăceanu voia să-i dea o mare extindere pentru anii viitori. în organizarea falansterului conceput de harnicul inginer. între 1797-1840. care. ea era superioară tuturor şcolilor de pe teritoriile româneşti existente atunci.Buzău. oficiind cu numele de 61 . privind organizarea învă ământului pe căi noi. în “Istoria învă ământului din ara Românească”. Am arătat. Acelaşi lucru îl făcea şi dascălul bisericii “Sf. la Boldeşti. Aşadar. nu au dus lipsă de mici unită i şcolare. pag. unul din cei mai harnici autori români de monografii. am în eles că avea un profil predominant industrial-agricol. func iona ca un nou tip de şcoală rurală. unde activitatea instructivă era armonios combinată cu cea practică. din capitolele precedente. înfiin at în 1835. intitulat “Rucăr . având în vedere că. cu autograf. Ed. Buc. dar documentele cele mai sigure şi mai complexe sunt cele ale şcolii din Scăieni înfiin ată de Teodor Diamant în cadrul falansterului său. Va avea exponate din istoria oraşului şi din istoria petrolului. Cultura în oraşul Boldeşti-Scăieni MUZEUL ORAŞULUI Este un muzeu în devenire. la rândul lui. 36. sunt aduse acolo elemente cu o anumită pregătire intelectuală.CAPITOLUL VII. şi pedagogică. cel pu in ca plan teoretic de învă ământ. ar fi existat un dascăl care preda scrisul şi cititul slovelor pentru copiii lui Grigore Filipescu şi ai unor moşneni din sat.. un studiu de peste 360 pag. 1971). care a avut amabilitatea să-mi ofere în 1976. (Op. Treime” din Seciu. educa ia şi instruc ia ocupau un loc prioritar. domnia sa. Aceste principii. I-VIII din Boldeşti. că a existat o veche şi frumoasă tradi ie de culturalizare în istoria localită ilor ingeminate care. motiv pentru care voi insista mai pe larg pentru prezentarea acestei şcoli.monografie sociologică”. după cum reiese şi din articolele publicate de el în “Curierul românesc”. ridicată înainte de 1737. func iona o şcoală condusă de dascălul Arion care. faimosul “pansion” al lui Diamant. did. pe lângă biserica satului. 1 cl. notează că. neîntâlnit în nici o altă şcoală din ara Românească. ŞCOLILE ORAŞULUI Am văzut. viitorul cătun Balaca. aflat lângă Şcoala nr. În acest scop. învă ase carte pe lângă şcoala mănăstirii Menedic (Vintilă Vodă) .

fiind învă a i să se respecte şi să se iubească unii pe al ii. demnă de urmat. băie elul Aurelian Manoil. limba franceză (clasa a II-a) şi mentor la pension. Exemplul şcolii falansteriene de la Scăieni era. despre şcoala de la Scăieni se auzise în toată ara. În lipsa inginerului. numărul redus de copii permi ându-le cadrelor didactice să se ocupe separat de fiecare elev în parte. în cele trei clase ale şcolii erau 14 elevi. La început. aritmetică. Pentru că la acea şcoală se studia şi muzica. legatul căr ilor.. Este un program semiacademic ambi ios. Dacă elevii preferau un obiect mai mult decât altul. după care trece la alte coordonări şi. elevii urmând să capete cunoştin e generale de economie politică şi “so ială”. pentru rezultatele ei pozitive. mai ales în cercurile intelectuale şi a fost citată. în fiecare zi copiii erau văzu i şi auzi i cântând şi jucând (probabil dansuri na ionale). educa ia şcolară începând de la vârsta fragedă de 4 ani. asemănător şcolilor gimnaziale pariziene. conchide că seriozitatea învă ăturii în pension este incontestabilă. evident fourieristă. desen. nu numai nou. în raportul său către Vornicia din lăuntru a ării Româneşti. teoria şi practica “militărească”. limba franceză (clasa I) şi muzica vocală. orice s-ar spune. caligrafie. catehismul şi secretar al societă ii. 3) Costache Şerbănescu: geografia. sunt men iona i doi copilaşi. (de ex. dispare misterios din activitatea falansterului. delegatul ocârmuirii jude ului Saac. cu care localnicii zilelor noastre vor trebui totdeauna să se mândrească. deschizând o pagină de aur în istoria învă ământului românesc. În această privin ă. 2) Nicolae Marcu Diilă: aritmetica. care are 4 anişori. introduseseră sistemul “învă ăturii împrumutate” şi anume metoda lancasteriană (a instruirii reciproce între şcolari). la propunerea lui Diamant. de 5 ani). caligrafia română şi caligrafia franceză (care diferă de cea română prin frecventele semne duble pentru un acelaşi sunet). Borănescu.. împletitul. nu se poate contesta faptul că dascălii de astăzi din acest oraş nu s-ar 62 . precum revistele “Curierul românesc” şi “Muzeul Na ional”. Datorită lui Teodor Diamant putem spune că oraşul Boldeşti-Scăieni a primit o tradi ie încurajatoare. atunci profesorii decideau să-i încurajeze în acea preferin ă. după vizita din 14 septembrie 1836 la şcoala falansterului. matematica şi franceza. de ex. întrucât în acele clase copiii românilor stăteau în bănci cu copiii de igani. Programa didactică. asigura cerin ele planului de învă ământ la următoarele obiecte: limba română. dar şi unic pe ară. muzică etc.profesori care. în publica iile vremii. jocurile. ceea ce era un act esen ialmente democratic şi umanitar pentru acea perioadă. un impuls nobil şi un model educa ional armonios. unde învă a şi Lucre ia. care se angajase să predea economia socială. muzica (vocală şi instrumentală). teoria şi practica agricolă. brodatul. Orele de învă ătură alternau cu activită ile practice: grădinărit. desenul. o anumită meserie (croitoria. şi o feti ă Herselia Manoleasca. la Scăieni au predat al i patru profesori. festivă şi de destindere liniştitoare. Elevii sunt înscrişi contra unei minime contribu ii băneşti. limba franceză.) iar elevii cei mai îndemânatici instruiau şi pe ceilal i. În cadrul pensionului se afla şi o clasă de fete. în felul lui. în final. după cum urmează: 1) Ioan Vretos: limba română (clasa I). nu să-l for eze pe elev să înve e ceea ce lui nu-i place. fiica lui Bălăceanu din prima căsătorie. De altfel. 4) Toma Constandin: desenul. limba franceză. matematica şi ingineria (“inginerlâcul”!). Teodor Diamant a participat ca profesor numai în primele luni.. ceea ce crea totdeauna o atmosferă veselă.

Reformele ulterioare ale învă ământului de la începutul secolului al XX-lea au introdus treptat învă ământul obligatoriu de şapte clase.. lângă care. Moianu are domiciliu dublu. Cutremurul din 1977 le-a avariat pe amândouă. Directoarea acestei şcoli este profesoara de chimie Petcu Ioana. spre a elibera terenul pentru noul local. Ca mul i foşti colegi de la şcolile acestui oraş. apoi cu cea din Boldeşti şi sfârşind cu cea din Scăieni. după planurile arhitectului ploieştean Mihai (Mişu) Rădulescu. Acele clase erau obligatorii pentru to i. să urmărim. Astăzi astăzi dl. s-a adăugat o clădire etajată impunătoare. numai că în timp ce clădirea şcolii din Scăieni a fost complet demolată. În anul şcolar 2006/2007 ea era frecventată de un număr de 715 elevi. pe măsură ce numărul locuitorilor din aceste localită i creştea. în aşteptarea vreunui cumpărător. cu câ iva ani în urmă. după ce falansterul a fost desfiin at cu doi ani mai înainte. se construieşte la Boldeşti o şcoală nouă. părăsită şi pustie. Acolo veneau ca elevi copiii din Seciu sau din Scăieni (eu presupun că foştii elevi ai lui Teodor Diamant. şcolile aveau numai primele patru clase. unele c. Copiii din Balaca erau repartiza i la şcoala din Pleaşa). pentru clasele I-IV (aceasta s-a desfiin at).. cea de la Scăieni fiind imaginea din oglindă (adică inversată) a şcolii din Boldeşti. o şcoală frumoasă şi modernă. De aceea. evolu ia din aceste şcoli şi să începem cu şcolile de la Boldeşti. apoi şi la Seciu. În 1944-48. Acolo func ionase. clădirea vechii şcoli de la Boldeşti a rămas în picioare. cât şi la Scăieni. în rândurile ce urmează. şi eu am trecut pe la toate din ele. 8-12. construită după planurile talentatului arhitect şi pictor Nicolae Moianu.fi conformat întru totul acestui deziderat. de ieri şi de astăzi. cu patru decenii în urmă. aflăm că la Boldeşti o şcoală publică îşi începe activitatea prin 1838. nu numai şcoala generală. Boldeştiul mai avea o altă şcoală mai mică. acum lucrurile s-au cam inversat. având 14 clase de învă ământ primar (jumătate din efectiv). cea “dinspre igănie”.. Poate nu aş fi ajuns niciodată să predau în învă ământul universitar american . ŞCOALA DIN BOLDEŞTI Din documentele găsite până acum. 63 . Podgoriei nr.. în Ploieşti şi în Seciu. Dacă prin anii ‘50 elevii de ciclul doi din Boldeşti veneau să înve e la Scăieni.la “Truman College” şi la “Berlitz University”. a fost grija autorită ilor locale de a construi şcoli în fiecare sector şi de a recruta popula ie şcolară după nişte recensăminte repetate. 1 cu cl. Clădirile celor două şcoli semănau foarte mult. având gradele I şi II. atât la Boldeşti.dacă nu aveam experien a şcolilor româneşti din Seciu. ambele din Chicago . dar şi liceul. începând cu şcoala din Seciu. l-au continuat în mod onorabil şi creativ. în 1836. vom vedea că urmaşii lui Diamant. dar nu erau identice. originar din Scăieni. 13 de gimnaziu şi 42 de cadre didactice (din 28 de profesori. La ora actuală. 22 sunt titulari). unde func iona ca învă ător Anghel Popescu. pe str. I-VIII din Boldeşti-Scăieni” este cea mai mare şcoală din oraş. Paşii următori.d. “Şcoala nr. cel care proiectase şi clădirea şcolii din Scăieni. La început. pe rând. apoi de opt clase. şi o clădire mai mare. Boldeşti şi Scăieni! Pentru că le-am cunoscut bine pe toate trei. fiind vorba de un domeniu fundamental şi vital educa iei na ionale.

Jercan Angelica II C: inst. 64 . Bucur Diana. Maestrul mecanic al şcolii este Ciulei Florin. tehnologică: Teodorescu Junona. Adet Gabriela IV A: înv. Tatu Dumitru Chimie: Petcu Ioana (director) Fizică: Stănescu Daniela. Săncescu Gheorghe I C: înv. Diaconescu Steliana. Stan Fabiola Geografie: Manolache Cristian. Tudor Gheorghe Ed. Neagu Ana Profesori: Limba română: Enache Larisa. Dinu Daniela Elena III C: înv.Reproduc mai jos toate cadrele didactice din anul şc. Brînzea Mădălina Engleză: Toma Mirela. Tudor Lucica IV C: înv. Bilciurescu Florina II B: inst. Vasile Silvia III B: inst. Licu Vera II D: inst. Ni ă Angela Matematică: Bilciurescu Ion. 2006/07. Dobre Florentina Ed. Constantin Olga Georgeta IV D: inst. în ordinea claselor: I A: inst. Panaete Cristina Cultură civică şi consiliere: Nica Raluca Ed. Mânzală Iuliana. plastică: Olaru Mioara Religie: Soare Alina. Stroe-Bibescu Camelia I B: înv. când s-a redactat cartea de fa ă. muzicală: Cârcioiu Martya Biologie: Radu Victoria. şi încep cu personalul de la clasele I-IV. Coman Carmen Ed. Popa Irina. Georgeta Suditu IV B: înv. Iancu Valentina (director adjunct). Sava Oana III A: înv. institutori şi învă ători. Popa Cristina Latină: Enache Larisa Istorie: Alionte Constan a. Simionescu Leon Informatică: Ianculescu Mădălina Franceză: Stan Anca. Necula Ofelia. fizică şi sport: Radu Petre. Posea Tatiana II A: inst.

şi grupa mare-pregătitoare. Să urmărim. având ferestre termopane. l. prof. mat. geogr. înv. +Dănilă Ion. 4. l. Ambele grădini e continuă activitatea grădini elor vechi unde educatoare erau Cătălin şi Adriana Năstase. prof. prof. Rădulescu Georgeta. înv. +înv. Toate cele şase grădini e din oraş au fost modernizate recent şi arondate la grădini a nr. +Emilia Dincă. înv.. Ionescu Mândru a. de biologie-chimie +Ionescu Constan a (directoare adjunctă între 1961-65). Arcanu Dumitru (director 1966-1976). prof. 4. geogr. de la numărul 116. Pe u Cristina. prof. prof. prof. 1. Dumitrescu Elena. prof. după cum urmează: înv. 65 . în subordonarea căreia se află patru alte educatoare: Brujban Valeria. 4. română Leontieş Viorica. biologie Munteanu-Draghini Margareta. Dinu Maria. Nu putem încheia descrierea şcolilor din Boldeşti fără a detalia. în lăcaşul fostei şcoli. ist. Diaconescu Constan a. +înv. care au făcut mare cinste acestei localită i. +Seiciu Ecaterina. deveni i la maturitate cetă eni valoroşi. Vasile Mircea. română Popa Azisa. fiind găzduită într-o sală de clasă. Ciocârdaru Gabriela. 4 are ca directoare pe ed. Arcanu Vasilica. îşi vor aminti cu multă stimă de bravii lor învă ători şi profesori (cei trecu i în nefiin ă au înaintea numelui o cruciuli ă). prof. 116. Ionescu Mioara. rusă +Dănilă Larisa. Arieşeanu Ion. Grădini a cu Program Normal nr. +Iordache Maria. prof. înv. Prima grădini ă s-a schimbat de la o adresă la alta. prof. sport Vălimăreanu Nicolae. Ne bucurăm să auzim că şi noua echipă boldeşteană de cadre didactice se arată la fel de devotată nobilei cauze educa ionale a tinerii genera ii studioase din Boldeşti. 20 de copii (educatoare: Petrescu Rozalia). istorie Filote Eugenia. română Draga şi so ul ei Dorohoi. Calea Unirii. Grădini a nr. prof. prof. totdeauna mândri că au avut asemenea dascăli. “dinspre igănie”. ieşi i la pensie. 60 şi iarăşi a revenit la nr. l.. mat. se află pe Calea Unirii. educând sute şi sute de copii. apă caldă. română Pârvulescu Constan a. Grădini a nr. l. pe aceeaşi stradă. prof. în continuare. mat. +Nichita Constantin (director de şcoală elementară din 1945 până în 1959). cum se prezintă şcolile din sectorul vecin. prof.GRĂDINI ELE DIN BOLDEŞTI Prima. l. Diaconescu Silvestru (director între anii 1959-60 şi 1961-65). Podgoriei nr. prof. mat. română-istorie Bălan Cristian Petru. înv. mobilier nou şi grupuri sanitare în interior. Grădini a are două grupe: grupa mică-mijlocie. înv. +Cătălin Anton. iar a doua. cu sinceră acribie. ist. învă ători şi profesori. prof. înv. prof. Farcaş Minerva. cu 25 de copii (educatoare Grosu Elena şi Popescu Ioana Andreea). biologie Hanganu Maria. pe str. de l. Cei care au parcurs această şcoală sau care au studiat la liceul seral din Boldeşti. înv. sport. Tănăsescu Floarea. centrale termice proprii. Ivaşcu Daniela şi Săvulescu Lumini a. unde adresa era comună cu cea a şcolii primare de acolo. prof. şi prof. apoi de acolo s-a mutat la nr. o necesară retrospectivă asupra unei foarte valoroase genera ii de cadre didactice boldeştene. ajunşi acum la a doua tinere e sau respectabili pensionari.

În 1962 însă numărul copiilor de la această unitate şcolară s-a dublat. grajd şi şopron în spate. cea zidită în 1864. tot cu patru clase. în 1864. existau două şcoli: una în satul Balaca. învă ător la şcoala din Scăieni a fost Dumitru Mihăilescu. primind în clasa a Va elevi din comunele Scăieni. cea din 1864. unde nu existau decât şcoli cu ciclu elementar. se va construi un local de şcoală. de data aceasta. şcoala de la Scăieni devine de 7 ani. ea s-a mai lărgit. pe baza planurilor arhitectului Mişu Rădulescu. Seciu şi Pleaşa. în 1963. sub direc ia prof. reflectând. Prin reforma din 1948. În anul 1949 se înfiin ează clasele a 6-a şi a 7-a. Acea şcoală era înzestrată cu material didactic suficient şi încadrată cu cadre didactice corespunzătoare. În 1945 această şcoală se găsea sub direc ia profesorului de română Tănase I. înfiin ată în 1932. s-au mai adăugat încă trei săli de clasă. în 1962 s-a ajuns la 18. în anii următori. adăugându-se şi o locuin ă pentru director. Bălan. iar în 1967 la 22 de învă ători şi profesori. Înaintea lui. această construc ie a fost complet dărâmată de cutremurul din 1940. când această şcoală a devenit una dintre institu iile de învă ământ rural cu numărul cel mai mare de elevi. creşterea nivelului cultural-material al sătenilor din fosta comună Scăieni. veneau şi copiii din Balaca. ajungând la 480 de elevi. în anul 1861 apare în documente că era o şcoli ă improvizată care func iona într-o casă particulară. într-un fel. În curtea şcolii a fost construită locuin a directorului. la aproape o jumătate de mie de elevi. de asemenea. Tănase Bălan. din jude ul Prahova. învă au înainte numai 200 de elevi. de limba rusă Platon Go onoga. Presupun că se afla cam tot pe locul actualei şcoli din Scăieni. unde func iona cu patru clase. Astfel putem spune că s-a împlinit visul lui Teodor Diamant. apoi a înv. bunicul învă ătorului Emil Popescu. Peste trei ani. neavând nimic comun cu preten ioasa şcoală-pension din cadrul falansterului. ajungând la 425. din 1956. în 1956. În anul 1960 s-au mai construit două săli de clasă. Tot prin asemenea contribu ii. o prispă. un dascăl gospodar. care a urmat înv. Nicolae Nedelcu. Neavând clădire proprie. pe vremea când era director (între 1928-1945) învă ătorul Tănase Nicolae. pe cât a putut. Cât priveşte şcoala de la Scăieni. prin contribu ia voluntară a localnicilor. În locul şcolii avariate. a modernizat localul) şi şcoala din Scăieni. Vasilescu Constantin (care. Aici. atingând un număr total de 280 de elevi. după cutremur. Din nenorocire. s-a început un nou local care a fost definitivat între anii 1944-1948. care dorea ca la Scăieni să existe o asemenea şcoală 66 . În cele două şcoli existente. aflată sub direc ia învă ătorului Ion Frecău eanu. la care predau 16 cadre didactice. şcoala de la Balaca func iona într-un local particular. când a fost numit ca director prof.ŞCOLILE DIN SCĂIENI În fosta comună Scăieni. dispărută în 1836. Dacă în trecut erau numai 7 cadre didactice. Mai spre zilele noastre. foarte lăudat mai ales pentru ini iativa de a înfiin a o grădină a şcolii super-model. La această şcoli ă era învă ător Iancu Gheorghe. până ce dânsul a ieşit la pensie. Boldeşti. Bătrânul Mihăilescu a fos mutat abuziv de boierul Petre Bălăceanu la o şcoală dintr-un sat din Bărăgan spre a-şi aduce în locul lui o rubedenie. iar în anul 1967 numărul elevilor care frecventau şcoala de la Scăieni a atins apogeul. Fireşte. având două odăi e. mărit. însăşi numărul cadrelor didactice a trebuit.

tot se mai învă a. am cerut ca şcoala veche să fie imediat demolată şi înlocuită cu o clădire având schelet metalic. deoarece construc ia. fără asemenea presiuni din afară. am publicat un articol de-al meu. înso it de fotografii cu clădirea afectată. că s-a inut cont de materialul critic ce lam publicat în presa americană şi că prima clădire de şcoală antiseismică din România va fi începută în curând la Scăieni. când clădirea “consolidată” la suprafa ă devenise total nefolosibilă.. treptat. cel din 1986. În scrisoarea mea şi în articol. devenise liberă. Eram sigur că dacă mesajul-protest al meu nu îi va speria de tot pe liderii din ară.mare. De aceea nu puteam să rămân pasiv şi să nu accelerez această urgen ă care. ştiam că ar fi fost construită cu 67 . întărind-o cu bare de o el şi cu console de fier exterioare. Autorită ile. Din păcate.. treptat. profitam de mass-media americană din spatele meu.5 R. ea fiind tot prima inclusă în Proiectul de reabilitare al şcolilor . din care eu fusesem silit să emigrez ilegal în Austria. inclusiv cu sprijinul Consiliului Local Boldeşti-Scăieni. apoi şi la cel din 1990. prezentând clasele cu pere ii crăpa i şi tavanurile sparte. în care insistam asupra faptului că a continua să fie folosită această clădire şubredă.l. de crainic la un post de televiziune din Chicago. după acea perioadă de vârf. Poate că par lipsit de modestie că amintesc acest amănunt aici. în curtea şcolii. În plus.) O scrisoare detaliată am trimis-o preşedintelui ării de atunci. apoi în America. Seismul din 4 martie 1977 a zguduit puternic structurile clădirii. mi s-a răspuns încurajator. Cu toate acestea. ajungându-se astăzi la 315 şcolari (în 2007). Am sunat din America la telefon pe cei de la minister care cunoşteau de acuma articolul meu. chiar la un seism de gradul 3. şi am amenin at că voi difuza filmul pe unul din canalele mari TV americane. în lipsă acută de bani. de ziarist american şi de corespondent al posturilor de radio “Vocea Americii” şi “Europa Liberă”. el a mai avut darul să întărească plângerile părin ilor şi ale cadrelor didactice adresate anterior Ministerului Învă ământului în acelaşi scop. tot îi va impresiona în vreun fel şi că ei vor da ascultare acestui puternic semnal de alarmă venit din America. de care se vor face grav vinova i atât responsabilii locali cât şi cei de la minister. s-a procedat la repararea superficială a clădirii. dar pentru că. alta guvernului şi alta Ministerului Educa iei. la care arhitectul Grecu mai adăugase cinci săli de clasă.f. lângă un WC primitiv. În noua mea calitate.program finan at de Banca Mondială. Din fericire. am luat de grabă primul avion şi am sosit de la Chicago la Scăieni unde am fotografiat şi filmat clădirea în întregime şubrezită. echivalează cu o crimă strigătoare la cer. dar ele nu au servit la nimic. d-lui ministru Marga. (Anexez faximilul cu acest articol. ce se poate prăbuşi oricând peste copii şi peste cadrele didactice. am făcut reportaje speciale despre acest subiect. Ion Iliescu. o construc ie modernă anti-seismică. construite de p. după Revolu ie. ara mea. într-un ziar american de mare tiraj. numărul elevilor a început să scadă. Pe de altă parte. într-o parte a ei. fiindcă era şcoala unde învă asem eu ca elev şi unde slujisem ca profesor şi eram foarte indignat că până atunci nimeni din cei sus-puşi nu se sinchisise nici măcar să dea un răspuns. întrucât clasele anexe. dar nu puteam să tac. ea fiind oricând dispusă a difuza filmul ce-l făcusem. Neexistând fonduri pentru construc ia unui nou local. nu puteau cuprinde pe to i elevii. care îmi dădea un anumit curaj şi autoritate. a suferit alte mari slăbiri de structură la un alt puternic cutremur. se deciseseră să facă o altă nouă repara ie. inclusiv ministrul educa iei însuşi.

Daniela Bică. func ia de director au mai avut-o profesorii: Bălan Tănase (01.07.2001). I). tit. De asemenea secretara şcolii. Construc ia şcolii s-a demarat însă imediat şi în februarie 2003. de existen a căreia mă bucur sincer. Dinu Maria (01. a II-a).09.09. un cabinet de limbi străine. supl. 4 profesori suplinitori. grup sanitar cu veceuri moderne. şcoala de la Scăieni (care poartă numele de “Şcoala nr.2001-01. Clădirea va rezista la cutremure de gr. iar pentru ea nu mai pot apela din nou la Ministerul Educa iei. Actuala conducere a şcolii mi-a mul umit pentru acest sprijin şi totdeauna când vin în ara de unde am plecat cu peste 20 de ani în urmă. Apostu Steliana (01. căci este o dolean ă cu totul fezabilă local: gardul din spatele şcolii. a II-a).07. elevii şcolii de la Scăieni s-au mutat într-un local nou. str.1991). con ine opt săli de clasă.02. lăsând să se vadă o goliciune ruşinoasă. Şi. Dan Manuela (înv. are un total de 315 elevi.09. ci şi spatele şcolii..196301. 200 m de gard vechi au mai rămas cca 20 m. chiar dacă cineva.09. precum împrejmuirea solidă de la fa ada noii institu ii. desigur. la cl. va face abstrac ie sau va nega interven iile mele din afară pentru existen a ei. nu mă deranjează. Enescu Veronica (înv. Fiindcă nu numai fa ada trebuie să fie frumoasă.1963. I-IV. Co ac Leonard (01. ceea ce. dotată de minister cu toate facilită ile necesare. Iar eu vizitez cu emo ie şi plăcere această frumoasă şi îngrijită construc ie. doi sau cu mai mul i ani mai târziu. vreodată.. Pase Ramona (înv. Ea a fost proiectată de arhitectul ploieştean Ni ă Savu care a fost destul de inspirat. bun organizator şi respectat de colegii lui.12.1999-01.5 R.2001-până în prezent: 2007). În prezent (în 2007). o clădire frumoasă (eu o visam chiar şi mai frumoasă!) şi modernă.2001).09. Mai exact. arătând cumplit de dezolată. Go onoga Platon (01. 40. se cam rătăcesc şi prin România.09. dacă se poate.. Pantelimonescu Silviu Paul (01. arhivă. în fa ă. o mare nemul umire încă a rămas.09. sunt bine primit acolo. deservite de peste 20 de cadre didactice. spa ii suficiente pentru bibliotecă. cu pere i exteriori metalici. prof. Altminteri ea arată ca o pereche de pantaloni noi şi elegan i. cu încălzire centrală. Acolo va fi nevoie în curând de un gard nou. repartiza i în 16 clase: opt pentru clasele I-IV . dar rup i şi decupa i complet în spate. aparatură modernă de încălzire centrală (în spa iul special de la demisol).1980). de matematică Leonard Co ac.un an.09. Manea Florica (înv. la cl. la cl. Înaintea directorului Co ac.12. supl. Diaconescu Steliana (01. confec ionat tot din metal.1945-01. Iată numele învă ătorilor de la cl. la dungă.09. Grigorescu Elena (01. un tânăr harnic. care predau în anul şcolar 2006-2007: Dinică Lelia (înv. Noul local de şcoală. frumos şi rezistent. totuşi. 68 . sunt 8 învă ători şi 13 profesori titulari.1991-01.1980-01. pentru că restul scândurilor s-au furat. de la o vreme. I). fiindcă sunt sigur că oricare ar fi fost în locul meu ar fi procedat la fel. un hol mare luminos. dar nu la eventualele tornade care. cu un etaj. Directorul şcolii este. la cl. la cl. din 2001 până în prezent. inclusiv cu multe calculatoare. Colinei nr..toate paralele .1990-01. Boldeşti-Scăieni”).02. biroul secretariatului şi cabinetul pentru director.1990). 7.şi opt pentru clasele VVIII. supl. un laborator de fizică-chimie. 2 cu clasele I-VIII.1999). tit. cancelaria spa ioasă a cadrelor didactice. Din cei aprox. călca i frumos. iar curtea a rămas practic fără gard.

ca nişte cadre didactice de excep ie. Vasilescu Maria (înv. la cl. Toboş Magdalena (l. 3” (la Balaca. a unei munci la catedră plină de multă dăruire şi sacrificiu. o adevărată sărbătoare de suflet. pe rând. Cu această ocazie s-a putut vedea cât de mult au fost aprecia i şi iubi i colegii care. muzică). de părin ii lor. încetă enită de ani de zile la şcoala din Scăieni. Balaca). la rândul meu. Olaru Mioara (pens. la cl. la cl. a III-a). Soare Alina (religie). Pi a Claudia. poartă o deosebită stimă tuturor cadrelor didactice. 69 . Tănăsescu Florica şi Dinu Maria. Popescu Eugenia. to i colegii organizându-i o zi festivă. Pantelimonescu Silviu Paul (matematică). am fost onorat de colegii mei de la Şcoala Scăieni. în 1999. supl. supl. Este un nobil gest de recunoaştere colectivă. cu siguran ă. Sava Aurica şi Drăghici Marioara (la şc. Grigorescu Elena (l. Vasilescu Georgeta. va rămâne întipărit nu numai în amintirea sărbători ilor. engleză). eu am avut avantajul şi fericirea de a mai fi fost încă o dată sărbătorit şi de colegii mei americani. Cârcioiu Marta (pens. a IV-a) şi Şerban Diana (înv. cinci la număr. Dacă este să vorbim de corpul tehnic. supl. fizică). în Statele Unite. Aşa au fost sărbători i. cu 30 de copii. română). Tudor Gheorghe (ed. patru îngrijitoare: Puiu Victoria. pentru care am fost invitat. Ioni ă Elena. tot prin tradi ie. Teodorescu Junona (educa ie tehnologică). În Scăieni se află şi trei GRĂDINI E: “Grădini a nr. de cadrele didactice respective. o depune d-ra secretară a şcolii Bică Daniela. Ciucă Laura (biologie). apreciată de to i ceilal i foşti directori şi de cel prezent. În anul şcolar 2006/2007. Stan Ioana. ceea ce. română). ca un original şi impresionant eveniment. care se lasă deseori cu lacrimi. 5” (în clădirea creşei. atât de foştii elevi. cu 45 de copii. O tradi ie frumoasă. Ilie Lenu a. pleacă în. şcoala are un specialist fochist: David Florica. am ieşit la altă pensie. în 2003. cât şi de to i locuitorii oraşului Boldeşti-Scăieni care. este minunatul obicei de a sărbători pe fiecare cadru didactic atunci când iese la pensie. Manolescu Ana (l. supl. după ce şi-au făcut pe deplin datoria de dascăli.. O muncă deosebit de responsabilă. cu multe flori şi cu o bogată masă românească tradi ională. Chivu Luciana (înv. doi paznici de noapte: Tomescu Mihai şi Dima Grigore. 2” (cu 54 de copii preşcolari.. atunci când. Diaconescu Steliana (matematică). Trebuie să mărturisesc cititorilor acestei căr i că şi subsemnatul. tit. Co ac Leonard (matematică). În plus. cu discursuri emo ionante. organizându-mi-se o festivitate asemănătoare cu cea din România. desfăşurată de-a lungul unui lung şir de ani. pe deplin meritat.. dar şi a tuturor cadrelor didactice participante. “Grădini a nr. să vin special din America şi pentru care le mul umesc încă o dată pe această cale. şi acolo. de foştii colegi.. indiferent dacă sunt în activitate sau ieşite la pensie.a III-a). urmată de muzică şi dans. precum şi profesorii Apostu Steliana. Popescu Emil Petre. predau următorii profesori: Dinu Ion (l. franceză). anul editării acestei căr i. concedii de odihnă nelimitate. învă ătorii Vasilescu Titel. deloc uşoară. educatoare fiind Pătraşcu Elena şi Voica Cristina). a IV-a). încadrată cu educatoarele Bucuroiu Claudia şi Dumitru Camelia) şi “Grădini a nr. Doroftei Floare (chimie). Manolache Cristina (geografie). desen). cu o asemenea sărbătorire emo ionantă. dar desfăşurată cu devo iune şi cu înalt profesionism. to i aceştia fiind deosebit de aprecia i. având ca educatoare pe Popa Adriana şi Toma Ana). Panaete Cristina (istorie).

Matei Paul (istorie). to i aceştia fiindumi şi mie profesori. Cerchizan Marieta. Pi a Claudia (biologie). Victoria Simionescu (istorie. lăsând o frumoasă amintire atât în inimile foştilor elevi cât şi ale colegilor din aceeaşi institu ie. +Tănase Nicolae. naturii). Marinescu Veronica (biologie). Tănase Natalia (şt. Pârvulescu Constan a (l. O prestigioasă muncă au depus-o. un dascăl care învă a pe câ iva copilaşi să 70 . Diaconescu Silvestru (geografie şi director între anii 1979-1980). +Dincă Emilia (chimie). Melchior Dumitru (chimie). profesori universitari. Stroescu Petre (istorie). în urmă cu patru decenii. Ioni ă Elena (ed. rusă. Ei sunt rezultatul strădaniei unor învă ători ca: +Damian Ion. +Nica. +Tănăsescu Constantin (rusă. Minea Florica.Cu triste e. fost director al şcolii). ofi eri superiori. deoarece o notabilă parte a acestor foşti elevi au ajuns oameni de mare valoare în ara noastră: medici. spre a aminti genera iilor care vin. +Iulia Dinescu. secretarii şcolii de atunci: Cucu Florin. rusă. 3 (1966-1971) apoi profesor titular la Şcoala nr.. ridicată înainte de 1737. +Lidia Bagrov (l.. +Go onoga Platon (l. rusă). Să trecem acum în revistă. Ştefan Ioana. ingineri. le-a fost de un imens folos în via ă. franceză şi latină). astăzi oameni maturi. am revenit la Scăieni de la Ploieşti. Carpin Dumitru (matematică). română). Dumitru Constan a (matematică). ar merita. Miroiu Florica. după ce. română). +Brandabur Ecaterina. 17 cu cl. cărora foştilor copii de atunci. oameni de artă şi cultură. +Ioan Vlaiculescu. să fie adăugat aici. Ionescu Doina (chimie). geografie). +Leti ia Axente (l. fizica). pe lângă biserica “Sf. scriitori etc. +Nedelcu Nicolae. +Adriana Filcescu. I-X din acelaşi municipiu. Dumitrescu Ana (l. Popescu Maria (istorie). +Tănase Bălan. fizică). Stan Fabiola (matematică). Codescu Tudorina (istorie). La urmă. Popescu Maria. Spre a-i cunoaşte care sunt. au trecut în lumea de dincolo. rusă). Păunescu Aurora (l. Suditu Georgeta. +Stoica Veronica şi a unor profesori ca +Nicolae Rotaru (deşi cu studii juridice. emigrată din Rusia sovietică în România de frica bolşevicilor).. ŞCOALA DE LA SECIU Am văzut că localitatea Seciu. că şi această şcoală a avut norocul să se bucure de o serie superior calificată de învă ători şi profesori de elită. avea. Gaşpar Remus (matematică).. pot să mă adaug şi pe mine. Pavel Elisabeta şi Darie Elena. de locuitori ceru i). Catrinoiu Silvia (geografie). +Margareta Bălan. care de câteva ori a încercat fără succes să devină comună independentă (nu îndeplinea nr. +Casieru Valeria (franceză). în continuare. +Bobe Nicolae (istorie). Cristian Petru Bălan (română. Popişteanu Nicolae (matematică). deocamdată fără cruciuli ă. +Georgescu Galina (matematică). română). la cererea mea de transfer. ed. +Dubeanu Marta (geografie). un capitol cu totul special în istoricul şcolii de la Scăieni. lideri politici. am trecut o micu ă cruciuli ă. +Brezeanu Elvira. preot înv. un excelent profesor de matematică). profesori. Constan a Diaconescu. română). Florica FlorescuŞaghy (fizică.. chimie. De aceea. Vasiliu Aura (l. română). Treime”. în dreptul numelui lor. apoi al i profesori: +Leon Lavric (l. +Juncu Maria (franceză). Voicu Elena. mă văd obligat să precizez că unele foste cadre didactice din listele ce urmează. biologie). unde fusesem numit director la Şcoala generală nr. Adam-Nica Vasilica (supl.

de asemenea. de la Boldeşti a primit func ia de director. Între timp şi numărul cadrelor didactice crescuse. dar după aceea. de matematică Valeriu Teodorescu care. În 1986 s-a dat în folosin ă şcoala nouă. de matematică 71 . care continuă dotarea şcolii. când se construieşte un local cu patru săli de clasă (pentru clasele I-IV). înv. prin cioplire şi fasonare. poarta de intrare (şi de stagiatură) pentru cadrele didactice care voiau să ocupe mai târziu catedre la şcolile din Boldeşti sau Scăieni. este numit director prof. cancelarie. La clasele primare fusese director învă ătorul +Dănilă Ion care preda împreună cu învă ătoarea + Avramescu şi înv. prof. în incinta clădirii. chiar de la debut. în 1972. magazie ş. venit de la Reghin. Pe acolo au trecut înv. l-am transformat într-un stâlp ce sus inea sârmele de curent electric şi astfel “şcoli a” a fost electrificată. În 1960. cu boii lui moş Du ă.scrie şi să citească. În 1960 a fost numit ca director prof. Au fost înlocuite ferestrele vechi cu ferestre noi. Părin ii ne-au ajutat să cărăm din pădure. În 2006 s-au primit investi ii noi pentru un grup sanitar în incinta clădirii. câ iva ani la rând. am fost găzdui i. pe care. un suiş extenuant şi deloc plăcut. având cinci săli de clasă. dulapuri. lung de patru km . El a fost director până la pensionare. la care. În prezent se definitivează lucrările la încălzirea centrală. din 1972 până în 1980. scaune). cu clasa a V-a. care a pus şcoala la punct. ciclul gimnazial. intervenind cât s-a putut pentru îmbogă irea inventarului ei şi în vederea înfrumuse ării şcolii. Într-un fel. împreună cu prof. abrupt. ceea ce nu echivala nicicum cu o şcoală. dat fiind că de la 240 elevi. când se ajunsese la două genera ii cu clase paralele. bibliotecă. româna şi sportul..a. de fapt. eram foarte tineri. în 1991 s-au făcut repara ii capitale. un copac lung. pentru etanşarea claselor şi reducerea consumului de combustibil în timpul iernii. apă curentă. numărul copiilor a crescut. în ciuda multor dificultă i cărora a trebuit să le facă cu greu fa ă. La început. s-a dovedit acolo un foarte bun gospodar. unde lucram cu vreo 16 copii. de biologie Dumitru Ion. câ i erau prin anii 1978-82.. Dănilă Ion. dar clădirea s-a construit în 1910. care era. un an de zile. Dar aveam două mari avantaje: acest soi de alpinism ne crease o excelentă condi ie fizică şi. De atunci până în 1960 nu au existat decât două săli de clasă. vine ca director prof. De asemenea s-a procurat mobilier didactic nou în toate clasele (bănci. arşi ă. am fost numi i primii profesori la Seciu (eu predam matematica. inclusiv apă caldă. într-o odaie modestă. prof. După pensionarea dumnealui. iar d-ra Munteanu biologia şi alte obiecte). urcând. cu noi a început să se fundamenteze. cifrele s-au tot micşorat. de geografie Diaconescu Silvestru.. Documentele din arhivă arată însă că şcoala propriu zisă a început să existe acolo în anul 1906. Munteanu Margareta. Popescu Emil. şcoala Seciu devenise. Amândoi veneam pe jos. eu. Teodorescu Lucica. tip termopan. în micu a casă parohială de lângă biserica satului. măsu e. Fiindcă nu mai exista deloc spa iu pentru clasa a V-a în clădirea şcolii primare. din direc ii diferite. În 1980 (până în 1985). un deal noroios. mai ales în prolifica perioadă a “ceauşeilor”. încât existen a acestei şcoli a început să fie deja pusă sub semnul întrebării.pe ploi. De o şcoală nouă nu se poate vorbi până în 1964. viscol sau ger. introducându-se. de biologie Pop Simion. pentru prima dată.. actualul primar al oraşului. la ora actuală şcoala Seciu mai are doar 95 de elevi (40 la clasele I-IV şi 55 la clasele V-VIII). pe acele meleaguri. iar de la data de 1 mai 1986 până în prezent (2007)..

Tudor Otilia (istorie). simultane a II-a şi a IV-a).Arcanu Valeria. prof. Ciucă Laura (biologie). GRĂDINI A DE LA SECIU În afară de această şcoală. română Vaida Gavril cu so ia dumnealui Vaida Maria. subsemnatul. did. Ştefănescu Lauren iu (religie). Ion Damaris. de 24 de copii. Teodorescu Valeriu (matematică). Cum numărul copiilor a continuat să scadă.. (Dar mai întâi trebuie să amintesc că. unde este găzduit şi dispensarul teritorial. această şcoală a rămas cu numai doi învă ători. prof. şcoala de la Seciu va ajunge de unde a plecat: cu unul sau două grupuri mici de copii învă ând într-o odaie de patru pere i. Lupu Daniela (l. între timp. por ile deschise ale frumoasei şcoli din Seciu aşteaptă de geaba. În toamna anului 1962 se deschide oficial Grupul Şcolar Materiale de 72 . Brânzea Mădălina (l. nişte eforturi fizice mai mari. Prin Ordinul 367 al Ministerului Educa iei şi Cercetării din 28 iunie 1962 s-a înfiin at această şcoală ai cărei absolven i urmau să devină şamotori şi operatori în fabricarea geamului. în anul şcolar 2006/2007. dat fiind scăderea numărului de copii. fizică şi ed. GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIA STICLEI BOLDEŞTI-SCĂIENI Este cunoscut şi sub numele vechi de “Liceul Boldeşti-Scăieni” (str. Munteanu-Draghini Margareta. fosta mea elevă. 6) care. (Educatoaredirectoare dintre anii 1968-2000. Dar şi numărul preşcolarilor a scăzut într-o propor ie alarmantă! Dacă popula ia şcolară va scădea în acelaşi ritm. după cum urmează. poate că tinerii căsători i se vor răzgândi şi vor face. Bucovului nr. s-a pensionat din anul 2000). sunt: Isbăşoiu Georgeta (l... Manolache Cristian (geografie). iar cadrele didactice vor intra în şomaj sau vor merge să culeagă căpşuni în Spania. tehnologică). din anii 1986-1992. s-a ajuns la numai două posturi de învă ători. Directoare şi educatoare este o proaspătă absolventă a Liceului pedagogic din Ploieşti. de matematică Mândrilă Elisabeta. franceză). titulari fiind Isbăşoiu Adriana (cu clasele simultane I şi a III-a) şi Dumitru Victor (cu cl. rămăseseră doar trei posturi de învă ători. apoi prof. Du u Viorica. română).. la ciclul întâi. venind din Ploieştiori. şi al ii (c. Teodorescu Junona (ed. netitulare). în prezent. engleză). Această grădini ă. care era învă ătoare. Teodorescu Margareta (ed. Institu ia demarase numai cu două săli de clasă şi o bibliotecă iar elevii din afara localită ii aveau asigurată cazarea gratuită. avea înainte două grupe.. care face zilnic naveta cu autobuzul. muzicală). Altminteri. din anul 1992 până astăzi. Dar cine ştie.. ceea ce a impus să se lucreze cu clase simultane). copiii preşcolari din Seciu frecventează cu to ii grădini a de acolo. care func ionează în clădirea fostului cămin cultural local. de l. Profesorii de la şcoala Seciu. la Şcoala cu clasele I-VIII de la Seciu mai sunt doar 13 cadre didactice. dar în prezent a rămas numai cu o singură grupă. să mai schimbe ceva. Dumitru Ion. la rândul lui. fără copii. are un bogat şi fructuos istoric. Deci. temporare. În prezent. prof. destul de bine dotată.

ca nou director al Grupului Şcolar a fost numit ing. cu 30.000 de volume. având spa iu insuficient.1997-1999: Necula Gheorghe . . În 1965 existau 7 săli de clasă. La finele anului 1971. de română Bălan Tănase. prof. Anul următor. Grupul Şcolar a primit titulatura de Liceu Industrial cu profil chimie. În prezent.1986-1997: Necula Gheorghe . o sală de sport şi o bogată bibliotecă. Tănase Constan a . . şcoala a dat şi prima promo ie de absolven i. ecologie şi protec ia mediului. 1966. se înfiin ează şi o clasă de maiştri-operatori în industria materialelor de construc ie (curs seral).director adjunct. În anul 1972. În anul şcolar 2006-2007. Vă prezentăm mai jos conducerea liceului/gr. titulatură care a fost men inută până în 1990. . .1999-2004: Tănase Constan a . corpul de clădire cu ateliere şcoală şi laboratoare s-a deteriorat vizibil şi.director adjunct. când a devenit Grupul Şcolar Industria Sticlei Boldeşti-Scăieni. un atelier mecanico-electric.director. o cantină şcolară cu 200 de locuri. sa demarat construc ia unui nou corp de clădire cu 6 săli de clasă. şc. numărul de profesori este de 22. Conform tradi iei. în majoritate copiii muncitorilor Fabricii de Geamuri Scăieni. Din cauza cutremurelor din anii 1989-1990. de matematică Enescu Ion. Bidulescu Constantin . .5. termenul de predare la cheie fiind octombrie 2007.director adjunct. la care se adaugă şi trei ingineri din fabrică: Brebeanu Elena.director adjunct. 4 laboratoare (fizică. s-a amenajat şi un frumos teren de sport.2004-2007: Tănase Constan a . ingineri-7. Sperăm să fie ultima schimbare de titluri. avându-i la conducere pe Vasiliu Traian. chimie. În anul 1964 se numeşte în func ia de director adjunct doamna inginer Brebeanu Elena.dir. şcolarizează un număr de 650 de elevi care înva ă în 20 de clase. ca director şi pe Brebeanu Elena ca director adjunct. Necula Gheorghe . deoarece era nevoie urgentă de asemenea cadre la fabrică.director. Şcoala are în dotare 8 săli de clasă. cancelarie. laboratoare. birouri. adjunct. informatică şi electrotehnică).director adjunct.director. În primăvara anului 1963 s-a deschis şantierul pentru o nouă clădire a şcolii. un internat şcolar cu 100 de locuri. Sunt create două clase .director.director.Construc ie care avea un număr de 60 de elevi. maiştri instructori Stanciu Ion şi Ioni ă C-tin. în meseria de operatori în fabricarea şi prelucrarea geamului. mecanică şi materiale de construc ie. între anii 1972-2007: . şcoala a beneficiat de munca 73 .director. Norme profesori în anul şcolar 2006-2007: 38.1972-1982: Vasiliu Traian . În anul 1976 Liceul Industrial şi-a schimbat din nou titulatura în Grup Şcolar pentru industria materialelor de construc ii. Alexandru Gheorghe .1982-1983: Bodan Aurelia . un cămin şcolar cu 260 de locuri de cazare. Paralel. Bidulescu Constantin . Grupul Şcolar Industria Sticlei Boldeşti-Scăieni. cu următoarele profile: electrotehnică. în toamna anului 2006. gra ie eforturilor regretatului profesor de educa ie fizică Pop Emil. Vasiliu Traian. În acelaşi an. Corpul profesoral era format în vremea aceea din: directorul şcolii prof.şi anume una cu profilul “lăcătuş mecanic de între inere” şi cea de a doua cu profilul “repara ii în industria geamurilor şi electricieni pentru instala ii electrice”.director.1983-1986: Micu Silvia . Simionescu Lucian . bibliotecă. Burt Vladimir şi Gheorghe Gheorghe. . adjunct. Brebeanu Elena .dir. maiştri-5.

). pe malul stâng al Teleajenului. engleză). La concursul din anul acesta şcolar au fost repartizate 100 de locuri pentru subofi erii pompieri şi 25 de locuri pentru maiştri militari auto (la 5 aug. cu grad de subofi eri pompieri. să nu fi avut niciodată în liceu nota la purtare sub 8.70 m. sticlar). Comanda şcolii este exercitată în prezent de dl. l. pe strada Poligonului nr. maşini. ofi eri superiori. sticlar). Horia Luciana (prof.).). Este o mică.asiduă a multor cadre didactice care au depus un efort sus inut pentru educarea tinerilor. şi înăl imea de minimum 1. servan i pompieri. 74 . undeva. există o mare şcoală care func ionează ca institu ie de învă ământ postliceal. arme şi motoare moderne.). +Micu Silvia (prof. Pârvulescu Constan a (prof. având regim de colegiu tehnic militar. din punct de vedere fizic şi psihologic. să nu prezinte semne particulare evidente. Sandu Cristina (consilier educativ). so ia să nu aibă cetă enie străină sau să fie apatridă etc. +Pop Emil (prof. Dumitru Elisabeta (prof.). nu se primesc decât candida ii care pot îndeplini cumulativ o serie de condi ii cum ar fi: să aibă vârsta până la 25 de ani. Lec iile se desfăşoară în clase şi pe teren şi au un complex caracter tehnico-practic. Şcoala este foarte solicitată de mul i candida i care au absolvit liceul. tehn. dar admiterea se face pe bază de concursuri anuale sus inute pe un număr limitat de locuri. mat. Anton Mariana (prof. l. Actuala genera ie: Necula Gheorghe (prof. Numele i s-a dat de la bravul erou român Paul Zăgănescu. ap i medical. +Vasiliu Traian (ing. mat. dar serioasă. având un poligon adecvat pentru excerci ii. Sunt concursuri destul de preten ioase. pompe. cu laboratoare. ŞCOALA MILITARĂ DE SUBOFI ERI POMPIERI “PAUL ZĂGĂNESCU” BOLDEŞTI-SCĂIENI Pu ini locuitori ai oraşului Boldeşti-Scăieni ştiu că pe aria localită ii lor. l.). Având în vedere că. Gheorghe Gheorghe (ing. Tănase Constan a (ing. sport).). după absolvire. Brebeanu Elena (ing. cu durata de 2 ani. Bălan Cristian Petru (prof. rom.). sticlar). unde cei mai buni specialişti în branşa pompieristică din ară. biol. colonel Ion Ungureanu. franceză-română). indiferent de locul reparti iei. “academie militară” care formează maiştri militari auto. Şcoala este excelent dotată cu tot materialul didactic necesar. să fie foarte sănătoşi. departe. să nu apar ină nici unui partid politic. sticlar). fiz. Bodan Aurelia (ing. Din vechea genera ie. vestitul luptător din Dealul Spirii care a comandat armata de pompieri împotriva unei unită i militare turceşti venită să înăbuşe revolu ia bucureştenilor de la 1848. specialişti în servicii logistice. Această institu ie este subordonată direct Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari şi pregăteşte maiştri şi subofi eri militari în specialitatea auto pentru toate structurile Ministerului Afacerilor de Interne. cursuri de zi. remunerarea este deosebit de convenabilă. amintim (cei deceda i au o cruciuli ă înainte): +Enescu Ion (prof. 2006). predau studen ilor cursuri de un înalt nivel tehnic. Bidulescu Constantin (prof. Samoilă Doina (ing. 2. mat. rom. sticlar şi textilist).

Pentru maiştri militari auto . Nici Seciu nu se lăsa mai prejos. deşi eram copil pe vremea aceea. pot continua studiile militare pentru a deveni ofi eri. au avut o îndelungată tradi ie culturală. din mecanică. la fizică. din fapte concrete sau din amintiri. Desigur. aşadar. Nici Căminul cultural de la Scăieni. cazarea. Pe parcursul celor doi ani de studii. Pentru informa ii suplimentare. dar pe care. electricitate şi magnetism. şcoala poate fi sunată la tel: 0244/12. era o adevărată întrecere între aceste două localită i şi deseori nu ştiai pe care din ele să le admiri mai mult. nu se lăsa mai prejos. din algebră. şcolarizarea. tot test grilă. avea posibilită i materiale destul de mari. grada ii primesc o diplomă cu care. categoria B şi C. desfăşurată în frumoase şi solide clădiri speciale. fizică moleculară şi termodinamică.A. activitatea acestor două dinamice (pe atunci. în primul rând ca martorul ocular care le urmăream îndeaproape pe amândouă. acum 55-60 de ani.cuprinde testarea psihologică. care se afla în apogeul produc iei. nu astăzi!) foruri culturale locale şi să începem cu. iar artiştii amatori din Scăieni sus ineau la fel de frumoase programe artistice la Boldeşti.50.C. verificarea aptitudinilor fizice (alergare 50 m plat. to i studen ii capătă carnete de conducere auto. din care nu lipseau numeroase serate de dans. deci. din mecanică. asisten a medicală. CLUBURI. la rândul ei. fizică moleculară şi termodinamică. flotări. dacă doresc. alergări de rezisten ă pe 1000 m plat ş. trigonometrie. eu o cunosc destul de bine..la matematică un test grilă. Din acest punct de vedere. CĂMINE CULTURALE.eliminatorie . de-a lungul deceniilor. numindu-se simplu 75 .) Bineîn eles că participă numai candida ii care au promovat etapa întâi. electricitate şi magnetism. transportul toate acestea sunt gratuite. schela Boldeşti.la matematică un test grilă.21. la algebră şi geometrie. deşi nu dispunea de fonduri de la vreo societate petroliferă. sărituri în lungime de pe loc. pe rând. La absolvire. Astra Română S.). iar reparti ia este asigurată pe baza mediilor socotite în ordine descrescândă. Să încercăm să evocăm. înfiin ată la Londra în anul 1907 iar astăzi cu sedii la Londra şi Haga. care. căci şi acolo exista un cămin cultural unde exista o frumoasă activitate.. CASE DE CULTURĂ Atât Boldeştii cât şi Scăienii. Etapa a II-a: sus inerea lucrărilor scrise (pentru subofi eri pompieri . din secolul trecut. text pe grilă. Vă rog să re ine i amănuntul că vorbesc de o perioadă trecută.a.Examenul de admitere se desfăşoară în două etape: Etapa I . geometrie. iar Clubul de acolo devenise un centru cultural nu numai local. echipele artistice de la Boldeşti sus ineau frumoase programe artistice la Scăieni. CLUBUL BOLDEŞTI Clubul Schelei Boldeşti a fost un produs al societă ii S. la fizică. dar începuse să fie cunoscut în toată ara. este fiica societă ii petrolifere anglo-olandeze Royal Dutch Shell. Deşi erau localită i separate. examinarea medicală. iar studen ii beneficiază de o soldă lunară şi alte beneficii. Încă din anul întâi.

unul de voley şi. Pe scena clubului mare au dat spectacol numeroase ansambluri vestite din ară. garderobă. filme etc. s-a construit un nucleu al unui proiectat centru petrolifer . lângă grătarele cu mititei şi lângă mesele cu bere. Ea se consolidase mult. de-a lungul a câtorva zeci de ani. altfel spus. Considerându-se că sala mică a clubului nu mai putea face fa ă tuturor solicitărilor. pentru că a înglobat societă ile petrolifere mai mici Sospero.Shell. fiindcă aşa era atunci. în Boldeşti şi Scăieni nu existau alte distrac ii. o sală de ping-pong. cu capital străin. Acest club este înconjurat de un mic parc. În 1936 existau 16 rafinării în Ploieşti şi astfel oraşul acesta a devenit primul oraş petrolifer al Europei.. după anul 1950. au adăugat un ştrand mic pentru copii şi altul mare. în nop ile cu lună plină şi cu lumina stinsă. de spa iul lor slujindu-se atât programele culturale ale schelei Boldeşti. baluri. săli de repeti ie. rafinăria Astra Română S. sub cerul liber. conferin e. pe terasa şi spa iul liber de lângă ştrand. Clădirea clubului adăpostea o frumoasă sală pentru proiec ii cinematografice. Pentru a le face via a şi mai plăcută salaria ilor. franceze. pentru adul i şi înotători. la Ploieşti. în timp ce zeci de tineri dansau cumin i tangouri. cu o scenă modernă care era bine venită. acolo am văzut cele mai bune filme americane. Ceva mai înainte. după planurile unor arhitec i români şi străini. sus inute afară. ca Maria Tănase sau Maria Lătăre u. în stil occidental. cele mai multe. proiectate de inginerul Barboni (avioanele au zburat astăzi la ceruri. pe actuala Alee a Clubului din Boldeşti. s-au ridicat frumoase şi rezistente case. în anul 1938. tip microvile. o branşă românească a lui Royal Dutch. societatea Astra le-a construit un frumos club. rafinăria Astra fiind. pe iarba din curtea clubului. Toate erau destinate ca locuin e pentru inginerii şi func ionarii schelei. întreprinzătorul industriaş român Ioan Niculescu Bazar. s-a mai construit o clădire a unui nou club. plus două mici colonii. cu participarea unor solişti vesti i. dar la clubul mic din Boldeşti se puteau vedea filmele cele mai noi care deseori rulau înaintea premierelor din cinematografele ploieştene.au constituit baza materială sau mai bine zis motorul. fireşte. Acolo. A. În unele seri de vară. pe strada Zorilor (astăzi inclusă în sectorul Boldeşti) şi pe strada Distilăriei. având o scenă pentru spectacole. Aşa se organizau pe atunci acele originale baluri. societatea Astra Română cumpărase terenuri petrolifere pe actuala rază a oraşului Boldeşti-Scăieni unde. şedin e. cât şi propaganda comunistă dirijată de culturnici. sovietice.) Aceste două construc ii . Pe când eram copil. clădiri foarte moderne pentru vremea aceea. precum orchestra Radio. un mare teren de fotbal. la cluburi aveau loc dese spectacolo artistice. de asemenea cu case tip. alăturat. ca şi astăzi. se ineau serbări şcolare. până peste miezul nop ii. nun i. cea mai mare din toate distilăriile petrochimice de acolo. Xenia şi Venus.importantul sediu al Schelei Boldeşti. cânta o romantică orchestră.. italiene şi. două terenuri de tenis. în curtea căruia au plantat esen e rare de arbori. o sală de popice. ambele la Scăieni. Existând o asemenea bază materială. având în mijloc un havuz cu apă âşnind din nişte avionaşe “cu reac ie” în mişcare rotitoare. subsoluri cu instala ii de încălzire centrală. cele de pe Zorilor fiind mult mai elegante. servicii sanitare. prezentate fie de artiştii locali fie de artiştii invita i din ară.. cândva plin de flori diverse şi bine îngrijit. Pe vremea când nu apăruseră încă televizoarele.în special Clubul mic . fundalul şi inima tuturor activită ilor culturale ale Boldeştiului. a înfiin at. 76 . În anul 1880. mult mai mare. la etaj o bibliotecă.

Tot de neuitat este şi activitatea tehnică a inginerului Barbone şi mai ales aceea a inginerului Corneliu Axente. Atmosfera Boldeştiului era mereu plină de muzică. fiul unui mecanic. a înfiin at o mare fanfară şi o mică orchestră simfonică alcătuită din 14 instrumentişti. pe când slujea ca militar în primul război mondial (în noaptea de 12 nov. de la schela Boldeşti. 1918). cântate pe celebra melodie germană “Lili Marlene” (sau “Lanterna”). şi fost profesor de muzică la Alexandria. dirijat de col. de un ofi er francez care-l crezuse spion! După ce studentul în muzică i-a vorbit ofi erului în 77 .etc. interpretul la tuba şi la bombardonul lui uriaş de alamă. pe deal. uşor de memorat. cu totul altfel). Aproape zilnic se putea auzi fanfara (mai to i din fanfară erau simpli muncitori!) răsunând puternic. trompetistul Puiu Păun (Virgil Păunescu). el fiind şi un talentat acordeonist.iar altă dată Ansamblul Armatei. urmărită de cârduri de copii şi de lumea curioasă ieşită pe la por i! Vibrau toate geamurile caselor pe lângă care trecea voioasa bandă cu alămuri strălucind în soare! Ea cânta pe stradă. nişte versuri simple. Nae Tomescu sau toboşarul orchestrei. odată venit la Boldeşti din Turnu Măgurele. autorul unui roman de aventuri turistice şi al unei piese de teatru despre petroliştii boldeşteni. care umbla tot timpul în mână cu o cutie specială construită pentru cele două nedespăr ite viori ale lui. Nu ştiu prin ce metode miraculoase. marea activitate muzicală a clubului Boldeşti a încetat.. Dinu Stelian. Neuita i rămân pianistul polonez emigrant Paşuk.” autorul a localizat-o în româneşte. profesorul şi compozitorul Ion Cucu Bănă eanu./ E-o localitate/ Numită Boldeşti!/ Şi-n via a nu-i mai bine/ Să trăieşti/ Ca la Scăieni/ Şi la Boldeşti! . un cor militar de 80 de persoane. mai to i habar neavând înainte de muzică.zic . pentru boldeşteni şi scăienari. care era şi scriitor. Clubul Boldeşti a avut mare noroc cu achizi ionarea acestui profesor inimos. to i elevii domnului Cucu Bănă eanu ştiau să cânte foarte bine la instrumentele acelea noi şi strălucitoare comandate de el la Bucureşti şi plătite cu bani grei de schelă. a putut să înve e pe tinerii recruta i de dumnealui în orchestre. Cea mai strălucită perioadă a clubului s-a datorat activită ii unui artist deosebit de talentat şi devotat culturii boldeştene. Îmi amintesc şi de o mare orchestră şi cor studen esc american din seria “Ambasadorii prieteniei”. la fel. la serbări şi chiar şi la unele înmormântări.. care pomenea şi de Scăieni. Jean Pandele.. compusă de Norbert Schultze în 1938... “Lumină din adâncuri”. acest minunat profesor. Când profesorul Bănă eanu a fost solicitat de Casa Centrală a Armatei din Capitală ca instructor al cercului de muzică militară. din care eu mai re in doar prima strofă: “Undeva departe.. căci fusese lansată de actri a americană de origine germană Marlene Dietrich (dar. Şi când te gândeşti că./ Aproape de Ploieşti.” Însă pe atunci to i boldeştenii o ştiau. care bătea să spargă toba. Cucu Bănă eanu era gata să fie împuşcat cu pistolul. unde subsemnatul am tradus în engleză discursul primarului Aurică Marinescu. la sediul Societă ii Steaua Română din Scăieni. El scrisese şi “Imnul Boldeştiului”. pe malul Dunării. numai în câteva luni..că. în mai pu in de un an de zile. acest talentat muzician. prezentată la Club şi la Teatrul de Stat din Ploieşti.. autorul piesei simfonice “Fiat lux!”. nu ştiu cum . preferata solda ilor germani şi americani pe timpul celui de-al doilea război mondial. din celebrele versuri germane ale poetului Hans Leip: “Vor der Kaserne/Vor den grossen Tor/ Stad eine Lanterne/ Und steht sie noch davor. unde se născuse. în ritmuri de marş. Între anii 1952-1966.

s-au străduit să men ină vie flacăra culturii locale şi ştim că. (Plusurile acestea nu ne împiedică să în elegem pentru ce oare micu ul ştrand destinat copiilor a fost desfiin at. uneori au fost strecurate la club şi câteva filme americane interzise în ară. cu tarafe de muzică populară.. în vara anului 2006. înregistrate pe primele videocasete şi prezentate la un videorecorder de prof.franceză . câte ceva din faimoasa activitate a Clubului de la Boldeşti. cu solişti talenta i. Păcat de ultimele dotări. s-au dovedit a fi destul de nonconformişti..) Cu totul tragică a devenit însă soarta clubului nou. şi pentru că noi n-o putem lungi. amândoi s-au împrietenit şi au rămas prieteni până la sfârşitul vie ii. clubul trecuse în grija primăriei apoi.. dar.şi el muzician -.Boldeştiul trăieşte mai mult cu aceste nostalgice.. cu brigăzi artistice. unde a apărut şi un mic bar. de muzică ploieştean Leonida Brezeanu în fa a unui public avid de noută i artistice şi tehnice. deşi interioarele modificate nu mai slujesc scopului prioritar cu care demarase ini ial. măcar pe sfert. a avut totuşi norocul să revină pu in la via ă. au invitat artişti de seamă din ară. s-ar putea organiza acolo concursuri de înot cu premii.perioadă în care institu ia s-a impus şi s-a mândrit cu armonioasele ei coruri. existând anumite planificări rigide şi obligatorii şi un control sever al oricărei activită i culturale căreia i se trasa un anumit plan de îndeplinit. precum şi terenurile de sport. mul i îşi amintesc cu zâmbetul pe buze. Directorii clubului care au urmat la Boldeşti au căutat. cu o echipă de teatru şi de dansuri populare ş. apoi iar 78 . frumoase şi apuse amintiri. În ciuda acestui control riguros. avea obloane grele de fier cu multe lacăte la uşi.a. curtea ştrandului. Dacă Clubul mic. realizări cu care nu o dată sau distins la concursurile locale şi jude ene.. s-au achitat cu brio de responsabilitatea lor cetă enească. Îmi amintesc şi acuma o haioasă butadă lansată de unul dintre ei: “Via a este scurtă. să men ină în ritm dinamic activitatea clubului. Titi Iosif şi Corneliu Filostache. cucuvelele. Ionel (Popa) Costache. au reuşit. Când l-am văzut ultima dată. de scenetele şi textele comice lansate cu mult umor de artişii locali deveni i populari. mai recent. în bună parte. Este şi meritul conducerii clubului de atunci.. iar a trecut la schelă. al directorilor. au organizat cercuri de studii. cu scaune noi. care prin subterfugii inteligente. cu excep ia unor seri de discotecă ceea ce nu echivalează 100% cu no iunea de cultură . haide i so facem lată!” Am fi dorit ca şi în zilele noastre să mai existe. făcute de schelă. Ciucă şi Mihăilă. fiindcă amatori se găsesc imediat. ultimul conducând clubul douăzeci de ani (1973-93) . lasă impresia că sunt din nou acceptabil de îngrijite şi încăpute pe mâini bune. deşi nu totdeauna condi iile erau propice. Men ionăm numele acestor directori care. o echipă reprezentativă de tenis şi de voley. i se imprima de sus un caracter propagandistic standardizat şi axat pe principiile găunoase ale “educa iei culturale socialiste”. le plouă. de la schelă. înăuntru! Dar. Gheorghiu Nicolae.. Chiar şi astăzi. pere ii exteriori au devenit veceuri publice iar înăuntru cântă. cu o bibliotecă de peste 62. pe cât le-a stat în putin ă. oameni buni. pluşate. interpretând în spirit mai pragmatic ordinele şi conferindu-le adesea un specific local destul de liberal: Şandru Ion. când plouă afară. Ca şi înainte.000 de volume. pentru că primăria nu avea bani să-l refacă. în ciuda presiunilor ce veneau de la forurile superioare. peste care. într-adevăr. el avea geamurile sparte.

nici cămin cultural. aveau loc săptămânal. stârnite de bălăcenii cu itari. care transpusese de pe planşetă pe teren schi a şcolilor vechi din Scăieni şi Boldeşti. decât doar copiii şi unele persoanele mature care. E linişte. pe care rareori a stat cineva! Nu mai vezi acolo filme. Proiectată în 1939 de acelaşi harnic arhitect Mişu Rădulescu.că ce să facă acolo. filme. Să încercăm a o reconstitui. tot gândindu-mă şi gândindu-mă... de altfel. la Scăieni. în perioadele electorale. dar cum comuniştii auziseră că acesta fusese “boier vechi şi domn creştin” şi cum analfabe ia lor habar nu aveau de istorie. în ultima vreme. nun i. au cerut să i se schimbe numele în Căminul cultural “Horia. pentru vreo codană care îi privea cu indiferen ă peamândoi pentru că ea iubea pe un al treilea ş. decât să trăiesc cu speran a că. nu pot să dau nici un răspuns la această întrebare. El a fost botezat de două ori: întâi a căpătat numele de Căminul cultural “Constantin Brâncoveanu”. unde nu se întâmplă totuşi mai nimic. Şi ar fi păcat. datorită harnicei bibliotecare şefe care ştie cum să-şi atragă cititorii. la cămin. poate. fiindcă stă mai mult închisă? Păcat de noul acoperiş de tablă zincată ce l-a înlocuit pe cel de iglă spartă. La început i se spunea Căminul cultural Scăieni. Acum doar o dată la câ iva ani. Cloşca şi Crişan”. nimeni nu-i zicea aşa şi. sângeroase şi spectaculoase. cu care uneori colabora şi făcea fructuoase schimburi de experien ă. 5) are o istorioară a ei specială. tapisate. şi Casa de cultură Scăieni (str.ah! vestitele baluri de la Scăieni .d. Oamenii votează. datorită litigiului dintre cele două foste stăpâne. nici nu prea se mai sinchiseşte nimeni să mai intre în acea clădire . din America. pe uşile clădirii. clubul nou a rămas o clădire părăsită şi pustie în care predomină mirosul de mucegai şi putreziciune. Oare a cui o fi vina că a ajuns în acest hal? De aici.m. fiind şi el prea lung. hore.. la drept vorbind... Dar numele acesta. Nu ştiu pe cine să dau vina că se întâmplă aşa ceva şi. bătăi ca-n filme. motiv pentru care am şi pictat chipul poetului na ional pe frontispiciul clădirii. singura institu ie care o duce acolo binemersi. sala mare a institu iei mai prinde oleacă via ă.. bănuiesc că am găsit 79 .la primărie şi. ce vremuri pline de via ă mai erau! În zilele noastre e pace. spectacole de teatru. fiindcă altminteri se demolează singur. ca altă dată. merg doar la bibliotecă. Spa iul abandonat a devenit un jalnic adăpost pentru lilieci şi cucuvele. Pustiu. pleacă . foarte frumos modernizată în anii trecu i. nici club şi. cine ştie. Bucovului nr. nu mai vezi localnicii intrând zilnic. mult frecventatele baluri ... însă văd că astăzi nimeni nu-i mai zice nici casă de cultură. de fapt. poate va veni şi pentru clubul nou o zi bună de renaştere. denumirea a fost definitiv uitată.a. în sala aceea goală. eu propusesem să i se spună “Casa de cultură “Mihai Eminescu”. Cu peste două decenii în urmă.şi cam atât. Înainte. Casa de cultură din Scăieni s-a născut cu un alt nume.. degradându-se pe zi ce trece şi făcându-l să pară mai vechi decât vechiul club. păcat de scaunele acelea noi. de un bleu imaculat. baluri. conferin e. când este folosită ca sediu de votare.. CASA DE CULTURĂ SCĂIENI Cândva rivala dar şi prietena Clubului Boldeşti. între doi flăcăi.terminate adesea cu bătăi de pomină. E-hei. în câ iva ani. Părea o firmă cu nume mai revolu ionar.

cu intrare pe la balcon. fiindcă. având numeroase tentacule tentante.i face capul plin. nea Lisandru nu prea ştia să prindă posturile de radio “Vocea Americii” şi “BBC Londra”. să fim serioşi. frate. la prieteni. ca în locul lor să nu apară vreun “The Romanian Manele’s Club” sau chiar Ministerul Na ional al Manelelor! Din această cauză nici nu îndrăznesc să învinuiesc pe cineva şi încerc să vă propun a ne întoarce încă pu in. până.. pârcălăbiile. la ară. dar când ieşi afară în lume . “Îi zâce bine.vinovatul principal: televizorul! Da. totul la nas: filme de aventuri. Pe la orele 19.cea pe cablu.. Fati Floarea. infiltrânduse clipă de clipă pe sub pielea şi pe sub pleoapele noastre . După ce intram. butonam ni eluş.. “cine cu cine”. însă tot nu am găsit adevăra ii vinova ii fiindcă. fiindcă cine mai poate trăi astăzi fără ea. şi deodată. precum au dispărut vătăşiile. Doamne fereşte. seară de seară. nu mai sunt luate cu asalt ca ieri. folosit ca semnal de începere a emisiunilor în limba română. şi o găseşti peste tot . Era să strig: jos televiziunea! dar. sculă rară pe vremurile acelea.. după care vocea continua: “Transmitem ştirile. televizorul sau televiziunea . ştiri senza ionale de ultimă oră. lângă aparatul de proiec ie. Columbia The Gem of The Ocean”... pentru a vă povesti şi altceva ceva despre acest Cămin cultural de la Scăieni. filme lacrimogene. în casă la mine. căminele culturale şi casele de cultură de astăzi.. ne întâlneam tainic amândoi în cabină.” Amândoi aşteptam cu sufletul la gură vestea cea mare “cu debarcatul paraşutiştilor americani în România”. din difuzoare răsuna vocea frumoasă a Emanuelei Cerbu: “America vorbeşte României!” Şi imediat începea extraordinar de frumosul marş american “O. fost cândva. la deal şi la vale . care era pasionat de politică anticomunistă ca şi mine.. căci nu oricine îşi permitea să aibă radio în casă şi nici dumnealui nu avea cu cine să discute politică. ui i deodată totul şi sim i că ai sufletul gol. pentru scurt timp. un elev în clasa a VII-a la şcoala din comună.. cu nişte ani în urmă. cu canale multiple. nea Lisandru mă chema să mergem amândoi în cabina de proiec ie unde se afla aparatul de radio al căminului. pentru câ iva ani de zile.. de frică să nu ne surprindă cineva că ascultăm clandestin pe imperialişti. În camerele de la etaj ale căminului cultural. medelniceriile şi hătmăniile.la oraş. lideri de partide în conflicte interminabile. etc. şi State Anthem. Imnul de Stat al SUA. pe antene. de te ame eşte. aici în America. programe de TV? Poate că glumesc şi exagerez un pic când acuz televiziunea română şi din toată lumea cu pu ină mali ie. cu telenovele. locuia familia femeii de serviciu de la această institu ie. În fiecare seară. cu fundurile semi-goale. îi zâce 80 ... la munte. politicieni corup i. că te culturalizează. eu proiectam filmele şi schimbam rolele. vibrând pe sticla monitoarelor TV etc. scandaluri faimoase. ne aşezam amândoi în jurul mesei pe care se afla aparatul. dansatoare la bară. Cine ştie? Or fi şi ele pe cale de dispari ie. manelu e „na ionale” rromâneşti. În plus.. din toată ara.. când eu însumi am organizat. multina ională.. în general.. Mi se înfiora de emo ie pielea pe mine şi-mi dădeau lacrimile când auzeam acest cântec armonios şi impunător. cluburile. cinematografele. apelând la mine. fete frumoase. interna ională. Ea a distrus casele de cultură. tehnicolor. cu so ul ei. cea na ională. intrând în casă la tine. de pe etc. cea de pe sateli i. conform unor legi istorice necunoscute. nea Lisandru Fati.şi dai de greută ile diurne. iar Nea Lisandru îşi aprindea tacticos o igară. este foarte puternic informativă şi foarte diversă. răsuceam de două ori cheia în uşă.oriunde! Ce mai: ea se face că te informează la minut. unde când lipsea operatorul Mielu Soroiu. sport... un ardelean în vârstă...unde î i serveşte.

iată că. cu discu ii asemănătoare cu ale eroilor lui Marin Preda din Poiana lui Ioacan. l-a rugat să nu mai asculte. condensatorul mobil a fost blocat numai pe radio Bucureşti şi nu se mai puteau asculta alte posturi de radio.. plini de aceleaşi vagi speran e nobile. pentru culturalizare. în fa a unei săli arhipline de ărani colectivişti şi de lucrători de la IAS. to i râdeau. Ravel. da?” “A. şi-o doină!” iar către cei din orchestră: “cânta i-ne. păpuşico? Radio Moscova. “Ce zici. iacă aici la radio de la căminul nostru. plin de mari speran e. murea de râs şi îi încuraja aplaudându-i (desigur. când l-a adus înapoi. Flory i-a răspuns cu toată naivitatea de copil apolitic: “Sigur că ascultă. în loc să-i potolească pe bădăranii prost-crescu i.. unde a găsit-o singură pe Flory. Nici n-au început bine să solfegieze ariile lor. Subsemnatul. Massenet ş. s81 .” Apoi i-a completat că mai este totdeauna şi un copil cu el (adică eu). boaa-lăă! Huo. d-aia de-a noastră. vin americanii au ba în ăst an?” .. fiindcă americanii ăia vorbesc bine româneşte. prin anii 60. cu alai mare. Dar au venit pe naiba.înso i i de o miniorchestră simfonică şi încep. într-o duminică. că nu-i voie aşa ceva şi i-a cerut aparatul.. să se producă pe scenă. muzică. aduşi cu sila direct de la sapă. apăruseră pe-acolo câ iva cântăre i de muzică populară de la Radiodifuziune. fă. dar se pare că nu era un om chiar rău. după ce. “Când om scăpa de eştia?” . nene Lisandre.aproba bătrânelul de lângă mine seria de critici la adresa regimului comunist al lui Gheorghiu Dej.. c-a trebuit să vin eu la ei. ca să li se prezinte în premieră pentru urechile lor. fiindcă l-a chemat pe tatăl fetei. nici nu bănuiam pe-atunci că voi ajunge să transmit şi eu ştiri de la microfonul acestui iubit post de radio din Washington. pe care a întrebat-o dacă taică-su ascultă la aparatul de radio. Spectacolul. la care participa şi Ilie Moromete. în două autobuze. Când o soprană cu un bust voluminos şi-a înăl at glasul în cascade cristaline. Ceaikovski.. to i numai un zâmbet . primi i cu aclama ii. care abia începuse de vreo douăzeci de minute.. la paaie!” Altul striga: “zi-ne. cu câteva săptămâni înainte. neînvă ate cu muzică “grea”. numai ce vine. De ce să nasculte?” “Şi ce ascultă. feti a lui cea mare. Nu ştiu cine a fost anchetatorul acela. neinvitat. Tot aşa. spre a ne da vreun răspuns. Vorbea şoptind misterios. A fost o unică experien ă pentru bie ii noştri solişti de operă.. Tata ascultă numai Vocea Americii şi Londra. Că de vreo două ori am ascultat şi eu. A doua zi. nu. de vreo 12-13 ani. nu pe artişti). “Vin.îi răspundeam eu cu naivitate şi cu mare încredere în zeii de peste ocean care nici nu ştiau dacă România este o ară sau o marcă de maşini. cum să nu vină. s-a legitimat şi a reprodus ce a mărturisit feti a lui din naivitate sau din prostie. un tovarăş de la Secu şi l-a căutat pe nea Lisandru acasă (el era plecat la serviciu).bine.. arii din opere celebre: Verdi... Însă operatorul Mielu Soroiu a deblocat cu dibăcie condensatorul şi noi ne-am reluat meseria de pasiona i ascultători-amatori..a. Chiar aşe-i!” . Puiule. cu urechile lipite de difuzorul lăsat în surdină. Tipul i-a mul umit zâmbind şi a plecat satisfăcut. Radio Bucureşti. a venit. În schimb. pe rând.. din Capitală. başi. că fiecare era imitat de unii din sală cu behăituri de oi... câ iva imitau nechezatul iepelor iar unul a strigat tare: “niiiee.mă întreba nea Lisandru. Glinka. peste câteva zile. şi-o sârbă. şi de mari comentatori politicieni. ărănească!” Sala. fără să ştim a fixa vreo dată apropiată.mă întreba câteodată deznădăjduit. la acel cămin şi o aleasă trupă de cântăre i de seamă de la Opera de stat din Bucureşti soprane.. nu. cu mugete de boi şi deseori era întrerupt. că o să-i facă praf pe ruşi cu bomba aia atomică a lor dacă mai fură din România” . băi fra ilor. baritoni. coborându-le lungi şi în trepte cu tremolo.

Totul era filmat. o echipă de dansuri na ionale. în care excelau actorii amatori: Cornel Tănase (tatăl marii artiste de film Carmen Tănase). plină de multă lume (şi de securişti în civil). două din încăperile institu iei au servit. S-au prezentat cu succes piese de teatru. la care au participat redactorii şefi de la ziarele Scânteia şi România liberă. am amintit că în sediul acestui cămin cultural se adăpostise conducerea prefecturii jude ene iar în perioada când şcoala de la Scăieni era în construc ie. în mare rumoare şi cu un total fiasco pentru bie ii oaspe i. Până să se aducă aparate de proiec ie la cabina cinematografică. Cam aşa arăta educa ia socialistă a unor indivizi din acele vremuri. Atunci Căminul cultural “Horia. au venit la spectacolul special oferit de “zilele prieteniei cu Uniunea Sovietică”. până seara târziu. În timpul războiului. ambele instruite şi dirijate de acelaşi profesor. la care lumea aplauda entuziasmată. Atunci a luat fiin ă un mare cor mixt. surorile Tan a şi Nu a Mihăilescu. deschis cu imnurile de stat ale celor două “ ări surori”. “Ca la uşa cortului”. care probabil că speraseră mult în vreo şuşanea copioasă în provincie. Echipele de coruri şi dansuri au participat la concursuri pe jude şi au ocupat de fiecare dată locul întâi. în fine. .. iar jurnalul cu activitatea acestui cămin a rulat zile întregi la toate cinematografele din ară.a întrerupt brusc. ca săli de clasă. s-a dansat “Căluşarii”. Cloşca şi Crişan” din Scăieni a fost lăudat şi răs-lăudat. A urmat o ancheta de două zile. o aşa numită “brigadă de agita ie” şi de recitatori. viitorul inginer Gheorghe Gheorghe care era şi acordeonistul echipelor de dans. fra ii Titus şi Coca Beuca. echipele artistice ale căminului cultural de la Scăieni au beneficiat de transport absolut gratuit cu camioane (rareori cu autobuze) în tot jude ul. un inginer vecin cu această institu ie. un dans comic de imens succes. a primit zeci de elogii şi diplome.de data aceasta era o audien ă foarte disciplinată şi receptivă -. Elena Stoicescu. a urmat un măre spectacol de gală. cu steaguri roşii şi tricolore. Drept răsplată. după aceea. Într-o sală decorată festiv.. apoi “Kazaciok”. unii cu lacrimi în ochi. în urma reclama iilor primite. Pionierii le-au oferit flori. dar nimeni nu i-a găsit vreodată pe acei vinova i anonimi. Lenu a Matei. un alt cor de fete. Vasile Crăciun. chiar şi un dans igănesc. pentru această mare ruşine. înso i i de o echipă de cineaşti de la jurnalul de actualită i a studiourilor cinematografice “Alexandru Sahia” din Bucureşti. înso it de to i membrii ambasadei lui. conducerea căminului a fost imediat schimbată şi ca director al institu iei a fost numit prof. cu protagonişti din comună. fiind dat ca model. în costume ruseşti. Pentru că acest cămin a fost dat ca exemplu în presa centrală. ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti Rodion Dumbadze. regretatul Paul Svistovici82 . S-a cântat “Katiuşa”. lucrând zilnic la cămin.. Iar foştii spectatori i-au huiduit până s-au urcat în autobuze şi au plecat acasă la Bucureşti cu coada între picioare. câ iva ani la rând. după orele de şcoală. cu simularea unei bătăi între două tabere de “ igani” danstori care foloseau copiii mici ca “proiectile” unii contra altora. Mielu Soroiu. pe patru voci.. de română Tănase Bălan care a condus căminul cultural timp de peste două decenii. spunându-se că indivizii cu pricina nu erau scăienari. George Moroianu. To i cântăre ii au coborât indigna i de pe scenă (careva din ei chiar a protestat cu voce tare) şi au plecat umili i. mul i ani. A fost ceva original. Drept urmare. două echipe de teatru. Puiu Popa. viitorul primar al oraşului şi al ii. iar altă săli ă ca oficiu poştal. unde îşi prezenta frumosul şi bogatul lor repertoriu.

Tănase Bălan la pensie. De fapt. 1995. Cristian Petru Bălan. imitând şi amplificând cu mari intensificări sonore sunetul intim al sărutărilor eroilor de pe ecran.800 de volume şi trei periodice la care este abonată. căminul cultural Scăieni. când a luat fiin ă oraşul. sora poetului Corneliu Şerban. mult mai productiv. 13. după care a fost numită Eugenia Ilie (n. Daniela Matei. absolventă a Facultă ii de Matematică.. Dar şi pentru cei mari era o delectare. Atunci mai to i tinerii din sală îşi uguiau buzele. între 19781981. mai ales când doi îndrăgosti i se sărutau pe ecran. a înfiin at un al doilea Cenaclu Literar. International Publishing Company. director al Casei de cultură a fost numit Gheorghe Tudor. cântă şi dansează” (Vesiolîie rebiata).a. a binevoit să ne proiecteze. După vreo 15 ani. ea a continuat activitatea Bibliotecii Comunale Scăieni.. acum bibliotecară-şefă. “Primăvara”. la data de 21 oct.biblioteca.1981). pe atunci. Universitatea Bucureşti.02. pe teren. Pentru majoritatea dintre noi acelea erau primele filme pe care le vedeam vreodată în via a noastră. cifra mărindu-se în fiecare lună. cu aparatul lui personal. 20. Prahova). Şi ca să închei istorioara de fa ă. Universitatea Bucureşti.com/-quasaris/cntact/dreapta. scene foarte pudice. Cornelia Stan şi prof. “Copiii căpitanului Grant” ş. care nu durau mai mult de 2-3 secunde. ajutată temporar de Andreea Cristina Călin (care este şi inginer energetician) şi de Iulia Stârceanu.1954 la Teişani.09. era o frumoasă fetişcană angajată la Fabrica de geamuri Scăieni. la adresa: http://memebers. câteva filme ruseşti care ne-au delectat mult pe noi copiii: comedia “Toată lumea râde. Ilie (Bednarovschin) Angela-Georgiana (n. În afară de serviciile oferite publicului . (n.împrumuturi. o frumoasă şi bogată bibliotecă.tripod. ac iuni specifice. men inându-i faima de care se bucura. Ciudatul nume se datorează faptului că unii dintre membrii fondatori erau deja membri ai cenaclului bucureştean “String”. în prezent studentă în Canda la Departamentul de matematică al Universită ii Carolina. în prezent pensionară. cu nume englezesc: “Satelit String” (string=pe româneşte “instrument cu coarde/coarda/struna/sfoara” satelitului). licen iată a Facultă ii de Litere Bucureşti. 24. Doamna Eugenia Ilie este mama a două fete studioase şi realizate profesional: Ilie (Rada) Andreea. cu masterat în Comunicări şi rela ii publice. În anul 2007 biblioteca are un fond de carte de 20. începând cu anul 1968.. Atunci era bibliotecară Valeria Paraschivescu. sec ia româno-franceza. s-a înfiin at un prim cenaclu literar.htm. la ini iativa doamnei Ilie. Numărul curent de utilizatori activi este de 1550. “Prin esa mofturoasă”.Simionescu. Existen a acestui cerc literar destul de activ este atestată şi de un site pe Internet al cenaclurilor din România. După ieşirea prof. de popularizarea a căr ii şi a bibliotecii . 83 .. BIBLIOTECA DE PE LÂNGĂ CASA DE CULTURĂ SCĂIENI Ca şi Clubul de la Boldeşti. “Balaurul” (Krasivaia Vassilisa). ulterior rebotezat “Casa de cultură Scăieni”. a găzduit de-a lungul anilor.06. care a continuat cu mult succes activitatea institu iei.1979). la care participau elevele Daniela Zeca (viitoarea directoare TVR Cultural). amintesc amănuntul că pe scena acestui cămin cultural şi-a făcut debutul marea interpretă Irina Loghin care. Dar în sală imita iile acustice se prelungeau până la aproape un minut. redactor şef la Editura RAO.

Viilor la nr. în decembrie 1999. Îmi amintesc bine de acest orfelinat pentru că mergeam acolo deseori să mă joc cu unii dintre copii. Este o activitate a bibliotecii care merită toate laudele. ca într-o nouă familie. Dintre acei copii unii erau foarte dota i din punct de vedere intelectual şi au ajuns departe. Numeroase teste apărute în acest fanzin au fost republicate în reviste literare centrale. ca un nou Mecena. care a decedat de curând la Scăieni în vârstă de 101 ani. cele mai reuşite crea ii literare ale membrilor cenaclului au fost publicate în Fazinul “Satelit String”. pe str. înconjurat de câteva pogoane de vii cu vi ă nobilă şi cu livezi de pomi fructiferi. Efectivul maxim de copii înscrişi a fost de 52. la timpul acela. despre care am mai vorbit la capitolul despre şcoli. “O zona-zoster pentru îngeri” . un copil orfan din Ceptura. cu to ii frecventând Şcoala generală de la Scăieni.În perioada 1995-2004. CASA DE COPII ORFANI DIN SCĂIENI Pentru cei care vor căuta adresa acestui orfelinat. îndeosebi din Moldova lovită de marea secetă. Ei dispuneau de dormitoare luminoase şi curate. în anul 1947. lenjerie. în toamna anului 1945. precum fra ii Lozneanu şi fra ii Tameş. Părin ii mei i-au îndeplinit dorin a şi lui Dăncescu i-a plăcut foarte mult noul lui domiciliu şi anturaj.. şi au apărut cu sprijinul Funda iei Pentru Tineret Bucureşti. Domnia sa a făcut tot posibilul ca to i copiii veni i acolo să se simtă bine.a. s-a rugat să-l luăm cu noi şi să-l ducem la orfelinatul respectiv. intervenind pe lângă autorită i să li se ofere îmbrăcăminte şi hrană bună. “Cronica Română”. îngrijitori şi educatori. a fost o foarte frumoasă şi altruistă ini iativă. de o cantină. un anume Sergiu Kogălniceanu care. cu titlurile: “Turnurile Gemene” .poezie. toate aflate în interiorul unui fost mare conac boieresc (clădirea există şi astăzi.proză. “ArtPanorama” ş. de Silviu Nicolae şi “Prezen a aripei” . este men ionat în dic ionarul de proză ştiin ificofantastică numit “Dic ionar SF”.nemira. cu to ii ofi eri cu grade înalte în fosta securitate. adunând copii orfani între 7-15 ani din toată ara. Numerele con in proză scurtă şi poezie. asisten ă medicală şi o echipă de personal adecvat: bucătari. venită din sufletul unui descendent al lui Mihail Kogălnceanu. cu mese şi bănci. care are ca autor pe Dan Mihai Pavelescu. editat de Bibliotecă. vă spun de la bun început că el nu mai există. “Anticipa ia”. de o sală de studiu. dar. prin testament. în volume de poezie sau proză.antologie de texte. de Robert David. lăcaş situat pe un deal. 44). so ia domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Dăncescu. spălătorese. Nu ştiu dacă această Casă de copii de la Scăieni a purtat sau nu vreodată acest nume. Acolo copiii prestau şi mici activită i agricole. Primul administrator al acestei Case a fost Ion Munteanu. precum “Magazin”. Când familia mea s-a mutat de la Ceptura de Jos (Prahova) la Scăieni. “Satelit String”. Ea a fost fondată în vara anului 1945.ro/dictionare/sf. 84 . Vezi: http://www. Director al orfelinatului a fost viitorul profesor Silviu Diaconescu. mai ales că fanzinul respectiv. apărut la Editura Nemira.asp?cautare=&categ=7. şi-a donat toată averea şi casa pentru a fi dăruite unei case de copii orfani ce trebuia să poarte numele “Elena Doamna”. de Angela Ilie (5 poezii).

pictată de vestitul zugrav de icoane Pârvu Mutu şi cercetată de Nicolae Iorga. aflată chiar lângă şcoala veche din Boldeşti. mai milos.. îmi amintesc cum.. de unde trânteau la pământ toate cuiburile ciorilor. cioara se desprindea de cârd şi cobora imediat pe bra ele sale. De asemenea. conf... Din cauza 85 . în drum spre şcoală. a mai fost o biserică veche în Boldeşti. În noiembrie 1955. veneam şi priveam cu aten ie zidurile cu acele picturi destul de şterse şi scrijelate. Din păcate. căci am văzut cât de mult se pot ataşa fa ă de noi oamenii. recensământului din 2002). orfelinatul a fost desfiin at iar copiii au fost muta i la un alt orfelinat mai mare.. În anul 1938 se începuse construirea unei noi biserici. conform aceluiaşi recensământ. precum era vesela compozi ie a lui Mihail Leontievici Starokadomsky “Drume ii veseli”: “. unde func ionam ca profesor. Îmi amintesc că. Să le prezentăm pe rând: BISERICA “SF. marea majoritate a popula iei este de religie ortodoxă (86. Nu ştiu ce s-a întâmplat cu Cocu a lui.. Ea avea o turlă centrală şi două turle mai mici în fa ă. Coca. căci era interzis să cerşească sau să primească ceva de la oamenii din sat. IAS Boldeşti iar în prezent locuin ă particulară. declarată monument istoric. dar nu ştiam că fuseseră pictate de Pârvu Mutu. la o popula ie de 11112 locuitori. BISERICILE DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI În România.. mereu numai cântând şi cântând. devenită foarte blândă. deseori.Hai la drum! Hai la drum!/ Haide i să pornim acum!/ Luăm şi cocoşelul. la Buzău./ Merge şi că elul. dar copiii refuzau. iar în Boldeşti-Scăieni: 96. În acest oraş sunt trei biserici ortodoxe şi trei neoprotestante.7%. din totalul popula iei de 18. trecea spre şcoală cântând sau când ei se întorceau de la şcoală. Pe Coca o iubea foarte mult şi pasărea.. cu pui şi cu ouă cu tot. mergeau totdeauna pe drum. În anii următori. şi. drept urmare.” De fiecare dată când coloana.7%. dar de atunci iubesc şi eu ciorile. zbura şi se amesteca cu alte ciori. cântând destul de frumos. maimu ica. şi-a pitit în sân un pui de cioară care mai avea pu in până să zboare şi l-a crescut în taină mai bine de un an de zile. ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIL” DIN BOLDEŞTI Până în anul 1949. îi răspundea cu aceeaşi dragoste. melodii pe care eu le ştiu de la ei şi acum. iar seismul din 1977 a anihilat-o complet. acei copii înşira i în coloane. în majoritate. clădirea fostei Case de copii a devenit sediul Întreprinderii de Stat. formată din aceşti copilaşi orfani. despre care se spunea cu sunt “mari dăunători ai culturilor agricole”. traduse din limba rusă. dar când o striga “Cocaa!”. O arunca în sus. disciplina i. după planurile arhitectului Ioan Socolescu. Mi l-a dat şi mie în mână spunând că i-a pus numele mamei lui decedate. ea a fost foarte grav avariată de cutremurul din 1940. fel de fel de cântece. Unul dintre copii. că “de-aia n-au oamenii ce să mănânce”. femeile ieşeau pe la por i şi privindu-i îşi ştergeau lacrimile de la ochi de mila lor sau le dădeau câte ceva.806.428.Pe vremea aceea venise ordin să fie distruse toate cuiburile de ciori./ Dar să nu uităm pisica!/ Dar. să nu uităm pisica. în recrea ii./ Papagalul. aceşti copii au fost folosi i ca primii “vânători” care se că ărau prin copaci.

ziua 22. biserica aceasta a fost sfin ită de Prea Fericitul Patriarh Justinian Marina.F.S.P. Mihail şi Gavril. inclusiv pictura care a fost executată de pictorul Marian Roncelli. s-a primit aprobarea de construc ie a unei noi biserici care a fost terminată în 1992. era stringentă nevoie de un alt proiect şi trebuia de urgen ă început un alt nou lăcaş. în fruntea unui sobor de preo i condus de P. Arh. dar se pare că terenul foarte labil de la poalele dealului care se termină sus. a fost construită biserica cu hramul Sf. în luna mai. Constantin Bercaru. Pictura a fost executată de MARIAN RONDELLI. între anii 1985-1990. Arhiepiscop al minoritarei Biserici Ortodoxe a Finlandei şi cu Î. pe cei ce trec pragul Casei Tale! Donată de AUREL IONESCU ŞI NELI DĂSCĂLESCU din Ploieşti”. în locul altei biserici care a fost complet distrusă de cutremurul din 1977. se află pisania bisericii care consemnează acest eveniment în următoarele cuvinte: “Cu vrerea Tatălui.C. Această biserică a fost clădită cu ajutorul enoriaşilor. Sub îndrumarea harnicului preot Octavian Pârvu. asistat de protoiereul Ilie T.însăşi masivitatea acelui deal este săltată prin trepida ii de undele seismice . fiind invitat. pe o placă de marmoră. PĂRINTE TEOCTIST. după mari insisten e. motiv pentru care. PREOT ILIE T.devenind un factor care amplifică vibra iile teluriene locale până la 8 grade pe scara Rihter. Sa în acel 86 .F.S. Deasupra intrării în pronaos şi a unor uşi duble. din ini iativa preotului Ioan Popescu şi a preotului foarte popular. La 22 mai 1994. pe baza unui plan al arhitec ilor Mihai (Mişu) Rădulescu şi Vasile Grecu.P. ca ziarist american. la marele cutremur din 4 martie 1977. în ziua de 22 mai 1994. am fost cu so ia mea Dorina Bălan la serviciul religios de sfin ire a bisericii. în 1949. apreciat şi sprijinit de enoriaşi. precum şi de ajutoare importante venite din partea Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor. Doamne. care mi-a oferit o lucrare teologică publicată de P. s-a întocmit un deviz pentru o nouă biserică. Târnosirea bisericii a fost săvârşită de P. şi această biserică a fost totalmente distrusă. prin stăruin a consiliului parohial şi a preotului PÎRVU OCTAVIAN.războiului. lucrările au fost întrerupte şi reluate în anul 1946.F. În 1994. Aşadar. Mihăi ă al Târgoviştei. În anul 1984. VASILE. Peste unsprezece ani. la Seciu. cu dona iile Sfintei Arhiepiscopii. în stil neobizantin. . lăcaşul a fost târnosit de Prea Fericitul Părinte Teoctist Arăpaşu. împreună cu Î. Fondurile pentru lucrare au fost suportate de enoriaşii parohiei. Vasile şi de un număr mare de preo i. frumos sculptate. John. Binecuvântează. cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh. Patriarh Teoctist. de părintele secretar al Patriarhiei să particip la marele prânz al invita ilor de onoare care a avut loc la Casa Seciu şi să stau de vobă cu P.

spa ioasă. şi tot căutam cu al i copii vestitul tunel. La rândul meu. cu o funda ie puternică şi pe un soclu înalt. Patriarh Justin. Chicago. a durat trei ani. aflată pe moşia Scăieni şi dăruită falansterului. Noua biserică. Fiul lui Dumnezeu” (Via a lui Iisus). nu este deloc simplu să rezolvi unele probleme care pot fi finalizate numai printr-o prezen ă continuă acolo. a acestei bisericii. Bătrânii îmi povesteau că de sub biserica lui Bălăceanu până la conacul lui.F. în parcul Patriarhiei din Capitală. Arhiepiscop Valeriu Anania. dar din nou distrusă de cutremurul din 10 noiembrie 1940. pe atunci director al BOR. Părintele Anania. primarul comunei. că s-ar putea să o reedităm în curând. şi s-a ridicat pe un loc de împroprietărire căpătat în 1923. din oraşul Kuopio. traducător al Bibliei. “Via a lui Iisus în secven e cronologice”. constructorul halelor şi a catedralei din Ploieşti. care-mi citise înainte în ziarul “Tribuna” din Sibiu necrologul scris de mine pentru prof.. Construc ia. încercările mele de a reeditat trilogia lui Diamandi au mai întâmpinat câteva piedici birocratice şi nici acum nu am putut-o reedita. cum mă rugase cu limbă de moarte distinsul şi regretatul autor aromân. Finlanda. Aceste amănunte i le-am etalat atunci P. Documentele păstrate ne arată însă că în Scăieni au mai existat înainte şi alte trei biserici: una din bârne. în 1993.F Justin.S. la Editura “Holy Cross” din San Francisco. În convorbirea mea cu P. a luat fiin ă în 1864. îmi păşteam oi ele pe lângă acel cavou. purtând hramul “Adormirea Maicii Domnului”. Arhiepiscop al Kareliei şi Finlandei. până sus. arsă în 1715. alta din cărămidă. Am mai vorbit despre ea la capitolul despre şcoala Scăieni. în acest scop trimi ăndu-mă să iau imediat legătura cu P. P.F. John..F.F. “Adormirea Maicii Domnului”. Iar a treia a fost distrusă de cutremurul din 1882 şi rezidită de Bălăceanu. ar fi existat un tunel secret care apoi se continua pe sub deal. i-am oferit cartea pe care-o scrisesem cu un an înainte.) Sfântul lăcaş 87 . la cavoul unde îi fusese depus sarcofagul. despre necesitatea republicării trilogiei “Fiul Omului. proiectată de arhitectul Toma Socolescu.an. ridicată de familia lui Bălăceanu. zidită din ini iativa domnitorul Constantin Brâncoveanu. apoi “Sfântul Nicolae şi Sfântul Spiridon”. care este scriitor şi erudit teolog. Sterie Diamandi.S. care mi-a declarat că iubeşte America şi cunoaşte bine metropola lângă care locuiesc. cu bani oferi i de Schela Boldeşti şi de primăria condusă de Ilie Răspop. largă. Sale Teoctist care m-a asigurat că este întru totul de acord cu propunerea mea. dar cu ziduri nu prea bine consolidate. din 1938. scriitorul aromân Sterie Diamandi (1897-1981). mutat ulterior la un cimitir din Bucureşti. îmi spusese că autorul căr ii îi fusese diriginte la liceul din Roman şi că mă ajută să reeditez eu excep ionala-i trilogie cristologică. P. din America. (Vezi fotografia inedită. P. a fost începută în 1936. apărută în America. Teoctist i-am relatat convorbirea pe care o avusesem în 1981 cu predecesorul lui. cu echipa constructorilor ei. m-a sfătuit să am răbdare. Pe când eram copil. Totuşi. astăzi dispărut. devenită parohie. Patriarh mi l-a prezentat pe P. BISERICA “ADORMIREA MAICII DOMNULUI” DIN SCĂIENI Prima biserică solidă în Scăieni. Este o construc ie masivă. scrisă de un prieten al meu. la fa a locului. De aici. între 1936-38. dar nu am dat niciodată de urmele lui.

par ial. apoi turlă cubică din fa ă. dar mai cu seamă turlele (cel mai mult turla din spate) s-au şubrezit mult. 88 . Vlad (Vladimir). După ce părintele Vlaiculescu s-a pensionat.05. desigur. cel care a făcut şi schi a pentru capela cimitirului. Acum biserica a căpătat trei turle. folosindu-se icoanele adăugate pe pere i şi vechea catapeteasmă. iar primarul de atunci. basarabean de origine. A urmat un şir de ani de reparări treptate. Cam din acea perioadă durează şi casa parohială de pe strada Colinei. până a ieşit la pensie. pare-se. când s-a înlocuit acoperişul greu de iglă cu unul mai uşor. a fost tencuită exterior. La fel turla din spate. ca provizorat. Sf. Icoanele actuale sunt valoroase şi provin de la trei biserici vechi (2 icoane pe lemn şi 6 icoane mari. 17. au fost cerute şi trimise la Mănăstirea Sinaia. ini ial). venit de la Chi orani. dispărându-i acel echilibru arhitectonic pe care-l avusese la început. evident. La finele anului 1951. În interior nu s-a apucat a fi pictată. Pe atunci. în 1952 a fost numit ca preot paroh părintele Babi Gh. Ambele turlişoare aveau acum un schelet de lemn. Preotul Ioan Vlaiculescu (n. în anul 1941. între 1952-1959.1957 la Bucureşti. Înainte biserica aceasta avea numai două turle: una înaltă. renovarea era gata. pictate în 1855 de zugravul Afanasir care a lucrat înainte cu marele Nicolae Grigorescu. adăugând două turle mai mici şi mai uşoare. preot paroh era Ioan Vlaiculescu care îl sfătuise pe primar să găsească altă solu ie de demolare.09. Cu banii de la enoriaşi şi de la stat. şi pe necesită ile utilitare. fără să se priceapă la construc ii. noua biserică apărea frumoasă şi impunătoare. căci a fost impusă această solicitare. în spate. scurtată şi ea şi lucrată tot din materiale uşoare. întreaga construc ie. pe urgen a pragmatică de a fi dată cât mai repede în folosin ă. turla a stricat naosul. Vineri” din Capitală) a slujit atât la Scăieni cât şi la Balaca între 1913-1952. din propria-i ini iativă. Oricum. căci stilul este grigorescian. a suferit estetic. În cădere. S-a mers. a legat nişte lan uri de turlă şi a tras-o jos. de asemenea largă şi masivă. cât fusese cea veche. fiind şi învă ător. Biserica a avut şi pre ioase căr i de cult care. înmormântat la cimitirul „Sf. a adus un tractor de la schelă. 9. care servea şi de clopotni ă. Să nu uităm că fosta conducere comunistă era ostilă bisericii şi nu voia să sprijine lăcaşele de cult. Gazele şi lumina s-au introdus abia în 1974. Poate că ar fi trebuit să se insiste pentru păstrarea lor la Scăieni. cutremurul din 1940 a apucat-o întreagă. cum pe la sate nu găseşti alta asemănătoare. totul depinzând de fondurile insuficiente. Mânzală. sa. cu ajutorul enoriaşilor. aşa cum o proiectase arhitectul Socolescu. a opinat că există pericolul ca turla cea înaltă să cadă peste oameni şi. mai grea decât puteau zidurile să suporte masivitatea ei. Între anii 1960-65. pe partea economică. de tablă zincată. mai mult decât stricase cutremurul însuşi. de pe pronaos. La cutremur însă. Ca exterior. Ele sunt înregistrate la patrimoniu. m.era acoperit cu iglă şi la ridicarea lui au contribuit şi cetă enii din fosta comună Scăieni. Au existat opinii că acolo este mai mult mâna lui Grigorescu decât a ucenicului său. după un nou plan. părintele Babi reface acoperişul. dar Mânzală nu l-a ascultat. reprezentându-i pe Iisus şi pe Fecioara Maria. Construc ia. a construit şi casa parorhială în 1934. Prahova. din păcate.1889. şi. Cele mai pre ioase sunt două icoane pe lemn. nu de 46 m. în fa ă (de 36 m înăl ime. în comuna Opări i. Prahova. de la biserica cu picturi în frescă de la 1796).

preotul paroh Vlad Babi s-a pensionat (la fel dăscăli a. unele de o periculoasă profunzime. Statului. în valoare. în “Bibliografia localită ilor şi monumentelor feudale din România”. Deşi s-au ob inut o parte din fondurile necesare. Încă din 1996 până azi. Viitorul. 89 . 1972. exista o biserică a satului. până în 1914. p. cum se numea înainte Balaca. fondată de familia Cantacuzino. a intervenit pentru un nou deviz de repara ii şi consolidare. mai mult ca sigur că nu este totuşi suficientă. că avea hramul “Sf. În 1927 s-a ridicat o biserică de cărămidă şi vârghii de stejar. sumă care. pentru consolidare. cit. continuă. aflată acum în lucru la un mare meşter din Nehoiu. Se pare că această biserică a durat un timp. al jud. Prahova”. catapeteasmă care costă 600 de milioane de lei. În prezent.). PH. Grigore Teologul” şi că era din lemn. precum regreta ii Drăgoi Ioan. şi refăcută. atât ea cât şi clopotni a. după renovarea ei din 1850.Ceea ce s-a reparat cu multă migală şi cu mari sacrificii financiare a avut de suferit din nou la cutremurul din 4 martie 1977. 1971. Tipogr.”. La ultimele cutremure. de 600 de milioane lei vechi.). 1988. adică din anul 1793. 49. (toate inf. din care totuşi s-au achitat mai mult de jumătate. Costul întregii lucrări s-a ridicat la 3 miliarde şi jumătate de lei vechi. 1990. biserica s-a ales cu alte noi fisuri. de fiecare dată trebuind luate de la capăt noi şi noi repara ii. ist. estimativă. vol. Buzău. al jud. vecinul bisericii. când. În anul 1993. trebuia terminat in vara anului 2007. pentru încălzirea centrală. în special. Tip. Ed. BISERICA “SFIN II ÎMPĂRA I CONSTANTIN ŞI ELENA” DIN BALACA La Valea Căpuşeştilor sau Valea Căpuşanilor. învelită cu tablă actuala “Sfin ii Împăra i”. contractul. apud “Dic . Din 1993. lucrările. De asemenea. Până ce Sf. dar trebuie spus că mai sunt necesari bani pentru noul mobilier. Mitrop. preotul Ioan Vlaiculescu a târnosit-o. Parianu Vasile şi Darie Chiril. în 2007. pentru gard şi. pentru splendida catapeteasmă de stejar sculptat. Dimitrie Frunzescu. La 22 noiembrie 1936. Profesorul Stoicescu specifică faptul că acea biserică era chiar mai veche. I. 1986 şi la cel din mai 1990. noul preot paroh este Constantin Banu care. Târgovişte. O ştire mai completă ne-o oferă Nicolae Stoicescu. topografic şi statistic al României”.. semnat în 2004. Părintele Babi avusese talenta i cantori la strană. de Grigore Filipescu (vezi. de Mihai Apostol. fiind în stare de ruină. ar mai trebui cel pu in încă un miliard şi jumătate de lei vechi. sora Maria Leucă). în 1797. la cutremurul din 30 aug. refăcându-se destul de bine frontonul bisericii.a. Oltenia. ajutat de consilieri ca Zârnea Ion. 1897. profitând de iarna primăvăratecă. în anii 1986. p. 37). biserică va fi reparată complet. op. Predescu Costache ş. “Dic . pentru că oraşul se află într-o zonă seismică destul de activă.. Un sprijin deosebit primeşte preotul acestei biserici de la dascălul Ştefan Ionescu şi de la consiliul parohial (epitrop fiind Costache Anghel. Buc. geogr. fostul diriginte al poştei din Scăieni. serviciile religioase au loc în capela cimitirului de la Scăieni. a trebuit înhisă. estimativ. în 1995. 1987. în 1840. “Dic .

Schela Boldeşti. Sunt obiecte de valoare care trebuie în continuare bine conservate. din aceeaşi perioadă. protopop fiind acolo P. de către P. până în 1976. bisericile care depind de alte biserici nu au mare putere de ini iativă locală. filială la biserica din Blejoi unde preot slujitor este Nicolae Marinescu. cu un gard lung de 350 m. Între 1961-66 a urmat Seminarul Teologic la Bucureşti. căr i de Te-Deumuri pe anul 1879. Vladimir Babi. în 2007. până astăzi. nu ar fi realizat ceea ce 90 . Ultimii preo i din satul Balaca au fost: Ioan Vlaiculescu. la Câmpenii de Videle. iar în ziua de 21 mai 1985. trebuia să se facă o nouă resfin ire a bisericii. imediat după absolvire fiind numit preot paroh în com. “Minuna ii enoriaşii bălăceni”. în dreptul intrării la biserică.). Însă din 1976. am putut sta de vorbă cu mai mul i enoriaşi de la Balaca. episcop-vicar al Sf. toartele Cristelni ei de aramă din 1863 şi un anafornic. aceştia m-au rugat să consemnez câteva date despre preotul lor. De obicei. făcând necesară o altă repara ie totală. având toate facilită ile. cu acea ocazie. O pot face. De asemenea. fără fiii lor Lăcrămioara şi Justinian şi fără poporeni. Alexandru Ionescu. Cărbuneşti din jud. iar de la 1 ianuarie 1975. dar după ce “Sf. sa face repara ii capitale la clădirea damagiată de cutremurul din 1977. În 1979 Sf. Din biserica veche se păstrează până în prezent: Sf.S. Astra Română şi enoriaşii. desigur. din cărămidă. Facultatea de Teologie din Capitală. părintele Simion. între anii 19992003. jud. Împăra i” a devenit parohie. Cum se obişnuieşte după asemenea renovări. Împăra i” devine filială. nu s-au mai restituit la Balaca. I. fost Vlaşca. Buc. iar sponsori au fost Primăria oraşului.incluzând-o în parohia bisericii de la Scăieni unde “Sf. Am fost de fa ă la acest eveniment. Crucea Răstignirii. mai ales în momentele când sănătatea îi era amenin ată. această biserică din Balaca devine parohie de sine stătătoare. Sf. Mai întâi preotul a făcut o solidă şi elegantă împrejmuire a cur ii parohiale. Fabrica de Mucava. mare. masă din altar (aflată în incinta micului Monument al eroilor din parohia Balaca). cu cele 8 ha de teren care. men ionând că ar merita chiar mai multe laude. Teleorman. pentru un an de zile. datând din 1850. din Bucureşti. pe scurt. realizate de pictorul Marian Rondelli. acelaşi maestru care pictase şi biserica din Boldeşti. părintele paroh Simion Grigore. Mai putem men iona faptul că în 1975 biserica “Sf. până astăzi. s-a pus serios pe treabă şi fosta biserică anexă.C. Întrucât. Ilie T. Mineiul pe luna octombrie 1892 şi Apostolul pe anul 1899 (ambele la Tipografia Căr ilor Bisericeşti. în frescă. o icoană de la 1850. aici: Preotul Grigore Simion s-a născut la 4 martie 1946. Costul a fost. sărăcu ă cum era. Aceasta a avut loc în ziua de 4 iunie 2006. protoieria Vălenii de Munte. Cazania din 1892. a reuşit să devină un puternic centru religios local. Clopotni a ei veche a trebuit demolată şi construită alta. Atunci s-a adus şi mobilier nou. iar între 1966-1970. Împăra i” devine. Sebastian Ilfoveanu. trimis de patriarhul Justin Moisescu. În 1977 a construit o modernă casă parohială. vol. miau confirmat că părintele Simion a avut în permanen ă sprijinul familiei. Cutremurele din 1986 şi 1990 avariază iarăşi grav clădirea. cu “Naşterea Domnului”. Lăcaşul însuşi şi-a schimbat repede înfă işarea. foarte iubit şi sprijinit de parohieni. cu picturi noi. Prahova. cum îi defineşte preotul paroh. sa crede că fără preoteasa MarianaGeorgeta. care a oferit 62 de milioane şi Prefectura Prahova 100 milioane. Vasile. biserica este resfin ită de către Vasile Târgovişteanu. Arhiepiscopii a Bucureştilor şi un sobor de preo i. Vasile Cazacu.

Academiei Române în 1981). 67 din Seciu. bisericu a a trebuit lărgită prin zidirea arcadelor pronaosului şi suprimarea zidului despăr itor dintre pronaos şi naos. câştigându-se în lungime cca 4 m. Cine urcă la Crama de la Seciu . publ. de osârdie cu silin a şi cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit şi egumen. În anul 1862 biserica a fost restaurată şi zugrăvită. Iunie 8. În 1928. Această sfântă şi Dumnezeiască biserică ce se prăznuieşte sub hramul Sfintei Treime. care poseda numeroase vii pe dealul acela şi din soborul căreia probabil că făcea parte şi ctitorul. în care se arată că lăcaşul în forma actuală a fost terminat la 2 iunie 1808. învelit cu tablă galvanizată şi. înăl ată prin 1829. slavo-române”. sprijinit de contribu ia enoriaşilor şi a unui proprietar de vii. care a fost adăugată mai târziu din scândură. 2). a fost ridicată prin sec. Kir Ioachim Mărgineanu . sub păstorirea preotului Iordache Vlădescu. să vadă bisericu a de acolo. Despre vechimea bisericii ne vorbeşte şi pisania aşezată în pridvorul bisericii. sub formă de navă. O nouă repara ie s-a efectuat în 1926. BISERICA “SFÂNTA TREIME” DIN SECIU În toponomastica ării Româneşti numele Seciu apare de pe la 1567. credem că zidirea din temelie de către egumenul Ioachim se reduce la o restaurare generală a bisericii pe fostele ziduri şi exact pe aceeaşi temelie. ne informează că biserica “Sf. Textul pisaniei este următorul: “Acest titlu a fost la uşa bisericii de când s-au ridicat de la marele cutremur. 2436 arhitectură). leat 1802 octombrie 14. Datorită vechimii ei.n-ar face rău dacă ar mai merge câteva sute de metri. cu turlă de lemn deasupra pridvorului deschis. al XVIII-lea. dar înainte de 1737. s-a făcut un nou acoperiş. Deoarece numărul locuitorilor crescuse. într-o pozi ie pitorească. zidită pe culmea cea mai înaltă a Dealului Frums. vornicul Kir Ioachim Mărgineanul. de către egumenul mânăstirii Mărgineni. şi că a fost dărâmată de marele seism din 26 oct. dărâmându-se până jos de marele cutremur. s-au degajat arcadele pridvorului de zidăria făcută în 91 . în “Bibliografia” sa (I. cu ocazia acelor repara ii. men ionat de DERS (“Dic ionarul Elementelor Româneşti din doc. la recomandarea Comisiei Monumentelor Istorice. amintită de noi mai înainte. lipsa bol ilor şi a turlei. Stoicescu. biserica a fost declarată “monument de arhitectură” (cuprinsă în “Lista monumentelor” din 1956 la nr. la parohia “Sf.1808. 1802 şi refăcută în 1808. împreună cu Casa Ruşescu de la nr. s-au consolidat zidurile. Am avea serioase bănuieli că această biserică a fost un schit al puternicii mânăstiri Vornicul Mărgineanul. Împăra i” din Balaca.fiecare vizitator poate admira. Profesorul N. care a donat mobilierul şi icoanele praznicare ce se păstrează şi acum. de Edit. fiind ruinată cu totul şi sortită distrugerii. Ion Ghi ă.vestita Casa Seciu . iunie 16. s-au ridicat din te(melie) în zilele prea înăl atului Domn Io Constantin Alexandru Ipsilante Vvd şi ale Prea Sfin iei Sale Părintelui Mitropolit al Ungro-Vlahiei (fără nume). mi se spune că au mai rămas încă multe lucruri frumoase de făcut. demolându-se acoperişul şi zidăria până deasupra ferestrelor. acum găsindu-se de cuviin ă să se stremute în fa a de afară în 1862. vol. Să rămânem optimişti.” Având în vedere propor iile reduse ale acestui monument. Cu toate acestea. Treime”. s-a înfăptuit o repara ie generală.

când. care a fost pictată în tempera. Înăl imea până la acoperiş este de 6 m.7%). cu forma ini ială de navă. al XVIII-lea şi al XIX-lea. Înaintea preotului Gheorghe Petre. În interior nu are bol i. Lăcaşul dispune de instala ie electrică şi de gaze. lăcaşul este pardosit cu dale de piatră cioplită. Pe jos. sa a fost plâns de întreaga comunitate. este mai solidă decât înainte şi mai bine propor ionată. mai precis.anul 1862. tipărită la Snagov de către mitropolitul Antim Ivireanul şi un număr de căr i de ritual din sec. căreia. în afară de cei 11112 ortodocşi (96. desigur un termen folosit mai mult în 92 . Ele au fost însă reparate între 194243. plafonul vechi de scândură a fost înlocuit cu altul din şipcă tencuită. părintele Stelian Dinescu. În prezent. afară. format din sute de oameni şi al soborului de preo i. BISERICILE CREŞTINE DUPĂ EVANGHELIE În oraşul Boldeşti-Scăieni. pe soclu tot de cărămidă presată. la care a asistat toată comunitatea de atunci. deasupra cortegiului mortuar. nepotul celebrei Maria Petre. fecioara cea sfântă de la Parepa. Aceste biserici au însă un statut legal de func ionare. redându-i forma ini ială din 1808. precum o Evanghelie în limba română. Cultul Creştin după Evanghelie avea un total de 49. Sf.963 de credincioşi în 1992 (0. la sfârşitul căr ii). în miezul zilei. Clădirea bisericii de astăzi pare modestă. În ară. i s-a arătat Dumnezeu într-o mare minune. fără abside laterale. cel care a restaurat şi picturile lui Nicolae Grigorescu de la mănăstirea Zamfira. a slujit cu mare vrednicie şi cinste. conform recensământului din anul 2002. mai există şi un număr de cca 200 creştini evanghelişti (1. încă din anul 1948.2%). donate în 1808 de ctitorul bisericii Ioachim Mărgineanul şi pictate de Fotache Zugravul. pe cerul senin. Marele seism din noiembrie 1940 a adus din nou mari stricăciuni. biserica este păstorită cu multă osârdie şi dragoste de Dumnezeu şi de oameni de către părintele paroh Gheorghe Petre. denumi i simplu “pocăi i”. alte picturi mai deosebite nu există. în 1955. dar. fiind un cult minoritar. în ziua de 29 august 1935. din 11 ianuarie 1948. a apărut. fiind din cărămidă presată. împreună cu zidurile şi tencuielele căzute atunci. de pictorul C-tin Călinescu. având o lungime de 18 metri şi o lă ime de 6 metri. de asemenea. îndeosebi la arcadele pridvorului şi la zidul naosului dinspre sud. reprezentând pe Mântuitorul Iisus Hristos Arhiereu şi Sfânta Fecioară cu pruncul. Întrucât există destul de multă confuzie în cultura religioasă a multor persoane despre românii creştini care nu frecventează bisericile ortodoxe sau catolice. ca preot paroh. respectat şi iubit de to i locuitorii din Seciu. mari vizitatori în acest oraş. În schimb. plecând la cele veşnice. Cu excep ia a două Icoane Împărăteşti. căci avea mare rol în consolidare. până în ultimele clipe ale vie ii sale când. pentru minute întregi. se păstrează nişte căr i de cult valoroase. care s-au organizat în biserici specifice (case de rugăciuni).7%). s-a refăcut zidul despăr itor între pridvor şi naos. minune ce i-a făcut până şi pe atei să îngenunche înfiora i (v. o uriaşă cruce de lumină a cărei imagine a fost transmisă în direct de televiziunea română. minune care s-a repetat şi la înmormântarea ei.

. excomunică şi el pe to i: pe cardinalul Humbert. a pornit un adevărat război de învinuiri reciproce. am aflat că există o Asocia ie Ecumenică a Bisericilor din România. după cum îi numea el. la 24 iulie 1054. pe care nu le voi analiza aici. (Împăcarea şi colaborarea dintre toate bisericile creştine se numeşte ecumenism. care-i ura pe “câinii de greci”. adică universală. Biblia începuse să fie interpretată diferit în cele două jumătă i ale fostului Imperiu Roman. Să urmărim pe îndelete firul faptelor istorice spre afla cum s-a ajuns la asemenea biserici. Mai sunt multe de reparat. La început.sens pejorativ. iar ortodocşii că ei pot fi considera i adevăra ii catolici. biserică de dreaptă credin ă. Biserica ortodoxă română sprijină ecumenismul. Patriarhul Bizan ului. dintr-un condei. în cadrul unui fel de congres bisericesc. problema lui “filioque”. şi biserica ortodoxă. În fapt. Recent. pe numele real Bruno Hugonis (1049-1054). apăruseră doi episcopi. şi nu de la amândoi odată. În ciuda faptului că Humbert a fost primit cu toate onorurile cuvenite. altul greaca. cu sediul la Bucureşti. dar rupturile totuşi nu s-au sudat. Atunci. fiindcă bizantinii din Constantinopole sus ineau că Sfântul Duh provine numai “de la Tatăl prin Fiul”. la rândul lor. cât şi de la Fiul (în latină filioque. pe delega ia romană. idee care este o piedică mare în fa a ecumenismului. biserică a lumii întregi. să aduc câteva simple precizări pe care le consider strict necesare pentru cunoştin ele generale ale fiecăruia. Atunci Papa Leon al IX-lea. de la această mică scânteie. numit Sinod. îl trânteşte pe Sfânta Masă din Biserica Sfânta Sofia. Deseori catolicii sus ineau că ei sunt adevăra ii ortodocşi. nu exista decât o singură biserică creştină . Scânteia discordiei a fost pornită de la întrebarea: de la cine emană Duhul Sfânt? Teologii din Roma răspundeau că atât de la Tatăl. un cardinal german nervos şi înfumurat..dar o dată cu apari ia Imperiului Bizantin al împăratului Constantin cel Mare. adică neschimbată în idei... Dar. cardinalul Humbert compune din capul lui un act de excomunicare (blestem cu anatemizare şi nerecunoaştere definitivă) a Patriarhului bizantin şi a Bisericii de răsărit şi în ziua de 16 iulie 1054. Humbert îl învinuia pe Cerularie că nu vrea să-l recunoască pe papă.. drept “primus inter pares”= primul între egali.. fireşte. fără nervi. cuvânt care se traduce: de la Fiul). după regretabilul “divor ”. Acest act de excomunicare reciprocă poartă numele de Marea Schismă. iar mişcarea ecumenică este activă. la mica în elegere... în ciuda faptului că fiecare biserică sus ine că numai credin a ei este cea adevărată. De la cuvântul “filioque” . voi căuta. sunt mai multe puncte de vedere teologice care îi despart. refuzând categoric să vină la Sinod. În plus. Sinod unde. la cea mai importantă şi mai recentă întâlnire dintre ele reuşindu-se ca excomunicarările reciproce să fie definitiv anulate. care şi-a zis catolică. Patriarhul cere cu calmitate să se discute această problemă în comun. pe la începutul lui ianuarie 1054. pe papa Leon al IX-lea şi întreaga Biserică romană.unul vorbea latina. au apărut două mari biserici: biserica occidentală.. 93 .. numită AIDROM. Patriarhul Constantinopolui convoacă unilateral Sf. în rândurile ce urmează. unul la Roma şi altul la Constantinopole . să discute cu Mihail Cerularie. trimite. În urma acestei rupturi. dacă a văzut că teologii greci şi Cerularie nu vor să cedeze. în excomunicarea lui. ci în primul rând de la Dumnezeu. fiindcă aşa spune şi Biblia. E drept că s-au făcut câteva încercări lăudabile de a se reuni cele două biserici. Catolicii nu vor să participe.biserica primară . la Constantinopole o delega ie papală în frunte cu Humbert.

decât numai Iisus este singurul mijlocitor. La mine în America ei nu se numesc aşa. creştinii după evanghelie şi adventiştii.propăvăduirea Evangheliei este o obliga ie pentru toate cultele. dar şi unele diferen e între ele. pe cele patru evanghelii. căci ei nu pot intermedia între oamenii planetei şi Dumnezeu. devenită mişcare social-politică şi teologică întinsă pe tot veacul al XVI-lea. bule papale. fiindcă protesta împotriva multor precepte catolice. era. Există şi multe asemănări cu bisericile istorice. de o nouă mişcare reformistă. Vaticanul îl excomunică şi îl cheamă pe Luther la Roma să fie judecat şi ars pe rug. în orice biserică. ortodoxă şi catolică.d. inchizi ie. Dar şi Luther a fost criticat. Aceştia au afirmat că Luther însuşi nu a mers până la capăt cu eliminarea greşelilor catolicismului. taxe mari. precum nici sfin ii nu sunt sfin i. indiferent de denomina iune!) În cadrul bisericii catolice au apărut proteste contra multor practici catolice (indulgen e. Omul de rând. unele fiind de esen ă păgână. majoritatea reprezentan ilor ei provenind din neoliberalii protestan i sau chiar catolici din Statele Unite sau Anglia. papa se lăfăia în palate bogate. comparându-l defavorabil pe papa de la Vatican cu Iisus Hristos: papa purta coroană de aur. lansată de John Nelson Darby (1800-1882). Imediat. Aşa s-a născut biserica luterană. căci ea nu este decât “Maria” şi nu este sfântă. po i fi cu adevărat pocăit.evanghelişti. numită religie protestantă. care era şi profesor de teologie la Universitatea Wittenberg (1513). traducătorul Bibliei din latină în germană (1534) şi părintele limbii germane moderne.m. Iisus ducea o via ă de om simplu şi sărac ş. un predicator notabil care şi-a răspândit noua lui religie în 94 . Luter declanşează o puternică mişcare anticatolică de masă. Anglia. le spune tuturor acestora: “pocăi i”. nu numai dacă eşti protestant sau neoprotestant. Germanii fac zid de fier în jurul profesorului şi majoritatea germanilor renun ă la catolicism îmbră işând noua religie protestantă. iar cele 95 de teze marchează începutul Reformei. că a fost prea blând cu catolicii. în realitate. în anul 1830. În Boldeşti-Scăieni sunt cca 200 de creştini după evanghelie. fiindcă această religie neoprotestantă s-a născut în oraşul Plymouth. şi să se revină la creştinismul primar de pe timpul apostolilor şi al lui Iisus. cel mai vehement fiind al preotului catolic german Martin Luther (1483-1546). el a afişat pe uşa Bisericii Catolice apar inând Castelului din Wittenberg (catedrala catolică din oraş) cele 95 de teze antipapale care au dat naştere la o nouă religie creştină. De aceea neoprotestan ii îşi zic că sunt adevărate culte evanghelice . la rândul lui. Ei s-au angajat să facă acest lucru şi să desăvârşească ceea ce Luther nu a terminat de făcut. dar şi diferen e. Iisus coroană de spini. accentul punându-se pe studiul Noului Testament. să nu se mai ia în considerare Sfânta Fecioară. chiar şi luteranismul) să se debaraseze total de balastul dogmelor şi al tradi iilor nefolositoare. (deşi. care nu ştie prea bine să deosebească o religie creştină de alta. ci Plymouth Brethren (Fra ii din Plymouth). gărzi militare preo eşti etc.). capitol cu capitol. cu condi ia să respec i întru totul poruncile lui Dumnezeu).a. de dată mai recentă. să nu ne mai rugăm la ei. Cele mai răspândite culte evanghelice din România sunt: baptiştii. să nu se mai ia în considera ie altă carte decât numai Biblia care trebuie explicată amănun it tuturor oamenilor. ci chiar şi ortodox ori catolic. Aşa a apărut neoprotestantismul care cere ca religiile istorice creştine (ortodoxia şi catolicismul. Există mul i factori comuni. penticostalii. ci nişte oameni mai credincioşi. În anul 1517. de asemenea.

Fran a.numită “a fra ilor rromi”. cu sediul în Balaca. cu sediul în Boldeşti. La a doua venire. În Boldeşti-Scăieni există un cult al mor ilor şi un respect pentru aminitirea celor dragi pleca i dintre noi. dintre care 10 sunt copii. Lalelelor. str.m. 95 . Constantinescu întemeiază prima casă de rugăciuni evanghelistă. dar numărul deceda ilor înmormânta i în ele este cu mult mai mare şi destul de greu de stabilit. CIMITIRELE Există patru mari cimitire în acest oraş . în zona “Nisipurilor”. În anul 1957 erau 74 de membri şi prieteni simpatizan i. cu cruci de marmoră. o judecată a păcătoşilor. a celor în via ă.a. În timpul primului război mondial. Primii membri ai acestei biserici au fost: Toma Cobzaru şi Antonescu Gheorghe. Germania. după cutremur. La orele de religie de la Şcoala Scăieni. ară unde el a stat patru ani. str. când va începe mileniul şi când se vor despăr i oile de capre. . după care se mută la Bucureşti unde dă numele cultului “Creştini după evanghelie”. Atunci când este sâmbăta mor ilor.la Boldeşti. iar din anul 1997 numărul membrilor s-a dublat. Cartea lui “Memoriu sau scurtă expunere a doctrinei Creştinilor după Evanghelie” s-a răspândit în toată ara şi numărul membrilor acestei biserici a crescut. Ei nu au ierarhii religioase şi oricine crede că poate exprima cuvântul lui Dumnezeu poate fi predicator. În ultimii ani. 3. adunarea are 90 de membri. într-un local care a suferit trei modificări ale construc iei. ultima fiind cea din 1977. pentru motivul ca acelaşi mormânt a fost uneori folosit de mai mul i membri ai familiei. Numărul total al membrilor este de 50 de credincioşi. 2) BISERICA CREŞTINĂ DUPĂ EVANGHELIE NR. În cadrul cimitirelor există şi spa ii rezervate persoanelor decedate apar inând cultelor neoprotestante. tot cu vreo 40 de membri. a îngerilor trădători). dacă ne referim la fiecare mormânt în parte. profesoară de religie pentru elevii evanghelişti este d-ra Vasile Cezarina. în spatele haltei CFR. la Iaşi. Scăieni. Balaca şi Seciu -. 2. În general. Elve ia şi în Statele Unite. Nu de in prea multe amănunte despre ea. 20 de tineri şi 40 de copii. pentru cei cura i sufleteşte. multe familii fac eforturi deosebite şi îşi construiesc mici cavouri betonate. va fi o adevărată înviere din mor i. la a doua venire în via ă a Domnului. 5. Nucilor. cu un număr de aprox. 3) BISERICA CREŞTINĂ DUPĂ EVANGHELIE NR. când to i iudeii se vor converti la creştinism ş. Casa de rugăciuni a fost construită în 1989 şi are statut de func ionare din anul 1991. 1. desigur cu unele excep ii. patru judecă i dumnezeieşti (în cer. aproape toate mrmintele sunt luminate cu candele şi lumânări. pe str. În oraşul nostru sunt trei biserici de acest fel: 1) BISERICA CREŞTINĂ DUPĂ EVANGHELIE NR. Doctrina lor evanghelică sus ine că există un singur botez (la maturitate). noaptea. cimitirele sunt bine îngrijite. de-a lungul anilor. În prezent.d. Anglia. În România cultul evanghelic a fost adus din Elve ia de Grigorie Constantinescu. considerând numărul de cruci. la finele mileniului. Panselei nr. ceea ce dă un aspect civilizat acestor spa ii cu locuri de veci. Pastor: Viorel Oprişan. 1800 de morminte. cu sediul în Boldeşti.

dar şi întregul municipiu Ploieşti. la uşă. curios fiind. aici lân’ă mine. dar şi pe alte şosele din preajma Ploieştiului. care pe-aici îşi aveau raiul ascuns unde chefuiau şi se destrăbălau zile şi nop i fără să-i ştie nimeni. numai cu interven ii serioase puteai să ai acces la interioarele ei. cu săge i indicatoare. inut aproape ca un loc secret de marii potenta i comunişti de la cârma ării. când şi când. apoi Întreprinderii Agricole de Stat IAS Valea Călugărească. cu fazani şi căprioare pentru sacrificiu) şi. Haide. înconjurată de vii nobile.. Ce crede i că am văzut înăuntru? O sfântă orgie cu fete frumoase goale-puşcă săltând în bra ele unor “tovarăşi” în vârstă. to’aşu. Proiectată în 1965 aproape de cota 400 de arhitectul Ion Bocianu. miniştri etc. şi aceştia pe jumătate dezbrăca i.. pe care scrie DRUMUL VINULUI. larga panoramă a câmpiilor muntene submontane şi Masivul mun ilor Caraiman (numai dacă este timp frumos) cu crucea din vârful lor.i-a răspuns o cadână blondă şi a sărit din bra ele lui lângă mine. sta i pu in cu noi!” “Hai. pe locul unei crame mai vechi apar inând boierului Ra iu. am auzit muzică şi veselie în dreptul unei camere unde. dar abia după Revolu ie Crama Seciu. şi a devenit unul din principalele puncte turistice ale României. Casa Seciu a fost construită între 1970-75. am cerut să mi se aprobe vizitarea ei cu elevii de la o clasă unde eram diriginte. ia loc şi tu. M-am întors şi am urcat în vârful picioarelor nişte scări în căutarea toaletelor. bre?” “Este tovarăşul profesor care-a pictat pe cămin tabloul admirat de dumneavoastră” . Deosebit de inspiratul arhitect Boceanu a lăsat în urmă o adevărată capodoperă arhitectonică care merită a fi cunoscută de to i românii. prim-secretari de partid. Mi s-a aprobat.. va avea ocazia să citească. Actuala Casa Seciu este astăzi recomandată întregii lumi spre a-i cunoaşte splendorile. pentru câteva minute. cu saloane. apoi am ieşit în parcul din fa ă.. de modernă pivnicerie şi de vilă occidentală terasată. că avem mâncare căcălău şi 96 . le-am spus copiilor să mă aştepte pu in afară. impresionează nu numai prin pozi ia ei pitorească “la cumpăna de dealuri”. a început să fie cunoscută ca un important punct turistic căruia i se fac frumoase reclame.CASA SECIU Cine călătoreşte pe şoseaua Ploieşti-Văleni. am deschis binişor uşa fără să mai ciocăn. Fiind localnic şi având foşti elevi care lucrau pe-acolo. fiindcă eu aveam nevoie de o urgen ă. iar străinii coboară de acolo entuziasma i. doar sala mare. o inscrip ie mare. Înainte vreme.. După vizită. lângă fântâna arteziană. însă cu condi ia să vedem numai curtea exterioară care adăpostea şi o mică grădină zoologică (printre altele. Ajuns sus. puteam să o vizitez “pe şest”. “Boborul” de rând era proscris. această splendidă şi masivă construc ie care este o fericită îmbinare a celui mai tradi ional stil românesc de culă boierească. ului i şi ame i i. Într-o zi însă. care mai târziu am aflat că erau membri ai CC. însă unul din ei m-a văzut şi a strigat cu voce împleticită: “Ce vrea ăsta? De ce n-a i zăvorât uşa. de unde se poate vedea toată valea Teleajenului. tot oraşul Boldeşti-Scăieni. ajungi cu siguran ă la aşa numita Casa Seciu. cunoscută înainte şi sub denumirea de Crama Seciu. Ea m-a tras de mână înăuntru şi mi-a şoptit: “Ăştia sunt be i mor i şi ascultă de noi făcând tot ce le spunem. cu nume schimbat. prin anumite locuri de pe marginea drumului. Am vrut să închid încetişor uşa la loc.... Dacă te iei după aceste indicatoare.. de unul singur.

deschise spre partea de vest şi sud-est. ce â e avea gacica de după uşă!. cu o impresionantă ofertă gastronomică. fiindcă acest complex turistic. cu expuneri de trofee şi de blănuri de animale sălbatice întinse pe pere i şi cu vânat naturalizat. făcând pe naiva. însă mă grăbeam..m-a întrebat o colegă de-a ei. “Aşa-i. “Văd că voi şti i mai multe decât mine . Aici se in nun i. iar pe un coleg de-al lor l-am auzit şoptindu-i celui de lângă el: “Mamăă.. există un salon clasic.leam răspuns eu . “Păi aveam şi noi nevoie de un veceu şi ne-am luat după dumneavoastră” .. botezeuri. prin scurtele deschizături ale uşii. pe care vi le voi aminti la finalul acestei căr i.” Desigur.. aniversări. Pe la Seciu a trecut o listă întreagă de mari personalită i. că i-am întrebat de ce-au venit după mine. ştiind că mă aşteaptă copiii afară.. neputând fi nicicum semnate şi rezolvate la Bucureşti. fiindcă tata a făcut pe-aici nişte repara ii şi ne-a spus că ăştia urcă la cramă în fiecare săptămână de la Bucureşti şi se îmbată ca porcii”. Casă Seciu. al cărui proprietar este dl. au devenit acum publice. Elevele mele râdeau pe înfundate cu mâna la gură. Aproape săptămânal cerul de deasupra cramei este luminat noaptea de focuri feerice de artificii. revelioane etc. Fetească 97 .” Vreau să vă asigur că scena descrisă şi reconstituită aici cu destulă acurate e nu este nicicum o poveste plăsmuită. Aici au loc mereu diverse festivită i: întâlniri oficiale cu şefi de state. fiindcă străinii se codeau. am refuzat. surpriză! Jumătate de clasă urcase tiptil după mine şi au văzut şi ei.să-mi spui dac-ai mai băut v’o’dată vinuri d-astea. Cănd am ieşit. întâlniri de promo ie. Numeroase tarafuri faimoase cântă la Casa Seciu. în acest complex. de 400 de locuri (dar cu posibilită i de extindere la 600 de locuri). manifestând multiple ezitări.. şi-au găsit repede dezlegarea tuturor limbilor şi aprobarea cea mai simplă şi mai rapidă. desigur contra-cost.” Nu era nicidecum un vin fenomenal. saloane cu specific vânătoresc-pescăresc.dar uita i că veceurile nu sunt la etaj. şi dispunând de 30 de locuri de cazare. fără să insist prea mult pe acest subiect cam delicat. “Dar cine erau ăia dinăuntru. de vară. cu ambasadori. sub forma unei elegante galerii lungi. căci asemenea amănunte nu se uită uşor. altă dată terifia i de exploziile policrome. I-a răspuns în locul meu unul din colegii ei de clasă: “Păi cine să fie.. condi ionări sau chiar serioase re ineri.i-am confirmat şi eu opinia. Din acest răspuns se vede că regimul super-comunist ascu ise destul de bine spiritul critic până şi la nivelul min ii copiilor.” Fireşte. care cu o zi-două înainte păreau imposibile. fă deşteapto? Tovarăşii care ne conduc ara!” “Eu cred că ai dreptate” .. Există. iar cu bubuiturile lor s-a obişnuit acum toată comunitatea din vale fără să se mai sperie de ele nici măcar câinii din jur.. dom’ diriginte?” . a intervenit un alt băiat. după faimoasele degustări stropite cu licorile derutante de pe-aici. după care tipul m-a pupat şi m-a pus pe liber. dom’ profesor. Gruia. onomastice. terase acoperite ori terase libere. fiind compartimentat în patru saloane.. dar nu m-au lăsat să ies până n-am gustat dintr-un pahar de-al lor. iar locurile proscrise la care atunci aveau acces gratuit numai grangurii de la partid. cu salon de degustare şi cramă de vinifica ie cu o vastă colec ie de vinuri: Riesling. ci văzută aievea. oameni de ştiin ă şi artă de peste hotare. contează în zilele noastre ca un mare restaurant de lux. ci aici la parter. Multe tranzac ii comerciale interna ionale şi aranjamente între firmele româneşti şi străine. crâmpeie din scena fierbinte dinăuntru. fără a mai fi nevoie de noi tergiversări diplomatice. Fetească Albă.mi-a răspuns o elevă.

(Notă: precizez că ambele denumiri de “Saugvinon” şi “Sauvignon” sunt corecte. sub presiune.. de pe marginea scărilor. Saugvinon şi Pinot Gris) iar soiurile pentru masă 11%. pornind de la verandă şi de la stâlpii de lemn de afară.. soirile pentru vinuri roşii (Cabernet Saugvinon. experien a dobândită de-a lungul anilor. cele pentru vinuri albe 51% (Riesling. Cabernet. Astfel. Bertea. Iată că nu s-a realizat această dolean ă. Valea Călugărească. parte din ei din Boldeşti.Neagră.. a devenit. la vale. mare meşter lemnar din comuna Aluniş şi fiul său Petre Chiva. deoarece la fratele regretatului Vasile Chiva am stat eu în gazdă pe vremea când func ionam ca profesor în com. împletită cu cercetarea.000 hl vin (socotind şi pe cel de la crama Seciu) din care 10. crama fiind dependentă de această societate. Voi reveni cu alte amănunte despre aceste splendide sculpturi la capitolul de mai jos. 117 ha livadă intensivă de măr şi prun. fermentarea. Merlot.. de oenologie. de cimenturi speciale. Anual se pot prelucra până în 5000 t de struguri. La viile apar inând Casei Seciu. pe atât de vulnerabilă s-a dovedit a fi întreaga lui clădire. proverbial din acest punct de vedere.A. construc ia începuse să dea semne că ar vrea să o ieie binişor din loc. Pe cât este de frumos complexul Casa Seciu..) La subsolul cramei se efectuează întreaga gamă tehnologică . sub fundamentul vestic şi protejarea 98 . suprafa ă cultivată numai cu vi ă de vie nobilă. prezen a minunatelor sculpturi în lemn existente acolo. Mă refer la alunecarea de teren. fiindcă ea a făcut relativ cu succes fa ă marilor seisme din 1977. Desigur. conf. dispunându-se injectarea. Ceea ce conferă un plus de frumuse e în ochii tuturor vizitatorilor acestei faimoase Case Seciu este. realiza i în stil rustic. Societatea ROVIT S. învechirea şi îmbutelierea lor. Cunosc bine familia Chiva. dic . Construc ia are însă un inamic tot atât de temut ca şi seismele. dar dacă nici atunci.. La Valea se realizează 35. separarea şi asamblarea vinurilor în partiz. toate acestea organizate pe 12 ferme şi un combinat de vinifica ie. Saugvinon Blanc. nici clădirea cramei nu a scăpat de această amenin are. dar şi cu vinuri şi lichioruri de import. Prahova. Dealul Seciului.vinificarea primară. toate lucrate pe teme cinegetice. 1989 şi 1990. Imediat s-au adus exper i şi s-au început prospec iuni serioase de salvare. dacă nu cumva chiar mai insidios.. Autorii lor sunt Vasile Chiva. în genere. Într-un articol publicat de mine cu patruzeci de ani în urmă într-o revistă din Bucureşti şi intitulat “Ploieştiul în anul 2000”. şi asta nu neapărat din cauza cutremurelor. fără îndoială. Încă de la intrare. care urcă aproape o oră de mers pe jos până sus la crama Seciu. Fetească Albă. Fetească Neagră şi Pinot Noir) ocupă 38% din suprafa a plantată cu vi ă de vie. Valea Călugărească exportă vinuri româneşti până aici la mine în America. din hol şi din sala mare. scriam că drumul lung şi obositor pe care îl fac oamenii din Boldeşti şi Scăieni. ele te întâmpină. umplând magazinele de băuturi cu vinuri româneşti. a permis stabilirea unei structuri de soiuri corespunzătoare cerin elor din anul 2007. vinuri produse de SC ROVIT SA. “Opere de artă din Boldeşti-Scăieni”. Scăieni şi Seciu. cu toate casele de pe el. stabilit în Scăieni. Cu peste treizeci de ani în urmă. decalând timpul. să înlocuiesc anul 2000 cu 2050? Zău că l-aş face.000 hl sunt destinate exportului. Pinot Gris etc. ROVIT exploatează o suprafa ă de 800 ha luată în arendă de la proprietari individuali. după nişte ploi interminabile. până la decora iunile interioare. Oare va trebui să-l scriu din nou şi. va fi străbătut în numai câteva minute gra ie unor viitoare telecabine.

desigur. care a oprit această alunecare periculoasă. unde Petre chiar şi acum este angajat într-o serie de noi lucrări. Ioan din acelaşi municipiu. clădire cândva etajată înainte de cutremurul din 1940 (str. Iisus şi Fecioara cu Pruncul. a Halelor Centrale din Ploieşti şi a Catedralei Sf. Tot la capitolul lucrări de artă aş mai putea aminti casa inginerului Toma Călinescu (str. Boldeşti-Scăieni nu se prea poate lăuda cu nişte opere măre e de artă pe care să le găseşti în vreun dic ionar de artă românesc sau interna ional. sunt făcute pe tematică cinegetice (de vânătoare) înfă işând destul de bine forme de vulturi. Despre ele am mai vorbit în paginile precedente. autorul Bisericii din Scăieni. Reliefurile sculptate au fost acoperite cu un strat conservant lucios şi se păstrează destul de bine până astăzi. de pe str. ar putea avea consecin e negative incalculabile dacă s-ar materializa. cu ornamente de frunze de vi ă şi ciorchini de strugure. La Scăieni am arătat că destul de pre ioase sunt cele două icoane. pictate în 1855 de Afanasir. În Scăieni există doi fra i gemeni. de beton armat. ambele executate de arhitectul Toma Socolescu. ale căror picturi în frescă vor rămâne să fie admirate pentru zeci de genera ii în numeroase biserici pe care aceşti pictori cu mâini de aur le-au pictat prin alte localită i. Călinescu. La fel. executate în frescă de pictorul Marian Rondelli. iar la biserica din Seciu cele două Icoane Împărăteşti (Iisus şi Fecioara cu Pruncul). căprioare şi berbeci. spre a se evita orice surpriză nedorită care. cu lucrări deosebit de frumoase. pictori de biserici. dar vizibilă şi la suprafa ă. casa învă ătorului Emil Popescu. cu siluete hieratice similare. ucenicul lui Nicolae Grigorescu. Monumentului nr. pentru a se putea preveni şi interveni la timp. în crama de jos. Petroliştilor. deoarece complexul turistic Casa Seciu a fost şi este mândria oraşului Boldeşti-Scăieni. LUCRĂRI DE ARTĂ DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI Spre deosebire de celelalte oraşe din jude ul Prahova. făcute la Casa Seciu. veveri e. însă nu în bisericile locale. În bisericile din Boldeşti şi Balaca sunt picturile în stil neobizantin. în loc să fie renovată. Am amintit mai sus de sculpturile în lemn ale meşterilor Vasile Chiva şi fiul său Petre Chiva. din in iativa unor capete stupide şi nepricepute la valorile culturale autentice ale ării noastre. fra ii Emil şi Ionu Stoica. 1). iconari greu de egalat. pictate de Fotache Zugravul a căror importan ă este mai mult istorică decât artistică. au sculptat frumos butoaiele de 10 şi 50 de decalitri.întregii funda iei labile cu o centură adâncă. consider acest gest o 99 . Ca şi dumnealui. Tot dumnealor. Armoniei nr. o lucrare de elită a arhitectului Mişu Rădulescu. 1). Sculpturile lor au fost executate între anii 1969-70-75 în lemn de stejar şi. pictura din 1955 restaurată de pictorul C. a fost demolată fără pic de discernământ. cum spuneam. în caz că va fi iarăşi nevoie. Arhitectul Moianu a considerat că foarte valoros a fost şi originalul complex de clădiri din Boldeşti de lângă halta CFR. cu noi consolidări la adâncime. Ea este şi va fi în continuare monitorizată şi măsurată an de an. care. Nimeni nu doreşte să i se întâmple vreun dezastru acestei frumoase clădiri de pe raza localită ii. Să sperăm însă că nu se va petrece niciodată un asemenea eveniment prejudicios care depinde mai mult de mâna lui Dumnezeu decât de mâna omului. cel care a restaurat şi pictura lui Nicolae Grigorescu de la Mânăstirea Zamfira.

destinată pentru flori. postat pe un soclu crem de marmoră. iar sub casca militară. cu arma inută strâns în ambele mâini. aflat în pozi ie de repaos şi având o privirea mândră. La picioarele ostaşului a fost depusă o cască militară. având 4 m lungime. cu o poartă de acces. Dar nu despre arhitectură vreau să vă vorbesc acum ci despre monumente sculpturale din oraş şi despre câteva picturi aflate pe teritoriul acestei aşezări. mai ieftină. preferându-se varianta a doua. PATRIA RECUNOSCĂTOARE. cu aripile desfăcute. Cu prima variantă a monumentului (vezi fotografia). Deasupra statuii. Men ionez că baioneta de bronz de la puşcă i-a fost furată şi nu a mai fost înlocuită. lucrată din acelaşi material. aşezată pe tricolor şi pe o ramură de stejar. primăria locală nu a fost de acord. COMUNA RECUNOSCÂTOARE. Sub picioarele statuii stă scris cu litere mari: EROILOR DIN SCÂIENI. s-a apelat la unul din cei mai cunoscu i autori specializa i în astfel de monumente militare.. Sub statuie scrie: EROILOR DIN SCĂIENI. am întărit cu vopsea neagră toate literele săpate în marmoră. stând în picioare. Probabil că ho ul avea nevoie de ea să-şi facă harakiri. în vârful căreia se află un vultur. Culorile tricolorului le-am adăugat eu cu peste trei decenii în urmă şi se păstrează intacte. sunt scrişi anii Primului Război Mondial: 1916-1910.adevărată crimă. ca toate primăriile din ară. Fondurile au fost oferite de prefectura jude eană şi de la fosta perceptură locală. continuat în spate de o coloană ce se îngustează. circumrondată de un soclu de ciment pe care se află montat un solid grilaj metalic.. pentru a se şti autorul lucrării. IORDĂNESCU. Să citim numele acestor eroi. Întregul monument este înconjurat de o grădini ă rotundă. Ostaşul apare răsucit pu in spre stânga..5 m. MONUMENTUL EROILOR DIN SCĂIENI (1916-1919) Se află la jumătatea străzii Monumentului şi a fost ridicat acolo în anul 1939 de primăria fostei comune Scăieni care. sub picioarele vulturului. De asemenea. direc ionată pu in spre un orizont ridicat. care prezintă un soldat turnat în bronz. cu un diametru de 4. Pentru înfăptuirea acestei lucrări. Pe laturile din dreapta şi stânga soldatului sunt scrişi vitejii eroi din Scăieni căzu i în primul război mondial. primise de la guvern recomandarea ca to i eroii căzu i pentru apărarea patriei să fie cinsti i prin ridicarea unor monumente ad-hoc. simbolul vitejiei. în spa iul grădinii. tot metalică. Cei înscrişi pe latura din dreapta statuii: EROII DIN SCĂIENI MOR I ÎN RĂZBOIUL DIN 1916-1919: Nicolae Stelian caporal Părăginaru Vasile soldat Ioan Ioan “ 100 Năstase Constantin soldat Grigore Ştefan “ Costache Ioan “ . înalt. sculptorul Ion Iordănescu din Bucureşti. am adăugat eu numele sculptorului: I. unde distingem soclul de la baza monumentului cu cele patru trepte în retragere descrescendă piramidală. deoarece vopseaua originală dispăruse complet şi se citeau foarte greu numele eroilor. pe coloană.. compozi ie turnată din ciment.

vorba bănă enilor: “Boldeştiul este fruncea!” . dar avute cândva de sectorul Scăieni. aveau loc solemne parăzi militare. înfiin at chiar de el. care a locuit în Scăieni. specializându-se în monumente de acest gen. slujbe religioase pentru pomenirea acestor bravi fii ai comunei şi ai ării noastre. Erau frumoase şi impresionante programe artistice adecvate comemorărilor respective. De la dumnealor am ob inut fotografiile cu autorul sculpturii pe care le public aici ca documente absolut inedite.. celelalte zeci de coroane mergând “dincolo”. 101 . O dovadă în plus se poate constata şi de Ziua Eroilor. născută Iordănescu. nu vă pot spune prea multe.) Ca mai toate celelalte facilită i şi merite uitate. fiind căsătorită cu ing. când oricine vede că abia dacă mai pridideşte cineva să adauge la acest vechi monument o coroni ă anemică de flori. în Italia. iar studiile de artă le-a făcut la Paris şi Neapole. (Vezi foto. Liceul l-a urmat la Bucureşti. Păcii nr. sculptorul Ioan Iordănescu. cu tematică militară. a participat la câteva galerii expozi ionale de sculptură. pare-se. unde. Despre autorul acestui frumos monument. Astfel ştim că Ioan (Mielu) Iordănescu s-a născut la Bucureşti. Alexandru Parianu care locuia pe str.Dumitru Gheorghe Tomescu Nicolae Stan Tudor Ilie Constantin Pleaşcă Iancu Ilie Tănase “ “ “ “ “ “ Anghel Ioan Dinescu Toma Georgescu Toma Iliescu Ioan Tomescu Gheorghe Mihăilescu Ioan “ “ “ “ “ “ Cei înscrişi pe latura din stânga statuii: EROII DIN SCĂIENI MOR I ÎN RĂZBOIUL DIN 1916-1919: Ioni ă Dumitrache caporal Stan Gheorghe soldat Dumitrache Dumitru “ Darie Constantin “ Andrei Nicolae “ Oprea Constantin “ Du u Ion “ Ion Radu “ Năstase Alex. experien ă care l-a decis să abordeze cu pasiune subiecte glorioase. la fel ca în restul priorită ilor.. a fost preşedintele Sindicatului Artelor Frumoase. fiind cel mai mare din cei şapte fra i . de Ziua Eroilor. Când s-a întors din război.în timp ce Scăienii a devenit anexa vitregită a localită ii componente. decât că l-am cunoscut pe fratele lui şi pe nepoata sa. în dreptul acestui monument. datorită aprecierilor. şi această frumoasă sărbătorire s-a mutat la Boldeşti. pentru că. Petre “ Mihăilescu Constantin “ Gheorghe Anghel “ Până să se inaugureze Monumentul Eroilor din Boldeşti.fiul unui feroviar care a avut ambi ia ca to i copiii lui să studieze. “ Anghel Niculae “ Gheorghe Andronic soldat Ni ă Gheorghe “ Dobre Nicolae “ Sbrancea Dumitru “ Nicolae Dumitru “ Andrei Ioan “ Dumitrescu I. Mioara Parianu. la 18 iulie 1881. A luptat pe front în primul război mondial. Pentru câ iva ani.trei băie i şi patru fete . a primit multe comenzi. 10.

a doua zi de Crăciun. A. în acel loc plănuiam să lucrez eu un monument dedicat petroliştilor care să fie reprezentat de doi sondori lucrând la “masa Rotary” de la gura sondei. reconstitui cu suficiente alte amănunte inedite şi mai credem că artistul ar merita un album cu toate impresionantele sale sculpturi. de la moartea lui. Cu prilejul publicării căr ii de fa ă. dar cei mai mul i s-au obişnuit deja cu amplasamentul lui acolo şi îl găsesc bine venit. la îmbogă irea cu noi pagini a Istoriei artelor plastice din România. cel mai mare sculptor de monumente militare din ară. pentru a aborda un subiect inedit de cercetare care ar contribui. nelipsind nici unul. cu siguran ă. alături de aceşti mari viteji. a devenit chiar preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România şi directorul unei reviste de artă la care colabora şi prietenul lui. MONUMENTUL EROILOR DIN BOLDEŞTI Despre această lucrare. autor al monumentelor eroilor din Râmnicul Vâlcea şi Azuga. de la Bucureşti să existe şi alte detalii biografice care să ne ajute în astfel de reconstituiri. o scurtă informa ie a lui Virgiliu Teodorescu. lucrări pe care le-am văzut cât de frumoase şi impunătoare sunt. Gala i ş. neconfirmate. Unii locuitori ai oraşului opinează că monumentul este prea mare şi că estompează perspectiva pie ii. în afară de bravii eroi ai fostei comune Boldeşti. fireşte.a fost omis! Rareori se întâmplă o aşa colosală greşeală. cred.adică al autorului monumentului . al monumentului închinat lui Costache Negri. Sculptorul a decedat în Capitală. 102 .a. nu s-a omis să fie neapărat trecute şi numele unor consilieri.. mai ales că este executată după proiectul fostului profesor de desen de la şcolile din Scăieni şi Boldeşti. P.şi. Curios este faptul că despre acest original artist. iată că ofer criticilor de artă interesa i o asemenea nobilă invita ie. pentru scurt timp. având în vedere că Iordănescu era un sculptor de mare talent şi chiar fost preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din acea perioadă. Până astăzi. dar şi al altor monumente. ştim mai multe. ridicată de curând în plin centru oraşului. din Pia a Regală. marele Constantin Brâncuşi! Prietenia cu Brâncuşi este ceva sigur. Credem că biografia sculptorului i s-ar putea. Indiferent dacă monumentul din Boldeşti place sau nu unora sau altora dintre privitorii lui. un tânăr şi talentat sculptor ploieştean. Am văzut macheta monumentului încă din atelierul sculptorului şi aceea nu diferea prea mult de lucrarea de pe teren. conform unor alte informa ii. în anul 2000. printre care şi acesta din Scăieni. nu îi plăcea să noteze sau să comunice prea multe date asupra persoanei proprii şi poate de aceea nu se cunosc suficiente informa ii biografice despre acest minunat artist. Fiind o fire modestă. nu s-a publicat nimic altceva decât. ceea ce ne surprinde. dar tocmai cel mai important nume . dar se pare că ideea de a plasa acolo un monument al eroilor este chiar mai bine venită. Numele sculptorului George Dumitru lipseşte cu desăvârşire! Pe vremea când mă aflam în ară. el rămâne. am fost totuşi indignat să constat că pe plăcile lui de marmoră albă. George Dumitru. în revista Muzeului Na ional de Istorie din Bucureşti. Probabil că în arhivele U. în fa a primăriei. la 26 decembrie 1950 (informa ia cu anul 1949 se pare a fi greşită).

mărginită de o largă bordură ovală. cu scurte programe artistice. În vârful coloanei. Bilciurescu Ion Sold. înaltă de peste 6 m.şi atunci el va surâde în lume. Stroe Ion Sold. în jurul monumentului. În fa a celor şase trepte este o alee pavată cu dale albe. pe care se poate urca pe cele şase trepte. Mâinea Năsse Sold. organizate de primăria oraşului. 2. se află inscrip ia cu consilierii. 3. fără accesări de coborâre. având trei elemente distincte: 1. Stan Dumitru Sold. din pozi ie perpendiculară. Moise Constantin Sold.cu versuri închinate eroilor. cu ocazia cărora se depun numeroase coroane de flori pe platforma lui. Ca şi când ar fi viu printre noi . cu floricele multicolore. au loc festivită i solemne. pentru aten ionarea vehiculelor care trebuie să facă sens giratoriu în jurul acestui mare amplasament central.placa frontală . Tatu Chivu 103 . pe războaie şi pe localită i. cu parade militare în ritm de fanfară.. Bălănescu Pricopie Sold. trebuia pus). Ca prezentare.. Ion Cap. aplicate pe laturile de la baza coloanei. vopsită totdeauna bicolor (albroşu). Fundamentul rotund. Cruci propriu-zise sunt cele patru. Bălănescu Gh. Dinu Gheorghe Cap.. de pe fundament. cu muchii fasonate. În fiecare an. El a fost lucrat în întregime din marmoră albă de Ruşchi a şi din plăci aplicate (unele deja s-au dezlipit!). cu discursuri comemorative. cu invita i de onoare. fost director al Direc iei de Patrimoniu din oraş. Marin Năstase Sold. Platforma cea mare. Ea ar putea fi aplicată în altă parte şi nu direct pe monument. Striga i-l din când în când pe nume. terminat abrupt. Întregul monument este înconjurat de o mică grădină verde. există un modelaj în formă de treflă. Mâinea Stelia Sold. Savu Gheorghe Sold. de culoare neagră. scrise de poetul ploieştean Nichita Stănescu. Coloana verticală prismatică. oricum. ce sus ine un mare suport cuboidal al celor patru plăci largi de marmoră: trei cu inscrip ii de nume de eroi pe ele şi cea de a patra . dinspre stânga privitorului.Acest Monument al eroilor boldeşteni a fost propus să fie ridicat din ini iativa fostului primar Vasile Enache şi a lui Cristu Vlăsceanu. Simion Dumitru Sold. Partea din spate a fundamentului este mărginită de un parapet de marmoră. Matei Petr Sold. uşor tăiat descendent spre vest. Pe laturile medii ale monumentului sunt aminti i un număr de 109 de eroi.. este o solidă piesă geometrică nonfigurativă.” Nichita Stănescu Pe latura fundamentului. grupa i pe cele trei plăci. La mijlocul plăcii sunt versurile marelui Nichita Stănescu: “Nu-l uita i pe cel căzut în război. după cum urmează (toate titlurile mari sunt scrise cu litere de metal aurii): EROII CĂZU I ÎN RĂZBOIUL DIN 1916-1919 BOLDEŞTI-SECIU Serg. perceput astfel numai dacă este privit de sus. de Ziua Eroilor. cum ar fi dintr-un elicopter. Tabără Stelian Sold. Pe placa frontală din dreptul scărilor este scris cu litere metalice aurii: CINSTIRE EROILOR DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI (lipseşte semnul exclamării care.

Stârceanu N. Zăbet Constntin Sold. Ion Gheorghe (1) Sold. Ion Srg. Oprea Alexandru Sold. Vianu D. Ştefan Vasile Sold. ănău Ioan Sold. uică Constantin Sold. Vlad Tudor EROII CĂZU I ÎN RĂZBOIUL 1941-1945 SCĂIENI BALACA Slt. Dinu Neculai Sold. Tănase Ştefan Sold. Tomescu Gheorghe Frt. Popescu I. Dodan Anton-Lazăr EROII CĂZU I ÎN RĂZBOIUL DIN 1941-1945 BOLDEŞTI-SECIU Cap. Ghinea Dumitru Sold. Soare N. Bălănescu Petre Sold. Manea Barbu Sold. Manolache Gheorghe Sold. Rotaru Eftimie Sold. Ion Gheorghe (2) Sold. Petricioiu Constantin Sold. Prică Nicolae Sold. Manea Tănase Sold. Tănase Sold. Ion Sold. Săndulescu Stelian Sold. Gheorghe Sold. Manolache Ion Sold. Ilie Constantin Sold. Pârvu Alexandru Sold. Nae Gheorghe Sold. Marin Gheorghe Sold. Vasile Vasile Sold. Constantin Sold. Darie I. Marin Grigore Sold. Moraru Alecu Sold. Tomescu N. Gavrilă Zevedei Sold. Vişan Gheorghe Sold. Iancu Gheorghe Lazăr Sold. Bociu Gheorghe Sold. Sburlea Vasile Sold. Georgescu Nicolae Sold. Ioni ă Savu Sold. Toma Petre Sold. M. Nicolae Sold. Tănăsescu Stelian Sold. Tudoran Vasile Sold. Vasile Gheorghe Sold. Stroe Tănase Sold. Furtună Stelian Frt. Păpuşe Ion Sold. Păpuşe S. Gheorghe Lt. Pi a Alexandru Sold. Cârcioiu Stan Sold. Vlad Ştefan Sold. Ni ă Ion Sold. Ioni ă Gheorghe Sold. Ioni ă Ioan Sold. Ioftor Constantin Sold. Măceaşă Tudor Sold. Bocioacă C. Constantin I. Bârla Ioan Sold. Iancu Gheorghe Sold. ănău Gheorghe Sold. Barbu Gheorghe Sold. Iancu Gheorghe Sold. Toma Vasile Sold. Manea Ion Sold. Ion Constantin Sold. Ceapă Marin Sold. Toma Năstase Sold. I. Diaconu Ion Sold. Stănescu Atanase Sold. Vasilescu Vasile Sold. Ioni ă Gheorghe Sold. Ioan Sold. Nicolae Ion Sold. D. Vasilescu Constantin Sold. Dumitru Tudor Sold. Moraru Vasile Cap. Ion Sold. Bratu Florea Sold. Dragomir Iacob Sold. Vişan Constantin 104 . Neagu E. Ştefan D. Constantin Vasile Sold. Samoilă Gheorghe Sold. Savu Iancu Sold. D. Bilciurescu Stan Sold. Stârceanu T. Gheorghe Cap. Darie Frt. Dinescu Gh. I. Dogaru Nicolae Sold. Pi a Dumitru Sold.Sold. Constantin Sold. Petre Sold. Tănăsescu Ion Sold. Vasilescu Zaharia Sold. Radu Sold. Gu ă Nicolae Sold. Stroe Petre Sold. Moraru I.

socotindu-i şi pe eroii nota i pe Monumentul de la Scăieni. cu multă arogan ă. într-un exces de zel. 105 . inspirată după bustul realizat de Cristian Petru Bălan. 3.. pe strada Bucovului nr. nu trebuie să se grăbească a lua măsuri decizionale pripite care frizează mai mult decât stupiditate. eu aş fi fost primul care aş fi cerut scoaterea ei. CREA IA INGINERULUI TEODOR DIAMANT (1810-1841). cel ce. Identică. Tânărul inginer stă în picioare şi are capul întors spre partea stângă.40 m a tânărului Diamant având o mică pelerină pe spate şi papion la gât.5 m se află un soclu de marmoră înalt de 2. Lucrarea este realizată în calcar dens. în ambele războaie mondiale. pe fa ada Casei de cultură. folosit la tabăra de sculptură de la Măgura. Dumnezeu să-i aibă în paza Lui! STATUIA LUI TEODOR DIAMANT Am oferit destule amănunte despre această statuie atunci când am vorbit despre Falansterul de la Scăieni.5-5 m. dar cu fonduri respinse brutal de slugoiul lui Ceauşescu. Dumitru Popescu. Monumentul este amplasat în curtea Casei de cultură. a ajuns după gratii. SOCIETATEA AGRONOMICĂ ŞI MANUFACTURIERĂ FALANSTEUL DE LA SCĂIENI. în spatele gării Scăieni. ÎNTRE ANII 1835-1836. Autorii lucrării sunt Ecaterina Tudorache şi Ştefan Macovei. placa aceea a fost scoasă fără rost. era şi statuia mare de cca 4. în dreapta portretului actual al lui Eminescu. atitudine de care nu s-a lepădat nici atunci când. Însă persoanele care nu cunosc istorie. cu chipul reconstituit al lui Teodor Diamant. Pe o platformă lungă de 4. Dacă ar fi avut un asemenea con inut. iar finisările au fost realizate de pietrarii de la tabăra de sculptură din localitatea Măgura.20 m care sus ine statuia de 2. După Revolu ie... În pumnul drept ine strâns un sul cu manuscrisul său “Către amicii libertă ii” (cu planul falansterului) iar mâna stângă are palma întinsă aşezată pe o carte deschisă pusă pe o măsu ă-suport. se află acum la Biblioteca de la Casa de Cultură Scăieni. îşi zicea “dumnezeu”. la Revolu ie. nefondat din punct de vedere al adevărului istoric. deşi nu avea absolut nimic comunist în mesajul ei. Iată care era con inutul ei: ÎN ACEASTĂ COMUNĂ A FIIN AT. în privin a detaliilor de compozi e. s-a fixat o altă placă de maromoră. rezultă că au fost 172 de eroi căzu i pentru patrie. Aşadar. ÎNCERCARE DE EXPERIMENTARE A CONCEP IEI SOCIALIST-UTOPICE. în oraşul Boldeşti-Scăieni. Pe soclul statuii este o placă metalică pe care scrie: TEODOR DIAMANT. carte ce nu poate fi alta decât opera lui Charles Fourier din care s-a inspirat. care urma a fi turnată în bronz. Macheta lucrării. comemorativă. cu franjuri. ÎNTEMEIETORUL FALANSTERULUI DE LA SCĂIENI (1835-1836) În 1966.În total. consider că acea inscrip ie ar trebui repusă imediat în locul unde a fost. când s-au împlinit 130 de ani de la întemeierea falansterului. Buzău..

Aşa se numea. imediat ce ieşea foaia uriaşă de geam. . din maşina de tras geam pe verticală. se află un fundal masiv şi înalt. “Domnule profesor. la sec ia “geam tras”.S. numai că la această fabrică ştiu că nu se mai lucrează sticle. Nu demult m-am întors dintr-o vizită făcută în Fran a la o întreprindere din industria sticlei..I.G. ceva în genul ăsta aş vrea să avem şi noi.S.” “Sunt perfect de acord cu propunerea dumneavoastră şi o accept cu plăcere. încă roşie. Am pornit de la sec ia amestec de materie primă. în dreptul Por ii nr...). am văzut statuia unui muncitor care se afla în procesul de fabricare a unui borcan sau a unei sticle.” “Dacă este aşa. atunci haide i să mergem împreună amândoi prin sec iile fabricii şi să alegem ceva care să vă placă. conferindu-i multă elegan ă şi personalitate. la cuptoare etc. Ei bine. care se încadrează perfect în micu ul parc verde unde a fost aşezată. fie măcar şi pentru motivul că le-au scos pentru totdeauna numele Scăieniului din anonimat. de calcar cioplit. În primăvara anului 1981 am fost invitat de directorul din acea perioadă al Fabricii de Geamuri din Scăieni. la baza plăcii fierbin i. mi-a răspuns directorul Olteanu.această întreprindere din industria sticlei româneşti. la atelierele mecanice. deşi opinez că junele visător ar fi meritat această aten ie din partea autorită ilor sau a localnicilor. poarta principală.. În spatele ei.. precum fabrica noastră de la Scăieni. suflând într-o eavă metalică . confec ionată din o el inox şi amplasată în curtea Întreprinderii de Geamuri Scăieni (I. uşor curbat. Constantin Olteanu. Cu triste e vă spun că niciodată nu i s-au pus jerbe de flori la picioarele statuii lui Diamant. alerga ca o suveică de la o latură la alta. aceasta este o lucrare destul de frumoasă. iar statuia este o lucrare realizată în stil modern.G. mi s-a confesat atunci directorul fabricii. asupra unui muncitor cu mănuşi de azbest în mâini care... cam de aceeaşi lungime cu soclul. Privirea mi s-a oprit. de învă ătură etc. costul ei fiind plătit din bugetul fabricii. 1. În calitate de autor al lucrării. damigene şi borcane cam de mult timp. în biroul dumnealui.. de artă. îmi permit să evoc pu in istoricul genezei ei.Dar să revenim la statuia lui Teodor Diamant. STATUIA “RUPĂTORUL DE GEAM” Autorul ei este profesorul Cristian Petru Bălan.. care aştepta în picioare să ajungă placa uriaşă în dreptul lui. simplu . foarte maleabilă şi foarte fierbinte. cu bra ele deschise şi o zgâl âia o dată scurt.” Şi am pornit imediat să cutreierăm sec ie după sec ie. cândva cea mai mare întreprindere cu acest profil din ară. o apuca zdravăn de sus. şi acolo.aşa cum şti i că se suflă şi se modelează sticla topită.. unde mi s-a făcut tentanta propunere de a lucra o statuie care să reprezinte simbolic activitatea principală a lucrătorilor din acea întreprindere. după ce dispozitivul automat de tăiere cu diamant la vârf. dl. pe care sunt înfă işate scene dinamice într-un basorelief amintind basoreliefurile antice grecoromane şi reprezentând activitatea membrilor falansterieni: scene de muncă agraroindustrială. Lucrarea “Rupătorul de geam” a costat atunci o sumă destul de mare de bani. Luată în ansamblu. lucrătorul (“rupătorul de geam”). i-am răspuns eu directorului. la intrare. ing. apoi îi 106 . Poate va trebui să ne gândim la o scenă de muncă mai reprezentativă pentru tehnologia de astăzi.

strălucind ca oglinda în razele soarelui. meşterii urmând pas cu pas toate sfaturile primite. dom’ director: am ales! .” Odată ajuns acasă. de unde am cumpărat nişte postere mari de carton din care. după ce a fost adusă cu grijă din depozit. cap. A privit-o curios. Apoi. încrustat cu pietre late de râu.. din bucă i de carton. cu care m-am în eles perfect cum să transpunem tiparele mele de carton (bra e lungi. după cum şi eu urmam sfaturile lor. cădea lin. pe convaierul moale şi nu se spărgea.m-am decis eu. am cerut să se monteze şi o maşină de tras geam. În zilele următoare. iar acest convaier o purta încet. La atelierul de tinchigerie al fabricii au fost aleşi cinci dintre meşterii cei mai buni de acolo. I-am răspuns că vreau să o fac gratis. folosind o foarfecă şi pelicanol. pe care. trup. A fost de acord. Pe acelaşi postament. Voi încerca să transpun acest moment de lucru într-o sculptură modernă. a aprobat-o cu un zâmbet şi mi-a spus să-mi continui lucrarea. la distan ă. ca o paraşută. deşi din 40-50 de asemenea căderi. până la sec ia de asamblare. desigur. o lucrare înaltă de peste trei metri.o statuie modernă. grea fiind.dădea drumul să cadă liber pe banda rulantă cea lungă. tăiate după modelul meu. care apoi au fost sudate şi şlefuite în fa a mea. cu o cască de o el pe cap. o siluetă zveltă de metal. care. Priveam cu uimire cum foaia aceea uriaşă de sticlă. Acestea. atunci eu n-o mai lucrez. Pe una din ele (pe cea din latura dreaptă a privitorului). mergeau imediat la retopit. după ce am vopsit-o în bronz argintiu. după cum urmează: RUPĂTORUL DE GEAM AUTOR: PROF. iar din maşina respectivă să iasă o folie uriaşă de geam care.G. Aşa s-a născut acest “Rupător de geam” . cu centură la mijloc. unele se mai spărgeau totuşi. am procedat exact ca maiştrii croitori. Pentru că lucrarea a plăcut tuturor salaria ilor întreprinderii. iam dus-o directorului.. odată ruptă şi uşor împinsă. m-am apucat să fac nişte schi e. de mărimea unei căr i. dl. picioare lungi) în plăci groase de o el inox. director Olteanu a comandat nişte plăci metalice spre a fi ataşate cu inscrip ii pe postament.S. fiindcă mă va plăti. exact cum era aceea din fabrică. ÎN ANUL 1981 DE ECHIPA FORMATĂ DIN: PETRE ILIE C-TIN STANCU ION ZAMFIR ION MOLDOVAN ION OBIELOIU MAISTRU ŞEF ECHIPĂ TINICHIGIU TINICHIGIU SUDOR 107 . a fost prinsă între mâinile “Rupătorului”. până am asamblat o mică statuietă. era scris numele meu şi al membrilor echipei care m-au ajutat să o ridicăm. am croit exact modelul mare al statuii actuale din inox. “Gata. CRISTIAN PETRU BĂLAN ACEASTĂ STATUIE A FOST EXECUTATĂ ÎN ATELIERELE I. că dacă este vorba de bani. m-am dus la fabrica de mucava din oraşul nostru. a trebuit transportată cu macaraua şi montată pe marele postament de beton de la Poarta 1. în câteva zile.

încerc să cer cu insisten ă nu numai ca plăcu a cu numele meu şters să fie refăcută cum a fost concepută (adăugându-i-se şi numele directorului C-tin Olteanu pe ea. iar gemenii au fost adăuga i (lucra i) mai mult ca sigur de sculptorul şi pictorul italian Antonio del Pollaiuolo (1432-1498).Hr. adusă din Italia. remontându-i-se şi geamul spart care se afla între bra ele modelului de o el. pe un soclu mai înalt. expusă într-un loc public. din o el inoxidabil. Dar pe acesta. iar numele meu a fost răzuit cu ură de pe placa unde era scris.Pe placa din fa ă este notat un frumos text compus de inginerul Constantin Olteanu. încă mai există acel “Rupător de geam”. geamul dintre bra ele lui a fost şi el făcut ăndări. în parcul din fa a fabricii. directorul de atunci al I. repunerea lui în drepturi. lupoaica originală era o sculptură de bronz etruscă datând din anii 500480 î. şi pentru că o asemenea copie. căci dumnealui a fost cel care a ini iat-o). la un loc vizibil..S. REZULTATĂ DIN ABNEGA IE. Aşa s-a împlinit dorin a directorului C. precum şi în alte ări. s-au răzbunat cumplit pe operele mele.. pentru că pe mine nu puteau să se răzbune direct. Olteanu şi. De fapt. Dar eu ineam neapărat să existe una şi în localitatea noastră. la Timişoara în pia a Operei şi la Cluj. costă câteva zeci de mii de dolari 108 . fiind din o el greu. să fie în rezonan ă cu legenda întemeierii Romei. EFORT ŞI RISC.. a avut o copie identică şi la Scăieni. ării întregi.G. această statuie. înconjura i de trei din echipa de lucru.: NOBLE EA. tovarăşii de atunci. în centru. Şi aşa răzuit a rămas până astăzi.d. pe care le-au făcut bucă i. în apropiere şi cu fa a la calea ferată. în această carte. fără ca nimeni să intervină pentru. Iată de ce. încât de abia se mai vede. LUPOAICA ROMANĂ DE LA SCĂIENI (“LUPA CAPITOLINA” CU ROMULUS ŞI REMUS) Pu in ştiu că celebrul simbol al Romei. În schimb. existentă la Muzeul Pallazo dei Conservatori de pe Capitoliul din capitala Italiei. vestita lupoaică alăptând pe copiii legendari Romulus şi Remus. cum sunt cele din oraşele amintite. pentru că această lucrare este făcută cadou nu numai fabricii dar şi tuturor cetă enilor din oraşul Boldeşti-Scăien. astăzi acoperit de tufişuri şi de crăcile unor arbori. dar. MOTIV PENTRU CARE O RESPECTĂM ŞI O OMAGIEM. în Pia a Romană. am făcut o fotografie (anexată aici) în care directorul şi cu mine ne aflăm la mijloc. doresc să fie demontată şi scoasă din locul unde se află acum dosită după copaci şi mutată. apoi şi pe bietul meu “Rupător”. începând cu cele două busturi “Teodor Diamant”. după douăzeci şi şase de ani. nu au putut să-l distrugă. deoarece peste 90% din locuitorii oraşului nici nu ştiu de existen a statuii... Este dorin a mea expresă pe care o las cu limbă de moarte comunită ii. pentru că fabrica a trecut într-un regim nou de proprietate. După inaugurarea statuii. SE IDENTIFICĂ CU PROFESIA DE RUPĂTOR. Această statuie mai are replici asemănătoare la Bucureşti. După “fuga” mea din ară în America.

Adevărul este că am comis un abuz instalând o lucrare de artă fără să cer vreo aprobare... Chiar atunci. în acelaşi timp fiind sigur că odată instalată.. Acest loc era peronul gării din Scăieni pe unde treceau zilnic numeroase trenuri pline de călători şi navetişti. dar nu am făcut decât două poze cu lupoaica şi nici una cu frumosul vultur.) Am fost anun at că cineva de la televiziune le filmase. altul pe Romulus. m-aş bucura să-mi trimită cineva şi mie o copie. Cutremurul din 4 martie 1977 le-a nimicit într-o clipă pe toate trei! Ambele coloane s-au rupt de la bază şi ambele sculpturi s-au fragmentat în bucă i. lucrată la IFLGS ca şi scheletul lupoaicei. Această persoană a fost un mili ian de la postul de mili ie din Scăieni.. a fost legată de bra ul macaralei iar eu. iar statuia era grea de peste 200 kg şi de abia patru oameni o puteau transporta. Unul capul lupoaicei. maj. am răsucit cu ambele mâini platforma agă ată cu cabluri de o el. Aşa s-a şi întâmplat. Ei au văzut-o acolo timp de aproape doi ani. El mi-a adus de nu ştiu unde o macara cu bra lung şi trei oameni să mă ajute.. dar am şi expus-o în public în locul de unde putea fi văzută cel mai bine de mii şi mii de oameni (vezi fotografia). Platforma de metal a sculpturii... Tot drăgălaşul de Gheorghi ă Bârjoveanu m-a ajutat. Când a fost gata. o aşteptam sus.una. Dar. Dar pentru că erau două coloane. încât după retragerea cablurilor şi a macaralei. un moldovean sufletist.27. peronul gării era plin de navetişti şi s-ar fi putut întâmpla o nenorocire. Când grupul statuar a ajuns în dreptul meu.stând pe o roată de tren (acesta a fost şi motivul pentru care şeful gării mi-a aprobat postarea celor două sculpturi acolo. căci românii noştri ştiu să facă haz de necaz în orice situa ie: “Domnule profesor. unele spuse chiar pe un ton mucalit. Bucureşti. Mie îmi rămăsese doar capul îngerului. rotind-o până s-a potrivit pe capătul plat al coloanei. nimeni nu o va mai putea da jos din pozi ia unde o că ărasem. care răspundea şi de circula ia auto pe teritoriu. Voi vorbi imediat şi despre această sculptură la care ineam foarte mult. ci după cum vrea Domnul. lupoaica parcă fusese pusă acolo de când lumea. că ărat pe o scară înaltă. dar şi acela a dispărut. dar trebuie să vă spunem că lupoaica 109 . care sunau ca nişte condolean e. la ora 21. majestuos. Arăta superb şi era prea frumoasă spre a supravie ui şi a se lua la întrecere cu surorile ei din Roma. iar la câteva minute după cutremur. fiindcă nu este după cum vrea omul. Şi eu le-am filmat cu un aparat de amatori de 8 mm. m-am rugat de mul i să mă ajute să o urc acolo sus.. cu aceeaşi macara..un înger de aproape o jumătate de tonă . şi anume un vultur mare. Timişoara sau Cluj! Multe lucruri frumoase sunt perisabile. Deoarece ştiu că şi alte persoane au fotografiat aceste două sculpturi. au luat piesele găsite. Cei care se aflau prin apropierea coloanelor căzute. altul pe Remus. lucrasem şi pentru cealaltă coloană ceva specific CFR-ului. Cel mai vizibil şi mai ferit spa iu pentru postarea statuii “Lupa capitolina” era o coloană înaltă de 10 m din fa a pergolei de cărămidă de pe peronul gării. iar ajutorul a venit de la cine nici nu mă aşteptam. regretatul serg.Vulturul Feroviarilor . am decis să o sculptez eu gratis şi nu numai că am realizat-o la aceeaşi scară cu originalul. cu aripile desfăcute . Gheorghe Bârjoveanu. În plus. n-a fost să fie. dar nimeni nu mă ajuta.sus pe acoperişul capelei de la cimitirul din Scăieni.. lumea venea pe rând la poarta mea să-mi dea în serie veştile triste. să instalez o altă sculptură . ne pare rău. Ştiam însă că nu voi ob ine niciodată aşa ceva. eu sunt omul surprizelor şi voiam să fac locuitorilor o frumoasă surpriză.

pământ de teracotă cât pofteam. Acolo aveam materia primă .slavă Domnului! Să fim noi sănătoşi. dacă este expusă în aer liber. deoarece nici fondurile. după o re etă secretă ce o aveam de la un sculptor iugoslav. motiv pentru care în Germania se pot vedea asemenea statui expuse în aer liber. China şi Japonia asemenea sculpturi au rezistat mii de ani.. Căci statui . nici condi iile nu-mi mai permiteau aşa ceva.. era o fabrică de teracotă şi la acea fabrică mă împrietenisem cu fra ii Badea Nicolae (da. şi m-am jurat să nu mă las până ce lupoaica mare nu va ieşit perfect asemănătoare cu cea mică. în igănie. la locul de întoarcere de la grajduri. A ars mai mult de 24 de ore.. întrucât adevărul este că nu am mai putut face altele de aceeaşi anvergură... După orele de curs de la şcoală.. de obicei cu autobuzul. am coborât-o cu frânghii la cuptor. apoi am dat-o cu smal umed de teracotă iar după uscarea completă. care şi acuma se închină şi îşi scuipă în sân că a scăpat. mă ghidam şi după nişte fotografii mărite ale originalului... deci la fel cu cea de la Roma! De asemenea.” “Îngerul de la cimitir a căzut la doi metri de o babă. am lăsat-o cam o lună să se usuce. în punctul “grajdurile comunale”. Eu aveam un bibelou mic cu “lupa capitolina” (statueta lupoaicei) drept model. caolin de cea mai bună calitate şi un ditamai cuptorul (subteran) în care încăpea o şarjă de până la peste 1000 de plăci pentru sobele de teracotă. Eu lucram zilnic. care făcea cursa Blejoi-Boldeşti. de culoare maronie închisă.şi le mul umesc şi acum dacă mai trăiesc.. să reiau lucrarea de la început. îmbrăcat în caolin.. responsabilii fabricii. atunci este bine. Pentru cine se întreabă dacă o sculptură de caolin ars poate avea aceeaşi durabilitate cu cea de bronz adevărat.” Dar vorba vine.dumneavoastră s-a sinucis la cutremur”. prin fa a capelei.. 110 . fie pentru că materialul crăpa. ca meşterul Manole. fie pentru că era prea moale şi umplutura modelată cădea. În fond. unde şi cum le lucram eu pe toate? La capătul autobuzului local. la înăl ime. De câteva ori a trebuit. exact locul unde aş putea repune un alt înger în locul celui pierdut.. am dat-o cu două straturi de bronz ce nu se mai cură ă niciodată.. iar când am scos-o era o frumoasă lupoaică lucioasă de teracotă. Lupoaica am construit-o pe un schelet gros de o el. imitând culoarea închisă a bronzului învechit. pe amândoi fra ii îi chema Nicolae!). spre a nu mai aminti de faptul intempestiv că o conductă urâtă şi uriaşă barează. dar uneori şi cu bicicleta şi astfel îmbinam munca intelectuală de la catedră cu cea fizică din atelier. începuseră să mă îndrăgească şi-mi admirau munca. Când lucrarea a fost gata. Când s-a răcit. dădeam fuga la fabrică. Ei mi-au permis să folosesc spa iul lor . văzându-mă sculptând. îi răspund: în Egipt. Singura grijă este ca ele să nu fie trântite cu putere ori lovite cu duritate.” Ce puteam face? Le răspundeam prin aceeaşi întrebare: “A căzut vreo statuie de-a mea pe cineva?” To i răspundeau că nu: “Ei. c-o să facem altele. indiferent de intemperii. care făceau zilnic naveta tocmai de la Periş. cot la cot cu “pământarii” care. Sau: “Vulturul ce l-a i sculptat la gară a fost ajutat de cutremur să-şi ia zborul la ceruri. luate din diferite unghiuri.. fiindcă altminteri aş fi avut vie ile unor oameni pe conştiin ă.

desigur. Ca model. însă ea nu este flacără să te ardă şi dogoarea nu are timp să. Nici măcar părul nu mi s-a pârlit. “Dacă vă zice cineva că nu se poate. glazurată cu smal alb! Din ea n-a mai rămas decât soclul de ciment şi un ciot găunos în care anual îşi fac păsările cerului cuib. foarte mare . lângă ei. că o să se facă ăndări imediat după ce îl scoate i afară din cuptor. după coacere. tot s-a făcut ăndări. de smal alb. În fiecare seară visam că opera mea s-a făcut bucă i.excesiv de fierbinte. şeful atelierului m-a invitat să intru în cuptor.deşi.adică sus.l-am întrebat. Badea Niculae. Incredibil. în final..65 m. După ce îngerul s-a uscat. îmi venea să plâng şi am sărit repede în groapa de lângă cuptor.ÎNGERUL JUDECĂ II La acelaşi atelier am lucrat din caolin şi “Îngerul Judecă ii”. Îngerul la care v-a i chinuit atâta s-a crăpat la jumătate.) În aceeaşi zi. fiindcă era cea mai mare statuie de por elan din ară. dar şi o fată care lucra la acea fabrică. Atâta se poate sta. cu ajutorul lui. Drept bază de sus inere era un drug gros de lemn care.. sculptura rămânând cu un gol prin mijloc. unde lucra maistrul Diaconu Ovidiu (Videl). însă nu din cauza modelului viu. Îmi părea rău şi o iubeam.. singurul care a 111 . mai în serios: “Dom’ profesor. Pere ii dogorau şi am sim it că mor. din Scăieni. după care am făcut cu to ii o poză în jurul lui.. căci nu este prima dată când intru să văd cum s-a copt marfa. el a fost transportat pe baloturi de paie la capela cimitirului. în două!” Auzind asta. (Vezi poza. Apoi am intrat şi eu pentru 4-5 secunde. (Deci tot a fost bun la ceva!) Ca să iasă un înger de por elan alb. “Se poate intra într-un cuptor de 500 grade Celsius?” . unele poze cu îngeri. l-am glazurat cu alb şi vreo şapte inşi l-am lăsat încet cu frânghiile în cuptor. unde îi îngropasem baza sculpturii.i prăjească pielea ca flacăra sau ca apa opărită.. dar adevărat!” Când îngerul s-a răcit. pe care numai la o fabrică de por elan din Bucureşti. aveam nevoie. şi amândoi au strigat de acolo. dar am ieşit repede fără să mi se întâmple nimic. am sărbătorit evenimentul cu un mic chef. To i se bucurau.. de jos: “Dom profesor. După ce s-a oprit coacerea. sta i liniştit. să nu vă apropia i de pere i şi să vă ine i respira ia pentru 7-8 secunde şi să nu ave i nimic de nailon pe dumneavoastră.” Şi a intrat. Acolo a ars 48 de ore la peste 600 de grade Celsius. o sculptură frumoasă reprezentând un înger înalt de 1. dar statuia a rezistat peste un an de zile şi a ajuns acolo unde voiam . eu vă spun că se poate. (Vezi fotografiile).. Totul este să păşi i pe placa rece pusă de mine acum. Când am ieşit sus.. mai în glumă. Aveam mari emo ii. n-o mai lua i pe asta drept model pentru înger. aflată lângă strada principală şi l-am instalat pe acoperişul ei.. s-a transformat în cenuşă. A doua zi.. s-au desfăcut uşile uriaşului cuptor şi primul care a coborât să-l vadă a fost meşterul Badea Nicu.” Într-un fel. pe capela cimitirului . l-am tras zece inşi afară cu frânghiile. că uite: este o splendoare de înger! Este de un alb care vă ia ochii! Dar nu-l atinge i că vă arde rău!” Exact aşa era şi i-am îmbră işat pe amândoi. Sta i liniştit. Unii “colegi” de atelier îmi spuneau. cu aripile lipite de corp şi cu o trompetă lungă până la pământ. Amândoi au început să râdă: “O. au avut dreptate. apoi fratele lui. Pe urmă mi-a explicat maestrul cum stă treaba: “Temperatura este... Pe soclul de beton. într-adevăr. ci din cauza cutremurului. Cam asta era explica ia că se poate rezista câteva secunde la peste 500 de grade Celsius într-un cuptor încins la roşu. mi-au slujit nişte schi e de-ale mele. l-am putut procura. nenorocire! Jale maree!.

(dar şi la Catedrala din Ploieşti. au fost realizate din ghips dentar (vezi pozele).” După momentele pasagere de laudă şi felicitări. ştiind că judecata mea ar fi fost mai mică şi mai nedreaptă decât aceea la care au fost ei supuşi imediat după trecerea Styxului. Cine vrea 112 . şeful Securită ii Prahova.rămas intact. După emigrarea mea ilegală din ară. să-i caut la cimitir.. Lupoaică şi după Vulturul meu de la gară. era scris: “Dedicat feti ei mele.) În primele zile. Unii chiar se închinau în dreptul lui. to i prietenii. prima noastră feti ă. dar în urma căreia inima mi-a fost grav afectată pentru ani de zile). căci nu voiam să fie idolatrizat. dispari ia ei tot nu i-a potolit pe cei care se porniseră contra mea.. Atunci am luat decizia să scap din gura lupului. ceea ce nu era departe de adevăr. cu posturile de radio străine ş. Cercul amenin ărilor se strângea în jurul meu şi într-o împrejurare mi s-a turnat otravă într-o ceaşcă de cafea (pe care nu o băusem toată. Anul 1975”. am revenit şi am vrut să stau de vorbă cu ambii colonei Dumitru. epuizat din librării într-o singură săptămână. reconstituite din imagina ia mea. Am fost anchetat în serie şi ore întregi de colonelul de securitate Dumitru. Pe lângă acuza iile cu operele religioase mi s-au adus şi altele. apărut în Editura Eminescu (Bucureşti. de colonelul Pescaru şi de colonelul Ion Dumitru. de natură politică.a. M-am lăsat păgubaş să-i mai anchetez acolo. ceea ce mi-a displăcut. (Despre Fecioara de la Parepa am dat amănunte care pot fi găsite la pagina unde descriu biserica de la Seciu. deci. Maria Petre. De to i aceştia mi-am bătut şi eu joc în romanul “Oaspe ii din Elizeu”. căci anchetele la sediul securită ii din Ploieşti şi amenin ările abia începuseră şi se înmul eau în progresie geometrică. Vorba lui Goethe: “Un curcubeu care stă mai mult de un sfert de oră pe cer. sta iile de televiziune transmit filmul cu ea şi cu crucea uriaşă apărută pe cerul senin la înmormântarea ei. Ambele busturi.vorba lui Caragiale altul la şcoală. rudele şi cunoscu ii mei apropia i au fost minu ios ancheta i. că şi unul şi celălalt s-au dus după. o sculptură reprezentând macheta Sfântului Mormânt. după Revolu ie. au sosit însă şi momente mai dure. după modelul căruia am făcut un tipar spre a mai turna încă unul. am aflat de la fostul col. timp de peste două decenii. 2004).. BUSTUL LUI TEODOR DIAMANT În 1971 am sculptat un bust al lui Teodor Diamant. tovarăşii de la partid şi de la Inspectoratul de învă ământ s-au sesizat şi m-au chemat la ordine să le dau explica ii cum un profesor care pictează icoane şi sculptează îngeri mai poate să facă şi educa ia comunistă a elevilor? Inspectorii şcolari mă urmăreau şi ei. şi naşei sale. de căpitanul Cursaru. mai grave. păstrându-le numele.. Era anul când se născuse Codrina. Imediat ce “binevoitorii” m-au pârât la organe pentru isprăvile făcute. nu mai este privit de nimeni. Când şi când. în fa a altarului. Când.. Dar după câteva săptămâni. nimeni nu-l mai băga în seamă. de legături secrete cu străinătatea. am avut expusă. care răspundea de sectorul Boldeşti-Scăieni. multă lume a venit să-mi privească “Îngerul Judecă ii”. trebuind. Codrina Maria Tatiana. localnicii se obişnuiseră foarte repede cu el. Unul era la primărie . poate prea dure. Deşi cutremurul îmi distrusese această sculptură.. şeful SRI Prahova. Cornel Păltânea. Fecioara de la Parepa..

cu o daltă. pentru aceleaşi motive pentru care mi s-au distrus şi busturile lui Diamant. creând un spa iu oval unde urma să lucrez portretul. specificându-se că este cel mai mare portret al lui Eminescu din ară. pe o pânză cauciucată. Deşi a rezistat perfect timp de 26 de ani.i nervoase arma de tărie. improvizată de pe care am şi căzut odată. 25. În 1991. stând că ărat pe o schelă înaltă. singurul de acest fel expus pe un zid exterior. îl înfă işa pe Luceafăr. Aşa cum au dispărut busturile. Cert este că nu a mai rămas nici unul. (vezi poza) realizată de mine după casa de la Ipoteşti a poetului. apoi a fost spart cu dalta şi distrus din ini iative criminale. prima poză color a fost făcută de un italian care a trecut prin Scăieni. la fel de misterios a dispărut şi macheta casei lui Mihai Eminescu. după Revolu ie. 1975. PORTRETUL LUI MIHAI EMINESCU DE PE CASA DE CULTURĂ Mai corect era să fi scris: “Portretele lui Mihai Eminescu de pe Casa de Cultură”. dulce Românie. am lucrat în America un alt portret Eminescu. pozele.o poate vedea după ce îl anun ă pe preot. de Studiourile Cinematografice Buftea. Chicago. tabloul mai întâi a fost văruit. în 1996). n-am mai găsit nici urmă de ele. mare viitor! Imaginea picturii respective a fost transmisă de mai multe ori la TVR şi reprodusă prin diferite publica ii. iar sub iscălitură prima strofă din poezia “Ce. prin contract oficial. după ce. Sub acest tablou de pe fa ada Casei de cultură am copiat iscălitura mărită a poetului. la vârsta de 19 ani. scris în 1965/66 şi achizi ionat. ci trei asemenea portrete pe această institu ie din oraşul Boldeşti-Scăieni. unde este reprodus scenariul meu de film cu acelaşi nume.i doresc eu ie. (V. Un bust se spune că a fost distrus din cauză că autorul fugise din România şi despre celălalt că fusese distrus de unul din cutremure. ara mea de dor? Bra ele. pe la Casa de cultură din Scăieni. după fotografia de la Praga şi reproducerea acestui portret a apărut pe coperta căr ii mele “Geniu sublim . Aşa o fi. m-am întors în vizită în ară. Iar când. în 1967 (scenariu publicat la Western Publishing. Primul portret a fost pictat în vara anului 1974. am spart tencuiala până la cărămidă. Portretul. căci i s-a schimbat locul). Pe pieptul 113 . decât amintirea lor frumoasă în aceste fotografii pe care le public în monografia de fa ă. 2 (95). fiindcă nu a fost numai unul. La trecutu. ara mea de glorii.Mihai Eminescu”. Alte reproduceri cu sculptura mea apăruseră în “Magazinul istoric” Nr. la pag. şi într-o revistă americană care vorbea despre socialismul utopic (nu de in această revistă). căci pe vremea aceea fotografiile color erau o raritate la noi). dulce Românie”: Ce. pe care am aplicat-o în locul portretului distrus. Acest gest m-a ambi ionat şi mai mult. De la primărie au mai fost plimbate.i doresc eu ie. pe la Clubul Boldeşti. inclusiv în acelaşi “Magazin istoric” citat mai sus (la pag. 32). Spa iul a fost retencuit de mine cu ciment fin peste care am pictat în ulei portretul.i mare.

în 1978. RĂSPOP (1888-1952) CTITOR AL ACESTUI LĂCAŞ DE CULTURĂ. şi în prezent el arată destul de bine. Sub tabloul rotund cu portretul. dar l-am recondi ionat. lucrat în America. cu întreaga familie. pictate cu uleiurile cele mai scumpe şi mai rezistente la intemperii. mai ales că în locul ferit unde se află. înconjurată de luceferi. DIN 1938 PÂNĂ ÎN 1940. nu bate deloc soarele şi nu i se alterează coloratura. Pentru aceste merite. Vin muscalii de-a călare. Acest al treilea portret este ceva mai mare decât primele două.35 m. Biserica nouă. Baia comunală. strănepotul lui Octavian Goga şi a venit la Scăieni ca primar pentru scurt timp. având diametrul ovalului de 2. După plecarea mea din ară. Îndrăgi-i-ar ciorile Şi spânzurătorile.. alături de un fragment din poezia “Doină” : Din Hotin şi pân’ la mare. căci. şi ele scrise pe acelaşi tip de pânze. înlocuindu-l cu cel de-al treilea portret. Dispensarul veterinar. DISPENSARULUI VETERINAR. a extins liniile de apă în comună şi a construit un trotuar modern de la gară până la şcoală. a extins electrificarea comunei şi gazeificarea ei.i doresc eu ie”. AL BĂII COMUNALE. Şi acest tablou a fost filmat şi transmis de un post local de televiziune.) 114 . sub ea. de aceea. Maria Albulescu. între 1938-1940. CINSTE LUI ! (PORTRET EXECUTAT ÎN ANUL 1978 DE PROF. CRISTIAN BĂLAN. Monumentul Eroilor.Luceafărului se află harta României Mari. CÂND A FOST ÎNLĂTURAT DE LEGIONARI. păstrându-şi neschimbat culorile. În anul 2000 am scos acest tablou şi l-am făcut cadou Editurii Eminescu din Bucureşti. însă i-am păstrat iscălitura şi cele două citate de la al doilea portret. locuitori ai oraşului şi un grup de pionieri. Mă bucur să constat că nuan ele culorilor s-au păstrat destul de bine până la apari ia acestei căr i. AL MONUMENTULUI EROILOR ŞI AL ALTOR REALIZĂRI EDILITARE ÎNFĂPTUITE CA PRIMAR AL SCĂIENIULUI. s-au construit Căminul cultural. pentru că locuitorii l-au respectat şi iubit. am considerat că ar trebui men ionat şi cinstit în vreun fel şi. la care a participat fiica dumnealui. am scris următoarele: ILIE B. Dar în aceşti doi ani şi-a dovedit o hărnicie fără seamăn. din ini iativa lui.. citate din “Ce. i-am pictat acest portret pe care l-am aşezat deasupra uşii principale de intrare în Casa de cultură de la Scăieni. Portretul a fost dezvelit cu o frumoasă festivitate. Sub noul tablou exista aceeaşi frumoasă semnătura mărită a lui Eminescu şi. tot pe o pânză cauciucată. şi acest tablou a fost dat cu var. PORTRETUL PRIMARULUI ILIE RĂSPOP (1888-1952) Ilie Răspop era un intelectual de vază. în culorile tricolore. Ultima pictură seamănă cel mai mult cu primul portret care a fost distrus inten ionat.

pe o pânză foarte scumpă. iar în partea stângă scene terifiante din iad. în vara aceluiaşi an. în care.l. Preotul Babi mi-a mul umit şi l-a sfin it. în aprilie 2000. Fecioară Maria cu Pruncul în bra e. cel de sus. În tablou. în care personajul central este Sf. pe cei 12 apostoli şi un sobor de îngeri. în planul ceresc.Duh. Fondul este un cer plin de stele luminoase. în anul 2001. Vestmintele Mântuitorului sunt tricolore: roşu. dar preotul nu a mai apucat să o vadă. roagă-te pentru România! Şi este. pe Fiul. În octombrie-decembrie 2000. la Scăieni.f. în stânga Luna. expus ploilor şi razelor solare. să-i împlinesc dorin a acestui preot respectat de comunitate şi de aceea. Tabloul. Sf. având titlul grecesc IISUS PANTOCRATOR (Iisus Atoatecreator). cauciucată. sus. în anul 1980. Deci n-am făcut acest gest din propria-mi ini iativă precum celelalte lucrări de artă. am pictat în America un alt tablou religios. aşadar. sub ei scena raiului. scris cu litere ebraice. galben. Am inut foarte mult să pictez un Iisus frumos. o primă pictură. poza) Sub mâna stângă a Mântuitorului am pictat un om păcătos. De aceea. căci Iisus pentru păcătoşi S-a jertfit. iar dacă vreunul a spus că acest chip seamănă cu mine . îmbinând elementele clasice ale picturilor religioase occidentale cu cele răsăritene. Pavel un citat din scrierile lui notate în limba greacă: “Harul Domnului nostru 115 . înfă işându-L pe Mântuitorul nostru cu bra ele rănite întinse ca să ne binecuvânteze. Sub mâna dreaptă se află Sfânta Fecioară Maria cu mâinile îmbinate pentru rugăciune. cum era odată) are deasupra coroana de spini. după cum se vede. fiind lucrată după planul arhitectului Toma Socolescu. sângele Lui se scurge pe harta ării noastre şi cine are ochi de văzut în elege ce simbol adânc este acesta. s-a degradat însă repede şi a trebuit să-l dau jos. pe Sfin ii Apostoli Petru şi Pavel. înfă işam pe Tatăl Ceresc. În nişele din dreapta şi stânga tabloului i-am pictat. albastru. Icoană cu Mântuitorul pe frontonul capelei. Trebuia. mai pu in pregnante. privindu-Şi Fiul cu ochii în lacrimi. cu tunelul de lumină ce duce spre Eden. în anul 2000. Petru ine în mâini cheile raiului şi Cartea Vie ii. Predominant însă este tabloul central. cu ochii albaştri cum spun to i vizionarii care L-au văzut. din Chicago. fostul preot Vlad Babi a fost acela care m-a rugat să pictez acele spa ii. dacă vre i o icoană simbolică. a cărei hartă (cu România Mare. simbolul suferin elor noastre istorice încă nesfârşite. sub formă de nişe ovale. care in o eşarfă scrisă în latină: Sfântă Maria. nevoie să se roage pentru ara noastră. Sfânta Precista ine în mâna stângă Biblia. iar un înger ine tot în mâna stângă Noul Testament. încadrată de doi îngeri mai mari. iar Sf. doi mai mici şi al i patru îngeraşi pe norii din col ul stâng. pe Sf. pentru a fi pictate. În mâna-I dreaptă Iisus ine Soarele. Acest tablou a fost sfin it în Biserica ortodoxă Română “Naşterea Domnului”. este o compozi ie mai modernă. Părintele m-a rugat să-l înlocuiesc cu o Sf. Icoană a Mântuitorului. de preotul Simion Pavel. Sf. Proiectantul a lăsat nişte spa ii libere speciale.PICTURILE RELIGIOASE DE PE CAPELA CIMITIRULUI SCĂIENI Această capelă cu clopotni ă datează din acelaşi an cu biserica nouă. reprezentând “Judecata supremă”.foarte bine (măcar de-ar fi aşa!). în stil neobizantin. cu adevărat. am executat pe un panou de p. Aceasta am lucrat-o în America. Fecioară Maria. fiindcă s-a îmbolnăvit grav şi nu după mult timp a decedat. (V. aplicată şi ea pe capelă. Peste Mun ii Carpa i. Acest tablou. Contrar unor opinii lipsite total de informare. pe hartă este crucea cu Iisus răstignit. am pictat şi aplicat Sf.

sunt scrise nişte explica ii pe care le transcriu mai jos aşa cum au fost afişate: DETALII DESPRE FA ADA CIMITIRULUI “ETERNITATEA” DIN SCĂIENI: “Capela cimitirului “Eternitatea” din oraşul Boldeşti-Scăieni s-a realizat după planurile marelui arhitect român Toma Socolescu. când trec prin dreptul ei. pustie. Între marele tablou de sus şi compozi ia alegorică de jos. să transcriu trei citate fundamentale din Biblie. bătrâni şi tineri. mohorâtă şi nimeni nu se închina când trecea pe lângă ea. Pentru a încheia descrierea acestor icoane.cu lucrările altuia. pe ramele aplicate ale tabloului meu votiv. ceva. rele. multă lume. atunci când zugrăvea sfin ii de la Mânăstirea Zamfira. în spa iul liber din jurul micu ei nişe ovale. am mers şi după exemplul marelui Nicolae Grigorescu care. folosit şi cu sute de ani în urmă de to i pictorii iconari din Europa. Chiar dacă există critici care. cel care a proiectat şi clădirea bisericii “Sfin ii Împăra i 116 . dar de un lucru am fost sigur . să se familiarizeze cu ele. dar mult mai greu să înlocuieşti lucrări ca ale mele .Iisus Hristos să fie cu voi cu to i!” Când am lucrat la compozi ia religioasă alegorică. deci litere mobile. cum or fi . din cauza terorismului. nu pot fi de acord cu munca mea. să critici şi să jigneşti. mai ales dacă este şi artist profesionist. de vamele foarte severe în ultimul timp. mai elevate. Nu ştiu dacă bunele mele inten ii au contribuit cât de cât la educa ia religioasă a localnicilor. după cum se vede şi în reproducerea anexată. salutul lui Iisus adresat ucenicilor când le-a apărut după înviere: PACE VOUĂ ! . 24. Am considerat necesar ca în spa iul curb de deasupra icoanei cu Iisus. Criticii mei nici nu-şi pot imagina câtă energie trebuie investită ca să lucrezi asemenea tablouri şi ei nici măcar nu ştiu cu ce eforturi fizice şi financiare sau cu ce riscuri deosebit de mari po i trece. fa ă de conorăşenii mei şi poate că am investit sume serioase în realizarea lor.şi el mi-a fost confirmat. fără să apelez vreodată la sponsori. îndeosebi a copiilor.. trebuie să specific aici că în col ul din stânga lor. în spa iul de sub icoană şi în cel de deasupra compozi iei alegorice. măcar la acest lucru să se gândească . pentru un motiv sau altul. să li se imprime în minte şi să le memoreze. s-a schimbat în urma efortului ce lam depus în această direc ie. nişte versete de aur. am scris. cu scopul ca oamenii. şi-a ales ca model. Eu nu am preten ia că sunt artist profesionist şi nu am cerut niciodată vreun leu sau vreo altă recompensă pentru vreuna din picturile şi sculpturile mele expuse public. şi cât de greu ob ii aprobările patrimoniului american.. Nu cred că am comis o blasfemie când am urmat acelaşi procedeu clasic. care nici nu ar vrea să audă să lucreze ceva gratis în România. tinerii din sat sau chiar membrii familiei lui. din vest în est. cu fluturaşi metalici mobili care tremură la cea mai mică adiere a vântului. cu dragostea caldă fa ă de oamenii de acolo. dimpotrivă: le-am lucrat cu tot sufletul. foarte chi ibuşar atunci când vrei să ieşi cu orice lucrări de artă peste grani ă. din Luca. de câteva ori şi de mul i martori: înainte fa ada acestei capele de la cimitir părea goală. se închină cu evlavie. înainte de a te urca cu ele în avioane. După decorarea acesteia cu picturi religioase şi cu citate din Biblie. Este tare uşor să bârfeşti. în mentalitatea şi-n sufletul unor oameni.bune. inventat de mine.folosind un sistem de litere.la faptul evident că ceva.36. ori de câte ori le privesc. cu dorul fa ă de locurile natale.

peste care se află o coroană de spini. împreună cu alte sculpturi ale aceluiaşi autor(“Lupoaica romană”.doar soclul a mai rămas . renumite prin frumuse ea lor. a fost returnată şi relipită. şi care s-a degradat din cauza intemperiilor. 2. Sub bra ele întinse ale Mântuitorului se află Fecioara Maria şi o figură umană cu mâinile împreunate pentru rugăciune. înconjurată de îngeri şi îmbrăcată în tricolorul românesc. executate gratuit. Ea are ca figură centrală pe Sfânta Fecioară. în tabloul de jos. Fecioară Maria a fost postată pe un soclu. pe peronul gării Scăieni şi bustul lui Teodor Diamant). în prezent cetă ean american domiciliat în Chicago-Glen Ellyn. REGINA ROMÂNIEI. Pentru acest motiv. concepută în 1975 la Boldeşti. de profesorul Cristian Petru Bălan (cunoscut de localnici sub numele de Puiu Bălan). Sculptorul inten ionează să reediteze “Îngerul Judecă ii” dacă autorită ile locale decid înlăturarea conductei rămasă în prezent fără nici o folosin ă şi care opturează fa ada cimitirului în dauna esteticii acestei localită i. CU PRUNCUL IISUS ÎN BRA E”.Constantin şi Elena” din localitate. iar sângele lui Iisus se revarsă peste Mun ii Carpa i. executată în America în aprilie 2000 şi lipită pe zid. Ea a înlocuit vechea pictură “JUDECATA DE APOI”. SF. în America. ele au fost reproduse în culori de mai multe publica ii americane şi româneşti. Celelalte icoane sunt: 4. Între tablouri. în mici detalii: 1. Mai înainte de a fi aduse în ară. împreună cu Tatăl. Ioan” din Ploieşti. Vă prezentăm. În nişa ovală de sub curbura acoperişului se află o lucrare pe pânză. pictată în ulei şi culori acrilice. a fost distrusă de cutremurul din 4 martie 1977.fusese aşezată sculptura “ÎNGERUL JUDECA II”. În mijlocul hăr ii se află Crucifixul. Un îngeraş oferă Madonei trei flori de culoarea tricolorului na ional. probabil pentru că persoana care luase icoana citise avertizarea de mai jos). AUTORUL A DECIS CĂ ACESTE PICTURI SUNT DEDICATE ANIVERSĂRII A 2000 DE ANI DE LA NAŞTEREA MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS. este Creatorul Universului. De asemenea. aceste lucrări pe pânză ar fi durat cca 5-600 de ani. 2000). Preafericita Mamă a lui Iisus. Împăratul lumii). o compozi ie picturală complexă şi alegorică. Fa ada capelei a fost împodobită cu şase lucrări artistice de inspira ie religioasă (două din ele dispărute). de-a lungul anilor. “Vulturul feroviarilor”. toate aceste lucrări. executată în America şi lucrată în acrilic şi ulei (oct. din Scăieni. lucrată tot de Cristian Petru Bălan. APOSTOL PAVEL . aceste picturi au fost expuse în câteva biserici româneşti şi americane din SUA (ortodoxe. dar. înaltă de 1. (Aceasta s-a furat.dec. pe zid ori pe pânză. ca şi precedentele. simbolizând că. intitulată “IISUS PANTOCRATOR” (Iisus Atoatecreator. făcută în ară cu 25 de ani în urmă de acelaşi autor pe o placă de pefele.. APOSOL PETRU . SF. catolice. În locul unde era intrarea principală a fost postată “PREABINECUVÂNTATA ŞI SFÂNTA FECIOARĂ MARIA. Statele Unite ale Americii. aduse în România în vara aceluiaşi an şi lipite. pe zid. Expunerea lor în exterior 117 . din caolin glazurat cu smal ceramic alb. pictorul a citat. protestante ori neoprotestante) şi prezentate în câteva programe ale posturilor de televiziune americane. spre a ne aminti că Mântuitorul S-a jertfit şi pentru noi românii. câteva versete de aur din Biblie. lăudate şi descrise pe larg pentru simbolistica lor originală. catedrala “Sf. fiind văzute de milioane de americani şi întrunind aprecierile lor unanime. ÎN NUMELE POPULA IEI DIN ÎNTREAGA ROMÂNIE. în aprilie 2001. “Halele Centrale” din acelaşi municipiu şi multe alte construc ii arhitectonice din ară. dată fiind rezisten a culorilor bazate pe uleiuri extrafine şi polimeri. Apostoli au fost lucrate în acrilic şi ulei. Lucrarea.în nişa din stânga fa adei. Dacă ar fi fost expuse în interiorul vreunei biserici ori al vreunui muzeu. deasupra hăr ii României Întregite. ca simbol al suferin elor neamului nostru în aceşti 2000 de ani. 3.. Sf. aşezate pe două coloane de10 m înăl ime. Pe soclul de sus .în nişa din dreapta fa adei cimitirului. pe rând. Ca şi icoanele alăturate lor. DE ASEMENEA. picturile cu Sf. 5. Iisus sus ine în mâinile Sale Soarele şi Luna.65 m şi grea de 450 kg. DEDICA IE FĂCUTĂ ÎN NUMELE LOCUITORILOR ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI ŞI.

mai rău decât i-ar urmări cel mai rău blestem. să le citim cu evlavie.25). să încercăm a le memora şi să înăl ăm atunci în gândul nostru o scurtă rugăciune către Dumnezeu. Fără excep ie.28) 3. sub bătaia razelor soarelui.16) Fie ca aceste sfinte icoane să ne aducă îndurarea Preabunului Părinte Ceresc pe care. cutremurelor ori din cauza poluării atmosferice. VENI I LA MINE TO I CEI TRUDI I ŞI ÎMPOVĂRA I. zăpezilor. Bine ar fi ca ori de câte ori trecem pe-aici şi vedem versetele de aur biblice. asemenea indivizi nelegiui i vor avea cumplit de suferit toată via a lor. Este un foarte cunoscut şi temut legământ al Bisericilor ortodoxe şi catolice din întreaga lume. aspru pedepsi i nu numai de legile omeneşti. consemnate între cele două tablouri. 11. garantându-le virtualilor răufăcători că. nici un profanator de icoane nu a rămas nepedepsit. CA ORICINE CREDE ÎN EL SĂ NU PIARĂ. la maximum 15-20 de ani. Avertizăm pe cei ce vor tenta să le profaneze că. dar în primul rând de cele divine. existând totuşi posibilitatea reconstituirii lor ulterioare. cu jurăminte sacre în fa a lui Dumnezeu. fără excep ie. Îl rugăm să ne apere de rău localitatea noastră. EU SUNT ÎNVIEREA ŞI VIA A. Fără recondi ionări. atât ei cât şi familiile lor. pentru prietenii noştri. CĂ L-A DAT PE UNICUL SĂU FIU.amin!” Atâta despre singurele opere de artă afişate public în oraşul Boldeşti-Scăieni. CI SĂ AIBĂ VIA Ă VEŞNICĂ! (Ioan. picturile de fa ă nu pot fi garantate mai mult.însă. Iată cele trei versete de aur de pe fa ada acestei capele: 1. dedicându-I-le. sfin ite de preo i. pentru sufletele celor pe care-i îndrăgim. fiind tablouri votive. a vânturilor. 11. vom sim i şi mai deplin harul şi măre ia ajutorului ceresc. căci procedând astfel. ŞI EU VĂ VOI DA ODIHNĂ! (Matei. 2. şi întreaga Românie! Fie ca mâna ocrotitoare a lui Dumnezeu să ne protejeze cu milă şi dărnicie pe to i acum şi pururea şi în vecii vecilor . 118 . ploilor. pentru sfârşirea suferin elor ării noastre iubite. pentru noi. vor fi. protec ia divinită ii. pentru familiile noastre. face ca perenitatea culorilor să fie redusă substan ial. 3. Boldeşti-Scăieni. ATÂT DE MULT A IUBIT DUMNEZEU LUMEA. CINE CREDE ÎN MINE CHIAR DACĂ AR FI MURIT VA TRĂI ! ŞI ORICINE TRĂIEŞTE ŞI CREDE ÎN MINE NU VA MURI ÎN VECI! (Ioan.

formând un adevărat mozaic în care noii veni i au fost nevoi i să renun e la obiceiurile din locurile natale şi să adopte altele noi. nu neapărat cu gândul să se stabilească definitiv aici. cu satele aferente ambelor foste comune. Ceremonia logodnei avea loc cu o masă de petrecere la una din casele tinerilor şi la ceremonie participau mai multe rubedenii şi prieteni. nu avem dreptul să omitem acele tradi iile populare şi să nu le descriem măcar în linii generale cum au fost. în deficitul celor populare. La un moment dat. balurile. cu bogate tradi ii etnice şi cu frumoase obiceiuri păstrate din bătrâni. obiceiuri păstrate din bătrâni Oraşul Boldeşti-Scăieni se află într-o zonă a ării noastre cu un bogat patrimoniu cultural. care este căsătoria. horele se ineau ziua în bătătura lor ori în salonul cârciumii. Aş vrea să încep cu descrierea celui mai de neuitat eveniment din via a oamenilor. cu atât se adoptă obiceiuri cu un grad mai mare de universalitate. Când părin ii erau de acord. accelerat de mass-media modernă. 119 . jianul. Acolo tinerii se cunoşteau şi dacă se plăceau.. Vom în elege mai bine toate aceste tradi ii dacă ne vom referi la principalele momente ale vie ii sociale de pe teritoriul oraşului pe care îl analizăm.chiuiau. unele cu con inut ironic. petrecerile continuau la claca de porumb. Fetele se supuneau cel mai mult deciziei parentale. flăcăii . tinerii cereau consim ământul părin ilor şi numai după aprobarea lor hotărârea se definitiva. începând de pe la prânz până la lăsarea amurgului. ca şi astăzi. începea perioada de logodnă. au diminuat vizibil tradi iile locale. Lăutarii cântau: brâul. precum şi afluxul continuu de nou veni i din alte zone.CAPITOLUL VIII. ci se compunea din grupuri de origini sociale şi etnografice foarte variate din punctul de vedere al obiceiurilor. de obicei sâmbăta sau duminicile după amiaza. La mijlocul şi sfârşitul secolului al XX-lea apar dansurile occidentale. se alegeau naşii. al XIX-lea . jude ul Prahova se poate lăuda că a fost binecuvântat cu o paletă bogată şi diversă de asemenea moşteniri pre ioase. Dacă se decideau pentru unirea vie ilor. cât şi din cele nordice. al deprinderilor şi al concep iilor de via ă. Pe vremea când erau cârciumi. Atât la Boldeşti cât şi la Scăieni. dintre care cele mai multe au dispărut pentru totdeauna. rela iile lor se extindeau şi la rela iile dintre cele două familii. breaza. strigau comenzi şi âpurituri.valsuri şi tangouri. ardeleanca.. Cu această ocazie. acceptate de toată lumea. foaia de zestre era semnată de ambele familii şi uneori legiferată şi la tribunal. după culesul viilor etc. încât popula ia aceasta nouă nu era deloc unitară. numărul băştinaşilor a început a fi depăşit de cel al “veneticilor”. se întocmea foaia de zestre şi se stabilea nunta (cam la 2-4 săptămâni viitoare). schimbarea rapidă a nivelului de cultură. Dar la hore şi sârbe. polca şi.uneori şi fetele . Tradi ii locale. În trecut. apăru i atât din localită ile sudice ale ării. sârba. slujbele religioase. Desigur. începând de la finele sec. mai ales că ecoul unora dintre ele încă se mai păstrează prin diferite familii. la părin ii tinerilor. prilejul de întâlnire al tinerilor erau horele. Cu cât oraşele sunt mai noi. mai pregnantă în zonele de deal şi de munte. nun ile. În restul săptămânii. În general. urbanizarea şi industrializarea rapidă a acestei localită i. se schimbau inelele. În trecut. horele şi balurile aveau loc aproape săptămânal. Chiar dacă s-a întâmplat aşa ceva. adică obiceiurile locale.

cu participarea tinerilor. uneori. gulie. rareori se mai strigă darul de nuntă. un gest mai civilizat.rareori sarmale. prin tradi ie. Dansul “Perini a”. deşi moaşele erau foarte empirice şi fără studii comparabile cu cele ale asistentelor de la maternitate). Botezul era un alt prilej de mare sărbătorire în familie. Balaca şi Seciu . aceasta arunca peste cap buchetul de flori . obligându-mă să-l prind din zbor şi săl arunc înapoi miresei. Cu o zi-două înaintea nun ii. Tot cu bradul în frunte. desigur. Momentul ofertei darului. cu faimoasa ciorba de potroace. În aceste localită i.. preotul. după miri. este înmânat discret mirelui. a părin ilor acestora. începuse să devină jenant. fără să se facă discriminări între întâiul născut şi ultimul. iar viitoarea mireasă împăr ea bomboane în acelaşi scop pe la prietenele ei.. le punea verighetele şi pirostriile de încununare. bani .. cu strigături. ca la reclame. De obicei. până la dezbrăcatul miresei. iar darul de nuntă . tipic românesc şi de nelipsit. tatăl sau fratele ginerelui mergea pe la casele oamenilor cu plosca sau sticla de vin făcând invita ii verbale pentru nuntă. la Boldeşti-Scăieni. având o batistă şi poleială în vârf. în care se prindeau de mână mirii. împreună cu părin ii copiilor. carne de oaie. lăsa i acolo mai multe zile. Spre diminea ă. Fiecare localitate Boldeşti. în mijlocul căreia se învârteau multe perechi de nuntaşi.. La salon. moaşele îngrijeau femeile gravide şi gospodăria lor înainte de naştere şi câteva zile din perioada de lăuzie a tinerelor mămici. miresei sau persoanei apropiate lor care adună darurile. fiindcă.Căsătoria civilă era următorul pas şi se oficia la primărie. În por ile tinerilor se prindeau brazi. în general. plicul cu bani. Astăzi nimeni nu le mai caută.. în zilele noastre. la fel ca în America.se striga în gura mare de unul din lăutari. căci la botez sunt chema i numeroşi invita i pentru o petrecerea de bucurie organizată în acest scop. De aceea. diverse. fiindcă gravidele merg la maternitate unde naşterile sunt supravegheate de medicii obstetricieni şi de asistentele lor (cărora.. cu sărutări pe obraji (rareori pe gură).) Înainte vreme ospă ul de nuntă era mai sărac decât astăzi varză. buchetul aruncat de mireasă zbura drept spre mine şi era gata să-mi pice mie în cap. Petrecerea nun ii. aceia care dăruiau pu in se sim eau umili i de cei care se umflau în pene că au oferit cel mai mult. dansul ortodox ritual. naşii de nuntă deveneau şi naşii de botez. cu tortul miresei şi. Mai târziu. oale. Naşterea pruncilor era şi ea un eveniment deosebit de important al ambelor familii. însă astăzi nu se mai respectă neapărat 120 . vin să menească viitorul copilului.obiceiul acesta văd că există şi în America şi fata care îl prindea prima se zice că va fi următoarea mireasă (aici trebuie să vă spun că. inea de sâmbătă până mar ea. urmau domnişoarele şi cavalerii de onoare. era atrăgător. naşii. dar partea cea mai solemnă era cununia religioasă de la biserică unde preotul le citea din Biblie. a rudelor şi prietenilor. principala aten ie acordându-i-se noului născut. Astăzi mesele de nuntă sunt foarte să ioase. În aria aceasta de jude nu a existat niciodată credin a că la noul născut apar ursitoarele care. de obicei. Este. Unul din flăcăii de onoare purta bradul cu care începea dansul “nuneasca”. pasămite.crati e. moaşe. uică vin . păstrat de la evrei. aflat ca invitat la o nuntă cu asemenea obiceiuri. fripturi. începea convoiul nuntaşilor care mergeau pe stradă chiuind cu lăutarii după ei. acest tip arhaic de invita ii au fost înlocuit de invita iile tipărite. În asemenea situa ii. cu nelipsitele sarmale. Scăieni. cu opriri. spre ziuă.avea moaşa sau moaşele ei. li se spune. La nuntă toată lumea se prindea în horă. după care urma “Isaia dăn uieşte”.

în România. Andreea. păstrând. printre altele. în gura mare. Prin aceste păr i nu au existat bocitoare plătite care se prefac că plâng. obicei care a început să dispară în familiile de intelectuali cu preten ie. al părin ilor. în secolele trecute. cu lungi vaiete şi sfâşietoare cuvinte rostite cu voce tare printre lacrimi fierbin i. oferind iarăşi ocazia de o nouă petrecere în familie. nu au o educa ie teologică. Doliul însă se poartă mult timp. pentru motivul că mortul sau familia lui nu şi-a achitat taxele la biserică. (iar la igani: Mercedes. clopotul se auzea imediat sunând. se sim eau. s-au semnalat unele cazuri când vreun preot local nu a permis să se tragă clopotul pentru vreo persoană decedată. Există încă înrădăcinată credin a că numele dat copilului ascunde o for ă magică şi determinantă a norocului în restul vie ii lui. iar uneori fără îmbrăcăminte cernită.. (Aici. Dumitru şi Vasile. Nicolae. sub pretextul că. nici pentru mor i.). pentru că aceste confesiuni religioase consideră că botezul trebuie făcut numai la vârsta maturită ii. Cu cât fiin a era mai tânăra. cu atât jalea expandată sonor este mai mare. când tinerii vin ei singuri să ceară botezul. aşa este “corect din punct de vedere politic”. iar la fete Maria. . moartea unei fiin e dragi este percepută ca o tragedie supremă. Este evenimentul cel mai trist din via a oricărei familii de români. sacadate. Cristina. Nicoleta şi derivatele (apocoristicele) lor. cei rămaşi în urmă neputându-se ab ine să nu-şi strige durerea până la ceruri.a. naşii aveau datoria să le facă educa ia religioasă a finilor lor până la maturitate. Georgeta. în majoritatea cazurilor.a. La doi. Cristian. Înainte vreme. Melania ş. dacă se poate. avea un mare rol şi în alegerea numelui noului născut. Diamanta etc. fiindcă ei înşişi.. mai cutremurătoare şi mai nesfârşită. ale musulmanilor. ofensate de dangătul clopotelor creştine! Sperăm să nu se importe şi în România legi din acestea. Totuşi. la băie i. s-a extins moda ca pruncule ul să aibă mai mul i naşi (doi-trei!). Monica. Ioana. în urma vreunei tragedii fulgerătoare. oameni cât mai boga i şi mai influen i în societate. fiindcă aşa au cerut comunită ile evreilor. al vreunui prieten cu nume frumos. fără tragice exteriorizări. Eduard etc. În acest oraş. în elegeau semnifica ia botezului. propunere discutată înainte cu părin ii noului născut. erau numele Ion. Daniela.. într-adevăr. Copiii apar inând cultelor neoprotestante nu au naşi. Naşul. Înmormântarea. Petre. Mai nou. în America. bine aleşi şi. cum deja 121 . vezi Doamne. bisericile ortodoxe sau catolice nu mai au voie să tragă deloc clopotele.respectiv Alexandra. Gheorghe. deci şi în oraşul nostru. sau cu cât moartea a survenit mai surprinzătoare. mai frumoasă. de clopot. deoarece nou născu ii nici nu ştiu că sunt boteza i iar naşii copiilor mici nu fac nicicum o educa ie religioasă finului lor. avea acest rol de ini iator al vie ii creştine şi. Elvis. nici pentru sărbători. Dolărel. Alina. cum S-a botezat şi Iisus. Astăzi predomină numele Alexandru (Alex). în trecut. copilul primea câte două-trei nume: al naşului. deveni i majori. Andrei. după achitarea taxei. iar pentru a-i împăca pe to i. fără ca familia decedatului să plătească această obliga ie. cu seria derivatelor diminutive. în plus. Constantin.această obliga ie. ca să nu mai vorbim de moda importării numelor după eroii din filmele americane sau după denumirile unor actori şi cântăre i celebri: Mannix. Elisabeta. trei ani copilului i se taie mo ul. Biserica are obliga ia să anun e comunită ii dispari ia unei persoane prin dangăte rare. când minorii. ale budiştilor sau ale altor confesiuni care. Madonna ş. dreptul să-i pună pruncului numele ce-l poartă el sau so ia lui.. Constan a. predominante.. Dacă în occident plânsul la mort este făcut în surdină.

dacă este femeie. deci la capul mortului. când.cu excep ia tinerilor şi copiilor . cu omul care duce steagul bisericii şi cu cel care duce crucea.steagul bisericii. sfeşnicul cu lumânări arzând. pe o masă ori direct în cosciugul pregătit cu pânze albe. preotul aruncă cu sapa sau cu lopata primii bulgări de pământ şi rosteşte: “Se pecetluieşte acest mormânt până la a doua venire a Mântuitorului Iisus Hristos!” (când. sau piaptănă persoana. nop ile făcându-se priveghi în jurul lui. cu capul spre răsărit. După aceea. în timp ce o rudă aruncă pe margine bani sau bomboane învelite în poleială. iar femeilor li se pune o basma). aranjându-i părul. Dacă era vas metalic. preotul şi dascălul. Mortul este totdeauna îngropat cu fa a spre răsărit. iar crucea este pusă spre apus. apoi îl îmbracă cu veşmintele cele mai bune şi îl aşează. mortul este scos din casă cu picioarele înainte..i dea milă!”. În cosciug li se mai pune. în ginere. cât este moale. i se scot osemintele acelui decedat spre a fi puse într-un sac alb ce va fi stropit cu vin sfin it şi pus apoi la capul cosciugului. femeile cu coşul în care se află coliva şi colacii. Copiii şi săracii le caută. cosciugul transportat “pe pat”. Salutul în casa mortului şi la parastas nu mai este “bună ziua” sau “bună seara”. purtătorii de coroane. prieteni şi oameni din localitate. participan ii la funeralii merg la casa mortului unde are loc un mare parastas şi unde se fac danii pentru cei săraci care mul umesc totdeauna numai în limba slavonă: “Bog da prosti! (Bogdaproste)”=Dumnezeu să. ordinea cortegiului funerar la Boldeşti-Scăieni este următoarea: în frunte . iar când slujba s-a terminat. moment în care se sparge oala cu care s-a turnat apa folosită la scăldat. Tot ele bărbieresc mortul. sosesc preotul cu dascălul. deseori flori frumoase. catolice.erau îngropa i cu aşa numita “căciulă de mort”. pentru. În Boldeşti-Scăieni există femei specializate în asemenea opera ii pe care acestea le fac în urma unei plă i oarecare. Preotul face slujba citind “stâlpii”. 5-6 covrigi şi bani. obicei dispărut (uneori căciula este înlocuită cu o pălărie. cu apă caldă şi săpun (apa aceea era aruncată după casă). protestante şi unele religii neoprotestante. Se aprind în jur câteva lumânări. la casa decedatului.cer acum unii români care. Până la biserică. potrivit religiei ortodoxe. Există obiceiul să se lege mortul sub bărbie cu o faşă spre a nu rămâne cu gura deschisă. cineva străin de familie trebuie să scalde mortul. atunci se sparge un pahar sau o cană de faian ă. bărba ii mor i în localitatea aceasta . to i mor ii vor învia). insistă să se scoată şi icoanele din şcoli. apoi crucea cu numele decedatului/decedatei scris pe ea.. astăzi devansată spre orele 12-13. Atunci încep funeraliile propriu-zise. iar dacă este fată tânără. o icoană. iar în urma lor coloana lungă formată din rude. aşezat pe o pernă. asistat de rude. şapcă sau bască. Ora înmormântării era 14-15. cădelni ează şi recită versete pentru pomenirea mortului. vecini sau prieteni. Foarfeca. după care îi închide ochii. de dragul “corectitudinii politice”. După ce cosciugul a fost lăsat pe fundul gropii. punându-i câteva monede pe pleoape şi le lasă aşa mai mult de o oră. Mortul este inut trei zile.) Imediat după ce se constata decesul. o îmbracă în mireasă. Groapa se sapă în ziua înmormântării. Dacă cu ani înainte a fost înmormântat altcineva. (uneori cu dricul iar astăzi cu vreo maşină de la vreo întreprindere). în căru a cu boi sau cai.. La răspântii preotul se opreşte. plata celor “9 vămi” prin care trece sufletul spre rai. Între anii 1920-1930. dacă este flăcău. cu mâinile încrucişate pe piept. ci “Dumnezeu să-l/s-o ierte!” (Neoprotestan ii nu 122 .. dacă este bărbat. pieptenul şi briciul folosite erau puse în cosciug şi rămâneau acolo definitiv.

când cei din casă mâncau brânza pe gunoi ca să nu vină furnicile în casă. împreună cu 123 . cred. de şase săptămâni. vara sau toamna. semidezbrăcate. rugăciunile pentru mor i trebuie făcute. se numea “Paparudele”.folosesc acest salut. la drept vorbind. Vechile sărbători agrare. ele fiind zadarnice. cunosc un cadru didactic din oraş care se opunea cu vehemen ă şi-i certa pe elevii care mergeau cu steaua. În schimb. Un alt obicei profan. Ion Cucu Bănă eanu. Creatorul luând în considerare numai zestrea morală a vie ii oamenilor. fiindcă înaintea Lui nu există diferen ă între vii şi mor i. doar pe perioada cât aceştia au trăit o adevărată via ă creştină. nouă ani. ea înso ea cortegiul mortuar cântând “Marşul funebru” de Fryderyk (Frederic) Chopin (1810-1849). probabil că ele vor dispărea de tot.. cu colindele sau cu moş ajunul. acoperite doar cu frunze de bozii.. celelalte se practică din ce în ce mai rar şi se observă că nici nu sunt încurajate de cineva priceput spre a fi revitalizate. SĂRBĂTORILE DE PESTE AN Dacă am putea să dăm timpul înapoi cu nişte decenii şi să urmărim ca într-un film cum respectau bătrânii noştri. Rugăciunile celor vii nu-i mai pot ajuta cu nimic pe cei pleca i dintre noi şi de aceea. Altfel spus . şase. care. neoprotestan ii nici nu le mai fac.. Astăzi numărul acestora nu a dispărut de tot. Şi obiceiul “Paparudelor” a dispărut. După înmormântare urmează un serial de pomeni comemorative: de 9 zile. după care le ofereau bani. în săptămâna brânzei. cronologie care este respectată cu stricte e la Boldeşti-Scăieni. exista fanfara condusă de prof. afirmând că rugăciunile celor vii pentru cei deceda i nu sunt ascultate de Dumnezeu. uimi i şi încânta i de frumuse ea lor. Deci. deja au dispărut. ortodocşii şi catolicii aduc argumente că Dumnezeu poate ierta oamenii şi după ce au murit.cu ce credin ă şi valori morale au adunat în sufletul lor. în vreme de secetă. am rămâne. la fel cum s-a întâmplat în multe ări din occident. cu excep ia protestan ilor şi neoprotestan ilor care nu fac parastase şi pomeni. deoarece ei spun că Dumnezeu nu-l mai iartă pe mort. la schela Boldeşti. timp în care nu se fac nun i în familie. de trei. ci îl iartă numai în func ie de credin a şi faptele lui săvârşite atunci când era viu. Este greu să în elegem altă semnifica ie subsidiară a ei şi. con inutul lor s-a superficializat. În acelaşi timp. din actualul oraş. cântând şi strigând: “Paparudă-rudă/ Vino de ne udă/ Cu găleata plină/ Ploile să vină. dinainte de postul Paştelui. bărba ii nu se bărbieresc nouă zile. se învârteau şi băteau din palme invocând ploile. Atunci gospodarii râdeau şi aruncau pe ele cofi e cu apă făcându-le ciuciulete. dar s-a împu inat considerabil. Dimpotrivă. sufletul fiind viu şi etern. Aşa stând lucrurile.. practicat de igănci tinere. dacă nu vor exista condi ii să fie continuate. nici nu avem de ce să regretăm că pier fără urme asemenea obiceiuri păgâne ca Joia furnicilor. de trei săptămâni. dansau în bătăturile oamenilor.) Doliul durează şase săptămâni./ Da i cu apă rece/ Ploile să-nece!”. după ce a murit. care era însă estival. sărbătorile de peste an. s-a diluat şi simplificat. Pe vremea când. cu acelea pleacă să se înfă işeze la înalta Judecată a lui Hristos. în afară de mersul cu pluguşorul. iar în ultimii ani. practicate primăvara. uneori cu extindere până la 40 de zile. la unele funeralii. Până acum 55-60 de ani se mai practica aşa numita Joia furnicilor.

Ele sunt străvechi. am auzit că. Ei bine. mai ales dacă era toată lumea acasă. Fără să am vreo confirmare sigură. dacă ne gândim numai la exemplul corului “Madrigal”. mai mare priză la tineri. sus inută de o coadă. în care îşi puneau darurile primite. To i aveau traiste făcute din şervete agă ate după gât.1 martie. “Ziua Sfântului Valentin” (Valentine’ Day). pe care unii. Viitorul va decide.a. Vasile Alecsandri sau George Coşbuc. când copiii veni i din altă parte a satului. Cu adevărat românească este doar “măr işorul” . Nu odată se întâmplau conflicte între colindătorii “stelişti”. Până prin 1916./ La un an. nuci sau bani. prin Boldeşti. când li se alăturau şi fete de 16-17 ani. Steaua.” Este o tradi ie infinit mai frumoasă decât colindele americane cu “Halloween”-ul (13 oct. Gh. văd că are sărbătoarea anglo-americană a îndrăgosti ilor. în diavoli. cu sănătate.un alt obicei profan. Poate va rămâne. Paul Constantinescu. fete şi băie i. Putere mai mare de rezisten ă au avut. Ei ziceau doar atâta: Bună diminea a la Moş Ajun! . se strângeau băie i cu armata făcută şi o luau de la un capăt la altul al satului cu “Bună diminea a”. colaci.şi primeau în schimb de la oameni mere. Dracula. Cu “Steaua” se colinda prin localitate timp de trei săptămâni: de la Sfântul Nicolae până la Crăciun. în compara ie cu dragobetele. De fapt. G. făcute din carton acoperit cu poleială. dar românii o pronun au greşit românizândo în “dragobete”. apreciat în toată lumea. Razele stelei erau fixate pe o sită plasată în centru iar pe sită se lipea o iconi ă cu scena Nativită ii. când copiii vecinilor mei se îmbracă în strigoi. numit “Brezaia”. prin zona noastră ar fi existat şi o sărbătoare. Aceştia îi somau pe intruşi: “Închină steaua!” ceea ce însemna: ceda i-ne terenul şi pleca i pe străzile voastre (aceasta 124 . nu este românească./ Şi la anu-o să venim. Se formau cete mari de colindători şi erau primi i cu mare bucurie. o deosebită valoare artistică. desigur. Colindele religioase româneşti au constituit o inepuizabilă sursă de inspira ie nu numai pentru poe i ca Mihai Eminescu. Cucu. cât şi copiii mai mici.după care primesc dulciuri. organiza i pe mici cete. C-tin Brăiloiu. biscui i. covrigi. care a prins deja rădăcini extensibile în România. Mergeau de la ora 6 până la 9 dimine a. Scăieni. de pe la orele 16 la 17. ci evident slavonă. avea cinci-şase col uri. adânc consolidate în conştiin a na ională şi continuă să aibă o mare valoare moral-creştină şi. de origine slavă. Balaca şi Seciu. repartizate pe străzi şi cartiere care cântă: “Bună diminea a la Moş Ajun!/ Am venit şi noi o dată. turte. nume nu prea frumos. de iarnă. D. Kiriac.). atât flăcăii. ar vrea acum să o extindă şi să o facă românească. băie ii mai mari. în schelete de mor i. cu acest colind merg doar copiii mai mici. În ultima vreme. intrau să colinde pe străzile colindătorilor din cartierul lor. a îndrăgosti ilor (în ziua de 3 martie/24 februarie). lilieci negri etc. şi încep să colinde din casă în casă rostind doar trei cuvinte: “Treat or trick!” = Ne trata i sau vă speriem! . Timotei Popovici. seara. Chirescu. totodată. apoi seara. Col urile erau unite între ele cu un rând sau două de sârme cu fluturaşi de poleială sau hârtie creponată de diferite culori. pentru prezentarea unor colinde populare româneşti prelucrate şi devenite comori na ionale şi perle ale muzicii universale. cu care ne mândrim pretutindeni. tradi iile legate de sărbătorile religioase şi cele din preajma Anului Nou. for ând lucrurile.. purtând bâte să se apere de câini. sunt frumoase. Mergeau numai băie ii mai mari. poate nu. unde existau două personaje comice Moşul şi Brezaia. dar şi pentru compozitori de muzică corală ca Ioan D. cu nume slavon “glavovreatenie”. Ion Vidu ş./ Sănătoşi să vă găsim..

colinde şcolare cu elevii şcolii Scăieni. eu. 125 .. Cu “Irozii” noştri noi am avut atunci mari succese pe la casele oamenilor. împreună cu al i copii (Popescu Emil. îndeosebi în seara de revelion şi a doua zi diminea a. aruncau cu boabe pe prispa gospodarilor.deoarece gazdele refuzau să primească trei-patru şiruri de colindători. inând în bra e primii miei născu i. purtând în mâini farfurioare cu grâu încol it. îi mângâiai să. de 1 ianuarie. Tot în ajunul Crăciunului se mergea cu “Cântecele”. până s-au împiciorogănat comuniştii la putere. dracul băgându-şi coada şi dând altă turnură unei frumoase tradi ii creştine. Dinu Constantin şi Costache Vasile ş. am pornit să colindăm cu “Irozii” prin Scăieni.. de grupuri de 20-30 de flăcăi la un loc. Cel mai spectaculos din toate tradi iile sfârşitului de an şi ale debutului în noul an era. după care cântam “Steaua sus răsare” urmată de fragmente din alte colinde şi eram chiar aplauda i.a.i aducă noroc. Prin anii ‘40 s-au abandonat colindele cu “Vasilca” (în care se specializaseră doar iganii ce purtau pe-o tavă un cap de porc) şi “Iordănitorii” (practicat de Sf. a cărei vechime este cam egală cu cea a poporului român. la şcoala din Scăieni. De aici se ajungeau la procese între părin ii copiilor implica i în dispută. “Cântecele” se terminau invariabil cu: “Dragă domnişoară.” În diminea a Anului Nou se mergea cu “Grâuşorul” (când colindătorii. Deseori prichindeii erau înso i i de părin i.a. desigur. când scăienarii de pe deal./ Ieşi pu in afară. “Astă seară-i seară mare” ş. se luau la bătaie şi le rupeau steaua. el a organizat. Baltazar. Tănase Bălan director. “Florile mărului”. Până în anii ‘40. după ce puneai bani. prin toată comuna. cu “Sorcova” mergeau copiii cei mai mici. un asemenea conflict luase o aşa mare amploare încât s-a transformat într-un război în miniatură între “suseni” şi “joseni”. Melhior (cei trei crai de la Răsărit) ori Moşul./ Dă-ne un covrig. Beregoi Ion. fiecare având cunoscutele roluri de teatru popular: Irod împărat. pe care. doi mai târziu. conflict prelungit până spre vară. (copiii întrebau: “Primi i cu cânticili?”) şi când erau accepta i. primind carne.) am făcut o mică echipă de teatru. în urma unei bătălii cu pietre. grâu de vară/ Deie Domnul să răsară!”) sau când iganii mergeau cu “Vasilică” (a nu se confunda cu “Vasilca”!)... cu steaua în frunte./ Să ne mul umeşti!/ La anul şi la mul i ani!./ Că murim de frig!/ Ori eşti ocupată/ Ori eşti supărată/ De nu vrei să ieşi. bine răsplăti i şi întreba i ai cui suntem.. menind a recolte bune: “Grâu de toamnă. Un an. unde interpretam această mică scenetă pseudobiblică în versuri. dar ar fi devenit un fel de ganguri dacă nu interveneau autorită ile să-i potolească. Dacă ceata adversă nu voia. Gaşpar. dintre care unul purta frigarea şi altul căldăruşa de la biserică. de la Crăciun până la Sfântul Vasile. Pruncul. la rând). câ iva ani la rând. bine organiza i de un băiat Ruli Sorescu. Acestea nu erau “ganguri” de tip occidental. veni i din partea şcolii. cârna i pentru frigare şi bani). reuşise să ia câ iva prizonieri dintre cei din vale (joseni) şi să-i închidă într-o mică peşteră artificială din vălceaua aflată în spatele casei lui Sorescu şi nu i-a eliberat până ceilal i nu au eliberat pe un prizonier de-al lor. Pe când era prof. străbătută de grupuri mari de copii. atunci aceştia refuzau să se predea şi răspundeau imediat cu violen ă distrugându-le steaua. Ion. mai mari şi mai puternici. ei prezentau derivate de colinde: “Nouă azi ne-a răsărit”. “Pluguşorul”. ne-am îmbrăcat în costume speciale şi.. iar dacă intruşii erau mai mul i. la Scăieni. Prin anii 1944-45. care mergeau cu to ii să colinde gratuit.

Grigorescu. când am umplut străzile de pocnete ca de pistoale şi de hăulituri. mul i copii. şi-au luat pe rând rămas bun de la boule i. la fel de puternic. pentru motivul că nu prea mai existau animale de trac iune. Şi l-am realizat! Am pregătit o clasă întreagă pentru acest spectacol. fete şi băie i.de! . Văzând cât de impresionant este “Plugul mare”. cu alai mare. Cred că măcelarii şi parlagiii de la abator nu mai văzuseră în via a lor boi aduşi la tăiere cu cornele poleite în culori de aur şi cu copitele date cu cremă. a doua variantă fiind “Plugul mare”. la care participau un grup mare de flăcăi. Şi. Când pluguşorul nostru s-a terminat. eram un pluguşor “oficial”.. Sfânta Marie. vrând-nevrând. după o jumătate de secol de ateism furibund. ca în dramele antice greceşti. cu buhaiul. Tot din seria obiceiurilor locale fac parte şi respectarea sărbătorilor religioase mari. poate şi ale dacilor. Scăieni.P. trăgând plugul în pas solemn. înarma i cu zeci de zurgălăi. erau programate să fie tăiate în ziua de 3 ianuarie. Balaca sau Seciu urători cu “Plugul mare”. poleindu-le la vârf cu poleială aurie!. pe vremea cât eram profesor la Scăieni. deoarece cu to ii ştiam că aceste animale bătrâne şi nevinovate. mai ales că noi le împodobisem jugul cu flori roşii de hârtie şi cu cetine de brad. Urările nu se spuneau de unul singur. la abatorul din Ploieşti. Acum putem vorbi liber despre obiceiurile de la aceste sărbători creştine mari: Paştile. mângâindu-i cu drag.. Pe to i oamenii am reuşit atunci să-i scoatem afară din case. 126 . Doamne. de fapt. pe prispe. se sim eau obliga i să ne dea bani mai mul i ca de obicei. Scăieni. ce boi frumoşi şi blânzi mai erau aceia. dar veneau urători cu plugul tras de cai din comunele vecine şi erau bine primi i. Lumea se mira. căci de atunci până astăzi nici că s-a mai văzut aşa ceva. ci de un cor întreg.. improvizate din putini mari. Aceasta era în ajunul Anului Nou 1973..un gest suprem de mul umire şi de adio. peste care. cu to ii împreuna. pe la por i. fiindcă . Acela a fost. având un brad montat pe un plug tras de cai sau boi. to i făceau ochii mari. cu multe talăngi şi cu mul i mânuitori de bice pocnitoare cu pleasnă de borangic în vârf. Şi. înainte de a merge acasă.şi noi eram foarte mul i. în plus. În oraşul nostru acest obicei avea două variante: “Pluguşorul mic”. într-o zi geroasă şi fără zăpadă.. din comuna lui Avram Iancu.. şi ultimul mare pluguşor din istoria oraşului nostru şi din seria “Plugului mare”.. Crăciunul. le făcuserăm copitele cu cremă şi le vopsiserăm coarnele cu lac. lăcrimând şi îmbră işându-le gâtul ros de jug . cu bicele şi cu zurgălăi.. iar cei care ne primeau. am făcut rost de o pereche de boi mari şi frumoşi. fiindcă nu mai văzuse nimeni pe aceste plaiuri un aşa pitoresc tămbălău. îmbrăcându-ne absolut to i în frumoase costume na ionale.A. care munciseră ani mul i trăgând poveri grele. amândoi fiind parcă rup i din picturile lui N. suna prelung tulnicul meu pe care-l adusesem din ara Mo ilor. unde aceşti boi cumin i fuseseră deja vându i. Eram pluguşorul şcolii! Nimeni nu ne-a ignorat. la care participau doar 2-3 băie i (un urător cu clopo elul în mână şi 1-2 băie i care pocneau cu biciul)..începuturile trebuind căutate în sărbătorile agrare ale romanilor. ce impusese după sine oprelişti religioase severe. Apoi am pornit pe străzi. sărutându-i pe ochi. tras de boi. dar nici al i boi cu patru picioare nu mai existau în toată localitatea. Rareori se mai vedea prin Boldeşti. care au fost puternic reînvigorate astăzi. de la C. m-am gândit să organizez şi eu cel mai mare pluguşor din câte au fost vreodată pe-acolo. şi de un plug nou cu brad împodobit cu ghirlande. Mai aveam şi două buhaiuri urlătoare.. (Vezi pozele anexate).

luau cu ei ouă roşii.bunici. După Revolu ie. postul Crăciunului . să aprindă lumânări şi candele la mormintele celor dragi. la cimitire să cure e mormintele. copii. cu dezlegare la peşte. În calendarul posturilor. rugându-se pentru sufletele lor să li se ierte păcatele. Seara. unde căpăta culoarea de rugină şi gust deosebit. tacâmuri de post .Drăgaicele şi Marinele. cere ca săptămânal să existe două zile de post . La acelaşi regim de purificare şi odihnă erau supuse şi lingurile de lemn. Există un respectat cult al mor ilor. toată lumea le respectă parcă şi mai mult. Sfântul Nicolae.tacâmurile cele cuvioase şi curate. dacă nu aveau bani. Cum se ştie. respectând cu sfin enie tradi ia. Copiii plăteau cu un ou patru ture. un cozonac umplut cu nucă şi un pahar de vin.şase săptămâni. surori. dar şi libertatea pentru celebrarea nun ilor şi a botezurilor. De Drăgaică (24 iunie. era nea Istrate care venea cu dulapul cu policioare pe care în unii ani îl instala şi prin Boldeşti. Vinerea după Paşti. Ultima a fost uitată şi nici acum nu am aflat de unde îi vine numele şi care îi era specificul. cu nealterată cuvioşenie. căci avusese în ele carne şi grăsime.şi tot ele. părin i. a fost şi a rămas obiceiul să se consume peşte. cuvânt slavon care înseamnă Buna Vestire. mai existau două sărbători respectate . rude. Sfântul Vasile. sâmbăta moşilor. Prin 1900-1910 străchinile de pământ în care se mânca “de dulce”. Obiceiul era (şi se mai respectă) ca înainte de Paşti şi de Crăciun să se lase sec.Sfântul Gheorge. să asculte tarafe de muzică populară. Biserica Ortodoxă Română. ea era dată la câini şi la porci. Sfântul Ioan. nu dădeau numai prilejul consumării porcului afumat din podul casei. fiecare vrea să aibă pe masă un miel făcut la cuptor. scurteicile şi tot avutul pe care l-ar putea ataca moliile . de Izvorul Tămăduirii. În oraşul nostru to i localnicii îi respectă pe cei pleca i în veşnicie . saricele. se spălau bine cu apă caldă şi leşie şi erau urcate pe toată perioada postului în pod. De Blagoveştenie. de exemplu. a căror amintire este evocată de ziua mor ilor. prieteni. Postul Sfin ilor Apostoli Petru şi Pavel . sătenii mai cu dare de mână mergeau la cârciuma lui Niculescu din Scăieni. brânză şi cozonaci şi plecau la Mânăstirea Ghighiu unde se rugau şi luau apă sfin ită. de sărbătorirea Sf. Dacă rămânea mâncare de dulce în surplus. Existau mai multe posturi peste an şi majoritatea locuitorilor le respectau cu sfin enie.o săptămână. În toate familiile se înroşesc ouă. să pună flori. respectat în cel pu in prima şi ultima săptămână din cele şapte. postul Paştelui . îndeosebi cei ce-şi sărbătoresc patronimul şi nu mai pu in femeile evlavioase şi bătrânii. în preajma Rusaliilor. erau şi câteva zile permisive (de har i). care dura două săptămâni. Anul Nou. “Câşlegile”. velin ele. La Scăieni.şapte săptămâni. Unii ştiu şi acum să le încondeize cu frumoase linii geometrice. Tot atunci gospodinele care se pregăteau. Cârciumi similare erau atât la Boldeşti cât şi la Balaca.miercurea şi vinerea. pe care unii bătrâni le respectă.care erau folosit numai pe întreaga perioadă a postului. se duc la biserică. dăruiau 127 . când poporenii fac pomeni. scoteau la aer scoar ele. naşterea Sf. până în zilele noastre. Aşa numita “Săptămână a brânzei” constituia un antrenament pentru postul cel mare. care este o biserică de rit greco-ortodox. de Sfintele Paşti. peste cinci zile. Din pod se coborau altele nefolosite . fra i. obicei care a renăscut în ultimii ani: postul Sfintei Marii. Ioan Botezătorul) se ineau bâlciuri şi târguri pe la Mizil şi prin alte păr i. ce nu putea fi consumată. În trecut. Petru. lungi de şase-şapte săptămâni. oamenii din localitate. De Paşti.

Peştele este din ce în ce mai solicitat. Cam toate gospodinele ştiu să prepare “salata Beuf”. fiecare gospodărie îşi cumpăra un număr de vase . Cât despre casele vechi. castrave i. în special iarna. căci vechile datini opreau pe cei habotnici să mănânce din aceste produse înainte de a împăr i. cu gust excelent. mesele mari încep cu servirea unui păhăru . păsat sau prăjituri făcute din grâu îndulcit cu miere sau cu zahăr. vândute la magazine . cioareci şi zeghe munteneşti lungi. de fapt pahare serioase. moderne. La fripturile de porc nu s-a renun at şi chiar este un exces în consumarea cărnii de porc. De “moşi”. S-au răspândit mult ingredientele industriale şi prafuri preparate/semipreparate. Femeile bătrâne poartă şi astăzi broboade ori şaluri de culoare închisă peste cap. mai rar cu sare de lămâie. cu prispe lungi. Până şi căciulile din piei de oaie au devenit o raritate. fasole prăjită cu sosuri şi rântaşuri). “Profesioniştii” depăşesc adesea acest număr de păhăru e.care. pe care o intercalau printre buche ele de rosmarin şi calomfir. majoritatea gospodinelor ştiu să pregătească diferite tipuri de ciorbe. pui. Primăvara mul i preferă mâncarea de urzici şi ştevie cu usturoi.vegeta. Femeile bătrâne făceau mare scandal dacă vreo localnică se abătea de la tradi ie. şi dau gust mâncărurilor. o plantă cu dungi albe la mijloc. de nuc sau de vi ă de vie peste care se aşezau colaci.. cu borş. nu atât pentru ciorbe cât. în afară de faptul că se prepară rapid.săracilor. Femeile tinere legau alte plante: muşcate. În respectivele vase se turna apă curată. cireşe. cojoace şi zăbunuri. de tip muntenesc. borş instant . cozonaci şi o diversitate de prăjituri. uneori orez gătit de post. Se consumă multă carne de pasăre (de curte sau din comer ). dar nici în fotografii nu le-am mai găsit.. mâncarea de cartofi. acrite cu fructe. orez cu lapte. cât de natură disciplinatorie pentru nevolnicul spirit. secretul gustului. Dar poate că pe vremurile acelea îşi aveau şi ele rostul lor. 128 . au dezavantajul că con in multă sare. două de uică şi se încheie cu un păhăru . pentru a fi prăjit pe grătar sau în tigaie. foarte gustoase (ele sunt predominante). de 1 litru fiecare . încercând să strice această datină pe care noi. probabil că le considerăm nu numai inutile. Şi “moşii” erau onora i cu frumoase acte altruiste de binefacere fa ă de cei nevoiaşi. iahnie. şi alte produse de trufandale. Arta culinară s-a diversificat şi ea. portul na ional muntenesc a dispărut întru totul încă de acum o sută de ani din acest oraş. varză tocată. Multe familii preferă supe în loc de borşuri sau alternează cele două feluri. oamenii cu telefoane mobile la ureche şi cu acces la internet. iar de coada acestor vase femeile în vârstă legau fire de “iarba mare”. mai cu seamă în preajma sărbătorilor. În celelalte zile. Au mai rămas doar câteva din acest tip. exces de E-uri conservante şi colesterol. nu atât de ordin practic ori religios. cu tindă şi o cameră în dreapta şi alta în stânga. Toate gospodinele ştiu să gătească sarmale în foi de varză şi de vi ă. chiar şi torturi. Prin tradi ie. ceea ce denotă caracterul de noble e al vechilor români. dar şi de vită. a locuin elor şi a artei culinare: Din păcate. ci de-a dreptul stupide. Auzeam pe anumi i bătrâni că bunicii lor mai purtau opinci. Pe capacele vaselor se aşezau frunze late de tei. Tradi ia portului românesc. mai ales. majoritatea au fost demolate şi înlocuite cu construc ii noi.în special oale de pământ. în zilele de post predomină mâncarea de fasole (ciorbă. două de vin.numărul oalelor fiind egal cu numărul strămoşilor din arborele genealogic care se mai putea reconstitui. trandafiri şi scânteioare.

a apărut şi un mare cabinet medical particular. pusă în slujba vie ii oamenilor. Aurelian Rădulescu . Numele acestor medici nu ar trebui niciodată uitate: Ion Marghescu .medic internist.CAPITOLUL IX. în 1989.radiolog. medicii respectivi au fost ajuta i de numeroşi asisten i dintre care unii au lucrat pentru perioade prea scurte şi nu-i putem men iona. sală modernă de opera ie. oftalmologie. Schaffer . Ion Vianu. La fel de aprecia i şi iubi i medici au fost Tiberiu Negru iu. Ion Râmniceanu. Pe când alte comune nu aveau nici un serviciu medical. regretata Antoaneta Lazăr. Fiind prima naştere a so iei mele Dorina. chirurgie. după un scenariu scris de mine. Corneliu Comăni ă şi Alexandru Dinescu. Puiu Huidovici. de o foarte apreciată asistentă (moaşă).medic oftalmolog. Dintre asisten ii care au profesat acolo mai mul i ani în şir. scene din via a socială. la ini iativa profesorului de ed. am lucrat. sec ie de boli interne. ca toate naşterile primipare. radiologie.specialist ORL. Acolo au lucrat medici de elită care au recondi ionat sănătatea a mii de oameni şi au salvat sute de vie i. scene din activitatea întreprinderilor de atunci. un cabinet dentar şi două farmacii. servicii de urgen ă. Filmul dura aproape două ore de proiec ie şi noi prezentasem. autosanitară de salvare. Să le descriem. în toată cariera ei. la Boldeşti deja se înfiin ase un spital. pe scurt: SPITALUL BOLDEŞTI Spitalul Boldeşti. După unirea celor două comune. Stelian Ambruş . iar la interne pe Cecilia Petrescu. s-a născut feti a mea. To i salaria ii de la schelă şi de la alte întreprinderi îi apreciau. Vălimăreanu. Cleofira Mihalcea. artistică. Dinu Disescu . a fost mai dificilă şi atât mama cât şi copilul au fost cu înalt profesionalism ajutate ca naşterea să se termine cu succes. iar la Scăieni existau două dispensare. fizică Nicolae Vălimăreanu. dânsa nu avut nici o pierdere a vie ii vreunui nou-născut.medic chirurg. Mihaela Voiculescu (stomatolog). La maternitatea din acest spital. Valeria Pop. Iulia Tudorache-Blebea şi Aurelia Damian. care era atunci angajată la acest spital. a şcolilor. unul al comunei şi altul în clădirea Fabricii de geamuri. pe rând. un film sonor despre oraşul Boldeşti-Scăieni. când avea peste 50 de paturi. Nu pot să nu-i trec numele în această carte. în ziua de 12 ianuarie 1975. împreună cu dumnealui şi cu prof. de sport Radu Petre. cu excelente montaje şi developări tehnice făcute de prof. cum nici o comună din jude nu avea aşa ceva. Asisten a medicală Schela Boldeşti şi Fabrica de geamuri Scăieni au impus necesitatea unei asisten e medicale serioase în aceste două localită i industriale. înfiin at în 1953. În anul 1967. ORL. şi-a datorat existen a Schelei Boldeşti şi a avut o perioadă maximă de eflorescen ă între anii 1966-1983. Printre altele. Codrina Maria Tatiana. maternitate şi farmacie. fostul primar Ilie Răspop a înfiin at şi un dispensar veterinar la Scăieni. amintim pe Silvia Darie-Mănăstireanu (la ORL). am fost desemnat eu să surprind activitatea acestui spital şi mi s-a permis să filmez o opera ie de fibrom 129 . Sandu Ralea. În nobila lor activitate. Încă de acum şapte decenii. mai ales că. dr. sportivă etc.

a luat foc şi s-a pierdut. cineva care să-l ia în custodie. dar nu cu mult timp în urmă. terminată nu demult. De fapt. Acest spital. Pentru o perioadă necesară unor repara ii capitale. întrun incendiu care a avut loc în laboratorul şcolii de sus. reprofilat. bătrânii sunt trata i cu cea mai mare grijă. eventual privatizat. este creat după modelul unită ilor spitaliere din occident care îngrijesc persoanele în vârsta. Georgeta Arnăutu şi dr. Georgeta Buxbaum.. este medicul Leonard Tudoran care a pus la punct noua institu ie. uşile lui au fost închise. DISPENSARUL BOLDEŞTI Se află într-o clădire nouă. iar la Boldeşti pot fi interna i doar pentru un timp de asemenea limitat.uterin pe care medicul Ion Marghescu a făcut-o unei paciente. Doctorul Tudoran este ajutat de încă două colege. Unitatea dispune de 30 de paturi. cu program pentru deservirea adul ilor. plătind o taxă modică. Aici sunt interna i pacien ii bătrâni de la Spitalul jude ean din Ploieşti care nu pot fi inu i acolo mai mult de trei zile. care depinde acum de conducerea oraşului. şi este dotat cu tot utilajul necesar unui dispensar modern. a femeilor gravide şi a copiilor. creând condi ii excelente pentru pacien ii interna i acolo. Din păcate. Am filmat toată scena. Până în ultima clipă. din America. ci de un spa iu mult mai mic.. în locul lui a apărut o nouă unitate medicală care se numeşte acum. pe Calea Unirii. în ară sau în străinătate.chiar aşa stând lucrurile . Ministerul Sănătă ii ar trebui să creeze de urgen ă un asemenea spa iu. de o cantină cu bucătărie modernă şi de saloane curate şi bine încălzite. 130 . întregul film. UNITATEA DE AJUTOR MEDICO-SANITARĂ (UAMS) SAU SPITALUL DE RECUPERARE SOCIALĂ BOLDEŞTI-SCĂIENI Directorul acestui spital de recuperare (UAMS). iar clădirea să redevină ceea ce a fost: “Spitalul oraşului Boldeşti-Scăieni”.. păstrat acolo într-un dulap. de trei luni. căutat de pacien ii veni i de la Bucureşti după el. Primăria şi popula ia oraşului ar trebui să se adreseze guvernului şi să ceară cu insisten ă acest lucru. timp de aproape o jumătate de oră şi am realizat câtă precizie şi măestrie dovedise acest regretat chirurg. Totuşi.pentru cei câ iva bătrâni nu era deloc nevoie de o clădire atât de mare. nu pot să ştiu ce s-a întâmplat şi cine a decis ca acest minunat spital să fie desfiin at. De aici. dr. pentru care s-ar găsi imediat.. A fost în grija direc iei patrimoniului de a înfiin a şi dota acest nou dispensar. Ar fi fost un documentar de excep ie care ar fi întărit cu multe imagini capitolele acestei monografii. cam to i aceşti bătrâni se află într-o stare critică sau chiar irecuperabilă şi aici sunt aduşi pentru o ultimă încercare de a le prelungi via a sau de a sfârşi în condi ii profund umanitare. totuşi .

La înfiin are. şi Daniela Călinescu. dr. Notez cazul respectiv în această carte. după vreo zece minute. medic internist. prin natura lui. Colinei 41. fără să dăm vreun nume. Doru Şoneriu. explicându-i că este un caz foarte grav. în prezent. mai ales când. Mi-a spus că nu şi că nu i-a mai fost niciodată rău. Carmen Buzatu şi dr. Nimeni nu se afla atunci în jur.DISPENSARUL SCĂIENI Se află în sectorul Scăieni. Mi-a spus. * Cu mult regret consemnez aici un act care s-a dovedit a fi în afara oricăror principii deontologice. Respectivul medic mi-a trântit telefonul în nas. sec. Elvira Manoliu. la Sanepid. i s-a făcut dintr-o dată rău. Viorica Lupu. la ora aceea. dr. acolo au func ionat ca medici: dr. chiar în fa a casei mele. aproape fără via ă. care nu suportă amânări. pe care am aflat că îl chema Ciorobea. Victoria Roşu şi regretata Mariana Albulescu. dispărută la o vârsta foarte tânără. AL I MEDICI DIN ORAŞ: Dr. Maria Cristescu. pentru ca astfel de greşeli să nu se mai repete niciodată pe viitor în Boldeşti-Scăieni. a deschis ochii. încălcând flagrant.. str. dar tot nu putea vorbi. La acest dispensar au func ionat şi trei asistente medicale: Valeria Pahon u. ci să corectăm unele atitudini. pe când conducea maşina spre casă. dar a apucat totuşi să tragă autoturismul pe dreapta. Iată despre ce este vorba: în rarele mele reveniri în România. la mijloc. cu real regret şi cu sinceră triste e. foarte căutat şi de pacien ii din oraş dar şi din alte jude e. detaşat ulterior într-o func ie superioară. Am încercat să-l resuscitez de grabă şi. întrucât podul de la Blejoi este închis şi aflat pentru o oră în repara ii.. să chem salvarea de la Ploieşti. Doina Enescu. dr. Colaboatoarea dispensarului era moaşa Niculina Vâlsănoiu. Doctorul Alin Scarlat. în localul fostei primării din vechea comună Scăieni. cu cabinet particular excelent dotat tehnic. Asistent principal era Gheorghe Pi a. care este uşor de găsit. o doctori ă solicitată non-stop de mul i pacien i din oraş şi din afara oraşului. dar nu a mai vrut să-mi răspundă. că este pentru prima oară când îl vede leşinând în halul acesta. Cu cabinete medicale individuale mai figurează dr. căci îl aşteaptă nişte pacien i. nu are timp de aşa ceva. Am sunat imediat pe medicul la care mă refer. L-am sunat din nou lung. m-am recomandat.. Jurământul Hipocratic depus de medici la absolvirea facultă ii. este vorba de via a oamenilor. medic internist. Georgeta Buxbaum. după care el s-a prăbuşit cu fa a la pământ. I-am explicat că este o foarte mare urgen ă. dr. Ana-Maria Streianu (toate patru medici pediatru) şi dr. (Cine doreşte mai multe amănunte poate verifica acest caz stând de vorbă cu familia respectivului. pe lângă Direc ia de Sănătate Prahova. am găsit întins la pământ pe un cetă ean din Scăieni. este medic Şoneriu Dorin.. fără nici o plăcere. Există şi doi medici stomatologi: Constantin Dinu. 131 .) Lângă el se afla so ia lui care striga cu disperare după ajutor. Am întrebat-o pe so ie dacă dânsul băuse cumva ceva înainte de a-i veni rău. Am întrebat-o ce s-a întâmplat şi mi-a spus că so ului ei. Carmen Nemerovschi şi dr. fiindcă dumnealui. de asemenea. care sunt şi medici de familie. Maria Dancău. cabinetul particular fiind zilnic solicitat. căci nu vrem să jignim pe nimeni. La dispensarul din Scăieni. având şi un modern cabinet stomatologic la etajul propriei locuin e. şi că nici o salvare nu poate veni. Aşa l-am găsit şi eu.

aprovizionate cu cele mai noi produse farmaceutice româneşti şi străine. în situa ii de maximă urgen e. pentru medicii care practică cu nonşalan ă asemenea refuzuri. nu există scuze! FARMACIILE DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI Există două farmacii în acest oraş. într-o perfectă cură enie şi ordine. fra ii mei români. înfiin ată în 1979 de dr. unul asocia ii şi din fondatorii ei fiind dl. dr. Dispensarul acesta are şi o anexă unde sunt adăposti i şi relativ bine îngriji i circa 20 de câini vagabonzi care. primind. şi farmacia “Ermia”. 132 . dirigintă farmacistă. So ia mi-a mul umit şi am rugat pe mai mul i cetă eni să-l transporte acasă la el. care era şi centru de reproduc ie bovină şi unde cetă enii din împrejurimi apelau pentru vindecarea păsărilor şi animalelor bolnave. farmacistă. Ştefan Georgescu. Sper că mai trăieşte. Livia Protopopescu. Ana Atena Nicola. unde to i cetă enii sunt trata i cu multă deferen ă. În prezent. domnule profesor?” m-a întrebat printre sughi uri de plâns biata femeie. Am anun at Salvarea de la Ploieşti şi nu a venit nici după două ore. (ia spus numele). amândouă pe aceeaşi stradă din Boldeşti: Farmacia “Elixir”. Maria Roşca. înfiin ată la 7 dec. DISPENSARUL SANITAR VETERINAR BOLDEŞTI-SCĂIENI În clădirea de pe Calea Unirii nr. Ambele farmacii sunt riguros controlate de forurile superioare şi găsite totdeauna bine îngrijite. căci nu era departe de mine. Lucian Nicola şi locată la adresa: Calea Unirii. Ilie B. Maria Tănase. La fel mă întreb şi eu acum: cum de pot exista asemenea doctori. aşteaptă să fie adopta i de cineva şi nu ucişi fără milă. Răspop. Această farmacie este deservită de şase salariate: Georgeta uică. 1993. 2.Apelând la un trecător. Emilia Heroiu. Lucica Puşcaşu. Locuitorii re in cu recunoştin ă numele lor: dr. Bloc 21 A. Eugen Popa. Ciorobea pe sus şi l-am adus la mine în casă. iar dintre asisten i: Georgeta Anton. I-am făcut respira ie artificială şi presopunctură. În trecut. Dan Drugea. l-am luat pe dl. că so ia lui plângea şi că era extrem de supărată pe doctorul în care îşi pusese toată speran a şi care a refuzat categoric să îl ajute. nu am putut afla ce s-a mai întâmplat cu cetă eanul respectiv. dr. la blocuri. fiecare în parte. toate explica iile necesare pentru felul cum trebuie administrate medicamentele respective. proprietara farmaciei. Pentru că a doua zi m-am întors în America. foarte dezamăgită şi speriată de soarta so ului ei. pe care l-am lăsat totuşi în stare gravă. Maria Voinea. După vreo oră a deschis ochii şi a vorbit cu greu spunând că îi este foarte rău şi să chem pe medicul. Eliade Rădulescu. asistentă principală şi alte două asistente. Atâta ştiu. pe binecuvântatul spa iu mioritic unde vrem să-i convingem pe to i că suntem oamenii cei mai buni la suflet? Oricum. cea mai veche. Georgiana Dinu şi Florentina Iordache. dispensarul era deservit de medici veterinari şi asisten i veterinari foarte bine pregăti i.. sperăm.. a func ionat vechiul Spital veterinar. dispensarul apar ine dr. “Cum de pot exista asemenea doctori. construită de primarul fostei comune Scăieni. împreună cu so ia lui.

această cooperativă a ajuns o întreprindere serioasă şi vestită. exportul nu ocupa mai mult de 20-30%. toate fiind de înaltă calitate. Italia. Până în 1989. Toate acestea treceau prin mâinile iscusite ale unor adevăra i artişti în modelarea la cald a metalelor. cât şi al produc iei .CAPITOLUL X. în acel an. 2 bis. piese de feronerie). Investi ii pentru înfiin area ei s-au făcut încă din anul 1972. “Arta Metalului” a produs . Olanda. 133 . deci directorul ei. feronerii. Cu toate acestea. Din 1972 până astăzi. însă. există suficiente şanse şi speran e ca “Arta Metalului” să treacă într-o etapă nouă de produc ie şi să supravie uiască. numărul angaja ilor ajunsese între 200 şi 230. Dumnealui se preocupa serios de bunul mers al întreprinderii lui. cândva. Fran a.a. timp de 35 de ani. atât numărul salaria ilor s-a redus (astăzi având doar 100). Aceste fructuoase ac iuni au adus cooperativei venituri de milioane de dolari. corpul TESA (care cuprindea 8% din salaria i) ş. căutând locuri de desfacere. dar cooperativa are ca zi oficială de naştere prima zi a Anului Nou 1979. dar în primul rând în străinătate. timp de 35 de ani. an de an. elaborate după preten iile şi gusturile clien ilor din Uniunea Europeană. folosind recuzita din marile ei ateliere: forje mecanice. ciocane pneumatice. partenerii principali de export fiind Germania (care. Din păcate. după acest an. prese de amputizare ş. dar şi alte ări.a.piese de fier forjat. Atunci aveau loc ac iuni ini iate de Camera de Comer a României. părintele şi sufletul acestei valoroase întreprinderi locale a fost inginerul Ion Nicolae (n. forjori. În anul preajma anului 2000. Cooperativa îşi deschisese câteva debuşee bănoase prin toată Europa. coturi şi curbe forjate. şi pu in după acest an. noduri. au intrat pe poartă şi au ocupat locurile de muncă din ateliere şi birouri un număr de 150 de oameni: fierari. a început să crească de la 45% până la 85%. nu numai în toată ara. prezentând partenerilor săi cataloage cu piesele metalice lucrate la Scăieni şi semnând contracte pentru vânzarea acestor lucrări deosebit de frumoase. în ziua pensionării lui. pentru produsele ei finite. din prima zi a acestei fabrici de bijuterii lucrate din fier şi o el. chiar şi piese de bronz. în anul 2007. ceea ce nu era pu in. Suedia. forje manuale. Diverse COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ “ARTA METALULUI” Pe strada Gloriei nr. piese turnate din aluminiu sub presiune şi. care s-a aflat în func ia de preşedintele al respectivei cooperative tehnice. prese metalice de ştan are. Pe data de 3 ianuarie.şi mai produce încă . care au facilitat conducerii cooperativei “Arta Metalului” să participe la un Europarteneriat. pentru stimularea exportului. se află cooperativa meşteşugărească “Arta Metalului”. 17 IV 1947). Trebuie însă recunoscut faptul că adevăratul creator. sudori. a importat. unde avea majoritatea contractelor de export. confec ii metalice.care a ajuns doar la jumătate din ceea ce se fabrica şi exporta în anii de vârf. aparate de sudură. mergând prin toată Europa. până recent.

De fapt. să se în eleagă că în localiatea respectivă ceva. zilnic. dintre fiin ele vii şi mediul ambiant. nu putem face nimic. Dumitru Ion. sec ie a societă ii Cris-Tim. De ce oare? Pentru a răspunde la această întrebare. cu articolul “La Boldeşti-Scăieni. acest ultim cuvânt dorind să spună că este o fermă care respectă regulile ECOlogice. 2006). C.27 ha. ing. FERMA S. încă din titluri. ne imaginăm nişte legături curate. trebuind să le îndure zilnic mirosurile .000 sunt la Ecoferm Boldeşti-Scăieni). sub noua conducere.raportând numărul mare al animalelor la cei numai 11. cooperativa şi-a redus vizibil ritmul dar. alcătuită din 40. crescătorie de porci şi vite.. Oare aşa să fie? Când vorbim de ecologie. are autoriza ie provizorie (subl. de condi ii ecologice. “Ecofermul” fiind o sec ie a marelui producător de mezeluri CRIS-TIM. Nu întâmplător aceste trei articole lasă. fiul marelui ing. din 8 nov. plus 200 de vaci lactante . primim. ECOFERM. din California (numărul 480. în special vara. este de la bun început un meci pierdut pentru bie ii locuitori care fac reclama ii disperate pretutindeni. 2006). ocupată de fermă. Până la finalizarea acestui proiect. mirosul fecalelor fermentate ajunge până în centrul oraşului. crescătoria are un nume mai nobil: Ferma S. pe durata căruia societatea este obligată să cumpere utilaje performante cu care să transporte dejec iile animalelor. precum citează ziarele. impecabile. (. deoarece se află în program de modernizare. I-am sesizat pe cei de la 134 . a început din nou să dea iarăşi semne că va redeveni ceea ce a fost.şi anume un rău cauzat de o crescătorie imensă de porci situată în intravilanul oraşului Boldeşti-Scăieni. din 7 oct.C. este suficient să dăm citate alternative din cele trei articole. Firma Ecoferm... unde s-a publicat articolul “Cetă enii străini numesc oraşul prahovean Boldeşti-Scăieni “cel mai împu it oraş din Europa!”. sim ite puternic. cum spuneam. noastră) de mediu. semnat de ziarista Gabriela Ioni ă. că o fermă uriaşă. semnat de Mihnea-Petru Pârvu.) Când este foarte cald. ECOFERM BOLDEŞTI-SCĂIENI (CRESCĂTORIA DE PORCI ŞI DE VITE “CRIS TIM”) Când scriu despre această crescătorie. 2006).000 de porci (din care vreo 9. a fost luată de Cristim de la proprietarul ei. sesizări în legătură cu mirosurile emanate de crescătoria de porci. respectat până la divinizare. Aria de 16.dar ce mirosuri: duhori sufocante. ceva rău se întâmplă .scrie ziarul “România liberă” . Toma Călinescu.După plecarea directorului Ion Nicolae. ziarul “România liberă” (numărul 5073. Dar tocmai aceasta este problema. la primărie. “Meridianul românesc”. agronom August Călinescu. primul proprietar al acestui teren şi prieten cu savantul Nicolae Iorga. din redac ia ziarului .şi ziarul “Prahova”. din 27 sept. care spune că reclama iile sunt reale: „Şi noi. Inginerul Călinescu şi acum se află în litigiu cu crescătoria de porci.cu primarul oraşului.oameni şi porci: oraşul cu “aromă” de hazna”. “Am luat şi noi legătura .500 de oameni din oraş.. (numărul 4839. din Ploieşti. cu articolul “BoldeştiScăieni . am înaintea mea trei ziare mari care abordează acelaşi subiect: cel mai mare ziar american de limba română.. sute de familii trăiesc într-o cocină”.

de la cotidianul “Prahova”.” Ziarista Gabriela Ioni ă. Luăm măsuri. mirosurile nu se vor mai sim i. A făcut tot ce s-a putut. spre seară. şi a construit o lagună modernă pentru dejec ii.” La ancheta făcută de ziarul România liberă.” Mai departe. conducerea de la Bucureşti a desfiin at-o. şi doctori a Emilia Herescu. şi nu în arealul citadin! Singura solu ie este ca şi Ecofermul să se mute în altă parte şi să rămână în locul fermei sec ia de fabricat mezeluri foarte bune care exista înainte şi pe care. şi al i doi viceprimari. fiindcă se ştie: nici un filtru şi nici o lagună din lume. Petru Şiman.” Ferma a promis că imediat după la 1 ianuarie 2007. ing. deoarece sistemul respirator al 135 . oricât de performante. Jean Popescu.U. mai mult chiar că nu se mai poate. În ara Românească mai sunt ferme care miros. .r. iar rezultatul este aproape nul. 84/2006. Gheorghe T. poate cu 5-6 procente mai reduse! Crescătoria şi-a înlocuit filtrele anemice. motiv pentru care în orice ară din lume asemenea mari crescătorii se amplasează la distan e de 20-30 km departe de orice localitate..c. La fel. departe de fermă. În acest moment. nu avem autoriza ie de la Mediu . care nu opreau nicidecum mirosurile fetide. de mirosul fecalelor de porci.” . sunt primele asfixiate.de fecale de porc) n-a îmbolnăvit pe nimeni şi nu va îmbolnăvi pe nimeni. dar actele normative ale O.) Deoarece ferma de astăzi este despăr ită de casele locuitorilor din oraş doar de o şosea. adăugând: “În asentiment cu profesorul sunt şi fostul primar al urbei. supranumită simplu “porcii partidului” .spune franc inginerul zootehnist..acolo se aflase o fermă mică de porcine apar inând “Gospodăriei locale a Comitetului Jude ean p. aprobată prin Legea Nr.care totuşi nu mirosea atât de insistent iar uneori deloc (. dar în martie 2007 mirosurile veneau la fel ca şi mai înainte. Ziarul de la Bucureşti mi-a citat şi cuvintele mele de indignare. intensitatea e maximă”. aflate la numai câteva zeci de metri de imensa cocină. zootenist Petru Şiman. Am încheiat citatul din ziarul “România liberă”. când se va termina modernizarea. Garda de Mediu ne-a amendat cu 35 de milioane pentru mirosuri. da’ nu s-a auzit de atâta scandal ca pentru ferma asta. şeful fermei de la Boldeşti-Scăieni. arată că aerosolii proveni i de la asemenea dejec ii pot fi foarte nocivi. ing. una dintre angajate ne-a spus că “nu are voie să spună nimic” şi ne-a închis telefonul în nas. unul din medicii veterinari care fac analizele la animalele de la Ecoferm: Vara. Ştefan Popescu: “Noi am dat amenzi de fiecare dată când am fost în control la această fermă.privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.” Şeful fermei. a declarat despre miros (citez din ziar): “Nici mie nu-mi place.scrie ziarul american “Meridianul românesc”. miros atât de îngrozitor. încât te apucă leşinul. Vom efectua încă unul săptămâna aceasta în urma căruia cei de aici vor fi din nou sanc iona i.popular. zi şi noapte. Niciodată acest miros (n. “Pe timpul comunismului . Gheorghe şi Ştefan Pahon u. Ziarul “Prahova” aminteşte declara ia comisarului-şef al Gărzii de Mediu Prahova. sub semnătura lui Cristian Petru Bălan . după o scurtă func ionare. locuin ele lor. cu cele mai bune filtre pe care le-a găsit. şeful fermei promite solemn şi se scuză cu cinism: “Pe cuvântul meu de onoare că de la vară n-o să mai miroase.Ecoferm”. 152/2005 . nu ar putea opri miasma dejec iilor porcine. afirmase că mirosul fetid care asfixiază oraşul nu a îmbolnăvit pe nimeni.r. Tehnic vorbind.G Nr. scrie cu indignare: “Încercând să luăm legătura telefonică cu reprezentan ii acestei ferme. Plătim taxe şi impozite de un miliard şi jumătate pe an şi sigur că miroase pu in.

chiar dacă au fost din capul locului bine inten iona i. este o afacere de familie”. în anul 1992. Mirosul sesizat de glandele olfactive nu s-ar sim i dacă nu ar proveni din emisiunile secundare ale H2S în condi iile incuba iei vii micoorganice care se formează din contact cu aerul şi cu solul cald.000$. 3. pe care l-au botezat CRIS-TIM (de la Cristina + Timiş). CO. detergen i sintetici biodegradabili şi nebiodegradabili. au. Dâmbovi a. SENSCONSTRUCT. Probabil că fondatorii fermei nu au prevăzut cât de puternică va fi reac ia şi rezisten a localnicilor din acest oraş. CRISTIM 2 PROD. un oraş cu rapidă dezvoltare teritorială. localizată la Filipeştii de Pădure. pe o suprafa ă de 200 ha. S. jumătate printr-o finan are Sparad. de asemenea. dacă ar fi ales alt loc. Cu. 5. prin 15 magazine Cristim. preşedintele grupului Cris-Tim. Italia şi Grecia. de aerosoli purta i de vânt la mari distan e. 136 . Bucureşti. aveau un micu chioşc alimentar. hidrocarburi de petrol . cu peste 1500 de angaja i care lucrează în patru fabrici de mezeluri.toate sub formă de materie în suspensie. La Filipeşti a investit peste 2 milioane de euro. altă dată cu aer curat. 4. 2.. Bucureştii Noi. Zn. iar hidrogenul sulfurat atacă lent şi alveolele pulmonare. proveni i de la spălarea cote elor. Aici este şi ferma cu pricina din Boldeşti-Scăieni. Aşa declară Radu Timiş. “RECUNOŞTIN A” PRODCOM IMPEX. Nu este o simplă întâmplare că cele mai multe cazuri de îmbolnăviri se numără în familiile din vecinătatea fermei. Radu Timiş ajunge să conducă una din cele mai mari companii specializată în prelucrarea şi comercializarea cărnii (18% din mezelurile româneşti) şi în care declara că a investit tot profitul ob inut. 10 metri pătra i. din care se vând 100 t/zi. Centrul de Logistică de la Mogoşoaia. 140. bovinelor. inhalând zilnic emisiile azotului amoniacal. ovinelor. Astăzi adresa societă ii este Bd. streptococi fecali (enterococi). escherichia coli. cu o depozitare de 120 t/zi. fără a fi păgubit nici dumnealui nici localnicii. bacterii coliforme. sulfuri şi hidrogen sulfurat pur. Paisprezece ani mai târziu. Dar trebuie adăugat că aerosolii din dejec ii mai con in fosfor total. Cristina Timiş. împreună cu so ul ei Radu Timiş.C. relativ tânărul om de afaceri Radu Timiş (42 de ani) ar merita sincer felicitat şi de locuitorii din Boldeşti-Scăieni (acum supăra i pe el) pentru iscusin a. ECOFERM. livrând 150 de tone produse pe zi. jud. o societate imobiliară şi de construc ii. azot amoniacal. o fermă piscicolă şi unele de culturi vegetale.fiin ei umane. talentul şi ambi ia de a porni o afacere cu mezeluri de la zero şi de a ajunge în scurt timp primul mezelar din ară. cum se scrie în ultimul timp. sulfa i şi sulfi i.. Dar cine sunt fondatorii acestei ferme? “Cris-Timul (sau Cristimul).000. care va deservi 1800 de magazine din Bucureşti. Dar timpul nu este pierdut să-şi corecteze greşeala de rea amplasare. deteriorându-i grav echilibrul ecologic prin amplasarea cu ghinion (pentru localnici) a unei ferme “ecologice”. fiind sus inută în prezent de toate companiile membre ale sale şi anume: 1. Muntenia. chiar când concentra ia lui este în cantită i mai mici. Nr. în cartierul Militari din Bucureşti. slăbesc sistemul imunitar. Cifra anuală a Cristimului depăşeşte acum 100. Dacă nu ar fi comis imensa greşeală de a amplasa ferma lui pe aria unui oraş frumos. de cca. care are 4 ferme pentru creşterea porcilor. Societatea are peste 1500 de angaja i. din care două în Capitală.

dând la o parte o mul ime de concuren i mai mici.compania a ajuns la o afacere de peste 200 milioane de euro pe an.prin tehnologiile cele mai avansate. preşedintele S. l-ar putea obliga să închidă ferma de porci şi vite de la Scăieni. produse carnate cruduscate. în urma unei monitorizări solicitate de cetă enii din Boldeşti-Scăieni. ca loc pentru creşterea porcilor. şi să facă în acel loc o modernă fabrică de produse lactate. Vânzând aceste produse în cantitate de 540. Radu Timiş a mai comis o greşeală tot atât de mare. Cristimul a produs 150 t de mezeluri pe zi în 2006. deci cam a IX-a parte din averea sa.Reclamele făcute de Cristim arată că această societate comercială fabrică cele mai bune produse de parizere. Dacă nu ai brand. Cristim. deşi poate că nu ei o inventaseră.” Cu asemenea ambi ii. cârna i. că în timpul zilei. Aceştia sunt ALDIS-Călăraşi. Şi totuşi.. ci pe o pia ă europeană. S-ar crea şi noi locuri de muncă pentru cetă enii disponibiliza i din acest oraş. în afară de greşeala cu alegerea oraşului Boldeşti-Scăieni. Penalizarea a fost de 7 milioane de euro. sperând să ajungă la 200 t/zi în 2007 şi 300 t/zi în 2010. vegetale. nu ai putere de negociere cu supermarketurile şi nu po i vinde. CAROLI şi CAMPOFRIO. USA.000-560. declara Radu Timiş. de care este mare nevoie în jude ul Prahova. ANGST RO. diverse . Ploieşti-Vălenii de Munte nr. pentru mărirea produc iei de lapte. Ne-a convins că este în stare. fapt cu totul 137 . pateuri. le reproducem şi în monografia de fa ă: Anul 2004 Suprafa a fermei: 65 ha Bovine: 98 capete Porcine 6259 capete Salaria i permanen i 145 Anul 2005 86 ha 121 capete 7259 capete 144 Men ionăm că vacile de aici sunt aduse din Fran a (la inaugurarea instalării lor în grajdurile moderne de la Scăieni a fost prezent însuşi ministrul francez al agriculturii) şi mai men ionăm. mezeluri fiert-afumate. cremwurşti. având cel mai modern laborator fizico-chimic din România pentru analizele zilnice ale tuturor şarjelor. Vivaldi). “Ca să supravie uieşti pe această pia ă..C. trebuie să fii agresiv. Chopin. nu însemni nimic. Fără brand. Destul de mult ! Din cauză ca Uniunea Europeană. vacile sunt tratate non-stop. ultima sus inută de compania miliardară americană SMITHFIELD FOOD.000 t/an . ceea ce i-a atras o penalizare după conflictul cu CAMPOFRIO şi ANGST. şunci. Pentru că de inem câteva date mai vechi despre ECOFERM SRL de la BoldeştiScăieni (Şos. care o aveau deja înregistrată. Oricum. pentru că nu te ba i cu firmele locale. i-am sugera d-lui Timiş. muzică clasică (Mozart. 16). un asemenea transfer de animale ar costa mult mai pu in decât pierderea celor 7 milioane de euro şi i-ar aduce un mare câştig. să mute porcii (nu vitele) de pe aria oraşului Boldeşti-Scăieni. de asemenea. dar şi să reînfiin eze sec ia de salamuri. când a lansat o marcă “Salamul săsesc” fără să o înregistreze. Dar să nu vă imagina i că acest Cristim nu mai are de înfruntat concuren i serioşi pe pia a românească. cu.

înregistrat în anul 2006. pe când cifra de afaceri/UVM a fost 5. găzduită pe ghimpii de la Boldeşti-Scăieni. De asemenea. plin de optimism: “Am această firmă pentru 100 de ani .000 t. urmând ca anual să primească 78. fireşte că sunt altele. am arătat aici şi faptele rele şi faptele bune ale faimoasei ferme S.1 RON fa ă de 1.7% fa ă de -53% cum fusese în anul 2004.890 mii RON. În anul 2004 ferma a beneficiat de ajutor financiar de la bugetul de stat. Chiar dacă patronul afirmă. la finele anului 2004). care. în calendarul chinezesc. este “anul porcului”. fiindcă fac ei şi aşa destulă muzică atunci când le este foame. în sumă de 1.trei-patru genera i după mine” .0%. ale căror decizii au condus la creşterea numărului de animale.253 mii RON au fost subven ii pentru produc ia marfă pentru tineretul bovin.198 mii RON (5.7% din sprijinul total acordat jude ului Prahova). după cum urmează: 1.6 mii RON şi o rată a profitului de 1.C.şi îi dorim succes şi o perpetuare chiar mai lungă de un secol . Redresarea activită ii în 2005-2006 a fost determinată de aplicarea unor politici manageriale performante.pierderea subven iilor din cifra de afaceri/UVM a ajuns la un nivel rezonabil de 16. Porcii de acolo nu sunt servi i cu muzică. Dar cum anul 2007.iar 844 mii RON au fost subven ii pentru laptele livrat la procesare.000 de tone . adică 5. 55/19. în 2005. la 2275 capete (din care 2178 porcine şi 97 bovine). pentru o popula ie de 580. junici şi porci . Cristim Boldeşti-Scăieni a acoperit pierderile.000 sunt de la oraşe şi 260. Ecoferm/Cristim.C.000 din rural. fără să putem intra în cifrele de afaceri exacte din anii 2006-2007.2001. plânsetele lor vor ajunge până la ceruri şi nu se ştie cu ce feed-back divin se pot întoarce toate suspinele şi lacrimile lor.IX.465. fa ă de nivelul 66. Avem însă convingerea că şi acelea demonstrează tot un progres satisfăcător şi că cifrele men ionate de mine aici au fost întru totul reale. cu o capacitate totală de înmagazinare de 750. Rampa ecologică de la Boldeşti-Scăieni.dar dacă localnicii din oraşul care îi cere să-şi transfere de acolo ferma de porci. Consiliul Jude ean Prahova a aprobat realizarea a patru rampe ecologice de deşeuri menajere în acest jude . să rămânem cu to ii optimişti! RAMPA ECOLOGICĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI Prin Hotărârea Nr.000 tone de deşeuri. extinsă la 800. nu numai că S.2 RON în anul 2004.000 de locuitori.000 de capete (nu avem date statistice). 1. prin intermedierea a 10 sta ii de transfer. din care 320.8%.3% din sprijinul financiar acordat jude ului. Alături de cele de la Bucureşti-Rudeni138 .6 mii RON. Pre net al fermei.. nu vor fi asculta i. Din aceste sume. va deservi toate localită ile din sudul jude ului. a fost 236.224 mii RON profit net .. Datorită rezultatelor înregistrate în 2005 . În 2005 a primit mai mult: 2.care.real şi cu rezultate vizibil eficiente. de la 1956 de capete (din care porcine 1878 şi bovine 78. demonstrând hărnicia şi ambi ia familiei Timiş. Astfel. suprafa a furajeră a crescut de la 65 ha la 86 ha. care aduce numai surprize şi mari schimbări. După cum vede i. dar s-a reuşit chiar să se ob ină un profit net de 223. Astăzi se pare că porcinile fermei depăşesc 10.741.

pe un drum agricol asfaltat. din care numai municipiul Ploieşti. groapa ecologică de la Scăieni. întinsă pe câteva ha. 4. O aten ie deosebită i s-a acordat marii rampe ecologice de la Boldeşti-Scăieni. am dat peste o documenta ie a S. vedem că s-au depozitat 80. ini iate de Rodica Popescu. pare-se chiar mai mare decât acestea. însă cele mai multe transporturi gunoiere vin de la distan ă.900 m. acolo se transportă deşeuri menajere şi asimilate. balotare şi împachetare a deşeurilor. care a fost înaintată la conducerea A. la aproape 3 km sud de oraşul care. Rampa de la Băicoi. În pofida protestelor vehemente făcute de locuitorii acestui oraş.000 t.C. deoarece el a devenit un adjectiv eufemistic acoperitor şi destul de relativ în atari discu ii). Rampa de la Vălenii de Munte. cu o depozitare anual de cca. Gheorghe Gheorghe şi al ii. gra ie pozi iei favorabile pentru propunătorii care. Proprietarii investi iei spuneau că rampa.M. Trebuie să men ionez că groapa ecologică nu are incineratoare cu module ecologice de deşeuri nepericuloase. Rampa de la Băneşti. 3.R. au făcut prospectul. este nevoită să recunoască. 2. când s-a specificat că limita de depozitare a deşeurilor în acest loc este de 78. Astfel. Ca materiale de depozitare. Jean Popescu.c.000 m. deşeuri industriale asimilate.868 t/an. IRIDEX. singur a depozitat 75. mai multe ca în alte jude e ale ării. Pe teritoriul jude ului Prahova au fost identificate 106 depozite menajere neamenajate. cu capacitate mică.5 ha. anual. deoarece a fost solicitată insistent de această conducere. pe aria sectorului Scăieni. rampa a fost inaugurată oficial. am descoperit şi cealaltă fa ă a “adevărului ecologic”.C. ecologică (aici autorită ile cred că au abuzat prea mult de acest termen. În medie. documenta ia IRIDEXULUI înaintată AMP-ului. Deşi ni s-au dat asigurări ferme că această rampă nu aduce nici un fel de prejudiciu mediului şi popula iei. de cel de la Costineşti şi de cel din rada portului Constan a. în termeni 139 . rampa din BoldeştiScăieni este unul din cele mai mari depozite de gunoi din ară. în scopul realizării unui impact minim asupra factorilor de mediu. Toma Călinescu. Cercetând mai amănun it aceste afirma ii. Ea deserveşte 49.L. în jude ul Prahova se produc anual cca.. deoarece rampa se află în apropierea râului Teleajen. în medie. care nu putea fi deloc ascuns specialiştilor ecologişti de la Protec ia Mediului. fiind întru totul foarte. destinată deşeurilor industriale. în prezen a autorită ilor jude ene şi locale. pe o suprafa ă de 48. nefăcută deloc public. deşeuri stradale şi inerte. IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT S. în viitor.P.3 milioane tone de deşeuri. Pentru proiectul lucrării de depozitare şi pentru construirea rampei ecologice. de la înfiin are până în prezent.Chitila.. plăcându-le terenul. Această societate administrează.c. dar. cu o capacitate de 19. 2 km. implicit se va extinde şi spre această zonă. zise fără noxe toxice.. Consiliul Jude ean Prahova a apelat la Societatea comercială S. defavorabile însă pentru localnici. 3. Citind-o cu aten ie.000 metri cubi pe an. cu o capacitate de 10. a fost dotată cu instala ii moderne de compactare. în luna septembrie 2001. Transportul spre rampă se face pe o cale de acces de cca. Prahova..000 de locuitori. 400.345 t/an.

Pozi ionat fiind nu departe de firul râului Teleajen. Potrivit aceleiaşi documenta ii. a încasat bani pe nişte transporturi fictive spre această rampă. uneori extrem de puternice în România. dar s-au făcut şi abuzuri. apele uzate pot contacta pânza freatică şi râul din apropiere. fără putin a de a fi descoperite. cantitatea cea mai mare de noxe se elimină în primii cinci ani (presupunând că nu s-ar depozita zilnic alte deşeuri). Din lecturarea ei. De asemenea. nu mai poate recunoaşte locul acela. depăşindu-se cantitatea tonajului depozitat anual. afectarea componen ei biologice a solului prin reducerea concentra iei de oxigen. iar deşeurile toxice sunt uneori strecurate iresponsabil printre cele netoxice.R. ele trebuind să fie aduse de la Termo Brazi. mai recunosc deschis că în cazul în care gazul nu este evacuat deja gata controlat din depozit. degajări de mirosuri neplăcute. Printre acestea. de aici încolo încep marile transporturi spre ea: zi şi noapte. Conform Studiului de Impact. Specialiştii angaja i la IRIDEX par oameni cinsti i.principalii constituen i ai gazului rezultat de depozitarea deşeurilor menajere. documenta ia în discu ie nu arată cum se pot combate mirosurile infecte degajate de această groapă ecologică şi care ajung aduse uneori de vânt până în oraş.L. s-a văzut că nu se respectă clauzele de func ionare. am văzut cum procedează americanii cu aceste aşa-zise rampe ecologice după ce acestea se umplu până la refuz. Au trecut mai bine de cinci ani de când există această rampă şi. zonă străbătută continuu de curen i puternici de aer. şi dacă cineva a stat în apropiere şi se întoarce după un număr de ani. mascate bine printre deşeurile menajere.destul de cinsti i. întrucât rampa este supra-alimentată. Cel mai mare din toate a fost un transport fictiv. că nici o rampă ecologică din lume nu poate oferi garan ii de acurate e de sută la sută.. pericol de explozie. tot se va umple peste poate. WILLIS S. căci orice rampă. escavatoare şi compresoare muncesc câ iva ani cărând milioane de tone de pământ şi roci. există un real pericol de explozie prin posibila apari ie a acumulării de gaze ce contribuie la efectul mondial de seră. cu intensificarea vânturilor turbionare. Uneori se toarnă şi beton. Orice deşeuri poluante ar trebui transportate doar de o societate autorizată pentru activită i cu deşeurile ambalate şi etichetate. o ară care este nu numai cea mai mare producătoare de excelente bunuri materiale.. pericol de incendiu prin autoaprindere. întrucât.. atunci migrarea şi depozitarea acestuia pot prezenta o serie de riscuri majore. când S. până ce aceasta este îngropată totalmente sub o pătură groasă de cel pu in 50 de metri de pământ. sute de camioane basculante. pe care le deversează şi compresează în straturi peste fosta rampă.C. vara. Când s-a ajuns la acest punct. acestea sosesc deseori acolo. deşeurile infectate pot fi zburate de vânt de pe rampă dacă baloturile nu sunt bine fixate în folie. am aflat că depozitul degajă în zonă emisii continui de metan şi bioxid de carbon . produşi de microorganismele prezente în depozitele de servire în condi ii anaerobe. şi luând în considera ie schimbarea climaterică pe glob. Deoarece eu trăiesc în America. de fapt. ridicate în plin câmp. deoarece ajunge plin de coline frumoase şi împădurite cu diferite esen e de 140 . la urma urmelor. Din păcate. Deşi rampa nu este destinată deşeurilor industriale. Aşa apar nişte mari dealuri artificiale. păgubind statul cu sute de mii de euro. între timp. în aceeaşi documenta ie. deşeurile reciclabile sunt adesea amestecate cu cele nereciclabile. a lui William Brânză. dar şi de gunoaie grosiere de tot felul (inclusiv morale). dar şi compuşi toxici.

în primul rând pentru liniştirea popula iei din acest oraş asaltat de mirosuri. nu numai mirosurile dau năvală de la rampa noastră. S-a observat că pescăruşii şi ciorile au şi ele o mare predilec ie pentru gunoaie. să nu se construiască locuin e pe aceste coline sau la poalele lor şi să nu se foreze în aceste locuri. pot izbucni gaze toxice periculoase. mortalitatea a crescut în Boldeşti-Scăieni în perioada 2002-2006. din profunzimea lor. firmă care astăzi se numeşte “BAT Service S. comparativ cu localită ile mai îndepărtate aflate împrejur.A. cunoscută înainte sub numele de Baza Tubulară. iar ciorile şi-au găsit un adevărat rai în întreaga zonă urbană. . nu ar fi rău să fie înfăptuit. Aceste păsări se pot vedea tot mai des vizitând rampa de gunoi. . un loc cu adevărat frumos şi demn de admirat. creând probleme în sezonul cald.copaci şi cu brâuri de flori. Totul s-ar putea să fie o simplă coinciden ă.comercializarea diferitelor tipuri de eavă polietilenă.instalări de materiale tubulare şi instala ii de foraj. zburătoarele de acest fel pot colporta diferi i germeni patogeni..sisteme de conduce şi pompe. la Boldeşti-Scăieni gazele şi odorurile nu pot fi puse sub nici un capac şi ele zburdă libere în afară.. roci şi beton. Compania afirmă că se află în căutare de noi bra e de muncă în domeniul transporturilor agabaritice. multe venind infectate. unde. deoarece. În mod inexplicabil. . şef era regretatul maistru Nică Petre. urât mirositor şi cu totul dezolant.reparări de materiale tubulare de instala ii de foraj. Compania răspunde la telefonul 244-210-810 şi primeşte zilnic comenzi ferme pentru: . Deopotrivă. sub un capac gros de pământ. prin anii ‘60.A. a utilajului petrolifer ( evi. . iradieri şi mirosuri insuportabile. dar un studiu ştiin ific. pe Str. Cum am mai arătat şi în altă parte. Deocamdată.închirieri de materiale tubulare şi instala ii de foraj. devine. Până să existe rampa.transportarea lor la adresa solicitată. la fa a locului. . dar şi roiuri nesfârşite de muşte. . prin interven ia mâinii umane.” Dintr-un loc de simplă depozitare. pe arii întinse. 141 . BOLDEŞTI-SCĂIENI În Scăieni. inclusiv gripa aviară care a apărut în Balaca. . Gloriei nr.oferte de scule şi instrumente de foraj de exploatare.sisteme de siguran ă şi protec ie pentru industria de petrol-gaze. BAT SERVICE S. care înainte era scârbos. Nu in neapărat să sperii lumea şi să fac o conexiune hazardantă între existen a acestei mari rampe ecologice şi creşterea mortalită ii. materiale de construc ie sonde). erau muşte pu ine în zonă. închise acolo ca într-o cutie. Acum ele s-au înmul it. BAT-ul a devenit astăzi unul din cele mai importante servicii de transport agabaritic din ară şi depozit de materiale petrochimice. specificând clar şi sub amenin area legii.aten ie! Totdeauna la poalele acelui deal există nişte pancarde cu avertismente scrise. Dar . Peisajul. se află o firmă veche de şase decenii. în special vara. 4.

Controalele actuale la poarta abatorului sunt deosebit de severe. Sacrificiile au fost cu totul oprite atunci când la Scăieni şi Balaca s-au semnalat focare de febră aviară H5N1 şi când au fost sacrificate toate păsările din zonă ale cetă enilor care declarau furioşi că nimicirea lor este inutilă. Deşi s-au introdus filtre noi şi mai moderne decât cele vechi.Autoriza ia Na ională pentru Protec ia Consumatorilor. Pentru nimic în lume nu în elegem de ce. produse derivate de pui şi furaje concentrate. domnii Youssef Tainos Laoun. localnicii se plâng în continuare şi sunt foarte nemul umi i. dar de data aceasta. Anexat abatorului. O parte din piep i şi pulpe mergeau la sec ia de afumat. fiindcă au fost eutanasiate păsări foarte sănătoase. foarte căutate pe pia ă. se afla. încât nu se mai poate fura nimic (sau cel pu in aşa se pretinde). unde se fabricau sortimentele “Picarom”.928. Cele cca 80 de muncitoare de la abator.ABATORUL DE PĂSĂRI S. fâlfâie acum biruitor şi steagul libanez. sfârşind la sec iile de eviscerare şi împachetare. unde se măcinau deşeurile organice calcinate.000 RON. de-a dreptul insuportabil. lângă steagul românesc şi al Uniunii Europene. există totuşi zile când mirosul de la sec ia de concentrate (miros gre os de găina ars!) se simte când şi când pe aceeaşi arie pe care era prezent zilnic şi mai înainte. Tărăcilă. apar inând statului şi fiind administrat de o fermă avicolă din Băicoi. Cifra de afaceri a AGRISOLULUI a crescut de la 10 milioane de euro în 1999 la peste 25 milioane în 2005..C. Astfel. după Revolu ie. un modern şi spa ios depozit de congelare de unde carnea sortată şi împachetată lua drumul exportului în propor ie de 60%. În prezent se lucrează cu un personal mai redus decât înainte şi nu totdeauna se fac tăieri.. De la această sec ie. El avea câteva mii de tăieri de păsări pe zi. Din cauza aceasta. Decizia de asociere nr. 89 a fost reînnoită la 19 mai 2005 prin Societatea Civilă a avoca ilor Radu. exportul preferen ial fiind ările arabe. Charbel Elias Laoun (probabil fra i) şi Sarkis Elias Sarkis. la sec ia de coacere şi pulverizare. la un capital social ini ial de 4. Banca Transilvaniei le-a sărit imediat în ajutor cu împrumuturi noi. se emana un miros greu. în special pui de găină până la un an. care erau trimise apoi la sec ia de cură are mecanică a penelor. şi încă mai există. Viscerele şi fulgii nu se aruncau ci mergeau la etaj. deşi controlate la ieşire. găseau metodele cele mai subtile să scoată ilegal pe poartă bucă i de carne pentru propriile familii sau pentru vânzare. într-o perioadă când era criză mare de carne pe pia ă. Exista o sec ie de sacrificare a păsărilor pe bandă. Abatorul devenise foarte productiv şi aducea un serios venit ării. Este drept că libanezii au mai modernizat pu in abatorul. cu o autoriza ie integrată de mediu legală şi cu autoriza ia ANPC . câştigul de pe produse se împarte între beneficiarii libanezi şi statul român. “AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL” În urmă cu 45 de ani s-a înfiin at un abator de păsări la Scăieni. Produsele de bază ale AGRISOLULUI de la Scăieni sunt: carcase cu pui congela i. transformându-se în îngrăşăminte concentrate pentru animale. AGRISOL-ul s-a asociat cu trei businessmani libanezi. care se răspândea zilnic peste tot sectorul Scăieni şi cartierul Balaca (la Boldeşti nu se sim ea decât rareori). mai ales când ei au auzit şi 142 . la poarta abatorului. păsări sau pentru crescătoriile de peşti. primii având obliga ia să găsească distribuitori ale produselor abatorului în străinătate.

Voi men iona fugitiv indicatorii lor financiari de evolu ie şi rezisten ă. Sediul central al S. 143 . cea mai mare şi mai veche dintre ele. încurajate de forurile locale. 19). S. capital social 500 RON. în 2003. capital social 200 RON. Gloriei).821. lângă dispensarul veterinar. DANCOR COM. tel. DANCOR COM (Str.067 RON. cu tendin e de extindere şi de aceea trebuie să le acordăm încredere şi să le dorim succes. TECAR-SAN (Şos. BAZA DE APOVIZIONARE FLOREŞTI În Boldeşti-Scăieni. urmărite cu aten ie şi descrise într-un material special de studiu economic. MORILE DIN ORAŞ: Există două mori. PRODSIG cooperează cu LUX MOB. nu putem să spunem altceva decât că. în schimb. 23). capital social 200 RON. PRODSIG. întrucât ele contribuie la consolidarea economiei locale.C.R. INVEST MANAGEMENT. în majoritate. Deocamdată. AGRISOL INTERNATIONAL RO. în acelaşi loc).zvonul că această societate ar inten iona să construiască în apropiere şi o mare crescătorie de ra e. ele ar merita sprijinite de bănci. cifra de afaceri era de 500. capitalul social fiind de 2. INVEST MANAGEMENT (Str. Morii nr. pe şoseaua Ploieşti – Văleni. una etajată.000 euro.000 euro. în 2004.000 euro. Liliacului nr. Morii 38). întărind şi profilul industrial al oraşului Boldeşti-Scăieni. Multe zvonuri însă ar putea fi neadevărate. FIRMELE MICI DIN ORAŞ: ROM FOR. la poarta abatorului s-a înfiin at şi un magazin de vânzare a cărnii de pasăre. apar inând d-nei Caty Pahon u. cifră de afaceri 1-2 milioane euro. Aceasta a fost cumpărată recent de un cetă ean turc. au apărut. LUX MOB. care sunt defini i de cifra de afaceri şi de capitalul lor social.acestea erau peste drum de gară sau Fabrica de pâine (dar se va redeschide curând o alta nouă. Bucovului nr. Ele au diferite profiluri şi câteva se luptă cu greută i inerente începutului în business. care apar inea trustului de panifica ie Ploieşti şi care lucrează angro (en gros). în 1995. 38. aceiaşi indici financiari. 244-211. Str. 79). cum au dispărut varni ele şi Sticlăria . Este o moară mică. cu capital american. au demarat bine. după intrarea ării noastre în Uniunea Europeană. câteva firme noi şi este de prevăzut ca numărul lor să crească în viitor.793. în 1992 pornise cu o cifră de afaceri de 1 milion de euro. cifra de afaceri era de 500. capital social 5000 RON. se află în Scăieni. cu excep ia vechii Baze de Aprovizionare Floreşti. făcând necesare eforturi să nu colapseze. GAFTOS PRODUCTION (Str. LUX MOB (Şos. ROM FOR (Str. Recent. care a dispărut deja. Ploieşti-Văleni nr. Dacă vor rezista concuren ei. în 2001. A doua moară se află pe Calea Unirii.. cifra de afaceri 500. că promit să devină companii serioase. Ploieşti-Văleni). din cifrele de afaceri şi din capitalul lor social afişat.L. cu pre de abator.. TECAR-SAN. aceeaşi firmă cu AGRISOL. GAFTOS. cu val uri.

în viitor. la ieşirea acestei căr i din tipografie. indicii respectivi vor fi deja depăşi i. fiindcă ei sunt arăta i aici doar cu un simplu scop orientativ şi comparativ pentru evolu iile viitoare ale acestor mici companii locale care. ar putea deveni cu adevărat mari.Se în elege că. 144 .

cu o mare majoritate de voturi. cu o vechime de 41 de ani în învă ământ.D. după cum urmează: Din partea PARTIDULUI LIBERAL: Bi ă Paul. de ştiin ele naturii. fostă colegă de grupă la aceeaşi universitate. eligibilită ii autorită ilor. Pe parcursul mandatului său.02. Vlăsceanu Cristu.CAPITOLUL XI. Isbăşoiu Constantin.S. Stăncescu Gheorghe. Din partea PARTIDULUI DEMOCRAT: Marinescu Ion. primarul se consultă periodic. absolvent al Facultă ii de biologie-geografie din cadrul Universită ii Babeş-Bolyai din Cluj.M. fiul unui muncitor petrolist. 10 mai 1940.ârlea. a X-a la Liceul de Administra ie şi Turism din Ploieşti. vice-primar este dl. Administra ia publică a oraşului Boldeşti-Scăieni. Vasilescu Alin Alexandru.1962).a administra iei publice locale . Din partea PARTIDULUI CONSERVATOR: Bibescu Ion. se întemeiază pe principiile autonomiei locale. Au o fiică. la fel ca primăria oraşului Glen Ellyn. din Blaj. Din partea P. Consiliul local şi primarul func ionează ca autorită i administrative autonome şi rezolvă toate treburile publice din oraş. Samoilă Nicolae. absolventă a Colegiului de Institutori. Mirea Mihai. Stârceanu Anca.R. Primarul oraşului Boldeşti-Scăieni se numeşte Ion Dumitru (n. iar ca 145 . 15. a fost şi continuă să fie foarte apreciat de alegătorii care i-au acordat această încredere. şi un nepot. I de ştiin ele naturii. Alina-Paula. La Primăria din Boldeşti-Scăieni. în condi iile legii. descentralizării serviciilor publice. Profesorul Ion Dumitru a candidat la func ia de primar din partea Partidului Conservator (fost Partidul Umanist) şi a fost ales.oraşul Boldeşti-Scăieni este unitate administrativ-teritorială cu distinsă personalitate juridică. Primăria oraşului Boldeşti-Scăieni În baza legii nr. Ei au fost aleşi din reprezentan ii a cinci partide politice. profesoară gr. profesor de fizică. 31 martie 1942). unde locuiesc. administra iei publice locale. prof. Este căsătorit cu profesoara Dumitru Elisabeta (n. Petcu Paul Dorian (n. Dinu Nelu. legalită ii şi consultării cetă enilor în probleme locale de interes deosebit. exercitând. Tănase Răzvan Ionu . În activitatea sa. Din partea P. promo ia 1965. în 2004. alcătuit din 17 membri care pot aproba sau nu unele decizii locale. pentru spiritul său gospodăresc şi pentru comportamentul lui deosebit de politicos fa ă de to i cetă enii. Popescu Ion. autoritatea în limitele administrativ-teritoriale stabilite. 215 din 23 aprilie 2001 . Posedă un patrimoniu şi are ini iativă în ceea ce priveşte administrarea intereselor publice locale. în condi iile prevăzute de lege. la fel ca oraşele americane din jurul meu. Gheorghe Nicolae. Stăncescu Petru a. pentru orice problemă importantă. Este profesor gradul I. elev cl. Marinescu Florin. cu Consiliul Local al Primăriei din Boldeşti-Scăieni. : Lupu Viorel. sec ia engleză. În România există şi func ia de vice-primar.: Enache Vasile. statul Illinois. în Boldeşti).

viceprimar. contabilitate este d-na Elena Ionescu. Iată pe to i primarii acestei noi perioade.30.secretar este d-na Marinescu Florina Neli (n. din Scăieni. nu s-au mai inut alegeri. Cu dumnealui începe seria nouă de primari. Dumitru Ion. primarul oraşului. Mar i: dl. Dobre Valeriu (1992-1994). Enache Vasile (1996-2004).1947). înainte de Revolu ie. prof. DIREC IA DE PATRIMONIU A ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI După revolu ie. iar dactilograf-arhivar Moraru Mihaela. s-au înfiin at direc iile de patrimoniu 146 . cu o veche experien ă în această solicitantă branşă. După Revolu ie. Dumitru Ion (2004-până în prezent). cu studii superioare. Petcu Paul Dorian. guvernul a decis ca primăriile să fie degrevate de multitudinea de sarcini care le împiedicau să se descurce bine pentru rezolvarea lor. înregistrări ale decesului (în termen de 3 zile de la decesul unei persoane). între orele 8. care nu fusese membru de partid.09. Şef serviciu financiar. următorii fiind aleşi prin vot democratic: Popescu Jean (1991-1992). iar programul de audien e este afişat după cum urmează: Luni: d-na Marinescu Florina Neli. Popescu P. secretara oraşului.ro. Petcu Paul Dorian. Gheorghe Dumitru (1981-1988). iar telefon/fax: 0244-211. Rela iile cu publicul sunt de luni până vineri. Ultimii patru primari ai oraşului Boldeşti-Scăieni. cod. 2. să specifice numele. Noile organe de conducere ale jude ului Prahova l-au numit ca primar interimar pe un specialist în economie. prof. 0244-211.1363. absolventă a Facultă ii de Drept Bucureşti. La primăria oraşului se fac înregistrări pentru naşterea copiilor (termenul fiind 15 zile după naşterea lor). prof. pentru că era o perioada politică postrevolu ionară încă în fierbere. 105300. viceprimar. au fost următoarele persoane (în paranteză sunt nota i anii cât au func ionat în această func ie): Marinescu Aurică (1968-1979). Moroianu Gheorghe (1994-1996). adresa şi telefonul sau să se adreseze pe e-mailul primăriei: pbs@opticnet. Secretară este Georgescu Liliana. Adresa primăriei este str. Ciungradi Silviu (1979-1981). Dar era nevoie de primar şi trebuia numit cineva care să nu fi fost membru de partid şi să aibă studii superioare. 0244-211. înregistrări ale căsătoriei. aceasta trebuie să depună o cerere la Registratura Primăriei. în care să precizeze motivul solicitării audien ei. post comunistă şi post ceauşistă. dl. Bengea Nicolae (1988-1989). căci împrejurările nu permiteau aşa ceva. în condi ii în care oraşul trăia o nouă epocă de libertate.275. BoldeştiScăieni. Miercuri: dl. Pentru ca o persoană să poată fi înscrisă în programul de audien e. Podgorie nr. Prin hotărârea de descentralizare a serviciilor publice a primăriilor. Joi: dl.287. Jean.30-16. 21.

al UAMS-ului (Unită ii de Ajutor Medico-Sanitară). al grădini elor. Este meritul primului director al patrimoniului local.. o expertă în domeniu.local. până la intrarea în Boldeşti unde. trebuia să încălzească blocurile. Dacă în urmă cu nişte ani. dl. cotind prin fa a cimitirului şi luând-o paralel cu Calea Victoriei. asfaltări de drumuri. plantări de arbuşti şi de flori cu plante aduse din serele proprii de lângă clubul Boldeşti. pentru care vedem că patrimoniul nu mişcă nici un pai şi nu se zbate nici un pic este demontarea totală a monstruoasei conducte aeriene. şi merge aşa pe nişte străzi.care se îngrijesc de estetica şi cură enia localită ii. dimpotrivă. toaletarea plantelor. încă de la înfiin are. de câteva decenii. alimentarea cu apă. a următorului director. reglarea noilor contracte de salubritate şi încă multe. se pare că direc ia de patrimoniu a lăsat în părăsire marele parc de lângă Clubul Boldeşti. S-au făcut numeroase lucrări concrete în acest oraş . Moraru Mariana ş. pe acolo pe unde ea a fost fără cap montată.54 la număr . a însemnat un ruşinos. Cu toate acestea. Lângă biroul direc iei sunt birourile tehnico-administrative. În acest scop. de la cuptoarele de topit sticlă. numit în func ie în iunie 2004. de a fi renovat vechea clădire a băii transformând-o în frumosul sediu al patrimoniului. contactul permanent cu primăria locală. aflat în spatele statuii lui Teodor Diamant. ci o mul ime de alte capitole legate de gospodărire: drenări de canale. ici-colo abia zăreai câte un bec la stâlpii de pe stradă. De asemenea. Dar a cedat de la primele probe. care. Enache Vasile. în privin a iluminatului public. Bucovului nr. măturarea străzilor şi a trotuarelor. 3. La fel. al Casei de cultură. eventual. cu capace de beton căci pe acestea ştim că nu le mai fură nimeni. având o solidă experien ă şi lucrând cu alte două specialiste în contabilitate. care a continuat modernizarea şi dotarea birourilor cu toată recuzita necesară. Albert Sebastian Nicolae. Şi ce urâtă este! Acea conductă nu a func ionat niciodată. Voicu Filofteia.şi ele . dl. dl. Conducta porneşte de la punctul de evacuare a refulărilor termice. Actualul director al institu iei.sunt deplorabile! Dar problema cea mai urgentă şi cea mai gravă. este Iosif Elena. Referent contabil. Cristu Vlăsceanu. pasămite. În oraşul Boldeşti-Scăieni sediul acestei direc ii se află pe str. procurarea şi distribuirea materialelor de cură enie. pe lângă blocuri. lungă de cca 2 km. unele străzi mai lăturalnice şi chiar parcurile Agrisol. în clădirea fostei băi comunale. Câteva persoane s-au accidentat sau erau să se accidenteze grav şi să cadă în gurile de canal de unde s-au furat capacele de metal şi care mult timp au rămas deschise fără ca să fie înlocuite imediat cu altele. al bibliotecii. Trotuarele . un uriaş şi 147 . procurarea de investi ii pentru bunul mers al şcolilor din oraş. în anul 1938. urâ eşte cumplit sectorul Scăieni. construită de primarul Ilie Răspop. Dar nu numai problema luminii pe străzi stă în grija patrimoniului. multe altele. Contabil-şef este Mariana Nedelcu. continuă cu succes activitatea predecesorilor dumnealui şi rezultatele muncii patrimoniale se văd atunci când parcurgi străzile oraşului. nu a fost niciodată nimănui de nici un folos. Alexandru Viorica şi Ilie Rodica. există o armată întreagă de salaria i . Direc ia patrimoniului s-a înfiin at în anul 2001 şi principala sarcină a acestei importante institu ii este gospodărirea oraşului. deşi au mai rămas încă multe lucruri de pus la punct. astăzi nu există nici o diferen ă dintre străzile Capitalei şi cele din Boldeşti-Scăieni. împreună cu alte salariate de la partea tehnică.nimeni nu le poate contesta .a.

-ULUI!! O altă mare ruşine a localită ii este dizgra ioasa stemă a oraşului BoldeştiScăieni. deşi s-ar mai putea cizela şi aceasta vreun pic. dacă le-am spune doar atâta: şo pe ea!. ŞI DIN STEMA COMUNISTĂ A C. care într-adevăr spune ceva... când vedem o sondă. în paragrafele de mai jos. Cei care proiectează stemele localită ilor (membrii Comisiei Na ionale de Heraldică) se presupune că ar avea cunoştin e solide în domeniul lor (heraldica este o disciplină auxiliară a istoriei care se ocupa cu studiul blazoanelor. Direc ia patrimoniului ar avea bani să mai înfiin eze încă două-trei parcuri în oraş.. Atunci care este problema cu stema nouă? Vă voi convinge.. în elegem cu to ii că simbolizează industria petroliferă şi bogă ia faunistică a jude ului... E nevoie să chemăm pe americani ori pe ruşi să o demonteze? iganii din Boldeşti..costisitor rateu tehnic al epocii Ceauşescu. De ex. dacă este vorba de un oraş. dacă este municipiu.M. cu orice risc! (Este un subiect copios de reportaj TVR pe toate canalele de televiziune. Am avut noi vreodată vreo cetate istorică pe aceste meleaguri? Poate n-ar fi fost rău.) Din demontarea ei. Prin tradi ie şi prin lege. conducta va trebui demontată imediat. Fiecare desen dintr-un blazon sau dintr-o stemă trebuie să simbolizeze ceva. Ei bine. Ei s-au gândit la un fel de standardizare a stemelor.R. bogată în simboluri şi chiar frumuşică.L. trebuie să descriem pu in stema impusă aleatoriu. dar pentru nimic în lume nimeni nu pricepe ce caută oare turnul de cetate.S. unde fiecare stat şi oraş îşi poate alege liber forma stemei.. pe stema jude ului Prahova. 148 . dar ştim că n-am avut. deasupra stemei trebuie să apară un singur crenel.G. ci am folosit o stemă mai veche. specialişti în demontat fiare.. ar putea-o face să dispară în numai câteva ore.. fiecare jude . poate cu mult mai gravă decât aceea cu conducta monstruoasă despre care am scris mai sus.. o asemenea scuză este stupită! De aceea. Urmări i imaginile. Oricum. să vede i. Scuza că.. nu ca aici in SUA.şi anume o formă de scut cu simboluri pe el. fără standardizări impuse prin reguli din afară. STEMA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI ESTE JUMĂTATE DIN STEMA A. Cluj-Napoca ori pe cea a municipiului Târgovişte apar nişte turnuri de cetate cu creneluri. care să spună ceva despre istoria. semănând cu o coroană şi ornată cu creneluri. Heraldiştii noştri însă au cugetat altfel. a i văzut? eu nici n-am reprodus-o pe coperta căr ii mele.. a stemelor). când pe stema jude elor Suceava. aşa scrie într-un contract (comunist!) că nu avem voie să. o distilerie de petrol şi o capră neagră. se în elege că acolo au fost nişte cetă i... frumuse ea şi bogă iile acelor locuri. din vânzarea fierului vechi. pe stema oraşului Boldeşti-Scăieni?. coroana să aibă trei creneluri. iar deasupra scutului să aşezăm o coroană cu creneluri (care ar fi semnul noble ei poporului nostru). că este o problemă de imagine foarte gravă. un simbol grafic. era o stemă logică. Dacă este vorba de o comună. nişte relicve medievale. Dar heraldiştii români au vrut să aplice forme STAS ca în tradi iile regimului trecut şi au spus: haide să le dăm tuturor stemelor româneşti un contur comun .. până nu expiră contractu’. fiecare oraş trebuie să aibă o stemă. De aceea. Pentru a în elege mai bine în ce constă acea gravitate..U.

.R. se pot face transplantări nu numai de organe sau de păr i de organe.R. fiecare doreşte să avem un oraş de oameni nobili. A. ca de foc. Ei bine. se înfiin ase la Bucureşti “Asocia ia Română de Legături cu Uniunea Sovietică”.L.gata! .şi uite că nu are! Dar fie: să rămână oraşul nostru încoronoat cu trei creneluri.. iar în acea carte există şi mici explica ii heraldice. ciulinele de scai. pe scurt. care avea ca bază a stemei mâinile strânse tovărăşeşte pe un fond roşu. asta să fie clar.G. în stema comunistă mâinile îmbinate strâns simbolizând prietenia “fră ească şi de nezdruncinat” dintre poporul român şi “marele frate sovietic”. genialii creatori ai stemei au furat pur şi simplu păr ile de jos ale stemelor comuniste ale asocia iei staliniste A. Însă greşeala cea mai mare este că.M. Sunt printre pu inii care posedă o mare colec ie de steme şi de steaguri din toate ările lumii şi am aproape gata o carte în care am colec ionat imnurile de stat ale tuturor ărilor din lume. inclusiv pentru scăienari! Nu sunt heraldist de profesie. pe un fond.G. ci de la “Săcuieni”. scaiul.dacă într-adevăr. în limbaj simbolic. tot cenuşiu.R. ci şi de păr i de steme comuniste. fiindcă noble ea se împacă minunat cu imaginea florilor suave: cu crinii. “Confedera ia Generală a Muncii” (1945-1953). şi ale C. Cine o fi aprobat această inep ie? Probabil cineva din comisia de heraldică jude eană.. Imaginile dintre stemele comuniste şi stema oraşului nostru sunt absolut identice! Ce vre i mai mult? Toate fostele ări comuniste se feresc. simbolul sărăciei. ci românii alunga i din Ardeal. prin “colosala” lui importan ă istorică.şi le-au transplantat.S.atunci să i se pună cinci creneluri. chiar pe cel de bază. este prea mult. căci secuienii nu erau secui. la baza (!) stemei oraşului nostru. iar dacă este jude . În plus.şapte creneluri.. în orice parte a lumii.. pe celălalt sfert al blazonului.L.M. nu cu ghimpii. Pe timpul când “Republica Populară Română” devenise o jecmănită colonie rusească.. cu trandafirii.adică pe stema C. Cred că toate persoanele mai în vârstă îşi amintesc detaliat şi cu scârbă de acele blestemate blazoane ale regimului dictatorial. înnobilat şi el cu o coroni ă de petale roşii pe cap.. ci unul plin de epi mari. nu alta. hopa... şi nu orice scai. Conform acestui principiu. au fost heraldişti cei care au desenat stema cu pricina trebuia să ştie că. Iată pentru ce va trebui să protestăm şi să respingem cu hotărâre această stemă blasfematoare pentru noul oraş. domnilor. cu notele muzicale şi cu textele imnurilor pe care le-am tradus toate în româneşte. exact cele două mâini din stema aprobată anii trecu i pentru BoldeştiScăieni. pe cel de jos. cu frunzele de laur. însăşi stema ării trebuia să aibă coroane cu creneluri . tocmai la noi. măria sa scaiul ocupă. crezând că . la Boldeşti-Scăieni. Heraldiştii .. căci treacă-meargă.-ului . care nici pe departe nu vine de la “scai”. Dar ce are de a face noble ea coroanei cu scaiul? Cele două no iuni se bat cap în cap.cu asta au şi explicat ştiin ifico-băbeşte numele de “Scăieni”. un sfert din stema oraşului. ci în calitate de profesor de istorie şi de pasionat amator. veni i aici din zona secuilor şi stabili i pe aceste meleaguri. de simbolurile care le-au nenorocit existen a şi. nu din punct de vedere profesionist.U.U. este. iar ei ne-au trântit o ciumăfaie de scai.. Aceleaşi mâini tovărăşeşti se puteau vedea şi pe stema sindicatelor comuniste din fosta R. s-au găsit nişte “min i 149 . veninoşi şi lipicioşi. dar m-am ocupat cu heraldica. fiindcă nu putem admite aşa ceva! Noi nu mai avem nevoie de simboluri comuniste. imaginile celor două mâini strânse tovărăşeşte pe fond roşu .P. absolut intacte. Î i vine să plângi (de în epăturile lui)..S.respectiv. Aşadar.

de industrie. de multe ori până noaptea târziu. unele scrisori trimise de mine din America nu au ajuns deloc la destina ia persoanelor din raza acestui oficiu poştal şi nici atunci când. să recep ioneze şi să distribuie stive zilnice de ziare. nu de geaba a protestat domnul primar Ion Dumitru. spre a decide schimbarea de urgen ă a simbolului noului oraş. Poşta are în prezent şaptesprezece salaria i. fiindcă este departe de a avea un aspect de poştă modernă europeană. Georgiana Bratu. frumoşii scaie i verzi! Halal blazon! O idee mai ira ională. trebuia să fie şi centralişti-telefonişti la PTTR. numai cea de la Boldeşti. cetă enii din unele zone din Scăieni trebuind să meargă pe jos chiar şi 6 km (3 dus şi 3 întors) pentru a putea expedia o simplă recomandată. totuşi. colete rapide etc.ca şi când noi to i din acest oraş am locui sub un turn cenuşiu de cetate medievală unde. colindate de stihiile comunismului.. de falanster . de fabrica de geamuri. Darie Chiril. reflectând. Hoancă Ecaterina. să colec ioneze abonamente radio ş. întradevăr. fiind adăpostite de case particulare. OFICIUL POŞTAL DIN BOLDEŞTI SCĂIENI Pe vremea cât erau comune. pentru ce. afla i sub conducerea d-lui diriginte Jipa Ion. am expediat o recomandată spre 150 . de petrol. bogă iile oraşului Boldeşti-Scăieni. căci făceau nu numai pe poştaşii. nici că se putea imagina. Poate că acest caz trebuia reclamat la Tribunalul Suprem. frumoasă şi corectă. pentru economia ării.a. cerând să se înlocuiască stema oraşului. poşta de la Scăieni (unde coresponden a era şi este imensă.autorii acestui blazon al crea iilor neroade ar merita. până ce aceasta s-a mutat la Vălenii de Munte. o imagine destul de logică. saci de bani. fenomen care se întâmplă des producând mari nemul umiri cetă enilor care aşteaptă deseori la cozi lungi. s-a hotărât să existe o singură poştă. datorită întreprinderilor de acolo) s-a desfiin at şi. pentru evitarea aglomera iei. Scăieniul avea poşta lui. devota i întru totul slujbei lor. Acum cred că s-a în eles clar de ce am reprodus pe coperta căr ii stema ce provenea dintr-o propunere mai veche care este. veche de peste 150 de ani iar Boldeştiul poşta lui. Poate ar mai fi nevoie de un func ionar la ghişeul de primirea taxelor de plată. da! . dar nicidecum bine împăr ită. În acest scop. la umbra lui. chiar dacă şi în ziarul Adevărul o ziaristă. La etajul clădirii a func ionat o mare centrală telefonică. cultivăm marea bogă ie a cetă ii. destul de mare (pe Calea Unirii 54). şi specialişti în codul Morse. în zilele noastre. de la această poştă. Nu pot să-mi explic. iar în acest sens. premiul întâi! De altfel. Atunci ei munceau zi lumină. La numai câtva timp după înfiin area noului oraş. mai stupidă. nici un alt element nu aminteşte de alte bogă ii locale. cum vă spuneam. câteodată chiar şi duminica. Cunosc bine doar pe dirigin ii poştei din Scăieni: Beuca Traian. de pachete. s-a construit la Boldeşti o clădire specială.luminate cu bec roşu”. func ionari cinsti i. în mod vizibil. chiar dacă nu dispuneau de clădiri proprii. i-a luat apărarea în articolul despre schimbarea stemei oraşului. la vagonul poştei. colete cu mandate poştale. de sonde.. dar ei trebuia să expedieze zilnic la tren. dar propunerea i-a fost tratată cu indiferen ă. să ne propună o stemă-model! Cu excep ia ciorchinelui de strugure aflat între cele 4 frunze gălbejite din jurul lui.

Caragiale din Ploieşti. Astăzi linia redevenise particulară. a II-a şi cl. unde. Încă nu ştiu pe cine să dau vina.F. care făceau curse dus-întors de la Ploieşti-Sud la Mâneciu Pământeni.L.o gară frumoasă. fiindcă numărul trenurilor s-a redus drastic. fiindcă nu avea bănci.V. Ea depăşea în viteză automotoarele. asimilat de CFR. numărul trenurilor s-a redus drastic: doar câteva pe zi. ani de-a rândul.V. cl. Totuşi. au dispărut şi automotoarele. (De-a lungul a mai multor luni. erau nişte simple gherete. importată din Germania. un tren automotor rapid.Calea Ferată Ploieşti Văleni.-ul a dispărut. numit “bou vagon”. Oare aşa o fi func ionând toate poştele din România? GARA SCĂIENI. pentru motivul că se înmul ise mult numărul navetiştilor. fiind totuşi norocos că am scăpat doar cu nişte julituri). garniturile erau trase de o locomotivă mare. cum a fost în trecut. a III-a. dar astăzi mai mult pustie. Era o cale ferată particulară: C. până în cel mai umil cătun. Prin 1955 decovilul a fost desfiin at iar rambleul lui a fost transformat în şosea pentru maşini. în toate direc iile. un trenule forestier. ea nu a ajuns nici până astăzi acolo unde am trimis-o.P. ca şi toate gările de pe linia Ploieşti Nord – Văleni. asemănătoare ce cele de la Blejoi. abia inându-mă de bare. pe linie îngustă) care îi transporta până la Cheia. 151 . pe această linie circula regulat. gara Scăieni. din oră în oră. cursele cu automotorul s-au rărit şi în locul automotoarelor s-au introdus trenuri lungi pentru călători. A fost un şantier bănos pentru echipele de muncitori aleşi din locuitorii satelor de pe traseul viitoarei linii de tren. cât de cât.P. nici măcar pe scări (de pe care odată am căzut când trenul abia pornise. deschisă non-stop pe peron. pe scări. având trei clase: cl. Prin anul 1936 s-a construit la Scăieni o gară-tip. fiindcă făceam naveta de la Scăieni la Liceul I. vara. care mai animă. În locul lor. Elevilor navetişti li se rezervase un vagon special. HALTA BOLDEŞTI ŞI MIJLOACELE DE TRANSPORT DIN ORAŞ În anul 1908 a fost terminată şi dată în folosin ă calea ferată Ploieşti Sud-Vălenii de Munte. după câteva luni acest fragment feroviar a revenit la stat. De multe ori.F. cât şi halta Boldeşti. şi în asemenea zile eram nevoit să lipsesc de la şcoală. dar. (de fapt. coborau şi luau “trenule ul de plăcere”. . fiindcă experien e similare am avut şi cu unele oficii poştale din Bucureşti. inclusiv iarna. numai pentru ei. Noroc cu prăvălioara “Artis”. Treptat. începută în 1904. nu aveam unde mă urca. Lipăneşti şi Scăioşi. s-a făcut şi cocheta haltă de la Boldeşti. decovilul. după planurile arhitectului ploieştean Vasile Grecu . cu vagoane vopsite în galben. Atât gara Scăieni. că nici pe scări sau între tampoane nu aveai loc. Vara călătorii mergeau sus pe vagoane şi mul i nu scoteau bilete. Uneori trenurile veneau atât de aglomerate.Moldova. la început. Aşa. Când C. a unor ac ionari străini şi români. Cauza? SNCFR-ul este concurat teribil de companiile de autobuze care circulă des. fabricate la Arad. cu lume. care atingea 100 km/oră şi pe care localnicii au botezat-o “Nem oaica”. I. Patru ani mai târziu. excusioniştii veni i din Bucureşti şi din toată ara. fiindcă pe acolo nu-i prea controla “naşul”. am mers eu şi al i copii. a fost decuplată de la re eaua de curent electric şi în interiorul gării s-au folosit lămpi cu gaz). După 1940. În 1974 s-a demolat gara veche şi s-a construit gara nouă din Scăieni.

a fost în mod nejustificat desfiin ată în urma cu 60 de ani). cu părul alb.cea mai bună dovadă fiind faptul că unele au dispărut deja. o rampă de descărcare şi încă o linie moartă. Sta ia CFR Scăieni are două cantoane. El locuia în Ploieşti. proiectantul gării. Arhitectul Grecu. cam din jumătate în jumătate de oră. există numeroase unită i comerciale mărunte în acest oraş. bariera dinspre nord. consolidându-se. Astăzi cursele dintre BoldeştiScăieni şi Ploieşti le fac nişte microbuze speciale care circulă regulat. numărul posesorilor de autoturisme din acest oraş creşte. pe aproape toate străzile principale. Domnul arhitect Grecu este acasă?”. ei nu mai trebuie să alerge după ea până la sta iile din preajma Ploieştiului. citrice etc. multe fiind mici prăvălioare sau dughene înfiin ate de persoane cu spirit comercial mai mult sau mai pu in nativ sau de oameni ambi ioşi care au dispus de ceva bani împrumuta i de pe la bănci şi le-au deschis cu mari speran e de afaceri frumoase. lichioruri. ouă. pe Str. dând faliment nu după câ iva ani. Era un domn în vârstă.. şi avea o casă cu balcon. săpunuri. începând cu anul 1950-1952. vara . Din această cauză nu voi aminti aici decât numai pe câteva din ele. produse cosmetice mărunte. cinci linii de manevră. stau în picioare. cucoană. Ştefan Greceanu. căci le proiecta case simple. Nu se află sta ii de taximetrie. Când un ăran i-a sunat la poartă. Soarta lor nu se ştie însă de azi pe mâine . Gara are şi o sta ie de cântărire a vagoanelor. purta părul tuns castron. peste linie. fructe. dulciuri. o linie de trimitere spre fabrica de geamuri. func ionari şi copiii petroliştilor. pe cele care au rezistat timpului sau care. la intrarea în Boldeşti. De obicei. uleiuri. s-au introdus autobuzele schelei pentru navetişti. micobuzele ar trebui înlocuite toate cu autobuze. vin şampanizat. contrar legilor. deşi ghereta aceea de lemn nu are darul să contribuie cu nimic la estetica oraşului. UNITĂ I UTILITARE ÎN BOLDEŞTI-SCĂIENI În afară de 8-9 bodegu e şi 2 restaurante. desigur. cu pre uri ceva mai mari decât magazinele universale din Ploieşti. 152 . de intare la Baza Floreşti. are o barieră lângă gară (cea veche. ci chiar după câteva luni. banane. călătorii suplimentari. prin toate localită ile. sucuri. era foarte căutat de oamenii de la ară. ape minerale. deoarece s-a înfiin at o mare benzinărie “Petrom” pe şoseaua Ploieşti-Văleni. An de an. mai rare fiind sâmbăta şi duminica. zarzavaturi. spre str.locul pustiu de acolo. Când localnicilor li se termină benzina. Câteva vând şi produse alimentare: mezeluri. În Boldeşti-Scăieni. Distileriei. având oarecum o înfă işare de femeie bătrână. arhitectul a ieşit în balcon şi ăranul i s-a adresat politicos: “Sărut mâna. Există curse de microbuze şi spre Seciu. Fiind un oraş cu mul i navetişti. promit că vor mai rezista. Majoritatea navetiştilor din Boldeşti-Scăieni folosesc microbuzele şi autobuzele care circulă foarte des. ele sunt aglomerate. igări. Cam toate vând aceleaşi produse: pâine. care continua str. covrigi. frumoase şi nu prea costisitoare. lactate.. Victoriei. care îi acoperea urechile.înghe ată..

din parcul de lângă clubul Boldeşti. cu birourile lor de încasare a taxelor. în acelaşi spa iu cu gogoşeria). gazelor şi luminii din oraş. Şi pe lângă Fabrica de geamuri Scăieni există două unită i comerciale. bl. Spre deosebire de noi. Horia Ho oiu. se află magazine de menaj. toate cu vitrine (din păcate sărăcu şi neprofesional amenajate). cu servicii de internet şi jocuri electronice. care sunt la zi cu aprovizionarea: Magazin de desfacere. bine preparate. de lenjerie.cu o gamă foarte diversă de produse alimentare . UNITĂ I SPECIALE DE DESERVIRE A POPULA IEI Aici trebuie să men ionăm serviciile de distribuire a apei. ne sosesc lunar prin poştă (şi tot prin poştă le achităm). “Altis” SRL (non-stop). SC Ulgerox SRL (non-stop). asemănător cu cele din Ploieşti. odată intra i în UE. două cofetării în Boldeşti. concuren a reciprocă fiind una din cauzele anihilărilor reciproce.Patronii care se ambi ionează să mai înfiin eze asemenea prăvălioare ar trebui să nu uite de o lege nescrisă a comer ului: cu cât apar mai multe unită i similare în acelaşi loc. de carne. existând încă destui vânzători ambulan i pe străzile şi pia etele din apropierea blocurilor. Magazinele cele mai aprovizionate . Nici Seciu nu duce lipsă de asemenea prăvălii. lapte. SC Elysmarc Nicolae SNC (non-stop).a. acest tip de comer va mai putea continua. nici de restaurantul-bar “Grădina Parc”. de asemenea. când îmi plătesc “bill”-urile în România. altele mai noi: Panait SNC (non-stop). vara. 27. Există. frumos decorat în interior şi cu mâncăruri gustoase. Nu credem că. precum şi CEC-ul din Boldeşti. Vostan SRL. patronat de Tudose Gabriel. în engleză). Agen ia Loto şi ziare Scăieni de pe str. din America. Se preconizează. peşte şi fructe. Pe lângă cele din Boldeşti. Agen ii Loto 29-38 Boldeşti. unde toate chitan ele de plată ale familiei mele (bill-uri. Bucovului nr. de la blocurile Scăieni. din care una. Unele sunt mai vechi. oraşul nu are o pia ă ca alte oraşe. tânărul Musa Samir. Din fericire. SC Ziua Com. Cu toate acestea. foarte necesare acolo. cu adrese schimbătoare. Romtelecomul S. trebuie să stau la o coadă lungă la gaze.A.sunt ale lui Catrinoiu Gheorghe şi Tronaru Ion (Tron Prod SRL). ambele în centrul Boldeştiului. fructe. altul la complexul comercial “Omnia”. Unirii. legume. locuitori al oraşului Glen Ellyn. cu un patron turc din Dobrogea. o unitate care are prăjituri mai bune decât cele produse la cofetăria “Scala” din Bucureşti. trei aflate pe Şoseaua Ploieşti-Vălenii de Munte. frizeriile şi alte servicii mărunte. Apari ia lui va însemna scurtarea vie ii micilor magazine din oraş. unde aceştia vând. Din păcate.. în viitor. cu atât mai pu ini clien i vor avea şi cu atât mai mari sunt şansele de a da faliment. Ficus SRL. la bodega din Balaca de la răscrucea străzilor Bucovului cu Morii şi încă două. cooperativa de consum şi de credit “Albina”. cumpărat recent de noul proprietar. şi la 153 . 21 (sub patronatul d-nei Minea Victoria. str. la lumină sau la birourile de distribuire a apei. Imita ii mai slabe ale lor se mai află în complexul comercial de la blocurile din Scăieni. Magazin de 38. clubul de noapte “Night Club”. construirea unui mare complex comercial în acest oraş. chioşcurile de ziare. nu putem face abstrac ie de restaurantul “Sonda” din Boldeşti. chioşcul de ziare Caliope ş.

pentru apă la JOVILA CONSTRUCT S. dacă se poate. 154 . pentru lumină la ELECTRICA MUNTENIA NORD S. Podgoriei nr. La Televiziunea prin cablu deocamdată este greu de spus unde trebuie făcută plata. Pie ii nr. Vor trebui. căci altminteri acestea cresc. Mai tragic este când întâlneşti acolo bătrâni. str.E. chiar anul acesta (2007). se încearcă sistemul american şi sunt convins că nu va trece mult timp până va exista şi în România aceeaşi procedură de plată ca în Statele Unite sau în ările vestice din Uniunea Europeană. Când eşti tânăr.A. trebuie să mergem la birourile S.D. la rând..1. SCDGN Distrigaz sud-est A. adică prin poştă sau prin Internet.A.R. eliminate cât mai rapid aceste situa ii jenante. pentru plata gazelor.Boldeşti-Scăieni. Până atunci. sau iarna. str. deci. când te sufoci de cald. nu este o problemă să stai în picioare la cozi şi să pierzi o jumătate de zi pentru achitarea acestor consumuri. 14. veni i de la distan e mari şi care stau mult timp în picioare. Dealului 42. S. pe str. mai ales vara este foarte greu. când te congelezi de frig.L. fiindcă biroul se mută de colo-colo.F. să-şi achite datoriile la zi.E. PLOIEŞTI.

nu va fi cu putin ă. vă declar aici tuturor că. Aş vrea să fiu. cu maşina. plină de glorii strălucite. de la început. mi-a reproşat că dispre uiesc locul de unde am plecat. chiar dacă aceste glorii au răsărit din sânge şi din lacrimi amare şi sfinte. Neîndoios. este tot o dovadă a dragostei mele pentru ara Mamă din care m-am rupt. pe care. între Boldeşti şi Scăieni. fiindcă aici este un loc binecuvântat de Dumnezeu unde am învă at şi văzut lucruri atât de minunate şi de utile pe care probabil că în nici un alt loc de pe Terra nu mi le-aş fi putut însuşi.Sibiul meu fiind. înainte de toate. Am făcut totul pentru a dovedi acest lucru. nu sunt nici scăienar. bine în eles: subsemnatul. Conştient de acest adevăr. ci pentru tot poporul nostru.iar în momentul de fa ă sunt cetă ean american care şi-a păstrat cetă enia română şi declar oricui că sunt mândru atât de cetă enia americană. ambele localită i. eu mi-s foarte mândru mai ales de faptul că sunt. cu toate luminile şi umbrele ei. Capitala Culturală a Europei . Oare acesta este un motiv care să ne bucure? Oare eu am putut să mă bucur când l-am auzit pe un boldeştean tachinând pe un cetă ean din Scăieni când îi spunea: Scăieniul tău a ajuns veceul Boldeştiului?! De aici era să se işte o bătaie. America mi-a deschis toate pun ile spre cunoaştere absolută. în acest an. am scris monografia localită ii Boldeşti-Scăieni cu un mare dor şi profund respect fa ă de oamenii ei. autor al acestei căr i.Scăieniul ca o comună veche. pentru toată cultura şi istoria lui mărea ă. în splendoarea căreia locuiesc în deplină libertate de peste două decenii. oricât aş dori să-l ocolesc. încă din primele minute. nici boldeştean. nici boldeştenii. că voi fi Român şi voi muri Român. căci există un contrast izbitor între cele două sectoare ale oraşului. un capitol necesar al istoriei ării noastre. că indiferent de limbile străine pe care le vorbesc şi în ce ară trăiesc. De-a lungul paginilor ei se poate vedea clar nu numai pre uirea mea aleasă pentru aceste minunate plaiuri prahovene. după ce a străbătut în goană. Român. în primul rând. va trage o concluzie logică şi implacabilă: Boldeştiul arată ca un oraş în devenire . vorba papei Ioan Paul al II-lea. cu toate plaiurile ei. ara cea mai avansată a lumii. este ca şi când aş intra în Grădina de Aur a Maicii Domnului.CAPITOLUL XII. Contraste dureroase sau discrepan a dintre Boldeşti şi Scăieni Iată că am ajuns să dezbat un capitol destul de delicat al monografiei mele. Ba pe mul i oaspe i i-am auzit că există sate chiar mai frumoase şi cu un aspect mai urban decât sectorul Scăieni. de fapt. cu atât mai mult el sare în ochii oricărui vizitator străin care. Însăşi cartea de fa ă. am rămas Român. Acest lucru este atât de vizibil şi de scandalos. pe lângă multe altele pe care le-am publicat. mai mult ca de orice altă no iune materială din această lume trecătoare. asfaltată şi nimic mai mult. am scris-o şi pentru că sosise de mult 155 . în pofida unui asemenea screamăt periferic. însă când păşesc pe spa iul mioritic al României. încât nimeni nu îl poate nega. E sunt sibian . nici scăienarii. S-a afirmat de multe ori că orice monografie dedicată unei localită i este. îndrăgostit nebuneşte de România. fiindcă patriotismul local este pretutindeni în vogă. Contrar acuza iei unei cucoane nevrotice şi penale din Scăieni care. cât şi de nobila cetă enie română. cunoscându-mă prea pu in.

când trăiam în Austria şi încă de acolo dorul de România devenise ucigător.. cuantumul financiar din veniturile întreprinderilor din Scăieni mergea cu părtinită prioritate pentru urbanizarea Boldeştiului. Boldeşti. Era mai mare nevoie să fie mărită artificial popula ia Boldeştiului decât cea a Scăieniului? Nu era nevoie. mai înalte. şi Balaca . de tipul celor din Bucureşti şi Ploieşti. Din păcate. iar acesta este motivul pentru care bateriile inimii şi ale sufletului meu se încarcă numai şi numai atunci când vin anual în România.şi compara i-le cu jerpeliturile celor câteva blocuri trântite fără nici o noimă la Scăieni. nu pot face nici o diferen iere între Scăieni.. Înseamnă că cineva s-a făcut vinovat sau vinova i de părtinire. dând timpul cu nişte ani buni înapoi. cu magazine având vitrine la parter . şi Seciu. dar construind acolo blocuri mai impunătoare şi cu mai multe etaje. iubesc cu aceeaşi devo iune şi Boldeştiul. foarte vizibilă. făcându-se un pas fundamental spre 156 .. iar eu nu am ales exilul dintr-o simplă aventură. îmi dă for a deplină să trăiesc şi să creez. Vă mărturisesc că mai mul i prieteni am avut din Boldeşti decât din Scăieni. culmile Carpa ilor. Atunci când s-a decis urbanizarea localită ilor. Dar la început nu a fost aşa. Speram că vreun băştinaş din partea locului se va apleca peste pagini să o redacteze. căci am pre uit foarte mult Boldeştiul şi oamenii lui. te înva ă ce este acela dorul de Patria natală. Ca şi Anteu.sine ira et studio . numai imaginea unei mâini sau numai col ul de jos . şi iată de ce. între Boldeşti şi Scăieni. pentru că în străinătate nu ai toate datele la îndemână ca în ara ta. s-au construit la Boldeşti. unde mă aflu când scriu aceste rânduri. Văzând însă că anii se scurg cu repeziciune şi că nimeni nu are timp să se consacre unui asemenea studiu nu prea simplu de cărat în spinare. Nu am auzit pe nimeni din exil să mai încerce aşa ceva. cu apartamente mai spa ioase şi mai moderne.. Nu trecuse nici un an de zile. deja s-a produs un dezechilibru în ponderea umană. în primul rând. trupul frumuse ea şi măre ia lui.tot aşa în componen a unei localită i nu ar trebui să existe dizarmonie. Haide i.unde capul are frumuse ea şi măre ia lui. toate fiind ca o icoană a Mântuitorului Iisus Hristos. La fel. vom constata că toată ponderea industrială. unde toate elementele sunt armonios alcătuite . ărmurile Mării Negre şi oricare altă parte a României mele. am vrut să văd dacă cineva din exil o poate face iar acela am decis să fiu chiar eu. Via a în exil este o experien ă dureroasă şi complexă care. nu avea nici o industrie.. Pe toate le iubesc la fel. Rezultatul? Privi i numai ce blocuri. şi Scăieniul. Sibiu. Dar în acelaşi timp. Bucureşti..şi. mai zvelte. pornind chiar de la arhitectonica modernă şi de la planul de urbanizare. de această discrepan ă urbanistică. în ansamblu. toată puterea financiară era atunci (dar chiar şi acum) localizată exclusiv în Scăieni. în afară de schelă. Nu ştiu cine a decis această mişcare.ci o adori pe toată. să punem mână pe rană . încă de la început. fiindcă Boldeştiul. cum Creatorul a pus atâta frumuse e în componen a fiecărei păr i a corpului omenesc . din mitologia grecilor antici. şi că in foarte mult la el. numai atingerea cu pământul ării mele. generând sursa discrepan elor. fără diferen ieri. ci pentru a-mi salva via a amenin ată de monştrii comunişti. încă din start. De la miile de kilometri depărtare. există o dizarmonie foarte vizibilă şi creată artificial de oameni nepricepu i sau rău inten iona i.timpul să o scrie cineva. despre care nu po i spune că îi iubeşti numai col ul de sus.căci aş dori să fie componentele aceluiaşi trup teluric: oraşul Boldeşti-Scăieni. Ploieşti.

Când s-a solicitat necesitatea construirii unei şcoli noi la Scăieni. La fosta comună Scăieni . centrul de plată al televiziunii pe cablu.. nu la Scăieni. centrul de plată al apei şi canalizării ş. Cui (quid) prodest?=Cui foloseşte? În felul acesta Boldeştiul a devenit capitala cătunizatelor Scăieni. pentru tot oraşul.. însă re inem ideea de părtinire. vor avea şi ei parte de nişte avantaje în plus fa a de cele avute înainte.. li s-a desfiin at şi poşta veche pe care o aveau. CEC-ul.. deşi conducta trecea numai la câ iva paşi de zidurile blocurilor de la Scăieni. centrul de plată al gazelor. poşta ei. Dispensarul cel mai modern s-a construit la Boldeşti. Emil Constantinescu. muzeul pe care îl va avea oraşul se face la Boldeşti. tot pe teritoriul Scăieniului se aflau). deci “divor ul” dintre ele. banii s-au repartizat imediat pentru o şcoală mare şi modernă la Boldeşti. nu la Scăieni. decât mirosul de la crescătoria de porci. Re inem din nou ideea de părtinire. atât unii lideri localnici. Când s-a decis ca să fie încălzite blocurile de la Boldeşti cu energie termică adusă prin conducta de la fabrica de geamuri. nimic din toate acestea. la Boldeşti.. cu cererea să renun ăm la acest experiment..o amară dezamăgire! Unde mergem. Scăienii putând să rămână încă mult timp fără şcoală nouă.urbanizarea sectorului respectiv. un dezechilibru de for e.. într-o discu ie personală cu d-lui. la acest mare fiasco făcut în defavoarea sectorului Scăieni. unde nu s-a încercat nici măcar o mică deriva ie de branşare spre ele (dar am văzut. însă contribuabile erau tot întreprinderile de la Scăieni. acea energie a fost dirijată imediat tot spre Boldeşti. eu care militasem cu insisten ă pentru formarea acestui oraş. mai ales dacă analizăm speran ele şi entuziasmul naiv investite de locuitorii din Scăieni. şi dacă ne gândim că sutele de milioane de dolari erau produse de marile fabrici din Scăieni şi de sondele (care.n-au mai rămas absolut nimic. fiindcă acolo. Când scăienarii au cerut să li se construiască o poştă nouă. Re inem iarăşi ideea de părtinire nedreaptă . Nu exagerez cu absolut nimic când afirm aşa ceva. tot la Boldeşti. Dacă Teodor Diamant ar trăi astăzi. spitalul. punând serios în discu ie separarea celor două localită i. restaurantele. scris în stil analfabetic şi în batjocură “Scăeni”!). la care am asistat în ultimii ani. unică. căci exemplele. este înjositoare şi pentru mul i extrem de jignitoare.. Eu îi cerusem 157 . că instala ia aceasta tot nu a mers). telefoanele.care îşi avea înainte primăria ei...şi aşa mai departe. dacă nu ar fi fost proteste şi nu s-ar fi tras mari semnale de alarmă. “oraşul Boldeşti” şi numai despre “oraşul Boldeşti” (re ine i: nu mai pronun au deloc numele de “Scăieni”. lan ul de magazine.. cum ar fi Ziua eroilor. Seciu şi Balaca. farmaciile. construindu-se o poştă nouă. ar putea continua.. poşta. centrul de plată a luminii. sunt convins că ar plânge sau ar chema pe urmaşii falansterienilor pe metereze. Imensă nedreptate! În câteva ocazii solemne. A fost exact invers . atunci nedreptatea este strigătoare la cer. benzinărie. de la abatorul de păsări şi de la marea groapă ecologică unde tot jude ul îşi varsă deşeurile de gunoi. cât şi oaspe ii străini invita i să ia cuvântul în fa a unei mari mul imi. fotograful. care credeau sincer că dacă se unesc cele două comune într-un oraş mare şi puternic. tot eu m-am adresat fostului preşedinte al României. desigur. oameni buni? Datorită acestui fapt. al celui nordic şi creându-se un decalaj de popula ie. farmacia veterinară. continuând pe această cale.a. muzeul. sunt: primăria. căci am videoclipuri cu înregistrarea sonoră a discursurilor. majoritatea. vorbeau numai despre. cofetăriile. Romtelecomul. serviciile ei proprii de plată .

fa ă de cum arată acum. incluse în aria Ploieştiului. cu cele mai diverse profiluri utilitare. total deteriorate. de înv. să se construiască o poştă şi în Scăieni. spre a da posibilitate localită ii Scăieni să-şi revină din decăderea jalnică în care a intrat. conform gusturilor urbanistice specifice acelei perioade. în următorii 50-80 de ani.fostului preşedinte să se înfiin eze două oraşe separate. să se construiască un mare magazin universal sau un mall care să uşureze via a localnicilor. categorie absolut majoritară. La nivelul tehnologiei viitoare. statutul de oraş de sine stătător. ajunsă până aici. Iaşi şi Constan a. în viitor. de familia fostului primar Jean Popescu şi de mul i al ii. o pia ă. care vor asocia toate localită ile din jurul municipiilor. care se va dezvolta sub auspiciile epocii respective. în mod implicit Boldeştiul şi Scăieniul au şanse mari să devină cartierele de nord ale Marelui Municipiu Ploieşti sau Marii Meropole Ploieşti. o cofetărie. în toate domeniile rămase în urmă. cu o arenă în aer liber. cu straturi de flori ş. fireşte. oricum. dacă Terra aceasta va supravie ui cu bine schimbărilor vizibile din natură. fiecare cu conducerea lui. după cum preşedintele însuşi a fost respins de cei care au crezut prea mult în promisiunile lui. Emil Popescu. sus inut şi de al ii ca mine . de ing. la poalele pădurii din Scăieni.de ing. sectorul Scăieni. un restaurant modern şi luxos. Propunerea. Toma Călinescu. să existe sec ii ale serviciilor de plată utilitare. pentru o perioadă de timp. să se construiască un mare parc. din care ne zbatem din răsputeri să ieşim. la ora actuală. inclusiv Ploieştii. să se încurajeze înfiin area de noi magazine. Gheorghe Gheorghe. în afară de Oradea. fără să găsim solu ia ideală.) Atunci această localitate îşi poate pierde. ele vor căpăta. există încă 9 proiecte de constituire a zonelor metropolitane. ajungând să fie două cartiere moderne şi de elită. luxoase. cum era de aşteptat. modernizând cu prioritate acest sector. Ce rămâne atunci de făcut? În primul rând să se ceară conducerii jude ului Prahova ca reparti ia fondurilor să favorizeze. cu lac artificial. pe care nu se poate merge. (Deja. 158 . poate chiar cartiere reziden iale. atâta timp ne îndepărtăm cu vinovă ie de poruncile divine. şi mult mai eterogenă în compara ie cu noi cei de la debutul veacului al XXIlea. cu primăria lui şi cu bugetul lui. ci numai pe trotuare. Având în vedere că. să se refacă trotuarele. mi-a fost respinsă. Însăşi popula ia care va trăi în acele decenii va deveni mult mai evoluată din punct de vedere material. intelectual şi tehnologic. spre câmpul care se termină la Balaca. o altă înfă işare. pe o rază de 30 km. deşi poli ia rutieră strigă zilnic prin megafoane pietonilor să nu mai circule pe străzi. să existe şi aici o farmacie. nu cârciumi ordinare. care am trăit şi mai trăim încă o epocă destul de zbuciumată şi plină de multe neajunsuri materiale şi contradic ii. care făceau parte din această categorie a dezamăgi ilor.a. să se înfrumuse eze sectorul prin plantări de noi arbori decorativi. Eram.

intepretând melodii populare. dirijor de orchestre şi fanfară. mergând prin toate regiunile ării. trebuie să ne aşteptăm ca numărul artiştilor să fie mic. sub bagheta unor cunoscu i dirijori şi violonişti ca Ionel Budişteanu. Dimitrii Paşuk. Mircea Dumitrache. prezentă în numeroase spectacole transmise de Radioteleviziunea Română. membru al unui cuartet german de coarde care a ob inut numeroase premii interna ionale. în domeniul muzicii vocale. 1949. Ion Nistor. Petre Petcu. în 1967 şi 159 . Voi vorbi. cântăre i. A participat la concursuri pe ară şi a ob inut premii şi diplome. Ion Cucu Bănă eanu. Mircea Dumitrache (1925-2006). mai pe larg. Jean Pandele. Ligia Dună (n. Scăieni). Ion Pârvu. muzicieni S-a spus că. profesor de vioară în Germania. formând câteva orchestre cu ei şi participând la concursuri în care a ob inut totdeauna locul întâi. a lucrat cam toată via a punându-şi întregul talent de interpret la mandolină şi chitară în slujba copiilor. prin anul 1958. fra ii Bratu (dar poate că mai sunt şi al ii de care eu încă nu am auzit). deoarece în acest loc găseşti mai de grabă un număr mare de oameni pasiona i de calcule şi de tehnică decât de artă. Vasile Pandele. Aş începe cu Miltiade Păun (1928-2002). succesorul prof. atunci când acesta ne-a vizitat ara. Elena Licu. Florentin Dună. secretar literar la Teatrul de Operă şi la Teatrul de Operetă din Bucureşti. Poienarii Burchii. despre Miltiade Păun şi cei doi fra i Dună. în localită ile cu profil industrial. instrumentale sau în domeniul muzicologiei. Ca nimeni altul. Costache Marian. Dumitru A. foarte căutat pentru a cânta la diferite ocazii. Buc. A continuat să cânte muzică populară şi muzică uşoară acompaniată de diferite orchestre. despre care am vorbit înainte pe larg. Puica Bălan (Victoria Pascu . unde şi-a sus inut şi masteratul. specialist în predarea lec iilor de mandolină şi chitară. 19 iunie 1969. fost copil de trupă. Puica Bălan. Titi Iosif. Marin Cioacă. libretist şi autor al căr ii “Opereta” (Ed. Charles De Gaulle. cu excep ia Moldovei. la capitolul “Personalită i de seamă din BoldeştiScăieni”. Prahova). ale lui Nicolae Ceauşescu date în cinstea preşedintelui Fran ei. 19 aprilie 1970. După pensionare. Ion (Nelu) Păun.. Este fratele Ligiei Dună. cum este oraşul Boldeşti-Scăieni. Cei mai cunoscu i sunt: Ligia Dună. Opinia nu este departe de adevăr. Cu toate acestea.CAPITOLUL XIII. A fost chemată să cânte la ospe ele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. există câteva persoane care sau făcut cunoscute. la acordeon şi la orgă electronică. 1969). Miltiade Păun. pe rol de soprană. 3 oct. Artişti. la Berlin. Scăieni . Iosif. Iosif (1911-2003). pe plan local sau chiar la nivel de ară. Florentin Dună (n.solistă a Teatrului de Operetă “Ion Dacian” din Bucureşti. a învă at zeci de copii să cânte bine la aceste instrumente. a debutat la Televiziunea Română şi la radio încă de la vârsta de 17 ani. excelent interpret la trompetă. director la Direc ia Muzicală din Ministerul Culturii.n. Ovidiu Pascu. Muzicală. Dumitru A. asistent universitar la Conservatorul de Muzică din Bucureşti.

Fra ii Bratu . înso it de diferite orchestre. într-o manieră distinsă. este solist de muzică populară al orchestrei “Doina Argeşului” din Piteşti. datorită căreia putea interpreta. La Crama Seciu i-a cântat lui Henri Coandă care a sărutat-o pe frunte după concert. Iosif. Cristina Panaitescu – solistă vocală cu repertoriu din muzica populară şi uşoară. solistă a Corului armatei din Ploieşti. pentru că a moştenit o voce frumoasă. Dumitru D. dânsul era trompetist în orchestra lui Cucu Bănă eanu. Ion Pârvu. Ion Nistor. Boldeşti). De asemenea.Nicu şi Florică . frate cu Miltiade Păun. alt trompetist solist al fanfarei lui Cucu Bănă eanu. 1 apr.nu sunt rude între ei. Marian Costache (1947-1996). Ilie Păun. înregistrată pe casete şi CD-uri cu principalele piese de succes din concertele sus inute cu această mare orchestră prin toată ara şi peste hotare. domiciliată în Balaca. Vasile Pandele. domiciliat în Scăieni. fiul d-nei Puica Bălan. Elena Licu. motiv pentru care a fost solicitat de toate orchestrele locale şi regretat de to i pentru pierderea prematură a acestui talent înnăscut al ritmurilor sonore. unde prezintă atât piese de muzică uşoară. acordeonist iar Florică interpret la mandolină. având o voce cuceritoare. mai mult sau mai pu in cunoscute.vezi următorii doi . Virgil Păunescu. vechi membru al orchestrei şi fanfarei lui Ion Cucu Bănă eanu. n. a fost deseori solicitat pentru diverse ocazii festive. cu domiciliul în Scăieni şi la Piteşti. talentat interpret la chitară şi mandolină. acest tânăr cu voce frumoasă ar fi ajuns mai departe. Este şi cel mai bun patineur din oraş pe patinele cu role. fiul lui Dumitru A. Păcat că vocea ei splendidă nu i-a fost valorificată după cum ar fi meritat. interpret al preten ioaselor valsuri franceze în acord cromatic. trompetist de elită în toate orchestrele locale. a fost cel mai bun baterist din tot oraşul. zis şi Puiu Păun (1932-2006). A fost director al Clubului (1970-75). 1946). este în acelaşi timp un deosebit de talentat acordeonist. Ion (Nelu) Păun. Petre Petcu. Iosif (Titi Iosif. organizator de orchestre şi de concerte pe raza oraşului Boldeşti-Scăieni. un saxofonist apreciat pentru frumoasele piese interpretate cu multă măiestrie la acest instrument. 160 . Au prezentat împreună frumoase piese muzicale prezentate deseori în public. unde era toboşarul forma iilor. A fost şi trompetistul fanfarei lui Cucu Bănă eanu. 10 martie 1968. cel mai bun interpret la trombon din tot oraşul. cât şi populară. fără să aibă studii speciale în domeniul muzicii. a fost solist al diferitelor orchestre populare sau de muzică uşoară. Dacă ar fi fost sprijinit. Trebui să men ionez că aceşti trei Păuni . de asemenea.a aplaudat-o. Ovidiu Pascu (n. A cântat la TVR Prahova. Era o soprană cu o voce de o largă amplitudine. baterist şi saxofonist în câteva orchestre de pe raza oraşului. diferite arii de operă şi operetă din repertoriul clasic universal. frate cu Jean Pandele. Jean Pandele.primul.

T.). Caragiale din Ploieşti.A. îl cităm printre artiştii din acest oraş fiind un bun actor dramatic angajat la Teatrul Mic. El a terminat liceul I. la Ploieşti). 22. Teatru şi Cinematografie (I.Bogdan Albulescu (n. Facultatea de Drept din Bucureşti dar şi Institutul de Artă.C. 161 .L. la Teatrul Na ional şi la Teatrul Casandra din Bucureşti. deşi nu este cântăre .1978.03.

sub pretextul că nu avea scurgere. recent vândut cu fabrică cu tot. Comparativ cu acesta. jucători în echipa na ională şi mari antrenori . de la un fost jucător. are adâncimea de 3. o sală de ping-pong.şi cea mai adulată de public. Cel mai vechi dintre ei a fost Pelinescu Titus. Fără o puternică bază materială sportivă..frecvent pe teren la meciurile dintre anii 1937-1949. adâncimea maximă fiind 1. Pe terenul de fotbal al schelei. din păcate. deşi ele nu au fost singurele. numele lor merită să rămână amintite în această carte. forma iuni întregi ale fotbaliştilor schelei Boldeşti. un teren de volei. incluzând grupuri mai constante sau mai pu in constante de jucători. în mare. Pilică Ion (Mânzu). sporadic. se construise. cu peste 60 de ani în urmă. în dreptul trambulinei. poate că nu ar fi existat asemenea personalită i sportive de elită. Activitatea sportivă din Boldeşti-Scăieni Terenurile de sport din acest oraş au dat ării doi mari fotbalişti. cea mai veche (bătrânii) fiind manşa întâi . Nelu Slăboiu). a ajuns să arate pe an ce trece tot mai abandonat. apoi astupat. Baza sportivă a schelei mai cuprindea: o sală de şah (aici repurtau frumoase victorii un mare şahist din Boldeşti. împăr it în două jumătă i de un baraj separator de ciment: prima jumătate fiind pentru neînotători şi cealaltă jumătate pentru înotători.50 m. cât şi după război. acum 65 de ani. se antrenau zilnic fotbaliştii de la Schela Boldeşti. într-un bazin de colectare a lichidelor reziduale petroliere. indiferent de faptul că era veche. El a fost transformat. Bazinul pentru înotători. apoi un splendid teren de tenis de câmp. terenul de fotbal al Fabricii de geamuri. am putut reconstitui. au existat câteva echipe de fotbal cu jucători minuna i pe care ar fi păcat să-i dăm uitării. acesta din urmă săpat mai adânc şi dotat cu o trambulină înaltă de 3 m. Despre ei voi oferi amănunte la capitolul “Personalită i de seamă din Boldeşti-Scăieni”. a mai apărat şi după acea perioadă de vârf. părăsit însă de mai mul i ani.într-adevăr. În curtea fostei Baze de Aprovizionare Floreşti. În total. cam în spatele întreprinderii Arta Metalului şi a Bazei Tubulare din Scăieni. fără nici un motiv. împăr i i pe mai multe manşe cronologice. Şi la Fabrica de mucava era un bazin de înot. cât şi Schela Boldeşti.CAPITOLUL XIV. Doar micu ul bazin pentru copilaşii de 4-5 ani a fost desfiin at.pe Viorel Mateianu şi Valeriu (Vivi) Răchită. Toate aceste terenuri de la Boldeşti există şi astăzi şi sunt din nou bine îngrijite. M-am interesat de numele lor şi. Atât în trecut. desfiin at.era şi a rămas fotbalul.20 m. atât pe timpul războiului. cât şi în prezent. au fost patru manşe. aflate undeva pe maidane lăturalnice. în special modernul şi bine îngrijitul stadion de la Boldeşti. Fotbaliştii forma i în această zonă nu a fost nevoie să se ridice de pe terenuri improvizate. cu câteva decenii în urmă. aveau echipe în divizia C şi frumoase terenuri proprii de fotbal. Spre fala întregului jude . regretatul şi simpaticul Ionel Damian. o popicărie. 162 . un alt bazin modern de înot. împreună cu partenerul lui permanent. Ambele bazine de înot au fost construite (1940) în pantă: primul are şi trepte de intrare în apă. portarul echipei .. sportul rege . deoarece atât Fabrica de geamuri Scăieni. dar. aici sportul preferat . destul de modernă. Fiind nişte sportivi de elită. cabine vestiare şi un mare ştrand.

deoarece numai la acea vârstă se putea primi un brevet de pilot. Slănic. zis Boly (extr. zburându-le peste case şi făcând loopinguri spectaculoase şi mici acroba ii prin aer. zis Mânzu (extremă dr. zis Gică Constantin Niculae. Prahova). zis Tanana Gheorghe Anghel. Cetă enii din Boldeşti-Scăieni. Câ iva dintre ei au trecut deja în lumea celor drep i. mai târziu. pe Clubul mic de la Boldeşti. stângă. 2 mai 1957. LIDIA BELEA. frate cu Boly) MANŞA a III-a (anii 60-65) VIOREL MATEIANU (înaintare) Haralambie Eftimie Constantin ârcovnicu Ion Tănase Vasile Gheorghe. astăzi nu mai are 16 ani. zis Cairo (înaintare) Vasile Vancea Vasile Georgescu (stoper) Victor Iofter (mijlocaş) Jean Boieru (mijlocaş) Nicolae Pilică. inginera Lidia Belea (n..MANŞA I (anii ‘50) MANŞA a II-a (anii ‘60) Titus Pelinescu (portar) Augustin Ghioca. zis Tolo (stoper) Jean Berilă (portar) Nicolae Stroe Ion Marinscu-Pisica (portar) Matei Vlăducă Gheorghe (Ghi ă) Armean (fundaş) Puiu Dragomirescu Gheorghe Teşcula (fundaş) Constantin Diaconu. admirau deseori o avionetă rapidă care le săgeta deseori cerul. În carlinga avionului acela se afla Lidia. însă de mică visa să fie pilot de avioane. singură. zis Paganel Nicu Teodorescu Ică Filipoiu Ion Loghin (frate cu Irina Loghin) Vasile Olteanu Aceştia au fost fotbaliştii din genera ia de aur a sportivilor de la Schela Boldeşti. La 20 şi 21 de ani a 163 . avea să-i devină so . La 16 ani. motiv pentru care. zis Mânzu (extr. curajoasa feti ă deja pilota perfect avioanele uşoare de sport. a urmat o şcoală de pilotaj. însă brevetul l-a luat la 18 ani. înso ită de instructorul de zbor care. care deseori cobora foarte jos avionul pe deasupra casei părinteşti de lângă pădurea Scăieni. dreapta) Ion Pilică. O FETI Ă DE 16 ANI DIN SCĂIENI. zis Nei MANŞA a IV-a (anii 65-80) Ilie Dragnea (portar) Nicolae (Puiu) Doman Ion Voinea (stoper) Stelică Julea Ion Pilică. dar s-ar merita ca numele tuturor să fie men ionate undeva.) Ion Stroe. la Strejnic. pe o placă comemorativă aplicată înăuntru sau afară. PILOT DE AVION Desigur..

la rândul ei. dar îl putem repera şi prin www. Ca studentă a Facultă ii de Foraj-extrac ie a Institutului de Petrol şi Gaze din Ploieşti...ro. De aici. pe 103. a continuat să piloteze încă doi ani.390 KHz. FEDERA IA ROMÂNĂ DE RADIOAMATORISM (YO9A) În oraşul Boldeşti-Scăieni există şi un radioamator sportiv. 31 m. îl salut cu un simbolic QSL american din partea sta iei vecine cu mine W9CCU.hamradio. aşteptând un QSL card de la YO9CXY-Boldeşti-Scăieni.câştigat toate concursurile de aterizare la punct fix şi a făcut câteva salturi curajoase cu paraşuta. Îl felicităm! To i radioamatorii din lume . alternativ. 164 . în spa iile rezervate numai radioamatorilor). dl. 19 m. din America. Sta ia dumnealui are următoarele indicative tehnice: PREFIX INDICATIV CLASA NUME DOMICILIUL CXY YO9CXY a III-a Sandu Doru Boldeşti-Scăieni Ştim că YO9CXY emite/recep ionează. în func ie de momentele favorabile ale ionosferei. în benzile de 13 m.5/145. ca să-l putem recep iona. şi pe alte colege de facultate să-i urmeze exemplul. din oraşul Glen Ellyn.câteva zeci de mii . specializată şi în comunicări meteo. 25 m. membru al Federa iei Române de Radioamatorism care are indicatorul YO9A şi al Federa iei Prahova (ZYO7Z-Repetor). îndemnând. Sandu Doru. 16 m.îl pot contacta. de Radioamatori. 41 m şi 49 m. pe unde scurte. fără să cunoaştem exact derivatele frecven elor (bănuim.

Cert este că de când s-a închis sec ia de la Blejoi. Baza Autotubulară (BAT). de pe locul ultim a propulsat pe locul al treilea în ceea ce priveşte ponderea economică. imediat după Ploieşti şi Câmpina.. Industria din oraşul Boldeşti-Scăieni Se ştie că jude ul Prahova este jude ul cu cele mai multe oraşe din ară.R... el a avut o dezvoltare economică uluitor de rapidă. pe rând. într-o oarecare măsură. friabile. S. schimbarea numelui unei firme mijlocii aduce cheltuieli şi pagube de zeci de milioane de dolari. după care a căpătat nişte nume instabile.A. Chiar şi numele unor întreprinderi s-a schimbat. Boldeşti-Scăieni . fugitive şi. ocupa deja locul al treilea. biata fabrică. GES S. pentru o perioadă. întreprinderea respectivă poate ajunge la faliment. s.A. În oraş existau patru unită i industriale de anvergură şi alte câteva mai mici. Fabrica de mucava Scăieni. ca urmare a diminuării puterii ei productive şi de vânzare: SCAIGLAS S. din cele treisprezece oraşe (12 fiind cu mult mai mari). Acestea să sperăm că nu.C. iar acest miracol s-a putut întâmpla numai datorită faptului că această localitate dispunea şi încă mai dispune. cu excep ia oraşului nostru. Schela Boldeşti şi Întreprinderea de Foraj şi Lucrări Geologice Speciale (IFLGS). Un caz special este firma PETROMSERVICE S. S. încât numai la doi ani de la înfiin are. imediat după Ploieşti şi Câmpina.C.iată. denumirile finale sunt neinspirate din punctul de vedere al preten iilor de branduri europene. (“firma mamă” care a cumpărat-o pentru a-i mai adăuga un nume: GES GLASS SRL) şi Dumnezeu ştie ce alte nume noi de “botez” va mai căpăta. Deşi Boldeşti-Scăieni era cel mai tânăr din toate.CAPITOLUL XV. şi ve i vedea de ce. ARTEMA Plast SRL (din 1996).L. ele sunt: Întreprinderea de Geamuri Scăieni. urmate de Arta Metalului. fiind înfiin at în 1968. Abatorul de păsări. În ordinea tradi iei locale. ÎNTREPRINDEREA DE GEAMURI SCĂIENI (IGS) La început se numea simplu: Fabrica de Geamuri Scăieni (FGS). de o puternică bază industrială. peste o altă perioadă de timp. având un vechi statut de urbanizare. SCĂIENI. din păcate.c. Dacă îşi schimbă numele de trei ori. căci 165 . ca şi sticla produsă acolo. Între anii 1970-1980. loc în care s-a men inut timp de zece ani! Nu a fost acesta un miracol? Sigur că a fost. condusă de oameni destoinici. În America. Nu ştim dacă şi calitatea produselor finite. apoi când. 13 la număr. iar a unei firme mari de sute de milioane. for a lui economică nu mai este aceeaşi. Evident. s-a redus sim itor. Firma Ecoferm Cris-Tim şi alte câteva firme mai mici.. Poate că nu chiar din această cauză fabrica de geamuri de la Scăieni a cunoscut crize endemice. produc ia de sticlă de la această întreprindere fostă de elită. i s-a zis Întreprinderea de Geamuri Scăieni (IGS). toate aceste oraşe. ajunsese cea mai mare fabrică de geamuri din ară. SCAIGLASS SRL. Astăzi. Se pare că şi în România schimbarea numelor unei firme a început să coste. ca şi numărul salaria ilor de acolo.. Vom descrie toate aceste unită i.A.. TRANSFEROVIAR (??!) S. gata a fi din nou schimbate şi fragmentate peste noapte..

dar după 1948 s-a unit cu sec ia de la Blejoi. Se ştie că sticla este un element de bază al oricărei construc ii şi locuin e omeneşti. ruperea geamului se făcea manual.000 lei. numărul salaria ilor. bineîn eles. de gaze bogate de sondă şi se afla nu departe de cariera de nisip fin de la Vălenii de Munte. nu ne-am putea imagina civiliza ia modernă. tehnic Warteschi. geam tras. Fabrica de la Scăieni era. (Astăzi. În aprilie 1934 a început construc ia primului cuptor de topire şi de tragere a geamului. Fără sticlă. 56. neavând personal românesc specializat în industria sticlei. În România mai existau trei fabrici de geamuri: Fabrica de sticlă de la Azuga cu gaz metan.000 mp/an. Alte fabrici nu existau. depozitul de mărfuri. Sediul societă ii era la Bucureşti. p.000 lei. Kristionsent şi ing. becuri electrice din Putna. depăşind produc ia celorlalte firme similare din ară.000 de ac iuni nominative a câte 500 de lei fiecare. că mai există încă două mari fabrici de geamuri. ing. de unde această materie primă se putea transporta lesne pe calea ferată. atelier de repara ii utilaje. În 1940 fabrica mai func iona şi cu o linie de încărcat butelii. fără camere regeneratoare (ardere. această capacitate a crescut progresiv. Peste patru ani. sumă destul de rezonabilă. Fabrica de sticlărie Turda şi Fabrica de geamuri Ploieşti. capacitatea cuptorului crescând la 1. pe an.000. costr. nu departe. depozitul de materii prime. cu mari riscuri de accidentare (ele nu au putut fi totdeauna evitate). aşezat direct pe pământ. geam tras (de 3 mm grosime) în 24 de ore. cam primitive. atelier de prelucrări mecanice.) Localitatea Scăieni oferea locul optim pentru construirea unei noi şi mari fabrici. erau şi nişte pu uri de joasă adâncime pentru apă industrială. deoarece dispunea de bra e de muncă. limpezire) care erau comune şi. constituită ca societate anonimă prin actul constitutiv şi prin statutele publicate în Monitorul Oficial nr. Urmare beneficiilor ob inute şi subscrip iei ac ionarilor. în anul 1941 capitalul social a ajuns la 60. s-a recurs la doi specialişti germani. Totdeauna a fost nevoie de fabricarea ei. iar cererea de geamuri era din ce în ce mai mare. bineîn eles. laborator chimic de analize. prima industrie de geamuri românească din Vechiul Regat. Localitatea Scăieni îndeplinea prin excelen ă toate condi iile să se înfiin eze pe teritoriul ei o asemenea fabrică. de fapt. împăr it în 17. topire. 166 .000. fiind înregistrată sub numele de Industria Română de Geamuri Scăieni. De-a lungul anilor. Prin apropiere trecea linia electrică de înaltă tensiune de la posturile TRAFO ale schelei Boldeşti. geamuri. Documentele de arhivă ne arată că. se montează o a doua maşină de tras geam.longevitatea oricărei întreprinderi depinde cel mai mult de valoarea produselor ei şi a mediului de marketing. Ei au proiectat cuptorul care avea următorii parametri: L=10 m. rampă auto. lângă care s-a decis să se construiască această fabrică. care avea o capacitate de produc ie de 2000 m. înfiin ată în 1918. la Buzău şi Târnăveni.p. Fabrica avea hale de produc ie. la nivelul anului 1934. în 1938. Ulterior. dar atunci ele nu se înfiin aseră. Societatea Anonimă Mediaş. La fel. necesitatea de geamuri a fost suplimentată de încă trei fabrici similare mai mici: Fabrica de sticlărie. unde erau amplasate liniile tehnologice. capitalul social fiind fixat la 8. Capacitatea totală maximă de produc ie proiectată era de 2400-2800 m. din 10 aprilie 1934. şi Fabrica de sticlă Ardeleana. de tip Fourcauld.500. rampă de cale ferată. în compara ie cu complexitatea tehnologiei de astăzi controlată electronic. La început.

Dacă. urmată. în perioada 1991-1993. o cantină. fabrica pornise numai cu 60 de muncitori. observăm că dacă la “geam laminat” ea s-a men inut oarecum constantă. Prima etapă de refacere a avut loc în anii 1955-1960. Deşi dinamica produc iei fizice îşi propunea un ritm ascendent sau măcar constant. având loc conversia primelor maşini de tras geam de pe vechiul procedeu Fourcault pe altul mai avansat. întreprinderea a mai luat o gură de oxigen întăritor şi vedem că încă mai trăieşte.C. a trebuit să se caute noi solu ii salvatoare pentru comercializarea produselor de geamuri.care apar inuse fra ilor Vernescu. spre a scăpa de faliment. finisat. când s-au construit încă trei cuptoare cu tragere orizontală. pentru producerea geamului. rămas neterminat. iar etapa a doua între 1961-1965. despre care am amintit mai sus. să cumpere produsele fabricii de la Scăieni. cauza. căci este nevoie de aşa ceva. prin contractul din cadrul fostului CAER. un cămin pentru nefamilişti.A. chiar dacă costul geamului lor era mai ridicat. diminuarea cererii de pe pia a interna ională şi contractele nepatriotice ale unor companii româneşti de construc ii cu societă ile occidentale care le condi ionau regimul de finan are numai dacă acceptau să importe geam tras de la firmele lor apusene. deşi nu există garan ii absolute de supravi uire continuă. în care S. indiferent de calitatea lui. urmărind graficele dintre anii 1993-2000. Gra ie geamului securizat. totul depinzând de 167 . la sortimentul de “geam tras” a scăzut îngrijorător. procedeul Atachi. de realizarea unei instala ii de producere a geamului prin tehnologia float-glass. cât şi implementarea unor noi tehnologii care să se ridice la nivelul celor utilizate în ările avansate ale lumii. linie ferată interioară. SCAIGLAS-S. ar putea deveni acum hotelul oraşului. şi care avea un cuptor de geam colorat. în 1965. Ini ial. conform acelor contracte. pe bază de brevet japonez. în trecut. Tot în acea perioadă s-a înfiin at şi sec ia de vată de sticlă/vată minerală. astăzi nu putem obliga nici o firmă din ară. vânzarea geamului tras şi laminat mergea strună pentru că. se impunea necesitatea unor investi ii. dar după un deceniu deja avea 800. Astfel a luat fiin ă S. Întrucât. de pildă. GES S. apoi. În 1998 s-a trecut la construirea unei linii moderne franceze de geam float. apoi şi un hotel. mult mai solicitat pe pia ă decât geamul clasic. şi s-a ajuns la colaborarea cu o firmă americană. dar mai ales moral.R. În 1999 se exporta peste 80% din totalul produc iei. Având un buget favorabil. Scăieni de inea 60% din capital. căi de acces asfaltate. cu atât mai pu in cele de peste hotare. În urma cutremurului din 1977. care se lucra exclusiv pentru export. Acesta. un club. din fondul de investi ii s-a realizat o instalare de securizare a geamului cu încălzire mixtă (gaze naturale şi energie electrică). utilajele erau în cea mai mare parte uzate fizic. avea 1200 de oameni în produc ie. fiind concuren a. fabrica a putut construi un liceu industrial. De aceea. s-a sim it necesitatea executării unor serioase lucrări de refacere a capacită ii de produc ie. Această firmă şi-a concentrat toată aten ia pe producerea şi comercializarea geamului securizat.C. accelerând dinamica produc iei fizice la principalele sortimente finisate. în peioada 1997-1999. prin asimilarea de noi tehnologii pentru tragerea geamului.. Ca urmare. după opinia autorului acestei monografii.L. de vată de sticlă şi de alte produse de sticlă etc. La fel în produc ia de “metri pătra i bază”. ările din fostele state comuniste erau obligate să cumpere cantită ile de geam românesc.. deci cu risc mai mic de periclitate.

chiar turbulent. trecerea la privatizare poate fi un salt dureros. inclusiv cea din Scăieni. aparent ireconciliabile. În mod indubitabil. politică.mediul de marketing care. Scăieni se confruntă în prezent cu un mediu extern nefavorabil. exista următoarea structură a salaria ilor: TESA Complex SME Aprov. desfacere. Sticloval Vălenii de Munte (furnizoarea de nisip).C. socială. GES S.. redăm mai jos situa ia scriptică la data de 31 mai 1999: Din care la SCĂIENI la sec ia BLEJOI ________________________________________________________________ Total personal 1390 1240 150 Muncitori 1340 1091 150 Personal tehnic 50 149 0 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------maşinişti 28 28 0 personal CAF 70 70 0 personal de deservire generală 30 30 0 personal cercetare proiectare 4 4 0 ________________________________________________________________ Pe compartimente. nouă ne lipsea în totalitate experien a dinamicii capitaliste şi a sistemului de privatizări. plin de contradic ii antagoniste. culturală.A. să fie restructurate. Braşov şi Hunedoara (furnizoarele de dolomit. laborator 168 102 salaria i 186 193 149 . ecologică. feldspat şi alabastru). administra ie. De aceea. calcar.C. Celelalte categorii de salaria i au fost recrutate prin organizarea de interviuri. Furnizorii de materii prime pentru fabrica de la Scăieni sunt S. la rândul lui. Societatea S. rupând ritmul de coordonare a produc iei. CTC. În ceea ce priveşte numărul de personal. După aproape o jumătate de secol de comunism.C. Prin acelaşi proces de şoc trec şi furnizorii de materii prime. de natură economică. Uzina de produse chimice Govora (furnizoarea de sodă calcinată) şi Exploatările miniere din Harghita. juridică. atât pentru posturile din produc ie cât şi pentru personalul TESA. S. unii deveni i destul de nefavorabili. în acest proces de privatizare şi chiar de lichidare. demografică. perioada de înflorire a Întreprinderii de Geamuri Scăieni a fost ajutată de Grupul Şcolar de Industria Sticlei (liceul industrial) din localitate. cuprinde un ansamblu de factori. furnizorul noii genera ii de sticlari. motiv care a făcut ca o parte din întreprinderile de geam din România. care a făcut ca întreprinderea să lucreze uneori la limita de avarie.

fabrica de la Scăieni. ve i deduce că.C. PLOIEŞTI.Geam laminat 160 Geam tras Blejoi 188 Geam tras Scăieni 246 Prelucrări 42 Geam cristal 83 Confec ii lăzi 41 ________________________________________________________________ Analizând evolu ia în ultimii ani a numărului scriptic de personal. CONSTAN A. STORAD EXIM S. CRISTAL BRAD S.C. evitând. în ultimii şapte ani reducerea s-a accelerat iar numărul salaria ilor s-a redus cu şi mai mare viteză. devenire generală 30 30 33 29 30 ________________________________________________________________ Clien ii fabricii de la Scăieni au contribuit şi ei la ridicarea şi coborârea prestigiului fabricii. Fiecare fabrică de geam are zona ei de distribuire. ajungându-se în prezent la peste 50%. tehn.R. fa ă de ceea ce era atunci: ________________________________________________________________ personal 1995 1997 1998 1999 2000 ________________________________________________________________ TOTAL PERSONAL. deşi geamul chinezesc este 169 . Covasna. Astfel. se observă o scădere a acestuia în anul 1997. DAKO DISTRIBUTION S. Există clien i interni şi clien i externi. cercet. ferindu-se să intre în “parohiile” celorlalte fabrici. Târgovişte. S. S. vindea/vinde produsele ei către firme din Piteşti. Oneşti. dar urmărind tabelul de mai jos. Câmpulung-Muşcel. În ceea ce priveşte pia a externă. S. datorită concuren ei. proiectare 16 16 5 6 4 pers. Bucureşti. Bacău. BUCUREŞTI. tot globul. VĂLENII DE MUNTE. aceasta este foarte restrânsă.R.C.L.C.L. 70/1990.R. Dorohoi. De asemenea. practic. fiind închise două cuptoare (cuptorul 2 şi cuptorul 3). 60/190 şi nr. dacă atunci numărul salaria ilor scădea într-un ritm relativ lent. POSEŞTI. Găieşti.R. ACHETRANS S.C. Constan a. Câmpina. productiv 101 97 63 61 50 maiştri 49 44 39 36 28 personal CAF 82 83 93 88 70 pers. Botoşani. China comunistă acaparând. conflictele comerciale.L. s-au sistat angajările. Oradea etc. respectiv către clien i ca S. MOBREAL S. deci..L. 2154 2037 1842 1450 1390 DIN CARE: muncitori 1925 1811 1648 1389 1208 pers.L.R. numărul acestor clien i micşorându-se în prezent. ca urmare a pensionării masive în condi iile decretelorlege nr. Brăila. S. Braşov. Îmi pare rău că nu dispun de graficul cu personalul fabricii dintre anii 2001 şi 2007.

Singura mare neplăcere întâmplată recent acolo şi în toate sec iile a fost reducerea numărului de salaria i. avută de o via ă. Din totalul salaria ilor 77. 30% până în 30 de ani. Grecia. s-a folosit nu numai o mare energie umană. ci însăşi existen a neafectată a întregului mediu înconjurător. la sec ia fluide. cuptoare ultramoderne electrice sau termice cu gaze pentru recoacerea geamului.928. încă a mai putut exporta produsele de sticlă securizată în ări ca Turcia. de fabricare a sticlei. În istoria lungă de peste 73 de ani a Fabricii de Geamuri din Scăieni. GEROM BUZĂU (concura/concurează pe sectorul de geam prelucrat) şi S. deci marea majoritate. fiind dificil sa se reprofileze în alte joburi într-un timp scurt. GOTCEV-Bulgaria.26%. trecerea lor pe listele de persoane intrate în şomaj care. INDIGENA-Republica Moldova. Polonia. a fost achizi ionată la un pre minim de firma S. Bulgaria. sunt califica i sticlari. de grija şi măiestria cărora depinde nu numai siguran a de perfectă func ionare a procesului. dar şi o tehnologie modernă bazată pe mecanisme sofisticate şi comandate electronic. În asemenea puncte importante s-au construit structuri calculate să reziste şi la seisme de gradul 8 pe scara lui Charles Richter. TARDINT-Serbia.C. asemenea sec ii având un personal supercalificat de dirijare şi supraveghere.categoric mai slab calitativ decât cel de la Scăieni. Ungaria. Economul Cesărescu. ca să nu mai vorbim de geamurile aduse din China. dar este vândut mai ieftin. către clien i precum DEMGEXIM-Grecia. Trans Expedition Feroviar S. mai ieftine dar de cea mai proastă calitate. Cehia. Am în eles. din Bucureşti. Coreea de Sud sau Iran.3 miliarde RON. la această fabrică nu se va întâmpla niciodată nimic rău. de ex. La concuren a lor se adaugă afluxul firmelor străine de geam care vând produsele lor în ara noastră. VORMICELRepublica Moldova. în urma unei licita ii. Fran a. Un factor frenator în evolu ia acestei fabrici a fost totdeauna concuren a internă. neştiind altă meserie decât aceea de sticlari. În 2005 cifra de afaceri a scăzut între 10-20 milioane de euro. str. UMRAMIYETurcia. cu adevărat vital. Serbia. nr.C. iar restul angaja ilor prezentau studii superioare de specialitate (numai 10% erau vârstnici. va fi foarte greu să-şi găsească imediat alt loc de muncă. cu un capital social de 6. OMEGA PROD COM TÂRNĂVENI (care concura pe sectorul geamului ornament şi geamul armat). Cităm concuren ii cei mai persisten i din această categorie: S. iar 60% cu vârste între 30-50 de ani. soldată uneori cu accidente şi sacrificii. care lucrează cu devo iune într-un asemenea loc de mare responsabilitate. de la d-na operatoare Camelia Voinea. Cu toată această concuren ă în creştere. venind din ări ca Turcia. KEM WOOD-Bulgaria. dar şi cu enorm de multă energie termică şi electrică. iar capitalul social la 4.L.. Indonezia. că datorită înaltei calificări a personalului.) În 1991 cifra de afaceri a fabricii era de 10-26 milioane de euro. fabrica de la Scăieni.000 RON în 2006 întreprinderea. azotul lichid joacă un rol esen ial. spre a nu se întâmpla evenimente posibil catastrofice. structuri adiacente de amestecuri chimice sub presiune în care. Din totalul efectivului de salaria i 80% aveau studii medii. Ungaria. dar de priceperea acestor tehnicieni operatori depinde nu numai via a colectivului.R. 1-9 (director general Cristi 170 . PTOP-VICTORIA-Macedonia. deseori neloială. în ultimii ani. Republica Moldova (Basarabia). cuptoare sigure şi solide pentru folosirea materiei prime în vederea procesului topirii.C. uneori periculos.

scumpa noastră patrie!” . Constantin Olteanu. La un secol după maşina lui Robert. sfidând anacronic timpul de peste 60 de ani.iar după numele propus de dv. spre a i se atribui locului valori istorice.cine ştie .. Este.CAHIRO S. Mircea Popescu (dir. În 1789. Astăzi i s-a dat un nume destul de neinspirat. Nu ştim dacă din cauza aceasta nu a îndrăznit nimeni să o şteargă.alipind for at silabele din alte trei cuvinte: CArtonHÎrtieROmânia (dar hârtie nu se mai scrie cu “î”. Să lăsăm problemele filologice şi să descriem acum această întreprindere.CAHIRO !. căci vedem scris CaHIro !) În fine. Ion Nagy (dir.. 171 . atunci oricare alta. în căzătură.poate că se inten ionează să fie păstrată nealterată pe acel zid ca să devină un zid al plângerii pentru cei nostalgici ori. după ce a scris-o. neatinsă. se înfiin ează. Luis Robert construieşte în Fran a prima maşină de fabricat hârtie cu sită esută de cupru. electrică. să se ştie ce a fost înainte. Am dori ca noul director al acestei foarte utile întreprinderi... pacea să fie cu voi!” Cine ar fi crezut vreodată ca fabrica de mucava din Boldeşti-Scăieni să primească numele capitalei Egiptului şi încă în pronun ie arabă? (Fără măcar să aibă în ea vreun capital de la băncile egiptene)? Am în eles că noii stăpâni nu ştiu limba arabă şi că s-au gândit să formeze un nou cuvânt. pentru vecie. adm.. la Scăieni. domnilor. owneri Vasile Didilă şi Gruia.care zace acolo. Tahir.. Vasile Dragoş. dacă nu de-a dreptul arăbesc: CAHIRO!. să facă necesare eforturi de a men ine faima de care ea se bucura înainte. şi să şteargă odată. având ca vecini. o clădire părăsită precum arată acum fosta fabrică de sticlă de la Blejoi sau. ca un fel de memento. Sayyidati ua sadati assallamu alaykum!”=“Aici CAIRO. dar nu rostită pe arăbeşte . cu semnifica ii muzeistice.A.. fabrica însăşi are şanse serioase să devină o piesă de muzeu. dl. poate. ÎNTREPRINDEREA DE MUCAVA BOLDEŞTI-SCĂIENI ... Stelian Grecu. el începe programul în limba arabă astfel: “Hunaa al-CAHIRO. fabrica de hârtie.. comercial) ş. montase deasupra ei o stea roşie. Este cea mai veche întreprindere din oraş şi una din cele mai vechi din ară.“Trăiască Republica Populară Română. În ultimă instan ă. o lozincă cu blestem.. la vest. zugravul a murit pe loc. sub directori deosebit de întreprinzători. pe unde trec zilnic trenurile. însă. dacă tot nu le plăcea denumirea veche. În acest caz. cam greu de pronun at în româneşte. fără să fie rudă cu campionul la box) care.a.. dar au nimerit-o cu oiştea-n gard . care lumina noaptea. care avea o respectabilă etate de 118 de ani. din geam vopsit. Sau . un muzeu al sticlei.). puteau găsi o alta. ar trebui să zicem “hirtie”. Noii conduceri şi edililor oraşului le mai dăm un sfat: să se uite pe zidul fabricii de lângă linia ferată. Când ascult cel mai mare post de radio egiptean. cum au fost neuita ii ingineri Mircea Vasiliu. lozinca aceea comunistă . vizitat de fantome.. în cel mai fericit caz. în ziua de 24 august 1889. pentru genera iile viitoare. licita ia pentru această fabrică a fost câştigată de un nou patron.. În timp ce o monta. cum s-ar spune.Rădulescu. cum ar fi: FABCARO=fabrica de carton românească FAMURO=fabrica de mucava românească iar dacă şi astea par caraghioase... pe o suprafa ă de 5 ha. scara s-a rupt şi. Este o poveste adevărată în legătură cu ea: lozinca a fost scrisă de un zugrav moldovean (se numea Doroftei.. ci cu cu “â” .Doamnelor şi domnilor.

carton suport tapi erie auto. la est. când milioane şi milioane de căr i. este scoasă la licita ie şi va fi cumpărată. de unde veneau camioanele să le încarce pentru topit (abia mai târziu s-a construit o linie ferată care să meargă direct în fabrică). avea capital imobiliar de 609. La finele secolului trecut. auto ş. în baza hotărârii Tribunalului Jude ean Prahova. Vă rog să re ine i că această creştere spectaculoasă a produc iei nu se datora atât celulozei ob inută din lemnul pădurilor.000 lei. încât fabricile de hârtie. fabrica de la Scăieni are un număr de 120 de lucrători (fa ă de 50 cu cât pornise ini ial). alimentară. erau paiele. În anii de criză 1933. hârtie igienică sanitară. trimise la distrugere din ordinul regimului stalinist al lui Gheorghiu Dej. confiscate din biblioteci particulare ori de la toate marile biblioteci publice.). prin modernizarea instala iilor sau înlocuirea celor vechi. uzate. de la Petre Bălăceanu. În timpul primului război mondial întreprinderea nu a putut lucra şi a fost închisă până în 1920. în care s-a mutat întreaga instala ie de fabricat hârtie.000 lei. fabrica de mucava de inea magazii. pe care. cât miilor de tone de căr i sosite zilnic.000 lei. veneau la Scăieni pentru. la rândul lui. o va anexa fabricii de la Scăieni . În 1945 fabrica a fost na ionalizată de comunişti.m.toate livrate în ară. Eforia Spitalelor. în 1892. începând din anii 1949 până în 1989. După zece ani de activitate. de ing. De la început. A fost perioada crâncenă de librocid. “LETEA” Bacău şi Fabrica de hârtie de la Câmpulung. producându-se carton duplex. clădirea de serviciu a patronului (directorului) şi alte instala ii utile producerii de hârtie. Tehener. Ini ial. această întreprindere a beneficiat de scutiri de vamă pentru materialele de import (clorură de calciu. dar şi în două ări importatoare: Austria şi Germania. pivni e.şoseaua Ploieşti-Vălenii de Munte. de “ardere pe rug” a căr ilor.a. la înfiin are. deveniseră mari 172 . La scurt timp. cartoane perforate. numărul de salaria i a crescut de la 800 la 1300. din care se fabricau 300. confec ii de carton pentru cca 400 de beneficiari interni şi externi (industria de încăl ăminte.000 tone. fabrica avea două corpuri de clădire. Între anii 1935-1973. Ele erau aruncate în vagoane fără nici un discernământ.22% din totalul de hârtie pe ară. culori minerale etc). Zahareanu. apoi al lui Ceauşescu. valoarea produc iei fiind de 400. de inea instala ii de 600. Materia primă.. clădirea aceasta fiind cu un etaj.000 tone la 23. în 1899. fabrica îşi reduce produc ia relansată din plin în 1922. în gara Scăieni (un nou tip de materie primă). moşia lui Bălăceanu. De asemenea. hârtie de ambalaj. şi la nord tot moşia lui Bălăceanu. ateliere pentru repara ii. de textile. locuin e pentru muncitori. proprietar de terenuri. cum scutite erau şi celelalte fabrici de hârtie şi celuloză existente la acea dată: Fabrica de la Buşteni. A. În baza legii de protejare a industriei româneşti din 1912. cazane de abur. cumpărat de acesta. reprezentând 3. înăl ând fabrica pe un câmp cumpărat de la Mauriciu Blank. Primul proprietar a fost Esra Penhas. la sud. 2422 şi 423 din 1888. celuloză .000 de tone.000 kg hârtie. la jumătate. Documentele arată că din 1969 şi până în 1985. şi ani de-a rândul. inclusiv cea de la Scăieni. fabrica este cumpărată de ing. reciclat (topit). Inginerul Zahareanu mai era proprietar şi al fabricii de pastă celulozică de la Cheia-Mâneciu Ungureni. cu avantaje pe 30 de ani. iar produc ia de la 15. nr. capacitate fabricii a crescut la 268.. pentru suma de 420.d.751 lei.

Calciu Dumitreasa. Cei care descărcau vagoanele de maculatură de la fabrică. pe atunci. Gheorghiu Dej şi ale lui Ceauşescu. ce distinsă “onoare” pe biata noastră localitate! 173 . una din cele mai mari crime anti-culturale din istorie. opere filosofice. Deci.adică făcută la CAHIRO! Vai. noua firmă a dispus reducerea activită ii şi a personalului la un număr de 130 de oameni. irecuperabile. în care se mai cunoşteau texte fragmentate din căr ile sfinte! Pe când eram copil. cu un personal de 1950 de salaria i. făcând cumpărături prin magazinul “Interex” din Ploieşti. Goga. întreprinderea a fost cumpărată de S. . învelite bine în cartoane. toate acestea erau trimise la topit.. unde au fost distruse imense valori. Distrugerea a mii de biblioteci întregi din ară a fost un mare “auto da fe”.. căr ile cu poeziile lui Eminescu erau interzise numai pentru că aveau între filele ei. având şi o necunoscută cotă-parte de capital românesc despre care pe Internet s-a scris că apar ine unui fost prim-ministru din România.. împreună cu mul i colegi de-ai mei de clasă. N-am putut verifica această aser iune. m-am mirat văzând că lumea se înghesuia să cumpere suluri de hârtie de toaletă cu pre redus. poezia antirusească “Doina”. În 2001. După 1989. când Întreprinderea de mucava Scăieni s-a aflat la apogeul perioadei ei de aur. etc.. Alecsandri. Istoria literaturii române din 1941 a lui George Călinescu. le-am îngropat. pe care scria cu litere mari tipărite: HÂRTIE IGIENICĂ “SCĂIENI” . deja putreziseră. Opere de V. să nu ştie ce valori treceau prin mâinile lor! Când s-au pornit cercetările prin case după căr ile luate de oameni de la maculatură. Lucian Blaga. în urmă cu un an de zile. “furam” căr i de la maculatură din vagoanele prost păzite şi astfel reuşisem să-mi fac o bibliotecă aleasă. iar acele căr i din anii de teroare comunistă. Coşbuc. Nu mă pot ab ine să nu amintesc că. nu apăruseră foliile de plastic.000 lei zilnic. fenomen specific şi la celelalte întreprinderi cu profil similar. care au fost procurate cu greu de la maculatura din Scăieni. dar când le-am dezgropat. s-au început primele privatizări. În anul Revolu iei 1989 fabrica aducea 376. traduceri din marii clasici ai lumii etc. hârtie igienică! Regretatul părinte Gh.. Din ordinul lui Ceauşescu au sosit zeci de mii de Biblii şi căr i de rugăciune la topit pentru a se fabrica din ele. se vând acum pe la anticariate cu pre uri fabuloase. toate cele zece Istorii ale României scrise de Iorga. în condi iile apari iei economiei de pia ă. Din păcate. la maculatură vin vagoane cu “genialele” opere ale lui Gh.. Lăudabile au fost realizările tehnice şi sociale pe timpul când fabrica se afla sub direc ia inginerului Gheorghe Genel Costache. a trimis la ONU un sul de hârtie igienică fabricat la Scăieni din pagini de Biblii. cunoscut ca mare disident anticomunist care a zăcut două decenii prin închisori. roata istoriei s-a întors. pentru motive minore.abatoare culturale. ceea ce a cauzat o involu ie în produc ia de materiale finite. De aceea. existând o produc ie de zece ori mai mică decât în anul 2000. De exemplu. din întreaga lume. Astăzi. descărcătorii au fost aleşi numai din persoanele analfabete. dar cei rămaşi la putere în institu iile statului n-au acordat aten ie modernizării fabricii. din Grecia (proprietara firmei de băuturi alcoolice). din lipsă de fonduri.. fiindcă. de frica raziilor. ALEXANDRION.C.toate. o parte. cu opere de mare valoare. Edi ii întregi de opere de Eminescu. mai piteau dintre ele şi le vindeau.

Ceptura. Urla i. este un exemplu tipic în acest sens. ei au înfiin at marea societate sovieto-română de petrol . Când ruşii ne-au cerut să le plătim despăgubirile de război prin bogă iile noastre naturale. în 1836. Tot ea a săpat prima sondă la Boldeşti. folosindu-se sisteme noi de pozi ionare a sondelor la suprafa ă. pe pre uri de nimic. Ea fusese forată la adâncimea de 469 m. În anii următori apar pe rând sonde de foraj şi extrac ie la Scăioşi. Între 1921-1940 se cam terminase împăr irea terenurilor petroliere dintre societă i. Fra ii Schumberger au făcut prima investiga ie geologică a unei sonde pe structura Boldeşti. Apostolache. forând în sarma ian. pe suprafa a oraşului Boldeşti-Scăieni. Cu toate acestea. la Mati a. în noi şi noi localită i: Podeni. descoperind meo ianul productiv de aici. Totodată a apărut şi o concuren ă mare între societă i pentru achizi ionarea terenurilor care au înghi it o sumedenie de parcele de la ărani. izvoare de suprafa ă) s-au descoperit la Păcure i şi Izeşti. Continuarea exploatării meo ianului de către stat. Schela Boldeşti. Sovieticii nici nu mai aveau unde să depoziteze petrolul furat din România şi îl pompau la ei. În general. De-a lungul anilor. Româno-Americană. Copăceni. să se asigure 20% din totalul de produc ie pe ară. Predealul Sărari. dar şi în adâncime. Poseşti şi Bărăitaru. Sondele s-au 174 . Schela Boldeşti se dezvoltă rapid. 70%. în 1747. Primele pu uri de păcură (de fapt.“Sovrompetrol” (românii îi ziceau “Săvăluămpetrol”) care a găsit straturi şi mai bogate. Din arhive aflăm că. ai fi dat fie de apă sărată fierbinte. toate în perimetrul schelei Boldeşti. după actul na ionalizării comuniste din 11 iunie 1948. Urziceni. fiindcă zona aceasta este un pământ binecuvântat de Dumnezeu nu numai la suprafa ă. ajungându-se. s-au descoperit şi extins alte zăcăminte de i ei.record pentru Europa . mai mult sarma ianul pe care era profilat majoritatea sondelor. cât mai ales de către misi i şi de tot felul de al i intermediari care au speculat acest domeniu bănos de activitate.SCHELA PETROLIFERĂ BOLDEŞTI Oriunde ai fi forat terenul înainte. în anul 1901. pu uri cu adâncime maximă de 300 m. Între 1932-35 s-a exploatat mai mult meo ianul iar între 1952-54.în urma forajului rezultând o produc ie de cca 40 vagoane/zi. prin sondele lor. fra ii Năstase şi Matache se judecau cu 12 locuitori boldeşteni pentru păcură. nu la Boldeşti a început exploatarea petrolului. toate trei reale bogă ii. prima sondă fiind ridicată la Păcure i. concesionarea terenurilor petrolifere a condus la ob inerea unor câştiguri mari. apoi la Podeni. Creditul Minier. Forajul adevărat a început abia în 1933. În 1933 se forează pentru prima dată în România la 2540 m adâncime . în 1955. fie de gaze. Prima societate petroliferă care a achizi ionat terenuri a fost Regatul român (devenită Astra română din 1 ianuarie 1911). în 1813. Între 1951-1965. Steaua Română. Urla i. găsea zăcământul produs în propor ie de aprox. Ea a instalat baterii. Între 1900-1920 s-a trecut la exploatarea i eiului prin sonde. în 1676. cele mai mari terenuri revenind Astrei Române (3318 ha) şi societă ii Sospiro (2181 ha). unde exploatarea meo ianului s-a extins. direct în pământ. nu neapărat de către proprietari. fie de petrol. În 1970 s-a dat în exploatare prima sondă de gaze la Sinaia de Mizil. cazane cu aburi şi turle de foraj de lemn. Sospiro. în 1929. Acest lucru vor atrage societă ile nou născute Astra Română.

Desigur. În perioada ini ială. Mişcarea de rota ie a sapei este ob inută prin intermediul unei garnituri de prăjini încastrate într-o masă rotativă de suprafa ă şi ac ionată . La început. băi în prezent desfiin ate fără rost. s-a mers şi mai departe: sonda 94 AR atinsese 3013 m la meo ian. în fond. Aceste sape de foraj au gradele cele mai mici de deviere de la linia verticală. în forajul cu turbină hidraulică. în timpul forării. din care: 31 la dacian. Tot la Scăieni. la meo ian.săpat prin turbină hidraulică. În forajul rotativ hidraulic Rotary. care au dovedit că România ar sta pe o adevărate mare de petrol şi dacă s-ar fora la 10. se înfiin aseră nişte băi cu apă sărată şi caldă de tratament antireumatic. Continuarea produc iei sondelor prin gazlift se face prin folosirea gazelor de la separatoarele sondelor de i ei. Acestea extrag şi mai mult petrol dacă în stratul de adâncime se injectează apă sub presiune de la sondele de injec ie. În mod normal. după care au fost 175 . Pompele cu noroi (şpülung) se folosesc să micşoreze indicele de frecare şi să răcească coloana.. cu apa sărată de la alte sonde care era pompată sub presiune de la sta ia de Recuperări din Scăieni. Uneori împuşcăturile se sim eau şi la suprafa ă. dar s-a ajuns şi la 2530 m. iar la sec ia dezbenzinare era un prim proces de distilare. pe str. cu atât forajul durează mai mult. deocamdată secrete. erup ie artificială sau gazlift şi pompaj. şi anume spre axul anticlinalului. Pe teritoriul schelei existau separatoarele care separau apa sărată de i ei. Şi sondele de la Boldeşti au tendin a naturală de a devia în sens perpendicular pe direc ia straturilor. apoi la perforări (împuşcături cu explozibil). Trebuie men ionat ca întreg materialul de foraj folosit la schela Boldeşti era fabricat la noi în ară. ac iunea de deblocare şi sfărâmare a rocii se face cu ajutorul unei sape ac ionată de la o sursă de energie de suprafa ă. şi cu cât devierea este mai mare.000 m. Turlele de foraj de lemn au fost înlocuite cu cele de metal. căci provocau microseisme artificiale. apa era adusă din pu urile de la Recea (care era dedurizată). Sondele de i ei de la schela Boldeşti exploatau zăcământul prin trei sisteme diferite: erup ie naturală. se produc devieri. Când liftingul de gaze şi i ei înceta. dar ştim că s-a putut fora la peste 4000 m. s-ar descoperi pungi largi de petrol cu mai mult i ei decât are acum Irakul. La pon ian nu de in date. foarte pre ioase ape geotermale. Trebuie să men ionez faptul că. era semn că petrolul va trebui scos prin instalarea de pompe canadiene. căci ele puteau fi extinse şi modernizate. cele de pe flancul sudic cu talpa spre nord şi invers. 293 la meo ian. Se spune că există unele studii şi prospec iuni la adâncime. iar mai modern prin metode “secundare” (apă sărată sub super-presiune). După forare se trecea la tubing. 167 la sarma ian şi numai 1 la helve ian (cu destina ie la oligogen).prin transmisie .. şi 2350 m la sarma ian.de la un motor (care înainte era o maşină cu abur iar acum cu motor diesel). De ce nu au nem ii aceste ape? La schela Boldeşti. în total se săpaseră 493 de sonde. ulterior. cu debite maxime de 740 tone/zi de la meotic (sonda 206 RA) şi 450 tone/zi de la sarma ian (702 SRP). sondele au pornit eruptiv. Vom avea nevoie de o asemenea tehnologie de foraj care există în prezent doar în SUA. pe straturi. pentru acelea de pe flancul nordic. doar una prin turbină electrică. la Uzina 1 Mai Ploieşti. Aici aveau un cuvânt greu de spus specialiştii în carotaj. iar sonda 700 PM la 3032 m. Adâncimea medie a sondelor productive era de 2450 m. gaura sondei deviază circa 40-60 grade în stânga direc iei pe care ar fi avut-o cu masa rotativă. Distileriei. la sarma ian.

În schela Boldeşti. atingând presiuni mari. băi. 80 de ani în urmă. În ce priveşte gazele de la separatoare. tot la Scăieni. el a început să scadă în primul rând pentru faptul că sec ia de foraj începuse să fie dezactivată. Tinerii ingineri erau de la început bine plăti i şi bine primi i. electricieni.a. erau aduşi de la alte schele. Muncitorilor. Mai întâi au fost atraşi ăranii muncitori din localitate şi comunele învecinate. 128 de func ionari administrativi . Oricum. terenuri sportive. dormitoare. de asemenea. acestea sunt colectate şi pompate pe o conductă magistrală la sta ia de dezbenzinare de la Scăieni. Dacă înainte aceste gaze aveau o cantitate de apă sub formă de vapori în con inutul lor. Când sondele se înfundă. prinzând dragoste de sondărit. bibliotecă ş.2 atm. deşi se spera ca acest număr să se dubleze. În 1932 erau 24 de ingineri. constructori-montaje etc. 288 sondori de extrac ie. de-a lungul anilor. 83 maiştri sondori-şefi şi ajutori. astăzi există o sta ie de dehidrolizare a gazelor.000 de tone de i ei). Lărgirea şi dezvoltarea schelei a impus formarea de multe categorii de muncitori. Ele au venit cu un personal de conducere şi specialişti din afară. un club. care lucra în legătură cu o direc ie tehnică în unul din oraşele Câmpina sau Ploieşti şi o direc ie generală la Bucureşti. Personalul tehnic-administrativ era obligat să locuiască în schelă. O parte s-au stabilit la Boldeşti şi astfel atât numărul de locuitori ai aşezării a crescut. Conducerea schelei o avea directorul.dezbenzinate şi apoi recomprimate în sta iile de compresoare care. care sunt apoi distribuite curate spre ardere fără dificultă i.R. după care urma un inginer-şef de exploatare pentru partea tehnică. au urmat şcoli şi. li s-au oferit cantine. din care 21 aduşi din străinătate. Pompajul prin pompele canadiene este acum predominant: peste 75% la sondele de pe raza schelei Boldeşti. Organizarea tehnică-administrativă a schelei Boldeşti a variat. în 1968 . Cu trecerea anilor. dezvoltarea activită ii de foraj-extrac ie s-a început cu aprox. Pentru comprimarea gazelor existau trei sta ii de compresoare. chiar din cele de la munte. căci primele echipe de sondori. func ionari şi ingineri.5 3. care a dat o produc ie record de 594. de un grup de câteva societă i cu capital străin. în func ie de condi iile social-economice şi statale. care refulau gazele în trei conducte magistrale de presiuni diferite. În general.1 an şi 176 . Ei au învă at repede să lucreze la sonde. dar şi numărul de angaja i la schelă s-a mărit. care se în elege că erau pu ini.în total: 1512 salaria i. chiar dacă erau folosi i 1 an . în primul rând locuin e. maiştri şi maiştri-şefi (“chirovnici” cum li se spunea atunci). Când gazliftingul încetează. tehnicieni. cauză pentru care iarna gazele acelea înghe au. care lucrează la o presiune de 2.. În 1946 erau 1506 muncitori şi salaria i. creându-i-se toate facilită ile. Gazele superflue erau trimise popula iei pentru consum sau fabricilor din Scăieni care le foloseau la centralele lor. petrolul este extras prin metoda pompajului. fostele societă i aveau în schelă o conducere unică pentru foraj şi extrac ie. după care se cură ă prin emulsii con inând detergen i speciali de sondă. Se sim ea nevoia formării unor cadre de specialişti localnici.3200 muncitori şi salaria i. ajutat de o serie de ingineri şefi de servicii şi un administrator pentru problemele de contabilitate şi cele administrative. Societatea Astra Română era lidera schelei. se deparafinează cu un cu it răzuitor (şaibăr) adăugat pe tubing şi el merge până la 1000 m adâncime. Sondele tinere func ionează prin gazlifting între 3 şi 23 de ani (sonda 10 St. au devenit maiştri şi brigadieri. apoi a fost oprită. sunt utilizate direct la gazlificare. 989 total tehnicieni.

a. activitatea din schelă era subordonată unui trust cu reşedin ă teritorială centrală pentru mai multe schele. sub el era directorul român care dădea raport lunar scris politrucului sovietic şi supraveghea următoarele departamente: foraj. nu mai mult!). Schela Boldeşti era compusă din cinci sec ii complexe. de func ionar (numai o jumătate de pâine. pe când forajul se separase devenind şi el o întreprindere dependentă de acelaşi trust. inclusiv echipe de muncitori pentru între inerea drumurilor de acces la sonde. Conducerea era formată numai dintr-un colectiv format din trei persoane: director. îndruma i zilnic. coordonarea lucrărilor făcându-se pe baza unui plan actual de produc ie. subordonată trustului de la Ploieşti. de mai înainte. comuna lui natală). însă repartiza i de conducerea schelei şi de comitetul de direc ie. transporturi. construc ii şi montaje. schela a fost fărâmi ată în “oficii”. în primele clase primare făcute în Ceptura-Prahova. transporturi. până primeau aprobarea de a rămâne definitiv în posturi. Muncitorii cumpărau hrană ra ionalizată (pâinea. Amintesc numele lor: Ion Stan. Vasile Ardeleanu era o fire cam dură. deci şi de director (nu însă de directorul rus. în mod strict secret. după modelul dictat de Moscova. Dar.. recuperare secundară. de între inere şi interven ie la sonde. După na ionalizarea comunistă de la 11 iunie 1948 şi mai ales în perioada de activitate a Societă ii tâlharilor sovietici de la “Sovrompetrol”. atunci când. Conducerea oficiilor era formată dintr-un colectiv de trei persoane: director. şef era C-tin Muşat). răspundea de activitatea lor politică secretarul de partid al schelei. plan şi fond de for e de muncă. Pe linie ierarhică. gaze şi compresoare. electrică. buget de venituri şi cheltuieli. puteau cumpăra mai mult (o pâine întreagă). Ele erau formate dintr-un număr de 2-3 brigăzi complexe. Nu mai ştiu pe al i directori. Subordonate lor erau aproximativ aceleaşi servicii şi sec ii.) vânzându-se pe cartele. De ea răspundea un director rus iar. uleiul. dar şi inu i sub strictă supraveghere.şi în acea perioadă. numai la “extrac ie”. voind ca lucrurile în petrol să meargă şi mai bine. din care două corespunzătoare vechii schele. pentru rezultatele frumoase. a fost promovat ca ministru al petrolului. prin rapoarte lunare de comportare. la BDS. Cu cartelele roşii (muncă grea. gaze şi dezbenzinare. Revolu ia a prins schela cu o schemă mai simplificată. plus un număr apreciabil de muncitori califica i şi maiştri în serviciile auxiliare de: mecanică. era subordonat unei direc ii generale la Bucureşti şi Ministerului Petrolului. precum şi pe baza unui plan de investi ii şi repara ii capitale. inginer-şef şi contabil-şef care se considera un fel de director financiar. Ştiu însă că ing.. în conducere. respectiv la Ploieşti pentru Schela Boldeşti. sec iile de produc ie lucrând după aceiaşi indicatori de plan ca şi schela. bunuri sociale ş. zahărul etc. iar mai presus de to i. era şi geologul-şef. schela devenise o întreprindere numai de extrac ie. adică 1948-1956. presa i puternic să muncească cu teamă şi dăruire pentru randamente superioare şi mărirea produc iei acestei importante întreprinderi. fixat de trust. Vasile Ardeleanu. La conducerea schelei s-au aflat directori pricepu i şi. 177 . inginer-şef şi contabil. apoi şeful Biroului 1 (cu documente militare strict-secrete . cu cartelele verzi. pre de cost. adică sondorii). mai exact spus. care. extrac ie.jumătate ca ingineri stagiari. Corneliu Dan ov. Până în Revolu ie. regretatul Nicolae Metea (colegul meu de bancă. categorică şi bătăioasă care. fireşte) era ofi erul de securitate al cărui nume nu trebuia ştiut decât numai de directorul schelei şi de şeful Biroului de Documente Secrete (BDS-Biroul Unu). la rândul lui.

culoarele goale. de mucava. a devenit furios. şeful unită ii. la Scăieni şi la Boldeşti să vadă cum se forează sondele. o vizitau şi se mândreau cu această schelă la oaspe ii străini.. aducându-i aici să o vadă. Doar ing. după care a murit subit! (Inginerul Ardeleanu însă nu a murit. urbanizând-o înainte de a fi devenit oficial un oraş. garaje. Ea a îmbunătă it enorm condi iile de via ă ale popula iei locale. Florin Marinescu.la fel ca Papa Pius al III-lea .d. laboratoarele. magazii. centrala telefonică şi multe altele. În baza Hotărârii guvernului nr. se zbate din răsputeri ca rămăşi ele schelei Boldeşti să nu moară de tot şi realizează că este tare greu acest lucru. s-a decis ca Schela Boldeşti să devină o unitate petroliferă subordonată. de la 3000 la 600. 1994.. Activitatea febrilă a epocilor strălucite de dezvoltare a zăcămintelor de 178 . multe uşi închise.fabricile de geamuri. gra ie zăcămintelor sale foarte bogate în i ei şi gaze şi a unui petrol de cea mai bună calitate. probabil pentru motivul că schela nu mai produce petrol ca înainte. ci se zice că l-a blestemat pe Ceaşcă să ajungă acolo unde a ajuns. Ghi ă).. în anul 1503. Walter Ulbricht. Schela nu mai are nici sec ie de foraj. care nu accepta decât sfaturile Leanăi lui. restul sec iilor nu mai clocotesc nici ele de efervescen a impresionantă care era mai înainte. a creat un nou centru cultural. a ajutat enorm buna func ionare a rafinăriilor de la Ploieşti. 692 din 7 oct. fabricile de cărămizi din vecinătate. Personalul fostei schele este şi el mult mai redus. cele de repara ii ale utilajelor. atelierele electrice. nici măcar o singură lună . l-a dat imediat pe uşă afară şi l-a destituit. atelierele mecanice. foştii lideri politici o aveau în centrul aten iei.. Astăzi persoane de la cârma ării şi de la Ministerul Petrolului. Poate că s-au grăbit luând o asemenea decizie nu îndeajuns justificată şi peste câ iva ani se va vedea cât de mare a fost greşeala. s-a decis în pripă ca schela să nu mai depindă de ea însăşi ci să aibă un alt pupitru de comandă. chiar dacă în ultimii ani s-au mai forat două-trei sonde.. la Schela Băicoi.. care răspunde de noul satelit al schelei Băicoi (unde este director ing. Rezultatul? Dictatorul.s-a dus curajos la Ceauşescu să-i vorbească despre corup ia găsită în minister şi să-i dea sfaturi ce să facă. Şi se vede că a avut gura aurită. Din acest motiv. Câmpina ş. pentru acest motiv sau pentru altele ştiute numai de ei. sec ia de transporturi grele şi uşoare. Aşa a făcut Gheorghe Gheorghiu-Dej care i-a adus pe Tito şi pe liderul comunist german. fiindcă multe for e locale s-au diminuat.) Astăzi la întreprinderea boldeşteană s-au moştenit toate componentele lăsate în urmă de vechii stăpâni: birourile care erau destul de moderne. Astfel ing. depozite. astăzi.care a fost papă tot 26 de zile. a accelerat şi sus inut apari ia unor alte întreprinderi în oraş .m. dar au plecat supăra i şi cu coada între picioare că scăienarii şi boldeştenii nu se prea înghesuiau să-i aplaude. varni e (acestea din urmă dispărute). Schela Boldeşti era una dintre cele mai importante unită i petroliere din ară şi din Europa. sta ia de pompieri. dintr-un subsol stors fără milă de aurul negru până la ultimele picături (deşi acest aur nu s-au terminat de tot!).a. Aici a venit Ceauşescu şi consoarta lui. Vasile Ardeleanu a intrat în istoria României ca ministrul cu cea mai scurtă domnie: doar 26 de zile. privind înfiin area de societă i comerciale cu capital integral de stat prin reorganizarea unor subunită i din cadrul Regiei Autonome a Petrolului “Petrom” Bucureşti. Aşa se face că acum birourile schelei sunt pe jumătate pustii.

spre a evita să mai poluăm planeta. faptul că Petromservice S. mai ales că. etc. Cotidianul “Curentul”. radioul. CD-urile. de mult petrol! Din lupta pentru petrol poate lua foc toată planeta. împreună cu oamenii care au deservit-o. al cărui patrimoniu a fost “externalizat” cu dedica ie pe mai nimic către firma “năşită” de către controversatul 179 . sucursală a SNP Petrom (patronată de Austrian OMW). PetromService S. bunăoară. doar exploatarea unor sonde vechi. al XXI-lea .. Iar dacă nu-l vom găsi. Bine. microcasetele. Aici în America s-a forat deja la această adâncime şi s-a găsit petrol mult şi foarte bun. toate acestea sunt făcute integral din plastic sau au componente indispensabile din mase plastice. kerosenul . încet. benzile de magnetofon. Aici va continua. în perspectivă. atunci trebuie să ne gândim serios cum să inventăm cel mai bun petrol artificial. ca întreprindere eroină. înfiin ată în Bucueşti. motorina.. factorii poluan i de bază ai sec.. şi foarte glorioasă. SUCURSALA BOLDEŞTI La nivelul declarativ. Însă ce ne facem. ob inem 99% din masele plastice existente în lume. vapoarele etc. apoi şi alte ziare din Capitală. toate. urmărea micşorarea substan ială a impactului negativ asupra mediului. Oricum. Poate chiar am făcut o imensă crimă că ne-am bătut joc de el transformându-l în fum. rachetele cosmice. Poate că aşa vor sfârşi toate schelele petrolifere din lume. Poate va veni timpul să forăm şi în Boldeşti la această adâncime. avioanele. Doamne fereşte! Iată de ce încă mai este nevoie de Schela Boldeşti. sus ine că a intrat. jucăriile. în posesia unor documente care atestă. benzina. ..fără îndoială. pixul.cu o altă energie. înfiin ată pe scheletul Petro Serv. automobilele... ajunse la un grad înalt de epuizare. sunt de altă părere. din pre iosul aur negru.i ei de la meo ian şi sarma ian s-a dus de mult. ce urmau a fi disponibiliza i ca urmare a restructurării gigantului petrolier autohton. televizorul. că el încă mai stă la baza chimiei mondiale a polimerilor şi nu-l văd chiar atât de curând eliminat din cursă. bine . schela şi-a făcut până acum pe deplin datoria şi se poate retrage încet..A. fără tăgadă. cum spuneam..A. O ÎNTREPINDERE PETROLIFERĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI INTRATĂ ÎN GURA MASS-MEDIEI: PETROMSERVICE S.cu care încă mai merg automobilele. la pensie.nu-l vom mai arde. trenurile. peste 60% din obiectele de îmbrăcăminte şi încăl ăminte. avioanele etc. filmele.A.000 m profunzime sau mai adânc. deci din petrol! Iată de ce încă mai este nevoie de petrol... la 10. Masele plastice domină totul! Doar privi i pu in în jur: telefonul mobil sau fix. Fiindcă din petrol. cu mai pu in entuziasm. tatonând cu febrilitate noi energii alternative. recent.02. cu alte motoare conven ionale. pare foarte posibil ca adevăratele straturi explodând de i ei să se afle. la data de 02. de asemenea. vizitată imaginar de Jules Verne în romanul “Călătorie spre centrul pământului”. “Curentul”. dar să nu uităm: de petrol nu ne putem despăr i totuşi chiar atât de uşor.02. mai ales că în zilele noastre tehnologia mondială face eforturi imense să înlocuiască combustibilul lichid. a fost gândită ca o entitate închisă care să servească exclusiv interesele salaria ilor din Petrom. iar lumea modernă nu cred că ar mai putea fi numită modernă fără aceste mase plastice care au devenit a doua natură a omului.

cauzându-i acesteia mari prejudicii. un adolescent silitor care avea note bune la aproape toate obiectele. încât a trebuit să-i pun meditator ca să nu mi-l lase iarăşi corigent.L. pe Aleea Clubului la nr. dat fiind faptul că una din sucursalele importante ale Petromservice-ului S.. Şi cred că toate astea se întâmplă. subiectul respectiv ascunde interese nu tocmai ortodoxe. fiecare doamnă cu metodele ei.şi le-a spus numele la toate trei -. percepută de aceasta ca un canal de exteriorizare şi subtilizare a unor uriaşe profituri ilegale. fără să aducă vreun beneficiu localită ilor respective.L. dezvăluie ziarul “Cotidianul”. ACEX. să demonstreze modalitatea prin care PETROMSERVICE-ul lui Luca a reuşit să căpuşeze activitatea SNP PETROM. Afacerea a ajuns.IGEX. afla i într-un vizibil conflict de interese. care nu pot fi dezvoltate mai mult într-o monografie precum cea de fa ă. dar la păcătoasa asta de limbă străină din 4 şi din 5 nu mi-l mai scoate. Viilor nr. în 2004.A.FORADEX.şi barem nici măcar nu era vorba de un obiect de bază.sindicalist miliardar Liviu Luca. Nici această întreprindere nu a scăpat de avatarul schimbării numelor . înainte de a cere o anchetă de la minister.. fiindcă în fiecare an a avut o altă şi o altă profesoară .S. Piteşti şi Moineşti. Caragiale” din Ploieşti actualul Colegiu “I. Până în prezent. având şi o sec ie de interven ii (Sec ia I). prof. Craiova. sucursala PETROMSERVICE S. Şi de-aia am venit la dumneavoastră. stăpânul Petromului. pe Str.. 3.în titlu leam amintit şi pe cele vechi . Astfel. dar nici nu putea fi ocolită. a venit un părinte extrem de furios. în complicitate cu directori ai acestei companii. . alături de cele din Târgovişte. vă rog să privi i carnetul de note al băiatului meu şi să vede i că are numai medii de 8 şi de 9 la principalele obiecte. încât mi-a zăpăcit de tot copilul.A.. să vă anun . sau Comac Lmtd.G. la urechile Cur ii de Conturi. 7. Andrei Vijoli. Protestul tăticului nemul umit suna cam aşa: “Domnule director. îşi are ca sursă principală de venit SNP PETROM. Ziarul respectiv încearcă. (Dar vă aminti i când neocomuniştii strigau până răguşeau: “Nu ne vindem ara?”). deci către AUSTRIAN OMW. cu preten iile ei. Însă toate trei voiau probabil să-l umilească sau să-şi bată joc de el. patronii marii companii se zice că au decis vânzarea acestei companii către aceiaşi stăpâni austrieci ai petrolului românesc. iar în opinia mea.iar schimbarea numelor în serie îmi aminteşte de un caz real. via Petromservice. cu manevre inteligente făcute prin intermediul unor firme străine ca Elbahold Limited. era în fiecare an lăsat corigent la unul şi acelaşi obiect (o limbă străină) de trei profesoare la rând.ISEM .L. din Cipru. De aceea. Că 180 .I.F. Iată întâmplarea: într-o bună zi. au lovit dureros în economia na ională. la domnul director de atunci al liceului. spune ziarul. se află în oraşul Boldeşti-Scăieni. probabil în elese între ele să-l tracaseze . sute de milioane de euro au fost vântura i în Cipru. problema nu a fost pe deplin limpezită. elev la una din clasele a X-a din acel liceu. prin documente declarate ferme. care mai de care mai severe. petrecut pe vremea când eram eu elev la Liceul “I. prin tandemul de interese Sorin Ovidiu Vîntu-Liviu Luca. Pentru a astupa gura presei libere. de la Boldeşti. să se plângă de faptul că bietul băiatul lui. Caragiale”.

. că rezolv eu problema asta.C... A avut aceeaşi şi aceeaşi profesoară în fiecare an. Dar este una şi aceeaşi profesoară. roci utile etc. iar din 1991 s-a transformat în societate comercială pe ac iuni. ape geotermale. căsătorită în fiecare an cu altul. apoi l-a calmat cu următoarea explica ie: “Stimate domn. Deci.. dar o ştia tot liceul şi este absolut adevărată.) cât şi crearea de mijloace tehnice specifice activită ii de foraj. dar nu e nevoie să mai reclama i la minister.000 de bucă i coroane şi 4000 de bucă i sape). Istorioara sună a anecdotă. Ca realizări tehnice deosebite. FORADEXUL de astăzi. minerale şi potabile. Să vedem acuma ce se întâmplă când schimbi un nume de cinci ori la o întreprindere. cu precădere pentru lucrări speciale... Până la începutul anului 1991. a sculelor de foraj cu diamante naturale tip “surface set”. Numele actual provine de la Foraj-Exploatări.de o aşa persecu ie.. în anul 1975.fabricarea în ară. uraniu etc.. are iarăşi un alt nume. revenind în ară cu func ii mari pe la Ministerul Comer ului Exterior. pe baza licen ei Christensen-SUA... pot fi men ionate: . fiindcă acea persoană mi-a fost şi mie profesoară. concluzia: tot răul spre bine.A. . FORADEX S. înregistrată în Registrul Comer ului al Muncipiului Bucureşti cu nr. apoi în “Întreprinderea Geologică de Explorări” (IGEX). destinate forajului geologic şi celui petrolier... S. obiectivul principal de activitate al societă ii l-a constituit: executarea de prospec iuni şi explorări geologice pe teritoriul României.. începând din 1970.eviden ierea primului zăcământ de petrol şi gaze din Marea Neagră. ape geotermale şi alte resurse minerale (cărbuni. iar ca istorioara aceasta să aibă şi un happyend. argint.C.” Directorul l-a ascultat cu aten ie. fiindcă s-a recăsătorit a treia oară. La început. apoi în “Întreprinderea pentru Foraje şi Lucrări Geologice Speciale” (IFLGS).. încât a mers în ara unde ea se vorbea şi a terminat acolo o facultate tehnică. dioxid de carbon. s-au concretizat prin: . fără să aibă nimic de a face cu vreun divor . prin ini ierea programului “offshore” în România. M-a i în eles?” Tăticul a rămas cu gura căscată şi a plecat resemnat.A. cum spune i.. minerit şi alte metode specifice pentru descoperirea de noi rezerve de i ei. fiindcă a divor at. gaze. “FORADEX” S. renun ând la alte reclama ii. . prin lucrări de foraj. înfiin at în 1939. şi când predă anul acesta. v-am în eles. De la înfiin are până în prezent. minereuri de fier. aur.descoperirea şi eviden ierea a 850 de zăcăminte exploatabile de petrol. Şi să şti i că băiatul dumneavoastră nu a schimbat trei profesoare. gaze. Rezultatele cercetărilor geologice ale S. vă anun că respectivul elev “persecutat” şi-a însuşit atât de bine limba aceea străină. societatea s-a numit succesiv: “Întreprinderea de Stat pentru Exploatări Miniere” (ISEM). eu nici că am mai auzit. 140/1864/1504/1991. 300. betoanelor uşoare şi greu armate (cca. mustăcind. minerale. numai că atunci când preda la clasa a VIII-a ea purta un nume. 181 . când preda la a IX-a şi-a luat un alt nume.. se numea “Administra ia Comercială pentru Prospec iuni şi Explorări Miniere” (ACEX).punerea la punct a tehnologiei şi echipamentului destinat forajului cu diametru mare (de 500 mm şi adâncime de 400 m).

mec. Aceştia erau ing. Republicii Moldova şi Kazahstanului. sub conducerea unor directori devota i trup şi suflet acestui loc de muncă.. FORADEX S. Iancu Feldman. în prezent. Ing.A. întreprinderea de la Scăieni a pierdut câteva sute de salaria i buni. inclusiv la această unitate. această întreprindere cu hale mari. mi-a spus că.000 m fora i pentru alimentarea cu apă potabilă în România şi cca. peste 360. Men ionăm că o bună parte din aceste realizări s-a făcut cu personalul acestei sec ii de la Scăieni. zăcămintele de cupru de la Moldova Nouă. producerea uneltelor de forajare de dimensiuni mari. Trebuie să amintesc că. Deci. din care a păstrat numai 57. dar şi ea a lucrat cu toate for ele umane de care dispunea – cca. Ion Berbecaru. din care 340. . sec ia de la Scăieni mai lucrează cu 57 de salaria i.000 m fora i pentru valorificare apelor geotermale. O pierdere de personal dureroasă. deoarece sec ia de la Scăieni are o vechime de numai 63 de ani. Tanzania şi Zambia.800. de asemenea 740. Algeria. destinate ării noastre. Activitatea întreprinderii poate fi pe scurt exemplificată prin următoarele mari realizări: descoperirea zăcămintelor de petrol şi gaze de pe platforma continentală a Mării Negre. până aici. sintetizare sau PDC etc. cuptoare şi ateliere mecanice complexe. Violeta Cazacu..000 m în Libia şi Zambia. Germania.pentru consolidarea unui domeniu strategic al economiei na ionale. Peru.000 m în ară şi restul în Grecia şi Tunisia. Grecia. iar numărul lor este din nou promi ător. până la diametru de 4000 mm.. Turkmenia ş. zăcămintele de fier de la Ghelar. al doilea director al fostului IFLGS. la modul general. În concluzie. Peru. amândoi colaboratori cu direc ia centrala de la Bucureşti unde director general era ing. şi până la 400 m adâncime.a. Atunci contractele mergeau strună şi echipele IFLGS-ului lucrau simultan în ări ca Marea Britanie. tot răul spre bine! 182 . pe care însă i-a calificat să devină cei mai buni.000 m de foraje destinate cercetărilor geologice de substan e minerale solide. FORADEX-ul de la Scăieni este condus de ing.C. Zambia. Republica Sud Africană. contribuia zilnic la îndeplinirea contractelor interne şi externe. Peru. cercetarea geologică şi hidrogeologică a zăcămintelor de lignit din Oltenia.000 m fora i în domeniul petrolului şi gazelor naturale. cel al explorării şi exploatării resurselor de substan e minerale. dar întreprinderea de la Scăieni nu s-a predat.. 400. Prin efortul lor unit şi calificările superioare ce le au. peste 3. am vorbit despre S. Contabil şef este Lia Petre. care fusese mai înainte şeful platformei de foraj marin de la Constan a şi Nicolae Toma. După 1991. cca. 400. peste 930. şi veniturile erau mari.executarea prin foraj a suitorilor şi pu urilor de aeraj cu instala ii proiectate şi realizate de societate. De peste şaizeci de ani.fabricarea echipamentelor destinate cercetării geologice şi geotermice pentru platformele marine şi pentru substan ele minerale utile solide. Dan Păduroiu.000 m fora i în România care au dus la identificarea a peste 100 acvifere de apă exploatabilă. care este angajată de mul i ani acolo. plină de strunguri. Yemen.. Libia. luminoase. 600 de salaria i . etc. nu a dispărut şi încă mai lucrează. producerea şi comercializarea sapelor şi coroanelor de foraj cu diamante naturale. cu macarale rulante. prin folosirea celor 365 de sonde realizate în România. Tanzania. realiza i în România. această echipă mică încearcă să egaleze recordurile şi rezultatele strălucite din anii preceden i. mai ales că s-au semnat noi contracte cu ările enumerate mai sus. Ghana.

A fost un prim pas. a înfiin at actuala Societate ARTEMA PLAST SRL. se arată foarte optimist şi încearcă săşi transforme firma în unitatea de profil cea mai mare din ară. turism. speră să definitiveze atragerea unui mare grup industrial italian din domeniu. în aeroportul din Milano. În acest scop. inginerul Gheorghe Comănescu. hotărât să-şi mărească numărul de angaja i . zbătându-se să supravie uiască şi să-şi păstreze salaria ii. în bună parte califica i la locul de muncă. care dispune de un utilaj modern. Nu rămâne decât să-l felicităm călduros pe inginerul Gigi Comănescu şi să ne dorim să avem cât mai mul i oameni ca el. Probabil că aceasta a şi fost cauza pentru care. primeşte deseori produsele alese în nişte sacoşe foarte elegant decorate. a fost cumpărat un teren pe care s-a construit sediul noii companii. Cooperarea cu firma italiană va permite firmei din Boldeşti-Scăieni să-şi mărească de câteva ori capacitatea de produc ie. în special prin atragerea de noi investitori străini. un tânăr plin de energie. BOLDEŞTI-SCĂIENI În timp ce majoritatea întreprinderilor din acest oraş se plâng că întâmpină serioase dificultă i. cu multă încredere. 183 . Cine face cumpărături prin marile magazine din ară. de personal calificat şi de un număr în creştere de lucrători. El se află pe Şoseaua Ploieşti-Văleni nr. An de an. acelea sunt sacoşele fabricate la ARTEMA PLAST. această firmă s-a dezvoltat armonios. diferite alte servicii. în cadrul componentelor ei. ajungând astăzi una din cele mai importante întreprinderi industriale cu acest profil din România. din toată Europe de est”. ca urmare a asocierii firmei GEMATO cu firma italiană de mase plastice ARTEMA PLAST SRL. Ei bine. Firma română. unul din seria de numeroase alte produse folosite la ambalarea mărfurilor. inginerul Gheorghe Comănescu a înfiin at o firmă privată pe care a numit-o GEMATO. produc ie. iată că pe teritoriul oraşului a apărut şi o întreprindere nouă. având un design bine gândit şi făcut cu mult gust. care să-i urmeze nobilul său exemplu. al cărei director fondator. să diversifice foarte mult gama de produse şi să devină astfel cea mai mare întreprindere cu acest profil din România . în oraşul Boldeşti-Scăieni. Imediat după Revolu ie.ARTEMA PLAST SRL. cu litere frumos scrise şi cu imagini comerciale viu colorate.şi aceasta cât mai curând. Este o veste foarte bună.“şi de ce nu. Domeniul de activitate abordat de noua societate este fabricarea ambalajelor flexibile pentru industrie şi în special pentru industria alimentară. l-am văzut pe inginerul Comănescu angajat în discu ii febrile şi prieteneşti cu partenerii lui italieni pe care ştiu că îi vizitează foarte des. 26. mi-a specificat odată. patronul companiei. M-am bucurat sincer să aud aceste cuvinte din gura unui fost elev de-al meu de elită cu care mă mândresc şi pe care îl văd decis să facă tot ceea ce îi stă în putin ă pentru a dezvolta şi alte activită i în oraşul Boldeşti-Scăieni. În anul 1996. prin noile malluri. în cadrul căreia a abordat diferite activită i: comer .

într-un fel. fiind foarte tineri. Astfel. extrem de interesante. la Boldeşti şi Scăieni am avut luptători extrem de curajoşi care să le semene. pe care am publicat-o la Chicago. CU 6 ANI ÎNAINTEA GREVEI DE LA 14-15 NOIEMBRIE 1987 DE LA BRAŞOV ! Din localitatea Boldeşti-Scăieni nu s-au ridicat partizani ca generalul Ion Aldea. Pentru că nu toată lumea cunoaşte aceste amănunte. trăgând în mili ieni şi în securişti şi rănindu-i. asta nu înseamnă că. nu au încercat şi ei aşa ceva. Dacă nu le-aş reaminti. De aceea. am aflat nemijlocit toate ac iunile de bravură făcute de fiecare în parte. aleşi chiar din oraşul unde locuiam. tot ce ştiam că au făcut ei. după cum. SUA. până ce curajoşii răzvrăti i au fost prinşi. atât prin ziarele din ară... am mai scris şi o altă carte. atât contemporanii. în acelaşi an. reale şi glorioase din istoria localită ii. Cruciada lor a durat ore întregi. deoarece ve i vedea că. pe culmile Făgăraşului. colonelul U ă. Chiar dacă eroii mei.. Iar după ce i-am gasit. m-am decis să le reproduc şi în monografia de fa ă. Acei partizani eroi. într-adevăr.CAPITOLUL XVI. din Glen Ellyn. fiind nişte pagini deosebit de dinamice. nu au apucat să lupte prin mun i cu hoardele comuniste înarmate. Illinos. atunci când au fost prinşi. un “Dic ionar al eroilor căzu i victime ale comunismului în România”. mul i al i eroi cunoscu i şi necunoscu i . despre schingiuitorii lor “Dic ionarul criminalilor politici comunişti din România”. trebuie să specific că. ca scriitor. pe care am publicat-o în editura “White Wings”. Dar scena nu se petrecea undeva prin Mun ii Făgăraşului. în Boldeşti-Scăieni. 184 . totuşi. consider că trebuie neapărat să le ştie toată lumea. aproape nişte copii. dacă se poate. despre lupta lor temerară. tot cu arma în mână au luptat. bătându-se cu trupele securită ii criminale şi căzând eroic în aceste lupte. şi faptele unor eroi locali. ca partizani ai rezisten ei anticomuniste. ci chiar pe dealurile dimprejurul localită ii. în Mun ii Apuseni ori ai Dobrogei. imitându-i. am relatat amănun it. ÎNSO ITĂ DE UN MARE PROTEST PE STRĂZI. în 1993.. Mai înainte de a povesti isprăvile lor. pe faimoşii partizani anticomunişti români din mun i pe care îi aveau ca exemplu. în Mun ii Banatului. ca şi partizanii. Şi. destul de bine şi de curajos. la o scară mai mică. eu căutam să descriu.care să lupte cu arma în mână. Rezisten a anticomunistă în Boldeşti-Scăieni . schingiui i cu cruzime şi mul i dintre ei ucişi în cumplitele temni e comuniste.. Aveam avantajul că pe aceştia eu îi cunoşteam personal şi am putut sta de vorbă cu to i. deci. au fost batjocori i. cât şi urmaşii noştri. prin Mun ii Vrancei. Despre eroii partizani şi despre al ii ca ei am scris o carte. căci şi tinerii din Scăieni. cât şi prin jurnalele americane.. Şi nu mi-a trebuit mult timp să-i caut şi să-i găsesc.PRIMA GREVĂ GENERALĂ MUNCITOREASCĂ DIN ROMÂNIA. cu siguran ă că ele s-ar pierde şi ar fi mare păcat să fie uitate. rezisten a anticomunistă a fost de două feluri: una pasivă (o rezisten ă în surdină sau chiar ascunsă) şi alta activă (pe fa ă).14 NOIEMBRIE 1981 . ca ăranca Elisabeta Rizea ori ca întreaga familie a lui Toma Arnău oiu ori ca mul i. se merită a fi ştiute. Desigur.

Bancurile anticomuniste. s-au aflat şi unele dosare grele ale unor cozi de topor locale .mă rog. “Radio Roma” sau chiar “Radio Ankara”. Nici astăzi nu pot spune că cetă enii de acolo sunt mai mul umi i. fie prin agen ii ei turnători care. Matei Grigore (Mielu Soroiu). deoarece. ziarului “Ziua” nr. pe alimente. portretele regelui Mihai I şi ale lui Iuliu Maniu. din ordine date de sus.. după amiezile şi seara. 1988). 185 . fie direct.. cu Stalin. un post de radio clandestin numit “Radio România Viitoare”. fiind vorba de două localită i muncitoreşti cu poten ial mai mare de nesupunere. 1216 din 2406. mai boga i. topite la fabrica de mucava din Scăieni. Petrescu nu a fost singura victimă de acest fel. vecinii fabricii. niciodată nu au fost prinşi cei care riscau să le afişeze. cât şi sub dictatura lui Ceauşescu. fiind bruiat. înaintau raporturi scrise sau telefonice la securitate şi aceasta trecea pe loc la ac iuni drastice. mai puternici. atât sub regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acum 40-50 de ani. se afla infiltrată peste tot. mereu apăreau pe por ile (pe atunci din lemn) ale Fabricii de Geamuri Scăieni. voia să facă uitate numele schingiuitorilor. Jean Pandele. “BBC-Londra”. care. în plus. au fost ancheta i mai mul i scăienari şi boldeşteni. Petrescu (1917-2001). familiile care aveau aparate de radio riscau şi făceau eforturi să asculte. imediat ce auzeau că unii localnici nemul umi i ac ionau contra statului comunist sau numai că ridicau tonul mai mult decât trebuie. al doilea din Scăieni. promisiunile de libertate făcute în limba română de posturile de radio “Vocea Americii”.conf. de teamă să nu fie desconspira i.000 de dosare ale membrilor de partid şi turnătorilor securişti vinova i.însă acum aceşti “foşti” sunt infinit mai şire i. Puiu şi Nicu Angelescu. vorba de un risc enorm. seară de seară. Iar aceşti temerari au fost fra ii Mircea. pe când luptase pe frontul de est. primul din Boldeşti. cu ruşii. făceau deliciul na iunii şi erau pe buzele tuturor. Pe la cozi. “Europa liberă”. ridicau vocea şi îndrăzneau câteodată să învinuiască direct conducerea.Ca pretutindeni în ară..I. (Printre cele 270. dar năravul ba. îşi muta frecven ele din minut în minut. “Radio Madrid”. cu Dej sau cu Ceauşeştii amândoi. “Radio Paris”. şeful serviciului salarizare de la Schela Boldeşti.. prin anii 1959-60. bine lipite (erau afişate cam pe la 3-4 diminea a) şi cu toată paza. el distrusese cinci tancuri ruseşti. şi specialistul în lucrări de foraj marine. M. au învă at să interpreteze perfect rolul de anticomunişti. mai versa i. Din mun ii Carpa i emitea. pe unde scurte. poli ia secretă politică. Pe timpul lui Dej. pentru că tot foştii comunişti se pare că îi conduc . cum a pă it Gh. care a fost bătut de securitate numai pentru că un “binevoitor” adusese la securitate un ziar vechi militar care îl lăuda pe Petrescu că. la fel ca şi postul de radio clandestin bulgar. dintre care cel mai rău au pă it-o doi prieteni de-ai mei: şeful protec iei muncii de la Schela Boldeşti. securitatea. lupul păru-şi schimbă. oamenii erau nervoşi. Mai târziu. cu dosarele vechi prelucrate şi falsificate. În urma unor astfel de turnătorii. mai îndrăzne i şi mai corup i decât erau înainte şi. totuşi. de foste victime ale comunismului .nu neapărat to i cei afla i la scara guvernamentală . cetă enii din această localitate industrială se arătau foarte nemul umi i de via a precară pe care majoritatea popula iei a dus-o timp de o jumătate de secol. plini de iluzii şi de speran e. se certau între ei pe locuri. “Radio Gorianin” din Balcani. chiar dacă emisiunile erau bruiate continuu. Era.

Nu s-a putut afla niciodată cine l-a asasinat. bătându-l minute întregi fără oprire şi făcându-l lac de sânge. victima murind în chinuri amarnice după ce penisul i-a fost amputat. a fost inut pe un scaun special. Sincer vorbind. Mielu s-a îmbolnăvit de un cancer galopant în regiunea anală. Ultima oară. Este vorba despre băiatul poştarului Stănescu. la sediul securită ii din Ploieşti. i-a vorbit frumos. eu am publicat un amplu material despre această crimă. frumos şi înalt. cu o pensie mai mare decât salariul unui profesor universitar! Mielu Soroiu. anul trecut. un tânăr cu musta ă. erau zilnic sabotate prin oprirea curentului electric de la şaltărul central al dinamurilor electrice care puneau în mişcare pompele. mirându-mă că acel tânăr putuse să fie atât de rău. pe un câmp dintre Scăieni şi comuna vecină Pleaşa. atunci când fusese auzit povestindu-le sondorilor despre cum a fost furată Basarabia de ruşi. fiul său. şi l-a rugat cu amabilitate pe Jean să-l ducă înapoi la sediul securită ii cu maşina. când l-am văzut pe Pandele. Cu toată paza intensă. alături de alte mari crime ale fostei securită i ploieştene. Abia a scăpat cu via ă. i-a zdrobit degetele. având înfă işarea unui star cinematografic. deşi încearcă acest lucru de peste 16 ani! Se cunoaşte un singur caz de agent securist pedepsit “de reac ionari” cu moartea. Desigur. Lazăr. lovindu-l cel mai mult peste testicule. pe rând. Aceasta se întâmpla în preajma anului de gra ie 1989. din Pleaşa. iar la anchetele făcute ore întregi. Atunci el mi-a povestit cu glasul stins tot ceea ce ceea pă ise. Întors în America. despre care se spunea că este securist şi că arestase pe nişte muncitori de la întreprinderile de ceramică de la Bucov. Înainte de a muri. mi-a spus că Lazăr o duce bine-mersi. Când s-a văzut în biroul lui. nici până astăzi nu se ştie cine sabota. iar Jean s-a conformat întocmai. toate sondele având acest sistem. lam vizitat acasă unde l-am găsit în pat. După acele anchete dubioase. începând să urle şi să înjure de mama focului. aproape toate sondele cu pompă canadiană de pe aria Boldeşti-Scăieni. iar articolul l-am expediat familiei. Ancheta a durat zile de-a rândul. nu a putut ob ine dosarul cu ancheta făcută de fosta securitate tatălui său. N-a trecut mult timp după aceste discu ii şi Jean Pandele s-a trezit la serviciu cu un ofi er de securitate. după ce a făcut o sumedenie de declara ii scrise prin care promitea să nu mai spună nimănui că Basarabia este românească. treceau nişte ore bune în care sondele stagnau şi nu mai scoteau petrol. prin societatea “Sovrompetrol”. sub care se afla “Răducu” (aşa se numea în limbaj conspirativ aparatul de iradiat cu doze mari).t.Jean Pandele a fost turnat la securitate de un secretar u. a fost şi el bătut câteva zile de-a rândul. cu metastaze la penis. s-a scuzat câteva momente. În timp ce ruşii ne furau zi şi noapte petrolul. care povestea colegilor ce mai spun posturile de radio “de peste gârlă” şi care îl tot critica pe Ceauşescu.. a tăbărât cu pumnii şi cu picioarele asupra boldeşteanului. de la sediul securită ii din Ploieşti. mi-a părut rău de frumuse ea lui. Securistul a venit îmbrăcat civil. chiar foarte politicos. s-a dus în biroul vecin de unde a venit îmbrăcat cu un halat muncitoresc şi deodată s-a transformat brusc într-o fiară turbată: şia sumecat mânecile şi. Paul Matei. a pă it-o şi mai rău. la marginea Scăieniului. 186 . Nici în momentul de fa ă. încercând să i le rupă. securistul Lazăr. Până veneau operatorii de serviciu ca să repornească motorul pompelor.c. nederanjat de nimeni. Ştiind că Jean este un foarte bun acordeonist.

Prin anii 1978-79, la clubul Schelei petrolifere Boldeşti, sosise prietenul cel mai bun al lui Nicu Ceauşescu, Ion Traian Ştefănescu, să-i muştruluiască pe muncitorii petrolişti că nu merge bine produc ia. Mă aflam şi eu în sală. Ştefănescu, deşi un bun şi foarte inteligent intelectual, bazat pe vocea lui de tunet şi pe faptul că era prim secretar al c.c al u.t.c., ministrul tineretului (ulterior prim secretar la jud. Sălaj şi Dolj), bazat pe marea sa putere politică, folosea fa ă de muncitori un vocabular dur, execrabil, vorbindule de sus, cu arogan ă şi total dispre , neavând nici un respect pentru ei: “Bă, la voi aicea nu se munceşte suficient şi de-aia merge treaba prost în schela voastră!...” În clipa aceea, sutele de muncitori din sala au protestat cu glas tare; unii l-au fluierat, al ii l-au huiduit. Un sondor l-a apostrofat fără frică: “Vă rugăm, tovarăşu’, să ne vorbi i frumos, că noi nu suntem nici “bă” şi nici “voi”... Noi muncim din greu de diminea a până seara la sonde şi vrem să fim respecta i, şi nu ne vorbi i ca unor slugi, cum le vorbeau boierii!” “Aşa-i! Aşa-i!” - îl aprobau to i din sală. Ştefănescu o cam sfeclise şi mitingul nu a putut continua până nu şi-a schimbat stilul de vorbire. Şi eu am fost admonestat verbal de acest ministru pe când făceam practica agricolă cu copiii în viile de la IAS BoldeştiScăieni, la cules de struguri. Din senin, a apărut acolo o maşină neagră sosită pe drumul de acces între vii, din care a coborât acest ştab înso it de primarul din Boldeşti şi de încă doi tovărăşei de la jude , veni i în control să vadă cum muncesc elevii. I.T.Ş. îl întreabă încruntat pe un copil de clasa a V-a: “Câte găle i ai făcut tu, puştiule, de diminea ă până acum?” “Cinci găle i, iar norma este de zece găle i. Aşa ne-a spus tovarăşul diriginte”, a răspuns copilul. “Trebuiau cinsprezece! - i-a dat el răspunsul - Cine-i dirigintele, dumneata?” - mi s-a adresat secretarul mie. “Da, eu le-am spus numărul găle ilor - 8 pentru elevii mici, 12 pentru cei mari. 15-20 găle i este norma pentru studen i. Şi vă rog să privi i de la ce distan ă cară copiii găle ile până la benă. Eu nu pot să le cer mai mult la copiii ăştia mici şi slăbu i”. “Cine-i proful ăsta de-mi răspunde aşa obraznic?” l-a întrebat I.T.Ş. pe primarul Dumitru Puişor. “Este profesorul care l-a pictat pe Eminescu pe Casa de cultură”. Ştefănescu a făcut un gest de mirare şi a plecat fără să salute pe nimeni. Dacă nu era revolu ia, Nicu Ceauşescu, care voia să-l debarce pe taică-su şi să-i ia locul, numindu-l pe bătrân într-o func ie moartă (de secretar general onorific al p.c.r.), Tr. Ştefănescu era propus de Nicu ca vice-prim ministru sau chiar premier în fruntea ării condusă de el, căci fiul dictatorului plănuise cu maică-sa o “lovitură familială de stat”, pentru a deveni el preşedinte. Dar nu i-a mers. La Revolu ie însă, Ştefănescu nu mai ştia unde să se ascundă de frică. În ziua de luni, 18 decembrie 2006, în prezentarea Raportului Comisiei Preziden iale de “Analiza dictaturii comuniste din România” (în aşa-numitul “Raport Tismăneanu”), care condamna cu vehemen ă comunismul, citit în sesiunea Parlamentului de preşedintele Băsescu, Ion Traian Ştefănescu era printre primii cita i pe lista neagră a foştilor mari lideri comunişti, învinui i de crimele din România, dar lui pu in îi mai pasă, fiindcă el şi-a păstrat titlul vechi de profesor universitar, func ionând acum la Academia de Ştiin e Economice, specializat în probleme de drepturile muncii şi ale muncitorilor, fiindcă tare mult îl doare grija fa ă de dragii lui muncitori... Cine-l cunoaşte spune că foloseşte acelaşi vocabular moştenit din trecut. Şi, totuşi, trebuie să men ionez aici şi o faptă bună a lui Tr. Ştefănescu care l-a ajutat pe un prieten de-al meu, scriitorul
187

Nicolae Mihai, să-şi publice un excelent roman respins de toate editurile, pe criterii politice. O tulburare mult mai mare decât cea din sala Clubului, s-a produs în ziua de 14 noiembrie 1981, pe la orele 11 diminea a. În acea zi, to i muncitorii de la Întreprinderea de Foraj şi Lucrări Geologice Speciale (IFLGS) din Scăieni, actualul FORADEX, s-au revoltat spontan şi, uni i, au declarat grevă generală (grevele, se ştie, erau strict interzise pe vremea aceea, fiind socotite crime politice). Mai întâi greviştii s-au strâns în curtea fabricii. Apoi to i muncitorii din uzină, ca la o comandă, au ieşit pe poarta întreprinderii şi au pornit hotărâ i în mare grup pe străzi, strigând curajoşi: “Vrem pâi-ne! Vrem pâi-ne!” Era, de fapt, şi o lozincă mascată de protest, împotriva politicii de opresiune, dar ei ştiau că punând accentul pe lipsa de pâine, protestul lor nu va fi interpretat neapărat ca o mişcare politică, deşi mişcarea avea evidente conota ii politice. De câteva zile, nu se mai găsea aproape deloc pâine pe pia ă şi nu s-a mai adus pâine nici la chioşcul din incinta fabricii. Coloana mare de vreo 270 de muncitori, s-a îndreptat mărşăluind vreo 3 km cu dârzenie, pe şoseaua PloieştiVăleni, apoi pe str. Petroliştilor, scandând cererea lor neîncetat, până ce au ajuns în centrul oraşului, în fa a primăriei. Grupului, format ini ial numai din demonstran ii grevişti, li s-au alăturat numeroşi trecători şi angaja i ai societă ilor din împrejurimi. În final, se adunaseră cca. 1000 de demonstran i. Cu to ii erau foarte decişi să ajungă la primăria oraşului. Informatorii din cadrul primăriei l-au anun at pe primarul Silviu Ciungradi ce avalanşă mare se apropie şi neştiind pe ce traseu au luat-o greviştii, primarul s-a urcat grăbit în maşină, hotărât să plece la Ploieşti pe şoseaua na ională. Pe drum, însă, ghinion! El a dat chiar de masa compactă a demonstran ilor. Maşina i-a fost oprită şi luată pe sus de muncitori. Primarul a ieşit din ea afară. Greviştii nu numai că l-au întors din drum, ci, după ce fugarul a primit câteva ghionturi anonime, a fost pus în fruntea coloanei, fiind obligat să strige alături de demonstran i “Vrem pâine!”, pe tot traseul, până în dreptul primăriei. Ajunşi acolo, a avut loc un consiliu la care au participat primarul, consilierii şi reprezentantul greviştilor, Sandu Stelian. Ca temă de discu ie a fost cauza care a declanşat această grevă. La fel era să pă ească şi plutonierul de mili ie Cremeneanu, care era responsabil pe această zonă, dar el a fost mai norocos, deoarece a putut fugi cu maşina. Între timp, a apărut acolo intempestiv şi... Ion Traian Ştefănescu, împreună cu colonelul Pescaru, şeful adjunct al securită ii din Prahova, cu care începuse să se ciondănească, fiecare pretinzând că reprezintă cuvântul partidului şi că ştie ce decizie să ia. La un moment dat, Pescaru i-a replicat lui Ştefănescu: „Tu să taci, fiindcă noi ştim ce avem de făcut !” Nu ştim cine îi anun ase, căci vestea ajunsese până la Ceauşescu, iar Ştefănescu fusese trimis cu porunca să restabilească imediat ordinea. Cu Pescaru sosiseră o mul ime de al i securişti, în civil, înarma i, care înconjuraseră clădirea primăriei şi pe to i greviştii, decişi să intervină cu for a dacă va fi nevoie. Întregul Inspectorat M. I. de la Ploieşti intrase în alertă şi camioanele cu mili ieni şi securişti erau pregătite să meargă la Boldeşti-Scăieni pentru interven ie. Aşteptau doar un semnal să pornească, dacă va fi nevoie. Delegatul greviştilor, Sandu Stelian a explicat limpede că trebuie să li se acorde mai multă aten ie muncitorilor şi să li se aducă pâine, ca să poată munci.
188

Ştefănescu a telefonat pe loc la Bucureşti şi a primit răspunsul că, pentru a nu agrava situa ia, cererea muncitorilor va trebui pe deplin împlinită. Aşa le-a răspuns şi el primarului şi lui Sandu Stelian. Acesta a ieşit afară, s-a urcat pe o pubelă metalică de gunoi şi s-a adresat colegilor săi, strigându-le că problema a fost rezolvată iar cererea le va fi, în următoarele ore, îndeplinită, rugându-şi colegii să se întoarcă la uzină. Oamenii s-au întors potoli i, mergând agale la locurile de muncă, însă nu au început lucrul până nu au sosit maşinile cu pâine, mezeluri şi carne. Într-adevăr, au venit atunci câteva maşini supraîncărcate şi au descărcat la IFLGS pâinea cea mai bună, pachete întregi de mezeluri şi carne de cea mai bună calitate, chiar mai multă marfă decât puteau cumpăra muncitorii. Concluzia: deci, iată că se putea! De atunci, IFLGS era prima întreprindere din oraş unde se aducea totdeauna marfă, înaintea altor puncte de desfacere. Din păcate, Sandu Stelian a fost ore întregi anchetat la sediul securită ii din Ploieşti, iar dacă nu a fost arestat se datorează faptului că pentru el a intervenit Gheorghe Deliu, vărul său şi ministrul metalurgiei din acea perioadă. Greva a fost, aşadar, o reuşită deplină şi a demonstrat nu numai faptul că “unirea face puterea”, dar şi că regimul comunist se temea serios de furia maselor. Vestea despre greva din Boldeşti-Scăieni şi despre succesul ei s-a răspândit cu repeziciune în toată România, în primul rând, prin posturile de radio occidentale. Evident, succesul ei a încurajat şi pe muncitorii de la Întreprinderea de Autocamioane “Steagul roşu”, de la Braşov, care au ales, nu întâmplător, exact aceeaşi zi - 14 noiembrie 1987. Ea a început la acele uzine în seara zilei de 14 noiembrie, la schimbul al III-a, şi a continuat toată noaptea, când schimbul nu a lucrat deloc, iar diminea a, pe 15 noiembrie, la fel ca la Boldeşti-Scăieni, şi tot pe la orele 11, sutele de muncitori au ieşit în stradă îndreptându-se spre primărie şi spre sediul partidului, strigând lozinci anticomuniste. Uzina fiind mai mare, se în elege că şi numărul demonstran ilor era mult mai mare, dar şi organizarea grevei era mai bună şi cu o listă de mai multe revendicări, predominând nu cele economice ci cele politice. Greva aceea luase, încă de la început, aspectul unei răscoale anticomuniste şi s-a lansat cu ciocniri serioase cu mili ienii şi securiştii, cu devastarea sediului p.c.r., a depozitelor alimentare ale ştabilor (unde s-a văzut ce bunătă i consumau ei), cu ruperea tablourilor lui Ceauşescu şi aruncarea lor pe geam în stradă, deşi revolta s-a terminat cu o mul ime de arestări şi deportări. Cum era de aşteptat, ea a fost înfrântă de masiva interven ie militară securistă, dar a pregătit solid terenul pentru marea revolu ie ce va avea loc peste numai doi ani, când regimul dictatorial a fost aruncat jos de la putere printr-o revolu ie na ională. În lan ul acestor evenimente, muncitorii din oraşul Boldeşti-Scăieni, au aprins prima scânteie, vizibil anticomunistă, fiindcă a fost prima grevă muncitorească din ară, cu o masivă ieşire pe străzi din toată perioada domina iei comuniste. A fost prima treaptă, primul pas revolu ionar spre libertate şi mă mir cum, până la aceste consemnări ale mele, nimeni nu a pus vreodată mână să descrie amănun it această grevă extrem, extrem de importantă în contextul rezisten ei na ionale anticomuniste din România. Nu a fost un fapt comun oarecare, peste care să-l trecem cu uşurin ă şi cu nepăsare la index! Ne-am dovedi nepăsători şi nerecunoscători, am fi demni de condamnat, dacă l-am omite din paginile de istorie ale ării noastre. Până atunci, nu se mai întâmplase aşa ceva în regimul dictatorial din România, chiar dacă mici opriri de la lucru s-au mai
189

produs uneori, ici şi colo, însă acelea au fost numai în interiorul uzinelor. IFLG-esiştii au riscat şi au ieşit vitejeşte în stradă - ini iind o fază nouă, una publică, un pas, într-adevăr, mic, poate nu lipsit de o anumită timiditate, dar care, în viitor, va încuraja enorm, prin reuşita lui, pornirea la luptă cu paşi mai mari şi mai vijelioşi... Acesta este marele merit al grevei de la Scăieni din anul 1981 şi ea va rămâne în istorie! De aceea propun ca în Pia a Petroliştilor din fa a primăriei oraşului să fie pusă o placă comemorativă în care să se specifice greva şi demonstra ia muncitorilor de la IFLGS. Tot pe teritoriul acestei localită i a avut loc şi prima luptă cu arme de foc, nu în mun i, cum luptau partizanii, ci chiar în interiorul localită ii, între trupele securită ii şi o mică gherilă anticomunistă alcătuită de un grup de tineri curajoşi, destul de bine instrui i şi organiza i de un tânăr de 19 ani, Gheorghe C. Nicolae ârlea-Castellano, absolvent al Liceului agricol din Valea Călugărească. Gheorghe Nicolae- ârlea (a nu se confunda cu actualul consilier Gheorghe Nicolae ârlea, o rudă omonimă a lui Castellano) a devenit o figură legendară în Scăieni, prin organizarea a două ac iuni extrem de curajoase, cum nimeni înaintea lui nu a îndrăznit pe susnumitele meleaguri. Să urmărim, pe rând, aceste importante şi palpitante evenimente... În toamna anului 1966, Nicu ârlea-Catellano (n. 10.08.1948) bate la poarta vecinului său Ilie Savu (I.D.), un băie el de 16 ani, firav şi brune el, cu care era bun prieten, spunându-i că vrea să discute amândoi ceva important. Atunci Nicu i-a destăinuit un plan secret ce-l avea mai demult în cap, în legătură cu organizarea unei armate de rezisten ă na ională anticomunistă în mun i, cum fuseseră grupurile de partizani anticomunişti formate imediat după ocuparea ării de către ruşi. “N-ai văzut că bestiile comuniste ne-au luat totul: pământul, boi, cai, oi, vaci, toate vitele, obligându-ne să ne înscriem la colhozurile CAP? Nu se poate să-i lăsăm aşa! Eu cred că formând un mic nucleu militar în mun i, mai târziu vom atrage şi armata ării de partea noastră, căci ne vor ajuta cu siguran ă şi occidentalii - şi ne vom elibera de comunişti!” Era un plan pe cât de eroic, pe atât de infantil, aproape imposibil de materializat, dar în care adolescentul Nicu ârlea credea cu toată convingerea şi vom vedea că o parte din planul lui, primele începuturi “logistice”, vor fi, totuşi, pline de succes, ceea ce îl va stimula şi mai mult să le continue. În plus, Nicu avea o carismă a lui aparte şi o mare putere de convingere. Era un excelent organizator, iar Iliu ă îl asculta încântat, cu gura căscată, fiindcă totul semăna cu un palpitant scenariu din filmele americane de aventuri (ulterior ei îşi aleseseră chiar şi nişte nume conspirative, inspirate din aceste filme, Nicu zicându-şi “Sfântul”, Iliu ă “Fantomas”). Planurile strategice erau gata. Trebuia găsi i restul luptătorilor... “Mai întâi am încercat cu prietenul nostru, Ticu ă Lucian (Manghini ă) (19 ani), să-l atrag în această treabă”, îl încuraja ârlea pe Ilie. “Deşi lui îi plăcea propunerea mea şi era întru totul de acord cu mine, mai târziu însă mi-a mărturisit că nu are curajul să se angajeze la aşa treabă dificilă şi riscantă. Cine nu riscă nu câştigă, iam răspuns eu. Lucian mi-a urat succes şi s-a exprimat că mai indicat ai fi tu decât el... Şi, iată, de aceea am venit acum la tine...” Iliu ă, i-a mul umit pentru încredere, i-a jurat că va fi fidel viitorului grup de luptători şi a acceptat bucuros să-l ajute în acest măre plan secret, care l-ar fi inspirat pe romancierul Constantin Chiri ă să mai scrie un roman pentru tineret, tot aşa de bun ca şi “Cireşarii”.

190

Amândoi au căutat, în continuare, al i alia i ai “Armatei Prahovene de Luptă Contra Comunismului”. Şi i-au găsit. Ei erau: Nicolae Gheorghe, zis Baronul (n. 8.12.1952), vărul lui Nicu (15 ani), Gheorghe Constantin, zis Puişor (n. 17.08.1951), fratele lui Nicu (16 ani) şi Urzică Vasile (1950-2005), care pe atunci avea 17 ani şi jumătate. “Sfântul”, comandantul lor, le-a cerut să jure că vor lupta până la victoria finală şi că nu vor trăda. Planul mai avea şi o altă variantă, în cazul că lupta gherilieră ar fi prematură, grupul va încerca să pună în aplicare un atac de răpire - şi anume băie ii să pândească elicopterul care stropea viile de la IAS, să pătrundă în el şi să-l oblige pe pilot să-i transporte peste hotare, revenind de acolo paraşuta i pentru a organiza grupe anticomuniste de partizani în mun i. Dar şi pentru acest plan era nevoie de arme. Aceasta era o primă necesitate. De aceea “Sfântul” a început instruirea grupului, explicându-le tuturor că îi aşteaptă o misiune grea, dar foarte importantă pentru întreaga ară care, cu siguran ă, că li se va alătura şi îi va sus ine, că micul nucleu va deveni cu timpul o armată mare şi puternică şi că planul este fără riscuri... Cea mai fezabilă variantă nu mai părea aceea cu elicopterul, ci varianta cu urgen a forma iunii de partizani. Ca atare, ei vor trebui să se retragă înarma i în mun i, cam prin locurile pe unde luptaseră înainte partizanii anticomunişti. În vederea acestui lucru, vor fi necesare următoarele: procurarea de arme, de corturi, de rucsacuri, de telefoane fără fir pentru comunicare la distan ă, de conserve alimentare, de îmbrăcăminte de munte şi îmbrăcăminte groasă de iarnă, de pături, medicamente, cutii medicale cu componente de prim-ajutor şi, mai cu seamă, de bani, de cât mai mul i bani. O bună parte din acea recuzită fusese deja procurată. Chiar şi o sumă bună de bani. Necesitatea cea mai urgentă erau însă armele. De unde arme? Nicu ârlea juca fotbal în echipa de juniori a “Petrolului” din Ploieşti şi i-a explicat lui Ilie că el cunoştea perfect sălile stadionului. I-a mai spus că într-una din săli văzuse, cu câteva zile în urmă, depozitul de arme şi că ştie sigur cum se poate ajunge în depozit, fără mari probleme. Planul era să dea o lovitură în sala de arme a stadionului, şi să ia de acolo câte arme şi muni ii va putea căra fiecare. Zis şi făcut... În martie 1967, au pornit-o amândoi la Ploieşti. Pe la orele 8-9 seara, au ajuns la por ile înalte ale stadionului. Închise. Trebuia escaladate. Le-au escaladat cu bine, deşi aveau în spinare rucsacurile îndesate cu lanterne, pături, cleşti, bomfaiere, mini-răngi, şperacle, şurubelni e ş.a. Nicu cunoştea perfect toate interioarele. Nu a fost o mare problemă for area uşii de la sala cu arme. S-a lucrat cu mănuşi să nu lase urme de amprente... Odată acolo, trebuia alese armele cele mai bune. Au luat din ele 5 puşti mari şi 3 pistoale automate. Alte pistoale nu mai erau. Gloan ele se aflau împachetate în cutii de carton, fiecare cutie con inând 50 de cartuşe. Cutiile ar fi fost incomode la transport, aşa că au fost desfăcute şi toate gloan ele deşertate în rucsacuri. Au luat peste 3000 de gloan e, căci atâtea au încăput în rani ele lor. Puştile au fost învelite în pături şi legate peste umăr cu câteva curele, astfel încât păreau că transportă nişte chitare... Pe la ora unu noaptea erau din nou în stradă, după ce au şters urmele şi au închis uşile la loc, să nu se cunoască imediat sustragerea armelor. Nu au făcut nici câ iva paşi, că le-a ieşit înainte un mili ian şi doi elevi de la şcoala de mili ie. Nicu s-a dus curajos spre ei, i-a

191

îndreptându-l în toate punctele cardinale. haide. Dar este o vorbă: socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. înso ite de un câine lup care tot lătra spre direc ia celor ascunşi. dar neexistând urme clare şi nici un fel de amprente. în afară de ecourile megafonului. Nici un răspuns. au mers grijulii. cartuşele şi restul echipamentului urmau a fi cărate cu o căru ă trasă de nişte cai procura i ilegal de Puişor. dar nici maica-sa nu a vrut să i-o înapoieze. dând însă col ul spre Gara de nord. prin care. Înainte de a deschide focul. mămico. târziu noaptea. fiindcă s-a întâmplat ceva neprevăzut. că au pus mâna pe capătul firului în povestea cu armele furate de la stadion. to i securişti încep să urce şi să descarce focuri de avertisment în aer. astfel încât atacan ii să aibă impresia că luptă cu o armată întreagă şi să nu urce la ei. Tatonarea aceasta a durat ore întregi. pe dealul Seciului. învă ând bine să mânuiască armele. Au repetat apelul de mai multe ori. foarte mul umi i de reuşita perfectă a ac iunii lor. băie ii făceau exerci ii de tragere la intă. Când. Se apropia ziua plecării spre mun i. aproape simultan. au trecut apoi podul şi şi-au continuat calea pe poteca din lunca paralelă cu linia ferată până la Balaca. Atunci au recurs la o altă stratagemă: au pus-o pe mama lui Vasile să strige..i face nimeni nimic! Coboară şi vino acasă!” Nimeni nu se mişca. Foarte amabili. s-au retras cu to ii repede pe dealul plin de numeroase tufişuri. cu inimile ticăind. în elegându-se între ei să nu stea grămadă. iar în cazul că se va trăgea asupra lor. au mai sosit întăriri. mamă. Mili ia din Scăieni avea deja semnalmentele de calibru şi de marcă ale armei şi a anun at Inspectoratul jude ean al M. le-au mul umit cu acelaşi zâmbet amabil şi au mers pe drum înainte. Armele. Au trecut de bariera de lângă rafinăria Vega şi au mers pe jos.. S-au început cu disperare cercetările.. La un semnal. ci a plecat cu ea şi a predat-o mili iei. Acest lucru a schimbat brusc cursul evenimentelor care s-au precipitat în defavoarea virtualilor partizani. securiştii au folosit un difuzor porta-voce. Chiar aşa s-a întâmplat. Între timp. După aceea. Au dormit câteva ore. până au ajuns acasă..salutat zâmbind şi le-a spus că sunt nişte artişti instrumentişti din alt oraş şi căutau drumul spre Gara de sud. în toiul nop ii. până la poalele mun ilor. cu o considerabilă putere de amplificare. Mama lui Urzică Vasile a constatat că fiul ei lipseşte foarte des de acasă şi de la şcoală. a găsit întâmplător pistolul ascuns. până la pod la Blejoi. strigau răspicat: “Preda i-vă. să deschidă şi ei focul din mai multe unghiuri. nebătător la ochi. Pe la 3-4 diminea a erau la casele lor din Scăieni. cu voce mai mult plângând: “Vasile. nu s-au putut depista deloc vinova ii. Când s-a 192 .I. Spargerea a fost sesizată abia după un mare număr de ore şi dispari ia armelor a declanşat din partea securită ii o deosebită îngrijorare şi o alertă de anvergură. Vasile nu a vrut să-i spună. Băie ii. numai pe lângă linia ferată şi prin locuri unde să nu întâlnească oameni. apoi au reluat programul de instruire cu grupul “micii armate de eliberare”. ci ascunşi la distan ă mai mare unul de altul. într-o zi. două luni. căutând ceva prin casă. tot pe drumuri ocolite. Între timp. şi-a întrebat băiatul de unde are arma. de te predă că nu. mili ienii le-au arătat drumul spre gară. fiindcă sunte i înconjura i de mul i trăgători înarma i şi nu deschide i focul! Nu ave i scăpare! Preda i-vă!”. Antrenamentul a durat cca. bucuroşi că au scăpat. crezând că în felul acesta îi face un mare bine băiatului. Când băie ii au auzit că pe urma lor s-a trimis un mare număr de securişti. toată încărcătura trebuind bine mascată sub un material transportabil oarecare.

precum s-au în eles. Securiştii. Un ofi er a strigat: “Prinde i-i vii sau mor i!” Era o hărmălaie de nedescris. 3 ani şi jumătate. Câinele lup lătra continuu spre tufişurile băie ilor. fratele sau. fiindcă se ascunsese pe lângă Parcul Petrolier 803. Pe moment. Mai târziu. Ceilal i. să nu vadă pe unde merg. Ilie .un an şi trei luni. au pornit iarăşi la deal. de data aceasta ca un proces de drept comun. Nu după mult timp. un fel de grenade. Paturile din celulă erau din ciment. aceştia. trăgând cu ea împrăştiat. ci au fost aduşi la sediul mili iei aflat vizavi de şcoală. sentin ele s-au îndulcit mult: Nicu ârlea a primit 8 ani. în care s-a cerut pedeapsa cu moartea pentru Nicolae Gheorghe ârlea. Bătălia a durat vreo două ore. Puişor. strigând după ajutor. pe care îl vedea bine. iar ceilal i numai un an. au făcut la fel. îşi schimbau imediat locul. care semăna cu o scenă de atac din cel de al doilea război mondial. văzând cum stă treaba. iar pentru ceilal i. a intit în el şi a tras. că acolo sus po i fi împuşcat!” Vasile a ieşit din tufiş cu bra ele ridicate. fiindcă au omorât pe un ofi er de securitate. zi de zi. la început. Planul măre al tinerilor partizani. Tot drumul. Vasile. mass-media din occident a condamnat cu asprime regimul lui Ceauşescu care condamnă copiii la moarte în procese politice. devenind greu de descifrat. ca să-l potolească pe trăgătorul cu armă automată. şi aceasta tocmai când România începuse să se mai reabiliteze oarecum în fa a occidentului. Ca şi când nu ar fi fost de ajuns. Nici unul din ei nu fusese rănit. Rafalele armei automate începuseră să şuiere foarte aproape de ârlea. care făceau să răsune văile ca nişte canonade de tunuri. a eşuat în mod lamentabil aici. i-au văzut pe securişti şi pe mili ieni cum îi urcă pe luptători într-o dubă care a demarat rapid cu ei spre Ploieşti. procesul s-a reluat şi s-a rejudecat la Tribunalul jude ului Prahova. acuzându-i că sunt criminali şi ucigaşi. au realizat că nu se pot bate cu nişte profesionişti care erau numeroşi şi foarte bine dota i cu SKS-uri automate. nu au fost bătu i. cărora li se cam terminaseră cartuşele. de data aceasta un ofi er. în care erau implica i nişte minori. Colegii lui s-au oprit din tragere şi au venit să-l salveze pe rănit. fiindcă părin ii acuza ilor le-au pus ca apărători pe cei mai buni avoca i. s-au speriat şi au repliat. fiindcă băie ii. aceştia s-au întors foarte furioşi şi to i au început să mitralieze numai cu focuri automate. perioada de deten ie nu a fost uşoară. fiind minori. Securistul a fost rănit şi a început să se vaiete. Judecata a durat peste şase luni. Pe Iliu ă l-au găsit mai greu. Evident. Totuşi. După un timp. La ochi li se puneau ochelari de tablă. securiştii au folosit şi nişte detonan i fumigeni. Au fost condamna i într-un proces politic. După ce ofi erul rănit a fost transportat de colegii lui la vale. semn că se predă. Atunci acesta. Atunci elevii. tinerii au fost bătu i. afla i în recrea ie. De aici începe calvarul lor. s-a aflat că ofi erul nu a murit. lupta era inegală. La securitate stăteau câte doi în celulă (al doilea fiind un fals de inut care îi tot trăgea de limbă pe condamna i). după ce deschideau focul. acoperite 193 . “de eliberarea patriei de sub jugul comunist”. iar partizanii amatori. încât focurile băie ilor nici nu se mai auzeau. sentin a a fost închisoare între un an şi trei ani. care au subliniat caracterul de aventură ludică a evenimentelor de pe deal. Apoi din nou s-a auzit prin difuzor vocea plângând a mamei lui Urzică: “Aoleu. Erau muta i de la subsol la etaj cu şuturi în spate şi cu cătuşe la mâini. aşa cum îi instruise “Sfântul”. Drept urmare. au început şi ei să tragă numeroase focuri din toate păr ile.apropiat prea mult de băie i. Vasile mamă! Mai trăieşti? Vino jos. Imediat. folosind o armă SKS. căci nu avea răni prea grave. Ancheta de la securitate a durat două săptămâni.

Dar organizatorul principal fusese tot curajosul Nicu ârlea şi nu eu.. care. pe risc propriu. au devenit “mari eroi. fiul primarului din Scăieni Gheorghe Ni ă (primar 16 ani.) Voi cita. între 1902-1918) care a primit numeroase decora ii pentru că a făcut tot frontul 1937-1945. publicat la rubrica “Dezvăluiri” a ziarului ploieştean “Telegraful de Prahova”.) Pe parcursul a cinci ani. În a doua campanie anticomunistă. ârlea trecuse prin următoarele închisori: Ploieşti. afirmând că cineva trebuie să se ridice. foşti elevi de-ai mei de la şcoala Scăieni. vorbeam cu mama şi cu fratele meu.. fără ca urmăritorii lui să-l mai poată înfrânge. Bucureşti. Grigore Ion. Personal. Interesant este că Gheorghe Nicolae. dacă nu chiar şeful lor din umbră.cu o saltea sub ire. trece i Prutul !”.) Singura cale accesibilă era o ac iune individuală. unde le fusesem profesor). după ce a scăpat din deten ie. iar mesele erau foarte sărace şi insuficiente. În încheiere. Veceul se afla în celulă.. în cazul când elicopterul ar fi ajuns în Vest. între vârsta de 19 şi 23 de ani. Constantin. Gala i.. Chilia şi Periprava. Văcăreşti. începând să se rostogolească. Ea ar fi dat aripi nemul umirilor generale ale popula iei. “În 1967 Nicolae Gheorghe ârlea a fost condamnat la temni ă grea. Poarta Albă. consemnat acolo în calitate de traducător. cu mai mari izbânzi pentru el şi cu mai puternice lovituri date comunismului.. motiv pentru care am publicat despre el mai multe articole în presa americană şi în cea din Românie. Anchetatorii securişti m-au pus să dau mai multe declara ii despre participarea mea la acel grup şi mă vor ancheta de mai multe ori. Tinere ea din ei însă i-a făcut să reziste cu bine tuturor încercărilor. deşi ştia bine că este urmărit pas cu pas. luptători pentru libertate”. va ieşi întru totul victorios. deşi semnase o declara ie prin care se angaja ferm că se va cumin i. devine avalanşă. Nicu ârlea. acum mai maturizat şi cu o fermă experien ă de luptător neînfricat.. iar securitatea înăbuşea totul încă din nucleu. după ce tinerii au fost prinşi (unii din ei erau copii. Puiu. iar tatăl lui Nicu ârlea Castellano este sergentul Gheorghe N. să protesteze. de data aceasta. bănuit că sunt probabil unul din organizatorii grupului respectiv. din însemnările acestui erou pe care îl cunosc de pe când era copil: “. Deva.. în continuare. este faimosul „erou de la Grivi a” (Războiul de independen ă 1877) care a smuls steagul turcesc şi a pus în locul lui steagul românesc pe reduta de la Grivi a. Nu aveam însă nici o legătură cu această tentativă de highjacking decât dovada că securiştii m-au găsit pe lista alcătuită de acuza i. (. iar după Revolu ie. finalizată. lăuda i de to i. A 194 . fiind ca un bulgăre mic de zăpadă. din 27 mai 1998.. a început o nouă campanie de luptă anticomunistă.. 13 Jilava. fiind lângă mareşalul Ion Antonescu când acesta a dat ordin: „Români. Străbunicul său. condi iile nu erau coapte. Trebuie spus că atitudinea revolu ionară şi curajoasă de răzvrătit contra nedreptă ii îşi are originea în familie.Ascultam şi urmăream în fiecare zi tot ce se întâmpla în jur. Fortul nr.. acestor tineri li s-a schimbat brusc statutul: din “mari bandi i. T. (. am să citez câteva fragmente din articolul: “Nicolae Gheorghe ârlea . şi declanşată cât mai curând. ca Nicu ârlea...un erou care a băgat spaima în comunişti”. criminali trădători şi mari duşmani ai poporului şi ai orânduirii socialiste”. am fost şi eu anchetat la sediul securită ii din Ploieşti. Întorsăturile vie ii sunt uneori ciudate. Pu ini români au gustat din “dulcea a” bătăilor securiste la o vârsta atât de tânără. (. pentru că tot nu credeau că nişte copii pot fi atât de bine organiza i. să facă ceva împotriva dictaturii! Dar cine? Şi cum? Prin revoltă în masă nu se putea.ârlea Castellano.

atât ziua cât şi noaptea. prin toate gările municipiului Ploieşti. arătând că dictatorul criminal nu are ce căuta în acest oraş şi nici în alte aşezări ale Prahovei. care nu aveau explozibil să ucidă. noi am reuşit!” Îndemnul la rezisten ă trebuia făcut prin manifeste. al localită ii Scăieni. pe Valea Vărbilăului şi pe Dealul Mălăieşti. făcute în locuri izolate. apoi alte probe. la Plopeni. care păzeau să nu se întâmple ceva. al Mălăieştiului. la Scăieni. Atunci mi s-au solicitat şi mie trei probe caligrafice şi de amprente. amprente. În ciuda specula iilor. unde locuia mama. Bombe artizanale pentru dictator Bombele trecuseră probele de “laborator”. pentru apropiata vizită a lui Ceauşescu la Ploieşti. dar care bubuiau mai tare decât bombele de avion. Cealaltă jumătate a manifestelor a fost răspândită personal de autorul lor. Ilie Câşu. El a răspândit manifestele prin toată uzina. fără să găsească pe nimeni. al Prahovei. pe suprafa a manifestului. bazat pe un mare curaj. îndeosebi în rândul intelectualilor. Securitatea se alertase şi intrase în febra nebună a căutărilor. Nicu ârlea s-a apucat să elaboreze manifestele. centrul Ploieştiului era strajnic păzit de patrule de securişti şi mili ieni.şi era semnat “Armata Republicană Prahoveană”. pe valea Prahovei. al Ploieştiului. Tot în acele zile. începând cu uşa directorului şi până în fiecare sec ie. cu declanşări programate prin ceas. Ceauşescu totuşi a venit la Ploieşti. O parte din ele a fost aruncată de la terasa cofetăriei aflată la ultimul etaj al magazinului “Omnia” din Ploieşti. prin care protesta. la Ploieşti. A fost un sacrificiu al meu. numită de ploieşteni “Casa Albă”. unde era şi sediul partidului. Securitatea intrase în panică şi a început pretutindeni cercetări masive. experien e la scară redusă. dar a fost o vizită pe fugă. din partea ploieştenilor. ci un explozibil artizanal. Înainte de a transporta bombele în centrul Ploieştiului. unde locuiam. anun ată în august 1981. Cu ajutorul lui Dumnezeu. 17 din Ploieşti. Odată multiplicate. surpriza surprizelor . apoi în oraşul Boldeşti-Scăieni. pe care poate numai divinitatea mi-l poate insufla. cu excep ia grupurilor de securişti puşi să urle lozinci la apari ia delega iei. de către nişte ofi eri de securitate care m-au scos din ore afară de la Şcoala nr. În diagonală. stăteau mili ieni înarma i. care totdeauna se temea de atentate cu bombe. Nicolae Gheorghe adresase o scrisoare către primul secretar al organiza iei de partid a jude ului Prahova. Se luau probe scrise. al familiei mele.nişte bombe. din apropierea acestor aşezări. A fost imposibil să fie 195 . Nicolae Li oiu. fiind testate pe deal. la Scăieni şi la Mălăieşti. care trebuia să dovedească prin ceva concret că ara a început să se mişte. privind înfricoşat la popula ia care nu-l aclama. un tânăr de 22 de ani. Nicu ârlea îi pregătise lui Ceauşescu. spre a-mi dicta un text oarecare. pe valea Teleajenului. materialul exploziv nu provenea de la Uzina Plopeni. ar fi făcut stop cardiac auzindu-le. manifestele au fost împăr ite în două: cu distribuirea primei jumătă i a fost însărcinat cumnatul lui Nicu ârlea. Le-a lucrat manual. dar.fost un risc enorm. nici măcar să rănească. angajat la Uzina Mecanică Plopeni. acasă. Nicu ârlea a cercetat cu aten ie locul unde să le poată amplasa. exact în fa a clădirii administrative. precum şi în diferite trenuri. al elevilor şi al studen ilor. Textul lor suna: “Români! Lupta i prin toate mijloacele posibile pentru răsturnarea dictaturii comuniste! Jos dictatorul Ceauşescu!” . Auzindu-le. nici de la cea de la Găvănel. Pe blocuri şi în balcoane. figura tricolorul românesc. Ceauşescu.

aduse acolo şi montate pentru a-l primi “fierbinte” pe Ceauşescu. Riscul era prea mare şi ar fi intrat cu siguran ă în gura lupului. Trebuiau găsite alte momente, eventual după trecerea delega iei preziden iale din august. Pentru detonare s-au ales datele de 12 şi 15 septembrie, în ajunul începerii anului şcolar, când Ploieştiul forfoteşte de elevi şi de studen i. Exploziile, fiind inofensive, erau menite să ac ioneze psihic, să creeze o atmosferă de protest “sonor”. Fuseseră planificate cinci explozii succesive, una la “Casa Albă” (pe o coloană de sus inere, în formă de Y, între unghiul celor două laturi), una în cartierul Nord al Ploieştiului, una în incinta unei librării centrale, una la Procuratură şi una lângă lozinca “Trăiască PCR” de pe acoperişul Cinemascopului. Practic însă nu s-a putut monta decât bomba de la sediul partidului şi cea de la librărie. Ele au fost instalate personal de Nicu ârlea, fiecare fiind înso ită de un ceas programat să le detoneze la ora prânzului. Bubuiturile au fost infernale şi s-au auzit în tot oraşul. Întregul centru a fost zguduit din temelii şi toate geamurile dimprejur s-au spart, dar nimeni nu a fost rănit. “Nici la bombardarea Ploieştiului de către americani nu s-au auzit aşa puternice bubuituri”, spuneau bătrânii. “Tocmai serveam masa, îmi povestea vărul meu care locuia în centrul oraşului, în blocul de lângă sediul partidului. Când s-a auzit bubuitura, farfuria cu ciorbă a săltat în sus pe suprafa a mesei...” Imediat au apărut securiştii, pompierii, mili ienii, armata. “Era ca şi cum s-a răscolit într-un cuib de viespi. Exploziile veniseră după campania cu afişe. Efectul a fost teribil. Pentru scurt timp, magazinele începuseră să se umple cu bunătă i. S-a vorbit foarte mult în presa străină şi la posturile de radio occidentale, iar lumea a căpătat curaj. Pentru exil, a fost un motiv în plus de a ataca şi mai puternic dictatura comunistă”, notează Nicolae Gheorghe în însemnările sale. Încep arestările Prima victimă a fost Manu Gheorghe, un tânăr de 20 de ani, care lucrase înainte la I.U.P.C. Băicoi, bănuit că ar fi furnizat focoasele, şi care atunci era încorporat în Garda Na ională, la U.M. 02546 din Drumul Taberei. El a fost transportat la sediul Securită ii din Calea Rahovei, unde a fost bătut de ministrul Tudor Postelnicu, ajutat de şeful arestului, col. Vasile Vasile. Tribunalul Militar Bucureşti, prin sentin a nr. 33, dosarul 127/1982, îl va condamna pe Manu Gheorghe la 8 ani închisoare, în baza articolului 167, aliniatele I, III şi IV din Codul Penal. Evident, Manu era complet nevinovat, dar va executa 64 de luni în Penitenciarele Rahova şi Aiud. Apoi anchetele sau îndreptat cu repeziciune spre Uzinele Metalurgice Plopeni, întrucât aici era o sec ie specială care producea muni ie. În urma cercetărilor de la Plopeni, în ziua de 20 septembrie 1981, a fost ridicat Nicolae Li oiu, cumnatul lui ârlea, care distribuise afişele în toată uzina, şi a fost bătut la sediul Securită ii din Ploieşti de maiorul Ion Traşcu, avansat ulterior la gradul de colonel. Şeful securită ii din Ploieşti era col. Dumitru Popa, care mă va ancheta mai târziu şi pe mine. Tânărul Li oiu (22 de ani) a fost condamnat la 20 de ani deten ie şi a stat după gratii 87 de luni, trecând prin închisorile din Prahova, Aiud şi Jilava. ârlea dispare la timp, dar Li oiu nu a mai putut scăpa de arestare. Doi binevoitori s-au oferit să-l ajute pe Nicu ârlea să fie scos din zona de urmărire, ducându-l într-o noapte la Constan a. Cei doi erau Costel Lucian şi Costel Liviu Ionescu, tatăl şi fiu. Numai pentru simpla încercare de a-l ajuta pe cel urmărit, tatăl şi fiul vor fi aresta i de Securitate, acuza i de gravă complicitate şi condamna i de TMB, în ziua de 14 aprilie 1982, primul la 5 ani închisoare, iar fiul la 20 de ani închisoare. Tatăl a
196

executat 16 luni, iar sentin a dată fiului nu s-a mai aplicat. Pus provizoriu în libertate, pentru a fi capcană de prindere a altor implica i, Costel Liviu Ionescu se întâlneşte în secret cu Nicu ârlea şi, întrucât asupra lor plana pericolul arestării, ambii se decid să părăsească de urgen ă ara, mai ales că autorul bombelor de la Ploieşti fusese deja declarat “inamicul public nr. 1%, căutat febril de securişti şi mili ieni în toată ara, pe toate drumurile, fotografiile lui, fa ă-profil, fiind distribuite pretutindeni. Drumul exilului Cu mare pruden ă, ei ajung până la Drobeta Turnu Severin. Au reuşit apoi să treacă în Iugoslavia, de unde sârbii i-au transportat până la grani a cu Italia, sfătuindu-i să înainteze cel pu in 20 km pe teritoriul acestei ări, apoi să se predea poli iei, ceea ce au şi făcut. La Udine, poli ia i-a înregistrat şi i-a trimis la Roma. Poli ia romană i-a transferat în lagărul de refugia i de la Latina, unde au ajuns pe 21 octombrie 1981. Fiind sigur de acordul azilului, Nicu ârlea s-a grăbit să sune pe cei de acasă şi să le spună unde se află. În mod ironic, urmăritul i-a felicitat pe securişti pentru nereuşita de a-l prinde... Imediat, punctele de pază de la Scăieni şi Mălăieşti ale Securită ii sunt retrase şi urmărirea tinerilor pe teritoriul României încetează. Dar, din acel moment, se declanşează războiul diplomatic între Bucureşti şi Roma. Ceauşescu intervine personal pe lângă guvernul italian, ca tinerii fugari să fie imediat extrăda i, fiind nişte... “ucigaşi de rând şi criminali periculoşi”. El încearcă şi prin Interpol să-i scoată din Italia, dar nu reuşeşte. Atunci îl trimite pe Ştefan Andrei, ministrul de externe, la Roma, să insiste pentru extrădare, sub motivul că italienii apără nişte criminali sângeroşi. De fapt, Nicu ârlea fusese deja condamnat la moarte, în contumacie, de TMB şi, odată adus în ară, ar fi fost executat. Spre a-i oferi o oarecare satisfac ie ministrului de externe de atunci, Nicu ârlea şi Costel Liviu Ionescu sunt, pentru 24 de ore, puşi sub stare de arest şi cerceta i mai amănun it de italieni, dar anchetatorii se lămuresc că au de a face cu refugia i politici autentici şi nicidecum cu criminali de drept comun, refuzând categoric extrădarea lor. Îi eliberează cu condi ia să se prezinte zilnic la Poli ie. În apărarea celor doi fugari au intervenit de urgen ă câ iva reprezentan i ai exilului românesc. Imediat, Costel Liviu Ionescu părăseşte Italia, stabilindu-se în Fran a, iar Nicu ârlea primeşte viza de intrare în America în ziua de 18 februarie 1982. El este scos din lagăr şi trimis la o familie de italieni, capul familiei fiind de profesie detectiv. În ziua de 11 mai 1982, sponsorizat de Biserica Catolică, Nicu ârlea pleacă din Roma cu un avion al Companiei americane TWA şi aterizează la New York, unde stă o lună. Din ofertele făcute de statul american, preferă Dakota de Nord, oraşul Bismark. În America, Nicolae Gheorghe ârlea va continua lupta împotriva comunismului, având legături permanente cu mari personalită i ale exilului, cu posturile de radio anticomuniste, cu presa liberă de aici, căreia îi oferă informa ii detaliate despre rezisten a na ională din patria lăsată în urmă. Devine membru al Uniunii Mondiale a Românilor. Revista “ ara şi Exilul” publică un articol despre bombele de la Ploieşti; la fel ziarul “Micro Magazin”, din New York. Noul venit scrie articole la “Stindardul” din Germania, la “Cuvântul românesc” din Canada; se oferă voluntar în campania de alegere a preşedintelui Ronald Reagan, de la care primeşte mul umiri personale. La Bismark îşi realizează unul din visurile sale, urmând o şcoală de pilotaj. În 1987 părăseşte Bismark-ul, venind în Richmond, Virginia. Apoi urmează cursurile a două şcoli
197

de detectivi, ambele în Washington D.C. În timpul Revolu iei din 1989 din România, a manifestat în fa a Ambasadei române din Washington, alături de părintele Gheorghe Calciu, şi a cerut să lupte ca voluntar pe baricadele anticomuniste. Plecarea în România i-a fost însă refuzată”. Aici se termină citatul din articolul publicat de mine în “Telegraful de Prahova”, precum şi episodul rezisten ei oraşului Boldeşti-Scăieni împotriva comunismului. Dacă fiecare localitate din ară s-ar fi opus dictaturii cum s-au opus cetă enii din această localitate, cu siguran ă că am fi rupt şi mai devreme lan urile asupririi comuniste. La numai câ iva ani după Nicolae Gheorghe ârlea, sim indu-mă zilnic urmărit de Securitatea din Ploieşti, fiind deseori anchetat la sediul ei de pe str. Vasile Lupu nr. 60, apoi chiar otrăvit de agen ii securită ii, am decis să-mi salvez via a şi în ziua de 12 august 1985 am părăsit şi eu ilegal ara, împreună cu so ia. Din Ungaria, falsificând ambele paşapoarte, am trecut în Austria (securitatea şi vameşii maghiari au descoperit falsul pe unul dintre ele - cealaltă falsificare o făcusem perfect - şi ne-au arestat, dar ulterior ne-au eliberat şi ne-au lăsat să trecem). La Viena, primele zile am dormit prin parcuri şi prin gară, apoi ne-am predat poli iei care ne-a internat în lagărul de refugia i de la Traiskirchen, care ne-au inut 21 de zile sub arest, ca suspec i, apoi, constatându-se cine suntem, ne-au detaşat într-o sec ie mai sigură a acelui lagăr, care să ne ferească de spionii şi atacan ii comunişti români ce forfoteau pe lângă lagăr căutând să-i lichideze pe cei nota i pe listele lor. Această sec ie specială se afla ascunsă în oraşul de munte Gloggnitz, NiederOsterreich, de unde, după aproape un an de zile şi după ce am fost chemat personal de ambasadorul american la Viena, am ob inut viza de emigrare în SUA, ca refugia i politici. Cu sponsorizarea vărului meu, prof. dr. George Nicolae şi so ia sa Mariana Lorisa, am venit în SUA, cu compania aviatică PANAM, aterizând la aeroportul “Kennedy” din New York, pe data de 22 aprilie 1985. A doua zi, pe data de 23 aprilie, de la aeroportul “La Guardia”, am decolat spre Chicago unde am ajuns după mai bine de trei ore de zbor. Drumul ne-a fost plătit de Organiza ia Mondială a Bisericilor (The Church World Service). Din Chicago am început demersurile pentru aducerea feti elor noastre, de 10 şi 11 ani, rămase acasă cu bunicul lor, prof. Tănase Bălan. Autorită ile comuniste au refuzat să ni le trimită, iar convorbirile telefonice cu feti ele ne erau întrerupte de fiecare dată de securitate, încă de la primele cuvinte. Când am apelat la unul din vecinii noştri să le comunice copiilor o urgen ă, acesta a răspuns furios: “Ia mai lăsa i-ne în pace, că nu vrem să vă cunoaştem cine sunte i!” şi ne-a închis telefonul. Mai mult decât atât: am fost surprinşi chiar şi de atitudinea unor profesori, foşti colegi de-ai mei de la şcoala Scăieni, unde Codrina şi Ozana erau eleve în clasa a V-a (nu le divulg aici numele acelor dascăli care şi ei aveau copii, spre a nu fi blama i public), deoarece la revederea cu ele ni s-au plâns cât au fost de persecutate şi că, o dată li s-a strigat în fa ă: “copii părăsi i şi lăsa i pe drumuri de părin i trădători şi fugari, care habar nu au de voi!”, obligându-le pe fete să se apere plângând şi să răspundă “cu obrăznicie” că nu este adevărat ce li se spune. Una din ele a fost chiar bătută, încât bunicul lor, prof. Bălan Tănase, fost director al şcolii respective, s-a văzut obligat să vină la şcoală să protesteze şi să le ia apărarea. În final, ele nici nu au mai fost primite la şcoală.

198

Pe de altă parte, securitatea îi ancheta pe prietenii mei de acolo. Spre a ne aduce copiii, am cerut ajutor Crucii Roşii din Austria, Crucii Roşii Americane, organiza iilor interna ionale de protec ia copiilor, dar interven iile lor pe lângă guvernul român nu au fost luate în seamă. Am făcut şi proteste publice în centrul Chicago-ului, însă nici acestea nu ne-au ajutat cu nimic. Ne-am adresat atunci preşedintelui Statelor Unite, Ronald Reagan, arătând că feti ele noastre sunt mici, sunt singure, că bunicul lor este internat în spital şi că nici nu mai au din ce să-şi mai gătească de mâncare, hrană căpătând sporadic, de la unii vecini şi rude, ceea ce era absolut adevărat. Preşedintele american ne-a răspuns, prin so ia sa Nancy Reagan, că vor interveni imediat pentru aducerea lor. Interven ia a fost promptă şi de bun augur, deoarece am primit vestea bună că atât lor, cât şi bunicului lor, li s-a aprobat cererea de reîntregirea familiei. Le-am trimis biletele de avion şi a sosit ziua plecării spre America. Dar securiştii tot securişti diabolici au rămas, căci au recurs la o ultimă răzbunare împotriva mea... Era în ziua de 24 noiembrie 1986, Thanksgiving Day (Ziua mul umirii) şi ne aşteptam feti ele şi bunicul lor la marele aeroport O’Hare din Chicago - o mul ime de peste 40 de persoane, români şi americani, cu multe buchete de flori în mâini, inclusiv reprezentan i ai presei şi televiziunii locale. Cu câteva ore înainte, în timp ce avionul se afla în zbor deasupra Atlanticului, primisem un telefon din România în care aud vocea plângândă a tatălui meu care povestea cum bestiile cu chip de om şi-au bătut joc de el. Mai întâi l-au lăsat să se urce în avion şi tocmai când motoarele porniseră şi aeronava era gata de decolare, un “organ” s-a urcat la bord şi a întrebat cine este domnul Bălan, fiindcă “se găsise ceva în neregulă” şi trebuie să coboare imediat. Codrina şi Ozana au început să plângă şi să ipe: “Nu-l lua i pe bunicu’, nu-l lua i pe bunicu’ !” - o scenă care a mişcat şi intrigat pe to i pasagerii, mul i fiind străini - dar au fost potolite cu vorbe blânde de o stewardesă. Toate asistentele de bord au venit repede la ele să le consoleze, feti ele noastre trecând din clipa aceea sub îngrijirea lor care le-au mai sus inut cât de cât moralul. Totuşi ele au călătorit restul drumului singure şi plângând. După ce avionul decolase cu feti ele noastre, i s-a spus bunicului lor de către securiştii din aeroport că în geamantanul său i se găsise... “corpul delict”: “o carte religioasă interzisă (?!) - romanul “Cămaşa lui Cristos”, de Lloyd C. Douglas, roman celebru, tradus în mai toate limbile lumii, care nu avea absolut nimic subversiv în con inutul lui!! Un motiv mai diabolic, mai stupid, nici că se putuse găsi şi se vedea de la o poştă că era vorba de o răzbunare murdară, de un şantaj criminal făcut nici măcar cu o brumă de inteligen ă. Ajuns acasă, am pus imediat mâna pe telefon şi am sunat la sediul Inspectoratului M.I. din Ploieşti. La şantaj am răspuns prin şantaj... Eram perfect informat că doi dintre liderii securită ii prahovene se urau de moarte din cauza unei func ionare drăgu e de acolo care trăia cu amândoi, căci se certaseră cumplit între ei, cu mâinile pe pistoale. Ca să-i conving că ştiu bine cazul, le-am pronun at numele fiecăruia şi le-am spus că voi divulga acest secret, întâi la Ministerul de Interne, apoi prin radio şi presă - şi asta în cel mai scurt timp - dacă nu i se permite tatălui meu sa ni se alăture. Amenin area a avut efectul trăsnet, fiindcă numai după trei zile bunicul fetelor era cu noi în America. Aici dânsul nu a rămas definitiv, căci după revolu ie s-a întors în ară. Securitatea ne-au mai produs şi alte necazuri (condamnarea noastră la cinci ani închisoare, în contumacie, confiscarea casei, a tuturor bunurilor,
199

perchezi ii la casa din Scăieni etc), dar nici nu-mi mai face plăcerea să mai amintesc de ele şi să insist asupra acestor lucruri urâte şi murdare, pe care numai un regim terorist le putea întreprinde. Iar timpul a trecut repede. Sufleteşte şi materialiceşte, noi ne-am redresat. A trebuit să luăm totul de la început, de la zero... După trei ani de domiciliere în metropola Chicago, din statul Illinois, ne-am mutat în suburbia Wheaton, apoi la vest de Wheaton, la Glen Ellyn, orăşele foarte liniştite, bogate şi splendide, ambele suburbii ale marii metropole. Aici, în liniştitul Glen Ellyn, ne-am cumpărat o casă proprie, situată în frumosul parc-pădure Arboretum, unde locuim şi astăzi şi unde ne-au vizitat o mul ime de prieteni din Boldeşti-Scăieni şi din toată ara. Dumnezeu ne-a ajutat să facem fa ă dificultă ilor inerente începutului şi nu avem cuvinte să-I mul umim.

200

prin distinsa profesie pe care o au. cât şi prin recunoaşterea lor ca personalită i marcante pe plan na ional sau interna ional. Toate au crescut. Este Strada Păcii. Este vorba de ing. prin titlurile ştiin ifice şi onorifice. însă cu ajutorul dumneavoastră. La urma urmelor. directoarea postului de Televiziune Culturală. State-Iliescu Veronica. dar cumin i şi deosebit de studioase. Rodica şi Lidia). sper ca edi ia a doua a monografiei să-i cuprindă pe to i. prin întreaga lor activitate depusă de-a lungul anilor în slujba acestei comunită i. surorile Stan. Operele ei artistice vor fi prezentate în lista cetă enilor cu contribu ii de seamă din acest oraş. Persoane de onoare ale oraşului Din oraşul Boldeşti-Scăieni s-au ridicat câteva personalită i care au făcut sau fac în continuare mare onoare localită ii respective. Vecinele lui. precum şi de vecina lor. unii dintre cititorii căr ii nu vor fi de acord cu includerea unor persoane pe această listă. ambi ie şi hărnicie.) În final. Este dreptul lor să creadă altfel. astăzi în vârstă de 77 de ani. parcă mai ieri nişte şcolări e nu numai frumoase. din 4-5 case. Zorelelor. Cam to i românii îndrăgosti i de cultură au auzit despre Zeca Daniela-Buzura. (Fireşte. Tot pe această stradă stă o reputată specialistă în restaurări de obiecte istorice de artă şi pictori ă de icoane pe sticlă. au răsărit şase persoane minunate. una dintre ele dovedind un spirit de sacrificiu suprem. Alexandru Parianu. etalându-i în prim-plan pe cei pe care îi cunosc personal.CAPITOLUL XVII. procuroarea Oana Alexandru. dar autorul monografiei de fa ă declară limpede că este foarte greu să împace toate opiniile şi să evalueze la centime toate caracterele umane. care în curând va avea şi ea titlul de doctor în drept. faptele cele mai ieşite din comun ar fi cunoscut acest lucru. foarte aproape una de alta. dar şi printr-o for ă de muncă creatoare ieşită din comun. Pe această stradă. foarte. al cititorilor. după câteva nominări din această primă categorie. Ele au ajuns acum mândria întregului oraş. la capetele ei: str. fosta lor colegă de şcoală. voi prezenta şi activitatea personalită ilor locale mai în vârstă sau a celor plecate dintre noi şi voi începe această rubrică cu subtitlul: De pe micu a stradă a Păcii din Scăieni au răsărit câteva nume mari În spatele gării Scăieni există o strădu ă care face jonc iunea cu alte două străzi mai mari. toate trei cu titlul de doctor în ştiin e (Cornelia. Dacă editorul care a adunat în “Cartea recordurilor”. nimeni nu este perfect în lumea noastră şi nu pot fi excluse nici impresiile ori informa iile aparent corecte. fiind sigur că înfă işez date a căror realitate este verificabilă. cum rareori se poate vedea într-o via ă de om. caracterizate nu numai prin inteligen ă. 201 . şi destul de mul i au aflat despre fostele ei colege de şcoală generală. cred că ar fi men ionat această stradă în cartea lui. toate trei absolvente a două facultă i. Bucovului şi str. Deocamdată prezint ceea ce mi s-a adus la cunoştin ă. veneau când şi când să-l viziteze. dintr-un motiv sau altul şi pot veni cu exemple contestatare. Sunt convins că această listă este incompletă. au învă at cu pasiune şi astăzi tot mai multă lume vorbeşte numai laudativ despre ele.

mai ales în apropiere de flăcări. Când s-a înfiin at moderna sta ie de deparafinare. unde a învă at primele clase primare. aşa cum există şi foşti elevi. în urma unor inova ii tehnice făcute. cei din jur. Cel mai mult lichid se scurgea dintr-o coloană principală şi jeturile lui erau împrăştiate cu putere în toate păr ile. 2. în ziua de 15 august 1959. Dacă inginerul Parianu ar fi ştiut peste ce mare necaz va da acceptând acest transfer. Această întreprindere se afla locată în zona Blocurilor Nord de la Ploieşti. să răsară asemenea personalită i dotate cu un aşa mare har de la Dumnezeu. de pe o singură strădu ă. un gaz extrem de inflamabil. din jude ul Constan a. pline de tinere e şi în elepciune.. De mic s-a mutat la Scăieni. pe la orele 18. Într-o zi nefastă. în apropiere. uitată de to i. casnică. Să-i prezentăm. în lan . inginer tehnolog în petrol. a fost avansat ca inginer operator la desalinizarea i eiului din cadrul Rafinăriei Teleajen. pe fiecare în parte: Inginerul Alexandru Parianu s-a născut la 13 mai 1929 în comuna Castelul. lângă întreprinderea de detergen i DERO. deşi primul merit este în mod categoric al acestor fete. în 1955. 1 din Boldeşti. Şi to i aceşti distinşi colocatari ai străzii au fost elevi ai şcolii din Scăieni. Cel mai mult curgea ventilul nr. din apropierea cuptorului. din cadrul Institutului de Petrol din Bucureşti. Întrucât la întreprinderea “Petrochim” din Ploieşti era însă mare nevoie de nişte îmbunătă iri tehnice urgente. a fost repartizat din prima zi de serviciu pe o func ie de răspundere. a continuat studiile la Liceul comercial “Spiru Haret”. ai Şcolii nr. şi al Elenei. la fel de merituoşi. ale rezervoarelor din vecinătate. dar chiar acesta era cel mai periculos punct detonant. venită din partea conducerii centrale de la Bucureşti. cu excep ia a câ iva. Fiind unul din absolven ii eminen i. Dar e greu să ne cunoaştem viitorul. Vom vedea că. cu care mă mândresc împreună cu toate celelalte cadre didactice care le-au educat. inginerul Parianu a fost numit inginer şef la sec ia de Instala ii de deparafinare la aceeaşi rafinărie. la acest subcapitol. ar fi rămas în continuare pe postul de inspector tehnic la bancă. Tocmai când voia să fugă spre ventilul al doilea. A urmat Facultatea de Tehnologia i eiului. devenind. apoi la Liceul “Sfin ii Petru şi Pavel”.deoarece rareori se întâmplă ca dintr-un spa iu atât de mic. Se ştia ce urma în minutele următoare: o explozie uriaşă a întregii coloane care ar fi antrenat alte explozii catastrofale. 1. inginerul a fost solicitat la acest nou loc de muncă unde multe instala ii nu func ionau bine şi se lucra cu ele defecte. pe scurt. din cauză că. Izopetanul era dirijat prin conducte la un catalizator care polimeriza izopetanul în faza întâi de cauciucare (această sta ie se va transfera ulterior la Oneşti). dar până să-l închidă fusese deja stropit cu lichid pe pantaloni şi pe mâini. muncitor. mai există şi al i foşti elevi ai acestei şcoli. după care. ardea focul de la cuptorul de la sta ia de polimerizare. cu câteva minute înainte de ieşirea din tură şi de plecarea acasă. au rupt-o la fugă. fiind fiul lui Vasile Parianu.. dintre care cinci sunt fostele mele eleve. Şi de data aceasta tânărul inginer lucra la un complex de inven ii care reduceau timpul de deparafinarea i eiurilor. ambele din Ploieşti. Când au văzut cum curg ventilele şi că se măreşte jetul. Mai pu in lichid se scurgea din ventilul nr. Inginerul a alergat spre el şi la închis. ca diriginte de şantier la Blocul de ulei de la Brazi. O altă avansare. când dânsul făcea o verificare de rutină. a fost aceea de inspector tehnic la Banca Română de Investi ii. 202 . nişte muncitori îl anun ă alarma i că s-au spart ventilele cu gazul izopetan lichid. Între anii 1940-1944.

Acolo. când l-a văzut în ce hal arată. Îl ungeau zi şi noapte cu “leacuri băbeşti” . cum le zicem noi astăzi: albuş de ou. a cunoscut-o pe cea de a doua so ie a sa. Mioara Iordănescu. ştiind că tot va muri. decât numai de câteva ori. deşi multe plesneau la cea mai mică mişcare. mii de vie i s-au aflat atunci în mare pericol fără ca oamenii nici măcar să ştie acest lucru. So ia inginerului. s-a ridicat în pielea goală. Urlând de durere. inginerul a cerut căr i să citească. Mioara îşi mai plimba so ul cu căruciorul. din nenorocire. devenise o rană vie. filosofie. III şi IV pe toată suprafa a trupului (75%). Pensiile mici nu li se ajung nicicum. Ea a fost îngerul lui păzitor şi sufletul de aur care i-a insuflat inginerului dorin a de a supravie ui. După câ iva ani.şi dusă a rămas până astăzi. mai pu in pe fa ă. Focul i s-a stins. A urmat o serie de patru opera ii dificile făcute la spitalul din Azuga de marele medic osteolog Gheorghe Meghea. rănile începuseră să i se cicatrizeze. de la etajul întâi. Părin ii sufereau şi ei eroic alături de fiul lor. Până în ultima lor clipă. De-a lungul acestor ani. iar accidentul lui le-a scurtat mult via a. fiindcă Sandu era unicul lor copil. matematici superioare etc. Rareori a putut să fie ridicat şi pus cu dificultate într-un cărucior cu roate. Medicii de la spital l-au trimis să moară acasă. l-au ajutat să trăiască” . au trecut câ iva ani buni şi de atunci Alexandru nu a mai putut fi coborât pe scări afară. un coleg de serviciu. În cei 49 de ani de suferin ă. Gra ie lui. Suferin a l-a apropiat şi mai mult de Dumnezeu. Când a putut să mişte pu in mâna stângă. însă avea arsuri de gradele II. încât la cumplitele-i răni fizice i s-au mai adăugat şi alte răni sufleteşti. dar şi scurgerea ventilului care se îndrepta spre cuptor. Nu numai toată întreprinderea a fost salvată de la dezastru. iar dacă nu chiar tot Ploieştiul. dânşii au făcut tot ce au putut să-i aline suferin ele. Dar trupul lui. beletristică. pe directoarea unei grădini e din Ploieşti. Poate ar fi avut nevoie de tratament în străinătate. inginerul-erou stă lungit în pat. şi a mai fugit 30 m să oprească pompa care alimenta izopetanul lichid.naturiste. insuportabile. Bravul inginer făcuse un gest măre de sacrificiu. a devenit nu numai o persoană extrem de în eleaptă. Salvarea a sosit după câteva minute. Cât timp au stat la Scăieni. inginerul a citit însă enorm de multă literatură: religie. plină de multă carismă . ci întreg oraşul. Durerile şi usturimile îi erau însă cumplite. Sandu a putut să-şi întindă picioarele şi să stea în şezut. rareori a putut fi scos afară. “Citirea Bibliei şi a rugăciunilor. Părin ii inginerului au fost distruşi. Cel mai curajos a fost inginerul Sturm. Chiar aşa ars. atunci tot cartierul de nord aflat lângă Petrochim a fost salvat. s-au aprins şi inginerul Alexandru Parianu a devenit o tor ă vie. De când au părăsit strada Păcii şi sau mutat la bloc. artă. care a avut prezen ă de spirit să-i tragă repede pantalonii. seu topit cu ceară. numai în chilo i. iar trupul i-a rămas chircit în pozi ia de stat cu genunchii ridica i.aşa spuneau părin ii lui. la acel spital. s-a speriat şi a fugit . De 49 de ani. dar mijloacele lor materiale sunt extrem de modeste. s-a trântit cu spatele pe iarba şi s-a tăvălit cu flăcările pe el. numai cu fa a în sus. oprind instala ia de polimerizare. ceară de albine topită cu ulei.a devenit un sfânt. cu care am fost prieten de-a lungul întregii lui suferin e. în care dizolvau antibiotice etc. În felul acesta explozia nu a mai avut loc. Zilnic îi făceau băi cu ceaiuri de plante. descoperă un 203 . Sandu Parianu. miere. după câ iva ani. ştiin ă. nepoata sculptorului Ion Iordănescu. Cine stă de vorbă cu el.gazele lichide care îl stropiseră pe corp. Ani de-a rândul tânărul acesta a urlat de durere. la Ploieşti. însă medicii de la serviciul de salvare nu-i mai dădeau absolut nici o şansă de supravie uire.

1966). etalându-ne o artă nouă. a acumulat o experien ă atât de bogată în acest domeniu. Teza de doctorat din anul 2002. Daniela Zeca-Buzura . conducând discu iile în stil peripatetic. oricum. Dacă îi spui că a fost un erou.dar chiar şi pe oamenii cei mai simpli. Este o poetă de o rară sensibilitate. a apărut în vara anului 2006 în colec ia “Media” a Editurii Polirom din Bucureşti. 204 . Vechea ei pasiune. trecând în revistă principalele genuri ale audio-vizualului. care îi puneau în eviden ă marele său eroism. pe care îl urmăresc deseori şi aici în America pe Internet. să fi fost şi mai mult scos în eviden ă.mare în elept. un erou respectat şi iubit de to i. deşi mi-a mărturisit că romanul i-a plăcut. asociat la Catedra de Jurnalism a Universită ii din Bucureşti. merita din plin să fi fost făcut cunoscut. fără să se intimideze de prestan a lor. cu somită ile culturii contemporane de la noi. este şi va fi totdeauna un subiect de filme. con ine pagini antologice. un simbol al demnită ii şi sacrificiului suprem. scris de poetul Corneliu Şerban în Flamura Prahovei).Nici nu-mi vine să cred că feti a aceea micu ă. cu care a debutat în 1993.11. încât a sim it nevoia să elaboreze primul manual de “Jurnalism de televiziune” din istoria României. care te fascinează când te prinzi cu el în discu iile elevate. dăruit de Dumnezeu cu talent şi elocin ă. însă acest lucru l-a cam deranjat. 01. Daniela este lector univ. cu mult interes. oricum. Am făcut doar ceea ce trebuia făcut”. Când a aflat că a devenit unul din eroii romanului meu “Dincolo de curcubeu”. necunoscută înainte. după cum şi sacrificiul so iei lui. Despre dânsul au apărut câteva articole elogioase prin ziarele locale. se pare că a trecut din nou pe prim plan. până a ajuns în cercurile cele mai rafinate ale elitiştilor români. dr. În prezent. destinată profesioniştilor de televiziune. A muncit enorm de mult copilul acesta. este o romancieră care s-a impus prin lansarea. Iată pentru ce inginerul Alexandru Parianu s-a remarcat ca o personalitate de onoare şi de frumoasă excep ie în oraşul Boldeşti-Scăieni. După cele peste 200 de interviuri luate unei diversită i de mari intelectuali din ară. “N-a fost nimic excep ional. Este o reală plăcere şi destindere să o urmăreşti pe lectorul universitar dr. de telenovele nesiropoase şi reale. dar şi studen ilor de la facultă ile de jurnalism. membră a Uniunii Scriitorilor şi a Uniunii Ziariştilor din România. a devenit directoarea Televiziunii Culturale Române. aceea a interviurilor radiofonice sau de televiziune profund elevate şi deosebit de originale. (unul dintre ele este impresionantul articol “A merge”. care-mi citea acasă la ea sau la mine din caietul ei de poezii adolescentine. Mioara Parianu. se supără şi schimbă vorba.. Pu ini cunosc istoria aceasta. Daniela Zeca-Buzura. a romanului ei “Îngeri pe carosabil” şi mai este o excelentă memorialistă. Părerea mea este că enormul său sacrificiu trebuia. răspunde el cu simplitate. pe orice subiect doreşti. Cartea. care au darul să fascineze atât pe telespectatorul/ascultătorul cel mai exigent. scrisul. în anul 2000. iar eroismul celor doi ar fi trebuit prezentat întregii ări.. singurul post serios de TV românesc. dovedind aceasta prin volumul ei de versuri “Orfeea”. cu ochi frumoşi şi cu voce blândă (n. “Melonul domnului comisar”. am observat că nu s-a bucurat prea mult. Via a lor. un filosof autentic şi un om de o bunătate şi modestie rară. cât şi pe interlocutorul însuşi .

el mi s-a părut sărac în modalită ile de punere în practică a conceptelor clasice şi moderne. fetele şi-au schimbat. numele: Cornelia Raicea (n. Să nu uităm că Daniela este încă foarte tânără şi că mai are destul de multe de spus. so ia mea. m-am bucurat foarte mult.i revedea locurile copilăriei? Dar poate că.. Lucia Hossu-Longin. “Ora”. să nu mă întrebe şi ea: De ce ai părăsit frumoasa ta ară ducându-te peste mări şi ări? La urma urmelor. Irina Păcuraru ş. Surorile Stan: Din casa modestă a unui muncitor harnic. Şoferul gonea cu o viteză mult peste viteza normală şi deodată o maşină a mili iei o ajunge din urmă şi o opreşte. cu un înalt spirit de sacrificiu). “Librăria pe ro i” ori emisiunea “Ceva de citit”. acordat de Uniunea Scriitorilor şi Funda ia “Scrisul Românesc”. şi Cornelia se întorceau amândouă în aceeaşi maşină mică spre Scăieni. autoarei i-a fost decernat Premiul Na ional de Televiziune pe anul 1997. moderatorilor Octavian Paler şi Nicolae Manolescu. la rândul ei. După căsătorie. prin numeroasele emisiuni de radio pe care le-a realizat. o mamă eroină. m-a vizitat acasă la Scăieni. de teorii şi concepte pentru realizarea unor emisiuni TV. desigur. în care profesionişti ai programelor româneşti de televiziune. de abia de acum încolo. locurile copilăriei nu le vom putea smulge niciodată din sufletul nostru. reuşind să integreze armonios TVRC în simfonia televiziunilor culturale europene.. ea a ridicat mult ştacheta gustului estetic al românilor. poate că am să-i pun o întrebare care mă roade: Daniela.. împărtăşesc din experien a lor.Daniela a devenit cunoscută şi prin seria de articole apărute în publica iile “Viitorul Românesc”. “Ramuri” etc. Marius Tucă. lucrătorul de la circula ie cerându-i conducătorului prins în culpă. “Luceafărul”.. la acea dată. dar şi prestigiul acestei televiziuni care are ca vedete numai personalită i de primă mână ale vie ii culturale din România. 14 ian. astăzi fiecare cu două facultă i şi cu doctorate luate. a făcut-o cunoscută prin sutele de emisiuni de autor. precum “Cafeneaua artelor”. celălalt un excelent mecanic auto.. care au făcut părin ilor şi localită ii o foarte mare cinste. cât şi prin texte inedite. Dar oriunde neam duce. de pe strada Păcii nr.a. Aş începe însemnările mele despre ea cu o mică istorioară. la Ploieşti) este cea mai mare dintre fra ii Stan. de teamă ca nu cumva. venind acasă. Pe când Cornelia era elevă la liceul “Mihai Viteazul” din Ploieşti. carnetul. dar comparativ cu “Jurnalismul” Danielei Zeca-Buzura.. de când scăienara noastră este directoarea sta iei TVR Cultural. Când 205 . Când dânsa. căsătorit cu Elena. Ion. care era şi căru aş în timpul liber (Stan I. precum Robert Turcescu. precum şi doi flăcăi. unul profesor de sport şi ziarist. Dorina. fără să mai treci spre a. distinc ie acordată. cu distinsul ei so .. o să mă răzgândesc şi nu o să-i mai adresez niciodată această întrebare. la fel de inteligen i (Abel şi Daniel). în urmă cu câ iva ani. 4. Oricum. “Caiete critice”. s-au născut cinci copii-minune . Mihai Buzura. fiecare am avut motivele noastre personale. 1966. Apari ia ei elegantă pe micile ecrane. Am survolat cu privirea un manual american similar. “Convorbiri literare”. Pentru emisiunile sale de televiziune.. De atunci eu nu am mai văzut-o decât pe micile ecrane. fiul cunoscutului scriitor Augustin Buzura. de ce i-ai vândut frumoasa ta casă de la Scăieni. Eugenia Vodă. cu vocea deosebit de caldă şi explicită.trei fete frumoase.. exerci ii utile şi aplica ii. Când am să o întâlnesc. prin exemple.

Nici o barieră nu îi poate rezista. ci în primul rând al seriozită ii. A continuat cu masteratul în management. Ia i carnetul înapoi şi mergi cu viteza normală. Teza de doctorat se baza pe cercetările originale întreprinse de tânăra ingineră în ateliere şi în laborator. pe care a absolvit-o cu brio. mi-am pus de câteva ori aceeaşi întrebare: de ce bărba ii când au fete frumoase lângă ei apasă mai tare pe accelerator. a devenit Senior Lector la Facultatea de Transporturi din cadrul aceleiaşi universită i politehnice şi. ing.” Acuma şi eu. Ioz. inima i se înmoaie şi îi dă şoferului carnetul înapoi spunând: “Ai noroc cu domnişoara asta frumoasă de lângă dumneata. o caracteristică transmisă genetic tuturor fra ilor ei. şi după aducerea pe lume a două feti e minunate. care s-ar traduce în româneşte prin “frumuse e şi bunătate”. pot fi mult reduse. cu to ii educa i într-o cură enie de spiritualitate exemplară. specifice mai ales motoarelor diesel. dintr-o dată mutra lui încruntată i se transformă într-un zâmbet larg. căci to i sunt un produs exemplar nu atât al unei atmosfere familiale rigide. care-l intea cam speriată cu privirile ei albastre. ca şi mili ianul din România.” Dar jocul poate fi periculos. ceea ce i-a permis să se înscrie la doctorat. tentată de dragostea pentru motoarele maşinilor. Însă la ea era mult mai mult. C. Grecii antici aveau despre privirile oamenilor un cuvânt: “kalokagathia”. un cunoscut specialist în domeniu. după o stagiatură de asisten ă. Gheorghe Fră ilă. Rezultatul a fost excelent. desigur. Iulian Raicea. după căsătoria cu un campion la tir al României. combinată cu unele asperită i restrictive venite din direc ii paterne. Conducătorul lucrării era prof. drumul ei nu se va opri aici. fiindcă altminteri î i luam carnetul.. într-un asemenea anturaj. 2000. ca semn că dispune şi de restul celorlalte. chiar dacă. să publice o serie întreagă de articole de specialitate. întrucât a stimulat impulsul voli ional al tuturor copiilor. grijile dăscăli ei universitare se împart între familie şi facultate. Buc. Alexia-Teodora şi Anastasia-Ioana. împreună cu colegul ei. iar răspunsul pe care mi l-am dat ar fi că. “Documente. Edit. de mucenicie. Cam aceasta au fost dintotdeauna privirea şi sufletul Corneliei. efortul finalizându-se cu rezultate admirabile. destul de dăunătoare ansamblului auto. având titlul “Cercetări privind reducerea transmisibilită ii vibra iilor de la motor la cabina autocamionului”. primind diploma de inginer specialist în automobile. tabele şi date bază pentru MS Office Applications”. dorind să concureze pentru func ia de conferen iar iar mai târziu pentru aceea de profesor universitar. accelerează totdeauna vitezele. conducătorii auto vor să-şi mărească prestigiul demonstrând bărbătoşi una din agilită ile lor. o carte de 206 . După terminarea liceului. izvorâtă din modelul viu. precum şi căr i tehnice de mare căutare pentru specialişti: “Combustibili pentru automobile”. dr. Cornelia s-a înscris la Facultatea de Transporturi. al mamei. ing. Nu ştiu de ce to i şoferii când au fete frumoase lângă ei.mili ianul furios dă cu ochii de frumoasa elevă blondă din maşină. căci la caracterul ei blând trebuie adăugat şi surplusul de inteligen ă şi seriozitate. Printech. într-un fel de întrecere ambi ioasă la care Cornelia a dat startul. De acest lucru putem fi siguri. În urma unor concursuri preten ioase. Numai aşa se explică felul cum aceste fete au răspuns cu acelaşi sacrificiu sacrificiului făcut de părin i. din cadrul Universită ii Politehnice Bucureşti. Acest lucru nu a împiedicat-o să participe la congresele interna ionale din Europa sau să colaboreze la Buletinul INFO SIAR (Societatea Inginerilor de Automobile din România). demonstrând practic că asemenea trepida ii.

a lucrat pe postul de cercetător principal gradul 3 la Institutul de Geologie din Bucureşti. din cadrul Universită ii Bolyai-Babeş din Cluj-Napoca. Rodica Puşte (n. urmează facultatea de Biologie. specificită ile lor fizice şi chimice. la aceeaşi facultate clujeană. este greu să în elegem cum această fiin ă tentată să devină un spirit universal. Acest curs se bucură în continuare de mare succes. Angrenată în atâtea direc ii. lucrare unanim apreciată de comisie şi care am dori să fie publicată. între 1998-2002. Între anii 1989-1984. 14 IV 1967. dorin a de a coborî ştiin a din cer pe pământ şi de a o stăpâni în totalitate. ci din setea nestinsă de a şti şi de a ne fi tuturor de folos. 2005. nu din orgolii. Buc. aflată acum în America. absolvind-o cu teza de licen ă “Iubire şi euharistie” (2002). Evident. dar pe care. În engleză. surioara Corneliei şi a Lidiei. a studiat la Liceul de chimie nr. în final. pregătind scrierea unor căr i care să abordeze şi o tematică aferentă acestor studii. contaminând acum şi sexul frumos. păstrează în sânge. După terminarea şcolii generale din Scăieni. până în prezent. ing. Alexandru Parianu. a publicat lucrarea “A model for theoretical studies of the dynam behavior of truck structures”. Nedorind să întrerupă tradi ia lansată de sora ei mai mare. pe care le-a urmat în paralel un an (1996-1997). de la care a cerut concediu fără plată pentru perioada cât va sta în Statele Unite. Alături de vecinul ei. combustibilii pe care îi descrie şi îi analizează ea în laboratoare aprinzându-i spiritul avid ce se vrea propulsat tot mai sus. geolog şi asistent universitar. Rodica este una din eroinele romanului meu “Dincolo de curcubeu”. Rodica Puşte este autoarea a 15 lucrări de specialitate publicate în ară şi străinătate şi a fost invitată să participe la cinci şcoli de vară. dânsa a câştigat 3 granturi şi a avut 11 contracte în care a lucrat. Între 1996. s-a văzut nevoită să le abandoneze din lipsă de timp: Facultatea de Psihologie din Oradea şi Facultatea de Automatizări şi Calculatoare din cadrul Universită ii Tehnice Cluj-Napoca.. la fel ca surorile ei. PH). filiala Cluj. Totdeauna m-am sim it onorat să corespondez cu dânsa prin e-mailuri şi să avem rarissime colocvii când se nimereşte să vizităm amândoi Scăienii de care şi ea şi eu suntem despăr i i pentru mult timp. începând încă două facultă i preten ioase. lubrican i şi materiale speciale pentru automobile pe care îl predă studen ilor ca director de curs. pe care l-a absolvit în 1986. Rodica a vrut să mărească numărul lor la patru. la Budapesta. descriind compozi ia combustibililor. Germania. Munchen şi Luebek. la două ore şi jumătate de zbor cu avionul de la Chicago. specialista Cornelia Raicea nu are astâmpăr. Între 1994-1995 face masteratul şi devine Master în geologie. Pentru mul i spiritul universal al lui Leonardo da Vinci s-a dovedit o boală care se ia. Se înscrie la doctorat şi ob ine titlul de Doctor în geologie. Capacitatea de a demonstra abilită i profesionale şi-a etalat-o la cursul ei de combustibili. 207 . apărută în Editura MATRIX. cu so ul ei Adrian. la Ciorani. 4 din Ploieşti. urmează Facultatea de istorie şi Filozofie a aceleiaşi universită i. Geografie şi geologie. Prin concurs.computerologie cu elemente introductive şi de bază în MS Word. a mai făcut o facultate de cibernetică şi a mai urmat încă o Facultate de Teologie interconfesională din cadrul Institutului Teologic Ortodox Bucureşti. Deşi avea două facultă i terminate.

şi cei doi copilaşi. a III-a. În anul 1993 a absolvit Facultatea de Textile-Pielărie din cadrul Universită ii Tehnice “Gh. sora cea mai mică din cele trei surori .. Era un copil inteligent. managerul echipei Petrolul Ploieşti. Bianca-Amelia.cea pe care o de ine şi în prezent . elevă în cl. Lidia. Asachi” din Iaşi. terminat în 1987. la Procuratură. 208 . Oana este proprietara celei mai mari săli de fitness din Ploieşti. prima . făcute la Liceul “Mihai Viteazul” din Ploieşti. iar acasă o aşteaptă so ul ei.02. dar pentru că era să o piardă. com Ciorani. cealaltă cu profil umanist. Dacă Oana şi-a amânat pu in ob inerea doctoratului în drept.ultima. Ultima func ie . pentru că reuşitele exemplare ale acestei familii binecuvântate se datoresc în primul rând tradi iei familiale şi credin ei de care nici un copil nu s-a dezis. cu procese dificile care o solicită peste programul de lucru. Lidioara nu s-a lăsat mai prejos până nu a terminat două facultă i.cu un an mai mică decât Rodica. În urma unei opera ii extrem de dificile şi riscante la care feti a a fost supusă. Lidia fiind un model în această privin ă. Oana nu numai că a scăpat. cu care se afla în permanentă întrecere . dar s-a dezvoltat foarte normal. dar tot la fel de. a terminat şcoala generală din Scăieni. La fel de bună s-a dovedit şi în perioada studiilor medii. care îşi iubea feti a ca pe ochii din cap. are un program foarte încărcat.Lidia Stan-Ghioltan (n. 7 aug.este procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti. 28. nu numai pentru motivul că era unicul ei copil. fiind una din cele mai bune eleve ale şcolii. din cinci copii.fenomen ce le-a stimulat pe amândouă . nu au mai rămas cu nici unul pe acasă. aceasta se datorează faptului că. Lidia este inginer-profesor la Colegiul Tehnic Napoca” din Cluj şi apari ia ei la Scăieni este un prilej imens de bucurie pentru bătrânii care. Buc. după care s-a înscris la Universitatea din Bucureşti. A urmat Liceul pedagogic din Ploieşti. apoi în 2002 a absolvit Facultatea de Istorie şi Filosofie din cadrul Universită ii Bolyai-Babeş din Cluj-Napoca. to i fiind răspândi i în toate punctele cardinale. 11. Conform tradi iei lansată de Cornelia şi continuată de sora ei Rodica. rareori fiind prilejurile când se pot aduna cu to ii împreună.. unde i-am fost diriginte. electronist Ghioltan-Stan Sorin Ioan (n. Facultatea de Drept. iar acest lucru asigură familiei o bună stabilitate financiară.1969). Oana Alexandru (n. recăpătându-şi puterea de muncă şi voin a de a se depăşi pe sine însăşi. condi iile de stare pentru adolescen i şi factorii principali de micro sau macro climat”. Maximilian-Alexandru. pe care a absolvit-o în 1993 cu note maxime. Deşi afla i departe unii de al ii.) este colega de clasă a Lidiei care de mică dorea să ajungă juristă ca mama ei. Gabriela Rădulescu.1968. una cu profil tehnic. Ca şi colega ei de clasă. unde studiaseră şi surioarele ei. Căsătorită în capitala Ardealului cu ing. pe care l-a absolvit în 1987. 1968. cu o teză din domeniul ingineriei industriale cu aplica ii practice: “Contribu ii privind studiul confortului în corela ie cu parametri îmbrăcămintei.12. elev în cl. a VII-a la Liceul de informatică şi feti a. Prahova). Doctoratul l-a sus inut anul trecut (2006).Oana va fi o elevă şi studentă de elită. ceea ce îi uneşte pe to i clipă de clipă este marea nădejde şi credin ă pe care întreaga familie şi-a pus-o în Creatorul Suprem. ambi ios şi de o cumin enie exemplară.

planuri frumoase. baza i pe experien a lui şi pe faptul că fusese unui dintre cei mai buni studen i ai Universită ii din Ploieşti. Caragiale” din Ploieşti. cu o teză în fizica materialelor. în 1992. Facultatea de Fizică. 1975. pe care a absolvit-o în 1998. metode optice de nanostructurare. Perioada de studii ştiin ifice este mai îndelungată: şase luni la Strasbourg. din ianuarie 2007. pentru post-doctorat. fizicianul boldeştean este autor/coautor a cca 20 de lucrări ştiin ifice de bază.aşa cum Şcoala din Scăieni se mândreşte cu personalită ile descrise mai sus. Ea se află sub ac ionariatul companiei austriece OMV. în reuniuni cu specialişti din acest domeniu. spectroscopie şi fizica nanostructurilor. sau în colectiv cu al i cercetători români. cu numeroase aplica ii în scrierea structurilor fotonice şi ale materialelor semiconductoare. Între 2003-2005. prin optimizări şi implementări de tehnici noi. Plasmei şi Radia iilor). Dipartamento di Fisica Paolo Scientifico. se înscrie la Universitatea Bucureşti. Facultatea de Petrol.. În 2003 îşi ia doctoratul în Fran a.“Instituto Nazionale per la Fisica della Materia. ci întreaga comunitate din care tânărul doctor fizician s-a ridicat prin eforturi demne de admirat. între lunile martie 2006-februarie 2008. În prezent accentul este pus mai cu seamă pe creşterea nanostructurii şi pulsurilor de laser ultra-rapide. Fizicianul atomist. microscopia confocală. companie privatizată în ultimele luni de mandat ale fostului guvern. dr. iar un an mai târziu îşi va sus ine masteratul în ştiin e. microscopia for ei atomice. după absolvirea celor opt clase la Şcoala din Boldeşti. cuprinzând cercetări foarte avansate. ei s-au orientat la inginerul boldeştean Gabriel Năstase. devenind asistent cercetător la NILPRP-Bucureşti (Institutul Na ional de Fizica Laserelor. italieni. fizica microcavită ilor. absolvită în anul 1978. Parte din ele le-a făcut deja cunoscute prin diferite comunicări ştiin ifice. fizica nitridelor bazate pe microcavită i. Din 2005 până în prezent este membru al NILPRP cercetând opticile nonlineare. francezi. studii ale nanostructurilor fotonice prin laseri ultrarapizi ş. în domeniul nanostructurilor. absolut originale. în continuare. în Fizica Materialelor. Singur. cu care nu numai părin ii şi foştii lui dascăli se pot mândri. Moreni) . Întrucât austriecii aveau nevoie de o personalitate competentă. Iată că din oraşul Boldeşti-Scăieni se ridică şi un viitor mare savant al microstructurilor atomice.L. iar de acolo reuşise la examenul de admitere 209 . specializat în optică. doi ani în Italia. laseri. 1963) este. Gabriel. Marian Zamfirescu are. cercetând spectroscopia ultra-rapidă a semiconductorilor nanostructura i. După absolvirea Liceului “I.Marian Zamfirescu (n. sa înscris la Liceul industrial de la Scăieni. ca urmare a experien ei ştiin ifice din ară şi străinătate. Gabriel Năstase (n. Şcoala din Boldeşti se mândreşte. incluzând spectroscopia temporal-rezolvată. de pe lângă Institutul de Fizică Atomică din Măgurele. în domeniul structurilor investigate. 19 ian. ruşi. 6 apr. japonezi britanici etc. programate pe o perioadă de un an de zile. cu inginerul fizician Marian Zamfirescu. pe facilită ile acestui tip de lasere şi pe nanotehnologie în general.a. laserii ultrarapizi şi cristalele fotonice. printre al ii. Universita degli studi di Firenze”. tratând despre dinamica de recombinare a purtătorilor de sarcină în structurile semiconductoare. pregătită acolo timp de trei ani. la Universitatea “Blaise Pascal” din oraşul Clermond Ferrand. Inginerul Marian Zamfirescu este autorul unor cercetări vaste şi minu ioase. în Italia. directorul PETROM-ului din Ploieşti şi fostul purtător de cuvânt oficial al PETROM-ului. a lucrat la INFM .

conchidem că este unul din cercetătorii de bază ai istoriei prahovene. Gabriel a solicitat aprobarea unei oferte de 200 milioane lei vechi necesari pentru ridicarea noului Monument al Eroilor din Pia a Petroliştilor. “Monografia comunei Telega” (1926). devenind principala verigă de comunicare dintre marea societate privată şi restul colaboratorilor sau chiar dintre ea şi mass-media. văzând în elevul lui mult dinamism şi multă voin ă. purtând parafele unor mari organiza ii sportive din ară şi din străinătate. la rândul lui. “Monografia liceului “Sf. Kobe (de aici medalia de aur luată la Universala din Kobe). deşi 210 . Petru şi Pavel” din Ploieşti .la Facultatea de petrol şi gaze ploieşteană. Din acest an a fost chemat de Societatea Na ională Petrom care l-a recrutat pentru importanta func ie de purtător al ei de cuvânt.bineîn eles. Stara Zagora. fiind prieten cu maestrul său.a.24 m). Iar acest motor a func ionat atât de bine încât. Iugoslavia. Negoi ă este în mod cert crea ia profesorului Vălimăreanu . neîndoios. Gabriel Năstase a fost numit într-o func ie mult mai responsabilă. l-a poreclit “Motor”. într-adevăr. i-am prezis lui Motor că într-o zi va ajunge un mare campion. şi Alexandru-Dory să devină aruncători şi medalia i. Oraşul din care a âşnit şi el spre înăl imi precum suli ele lansate din mâinile lui puternice. 1 Boldeşti-Scăieni. ambii copii fiind antrena i sistematic de tăticul lor. Propunerea i-a fost aprobată şi suma a ajutat mult la finisarea acestei lucrări. Dumitru Negoi ă este singurul sportiv din oraşul Boldeşti-Scăieni. Dar Dumitru Negoi ă a preferat să-şi decoreze to i pere ii casei cu frumoasele sale diplome. Maria-Nicoleta. Când această func ie a dispărut. Cel care şi-a pus tot sufletul în descoperirea şi antrenarea tânărului Negoi ă ca aruncător de suli ă a fost profesorul său de educa ie fizică Nicolae Vălimăreanu. ceea ce s-a adeverit. alături de profesorul Nae Vălimăreanu. cât şi cu cei doi copii Negoi ă. de la Şcoala nr. pe func ia de şef al for ei de interven ie. medaliat cu o medalie de aur.care. un mare îndrăgostit de plaiurile acestor locuri. În perioada când era purtătorul de cuvânt al susnumitei companii. Ceea ce ne surprinde este faptul că. AL I CETĂ ENI DE ONOARE: Stoica Teodorescu (1887-1973): Profesorul Teodorescu s-a născut în Boldeşti şi. a nutrit ambi ia ca şi cei doi copii ai săi. aceasta l-a repartizat la Schela petroliferă Boldeşti. cu mari puteri decizionale. devenit unul din marii antrenori români la aruncatul cu suli a. “Unitatea geografică şi etnografică a pământului şi poporului românesc” (1925). şi-ar putea croi câteva costume de haine . Această ultimă monografie a fost publicată în 1940. De câteva ori am asistat la orele lor de antrenament şi. al i viitori mari campioni ai României în acest sport frumos şi vechi de câteva mii de ani. Astăzi feti a lui este printre cele mai bune suli are din ară (54. analizând căr ile lăsate în urma sa. s-a situat printre primii cinci aruncători. Ini ial. cum ar fi cele din Bucureşti. Japonia ş. se mândreşte atât cu numele său. după absolvirea facultă ii.75 de ani de la înfiin are: 1864-1939”. iar Alexandru-Dory. din hârtia lor care este de cea mai bună calitate. ing. Ceea ce a impresionat pe mul i a fost faptul că Motor. serviciu unde a lucrat până în anul 1980. aceea de director PETROM.el însuşi fost campion na ional la aruncatul suli ei . Şi. din diplomele câştigate. Lui îi datorăm “Monografia oraşului Câmpina” (1924). ei au mers pe urmele tatălui campion. fiind preluată de alte subsec ii.

ambasadorul României la Washington D.Asocia ia Prodemocra ia. Sever Voinescu este jurist si ziarist.P. de vreme ce are o frumoasă casă în acest oraş.. unul din exper ii în domeniul ştiin elor partidelor sau partidologiei. lângă Casa Seciu. urmaşii noştri ar şti mai pu in despre aceste localită i.C. peste 50-100 de ani. 9 ianuarie 1965 în Ploieşti) este profesor universitar. Este. de asemenea. după cum eu. A condus multe seminarii şi şcoli de vară privind modificarea Constitu iei şi a legii partidelor. În prezent. s-a remarcat în presă şi prin multe programe televizate. Ne-ar fi fost de mare folos la monografia de fa ă. considerat unul dintre cei mai buni şi carismatici analişti. Din 1999 este preşedintele celui mai mare ONG . Are o extensivă experien ă în probleme de afaceri guvernamentale. profesoară de limba română la şcolile din Boldeşti şi Scăieni. capitala Statelor Unite. de altfel. a absolvit Facultatea de Filosofie a Universită ii Bucureşti (1989) şi s-a format la şcoala de politologie franceză. fost Coordonator al Programului Guvernamental de Afaceri Externe din cadrul IPP (Institutul Politicilor Publice) din Bucureşti. În 1997 s-a retras din practicile juridice interne pentru a deveni consilier în probleme externe de natură europeană pe lângă Secretariatul General al Guvernului Român. Tatăl său era medic expert în medicina legistă. A devenit un frecvent comentator al vie ii sociale şi politice din România.. cu localită ile anexe. din Boldeşti. aceasta fiind o cauză a ineficien ei politice.. a trăit şi în casa bunicilor de pe strada Podgoriei.. Bunica sa era cunoscuta învă ătoare Ioana Mocanu de la Şcoala nr. remarcându-se în România ca una din vocile importante ale societă ii civile şi unul din liderii de opinie din genera ia tânără care cerea independen a de politic şi democratizarea societă ii în primii ani de după Revolu ie. unde locuia şi mama lui. În acelaşi timp. este bine cunoscut în calitate de jurnalist la ziarul Cotidianul şi la cel mai prestigios jurnal cultural Dilema Veche. Ca analist politic s-a pronun at pentru corectitudinea şi transparen a finan ării partidelor şi a actualului politic. C. În copilărie. Cristian Pârvulescu (n. dacă nu aş încerca o descriere a Boldeştiul şi Scăieniul vremii mele. datorită războiului din golf şi amenin ărilor terorismului islamic care sunt îndreptate deopotrivă atât contra Americii cât şi contra României.. profesorul Teodorescu nu a conceput o monografie despre locul lui natal. Ca politolog. în care locuieşte când şi când. fiindcă suntem sigur că ar fi scris despre Boldeştii vremii lui lucruri pe care noi nu le cunoaştem.1 Boldeşti. date fiind neutralitatea şi spiritul său critic lipsit de angajament politic. contra întregii omeniri civilizate. În anul 2000 a debutat în cariera diplomatică externă devenind Prim Consul General al României la Chicago unde l-am întâlnit de câteva ori. este considerat. doctor în politologie. tânărului diplomat Sever Voinescu îi revin câteva misiuni considerate grele. de fapt. ziarist şi bun mânuitor al frazei rostită sau scrisă pe româneşte. dar şi pentru diminuarea rolului lor în ceea ce priveşte ini iativele guvernamentale. Sever Voinescu. activează ca profesor universitar la Şcoala Na ională de Ştiin e Politice şi Administrative unde sus ine cursurile de Politică Comparată şi Institu ionalism 211 . locuitor al oraşului Boldeşti-Scăieni. pentru că atât România cât şi Statele Unite trec printr-o perioadă dificilă şi destul de încordată pe plan extern.boldeştean prin naştere. Cristian este fiul Constan ei Pârvulescu. Ca nou ambasador român în America.

Va debuta la Scrisul bănă ean (1956). Calm. redactor la o sta ie de radioficare. Buc. poeme. Tot în acel oraş. echivalente studiilor liceale. Ateneu. după cum merită. Cronica etc. Puntea de hârtie. Buc. iar editorial cu volumul de versuri Lumină întârziată (1967). A fost primar al comunei Boldeşti din anul 1969. i-a slăbit mult starea de sănătate. poezii. într-o familie de muncitori. Va colabora la multe reviste literare: România literară. iar din decembrie 2005 este decanul Facultă ii de Ştiin e Politice. corector la revista Ateneu (1970-74). am mare încredere că drumul ascensiv al lui Cristian Pârvulescu nu se va opri aici. versuri. Roşu-Gutman.tata: Samoil Gutman. Via a Românească. va fi director la Biblioteca Raională din Urziceni. 1986. la Şantierul Naval Olteni a. 1974. apoi va intra la Facultatea de Limba şi Literatura Română (neterminată) a Universită ii din Bucureşti (1956-1960). numai pentru motivul că erau evrei. Fani Sigler. se naşte H.poet. la Bibl. 1967. la care citeşte. 1981. Între 1954-1956 frecventează cursurile Facultă ii Muncitoreşti din Bucureşti.au putut afla nenorocirile acestor părin i harnici şi nevinova i. Horia Gane înfiin ează primul cenaclu literar studen esc. instructor de brigăzi artistice (1967-68). pus deoparte. calitate în care şi-a dovedit toată destoinicia. poeme.. Diminea a noului venit. El va urma Şcoala elementară (19451949) şi Şcoala Profesională textile (1950-1952) la Buhuşi. antologie de autor. S-a stins în ziua de 17 septembrie 2005. 1990. Melior. A studiat Liceul Militar Mânăstrea Dealului. Mimi. la Scăieni). Horia Gane . Aurică Marinescu: Primul primar al noii localita i s-a născut la Boldeşti în ziua de 3 noiembrie 1930. muncitor la fabrica “Proletarul” din Bacău etc. În 1968. Jud. Aşteptăm să-l întâlnim odată şi în Boldeşti-Scăieni unde i s-ar face o primire festivă. dispari ia so iei sale. în anul 1936. roman. Buc. continuându-şi studiile superioare la Academia de Studii Economice (ASE) la Bucureşti. unde. Cetă enii l-au considerat unul dintre cei mai valoroşi lideri din câ i a avut acest oraş. poetul Nicolae Labiş. viitorul poet care îşi va alege pseudonimul Horia Gane.. poezii pentru copii. Bucureşti. Dupa ce a ieşit la pensie. când se unesc comunele Boldeşti cu Scăieni. În 1935. scriitor. Tribuna. pentru o scurtă perioadă. A lucrat la Schela Boldeşti pe postul de şef contabil (director economic).. 212 . devenind economist. Opera: Lumină întârziată. care era muncitor. la 10 aprilie 1936. publicist de mare sensibilitate (n. Frageda fire. Despre dânsul s-a mai scris în această carte. Bacău. Va avea servicii de bibliotecar la Bucureşti. din Timişoara. regretat de întreaga comunitate. Buc. printre al ii. casnică . 1977. care au suferit cruzimile unei deportări nedrepte din Bucovina de Nord (Gura Humorului).. părin ii se stabilesc la Scăieni. în Transnistria. To i iubitorii de poezie din România au apreciat frumoasele lui poeme iar cine ia cunoscut familia . apoi coregraf pentru dansuri na ionale. devine primul primar al noului oraş.. se va angaja ca muncitor la Fabrica de Postav (1951-1953). Buc. Buc.Politic. 2002. din care s-a transferat la Liceul “Sfin ii Petru şi Pavel” din Ploieşti. Împreună cu al i colegi. Luceafărul. Ne bucurăm că Horia Gane este sănătos şi continuă să scrie. Personal. Plante gânditoare. iar mama.

Ini iativa principală de a se ridica un monument al eroilor în fa a primăriei a venit din partea dumnealui. s-a născut la 10 mai 1940 în Boldeşti. Alte amănunte despre primarul Ion Dumitru pot fi găsite la capitolul despre primăria oraşului Boldeşti-Scăieni. I so ia sa. de Drept a Universită ii Bucureşti . Este domiciliat în Scăieni. Este absolvent al Facultă ii de Biologie Geografie a Universită ii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Au o fată profesoară. care trec prin atâtea şcoli. Studiile militare şi civile l-au calificat pentru viitoarele func ii în care a fost promovat.G. şi un nepot Alin Alexandru. Prin şcoli şi-a însuşit no iuni de limba rusă şi engleză. pentru a căpăta asemenea atribu ii. curs de Drepturile Omului.arma poli ie specializarea: investigarea fraudelor (1985). S-a născut la 4 iunie 1956 în com. având numele de domnişoară Sevestrean). Bucureşti. fosta lui colegă de facultate şi de grupă. comparative. promovând examene preten ioase şi urcând toate treptele necesare. Câmpina ş. în prezent pensionar. fusese desemnat pentru îndeplinirea atribu iilor specifice func iei de inspector şef al Poli iei Jude ene Prahova. s-a ataşat mult de oamenii şi de via a acestor locuri pe care. În primul an după absolvire. cu o vechime de 41 de ani în învă ământ. profil .Ştiin e juridice (1995). le ajută. Iulian Gheorghe Bach este Comisar şef de poli ie.între 1995-96). Conservator (fost Umanist Român) şi a fost ales primar în 2004. Înainte de a se pensiona. dacă vre i. Desigur. sunt echivalentul mili ienilor de ieri. după ce. actualul primar al oraşului. viitorul lider de poli ie s-a distins prin nişte merite. după care a absolvit foarte importante cursuri post-universitare (“Drept civil”.Ion Dumitru. pe strada Falansterului. cu treptele de grade militare. în familia unui muncitor petrolist. I. iar între 2001-2005 Adjunct al Inspectoratului şef. Ar trebui să ne iasă din cap ideea că poli iştii de astăzi. unde a fost şi director. Balta Doamnei. Inspector şef al Inspectoratului de Poli ie al Jude ului Prahova. Profesorul Ion Dumitru a candidat la func ia de primar din partea P.. În Boldeşti este apreciat de boldeşteni pentru felul cum conduce oraşul iar colaboratorii lui de la primărie spun că adevărata casa a primarului a devenit Primăria unde se zbate să rezolve problemele oraşului care uneori sunt foarte complicate. la Şcoala de agen i de poli ie “Vasile Lascăr”. A continuat cu Facultatea de Poli ie Academia de Poli ie “Alexandru Ioan Cuza”.R. Este căsătorit şi are doi copii. la Fac. apoi la Teişani. şi de când s-a mutat în această localitate. în martie 2005.P. conform însemnărilor dintr-un proces-verbal. cu un an înainte. promo ia 1965. curs de management poli ienesc. Comisarul şef Iulian Bach a pornit-o de la nivelul de simplu ofi er de poli ie economică din cadrul Poli iei oraşului Boldeşti-Scăieni (1985-1990). cu vot majoritar. Este profesor gr. de computere. Iulian Gheorghe Bach a absolvit Şcoala de ofi eri activi a M. devenind pentru şapte ani Şeful poli iei acestui oraş (1990-1997). prin dispozi ia Şefului I. . Între 1997-2001 a fost avansat ca Prim-adjunct al Şefului Poli iei Municipale Ploieşti. Alina Paula. Prahova.a. cărora nu li se cerea mai mult decât for a pumnilor. a func ionat la Şcoala nr. de “Analiză tranzac ională”. jud. func ie din care a 213 . timp de 23 de ani. cât îi stă în posibilită i.I. după care a func ionat ca profesor la Seciu. ultima fiind actuala pozi ie primită în luna aprilie 2006. Astfel. a fost profesor la şcolile generale din Gornetul Cuib. 1 Boldeşti-Scăieni unde era profesoară gr. Dumitru Elisabeta Mona (născută la 31 martie 1942 la Blaj.

la SN Petrom Prahova. Atribu iile noului şef sunt: coordonarea activită ii Serviciului Poli iei de Ordine Publică. ob inând majoritatea voturilor.06. lucrare de licen ă (1995). Facultatea de economie agrară (1993). şi Liviu Adrian. ca şef de laborator al oficiului de reproducere. devine primarul oraşului. func ionară la oficiul de gaze. 22. intea-Băicoi. între 1 iunie 1996 şi 1 iunie 2004. continuând studiile la Liceul din Băicoi. iar din 2001 până în 2004 a desfăşurat o splendidă activitate în cadrul patrimoniului local. Impetuos şi plin de dinamism l-a sus inut în activitate pe primarul Vasile Enache. prima institu ie de acest fel din ară. După terminarea şcolii generale din com. nedeschis încă. 1958. continuarea asfaltării şi reparării infrastructurii unor străzi ş. într-o perioadă când. şi au doi băie i: Mirel Mircea Cătălin. a urmat Liceul Agricol din Râmnicu Sărat. a fost ales viceprimar.medic veterinar şi fost primar al oraşului Boldeşti-Scăieni. La alegerile pentru postul de primar al oraşului Boldeşti-Scăieni. canalizarea centrului Boldeşti până la Scăieni. fiind directorul-fondator al Direc iei Patrimoniului din Boldeşti-Scăieni. controlul a şase birouri de poli ie comunală. 214 . Inspectorul Şef este şi coautor în editarea lucrării “Noua legisla ie rutieră completă”.fost promovat în postul ocupat în prezent. mul i cetă eni se consideră atât de liberi încât fac cam ceea ce vor. înfiin area Direc iei patrimoniului (prima de acest fel din ară). Serviciului Transporturi. Între 1984-1989. între 2005-2007. după Revolu ie.1954. a urmat Facultatea de medicina veterinară din Bucureşti. din cadrul Universită ii Agricole. terminat în 2004 la Universitatea Petrol şi Gaze Ploieşti (UPGP). student an. pe care le-aş numi mari responsabilită i. În 2004 a terminat o a doua facultate. Măgurele. 28. Universitatea Agricolă şi de Medicină Veterinară.l. Aici îndeplineşte o serie întreagă de activită i. monumentul ş.c. în calitate de Adjunct al Şefului Inspectoratului Şef al Poli iei de Siguran ă Publică din anul 2001 şi până în prezent.04. a urmat şi un curs postuniversitar de administra ie publică. viceprimari fiind Cristu Vlăsceanu şi C-tin Năstase. Pentru serviciile aduse. în oraşul Boldeşti-Scăieni au rămas următoarele obiective realizate: modernizarea clădirii primăriei. sec ia veterinară (1973-1977).a. Şcoala generală a absolvit-o la intea. După acel mandat. V la Biotehnologie medical-veterinară. Serviciului Poli iei Rutiere. devine director EGA Metal Ploieşti. a primit o Diplomă de Onoare în anul 2001 şi Semnul Onorific “În Serviciul Armatei”. în 2002. Este absolvent al IANP Bucureşti. monumentul eroilor de la Boldeşti. în toate realizările din perioada acelui mandat de primariat: construc ii de şcoli. când a devenit tehnician veterinar. şi a lucrării “Timpul de muncă”. demararea construc iei şi de şcoli la Boldeşti şi Scăieni. În urma activită ii de primar. Între 1990-2001. fundamentarea unui muzeu al oraşului. de Administra ie Publică SNSPA. asisten a socială pusă la punct. Fostul primar este căsătorit cu Mioara Enache. dispensarul nou de la Boldeşti. Cristu Vlăsceanu (n. ing. Măgurele Prahova) . creşa de la Boldeşti. iar unii chiar se întrec să încalce legile. Prahova). profesie similară cu aceea a tatălui său. De asemenea. dispensar. Vasile Enache (n. Între 31 decembrie 1989 şi iunie 1996 lucrează ca şef al Gospodăriei agro-zootehnice la UM 0443 Boldeşti. apărută în 2003.

dar numai câ iva se întreabă cine o fi fost autorul lor. La fel . tânăra doctori ă fiind acolo. o mare sală de sport (15 x 30 m) şi o înfă işare impunătoare. dar cine ştie că autorul ei este arhitectul Moianu.. care a trăit mai toată via a la Scăieni? Zeci de mii de turişti români şi străini. prin ară. studen i la Facultatea de Informatică. absolvent al aceleeaşi facultă i. Vă dau numai trei exemple din lucrările lui şi o să vă convinge i că am dreptate. jud. apoi întregul cartier Micro-14 din Buzău. 7 aug. ca şi în via a de toate zilele.. este specialistă în ingineria proceselor chimice la Schela Boldeşti. Andrei şi Răzvan. va reuşi printre primii la Facultatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti. Cristina a revenit la vechea ei specializare din medicina muncii. duce şi o importantă activitate de cercetare. Prahova) este unul dintre cei mai prolifici arhitec i români din genera ia sa. Scăieni). Voi începe cu marea şi noua şcoală etajată din Boldeşti. din Ploieşti. din acelaşi municipiu. putem înşira o lungă listă cu o serie de alte lucrări minunate create de arhitectul din Scăieni. 1941 la Ariceşti Rahtivani. Întregul centru al oraşului Mizil este proiectat tot de acest arhitect. le văd. 4 alte săli pentru clasele I-IV. ing. Ea s-a născut la 25 ianuarie 1969 în Ploieşti şi după terminarea Liceului “Mihai Viteazul” (1983-1987). dintre ele. ca medic internist.Policlinica “Cina” de pe Str. mai accesibile. Andrei Mureşanu. Niculina Voinea (n. iar următorii cinci ani (1999-2004) a fost un timp necesar de specializare în pneumologie. Cristina Stârceanu din Balaca. când vizitează Satul de Vacan ă de la Mamaia. mă voi mul umi să amintesc doar pe cele mai apropiate. Sute de mii de cetă eni trec anual prin fa a Gării de Sud şi văd acolo o mare şi frumoasă fântână arteziană. absolventă a Universită ii Politehnice Bucureşti. dar nu ştiam că este opera con-orăşeanului meu. apărută în 1969 lângă monumentul eroilor. Deşi amândoi so ii fuseseră repartiza i la Bucureşti.) Şi tot aşa. un model de corectitudine. care are 12 săli de clasă. zeci şi zeci de mii de oameni circulă sau se plimbă pe frumosul Bulevard CFR din Giurgiu. În serviciul pe care îl are acum. deocamdată. mamă a doi copii. Sora Cristinei. dar câ i ştiu că a fost conceput mai întâi pe planşeta arhitectului Moianu? De asemenea. admiră frumuse ea şi originalitatea “Hanului Prahova”. fiindcă multe sunt răspândite pe o arie largă. au cerut să fie transfera i la Ploieşti.1959. pe care o va absolvi în 1995. Au doi băie ei. însă. cu câ iva ani în urmă. 4 laboratoare. cu două săli.09. precum şi cartierul Costieni din Râmnicu Sărat. Sala Polivalentă de 1000 de locuri.fosta elevă a Şcolii nr. de pe Şoseaua Vestului (construit în 1975).Cristina Stoicescu . din păcate. le folosesc. este actualul şef al sec iei de Medicina muncii de la Spitalul jude ean Prahova din Ploieşti. După cum vedem. 4. extrem de cunoscute de milioane de oameni care. 2 cu clasele I-VIII din Scăieni. dar câ i ştiu oare că modernul bulevard este tot opera lui? (La drept vorbind. cinematograful-cineplex “Modern”. de la Plopeni (1984215 . după o perioadă de lucru în spitalele din Capitală. admiram şi eu acest bulevard. care este o branşă destul de responsabilă a medicinii moderne din zilele noastre. Reziden iatul a fost făcut între 1994-1998 în medicina muncii. autor de lucrări splendide. Nicolae Moianu (n. Este căsătorită cu medicul Dănu Stoicescu.

Mai nou.. Miltiade Păun (n. incendiat cu rele inten ii de nişte criminali mafio i). Prahova . arhitectul Moianu era cunoscut şi ca “violonistul Moianu”. etc. mi-a pus în fa ă o bucată de carton pregătit pentru a fi pictat. ar putea alcătui astăzi un frumos album de artă ce ar merita să fie publicat.. 3 oct.P. i se mai spunea şi “pictorul Moianu”. a urmat studii de urbanism şi proiecte de arhitectură. printre care Casa Cămărăşiei din Slănic Prahova. în opereta “Farmecul operetei” de Emmerich Kalman şi în “Opereta. Hotel-Park din Băile Govora etc. Atunci Nicuşor mi-a dat în mână o pensulă şi tuburi cu ulei. dragostea mea”. Ca şi sora lui. în următoarele operete: “Frumoasa din pădurea adormită”. i-am răspuns eu.Liceul “I. Este un foarte talentat violonist.decedat la 29 iulie 2002 la Scăieni). apoi a lucrat ca arhitect la DSAPC Ploieşti (1965-1968). a luat din perete icoana Sfântului Nicolae. a terminat Liceul de muzică din Bucureşti şi conservatorul “Ciprian Porumbescu”. 19 apr. aceasta fiind locuin a de vară a marelui constructor care locuieşte acum mai mult în Ploieşti. 1970) Despre Ligia am mai vorbit când am prezentat talentele muzicale ivite din acest oraş.nu aceea părintească din Scăieni. pe care a vândut-o . cimitire ş. În cartea de fa ă sunt şi reproduceri după picturile acestui distins arhitect român. îmi amintesc cum îl chibi am când el picta. Până să iasă la pensie. şi mi-a răspuns: “Ai să po i!”. ca soprană. patronul casei şi al lui. Constan a Florica Moianu şi au o fată care a absolvit Facultatea de Ştiin e Juridice din Bucureşti. 1969) Şi pe fratele Ligiei l-am prezentat la capitolul despre talentele muzicale ridicate din acest oraş. Este căsătorit cu o reputată profesoară de franceză. inten ionează să publice un curs de vioară. însă profesoara ei de canto a descoperit că are o voce de excep ie şi a îndemnat-o să studieze canto. fiindcă interpreta piese clasice la vioară.1985). nu ştiu cum”. Arhitectul Moianu a făcut acelaşi liceu ca şi mine . De acolo a ieşit la pensie în anul 2004. a fost repartizată ca soprană la Teatrul de Operetă “Ion Dacian” din Capitală. Ligia Dună (n. apoi Facultatea de Arhitectură de la Institutul de Arhitectură “Ion Mincu” din Bucureşti (1959-1965). din păcate. de Jerry Hems (rolul Irenei Malloy). El locuieşte în Berlin. După absolvirea Conservatorului de muzică din Bucureşti.ci eleganta vilă din Seciu. de Marius eicu (rolul Barzei Berta). avocata Oana Moianu.a. mai bine pune mâna şi încearcă să faci şi tu o pictură!” “Nu. până într-o zi când mi-a zis-o în fa ă: “Decât să te ui i la mine. Anul acesta pregăteşte şi alte roluri. dar având înclina ii muzicale.. Predă cursuri de vioară în limba germană la o şcoală de muzică din capitala Germaniei. “Hello Dolly”. proiectări de case particulare. spre a nu mai vorbi de atâtea şi atâtea renovări. Casa de cultură Plopeni (1980). fotografiate şi adunate.P. Şi l-am “greşit” destul de bine. căci a pictat o serie de minunate tablouri care. Caragiale” din Ploieşti (1959-1965). că nu pot şi.L. Astfel am devenit şi eu pictor . Hanul Roşu de la Vălenii de Munte (acesta.numai datorită lui. Până acum a avut roluri interpretative. La toate aş mai putea adăuga şi propria lui casă . (Institutul de Proiectări Ploieşti). absolvent al Liceului Militar din Predeal. 9 iun. 1928 la Pleaşa. devenit I. Pentru că am copilărit cu Nicuşor.. a 216 . Ea debutase ca pianistă. cum îi ziceam eu în copilărie. Florin Dună (n.

05. 10. Peste câ iva ani. care locuieşte tot la Scăieni.mai multe niveluri de securizare. Titus Pelinescu. fost inspector generaladjunct al Inspectoratului de Învă ământ al Municipiului Bucureşti şi inspector general şef al Sec iei de Învă ământ din Sectorul 1 al Capitalei. Bucureşti. absolventă a ASE 1988. mai bine zis. elevă clasa a II-a. director general al Direc iei Generale de Inspec ie Financiar-Fiscală din cadrul Ministerului Finan elor Publice. care trebuia să aibă . Costin Pelinescu (n. pe acest fost elev al Şcolii din Scăieni l-am trecut pe lista cetă enilor de onoare. Ilie Du u (n.07. descrisă la capitolul respectiv. declanşând atacuri bine documentate contra firmelor fantomă. Este doctor în Finan e-bănci. profesor. fiind necesar introducerea obligatorie a controlului şi verificării cu lampa ultravioletă a etichetelor holografice.1963) este un fost elev al Şcolii din Scăieni care. preşedinte de Antrepozitare Fiscală. Sa ocupat cu verificarea produselor impuse accizării. secretar literar muzical la Operă şi Operetă. 21. 21. secretar muzical la agen ia de impresariat artistic ARIA. Alte amănunte sunt descrise la capitolul despre talentele muzicale ale oraşului. director la “Electrecord”. co-autorul căr ii “Opereta Ghid”. devine director la Direc ia de muzică din Ministerul Culturii.08. a contribuit concret la combaterea acestui flagel care păgubeşte bugetul de stat cu sume de ordinul miliardelor de euro (peste 50% din valoarea bugetului de stat). a mai urmat Facultatea de Drept a Universită ii Ecologice Bucureşti. descrisă la capitolul respectiv.continuat studiile la Conservatorul din Bucureşti. Prieten cu marele tenor Ion Dacian care îl va cununa cu Elena Nicolae din Scăieni şi care le-a cântat la nunta ce a avut loc în această localitate. pe acest fost elev al Şcolii din Scăieni l-am trecut pe lista cetă enilor de onoare. Ionel Păun. în prezent director în Ministerul Finan elor.1946): Pentru lupta cu arma în mână împotriva comunismului. Tatăl său este cunoscutul portar al echipei de fotbal a Schelei Boldeşti. 20.1951): Pentru lupta împotriva comunismului. a tutunului fin din import prin folosirea banderolelor false netimbrate corespunzător şi fără elemente de siguran ă specifice). Au doi copii: Andreea – studentă anul I la Universitatea Hiperion şi Corina Teodora. De pe această pozi ie a devenit primul luptător cu re elele mafiote. contra valului de evaziuni fiscale din ară. A condus ansambluri româneşti peste hotare. 8 iulie 1936) este inginer. colaborator extern la revista “Muzica”. împreună cu Titus Moisescu (Ed. deoarece chiar şi acestea se falsificau.06. inclusiv a foliilor holografice care au . sus inându-şi masteratul în ştiin e economice la ASE – Finan e-bănci şi a devenit director general în cadrul Agen iei Na ionale de Administra ie Fiscală ANAF. Este căsătorit cu Raicu Angela Iuliana (n. Gheorghe ârlea-Castellano (n.1961). după absolvirea Facultă ii de Economie Industrială din cadrul ASE (1989). muzicală. 217 . Rusu Dragoş (n. cerând intensificarea expertizelor (în special în vânzările la negru de băuturi alcoolice de marcă. autor de librete muzicale. A fost vicepreşedinte şi comisar la Garda Financiară Centrală. Nicolae C. A fost oprit acolo ca asistent.sau. 1969). Rusu Dragoş. Are un băiat inginer.

motiv pentru care. de mai multe ori. în func iile amintite. După asemenea rezultate. în 1972. între 1954-1970 în alte mari echipe. Inspectorul general Costin Pelinescu a venit şi continuă să vină deseori în vizită în Boldeşti-Scăieni. fiind adesea comparat cu marele brazilian Pele. a fost nu numai un mare fotbalist român. În şcoala generală a fost colegul meu de clasă. unde a fost şi director. Deşi primele clase le-a făcut în comuna natală. Viorel jucând ulterior în ambele echipe na ionale . apoi. Are două lucrări publicate în domeniul sociologiei.destul de tardiv titlul de “maestru al sportului”. absolvită în 1966 cu titlul de inginer mecanic. i s-a oferit . creându-i o stare psihică ce a contribuit considerabil la îmbolnăvirea lui. între anii 1978-1980. locuri de care îl leagă cele mai frumoase amintiri din copilărie. 1956) şi studiile de drept civil la Facultatea de Drept din Cluj şi Bucureşti. De aici. Viorel trăia zilnic în Boldeşti. a fost recrutat. Între 1985-1998 a fost inspector şef la Sectorul 1 Bucureşti. Federa ia Română de Fotbal l-a 218 .M. Viorel Mateianu: Unul din cei mai mari fotbalişti şi antrenori de fotbal. că. pe drept cuvânt. s-au scris frumoase articole de laudă. la Progresul CSPS. succesiv. venea zilnic pe jos de acasă la terenul de fotbal din Boldeşti şi deseori se recomanda că este fotbalist boldeştean. s-a născut la 1 iunie 1938 la Lipăneşti. unul din cei mai aprecia i şi respecta i inspectori din învă ământul bucureştean. a revolu ionat fotbalul românesc prin metode ştiin ifice şi idei de joc personale.C. în calitate de antrenor de elită. de-a lungul anilor.şi participând în turnee na ionale ori interna ionale. V. ridicând. apoi din nou la Progresul Bucureşti. Abia în preajma decesului. rapid şi imbatabil în fente zigzagate de tip sud-american. Universitatea Cluj. la Inspectoratul Şcolar Bucureşti. într-un fel nemeritat şi dureros. Caragiale” la Ploieşti (abs. odată minge intrată în iureşul paşilor săi. nu se oprea decât în poarta adversarului. apreciat de to i directorii de licee şi şcoli generale pentru impar ialitatea şi corectitudinea sa exemplară despre care. dar şi unul dintre cei mai buni antrenori. Maramureş Baia Mare la nivelul unei imbatabile echipe de club european (amintim că la Baia Mare clubul sportiv îi poartă numele. Dar Viorel le-a respins pe toate cu demnitate. S-a spus despre el. Progresul Finan e-Bănci Bucureşti.Şcoala generală a făcut-o la Ploieşti şi la Scăieni iar studiile medii la Liceul “Spiru Haret” din Bucureşti (1954). ca sportiv el s-a născut la echipa de fotbal a schelei Boldeşti. Steaua-CCA.cea de juniori şi de seniori . De asemenea. Prahova. “Vio” era cel mai bun dribleur al fotbalului românesc din toate timpurile. manageri ai marilor echipe occidentale i-au oferit sume tentante de sute de mii de dolari încercând să-l achizi ioneze în forma iile lor. juristul Viorel Mateianu. pe care a adus-o în prima linie din divizia A. care i-au şlefuit talentul până la nivelul de mare vedetă interna ională şi l-au transformat în idolul numărul unu al spectatorilor din întreaga ară. echipa purtătoare a “felinarului roşu”. a fost ales ca Preşedinte pe ară a Federa iei Sportive de Înot. unul dintre fruntaşii la învă ătură pe şcoală. A continuat cu studii la Institutul Politehnic din Bucureşti (actuala Universitate Politehnică). Ca inspector general a fost. fostul centru-înaintaş al echipei boldeştene a fost remarcat şi recrutat mai întâi în echipa Petrolului din Ploieşti. de-a lungul anilor.L. după revolu ie. adeseori a fost nedreptă it din invidia unor potenta i. După o perioadă de stagiatură ca profesor inginer de tehnologie la Grupul şcolar de construc ii metalurgie. Ca jucător extrem de dinamic. chiar dacă în patria sa. apoi Liceul “I. echipa F.

“împrumutat” pentru trei ani (1970-73) echipei germane TUS Wansee din Berlinul Occidental, unde, de asemenea, Viorel Mateianu a făcut minuni pe teren. Necazurile trăite în relativ scurta sa via ă (moartea unicului fiu care de abia se căsătorise, un prim accident vascular), nu l-au mai ajutat să reziste la al doilea stroke cerebral şi în ziua de 25 nov. 1996, a plecat dintre noi, cu trei ore înaintea meciului echipei “Steaua” în cupa UEFA, pe care o iubea şi voia să o vadă evoluând pe teren. A lăsat în urmă pe iubitoarea lui so ie, jurista Mihaela Mateianu, redactor la ziarul Libertatea, şi doi nepo i, astăzi studen i - Dănu şi Viorel Mateianu-2, care locuiesc la Boldeşti cu Dana, mama lor, profesoară de matematică la şcoala din această localitate. Fiindu-mi bun prieten şi coleg de liceu, am apucat să-l vizitez acasă la Bucureşti, unde ne-am îmbră işat cu emo ie când ne-am revăzut după mai bine de patru decenii. Am scris despre el în ziarele americane, iar acum consemnez trecerea lui prin lume şi în această monografie care este închinată locului pe care Viorel îl iubea atât de mult. Vivi Răchită: (n. 30 mai 1970 la Boldeşti-Scăieni). A fost elev al Şcolii din Scăieni. Alături de Viorel Mateianu, Valeriu Răchită este unul din cei mai de seamă fotbalişti şi antrenori români. Pe undeva, chiar li se aseamănă soarta şi stilul lor de lucru. Ar fi multe punct comune care îi apropie - chiar şi ini ialele de “V” de la “victorie” - dar şi multe diferen e. Dacă Viorel era centru-înaintaş, Vivi era “back”, adică fundaş, despre care mul i au spus, în perioada când a mai evoluat la Steaua, că are ceva din Prodan, cu excep ia unor mici gafe de care fireşte că nu poate scăpa nici un fotbalist. Ob inuse o medie foarte bună (8,48) într-un meci cu Bistri a, cam prin vremea când el juca la Steaua. De fapt, Răchită a fost preferatul spectatorilor cam în toate echipele şi meciurile în care a jucat - şi se poate mândri că are un palmares de jucător formidabil, evoluând în vreo opt echipe bune, în decursul a numai câ iva ani. Dacă ne gândim că a pornit de pe simulacrul de stadion al IGS-ului, de lângă casa lui din Scăieni, şi a ajuns cu repeziciune pe marile stadioane ale ării şi ale Europei, aceasta nu e lucru pu in. Între anii 1990-1996 a jucat la Petrolul; între 1989-1990, 1996-1999, 2002-2005, deci în trei rânduri, ajunsese să fie idolul steliştilor, căci Vivi se dedicase trup şi suflet echipei “Steaua” şi poate că ar fi rămas acolo mai mult timp dacă nu ar fi intrat în conflict cu Gigi Becali. După plecarea de la echipa roş-albaştrilor, a mai perindat pe la Plopeni şi pe la Oneşti, apoi în capitala Turciei, în echipa Ankaragükü, iar din Turcia la Farul Constan a, apoi la echipa Litex, din Bulgaria şi, în sfârşit, la Universitatea Craiova... A jucat ca fundaş şi în echipa na ională. Cele mai mari foloase, Răchită cred că le-a adus echipei ploieştene Petrolul, unde s-a remarcat ca un bun şi devotat antrenor. Din această func ie, s-a retras în mod festiv, în august 2005, când i s-a şi organizat un “meci festiv” special, sus inut în cinstea lui, un meci de retragere, cu participarea forma iilor din anul 1995 ale Petrolului şi Rapidului, finalistele acelui an. Incontestabil, Valeriu Răchită este unul din marii fotbalişti ai ării, motiv pentru care consider că merită să intre pe lista de onoare a oraşului Boldeşti-Scăieni.

219

O PRIMĂ LISTĂ CU CETĂ ENII CARE ŞI-AU ADUS CONTRIBU II DE SEAMĂ ÎN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI, SPRIJININD, PRIN MUNCA LOR ZILNICĂ, RIDICAREA LOCALITĂ II Deoarece această listă este alcătuită de la mare distan ă de ară, fără să existe posibilitatea de a fi întru totul completată cu datele necesare, nici verificată sută la sută, precum autorul şi-ar fi dorit, sunt dator cu nişte explica ii. Mai întâi m-am izbit de criza de spa iu şi de timp, dar şi de imposibilitatea de a intra în contact direct cu o mul ime de locuitori care sunt sigur că meritau să figureze pe ea şi pe care încă nu am putut să-i contactez, deşi am încercat aşa ceva. (Câteva plicuri cu date personale expediate din ară nu au ajuns la mine în America, probabil oprite de SRI, căci au văzut că erau liste care transmiteau date personale din România în America şi, de aceea, aş avea dreptul să spun că acest serviciu de informa ii mi-a făcut un mare deserviciu, deoarece mi-a sabotat lucrarea de fa ă. Credeam că am scăpat de cenzurarea scrisorilor, obicei criminal moştenit de pe vremea dictaturii comuniste. Se vede treaba că mai avem mult până să ne aliniem la cerin ele UE.) De aceea, trebuie să îmi cer scuze de la persoanele apar inând acestei categorii şi care sper să mă în eleagă că, deocamdată, nu figurează aici, nu din rea voin ă, ci din simplul motiv că, în ciuda unor eforturi făcute, până la tipărirea căr ii, cerută urgent de editură, nu am putut afla totuşi numele lor şi celelalte amănunte. De asemenea, însăşi uitarea, uneori, ne joacă feste... Sunt sigur că lista trebuia să fie cu mult mai mare, fiindcă majoritatea cetă enilor şi-au adus obolul la ridicarea localită ii. Cauzele omisiunilor respective rămân, totuşi, motive serioase, vizavi de pre uirea fiecărui locuitor în parte, pentru care îi rog pe cei care lipsesc din această succintă enumerare şi se consideră neîndreptă i i, ştiind că au contribuit cu ceva concret la ridicarea spirituală sau materială a oraşului, să aibă răbdare şi să-mi comunice numele lor pe următoarea adresă: Prof. Cristian Petru Bălan, str. Bucovului nr.19, Boldeşti-Scăieni, jud. Prahova, cod. 105300 (sau prin e-mail: cristianbalan1@yahoo.com). Observa iile şi adăugirile îmi vor fi comunicate electronic aici, în Statele Unite. În afară de nume, i-aş ruga pe aceşti solicitan i să specifice profesia, domiciliul şi care anume a fost contribu ia lor principală la consolidarea bunului renume al acestei localită i. Dacă explica iile vor fi plauzibile, după verificare, numele lor vor fi cu certitudine incluse în edi ia a doua a acestei monografii. Le mul umesc încă de pe acum cu anticipa ie. Deocamdată, în această primă edi ie, avem informa ii despre următoarele persoane, domiciliate în Boldeşti-Scăieni. Din păcate, câteva sunt decedate (numele însemnate cu o cruciuli ă), dar aceasta nu înseamnă că nu meritau a fi amintite. Toate numele sunt men ionate în ordine alfabetică (oferind şi unele amănunte în cazul că activitatea lor a fost necesar a fi subliniată): Prof. univ. Alecu Ioan-Nicolae (n. 09.07.1945, Bucureşti), fost preşedinte AGA în cadrul S.C. “Agros” Boldeşti-Scăieni, între 1990-1999; +Albulescu Mariana (asist. med., n. 21.12.1953, Ploieşti – m. 19.12.1996), Albulescu Şerban (n. 19.07.1949), electronist, Albulescu Doina (n. 12.05.1955), economistă, Albulescu Bogdan (n. 22.03.1978), actor Teatru Na ional Bucureşti, Albulescu Andreea (n. 31.10.1980), economistă, ing. Ion Nicolae Alexandru, ing. Ion Angelescu, +Margareta Angelescu, ing. +Mircea Angelescu,
220

Nicolae Angelescu, +Petrache (Petre) Angelescu, ing. Petre (Puiu) Angelescu, Georgeta Anton (tehnician veterinar), Gh. Antonescu, Liliana Antonescu, Ion Anton, Silviu Andrei Antonoiu, prof. Steliana Apostu, ing. Vasile Ardeleanu, Daniela Aron (asist. medicală), Valentin Aron, prof. Natalia Atanase, +Corneliu Axente, ing. Ion Baraonici, Titi Bădica, +Ion Bălan, Puica Bălan, ing. geolog Bărbătescu, Coca Beuca, +Traian Beuca, Daniela Bică, C-tin Belea, ing. Lidia Belea-Mitu, ing. Aurel Bilciurescu (preşedintele unei companii de import-export), ing. Doina Bilciurescu (n.1949), ing. Olga Bilciurescu (n.1957), Mariana Bilciurescu, prof. Ana Bi ă, +prof. Ion Bi ă, Paul Bi ă, Stelian Bi ă, +Gheorghe Bîrjoveanu, ing. C-tin Blebea, Ana Bocioacă, Gh. Bratosin, Paulina Bratu, Elena Buiac, Simion Buiac, ing. Valeriu Carp, Marilena Carp, Gheorghe Catrinoiu, Antoanta Cazacu, ing. Violeta Cazacu, Tiberiu Ceauşu, +înv. Gheorghe Cătălin, ing. Gabriel Călinescu, medic stomatolog Daniela Călinescu, Puiu Călinescu, Filofteia Căproiu, Simona Cârcioiu, Stelian Cârcioiu, Cristina Cernat, +Dumitru Cernat, +Emilia Cernat, C-tin Cheşca, Niculina Chiriac, ing. prof. Doina Marina Chiri ă, prof. Constantin Chiri ă, Ion Chivăran, Rodica Chivăran, Cristina Ciobanu, Natalia Ciobanu, Gabriel Cioc, Rodica Cioc, Ciorobea Daniela, farm. Valeria Ciupercă, econ. Cristina Ciulei, Florin Ciulei (n. 15.09.1969), admin. Şc. nr. 1 Boldeşti, Ion Ciulei, Florica Ciulei, Vasile Ciulei (n. 22.04.1941), abs. Fac. Electromecanică, Ciulei Fănică (n. 8.10.1967), sudor, CiuleiGurău Irina (n. 15.01.1963) economistă şi patron de magazin, Ion Constantin, ing. Ciprian Costache, Iulian Costache, Elena-Lumini a Costache, ing. Stelian Croitoru, col. sec. Ion Croitoru, Florin Croitoru, Cucu Croitoru, +Crozzolo Alexandrina, Gheorghe Danciu, +Chiril Darie, Valeriu Darie, prof. Elena Darie, Ion Darie, Mariana Darie, ing. Mihai Darie, Petre Darie, Virginia Darie, Cornel Diaconu, +Elena Diaconu, +Ion Diaconu, Fivi Diaconu, +Ovidiu Diaconu, înv. Constan a Diaconescu, ing. Dan Diaconescu, prof. Dana Diaconescu, prof. Silviu Diaconescu, ing. Ion Dima, prof. +Emilia Dincă, econ. Ion Dincă, prof. Constantin Dinu, prof. Ion Dinu, prof. Maria Dinu, ing. Viorel Dinu, ing. +Nanu Dragu, prof. Mona Dumitru, Gh. Duma, Cristian Petre Dumitrache, Eremia Dună, ing. Gh. Dună, Eugenia Du u-Mihăilescu, ing. Gheorghe Enache, ing. Liana Enache, ing. Enescu Traian, înv. Enescu Veronica, Carol Fechete, Virgil Fechete, Floarea Fechete, Ana Filip, Adrian Filostache, Ioana Filostache, Florea Daniela, Elena Frecău eanu, Teodor Frecău eanu, prof. Eugenia Filote, Ionu Filote, ing. Gheorghe T. Gheorghe, Rosika Gheorghe, Constantin Gheorghe, prof. Tatiana Gheorghe, Alexandra Georgescu, ing. Marian Georgescu, Adriano Valeriu Geotti, Corneliu Geotti, +Maria Go onoga, prof. +Platon Go onoga, +Leon Grigore, +Nicolae Grigore, Marilena Grigore, +Tamara Grigore, econ. +Valerică Hancu, prof. Hanganu Maria, Ecaterina Hoancă, Eugenia Ilie, Gh. Ilie, ing. Mircea Ilie, Benone Ionescu, econ. Elena Ionescu, cant. Ştefan Ionescu, Constantin Iosif, Elena Iosif, C-tin Isbăşoiu, Stelu Ivan, +Antoaneta Lazăr, Maria Leucă, Elena Leucă, Elena Licu, Maria-Lala Licu, Nicolae Licu, înv. Vera Licu, Ion Loghin, înv. Florica Manea, Elena Manole, Ilie Manole, Miruna Manole, Valentin Manole, Aurel Marin, +Constan a Marin, ing. Petre Marinescu (inginer pensionar, fost director a Uzinei de maşini şi utilaje din Giurgiu), Elena Matei, +Grigore Matei, Marian Matei, +Niculina Matei, Paul Matei, C-tin Mateescu, ing. text. Teodora Mateescu, Valeriu Mateescu, Ion Mazilu, Bogdan Metea, ing. Corina Metea-Pătrănescu, Elena Mihai, Cleofira Mihalcea, Cristian Mihalcea, Ing. Aurelian Mihăilescu, ing. +Elena Mihăilescu, ing. Constan a
221

Mihăilescu-Dragu, prof. Dorina Mihăilescu, Victoria Minea, Petre Miti ă, prof. Cireşica Marciu, educ. Elisabeta Marciu, înv. +Ioana Mocanu, Maria Musceleanu, Ştefan Musceleanu, farm. Ileana Munteanu, Ion Munteanu, econ. Maria Munteanu, Aurelia Mureşanu, +Mircea Mureşanu, Musa Samir (proprietar cofetărie), Laura Musa, Elisabeta Nagy, Mihai Năstase, Gheorghe Negu , dr. Nemerovschi Carmen, înv. +Constantin Nichita, Elena Nichita, asist. farmac. Ana Atena Nicola, Lucian Nicola, Gheorghe Nicolae, Bodola Nicolescu, Lizica Nicolescu, C-tin Nicolescu, Puiu Olaru, Valeria Pahon u, Adrian Pantelimonescu, Maria Pantelimonescu, Roxana Pantelimonescu, +Ioan Paraschivescu, Valeria Paraschivescu, Oni iu Eugenia, Vanda Oprea, Ovidiu Pascu, ing. Corina Metea-Pătrânescu, dr. Doru Pârvan, prof. Constan a Pârvulescu, econ. Lia Petre, +Maria Petre, +Nică Petre, Romeo Petricioiu, Ion Pilică, econ. Adrian Petre Popescu, +C-tin Popescu, înv. Eugenia Popescu, ing. prof. Emilia Raluca Popescu, Steliana Popescu, Caius Aurelian Pi a, Eduard Mihai Pi a, asist. med. Gheorghe Pi a, Eugenia Pi a (maistru cofetar cu practică îndelungată în Germania), +Ion Pi a, Eugen Popa, Florica Popa, Ileana Popa, Liviu Popa, Lucica Popa, Manole Popa (fost viceprimar), Marius Popa, Olgu a Popa, +Puiu Popa, econ. +Constantin Popescu, +Paraschiva Popescu, +Petre G. Popescu (fost notar, primar de centru), Mihai Predescu, farm. Livia Protopopescu, Lucia Puşcaşu, Victor Puşcaşu, Aurelia Radu, C-tin Radu, Dr. Luiza Radu, Radu Dumitru (Conu’ Mitică, figură pitorescă a oraşului, prin nota distinsă de elegan ă a vestmintelor sale), prof. Petre Radu, Elisabeta Radu, Eugenia Lelia (Gina) Radu, ing. Gh. Răchită, jurist Gabriela Rădulescu, Georgeta Rădulescu, Ion Rădulescu, Jana Rădulescu, Dorina Rădulescu, col. Mircea Rădulescu, Paul Rădulescu, Relu Rădulescu, Ion Roşca, Lucica Roşca, +Răzvan Roşca, Aurelia Samoilă, Nicolae Savu, Ana Săndulescu, dr. Alin Scarlat, Elena Scărlătescu, Jean Scărlătescu, +Lică Scărlătescu, ing. Elisei Scirenco, Mihaela Scirenco, Pavel Scirenco, ing. Floru Secre eanu, ing. Nelu Slăboiu (Pavel), Silvia Sorescu, prof. Abel I. Stan, Daniel I. Stan, Elena I. Stan, Aurel Stan, prof. Fabiola Stan, ing. Sever Stan, Ioan I. Stan, înv. Ioana Stan, Valentin Stanciu, Ana State, +Gheorghe State, Mariana State, prof. Petre State, Veronica State, înv. Georgeta Suditu, prof. ing. Constan a Tănase (directoarea Liceului industrial Scăieni; v. Liceul), econ. +Corneliu Tănase, +Aurelian Tănăsescu, prof. Florica Tănăsescu, Ilie Tănăsescu, Remus Tănăsescu, +Ilie Teodorescu, dr. Valentin Teodorescu, Elena Teodorescu, C-tin Teodoru, Alexandru Tolomei, Aurică Tomescu, ing. Ion Tomescu, C-tin Tomescu, +Nicolae Tomescu, Petre Tomescu, +Vasile Tomescu, Ioan Tronaru, Gheorghe Tudor (fost director cămin cultural, consilier primărie), Severa Tudor, ing. Florin Turbatu, tehn. oper. Camelia Voinea, Marius Voinea, Mădălina Voinea, ing. Niculina Voinea, econ. Mariana Urdea, +Vasile Urzică, prof. Cezarina Vasile, ing. Dorin Vasile, Lucica Vasile, Petre Vasile, înv. Georgeta Vasilescu, Grigore Vasilescu, înv. Mariana Vasilescu, ing. Sorin Vasilescu, +Niculina Vâlsănoiu, Octavian Vişan, Maria Vodă, Alexandru Zamfirescu, Emil Zamfirescu, Silvia Zamfirescu, Mirela Zeca, +Tănase Zeca, Ion Zîrnea. (Lista va continua, cu corectarea omisiunilor, în edi ia a II-a). FOŞTI PRIMARI ŞI AJUTOARELE LOR : +Tănase Vasilache (v. mai jos: fondatori), +Ilie B. Răspop (v. mai jos: fondatori), +Popa Manole, Maria Musceleanu
222

(fostă secretară şefă a primăriei oraşului, un model de conştiinciozitate), C-tin Năstase, Cristu Vlăsceanu, +Stela Chivăran, Gheorghe T. Gheorghe, (v. mai jos: foşti lideri locali), jurist Dumitru Pi a, Gh. Tudor, Ştefan Pahon u. FOŞTI ŞI ACTUALI LIDERI DE INSTITU II LOCALE ŞI ÎNTREPRINDERI : Col. Petre Rădu ă (n. 01.01.1946 la Valea Sălciei, Buzău). După terminarea Şcolii generale din comuna natală, a urmat Liceul din Râmnicu Sărat şi Şcoala Militară din Bucureşti (1964-1967). Are gradul de colonel. S-a înscris la Universitatea Bucureşti, urmând Facultatea de Drept şi Filosofie (1970-1979) pe care a terminat-o cu titlul de Diplomat în Drept. Este căsătorit cu prof. de matematica Alexandra Rădu ă (n. 15.03.1951, la Râmnicu Sărat), licen iată a Facultă ii de matematică din cadrul Universită ii “Al. I. Cuza” din Iaşi. Au doi copii: Cristian Rădu ă, sculptor (prezentat la artiştii locali) şi Georgeta Rădu ă, asist. univ. la catedra de matematică a Universită ii Ploieşti, (n. 24.03. 1976), căsătorită cu ing. Valentin Maniu. Georgeta şi Valentin au doi copii. Colonelul Petre Rădu ă a lucrat în cadrul Ministerului de Interne, în fosta mili ie, fiind detaşat la Buzău, Mizil, Văleni şi Boldeşti-Scăieni unde a fost comandantul Postului de mili ie orăşenesc (1973-1985). În prezent, este pensionar, dar, avându-se în vedere înalta sa calificare şi experien ă, a fost numit comandantul Poli iei comunitare din Boldeşti-Scăieni, de la înfiin are (2005) până în prezent. (Vezi. cap. poli ia locală). Trebuie men ionat faptul că atunci când Securitatea a aflat că Petre Rădu ă a avut nişte rela ii mai strânse cu familia mea “fugită în America”, a fost mutat din postul ce-l avea în Boldeşti-Scăieni, la Slănic Prahova. Abia după revolu ie a fost repus în drepturi. Ing. Florin Marinescu (n. 28.12.1954, Ploieşti), actualul şef al “Unită ii Boldeşti”, cum se numeşte reminiscen a fostei şi glorioasei Schele petrolifere Boldeşti care, de la peste 3000 de salaria i, a mai rămas cu vreo 300, se străduieşte, pe cât îi stă în putin ă, să men ină această unitate la linia de plutire. Eradicarea Schelei Boldeşti s-a produs prin Hotărârea nr. 692 din 7 oct. 1994 privind înfiin area de societă i comerciale cu capital integral de stat prin reorganizarea unor subunită i din cadrul Regieiei Autonme a Petrolului “Petrom” Bucureşti. Inginerul Florin Marinescu continuă munca începută de pe când lucra la fosta schelă. Experien a îndelungată îl ajută în acest efort pe care îl duce cu speran a că va fi din nou posibil ca “Unitatea Boldeşti” să redevină ceea ce a fost Schela petroliferă Boldeşti - nicidecum o anexă a Schelei Băicoi. După absolvirea cursurilor elementare la Boldeşti, apoi a claselor V-VIII la Liceul Caragiale din Ploieşti, a urmat Liceul militar “Dimitrie Cantemir” din Breaza. Nu şi-a ales cariera militară ci a vrut să devină inginer petrolist. De aceea a urmat cursurile Institutului de petrol şi gaze din Ploieşti (1976-1981) pe care le-a absolvit cu titlul de inginer. A lucrat în fosta schelă Boldeşti din 1981 până în prezent, 2007, având mai multe responsabilită i: inginer şef de brigadă, şef de sec ie, şef de produc ie, până la func ia actuală - supervizor interven ii, şef de unitate. Constantin Năstase (n. 24.07.1936, com. Corbii Mari, Dâmbovi a, fosta Tudor Vladimirescu). Sudii elementare şi gimnaziale în comuna natală (cl. I-VI la Corbii Mari, cl. a VII-a la Tudor Vladimirescu). A urmat o şcoală profesională de electricieni la Târgovişte, fiind repartizat la Schela Boldeşti unde a lucrat până în 1955. Din 1955 până
223

fostul director al Fabricii de mucava Scăieni. 17 la Scăieni).2004). Conducerea schelei îl trimite la Academia Ştefan Gheorghiu unde se specializează în probleme economice. inginerul a urmat Liceul I. prof. iar de aici va fi cerut ca director comercial timp de zece ani la Măgurele. fiind “băiat de popă”. Ploieşti). a ajuns la locul întâi pe ară într-un concurs artistic. a lucrat 32 de ani. În 1969 se transferă ca diriginte de şantier la Fabrica de mucava din Scăieni. fostul director mai are un frate. 224 . Adriana Năstase (vezi A. absolvent al Liceului seral Boldeşti (1968) şi al unei şcoli de maiştri (1978). a întâmpinat mari dificultă i cu înscrierea la facultate. apoi ca director comercial la Întreprinderea de aparataje electrice din Ploieşti. ca şi el. gra ie măiestriei sale actoriceşti. În acel an a fost ales preşedinte de sindicat pe schelă de unde a fost trimis la o şcoală de partid de un an de zile după care este numit instructor teritorial pe fostul raion Ploieşti. Va lucra. 1 Boldeşti-Scăieni. în continuare. lângă Piatra Neam . a urmat Facultatea de mecanică. Mariana (1933-1980) şi Elena (administrator la o grădini ă). El a terminat şcoala generală la Lipăneşti. devine directorul general al acestei fabrici care acum a fost rebotezată CAHIRO. Inginerul Costache a fost trimis de trei ori în Mongolia. la această fabrică. Caragiale din Ploieşti (1960). de asemenea. Editura Arhiepiscopiei Alba Iulia (Reîntregirea). absolvent al Liceului industrial Scăieni. care. în cadrul asocia iei sindicale din Ploieşti.06. 1936-09. pe vremea când era primar dr. Prahova). şeful statului. G.. Vasile Enache.1942 la Măgurele. Dar. Deci. 4.03. unde a stat mai bine de un an de zile. liceul seral la Boldeşti şi Universitatea.03. În această perioadă s-a avut ca sarcină colectivă două obiective principale: construirea şcolii noi de la Scăieni şi a sălii de sport de la Şcoala cu cl. Silviu fusese operator chimist la Brazi. doctor în economie. construirea monumentului ş. A fost medaliat cu cea mai înaltă medalie a muncii mongolă. de drept administrativ.. Fac. fost secretar al primăriei în perioada când Aurică Marinescu era primar.10.L. deoarece acea ară nici nu ştia ce sunt acelea cutiile de carton. Ceilal i doi fra i ai lui Genel Costache au decedat: Costache Marian (1946-1996). Mai avea colegi 14 fii de preo i. de Vasile Manea.). asfaltarea a 14 km de străzi. lucrând ca maistru la schelă până în 1959. după cum arată cartea “Preo i ortodocşi în închisorile comuniste”. personal de Yumjaaghiin edenbal (1916-1991). la Sibiu. Silviu Costache (n. După terminarea şcolii generale de la Lipăneşti. este fiul Paraschivei şi al preotului surghiunit de comunişti. A trebuit să se angajeze ca muncitor strungar. Gheorghe Genel Costache (n. I-VIII nr. talente muzicale locale) şi Ionel Costache (14. fost director al Clubului de la Schela Boldeşti. În prezent este jurist la Ploieşti. 1949. timp în care a fost şi profesor de tehnologie la Liceul industrial din Scăieni. Cu certificat de muncitor.N. A fost luat în armată la tancuri. Revine la schela Boldeşti de unde va ieşi la pensie în 1995. construindu-le acolo o fabrică de mucava. Ing. aceştia fiind tot strungari. Este căsătorit cu educ. În 1969 revine la schelă. A candidat la alegerile pentru primărie din partea PSD şi va deveni viceprimar între anii 2001-2006.) şi au doi copii Gabriel şi Mihai (v. 30. În afară de două surori. dotarea lor cu 52 de computere (35 la Boldeşti. un expert electrician auto şi fost operator de cinematograf (v. Din 1987 până în 2001. din cadrul Politehnicii Bucureşti (1968) şi a primit reparti ia la Uzinele de fibre sintetice “Republica” din Săvineşti. Teodor Costache. N. după trei ani de şcoală tehnică.în 1958 a urmat o şcoală de maiştri.a. la Uzinele “Steagul Roşu” din Braşov.

Fra ii inginerului sunt: Mihai Călinescu (n. aşa că a trebuit să se descurce singur. Bianca-Andreea fiind pianistă la Viena.). Gina (n. Daniela Călinescu de pe str. sprijinind orice activitate a autorită ilor dusă în această direc ie. Este autorul unor frumoase construc ii (casa ing. 10. 1970 la Scăieni) este medic specialist stomatolog. şofer. Scarlat. Ciungradi Silviu (primar între 1979-1981). Monumentului. trei la număr. acceptând până şi “sacrificarea” propriei case pe care a lăsat-o ca mul i ani să fie lăcaşul dispensarului localită ii Scăieni. Monumentului . Bucureşti. casa dr. 22. Copiii lui.11. a lucrat la proiectul clădirilor Omnia. Ing. a lucrat ca inginer constructor la aşa numita Casa Albă din Ploieşti. casa familiei Vâlcu. Inginerul Călinescu este un militant neobosit pentru drepturile cetă eneşti ale locuitorilor din Scăieni. absolvent al Institutului de construc ii. de altfel. Popa Manole (1936-1993) regretatul viceprimar. nov. Posedă o firmă proprie de instala ii.06.a. Alexandru. din cauză că a constatat lipsa de cooperare a autorită ilor superioare. 225 . în Canada. cu care. aceasta nu l-a ajutat după cum dorise.AL I CETĂ ENI DE FRUNTE AI LOCALITĂ II: Ing. 14. Liliacului. de pe str.09. în ciuda faptului că a avut ghinionul să fie primar pe timpul grevei de la IFLGS.04. nu a mai vrut să continue această muncă. acoperind perioada cea mai dificilă. Mihai Moraru. când întreaga ară era încă destul de debusolată. Păcii din Scăieni. Ploieşti). După terminarea liceului şi a Institutului de construc ii din Bucureşti (1962-1968). Are două fete. fost ministru al petrolului. a cooperat foarte echitabil. Econ. aşa că nu şi-a mai depus candidatura pentru continuarea mandatului. rămâne un primar care era vestit pentru fine ea sa de a sta de vorbă cu cetă enii şi de a le oferi sprijinul solicitat de cei care îşi puteau justifica solicitările. 20. luat zilnic cu asalt de pacien i locali sau din afara localită ii.1928. au făcut cinste familiei sale Daniela Călinescu (n.1955 Ploieşti) este profesoară la Toronto. 1932.toate din Scăieni. provenit din Balaca. având cabinet propriu. inginer constructor. Deşi ceruse sprijin din partea conducerii jude ene. Ploieşti. Popescu P. inginer constructor. Fabrica de pâine de la bariera Rafinăriei Vega ş. Alexandru Puiu Călinescu (n. lucrând foarte conştiincios şi fiind deosebit de apreciat. în regimul trecut. de pe str. de pe str. a fost foarte ataşat de scăienarii pe care îi reprezenta şi a fost totdeauna purtătorul lor de cuvânt în primărie. Jean (primar între 1991-1992) a fost primul primar al oraşului numit după Revolu ie. 1929. din fericire. mai ales că era primul primar care nu apar inuse fostului partid de la guvernare. amândouă absolvente a liceului de muzică. le-a depăşit cu bine. Ploieşti. venind cu numeroase ini iative frumoase şi deosebit de utile. până la pensie. După un an de zile de primariat. Toma Călinescu (n. Ploieşti) este inginer constructor şi proiectant arhitectură. Gabriel Călinescu (n. sora lui Gabriel. facultatea de construc ii. absolventă a Facultă ii de Medicină din Constan a (1995).1956. casa dr. desenator tehnic. De aceea lui îi revenise sarcinile cele mai încâlcite pe care.

după terminarea Liceului Sf. l-a angajat ca inginer la fabrica de geamuri. destul de consistent. toate apreciate de un auditoriu format din specialişti. Directorul Î. printr-o în elegere.S. liceul Nichita Stănescu ş. doi. Gheorghe (n. Constantin Dinu are două fete: Dr. unde ing. Desemnat de conducerea uteceului pe jude .” Prof.L. inclusiv pe linie de educare a tineretului. filos. Caragiale” la Ploieşti (1950-1954).a. demonstrând că este o personalitate cu ini iative originale şi practice. a păstrat legătura cu învă ământul. Altă func ie avută a fost cea de inspector şef al corpului de control al preşedintelui consiliului popular jude ean de atunci. predând ore (plata cu ora) de filosofie la liceele din Ploieşti: Liceul I. elaborată pe baza cuvântărilor lui de la Liga Na iunilor pe când era ministru de externe. îndrumându-i şi controlându-i pe fiecare în parte. timp de 14 ani. s-a înconjurat de un consiliu comunal în care predomina tineretul şi i-a mobilizat pe to i cu sarcini concrete. Scăieni) a urmat clasele primare şi gimnaziale la Scăieni.30.1931 la Scăieni). a fost trimis la un curs pe care l-a terminat cu gradul de locotenent. activitate pe care nu era voie să o desfăşoare decât profesorii califica i. având rela ii la jude mai concrete decât ceilal i predecesori ai lui. Prof. Gheorghe a inventat şi pus în produc ie “sticla spongioasă” şi geamul armat. lui i se datorează estetizarea oraşului. Mircea Vasiliu. pentru comportament excep ional. Pe când a făcut armata. În bună parte. În ultimii ani. A publicat în revista “Viitorul social” materialul “Critica social-economică a lui Virgil Magiaru. liceul Mihai Viteazul. a ob inut fonduri şi sprijin direct. sub conducerea Consiliului na ional jude ean. va deveni secretar cu probleme de şcolarizare şi pioniereşti. Uneori a fost nevoie să se documenteze în străinătate (într-o bibliotecă universitară din Praga) pentru elaborarea materialelor. A ajutat pe cetă eni.1936. îndeosebi pentru cartierul Balaca pe care l-a ridicat mult.G. a lucrat în informatică. Pahon u Ştefan rămâne ca unul dintre cei mai activi viceprimari. ceea ce i-a facilitat intrarea în partidul de la putere. a urmat Facultatea de mecanică textile din Iaşi (1955). Gheorghe T. ing.02. profesorul Constantin Dinu este numit şeful unei Comisii de comunicări ştiin ifice pe teme de educa ie şi filosofie. de unde s-a pensionat în 1996. Era văzut zilnic controlând cură enia străzilor şi discutând cu cetă enii să-şi înfrumuse eze fa adele caselor şi cur ilor din partea străzilor. Între timp. În 1990 a trecut la catedră. De asemenea. După ce. Gheorghe devine preşedintele local al PN CD iar între 1994-1995 devine viceprimar al oraşului. Liceul “I. oferindu-le sfaturi şi planuri moderne pentru remodelarea locuin elor.L. func ionând independentă.Moroianu Gheorghe (1993-1996) este al doilea primar provenind din Scăieni şi a căutat să facă totul pentru ridicarea acestui sector al oraşului. Caragiale. Gheorghe Dumitru (primar între 1981-1988) era unul dintre cei mai tineri primari din jude şi meritul lui principal este că. în calitate de analist programator de sistem electronic. Constantin Dinu (n. În 1963 a absolvit Facultatea de filosofie din cadrul Universită ii Bucureşti.06. unde ine 31 de comunicări ştiin ifice în fa a unor profesori universitari specialişti. Ing. ob inând sprijinul schelei în multe probleme gospodăreşti. În 1989. Dobre Valeriu (primar între 1992-1994) a fost unul dintre primarii care au colaborat îndeaproape cu conducerea schelei Boldeşti. fiind profesor gr. ing. 24. Petru şi Pavel din Ploieşti. 226 . organiza ia pionierilor s-a rupt de organiza ia uteceului.

Înv. Ion Dinu (n.03. pe str. absolventă a Facultă ii de informatică. petrolistă Valentina Teodorescu. fiind mama unui copil de patru ani. Este căsătorit cu Georgeta Vasilescu (n. învă ătoare gr. absolvent al Universită ii Româno-Americane. învă ătorului Frecău eanu. A urmat un an ca student la Universitatea Bucureşti. Ploieşti). chiar şi atunci când era bolnav. În 1956 vine ca învă ător şi director al şcolii de la Balaca.1916-29. Liliacului nr. Ing. căsătorită cu italianul Imes. după care a urmat Institutul politehnic din Bucureşti. Ing. s-a îngrijit pentru mărirea spa iului şcolii. Prof.2001).11. “S. După terminarea Şcolii Normale de 8 clase de la Bârlad şi a Liceului teoretic. absolvent al Liceului I. absolventă a Şcolii Na ionale de Ştiin e Politice şi Administrative Bucureşti şi Maximilian Mihai. la Scăieni).2005). având şi masteratul în branşă. Pe vremea cât a fost director la Şcoala cu cl. a peregrinat prin şcolile ardelene de lângă Beiuş. Căsătorit cu ing. a absolvit Facultatea de biochimie şi domiciliază în Italia. ca şi sora lui. Loredana-Irene (n. Buzău). au doi copii: Letitia Gabriela. absolventă a Facultă ii de medicină veterinară din Bucureşti. specialist în boli interne (1987-1990). care a func ionat la şcoala din Scăieni până la pensionare. 1963 şi 1 iulie 1980. So ia prof. I.vet. la Şarânga. este învă ătoare pensionară.1924-22. un foarte solicitat birou. Conturimob”. (V. Prof. a fost dat afară din facultate împreună cu numeroşi al i studen i ca şi el. absolvent al Institutului “Maxim Gorki” din Bucureşti. de proiectări şi de copiat documente prin sistem xerox.10. Au doi copii: Sorin Vasilescu (9. Facultatea de metalurgie (abs.02. 2 Boldeşti-Scăieni despre care procesele verbale ale inspec iilor făcute în acea institu ie consemnează elogios că predă orele de limba română la un înalt nivel profesional. profesoară de matematică. mai jos. 1970 la Ploieşti). absolventă a Liceului pedagogic. rusă Platon Go onoga (19.09. Au avut două fete: Rodica şi Gabriela.06. Bucureşti). Cealaltă fată. în prezent lucrând în administra ia de stat.1945). medic şef (1987-2007). Liceul industrial tot la Scăieni. 01. Viorica Bălan (n. căruia i-a trecut prin mâini mai multe genera ii de elevi.11. 07.2 Boldeşti-Scăieni. profesor de limba română la Şcoala nr. frate cu inginerul Gheorghe. 7.1958) inginer petrolist. în 2001. Inginerul Florin Turbatu a studiat clasele primare şi gimnaziale la Scăieni. C-tin Dinu. 09. 1988. Valentina Teodorescu a urmat şi dânsa Universitatea Româno-Americană Facultatea de Economie a Turismului şi Universitatea Ploieşti. absolvent al facultă ii de petrol şi gaze din Ploieşti şi Lizeta Vasilescu (n. 1990).01. între 1 sept. Bucureşti. revenind anual la Scăieni. post din care va ieşi la pensie. este învă ătorul cel mai în vârstă din oraş.03.C. 1967). Lizeta este căsătorită în Italia şi locuieşte acolo cu so ul ei. specializată în marketing şi management. Focşani). 18.1951).1924.L. 18. Medicul Teodorescu Valentin (n. 10. Maria Dinu. Caragiale Ploieşti (1965-1969) şi al Universită ii de Medicină Carol Davila. 1938. 1936. Rodica Dinescu). Facultatea de drept. fiind socotit “fiu de chiabur”. 227 . Florin Turbatu (n. a deschis. Bucureşti (1969-1975) fost director medical al Spitalului Sinaia. Constantin (Titel) Vasilescu (n. 15.01. în 1956. cunoscut mai ales prin buna dispozi ie pe care o împrăştia totdeauna în jurul său.11. urmându-i.08. Cristina-Denisa Dinu (n. I-IV din Balaca. ing. A fost căsătorit cu Maria Go onoga (n. director al Şcolii generale nr.1965. 30. pentru îngrădirea cur ii şi dotarea claselor cu materiale didactice noi. inginer informatician. (1947) dar.

1946. Artur State (specialist în fibre optice).L. şef contabil schela Boldeşti.L. şi Radu Florian – clasa a XII-a la Liceul de Artă. Vezi Liceul Scăieni. Ing. Gh. prof. Bătrâni. chimist Murăşan Nicolae (n. PH).01.1970. S-a pensionat după 35 de ani de vechime. 1. Ing. So ia d-lui este învă ătoarea Ionescu Mândru a (n. 4.1959.1942. Facultatea de Horticultură.12. absolvent al Facultă ii de automatică. 13. Ionescu Nicolae-Claudiu (n. Simion Pop. Teleorman). Ion Jipa (în prezent.1960. com. absolventă a aceleeaşi facultă i în 1974. 15. Ploieşti. Geamuri Scăieni). Nicolae Ion. prof. fost director al BAT.1949. absolventă a Liceului I. fondată în 1998.04. absolvent al Institutului Agronomic Bucureşti. Alecse Olteanu (n. ing.1932. Dan Mogoş (n. Ing. 17 mai 1929 în Boldeşti228 . absolventă a ASE. 1 Boldeşti-Scăieni. 25. mai cităm pe: Dinu Neacşu (fost deputat în fosta Mare Adunare Na ională). ing. Băneşti. So ii Murăşan au 2 copii: Diana Elena – studentă la Conservator. proprietaru firmei DANCOR. Ploieşti). clasa a V-a. Jean Boeru. Universitatea Bucureşti. Ing. alimentarea cu apă a oraşului).1959. clasa a IX-a şi Cezar.09. Prof. fost director al Şcolii generale nr. Ing. Pavel (fost judecător la Judecătoria Ploieşti. Georgeta Necula. Pârscov. Ploieşti. absolventă a ASE. 8. dirigintele oficiului PTTR). +Ion Ioni ă (fost deputat în MAN pe timpul lui Petru Groza). de la UPG Ploieşti. Ogretin. Ing. Prof. Stelian (n. Ioan-Liviu Todoran. PH). ing. Director economic Valeria Todoran (n.Facultatea de Contabilitate. 21. Ing. Ing..05. de brigadă Teodorescu D. educ. Facultatea Management Industrial. Scăieni). Ploieşti). a suferit persecu ii sub regimul comunist).05. col. prof. univ.1932. So ii Dima au doi copii studen i: Dragoş şi Bogdan.11. Crengu a Mogoş (n. 11. Din persoanele cu func ii trecute sau actuale. Braşov). 5. Adriana Năstase. Scăieni).12. Nică Petre (1930-1992). Bucureşti. Cristian Tomescu (director tehnic la Romtelecom). Facultatea de economie agrară 1994. fost director al Şcolii Seciu). este directoare la Banca Românească Ploieşti. facultatea de Muzicologie anul I. Dima Ion (n. Boldeşti). născut la 24 iunie 1958.1960.R. Ploieşti. fost şef de sec ie la schela Boldeşti. Necula (fost director al Liceului industrial Scăieni. Buzău). profesor la Academia Militară Bucureşti. specializată în Informatică şi Gestiuni.07. jurist Gh. agu – Bistri a Năsăud.08. Are 2 copii: Lumini a. şeful catedrei de hidraulică. Ionescu Mihai (n. 1970. pe care a condus-o timp de 10 ani. timp de 4 ani. Este inginer la firma personală ArtSoft S. absolvent al Liceului Pedagogic Ploieşti. Scăieni. Dima Valeria (n. Ploieşti) manager la firma de Protec ie a Mediului. Ing.11. econ. General rez.1924. manager la firma Unilever Ploieşti. Segarcea-Vale. so ia lui Dan Mogoş. PH). Are 2 copii: Alexandru – student anul III la automatică şi Andre – clasa a IX-a. 20. econ. Caragiale Ploieşti (1991) şi a ASE Bucureşti. dr. fostă directoare la Grădini a Boldeşti nr. 4 (1961-1990). chimist Murăşan Iuliana (n. fostă directoare a Băncii Transilvania Ploieşti. Ilie Mircea (fost director la Jovila Construct. În prezent. Ion Nagy (fost director economic al I. 19.1956. C-tin Chiri ă (director al Grupului Şcolar Industrial “1 Mai” Ploieşti). Ioan Ionescu (n. inginer petrolist pe Platforma Maritimă „Gloria”.06. 31.

fost director la şcolile din Boldeşti. la Podenii Vechi. 1989. Teleorman în 1970. În 1977 ajunge şef-plin al securită ii la Teleorman. comuna Scăioşi (Făgetu) Prahova.10. Prof. personalitate distinsă prin toate ini iativele şi lucrările sale pe plan de învă ământ şi de conducere îndelungată a tuturor şcolilor din oraş (singurul profesor care a fost director la toate şcolile generale din Boldeşti. după 42 de ani de învă ământ.1967). 21. inginer naval pe vapoare comerciale. Emil Petre Popescu (n.03. mat. În 1968.1947). Vlădu de 3 ani şi jumătate. ist. 19. 1 cu cl. absolventă a Universită ii Bucureşti Facultatea de istorie. So ii Popescu au trei copii: Popescu Camelia-Anca. specializată în Utilaj Petrolifer (1996).07. 1980-8 sept.L.1948). fost director al Şcolii nr. fost coleg cu preşedintele Traian Băsescu.1932). Caragiale Ploieşti în 1997 şi a Universită ii 229 . Scăieni şi Seciu). apoi la Şcoala Seciu. a avut trei copii ingineri: Lioara-Aurelia Bodan. unde a excelat cu elevii dumneaei la olimpiadele de română şi matematică. Octavian Diaconescu (n. Făget. distinsa înv. 27. Scăieni). Între 1963-1965.05. Georgeta Nicula. a func ionat ca profesor suplinitor necalificat la Şcoala generală din comuna Gura Viitoarei. 12. 30.1944. Prof. se transferă la Şcoala generală Scăieni. I-VIII Boldeşti-Scăieni.09. cu gradul didactic I. respectat de to i cetă enii. Împreună cu so ia sa. Eugenia Popescu a fost mul i ani conducătoare de cerc pedagogic şi a colaborat cu articole la revista Tribuna şcolii. Acolo a fost repartizat ca învă ător la una din şcolile de alfabetizare ale unită ii militare.09. Învă ătorul Emil Popescu a func ionat peste 30 de ani la Şcoala generală Scăieni de unde s-a pensionat la 1 sept. Prof. lângă Vălenii de Munte. func ionând ca învă ătoare la Şoimari şi Surani. Constan a Diaconescu. mul i ani directoare la Liceul Scăieni. Emilia Raluca Popescu (n. S-a pensionat la 1 septembrie 2002. între 1 sept. până an 1978. Silviu Diaconescu (n. După absolvirea liceului teoretic a satisfăcut stagiul militar într-un detaşament de muncă DGSM (Direc ia Generală a Serviciului Muncii.07. lăsat la vatră. prof. I-VIII şi al Liceului seral Boldeşti. a urmat Institutul Pedagogic de doi ani din Buzău. Dumitru Arcanu. Bucur Cristian şi au un copil. între 1968-1980. pentru că era fiu de „chiabur”. după care a fost numit învă ător-director la Şcoala cu cl. Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică. Înv.1946 – m. 12. IIV de la şcoala Fundeni. Prahova. Scăieni şi Seciu. 1 cu cl.1946 în Podenii Vechi). Cealaltă fiică este ing. în comuna Şoimari) a urmat Şcoala Pedagogică de 6 ani din Buzău. fiind căsătorită cu ing. căsătorită Bucur (n.Scăieni) fost loc iitor al şefului Inspectoratului Jud. inginer specialist în turboreactoare (în unele articole apărute în străinătate s-a scris că a fost asasinat de securitate în fa a uzinei Turbomecanica din Bucureşti unde avea o func ie de răspundere) şi Dan Diaconescu (n. Prof. I-IV din Fundeni. fostă directoare între anii 1989-2000. absolvită în 1965.10. Este şefă de birou administrativ la Casa de cultură a studen ilor din Ploieşti. Eugenia-Victori a Popescu (născută Sorescu la 2. Prahova). În 1960.1937. (n. apoi la Şcoala generală din Gornetul Cuib. Eugenia Filote. 2.1921. înv.12. În doi ani a alfabetizat complet peste 200 de solda i. Înv. iar cu forma iile şcolare de teatru a ob inut locul al doilea pe jude . 27. absolventă a Universită ii Petrol şi Gaze Ploieşti. So ia sa. motiv pentru care a fost recompensat de conducerea detaşamentului respectiv. fostă directoare a Şcolii nr. absolventă a Liceului I. 2000. fost director la Şcoala cu cl.

gradul I la Catedra de Industrie Uşoară de la Grupul Şcolar Agromontan „Romeo Constantinescu” din Vălenii de Munte. fost director general al Schelei Boldeşti. 17. Facultatea de petrol şi gaze (1996). (Vezi amănunte la cap. Are doi copii: Silviu Nicolae. A lucrat ca tehnician chimist la Institutul de cercetări şi inginerie tehnologică Ploieşti. So ii Georgescu au doi băie i ingineri: CristinFlorin Georgescu (n. I. Bucureşti.10.m. Este inginer la o firmă de burse de valori Bucureşti .1969 la Ploieşti).2005 la Boldeşti). (1961-1966). la Dallas. de Fizică Atomică Măgurele). Şcoala medie tehnică de petrol a absolvit-o la Ploieşti (1955). unde a ob inut calificativul foarte bine în fiecare an şi unde i s-a decernat diploma de excelen ă din partea primăriei oraşului Vălenii de Munte pentru elevii ajunşi pe locul I la concursurile pe meserii. scriitorii din oraşul Boldeşti-Scăieni) şi Gabriel Nicolae. Ing. iar facultatea la Institutul de petrol şi gaze. a lucrat ca tehnician principal la Schela de foraj Zemeş.05. a urmat aceleaşi şcoli. ultima oară la Schela Boldeşti. sec ia electromecanică (1996). În oraşul natal.Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi. Texas. au ieşit unii din cei mai străluci i intelectuali din oraşul Boldeşti-Scăieni. absolvent al Facultă ii de filozofie (v. iar la Bucureşti Şcoala tehnică de chimie (1959). Ing. câ iva ajunşi în înalte func ii din conducerea statului. 16. SUA. Rusia etc. din 1987 până în 1998.2004). unde a fost. A absolvit Liceul “I. La pensie ieşise în 1990. Scăieni) director/preşedinte al cooperativei Arta Metalului Scăieni timp de 28 de ani. prof. absolvent al Liceului “Mihai Viteazul” şi al Universită ii de petrol Ploieşti.1942-m. Căsătorit cu Ana Bocioacă (n.04. Ungaria.01. Caragiale” din Ploieşti (1956). profesor la Bucureşti.firma “Confident”. A fost trimis în delega ii în Grecia.1970. Ca inginer petrolist.1936. apoi. A absolvit şcoala generală la Scăieni. Colegiul de birotică (2003). Moineşti. Italia. Germania. Ing. a lucrat în mai multe locuri. 18. Ploieşti).12. 29. A înfiin at sute de locuri de muncă pentru mul i cetă eni din acest oraş. Victor Drăgoi (cercetător fizician la Inst. 30. Din mâinile învă ătorilor Emil Popescu şi Eugenia Popescu. specializarea Filaturăesătorie (1998). Ion Nicolae (n. Cristian Petru Bălan în clasele I-III la Şcoala primară din Ceptura de Sus. mai întâi.10. dânsa a terminat Liceul teoretic (1956).05. 13. apoi Facultatea de petrol şi gaze. Este căsătorit cu Alexandra (Sanda) Georgescu (n. apoi director între 1977-1987. cu titlul de inginer foraj-extrac ie. după care a urmat Institutul de Petrol şi Gaze din Bucureşti (1967). Liceul uzinei “1 Mai” Ploieşti. 30.01. La început. Prahova . industria locală). 1939 la Giurgiu). 10 mai 1980m Ploieşti).L. Vivian Georgescu (n. la seral şi Institutul politehnic Bucureşti. Ultimul copil al învă ătorilor Popescu este Adrian Petre Popescu (n. Coleg cu prof. Facultatea de geologie tehnică. profil Chimie-Biologie şi al Universită ii „Valahia” din Târgovişte şi al Universită ii de Petrol şi Gaze Ploieşti. Ceptura de Sus. absolventă a fostului 230 . apoi ca tehnician geolog la Schela Modârzău. inginer geolog. şef şantier. Facultatea de Textile-Pielărie. Adesea foştii elevi vin să le mul umească pentru felul cum i-a învă at şi educat. ambii cu gr. doctorand în calculatoare.1947. Mai întâi a fost şef de sec ie la Uzina “1 Mai” Ploieşti. Este ing.1940 la Câmpina) este fostul director tehnic al Uzinei de utilaj petrolifer “1 Mai” din Ploieşti. În prezent este angajat ca specialist la Vodafone Ploieşti. Ing. directorul tehnic al uzinei. Florin Georgescu (n.09. absolvent al Liceului Nichita Stănescu. Lucrează ca inginer la Uzina “1 Mai” Ploieşti. Nicolae Metea (n.08. 25.

absolventă a Liceului economic Ploieşti (în prezent. profesori în învă ământul mediu şi universitar. absolvent al Liceului auto. oct. 26 dec. Anatolia. 1943).1950) a fost angajat ca maistru militar la Strejnic. după aceleaşi studii ca ale lui Iulian.Facultatea de Ortodoxie Greco-ortodoxă. apoi.02. Seciu). Ion Bilciurescu. orienta i de aceşti profesori să aprofundeze matematica.1973. A emigrat în Canada (1988) unde lucrează la SNC Lavalin. Facultatea de petrol şi gaze (2000-2005). 05. Valeriu Teodorescu (directorul Şcolii Seciu cu cl. Corina Metea-Pătrănescu (n. Stelian Croitoru (n. Ing. actualul Colegiu “Mihai Viteazul”. V. continuată cu un an postuniversitar de Studii aprofundate de inginerie de zăcământ (2005-2006). trimis acolo cu o bursă de Facultatea de Teologie din Bucureşti . Ploieşti). au devenit cunoscu i cercetători. 1940) a fost mul i ani Şeful Departamentului Termotehnic la IPIP (Institutul de Proiectaăi Petrolifere Ploieşti). Elve ia. Scăieni). Teleajen. cel de al doilea job. Practic. Prahova.1990. Turcia.02. Brazi.1980-01. 17 iunie. electrician auto şi ing. 1935. So ia a func ionat ca tehniciană la primăria oraşului până la pensionare (1967-1997). Sorin Dinescu (n.12. So ii Metea au avut doi copii: Bogdan Metea (n. Ciprian Costache (n. Iulian Costache (20. inspector de specialitate gradul 1 A.1981. Ing. econ. implicat în proiectarea rafinăriilor: Piteşti. Banias-Siria. sa este preot la biserica din comuna Blejoi. Silviu Paul Pantelimonescu (n. a urmat Facultatea de finan e şi management de la Universitatea “Spiru Haret” din Ploieşti. 2 din BoldeştiScăieni între 01. cu contracte de lucru în Marea Britanie. a urmat Universitatea “Titu Maiorescu”. Colegiul Virgil Magiaru) (1996-2000) şi a Universită ii de Petrol Ploieşti. Prof.Liceu A. care a fost preot în Geneva. Fratele ei. profesori de matematică.16. lucrând în Capitală. 01.1972. 1968) din Scăieni. Fratele său. Au locuit amândoi un an la Geneva. sec ia Grădina zoologică din Parcul Bucov.04. la Primăria municipiului Ploieşti. Acum sf. În prezent. Facultatea de medicină dentară (2006). preot de mare har duhovnicesc. Ciprian face naveta între Scăieni şi Londra de câteva ori pe an. dacă îi judecăm după rezultatele impresionante ale foştilor lor elevi. ingineri. Toma din Ploieşti.07. 04.1968). ulterior. Scăieni). cotate pe locul doi în lume după Arabia Saudită. la Clinica de stomatologie şi la Centrul de investiga ii radiologice “Maxdent”. Este 231 . I-VIII. şefi de institu ii etc. şi a unei şcoli tehnice de trei ani de drumuri şi poduri. Paul Pantelimonescu a fost şi director al Şcolii cu clasele I-VIII nr.func ii de conducere globală. Prof. A urmat clasele elementare şi gimnaziale la Şcoala nr. Este fiul lui Marian Costache şi al Elenei-Lumini a Costache. Luiza Radu (n. la Bucureşti. Scăieni) fost director tehnic adjunct al Schelei Boldeşti. Fra ii Costache au o soră medic stomatolog. jud. companie de investi ii a teritoriilor petrolifere din nordul Albertei. Midia. Prof. Mircea Bocioacă (n.1878. Luiza este căsătorită cu preotul Cristi Radu. Ploieşti. (n. Şc. Maria Dinu şi Fabiola Stan. 2 Boldeşti-Scăieni şi Liceul industrial din Scăieni. cu specializare în Managementul dezvoltării rurale în inginerie economică . lucrează la Compania Wiltelski.12.01.07. iar studiile superioare le-a făcut la USAMV (Universitatea de Ştiin e Agricole şi Medicină Veterinară) Bucureşti. Scăieni). alături de ceilal i colegi ai lui. Dânsa a făcut aceleaşi şcoli ca şi fra ii ei. 15. pot fi socoti i printre cei mai buni dascăli de matematică din jude . urmarea fiind faptul că mul i din elevii lor.

04. So ia sa. care face cinste oraşului nostru. farm. 1968). XVIII ş XIX). apreciază că „Veronica Iliescu este una din cele mai vechi restauratoare ale muzeului fiind foarte exigentă cu bijuteriile. 1945. au înfiin at. 1982. cetă eni de onoare). A absolvit Liceul de arte plastice din Ploieşti şi Universitatea de Arte Plastice din Bucureşti. Alina Dinescu (n. A avut câteva expozi ii în Bucureşti. unde era şef colectiv Calculator. căsătorită Warner. promo ia 1968. Studii postuniversitare de arte plastice la Paris iar în prezent în Italia. la Roma (2006-2007). A ilustrat unele căr i de versuri ale scriitoarei Viorica Rădu ă din Ploieşti. +Lică Dinescu. valoroasă. Bucureşti) sculptor profesionist care a domiciliat la Scăieni. farm. 7 din 1 aug. După cum vedem. Dânsa a restaurat Tezaurul de la Peretu. 1974).. arta în B. prin asociere. Scăieni). C-tin Banu. uică Georgeta (n. Cristi Radu. Med. a terminat University of Iowa. Fiul lor.) Cristian Rădu ă (n. Institutul Politehnic Bucureşti şi Facultatea Mecanică la Michigan University-Kalamazoo USA (1994) este Manager la Concernul MAGNA Windowmotion Toronto . absolvent al Fac. USA (2001) şi lucrează la firma Rockwell Collins Rapids Iowa. 1986. firmă de soft şi echipamente avia ie. 3 Februarie 1946). tehn. Boldeşti). Ea a inut să aibă în expozi ia de restaurări un minunat Crucifix din argint aurit datând din secolul al XII-lea şi descoperit la Dobârca”. specializată în obiecte de podoabă.Senior Mechanical Specialist. +Vasile Cazacu. Facultatea de Sculptură (2005). inclusiv pentru compania TAROM. +Vlad Babi. +Ion Pi a. Farmacia “Ermia” din oraş care este de mare ajutor popula iei locale prin gama largă de medicamente aflate zilnic în stocul farmaciei. în prezent la TransCanada ca şef instalare sisteme de operare şi alt soft specific la servere care monitorizează acest proces. împreună cu so ul ei. de Mecanică. Lucian Nicola (n. Fiica lor. absolventă a Şcolii tehnice de farmacie Ploieşti şi a Liceului de farmacie Ploieşti (1969). fra ii Stoica (V. 1956). specializată ca restauratoare de artă şi pictor de icoane pe sticlă (reproduceri după icoane vechi din sec. Rodica Dinescu (n. PREO II LOCALI: +Ioan Vlaiculescu. Mare colec ionară de artă rară. Petre. 01.1946. Marian Dincă (în Noua Zeelandă). o familie de scăienaro-boldeşteni foarte realizată. A fost restauratoare a Muzeului Na ional de Istorie Bucureşti. Maria Tănase (n. care este considerat o capodoperă a 232 . A lucrat la Ploieşti alături de so ul ei. farm.-Sc. a terminat Institutul Politehnic Bucureşti. absolventă a Facultă ii de farmacie Bucureşti. facultatea de Electronică. la IPIP.) ARTIŞTI PLASTICI. 1950. Adrian Dinescu (n.firmă implicată în construirea automobilelor din Detroit USA. 4 oct. +Ionescu. cu o bursă “Vasile Pârvan” oferită de “Academia di Romania” din Roma. C. absolventă a Facultă ii de farmacie Bucureşti şi Ana-Atena Nicola (n. Revista Tribuna României nr. Bercaru. Malaiezia şi China. Veronica State-Iliescu (n. cu to ii împreună. +D. 16 aug. Med. cu diferite lucrări de sculptură modernă. 10 ian. Ploieşti). TINERI ZIARIŞTI ŞI SCRIITORI : Nicolae Moianu (v. Paris şi Roma. (Vezi biserici. Grigore Simion. 17 apr.1955). În Canada a lucrat la IBM ca System Implementor.

11. dar cu inima-i de înger împovărată de apari ia ei nedorită într-o familie cu probleme. absolvent al Liceului seral Boldeşti-Scăieni.1934). Sfântul Vasile. la rubrica “Acasă”. 19. copii de pe icoanele din sec. 528 (din 15-21 ian. 2000. compozi ii şi peisaje) şi a participat la expozi ii colective în saloane de artă din Prahova. prof. lucrate în serie. Ariceşti-Zeletin) care avea 110 ani şi 3 luni era cea mai bătrână persoană din România. visul Danielei este să ajungă inginer geolog. restauratoarea se ocupă cu pictarea de icoane pe sticlă. 1968.12. 1. în 1990. . Fratele profesorului Abel Stan este Daniel Stan (n. Cea mai delicată restaurare pe care Veronica Iliescu a executat-o au fost piesele Traco Getice turnate din argint dublate cu foi e de aur. Abel Stan (n. Scăieni) poet de mare talent cu capacită i de a deveni o voce dinstinctă în marea poezie modernă românească. I-VIII din Mati a Prahova şi ziarist la Ploieşti. 15 sept. cu masteratul din 1999. scrie un foarte mişcător articol “Un înger căzut vrea să zboare”. Scăieni-Balaca). Învierea. 20. S-a căsătorit la Scăieni cu Florin Ciulei (n. fost secretar local PN . Cristina a donat la institu ii 15 frumoase icoane pe sticlă.03. în stilul tradi ional al vechilor iconari pe sticlă din România. So ia fostului viceprimar Cristu Vlăsceanu. absolvit în 1970. Rodica Vlăsceanu (n. precum şi lucrări de inspira ie personală. după care a urmat Liceul de arte plastice din Ploieşti.artei metalurgice realizată de marii maeştrii. Specializare în pictură la Şcoala populară de artă de pe lângă Palatul Culturii din Ploieşti. editura Vinea. Cităm: „Ciopli-voi în copacii minerali / sufletul tău coconi de diamant / Va mirosi în jur a portocali / Când ei (plesnind) vor recita din Kant”. cu străluciri de diamant. un talent real. Bucureşti. 1969). a publicat un prim grupaj de poeme în „Facla literară” (1999) şi a debutat cu volumul de versuri „O zonă Zoster interzisă”. economistă şi pictor de icoane pe sticlă. XVII şi XIX. Profesor de sport la Şcoala cu cl. arestat şi dus la Canalul Dunăre233 . despre care revista Formula As. Şcoala generală absolvită la Scăieni. A urmat cursurile Facultă ii de Filozofie din Cadrul Universită ii Bucureşti. fost Preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România. 20.1973.06. Cristina Ciulei (n. Silviu Nicolae (n. o fată de o sensibilitate literară deosebită. Silviu Nicolae a fost sufletul cenaclului literar „String” din Scăieni. 2004). El a adus inova ii la motoarele cu ardere internă. 28. Subiecte preferate: Sfântul Petru. 18 aug. Ne-am bucura ca ea însăşi să ajungă o piatră rară.07. Piteşti). A terminat şcoala generală şi liceul la Piteşti şi ASE. A descoperit că bătrâna Victoria Ghi ă (n.1970). la Liceele din Ploieşti şi Bucureşti. nr. ca de pildă „Maica Precista” şi „Cina cea de taină”.1975. REPREZENTAN I AI REZISTEN EI ANTICOMUNISTE DIN BOLDEŞTISCĂIENI: Petrache (Petre) Angelescu (1906-1973) . cu maestrul Ovidiu Paştina (n. În prezent. Daniela Neagu este elevă în ultimul an la Liceul Pedagogic din Ploieşti. Dragomir.Academia de Ştiin e Economice la Bucureşti. fiind o pasionată colec ionară de roci şi de pietre rare. Boldeşti-Scăieni) absolvent al Facultă ii de Educa ie Fizică şi Sport din cadrul Universită ii Babeş-Bolyai din Cluj. Naşterea Domnului.1889. A lucrat pictură şi grafică (portrete.func ionar la Asigurarea Românească între 1936-1943. Sfânta Fecioară Maria cu Pruncul. Deşi doreşte să scrie versuri şi proză. 9 iunie 1952.

opere de artă). din Scăieni. tratând rezisten a locală anticomunistă. depinzând de timpul când PN . Ilie Răspop. Falansterul). primarul Tănase V. între anii 1930-1936. Răspop (v. unde au supravie uit 300 de solda i din cei 3000 de colegi ai regimentului Doroban i. MILITAN II LUPTĂTORI PENTRU DREPTURI LOCALE: O listă care cuprinde localnici bătăioşi pentru drepturi cetă eneşti şi teritoriale.1898). Datorită rezultatelor ob inute. luptând eroic la Mărăşeşti şi Mărăşti. invocându-se şi poluarea cu miros de cauciuc. Jean Pandele. Ştefan Pahon u. Falansterul). Popescu (n. sub 12 primari din Scăieni.01. Ori de câte ori veneau liberalii. scăienarii l-au ales primar în primele decade ale secolului trecut. După război. Gheorghe. Nicolae Angelescu (n. Gheorghe. Codru a Mogoş. ing. fost director comercial la Gara de Sud Ploieşti. şef de sec ie care a angajat mul i muncitori). a 234 . Petre Popescu a urmat şcoala de notari. Gheorghe Constantin (Puişor). Ghorghe Petrescu (1917-2001). Petre (Puiu) Angelescu (131. organizatoare de excursii). pentru fondări de noi locuri de muncă. Dan Mogoş. ing. Nicolae Gheorghe (Bărbosu). Ion Tomescu (şef cadre la schelă. Gheorghe Comănescu (v. Vasile Urzică (1950-2005). fiind notar timp de 35 de ani. aceste mandate de primariat. Petre G. Nicolae Gheorghe ârlea. la primăria din Scăieni. Despre to i am vorbit la cap. coordonatori şi organizatori de excursii de documentare în locuri istorice: ing. capit. prof. fost notar al comunei Scăieni şi primar de centru pe mai multe comune. pe motiv că propunătorii cereau extensie mare de teren din fosta moşie a lui Bălăceanu. Mircea Angelescu (1932-2006). întrerupte. al cărui membru era. Fabrica de anvelope s-a construit atunci la Floreşti (Întreprinderea Banloc). Rodica Popescu (militantă pentru organizarea de proteste contra celor ce au poluat oraşul cu mirosuri infestate la aşa-zisa rampă ecologică. întreprinderile locale). în parlamentările ei cu primăria locală. Titel Vasilescu. prin lege. Tănase Gheorghe a ini iat săparea a două fântâni în comună. În acea perioadă de alternan ă. Tănase V. Gheorghe era schimbat cu un primar liberal. O tentativă a unei firme germane de a înfiin a o fabrică de cauciuc sintetic la Scăieni a eşuat. Fiind un om foarte întreprinzător. colaborator principal al celui mai bun primar. ing.12. apoi proprietarul unei mici prăvălioare. ing. Mielu Soroiu (Grigore Matei). ISAR şi IMUT Buzău.Marea Neagră între 1951-1953. La vârsta de 18 ani a plecat ca voluntar în Războiul de întregire a neamului (1916-1918). 07. au avut cele mai multe numiri succesive în această func ie. ing. înv. Silviu Diaconescu. capit. Tot organizatoare de excursii mai sunt Puica Bălan. +Ilie B. dânsul a avut o misiune destul de dificilă. Ioan Tronaru (a oferit locuri de muncă în magazinul său din Boldeşti). Contează ca unul dintre primarii care. înv. Teodor Diamant (v. de reîmpăr irea marii moşii ce apar inuse lui Petre Bălăceanu şi care. capit. dar readus când ărăniştii redeveneau lideri politici.19332004). zis şi Vasilache: (1889-1969) A fost de profesie croitor. Gheorghe Catrinoiu (a oferit locuri de muncă în magazinul său din Boldeşti). BĂTRÂNII FONDATORI: Bălăceanu Manolache (v. din Boldeşti (îndeosebi cu pensionarii) şi Aurelia Radu. Petre Bălăceanu (strănepotul lui Manolache). Întrucât Scăieniul ducea o mare criză de apă.1936 Ploieşti). Ion Nicolae. tot cu pensionarii sau al i cetă eni dornici de a cunoaşte frumuse ile ării. Gheorghe T. ing. Gheorghe Genel Costache. trebuia distribuită localnicilor după dispari ia moşierului. Emil Popescu. Toma Călinescu. venea la putere în parlamentul ării.

În 1990. Absolvent de frunte al Şcolii Na ionale de Agricultură Bucureşti-Herăstrău. în conflict cu noii proprietari. N. combine. Prahova. batoze. căsătorit cu înv. Prahova: tractoare.1993).L. 1978) a fost un mare inginer agronom din jud. unul din primii directori ai şcolii din Boldeşti. Gh. Inginerul August Călinescu a fost printre primii români care au introdus maşini agricole mecanizate în jud. Mai târziu şi-a recăpătat casa inându-se cont că fusese erou cu multe decora ii din primul război mondial.09. absolventă a Şcolii Normale din Arad şi care a predat la Şcoala elementară Scăieni. Înv. devenind economist. n. Adriana Filcescu (învă ătoarea mea în clasele III-IV). apoi mecanic şef la Întreprinderea Valea Telejeanului din Vălenii de Munte. T. Vor avea doi copii: Cornel şi Natalia. a fost numit primar până în 1992 când. Comuniştii l-au declarat chiabur şi i-au confiscat toată averea. Constantin Nichita. apoi va fi luat pe front. apreciat de inspectorat ca unul din învă ători cei mai buni de pe valea Teleajenului. confiscată de comuniştii locali. ajutând şi pe agricultorii din comună.1934 . Dânsul mai func ionase şi ca şef al Consiliatului Agricol Ialomi a.06. a urmat ASE Bucureşti. Lipăneşti. agronomul Călinescu era un mare îndrăgostit de natură şi un mare fermier. primar de centru peste comunele Prahovene Surani. Prahova şi vicepreşedinte al Asocia iei Notarilor din România. între 1924-1965. După absolvirea Liceului I. August Călinescu (13 oct. univ. A condus comisia de unificare a legilor din vechiul regat cu sediul la Braşov. În 1950 a fost dat afară din serviciu de comunişti. actuala Universitate Agricolă. Ionescu-Şişeşti (1885-1867). Jean Popescu (n. 1893-31 oct. Între 1924-1941 va func iona ca învă ător la Şcoala elementară Scăieni. pe când inginerul era Şeful Regionalei Agricole din Vălenii de Munte. 19. ca şi fratele lui Constatin Raul Popescu (n. Boldeşti. Actuala fermă ECOFARM/CRIS TIM se află pe pământul lui. Prahova). dispărut prematur. Şia construit o fermă-model la Scăieni. ing. ferma transformându-i-o în Gospodăria de partid Prahova.a. devenind tehnician proiectant la Institutul de Proiectări Miniere din Bucureşti. prin legile noi urmând a fi moştenit de fiul său. 29.1933. care va deveni baza Ocolului Agricol Scăieni. iar în cele din urmă şef al serviciului de transporturi ICIL Ploieşti. Locuia la Scăieni şi era foarte apreciat de prof. Băicoi şi intea. Nicolae Tănase (1905-1979.m. Covasna. Scăieni). din motive personale nu a mai putut candida la alegeri. de unde s-a pensionat în 1990. So ii Tănase au fost considera i de localnici întemeietorii noii şcoli elementare din comunna Scăieni. în continuare. Caragiale în 1952.03. învă ător. Toma Călinescu. trioare ş. Înv. timp de 6 ani. Jean Popescu s-a distins ca un activ militant pentru drepturile cetă enilor din oraşul Boldeşti-Scăieni. întemeietorul ICAR-ului (Institutul de Cercetări Agronomice din România) şi de savantul Nicolae Iorga (1871-1940). unde a fost coleg de clasă cu Nichita Stănescu şi Eugen Simion (preşedintele Academiei Române).. la Homorâciu. Aceasta va coordona ocolurile agricole subordonate din Valea Călugărească. El fusese absolvent al Şcolii medii tehnice din Ploieşti (1952). Pleaşa şi Măgurele. dar care se află. şef la BAUPS Ploieşti (Baza de Aprovizionare de Utilaj Petrolifer). Nicolae Tănase a absolvit Şcoala Normală din Ploieşti. Participase ca reprezentant al jude ului la împroprietărirea ăranilor în 1923. se va despăr i de 235 . jud. unde va lupta având gradul de căpitan. 14.fost ales preşedinte al Asocia iei Notarilor din jud. după care a func ionat ca învă ător în Baraolt. unde va fi şi director. În 1930 a reuşit la concursul de primari de centru devenind. iar în 1952 a fost alungat cu familia din propria casă.

09. timp de şapte ani. PH -15.01. Ploieşti. fapt pentru ca a fost păstrat ca director până la pensionare. devenind profesoară de biologie. căsătorită cu ing. Scăieni) a făcut Şcoala normală din Arad. La Râu de Mori a fost directorul şcolii până în anul 1938. unul dintre eroii devota i care au luptat la Mărăşeşti în primul război mondial.) So ia domniei sale.T. 2003). având doi copii. a studiat la fără frecven ă ASE Bucureşti şi a fost numit ca şef al Serviciului de informatică la Coopera ia din Ploieşti. care s-a străduit să transforme şcoala primară într-o şcoală generală cu clasele I-VIII şi a ob inut fonduri pentru construirea unui nou local de şcoală. Viitorul dascăl a urmat şcoala primară în satul natal. după care este numit ca director la şcoala din Scăieni.05.L.03. Învă ătoarea Adriana Filcescu (n. Între timp. i s-a datorat crearea grădinii model din anexa şcolii. apoi la Şcoala generală nr. în ciuda faptului că în fa a comunită ii dânşii contau ca unii dintre cei mai buni învă ători. după studiile elementare din comuna natală. mai întâi predând zece ani la Scăieni. care a ob inut rezultate excep ionale cu echipele de coruri. în cartea sa “Din istoricul unor şcoli prahovene”. prof. Un an a locuit în Libia. Acolo îi moare unul din copii. când se mută în comuna Ceptura. S-a stins din via ă în ziua de 17 martie 1999. Despre el. Prahova.. până în ultimele clipe ale vie ii.1963) distinsul învă ător Tănase Bălan. continuat la Universitatea Bucureşti. cu to i cei care îl vizitau. Acolo s-a căsătorit cu Margareta Vasilescu.D. la 1 sept.09. Bălan. cu so ul ei. fostul inspector şef al raionului Ploieşti. apoi Institutul pedagogic de 3 ani. lângă Sarmisegetuza. la Tripoli.1902 în oraşul 236 . Ploieşti) de la Teatrul Odeon Bucureşti.05. Aici devine şi directorul căminului cultural. Tănase Bălan a func ionat ca învă ător atât la Ceptura de Jos cât şi la Ceptura de Sus. răspunzându-le întotdeauna cu aceeaşi căldură. 1982. Prof. Tănase I.D.05 1982. (.1961. 18. Bălan (1911-1999). 1963. Petru şi Pavel. la pag.din Ploieşti. jude ul Vrancea. 3 din Ploieşti. Editura PRINTEURO. La absolvirea şcolii. între inându-se prieteneşte.196 . scrie următoarele: “În toamna anului 1945 este numit directorul Şcolii din Scăieni (01. considerată cea mai frumoasă grădină din tot jude ul. după studiile elementare de la Scăieni. a ob inut titlul de învă ător şi a func ionat în primii ani în Moldova. 10 iulie 1934 la Scăieni -m. o colegă de la şcoala unde func ionau amândoi ca învă ători. după care a func ionat ca învă ătoare la Scăieni între 1924-1965. Facultatea de Biologie (1958). Este tatăl marii artiste Carmen Tănase (n. devenit primar la Cârligele. + Anton Atanase. jud. Maria-Doina. într-o familie de ărani săraci. jude ul Hunedoara. 2005. Născut la 22 aprilie 1911 în satul Blidarele. . 31. Natalia Tănase. condusă de subsemnatul. apoi mai mult în Transilvania. Şcoala pe care o conducea devenise una dintre cele mai bune din Prahova. după care a predat la Liceul Pedagogic din Ploieşti (1970-1980) şi la Liceul economic din Ploieşti (1980-1991).învă ătoarea Adriana Filcescu (n. de matematică Gheorghe Nedelea. I. Liceul Sf. apoi Şcoala normală din Focşani. urmează Liceul “Despina Doamna” .exemplu luminos de dascăl autentic”. a devenit profesor de limba română şi istorie.. în Drajna de Sus la 15. Lui N. Drajna de Sus. comuna Cârligele. fiind în fiecare an elev premiant.05. sub titlul “Profesorul Tănase Bălan . cu aceeaşi blânde e şi prietenie ce i-au fost caracteristice în întreaga via ă. teatre şi dansuri na ionale.1945-01. Scăieni). Natalia (Păpuşa) Atanase (n. 191-192. Cornel Tănase (1928-1987). vol. dar din care astăzi nu a mai rămas nici o urmă. ajunse la concursuri de mai multe ori la finala pe ară. Ploieşti. remarcabila învă ătoare Margareta Bălan (n.27. era fiul lui Ioan D. la şcolile din Clopotiva şi Râu de Mori.1906-27.

Raluca Pascu (Serrano). Liliana Tatu (Bahlmann) s-a căsătorit cu ing. Rodica Dinescu.” Este consemnarea unui inspector şef. biologul Loredana Irene Dinu-Imes. căsătorite şi stabilite definitiv în Toronto. prin inteligen a şi calmul proverbial. ing. vizitează rar oraşul de unde a plecat. prof. fiind pentru to i un exemplu luminos de dascăl autentic. Libia. frate cu Petrică. provincia Alberta.s-a căsătorit cu libianul Abdulatif Aljizawi. fiind foarte apreciată de aceştia. noi nu ne-am repatriat. Fran a şi Floren a. După pensionare.. din Scăieni. revin doar ca vizitatoare în Boldeşti. directoare „Muzeului Apelor” din Chicago. Ecuador. Ing. Codrina Bălan (graduată a Universită ii din Chicago. Tatiana Mihalcea-Cotillard. Italia). şi-a crescut mai mult dânsa cei şase fra i mai mici. în Germania. dar promit să revină în ară după pensionare.C. a părin ilor acestora. Şi-a încheiat via a exemplară la aproape 82 de ani. Ozana Bălan (cu masterat la Universitatea din Bloomington. Părin ii îndurera i se repatriază. unde va rămâne definitiv.. din Scăieni. universitar din Tripoli. ing. Adrian Angelescu.) Prin comportarea respectuoasă fa ă de fiecare cetă ean. cu specializări la Sorbona. absolventă a ASE. prof.. Canada. ara so ului ei. şi-au urmat pe fiica lor. la fel. Canada. Mii de oameni i-au apreciat devotamentul fa ă de meseria aleasă. Violeta Popescu. Gala i). devotat întru totul nobilei meserii pe care şi-a ales-o. este şefa unui mare birou din Washington. jud. Wellington. de asemenea. Foarte conştiincioasă în muncă. Constantin Valeria (Busnakowsky). fosta capitală a Noii Zeelande. talentul său didactic incontestabil. a continuat să func ioneze ca profesoară de muzică la Măneciu-Pământeni. a colegilor şi prietenilor. Surorile Constantin. se stabileşte în Toronto. preotul Marian Dincă. fost coleg de facultate la IPG Ploieşti. Violeta s-a repatriat. din Scăieni. VECHII ŞI NOII EMIGRAN I: Violeta Aljizawi . în Canada. Acolo Adriana a fost ucisă într-un accident de circula ie. Adriana Angelescu. căsătorită în Italia. Nicolae Angelescu. recunoscut prin corectitudinea lui destul de drastică şi preten ioasă. Tănase Bălan şi-a cucerit o bună reputa ie prin toate locurile prin care a muncit. din Boldeşti. Rodica Darie. Lizeta Vasilescu. fost student la IPG Ploieşti. care ia controlat şcoala de mai multe ori. Indiana). (. revine doar în vizită la părin ii din Scăieni. de unde l-am contactat şi m-a invitat să-l vizitez. în cosmetologie estetică). Boldeştencele Florentina Savu-Aguletti şi Nely Cârcioiu. în Quito. până la terminarea liceelor şi facultă ilor. neam Hubert Bahlmann. În apropierea vârstei de pensie. Familia mea a emigrat în SUA: Cristian Petru Bălan şi so ia. Dr. unde a decedat în urma unui accident. Bucureşti. revine când şi când în ară. a emigrat în Germania. stabilite în Fran a. în Scăieni. Econ. revenind doar în vizite anuale în Boldeşti-Scăieni. Mă aflam în Auckland. s-a ostenit nespus pentru instruirea şi educarea elevilor. a revenit în ară. ei locuiesc în Calgary. în înv.Bereşti. blânde ea şi bunătatea fa ă de to i românii. din Scăieni. arhit. căsătorită în SUA. datorită serviciilor cărora li s-au dedicat acolo cu pasiune. revin rar să-şi viziteze părin ii din oraşul Boldeşti-Scăieni 237 . D. Constantin Liliana (Glasser) şi ing. s-a stabilit cu familia în capitala Noii Zeelande. Sorin Dinescu. s-a căsătorit în Fran a. Dorina Bălan (dr.boldeşteanca Violeta Zamfirescu . Ing. Figura domniei sale de dascăl de elită va rămâne neştearsă în memoria foştilor elevi. Petrică Angelescu şi so ia sa Olimpia Angelescu. îi ajuta întotdeauna pe cei afla i în dificultă i materiale. iar fiul lor. cu Alain şi locuieşte în Saint Brieuc. stabilită în Italia. care ajunsese ing. la 15 octombrie 1983. Familia de ingineri. deşi orfană de mamă de la vârsta de 14 ani. La fel.

miniştri. I. Domnitorul ării Româneşti. spre sta iunea turistică Cheia şi spre Braşov. Mavrogheni (1786-1791). Călinescu. Octavian Paler. Mircea Cărtărescu. Dinspre Ploieşti. Pe drumul care merge dinspre Ploieşti spre Vălenii de Munte şi spre Ardeal. Corneliu Vadim Tudor. fiind. ing. Şt. A. N. MARI PERSONALITĂ I DIN ARĂ ŞI DIN STRĂINĂTATE CARE. alteori bucuriile. N. G. şefi de state. Tonitza. obişnuindu-se cu noile locuri unde îşi formează noi rela ii. Al. oameni de artă şi ştiin ă.N. noi prieteni . Ion Ghica (1817-1897). indiferent de pozi ionarea lor politică. în marea majoritate a lor. Oscar Han (1891-1976). gen. au trecut sau . Vlahu ă. Mihai Viteazul. Horia Patapievci. Xenopol (1847-1920). pictor. de-a lungul timpului. Gabriel Liiceanu. Al ii nu mai vin deloc. trupelor lui Gheorghe Rakocsi I. nici nu se poate trece pe un alt drum mai scurt spre Văleni decât. o mul ime de mari personalită i din ară şi din străinătate. pictor Horia Stamatu (1912-1989). Mareşalul Ion Antonescu (1882-1946). Mircea Mali a (n. Gustave Eiffel (1832-1923). Andrei Pleşu. prin cele două localită i. Chivu 238 . Să trecem.. Gh. I. Paraschivescu. Moses Gaster.această obişnuin ă care le devine cea de a doua natură . Constantin Brâncoveanu (1688-1714).d. chiar dacă ar dori să revină în locurile de baştină. obligatoriu. Simionescu. Acesta este şi fenomenul care li se întâmplă multor români care şi-au găsit în ultimii ani de lucru în ările din Uniunea Europeană şi decizia lor nu poate fi condamnată. mai ales dacă acel loc de muncă este excelent şi le permite să-şi cumpere case în ările de adop iune. sculptor. Vasile Brezeanu. C.a.chiar sau oprit să viziteze faimoasa Cramă Seciu. Ioan Kemeny (principe al Transilvaniei (1661-1662). Bogdan Duică. actor.. ambasadori. Domnul Moldovei (care a distrus Cetatea Teleajenului de pe dealurile din Scăieni). Când a venit în vizită la prietenul său ing. localită ile Boldeşti şi Scăieni au fost vizitate de mari oameni de seamă.m. Nicolae Manolescu.mai spre zilele noastre . N. traversând pe teritoriul Scăieniului şi Boldeştiului. M. 1927). Delavrancea. Moisil. artişti etc. domnul Munteniei. Cartojan. de asemenea. Mihail Sadoveanu. Domnul ării Româneşti al Moldovei şi al Ardealului. ÎN DECURSUL TIMPULUI. francez care a construit Turnul Eiffel. Agârbiceau. Nicolae Grigorescu.le diminuează dorin a de repatriere. de numeroase delega ii străine. atât în trecut. s-a oprit să admire peisajul sălbatic pe atunci. Uneori necazurile îi cheamă definitiv acasă. au trecut: Ştefan cel Mare. spre a dovedi că persoanele care au părăsit ara. în 1879. Încă înainte de construirea vilei de la Casa Seciu. V-am oferit aceste câteva exemple. Regele Carol al II-lea. R. B. Valeriu Sârbu (1931). un loc de pasaj rapid spre Vălenii de Munte. Pănculescu din Vălenii de Munte. din actuala aşezare Boldeşti-Scăieni. Vasile Pârvan.ş. D. cdt. scriitori. cât şi în prezent. în revistă câteva din aceste nume celebre. din multe altele. de-a lungul timpurilor. poet şi ziarist legionar. AU VIZITAT LOCALITĂ ILE BOLDEŞTI ŞI SCĂIENI SAU NUMAI AU TRECUT PRIN ELE FĂRĂ SĂ LE VIZITEZE AMĂNUN IT Fiind o zonă foarte bogată şi bine aranjată peisagistic. Gh. deci.

D. colegul de clasă al fostului primar Jean Popescu. redau aici câteva date biografice ale Mariei Petre. scriitor. Ea s-a născut în satul Parepa-Ruşani. Colceag. Anghel celebrul poem “Balul pomilor”./ În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea. com. conducătorii socialişti Iosif Nădejde şi Paul Bujor. Germană. preşedintele fostei RSR şi consoarta lui. D. Acad. Tot în acea grădină veneau adesea prietenii prefectului. Iată un citat din această gingaşă poezie: “Ce e de spumă sus pe ramuri. vestit pictor de biserici. mareşal. profesor. era o copilă 239 .. Panaitescu Perpessicius (18911971)./ Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par mantii grele/ Zvârlite de dăn uitorii ce au rămas numa-n dantele. A cercetat bisericile din Scăieni şi Boldeşti. D. 1923 şi a decedat în casa ei în ziua de 5 iunie 1996. poet clasic român. Eugen Simion (n. Gheorghe Turda. a scris impetuosul D. inventator de reputa ie mondială. scriitor. Emil Constantinescu. Ioan Socolescu (1856-1924). 5979 din 13 mai 1971. Mateiu Caragiale (1885-1936). Panaitescu-Perpessicius. director de muzee prahovene. Mareşalul Iosip Broz Tito (1892-1980). Gheorghe Zamfir. care vine anual acasă la prof. naşa de botez a Codrinei Bălan şi a Ozanei Bălan). istoric. lider politic. rez. Acad. d-ra Viorica Anghel. Henri Coandă (1886-1972). Toma Socolescu (1883-1960). Nicolae Furdui Iancu. tenorul Ion Dacian. Ştirea o am de la fiica prefectului. fiul lui I. Nicolae Simache (1905-1972). printre multe somită i din ară. Localită ile Boldeşti şi Scăieni. arhitect. preşedintele Iugoslaviei. Anghel (1867-1935). Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu. în livada din fa a casei. la Bucureşti. prietena mamei mele. Justin Capră.1933). colaborator al lui Henri Coandă şi vechi prieten al lui Cristian Petru Bălan. A pictat biserica (dispărută) de la Boldeşti. Întrucât. preşedintele ării. arhitect. Ion Iliescu. Ion Dichiseanu şi mul i al ii (vezi numele lor la pozele anexă). istoric. De mică. Constantin D. primul secretar al partidului comunist român. în ziua de 22 sept. Era prieten cu Cristian Petru Bălan cu care se vizita reciproc. fondator al mişcării legionare. Walter Ulbricht (1893-1973). inventator român. Prahova. care a venit de mai multe ori în vizită la fratele său. Maria Petre (Fecioara de la Parepa. Patriarhul Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române. Regele Mihai I. poet. Gheorghe Gheorghiu-Dej. Bălan. Gheorghe Eminescu (18891987). când el îşi vizitează casa de la Scăieni. Caragiale. om politic.L. colegul de clasă al fostului primar Jean Popescu. se face jos de catifea. Corneliu Zelea Codreanu (1899-1938). au mai fost vizitate de: Dimitrie Anghel (1872-1914). cu care am stat multe ore de vorbă la Scăieni şi acasă la dânsul. Eminescu. Nichita Stănescu (1933-1983). preşedintele Consiliului de Stat al fostei R. nr. care mi-a povestit despre vizita unchiului ei la Scăieni. la vârsta de 73 de ani. Despre geneza poeziei “Balul pomilor” am publicat un articol în Flamura Prahovei. preşedintele Academiei Române. prefectul jude ului care avea un conac la Scăieni. nepotul de frate al poetului na ional M.Stoica. în majoritate lideri politici de la Bucureşti.” În acea grădină am stat mult de vorbă cu acad. col. Patriarhul Iustin al Bisericii Ortodoxe Române. Acolo. Atunci nepotul Luceafărului a fost adus să viziteze Şcoala de la Scăieni şi Clubul de la Boldeşti unde a vorbit mul imii adunate. la nivelul de conducere a Bisericii Ortodoxe Române. care a cântat la Scăieni. preşedintele ării. Pârvu Mutu (1657-1735). Continuăm lista cu vizitatorii de seamă a acestor localită i: Nicolae Iorga (1871-1940). istoric. se discută posibilitatea sanctificării în viitor a acestei fiin e deosebite.

Bălan. La început. frate cu înv. Editează antologii muzicale cu folclor prahovean (“Mândră floare-i Prahova”. Maria s-a speriat. Fiin a de lumină i-a vorbit cu un glas blând. rămânând aşa câteva ore. Cristian Petru Bălan. folclorist. coleg de clasă cu autorul căr ii de fa ă. compozitor. a apărut deasupra cortegiului de preo i şi de oameni. Şcoala Normală la Tg. când.foarte evlavioasă. dintr-un nor care s-a coborât din cer asupra ei. Emil Vasilescu. de cameră. Mureş.P. o cruce albă. A înfiin at Corul Ansamblului CFR.1907 la Tg. Iorga”. Emil Vasilescu (n. actri ă. de muzică la Liceul I. care se afla la marginea lacului din spatele casei. Ploieşti). venită la Scăieni în inspec ia de grad. luând forma unui tunel plin de mii de îngeri. 01. Toma Caragiu (1925-1977).18. coleg de clasă cu autorul acestei căr i. La înmormântarea ei. Olga Tudoreche. directorul Bibliotecii Jude ene “N. I s-a cerut ca în acel loc să se facă o fântână şi o biserică. Maria putea vindeca bolnavii de cele mai grele boli şi putea prezice evenimente care s-au realizat. prof. pictor. Într-o noapte. “Moş Cocoloş” (1940) etc. inspector general al CFR. Matilda CaragiuMario eanu (n. trăind la Scăieni. al lui Eugen Simion. Tatăl şi bunica ei. Corul Primăriei Ploieşti. Nicolae Mihai (1932-2001) romancier. spunându-i că a ales-o pentru sfânta misiune de a fi un exemplu a credin ei adevărate şi pentru a sfătui pe oameni să se întoarcă la credin ă. al lui Toma Caragiu şi al lui C. colegă cu Oana Pellea şi cu Radu Duda.01. televizată în direct. pe malul lacului. Alte a Sa. prof. Mihai Apostol. Vladimir Zamfirescu. compozi ii pt.10. vioară. com. pian. Margareta Bălan. 27. operete. Corul Sindicatului Învă ământ. într-o zi senină. Teişani). acoperişul mânăstirii construită la locul apari iei. profesor. autor de căr i de câtece şi coruri “Carte de cântece şi coruri şcolare” (1936). dirijor. 1937). “De pe plaiuri prahovene”. Caragiale Ploieşti (1954-pensionare). poet. la sărbătoarea Tăierii capului Sf. regizor. compozitor. sora lui Toma Caragiu. autorul “Simfoniei ploieştene”. principele de Hohenzollen. George Vasilescu (1904-1983). de estradă. fratele înv. Maria. Ploieşti). lieduri etc. Al i vizitatori ai oraşului: prof. Vasile Nicolescu (1929-1990).1971. prof. publicist. dar lumina vorbitoare a atins-o şi copila s-a calmat. Zigu Ornea. poet (n. “Flori din Prahova” etc. În ziua de joi. Ploieşti. C-tin Enciu. A fost vizitată de patriarhul Miron. iar crucea nu a dispărut decât atunci când Maria Petre a fost aşezată în mormânt. ca în gravura lui Gustav Dore din cartea lui Dante “Divina comedie”. 29 august 1935. Conservatorul de Muzică tot la Tg. a apărut o figură de lumină puternică. Margareta Bălan. a luminat puternic.L. univ. Nicolae Boaru. a operei “Corina”.. muzică vocal-simfonică. corală.06. 1927).1961. prof. şi prolific istoriograf prahovean. apoi director general al Ministerului Telecomunica iilor. scriitor. univ. dânsa a avut o revela ie copleşitoare. a urmat IATC Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti (1980-1984) la clasa Prof. Cristian Petru Bălan. a căzut în genunchi. când feti a nu împlinise 12 ani. Din clipa aceea. Cei care încercau să o atingă erau arunca i de o for ă invizibilă înapoi. imensă.01. I pentru prof. vecinii crezând că arde mânăstirea. fiul prof. având mormintele la Scăieni. prieten cu autorul acestei căr i. Ioan Botezătorul. În acel loc s-au mai petrecu şi alte minuni. Carmen Tănase (n. zi mare de post. după ora prânzului. Corneliu Şerban. prof. profesor de muzică.1938. econ. prof. publicist. iar. Mureş (1927). actor. 28. timp în care s-a strâns în jurul ei o mul ime de lume. dirijor al orchestrei populare Flacăra Prahovei Ploieşti. Carmen 240 . Bujor-m. la bătrâne e. coruri mixte. Compune muzică de scenă. de patriarhul Teoctist. Este unchiul prof. Savel Ştiopul. Leonida Vasilescu-Brezeanu (n. lui Nichita Sănescu.

Ştefan Lăzărescu.şi încă mult mai mul i. Ileana Sărăroiu. Angela Moldovan. boxeurul Dan Codescu ş. 241 . Aceştia .a. posesorul “Centurii cu diamante”. au călcat pe frumoasele meleaguri ale mult căutatului oraş Boldeşti-Scăieni. Dintre sportivii care şi-au sărbătorit victoriile la Casa Seciu. Irina Loghin. Ileana Constantinescu. nedescoperi i de mine. Ion Bogza. Pu ine orăşele atât de mici au fost vizitate de oameni atât de mari. Leonard Doroftei. Romica Puceanu.a venit şi a stat de multe ori în această localitate. Ion Luican.. Maria Tănase. adus de colegul său care l-a recrutat de la juniori. Maria Lătăre u.. îl amintim pe marele campion mondial de box la categoria semiuşoară. Nelu Hu u.

mi-a spus: “Cristian. prezentat aici într-o lumină nouă. dar m-am gândit că s-ar putea. Dintr-o localitate din Prahova. apele termale saline care fuseseră folosite acum cincizeci de ani la băile improvizate de pe strada Distilăriei din Scăieni. chiar ca un punct unic. demne de ştiut de fiecare român. realită ile şi oamenii lui vor capătă alte aprecieri. cât şi de prezen a în contemporaneitate a noului oraş. care este şi va rămâne un factor indiscutabil. la o concluzie clară: citind paginile respective. pe spa iul acestei localită i. de pildă. vizibil pentru el. precum ar fi trebuit. Oamenii au valorificat mai mult sau mai pu in acest uriaş avantaj. Peisajul natural intercolinar. m-am gândit în primul rând să o redactez mai mult pentru localnici.cine ştie . sau cei care le parcurg cu răbdare cronicărească. alte dimensiuni şi . mai mult sau mai pu in cunoscută. pe măsură ce avansam în cercetarea documentelor. Un american care a venit la mine şi a privit peisagiile locale din jur. ca un punct geografic destul de important pe harta ării noastre . alta decât fusese înfă işat sub interpretările ideologice impuse de regimul comunist. cu numeroase exemple concrete alese din via a zilnică. care provin de aici sau care trăiesc aici în zilele noastre. iar alte capitole m-am străduit să le prezint ca pagini necesare a fi incluse în însăşi Istoria României. importan ă la care a contribuit în primul rând valoarea însăşi a multor cetă eni care au trăit aici. că la intea există nişte băi termale pentru tratarea reumatismului. totuşi. Nu a fost uşor să le găsesc de la distan a de peste 10. de care nici o istorie contemporană nu pomeneşte. ea va fi percepută de orice lector interesat. pentru că nu fuseseră făcute cunoscute de nimeni înaintea mea. sau cum sunt paginile de revoltă muncitorească din Boldeşti-Scăieni şi de luptă armată cu organele securită ii. o sta iune balneoclimaterică de prim rang”.Concluzii Cititorii care survolează cu privirea unele sau altele din capitolele acestei monografii. Pe cât a fost posibil. mi-am dat seama că aş face o greşeală să nu lărgesc mai mult aria descriptivă şi să nu o adresez oricărui cititor din România. mi s-au spus de nişte specialişti că erau mult mai bune 242 . valoarea localită ii am urmărit să fie percepută şi în întreaga ei complexitate social-istorică. oraşul Boldeşti-Scăieni va fi în eles şi va fi văzut într-o altă lumină. când m-am decis să scriu această monografie. Ei bine. dar.poate chiar şi o anumită aură strălucitoare. la rând. Dumnezeu a aşezat localitatea descrisă de noi într-un loc destul de binecuvântat şi de bogat. Aşadar. să aibă dreptate. suficient de amplificată. Poate a vrut să mă flateze şi să-mi gâdile pu in patriotismul meu local. s-au petrecut evenimente istorice deosebite. Ştiu. vor ajunge. Desigur. m-am străduit să scot în eviden ă cât mai multe din aceste valori.şi. cum sunt acele informa ii inedite despre Falansterul de la Scăieni. deoarece unele capitole se referă la problemele generale ale ării. este departe de a fi fost valorificat în întregime. pierdute undeva pe valea Teleajenului. Oricum. din orice jude . fii sigur că s-ar face investi ii colosale şi s-ar scoate din el o perlă. dacă ar exista acest loc frumos în America. atât de un trecut istoric impresionant.000 de kilometri şi după o lipsă din ară de peste 22 de ani. în multe privin e. de o splendoare unică. cu siguran ă. Lăsând la o parte importan a ei economică şi industrială pentru întreaga ară. aflat într-un rapid proces de schimbare.

aceşti neomafio i . realitate deosebit de tristă care vedem neputincioşi că. ei au vândut bogă iile subsolului companiilor străine. Dacă numai 5% din pre ul petrolului scos din sondele locale ar fi fost folosit pentru modernizarea localită ii. căci. oraşul Boldeşti-Scăieni nu a scăpat de tentaculele acestei caracati e mafiotice. date lor printr-un contract criminal de un fost premier neocomunist care a fost deja adus în fa a justi iei fără a pă i totuşi mai nimic. Grija mare a edililor din prezent şi din viitor este să creeze condi ii care să schimbe radical această situa ie. Nici de bogă iile subsolului nu s-ar spune că locuitorii boldeşteni şi scăienari ar fi profitat cât trebuie. ca să-şi poată între ine familiile. Inechitatea acestui contract a fost arătată şi de preşedintele Băsescu. continuă şi astăzi. Gheorghe Eminescu. Ne doare sufletul să vedem şi să spunem acum că toată industria locală din Boldeşti-Scăieni. ştiri din ară şi de pretutindeni. cât şi un post local de televiziune pentru românii americani. necenzurate. Nicolae Iorga. “Datoria românească”. Nu mi-a fost teamă să arăt deschis acest lucru în lucrarea de fa ă. Nichita Stănescu). prin străinătă uri. Nicolae Mihai. chiar dacă au existat şi câteva cuceri de libertă i evidente. de un organ de presă distribuit gratis fiecărui locuitor. Zigu Ornea. baza i pe for a banilor.au distrus industria înfloritoare. care au mers bine ani 243 . la urma urmelor. am putut înfiin a atât o publica ie locală. Nici acum nu este târziu să fie repuse în func ie. sfidează cu nonşalan ă legile şi. sărăcindu-ne şi distrugându-ne valorile na ionale. care să mobilizeze popula ia şi să trezească conştiin a oamenilor în orice domeniu economic. Corneliu Şerban. iată.paralel cu existen a unui post de radio şi de televiziune local. încalcă moralitatea creştină. aurul negru de sub pământul lor era folosit mai mult de străini decât de ei. to i la un loc. Dumitru Panaitescu Perpessicius. iar oameni cu spirit practic au ales întinderile de teren locale să ridice pe ele solide întreprinderi. În Chicago. Oraşul devenise o mică citadelă industrială. în trecut. Mateiu Caragiale.tot ce s-a mai putut vinde spre folosul lor. vite şi păsări .. vă garantăm că s-ar fi putut pava cu marmură trei oraşe de mărimea acestui oraş. ei au privatizat (vândut) străinilor cele mai valoroase terenuri. crescătoriile de porci. spre a acumula averi fabuloase. Un prim pas. “Suflet românesc”.dar iată că ne-au vândut-o în propriul lor folos. elaborată cu greu şi cu mari sacrificii. Să fim convinşi că se pot găsi şi căi concrete de rezolvare a ei. Dar ei .şi mai puternic curative decât apa din băile de la intea. situa ia este specifică multor alte aşezări. material şi spiritual . Din păcate. încurajează corup ia. Frumuse ea peisajului local a atras scriitori care l-au vizitat cu inters (poetul Dimitrie Anghel. Zilnic creşte numărul miliardarilor răsări i din rândul acestor vampiri hidoşi şi. procurate necinstit din avutul statului român. a început să moară sub ochii noştri şi că locuitorii lui tineri au plecat deznădăjdui i în bejanie.. cumpără pe justi iari. fermele. fără să poată interveni nici el cu ceva concret spre a-l anula. ar fi ca oraşul Boldeşti-Scăieni să dispună de un ziar propriu. Vasile Nicolescu. nu numai acestui oraş .şi de ea se fac vinova i neocomuniştii care făceau spume la gură strigând cu ipocrizie: “Nu ne vindem ara!” . toate companiile petrolifere fiind acum în mâna austriecilor. Desigur. ei au devalorizat băncile. de-a lungul zecilor de ani. chiar unul destul de urgent. ei sfidează masa popula iei sărace care este majoritară şi care spera cu entuziasm că Revolu ia le va aduce frumoasele schimbări visate. care să difuzeze ştiri locale. Dar cineva a avut grijă să desfiin eze acele băi scăienare.

este una de bun augur: EXCELSIOR! . Urarea mea. el va fi un cartier nordic al viitoarei Metropole Ploieşti. dar dorin a mea de a face aşa ceva şi la BoldeştiScăieni nu este realizabilă. Ei vor trebui să fie mândri că am existat şi că am trăit înaintea lor pe aceste blânde meleaguri ale visurilor ce trebuie împlinite. Fără îndoială. tehnologia de asemenea.au pus bazele fundamentale ale noii cetă i. Autorul s-a străduit să ofere tuturor cititorilor o mică enciclopedie despre oraşul pe care cu drag l-a descris. Tocmai de aceea. În perspectiva viitorului. Trebuie umblat la buget pentru asemenea priorită i şi trebuie apelat insistent chiar şi la bugetul statului. pentru prezentul şi viitorul Boldeşti-Scăieni. ştim că Boldeşti-Scăieni va arăta ca un oraş ultramodern. deoarece eu nu trăiesc acolo. Lumea evoluează rapid. ea va fi vocea cetă enilor din oraş şi. în speran a că va fi şi va rămâne o carte de referin ă. În oraş există destule resurse materiale şi umane ce pot fi valorificate. în primul rând ea va uni pe to i locuitorii frumoasei aşezări să-i accelereze evolu ia şi lupta pentru drepturile cetă eneşti inalienabile.TOT MAI SUS! Cristian Petru Bălan Membru al Uniunii Scriitorilor din România Membru al Academiei de Ştiin e şi Arte Româno-Americană Chicago/Glen Ellyn.de zile (“Datoria” mai apare şi acum). construindu-le o pistă de decolare spre viitor. chiar dacă au mai rămas încă multe de spus. Ceea ce am dori cu to ii este ca urmaşii urmaşilor noştri să nu uite că aceste genera ii . cu totul diferit de felul cum îl cunoaştem noi astăzi. 8 martie 2007 244 .numite fără exagerare genera ii de sacrificiu . For a massmediei este uriaşă. Las altora mai tineri împlinirea acestui deziderat şi sunt convins că se vor găsi ini iatori. nu putem încheia aceste pagini pe un ton pesimist.

With the onset of petroleum extraction. a beautiful villa that crowns a hilltop and is home to a winery and restaurant and which attracts hundreds of Romanian and foreign visitors every year. social. In Scaieni. Boldesti-Scaieni is an agrarian-industrial city of 11.and a paper mill in Scaieni. located in the picturesque undulating region along the Teleajen River valley where residents practiced agriculture. through the unification of Boldesti and Scaieni. It is located 80 kilometers north of Romania's capital. stores. A former teacher in both Romania and the United States." is the first book dedicated exclusively to documenting the history of the city where he spent most of his life before moving to the United States. and schools. The accompanying population boom mostly industrial workers . economic. while the headquarters of the oil extraction operation were located in Boldesti. as well as a painter and sculptor. the engineer Teodor Diamant (1810-1841)-a young disciple of the French socialist Utopian Charles Fourier (1772-1837) . the city's picturesque areas have become a favorite vacation home destination. His latest book. and 10 kilometers north of the county seat. with an emphasis on its industrial transformation and its cultural development. The author describes the evolution of the city from historical. plays. screenplays.485 residents located in Prahova County.at one time the largest in Romania . viticulture and cattle raising. 245 . political. The Scaieni phalanstere lasted only one year. In conclusion. the towns grew quickly and local industry expanded to include a glass factory . The city's main tourist attraction is Crama Seciu. two towns with rich individual histories. Bucharest. "The Monograph of Boldesti-Scaieni. Romania. after which it was forcibly dissolved by the authorities of the day. books of poems and various dictionaries. where he has been residing with his wife Dorina and their two daughters for more than twenty years. The two formerly modest towns.About this book Author Christian Petru Balan was born in 1936 in Sibiu. cultural and artistic vantage points. the author shows the potential that the city of Boldesti-Scaieni has to become one of the most beautiful and prosperous locations in Romania.and his friend Manolache Balaceanu (1807-1842) founded an agrarian-industrial Utopian community based on egalitarianism called a phalanstere where the locals worked together for mutual benefit.led to the construction of new residential buildings. were transformed by the discovery of petroleum in the heart of their hills. Ploiesti. The city officially formed in June 1968. More recently. his published works include novels.

nepotul de frate al marelui poet. chiar surprinzător de perfectă. amintind întrucâtva de tehnica şi mijloacele de realizare artistică a romanului “Sertarul cu aplauze” de Ana Blandiana. Lumii efemere ale veleitarismului şi minciunii i se opune. dar admirabil.Via a lui Mihai Eminescu”. cu personaje şi ac iuni oglindite prin alternan ă sau în planuri paralele.” (Col. Univ. Bucureşti.) “Scris într-o manieră incitantă. Rusu. fără exces de pedanterie. Stilul însuşi e de o viguroasă prioritate. Bălan. Editura Albatros. Sincere felicitări. scrisă la vârsta de 25 de ani.în special excelentul roman “Dincolo de curcubeu” .) “Pentru cine a citit căr ile lui Cristian Petru Bălan .) “Romanul “Dincolo de curcubeu”.. Aurel Sasu în “Dic ionarul scriitorilor români în Statele Unite şi Canada”. despre scenariul de film “Geniu sublim . de siguran a cu care zugrăveşti tablouri din natură. scriitor şi memorialist. (Acad. Dr.” 246 . cu un limbaj colorat şi savuros. romanul “Dincolo de curcubeu” surprinde şi captează.) Povestea se desfăşoară nu numai nestingherită. 2001. Dumitru Panaitescu-Perpessicius (1891-1971).” (Prof. pocăin ei şi iubiri de neam. (. umanismul iubirii. până la cea savantă.” (M..N. scris în 1967. este un bun exemplu de tratare literară a unor probleme de conştiin ă cu mijloacele simple ale polemicii de idei. critic şi istoric literar despre cartea de aforisme”Cioburi de cristal”. neîndoios.faptul că el se lansează şi în genul aforistic nu constituie o surpriză. L-am citit cu emo ie şi entuziasm. erudite. cu dialoguri şi comentarii subtile.) “Excep ional!” (Marele poet Ion Alexandru (1941-2000) despre romanul “Dincolo de curcubeu”. un prea frumos efort şi nu odată m-am surprins minunându-mă de fermitatea cu care povesteşti. Scriitor şi critic literar despre nuvela “Sânge spaniol”.) “M-am delectat citind scenariul dumitale închinat unchiului meu Mihai Eminesu şi achizi ionat de cinematografia română.P. de expresie neaoşă românească. scris de C. Gheorghe Eminescu (1894-1989).Despre căr ile scriitorului Cristian Petru Bălan “Sânge spaniol” e.” (Text publicat). de la prima până la ultima pagină. cu o tehnică a contrapunctului menită să finalizeze momentele de înaltă tensiune.

Enciu este fostul profesor al lui Nichita Stănescu.) “Rareori mi se întâmplă să iau o carte în mână şi să nu o pot lăsa.(“George Băjenaru.) 247 .” (“Istoria literaturii române de azi pe mâine” de Marian Popa. este un poet eclectic care se roagă pentru resurec ia virtu ilor na ionale şi pentru înlăturarea răului abătut peste ai săi.. artist plastic patriotic şi religios cu teme române şi americane. în primul rând prin modalită i. Bucureşti . Eugen Simion. 201. 120. Constantin Enciu despre romanul „Oaspe ii din Elizeu”.) “O carte care surprinde cititorii. Meridianul românesc din 23 mai 2004. în cartea “Cititor în exilul creator”. tehnici şi formule artistice mânuite într-un mod cu totul original. Editura “Danubius”. Editura Funda ia Luceafărul. precum şi pasionat OZN-ist.” (Prof. citind-o cu nesa până la capăt. Toma Caragiu şi Cristian Petru Bălan.) “Cristian Petru Bălan . Prof. pag. mare romancier român.traducător mai ales din limbi romanice.” (Ioan Dan (1922-2003). scriitor şi critic literar. Bucureşti. 2001. critic literar.

1971. I şi II. univ. de Zigu Ornea şi Ion Cojocaru. Bucureşti. Bucureşti. de Octavian Onea. Bucureşti. 2006. editura Cartier. Bucureşti. – Industrializare şi urbanizare.S. Frunzescu. I. Constantin. de Henri N. editura Pygmalion. de D. – Ion Ghica. Opere vol. 1972. 1939. editura Enciclopedică şi editura Univers Enciclopedic. – Contribu ii la istoria petrolului românesc. – Micul dic ionar enciclopedic. – Dic ionar istoric al jude ului Prahova. de prof. C. 5 vol. Ploieşti. Negulescu.S. – Comentarii şi contribu ii la Dic ionar(ul) istoric al jude ului Prahova.R. Traian Herseni. 1985. – Rucăr (monografie). 2005. ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM). editura Univers Enciclopedic. 1872.Bibliografie selectivă – Marele dic ionar geografic al României (1898-1902). I. de prof. – Arhivele Na ionale – Direc ia Jude ului Prahova. 2004.. – Falansterul de la Scăieni. de Gr.I. Nicolae Simache. de prof. de Nicolae Iorga. Bucureşti. – Dic ionar topografic şi statistic al României. – Monografia unui sat. Gherghe Pârnu ă. ESPLA. 2005.. – Contribu ii la istoricul oraşelor Ploieşti şi Târgovişte. Nedelea. 1999. editura Mileniul III. – Dic ionarul ortografic. Statului Bucureşti. 2005. Tocilescu. – Studii şi materiale privitoare la trecutul istoric al jude ului Prahova. G. tip. 248 . vol. sub redac ia prof. Brătianu. Bucureşti. editura Academiei R. edi ia a II-a. feb. 1966. vol. cercetare de psihosociologie concretă la Boldeşti. Bucureşti. Stahl. editura Printeuro. Societatea Culturală Ploieşti. – Din istoricul unor şcoli prahovene. 1970 (258 pagini). al Academiei Române. 1969. Date noi privind industria petrolieră din jude ul prahova în jurul anului 1900. – Oameni care au fost. Gh. editura Funda iei Regale. de Mihai Apostol.R. 2. de Mihai Racheru şi E. editura Politică. de Boncu M. – Micul dic ionar enciclopedic MDE. Ploieşti. editura Academiei R. – Magazin istoric nr. 1956. la Hovari gen. I.

. Poli ia locală............................................................................................99 MONUMENTUL EROILOR DIN SCĂIENI (1916-1919)..............................................87 BISERICA “SFIN II ÎMPĂRA I CONSTANTIN ŞI ELENA” DIN BALACA................................................................................................... 18 CAPITOLUL III...........................................................................................85 BISERICA “SF................................................................................. 7 CAPITOLUL I...............................................................84 BISERICILE DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI......................................................................................72 GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIA STICLEI BOLDEŞTI-SCĂIENI..................... 31 CAPITOLUL IV................................................. Cadrul geografic.............92 CIMITIRELE.................................................................83 CASA DE COPII ORFANI DIN SCĂIENI ...................... Localită ile Boldeşti şi Scăieni în timpul celor două războaie mondiale....102 249 ......... Cultura în oraşul Boldeşti-Scăieni ...........95 CASA SECIU ................61 ŞCOALA DIN BOLDEŞTI .......................................................................................................................................... CĂMINE CULTURALE.................... Istoricul localită ii: primele men ionări documentare.............................................................. 11 CAPITOLUL II.......... Falansterul de la Scăieni.........................................................................................66 ŞCOALA DE LA SECIU ..................................................75 CASA DE CULTURĂ SCĂIENI................................................................................... 61 MUZEUL ORAŞULUI.............................................................................................................................................. 52 CAPITOLUL VI..............................................................100 MONUMENTUL EROILOR DIN BOLDEŞTI .......63 GRĂDINI ELE DIN BOLDEŞTI ....................................................................................................................................................65 ŞCOLILE DIN SCĂIENI ...............................................................................................................89 BISERICA “SFÂNTA TREIME” DIN SECIU.......................................................61 ŞCOLILE ORAŞULUI ....................................................... 5 Cuvânt înainte................................................................................................... peisagistic.................................................................... 36 STATUILE LUI DIAMANT ŞI FILMUL ARTISTIC DESPRE FALANSTER ................................................... Despre numele acestui oraş.......75 CLUBUL BOLDEŞTI .... Popula ia oraşului Boldeşti-Scăieni.................................................. 55 CAPITOLUL VII......................70 GRĂDINI A DE LA SECIU ..............Cuprins De sub pulpana lui Sevastos*) (prefa ă) ............................................................................72 ŞCOALA MILITARĂ DE SUBOFI ERI POMPIERI “PAUL ZĂGĂNESCU” BOLDEŞTI-SCĂIENI............... climateric.............74 CLUBURI....79 BIBLIOTECA DE PE LÂNGĂ CASA DE CULTURĂ SCĂIENI..........................................................85 BISERICA “ADORMIREA MAICII DOMNULUI” DIN SCĂIENI ....................... arheologic şi botano-faunistic al oraşului Boldeşti-Scăieni.......................................................... Înfiin area oraşului Boldeşti-Scăieni......................................48 CAPITOLUL V..... ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIL” DIN BOLDEŞTI .............................................................................................. CASE DE CULTURĂ ........91 BISERICILE CREŞTINE DUPĂ EVANGHELIE .96 LUCRĂRI DE ARTĂ DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI ........................

................................ Asisten a medicală..........151 UNITĂ I UTILITARE ÎN BOLDEŞTI-SCĂIENI..................146 STEMA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI ESTE JUMĂTATE DIN STEMA A............... 129 SPITALUL BOLDEŞTI ......105 STATUIA “RUPĂTORUL DE GEAM” ..A...................................................................................................115 DETALII DESPRE FA ADA CIMITIRULUI “ETERNITATEA” DIN SCĂIENI: .....152 UNITĂ I SPECIALE DE DESERVIRE A POPULA IEI .................................................................. cântăre i.......123 CAPITOLUL IX............................................................. TECAR-SAN.......129 UNITATEA DE AJUTOR MEDICO-SANITARĂ (UAMS) SAU SPITALUL DE RECUPERARE SOCIALĂ BOLDEŞTI-SCĂIENI . 155 CAPITOLUL XIII....................................112 PORTRETUL LUI MIHAI EMINESCU DE PE CASA DE CULTURĂ ..................................STATUIA LUI TEODOR DIAMANT........... INVEST MANAGEMENT................................................153 CAPITOLUL XII........................................132 DISPENSARUL SANITAR VETERINAR BOLDEŞTI-SCĂIENI ..... 133 COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ “ARTA METALULUI”.............................. LUX MOB... Artişti................................. 145 DIREC IA DE PATRIMONIU A ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI.......... BOLDEŞTI-SCĂIENI ........................................................................106 LUPOAICA ROMANĂ DE LA SCĂIENI (“LUPA CAPITOLINA” CU ROMULUS ŞI REMUS) .............. Tradi ii locale........................... 159 CAPITOLUL XIV......142 FIRMELE MICI DIN ORAŞ: ROM FOR...........130 DISPENSARUL BOLDEŞTI .................................................................................................................................................................................................132 CAPITOLUL X........................................................................................................130 DISPENSARUL SCĂIENI ............................................................................................................131 FARMACIILE DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI ............................................... 119 SĂRBĂTORILE DE PESTE AN ........................... muzicieni...........113 PORTRETUL PRIMARULUI ILIE RĂSPOP (1888-1952) ....................U................................................. Activitatea sportivă din Boldeşti-Scăieni................ Contraste dureroase sau discrepan a dintre Boldeşti şi Scăieni..........C....................138 BAT SERVICE S......................................................134 RAMPA ECOLOGICĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI.......................................................... Primăria oraşului Boldeşti-Scăieni .......................................111 BUSTUL LUI TEODOR DIAMANT....................S..............................G................... BAZA DE APOVIZIONARE FLOREŞTI................... ECOFERM BOLDEŞTI-SCĂIENI (CRESCĂTORIA DE PORCI ŞI DE VITE “CRIS TIM”) ................................................................................................ 162 250 .......114 PICTURILE RELIGIOASE DE PE CAPELA CIMITIRULUI SCĂIENI............133 FERMA S....... obiceiuri păstrate din bătrâni ............................................................R..................141 ABATORUL DE PĂSĂRI S................................................C............................L...............................................M... DANCOR COM....................................... GAFTOS...................................................................................-ULUI!! ......... PRODSIG............... ŞI DIN STEMA COMUNISTĂ A C................................................................................................. “AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL” .......................................150 GARA SCĂIENI.........................143 CAPITOLUL XI.......................................... Diverse ...................................... HALTA BOLDEŞTI ŞI MIJLOACELE DE TRANSPORT DIN ORAŞ .108 ÎNGERUL JUDECĂ II..........116 CAPITOLUL VIII...........................148 OFICIUL POŞTAL DIN BOLDEŞTI SCĂIENI..............

.......................................................................................................................................................................... 246 Bibliografie selectivă.............. ÎNSO ITĂ DE UN MARE PROTEST PE STRĂZI...14 NOIEMBRIE 1981 ..................... .....................................................................222 FOŞTI ŞI ACTUALI LIDERI DE INSTITU II LOCALE ŞI ÎNTREPRINDERI . 249 251 ........220 FOŞTI PRIMARI ŞI AJUTOARELE LOR .................232 MARI PERSONALITĂ I DIN ARĂ ŞI DIN STRĂINĂTATE CARE.....................................A..................... 165 ÎNTREPRINDEREA DE GEAMURI SCĂIENI (IGS) ........................................................................................................................ AU VIZITAT LOCALITĂ ILE BOLDEŞTI ŞI SCĂIENI SAU NUMAI AU TRECUT PRIN ELE FĂRĂ SĂ LE VIZITEZE AMĂNUN IT .......................................... 184 ......179 ACEX.........................................171 SCHELA PETROLIFERĂ BOLDEŞTI.......ISEM ....PRIMA GREVĂ GENERALĂ MUNCITOREASCĂ DIN ROMÂNIA...................................................184 CAPITOLUL XVII.....................174 O ÎNTREPINDERE PETROLIFERĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI INTRATĂ ÎN GURA MASS-MEDIEI: PETROMSERVICE S.G.......180 ARTEMA PLAST SRL...223 AL I CETĂ ENI DE FRUNTE AI LOCALITĂ II: ..165 ÎNTREPRINDEREA DE MUCAVA BOLDEŞTI-SCĂIENI ................... Industria din oraşul Boldeşti-Scăieni ...........................................................................................................................225 PREO II LOCALI..........................IGEX...... BOLDEŞTI-SCĂIENI .................S.............CAPITOLUL XV............................ PRIN MUNCA LOR ZILNICĂ............F. ............. Persoane de onoare ale oraşului .232 ARTIŞTI PLASTICI.... TINERI ZIARIŞTI ŞI SCRIITORI : ................................ 245 Despre căr ile scriitorului Cristian Petru Bălan................. 242 About this book ........................................ 248 Cuprins................. Rezisten a anticomunistă în Boldeşti-Scăieni........................................... SUCURSALA BOLDEŞTI ........ RIDICAREA LOCALITĂ II.210 O PRIMĂ LISTĂ CU CETĂ ENII CARE ŞI-AU ADUS CONTRIBU II DE SEAMĂ ÎN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI...........................................................................................................................A.................238 Concluzii ...............................................................................................................183 CAPITOLUL XVI....................L...........................I.. ÎN DECURSUL TIMPULUI..................................................................................CAHIRO S.... CU 6 ANI ÎNAINTEA GREVEI DE LA 14-15 NOIEMBRIE 1987 DE LA BRAŞOV ! ................FORADEX................. SPRIJININD.............. 201 AL I CETĂ ENI DE ONOARE: ........

OASPE II DIN ELIZEU (romani) Editura „Eminescu”. 1987. 1993. Chicago. Editura „Pheonix". 1992. USA. 406 pag. Editura „Yellow Bird". 2004. Editura ARA. 1993. DIC IONARUL PARTIDELOR POLITICE DIN ROMÂNIA. STROPI DE ROUĂ (Colec ie de poezii pentru copii.. 252 . NESTINSA LUMINĂ (poeme religioase) Editura „Atlantic World". VISURI COSMICE (poeme cosmice).. ZBORUL DESTINULUI (roman) Editura „Eminescu". Editura „Liberty". 1996 GENIU SUBLIM (Mihai Eminescu) . din copilărie pană la plecarea sa in eternitate. Editura „Western". TEATRU (Ispită şi virtute şi Neprihănitului Iov). D. 2003. DIC IONARUL CRIMINALILOR POLITICI COMUNIŞTI DIN ROMÂNIA. Chicago. in 1967. Bucureşti.) Editura „Yellow Bird". 1993. Ploieşti.B. 1994. 2007. San Francisco. 1993. Bucureşti. 2006 STINDARDE TRANSPARENTE. USA.Un scenariu de film prezentând via a lui Eminescu. DESPERATION ABOARD (Scenariu de film. edi ie de lux. scrise intre 1955-1981). Chicago. Glen Ellyn.) Editat de A. Editura „Holy Cross". California. scris in 1965-1966 şi contractat cu Cinematografia Română. VAGABOND PE MAPAMOND (Jurnal de călătorii) Editura WINDOWS. 1996.USA. CIOBURI DE CRISTAL (4000 de maxime şi cugetări. . despre soarta vietnamezilor refugia i. Editura „North America". 2003. Bucureşti. AMPLIFICĂRILE TĂCERII (poeme). Glen Ellyn. UN DIC IONAR AL EROILOR CĂZU I VICTIME ALE COMUNISMULUI DIN ROMÂNIA. Washington.C. Hollywood. JURNALUL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE (ARA). Volum colectiv. 1993. Editura Premier. 1999. 1993.R. în limba engleză. Editura „California". 1993. Chicago. Editura Premier. USA. 2006. Glen Ellyn. USA. Editura „Yellow Bird". Chicago. VIA A LUI IISUS (Prezentata in secven e istorice şi cronologice). MONOGRAFIA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI. Chicago. Editura „White Wings".DE ACELAŞI AUTOR: DINCOLO DE CURCUBEU (Roman politic si religios). New York. 1998. Studiourile Cinematografice Buftea.

(Editura Academiei Româno-Americană de Ştiin e şi Arte. Emil Popescu. directorul economic Dragoş Rusu din Ministerul Finan elor. înv. DIC IONARUL IMNURILOR DE STAT ALE ĂRILOR LUMII (Ed. din S.. rusă. Bălan. SPONSORI Autorul le mul umeşte cu distinsă gratitudine celor care au sponsorizat această monografie. turcă. Dan Mogoş. norvegiană. În pregătire: UN BLESTEM NUMIT YALTA (Roman istoric. în 26 de limbi moderne: română. Gheorghe Nicolae. maghiară. Toma Călinescu. sârbo-croată. Mihai Zamfir. engleză. esperanto. ARA. Bucureşti). daneză. USA. univ. germană. Vlăsceanu Cristu. Enache Vasile. California. de la Universitatea Bucureşti şi de prof. Portugalia. suedeză.) LET'S GLORIFY AMERICA! (Poeme patriotice despre America. Premieră editorială absolută. spaniolă. Dinu Nelu. indoneziana. Marinescu Florin. idiş. muzicală. ID. de la Universitatea Bucureşti şi Lisabona. cehă. Stârceanu Anca.SUB TIPAR: DIC IONAR ROMÂN-MULTILINGV (Un dic ionar inedit. swahili. Tănase Răzvan Ionu . Isbăşoiu Constantin. portugheză. George C. Gheorghe Comănescu. De asemenea. cartea a mai fost sponsorizată de următorii: ing. consilierilor primăriei din oraşul Boldeşti-Scăieni: Bi ă Paul. Nicolae Castellano. GATA DE TIPAR: EMINESCU ŞI FOLCLORUL . Lupu Viorel. franceză.ârlea. Los Angeles.A. Stăncescu Gheorghe. 500 pag. managerul companiei Artema Plast.U. Popescu Ion. scris în 1964. în limba engleză). Marinescu Ion.Carte color cu imagini tridimensionale vizibile de pe suprafe e plane. Mirea Mihai. Samoilă Nicolae. Editura „International". având două prezentări făcute de prof. polonă. 253 . Lucian şi Atena Nicola. Bibescu Ion. finlandeză. Stăncescu Petru a. ing. italiană. greacă. Petre Rădu ă. olandeză. ebraică. Ioan Tronaru. Aprox.) TRIDIRAME . Gheorghi ă Catrinescu. Tuturor le aducem calde mul umiri. ing. în frunte cu primarul Ion Dumitru şi viceprimarul Paul Dorian Petcu. 2003.Studiu filologic. japoneză). univ. col. arabă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful