Cristian Petru Bălan MONOGRAFIA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI

(MELEAGUL VISELOR CE TREBUIE ÎMPLINITE)

1

Coperta: tehnoredactor Cristian Bălan şi prof. Cristian Petru Bălan

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României BĂLAN, CRISTIAN PETRU Monografia oraşului Boldeşti-Scăieni / Cristian Petru Bălan – Ploieşti : Premier, 2007 Bibliogr. Index. ISBN 978-973-740-062-8 908(498 Boldeşti-Scăieni)

© Cristian Petru Bălan

ISBN 978-973-740-062-8

2

Cristian Petru Bălan

MONOGRAFIA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI
(MELEAGUL VISELOR CE TREBUIE ÎMPLINITE)
Edi ia I

Editura Premier Ploieşti -2007
3

Cetă enilor din oraşul Boldeşti-Scăieni, precum şi şo iei mele, Dorina Bălan, împreună cu fetele noastre, Codrina şi Ozana.

4

De sub pulpana lui Sevastos*) (prefa ă)
Monografia lucrată cu atâta sârg şi drag de dl. prof. Cristian Petru Bălan răspunde unei dolean e din cele mai acute, în peisajul accidentat al moralului românesc: constituirea sau consolidarea mândriei na ionale şi în special (sau prin) a celei locale, regionale. Absen a orgoliului şi a sentimentului apartenen ei la o tradi ie şi la o vatră, conjugată cu niscaiva caracteristici păgubaşe, de felul consumismului exacerbat, al exodului spre toate azimuturile, în vederea unui profit material, au făcut ca realizarea unui ,,căr i de identitate” a unei localită i să fie o îndatorire şi un ferment. În Prahova, astfel de monografii de lucru, care tind spre exhaustivitate, s-au realizat şi se vor realiza. Unele sunt lacunare, altele sunt depăşite; perspectiva este tulbure, de multe ori: un amestec de lirism apătos, un ton evocator şi nostalgic desuet, un provincialism şi un ,,propagandism” incongruente cu inuta ştiin ifică exicibilă unor astfel de lucrări. Din mul imea de monografii consacrate comunelor, satelor sau oraşelor din Prahova, re in ca meritorii, literar şi ştiin ific vorbind, pe aceea consacrată comunei Şirna, semnată de prof. Ion Dumitru şi monografia de fa ă a d-lui prof. Cristian Petru Bălan. Nu întâmplător, ambii realizatori sunt şi... literatori. Ion Dumitru este poet şi autor de aforisme, Cristian Petru Bălan este un nume ratificat de critica literară, la capitolul proză şi dramaturgie. S-ar putea spune că, după marea monografie a lui M. Sevastos, din 1937, consacrată Ploieştiului, lucrarea totalizatoare de unghiuri de vedere asupra BoldeştiScăieniului să fie ,,de departe” purtătoarea unei pece i stilistice greu confundabile. Ba, putem să spunem cu îndreptă ire că scriitorul Cristian Petru Bălan îşi limitează atributele personalită ii stilistice, asumându-şi postura mai modestă ca răsfă auctorial a unei hărnicii arhivistice, de scotocire şi dezhumare de documente, de cercetare a memoriei orale sau scrise, de investigare aproape detectivistică a semanticii toponimului Scăieni. Am avut bucuria şi onoarea să cunosc şi autorul, şi omul: coeren a este deplină, surpriza este exclusă. Modestia, franche ea, cultura, interesul na ional şi al celui local, dorin a de a contribui cu o nuan ă şi o câtime la binele material şi la spirul cunoaşterii, măcar în zona în care a trăit atâta timp, îl caracterizează şi îl impune. Cartea se încadrează în tiparul obişnuit al unei monografii de localitate: istoria, topografia, tradi iile, etnicul, lingvistica, folclorul, învă ământul, starea sanitară, cultura, divertismentul, figuri importante din varii domenii, toate acestea şi multe altele sunt avute în vedere. Aici, autorul nu se distinge net de al i realizatori; turnura stilistică, însă, ca şi interesul pentru nişte realită i absolut neglijate (capitolul privind de inu ii politici şi lupta anticomunistă are un puternic impact emo ional), mută lucrarea în sfera literaturii sui-generis, în care documentul, cifrele, mărturiile capătă o pregnan ă neverosimile. Cristian Petru Bălan poate trece cu perfectă legitimitate monografia aceasta în catagrafia scrierilor literare proprii, la capitolul ,,pregnan a literară a documentului” sau ,,monografii literare”, de felul celei a lui Sevastos. Prof. drd. Nicolae Boaru Directorul Bibliotecii Jude ene „N. Iorga”, Ploieşti _________________________
*) Scriitorul Mihai Sevastos (1892-1967) este autorul celei mai bune monografii apărute în România – „Monografia oraşului Ploieşti”.

5

6 .

ale cărui moaşte (trupul întreg. ducând amănuntele prezentării până la actualizări de ultima oră. Ideea versurilor citate este că totdeauna. nu dorim ca aceste remarci să pară cumva un preambul facil la lucrarea de fa a şi nici să pară un fel de scuză ieftină pentru provizoratul ei. căci pentru toate.. pe documenta ii solide şi sigure la fa a locului. să laşi în urmă. deoarece comunitatea umană este mult mai complexă şi are o existen ă cu mult mai lungă decât via a unui singur om. cultural-artistice. …………………………………. sociale. asemănătoare cu biografia unei persoane. care. în general. pe cei de mâine. toate informa iile trebuind. bazate pe studii şi cercetări arhivistice minu ioase.. cu siguran ă. un gând. deoarece întreaga redactare din paginile ce urmează nu s-a făcut în ară. dar şi în fa a oamenilor. Orice monografie a unei localită i este. le vor citi cu interes după dispari ia noastră. spre-ocară sau spre slavă. Dar nu uita!. cuvântul scris e-un leac sau o otravă. niciuna din ele uşor de făcut. căci şi una şi alta trebuie să înceapă cu felul cum a apărut pe lume acea persoană fizică şi acea localitate. ne îndeamnă clar să lăsăm în urmă cuvinte scrise care să creeze “un drum deschis” şi să-i lumineze. economice. politice. totuşi. pentru ceea ce spunem în scris sau verbal. decât până la o anumită limită. în mănăstirea cea mare a Sf. luminos. ales din versurile scrise de unul din cei mai mari sfin i români. descrierea monografică necesitând o multitudine de date istorice. odată vei da seamă! Sfântul Ioan Iacob Hozevitul de la Neam (1913-1960) Poate că cititorii acestei prefe e se vor mira că o lucrare monografică a unei localită i începe cu un motto religios. Gheorghe Hozevitul din ara Sfântă nu de mult vizitată de mine. nealterat. geografice. Îndemnul sfântului Iacob Hozevitul este valabil pentru orice fel de scriere. Fii credincios cu grijă şi cu teamă. nu s-a scris cu o multitudine de documente originale adunate pe o masă. date statistice şi evaluări judicios estimate despre evolu ia localită ii în viitor. Compara ia dintre via a unei persoane şi via a unei aşezări umane nu merge. mai ales pentru cele cu caracter istorico-documentar. un drum frumos. prin însemnările ce le facem acum şi prin adevărul lor.Cuvânt înainte MOTTO: Scrii un cuvânt. oarecum. neîndoios. un semn. ci ea s-a redactat 7 . Dar acest sfânt. ca şi când ar dormi) se află depus într-o raclă de sticlă. Desigur.. Ioan Iacob Hozevitul. la locul vizat. care era şi un strălucit poet creştin. vom da odată socoteală în fa a lui Dumnezeu. găsit perfect. tu vei muri. dar tot ce-ai scris rămâne-n urmă drum deschis spre moarte sau spre paradis.. cum ar fi fost necesar. apoi să continue cu descrierea evolu iei lor în timp şi spa iu.

ca stil. în viitorul apropiat. necesare unei masive monografii. cu note de uşor excurs nostalgic. inând cont de faptul că existau deja unele premise şi date culese cu o asemenea nobilă inten ie.departe de fruntariile patriei noastre. spre regretul autorului. mai mult sau mai pu in importante. În acest sens. s-a ivit posibilitatea inevitabilă să existe şi o anumită marjă de relativită i şi de aproximări subiective a celor consemnate în scris. cu speran a ca eventualele erori din această carte să fie corectate în edi iile viitoare. la urma urmelor. lirice sau dramatice şi am decis să elaborez singur lucrarea monografică de fa ă. iar lucrarea de fa ă s-ar vrea o mică enciclopedie a localită ii Boldeşti-Scăieni. se doreşte a fi. spre a nu mai vorbi şi de alte realită i nesigure şi de nume. Până la apari ia. Dar. cum.au fost deja pierdute sau au dispărut definitiv. Nu formulăm aici o superficială disculpă. exhaustivă. scrierile mele epice. din cauză că am văzut că nimeni nu se apleacă să scrie aşa ceva. Nu încape îndoiala că. autorul mul umeşte cu multă căldură tuturor celor care ne-au oferit sprijinul lor dezinteresat. care. care. am ales pe cele care. este. care. Iar acolo ne lipseau o mul ime de informa ii precise şi elemente fundamentale. oricum. în genul celei alcătuită între 1934-1937 de scriitorul Mihail Sevastos (1892-1967) pentru municipiul Ploieşti. de la distan a unde s-a elaborat monografia (din Statele Unite). mi-am întrerupt. de obicei. în afară de documenta ia personală culeasă de mine şi de bibliografia men ionată la sfârşitul lucrării. probabil. undeva în America. căci mai de grabă i-aş fi zis minimonografie. în baza libertă ii de expresie şi fără să aibă un caracter strict oficial. printre paginile acestei căr i care sunt convins că nu ar fi putut apărea fără unele contribu ii cu importante informa ii utile venite din afară. a acelei lucrări mult aşteptate. dat fiind faptul că. de cca 900 de pagini. primite din afară. De asemenea. nădăjduim. De aceea a şi fost reeditată în anul 2001. cu greu am cutezat să o intitulez monografie. monografia ploieşteană fiind o lucrare de referin ă excep ională. Nici nu cred că putem fi chiar aşa de optimişti şi de naivi încât să credem că. caracterul aleatoriu. Pentru un atare inconvenient. didacticist şi oarecum sentimental-evocatorii s-a putut. În acest scop. 8 . De aceea. dar este. monografia unei comunită i urbane trebuie să devină istoria completă a acelei aşezări. o schi ă monografică a unei localită i. nu toate datele au putut fi riguros verificate. pentru o vreme. ne cerem scuzele de rigoare. dată fiind importan a economică specială a oraşul prahovean Boldeşti-Scăieni*). ni s-au părut cele mai credibile. Din totalitatea lor. un ajutor orientativ imediat şi clar pentru cei interesa i să cunoască aspectele generale ale acestei frumoase şi bogate aşezări de pe valea Teleajenului. de fapt. oraşul Boldeşti-Scăieni va beneficia de o monografie atât de complexă şi similară cu cea a lui Sevastos. el a meritat dintotdeauna o descriere amplă. se obişnuieşte în asemenea lucrări extrem de preten ioase. în viitorul incert. un studiu cât de cât acceptabil ar fi trebuit să apară încă mai demult. am folosit câteva informa ii destul de valoroase şi pertinente. şi el strecura. În fond. spre a motiva anumite omisiuni neinten ionate. până la proba contrarie. dar. nici ele nu au putut fi deloc amintite. necesar să subliniem acest lucru. detaliile ei alcătuind o filă din istoria na ională. odată cu persoanele care le de ineau. credem. Câteva din aceste date . unanim apreciată.să sperăm că nu cele mai importante . oferindu-ne aceste comunicări esen iale.

cu valen e istorico-documentare: d-lui primar al oraşului. 2005). Nu în cele din urmă. Silvestru Diaconescu. Petre Rădu ă.şi poate subiectiv . deoarece scriind “Scăieni”. Gheorghe Petre. în prezent. ne exprimăm totuşi încrederea că cititorii vor primi cu interes această lucrare de necesar început istoriografic pentru localitatea în discu ie. Aceleaşi sincere mul umiri le adresăm următoarelor persoane. care. Violeta Cazacu. Germania. se încalcă în mod grosolan şi abuziv normele elementare ortografice şi ortoepice. preo ilor Simion Gigore. domnului înv. ing. capitolele care dezvoltă datele despre Fabrica de mucava din Scăieni. deosebit de reuşite. Gheorghe Genel Costache. Chicago / Glen Ellyn. domnului prof. fost director al Întreprinderii de mucava Scăieni. se aude perfect în pronun are. fosta directoare a Grupului Şcolar Industrial Boldeşti-Scăieni. la fotografiile mele personale. Dar nu este deloc cazul să revenim la formele grafice vechi. de la Poli ia comunitară orăşenească. doamnei bibliotecare Genu a Ilie. oferindu-ne bogate note referen iale. Constan a Tănase. după cum se scria chiar şi numele oraşului. 2007 Prof. Buc. fără “i”. Ion Dumitru.al monografiei de fa ă. În pofida caracterului oarecum succint . sunt ieşite definitiv din uz. care au răspuns cu multă promptitudine solicitărilor noastre. de acum un secol şi mai bine. 1 ian. Australia sau în România.com) _____________________________________________________________ *) Scrierea numelui acestei localită i sub forma “Boldeşti-Scăeni”. cantor la Biserica “Sfânta Maria”. fost primar al oraşului. dar şi despre schela Boldeşti şi Fabrica de geamuri Scăieni. fost director al Clubului Boldeşti. pentru că. Univers Enciclopedic. Canada. domnului col. îi aduc sincere mul umiri d-lui Valeriu Darie.. ed. Georgeta Suditu.. Toma Călinescu care ne-a pus la dispozi ie unele materiale bibliografice şi fotografii originale. s-au bazat pe informa iile valoroase primite prin poştă de la domnul prof. O men iune specială i se cuvine şi editurii “Premier” din Ploieşti care s-a achitat cu rapiditate de imprimarea şi editarea căr ii de fa ă în condi ii grafice deosebite. iar acest “i”. căruia îi suntem foarte recunoscător. Octavian Pârvu. fără “i”. Forma grafică arhaică (Scăeni) se folosea acum 100 de ani. domnului Ştefan Ionescu. domnului Ciungradi Silviu. în vigoare. de la Biblioteca afiliată Casei de cultură orăşeneşti. grafie tot mai uzitată oficial în ultimii ani. este completamente greşită. d-rei înv.. studentei Camelia Voinea. domnului prof. doamnei ing. ale limbii române moderne (conform noului Dic ionar DOOM al Academiei Române. Cristian Petru Bălan Membru al Uniunii Scriitorilor din România. “Ploeşti”. To i cei solicita i să ne ofere informa ii sunt cetă eni remarcabili şi pe deplin onorabili ai oraşului Boldeşti-Scăieni. Membru al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiin e (cristianbalan1@yahoo. la fel de amabile.Astfel. doamnei ing. Valeriu Teodorescu. SUA. omis inconştient în varianta mai recent folosită. domnişoarei Gina Radu. mi-a adăugat şi din fotografii sale. domnului Cornel Filostache. Emil Popescu şi d-lui ing. prof. În lucrare am folosit şi citate din unele articole jurnalistice publicate de mine în Statele Unite. Astăzi scriem şi pronun ăm 9 . domnului arhitect Nicolae Moianu.

Vede i explica ii în plus şi la capitolul al III-lea din acest studiu. 10 .“Ploieşti” şi “Scăieni”. cu “i”. în grafiere. aceloraşi reguli bine stabilite ale limbii române moderne. deoarece limba română este o limbă fonetică. unde se explică detaliat şi originea numelui “Boldeşti-Scăieni”. deoarece ambele substantive proprii sunt supuse.

cu capitala la Bucov. sud Saac. prin absorb ie. apoi Scăuiani şi. pomet. aflat în fruntea ării Româneşti între anii 1577-1583. editura Pygmalion. Ploieşti. “Marele Dic ionar Geografic al României” (1898-1902). Trebuie continuate cercetările. p. scos în cinci volume de Grigore G. Frankfort et Leipsing. “Domnule Bălan. 11.. provenit din cancelaria domnului Mihnea Turcitul. Am avut fericirea să descopăr o parte din minunatele studii ale acestui laborios şi foarte talentat profesor . G. a plătit cu mult aur Poarta Otomană. dar deocamdată nu s-au găsit. Cetatea Teleajenului la Homorâciu. Totdeauna venea înso it de o servietă plină doldora de căr i şi de reviste istorice sau de zapisuri originale sau în copii. Afirma ia regretatului profesor Georgescu. din Chişinău. într-adevăr. acesta este copia după cel mai vechi document găsit că pomeneşte despre existen a localită ii dumitale. deşi. Profesorul. ştii ce este aceasta?” şi îmi dădu fotografia în mână. 15851891 (cel care.. Este vorba de domnul profesor Mihai Apostol (n. vamă [=Scăieni. muzeograful şi arheologul ploieştean Octavian Onea (n. mi-a răspuns el. Şi a existat un astfel de cercetător. confirma perfect ceea ce men iona. mărun el de stat. În documentul semnat de Mihnea Turcitul este numele unui localnic.. p. “S-ar putea. Lahovari şi generalul C.”. Mémoires historique et géographiques sur la Valachie. domnule Bălan. p. foarte simpatic şi vorbăre . în cartea sa „Comentarii şi contribu ii la Dic ionar(ul) istoric al jude ului Prahova”. Brătianu. pentru a deveni domn în locul lui Petru Cercel. “Atunci uite că aici scrie şi data de 15 ianuarie 1591 (7099) Mihai Viteazul întăreşte lui Ion Logofătul şi fra ilor lui cumpărăturile făcute la Scăieni “din dealul cu vii. din Scoiani.CAPITOLUL I. 129: „Schajeni ou Secujeni”. care nu poate fi altceva decât numele vechi al Scăieniului. în cele din urmă turcii tot l-au mazilit). aflat pe atunci în jude ul dispărut Saac. Primul care a pus semnul egalită ii între Săcueni şi Scăieni a fost generalul Fr. om de o cuceritoare carismă şi modestie. chiar cu mult mai vechi. un profesor în vârstă. 1778. de asta sunt convins. I-am replicat domnului Georgescu că s-ar putea să existe şi alte documente. 2006. Tocilescu. Guillaume de Bauer. înseamnă “fag”. pasionat de colec ionarea de documente vechi rare. 28 X 1929). târg. Într-o zi. dar nu eram sigur de el). Istoricul localită ii: primele men ionări documentare Prin anii 1976-1977 eram foarte des vizitat acasă la Scăieni de domnul Vasile Georgescu. despre Scăieni (spuneam aceasta gândindumă la un document săsesc ce pomenea de Scăieni încă de prin 1543-44. tocmai din inima Basarabiei. “Ei bine. iar la 14 aprilie 1591 iată o nouă semnătură pusă pe un act de vânzare de ocini.1944 la Iaşi). desigur.un 11 . scrie următoarea explica ie extrem de interesantă: „Săcuieni. iar “bukov”. I-am mărturisit sincer că nu ştiu ce este. Cunoşti alfabetul chirilic?” I-am răspuns că îl cunosc.I. specialist în istorie. Avem nevoie de cercetători pasiona i”. Calivit. Era poza unui document scris cu litere vechi chirilice.98] ”.222.02. din Săcuiani. venit la Ploieşti. apud Ion Jercan.. păduri şi altele”. văd că scoate din servietă o fotocopie pe care mi-o arată zâmbind.acum devenit ploieştean . deci Scăienii se afla lângă satul dintre fagi. unde autorii spuneau că această localitate este. pe slavoneşte. Ploeşti. I. jefuind ara şi trecând la mahomedanism. Scăiani. una dintre cele mai vechi comune din jude ul Prahova. încă din 1902. 2005.

V.distins cărturar şi mare cunoscător al culturii prahovene. 1965-1988). 11 vol. tot la Scăiani. apoi ocine şi vii la Rogozeşti. de asemenea. pp. mai exact . publicat în 2004 de laboriosul şi foarte talentatul profesor. vol. Ed. 422. 18. în volumele cu titlul în limba latină “Documenta Romaniae Historica” (B. 472-473). şi este o ratificare de terenuri în favoarea logofătului Ion din Târgşor.“un vad de moară în apa Teleajenului şi un loc de casă la Scăiani”.. (Vezi DIR. pentru a fi şi mai sigur de perenitatea moşiilor dobândite. profesorul găseşte.. vol. deoarece patru ani mai târziu. 143-144. 51. pe rând. 3. “din Scăiani” (numele arhaic al aşezării). l-am vizitat la locuin a sa din Ploieşti. care căutau să beneficieze de pe urma greută ilor prin care treceau aceştia uneori” (Dic ionarul istoric al jude ului Prahova.. vândute din cauza foametei sau de “năpaste pentru o dajde la bir”. unanim apreciat. tot din Scăieni). în colec ia de “Documente privind Istoria României”.. semnate tot de ticălosul domn trădător Mircea. printre care şi un masiv dic ionar istoric care va rămâne pentru posteritate o adevărată comoară şi capodoperă a genului. sec iunea B. Ulterior. pag. cumpărată cam odată cu nişte terenuri din Scăiani şi Călugăreni. pp. (DIR. XVII. Scăuianii lui Calivit. 12 . în mod foarte ciudat. Men ionez că profesorul Apostol a găsit aceste documente. un alt exemplar.. al multor studii valoroase. după îndelungi cercetări. Vom începe cu două noi acte. aveam să aflu că fotocopia prezentată mie de profesorul Vasile Georgescu nu era singura care vorbea despre Scăieni. unde. vol. în dic ionarul său. primii profitori. de către un anume Constandin către Nenciul călugărul. apar a fi egumenii unor mânăstiri. din dic ionarul oferit. Din eforturile dumnealui a ieşit acest excep ional “Dic ionar istoric al jude ului Prahova”. ara Românească. lângă Târgşor şi Scăiani. urmărind. nepotul preotului Căciulat (şi acesta. Editura Academiei Române. Buc. Acad. pp. adăugând observa ia: “Documentele sunt semnificative pentru ilustrarea ac iunilor de acaparare a terenurilor ăranilor moşneni de către profitori. scris greşit) din Târgşor o ocină. al XVI-lea. cum zice acel zapis. sec. Rom. 1594-1599. Profesorul Mihai Apostol a înşirat apoi. şi anume la 20 august 1585. nu ştim cum a făcut el şi cum s-a învârtit că. fundamentale. pp. în vara anului 2006. Se pare că numitul logofăt “Ion din Târgşor” avea mare trecere pe lângă domnitorii munteni. Al doilea act este semnat de Mircea Turcitul. numele localită ii Scăieni/Scăiani în fiecare vraf prăfuit. şi-a mai întărit zapisul de moştenitor definitiv şi cu iscăliturile domnitorilor Mihai Viteazul (la 4 iulie 1598) şi a lui Nicolae Pătraşcu (la 11 iunie 1600). ocina de la Găgeni. cu extrema lui perseveren ă şi acurate e. acelaşi scăienar din primul document. voievodul Radu Şerban confirmă unui Neagu din Târgşor. alături de alte informa ii din acelaşi dic ionar. în urma unei judecă i.) Conform scriptelor. fiindcă. ce constituie zapisul de vânzare al unui pogon de loc şi jumătate de stânjen de ocină.întocmit între lunile ianuarie 1590 şi mai 1591 . primul . de 620 de pagini. ara Românească. Iată-le aici.. probabil. şi alte câteva documente importante pe care domnia sa le-a găsit prin diferite publica ii ale Academiei Române sau în varii surse. unui oarecare Ioan. Continuând cu aceeaşi râvnă răscolirea documentelor vechi. 1950-1960). după men iunea din primul document.I. la data de 15 ianuarie 1591. din 28 dec. La 22 mai 1610. alte moşii în Spatnic şi Scăiani. Buc. acelaşi Mihnea Turcitul dădea drept de câştig de cauză pentru nişte moşii.prin care consfin ea individului Pătul (probabil Pătrul. VI. 32 şi 380.. autorul.

iar în intimitate se adresau cu “nene” (“nană”. dânşii cam intuiau că rareori li se va face dreptate.au de vei vrea nici aşa. către un alt jupân. împreuna cu so ia sa Vişa. 533-534 şi p. s-a găsit o tranzac ie de vânzare a trei pogoane de vie la Scăiani şi a unui iaz de către două persoane. domnitorului. Posaca şi Stana. se folosea mult termenul “jupân”. Pe vremea aceea.” La 7 iunie 1692. “bădi ă” sau îşi spuneau direct. pentru 10 ughi (galbeni ungureşti). chiar dacă. Tudor este amenin at. mai curajoşi. şi să nu se arunce cu mâini hulpave peste pământurile bie ilor localnici şi să-i spolieze an de an. pentru 6 galbeni şi jumătate.. cu executarea for ată. care cunoştea bine “Scăianul”.. “bade. ăranii se cam temeau de blestemul şi de acatistele călugărilor. sărăci i şi aduşi în sapă de lemn. în scripte. scris întro formă sau alta. pp. care mai face un contract de vânzare-cumpărare şi cu Radu Brădea. termen împrumutat din slavonă. nici aşa. Oficial. cu so ia lui Maria şi fiul lor.. doamnă.. el cedează. să vii să stai de fa ă ca să văz domnia 13 . în felul acesta.. declarând că “m-am împăcat cu sfin ia sa neîndurându-se pentru sărăcia noastră. câ iva plângându-se deschis chiar domnitorului de lăcomia egumenilor. amice. domnişoară. de genul domnul. cum era comisul Lepădat şi Tudor Roşul “ot Scăiani”. Cel mai des se adresau între ei (mai ales în acte) cu apelativele “jupân”. nu au cedat cu una cu două. Atunci. de frică. trei “cedvăr i” (ciozvârte) de vie în dealul Scăianilor. fiindcă domnul ării. neavând încotro. documentele dovedesc cu claritate că au încercat. “vecine”. s-a lăsat păcălit. la 6 martie 1640.Cu cât se dezvoltă. Aşa a procedat un anume Ghica. la 1 august 1692. printre ele. mai ales că ei abia trăiau de azi pe mâine. tot din Ploieşti. Mul i au fost. în sinea lor. “ a ă”. iar al treilea înscris al lui jupân Sima este o vânzare petrecută între el şi un anume Radu din Gon a i (lângă Blejoi). au fost reclama i de monahi că dumnealor nu vor să-şi vândă pământul. la fel şi scăienarul Orhat. “vecină”.317). Între 1 septembrie 1632-31 august 1633. de domnitorul Constantin Brâncoveanu. XXII. care. conform unui document din 13 ianuarie 1696. tot la Scăiani. unii moşneni scăienari. jupân Tudor din Scăiani. acesta fiind al doilea. Dar de încercat. s-au găsit alte zapisuri. ne-au dat sfin ia sa (doar) taleri 9.. nu glumea când îi dădea un ultimatum final într-un stil destul de ritos: “.. cu atât se înmul esc actele oficiale care pomenesc numele Scăieni. În cel pu in 30 de documente. prietene (domn i se spunea doar lui vodă.. pentru alte două pogoane de vie. Neagu. Acest document este important pentru că din el aflăm cum se numeau mul i locuitori din vechiul Scăieni. scriptologia din cancelariile şi divanele domneşti. primul din 25 mai 1629. la feminin.. căci ei trebuia să fie fiii lui Dumnezeu nu ai lui Mamona. vinde velcomisului Radu o jumătate de pogon de vie şi o jumătate de stânjen de ocină.. aflăm că monahii de la mănăstirea Târgşor s-au infiltrat cu o lăcomie câtuşi de pu in canonică. intervenită între localnicul Radu şi jupânul Sima. Intimida i şi pravoslavnici fiind. pe nume: Ioane. pentru o sumă de 500 de aspri (DRH. în Transilvania). de-a lungul secolelor. Astfel. Bunăoară. Petre Marie etc. oamenii nu foloseau între ei apelative ca astăzi. Totuşi. “jupâneasă”. “boier vechi şi domn creştin” (cum zice cântecul). nişte jupâni din Ploieşti zălogesc. despre vânzarea unei jumătă i de pogon de vie la Scăiani. care semnează ca martori de vază. for at de împrejurări. la Scăiani. ci s-au judecat vârtos la Divan cu călugării. o sete de avere ce merită condamnată cu asprime. iar un oarecare jupân Neagu. şi lui Dumnezeu).

În colec ia mea personală (vezi reproducerea în facsimil). feciorul lui Ivancea din Târgşor. Este vorba. că neviind. dovedindu-şi adevărata însuşire de Boier de Neam. Pentru merite deosebite. Interesant ni se pare faptul că unii moşneni care acumulaseră mai multe pământuri în zona Scăienului ineau neapărat să nu mai fie considera i ărani boga i. voi trimite domnia mea dă te va aduce treapăd”.) volnic din oraş (?!) Scăiani. probabil.. care este tipărit cu litere chirilice (doar par ial. cedează fără preten ii mănăstirii Târgşor un pogon şi jumătate de vie din dealul Scăianului.) cât şi din condicile Vistieriei din anul 1828 şi 1831.. În sec. Mircea Iuzbaşa.prin care respectivul scăienar. Nu în elegem însă nicicum de ce. datată din iunie 1847 şi are semnătura originală a domnitorului Bibescu Vodă Gheorghe Bibescu (1802-1873). care de abia o aştepta. ci boieri . Fruntaşii Scăianului din acele vremuri i-au achitat ei dările lui Udrea. domn al ării Româneşti (1842-1848) . şi cu aceşti bani l-au făcut solvabil pe acest băjenar dispărut fără urme. s-a folosit alfabetul latin de tranzi ie). am şi un asemenea act rarisim şi foarte valoros. şi alte câteva facsimiluri). Aşa a procedat birnicul Udrea. un moşnean cu suficientă şcoală pentru vremea aceea şi ginerele lui Manolache Bălăceanu (co-fondatorul falansterului de la Scăieni de la 1835.. Actul de vânzare a fost semnat de popa Goicea ot Scăiani. s-a trecut numele lui în Condica Statului închipuită după Art.mea cu ce cale ii tu acel pogon de vie. în scrierea numelui său. La fel s-a întâmplat şi cu State. jude ul Prahova. Stan Sârbul. ei îşi lăsau pământurile de izbelişte şi dădeau bir cu fugi ii ori se haiduceau. El este un fel de diplomă. fiica fostului domn Antonie Vodă din Popeşti. Cam aşa stăteau lucrurile în ara noastră. cu pecete domnească aplicată pe “ceară”. alături de Theodor Diamant). de o dona ie făcută dint-o convingere mistică. Neagoe Scăianul şi de al ii. dar să nu crede i că au făcut acest gest din filotimie sau din banii lor. Dragomir Savu(. după ce acesta îşi luase lumea în cap să scape de bir. Vlad Postelnicu. Numai domnul ării le putea conferi un asemenea titlu de mare mândrie pentru un fost ăran. mai mult în cazul când fostul ăran făcuse ceva foarte util voievodului respectiv. căci ei au găsit altă solu ie: i-au vândut imediat via fugarului Udrea mânăstirii Târgşor. printre cele 14 documente vechi ce le de in (v. printr-un valoros act de înnobilare. i-au fost vândute toate viile din Scăiani. Tot dintr-o vreme i s-a dat la mână şi această diplomă încredin ată cu pecetia şi subscrierea 14 . Dragomir Savu (Sava). vedem că domnitorul ării i-l acordă. Ca să nu fie aresta i. însăşi o prin esă.şi încă “boieri de neam” -. încă de pe atunci. prin actul de la 2 aprilie 1678. Aşa ceva se întâmpla destul de rar. al XVII-lea se pare că unii moşneni din Scăieni sărăciseră în aşa hal că nu-şi mai puteau plăti deloc birul.. 80 din Regulamentul Organic. solicită lui vodă titlul de “boier de neam”. titlu ceva mai nobil decât “simplu boier”. Maria. prin actul de la 16 noiembrie 1677. Diploma de înnobilare specifică următoarele: NOI GEORGIE DIMITRIE BIBESKU KU MILA LUI DUMNEZEU DOMN STĂPÂNITOR A TOATĂ ARA ROMÂNEASKĂ. to i din Scăiani. căci la 20 februarie 1700. atât din acturile ce a înfă işat la Comisia de catagrafie a Periodicului al 3-lea (.

căci pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino. 1990. pag. pe care aş vrea să o lămurim pu in în paranteza ce urmează. pp. figurează.. în alfabetul de tranzi ie “m” este litera “t”. oraş(!). 141-142). Dic . Cât priveşte fostul cătun aflat în prelungirea Scăieniului. vedem că grefierul a caligrafiat şi numit. domnitorul Mihai Şu u dispunea ca la Scăieni să-şi aibă sediul un căpitan cu 20 de poteraşi. Oricum. fie din comprimarea numelui Bălăceanu. 1969. evident. chiar mai mare decât cel existent astăzi în oraş. citit “opat”. Buc. în acest caz.Domniei Noastre spre a’ i sluji drept aceeaşi dovadă şi a se bucura de privelegiul de Boier de Neam. ss/indesc. numele derivă fie din antroponimul “Balc” sau “Balea”. printre alte localită i ale ării. în 1700. cuvântul trebuie citit “oraş”. prin care se pertractează vânzarea unor vii ce “sunt pre stânjinii noştri de moşie care se trag pre lângă funia Căpuşească. Şeful Condicei Statului ss/indesc. actualul cartier dinspre sud al oraşului Boldeşti-Scăieni. iar la 26 septembrie 1791. cum sus ine cu tărie astăzi acad... (Litera “p”. cuvântul “opam”.. apud Mihai Apostol.4297. Constantin Bălăceanu-Stolnici în cartea lui “Cele trei săge i” (Ed. probabil o greşeală.”).. este litera “ş”. unde. într-un inventar din 1802 al mănăstirii Târgşor (“trei funioare de moşii.. Scăienii devenise o localitate foarte cunoscută în ară. L. în alfabetul de tranzi ie. Aşa stând lucrurile. în cartea “Contribu ii la istoricul oraşelor Ploieşti şi Târgşor” (Pl. se citea când “p”. când “r”. ss/ Georgie Dimitrie Bibescu (iscălitură originală) Anul 1847 Luna iunie No. i Boldeştii din sud Saac. persistă!). Dar dacă îl citim numai ca în slavonă.S. adică Balaca i Colacu dă Piatră. deoarece corect ar fi trebuit scris “opid”=târg. iar. confuzia.. scrisă împreună cu profesorul George Potra. Eminescu. din cauza lui Drăghici Căpuş. din 6 aprilie 1667. Profesorul meu de istorie de la Liceul I. vrea să însemne “târg”. Balaca. demonstrează însă că satul Balaca se numea în trecut Valea Căpuşeştilor. ca fiind o aşezare vestită pentru vinurile excelente produse acolo./ Locul sigiliului domnesc Şeful Vistieriei Domneşti. Dat fiind însă faptul că însuşi cuvântul “opat” nu se poate descifra clar sau că este scris greşit.. 187. litera “m”. în limba arhaică românească. citat). transcris de mine. pentru prima dată în istoria localită ii (încă din 1847). dacă am putut bine descifra scrisul. tipărită la Padova. în acest act de înnobilare. Caragiale din Ploieşti.L. că Scăianiul este. Extrem de ciudat ni se pare faptul că. şi Scăienii. Nicolae Simache.. o misinterpretare.” Mai târziu apar în acte şi numele Balaca. ceea ce astăzi ar echivala cu un mare post de poli ie. un adălmăşar foarte bogat din partea locului care stăpânea multe terenuri din zonă şi care semnează un zapis. scrisă răsturnat. Peste trei 15 ..

în apropiere de satul Gâlmeia a comunei Plopu. Frunzescu. unde există o biserică fondată de familia Cantacuzino. în schimb. pag. O componentă a oraşului Boldeşti-Scăieni. Viitorul. 37). 1897. date în arendă”. 613-614. necunoscute. apud M. Podul Lat şi Valea Paraginilor (ce nume amărât!). de Grigore Filipescu. Printre cei lua i prizonieri este şi Udrea Boldescu. Dic . mai precis. în 1797 şi refăcută în 1848. cu scopul să-l înlăture de la tron pe domnul Mircea Ciobanul. Viitorul. Şi Dic ionarul din 1872. Alessandrescu (Tip. Stoicescu se aminteşte iarăşi de Seciu. sat al comunei Scăieni. Seciu mai este men ionat şi de un “Dic ionar Geografic al Jude ului Prahova”. I. Târgovişte. amplasată pe dealul din estul oraşului.. foarte vechi . men ionează din nou numele Boldeşti când pomeneşte despre dispari ia tragică a unor boieri originari din această localitate. citat de noi ceva mai sus (apud M. cantitativ. înso i i de o mică oaste de mercenari. căci numele Boldeşti apare cam de pe atunci şi se perpetuează). plasa Podgoria.. deci cu patru ani mai de vreme. Acestea sunt cele mai vechi documente cunoscute până acum despre Seciu. op. ridicată înainte de 1737. Târgovişte. Ei ajung până la Periş unde oastea lui Mircea îi înfrânge. XXIII. această componentă a oraşului are avantajul că este men ionată cu mul i ani înaintea Scăieniului. Ambele cronici relatează acelaşi eveniment: Udrişte Vistierul. Se pare că o veche familie de boieri Boldescu exista încă din anii 14901500. ca fiind un mic cătun într-o conglomera ie de cca 660 de locuitori. Ioan Moruzi şi C. având ca autori pe Paulina Brătescu. numele Seciu apare la 1 septembrie 1632. Statului. Olteniei. A doua oară numele este men ionat într-un zapis din 1546. într-un catastih din 1830. despre Biserica “Sf. Acesta va fi ucis în satul Onceşti. Treime” de acolo.). denumit în trecut Valea Căpuşarilor. 1872) pomeneşte din nou despre “Balaca. în “Bibliografia localită ilor şi monumentelor feudale din România” (vol. Apostol. în 1569. chiar mai vechi. după care va fi îngropat în pronaosul bisericii de la Snagov. 1897). este cartierul Seciu. Este posibil să existe şi despre Boldeşti alte documente. coboară din Transilvania. Dar atât cronicarul Radu Popescu.. aminteşte de Seciu.” La fel îl numeşte şi “Dic ionarul geografic al jude ului Prahova”: “sat al comunei Scăieni. unde sunt înglobate alte cătunele vecine: Piscul lui Jugă Ursu. elaborat de Dimitrie Frunzescu în 1872 (Tip. cit. Nu există nici un istoric al aşezării. Mitrop. Buc. info. cu 268 locuitori”. La fel. vor fi ucişi de 16 . “Dic ionarul topografic şi statistic al României”. se pomeneşte din nou despre “viile de la Balaca. s-au găsit despre Scăieni. cartier despre care vom mai discuta şi în alte pagini. pp. Numele îi vine de la un deal defrişat cu pomi scorburoşi. prin care o anume Stana vindea jupanului Neagu trei pogoane de vie la Scăiani (vezi DRH. înso it de al i boieri venetici. Cercetătorul Nicolae Stoicescu. pe un zapis pentru biserica din Seciu.decenii. Dacă despre Boldeşti nu dispunem de prea multe documente vechi descoperite precum. 49. cât şi “Letopise ul cantacuzinesc”.copaci bătrâni şi seci care au fost tăia i. Ed. pag. citat). era din lemn şi a fost înăl ată în 1793. pe Valea Prahovei. În aceeaşi Bibliografie a lui N. şi anume. (Tip. cu hramul “Sf. prima dată într-un registru săsesc din 1503. unde se aminteşte despre “satele din ara Românească ce făceau comer cu Braşovul” (printre sate este pomenit şi “Boldeştii din jude ul Saac”. publicat de D. În scripte. Grigore Teologul”. Apostol. citat). Piscul Sub ire. Colacu dă Piatră şi Boldeşti. spune însă că Biserica de la Balaca. După 23 de ani de la acest eveniment. Dic . deocamdată nedescoperite şi. deci.

Alexandru, fiul lui Mircea Ciobanu, şi cei trei fra i rămaşi ai săi - Radu Stolnicul din Boldeşti, Barbu şi Crăcea Boldescu - în acelaşi stil medieval, de vendetă necru ătoare. Astfel au pierit cei patru fra i Boldeşti, de la moşia cărora se trage numele micu ului sat de moşneni. (Presupunerea că numele localită ii s-ar trage de la “boldul” dealului alăturat este nefondată şi caducă, precum fantezistă şi for ată este şi cea a aşezării vecine, Scăieni, că ar veni de la “scai” (Cirsium vulgare/Carduus kerneri/ Carduus nutans), deşi acolo scaie ii au fost şi sunt o raritate. To i fra ii omorâ i cu atâta cruzime erau fiii postelnicului Dragomir Boldescu, decedat în 1545, şi ai jupânesei Marga. Din 1582 datează şi un zapis prin care un anume Marin din Boldeşti îşi vindea cuiva ocina. Un alt document, din anul 1630, care pomeneşte de această aşezare este un zapis semnat de mai mul i martori boldeşteni (“Tatul şi Ionaşcu şi Efrim, fiii lui Tatul, şi Talpă şi Micul Tabacul şi Cârstea Gelepul” - gelep=negustor de vite). Documentul este întărit de semnăturile acestor martori în fa a domnitorului Leon Tomşa, fiind un act în favoarea unui oarecare Constandin care cumpărase de la popa Manotă, fiul lui Bobul din Boldeşti o ocină de 900 de stânjeni pe care o plătise cu 1400 aspri. Alte documente datează din 1649, o danie făcută lui Stoica Boldescu din Boldeşti, făcută de Matei Basarab Voievod; o altă danie către mănăstirea Seciu, din 1665, martor fiind Vâlcu Roşu ot Boldeşti. Un alt document este despre Mânăstirea din Târgşor, care în 1784, de inea ocini nu numai la Scăieni, dar şi la Boldeşti. Mai târziu, apar acte doveditoare că la Boldeşti păcura âşnea din pământ afară şi că oamenii o foloseau la unsul carelor, la ars, la unsul oilor râioase pentru a le vindeca (în latineşte, la oaie se zice “pecora” - şi de aici numele de păcură). Existen a petrolului dă naştere la dispute, cum este procesul fra ilor Năstase şi Matache, din anul 1836, contra a 12 boldeşteni care le-ar fi furat păcura (v. Arh. Na . Ph, Procese Trib. în dos. 853/6519/1836. Informa ii apud M. Apostol, op. cit.). Deşi era legat de localitatea vecină Lipăneşti, în 1838 Boldeştiul apare atestat documentar ca o aşezare bine închegată. Aceasta într-un document care precizează că, în decembrie 1837, proprietarii oraşului Ploieşti au venit la moşia Boldeşti pentru a ruga pe clucerul Gh. Boldescu să fie prezident al Maghistratului oraşului. Respectivul clucer, care se pare că avea un conac la Boldeşti, se trăgea din neamul postelnicului Dragomir Boldescu şi era cunoscut ca un adevărat mecena pentru ploieşteni. În anul 1830 el înzestrează aproape 100 de familii nevoiaşe cu locuri de case şi îi ajută la construirea locuin elor (de la gestul lui s-o fi inspirat şi Gigi Becali?), iar în 1831, fondează spitalul ce-i poartă numele. Era primul spital din Ploieşti, pe care clucerul îl dă în supravegherea şi administra ia Eforiei Spitalelor Civile, la 11 iulie 1841. Ploieştenii îl iubeau şi l-au ales de mai multe ori primar. Ca om, clucerul Boldescu era un bărbat plăcut la înfă işare, înalt, cu inută demnă, milos, foarte energic şi întreprinzător - un adevărat părinte pentru to i. A murit în 1847. Când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a pus bazele unei noi unită i administrative mai puternice, numite comune, atunci comunei Boldeşti i se alătură Lipăneştii, Şipotul sau Colacul de Piatră şi Seciul. Mai târziu, Lipăneştiul cu Şipotul se despart de Boldeşti devenind noua comună Lipăneştii de astăzi.

17

CAPITOLUL II. Cadrul geografic, climateric, peisagistic, arheologic şi botano-faunistic al oraşului Boldeşti-Scăieni
Oraşul Boldeşti-Scăieni, spre deosebire de Ploieşti, care este la 178 m altitudine, se află situat într-o zonă colinară pitorească, la o altitudine de 250-300 m fa ă de nivelul mării, pe malul stâng al văii Teleajenului, având o lungime de peste 11 km de la un capăt la altul. Din punct de vedere geomorfologic, este zona de contact a Subcarpa ilor de Curbură cu Câmpia Română care are ca subdiviziune nordică bogata Câmpie piemontană a Ploieştilor, rezultată din acumularea pietrişurilor şi nisipurilor glazurate cu cernoziom. Ele sunt aduse şi depozitate de râul Prahova şi afluen ii săi. Stratul subteran este cunoscut sub numele de zona meopliocenă care, geologic vorbind, este cuprinsă între flişul paleogen în nord şi platforma moiesică în sud. Mişcările neotectonice din zonă au delimitat un perimetru care, în studiile specialiştilor, este amintit sub numele de zona cutelor diaspire, dispuse liniar, în culise, care formează zone structurale majore, paralele cu lan ul carpatic unde sunt cantonate pungi bogate de gaze, petrol şi apă salină. Punctul cel mai jos are altitudinea de 182-200 m, fiind, deci, o câmpie care este înclinată spre nord-sud. Partea nord-estică a acestei câmpii se leagă, prin câteva por iuni, de anticlinalul Boldeşti, printr-o denivelare foarte evidentă (tăpşan), iar prin alte por iuni se produc intrânduri ale câmpiei pe văile dealului. Punctul cel mai înalt îl atinge vârful dealului Hârsa: 408 m (după alte măsurători 406 m). Aşadar, numai în partea axială, anclinalul atinge altitudinea de 406 m, punct situat în apropierea Cramei Seciu. Hotarele de sud-est ale aşezării ating tangen ial paralela de 45o, ceea ce înseamnă că oraşul se află numai cu pu in la nord de această importantă paralelă, inclusă totuşi în marginea ariei lui. Coordonatele geografice sunt: latitudinea de 45o.0333 iar longitudinea: 26o.0333 (mai exact, 45o1, 48 N; 26o 1, 48 E). Relieful, cum spuneam, este predominant colinar (59%), prezentând fenomenul de aşa numita înşeuare, datorită prelungirii subvestice a anclinalului, cele două păr i fiind Dealul Seciului (care este partea masivă a acestui anclinal) şi Dealul Bucovel. Numai 1% din suprafa ă are o altitudine de peste 400 m iar 20% din suprafa ă are o altitudine de cuprinsă între 120-200, respectiv por iunea de câmpie şi de luncă. Boldeşti-Scăieni se învecinează cu şapte localită i: în partea de est cu comuna Plopu, la vest: cu comuna Păuleşti; la nord: cu comuna Măgurele; la sud: cu comuna Bucov; la sud-vest: cu comuna Blejoi: la nord-est: cu comuna Băl eşti şi la nord-vest: cu comuna Lipăneşti şi Găgeni. În partea colinară din stânga Teleajenului se află Dealul Pardalosul, iar de colina împădurită din partea dreaptă oraşul este despăr it de râul Teleajen. Între cele două dealuri care flanchează râul este o distan ă de 4-5 km. Suprafa a localită ii, amplasată pe văile Rogojina, Scârnava şi Vanghele, este de 3338 ha, din care 2012 ha suprafa ă agricolă. Lângă râuri este o lunca de la Iazul Morilor, cu o lă ime variabilă între 1,5-2 km şi cu o înclinare medie de 3-3,5 m pe km. Circa 706 ha sunt zone forestiere. Vreau să men ionez aici că datele oferite de primărie diferă oarecum de cele din studiile geografice, specificând că teritoriul administrativ al
18

oraşului are o suprafa ă de 3489 ha (230 ha agricol, 706 ha pădure şi 479 ha alte terenuri, împăr ite în trei cartiere: Boldeşti, Scăieni, Balaca şi o localitate componentă Seciu). Cred că precizările oferite de biroul de cadastrare al oraşului sunt cele mai corecte. În aria aşezării curg râurile Iazul, Scârnava şi Bălăcu a, acesta din urmă fiind mai mult un râu sec. Oraşul este compus, aşa cum am men ionat, din patru cartiere distincte: Boldeşti şi Scăieni (cartierele mari) şi Balaca cu Seciu (cartierele mici, foste sate). Am privit oraşul din avion şi am comparat imaginea şi cu aceea de pe monitorul calculatoarelor, cu detaliile fotografiate din satelit. Se vede clar că această aşezare prezintă o anumită regularitate, caracterizată printr-o formă alungită, comprimată de-a lungul liniei ferate Ploieşti-Văleni şi de-a lungul unor căi principale, fără multe deriva ii de străzi mici, cea mai lungă fiind Calea Unirii, care uneşte Boldeştiul cu Scăieniul; de asemenea, Şoseaua Ploieşti-Văleni, oarecum paralelă cu râul Teleajen. Scăieniul are ca străzi principale, Strada Bucovului, Strada Victoriei şi Strada Pădurii. Din ele derivă altele, mai scurte. Strada principală din Seciu are şi ea o lungime considerabilă. Densitatea clădirilor este mai mare în cartierul Balaca, în Seciu şi în centrul Boldeştiului. Din vederile aeriene se disting bine blocurile din acest cartier, construite cu mai mult echilibru arhitectonic, comparate cu cele câteva blocuri-cutii, mult mai modeste, din Scăieni, şi aranjate destul de asimetric. Casele mai vechi ale locuitorilor sunt construite fie din paiantă, fie din cărămidă, mai toate încadrându-se în stilul vechi muntenesc. Spre deosebire de casele din Transilvania, în marea lor majoritate acoperite cu iglă, sau de casele din Moldova, acoperite cu şindrilă ori de cele din nordul Dobrogei, acoperite cu stuf, cele mai multe clădiri din acest oraş au acoperişuri de tablă zincată. Majoritatea locuitorilor iubesc frumosul şi plantează flori decorative, plăcut odorizante, în grădinile şi în cur ile (de obicei mici) din fa a locuin elor, în spate având curtea utilitară, cu magazii, şoproane, cote e (pentru păsări şi porci), mici fâne e şi hambare. Cât despre grajduri şi ocoluri pentru vite şi oi, ele s-au împu inat considerabil în anii din urmă şi vor dispărea cu totul, căci în oraşele din Uniunea Europeană nu mai este voie să se crească animale şi păsări de curte, decât dacă se va face vreun amendament sau vreo excep ie specială pentru România de la normele europene stabilite. Aceasta este, deocamdată, realitatea şi va trebui să ne conformăm noilor legi. În schimb, în ultimii 30-40 de ani, s-au înmul it casele lucrate în stil orăşenesc, după planuri alcătuite de arhitec i, iar în ultimii zece ani au apărut o mul ime de clădiri moderne, cu pere i de rigips, în stil occidental, construite cu mult gust, aparent copiate după modele din reviste străine, unele dorind să pară sau să devină mici vile destul de somptuoase. Creşterea numărului lor se accelerează de la un an la altul, mai ales când miliardarii din jude şi chiar din Capitală au cumpărat terenuri pe dealul Seciului, cu frumoase pozi ii de belevedere, locuri, într-adevăr, potrivite pentru vile, în ciuda faptului că acolo se semnalează periodic alunecări imprevizibile de teren, fenomen semicarstic care, mai recent, a apărut chiar şi în vatra de şes a localită ii, cauzând serioase pagube proprietarilor. Având în vedere că re eaua de canalizare publică s-a extins atât în Scăieni, Boldeşti şi Balaca (şi că sunt planuri să se mai extindă), numărul caselor cu veceuri şi băi moderne este în creştere (nu cunosc exact acest număr). Au apărut chiar şi câteva case cu piscine, dar majoritatea gospodăriilor au rămas totuşi cu closete
19

tradi ionale, medievale - “ca la ară” - latrine primitive, “ascunse” în fundul cur ilor, ridicate peste gropi simple sau, în cel mai fericit caz, cu pu uri absorbante care poluează straturile freatice, ceea ce este foarte regretabil şi nu corespunde nicicum standardelor unei ări admisă a se afilia Uniunii Europene. Toată bătălia şi sprijinul autorită ilor locale va trebui concentrată şi la acest capitol, deoarece conducte cu apă şi gaze există cam pe toate străzile, altminteri preten iile de oraş modern nu vor mai putea fi luate serios în considera ie pentru viitorul apropiat. Cetă enii acestui oraş vor trebui cu to ii sprijini i, cu ajutoare de stat, şi chiar obliga i, ca fiecare gospodărie să facă eforturi de a avea băi şi veceuri moderne într-un viitor cât mai apropiat cu putin ă. * Clima oraşului nu mai pare nici ea, conform etichetării vechi, că ar fi de natură “temperat continentală”, cum, la modul general, s-a men ionat în unele lucrări despre clima Ploieştiului. Subliniez aici că niciodată nu s-a scris ceva specific despre clima localită ii Boldeşti-Scăieni. De aceea, voi încerca, pentru prima dată, să fac aici o succintă delimitare şi caracterizare a climatului local, deoarece clima Ploieştiului, deşi, în linii mari, aflându-se pe aceleaşi curbe izoterme, izogeoterme şi izobare, se aseamănă mult cu aceea din oraşul lui vecin de la nord (cu o temperatură medie de 10o-11oC) nu este totuşi identică (temp. medie fiind 9o-10oC în oraşul analizat, în ultimii ani în creştere până la 120C.). Curen ii sunt mai puternici la Ploieşti datorită pozi ionării lui în câmp deschis, pe când Boldeşti-Scăienii stă într-o zonă intercolinară de adăpost, care conferă anumite specificită i particulare, de microclimat colinar, cum ar fi ferirea oraşului de curen ii reci veni i iarna dinspre răsărit, deci un topoclimat de vale favorabil aşezărilor umane. Particularită ile climatice locale se datoresc dispunerii în trepte a reliefului, pozi iei acelui culoar de vale a Teleajenului, versan ii cu expunere solară sudică, sudestică şi chiar sud-vestică în zona despădurită, gradului de împădurire etc. Radia ia solară globală medie este de 123,5 kcal/cm2, depinzând de pozi ia versan ilor. Această zonă este supusă unei permanente mişcări a aerului, producând turbulen e şi reducerea calmului atmosferic, dar prezen a culoarului Teleajenului ajută la omogenizarea valorilor termice. Pe o mică por iune din sud-estul teritoriului se remarcă topoclimatul de câmpie înaltă; la fel în estul localită ii. Acest topoclimat prezintă specificită i şi în ce priveşte insola ia, evapotranspira ia, spulberarea stratului de zăpadă, durata înghe ului, inversiuni de temperatură etc. Predominante aici sunt vânturile de N-E şi S-E, cu o for ă medie de 3,1 m/sec. Predominant iarna este crivă ul, care bate dinspre nord-est spre sud-vest iar vara “fonul”, pe direc ia nord-sud, dar şi brizele de la poalele dealurilor. Precipita iile medii sunt de 600-680 ml, cele mai mici în ianuarie, cea mai ploioasă, de obicei, fiind luna mai, iar mai recent iunie. Spa iul compartimentat pe valea Teleajenului, alcătuit din microdepresiuni şi catene intercolinare despăr itoare, creează o anumită varietate de nuan e ce fac tranzi ia între climatele fierbin i vara (cu izoterme de 20o şi 22oC ale lunii iulie) şi cele viscoloase iarna ale câmpiei ploieştene (cu medii de 0o şi de -2oC ale lunii ianuarie, sus, pe deal şi -1-+10oC, jos, în vale), care continuă, estompat, la nord, climatul din Câmpia Bărăganlui, şi climatul umed adus de curen ii
20

montani pe firul apei Teleajenului, vara, motiv pentru care, mai ales prin iunie-iulie, atunci când este soare la Ploieşti, uneori în Boldeşti-Scăieni plouă toren ial. Făcând abstrac ie de excep iile cu extreme (cele mai ridicate temperaturi fiind 39oC, înregistrată în verile anilor 1960 şi 1973, iar cele mai scăzute de -30oC la 21 ian. 1942), aş putea spune că în această localitate, predominant, în ultimii 20 de ani, a fost un climat continental moderat, cu o umiditate medie de 68% şi o presiune de 760,5 mm coloană de mercur, nicidecum un climat temperat continental. Din păcate, la fel ca în toată Europa şi ca pe tot globul, de aproximativ zece ani încoace, clima s-a modificat vizibil (un factor fiind, neîndoios, şi poluarea industrială a atmosferei, tăierea cu sălbăticie a pădurilor), încât, exagerând faptele, mul i români spun cu convingere că s-a ajuns acum la două anotimpuri vizibile: vară şi iarnă (afirma ie cu care majoritatea meteorologilor nu sunt totuşi de acord, înclinând, mai de grabă, să spună că, datorită defrişărilor sălbatice, a efectului de seră şi de sub iere a stratului calotar suprapolar de ozon - unde se află 90% din tot ozonul din atmosferă -, anotimpurile anului mai degrabă s-au “deplasat” oarecum - vara mai spre toamnă; toamna - mai spre iarnă...) Poluarea cu gazele de eşapament automobilistic şi sub ierea stratului de ozon (O3), aflat la 10-15 km de sol, au contribuit şi ele la modificarea climei, stratul de ozon fiind foarte protectiv împotriva radia iilor ucigaşe ultraviolete de tip B (la Boldeşti-Scăieni gradientul ultravioletelor este 3, deci moderat). În 2006 gaura de ozon de deasupra polului nord s-a lărgit mai mult ca oricând, spărtura având 29,5 km2, fa ă de 29,4 km2 în anul 2000, ea fiind atacată de substan e de clor şi clorofluorcarbona i din aerosoli şi refrigeran i şi ducând la topirea vizibilă a ghe arilor. Dacă mai amintim că zilnic pe suprafa a globului terestru se depozitează din atmosferă 17 milioane de tone de bioxid de carbon, vom în elege şi mai bine ce tragedie ecologică posibilă ne aşteaptă pentru genera iile viitoare. Fenomenul inversiunilor de temperaturi şi de poli magnetici tereştri este încă în studiu. Ca atare, şi în Boldeşti-Scăieni, clima a devenit foarte labilă, cu instabilită i frapante, cu amplitudini relativ mari, cu alternări contrastante (secetă-inunda ii) şi cu elemente noi, în ultima vreme semnalându-se ierni neobişnuit de calde şi secetoase, precum aceasta din ianuarie 2007 (16-18oC!), cu vânturi puternice, cu nori negri turbionari şi furtuni sălbatice, apărute brusc, asemănătoare uneori tornadelor ce pot produce serioase pagube, chiar şi victime omeneşti. Dacă înainte prognoza vremii se putea face pe o perioadă de peste două săptămâni, astăzi este riscant să fie făcută pe mai mult de 8-10 zile, căci apar surprizele imposibil de prevăzut. Liniştitor rămâne totuşi faptul că, după aceste scurte răbufniri, deocamdată rare la noi, climatul revine cât de cât la normal, iar gradientul termic se echilibrează şi el oarecum. De aceea, încă putem spune că Boldeşti-Scăieniul, cu precipita ii, de obicei, satisfăcătoare şi cu o medie de 2000 de ore anuale însorite, are încă o climă relativ sănătoasă şi benefică pentru cetă enii lui, deşi nu ştim dacă va rămâne măcar aşa. Am auzit chiar de un studiu (eu nu l-am văzut) care sus ine că, pentru cardiaci şi astmatici, datorită climei lui, acest oraş ar fi foarte recomandat... Nu pot să confirm, nici să infirm o asemenea aser iune, mai ales că poluarea din acest oraş, în loc să scadă, s-a agravat mult, datorită unei ferme porcine adăpostită în aria lui, despre care voi vorbi în contextul acestui studiu.
21

pe atunci director al Muzeului de istorie al jude ului Prahova. Gumelni a. I-am răspuns că profesorul Dumitru care a descoperit locul. Pe vremea când domnia sa era profesor de ştiin ele naturii la şcoala din Seciu. confirmând studiile că zona aceasta apar inuse unei aşezări geto-dacice care se întindea de-a lungul traseului Giurgiu-Bucureşti-TârgşorArdeal. Interesantă este afirma ia profesorului Octavian Onea. tot la Seciu. mi-a cerut să-i las dumnealui acele piese şi m-a întrebat cine mai ştie de acel loc. fiecare din argumentele enumerate mai sus contribuind la luminarea acestui adevăr. împreună cu elevii. reluând opinia marelui istoric Constantin C. i-a adus nişte interesante statuete şi cioburi de ceramică veche. aceleiaşi perioade istorice. Giurescu. (Precizăm că hidronimul Teleajen provine din slavonă “telegi”=a căra. Cristinoiu Vasile. numită astfel după numele unei măguri. vecine Lipăneşti. Hr.* Meritul principal al descoperirii primelor vestigii arheologice din oraşul BoldeştiScăieni îl are. M-a rugat să nu mai spunem nimănui despre această descoperire până nu vine o echipă de arheologi trimisă de el. regretatul Nicolae Simache. în punctul numit “La Pompieri”. Am rămas surprins să-l aud. bazată pe cultivarea plantelor iar mai târziu pe creşterea animalelor. arsă de Ştefan cel Mare în incursiunile lui în Muntenia. Cu ele m-am înfă işat la renumitul profesor de istorie.” Despre fragmentele ceramice văzute. Alte urme s-au găsit pe teritoriul com. Hr. s-au mai descoperit şi alte urme de civiliza ie pretracică (neolitic. s-a apucat să scormonească şi după alte mostre. mai târziu pe profesorul Dumitru. Ulterior. mici unelte de silex. vatra oraşului Boldeşti-Scăieni. cred că cel mai aproape de adevăr a fost Constantin C. care. actualul primar al oraşului. Profesorul a realizat imediat că este vorba de o descoperire importantă şi. cea de la Bughea şi Gura Vitioarei şi cu întărituri pe dealurile înconjurătoare. apari ia unor unelte de cupru. le-a atribuit. Caracteristicile acestei culturi sunt: aşezări pe boturi de deal. Membrii triburilor apar inând acestei culturi aveau o economie autarhică. dar acestea erau din sec. cu ramifica ia de pe valea Teleajenului. de Hr. Latene geto-dacic). Giurescu. prin anul 1973. cu o mare vamă la Vălenii de Munte. am găsit şi eu nişte cioburi. în cartea citată de noi. găsite pe un teren viran din apropierea şcolii. abunden a uneltelor de silex.. aflată pe traseul unui important drum comercial spre Braşov. a transporta). II-IV d. mici figurine de lut şi chiar urmele unui cuptor unde se crede că ele au fost arse. apreciate de arheologi a fi din epoca neolitică (5500-900 î. la rândul meu.d. ornate în relief. Aşadar. un elev. despre Cetatea Teleajenului scrie următoarele: „Fiindcă noi situăm Târgul Săcuienilor la Scăieni. mai exact. Aşa a descoperit o mul ime de cioburi de vase ceramice pictate cu grafit. a fost locuită cu sute şi mii de ani înaintea civiliza iei de astăzi.). profesorul Ion Dumitru. Am fost chemat şi subsemnatul la fa a locului şi. Domnul Simache mi-a mul umit. din Olteni a. printre care şi faimoasa “Cetatea Teleajen”. Cultura gumelni a. profesorul Simache a opinat că apar in culturii gumelni a. unde s-a descoperit o aşezare tipică.) Urmele ei se întind pe o arie mare de răspândire. cred. de tip Aldeni-Stoicani (sfârşitul mileniului al IV-lea înainte de Hristos). vase pictate cu grafit etc. Cetatea Teleajenului aflându-se la Scăieni. la rândul lui. este o cultură caracteristică unei protociviliza ii dezvoltată în epoca neoliticului târziu (cca 2800-1900 î. care după ce se consultase cu al i specialişti. 22 .

vişini.” Având însă în vedere restric ionările impuse de U.. * Referindu-ne acum la flora şi fauna localită ii. Comuniştii. a fost mutată în fa a bisericii de lângă monumentul eroilor. În curtea bisericii se afla o cruce de piatră datând din anul 1710 care. întinsă pe un substrat de soluri cernoziomice. apoi livezi de pomi fructiferi: meri. credem că nici livezile de pruni nu vor mai avea un viitor prea strălucit. căci ei la corcoduşe le zic tot zarzăre!).. sub asfaltul căruia se află zeci de morminte ale vechilor scăienari. locuri dispărute astăzi fără nici o urmă.. copacul cel mai iubit şi mai cultivat. Lângă groapa comună era şi mormântul unui profesor universitar. în mod tradi ional. la fabricarea rachiului în alambicuri artizanale improvizate din gospodăriile particulare.E. pe dealuri. probabil de pe vremea “ciumei lui Caragea”. nuci (a fost o vreme când nucii au fost masacra i). în această zonă se dezvoltă etajul pădurilor de foioase (nemoral) care coboară din munte până în inuturile deluroase. corcoduşi (nume nefolosit de locuitorii din oraş. a fotografiat-o pe afară şi pe dinăuntru. în loc să renoveze valoroasă biserică istorică. În timpul transportului. descriind-o amănun it în “Revista de istorie” pe anul 1936. duzi (rareori moşmoni=Mespilus germanica). a intrat în această biserică. În cur ile oamenilor putem găsi mici culturi de vi ă-de-vie (marile culturi sunt pe dealuri). Biserica se afla cam vizavi de acea şcoală şi despre ea bătrânii spuneau că era biserica lui Bălăceanu. crucea s-a spart şi crăpătura a fost lipită cu ciment. peri.. gutui. Haina vegetală a jude ului Prahova. Nicolae Moianu). am apucat să mă joc de-a v-a i ascunselea cu al i copii de vârsta mea. cu structură grăun oasă şi con inut moderat de humus în orizontul superior. în vizitele lui pe la Scăieni. zarzări. începe din Boldeşti-Scăieni. pitindune prin ruinele şi podul bisericii care avea o curte înconjurată de ziduri înalte.. cât şi pe lângă ruinele pivni elor de lângă palat. au demolat acele semi-ruini pre ioase şi pe locul unde a fost sfântul lăcaş s-a construit terenul de sport al şcolii. reprezentat de solurile brune.. bineîn eles. caişi. plomba acoperind o parte din inscrip ia cu litere chirilice vechi. Tot prin acei ani ai copilăriei. Dacă vorbim de speciile silvicole spontane. lângă şcoala veche de la Scăieni. apar ine zonei cu floră specifică central europeană. piersici.. arunca i unul peste altul. aici se ob in unele din cele mai bune uici din ară. cât au media colinelor care circumdează localitatea. copiii joacă fotbal. în care se include ambian a locală din acest oraş. Este şi o vorbă mai nouă: “ uica de Văleni. ulterior. de diferite specii. pe acest fundal de suprafa ă.. cu studii la Paris. la 275 de metri. Prin componentele 23 . peste groapa lui. a descifrat această inscrip ie. la şes.. Acum. într-un articol pe care l-am citit atunci când mi l-a adus profesorul Vasile Georgescu. căci din el. descendent colateral al Brâncovenilor.. cu aciditate încă ridicată.Pe vremea când eram elev prin clasele a III-a a IV-a. cu un mic cimitir alături (vezi reproducerea picturii făcută de arh. Prunul este predominant. dar cu caracteristicile tipice ale subetajului colinar subcarpatic. îmi amintesc că-mi păşteam caprele şi oile atât printre ruinele palatului lui Petre Bălăceanu. cireşi. Nicolae Iorga. constatăm că vegeta ia oraşului Boldeşti-Scăieni (la fel fauna) este tipică majorită ii inuturilor deluroase din ara noastră. aluni şi. al cărui nume l-am uitat. Se mai cunoşteau destul de bine icoanele lucrate în frescă. inclusiv o groapă comună cu zeci de mor i. prunul.

niciodată nu a făcut vreo încercare de reîmpădurire? Cu ani în urmă. care printr-o minune a supravie uit. cu 50 de ani în urmă. Aici este cazul să mai amintim că cealaltă pădure de la Scăieni. sângerul (Cornus sanguinea. adică relativ preten ioasă sub raport termic.sale principale. Ea devenise un mic orăşel militar. cornul (Cornus mas.). acolo era o insulă frumoasă de recreere unde. Fagului. fusese sediul unei mari garnizoane germane. doar ea. fireşte. L) ş. ea constituie cea mai tipică forma iune forestieră central-europeană mezofilă.. De aceea. distrugerea acelei păduri. cu aprobarea grăbită a primarului comunist Ilie Gheorghe (poreclit de localnici Molea. denumire care. L). tufele de măceş (Rosa canina. tot interesul!). pe o scenă. cele din apropierea fabricii de hârtie. aflată chiar în mijlocul localită ii.a. în marginea zonelor silvestre din această localitate sunt. cu arcuri murdare şi cu mirosuri de bălegar respingătoare. deoarece arealul respectiv era destinat unui spa ios şi frumos parc natural. mai ferite de privirile omeneşti. Aici.).). to i aceşti copaci. alia ii occidentali bombardând doar cazematele antiaeriene româno-germane de peste linie. paltinul (Acer psudoplatanus. Dacă ocupan ii germani îngrijeau această pădure foarte bine (aveau. o mică pădure de fagi deosebit de frumoşi.). L. L. restul terenului forestier abundând în maldăre pestilen iale de gunoaie şi scârnăvii. semi24 . prezente cordoane tipice de arbuşti şi tufişuri: alunul (Corylus avellana. păzită de câini periculoşi. ar arul (Acer platanoides. L). care viza în primul rând distrugerea rafinăriilor. pe alocuri. nu a ştiut de această garnizoană secretă şi bine camunflată. contribuie la microclimatul local şi împiedică. socul (Sambucus nigra. esen ele predominante sunt: fagul (Fagus sylvatica. L). în pădurile masive de la Seciu şi Scăieni. improvizate în grabă. marile păduri ale oraşului. pe timpul celui de al doilea război mondial. se află în preajma cartierului Seciu. L). de folii. cu barăci ascunse sub coroanele copacilor. s-a spus de la bun început că urâ enia lor exterioară s-a luat la întrecere cu zgârcenia de spa iu din interiorul apartamentelor. Niciodată avia ia anglo-americană. care au umplut-o de sticle de plastic. la Scăieni. în amestec chiar şi cu salcâmi (Robinia pseudacacia. în genere. ca umiditate şi fertilitate a solurilor. stejarul (Quercus robur. a fost completamente defrişată.. În noul oraş. numită Tidal Wave. mai aminteşte că acolo a fost cândva o pădure de fagi). L). Oricum. în zilele noastre ea a devenit lăcaşul unei stâne de oi. Despre acele construc ii cuboide. de cutii şi de o infinită mizerie menajeră. cătina (Hippophae rhamnoidas. Pădurile de fag sunt umbroase. căci dura o oră până se iscălea) pentru ca spa iul respectiv să fie destinat construirii unor blocuri (de pe str. operă criminală a unor cetă eni iresponsabili din preajma ei. L) şi gorunul (Quercus petraea). Acuma. iar zona de blocuri trebuia să fie cea din spatele grădinii şcolii din Scăieni. L. se desfăşurau diverse şi interesante programe artistice. Ele sunt întinse pe zeci de hectare şi s-au păstrat destul de bine. L). de unde se putea coordona perfect apărarea rafinăriilor petrolifere din Ploieşti. din drumul spre Pleaşa.). un posibil arboretum. ce să mai vorbim! Din fericire. cerul (Quercus cerris. în vasta ei misiunea de bombardament. L. au fost introduşi şi câteva esen e de arbori noi. ca să nu mai spunem că de acolo se taie şi se fură copacii într-o mare veselie! Ce este de făcut? Să lăsăm oare lucrurile aşa până la dispari ia completă a pădurii acesteia unde nimeni. Nu pot să nu amintesc că. răspândirea altor esen e. un excelent punct de observa ie situat la înăl ime. murul (Rubus nigra. a fost o mare greşeală. L. pe alocuri.

precum platanul (Platanus acerifolia) . L). L. la fel. par ial. cu excep ia celor de pe lângă calea ferată. în formă de evantai şi sicamorul-platan american (Platanus occidentalis).. aproape fiecare copac de pe Unirii şi Victoriei a fost vandalizat de culegătorii de flori. pătlagină. răchite (Salyx fragilis. (Dovadă că nu de la “scai” îşi trage denumirea)! De-a lungul străzii care uneşte cele două localită i ingeminate. Între gara Scăieni şi bariera apropiată.grâul şi porumbul. ar trebui să planteze cel pu in zece arbori în via a lui! În zonele limitrofe ale oraşului se fac. atunci locuitorii din Sinaia. neîndoios. impunători şi extrem de folositori? De fapt. şi Salix babylonica.există trei platani uriaşi în curtea ştrandului de la Boldeşti. fiecare om. urzica ş. Când oare se vor civiliza odată şi oamenii din această categorie. menta/isma. (teiul alb). Predeal. Monumentului.). învă ând să îmbogă ească şi mai mult natura şi să o respecte pe deplin. de plante agricole de bază. au fost planta i o mul ime de tei din specia Tilia tomentosa. Cât despre conifere. deversate pe furiş. porumbari/porumbeli/poroambe (Prunus spinosa.. În schimb. un copac dioic. coada şoricelului. ultimii doi aclimatiza i de mine. secara şi orzul (mai rar ovăzul şi floarea soarelui). din cauză că există încă supersti ia stupidă şi cumplit de retrogradă. dar şi al ii mai mici -. tufe de cătină. de “prietenii naturii”!). Buşteni etc. nefiind agreate. înainte de a afirma că este. niciodată de pe loturile 25 . dintre care nucii. Şi de ce nu se iau deloc măsuri contra unor asemenea acte de sălbăticie grosieră? Nu putem încheia această paranteză despre estetic. Victoriei din Scăieni. cca 20 de pini decorativi (Pinus silvestris/nigra. fără nici o milă. foarte necesar să continuăm plantarea teilor din specia men ionată..). copaci frumoşi. Asemenea semănături nu au lipsit. în fa a bisericii din Scăieni. care nu s-au mul umit niciodată cu recoltarea păr ilor inflorescente. că brazii.). an de an. Aceştia. tremula. ele sunt destul de rare în această mică urbe. Din păcate. Primăverii. prin zonele de şes ale oraşului. de fapt. L. nigra. În luncile şi zăvoaiele râule elor locale întâlnim sălcii (Salix alba. brazii şi castanii rămân. L. culturi cerealiere alternative.a. iar “îngrijitorii” lor. pe Calea Unirii. catalpa (Catalpa bignonioides). rostopasca. cei mai impozan i. De asemenea. L.). cu frunze bilobate. scaie i. arborele ginkgo (Ginkgo-biloba). ar trebui să-şi pustiască toate cur ile tăind brazii aceia frumoşi şi zvel i care conferă originalitatea şi specificul acelor faimoase oraşe montane. există o scurtă alee de castani (Aesculus hippocastanum. prin fâne ele şi păşunile de pe izlazuri. vechea administra ie a CFR a plantat. au ciuntit şi mai rău copacii afecta i. dar şi a altor arbori decorativi. pe Str. plopi/plute (diferite specii de Populus alba. paralele cu linia ferată. unii copaci uscându-se din cauza aceasta. Există şi numeroase plante farmaceutice: muşe el. vezi Doamne. coada calului.exotici.) etc. crengi întregi. între halta CFR Boldeşti şi gara Scăieni. rup. totuşi. la Scăieni am întâlnit rareori. Dar dacă ar fi să ne luăm după opiniile unor asemenea indivizi retrograzi. până moare. pentru a corecta rupturile de ramuri. salvia. pe Str. transplanta i fiind din America la Scăieni. pe ambele flancuri ale căii ferate (pline acum de deşeuri gunoiere. molizii. ar aduce ghinion celor care îi au în curte (unii spun la fel şi despre sălciile pletoase).. În mod ciudat şi în ciuda similitudinii numelui. apoi. L. anuale . plantând arbori decorativi. L.. dar şi pe Str. L. noaptea. rămas aproape neschimbat din era ter iară până azi. vegeta ia ierboasă este perenă şi tipică întregii Câmpii ploieştene. în fiecare primăvară.

Şi pentru că specificul de bază al agriculturii din Boldeşti-Scăieni rămâne tot viticultura. nici nu sunt vinuri rezistent în timp. localnicii preocupându-se îndeosebi de mica sau marea grădină de lângă casă. unii din abunden ă. in sau cânepă s-au restrâns şi ele. după ploi masive. de fapt sunt şi ele aduse.rezervate numai şi numai acestor recolte specifice.). la marginea de nord-est a cartierului Balaca. destul de preten ioasă şi lesne atacată de mană dacă nu este stropită de vreo cinci ori pe an (şi la timp. şi s-a răspândit apoi şi la noi (în 1877). varză. ceea ce nu e bine. mărăcini. Uneori.. De aceea. tufe de cartofi (Solanum tuberosum. ceapă. deşi. o parte din terenurile părăsite pot fi văzute. colectiviştii fiind totdeauna frustra i şi nemul umi i pentru cantitatea mică de produse ce le revenea. şasla. bostani. cu un cernoziom suficient de bun. pe care mul i le cred autohtone.a. roşii. Produc ia cea mai mare se ob ine însă pe colinele dealurilor locale. La fel de îngrijite erau înainte zecile de hectare de vie ale CAP-urilor şi IAS-ului din Boldeşti-Scăieni care. nu ar fi fost destul de bine între inute şi administrate de fostele CAP-uri şi IAS-uri. la stradă. spanac. chiar dacă poartă denumiri de-ale noastre: căpşunică. au fost lăsate de aceştia într-o jalnică paragină şi. România are 100. pe versan ii spre sud. cauzată de o insectă. Cu excep ia a doi ani succesivi. Destule terenuri arabile. zmeură etc.). ajungând şi ea într-o tristă degringoladă sau pur şi simplu. unde. a inciden ei razelor solare şi a feririi de curen i reci. crâmpoşie. cultivă zarzavat . s-a renun at la orezăria experimentală şi s-a revenit la cultura cerealelor clasice. vară de vară. s-a încercat cultivarea unor largi loturi cu orez (Oryza sativa). vinete. plantă termofilă. Ar fi nedrept să nu recunoaştem că în asemenea zone fertile. româneşti. mai recent. fiind destul de preten ioasă şi fără randament economic. pepeni. bobul (Vicia faba). acolo ar trebui plantate flori sau iarbă decorativă. terenurile cultivate cu fâne uri şi trifoi. pe fâşiile dintre şosea şi gardul dinaintea casei. ştevie. la sfârşitul sezonului agricol.000 ha de vii hibride.fasole. ca în ările occidentale. din păcate. L. dar explicabil. Paralel cu speciile de vi ă de vie nealtoită (Vitis silvestris. comparativ cu anii zilelor noastre.). pline de tor el. bame. pentru a-şi compensa lipsa acelor produse. zaibăr (fraga). după o muncă aspră. preda statului cea mai mare parte a produc iei anuale.un adevărat rai pentru broaşte şi preaferici ii ân ari. normal şi estetic. printre altele. căci pământ presupunem că au acum cu to ii. Apăruse mai întâi în Fran a. şi. iar pe lângă garduri . leuştean. obicei care continuă şi astăzi. plantă semiacvatică. castrave i. dar niciodată imediat după ploi sau cu pu in timp înaintea lor!). cu toate că s-a cerut insistent ca soiul lor să fie treptat abandonat. drept consecin ă. dar cultura orezului. L. “Recompensele” primite nu le ajungeau.căpşuni. de pe întinsul lor.89. calitatea solului s-a degradat.. pir. când. datorită faptului că apa era adusă din iazul apropiat. mul i localnici cultivau în fa a por ilor. 26 . În anul 1863 a apărut filoxera. datorită calită ii solului. adusă din SUA. din păcate. În mod surprinzător. după Revolu ia din decembrie . mărar. deseori dovlecei. galbenă (zghihara) ş. retrocedate proprietarilor în anii din urmă. s-au înmul it loturile cu vi ă nobilă (Vitis vinifera. pălămidă şi de alte bălării. cea mai mare suprafa ă de acest gen din lume. datele statistice arată că cca 65% din teritoriul agricol al oraşului este cultivat cu frumoase şi productive vii. acest tip de ferme colective ob ineau produc ii record. Soiurile hibride. usturoi. au devenit băltoace . pătrunjel. încă sunt predominante în acest oraş. până i s-a găsit antidotul (el fusese descoperit în 1869): altoiul vi ei nobile pe rădăcini de vi ă sălbatică americană. L. Ele nici nu dau un vin de prea bună calitate.

altele dăunătoare. gordin. primul obiectiv nu a fost un muzeu. de la blocurile din Scăieni.rezistentă la atacul acestei insecte. Din soiurile nobile ies vinuri nobile. este departe de a se numi parc. melci. am cutreierat singur. fetească neagră. viile de pe dealurile locale au înlocuit în bună parte soiurile de hibrizi cu vi ă nobilă altoită: Teras. animălu e care ne-au intrat 27 . este rareori îngrijit ca lumea şi nu mai seamănă aproape deloc cu cel care fusese atunci când era nou. fără excep ie. protejând-o oriunde ar fi. an de an. spre a cunoaşte cum arată pasărea kiwi. La fel şi multe din păsările cerului care mai toate te acceptă să te apropii de ele sau î i mănâncă drept din mână! Nu o dată. fluturi de toate culorile etc. La fel animalele mari. iepurii sălbatici şi căprioarele ne intră deseori în curte.a. prin iazuri. Într-o vizită pe care am făcut-o la o fermă viticolă din Noua Zeelandă am intrat într-o cramă de pe un deal ce semăna cu această cramă de la Seciu. mamiferele din zonă. viermi. căci ea încă nu a pătruns în această ară din emisfera australă. dacă nu prin animale mari. La crama Seciu (numită acum “Casa Seciu”) există pivni e largi cu o colec ie completă de soiuri nobile. Iubesc natura şi respect crea ia lui Dumnezeu. Cu triste e. * Deşi s-ar părea că fauna este pu in vizibilă în peisajul boldeşteano-scăienar şi mai discontinuă decât vegeta ia. atunci prin nesfârşita lume a vie uitoarelor mărunte (insecte. unde am reuşit să fiu documentat în detalii despre o mul ime de păsări şi de animale locale. Unele sunt folositoare. rezultate din vi ă nobilă ce nu cunoaşte ce este aceea filoxera. Când am vizitat Noua Zeelandă. căci simulacrul unui teren de jocuri recreative pentru copii. însă vinurile neozeelandeze sunt teribil de bune. Concord. în pajişti. făcându-l aşa cum fusese el pe când apar inea Societă ii Astra Română. vechi şi rare. ursule ii coala şi prietenoasa şi gălăgioasa pasăre kucabura (kookaburra) care te lasă să o mângâi şi să o hrăneşti din mână. Pentru că în America avem casa într-o pădure. încă din copilărie. am studiat cu pasiune “lumea celor care nu cuvântă” . Este vorba despre curtea ştrandului. limacşi. pe sub scoar a copacilor. crâmpoşie. păienjeni în majoritate neveninoşi. Toate sunt de o mare varietate. pe sub pietre. am avut probleme cu veveri ele. Această pasiune o am şi aici. Mult mai bine arată însă spa iul închis cu garduri înalte de lângă cluburi. Din fericire. Ceea ce m-a surprins este că niciodată aceste animale de aici nu fug de mine şi mă lasă să mă apropii de ele la numai câ iva paşi.) care mişună pe pământ. în sol. prin băl i. Şasla muscat (struguri de masă) ş. multe inexistente în Europa. de pe ambele coline care flanchează valea Teleajenului. Isabelle. cu racoonii (ratonii) şi sconcşii. Lidia. şi am ajuns să cunosc bine şi să recunosc o mul ime de păsări şi animale.via a animalelor. ea este totuşi prezentă pretutindeni. mustoasă etc. Şasla (ceasla) napoleon. insectelor şi a păsărilor. singurul care ar merita acest nume. iar în Australia am drăgălăşit cangurii. prin aer etc. trebuie să spunem că în acest oraş nu prea există parcuri. absolut toate pădurile şi câmpiile din împrejurimile acestei localită i. Muscat otonel (tămâioasă). iar parcul de lângă cluburile de la Boldeşti. prin apa Teleajenului. larve. în America. unde un particular a dat dovadă de serioasă tragere de inimă pentru a revigora acest spa iu. foarte apreciate în ară şi la export: fetească regală. Personal. ci am intrat la o grădină zoologică.

animalele. mai mult pe tonuri glume e (nu pe porcii ucişi. ele devenind la fel de blânde ca şi păsările din insula Galapagos de care se mira Darwin că toate i se aşează pe cap şi pe bra e (fiindcă zburătoarele de acolo nu mai văzuseră niciodată oameni. de exemplu. când oamenii sălbatici. care probabil că le părem ca nişte monştri? Sigur că se ştie de ce. De unde această blânde e a lor? Ei bine. Ce plăcere macabră la aceşti “vânători-terminatori” care ar trebui să se simtă ruşina i de ce-au făcut ei în cruciadele antiporcine de pe plaiurile mioritice! Câtă laşitate. doar într-o singură zi. au împuşcat fără milă.) Oare la fel stau lucrurile şi cu lumea necuvântătoarelor din România. Păsările au devenit foarte blânde pentru că. Le-a dispărut frica de om. dacă s-ar întâmpla o campanie cinegetică de o aşa deşăn ată amploare. deoarece parcă au fost scăpa i cu to ii din maşina timpului. într-o zi şi jumătate. în anii 2006 şi 2007 campania “mistre iadei” s-a repetat.. trebuie să fii atent să nu calci pe bobocii cârdurilor de gâşte sălbatice care i se împleticesc printre picioare. căci pe aceste locuri gâştele sălbatice sunt chiar mai blânde şi mai domestice decât cele crescute prin cur ile noastre din România. dacă iubi i totuşi natura. din iunie 2005. Gâştele canadiene şi ra ele sălbatice ni se coboară pe-aici. în piscina din curte unde nu prea se sinchisesc de prezen a noastră. Iar când te plimbi primăvara pe malurile lacurilor. români şi străini. într-o nouă hecatombă. mai cu seamă în această binecuvântată zonă prahoveană unde abundă o mul ime de splendide 28 .. se vedeau nevoi i.. păsărele minuscule venite să soarbă nectarul florilor. aduna i într-un fel de arc înconjurat cu garduri de sârmă conectate la curent de 220 V şi lipsi i de apărare? Deşi presa i-a criticat. păsările. Şi pentru că şti i bine cu to ii să-mi da i răspunsul corect. din cauză că. în America. ieşi i din peşterile întunecoase. şi bravii exterminatori ai faunei na ionale nu sau lăsat până nu au spulberat fără milă al i 186 de mistre i (în 2006. 185 de porci mistre i. să lăsăm atunci poveştile tragice de acest gen şi să vă spun că. desigur). întrucât nimeni nu le face niciodată nici un rău. ci acum 8-10. întreaga mass-media ar exploda aruncând în aer toată trupa vânătorească.. Aici. Vara suntem vizita i deseori de colibri (pasărea muscă). lor le-a dispărut instinctul de apărare. existând şanse ca mistre iada să aibă edi ii anuale. la Balc (Bihor). dacă iubi i fauna românească. cu atât de multe victime.. nimeni nu le vânează. într-adevăr. ave i ocazia să le ocroti i pretutindeni. care au năvălit ca sălbaticii cu armele în mâini să facă ravagii prin pădurile ării noastre şi să încalce orice regulă deontologică din branşa cinegetică! Cred că ar trebui bine studiat de medicii specialişti profilul psihologic al unor asemenea indivizi. lacomi de trofee.000 de ani. Ei trebuia să trăiască nu astăzi. oamenii au instalat hrănitoare şi adăpătoare unde sunt aprovizionate zilnic cu grăun e şi apă proaspătă. în aproape toate cur ile americane. inclusiv scroafe cu purcei. au fost ucişi 280 de mistre i. indiferent de func iile şi de miliardele lor! Oare ce spun organiza iile de protec ie a animalelor din România şi oare de ce fug de rup pământul păsările şi bietele animale sălbatice de noi românii secolului al XXI-lea. cu unul în plus fa ă de anul precedent. cruzime şi dispre fa ă de natură şi de opinia cetă enilor indigna i de nepăsarea acestor măcelari sângeroşi. sim indu-se protejate. unde. să vâneze ca să poată supravie ui! Dar nici aceia nu omorau în masă animalele sălbatice. iar pe 14 ianuarie 2007.. un fost primministru şi un bancher.nepoftite în casă (unde le-am şi fotografiat). uneori din zbor. a fost împuşcat din greşeală şi un gonaci... cu suita lor de miliardari. Atunci. special adus de la Braşov).

cât am stat în ară.. prin văi şi pe coline. am găsit o căprioară rănită de braconieri care a murit în mâinile noastre lăsându-ne pe to i cu ochii în lacrimi. ciocănitoarea. şoimul. cu nişte coarne impresionante. Frumoasele păduri din jurul nostru. mistre i (Suus scrofa. prin anii 1942-45). cioara de arătură. lipitoarea. Proteja i-le. într-o excursie cu copiii. lupi (Canis lupus). stăncu a. gaia. sticletele. au găsit copii mici abandona i pe care i-a adoptat şi i-a crescut cu grijă alăptându-i (şi nu era vorba de legenda cu Romulus şi Remus crescu i de lupoaica romană). în zona noastră. codobatura. dar pădurea de la Seciu.reprezentante ale ei.nu s-a semnalat niciodată pe-aici vreun urs sau vreun bursuc. iubi i-le! Poate că intrarea în marea Uniune Europeană va mai îmblânzi setea de recorduri cinegetice (de distrugere a faunei) dovedită în trecut de unii români fără scrupule. sfrânciogul. Vă asigur că. caprimulgul. Doar să le căuta i cu ochii. prin pomii de lângă ferestre... guvernul britanic s-a văzut nevoit să aprobe solicitarea aducerii unor exemplare din import. al căror număr s-a diminuat mult în zona noastră.a. . între începutul lui mai şi finele lui iunie. drepneaua. guşteri. presa interna ională a semnalat cel pu in cinci cazuri. cucuveaua. căci nu fac nimănui nici un rău şi toate aceste reptile sunt folositoare. iar alteori. silvaticus). ciocârlia. L. jderi (Martes artes). Să sperăm. nu vă pripi i să-i omorâ i. pi igoiul.). şopârle. dropiile şi corbii au fost distruşi. pe glob. Amintesc. animale frumoase şi inteligente. cât şi în aria imediată. cucul. Pe la rădăcinile copacilor mişună diferite specii de reptile: şerpi. prigoarea. Da. Cel pu in. nu există reptile veninoase! Nu există vipere! De aceea. ciocârlanul mo at. Altminteri. ciuful de pădure. eretele. uliul.. botgrosul. încât. auşelul. pitulicea. grangurul. râşi (Lynx lynx). sitarul. prin cur i.. co ofana. în treacăt. când lupoaicele. când vede i guşterii. gai a. unde to i lupii fuseseră nimici i. precum şi to i arborii din oraş. eu n-am auzit de existen a lor. în secolul trecut. un motiv în plus pentru care ar trebui protejate şi iubite mai mult. Chiar şi lupii. Toate vietă ile acestea le ave i pretutindeni: sunt prezente atât prin pădurile oraşului Boldeşti-Scăieni. n-ar fi exclus să adăpostească şi aceste animale. nu prea sperios. pentru că distrug mul i dăunători ai agriculturii. ariciul (Erinaceus europaeus). un exemplar mare. deosebit de impunător. am întâlnit o splendoare de cerb. mierla. pescăruşii (ocazional. pe lângă Teleajen) ş. la interven ia organiza iilor pentru protec ia naturii. prin preajma caselor dumneavoastră. ierunca. mai găzduiesc o mul ime variată de păsări sedentare ori migratoare: vrabia. pădurile de aici adăpostesc cerbi (Cervus elaphus carpathicus). Uneori animalele se dovedesc mai umane decât mul i oameni. presura. prepeli a (pitpalacul). De câteva ori.. care acoperă toată zona de deal şi subdeal din oraşul acesta. graurul. pe acoperişuri. pisica sălbatică (Felis sylvestris. veveri e (Scurus vulgaris fuscoater). că. de poetul Corneliu Şerban). iepuri (Lepus timidus). codroşul. sturzul. vulpi (Vulpes vulpes). 29 . Din păcate. fiind foarte întinsă. şorecarul. cântând ziua şi noaptea. vor trebui proteja i cu grijă. România poate ajunge ca Anglia. căci nici urmă de ei pe tărâmurile noastre! Extrem de frumoase sunt trilurile privighetorilor. şopârlele şi şerpii. adăpostesc căprioare (Capreolus capreolus). guguştiucul (apărut în stoluri venite din Asia Mică. Într-o pădure din Seciu. turturica. până se termină perioada de ecloziune. bufni a. capântortura. mai ales şerpii. ca în poezia lui Labiş “Moartea căprioarei” (caz relatat şi în ziarul “Flamura Prahovei”.

iar lângă iazul din Scăieni am descoperit o lişi ă împuşcată în picior căreia i-am putut vindeca rana. L). s-au înmul it brusc şi numărul rândunelelor. Singura pasăre ce le poate imita destul de bine trilurile complexe este pasărea Mocking bird.. mai triste şi mai searbăde.în special pentru rândunele . după cca şapte zile de tratament.deoarece to i le lasă să-şi construiască cuiburile oriunde vor ele. când este impulsionat de om. Mult mai blânde mi se par aici în Statele Unite micu ele păsări colibri care. Ce păcat! În tunelul de pe dealul de lângă biserica din Boldeşti am descoperit o mare colonie de lilieci (Pipistrellus pipistrelus. Este partea bună a unei păr i rele sau. Amândouă speciile au un repertoriu minunat. nectarul din floare în floare sau îl sorb din vasele speciale cu sucuri pe care le atârnăm pentru ele în crengile pomilor de lângă ferestre. dar ea nu a mai putut fi salvată. am dat peste o barză şezând ca pe cuib . fiind buni numai la antrenarea pescarilor amatori pentru a-şi omorî timpul cu undi a care de cele mai multe ori iese goală din apă. murind în mâinile mele. În grădina şcolii din Scăieni am găsit un şoim rănit la o aripă pe care l-am tratat şi când a putut zbura. mai ales de unii copii. 30 . aceste primadone înaripate nu există în America. i-am dat drumul. la orele de dirigen ie. De multe ori am avut impresia că aceste fiin e gingaşe nu sunt îndeajuns de cunoscute. eliberând-o în acelaşi iaz. care. Fără glasul lor. pe câmp. Într-o vară. Cu excep ia mierlei. primăverile ar fi. cucul. nedepăşit de nici o altă pasăre de pe glob.. ac ionează spontan şi în localitatea Boldeşti-Scăieni! Nu voi adăuga nimic despre peştii din Teleajen.. unde se pot aborda subiecte interesante legate de frumuse ea şi protec ia naturii. ca fluturii.. unitate nedorită şi blestemată de localnici. nu ştiu de ce. până la apari ia aşa numitei “gropi ecologice” de lângă Teleajen. ştiind că muştele sunt hrana lor de bază. De acolo au apărut în oraş bejanii masive de sute de mii de muşte şi . Aceasta. din Florida. pe verande. sub streşinile caselor.. aceasta din urmă mai pu in sperioasă..culmea ironiei! . altfel spus.odată cu înmul irea muştelor. în grajduri. Şcolile cred că ar putea face acest serviciu. dar parcă tot nu poate întrece privighetoarea de la noi! Cu multă bucurie aşteptăm să auzim primăvara cum aceste mici artiste înaripate dau concerte prin codrii din apropiere: privighetoarea.şi aceasta era rănită -. nu sunt atât de apropiate fa ă de om. pupăza. pe care am filmat-o cântând într-un parc din oraşul Tampa. din America. de iubite şi protejate de toată lumea. din râule ul Bălăcu a sau din iazurile înconjurătoare.le-am înregistrat cântecele şi am descoperit că erau două specii distincte de privighetori: Luscinia megarhynchos şi Luscinia luscinia sau filomela. zbârnâind din aripi ca nişte mini-elicoptere şi stând pe loc în aer. mierla. M-am bucurat însă când am constatat că locuitorii din oraşul Boldeşti-Scăieni dovedesc în fiecare an un adevărat cult şi respect pentru rândunele şi lăstuni . o consecin ă pozitiva care confirmă că lan ul trofic. grangurul. deoarece nu prezintă nici un fel de importan ă economică. precum cele din Europa. caută. cu siguran ă. În mod surprinzător. am observat că nu acelaşi lucru se întâmplă cu rândunelele din nordul Americii. spre deosebire de alte păsări. unde se depozitează zilnic gunoaiele din tot jude ul. Numărul rândunelelor şi al lăstunilor scăzuse îngrijorător pe plaiurile noastre prahovene. şi nu le disturbă nicicum scurtul lor sejur la noi. cinteza şi multe altele.

au trecut vreo trei luni de tăcere şi îmi cam luasem orice speran ă că îl voi mai primi în vreun fel. sugerându-i marelui şef ca noua localitate să se numească “Oraşul Diamant”. După modelul primului bust. mai întâi trebuia să treacă pe la noi.căci nu i s-a găsit niciodată vreo fotografie -. schi ându-l în mai multe variante. m-am trezit. Când am sosit acolo. mă trezesc pe neaşteptate cu un telefon acasă. odată redactată. implicat. prin care eram chemat de urgen ă la Comitetul regional de partid de la Ploieşti.. Acest tânăr. în care vrând-nevrând. m-am grăbit să-i scriu preşedintelui ării de atunci. Teodor Diamant (1810-1841).. încă unul şi multă vreme busturile acestea au fost plimbate prin mai multe locuri: în hol la primărie. s-a luptat să înfiin eze acolo o societate agronomică egalitară. de la început... o istorie aparte. Am uitat cine era acest sus-pus. pe care eu îl îndrăgisem. am trimis-o recomandată prin poştă. tovarăşe profesor. o scrisoare prin care îi propuneam să aprobe înfiin area unei noi comunită i urbane. în incinta bibliotecii Casei de cultură. pricepându-mă la sculptură. eventual o nouă capitală a ării.i aprobe înfiin area unui oraş.. După expedierea ei. fără să am certitudinea că Ceauşescu o va citi vreodată personal sau că îmi va răspunde cumva.. un tovarăş. înainte de a fi trimisă preşedintelui ării. Dar într-o bună zi. dar după plecarea mea din ară. după o aşa “crimă” gravă. prin unirea dintre comunele Scăieni şi Boldeşti. Pozele lor au apărut în câteva ziare şi reviste din ară şi străinătate. că nu ştiam ce vor să facă ăştia cu mine. în orice caz. dictatorului Nicolae Ceauşescu. dar speram că măcar vreunul din preajma lui tot îmi va da vreun răspuns sau altul. Înfiin area oraşului Boldeşti-Scăieni. cu toate că nimeni nu ştia cum arăta acest visător formidabil . iam făcut şi un bust după schi ele mele. Păi n-ai ştiut până acum că orice propunere de genul acesta.. Falansterul de la Scăieni (ini iat în 1835). deloc cunoscută de locuitorii lui. m-a poftit în biroul său având un plic şi o hârtie în mână. şi la fel de visător ca şi el. cam încruntat şi cu ton dojenitor. apoi. deosebit de toate celelalte. Îl vedea ca pe un oraş românesc modern. Zis şi făcut: scrisoarea. care mi-a vorbit cam aşa: “Cine eşti dumneata. am mai turnat. solicitat pentru o audien ă urgentă. care voia să fie model pentru noua societate românească.. la Şcoala Scăieni. la Clubul Boldeşti. ca şi macheta casei lui Eminescu de la Ipoteşti pe care o lucrasem pentru Şcoala Scăieni. m-am apucat imediat să-i imaginez eu un portret. de îndrăzneşti să-i dai sfaturi tovarăşului secretar general Nicolae Ceauşescu ce să facă şi cum să conducă ara?! Fiindcă te-ai apucat să-i scrii şi să-l sfătuieşti prosteşte să. Inspirat de ideea lui Diamant. Voi trata acest subiect într-un capitol special. busturile au dispărut fără urmă. mi-am cerut scuze şi i-am mărturisit sincer că nu aveam cunoştin ă de 31 . cineva cu func ie mare. Am fost foarte entuziasmat de ideea lui şi. Citisem tot ce am găsit despre falansterul de la Scăieni şi aflasem că un utopist cu foarte multe inten ii bune. să o aprobăm dacă merită înaintată sau nu?” Cam speriat. visa ca necunoscutul Scăieni să devină un model pentru lumea întreagă. Despre numele acestui oraş Înfiin area oraşului Boldeşti-Scăieni are o geneză specială. prin copiere.CAPITOLUL III. cam cum trebuia el să arate.

Aurică Marinescu. când regiunile şi raioanele actuale vor fi înlocuite de jude e.i mai zbârnâie prin cap vreo idee de genul acesta. Str. că s-a întâmplat ceva.această procedură. compus din două comune. Dimitrie Anghel (care locuise un timp la fratele său din Scăieni). “Ce-ai făcut? Că propunerile tale n-au fost bune.i că. m-am trântit pe burtă peste schi a străzilor şi am început să scriu cu creionul. Păcii. Nucilor.. cu toate străzile rebotezate: Str.. Str.. Ajuns acasă. “Închipuieşte. După înfiin area oraşului. Str. tovarăşa Ceauşescu. Manolache Bălăceanu. în persoană! Ea se ocupă cu aprobarea denumirii de străzi din noile oraşe.a. Industriei. Luceafărului. “Ai însă norocul că tovarăşul preşedinte a fost răbdător cu sfaturile ce i le-ai recomandat cu prea mare îndrăzneală şi i-a răspuns cu omenie că a ordonat să se ină cont de sugestia dumitale. Petroliştilor şi Str. Zorelelor. Nisipurilor. prin Hotărârea Consiliului de Miniştri (HCM) numărul 1116. că străzilor din oraşele nou înfiin ate să nu li se da nicicum nume de personalită i. nume de plante şi animale. Aşa că să ai răbdare până atunci şi dacă. de cunoscător al ambelor localită i. să vii mai întâi cu ea la mine şi să nu le mai adresezi direct tovarăşului preşedinte sau la comitetul central unde se primesc sute de scrisori pe zi. Charles Fourier (mentorul lui Diamant). iar doi ani mai târziu. Str. Str. dar restul va trebui să le refaci!” “Dar cine mi le-a respins?” am întrebat eu. decât numai după ce se va trece în curând la o nouă împăr ire administrativă a ării noastre. primăria a trimis lista mea la Bucureşti. fiind vorba de două comune industrializate. Str. în calitate de profesor de istorie şi de română. m-a invitat în biroul său de la primărie şi m-a rugat ca. Aleea Clubului. Str. dar am convingerea că. nume de substantive comune ş. Str. Vasile Alecsandri. Str.. va trebui să-şi păstreze denumirile vechi.” Scena aceasta se petrecea prin toamna anului 1966.. pe undeva prin hâr oagele de arhivă ale fostelor comitete raionale şi regionale de partid trebuie să mai existe răspunsul fostului dictator la propunerea făcută de mine. Nu am relatat acest amănunt cu preten ia că. numai patru i-au fost acceptate: Calea Unirii. i leau respins! Din toate numele puse de tine. în ordine alfabetică. ci eventualul oraş. s-a înfiin at noul oraş Boldeşti-Scăieni. la care se adăugau şi satele Seciu şi Balaca.. Viilor. Şi a mai spus că nu vă apărea nici un oraş nou în ară.. atribuindu-le nume din ce în ce mai răsunătoare: Calea Unirii. Strada Victoriei. Victoriei. adică cu acela de Oraşul Diamant. Str. Str. apoi mam apucat să le bat la maşină pe o listă. din iunie 1968. Mihai Eminescu. dar că nu este deloc de acord cu numele pe care i l-ai recomandat. Str. ing. Aleea 32 . ci numai denumiri inspirate din tradi ia locală. să încerc să pun nume tuturor străzilor din oraş. C-tin Brâncuşi. în iunie 1968. numai datorită mie s-ar fi înfiin at acest oraş. Primăverii. Petroliştilor. chiar şi fără sugestia mea ele puteau fi transformate oricând într-o unitate urbană. am întins harta pe podea. A doua zi. Cireşilor. Nu a trecut nici o lună şi primarul mă anun ă să vin de urgen ă la biroul lui... deoarece. Mi-a dat să iau cu mine o hartă mare cu planul urbei celei noi şi m-a rugat ca în termen de două zile treaba să fie gata. după noua împăr ire administrativă a ării. Pe la ora unu noaptea toate străzile fuseseră botezate. Petroliştilr. Str. Îmi pare rău. Uite aici şi o notă cu îndrumări şi sfaturi cum ar fi trebuit să procedezi.” Nota specifica destul de clar. Teodor Diamant.. alcătuit din contopirea comunelor Boldeşti şi Scăieni.. Am luat din nou harta cu mine şi a doua zi m-am prezentat cu ea la primărie. etc. George Enescu etc. Monumentului. noul primar. Falansterului.

Bucovului. Balaca.. totuşi. Ghioceilor. Ogoarelor. căci aşa te ştie toată lumea”. Cocorilor. trebuie să-mi fac aici o autocritică. ing. continuând-o.” Vă comunic mai jos toate denumirile străzilor din oraşul Boldeşti-Scăieni. Intrarea Ogrăzii. da. mai stâlcită: numele oraşului! Mă zbat de câ iva ani să demonstrez. * De la neacceptarea unuia din numele meu. Stejarului. 84 de străzi): Aleea Clăbucetului. în ordine alfabetică (în total. Coloniei. Sondelor. Teleajenului. Unirii. etc. Primăverii. Monumentului. Nucilor. Izvoarelor. noul 33 . Intrarea Bălăcu a. Străzile= Izlazului. Calea Unirii. Panselei.. Nu de mult. deoarece acesta este un nume de alint. dând şi acolo nume de străzi. Pădurii. Nisipurilor. va fi în grija altei/altor persoane să îi găsească un nume. Aleea Clubului. mi-a răspuns el. semnată cu numele lui. L-am întrebat de ce mi-a zis “Puiu”. iar dacă se va construi vreo stradă nouă. chiar dacă l-am încadrat. Liliacului. Poduri. Calea Ploieşti. Podgoriei. să deschidem la pagina 707. Străzile= Câmpiei. a scris: “Profesorul Cristian Petru Bălan este cel care “a năşit” toate străzile din Boldeşti-Scăieni. Vestului. Livezilor. Dealul Frumos. “Pe mine mă cheamă Cristian Petru Bălan!” “Lasă-l aşa. Şi.. am uitat să dau nume de străzi în cartierul Seciu. Gladiolei. Grădinilor. Intrarea Serei. dar se pare că sunt condamnat să nu scap cu una cu două de acest diminutiv galinaceu care uneori mă deranjează. Crinilor. Intrarea Soarelui. Prunilor. ni s-ar putea imputa că suntem analfabe i! Dar mai înainte de a apela la argumentele de bază. “Dl. dl. Industriei.. Falansterului. la pag. Străzile= Stadionului. din 8 noiembrie 2006).Fabricii etc. Gării. (Vezi facsimilul după manuscrisul original). Secuiului.. cred că va merge!” a opinat primarul. Colinei. pe timpul cât s-a aflat dânsul la conducerea primăriei oraşului Boldeşti-Scăieni. Intrarea Canalului. după ce mă voi consulta cu domnul primar şi localnicii. Intrarea Levăn ica. 5073. prin care confirmă faptul că. Străzile= Albinei. Ludu. Nu cred că am omis vreuna. Şoseaua Ploieşti-Văleni. cartier destul de mare şi important. fiindcă toate numele străzilor mi-au fost aprobate. Fagului. De fapt. Crizantemelor. Cireşului. Gâlmeia. Zorilor. Perilor. Victoriei. nimeni nu mi-a corectat-o): pur şi simplu. Dealului. primul primar al noului oraş. Seciului. spunându-i “Cartierul Seciu”! Cred că va trebui să-mi cer permisiunea să mi se aprobe să botez şi acest cartier. Nouă. „Cartier Seciu”. Realitatea este că îmi place numele “Cristian” şi niciodată nu mi-a plăcut sămi zică lumea “Puiu”. Intrarea Pie ii. Fântânei. Peste nişte ani. folosit doar în familie şi între prieteni. Distilăriei. am comis o greşeală foarte gravă (şi. Sticlari. Armoniei. Atârna i. Intrarea Pirului. fiindcă aşa mi se spunea când eram copil. “Asta. din păcate. dând denumire tuturor străzilor din oraş”. mi-a scris de mână o declara ie. Fundătura Toamnei. Boldeşti. Nordului. Trandafirilor. Bucegi. Zorelelor. ziarul “România liberă” din Capitală (nr. Aleea Fabricii. Gloriei. Fagurilor. Şi a mers. Calea Petroliştilor. că revenirea la numele “Scăeni” este o greşeală imensă pe care. conform tradi iilor locale.. Petroliştilor. Viilor. Păcii. Aurică Marinescu. Cristian Puiu Bălan a stabilit nomenclatura stradală a oraşului. Strada Necunoscuta. la modul general. Poligonului. Mărgăritarului. cu argumentele cele mai logice şi ştiin ifice. Morii. a sosit timpul să trec la o altă neacceptare. Florilor. 5..

de la aceeaşi pagină. de obicei. noi to i pronun ăm clar vocala “i” în Scă-ieni. atunci de ce atâta îndărătnicie perseverentă din partea celor care. scriu foarte. pag. care sus ine că numele vechi Scăuieni ar proveni din Săcuieni. însă destul de asemănător cu numele localită ii care ne interesează şi care vedem că este scris cu “i” la mijloc. ci “Scăiani” şi “Scăieni”! Forma “Scăeni” a apărut şi s-a răspândit după anul 1902.Scoiani. 3. Negoieşti etc. nu “scăecior”. subliniez adjectivul “obligatorii”. Scăuiani şi Scăuieni. ambele substantive se termină în vocala “i” şi acest “i” din rădăcina cuvântului trebuie păstrat în toate derivatele substantivului respectiv. al Academiei Române. Scăiani. foarte greşit numele acestui oraş. motivând. 2005. Iar cuvântul Scăieni am văzut că apar ine prin excelen ă acestui fond istoric vechi. Nici un text vechi din sec. în func ie de pronun ia literară şi de etimologie” (Sublinierea Academiei. Dic ionarul Ortografic. Cine le scrie fără “ie” greşeşte! Fiindcă DOOM-ul Academiei Române precizează clar: “La început de cuvânt şi de silabă după vocală. cit.cit.. cel din edi ia a II-a. Litera Interna ional. care spune: “Se scrie “ie” şi se pronun ă “ie” în cuvinte din fondul vechi” (Op. Aş fi dorit ca la această pagină să existe substantivul propriu “Scăieni”. Aşa stând lucrurile. până s-a modernizat în Scăieni. Mălăieşti. dar atunci nu existau regulile ortografice şi ortoepice la nivelul celor de astăzi. La fel de convingătoare sunt exemplele lexicale oferite de cel mai actual şi mai citat dic ionar modern. deoarece se respectă perfect normele ortografice de care vorbeam. 1998. edi ia a II-a revizuită şi adăugită.. se scria şi se pronun a numai cu “i”. “secuienii” nefiind secui. Ploieşti. (Oricum explica ia etimologică.. care dictează normele obligatorii ale limbii române literare. că aşa l-au găsit scris pe hăr i. “scăios”. în documentele citate anterior. Or. de parcă to i care îl folosesc acolo. din punct de vedere literar. fie că plecăm de la for at-presupusul etimon “scai”. conform regulei nr. XLVI). fie de la mai sigurul “secui/săcui” (români ardeleni alunga i de secui şi aşeza i pe aceste plaiuri prahovene).. 2006) care mai aduce şi alte cuvinte asemănătoare: “scăier”. etimologic vorbind. din zona Ardealului în Prahova. al XVIIlea sau al XVIII-lea nu a scris vreodata “Scăeani” sau “Scăeni”. pag. Scăuiani. ziare şi dic ionare. ci acei transilvăneni băjenari proveni i. vă rog să încerca i a pronun a aceste patru nume înlocuind din fiecare variantă pe “i” de la mijloc cu vocala “e” şi ve i vedea că nici unul nu se poate pronun a astfel! Greşesc eu cu ceva? Dacă nu. ca şi cei din Măneciu-Ungureni. dar există substantivul masculin “scăiecior”.Dic onar DOOM. nu rezistă aceleia.. Buc.. “Dic ionarul explicativ al limbii române (DEX)”. transcriindu-l mecanic. un cuvânt mai rar. căci.. născută din presupuneri nedocumentate. “Noul dic ionar universal al limbii române” (Ed. iar. ar fi lingvişti atoateştiutori şi to i mai pricepu i decât doctorii în filologie?! Eminescu şi Caragiale le-ar spune cu indignare: pune i mâna 34 . care este vocală sau semivocală de bază în evolu ia şi componen a tuturor variantelor arhaice ale toponimului: Scoiani. XLVI). precum că acest nume provine de la locurile pline de scaie i. la regula scrierii cu “-ie” înainte de consoane se încadrează şi alte denumiri geografice cu diftongi în “ie”: Bordeieni. Scăiani.. se scrie “e” sau “ie”. numele vechi al localită ii. a lansat pentru prima oară acest exemplu din lexicul românesc. Secuieni. mai sigure. cu o încăpă ânare de semidoc i. Editura Univers Enciclopedic. în absolut toate variantele.. Ortopeic şi Morfologic al Limbii Române. Ed. prin unele căr i. “scăişor”. Univers enciclopedic. Buc. Buc. prin Monitorul Oficial. în Op.) Revenind însă la toponimiile de mai sus . apărut acum câteva luni. Scăuieni. Poieni.

ageamiilor! Nu stâlci i limba română şi renun a i la lenea de a mai adăuga o literă necesară în plus. to i mi-au spus că prima variantă sună foarte frumos în pronun ie. tuturor acestora va trebui să le explicăm cu glas calm şi limpede: oameni buni. în mod demonstrativ. puse alăturat. în toate dic ionarele şi în ziare să se corecteze odată pentru totdeauna această gravă eroare şi să scriem corect româneşte. Academia Română. nu este nicidecum un argument ştiin ific şi nu este nici măcar o scuză inteligentă! Corectarea de la noi trebuie să înceapă şi restul alogenilor ni se va supune şi. pe ştampile. cerem cu insisten ă ca pe panourile care anun ă intrarea în oraş. decretate de forul superior al culturii din ara noastră.. prin simple automatisme grafice. Buzău şi alta în Basarabia...pe carte. conform regulilor obligatorii şi logice ale scrierii fonetice. când limba nu era evoluată. Bucuresci. iar locuitorii ei văd că îşi ortografiaza fără greşeală acest substantiv propriu. greşeala altora care habar nu au de ortografierea corectă a limbii române moderne. am scris cele două variante ale numelui.. acolo unde trebuie! Iar noi. 35 . deci: BOLDEŞTI-SCĂIENI! Nu putem încheia capitolul fără să vă amintesc că mai există alte două localită i Scăieni. “Scăieni” sugerându-le impresia că ar fi vorba de nişte fiin e cereşti. după modelul nostru. şi când. desigur. deoarece este asemănătoare cuvântului englezesc “sky” (pronun at “scai”) şi care înseamnă “cer”. una în jud. pe toate actele oficiale. le-am pronun at cu voce tare în fa a vorbitorilor de limba engleză care nu ştiu deloc româneşte. nu mai scriem Ploeşti. în căr i. pe firma primăriei. aici în America. noi astăzi nu mai scriem ca acum 100 de ani. Când. iar a imita. Suntem într-un nou mileniu şi ar fi anacronic să mai scriem ca în trecut. Scăeni!. to i ne vor urma! Iată pentru ce. în numele adevărului ştiin ific şi al limbii române literare corecte.

mi-a precizat el de două ori în latineşte.. să le acordăm circumstan e atenuante pentru opiniile lor. deoarece respectivul primar a mărturisit sincer că nu auzise nicum de aşa ceva şi că nu ştia care-i “povestea cu falansterul”. într-o duminică..” Teodor Diamant (Scrisoarea din 29 iunie 1835 către prietenul său. În schimb. Nimic în plus. urme destul de estompate. scriitorul Ion Ghica. îmi păşteam caprele şi oile. cu toată bunăvoin a. Mi-a spus cine este şi ce doreşte. Dar nu-i nimic. m-am trezit acasă. mi-a mul umit. instruieşte-te.. exagerând activitatea şi importan a acelui experiment efemer. după ce am studiat această limbă la facultate. Curios. I-am apreciat gestul recunoscător şi inteligen a. precum şi din ceea ce mai spicuisem prin “Monografia Ploieştiului” lui Mihai Sevastos. dar nu prea am în eles ce voia să-mi spună în limba strămoşilor noştri. Iar acesta nu era altul decât Ion Cojocaru. precizând că eu am fost recomandat de primarul de atunci al comunei Scăieni. o maximă formulată de legislatorul roman Ulpianus. înainte de a se despăr i de mine. descoperirile ulterioare 36 . colaboratorul lui Diamant). ca şi ei să trăiască pentru tine. şi nu aveam dreptul să mă supăr pe cei doi harnici autori.. cunoşteam destul de bine urmele palatului care fusese al lui Petre Bălăceanu (strănepotul lui Manolache Bălăceanu. căci pe-acolo. viitorul autor al fascinantei căr ii “Falansterul de la Scăieni”. Mai târziu. pe atunci.) În vara anului 1959. pe când eram copil. Ei nu au putut-o redacta altfel şi va trebui. cu vizita unui domn venit special de la Bucureşti spre a vedea localitatea unde fusese faimosul falanster al lui Teodor Diamant. din păcate. i le-am arătat vizitatorului interesat. La drept vorbind.. cartea a fost bine concepută. nici eu nu ştiam prea multe despre acel ciudat experiment. şi rămâne până astăzi cel mai complet şi documentat studiu despre falansterul de la Scăieni. ulterior predând-o şi în şcoală. m-a îmbră işat şi mi-a dat asigurarea că va pomeni şi despre mine în cartea lui. deoarece. în contextul acelor vremuri. chiar dacă se conformează cerin elor politice de atunci. am aflat că “suum cuique” însemna “fiecăruia să i se dea ceea ce i se cuvine”. iar când a plecat. atunci când a venit să facă lansarea ei la căminul cultural din Scăieni. dar cunoşteam şi alte relicve arătate şi mie de unii bătrâni din sat.. moderează-te. Numai că. deoarece eram un tânăr student de 23 de ani şi tot ce aflasem erau doar nişte informa ii generale care proveneau din cartea scriitorului Ioan Ghica “Scrisori către Vasile Alecsandri”. am citit-o cu nerăbdare de la un cap la altul şi. pe care. scrisă de el împreună cu criticul Zigu Ornea (1930-2001) şi publicată în 1966 la Editura Politică din Bucureşti. Falansterul de la Scăieni “Păstrează-te. la Scăieni. trăieşte pentru semenii tăi.CAPITOLUL IV. “suum cuique”. nici o pomeneală de promisiunea cu “suum cuique” făcută mie. În 1966 am primit cartea celor doi autori chiar din mâna domnului Zigu Ornea care mi-a oferit şi un autograf pe pagina de gardă a acestei interesante lucrări. acesta nota de zor într-un carnet. ca unul care aş şti mai multe despre acest subiect. Tot ce îi povesteam domnului Cojocaru.

doar la suprafa ă strălucitoare şi doar în căr ile scrise de ei realiste. încât savan ii falansterieni vor putea transforma toate mările şi oceanele în mări şi oceane de limonadă. Acesta.. căci odată puse în practică. asta pentru că el iubea foarte mult dulciurile. înaintea experimentului rusesc din 1917. m-am întrebat care o fi adevărul? A existat sau n-a existat acel falanster? A existat. ridicată din drojdia proletariatului. motiv pentru care câ iva cunoscu i de-ai lui l-au declarat nebun. frizau. s-a fundamentat.au dat naştere la nişte polemici contradictorii care mergeau de la exaltarea experimentului făcut de Diamant şi Bălăceanu până la negarea completă a existen ei acelui falanster. când a putut fi materializat prin revolu ii armate. de la 1871. toate s-au dovedit a fi nu numai perisabile. nici Marx.” (În paranteză fie spus. dar nu în parametrii descrişi de cei doi autori şi înfă işa i cu exces de romantism socialist-revolu ionar. în realitate. dar. pentru că nici unul din aceştia nu au inut seamă de individualismul firii umane. el nu era singurul care lansa idei utopiste. Exact acest lucru nu l-a putut prevedea nici Fourier. nici Lenin (ba Lenin se zice că notase undeva că se teme oarecum de “burghezia proletară”). ci doar le frunzărise. printr-o efemeră încercare practică. de fapt. rezonabil. în lumina canoanelor “epocii de aur”. Aşa stând lucrurile. ci ideile şi operele filosofice ale socialistului utopic francez Charles Fourier (1772-1837). datorită impunerii lor cu for a şi prin crearea unei aparaturi paramilitare de coerci ie sângeroasă care să le men ină artificial durata şi supravie uirea în avantajul unei noi super-clase dominante. de egoismul şi setea individului de spa iu şi de proprietate privată (pe care numai o profundă educa ie religioasă o poate frâna şi anihila . de instinctul lui natural de arivism. nici Engels. fără urme de privatism şi de libertă i reale. în aparen e. distructive şi criminale. nici “Manifestul Partidului Comunist” al lui Karl Marx (apărut în 1848). lucrurile. făcuse un prim pas românesc spre o societate comunistă. pe un colectivism exacerbat şi exclusivist. Nu a trebuit să treacă prea mult timp pentru a se vedea că întregul eşafodaj al învă ăturii lor fusese îmbrăcat în numeroase sofisme seducătoare. Iată.) Oricum. pe nume Theodor Diamant (1810-1841). deşi modelul lui Diamant nu era nici Comuna (comunistă) din Paris.iar susnumi ii corifei materialişti negau din principiu 37 . realizată la Scăieni.. ini ial. dezvoltarea multilaterală a personalită ii umane. Nu ar fi lipsit de importan ă să vedem cum îl percepea Friedrich Engels pe socialistul utopic francez Clarles Fourier pe care îl admira pentru că “mânuia dialectica cu aceeaşi măestrie ca şi contemporanul său Hegel şi a prevăzut just unele trăsături ale viitoarei societă i comuniste: absen a antagonismelor sociale. prin exacerbări politice dictatoriale. concordan a dintre interesele individuale şi cele colective. la urma urmelor. deoarece ar fi aflat că Fourier afirma cu toată seriozitatea şi naivitatea că fourierismul lui va ajunge la o aşa mare dezvoltare tehnică în viitorul îndepărtat. În teorie. un egalitarism şi un liberalism dezirabil şi. cum au stat. ulterior. ideile formulate de aceşti teoreticieni proto şi procomunişti. chiar foarte periculoase. fezabil. Tratat despre asocia ia domestică şi agricolă” (1822) şi “Noua lume industrială şi societară” (1829). asistând la prelegerile lui şi citindu-i operele: “Teoria celor patru mişcări şi a destinelor generale” (1808). pe care îl cunoscuse personal în Fran a. În fond. transformarea muncii într-o societate vitală. pentru că prin anii şaizeci era la modă protocronismul na ional. cei doi autori voiau să demonstreze că un tânăr vizionar şi patriot român. poate că Engels nu citise cu prea multă aten ie căr ile lui Fourier.

unde a fost cel dintâi. în miniatură. după ce a înfiin at o mică celulă agraro-industrială proto-comunistă. se merită a vorbi mai pe larg de acest experiment mai mult sau mai pu in naiv. s-a convins. şi nici de ideile lui benevolente notate în scris. Pe vremea aceea. de Eufrosin Poteca şi ce anume a întreprins el concret prin aceste locuri? Aşa cum spun autorii căr ii “Falansterul de la Scăieni”. dar se pare că tocmai tânărul nostru Diamant a ajuns repede la o concluzie realistă şi. se hotărăşte pentru profesiunea istovitoare de inginer hotarnic. Dacă ideile britanicului Owen nu-l atrăgeau prea mult. stăruitor şi plin de devotament”. printre care o moşioară la Pociovalişte. specializându-se în studii agronomice şi în cele de economie politică şi socială. cine a fost visătorul Teodor (Theodor/Tudorache) Diamant. fiindcă via a practică i-a dezvăluit contrariul. I. ob inând o diplomă în acest scop.. Scriitorul Ion Ghica. de zădărnicia teoriilor de acest gen. Un document din Arhivele statului atestă că Diamant s-a născut la Bucureşti în 1810. p. englezul Robert Owen (1771-1858) şi doi francezi. un tânăr excep ional înzestrat. ini iat cu mult entuziasm şi curaj. trăind în limitele inferioare ale normalită ii intelectuale. inteligent. muncitor. cit. nu putem face abstrac ie de această premieră românească absolută. mai ales după insuccesul acestuia de a înfiin a în SUA şi Anglia nişte colonii comuniste. cu func iunea de vtori vistier. el s-a retras cu discre ie şi s-a concentrat spre alte treburi. Ed. ajunge să studieze patru ani la Universitatea din Paris. Odată convins de contrastul dintre teorie şi practică. 238). la Scăieni. Perioada şederii la Paris a fost hotărâtoare pentru existen a lui. un fel de c. Strălucea la matematici superioare. Iamandache reuşise să încropească o mică avere. cu to ii fiind atei furibunzi). la fizică şi filosofie iar. unde. Barbu fusese cam pu in înzestrat de la natură. Tatăl său se numea Iamandache Mehtupciu. În 1830. Buc. Aşadar. deoarece nu s-a găsit aşa ceva prin arhive. Sub semnul îndoielii a stat până acum până şi data şi locul naşterii sale. pentru gândirea şi activită ile lui practice viitoare. în schimb teoriile saint-simoniste şi fourieriste i-au plăcut. care i-au produs destule necazuri fratelui său Teodor. 44..” (Op. Opere. Acesta “era . vol. politică. după ce voia să o probeze şi în altă parte.. Teodor a urmat cursurile şcolii de la Sf.notează Ghica . În 1834 se reîntoarce în ară. (Ion Ghica. de experimentul lui juvenil şi cu totul inedit pentru Europa de răsărit. pe lângă latina şi greaca veche. După frecventarea unei şcoli greceşti. în “Scrisori către Vasile Alecsandri” spune că bătrânul Diamandi avea doi copii: Barbu şi Teodor/Tudorache (Theodor).om de frunte. ce voia acest iluminist simpatizat şi sprijinit de Ion Heliade-Rădulescu. în scurt timp. 1966).for ele spirituale divine. Voia. ESPLA. nu se ştie cu ce ajutoare financiare.p. Totuşi. a plecat la studii la şcoala de cade i din Munchen unde se perfec ionează în calcul diferen ial şi integral. iar mama sa Anastasia. Buc. îl captivaseră iluziile lui Claude Henri de Rouvroy. cu o bursă ob inută de la Aşezămintele mitropolitului Dositei Filiti. De aceea.. tineretul francez era destul de atras de ideile filosofice ale celor trei mari socialişti utopici ai vremii. conte de 38 . “se ştiu pu ine lucruri despre copilăria şi tinere ea lui Diamant. vorbea fluent franceza. din 1828. Ion Cojocaru şi Zigu Ornea. zis Diamandi..a. Ini ial. p. 1956. după căutări şi peregrinări. probabil. Saint-Simon (1760-1825) şi Charles Fourier (1772-1837). dar se pare că nu a ob inut vreo diplomă de absolvire a vreunei facultă i. germana. Sava. să se pregătească pentru o carieră didactică şi. italiana şi elina.

.Saint-Simon. iar Ion Ghica chiar sus ine că tânărul român ar fi fost membru marcant al acestei grupări. “Aux amis de la liberte. autorul lansează următoarea invita ie: “Persoanele care ar dori să asiste la conferin ele ce au loc la mine acasă şi al cărui obiect este de a examina procedeele care pot să facă atrăgătoare produc ia. din combina ia substantivelor “falax=falangă” (forma ie militară din Grecia antică alcătuită din solda i pedeştri înarma i cu lănci) şi “monastere” (mănăstire). care sus inea că socialismul se va putea instaura cu ajutorul claselor avute (bancherii şi industriaşii). reunindu-se “într-o masă de subscrieri îndestulătoare pentru a opera în cadru complet. iar contradic ia dintre munca fizică şi intelectuală. Preconizând atragerea celor avu i la înfăptuirea acestei noi organizări sociale şi 39 . Atât Fourier cât şi Diamant considerau că. prin discursuri laudative în fa a publicului francez. tipărită la Paris în aprilie 1833. Numărul membrilor celulei trebuia să cuprindă între 1500-2000 de persoane. spre anumite genuri de activitate. Încă din primele pagini ale broşurii. falansterul se împăr ea în serii şi grupe (falange). gruparea trebuia să fie organizată pe teritoriul unei dona ii (care. potrivit înclina iilor diferitelor persoane. autorul se întreabă retoric: “Ce este.) El nu spune. ca adep ii lui Saint-Simon: aduce i-vă averea voastră. Iar în concep ia francezului. deci. Jacques. nr. Diamant cere prietenilor libertă ii. o necesitate fiziologică pentru to i membrii societă ii.. Ca un post-scriptum al acestei broşuri. mijlocie şi săracă. rămânea însă donatorului. tinde să-l răspândească chiar în popor prin regimul ac ionar (. frecventându-i toate prelegerile şi răspândindu-i-le. de făcut pentru a da celor ce nu au FĂRĂ A LUA de la cei ce au?”. dreptă ii şi ordinei). intrând şi ieşind liber din grupe şi serii. Veniturile urmau să se împartă după calitatea muncii (5/12) şi după talent (3/12). între orele amiezii şi ora 4. de la justice et de l#ordre” (Către prietenii libertă ii.. potrivit aptitudinilor şi înclina iilor lui/ei. la răspântiile principalelor străzi din Paris. 18”. adunând 18 până la 1900 de persoane din trei clase: bogată. Astfel. Mai mult decât atât: ideile fourieriste au fost lăudate de Diamant şi românilor.” Această celulă social-economică primară a fost numită de Fourier falanster (la fel se numea şi clădirea sediului central al falansterului).. la locuin a autorului din Rue de Mauthurins-St. rămâne i în credin a părin ilor voştri!” . Dreptul la muncă era asigurat fiecărui membru/membră. apoi printr-o broşură. administra i voi înşivă prin aleşii voştri. explică superioritatea propunerilor lui Charles Fourier: “El a urmat căi cu totul diferite. Într-o serie urmau să intre 20-24 de grupe. dar nu avem nici o dovadă scrisă care să confirme o asemenea afilia ie. aşezarea de experiment societar. După ce critică teoriile utopice ale lui Robert Owen şi Saint-Simon. ajutate de muncitori. dintre oraş şi sat dispărea. dreptă ii şi ordinelor publice să se organizeze într-un cadru complet. ad-libitum. în final. sunt rugate să-mi comunice dorin a lor. Cert este însă faptul că Theodor Diamant a îmbră işat. ideile speculative ale lui Fourier cu care se împrietenise. el spune: nu încredin a i nimănui averea voastră. Neologismul respectiv a fost inventat chiar de Fourier. dacă acesta ar fi optat pentru aşa ceva). cu pregătiri culturale şi profesionale diferite. prin lucrarea “Scrieri economice”. fiecare grupă având 7-9 persoane. Munca devenea în felul acesta o plăcere. Această broşură se împarte gratuit. fiecare asociat putea să-şi dezvolte multilateral aptitudinile şi înclina iile. departe de a ataca spiritul de proprietate. cu toată convingerea. prin paginile ziarului “Curierul românesc”. metoda sa.

colerică şi câtuşi de pu in submisivă. în care Diamant îşi imagina un om cu vederi progresiste. locuia în Scăieni. un venit fără muncă de 4/12 din venitul ei total. lansat la Paris în ziua de 25 aprilie 1833. într-o comună nu departe de Paris . deschis unor reforme. Un răspuns încurajator va găsi însă la un boier. care-i face opt prunci. Avea un şir de procese şi încurcături financiare. dar capricioasă. deci după Scăieni. Texas Phalanx ş. Între timp. el s-a întors în ară la începutul anului 1834. Tânărul nostru. Printre altele. Pe vremea apari iei lui Diamant la Scăieni. Prioritar. nu le-a sprijinit). Ghica (1834-1842). pe teren. De altfel. încrezător. Emanoil (Manolache) Bălăceanu. pentru Diamant. Familia şi greută ile familiale. North American Phalanx din New Jersey. Au fost peste 40 de încercări practice. o “cucoană cumsecade”. Manolache Bălăceanu. toate au eşuat. Iată câteva din grupul celor din Statele Unite: Farm Phalanx din Boston. Teleorman. de numele căruia este de asemenea legată întemeierea falansteului. Diamant încheia cu o frază plină de încredere şi de bun augur: “În interesul umanită ii. câteva promisiuni vagi începuse să primească. Bălăceanu se despăr ise de so ia sa. dar nu a primit nici un răspuns. preşedintele plenipoten iar al divanurilor ărilor Româneşti. din motive mai pu in clare. Acestea din urmă s-au experimentat atât în Africa. de salon. francezul le-a dezavuat pe amândouă şi. a doua din lume . fie ca experimentarea să devină desăvârşită vara aceasta!” Era însă un optimism bazat pe o prea mare grabă şi pe prea multe himere. Pe tronul ării Româneşti venise de curând Al. Balaciul şi Tutăneasa. atât Fourier cât şi Diamant prevedeau că falansterul trebuie să asigure. îi adresează. Se născuse în 1807 (era deci cu doi ani mai în vârstă decât Diamant) şi nu era o personalitate de valoarea acestuia.cointeresarea lor. pentru capitalul investit. era să înceapă cât mai repede un experiment românesc şi să găsească un moşier bogat dispus să-i pună la dispozi ie terenul necesar pentru înfiin area unui falanster după re etele lui Fourier. Boierul avea multe datorii. Wisconsin Phalanx. se măresc.Conde-surVesgres.la Scăieni. Prin “Curierul românesc” al lui Heliade Rădulescu. De aceea. pe lângă alte trei proprietă i mai mici: Tecuciul.a. Edificiul central al acestui complex social era şi el numit tot falanster. Cum era de aşteptat. aproape nesolvabile. ob ine autoriza ia legală de “inginer hotarnic”. lansează atunci apeluri către boierii patrio i explicând ce mari foloase le-ar aduce introducerea sistemului falansterian. o igancă focoasă. între 1833-1835. pe care îl cunoştea mai demult. s-a remarcat ca o fire destul de voluntară. de organizarea unor falanstere experimentale (prima. dar cele mai multe în America şi au fost înfiin ate după 1840. cu acuze de grave escrocherii. fiica clucerului Dimitrie Ştefănescu. domnitorului Ghica şi generalului rus Pavel Dimitrievici Kiseleff (1788-1872). cam pe 7/19 aprilie. dacă e să ne 40 . Elenca. scrisori prin care le solicita slujbe potrivite studiilor sale. dar nimeni nu se grăbea să-l sprijine concret. fiind şi ultima experien ă de acest fel realizată în timpul vie ii marelui utopist Fourier. unde avea o moşie apreciabilă. cu timpul. trăind. În încheierea manifestului său. fostă roabă pe moşia sa. lăsând-o cu un copil (Lucre ia) şi preferând să legalizeze o nouă căsătorie cu Stăncu a Constandineasca. fiind foarte solicitat în procesul de măsurare a multor terenuri agricole. În urma acestor apeluri. dispre uind canoanele şi rigorile conven ionale. de abia întors de la Paris. din jud. deşi se pare că avea ceva cultură.

Fără să tergiverseze. Copiii.. pozi ia aducându-i ceva venituri de tranzit. Însăşi moşia Scăienilor era amenin ată cu confiscarea. în Fran a. în continuare. Se pare că. Cel care-i recrutase. Manolache s-a remarcat ini ial. inspira i. ocupându-se de muncile mai uşoare. mai ales după ce noul lui prieten. probabil după opera “ iganiada” (vol. în pofida acestor încărcături negative. interesat fiind. cel pu in în aparen e. În Scăieni existau şi 12 moşneni ( ărani liberi. În orice caz. având o valoare de 14. Teodor Diamant. rămâne ca un mic mecena în istoria societă ii româneşti din sec. în 1836. Dar. în care se afla datorită ipotecilor ce-i grevau serios bunurile moştenite. Localitatea Scăieni. ci mai mult din instinctive porniri mercantile. făurit din umbre şi lumini. livezi cu 600 de pruni. aproape 20 de noi membri. dacă vrem să facem generoase concesii. Fondatorul a mai adus acolo 15-16 nou veni i. începând de la 5 ani. acolo erau 20 de pogoane de porumb. Unii cercetători afirmă că a făcut acest gest nu atât dintr-o spontană generozitate. Şi copiii lor veneau la pension. Au urmat un alt roi de invita i. nobilul Baudet-Dulary). apoi cu însuşi “Tudorache” Diamant. trebuia să alterneze educa ia prin muncă cu cea prin învă ătură. desfiin at la 1 ianuarie 1845. de fapt. Scăieniul era situat pe vechiul “drum al sării”.. Bălăceanu era considerat ca proprietar al unei moşii care producea un venit anual mediu. cu pământul lor). unii critici mai răutăcioşi ai falansterului diamantin au numit acest prim act de slobozenie “mica iganiadă”. prin jalbe la ocârmuire. păr ile lui tenebroase nu anulează întru totul bunele inten ii ale lui Manolache Bălăceanu care. la rândul său. într-o continuă penurie jenantă. Oricum. era situată în jude ul Saac sau Săcuieni. Să urmărim. o şcoală gratuită unde primele lec ii le preda însuşi Diamant. îi explicase detaliat avantajele sistemului falansterian. În acel an. ca urmare a vreunui “decret”. de exemplu. ci a arendat-o falansterului. de vor fi fost sincere. El s-a construit lent. să scape de amenin ările cu ipotecarea moşiei sau gândindu-se la nişte câştiguri materiale imediate şi la echilibrarea bugetului financiar care devenise atât de anemic. muncite de 46 de clăcaşi. liberi şi egali în drepturi cu to i românii. 60 pogoane de fânea ă. cărora li se spunea “so i”. 10 pogoane de grâu şi 30 de pogoane de vie. printre primii falansterieni au fost iganii de pe moşie.luăm după plângerile lui. prieten cu amicii inginerului hotarnic. se străduia să o afişeze. în 1835. Falansterul nu a început brusc. în ciuda faptului că avea talentul să scoată bani şi din piatră seacă. fiind mai mare decât jude ele vecine Prahova şi Buzău. cu 68 de familii în 1831. abia venit din Fran a. De aceea. în premieră valahică absolută. luate la un loc. I: 41 . Mai întâi s-a înfiin at un “pansion”. ca un tânăr generos. nu a copiat dogmatic standardele falansteriene ale lui Fourier ci le-a adaptat la condi iile locale din ara noastră şi a cerut lui Bălăceanu să ob ină autoriza ie legală pentru func ionarea lui. cum s-a întemeiat şi cum s-a terminat falansterul. declara i. la Conde-sur-Vesgre. fiind pusă sub sechestru. cunoştea destul de bine ideile fourieriste.000 de galbeni în 1873. zece familii de robi igani (32 de membri: părin ii şi copiii lor). şi încă pe un pre nu tocmai modest. înscriindu-l sub numele de “Societatea agronomică şi manufacturieră”. Bălăceanu şi-a dat consim ământul şi i-a pus la dispozi ie moşia sa din Scăieni pentru un aşa promi ător experiment. educa i în forme mixte.. punându-i-se nu o dată la îndoială chiar şi cinstea personală pe care. Putem crede acest lucru dacă inem cont că boierul Manolache nu a comis un act de pură filantropie cedând gratuit moşia de la Scăieni (cum făcuse.. dintre care cei mai mul i “so i” erau străini de Scăieni. al XIX-lea.

4 secretari de cancelarie (“scriitori”). cu brutărie şi curte de dejugat boii. având. Ploieşti-Văleni de astăzi. după câteva luni... cu un pre de 1200 galbeni anual.. Diamant l-a rugat să-i înmâneze arhitectului Mauritze scrisoarea căruia îi cerea favoarea să schi eze proiectul clădirii centrale a falansterului. 8 ore de odihnă). minorii fiind predominan i. muzican i). so ia. Fourier se pare că s-a bucurat. că între cele trei liste trimise la orânduire existau unele contradic ii şi discrepan e care păreau şi ele suspecte ş. că existau dormitoare comune.. praporcic (sublocotenent). câte unul din Piteşti. La 20 sept. 8 ore de studiu. Kretzulescu. Bucovului de astăzi. Focşani. vol. depunând. Nici unul din Ploieşti. Divanul jude ului Saac şi “Departamentul trebilor din lăuntru” de la Bucureşti. 7 elevi. jud. în calitate de co-fondator. Contractul prevedea că Manolache Bălăceanu arendează moşia pe 5 ani. La 20 sept. în timpul liber. aşa încât falansterul 42 . un fel de fond de rulment al coloniei. pe de o parte. “so ii” participau cu munca şi talentul personal (lucrători. pitar (responsabil cu aprovizionarea cu grâne şi pâine a unui teritoriu) şi director (Stăncu a. Proiectul trebuia să fie trimis de la Paris la Scăieni prin N. că boierii mâncau laolaltă cu gloata săracilor. ini ial. Mehedin i şi jud. poet. 4 croitori. “so ii agronomi” participau la comunitatea falansteriană atât cu capitaluri proprii. mai solicitau şi o listă cu membrii falansterului care li se părea o organiza ie cam ciudată şi oarecum suspectă. Din punct de vedere al stării materiale.d. avea dreptate). Alte “întreprinderi” nu existau decât în măre ele planuri ale fondatorului. 1 fierar. a lui Ion Budai-Deleanu (1760-1820). nu s-a păstrat acest contract. pe de altă parte. De asemenea. 1836 tabelul “so ilor agronomi” număra 53 de membri. 1 director de studii. mese comune. hanul “de la Movilă”. 1 mentoră la pension şi 3 îngrijitoare la pension. ulterior a rămas totuşi indiferent. era loc iitoarea lui) şi grupul coloniştilor . căpătase o triplă însărcinare: “secretar. în locul unde este acum întreprinderea “Artema Plast”.. că la pension nu se studia deloc religia (înlocuită cu muzică şi lec ii de dans!). 1 bucătar. de pe Str. şi “Hanul cel mare”. Diamant nu a putut recruta mai mult de 80 de “so i agronomi”. dar s-a găsit un dosar care arată că Ion Bălăceanu. cât şi cu bani. În plus. cu caracteristici tipic feudale.socoti i arendaşi. Gorj. au cerut informa ii detaliate despre evolu ia societă ii agrare industriale condusă de Bălăceanu. fără încunoştiin area autorită ilor. II: 1877). 4 profesori.. un singur lucrător.m. 7 eleve. după modelul celui de la Conde. din care 32 de sex masculin şi 21 de sex feminin. s-a încheiat un contract. nu poate îndeplini toate condi iile economice necesare pentru concretizarea teoriilor lui (şi. Când scriitorul Ion Ghica a plecat la Paris. în parte. de ceea ce face elevul său la Scăieni. 1 pantofar. profesori. Majoritatea erau scăienari de origine (28 de so i). meseriile celor 53 de membri ai falansterului erau următoarele: 17 agricultori.a. temându-se că Europa de est. că noua colonie se ghida după alte legi decât legile ării (8 ore de lucru. 1836. După recrutarea primului roi de colonişti. comisioner şi advocat al fermei agronomice şi manufacturiere de la Scăieni” şi. Exista şi o “fabrică” de plase de prins peşte. din Bucureşti erau 21 de “so i”. mai ales că iganii fuseseră declara i liberi. că sistemul de reparti ie părea prea egalitar. deci 6000 de galbeni în total. situat pe Şos. Morii de astăzi. pentru început. fratele lui Manolache. Din păcate. păr ile fiind Manolache Bălăceanu. hanul “din sat”.1875. Pe terenul falansterului se aflau: moara de plute de pe Str. În pofida marilor eforturi făcute. Pe lângă mori existau cărciumi.

una din cauzele depărtării lui Diamant de opera ce-o ini iase. nu a părăsit însă niciodată convingerile sale fourieriste.. încă din faşă. chiar dacă a rupt-o cu Scăienii. treburile falansterului se pare că. Diamant fusese inima şi sufletul falansterului. “so ii” de vază ai acelei societă i declară că programul a fost respectat în acest ritm doar. regulile de aur fourieriste. apoi s-au înmul it. Acest lucru ne determină să dăm o anumită crezare opiniilor că între cei doi încetase orice legătură. în arhive. Adevărul este că. la pu ină vreme după întemeierea lui. conform documentelor de arhivă. Nu se mai respecta nici timpul de odihnă al “so ilor” membri. dar chiar şi nouă. al ii spun că. astăzi. chiar şi duminica. nemul umirile şi plângerile acestora nu au întârziat să apară. În această privin ă opiniile cercetătorilor diferă. “ci numai în unele din ele” . zece din cei mai de 43 . toată responsabilitatea fiind lăsată pe mâna so iei sale. a rămas şi ea fără nici un răspuns. pare-se. Nimic imposibil. la început. cere să fie ajutat să înfiin eze un nou falanster cu colonişti rromi. evita să dea ochi cu nemul umi ii şi cu autorită ile. ajungând până la o distan are de ea aproape totală. Manolache Bălăceanu. Cert este că activită ile societă ii falansteriene intraseră într-o degringoladă evidentă şi că nu mai semănau cu cele din primele luni de la înfiin are.“prin silă” şi excesiv. după cum era de aşteptat. ca şi so ul ei. care. Se evita chiar şi denumirea de falanster. chiar dacă inginerul nu mai colabora cu pitarul Manolache. până în prezent.după cum spuneau ei . directorul “so ietă ii”. se ştie că inginerul activase acolo concret. destul de descurcărea ă şi autoritară. desigur. Imediat după plecarea lui. Comportamentul ciudat al lui Bălăceanu ar putea fi. numai nişte presupuneri. undeva pe lângă Iaşi. pentru bani pu ini sau pentru nimic. totuşi. dovadă unele acte de vânzare-cumpărare găsite prin arhive. ea fiind înlocuită fie cu numele de fermă agricolă. nici nu mai erau respectate (dacă vor fi fost respectate vreodată pe deplin!).. o fiin ă. el a trecut printr-o rapidă perioadă de slăbire a interesului pentru organiza ia pe care a creat-o. Diamant. iganca Stăncu a Constandineasca. după mai pu in de opt luni de la înfiin are.nu avea nicidecum un caracter autarhic. Aşa stând lucrurile. Spre a nu intra în conflict direct cu ei. deşi coloniştii trăiau mai mult din propriile produse pe care le vindeau şi în afara teritoriului. Sunt. atunci. (Atunci. mai ales în cele din anul 1836. fiind tot mai rar văzut prin Scăieni. De aceea. ne-am lăudat prea mult cu acest falanster ce începuse. nu s-au găsit documente convingătoare care să confirme sau să infirme aceste supozi ii. totuşi. Numai în primele luni ale anului 1835. într-un memoriu din 1841. Unii spun că prietenia dintre cei doi ar fi continuat. şi nu numai lor. Bălăceanu făcea cam ce voia acolo. au mers bine sau binişor. încât. adresat Consiliului administrativ al Moldovei. într-adevăr. cerere care. recomandate stăruitor de Diamant. fie cu aceea de societate agricolă manufacturieră. în primele luni. între cei doi ar fi existat divergen e şi certuri serioase care i-au dus până la procese în tribunal sau la o ruptură definitivă. dimpotrivă. situa ia s-a deteriorat brusc. deoarece. Rămas singur la cârma micii sale societă i falansteriene.ceea ce membrilor le-a redus mult din entuziasm. ca dovadă că. deşi într-o scrisoare reprodusă de noi mai jos. să devină fantomatic). pe ultimele liste ale membrilor acelei “Societă i agronomice şi manufacturiere” numele lui Diamant nici nu mai apare deloc. “vreo lună” şi încă nici atunci în toate promisiunile fundamentate. Dacă. “înlocuitoarea de director” a fermei. iată. precum se crezuse. aceştia muncind .

al ii stăpânii şi al ii alt enteresuri şi făcând contracturi cu d-lui. a lucra orice fabrică. nu după cum scrie. ns.000 lei împăr i i pă vite. arh. a ni să da lăcaş. Ne făgăduia că vom găsi veacul de aur. îmbrăcăminte. de a face orice printr-a noastră bunăvoie. (Citate luate din textul de mai jos. păduri. lăsându-ne unii şcoalele. Citez.seamă so i agronomi dau de grabă jalbă direct către Alexandru Ghica. f. împreună şi cu voia stăpânirii. în locul raiului pământesc” promis. pentru că. Agia Bucureşti. din ziua de 9 decembrie 1836. din care reiese foarte limpede şi fără urme de îndoială.a) ne spunea atâtea făgăduieli. Asemenea plângeri.) Iar în cele după urmă ajunserăm ca de silă să ne facem cei mai sfin i. mai viclean şi mai despot”. lucru cu totul despot”. nici toate. poate fi considerată un document fundamental care subliniază că triste ea şi disperarea celor ce ajunseseră să trăiască într-un fel de lagăr este un adevăr incontestabil. deoarece “în locul veacului de aur”. extrem de importantă şi revelatorie. iar nu prin silă (subl. mai fuseseră înaintate şi ocârmuirii de la Bucov a jude ului Saac. (Subl. Teodor Diamandi matematica... Bucureşti. Bălăceanu fiind “cel mai înşelător. menit să diminueze mult mitul atât de lăudat al falansterului fourierist de la Scăieni (v. lunga jalbă. noastră. că în loc de iconomia so ială am învă atără ca un sfert de pâine să-l iconomisim o zi sau două. au ajuns “mai rău decât păcătoşii din iad”. a celor zece falansterieni de frunte. într-acest chip: a ni să da de către d. învinuind de mare înşelăciune pe Emanoil Bălăceanu şi chiar pe Theodor Diamant pe care. economia so ială. ci numai unele din ele. întrucât a introdus şi o cenzură severă în coresponden a “so ilor” care se plângeau că “n-avem voie (nici) d-a scri ceva tainic pe la părin i. 7233/1836. ns. facem următoarele noastre arătări către Măria Voastră că. că afară de cele ce este în contracturi ne spune că are peste 500. doc. (Subl. Teodor Diamant. în loc de lec iile d. 41 şi 52. 44 ..) şi nici că să pomenesc pe la noi acele învă ături.) căci ni le citea şi dedeam ştraf. încât socotim că cei mai scumpi să înşela de punea bani şi cei mai în elep i săraci de făcea ceea ce am făcutără. Prea-Plecată Jalbă Noi. în întregime. copie): Prea-Înăl ate Doamne. respectând limba veche a originalului de atunci. rude sau protectorii noştri (. noastră!). n. moşii şi alte negu ătorii. pentru o so ietate de cinci ani. slobozenia care este cea mai plăcută tutulor şi altele multe. în loc de matematică. domnul ării Româneşti. ei au ajuns la “veacul cel mai întunecat.. că promisiunile şi realizările falansteriene ale lui Diamant şi Bălăceanu nu au existat în realitate decât mai mult pe hârtie. original din Arhivele Statului. cu folosirea unor cuvinte aspre de dojană şi frustrare. nr. cei ceia ce cu numire am fostără so i agronomi şi manofacturieri la Scăieni. limba fran ozească şi alte ştiin e.. întărite prin comisie. hrană. care nu-l putuse găsi pe cel reclamat. şi chiar din gura d-lui (T..) Această scrisoare a unor oameni profund înşela i în speran ele lor. întocmită într-un stil patetic. raiul pământesc şi câştigul cel mai mare. agricultură. zicem că nici nu l-am văzutără (subl. a ni să da moşia Scăienii nouă ca la nişte tovar i. “nici nu l-au văzutără pe-acolo!”. plăcerile lumii.. moşia d-lui prapo(r)cic Manoil Bălăceanu.) Care aceste toate s-au urmat vreo lună. acesta fiind totdeauna dispărut. adresată domnitorului Ghica. D. pusă alături de alte documente asemănătoare.

mai viclean şi mai despot: (subl. a-i cură i pădurea de mărăcini. care el este învă at. pentru că nu i-a dat niciodată adeverin e de hârtiile primite etc. am făcutără cunoscut cinstitii ocârmuiri a jude ului Saac spre jalbă a ni să da slobozenie spre venire la Bucureşti spre căutarea drepturilor noastre cu d-lui. în tribunal. În locul veacului de aur. vedeam că n-avem voie d-a scri ceva tainic pe la părin i. Manoil Popovici. dezbrăca i. a hainelor şi a încăl ămintelor fieştecărui. în loc de hrană. care ei sunt mor i. în loc de agricultură. 1836. în loc de lăcaş. Erbaru. pentru despăgubire pierderea de vreme.. în loc de a face orice printr-a noastră bunăvoire. ns. veacul cel mai întunecat. ajuserăm cu to i unindune supt comanda unia şi astfel scoteam. lucru cu totul despot”. de abuzurile şi ilegalită ile săvârşite de judecătoria Săcuieni. buturugi şi alte nesufrite lucruri. De aceea. vaci. iar noi vii. ticăloşiile omenirii. Petre Popescu. Costache Papadonat. am văzutără că este cel mai înşelător. În loc de slobozenie. Costache Constandin. şi alte reguli ale d-lui. pentru că îi pusese “sechestru nepravilnic”. gropi. slobozindu-ni-să contracturile şi răvaşurile dă drum. El ajunsese la numeroase certuri cu injurii şi procese nu numai cu inamicul lui de-o via ă. ploaie. Gheorghe Cârjanovschi. vedeam că în curte n-are mai mult decât vreo câ iva boi. Ion Bălăceanu. care şi acelea sunt ale iganilor. căci mai primise o jalbă similară şi de la un alt grup care părăsiseră foarte nemul umi i colonia. N. strălucindu-ne adesea înnaintea ochilor bunătatea sentementurile cele nobile ce Dumnezeu i le-a insuflat cu cea mai mare putere sfântă. în favoarea căruia se făcuse sechestrul. Costache Anastasiu. în loc de arenda moşii Scăieni. rude sau protectorii noştri (subl. etc. dar şi Bălăceanu găseşte cuvinte meşteşugite să se apere de învinuiri şi să se plângă de neloialitatea colaboratorilor. fieştecare scria p-acasă de ni să trimitea. care nu lucra opt ceasuri pă zi.a număra cele opt ceasuri pă zi care era de lucru spre dare de mâncare. În locul plăcerilor lumii. care ni s-au şi dat. am văzutără că este secvestruită. în loc de îmbrăcăminte şi încăl ăminte. şi suntem prea încredin a i că ni să va împlini această rugăciune. în loc de limba fran ozească este numai pentru cei începători. a-i săpa pu uri. vedeam că cu sila ne punea şi. Domnitorul Ghica îl cunoştea însă bine de-acuma pe 45 . dechemvrie 9 Şi suntem prea pleca i şi supuşi slugi ai Înăl imii Voastre: Toma Constandin Caton. Tudor Zaplan. făcându-i-să secfestru banii ce prisosesc. nu i se da de mâncare. oi şi capre. nedându-ni-le. în loc de fabrică. prin ger. dar şi cu propriul său frate. Iar pentru cele ce ne punea şi ne făgăduia.) că în loc de negu ătoriile. şan uri. pleca i ne rugăm Înăl imii Voastre ca. în locul raiului pământesc.) căci ni le citea şi dedeam ştraf. Şi ce mâncare: mai rea decât a unui sărac ăran. ns. Ioan Constandin. iar noi nu. care nici iganii nu putea să le sufere. că ne punea dă-i făceam caraula ziua şi noaptea câte două ceasuri descul i. Gheorghe Mihalovici. Care neputând a suferi ne-am cerusără contracturile şi răvaşurile de drum şi. Domnitorul dă ordin să se cerceteze cazul. ca nişte vinova i la arest. mai rău decât păcătoşii în iad.

prin cinci-şase jude e. Se ştie că tânărul inginer era o fire foarte dinamică şi întreprinzătoare. de falansterul pe care îl crease cu atâta entuziasm. Diamant nu a fost nici judecat. cum spune I. trebuia să muncească excesiv. din numeroasele reclama ii venite contra lui. Bălcescu ori poetul maghiar Petofi Sandor. motive pentru care Agia de la Bucov l-a arestat. fiind decis să o lichideze fără urme. dar care impuneau dese. la numai 32 de ani. el trebuia mereu să se înfă işeze cu explica ii scrise sau verbale în fa a autorită ilor. într-adevăr. nu atât din cauza fostei lui func ii de director al coloniei ori a ideilor fourieriste pe care. care îi ofereau totuşi un câştig sigur. “Striga . obositoare şi continui deplasări pe teren. ne inând cont de condi iile vremii. el murind departe de prieteni. chiar dacă ea nu mai exista decât doar cu numele. au fost elibera i. dar nu la Mărgineni. se sim ea deja slăbit. trăind într-o continuă tensiune. deoarece nu există absolut nici un document care să arate că inginerul ar fi fost vreodată arestat şi surghiunit. din porunca domnitorului. Scriitorul Ion Ghica ne povesteşte că. cu fratele său Ion. cu Obşteasca epitropie. era înconjurat de admiratori. din ordin domnesc. Aşa că nu a fost tratat ca un criminal şi nu i s-au ridicat func iile de sublocotenent şi de pitar. oricum le abandonase. Saac din 25 iulie 1829. pentru activitatea sa de la falanster. Cu certitudine. aruncându-l în cele din urmă într-un iaz unde a stat gol-golu pe o ploaie cu furtună o noapte întreagă. De data aceasta ceea ce descrie vechiul prieten al lui Diamant sunt nişte zvonuri fără temei. Cert este că Alexandru Ghica vodă nu-l avea deloc la inimă pe pitar. între 1841-1842. De altfel.pitarul şi praporcicul Bălăceanu. Mai auzise şi de plângerea lui Sava Rădulescu adresată Agiei (poli ei) din jud. multe făcute fie călare. căci sănătatea i se deteriorase rapid. iar în 1836 îl găsim peste măsură de implicat şi de solicitat cu îndeletnicirile hotarnice. prin care acesta îl reclama pe Bălăceanu că-l înjurase. Diamant şi Bălăceanu au fost aresta i şi trimişi în surghiun şi că. a fost trimis în surghiun la o mănăstire. nici arestat şi nici surghiunit. dar la fel ca Mozart. via a aceea trepidantă. în sărăcie şi aproape uitat. dar cu un trup fragil. că-l tăvălise pe jos călcându-l cu calul. Va fi înmormântat la un cimitir din Câmpina. dar cel mai mult era deranjat de existen a societă ii agronomice de la Scăieni. Nici Manolache Bălăceanu nu a avut o soartă mai bună. din clemen a unor necunoscu i. de pe urma unei astfel de deplasări prin ploaie. nu se ştie deloc unde îi este mormântul. datorită firii sale carismatice şi a cunoştin elor sale enciclopedice. va contracta o tuberculoză galopantă şi boala îl va răpune foarte tânăr.că este hotărât să mă omoare” şi că a trecut peste el cu încă două slugi călări. în ziua de 13 sau 15 august 1841. fie pe jos. ci la Vieroşu. Pentru a-şi putea men ine existen a. luate din informa ii de a treia mână. Bălăceanu. Hăr uit de atâtea procese. foarte 46 . ci pentru desele conflicte avute cu foştii “so i agronomi” ori cu Tudor Zaplan. dar când s-a întors în libertate. având dreptul să fie vizitat de familie. Acolo mai mult s-a odihnit. Ghica. Totuşi.acuză Sava . pe când era sănătos. el a început să se desprindă treptat. El lucrase mai mult pentru binele şi folosul mul imii şi de aceea lui nu i se poate nega deloc patriotismul şi sacrificiul dezinteresat. după un timp. Todeauna. suprasolicitările zilnice şi drumurile lungi şi obositoare l-au slăbit foarte mult iar sănătatea i se şubrezise vizibil. Din motivele arătate mai sus. după plecarea lui Diamant. treptat. încă din 1835.

dă cu şareta o fugă până la un doctor din Ploieşti. trimite de grabă următorul anun către ocârmuirea Saac: “Ieri. În toată colonia nu existau decât şase flinte primitive şi numai câ iva bărba i care ştiau să le folosească. plasa Podgoria. directorul este eliberat. probabil pe o cau iune bine plătită.probabil. Încă de la începutul primăverii anului 1842. mai cu vorba bună. sosind şi alte întăriri care nu s-au retras până ce ultimii colonişti nu s-au întors la localită ile de unde au fost aduşi. încetează din via ă în ziua de 12 aprilie 1842. cu o zi înainte. pentru prea iubita-i so ie. printre care şi unii igani săraci. pentru rude. pe măsură ce îşi lichidau obliga iile. Dar există informa ii scrise că încă din a doua jumătate a lunii noiembrie. proprietarul moşii. pitar Manolache Bălăceanu. la cabinetul medicului. ei au supravegheat lichidarea treptată a coloniei şi au depus eforturi. miercuri la 15 aprilie 1842. fostul director al coloniei. aleşii satului Scăieni m-au întâmpinat cu raportul lor prin care face cunoscut că d.) a încetat din via ă. De aceea. boala înaintase rapid şi pitarul se sim ea extrem de slăbit. poprit temporar la sediul agiei din Bucov). sunt pur şi simplu nişte specula ii fanteziste.. el se grăbeşte să-şi întocmească un testament explicit.. praporgicul lasă impresia că a vrut să-şi mai ispăşească parcă din păcatele lumeşti. Soarta falansterului fusese însă dinainte pecetluită. a constatat că dezertase şi al doilea grup de foşti falansterieni (cam pe 17 sau 30 decembrie). ce să afla cu lăcuin a în satul pomenit (. Manolache Bălăceanu. iar acolo. doroban ii şi func ionarii civili ai subocârmuirii Podgoria s-au aflat continuu la Scăieni. (pe când Bălăceanu fusese. 47 . din pricina aceleiaşi boli ca şi a lui Diamant. deşi nu plecau to i odată. cu urcuşuri şi coborâşuri.. pentru a-i convinge pe colonişti să renun e la activită ile lor de acolo. primul grup de 10 “so i agronomi”. Nicăieri rapoartele subocârmuirii sau ocârmuirii jude ene nu pomenesc despre nesupuneri îndârjite. numele rămânându-i pentru eternitate legat de experimentul acela social la care. s-a stins la o vârstă foarte tânără. cărora le împarte o mul ime de bunuri din restul averii ce-i mai rămăsese după sechestru. Aşa că informa iile ob inute de Ştefan Greceanu. Totdeauna militarii au raportat că “so ii” erau supuşi şi ascultători. Nu după mult timp. alertat de starea-i agravată. ci pe rând. spre a ne apărea ca bravi români şi mari patrio i! Poate ar fi fost frumos dacă ar fi fost astfel. prieteni.. pentru soacră-sa şi numeroşilor lui urmaşi. metamorfozându-se într-un milostiv şi bun creştin. dar rigorile cercetării ştiin ifice ne spun clar că o aşa minune nu s-a întâmplat nicidecum în realitate. la nici un an de la dispari ia lui Teodor Diamant. după aproape 14 ani de la dizolvarea falanstrului. Pe 10 sau 11 aprilie. care ne surprinde cât de generos a putut să devină. Ca şi mentorul său Diamant. inmormântându-l la schitul Ghighiu” (cum ceruse în testament). presim ind ce va urma.. Din ele deducem că Bălăceanu mai putea fi socotit totuşi un boier destul de înstărit. Astfel falansterul a fost ocupat zilnic. Practic. despre manifestări ostile de rezisten ă armată. Şi au reuşit. au părăsit falansterul. mai cu amenin ări şi cu for a. care consemnează că în vizita făcută de el la Scăieni în 1849.. Prin aceste danii testamentare. înso it de un ajutor. La 4 decembrie 1836. pentru a-i convinge pe colonişti să plece. menite să exalte gloria revolu ionară a bie ilor falansterişti. şi când s-a întors. oferind cu larghe e daruri în bani şi terenuri. auzise zvonul că falansterienii ar fi rezistat eroic cu armele în mâini “să-şi apere colonia de furia doroban ilor”. participase. Subocârmuitorul Podeanu.

4 m. căpătase aliura unui mic şi odios lagăr de concentrare şi demonstrând în mic ceea ce. mai mare. febr. (Diamant a trebuit să plece). atunci când au lucrat o machetă în ipsos. originală şi destul de interesantă în istoria ării noastre.50 m înăl ime. un patriot cinstit şi plin de multă noble e. o pagină inedită. Ecaterina Tudorache şi Ştefan Macovei.. Dar mi-am imaginat mai multe ipostaze ale fizionomiei lui. neîndoios un suflet altruist. de cca 1. nu puteau să nu ispitească şi să nu inspire pe creatorii de artă din ara noastră. fără excep ie. sunt şi vor fi oriunde sortite unui eşec sigur. în mare. Chiar în cele aproape 20 de luni de existen ă fragilă a micii celule comunitare de la Scăieni. apăruseră deja mari sau mici frecuşuri. STATUILE LUI DIAMANT ŞI FILMUL ARTISTIC DESPRE FALANSTER Asemenea evenimente istorice. fără să o putem acuza totuşi de ateism. Apăruse lupta pentru putere între micii şi marii lideri. puzderie de reclama ii scrise sau verbale făcute la ocârmuirea locală. De la “reconstituirea” mea s-au inspirat doi foarte talenta i sculptori ploieşteni.Falansterul de la Scăieni rămâne. ducând la evoluarea treptată a autocra iei lui Bălăceanu. Acolo artiştii m-au chemat şi pe mine ca să modelăm statuia împreună şi am urcat cu ei pe o schelă specială. mari sau mici nedreptă i şi neîn elegeri. Aceasta este lec ia oferită de faimosul experiment de la Scăieni despre care îndrăznesc să spun că a însemnat mai mult decât o furtună într-un pahar cu apă. toate aceste experimente lipsite de un crez pios. începând cu mine însumi. Lipsite însă de orice binecuvântare. mai ales că prin incertitudinea unor fapte şi amănunte exacte. i-am sculptat primul bust (ulterior. dornici să creeze o statuie impunătoare a lui Diamant. 2. falansterul de la Scăieni era o grupare în care nu se practica religia. de un ghidaj spiritual divin. schi ându-le pe hârtie şi în final m-am oprit la una care gândeam că trebuie să semene cât de cât cu eroul care a fost şi. Şi ele s-au găsit. 25). ajutându-i pe cei doi 48 . ele lăsau destul loc liber fabula iilor şi specula iilor “revolu ionare”.. Această machetă le-a servit ca model celor doi sculptori. totuşi. Figura tânărului Teodor Diamant m-a atras fără să mă fascineze excesiv.. conform mărturiei membrilor ei. 1985. În asemenea situa ii discordia nu se lasă prea mult aşteptată. de aprox. Este adevărat că falansterul acesta a fost for at să-şi înceteze activitatea înainte de a se împlini acolo toate planurile idilice ale marelui nostru visător fourierist. Nu se cunoaşte absolut nici o fotografie sau portret al acestui mare utopist român. pe atât de nebuloase. la pag. au demonstrat toate autocra iile despotice ale tuturor statelor comuniste din lume.. ca atare. ucişi de ger înainte de a apuca să înflorească. dar precum afirmam mai la început. Toate au părut ca nişte boboci frumoşi de trandafiri. copiind şi o dublură după el). iar Teodor Diamant primul socialist român. Evident. iar cel mai spa ios loc pentru modelarea ei din lut (prima fază înainte de a o transfera în ipsos) a fost o hală de la fabrica de sticlă “Prahova” din Ploieşti. bunele inten ii ale speciei umane s-au dovedit din nou că nu puteau evolua altfel. dar ma determinat să încerc eu primul a-i reconstitui tridimensional chipul (vezi poza bustului respectiv pe care mi-a reprodus-o şi revista “Magazin istoric” Nr. până ce colonia. în sânul ei.. pe cât de inedite şi originale. Mai era nevoie doar de recrutarea unor for e creatoare.

Elena Albu. după care statuia respectivă a fost adusă şi instalată în curtea Casei de cultură din oraşul Boldeşti-Scăieni. fericirea etc. după un scenariu scris de redactorul şef-adjunct al ziarului oficial al c.c. Savel Ştiopu a îmbogă it cu elemente noi scenariul literar atunci când l-a transpus în scenariu regizoral. unde era o tabără de sculptură. Cu fa a spre public ş. N. oraş înflorit. şi care răspundea de cultură..c. fiindcă se prefăcea că nu prea avea habar de falanster. pseudonimul lui Nicolae Răcănel). Ultima noapte a copilăriei. trebuind să-i lămurească despre implicarea lor în această colectivitate în care vor domni egalitatea. Premiera produc iei a avut loc în sala mare a Clubului din Boldeşti.). Bucureşti.. imprimându-i filmului un anumit dinamism. şi să-i combată pe cei ce nu-i în elegeau ideile. care are prea pu in de a face cu realitatea istorică. mârâind cam în acest fel: “Păi ce le trebuie la ăia de la Scăieni o statuie de bronz atât de mare şi de costisitoare pentru Diamantul lor?” Şi. Agentul straniu.maeştri să termine impunătorul proiect. Flăcăul şi focul.şi aşa mai departe. cu jertfe din partea patrio ilor scăienari care sângerează şi mor pentru libertate. Fireşte că filmul divaghează aiurea pe această temă patriotardă fantezistă. zis “dumnezeu”. trebuia scos cu pregnan ă în prim plan. cu lacrimi în ochi mi-a spus că uriaşa statuie. Filmul a fost realizat în studiourile de la Buftea. lucrând o replică a ei mare. pe de altă parte. înfă işându-ni-l pe Diamant ca pe tânărul Lenin care explica ăranilor din Scăieni necesitatea unei agriculturi colective. “carne şi oase”.. care se canonea cu “aprobărili” aflate atunci pe mâna lui de mare mahăr al c. montajul Viorica Petrovici şi sub regia lui Savel Ştiopul (n. Buzău. Desigur.c. care respecta în mod tipic “realismul socialist”.r.c.a. ar fi refuzat aprobarea fondurilor pentru statuie. Doamna Tudorache. Adrian Pintea (în rolul lui Diamant). al p.. George Mihăi ă.. totul terminându-se cu arestarea lui Diamant şi a lui Bălăceanu. Corneliu Revent. al p.scenografia: Ladislau Lobancz şi M. Acolo meşterii pietrari au copiat-o cu mult talent pe cea din ipsos. Eniko Szilagy. Demetriade. macheta a fost dusă ca model la pietrarii de la Mânăstirea Ciolanu. la Cluj-Napoca). dintre doroban i şi tovarăşii din ferma independentă. în care tânărul inginer putea fi văzut în. doi mari eroi revolu ionari . în anul 1979. 1938. unul din cei mai harnici şi talenta i regizori şi actori români din acei ani. “Scânteia”. sculptată în piatră albă de calcar. se zice că tovul Dumitru Popescu. cum îi ziceam noi.r. Julieta Szonyi.. la care s-a muncit zile întregi. muzica Hary Maiorovici. dar inegală ca for e. pe de o parte. din piatră. în consecin ă... Muşchetarii în vacan ă.. frumosul efort al sculptorilor a fost zadarnic. dar spectatorul are norocul să vadă măestria regizorului şi jocul impecabil al unor actori de mare elită: Liviu Ciulei. apărându-şi mica lor republică falansteriană. poetul Nicolae Dragoş (n. Muncă zadarnică! S-a ob inut în schimb aprobarea pentru o variantă mai mică. Anotimpuri. care era 49 . În acest scop. Mihai Mălaimare. împreună cu Florian Avramescu şi Nicolae Drăgan . a trebuit distrusă. Dragoş şi colegii lui au creat un scenariu plat. Andrei Finti şi Fabian Gavriliu. O evocare mai impresionantă decât statuia lui Teodor Diamant avea să fie însă un film artistic despre el şi despre experimentul lui de la Scăieni. totul accelerându-se şi convergând spre o aprigă luptă armată finală. Ultimele zile ale verii. ajutat de Bălăceanu. “tanti Tity”. şi autorită ile militare feudale. conflictul dintre Diamant. Aproape de soare. filma i de operatorul Ion Anton. Când lucrarea a fost gata. 1926. dacă socotim cele 19 filme regizate de el (Proprietarii de stele. Romulus Mărgineanu.

În rest. cu dublu în eles. Regizorul.. spectatorul neavând suficient timp să-şi fixeze bine imaginile.. oricum. Anton a abuzat de filmări foarte scurte. dacă nu întâmpina acele ciopâr iri şi piedici stupide. La întoarcere. “Dacă a i şti. mai toate scenele mi-au fost cenzurate. mi-au fost tăiate cele mai interesante secven e... În sfârşit.arhiplină. filmul are . cât trebuia să aibă toată pelicula.. cu o zi înainte. poate. Poate că astăzi ar trebui căutate rolele cu secven ele eliminate şi. în vara anului 1980. cu ce nu a i fost de acord din toată munca mea? Ce considera i că ar mai fi trebuit să fac?” . la masă. iar după masă domnul Ştiopul m-a rugat să merg cu dumnealor şi să le arat locurile unde au fost clădirile falansterului.. filmul mi-a plăcut. nici nu cred că s-ar fi putut altfel. care a fost aplaudat de to i actorii.. bănuind că. erau scrise în spiritul epocii de-atunci: 50 . aş avea oarecari rezerve. aşa că ceea ce a i văzut pe ecran este doar ce a mai rămas după cenzură. fiindcă. fireşte. Cred că nu am fost prea sincer când am declarat cu emfază că filmul mi-a plăcut. După premieră. regizorul Savel Ştiopul şi operatorul Ion Anton. zău că mi-a i plânge de milă! În primul rând. foarte bun. cu versuri de ocazie.. şi proiec ia a durat 161 de minute într-o atmosferă deosebit de festivă. iată aici poemul “Teodor Diamant”.. (şi mi-a spus un nume pe care l-am uitat) de la Ministerul de Interne. am în eles mai bine pentru ce criticii de film iau acordat “Falansterului” numai două stele şi jumătate şi nu cinci. naive. Mai aproape (şi mai ieftin) le-a venit localitatea Ciocăneşti-Ilfov. fiindcă acest al treilea film al domniei sale. precum majoritatea filmelor maestrului Savel Ştiopul. ceva mai jos. “Dar.. ca să termin cu povestea falansterului de la Scăieni. scenariştii. Îl voi reproduce şi eu aici. la proiec ie. domnule Bălan.. muult de tot şi că a fost foaarte bun. regizorul m-a întrebat dacă doresc să-mi spun părerea sinceră despre filmul lui. festiviste. totuşi. câte am pătimit eu pentru filmul ăsta. dar în loc de vreo cuvântare. Primarul le-a inut un scurt discurs laudativ şi am fost invitat şi eu să iau cuvântul. publicul i-a aplaudat în picioare pe realizatorii acestei pelicule. care mereu se plângea că.aşa şi pe dincolo . după cum ar fi dorit domnul Ştiopul. a fost OK!” Au râs amândoi şi nu mi-au dat dreptate. se afla lângă mine tovarăşul.prea multe aluzii politice.. secven ele accelerate putând astfel să-l obosească. Desigur. din vara anului 1980. declarându-l. Din 2 ore şi 40 de minute.a insistat regizorul. au fost pofti i la mine acasă. dacă nu au fost distruse. pe care l-am citit la premiera filmului.. în ordinea lucrării.. date fiind împrejurările politice. Acolo s-au făcut toate filmările exterioare pentru filmul “Falansterul”. un tânăr foarte simpatic.... am putea revedea “Falansterul”. destul de conven ionale . a fost meritoriu şi. Aceste versuri.” După acea explica ie justificativă.. care durau numai câteva secunde pe ecran. le-am citit poemul “Teodor Diamant”. totuşi. operatorul şi to i actorii au fost invita i pe scenă unde au primit laude şi multe buchete de flori. dar îmi amintesc că i-am răspuns cam aşa: “În primul rând nu am fost de acord cu faptul că filmările nu au fost făcute la Scăieni şi cu faptul că dl. în schimb şi-au exprimat părerea de rău că studiourile de la Buftea nu le-au oferit suficiente mijloace de transport să se poată deplasa la Scăieni. să se facă un nou montaj. aveam mai multe.căci. scris în grabă. “vede i. La sfârşitul proiec iei. că întotdeauna trebuie să fim mai circumspec i în cinematografia de astăzi.

Chiar dacă se stinse visul ca oricare utopie.să schimbăm a noastră via ă! Şi-ai pornit marea schimbare şi-am ajuns cei mai din fa ă: Fiecare trăiam liberi.. glorios acum păşeşti. Întinzând modelu-acesta peste-a ării largi poieni Şi-ndemnând pe Bălăceanu să renun e-a fi boier.. mândri. Între file de istorii. ce-n vremuri de restrişte şi-asupriri revoltătoare Ai sim it durerea gloatei plănuind a ei salvare. i-au legat la mâini cătuşe. Unde studiul şi cultura pot pe to i ca să-i ridice. Unde ai chemat norodul sus. Ca să. Cuib de vise glorioase. Ei. Trupul tău firav de muncă n-a putut să mai reziste Şi te-ai stins plin de durere înecat în lacrimi triste... pe culmile cetă ii. prin veacuri.. al egalită ii sfinte. Şi-au pornit să te întrebe cu ce drept faci tu dreptate? Cu ce drept aduni mul imea de prin târguri.. Luptător pentru dreptate. .i sprijine Comuna Libertă ii din Scăieni. Visător al libertă ii. L-ai convins cu mic. Dar răspunsul lor fu aprig: te-au trimis în deportare! Tu ai învă at o ară cum să iasă din cenuşe. veni i . pentru elul ei fierbinte. disciplină sau dreptate Fără grijă pentru oameni şi pu ină demnitate!” Astfel tu scriai în cartea “Către-amicii libertă ii”. be i de fericire. Îi înve i pe to i românii arta de cooperare. cu mare să clădi i un Falanster.TEODOR DIAMANT Tu.Hai.le-ai zis mul imii . Fiecare-aveam de toate.. ca unică răsplată.. Iară numele i-e Fulger.... Sabie şi DIAMANT! 51 .. visul deveni-mplinire. Căci necazurilor vremii le-ai opus o jertfă vie. roade mândre de-nfră ire. Prima rază socialistă peste plaiuri româneşti. îi înve i legea iubirii. trupul i-a crescut gigant. Asta nu plăcu acelor de la strâmba cârmuială Care pentru orice bine î i cereau dur socoteală. de prin sate. Unde munca ta primeşte cea mai dreaptă răsplătire! Unde robul de-altă dată este liber şi ferice. Iată însă că. Să le dai o lege nouă peste capul stăpânirii? Tu le-ai spus că-n locul urii. “N-ar putea fi libertate.

unelte agricole şi de atelier etc. În graba retragerii lor. dar.. biciclete. de un cetă ean din Scăieni. s-au autorecompensat din plin pentru anii de ocupa ie nedorită. coproduc ie româno-germană. pe rând. piese de veselă. cearşafuri. în schimb. au lăsat acolo tot ce nu puteau să care. dacă materialiceşte aşezările de aici au pierdut mai pu in. Localnicii de pe aceste meleaguri au fost ceva mai norocoşi. în această conflagra ie localită ile 52 . se zice că un ostaş german (al ii spun că era vorba de un rus). au primit cadouri frumoase de la ofi erii şi solda ii germani cu care se împrieteniseră. într-adevăr. care mai trăieşte şi astăzi în acest oraş. au venit şi ei grămadă să ia câte ceva de pe-acolo. Despre alte acte de bravadă nici că am mai auzit. arătând ca o doamnă bine. ceva mai brutali. aşa că unii cetă eni (nu to i.. jefuind tot ce au putut zări în jurul lor: piese de mobilier militar. şi aceste aşezări au cunoscut consecin ele dezastruoase ale celor două războaie mondiale. pe atunci. ocupan ii cerând sau luând cu for a în primul rând vin.. mica uzină producătoare de curent electric. în primul rând cei din apropiere. tacâmuri. dar care. totul la repezeală încât. Dacă în Primul război mondial (1916-198) zonele industriale de aici erau de abia la începutul formării lor şi ceva mai ferite de ochii agresorilor. căci nu s-au semnalat femei violate sau vreo persoană care să fie ucisă de ocupan i. mai târziu. care erau adăposti i în barăcile de la unitatea militară de la pădurea Scăieni. pe măsură ce sovieticii înaintau vijelios pe frontul Iaşi-Chişinău. Dimpotrivă.. uică şi produse alimentare de bază. prea târziu şi fireşte că nu au mai găsit nimic. desigur!) au beneficiat din plin de pleaşca de “cadouri” găsite gratis. evi metalice. solda ii germani. un soldat fruntaş. Bătrânii spun că nem ii. foarte strângători şi. în al doilea conflict mondial. cum s-ar spune. ruşii. până în clipa retragerii. Un asemenea cadou a fost şi o feti ă. aflat pe atunci în serviciul militar. Localită ile au fost jefuite de trupele străine care au trecut pe-acolo. au avut un comportament foarte civilizat fa ă de localnici. nu a mai rămas acolo absolut nici o scândură din faimoasele barăci. se ştie. (numărul locuin elor era şi el insignificativ).. absolut nici o urmă. Aceştia din urmă au fost. Românii noştri s-au dovedit. Localită ile Boldeşti şi Scăieni în timpul celor două războaie mondiale La fel ca mai toate localită ile din România. deşi au trecut nişte ani buni peste via a ei. unele lăzi cu conserve.. ar fi fost împuşcat. dar nu avem date că s-ar fi semnalat victime dintre cetă enii acestor aşezări şi nici jafuri ori furturi masive de animale. neexistând puncte strategice demne de luat în seamă şi care să atragă în mod special aten ia for elor militare inamice. Pu ini localnici au beneficiat însă de pe urma acestei retrageri nocturne. nem ii şi austro-ungarii iar.... Alexandrescu-Toie.. în primul război.. iar când restul consătenilor au aflat vestea plecării nem ilor.CAPITOLUL V. ca în alte locuri. cele mai avantajate fiind unele fete (astăzi babe. în curtea bisericii vechi. care ar fi încercat să deschidă focul asupra unor localnici. în cazul că mai trăiesc). colaci de sârmă. fără a maltrata însă grav pe locuitori. pături. după câteva zile. când au părăsit “orăşelul” din pădure. Cam aşa se întâmplă uneori în războaie. materiale de construc ie. Aşa au făcut.

deja zguduită bine şi de cutremurul din 1940. În dreapta mea stătea un domn în vârstă de vreo 85 de ani. la capitolul despre monumente. unde primăria oraşului i-a oferit o frumoasă masă de gală la care au participat numeroşi oameni de afacere şi veterani de război americani. fără să o distrugă complet şi fără să facă victime. deci “pe ghicite”. Cazul. În primul război mondial nu s-au semnalat. apar inând nem ilor şi având montate pe ele afeturi mobile de tunuri antiaeriene..o bomba incendiară . fiind invitat şi în metropola Chicago.. După prezentarea făcută de primarul oraşului. ceea ce a produs imense pagube civile. toate căzând în Scăieni.P. (zona prioritară fiind. avia ia americană nu a putut distinge de sus această zonă de interes secundar. când ex-preşedintele României Emil Constantinescu a vizitat America. fără să le distrugă însă. dacă stăm să-l raportăm la numărul mic al popula iei locale din acei ani (cam 1990 locuitori. Mă aflam şi eu printre ceilal i invita i. fiecare masă având câte opt invita i. Au existat. pe Strada monumentului. care făcea parte din opera ia americană Tidal Wave. deci. deci. care au atins sta ia de dezbenzinare şi rezervoarele de petrol din apropiere. rafinăriile din Ploieşti. cât era totalul popula iei acestor mici sate de atunci.P. doar eu şi so ia mea Dorina eram români. cu care am intrat în vorbă. luate împreună). nici una în Boldeşti. unde a făcut o groapă mare. Halele centrale. de pe strada Distilăriei. a vorbit preşedintele român. De asemenea. Spre ele s-au lansat câteva bombe. mul i eroi (vezi. dacă Scăieniul nu ar fi fost bine acoperit cu o întinsă şi densă pătură de cea ă artificială lansată din containere speciale. bombele avia iei anglo-americane au atins de câteva ori şi această zonă. se va repeta aidoma şi la bombardarea rafinăriilor şi a oraşului Câmpina. Această bombă a şocat mult construc ia marii biserici din apropiere. Era în ziua de mar i 21 iulie 1998.L.Boldeşti. La masa noastră. de fapt. Doar una singură . O altă bombă a căzut în gol. totuşi. decisă de Pentagon. erau plimbate câteva vagoane-platformă blindate. motiv pentru care avia ia aliată s-a văzut nevoită să aplice tactica bombardării “în covor”. printre altele. cu distrugeri în centrul oraşului şi cu multe victime umane. Cred că nu ar fi rău să închei acest capitol cu o mică istorioară. Uriaşa sală a recep iei era plină de mese rotunde. numărul acestora fiind destul de mare (şi cam tot atât de mul i răni i). care alimentau maşina de război nazistă. distrugeri de clădiri în nici una din localită ile men ionate. afectate grav. la o distan ă de vreo 40 m în fa a monumentului eroilor.)”. De aceea. numele lor). În schimb. Scăieni. aici s-au înregistrat mul i militari căzu i pe câmpul de luptă. când sunau alarmele. “Eşti american de origine 53 . casele din jur etc). celelalte şase persoane fiind americani. Restul bombelor au căzut pe câmpul din spatele fabricii de mucava. o bombă a afectat pu in şi rambleul căii ferate PloieştiVăleni (CFPV) pe care. Poate că distrugerile ar fi fost chiar mai mari. fiind clădirea “Liceului Sfin ii Petru şi Pavel . Seciu şi Balaca au suferit unele din pierderile umane cele mai mari mai exact.exagerat spus “la metru pătrat” .toate bombele fiind lansate orbeşte. Bombardierele americane B-29 nu urmăreau întreprinderile industriale civile (fabrica de geamuri şi de mucava). . chiar în mijlocul străzii. câteva atingând cazematele betonate ale artileriei germane antiaeriene. cu rol de a proteja toate punctele strategice. urmat de mai mul i invita i oficiali. în cel de al doilea Război mondial. obiective la fel de bine învăluite în cea ă ori împânzită de baloane captive. cu diferite gustări alese şi băuturi. ci numai obiectivele militare şi petroliere.a căzut pe casa familiei Petrescu (zisă şi Fasolică).

română?” m-a întrebat el... în raidul de-asupra Ploieştiului. dovadă cu moşul nu avea nici o batistă la el. căci americanii nu poartă niciodată batiste prin buzunarele lor. n-ai mai fi stat acum la masă cu mine. o pierdere grozavă.” “Şi tu ai fost norocos. n-ai mai fi stat nici tu acum la masă cu mine”. he! Cum să nu aud. Chiar eu am fotografiat cum bombele noastre au atins rafinăria Vega. când eu v-am bombardat oraşul. oamenii vorbesc între ei cu “tu”.. my friend. eram mic. i-am replicat eu la fel de bine dispus. m-a strâns prieteneşte de mână privindu-mă cu simpatie şi mi-a spus: “Ai dreptate. (În engleză. “Şi de unde eşti?” “Din Ploieşti.. făcu moşul de lângă mine. mă născusem.. dar in bine minte bombardamentul vostru din 1 august 1943. fiindcă artileria germano-română ne-a distrus multe avioane.) Bătrânul a râs din nou. sunt român-american”. dar nu cred că ai auzit vreodată de acest oraş”. nu prea departe de locurile în flăcări. he. acolo. Totul se vedea a fi numai fum şi flăcări. chiar din primul raid. că dacă noi te-atingeam cu sutele de tunuri de jos. A fost o pierdere reciprocă.. Ce interesant! Dar să ştii că ai fost foarte norocos. pe jos. “Da. jos.. Eram pilot pe vremea aceea. şi am aruncat zeci de tone de bombe la Ploieşti.. căci eram şi eu pe-acolo.” Şi după ce a ciocnit paharul cu mine. “He.” “E-hei. Bătrânul a început să râdă. băiete.. indiferent de vârstă. i-am răspuns.. i-am răspuns. am continuat eu discu ia.. Pe unde erai tu atunci? Te născuseşti?” “Da. Haide-acum să ciocnim un pahar împreună. pe undeva. să uităm ce-a fost atunci şi să închinăm pentru fră ia şi pacea dintre oameni. că dacă te-atingeam. iar atunci. şi-a şters emo ionat o lacrimă cu şerve elul de pe masă. 54 . să ştii că am pierdut o mul ime de colegi şi de prieteni apropia i de-ai mei.. războaiele sunt ceva cumplit.

Din 1997. iar în 2004. se pare că cifra demografică reală se învârte cam în jurul aceluiaşi număr final comunicat în 2002. dar având în vedere că numărul elevilor din primele clase elementare ale şcolilor de pe raza oraşului este în stagnare sau chiar în scădere. Mergând înapoi pe scara anilor şi adunând cifrele demografice din ambele oraşe . în 1970 . în 55 . cu un număr de locuitori chiar mai mare decât acest oraş prahovean. Din informa ii neverificate. apoi. la femei. neputându-ne compara cu nici unul din statele Uniunii Europene.65.2022 locuitori. a început să crească.10. în 1890 .. la recensământul popula iei din 2002 (voi da mai jos rezultatul detaliat) . 1975 9816 locuitori.se prezintă cam în felul următor: în 1838 . Buc. creşterile în timp sunt relativ lente. 1965 . creşterea numărului de bătrâni care vor trebui sus inu i de persoanele active.. “Dic ionarul enciclopedic ilustrat” din 1999 (Ed. ar fi colesterolul. Alarmantă a devenit însă mortalitatea infantilă din ultimii ani . În general.5%. 2005) repară greşeala primului dic ionar şi îi consacră noului oraş un număr de şase rânduri. cu un spor de nativitate destul de mic: 3. nu ştiu de ce.1900 locuitori. durata medie de via ă în România a scăzut uşor până în 1997.207 locuitori. totul pe fondul unei insuficiente asigurări sociale.8558 locuitori. la bărba i. oraşul Boldeşti-Scăieni se prezintă cu o popula ie relativ mică. apar mai pu ini cetă eni: 11. dar de fiecare dată numărul persoanelor de sex feminin depăşea cu pu in pe cel de sex masculin. ori popula ia este în scădere.8980 locuitori. căci. 1999) nici nu men ionează Boldeştiul. În 2006 nu dispunem deloc de date statistice. 70% din longevitatea i-o conferă zestrea genetică şi numai 30% stilul de via ă). Popula ia oraşului Boldeşti-Scăieni. Creşterea duratei de via ă.491 locuitori. vârsta medie feminină. şi mortalitatea a crescut la vârstele mature active: între 34-60 ani. 1910 .. Mi-aş permite să divaghez pu in pe această temă a longevită ii în ara noastră. şi 45-54 ani. Ori este vorba de o greşeală. deşi eu nu sunt de acord că de vină.11. citat mai sus). iar al ii alcoolul. cu pensii destul de limitate în ara noastră. duce implicit la îmbătrânirea demografică. La fel.8988 locuitori. din păcate. Dar.6 la femei.situa ia. Enciclopedică şi Ed.272. “Micul dic ionar enciclopedic-MDE” (Ed.272 (conform aceluiaşi MDE.5 la bărba i şi cu 1. mi-am pus o întrebare firească: unde au dispărut 219 oameni în numai doi ani? Cam mul i pentru un oraş mic! După cum se vede. Consecin a? Deteriorarea structurii pe vârste a popula iei. în realitate. comparativ cu cea masculină . cum spun unii. 1960 . Având în vedere că am folosit cifrele oficiale.după hrisoavele deatunci: un efectiv de aproape 200 de familii. ci abia pomeneşte fugitiv despre falansterul din Scăieni. între 1988-1990. 1980 . Univers Enciclopedic.prima cauză fiind bolile respiratorii . 72.CAPITOLUL VI. acum ar exista un număr de cca 100 de locuitori din Boldeşti-Scăieni care au părăsit ara fie definitiv. ceea ce plasează România în categoria ărilor din lumea a treia. având în vedere că în România există câteva comune largi.19 ani (cam mică pentru “sexul tare”. Cartier. nume scris însă corect.65 ani. combinată cu scăderea natalită ii. fie temporar. Poli ia locală Ca orice oraş apărut mai tânăr pe harta ării noastre. per total ..ea ajungând la 17 la mie. această durată a crescut cu 2.. în anul 2004. De aici am aflat şi numărul total al locuitorilor acestei localită i: 11.

căci numărul acestora vedem că deja este în creştere amenin ătoare în întreaga Europa. nu se întâmplă totdeauna conform frumoaselor speran e ini iale. Portugalia. pericolul ca golul lăsat de plecare tineretului prin alte păr i ale lumii să fie umplut. după 1880 începe concesiunea masivă a terenurilor petrolifere din zonă. desigur. sudori. din punct de vedere demografic. sondori. Siria şi chiar prin regiunile petrolifere ale Kazahstanului. Anglia. din păcate. Nu stau să analizez aici nici una din cauze. este în creştere şi numărul locuitorilor de etnie rromă din Boldeşti-Scăieni (unde există acum cca 550 de rromi care totuşi se exceptează de la “regula” scăderii numărului de nou-născu i români. sociale. fierari-betonişti. ceea ce. Israel. de fapt o nouă formă. Seciu şi Balaca era în exclusivitate agricultura/viticultura şi creşterea vitelor. De asemenea. până la finele secolului al XIX-lea. consecin a fiind micşorarea treptată a indicelui demografic na ional. Scăieni. voalată. visul tineretului de azi a devenit emigrarea în alte ări. electricieni. Acest lucru s-ar reflecta şi asupra indicelui demografic local. atunci. mecanici. Germania. ea înscriindu-se în contextul general al dinamicii demografice din România contemporană. iar România nu face. în contextul privatizării şi al reducerii serviciilor de la fostele mari întreprinderi locale. politice interne şi chiar interna ionale. ceea ce înseamnă că. treptattreptat.a. Există. şoferi pentru maşinile de transport greu. şi care lucrează în prezent în Italia. Problema cea mai serioasă a locuitorilor din acest oraş este însă micşorarea numărului de locuri de muncă. fiind determinată de cauze economice. Nu de in date statistice despre numărul şomerilor şi al celor trecu i “în disponibilitate” (pe termene limitate) de Întreprinderea de geamuri Scăieni ori de la Întreprinderea de mucava. plecate din acest oraş. din Asia şi Africa. Numărul lor este în creştere anuală. instalatori. La nivel de ară.. deoarece. N. mul i fiind de religie islamică. în realitate. cu un câştig mai bun. în sensul că şi oraşul acesta îşi va reduce popula ia la jumătate sau chiar mai mult. excep ie. poate deveni adevărat că peste 50 de ani. de concediere definitivă. în viitor. “Steaua Română” şi “Româno-Americana”. mul i bărba i din aceste comune şi sate au devenit muncitori petrolişti. fiindcă despre ele se discută zilnic prin mass-media din ară care ne alertează în mod serios că numărul căsătoriilor şi al noilor născu i s-a redus îngrijorător în ultimii ani. Dacă în secolele trecute. acest proces şi probabil că îl va accelera şi îl va încuraja. strungari. principala ocupa ie a locuitorilor localită ilor Boldeşti. Dacă lucrurile vor continua aşa. unde speră să trăiască o via ă mai decentă. 56 . avem persoane cu vârste sub 40 de ani (câteva au şi peste această vârstă). în plus.. Păşirea în Uniunea Europeană va facilita.: După alte informa ii. în ările occidentale. fenomen ce ar putea avea consecin e economice destul de neplăcute. în aceeaşi perioadă de timp. suntem pândi i de fenomenul îmbătrânirii popula iei şi al creşterii numărului de pensionari. Spania. numărul iganilor din localitatea în discu ie pare ceva mai mare. Este ştiut că situa ia nu este specifică doar acestei localită i. Austria. iar recenzorii le-au respectat op iunea). România va ajunge să aibă cca 15-16 milioane de locuitori. desigur. de către societă ile “Astra Română”. Când a început extrac ia petroliferă. migra ia pur şi simplu a explodat! Astfel. de alogenii veni i din Orientul Mijlociu.căutarea unor locuri de muncă “mai propice”. Fran a. dar unii dintre ei au insistat să fie înregistra i ca români de către comisiile de recensământ.

medici. cu numărul de locuitori din toate celelalte oraşe ale jude ului Prahova. de specialişti în deservirea popula iei prin servicii publice.491 de locuitori. alte persoane întreabă de o librărie papetărie ori de un modern salon de coafură şi cosmetică. numărul intelectualilor era încă destul de mic. nici vorbă de aşa ceva… Tot mai mul i vizitatori caută adesea un hotel. aici. totuşi. Mizil=15. care să fie solicita i la astfel de interven ii. Comarnic=13. totalul popula iei din Boldeşti-Scăieni a fost de 11. după limba maternă şi după religie: 57 . profesori. în toate întreprinderile locale şi în CFR. Urla i=11.202 loc. specialişti designeri.491 locuitori. vom avea în curând acest serviciu deservit de 5 taxiuri). contabili. totuşi.532. Băicoi=19.949. dogari şi frizeri. deoarece boldeştenii şi scăienarii au început să facă naveta şi spre întreprinderile petrolifere din Ploieşti. locuitorii apelau şi apelează încă la cei din zonele învecinate pe care îi găsesc fie prin recomandări venite de la ter e persoane. ocupate acum de specialişti în construc ii.254. zootehnişti. dar şi de apicultori. socotindu-i pe cei câ iva învă ători. majoritatea fiind persoane foarte tinere. zidari. Breaza=17. asisten i medicali. când au apărut profesii şi servicii cu profiluri noi. Sinaia=11. ofi eri de diferite grade. telefonişti.E. programatori. să existe un atelier de repara ii auto sau de aparate electronice. spre uzina de la Plopeni şi sondele de la Hârsa. După 1940. a crescut şi numărul femeilor angajate ca func ionare pe la birourile schelei Boldeşti. ei erau pu ini. fie din cartea de telefoane. Dacă. al ii de un serviciu local de taximetrie (se pare că. Dar nici astăzi serviciile utilitare locale nu satisfac cerin ele popula iei şi nici nu sunt suficiente numeric.montatori de sonde (primele sonde având turle de lemn).798. De aceea. de instalatori tehnico-sanitari. în sfârşit. dar în acest oraş el nu există. Acest număr a evoluat însă în mod considerabil spre sfârşitul secolului al XX-lea şi la începutul secolului nostru. S-a comis de asemenea o mare greşeală că spitalul local. a fost în mod nejustificat desfiin at şi înlocuit cu o casă de bătrâni care nu era o prioritate absolut necesară pentru cel mai mic oraş din jude . care făcea destul de bine fa ă problemelor de sănătate ale localnicilor. restul func ionarilor. Pleaşa şi Băicoi. iar după construirea celorlalte întreprinderi. jude ul cu cele mai multe aşezări urbane din ară. Le prezint în ordinea descrescândă: Câmpina=38. raportat la totalul popula iei. toate datele demografice ob inute în urma recensământului din 2002. tâmplari. Deşi se zice că intrarea în U. Iată. care să-i găzduiască peste noapte. chiar dacă la Casa Seciu se găsesc nişte camere de dormit cu pre inaccesibil pentru muritorii de rând. specialişti în mecanică fină.. numărul celor cuprinşi în munca industrială s-a mărit. Unii vizitatori întreabă de o cură ătorie chimică. elevi în cursurile superioare. Ini ial. exploatarea petrolului s-a intensificat iar numărul celor cuprinşi în această industrie a crescut. va spulbera cam 70% din firmele mici şi mijlocii. pescui i de ocazie. computerişti. studen i şi.276. cizmari. din sec ia de la “Pagini aurii”. la recensământul din 2002. în televiziunea cu cablu etc. dacă vre i. ingineri petrolişti. Totdeauna s-a sim it în acest oraş nevoia de mai mul i mecanici auto. Paralel. nu indivizi neautoriza i. arhitec i.869. În orice caz. mai mult de jumătate din locuitorii de aici lucrau în aceste întreprinderi. după structura etnică. electronişti. la birourile fermelor agricole. Văleni de Munte=13. nu este rău să comparăm această cifră (recensământul din acelaşi an). mul i ar dori. croitori. După aproape patru decenii de urbanizare. În anii dictaturii comuniste.918. mai jos. Boldeşti-Scăieni=11.

0 0.01 0. 11476 7 1 2 2 PROCENTAJ (%) 95.01 0.02 PROCENTAJ (%) 99.2 0.05 0. chinezi sau ceangăi. în Boldeşti-Scăieni. nu există ucrainieni. spre deosebire de alte oraşe din ară. 10922 10 550 1 2 2 1 1 2 11491 Nr. în această localitate. Aşadar.06 0.6 0.0 0.87 0. constatăm că nu au pătruns deloc noile culte de provenien ă americană. croa i. De asemenea. bulgari.02 0.0 0.7 0.09 2.07 0.01 0.01 0.7 0.ETNIA români maghiari rromi ruşi armeni turci greci italieni alte etnii Total LIMBA MATERNĂ română maghiară rusă armeni turcă Nr. polonezi. cetă enii care apar in de alte localită i şi care fac naveta având servicii în Boldeşti-Scăieni ori militarii în termen de la importanta unitate de pompieri a oraşului. tătari.0 0.0 0. slovaci.1 0. germani.02 0.0 1. 11112 22 3 71 7 7 29 2 200 22 6 2 6 2 PROCENTAJ (%) 96.02 0.0 STRUCTURA DUPĂ RELIGIE: ortodoxă romano-catolică reformată penticostală greco-catolică baptistă adventistă de ziua a şaptea musulmană creştină după Evanghelie evanghelică evanghelică de confesiune augustană altele fără religie atei Men ionăm că în fişele de recensământ nu au fost înregistrate persoanele aflate atunci în tranzit. “Martorii lui Iehova” (iehoviştii) şi nici cei din Biserica lui Iisus Hristos a Sfin ilor din Zilele de pe urmă 58 .1 0. sârbi. evrei.02 Nr.0 0. spre deosebire de municipiul Ploieşti. cehi.

în orice caz. mai pu ine numeric decât în celelalte oraşe ale jude ului Prahova. catolice. în ciuda propagandei lor asidue în care aceste culte marginale au investit mul i bani pentru a face noi prozeli i. ajutorarea persoanelor amenin ate etc. să ne bucurăm sincer dacă este aşa şi dacă dovedesc că. în ultimii ani. care patrulează frecvent pe toată suprafa a oraşului). Şeful acestui serviciu în oraşul Boldeşti-Scăieni este col. în schimb. Atribu iile acestei poli ii îi conferă dreptul de control pe linie de ordine publică. dreptul de a aplica amenzi şi de ridicarea carnetelor de şofer.(mormonii). dreptul de control şi de re inere a persoanelor suspecte şi trimiterea lor rapidă în instan ă. asisten ă imediată în caz de accidente de transport. stări conflictuale. furturi. în situa ii de încălcări grave ale normelor civice etc. câteva accidente. Gloriei nr. într-adevăr. de subinspectori. o situa ie. Boldeştenii şi scăienarii nu au putut fi prinşi în plasa lor care. dotat cu aparatura necesară. Rezisten a localnicilor se datorează şi meritului bisericilor istorice. POLI IA. prof. pe teritoriul oraşului Boldeşti-Scăieni nu a fost înregistrat decât un număr redus de incidente grave (o crimă . de pildă. După Revolu ia din 1989 s-au înfiin at două feluri de poli ii pe teritoriul ării: poli ia orăşenească şi cea comunitară. are atribu ii mai largi: eviden a popula iei. îndemnând oamenii să vină la Dumnezeu. până acum. că sunt buni creştini. credem. ei sunt buni creştini! Diminuarea actelor infrac ionale din oraş poate proba cu destulă certitudine o asemenea realitate. Ea poate. Comisarul şef al Poli iei orăşeneşti .locată pe str. şi are aceeaşi adresă cu primăria. constatăm că din cei înregistra i în categoria persoanelor religioase. evaziuni fiscale). Tache Gheorghe) ş. În 2006 erau 15 asemenea func ionari publici. în primul rând. Ion Dumitru. a fost aruncată prin cam toate col urile ării noastre. toate aceste structuri noi fiind copiate după actualele structuri ale Uniunii Europene la care ne-am aliniat şi în acest domeniu al protec iei cetă enilor.este Emil Dumitrescu. controlul circula iei. Poli ia orăşenească. ajutat de ofi eri agen i. lăudabilă care se explică şi datorită intercolaborării dintre poli ia orăşenească şi cea comunitară (cum ar fi patrulele mixte formate din agen ii ambelor poli ii). apar inând religiilor ortodoxe. având subordona i 10 angaja i de poli ie comunitară. cură enia oraşului. un număr de 11487 cetă eni declară că ei cred cu to ii în Dumnezeu. subordonată Ministerului Administra iei şi Internelor. De atari probleme se ocupă.când cetă eanul ănău Pavel a fost ucis într-un conflict cu ciobanii din Seciu -. Petre Rădu ă. de asemenea. Ea a fost înfiin ată la 1 mai 2005 şi este subordonată direct primarului. dar acest număr nu rămâne întoteauna fix. de serviciul de eviden ă persoane (de care răspunde cel mai vechi func ionar al poli iei din acest oraş. cum ar fi protec ia mediului. 59 . ultragii. protestante şi neoprotestante. coroborat cu cel al bisericilor protestante şi neoprotestante care activează în deplină libertate şi egalitate pe aria acestei aşezări străvechi. Poli ia orăşenească de ine. Revăzând datele ultimului recensământ. 5 . Prima este subordonată Inspectoratului Jude ean de Poli ie. de comisia de proximitate. Din fericire. comisar şef.a.este un compartiment în cadrul aparatului de specialitate al primăriilor orăşeneşti.Poli ia comunitară . iar cea de a doua . ale celor ortodoxe şi catolice.. În baza spiritului ecumenic. unele scandaluri familiale sau pe la cârciumi. pentru nerespectarea vitezei legale a conducătorilor auto (serviciu facilitat şi de dotarea recentă cu un automobil nou de poli ie. siguran a publică. aplica sanc iuni contraven ionale în cazuri de nerespectarea protec iei mediului.

60 . mai cu seama pe strada Bucovului (chiar prin fa a sediului poli iei) unde autovehiculele trec cu peste 70 km/h. precum şi o zebră de reducere a pietonilor. fie semne de reducere a vitezei.O problemă alertantă pentru acest oraş este viteza excesivă a maşinilor. În zona barierei de lângă gară ar trebui puse fie semnale de STOP.

la rândul lui. 1 cl. pag. ridicată înainte de 1737. înfiin at în 1835.. după cum reiese şi din articolele publicate de el în “Curierul românesc”. pe lângă unele elemente inovative inedite. Ed. educa ia şi instruc ia ocupau un loc prioritar. Se bănuieşte că şi la Valea Căpuşeştilor. între 1797-1840. am în eles că avea un profil predominant industrial-agricol. Am arătat. ea era superioară tuturor şcolilor de pe teritoriile româneşti existente atunci. func iona ca un nou tip de şcoală rurală. care. cel pu in ca plan teoretic de învă ământ. ar fi existat un dascăl care preda scrisul şi cititul slovelor pentru copiii lui Grigore Filipescu şi ai unor moşneni din sat. Aşadar. fondată de familia Cantacuzino. şi pedagogică.monografie sociologică”. Capitolele programei lui şcolare surprind prin amplitudinea şi modernitatea lor cvasirevolu ionară pentru acele timpuri. au stat la baza procesului de instruire în comunitatea asocia ionistă de la Scăieni care avea un cadru bine fundamentat de desfăşurare. neîntâlnit în nici o altă şcoală din ara Românească. din capitolele precedente. în primăvara anului 1582. în “Istoria învă ământului din ara Românească”.CAPITOLUL VII. Acelaşi lucru îl făcea şi dascălul bisericii “Sf. Va avea exponate din istoria oraşului şi din istoria petrolului. 1971). func iona o şcoală condusă de dascălul Arion care.Buzău. (Op. viitorul cătun Balaca. că a existat o veche şi frumoasă tradi ie de culturalizare în istoria localită ilor ingeminate care. privind organizarea învă ământului pe căi noi.. în care mă îndemna să-i iau exemplul său personal şi să scriu o monografie a oraşului Boldeşti-Scăieni. care a avut amabilitatea să-mi ofere în 1976. unde activitatea instructivă era armonios combinată cu cea practică. Treime” din Seciu. Profesorul Gheorghe Pârnu ă. căruia directorul Bălăceanu voia să-i dea o mare extindere pentru anii viitori. având în vedere că. intitulat “Rucăr . notează că. pe lângă biserica satului. sunt aduse acolo elemente cu o anumită pregătire intelectuală. nu au dus lipsă de mici unită i şcolare. cit. dar documentele cele mai sigure şi mai complexe sunt cele ale şcolii din Scăieni înfiin ată de Teodor Diamant în cadrul falansterului său. învă ase carte pe lângă şcoala mănăstirii Menedic (Vintilă Vodă) . Cultura în oraşul Boldeşti-Scăieni MUZEUL ORAŞULUI Este un muzeu în devenire. În acest scop. un studiu de peste 360 pag. motiv pentru care voi insista mai pe larg pentru prezentarea acestei şcoli. că. la Boldeşti. Buc. Aceste principii. 36. cu autograf. domnia sa. did. în organizarea falansterului conceput de harnicul inginer. oficiind cu numele de 61 . de asemenea. ŞCOLILE ORAŞULUI Am văzut. faimosul “pansion” al lui Diamant. unul din cei mai harnici autori români de monografii. încă din secolele trecute. aflat lângă Şcoala nr. I-VIII din Boldeşti.

În lipsa inginerului. festivă şi de destindere liniştitoare. ceea ce era un act esen ialmente democratic şi umanitar pentru acea perioadă. o anumită meserie (croitoria. legatul căr ilor. nu se poate contesta faptul că dascălii de astăzi din acest oraş nu s-ar 62 . despre şcoala de la Scăieni se auzise în toată ara. Borănescu. educa ia şcolară începând de la vârsta fragedă de 4 ani. evident fourieristă. În cadrul pensionului se afla şi o clasă de fete.profesori care. De altfel. caligrafia română şi caligrafia franceză (care diferă de cea română prin frecventele semne duble pentru un acelaşi sunet). (de ex. În această privin ă. 4) Toma Constandin: desenul. mai ales în cercurile intelectuale şi a fost citată. la propunerea lui Diamant. teoria şi practica “militărească”. unde învă a şi Lucre ia. atunci profesorii decideau să-i încurajeze în acea preferin ă. asigura cerin ele planului de învă ământ la următoarele obiecte: limba română. caligrafie. demnă de urmat. deschizând o pagină de aur în istoria învă ământului românesc. Exemplul şcolii falansteriene de la Scăieni era. în fiecare zi copiii erau văzu i şi auzi i cântând şi jucând (probabil dansuri na ionale). matematica şi franceza. Este un program semiacademic ambi ios. împletitul.. desen. Dacă elevii preferau un obiect mai mult decât altul. catehismul şi secretar al societă ii. nu să-l for eze pe elev să înve e ceea ce lui nu-i place. fiind învă a i să se respecte şi să se iubească unii pe al ii. numărul redus de copii permi ându-le cadrelor didactice să se ocupe separat de fiecare elev în parte. Elevii sunt înscrişi contra unei minime contribu ii băneşti. care se angajase să predea economia socială. limba franceză. şi o feti ă Herselia Manoleasca. care are 4 anişori.. desenul. băie elul Aurelian Manoil. dispare misterios din activitatea falansterului. muzică etc. elevii urmând să capete cunoştin e generale de economie politică şi “so ială”. cu care localnicii zilelor noastre vor trebui totdeauna să se mândrească. 2) Nicolae Marcu Diilă: aritmetica. întrucât în acele clase copiii românilor stăteau în bănci cu copiii de igani. pentru rezultatele ei pozitive. un impuls nobil şi un model educa ional armonios. după cum urmează: 1) Ioan Vretos: limba română (clasa I). în raportul său către Vornicia din lăuntru a ării Româneşti. teoria şi practica agricolă. brodatul. Orele de învă ătură alternau cu activită ile practice: grădinărit. în felul lui. jocurile. Pentru că la acea şcoală se studia şi muzica. muzica (vocală şi instrumentală). nu numai nou. delegatul ocârmuirii jude ului Saac. precum revistele “Curierul românesc” şi “Muzeul Na ional”. asemănător şcolilor gimnaziale pariziene. Teodor Diamant a participat ca profesor numai în primele luni. introduseseră sistemul “învă ăturii împrumutate” şi anume metoda lancasteriană (a instruirii reciproce între şcolari). dar şi unic pe ară. de ex. matematica şi ingineria (“inginerlâcul”!). în final. ceea ce crea totdeauna o atmosferă veselă. după care trece la alte coordonări şi. 3) Costache Şerbănescu: geografia. La început. Datorită lui Teodor Diamant putem spune că oraşul Boldeşti-Scăieni a primit o tradi ie încurajatoare. în publica iile vremii. limba franceză (clasa I) şi muzica vocală. Programa didactică. la Scăieni au predat al i patru profesori. conchide că seriozitatea învă ăturii în pension este incontestabilă.) iar elevii cei mai îndemânatici instruiau şi pe ceilal i. sunt men iona i doi copilaşi. de 5 ani). limba franceză. limba franceză (clasa a II-a) şi mentor la pension. în cele trei clase ale şcolii erau 14 elevi. aritmetică. după vizita din 14 septembrie 1836 la şcoala falansterului.. fiica lui Bălăceanu din prima căsătorie. orice s-ar spune.

cea de la Scăieni fiind imaginea din oglindă (adică inversată) a şcolii din Boldeşti. Clădirile celor două şcoli semănau foarte mult. 8-12. Directoarea acestei şcoli este profesoara de chimie Petcu Ioana. La ora actuală. unele c. spre a elibera terenul pentru noul local. Paşii următori. s-a adăugat o clădire etajată impunătoare. acum lucrurile s-au cam inversat. Acolo func ionase. Dacă prin anii ‘50 elevii de ciclul doi din Boldeşti veneau să înve e la Scăieni. pe rând. 22 sunt titulari). începând cu şcoala din Seciu. cel care proiectase şi clădirea şcolii din Scăieni. Podgoriei nr. pe str. şi eu am trecut pe la toate din ele. se construieşte la Boldeşti o şcoală nouă. evolu ia din aceste şcoli şi să începem cu şcolile de la Boldeşti. având 14 clase de învă ământ primar (jumătate din efectiv). dar şi liceul.. cu câ iva ani în urmă. Moianu are domiciliu dublu. în 1836. originar din Scăieni. De aceea. în aşteptarea vreunui cumpărător. Copiii din Balaca erau repartiza i la şcoala din Pleaşa). ŞCOALA DIN BOLDEŞTI Din documentele găsite până acum.d. cât şi la Scăieni. a fost grija autorită ilor locale de a construi şcoli în fiecare sector şi de a recruta popula ie şcolară după nişte recensăminte repetate.. 13 de gimnaziu şi 42 de cadre didactice (din 28 de profesori. Ca mul i foşti colegi de la şcolile acestui oraş. La început. pe măsură ce numărul locuitorilor din aceste localită i creştea. dar nu erau identice.. clădirea vechii şcoli de la Boldeşti a rămas în picioare. în Ploieşti şi în Seciu. aflăm că la Boldeşti o şcoală publică îşi începe activitatea prin 1838.. lângă care. În anul şcolar 2006/2007 ea era frecventată de un număr de 715 elevi. o şcoală frumoasă şi modernă. având gradele I şi II. atât la Boldeşti. Boldeşti şi Scăieni! Pentru că le-am cunoscut bine pe toate trei. Boldeştiul mai avea o altă şcoală mai mică. Cutremurul din 1977 le-a avariat pe amândouă. construită după planurile talentatului arhitect şi pictor Nicolae Moianu.la “Truman College” şi la “Berlitz University”. după planurile arhitectului ploieştean Mihai (Mişu) Rădulescu. Acele clase erau obligatorii pentru to i. părăsită şi pustie. Reformele ulterioare ale învă ământului de la începutul secolului al XX-lea au introdus treptat învă ământul obligatoriu de şapte clase. Acolo veneau ca elevi copiii din Seciu sau din Scăieni (eu presupun că foştii elevi ai lui Teodor Diamant. apoi şi la Seciu. vom vedea că urmaşii lui Diamant. cu patru decenii în urmă. apoi cu cea din Boldeşti şi sfârşind cu cea din Scăieni. fiind vorba de un domeniu fundamental şi vital educa iei na ionale. I-VIII din Boldeşti-Scăieni” este cea mai mare şcoală din oraş. în rândurile ce urmează. pentru clasele I-IV (aceasta s-a desfiin at). În 1944-48.dacă nu aveam experien a şcolilor româneşti din Seciu. şcolile aveau numai primele patru clase. 1 cu cl. ambele din Chicago .fi conformat întru totul acestui deziderat. să urmărim. “Şcoala nr. după ce falansterul a fost desfiin at cu doi ani mai înainte. numai că în timp ce clădirea şcolii din Scăieni a fost complet demolată. apoi de opt clase. nu numai şcoala generală. unde func iona ca învă ător Anghel Popescu. Astăzi astăzi dl. l-au continuat în mod onorabil şi creativ. cea “dinspre igănie”. de ieri şi de astăzi. şi o clădire mai mare. Poate nu aş fi ajuns niciodată să predau în învă ământul universitar american . 63 .

Simionescu Leon Informatică: Ianculescu Mădălina Franceză: Stan Anca. Necula Ofelia. Maestrul mecanic al şcolii este Ciulei Florin. Bilciurescu Florina II B: inst. tehnologică: Teodorescu Junona. Săncescu Gheorghe I C: înv. Constantin Olga Georgeta IV D: inst. Georgeta Suditu IV B: înv. Mânzală Iuliana. Diaconescu Steliana. 2006/07. când s-a redactat cartea de fa ă. Jercan Angelica II C: inst.Reproduc mai jos toate cadrele didactice din anul şc. Dobre Florentina Ed. institutori şi învă ători. în ordinea claselor: I A: inst. Iancu Valentina (director adjunct). Tatu Dumitru Chimie: Petcu Ioana (director) Fizică: Stănescu Daniela. 64 . Vasile Silvia III B: inst. Sava Oana III A: înv. Stan Fabiola Geografie: Manolache Cristian. muzicală: Cârcioiu Martya Biologie: Radu Victoria. Licu Vera II D: inst. Brînzea Mădălina Engleză: Toma Mirela. Tudor Gheorghe Ed. Bucur Diana. Popa Cristina Latină: Enache Larisa Istorie: Alionte Constan a. Coman Carmen Ed. Posea Tatiana II A: inst. fizică şi sport: Radu Petre. Stroe-Bibescu Camelia I B: înv. Tudor Lucica IV C: înv. şi încep cu personalul de la clasele I-IV. Ni ă Angela Matematică: Bilciurescu Ion. Popa Irina. Adet Gabriela IV A: înv. Neagu Ana Profesori: Limba română: Enache Larisa. plastică: Olaru Mioara Religie: Soare Alina. Dinu Daniela Elena III C: înv. Panaete Cristina Cultură civică şi consiliere: Nica Raluca Ed.

mat. +Iordache Maria. apă caldă. Arcanu Vasilica. l. mat. îşi vor aminti cu multă stimă de bravii lor învă ători şi profesori (cei trecu i în nefiin ă au înaintea numelui o cruciuli ă). română Pârvulescu Constan a. apoi de acolo s-a mutat la nr. prof. română Popa Azisa. înv. 60 şi iarăşi a revenit la nr. română-istorie Bălan Cristian Petru. Să urmărim.. de l. Nu putem încheia descrierea şcolilor din Boldeşti fără a detalia. sport Vălimăreanu Nicolae. mat. învă ători şi profesori. cu 25 de copii (educatoare Grosu Elena şi Popescu Ioana Andreea). Grădini a cu Program Normal nr. 116. sport. istorie Filote Eugenia. prof. Ivaşcu Daniela şi Săvulescu Lumini a. prof. 4. l. şi grupa mare-pregătitoare. +înv. prof. ist. +Emilia Dincă. Ne bucurăm să auzim că şi noua echipă boldeşteană de cadre didactice se arată la fel de devotată nobilei cauze educa ionale a tinerii genera ii studioase din Boldeşti. rusă +Dănilă Larisa. +Seiciu Ecaterina.. prof. înv. înv. biologie Munteanu-Draghini Margareta. mat. centrale termice proprii. Grădini a are două grupe: grupa mică-mijlocie. Dinu Maria. prof. +Dănilă Ion. totdeauna mândri că au avut asemenea dascăli. ieşi i la pensie. Podgoriei nr. mobilier nou şi grupuri sanitare în interior. Arieşeanu Ion. în subordonarea căreia se află patru alte educatoare: Brujban Valeria. şi prof. o necesară retrospectivă asupra unei foarte valoroase genera ii de cadre didactice boldeştene. fiind găzduită într-o sală de clasă. Vasile Mircea. după cum urmează: înv. educând sute şi sute de copii. unde adresa era comună cu cea a şcolii primare de acolo. în lăcaşul fostei şcoli. Rădulescu Georgeta. 4 are ca directoare pe ed. prof. Dumitrescu Elena. cu sinceră acribie. în continuare. ist. Grădini a nr. Grădini a nr. se află pe Calea Unirii. Ambele grădini e continuă activitatea grădini elor vechi unde educatoare erau Cătălin şi Adriana Năstase. înv. l. prof. deveni i la maturitate cetă eni valoroşi. de la numărul 116. prof. înv. pe str. prof. pe aceeaşi stradă. română Draga şi so ul ei Dorohoi. +Nichita Constantin (director de şcoală elementară din 1945 până în 1959). de biologie-chimie +Ionescu Constan a (directoare adjunctă între 1961-65). înv. română Leontieş Viorica. Farcaş Minerva.GRĂDINI ELE DIN BOLDEŞTI Prima. prof. 20 de copii (educatoare: Petrescu Rozalia). Ionescu Mândru a. Tănăsescu Floarea. Toate cele şase grădini e din oraş au fost modernizate recent şi arondate la grădini a nr. geogr. Pe u Cristina. l. geogr. Ionescu Mioara. 4. Diaconescu Constan a. “dinspre igănie”. prof. iar a doua. prof. înv. Prima grădini ă s-a schimbat de la o adresă la alta. înv. l. Diaconescu Silvestru (director între anii 1959-60 şi 1961-65). cum se prezintă şcolile din sectorul vecin. biologie Hanganu Maria. prof. prof. Arcanu Dumitru (director 1966-1976). ajunşi acum la a doua tinere e sau respectabili pensionari. 1. +înv. prof. prof. 4. Calea Unirii. prof. Ciocârdaru Gabriela. prof. care au făcut mare cinste acestei localită i. Cei care au parcurs această şcoală sau care au studiat la liceul seral din Boldeşti. +Cătălin Anton. având ferestre termopane. 65 .

din jude ul Prahova. de data aceasta. pe vremea când era director (între 1928-1945) învă ătorul Tănase Nicolae. În locul şcolii avariate. când această şcoală a devenit una dintre institu iile de învă ământ rural cu numărul cel mai mare de elevi. ea s-a mai lărgit. în 1956. s-au mai adăugat încă trei săli de clasă. Mai spre zilele noastre. în 1864. ajungând la 480 de elevi. dispărută în 1836. în anii următori. pe cât a putut. creşterea nivelului cultural-material al sătenilor din fosta comună Scăieni. aflată sub direc ia învă ătorului Ion Frecău eanu. adăugându-se şi o locuin ă pentru director. când a fost numit ca director prof. în 1962 s-a ajuns la 18. Boldeşti. învă ător la şcoala din Scăieni a fost Dumitru Mihăilescu. de asemenea. mărit. atingând un număr total de 280 de elevi. Seciu şi Pleaşa. Cât priveşte şcoala de la Scăieni. Peste trei ani. Bătrânul Mihăilescu a fos mutat abuziv de boierul Petre Bălăceanu la o şcoală dintr-un sat din Bărăgan spre a-şi aduce în locul lui o rubedenie. tot cu patru clase. din 1956. Nicolae Nedelcu. cea zidită în 1864. după cutremur. înfiin ată în 1932. însăşi numărul cadrelor didactice a trebuit. neavând nimic comun cu preten ioasa şcoală-pension din cadrul falansterului. şcoala de la Balaca func iona într-un local particular. până ce dânsul a ieşit la pensie. În 1962 însă numărul copiilor de la această unitate şcolară s-a dublat. bunicul învă ătorului Emil Popescu. unde func iona cu patru clase. într-un fel. ajungând la 425. pe baza planurilor arhitectului Mişu Rădulescu. În anul 1949 se înfiin ează clasele a 6-a şi a 7-a. primind în clasa a Va elevi din comunele Scăieni. Dacă în trecut erau numai 7 cadre didactice. În 1945 această şcoală se găsea sub direc ia profesorului de română Tănase I. grajd şi şopron în spate. în anul 1861 apare în documente că era o şcoli ă improvizată care func iona într-o casă particulară. Vasilescu Constantin (care. La această şcoli ă era învă ător Iancu Gheorghe. apoi a înv. cea din 1864. de limba rusă Platon Go onoga. reflectând. se va construi un local de şcoală. şcoala de la Scăieni devine de 7 ani. iar în anul 1967 numărul elevilor care frecventau şcoala de la Scăieni a atins apogeul. Tot prin asemenea contribu ii. care a urmat înv. Aici. Astfel putem spune că s-a împlinit visul lui Teodor Diamant.ŞCOLILE DIN SCĂIENI În fosta comună Scăieni. învă au înainte numai 200 de elevi. având două odăi e. o prispă. Din nenorocire. care dorea ca la Scăieni să existe o asemenea şcoală 66 . Acea şcoală era înzestrată cu material didactic suficient şi încadrată cu cadre didactice corespunzătoare. la care predau 16 cadre didactice. în 1963. Prin reforma din 1948. s-a început un nou local care a fost definitivat între anii 1944-1948. Neavând clădire proprie. această construc ie a fost complet dărâmată de cutremurul din 1940. existau două şcoli: una în satul Balaca. veneau şi copiii din Balaca. prin contribu ia voluntară a localnicilor. unde nu existau decât şcoli cu ciclu elementar. Presupun că se afla cam tot pe locul actualei şcoli din Scăieni. În anul 1960 s-au mai construit două săli de clasă. un dascăl gospodar. Bălan. Înaintea lui. Fireşte. sub direc ia prof. la aproape o jumătate de mie de elevi. a modernizat localul) şi şcoala din Scăieni. iar în 1967 la 22 de învă ători şi profesori. Tănase Bălan. În cele două şcoli existente. În curtea şcolii a fost construită locuin a directorului. foarte lăudat mai ales pentru ini iativa de a înfiin a o grădină a şcolii super-model.

după Revolu ie. am luat de grabă primul avion şi am sosit de la Chicago la Scăieni unde am fotografiat şi filmat clădirea în întregime şubrezită. inclusiv cu sprijinul Consiliului Local Boldeşti-Scăieni. am cerut ca şcoala veche să fie imediat demolată şi înlocuită cu o clădire având schelet metalic. după acea perioadă de vârf. tot îi va impresiona în vreun fel şi că ei vor da ascultare acestui puternic semnal de alarmă venit din America.f.. dar nu puteam să tac.5 R. dar pentru că. apoi şi la cel din 1990. când clădirea “consolidată” la suprafa ă devenise total nefolosibilă. chiar la un seism de gradul 3. nu puteau cuprinde pe to i elevii. În scrisoarea mea şi în articol. Poate că par lipsit de modestie că amintesc acest amănunt aici. alta guvernului şi alta Ministerului Educa iei. ea fiind tot prima inclusă în Proiectul de reabilitare al şcolilor . inclusiv ministrul educa iei însuşi. se deciseseră să facă o altă nouă repara ie. el a mai avut darul să întărească plângerile părin ilor şi ale cadrelor didactice adresate anterior Ministerului Învă ământului în acelaşi scop. d-lui ministru Marga. apoi în America. deoarece construc ia. am făcut reportaje speciale despre acest subiect. Eram sigur că dacă mesajul-protest al meu nu îi va speria de tot pe liderii din ară. lângă un WC primitiv. Cu toate acestea. Din fericire. Autorită ile. şi am amenin at că voi difuza filmul pe unul din canalele mari TV americane. în lipsă acută de bani. (Anexez faximilul cu acest articol. Seismul din 4 martie 1977 a zguduit puternic structurile clădirii. în curtea şcolii. ajungându-se astăzi la 315 şcolari (în 2007). tot se mai învă a. de ziarist american şi de corespondent al posturilor de radio “Vocea Americii” şi “Europa Liberă”. De aceea nu puteam să rămân pasiv şi să nu accelerez această urgen ă care. mi s-a răspuns încurajator. dar ele nu au servit la nimic. echivalează cu o crimă strigătoare la cer. numărul elevilor a început să scadă. o construc ie modernă anti-seismică. construite de p. ce se poate prăbuşi oricând peste copii şi peste cadrele didactice. ea fiind oricând dispusă a difuza filmul ce-l făcusem. la care arhitectul Grecu mai adăugase cinci săli de clasă. Din păcate. cel din 1986. care îmi dădea un anumit curaj şi autoritate.) O scrisoare detaliată am trimis-o preşedintelui ării de atunci. am publicat un articol de-al meu. devenise liberă. s-a procedat la repararea superficială a clădirii.program finan at de Banca Mondială. Pe de altă parte. că s-a inut cont de materialul critic ce lam publicat în presa americană şi că prima clădire de şcoală antiseismică din România va fi începută în curând la Scăieni. ştiam că ar fi fost construită cu 67 . întrucât clasele anexe. din care eu fusesem silit să emigrez ilegal în Austria.. într-o parte a ei. de care se vor face grav vinova i atât responsabilii locali cât şi cei de la minister. treptat. profitam de mass-media americană din spatele meu. În noua mea calitate. întărind-o cu bare de o el şi cu console de fier exterioare. Neexistând fonduri pentru construc ia unui nou local. fiindcă era şcoala unde învă asem eu ca elev şi unde slujisem ca profesor şi eram foarte indignat că până atunci nimeni din cei sus-puşi nu se sinchisise nici măcar să dea un răspuns. treptat.mare. În plus. fără asemenea presiuni din afară. în care insistam asupra faptului că a continua să fie folosită această clădire şubredă. ara mea. prezentând clasele cu pere ii crăpa i şi tavanurile sparte. Ion Iliescu.l. într-un ziar american de mare tiraj. înso it de fotografii cu clădirea afectată. Am sunat din America la telefon pe cei de la minister care cunoşteau de acuma articolul meu. a suferit alte mari slăbiri de structură la un alt puternic cutremur. de crainic la un post de televiziune din Chicago.

prof.1991-01. Manea Florica (înv. biroul secretariatului şi cabinetul pentru director. cu pere i exteriori metalici.toate paralele . Acolo va fi nevoie în curând de un gard nou. Dinu Maria (01. precum împrejmuirea solidă de la fa ada noii institu ii.09. aparatură modernă de încălzire centrală (în spa iul special de la demisol). Directorul şcolii este. Go onoga Platon (01.2001). un hol mare luminos. Iată numele învă ătorilor de la cl.12. elevii şcolii de la Scăieni s-au mutat într-un local nou.09.. Clădirea va rezista la cutremure de gr. dar rup i şi decupa i complet în spate. str. nu mă deranjează. care predau în anul şcolar 2006-2007: Dinică Lelia (înv. Fiindcă nu numai fa ada trebuie să fie frumoasă. Daniela Bică. spa ii suficiente pentru bibliotecă.1963. la cl. 40.1980).07. vreodată.1980-01. I-IV.02. tit. fiindcă sunt sigur că oricare ar fi fost în locul meu ar fi procedat la fel. un laborator de fizică-chimie. I).09. un tânăr harnic. pentru că restul scândurilor s-au furat. chiar dacă cineva. Ea a fost proiectată de arhitectul ploieştean Ni ă Savu care a fost destul de inspirat. În prezent (în 2007).1990-01. bun organizator şi respectat de colegii lui. 4 profesori suplinitori.09. 68 . arătând cumplit de dezolată. o mare nemul umire încă a rămas. deservite de peste 20 de cadre didactice.2001-01. cancelaria spa ioasă a cadrelor didactice.2001-până în prezent: 2007). con ine opt săli de clasă. 2 cu clasele I-VIII. frumos şi rezistent. arhivă..07. Diaconescu Steliana (01. a II-a). Dan Manuela (înv.09. cu un etaj. Grigorescu Elena (01. Înaintea directorului Co ac. 200 m de gard vechi au mai rămas cca 20 m.. o clădire frumoasă (eu o visam chiar şi mai frumoasă!) şi modernă. De asemenea secretara şcolii. un cabinet de limbi străine.1945-01. la dungă. sunt 8 învă ători şi 13 profesori titulari. Actuala conducere a şcolii mi-a mul umit pentru acest sprijin şi totdeauna când vin în ara de unde am plecat cu peste 20 de ani în urmă.196301. Pantelimonescu Silviu Paul (01.09. Iar eu vizitez cu emo ie şi plăcere această frumoasă şi îngrijită construc ie. iar pentru ea nu mai pot apela din nou la Ministerul Educa iei. Noul local de şcoală.2001). Pase Ramona (înv. se cam rătăcesc şi prin România.12.şi opt pentru clasele VVIII. Din cei aprox.09.09. în fa ă. şcoala de la Scăieni (care poartă numele de “Şcoala nr. a II-a). de matematică Leonard Co ac. I). grup sanitar cu veceuri moderne. tit. de existen a căreia mă bucur sincer. doi sau cu mai mul i ani mai târziu.un an. Şi. Apostu Steliana (01. supl. la cl. dar nu la eventualele tornade care. Boldeşti-Scăieni”)..5 R. lăsând să se vadă o goliciune ruşinoasă. supl. are un total de 315 elevi. iar curtea a rămas practic fără gard. Mai exact. desigur. inclusiv cu multe calculatoare.1991). supl. func ia de director au mai avut-o profesorii: Bălan Tănase (01. repartiza i în 16 clase: opt pentru clasele I-IV . Construc ia şcolii s-a demarat însă imediat şi în februarie 2003.1999-01. dotată de minister cu toate facilită ile necesare. călca i frumos. Co ac Leonard (01. 7. dacă se poate. din 2001 până în prezent. totuşi. va face abstrac ie sau va nega interven iile mele din afară pentru existen a ei.1990). de la o vreme. confec ionat tot din metal.1999). la cl. căci este o dolean ă cu totul fezabilă local: gardul din spatele şcolii.02. Altminteri ea arată ca o pereche de pantaloni noi şi elegan i. ci şi spatele şcolii. la cl. Enescu Veronica (înv. ceea ce. sunt bine primit acolo. la cl. cu încălzire centrală.09. Colinei nr.

Co ac Leonard (matematică). patru îngrijitoare: Puiu Victoria. încadrată cu educatoarele Bucuroiu Claudia şi Dumitru Camelia) şi “Grădini a nr. engleză). 2” (cu 54 de copii preşcolari. cu 30 de copii. cu o asemenea sărbătorire emo ionantă. Diaconescu Steliana (matematică). de părin ii lor. în 1999. încetă enită de ani de zile la şcoala din Scăieni. Vasilescu Georgeta. apreciată de to i ceilal i foşti directori şi de cel prezent. este minunatul obicei de a sărbători pe fiecare cadru didactic atunci când iese la pensie. Cu această ocazie s-a putut vedea cât de mult au fost aprecia i şi iubi i colegii care.. Balaca). concedii de odihnă nelimitate. deloc uşoară. Doroftei Floare (chimie). “Grădini a nr. cu 45 de copii. supl. şcoala are un specialist fochist: David Florica. Grigorescu Elena (l. Dacă este să vorbim de corpul tehnic. dar şi a tuturor cadrelor didactice participante. a IV-a) şi Şerban Diana (înv. În anul şcolar 2006/2007. doi paznici de noapte: Tomescu Mihai şi Dima Grigore. pe deplin meritat. atunci când. la cl. ca nişte cadre didactice de excep ie. Popescu Eugenia. Sava Aurica şi Drăghici Marioara (la şc. to i colegii organizându-i o zi festivă. Trebuie să mărturisesc cititorilor acestei căr i că şi subsemnatul. ca un original şi impresionant eveniment. a IV-a).. indiferent dacă sunt în activitate sau ieşite la pensie. supl. franceză). Tănăsescu Florica şi Dinu Maria. organizându-mi-se o festivitate asemănătoare cu cea din România. supl. tit. cu discursuri emo ionante. 3” (la Balaca. În plus. 5” (în clădirea creşei. Toboş Magdalena (l. desen). cu multe flori şi cu o bogată masă românească tradi ională. la cl. pleacă în. Ciucă Laura (biologie). Soare Alina (religie). Cârcioiu Marta (pens. să vin special din America şi pentru care le mul umesc încă o dată pe această cale. de cadrele didactice respective. O muncă deosebit de responsabilă. o depune d-ra secretară a şcolii Bică Daniela. tot prin tradi ie. Stan Ioana. supl. atât de foştii elevi. anul editării acestei căr i. cât şi de to i locuitorii oraşului Boldeşti-Scăieni care. învă ătorii Vasilescu Titel. română). fizică). ceea ce. Chivu Luciana (înv. eu am avut avantajul şi fericirea de a mai fi fost încă o dată sărbătorit şi de colegii mei americani. Ilie Lenu a. predau următorii profesori: Dinu Ion (l. to i aceştia fiind deosebit de aprecia i. o adevărată sărbătoare de suflet. după ce şi-au făcut pe deplin datoria de dascăli. Teodorescu Junona (educa ie tehnologică). pentru care am fost invitat. în Statele Unite. la cl. pe rând.. O tradi ie frumoasă. Ioni ă Elena. educatoare fiind Pătraşcu Elena şi Voica Cristina). în 2003. Manolache Cristina (geografie). muzică).a III-a). am ieşit la altă pensie. urmată de muzică şi dans. a III-a). la rândul meu. 69 . Pi a Claudia. Olaru Mioara (pens. dar desfăşurată cu devo iune şi cu înalt profesionism. care se lasă deseori cu lacrimi. Manolescu Ana (l. va rămâne întipărit nu numai în amintirea sărbători ilor. Popescu Emil Petre. Tudor Gheorghe (ed. Este un nobil gest de recunoaştere colectivă. cu siguran ă. cinci la număr. Aşa au fost sărbători i. având ca educatoare pe Popa Adriana şi Toma Ana).. am fost onorat de colegii mei de la Şcoala Scăieni. Panaete Cristina (istorie). precum şi profesorii Apostu Steliana. şi acolo. a unei munci la catedră plină de multă dăruire şi sacrificiu. În Scăieni se află şi trei GRĂDINI E: “Grădini a nr. română). de foştii colegi. poartă o deosebită stimă tuturor cadrelor didactice. desfăşurată de-a lungul unui lung şir de ani. Vasilescu Maria (înv. Pantelimonescu Silviu Paul (matematică).

+Nica. +Dincă Emilia (chimie). ŞCOALA DE LA SECIU Am văzut că localitatea Seciu. profesori universitari. Cristian Petru Bălan (română. avea. Carpin Dumitru (matematică). La urmă. +Tănase Nicolae. Ei sunt rezultatul strădaniei unor învă ători ca: +Damian Ion. oameni de artă şi cultură. Stan Fabiola (matematică).. fizică). Stroescu Petre (istorie). Melchior Dumitru (chimie). +Tănăsescu Constantin (rusă. ar merita. care de câteva ori a încercat fără succes să devină comună independentă (nu îndeplinea nr. ingineri. +Lidia Bagrov (l. pot să mă adaug şi pe mine. că şi această şcoală a avut norocul să se bucure de o serie superior calificată de învă ători şi profesori de elită. +Juncu Maria (franceză). astăzi oameni maturi. un excelent profesor de matematică). Catrinoiu Silvia (geografie). lideri politici. +Brezeanu Elvira. un capitol cu totul special în istoricul şcolii de la Scăieni. +Casieru Valeria (franceză). +Bobe Nicolae (istorie). să fie adăugat aici. română). geografie). spre a aminti genera iilor care vin. rusă. cărora foştilor copii de atunci. apoi al i profesori: +Leon Lavric (l. +Nedelcu Nicolae. Minea Florica. Popişteanu Nicolae (matematică). ed. fizica). Vasiliu Aura (l. emigrată din Rusia sovietică în România de frica bolşevicilor). fost director al şcolii). chimie. +Georgescu Galina (matematică). +Brandabur Ecaterina. Adam-Nica Vasilica (supl. Voicu Elena. to i aceştia fiindumi şi mie profesori. Gaşpar Remus (matematică). la cererea mea de transfer. Diaconescu Silvestru (geografie şi director între anii 1979-1980). +Adriana Filcescu. +Dubeanu Marta (geografie).. Pârvulescu Constan a (l. română). Ştefan Ioana. Pi a Claudia (biologie). am revenit la Scăieni de la Ploieşti. O prestigioasă muncă au depus-o. Constan a Diaconescu. de locuitori ceru i). 3 (1966-1971) apoi profesor titular la Şcoala nr.. Ionescu Doina (chimie). mă văd obligat să precizez că unele foste cadre didactice din listele ce urmează. preot înv. +Leti ia Axente (l. în urmă cu patru decenii. 17 cu cl. I-X din acelaşi municipiu. biologie). profesori. +Tănase Bălan. au trecut în lumea de dincolo. +Ioan Vlaiculescu. le-a fost de un imens folos în via ă. română). unde fusesem numit director la Şcoala generală nr.. deocamdată fără cruciuli ă. Popescu Maria (istorie). Ioni ă Elena (ed. lăsând o frumoasă amintire atât în inimile foştilor elevi cât şi ale colegilor din aceeaşi institu ie. +Margareta Bălan. ofi eri superiori. De aceea. în continuare. Să trecem acum în revistă. Păunescu Aurora (l. am trecut o micu ă cruciuli ă. Treime”. Florica FlorescuŞaghy (fizică. Pavel Elisabeta şi Darie Elena. scriitori etc. Popescu Maria. Miroiu Florica. rusă). +Stoica Veronica şi a unor profesori ca +Nicolae Rotaru (deşi cu studii juridice. în dreptul numelui lor. română). Suditu Georgeta. Tănase Natalia (şt. un dascăl care învă a pe câ iva copilaşi să 70 . franceză şi latină). Marinescu Veronica (biologie). Codescu Tudorina (istorie). Cerchizan Marieta. deoarece o notabilă parte a acestor foşti elevi au ajuns oameni de mare valoare în ara noastră: medici.. ridicată înainte de 1737. Matei Paul (istorie). română). Dumitru Constan a (matematică). +Go onoga Platon (l. Spre a-i cunoaşte care sunt. Dumitrescu Ana (l. pe lângă biserica “Sf. +Iulia Dinescu. Victoria Simionescu (istorie.Cu triste e. după ce. secretarii şcolii de atunci: Cucu Florin. rusă). rusă. naturii).

Munteanu Margareta. introducându-se. arşi ă. scaune). în 1972. în 1991 s-au făcut repara ii capitale. am fost găzdui i. de biologie Dumitru Ion. având cinci săli de clasă. urcând. Pe acolo au trecut înv. Au fost înlocuite ferestrele vechi cu ferestre noi. viscol sau ger. În 1960. inclusiv apă caldă. prin cioplire şi fasonare. câ iva ani la rând. bibliotecă. El a fost director până la pensionare. eram foarte tineri. care era. mai ales în prolifica perioadă a “ceauşeilor”. dar după aceea. vine ca director prof. prof. De o şcoală nouă nu se poate vorbi până în 1964. de asemenea. dar clădirea s-a construit în 1910. numărul copiilor a crescut. lung de patru km ... este numit director prof. cancelarie. Părin ii ne-au ajutat să cărăm din pădure. când se construieşte un local cu patru săli de clasă (pentru clasele I-IV). poarta de intrare (şi de stagiatură) pentru cadrele didactice care voiau să ocupe mai târziu catedre la şcolile din Boldeşti sau Scăieni. cu clasa a V-a.scrie şi să citească. intervenind cât s-a putut pentru îmbogă irea inventarului ei şi în vederea înfrumuse ării şcolii. Teodorescu Lucica. Dar aveam două mari avantaje: acest soi de alpinism ne crease o excelentă condi ie fizică şi. de matematică Valeriu Teodorescu care. După pensionarea dumnealui. Între timp şi numărul cadrelor didactice crescuse. De asemenea s-a procurat mobilier didactic nou în toate clasele (bănci. dat fiind că de la 240 elevi. actualul primar al oraşului. În 1986 s-a dat în folosin ă şcoala nouă. cu boii lui moş Du ă. chiar de la debut. ciclul gimnazial. În 1980 (până în 1985). l-am transformat într-un stâlp ce sus inea sârmele de curent electric şi astfel “şcoli a” a fost electrificată. în ciuda multor dificultă i cărora a trebuit să le facă cu greu fa ă. magazie ş. iar de la data de 1 mai 1986 până în prezent (2007). de matematică 71 . un copac lung. s-a dovedit acolo un foarte bun gospodar. care a pus şcoala la punct. de biologie Pop Simion. apă curentă. un deal noroios. la ora actuală şcoala Seciu mai are doar 95 de elevi (40 la clasele I-IV şi 55 la clasele V-VIII). dulapuri. pentru prima dată. În prezent se definitivează lucrările la încălzirea centrală. unde lucram cu vreo 16 copii. încât existen a acestei şcoli a început să fie deja pusă sub semnul întrebării. Documentele din arhivă arată însă că şcoala propriu zisă a început să existe acolo în anul 1906. La început. În 1960 a fost numit ca director prof. un an de zile. Dănilă Ion.. Popescu Emil. prof. împreună cu prof.. câ i erau prin anii 1978-82. înv. cu noi a început să se fundamenteze. pentru etanşarea claselor şi reducerea consumului de combustibil în timpul iernii. La clasele primare fusese director învă ătorul +Dănilă Ion care preda împreună cu învă ătoarea + Avramescu şi înv. din direc ii diferite. care continuă dotarea şcolii. Amândoi veneam pe jos. de la Boldeşti a primit func ia de director. cifrele s-au tot micşorat. în micu a casă parohială de lângă biserica satului. De atunci până în 1960 nu au existat decât două săli de clasă. din 1972 până în 1980.a. ceea ce nu echivala nicicum cu o şcoală. un suiş extenuant şi deloc plăcut. la care. când se ajunsese la două genera ii cu clase paralele. abrupt. am fost numi i primii profesori la Seciu (eu predam matematica. româna şi sportul. În 2006 s-au primit investi ii noi pentru un grup sanitar în incinta clădirii. de fapt. într-o odaie modestă. venit de la Reghin. Într-un fel.pe ploi.. de geografie Diaconescu Silvestru. pe care. şcoala Seciu devenise. Fiindcă nu mai exista deloc spa iu pentru clasa a V-a în clădirea şcolii primare. măsu e. pe acele meleaguri. eu. iar d-ra Munteanu biologia şi alte obiecte). în incinta clădirii. tip termopan.

În prezent. prof. nişte eforturi fizice mai mari. prof. română Vaida Gavril cu so ia dumnealui Vaida Maria. Bucovului nr. franceză). venind din Ploieştiori. are un bogat şi fructuos istoric. Directoare şi educatoare este o proaspătă absolventă a Liceului pedagogic din Ploieşti. Dumitru Ion. care func ionează în clădirea fostului cămin cultural local. netitulare). fosta mea elevă. dar în prezent a rămas numai cu o singură grupă. tehnologică). Această grădini ă. copiii preşcolari din Seciu frecventează cu to ii grădini a de acolo. Tudor Otilia (istorie). did. în anul şcolar 2006/2007. de 24 de copii. Brânzea Mădălina (l. între timp. 6) care. Profesorii de la şcoala Seciu... Ciucă Laura (biologie). Altminteri. din anii 1986-1992. în prezent. destul de bine dotată. temporare. dat fiind scăderea numărului de copii. la ciclul întâi. din anul 1992 până astăzi. subsemnatul. Ştefănescu Lauren iu (religie). Manolache Cristian (geografie). Teodorescu Margareta (ed. şcoala de la Seciu va ajunge de unde a plecat: cu unul sau două grupuri mici de copii învă ând într-o odaie de patru pere i. această şcoală a rămas cu numai doi învă ători. simultane a II-a şi a IV-a). engleză).. por ile deschise ale frumoasei şcoli din Seciu aşteaptă de geaba. de matematică Mândrilă Elisabeta. iar cadrele didactice vor intra în şomaj sau vor merge să culeagă căpşuni în Spania. muzicală). sunt: Isbăşoiu Georgeta (l. Institu ia demarase numai cu două săli de clasă şi o bibliotecă iar elevii din afara localită ii aveau asigurată cazarea gratuită. unde este găzduit şi dispensarul teritorial. poate că tinerii căsători i se vor răzgândi şi vor face. Dar cine ştie. prof. GRĂDINI A DE LA SECIU În afară de această şcoală. (Educatoaredirectoare dintre anii 1968-2000. română). Prin Ordinul 367 al Ministerului Educa iei şi Cercetării din 28 iunie 1962 s-a înfiin at această şcoală ai cărei absolven i urmau să devină şamotori şi operatori în fabricarea geamului. rămăseseră doar trei posturi de învă ători. Deci. titulari fiind Isbăşoiu Adriana (cu clasele simultane I şi a III-a) şi Dumitru Victor (cu cl. avea înainte două grupe. de l. care era învă ătoare. Munteanu-Draghini Margareta. fizică şi ed. să mai schimbe ceva. În toamna anului 1962 se deschide oficial Grupul Şcolar Materiale de 72 . la rândul lui. Dar şi numărul preşcolarilor a scăzut într-o propor ie alarmantă! Dacă popula ia şcolară va scădea în acelaşi ritm. s-a ajuns la numai două posturi de învă ători. ceea ce a impus să se lucreze cu clase simultane). după cum urmează. Teodorescu Valeriu (matematică). GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIA STICLEI BOLDEŞTI-SCĂIENI Este cunoscut şi sub numele vechi de “Liceul Boldeşti-Scăieni” (str. (Dar mai întâi trebuie să amintesc că. care face zilnic naveta cu autobuzul. s-a pensionat din anul 2000). apoi prof. la Şcoala cu clasele I-VIII de la Seciu mai sunt doar 13 cadre didactice.Arcanu Valeria. Lupu Daniela (l. Du u Viorica.. Ion Damaris.. şi al ii (c. Teodorescu Junona (ed.. Cum numărul copiilor a continuat să scadă. fără copii.

maiştri instructori Stanciu Ion şi Ioni ă C-tin.1982-1983: Bodan Aurelia . Anul următor.şi anume una cu profilul “lăcătuş mecanic de între inere” şi cea de a doua cu profilul “repara ii în industria geamurilor şi electricieni pentru instala ii electrice”. când a devenit Grupul Şcolar Industria Sticlei Boldeşti-Scăieni. şc. Corpul profesoral era format în vremea aceea din: directorul şcolii prof.1972-1982: Vasiliu Traian . o cantină şcolară cu 200 de locuri. chimie. un cămin şcolar cu 260 de locuri de cazare.1986-1997: Necula Gheorghe .director adjunct.1983-1986: Micu Silvia . titulatură care a fost men inută până în 1990.1997-1999: Necula Gheorghe . 4 laboratoare (fizică.director adjunct. Vasiliu Traian. termenul de predare la cheie fiind octombrie 2007. În anul şcolar 2006-2007.director. prof. numărul de profesori este de 22.director. În 1965 existau 7 săli de clasă. un internat şcolar cu 100 de locuri. . . 1966. între anii 1972-2007: . în majoritate copiii muncitorilor Fabricii de Geamuri Scăieni.2004-2007: Tănase Constan a . având spa iu insuficient. Sunt create două clase . în toamna anului 2006. Paralel. În acelaşi an. mecanică şi materiale de construc ie. Bidulescu Constantin . în meseria de operatori în fabricarea şi prelucrarea geamului. Simionescu Lucian . Necula Gheorghe . deoarece era nevoie urgentă de asemenea cadre la fabrică.director adjunct. ca director şi pe Brebeanu Elena ca director adjunct. şcoala a beneficiat de munca 73 . de matematică Enescu Ion. Sperăm să fie ultima schimbare de titluri.000 de volume. gra ie eforturilor regretatului profesor de educa ie fizică Pop Emil.director. s-a amenajat şi un frumos teren de sport.director. .director adjunct. birouri. ecologie şi protec ia mediului. Burt Vladimir şi Gheorghe Gheorghe. şcolarizează un număr de 650 de elevi care înva ă în 20 de clase. cu următoarele profile: electrotehnică. laboratoare.director adjunct. o sală de sport şi o bogată bibliotecă. Grupul Şcolar a primit titulatura de Liceu Industrial cu profil chimie.director. sa demarat construc ia unui nou corp de clădire cu 6 săli de clasă. cu 30. corpul de clădire cu ateliere şcoală şi laboratoare s-a deteriorat vizibil şi. Grupul Şcolar Industria Sticlei Boldeşti-Scăieni. de română Bălan Tănase. În anul 1964 se numeşte în func ia de director adjunct doamna inginer Brebeanu Elena. . şcoala a dat şi prima promo ie de absolven i. se înfiin ează şi o clasă de maiştri-operatori în industria materialelor de construc ie (curs seral).Construc ie care avea un număr de 60 de elevi. În primăvara anului 1963 s-a deschis şantierul pentru o nouă clădire a şcolii. La finele anului 1971.director. cancelarie. maiştri-5. În anul 1976 Liceul Industrial şi-a schimbat din nou titulatura în Grup Şcolar pentru industria materialelor de construc ii. ca nou director al Grupului Şcolar a fost numit ing. la care se adaugă şi trei ingineri din fabrică: Brebeanu Elena.1999-2004: Tănase Constan a .5. Alexandru Gheorghe . Brebeanu Elena .dir. avându-i la conducere pe Vasiliu Traian. Conform tradi iei.dir. bibliotecă. Tănase Constan a . . În prezent. . adjunct. Din cauza cutremurelor din anii 1989-1990.director. Bidulescu Constantin . adjunct. Norme profesori în anul şcolar 2006-2007: 38. un atelier mecanico-electric. Vă prezentăm mai jos conducerea liceului/gr. În anul 1972. ingineri-7. informatică şi electrotehnică). Şcoala are în dotare 8 săli de clasă.

având regim de colegiu tehnic militar. Brebeanu Elena (ing. 2. şi înăl imea de minimum 1. arme şi motoare moderne. sticlar). +Pop Emil (prof. remunerarea este deosebit de convenabilă. l. să nu prezinte semne particulare evidente. sport). mat. rom. Tănase Constan a (ing. cu grad de subofi eri pompieri. vestitul luptător din Dealul Spirii care a comandat armata de pompieri împotriva unei unită i militare turceşti venită să înăbuşe revolu ia bucureştenilor de la 1848. sticlar şi textilist). cursuri de zi. indiferent de locul reparti iei. Sunt concursuri destul de preten ioase. franceză-română).). Anton Mariana (prof.asiduă a multor cadre didactice care au depus un efort sus inut pentru educarea tinerilor. Actuala genera ie: Necula Gheorghe (prof. l. biol.). engleză). fiz. ofi eri superiori. cu durata de 2 ani. după absolvire. amintim (cei deceda i au o cruciuli ă înainte): +Enescu Ion (prof. dar admiterea se face pe bază de concursuri anuale sus inute pe un număr limitat de locuri.). sticlar). “academie militară” care formează maiştri militari auto.70 m. Dumitru Elisabeta (prof. Bălan Cristian Petru (prof. nu se primesc decât candida ii care pot îndeplini cumulativ o serie de condi ii cum ar fi: să aibă vârsta până la 25 de ani. Lec iile se desfăşoară în clase şi pe teren şi au un complex caracter tehnico-practic. Din vechea genera ie. ŞCOALA MILITARĂ DE SUBOFI ERI POMPIERI “PAUL ZĂGĂNESCU” BOLDEŞTI-SCĂIENI Pu ini locuitori ai oraşului Boldeşti-Scăieni ştiu că pe aria localită ii lor. +Micu Silvia (prof. unde cei mai buni specialişti în branşa pompieristică din ară. undeva. Şcoala este foarte solicitată de mul i candida i care au absolvit liceul. dar serioasă. pompe. Bidulescu Constantin (prof.). 74 . predau studen ilor cursuri de un înalt nivel tehnic.). Horia Luciana (prof. so ia să nu aibă cetă enie străină sau să fie apatridă etc. l. pe strada Poligonului nr. servan i pompieri. Şcoala este excelent dotată cu tot materialul didactic necesar. cu laboratoare. Gheorghe Gheorghe (ing. Sandu Cristina (consilier educativ). tehn. Pârvulescu Constan a (prof. Numele i s-a dat de la bravul erou român Paul Zăgănescu. Având în vedere că. să nu fi avut niciodată în liceu nota la purtare sub 8.).). să nu apar ină nici unui partid politic. maşini. având un poligon adecvat pentru excerci ii.). să fie foarte sănătoşi. departe. sticlar). colonel Ion Ungureanu. există o mare şcoală care func ionează ca institu ie de învă ământ postliceal. 2006). pe malul stâng al Teleajenului. +Vasiliu Traian (ing. Comanda şcolii este exercitată în prezent de dl. mat. din punct de vedere fizic şi psihologic. Bodan Aurelia (ing. Samoilă Doina (ing. mat. rom. ap i medical. La concursul din anul acesta şcolar au fost repartizate 100 de locuri pentru subofi erii pompieri şi 25 de locuri pentru maiştri militari auto (la 5 aug. specialişti în servicii logistice. Este o mică. sticlar). Această institu ie este subordonată direct Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari şi pregăteşte maiştri şi subofi eri militari în specialitatea auto pentru toate structurile Ministerului Afacerilor de Interne.

) Bineîn eles că participă numai candida ii care au promovat etapa întâi. fizică moleculară şi termodinamică. Pentru informa ii suplimentare. nu astăzi!) foruri culturale locale şi să începem cu. Etapa a II-a: sus inerea lucrărilor scrise (pentru subofi eri pompieri . text pe grilă.Examenul de admitere se desfăşoară în două etape: Etapa I . tot test grilă. la fizică. alergări de rezisten ă pe 1000 m plat ş. Nici Seciu nu se lăsa mai prejos. Deşi erau localită i separate. iar artiştii amatori din Scăieni sus ineau la fel de frumoase programe artistice la Boldeşti. la rândul ei. la fizică. trigonometrie.eliminatorie . numindu-se simplu 75 . asisten a medicală. transportul toate acestea sunt gratuite. Pentru maiştri militari auto . schela Boldeşti. fizică moleculară şi termodinamică. din mecanică.50. iar studen ii beneficiază de o soldă lunară şi alte beneficii. verificarea aptitudinilor fizice (alergare 50 m plat. electricitate şi magnetism. din care nu lipseau numeroase serate de dans. activitatea acestor două dinamice (pe atunci. dar începuse să fie cunoscut în toată ara. din algebră. şcolarizarea. din fapte concrete sau din amintiri. acum 55-60 de ani. geometrie.A. grada ii primesc o diplomă cu care. Desigur. iar Clubul de acolo devenise un centru cultural nu numai local. aşadar. Din acest punct de vedere. din mecanică. iar reparti ia este asigurată pe baza mediilor socotite în ordine descrescândă. Pe parcursul celor doi ani de studii. CLUBURI.la matematică un test grilă. care. la algebră şi geometrie. din secolul trecut. au avut o îndelungată tradi ie culturală. Nici Căminul cultural de la Scăieni. care se afla în apogeul produc iei.. electricitate şi magnetism. CLUBUL BOLDEŞTI Clubul Schelei Boldeşti a fost un produs al societă ii S.la matematică un test grilă. înfiin ată la Londra în anul 1907 iar astăzi cu sedii la Londra şi Haga. cazarea. este fiica societă ii petrolifere anglo-olandeze Royal Dutch Shell. dacă doresc. echipele artistice de la Boldeşti sus ineau frumoase programe artistice la Scăieni. categoria B şi C. Vă rog să re ine i amănuntul că vorbesc de o perioadă trecută. eu o cunosc destul de bine.. avea posibilită i materiale destul de mari. de-a lungul deceniilor. deşi nu dispunea de fonduri de la vreo societate petroliferă.a. pot continua studiile militare pentru a deveni ofi eri. căci şi acolo exista un cămin cultural unde exista o frumoasă activitate. deşi eram copil pe vremea aceea. to i studen ii capătă carnete de conducere auto. CASE DE CULTURĂ Atât Boldeştii cât şi Scăienii. sărituri în lungime de pe loc. La absolvire. şcoala poate fi sunată la tel: 0244/12. CĂMINE CULTURALE. era o adevărată întrecere între aceste două localită i şi deseori nu ştiai pe care din ele să le admiri mai mult.C.). Astra Română S. dar pe care.21. flotări. nu se lăsa mai prejos. pe rând.cuprinde testarea psihologică. Să încercăm să evocăm. desfăşurată în frumoase şi solide clădiri speciale. deci. Încă din anul întâi. examinarea medicală. în primul rând ca martorul ocular care le urmăream îndeaproape pe amândouă.

baluri. s-au ridicat frumoase şi rezistente case. rafinăria Astra Română S.importantul sediu al Schelei Boldeşti. în nop ile cu lună plină şi cu lumina stinsă. acolo am văzut cele mai bune filme americane. s-a mai construit o clădire a unui nou club. la Ploieşti. o sală de popice. unul de voley şi. societatea Astra Română cumpărase terenuri petrolifere pe actuala rază a oraşului Boldeşti-Scăieni unde. Toate erau destinate ca locuin e pentru inginerii şi func ionarii schelei. prezentate fie de artiştii locali fie de artiştii invita i din ară. 76 . de-a lungul a câtorva zeci de ani. fiindcă aşa era atunci. în curtea căruia au plantat esen e rare de arbori. cele de pe Zorilor fiind mult mai elegante. Pe când eram copil. a înfiin at. proiectate de inginerul Barboni (avioanele au zburat astăzi la ceruri. după anul 1950. cândva plin de flori diverse şi bine îngrijit. două terenuri de tenis. la etaj o bibliotecă. precum orchestra Radio. la cluburi aveau loc dese spectacolo artistice. plus două mici colonii. Clădirea clubului adăpostea o frumoasă sală pentru proiec ii cinematografice. dar la clubul mic din Boldeşti se puteau vedea filmele cele mai noi care deseori rulau înaintea premierelor din cinematografele ploieştene. pe strada Zorilor (astăzi inclusă în sectorul Boldeşti) şi pe strada Distilăriei. pentru adul i şi înotători. conferin e. ambele la Scăieni. pe iarba din curtea clubului. În 1936 existau 16 rafinării în Ploieşti şi astfel oraşul acesta a devenit primul oraş petrolifer al Europei. săli de repeti ie. alăturat. de asemenea cu case tip. Acest club este înconjurat de un mic parc. pe terasa şi spa iul liber de lângă ştrand.Shell. Ceva mai înainte.. Ea se consolidase mult. în stil occidental. rafinăria Astra fiind. sus inute afară. fundalul şi inima tuturor activită ilor culturale ale Boldeştiului. o branşă românească a lui Royal Dutch. ca Maria Tănase sau Maria Lătăre u. sub cerul liber. având o scenă pentru spectacole. cu o scenă modernă care era bine venită. s-a construit un nucleu al unui proiectat centru petrolifer . întreprinzătorul industriaş român Ioan Niculescu Bazar. Xenia şi Venus. cele mai multe. altfel spus. în timp ce zeci de tineri dansau cumin i tangouri.. o sală de ping-pong. având în mijloc un havuz cu apă âşnind din nişte avionaşe “cu reac ie” în mişcare rotitoare. tip microvile. În unele seri de vară. cânta o romantică orchestră. Aşa se organizau pe atunci acele originale baluri. în anul 1938. Pentru a le face via a şi mai plăcută salaria ilor. italiene şi. societatea Astra le-a construit un frumos club. cu capital străin. pe actuala Alee a Clubului din Boldeşti. fireşte. servicii sanitare. lângă grătarele cu mititei şi lângă mesele cu bere. au adăugat un ştrand mic pentru copii şi altul mare. sovietice. ca şi astăzi. până peste miezul nop ii. un mare teren de fotbal. Existând o asemenea bază materială. garderobă. după planurile unor arhitec i români şi străini. franceze. subsoluri cu instala ii de încălzire centrală. şedin e. se ineau serbări şcolare. Pe vremea când nu apăruseră încă televizoarele. Considerându-se că sala mică a clubului nu mai putea face fa ă tuturor solicitărilor.au constituit baza materială sau mai bine zis motorul. mult mai mare. nun i. clădiri foarte moderne pentru vremea aceea. Pe scena clubului mare au dat spectacol numeroase ansambluri vestite din ară. cât şi propaganda comunistă dirijată de culturnici..în special Clubul mic . pentru că a înglobat societă ile petrolifere mai mici Sospero. cea mai mare din toate distilăriile petrochimice de acolo. cu participarea unor solişti vesti i. Acolo. filme etc. În anul 1880. A. în Boldeşti şi Scăieni nu existau alte distrac ii. de spa iul lor slujindu-se atât programele culturale ale schelei Boldeşti.) Aceste două construc ii .

Dinu Stelian.. Atmosfera Boldeştiului era mereu plină de muzică. şi fost profesor de muzică la Alexandria.iar altă dată Ansamblul Armatei. la sediul Societă ii Steaua Română din Scăieni. Aproape zilnic se putea auzi fanfara (mai to i din fanfară erau simpli muncitori!) răsunând puternic. profesorul şi compozitorul Ion Cucu Bănă eanu.. în ritmuri de marş. unde subsemnatul am tradus în engleză discursul primarului Aurică Marinescu. to i elevii domnului Cucu Bănă eanu ştiau să cânte foarte bine la instrumentele acelea noi şi strălucitoare comandate de el la Bucureşti şi plătite cu bani grei de schelă. acest minunat profesor. nişte versuri simple. Jean Pandele. “Lumină din adâncuri”. Când profesorul Bănă eanu a fost solicitat de Casa Centrală a Armatei din Capitală ca instructor al cercului de muzică militară. 1918). căci fusese lansată de actri a americană de origine germană Marlene Dietrich (dar. un cor militar de 80 de persoane.. de la schela Boldeşti. a înfiin at o mare fanfară şi o mică orchestră simfonică alcătuită din 14 instrumentişti. în mai pu in de un an de zile.etc. trompetistul Puiu Păun (Virgil Păunescu). la fel. uşor de memorat. pentru boldeşteni şi scăienari. urmărită de cârduri de copii şi de lumea curioasă ieşită pe la por i! Vibrau toate geamurile caselor pe lângă care trecea voioasa bandă cu alămuri strălucind în soare! Ea cânta pe stradă. el fiind şi un talentat acordeonist. unde se născuse. cântate pe celebra melodie germană “Lili Marlene” (sau “Lanterna”). fiul unui mecanic. de un ofi er francez care-l crezuse spion! După ce studentul în muzică i-a vorbit ofi erului în 77 ./ Aproape de Ploieşti.. autorul piesei simfonice “Fiat lux!”.că. odată venit la Boldeşti din Turnu Măgurele. care pomenea şi de Scăieni.zic ./ E-o localitate/ Numită Boldeşti!/ Şi-n via a nu-i mai bine/ Să trăieşti/ Ca la Scăieni/ Şi la Boldeşti! .” autorul a localizat-o în româneşte. acest talentat muzician. pe când slujea ca militar în primul război mondial (în noaptea de 12 nov. cu totul altfel). care umbla tot timpul în mână cu o cutie specială construită pentru cele două nedespăr ite viori ale lui. din care eu mai re in doar prima strofă: “Undeva departe. Cea mai strălucită perioadă a clubului s-a datorat activită ii unui artist deosebit de talentat şi devotat culturii boldeştene. Nu ştiu prin ce metode miraculoase.. dirijat de col. Îmi amintesc şi de o mare orchestră şi cor studen esc american din seria “Ambasadorii prieteniei”. El scrisese şi “Imnul Boldeştiului”. Neuita i rămân pianistul polonez emigrant Paşuk. Şi când te gândeşti că. Cucu Bănă eanu era gata să fie împuşcat cu pistolul. prezentată la Club şi la Teatrul de Stat din Ploieşti. Nae Tomescu sau toboşarul orchestrei. mai to i habar neavând înainte de muzică. a putut să înve e pe tinerii recruta i de dumnealui în orchestre. pe malul Dunării. nu ştiu cum .. pe deal. autorul unui roman de aventuri turistice şi al unei piese de teatru despre petroliştii boldeşteni. care bătea să spargă toba.” Însă pe atunci to i boldeştenii o ştiau. la serbări şi chiar şi la unele înmormântări. numai în câteva luni. marea activitate muzicală a clubului Boldeşti a încetat.. Între anii 1952-1966. din celebrele versuri germane ale poetului Hans Leip: “Vor der Kaserne/Vor den grossen Tor/ Stad eine Lanterne/ Und steht sie noch davor.. interpretul la tuba şi la bombardonul lui uriaş de alamă. Clubul Boldeşti a avut mare noroc cu achizi ionarea acestui profesor inimos. Tot de neuitat este şi activitatea tehnică a inginerului Barbone şi mai ales aceea a inginerului Corneliu Axente. care era şi scriitor. preferata solda ilor germani şi americani pe timpul celui de-al doilea război mondial. compusă de Norbert Schultze în 1938.

Ca şi înainte. câte ceva din faimoasa activitate a Clubului de la Boldeşti.perioadă în care institu ia s-a impus şi s-a mândrit cu armonioasele ei coruri. de scenetele şi textele comice lansate cu mult umor de artişii locali deveni i populari. cu tarafe de muzică populară. Când l-am văzut ultima dată. Titi Iosif şi Corneliu Filostache. amândoi s-au împrietenit şi au rămas prieteni până la sfârşitul vie ii. o echipă reprezentativă de tenis şi de voley.franceză . Ciucă şi Mihăilă.. a avut totuşi norocul să revină pu in la via ă. Păcat de ultimele dotări. măcar pe sfert. le plouă.Boldeştiul trăieşte mai mult cu aceste nostalgice. Dacă Clubul mic. uneori au fost strecurate la club şi câteva filme americane interzise în ară. el avea geamurile sparte. Îmi amintesc şi acuma o haioasă butadă lansată de unul dintre ei: “Via a este scurtă. într-adevăr. ultimul conducând clubul douăzeci de ani (1973-93) . să men ină în ritm dinamic activitatea clubului. Men ionăm numele acestor directori care. mai recent. pe cât le-a stat în putin ă. cu excep ia unor seri de discotecă ceea ce nu echivalează 100% cu no iunea de cultură . făcute de schelă. s-ar putea organiza acolo concursuri de înot cu premii. oameni buni. şi pentru că noi n-o putem lungi. Gheorghiu Nicolae. cu solişti talenta i. de la schelă. au organizat cercuri de studii. Directorii clubului care au urmat la Boldeşti au căutat.şi el muzician -. al directorilor. unde a apărut şi un mic bar. pere ii exteriori au devenit veceuri publice iar înăuntru cântă. pluşate. lasă impresia că sunt din nou acceptabil de îngrijite şi încăpute pe mâini bune. înregistrate pe primele videocasete şi prezentate la un videorecorder de prof. apoi iar 78 . cucuvelele. deşi nu totdeauna condi iile erau propice. de muzică ploieştean Leonida Brezeanu în fa a unui public avid de noută i artistice şi tehnice. dar. s-au achitat cu brio de responsabilitatea lor cetă enească.. au reuşit. curtea ştrandului. s-au străduit să men ină vie flacăra culturii locale şi ştim că. pentru că primăria nu avea bani să-l refacă. precum şi terenurile de sport... în bună parte.a. peste care.) Cu totul tragică a devenit însă soarta clubului nou. Ionel (Popa) Costache.. care prin subterfugii inteligente. haide i so facem lată!” Am fi dorit ca şi în zilele noastre să mai existe. cu brigăzi artistice. (Plusurile acestea nu ne împiedică să în elegem pentru ce oare micu ul ştrand destinat copiilor a fost desfiin at. Este şi meritul conducerii clubului de atunci. înăuntru! Dar.. realizări cu care nu o dată sau distins la concursurile locale şi jude ene. au invitat artişti de seamă din ară. cu o bibliotecă de peste 62.000 de volume. i se imprima de sus un caracter propagandistic standardizat şi axat pe principiile găunoase ale “educa iei culturale socialiste”. deşi interioarele modificate nu mai slujesc scopului prioritar cu care demarase ini ial.. fiindcă amatori se găsesc imediat. Chiar şi astăzi. cu o echipă de teatru şi de dansuri populare ş. în vara anului 2006. avea obloane grele de fier cu multe lacăte la uşi. iar a trecut la schelă. frumoase şi apuse amintiri. cu scaune noi. când plouă afară. existând anumite planificări rigide şi obligatorii şi un control sever al oricărei activită i culturale căreia i se trasa un anumit plan de îndeplinit. interpretând în spirit mai pragmatic ordinele şi conferindu-le adesea un specific local destul de liberal: Şandru Ion. În ciuda acestui control riguros. mul i îşi amintesc cu zâmbetul pe buze. în ciuda presiunilor ce veneau de la forurile superioare. clubul trecuse în grija primăriei apoi. s-au dovedit a fi destul de nonconformişti.

Cloşca şi Crişan”. pentru vreo codană care îi privea cu indiferen ă peamândoi pentru că ea iubea pe un al treilea ş. între doi flăcăi. de un bleu imaculat. Pustiu. sala mare a institu iei mai prinde oleacă via ă. Părea o firmă cu nume mai revolu ionar.m. poate va veni şi pentru clubul nou o zi bună de renaştere. când este folosită ca sediu de votare.terminate adesea cu bătăi de pomină. care transpusese de pe planşetă pe teren schi a şcolilor vechi din Scăieni şi Boldeşti. şi Casa de cultură Scăieni (str.şi cam atât. datorită harnicei bibliotecare şefe care ştie cum să-şi atragă cititorii. clubul nou a rămas o clădire părăsită şi pustie în care predomină mirosul de mucegai şi putreziciune. mult frecventatele baluri . unde nu se întâmplă totuşi mai nimic. stârnite de bălăcenii cu itari.. nici club şi. nu mai vezi localnicii intrând zilnic. Casa de cultură din Scăieni s-a născut cu un alt nume. eu propusesem să i se spună “Casa de cultură “Mihai Eminescu”. decât să trăiesc cu speran a că. nici cămin cultural. Bucovului nr. sângeroase şi spectaculoase.d. spectacole de teatru. însă văd că astăzi nimeni nu-i mai zice nici casă de cultură. pe uşile clădirii. Dar numele acesta.că ce să facă acolo. Să încercăm a o reconstitui.. în câ iva ani. la drept vorbind. ce vremuri pline de via ă mai erau! În zilele noastre e pace. dar cum comuniştii auziseră că acesta fusese “boier vechi şi domn creştin” şi cum analfabe ia lor habar nu aveau de istorie.. Oare a cui o fi vina că a ajuns în acest hal? De aici. ca altă dată. Cu peste două decenii în urmă.. Înainte.. din America. nu pot să dau nici un răspuns la această întrebare. merg doar la bibliotecă. fiindcă stă mai mult închisă? Păcat de noul acoperiş de tablă zincată ce l-a înlocuit pe cel de iglă spartă. degradându-se pe zi ce trece şi făcându-l să pară mai vechi decât vechiul club. foarte frumos modernizată în anii trecu i. singura institu ie care o duce acolo binemersi. cine ştie. pe care rareori a stat cineva! Nu mai vezi acolo filme. decât doar copiii şi unele persoanele mature care. CASA DE CULTURĂ SCĂIENI Cândva rivala dar şi prietena Clubului Boldeşti. la cămin. de altfel. bănuiesc că am găsit 79 . Şi ar fi păcat. tapisate. în perioadele electorale. motiv pentru care am şi pictat chipul poetului na ional pe frontispiciul clădirii.. pleacă . El a fost botezat de două ori: întâi a căpătat numele de Căminul cultural “Constantin Brâncoveanu”. tot gândindu-mă şi gândindu-mă. aveau loc săptămânal. filme. denumirea a fost definitiv uitată. hore. 5) are o istorioară a ei specială. în ultima vreme.la primărie şi. E linişte. bătăi ca-n filme. cu care uneori colabora şi făcea fructuoase schimburi de experien ă. Nu ştiu pe cine să dau vina că se întâmplă aşa ceva şi. poate. nimeni nu-i zicea aşa şi. fiind şi el prea lung. E-hei.a. datorită litigiului dintre cele două foste stăpâne. au cerut să i se schimbe numele în Căminul cultural “Horia.. nun i. păcat de scaunele acelea noi. de fapt. conferin e. la Scăieni. fiindcă altminteri se demolează singur. Oamenii votează. Acum doar o dată la câ iva ani. baluri. Proiectată în 1939 de acelaşi harnic arhitect Mişu Rădulescu.. Spa iul abandonat a devenit un jalnic adăpost pentru lilieci şi cucuvele. nici nu prea se mai sinchiseşte nimeni să mai intre în acea clădire ... La început i se spunea Căminul cultural Scăieni. în sala aceea goală.ah! vestitele baluri de la Scăieni .

în general. nu mai sunt luate cu asalt ca ieri. politicieni corup i. cu so ul ei. “Îi zâce bine. un elev în clasa a VII-a la şcoala din comună. programe de TV? Poate că glumesc şi exagerez un pic când acuz televiziunea română şi din toată lumea cu pu ină mali ie.. Pe la orele 19. de te ame eşte.. butonam ni eluş. că te culturalizează. interna ională. vibrând pe sticla monitoarelor TV etc. pentru câ iva ani de zile. ui i deodată totul şi sim i că ai sufletul gol.. După ce intram.. şi State Anthem.. fiindcă cine mai poate trăi astăzi fără ea. intrând în casă la tine.. Ea a distrus casele de cultură. cea de pe sateli i. la ară. cu nişte ani în urmă. răsuceam de două ori cheia în uşă. “cine cu cine”. locuia familia femeii de serviciu de la această institu ie.. ştiri senza ionale de ultimă oră. pe antene. În fiecare seară. scandaluri faimoase. lideri de partide în conflicte interminabile. un ardelean în vârstă. cu telenovele. multina ională.unde î i serveşte. ne întâlneam tainic amândoi în cabină.la oraş. ne aşezam amândoi în jurul mesei pe care se afla aparatul. din toată ara. după care vocea continua: “Transmitem ştirile. la munte. la prieteni. manelu e „na ionale” rromâneşti. tehnicolor. având numeroase tentacule tentante. până.. la deal şi la vale .vinovatul principal: televizorul! Da... În camerele de la etaj ale căminului cultural. precum au dispărut vătăşiile.. eu proiectam filmele şi schimbam rolele. filme lacrimogene. pentru scurt timp. nea Lisandru nu prea ştia să prindă posturile de radio “Vocea Americii” şi “BBC Londra”. infiltrânduse clipă de clipă pe sub pielea şi pe sub pleoapele noastre . pârcălăbiile... Columbia The Gem of The Ocean”. Mi se înfiora de emo ie pielea pe mine şi-mi dădeau lacrimile când auzeam acest cântec armonios şi impunător. Imnul de Stat al SUA. Era să strig: jos televiziunea! dar. cinematografele... însă tot nu am găsit adevăra ii vinova ii fiindcă. În plus.. Cine ştie? Or fi şi ele pe cale de dispari ie. fete frumoase.i face capul plin. ca în locul lor să nu apară vreun “The Romanian Manele’s Club” sau chiar Ministerul Na ional al Manelelor! Din această cauză nici nu îndrăznesc să învinuiesc pe cineva şi încerc să vă propun a ne întoarce încă pu in.şi dai de greută ile diurne. căminele culturale şi casele de cultură de astăzi. nea Lisandru Fati. şi o găseşti peste tot . fiindcă. pentru a vă povesti şi altceva ceva despre acest Cămin cultural de la Scăieni.cea pe cablu. conform unor legi istorice necunoscute. seară de seară. totul la nas: filme de aventuri. când eu însumi am organizat. de frică să nu ne surprindă cineva că ascultăm clandestin pe imperialişti. aici în America. cu fundurile semi-goale. dar când ieşi afară în lume . căci nu oricine îşi permitea să aibă radio în casă şi nici dumnealui nu avea cu cine să discute politică. frate. unde când lipsea operatorul Mielu Soroiu. televizorul sau televiziunea . cu canale multiple. folosit ca semnal de începere a emisiunilor în limba română. Fati Floarea. lângă aparatul de proiec ie. este foarte puternic informativă şi foarte diversă. etc. dansatoare la bară. iar Nea Lisandru îşi aprindea tacticos o igară. apelând la mine. din difuzoare răsuna vocea frumoasă a Emanuelei Cerbu: “America vorbeşte României!” Şi imediat începea extraordinar de frumosul marş american “O.. să fim serioşi. şi deodată. îi zâce 80 . sculă rară pe vremurile acelea. medelniceriile şi hătmăniile..oriunde! Ce mai: ea se face că te informează la minut. cea na ională. de pe etc. nea Lisandru mă chema să mergem amândoi în cabina de proiec ie unde se afla aparatul de radio al căminului.. fost cândva. cu intrare pe la balcon. Doamne fereşte. în casă la mine. cluburile. care era pasionat de politică anticomunistă ca şi mine.” Amândoi aşteptam cu sufletul la gură vestea cea mare “cu debarcatul paraşutiştilor americani în România”.. sport.

s-a legitimat şi a reprodus ce a mărturisit feti a lui din naivitate sau din prostie.bine. Ravel. cu urechile lipite de difuzorul lăsat în surdină. “Ce zici. la care participa şi Ilie Moromete. neinvitat. nu.. dar se pare că nu era un om chiar rău. iată că. de vreo 12-13 ani. to i râdeau. l-a rugat să nu mai asculte. plini de aceleaşi vagi speran e nobile. Puiule. murea de râs şi îi încuraja aplaudându-i (desigur. Tipul i-a mul umit zâmbind şi a plecat satisfăcut. De ce să nasculte?” “Şi ce ascultă. păpuşico? Radio Moscova. boaa-lăă! Huo. pentru culturalizare. care abia începuse de vreo douăzeci de minute. muzică. Tot aşa. s81 . unde a găsit-o singură pe Flory. condensatorul mobil a fost blocat numai pe radio Bucureşti şi nu se mai puteau asculta alte posturi de radio. pe care a întrebat-o dacă taică-su ascultă la aparatul de radio. A fost o unică experien ă pentru bie ii noştri solişti de operă. cu câteva săptămâni înainte. aduşi cu sila direct de la sapă. arii din opere celebre: Verdi. apăruseră pe-acolo câ iva cântăre i de muzică populară de la Radiodifuziune.. fără să ştim a fixa vreo dată apropiată.îi răspundeam eu cu naivitate şi cu mare încredere în zeii de peste ocean care nici nu ştiau dacă România este o ară sau o marcă de maşini. Massenet ş. că nu-i voie aşa ceva şi i-a cerut aparatul. şi de mari comentatori politicieni. nici nu bănuiam pe-atunci că voi ajunge să transmit şi eu ştiri de la microfonul acestui iubit post de radio din Washington. baritoni. prin anii 60. cu mugete de boi şi deseori era întrerupt. başi. în loc să-i potolească pe bădăranii prost-crescu i. În schimb. într-o duminică. pe rând. spre a ne da vreun răspuns.. şi-o sârbă. Când o soprană cu un bust voluminos şi-a înăl at glasul în cascade cristaline. băi fra ilor. câ iva imitau nechezatul iepelor iar unul a strigat tare: “niiiee. Spectacolul. Glinka. neînvă ate cu muzică “grea”. fiindcă l-a chemat pe tatăl fetei. Vorbea şoptind misterios.. Ceaikovski. ărănească!” Sala.a. Tata ascultă numai Vocea Americii şi Londra. că fiecare era imitat de unii din sală cu behăituri de oi. în două autobuze. “Când om scăpa de eştia?” . vin americanii au ba în ăst an?” . coborându-le lungi şi în trepte cu tremolo. cum să nu vină..aproba bătrânelul de lângă mine seria de critici la adresa regimului comunist al lui Gheorghiu Dej..... Dar au venit pe naiba. fiindcă americanii ăia vorbesc bine româneşte. fă. “Vin. Nu ştiu cine a fost anchetatorul acela. A doua zi. primi i cu aclama ii. nene Lisandre. cu discu ii asemănătoare cu ale eroilor lui Marin Preda din Poiana lui Ioacan. Nici n-au început bine să solfegieze ariile lor. Că de vreo două ori am ascultat şi eu. că o să-i facă praf pe ruşi cu bomba aia atomică a lor dacă mai fură din România” . Însă operatorul Mielu Soroiu a deblocat cu dibăcie condensatorul şi noi ne-am reluat meseria de pasiona i ascultători-amatori. nu. feti a lui cea mare. când l-a adus înapoi. to i numai un zâmbet . numai ce vine. din Capitală.. a venit. şi-o doină!” iar către cei din orchestră: “cânta i-ne. iacă aici la radio de la căminul nostru. cu alai mare. peste câteva zile.mă întreba câteodată deznădăjduit. da?” “A. Flory i-a răspuns cu toată naivitatea de copil apolitic: “Sigur că ascultă.înso i i de o miniorchestră simfonică şi încep..mă întreba nea Lisandru..” Apoi i-a completat că mai este totdeauna şi un copil cu el (adică eu).. d-aia de-a noastră. nu pe artişti). un tovarăş de la Secu şi l-a căutat pe nea Lisandru acasă (el era plecat la serviciu). la acel cămin şi o aleasă trupă de cântăre i de seamă de la Opera de stat din Bucureşti soprane.. să se producă pe scenă. după ce. la paaie!” Altul striga: “zi-ne. în fa a unei săli arhipline de ărani colectivişti şi de lucrători de la IAS.. c-a trebuit să vin eu la ei. Radio Bucureşti. ca să li se prezinte în premieră pentru urechile lor. plin de mari speran e. Subsemnatul.. Chiar aşe-i!” .

Mielu Soroiu. spunându-se că indivizii cu pricina nu erau scăienari.. iar jurnalul cu activitatea acestui cămin a rulat zile întregi la toate cinematografele din ară. fiind dat ca model. mul i ani. Atunci Căminul cultural “Horia. două din încăperile institu iei au servit. care probabil că speraseră mult în vreo şuşanea copioasă în provincie. unii cu lacrimi în ochi. au venit la spectacolul special oferit de “zilele prieteniei cu Uniunea Sovietică”. plină de multă lume (şi de securişti în civil). ca săli de clasă. Elena Stoicescu.. de română Tănase Bălan care a condus căminul cultural timp de peste două decenii. un inginer vecin cu această institu ie. ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti Rodion Dumbadze. la care au participat redactorii şefi de la ziarele Scânteia şi România liberă. cu protagonişti din comună. fra ii Titus şi Coca Beuca. în care excelau actorii amatori: Cornel Tănase (tatăl marii artiste de film Carmen Tănase). George Moroianu. în mare rumoare şi cu un total fiasco pentru bie ii oaspe i. Drept răsplată.a întrerupt brusc. în fine. după aceea. Totul era filmat. Iar foştii spectatori i-au huiduit până s-au urcat în autobuze şi au plecat acasă la Bucureşti cu coada între picioare. conducerea căminului a fost imediat schimbată şi ca director al institu iei a fost numit prof. To i cântăre ii au coborât indigna i de pe scenă (careva din ei chiar a protestat cu voce tare) şi au plecat umili i. o aşa numită “brigadă de agita ie” şi de recitatori. surorile Tan a şi Nu a Mihăilescu. am amintit că în sediul acestui cămin cultural se adăpostise conducerea prefecturii jude ene iar în perioada când şcoala de la Scăieni era în construc ie. ambele instruite şi dirijate de acelaşi profesor. Atunci a luat fiin ă un mare cor mixt. Cloşca şi Crişan” din Scăieni a fost lăudat şi răs-lăudat. A urmat o ancheta de două zile. Echipele de coruri şi dansuri au participat la concursuri pe jude şi au ocupat de fiecare dată locul întâi. lucrând zilnic la cămin. în urma reclama iilor primite. la care lumea aplauda entuziasmată. viitorul primar al oraşului şi al ii. iar altă săli ă ca oficiu poştal. deschis cu imnurile de stat ale celor două “ ări surori”. după orele de şcoală. s-a dansat “Căluşarii”. regretatul Paul Svistovici82 . viitorul inginer Gheorghe Gheorghe care era şi acordeonistul echipelor de dans. un dans comic de imens succes. Lenu a Matei. “Ca la uşa cortului”. până seara târziu. pe patru voci. pentru această mare ruşine. Vasile Crăciun. apoi “Kazaciok”. Într-o sală decorată festiv. S-a cântat “Katiuşa”. câ iva ani la rând. S-au prezentat cu succes piese de teatru. Pionierii le-au oferit flori. unde îşi prezenta frumosul şi bogatul lor repertoriu. o echipă de dansuri na ionale. Pentru că acest cămin a fost dat ca exemplu în presa centrală. a primit zeci de elogii şi diplome.. Drept urmare. A fost ceva original. echipele artistice ale căminului cultural de la Scăieni au beneficiat de transport absolut gratuit cu camioane (rareori cu autobuze) în tot jude ul. chiar şi un dans igănesc. Puiu Popa. a urmat un măre spectacol de gală. înso i i de o echipă de cineaşti de la jurnalul de actualită i a studiourilor cinematografice “Alexandru Sahia” din Bucureşti. cu steaguri roşii şi tricolore.. cu simularea unei bătăi între două tabere de “ igani” danstori care foloseau copiii mici ca “proiectile” unii contra altora. două echipe de teatru.de data aceasta era o audien ă foarte disciplinată şi receptivă -. Până să se aducă aparate de proiec ie la cabina cinematografică. în costume ruseşti. înso it de to i membrii ambasadei lui. Cam aşa arăta educa ia socialistă a unor indivizi din acele vremuri. dar nimeni nu i-a găsit vreodată pe acei vinova i anonimi. un alt cor de fete. În timpul războiului. .

BIBLIOTECA DE PE LÂNGĂ CASA DE CULTURĂ SCĂIENI Ca şi Clubul de la Boldeşti.1981). După vreo 15 ani. cu masterat în Comunicări şi rela ii publice. mult mai productiv. cu nume englezesc: “Satelit String” (string=pe româneşte “instrument cu coarde/coarda/struna/sfoara” satelitului). Cornelia Stan şi prof. câteva filme ruseşti care ne-au delectat mult pe noi copiii: comedia “Toată lumea râde. cu aparatul lui personal... 20. după care a fost numită Eugenia Ilie (n. Prahova). imitând şi amplificând cu mari intensificări sonore sunetul intim al sărutărilor eroilor de pe ecran. în prezent studentă în Canda la Departamentul de matematică al Universită ii Carolina. ajutată temporar de Andreea Cristina Călin (care este şi inginer energetician) şi de Iulia Stârceanu.06. Ilie (Bednarovschin) Angela-Georgiana (n. Universitatea Bucureşti. la data de 21 oct. De fapt. sec ia româno-franceza. cifra mărindu-se în fiecare lună. pe teren.Simionescu.800 de volume şi trei periodice la care este abonată. începând cu anul 1968. în prezent pensionară. Şi ca să închei istorioara de fa ă. Existen a acestui cerc literar destul de activ este atestată şi de un site pe Internet al cenaclurilor din România.02. Ciudatul nume se datorează faptului că unii dintre membrii fondatori erau deja membri ai cenaclului bucureştean “String”. la adresa: http://memebers. amintesc amănuntul că pe scena acestui cămin cultural şi-a făcut debutul marea interpretă Irina Loghin care.1954 la Teişani. “Copiii căpitanului Grant” ş. 13. 83 .com/-quasaris/cntact/dreapta.biblioteca.htm. la ini iativa doamnei Ilie. După ieşirea prof. Atunci era bibliotecară Valeria Paraschivescu. Dar în sală imita iile acustice se prelungeau până la aproape un minut. Daniela Matei. s-a înfiin at un prim cenaclu literar. În anul 2007 biblioteca are un fond de carte de 20. Tănase Bălan la pensie. de popularizarea a căr ii şi a bibliotecii . Atunci mai to i tinerii din sală îşi uguiau buzele. care nu durau mai mult de 2-3 secunde. ulterior rebotezat “Casa de cultură Scăieni”. redactor şef la Editura RAO. între 19781981. mai ales când doi îndrăgosti i se sărutau pe ecran. licen iată a Facultă ii de Litere Bucureşti.1979). căminul cultural Scăieni.a.. a găzduit de-a lungul anilor. 1995. absolventă a Facultă ii de Matematică. International Publishing Company. sora poetului Corneliu Şerban.tripod.. În afară de serviciile oferite publicului . o frumoasă şi bogată bibliotecă. era o frumoasă fetişcană angajată la Fabrica de geamuri Scăieni. când a luat fiin ă oraşul. men inându-i faima de care se bucura. scene foarte pudice. la care participau elevele Daniela Zeca (viitoarea directoare TVR Cultural). “Prin esa mofturoasă”. a înfiin at un al doilea Cenaclu Literar. Cristian Petru Bălan. Universitatea Bucureşti. 24. Dar şi pentru cei mari era o delectare. care a continuat cu mult succes activitatea institu iei. “Balaurul” (Krasivaia Vassilisa). acum bibliotecară-şefă. ea a continuat activitatea Bibliotecii Comunale Scăieni. director al Casei de cultură a fost numit Gheorghe Tudor. ac iuni specifice. Pentru majoritatea dintre noi acelea erau primele filme pe care le vedeam vreodată în via a noastră. pe atunci.09. cântă şi dansează” (Vesiolîie rebiata). a binevoit să ne proiecteze. (n. Numărul curent de utilizatori activi este de 1550.împrumuturi. “Primăvara”. Doamna Eugenia Ilie este mama a două fete studioase şi realizate profesional: Ilie (Rada) Andreea.

despre care am mai vorbit la capitolul despre şcoli. ca într-o nouă familie. s-a rugat să-l luăm cu noi şi să-l ducem la orfelinatul respectiv. so ia domnitorului Alexandru Ioan Cuza. şi-a donat toată averea şi casa pentru a fi dăruite unei case de copii orfani ce trebuia să poarte numele “Elena Doamna”. Părin ii mei i-au îndeplinit dorin a şi lui Dăncescu i-a plăcut foarte mult noul lui domiciliu şi anturaj. asisten ă medicală şi o echipă de personal adecvat: bucătari. Este o activitate a bibliotecii care merită toate laudele. Nu ştiu dacă această Casă de copii de la Scăieni a purtat sau nu vreodată acest nume.a. un anume Sergiu Kogălniceanu care. apărut la Editura Nemira. îngrijitori şi educatori.antologie de texte. “Cronica Română”. a fost o foarte frumoasă şi altruistă ini iativă. înconjurat de câteva pogoane de vii cu vi ă nobilă şi cu livezi de pomi fructiferi. cu titlurile: “Turnurile Gemene” . Domnia sa a făcut tot posibilul ca to i copiii veni i acolo să se simtă bine. Acolo copiii prestau şi mici activită i agricole. cu to ii frecventând Şcoala generală de la Scăieni. care a decedat de curând la Scăieni în vârstă de 101 ani.ro/dictionare/sf. venită din sufletul unui descendent al lui Mihail Kogălnceanu. Numeroase teste apărute în acest fanzin au fost republicate în reviste literare centrale. precum “Magazin”. în decembrie 1999. dar. Numerele con in proză scurtă şi poezie. de o cantină. Primul administrator al acestei Case a fost Ion Munteanu. “Satelit String”. care are ca autor pe Dan Mihai Pavelescu. spălătorese. toate aflate în interiorul unui fost mare conac boieresc (clădirea există şi astăzi. de o sală de studiu.În perioada 1995-2004.. Viilor la nr. vă spun de la bun început că el nu mai există. de Silviu Nicolae şi “Prezen a aripei” . “Anticipa ia”. şi au apărut cu sprijinul Funda iei Pentru Tineret Bucureşti. Dintre acei copii unii erau foarte dota i din punct de vedere intelectual şi au ajuns departe.nemira. CASA DE COPII ORFANI DIN SCĂIENI Pentru cei care vor căuta adresa acestui orfelinat.poezie. Dăncescu. lăcaş situat pe un deal. de Angela Ilie (5 poezii). un copil orfan din Ceptura. mai ales că fanzinul respectiv. 84 . 44). cele mai reuşite crea ii literare ale membrilor cenaclului au fost publicate în Fazinul “Satelit String”. adunând copii orfani între 7-15 ani din toată ara. Efectivul maxim de copii înscrişi a fost de 52. Vezi: http://www. “O zona-zoster pentru îngeri” . Ei dispuneau de dormitoare luminoase şi curate. ca un nou Mecena. prin testament. la timpul acela. Când familia mea s-a mutat de la Ceptura de Jos (Prahova) la Scăieni. editat de Bibliotecă. în toamna anului 1945. în volume de poezie sau proză. Director al orfelinatului a fost viitorul profesor Silviu Diaconescu.proză. Ea a fost fondată în vara anului 1945.asp?cautare=&categ=7. “ArtPanorama” ş. intervenind pe lângă autorită i să li se ofere îmbrăcăminte şi hrană bună. este men ionat în dic ionarul de proză ştiin ificofantastică numit “Dic ionar SF”. îndeosebi din Moldova lovită de marea secetă. lenjerie. în anul 1947. cu to ii ofi eri cu grade înalte în fosta securitate. precum fra ii Lozneanu şi fra ii Tameş. de Robert David. Îmi amintesc bine de acest orfelinat pentru că mergeam acolo deseori să mă joc cu unii dintre copii. cu mese şi bănci. pe str.

mergeau totdeauna pe drum. dar nu ştiam că fuseseră pictate de Pârvu Mutu. Unul dintre copii. mai milos./ Dar să nu uităm pisica!/ Dar. conf.Pe vremea aceea venise ordin să fie distruse toate cuiburile de ciori. Coca. dar copiii refuzau.806.. iar în Boldeşti-Scăieni: 96. ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIL” DIN BOLDEŞTI Până în anul 1949. dar de atunci iubesc şi eu ciorile. În anul 1938 se începuse construirea unei noi biserici. iar seismul din 1977 a anihilat-o complet. devenită foarte blândă. drept urmare. mereu numai cântând şi cântând. trecea spre şcoală cântând sau când ei se întorceau de la şcoală. fel de fel de cântece... căci am văzut cât de mult se pot ataşa fa ă de noi oamenii. melodii pe care eu le ştiu de la ei şi acum. aceşti copii au fost folosi i ca primii “vânători” care se că ărau prin copaci. în recrea ii.Hai la drum! Hai la drum!/ Haide i să pornim acum!/ Luăm şi cocoşelul. maimu ica. traduse din limba rusă. O arunca în sus. Ea avea o turlă centrală şi două turle mai mici în fa ă. IAS Boldeşti iar în prezent locuin ă particulară. cântând destul de frumos. Nu ştiu ce s-a întâmplat cu Cocu a lui. Îmi amintesc că. îmi amintesc cum.. În noiembrie 1955.. îi răspundea cu aceeaşi dragoste. precum era vesela compozi ie a lui Mihail Leontievici Starokadomsky “Drume ii veseli”: “. recensământului din 2002). În anii următori. formată din aceşti copilaşi orfani.. să nu uităm pisica.7%. că “de-aia n-au oamenii ce să mănânce”.428. declarată monument istoric. clădirea fostei Case de copii a devenit sediul Întreprinderii de Stat. din totalul popula iei de 18. în majoritate. cu pui şi cu ouă cu tot. unde func ionam ca profesor.7%. aflată chiar lângă şcoala veche din Boldeşti. femeile ieşeau pe la por i şi privindu-i îşi ştergeau lacrimile de la ochi de mila lor sau le dădeau câte ceva.. BISERICILE DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI În România. Mi l-a dat şi mie în mână spunând că i-a pus numele mamei lui decedate. În acest oraş sunt trei biserici ortodoxe şi trei neoprotestante. a mai fost o biserică veche în Boldeşti. marea majoritate a popula iei este de religie ortodoxă (86. la Buzău. zbura şi se amesteca cu alte ciori. de unde trânteau la pământ toate cuiburile ciorilor. orfelinatul a fost desfiin at iar copiii au fost muta i la un alt orfelinat mai mare. la o popula ie de 11112 locuitori. despre care se spunea cu sunt “mari dăunători ai culturilor agricole”. Din cauza 85 . şi./ Merge şi că elul. Din păcate. după planurile arhitectului Ioan Socolescu. conform aceluiaşi recensământ. Pe Coca o iubea foarte mult şi pasărea. acei copii înşira i în coloane. Să le prezentăm pe rând: BISERICA “SF. căci era interzis să cerşească sau să primească ceva de la oamenii din sat. dar când o striga “Cocaa!”. cioara se desprindea de cârd şi cobora imediat pe bra ele sale.” De fiecare dată când coloana. pictată de vestitul zugrav de icoane Pârvu Mutu şi cercetată de Nicolae Iorga.. veneam şi priveam cu aten ie zidurile cu acele picturi destul de şterse şi scrijelate. ea a fost foarte grav avariată de cutremurul din 1940. în drum spre şcoală. disciplina i. deseori. De asemenea./ Papagalul. şi-a pitit în sân un pui de cioară care mai avea pu in până să zboare şi l-a crescut în taină mai bine de un an de zile.

de părintele secretar al Patriarhiei să particip la marele prânz al invita ilor de onoare care a avut loc la Casa Seciu şi să stau de vobă cu P. Fondurile pentru lucrare au fost suportate de enoriaşii parohiei. Vasile şi de un număr mare de preo i. în locul altei biserici care a fost complet distrusă de cutremurul din 1977. Aşadar. asistat de protoiereul Ilie T.C. cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh. Deasupra intrării în pronaos şi a unor uşi duble.războiului. Peste unsprezece ani. a fost construită biserica cu hramul Sf. am fost cu so ia mea Dorina Bălan la serviciul religios de sfin ire a bisericii. PĂRINTE TEOCTIST. PREOT ILIE T. în stil neobizantin. Constantin Bercaru. Sub îndrumarea harnicului preot Octavian Pârvu. prin stăruin a consiliului parohial şi a preotului PÎRVU OCTAVIAN. apreciat şi sprijinit de enoriaşi. în 1949. dar se pare că terenul foarte labil de la poalele dealului care se termină sus. lucrările au fost întrerupte şi reluate în anul 1946. Această biserică a fost clădită cu ajutorul enoriaşilor. fiind invitat. pe o placă de marmoră. Arh. între anii 1985-1990.F. era stringentă nevoie de un alt proiect şi trebuia de urgen ă început un alt nou lăcaş. cu dona iile Sfintei Arhiepiscopii.S. în luna mai.F. Mihăi ă al Târgoviştei.P. Pictura a fost executată de MARIAN RONDELLI. Arhiepiscop al minoritarei Biserici Ortodoxe a Finlandei şi cu Î. biserica aceasta a fost sfin ită de Prea Fericitul Patriarh Justinian Marina. împreună cu Î. în ziua de 22 mai 1994. Târnosirea bisericii a fost săvârşită de P. În anul 1984.însăşi masivitatea acelui deal este săltată prin trepida ii de undele seismice . s-a primit aprobarea de construc ie a unei noi biserici care a fost terminată în 1992. precum şi de ajutoare importante venite din partea Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor. Doamne. la marele cutremur din 4 martie 1977. Mihail şi Gavril. care mi-a oferit o lucrare teologică publicată de P.devenind un factor care amplifică vibra iile teluriene locale până la 8 grade pe scara Rihter. frumos sculptate.F. lăcaşul a fost târnosit de Prea Fericitul Părinte Teoctist Arăpaşu. în fruntea unui sobor de preo i condus de P. pe baza unui plan al arhitec ilor Mihai (Mişu) Rădulescu şi Vasile Grecu. din ini iativa preotului Ioan Popescu şi a preotului foarte popular. Sa în acel 86 . şi această biserică a fost totalmente distrusă. s-a întocmit un deviz pentru o nouă biserică. ziua 22. John. se află pisania bisericii care consemnează acest eveniment în următoarele cuvinte: “Cu vrerea Tatălui. la Seciu. ca ziarist american. În 1994. VASILE. după mari insisten e. Patriarh Teoctist.S. La 22 mai 1994. inclusiv pictura care a fost executată de pictorul Marian Roncelli.P. pe cei ce trec pragul Casei Tale! Donată de AUREL IONESCU ŞI NELI DĂSCĂLESCU din Ploieşti”. . motiv pentru care. Binecuvântează.

S. încercările mele de a reeditat trilogia lui Diamandi au mai întâmpinat câteva piedici birocratice şi nici acum nu am putut-o reedita. nu este deloc simplu să rezolvi unele probleme care pot fi finalizate numai printr-o prezen ă continuă acolo. P. îmi spusese că autorul căr ii îi fusese diriginte la liceul din Roman şi că mă ajută să reeditez eu excep ionala-i trilogie cristologică.) Sfântul lăcaş 87 . La rândul meu. (Vezi fotografia inedită. largă. John. între 1936-38. cu o funda ie puternică şi pe un soclu înalt. Sale Teoctist care m-a asigurat că este întru totul de acord cu propunerea mea. Am mai vorbit despre ea la capitolul despre şcoala Scăieni. care este scriitor şi erudit teolog. scriitorul aromân Sterie Diamandi (1897-1981). Pe când eram copil. care mi-a declarat că iubeşte America şi cunoaşte bine metropola lângă care locuiesc. cu echipa constructorilor ei. din America. purtând hramul “Adormirea Maicii Domnului”. a durat trei ani. şi tot căutam cu al i copii vestitul tunel. îmi păşteam oi ele pe lângă acel cavou.an. Finlanda. dar din nou distrusă de cutremurul din 10 noiembrie 1940. că s-ar putea să o reedităm în curând. la Editura “Holy Cross” din San Francisco. spa ioasă. cum mă rugase cu limbă de moarte distinsul şi regretatul autor aromân. În convorbirea mea cu P. aflată pe moşia Scăieni şi dăruită falansterului. Sterie Diamandi. m-a sfătuit să am răbdare. De aici. Arhiepiscop Valeriu Anania. pe atunci director al BOR. apărută în America.F. a fost începută în 1936. alta din cărămidă. “Via a lui Iisus în secven e cronologice”. traducător al Bibliei. i-am oferit cartea pe care-o scrisesem cu un an înainte. BISERICA “ADORMIREA MAICII DOMNULUI” DIN SCĂIENI Prima biserică solidă în Scăieni. Iar a treia a fost distrusă de cutremurul din 1882 şi rezidită de Bălăceanu. din 1938. dar cu ziduri nu prea bine consolidate. cu bani oferi i de Schela Boldeşti şi de primăria condusă de Ilie Răspop. “Adormirea Maicii Domnului”. P. Arhiepiscop al Kareliei şi Finlandei. arsă în 1715.. şi s-a ridicat pe un loc de împroprietărire căpătat în 1923.F. proiectată de arhitectul Toma Socolescu. Noua biserică. scrisă de un prieten al meu. Patriarh mi l-a prezentat pe P. dar nu am dat niciodată de urmele lui. Documentele păstrate ne arată însă că în Scăieni au mai existat înainte şi alte trei biserici: una din bârne. din oraşul Kuopio. Construc ia. despre necesitatea republicării trilogiei “Fiul Omului. devenită parohie. primarul comunei. constructorul halelor şi a catedralei din Ploieşti. mutat ulterior la un cimitir din Bucureşti. ar fi existat un tunel secret care apoi se continua pe sub deal. în 1993. Bătrânii îmi povesteau că de sub biserica lui Bălăceanu până la conacul lui. în acest scop trimi ăndu-mă să iau imediat legătura cu P. la fa a locului. până sus. Părintele Anania. care-mi citise înainte în ziarul “Tribuna” din Sibiu necrologul scris de mine pentru prof.. Fiul lui Dumnezeu” (Via a lui Iisus). în parcul Patriarhiei din Capitală. Chicago. a acestei bisericii.F.F Justin. apoi “Sfântul Nicolae şi Sfântul Spiridon”. a luat fiin ă în 1864. Teoctist i-am relatat convorbirea pe care o avusesem în 1981 cu predecesorul lui. P. Aceste amănunte i le-am etalat atunci P. zidită din ini iativa domnitorul Constantin Brâncoveanu.S.F. Patriarh Justin. astăzi dispărut. Totuşi. la cavoul unde îi fusese depus sarcofagul. ridicată de familia lui Bălăceanu. Este o construc ie masivă.

Ca exterior. Preotul Ioan Vlaiculescu (n. totul depinzând de fondurile insuficiente. Prahova. în fa ă (de 36 m înăl ime. renovarea era gata. 88 . Poate că ar fi trebuit să se insiste pentru păstrarea lor la Scăieni. de pe pronaos. Pe atunci.era acoperit cu iglă şi la ridicarea lui au contribuit şi cetă enii din fosta comună Scăieni. dispărându-i acel echilibru arhitectonic pe care-l avusese la început. noua biserică apărea frumoasă şi impunătoare. dar Mânzală nu l-a ascultat. Vineri” din Capitală) a slujit atât la Scăieni cât şi la Balaca între 1913-1952. după un nou plan. în comuna Opări i. Mânzală.1957 la Bucureşti. şi. mai grea decât puteau zidurile să suporte masivitatea ei. desigur. folosindu-se icoanele adăugate pe pere i şi vechea catapeteasmă. iar primarul de atunci. între 1952-1959. nu de 46 m. în spate. Biserica a avut şi pre ioase căr i de cult care. cât fusese cea veche. pe urgen a pragmatică de a fi dată cât mai repede în folosin ă. a suferit estetic. Oricum. cutremurul din 1940 a apucat-o întreagă. evident. turla a stricat naosul. La fel turla din spate. preot paroh era Ioan Vlaiculescu care îl sfătuise pe primar să găsească altă solu ie de demolare. fiind şi învă ător. par ial. 9. de tablă zincată. când s-a înlocuit acoperişul greu de iglă cu unul mai uşor. venit de la Chi orani. S-a mers. pare-se.05. Au existat opinii că acolo este mai mult mâna lui Grigorescu decât a ucenicului său. până a ieşit la pensie. cel care a făcut şi schi a pentru capela cimitirului. şi pe necesită ile utilitare. de asemenea largă şi masivă. Ele sunt înregistrate la patrimoniu. Cu banii de la enoriaşi şi de la stat. adăugând două turle mai mici şi mai uşoare. Gazele şi lumina s-au introdus abia în 1974. căci a fost impusă această solicitare. cum pe la sate nu găseşti alta asemănătoare. apoi turlă cubică din fa ă. întreaga construc ie. Vlad (Vladimir). Sf. a construit şi casa parorhială în 1934. Icoanele actuale sunt valoroase şi provin de la trei biserici vechi (2 icoane pe lemn şi 6 icoane mari. sa. a opinat că există pericolul ca turla cea înaltă să cadă peste oameni şi. Să nu uităm că fosta conducere comunistă era ostilă bisericii şi nu voia să sprijine lăcaşele de cult. Ambele turlişoare aveau acum un schelet de lemn. a adus un tractor de la schelă. În interior nu s-a apucat a fi pictată. a fost tencuită exterior. Cele mai pre ioase sunt două icoane pe lemn. În cădere. din propria-i ini iativă. fără să se priceapă la construc ii. pe partea economică. în 1952 a fost numit ca preot paroh părintele Babi Gh. aşa cum o proiectase arhitectul Socolescu. de la biserica cu picturi în frescă de la 1796). care servea şi de clopotni ă. A urmat un şir de ani de reparări treptate. scurtată şi ea şi lucrată tot din materiale uşoare. cu ajutorul enoriaşilor. ca provizorat. Între anii 1960-65. părintele Babi reface acoperişul. La cutremur însă. Înainte biserica aceasta avea numai două turle: una înaltă. pictate în 1855 de zugravul Afanasir care a lucrat înainte cu marele Nicolae Grigorescu. din păcate. Construc ia. Cam din acea perioadă durează şi casa parohială de pe strada Colinei. basarabean de origine.09. au fost cerute şi trimise la Mănăstirea Sinaia. dar mai cu seamă turlele (cel mai mult turla din spate) s-au şubrezit mult. înmormântat la cimitirul „Sf. m. în anul 1941. După ce părintele Vlaiculescu s-a pensionat. a legat nişte lan uri de turlă şi a tras-o jos. Prahova.1889. 17. ini ial). reprezentându-i pe Iisus şi pe Fecioara Maria. Acum biserica a căpătat trei turle. mai mult decât stricase cutremurul însuşi. La finele anului 1951. căci stilul este grigorescian.

În prezent. 49. 1987. Grigore Teologul” şi că era din lemn.). preotul paroh Vlad Babi s-a pensionat (la fel dăscăli a. noul preot paroh este Constantin Banu care. p. în anii 1986. pentru gard şi. cum se numea înainte Balaca. aflată acum în lucru la un mare meşter din Nehoiu.”. O ştire mai completă ne-o oferă Nicolae Stoicescu. pentru consolidare. în 1995. estimativă. 37). dar trebuie spus că mai sunt necesari bani pentru noul mobilier.Ceea ce s-a reparat cu multă migală şi cu mari sacrificii financiare a avut de suferit din nou la cutremurul din 4 martie 1977. fondată de familia Cantacuzino. Se pare că această biserică a durat un timp. contractul. 89 . BISERICA “SFIN II ÎMPĂRA I CONSTANTIN ŞI ELENA” DIN BALACA La Valea Căpuşeştilor sau Valea Căpuşanilor. atât ea cât şi clopotni a. Oltenia. continuă. În 1927 s-a ridicat o biserică de cărămidă şi vârghii de stejar. după renovarea ei din 1850. sumă care. geogr. PH. 1897. I. Buzău.. La 22 noiembrie 1936. a trebuit înhisă. Parianu Vasile şi Darie Chiril. în 1797. 1972. Prahova”. Tipogr. Până ce Sf. La ultimele cutremure. biserică va fi reparată complet. mai mult ca sigur că nu este totuşi suficientă. Ed. Statului. din care totuşi s-au achitat mai mult de jumătate. de fiecare dată trebuind luate de la capăt noi şi noi repara ii. de Mihai Apostol. preotul Ioan Vlaiculescu a târnosit-o. apud “Dic . În anul 1993. în 2007. op. Viitorul. vecinul bisericii. adică din anul 1793. serviciile religioase au loc în capela cimitirului de la Scăieni. sora Maria Leucă). de Grigore Filipescu (vezi. Târgovişte. 1988.. ar mai trebui cel pu in încă un miliard şi jumătate de lei vechi. 1986 şi la cel din mai 1990. exista o biserică a satului. de 600 de milioane lei vechi. p. Deşi s-au ob inut o parte din fondurile necesare.). profitând de iarna primăvăratecă. la cutremurul din 30 aug. lucrările. “Dic . 1990. învelită cu tablă actuala “Sfin ii Împăra i”. în valoare. Mitrop. fiind în stare de ruină. biserica s-a ales cu alte noi fisuri. topografic şi statistic al României”. fostul diriginte al poştei din Scăieni. precum regreta ii Drăgoi Ioan. “Dic . până în 1914. Încă din 1996 până azi. al jud. unele de o periculoasă profunzime. vol. cit. că avea hramul “Sf. pentru splendida catapeteasmă de stejar sculptat. pentru că oraşul se află într-o zonă seismică destul de activă. Profesorul Stoicescu specifică faptul că acea biserică era chiar mai veche. ajutat de consilieri ca Zârnea Ion. trebuia terminat in vara anului 2007. şi refăcută. Un sprijin deosebit primeşte preotul acestei biserici de la dascălul Ştefan Ionescu şi de la consiliul parohial (epitrop fiind Costache Anghel. a intervenit pentru un nou deviz de repara ii şi consolidare. în special. semnat în 2004. De asemenea. al jud. Părintele Babi avusese talenta i cantori la strană. ist. Tip. în 1840. estimativ. Predescu Costache ş. Dimitrie Frunzescu. refăcându-se destul de bine frontonul bisericii. (toate inf. când. Din 1993.a. Costul întregii lucrări s-a ridicat la 3 miliarde şi jumătate de lei vechi. Buc. 1971. pentru încălzirea centrală. catapeteasmă care costă 600 de milioane de lei. în “Bibliografia localită ilor şi monumentelor feudale din România”.

nu s-au mai restituit la Balaca. Mineiul pe luna octombrie 1892 şi Apostolul pe anul 1899 (ambele la Tipografia Căr ilor Bisericeşti. o icoană de la 1850. din cărămidă. aceştia m-au rugat să consemnez câteva date despre preotul lor. datând din 1850. cum îi defineşte preotul paroh. am putut sta de vorbă cu mai mul i enoriaşi de la Balaca. trebuia să se facă o nouă resfin ire a bisericii. trimis de patriarhul Justin Moisescu. Sunt obiecte de valoare care trebuie în continuare bine conservate. cu picturi noi. cu “Naşterea Domnului”. Alexandru Ionescu. Facultatea de Teologie din Capitală. până astăzi. Împăra i” a devenit parohie. iar de la 1 ianuarie 1975. aici: Preotul Grigore Simion s-a născut la 4 martie 1946. pe scurt. până în 1976. Costul a fost. desigur. realizate de pictorul Marian Rondelli. s-a pus serios pe treabă şi fosta biserică anexă. O pot face. Fabrica de Mucava. Vasile Cazacu. foarte iubit şi sprijinit de parohieni. Buc. Vasile. din aceeaşi perioadă. cu acea ocazie. Vladimir Babi. Crucea Răstignirii.S. Ultimii preo i din satul Balaca au fost: Ioan Vlaiculescu. toartele Cristelni ei de aramă din 1863 şi un anafornic. părintele Simion. biserica este resfin ită de către Vasile Târgovişteanu. pentru un an de zile. Arhiepiscopii a Bucureştilor şi un sobor de preo i. a reuşit să devină un puternic centru religios local. Sf. iar sponsori au fost Primăria oraşului. fost Vlaşca. I. cu un gard lung de 350 m. Cazania din 1892. Astra Română şi enoriaşii. Atunci s-a adus şi mobilier nou. protopop fiind acolo P. Împăra i” devine filială. Mai putem men iona faptul că în 1975 biserica “Sf.C. miau confirmat că părintele Simion a avut în permanen ă sprijinul familiei. Între 1961-66 a urmat Seminarul Teologic la Bucureşti.incluzând-o în parohia bisericii de la Scăieni unde “Sf. fără fiii lor Lăcrămioara şi Justinian şi fără poporeni. episcop-vicar al Sf. filială la biserica din Blejoi unde preot slujitor este Nicolae Marinescu. nu ar fi realizat ceea ce 90 . În 1979 Sf. în dreptul intrării la biserică. din Bucureşti. Întrucât. la Câmpenii de Videle. De asemenea. men ionând că ar merita chiar mai multe laude. Schela Boldeşti. Ilie T. vol. cu cele 8 ha de teren care.). sa face repara ii capitale la clădirea damagiată de cutremurul din 1977. Mai întâi preotul a făcut o solidă şi elegantă împrejmuire a cur ii parohiale. bisericile care depind de alte biserici nu au mare putere de ini iativă locală. făcând necesară o altă repara ie totală. Însă din 1976. Cutremurele din 1986 şi 1990 avariază iarăşi grav clădirea. între anii 19992003. Sebastian Ilfoveanu. Împăra i” devine. sa crede că fără preoteasa MarianaGeorgeta. având toate facilită ile. Am fost de fa ă la acest eveniment. părintele paroh Simion Grigore. sărăcu ă cum era. mai ales în momentele când sănătatea îi era amenin ată. Teleorman. mare. Clopotni a ei veche a trebuit demolată şi construită alta. căr i de Te-Deumuri pe anul 1879. Lăcaşul însuşi şi-a schimbat repede înfă işarea. Prahova. în 2007. De obicei. iar între 1966-1970. până astăzi. care a oferit 62 de milioane şi Prefectura Prahova 100 milioane. jud. dar după ce “Sf. În 1977 a construit o modernă casă parohială. protoieria Vălenii de Munte. iar în ziua de 21 mai 1985. în frescă. imediat după absolvire fiind numit preot paroh în com. Aceasta a avut loc în ziua de 4 iunie 2006. “Minuna ii enoriaşii bălăceni”. masă din altar (aflată în incinta micului Monument al eroilor din parohia Balaca). această biserică din Balaca devine parohie de sine stătătoare. Cărbuneşti din jud. Cum se obişnuieşte după asemenea renovări. acelaşi maestru care pictase şi biserica din Boldeşti. Din biserica veche se păstrează până în prezent: Sf. de către P.

În 1928. Academiei Române în 1981). ne informează că biserica “Sf. Stoicescu. împreună cu Casa Ruşescu de la nr. sub păstorirea preotului Iordache Vlădescu. Cu toate acestea. Împăra i” din Balaca. de Edit. iunie 16. vornicul Kir Ioachim Mărgineanul. să vadă bisericu a de acolo. zidită pe culmea cea mai înaltă a Dealului Frums. amintită de noi mai înainte. 2436 arhitectură). sprijinit de contribu ia enoriaşilor şi a unui proprietar de vii. în “Bibliografia” sa (I. dar înainte de 1737. de către egumenul mânăstirii Mărgineni. publ. Am avea serioase bănuieli că această biserică a fost un schit al puternicii mânăstiri Vornicul Mărgineanul. la recomandarea Comisiei Monumentelor Istorice.fiecare vizitator poate admira. Iunie 8. sub formă de navă. Profesorul N. a fost ridicată prin sec. Să rămânem optimişti. mi se spune că au mai rămas încă multe lucruri frumoase de făcut. de osârdie cu silin a şi cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit şi egumen. care a fost adăugată mai târziu din scândură. bisericu a a trebuit lărgită prin zidirea arcadelor pronaosului şi suprimarea zidului despăr itor dintre pronaos şi naos. şi că a fost dărâmată de marele seism din 26 oct. 1802 şi refăcută în 1808. s-a făcut un nou acoperiş. Despre vechimea bisericii ne vorbeşte şi pisania aşezată în pridvorul bisericii. cu turlă de lemn deasupra pridvorului deschis. cu ocazia acelor repara ii. Kir Ioachim Mărgineanu .1808. s-au consolidat zidurile. Cine urcă la Crama de la Seciu . s-a înfăptuit o repara ie generală. s-au ridicat din te(melie) în zilele prea înăl atului Domn Io Constantin Alexandru Ipsilante Vvd şi ale Prea Sfin iei Sale Părintelui Mitropolit al Ungro-Vlahiei (fără nume). demolându-se acoperişul şi zidăria până deasupra ferestrelor. biserica a fost declarată “monument de arhitectură” (cuprinsă în “Lista monumentelor” din 1956 la nr. într-o pozi ie pitorească. 2). dărâmându-se până jos de marele cutremur.n-ar face rău dacă ar mai merge câteva sute de metri. Această sfântă şi Dumnezeiască biserică ce se prăznuieşte sub hramul Sfintei Treime. câştigându-se în lungime cca 4 m. BISERICA “SFÂNTA TREIME” DIN SECIU În toponomastica ării Româneşti numele Seciu apare de pe la 1567. credem că zidirea din temelie de către egumenul Ioachim se reduce la o restaurare generală a bisericii pe fostele ziduri şi exact pe aceeaşi temelie.” Având în vedere propor iile reduse ale acestui monument. s-au degajat arcadele pridvorului de zidăria făcută în 91 . Datorită vechimii ei. care a donat mobilierul şi icoanele praznicare ce se păstrează şi acum. leat 1802 octombrie 14. al XVIII-lea. fiind ruinată cu totul şi sortită distrugerii. învelit cu tablă galvanizată şi. la parohia “Sf. Deoarece numărul locuitorilor crescuse. în care se arată că lăcaşul în forma actuală a fost terminat la 2 iunie 1808. lipsa bol ilor şi a turlei. care poseda numeroase vii pe dealul acela şi din soborul căreia probabil că făcea parte şi ctitorul. O nouă repara ie s-a efectuat în 1926. Textul pisaniei este următorul: “Acest titlu a fost la uşa bisericii de când s-au ridicat de la marele cutremur. Treime”.vestita Casa Seciu . În anul 1862 biserica a fost restaurată şi zugrăvită. Ion Ghi ă. înăl ată prin 1829. vol. slavo-române”. men ionat de DERS (“Dic ionarul Elementelor Româneşti din doc. 67 din Seciu. acum găsindu-se de cuviin ă să se stremute în fa a de afară în 1862.

minune ce i-a făcut până şi pe atei să îngenunche înfiora i (v. Ele au fost însă reparate între 194243. în afară de cei 11112 ortodocşi (96. cel care a restaurat şi picturile lui Nicolae Grigorescu de la mănăstirea Zamfira. plecând la cele veşnice. fiind un cult minoritar. mai precis. donate în 1808 de ctitorul bisericii Ioachim Mărgineanul şi pictate de Fotache Zugravul. din 11 ianuarie 1948. Lăcaşul dispune de instala ie electrică şi de gaze. căci avea mare rol în consolidare. mai există şi un număr de cca 200 creştini evanghelişti (1. În interior nu are bol i. biserica este păstorită cu multă osârdie şi dragoste de Dumnezeu şi de oameni de către părintele paroh Gheorghe Petre. sa a fost plâns de întreaga comunitate.anul 1862. fără abside laterale. pe soclu tot de cărămidă presată. În prezent. plafonul vechi de scândură a fost înlocuit cu altul din şipcă tencuită. Clădirea bisericii de astăzi pare modestă. a slujit cu mare vrednicie şi cinste. În schimb. împreună cu zidurile şi tencuielele căzute atunci. Înaintea preotului Gheorghe Petre. În ară. BISERICILE CREŞTINE DUPĂ EVANGHELIE În oraşul Boldeşti-Scăieni. format din sute de oameni şi al soborului de preo i. nepotul celebrei Maria Petre. încă din anul 1948. denumi i simplu “pocăi i”. în 1955. conform recensământului din anul 2002. deasupra cortegiului mortuar. de pictorul C-tin Călinescu. lăcaşul este pardosit cu dale de piatră cioplită. căreia. care s-au organizat în biserici specifice (case de rugăciuni). pe cerul senin. a apărut. părintele Stelian Dinescu. dar. la care a asistat toată comunitatea de atunci. se păstrează nişte căr i de cult valoroase. ca preot paroh. desigur un termen folosit mai mult în 92 . precum o Evanghelie în limba română.7%). respectat şi iubit de to i locuitorii din Seciu. având o lungime de 18 metri şi o lă ime de 6 metri. Pe jos. redându-i forma ini ială din 1808. s-a refăcut zidul despăr itor între pridvor şi naos.2%). Aceste biserici au însă un statut legal de func ionare.7%). Marele seism din noiembrie 1940 a adus din nou mari stricăciuni. afară. fiind din cărămidă presată. al XVIII-lea şi al XIX-lea. care a fost pictată în tempera. Înăl imea până la acoperiş este de 6 m. o uriaşă cruce de lumină a cărei imagine a fost transmisă în direct de televiziunea română. i s-a arătat Dumnezeu într-o mare minune. fecioara cea sfântă de la Parepa. în ziua de 29 august 1935.963 de credincioşi în 1992 (0. Sf. în miezul zilei. când. Cu excep ia a două Icoane Împărăteşti. minune care s-a repetat şi la înmormântarea ei. Cultul Creştin după Evanghelie avea un total de 49. de asemenea. îndeosebi la arcadele pridvorului şi la zidul naosului dinspre sud. alte picturi mai deosebite nu există. cu forma ini ială de navă. este mai solidă decât înainte şi mai bine propor ionată. tipărită la Snagov de către mitropolitul Antim Ivireanul şi un număr de căr i de ritual din sec. la sfârşitul căr ii). reprezentând pe Mântuitorul Iisus Hristos Arhiereu şi Sfânta Fecioară cu pruncul. mari vizitatori în acest oraş. până în ultimele clipe ale vie ii sale când. pentru minute întregi. Întrucât există destul de multă confuzie în cultura religioasă a multor persoane despre românii creştini care nu frecventează bisericile ortodoxe sau catolice.

de la această mică scânteie. Biblia începuse să fie interpretată diferit în cele două jumătă i ale fostului Imperiu Roman. biserică a lumii întregi.unul vorbea latina.. fiindcă aşa spune şi Biblia. Biserica ortodoxă română sprijină ecumenismul. fără nervi.. refuzând categoric să vină la Sinod... îl trânteşte pe Sfânta Masă din Biserica Sfânta Sofia. şi nu de la amândoi odată. a pornit un adevărat război de învinuiri reciproce. un cardinal german nervos şi înfumurat. În fapt. Sinod unde. cuvânt care se traduce: de la Fiul). Să urmărim pe îndelete firul faptelor istorice spre afla cum s-a ajuns la asemenea biserici. Catolicii nu vor să participe. la 24 iulie 1054. la mica în elegere. biserică de dreaptă credin ă. Patriarhul Bizan ului. La început. la Constantinopole o delega ie papală în frunte cu Humbert. ci în primul rând de la Dumnezeu. De la cuvântul “filioque” . Scânteia discordiei a fost pornită de la întrebarea: de la cine emană Duhul Sfânt? Teologii din Roma răspundeau că atât de la Tatăl. În urma acestei rupturi.biserica primară . dacă a văzut că teologii greci şi Cerularie nu vor să cedeze. Deseori catolicii sus ineau că ei sunt adevăra ii ortodocşi.. E drept că s-au făcut câteva încercări lăudabile de a se reuni cele două biserici. numită AIDROM. trimite. după regretabilul “divor ”. să discute cu Mihail Cerularie.. în ciuda faptului că fiecare biserică sus ine că numai credin a ei este cea adevărată. pe care nu le voi analiza aici. voi căuta. pe numele real Bruno Hugonis (1049-1054). care şi-a zis catolică. În plus. Patriarhul cere cu calmitate să se discute această problemă în comun. dintr-un condei.. Mai sunt multe de reparat. altul greaca. dar rupturile totuşi nu s-au sudat. Recent. am aflat că există o Asocia ie Ecumenică a Bisericilor din România.. cardinalul Humbert compune din capul lui un act de excomunicare (blestem cu anatemizare şi nerecunoaştere definitivă) a Patriarhului bizantin şi a Bisericii de răsărit şi în ziua de 16 iulie 1054. au apărut două mari biserici: biserica occidentală. pe la începutul lui ianuarie 1054. nu exista decât o singură biserică creştină . cât şi de la Fiul (în latină filioque. după cum îi numea el. pe papa Leon al IX-lea şi întreaga Biserică romană.dar o dată cu apari ia Imperiului Bizantin al împăratului Constantin cel Mare. sunt mai multe puncte de vedere teologice care îi despart. în cadrul unui fel de congres bisericesc. drept “primus inter pares”= primul între egali. (Împăcarea şi colaborarea dintre toate bisericile creştine se numeşte ecumenism. În ciuda faptului că Humbert a fost primit cu toate onorurile cuvenite. iar mişcarea ecumenică este activă. problema lui “filioque”. Atunci Papa Leon al IX-lea. excomunică şi el pe to i: pe cardinalul Humbert. cu sediul la Bucureşti. la cea mai importantă şi mai recentă întâlnire dintre ele reuşindu-se ca excomunicarările reciproce să fie definitiv anulate. în excomunicarea lui. Acest act de excomunicare reciprocă poartă numele de Marea Schismă. unul la Roma şi altul la Constantinopole . fireşte. adică universală. care-i ura pe “câinii de greci”. Patriarhul Constantinopolui convoacă unilateral Sf. în rândurile ce urmează. numit Sinod. Dar. 93 . pe delega ia romană.. iar ortodocşii că ei pot fi considera i adevăra ii catolici. Atunci.sens pejorativ.. idee care este o piedică mare în fa a ecumenismului. să aduc câteva simple precizări pe care le consider strict necesare pentru cunoştin ele generale ale fiecăruia. apăruseră doi episcopi. Humbert îl învinuia pe Cerularie că nu vrea să-l recunoască pe papă. adică neschimbată în idei. la rândul lor. fiindcă bizantinii din Constantinopole sus ineau că Sfântul Duh provine numai “de la Tatăl prin Fiul”. şi biserica ortodoxă.

La mine în America ei nu se numesc aşa. În Boldeşti-Scăieni sunt cca 200 de creştini după evanghelie. dar şi diferen e. de dată mai recentă.propăvăduirea Evangheliei este o obliga ie pentru toate cultele. să nu se mai ia în considerare Sfânta Fecioară.m. Există mul i factori comuni. Există şi multe asemănări cu bisericile istorice. gărzi militare preo eşti etc. în orice biserică.evanghelişti. căci ei nu pot intermedia între oamenii planetei şi Dumnezeu. de o nouă mişcare reformistă. în anul 1830. care era şi profesor de teologie la Universitatea Wittenberg (1513). unele fiind de esen ă păgână. lansată de John Nelson Darby (1800-1882). le spune tuturor acestora: “pocăi i”. majoritatea reprezentan ilor ei provenind din neoliberalii protestan i sau chiar catolici din Statele Unite sau Anglia.a. În anul 1517. fiindcă această religie neoprotestantă s-a născut în oraşul Plymouth. Vaticanul îl excomunică şi îl cheamă pe Luther la Roma să fie judecat şi ars pe rug. Aşa s-a născut biserica luterană. po i fi cu adevărat pocăit. Omul de rând. De aceea neoprotestan ii îşi zic că sunt adevărate culte evanghelice . chiar şi luteranismul) să se debaraseze total de balastul dogmelor şi al tradi iilor nefolositoare. capitol cu capitol. căci ea nu este decât “Maria” şi nu este sfântă. iar cele 95 de teze marchează începutul Reformei. papa se lăfăia în palate bogate. Ei s-au angajat să facă acest lucru şi să desăvârşească ceea ce Luther nu a terminat de făcut. devenită mişcare social-politică şi teologică întinsă pe tot veacul al XVI-lea. Anglia. că a fost prea blând cu catolicii. creştinii după evanghelie şi adventiştii. numită religie protestantă. ci Plymouth Brethren (Fra ii din Plymouth). era. precum nici sfin ii nu sunt sfin i. ci chiar şi ortodox ori catolic. de asemenea. ortodoxă şi catolică. traducătorul Bibliei din latină în germană (1534) şi părintele limbii germane moderne. penticostalii. bule papale. accentul punându-se pe studiul Noului Testament. pe cele patru evanghelii. cel mai vehement fiind al preotului catolic german Martin Luther (1483-1546). fiindcă protesta împotriva multor precepte catolice. să nu se mai ia în considera ie altă carte decât numai Biblia care trebuie explicată amănun it tuturor oamenilor. Iisus coroană de spini. dar şi unele diferen e între ele.d. el a afişat pe uşa Bisericii Catolice apar inând Castelului din Wittenberg (catedrala catolică din oraş) cele 95 de teze antipapale care au dat naştere la o nouă religie creştină. să nu ne mai rugăm la ei. cu condi ia să respec i întru totul poruncile lui Dumnezeu). şi să se revină la creştinismul primar de pe timpul apostolilor şi al lui Iisus. (deşi. inchizi ie. comparându-l defavorabil pe papa de la Vatican cu Iisus Hristos: papa purta coroană de aur. la rândul lui. în realitate. Cele mai răspândite culte evanghelice din România sunt: baptiştii. Iisus ducea o via ă de om simplu şi sărac ş. care nu ştie prea bine să deosebească o religie creştină de alta. Aşa a apărut neoprotestantismul care cere ca religiile istorice creştine (ortodoxia şi catolicismul.). Dar şi Luther a fost criticat. indiferent de denomina iune!) În cadrul bisericii catolice au apărut proteste contra multor practici catolice (indulgen e. taxe mari. Germanii fac zid de fier în jurul profesorului şi majoritatea germanilor renun ă la catolicism îmbră işând noua religie protestantă. Imediat. decât numai Iisus este singurul mijlocitor. ci nişte oameni mai credincioşi. un predicator notabil care şi-a răspândit noua lui religie în 94 . Luter declanşează o puternică mişcare anticatolică de masă. Aceştia au afirmat că Luther însuşi nu a mers până la capăt cu eliminarea greşelilor catolicismului. nu numai dacă eşti protestant sau neoprotestant.

În ultimii ani. 2. 5. ceea ce dă un aspect civilizat acestor spa ii cu locuri de veci. 2) BISERICA CREŞTINĂ DUPĂ EVANGHELIE NR. În timpul primului război mondial. ultima fiind cea din 1977. . într-un local care a suferit trei modificări ale construc iei. va fi o adevărată înviere din mor i. 3) BISERICA CREŞTINĂ DUPĂ EVANGHELIE NR.d.a. cu un număr de aprox. CIMITIRELE Există patru mari cimitire în acest oraş . tot cu vreo 40 de membri. La a doua venire. str. În prezent.Fran a. iar din anul 1997 numărul membrilor s-a dublat. a îngerilor trădători). 20 de tineri şi 40 de copii. în zona “Nisipurilor”. Anglia. dintre care 10 sunt copii. după care se mută la Bucureşti unde dă numele cultului “Creştini după evanghelie”. cu sediul în Balaca. multe familii fac eforturi deosebite şi îşi construiesc mici cavouri betonate. 95 . Primii membri ai acestei biserici au fost: Toma Cobzaru şi Antonescu Gheorghe. În general. cu sediul în Boldeşti.numită “a fra ilor rromi”. Balaca şi Seciu -. Doctrina lor evanghelică sus ine că există un singur botez (la maturitate). cimitirele sunt bine îngrijite. str. când va începe mileniul şi când se vor despăr i oile de capre. Numărul total al membrilor este de 50 de credincioşi. dar numărul deceda ilor înmormânta i în ele este cu mult mai mare şi destul de greu de stabilit. la finele mileniului. în spatele haltei CFR. a celor în via ă. la a doua venire în via ă a Domnului.m. Casa de rugăciuni a fost construită în 1989 şi are statut de func ionare din anul 1991. Nucilor. În cadrul cimitirelor există şi spa ii rezervate persoanelor decedate apar inând cultelor neoprotestante. În anul 1957 erau 74 de membri şi prieteni simpatizan i. În Boldeşti-Scăieni există un cult al mor ilor şi un respect pentru aminitirea celor dragi pleca i dintre noi. 3. Elve ia şi în Statele Unite. pentru cei cura i sufleteşte. după cutremur. Panselei nr. La orele de religie de la Şcoala Scăieni. o judecată a păcătoşilor. Cartea lui “Memoriu sau scurtă expunere a doctrinei Creştinilor după Evanghelie” s-a răspândit în toată ara şi numărul membrilor acestei biserici a crescut. În oraşul nostru sunt trei biserici de acest fel: 1) BISERICA CREŞTINĂ DUPĂ EVANGHELIE NR. Constantinescu întemeiază prima casă de rugăciuni evanghelistă. când to i iudeii se vor converti la creştinism ş. desigur cu unele excep ii. considerând numărul de cruci. patru judecă i dumnezeieşti (în cer. 1800 de morminte.la Boldeşti. Germania. Pastor: Viorel Oprişan. pentru motivul ca acelaşi mormânt a fost uneori folosit de mai mul i membri ai familiei. 1. de-a lungul anilor. adunarea are 90 de membri. Lalelelor. Scăieni. aproape toate mrmintele sunt luminate cu candele şi lumânări. ară unde el a stat patru ani. la Iaşi. profesoară de religie pentru elevii evanghelişti este d-ra Vasile Cezarina. În România cultul evanghelic a fost adus din Elve ia de Grigorie Constantinescu. noaptea. cu cruci de marmoră. cu sediul în Boldeşti. Atunci când este sâmbăta mor ilor. pe str. Ei nu au ierarhii religioase şi oricine crede că poate exprima cuvântul lui Dumnezeu poate fi predicator. Nu de in prea multe amănunte despre ea. dacă ne referim la fiecare mormânt în parte.

. când şi când.. ia loc şi tu. fiindcă eu aveam nevoie de o urgen ă. pe locul unei crame mai vechi apar inând boierului Ra iu. de modernă pivnicerie şi de vilă occidentală terasată. iar străinii coboară de acolo entuziasma i. am auzit muzică şi veselie în dreptul unei camere unde.. prin anumite locuri de pe marginea drumului. că avem mâncare căcălău şi 96 . pentru câteva minute. inut aproape ca un loc secret de marii potenta i comunişti de la cârma ării.. înconjurată de vii nobile. de unde se poate vedea toată valea Teleajenului.. cu fazani şi căprioare pentru sacrificiu) şi. însă cu condi ia să vedem numai curtea exterioară care adăpostea şi o mică grădină zoologică (printre altele. numai cu interven ii serioase puteai să ai acces la interioarele ei. lângă fântâna arteziană. miniştri etc. dar şi pe alte şosele din preajma Ploieştiului. Am vrut să închid încetişor uşa la loc. Casa Seciu a fost construită între 1970-75.CASA SECIU Cine călătoreşte pe şoseaua Ploieşti-Văleni. Deosebit de inspiratul arhitect Boceanu a lăsat în urmă o adevărată capodoperă arhitectonică care merită a fi cunoscută de to i românii. După vizită. Într-o zi însă. am deschis binişor uşa fără să mai ciocăn. prim-secretari de partid. le-am spus copiilor să mă aştepte pu in afară.. Mi s-a aprobat. de unul singur. impresionează nu numai prin pozi ia ei pitorească “la cumpăna de dealuri”. cu saloane. la uşă. va avea ocazia să citească.. pe care scrie DRUMUL VINULUI. o inscrip ie mare. cunoscută înainte şi sub denumirea de Crama Seciu. însă unul din ei m-a văzut şi a strigat cu voce împleticită: “Ce vrea ăsta? De ce n-a i zăvorât uşa.i-a răspuns o cadână blondă şi a sărit din bra ele lui lângă mine. Dacă te iei după aceste indicatoare. cu săge i indicatoare. şi aceştia pe jumătate dezbrăca i. care pe-aici îşi aveau raiul ascuns unde chefuiau şi se destrăbălau zile şi nop i fără să-i ştie nimeni. ajungi cu siguran ă la aşa numita Casa Seciu. care mai târziu am aflat că erau membri ai CC. puteam să o vizitez “pe şest”. larga panoramă a câmpiilor muntene submontane şi Masivul mun ilor Caraiman (numai dacă este timp frumos) cu crucea din vârful lor. curios fiind. cu nume schimbat. Ajuns sus. doar sala mare. ului i şi ame i i. aici lân’ă mine. Proiectată în 1965 aproape de cota 400 de arhitectul Ion Bocianu. am cerut să mi se aprobe vizitarea ei cu elevii de la o clasă unde eram diriginte. bre?” “Este tovarăşul profesor care-a pictat pe cămin tabloul admirat de dumneavoastră” . Ea m-a tras de mână înăuntru şi mi-a şoptit: “Ăştia sunt be i mor i şi ascultă de noi făcând tot ce le spunem. şi a devenit unul din principalele puncte turistice ale României.. “Boborul” de rând era proscris. sta i pu in cu noi!” “Hai. această splendidă şi masivă construc ie care este o fericită îmbinare a celui mai tradi ional stil românesc de culă boierească. apoi am ieşit în parcul din fa ă. a început să fie cunoscută ca un important punct turistic căruia i se fac frumoase reclame.. dar abia după Revolu ie Crama Seciu. dar şi întregul municipiu Ploieşti. Ce crede i că am văzut înăuntru? O sfântă orgie cu fete frumoase goale-puşcă săltând în bra ele unor “tovarăşi” în vârstă. Actuala Casa Seciu este astăzi recomandată întregii lumi spre a-i cunoaşte splendorile. Haide. tot oraşul Boldeşti-Scăieni. Înainte vreme. to’aşu. Fiind localnic şi având foşti elevi care lucrau pe-acolo. M-am întors şi am urcat în vârful picioarelor nişte scări în căutarea toaletelor. apoi Întreprinderii Agricole de Stat IAS Valea Călugărească.

“Păi aveam şi noi nevoie de un veceu şi ne-am luat după dumneavoastră” . neputând fi nicicum semnate şi rezolvate la Bucureşti. căci asemenea amănunte nu se uită uşor. dar nu m-au lăsat să ies până n-am gustat dintr-un pahar de-al lor. altă dată terifia i de exploziile policrome. desigur contra-cost. saloane cu specific vânătoresc-pescăresc. fiindcă străinii se codeau. fiindcă tata a făcut pe-aici nişte repara ii şi ne-a spus că ăştia urcă la cramă în fiecare săptămână de la Bucureşti şi se îmbată ca porcii”.i-am confirmat şi eu opinia. terase acoperite ori terase libere. a intervenit un alt băiat.m-a întrebat o colegă de-a ei. Din acest răspuns se vede că regimul super-comunist ascu ise destul de bine spiritul critic până şi la nivelul min ii copiilor. “Aşa-i. “Dar cine erau ăia dinăuntru. au devenit acum publice. Pe la Seciu a trecut o listă întreagă de mari personalită i. fără să insist prea mult pe acest subiect cam delicat... botezeuri.” Vreau să vă asigur că scena descrisă şi reconstituită aici cu destulă acurate e nu este nicicum o poveste plăsmuită. contează în zilele noastre ca un mare restaurant de lux. Multe tranzac ii comerciale interna ionale şi aranjamente între firmele româneşti şi străine.” Nu era nicidecum un vin fenomenal. ştiind că mă aşteaptă copiii afară. oameni de ştiin ă şi artă de peste hotare. după care tipul m-a pupat şi m-a pus pe liber. surpriză! Jumătate de clasă urcase tiptil după mine şi au văzut şi ei.. revelioane etc.” Desigur. întâlniri de promo ie.” Fireşte. că i-am întrebat de ce-au venit după mine.. dom’ profesor. crâmpeie din scena fierbinte dinăuntru. ci văzută aievea. ce â e avea gacica de după uşă!. Casă Seciu.. “Văd că voi şti i mai multe decât mine . cu salon de degustare şi cramă de vinifica ie cu o vastă colec ie de vinuri: Riesling. fără a mai fi nevoie de noi tergiversări diplomatice. I-a răspuns în locul meu unul din colegii ei de clasă: “Păi cine să fie. Fetească Albă. al cărui proprietar este dl. Elevele mele râdeau pe înfundate cu mâna la gură. am refuzat. ci aici la parter. Aici au loc mereu diverse festivită i: întâlniri oficiale cu şefi de state. prin scurtele deschizături ale uşii. fiindcă acest complex turistic.să-mi spui dac-ai mai băut v’o’dată vinuri d-astea. şi-au găsit repede dezlegarea tuturor limbilor şi aprobarea cea mai simplă şi mai rapidă. deschise spre partea de vest şi sud-est. iar pe un coleg de-al lor l-am auzit şoptindu-i celui de lângă el: “Mamăă. fă deşteapto? Tovarăşii care ne conduc ara!” “Eu cred că ai dreptate” . cu ambasadori.. iar cu bubuiturile lor s-a obişnuit acum toată comunitatea din vale fără să se mai sperie de ele nici măcar câinii din jur. sub forma unei elegante galerii lungi. cu o impresionantă ofertă gastronomică. de 400 de locuri (dar cu posibilită i de extindere la 600 de locuri). Există. care cu o zi-două înainte păreau imposibile. iar locurile proscrise la care atunci aveau acces gratuit numai grangurii de la partid. şi dispunând de 30 de locuri de cazare. manifestând multiple ezitări.. există un salon clasic. dom’ diriginte?” . Numeroase tarafuri faimoase cântă la Casa Seciu.leam răspuns eu . condi ionări sau chiar serioase re ineri. după faimoasele degustări stropite cu licorile derutante de pe-aici. pe care vi le voi aminti la finalul acestei căr i. onomastice. Fetească 97 .mi-a răspuns o elevă... Gruia. Cănd am ieşit. în acest complex. aniversări.. Aici se in nun i. făcând pe naiva.dar uita i că veceurile nu sunt la etaj. cu expuneri de trofee şi de blănuri de animale sălbatice întinse pe pere i şi cu vânat naturalizat. fiind compartimentat în patru saloane. de vară. Aproape săptămânal cerul de deasupra cramei este luminat noaptea de focuri feerice de artificii. însă mă grăbeam.

Scăieni şi Seciu. vinuri produse de SC ROVIT SA. nici clădirea cramei nu a scăpat de această amenin are. Fetească Neagră şi Pinot Noir) ocupă 38% din suprafa a plantată cu vi ă de vie. a permis stabilirea unei structuri de soiuri corespunzătoare cerin elor din anul 2007. şi asta nu neapărat din cauza cutremurelor. Oare va trebui să-l scriu din nou şi.. La viile apar inând Casei Seciu. pornind de la verandă şi de la stâlpii de lemn de afară. mare meşter lemnar din comuna Aluniş şi fiul său Petre Chiva.. Cunosc bine familia Chiva. până la decora iunile interioare.. construc ia începuse să dea semne că ar vrea să o ieie binişor din loc.000 hl vin (socotind şi pe cel de la crama Seciu) din care 10.000 hl sunt destinate exportului. realiza i în stil rustic. prezen a minunatelor sculpturi în lemn existente acolo. separarea şi asamblarea vinurilor în partiz. cele pentru vinuri albe 51% (Riesling. Încă de la intrare. Valea Călugărească. Imediat s-au adus exper i şi s-au început prospec iuni serioase de salvare. suprafa ă cultivată numai cu vi ă de vie nobilă. Saugvinon şi Pinot Gris) iar soiurile pentru masă 11%. din hol şi din sala mare. Voi reveni cu alte amănunte despre aceste splendide sculpturi la capitolul de mai jos. a devenit. stabilit în Scăieni. la vale. să înlocuiesc anul 2000 cu 2050? Zău că l-aş face. dar dacă nici atunci... Saugvinon Blanc. toate lucrate pe teme cinegetice.vinificarea primară. Fetească Albă. Bertea. Desigur. Pe cât este de frumos complexul Casa Seciu. 1989 şi 1990. proverbial din acest punct de vedere. experien a dobândită de-a lungul anilor. toate acestea organizate pe 12 ferme şi un combinat de vinifica ie. Anual se pot prelucra până în 5000 t de struguri. Iată că nu s-a realizat această dolean ă. umplând magazinele de băuturi cu vinuri româneşti.A. 117 ha livadă intensivă de măr şi prun. decalând timpul. Autorii lor sunt Vasile Chiva. Prahova. care urcă aproape o oră de mers pe jos până sus la crama Seciu. La Valea se realizează 35. (Notă: precizez că ambele denumiri de “Saugvinon” şi “Sauvignon” sunt corecte. pe atât de vulnerabilă s-a dovedit a fi întreaga lui clădire. învechirea şi îmbutelierea lor. fermentarea. scriam că drumul lung şi obositor pe care îl fac oamenii din Boldeşti şi Scăieni. fără îndoială. sub fundamentul vestic şi protejarea 98 . după nişte ploi interminabile. Valea Călugărească exportă vinuri româneşti până aici la mine în America. ROVIT exploatează o suprafa ă de 800 ha luată în arendă de la proprietari individuali.) La subsolul cramei se efectuează întreaga gamă tehnologică . dispunându-se injectarea. cu toate casele de pe el.. dic . Cu peste treizeci de ani în urmă. Într-un articol publicat de mine cu patruzeci de ani în urmă într-o revistă din Bucureşti şi intitulat “Ploieştiul în anul 2000”. Astfel. fiindcă ea a făcut relativ cu succes fa ă marilor seisme din 1977. dacă nu cumva chiar mai insidios. va fi străbătut în numai câteva minute gra ie unor viitoare telecabine. Construc ia are însă un inamic tot atât de temut ca şi seismele. dar şi cu vinuri şi lichioruri de import. Societatea ROVIT S. Dealul Seciului. conf.. parte din ei din Boldeşti.Neagră. Cabernet. “Opere de artă din Boldeşti-Scăieni”. ele te întâmpină. Mă refer la alunecarea de teren. deoarece la fratele regretatului Vasile Chiva am stat eu în gazdă pe vremea când func ionam ca profesor în com. crama fiind dependentă de această societate. în genere. împletită cu cercetarea. de oenologie. Pinot Gris etc. Ceea ce conferă un plus de frumuse e în ochii tuturor vizitatorilor acestei faimoase Case Seciu este. de cimenturi speciale. sub presiune. soirile pentru vinuri roşii (Cabernet Saugvinon. Merlot. de pe marginea scărilor.

Să sperăm însă că nu se va petrece niciodată un asemenea eveniment prejudicios care depinde mai mult de mâna lui Dumnezeu decât de mâna omului. ar putea avea consecin e negative incalculabile dacă s-ar materializa. 1). Ca şi dumnealui. care. 1).întregii funda iei labile cu o centură adâncă. o lucrare de elită a arhitectului Mişu Rădulescu. pictura din 1955 restaurată de pictorul C. autorul Bisericii din Scăieni. cu siluete hieratice similare. a Halelor Centrale din Ploieşti şi a Catedralei Sf. casa învă ătorului Emil Popescu. însă nu în bisericile locale. ambele executate de arhitectul Toma Socolescu. pentru a se putea preveni şi interveni la timp. Despre ele am mai vorbit în paginile precedente. pictate în 1855 de Afanasir. făcute la Casa Seciu. executate în frescă de pictorul Marian Rondelli. Petroliştilor. Reliefurile sculptate au fost acoperite cu un strat conservant lucios şi se păstrează destul de bine până astăzi. La fel. veveri e. au sculptat frumos butoaiele de 10 şi 50 de decalitri. spre a se evita orice surpriză nedorită care. În bisericile din Boldeşti şi Balaca sunt picturile în stil neobizantin. în caz că va fi iarăşi nevoie. cum spuneam. cel care a restaurat şi pictura lui Nicolae Grigorescu de la Mânăstirea Zamfira. Tot la capitolul lucrări de artă aş mai putea aminti casa inginerului Toma Călinescu (str. unde Petre chiar şi acum este angajat într-o serie de noi lucrări. căprioare şi berbeci. cu ornamente de frunze de vi ă şi ciorchini de strugure. de pe str. în loc să fie renovată. Nimeni nu doreşte să i se întâmple vreun dezastru acestei frumoase clădiri de pe raza localită ii. iar la biserica din Seciu cele două Icoane Împărăteşti (Iisus şi Fecioara cu Pruncul). cu noi consolidări la adâncime. În Scăieni există doi fra i gemeni. Ea este şi va fi în continuare monitorizată şi măsurată an de an. dar vizibilă şi la suprafa ă. care a oprit această alunecare periculoasă. Iisus şi Fecioara cu Pruncul. pictori de biserici. cu lucrări deosebit de frumoase. consider acest gest o 99 . clădire cândva etajată înainte de cutremurul din 1940 (str. La Scăieni am arătat că destul de pre ioase sunt cele două icoane. Am amintit mai sus de sculpturile în lemn ale meşterilor Vasile Chiva şi fiul său Petre Chiva. sunt făcute pe tematică cinegetice (de vânătoare) înfă işând destul de bine forme de vulturi. pictate de Fotache Zugravul a căror importan ă este mai mult istorică decât artistică. ucenicul lui Nicolae Grigorescu. fra ii Emil şi Ionu Stoica. Ioan din acelaşi municipiu. a fost demolată fără pic de discernământ. din in iativa unor capete stupide şi nepricepute la valorile culturale autentice ale ării noastre. Monumentului nr. Tot dumnealor. iconari greu de egalat. Armoniei nr. în crama de jos. Călinescu. de beton armat. ale căror picturi în frescă vor rămâne să fie admirate pentru zeci de genera ii în numeroase biserici pe care aceşti pictori cu mâini de aur le-au pictat prin alte localită i. deoarece complexul turistic Casa Seciu a fost şi este mândria oraşului Boldeşti-Scăieni. Boldeşti-Scăieni nu se prea poate lăuda cu nişte opere măre e de artă pe care să le găseşti în vreun dic ionar de artă românesc sau interna ional. Arhitectul Moianu a considerat că foarte valoros a fost şi originalul complex de clădiri din Boldeşti de lângă halta CFR. desigur. LUCRĂRI DE ARTĂ DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI Spre deosebire de celelalte oraşe din jude ul Prahova. Sculpturile lor au fost executate între anii 1969-70-75 în lemn de stejar şi.

unde distingem soclul de la baza monumentului cu cele patru trepte în retragere descrescendă piramidală. circumrondată de un soclu de ciment pe care se află montat un solid grilaj metalic. care prezintă un soldat turnat în bronz. direc ionată pu in spre un orizont ridicat. Dar nu despre arhitectură vreau să vă vorbesc acum ci despre monumente sculpturale din oraş şi despre câteva picturi aflate pe teritoriul acestei aşezări. Fondurile au fost oferite de prefectura jude eană şi de la fosta perceptură locală. am adăugat eu numele sculptorului: I. primise de la guvern recomandarea ca to i eroii căzu i pentru apărarea patriei să fie cinsti i prin ridicarea unor monumente ad-hoc. Cu prima variantă a monumentului (vezi fotografia). iar sub casca militară. aşezată pe tricolor şi pe o ramură de stejar.5 m. tot metalică. simbolul vitejiei. De asemenea. Cei înscrişi pe latura din dreapta statuii: EROII DIN SCĂIENI MOR I ÎN RĂZBOIUL DIN 1916-1919: Nicolae Stelian caporal Părăginaru Vasile soldat Ioan Ioan “ 100 Năstase Constantin soldat Grigore Ştefan “ Costache Ioan “ . cu arma inută strâns în ambele mâini. Pe laturile din dreapta şi stânga soldatului sunt scrişi vitejii eroi din Scăieni căzu i în primul război mondial. am întărit cu vopsea neagră toate literele săpate în marmoră. cu un diametru de 4. Deasupra statuii.adevărată crimă.. în spa iul grădinii. mai ieftină. destinată pentru flori. s-a apelat la unul din cei mai cunoscu i autori specializa i în astfel de monumente militare. având 4 m lungime. PATRIA RECUNOSCĂTOARE. Men ionez că baioneta de bronz de la puşcă i-a fost furată şi nu a mai fost înlocuită. stând în picioare. MONUMENTUL EROILOR DIN SCĂIENI (1916-1919) Se află la jumătatea străzii Monumentului şi a fost ridicat acolo în anul 1939 de primăria fostei comune Scăieni care. Probabil că ho ul avea nevoie de ea să-şi facă harakiri. lucrată din acelaşi material. La picioarele ostaşului a fost depusă o cască militară. ca toate primăriile din ară. preferându-se varianta a doua. Sub picioarele statuii stă scris cu litere mari: EROILOR DIN SCÂIENI. pe coloană. cu aripile desfăcute. deoarece vopseaua originală dispăruse complet şi se citeau foarte greu numele eroilor. Întregul monument este înconjurat de o grădini ă rotundă. sunt scrişi anii Primului Război Mondial: 1916-1910. IORDĂNESCU. Să citim numele acestor eroi.. primăria locală nu a fost de acord.. cu o poartă de acces. înalt. Ostaşul apare răsucit pu in spre stânga. sculptorul Ion Iordănescu din Bucureşti. Culorile tricolorului le-am adăugat eu cu peste trei decenii în urmă şi se păstrează intacte. Sub statuie scrie: EROILOR DIN SCĂIENI. Pentru înfăptuirea acestei lucrări. COMUNA RECUNOSCÂTOARE. postat pe un soclu crem de marmoră. compozi ie turnată din ciment. pentru a se şti autorul lucrării. aflat în pozi ie de repaos şi având o privirea mândră.. în vârful căreia se află un vultur. continuat în spate de o coloană ce se îngustează. sub picioarele vulturului.

. Erau frumoase şi impresionante programe artistice adecvate comemorărilor respective. experien ă care l-a decis să abordeze cu pasiune subiecte glorioase. Păcii nr. datorită aprecierilor.trei băie i şi patru fete .fiul unui feroviar care a avut ambi ia ca to i copiii lui să studieze. de Ziua Eroilor. decât că l-am cunoscut pe fratele lui şi pe nepoata sa. pentru că. A luptat pe front în primul război mondial. (Vezi foto. la fel ca în restul priorită ilor. la 18 iulie 1881. a primit multe comenzi. 101 . a fost preşedintele Sindicatului Artelor Frumoase. Mioara Parianu. Alexandru Parianu care locuia pe str. în dreptul acestui monument. De la dumnealor am ob inut fotografiile cu autorul sculpturii pe care le public aici ca documente absolut inedite. 10. specializându-se în monumente de acest gen. Petre “ Mihăilescu Constantin “ Gheorghe Anghel “ Până să se inaugureze Monumentul Eroilor din Boldeşti. dar avute cândva de sectorul Scăieni. şi această frumoasă sărbătorire s-a mutat la Boldeşti. unde. cu tematică militară. O dovadă în plus se poate constata şi de Ziua Eroilor. vorba bănă enilor: “Boldeştiul este fruncea!” . aveau loc solemne parăzi militare. Pentru câ iva ani. celelalte zeci de coroane mergând “dincolo”. iar studiile de artă le-a făcut la Paris şi Neapole. Despre autorul acestui frumos monument. născută Iordănescu. slujbe religioase pentru pomenirea acestor bravi fii ai comunei şi ai ării noastre. “ Anghel Niculae “ Gheorghe Andronic soldat Ni ă Gheorghe “ Dobre Nicolae “ Sbrancea Dumitru “ Nicolae Dumitru “ Andrei Ioan “ Dumitrescu I. fiind cel mai mare din cei şapte fra i . când oricine vede că abia dacă mai pridideşte cineva să adauge la acest vechi monument o coroni ă anemică de flori. fiind căsătorită cu ing. nu vă pot spune prea multe. sculptorul Ioan Iordănescu. în Italia. a participat la câteva galerii expozi ionale de sculptură. Când s-a întors din război. înfiin at chiar de el. Astfel ştim că Ioan (Mielu) Iordănescu s-a născut la Bucureşti.Dumitru Gheorghe Tomescu Nicolae Stan Tudor Ilie Constantin Pleaşcă Iancu Ilie Tănase “ “ “ “ “ “ Anghel Ioan Dinescu Toma Georgescu Toma Iliescu Ioan Tomescu Gheorghe Mihăilescu Ioan “ “ “ “ “ “ Cei înscrişi pe latura din stânga statuii: EROII DIN SCĂIENI MOR I ÎN RĂZBOIUL DIN 1916-1919: Ioni ă Dumitrache caporal Stan Gheorghe soldat Dumitrache Dumitru “ Darie Constantin “ Andrei Nicolae “ Oprea Constantin “ Du u Ion “ Ion Radu “ Năstase Alex..în timp ce Scăienii a devenit anexa vitregită a localită ii componente. care a locuit în Scăieni.) Ca mai toate celelalte facilită i şi merite uitate. pare-se. Liceul l-a urmat la Bucureşti.

P. Gala i ş. 102 . nu s-a publicat nimic altceva decât. dar tocmai cel mai important nume .. nu s-a omis să fie neapărat trecute şi numele unor consilieri. din Pia a Regală. pentru scurt timp. fireşte. în fa a primăriei. dar şi al altor monumente. MONUMENTUL EROILOR DIN BOLDEŞTI Despre această lucrare. Cu prilejul publicării căr ii de fa ă. George Dumitru. a devenit chiar preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România şi directorul unei reviste de artă la care colabora şi prietenul lui. Curios este faptul că despre acest original artist. având în vedere că Iordănescu era un sculptor de mare talent şi chiar fost preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din acea perioadă. reconstitui cu suficiente alte amănunte inedite şi mai credem că artistul ar merita un album cu toate impresionantele sale sculpturi. o scurtă informa ie a lui Virgiliu Teodorescu. dar cei mai mul i s-au obişnuit deja cu amplasamentul lui acolo şi îl găsesc bine venit. Numele sculptorului George Dumitru lipseşte cu desăvârşire! Pe vremea când mă aflam în ară. printre care şi acesta din Scăieni. pentru a aborda un subiect inedit de cercetare care ar contribui. în revista Muzeului Na ional de Istorie din Bucureşti. lucrări pe care le-am văzut cât de frumoase şi impunătoare sunt. nu îi plăcea să noteze sau să comunice prea multe date asupra persoanei proprii şi poate de aceea nu se cunosc suficiente informa ii biografice despre acest minunat artist.adică al autorului monumentului . cel mai mare sculptor de monumente militare din ară.a fost omis! Rareori se întâmplă o aşa colosală greşeală. Credem că biografia sculptorului i s-ar putea. un tânăr şi talentat sculptor ploieştean. neconfirmate. dar se pare că ideea de a plasa acolo un monument al eroilor este chiar mai bine venită. ştim mai multe. la 26 decembrie 1950 (informa ia cu anul 1949 se pare a fi greşită). Până astăzi. de la Bucureşti să existe şi alte detalii biografice care să ne ajute în astfel de reconstituiri. în afară de bravii eroi ai fostei comune Boldeşti. a doua zi de Crăciun. al monumentului închinat lui Costache Negri. Sculptorul a decedat în Capitală. ridicată de curând în plin centru oraşului. autor al monumentelor eroilor din Râmnicul Vâlcea şi Azuga. conform unor alte informa ii. Probabil că în arhivele U. el rămâne. alături de aceşti mari viteji. în acel loc plănuiam să lucrez eu un monument dedicat petroliştilor care să fie reprezentat de doi sondori lucrând la “masa Rotary” de la gura sondei.şi. nelipsind nici unul. mai ales că este executată după proiectul fostului profesor de desen de la şcolile din Scăieni şi Boldeşti. Indiferent dacă monumentul din Boldeşti place sau nu unora sau altora dintre privitorii lui. iată că ofer criticilor de artă interesa i o asemenea nobilă invita ie. Am văzut macheta monumentului încă din atelierul sculptorului şi aceea nu diferea prea mult de lucrarea de pe teren. la îmbogă irea cu noi pagini a Istoriei artelor plastice din România. am fost totuşi indignat să constat că pe plăcile lui de marmoră albă. cu siguran ă. A. Fiind o fire modestă. cred. de la moartea lui. în anul 2000. marele Constantin Brâncuşi! Prietenia cu Brâncuşi este ceva sigur. ceea ce ne surprinde. Unii locuitori ai oraşului opinează că monumentul este prea mare şi că estompează perspectiva pie ii.a.

mărginită de o largă bordură ovală. cu invita i de onoare. Cruci propriu-zise sunt cele patru.Acest Monument al eroilor boldeşteni a fost propus să fie ridicat din ini iativa fostului primar Vasile Enache şi a lui Cristu Vlăsceanu. Platforma cea mare. cu floricele multicolore. de culoare neagră. perceput astfel numai dacă este privit de sus. pentru aten ionarea vehiculelor care trebuie să facă sens giratoriu în jurul acestui mare amplasament central. Bilciurescu Ion Sold. Simion Dumitru Sold. Tabără Stelian Sold. pe războaie şi pe localită i. Bălănescu Pricopie Sold. în jurul monumentului. înaltă de peste 6 m. cum ar fi dintr-un elicopter. În vârful coloanei. există un modelaj în formă de treflă. Stan Dumitru Sold. uşor tăiat descendent spre vest. Stroe Ion Sold. Savu Gheorghe Sold.. este o solidă piesă geometrică nonfigurativă.cu versuri închinate eroilor. dinspre stânga privitorului. pe care se poate urca pe cele şase trepte. având trei elemente distincte: 1... Ea ar putea fi aplicată în altă parte şi nu direct pe monument. cu scurte programe artistice. Matei Petr Sold. Întregul monument este înconjurat de o mică grădină verde. Mâinea Năsse Sold. Moise Constantin Sold.. grupa i pe cele trei plăci. 3. Tatu Chivu 103 . Ca şi când ar fi viu printre noi . ce sus ine un mare suport cuboidal al celor patru plăci largi de marmoră: trei cu inscrip ii de nume de eroi pe ele şi cea de a patra . Dinu Gheorghe Cap. cu parade militare în ritm de fanfară. Striga i-l din când în când pe nume. Coloana verticală prismatică.şi atunci el va surâde în lume. oricum. după cum urmează (toate titlurile mari sunt scrise cu litere de metal aurii): EROII CĂZU I ÎN RĂZBOIUL DIN 1916-1919 BOLDEŞTI-SECIU Serg. Pe placa frontală din dreptul scărilor este scris cu litere metalice aurii: CINSTIRE EROILOR DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI (lipseşte semnul exclamării care. Pe laturile medii ale monumentului sunt aminti i un număr de 109 de eroi. de pe fundament. cu discursuri comemorative. se află inscrip ia cu consilierii. fără accesări de coborâre. În fiecare an. În fa a celor şase trepte este o alee pavată cu dale albe. trebuia pus).placa frontală . Ion Cap. din pozi ie perpendiculară. Ca prezentare. Bălănescu Gh.” Nichita Stănescu Pe latura fundamentului. La mijlocul plăcii sunt versurile marelui Nichita Stănescu: “Nu-l uita i pe cel căzut în război. organizate de primăria oraşului. Partea din spate a fundamentului este mărginită de un parapet de marmoră. Mâinea Stelia Sold. Marin Năstase Sold. fost director al Direc iei de Patrimoniu din oraş. Fundamentul rotund. cu ocazia cărora se depun numeroase coroane de flori pe platforma lui. de Ziua Eroilor. au loc festivită i solemne. scrise de poetul ploieştean Nichita Stănescu. vopsită totdeauna bicolor (albroşu). terminat abrupt. 2. El a fost lucrat în întregime din marmoră albă de Ruşchi a şi din plăci aplicate (unele deja s-au dezlipit!). aplicate pe laturile de la baza coloanei. cu muchii fasonate.

Dogaru Nicolae Sold. Iancu Gheorghe Lazăr Sold. Dinescu Gh. Toma Petre Sold. Radu Sold. Gu ă Nicolae Sold. Neagu E. D. Moraru Vasile Cap. Barbu Gheorghe Sold. Savu Iancu Sold. Stănescu Atanase Sold. Moraru Alecu Sold. Stroe Petre Sold. Vişan Constantin 104 . Vasilescu Vasile Sold. Bârla Ioan Sold. Păpuşe S. I. Marin Grigore Sold. Ioni ă Savu Sold. Bilciurescu Stan Sold. Dragomir Iacob Sold. Ioftor Constantin Sold. Vasile Vasile Sold. Pi a Alexandru Sold. Vasilescu Zaharia Sold. Sburlea Vasile Sold. Gheorghe Cap. Moraru I. Vianu D. Stroe Tănase Sold. Ion Gheorghe (1) Sold. Vasile Gheorghe Sold. Darie I. Tănăsescu Stelian Sold. Toma Năstase Sold. Tomescu Gheorghe Frt.Sold. Nae Gheorghe Sold. Gavrilă Zevedei Sold. Constantin I. Rotaru Eftimie Sold. Samoilă Gheorghe Sold. Ioni ă Gheorghe Sold. Zăbet Constntin Sold. D. Ion Gheorghe (2) Sold. Vlad Ştefan Sold. Bratu Florea Sold. Constantin Sold. Pi a Dumitru Sold. Ghinea Dumitru Sold. Săndulescu Stelian Sold. Ioni ă Ioan Sold. Bălănescu Petre Sold. Cârcioiu Stan Sold. Stârceanu N. Dumitru Tudor Sold. Tănăsescu Ion Sold. Nicolae Ion Sold. Tănase Sold. Iancu Gheorghe Sold. Ion Sold. Ion Sold. Gheorghe Lt. Vlad Tudor EROII CĂZU I ÎN RĂZBOIUL 1941-1945 SCĂIENI BALACA Slt. Constantin Sold. Pârvu Alexandru Sold. ănău Ioan Sold. Manolache Gheorghe Sold. Georgescu Nicolae Sold. Darie Frt. Păpuşe Ion Sold. Dinu Neculai Sold. Oprea Alexandru Sold. Vişan Gheorghe Sold. Ştefan Vasile Sold. ănău Gheorghe Sold. Petricioiu Constantin Sold. Gheorghe Sold. Iancu Gheorghe Sold. Tudoran Vasile Sold. Ion Constantin Sold. Ioni ă Gheorghe Sold. Manea Tănase Sold. Vasilescu Constantin Sold. Constantin Vasile Sold. Măceaşă Tudor Sold. Dodan Anton-Lazăr EROII CĂZU I ÎN RĂZBOIUL DIN 1941-1945 BOLDEŞTI-SECIU Cap. Nicolae Sold. Manolache Ion Sold. Manea Ion Sold. Soare N. Toma Vasile Sold. Tănase Ştefan Sold. Ştefan D. uică Constantin Sold. Tomescu N. M. Marin Gheorghe Sold. Petre Sold. Ioan Sold. Ni ă Ion Sold. Diaconu Ion Sold. Bocioacă C. Furtună Stelian Frt. Manea Barbu Sold. Stârceanu T. Ion Srg. I. Ceapă Marin Sold. Ilie Constantin Sold. Popescu I. Bociu Gheorghe Sold. Prică Nicolae Sold.

la Revolu ie. carte ce nu poate fi alta decât opera lui Charles Fourier din care s-a inspirat. Pe soclul statuii este o placă metalică pe care scrie: TEODOR DIAMANT. într-un exces de zel. 105 . în spatele gării Scăieni.20 m care sus ine statuia de 2. pe fa ada Casei de cultură. Lucrarea este realizată în calcar dens.40 m a tânărului Diamant având o mică pelerină pe spate şi papion la gât. ÎNTRE ANII 1835-1836. nefondat din punct de vedere al adevărului istoric. ÎNCERCARE DE EXPERIMENTARE A CONCEP IEI SOCIALIST-UTOPICE. atitudine de care nu s-a lepădat nici atunci când. CREA IA INGINERULUI TEODOR DIAMANT (1810-1841). cu chipul reconstituit al lui Teodor Diamant. în dreapta portretului actual al lui Eminescu. a ajuns după gratii. Dumitru Popescu. în privin a detaliilor de compozi e. consider că acea inscrip ie ar trebui repusă imediat în locul unde a fost. se află acum la Biblioteca de la Casa de Cultură Scăieni.În total. Dacă ar fi avut un asemenea con inut. cu multă arogan ă. nu trebuie să se grăbească a lua măsuri decizionale pripite care frizează mai mult decât stupiditate.5-5 m. inspirată după bustul realizat de Cristian Petru Bălan.. eu aş fi fost primul care aş fi cerut scoaterea ei. Dumnezeu să-i aibă în paza Lui! STATUIA LUI TEODOR DIAMANT Am oferit destule amănunte despre această statuie atunci când am vorbit despre Falansterul de la Scăieni. deşi nu avea absolut nimic comunist în mesajul ei. SOCIETATEA AGRONOMICĂ ŞI MANUFACTURIERĂ FALANSTEUL DE LA SCĂIENI. cel ce.. După Revolu ie. pe strada Bucovului nr. folosit la tabăra de sculptură de la Măgura. ÎNTEMEIETORUL FALANSTERULUI DE LA SCĂIENI (1835-1836) În 1966. Buzău. 3. în oraşul Boldeşti-Scăieni. Pe o platformă lungă de 4. Autorii lucrării sunt Ecaterina Tudorache şi Ştefan Macovei. când s-au împlinit 130 de ani de la întemeierea falansterului.. Iată care era con inutul ei: ÎN ACEASTĂ COMUNĂ A FIIN AT. Însă persoanele care nu cunosc istorie.. rezultă că au fost 172 de eroi căzu i pentru patrie. Monumentul este amplasat în curtea Casei de cultură. s-a fixat o altă placă de maromoră. îşi zicea “dumnezeu”. dar cu fonduri respinse brutal de slugoiul lui Ceauşescu. cu franjuri. era şi statuia mare de cca 4. care urma a fi turnată în bronz. Tânărul inginer stă în picioare şi are capul întors spre partea stângă. În pumnul drept ine strâns un sul cu manuscrisul său “Către amicii libertă ii” (cu planul falansterului) iar mâna stângă are palma întinsă aşezată pe o carte deschisă pusă pe o măsu ă-suport. Aşadar. comemorativă. iar finisările au fost realizate de pietrarii de la tabăra de sculptură din localitatea Măgura. Identică. Macheta lucrării. placa aceea a fost scoasă fără rost. în ambele războaie mondiale. socotindu-i şi pe eroii nota i pe Monumentul de la Scăieni.5 m se află un soclu de marmoră înalt de 2.

conferindu-i multă elegan ă şi personalitate. cu bra ele deschise şi o zgâl âia o dată scurt. la cuptoare etc. atunci haide i să mergem împreună amândoi prin sec iile fabricii şi să alegem ceva care să vă placă. unde mi s-a făcut tentanta propunere de a lucra o statuie care să reprezinte simbolic activitatea principală a lucrătorilor din acea întreprindere. iar statuia este o lucrare realizată în stil modern.. în dreptul Por ii nr. imediat ce ieşea foaia uriaşă de geam.. STATUIA “RUPĂTORUL DE GEAM” Autorul ei este profesorul Cristian Petru Bălan. aceasta este o lucrare destul de frumoasă. Lucrarea “Rupătorul de geam” a costat atunci o sumă destul de mare de bani.aşa cum şti i că se suflă şi se modelează sticla topită. cam de aceeaşi lungime cu soclul. de calcar cioplit. confec ionată din o el inox şi amplasată în curtea Întreprinderii de Geamuri Scăieni (I. În calitate de autor al lucrării. mi-a răspuns directorul Olteanu. la sec ia “geam tras”. de artă. alerga ca o suveică de la o latură la alta. lucrătorul (“rupătorul de geam”).G. uşor curbat. ceva în genul ăsta aş vrea să avem şi noi. încă roşie. asupra unui muncitor cu mănuşi de azbest în mâini care. costul ei fiind plătit din bugetul fabricii. În primăvara anului 1981 am fost invitat de directorul din acea perioadă al Fabricii de Geamuri din Scăieni. se află un fundal masiv şi înalt. care aştepta în picioare să ajungă placa uriaşă în dreptul lui. la intrare. după ce dispozitivul automat de tăiere cu diamant la vârf. numai că la această fabrică ştiu că nu se mai lucrează sticle. “Domnule profesor. pe care sunt înfă işate scene dinamice într-un basorelief amintind basoreliefurile antice grecoromane şi reprezentând activitatea membrilor falansterieni: scene de muncă agraroindustrială. o apuca zdravăn de sus. i-am răspuns eu directorului. cândva cea mai mare întreprindere cu acest profil din ară. din maşina de tras geam pe verticală.. poarta principală. damigene şi borcane cam de mult timp.” Şi am pornit imediat să cutreierăm sec ie după sec ie. mi s-a confesat atunci directorul fabricii. Aşa se numea. Ei bine. Nu demult m-am întors dintr-o vizită făcută în Fran a la o întreprindere din industria sticlei.G. care se încadrează perfect în micu ul parc verde unde a fost aşezată. la baza plăcii fierbin i. Am pornit de la sec ia amestec de materie primă.. deşi opinez că junele visător ar fi meritat această aten ie din partea autorită ilor sau a localnicilor. Luată în ansamblu. de învă ătură etc. suflând într-o eavă metalică . fie măcar şi pentru motivul că le-au scos pentru totdeauna numele Scăieniului din anonimat. Constantin Olteanu.)..Dar să revenim la statuia lui Teodor Diamant. În spatele ei.S. îmi permit să evoc pu in istoricul genezei ei..I. şi acolo. la atelierele mecanice. Privirea mi s-a oprit.. foarte maleabilă şi foarte fierbinte. am văzut statuia unui muncitor care se afla în procesul de fabricare a unui borcan sau a unei sticle. dl. Cu triste e vă spun că niciodată nu i s-au pus jerbe de flori la picioarele statuii lui Diamant..” “Sunt perfect de acord cu propunerea dumneavoastră şi o accept cu plăcere. simplu . apoi îi 106 ..S. . în biroul dumnealui. ing.. Poate va trebui să ne gândim la o scenă de muncă mai reprezentativă pentru tehnologia de astăzi.” “Dacă este aşa.această întreprindere din industria sticlei româneşti. 1. precum fabrica noastră de la Scăieni.

unele se mai spărgeau totuşi. iam dus-o directorului. I-am răspuns că vreau să o fac gratis. A fost de acord. până la sec ia de asamblare. iar din maşina respectivă să iasă o folie uriaşă de geam care. Pe acelaşi postament. trup. director Olteanu a comandat nişte plăci metalice spre a fi ataşate cu inscrip ii pe postament. am procedat exact ca maiştrii croitori. În zilele următoare. a aprobat-o cu un zâmbet şi mi-a spus să-mi continui lucrarea..G. ÎN ANUL 1981 DE ECHIPA FORMATĂ DIN: PETRE ILIE C-TIN STANCU ION ZAMFIR ION MOLDOVAN ION OBIELOIU MAISTRU ŞEF ECHIPĂ TINICHIGIU TINICHIGIU SUDOR 107 . strălucind ca oglinda în razele soarelui. până am asamblat o mică statuietă.dădea drumul să cadă liber pe banda rulantă cea lungă. cu centură la mijloc.o statuie modernă. cap. Pentru că lucrarea a plăcut tuturor salaria ilor întreprinderii. de unde am cumpărat nişte postere mari de carton din care. după cum urmează: RUPĂTORUL DE GEAM AUTOR: PROF. după ce am vopsit-o în bronz argintiu. cu care m-am în eles perfect cum să transpunem tiparele mele de carton (bra e lungi. pe convaierul moale şi nu se spărgea. după cum şi eu urmam sfaturile lor. că dacă este vorba de bani. odată ruptă şi uşor împinsă. din bucă i de carton. A privit-o curios. Priveam cu uimire cum foaia aceea uriaşă de sticlă. care. dl. exact cum era aceea din fabrică. Pe una din ele (pe cea din latura dreaptă a privitorului). deşi din 40-50 de asemenea căderi. am cerut să se monteze şi o maşină de tras geam. dom’ director: am ales! .” Odată ajuns acasă. fiindcă mă va plăti. ca o paraşută.S. la distan ă. tăiate după modelul meu.. cădea lin. desigur. “Gata. încrustat cu pietre late de râu. picioare lungi) în plăci groase de o el inox. pe care. am croit exact modelul mare al statuii actuale din inox. cu o cască de o el pe cap. Acestea. în câteva zile. La atelierul de tinchigerie al fabricii au fost aleşi cinci dintre meşterii cei mai buni de acolo. Voi încerca să transpun acest moment de lucru într-o sculptură modernă. o siluetă zveltă de metal.m-am decis eu. meşterii urmând pas cu pas toate sfaturile primite. CRISTIAN PETRU BĂLAN ACEASTĂ STATUIE A FOST EXECUTATĂ ÎN ATELIERELE I. de mărimea unei căr i. mergeau imediat la retopit. după ce a fost adusă cu grijă din depozit. care apoi au fost sudate şi şlefuite în fa a mea. o lucrare înaltă de peste trei metri. m-am apucat să fac nişte schi e. m-am dus la fabrica de mucava din oraşul nostru. Aşa s-a născut acest “Rupător de geam” . a trebuit transportată cu macaraua şi montată pe marele postament de beton de la Poarta 1. era scris numele meu şi al membrilor echipei care m-au ajutat să o ridicăm. iar acest convaier o purta încet. grea fiind. atunci eu n-o mai lucrez. folosind o foarfecă şi pelicanol. a fost prinsă între mâinile “Rupătorului”. Apoi.

pe care le-au făcut bucă i. lupoaica originală era o sculptură de bronz etruscă datând din anii 500480 î.: NOBLE EA. a avut o copie identică şi la Scăieni. EFORT ŞI RISC. SE IDENTIFICĂ CU PROFESIA DE RUPĂTOR. apoi şi pe bietul meu “Rupător”. iar gemenii au fost adăuga i (lucra i) mai mult ca sigur de sculptorul şi pictorul italian Antonio del Pollaiuolo (1432-1498). Şi aşa răzuit a rămas până astăzi. în apropiere şi cu fa a la calea ferată. REZULTATĂ DIN ABNEGA IE. Dar pe acesta. încât de abia se mai vede. dar. să fie în rezonan ă cu legenda întemeierii Romei. pe un soclu mai înalt. adusă din Italia. directorul de atunci al I. astăzi acoperit de tufişuri şi de crăcile unor arbori. Această statuie mai are replici asemănătoare la Bucureşti. Iată de ce. încerc să cer cu insisten ă nu numai ca plăcu a cu numele meu şters să fie refăcută cum a fost concepută (adăugându-i-se şi numele directorului C-tin Olteanu pe ea. nu au putut să-l distrugă. în parcul din fa a fabricii. Dar eu ineam neapărat să existe una şi în localitatea noastră. înconjura i de trei din echipa de lucru. la un loc vizibil. tovarăşii de atunci. repunerea lui în drepturi. am făcut o fotografie (anexată aici) în care directorul şi cu mine ne aflăm la mijloc.S. MOTIV PENTRU CARE O RESPECTĂM ŞI O OMAGIEM.. fiind din o el greu. după douăzeci şi şase de ani. pentru că această lucrare este făcută cadou nu numai fabricii dar şi tuturor cetă enilor din oraşul Boldeşti-Scăien.. precum şi în alte ări. s-au răzbunat cumplit pe operele mele. După inaugurarea statuii. LUPOAICA ROMANĂ DE LA SCĂIENI (“LUPA CAPITOLINA” CU ROMULUS ŞI REMUS) Pu in ştiu că celebrul simbol al Romei. existentă la Muzeul Pallazo dei Conservatori de pe Capitoliul din capitala Italiei. doresc să fie demontată şi scoasă din locul unde se află acum dosită după copaci şi mutată..Pe placa din fa ă este notat un frumos text compus de inginerul Constantin Olteanu. expusă într-un loc public.G. această statuie. în această carte. şi pentru că o asemenea copie. De fapt. În schimb. din o el inoxidabil. remontându-i-se şi geamul spart care se afla între bra ele modelului de o el. căci dumnealui a fost cel care a ini iat-o).. în Pia a Romană. vestita lupoaică alăptând pe copiii legendari Romulus şi Remus.. Este dorin a mea expresă pe care o las cu limbă de moarte comunită ii. Aşa s-a împlinit dorin a directorului C. deoarece peste 90% din locuitorii oraşului nici nu ştiu de existen a statuii. pentru că pe mine nu puteau să se răzbune direct.d. geamul dintre bra ele lui a fost şi el făcut ăndări. După “fuga” mea din ară în America. pentru că fabrica a trecut într-un regim nou de proprietate. iar numele meu a fost răzuit cu ură de pe placa unde era scris. încă mai există acel “Rupător de geam”. cum sunt cele din oraşele amintite.Hr. fără ca nimeni să intervină pentru. costă câteva zeci de mii de dolari 108 . Olteanu şi. începând cu cele două busturi “Teodor Diamant”. ării întregi. la Timişoara în pia a Operei şi la Cluj. în centru.

Acest loc era peronul gării din Scăieni pe unde treceau zilnic numeroase trenuri pline de călători şi navetişti. Voi vorbi imediat şi despre această sculptură la care ineam foarte mult.) Am fost anun at că cineva de la televiziune le filmase. că ărat pe o scară înaltă. lupoaica parcă fusese pusă acolo de când lumea. Platforma de metal a sculpturii. Dar pentru că erau două coloane.un înger de aproape o jumătate de tonă . majestuos. unele spuse chiar pe un ton mucalit.. Timişoara sau Cluj! Multe lucruri frumoase sunt perisabile. maj. o aşteptam sus. lucrasem şi pentru cealaltă coloană ceva specific CFR-ului. cu aripile desfăcute . iar statuia era grea de peste 200 kg şi de abia patru oameni o puteau transporta. eu sunt omul surprizelor şi voiam să fac locuitorilor o frumoasă surpriză. Dar.. dar şi acela a dispărut. am decis să o sculptez eu gratis şi nu numai că am realizat-o la aceeaşi scară cu originalul. iar ajutorul a venit de la cine nici nu mă aşteptam. Şi eu le-am filmat cu un aparat de amatori de 8 mm.. Mie îmi rămăsese doar capul îngerului.. Bucureşti. Deoarece ştiu că şi alte persoane au fotografiat aceste două sculpturi. căci românii noştri ştiu să facă haz de necaz în orice situa ie: “Domnule profesor. am răsucit cu ambele mâini platforma agă ată cu cabluri de o el. n-a fost să fie. m-am rugat de mul i să mă ajute să o urc acolo sus. m-aş bucura să-mi trimită cineva şi mie o copie. Cutremurul din 4 martie 1977 le-a nimicit într-o clipă pe toate trei! Ambele coloane s-au rupt de la bază şi ambele sculpturi s-au fragmentat în bucă i. a fost legată de bra ul macaralei iar eu. Această persoană a fost un mili ian de la postul de mili ie din Scăieni. El mi-a adus de nu ştiu unde o macara cu bra lung şi trei oameni să mă ajute. Aşa s-a şi întâmplat. care sunau ca nişte condolean e. rotind-o până s-a potrivit pe capătul plat al coloanei. Cel mai vizibil şi mai ferit spa iu pentru postarea statuii “Lupa capitolina” era o coloană înaltă de 10 m din fa a pergolei de cărămidă de pe peronul gării.. Unul capul lupoaicei. lucrată la IFLGS ca şi scheletul lupoaicei. Ei au văzut-o acolo timp de aproape doi ani. altul pe Romulus. au luat piesele găsite. cu aceeaşi macara.sus pe acoperişul capelei de la cimitirul din Scăieni.. Gheorghe Bârjoveanu. Adevărul este că am comis un abuz instalând o lucrare de artă fără să cer vreo aprobare. Chiar atunci. peronul gării era plin de navetişti şi s-ar fi putut întâmpla o nenorocire. Tot drăgălaşul de Gheorghi ă Bârjoveanu m-a ajutat. lumea venea pe rând la poarta mea să-mi dea în serie veştile triste. dar nimeni nu mă ajuta. Ştiam însă că nu voi ob ine niciodată aşa ceva. fiindcă nu este după cum vrea omul. Când a fost gata. şi anume un vultur mare. altul pe Remus. ci după cum vrea Domnul. care răspundea şi de circula ia auto pe teritoriu. regretatul serg. ne pare rău.27.Vulturul Feroviarilor . Când grupul statuar a ajuns în dreptul meu. un moldovean sufletist.. dar trebuie să vă spunem că lupoaica 109 . încât după retragerea cablurilor şi a macaralei.una. în acelaşi timp fiind sigur că odată instalată. Arăta superb şi era prea frumoasă spre a supravie ui şi a se lua la întrecere cu surorile ei din Roma. În plus.. iar la câteva minute după cutremur.. dar nu am făcut decât două poze cu lupoaica şi nici una cu frumosul vultur. să instalez o altă sculptură .stând pe o roată de tren (acesta a fost şi motivul pentru care şeful gării mi-a aprobat postarea celor două sculpturi acolo. Cei care se aflau prin apropierea coloanelor căzute.. dar am şi expus-o în public în locul de unde putea fi văzută cel mai bine de mii şi mii de oameni (vezi fotografia). nimeni nu o va mai putea da jos din pozi ia unde o că ărasem. la ora 21.

” “Îngerul de la cimitir a căzut la doi metri de o babă. dacă este expusă în aer liber.. motiv pentru care în Germania se pot vedea asemenea statui expuse în aer liber. ca meşterul Manole. Singura grijă este ca ele să nu fie trântite cu putere ori lovite cu duritate.. fiindcă altminteri aş fi avut vie ile unor oameni pe conştiin ă. întrucât adevărul este că nu am mai putut face altele de aceeaşi anvergură. atunci este bine. De câteva ori a trebuit. de obicei cu autobuzul. Lupoaica am construit-o pe un schelet gros de o el.. fie pentru că era prea moale şi umplutura modelată cădea. am dat-o cu două straturi de bronz ce nu se mai cură ă niciodată. dar uneori şi cu bicicleta şi astfel îmbinam munca intelectuală de la catedră cu cea fizică din atelier.şi le mul umesc şi acum dacă mai trăiesc.. Eu aveam un bibelou mic cu “lupa capitolina” (statueta lupoaicei) drept model. spre a nu mai aminti de faptul intempestiv că o conductă urâtă şi uriaşă barează. responsabilii fabricii. China şi Japonia asemenea sculpturi au rezistat mii de ani. nici condi iile nu-mi mai permiteau aşa ceva. fie pentru că materialul crăpa. deoarece nici fondurile. iar când am scos-o era o frumoasă lupoaică lucioasă de teracotă. văzându-mă sculptând.” Dar vorba vine. deci la fel cu cea de la Roma! De asemenea. la locul de întoarcere de la grajduri. În fond. Pentru cine se întreabă dacă o sculptură de caolin ars poate avea aceeaşi durabilitate cu cea de bronz adevărat. şi m-am jurat să nu mă las până ce lupoaica mare nu va ieşit perfect asemănătoare cu cea mică. Eu lucram zilnic. cot la cot cu “pământarii” care.. prin fa a capelei.. Ei mi-au permis să folosesc spa iul lor ..” Ce puteam face? Le răspundeam prin aceeaşi întrebare: “A căzut vreo statuie de-a mea pe cineva?” To i răspundeau că nu: “Ei. Acolo aveam materia primă . îmbrăcat în caolin. caolin de cea mai bună calitate şi un ditamai cuptorul (subteran) în care încăpea o şarjă de până la peste 1000 de plăci pentru sobele de teracotă. 110 . unde şi cum le lucram eu pe toate? La capătul autobuzului local. imitând culoarea închisă a bronzului învechit. c-o să facem altele. Sau: “Vulturul ce l-a i sculptat la gară a fost ajutat de cutremur să-şi ia zborul la ceruri.. Căci statui . apoi am dat-o cu smal umed de teracotă iar după uscarea completă. în igănie. indiferent de intemperii.. mă ghidam şi după nişte fotografii mărite ale originalului. După orele de curs de la şcoală. după o re etă secretă ce o aveam de la un sculptor iugoslav. am lăsat-o cam o lună să se usuce. pe amândoi fra ii îi chema Nicolae!). la înăl ime.slavă Domnului! Să fim noi sănătoşi. era o fabrică de teracotă şi la acea fabrică mă împrietenisem cu fra ii Badea Nicolae (da. Când lucrarea a fost gata. de culoare maronie închisă. începuseră să mă îndrăgească şi-mi admirau munca.. îi răspund: în Egipt.. dădeam fuga la fabrică.. care şi acuma se închină şi îşi scuipă în sân că a scăpat.dumneavoastră s-a sinucis la cutremur”.. am coborât-o cu frânghii la cuptor. care făceau zilnic naveta tocmai de la Periş. să reiau lucrarea de la început. exact locul unde aş putea repune un alt înger în locul celui pierdut..pământ de teracotă cât pofteam. care făcea cursa Blejoi-Boldeşti. luate din diferite unghiuri. Când s-a răcit. A ars mai mult de 24 de ore. în punctul “grajdurile comunale”.

. Sta i liniştit. s-au desfăcut uşile uriaşului cuptor şi primul care a coborât să-l vadă a fost meşterul Badea Nicu. Cam asta era explica ia că se poate rezista câteva secunde la peste 500 de grade Celsius într-un cuptor încins la roşu.l-am întrebat. (Deci tot a fost bun la ceva!) Ca să iasă un înger de por elan alb. eu vă spun că se poate. de jos: “Dom profesor. desigur. Atâta se poate sta. Îngerul la care v-a i chinuit atâta s-a crăpat la jumătate. To i se bucurau. îmi venea să plâng şi am sărit repede în groapa de lângă cuptor. singurul care a 111 .” Într-un fel. lângă ei. în două!” Auzind asta. aflată lângă strada principală şi l-am instalat pe acoperişul ei. mai în serios: “Dom’ profesor. Acolo a ars 48 de ore la peste 600 de grade Celsius. Unii “colegi” de atelier îmi spuneau. Amândoi au început să râdă: “O. au avut dreptate. dar adevărat!” Când îngerul s-a răcit. că o să se facă ăndări imediat după ce îl scoate i afară din cuptor. Pe urmă mi-a explicat maestrul cum stă treaba: “Temperatura este. şeful atelierului m-a invitat să intru în cuptor. după care am făcut cu to ii o poză în jurul lui. unde lucra maistrul Diaconu Ovidiu (Videl)... într-adevăr. o sculptură frumoasă reprezentând un înger înalt de 1.. tot s-a făcut ăndări. aveam nevoie. Incredibil. sculptura rămânând cu un gol prin mijloc.. el a fost transportat pe baloturi de paie la capela cimitirului. apoi fratele lui. însă ea nu este flacără să te ardă şi dogoarea nu are timp să. cu aripile lipite de corp şi cu o trompetă lungă până la pământ. să nu vă apropia i de pere i şi să vă ine i respira ia pentru 7-8 secunde şi să nu ave i nimic de nailon pe dumneavoastră. ci din cauza cutremurului.excesiv de fierbinte. l-am putut procura. Îmi părea rău şi o iubeam.i prăjească pielea ca flacăra sau ca apa opărită. fiindcă era cea mai mare statuie de por elan din ară. “Dacă vă zice cineva că nu se poate.deşi. glazurată cu smal alb! Din ea n-a mai rămas decât soclul de ciment şi un ciot găunos în care anual îşi fac păsările cerului cuib. n-o mai lua i pe asta drept model pentru înger.ÎNGERUL JUDECĂ II La acelaşi atelier am lucrat din caolin şi “Îngerul Judecă ii”. Aveam mari emo ii. mi-au slujit nişte schi e de-ale mele. de smal alb. din Scăieni. însă nu din cauza modelului viu. că uite: este o splendoare de înger! Este de un alb care vă ia ochii! Dar nu-l atinge i că vă arde rău!” Exact aşa era şi i-am îmbră işat pe amândoi.. Totul este să păşi i pe placa rece pusă de mine acum. A doua zi. (Vezi fotografiile). “Se poate intra într-un cuptor de 500 grade Celsius?” .. Pe soclul de beton. Nici măcar părul nu mi s-a pârlit. foarte mare . după coacere. dar am ieşit repede fără să mi se întâmple nimic. s-a transformat în cenuşă. pe capela cimitirului .) În aceeaşi zi.. şi amândoi au strigat de acolo. Pere ii dogorau şi am sim it că mor. (Vezi poza. Ca model..65 m. pe care numai la o fabrică de por elan din Bucureşti. Drept bază de sus inere era un drug gros de lemn care.” Şi a intrat. mai în glumă.adică sus. Apoi am intrat şi eu pentru 4-5 secunde. Badea Niculae.. unele poze cu îngeri. După ce îngerul s-a uscat. În fiecare seară visam că opera mea s-a făcut bucă i. l-am tras zece inşi afară cu frânghiile. Când am ieşit sus. căci nu este prima dată când intru să văd cum s-a copt marfa. am sărbătorit evenimentul cu un mic chef. cu ajutorul lui. dar statuia a rezistat peste un an de zile şi a ajuns acolo unde voiam . sta i liniştit... nenorocire! Jale maree!. dar şi o fată care lucra la acea fabrică. în final. După ce s-a oprit coacerea. l-am glazurat cu alb şi vreo şapte inşi l-am lăsat încet cu frânghiile în cuptor. unde îi îngropasem baza sculpturii.

(dar şi la Catedrala din Ploieşti. BUSTUL LUI TEODOR DIAMANT În 1971 am sculptat un bust al lui Teodor Diamant. Cornel Păltânea. De to i aceştia mi-am bătut şi eu joc în romanul “Oaspe ii din Elizeu”. Atunci am luat decizia să scap din gura lupului. Cine vrea 112 . de natură politică. de colonelul Pescaru şi de colonelul Ion Dumitru. Era anul când se născuse Codrina. Imediat ce “binevoitorii” m-au pârât la organe pentru isprăvile făcute. dar în urma căreia inima mi-a fost grav afectată pentru ani de zile). Ambele busturi. epuizat din librării într-o singură săptămână. Fecioara de la Parepa. de căpitanul Cursaru. care răspundea de sectorul Boldeşti-Scăieni. am revenit şi am vrut să stau de vorbă cu ambii colonei Dumitru. Anul 1975”.. Unul era la primărie . am avut expusă. to i prietenii. După emigrarea mea ilegală din ară. au sosit însă şi momente mai dure. cu posturile de radio străine ş.vorba lui Caragiale altul la şcoală. după modelul căruia am făcut un tipar spre a mai turna încă unul. ceea ce nu era departe de adevăr.. trebuind. 2004). o sculptură reprezentând macheta Sfântului Mormânt. şeful Securită ii Prahova. apărut în Editura Eminescu (Bucureşti.. nimeni nu-l mai băga în seamă. deci. am aflat de la fostul col.rămas intact.. că şi unul şi celălalt s-au dus după.. păstrându-le numele. Când. prima noastră feti ă. Când şi când. şi naşei sale.” După momentele pasagere de laudă şi felicitări. ceea ce mi-a displăcut. mai grave. Lupoaică şi după Vulturul meu de la gară. Cercul amenin ărilor se strângea în jurul meu şi într-o împrejurare mi s-a turnat otravă într-o ceaşcă de cafea (pe care nu o băusem toată. Am fost anchetat în serie şi ore întregi de colonelul de securitate Dumitru. dispari ia ei tot nu i-a potolit pe cei care se porniseră contra mea. în fa a altarului.) În primele zile. Dar după câteva săptămâni. tovarăşii de la partid şi de la Inspectoratul de învă ământ s-au sesizat şi m-au chemat la ordine să le dau explica ii cum un profesor care pictează icoane şi sculptează îngeri mai poate să facă şi educa ia comunistă a elevilor? Inspectorii şcolari mă urmăreau şi ei. era scris: “Dedicat feti ei mele. (Despre Fecioara de la Parepa am dat amănunte care pot fi găsite la pagina unde descriu biserica de la Seciu. multă lume a venit să-mi privească “Îngerul Judecă ii”. Codrina Maria Tatiana. de legături secrete cu străinătatea. nu mai este privit de nimeni. localnicii se obişnuiseră foarte repede cu el. Vorba lui Goethe: “Un curcubeu care stă mai mult de un sfert de oră pe cer. au fost realizate din ghips dentar (vezi pozele). ştiind că judecata mea ar fi fost mai mică şi mai nedreaptă decât aceea la care au fost ei supuşi imediat după trecerea Styxului. rudele şi cunoscu ii mei apropia i au fost minu ios ancheta i.a. căci anchetele la sediul securită ii din Ploieşti şi amenin ările abia începuseră şi se înmul eau în progresie geometrică. timp de peste două decenii.. reconstituite din imagina ia mea. Pe lângă acuza iile cu operele religioase mi s-au adus şi altele. şeful SRI Prahova. Deşi cutremurul îmi distrusese această sculptură. Unii chiar se închinau în dreptul lui. Maria Petre. să-i caut la cimitir. poate prea dure. sta iile de televiziune transmit filmul cu ea şi cu crucea uriaşă apărută pe cerul senin la înmormântarea ei. după Revolu ie. M-am lăsat păgubaş să-i mai anchetez acolo.. căci nu voiam să fie idolatrizat.

de Studiourile Cinematografice Buftea. am lucrat în America un alt portret Eminescu. Aşa cum au dispărut busturile. Iar când. stând că ărat pe o schelă înaltă. Deşi a rezistat perfect timp de 26 de ani. La trecutu. (vezi poza) realizată de mine după casa de la Ipoteşti a poetului. căci pe vremea aceea fotografiile color erau o raritate la noi). apoi a fost spart cu dalta şi distrus din ini iative criminale. după ce. dulce Românie. tabloul mai întâi a fost văruit.i doresc eu ie.Mihai Eminescu”. 25. pe care am aplicat-o în locul portretului distrus. la fel de misterios a dispărut şi macheta casei lui Mihai Eminescu. în 1967 (scenariu publicat la Western Publishing.i nervoase arma de tărie. în 1996). m-am întors în vizită în ară. Chicago.o poate vedea după ce îl anun ă pe preot. Sub acest tablou de pe fa ada Casei de cultură am copiat iscălitura mărită a poetului. prin contract oficial. Spa iul a fost retencuit de mine cu ciment fin peste care am pictat în ulei portretul. inclusiv în acelaşi “Magazin istoric” citat mai sus (la pag. (V. pozele. Pe pieptul 113 . la vârsta de 19 ani. 1975. scris în 1965/66 şi achizi ionat. Un bust se spune că a fost distrus din cauză că autorul fugise din România şi despre celălalt că fusese distrus de unul din cutremure. Acest gest m-a ambi ionat şi mai mult. PORTRETUL LUI MIHAI EMINESCU DE PE CASA DE CULTURĂ Mai corect era să fi scris: “Portretele lui Mihai Eminescu de pe Casa de Cultură”. Aşa o fi. creând un spa iu oval unde urma să lucrez portretul. 2 (95). pentru aceleaşi motive pentru care mi s-au distrus şi busturile lui Diamant. unde este reprodus scenariul meu de film cu acelaşi nume. Cert este că nu a mai rămas nici unul. la pag. cu o daltă. ci trei asemenea portrete pe această institu ie din oraşul Boldeşti-Scăieni. căci i s-a schimbat locul). Primul portret a fost pictat în vara anului 1974. îl înfă işa pe Luceafăr. dulce Românie”: Ce.i doresc eu ie. am spart tencuiala până la cărămidă. improvizată de pe care am şi căzut odată. ara mea de glorii. mare viitor! Imaginea picturii respective a fost transmisă de mai multe ori la TVR şi reprodusă prin diferite publica ii. fiindcă nu a fost numai unul. şi într-o revistă americană care vorbea despre socialismul utopic (nu de in această revistă). n-am mai găsit nici urmă de ele. specificându-se că este cel mai mare portret al lui Eminescu din ară.i mare. 32). ara mea de dor? Bra ele. după fotografia de la Praga şi reproducerea acestui portret a apărut pe coperta căr ii mele “Geniu sublim . singurul de acest fel expus pe un zid exterior. decât amintirea lor frumoasă în aceste fotografii pe care le public în monografia de fa ă. pe la Casa de cultură din Scăieni. pe o pânză cauciucată. iar sub iscălitură prima strofă din poezia “Ce. prima poză color a fost făcută de un italian care a trecut prin Scăieni. Portretul. De la primărie au mai fost plimbate. după Revolu ie. Alte reproduceri cu sculptura mea apăruseră în “Magazinul istoric” Nr. pe la Clubul Boldeşti. În 1991.

Monumentul Eroilor. Biserica nouă. citate din “Ce. DIN 1938 PÂNĂ ÎN 1940. la care a participat fiica dumnealui. în 1978. Acest al treilea portret este ceva mai mare decât primele două. Ultima pictură seamănă cel mai mult cu primul portret care a fost distrus inten ionat. am scris următoarele: ILIE B. Dispensarul veterinar. a extins electrificarea comunei şi gazeificarea ei. lucrat în America. Vin muscalii de-a călare. strănepotul lui Octavian Goga şi a venit la Scăieni ca primar pentru scurt timp. Pentru aceste merite.35 m. DISPENSARULUI VETERINAR. s-au construit Căminul cultural. păstrându-şi neschimbat culorile. În anul 2000 am scos acest tablou şi l-am făcut cadou Editurii Eminescu din Bucureşti. între 1938-1940. dar l-am recondi ionat. şi acest tablou a fost dat cu var. CINSTE LUI ! (PORTRET EXECUTAT ÎN ANUL 1978 DE PROF. alături de un fragment din poezia “Doină” : Din Hotin şi pân’ la mare. După plecarea mea din ară.. am considerat că ar trebui men ionat şi cinstit în vreun fel şi. Îndrăgi-i-ar ciorile Şi spânzurătorile. Sub tabloul rotund cu portretul. Sub noul tablou exista aceeaşi frumoasă semnătura mărită a lui Eminescu şi. mai ales că în locul ferit unde se află. în culorile tricolore. Dar în aceşti doi ani şi-a dovedit o hărnicie fără seamăn. pictate cu uleiurile cele mai scumpe şi mai rezistente la intemperii.) 114 . Mă bucur să constat că nuan ele culorilor s-au păstrat destul de bine până la apari ia acestei căr i. căci. AL BĂII COMUNALE. Şi acest tablou a fost filmat şi transmis de un post local de televiziune. şi în prezent el arată destul de bine. AL MONUMENTULUI EROILOR ŞI AL ALTOR REALIZĂRI EDILITARE ÎNFĂPTUITE CA PRIMAR AL SCĂIENIULUI. locuitori ai oraşului şi un grup de pionieri. cu întreaga familie. înconjurată de luceferi.Luceafărului se află harta României Mari. de aceea. CÂND A FOST ÎNLĂTURAT DE LEGIONARI. Portretul a fost dezvelit cu o frumoasă festivitate. a extins liniile de apă în comună şi a construit un trotuar modern de la gară până la şcoală. pentru că locuitorii l-au respectat şi iubit. înlocuindu-l cu cel de-al treilea portret.. şi ele scrise pe acelaşi tip de pânze.i doresc eu ie”. nu bate deloc soarele şi nu i se alterează coloratura. i-am pictat acest portret pe care l-am aşezat deasupra uşii principale de intrare în Casa de cultură de la Scăieni. însă i-am păstrat iscălitura şi cele două citate de la al doilea portret. sub ea. Maria Albulescu. tot pe o pânză cauciucată. PORTRETUL PRIMARULUI ILIE RĂSPOP (1888-1952) Ilie Răspop era un intelectual de vază. CRISTIAN BĂLAN. Baia comunală. având diametrul ovalului de 2. RĂSPOP (1888-1952) CTITOR AL ACESTUI LĂCAŞ DE CULTURĂ. din ini iativa lui.

Trebuia. cu tunelul de lumină ce duce spre Eden.foarte bine (măcar de-ar fi aşa!). Părintele m-a rugat să-l înlocuiesc cu o Sf. Sf. În tablou. fiind lucrată după planul arhitectului Toma Socolescu. cel de sus.l. De aceea. reprezentând “Judecata supremă”. cu ochii albaştri cum spun to i vizionarii care L-au văzut. o primă pictură. în anul 2000. În octombrie-decembrie 2000. Fecioară Maria. este o compozi ie mai modernă. Contrar unor opinii lipsite total de informare. mai pu in pregnante. Sub mâna dreaptă se află Sfânta Fecioară Maria cu mâinile îmbinate pentru rugăciune. iar un înger ine tot în mâna stângă Noul Testament. expus ploilor şi razelor solare. cu adevărat. iar dacă vreunul a spus că acest chip seamănă cu mine . în stânga Luna. din Chicago. galben. Proiectantul a lăsat nişte spa ii libere speciale. aplicată şi ea pe capelă. În mâna-I dreaptă Iisus ine Soarele. privindu-Şi Fiul cu ochii în lacrimi. Fecioară Maria cu Pruncul în bra e. cum era odată) are deasupra coroana de spini. roagă-te pentru România! Şi este. Predominant însă este tabloul central. să-i împlinesc dorin a acestui preot respectat de comunitate şi de aceea. Peste Mun ii Carpa i. fiindcă s-a îmbolnăvit grav şi nu după mult timp a decedat. Am inut foarte mult să pictez un Iisus frumos. Fondul este un cer plin de stele luminoase. În nişele din dreapta şi stânga tabloului i-am pictat.PICTURILE RELIGIOASE DE PE CAPELA CIMITIRULUI SCĂIENI Această capelă cu clopotni ă datează din acelaşi an cu biserica nouă. în anul 1980. în aprilie 2000. Icoană a Mântuitorului. am executat pe un panou de p. căci Iisus pentru păcătoşi S-a jertfit. în care. Deci n-am făcut acest gest din propria-mi ini iativă precum celelalte lucrări de artă. în care personajul central este Sf. doi mai mici şi al i patru îngeraşi pe norii din col ul stâng. pe Sfin ii Apostoli Petru şi Pavel. sub ei scena raiului. simbolul suferin elor noastre istorice încă nesfârşite. având titlul grecesc IISUS PANTOCRATOR (Iisus Atoatecreator). după cum se vede. dacă vre i o icoană simbolică. am pictat şi aplicat Sf. la Scăieni. Acest tablou. Acest tablou a fost sfin it în Biserica ortodoxă Română “Naşterea Domnului”. în stil neobizantin. înfă işam pe Tatăl Ceresc. poza) Sub mâna stângă a Mântuitorului am pictat un om păcătos. s-a degradat însă repede şi a trebuit să-l dau jos. Sf. sângele Lui se scurge pe harta ării noastre şi cine are ochi de văzut în elege ce simbol adânc este acesta. Tabloul. încadrată de doi îngeri mai mari. Petru ine în mâini cheile raiului şi Cartea Vie ii. pe hartă este crucea cu Iisus răstignit. Preotul Babi mi-a mul umit şi l-a sfin it. a cărei hartă (cu România Mare. fostul preot Vlad Babi a fost acela care m-a rugat să pictez acele spa ii. pe cei 12 apostoli şi un sobor de îngeri. Aceasta am lucrat-o în America. pentru a fi pictate. înfă işându-L pe Mântuitorul nostru cu bra ele rănite întinse ca să ne binecuvânteze. (V. nevoie să se roage pentru ara noastră. am pictat în America un alt tablou religios. albastru. în anul 2001. Icoană cu Mântuitorul pe frontonul capelei. cauciucată. îmbinând elementele clasice ale picturilor religioase occidentale cu cele răsăritene. Pavel un citat din scrierile lui notate în limba greacă: “Harul Domnului nostru 115 . Vestmintele Mântuitorului sunt tricolore: roşu. în planul ceresc. în vara aceluiaşi an. iar în partea stângă scene terifiante din iad. pe o pânză foarte scumpă. dar preotul nu a mai apucat să o vadă. Sfânta Precista ine în mâna stângă Biblia. care in o eşarfă scrisă în latină: Sfântă Maria. sus. aşadar. pe Sf. iar Sf.Duh.f. scris cu litere ebraice. pe Fiul. de preotul Simion Pavel. sub formă de nişe ovale.

rele. Criticii mei nici nu-şi pot imagina câtă energie trebuie investită ca să lucrezi asemenea tablouri şi ei nici măcar nu ştiu cu ce eforturi fizice şi financiare sau cu ce riscuri deosebit de mari po i trece. dar de un lucru am fost sigur . cum or fi . nişte versete de aur. pentru un motiv sau altul. de câteva ori şi de mul i martori: înainte fa ada acestei capele de la cimitir părea goală.. se închină cu evlavie. sunt scrise nişte explica ii pe care le transcriu mai jos aşa cum au fost afişate: DETALII DESPRE FA ADA CIMITIRULUI “ETERNITATEA” DIN SCĂIENI: “Capela cimitirului “Eternitatea” din oraşul Boldeşti-Scăieni s-a realizat după planurile marelui arhitect român Toma Socolescu. cu fluturaşi metalici mobili care tremură la cea mai mică adiere a vântului. de vamele foarte severe în ultimul timp. 24.Iisus Hristos să fie cu voi cu to i!” Când am lucrat la compozi ia religioasă alegorică. După decorarea acesteia cu picturi religioase şi cu citate din Biblie. din cauza terorismului. după cum se vede şi în reproducerea anexată. Pentru a încheia descrierea acestor icoane. cu dragostea caldă fa ă de oamenii de acolo. Chiar dacă există critici care. bătrâni şi tineri.bune. şi cât de greu ob ii aprobările patrimoniului american. dar mult mai greu să înlocuieşti lucrări ca ale mele . multă lume. atunci când zugrăvea sfin ii de la Mânăstirea Zamfira. cu dorul fa ă de locurile natale. şi-a ales ca model. să transcriu trei citate fundamentale din Biblie. în spa iul liber din jurul micu ei nişe ovale. din vest în est. Eu nu am preten ia că sunt artist profesionist şi nu am cerut niciodată vreun leu sau vreo altă recompensă pentru vreuna din picturile şi sculpturile mele expuse public. care nici nu ar vrea să audă să lucreze ceva gratis în România. pustie. înainte de a te urca cu ele în avioane. dimpotrivă: le-am lucrat cu tot sufletul.folosind un sistem de litere. fără să apelez vreodată la sponsori. Este tare uşor să bârfeşti. cu scopul ca oamenii.la faptul evident că ceva. să li se imprime în minte şi să le memoreze. îndeosebi a copiilor. nu pot fi de acord cu munca mea. Între marele tablou de sus şi compozi ia alegorică de jos. s-a schimbat în urma efortului ce lam depus în această direc ie.. ori de câte ori le privesc. salutul lui Iisus adresat ucenicilor când le-a apărut după înviere: PACE VOUĂ ! . mohorâtă şi nimeni nu se închina când trecea pe lângă ea. mai ales dacă este şi artist profesionist. folosit şi cu sute de ani în urmă de to i pictorii iconari din Europa. în spa iul de sub icoană şi în cel de deasupra compozi iei alegorice. să critici şi să jigneşti. tinerii din sat sau chiar membrii familiei lui. foarte chi ibuşar atunci când vrei să ieşi cu orice lucrări de artă peste grani ă. măcar la acest lucru să se gândească . cel care a proiectat şi clădirea bisericii “Sfin ii Împăra i 116 .şi el mi-a fost confirmat. inventat de mine. când trec prin dreptul ei. Nu cred că am comis o blasfemie când am urmat acelaşi procedeu clasic. Am considerat necesar ca în spa iul curb de deasupra icoanei cu Iisus. ceva. am mers şi după exemplul marelui Nicolae Grigorescu care. fa ă de conorăşenii mei şi poate că am investit sume serioase în realizarea lor. pe ramele aplicate ale tabloului meu votiv. trebuie să specific aici că în col ul din stânga lor.cu lucrările altuia.36. am scris. Nu ştiu dacă bunele mele inten ii au contribuit cât de cât la educa ia religioasă a localnicilor. să se familiarizeze cu ele. în mentalitatea şi-n sufletul unor oameni. deci litere mobile. din Luca. mai elevate.

Sub bra ele întinse ale Mântuitorului se află Fecioara Maria şi o figură umană cu mâinile împreunate pentru rugăciune. în aprilie 2001. pe peronul gării Scăieni şi bustul lui Teodor Diamant). aduse în România în vara aceluiaşi an şi lipite. Celelalte icoane sunt: 4. ca simbol al suferin elor neamului nostru în aceşti 2000 de ani. APOSTOL PAVEL . picturile cu Sf. REGINA ROMÂNIEI. simbolizând că. Sf. în mici detalii: 1. Ca şi icoanele alăturate lor. câteva versete de aur din Biblie. pictorul a citat. ÎN NUMELE POPULA IEI DIN ÎNTREAGA ROMÂNIE. AUTORUL A DECIS CĂ ACESTE PICTURI SUNT DEDICATE ANIVERSĂRII A 2000 DE ANI DE LA NAŞTEREA MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS. din caolin glazurat cu smal ceramic alb. Mai înainte de a fi aduse în ară. probabil pentru că persoana care luase icoana citise avertizarea de mai jos). spre a ne aminti că Mântuitorul S-a jertfit şi pentru noi românii. şi care s-a degradat din cauza intemperiilor. Pentru acest motiv. ca şi precedentele. lucrată tot de Cristian Petru Bălan. toate aceste lucrări. SF. pictată în ulei şi culori acrilice. dar. În nişa ovală de sub curbura acoperişului se află o lucrare pe pânză. Ioan” din Ploieşti. executată în America şi lucrată în acrilic şi ulei (oct. 5. în tabloul de jos. Un îngeraş oferă Madonei trei flori de culoarea tricolorului na ional. a fost distrusă de cutremurul din 4 martie 1977. SF. de profesorul Cristian Petru Bălan (cunoscut de localnici sub numele de Puiu Bălan). din Scăieni. în prezent cetă ean american domiciliat în Chicago-Glen Ellyn. pe rând. de-a lungul anilor. deasupra hăr ii României Întregite. fiind văzute de milioane de americani şi întrunind aprecierile lor unanime. ele au fost reproduse în culori de mai multe publica ii americane şi româneşti. Apostoli au fost lucrate în acrilic şi ulei. DE ASEMENEA. Fa ada capelei a fost împodobită cu şase lucrări artistice de inspira ie religioasă (două din ele dispărute). Dacă ar fi fost expuse în interiorul vreunei biserici ori al vreunui muzeu. aceste lucrări pe pânză ar fi durat cca 5-600 de ani. o compozi ie picturală complexă şi alegorică. dată fiind rezisten a culorilor bazate pe uleiuri extrafine şi polimeri. Ea are ca figură centrală pe Sfânta Fecioară.în nişa din dreapta fa adei cimitirului. înconjurată de îngeri şi îmbrăcată în tricolorul românesc.. Pe soclul de sus . Ea a înlocuit vechea pictură “JUDECATA DE APOI”. pe zid ori pe pânză. Împăratul lumii).în nişa din stânga fa adei. Fecioară Maria a fost postată pe un soclu. concepută în 1975 la Boldeşti. iar sângele lui Iisus se revarsă peste Mun ii Carpa i.Constantin şi Elena” din localitate. executată în America în aprilie 2000 şi lipită pe zid. În locul unde era intrarea principală a fost postată “PREABINECUVÂNTATA ŞI SFÂNTA FECIOARĂ MARIA. peste care se află o coroană de spini. Sculptorul inten ionează să reediteze “Îngerul Judecă ii” dacă autorită ile locale decid înlăturarea conductei rămasă în prezent fără nici o folosin ă şi care opturează fa ada cimitirului în dauna esteticii acestei localită i. Iisus sus ine în mâinile Sale Soarele şi Luna.doar soclul a mai rămas . “Vulturul feroviarilor”. făcută în ară cu 25 de ani în urmă de acelaşi autor pe o placă de pefele. este Creatorul Universului. Vă prezentăm. înaltă de 1. 2000). 3. DEDICA IE FĂCUTĂ ÎN NUMELE LOCUITORILOR ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI ŞI.fusese aşezată sculptura “ÎNGERUL JUDECA II”.65 m şi grea de 450 kg. aşezate pe două coloane de10 m înăl ime. APOSOL PETRU . Expunerea lor în exterior 117 . De asemenea. “Halele Centrale” din acelaşi municipiu şi multe alte construc ii arhitectonice din ară. intitulată “IISUS PANTOCRATOR” (Iisus Atoatecreator. pe zid. catolice. protestante ori neoprotestante) şi prezentate în câteva programe ale posturilor de televiziune americane. Lucrarea. în America. Preafericita Mamă a lui Iisus. a fost returnată şi relipită.dec. renumite prin frumuse ea lor. lăudate şi descrise pe larg pentru simbolistica lor originală. (Aceasta s-a furat. împreună cu alte sculpturi ale aceluiaşi autor(“Lupoaica romană”. 2. Statele Unite ale Americii. CU PRUNCUL IISUS ÎN BRA E”. catedrala “Sf. În mijlocul hăr ii se află Crucifixul.. executate gratuit. aceste picturi au fost expuse în câteva biserici româneşti şi americane din SUA (ortodoxe. Între tablouri. împreună cu Tatăl.

a vânturilor. existând totuşi posibilitatea reconstituirii lor ulterioare. zăpezilor. Fără recondi ionări. garantându-le virtualilor răufăcători că. picturile de fa ă nu pot fi garantate mai mult. vom sim i şi mai deplin harul şi măre ia ajutorului ceresc. sub bătaia razelor soarelui. Iată cele trei versete de aur de pe fa ada acestei capele: 1. dedicându-I-le. Bine ar fi ca ori de câte ori trecem pe-aici şi vedem versetele de aur biblice.amin!” Atâta despre singurele opere de artă afişate public în oraşul Boldeşti-Scăieni. mai rău decât i-ar urmări cel mai rău blestem.28) 3. să le citim cu evlavie. CINE CREDE ÎN MINE CHIAR DACĂ AR FI MURIT VA TRĂI ! ŞI ORICINE TRĂIEŞTE ŞI CREDE ÎN MINE NU VA MURI ÎN VECI! (Ioan. Fără excep ie. căci procedând astfel. la maximum 15-20 de ani. EU SUNT ÎNVIEREA ŞI VIA A. ploilor. pentru familiile noastre. vor fi. cu jurăminte sacre în fa a lui Dumnezeu. CI SĂ AIBĂ VIA Ă VEŞNICĂ! (Ioan. CĂ L-A DAT PE UNICUL SĂU FIU. 3. Este un foarte cunoscut şi temut legământ al Bisericilor ortodoxe şi catolice din întreaga lume. ATÂT DE MULT A IUBIT DUMNEZEU LUMEA. 11. fiind tablouri votive.însă. VENI I LA MINE TO I CEI TRUDI I ŞI ÎMPOVĂRA I. protec ia divinită ii.25). asemenea indivizi nelegiui i vor avea cumplit de suferit toată via a lor. 2. şi întreaga Românie! Fie ca mâna ocrotitoare a lui Dumnezeu să ne protejeze cu milă şi dărnicie pe to i acum şi pururea şi în vecii vecilor . atât ei cât şi familiile lor. 11. 118 . fără excep ie. pentru sfârşirea suferin elor ării noastre iubite. nici un profanator de icoane nu a rămas nepedepsit. aspru pedepsi i nu numai de legile omeneşti. cutremurelor ori din cauza poluării atmosferice.16) Fie ca aceste sfinte icoane să ne aducă îndurarea Preabunului Părinte Ceresc pe care. ŞI EU VĂ VOI DA ODIHNĂ! (Matei. pentru sufletele celor pe care-i îndrăgim. să încercăm a le memora şi să înăl ăm atunci în gândul nostru o scurtă rugăciune către Dumnezeu. consemnate între cele două tablouri. sfin ite de preo i. CA ORICINE CREDE ÎN EL SĂ NU PIARĂ. Avertizăm pe cei ce vor tenta să le profaneze că. face ca perenitatea culorilor să fie redusă substan ial. Îl rugăm să ne apere de rău localitatea noastră. pentru noi. dar în primul rând de cele divine. pentru prietenii noştri. Boldeşti-Scăieni.

Acolo tinerii se cunoşteau şi dacă se plăceau. breaza. ca şi astăzi. Când părin ii erau de acord. jianul. al deprinderilor şi al concep iilor de via ă. Tradi ii locale.. cu satele aferente ambelor foste comune. rela iile lor se extindeau şi la rela iile dintre cele două familii. obiceiuri păstrate din bătrâni Oraşul Boldeşti-Scăieni se află într-o zonă a ării noastre cu un bogat patrimoniu cultural. încât popula ia aceasta nouă nu era deloc unitară. tinerii cereau consim ământul părin ilor şi numai după aprobarea lor hotărârea se definitiva. horele se ineau ziua în bătătura lor ori în salonul cârciumii. urbanizarea şi industrializarea rapidă a acestei localită i. în deficitul celor populare. Aş vrea să încep cu descrierea celui mai de neuitat eveniment din via a oamenilor. La un moment dat. sârba. formând un adevărat mozaic în care noii veni i au fost nevoi i să renun e la obiceiurile din locurile natale şi să adopte altele noi. apăru i atât din localită ile sudice ale ării. cu bogate tradi ii etnice şi cu frumoase obiceiuri păstrate din bătrâni. accelerat de mass-media modernă. Dar la hore şi sârbe. au diminuat vizibil tradi iile locale. la părin ii tinerilor. slujbele religioase. adică obiceiurile locale.CAPITOLUL VIII. Cu cât oraşele sunt mai noi. 119 . începând de la finele sec. Pe vremea când erau cârciumi. începea perioada de logodnă. cât şi din cele nordice. Dacă se decideau pentru unirea vie ilor. începând de pe la prânz până la lăsarea amurgului. cu atât se adoptă obiceiuri cu un grad mai mare de universalitate. al XIX-lea . numărul băştinaşilor a început a fi depăşit de cel al “veneticilor”. foaia de zestre era semnată de ambele familii şi uneori legiferată şi la tribunal. jude ul Prahova se poate lăuda că a fost binecuvântat cu o paletă bogată şi diversă de asemenea moşteniri pre ioase. În general. ci se compunea din grupuri de origini sociale şi etnografice foarte variate din punctul de vedere al obiceiurilor. În trecut. Cu această ocazie. balurile. Ceremonia logodnei avea loc cu o masă de petrecere la una din casele tinerilor şi la ceremonie participau mai multe rubedenii şi prieteni.uneori şi fetele . polca şi.chiuiau. care este căsătoria. precum şi afluxul continuu de nou veni i din alte zone. mai pregnantă în zonele de deal şi de munte. petrecerile continuau la claca de porumb. În restul săptămânii. prilejul de întâlnire al tinerilor erau horele.valsuri şi tangouri. Fetele se supuneau cel mai mult deciziei parentale. nu avem dreptul să omitem acele tradi iile populare şi să nu le descriem măcar în linii generale cum au fost. se alegeau naşii. ardeleanca. unele cu con inut ironic. nu neapărat cu gândul să se stabilească definitiv aici.. În trecut. Atât la Boldeşti cât şi la Scăieni. mai ales că ecoul unora dintre ele încă se mai păstrează prin diferite familii. se întocmea foaia de zestre şi se stabilea nunta (cam la 2-4 săptămâni viitoare). Lăutarii cântau: brâul. Desigur. Chiar dacă s-a întâmplat aşa ceva. acceptate de toată lumea. flăcăii . Vom în elege mai bine toate aceste tradi ii dacă ne vom referi la principalele momente ale vie ii sociale de pe teritoriul oraşului pe care îl analizăm. după culesul viilor etc. dintre care cele mai multe au dispărut pentru totdeauna. horele şi balurile aveau loc aproape săptămânal. nun ile. strigau comenzi şi âpurituri. schimbarea rapidă a nivelului de cultură. de obicei sâmbăta sau duminicile după amiaza. La mijlocul şi sfârşitul secolului al XX-lea apar dansurile occidentale. se schimbau inelele.

gulie. De aceea. diverse. Botezul era un alt prilej de mare sărbătorire în familie. moaşe. începea convoiul nuntaşilor care mergeau pe stradă chiuind cu lăutarii după ei. începuse să devină jenant. dar partea cea mai solemnă era cununia religioasă de la biserică unde preotul le citea din Biblie. buchetul aruncat de mireasă zbura drept spre mine şi era gata să-mi pice mie în cap. fiindcă gravidele merg la maternitate unde naşterile sunt supravegheate de medicii obstetricieni şi de asistentele lor (cărora. Spre diminea ă. Astăzi mesele de nuntă sunt foarte să ioase. Dansul “Perini a”. păstrat de la evrei..Căsătoria civilă era următorul pas şi se oficia la primărie. Scăieni. în mijlocul căreia se învârteau multe perechi de nuntaşi. carne de oaie. Momentul ofertei darului. Fiecare localitate Boldeşti. cu sărutări pe obraji (rareori pe gură).avea moaşa sau moaşele ei.) Înainte vreme ospă ul de nuntă era mai sărac decât astăzi varză. Unul din flăcăii de onoare purta bradul cu care începea dansul “nuneasca”. deşi moaşele erau foarte empirice şi fără studii comparabile cu cele ale asistentelor de la maternitate). după care urma “Isaia dăn uieşte”. inea de sâmbătă până mar ea. oale. până la dezbrăcatul miresei. naşii. principala aten ie acordându-i-se noului născut.. uică vin .crati e. Mai târziu. În aria aceasta de jude nu a existat niciodată credin a că la noul născut apar ursitoarele care. tipic românesc şi de nelipsit. le punea verighetele şi pirostriile de încununare. vin să menească viitorul copilului. cu opriri. la Boldeşti-Scăieni.. pasămite. acest tip arhaic de invita ii au fost înlocuit de invita iile tipărite.rareori sarmale. cu tortul miresei şi. în general. lăsa i acolo mai multe zile. Astăzi nimeni nu le mai caută. tatăl sau fratele ginerelui mergea pe la casele oamenilor cu plosca sau sticla de vin făcând invita ii verbale pentru nuntă. Naşterea pruncilor era şi ea un eveniment deosebit de important al ambelor familii. li se spune. Tot cu bradul în frunte. cu strigături. Cu o zi-două înaintea nun ii. fiindcă. căci la botez sunt chema i numeroşi invita i pentru o petrecerea de bucurie organizată în acest scop. obligându-mă să-l prind din zbor şi săl arunc înapoi miresei. aflat ca invitat la o nuntă cu asemenea obiceiuri. este înmânat discret mirelui. însă astăzi nu se mai respectă neapărat 120 . după miri.. Este. de obicei. uneori. un gest mai civilizat.. având o batistă şi poleială în vârf. miresei sau persoanei apropiate lor care adună darurile. a rudelor şi prietenilor. dansul ortodox ritual. În por ile tinerilor se prindeau brazi. plicul cu bani. iar viitoarea mireasă împăr ea bomboane în acelaşi scop pe la prietenele ei. aceasta arunca peste cap buchetul de flori .. cu participarea tinerilor. desigur. ca la reclame. De obicei. Balaca şi Seciu . moaşele îngrijeau femeile gravide şi gospodăria lor înainte de naştere şi câteva zile din perioada de lăuzie a tinerelor mămici. fripturi. prin tradi ie. În asemenea situa ii. rareori se mai strigă darul de nuntă. a părin ilor acestora. era atrăgător. în care se prindeau de mână mirii. spre ziuă. cu faimoasa ciorba de potroace.se striga în gura mare de unul din lăutari. în zilele noastre. naşii de nuntă deveneau şi naşii de botez. preotul. La nuntă toată lumea se prindea în horă. În aceste localită i. urmau domnişoarele şi cavalerii de onoare. Petrecerea nun ii. bani . fără să se facă discriminări între întâiul născut şi ultimul. la fel ca în America. împreună cu părin ii copiilor.obiceiul acesta văd că există şi în America şi fata care îl prindea prima se zice că va fi următoarea mireasă (aici trebuie să vă spun că. cu nelipsitele sarmale. aceia care dăruiau pu in se sim eau umili i de cei care se umflau în pene că au oferit cel mai mult. iar darul de nuntă . La salon.

pentru motivul că mortul sau familia lui nu şi-a achitat taxele la biserică. în plus. Doliul însă se poartă mult timp.această obliga ie. Eduard etc. Nicolae. dacă se poate. propunere discutată înainte cu părin ii noului născut. Daniela. în America. oferind iarăşi ocazia de o nouă petrecere în familie. mai frumoasă.. Constan a. în elegeau semnifica ia botezului. nici pentru mor i. nici pentru sărbători. Naşul. Cu cât fiin a era mai tânăra. trei ani copilului i se taie mo ul. iar pentru a-i împăca pe to i. (iar la igani: Mercedes. în secolele trecute. Monica. ca să nu mai vorbim de moda importării numelor după eroii din filmele americane sau după denumirile unor actori şi cântăre i celebri: Mannix.)... s-au semnalat unele cazuri când vreun preot local nu a permis să se tragă clopotul pentru vreo persoană decedată. moartea unei fiin e dragi este percepută ca o tragedie supremă. de clopot. Există încă înrădăcinată credin a că numele dat copilului ascunde o for ă magică şi determinantă a norocului în restul vie ii lui. (Aici. bine aleşi şi. bisericile ortodoxe sau catolice nu mai au voie să tragă deloc clopotele. erau numele Ion. sacadate. Nicoleta şi derivatele (apocoristicele) lor. ale musulmanilor. fără ca familia decedatului să plătească această obliga ie. pentru că aceste confesiuni religioase consideră că botezul trebuie făcut numai la vârsta maturită ii. se sim eau. Cristian. deci şi în oraşul nostru. Andrei. La doi. cum deja 121 . Prin aceste păr i nu au existat bocitoare plătite care se prefac că plâng. Dolărel. clopotul se auzea imediat sunând. Georgeta. Elvis. avea acest rol de ini iator al vie ii creştine şi. cu seria derivatelor diminutive. în majoritatea cazurilor. după achitarea taxei. sub pretextul că. s-a extins moda ca pruncule ul să aibă mai mul i naşi (doi-trei!). Biserica are obliga ia să anun e comunită ii dispari ia unei persoane prin dangăte rare. Totuşi. obicei care a început să dispară în familiile de intelectuali cu preten ie. vezi Doamne. Copiii apar inând cultelor neoprotestante nu au naşi. Andreea. Constantin. În acest oraş. fiindcă ei înşişi.a. Elisabeta.respectiv Alexandra.. aşa este “corect din punct de vedere politic”. Astăzi predomină numele Alexandru (Alex). Dacă în occident plânsul la mort este făcut în surdină. Înmormântarea. printre altele. în urma vreunei tragedii fulgerătoare.a. Cristina. naşii aveau datoria să le facă educa ia religioasă a finilor lor până la maturitate. în gura mare. într-adevăr. Gheorghe. sau cu cât moartea a survenit mai surprinzătoare. Este evenimentul cel mai trist din via a oricărei familii de români. dreptul să-i pună pruncului numele ce-l poartă el sau so ia lui. oameni cât mai boga i şi mai influen i în societate. predominante. la băie i. când tinerii vin ei singuri să ceară botezul. păstrând. nu au o educa ie teologică. deveni i majori. . Dumitru şi Vasile. avea un mare rol şi în alegerea numelui noului născut. al părin ilor. cum S-a botezat şi Iisus. al vreunui prieten cu nume frumos. fiindcă aşa au cerut comunită ile evreilor. cu atât jalea expandată sonor este mai mare. ofensate de dangătul clopotelor creştine! Sperăm să nu se importe şi în România legi din acestea. deoarece nou născu ii nici nu ştiu că sunt boteza i iar naşii copiilor mici nu fac nicicum o educa ie religioasă finului lor. Mai nou. Diamanta etc. când minorii. în trecut. Melania ş. ale budiştilor sau ale altor confesiuni care. în România. iar uneori fără îmbrăcăminte cernită. copilul primea câte două-trei nume: al naşului. Alina. cei rămaşi în urmă neputându-se ab ine să nu-şi strige durerea până la ceruri. fără tragice exteriorizări. iar la fete Maria. Madonna ş. Petre. cu lungi vaiete şi sfâşietoare cuvinte rostite cu voce tare printre lacrimi fierbin i. mai cutremurătoare şi mai nesfârşită.. Înainte vreme. Ioana.

Groapa se sapă în ziua înmormântării. cât este moale. cu capul spre răsărit. Există obiceiul să se lege mortul sub bărbie cu o faşă spre a nu rămâne cu gura deschisă. o îmbracă în mireasă. după care îi închide ochii. protestante şi unele religii neoprotestante. punându-i câteva monede pe pleoape şi le lasă aşa mai mult de o oră. iar când slujba s-a terminat. cu apă caldă şi săpun (apa aceea era aruncată după casă). sau piaptănă persoana. Mortul este inut trei zile. Atunci încep funeraliile propriu-zise. La răspântii preotul se opreşte. pieptenul şi briciul folosite erau puse în cosciug şi rămâneau acolo definitiv. După aceea.i dea milă!”. aşezat pe o pernă. prieteni şi oameni din localitate. moment în care se sparge oala cu care s-a turnat apa folosită la scăldat. Ora înmormântării era 14-15. to i mor ii vor învia). În cosciug li se mai pune. apoi îl îmbracă cu veşmintele cele mai bune şi îl aşează.erau îngropa i cu aşa numita “căciulă de mort”. aranjându-i părul. mortul este scos din casă cu picioarele înainte. ci “Dumnezeu să-l/s-o ierte!” (Neoprotestan ii nu 122 . preotul aruncă cu sapa sau cu lopata primii bulgări de pământ şi rosteşte: “Se pecetluieşte acest mormânt până la a doua venire a Mântuitorului Iisus Hristos!” (când. Dacă cu ani înainte a fost înmormântat altcineva. astăzi devansată spre orele 12-13. asistat de rude. pe o masă ori direct în cosciugul pregătit cu pânze albe. cu omul care duce steagul bisericii şi cu cel care duce crucea. vecini sau prieteni. dacă este bărbat. Mortul este totdeauna îngropat cu fa a spre răsărit. femeile cu coşul în care se află coliva şi colacii. bărba ii mor i în localitatea aceasta . în căru a cu boi sau cai.) Imediat după ce se constata decesul. Copiii şi săracii le caută. purtătorii de coroane. potrivit religiei ortodoxe. iar crucea este pusă spre apus. când. participan ii la funeralii merg la casa mortului unde are loc un mare parastas şi unde se fac danii pentru cei săraci care mul umesc totdeauna numai în limba slavonă: “Bog da prosti! (Bogdaproste)”=Dumnezeu să. Între anii 1920-1930. sosesc preotul cu dascălul. sfeşnicul cu lumânări arzând. Preotul face slujba citind “stâlpii”. pentru. dacă este femeie. în timp ce o rudă aruncă pe margine bani sau bomboane învelite în poleială. Tot ele bărbieresc mortul. plata celor “9 vămi” prin care trece sufletul spre rai. o icoană. catolice. (uneori cu dricul iar astăzi cu vreo maşină de la vreo întreprindere). cu mâinile încrucişate pe piept. cosciugul transportat “pe pat”. cădelni ează şi recită versete pentru pomenirea mortului. iar în urma lor coloana lungă formată din rude. În Boldeşti-Scăieni există femei specializate în asemenea opera ii pe care acestea le fac în urma unei plă i oarecare. cineva străin de familie trebuie să scalde mortul. iar dacă este fată tânără. deci la capul mortului. ordinea cortegiului funerar la Boldeşti-Scăieni este următoarea: în frunte . deseori flori frumoase... Se aprind în jur câteva lumânări.. 5-6 covrigi şi bani. Până la biserică.. insistă să se scoată şi icoanele din şcoli. Dacă era vas metalic. atunci se sparge un pahar sau o cană de faian ă. apoi crucea cu numele decedatului/decedatei scris pe ea. obicei dispărut (uneori căciula este înlocuită cu o pălărie. i se scot osemintele acelui decedat spre a fi puse într-un sac alb ce va fi stropit cu vin sfin it şi pus apoi la capul cosciugului.steagul bisericii. în ginere. de dragul “corectitudinii politice”. După ce cosciugul a fost lăsat pe fundul gropii. Foarfeca. şapcă sau bască. iar femeilor li se pune o basma). Salutul în casa mortului şi la parastas nu mai este “bună ziua” sau “bună seara”. nop ile făcându-se priveghi în jurul lui. preotul şi dascălul. dacă este flăcău.cer acum unii români care. la casa decedatului.cu excep ia tinerilor şi copiilor .

După înmormântare urmează un serial de pomeni comemorative: de 9 zile. sărbătorile de peste an. ele fiind zadarnice. cântând şi strigând: “Paparudă-rudă/ Vino de ne udă/ Cu găleata plină/ Ploile să vină.. practicat de igănci tinere. cronologie care este respectată cu stricte e la Boldeşti-Scăieni. vara sau toamna. Rugăciunile celor vii nu-i mai pot ajuta cu nimic pe cei pleca i dintre noi şi de aceea.folosesc acest salut. Dimpotrivă. uneori cu extindere până la 40 de zile. după ce a murit. Vechile sărbători agrare. Altfel spus . neoprotestan ii nici nu le mai fac. cu acelea pleacă să se înfă işeze la înalta Judecată a lui Hristos. uimi i şi încânta i de frumuse ea lor. am rămâne. celelalte se practică din ce în ce mai rar şi se observă că nici nu sunt încurajate de cineva priceput spre a fi revitalizate. deja au dispărut. se numea “Paparudele”. Creatorul luând în considerare numai zestrea morală a vie ii oamenilor. când cei din casă mâncau brânza pe gunoi ca să nu vină furnicile în casă. cred. nici nu avem de ce să regretăm că pier fără urme asemenea obiceiuri păgâne ca Joia furnicilor. s-a diluat şi simplificat. se învârteau şi băteau din palme invocând ploile. Deci. la drept vorbind. de trei. Şi obiceiul “Paparudelor” a dispărut. doar pe perioada cât aceştia au trăit o adevărată via ă creştină.cu ce credin ă şi valori morale au adunat în sufletul lor. la schela Boldeşti. din actualul oraş. dinainte de postul Paştelui. în săptămâna brânzei. în vreme de secetă. în afară de mersul cu pluguşorul. dansau în bătăturile oamenilor.. Un alt obicei profan. Astăzi numărul acestora nu a dispărut de tot. ortodocşii şi catolicii aduc argumente că Dumnezeu poate ierta oamenii şi după ce au murit. bărba ii nu se bărbieresc nouă zile. timp în care nu se fac nun i în familie. iar în ultimii ani. după care le ofereau bani. Atunci gospodarii râdeau şi aruncau pe ele cofi e cu apă făcându-le ciuciulete. cu colindele sau cu moş ajunul. ci îl iartă numai în func ie de credin a şi faptele lui săvârşite atunci când era viu. de şase săptămâni. împreună cu 123 . fiindcă înaintea Lui nu există diferen ă între vii şi mor i. dacă nu vor exista condi ii să fie continuate. acoperite doar cu frunze de bozii. cu excep ia protestan ilor şi neoprotestan ilor care nu fac parastase şi pomeni.) Doliul durează şase săptămâni. nouă ani. Pe vremea când. cunosc un cadru didactic din oraş care se opunea cu vehemen ă şi-i certa pe elevii care mergeau cu steaua. afirmând că rugăciunile celor vii pentru cei deceda i nu sunt ascultate de Dumnezeu. la fel cum s-a întâmplat în multe ări din occident. care. rugăciunile pentru mor i trebuie făcute. şase. Este greu să în elegem altă semnifica ie subsidiară a ei şi. sufletul fiind viu şi etern. deoarece ei spun că Dumnezeu nu-l mai iartă pe mort. În acelaşi timp. de trei săptămâni. exista fanfara condusă de prof. care era însă estival. ea înso ea cortegiul mortuar cântând “Marşul funebru” de Fryderyk (Frederic) Chopin (1810-1849). În schimb.. Ion Cucu Bănă eanu. dar s-a împu inat considerabil. con inutul lor s-a superficializat./ Da i cu apă rece/ Ploile să-nece!”. Aşa stând lucrurile. Până acum 55-60 de ani se mai practica aşa numita Joia furnicilor. practicate primăvara. la unele funeralii. probabil că ele vor dispărea de tot.. SĂRBĂTORILE DE PESTE AN Dacă am putea să dăm timpul înapoi cu nişte decenii şi să urmărim ca într-un film cum respectau bătrânii noştri. semidezbrăcate.

băie ii mai mari. apoi seara. când copiii vecinilor mei se îmbracă în strigoi. când copiii veni i din altă parte a satului. seara. se strângeau băie i cu armata făcută şi o luau de la un capăt la altul al satului cu “Bună diminea a”. pentru prezentarea unor colinde populare româneşti prelucrate şi devenite comori na ionale şi perle ale muzicii universale. sunt frumoase./ La un an. turte.). Ele sunt străvechi. ci evident slavonă.1 martie. când li se alăturau şi fete de 16-17 ani. purtând bâte să se apere de câini. Steaua. cu acest colind merg doar copiii mai mici. dar românii o pronun au greşit românizândo în “dragobete”. Kiriac. nu este românească. Viitorul va decide. desigur. Gh. Col urile erau unite între ele cu un rând sau două de sârme cu fluturaşi de poleială sau hârtie creponată de diferite culori. şi încep să colinde din casă în casă rostind doar trei cuvinte: “Treat or trick!” = Ne trata i sau vă speriem! . Paul Constantinescu. lilieci negri etc. în care îşi puneau darurile primite. Scăieni. “Ziua Sfântului Valentin” (Valentine’ Day). Putere mai mare de rezisten ă au avut. covrigi. Nu odată se întâmplau conflicte între colindătorii “stelişti”./ Sănătoşi să vă găsim. pe care unii. a îndrăgosti ilor (în ziua de 3 martie/24 februarie). Ion Vidu ş. De fapt. Până prin 1916.” Este o tradi ie infinit mai frumoasă decât colindele americane cu “Halloween”-ul (13 oct. avea cinci-şase col uri. adânc consolidate în conştiin a na ională şi continuă să aibă o mare valoare moral-creştină şi. Ei ziceau doar atâta: Bună diminea a la Moş Ajun! . cu sănătate. cât şi copiii mai mici. ar vrea acum să o extindă şi să o facă românească. Fără să am vreo confirmare sigură. Dracula. unde existau două personaje comice Moşul şi Brezaia. numit “Brezaia”. Vasile Alecsandri sau George Coşbuc. nume nu prea frumos. poate nu. Poate va rămâne. atât flăcăii./ Şi la anu-o să venim. prin Boldeşti. Cu adevărat românească este doar “măr işorul” . Mergeau de la ora 6 până la 9 dimine a. Mergeau numai băie ii mai mari. o deosebită valoare artistică.şi primeau în schimb de la oameni mere. nuci sau bani. repartizate pe străzi şi cartiere care cântă: “Bună diminea a la Moş Ajun!/ Am venit şi noi o dată. văd că are sărbătoarea anglo-americană a îndrăgosti ilor. tradi iile legate de sărbătorile religioase şi cele din preajma Anului Nou. am auzit că. apreciat în toată lumea. sus inută de o coadă. cu nume slavon “glavovreatenie”. mai ales dacă era toată lumea acasă. dacă ne gândim numai la exemplul corului “Madrigal”. în diavoli. fete şi băie i.după care primesc dulciuri.un alt obicei profan. prin zona noastră ar fi existat şi o sărbătoare. colaci. totodată. G. de iarnă. de pe la orele 16 la 17. făcute din carton acoperit cu poleială. de origine slavă. biscui i. în compara ie cu dragobetele. Razele stelei erau fixate pe o sită plasată în centru iar pe sită se lipea o iconi ă cu scena Nativită ii. Se formau cete mari de colindători şi erau primi i cu mare bucurie. D. Colindele religioase româneşti au constituit o inepuizabilă sursă de inspira ie nu numai pentru poe i ca Mihai Eminescu. mai mare priză la tineri. Balaca şi Seciu. În ultima vreme. Timotei Popovici. dar şi pentru compozitori de muzică corală ca Ioan D. Cucu.. care a prins deja rădăcini extensibile în România.. Ei bine. Aceştia îi somau pe intruşi: “Închină steaua!” ceea ce însemna: ceda i-ne terenul şi pleca i pe străzile voastre (aceasta 124 . Chirescu. Cu “Steaua” se colinda prin localitate timp de trei săptămâni: de la Sfântul Nicolae până la Crăciun. for ând lucrurile. cu care ne mândrim pretutindeni. To i aveau traiste făcute din şervete agă ate după gât. C-tin Brăiloiu. în schelete de mor i. organiza i pe mici cete.a. intrau să colinde pe străzile colindătorilor din cartierul lor.

fiecare având cunoscutele roluri de teatru popular: Irod împărat. eu. Prin anii 1944-45. la şcoala din Scăieni. inând în bra e primii miei născu i. “Astă seară-i seară mare” ş. purtând în mâini farfurioare cu grâu încol it. Beregoi Ion. ne-am îmbrăcat în costume speciale şi. Cel mai spectaculos din toate tradi iile sfârşitului de an şi ale debutului în noul an era. aruncau cu boabe pe prispa gospodarilor. împreună cu al i copii (Popescu Emil. am pornit să colindăm cu “Irozii” prin Scăieni. Pruncul. unde interpretam această mică scenetă pseudobiblică în versuri.. 125 . de grupuri de 20-30 de flăcăi la un loc.) am făcut o mică echipă de teatru. dintre care unul purta frigarea şi altul căldăruşa de la biserică.. atunci aceştia refuzau să se predea şi răspundeau imediat cu violen ă distrugându-le steaua. Baltazar.. bine răsplăti i şi întreba i ai cui suntem. de 1 ianuarie. Tănase Bălan director. pe care. “Florile mărului”.. prin toată comuna. îndeosebi în seara de revelion şi a doua zi diminea a. colinde şcolare cu elevii şcolii Scăieni. dar ar fi devenit un fel de ganguri dacă nu interveneau autorită ile să-i potolească./ Ieşi pu in afară. mai mari şi mai puternici. îi mângâiai să. câ iva ani la rând. Melhior (cei trei crai de la Răsărit) ori Moşul..a. Cu “Irozii” noştri noi am avut atunci mari succese pe la casele oamenilor. în urma unei bătălii cu pietre. când scăienarii de pe deal. la rând).i aducă noroc. de la Crăciun până la Sfântul Vasile. cu “Sorcova” mergeau copiii cei mai mici. De aici se ajungeau la procese între părin ii copiilor implica i în dispută.a. (copiii întrebau: “Primi i cu cânticili?”) şi când erau accepta i. a cărei vechime este cam egală cu cea a poporului român.” În diminea a Anului Nou se mergea cu “Grâuşorul” (când colindătorii. menind a recolte bune: “Grâu de toamnă. după ce puneai bani. veni i din partea şcolii. grâu de vară/ Deie Domnul să răsară!”) sau când iganii mergeau cu “Vasilică” (a nu se confunda cu “Vasilca”!). bine organiza i de un băiat Ruli Sorescu. până s-au împiciorogănat comuniştii la putere. Un an. cu steaua în frunte. un asemenea conflict luase o aşa mare amploare încât s-a transformat într-un război în miniatură între “suseni” şi “joseni”. el a organizat./ Că murim de frig!/ Ori eşti ocupată/ Ori eşti supărată/ De nu vrei să ieşi. care mergeau cu to ii să colinde gratuit. Dacă ceata adversă nu voia. Ion. străbătută de grupuri mari de copii./ Dă-ne un covrig. Pe când era prof. la Scăieni. dracul băgându-şi coada şi dând altă turnură unei frumoase tradi ii creştine. Dinu Constantin şi Costache Vasile ş. Deseori prichindeii erau înso i i de părin i. doi mai târziu. Până în anii ‘40. iar dacă intruşii erau mai mul i. primind carne. se luau la bătaie şi le rupeau steaua.deoarece gazdele refuzau să primească trei-patru şiruri de colindători. cârna i pentru frigare şi bani).. conflict prelungit până spre vară. desigur. ei prezentau derivate de colinde: “Nouă azi ne-a răsărit”. Gaşpar. Acestea nu erau “ganguri” de tip occidental. Prin anii ‘40 s-au abandonat colindele cu “Vasilca” (în care se specializaseră doar iganii ce purtau pe-o tavă un cap de porc) şi “Iordănitorii” (practicat de Sf./ Să ne mul umeşti!/ La anul şi la mul i ani!. “Cântecele” se terminau invariabil cu: “Dragă domnişoară. după care cântam “Steaua sus răsare” urmată de fragmente din alte colinde şi eram chiar aplauda i. reuşise să ia câ iva prizonieri dintre cei din vale (joseni) şi să-i închidă într-o mică peşteră artificială din vălceaua aflată în spatele casei lui Sorescu şi nu i-a eliberat până ceilal i nu au eliberat pe un prizonier de-al lor. Tot în ajunul Crăciunului se mergea cu “Cântecele”. “Pluguşorul”.

ce impusese după sine oprelişti religioase severe. Cred că măcelarii şi parlagiii de la abator nu mai văzuseră în via a lor boi aduşi la tăiere cu cornele poleite în culori de aur şi cu copitele date cu cremă.. fiindcă nu mai văzuse nimeni pe aceste plaiuri un aşa pitoresc tămbălău. unde aceşti boi cumin i fuseseră deja vându i. poleindu-le la vârf cu poleială aurie!. cu to ii împreuna. din comuna lui Avram Iancu. Lumea se mira.. la care participau doar 2-3 băie i (un urător cu clopo elul în mână şi 1-2 băie i care pocneau cu biciul). iar cei care ne primeau. Mai aveam şi două buhaiuri urlătoare.. pe prispe. amândoi fiind parcă rup i din picturile lui N. de la C. Urările nu se spuneau de unul singur. fete şi băie i. cu bicele şi cu zurgălăi. eram un pluguşor “oficial”. lăcrimând şi îmbră işându-le gâtul ros de jug .A. erau programate să fie tăiate în ziua de 3 ianuarie. Acum putem vorbi liber despre obiceiurile de la aceste sărbători creştine mari: Paştile. când am umplut străzile de pocnete ca de pistoale şi de hăulituri. într-o zi geroasă şi fără zăpadă.de! . şi-au luat pe rând rămas bun de la boule i. to i făceau ochii mari. Pe to i oamenii am reuşit atunci să-i scoatem afară din case. a doua variantă fiind “Plugul mare”. Balaca sau Seciu urători cu “Plugul mare”.. Şi. Sfânta Marie. În oraşul nostru acest obicei avea două variante: “Pluguşorul mic”. Crăciunul. fiindcă . având un brad montat pe un plug tras de cai sau boi. le făcuserăm copitele cu cremă şi le vopsiserăm coarnele cu lac. Scăieni. Grigorescu. Tot din seria obiceiurilor locale fac parte şi respectarea sărbătorilor religioase mari.. sărutându-i pe ochi.. pe la por i.un gest suprem de mul umire şi de adio. care au fost puternic reînvigorate astăzi. pentru motivul că nu prea mai existau animale de trac iune. la care participau un grup mare de flăcăi. îmbrăcându-ne absolut to i în frumoase costume na ionale. Apoi am pornit pe străzi. mângâindu-i cu drag... dar nici al i boi cu patru picioare nu mai existau în toată localitatea. m-am gândit să organizez şi eu cel mai mare pluguşor din câte au fost vreodată pe-acolo. după o jumătate de secol de ateism furibund. la abatorul din Ploieşti. se sim eau obliga i să ne dea bani mai mul i ca de obicei. tras de boi. am făcut rost de o pereche de boi mari şi frumoşi. peste care. Scăieni. care munciseră ani mul i trăgând poveri grele. improvizate din putini mari.şi noi eram foarte mul i. Doamne.. de fapt. dar veneau urători cu plugul tras de cai din comunele vecine şi erau bine primi i. înainte de a merge acasă. ca în dramele antice greceşti. Şi. Acela a fost. Rareori se mai vedea prin Boldeşti. poate şi ale dacilor. pe vremea cât eram profesor la Scăieni. Aceasta era în ajunul Anului Nou 1973. ci de un cor întreg. suna prelung tulnicul meu pe care-l adusesem din ara Mo ilor. Şi l-am realizat! Am pregătit o clasă întreagă pentru acest spectacol.. mul i copii. în plus. 126 . mai ales că noi le împodobisem jugul cu flori roşii de hârtie şi cu cetine de brad. cu buhaiul. căci de atunci până astăzi nici că s-a mai văzut aşa ceva. înarma i cu zeci de zurgălăi. Văzând cât de impresionant este “Plugul mare”. Când pluguşorul nostru s-a terminat. cu multe talăngi şi cu mul i mânuitori de bice pocnitoare cu pleasnă de borangic în vârf. Eram pluguşorul şcolii! Nimeni nu ne-a ignorat. deoarece cu to ii ştiam că aceste animale bătrâne şi nevinovate. şi de un plug nou cu brad împodobit cu ghirlande. la fel de puternic.P. cu alai mare.începuturile trebuind căutate în sărbătorile agrare ale romanilor. ce boi frumoşi şi blânzi mai erau aceia. (Vezi pozele anexate). trăgând plugul în pas solemn. şi ultimul mare pluguşor din istoria oraşului nostru şi din seria “Plugului mare”. vrând-nevrând.

Prin 1900-1910 străchinile de pământ în care se mânca “de dulce”. prieteni. copii. erau şi câteva zile permisive (de har i). Anul Nou.Sfântul Gheorge. naşterea Sf. Biserica Ortodoxă Română. de Sfintele Paşti. Vinerea după Paşti. Copiii plăteau cu un ou patru ture. scurteicile şi tot avutul pe care l-ar putea ataca moliile .miercurea şi vinerea. tacâmuri de post . În oraşul nostru to i localnicii îi respectă pe cei pleca i în veşnicie . Obiceiul era (şi se mai respectă) ca înainte de Paşti şi de Crăciun să se lase sec. Cârciumi similare erau atât la Boldeşti cât şi la Balaca. cuvânt slavon care înseamnă Buna Vestire. când poporenii fac pomeni. rude. era nea Istrate care venea cu dulapul cu policioare pe care în unii ani îl instala şi prin Boldeşti. până în zilele noastre. Există un respectat cult al mor ilor. în preajma Rusaliilor. dacă nu aveau bani. cere ca săptămânal să existe două zile de post . Existau mai multe posturi peste an şi majoritatea locuitorilor le respectau cu sfin enie. În calendarul posturilor.şapte săptămâni. Cum se ştie. rugându-se pentru sufletele lor să li se ierte păcatele. În toate familiile se înroşesc ouă. fiecare vrea să aibă pe masă un miel făcut la cuptor. toată lumea le respectă parcă şi mai mult. obicei care a renăscut în ultimii ani: postul Sfintei Marii. să pună flori. Sfântul Vasile. cu dezlegare la peşte. fra i.bunici. Dacă rămânea mâncare de dulce în surplus. Seara. La acelaşi regim de purificare şi odihnă erau supuse şi lingurile de lemn. cu nealterată cuvioşenie. La Scăieni. De Paşti. postul Paştelui . dăruiau 127 . sătenii mai cu dare de mână mergeau la cârciuma lui Niculescu din Scăieni. Ultima a fost uitată şi nici acum nu am aflat de unde îi vine numele şi care îi era specificul. sâmbăta moşilor. oamenii din localitate. se spălau bine cu apă caldă şi leşie şi erau urcate pe toată perioada postului în pod. După Revolu ie. postul Crăciunului . “Câşlegile”. îndeosebi cei ce-şi sărbătoresc patronimul şi nu mai pu in femeile evlavioase şi bătrânii. Postul Sfin ilor Apostoli Petru şi Pavel . mai existau două sărbători respectate . ea era dată la câini şi la porci. de sărbătorirea Sf.care erau folosit numai pe întreaga perioadă a postului. Unii ştiu şi acum să le încondeize cu frumoase linii geometrice. De Blagoveştenie. nu dădeau numai prilejul consumării porcului afumat din podul casei. Petru. peste cinci zile. un cozonac umplut cu nucă şi un pahar de vin. Tot atunci gospodinele care se pregăteau. unde căpăta culoarea de rugină şi gust deosebit. ce nu putea fi consumată. părin i. a căror amintire este evocată de ziua mor ilor.Drăgaicele şi Marinele. să aprindă lumânări şi candele la mormintele celor dragi. respectând cu sfin enie tradi ia. De Drăgaică (24 iunie.şi tot ele. care dura două săptămâni.o săptămână. luau cu ei ouă roşii. a fost şi a rămas obiceiul să se consume peşte.tacâmurile cele cuvioase şi curate. la cimitire să cure e mormintele. velin ele. Din pod se coborau altele nefolosite .şase săptămâni. Sfântul Nicolae. de Izvorul Tămăduirii. să asculte tarafe de muzică populară. saricele. În trecut. pe care unii bătrâni le respectă. căci avusese în ele carne şi grăsime. Ioan Botezătorul) se ineau bâlciuri şi târguri pe la Mizil şi prin alte păr i. lungi de şase-şapte săptămâni. de exemplu. care este o biserică de rit greco-ortodox. surori. Aşa numita “Săptămână a brânzei” constituia un antrenament pentru postul cel mare. dar şi libertatea pentru celebrarea nun ilor şi a botezurilor. scoteau la aer scoar ele. respectat în cel pu in prima şi ultima săptămână din cele şapte. Sfântul Ioan. brânză şi cozonaci şi plecau la Mânăstirea Ghighiu unde se rugau şi luau apă sfin ită. se duc la biserică.

şi alte produse de trufandale. pentru a fi prăjit pe grătar sau în tigaie. mai cu seamă în preajma sărbătorilor. Arta culinară s-a diversificat şi ea. păsat sau prăjituri făcute din grâu îndulcit cu miere sau cu zahăr. dar nici în fotografii nu le-am mai găsit. oamenii cu telefoane mobile la ureche şi cu acces la internet. Cât despre casele vechi. exces de E-uri conservante şi colesterol. pui. Femeile tinere legau alte plante: muşcate. castrave i. “Profesioniştii” depăşesc adesea acest număr de păhăru e. încercând să strice această datină pe care noi. cioareci şi zeghe munteneşti lungi. în afară de faptul că se prepară rapid. Dar poate că pe vremurile acelea îşi aveau şi ele rostul lor. Peştele este din ce în ce mai solicitat. La fripturile de porc nu s-a renun at şi chiar este un exces în consumarea cărnii de porc. au dezavantajul că con in multă sare. De “moşi”. ceea ce denotă caracterul de noble e al vechilor români. cireşe. vândute la magazine . cu prispe lungi.. nu atât pentru ciorbe cât. Şi “moşii” erau onora i cu frumoase acte altruiste de binefacere fa ă de cei nevoiaşi. Prin tradi ie. Cam toate gospodinele ştiu să prepare “salata Beuf”. mesele mari încep cu servirea unui păhăru . În respectivele vase se turna apă curată. în zilele de post predomină mâncarea de fasole (ciorbă. cu tindă şi o cameră în dreapta şi alta în stânga. căci vechile datini opreau pe cei habotnici să mănânce din aceste produse înainte de a împăr i.în special oale de pământ. de fapt pahare serioase. Până şi căciulile din piei de oaie au devenit o raritate. Femeile bătrâne făceau mare scandal dacă vreo localnică se abătea de la tradi ie. dar şi de vită.vegeta. orez cu lapte. probabil că le considerăm nu numai inutile. Primăvara mul i preferă mâncarea de urzici şi ştevie cu usturoi. Se consumă multă carne de pasăre (de curte sau din comer ). mâncarea de cartofi. pe care o intercalau printre buche ele de rosmarin şi calomfir.. Tradi ia portului românesc. acrite cu fructe. a locuin elor şi a artei culinare: Din păcate. majoritatea gospodinelor ştiu să pregătească diferite tipuri de ciorbe. nu atât de ordin practic ori religios. fasole prăjită cu sosuri şi rântaşuri). cât de natură disciplinatorie pentru nevolnicul spirit. trandafiri şi scânteioare. iar de coada acestor vase femeile în vârstă legau fire de “iarba mare”. Auzeam pe anumi i bătrâni că bunicii lor mai purtau opinci. moderne. Femeile bătrâne poartă şi astăzi broboade ori şaluri de culoare închisă peste cap. fiecare gospodărie îşi cumpăra un număr de vase . varză tocată. portul na ional muntenesc a dispărut întru totul încă de acum o sută de ani din acest oraş. uneori orez gătit de post. Multe familii preferă supe în loc de borşuri sau alternează cele două feluri. în special iarna. foarte gustoase (ele sunt predominante). 128 . şi dau gust mâncărurilor. secretul gustului.care. iahnie. o plantă cu dungi albe la mijloc. cojoace şi zăbunuri. S-au răspândit mult ingredientele industriale şi prafuri preparate/semipreparate. mai rar cu sare de lămâie. cu borş. ci de-a dreptul stupide. două de uică şi se încheie cu un păhăru . de tip muntenesc. majoritatea au fost demolate şi înlocuite cu construc ii noi. chiar şi torturi. cu gust excelent. Au mai rămas doar câteva din acest tip. borş instant . de 1 litru fiecare . În celelalte zile. mai ales. două de vin.săracilor. Toate gospodinele ştiu să gătească sarmale în foi de varză şi de vi ă.numărul oalelor fiind egal cu numărul strămoşilor din arborele genealogic care se mai putea reconstitui. de nuc sau de vi ă de vie peste care se aşezau colaci. cozonaci şi o diversitate de prăjituri. Pe capacele vaselor se aşezau frunze late de tei.

ca toate naşterile primipare. a apărut şi un mare cabinet medical particular. Valeria Pop. ORL. sec ie de boli interne. în toată cariera ei. servicii de urgen ă. To i salaria ii de la schelă şi de la alte întreprinderi îi apreciau. Codrina Maria Tatiana. amintim pe Silvia Darie-Mănăstireanu (la ORL). care era atunci angajată la acest spital. Puiu Huidovici. Vălimăreanu. fizică Nicolae Vălimăreanu. Sandu Ralea. dr. în 1989. Aurelian Rădulescu . Nu pot să nu-i trec numele în această carte. iar la interne pe Cecilia Petrescu. unul al comunei şi altul în clădirea Fabricii de geamuri. am fost desemnat eu să surprind activitatea acestui spital şi mi s-a permis să filmez o opera ie de fibrom 129 . mai ales că. s-a născut feti a mea. dânsa nu avut nici o pierdere a vie ii vreunui nou-născut. Pe când alte comune nu aveau nici un serviciu medical. Încă de acum şapte decenii. împreună cu dumnealui şi cu prof. Dintre asisten ii care au profesat acolo mai mul i ani în şir. radiologie. La fel de aprecia i şi iubi i medici au fost Tiberiu Negru iu. regretata Antoaneta Lazăr.medic chirurg. de sport Radu Petre. când avea peste 50 de paturi. pe rând. un cabinet dentar şi două farmacii.radiolog. Stelian Ambruş . medicii respectivi au fost ajuta i de numeroşi asisten i dintre care unii au lucrat pentru perioade prea scurte şi nu-i putem men iona. Iulia Tudorache-Blebea şi Aurelia Damian. Printre altele. scene din activitatea întreprinderilor de atunci. maternitate şi farmacie. artistică. Asisten a medicală Schela Boldeşti şi Fabrica de geamuri Scăieni au impus necesitatea unei asisten e medicale serioase în aceste două localită i industriale. Ion Vianu. chirurgie.specialist ORL. cu excelente montaje şi developări tehnice făcute de prof. am lucrat. Schaffer . înfiin at în 1953. cum nici o comună din jude nu avea aşa ceva. După unirea celor două comune. Numele acestor medici nu ar trebui niciodată uitate: Ion Marghescu . Ion Râmniceanu. la Boldeşti deja se înfiin ase un spital. a fost mai dificilă şi atât mama cât şi copilul au fost cu înalt profesionalism ajutate ca naşterea să se termine cu succes. Corneliu Comăni ă şi Alexandru Dinescu. oftalmologie. Filmul dura aproape două ore de proiec ie şi noi prezentasem. în ziua de 12 ianuarie 1975. Să le descriem. de o foarte apreciată asistentă (moaşă). pe scurt: SPITALUL BOLDEŞTI Spitalul Boldeşti.CAPITOLUL IX. sportivă etc. Mihaela Voiculescu (stomatolog). fostul primar Ilie Răspop a înfiin at şi un dispensar veterinar la Scăieni. Dinu Disescu . Cleofira Mihalcea. Acolo au lucrat medici de elită care au recondi ionat sănătatea a mii de oameni şi au salvat sute de vie i. La maternitatea din acest spital. autosanitară de salvare. sală modernă de opera ie.medic oftalmolog. un film sonor despre oraşul Boldeşti-Scăieni. la ini iativa profesorului de ed. Fiind prima naştere a so iei mele Dorina. În nobila lor activitate. după un scenariu scris de mine. şi-a datorat existen a Schelei Boldeşti şi a avut o perioadă maximă de eflorescen ă între anii 1966-1983. În anul 1967. scene din via a socială. iar la Scăieni existau două dispensare. pusă în slujba vie ii oamenilor. a şcolilor.medic internist.

în ară sau în străinătate. bătrânii sunt trata i cu cea mai mare grijă. de trei luni. uşile lui au fost închise. Doctorul Tudoran este ajutat de încă două colege.chiar aşa stând lucrurile . De aici. Primăria şi popula ia oraşului ar trebui să se adreseze guvernului şi să ceară cu insisten ă acest lucru. Am filmat toată scena. a femeilor gravide şi a copiilor. Ar fi fost un documentar de excep ie care ar fi întărit cu multe imagini capitolele acestei monografii. plătind o taxă modică. Georgeta Arnăutu şi dr.. cam to i aceşti bătrâni se află într-o stare critică sau chiar irecuperabilă şi aici sunt aduşi pentru o ultimă încercare de a le prelungi via a sau de a sfârşi în condi ii profund umanitare. Aici sunt interna i pacien ii bătrâni de la Spitalul jude ean din Ploieşti care nu pot fi inu i acolo mai mult de trei zile. reprofilat. terminată nu demult. Totuşi. căutat de pacien ii veni i de la Bucureşti după el. pentru care s-ar găsi imediat. iar clădirea să redevină ceea ce a fost: “Spitalul oraşului Boldeşti-Scăieni”. Până în ultima clipă. întrun incendiu care a avut loc în laboratorul şcolii de sus. din America. Din păcate. totuşi . şi este dotat cu tot utilajul necesar unui dispensar modern. Ministerul Sănătă ii ar trebui să creeze de urgen ă un asemenea spa iu. de o cantină cu bucătărie modernă şi de saloane curate şi bine încălzite. Pentru o perioadă necesară unor repara ii capitale. Georgeta Buxbaum. nu pot să ştiu ce s-a întâmplat şi cine a decis ca acest minunat spital să fie desfiin at. De fapt. păstrat acolo într-un dulap.uterin pe care medicul Ion Marghescu a făcut-o unei paciente.pentru cei câ iva bătrâni nu era deloc nevoie de o clădire atât de mare. dr.. care depinde acum de conducerea oraşului. Unitatea dispune de 30 de paturi. pe Calea Unirii. timp de aproape o jumătate de oră şi am realizat câtă precizie şi măestrie dovedise acest regretat chirurg. UNITATEA DE AJUTOR MEDICO-SANITARĂ (UAMS) SAU SPITALUL DE RECUPERARE SOCIALĂ BOLDEŞTI-SCĂIENI Directorul acestui spital de recuperare (UAMS). în locul lui a apărut o nouă unitate medicală care se numeşte acum. 130 . ci de un spa iu mult mai mic. dar nu cu mult timp în urmă.. a luat foc şi s-a pierdut. cu program pentru deservirea adul ilor. Acest spital. cineva care să-l ia în custodie. DISPENSARUL BOLDEŞTI Se află într-o clădire nouă. A fost în grija direc iei patrimoniului de a înfiin a şi dota acest nou dispensar. este medicul Leonard Tudoran care a pus la punct noua institu ie. este creat după modelul unită ilor spitaliere din occident care îngrijesc persoanele în vârsta.. iar la Boldeşti pot fi interna i doar pentru un timp de asemenea limitat. creând condi ii excelente pentru pacien ii interna i acolo. întregul film. eventual privatizat.

care este uşor de găsit. medic internist.. fiindcă dumnealui. Jurământul Hipocratic depus de medici la absolvirea facultă ii. Doctorul Alin Scarlat. Am întrebat-o ce s-a întâmplat şi mi-a spus că so ului ei. dr. Maria Dancău. Doru Şoneriu.. L-am sunat din nou lung. mai ales când. AL I MEDICI DIN ORAŞ: Dr. Am întrebat-o pe so ie dacă dânsul băuse cumva ceva înainte de a-i veni rău. am găsit întins la pământ pe un cetă ean din Scăieni. întrucât podul de la Blejoi este închis şi aflat pentru o oră în repara ii. detaşat ulterior într-o func ie superioară. după vreo zece minute. prin natura lui. pe lângă Direc ia de Sănătate Prahova.DISPENSARUL SCĂIENI Se află în sectorul Scăieni. la Sanepid. încălcând flagrant. pentru ca astfel de greşeli să nu se mai repete niciodată pe viitor în Boldeşti-Scăieni. m-am recomandat. Respectivul medic mi-a trântit telefonul în nas. explicându-i că este un caz foarte grav. dar tot nu putea vorbi. la ora aceea. căci nu vrem să jignim pe nimeni.. Iată despre ce este vorba: în rarele mele reveniri în România. Carmen Nemerovschi şi dr. foarte căutat şi de pacien ii din oraş dar şi din alte jude e. i s-a făcut dintr-o dată rău. după care el s-a prăbuşit cu fa a la pământ. I-am explicat că este o foarte mare urgen ă. 131 . dispărută la o vârsta foarte tânără. Doina Enescu. şi Daniela Călinescu. Victoria Roşu şi regretata Mariana Albulescu. a deschis ochii. dr. acolo au func ionat ca medici: dr. în prezent. cabinetul particular fiind zilnic solicitat. dr. cu cabinet particular excelent dotat tehnic. La înfiin are. medic internist. dar nu a mai vrut să-mi răspundă. Colinei 41. Aşa l-am găsit şi eu. Mi-a spus. Carmen Buzatu şi dr. Maria Cristescu. dar a apucat totuşi să tragă autoturismul pe dreapta. La acest dispensar au func ionat şi trei asistente medicale: Valeria Pahon u. sec. Ana-Maria Streianu (toate patru medici pediatru) şi dr. Există şi doi medici stomatologi: Constantin Dinu. având şi un modern cabinet stomatologic la etajul propriei locuin e. este medic Şoneriu Dorin. pe când conducea maşina spre casă. să chem salvarea de la Ploieşti. Mi-a spus că nu şi că nu i-a mai fost niciodată rău. care sunt şi medici de familie. Colaboatoarea dispensarului era moaşa Niculina Vâlsănoiu. Cu cabinete medicale individuale mai figurează dr. ci să corectăm unele atitudini. Notez cazul respectiv în această carte. nu are timp de aşa ceva. că este pentru prima oară când îl vede leşinând în halul acesta. fără nici o plăcere. cu real regret şi cu sinceră triste e.) Lângă el se afla so ia lui care striga cu disperare după ajutor. fără să dăm vreun nume. la mijloc. care nu suportă amânări. Am încercat să-l resuscitez de grabă şi. aproape fără via ă. Nimeni nu se afla atunci în jur. Viorica Lupu. şi că nici o salvare nu poate veni. o doctori ă solicitată non-stop de mul i pacien i din oraş şi din afara oraşului. Georgeta Buxbaum. pe care am aflat că îl chema Ciorobea. str. (Cine doreşte mai multe amănunte poate verifica acest caz stând de vorbă cu familia respectivului. La dispensarul din Scăieni. căci îl aşteaptă nişte pacien i. Asistent principal era Gheorghe Pi a. este vorba de via a oamenilor. * Cu mult regret consemnez aici un act care s-a dovedit a fi în afara oricăror principii deontologice. chiar în fa a casei mele. Elvira Manoliu.. Am sunat imediat pe medicul la care mă refer. de asemenea. în localul fostei primării din vechea comună Scăieni. dr.

Răspop. a func ionat vechiul Spital veterinar. 132 . şi farmacia “Ermia”. la blocuri. Locuitorii re in cu recunoştin ă numele lor: dr. toate explica iile necesare pentru felul cum trebuie administrate medicamentele respective. căci nu era departe de mine. dirigintă farmacistă. Ana Atena Nicola. 1993. asistentă principală şi alte două asistente. Ambele farmacii sunt riguros controlate de forurile superioare şi găsite totdeauna bine îngrijite. Lucian Nicola şi locată la adresa: Calea Unirii. înfiin ată la 7 dec. I-am făcut respira ie artificială şi presopunctură. Maria Roşca. împreună cu so ia lui. într-o perfectă cură enie şi ordine. fiecare în parte.. construită de primarul fostei comune Scăieni. unde to i cetă enii sunt trata i cu multă deferen ă. Georgiana Dinu şi Florentina Iordache. cea mai veche. unul asocia ii şi din fondatorii ei fiind dl. Maria Voinea. După vreo oră a deschis ochii şi a vorbit cu greu spunând că îi este foarte rău şi să chem pe medicul. În trecut. foarte dezamăgită şi speriată de soarta so ului ei. Am anun at Salvarea de la Ploieşti şi nu a venit nici după două ore. înfiin ată în 1979 de dr. aşteaptă să fie adopta i de cineva şi nu ucişi fără milă. Atâta ştiu. nu am putut afla ce s-a mai întâmplat cu cetă eanul respectiv. Ştefan Georgescu. Pentru că a doua zi m-am întors în America. Dan Drugea. pentru medicii care practică cu nonşalan ă asemenea refuzuri. Această farmacie este deservită de şase salariate: Georgeta uică. Lucica Puşcaşu. Maria Tănase.Apelând la un trecător. l-am luat pe dl. dr. “Cum de pot exista asemenea doctori. nu există scuze! FARMACIILE DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI Există două farmacii în acest oraş. proprietara farmaciei. dispensarul era deservit de medici veterinari şi asisten i veterinari foarte bine pregăti i. (ia spus numele). Eugen Popa. iar dintre asisten i: Georgeta Anton. sperăm. primind. DISPENSARUL SANITAR VETERINAR BOLDEŞTI-SCĂIENI În clădirea de pe Calea Unirii nr. So ia mi-a mul umit şi am rugat pe mai mul i cetă eni să-l transporte acasă la el. dispensarul apar ine dr. Dispensarul acesta are şi o anexă unde sunt adăposti i şi relativ bine îngriji i circa 20 de câini vagabonzi care. Eliade Rădulescu. În prezent. amândouă pe aceeaşi stradă din Boldeşti: Farmacia “Elixir”. aprovizionate cu cele mai noi produse farmaceutice româneşti şi străine. Emilia Heroiu. Livia Protopopescu. Ciorobea pe sus şi l-am adus la mine în casă. 2. domnule profesor?” m-a întrebat printre sughi uri de plâns biata femeie. că so ia lui plângea şi că era extrem de supărată pe doctorul în care îşi pusese toată speran a şi care a refuzat categoric să îl ajute. fra ii mei români. în situa ii de maximă urgen e. Bloc 21 A. care era şi centru de reproduc ie bovină şi unde cetă enii din împrejurimi apelau pentru vindecarea păsărilor şi animalelor bolnave. pe care l-am lăsat totuşi în stare gravă. Sper că mai trăieşte. dr. farmacistă.. pe binecuvântatul spa iu mioritic unde vrem să-i convingem pe to i că suntem oamenii cei mai buni la suflet? Oricum. Ilie B. La fel mă întreb şi eu acum: cum de pot exista asemenea doctori.

Italia. au intrat pe poartă şi au ocupat locurile de muncă din ateliere şi birouri un număr de 150 de oameni: fierari. corpul TESA (care cuprindea 8% din salaria i) ş. Olanda. elaborate după preten iile şi gusturile clien ilor din Uniunea Europeană. care s-a aflat în func ia de preşedintele al respectivei cooperative tehnice. a importat.şi mai produce încă . căutând locuri de desfacere. piese de feronerie). exportul nu ocupa mai mult de 20-30%.a. pentru stimularea exportului. timp de 35 de ani. aparate de sudură. după acest an. cât şi al produc iei . Toate acestea treceau prin mâinile iscusite ale unor adevăra i artişti în modelarea la cald a metalelor. 2 bis. mergând prin toată Europa. Atunci aveau loc ac iuni ini iate de Camera de Comer a României.a. Din păcate. an de an. deci directorul ei. există suficiente şanse şi speran e ca “Arta Metalului” să treacă într-o etapă nouă de produc ie şi să supravie uiască. nu numai în toată ara. piese turnate din aluminiu sub presiune şi. Dumnealui se preocupa serios de bunul mers al întreprinderii lui. în anul 2007. a început să crească de la 45% până la 85%. 133 .piese de fier forjat. coturi şi curbe forjate. chiar şi piese de bronz. timp de 35 de ani. numărul angaja ilor ajunsese între 200 şi 230. această cooperativă a ajuns o întreprindere serioasă şi vestită. Fran a. însă. confec ii metalice. forje manuale. folosind recuzita din marile ei ateliere: forje mecanice. dar şi alte ări. care au facilitat conducerii cooperativei “Arta Metalului” să participe la un Europarteneriat. Din 1972 până astăzi. în ziua pensionării lui. prese de amputizare ş. unde avea majoritatea contractelor de export. feronerii.CAPITOLUL X. “Arta Metalului” a produs . din prima zi a acestei fabrici de bijuterii lucrate din fier şi o el. până recent. Suedia. prezentând partenerilor săi cataloage cu piesele metalice lucrate la Scăieni şi semnând contracte pentru vânzarea acestor lucrări deosebit de frumoase. 17 IV 1947). prese metalice de ştan are. în acel an. cândva. şi pu in după acest an. părintele şi sufletul acestei valoroase întreprinderi locale a fost inginerul Ion Nicolae (n. Trebuie însă recunoscut faptul că adevăratul creator. ceea ce nu era pu in.care a ajuns doar la jumătate din ceea ce se fabrica şi exporta în anii de vârf. noduri. atât numărul salaria ilor s-a redus (astăzi având doar 100). În anul preajma anului 2000. ciocane pneumatice. dar în primul rând în străinătate. partenerii principali de export fiind Germania (care. forjori. Pe data de 3 ianuarie. Diverse COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ “ARTA METALULUI” Pe strada Gloriei nr. se află cooperativa meşteşugărească “Arta Metalului”. pentru produsele ei finite. toate fiind de înaltă calitate. Până în 1989. sudori. dar cooperativa are ca zi oficială de naştere prima zi a Anului Nou 1979. Cu toate acestea. Aceste fructuoase ac iuni au adus cooperativei venituri de milioane de dolari. Cooperativa îşi deschisese câteva debuşee bănoase prin toată Europa. Investi ii pentru înfiin area ei s-au făcut încă din anul 1972.

semnat de ziarista Gabriela Ioni ă. “Ecofermul” fiind o sec ie a marelui producător de mezeluri CRIS-TIM. din Ploieşti. 2006)..şi anume un rău cauzat de o crescătorie imensă de porci situată în intravilanul oraşului Boldeşti-Scăieni. 2006). sec ie a societă ii Cris-Tim. pe durata căruia societatea este obligată să cumpere utilaje performante cu care să transporte dejec iile animalelor. nu putem face nimic. a început din nou să dea iarăşi semne că va redeveni ceea ce a fost. sim ite puternic. Până la finalizarea acestui proiect. Toma Călinescu.. 2006). Dar tocmai aceasta este problema.scrie ziarul “România liberă” . Inginerul Călinescu şi acum se află în litigiu cu crescătoria de porci. deoarece se află în program de modernizare. I-am sesizat pe cei de la 134 . a fost luată de Cristim de la proprietarul ei.000 de porci (din care vreo 9. în special vara. cooperativa şi-a redus vizibil ritmul dar. ziarul “România liberă” (numărul 5073.27 ha.C. “Meridianul românesc”. crescătoria are un nume mai nobil: Ferma S. din 7 oct.raportând numărul mare al animalelor la cei numai 11. ceva rău se întâmplă .dar ce mirosuri: duhori sufocante. sesizări în legătură cu mirosurile emanate de crescătoria de porci. Aria de 16. Firma Ecoferm. că o fermă uriaşă. cu articolul “La Boldeşti-Scăieni.oameni şi porci: oraşul cu “aromă” de hazna”. agronom August Călinescu. ECOFERM BOLDEŞTI-SCĂIENI (CRESCĂTORIA DE PORCI ŞI DE VITE “CRIS TIM”) Când scriu despre această crescătorie. unde s-a publicat articolul “Cetă enii străini numesc oraşul prahovean Boldeşti-Scăieni “cel mai împu it oraş din Europa!”. trebuind să le îndure zilnic mirosurile . plus 200 de vaci lactante . respectat până la divinizare. impecabile. semnat de Mihnea-Petru Pârvu. cu articolul “BoldeştiScăieni . Oare aşa să fie? Când vorbim de ecologie. noastră) de mediu.000 sunt la Ecoferm Boldeşti-Scăieni). este suficient să dăm citate alternative din cele trei articole. cum spuneam. să se în eleagă că în localiatea respectivă ceva. din 27 sept. din redac ia ziarului .şi ziarul “Prahova”. De ce oare? Pentru a răspunde la această întrebare. din 8 nov.500 de oameni din oraş. am înaintea mea trei ziare mari care abordează acelaşi subiect: cel mai mare ziar american de limba română. ing. are autoriza ie provizorie (subl. încă din titluri.) Când este foarte cald.. primul proprietar al acestui teren şi prieten cu savantul Nicolae Iorga. la primărie. dintre fiin ele vii şi mediul ambiant. mirosul fecalelor fermentate ajunge până în centrul oraşului. ocupată de fermă. fiul marelui ing. (. sub noua conducere.. Nu întâmplător aceste trei articole lasă. FERMA S. care spune că reclama iile sunt reale: „Şi noi. ECOFERM.cu primarul oraşului. C. “Am luat şi noi legătura . zilnic. precum citează ziarele. primim. de condi ii ecologice. Dumitru Ion. din California (numărul 480. De fapt. este de la bun început un meci pierdut pentru bie ii locuitori care fac reclama ii disperate pretutindeni. ne imaginăm nişte legături curate. crescătorie de porci şi vite.. sute de familii trăiesc într-o cocină”. alcătuită din 40. acest ultim cuvânt dorind să spună că este o fermă care respectă regulile ECOlogice.După plecarea directorului Ion Nicolae. (numărul 4839.

după o scurtă func ionare. de mirosul fecalelor de porci. nu avem autoriza ie de la Mediu . Tehnic vorbind. locuin ele lor. mai mult chiar că nu se mai poate. zi şi noapte. cu cele mai bune filtre pe care le-a găsit. Gheorghe şi Ştefan Pahon u. Plătim taxe şi impozite de un miliard şi jumătate pe an şi sigur că miroase pu in. una dintre angajate ne-a spus că “nu are voie să spună nimic” şi ne-a închis telefonul în nas.de fecale de porc) n-a îmbolnăvit pe nimeni şi nu va îmbolnăvi pe nimeni. Ziarul “Prahova” aminteşte declara ia comisarului-şef al Gărzii de Mediu Prahova. zootenist Petru Şiman. motiv pentru care în orice ară din lume asemenea mari crescătorii se amplasează la distan e de 20-30 km departe de orice localitate. şeful fermei promite solemn şi se scuză cu cinism: “Pe cuvântul meu de onoare că de la vară n-o să mai miroase.” Mai departe. .scrie ziarul american “Meridianul românesc”. oricât de performante. poate cu 5-6 procente mai reduse! Crescătoria şi-a înlocuit filtrele anemice. fiindcă se ştie: nici un filtru şi nici o lagună din lume. iar rezultatul este aproape nul. Vom efectua încă unul săptămâna aceasta în urma căruia cei de aici vor fi din nou sanc iona i. conducerea de la Bucureşti a desfiin at-o.” La ancheta făcută de ziarul România liberă. de la cotidianul “Prahova”. Gheorghe T. aflate la numai câteva zeci de metri de imensa cocină. dar actele normative ale O. intensitatea e maximă”. încât te apucă leşinul. şeful fermei de la Boldeşti-Scăieni.privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. unul din medicii veterinari care fac analizele la animalele de la Ecoferm: Vara. sunt primele asfixiate. 84/2006. spre seară. “Pe timpul comunismului . Luăm măsuri. şi doctori a Emilia Herescu. departe de fermă.” .care totuşi nu mirosea atât de insistent iar uneori deloc (. supranumită simplu “porcii partidului” . ing. mirosurile nu se vor mai sim i. şi nu în arealul citadin! Singura solu ie este ca şi Ecofermul să se mute în altă parte şi să rămână în locul fermei sec ia de fabricat mezeluri foarte bune care exista înainte şi pe care. şi al i doi viceprimari.” Ziarista Gabriela Ioni ă.c. scrie cu indignare: “Încercând să luăm legătura telefonică cu reprezentan ii acestei ferme.popular. şi a construit o lagună modernă pentru dejec ii.Ecoferm”. Ştefan Popescu: “Noi am dat amenzi de fiecare dată când am fost în control la această fermă. În acest moment. Garda de Mediu ne-a amendat cu 35 de milioane pentru mirosuri. dar în martie 2007 mirosurile veneau la fel ca şi mai înainte. La fel..spune franc inginerul zootehnist.r. da’ nu s-a auzit de atâta scandal ca pentru ferma asta.. nu ar putea opri miasma dejec iilor porcine. arată că aerosolii proveni i de la asemenea dejec ii pot fi foarte nocivi. A făcut tot ce s-a putut.r. miros atât de îngrozitor. când se va termina modernizarea. În ara Românească mai sunt ferme care miros.G Nr.acolo se aflase o fermă mică de porcine apar inând “Gospodăriei locale a Comitetului Jude ean p. afirmase că mirosul fetid care asfixiază oraşul nu a îmbolnăvit pe nimeni.) Deoarece ferma de astăzi este despăr ită de casele locuitorilor din oraş doar de o şosea. Petru Şiman.” Ferma a promis că imediat după la 1 ianuarie 2007. Ziarul de la Bucureşti mi-a citat şi cuvintele mele de indignare. care nu opreau nicidecum mirosurile fetide. deoarece sistemul respirator al 135 . 152/2005 . aprobată prin Legea Nr. sub semnătura lui Cristian Petru Bălan .U. ing. Jean Popescu. Am încheiat citatul din ziarul “România liberă”.” Şeful fermei. adăugând: “În asentiment cu profesorul sunt şi fostul primar al urbei. Niciodată acest miros (n. a declarat despre miros (citez din ziar): “Nici mie nu-mi place.

CO. Dar cine sunt fondatorii acestei ferme? “Cris-Timul (sau Cristimul). slăbesc sistemul imunitar.toate sub formă de materie în suspensie. chiar dacă au fost din capul locului bine inten iona i.C. din care două în Capitală. Dar trebuie adăugat că aerosolii din dejec ii mai con in fosfor total. 10 metri pătra i. S. localizată la Filipeştii de Pădure. hidrocarburi de petrol . Italia şi Grecia. La Filipeşti a investit peste 2 milioane de euro. Bucureştii Noi. livrând 150 de tone produse pe zi. SENSCONSTRUCT. este o afacere de familie”. 5. au. Astăzi adresa societă ii este Bd. streptococi fecali (enterococi).. Cristina Timiş. Probabil că fondatorii fermei nu au prevăzut cât de puternică va fi reac ia şi rezisten a localnicilor din acest oraş. Mirosul sesizat de glandele olfactive nu s-ar sim i dacă nu ar proveni din emisiunile secundare ale H2S în condi iile incuba iei vii micoorganice care se formează din contact cu aerul şi cu solul cald. care va deservi 1800 de magazine din Bucureşti.. sulfuri şi hidrogen sulfurat pur. CRISTIM 2 PROD. 2. Zn. Nr. pe care l-au botezat CRIS-TIM (de la Cristina + Timiş). 136 . Nu este o simplă întâmplare că cele mai multe cazuri de îmbolnăviri se numără în familiile din vecinătatea fermei. bovinelor. ovinelor. în anul 1992. Dar timpul nu este pierdut să-şi corecteze greşeala de rea amplasare. ECOFERM. împreună cu so ul ei Radu Timiş. o fermă piscicolă şi unele de culturi vegetale. Aşa declară Radu Timiş. Paisprezece ani mai târziu. Dacă nu ar fi comis imensa greşeală de a amplasa ferma lui pe aria unui oraş frumos. proveni i de la spălarea cote elor.000$. dacă ar fi ales alt loc. azot amoniacal. Muntenia. altă dată cu aer curat. de aerosoli purta i de vânt la mari distan e.fiin ei umane. relativ tânărul om de afaceri Radu Timiş (42 de ani) ar merita sincer felicitat şi de locuitorii din Boldeşti-Scăieni (acum supăra i pe el) pentru iscusin a. Cifra anuală a Cristimului depăşeşte acum 100. care are 4 ferme pentru creşterea porcilor. Bucureşti. jumătate printr-o finan are Sparad.000. cu peste 1500 de angaja i care lucrează în patru fabrici de mezeluri. iar hidrogenul sulfurat atacă lent şi alveolele pulmonare. Centrul de Logistică de la Mogoşoaia. din care se vând 100 t/zi. talentul şi ambi ia de a porni o afacere cu mezeluri de la zero şi de a ajunge în scurt timp primul mezelar din ară. inhalând zilnic emisiile azotului amoniacal. Dâmbovi a. cum se scrie în ultimul timp. prin 15 magazine Cristim. o societate imobiliară şi de construc ii. detergen i sintetici biodegradabili şi nebiodegradabili. Societatea are peste 1500 de angaja i. jud. “RECUNOŞTIN A” PRODCOM IMPEX. sulfa i şi sulfi i. preşedintele grupului Cris-Tim. un oraş cu rapidă dezvoltare teritorială. 3. în cartierul Militari din Bucureşti. Aici este şi ferma cu pricina din Boldeşti-Scăieni. 140. chiar când concentra ia lui este în cantită i mai mici. Radu Timiş ajunge să conducă una din cele mai mari companii specializată în prelucrarea şi comercializarea cărnii (18% din mezelurile româneşti) şi în care declara că a investit tot profitul ob inut. bacterii coliforme. de asemenea. pe o suprafa ă de 200 ha. Cu. deteriorându-i grav echilibrul ecologic prin amplasarea cu ghinion (pentru localnici) a unei ferme “ecologice”. escherichia coli. fără a fi păgubit nici dumnealui nici localnicii. de cca. aveau un micu chioşc alimentar. 4. fiind sus inută în prezent de toate companiile membre ale sale şi anume: 1. cu o depozitare de 120 t/zi.

” Cu asemenea ambi ii. le reproducem şi în monografia de fa ă: Anul 2004 Suprafa a fermei: 65 ha Bovine: 98 capete Porcine 6259 capete Salaria i permanen i 145 Anul 2005 86 ha 121 capete 7259 capete 144 Men ionăm că vacile de aici sunt aduse din Fran a (la inaugurarea instalării lor în grajdurile moderne de la Scăieni a fost prezent însuşi ministrul francez al agriculturii) şi mai men ionăm. Ne-a convins că este în stare. produse carnate cruduscate. mezeluri fiert-afumate.. fapt cu totul 137 . în afară de greşeala cu alegerea oraşului Boldeşti-Scăieni. i-am sugera d-lui Timiş. cremwurşti. “Ca să supravie uieşti pe această pia ă. Aceştia sunt ALDIS-Călăraşi. cu. Oricum. Dar să nu vă imagina i că acest Cristim nu mai are de înfruntat concuren i serioşi pe pia a românească. USA.prin tehnologiile cele mai avansate. Fără brand. să mute porcii (nu vitele) de pe aria oraşului Boldeşti-Scăieni. pentru mărirea produc iei de lapte. ultima sus inută de compania miliardară americană SMITHFIELD FOOD. vegetale. declara Radu Timiş. 16). nu însemni nimic. Vivaldi). deşi poate că nu ei o inventaseră. CAROLI şi CAMPOFRIO. vacile sunt tratate non-stop. având cel mai modern laborator fizico-chimic din România pentru analizele zilnice ale tuturor şarjelor.C. dar şi să reînfiin eze sec ia de salamuri. Penalizarea a fost de 7 milioane de euro. un asemenea transfer de animale ar costa mult mai pu in decât pierderea celor 7 milioane de euro şi i-ar aduce un mare câştig.. ci pe o pia ă europeană.000-560. Radu Timiş a mai comis o greşeală tot atât de mare. sperând să ajungă la 200 t/zi în 2007 şi 300 t/zi în 2010. l-ar putea obliga să închidă ferma de porci şi vite de la Scăieni. preşedintele S.Reclamele făcute de Cristim arată că această societate comercială fabrică cele mai bune produse de parizere. trebuie să fii agresiv. când a lansat o marcă “Salamul săsesc” fără să o înregistreze. Şi totuşi. dând la o parte o mul ime de concuren i mai mici. Pentru că de inem câteva date mai vechi despre ECOFERM SRL de la BoldeştiScăieni (Şos. care o aveau deja înregistrată. că în timpul zilei. Cristimul a produs 150 t de mezeluri pe zi în 2006. Destul de mult ! Din cauză ca Uniunea Europeană.000 t/an . de asemenea. pateuri. nu ai putere de negociere cu supermarketurile şi nu po i vinde.compania a ajuns la o afacere de peste 200 milioane de euro pe an. diverse . ceea ce i-a atras o penalizare după conflictul cu CAMPOFRIO şi ANGST. ca loc pentru creşterea porcilor. în urma unei monitorizări solicitate de cetă enii din Boldeşti-Scăieni. Chopin. Ploieşti-Vălenii de Munte nr. Dacă nu ai brand. pentru că nu te ba i cu firmele locale. S-ar crea şi noi locuri de muncă pentru cetă enii disponibiliza i din acest oraş. Cristim. deci cam a IX-a parte din averea sa. şunci. ANGST RO. cârna i. muzică clasică (Mozart. Vânzând aceste produse în cantitate de 540. de care este mare nevoie în jude ul Prahova. şi să facă în acel loc o modernă fabrică de produse lactate.

Astăzi se pare că porcinile fermei depăşesc 10..000 de capete (nu avem date statistice). Astfel.8%.198 mii RON (5. Pre net al fermei. 1.000 de locuitori. nu vor fi asculta i. Cristim Boldeşti-Scăieni a acoperit pierderile. Avem însă convingerea că şi acelea demonstrează tot un progres satisfăcător şi că cifrele men ionate de mine aici au fost întru totul reale.7% din sprijinul total acordat jude ului Prahova).. în calendarul chinezesc. dar s-a reuşit chiar să se ob ină un profit net de 223.741.iar 844 mii RON au fost subven ii pentru laptele livrat la procesare. de la 1956 de capete (din care porcine 1878 şi bovine 78. pe când cifra de afaceri/UVM a fost 5.pierderea subven iilor din cifra de afaceri/UVM a ajuns la un nivel rezonabil de 16. junici şi porci .2001. în 2005. fiindcă fac ei şi aşa destulă muzică atunci când le este foame. De asemenea.2 RON în anul 2004. Porcii de acolo nu sunt servi i cu muzică. În 2005 a primit mai mult: 2. În anul 2004 ferma a beneficiat de ajutor financiar de la bugetul de stat.real şi cu rezultate vizibil eficiente.000 t. care aduce numai surprize şi mari schimbări. Dar cum anul 2007. am arătat aici şi faptele rele şi faptele bune ale faimoasei ferme S. Chiar dacă patronul afirmă. plânsetele lor vor ajunge până la ceruri şi nu se ştie cu ce feed-back divin se pot întoarce toate suspinele şi lacrimile lor. este “anul porcului”. Redresarea activită ii în 2005-2006 a fost determinată de aplicarea unor politici manageriale performante.3% din sprijinul financiar acordat jude ului. pentru o popula ie de 580. După cum vede i.890 mii RON. Datorită rezultatelor înregistrate în 2005 . Din aceste sume. în sumă de 1. 55/19.C. fără să putem intra în cifrele de afaceri exacte din anii 2006-2007. extinsă la 800.465. suprafa a furajeră a crescut de la 65 ha la 86 ha. după cum urmează: 1.000 din rural. ale căror decizii au condus la creşterea numărului de animale. la finele anului 2004). la 2275 capete (din care 2178 porcine şi 97 bovine). Consiliul Jude ean Prahova a aprobat realizarea a patru rampe ecologice de deşeuri menajere în acest jude .şi îi dorim succes şi o perpetuare chiar mai lungă de un secol .000 de tone .253 mii RON au fost subven ii pentru produc ia marfă pentru tineretul bovin.1 RON fa ă de 1.000 sunt de la oraşe şi 260.6 mii RON şi o rată a profitului de 1. Alături de cele de la Bucureşti-Rudeni138 . din care 320. nu numai că S. adică 5. fa ă de nivelul 66. urmând ca anual să primească 78.IX. prin intermedierea a 10 sta ii de transfer. găzduită pe ghimpii de la Boldeşti-Scăieni.care.000 tone de deşeuri. fireşte că sunt altele.0%. care.dar dacă localnicii din oraşul care îi cere să-şi transfere de acolo ferma de porci. demonstrând hărnicia şi ambi ia familiei Timiş. va deservi toate localită ile din sudul jude ului. plin de optimism: “Am această firmă pentru 100 de ani . a fost 236.6 mii RON.trei-patru genera i după mine” .C.224 mii RON profit net .7% fa ă de -53% cum fusese în anul 2004. Ecoferm/Cristim. Rampa ecologică de la Boldeşti-Scăieni. înregistrat în anul 2006. cu o capacitate totală de înmagazinare de 750. să rămânem cu to ii optimişti! RAMPA ECOLOGICĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI Prin Hotărârea Nr.

000 t. Rampa de la Băicoi. mai multe ca în alte jude e ale ării. cu capacitate mică.C.P. în termeni 139 .. este nevoită să recunoască. cu o depozitare anual de cca. acolo se transportă deşeuri menajere şi asimilate. la aproape 3 km sud de oraşul care. Pentru proiectul lucrării de depozitare şi pentru construirea rampei ecologice. vedem că s-au depozitat 80. în prezen a autorită ilor jude ene şi locale.M. care a fost înaintată la conducerea A. singur a depozitat 75. Toma Călinescu. întinsă pe câteva ha. însă cele mai multe transporturi gunoiere vin de la distan ă. Rampa de la Vălenii de Munte. fiind întru totul foarte. în jude ul Prahova se produc anual cca. implicit se va extinde şi spre această zonă. În pofida protestelor vehemente făcute de locuitorii acestui oraş.. O aten ie deosebită i s-a acordat marii rampe ecologice de la Boldeşti-Scăieni. am dat peste o documenta ie a S. cu o capacitate de 19. ecologică (aici autorită ile cred că au abuzat prea mult de acest termen. Trebuie să men ionez că groapa ecologică nu are incineratoare cu module ecologice de deşeuri nepericuloase. IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT S. 3.000 m. Astfel.000 de locuitori. gra ie pozi iei favorabile pentru propunătorii care. au făcut prospectul.900 m. Gheorghe Gheorghe şi al ii. pe un drum agricol asfaltat. deoarece a fost solicitată insistent de această conducere. rampa a fost inaugurată oficial.L. destinată deşeurilor industriale. în scopul realizării unui impact minim asupra factorilor de mediu.Chitila.5 ha. nefăcută deloc public. deşeuri stradale şi inerte.R. Ca materiale de depozitare. de cel de la Costineşti şi de cel din rada portului Constan a. Transportul spre rampă se face pe o cale de acces de cca. Citind-o cu aten ie. Cercetând mai amănun it aceste afirma ii. 2 km.868 t/an. pare-se chiar mai mare decât acestea. pe aria sectorului Scăieni.C. dar. când s-a specificat că limita de depozitare a deşeurilor în acest loc este de 78. din care numai municipiul Ploieşti.c. 400. în medie. Rampa de la Băneşti. defavorabile însă pentru localnici. În medie.c.000 metri cubi pe an. anual. ini iate de Rodica Popescu. Pe teritoriul jude ului Prahova au fost identificate 106 depozite menajere neamenajate. în luna septembrie 2001. IRIDEX. balotare şi împachetare a deşeurilor. plăcându-le terenul. 2. Jean Popescu. în viitor.. Această societate administrează.3 milioane tone de deşeuri. zise fără noxe toxice. deoarece el a devenit un adjectiv eufemistic acoperitor şi destul de relativ în atari discu ii). groapa ecologică de la Scăieni. Proprietarii investi iei spuneau că rampa. Deşi ni s-au dat asigurări ferme că această rampă nu aduce nici un fel de prejudiciu mediului şi popula iei. rampa din BoldeştiScăieni este unul din cele mai mari depozite de gunoi din ară. documenta ia IRIDEXULUI înaintată AMP-ului. a fost dotată cu instala ii moderne de compactare. pe o suprafa ă de 48. Consiliul Jude ean Prahova a apelat la Societatea comercială S. care nu putea fi deloc ascuns specialiştilor ecologişti de la Protec ia Mediului. 4. Ea deserveşte 49. deşeuri industriale asimilate. cu o capacitate de 10. deoarece rampa se află în apropierea râului Teleajen.345 t/an.. Prahova. de la înfiin are până în prezent. 3. am descoperit şi cealaltă fa ă a “adevărului ecologic”.

până ce aceasta este îngropată totalmente sub o pătură groasă de cel pu in 50 de metri de pământ. acestea sosesc deseori acolo. întrucât. depăşindu-se cantitatea tonajului depozitat anual. ele trebuind să fie aduse de la Termo Brazi. s-a văzut că nu se respectă clauzele de func ionare. sute de camioane basculante. la urma urmelor. deşeurile infectate pot fi zburate de vânt de pe rampă dacă baloturile nu sunt bine fixate în folie. apele uzate pot contacta pânza freatică şi râul din apropiere. fără putin a de a fi descoperite. între timp. nu mai poate recunoaşte locul acela.R. Specialiştii angaja i la IRIDEX par oameni cinsti i. de fapt. întrucât rampa este supra-alimentată.. Din păcate. o ară care este nu numai cea mai mare producătoare de excelente bunuri materiale. dar şi compuşi toxici. degajări de mirosuri neplăcute.. păgubind statul cu sute de mii de euro. când S. a încasat bani pe nişte transporturi fictive spre această rampă. şi luând în considera ie schimbarea climaterică pe glob.principalii constituen i ai gazului rezultat de depozitarea deşeurilor menajere. zonă străbătută continuu de curen i puternici de aer. şi dacă cineva a stat în apropiere şi se întoarce după un număr de ani. produşi de microorganismele prezente în depozitele de servire în condi ii anaerobe. Aşa apar nişte mari dealuri artificiale. vara. cantitatea cea mai mare de noxe se elimină în primii cinci ani (presupunând că nu s-ar depozita zilnic alte deşeuri). că nici o rampă ecologică din lume nu poate oferi garan ii de acurate e de sută la sută.destul de cinsti i. uneori extrem de puternice în România. în aceeaşi documenta ie. Conform Studiului de Impact. Când s-a ajuns la acest punct. escavatoare şi compresoare muncesc câ iva ani cărând milioane de tone de pământ şi roci. a lui William Brânză. cu intensificarea vânturilor turbionare. atunci migrarea şi depozitarea acestuia pot prezenta o serie de riscuri majore. dar şi de gunoaie grosiere de tot felul (inclusiv morale).. De asemenea. Potrivit aceleiaşi documenta ii. pericol de explozie. pericol de incendiu prin autoaprindere. mascate bine printre deşeurile menajere. Cel mai mare din toate a fost un transport fictiv. Orice deşeuri poluante ar trebui transportate doar de o societate autorizată pentru activită i cu deşeurile ambalate şi etichetate. Deoarece eu trăiesc în America.C. Printre acestea. am aflat că depozitul degajă în zonă emisii continui de metan şi bioxid de carbon . WILLIS S. iar deşeurile toxice sunt uneori strecurate iresponsabil printre cele netoxice. tot se va umple peste poate. documenta ia în discu ie nu arată cum se pot combate mirosurile infecte degajate de această groapă ecologică şi care ajung aduse uneori de vânt până în oraş. pe care le deversează şi compresează în straturi peste fosta rampă. dar s-au făcut şi abuzuri. deoarece ajunge plin de coline frumoase şi împădurite cu diferite esen e de 140 . Din lecturarea ei. deşeurile reciclabile sunt adesea amestecate cu cele nereciclabile. Uneori se toarnă şi beton. Deşi rampa nu este destinată deşeurilor industriale. ridicate în plin câmp. căci orice rampă. de aici încolo încep marile transporturi spre ea: zi şi noapte. am văzut cum procedează americanii cu aceste aşa-zise rampe ecologice după ce acestea se umplu până la refuz.L. mai recunosc deschis că în cazul în care gazul nu este evacuat deja gata controlat din depozit. Au trecut mai bine de cinci ani de când există această rampă şi. există un real pericol de explozie prin posibila apari ie a acumulării de gaze ce contribuie la efectul mondial de seră. afectarea componen ei biologice a solului prin reducerea concentra iei de oxigen. Pozi ionat fiind nu departe de firul râului Teleajen.

sub un capac gros de pământ. . creând probleme în sezonul cald. Nu in neapărat să sperii lumea şi să fac o conexiune hazardantă între existen a acestei mari rampe ecologice şi creşterea mortalită ii. Dar . prin interven ia mâinii umane. . specificând clar şi sub amenin area legii. cunoscută înainte sub numele de Baza Tubulară. pe Str. nu numai mirosurile dau năvală de la rampa noastră. şef era regretatul maistru Nică Petre. mortalitatea a crescut în Boldeşti-Scăieni în perioada 2002-2006. Gloriei nr.aten ie! Totdeauna la poalele acelui deal există nişte pancarde cu avertismente scrise. prin anii ‘60. iradieri şi mirosuri insuportabile. În mod inexplicabil. BAT-ul a devenit astăzi unul din cele mai importante servicii de transport agabaritic din ară şi depozit de materiale petrochimice. roci şi beton. Peisajul. Compania răspunde la telefonul 244-210-810 şi primeşte zilnic comenzi ferme pentru: .. inclusiv gripa aviară care a apărut în Balaca. .instalări de materiale tubulare şi instala ii de foraj. în special vara. Deocamdată. Deopotrivă. firmă care astăzi se numeşte “BAT Service S. în primul rând pentru liniştirea popula iei din acest oraş asaltat de mirosuri. dar un studiu ştiin ific. Compania afirmă că se află în căutare de noi bra e de muncă în domeniul transporturilor agabaritice. 4. Până să existe rampa.A.copaci şi cu brâuri de flori.sisteme de conduce şi pompe. dar şi roiuri nesfârşite de muşte.oferte de scule şi instrumente de foraj de exploatare. materiale de construc ie sonde).sisteme de siguran ă şi protec ie pentru industria de petrol-gaze. la Boldeşti-Scăieni gazele şi odorurile nu pot fi puse sub nici un capac şi ele zburdă libere în afară. . Totul s-ar putea să fie o simplă coinciden ă. unde.transportarea lor la adresa solicitată. închise acolo ca într-o cutie. care înainte era scârbos. un loc cu adevărat frumos şi demn de admirat. . erau muşte pu ine în zonă. multe venind infectate. BOLDEŞTI-SCĂIENI În Scăieni. pe arii întinse. . BAT SERVICE S. Acum ele s-au înmul it. devine. iar ciorile şi-au găsit un adevărat rai în întreaga zonă urbană. deoarece. 141 . Aceste păsări se pot vedea tot mai des vizitând rampa de gunoi. din profunzimea lor.închirieri de materiale tubulare şi instala ii de foraj. S-a observat că pescăruşii şi ciorile au şi ele o mare predilec ie pentru gunoaie..reparări de materiale tubulare de instala ii de foraj.A. pot izbucni gaze toxice periculoase. la fa a locului.comercializarea diferitelor tipuri de eavă polietilenă. să nu se construiască locuin e pe aceste coline sau la poalele lor şi să nu se foreze în aceste locuri. . se află o firmă veche de şase decenii. nu ar fi rău să fie înfăptuit. Cum am mai arătat şi în altă parte. a utilajului petrolifer ( evi. comparativ cu localită ile mai îndepărtate aflate împrejur. zburătoarele de acest fel pot colporta diferi i germeni patogeni.” Dintr-un loc de simplă depozitare. urât mirositor şi cu totul dezolant.

O parte din piep i şi pulpe mergeau la sec ia de afumat.C. În prezent se lucrează cu un personal mai redus decât înainte şi nu totdeauna se fac tăieri. exportul preferen ial fiind ările arabe. există totuşi zile când mirosul de la sec ia de concentrate (miros gre os de găina ars!) se simte când şi când pe aceeaşi arie pe care era prezent zilnic şi mai înainte. fiindcă au fost eutanasiate păsări foarte sănătoase. Pentru nimic în lume nu în elegem de ce. Astfel. Charbel Elias Laoun (probabil fra i) şi Sarkis Elias Sarkis. Abatorul devenise foarte productiv şi aducea un serios venit ării. foarte căutate pe pia ă. primii având obliga ia să găsească distribuitori ale produselor abatorului în străinătate. un modern şi spa ios depozit de congelare de unde carnea sortată şi împachetată lua drumul exportului în propor ie de 60%. se emana un miros greu. unde se fabricau sortimentele “Picarom”. care erau trimise apoi la sec ia de cură are mecanică a penelor. deşi controlate la ieşire. Decizia de asociere nr. El avea câteva mii de tăieri de păsări pe zi. Viscerele şi fulgii nu se aruncau ci mergeau la etaj. “AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL” În urmă cu 45 de ani s-a înfiin at un abator de păsări la Scăieni. Este drept că libanezii au mai modernizat pu in abatorul. Cele cca 80 de muncitoare de la abator. Banca Transilvaniei le-a sărit imediat în ajutor cu împrumuturi noi. localnicii se plâng în continuare şi sunt foarte nemul umi i. Din cauza aceasta. şi încă mai există. Exista o sec ie de sacrificare a păsărilor pe bandă. se afla. unde se măcinau deşeurile organice calcinate. păsări sau pentru crescătoriile de peşti.000 RON. încât nu se mai poate fura nimic (sau cel pu in aşa se pretinde). sfârşind la sec iile de eviscerare şi împachetare. 89 a fost reînnoită la 19 mai 2005 prin Societatea Civilă a avoca ilor Radu. Tărăcilă. Anexat abatorului.928. Controalele actuale la poarta abatorului sunt deosebit de severe. care se răspândea zilnic peste tot sectorul Scăieni şi cartierul Balaca (la Boldeşti nu se sim ea decât rareori).. la un capital social ini ial de 4.Autoriza ia Na ională pentru Protec ia Consumatorilor. Produsele de bază ale AGRISOLULUI de la Scăieni sunt: carcase cu pui congela i. la poarta abatorului. găseau metodele cele mai subtile să scoată ilegal pe poartă bucă i de carne pentru propriile familii sau pentru vânzare. câştigul de pe produse se împarte între beneficiarii libanezi şi statul român. Cifra de afaceri a AGRISOLULUI a crescut de la 10 milioane de euro în 1999 la peste 25 milioane în 2005. lângă steagul românesc şi al Uniunii Europene. la sec ia de coacere şi pulverizare. de-a dreptul insuportabil. în special pui de găină până la un an. mai ales când ei au auzit şi 142 . AGRISOL-ul s-a asociat cu trei businessmani libanezi.ABATORUL DE PĂSĂRI S. într-o perioadă când era criză mare de carne pe pia ă. dar de data aceasta. fâlfâie acum biruitor şi steagul libanez. domnii Youssef Tainos Laoun. cu o autoriza ie integrată de mediu legală şi cu autoriza ia ANPC . Sacrificiile au fost cu totul oprite atunci când la Scăieni şi Balaca s-au semnalat focare de febră aviară H5N1 şi când au fost sacrificate toate păsările din zonă ale cetă enilor care declarau furioşi că nimicirea lor este inutilă. apar inând statului şi fiind administrat de o fermă avicolă din Băicoi. De la această sec ie.. produse derivate de pui şi furaje concentrate. după Revolu ie. Deşi s-au introdus filtre noi şi mai moderne decât cele vechi. transformându-se în îngrăşăminte concentrate pentru animale.

nu putem să spunem altceva decât că. cu val uri.C. PRODSIG.000 euro. în 2003. aceeaşi firmă cu AGRISOL. capital social 200 RON.. una etajată. întrucât ele contribuie la consolidarea economiei locale. câteva firme noi şi este de prevăzut ca numărul lor să crească în viitor. la poarta abatorului s-a înfiin at şi un magazin de vânzare a cărnii de pasăre. Deocamdată. în 2001. cea mai mare şi mai veche dintre ele. în majoritate. din cifrele de afaceri şi din capitalul lor social afişat. în 1995.067 RON. LUX MOB (Şos. apar inând d-nei Caty Pahon u. MORILE DIN ORAŞ: Există două mori. care apar inea trustului de panifica ie Ploieşti şi care lucrează angro (en gros). Dacă vor rezista concuren ei. Gloriei). 19). DANCOR COM. Str. întărind şi profilul industrial al oraşului Boldeşti-Scăieni. Ploieşti-Văleni nr. DANCOR COM (Str. cifra de afaceri era de 500.000 euro. TECAR-SAN. Sediul central al S. TECAR-SAN (Şos. se află în Scăieni. cifra de afaceri 500. Ploieşti-Văleni). au demarat bine. Aceasta a fost cumpărată recent de un cetă ean turc. Ele au diferite profiluri şi câteva se luptă cu greută i inerente începutului în business.L. AGRISOL INTERNATIONAL RO. încurajate de forurile locale. în schimb. că promit să devină companii serioase. care sunt defini i de cifra de afaceri şi de capitalul lor social. Multe zvonuri însă ar putea fi neadevărate. cu pre de abator. pe şoseaua Ploieşti – Văleni. Voi men iona fugitiv indicatorii lor financiari de evolu ie şi rezisten ă. Morii nr. care a dispărut deja.zvonul că această societate ar inten iona să construiască în apropiere şi o mare crescătorie de ra e. în 1992 pornise cu o cifră de afaceri de 1 milion de euro. lângă dispensarul veterinar. urmărite cu aten ie şi descrise într-un material special de studiu economic. cum au dispărut varni ele şi Sticlăria .acestea erau peste drum de gară sau Fabrica de pâine (dar se va redeschide curând o alta nouă. GAFTOS PRODUCTION (Str. 23). capital social 500 RON. făcând necesare eforturi să nu colapseze. Recent. cu excep ia vechii Baze de Aprovizionare Floreşti.R. 244-211. BAZA DE APOVIZIONARE FLOREŞTI În Boldeşti-Scăieni. după intrarea ării noastre în Uniunea Europeană. cifră de afaceri 1-2 milioane euro. capitalul social fiind de 2. Bucovului nr. S. în acelaşi loc).. cu capital american. ROM FOR (Str. ele ar merita sprijinite de bănci. LUX MOB.000 euro. INVEST MANAGEMENT. cifra de afaceri era de 500. 143 . Este o moară mică.821. capital social 5000 RON. tel. INVEST MANAGEMENT (Str. FIRMELE MICI DIN ORAŞ: ROM FOR. Morii 38). A doua moară se află pe Calea Unirii. capital social 200 RON. 38. cu tendin e de extindere şi de aceea trebuie să le acordăm încredere şi să le dorim succes. Liliacului nr. aceiaşi indici financiari. 79).793. în 2004. GAFTOS. PRODSIG cooperează cu LUX MOB. au apărut.

ar putea deveni cu adevărat mari. indicii respectivi vor fi deja depăşi i. fiindcă ei sunt arăta i aici doar cu un simplu scop orientativ şi comparativ pentru evolu iile viitoare ale acestor mici companii locale care. la ieşirea acestei căr i din tipografie.Se în elege că. în viitor. 144 .

prof. Samoilă Nicolae. eligibilită ii autorită ilor. promo ia 1965. : Lupu Viorel. a X-a la Liceul de Administra ie şi Turism din Ploieşti. Stăncescu Petru a.ârlea. fiul unui muncitor petrolist.CAPITOLUL XI.M. în Boldeşti). alcătuit din 17 membri care pot aproba sau nu unele decizii locale. Tănase Răzvan Ionu . la fel ca primăria oraşului Glen Ellyn. Marinescu Florin. iar ca 145 . primarul se consultă periodic. Primăria oraşului Boldeşti-Scăieni În baza legii nr. sec ia engleză. Mirea Mihai. şi un nepot. Dinu Nelu. Petcu Paul Dorian (n. de ştiin ele naturii. Popescu Ion. Este profesor gradul I. statul Illinois. În România există şi func ia de vice-primar. Din partea P. cu o vechime de 41 de ani în învă ământ.: Enache Vasile.02. administra iei publice locale. după cum urmează: Din partea PARTIDULUI LIBERAL: Bi ă Paul. profesor de fizică. Administra ia publică a oraşului Boldeşti-Scăieni. legalită ii şi consultării cetă enilor în probleme locale de interes deosebit. în condi iile legii. 31 martie 1942). în condi iile prevăzute de lege. Pe parcursul mandatului său. Din partea PARTIDULUI DEMOCRAT: Marinescu Ion. pentru orice problemă importantă. elev cl. I de ştiin ele naturii. Gheorghe Nicolae. la fel ca oraşele americane din jurul meu. La Primăria din Boldeşti-Scăieni.S. absolventă a Colegiului de Institutori. Din partea P. Posedă un patrimoniu şi are ini iativă în ceea ce priveşte administrarea intereselor publice locale. profesoară gr. Din partea PARTIDULUI CONSERVATOR: Bibescu Ion. autoritatea în limitele administrativ-teritoriale stabilite. din Blaj.D. Ei au fost aleşi din reprezentan ii a cinci partide politice.1962). Consiliul local şi primarul func ionează ca autorită i administrative autonome şi rezolvă toate treburile publice din oraş. Primarul oraşului Boldeşti-Scăieni se numeşte Ion Dumitru (n. a fost şi continuă să fie foarte apreciat de alegătorii care i-au acordat această încredere. în 2004. Alina-Paula. cu Consiliul Local al Primăriei din Boldeşti-Scăieni. se întemeiază pe principiile autonomiei locale. pentru spiritul său gospodăresc şi pentru comportamentul lui deosebit de politicos fa ă de to i cetă enii.R. 10 mai 1940.oraşul Boldeşti-Scăieni este unitate administrativ-teritorială cu distinsă personalitate juridică. Este căsătorit cu profesoara Dumitru Elisabeta (n. absolvent al Facultă ii de biologie-geografie din cadrul Universită ii Babeş-Bolyai din Cluj. fostă colegă de grupă la aceeaşi universitate. 15. cu o mare majoritate de voturi. Profesorul Ion Dumitru a candidat la func ia de primar din partea Partidului Conservator (fost Partidul Umanist) şi a fost ales. 215 din 23 aprilie 2001 . În activitatea sa. Vasilescu Alin Alexandru. vice-primar este dl. Vlăsceanu Cristu. unde locuiesc. Isbăşoiu Constantin. Stăncescu Gheorghe. Au o fiică. exercitând. Stârceanu Anca.a administra iei publice locale . descentralizării serviciilor publice.

prof. contabilitate este d-na Elena Ionescu. Jean.secretar este d-na Marinescu Florina Neli (n. prof. Ciungradi Silviu (1979-1981). Pentru ca o persoană să poată fi înscrisă în programul de audien e.275. viceprimar. Prin hotărârea de descentralizare a serviciilor publice a primăriilor. Moroianu Gheorghe (1994-1996). pentru că era o perioada politică postrevolu ionară încă în fierbere. Rela iile cu publicul sunt de luni până vineri. Joi: dl. din Scăieni. Dobre Valeriu (1992-1994). 2. cu o veche experien ă în această solicitantă branşă. între orele 8. 0244-211. 0244-211.287. Dumitru Ion (2004-până în prezent). Dumitru Ion.30. în condi ii în care oraşul trăia o nouă epocă de libertate. să specifice numele. adresa şi telefonul sau să se adreseze pe e-mailul primăriei: pbs@opticnet. Cu dumnealui începe seria nouă de primari.30-16. Enache Vasile (1996-2004). iar dactilograf-arhivar Moraru Mihaela. 21. Miercuri: dl. După Revolu ie. Secretară este Georgescu Liliana. dl.1947). absolventă a Facultă ii de Drept Bucureşti. Ultimii patru primari ai oraşului Boldeşti-Scăieni.ro. Bengea Nicolae (1988-1989). Noile organe de conducere ale jude ului Prahova l-au numit ca primar interimar pe un specialist în economie. iar telefon/fax: 0244-211. DIREC IA DE PATRIMONIU A ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI După revolu ie.09. Iată pe to i primarii acestei noi perioade. Dar era nevoie de primar şi trebuia numit cineva care să nu fi fost membru de partid şi să aibă studii superioare. post comunistă şi post ceauşistă. următorii fiind aleşi prin vot democratic: Popescu Jean (1991-1992). nu s-au mai inut alegeri. înregistrări ale decesului (în termen de 3 zile de la decesul unei persoane). secretara oraşului. Petcu Paul Dorian. înregistrări ale căsătoriei. au fost următoarele persoane (în paranteză sunt nota i anii cât au func ionat în această func ie): Marinescu Aurică (1968-1979). aceasta trebuie să depună o cerere la Registratura Primăriei. Petcu Paul Dorian. Popescu P.1363. care nu fusese membru de partid. La primăria oraşului se fac înregistrări pentru naşterea copiilor (termenul fiind 15 zile după naşterea lor). Şef serviciu financiar. guvernul a decis ca primăriile să fie degrevate de multitudinea de sarcini care le împiedicau să se descurce bine pentru rezolvarea lor. iar programul de audien e este afişat după cum urmează: Luni: d-na Marinescu Florina Neli. prof. BoldeştiScăieni. Podgorie nr. 105300. înainte de Revolu ie. cu studii superioare. primarul oraşului. Mar i: dl. s-au înfiin at direc iile de patrimoniu 146 . viceprimar. căci împrejurările nu permiteau aşa ceva. în care să precizeze motivul solicitării audien ei. cod. Adresa primăriei este str. Gheorghe Dumitru (1981-1988).

a însemnat un ruşinos. nu a fost niciodată nimănui de nici un folos. aflat în spatele statuii lui Teodor Diamant.local. contactul permanent cu primăria locală. pe acolo pe unde ea a fost fără cap montată.a. toaletarea plantelor. având o solidă experien ă şi lucrând cu alte două specialiste în contabilitate. trebuia să încălzească blocurile. procurarea de investi ii pentru bunul mers al şcolilor din oraş. Bucovului nr. numit în func ie în iunie 2004. se pare că direc ia de patrimoniu a lăsat în părăsire marele parc de lângă Clubul Boldeşti. La fel. dimpotrivă. de câteva decenii. pasămite. astăzi nu există nici o diferen ă dintre străzile Capitalei şi cele din Boldeşti-Scăieni. împreună cu alte salariate de la partea tehnică. deşi au mai rămas încă multe lucruri de pus la punct. ci o mul ime de alte capitole legate de gospodărire: drenări de canale. Actualul director al institu iei.şi ele . Dar a cedat de la primele probe. Moraru Mariana ş. în anul 1938. de a fi renovat vechea clădire a băii transformând-o în frumosul sediu al patrimoniului. alimentarea cu apă. Voicu Filofteia. asfaltări de drumuri. În oraşul Boldeşti-Scăieni sediul acestei direc ii se află pe str. al bibliotecii. Este meritul primului director al patrimoniului local. al Casei de cultură. încă de la înfiin are. urâ eşte cumplit sectorul Scăieni. unele străzi mai lăturalnice şi chiar parcurile Agrisol. care a continuat modernizarea şi dotarea birourilor cu toată recuzita necesară. lungă de cca 2 km.nimeni nu le poate contesta . cotind prin fa a cimitirului şi luând-o paralel cu Calea Victoriei. ici-colo abia zăreai câte un bec la stâlpii de pe stradă. De asemenea. pe lângă blocuri. construită de primarul Ilie Răspop. cu capace de beton căci pe acestea ştim că nu le mai fură nimeni. al grădini elor. dl. este Iosif Elena. şi merge aşa pe nişte străzi. măturarea străzilor şi a trotuarelor. în clădirea fostei băi comunale.care se îngrijesc de estetica şi cură enia localită ii. de la cuptoarele de topit sticlă. pentru care vedem că patrimoniul nu mişcă nici un pai şi nu se zbate nici un pic este demontarea totală a monstruoasei conducte aeriene. Referent contabil. S-au făcut numeroase lucrări concrete în acest oraş . Direc ia patrimoniului s-a înfiin at în anul 2001 şi principala sarcină a acestei importante institu ii este gospodărirea oraşului. Conducta porneşte de la punctul de evacuare a refulărilor termice. Cristu Vlăsceanu. Şi ce urâtă este! Acea conductă nu a func ionat niciodată. Dar nu numai problema luminii pe străzi stă în grija patrimoniului. dl. În acest scop. 3. al UAMS-ului (Unită ii de Ajutor Medico-Sanitară). există o armată întreagă de salaria i . a următorului director. Dacă în urmă cu nişte ani. eventual.. multe altele. Contabil-şef este Mariana Nedelcu. plantări de arbuşti şi de flori cu plante aduse din serele proprii de lângă clubul Boldeşti. Cu toate acestea. reglarea noilor contracte de salubritate şi încă multe. Alexandru Viorica şi Ilie Rodica. procurarea şi distribuirea materialelor de cură enie. Albert Sebastian Nicolae. dl. Enache Vasile. Lângă biroul direc iei sunt birourile tehnico-administrative. o expertă în domeniu. Trotuarele . în privin a iluminatului public. până la intrarea în Boldeşti unde.54 la număr .sunt deplorabile! Dar problema cea mai urgentă şi cea mai gravă. un uriaş şi 147 . care. Câteva persoane s-au accidentat sau erau să se accidenteze grav şi să cadă în gurile de canal de unde s-au furat capacele de metal şi care mult timp au rămas deschise fără ca să fie înlocuite imediat cu altele. continuă cu succes activitatea predecesorilor dumnealui şi rezultatele muncii patrimoniale se văd atunci când parcurgi străzile oraşului.

fără standardizări impuse prin reguli din afară...costisitor rateu tehnic al epocii Ceauşescu. nu ca aici in SUA. E nevoie să chemăm pe americani ori pe ruşi să o demonteze? iganii din Boldeşti. bogată în simboluri şi chiar frumuşică. care să spună ceva despre istoria. coroana să aibă trei creneluri.R. Scuza că.-ULUI!! O altă mare ruşine a localită ii este dizgra ioasa stemă a oraşului BoldeştiScăieni.U. ŞI DIN STEMA COMUNISTĂ A C.S. Prin tradi ie şi prin lege. o distilerie de petrol şi o capră neagră. frumuse ea şi bogă iile acelor locuri. De aceea. De ex. o asemenea scuză este stupită! De aceea. Dacă este vorba de o comună. dacă este vorba de un oraş.. să vede i. specialişti în demontat fiare. STEMA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI ESTE JUMĂTATE DIN STEMA A. Atunci care este problema cu stema nouă? Vă voi convinge. în elegem cu to ii că simbolizează industria petroliferă şi bogă ia faunistică a jude ului. Pentru a în elege mai bine în ce constă acea gravitate. deasupra stemei trebuie să apară un singur crenel. Ei s-au gândit la un fel de standardizare a stemelor. dacă le-am spune doar atâta: şo pe ea!.. Dar heraldiştii români au vrut să aplice forme STAS ca în tradi iile regimului trecut şi au spus: haide să le dăm tuturor stemelor româneşti un contur comun .. aşa scrie într-un contract (comunist!) că nu avem voie să. Cei care proiectează stemele localită ilor (membrii Comisiei Na ionale de Heraldică) se presupune că ar avea cunoştin e solide în domeniul lor (heraldica este o disciplină auxiliară a istoriei care se ocupa cu studiul blazoanelor.. conducta va trebui demontată imediat. când vedem o sondă. deşi s-ar mai putea cizela şi aceasta vreun pic. dar ştim că n-am avut. când pe stema jude elor Suceava. Am avut noi vreodată vreo cetate istorică pe aceste meleaguri? Poate n-ar fi fost rău. era o stemă logică.. pe stema oraşului Boldeşti-Scăieni?..... cu orice risc! (Este un subiect copios de reportaj TVR pe toate canalele de televiziune. Cluj-Napoca ori pe cea a municipiului Târgovişte apar nişte turnuri de cetate cu creneluri. din vânzarea fierului vechi. Oricum.. trebuie să descriem pu in stema impusă aleatoriu.. Direc ia patrimoniului ar avea bani să mai înfiin eze încă două-trei parcuri în oraş. Fiecare desen dintr-un blazon sau dintr-o stemă trebuie să simbolizeze ceva. fiecare oraş trebuie să aibă o stemă. dacă este municipiu. poate cu mult mai gravă decât aceea cu conducta monstruoasă despre care am scris mai sus. până nu expiră contractu’. semănând cu o coroană şi ornată cu creneluri. ci am folosit o stemă mai veche. Ei bine. fiecare jude . a i văzut? eu nici n-am reprodus-o pe coperta căr ii mele.M.L. un simbol grafic.. dar pentru nimic în lume nimeni nu pricepe ce caută oare turnul de cetate. Urmări i imaginile. nişte relicve medievale.. se în elege că acolo au fost nişte cetă i...) Din demontarea ei.G. unde fiecare stat şi oraş îşi poate alege liber forma stemei. în paragrafele de mai jos. care într-adevăr spune ceva. pe stema jude ului Prahova. 148 . Heraldiştii noştri însă au cugetat altfel. că este o problemă de imagine foarte gravă.şi anume o formă de scut cu simboluri pe el. ar putea-o face să dispară în numai câteva ore. a stemelor). iar deasupra scutului să aşezăm o coroană cu creneluri (care ar fi semnul noble ei poporului nostru).

fiindcă noble ea se împacă minunat cu imaginea florilor suave: cu crinii. cu notele muzicale şi cu textele imnurilor pe care le-am tradus toate în româneşte. nu alta.U.G. în limbaj simbolic. Heraldiştii . Aşadar.şapte creneluri. în orice parte a lumii. ci românii alunga i din Ardeal. cu trandafirii..respectiv. la Boldeşti-Scăieni.-ului . pe cel de jos. ca de foc. au fost heraldişti cei care au desenat stema cu pricina trebuia să ştie că.S. Însă greşeala cea mai mare este că.M. ci unul plin de epi mari. s-au găsit nişte “min i 149 .M.G..L. tot cenuşiu.atunci să i se pună cinci creneluri. se înfiin ase la Bucureşti “Asocia ia Română de Legături cu Uniunea Sovietică”..S..R. Cred că toate persoanele mai în vârstă îşi amintesc detaliat şi cu scârbă de acele blestemate blazoane ale regimului dictatorial. genialii creatori ai stemei au furat pur şi simplu păr ile de jos ale stemelor comuniste ale asocia iei staliniste A.adică pe stema C. înnobilat şi el cu o coroni ă de petale roşii pe cap. pe celălalt sfert al blazonului. şi nu orice scai. chiar pe cel de bază. exact cele două mâini din stema aprobată anii trecu i pentru BoldeştiScăieni... Cine o fi aprobat această inep ie? Probabil cineva din comisia de heraldică jude eană.gata! .P. un sfert din stema oraşului. fiindcă nu putem admite aşa ceva! Noi nu mai avem nevoie de simboluri comuniste.L. măria sa scaiul ocupă. ci în calitate de profesor de istorie şi de pasionat amator. care avea ca bază a stemei mâinile strânse tovărăşeşte pe un fond roşu.R. crezând că . şi ale C. scaiul. pe un fond. iar dacă este jude . . asta să fie clar. tocmai la noi. nu din punct de vedere profesionist... ci şi de păr i de steme comuniste. hopa. În plus.R. cu frunzele de laur. veninoşi şi lipicioşi. inclusiv pentru scăienari! Nu sunt heraldist de profesie. veni i aici din zona secuilor şi stabili i pe aceste meleaguri. ci de la “Săcuieni”. Dar ce are de a face noble ea coroanei cu scaiul? Cele două no iuni se bat cap în cap. căci secuienii nu erau secui. iar în acea carte există şi mici explica ii heraldice. A. Sunt printre pu inii care posedă o mare colec ie de steme şi de steaguri din toate ările lumii şi am aproape gata o carte în care am colec ionat imnurile de stat ale tuturor ărilor din lume. “Confedera ia Generală a Muncii” (1945-1953). Conform acestui principiu. imaginile celor două mâini strânse tovărăşeşte pe fond roşu . căci treacă-meargă. Pe timpul când “Republica Populară Română” devenise o jecmănită colonie rusească. iar ei ne-au trântit o ciumăfaie de scai. fiecare doreşte să avem un oraş de oameni nobili. ciulinele de scai. absolut intacte. Imaginile dintre stemele comuniste şi stema oraşului nostru sunt absolut identice! Ce vre i mai mult? Toate fostele ări comuniste se feresc. este. dar m-am ocupat cu heraldica. domnilor. prin “colosala” lui importan ă istorică. Aceleaşi mâini tovărăşeşti se puteau vedea şi pe stema sindicatelor comuniste din fosta R. nu cu ghimpii. Î i vine să plângi (de în epăturile lui). Iată pentru ce va trebui să protestăm şi să respingem cu hotărâre această stemă blasfematoare pentru noul oraş. însăşi stema ării trebuia să aibă coroane cu creneluri . Ei bine.cu asta au şi explicat ştiin ifico-băbeşte numele de “Scăieni”.şi uite că nu are! Dar fie: să rămână oraşul nostru încoronoat cu trei creneluri. de simbolurile care le-au nenorocit existen a şi.şi le-au transplantat.dacă într-adevăr.U. se pot face transplantări nu numai de organe sau de păr i de organe. este prea mult.. simbolul sărăciei. la baza (!) stemei oraşului nostru. în stema comunistă mâinile îmbinate strâns simbolizând prietenia “fră ească şi de nezdruncinat” dintre poporul român şi “marele frate sovietic”. pe scurt. care nici pe departe nu vine de la “scai”...

autorii acestui blazon al crea iilor neroade ar merita. colete cu mandate poştale. numai cea de la Boldeşti. de fabrica de geamuri. totuşi. poşta de la Scăieni (unde coresponden a era şi este imensă. de petrol. dar nicidecum bine împăr ită. de la această poştă. de falanster . mai stupidă. premiul întâi! De altfel. fenomen care se întâmplă des producând mari nemul umiri cetă enilor care aşteaptă deseori la cozi lungi. Georgiana Bratu. întradevăr. Acum cred că s-a în eles clar de ce am reprodus pe coperta căr ii stema ce provenea dintr-o propunere mai veche care este. destul de mare (pe Calea Unirii 54). şi specialişti în codul Morse. s-a hotărât să existe o singură poştă. pentru ce. veche de peste 150 de ani iar Boldeştiul poşta lui.. la umbra lui. dar propunerea i-a fost tratată cu indiferen ă. căci făceau nu numai pe poştaşii. În acest scop. s-a construit la Boldeşti o clădire specială. reflectând. La etajul clădirii a func ionat o mare centrală telefonică. să colec ioneze abonamente radio ş.luminate cu bec roşu”. da! . până ce aceasta s-a mutat la Vălenii de Munte. de sonde. nici un alt element nu aminteşte de alte bogă ii locale. cum vă spuneam. de industrie. frumoşii scaie i verzi! Halal blazon! O idee mai ira ională. La numai câtva timp după înfiin area noului oraş. cerând să se înlocuiască stema oraşului. Hoancă Ecaterina. pentru evitarea aglomera iei. în mod vizibil. Atunci ei munceau zi lumină. saci de bani. nu de geaba a protestat domnul primar Ion Dumitru.. frumoasă şi corectă. Nu pot să-mi explic. chiar dacă nu dispuneau de clădiri proprii. fiindcă este departe de a avea un aspect de poştă modernă europeană. Cunosc bine doar pe dirigin ii poştei din Scăieni: Beuca Traian. OFICIUL POŞTAL DIN BOLDEŞTI SCĂIENI Pe vremea cât erau comune. dar ei trebuia să expedieze zilnic la tren. în zilele noastre. chiar dacă şi în ziarul Adevărul o ziaristă. nici că se putea imagina. datorită întreprinderilor de acolo) s-a desfiin at şi. i-a luat apărarea în articolul despre schimbarea stemei oraşului. spre a decide schimbarea de urgen ă a simbolului noului oraş. am expediat o recomandată spre 150 . func ionari cinsti i. afla i sub conducerea d-lui diriginte Jipa Ion. să ne propună o stemă-model! Cu excep ia ciorchinelui de strugure aflat între cele 4 frunze gălbejite din jurul lui. colindate de stihiile comunismului. iar în acest sens. trebuia să fie şi centralişti-telefonişti la PTTR. de pachete. bogă iile oraşului Boldeşti-Scăieni. câteodată chiar şi duminica. Poate ar mai fi nevoie de un func ionar la ghişeul de primirea taxelor de plată. la vagonul poştei. unele scrisori trimise de mine din America nu au ajuns deloc la destina ia persoanelor din raza acestui oficiu poştal şi nici atunci când. Poşta are în prezent şaptesprezece salaria i. o imagine destul de logică. colete rapide etc.ca şi când noi to i din acest oraş am locui sub un turn cenuşiu de cetate medievală unde. de multe ori până noaptea târziu. devota i întru totul slujbei lor.a. să recep ioneze şi să distribuie stive zilnice de ziare. Scăieniul avea poşta lui. fiind adăpostite de case particulare. cultivăm marea bogă ie a cetă ii. Darie Chiril. cetă enii din unele zone din Scăieni trebuind să meargă pe jos chiar şi 6 km (3 dus şi 3 întors) pentru a putea expedia o simplă recomandată. pentru economia ării. Poate că acest caz trebuia reclamat la Tribunalul Suprem.

deschisă non-stop pe peron. fiindcă numărul trenurilor s-a redus drastic. Prin anul 1936 s-a construit la Scăieni o gară-tip. Atât gara Scăieni. Elevilor navetişti li se rezervase un vagon special. cât şi halta Boldeşti. importată din Germania. Prin 1955 decovilul a fost desfiin at iar rambleul lui a fost transformat în şosea pentru maşini. De multe ori. I. a II-a şi cl.V. Ea depăşea în viteză automotoarele. după câteva luni acest fragment feroviar a revenit la stat. Când C. Aşa.Calea Ferată Ploieşti Văleni. că nici pe scări sau între tampoane nu aveai loc. cu vagoane vopsite în galben. Caragiale din Ploieşti. am mers eu şi al i copii. ani de-a rândul. În locul lor. din oră în oră. decovilul. Era o cale ferată particulară: C. cl. după planurile arhitectului ploieştean Vasile Grecu . gara Scăieni. pentru motivul că se înmul ise mult numărul navetiştilor. numărul trenurilor s-a redus drastic: doar câteva pe zi. în toate direc iile. numai pentru ei.-ul a dispărut. fiindcă pe acolo nu-i prea controla “naşul”. . garniturile erau trase de o locomotivă mare. începută în 1904. dar. care făceau curse dus-întors de la Ploieşti-Sud la Mâneciu Pământeni. având trei clase: cl. a unor ac ionari străini şi români. a III-a. numit “bou vagon”. În 1974 s-a demolat gara veche şi s-a construit gara nouă din Scăieni.o gară frumoasă. asemănătoare ce cele de la Blejoi. Lipăneşti şi Scăioşi. (de fapt. coborau şi luau “trenule ul de plăcere”. s-a făcut şi cocheta haltă de la Boldeşti. cu lume. un trenule forestier. erau nişte simple gherete. cât de cât.F. fabricate la Arad.Moldova. cum a fost în trecut. ca şi toate gările de pe linia Ploieşti Nord – Văleni. Noroc cu prăvălioara “Artis”. fiind totuşi norocos că am scăpat doar cu nişte julituri). care mai animă. nu aveam unde mă urca. ea nu a ajuns nici până astăzi acolo unde am trimis-o.V. a fost decuplată de la re eaua de curent electric şi în interiorul gării s-au folosit lămpi cu gaz).F.P. pe scări. nici măcar pe scări (de pe care odată am căzut când trenul abia pornise. au dispărut şi automotoarele. excusioniştii veni i din Bucureşti şi din toată ara. cursele cu automotorul s-au rărit şi în locul automotoarelor s-au introdus trenuri lungi pentru călători. După 1940.P. pe linie îngustă) care îi transporta până la Cheia. Patru ani mai târziu. (De-a lungul a mai multor luni. Încă nu ştiu pe cine să dau vina. Oare aşa o fi func ionând toate poştele din România? GARA SCĂIENI. Totuşi. un tren automotor rapid. Astăzi linia redevenise particulară. A fost un şantier bănos pentru echipele de muncitori aleşi din locuitorii satelor de pe traseul viitoarei linii de tren. Cauza? SNCFR-ul este concurat teribil de companiile de autobuze care circulă des. 151 . la început. unde. dar astăzi mai mult pustie. Vara călătorii mergeau sus pe vagoane şi mul i nu scoteau bilete. fiindcă făceam naveta de la Scăieni la Liceul I.L. HALTA BOLDEŞTI ŞI MIJLOACELE DE TRANSPORT DIN ORAŞ În anul 1908 a fost terminată şi dată în folosin ă calea ferată Ploieşti Sud-Vălenii de Munte. asimilat de CFR. care atingea 100 km/oră şi pe care localnicii au botezat-o “Nem oaica”. şi în asemenea zile eram nevoit să lipsesc de la şcoală. fiindcă nu avea bănci. vara. Uneori trenurile veneau atât de aglomerate. inclusiv iarna. pe această linie circula regulat. fiindcă experien e similare am avut şi cu unele oficii poştale din Bucureşti. până în cel mai umil cătun. Treptat. abia inându-mă de bare.

stau în picioare. bariera dinspre nord.. şi avea o casă cu balcon. căci le proiecta case simple.. lactate. ele sunt aglomerate. proiectantul gării. Distileriei.înghe ată. pe aproape toate străzile principale. Există curse de microbuze şi spre Seciu. Soarta lor nu se ştie însă de azi pe mâine . fructe. desigur. cam din jumătate în jumătate de oră. lichioruri. cu părul alb. începând cu anul 1950-1952. deoarece s-a înfiin at o mare benzinărie “Petrom” pe şoseaua Ploieşti-Văleni. banane. promit că vor mai rezista. cu pre uri ceva mai mari decât magazinele universale din Ploieşti. An de an. dând faliment nu după câ iva ani. micobuzele ar trebui înlocuite toate cu autobuze. Arhitectul Grecu. Victoriei.locul pustiu de acolo. Domnul arhitect Grecu este acasă?”. Câteva vând şi produse alimentare: mezeluri. pe Str. arhitectul a ieşit în balcon şi ăranul i s-a adresat politicos: “Sărut mâna. Era un domn în vârstă. o rampă de descărcare şi încă o linie moartă. care continua str. s-au introdus autobuzele schelei pentru navetişti. de intare la Baza Floreşti. dulciuri. covrigi. ei nu mai trebuie să alerge după ea până la sta iile din preajma Ploieştiului. are o barieră lângă gară (cea veche. contrar legilor. peste linie. citrice etc. zarzavaturi.. cucoană. mai rare fiind sâmbăta şi duminica. consolidându-se. sucuri. ci chiar după câteva luni. Când un ăran i-a sunat la poartă. Sta ia CFR Scăieni are două cantoane. a fost în mod nejustificat desfiin ată în urma cu 60 de ani). uleiuri. frumoase şi nu prea costisitoare. deşi ghereta aceea de lemn nu are darul să contribuie cu nimic la estetica oraşului. există numeroase unită i comerciale mărunte în acest oraş. purta părul tuns castron. Nu se află sta ii de taximetrie. călătorii suplimentari. care îi acoperea urechile. având oarecum o înfă işare de femeie bătrână. multe fiind mici prăvălioare sau dughene înfiin ate de persoane cu spirit comercial mai mult sau mai pu in nativ sau de oameni ambi ioşi care au dispus de ceva bani împrumuta i de pe la bănci şi le-au deschis cu mari speran e de afaceri frumoase.cea mai bună dovadă fiind faptul că unele au dispărut deja. spre str. vara . Fiind un oraş cu mul i navetişti. În Boldeşti-Scăieni. produse cosmetice mărunte. o linie de trimitere spre fabrica de geamuri. Cam toate vând aceleaşi produse: pâine. Majoritatea navetiştilor din Boldeşti-Scăieni folosesc microbuzele şi autobuzele care circulă foarte des. De obicei. numărul posesorilor de autoturisme din acest oraş creşte. UNITĂ I UTILITARE ÎN BOLDEŞTI-SCĂIENI În afară de 8-9 bodegu e şi 2 restaurante. Din această cauză nu voi aminti aici decât numai pe câteva din ele. Gara are şi o sta ie de cântărire a vagoanelor. Când localnicilor li se termină benzina. func ionari şi copiii petroliştilor. pe cele care au rezistat timpului sau care. Astăzi cursele dintre BoldeştiScăieni şi Ploieşti le fac nişte microbuze speciale care circulă regulat. săpunuri. 152 . la intrarea în Boldeşti. vin şampanizat. Ştefan Greceanu. igări. ouă. cinci linii de manevră. ape minerale. era foarte căutat de oamenii de la ară. El locuia în Ploieşti. prin toate localită ile.

existând încă destui vânzători ambulan i pe străzile şi pia etele din apropierea blocurilor. bl. ambele în centrul Boldeştiului. frumos decorat în interior şi cu mâncăruri gustoase. la bodega din Balaca de la răscrucea străzilor Bucovului cu Morii şi încă două. gazelor şi luminii din oraş. chioşcul de ziare Caliope ş. trei aflate pe Şoseaua Ploieşti-Vălenii de Munte. care sunt la zi cu aprovizionarea: Magazin de desfacere. vara. Magazin de 38. UNITĂ I SPECIALE DE DESERVIRE A POPULA IEI Aici trebuie să men ionăm serviciile de distribuire a apei. legume. cooperativa de consum şi de credit “Albina”. Romtelecomul S. asemănător cu cele din Ploieşti. tânărul Musa Samir. peşte şi fructe.a. Imita ii mai slabe ale lor se mai află în complexul comercial de la blocurile din Scăieni. patronat de Tudose Gabriel. de carne. două cofetării în Boldeşti. frizeriile şi alte servicii mărunte. SC Elysmarc Nicolae SNC (non-stop). cu atât mai pu ini clien i vor avea şi cu atât mai mari sunt şansele de a da faliment. Spre deosebire de noi. Ficus SRL. cu adrese schimbătoare.cu o gamă foarte diversă de produse alimentare . odată intra i în UE. Horia Ho oiu. altul la complexul comercial “Omnia”. cu servicii de internet şi jocuri electronice. din care una. 21 (sub patronatul d-nei Minea Victoria. Apari ia lui va însemna scurtarea vie ii micilor magazine din oraş. cu un patron turc din Dobrogea.. Unirii. fructe. o unitate care are prăjituri mai bune decât cele produse la cofetăria “Scala” din Bucureşti. unde toate chitan ele de plată ale familiei mele (bill-uri. Şi pe lângă Fabrica de geamuri Scăieni există două unită i comerciale. cu birourile lor de încasare a taxelor. Magazinele cele mai aprovizionate . lapte. Există.Patronii care se ambi ionează să mai înfiin eze asemenea prăvălioare ar trebui să nu uite de o lege nescrisă a comer ului: cu cât apar mai multe unită i similare în acelaşi loc. bine preparate. foarte necesare acolo. Agen ia Loto şi ziare Scăieni de pe str. SC Ziua Com. cumpărat recent de noul proprietar. în engleză). de lenjerie. la lumină sau la birourile de distribuire a apei. Cu toate acestea. “Altis” SRL (non-stop). de asemenea. clubul de noapte “Night Club”. nu putem face abstrac ie de restaurantul “Sonda” din Boldeşti. de la blocurile Scăieni. Nu credem că. se află magazine de menaj. unde aceştia vând. Agen ii Loto 29-38 Boldeşti. acest tip de comer va mai putea continua. ne sosesc lunar prin poştă (şi tot prin poştă le achităm). trebuie să stau la o coadă lungă la gaze. construirea unui mare complex comercial în acest oraş. Unele sunt mai vechi. Vostan SRL. Din fericire. str. altele mai noi: Panait SNC (non-stop). precum şi CEC-ul din Boldeşti. SC Ulgerox SRL (non-stop). locuitori al oraşului Glen Ellyn. Bucovului nr. nici de restaurantul-bar “Grădina Parc”. din America. oraşul nu are o pia ă ca alte oraşe. în acelaşi spa iu cu gogoşeria). în viitor. toate cu vitrine (din păcate sărăcu şi neprofesional amenajate).sunt ale lui Catrinoiu Gheorghe şi Tronaru Ion (Tron Prod SRL). Se preconizează. Pe lângă cele din Boldeşti.A. concuren a reciprocă fiind una din cauzele anihilărilor reciproce. Nici Seciu nu duce lipsă de asemenea prăvălii. chioşcurile de ziare. şi la 153 . Din păcate. 27. când îmi plătesc “bill”-urile în România. din parcul de lângă clubul Boldeşti.

Boldeşti-Scăieni. la rând. S.A. Podgoriei nr. să-şi achite datoriile la zi.L.E. veni i de la distan e mari şi care stau mult timp în picioare. pentru plata gazelor. deci. pentru apă la JOVILA CONSTRUCT S. La Televiziunea prin cablu deocamdată este greu de spus unde trebuie făcută plata. când te congelezi de frig. SCDGN Distrigaz sud-est A. nu este o problemă să stai în picioare la cozi şi să pierzi o jumătate de zi pentru achitarea acestor consumuri. când te sufoci de cald. 14. căci altminteri acestea cresc. se încearcă sistemul american şi sunt convins că nu va trece mult timp până va exista şi în România aceeaşi procedură de plată ca în Statele Unite sau în ările vestice din Uniunea Europeană. pe str. chiar anul acesta (2007).D. adică prin poştă sau prin Internet.F. Vor trebui. PLOIEŞTI. pentru lumină la ELECTRICA MUNTENIA NORD S. mai ales vara este foarte greu. 154 . Pie ii nr. sau iarna. str. Dealului 42. eliminate cât mai rapid aceste situa ii jenante.E.R.1..A. Până atunci. Când eşti tânăr. dacă se poate. Mai tragic este când întâlneşti acolo bătrâni. trebuie să mergem la birourile S. str. fiindcă biroul se mută de colo-colo.

Capitala Culturală a Europei . Oare acesta este un motiv care să ne bucure? Oare eu am putut să mă bucur când l-am auzit pe un boldeştean tachinând pe un cetă ean din Scăieni când îi spunea: Scăieniul tău a ajuns veceul Boldeştiului?! De aici era să se işte o bătaie.iar în momentul de fa ă sunt cetă ean american care şi-a păstrat cetă enia română şi declar oricui că sunt mândru atât de cetă enia americană. Neîndoios.Sibiul meu fiind. este ca şi când aş intra în Grădina de Aur a Maicii Domnului. nu sunt nici scăienar. fiindcă aici este un loc binecuvântat de Dumnezeu unde am învă at şi văzut lucruri atât de minunate şi de utile pe care probabil că în nici un alt loc de pe Terra nu mi le-aş fi putut însuşi. în splendoarea căreia locuiesc în deplină libertate de peste două decenii. însă când păşesc pe spa iul mioritic al României. autor al acestei căr i. îndrăgostit nebuneşte de România. cu atât mai mult el sare în ochii oricărui vizitator străin care. De-a lungul paginilor ei se poate vedea clar nu numai pre uirea mea aleasă pentru aceste minunate plaiuri prahovene. eu mi-s foarte mândru mai ales de faptul că sunt. am scris monografia localită ii Boldeşti-Scăieni cu un mare dor şi profund respect fa ă de oamenii ei. căci există un contrast izbitor între cele două sectoare ale oraşului. Contrar acuza iei unei cucoane nevrotice şi penale din Scăieni care. în acest an. oricât aş dori să-l ocolesc. cu toate luminile şi umbrele ei. înainte de toate. Aş vrea să fiu. încă din primele minute. am rămas Român. după ce a străbătut în goană. de fapt. chiar dacă aceste glorii au răsărit din sânge şi din lacrimi amare şi sfinte. plină de glorii strălucite. Ba pe mul i oaspe i i-am auzit că există sate chiar mai frumoase şi cu un aspect mai urban decât sectorul Scăieni. în pofida unui asemenea screamăt periferic. S-a afirmat de multe ori că orice monografie dedicată unei localită i este. cunoscându-mă prea pu in. Conştient de acest adevăr. nici boldeştenii. cât şi de nobila cetă enie română. ci pentru tot poporul nostru. vă declar aici tuturor că. Însăşi cartea de fa ă. între Boldeşti şi Scăieni. Contraste dureroase sau discrepan a dintre Boldeşti şi Scăieni Iată că am ajuns să dezbat un capitol destul de delicat al monografiei mele. de la început. că voi fi Român şi voi muri Român. E sunt sibian . va trage o concluzie logică şi implacabilă: Boldeştiul arată ca un oraş în devenire . ambele localită i. nici boldeştean. asfaltată şi nimic mai mult. cu maşina. că indiferent de limbile străine pe care le vorbesc şi în ce ară trăiesc. fiindcă patriotismul local este pretutindeni în vogă. cu toate plaiurile ei. am scris-o şi pentru că sosise de mult 155 .CAPITOLUL XII. pentru toată cultura şi istoria lui mărea ă. pe care. mi-a reproşat că dispre uiesc locul de unde am plecat. un capitol necesar al istoriei ării noastre. ara cea mai avansată a lumii. America mi-a deschis toate pun ile spre cunoaştere absolută. bine în eles: subsemnatul. Român. pe lângă multe altele pe care le-am publicat. este tot o dovadă a dragostei mele pentru ara Mamă din care m-am rupt. nu va fi cu putin ă. încât nimeni nu îl poate nega. nici scăienarii.Scăieniul ca o comună veche. vorba papei Ioan Paul al II-lea. în primul rând. Am făcut totul pentru a dovedi acest lucru. mai mult ca de orice altă no iune materială din această lume trecătoare. Acest lucru este atât de vizibil şi de scandalos.

fără diferen ieri.timpul să o scrie cineva. dând timpul cu nişte ani buni înapoi. Bucureşti.tot aşa în componen a unei localită i nu ar trebui să existe dizarmonie. făcându-se un pas fundamental spre 156 . toată puterea financiară era atunci (dar chiar şi acum) localizată exclusiv în Scăieni. cu apartamente mai spa ioase şi mai moderne. Din păcate.. am vrut să văd dacă cineva din exil o poate face iar acela am decis să fiu chiar eu. unde toate elementele sunt armonios alcătuite . deja s-a produs un dezechilibru în ponderea umană. trupul frumuse ea şi măre ia lui. din mitologia grecilor antici. în afară de schelă. în ansamblu. Era mai mare nevoie să fie mărită artificial popula ia Boldeştiului decât cea a Scăieniului? Nu era nevoie. culmile Carpa ilor. numai imaginea unei mâini sau numai col ul de jos .. să punem mână pe rană . generând sursa discrepan elor. Ca şi Anteu. şi iată de ce. despre care nu po i spune că îi iubeşti numai col ul de sus.. toate fiind ca o icoană a Mântuitorului Iisus Hristos. Văzând însă că anii se scurg cu repeziciune şi că nimeni nu are timp să se consacre unui asemenea studiu nu prea simplu de cărat în spinare.. Înseamnă că cineva s-a făcut vinovat sau vinova i de părtinire. pornind chiar de la arhitectonica modernă şi de la planul de urbanizare. iar acesta este motivul pentru care bateriile inimii şi ale sufletului meu se încarcă numai şi numai atunci când vin anual în România. Via a în exil este o experien ă dureroasă şi complexă care. în primul rând. unde mă aflu când scriu aceste rânduri.căci aş dori să fie componentele aceluiaşi trup teluric: oraşul Boldeşti-Scăieni. Ploieşti. Boldeşti. De la miile de kilometri depărtare. şi Balaca . Nu am auzit pe nimeni din exil să mai încerce aşa ceva.unde capul are frumuse ea şi măre ia lui. îmi dă for a deplină să trăiesc şi să creez. Atunci când s-a decis urbanizarea localită ilor. foarte vizibilă. nu avea nici o industrie. Dar la început nu a fost aşa. încă din start. căci am pre uit foarte mult Boldeştiul şi oamenii lui. când trăiam în Austria şi încă de acolo dorul de România devenise ucigător. există o dizarmonie foarte vizibilă şi creată artificial de oameni nepricepu i sau rău inten iona i. iar eu nu am ales exilul dintr-o simplă aventură. fiindcă Boldeştiul. nu pot face nici o diferen iere între Scăieni. cum Creatorul a pus atâta frumuse e în componen a fiecărei păr i a corpului omenesc . Vă mărturisesc că mai mul i prieteni am avut din Boldeşti decât din Scăieni.. numai atingerea cu pământul ării mele.sine ira et studio . Speram că vreun băştinaş din partea locului se va apleca peste pagini să o redacteze. pentru că în străinătate nu ai toate datele la îndemână ca în ara ta. La fel. încă de la început. cuantumul financiar din veniturile întreprinderilor din Scăieni mergea cu părtinită prioritate pentru urbanizarea Boldeştiului. iubesc cu aceeaşi devo iune şi Boldeştiul. între Boldeşti şi Scăieni. Dar în acelaşi timp. ărmurile Mării Negre şi oricare altă parte a României mele. vom constata că toată ponderea industrială. mai zvelte. de tipul celor din Bucureşti şi Ploieşti. Rezultatul? Privi i numai ce blocuri. te înva ă ce este acela dorul de Patria natală. ci pentru a-mi salva via a amenin ată de monştrii comunişti. s-au construit la Boldeşti.şi compara i-le cu jerpeliturile celor câteva blocuri trântite fără nici o noimă la Scăieni. şi că in foarte mult la el. Pe toate le iubesc la fel. şi Seciu. mai înalte. şi Scăieniul. dar construind acolo blocuri mai impunătoare şi cu mai multe etaje..şi. cu magazine având vitrine la parter . Nu trecuse nici un an de zile. Haide i. Nu ştiu cine a decis această mişcare. de această discrepan ă urbanistică. Sibiu.ci o adori pe toată.

. La fosta comună Scăieni ... care credeau sincer că dacă se unesc cele două comune într-un oraş mare şi puternic. sunt convins că ar plânge sau ar chema pe urmaşii falansterienilor pe metereze. sunt: primăria. desigur. Scăienii putând să rămână încă mult timp fără şcoală nouă. farmaciile. lan ul de magazine. construindu-se o poştă nouă.şi aşa mai departe. cum ar fi Ziua eroilor. eu care militasem cu insisten ă pentru formarea acestui oraş.. fotograful. deci “divor ul” dintre ele.o amară dezamăgire! Unde mergem. unică. telefoanele. poşta.n-au mai rămas absolut nimic. “oraşul Boldeşti” şi numai despre “oraşul Boldeşti” (re ine i: nu mai pronun au deloc numele de “Scăieni”... scris în stil analfabetic şi în batjocură “Scăeni”!). Cui (quid) prodest?=Cui foloseşte? În felul acesta Boldeştiul a devenit capitala cătunizatelor Scăieni. cofetăriile. pentru tot oraşul. continuând pe această cale. Când s-a decis ca să fie încălzite blocurile de la Boldeşti cu energie termică adusă prin conducta de la fabrica de geamuri. vor avea şi ei parte de nişte avantaje în plus fa a de cele avute înainte. ar putea continua. Când s-a solicitat necesitatea construirii unei şcoli noi la Scăieni. de la abatorul de păsări şi de la marea groapă ecologică unde tot jude ul îşi varsă deşeurile de gunoi. li s-a desfiin at şi poşta veche pe care o aveau. muzeul. la Boldeşti. A fost exact invers . centrul de plată al apei şi canalizării ş. muzeul pe care îl va avea oraşul se face la Boldeşti. Când scăienarii au cerut să li se construiască o poştă nouă. Dispensarul cel mai modern s-a construit la Boldeşti.urbanizarea sectorului respectiv. decât mirosul de la crescătoria de porci. fiindcă acolo. majoritatea. acea energie a fost dirijată imediat tot spre Boldeşti. nu la Scăieni. nimic din toate acestea. căci am videoclipuri cu înregistrarea sonoră a discursurilor. al celui nordic şi creându-se un decalaj de popula ie. atunci nedreptatea este strigătoare la cer. farmacia veterinară. dacă nu ar fi fost proteste şi nu s-ar fi tras mari semnale de alarmă.. spitalul.. Imensă nedreptate! În câteva ocazii solemne. tot pe teritoriul Scăieniului se aflau).care îşi avea înainte primăria ei. cu cererea să renun ăm la acest experiment. atât unii lideri localnici. nu la Scăieni. centrul de plată al gazelor. însă contribuabile erau tot întreprinderile de la Scăieni. CEC-ul. Nu exagerez cu absolut nimic când afirm aşa ceva. cât şi oaspe ii străini invita i să ia cuvântul în fa a unei mari mul imi. centrul de plată al televiziunii pe cablu. deşi conducta trecea numai la câ iva paşi de zidurile blocurilor de la Scăieni. serviciile ei proprii de plată .. la care am asistat în ultimii ani. Re inem din nou ideea de părtinire. însă re inem ideea de părtinire. banii s-au repartizat imediat pentru o şcoală mare şi modernă la Boldeşti. într-o discu ie personală cu d-lui. tot eu m-am adresat fostului preşedinte al României.. la acest mare fiasco făcut în defavoarea sectorului Scăieni. restaurantele. poşta ei. centrul de plată a luminii. Seciu şi Balaca. căci exemplele. un dezechilibru de for e. unde nu s-a încercat nici măcar o mică deriva ie de branşare spre ele (dar am văzut. şi dacă ne gândim că sutele de milioane de dolari erau produse de marile fabrici din Scăieni şi de sondele (care. vorbeau numai despre. tot la Boldeşti.a. mai ales dacă analizăm speran ele şi entuziasmul naiv investite de locuitorii din Scăieni. că instala ia aceasta tot nu a mers). benzinărie. este înjositoare şi pentru mul i extrem de jignitoare. Emil Constantinescu. Dacă Teodor Diamant ar trăi astăzi. punând serios în discu ie separarea celor două localită i. Eu îi cerusem 157 . Re inem iarăşi ideea de părtinire nedreaptă . oameni buni? Datorită acestui fapt. Romtelecomul...

ci numai pe trotuare. să existe şi aici o farmacie.a. Toma Călinescu. să se construiască o poştă şi în Scăieni. inclusiv Ploieştii. deşi poli ia rutieră strigă zilnic prin megafoane pietonilor să nu mai circule pe străzi. 158 . ajunsă până aici. de ing. de familia fostului primar Jean Popescu şi de mul i al ii. din care ne zbatem din răsputeri să ieşim. după cum preşedintele însuşi a fost respins de cei care au crezut prea mult în promisiunile lui. conform gusturilor urbanistice specifice acelei perioade. să se construiască un mare magazin universal sau un mall care să uşureze via a localnicilor. fa ă de cum arată acum. pentru o perioadă de timp. în următorii 50-80 de ani. intelectual şi tehnologic. dacă Terra aceasta va supravie ui cu bine schimbărilor vizibile din natură. un restaurant modern şi luxos. ajungând să fie două cartiere moderne şi de elită. poate chiar cartiere reziden iale. categorie absolut majoritară.de ing. sus inut şi de al ii ca mine . Însăşi popula ia care va trăi în acele decenii va deveni mult mai evoluată din punct de vedere material.) Atunci această localitate îşi poate pierde. să existe sec ii ale serviciilor de plată utilitare. La nivelul tehnologiei viitoare. o altă înfă işare. total deteriorate. cu lac artificial. cu straturi de flori ş. incluse în aria Ploieştiului. cu cele mai diverse profiluri utilitare. şi mult mai eterogenă în compara ie cu noi cei de la debutul veacului al XXIlea. pe o rază de 30 km. în afară de Oradea. la poalele pădurii din Scăieni. cu primăria lui şi cu bugetul lui. Iaşi şi Constan a. sectorul Scăieni. fiecare cu conducerea lui. Emil Popescu. nu cârciumi ordinare. luxoase. să se încurajeze înfiin area de noi magazine. spre câmpul care se termină la Balaca. de înv. statutul de oraş de sine stătător. în toate domeniile rămase în urmă. Propunerea.fostului preşedinte să se înfiin eze două oraşe separate. Gheorghe Gheorghe. Ce rămâne atunci de făcut? În primul rând să se ceară conducerii jude ului Prahova ca reparti ia fondurilor să favorizeze. există încă 9 proiecte de constituire a zonelor metropolitane. să se refacă trotuarele. la ora actuală. fireşte. modernizând cu prioritate acest sector. în mod implicit Boldeştiul şi Scăieniul au şanse mari să devină cartierele de nord ale Marelui Municipiu Ploieşti sau Marii Meropole Ploieşti. Având în vedere că. în viitor. fără să găsim solu ia ideală. oricum. Eram. care am trăit şi mai trăim încă o epocă destul de zbuciumată şi plină de multe neajunsuri materiale şi contradic ii. mi-a fost respinsă. care făceau parte din această categorie a dezamăgi ilor. cu o arenă în aer liber. o pia ă. o cofetărie. (Deja. să se construiască un mare parc. pe care nu se poate merge. ele vor căpăta. cum era de aşteptat. atâta timp ne îndepărtăm cu vinovă ie de poruncile divine. care se va dezvolta sub auspiciile epocii respective. care vor asocia toate localită ile din jurul municipiilor. spre a da posibilitate localită ii Scăieni să-şi revină din decăderea jalnică în care a intrat. să se înfrumuse eze sectorul prin plantări de noi arbori decorativi.

există câteva persoane care sau făcut cunoscute. fra ii Bratu (dar poate că mai sunt şi al ii de care eu încă nu am auzit). dirijor de orchestre şi fanfară. Vasile Pandele. Ion Cucu Bănă eanu. în localită ile cu profil industrial. formând câteva orchestre cu ei şi participând la concursuri în care a ob inut totdeauna locul întâi. Scăieni . intepretând melodii populare. Florentin Dună. Marin Cioacă. A continuat să cânte muzică populară şi muzică uşoară acompaniată de diferite orchestre. asistent universitar la Conservatorul de Muzică din Bucureşti. Cu toate acestea. în domeniul muzicii vocale. Jean Pandele. Dumitru A.solistă a Teatrului de Operetă “Ion Dacian” din Bucureşti. Opinia nu este departe de adevăr. la acordeon şi la orgă electronică. membru al unui cuartet german de coarde care a ob inut numeroase premii interna ionale. prin anul 1958. Aş începe cu Miltiade Păun (1928-2002). cântăre i. Petre Petcu. Costache Marian. Voi vorbi.CAPITOLUL XIII. la Berlin. Dimitrii Paşuk. Ovidiu Pascu. Florentin Dună (n. muzicieni S-a spus că. Prahova). Ion Pârvu. sub bagheta unor cunoscu i dirijori şi violonişti ca Ionel Budişteanu. 19 iunie 1969. Artişti. Mircea Dumitrache. excelent interpret la trompetă. director la Direc ia Muzicală din Ministerul Culturii. A fost chemată să cânte la ospe ele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. instrumentale sau în domeniul muzicologiei. Puica Bălan. Buc. Iosif. pe rol de soprană. atunci când acesta ne-a vizitat ara. 3 oct. Puica Bălan (Victoria Pascu . în 1967 şi 159 . libretist şi autor al căr ii “Opereta” (Ed. Iosif (1911-2003). Mircea Dumitrache (1925-2006). profesor de vioară în Germania. mai pe larg. Poienarii Burchii. cu excep ia Moldovei. a debutat la Televiziunea Română şi la radio încă de la vârsta de 17 ani. specialist în predarea lec iilor de mandolină şi chitară. succesorul prof. Ion Nistor. Charles De Gaulle. a învă at zeci de copii să cânte bine la aceste instrumente. fost copil de trupă. Muzicală. prezentă în numeroase spectacole transmise de Radioteleviziunea Română. Cei mai cunoscu i sunt: Ligia Dună. secretar literar la Teatrul de Operă şi la Teatrul de Operetă din Bucureşti. 19 aprilie 1970. Miltiade Păun. A participat la concursuri pe ară şi a ob inut premii şi diplome. Ion (Nelu) Păun. la capitolul “Personalită i de seamă din BoldeştiScăieni”.n. Dumitru A. Elena Licu. Scăieni). Este fratele Ligiei Dună. Titi Iosif. 1949. trebuie să ne aşteptăm ca numărul artiştilor să fie mic. despre Miltiade Păun şi cei doi fra i Dună. despre care am vorbit înainte pe larg. unde şi-a sus inut şi masteratul. cum este oraşul Boldeşti-Scăieni. deoarece în acest loc găseşti mai de grabă un număr mare de oameni pasiona i de calcule şi de tehnică decât de artă. pe plan local sau chiar la nivel de ară. mergând prin toate regiunile ării. Ligia Dună (n. foarte căutat pentru a cânta la diferite ocazii. ale lui Nicolae Ceauşescu date în cinstea preşedintelui Fran ei. Ca nimeni altul. 1969). După pensionare. a lucrat cam toată via a punându-şi întregul talent de interpret la mandolină şi chitară în slujba copiilor..

Dumitru D. acordeonist iar Florică interpret la mandolină. Jean Pandele. acest tânăr cu voce frumoasă ar fi ajuns mai departe. având o voce cuceritoare. diferite arii de operă şi operetă din repertoriul clasic universal. Este şi cel mai bun patineur din oraş pe patinele cu role. Ion Pârvu. A fost director al Clubului (1970-75). Iosif. domiciliat în Scăieni. este solist de muzică populară al orchestrei “Doina Argeşului” din Piteşti. 1 apr. Marian Costache (1947-1996). zis şi Puiu Păun (1932-2006). Ilie Păun. Elena Licu. vechi membru al orchestrei şi fanfarei lui Ion Cucu Bănă eanu. baterist şi saxofonist în câteva orchestre de pe raza oraşului. datorită căreia putea interpreta. Era o soprană cu o voce de o largă amplitudine. mai mult sau mai pu in cunoscute. de asemenea. Boldeşti). Iosif (Titi Iosif. într-o manieră distinsă. a fost deseori solicitat pentru diverse ocazii festive. Ion (Nelu) Păun.a aplaudat-o. frate cu Miltiade Păun. Fra ii Bratu . n. Petre Petcu. cât şi populară. A cântat la TVR Prahova. alt trompetist solist al fanfarei lui Cucu Bănă eanu. înso it de diferite orchestre. motiv pentru care a fost solicitat de toate orchestrele locale şi regretat de to i pentru pierderea prematură a acestui talent înnăscut al ritmurilor sonore. Dacă ar fi fost sprijinit. frate cu Jean Pandele. Păcat că vocea ei splendidă nu i-a fost valorificată după cum ar fi meritat. fiul d-nei Puica Bălan. fără să aibă studii speciale în domeniul muzicii. solistă a Corului armatei din Ploieşti. De asemenea.vezi următorii doi .Nicu şi Florică . 1946). pentru că a moştenit o voce frumoasă. cel mai bun interpret la trombon din tot oraşul. talentat interpret la chitară şi mandolină. A fost şi trompetistul fanfarei lui Cucu Bănă eanu. Au prezentat împreună frumoase piese muzicale prezentate deseori în public. este în acelaşi timp un deosebit de talentat acordeonist. un saxofonist apreciat pentru frumoasele piese interpretate cu multă măiestrie la acest instrument. a fost cel mai bun baterist din tot oraşul. Ovidiu Pascu (n. Trebui să men ionez că aceşti trei Păuni . organizator de orchestre şi de concerte pe raza oraşului Boldeşti-Scăieni. unde era toboşarul forma iilor. La Crama Seciu i-a cântat lui Henri Coandă care a sărutat-o pe frunte după concert.primul. fiul lui Dumitru A. Cristina Panaitescu – solistă vocală cu repertoriu din muzica populară şi uşoară. Virgil Păunescu. Ion Nistor. Vasile Pandele. dânsul era trompetist în orchestra lui Cucu Bănă eanu. 10 martie 1968. înregistrată pe casete şi CD-uri cu principalele piese de succes din concertele sus inute cu această mare orchestră prin toată ara şi peste hotare. trompetist de elită în toate orchestrele locale.nu sunt rude între ei. 160 . domiciliată în Balaca. a fost solist al diferitelor orchestre populare sau de muzică uşoară. cu domiciliul în Scăieni şi la Piteşti. unde prezintă atât piese de muzică uşoară. interpret al preten ioaselor valsuri franceze în acord cromatic.

C. Teatru şi Cinematografie (I.1978.).L. la Ploieşti). deşi nu este cântăre . 161 . El a terminat liceul I. Caragiale din Ploieşti. îl cităm printre artiştii din acest oraş fiind un bun actor dramatic angajat la Teatrul Mic.Bogdan Albulescu (n. Facultatea de Drept din Bucureşti dar şi Institutul de Artă.A. la Teatrul Na ional şi la Teatrul Casandra din Bucureşti.03.T. 22.

împăr i i pe mai multe manşe cronologice. Fotbaliştii forma i în această zonă nu a fost nevoie să se ridice de pe terenuri improvizate. cu câteva decenii în urmă. cât şi după război. se antrenau zilnic fotbaliştii de la Schela Boldeşti. adâncimea maximă fiind 1. forma iuni întregi ale fotbaliştilor schelei Boldeşti. indiferent de faptul că era veche. Pilică Ion (Mânzu).şi cea mai adulată de public. Atât în trecut. într-un bazin de colectare a lichidelor reziduale petroliere. incluzând grupuri mai constante sau mai pu in constante de jucători.într-adevăr. se construise. Baza sportivă a schelei mai cuprindea: o sală de şah (aici repurtau frumoase victorii un mare şahist din Boldeşti. numele lor merită să rămână amintite în această carte.. acesta din urmă săpat mai adânc şi dotat cu o trambulină înaltă de 3 m. În curtea fostei Baze de Aprovizionare Floreşti. M-am interesat de numele lor şi. apoi un splendid teren de tenis de câmp. destul de modernă. desfiin at. în special modernul şi bine îngrijitul stadion de la Boldeşti. El a fost transformat. atât pe timpul războiului. Ambele bazine de înot au fost construite (1940) în pantă: primul are şi trepte de intrare în apă. Nelu Slăboiu).pe Viorel Mateianu şi Valeriu (Vivi) Răchită.. acum 65 de ani. Comparativ cu acesta. Spre fala întregului jude . împăr it în două jumătă i de un baraj separator de ciment: prima jumătate fiind pentru neînotători şi cealaltă jumătate pentru înotători.CAPITOLUL XIV. un alt bazin modern de înot.20 m. apoi astupat. un teren de volei. jucători în echipa na ională şi mari antrenori . Toate aceste terenuri de la Boldeşti există şi astăzi şi sunt din nou bine îngrijite. terenul de fotbal al Fabricii de geamuri. din păcate. o sală de ping-pong. în dreptul trambulinei. împreună cu partenerul lui permanent. deoarece atât Fabrica de geamuri Scăieni.frecvent pe teren la meciurile dintre anii 1937-1949.50 m. deşi ele nu au fost singurele. 162 . dar. poate că nu ar fi existat asemenea personalită i sportive de elită. cu peste 60 de ani în urmă. cam în spatele întreprinderii Arta Metalului şi a Bazei Tubulare din Scăieni. regretatul şi simpaticul Ionel Damian. Doar micu ul bazin pentru copilaşii de 4-5 ani a fost desfiin at. aveau echipe în divizia C şi frumoase terenuri proprii de fotbal. o popicărie. În total. Bazinul pentru înotători. au fost patru manşe. Despre ei voi oferi amănunte la capitolul “Personalită i de seamă din Boldeşti-Scăieni”. au existat câteva echipe de fotbal cu jucători minuna i pe care ar fi păcat să-i dăm uitării. sporadic. cât şi în prezent. Activitatea sportivă din Boldeşti-Scăieni Terenurile de sport din acest oraş au dat ării doi mari fotbalişti. sub pretextul că nu avea scurgere. are adâncimea de 3. am putut reconstitui. aflate undeva pe maidane lăturalnice. în mare. fără nici un motiv. cea mai veche (bătrânii) fiind manşa întâi . aici sportul preferat . Cel mai vechi dintre ei a fost Pelinescu Titus. a mai apărat şi după acea perioadă de vârf. sportul rege . recent vândut cu fabrică cu tot. cabine vestiare şi un mare ştrand.era şi a rămas fotbalul. de la un fost jucător. Fiind nişte sportivi de elită. a ajuns să arate pe an ce trece tot mai abandonat. Şi la Fabrica de mucava era un bazin de înot. cât şi Schela Boldeşti. Fără o puternică bază materială sportivă. părăsit însă de mai mul i ani. Pe terenul de fotbal al schelei. portarul echipei .

În carlinga avionului acela se afla Lidia. zis Tanana Gheorghe Anghel. care deseori cobora foarte jos avionul pe deasupra casei părinteşti de lângă pădurea Scăieni. PILOT DE AVION Desigur. mai târziu. LIDIA BELEA. admirau deseori o avionetă rapidă care le săgeta deseori cerul.. zis Boly (extr. 2 mai 1957. Slănic. deoarece numai la acea vârstă se putea primi un brevet de pilot. însă de mică visa să fie pilot de avioane. dar s-ar merita ca numele tuturor să fie men ionate undeva. zis Gică Constantin Niculae. inginera Lidia Belea (n.) Ion Stroe. zis Cairo (înaintare) Vasile Vancea Vasile Georgescu (stoper) Victor Iofter (mijlocaş) Jean Boieru (mijlocaş) Nicolae Pilică. înso ită de instructorul de zbor care. pe Clubul mic de la Boldeşti. la Strejnic. zis Tolo (stoper) Jean Berilă (portar) Nicolae Stroe Ion Marinscu-Pisica (portar) Matei Vlăducă Gheorghe (Ghi ă) Armean (fundaş) Puiu Dragomirescu Gheorghe Teşcula (fundaş) Constantin Diaconu. astăzi nu mai are 16 ani. frate cu Boly) MANŞA a III-a (anii 60-65) VIOREL MATEIANU (înaintare) Haralambie Eftimie Constantin ârcovnicu Ion Tănase Vasile Gheorghe. Cetă enii din Boldeşti-Scăieni. însă brevetul l-a luat la 18 ani.MANŞA I (anii ‘50) MANŞA a II-a (anii ‘60) Titus Pelinescu (portar) Augustin Ghioca.. pe o placă comemorativă aplicată înăuntru sau afară. zis Paganel Nicu Teodorescu Ică Filipoiu Ion Loghin (frate cu Irina Loghin) Vasile Olteanu Aceştia au fost fotbaliştii din genera ia de aur a sportivilor de la Schela Boldeşti. La 20 şi 21 de ani a 163 . La 16 ani. motiv pentru care. O FETI Ă DE 16 ANI DIN SCĂIENI. a urmat o şcoală de pilotaj. zis Nei MANŞA a IV-a (anii 65-80) Ilie Dragnea (portar) Nicolae (Puiu) Doman Ion Voinea (stoper) Stelică Julea Ion Pilică. curajoasa feti ă deja pilota perfect avioanele uşoare de sport. Câ iva dintre ei au trecut deja în lumea celor drep i. stângă. zis Mânzu (extremă dr. Prahova). avea să-i devină so . zis Mânzu (extr. singură. zburându-le peste case şi făcând loopinguri spectaculoase şi mici acroba ii prin aer. dreapta) Ion Pilică.

5/145. specializată şi în comunicări meteo. membru al Federa iei Române de Radioamatorism care are indicatorul YO9A şi al Federa iei Prahova (ZYO7Z-Repetor). a continuat să piloteze încă doi ani. De aici. 31 m.câştigat toate concursurile de aterizare la punct fix şi a făcut câteva salturi curajoase cu paraşuta. 16 m. dl. la rândul ei.ro. 41 m şi 49 m. Sta ia dumnealui are următoarele indicative tehnice: PREFIX INDICATIV CLASA NUME DOMICILIUL CXY YO9CXY a III-a Sandu Doru Boldeşti-Scăieni Ştim că YO9CXY emite/recep ionează.hamradio.îl pot contacta. Ca studentă a Facultă ii de Foraj-extrac ie a Institutului de Petrol şi Gaze din Ploieşti. din America. FEDERA IA ROMÂNĂ DE RADIOAMATORISM (YO9A) În oraşul Boldeşti-Scăieni există şi un radioamator sportiv. alternativ.. în spa iile rezervate numai radioamatorilor). îl salut cu un simbolic QSL american din partea sta iei vecine cu mine W9CCU. dar îl putem repera şi prin www. în benzile de 13 m.câteva zeci de mii . pe unde scurte. ca să-l putem recep iona.. Îl felicităm! To i radioamatorii din lume . 164 . în func ie de momentele favorabile ale ionosferei. fără să cunoaştem exact derivatele frecven elor (bănuim. de Radioamatori.390 KHz. 25 m. din oraşul Glen Ellyn. pe 103. aşteptând un QSL card de la YO9CXY-Boldeşti-Scăieni. îndemnând. Sandu Doru. 19 m. şi pe alte colege de facultate să-i urmeze exemplul.

. ele sunt: Întreprinderea de Geamuri Scăieni.A. căci 165 . după care a căpătat nişte nume instabile. ca urmare a diminuării puterii ei productive şi de vânzare: SCAIGLAS S. ÎNTREPRINDEREA DE GEAMURI SCĂIENI (IGS) La început se numea simplu: Fabrica de Geamuri Scăieni (FGS)..C. Baza Autotubulară (BAT). el a avut o dezvoltare economică uluitor de rapidă.. Poate că nu chiar din această cauză fabrica de geamuri de la Scăieni a cunoscut crize endemice. biata fabrică.R. Boldeşti-Scăieni . Nu ştim dacă şi calitatea produselor finite. Se pare că şi în România schimbarea numelor unei firme a început să coste. apoi când.A. s-a redus sim itor. Astăzi. În oraş existau patru unită i industriale de anvergură şi alte câteva mai mici. Schela Boldeşti şi Întreprinderea de Foraj şi Lucrări Geologice Speciale (IFLGS). Între anii 1970-1980.. Vom descrie toate aceste unită i. şi ve i vedea de ce. s. schimbarea numelui unei firme mijlocii aduce cheltuieli şi pagube de zeci de milioane de dolari. i s-a zis Întreprinderea de Geamuri Scăieni (IGS). produc ia de sticlă de la această întreprindere fostă de elită. imediat după Ploieşti şi Câmpina. într-o oarecare măsură. TRANSFEROVIAR (??!) S. iar acest miracol s-a putut întâmpla numai datorită faptului că această localitate dispunea şi încă mai dispune. Chiar şi numele unor întreprinderi s-a schimbat.A. întreprinderea respectivă poate ajunge la faliment. ca şi sticla produsă acolo. având un vechi statut de urbanizare. condusă de oameni destoinici. (“firma mamă” care a cumpărat-o pentru a-i mai adăuga un nume: GES GLASS SRL) şi Dumnezeu ştie ce alte nume noi de “botez” va mai căpăta. loc în care s-a men inut timp de zece ani! Nu a fost acesta un miracol? Sigur că a fost. SCAIGLASS SRL. Acestea să sperăm că nu. Evident. Firma Ecoferm Cris-Tim şi alte câteva firme mai mici. fugitive şi. Industria din oraşul Boldeşti-Scăieni Se ştie că jude ul Prahova este jude ul cu cele mai multe oraşe din ară. de pe locul ultim a propulsat pe locul al treilea în ceea ce priveşte ponderea economică. Cert este că de când s-a închis sec ia de la Blejoi. ca şi numărul salaria ilor de acolo. din cele treisprezece oraşe (12 fiind cu mult mai mari). for a lui economică nu mai este aceeaşi.c. peste o altă perioadă de timp. ARTEMA Plast SRL (din 1996).. imediat după Ploieşti şi Câmpina.iată. iar a unei firme mari de sute de milioane.C. ocupa deja locul al treilea. Dacă îşi schimbă numele de trei ori. În America. pe rând. de o puternică bază industrială.CAPITOLUL XV. toate aceste oraşe. friabile. pentru o perioadă. S.L. urmate de Arta Metalului. GES S. fiind înfiin at în 1968. Deşi Boldeşti-Scăieni era cel mai tânăr din toate. încât numai la doi ani de la înfiin are.. cu excep ia oraşului nostru. Fabrica de mucava Scăieni. din păcate. gata a fi din nou schimbate şi fragmentate peste noapte. În ordinea tradi iei locale. Un caz special este firma PETROMSERVICE S. S. denumirile finale sunt neinspirate din punctul de vedere al preten iilor de branduri europene. 13 la număr. Abatorul de păsări. SCĂIENI. ajunsese cea mai mare fabrică de geamuri din ară..

p. În aprilie 1934 a început construc ia primului cuptor de topire şi de tragere a geamului. Fabrica de sticlărie Turda şi Fabrica de geamuri Ploieşti.000. în anul 1941 capitalul social a ajuns la 60. capacitatea cuptorului crescând la 1. nu ne-am putea imagina civiliza ia modernă. capitalul social fiind fixat la 8. nu departe. ruperea geamului se făcea manual. becuri electrice din Putna. depozitul de materii prime. în compara ie cu complexitatea tehnologiei de astăzi controlată electronic. Fabrica de la Scăieni era.) Localitatea Scăieni oferea locul optim pentru construirea unei noi şi mari fabrici. costr. de tip Fourcauld. cam primitive. la nivelul anului 1934. care avea o capacitate de produc ie de 2000 m. Societatea Anonimă Mediaş. deoarece dispunea de bra e de muncă. că mai există încă două mari fabrici de geamuri.p.000 lei. împăr it în 17. înfiin ată în 1918.longevitatea oricărei întreprinderi depinde cel mai mult de valoarea produselor ei şi a mediului de marketing. depăşind produc ia celorlalte firme similare din ară. s-a recurs la doi specialişti germani. Documentele de arhivă ne arată că. Ulterior. dar după 1948 s-a unit cu sec ia de la Blejoi. 56. de unde această materie primă se putea transporta lesne pe calea ferată. limpezire) care erau comune şi. de fapt.000 lei. Capacitatea totală maximă de produc ie proiectată era de 2400-2800 m. bineîn eles. La început. 166 . La fel. sumă destul de rezonabilă. prima industrie de geamuri românească din Vechiul Regat. pe an. din 10 aprilie 1934. se montează o a doua maşină de tras geam. De-a lungul anilor. depozitul de mărfuri. numărul salaria ilor. Sediul societă ii era la Bucureşti. această capacitate a crescut progresiv. Localitatea Scăieni îndeplinea prin excelen ă toate condi iile să se înfiin eze pe teritoriul ei o asemenea fabrică. fiind înregistrată sub numele de Industria Română de Geamuri Scăieni.000. în 1938. şi Fabrica de sticlă Ardeleana. Se ştie că sticla este un element de bază al oricărei construc ii şi locuin e omeneşti. cu mari riscuri de accidentare (ele nu au putut fi totdeauna evitate). constituită ca societate anonimă prin actul constitutiv şi prin statutele publicate în Monitorul Oficial nr.000 de ac iuni nominative a câte 500 de lei fiecare. (Astăzi. atelier de repara ii utilaje. de gaze bogate de sondă şi se afla nu departe de cariera de nisip fin de la Vălenii de Munte. În România mai existau trei fabrici de geamuri: Fabrica de sticlă de la Azuga cu gaz metan. laborator chimic de analize. geam tras. Totdeauna a fost nevoie de fabricarea ei. dar atunci ele nu se înfiin aseră. Fără sticlă. rampă auto. aşezat direct pe pământ. Fabrica avea hale de produc ie. iar cererea de geamuri era din ce în ce mai mare. necesitatea de geamuri a fost suplimentată de încă trei fabrici similare mai mici: Fabrica de sticlărie. Ei au proiectat cuptorul care avea următorii parametri: L=10 m. Prin apropiere trecea linia electrică de înaltă tensiune de la posturile TRAFO ale schelei Boldeşti.500. geam tras (de 3 mm grosime) în 24 de ore. Alte fabrici nu existau. atelier de prelucrări mecanice. la Buzău şi Târnăveni. topire. În 1940 fabrica mai func iona şi cu o linie de încărcat butelii. Kristionsent şi ing.000 mp/an. Urmare beneficiilor ob inute şi subscrip iei ac ionarilor. neavând personal românesc specializat în industria sticlei. geamuri. lângă care s-a decis să se construiască această fabrică. bineîn eles. ing. Peste patru ani. erau şi nişte pu uri de joasă adâncime pentru apă industrială. unde erau amplasate liniile tehnologice. rampă de cale ferată. tehnic Warteschi. fără camere regeneratoare (ardere.

care apar inuse fra ilor Vernescu. deci cu risc mai mic de periclitate. având loc conversia primelor maşini de tras geam de pe vechiul procedeu Fourcault pe altul mai avansat. care se lucra exclusiv pentru export. fabrica pornise numai cu 60 de muncitori. totul depinzând de 167 . s-a sim it necesitatea executării unor serioase lucrări de refacere a capacită ii de produc ie. o cantină. căi de acces asfaltate. Scăieni de inea 60% din capital. linie ferată interioară. când s-au construit încă trei cuptoare cu tragere orizontală. şi s-a ajuns la colaborarea cu o firmă americană. Deşi dinamica produc iei fizice îşi propunea un ritm ascendent sau măcar constant.C.R. Dacă. pe bază de brevet japonez. procedeul Atachi. Tot în acea perioadă s-a înfiin at şi sec ia de vată de sticlă/vată minerală... observăm că dacă la “geam laminat” ea s-a men inut oarecum constantă. vânzarea geamului tras şi laminat mergea strună pentru că. dar după un deceniu deja avea 800. ar putea deveni acum hotelul oraşului. Întrucât. cât şi implementarea unor noi tehnologii care să se ridice la nivelul celor utilizate în ările avansate ale lumii. diminuarea cererii de pe pia a interna ională şi contractele nepatriotice ale unor companii româneşti de construc ii cu societă ile occidentale care le condi ionau regimul de finan are numai dacă acceptau să importe geam tras de la firmele lor apusene. astăzi nu putem obliga nici o firmă din ară. iar etapa a doua între 1961-1965. în perioada 1991-1993. urmată. căci este nevoie de aşa ceva. De aceea. GES S. spre a scăpa de faliment. În 1999 se exporta peste 80% din totalul produc iei. în care S. La fel în produc ia de “metri pătra i bază”. despre care am amintit mai sus. Acesta. Prima etapă de refacere a avut loc în anii 1955-1960. în 1965. după opinia autorului acestei monografii. avea 1200 de oameni în produc ie. conform acelor contracte. indiferent de calitatea lui. se impunea necesitatea unor investi ii. chiar dacă costul geamului lor era mai ridicat. deşi nu există garan ii absolute de supravi uire continuă. Ini ial. cu atât mai pu in cele de peste hotare.C. SCAIGLAS-S. În urma cutremurului din 1977. a trebuit să se caute noi solu ii salvatoare pentru comercializarea produselor de geamuri. prin contractul din cadrul fostului CAER. în trecut. un cămin pentru nefamilişti. Această firmă şi-a concentrat toată aten ia pe producerea şi comercializarea geamului securizat. din fondul de investi ii s-a realizat o instalare de securizare a geamului cu încălzire mixtă (gaze naturale şi energie electrică). rămas neterminat. în peioada 1997-1999. Având un buget favorabil. întreprinderea a mai luat o gură de oxigen întăritor şi vedem că încă mai trăieşte. de vată de sticlă şi de alte produse de sticlă etc. finisat. un club. de pildă. Astfel a luat fiin ă S. dar mai ales moral. În 1998 s-a trecut la construirea unei linii moderne franceze de geam float. fiind concuren a. la sortimentul de “geam tras” a scăzut îngrijorător. mult mai solicitat pe pia ă decât geamul clasic. urmărind graficele dintre anii 1993-2000. fabrica a putut construi un liceu industrial. cauza. Ca urmare. apoi.L. apoi şi un hotel. pentru producerea geamului. accelerând dinamica produc iei fizice la principalele sortimente finisate. prin asimilarea de noi tehnologii pentru tragerea geamului. ările din fostele state comuniste erau obligate să cumpere cantită ile de geam românesc. să cumpere produsele fabricii de la Scăieni. de realizarea unei instala ii de producere a geamului prin tehnologia float-glass. utilajele erau în cea mai mare parte uzate fizic. şi care avea un cuptor de geam colorat. Gra ie geamului securizat.A.

administra ie.. exista următoarea structură a salaria ilor: TESA Complex SME Aprov. În mod indubitabil. culturală. desfacere. inclusiv cea din Scăieni.C. Sticloval Vălenii de Munte (furnizoarea de nisip). perioada de înflorire a Întreprinderii de Geamuri Scăieni a fost ajutată de Grupul Şcolar de Industria Sticlei (liceul industrial) din localitate. politică. rupând ritmul de coordonare a produc iei. GES S. Societatea S.A. Prin acelaşi proces de şoc trec şi furnizorii de materii prime. redăm mai jos situa ia scriptică la data de 31 mai 1999: Din care la SCĂIENI la sec ia BLEJOI ________________________________________________________________ Total personal 1390 1240 150 Muncitori 1340 1091 150 Personal tehnic 50 149 0 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------maşinişti 28 28 0 personal CAF 70 70 0 personal de deservire generală 30 30 0 personal cercetare proiectare 4 4 0 ________________________________________________________________ Pe compartimente. juridică. CTC. aparent ireconciliabile.mediul de marketing care. atât pentru posturile din produc ie cât şi pentru personalul TESA. feldspat şi alabastru). care a făcut ca întreprinderea să lucreze uneori la limita de avarie.C. la rândul lui. După aproape o jumătate de secol de comunism. furnizorul noii genera ii de sticlari. Scăieni se confruntă în prezent cu un mediu extern nefavorabil. trecerea la privatizare poate fi un salt dureros. de natură economică. Furnizorii de materii prime pentru fabrica de la Scăieni sunt S. în acest proces de privatizare şi chiar de lichidare. laborator 168 102 salaria i 186 193 149 . nouă ne lipsea în totalitate experien a dinamicii capitaliste şi a sistemului de privatizări. Celelalte categorii de salaria i au fost recrutate prin organizarea de interviuri. demografică.C. De aceea. În ceea ce priveşte numărul de personal. unii deveni i destul de nefavorabili. ecologică. să fie restructurate. socială. Braşov şi Hunedoara (furnizoarele de dolomit. cuprinde un ansamblu de factori. chiar turbulent. Uzina de produse chimice Govora (furnizoarea de sodă calcinată) şi Exploatările miniere din Harghita. calcar. plin de contradic ii antagoniste. S. motiv care a făcut ca o parte din întreprinderile de geam din România.

proiectare 16 16 5 6 4 pers.L. Găieşti. dacă atunci numărul salaria ilor scădea într-un ritm relativ lent. ferindu-se să intre în “parohiile” celorlalte fabrici. fabrica de la Scăieni. în ultimii şapte ani reducerea s-a accelerat iar numărul salaria ilor s-a redus cu şi mai mare viteză. ajungându-se în prezent la peste 50%.C. 2154 2037 1842 1450 1390 DIN CARE: muncitori 1925 1811 1648 1389 1208 pers. cercet. 60/190 şi nr. Covasna. deci. Câmpina. Îmi pare rău că nu dispun de graficul cu personalul fabricii dintre anii 2001 şi 2007.L.C. Fiecare fabrică de geam are zona ei de distribuire..L. ve i deduce că. Dorohoi.C. datorită concuren ei. numărul acestor clien i micşorându-se în prezent.R. PLOIEŞTI. deşi geamul chinezesc este 169 .C. Constan a.R. Există clien i interni şi clien i externi.R. fa ă de ceea ce era atunci: ________________________________________________________________ personal 1995 1997 1998 1999 2000 ________________________________________________________________ TOTAL PERSONAL. POSEŞTI. De asemenea. S. S. China comunistă acaparând. VĂLENII DE MUNTE. conflictele comerciale. fiind închise două cuptoare (cuptorul 2 şi cuptorul 3).R. Bacău.L. respectiv către clien i ca S. S. tehn. tot globul. vindea/vinde produsele ei către firme din Piteşti. Astfel. s-au sistat angajările. productiv 101 97 63 61 50 maiştri 49 44 39 36 28 personal CAF 82 83 93 88 70 pers. CRISTAL BRAD S. 70/1990. În ceea ce priveşte pia a externă.L. MOBREAL S. devenire generală 30 30 33 29 30 ________________________________________________________________ Clien ii fabricii de la Scăieni au contribuit şi ei la ridicarea şi coborârea prestigiului fabricii. practic. STORAD EXIM S. S. Botoşani. Braşov.R.C. aceasta este foarte restrânsă. Câmpulung-Muşcel. evitând. ca urmare a pensionării masive în condi iile decretelorlege nr.Geam laminat 160 Geam tras Blejoi 188 Geam tras Scăieni 246 Prelucrări 42 Geam cristal 83 Confec ii lăzi 41 ________________________________________________________________ Analizând evolu ia în ultimii ani a numărului scriptic de personal. Oneşti. Oradea etc. BUCUREŞTI. Târgovişte. DAKO DISTRIBUTION S. CONSTAN A. Bucureşti. dar urmărind tabelul de mai jos. se observă o scădere a acestuia în anul 1997. ACHETRANS S. Brăila.

asemenea sec ii având un personal supercalificat de dirijare şi supraveghere. Singura mare neplăcere întâmplată recent acolo şi în toate sec iile a fost reducerea numărului de salaria i. În 2005 cifra de afaceri a scăzut între 10-20 milioane de euro. la sec ia fluide. 30% până în 30 de ani. iar restul angaja ilor prezentau studii superioare de specialitate (numai 10% erau vârstnici. GOTCEV-Bulgaria. din Bucureşti. fiind dificil sa se reprofileze în alte joburi într-un timp scurt. Din totalul efectivului de salaria i 80% aveau studii medii. dar şi cu enorm de multă energie termică şi electrică.R. În asemenea puncte importante s-au construit structuri calculate să reziste şi la seisme de gradul 8 pe scara lui Charles Richter.C.) În 1991 cifra de afaceri a fabricii era de 10-26 milioane de euro. La concuren a lor se adaugă afluxul firmelor străine de geam care vând produsele lor în ara noastră.000 RON în 2006 întreprinderea. deseori neloială. va fi foarte greu să-şi găsească imediat alt loc de muncă. sunt califica i sticlari.3 miliarde RON. KEM WOOD-Bulgaria. dar este vândut mai ieftin. Indonezia. Coreea de Sud sau Iran. INDIGENA-Republica Moldova. venind din ări ca Turcia. GEROM BUZĂU (concura/concurează pe sectorul de geam prelucrat) şi S. Polonia. În istoria lungă de peste 73 de ani a Fabricii de Geamuri din Scăieni. Ungaria.26%. iar 60% cu vârste între 30-50 de ani. Bulgaria. iar capitalul social la 4. Serbia. spre a nu se întâmpla evenimente posibil catastrofice. mai ieftine dar de cea mai proastă calitate. în ultimii ani. deci marea majoritate. PTOP-VICTORIA-Macedonia. cu adevărat vital. neştiind altă meserie decât aceea de sticlari. Cu toată această concuren ă în creştere. azotul lichid joacă un rol esen ial. că datorită înaltei calificări a personalului. care lucrează cu devo iune într-un asemenea loc de mare responsabilitate. avută de o via ă. str. la această fabrică nu se va întâmpla niciodată nimic rău. ca să nu mai vorbim de geamurile aduse din China. Republica Moldova (Basarabia). trecerea lor pe listele de persoane intrate în şomaj care. OMEGA PROD COM TÂRNĂVENI (care concura pe sectorul geamului ornament şi geamul armat). încă a mai putut exporta produsele de sticlă securizată în ări ca Turcia. Din totalul salaria ilor 77. Fran a. de fabricare a sticlei. Grecia. structuri adiacente de amestecuri chimice sub presiune în care. ci însăşi existen a neafectată a întregului mediu înconjurător. Trans Expedition Feroviar S. de la d-na operatoare Camelia Voinea.928.categoric mai slab calitativ decât cel de la Scăieni. cuptoare ultramoderne electrice sau termice cu gaze pentru recoacerea geamului.C.. uneori periculos. fabrica de la Scăieni.L. Un factor frenator în evolu ia acestei fabrici a fost totdeauna concuren a internă. către clien i precum DEMGEXIM-Grecia. în urma unei licita ii. Cităm concuren ii cei mai persisten i din această categorie: S. dar de priceperea acestor tehnicieni operatori depinde nu numai via a colectivului.C. Ungaria. dar şi o tehnologie modernă bazată pe mecanisme sofisticate şi comandate electronic. cu un capital social de 6. soldată uneori cu accidente şi sacrificii. 1-9 (director general Cristi 170 . TARDINT-Serbia. cuptoare sigure şi solide pentru folosirea materiei prime în vederea procesului topirii. nr. Cehia. Am în eles. VORMICELRepublica Moldova. a fost achizi ionată la un pre minim de firma S. Economul Cesărescu. de ex. de grija şi măiestria cărora depinde nu numai siguran a de perfectă func ionare a procesului. UMRAMIYETurcia. s-a folosit nu numai o mare energie umană.

pe o suprafa ă de 5 ha. în ziua de 24 august 1889. ar trebui să zicem “hirtie”. montase deasupra ei o stea roşie. care lumina noaptea. Astăzi i s-a dat un nume destul de neinspirat.Doamnelor şi domnilor. şi să şteargă odată.“Trăiască Republica Populară Română. În ultimă instan ă. Sau . Constantin Olteanu. în cel mai fericit caz. ca un fel de memento. dl. căci vedem scris CaHIro !) În fine.Rădulescu... ci cu cu “â” . 171 .. pe unde trec zilnic trenurile. Este cea mai veche întreprindere din oraş şi una din cele mai vechi din ară. la Scăieni.. dacă tot nu le plăcea denumirea veche. Nu ştim dacă din cauza aceasta nu a îndrăznit nimeni să o şteargă. neatinsă. cam greu de pronun at în româneşte. zugravul a murit pe loc. pentru genera iile viitoare. se înfiin ează. În timp ce o monta. cu semnifica ii muzeistice. scumpa noastră patrie!” . să facă necesare eforturi de a men ine faima de care ea se bucura înainte. după ce a scris-o. să se ştie ce a fost înainte. atunci oricare alta. domnilor. puteau găsi o alta.. o lozincă cu blestem. Să lăsăm problemele filologice şi să descriem acum această întreprindere. Stelian Grecu.. Tahir. cum s-ar spune. un muzeu al sticlei.CAHIRO !. sub directori deosebit de întreprinzători.. owneri Vasile Didilă şi Gruia. În 1789. Este. Când ascult cel mai mare post de radio egiptean. În acest caz. Luis Robert construieşte în Fran a prima maşină de fabricat hârtie cu sită esută de cupru. dar au nimerit-o cu oiştea-n gard . electrică. sfidând anacronic timpul de peste 60 de ani.cine ştie . vizitat de fantome. fabrica însăşi are şanse serioase să devină o piesă de muzeu.. însă. fabrica de hârtie. La un secol după maşina lui Robert. licita ia pentru această fabrică a fost câştigată de un nou patron. cum au fost neuita ii ingineri Mircea Vasiliu.a.. comercial) ş. dacă nu de-a dreptul arăbesc: CAHIRO!..alipind for at silabele din alte trei cuvinte: CArtonHÎrtieROmânia (dar hârtie nu se mai scrie cu “î”. Am dori ca noul director al acestei foarte utile întreprinderi. dar nu rostită pe arăbeşte . din geam vopsit. Vasile Dragoş.. fără să fie rudă cu campionul la box) care. spre a i se atribui locului valori istorice.CAHIRO S. Sayyidati ua sadati assallamu alaykum!”=“Aici CAIRO.. o clădire părăsită precum arată acum fosta fabrică de sticlă de la Blejoi sau.A. ÎNTREPRINDEREA DE MUCAVA BOLDEŞTI-SCĂIENI .). în căzătură. Noii conduceri şi edililor oraşului le mai dăm un sfat: să se uite pe zidul fabricii de lângă linia ferată. el începe programul în limba arabă astfel: “Hunaa al-CAHIRO.poate că se inten ionează să fie păstrată nealterată pe acel zid ca să devină un zid al plângerii pentru cei nostalgici ori.. lozinca aceea comunistă . cum ar fi: FABCARO=fabrica de carton românească FAMURO=fabrica de mucava românească iar dacă şi astea par caraghioase. scara s-a rupt şi.. adm. poate. Ion Nagy (dir.. Mircea Popescu (dir.iar după numele propus de dv. pentru vecie..care zace acolo.. pacea să fie cu voi!” Cine ar fi crezut vreodată ca fabrica de mucava din Boldeşti-Scăieni să primească numele capitalei Egiptului şi încă în pronun ie arabă? (Fără măcar să aibă în ea vreun capital de la băncile egiptene)? Am în eles că noii stăpâni nu ştiu limba arabă şi că s-au gândit să formeze un nou cuvânt. Este o poveste adevărată în legătură cu ea: lozinca a fost scrisă de un zugrav moldovean (se numea Doroftei. având ca vecini. care avea o respectabilă etate de 118 de ani. la vest.

000 lei. avea capital imobiliar de 609. valoarea produc iei fiind de 400. în care s-a mutat întreaga instala ie de fabricat hârtie. Inginerul Zahareanu mai era proprietar şi al fabricii de pastă celulozică de la Cheia-Mâneciu Ungureni. pivni e.000 lei. auto ş.şoseaua Ploieşti-Vălenii de Munte. producându-se carton duplex. locuin e pentru muncitori. la sud. nr. În baza legii de protejare a industriei româneşti din 1912. iar produc ia de la 15. “LETEA” Bacău şi Fabrica de hârtie de la Câmpulung. fabrica de mucava de inea magazii. A fost perioada crâncenă de librocid. cartoane perforate. Vă rog să re ine i că această creştere spectaculoasă a produc iei nu se datora atât celulozei ob inută din lemnul pădurilor. în 1892. cumpărat de acesta. pe care. de inea instala ii de 600. de la Petre Bălăceanu. la est. Ele erau aruncate în vagoane fără nici un discernământ.751 lei. această întreprindere a beneficiat de scutiri de vamă pentru materialele de import (clorură de calciu. şi la nord tot moşia lui Bălăceanu. este scoasă la licita ie şi va fi cumpărată. În timpul primului război mondial întreprinderea nu a putut lucra şi a fost închisă până în 1920. la jumătate. Documentele arată că din 1969 şi până în 1985. După zece ani de activitate. uzate. începând din anii 1949 până în 1989. alimentară. în 1899. numărul de salaria i a crescut de la 800 la 1300. Între anii 1935-1973. clădirea aceasta fiind cu un etaj. fabrica îşi reduce produc ia relansată din plin în 1922. Tehener. De la început. şi ani de-a rândul.000 lei. fabrica este cumpărată de ing. erau paiele.m. de unde veneau camioanele să le încarce pentru topit (abia mai târziu s-a construit o linie ferată care să meargă direct în fabrică). când milioane şi milioane de căr i.d. o va anexa fabricii de la Scăieni . Zahareanu. veneau la Scăieni pentru. În 1945 fabrica a fost na ionalizată de comunişti. A. fabrica avea două corpuri de clădire. ateliere pentru repara ii. hârtie de ambalaj.22% din totalul de hârtie pe ară. confec ii de carton pentru cca 400 de beneficiari interni şi externi (industria de încăl ăminte. 2422 şi 423 din 1888. cât miilor de tone de căr i sosite zilnic. reprezentând 3. carton suport tapi erie auto.). prin modernizarea instala iilor sau înlocuirea celor vechi.000 tone la 23. hârtie igienică sanitară.a. trimise la distrugere din ordinul regimului stalinist al lui Gheorghiu Dej. din care se fabricau 300.. de “ardere pe rug” a căr ilor. înăl ând fabrica pe un câmp cumpărat de la Mauriciu Blank. fabrica de la Scăieni are un număr de 120 de lucrători (fa ă de 50 cu cât pornise ini ial). în gara Scăieni (un nou tip de materie primă). Materia primă.000 kg hârtie. cazane de abur. Eforia Spitalelor. celuloză . culori minerale etc). de ing. în baza hotărârii Tribunalului Jude ean Prahova.000 de tone. deveniseră mari 172 . la rândul lui. la înfiin are. De asemenea. cum scutite erau şi celelalte fabrici de hârtie şi celuloză existente la acea dată: Fabrica de la Buşteni.. capacitate fabricii a crescut la 268. apoi al lui Ceauşescu. dar şi în două ări importatoare: Austria şi Germania. clădirea de serviciu a patronului (directorului) şi alte instala ii utile producerii de hârtie. proprietar de terenuri. La finele secolului trecut.toate livrate în ară. La scurt timp. încât fabricile de hârtie.000 tone. cu avantaje pe 30 de ani. de textile. reciclat (topit). moşia lui Bălăceanu. confiscate din biblioteci particulare ori de la toate marile biblioteci publice. Ini ial. În anii de criză 1933. inclusiv cea de la Scăieni. pentru suma de 420. Primul proprietar a fost Esra Penhas.

ALEXANDRION. Istoria literaturii române din 1941 a lui George Călinescu. învelite bine în cartoane. Calciu Dumitreasa. m-am mirat văzând că lumea se înghesuia să cumpere suluri de hârtie de toaletă cu pre redus. o parte. fiindcă. “furam” căr i de la maculatură din vagoanele prost păzite şi astfel reuşisem să-mi fac o bibliotecă aleasă. Astăzi. ceea ce a cauzat o involu ie în produc ia de materiale finite.. pe atunci. După 1989. unde au fost distruse imense valori. Goga. făcând cumpărături prin magazinul “Interex” din Ploieşti. Cei care descărcau vagoanele de maculatură de la fabrică. De exemplu. Din ordinul lui Ceauşescu au sosit zeci de mii de Biblii şi căr i de rugăciune la topit pentru a se fabrica din ele. În anul Revolu iei 1989 fabrica aducea 376. pentru motive minore. pe care scria cu litere mari tipărite: HÂRTIE IGIENICĂ “SCĂIENI” .abatoare culturale. . N-am putut verifica această aser iune. în condi iile apari iei economiei de pia ă. se vând acum pe la anticariate cu pre uri fabuloase. Gheorghiu Dej şi ale lui Ceauşescu. când Întreprinderea de mucava Scăieni s-a aflat la apogeul perioadei ei de aur. toate acestea erau trimise la topit. împreună cu mul i colegi de-ai mei de clasă. din întreaga lume. Nu mă pot ab ine să nu amintesc că. s-au început primele privatizări. cu un personal de 1950 de salaria i.. În 2001.. cunoscut ca mare disident anticomunist care a zăcut două decenii prin închisori. Deci.000 lei zilnic. care au fost procurate cu greu de la maculatura din Scăieni. Opere de V. toate cele zece Istorii ale României scrise de Iorga. dar când le-am dezgropat. roata istoriei s-a întors. dar cei rămaşi la putere în institu iile statului n-au acordat aten ie modernizării fabricii.C. irecuperabile. noua firmă a dispus reducerea activită ii şi a personalului la un număr de 130 de oameni.toate. Distrugerea a mii de biblioteci întregi din ară a fost un mare “auto da fe”. iar acele căr i din anii de teroare comunistă. din lipsă de fonduri. a trimis la ONU un sul de hârtie igienică fabricat la Scăieni din pagini de Biblii. întreprinderea a fost cumpărată de S.. mai piteau dintre ele şi le vindeau. în care se mai cunoşteau texte fragmentate din căr ile sfinte! Pe când eram copil. le-am îngropat. Lăudabile au fost realizările tehnice şi sociale pe timpul când fabrica se afla sub direc ia inginerului Gheorghe Genel Costache. având şi o necunoscută cotă-parte de capital românesc despre care pe Internet s-a scris că apar ine unui fost prim-ministru din România. traduceri din marii clasici ai lumii etc. Edi ii întregi de opere de Eminescu. una din cele mai mari crime anti-culturale din istorie.adică făcută la CAHIRO! Vai. Din păcate. De aceea. hârtie igienică! Regretatul părinte Gh. fenomen specific şi la celelalte întreprinderi cu profil similar. opere filosofice. ce distinsă “onoare” pe biata noastră localitate! 173 . existând o produc ie de zece ori mai mică decât în anul 2000.. poezia antirusească “Doina”. de frica raziilor. în urmă cu un an de zile. cu opere de mare valoare.. să nu ştie ce valori treceau prin mâinile lor! Când s-au pornit cercetările prin case după căr ile luate de oameni de la maculatură. Alecsandri. din Grecia (proprietara firmei de băuturi alcoolice). la maculatură vin vagoane cu “genialele” opere ale lui Gh. etc. Coşbuc. căr ile cu poeziile lui Eminescu erau interzise numai pentru că aveau între filele ei. nu apăruseră foliile de plastic. Lucian Blaga. descărcătorii au fost aleşi numai din persoanele analfabete. deja putreziseră..

În general. în 1929. Urla i. cazane cu aburi şi turle de foraj de lemn. în 1836.SCHELA PETROLIFERĂ BOLDEŞTI Oriunde ai fi forat terenul înainte. Primele pu uri de păcură (de fapt. Româno-Americană. nu neapărat de către proprietari. fiindcă zona aceasta este un pământ binecuvântat de Dumnezeu nu numai la suprafa ă. cât mai ales de către misi i şi de tot felul de al i intermediari care au speculat acest domeniu bănos de activitate. Acest lucru vor atrage societă ile nou născute Astra Română. În 1933 se forează pentru prima dată în România la 2540 m adâncime . să se asigure 20% din totalul de produc ie pe ară. în 1955. toate trei reale bogă ii. Poseşti şi Bărăitaru. direct în pământ. În anii următori apar pe rând sonde de foraj şi extrac ie la Scăioşi. concesionarea terenurilor petrolifere a condus la ob inerea unor câştiguri mari. ajungându-se. dar şi în adâncime. Prima societate petroliferă care a achizi ionat terenuri a fost Regatul român (devenită Astra română din 1 ianuarie 1911). descoperind meo ianul productiv de aici. Tot ea a săpat prima sondă la Boldeşti. Între 1900-1920 s-a trecut la exploatarea i eiului prin sonde. fie de gaze. găsea zăcământul produs în propor ie de aprox. Între 1921-1940 se cam terminase împăr irea terenurilor petroliere dintre societă i. în noi şi noi localită i: Podeni. izvoare de suprafa ă) s-au descoperit la Păcure i şi Izeşti. fie de petrol. Creditul Minier. Sondele s-au 174 . pe suprafa a oraşului Boldeşti-Scăieni. nu la Boldeşti a început exploatarea petrolului. Când ruşii ne-au cerut să le plătim despăgubirile de război prin bogă iile noastre naturale. după actul na ionalizării comuniste din 11 iunie 1948. în 1676. ai fi dat fie de apă sărată fierbinte. Steaua Română. Urziceni. Schela Boldeşti se dezvoltă rapid. pu uri cu adâncime maximă de 300 m. Apostolache. Schela Boldeşti. Copăceni. unde exploatarea meo ianului s-a extins. Forajul adevărat a început abia în 1933. Ceptura. prima sondă fiind ridicată la Păcure i. Între 1932-35 s-a exploatat mai mult meo ianul iar între 1952-54. în 1747.“Sovrompetrol” (românii îi ziceau “Săvăluămpetrol”) care a găsit straturi şi mai bogate. prin sondele lor. Continuarea exploatării meo ianului de către stat. pe pre uri de nimic. fra ii Năstase şi Matache se judecau cu 12 locuitori boldeşteni pentru păcură. Cu toate acestea. toate în perimetrul schelei Boldeşti. apoi la Podeni. la Mati a. Predealul Sărari. Urla i. forând în sarma ian. Ea fusese forată la adâncimea de 469 m. în 1813. folosindu-se sisteme noi de pozi ionare a sondelor la suprafa ă.în urma forajului rezultând o produc ie de cca 40 vagoane/zi. în anul 1901. Sospiro. Fra ii Schumberger au făcut prima investiga ie geologică a unei sonde pe structura Boldeşti. 70%. Totodată a apărut şi o concuren ă mare între societă i pentru achizi ionarea terenurilor care au înghi it o sumedenie de parcele de la ărani. Între 1951-1965. cele mai mari terenuri revenind Astrei Române (3318 ha) şi societă ii Sospiro (2181 ha). Ea a instalat baterii. ei au înfiin at marea societate sovieto-română de petrol . s-au descoperit şi extins alte zăcăminte de i ei. În 1970 s-a dat în exploatare prima sondă de gaze la Sinaia de Mizil. De-a lungul anilor.record pentru Europa . Din arhive aflăm că. Sovieticii nici nu mai aveau unde să depoziteze petrolul furat din România şi îl pompau la ei. este un exemplu tipic în acest sens. mai mult sarma ianul pe care era profilat majoritatea sondelor.

167 la sarma ian şi numai 1 la helve ian (cu destina ie la oligogen). iar sonda 700 PM la 3032 m. cele de pe flancul sudic cu talpa spre nord şi invers. În forajul rotativ hidraulic Rotary. care au dovedit că România ar sta pe o adevărate mare de petrol şi dacă s-ar fora la 10. s-a mers şi mai departe: sonda 94 AR atinsese 3013 m la meo ian. Sondele de i ei de la schela Boldeşti exploatau zăcământul prin trei sisteme diferite: erup ie naturală. Continuarea produc iei sondelor prin gazlift se face prin folosirea gazelor de la separatoarele sondelor de i ei. şi anume spre axul anticlinalului.săpat prin turbină hidraulică.. doar una prin turbină electrică. Turlele de foraj de lemn au fost înlocuite cu cele de metal. băi în prezent desfiin ate fără rost. ulterior.de la un motor (care înainte era o maşină cu abur iar acum cu motor diesel).prin transmisie . Adâncimea medie a sondelor productive era de 2450 m. la meo ian. Mişcarea de rota ie a sapei este ob inută prin intermediul unei garnituri de prăjini încastrate într-o masă rotativă de suprafa ă şi ac ionată . Pe teritoriul schelei existau separatoarele care separau apa sărată de i ei. În mod normal. gaura sondei deviază circa 40-60 grade în stânga direc iei pe care ar fi avut-o cu masa rotativă. Trebuie men ionat ca întreg materialul de foraj folosit la schela Boldeşti era fabricat la noi în ară. apa era adusă din pu urile de la Recea (care era dedurizată). deocamdată secrete. pentru acelea de pe flancul nordic. Pompele cu noroi (şpülung) se folosesc să micşoreze indicele de frecare şi să răcească coloana. se înfiin aseră nişte băi cu apă sărată şi caldă de tratament antireumatic. Şi sondele de la Boldeşti au tendin a naturală de a devia în sens perpendicular pe direc ia straturilor. sondele au pornit eruptiv. Distileriei. Trebuie să men ionez faptul că. dar ştim că s-a putut fora la peste 4000 m. căci ele puteau fi extinse şi modernizate. Uneori împuşcăturile se sim eau şi la suprafa ă. la Uzina 1 Mai Ploieşti. în total se săpaseră 493 de sonde. foarte pre ioase ape geotermale. şi cu cât devierea este mai mare. s-ar descoperi pungi largi de petrol cu mai mult i ei decât are acum Irakul. erup ie artificială sau gazlift şi pompaj. iar la sec ia dezbenzinare era un prim proces de distilare. era semn că petrolul va trebui scos prin instalarea de pompe canadiene. şi 2350 m la sarma ian. cu apa sărată de la alte sonde care era pompată sub presiune de la sta ia de Recuperări din Scăieni. dar s-a ajuns şi la 2530 m. în timpul forării. Tot la Scăieni. 293 la meo ian. În perioada ini ială. din care: 31 la dacian. în fond. se produc devieri. Aceste sape de foraj au gradele cele mai mici de deviere de la linia verticală. iar mai modern prin metode “secundare” (apă sărată sub super-presiune). căci provocau microseisme artificiale. pe straturi.. De ce nu au nem ii aceste ape? La schela Boldeşti.000 m. Se spune că există unele studii şi prospec iuni la adâncime. Aici aveau un cuvânt greu de spus specialiştii în carotaj. Acestea extrag şi mai mult petrol dacă în stratul de adâncime se injectează apă sub presiune de la sondele de injec ie. cu atât forajul durează mai mult. La pon ian nu de in date. ac iunea de deblocare şi sfărâmare a rocii se face cu ajutorul unei sape ac ionată de la o sursă de energie de suprafa ă. cu debite maxime de 740 tone/zi de la meotic (sonda 206 RA) şi 450 tone/zi de la sarma ian (702 SRP). La început. Când liftingul de gaze şi i ei înceta. apoi la perforări (împuşcături cu explozibil). după care au fost 175 . pe str. După forare se trecea la tubing. în forajul cu turbină hidraulică. Desigur. Vom avea nevoie de o asemenea tehnologie de foraj care există în prezent doar în SUA. la sarma ian.

3200 muncitori şi salaria i. Când gazliftingul încetează. 83 maiştri sondori-şefi şi ajutori. dezvoltarea activită ii de foraj-extrac ie s-a început cu aprox. 80 de ani în urmă. chiar dacă erau folosi i 1 an . În 1932 erau 24 de ingineri. Se sim ea nevoia formării unor cadre de specialişti localnici. deşi se spera ca acest număr să se dubleze. din care 21 aduşi din străinătate.2 atm. terenuri sportive. erau aduşi de la alte schele. 128 de func ionari administrativi . în primul rând locuin e. au devenit maiştri şi brigadieri. fostele societă i aveau în schelă o conducere unică pentru foraj şi extrac ie. după care urma un inginer-şef de exploatare pentru partea tehnică. tehnicieni. electricieni. Cu trecerea anilor. Muncitorilor. prinzând dragoste de sondărit. au urmat şcoli şi. Conducerea schelei o avea directorul. Sondele tinere func ionează prin gazlifting între 3 şi 23 de ani (sonda 10 St. Când sondele se înfundă. Lărgirea şi dezvoltarea schelei a impus formarea de multe categorii de muncitori. de-a lungul anilor. petrolul este extras prin metoda pompajului.5 3. căci primele echipe de sondori. În general. care lucrează la o presiune de 2. care refulau gazele în trei conducte magistrale de presiuni diferite.a. acestea sunt colectate şi pompate pe o conductă magistrală la sta ia de dezbenzinare de la Scăieni. Gazele superflue erau trimise popula iei pentru consum sau fabricilor din Scăieni care le foloseau la centralele lor. În ce priveşte gazele de la separatoare. el a început să scadă în primul rând pentru faptul că sec ia de foraj începuse să fie dezactivată. li s-au oferit cantine. Tinerii ingineri erau de la început bine plăti i şi bine primi i. bibliotecă ş. În 1946 erau 1506 muncitori şi salaria i. creându-i-se toate facilită ile.1 an şi 176 . O parte s-au stabilit la Boldeşti şi astfel atât numărul de locuitori ai aşezării a crescut. Pompajul prin pompele canadiene este acum predominant: peste 75% la sondele de pe raza schelei Boldeşti. maiştri şi maiştri-şefi (“chirovnici” cum li se spunea atunci). dormitoare. tot la Scăieni. Dacă înainte aceste gaze aveau o cantitate de apă sub formă de vapori în con inutul lor. care se în elege că erau pu ini. În schela Boldeşti. cauză pentru care iarna gazele acelea înghe au. care a dat o produc ie record de 594. dar şi numărul de angaja i la schelă s-a mărit.în total: 1512 salaria i. ajutat de o serie de ingineri şefi de servicii şi un administrator pentru problemele de contabilitate şi cele administrative. în func ie de condi iile social-economice şi statale. Mai întâi au fost atraşi ăranii muncitori din localitate şi comunele învecinate.dezbenzinate şi apoi recomprimate în sta iile de compresoare care. Personalul tehnic-administrativ era obligat să locuiască în schelă.000 de tone de i ei). se deparafinează cu un cu it răzuitor (şaibăr) adăugat pe tubing şi el merge până la 1000 m adâncime.R. după care se cură ă prin emulsii con inând detergen i speciali de sondă. Ei au învă at repede să lucreze la sonde. Oricum. de asemenea. atingând presiuni mari. Ele au venit cu un personal de conducere şi specialişti din afară. 989 total tehnicieni. 288 sondori de extrac ie. un club. sunt utilizate direct la gazlificare. func ionari şi ingineri. constructori-montaje etc. de un grup de câteva societă i cu capital străin. în 1968 .. Pentru comprimarea gazelor existau trei sta ii de compresoare. apoi a fost oprită. chiar din cele de la munte. băi. Organizarea tehnică-administrativă a schelei Boldeşti a variat. care sunt apoi distribuite curate spre ardere fără dificultă i. astăzi există o sta ie de dehidrolizare a gazelor. care lucra în legătură cu o direc ie tehnică în unul din oraşele Câmpina sau Ploieşti şi o direc ie generală la Bucureşti. Societatea Astra Română era lidera schelei.

gaze şi dezbenzinare. Corneliu Dan ov. inginer-şef şi contabil-şef care se considera un fel de director financiar. nu mai mult!). din care două corespunzătoare vechii schele. Muncitorii cumpărau hrană ra ionalizată (pâinea. coordonarea lucrărilor făcându-se pe baza unui plan actual de produc ie. Ştiu însă că ing. în mod strict secret. răspundea de activitatea lor politică secretarul de partid al schelei. apoi şeful Biroului 1 (cu documente militare strict-secrete .. după modelul dictat de Moscova. pentru rezultatele frumoase. Nu mai ştiu pe al i directori. Dar. Schela Boldeşti era compusă din cinci sec ii complexe. transporturi. atunci când. era subordonat unei direc ii generale la Bucureşti şi Ministerului Petrolului. cu cartelele verzi. deci şi de director (nu însă de directorul rus. însă repartiza i de conducerea schelei şi de comitetul de direc ie. pe când forajul se separase devenind şi el o întreprindere dependentă de acelaşi trust. inginer-şef şi contabil. mai exact spus. Cu cartelele roşii (muncă grea. a fost promovat ca ministru al petrolului. După na ionalizarea comunistă de la 11 iunie 1948 şi mai ales în perioada de activitate a Societă ii tâlharilor sovietici de la “Sovrompetrol”. dar şi inu i sub strictă supraveghere. pre de cost. 177 . precum şi pe baza unui plan de investi ii şi repara ii capitale. de între inere şi interven ie la sonde. schela a fost fărâmi ată în “oficii”. buget de venituri şi cheltuieli. plus un număr apreciabil de muncitori califica i şi maiştri în serviciile auxiliare de: mecanică. regretatul Nicolae Metea (colegul meu de bancă. uleiul. categorică şi bătăioasă care. extrac ie. schela devenise o întreprindere numai de extrac ie. De ea răspundea un director rus iar. sec iile de produc ie lucrând după aceiaşi indicatori de plan ca şi schela. până primeau aprobarea de a rămâne definitiv în posturi.jumătate ca ingineri stagiari. de mai înainte. îndruma i zilnic. fireşte) era ofi erul de securitate al cărui nume nu trebuia ştiut decât numai de directorul schelei şi de şeful Biroului de Documente Secrete (BDS-Biroul Unu). comuna lui natală).) vânzându-se pe cartele. de func ionar (numai o jumătate de pâine. Pe linie ierarhică.şi în acea perioadă. în conducere. respectiv la Ploieşti pentru Schela Boldeşti.. la rândul lui. prin rapoarte lunare de comportare. puteau cumpăra mai mult (o pâine întreagă). voind ca lucrurile în petrol să meargă şi mai bine. recuperare secundară. Vasile Ardeleanu era o fire cam dură. Conducerea oficiilor era formată dintr-un colectiv de trei persoane: director. La conducerea schelei s-au aflat directori pricepu i şi. inclusiv echipe de muncitori pentru între inerea drumurilor de acces la sonde. plan şi fond de for e de muncă. presa i puternic să muncească cu teamă şi dăruire pentru randamente superioare şi mărirea produc iei acestei importante întreprinderi. Subordonate lor erau aproximativ aceleaşi servicii şi sec ii. la BDS.a. transporturi. construc ii şi montaje. fixat de trust. gaze şi compresoare. Revolu ia a prins schela cu o schemă mai simplificată. care. Conducerea era formată numai dintr-un colectiv format din trei persoane: director. Amintesc numele lor: Ion Stan. şef era C-tin Muşat). numai la “extrac ie”. în primele clase primare făcute în Ceptura-Prahova. iar mai presus de to i. adică 1948-1956. activitatea din schelă era subordonată unui trust cu reşedin ă teritorială centrală pentru mai multe schele. subordonată trustului de la Ploieşti. adică sondorii). Vasile Ardeleanu. sub el era directorul român care dădea raport lunar scris politrucului sovietic şi supraveghea următoarele departamente: foraj. electrică. zahărul etc. Ele erau formate dintr-un număr de 2-3 brigăzi complexe. era şi geologul-şef. bunuri sociale ş. Până în Revolu ie.

a ajutat enorm buna func ionare a rafinăriilor de la Ploieşti. Aşa se face că acum birourile schelei sunt pe jumătate pustii.fabricile de geamuri. Şi se vede că a avut gura aurită. privind înfiin area de societă i comerciale cu capital integral de stat prin reorganizarea unor subunită i din cadrul Regiei Autonome a Petrolului “Petrom” Bucureşti. se zbate din răsputeri ca rămăşi ele schelei Boldeşti să nu moară de tot şi realizează că este tare greu acest lucru. probabil pentru motivul că schela nu mai produce petrol ca înainte. Vasile Ardeleanu a intrat în istoria României ca ministrul cu cea mai scurtă domnie: doar 26 de zile. astăzi. fabricile de cărămizi din vecinătate.care a fost papă tot 26 de zile. laboratoarele. depozite. Schela nu mai are nici sec ie de foraj.a. după care a murit subit! (Inginerul Ardeleanu însă nu a murit. a creat un nou centru cultural. urbanizând-o înainte de a fi devenit oficial un oraş. 692 din 7 oct.. varni e (acestea din urmă dispărute). sec ia de transporturi grele şi uşoare.d. Schela Boldeşti era una dintre cele mai importante unită i petroliere din ară şi din Europa. ci se zice că l-a blestemat pe Ceaşcă să ajungă acolo unde a ajuns. l-a dat imediat pe uşă afară şi l-a destituit. Ea a îmbunătă it enorm condi iile de via ă ale popula iei locale.s-a dus curajos la Ceauşescu să-i vorbească despre corup ia găsită în minister şi să-i dea sfaturi ce să facă.) Astăzi la întreprinderea boldeşteană s-au moştenit toate componentele lăsate în urmă de vechii stăpâni: birourile care erau destul de moderne. la Scăieni şi la Boldeşti să vadă cum se forează sondele. de mucava. Astăzi persoane de la cârma ării şi de la Ministerul Petrolului. garaje. centrala telefonică şi multe altele. multe uşi închise. fiindcă multe for e locale s-au diminuat.. sta ia de pompieri. atelierele electrice. Doar ing. cele de repara ii ale utilajelor. dintr-un subsol stors fără milă de aurul negru până la ultimele picături (deşi acest aur nu s-au terminat de tot!). chiar dacă în ultimii ani s-au mai forat două-trei sonde. aducându-i aici să o vadă. în anul 1503.. nici măcar o singură lună . restul sec iilor nu mai clocotesc nici ele de efervescen a impresionantă care era mai înainte. 1994. foştii lideri politici o aveau în centrul aten iei. În baza Hotărârii guvernului nr. Ghi ă). de la 3000 la 600.la fel ca Papa Pius al III-lea . magazii. Aici a venit Ceauşescu şi consoarta lui. Personalul fostei schele este şi el mult mai redus. s-a decis ca Schela Boldeşti să devină o unitate petroliferă subordonată. a devenit furios. a accelerat şi sus inut apari ia unor alte întreprinderi în oraş .. Aşa a făcut Gheorghe Gheorghiu-Dej care i-a adus pe Tito şi pe liderul comunist german.. Din acest motiv. Astfel ing. atelierele mecanice.. s-a decis în pripă ca schela să nu mai depindă de ea însăşi ci să aibă un alt pupitru de comandă. şeful unită ii. culoarele goale. dar au plecat supăra i şi cu coada între picioare că scăienarii şi boldeştenii nu se prea înghesuiau să-i aplaude. care nu accepta decât sfaturile Leanăi lui. la Schela Băicoi. pentru acest motiv sau pentru altele ştiute numai de ei. o vizitau şi se mândreau cu această schelă la oaspe ii străini. Walter Ulbricht. care răspunde de noul satelit al schelei Băicoi (unde este director ing.m. gra ie zăcămintelor sale foarte bogate în i ei şi gaze şi a unui petrol de cea mai bună calitate. Câmpina ş. Activitatea febrilă a epocilor strălucite de dezvoltare a zăcămintelor de 178 . Rezultatul? Dictatorul. Poate că s-au grăbit luând o asemenea decizie nu îndeajuns justificată şi peste câ iva ani se va vedea cât de mare a fost greşeala. Florin Marinescu.

kerosenul . înfiin ată pe scheletul Petro Serv. la 10..cu care încă mai merg automobilele. recent. deci din petrol! Iată de ce încă mai este nevoie de petrol.. benzina. cu alte motoare conven ionale. peste 60% din obiectele de îmbrăcăminte şi încăl ăminte. sunt de altă părere. din pre iosul aur negru. televizorul. trenurile. etc.. că el încă mai stă la baza chimiei mondiale a polimerilor şi nu-l văd chiar atât de curând eliminat din cursă. bine . al XXI-lea . avioanele. sucursală a SNP Petrom (patronată de Austrian OMW). Iar dacă nu-l vom găsi.. Oricum. cu mai pu in entuziasm. fără tăgadă. urmărea micşorarea substan ială a impactului negativ asupra mediului. dar să nu uităm: de petrol nu ne putem despăr i totuşi chiar atât de uşor. Poate va veni timpul să forăm şi în Boldeşti la această adâncime. în perspectivă. înfiin ată în Bucueşti. SUCURSALA BOLDEŞTI La nivelul declarativ. faptul că Petromservice S. jucăriile. pixul.. O ÎNTREPINDERE PETROLIFERĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI INTRATĂ ÎN GURA MASS-MEDIEI: PETROMSERVICE S. factorii poluan i de bază ai sec. mai ales că. apoi şi alte ziare din Capitală. ajunse la un grad înalt de epuizare. rachetele cosmice. doar exploatarea unor sonde vechi. . vapoarele etc.i ei de la meo ian şi sarma ian s-a dus de mult. PetromService S.02. la pensie..02.cu o altă energie. Masele plastice domină totul! Doar privi i pu in în jur: telefonul mobil sau fix. încet. vizitată imaginar de Jules Verne în romanul “Călătorie spre centrul pământului”. Aici în America s-a forat deja la această adâncime şi s-a găsit petrol mult şi foarte bun. împreună cu oamenii care au deservit-o.A.. sus ine că a intrat.000 m profunzime sau mai adânc. benzile de magnetofon.A. Bine. Fiindcă din petrol. radioul. la data de 02. Aici va continua. spre a evita să mai poluăm planeta. de asemenea. tatonând cu febrilitate noi energii alternative. toate. de mult petrol! Din lupta pentru petrol poate lua foc toată planeta. Însă ce ne facem.A. Cotidianul “Curentul”. şi foarte glorioasă. în posesia unor documente care atestă. toate acestea sunt făcute integral din plastic sau au componente indispensabile din mase plastice.. al cărui patrimoniu a fost “externalizat” cu dedica ie pe mai nimic către firma “năşită” de către controversatul 179 . CD-urile. Poate chiar am făcut o imensă crimă că ne-am bătut joc de el transformându-l în fum. bunăoară. Doamne fereşte! Iată de ce încă mai este nevoie de Schela Boldeşti.. Poate că aşa vor sfârşi toate schelele petrolifere din lume. atunci trebuie să ne gândim serios cum să inventăm cel mai bun petrol artificial. a fost gândită ca o entitate închisă care să servească exclusiv interesele salaria ilor din Petrom.nu-l vom mai arde. “Curentul”. cum spuneam. microcasetele. filmele. ob inem 99% din masele plastice existente în lume. mai ales că în zilele noastre tehnologia mondială face eforturi imense să înlocuiască combustibilul lichid. iar lumea modernă nu cred că ar mai putea fi numită modernă fără aceste mase plastice care au devenit a doua natură a omului.. schela şi-a făcut până acum pe deplin datoria şi se poate retrage încet. motorina. pare foarte posibil ca adevăratele straturi explodând de i ei să se afle. ce urmau a fi disponibiliza i ca urmare a restructurării gigantului petrolier autohton.fără îndoială. automobilele. ca întreprindere eroină. avioanele etc.

să demonstreze modalitatea prin care PETROMSERVICE-ul lui Luca a reuşit să căpuşeze activitatea SNP PETROM. afla i într-un vizibil conflict de interese.G. Iată întâmplarea: într-o bună zi. era în fiecare an lăsat corigent la unul şi acelaşi obiect (o limbă străină) de trei profesoare la rând.FORADEX. din Cipru. petrecut pe vremea când eram eu elev la Liceul “I. în complicitate cu directori ai acestei companii. 3. sau Comac Lmtd. Piteşti şi Moineşti.L.în titlu leam amintit şi pe cele vechi .. Caragiale” din Ploieşti actualul Colegiu “I. Însă toate trei voiau probabil să-l umilească sau să-şi bată joc de el. dat fiind faptul că una din sucursalele importante ale Petromservice-ului S. îşi are ca sursă principală de venit SNP PETROM. prin tandemul de interese Sorin Ovidiu Vîntu-Liviu Luca. Andrei Vijoli. cu preten iile ei. fiecare doamnă cu metodele ei. via Petromservice. (Dar vă aminti i când neocomuniştii strigau până răguşeau: “Nu ne vindem ara?”). De aceea. elev la una din clasele a X-a din acel liceu. dar la păcătoasa asta de limbă străină din 4 şi din 5 nu mi-l mai scoate. problema nu a fost pe deplin limpezită. sucursala PETROMSERVICE S. alături de cele din Târgovişte. au lovit dureros în economia na ională.A.ISEM . spune ziarul. încât mi-a zăpăcit de tot copilul.şi barem nici măcar nu era vorba de un obiect de bază. Protestul tăticului nemul umit suna cam aşa: “Domnule director. cauzându-i acesteia mari prejudicii. vă rog să privi i carnetul de note al băiatului meu şi să vede i că are numai medii de 8 şi de 9 la principalele obiecte.S. înainte de a cere o anchetă de la minister. percepută de aceasta ca un canal de exteriorizare şi subtilizare a unor uriaşe profituri ilegale. să vă anun .iar schimbarea numelor în serie îmi aminteşte de un caz real. cu manevre inteligente făcute prin intermediul unor firme străine ca Elbahold Limited. să se plângă de faptul că bietul băiatul lui. Până în prezent.I.. prin documente declarate ferme. a venit un părinte extrem de furios. pe Aleea Clubului la nr. dar nici nu putea fi ocolită. dezvăluie ziarul “Cotidianul”. ACEX.A. sute de milioane de euro au fost vântura i în Cipru. . pe Str. Nici această întreprindere nu a scăpat de avatarul schimbării numelor . de la Boldeşti. Craiova. deci către AUSTRIAN OMW. Şi de-aia am venit la dumneavoastră. încât a trebuit să-i pun meditator ca să nu mi-l lase iarăşi corigent. Caragiale”... 7. un adolescent silitor care avea note bune la aproape toate obiectele. Ziarul respectiv încearcă. probabil în elese între ele să-l tracaseze . la urechile Cur ii de Conturi. la domnul director de atunci al liceului. Că 180 . iar în opinia mea. fiindcă în fiecare an a avut o altă şi o altă profesoară . Şi cred că toate astea se întâmplă. patronii marii companii se zice că au decis vânzarea acestei companii către aceiaşi stăpâni austrieci ai petrolului românesc. se află în oraşul Boldeşti-Scăieni.IGEX. Afacerea a ajuns. având şi o sec ie de interven ii (Sec ia I). subiectul respectiv ascunde interese nu tocmai ortodoxe. care mai de care mai severe. Viilor nr. care nu pot fi dezvoltate mai mult într-o monografie precum cea de fa ă.L. în 2004.sindicalist miliardar Liviu Luca.şi le-a spus numele la toate trei -. prof. Pentru a astupa gura presei libere.F. stăpânul Petromului. fără să aducă vreun beneficiu localită ilor respective. Astfel.L.

181 . are iarăşi un alt nume. dar nu e nevoie să mai reclama i la minister..000 de bucă i coroane şi 4000 de bucă i sape).. iar ca istorioara aceasta să aibă şi un happyend. s-au concretizat prin: . betoanelor uşoare şi greu armate (cca. FORADEXUL de astăzi. Până la începutul anului 1991. numai că atunci când preda la clasa a VIII-a ea purta un nume. dioxid de carbon. Deci. M-a i în eles?” Tăticul a rămas cu gura căscată şi a plecat resemnat. cu precădere pentru lucrări speciale. societatea s-a numit succesiv: “Întreprinderea de Stat pentru Exploatări Miniere” (ISEM). dar o ştia tot liceul şi este absolut adevărată. şi când predă anul acesta. 140/1864/1504/1991. prin ini ierea programului “offshore” în România.. obiectivul principal de activitate al societă ii l-a constituit: executarea de prospec iuni şi explorări geologice pe teritoriul României. a sculelor de foraj cu diamante naturale tip “surface set”. vă anun că respectivul elev “persecutat” şi-a însuşit atât de bine limba aceea străină. .. eu nici că am mai auzit. .A. apoi în “Întreprinderea Geologică de Explorări” (IGEX).C. încât a mers în ara unde ea se vorbea şi a terminat acolo o facultate tehnică. Rezultatele cercetărilor geologice ale S... pe baza licen ei Christensen-SUA. când preda la a IX-a şi-a luat un alt nume. fiindcă a divor at. cum spune i..eviden ierea primului zăcământ de petrol şi gaze din Marea Neagră. v-am în eles. Şi să şti i că băiatul dumneavoastră nu a schimbat trei profesoare. pot fi men ionate: .de o aşa persecu ie. că rezolv eu problema asta. Ca realizări tehnice deosebite. destinate forajului geologic şi celui petrolier. prin lucrări de foraj. ape geotermale. se numea “Administra ia Comercială pentru Prospec iuni şi Explorări Miniere” (ACEX). Numele actual provine de la Foraj-Exploatări.. La început. argint. începând din 1970. revenind în ară cu func ii mari pe la Ministerul Comer ului Exterior. fiindcă s-a recăsătorit a treia oară. De la înfiin are până în prezent. minerale şi potabile. în anul 1975. minerale. înregistrată în Registrul Comer ului al Muncipiului Bucureşti cu nr.” Directorul l-a ascultat cu aten ie. fiindcă acea persoană mi-a fost şi mie profesoară.fabricarea în ară. gaze. aur. concluzia: tot răul spre bine... ape geotermale şi alte resurse minerale (cărbuni. căsătorită în fiecare an cu altul. FORADEX S. Istorioara sună a anecdotă.punerea la punct a tehnologiei şi echipamentului destinat forajului cu diametru mare (de 500 mm şi adâncime de 400 m).. 300..) cât şi crearea de mijloace tehnice specifice activită ii de foraj..descoperirea şi eviden ierea a 850 de zăcăminte exploatabile de petrol. fără să aibă nimic de a face cu vreun divor . A avut aceeaşi şi aceeaşi profesoară în fiecare an. roci utile etc. “FORADEX” S.. minerit şi alte metode specifice pentru descoperirea de noi rezerve de i ei. iar din 1991 s-a transformat în societate comercială pe ac iuni. mustăcind. apoi l-a calmat cu următoarea explica ie: “Stimate domn.A. apoi în “Întreprinderea pentru Foraje şi Lucrări Geologice Speciale” (IFLGS).C. gaze. Să vedem acuma ce se întâmplă când schimbi un nume de cinci ori la o întreprindere. minereuri de fier. înfiin at în 1939. S.. renun ând la alte reclama ii. uraniu etc.. Dar este una şi aceeaşi profesoară.

După 1991. din care 340. Republicii Moldova şi Kazahstanului. care este angajată de mul i ani acolo. zăcămintele de fier de la Ghelar. Ion Berbecaru. Grecia. Peru. realiza i în România. de asemenea 740.000 m fora i în România care au dus la identificarea a peste 100 acvifere de apă exploatabilă. 600 de salaria i . al doilea director al fostului IFLGS. nu a dispărut şi încă mai lucrează.. Iancu Feldman. FORADEX-ul de la Scăieni este condus de ing. până aici. mai ales că s-au semnat noi contracte cu ările enumerate mai sus. Libia. . destinate ării noastre. prin folosirea celor 365 de sonde realizate în România. zăcămintele de cupru de la Moldova Nouă. din care a păstrat numai 57. Algeria.. peste 360.A. această echipă mică încearcă să egaleze recordurile şi rezultatele strălucite din anii preceden i. cel al explorării şi exploatării resurselor de substan e minerale. cca. sub conducerea unor directori devota i trup şi suflet acestui loc de muncă. întreprinderea de la Scăieni a pierdut câteva sute de salaria i buni. peste 3.000 m fora i în domeniul petrolului şi gazelor naturale. până la diametru de 4000 mm. Peru. Zambia. mi-a spus că. cu macarale rulante. Trebuie să amintesc că.. luminoase. tot răul spre bine! 182 . care fusese mai înainte şeful platformei de foraj marin de la Constan a şi Nicolae Toma.C. amândoi colaboratori cu direc ia centrala de la Bucureşti unde director general era ing. dar şi ea a lucrat cu toate for ele umane de care dispunea – cca.800. De peste şaizeci de ani. Deci. Yemen. Ghana. contribuia zilnic la îndeplinirea contractelor interne şi externe. Prin efortul lor unit şi calificările superioare ce le au. mec. cercetarea geologică şi hidrogeologică a zăcămintelor de lignit din Oltenia. Contabil şef este Lia Petre. Ing. cuptoare şi ateliere mecanice complexe. O pierdere de personal dureroasă. etc.000 m de foraje destinate cercetărilor geologice de substan e minerale solide. Dan Păduroiu. 400. Atunci contractele mergeau strună şi echipele IFLGS-ului lucrau simultan în ări ca Marea Britanie. deoarece sec ia de la Scăieni are o vechime de numai 63 de ani. Activitatea întreprinderii poate fi pe scurt exemplificată prin următoarele mari realizări: descoperirea zăcămintelor de petrol şi gaze de pe platforma continentală a Mării Negre.executarea prin foraj a suitorilor şi pu urilor de aeraj cu instala ii proiectate şi realizate de societate.fabricarea echipamentelor destinate cercetării geologice şi geotermice pentru platformele marine şi pentru substan ele minerale utile solide. Turkmenia ş. Tanzania..a. Men ionăm că o bună parte din aceste realizări s-a făcut cu personalul acestei sec ii de la Scăieni. Violeta Cazacu..000 m în Libia şi Zambia. În concluzie. FORADEX S.pentru consolidarea unui domeniu strategic al economiei na ionale.000 m fora i pentru valorificare apelor geotermale. Republica Sud Africană. şi până la 400 m adâncime. Aceştia erau ing. am vorbit despre S. Germania. la modul general. iar numărul lor este din nou promi ător.000 m în ară şi restul în Grecia şi Tunisia. dar întreprinderea de la Scăieni nu s-a predat. în prezent. pe care însă i-a calificat să devină cei mai buni. plină de strunguri. această întreprindere cu hale mari. Tanzania şi Zambia. Peru.000 m fora i pentru alimentarea cu apă potabilă în România şi cca. inclusiv la această unitate. sec ia de la Scăieni mai lucrează cu 57 de salaria i. producerea uneltelor de forajare de dimensiuni mari. sintetizare sau PDC etc. 400. peste 930. şi veniturile erau mari. producerea şi comercializarea sapelor şi coroanelor de foraj cu diamante naturale.

a înfiin at actuala Societate ARTEMA PLAST SRL. în cadrul componentelor ei.şi aceasta cât mai curând. inginerul Gheorghe Comănescu a înfiin at o firmă privată pe care a numit-o GEMATO. ca urmare a asocierii firmei GEMATO cu firma italiană de mase plastice ARTEMA PLAST SRL. l-am văzut pe inginerul Comănescu angajat în discu ii febrile şi prieteneşti cu partenerii lui italieni pe care ştiu că îi vizitează foarte des. inginerul Gheorghe Comănescu. BOLDEŞTI-SCĂIENI În timp ce majoritatea întreprinderilor din acest oraş se plâng că întâmpină serioase dificultă i. turism. Cooperarea cu firma italiană va permite firmei din Boldeşti-Scăieni să-şi mărească de câteva ori capacitatea de produc ie. mi-a specificat odată. În acest scop. această firmă s-a dezvoltat armonios. în aeroportul din Milano. în bună parte califica i la locul de muncă. Este o veste foarte bună. diferite alte servicii. care dispune de un utilaj modern. zbătându-se să supravie uiască şi să-şi păstreze salaria ii. al cărei director fondator. În anul 1996. Imediat după Revolu ie. prin noile malluri.“şi de ce nu. a fost cumpărat un teren pe care s-a construit sediul noii companii. 183 . se arată foarte optimist şi încearcă săşi transforme firma în unitatea de profil cea mai mare din ară. El se află pe Şoseaua Ploieşti-Văleni nr. în oraşul Boldeşti-Scăieni. primeşte deseori produsele alese în nişte sacoşe foarte elegant decorate. să diversifice foarte mult gama de produse şi să devină astfel cea mai mare întreprindere cu acest profil din România . A fost un prim pas. ajungând astăzi una din cele mai importante întreprinderi industriale cu acest profil din România. produc ie. care să-i urmeze nobilul său exemplu. Probabil că aceasta a şi fost cauza pentru care. din toată Europe de est”. în special prin atragerea de noi investitori străini. acelea sunt sacoşele fabricate la ARTEMA PLAST. cu multă încredere. Ei bine. Firma română. patronul companiei. An de an. cu litere frumos scrise şi cu imagini comerciale viu colorate. de personal calificat şi de un număr în creştere de lucrători. având un design bine gândit şi făcut cu mult gust. speră să definitiveze atragerea unui mare grup industrial italian din domeniu.ARTEMA PLAST SRL. M-am bucurat sincer să aud aceste cuvinte din gura unui fost elev de-al meu de elită cu care mă mândresc şi pe care îl văd decis să facă tot ceea ce îi stă în putin ă pentru a dezvolta şi alte activită i în oraşul Boldeşti-Scăieni. Cine face cumpărături prin marile magazine din ară. Nu rămâne decât să-l felicităm călduros pe inginerul Gigi Comănescu şi să ne dorim să avem cât mai mul i oameni ca el. iată că pe teritoriul oraşului a apărut şi o întreprindere nouă. unul din seria de numeroase alte produse folosite la ambalarea mărfurilor. un tânăr plin de energie. în cadrul căreia a abordat diferite activită i: comer . hotărât să-şi mărească numărul de angaja i . Domeniul de activitate abordat de noua societate este fabricarea ambalajelor flexibile pentru industrie şi în special pentru industria alimentară. 26.

schingiui i cu cruzime şi mul i dintre ei ucişi în cumplitele temni e comuniste. fiind nişte pagini deosebit de dinamice. în acelaşi an. la o scară mai mică. reale şi glorioase din istoria localită ii.. am mai scris şi o altă carte.CAPITOLUL XVI. consider că trebuie neapărat să le ştie toată lumea. ci chiar pe dealurile dimprejurul localită ii. cât şi urmaşii noştri. Cruciada lor a durat ore întregi. nu au încercat şi ei aşa ceva. cât şi prin jurnalele americane. ca partizani ai rezisten ei anticomuniste. într-adevăr. la Boldeşti şi Scăieni am avut luptători extrem de curajoşi care să le semene.. ca scriitor. după cum. aproape nişte copii. eu căutam să descriu. ca şi partizanii. dacă se poate. fiind foarte tineri. mul i al i eroi cunoscu i şi necunoscu i . Şi. ÎNSO ITĂ DE UN MARE PROTEST PE STRĂZI. imitându-i. în Boldeşti-Scăieni. până ce curajoşii răzvrăti i au fost prinşi. Chiar dacă eroii mei. SUA.PRIMA GREVĂ GENERALĂ MUNCITOREASCĂ DIN ROMÂNIA. deoarece ve i vedea că.care să lupte cu arma în mână. un “Dic ionar al eroilor căzu i victime ale comunismului în România”. aleşi chiar din oraşul unde locuiam.. căci şi tinerii din Scăieni.. colonelul U ă. extrem de interesante. pe care am publicat-o la Chicago. CU 6 ANI ÎNAINTEA GREVEI DE LA 14-15 NOIEMBRIE 1987 DE LA BRAŞOV ! Din localitatea Boldeşti-Scăieni nu s-au ridicat partizani ca generalul Ion Aldea. trebuie să specific că.. am aflat nemijlocit toate ac iunile de bravură făcute de fiecare în parte. trăgând în mili ieni şi în securişti şi rănindu-i.14 NOIEMBRIE 1981 . Şi nu mi-a trebuit mult timp să-i caut şi să-i găsesc. şi faptele unor eroi locali. despre schingiuitorii lor “Dic ionarul criminalilor politici comunişti din România”. tot cu arma în mână au luptat. Pentru că nu toată lumea cunoaşte aceste amănunte. Despre eroii partizani şi despre al ii ca ei am scris o carte. Iar după ce i-am gasit. rezisten a anticomunistă a fost de două feluri: una pasivă (o rezisten ă în surdină sau chiar ascunsă) şi alta activă (pe fa ă). Mai înainte de a povesti isprăvile lor. asta nu înseamnă că. Acei partizani eroi. Aveam avantajul că pe aceştia eu îi cunoşteam personal şi am putut sta de vorbă cu to i. cu siguran ă că ele s-ar pierde şi ar fi mare păcat să fie uitate. în 1993.. atunci când au fost prinşi. Rezisten a anticomunistă în Boldeşti-Scăieni . nu au apucat să lupte prin mun i cu hoardele comuniste înarmate. 184 . destul de bine şi de curajos. Desigur. despre lupta lor temerară. tot ce ştiam că au făcut ei. ca ăranca Elisabeta Rizea ori ca întreaga familie a lui Toma Arnău oiu ori ca mul i. bătându-se cu trupele securită ii criminale şi căzând eroic în aceste lupte. Illinos. am relatat amănun it. se merită a fi ştiute. în Mun ii Banatului. pe culmile Făgăraşului. au fost batjocori i. pe care am publicat-o în editura “White Wings”. atât prin ziarele din ară. pe faimoşii partizani anticomunişti români din mun i pe care îi aveau ca exemplu. deci. De aceea. totuşi. m-am decis să le reproduc şi în monografia de fa ă. prin Mun ii Vrancei. în Mun ii Apuseni ori ai Dobrogei. Astfel. atât contemporanii. Dacă nu le-aş reaminti. Dar scena nu se petrecea undeva prin Mun ii Făgăraşului. din Glen Ellyn. într-un fel.

“Europa liberă”. voia să facă uitate numele schingiuitorilor.. lupul păru-şi schimbă. mereu apăreau pe por ile (pe atunci din lemn) ale Fabricii de Geamuri Scăieni. seară de seară. au fost ancheta i mai mul i scăienari şi boldeşteni.I. un post de radio clandestin numit “Radio România Viitoare”. de teamă să nu fie desconspira i. ridicau vocea şi îndrăzneau câteodată să învinuiască direct conducerea. familiile care aveau aparate de radio riscau şi făceau eforturi să asculte. M. al doilea din Scăieni.. vorba de un risc enorm. cum a pă it Gh. promisiunile de libertate făcute în limba română de posturile de radio “Vocea Americii”. Puiu şi Nicu Angelescu. el distrusese cinci tancuri ruseşti. În urma unor astfel de turnătorii. deoarece. Jean Pandele. şeful serviciului salarizare de la Schela Boldeşti. cu dosarele vechi prelucrate şi falsificate. cetă enii din această localitate industrială se arătau foarte nemul umi i de via a precară pe care majoritatea popula iei a dus-o timp de o jumătate de secol. “Radio Paris”. fie prin agen ii ei turnători care. din ordine date de sus. dintre care cel mai rău au pă it-o doi prieteni de-ai mei: şeful protec iei muncii de la Schela Boldeşti. Din mun ii Carpa i emitea. portretele regelui Mihai I şi ale lui Iuliu Maniu. Iar aceşti temerari au fost fra ii Mircea. totuşi.conf.. cu Dej sau cu Ceauşeştii amândoi. mai puternici. fiind vorba de două localită i muncitoreşti cu poten ial mai mare de nesupunere.însă acum aceşti “foşti” sunt infinit mai şire i. atât sub regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Mai târziu. poli ia secretă politică. au învă at să interpreteze perfect rolul de anticomunişti. “BBC-Londra”. Acum 40-50 de ani. Nici astăzi nu pot spune că cetă enii de acolo sunt mai mul umi i. “Radio Madrid”. plini de iluzii şi de speran e. mai îndrăzne i şi mai corup i decât erau înainte şi. înaintau raporturi scrise sau telefonice la securitate şi aceasta trecea pe loc la ac iuni drastice. s-au aflat şi unele dosare grele ale unor cozi de topor locale . de foste victime ale comunismului . care. Bancurile anticomuniste. mai boga i. în plus. mai versa i. securitatea. niciodată nu au fost prinşi cei care riscau să le afişeze. care a fost bătut de securitate numai pentru că un “binevoitor” adusese la securitate un ziar vechi militar care îl lăuda pe Petrescu că.000 de dosare ale membrilor de partid şi turnătorilor securişti vinova i. vecinii fabricii. şi specialistul în lucrări de foraj marine.. după amiezile şi seara. 1216 din 2406. imediat ce auzeau că unii localnici nemul umi i ac ionau contra statului comunist sau numai că ridicau tonul mai mult decât trebuie. 185 . fie direct. bine lipite (erau afişate cam pe la 3-4 diminea a) şi cu toată paza. topite la fabrica de mucava din Scăieni.nu neapărat to i cei afla i la scara guvernamentală . pe alimente. pentru că tot foştii comunişti se pare că îi conduc . Petrescu (1917-2001). îşi muta frecven ele din minut în minut. chiar dacă emisiunile erau bruiate continuu. făceau deliciul na iunii şi erau pe buzele tuturor. fiind bruiat. dar năravul ba. se certau între ei pe locuri. Petrescu nu a fost singura victimă de acest fel. cu Stalin. la fel ca şi postul de radio clandestin bulgar. “Radio Roma” sau chiar “Radio Ankara”.mă rog. oamenii erau nervoşi. Pe la cozi. Pe timpul lui Dej. Matei Grigore (Mielu Soroiu). cât şi sub dictatura lui Ceauşescu. se afla infiltrată peste tot.Ca pretutindeni în ară. prin anii 1959-60. (Printre cele 270. Era. ziarului “Ziua” nr. “Radio Gorianin” din Balcani. cu ruşii. 1988). pe unde scurte. pe când luptase pe frontul de est. primul din Boldeşti.

186 . iar la anchetele făcute ore întregi. nu a putut ob ine dosarul cu ancheta făcută de fosta securitate tatălui său. atunci când fusese auzit povestindu-le sondorilor despre cum a fost furată Basarabia de ruşi.Jean Pandele a fost turnat la securitate de un secretar u. Desigur. Atunci el mi-a povestit cu glasul stins tot ceea ce ceea pă ise. Paul Matei. securistul Lazăr. încercând să i le rupă. Întors în America. Ancheta a durat zile de-a rândul. şi l-a rugat cu amabilitate pe Jean să-l ducă înapoi la sediul securită ii cu maşina. mi-a părut rău de frumuse ea lui. lovindu-l cel mai mult peste testicule. s-a scuzat câteva momente. Mielu s-a îmbolnăvit de un cancer galopant în regiunea anală. a pă it-o şi mai rău. Aceasta se întâmpla în preajma anului de gra ie 1989. a tăbărât cu pumnii şi cu picioarele asupra boldeşteanului. a fost şi el bătut câteva zile de-a rândul.t. i-a zdrobit degetele. cu o pensie mai mare decât salariul unui profesor universitar! Mielu Soroiu. fiul său. După acele anchete dubioase. În timp ce ruşii ne furau zi şi noapte petrolul. mi-a spus că Lazăr o duce bine-mersi. alături de alte mari crime ale fostei securită i ploieştene. pe rând. Sincer vorbind. toate sondele având acest sistem. din Pleaşa. Securistul a venit îmbrăcat civil. la marginea Scăieniului. frumos şi înalt. pe un câmp dintre Scăieni şi comuna vecină Pleaşa. iar articolul l-am expediat familiei. la sediul securită ii din Ploieşti. cu metastaze la penis. Nici în momentul de fa ă. prin societatea “Sovrompetrol”.. iar Jean s-a conformat întocmai. Ştiind că Jean este un foarte bun acordeonist. despre care se spunea că este securist şi că arestase pe nişte muncitori de la întreprinderile de ceramică de la Bucov. anul trecut. mirându-mă că acel tânăr putuse să fie atât de rău. i-a vorbit frumos. sub care se afla “Răducu” (aşa se numea în limbaj conspirativ aparatul de iradiat cu doze mari). eu am publicat un amplu material despre această crimă. care povestea colegilor ce mai spun posturile de radio “de peste gârlă” şi care îl tot critica pe Ceauşescu. lam vizitat acasă unde l-am găsit în pat. bătându-l minute întregi fără oprire şi făcându-l lac de sânge. s-a dus în biroul vecin de unde a venit îmbrăcat cu un halat muncitoresc şi deodată s-a transformat brusc într-o fiară turbată: şia sumecat mânecile şi. nici până astăzi nu se ştie cine sabota.c. N-a trecut mult timp după aceste discu ii şi Jean Pandele s-a trezit la serviciu cu un ofi er de securitate. începând să urle şi să înjure de mama focului. nederanjat de nimeni. victima murind în chinuri amarnice după ce penisul i-a fost amputat. Este vorba despre băiatul poştarului Stănescu. având înfă işarea unui star cinematografic. Până veneau operatorii de serviciu ca să repornească motorul pompelor. chiar foarte politicos. deşi încearcă acest lucru de peste 16 ani! Se cunoaşte un singur caz de agent securist pedepsit “de reac ionari” cu moartea. Când s-a văzut în biroul lui. după ce a făcut o sumedenie de declara ii scrise prin care promitea să nu mai spună nimănui că Basarabia este românească. Cu toată paza intensă. Lazăr. erau zilnic sabotate prin oprirea curentului electric de la şaltărul central al dinamurilor electrice care puneau în mişcare pompele. a fost inut pe un scaun special. aproape toate sondele cu pompă canadiană de pe aria Boldeşti-Scăieni. un tânăr cu musta ă. Abia a scăpat cu via ă. Înainte de a muri. când l-am văzut pe Pandele. treceau nişte ore bune în care sondele stagnau şi nu mai scoteau petrol. Ultima oară. Nu s-a putut afla niciodată cine l-a asasinat. de la sediul securită ii din Ploieşti.

Prin anii 1978-79, la clubul Schelei petrolifere Boldeşti, sosise prietenul cel mai bun al lui Nicu Ceauşescu, Ion Traian Ştefănescu, să-i muştruluiască pe muncitorii petrolişti că nu merge bine produc ia. Mă aflam şi eu în sală. Ştefănescu, deşi un bun şi foarte inteligent intelectual, bazat pe vocea lui de tunet şi pe faptul că era prim secretar al c.c al u.t.c., ministrul tineretului (ulterior prim secretar la jud. Sălaj şi Dolj), bazat pe marea sa putere politică, folosea fa ă de muncitori un vocabular dur, execrabil, vorbindule de sus, cu arogan ă şi total dispre , neavând nici un respect pentru ei: “Bă, la voi aicea nu se munceşte suficient şi de-aia merge treaba prost în schela voastră!...” În clipa aceea, sutele de muncitori din sala au protestat cu glas tare; unii l-au fluierat, al ii l-au huiduit. Un sondor l-a apostrofat fără frică: “Vă rugăm, tovarăşu’, să ne vorbi i frumos, că noi nu suntem nici “bă” şi nici “voi”... Noi muncim din greu de diminea a până seara la sonde şi vrem să fim respecta i, şi nu ne vorbi i ca unor slugi, cum le vorbeau boierii!” “Aşa-i! Aşa-i!” - îl aprobau to i din sală. Ştefănescu o cam sfeclise şi mitingul nu a putut continua până nu şi-a schimbat stilul de vorbire. Şi eu am fost admonestat verbal de acest ministru pe când făceam practica agricolă cu copiii în viile de la IAS BoldeştiScăieni, la cules de struguri. Din senin, a apărut acolo o maşină neagră sosită pe drumul de acces între vii, din care a coborât acest ştab înso it de primarul din Boldeşti şi de încă doi tovărăşei de la jude , veni i în control să vadă cum muncesc elevii. I.T.Ş. îl întreabă încruntat pe un copil de clasa a V-a: “Câte găle i ai făcut tu, puştiule, de diminea ă până acum?” “Cinci găle i, iar norma este de zece găle i. Aşa ne-a spus tovarăşul diriginte”, a răspuns copilul. “Trebuiau cinsprezece! - i-a dat el răspunsul - Cine-i dirigintele, dumneata?” - mi s-a adresat secretarul mie. “Da, eu le-am spus numărul găle ilor - 8 pentru elevii mici, 12 pentru cei mari. 15-20 găle i este norma pentru studen i. Şi vă rog să privi i de la ce distan ă cară copiii găle ile până la benă. Eu nu pot să le cer mai mult la copiii ăştia mici şi slăbu i”. “Cine-i proful ăsta de-mi răspunde aşa obraznic?” l-a întrebat I.T.Ş. pe primarul Dumitru Puişor. “Este profesorul care l-a pictat pe Eminescu pe Casa de cultură”. Ştefănescu a făcut un gest de mirare şi a plecat fără să salute pe nimeni. Dacă nu era revolu ia, Nicu Ceauşescu, care voia să-l debarce pe taică-su şi să-i ia locul, numindu-l pe bătrân într-o func ie moartă (de secretar general onorific al p.c.r.), Tr. Ştefănescu era propus de Nicu ca vice-prim ministru sau chiar premier în fruntea ării condusă de el, căci fiul dictatorului plănuise cu maică-sa o “lovitură familială de stat”, pentru a deveni el preşedinte. Dar nu i-a mers. La Revolu ie însă, Ştefănescu nu mai ştia unde să se ascundă de frică. În ziua de luni, 18 decembrie 2006, în prezentarea Raportului Comisiei Preziden iale de “Analiza dictaturii comuniste din România” (în aşa-numitul “Raport Tismăneanu”), care condamna cu vehemen ă comunismul, citit în sesiunea Parlamentului de preşedintele Băsescu, Ion Traian Ştefănescu era printre primii cita i pe lista neagră a foştilor mari lideri comunişti, învinui i de crimele din România, dar lui pu in îi mai pasă, fiindcă el şi-a păstrat titlul vechi de profesor universitar, func ionând acum la Academia de Ştiin e Economice, specializat în probleme de drepturile muncii şi ale muncitorilor, fiindcă tare mult îl doare grija fa ă de dragii lui muncitori... Cine-l cunoaşte spune că foloseşte acelaşi vocabular moştenit din trecut. Şi, totuşi, trebuie să men ionez aici şi o faptă bună a lui Tr. Ştefănescu care l-a ajutat pe un prieten de-al meu, scriitorul
187

Nicolae Mihai, să-şi publice un excelent roman respins de toate editurile, pe criterii politice. O tulburare mult mai mare decât cea din sala Clubului, s-a produs în ziua de 14 noiembrie 1981, pe la orele 11 diminea a. În acea zi, to i muncitorii de la Întreprinderea de Foraj şi Lucrări Geologice Speciale (IFLGS) din Scăieni, actualul FORADEX, s-au revoltat spontan şi, uni i, au declarat grevă generală (grevele, se ştie, erau strict interzise pe vremea aceea, fiind socotite crime politice). Mai întâi greviştii s-au strâns în curtea fabricii. Apoi to i muncitorii din uzină, ca la o comandă, au ieşit pe poarta întreprinderii şi au pornit hotărâ i în mare grup pe străzi, strigând curajoşi: “Vrem pâi-ne! Vrem pâi-ne!” Era, de fapt, şi o lozincă mascată de protest, împotriva politicii de opresiune, dar ei ştiau că punând accentul pe lipsa de pâine, protestul lor nu va fi interpretat neapărat ca o mişcare politică, deşi mişcarea avea evidente conota ii politice. De câteva zile, nu se mai găsea aproape deloc pâine pe pia ă şi nu s-a mai adus pâine nici la chioşcul din incinta fabricii. Coloana mare de vreo 270 de muncitori, s-a îndreptat mărşăluind vreo 3 km cu dârzenie, pe şoseaua PloieştiVăleni, apoi pe str. Petroliştilor, scandând cererea lor neîncetat, până ce au ajuns în centrul oraşului, în fa a primăriei. Grupului, format ini ial numai din demonstran ii grevişti, li s-au alăturat numeroşi trecători şi angaja i ai societă ilor din împrejurimi. În final, se adunaseră cca. 1000 de demonstran i. Cu to ii erau foarte decişi să ajungă la primăria oraşului. Informatorii din cadrul primăriei l-au anun at pe primarul Silviu Ciungradi ce avalanşă mare se apropie şi neştiind pe ce traseu au luat-o greviştii, primarul s-a urcat grăbit în maşină, hotărât să plece la Ploieşti pe şoseaua na ională. Pe drum, însă, ghinion! El a dat chiar de masa compactă a demonstran ilor. Maşina i-a fost oprită şi luată pe sus de muncitori. Primarul a ieşit din ea afară. Greviştii nu numai că l-au întors din drum, ci, după ce fugarul a primit câteva ghionturi anonime, a fost pus în fruntea coloanei, fiind obligat să strige alături de demonstran i “Vrem pâine!”, pe tot traseul, până în dreptul primăriei. Ajunşi acolo, a avut loc un consiliu la care au participat primarul, consilierii şi reprezentantul greviştilor, Sandu Stelian. Ca temă de discu ie a fost cauza care a declanşat această grevă. La fel era să pă ească şi plutonierul de mili ie Cremeneanu, care era responsabil pe această zonă, dar el a fost mai norocos, deoarece a putut fugi cu maşina. Între timp, a apărut acolo intempestiv şi... Ion Traian Ştefănescu, împreună cu colonelul Pescaru, şeful adjunct al securită ii din Prahova, cu care începuse să se ciondănească, fiecare pretinzând că reprezintă cuvântul partidului şi că ştie ce decizie să ia. La un moment dat, Pescaru i-a replicat lui Ştefănescu: „Tu să taci, fiindcă noi ştim ce avem de făcut !” Nu ştim cine îi anun ase, căci vestea ajunsese până la Ceauşescu, iar Ştefănescu fusese trimis cu porunca să restabilească imediat ordinea. Cu Pescaru sosiseră o mul ime de al i securişti, în civil, înarma i, care înconjuraseră clădirea primăriei şi pe to i greviştii, decişi să intervină cu for a dacă va fi nevoie. Întregul Inspectorat M. I. de la Ploieşti intrase în alertă şi camioanele cu mili ieni şi securişti erau pregătite să meargă la Boldeşti-Scăieni pentru interven ie. Aşteptau doar un semnal să pornească, dacă va fi nevoie. Delegatul greviştilor, Sandu Stelian a explicat limpede că trebuie să li se acorde mai multă aten ie muncitorilor şi să li se aducă pâine, ca să poată munci.
188

Ştefănescu a telefonat pe loc la Bucureşti şi a primit răspunsul că, pentru a nu agrava situa ia, cererea muncitorilor va trebui pe deplin împlinită. Aşa le-a răspuns şi el primarului şi lui Sandu Stelian. Acesta a ieşit afară, s-a urcat pe o pubelă metalică de gunoi şi s-a adresat colegilor săi, strigându-le că problema a fost rezolvată iar cererea le va fi, în următoarele ore, îndeplinită, rugându-şi colegii să se întoarcă la uzină. Oamenii s-au întors potoli i, mergând agale la locurile de muncă, însă nu au început lucrul până nu au sosit maşinile cu pâine, mezeluri şi carne. Într-adevăr, au venit atunci câteva maşini supraîncărcate şi au descărcat la IFLGS pâinea cea mai bună, pachete întregi de mezeluri şi carne de cea mai bună calitate, chiar mai multă marfă decât puteau cumpăra muncitorii. Concluzia: deci, iată că se putea! De atunci, IFLGS era prima întreprindere din oraş unde se aducea totdeauna marfă, înaintea altor puncte de desfacere. Din păcate, Sandu Stelian a fost ore întregi anchetat la sediul securită ii din Ploieşti, iar dacă nu a fost arestat se datorează faptului că pentru el a intervenit Gheorghe Deliu, vărul său şi ministrul metalurgiei din acea perioadă. Greva a fost, aşadar, o reuşită deplină şi a demonstrat nu numai faptul că “unirea face puterea”, dar şi că regimul comunist se temea serios de furia maselor. Vestea despre greva din Boldeşti-Scăieni şi despre succesul ei s-a răspândit cu repeziciune în toată România, în primul rând, prin posturile de radio occidentale. Evident, succesul ei a încurajat şi pe muncitorii de la Întreprinderea de Autocamioane “Steagul roşu”, de la Braşov, care au ales, nu întâmplător, exact aceeaşi zi - 14 noiembrie 1987. Ea a început la acele uzine în seara zilei de 14 noiembrie, la schimbul al III-a, şi a continuat toată noaptea, când schimbul nu a lucrat deloc, iar diminea a, pe 15 noiembrie, la fel ca la Boldeşti-Scăieni, şi tot pe la orele 11, sutele de muncitori au ieşit în stradă îndreptându-se spre primărie şi spre sediul partidului, strigând lozinci anticomuniste. Uzina fiind mai mare, se în elege că şi numărul demonstran ilor era mult mai mare, dar şi organizarea grevei era mai bună şi cu o listă de mai multe revendicări, predominând nu cele economice ci cele politice. Greva aceea luase, încă de la început, aspectul unei răscoale anticomuniste şi s-a lansat cu ciocniri serioase cu mili ienii şi securiştii, cu devastarea sediului p.c.r., a depozitelor alimentare ale ştabilor (unde s-a văzut ce bunătă i consumau ei), cu ruperea tablourilor lui Ceauşescu şi aruncarea lor pe geam în stradă, deşi revolta s-a terminat cu o mul ime de arestări şi deportări. Cum era de aşteptat, ea a fost înfrântă de masiva interven ie militară securistă, dar a pregătit solid terenul pentru marea revolu ie ce va avea loc peste numai doi ani, când regimul dictatorial a fost aruncat jos de la putere printr-o revolu ie na ională. În lan ul acestor evenimente, muncitorii din oraşul Boldeşti-Scăieni, au aprins prima scânteie, vizibil anticomunistă, fiindcă a fost prima grevă muncitorească din ară, cu o masivă ieşire pe străzi din toată perioada domina iei comuniste. A fost prima treaptă, primul pas revolu ionar spre libertate şi mă mir cum, până la aceste consemnări ale mele, nimeni nu a pus vreodată mână să descrie amănun it această grevă extrem, extrem de importantă în contextul rezisten ei na ionale anticomuniste din România. Nu a fost un fapt comun oarecare, peste care să-l trecem cu uşurin ă şi cu nepăsare la index! Ne-am dovedi nepăsători şi nerecunoscători, am fi demni de condamnat, dacă l-am omite din paginile de istorie ale ării noastre. Până atunci, nu se mai întâmplase aşa ceva în regimul dictatorial din România, chiar dacă mici opriri de la lucru s-au mai
189

produs uneori, ici şi colo, însă acelea au fost numai în interiorul uzinelor. IFLG-esiştii au riscat şi au ieşit vitejeşte în stradă - ini iind o fază nouă, una publică, un pas, într-adevăr, mic, poate nu lipsit de o anumită timiditate, dar care, în viitor, va încuraja enorm, prin reuşita lui, pornirea la luptă cu paşi mai mari şi mai vijelioşi... Acesta este marele merit al grevei de la Scăieni din anul 1981 şi ea va rămâne în istorie! De aceea propun ca în Pia a Petroliştilor din fa a primăriei oraşului să fie pusă o placă comemorativă în care să se specifice greva şi demonstra ia muncitorilor de la IFLGS. Tot pe teritoriul acestei localită i a avut loc şi prima luptă cu arme de foc, nu în mun i, cum luptau partizanii, ci chiar în interiorul localită ii, între trupele securită ii şi o mică gherilă anticomunistă alcătuită de un grup de tineri curajoşi, destul de bine instrui i şi organiza i de un tânăr de 19 ani, Gheorghe C. Nicolae ârlea-Castellano, absolvent al Liceului agricol din Valea Călugărească. Gheorghe Nicolae- ârlea (a nu se confunda cu actualul consilier Gheorghe Nicolae ârlea, o rudă omonimă a lui Castellano) a devenit o figură legendară în Scăieni, prin organizarea a două ac iuni extrem de curajoase, cum nimeni înaintea lui nu a îndrăznit pe susnumitele meleaguri. Să urmărim, pe rând, aceste importante şi palpitante evenimente... În toamna anului 1966, Nicu ârlea-Catellano (n. 10.08.1948) bate la poarta vecinului său Ilie Savu (I.D.), un băie el de 16 ani, firav şi brune el, cu care era bun prieten, spunându-i că vrea să discute amândoi ceva important. Atunci Nicu i-a destăinuit un plan secret ce-l avea mai demult în cap, în legătură cu organizarea unei armate de rezisten ă na ională anticomunistă în mun i, cum fuseseră grupurile de partizani anticomunişti formate imediat după ocuparea ării de către ruşi. “N-ai văzut că bestiile comuniste ne-au luat totul: pământul, boi, cai, oi, vaci, toate vitele, obligându-ne să ne înscriem la colhozurile CAP? Nu se poate să-i lăsăm aşa! Eu cred că formând un mic nucleu militar în mun i, mai târziu vom atrage şi armata ării de partea noastră, căci ne vor ajuta cu siguran ă şi occidentalii - şi ne vom elibera de comunişti!” Era un plan pe cât de eroic, pe atât de infantil, aproape imposibil de materializat, dar în care adolescentul Nicu ârlea credea cu toată convingerea şi vom vedea că o parte din planul lui, primele începuturi “logistice”, vor fi, totuşi, pline de succes, ceea ce îl va stimula şi mai mult să le continue. În plus, Nicu avea o carismă a lui aparte şi o mare putere de convingere. Era un excelent organizator, iar Iliu ă îl asculta încântat, cu gura căscată, fiindcă totul semăna cu un palpitant scenariu din filmele americane de aventuri (ulterior ei îşi aleseseră chiar şi nişte nume conspirative, inspirate din aceste filme, Nicu zicându-şi “Sfântul”, Iliu ă “Fantomas”). Planurile strategice erau gata. Trebuia găsi i restul luptătorilor... “Mai întâi am încercat cu prietenul nostru, Ticu ă Lucian (Manghini ă) (19 ani), să-l atrag în această treabă”, îl încuraja ârlea pe Ilie. “Deşi lui îi plăcea propunerea mea şi era întru totul de acord cu mine, mai târziu însă mi-a mărturisit că nu are curajul să se angajeze la aşa treabă dificilă şi riscantă. Cine nu riscă nu câştigă, iam răspuns eu. Lucian mi-a urat succes şi s-a exprimat că mai indicat ai fi tu decât el... Şi, iată, de aceea am venit acum la tine...” Iliu ă, i-a mul umit pentru încredere, i-a jurat că va fi fidel viitorului grup de luptători şi a acceptat bucuros să-l ajute în acest măre plan secret, care l-ar fi inspirat pe romancierul Constantin Chiri ă să mai scrie un roman pentru tineret, tot aşa de bun ca şi “Cireşarii”.

190

Amândoi au căutat, în continuare, al i alia i ai “Armatei Prahovene de Luptă Contra Comunismului”. Şi i-au găsit. Ei erau: Nicolae Gheorghe, zis Baronul (n. 8.12.1952), vărul lui Nicu (15 ani), Gheorghe Constantin, zis Puişor (n. 17.08.1951), fratele lui Nicu (16 ani) şi Urzică Vasile (1950-2005), care pe atunci avea 17 ani şi jumătate. “Sfântul”, comandantul lor, le-a cerut să jure că vor lupta până la victoria finală şi că nu vor trăda. Planul mai avea şi o altă variantă, în cazul că lupta gherilieră ar fi prematură, grupul va încerca să pună în aplicare un atac de răpire - şi anume băie ii să pândească elicopterul care stropea viile de la IAS, să pătrundă în el şi să-l oblige pe pilot să-i transporte peste hotare, revenind de acolo paraşuta i pentru a organiza grupe anticomuniste de partizani în mun i. Dar şi pentru acest plan era nevoie de arme. Aceasta era o primă necesitate. De aceea “Sfântul” a început instruirea grupului, explicându-le tuturor că îi aşteaptă o misiune grea, dar foarte importantă pentru întreaga ară care, cu siguran ă, că li se va alătura şi îi va sus ine, că micul nucleu va deveni cu timpul o armată mare şi puternică şi că planul este fără riscuri... Cea mai fezabilă variantă nu mai părea aceea cu elicopterul, ci varianta cu urgen a forma iunii de partizani. Ca atare, ei vor trebui să se retragă înarma i în mun i, cam prin locurile pe unde luptaseră înainte partizanii anticomunişti. În vederea acestui lucru, vor fi necesare următoarele: procurarea de arme, de corturi, de rucsacuri, de telefoane fără fir pentru comunicare la distan ă, de conserve alimentare, de îmbrăcăminte de munte şi îmbrăcăminte groasă de iarnă, de pături, medicamente, cutii medicale cu componente de prim-ajutor şi, mai cu seamă, de bani, de cât mai mul i bani. O bună parte din acea recuzită fusese deja procurată. Chiar şi o sumă bună de bani. Necesitatea cea mai urgentă erau însă armele. De unde arme? Nicu ârlea juca fotbal în echipa de juniori a “Petrolului” din Ploieşti şi i-a explicat lui Ilie că el cunoştea perfect sălile stadionului. I-a mai spus că într-una din săli văzuse, cu câteva zile în urmă, depozitul de arme şi că ştie sigur cum se poate ajunge în depozit, fără mari probleme. Planul era să dea o lovitură în sala de arme a stadionului, şi să ia de acolo câte arme şi muni ii va putea căra fiecare. Zis şi făcut... În martie 1967, au pornit-o amândoi la Ploieşti. Pe la orele 8-9 seara, au ajuns la por ile înalte ale stadionului. Închise. Trebuia escaladate. Le-au escaladat cu bine, deşi aveau în spinare rucsacurile îndesate cu lanterne, pături, cleşti, bomfaiere, mini-răngi, şperacle, şurubelni e ş.a. Nicu cunoştea perfect toate interioarele. Nu a fost o mare problemă for area uşii de la sala cu arme. S-a lucrat cu mănuşi să nu lase urme de amprente... Odată acolo, trebuia alese armele cele mai bune. Au luat din ele 5 puşti mari şi 3 pistoale automate. Alte pistoale nu mai erau. Gloan ele se aflau împachetate în cutii de carton, fiecare cutie con inând 50 de cartuşe. Cutiile ar fi fost incomode la transport, aşa că au fost desfăcute şi toate gloan ele deşertate în rucsacuri. Au luat peste 3000 de gloan e, căci atâtea au încăput în rani ele lor. Puştile au fost învelite în pături şi legate peste umăr cu câteva curele, astfel încât păreau că transportă nişte chitare... Pe la ora unu noaptea erau din nou în stradă, după ce au şters urmele şi au închis uşile la loc, să nu se cunoască imediat sustragerea armelor. Nu au făcut nici câ iva paşi, că le-a ieşit înainte un mili ian şi doi elevi de la şcoala de mili ie. Nicu s-a dus curajos spre ei, i-a

191

Înainte de a deschide focul. S-au început cu disperare cercetările. în afară de ecourile megafonului. de te predă că nu. le-au mul umit cu acelaşi zâmbet amabil şi au mers pe drum înainte. Vasile nu a vrut să-i spună. Au repetat apelul de mai multe ori. Dar este o vorbă: socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. astfel încât atacan ii să aibă impresia că luptă cu o armată întreagă şi să nu urce la ei. Chiar aşa s-a întâmplat. nebătător la ochi.. cartuşele şi restul echipamentului urmau a fi cărate cu o căru ă trasă de nişte cai procura i ilegal de Puişor. aproape simultan. mămico. dând însă col ul spre Gara de nord. au trecut apoi podul şi şi-au continuat calea pe poteca din lunca paralelă cu linia ferată până la Balaca. bucuroşi că au scăpat. tot pe drumuri ocolite. to i securişti încep să urce şi să descarce focuri de avertisment în aer.. a găsit întâmplător pistolul ascuns. După aceea. Nici un răspuns. şi-a întrebat băiatul de unde are arma. târziu noaptea. băie ii făceau exerci ii de tragere la intă. foarte mul umi i de reuşita perfectă a ac iunii lor. Armele. cu inimile ticăind. dar neexistând urme clare şi nici un fel de amprente.salutat zâmbind şi le-a spus că sunt nişte artişti instrumentişti din alt oraş şi căutau drumul spre Gara de sud. îndreptându-l în toate punctele cardinale. să deschidă şi ei focul din mai multe unghiuri. învă ând bine să mânuiască armele. nu s-au putut depista deloc vinova ii. Se apropia ziua plecării spre mun i. strigau răspicat: “Preda i-vă. Atunci au recurs la o altă stratagemă: au pus-o pe mama lui Vasile să strige. s-au retras cu to ii repede pe dealul plin de numeroase tufişuri.. Au dormit câteva ore.I. mamă. toată încărcătura trebuind bine mascată sub un material transportabil oarecare. La un semnal.i face nimeni nimic! Coboară şi vino acasă!” Nimeni nu se mişca. prin care. Între timp. în elegându-se între ei să nu stea grămadă. Au trecut de bariera de lângă rafinăria Vega şi au mers pe jos. cu o considerabilă putere de amplificare. haide. ci a plecat cu ea şi a predat-o mili iei. Spargerea a fost sesizată abia după un mare număr de ore şi dispari ia armelor a declanşat din partea securită ii o deosebită îngrijorare şi o alertă de anvergură. dar nici maica-sa nu a vrut să i-o înapoieze. numai pe lângă linia ferată şi prin locuri unde să nu întâlnească oameni. două luni. Când băie ii au auzit că pe urma lor s-a trimis un mare număr de securişti. căutând ceva prin casă. Foarte amabili. fiindcă sunte i înconjura i de mul i trăgători înarma i şi nu deschide i focul! Nu ave i scăpare! Preda i-vă!”. Între timp. fiindcă s-a întâmplat ceva neprevăzut. iar în cazul că se va trăgea asupra lor. Tatonarea aceasta a durat ore întregi. Când s-a 192 . ci ascunşi la distan ă mai mare unul de altul. mili ienii le-au arătat drumul spre gară. securiştii au folosit un difuzor porta-voce. în toiul nop ii. că au pus mâna pe capătul firului în povestea cu armele furate de la stadion. într-o zi. Pe la 3-4 diminea a erau la casele lor din Scăieni. Mama lui Urzică Vasile a constatat că fiul ei lipseşte foarte des de acasă şi de la şcoală. au mers grijulii. au mai sosit întăriri. Când. cu voce mai mult plângând: “Vasile.. crezând că în felul acesta îi face un mare bine băiatului. Băie ii. Mili ia din Scăieni avea deja semnalmentele de calibru şi de marcă ale armei şi a anun at Inspectoratul jude ean al M. Acest lucru a schimbat brusc cursul evenimentelor care s-au precipitat în defavoarea virtualilor partizani. până au ajuns acasă. până la poalele mun ilor. apoi au reluat programul de instruire cu grupul “micii armate de eliberare”. Antrenamentul a durat cca. pe dealul Seciului. până la pod la Blejoi. înso ite de un câine lup care tot lătra spre direc ia celor ascunşi.

perioada de deten ie nu a fost uşoară. 3 ani şi jumătate. cărora li se cam terminaseră cartuşele. zi de zi. îşi schimbau imediat locul. Ancheta de la securitate a durat două săptămâni. Vasile. ca să-l potolească pe trăgătorul cu armă automată. afla i în recrea ie. s-au speriat şi au repliat. aceştia. mass-media din occident a condamnat cu asprime regimul lui Ceauşescu care condamnă copiii la moarte în procese politice. au făcut la fel. a intit în el şi a tras. de data aceasta un ofi er. au pornit iarăşi la deal. Ca şi când nu ar fi fost de ajuns. văzând cum stă treaba. fiindcă se ascunsese pe lângă Parcul Petrolier 803. Ceilal i. pe care îl vedea bine. în care erau implica i nişte minori. nu au fost bătu i.apropiat prea mult de băie i.un an şi trei luni. un fel de grenade. fiindcă băie ii. care făceau să răsune văile ca nişte canonade de tunuri. “de eliberarea patriei de sub jugul comunist”. Planul măre al tinerilor partizani. Totuşi. a eşuat în mod lamentabil aici. care semăna cu o scenă de atac din cel de al doilea război mondial. fratele sau. folosind o armă SKS. strigând după ajutor. iar partizanii amatori. După un timp. Mai târziu. după ce deschideau focul. Atunci acesta. iar pentru ceilal i. aşa cum îi instruise “Sfântul”. acuzându-i că sunt criminali şi ucigaşi. s-a aflat că ofi erul nu a murit. să nu vadă pe unde merg. Un ofi er a strigat: “Prinde i-i vii sau mor i!” Era o hărmălaie de nedescris. Vasile mamă! Mai trăieşti? Vino jos. Evident. au început şi ei să tragă numeroase focuri din toate păr ile. procesul s-a reluat şi s-a rejudecat la Tribunalul jude ului Prahova. în care s-a cerut pedeapsa cu moartea pentru Nicolae Gheorghe ârlea. Bătălia a durat vreo două ore. au realizat că nu se pot bate cu nişte profesionişti care erau numeroşi şi foarte bine dota i cu SKS-uri automate. La ochi li se puneau ochelari de tablă. acoperite 193 . i-au văzut pe securişti şi pe mili ieni cum îi urcă pe luptători într-o dubă care a demarat rapid cu ei spre Ploieşti. Ilie . devenind greu de descifrat. Puişor. Nici unul din ei nu fusese rănit. Colegii lui s-au oprit din tragere şi au venit să-l salveze pe rănit. Paturile din celulă erau din ciment. ci au fost aduşi la sediul mili iei aflat vizavi de şcoală. La securitate stăteau câte doi în celulă (al doilea fiind un fals de inut care îi tot trăgea de limbă pe condamna i). După ce ofi erul rănit a fost transportat de colegii lui la vale. şi aceasta tocmai când România începuse să se mai reabiliteze oarecum în fa a occidentului. fiind minori. aceştia s-au întors foarte furioşi şi to i au început să mitralieze numai cu focuri automate. Rafalele armei automate începuseră să şuiere foarte aproape de ârlea. semn că se predă. sentin a a fost închisoare între un an şi trei ani. Judecata a durat peste şase luni. la început. Tot drumul. încât focurile băie ilor nici nu se mai auzeau. Pe Iliu ă l-au găsit mai greu. securiştii au folosit şi nişte detonan i fumigeni. Imediat. precum s-au în eles. Securiştii. Nu după mult timp. căci nu avea răni prea grave. Atunci elevii. Erau muta i de la subsol la etaj cu şuturi în spate şi cu cătuşe la mâini. Câinele lup lătra continuu spre tufişurile băie ilor. tinerii au fost bătu i. că acolo sus po i fi împuşcat!” Vasile a ieşit din tufiş cu bra ele ridicate. lupta era inegală. trăgând cu ea împrăştiat. Drept urmare. Securistul a fost rănit şi a început să se vaiete. Apoi din nou s-a auzit prin difuzor vocea plângând a mamei lui Urzică: “Aoleu. Pe moment. De aici începe calvarul lor. iar ceilal i numai un an. Au fost condamna i într-un proces politic. fiindcă au omorât pe un ofi er de securitate. fiindcă părin ii acuza ilor le-au pus ca apărători pe cei mai buni avoca i. care au subliniat caracterul de aventură ludică a evenimentelor de pe deal. de data aceasta ca un proces de drept comun. sentin ele s-au îndulcit mult: Nicu ârlea a primit 8 ani.

acestor tineri li s-a schimbat brusc statutul: din “mari bandi i. Ea ar fi dat aripi nemul umirilor generale ale popula iei. Deva. în cazul când elicopterul ar fi ajuns în Vest. iar securitatea înăbuşea totul încă din nucleu. iar mesele erau foarte sărace şi insuficiente. Puiu. bănuit că sunt probabil unul din organizatorii grupului respectiv. Dar organizatorul principal fusese tot curajosul Nicu ârlea şi nu eu. Nicu ârlea. după ce tinerii au fost prinşi (unii din ei erau copii. luptători pentru libertate”. după ce a scăpat din deten ie. vorbeam cu mama şi cu fratele meu. fără ca urmăritorii lui să-l mai poată înfrânge. iar după Revolu ie. Chilia şi Periprava. În a doua campanie anticomunistă. Străbunicul său. În încheiere. Văcăreşti. ârlea trecuse prin următoarele închisori: Ploieşti. acum mai maturizat şi cu o fermă experien ă de luptător neînfricat.) Pe parcursul a cinci ani. să protesteze. criminali trădători şi mari duşmani ai poporului şi ai orânduirii socialiste”. a început o nouă campanie de luptă anticomunistă. deşi ştia bine că este urmărit pas cu pas. Fortul nr. foşti elevi de-ai mei de la şcoala Scăieni. va ieşi întru totul victorios. Grigore Ion. au devenit “mari eroi. A 194 . 13 Jilava.. am să citez câteva fragmente din articolul: “Nicolae Gheorghe ârlea .) Voi cita. iar tatăl lui Nicu ârlea Castellano este sergentul Gheorghe N. trece i Prutul !”. să facă ceva împotriva dictaturii! Dar cine? Şi cum? Prin revoltă în masă nu se putea.. şi declanşată cât mai curând. devine avalanşă.. Gala i. condi iile nu erau coapte. Anchetatorii securişti m-au pus să dau mai multe declara ii despre participarea mea la acel grup şi mă vor ancheta de mai multe ori.cu o saltea sub ire. pentru că tot nu credeau că nişte copii pot fi atât de bine organiza i. finalizată. între 1902-1918) care a primit numeroase decora ii pentru că a făcut tot frontul 1937-1945. Interesant este că Gheorghe Nicolae. Constantin. motiv pentru care am publicat despre el mai multe articole în presa americană şi în cea din Românie. Nu aveam însă nici o legătură cu această tentativă de highjacking decât dovada că securiştii m-au găsit pe lista alcătuită de acuza i. Poarta Albă. Tinere ea din ei însă i-a făcut să reziste cu bine tuturor încercărilor.. consemnat acolo în calitate de traducător.. Întorsăturile vie ii sunt uneori ciudate. (.. (.. de data aceasta. în continuare. ca Nicu ârlea.) Singura cale accesibilă era o ac iune individuală. din însemnările acestui erou pe care îl cunosc de pe când era copil: “.ârlea Castellano. lăuda i de to i. între vârsta de 19 şi 23 de ani. Bucureşti. unde le fusesem profesor). fiind ca un bulgăre mic de zăpadă. am fost şi eu anchetat la sediul securită ii din Ploieşti.. (. începând să se rostogolească. care. Personal... Trebuie spus că atitudinea revolu ionară şi curajoasă de răzvrătit contra nedreptă ii îşi are originea în familie. deşi semnase o declara ie prin care se angaja ferm că se va cumin i. afirmând că cineva trebuie să se ridice. cu mai mari izbânzi pentru el şi cu mai puternice lovituri date comunismului. “În 1967 Nicolae Gheorghe ârlea a fost condamnat la temni ă grea. T. Pu ini români au gustat din “dulcea a” bătăilor securiste la o vârsta atât de tânără.Ascultam şi urmăream în fiecare zi tot ce se întâmpla în jur. dacă nu chiar şeful lor din umbră. este faimosul „erou de la Grivi a” (Războiul de independen ă 1877) care a smuls steagul turcesc şi a pus în locul lui steagul românesc pe reduta de la Grivi a. Veceul se afla în celulă. fiind lângă mareşalul Ion Antonescu când acesta a dat ordin: „Români.. pe risc propriu. publicat la rubrica “Dezvăluiri” a ziarului ploieştean “Telegraful de Prahova”. fiul primarului din Scăieni Gheorghe Ni ă (primar 16 ani. din 27 mai 1998..un erou care a băgat spaima în comunişti”.

apoi în oraşul Boldeşti-Scăieni. Textul lor suna: “Români! Lupta i prin toate mijloacele posibile pentru răsturnarea dictaturii comuniste! Jos dictatorul Ceauşescu!” . dar. pe Valea Vărbilăului şi pe Dealul Mălăieşti. figura tricolorul românesc. Se luau probe scrise. anun ată în august 1981. Ceauşescu. acasă. unde locuiam. pe valea Prahovei. Auzindu-le. unde locuia mama. A fost imposibil să fie 195 . noi am reuşit!” Îndemnul la rezisten ă trebuia făcut prin manifeste. manifestele au fost împăr ite în două: cu distribuirea primei jumătă i a fost însărcinat cumnatul lui Nicu ârlea. Tot în acele zile. Le-a lucrat manual. care nu aveau explozibil să ucidă. bazat pe un mare curaj. În ciuda specula iilor. exact în fa a clădirii administrative. la Scăieni. Ilie Câşu. din apropierea acestor aşezări. al Prahovei. un tânăr de 22 de ani. Cu ajutorul lui Dumnezeu. amprente. din partea ploieştenilor. cu excep ia grupurilor de securişti puşi să urle lozinci la apari ia delega iei. la Scăieni şi la Mălăieşti. Securitatea se alertase şi intrase în febra nebună a căutărilor. făcute în locuri izolate. al familiei mele. nici măcar să rănească. Odată multiplicate. al localită ii Scăieni. al elevilor şi al studen ilor. spre a-mi dicta un text oarecare.şi era semnat “Armata Republicană Prahoveană”. precum şi în diferite trenuri. pe care poate numai divinitatea mi-l poate insufla.fost un risc enorm. cu declanşări programate prin ceas. nici de la cea de la Găvănel. privind înfricoşat la popula ia care nu-l aclama. El a răspândit manifestele prin toată uzina. al Ploieştiului. dar care bubuiau mai tare decât bombele de avion. care păzeau să nu se întâmple ceva. Securitatea intrase în panică şi a început pretutindeni cercetări masive. Ceauşescu totuşi a venit la Ploieşti. la Ploieşti. fiind testate pe deal. pe valea Teleajenului. surpriza surprizelor . experien e la scară redusă. Nicu ârlea îi pregătise lui Ceauşescu. 17 din Ploieşti. atât ziua cât şi noaptea. îndeosebi în rândul intelectualilor. apoi alte probe. pentru apropiata vizită a lui Ceauşescu la Ploieşti. Nicu ârlea a cercetat cu aten ie locul unde să le poată amplasa. Bombe artizanale pentru dictator Bombele trecuseră probele de “laborator”. pe suprafa a manifestului. fără să găsească pe nimeni. Atunci mi s-au solicitat şi mie trei probe caligrafice şi de amprente. Nicu ârlea s-a apucat să elaboreze manifestele. În diagonală. la Plopeni. Pe blocuri şi în balcoane.nişte bombe. materialul exploziv nu provenea de la Uzina Plopeni. arătând că dictatorul criminal nu are ce căuta în acest oraş şi nici în alte aşezări ale Prahovei. Înainte de a transporta bombele în centrul Ploieştiului. prin toate gările municipiului Ploieşti. unde era şi sediul partidului. care totdeauna se temea de atentate cu bombe. de către nişte ofi eri de securitate care m-au scos din ore afară de la Şcoala nr. ci un explozibil artizanal. începând cu uşa directorului şi până în fiecare sec ie. Cealaltă jumătate a manifestelor a fost răspândită personal de autorul lor. O parte din ele a fost aruncată de la terasa cofetăriei aflată la ultimul etaj al magazinului “Omnia” din Ploieşti. centrul Ploieştiului era strajnic păzit de patrule de securişti şi mili ieni. prin care protesta. Nicolae Gheorghe adresase o scrisoare către primul secretar al organiza iei de partid a jude ului Prahova. stăteau mili ieni înarma i. dar a fost o vizită pe fugă. A fost un sacrificiu al meu. care trebuia să dovedească prin ceva concret că ara a început să se mişte. al Mălăieştiului. ar fi făcut stop cardiac auzindu-le. numită de ploieşteni “Casa Albă”. Nicolae Li oiu. angajat la Uzina Mecanică Plopeni.

aduse acolo şi montate pentru a-l primi “fierbinte” pe Ceauşescu. Riscul era prea mare şi ar fi intrat cu siguran ă în gura lupului. Trebuiau găsite alte momente, eventual după trecerea delega iei preziden iale din august. Pentru detonare s-au ales datele de 12 şi 15 septembrie, în ajunul începerii anului şcolar, când Ploieştiul forfoteşte de elevi şi de studen i. Exploziile, fiind inofensive, erau menite să ac ioneze psihic, să creeze o atmosferă de protest “sonor”. Fuseseră planificate cinci explozii succesive, una la “Casa Albă” (pe o coloană de sus inere, în formă de Y, între unghiul celor două laturi), una în cartierul Nord al Ploieştiului, una în incinta unei librării centrale, una la Procuratură şi una lângă lozinca “Trăiască PCR” de pe acoperişul Cinemascopului. Practic însă nu s-a putut monta decât bomba de la sediul partidului şi cea de la librărie. Ele au fost instalate personal de Nicu ârlea, fiecare fiind înso ită de un ceas programat să le detoneze la ora prânzului. Bubuiturile au fost infernale şi s-au auzit în tot oraşul. Întregul centru a fost zguduit din temelii şi toate geamurile dimprejur s-au spart, dar nimeni nu a fost rănit. “Nici la bombardarea Ploieştiului de către americani nu s-au auzit aşa puternice bubuituri”, spuneau bătrânii. “Tocmai serveam masa, îmi povestea vărul meu care locuia în centrul oraşului, în blocul de lângă sediul partidului. Când s-a auzit bubuitura, farfuria cu ciorbă a săltat în sus pe suprafa a mesei...” Imediat au apărut securiştii, pompierii, mili ienii, armata. “Era ca şi cum s-a răscolit într-un cuib de viespi. Exploziile veniseră după campania cu afişe. Efectul a fost teribil. Pentru scurt timp, magazinele începuseră să se umple cu bunătă i. S-a vorbit foarte mult în presa străină şi la posturile de radio occidentale, iar lumea a căpătat curaj. Pentru exil, a fost un motiv în plus de a ataca şi mai puternic dictatura comunistă”, notează Nicolae Gheorghe în însemnările sale. Încep arestările Prima victimă a fost Manu Gheorghe, un tânăr de 20 de ani, care lucrase înainte la I.U.P.C. Băicoi, bănuit că ar fi furnizat focoasele, şi care atunci era încorporat în Garda Na ională, la U.M. 02546 din Drumul Taberei. El a fost transportat la sediul Securită ii din Calea Rahovei, unde a fost bătut de ministrul Tudor Postelnicu, ajutat de şeful arestului, col. Vasile Vasile. Tribunalul Militar Bucureşti, prin sentin a nr. 33, dosarul 127/1982, îl va condamna pe Manu Gheorghe la 8 ani închisoare, în baza articolului 167, aliniatele I, III şi IV din Codul Penal. Evident, Manu era complet nevinovat, dar va executa 64 de luni în Penitenciarele Rahova şi Aiud. Apoi anchetele sau îndreptat cu repeziciune spre Uzinele Metalurgice Plopeni, întrucât aici era o sec ie specială care producea muni ie. În urma cercetărilor de la Plopeni, în ziua de 20 septembrie 1981, a fost ridicat Nicolae Li oiu, cumnatul lui ârlea, care distribuise afişele în toată uzina, şi a fost bătut la sediul Securită ii din Ploieşti de maiorul Ion Traşcu, avansat ulterior la gradul de colonel. Şeful securită ii din Ploieşti era col. Dumitru Popa, care mă va ancheta mai târziu şi pe mine. Tânărul Li oiu (22 de ani) a fost condamnat la 20 de ani deten ie şi a stat după gratii 87 de luni, trecând prin închisorile din Prahova, Aiud şi Jilava. ârlea dispare la timp, dar Li oiu nu a mai putut scăpa de arestare. Doi binevoitori s-au oferit să-l ajute pe Nicu ârlea să fie scos din zona de urmărire, ducându-l într-o noapte la Constan a. Cei doi erau Costel Lucian şi Costel Liviu Ionescu, tatăl şi fiu. Numai pentru simpla încercare de a-l ajuta pe cel urmărit, tatăl şi fiul vor fi aresta i de Securitate, acuza i de gravă complicitate şi condamna i de TMB, în ziua de 14 aprilie 1982, primul la 5 ani închisoare, iar fiul la 20 de ani închisoare. Tatăl a
196

executat 16 luni, iar sentin a dată fiului nu s-a mai aplicat. Pus provizoriu în libertate, pentru a fi capcană de prindere a altor implica i, Costel Liviu Ionescu se întâlneşte în secret cu Nicu ârlea şi, întrucât asupra lor plana pericolul arestării, ambii se decid să părăsească de urgen ă ara, mai ales că autorul bombelor de la Ploieşti fusese deja declarat “inamicul public nr. 1%, căutat febril de securişti şi mili ieni în toată ara, pe toate drumurile, fotografiile lui, fa ă-profil, fiind distribuite pretutindeni. Drumul exilului Cu mare pruden ă, ei ajung până la Drobeta Turnu Severin. Au reuşit apoi să treacă în Iugoslavia, de unde sârbii i-au transportat până la grani a cu Italia, sfătuindu-i să înainteze cel pu in 20 km pe teritoriul acestei ări, apoi să se predea poli iei, ceea ce au şi făcut. La Udine, poli ia i-a înregistrat şi i-a trimis la Roma. Poli ia romană i-a transferat în lagărul de refugia i de la Latina, unde au ajuns pe 21 octombrie 1981. Fiind sigur de acordul azilului, Nicu ârlea s-a grăbit să sune pe cei de acasă şi să le spună unde se află. În mod ironic, urmăritul i-a felicitat pe securişti pentru nereuşita de a-l prinde... Imediat, punctele de pază de la Scăieni şi Mălăieşti ale Securită ii sunt retrase şi urmărirea tinerilor pe teritoriul României încetează. Dar, din acel moment, se declanşează războiul diplomatic între Bucureşti şi Roma. Ceauşescu intervine personal pe lângă guvernul italian, ca tinerii fugari să fie imediat extrăda i, fiind nişte... “ucigaşi de rând şi criminali periculoşi”. El încearcă şi prin Interpol să-i scoată din Italia, dar nu reuşeşte. Atunci îl trimite pe Ştefan Andrei, ministrul de externe, la Roma, să insiste pentru extrădare, sub motivul că italienii apără nişte criminali sângeroşi. De fapt, Nicu ârlea fusese deja condamnat la moarte, în contumacie, de TMB şi, odată adus în ară, ar fi fost executat. Spre a-i oferi o oarecare satisfac ie ministrului de externe de atunci, Nicu ârlea şi Costel Liviu Ionescu sunt, pentru 24 de ore, puşi sub stare de arest şi cerceta i mai amănun it de italieni, dar anchetatorii se lămuresc că au de a face cu refugia i politici autentici şi nicidecum cu criminali de drept comun, refuzând categoric extrădarea lor. Îi eliberează cu condi ia să se prezinte zilnic la Poli ie. În apărarea celor doi fugari au intervenit de urgen ă câ iva reprezentan i ai exilului românesc. Imediat, Costel Liviu Ionescu părăseşte Italia, stabilindu-se în Fran a, iar Nicu ârlea primeşte viza de intrare în America în ziua de 18 februarie 1982. El este scos din lagăr şi trimis la o familie de italieni, capul familiei fiind de profesie detectiv. În ziua de 11 mai 1982, sponsorizat de Biserica Catolică, Nicu ârlea pleacă din Roma cu un avion al Companiei americane TWA şi aterizează la New York, unde stă o lună. Din ofertele făcute de statul american, preferă Dakota de Nord, oraşul Bismark. În America, Nicolae Gheorghe ârlea va continua lupta împotriva comunismului, având legături permanente cu mari personalită i ale exilului, cu posturile de radio anticomuniste, cu presa liberă de aici, căreia îi oferă informa ii detaliate despre rezisten a na ională din patria lăsată în urmă. Devine membru al Uniunii Mondiale a Românilor. Revista “ ara şi Exilul” publică un articol despre bombele de la Ploieşti; la fel ziarul “Micro Magazin”, din New York. Noul venit scrie articole la “Stindardul” din Germania, la “Cuvântul românesc” din Canada; se oferă voluntar în campania de alegere a preşedintelui Ronald Reagan, de la care primeşte mul umiri personale. La Bismark îşi realizează unul din visurile sale, urmând o şcoală de pilotaj. În 1987 părăseşte Bismark-ul, venind în Richmond, Virginia. Apoi urmează cursurile a două şcoli
197

de detectivi, ambele în Washington D.C. În timpul Revolu iei din 1989 din România, a manifestat în fa a Ambasadei române din Washington, alături de părintele Gheorghe Calciu, şi a cerut să lupte ca voluntar pe baricadele anticomuniste. Plecarea în România i-a fost însă refuzată”. Aici se termină citatul din articolul publicat de mine în “Telegraful de Prahova”, precum şi episodul rezisten ei oraşului Boldeşti-Scăieni împotriva comunismului. Dacă fiecare localitate din ară s-ar fi opus dictaturii cum s-au opus cetă enii din această localitate, cu siguran ă că am fi rupt şi mai devreme lan urile asupririi comuniste. La numai câ iva ani după Nicolae Gheorghe ârlea, sim indu-mă zilnic urmărit de Securitatea din Ploieşti, fiind deseori anchetat la sediul ei de pe str. Vasile Lupu nr. 60, apoi chiar otrăvit de agen ii securită ii, am decis să-mi salvez via a şi în ziua de 12 august 1985 am părăsit şi eu ilegal ara, împreună cu so ia. Din Ungaria, falsificând ambele paşapoarte, am trecut în Austria (securitatea şi vameşii maghiari au descoperit falsul pe unul dintre ele - cealaltă falsificare o făcusem perfect - şi ne-au arestat, dar ulterior ne-au eliberat şi ne-au lăsat să trecem). La Viena, primele zile am dormit prin parcuri şi prin gară, apoi ne-am predat poli iei care ne-a internat în lagărul de refugia i de la Traiskirchen, care ne-au inut 21 de zile sub arest, ca suspec i, apoi, constatându-se cine suntem, ne-au detaşat într-o sec ie mai sigură a acelui lagăr, care să ne ferească de spionii şi atacan ii comunişti români ce forfoteau pe lângă lagăr căutând să-i lichideze pe cei nota i pe listele lor. Această sec ie specială se afla ascunsă în oraşul de munte Gloggnitz, NiederOsterreich, de unde, după aproape un an de zile şi după ce am fost chemat personal de ambasadorul american la Viena, am ob inut viza de emigrare în SUA, ca refugia i politici. Cu sponsorizarea vărului meu, prof. dr. George Nicolae şi so ia sa Mariana Lorisa, am venit în SUA, cu compania aviatică PANAM, aterizând la aeroportul “Kennedy” din New York, pe data de 22 aprilie 1985. A doua zi, pe data de 23 aprilie, de la aeroportul “La Guardia”, am decolat spre Chicago unde am ajuns după mai bine de trei ore de zbor. Drumul ne-a fost plătit de Organiza ia Mondială a Bisericilor (The Church World Service). Din Chicago am început demersurile pentru aducerea feti elor noastre, de 10 şi 11 ani, rămase acasă cu bunicul lor, prof. Tănase Bălan. Autorită ile comuniste au refuzat să ni le trimită, iar convorbirile telefonice cu feti ele ne erau întrerupte de fiecare dată de securitate, încă de la primele cuvinte. Când am apelat la unul din vecinii noştri să le comunice copiilor o urgen ă, acesta a răspuns furios: “Ia mai lăsa i-ne în pace, că nu vrem să vă cunoaştem cine sunte i!” şi ne-a închis telefonul. Mai mult decât atât: am fost surprinşi chiar şi de atitudinea unor profesori, foşti colegi de-ai mei de la şcoala Scăieni, unde Codrina şi Ozana erau eleve în clasa a V-a (nu le divulg aici numele acelor dascăli care şi ei aveau copii, spre a nu fi blama i public), deoarece la revederea cu ele ni s-au plâns cât au fost de persecutate şi că, o dată li s-a strigat în fa ă: “copii părăsi i şi lăsa i pe drumuri de părin i trădători şi fugari, care habar nu au de voi!”, obligându-le pe fete să se apere plângând şi să răspundă “cu obrăznicie” că nu este adevărat ce li se spune. Una din ele a fost chiar bătută, încât bunicul lor, prof. Bălan Tănase, fost director al şcolii respective, s-a văzut obligat să vină la şcoală să protesteze şi să le ia apărarea. În final, ele nici nu au mai fost primite la şcoală.

198

Pe de altă parte, securitatea îi ancheta pe prietenii mei de acolo. Spre a ne aduce copiii, am cerut ajutor Crucii Roşii din Austria, Crucii Roşii Americane, organiza iilor interna ionale de protec ia copiilor, dar interven iile lor pe lângă guvernul român nu au fost luate în seamă. Am făcut şi proteste publice în centrul Chicago-ului, însă nici acestea nu ne-au ajutat cu nimic. Ne-am adresat atunci preşedintelui Statelor Unite, Ronald Reagan, arătând că feti ele noastre sunt mici, sunt singure, că bunicul lor este internat în spital şi că nici nu mai au din ce să-şi mai gătească de mâncare, hrană căpătând sporadic, de la unii vecini şi rude, ceea ce era absolut adevărat. Preşedintele american ne-a răspuns, prin so ia sa Nancy Reagan, că vor interveni imediat pentru aducerea lor. Interven ia a fost promptă şi de bun augur, deoarece am primit vestea bună că atât lor, cât şi bunicului lor, li s-a aprobat cererea de reîntregirea familiei. Le-am trimis biletele de avion şi a sosit ziua plecării spre America. Dar securiştii tot securişti diabolici au rămas, căci au recurs la o ultimă răzbunare împotriva mea... Era în ziua de 24 noiembrie 1986, Thanksgiving Day (Ziua mul umirii) şi ne aşteptam feti ele şi bunicul lor la marele aeroport O’Hare din Chicago - o mul ime de peste 40 de persoane, români şi americani, cu multe buchete de flori în mâini, inclusiv reprezentan i ai presei şi televiziunii locale. Cu câteva ore înainte, în timp ce avionul se afla în zbor deasupra Atlanticului, primisem un telefon din România în care aud vocea plângândă a tatălui meu care povestea cum bestiile cu chip de om şi-au bătut joc de el. Mai întâi l-au lăsat să se urce în avion şi tocmai când motoarele porniseră şi aeronava era gata de decolare, un “organ” s-a urcat la bord şi a întrebat cine este domnul Bălan, fiindcă “se găsise ceva în neregulă” şi trebuie să coboare imediat. Codrina şi Ozana au început să plângă şi să ipe: “Nu-l lua i pe bunicu’, nu-l lua i pe bunicu’ !” - o scenă care a mişcat şi intrigat pe to i pasagerii, mul i fiind străini - dar au fost potolite cu vorbe blânde de o stewardesă. Toate asistentele de bord au venit repede la ele să le consoleze, feti ele noastre trecând din clipa aceea sub îngrijirea lor care le-au mai sus inut cât de cât moralul. Totuşi ele au călătorit restul drumului singure şi plângând. După ce avionul decolase cu feti ele noastre, i s-a spus bunicului lor de către securiştii din aeroport că în geamantanul său i se găsise... “corpul delict”: “o carte religioasă interzisă (?!) - romanul “Cămaşa lui Cristos”, de Lloyd C. Douglas, roman celebru, tradus în mai toate limbile lumii, care nu avea absolut nimic subversiv în con inutul lui!! Un motiv mai diabolic, mai stupid, nici că se putuse găsi şi se vedea de la o poştă că era vorba de o răzbunare murdară, de un şantaj criminal făcut nici măcar cu o brumă de inteligen ă. Ajuns acasă, am pus imediat mâna pe telefon şi am sunat la sediul Inspectoratului M.I. din Ploieşti. La şantaj am răspuns prin şantaj... Eram perfect informat că doi dintre liderii securită ii prahovene se urau de moarte din cauza unei func ionare drăgu e de acolo care trăia cu amândoi, căci se certaseră cumplit între ei, cu mâinile pe pistoale. Ca să-i conving că ştiu bine cazul, le-am pronun at numele fiecăruia şi le-am spus că voi divulga acest secret, întâi la Ministerul de Interne, apoi prin radio şi presă - şi asta în cel mai scurt timp - dacă nu i se permite tatălui meu sa ni se alăture. Amenin area a avut efectul trăsnet, fiindcă numai după trei zile bunicul fetelor era cu noi în America. Aici dânsul nu a rămas definitiv, căci după revolu ie s-a întors în ară. Securitatea ne-au mai produs şi alte necazuri (condamnarea noastră la cinci ani închisoare, în contumacie, confiscarea casei, a tuturor bunurilor,
199

perchezi ii la casa din Scăieni etc), dar nici nu-mi mai face plăcerea să mai amintesc de ele şi să insist asupra acestor lucruri urâte şi murdare, pe care numai un regim terorist le putea întreprinde. Iar timpul a trecut repede. Sufleteşte şi materialiceşte, noi ne-am redresat. A trebuit să luăm totul de la început, de la zero... După trei ani de domiciliere în metropola Chicago, din statul Illinois, ne-am mutat în suburbia Wheaton, apoi la vest de Wheaton, la Glen Ellyn, orăşele foarte liniştite, bogate şi splendide, ambele suburbii ale marii metropole. Aici, în liniştitul Glen Ellyn, ne-am cumpărat o casă proprie, situată în frumosul parc-pădure Arboretum, unde locuim şi astăzi şi unde ne-au vizitat o mul ime de prieteni din Boldeşti-Scăieni şi din toată ara. Dumnezeu ne-a ajutat să facem fa ă dificultă ilor inerente începutului şi nu avem cuvinte să-I mul umim.

200

fosta lor colegă de şcoală. Persoane de onoare ale oraşului Din oraşul Boldeşti-Scăieni s-au ridicat câteva personalită i care au făcut sau fac în continuare mare onoare localită ii respective. dar cumin i şi deosebit de studioase. 201 . care în curând va avea şi ea titlul de doctor în drept. fiind sigur că înfă işez date a căror realitate este verificabilă. caracterizate nu numai prin inteligen ă. Sunt convins că această listă este incompletă. dar autorul monografiei de fa ă declară limpede că este foarte greu să împace toate opiniile şi să evalueze la centime toate caracterele umane. etalându-i în prim-plan pe cei pe care îi cunosc personal. astăzi în vârstă de 77 de ani. au învă at cu pasiune şi astăzi tot mai multă lume vorbeşte numai laudativ despre ele. dar şi printr-o for ă de muncă creatoare ieşită din comun. unii dintre cititorii căr ii nu vor fi de acord cu includerea unor persoane pe această listă. Tot pe această stradă stă o reputată specialistă în restaurări de obiecte istorice de artă şi pictori ă de icoane pe sticlă. foarte. cred că ar fi men ionat această stradă în cartea lui. La urma urmelor. toate trei absolvente a două facultă i. surorile Stan. ambi ie şi hărnicie. Rodica şi Lidia). precum şi de vecina lor. Vecinele lui. au răsărit şase persoane minunate. prin titlurile ştiin ifice şi onorifice. faptele cele mai ieşite din comun ar fi cunoscut acest lucru. State-Iliescu Veronica. prin distinsa profesie pe care o au. (Fireşte. cât şi prin recunoaşterea lor ca personalită i marcante pe plan na ional sau interna ional. Pe această stradă. din 4-5 case. Deocamdată prezint ceea ce mi s-a adus la cunoştin ă. Zorelelor. veneau când şi când să-l viziteze.) În final. directoarea postului de Televiziune Culturală. Este dreptul lor să creadă altfel. şi destul de mul i au aflat despre fostele ei colege de şcoală generală. al cititorilor. Ele au ajuns acum mândria întregului oraş. însă cu ajutorul dumneavoastră. parcă mai ieri nişte şcolări e nu numai frumoase. Cam to i românii îndrăgosti i de cultură au auzit despre Zeca Daniela-Buzura. Alexandru Parianu. nimeni nu este perfect în lumea noastră şi nu pot fi excluse nici impresiile ori informa iile aparent corecte. voi prezenta şi activitatea personalită ilor locale mai în vârstă sau a celor plecate dintre noi şi voi începe această rubrică cu subtitlul: De pe micu a stradă a Păcii din Scăieni au răsărit câteva nume mari În spatele gării Scăieni există o strădu ă care face jonc iunea cu alte două străzi mai mari.CAPITOLUL XVII. Operele ei artistice vor fi prezentate în lista cetă enilor cu contribu ii de seamă din acest oraş. prin întreaga lor activitate depusă de-a lungul anilor în slujba acestei comunită i. sper ca edi ia a doua a monografiei să-i cuprindă pe to i. Dacă editorul care a adunat în “Cartea recordurilor”. Bucovului şi str. toate trei cu titlul de doctor în ştiin e (Cornelia. una dintre ele dovedind un spirit de sacrificiu suprem. Toate au crescut. Este vorba de ing. după câteva nominări din această primă categorie. Este Strada Păcii. la capetele ei: str. cum rareori se poate vedea într-o via ă de om. dintr-un motiv sau altul şi pot veni cu exemple contestatare. procuroarea Oana Alexandru. foarte aproape una de alta.

aşa cum există şi foşti elevi. unde a învă at primele clase primare. apoi la Liceul “Sfin ii Petru şi Pavel”. ambele din Ploieşti. şi al Elenei. cu câteva minute înainte de ieşirea din tură şi de plecarea acasă. Izopetanul era dirijat prin conducte la un catalizator care polimeriza izopetanul în faza întâi de cauciucare (această sta ie se va transfera ulterior la Oneşti). când dânsul făcea o verificare de rutină. lângă întreprinderea de detergen i DERO. ca diriginte de şantier la Blocul de ulei de la Brazi. inginerul a fost solicitat la acest nou loc de muncă unde multe instala ii nu func ionau bine şi se lucra cu ele defecte. după care. în urma unor inova ii tehnice făcute. 1 din Boldeşti.. a continuat studiile la Liceul comercial “Spiru Haret”. din cadrul Institutului de Petrol din Bucureşti. dar chiar acesta era cel mai periculos punct detonant. 2. uitată de to i. venită din partea conducerii centrale de la Bucureşti. de pe o singură strădu ă. Într-o zi nefastă. Între anii 1940-1944. 1. Şi to i aceşti distinşi colocatari ai străzii au fost elevi ai şcolii din Scăieni. Dacă inginerul Parianu ar fi ştiut peste ce mare necaz va da acceptând acest transfer. în ziua de 15 august 1959. la fel de merituoşi. în 1955. ale rezervoarelor din vecinătate. din cauză că. Inginerul a alergat spre el şi la închis. deşi primul merit este în mod categoric al acestor fete. cei din jur. ar fi rămas în continuare pe postul de inspector tehnic la bancă. a fost aceea de inspector tehnic la Banca Română de Investi ii. a fost avansat ca inginer operator la desalinizarea i eiului din cadrul Rafinăriei Teleajen. Se ştia ce urma în minutele următoare: o explozie uriaşă a întregii coloane care ar fi antrenat alte explozii catastrofale. Când au văzut cum curg ventilele şi că se măreşte jetul. Tocmai când voia să fugă spre ventilul al doilea. în apropiere. De mic s-a mutat la Scăieni. pline de tinere e şi în elepciune. casnică. ai Şcolii nr. inginerul Parianu a fost numit inginer şef la sec ia de Instala ii de deparafinare la aceeaşi rafinărie. dintre care cinci sunt fostele mele eleve. pe la orele 18. mai ales în apropiere de flăcări. cu care mă mândresc împreună cu toate celelalte cadre didactice care le-au educat. Cel mai mult lichid se scurgea dintr-o coloană principală şi jeturile lui erau împrăştiate cu putere în toate păr ile. Şi de data aceasta tânărul inginer lucra la un complex de inven ii care reduceau timpul de deparafinarea i eiurilor. O altă avansare. Vom vedea că. a fost repartizat din prima zi de serviciu pe o func ie de răspundere. în lan . au rupt-o la fugă. din apropierea cuptorului. Când s-a înfiin at moderna sta ie de deparafinare. Mai pu in lichid se scurgea din ventilul nr. fiind fiul lui Vasile Parianu. pe scurt. inginer tehnolog în petrol. muncitor. devenind. un gaz extrem de inflamabil. ardea focul de la cuptorul de la sta ia de polimerizare.deoarece rareori se întâmplă ca dintr-un spa iu atât de mic.. la acest subcapitol. pe fiecare în parte: Inginerul Alexandru Parianu s-a născut la 13 mai 1929 în comuna Castelul. Cel mai mult curgea ventilul nr. 202 . din jude ul Constan a. dar până să-l închidă fusese deja stropit cu lichid pe pantaloni şi pe mâini. nişte muncitori îl anun ă alarma i că s-au spart ventilele cu gazul izopetan lichid. Întrucât la întreprinderea “Petrochim” din Ploieşti era însă mare nevoie de nişte îmbunătă iri tehnice urgente. să răsară asemenea personalită i dotate cu un aşa mare har de la Dumnezeu. Această întreprindere se afla locată în zona Blocurilor Nord de la Ploieşti. cu excep ia a câ iva. mai există şi al i foşti elevi ai acestei şcoli. Să-i prezentăm. Fiind unul din absolven ii eminen i. Dar e greu să ne cunoaştem viitorul. A urmat Facultatea de Tehnologia i eiului.

mai pu in pe fa ă. un coleg de serviciu. iar accidentul lui le-a scurtat mult via a. încât la cumplitele-i răni fizice i s-au mai adăugat şi alte răni sufleteşti. dar mijloacele lor materiale sunt extrem de modeste. Pensiile mici nu li se ajung nicicum. devenise o rană vie. care a avut prezen ă de spirit să-i tragă repede pantalonii. ceară de albine topită cu ulei. plină de multă carismă .şi dusă a rămas până astăzi. Cel mai curajos a fost inginerul Sturm. beletristică. iar trupul i-a rămas chircit în pozi ia de stat cu genunchii ridica i. au trecut câ iva ani buni şi de atunci Alexandru nu a mai putut fi coborât pe scări afară. fiindcă Sandu era unicul lor copil. când l-a văzut în ce hal arată. Gra ie lui. Când a putut să mişte pu in mâna stângă. Îl ungeau zi şi noapte cu “leacuri băbeşti” . Sandu a putut să-şi întindă picioarele şi să stea în şezut. A urmat o serie de patru opera ii dificile făcute la spitalul din Azuga de marele medic osteolog Gheorghe Meghea. seu topit cu ceară. la Ploieşti.gazele lichide care îl stropiseră pe corp. Salvarea a sosit după câteva minute. Părin ii inginerului au fost distruşi. Cine stă de vorbă cu el. numai în chilo i. De-a lungul acestor ani. miere. decât numai de câteva ori. în care dizolvau antibiotice etc. Părin ii sufereau şi ei eroic alături de fiul lor. Poate ar fi avut nevoie de tratament în străinătate.a devenit un sfânt. la acel spital. De când au părăsit strada Păcii şi sau mutat la bloc. Chiar aşa ars. dar şi scurgerea ventilului care se îndrepta spre cuptor. insuportabile. III şi IV pe toată suprafa a trupului (75%). Acolo. Urlând de durere. Sandu Parianu. Dar trupul lui. numai cu fa a în sus. s-a trântit cu spatele pe iarba şi s-a tăvălit cu flăcările pe el. După câ iva ani. ştiind că tot va muri. rareori a putut fi scos afară. nepoata sculptorului Ion Iordănescu. însă medicii de la serviciul de salvare nu-i mai dădeau absolut nici o şansă de supravie uire. mii de vie i s-au aflat atunci în mare pericol fără ca oamenii nici măcar să ştie acest lucru. Ani de-a rândul tânărul acesta a urlat de durere. Rareori a putut să fie ridicat şi pus cu dificultate într-un cărucior cu roate. În cei 49 de ani de suferin ă. matematici superioare etc. iar dacă nu chiar tot Ploieştiul. ci întreg oraşul. descoperă un 203 . Ea a fost îngerul lui păzitor şi sufletul de aur care i-a insuflat inginerului dorin a de a supravie ui. Nu numai toată întreprinderea a fost salvată de la dezastru. a devenit nu numai o persoană extrem de în eleaptă. s-au aprins şi inginerul Alexandru Parianu a devenit o tor ă vie. oprind instala ia de polimerizare. inginerul a cerut căr i să citească. De 49 de ani. a cunoscut-o pe cea de a doua so ie a sa. şi a mai fugit 30 m să oprească pompa care alimenta izopetanul lichid. “Citirea Bibliei şi a rugăciunilor. artă. Suferin a l-a apropiat şi mai mult de Dumnezeu. ştiin ă. s-a speriat şi a fugit . Focul i s-a stins. filosofie. Zilnic îi făceau băi cu ceaiuri de plante. însă avea arsuri de gradele II. din nenorocire. cu care am fost prieten de-a lungul întregii lui suferin e. l-au ajutat să trăiască” . inginerul a citit însă enorm de multă literatură: religie. Bravul inginer făcuse un gest măre de sacrificiu. Cât timp au stat la Scăieni. cum le zicem noi astăzi: albuş de ou. Mioara Iordănescu.aşa spuneau părin ii lui. de la etajul întâi. So ia inginerului.naturiste. Mioara îşi mai plimba so ul cu căruciorul. Până în ultima lor clipă. deşi multe plesneau la cea mai mică mişcare. Medicii de la spital l-au trimis să moară acasă. atunci tot cartierul de nord aflat lângă Petrochim a fost salvat. Durerile şi usturimile îi erau însă cumplite. În felul acesta explozia nu a mai avut loc. pe directoarea unei grădini e din Ploieşti. după câ iva ani. s-a ridicat în pielea goală. rănile începuseră să i se cicatrizeze. dânşii au făcut tot ce au putut să-i aline suferin ele. inginerul-erou stă lungit în pat.

dar şi studen ilor de la facultă ile de jurnalism. dr. fără să se intimideze de prestan a lor. “Melonul domnului comisar”. până a ajuns în cercurile cele mai rafinate ale elitiştilor români. dovedind aceasta prin volumul ei de versuri “Orfeea”. un filosof autentic şi un om de o bunătate şi modestie rară. necunoscută înainte.Nici nu-mi vine să cred că feti a aceea micu ă. care au darul să fascineze atât pe telespectatorul/ascultătorul cel mai exigent. conducând discu iile în stil peripatetic. Este o poetă de o rară sensibilitate. cu care a debutat în 1993. merita din plin să fi fost făcut cunoscut. asociat la Catedra de Jurnalism a Universită ii din Bucureşti. iar eroismul celor doi ar fi trebuit prezentat întregii ări. 01. A muncit enorm de mult copilul acesta. 204 . Părerea mea este că enormul său sacrificiu trebuia. trecând în revistă principalele genuri ale audio-vizualului. să fi fost şi mai mult scos în eviden ă. cât şi pe interlocutorul însuşi .1966). Iată pentru ce inginerul Alexandru Parianu s-a remarcat ca o personalitate de onoare şi de frumoasă excep ie în oraşul Boldeşti-Scăieni. se pare că a trecut din nou pe prim plan. dăruit de Dumnezeu cu talent şi elocin ă. a acumulat o experien ă atât de bogată în acest domeniu. Dacă îi spui că a fost un erou. aceea a interviurilor radiofonice sau de televiziune profund elevate şi deosebit de originale. a apărut în vara anului 2006 în colec ia “Media” a Editurii Polirom din Bucureşti. a romanului ei “Îngeri pe carosabil” şi mai este o excelentă memorialistă. etalându-ne o artă nouă. Via a lor. Pu ini cunosc istoria aceasta. cu somită ile culturii contemporane de la noi. Daniela Zeca-Buzura . Vechea ei pasiune. un erou respectat şi iubit de to i. scrisul. pe care îl urmăresc deseori şi aici în America pe Internet.dar chiar şi pe oamenii cei mai simpli. răspunde el cu simplitate. După cele peste 200 de interviuri luate unei diversită i de mari intelectuali din ară. Am făcut doar ceea ce trebuia făcut”. Mioara Parianu. Daniela este lector univ. Teza de doctorat din anul 2002. singurul post serios de TV românesc. a devenit directoarea Televiziunii Culturale Române. în anul 2000. este şi va fi totdeauna un subiect de filme. con ine pagini antologice. care-mi citea acasă la ea sau la mine din caietul ei de poezii adolescentine. deşi mi-a mărturisit că romanul i-a plăcut. În prezent. scris de poetul Corneliu Şerban în Flamura Prahovei). Despre dânsul au apărut câteva articole elogioase prin ziarele locale. cu ochi frumoşi şi cu voce blândă (n. am observat că nu s-a bucurat prea mult.11. Daniela Zeca-Buzura. cu mult interes.mare în elept... oricum. membră a Uniunii Scriitorilor şi a Uniunii Ziariştilor din România. Când a aflat că a devenit unul din eroii romanului meu “Dincolo de curcubeu”. “N-a fost nimic excep ional. un simbol al demnită ii şi sacrificiului suprem. destinată profesioniştilor de televiziune. Cartea. însă acest lucru l-a cam deranjat. după cum şi sacrificiul so iei lui. încât a sim it nevoia să elaboreze primul manual de “Jurnalism de televiziune” din istoria României. care îi puneau în eviden ă marele său eroism. se supără şi schimbă vorba. care te fascinează când te prinzi cu el în discu iile elevate. Este o reală plăcere şi destindere să o urmăreşti pe lectorul universitar dr. (unul dintre ele este impresionantul articol “A merge”. pe orice subiect doreşti. oricum. de telenovele nesiropoase şi reale. este o romancieră care s-a impus prin lansarea.

în care profesionişti ai programelor româneşti de televiziune.. precum Robert Turcescu.. dar şi prestigiul acestei televiziuni care are ca vedete numai personalită i de primă mână ale vie ii culturale din România. la fel de inteligen i (Abel şi Daniel).. a făcut-o cunoscută prin sutele de emisiuni de autor. dar comparativ cu “Jurnalismul” Danielei Zeca-Buzura. să nu mă întrebe şi ea: De ce ai părăsit frumoasa ta ară ducându-te peste mări şi ări? La urma urmelor. 1966. de abia de acum încolo. “Convorbiri literare”. autoarei i-a fost decernat Premiul Na ional de Televiziune pe anul 1997.. desigur.. fetele şi-au schimbat. Când 205 . Când am să o întâlnesc. Apari ia ei elegantă pe micile ecrane. Ion. acordat de Uniunea Scriitorilor şi Funda ia “Scrisul Românesc”. care au făcut părin ilor şi localită ii o foarte mare cinste. cu un înalt spirit de sacrificiu). m-am bucurat foarte mult. După căsătorie. fără să mai treci spre a. în urmă cu câ iva ani. “Luceafărul”. 14 ian. locurile copilăriei nu le vom putea smulge niciodată din sufletul nostru. reuşind să integreze armonios TVRC în simfonia televiziunilor culturale europene. exerci ii utile şi aplica ii. prin numeroasele emisiuni de radio pe care le-a realizat.. unul profesor de sport şi ziarist. Irina Păcuraru ş. s-au născut cinci copii-minune . de pe strada Păcii nr. Eugenia Vodă. lucrătorul de la circula ie cerându-i conducătorului prins în culpă. “Librăria pe ro i” ori emisiunea “Ceva de citit”. Şoferul gonea cu o viteză mult peste viteza normală şi deodată o maşină a mili iei o ajunge din urmă şi o opreşte. o mamă eroină. fiul cunoscutului scriitor Augustin Buzura. venind acasă. numele: Cornelia Raicea (n. precum şi doi flăcăi. Pe când Cornelia era elevă la liceul “Mihai Viteazul” din Ploieşti. distinc ie acordată. Surorile Stan: Din casa modestă a unui muncitor harnic. cu distinsul ei so . astăzi fiecare cu două facultă i şi cu doctorate luate. Am survolat cu privirea un manual american similar. Aş începe însemnările mele despre ea cu o mică istorioară.Daniela a devenit cunoscută şi prin seria de articole apărute în publica iile “Viitorul Românesc”. Dorina.i revedea locurile copilăriei? Dar poate că. poate că am să-i pun o întrebare care mă roade: Daniela. de teamă ca nu cumva. Pentru emisiunile sale de televiziune. m-a vizitat acasă la Scăieni. căsătorit cu Elena. celălalt un excelent mecanic auto. Dar oriunde neam duce.. de ce i-ai vândut frumoasa ta casă de la Scăieni.. De atunci eu nu am mai văzut-o decât pe micile ecrane. cu vocea deosebit de caldă şi explicită. şi Cornelia se întorceau amândouă în aceeaşi maşină mică spre Scăieni. moderatorilor Octavian Paler şi Nicolae Manolescu. prin exemple. Când dânsa. la rândul ei.. “Ora”. “Caiete critice”. Oricum. care era şi căru aş în timpul liber (Stan I. 4.trei fete frumoase. ea a ridicat mult ştacheta gustului estetic al românilor. de teorii şi concepte pentru realizarea unor emisiuni TV. de când scăienara noastră este directoarea sta iei TVR Cultural. so ia mea.a. cât şi prin texte inedite. precum “Cafeneaua artelor”. Lucia Hossu-Longin. “Ramuri” etc. împărtăşesc din experien a lor. el mi s-a părut sărac în modalită ile de punere în practică a conceptelor clasice şi moderne. o să mă răzgândesc şi nu o să-i mai adresez niciodată această întrebare. fiecare am avut motivele noastre personale. la Ploieşti) este cea mai mare dintre fra ii Stan. Marius Tucă. Să nu uităm că Daniela este încă foarte tânără şi că mai are destul de multe de spus. Mihai Buzura. carnetul. la acea dată.

al mamei. După terminarea liceului. împreună cu colegul ei. destul de dăunătoare ansamblului auto. tentată de dragostea pentru motoarele maşinilor. o caracteristică transmisă genetic tuturor fra ilor ei. ing. conducătorii auto vor să-şi mărească prestigiul demonstrând bărbătoşi una din agilită ile lor. Grecii antici aveau despre privirile oamenilor un cuvânt: “kalokagathia”. drumul ei nu se va opri aici. Nici o barieră nu îi poate rezista. mi-am pus de câteva ori aceeaşi întrebare: de ce bărba ii când au fete frumoase lângă ei apasă mai tare pe accelerator. căci to i sunt un produs exemplar nu atât al unei atmosfere familiale rigide. În urma unor concursuri preten ioase. din cadrul Universită ii Politehnice Bucureşti. pot fi mult reduse. care-l intea cam speriată cu privirile ei albastre. 2000. după o stagiatură de asisten ă. inima i se înmoaie şi îi dă şoferului carnetul înapoi spunând: “Ai noroc cu domnişoara asta frumoasă de lângă dumneata. şi după aducerea pe lume a două feti e minunate. accelerează totdeauna vitezele. ca semn că dispune şi de restul celorlalte. Cornelia s-a înscris la Facultatea de Transporturi. Printech. ca şi mili ianul din România. Teza de doctorat se baza pe cercetările originale întreprinse de tânăra ingineră în ateliere şi în laborator. dr. izvorâtă din modelul viu. grijile dăscăli ei universitare se împart între familie şi facultate. A continuat cu masteratul în management. Rezultatul a fost excelent. Iulian Raicea. demonstrând practic că asemenea trepida ii. Ioz. Cam aceasta au fost dintotdeauna privirea şi sufletul Corneliei. de mucenicie. a devenit Senior Lector la Facultatea de Transporturi din cadrul aceleiaşi universită i politehnice şi. căci la caracterul ei blând trebuie adăugat şi surplusul de inteligen ă şi seriozitate. precum şi căr i tehnice de mare căutare pentru specialişti: “Combustibili pentru automobile”. Numai aşa se explică felul cum aceste fete au răspuns cu acelaşi sacrificiu sacrificiului făcut de părin i. într-un fel de întrecere ambi ioasă la care Cornelia a dat startul. Conducătorul lucrării era prof. combinată cu unele asperită i restrictive venite din direc ii paterne. Nu ştiu de ce to i şoferii când au fete frumoase lângă ei.. Ia i carnetul înapoi şi mergi cu viteza normală. dintr-o dată mutra lui încruntată i se transformă într-un zâmbet larg.” Dar jocul poate fi periculos. având titlul “Cercetări privind reducerea transmisibilită ii vibra iilor de la motor la cabina autocamionului”. C. ing. pe care a absolvit-o cu brio. primind diploma de inginer specialist în automobile.mili ianul furios dă cu ochii de frumoasa elevă blondă din maşină. ceea ce i-a permis să se înscrie la doctorat. Alexia-Teodora şi Anastasia-Ioana. desigur. dorind să concureze pentru func ia de conferen iar iar mai târziu pentru aceea de profesor universitar. tabele şi date bază pentru MS Office Applications”. iar răspunsul pe care mi l-am dat ar fi că.” Acuma şi eu. Acest lucru nu a împiedicat-o să participe la congresele interna ionale din Europa sau să colaboreze la Buletinul INFO SIAR (Societatea Inginerilor de Automobile din România). fiindcă altminteri î i luam carnetul. Buc. specifice mai ales motoarelor diesel. ci în primul rând al seriozită ii. într-un asemenea anturaj. să publice o serie întreagă de articole de specialitate. “Documente. Edit. o carte de 206 . un cunoscut specialist în domeniu. efortul finalizându-se cu rezultate admirabile. De acest lucru putem fi siguri. Gheorghe Fră ilă. chiar dacă. Însă la ea era mult mai mult. întrucât a stimulat impulsul voli ional al tuturor copiilor. după căsătoria cu un campion la tir al României. care s-ar traduce în româneşte prin “frumuse e şi bunătate”. cu to ii educa i într-o cură enie de spiritualitate exemplară.

în final. absolvind-o cu teza de licen ă “Iubire şi euharistie” (2002). 4 din Ploieşti. începând încă două facultă i preten ioase. a lucrat pe postul de cercetător principal gradul 3 la Institutul de Geologie din Bucureşti. a studiat la Liceul de chimie nr. lucrare unanim apreciată de comisie şi care am dori să fie publicată. descriind compozi ia combustibililor. 2005. ing. urmează Facultatea de istorie şi Filozofie a aceleiaşi universită i. Totdeauna m-am sim it onorat să corespondez cu dânsa prin e-mailuri şi să avem rarissime colocvii când se nimereşte să vizităm amândoi Scăienii de care şi ea şi eu suntem despăr i i pentru mult timp. ci din setea nestinsă de a şti şi de a ne fi tuturor de folos. pe care l-a absolvit în 1986. Alături de vecinul ei. Rodica a vrut să mărească numărul lor la patru. urmează facultatea de Biologie. este greu să în elegem cum această fiin ă tentată să devină un spirit universal. Germania. nu din orgolii. PH). combustibilii pe care îi descrie şi îi analizează ea în laboratoare aprinzându-i spiritul avid ce se vrea propulsat tot mai sus. la fel ca surorile ei. la două ore şi jumătate de zbor cu avionul de la Chicago. între 1998-2002. dar pe care. Între anii 1989-1984. lubrican i şi materiale speciale pentru automobile pe care îl predă studen ilor ca director de curs. Rodica Puşte (n. la aceeaşi facultate clujeană. Rodica este una din eroinele romanului meu “Dincolo de curcubeu”. până în prezent. cu so ul ei Adrian. În engleză. păstrează în sânge. dânsa a câştigat 3 granturi şi a avut 11 contracte în care a lucrat. Evident. la Budapesta. Prin concurs. Deşi avea două facultă i terminate. geolog şi asistent universitar. Alexandru Parianu. Acest curs se bucură în continuare de mare succes. apărută în Editura MATRIX. de la care a cerut concediu fără plată pentru perioada cât va sta în Statele Unite. specialista Cornelia Raicea nu are astâmpăr. Angrenată în atâtea direc ii. pe care le-a urmat în paralel un an (1996-1997). Capacitatea de a demonstra abilită i profesionale şi-a etalat-o la cursul ei de combustibili. pregătind scrierea unor căr i care să abordeze şi o tematică aferentă acestor studii. filiala Cluj.computerologie cu elemente introductive şi de bază în MS Word. din cadrul Universită ii Bolyai-Babeş din Cluj-Napoca. Între 1996. Între 1994-1995 face masteratul şi devine Master în geologie. a mai făcut o facultate de cibernetică şi a mai urmat încă o Facultate de Teologie interconfesională din cadrul Institutului Teologic Ortodox Bucureşti. dorin a de a coborî ştiin a din cer pe pământ şi de a o stăpâni în totalitate. După terminarea şcolii generale din Scăieni. 207 . Munchen şi Luebek. Rodica Puşte este autoarea a 15 lucrări de specialitate publicate în ară şi străinătate şi a fost invitată să participe la cinci şcoli de vară. a publicat lucrarea “A model for theoretical studies of the dynam behavior of truck structures”. surioara Corneliei şi a Lidiei. 14 IV 1967. s-a văzut nevoită să le abandoneze din lipsă de timp: Facultatea de Psihologie din Oradea şi Facultatea de Automatizări şi Calculatoare din cadrul Universită ii Tehnice Cluj-Napoca. la Ciorani. specificită ile lor fizice şi chimice. Geografie şi geologie.. Pentru mul i spiritul universal al lui Leonardo da Vinci s-a dovedit o boală care se ia. aflată acum în America. Nedorind să întrerupă tradi ia lansată de sora ei mai mare. Se înscrie la doctorat şi ob ine titlul de Doctor în geologie. Buc. contaminând acum şi sexul frumos.

fiind una din cele mai bune eleve ale şcolii. Bianca-Amelia. Prahova).1969).02. cealaltă cu profil umanist. elev în cl. Dacă Oana şi-a amânat pu in ob inerea doctoratului în drept.Oana va fi o elevă şi studentă de elită. Lidia este inginer-profesor la Colegiul Tehnic Napoca” din Cluj şi apari ia ei la Scăieni este un prilej imens de bucurie pentru bătrânii care. Ca şi colega ei de clasă. La fel de bună s-a dovedit şi în perioada studiilor medii. 28. dar tot la fel de. Lidioara nu s-a lăsat mai prejos până nu a terminat două facultă i. to i fiind răspândi i în toate punctele cardinale. Gabriela Rădulescu. com Ciorani.este procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti. după care s-a înscris la Universitatea din Bucureşti. unde i-am fost diriginte. din cinci copii. prima . În urma unei opera ii extrem de dificile şi riscante la care feti a a fost supusă. 11. dar pentru că era să o piardă.cea pe care o de ine şi în prezent .12. Asachi” din Iaşi.fenomen ce le-a stimulat pe amândouă . Lidia fiind un model în această privin ă. A urmat Liceul pedagogic din Ploieşti. rareori fiind prilejurile când se pot aduna cu to ii împreună. pe care a absolvit-o în 1993 cu note maxime. 208 . apoi în 2002 a absolvit Facultatea de Istorie şi Filosofie din cadrul Universită ii Bolyai-Babeş din Cluj-Napoca. la Procuratură. Facultatea de Drept. nu au mai rămas cu nici unul pe acasă. Buc. Deşi afla i departe unii de al ii. recăpătându-şi puterea de muncă şi voin a de a se depăşi pe sine însăşi.1968..Lidia Stan-Ghioltan (n. iar acasă o aşteaptă so ul ei. 1968. a III-a. În anul 1993 a absolvit Facultatea de Textile-Pielărie din cadrul Universită ii Tehnice “Gh. nu numai pentru motivul că era unicul ei copil. şi cei doi copilaşi. cu procese dificile care o solicită peste programul de lucru.) este colega de clasă a Lidiei care de mică dorea să ajungă juristă ca mama ei. Ultima func ie . are un program foarte încărcat. electronist Ghioltan-Stan Sorin Ioan (n. cu care se afla în permanentă întrecere . una cu profil tehnic. Oana este proprietara celei mai mari săli de fitness din Ploieşti. aceasta se datorează faptului că. managerul echipei Petrolul Ploieşti. care îşi iubea feti a ca pe ochii din cap. Oana nu numai că a scăpat. unde studiaseră şi surioarele ei. Căsătorită în capitala Ardealului cu ing. Era un copil inteligent. făcute la Liceul “Mihai Viteazul” din Ploieşti.ultima. dar s-a dezvoltat foarte normal. 7 aug.. pe care l-a absolvit în 1987. Doctoratul l-a sus inut anul trecut (2006). pentru că reuşitele exemplare ale acestei familii binecuvântate se datoresc în primul rând tradi iei familiale şi credin ei de care nici un copil nu s-a dezis. cu o teză din domeniul ingineriei industriale cu aplica ii practice: “Contribu ii privind studiul confortului în corela ie cu parametri îmbrăcămintei. a terminat şcoala generală din Scăieni. Maximilian-Alexandru. ambi ios şi de o cumin enie exemplară. elevă în cl. Conform tradi iei lansată de Cornelia şi continuată de sora ei Rodica. ceea ce îi uneşte pe to i clipă de clipă este marea nădejde şi credin ă pe care întreaga familie şi-a pus-o în Creatorul Suprem. iar acest lucru asigură familiei o bună stabilitate financiară.cu un an mai mică decât Rodica. Lidia. a VII-a la Liceul de informatică şi feti a. condi iile de stare pentru adolescen i şi factorii principali de micro sau macro climat”. sora cea mai mică din cele trei surori . Oana Alexandru (n. terminat în 1987.

Şcoala din Boldeşti se mândreşte. Singur. 6 apr. pe care a absolvit-o în 1998. Inginerul Marian Zamfirescu este autorul unor cercetări vaste şi minu ioase. Întrucât austriecii aveau nevoie de o personalitate competentă. în domeniul structurilor investigate. Plasmei şi Radia iilor). Facultatea de Fizică. de pe lângă Institutul de Fizică Atomică din Măgurele. Marian Zamfirescu are.L. cercetând spectroscopia ultra-rapidă a semiconductorilor nanostructura i. În prezent accentul este pus mai cu seamă pe creşterea nanostructurii şi pulsurilor de laser ultra-rapide. Gabriel. fizicianul boldeştean este autor/coautor a cca 20 de lucrări ştiin ifice de bază. pregătită acolo timp de trei ani. în continuare. pentru post-doctorat. cu numeroase aplica ii în scrierea structurilor fotonice şi ale materialelor semiconductoare. absolvită în anul 1978. 1975. fizica microcavită ilor. italieni. programate pe o perioadă de un an de zile. planuri frumoase. fizica nitridelor bazate pe microcavită i. devenind asistent cercetător la NILPRP-Bucureşti (Institutul Na ional de Fizica Laserelor. spectroscopie şi fizica nanostructurilor.a. în 1992. tratând despre dinamica de recombinare a purtătorilor de sarcină în structurile semiconductoare. între lunile martie 2006-februarie 2008. Ea se află sub ac ionariatul companiei austriece OMV. Facultatea de Petrol. Caragiale” din Ploieşti.aşa cum Şcoala din Scăieni se mândreşte cu personalită ile descrise mai sus. Perioada de studii ştiin ifice este mai îndelungată: şase luni la Strasbourg. studii ale nanostructurilor fotonice prin laseri ultrarapizi ş. pe facilită ile acestui tip de lasere şi pe nanotehnologie în general. japonezi britanici etc. sa înscris la Liceul industrial de la Scăieni. microscopia for ei atomice. specializat în optică. prin optimizări şi implementări de tehnici noi. cuprinzând cercetări foarte avansate. Dipartamento di Fisica Paolo Scientifico. microscopia confocală. directorul PETROM-ului din Ploieşti şi fostul purtător de cuvânt oficial al PETROM-ului. cu o teză în fizica materialelor.Marian Zamfirescu (n. printre al ii. baza i pe experien a lui şi pe faptul că fusese unui dintre cei mai buni studen i ai Universită ii din Ploieşti. Gabriel Năstase (n. în reuniuni cu specialişti din acest domeniu. cu care nu numai părin ii şi foştii lui dascăli se pot mândri. ruşi. incluzând spectroscopia temporal-rezolvată. dr. a lucrat la INFM . absolut originale. din ianuarie 2007. ei s-au orientat la inginerul boldeştean Gabriel Năstase. Din 2005 până în prezent este membru al NILPRP cercetând opticile nonlineare. ci întreaga comunitate din care tânărul doctor fizician s-a ridicat prin eforturi demne de admirat. Moreni) . în domeniul nanostructurilor.“Instituto Nazionale per la Fisica della Materia. 19 ian. Parte din ele le-a făcut deja cunoscute prin diferite comunicări ştiin ifice. iar de acolo reuşise la examenul de admitere 209 . la Universitatea “Blaise Pascal” din oraşul Clermond Ferrand. companie privatizată în ultimele luni de mandat ale fostului guvern. se înscrie la Universitatea Bucureşti. doi ani în Italia. laserii ultrarapizi şi cristalele fotonice. după absolvirea celor opt clase la Şcoala din Boldeşti. Iată că din oraşul Boldeşti-Scăieni se ridică şi un viitor mare savant al microstructurilor atomice. După absolvirea Liceului “I. În 2003 îşi ia doctoratul în Fran a. francezi. Între 2003-2005. Universita degli studi di Firenze”. în Fizica Materialelor. Fizicianul atomist. 1963) este. laseri. iar un an mai târziu îşi va sus ine masteratul în ştiin e. sau în colectiv cu al i cercetători români. metode optice de nanostructurare. în Italia. ca urmare a experien ei ştiin ifice din ară şi străinătate. cu inginerul fizician Marian Zamfirescu..

Gabriel a solicitat aprobarea unei oferte de 200 milioane lei vechi necesari pentru ridicarea noului Monument al Eroilor din Pia a Petroliştilor.75 de ani de la înfiin are: 1864-1939”. Iugoslavia. Ceea ce a impresionat pe mul i a fost faptul că Motor.bineîn eles. Lui îi datorăm “Monografia oraşului Câmpina” (1924). analizând căr ile lăsate în urma sa. serviciu unde a lucrat până în anul 1980. De câteva ori am asistat la orele lor de antrenament şi.care. văzând în elevul lui mult dinamism şi multă voin ă. Dumitru Negoi ă este singurul sportiv din oraşul Boldeşti-Scăieni. ei au mers pe urmele tatălui campion. şi Alexandru-Dory să devină aruncători şi medalia i. s-a situat printre primii cinci aruncători.24 m). Stara Zagora. AL I CETĂ ENI DE ONOARE: Stoica Teodorescu (1887-1973): Profesorul Teodorescu s-a născut în Boldeşti şi. medaliat cu o medalie de aur. ing. Ceea ce ne surprinde este faptul că. din diplomele câştigate. Dar Dumitru Negoi ă a preferat să-şi decoreze to i pere ii casei cu frumoasele sale diplome.a. cât şi cu cei doi copii Negoi ă. într-adevăr. Iar acest motor a func ionat atât de bine încât. devenit unul din marii antrenori români la aruncatul cu suli a. aceasta l-a repartizat la Schela petroliferă Boldeşti. se mândreşte atât cu numele său. i-am prezis lui Motor că într-o zi va ajunge un mare campion. Japonia ş.la Facultatea de petrol şi gaze ploieşteană. aceea de director PETROM. neîndoios. alături de profesorul Nae Vălimăreanu. Negoi ă este în mod cert crea ia profesorului Vălimăreanu . al i viitori mari campioni ai României în acest sport frumos şi vechi de câteva mii de ani. iar Alexandru-Dory. Ini ial. Propunerea i-a fost aprobată şi suma a ajutat mult la finisarea acestei lucrări. fiind prieten cu maestrul său. după absolvirea facultă ii. la rândul lui. Cel care şi-a pus tot sufletul în descoperirea şi antrenarea tânărului Negoi ă ca aruncător de suli ă a fost profesorul său de educa ie fizică Nicolae Vălimăreanu. fiind preluată de alte subsec ii. l-a poreclit “Motor”. a nutrit ambi ia ca şi cei doi copii ai săi. 1 Boldeşti-Scăieni. Maria-Nicoleta.el însuşi fost campion na ional la aruncatul suli ei . conchidem că este unul din cercetătorii de bază ai istoriei prahovene. Şi. de la Şcoala nr. Gabriel Năstase a fost numit într-o func ie mult mai responsabilă. deşi 210 . “Unitatea geografică şi etnografică a pământului şi poporului românesc” (1925). Din acest an a fost chemat de Societatea Na ională Petrom care l-a recrutat pentru importanta func ie de purtător al ei de cuvânt. din hârtia lor care este de cea mai bună calitate. pe func ia de şef al for ei de interven ie. Oraşul din care a âşnit şi el spre înăl imi precum suli ele lansate din mâinile lui puternice. Această ultimă monografie a fost publicată în 1940. “Monografia comunei Telega” (1926). “Monografia liceului “Sf. şi-ar putea croi câteva costume de haine . Când această func ie a dispărut. În perioada când era purtătorul de cuvânt al susnumitei companii. Astăzi feti a lui este printre cele mai bune suli are din ară (54. un mare îndrăgostit de plaiurile acestor locuri. devenind principala verigă de comunicare dintre marea societate privată şi restul colaboratorilor sau chiar dintre ea şi mass-media. cum ar fi cele din Bucureşti. Kobe (de aici medalia de aur luată la Universala din Kobe). cu mari puteri decizionale. purtând parafele unor mari organiza ii sportive din ară şi din străinătate. ceea ce s-a adeverit. Petru şi Pavel” din Ploieşti . ambii copii fiind antrena i sistematic de tăticul lor.

aceasta fiind o cauză a ineficien ei politice. urmaşii noştri ar şti mai pu in despre aceste localită i. unul din exper ii în domeniul ştiin elor partidelor sau partidologiei. Ne-ar fi fost de mare folos la monografia de fa ă. din Boldeşti. este bine cunoscut în calitate de jurnalist la ziarul Cotidianul şi la cel mai prestigios jurnal cultural Dilema Veche. capitala Statelor Unite. de asemenea. Ca politolog. activează ca profesor universitar la Şcoala Na ională de Ştiin e Politice şi Administrative unde sus ine cursurile de Politică Comparată şi Institu ionalism 211 .1 Boldeşti. C. fost Coordonator al Programului Guvernamental de Afaceri Externe din cadrul IPP (Institutul Politicilor Publice) din Bucureşti.boldeştean prin naştere. Bunica sa era cunoscuta învă ătoare Ioana Mocanu de la Şcoala nr. peste 50-100 de ani. dar şi pentru diminuarea rolului lor în ceea ce priveşte ini iativele guvernamentale. a absolvit Facultatea de Filosofie a Universită ii Bucureşti (1989) şi s-a format la şcoala de politologie franceză. unde locuia şi mama lui.. Ca analist politic s-a pronun at pentru corectitudinea şi transparen a finan ării partidelor şi a actualului politic. este considerat. după cum eu. ziarist şi bun mânuitor al frazei rostită sau scrisă pe româneşte. contra întregii omeniri civilizate. Sever Voinescu. considerat unul dintre cei mai buni şi carismatici analişti. datorită războiului din golf şi amenin ărilor terorismului islamic care sunt îndreptate deopotrivă atât contra Americii cât şi contra României.Asocia ia Prodemocra ia. de fapt. Cristian este fiul Constan ei Pârvulescu. fiindcă suntem sigur că ar fi scris despre Boldeştii vremii lui lucruri pe care noi nu le cunoaştem. În anul 2000 a debutat în cariera diplomatică externă devenind Prim Consul General al României la Chicago unde l-am întâlnit de câteva ori. Ca nou ambasador român în America. În prezent. profesoară de limba română la şcolile din Boldeşti şi Scăieni. cu localită ile anexe. pentru că atât România cât şi Statele Unite trec printr-o perioadă dificilă şi destul de încordată pe plan extern. Din 1999 este preşedintele celui mai mare ONG ... Cristian Pârvulescu (n.. doctor în politologie. În acelaşi timp. Are o extensivă experien ă în probleme de afaceri guvernamentale. În 1997 s-a retras din practicile juridice interne pentru a deveni consilier în probleme externe de natură europeană pe lângă Secretariatul General al Guvernului Român. Este.. 9 ianuarie 1965 în Ploieşti) este profesor universitar. s-a remarcat în presă şi prin multe programe televizate. dacă nu aş încerca o descriere a Boldeştiul şi Scăieniul vremii mele.C. profesorul Teodorescu nu a conceput o monografie despre locul lui natal. remarcându-se în România ca una din vocile importante ale societă ii civile şi unul din liderii de opinie din genera ia tânără care cerea independen a de politic şi democratizarea societă ii în primii ani de după Revolu ie. Sever Voinescu este jurist si ziarist.P. A devenit un frecvent comentator al vie ii sociale şi politice din România. în care locuieşte când şi când. locuitor al oraşului Boldeşti-Scăieni. tânărului diplomat Sever Voinescu îi revin câteva misiuni considerate grele. Tatăl său era medic expert în medicina legistă. de altfel. ambasadorul României la Washington D. a trăit şi în casa bunicilor de pe strada Podgoriei. date fiind neutralitatea şi spiritul său critic lipsit de angajament politic. de vreme ce are o frumoasă casă în acest oraş. În copilărie. A condus multe seminarii şi şcoli de vară privind modificarea Constitu iei şi a legii partidelor. lângă Casa Seciu.

Cronica etc. după cum merită. părin ii se stabilesc la Scăieni.. 1981. Va debuta la Scrisul bănă ean (1956). Buc. Buc. devine primul primar al noului oraş. Jud. Personal. scriitor. echivalente studiilor liceale.. poetul Nicolae Labiş. apoi va intra la Facultatea de Limba şi Literatura Română (neterminată) a Universită ii din Bucureşti (1956-1960). la Scăieni). se va angaja ca muncitor la Fabrica de Postav (1951-1953). numai pentru motivul că erau evrei. Bacău. Horia Gane înfiin ează primul cenaclu literar studen esc. poezii. El va urma Şcoala elementară (19451949) şi Şcoala Profesională textile (1950-1952) la Buhuşi. poeme. se naşte H. iar editorial cu volumul de versuri Lumină întârziată (1967). 212 . Tot în acel oraş.. pus deoparte. 1990. Melior. poezii pentru copii. iar mama. Buc. În 1968. S-a stins în ziua de 17 septembrie 2005. publicist de mare sensibilitate (n. 2002. Cetă enii l-au considerat unul dintre cei mai valoroşi lideri din câ i a avut acest oraş. antologie de autor. continuându-şi studiile superioare la Academia de Studii Economice (ASE) la Bucureşti. Buc. Frageda fire. Diminea a noului venit. Roşu-Gutman. Despre dânsul s-a mai scris în această carte.Politic. 1967. instructor de brigăzi artistice (1967-68). Plante gânditoare. A fost primar al comunei Boldeşti din anul 1969.tata: Samoil Gutman. devenind economist. va fi director la Biblioteca Raională din Urziceni. Ne bucurăm că Horia Gane este sănătos şi continuă să scrie. Mimi. Luceafărul. Tribuna. la care citeşte. poeme. Între 1954-1956 frecventează cursurile Facultă ii Muncitoreşti din Bucureşti. unde. Aşteptăm să-l întâlnim odată şi în Boldeşti-Scăieni unde i s-ar face o primire festivă.. muncitor la fabrica “Proletarul” din Bacău etc. A lucrat la Schela Boldeşti pe postul de şef contabil (director economic). Buc. calitate în care şi-a dovedit toată destoinicia.au putut afla nenorocirile acestor părin i harnici şi nevinova i. Ateneu. din Timişoara. Dupa ce a ieşit la pensie. Puntea de hârtie. Fani Sigler. care au suferit cruzimile unei deportări nedrepte din Bucovina de Nord (Gura Humorului). Va avea servicii de bibliotecar la Bucureşti. Horia Gane . regretat de întreaga comunitate. în anul 1936. corector la revista Ateneu (1970-74). To i iubitorii de poezie din România au apreciat frumoasele lui poeme iar cine ia cunoscut familia . 1986. casnică . la 10 aprilie 1936. apoi coregraf pentru dansuri na ionale. Via a Românească. i-a slăbit mult starea de sănătate.. când se unesc comunele Boldeşti cu Scăieni. care era muncitor. pentru o scurtă perioadă. Buc. roman. În 1935. am mare încredere că drumul ascensiv al lui Cristian Pârvulescu nu se va opri aici. Aurică Marinescu: Primul primar al noii localita i s-a născut la Boldeşti în ziua de 3 noiembrie 1930.poet. redactor la o sta ie de radioficare. versuri. la Bibl. Calm. Bucureşti. 1974. A studiat Liceul Militar Mânăstrea Dealului. în Transnistria. 1977. Va colabora la multe reviste literare: România literară. la Şantierul Naval Olteni a. într-o familie de muncitori. din care s-a transferat la Liceul “Sfin ii Petru şi Pavel” din Ploieşti. dispari ia so iei sale. printre al ii. Opera: Lumină întârziată. iar din decembrie 2005 este decanul Facultă ii de Ştiin e Politice. viitorul poet care îşi va alege pseudonimul Horia Gane. Împreună cu al i colegi.

în martie 2005. promo ia 1965. fosta lui colegă de facultate şi de grupă. pentru a căpăta asemenea atribu ii. Au o fată profesoară. . Ini iativa principală de a se ridica un monument al eroilor în fa a primăriei a venit din partea dumnealui. func ie din care a 213 . Profesorul Ion Dumitru a candidat la func ia de primar din partea P. ultima fiind actuala pozi ie primită în luna aprilie 2006. cu o vechime de 41 de ani în învă ământ. Inspector şef al Inspectoratului de Poli ie al Jude ului Prahova. dacă vre i. apoi la Teişani. unde a fost şi director.între 1995-96). Este absolvent al Facultă ii de Biologie Geografie a Universită ii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. curs de Drepturile Omului. după care a absolvit foarte importante cursuri post-universitare (“Drept civil”. le ajută. curs de management poli ienesc. Balta Doamnei. Între 1997-2001 a fost avansat ca Prim-adjunct al Şefului Poli iei Municipale Ploieşti. comparative. la Fac. Alte amănunte despre primarul Ion Dumitru pot fi găsite la capitolul despre primăria oraşului Boldeşti-Scăieni. şi de când s-a mutat în această localitate.G. Prin şcoli şi-a însuşit no iuni de limba rusă şi engleză. cu vot majoritar. În Boldeşti este apreciat de boldeşteni pentru felul cum conduce oraşul iar colaboratorii lui de la primărie spun că adevărata casa a primarului a devenit Primăria unde se zbate să rezolve problemele oraşului care uneori sunt foarte complicate. pe strada Falansterului. timp de 23 de ani. viitorul lider de poli ie s-a distins prin nişte merite. s-a ataşat mult de oamenii şi de via a acestor locuri pe care. Înainte de a se pensiona. iar între 2001-2005 Adjunct al Inspectoratului şef. Astfel.arma poli ie specializarea: investigarea fraudelor (1985). profil . care trec prin atâtea şcoli. devenind pentru şapte ani Şeful poli iei acestui oraş (1990-1997). Studiile militare şi civile l-au calificat pentru viitoarele func ii în care a fost promovat. şi un nepot Alin Alexandru. jud. În primul an după absolvire.. având numele de domnişoară Sevestrean). Este domiciliat în Scăieni. A continuat cu Facultatea de Poli ie Academia de Poli ie “Alexandru Ioan Cuza”. la Şcoala de agen i de poli ie “Vasile Lascăr”. de Drept a Universită ii Bucureşti . Bucureşti. a fost profesor la şcolile generale din Gornetul Cuib.Ion Dumitru. Alina Paula. Este profesor gr.Ştiin e juridice (1995). în familia unui muncitor petrolist. S-a născut la 4 iunie 1956 în com. de “Analiză tranzac ională”. Desigur. Ar trebui să ne iasă din cap ideea că poli iştii de astăzi. Iulian Gheorghe Bach a absolvit Şcoala de ofi eri activi a M. cât îi stă în posibilită i. fusese desemnat pentru îndeplinirea atribu iilor specifice func iei de inspector şef al Poli iei Jude ene Prahova. promovând examene preten ioase şi urcând toate treptele necesare. cu un an înainte. a func ionat la Şcoala nr.I. conform însemnărilor dintr-un proces-verbal. după care a func ionat ca profesor la Seciu. Comisarul şef Iulian Bach a pornit-o de la nivelul de simplu ofi er de poli ie economică din cadrul Poli iei oraşului Boldeşti-Scăieni (1985-1990).R. de computere.a. în prezent pensionar. cărora nu li se cerea mai mult decât for a pumnilor. s-a născut la 10 mai 1940 în Boldeşti. după ce. 1 Boldeşti-Scăieni unde era profesoară gr. Câmpina ş. Iulian Gheorghe Bach este Comisar şef de poli ie. cu treptele de grade militare. prin dispozi ia Şefului I. actualul primar al oraşului. I. Conservator (fost Umanist Român) şi a fost ales primar în 2004. Este căsătorit şi are doi copii. Dumitru Elisabeta Mona (născută la 31 martie 1942 la Blaj. I so ia sa. sunt echivalentul mili ienilor de ieri.P. Prahova.

demararea construc iei şi de şcoli la Boldeşti şi Scăieni.04. Prahova). Este absolvent al IANP Bucureşti. De asemenea. După terminarea şcolii generale din com. 28. fiind directorul-fondator al Direc iei Patrimoniului din Boldeşti-Scăieni. în toate realizările din perioada acelui mandat de primariat: construc ii de şcoli. pe care le-aş numi mari responsabilită i. între 2005-2007. iar din 2001 până în 2004 a desfăşurat o splendidă activitate în cadrul patrimoniului local. apărută în 2003. când a devenit tehnician veterinar.c. continuând studiile la Liceul din Băicoi. nedeschis încă. înfiin area Direc iei patrimoniului (prima de acest fel din ară).06. asisten a socială pusă la punct. într-o perioadă când. Măgurele. mul i cetă eni se consideră atât de liberi încât fac cam ceea ce vor. V la Biotehnologie medical-veterinară. Inspectorul Şef este şi coautor în editarea lucrării “Noua legisla ie rutieră completă”. din cadrul Universită ii Agricole. la SN Petrom Prahova. ob inând majoritatea voturilor.a. Pentru serviciile aduse. func ionară la oficiul de gaze. 1958. Vasile Enache (n. Între 1990-2001. După acel mandat. ca şef de laborator al oficiului de reproducere. Fostul primar este căsătorit cu Mioara Enache. în calitate de Adjunct al Şefului Inspectoratului Şef al Poli iei de Siguran ă Publică din anul 2001 şi până în prezent. lucrare de licen ă (1995). a fost ales viceprimar. între 1 iunie 1996 şi 1 iunie 2004. La alegerile pentru postul de primar al oraşului Boldeşti-Scăieni. Între 31 decembrie 1989 şi iunie 1996 lucrează ca şef al Gospodăriei agro-zootehnice la UM 0443 Boldeşti. Şcoala generală a absolvit-o la intea. intea-Băicoi. şi au doi băie i: Mirel Mircea Cătălin. a urmat şi un curs postuniversitar de administra ie publică. Atribu iile noului şef sunt: coordonarea activită ii Serviciului Poli iei de Ordine Publică. fundamentarea unui muzeu al oraşului. 214 . Universitatea Agricolă şi de Medicină Veterinară. Impetuos şi plin de dinamism l-a sus inut în activitate pe primarul Vasile Enache. viceprimari fiind Cristu Vlăsceanu şi C-tin Năstase. student an. continuarea asfaltării şi reparării infrastructurii unor străzi ş. în oraşul Boldeşti-Scăieni au rămas următoarele obiective realizate: modernizarea clădirii primăriei. monumentul eroilor de la Boldeşti. controlul a şase birouri de poli ie comunală. şi Liviu Adrian. În 2004 a terminat o a doua facultate. Între 1984-1989. Serviciului Poli iei Rutiere. devine primarul oraşului. terminat în 2004 la Universitatea Petrol şi Gaze Ploieşti (UPGP).1954. sec ia veterinară (1973-1977). iar unii chiar se întrec să încalce legile. prima institu ie de acest fel din ară. creşa de la Boldeşti. a urmat Liceul Agricol din Râmnicu Sărat. dispensar. Cristu Vlăsceanu (n.l. şi a lucrării “Timpul de muncă”.fost promovat în postul ocupat în prezent. a primit o Diplomă de Onoare în anul 2001 şi Semnul Onorific “În Serviciul Armatei”. profesie similară cu aceea a tatălui său. Facultatea de economie agrară (1993). Aici îndeplineşte o serie întreagă de activită i. ing. canalizarea centrului Boldeşti până la Scăieni. 22. Serviciului Transporturi.medic veterinar şi fost primar al oraşului Boldeşti-Scăieni. Măgurele Prahova) . În urma activită ii de primar. monumentul ş. de Administra ie Publică SNSPA. dispensarul nou de la Boldeşti. în 2002. după Revolu ie. a urmat Facultatea de medicina veterinară din Bucureşti. devine director EGA Metal Ploieşti.

le văd. Andrei Mureşanu. 7 aug. putem înşira o lungă listă cu o serie de alte lucrări minunate create de arhitectul din Scăieni. când vizitează Satul de Vacan ă de la Mamaia. de la Plopeni (1984215 . Cristina a revenit la vechea ei specializare din medicina muncii. care este o branşă destul de responsabilă a medicinii moderne din zilele noastre.fosta elevă a Şcolii nr. studen i la Facultatea de Informatică. extrem de cunoscute de milioane de oameni care. 4 alte săli pentru clasele I-IV. Prahova) este unul dintre cei mai prolifici arhitec i români din genera ia sa. admiram şi eu acest bulevard. este actualul şef al sec iei de Medicina muncii de la Spitalul jude ean Prahova din Ploieşti. autor de lucrări splendide. Cristina Stârceanu din Balaca. va reuşi printre primii la Facultatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti. jud. admiră frumuse ea şi originalitatea “Hanului Prahova”. tânăra doctori ă fiind acolo. Niculina Voinea (n. din acelaşi municipiu. cu câ iva ani în urmă. Întregul centru al oraşului Mizil este proiectat tot de acest arhitect. Sute de mii de cetă eni trec anual prin fa a Gării de Sud şi văd acolo o mare şi frumoasă fântână arteziană. dar cine ştie că autorul ei este arhitectul Moianu. o mare sală de sport (15 x 30 m) şi o înfă işare impunătoare. La fel . cinematograful-cineplex “Modern”. prin ară. însă. dar nu ştiam că este opera con-orăşeanului meu. 1941 la Ariceşti Rahtivani. mai accesibile. 4 laboratoare. zeci şi zeci de mii de oameni circulă sau se plimbă pe frumosul Bulevard CFR din Giurgiu. mă voi mul umi să amintesc doar pe cele mai apropiate. ca medic internist. absolvent al aceleeaşi facultă i. absolventă a Universită ii Politehnice Bucureşti. pe care o va absolvi în 1995. Reziden iatul a fost făcut între 1994-1998 în medicina muncii. Sala Polivalentă de 1000 de locuri. ing.09. duce şi o importantă activitate de cercetare. apoi întregul cartier Micro-14 din Buzău. Deşi amândoi so ii fuseseră repartiza i la Bucureşti. precum şi cartierul Costieni din Râmnicu Sărat. de pe Şoseaua Vestului (construit în 1975).. care are 12 săli de clasă. dar câ i ştiu că a fost conceput mai întâi pe planşeta arhitectului Moianu? De asemenea. Voi începe cu marea şi noua şcoală etajată din Boldeşti. Vă dau numai trei exemple din lucrările lui şi o să vă convinge i că am dreptate.) Şi tot aşa. un model de corectitudine. dar numai câ iva se întreabă cine o fi fost autorul lor. Andrei şi Răzvan. dintre ele. fiindcă multe sunt răspândite pe o arie largă. cu două săli.. le folosesc. mamă a doi copii. care a trăit mai toată via a la Scăieni? Zeci de mii de turişti români şi străini. din păcate. iar următorii cinci ani (1999-2004) a fost un timp necesar de specializare în pneumologie. după o perioadă de lucru în spitalele din Capitală. au cerut să fie transfera i la Ploieşti. Scăieni). Sora Cristinei. După cum vedem. din Ploieşti. Ea s-a născut la 25 ianuarie 1969 în Ploieşti şi după terminarea Liceului “Mihai Viteazul” (1983-1987). Nicolae Moianu (n. Este căsătorită cu medicul Dănu Stoicescu. dar câ i ştiu oare că modernul bulevard este tot opera lui? (La drept vorbind. 2 cu clasele I-VIII din Scăieni. Au doi băie ei. deocamdată.Cristina Stoicescu . apărută în 1969 lângă monumentul eroilor. În serviciul pe care îl are acum. ca şi în via a de toate zilele.Policlinica “Cina” de pe Str.1959. este specialistă în ingineria proceselor chimice la Schela Boldeşti. 4.

Până acum a avut roluri interpretative. Predă cursuri de vioară în limba germană la o şcoală de muzică din capitala Germaniei.nu aceea părintească din Scăieni. Ligia Dună (n. până într-o zi când mi-a zis-o în fa ă: “Decât să te ui i la mine. nu ştiu cum”. de Jerry Hems (rolul Irenei Malloy). (Institutul de Proiectări Ploieşti). aceasta fiind locuin a de vară a marelui constructor care locuieşte acum mai mult în Ploieşti. Atunci Nicuşor mi-a dat în mână o pensulă şi tuburi cu ulei. Hotel-Park din Băile Govora etc. spre a nu mai vorbi de atâtea şi atâtea renovări. că nu pot şi. Ea debutase ca pianistă. a urmat studii de urbanism şi proiecte de arhitectură. dragostea mea”. pe care a vândut-o . fiindcă interpreta piese clasice la vioară. a fost repartizată ca soprană la Teatrul de Operetă “Ion Dacian” din Capitală. mai bine pune mâna şi încearcă să faci şi tu o pictură!” “Nu. După absolvirea Conservatorului de muzică din Bucureşti.. Caragiale” din Ploieşti (1959-1965). Hanul Roşu de la Vălenii de Munte (acesta. avocata Oana Moianu. Anul acesta pregăteşte şi alte roluri.numai datorită lui. 3 oct. a 216 . din păcate. patronul casei şi al lui. 19 apr. De acolo a ieşit la pensie în anul 2004. Astfel am devenit şi eu pictor .P. proiectări de case particulare. căci a pictat o serie de minunate tablouri care. Este căsătorit cu o reputată profesoară de franceză. ca soprană. devenit I.P. 1928 la Pleaşa. “Hello Dolly”.Liceul “I. a terminat Liceul de muzică din Bucureşti şi conservatorul “Ciprian Porumbescu”. arhitectul Moianu era cunoscut şi ca “violonistul Moianu”. 1970) Despre Ligia am mai vorbit când am prezentat talentele muzicale ivite din acest oraş. apoi a lucrat ca arhitect la DSAPC Ploieşti (1965-1968). Florin Dună (n. şi mi-a răspuns: “Ai să po i!”. absolvent al Liceului Militar din Predeal. 1969) Şi pe fratele Ligiei l-am prezentat la capitolul despre talentele muzicale ridicate din acest oraş. însă profesoara ei de canto a descoperit că are o voce de excep ie şi a îndemnat-o să studieze canto. apoi Facultatea de Arhitectură de la Institutul de Arhitectură “Ion Mincu” din Bucureşti (1959-1965).L. i-am răspuns eu.. Arhitectul Moianu a făcut acelaşi liceu ca şi mine . Pentru că am copilărit cu Nicuşor. Miltiade Păun (n. fotografiate şi adunate. în următoarele operete: “Frumoasa din pădurea adormită”. Ca şi sora lui. îmi amintesc cum îl chibi am când el picta. etc.. mi-a pus în fa ă o bucată de carton pregătit pentru a fi pictat.ci eleganta vilă din Seciu. în opereta “Farmecul operetei” de Emmerich Kalman şi în “Opereta. 9 iun.. Este un foarte talentat violonist. La toate aş mai putea adăuga şi propria lui casă .decedat la 29 iulie 2002 la Scăieni). dar având înclina ii muzicale. ar putea alcătui astăzi un frumos album de artă ce ar merita să fie publicat. i se mai spunea şi “pictorul Moianu”. Şi l-am “greşit” destul de bine. El locuieşte în Berlin. incendiat cu rele inten ii de nişte criminali mafio i). cimitire ş. Prahova . Până să iasă la pensie.1985).a. Mai nou. a luat din perete icoana Sfântului Nicolae. inten ionează să publice un curs de vioară. cum îi ziceam eu în copilărie. Casa de cultură Plopeni (1980). de Marius eicu (rolul Barzei Berta). printre care Casa Cămărăşiei din Slănic Prahova. În cartea de fa ă sunt şi reproduceri după picturile acestui distins arhitect român. Constan a Florica Moianu şi au o fată care a absolvit Facultatea de Ştiin e Juridice din Bucureşti.

1946): Pentru lupta cu arma în mână împotriva comunismului.1951): Pentru lupta împotriva comunismului. preşedinte de Antrepozitare Fiscală.mai multe niveluri de securizare. A fost oprit acolo ca asistent. Tatăl său este cunoscutul portar al echipei de fotbal a Schelei Boldeşti. 8 iulie 1936) este inginer. autor de librete muzicale. care trebuia să aibă . împreună cu Titus Moisescu (Ed. secretar literar muzical la Operă şi Operetă.sau. descrisă la capitolul respectiv. Prieten cu marele tenor Ion Dacian care îl va cununa cu Elena Nicolae din Scăieni şi care le-a cântat la nunta ce a avut loc în această localitate. director la “Electrecord”. a mai urmat Facultatea de Drept a Universită ii Ecologice Bucureşti. declanşând atacuri bine documentate contra firmelor fantomă. a contribuit concret la combaterea acestui flagel care păgubeşte bugetul de stat cu sume de ordinul miliardelor de euro (peste 50% din valoarea bugetului de stat). deoarece chiar şi acestea se falsificau.1961). 21. pe acest fost elev al Şcolii din Scăieni l-am trecut pe lista cetă enilor de onoare. cerând intensificarea expertizelor (în special în vânzările la negru de băuturi alcoolice de marcă. Alte amănunte sunt descrise la capitolul despre talentele muzicale ale oraşului. Ionel Păun. devine director la Direc ia de muzică din Ministerul Culturii. elevă clasa a II-a. sus inându-şi masteratul în ştiin e economice la ASE – Finan e-bănci şi a devenit director general în cadrul Agen iei Na ionale de Administra ie Fiscală ANAF.08.continuat studiile la Conservatorul din Bucureşti. pe acest fost elev al Şcolii din Scăieni l-am trecut pe lista cetă enilor de onoare. director general al Direc iei Generale de Inspec ie Financiar-Fiscală din cadrul Ministerului Finan elor Publice. Gheorghe ârlea-Castellano (n. Titus Pelinescu. muzicală. 20. secretar muzical la agen ia de impresariat artistic ARIA. Costin Pelinescu (n. descrisă la capitolul respectiv. Rusu Dragoş (n. 1969). a tutunului fin din import prin folosirea banderolelor false netimbrate corespunzător şi fără elemente de siguran ă specifice). Peste câ iva ani. absolventă a ASE 1988. fiind necesar introducerea obligatorie a controlului şi verificării cu lampa ultravioletă a etichetelor holografice. Este căsătorit cu Raicu Angela Iuliana (n. 10. Nicolae C. mai bine zis.07. în prezent director în Ministerul Finan elor. Rusu Dragoş. fost inspector generaladjunct al Inspectoratului de Învă ământ al Municipiului Bucureşti şi inspector general şef al Sec iei de Învă ământ din Sectorul 1 al Capitalei. A fost vicepreşedinte şi comisar la Garda Financiară Centrală. contra valului de evaziuni fiscale din ară. 21. A condus ansambluri româneşti peste hotare. profesor. Au doi copii: Andreea – studentă anul I la Universitatea Hiperion şi Corina Teodora.06. care locuieşte tot la Scăieni. Bucureşti. colaborator extern la revista “Muzica”. Ilie Du u (n. 217 . De pe această pozi ie a devenit primul luptător cu re elele mafiote. după absolvirea Facultă ii de Economie Industrială din cadrul ASE (1989). Are un băiat inginer. Sa ocupat cu verificarea produselor impuse accizării. co-autorul căr ii “Opereta Ghid”. inclusiv a foliilor holografice care au .05. Este doctor în Finan e-bănci.1963) este un fost elev al Şcolii din Scăieni care.

Viorel jucând ulterior în ambele echipe na ionale . a fost ales ca Preşedinte pe ară a Federa iei Sportive de Înot. între 1954-1970 în alte mari echipe. de-a lungul anilor. rapid şi imbatabil în fente zigzagate de tip sud-american. a fost recrutat. Deşi primele clase le-a făcut în comuna natală. Are două lucrări publicate în domeniul sociologiei. fostul centru-înaintaş al echipei boldeştene a fost remarcat şi recrutat mai întâi în echipa Petrolului din Ploieşti. că. de mai multe ori. dar şi unul dintre cei mai buni antrenori. chiar dacă în patria sa. Abia în preajma decesului. apoi din nou la Progresul Bucureşti. la Progresul CSPS. Caragiale” la Ploieşti (abs. s-au scris frumoase articole de laudă. apoi. A continuat cu studii la Institutul Politehnic din Bucureşti (actuala Universitate Politehnică). echipa purtătoare a “felinarului roşu”. Progresul Finan e-Bănci Bucureşti. într-un fel nemeritat şi dureros.L. Viorel Mateianu: Unul din cei mai mari fotbalişti şi antrenori de fotbal. unul dintre fruntaşii la învă ătură pe şcoală. pe care a adus-o în prima linie din divizia A.cea de juniori şi de seniori . Inspectorul general Costin Pelinescu a venit şi continuă să vină deseori în vizită în Boldeşti-Scăieni. După asemenea rezultate. 1956) şi studiile de drept civil la Facultatea de Drept din Cluj şi Bucureşti. creându-i o stare psihică ce a contribuit considerabil la îmbolnăvirea lui. unde a fost şi director. Maramureş Baia Mare la nivelul unei imbatabile echipe de club european (amintim că la Baia Mare clubul sportiv îi poartă numele. între anii 1978-1980. S-a spus despre el. ridicând. În şcoala generală a fost colegul meu de clasă. în 1972. adeseori a fost nedreptă it din invidia unor potenta i. a fost nu numai un mare fotbalist român. absolvită în 1966 cu titlul de inginer mecanic.M. De aici. V.şi participând în turnee na ionale ori interna ionale. de-a lungul anilor. motiv pentru care. juristul Viorel Mateianu. echipa F. venea zilnic pe jos de acasă la terenul de fotbal din Boldeşti şi deseori se recomanda că este fotbalist boldeştean. odată minge intrată în iureşul paşilor săi. nu se oprea decât în poarta adversarului. în func iile amintite. a revolu ionat fotbalul românesc prin metode ştiin ifice şi idei de joc personale. Între 1985-1998 a fost inspector şef la Sectorul 1 Bucureşti.C. apreciat de to i directorii de licee şi şcoli generale pentru impar ialitatea şi corectitudinea sa exemplară despre care. Steaua-CCA. După o perioadă de stagiatură ca profesor inginer de tehnologie la Grupul şcolar de construc ii metalurgie. în calitate de antrenor de elită. i s-a oferit . Prahova. “Vio” era cel mai bun dribleur al fotbalului românesc din toate timpurile. după revolu ie. unul din cei mai aprecia i şi respecta i inspectori din învă ământul bucureştean. De asemenea. s-a născut la 1 iunie 1938 la Lipăneşti. ca sportiv el s-a născut la echipa de fotbal a schelei Boldeşti. Universitatea Cluj. locuri de care îl leagă cele mai frumoase amintiri din copilărie.destul de tardiv titlul de “maestru al sportului”. manageri ai marilor echipe occidentale i-au oferit sume tentante de sute de mii de dolari încercând să-l achizi ioneze în forma iile lor. la Inspectoratul Şcolar Bucureşti. succesiv. Federa ia Română de Fotbal l-a 218 . Viorel trăia zilnic în Boldeşti. Dar Viorel le-a respins pe toate cu demnitate. apoi Liceul “I. pe drept cuvânt. Ca jucător extrem de dinamic. care i-au şlefuit talentul până la nivelul de mare vedetă interna ională şi l-au transformat în idolul numărul unu al spectatorilor din întreaga ară.Şcoala generală a făcut-o la Ploieşti şi la Scăieni iar studiile medii la Liceul “Spiru Haret” din Bucureşti (1954). fiind adesea comparat cu marele brazilian Pele. Ca inspector general a fost.

“împrumutat” pentru trei ani (1970-73) echipei germane TUS Wansee din Berlinul Occidental, unde, de asemenea, Viorel Mateianu a făcut minuni pe teren. Necazurile trăite în relativ scurta sa via ă (moartea unicului fiu care de abia se căsătorise, un prim accident vascular), nu l-au mai ajutat să reziste la al doilea stroke cerebral şi în ziua de 25 nov. 1996, a plecat dintre noi, cu trei ore înaintea meciului echipei “Steaua” în cupa UEFA, pe care o iubea şi voia să o vadă evoluând pe teren. A lăsat în urmă pe iubitoarea lui so ie, jurista Mihaela Mateianu, redactor la ziarul Libertatea, şi doi nepo i, astăzi studen i - Dănu şi Viorel Mateianu-2, care locuiesc la Boldeşti cu Dana, mama lor, profesoară de matematică la şcoala din această localitate. Fiindu-mi bun prieten şi coleg de liceu, am apucat să-l vizitez acasă la Bucureşti, unde ne-am îmbră işat cu emo ie când ne-am revăzut după mai bine de patru decenii. Am scris despre el în ziarele americane, iar acum consemnez trecerea lui prin lume şi în această monografie care este închinată locului pe care Viorel îl iubea atât de mult. Vivi Răchită: (n. 30 mai 1970 la Boldeşti-Scăieni). A fost elev al Şcolii din Scăieni. Alături de Viorel Mateianu, Valeriu Răchită este unul din cei mai de seamă fotbalişti şi antrenori români. Pe undeva, chiar li se aseamănă soarta şi stilul lor de lucru. Ar fi multe punct comune care îi apropie - chiar şi ini ialele de “V” de la “victorie” - dar şi multe diferen e. Dacă Viorel era centru-înaintaş, Vivi era “back”, adică fundaş, despre care mul i au spus, în perioada când a mai evoluat la Steaua, că are ceva din Prodan, cu excep ia unor mici gafe de care fireşte că nu poate scăpa nici un fotbalist. Ob inuse o medie foarte bună (8,48) într-un meci cu Bistri a, cam prin vremea când el juca la Steaua. De fapt, Răchită a fost preferatul spectatorilor cam în toate echipele şi meciurile în care a jucat - şi se poate mândri că are un palmares de jucător formidabil, evoluând în vreo opt echipe bune, în decursul a numai câ iva ani. Dacă ne gândim că a pornit de pe simulacrul de stadion al IGS-ului, de lângă casa lui din Scăieni, şi a ajuns cu repeziciune pe marile stadioane ale ării şi ale Europei, aceasta nu e lucru pu in. Între anii 1990-1996 a jucat la Petrolul; între 1989-1990, 1996-1999, 2002-2005, deci în trei rânduri, ajunsese să fie idolul steliştilor, căci Vivi se dedicase trup şi suflet echipei “Steaua” şi poate că ar fi rămas acolo mai mult timp dacă nu ar fi intrat în conflict cu Gigi Becali. După plecarea de la echipa roş-albaştrilor, a mai perindat pe la Plopeni şi pe la Oneşti, apoi în capitala Turciei, în echipa Ankaragükü, iar din Turcia la Farul Constan a, apoi la echipa Litex, din Bulgaria şi, în sfârşit, la Universitatea Craiova... A jucat ca fundaş şi în echipa na ională. Cele mai mari foloase, Răchită cred că le-a adus echipei ploieştene Petrolul, unde s-a remarcat ca un bun şi devotat antrenor. Din această func ie, s-a retras în mod festiv, în august 2005, când i s-a şi organizat un “meci festiv” special, sus inut în cinstea lui, un meci de retragere, cu participarea forma iilor din anul 1995 ale Petrolului şi Rapidului, finalistele acelui an. Incontestabil, Valeriu Răchită este unul din marii fotbalişti ai ării, motiv pentru care consider că merită să intre pe lista de onoare a oraşului Boldeşti-Scăieni.

219

O PRIMĂ LISTĂ CU CETĂ ENII CARE ŞI-AU ADUS CONTRIBU II DE SEAMĂ ÎN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI, SPRIJININD, PRIN MUNCA LOR ZILNICĂ, RIDICAREA LOCALITĂ II Deoarece această listă este alcătuită de la mare distan ă de ară, fără să existe posibilitatea de a fi întru totul completată cu datele necesare, nici verificată sută la sută, precum autorul şi-ar fi dorit, sunt dator cu nişte explica ii. Mai întâi m-am izbit de criza de spa iu şi de timp, dar şi de imposibilitatea de a intra în contact direct cu o mul ime de locuitori care sunt sigur că meritau să figureze pe ea şi pe care încă nu am putut să-i contactez, deşi am încercat aşa ceva. (Câteva plicuri cu date personale expediate din ară nu au ajuns la mine în America, probabil oprite de SRI, căci au văzut că erau liste care transmiteau date personale din România în America şi, de aceea, aş avea dreptul să spun că acest serviciu de informa ii mi-a făcut un mare deserviciu, deoarece mi-a sabotat lucrarea de fa ă. Credeam că am scăpat de cenzurarea scrisorilor, obicei criminal moştenit de pe vremea dictaturii comuniste. Se vede treaba că mai avem mult până să ne aliniem la cerin ele UE.) De aceea, trebuie să îmi cer scuze de la persoanele apar inând acestei categorii şi care sper să mă în eleagă că, deocamdată, nu figurează aici, nu din rea voin ă, ci din simplul motiv că, în ciuda unor eforturi făcute, până la tipărirea căr ii, cerută urgent de editură, nu am putut afla totuşi numele lor şi celelalte amănunte. De asemenea, însăşi uitarea, uneori, ne joacă feste... Sunt sigur că lista trebuia să fie cu mult mai mare, fiindcă majoritatea cetă enilor şi-au adus obolul la ridicarea localită ii. Cauzele omisiunilor respective rămân, totuşi, motive serioase, vizavi de pre uirea fiecărui locuitor în parte, pentru care îi rog pe cei care lipsesc din această succintă enumerare şi se consideră neîndreptă i i, ştiind că au contribuit cu ceva concret la ridicarea spirituală sau materială a oraşului, să aibă răbdare şi să-mi comunice numele lor pe următoarea adresă: Prof. Cristian Petru Bălan, str. Bucovului nr.19, Boldeşti-Scăieni, jud. Prahova, cod. 105300 (sau prin e-mail: cristianbalan1@yahoo.com). Observa iile şi adăugirile îmi vor fi comunicate electronic aici, în Statele Unite. În afară de nume, i-aş ruga pe aceşti solicitan i să specifice profesia, domiciliul şi care anume a fost contribu ia lor principală la consolidarea bunului renume al acestei localită i. Dacă explica iile vor fi plauzibile, după verificare, numele lor vor fi cu certitudine incluse în edi ia a doua a acestei monografii. Le mul umesc încă de pe acum cu anticipa ie. Deocamdată, în această primă edi ie, avem informa ii despre următoarele persoane, domiciliate în Boldeşti-Scăieni. Din păcate, câteva sunt decedate (numele însemnate cu o cruciuli ă), dar aceasta nu înseamnă că nu meritau a fi amintite. Toate numele sunt men ionate în ordine alfabetică (oferind şi unele amănunte în cazul că activitatea lor a fost necesar a fi subliniată): Prof. univ. Alecu Ioan-Nicolae (n. 09.07.1945, Bucureşti), fost preşedinte AGA în cadrul S.C. “Agros” Boldeşti-Scăieni, între 1990-1999; +Albulescu Mariana (asist. med., n. 21.12.1953, Ploieşti – m. 19.12.1996), Albulescu Şerban (n. 19.07.1949), electronist, Albulescu Doina (n. 12.05.1955), economistă, Albulescu Bogdan (n. 22.03.1978), actor Teatru Na ional Bucureşti, Albulescu Andreea (n. 31.10.1980), economistă, ing. Ion Nicolae Alexandru, ing. Ion Angelescu, +Margareta Angelescu, ing. +Mircea Angelescu,
220

Nicolae Angelescu, +Petrache (Petre) Angelescu, ing. Petre (Puiu) Angelescu, Georgeta Anton (tehnician veterinar), Gh. Antonescu, Liliana Antonescu, Ion Anton, Silviu Andrei Antonoiu, prof. Steliana Apostu, ing. Vasile Ardeleanu, Daniela Aron (asist. medicală), Valentin Aron, prof. Natalia Atanase, +Corneliu Axente, ing. Ion Baraonici, Titi Bădica, +Ion Bălan, Puica Bălan, ing. geolog Bărbătescu, Coca Beuca, +Traian Beuca, Daniela Bică, C-tin Belea, ing. Lidia Belea-Mitu, ing. Aurel Bilciurescu (preşedintele unei companii de import-export), ing. Doina Bilciurescu (n.1949), ing. Olga Bilciurescu (n.1957), Mariana Bilciurescu, prof. Ana Bi ă, +prof. Ion Bi ă, Paul Bi ă, Stelian Bi ă, +Gheorghe Bîrjoveanu, ing. C-tin Blebea, Ana Bocioacă, Gh. Bratosin, Paulina Bratu, Elena Buiac, Simion Buiac, ing. Valeriu Carp, Marilena Carp, Gheorghe Catrinoiu, Antoanta Cazacu, ing. Violeta Cazacu, Tiberiu Ceauşu, +înv. Gheorghe Cătălin, ing. Gabriel Călinescu, medic stomatolog Daniela Călinescu, Puiu Călinescu, Filofteia Căproiu, Simona Cârcioiu, Stelian Cârcioiu, Cristina Cernat, +Dumitru Cernat, +Emilia Cernat, C-tin Cheşca, Niculina Chiriac, ing. prof. Doina Marina Chiri ă, prof. Constantin Chiri ă, Ion Chivăran, Rodica Chivăran, Cristina Ciobanu, Natalia Ciobanu, Gabriel Cioc, Rodica Cioc, Ciorobea Daniela, farm. Valeria Ciupercă, econ. Cristina Ciulei, Florin Ciulei (n. 15.09.1969), admin. Şc. nr. 1 Boldeşti, Ion Ciulei, Florica Ciulei, Vasile Ciulei (n. 22.04.1941), abs. Fac. Electromecanică, Ciulei Fănică (n. 8.10.1967), sudor, CiuleiGurău Irina (n. 15.01.1963) economistă şi patron de magazin, Ion Constantin, ing. Ciprian Costache, Iulian Costache, Elena-Lumini a Costache, ing. Stelian Croitoru, col. sec. Ion Croitoru, Florin Croitoru, Cucu Croitoru, +Crozzolo Alexandrina, Gheorghe Danciu, +Chiril Darie, Valeriu Darie, prof. Elena Darie, Ion Darie, Mariana Darie, ing. Mihai Darie, Petre Darie, Virginia Darie, Cornel Diaconu, +Elena Diaconu, +Ion Diaconu, Fivi Diaconu, +Ovidiu Diaconu, înv. Constan a Diaconescu, ing. Dan Diaconescu, prof. Dana Diaconescu, prof. Silviu Diaconescu, ing. Ion Dima, prof. +Emilia Dincă, econ. Ion Dincă, prof. Constantin Dinu, prof. Ion Dinu, prof. Maria Dinu, ing. Viorel Dinu, ing. +Nanu Dragu, prof. Mona Dumitru, Gh. Duma, Cristian Petre Dumitrache, Eremia Dună, ing. Gh. Dună, Eugenia Du u-Mihăilescu, ing. Gheorghe Enache, ing. Liana Enache, ing. Enescu Traian, înv. Enescu Veronica, Carol Fechete, Virgil Fechete, Floarea Fechete, Ana Filip, Adrian Filostache, Ioana Filostache, Florea Daniela, Elena Frecău eanu, Teodor Frecău eanu, prof. Eugenia Filote, Ionu Filote, ing. Gheorghe T. Gheorghe, Rosika Gheorghe, Constantin Gheorghe, prof. Tatiana Gheorghe, Alexandra Georgescu, ing. Marian Georgescu, Adriano Valeriu Geotti, Corneliu Geotti, +Maria Go onoga, prof. +Platon Go onoga, +Leon Grigore, +Nicolae Grigore, Marilena Grigore, +Tamara Grigore, econ. +Valerică Hancu, prof. Hanganu Maria, Ecaterina Hoancă, Eugenia Ilie, Gh. Ilie, ing. Mircea Ilie, Benone Ionescu, econ. Elena Ionescu, cant. Ştefan Ionescu, Constantin Iosif, Elena Iosif, C-tin Isbăşoiu, Stelu Ivan, +Antoaneta Lazăr, Maria Leucă, Elena Leucă, Elena Licu, Maria-Lala Licu, Nicolae Licu, înv. Vera Licu, Ion Loghin, înv. Florica Manea, Elena Manole, Ilie Manole, Miruna Manole, Valentin Manole, Aurel Marin, +Constan a Marin, ing. Petre Marinescu (inginer pensionar, fost director a Uzinei de maşini şi utilaje din Giurgiu), Elena Matei, +Grigore Matei, Marian Matei, +Niculina Matei, Paul Matei, C-tin Mateescu, ing. text. Teodora Mateescu, Valeriu Mateescu, Ion Mazilu, Bogdan Metea, ing. Corina Metea-Pătrănescu, Elena Mihai, Cleofira Mihalcea, Cristian Mihalcea, Ing. Aurelian Mihăilescu, ing. +Elena Mihăilescu, ing. Constan a
221

Mihăilescu-Dragu, prof. Dorina Mihăilescu, Victoria Minea, Petre Miti ă, prof. Cireşica Marciu, educ. Elisabeta Marciu, înv. +Ioana Mocanu, Maria Musceleanu, Ştefan Musceleanu, farm. Ileana Munteanu, Ion Munteanu, econ. Maria Munteanu, Aurelia Mureşanu, +Mircea Mureşanu, Musa Samir (proprietar cofetărie), Laura Musa, Elisabeta Nagy, Mihai Năstase, Gheorghe Negu , dr. Nemerovschi Carmen, înv. +Constantin Nichita, Elena Nichita, asist. farmac. Ana Atena Nicola, Lucian Nicola, Gheorghe Nicolae, Bodola Nicolescu, Lizica Nicolescu, C-tin Nicolescu, Puiu Olaru, Valeria Pahon u, Adrian Pantelimonescu, Maria Pantelimonescu, Roxana Pantelimonescu, +Ioan Paraschivescu, Valeria Paraschivescu, Oni iu Eugenia, Vanda Oprea, Ovidiu Pascu, ing. Corina Metea-Pătrânescu, dr. Doru Pârvan, prof. Constan a Pârvulescu, econ. Lia Petre, +Maria Petre, +Nică Petre, Romeo Petricioiu, Ion Pilică, econ. Adrian Petre Popescu, +C-tin Popescu, înv. Eugenia Popescu, ing. prof. Emilia Raluca Popescu, Steliana Popescu, Caius Aurelian Pi a, Eduard Mihai Pi a, asist. med. Gheorghe Pi a, Eugenia Pi a (maistru cofetar cu practică îndelungată în Germania), +Ion Pi a, Eugen Popa, Florica Popa, Ileana Popa, Liviu Popa, Lucica Popa, Manole Popa (fost viceprimar), Marius Popa, Olgu a Popa, +Puiu Popa, econ. +Constantin Popescu, +Paraschiva Popescu, +Petre G. Popescu (fost notar, primar de centru), Mihai Predescu, farm. Livia Protopopescu, Lucia Puşcaşu, Victor Puşcaşu, Aurelia Radu, C-tin Radu, Dr. Luiza Radu, Radu Dumitru (Conu’ Mitică, figură pitorescă a oraşului, prin nota distinsă de elegan ă a vestmintelor sale), prof. Petre Radu, Elisabeta Radu, Eugenia Lelia (Gina) Radu, ing. Gh. Răchită, jurist Gabriela Rădulescu, Georgeta Rădulescu, Ion Rădulescu, Jana Rădulescu, Dorina Rădulescu, col. Mircea Rădulescu, Paul Rădulescu, Relu Rădulescu, Ion Roşca, Lucica Roşca, +Răzvan Roşca, Aurelia Samoilă, Nicolae Savu, Ana Săndulescu, dr. Alin Scarlat, Elena Scărlătescu, Jean Scărlătescu, +Lică Scărlătescu, ing. Elisei Scirenco, Mihaela Scirenco, Pavel Scirenco, ing. Floru Secre eanu, ing. Nelu Slăboiu (Pavel), Silvia Sorescu, prof. Abel I. Stan, Daniel I. Stan, Elena I. Stan, Aurel Stan, prof. Fabiola Stan, ing. Sever Stan, Ioan I. Stan, înv. Ioana Stan, Valentin Stanciu, Ana State, +Gheorghe State, Mariana State, prof. Petre State, Veronica State, înv. Georgeta Suditu, prof. ing. Constan a Tănase (directoarea Liceului industrial Scăieni; v. Liceul), econ. +Corneliu Tănase, +Aurelian Tănăsescu, prof. Florica Tănăsescu, Ilie Tănăsescu, Remus Tănăsescu, +Ilie Teodorescu, dr. Valentin Teodorescu, Elena Teodorescu, C-tin Teodoru, Alexandru Tolomei, Aurică Tomescu, ing. Ion Tomescu, C-tin Tomescu, +Nicolae Tomescu, Petre Tomescu, +Vasile Tomescu, Ioan Tronaru, Gheorghe Tudor (fost director cămin cultural, consilier primărie), Severa Tudor, ing. Florin Turbatu, tehn. oper. Camelia Voinea, Marius Voinea, Mădălina Voinea, ing. Niculina Voinea, econ. Mariana Urdea, +Vasile Urzică, prof. Cezarina Vasile, ing. Dorin Vasile, Lucica Vasile, Petre Vasile, înv. Georgeta Vasilescu, Grigore Vasilescu, înv. Mariana Vasilescu, ing. Sorin Vasilescu, +Niculina Vâlsănoiu, Octavian Vişan, Maria Vodă, Alexandru Zamfirescu, Emil Zamfirescu, Silvia Zamfirescu, Mirela Zeca, +Tănase Zeca, Ion Zîrnea. (Lista va continua, cu corectarea omisiunilor, în edi ia a II-a). FOŞTI PRIMARI ŞI AJUTOARELE LOR : +Tănase Vasilache (v. mai jos: fondatori), +Ilie B. Răspop (v. mai jos: fondatori), +Popa Manole, Maria Musceleanu
222

(fostă secretară şefă a primăriei oraşului, un model de conştiinciozitate), C-tin Năstase, Cristu Vlăsceanu, +Stela Chivăran, Gheorghe T. Gheorghe, (v. mai jos: foşti lideri locali), jurist Dumitru Pi a, Gh. Tudor, Ştefan Pahon u. FOŞTI ŞI ACTUALI LIDERI DE INSTITU II LOCALE ŞI ÎNTREPRINDERI : Col. Petre Rădu ă (n. 01.01.1946 la Valea Sălciei, Buzău). După terminarea Şcolii generale din comuna natală, a urmat Liceul din Râmnicu Sărat şi Şcoala Militară din Bucureşti (1964-1967). Are gradul de colonel. S-a înscris la Universitatea Bucureşti, urmând Facultatea de Drept şi Filosofie (1970-1979) pe care a terminat-o cu titlul de Diplomat în Drept. Este căsătorit cu prof. de matematica Alexandra Rădu ă (n. 15.03.1951, la Râmnicu Sărat), licen iată a Facultă ii de matematică din cadrul Universită ii “Al. I. Cuza” din Iaşi. Au doi copii: Cristian Rădu ă, sculptor (prezentat la artiştii locali) şi Georgeta Rădu ă, asist. univ. la catedra de matematică a Universită ii Ploieşti, (n. 24.03. 1976), căsătorită cu ing. Valentin Maniu. Georgeta şi Valentin au doi copii. Colonelul Petre Rădu ă a lucrat în cadrul Ministerului de Interne, în fosta mili ie, fiind detaşat la Buzău, Mizil, Văleni şi Boldeşti-Scăieni unde a fost comandantul Postului de mili ie orăşenesc (1973-1985). În prezent, este pensionar, dar, avându-se în vedere înalta sa calificare şi experien ă, a fost numit comandantul Poli iei comunitare din Boldeşti-Scăieni, de la înfiin are (2005) până în prezent. (Vezi. cap. poli ia locală). Trebuie men ionat faptul că atunci când Securitatea a aflat că Petre Rădu ă a avut nişte rela ii mai strânse cu familia mea “fugită în America”, a fost mutat din postul ce-l avea în Boldeşti-Scăieni, la Slănic Prahova. Abia după revolu ie a fost repus în drepturi. Ing. Florin Marinescu (n. 28.12.1954, Ploieşti), actualul şef al “Unită ii Boldeşti”, cum se numeşte reminiscen a fostei şi glorioasei Schele petrolifere Boldeşti care, de la peste 3000 de salaria i, a mai rămas cu vreo 300, se străduieşte, pe cât îi stă în putin ă, să men ină această unitate la linia de plutire. Eradicarea Schelei Boldeşti s-a produs prin Hotărârea nr. 692 din 7 oct. 1994 privind înfiin area de societă i comerciale cu capital integral de stat prin reorganizarea unor subunită i din cadrul Regieiei Autonme a Petrolului “Petrom” Bucureşti. Inginerul Florin Marinescu continuă munca începută de pe când lucra la fosta schelă. Experien a îndelungată îl ajută în acest efort pe care îl duce cu speran a că va fi din nou posibil ca “Unitatea Boldeşti” să redevină ceea ce a fost Schela petroliferă Boldeşti - nicidecum o anexă a Schelei Băicoi. După absolvirea cursurilor elementare la Boldeşti, apoi a claselor V-VIII la Liceul Caragiale din Ploieşti, a urmat Liceul militar “Dimitrie Cantemir” din Breaza. Nu şi-a ales cariera militară ci a vrut să devină inginer petrolist. De aceea a urmat cursurile Institutului de petrol şi gaze din Ploieşti (1976-1981) pe care le-a absolvit cu titlul de inginer. A lucrat în fosta schelă Boldeşti din 1981 până în prezent, 2007, având mai multe responsabilită i: inginer şef de brigadă, şef de sec ie, şef de produc ie, până la func ia actuală - supervizor interven ii, şef de unitate. Constantin Năstase (n. 24.07.1936, com. Corbii Mari, Dâmbovi a, fosta Tudor Vladimirescu). Sudii elementare şi gimnaziale în comuna natală (cl. I-VI la Corbii Mari, cl. a VII-a la Tudor Vladimirescu). A urmat o şcoală profesională de electricieni la Târgovişte, fiind repartizat la Schela Boldeşti unde a lucrat până în 1955. Din 1955 până
223

) şi au doi copii Gabriel şi Mihai (v. I-VIII nr. Cu certificat de muncitor. Teodor Costache. În 1969 se transferă ca diriginte de şantier la Fabrica de mucava din Scăieni. lucrând ca maistru la schelă până în 1959. deoarece acea ară nici nu ştia ce sunt acelea cutiile de carton. În afară de două surori.. Ing. Inginerul Costache a fost trimis de trei ori în Mongolia. apoi ca director comercial la Întreprinderea de aparataje electrice din Ploieşti. A fost luat în armată la tancuri. unde a stat mai bine de un an de zile. În acel an a fost ales preşedinte de sindicat pe schelă de unde a fost trimis la o şcoală de partid de un an de zile după care este numit instructor teritorial pe fostul raion Ploieşti. pe vremea când era primar dr. dotarea lor cu 52 de computere (35 la Boldeşti. Vasile Enache. construirea monumentului ş.03. Fac. ca şi el. la această fabrică. A candidat la alegerile pentru primărie din partea PSD şi va deveni viceprimar între anii 2001-2006. de asemenea. la Uzinele “Steagul Roşu” din Braşov. Silviu Costache (n. un expert electrician auto şi fost operator de cinematograf (v. Silviu fusese operator chimist la Brazi. lângă Piatra Neam . 224 . 4. 1936-09. 1949. este fiul Paraschivei şi al preotului surghiunit de comunişti. în cadrul asocia iei sindicale din Ploieşti. Ceilal i doi fra i ai lui Genel Costache au decedat: Costache Marian (1946-1996). A trebuit să se angajeze ca muncitor strungar. Din 1987 până în 2001. prof. Gheorghe Genel Costache (n. În prezent este jurist la Ploieşti. personal de Yumjaaghiin edenbal (1916-1991). în continuare.1942 la Măgurele. Mariana (1933-1980) şi Elena (administrator la o grădini ă). 30. care. În această perioadă s-a avut ca sarcină colectivă două obiective principale: construirea şcolii noi de la Scăieni şi a sălii de sport de la Şcoala cu cl. Va lucra. de drept administrativ.). Revine la schela Boldeşti de unde va ieşi la pensie în 1995. a ajuns la locul întâi pe ară într-un concurs artistic. După terminarea şcolii generale de la Lipăneşti. În 1969 revine la schelă. construindu-le acolo o fabrică de mucava. Deci. Conducerea schelei îl trimite la Academia Ştefan Gheorghiu unde se specializează în probleme economice.N. absolvent al Liceului industrial Scăieni. liceul seral la Boldeşti şi Universitatea.2004). absolvent al Liceului seral Boldeşti (1968) şi al unei şcoli de maiştri (1978). după trei ani de şcoală tehnică. a urmat Facultatea de mecanică. Dar. N. Prahova).a. Editura Arhiepiscopiei Alba Iulia (Reîntregirea). fost director al Clubului de la Schela Boldeşti. aceştia fiind tot strungari. Mai avea colegi 14 fii de preo i. Este căsătorit cu educ. devine directorul general al acestei fabrici care acum a fost rebotezată CAHIRO. fostul director al Fabricii de mucava Scăieni. a lucrat 32 de ani. Ploieşti).. gra ie măiestriei sale actoriceşti. iar de aici va fi cerut ca director comercial timp de zece ani la Măgurele. 17 la Scăieni). asfaltarea a 14 km de străzi. fostul director mai are un frate. a întâmpinat mari dificultă i cu înscrierea la facultate.L. şeful statului. fost secretar al primăriei în perioada când Aurică Marinescu era primar.03. A fost medaliat cu cea mai înaltă medalie a muncii mongolă. Adriana Năstase (vezi A. talente muzicale locale) şi Ionel Costache (14.în 1958 a urmat o şcoală de maiştri. 1 Boldeşti-Scăieni. El a terminat şcoala generală la Lipăneşti. G. din cadrul Politehnicii Bucureşti (1968) şi a primit reparti ia la Uzinele de fibre sintetice “Republica” din Săvineşti. după cum arată cartea “Preo i ortodocşi în închisorile comuniste”. timp în care a fost şi profesor de tehnologie la Liceul industrial din Scăieni. de Vasile Manea.10. fiind “băiat de popă”. inginerul a urmat Liceul I. doctor în economie.06. la Sibiu. Caragiale din Ploieşti (1960).

când întreaga ară era încă destul de debusolată. Econ. a lucrat la proiectul clădirilor Omnia.toate din Scăieni. luat zilnic cu asalt de pacien i locali sau din afara localită ii. Fra ii inginerului sunt: Mihai Călinescu (n. fost ministru al petrolului. Copiii lui. casa familiei Vâlcu. 22.a. Mihai Moraru. le-a depăşit cu bine. de altfel. cu care. a fost foarte ataşat de scăienarii pe care îi reprezenta şi a fost totdeauna purtătorul lor de cuvânt în primărie. din cauză că a constatat lipsa de cooperare a autorită ilor superioare. 20. Popa Manole (1936-1993) regretatul viceprimar. Gabriel Călinescu (n. amândouă absolvente a liceului de muzică. Ploieşti). Bucureşti. Are două fete. acoperind perioada cea mai dificilă. şofer. Jean (primar între 1991-1992) a fost primul primar al oraşului numit după Revolu ie. în regimul trecut. casa dr. până la pensie. De aceea lui îi revenise sarcinile cele mai încâlcite pe care.11. din fericire. acceptând până şi “sacrificarea” propriei case pe care a lăsat-o ca mul i ani să fie lăcaşul dispensarului localită ii Scăieni.1956. Monumentului. sprijinind orice activitate a autorită ilor dusă în această direc ie. Deşi ceruse sprijin din partea conducerii jude ene.09.06. venind cu numeroase ini iative frumoase şi deosebit de utile. a lucrat ca inginer constructor la aşa numita Casa Albă din Ploieşti. absolvent al Institutului de construc ii. Daniela Călinescu de pe str. Scarlat.AL I CETĂ ENI DE FRUNTE AI LOCALITĂ II: Ing. După un an de zile de primariat. Toma Călinescu (n. Inginerul Călinescu este un militant neobosit pentru drepturile cetă eneşti ale locuitorilor din Scăieni. Ciungradi Silviu (primar între 1979-1981). Gina (n. Bianca-Andreea fiind pianistă la Viena. de pe str. Este autorul unor frumoase construc ii (casa ing.1955 Ploieşti) este profesoară la Toronto. Popescu P. După terminarea liceului şi a Institutului de construc ii din Bucureşti (1962-1968). facultatea de construc ii. aceasta nu l-a ajutat după cum dorise. sora lui Gabriel. absolventă a Facultă ii de Medicină din Constan a (1995). desenator tehnic. mai ales că era primul primar care nu apar inuse fostului partid de la guvernare. Alexandru Puiu Călinescu (n. Ploieşti) este inginer constructor şi proiectant arhitectură. Ing. de pe str. având cabinet propriu. 10. aşa că nu şi-a mai depus candidatura pentru continuarea mandatului. Alexandru. 225 . lucrând foarte conştiincios şi fiind deosebit de apreciat.). au făcut cinste familiei sale Daniela Călinescu (n. inginer constructor. în Canada. Păcii din Scăieni. inginer constructor. în ciuda faptului că a avut ghinionul să fie primar pe timpul grevei de la IFLGS. trei la număr. 14.1928. Posedă o firmă proprie de instala ii. a cooperat foarte echitabil. aşa că a trebuit să se descurce singur. provenit din Balaca. Ploieşti. rămâne un primar care era vestit pentru fine ea sa de a sta de vorbă cu cetă enii şi de a le oferi sprijinul solicitat de cei care îşi puteau justifica solicitările. 1929. Monumentului . casa dr. 1970 la Scăieni) este medic specialist stomatolog. nu a mai vrut să continue această muncă. Liliacului.04. Ploieşti. 1932. de pe str. nov. Fabrica de pâine de la bariera Rafinăriei Vega ş.

în calitate de analist programator de sistem electronic. Pahon u Ştefan rămâne ca unul dintre cei mai activi viceprimari. În 1989.S. timp de 14 ani. după terminarea Liceului Sf. având rela ii la jude mai concrete decât ceilal i predecesori ai lui. a ob inut fonduri şi sprijin direct. Scăieni) a urmat clasele primare şi gimnaziale la Scăieni. Gheorghe (n. a fost trimis la un curs pe care l-a terminat cu gradul de locotenent. liceul Nichita Stănescu ş. lui i se datorează estetizarea oraşului.06. doi.02. organiza ia pionierilor s-a rupt de organiza ia uteceului.1936. Gheorghe a inventat şi pus în produc ie “sticla spongioasă” şi geamul armat. activitate pe care nu era voie să o desfăşoare decât profesorii califica i. Gheorghe Dumitru (primar între 1981-1988) era unul dintre cei mai tineri primari din jude şi meritul lui principal este că. Prof. liceul Mihai Viteazul.L. Liceul “I. demonstrând că este o personalitate cu ini iative originale şi practice. Petru şi Pavel din Ploieşti. va deveni secretar cu probleme de şcolarizare şi pioniereşti. s-a înconjurat de un consiliu comunal în care predomina tineretul şi i-a mobilizat pe to i cu sarcini concrete. unde ine 31 de comunicări ştiin ifice în fa a unor profesori universitari specialişti.30. Uneori a fost nevoie să se documenteze în străinătate (într-o bibliotecă universitară din Praga) pentru elaborarea materialelor. Pe când a făcut armata. Gheorghe devine preşedintele local al PN CD iar între 1994-1995 devine viceprimar al oraşului. De asemenea. printr-o în elegere. predând ore (plata cu ora) de filosofie la liceele din Ploieşti: Liceul I. ing. În 1963 a absolvit Facultatea de filosofie din cadrul Universită ii Bucureşti. a urmat Facultatea de mecanică textile din Iaşi (1955). Caragiale” la Ploieşti (1950-1954). În 1990 a trecut la catedră. În bună parte. 24. ceea ce i-a facilitat intrarea în partidul de la putere. Directorul Î. îndrumându-i şi controlându-i pe fiecare în parte. Ing. filos.” Prof. inclusiv pe linie de educare a tineretului. profesorul Constantin Dinu este numit şeful unei Comisii de comunicări ştiin ifice pe teme de educa ie şi filosofie. pentru comportament excep ional. În ultimii ani. Mircea Vasiliu. ob inând sprijinul schelei în multe probleme gospodăreşti. Caragiale. După ce.Moroianu Gheorghe (1993-1996) este al doilea primar provenind din Scăieni şi a căutat să facă totul pentru ridicarea acestui sector al oraşului. Era văzut zilnic controlând cură enia străzilor şi discutând cu cetă enii să-şi înfrumuse eze fa adele caselor şi cur ilor din partea străzilor. de unde s-a pensionat în 1996. destul de consistent.L. A publicat în revista “Viitorul social” materialul “Critica social-economică a lui Virgil Magiaru. l-a angajat ca inginer la fabrica de geamuri. unde ing.1931 la Scăieni). elaborată pe baza cuvântărilor lui de la Liga Na iunilor pe când era ministru de externe. Altă func ie avută a fost cea de inspector şef al corpului de control al preşedintelui consiliului popular jude ean de atunci.G. 226 . Constantin Dinu are două fete: Dr. Între timp. a păstrat legătura cu învă ământul. Constantin Dinu (n. oferindu-le sfaturi şi planuri moderne pentru remodelarea locuin elor. Desemnat de conducerea uteceului pe jude . toate apreciate de un auditoriu format din specialişti. fiind profesor gr. A ajutat pe cetă eni.a. îndeosebi pentru cartierul Balaca pe care l-a ridicat mult. func ionând independentă. Gheorghe T. a lucrat în informatică. ing. sub conducerea Consiliului na ional jude ean. Dobre Valeriu (primar între 1992-1994) a fost unul dintre primarii care au colaborat îndeaproape cu conducerea schelei Boldeşti.

inginer informatician. medic şef (1987-2007).1916-29.02.01. Ploieşti). Buzău). Constantin (Titel) Vasilescu (n. între 1 sept. pe str.L.2 Boldeşti-Scăieni. a peregrinat prin şcolile ardelene de lângă Beiuş. Maria Dinu. rusă Platon Go onoga (19. 1936. absolventă a Liceului pedagogic. Medicul Teodorescu Valentin (n. profesoară de matematică. Viorica Bălan (n. Pe vremea cât a fost director la Şcoala cu cl. 1967). Înv. revenind anual la Scăieni. După terminarea Şcolii Normale de 8 clase de la Bârlad şi a Liceului teoretic. frate cu inginerul Gheorghe.10. Focşani). 30. în prezent lucrând în administra ia de stat. pentru îngrădirea cur ii şi dotarea claselor cu materiale didactice noi. Caragiale Ploieşti (1965-1969) şi al Universită ii de Medicină Carol Davila.1945). Liceul industrial tot la Scăieni. absolvent al Universită ii Româno-Americane. Cristina-Denisa Dinu (n. (1947) dar. 15. Bucureşti (1969-1975) fost director medical al Spitalului Sinaia.11. este învă ătoare pensionară. Facultatea de metalurgie (abs. este învă ătorul cel mai în vârstă din oraş. “S.C. absolvent al Liceului I. fiind socotit “fiu de chiabur”.03.2005). petrolistă Valentina Teodorescu. Liliacului nr. urmându-i. 1963 şi 1 iulie 1980. I-IV din Balaca. în 1956. Ing. mai jos. absolventă a Facultă ii de informatică. Căsătorit cu ing. 227 . la Scăieni). Inginerul Florin Turbatu a studiat clasele primare şi gimnaziale la Scăieni.1965. absolvent al Institutului “Maxim Gorki” din Bucureşti. Facultatea de drept.1924. 09. director al Şcolii generale nr. A urmat un an ca student la Universitatea Bucureşti. Valentina Teodorescu a urmat şi dânsa Universitatea Româno-Americană Facultatea de Economie a Turismului şi Universitatea Ploieşti. absolventă a Şcolii Na ionale de Ştiin e Politice şi Administrative Bucureşti şi Maximilian Mihai. 1990). cunoscut mai ales prin buna dispozi ie pe care o împrăştia totdeauna în jurul său. Cealaltă fată. un foarte solicitat birou. absolvent al facultă ii de petrol şi gaze din Ploieşti şi Lizeta Vasilescu (n. în 2001. Bucureşti. (V. Conturimob”. a fost dat afară din facultate împreună cu numeroşi al i studen i ca şi el. a absolvit Facultatea de biochimie şi domiciliază în Italia. de proiectări şi de copiat documente prin sistem xerox.08. au doi copii: Letitia Gabriela. învă ătoare gr. căsătorită cu italianul Imes. Prof. s-a îngrijit pentru mărirea spa iului şcolii. după care a urmat Institutul politehnic din Bucureşti. ca şi sora lui.03. specialist în boli interne (1987-1990). care a func ionat la şcoala din Scăieni până la pensionare. C-tin Dinu. 10. 07. Rodica Dinescu). 1970 la Ploieşti). ing. A fost căsătorit cu Maria Go onoga (n. Florin Turbatu (n. I. învă ătorului Frecău eanu.09.1958) inginer petrolist.11. absolventă a Facultă ii de medicină veterinară din Bucureşti. 18. Ing. În 1956 vine ca învă ător şi director al şcolii de la Balaca. 01. Au avut două fete: Rodica şi Gabriela. căruia i-a trecut prin mâini mai multe genera ii de elevi.2001). 7. 2 Boldeşti-Scăieni despre care procesele verbale ale inspec iilor făcute în acea institu ie consemnează elogios că predă orele de limba română la un înalt nivel profesional. Loredana-Irene (n. la Şarânga.01. 1988. 1938.06. So ia prof. specializată în marketing şi management. 18.vet. fiind mama unui copil de patru ani.11. Ion Dinu (n. chiar şi atunci când era bolnav. post din care va ieşi la pensie. Prof. Este căsătorit cu Georgeta Vasilescu (n. profesor de limba română la Şcoala nr. Bucureşti). Au doi copii: Sorin Vasilescu (9.1924-22.1951). a deschis. Lizeta este căsătorită în Italia şi locuieşte acolo cu so ul ei. având şi masteratul în branşă.

absolventă a ASE.1970. Dan Mogoş (n. Ing. Ploieşti). născut la 24 iunie 1958. Vezi Liceul Scăieni. Ogretin. 1. Boldeşti). Alecse Olteanu (n. Ionescu Mihai (n. Buzău).L.1942. S-a pensionat după 35 de ani de vechime.04. inginer petrolist pe Platforma Maritimă „Gloria”. 11. Scăieni). agu – Bistri a Năsăud. de brigadă Teodorescu D. Cristian Tomescu (director tehnic la Romtelecom). fost director al Şcolii Seciu). fost director al Şcolii generale nr. clasa a IX-a şi Cezar. Băneşti. Scăieni). Facultatea de economie agrară 1994. absolventă a aceleeaşi facultă i în 1974.1946. chimist Murăşan Nicolae (n. econ. de la UPG Ploieşti. Pârscov. Ing. şi Radu Florian – clasa a XII-a la Liceul de Artă. Teleorman).1960. Caragiale Ploieşti (1991) şi a ASE Bucureşti. Braşov). este directoare la Banca Românească Ploieşti. manager la firma Unilever Ploieşti. 19.1924. 1970. dr. Ing. Ioan Ionescu (n. 17 mai 1929 în Boldeşti228 .08. C-tin Chiri ă (director al Grupului Şcolar Industrial “1 Mai” Ploieşti). fost director al BAT. ing. proprietaru firmei DANCOR. Scăieni. prof. Georgeta Necula. 4. 5.1956. Din persoanele cu func ii trecute sau actuale. Ing. so ia lui Dan Mogoş. dirigintele oficiului PTTR). Ionescu Nicolae-Claudiu (n. Stelian (n. Este inginer la firma personală ArtSoft S. Ion Jipa (în prezent. facultatea de Muzicologie anul I. Crengu a Mogoş (n. Prof. Necula (fost director al Liceului industrial Scăieni. PH). specializată în Informatică şi Gestiuni.1932. Gh. Facultatea Management Industrial.07. Ing. educ. Bătrâni.R.05. Ion Nagy (fost director economic al I. clasa a V-a. Director economic Valeria Todoran (n. Ploieşti). fostă directoare la Grădini a Boldeşti nr. com. 31.1960.11. General rez. absolventă a ASE.06.1959.12. ing. Nicolae Ion. Universitatea Bucureşti.L. fost şef de sec ie la schela Boldeşti.. Ploieşti. 25. Are 2 copii: Alexandru – student anul III la automatică şi Andre – clasa a IX-a. 4 (1961-1990). pe care a condus-o timp de 10 ani. Ploieşti. Ing.12.01. alimentarea cu apă a oraşului). profesor la Academia Militară Bucureşti. prof. Are 2 copii: Lumini a. absolventă a Liceului I. Ing. 21. Pavel (fost judecător la Judecătoria Ploieşti. absolvent al Institutului Agronomic Bucureşti. În prezent. Segarcea-Vale. So ii Dima au doi copii studen i: Dragoş şi Bogdan. şef contabil schela Boldeşti. 13. ing. 8. Artur State (specialist în fibre optice). Geamuri Scăieni). So ia d-lui este învă ătoarea Ionescu Mândru a (n. Dima Valeria (n. Adriana Năstase. Bucureşti. Ing.1949. absolvent al Facultă ii de automatică. Simion Pop. So ii Murăşan au 2 copii: Diana Elena – studentă la Conservator. jurist Gh. Prof. col. +Ion Ioni ă (fost deputat în MAN pe timpul lui Petru Groza). Jean Boeru. PH). Ploieşti) manager la firma de Protec ie a Mediului. mai cităm pe: Dinu Neacşu (fost deputat în fosta Mare Adunare Na ională). absolvent al Liceului Pedagogic Ploieşti. fostă directoare a Băncii Transilvania Ploieşti. a suferit persecu ii sub regimul comunist). fondată în 1998.Facultatea de Contabilitate.1932. Facultatea de Horticultură. univ.1959. şeful catedrei de hidraulică.11.09. chimist Murăşan Iuliana (n. Nică Petre (1930-1992). timp de 4 ani. PH).05. Dima Ion (n. 1 Boldeşti-Scăieni. prof. Ioan-Liviu Todoran. Ing. 20. 15. Ploieşti. Ilie Mircea (fost director la Jovila Construct. econ.

1 cu cl. Prof. 1980-8 sept. absolvită în 1965. Emilia Raluca Popescu (n.10. fost coleg cu preşedintele Traian Băsescu. cu gradul didactic I.Scăieni) fost loc iitor al şefului Inspectoratului Jud. specializată în Utilaj Petrolifer (1996). Înv. (n. mat. 1 cu cl. După absolvirea liceului teoretic a satisfăcut stagiul militar într-un detaşament de muncă DGSM (Direc ia Generală a Serviciului Muncii. inginer naval pe vapoare comerciale.1932). Scăieni şi Seciu. absolventă a Liceului I. se transferă la Şcoala generală Scăieni. Vlădu de 3 ani şi jumătate. la Podenii Vechi. I-VIII şi al Liceului seral Boldeşti. Octavian Diaconescu (n. Bucur Cristian şi au un copil. În doi ani a alfabetizat complet peste 200 de solda i. motiv pentru care a fost recompensat de conducerea detaşamentului respectiv. Între 1963-1965. So ia sa. până an 1978. 12. după care a fost numit învă ător-director la Şcoala cu cl.09. Scăieni şi Seciu). apoi la Şcoala Seciu. Acolo a fost repartizat ca învă ător la una din şcolile de alfabetizare ale unită ii militare. personalitate distinsă prin toate ini iativele şi lucrările sale pe plan de învă ământ şi de conducere îndelungată a tuturor şcolilor din oraş (singurul profesor care a fost director la toate şcolile generale din Boldeşti. între 1 sept. comuna Scăioşi (Făgetu) Prahova. absolventă a Universită ii Petrol şi Gaze Ploieşti. Prof.07. În 1968. inginer specialist în turboreactoare (în unele articole apărute în străinătate s-a scris că a fost asasinat de securitate în fa a uzinei Turbomecanica din Bucureşti unde avea o func ie de răspundere) şi Dan Diaconescu (n.1948). 2000. căsătorită Bucur (n.12. Împreună cu so ia sa. înv. apoi la Şcoala generală din Gornetul Cuib.1921. Cealaltă fiică este ing. distinsa înv. între 1968-1980. lângă Vălenii de Munte. Eugenia Filote. I-IV din Fundeni. fiind căsătorită cu ing. Scăieni). Învă ătorul Emil Popescu a func ionat peste 30 de ani la Şcoala generală Scăieni de unde s-a pensionat la 1 sept. Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică. după 42 de ani de învă ământ. Prof. 19. I-VIII Boldeşti-Scăieni.1946 în Podenii Vechi).1944.1947). 12. mul i ani directoare la Liceul Scăieni. Dumitru Arcanu. absolventă a Universită ii Bucureşti Facultatea de istorie.L. Eugenia-Victori a Popescu (născută Sorescu la 2. Silviu Diaconescu (n. a func ionat ca profesor suplinitor necalificat la Şcoala generală din comuna Gura Viitoarei. So ii Popescu au trei copii: Popescu Camelia-Anca. a urmat Institutul Pedagogic de doi ani din Buzău.1967). fost director al Şcolii nr. a avut trei copii ingineri: Lioara-Aurelia Bodan. Înv.09. 1989. Prahova). fostă directoare a Şcolii nr. Este şefă de birou administrativ la Casa de cultură a studen ilor din Ploieşti. fost director la Şcoala cu cl.05. Georgeta Nicula. S-a pensionat la 1 septembrie 2002. Caragiale Ploieşti în 1997 şi a Universită ii 229 .1937. lăsat la vatră. iar cu forma iile şcolare de teatru a ob inut locul al doilea pe jude . func ionând ca învă ătoare la Şoimari şi Surani.1946 – m.10. prof. în comuna Şoimari) a urmat Şcoala Pedagogică de 6 ani din Buzău. 30. fostă directoare între anii 1989-2000. Prof. ist. 27.07. Teleorman în 1970. pentru că era fiu de „chiabur”. IIV de la şcoala Fundeni.03. Făget. fost director la şcolile din Boldeşti. 2. În 1977 ajunge şef-plin al securită ii la Teleorman. Emil Petre Popescu (n. Eugenia Popescu a fost mul i ani conducătoare de cerc pedagogic şi a colaborat cu articole la revista Tribuna şcolii. Prahova. În 1960. 21. unde a excelat cu elevii dumneaei la olimpiadele de română şi matematică. respectat de to i cetă enii. 27. Constan a Diaconescu.

m. cu titlul de inginer foraj-extrac ie. SUA. apoi.1970. Victor Drăgoi (cercetător fizician la Inst. apoi director între 1977-1987. Şcoala medie tehnică de petrol a absolvit-o la Ploieşti (1955). Prahova . Facultatea de Textile-Pielărie. Moineşti. profil Chimie-Biologie şi al Universită ii „Valahia” din Târgovişte şi al Universită ii de Petrol şi Gaze Ploieşti. fost director general al Schelei Boldeşti. La pensie ieşise în 1990. 16. iar facultatea la Institutul de petrol şi gaze. apoi Facultatea de petrol şi gaze. Ion Nicolae (n. (Vezi amănunte la cap. Italia. scriitorii din oraşul Boldeşti-Scăieni) şi Gabriel Nicolae. industria locală).1940 la Câmpina) este fostul director tehnic al Uzinei de utilaj petrolifer “1 Mai” din Ploieşti. Coleg cu prof. Căsătorit cu Ana Bocioacă (n. sec ia electromecanică (1996). A fost trimis în delega ii în Grecia.2005 la Boldeşti). A înfiin at sute de locuri de muncă pentru mul i cetă eni din acest oraş. inginer geolog. ambii cu gr.firma “Confident”. A absolvit şcoala generală la Scăieni. iar la Bucureşti Şcoala tehnică de chimie (1959). Este căsătorit cu Alexandra (Sanda) Georgescu (n.09. gradul I la Catedra de Industrie Uşoară de la Grupul Şcolar Agromontan „Romeo Constantinescu” din Vălenii de Munte. au ieşit unii din cei mai străluci i intelectuali din oraşul Boldeşti-Scăieni. Ing. Cristian Petru Bălan în clasele I-III la Şcoala primară din Ceptura de Sus. Ing.05. În oraşul natal.1969 la Ploieşti). a lucrat în mai multe locuri. ultima oară la Schela Boldeşti. absolvent al Facultă ii de filozofie (v. Ceptura de Sus. 17. prof.1947. 1939 la Giurgiu).1936. unde a ob inut calificativul foarte bine în fiecare an şi unde i s-a decernat diploma de excelen ă din partea primăriei oraşului Vălenii de Munte pentru elevii ajunşi pe locul I la concursurile pe meserii. Nicolae Metea (n. apoi ca tehnician geolog la Schela Modârzău. absolventă a fostului 230 . Ungaria. Germania. absolvent al Liceului Nichita Stănescu. din 1987 până în 1998. specializarea Filaturăesătorie (1998).Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi. Mai întâi a fost şef de sec ie la Uzina “1 Mai” Ploieşti. profesor la Bucureşti. So ii Georgescu au doi băie i ingineri: CristinFlorin Georgescu (n. Colegiul de birotică (2003). 30.01. I.12. Este ing. Facultatea de petrol şi gaze (1996). Din mâinile învă ătorilor Emil Popescu şi Eugenia Popescu.01. Florin Georgescu (n. A lucrat ca tehnician chimist la Institutul de cercetări şi inginerie tehnologică Ploieşti. absolvent al Liceului “Mihai Viteazul” şi al Universită ii de petrol Ploieşti.1942-m. (1961-1966). a urmat aceleaşi şcoli. Lucrează ca inginer la Uzina “1 Mai” Ploieşti. 29. la Dallas.L. mai întâi. Este inginer la o firmă de burse de valori Bucureşti . dânsa a terminat Liceul teoretic (1956). la seral şi Institutul politehnic Bucureşti.10. Rusia etc. 25. directorul tehnic al uzinei. Ing. Ultimul copil al învă ătorilor Popescu este Adrian Petre Popescu (n. Adesea foştii elevi vin să le mul umească pentru felul cum i-a învă at şi educat.05. Liceul uzinei “1 Mai” Ploieşti. unde a fost. Ca inginer petrolist. Vivian Georgescu (n. de Fizică Atomică Măgurele).08. Bucureşti. 18. A absolvit Liceul “I. În prezent este angajat ca specialist la Vodafone Ploieşti. 30. Ing.10. câ iva ajunşi în înalte func ii din conducerea statului. La început. Facultatea de geologie tehnică.2004). 13. 10 mai 1980m Ploieşti). Texas. a lucrat ca tehnician principal la Schela de foraj Zemeş. Ploieşti). după care a urmat Institutul de Petrol şi Gaze din Bucureşti (1967). Scăieni) director/preşedinte al cooperativei Arta Metalului Scăieni timp de 28 de ani. doctorand în calculatoare. şef şantier.04. Caragiale” din Ploieşti (1956). Are doi copii: Silviu Nicolae.

implicat în proiectarea rafinăriilor: Piteşti. 26 dec.01. Dânsa a făcut aceleaşi şcoli ca şi fra ii ei.1973. Banias-Siria. la Bucureşti. Iulian Costache (20. cu specializare în Managementul dezvoltării rurale în inginerie economică . Este fiul lui Marian Costache şi al Elenei-Lumini a Costache. Valeriu Teodorescu (directorul Şcolii Seciu cu cl. iar studiile superioare le-a făcut la USAMV (Universitatea de Ştiin e Agricole şi Medicină Veterinară) Bucureşti. Fra ii Costache au o soră medic stomatolog. (n. Stelian Croitoru (n. Facultatea de medicină dentară (2006). preot de mare har duhovnicesc. Acum sf. orienta i de aceşti profesori să aprofundeze matematica. şi a unei şcoli tehnice de trei ani de drumuri şi poduri. V. Scăieni) fost director tehnic adjunct al Schelei Boldeşti. Anatolia. companie de investi ii a teritoriilor petrolifere din nordul Albertei. Prof. Silviu Paul Pantelimonescu (n. inspector de specialitate gradul 1 A. Ploieşti). Scăieni). Luiza este căsătorită cu preotul Cristi Radu. Prahova. 2 din BoldeştiScăieni între 01. Fratele ei. Turcia. I-VIII. Corina Metea-Pătrănescu (n.Facultatea de Ortodoxie Greco-ortodoxă. sec ia Grădina zoologică din Parcul Bucov.16. Maria Dinu şi Fabiola Stan.Liceu A. şefi de institu ii etc.1878. continuată cu un an postuniversitar de Studii aprofundate de inginerie de zăcământ (2005-2006). apoi.04.1981. 15. absolventă a Liceului economic Ploieşti (în prezent. urmarea fiind faptul că mul i din elevii lor. 04.1950) a fost angajat ca maistru militar la Strejnic. cel de al doilea job. 1943). 2 Boldeşti-Scăieni şi Liceul industrial din Scăieni. ingineri. au devenit cunoscu i cercetători.12. 05. Scăieni). Şc. a urmat Universitatea “Titu Maiorescu”. cotate pe locul doi în lume după Arabia Saudită. cu contracte de lucru în Marea Britanie. Este 231 . Midia. Scăieni).1968). 1935. A emigrat în Canada (1988) unde lucrează la SNC Lavalin.1972. alături de ceilal i colegi ai lui. profesori de matematică. Practic. sa este preot la biserica din comuna Blejoi. actualul Colegiu “Mihai Viteazul”.07.1980-01. Ion Bilciurescu. Paul Pantelimonescu a fost şi director al Şcolii cu clasele I-VIII nr. Toma din Ploieşti. Sorin Dinescu (n. Ciprian face naveta între Scăieni şi Londra de câteva ori pe an.07. Elve ia.02. So ia a func ionat ca tehniciană la primăria oraşului până la pensionare (1967-1997). electrician auto şi ing. Prof. Seciu). pot fi socoti i printre cei mai buni dascăli de matematică din jude . trimis acolo cu o bursă de Facultatea de Teologie din Bucureşti . la Primăria municipiului Ploieşti. a urmat Facultatea de finan e şi management de la Universitatea “Spiru Haret” din Ploieşti. 1940) a fost mul i ani Şeful Departamentului Termotehnic la IPIP (Institutul de Proiectaăi Petrolifere Ploieşti). Fratele său. Brazi. care a fost preot în Geneva. Ploieşti. Ciprian Costache (n. ulterior. 1968) din Scăieni. econ. lucrând în Capitală. absolvent al Liceului auto. la Clinica de stomatologie şi la Centrul de investiga ii radiologice “Maxdent”. dacă îi judecăm după rezultatele impresionante ale foştilor lor elevi. Teleajen. după aceleaşi studii ca ale lui Iulian. Luiza Radu (n. jud. Mircea Bocioacă (n. Prof. A urmat clasele elementare şi gimnaziale la Şcoala nr. 01. lucrează la Compania Wiltelski. Facultatea de petrol şi gaze (2000-2005). În prezent. Colegiul Virgil Magiaru) (1996-2000) şi a Universită ii de Petrol Ploieşti.1990. profesori în învă ământul mediu şi universitar. So ii Metea au avut doi copii: Bogdan Metea (n. Au locuit amândoi un an la Geneva. Ing.func ii de conducere globală. 17 iunie.02.12. Ing. oct.

absolventă a Facultă ii de farmacie Bucureşti şi Ana-Atena Nicola (n. 1945.. USA (2001) şi lucrează la firma Rockwell Collins Rapids Iowa. Rodica Dinescu (n. TINERI ZIARIŞTI ŞI SCRIITORI : Nicolae Moianu (v. Ploieşti). +Vlad Babi. C.) ARTIŞTI PLASTICI. Alina Dinescu (n. valoroasă. firmă de soft şi echipamente avia ie. Ea a inut să aibă în expozi ia de restaurări un minunat Crucifix din argint aurit datând din secolul al XII-lea şi descoperit la Dobârca”. fra ii Stoica (V.firmă implicată în construirea automobilelor din Detroit USA. farm. 1956). inclusiv pentru compania TAROM.-Sc.Senior Mechanical Specialist. o familie de scăienaro-boldeşteni foarte realizată. A absolvit Liceul de arte plastice din Ploieşti şi Universitatea de Arte Plastice din Bucureşti. cu o bursă “Vasile Pârvan” oferită de “Academia di Romania” din Roma. cu to ii împreună. Dânsa a restaurat Tezaurul de la Peretu. Scăieni). Fiul lor. 7 din 1 aug. în prezent la TransCanada ca şef instalare sisteme de operare şi alt soft specific la servere care monitorizează acest proces. tehn. Petre. arta în B. Boldeşti). uică Georgeta (n. A avut câteva expozi ii în Bucureşti. specializată în obiecte de podoabă. 3 Februarie 1946). Revista Tribuna României nr. Cristi Radu. 1974). Facultatea de Sculptură (2005). Maria Tănase (n.04. Bucureşti) sculptor profesionist care a domiciliat la Scăieni. 01. A lucrat la Ploieşti alături de so ul ei. la IPIP. apreciază că „Veronica Iliescu este una din cele mai vechi restauratoare ale muzeului fiind foarte exigentă cu bijuteriile. Med. După cum vedem. absolventă a Facultă ii de farmacie Bucureşti. care este considerat o capodoperă a 232 . +Ionescu. Marian Dincă (în Noua Zeelandă). farm. farm. Lucian Nicola (n.1955). au înfiin at. cu diferite lucrări de sculptură modernă. 1968). Mare colec ionară de artă rară. 4 oct. cetă eni de onoare). A fost restauratoare a Muzeului Na ional de Istorie Bucureşti. de Mecanică. A ilustrat unele căr i de versuri ale scriitoarei Viorica Rădu ă din Ploieşti. 16 aug. PREO II LOCALI: +Ioan Vlaiculescu. 1950. specializată ca restauratoare de artă şi pictor de icoane pe sticlă (reproduceri după icoane vechi din sec. +D. facultatea de Electronică. C-tin Banu. Institutul Politehnic Bucureşti şi Facultatea Mecanică la Michigan University-Kalamazoo USA (1994) este Manager la Concernul MAGNA Windowmotion Toronto . +Ion Pi a. 1982. So ia sa. (Vezi biserici. absolvent al Fac. 1986. Fiica lor. absolventă a Şcolii tehnice de farmacie Ploieşti şi a Liceului de farmacie Ploieşti (1969). 17 apr. +Lică Dinescu. Paris şi Roma. 10 ian. XVIII ş XIX). prin asociere. În Canada a lucrat la IBM ca System Implementor. care face cinste oraşului nostru. promo ia 1968. Malaiezia şi China. Studii postuniversitare de arte plastice la Paris iar în prezent în Italia. Farmacia “Ermia” din oraş care este de mare ajutor popula iei locale prin gama largă de medicamente aflate zilnic în stocul farmaciei. Veronica State-Iliescu (n. +Vasile Cazacu. căsătorită Warner. Adrian Dinescu (n. a terminat Institutul Politehnic Bucureşti. unde era şef colectiv Calculator. a terminat University of Iowa. Med. la Roma (2006-2007). Bercaru.) Cristian Rădu ă (n. împreună cu so ul ei. Grigore Simion.1946.

Specializare în pictură la Şcoala populară de artă de pe lângă Palatul Culturii din Ploieşti. Scăieni) poet de mare talent cu capacită i de a deveni o voce dinstinctă în marea poezie modernă românească. Abel Stan (n. Deşi doreşte să scrie versuri şi proză.11.1970). A descoperit că bătrâna Victoria Ghi ă (n. I-VIII din Mati a Prahova şi ziarist la Ploieşti. cu maestrul Ovidiu Paştina (n.06. Piteşti).12. absolvit în 1970. arestat şi dus la Canalul Dunăre233 . A urmat cursurile Facultă ii de Filozofie din Cadrul Universită ii Bucureşti. editura Vinea. Naşterea Domnului. 19. În prezent. absolvent al Liceului seral Boldeşti-Scăieni. 1. ca de pildă „Maica Precista” şi „Cina cea de taină”. 9 iunie 1952.Academia de Ştiin e Economice la Bucureşti. fost secretar local PN .1975.1934). Sfânta Fecioară Maria cu Pruncul. A terminat şcoala generală şi liceul la Piteşti şi ASE.1973. la rubrica “Acasă”. Rodica Vlăsceanu (n. Boldeşti-Scăieni) absolvent al Facultă ii de Educa ie Fizică şi Sport din cadrul Universită ii Babeş-Bolyai din Cluj.07. în 1990. fost Preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România. Cităm: „Ciopli-voi în copacii minerali / sufletul tău coconi de diamant / Va mirosi în jur a portocali / Când ei (plesnind) vor recita din Kant”. în stilul tradi ional al vechilor iconari pe sticlă din România. Daniela Neagu este elevă în ultimul an la Liceul Pedagogic din Ploieşti. o fată de o sensibilitate literară deosebită. economistă şi pictor de icoane pe sticlă. cu străluciri de diamant. Şcoala generală absolvită la Scăieni. restauratoarea se ocupă cu pictarea de icoane pe sticlă. după care a urmat Liceul de arte plastice din Ploieşti. XVII şi XIX.1889. la Liceele din Ploieşti şi Bucureşti. Cristina Ciulei (n. 18 aug.artei metalurgice realizată de marii maeştrii. Sfântul Vasile. Ne-am bucura ca ea însăşi să ajungă o piatră rară. fiind o pasionată colec ionară de roci şi de pietre rare. A lucrat pictură şi grafică (portrete. S-a căsătorit la Scăieni cu Florin Ciulei (n. Subiecte preferate: Sfântul Petru. 528 (din 15-21 ian. Scăieni-Balaca). 1968. copii de pe icoanele din sec. Cristina a donat la institu ii 15 frumoase icoane pe sticlă. scrie un foarte mişcător articol “Un înger căzut vrea să zboare”. 15 sept. dar cu inima-i de înger împovărată de apari ia ei nedorită într-o familie cu probleme. 2004). despre care revista Formula As. cu masteratul din 1999.03. lucrate în serie. 2000. Fratele profesorului Abel Stan este Daniel Stan (n. Dragomir. Profesor de sport la Şcoala cu cl. Ariceşti-Zeletin) care avea 110 ani şi 3 luni era cea mai bătrână persoană din România. Silviu Nicolae (n. . 1969). a publicat un prim grupaj de poeme în „Facla literară” (1999) şi a debutat cu volumul de versuri „O zonă Zoster interzisă”. REPREZENTAN I AI REZISTEN EI ANTICOMUNISTE DIN BOLDEŞTISCĂIENI: Petrache (Petre) Angelescu (1906-1973) . Cea mai delicată restaurare pe care Veronica Iliescu a executat-o au fost piesele Traco Getice turnate din argint dublate cu foi e de aur. 28. un talent real. 20. El a adus inova ii la motoarele cu ardere internă. 20. Bucureşti.func ionar la Asigurarea Românească între 1936-1943. nr. visul Danielei este să ajungă inginer geolog. precum şi lucrări de inspira ie personală. Învierea. Silviu Nicolae a fost sufletul cenaclului literar „String” din Scăieni. prof. So ia fostului viceprimar Cristu Vlăsceanu. compozi ii şi peisaje) şi a participat la expozi ii colective în saloane de artă din Prahova.

Gheorghe Genel Costache. înv. MILITAN II LUPTĂTORI PENTRU DREPTURI LOCALE: O listă care cuprinde localnici bătăioşi pentru drepturi cetă eneşti şi teritoriale. Petre G. Gheorghe T. Gheorghe Comănescu (v. dânsul a avut o misiune destul de dificilă. zis şi Vasilache: (1889-1969) A fost de profesie croitor. organizatoare de excursii). fost notar al comunei Scăieni şi primar de centru pe mai multe comune. apoi proprietarul unei mici prăvălioare. Întrucât Scăieniul ducea o mare criză de apă. de reîmpăr irea marii moşii ce apar inuse lui Petre Bălăceanu şi care.1936 Ploieşti). Mielu Soroiu (Grigore Matei). Rodica Popescu (militantă pentru organizarea de proteste contra celor ce au poluat oraşul cu mirosuri infestate la aşa-zisa rampă ecologică. Petre Popescu a urmat şcoala de notari. Mircea Angelescu (1932-2006). Tănase V. prof.Marea Neagră între 1951-1953. La vârsta de 18 ani a plecat ca voluntar în Războiul de întregire a neamului (1916-1918).12. Tot organizatoare de excursii mai sunt Puica Bălan. fost director comercial la Gara de Sud Ploieşti. Codru a Mogoş. întrerupte. depinzând de timpul când PN .19332004). ing. în parlamentările ei cu primăria locală. Ori de câte ori veneau liberalii. Nicolae Gheorghe ârlea. Falansterul). Popescu (n. şef de sec ie care a angajat mul i muncitori). Petre (Puiu) Angelescu (131.01. Fabrica de anvelope s-a construit atunci la Floreşti (Întreprinderea Banloc). Ilie Răspop. ing. aceste mandate de primariat. ing. ing. ing. +Ilie B. Gheorghe era schimbat cu un primar liberal. Ştefan Pahon u. Ion Nicolae. opere de artă). primarul Tănase V. Gheorghe Catrinoiu (a oferit locuri de muncă în magazinul său din Boldeşti). întreprinderile locale). între anii 1930-1936. Dan Mogoş. scăienarii l-au ales primar în primele decade ale secolului trecut. Jean Pandele. Ioan Tronaru (a oferit locuri de muncă în magazinul său din Boldeşti).1898). trebuia distribuită localnicilor după dispari ia moşierului. Ghorghe Petrescu (1917-2001). invocându-se şi poluarea cu miros de cauciuc. Teodor Diamant (v. colaborator principal al celui mai bun primar. Toma Călinescu. al cărui membru era. tot cu pensionarii sau al i cetă eni dornici de a cunoaşte frumuse ile ării. sub 12 primari din Scăieni. Nicolae Angelescu (n. fiind notar timp de 35 de ani. din Scăieni. După război. Fiind un om foarte întreprinzător. În acea perioadă de alternan ă. Titel Vasilescu. Petre Bălăceanu (strănepotul lui Manolache). Despre to i am vorbit la cap. Silviu Diaconescu. a 234 . pe motiv că propunătorii cereau extensie mare de teren din fosta moşie a lui Bălăceanu. tratând rezisten a locală anticomunistă. BĂTRÂNII FONDATORI: Bălăceanu Manolache (v. Datorită rezultatelor ob inute. capit. venea la putere în parlamentul ării. Nicolae Gheorghe (Bărbosu). unde au supravie uit 300 de solda i din cei 3000 de colegi ai regimentului Doroban i. Gheorghe. Răspop (v. Falansterul). prin lege. luptând eroic la Mărăşeşti şi Mărăşti. coordonatori şi organizatori de excursii de documentare în locuri istorice: ing. dar readus când ărăniştii redeveneau lideri politici. Ion Tomescu (şef cadre la schelă. Contează ca unul dintre primarii care. pentru fondări de noi locuri de muncă. capit. 07. la primăria din Scăieni. ing. ISAR şi IMUT Buzău. din Boldeşti (îndeosebi cu pensionarii) şi Aurelia Radu. Gheorghe Constantin (Puişor). înv. capit. Gheorghe. au avut cele mai multe numiri succesive în această func ie. Tănase Gheorghe a ini iat săparea a două fântâni în comună. O tentativă a unei firme germane de a înfiin a o fabrică de cauciuc sintetic la Scăieni a eşuat. Vasile Urzică (1950-2005). Emil Popescu.

Înv.. Aceasta va coordona ocolurile agricole subordonate din Valea Călugărească. Absolvent de frunte al Şcolii Na ionale de Agricultură Bucureşti-Herăstrău.a. iar în 1952 a fost alungat cu familia din propria casă. El fusese absolvent al Şcolii medii tehnice din Ploieşti (1952). Şia construit o fermă-model la Scăieni. care va deveni baza Ocolului Agricol Scăieni. unde va fi şi director. Inginerul August Călinescu a fost printre primii români care au introdus maşini agricole mecanizate în jud. N. dar care se află. învă ător. Covasna. se va despăr i de 235 . a fost numit primar până în 1992 când. Prahova: tractoare. 14. Prahova şi vicepreşedinte al Asocia iei Notarilor din România. actuala Universitate Agricolă. Pleaşa şi Măgurele. din motive personale nu a mai putut candida la alegeri. primar de centru peste comunele Prahovene Surani. Dânsul mai func ionase şi ca şef al Consiliatului Agricol Ialomi a. T. Înv. Participase ca reprezentant al jude ului la împroprietărirea ăranilor în 1923. apoi mecanic şef la Întreprinderea Valea Telejeanului din Vălenii de Munte. Băicoi şi intea. A condus comisia de unificare a legilor din vechiul regat cu sediul la Braşov.1993). ferma transformându-i-o în Gospodăria de partid Prahova. după care a func ionat ca învă ător în Baraolt.L. combine. confiscată de comuniştii locali. n. 19. Lipăneşti. univ. 29. Comuniştii l-au declarat chiabur şi i-au confiscat toată averea. căsătorit cu înv. întemeietorul ICAR-ului (Institutul de Cercetări Agronomice din România) şi de savantul Nicolae Iorga (1871-1940). Boldeşti. devenind tehnician proiectant la Institutul de Proiectări Miniere din Bucureşti. la Homorâciu. În 1950 a fost dat afară din serviciu de comunişti.03. Între 1924-1941 va func iona ca învă ător la Şcoala elementară Scăieni. ing. apreciat de inspectorat ca unul din învă ători cei mai buni de pe valea Teleajenului. Locuia la Scăieni şi era foarte apreciat de prof. 1978) a fost un mare inginer agronom din jud.09. şef la BAUPS Ploieşti (Baza de Aprovizionare de Utilaj Petrolifer). Actuala fermă ECOFARM/CRIS TIM se află pe pământul lui. de unde s-a pensionat în 1990.m. Prahova. După absolvirea Liceului I. Nicolae Tănase (1905-1979. Adriana Filcescu (învă ătoarea mea în clasele III-IV).06. Gh. trioare ş. Mai târziu şi-a recăpătat casa inându-se cont că fusese erou cu multe decora ii din primul război mondial.1934 . batoze. prin legile noi urmând a fi moştenit de fiul său. jud. Vor avea doi copii: Cornel şi Natalia. Jean Popescu (n. devenind economist. În 1990. unul din primii directori ai şcolii din Boldeşti. Jean Popescu s-a distins ca un activ militant pentru drepturile cetă enilor din oraşul Boldeşti-Scăieni. a urmat ASE Bucureşti. ca şi fratele lui Constatin Raul Popescu (n. în conflict cu noii proprietari. Prahova). iar în cele din urmă şef al serviciului de transporturi ICIL Ploieşti. absolventă a Şcolii Normale din Arad şi care a predat la Şcoala elementară Scăieni. unde va lupta având gradul de căpitan. So ii Tănase au fost considera i de localnici întemeietorii noii şcoli elementare din comunna Scăieni.fost ales preşedinte al Asocia iei Notarilor din jud. Scăieni). unde a fost coleg de clasă cu Nichita Stănescu şi Eugen Simion (preşedintele Academiei Române). în continuare. Nicolae Tănase a absolvit Şcoala Normală din Ploieşti. Caragiale în 1952. pe când inginerul era Şeful Regionalei Agricole din Vălenii de Munte. Constantin Nichita. apoi va fi luat pe front. agronomul Călinescu era un mare îndrăgostit de natură şi un mare fermier. dispărut prematur.1933. August Călinescu (13 oct. Ionescu-Şişeşti (1885-1867). Toma Călinescu. ajutând şi pe agricultorii din comună. timp de 6 ani. între 1924-1965. 1893-31 oct. În 1930 a reuşit la concursul de primari de centru devenind.

de matematică Gheorghe Nedelea.05 1982. care a ob inut rezultate excep ionale cu echipele de coruri. era fiul lui Ioan D. devenind profesoară de biologie. unul dintre eroii devota i care au luptat la Mărăşeşti în primul război mondial. . Ploieşti) de la Teatrul Odeon Bucureşti.1906-27. La Râu de Mori a fost directorul şcolii până în anul 1938.1961. i s-a datorat crearea grădinii model din anexa şcolii. după studiile elementare din comuna natală. ajunse la concursuri de mai multe ori la finala pe ară. 1963. Ploieşti. Drajna de Sus. după care este numit ca director la şcoala din Scăieni. vol.) So ia domniei sale. 18. la pag. Născut la 22 aprilie 1911 în satul Blidarele. condusă de subsemnatul. devenit primar la Cârligele.01. Editura PRINTEURO.196 . S-a stins din via ă în ziua de 17 martie 1999. apoi la Şcoala generală nr. căsătorită cu ing. teatre şi dansuri na ionale. Ploieşti. după care a func ionat ca învă ătoare la Scăieni între 1924-1965. la 1 sept. după care a predat la Liceul Pedagogic din Ploieşti (1970-1980) şi la Liceul economic din Ploieşti (1980-1991). Bălan (1911-1999). 191-192.. într-o familie de ărani săraci. în ciuda faptului că în fa a comunită ii dânşii contau ca unii dintre cei mai buni învă ători.T.05. Şcoala pe care o conducea devenise una dintre cele mai bune din Prahova. Tănase I.1902 în oraşul 236 . jude ul Hunedoara. 10 iulie 1934 la Scăieni -m. care s-a străduit să transforme şcoala primară într-o şcoală generală cu clasele I-VIII şi a ob inut fonduri pentru construirea unui nou local de şcoală. fostul inspector şef al raionului Ploieşti. când se mută în comuna Ceptura. Scăieni) a făcut Şcoala normală din Arad. prof. continuat la Universitatea Bucureşti.. Natalia Tănase. o colegă de la şcoala unde func ionau amândoi ca învă ători. apoi mai mult în Transilvania.D. apoi Institutul pedagogic de 3 ani. dar din care astăzi nu a mai rămas nici o urmă. având doi copii.1945-01. fapt pentru ca a fost păstrat ca director până la pensionare. La absolvirea şcolii. cu aceeaşi blânde e şi prietenie ce i-au fost caracteristice în întreaga via ă. cu to i cei care îl vizitau. după studiile elementare de la Scăieni.09. timp de şapte ani. Maria-Doina. PH -15.27. 2003). 1982. Liceul Sf. scrie următoarele: “În toamna anului 1945 este numit directorul Şcolii din Scăieni (01. Este tatăl marii artiste Carmen Tănase (n. în Drajna de Sus la 15. 31. Facultatea de Biologie (1958). fiind în fiecare an elev premiant. răspunzându-le întotdeauna cu aceeaşi căldură. 2005.învă ătoarea Adriana Filcescu (n. Petru şi Pavel.D. Scăieni). jud. a ob inut titlul de învă ător şi a func ionat în primii ani în Moldova. în cartea sa “Din istoricul unor şcoli prahovene”.L. Tănase Bălan a func ionat ca învă ător atât la Ceptura de Jos cât şi la Ceptura de Sus. Un an a locuit în Libia. lângă Sarmisegetuza. la Tripoli. Despre el. Acolo îi moare unul din copii. Învă ătoarea Adriana Filcescu (n.05.exemplu luminos de dascăl autentic”. până în ultimele clipe ale vie ii. comuna Cârligele. + Anton Atanase. Prof. (. Prahova. Cornel Tănase (1928-1987).03. Lui N. Între timp. Bălan. 3 din Ploieşti.1963) distinsul învă ător Tănase Bălan. jude ul Vrancea. la şcolile din Clopotiva şi Râu de Mori.05. remarcabila învă ătoare Margareta Bălan (n. sub titlul “Profesorul Tănase Bălan .09. urmează Liceul “Despina Doamna” . apoi Şcoala normală din Focşani. a studiat la fără frecven ă ASE Bucureşti şi a fost numit ca şef al Serviciului de informatică la Coopera ia din Ploieşti. Viitorul dascăl a urmat şcoala primară în satul natal. I. mai întâi predând zece ani la Scăieni. a devenit profesor de limba română şi istorie. între inându-se prieteneşte. Natalia (Păpuşa) Atanase (n.din Ploieşti. cu so ul ei. considerată cea mai frumoasă grădină din tot jude ul. Acolo s-a căsătorit cu Margareta Vasilescu. Aici devine şi directorul căminului cultural.

absolventă a ASE. cu Alain şi locuieşte în Saint Brieuc. din Scăieni. revenind doar în vizite anuale în Boldeşti-Scăieni. căsătorite şi stabilite definitiv în Toronto. căsătorită în SUA. După pensionare. a continuat să func ioneze ca profesoară de muzică la Măneciu-Pământeni. a părin ilor acestora. Violeta Popescu. Tatiana Mihalcea-Cotillard. Rodica Dinescu. (.) Prin comportarea respectuoasă fa ă de fiecare cetă ean. Ing. îi ajuta întotdeauna pe cei afla i în dificultă i materiale. fost coleg de facultate la IPG Ploieşti. Figura domniei sale de dascăl de elită va rămâne neştearsă în memoria foştilor elevi. Italia). revine doar în vizită la părin ii din Scăieni. Foarte conştiincioasă în muncă. este şefa unui mare birou din Washington. În apropierea vârstei de pensie.C. Dr. s-a stabilit cu familia în capitala Noii Zeelande. Tănase Bălan şi-a cucerit o bună reputa ie prin toate locurile prin care a muncit. Constantin Liliana (Glasser) şi ing. ing. şi-a crescut mai mult dânsa cei şase fra i mai mici. Codrina Bălan (graduată a Universită ii din Chicago. Violeta s-a repatriat. devotat întru totul nobilei meserii pe care şi-a ales-o. Acolo Adriana a fost ucisă într-un accident de circula ie. Gala i). Rodica Darie. a emigrat în Germania. în Germania. provincia Alberta. arhit. fiind pentru to i un exemplu luminos de dascăl autentic. Şi-a încheiat via a exemplară la aproape 82 de ani. Dorina Bălan (dr. D. care ia controlat şcoala de mai multe ori. stabilite în Fran a. din Scăieni. stabilită în Italia. talentul său didactic incontestabil. a colegilor şi prietenilor. Petrică Angelescu şi so ia sa Olimpia Angelescu. dar promit să revină în ară după pensionare. La fel. de unde l-am contactat şi m-a invitat să-l vizitez. preotul Marian Dincă. din Scăieni. Mă aflam în Auckland. şi-au urmat pe fiica lor. s-a căsătorit în Fran a. de asemenea. în Canada. prin inteligen a şi calmul proverbial. în Scăieni. din Scăieni. neam Hubert Bahlmann. Raluca Pascu (Serrano). Boldeştencele Florentina Savu-Aguletti şi Nely Cârcioiu. Indiana).s-a căsătorit cu libianul Abdulatif Aljizawi. Ing. Liliana Tatu (Bahlmann) s-a căsătorit cu ing. Surorile Constantin. Ecuador. noi nu ne-am repatriat. până la terminarea liceelor şi facultă ilor. jud. prof. ei locuiesc în Calgary. datorită serviciilor cărora li s-au dedicat acolo cu pasiune. unde a decedat în urma unui accident. deşi orfană de mamă de la vârsta de 14 ani. se stabileşte în Toronto. Wellington.boldeşteanca Violeta Zamfirescu . Mii de oameni i-au apreciat devotamentul fa ă de meseria aleasă. fost student la IPG Ploieşti. Constantin Valeria (Busnakowsky). la fel. a revenit în ară.. ing. fiind foarte apreciată de aceştia. Bucureşti. în cosmetologie estetică). Canada.. universitar din Tripoli. s-a ostenit nespus pentru instruirea şi educarea elevilor.Bereşti. unde va rămâne definitiv. Sorin Dinescu. recunoscut prin corectitudinea lui destul de drastică şi preten ioasă. frate cu Petrică. blânde ea şi bunătatea fa ă de to i românii. care ajunsese ing. Familia mea a emigrat în SUA: Cristian Petru Bălan şi so ia. fosta capitală a Noii Zeelande. revine când şi când în ară. Adrian Angelescu. biologul Loredana Irene Dinu-Imes. revin doar ca vizitatoare în Boldeşti. Adriana Angelescu. vizitează rar oraşul de unde a plecat. Părin ii îndurera i se repatriază. cu specializări la Sorbona. iar fiul lor. Libia. revin rar să-şi viziteze părin ii din oraşul Boldeşti-Scăieni 237 . Econ. Nicolae Angelescu. prof. Lizeta Vasilescu. ara so ului ei. Familia de ingineri. din Boldeşti. la 15 octombrie 1983. în înv. în Quito. căsătorită în Italia. Canada. directoare „Muzeului Apelor” din Chicago.. VECHII ŞI NOII EMIGRAN I: Violeta Aljizawi . Fran a şi Floren a.” Este consemnarea unui inspector şef. Ozana Bălan (cu masterat la Universitatea din Bloomington.

cât şi în prezent. oameni de artă şi ştiin ă. Mircea Mali a (n.a. Pănculescu din Vălenii de Munte. ambasadori. Vlahu ă. Acesta este şi fenomenul care li se întâmplă multor români care şi-au găsit în ultimii ani de lucru în ările din Uniunea Europeană şi decizia lor nu poate fi condamnată. mai ales dacă acel loc de muncă este excelent şi le permite să-şi cumpere case în ările de adop iune. C. 1927).această obişnuin ă care le devine cea de a doua natură . Pe drumul care merge dinspre Ploieşti spre Vălenii de Munte şi spre Ardeal. fiind. în 1879. Cartojan. prin cele două localită i. R.m. Gh. Agârbiceau. pictor Horia Stamatu (1912-1989). alteori bucuriile. Constantin Brâncoveanu (1688-1714). cdt. Vasile Brezeanu.chiar sau oprit să viziteze faimoasa Cramă Seciu.N. de-a lungul timpului. Moisil. Ioan Kemeny (principe al Transilvaniei (1661-1662). Horia Patapievci. Bogdan Duică. ing. în marea majoritate a lor. Domnul ării Româneşti al Moldovei şi al Ardealului. noi prieteni . o mul ime de mari personalită i din ară şi din străinătate. Regele Carol al II-lea. obligatoriu. de numeroase delega ii străine. din actuala aşezare Boldeşti-Scăieni.mai spre zilele noastre . Să trecem. Moses Gaster. indiferent de pozi ionarea lor politică. Tonitza. Mihail Sadoveanu. obişnuindu-se cu noile locuri unde îşi formează noi rela ii. Al. Nicolae Manolescu. Mihai Viteazul. Încă înainte de construirea vilei de la Casa Seciu. un loc de pasaj rapid spre Vălenii de Munte. şefi de state. Uneori necazurile îi cheamă definitiv acasă. Corneliu Vadim Tudor. MARI PERSONALITĂ I DIN ARĂ ŞI DIN STRĂINĂTATE CARE. actor. Vasile Pârvan. A.. din multe altele. trupelor lui Gheorghe Rakocsi I. Andrei Pleşu. Când a venit în vizită la prietenul său ing. Nicolae Grigorescu. localită ile Boldeşti şi Scăieni au fost vizitate de mari oameni de seamă. Oscar Han (1891-1976). Octavian Paler. Paraschivescu. francez care a construit Turnul Eiffel. spre sta iunea turistică Cheia şi spre Braşov. nici nu se poate trece pe un alt drum mai scurt spre Văleni decât. Valeriu Sârbu (1931). s-a oprit să admire peisajul sălbatic pe atunci. Ion Ghica (1817-1897). D. spre a dovedi că persoanele care au părăsit ara. G. gen. pictor.. Gustave Eiffel (1832-1923). deci.d. poet şi ziarist legionar. N. în revistă câteva din aceste nume celebre. Şt. Al ii nu mai vin deloc.le diminuează dorin a de repatriere. scriitori. N. artişti etc. Simionescu. I. Dinspre Ploieşti. traversând pe teritoriul Scăieniului şi Boldeştiului. de-a lungul timpurilor. Delavrancea. M. domnul Munteniei. N. Gabriel Liiceanu. Domnul Moldovei (care a distrus Cetatea Teleajenului de pe dealurile din Scăieni). au trecut sau . ÎN DECURSUL TIMPULUI.ş. Domnitorul ării Româneşti. V-am oferit aceste câteva exemple. B. AU VIZITAT LOCALITĂ ILE BOLDEŞTI ŞI SCĂIENI SAU NUMAI AU TRECUT PRIN ELE FĂRĂ SĂ LE VIZITEZE AMĂNUN IT Fiind o zonă foarte bogată şi bine aranjată peisagistic. de asemenea. miniştri. au trecut: Ştefan cel Mare. sculptor. Mareşalul Ion Antonescu (1882-1946). Mavrogheni (1786-1791). Xenopol (1847-1920). I. Mircea Cărtărescu. chiar dacă ar dori să revină în locurile de baştină. Chivu 238 . atât în trecut. Gh. Călinescu.

arhitect. inventator român. D. istoric. istoric. om politic. Panaitescu Perpessicius (18911971). preşedintele ării. Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu. preşedintele ării. scriitor. care a venit de mai multe ori în vizită la fratele său. D.Stoica. Anghel (1867-1935). Tot în acea grădină veneau adesea prietenii prefectului. arhitect. director de muzee prahovene. colegul de clasă al fostului primar Jean Popescu. au mai fost vizitate de: Dimitrie Anghel (1872-1914). Acad. în majoritate lideri politici de la Bucureşti. poet clasic român. rez. conducătorii socialişti Iosif Nădejde şi Paul Bujor. nr./ Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par mantii grele/ Zvârlite de dăn uitorii ce au rămas numa-n dantele. prietena mamei mele. Ion Iliescu. Ioan Socolescu (1856-1924). A pictat biserica (dispărută) de la Boldeşti. cu care am stat multe ore de vorbă la Scăieni şi acasă la dânsul. Atunci nepotul Luceafărului a fost adus să viziteze Şcoala de la Scăieni şi Clubul de la Boldeşti unde a vorbit mul imii adunate. Nicolae Simache (1905-1972). Henri Coandă (1886-1972). Colceag. Pârvu Mutu (1657-1735). D. lider politic. col. Gheorghe Zamfir. care mi-a povestit despre vizita unchiului ei la Scăieni. Patriarhul Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române. Ea s-a născut în satul Parepa-Ruşani. la nivelul de conducere a Bisericii Ortodoxe Române. Gheorghe Gheorghiu-Dej. Regele Mihai I. colegul de clasă al fostului primar Jean Popescu. d-ra Viorica Anghel. redau aici câteva date biografice ale Mariei Petre. Corneliu Zelea Codreanu (1899-1938). Eugen Simion (n. Gheorghe Turda. se face jos de catifea. Ion Dichiseanu şi mul i al ii (vezi numele lor la pozele anexă). primul secretar al partidului comunist român. nepotul de frate al poetului na ional M. 5979 din 13 mai 1971. Toma Socolescu (1883-1960). Nicolae Furdui Iancu. Constantin D. Iată un citat din această gingaşă poezie: “Ce e de spumă sus pe ramuri.. A cercetat bisericile din Scăieni şi Boldeşti. poet. istoric. în ziua de 22 sept. vestit pictor de biserici. în livada din fa a casei. Nichita Stănescu (1933-1983). Continuăm lista cu vizitatorii de seamă a acestor localită i: Nicolae Iorga (1871-1940). printre multe somită i din ară. Acad. 1923 şi a decedat în casa ei în ziua de 5 iunie 1996. preşedintele Iugoslaviei. era o copilă 239 . com. Localită ile Boldeşti şi Scăieni. Anghel celebrul poem “Balul pomilor”. Caragiale. când el îşi vizitează casa de la Scăieni. preşedintele Academiei Române. fiul lui I. Bălan. Despre geneza poeziei “Balul pomilor” am publicat un articol în Flamura Prahovei. Emil Constantinescu. Mareşalul Iosip Broz Tito (1892-1980). fondator al mişcării legionare. Mateiu Caragiale (1885-1936). se discută posibilitatea sanctificării în viitor a acestei fiin e deosebite./ În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea. Maria Petre (Fecioara de la Parepa. Eminescu. De mică. a scris impetuosul D. Acolo. profesor. la Bucureşti. naşa de botez a Codrinei Bălan şi a Ozanei Bălan). mareşal. Întrucât. care vine anual acasă la prof.1933). tenorul Ion Dacian. Justin Capră. preşedintele Consiliului de Stat al fostei R. Prahova. preşedintele fostei RSR şi consoarta lui. colaborator al lui Henri Coandă şi vechi prieten al lui Cristian Petru Bălan.L. Ştirea o am de la fiica prefectului. Gheorghe Eminescu (18891987). Panaitescu-Perpessicius. Era prieten cu Cristian Petru Bălan cu care se vizita reciproc. la vârsta de 73 de ani.” În acea grădină am stat mult de vorbă cu acad. scriitor. care a cântat la Scăieni. Patriarhul Iustin al Bisericii Ortodoxe Române. Germană. inventator de reputa ie mondială. Walter Ulbricht (1893-1973). prefectul jude ului care avea un conac la Scăieni.

muzică vocal-simfonică. publicist. inspector general al CFR. 1927). a apărut deasupra cortegiului de preo i şi de oameni. după ora prânzului. de estradă. o cruce albă. prof. Al i vizitatori ai oraşului: prof. La înmormântarea ei. I pentru prof. autorul “Simfoniei ploieştene”. profesor. şi prolific istoriograf prahovean. Emil Vasilescu (n. dirijor al orchestrei populare Flacăra Prahovei Ploieşti. Ploieşti). când. 01. într-o zi senină. prof. Ploieşti. timp în care s-a strâns în jurul ei o mul ime de lume. corală. Leonida Vasilescu-Brezeanu (n. Ioan Botezătorul. acoperişul mânăstirii construită la locul apari iei. Carmen Tănase (n. Tatăl şi bunica ei. Maria putea vindeca bolnavii de cele mai grele boli şi putea prezice evenimente care s-au realizat. operete. dânsa a avut o revela ie copleşitoare. Matilda CaragiuMario eanu (n. de patriarhul Teoctist.01. Cei care încercau să o atingă erau arunca i de o for ă invizibilă înapoi. dintr-un nor care s-a coborât din cer asupra ei.L. La început. Margareta Bălan. directorul Bibliotecii Jude ene “N. Carmen 240 . fiul prof. Vasile Nicolescu (1929-1990). vecinii crezând că arde mânăstirea. actri ă. colegă cu Oana Pellea şi cu Radu Duda. trăind la Scăieni. Bujor-m. Corul Primăriei Ploieşti. spunându-i că a ales-o pentru sfânta misiune de a fi un exemplu a credin ei adevărate şi pentru a sfătui pe oameni să se întoarcă la credin ă. Savel Ştiopul. poet (n. “Flori din Prahova” etc. de cameră. profesor de muzică. Teişani).P.10. la bătrâne e. imensă. poet. compozitor. iar crucea nu a dispărut decât atunci când Maria Petre a fost aşezată în mormânt. George Vasilescu (1904-1983). folclorist. Este unchiul prof. principele de Hohenzollen. la sărbătoarea Tăierii capului Sf. pictor. Şcoala Normală la Tg. apoi director general al Ministerului Telecomunica iilor. I s-a cerut ca în acel loc să se facă o fântână şi o biserică. Ploieşti). a operei “Corina”. având mormintele la Scăieni.1907 la Tg. când feti a nu împlinise 12 ani.1961. Fiin a de lumină i-a vorbit cu un glas blând. 1937).01. pian. de muzică la Liceul I. al lui Eugen Simion. Maria s-a speriat. Bălan. zi mare de post. televizată în direct.18. pe malul lacului. A înfiin at Corul Ansamblului CFR. fratele înv. publicist. Nicolae Mihai (1932-2001) romancier. Toma Caragiu (1925-1977). coleg de clasă cu autorul căr ii de fa ă. lui Nichita Sănescu. Mureş (1927). Vladimir Zamfirescu. Olga Tudoreche. Caragiale Ploieşti (1954-pensionare). Corul Sindicatului Învă ământ. venită la Scăieni în inspec ia de grad. a urmat IATC Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti (1980-1984) la clasa Prof. Nicolae Boaru. “De pe plaiuri prahovene”. frate cu înv. Maria. Margareta Bălan. a căzut în genunchi. 28. Corneliu Şerban. Alte a Sa. luând forma unui tunel plin de mii de îngeri. prieten cu autorul acestei căr i. prof. lieduri etc. coruri mixte. a apărut o figură de lumină puternică. 27. dirijor. ca în gravura lui Gustav Dore din cartea lui Dante “Divina comedie”. Mureş. compozi ii pt. autor de căr i de câtece şi coruri “Carte de cântece şi coruri şcolare” (1936). care se afla la marginea lacului din spatele casei. univ.06. compozitor. rămânând aşa câteva ore. univ. Cristian Petru Bălan. iar. Din clipa aceea. “Moş Cocoloş” (1940) etc. coleg de clasă cu autorul acestei căr i. Iorga”.1971. econ. vioară. dar lumina vorbitoare a atins-o şi copila s-a calmat.foarte evlavioasă. prof. actor.1938. prof. În ziua de joi. 29 august 1935. a luminat puternic. În acel loc s-au mai petrecu şi alte minuni. Zigu Ornea. scriitor. prof.. Compune muzică de scenă. com. al lui Toma Caragiu şi al lui C. regizor. A fost vizitată de patriarhul Miron. C-tin Enciu. Mihai Apostol. Cristian Petru Bălan. Într-o noapte. Emil Vasilescu. Editează antologii muzicale cu folclor prahovean (“Mândră floare-i Prahova”. sora lui Toma Caragiu. Conservatorul de Muzică tot la Tg.

Angela Moldovan.a. Leonard Doroftei.. Ileana Sărăroiu. nedescoperi i de mine. posesorul “Centurii cu diamante”..şi încă mult mai mul i. Pu ine orăşele atât de mici au fost vizitate de oameni atât de mari. Romica Puceanu. au călcat pe frumoasele meleaguri ale mult căutatului oraş Boldeşti-Scăieni. îl amintim pe marele campion mondial de box la categoria semiuşoară. Ion Bogza. Dintre sportivii care şi-au sărbătorit victoriile la Casa Seciu. Nelu Hu u. Ştefan Lăzărescu. Irina Loghin.a venit şi a stat de multe ori în această localitate. Aceştia . Maria Lătăre u. adus de colegul său care l-a recrutat de la juniori. Ion Luican. Ileana Constantinescu. boxeurul Dan Codescu ş. Maria Tănase. 241 .

ea va fi percepută de orice lector interesat. apele termale saline care fuseseră folosite acum cincizeci de ani la băile improvizate de pe strada Distilăriei din Scăieni. iar alte capitole m-am străduit să le prezint ca pagini necesare a fi incluse în însăşi Istoria României. să aibă dreptate. alte dimensiuni şi .şi. când m-am decis să scriu această monografie. care este şi va rămâne un factor indiscutabil. cu numeroase exemple concrete alese din via a zilnică. oraşul Boldeşti-Scăieni va fi în eles şi va fi văzut într-o altă lumină. că la intea există nişte băi termale pentru tratarea reumatismului. Ştiu. la o concluzie clară: citind paginile respective. de pildă. Pe cât a fost posibil. dacă ar exista acest loc frumos în America. din orice jude . dar m-am gândit că s-ar putea. sau cum sunt paginile de revoltă muncitorească din Boldeşti-Scăieni şi de luptă armată cu organele securită ii. realită ile şi oamenii lui vor capătă alte aprecieri. Ei bine. este departe de a fi fost valorificat în întregime. aflat într-un rapid proces de schimbare. pe măsură ce avansam în cercetarea documentelor. Peisajul natural intercolinar. de o splendoare unică. Oamenii au valorificat mai mult sau mai pu in acest uriaş avantaj.Concluzii Cititorii care survolează cu privirea unele sau altele din capitolele acestei monografii. Dintr-o localitate din Prahova.cine ştie . Oricum. pe spa iul acestei localită i. vor ajunge. deoarece unele capitole se referă la problemele generale ale ării. s-au petrecut evenimente istorice deosebite. m-am străduit să scot în eviden ă cât mai multe din aceste valori. dar.poate chiar şi o anumită aură strălucitoare. Desigur. m-am gândit în primul rând să o redactez mai mult pentru localnici. fii sigur că s-ar face investi ii colosale şi s-ar scoate din el o perlă. prezentat aici într-o lumină nouă. de care nici o istorie contemporană nu pomeneşte. cu siguran ă. mi-am dat seama că aş face o greşeală să nu lărgesc mai mult aria descriptivă şi să nu o adresez oricărui cititor din România. suficient de amplificată. mi-a spus: “Cristian. cum sunt acele informa ii inedite despre Falansterul de la Scăieni. cât şi de prezen a în contemporaneitate a noului oraş. Poate a vrut să mă flateze şi să-mi gâdile pu in patriotismul meu local. demne de ştiut de fiecare român. precum ar fi trebuit. la rând. mai mult sau mai pu in cunoscută. mi s-au spus de nişte specialişti că erau mult mai bune 242 . sau cei care le parcurg cu răbdare cronicărească. alta decât fusese înfă işat sub interpretările ideologice impuse de regimul comunist. Nu a fost uşor să le găsesc de la distan a de peste 10. Dumnezeu a aşezat localitatea descrisă de noi într-un loc destul de binecuvântat şi de bogat. în multe privin e. totuşi. atât de un trecut istoric impresionant. Lăsând la o parte importan a ei economică şi industrială pentru întreaga ară. Un american care a venit la mine şi a privit peisagiile locale din jur. pierdute undeva pe valea Teleajenului. care provin de aici sau care trăiesc aici în zilele noastre. ca un punct geografic destul de important pe harta ării noastre . o sta iune balneoclimaterică de prim rang”.000 de kilometri şi după o lipsă din ară de peste 22 de ani. vizibil pentru el. Aşadar. valoarea localită ii am urmărit să fie percepută şi în întreaga ei complexitate social-istorică. chiar ca un punct unic. pentru că nu fuseseră făcute cunoscute de nimeni înaintea mea. importan ă la care a contribuit în primul rând valoarea însăşi a multor cetă eni care au trăit aici.

sfidează cu nonşalan ă legile şi.dar iată că ne-au vândut-o în propriul lor folos. Zigu Ornea. În Chicago. am putut înfiin a atât o publica ie locală. necenzurate. de-a lungul zecilor de ani. Dumitru Panaitescu Perpessicius. cât şi un post local de televiziune pentru românii americani. prin străinătă uri. Nici de bogă iile subsolului nu s-ar spune că locuitorii boldeşteni şi scăienari ar fi profitat cât trebuie. Grija mare a edililor din prezent şi din viitor este să creeze condi ii care să schimbe radical această situa ie. Nichita Stănescu). Gheorghe Eminescu. de un organ de presă distribuit gratis fiecărui locuitor.paralel cu existen a unui post de radio şi de televiziune local. chiar unul destul de urgent. Mateiu Caragiale. Nicolae Mihai. Ne doare sufletul să vedem şi să spunem acum că toată industria locală din Boldeşti-Scăieni. iar oameni cu spirit practic au ales întinderile de teren locale să ridice pe ele solide întreprinderi. căci. aurul negru de sub pământul lor era folosit mai mult de străini decât de ei. Să fim convinşi că se pot găsi şi căi concrete de rezolvare a ei. “Suflet românesc”. Dacă numai 5% din pre ul petrolului scos din sondele locale ar fi fost folosit pentru modernizarea localită ii. ştiri din ară şi de pretutindeni. fără să poată interveni nici el cu ceva concret spre a-l anula. oraşul Boldeşti-Scăieni nu a scăpat de tentaculele acestei caracati e mafiotice.şi de ea se fac vinova i neocomuniştii care făceau spume la gură strigând cu ipocrizie: “Nu ne vindem ara!” . Inechitatea acestui contract a fost arătată şi de preşedintele Băsescu. ar fi ca oraşul Boldeşti-Scăieni să dispună de un ziar propriu.aceşti neomafio i . ca să-şi poată între ine familiile. cumpără pe justi iari. sărăcindu-ne şi distrugându-ne valorile na ionale. vă garantăm că s-ar fi putut pava cu marmură trei oraşe de mărimea acestui oraş. nu numai acestui oraş . date lor printr-un contract criminal de un fost premier neocomunist care a fost deja adus în fa a justi iei fără a pă i totuşi mai nimic. încurajează corup ia. chiar dacă au existat şi câteva cuceri de libertă i evidente. material şi spiritual . Dar ei .. Dar cineva a avut grijă să desfiin eze acele băi scăienare. Oraşul devenise o mică citadelă industrială. vite şi păsări . la urma urmelor. Din păcate. Vasile Nicolescu.au distrus industria înfloritoare. baza i pe for a banilor. to i la un loc. iată.. a început să moară sub ochii noştri şi că locuitorii lui tineri au plecat deznădăjdui i în bejanie. ei au devalorizat băncile. fermele.tot ce s-a mai putut vinde spre folosul lor. Nicolae Iorga. ei sfidează masa popula iei sărace care este majoritară şi care spera cu entuziasm că Revolu ia le va aduce frumoasele schimbări visate. “Datoria românească”. Un prim pas. spre a acumula averi fabuloase. situa ia este specifică multor alte aşezări. procurate necinstit din avutul statului român. continuă şi astăzi. încalcă moralitatea creştină. toate companiile petrolifere fiind acum în mâna austriecilor.şi mai puternic curative decât apa din băile de la intea. ei au privatizat (vândut) străinilor cele mai valoroase terenuri. care să mobilizeze popula ia şi să trezească conştiin a oamenilor în orice domeniu economic. în trecut. realitate deosebit de tristă care vedem neputincioşi că. Corneliu Şerban. care să difuzeze ştiri locale. Desigur. crescătoriile de porci. care au mers bine ani 243 . elaborată cu greu şi cu mari sacrificii. Frumuse ea peisajului local a atras scriitori care l-au vizitat cu inters (poetul Dimitrie Anghel. Zilnic creşte numărul miliardarilor răsări i din rândul acestor vampiri hidoşi şi. Nici acum nu este târziu să fie repuse în func ie. ei au vândut bogă iile subsolului companiilor străine. Nu mi-a fost teamă să arăt deschis acest lucru în lucrarea de fa ă.

au pus bazele fundamentale ale noii cetă i. Ei vor trebui să fie mândri că am existat şi că am trăit înaintea lor pe aceste blânde meleaguri ale visurilor ce trebuie împlinite. în speran a că va fi şi va rămâne o carte de referin ă. deoarece eu nu trăiesc acolo. Fără îndoială. For a massmediei este uriaşă. 8 martie 2007 244 .de zile (“Datoria” mai apare şi acum). nu putem încheia aceste pagini pe un ton pesimist. În perspectiva viitorului. în primul rând ea va uni pe to i locuitorii frumoasei aşezări să-i accelereze evolu ia şi lupta pentru drepturile cetă eneşti inalienabile. În oraş există destule resurse materiale şi umane ce pot fi valorificate.TOT MAI SUS! Cristian Petru Bălan Membru al Uniunii Scriitorilor din România Membru al Academiei de Ştiin e şi Arte Româno-Americană Chicago/Glen Ellyn. dar dorin a mea de a face aşa ceva şi la BoldeştiScăieni nu este realizabilă.numite fără exagerare genera ii de sacrificiu . Ceea ce am dori cu to ii este ca urmaşii urmaşilor noştri să nu uite că aceste genera ii . Lumea evoluează rapid. Urarea mea. cu totul diferit de felul cum îl cunoaştem noi astăzi. ea va fi vocea cetă enilor din oraş şi. este una de bun augur: EXCELSIOR! . el va fi un cartier nordic al viitoarei Metropole Ploieşti. pentru prezentul şi viitorul Boldeşti-Scăieni. Las altora mai tineri împlinirea acestui deziderat şi sunt convins că se vor găsi ini iatori. chiar dacă au mai rămas încă multe de spus. Autorul s-a străduit să ofere tuturor cititorilor o mică enciclopedie despre oraşul pe care cu drag l-a descris. tehnologia de asemenea. construindu-le o pistă de decolare spre viitor. ştim că Boldeşti-Scăieni va arăta ca un oraş ultramodern. Tocmai de aceea. Trebuie umblat la buget pentru asemenea priorită i şi trebuie apelat insistent chiar şi la bugetul statului.

Ploiesti. It is located 80 kilometers north of Romania's capital. The two formerly modest towns. The city's main tourist attraction is Crama Seciu. The city officially formed in June 1968. More recently. The accompanying population boom mostly industrial workers . The author describes the evolution of the city from historical. the towns grew quickly and local industry expanded to include a glass factory .and a paper mill in Scaieni. Bucharest. viticulture and cattle raising. "The Monograph of Boldesti-Scaieni. the engineer Teodor Diamant (1810-1841)-a young disciple of the French socialist Utopian Charles Fourier (1772-1837) . two towns with rich individual histories. with an emphasis on its industrial transformation and its cultural development. after which it was forcibly dissolved by the authorities of the day. In Scaieni. where he has been residing with his wife Dorina and their two daughters for more than twenty years. political. and 10 kilometers north of the county seat. located in the picturesque undulating region along the Teleajen River valley where residents practiced agriculture. the author shows the potential that the city of Boldesti-Scaieni has to become one of the most beautiful and prosperous locations in Romania. economic. screenplays. In conclusion. cultural and artistic vantage points.485 residents located in Prahova County.and his friend Manolache Balaceanu (1807-1842) founded an agrarian-industrial Utopian community based on egalitarianism called a phalanstere where the locals worked together for mutual benefit. With the onset of petroleum extraction. through the unification of Boldesti and Scaieni. were transformed by the discovery of petroleum in the heart of their hills.led to the construction of new residential buildings. Boldesti-Scaieni is an agrarian-industrial city of 11.About this book Author Christian Petru Balan was born in 1936 in Sibiu. plays. 245 . The Scaieni phalanstere lasted only one year. his published works include novels. books of poems and various dictionaries." is the first book dedicated exclusively to documenting the history of the city where he spent most of his life before moving to the United States. social. as well as a painter and sculptor. while the headquarters of the oil extraction operation were located in Boldesti. Romania. A former teacher in both Romania and the United States. and schools. stores. a beautiful villa that crowns a hilltop and is home to a winery and restaurant and which attracts hundreds of Romanian and foreign visitors every year. His latest book.at one time the largest in Romania . the city's picturesque areas have become a favorite vacation home destination.

P. pocăin ei şi iubiri de neam. Stilul însuşi e de o viguroasă prioritate. un prea frumos efort şi nu odată m-am surprins minunându-mă de fermitatea cu care povesteşti.” 246 . Editura Albatros. fără exces de pedanterie.) “Romanul “Dincolo de curcubeu”. Scriitor şi critic literar despre nuvela “Sânge spaniol”. umanismul iubirii. (Acad. (. Rusu.” (Col.” (Text publicat). Univ. romanul “Dincolo de curcubeu” surprinde şi captează. scris de C. scriitor şi memorialist. 2001. L-am citit cu emo ie şi entuziasm. erudite.) “Pentru cine a citit căr ile lui Cristian Petru Bălan . este un bun exemplu de tratare literară a unor probleme de conştiin ă cu mijloacele simple ale polemicii de idei.” (M. scrisă la vârsta de 25 de ani. cu dialoguri şi comentarii subtile. de la prima până la ultima pagină. nepotul de frate al marelui poet. chiar surprinzător de perfectă. critic şi istoric literar despre cartea de aforisme”Cioburi de cristal”. dar admirabil. cu o tehnică a contrapunctului menită să finalizeze momentele de înaltă tensiune. Bălan.) Povestea se desfăşoară nu numai nestingherită.Despre căr ile scriitorului Cristian Petru Bălan “Sânge spaniol” e. Gheorghe Eminescu (1894-1989).Via a lui Mihai Eminescu”. cu personaje şi ac iuni oglindite prin alternan ă sau în planuri paralele. Dumitru Panaitescu-Perpessicius (1891-1971).) “Excep ional!” (Marele poet Ion Alexandru (1941-2000) despre romanul “Dincolo de curcubeu”. Bucureşti. Lumii efemere ale veleitarismului şi minciunii i se opune. neîndoios. Aurel Sasu în “Dic ionarul scriitorilor români în Statele Unite şi Canada”.. amintind întrucâtva de tehnica şi mijloacele de realizare artistică a romanului “Sertarul cu aplauze” de Ana Blandiana.N. cu un limbaj colorat şi savuros.faptul că el se lansează şi în genul aforistic nu constituie o surpriză. de siguran a cu care zugrăveşti tablouri din natură. scris în 1967.) “M-am delectat citind scenariul dumitale închinat unchiului meu Mihai Eminesu şi achizi ionat de cinematografia română.în special excelentul roman “Dincolo de curcubeu” . Sincere felicitări.) “Scris într-o manieră incitantă. de expresie neaoşă românească. despre scenariul de film “Geniu sublim .. până la cea savantă. Dr.” (Prof.

Bucureşti . în cartea “Cititor în exilul creator”.” (Prof.) 247 .) “O carte care surprinde cititorii. Editura “Danubius”. Constantin Enciu despre romanul „Oaspe ii din Elizeu”. artist plastic patriotic şi religios cu teme române şi americane.) “Rareori mi se întâmplă să iau o carte în mână şi să nu o pot lăsa. Meridianul românesc din 23 mai 2004. este un poet eclectic care se roagă pentru resurec ia virtu ilor na ionale şi pentru înlăturarea răului abătut peste ai săi. Eugen Simion.(“George Băjenaru.” (Ioan Dan (1922-2003). scriitor şi critic literar.. 120.traducător mai ales din limbi romanice. critic literar. tehnici şi formule artistice mânuite într-un mod cu totul original. precum şi pasionat OZN-ist. pag. 2001. Editura Funda ia Luceafărul. în primul rând prin modalită i. 201.” (“Istoria literaturii române de azi pe mâine” de Marian Popa. Bucureşti. mare romancier român. Enciu este fostul profesor al lui Nichita Stănescu.) “Cristian Petru Bălan . citind-o cu nesa până la capăt. Prof. Toma Caragiu şi Cristian Petru Bălan.

sub redac ia prof. 1966. – Oameni care au fost.R. editura Pygmalion. Gh.. 2005. – Contribu ii la istoria petrolului românesc. – Magazin istoric nr. editura Mileniul III. editura Academiei R. Negulescu. Traian Herseni. Nedelea. edi ia a II-a. – Dic ionar topografic şi statistic al României. vol. 1956.. 1999. Bucureşti. – Contribu ii la istoricul oraşelor Ploieşti şi Târgovişte.I. de prof. Date noi privind industria petrolieră din jude ul prahova în jurul anului 1900. de prof. de Nicolae Iorga. – Dic ionarul ortografic. editura Academiei R. de Mihai Apostol. – Rucăr (monografie). 2005.S. editura Funda iei Regale. 1971.Bibliografie selectivă – Marele dic ionar geografic al României (1898-1902). I. Ploieşti. de Zigu Ornea şi Ion Cojocaru. 1969. – Falansterul de la Scăieni. 1972. ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM). Opere vol. 2. Frunzescu. – Micul dic ionar enciclopedic. Stahl. de Gr. de Octavian Onea. Brătianu. Statului Bucureşti. de prof. vol. – Arhivele Na ionale – Direc ia Jude ului Prahova. al Academiei Române. editura Politică. feb. 5 vol.S. Gherghe Pârnu ă. 1939. – Studii şi materiale privitoare la trecutul istoric al jude ului Prahova. 1985. G. C. – Dic ionar istoric al jude ului Prahova. Bucureşti. – Monografia unui sat. – Comentarii şi contribu ii la Dic ionar(ul) istoric al jude ului Prahova. I. Bucureşti. Bucureşti. editura Printeuro. 2005. editura Enciclopedică şi editura Univers Enciclopedic. 248 . 2004. I şi II. 2006. Nicolae Simache. Ploieşti. Bucureşti. Bucureşti. – Industrializare şi urbanizare. de Boncu M. 1970 (258 pagini). de Henri N. Constantin. – Din istoricul unor şcoli prahovene. tip. – Micul dic ionar enciclopedic MDE. editura Cartier. Tocilescu. – Ion Ghica. de Mihai Racheru şi E. editura Univers Enciclopedic. I. ESPLA. Bucureşti. la Hovari gen. univ.R. de D. cercetare de psihosociologie concretă la Boldeşti. Societatea Culturală Ploieşti. 1872.

...................... ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIL” DIN BOLDEŞTI ........................72 ŞCOALA MILITARĂ DE SUBOFI ERI POMPIERI “PAUL ZĂGĂNESCU” BOLDEŞTI-SCĂIENI........................................91 BISERICILE CREŞTINE DUPĂ EVANGHELIE ............................................. 61 MUZEUL ORAŞULUI...............................................................................85 BISERICA “SF................................. peisagistic.................................................................. climateric........................................................................................ CĂMINE CULTURALE........ Falansterul de la Scăieni.96 LUCRĂRI DE ARTĂ DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI ..................... 55 CAPITOLUL VII.........................48 CAPITOLUL V...............................................70 GRĂDINI A DE LA SECIU ......................................65 ŞCOLILE DIN SCĂIENI .......................................................................... 52 CAPITOLUL VI............ Cadrul geografic........................................................................................................................................................................................................................75 CASA DE CULTURĂ SCĂIENI......................................................................85 BISERICA “ADORMIREA MAICII DOMNULUI” DIN SCĂIENI .............Cuprins De sub pulpana lui Sevastos*) (prefa ă) ........................................................................................................95 CASA SECIU ......................................................................................................................................................................................................................99 MONUMENTUL EROILOR DIN SCĂIENI (1916-1919)....................................................................................................... Înfiin area oraşului Boldeşti-Scăieni.........................66 ŞCOALA DE LA SECIU ......................63 GRĂDINI ELE DIN BOLDEŞTI ...........79 BIBLIOTECA DE PE LÂNGĂ CASA DE CULTURĂ SCĂIENI.............. Despre numele acestui oraş...........................72 GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIA STICLEI BOLDEŞTI-SCĂIENI................................. Cultura în oraşul Boldeşti-Scăieni ......75 CLUBUL BOLDEŞTI ........... Poli ia locală..............................100 MONUMENTUL EROILOR DIN BOLDEŞTI ........................................ Popula ia oraşului Boldeşti-Scăieni.................................................83 CASA DE COPII ORFANI DIN SCĂIENI .........61 ŞCOALA DIN BOLDEŞTI ...................... 5 Cuvânt înainte.............................. 18 CAPITOLUL III.................102 249 ............................................84 BISERICILE DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI............................................................................74 CLUBURI....................................................................................................................................89 BISERICA “SFÂNTA TREIME” DIN SECIU.................87 BISERICA “SFIN II ÎMPĂRA I CONSTANTIN ŞI ELENA” DIN BALACA.61 ŞCOLILE ORAŞULUI .................................................................. Localită ile Boldeşti şi Scăieni în timpul celor două războaie mondiale.......................................................................... arheologic şi botano-faunistic al oraşului Boldeşti-Scăieni.......................................................92 CIMITIRELE....................... Istoricul localită ii: primele men ionări documentare............... 31 CAPITOLUL IV..................................................................... 11 CAPITOLUL II............................................. CASE DE CULTURĂ ........................... 36 STATUILE LUI DIAMANT ŞI FILMUL ARTISTIC DESPRE FALANSTER ................................................................ 7 CAPITOLUL I........................................................................................................................................

................. Activitatea sportivă din Boldeşti-Scăieni.....................C.... 119 SĂRBĂTORILE DE PESTE AN ...........................................................................................................................................................................................................................106 LUPOAICA ROMANĂ DE LA SCĂIENI (“LUPA CAPITOLINA” CU ROMULUS ŞI REMUS) ..................................................................130 DISPENSARUL BOLDEŞTI .......129 UNITATEA DE AJUTOR MEDICO-SANITARĂ (UAMS) SAU SPITALUL DE RECUPERARE SOCIALĂ BOLDEŞTI-SCĂIENI ......................................... “AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL” .................................................... Asisten a medicală.... Contraste dureroase sau discrepan a dintre Boldeşti şi Scăieni.............. 129 SPITALUL BOLDEŞTI ............................................U..... 155 CAPITOLUL XIII.........................115 DETALII DESPRE FA ADA CIMITIRULUI “ETERNITATEA” DIN SCĂIENI: ............A.133 FERMA S.......... HALTA BOLDEŞTI ŞI MIJLOACELE DE TRANSPORT DIN ORAŞ ...................123 CAPITOLUL IX.. ECOFERM BOLDEŞTI-SCĂIENI (CRESCĂTORIA DE PORCI ŞI DE VITE “CRIS TIM”) ..............................L... ŞI DIN STEMA COMUNISTĂ A C.......................................................................................................................................................................................................134 RAMPA ECOLOGICĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI........................................................................................S....................116 CAPITOLUL VIII.................................................................................................G....... GAFTOS..................................................................... muzicieni....................................................................114 PICTURILE RELIGIOASE DE PE CAPELA CIMITIRULUI SCĂIENI................ 145 DIREC IA DE PATRIMONIU A ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI..151 UNITĂ I UTILITARE ÎN BOLDEŞTI-SCĂIENI....................... TECAR-SAN.........132 DISPENSARUL SANITAR VETERINAR BOLDEŞTI-SCĂIENI .....152 UNITĂ I SPECIALE DE DESERVIRE A POPULA IEI ................................141 ABATORUL DE PĂSĂRI S..153 CAPITOLUL XII.....111 BUSTUL LUI TEODOR DIAMANT..................... 133 COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ “ARTA METALULUI”.138 BAT SERVICE S.................146 STEMA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI ESTE JUMĂTATE DIN STEMA A................131 FARMACIILE DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI ........................-ULUI!! ............. PRODSIG......................................142 FIRMELE MICI DIN ORAŞ: ROM FOR.............. cântăre i..............150 GARA SCĂIENI...............................................................................130 DISPENSARUL SCĂIENI ...........................................................M....................................... 162 250 ..................................... Primăria oraşului Boldeşti-Scăieni ..............................................................................C............................ 159 CAPITOLUL XIV............................ Tradi ii locale.132 CAPITOLUL X.. LUX MOB....................................... obiceiuri păstrate din bătrâni ....105 STATUIA “RUPĂTORUL DE GEAM” .......................................................................113 PORTRETUL PRIMARULUI ILIE RĂSPOP (1888-1952) .............................................108 ÎNGERUL JUDECĂ II........112 PORTRETUL LUI MIHAI EMINESCU DE PE CASA DE CULTURĂ ........................................................................................................................................................................STATUIA LUI TEODOR DIAMANT........ DANCOR COM................................148 OFICIUL POŞTAL DIN BOLDEŞTI SCĂIENI......................... BAZA DE APOVIZIONARE FLOREŞTI...... INVEST MANAGEMENT...........................R................... Artişti.............................................................. BOLDEŞTI-SCĂIENI .143 CAPITOLUL XI........................................ Diverse ................

......... 242 About this book .................................183 CAPITOLUL XVI........ 201 AL I CETĂ ENI DE ONOARE: ........................................PRIMA GREVĂ GENERALĂ MUNCITOREASCĂ DIN ROMÂNIA.....................................................I................. SUCURSALA BOLDEŞTI ..................................................180 ARTEMA PLAST SRL............................ CU 6 ANI ÎNAINTEA GREVEI DE LA 14-15 NOIEMBRIE 1987 DE LA BRAŞOV ! .. PRIN MUNCA LOR ZILNICĂ.. Industria din oraşul Boldeşti-Scăieni ...................................... 249 251 .................... ...............174 O ÎNTREPINDERE PETROLIFERĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI INTRATĂ ÎN GURA MASS-MEDIEI: PETROMSERVICE S............................................................. 165 ÎNTREPRINDEREA DE GEAMURI SCĂIENI (IGS) .... Rezisten a anticomunistă în Boldeşti-Scăieni..............220 FOŞTI PRIMARI ŞI AJUTOARELE LOR .............................................................................238 Concluzii ........................................................................ 248 Cuprins.....................232 ARTIŞTI PLASTICI......................................................................................................................................ISEM ..............FORADEX...... ÎN DECURSUL TIMPULUI......................... BOLDEŞTI-SCĂIENI .... AU VIZITAT LOCALITĂ ILE BOLDEŞTI ŞI SCĂIENI SAU NUMAI AU TRECUT PRIN ELE FĂRĂ SĂ LE VIZITEZE AMĂNUN IT ....................................................A.... TINERI ZIARIŞTI ŞI SCRIITORI : .....................................CAPITOLUL XV...................................... 245 Despre căr ile scriitorului Cristian Petru Bălan....14 NOIEMBRIE 1981 ....................................232 MARI PERSONALITĂ I DIN ARĂ ŞI DIN STRĂINĂTATE CARE...............IGEX.............. RIDICAREA LOCALITĂ II............................................F......................225 PREO II LOCALI....210 O PRIMĂ LISTĂ CU CETĂ ENII CARE ŞI-AU ADUS CONTRIBU II DE SEAMĂ ÎN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI.......................... 246 Bibliografie selectivă..........................................................................222 FOŞTI ŞI ACTUALI LIDERI DE INSTITU II LOCALE ŞI ÎNTREPRINDERI ..................................................................223 AL I CETĂ ENI DE FRUNTE AI LOCALITĂ II: ..CAHIRO S...................179 ACEX.........................................................................184 CAPITOLUL XVII....S............................................171 SCHELA PETROLIFERĂ BOLDEŞTI............................................G......... 184 ............................ SPRIJININD...................... ÎNSO ITĂ DE UN MARE PROTEST PE STRĂZI......................165 ÎNTREPRINDEREA DE MUCAVA BOLDEŞTI-SCĂIENI ............ Persoane de onoare ale oraşului .... .............L..................A...............................

2004. Editura „Holy Cross". Editura „Yellow Bird". Editura „Liberty". Bucureşti. 2006 STINDARDE TRANSPARENTE.USA. USA. 1996 GENIU SUBLIM (Mihai Eminescu) . despre soarta vietnamezilor refugia i. . San Francisco. VISURI COSMICE (poeme cosmice).) Editat de A. Glen Ellyn. Glen Ellyn.. 1996. Studiourile Cinematografice Buftea. 1998.) Editura „Yellow Bird". 1993.DE ACELAŞI AUTOR: DINCOLO DE CURCUBEU (Roman politic si religios). VIA A LUI IISUS (Prezentata in secven e istorice şi cronologice). DIC IONARUL CRIMINALILOR POLITICI COMUNIŞTI DIN ROMÂNIA. 1994. DESPERATION ABOARD (Scenariu de film. New York.. 1999. Glen Ellyn. Chicago. UN DIC IONAR AL EROILOR CĂZU I VICTIME ALE COMUNISMULUI DIN ROMÂNIA. Editura „California". MONOGRAFIA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI. JURNALUL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE (ARA). edi ie de lux. Chicago. Chicago. DIC IONARUL PARTIDELOR POLITICE DIN ROMÂNIA. 1993. ZBORUL DESTINULUI (roman) Editura „Eminescu". Editura ARA. Editura Premier. 1993. 1992.C. Editura „White Wings". Chicago. 2003. 1993. 406 pag. California. Washington. 1987. Editura „Western". Chicago. în limba engleză. Editura „North America". 1993. OASPE II DIN ELIZEU (romani) Editura „Eminescu”. Volum colectiv. scris in 1965-1966 şi contractat cu Cinematografia Română. 1993. 252 .Un scenariu de film prezentând via a lui Eminescu. VAGABOND PE MAPAMOND (Jurnal de călătorii) Editura WINDOWS. 2007. Editura „Yellow Bird". USA. Ploieşti. Bucureşti.B. in 1967. Hollywood. USA. Editura Premier. Bucureşti. STROPI DE ROUĂ (Colec ie de poezii pentru copii. TEATRU (Ispită şi virtute şi Neprihănitului Iov). Chicago. NESTINSA LUMINĂ (poeme religioase) Editura „Atlantic World". Editura „Pheonix". 2003. D. din copilărie pană la plecarea sa in eternitate. AMPLIFICĂRILE TĂCERII (poeme).R. CIOBURI DE CRISTAL (4000 de maxime şi cugetări. USA. 1993. scrise intre 1955-1981). 2006.

muzicală. Gheorghe Nicolae.ârlea. Bălan. California. cehă. În pregătire: UN BLESTEM NUMIT YALTA (Roman istoric. Premieră editorială absolută. Mirea Mihai. înv. Lupu Viorel. în frunte cu primarul Ion Dumitru şi viceprimarul Paul Dorian Petcu. cartea a mai fost sponsorizată de următorii: ing. directorul economic Dragoş Rusu din Ministerul Finan elor. De asemenea. Los Angeles. rusă.U.) LET'S GLORIFY AMERICA! (Poeme patriotice despre America. de la Universitatea Bucureşti şi Lisabona. portugheză. polonă. franceză. germană. de la Universitatea Bucureşti şi de prof. Stăncescu Petru a. maghiară. SPONSORI Autorul le mul umeşte cu distinsă gratitudine celor care au sponsorizat această monografie. finlandeză. 2003. Tănase Răzvan Ionu .) TRIDIRAME . Aprox. Samoilă Nicolae. ing. Enache Vasile. Toma Călinescu. Gheorghe Comănescu. managerul companiei Artema Plast. univ. Emil Popescu. Stârceanu Anca. Mihai Zamfir. 253 . daneză. arabă. Bibescu Ion. swahili. (Editura Academiei Româno-Americană de Ştiin e şi Arte. Dan Mogoş.SUB TIPAR: DIC IONAR ROMÂN-MULTILINGV (Un dic ionar inedit. în limba engleză). japoneză). esperanto. scris în 1964. Bucureşti). univ. George C. având două prezentări făcute de prof. Dinu Nelu. Stăncescu Gheorghe. suedeză. Vlăsceanu Cristu. Petre Rădu ă. Ioan Tronaru. norvegiană.A. sârbo-croată. consilierilor primăriei din oraşul Boldeşti-Scăieni: Bi ă Paul. Isbăşoiu Constantin. olandeză. Nicolae Castellano. turcă. Portugalia. ID. DIC IONARUL IMNURILOR DE STAT ALE ĂRILOR LUMII (Ed. Gheorghi ă Catrinescu.Studiu filologic.. Marinescu Florin. Lucian şi Atena Nicola. Editura „International". italiană. 500 pag. GATA DE TIPAR: EMINESCU ŞI FOLCLORUL . Marinescu Ion.Carte color cu imagini tridimensionale vizibile de pe suprafe e plane. USA. ing. col. Tuturor le aducem calde mul umiri. greacă. ARA. spaniolă. Popescu Ion. engleză. ebraică. în 26 de limbi moderne: română. idiş. indoneziana. din S.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful