Cristian Petru Bălan MONOGRAFIA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI

(MELEAGUL VISELOR CE TREBUIE ÎMPLINITE)

1

Coperta: tehnoredactor Cristian Bălan şi prof. Cristian Petru Bălan

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României BĂLAN, CRISTIAN PETRU Monografia oraşului Boldeşti-Scăieni / Cristian Petru Bălan – Ploieşti : Premier, 2007 Bibliogr. Index. ISBN 978-973-740-062-8 908(498 Boldeşti-Scăieni)

© Cristian Petru Bălan

ISBN 978-973-740-062-8

2

Cristian Petru Bălan

MONOGRAFIA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI
(MELEAGUL VISELOR CE TREBUIE ÎMPLINITE)
Edi ia I

Editura Premier Ploieşti -2007
3

Cetă enilor din oraşul Boldeşti-Scăieni, precum şi şo iei mele, Dorina Bălan, împreună cu fetele noastre, Codrina şi Ozana.

4

De sub pulpana lui Sevastos*) (prefa ă)
Monografia lucrată cu atâta sârg şi drag de dl. prof. Cristian Petru Bălan răspunde unei dolean e din cele mai acute, în peisajul accidentat al moralului românesc: constituirea sau consolidarea mândriei na ionale şi în special (sau prin) a celei locale, regionale. Absen a orgoliului şi a sentimentului apartenen ei la o tradi ie şi la o vatră, conjugată cu niscaiva caracteristici păgubaşe, de felul consumismului exacerbat, al exodului spre toate azimuturile, în vederea unui profit material, au făcut ca realizarea unui ,,căr i de identitate” a unei localită i să fie o îndatorire şi un ferment. În Prahova, astfel de monografii de lucru, care tind spre exhaustivitate, s-au realizat şi se vor realiza. Unele sunt lacunare, altele sunt depăşite; perspectiva este tulbure, de multe ori: un amestec de lirism apătos, un ton evocator şi nostalgic desuet, un provincialism şi un ,,propagandism” incongruente cu inuta ştiin ifică exicibilă unor astfel de lucrări. Din mul imea de monografii consacrate comunelor, satelor sau oraşelor din Prahova, re in ca meritorii, literar şi ştiin ific vorbind, pe aceea consacrată comunei Şirna, semnată de prof. Ion Dumitru şi monografia de fa ă a d-lui prof. Cristian Petru Bălan. Nu întâmplător, ambii realizatori sunt şi... literatori. Ion Dumitru este poet şi autor de aforisme, Cristian Petru Bălan este un nume ratificat de critica literară, la capitolul proză şi dramaturgie. S-ar putea spune că, după marea monografie a lui M. Sevastos, din 1937, consacrată Ploieştiului, lucrarea totalizatoare de unghiuri de vedere asupra BoldeştiScăieniului să fie ,,de departe” purtătoarea unei pece i stilistice greu confundabile. Ba, putem să spunem cu îndreptă ire că scriitorul Cristian Petru Bălan îşi limitează atributele personalită ii stilistice, asumându-şi postura mai modestă ca răsfă auctorial a unei hărnicii arhivistice, de scotocire şi dezhumare de documente, de cercetare a memoriei orale sau scrise, de investigare aproape detectivistică a semanticii toponimului Scăieni. Am avut bucuria şi onoarea să cunosc şi autorul, şi omul: coeren a este deplină, surpriza este exclusă. Modestia, franche ea, cultura, interesul na ional şi al celui local, dorin a de a contribui cu o nuan ă şi o câtime la binele material şi la spirul cunoaşterii, măcar în zona în care a trăit atâta timp, îl caracterizează şi îl impune. Cartea se încadrează în tiparul obişnuit al unei monografii de localitate: istoria, topografia, tradi iile, etnicul, lingvistica, folclorul, învă ământul, starea sanitară, cultura, divertismentul, figuri importante din varii domenii, toate acestea şi multe altele sunt avute în vedere. Aici, autorul nu se distinge net de al i realizatori; turnura stilistică, însă, ca şi interesul pentru nişte realită i absolut neglijate (capitolul privind de inu ii politici şi lupta anticomunistă are un puternic impact emo ional), mută lucrarea în sfera literaturii sui-generis, în care documentul, cifrele, mărturiile capătă o pregnan ă neverosimile. Cristian Petru Bălan poate trece cu perfectă legitimitate monografia aceasta în catagrafia scrierilor literare proprii, la capitolul ,,pregnan a literară a documentului” sau ,,monografii literare”, de felul celei a lui Sevastos. Prof. drd. Nicolae Boaru Directorul Bibliotecii Jude ene „N. Iorga”, Ploieşti _________________________
*) Scriitorul Mihai Sevastos (1892-1967) este autorul celei mai bune monografii apărute în România – „Monografia oraşului Ploieşti”.

5

6 .

…………………………………. ducând amănuntele prezentării până la actualizări de ultima oră. odată vei da seamă! Sfântul Ioan Iacob Hozevitul de la Neam (1913-1960) Poate că cititorii acestei prefe e se vor mira că o lucrare monografică a unei localită i începe cu un motto religios. dar tot ce-ai scris rămâne-n urmă drum deschis spre moarte sau spre paradis. pe documenta ii solide şi sigure la fa a locului. totuşi. geografice. cultural-artistice. neîndoios. vom da odată socoteală în fa a lui Dumnezeu. în general. spre-ocară sau spre slavă. Ioan Iacob Hozevitul. Orice monografie a unei localită i este. prin însemnările ce le facem acum şi prin adevărul lor. pe cei de mâine. un semn. în mănăstirea cea mare a Sf.. la locul vizat. date statistice şi evaluări judicios estimate despre evolu ia localită ii în viitor. care.. apoi să continue cu descrierea evolu iei lor în timp şi spa iu. Dar nu uita!. ca şi când ar dormi) se află depus într-o raclă de sticlă. să laşi în urmă. sociale. asemănătoare cu biografia unei persoane.. pentru ceea ce spunem în scris sau verbal. ci ea s-a redactat 7 . nu s-a scris cu o multitudine de documente originale adunate pe o masă. toate informa iile trebuind. luminos. tu vei muri. Gheorghe Hozevitul din ara Sfântă nu de mult vizitată de mine. decât până la o anumită limită. care era şi un strălucit poet creştin. deoarece întreaga redactare din paginile ce urmează nu s-a făcut în ară. deoarece comunitatea umană este mult mai complexă şi are o existen ă cu mult mai lungă decât via a unui singur om. cum ar fi fost necesar. niciuna din ele uşor de făcut. nu dorim ca aceste remarci să pară cumva un preambul facil la lucrarea de fa a şi nici să pară un fel de scuză ieftină pentru provizoratul ei. căci şi una şi alta trebuie să înceapă cu felul cum a apărut pe lume acea persoană fizică şi acea localitate. ne îndeamnă clar să lăsăm în urmă cuvinte scrise care să creeze “un drum deschis” şi să-i lumineze. politice. economice. Fii credincios cu grijă şi cu teamă. le vor citi cu interes după dispari ia noastră. descrierea monografică necesitând o multitudine de date istorice. dar şi în fa a oamenilor. ales din versurile scrise de unul din cei mai mari sfin i români. mai ales pentru cele cu caracter istorico-documentar. un gând. cu siguran ă. un drum frumos. cuvântul scris e-un leac sau o otravă.. oarecum. căci pentru toate. Desigur. ale cărui moaşte (trupul întreg.Cuvânt înainte MOTTO: Scrii un cuvânt. bazate pe studii şi cercetări arhivistice minu ioase. găsit perfect. Ideea versurilor citate este că totdeauna. Îndemnul sfântului Iacob Hozevitul este valabil pentru orice fel de scriere. Dar acest sfânt. Compara ia dintre via a unei persoane şi via a unei aşezări umane nu merge. nealterat.

nădăjduim. care. în afară de documenta ia personală culeasă de mine şi de bibliografia men ionată la sfârşitul lucrării. de la distan a unde s-a elaborat monografia (din Statele Unite). de cca 900 de pagini. Câteva din aceste date . în baza libertă ii de expresie şi fără să aibă un caracter strict oficial. Pentru un atare inconvenient. dar este. se obişnuieşte în asemenea lucrări extrem de preten ioase. de fapt.au fost deja pierdute sau au dispărut definitiv. Nici nu cred că putem fi chiar aşa de optimişti şi de naivi încât să credem că. de obicei. unanim apreciată.să sperăm că nu cele mai importante . oferindu-ne aceste comunicări esen iale. ne cerem scuzele de rigoare. odată cu persoanele care le de ineau. 8 . monografia unei comunită i urbane trebuie să devină istoria completă a acelei aşezări. spre a motiva anumite omisiuni neinten ionate.departe de fruntariile patriei noastre. cu speran a ca eventualele erori din această carte să fie corectate în edi iile viitoare. monografia ploieşteană fiind o lucrare de referin ă excep ională. Dar. un ajutor orientativ imediat şi clar pentru cei interesa i să cunoască aspectele generale ale acestei frumoase şi bogate aşezări de pe valea Teleajenului. a acelei lucrări mult aşteptate. caracterul aleatoriu. De aceea a şi fost reeditată în anul 2001. el a meritat dintotdeauna o descriere amplă. necesar să subliniem acest lucru. în viitorul apropiat. mi-am întrerupt. dar. la urma urmelor. mai mult sau mai pu in importante. Nu formulăm aici o superficială disculpă. s-a ivit posibilitatea inevitabilă să existe şi o anumită marjă de relativită i şi de aproximări subiective a celor consemnate în scris. În acest sens. cum. cu note de uşor excurs nostalgic. De asemenea. didacticist şi oarecum sentimental-evocatorii s-a putut. În acest scop. şi el strecura. exhaustivă. Nu încape îndoiala că. iar lucrarea de fa ă s-ar vrea o mică enciclopedie a localită ii Boldeşti-Scăieni. necesare unei masive monografii. pentru o vreme. Până la apari ia. spre a nu mai vorbi şi de alte realită i nesigure şi de nume. o schi ă monografică a unei localită i. Iar acolo ne lipseau o mul ime de informa ii precise şi elemente fundamentale. undeva în America. am ales pe cele care. De aceea. probabil. scrierile mele epice. detaliile ei alcătuind o filă din istoria na ională. căci mai de grabă i-aş fi zis minimonografie. nici ele nu au putut fi deloc amintite. credem. un studiu cât de cât acceptabil ar fi trebuit să apară încă mai demult. oraşul Boldeşti-Scăieni va beneficia de o monografie atât de complexă şi similară cu cea a lui Sevastos. ni s-au părut cele mai credibile. oricum. este. inând cont de faptul că existau deja unele premise şi date culese cu o asemenea nobilă inten ie. în viitorul incert. autorul mul umeşte cu multă căldură tuturor celor care ne-au oferit sprijinul lor dezinteresat. dată fiind importan a economică specială a oraşul prahovean Boldeşti-Scăieni*). care. spre regretul autorului. În fond. se doreşte a fi. cu greu am cutezat să o intitulez monografie. primite din afară. ca stil. lirice sau dramatice şi am decis să elaborez singur lucrarea monografică de fa ă. în genul celei alcătuită între 1934-1937 de scriitorul Mihail Sevastos (1892-1967) pentru municipiul Ploieşti. dat fiind faptul că. până la proba contrarie. nu toate datele au putut fi riguros verificate. din cauză că am văzut că nimeni nu se apleacă să scrie aşa ceva. Din totalitatea lor. am folosit câteva informa ii destul de valoroase şi pertinente. care. printre paginile acestei căr i care sunt convins că nu ar fi putut apărea fără unele contribu ii cu importante informa ii utile venite din afară.

doamnei ing. după cum se scria chiar şi numele oraşului. Buc. în vigoare. îi aduc sincere mul umiri d-lui Valeriu Darie. cu valen e istorico-documentare: d-lui primar al oraşului. ed. preo ilor Simion Gigore. se aude perfect în pronun are. este completamente greşită. Astăzi scriem şi pronun ăm 9 . căruia îi suntem foarte recunoscător. d-rei înv. studentei Camelia Voinea. domnului arhitect Nicolae Moianu. pentru că. fără “i”.. 1 ian. Dar nu este deloc cazul să revenim la formele grafice vechi. domnului Cornel Filostache. Australia sau în România.Astfel. fără “i”. Violeta Cazacu. capitolele care dezvoltă datele despre Fabrica de mucava din Scăieni. fost director al Clubului Boldeşti. Forma grafică arhaică (Scăeni) se folosea acum 100 de ani. cantor la Biserica “Sfânta Maria”. de la Biblioteca afiliată Casei de cultură orăşeneşti. doamnei ing. Membru al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiin e (cristianbalan1@yahoo. domnului Ştefan Ionescu. deoarece scriind “Scăieni”. omis inconştient în varianta mai recent folosită. ne exprimăm totuşi încrederea că cititorii vor primi cu interes această lucrare de necesar început istoriografic pentru localitatea în discu ie. care. domnului col. În lucrare am folosit şi citate din unele articole jurnalistice publicate de mine în Statele Unite. Nu în cele din urmă. mi-a adăugat şi din fotografii sale. fost director al Întreprinderii de mucava Scăieni. Gheorghe Petre. sunt ieşite definitiv din uz. fost primar al oraşului. la fel de amabile. domnului prof.com) _____________________________________________________________ *) Scrierea numelui acestei localită i sub forma “Boldeşti-Scăeni”. Emil Popescu şi d-lui ing. domnişoarei Gina Radu. To i cei solicita i să ne ofere informa ii sunt cetă eni remarcabili şi pe deplin onorabili ai oraşului Boldeşti-Scăieni. domnului Ciungradi Silviu.. dar şi despre schela Boldeşti şi Fabrica de geamuri Scăieni.al monografiei de fa ă. Germania. Cristian Petru Bălan Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Ion Dumitru. de la Poli ia comunitară orăşenească. SUA. Canada. Silvestru Diaconescu. O men iune specială i se cuvine şi editurii “Premier” din Ploieşti care s-a achitat cu rapiditate de imprimarea şi editarea căr ii de fa ă în condi ii grafice deosebite. care au răspuns cu multă promptitudine solicitărilor noastre. în prezent. doamnei bibliotecare Genu a Ilie. Valeriu Teodorescu. domnului înv. s-au bazat pe informa iile valoroase primite prin poştă de la domnul prof. grafie tot mai uzitată oficial în ultimii ani.şi poate subiectiv . oferindu-ne bogate note referen iale. prof. de acum un secol şi mai bine. Aceleaşi sincere mul umiri le adresăm următoarelor persoane. Octavian Pârvu. se încalcă în mod grosolan şi abuziv normele elementare ortografice şi ortoepice. Toma Călinescu care ne-a pus la dispozi ie unele materiale bibliografice şi fotografii originale. la fotografiile mele personale. Petre Rădu ă. ing. În pofida caracterului oarecum succint . Univers Enciclopedic. Chicago / Glen Ellyn. 2007 Prof. iar acest “i”.. fosta directoare a Grupului Şcolar Industrial Boldeşti-Scăieni. “Ploeşti”. ale limbii române moderne (conform noului Dic ionar DOOM al Academiei Române. Georgeta Suditu. Constan a Tănase. deosebit de reuşite. Gheorghe Genel Costache. domnului prof. 2005).

cu “i”. deoarece limba română este o limbă fonetică. aceloraşi reguli bine stabilite ale limbii române moderne.“Ploieşti” şi “Scăieni”. în grafiere. Vede i explica ii în plus şi la capitolul al III-lea din acest studiu. 10 . deoarece ambele substantive proprii sunt supuse. unde se explică detaliat şi originea numelui “Boldeşti-Scăieni”.

un 11 . apoi Scăuiani şi. Este vorba de domnul profesor Mihai Apostol (n. editura Pygmalion. I. desigur. de asta sunt convins. deşi. mărun el de stat. p. aflat în fruntea ării Româneşti între anii 1577-1583. Brătianu. Cunoşti alfabetul chirilic?” I-am răspuns că îl cunosc. I-am replicat domnului Georgescu că s-ar putea să existe şi alte documente. provenit din cancelaria domnului Mihnea Turcitul. Era poza unui document scris cu litere vechi chirilice. 2006. prin absorb ie. Tocilescu. Primul care a pus semnul egalită ii între Săcueni şi Scăieni a fost generalul Fr. pasionat de colec ionarea de documente vechi rare. Ploeşti. pentru a deveni domn în locul lui Petru Cercel. confirma perfect ceea ce men iona. iar la 14 aprilie 1591 iată o nouă semnătură pusă pe un act de vânzare de ocini. din Chişinău. pe slavoneşte. Totdeauna venea înso it de o servietă plină doldora de căr i şi de reviste istorice sau de zapisuri originale sau în copii. care nu poate fi altceva decât numele vechi al Scăieniului. cu capitala la Bucov. un profesor în vârstă. păduri şi altele”. I-am mărturisit sincer că nu ştiu ce este. specialist în istorie. 11. iar “bukov”.I. Istoricul localită ii: primele men ionări documentare Prin anii 1976-1977 eram foarte des vizitat acasă la Scăieni de domnul Vasile Georgescu..222. p. dar deocamdată nu s-au găsit.acum devenit ploieştean . vamă [=Scăieni. venit la Ploieşti. văd că scoate din servietă o fotocopie pe care mi-o arată zâmbind.. într-adevăr. Profesorul. 15851891 (cel care. tocmai din inima Basarabiei.. 28 X 1929). Frankfort et Leipsing. Într-o zi. “Marele Dic ionar Geografic al României” (1898-1902). în cartea sa „Comentarii şi contribu ii la Dic ionar(ul) istoric al jude ului Prahova”. din Săcuiani. din Scoiani. “Atunci uite că aici scrie şi data de 15 ianuarie 1591 (7099) Mihai Viteazul întăreşte lui Ion Logofătul şi fra ilor lui cumpărăturile făcute la Scăieni “din dealul cu vii. Cetatea Teleajenului la Homorâciu. Lahovari şi generalul C. a plătit cu mult aur Poarta Otomană.98] ”. G. apud Ion Jercan. foarte simpatic şi vorbăre .02. târg. dar nu eram sigur de el). mi-a răspuns el. scrie următoarea explica ie extrem de interesantă: „Săcuieni.”. despre Scăieni (spuneam aceasta gândindumă la un document săsesc ce pomenea de Scăieni încă de prin 1543-44. sud Saac.. Scăiani. domnule Bălan. acesta este copia după cel mai vechi document găsit că pomeneşte despre existen a localită ii dumitale. pomet. Calivit.1944 la Iaşi). 1778. chiar cu mult mai vechi. Guillaume de Bauer. încă din 1902. om de o cuceritoare carismă şi modestie. aflat pe atunci în jude ul dispărut Saac. “Domnule Bălan. “Ei bine. în cele din urmă turcii tot l-au mazilit). muzeograful şi arheologul ploieştean Octavian Onea (n. una dintre cele mai vechi comune din jude ul Prahova. deci Scăienii se afla lângă satul dintre fagi.CAPITOLUL I. Avem nevoie de cercetători pasiona i”. 129: „Schajeni ou Secujeni”. înseamnă “fag”. În documentul semnat de Mihnea Turcitul este numele unui localnic. scos în cinci volume de Grigore G. Şi a existat un astfel de cercetător. “S-ar putea. p. unde autorii spuneau că această localitate este. Trebuie continuate cercetările. ştii ce este aceasta?” şi îmi dădu fotografia în mână. 2005. jefuind ara şi trecând la mahomedanism. Mémoires historique et géographiques sur la Valachie. Ploieşti. Afirma ia regretatului profesor Georgescu. Am avut fericirea să descopăr o parte din minunatele studii ale acestui laborios şi foarte talentat profesor .

Continuând cu aceeaşi râvnă răscolirea documentelor vechi. pe rând. alte moşii în Spatnic şi Scăiani. 18. autorul. “din Scăiani” (numele arhaic al aşezării). în volumele cu titlul în limba latină “Documenta Romaniae Historica” (B. apoi ocine şi vii la Rogozeşti. XVII. acelaşi scăienar din primul document. 51. ce constituie zapisul de vânzare al unui pogon de loc şi jumătate de stânjen de ocină.distins cărturar şi mare cunoscător al culturii prahovene. 32 şi 380. semnate tot de ticălosul domn trădător Mircea. după men iunea din primul document. cumpărată cam odată cu nişte terenuri din Scăiani şi Călugăreni. şi alte câteva documente importante pe care domnia sa le-a găsit prin diferite publica ii ale Academiei Române sau în varii surse. lângă Târgşor şi Scăiani. în urma unei judecă i. (Vezi DIR. de 620 de pagini. 3. cu extrema lui perseveren ă şi acurate e. al XVI-lea. al multor studii valoroase. cum zice acel zapis. în vara anului 2006. alături de alte informa ii din acelaşi dic ionar. tot la Scăiani. pag. 422. 12 . VI. fiindcă. printre care şi un masiv dic ionar istoric care va rămâne pentru posteritate o adevărată comoară şi capodoperă a genului. 1950-1960). publicat în 2004 de laboriosul şi foarte talentatul profesor. Rom.. pp.. mai exact . nu ştim cum a făcut el şi cum s-a învârtit că. nepotul preotului Căciulat (şi acesta. care căutau să beneficieze de pe urma greută ilor prin care treceau aceştia uneori” (Dic ionarul istoric al jude ului Prahova. Buc. adăugând observa ia: “Documentele sunt semnificative pentru ilustrarea ac iunilor de acaparare a terenurilor ăranilor moşneni de către profitori. după îndelungi cercetări. vol. sec. pp. vol. Se pare că numitul logofăt “Ion din Târgşor” avea mare trecere pe lângă domnitorii munteni. din 28 dec. la data de 15 ianuarie 1591. Buc. vândute din cauza foametei sau de “năpaste pentru o dajde la bir”.. fundamentale. sec iunea B. în dic ionarul său.. şi anume la 20 august 1585. ocina de la Găgeni. vol. în mod foarte ciudat. voievodul Radu Şerban confirmă unui Neagu din Târgşor.“un vad de moară în apa Teleajenului şi un loc de casă la Scăiani”. în colec ia de “Documente privind Istoria României”. Profesorul Mihai Apostol a înşirat apoi. Editura Academiei Române. de către un anume Constandin către Nenciul călugărul. Ed. Din eforturile dumnealui a ieşit acest excep ional “Dic ionar istoric al jude ului Prahova”. ara Românească. primii profitori. 143-144. 1965-1988). urmărind. ara Românească. tot din Scăieni). apar a fi egumenii unor mânăstiri. Iată-le aici. un alt exemplar. pp. Men ionez că profesorul Apostol a găsit aceste documente. din dic ionarul oferit. aveam să aflu că fotocopia prezentată mie de profesorul Vasile Georgescu nu era singura care vorbea despre Scăieni. de asemenea. Acad.întocmit între lunile ianuarie 1590 şi mai 1591 ... şi este o ratificare de terenuri în favoarea logofătului Ion din Târgşor. Scăuianii lui Calivit. Ulterior. unde. numele localită ii Scăieni/Scăiani în fiecare vraf prăfuit. acelaşi Mihnea Turcitul dădea drept de câştig de cauză pentru nişte moşii. scris greşit) din Târgşor o ocină.prin care consfin ea individului Pătul (probabil Pătrul. profesorul găseşte. (DIR. pp.I. Vom începe cu două noi acte. unui oarecare Ioan. pentru a fi şi mai sigur de perenitatea moşiilor dobândite. l-am vizitat la locuin a sa din Ploieşti.. deoarece patru ani mai târziu. primul . şi-a mai întărit zapisul de moştenitor definitiv şi cu iscăliturile domnitorilor Mihai Viteazul (la 4 iulie 1598) şi a lui Nicolae Pătraşcu (la 11 iunie 1600). 11 vol. 472-473). V. unanim apreciat. La 22 mai 1610. Al doilea act este semnat de Mircea Turcitul. 1594-1599. probabil.) Conform scriptelor.

Oficial.. cum era comisul Lepădat şi Tudor Roşul “ot Scăiani”.. s-au găsit alte zapisuri. nu au cedat cu una cu două. să vii să stai de fa ă ca să văz domnia 13 . conform unui document din 13 ianuarie 1696. printre ele. sărăci i şi aduşi în sapă de lemn. unii moşneni scăienari. termen împrumutat din slavonă. primul din 25 mai 1629. fiindcă domnul ării..317). jupân Tudor din Scăiani. intervenită între localnicul Radu şi jupânul Sima. o sete de avere ce merită condamnată cu asprime. de frică. dânşii cam intuiau că rareori li se va face dreptate. la 6 martie 1640. “jupâneasă”. chiar dacă. În cel pu in 30 de documente. în scripte. mai ales că ei abia trăiau de azi pe mâine. la feminin. despre vânzarea unei jumătă i de pogon de vie la Scăiani. acesta fiind al doilea.Cu cât se dezvoltă. neavând încotro. tot la Scăiani.. nici aşa. Pe vremea aceea.. “boier vechi şi domn creştin” (cum zice cântecul). ci s-au judecat vârtos la Divan cu călugării. împreuna cu so ia sa Vişa. “bădi ă” sau îşi spuneau direct. la 1 august 1692. care. se folosea mult termenul “jupân”. Acest document este important pentru că din el aflăm cum se numeau mul i locuitori din vechiul Scăieni. “vecină”. în sinea lor. nişte jupâni din Ploieşti zălogesc. Intimida i şi pravoslavnici fiind. Aşa a procedat un anume Ghica. vinde velcomisului Radu o jumătate de pogon de vie şi o jumătate de stânjen de ocină. iar în intimitate se adresau cu “nene” (“nană”. de-a lungul secolelor. cu so ia lui Maria şi fiul lor. câ iva plângându-se deschis chiar domnitorului de lăcomia egumenilor. scris întro formă sau alta. Neagu.. căci ei trebuia să fie fiii lui Dumnezeu nu ai lui Mamona. Bunăoară. Între 1 septembrie 1632-31 august 1633. Petre Marie etc. care cunoştea bine “Scăianul”. domnitorului. care semnează ca martori de vază. Dar de încercat. iar al treilea înscris al lui jupân Sima este o vânzare petrecută între el şi un anume Radu din Gon a i (lângă Blejoi). ăranii se cam temeau de blestemul şi de acatistele călugărilor. către un alt jupân. Totuşi. Posaca şi Stana. ne-au dat sfin ia sa (doar) taleri 9. prietene (domn i se spunea doar lui vodă. care mai face un contract de vânzare-cumpărare şi cu Radu Brădea. tot din Ploieşti. pentru o sumă de 500 de aspri (DRH.. nu glumea când îi dădea un ultimatum final într-un stil destul de ritos: “. scriptologia din cancelariile şi divanele domneşti. oamenii nu foloseau între ei apelative ca astăzi.” La 7 iunie 1692. pentru 10 ughi (galbeni ungureşti).. documentele dovedesc cu claritate că au încercat. trei “cedvăr i” (ciozvârte) de vie în dealul Scăianilor.. aflăm că monahii de la mănăstirea Târgşor s-au infiltrat cu o lăcomie câtuşi de pu in canonică. la fel şi scăienarul Orhat. pp. Cel mai des se adresau între ei (mai ales în acte) cu apelativele “jupân”. declarând că “m-am împăcat cu sfin ia sa neîndurându-se pentru sărăcia noastră. “bade. doamnă. la Scăiani. “ a ă”. domnişoară. de genul domnul. amice. for at de împrejurări. pe nume: Ioane. în felul acesta. au fost reclama i de monahi că dumnealor nu vor să-şi vândă pământul. pentru 6 galbeni şi jumătate. iar un oarecare jupân Neagu. în Transilvania). şi lui Dumnezeu). 533-534 şi p. el cedează. Astfel. s-a găsit o tranzac ie de vânzare a trei pogoane de vie la Scăiani şi a unui iaz de către două persoane. Mul i au fost. cu executarea for ată. mai curajoşi. XXII. pentru alte două pogoane de vie.au de vei vrea nici aşa. şi să nu se arunce cu mâini hulpave peste pământurile bie ilor localnici şi să-i spolieze an de an. cu atât se înmul esc actele oficiale care pomenesc numele Scăieni. Atunci.. “vecine”. s-a lăsat păcălit. de domnitorul Constantin Brâncoveanu. Tudor este amenin at.

atât din acturile ce a înfă işat la Comisia de catagrafie a Periodicului al 3-lea (. încă de pe atunci. El este un fel de diplomă. fiica fostului domn Antonie Vodă din Popeşti. probabil. mai mult în cazul când fostul ăran făcuse ceva foarte util voievodului respectiv. ci boieri . cedează fără preten ii mănăstirii Târgşor un pogon şi jumătate de vie din dealul Scăianului. voi trimite domnia mea dă te va aduce treapăd”.. Cam aşa stăteau lucrurile în ara noastră. În sec. Numai domnul ării le putea conferi un asemenea titlu de mare mândrie pentru un fost ăran. feciorul lui Ivancea din Târgşor. Tot dintr-o vreme i s-a dat la mână şi această diplomă încredin ată cu pecetia şi subscrierea 14 . dovedindu-şi adevărata însuşire de Boier de Neam. Este vorba. şi cu aceşti bani l-au făcut solvabil pe acest băjenar dispărut fără urme. prin actul de la 2 aprilie 1678. Aşa a procedat birnicul Udrea.. Interesant ni se pare faptul că unii moşneni care acumulaseră mai multe pământuri în zona Scăienului ineau neapărat să nu mai fie considera i ărani boga i. datată din iunie 1847 şi are semnătura originală a domnitorului Bibescu Vodă Gheorghe Bibescu (1802-1873). Pentru merite deosebite. În colec ia mea personală (vezi reproducerea în facsimil). însăşi o prin esă. solicită lui vodă titlul de “boier de neam”. titlu ceva mai nobil decât “simplu boier”. Dragomir Savu(. to i din Scăiani. i-au fost vândute toate viile din Scăiani. şi alte câteva facsimiluri). dar să nu crede i că au făcut acest gest din filotimie sau din banii lor. Dragomir Savu (Sava). prin actul de la 16 noiembrie 1677. Mircea Iuzbaşa. al XVII-lea se pare că unii moşneni din Scăieni sărăciseră în aşa hal că nu-şi mai puteau plăti deloc birul. domn al ării Româneşti (1842-1848) . Stan Sârbul. în scrierea numelui său. s-a folosit alfabetul latin de tranzi ie).) volnic din oraş (?!) Scăiani. de o dona ie făcută dint-o convingere mistică. 80 din Regulamentul Organic. Vlad Postelnicu..prin care respectivul scăienar. Ca să nu fie aresta i.. s-a trecut numele lui în Condica Statului închipuită după Art. ei îşi lăsau pământurile de izbelişte şi dădeau bir cu fugi ii ori se haiduceau. un moşnean cu suficientă şcoală pentru vremea aceea şi ginerele lui Manolache Bălăceanu (co-fondatorul falansterului de la Scăieni de la 1835. care de abia o aştepta. Actul de vânzare a fost semnat de popa Goicea ot Scăiani.mea cu ce cale ii tu acel pogon de vie. printre cele 14 documente vechi ce le de in (v. Maria. care este tipărit cu litere chirilice (doar par ial. Aşa ceva se întâmpla destul de rar. jude ul Prahova. La fel s-a întâmplat şi cu State. vedem că domnitorul ării i-l acordă.) cât şi din condicile Vistieriei din anul 1828 şi 1831. cu pecete domnească aplicată pe “ceară”.şi încă “boieri de neam” -. căci ei au găsit altă solu ie: i-au vândut imediat via fugarului Udrea mânăstirii Târgşor. după ce acesta îşi luase lumea în cap să scape de bir. Diploma de înnobilare specifică următoarele: NOI GEORGIE DIMITRIE BIBESKU KU MILA LUI DUMNEZEU DOMN STĂPÂNITOR A TOATĂ ARA ROMÂNEASKĂ. am şi un asemenea act rarisim şi foarte valoros. Fruntaşii Scăianului din acele vremuri i-au achitat ei dările lui Udrea. alături de Theodor Diamant). căci la 20 februarie 1700. Nu în elegem însă nicicum de ce. printr-un valoros act de înnobilare. că neviind. Neagoe Scăianul şi de al ii.

citit “opat”. tipărită la Padova. fie din comprimarea numelui Bălăceanu. Balaca. Dic . unde. adică Balaca i Colacu dă Piatră. Scăienii devenise o localitate foarte cunoscută în ară. L. persistă!). numele derivă fie din antroponimul “Balc” sau “Balea”. cuvântul “opam”./ Locul sigiliului domnesc Şeful Vistieriei Domneşti. transcris de mine. citat). chiar mai mare decât cel existent astăzi în oraş. Dat fiind însă faptul că însuşi cuvântul “opat” nu se poate descifra clar sau că este scris greşit.. Nicolae Simache. că Scăianiul este. din cauza lui Drăghici Căpuş...Domniei Noastre spre a’ i sluji drept aceeaşi dovadă şi a se bucura de privelegiul de Boier de Neam. (Litera “p”.” Mai târziu apar în acte şi numele Balaca. vedem că grefierul a caligrafiat şi numit. în alfabetul de tranzi ie “m” este litera “t”. domnitorul Mihai Şu u dispunea ca la Scăieni să-şi aibă sediul un căpitan cu 20 de poteraşi. când “r”. din 6 aprilie 1667. iar. actualul cartier dinspre sud al oraşului Boldeşti-Scăieni. pentru prima dată în istoria localită ii (încă din 1847). Eminescu. pp. scrisă împreună cu profesorul George Potra. un adălmăşar foarte bogat din partea locului care stăpânea multe terenuri din zonă şi care semnează un zapis.S.. printre alte localită i ale ării. apud Mihai Apostol. în alfabetul de tranzi ie. deoarece corect ar fi trebuit scris “opid”=târg. ss/indesc.L. 187. este litera “ş”. evident. i Boldeştii din sud Saac.. în limba arhaică românească. pe care aş vrea să o lămurim pu in în paranteza ce urmează. ca fiind o aşezare vestită pentru vinurile excelente produse acolo. 1969. probabil o greşeală. se citea când “p”. dacă am putut bine descifra scrisul.. într-un inventar din 1802 al mănăstirii Târgşor (“trei funioare de moşii. cuvântul trebuie citit “oraş”.”). în cartea “Contribu ii la istoricul oraşelor Ploieşti şi Târgşor” (Pl. Constantin Bălăceanu-Stolnici în cartea lui “Cele trei săge i” (Ed. în 1700. Oricum. în acest act de înnobilare.. Aşa stând lucrurile.4297. vrea să însemne “târg”. Extrem de ciudat ni se pare faptul că. Peste trei 15 . 1990. iar la 26 septembrie 1791. prin care se pertractează vânzarea unor vii ce “sunt pre stânjinii noştri de moşie care se trag pre lângă funia Căpuşească. căci pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino. 141-142). pag. scrisă răsturnat. confuzia. Profesorul meu de istorie de la Liceul I. şi Scăienii. o misinterpretare. cum sus ine cu tărie astăzi acad. ss/ Georgie Dimitrie Bibescu (iscălitură originală) Anul 1847 Luna iunie No. oraş(!). litera “m”.. ceea ce astăzi ar echivala cu un mare post de poli ie. figurează. Buc. Şeful Condicei Statului ss/indesc. în acest caz... Cât priveşte fostul cătun aflat în prelungirea Scăieniului. demonstrează însă că satul Balaca se numea în trecut Valea Căpuşeştilor. Dar dacă îl citim numai ca în slavonă. Caragiale din Ploieşti.

era din lemn şi a fost înăl ată în 1793. deci. Olteniei. citat). 1872) pomeneşte din nou despre “Balaca. O componentă a oraşului Boldeşti-Scăieni. pag. 49. cu 268 locuitori”. Grigore Teologul”. Numele îi vine de la un deal defrişat cu pomi scorburoşi. deci cu patru ani mai de vreme. vor fi ucişi de 16 . sat al comunei Scăieni. Viitorul. numele Seciu apare la 1 septembrie 1632. men ionează din nou numele Boldeşti când pomeneşte despre dispari ia tragică a unor boieri originari din această localitate. După 23 de ani de la acest eveniment. prima dată într-un registru săsesc din 1503. căci numele Boldeşti apare cam de pe atunci şi se perpetuează). elaborat de Dimitrie Frunzescu în 1872 (Tip.” La fel îl numeşte şi “Dic ionarul geografic al jude ului Prahova”: “sat al comunei Scăieni.. deocamdată nedescoperite şi. Ei ajung până la Periş unde oastea lui Mircea îi înfrânge. în 1569.. necunoscute. Ioan Moruzi şi C. chiar mai vechi. apud M. în “Bibliografia localită ilor şi monumentelor feudale din România” (vol.copaci bătrâni şi seci care au fost tăia i. despre Biserica “Sf. unde există o biserică fondată de familia Cantacuzino. coboară din Transilvania. Târgovişte. pag. foarte vechi . info. este cartierul Seciu. Podul Lat şi Valea Paraginilor (ce nume amărât!). 1897. ca fiind un mic cătun într-o conglomera ie de cca 660 de locuitori. cât şi “Letopise ul cantacuzinesc”. 1897). Apostol. Piscul Sub ire. de Grigore Filipescu. Printre cei lua i prizonieri este şi Udrea Boldescu. Apostol. Frunzescu. Este posibil să existe şi despre Boldeşti alte documente. aminteşte de Seciu. A doua oară numele este men ionat într-un zapis din 1546. această componentă a oraşului are avantajul că este men ionată cu mul i ani înaintea Scăieniului. cu hramul “Sf. op. amplasată pe dealul din estul oraşului. Ambele cronici relatează acelaşi eveniment: Udrişte Vistierul. Seciu mai este men ionat şi de un “Dic ionar Geografic al Jude ului Prahova”. În aceeaşi Bibliografie a lui N. în apropiere de satul Gâlmeia a comunei Plopu. Alessandrescu (Tip. 613-614. având ca autori pe Paulina Brătescu. 37). Dar atât cronicarul Radu Popescu. ridicată înainte de 1737. plasa Podgoria. unde sunt înglobate alte cătunele vecine: Piscul lui Jugă Ursu. şi anume. cantitativ. citat). citat de noi ceva mai sus (apud M. Dacă despre Boldeşti nu dispunem de prea multe documente vechi descoperite precum. se pomeneşte din nou despre “viile de la Balaca. “Dic ionarul topografic şi statistic al României”. Stoicescu se aminteşte iarăşi de Seciu. după care va fi îngropat în pronaosul bisericii de la Snagov. Acesta va fi ucis în satul Onceşti. s-au găsit despre Scăieni. pe un zapis pentru biserica din Seciu. cartier despre care vom mai discuta şi în alte pagini. Mitrop. pp. într-un catastih din 1830. cu scopul să-l înlăture de la tron pe domnul Mircea Ciobanul.decenii.). în schimb. Viitorul. înso i i de o mică oaste de mercenari. cit. spune însă că Biserica de la Balaca. La fel. Treime” de acolo. în 1797 şi refăcută în 1848. pe Valea Prahovei. Ed. publicat de D. mai precis. Dic .. date în arendă”. În scripte. XXIII. Acestea sunt cele mai vechi documente cunoscute până acum despre Seciu. Târgovişte. prin care o anume Stana vindea jupanului Neagu trei pogoane de vie la Scăiani (vezi DRH. Statului. înso it de al i boieri venetici. Cercetătorul Nicolae Stoicescu. Dic . unde se aminteşte despre “satele din ara Românească ce făceau comer cu Braşovul” (printre sate este pomenit şi “Boldeştii din jude ul Saac”. Şi Dic ionarul din 1872. I. Colacu dă Piatră şi Boldeşti. Buc. (Tip. Nu există nici un istoric al aşezării. Se pare că o veche familie de boieri Boldescu exista încă din anii 14901500. denumit în trecut Valea Căpuşarilor.

Alexandru, fiul lui Mircea Ciobanu, şi cei trei fra i rămaşi ai săi - Radu Stolnicul din Boldeşti, Barbu şi Crăcea Boldescu - în acelaşi stil medieval, de vendetă necru ătoare. Astfel au pierit cei patru fra i Boldeşti, de la moşia cărora se trage numele micu ului sat de moşneni. (Presupunerea că numele localită ii s-ar trage de la “boldul” dealului alăturat este nefondată şi caducă, precum fantezistă şi for ată este şi cea a aşezării vecine, Scăieni, că ar veni de la “scai” (Cirsium vulgare/Carduus kerneri/ Carduus nutans), deşi acolo scaie ii au fost şi sunt o raritate. To i fra ii omorâ i cu atâta cruzime erau fiii postelnicului Dragomir Boldescu, decedat în 1545, şi ai jupânesei Marga. Din 1582 datează şi un zapis prin care un anume Marin din Boldeşti îşi vindea cuiva ocina. Un alt document, din anul 1630, care pomeneşte de această aşezare este un zapis semnat de mai mul i martori boldeşteni (“Tatul şi Ionaşcu şi Efrim, fiii lui Tatul, şi Talpă şi Micul Tabacul şi Cârstea Gelepul” - gelep=negustor de vite). Documentul este întărit de semnăturile acestor martori în fa a domnitorului Leon Tomşa, fiind un act în favoarea unui oarecare Constandin care cumpărase de la popa Manotă, fiul lui Bobul din Boldeşti o ocină de 900 de stânjeni pe care o plătise cu 1400 aspri. Alte documente datează din 1649, o danie făcută lui Stoica Boldescu din Boldeşti, făcută de Matei Basarab Voievod; o altă danie către mănăstirea Seciu, din 1665, martor fiind Vâlcu Roşu ot Boldeşti. Un alt document este despre Mânăstirea din Târgşor, care în 1784, de inea ocini nu numai la Scăieni, dar şi la Boldeşti. Mai târziu, apar acte doveditoare că la Boldeşti păcura âşnea din pământ afară şi că oamenii o foloseau la unsul carelor, la ars, la unsul oilor râioase pentru a le vindeca (în latineşte, la oaie se zice “pecora” - şi de aici numele de păcură). Existen a petrolului dă naştere la dispute, cum este procesul fra ilor Năstase şi Matache, din anul 1836, contra a 12 boldeşteni care le-ar fi furat păcura (v. Arh. Na . Ph, Procese Trib. în dos. 853/6519/1836. Informa ii apud M. Apostol, op. cit.). Deşi era legat de localitatea vecină Lipăneşti, în 1838 Boldeştiul apare atestat documentar ca o aşezare bine închegată. Aceasta într-un document care precizează că, în decembrie 1837, proprietarii oraşului Ploieşti au venit la moşia Boldeşti pentru a ruga pe clucerul Gh. Boldescu să fie prezident al Maghistratului oraşului. Respectivul clucer, care se pare că avea un conac la Boldeşti, se trăgea din neamul postelnicului Dragomir Boldescu şi era cunoscut ca un adevărat mecena pentru ploieşteni. În anul 1830 el înzestrează aproape 100 de familii nevoiaşe cu locuri de case şi îi ajută la construirea locuin elor (de la gestul lui s-o fi inspirat şi Gigi Becali?), iar în 1831, fondează spitalul ce-i poartă numele. Era primul spital din Ploieşti, pe care clucerul îl dă în supravegherea şi administra ia Eforiei Spitalelor Civile, la 11 iulie 1841. Ploieştenii îl iubeau şi l-au ales de mai multe ori primar. Ca om, clucerul Boldescu era un bărbat plăcut la înfă işare, înalt, cu inută demnă, milos, foarte energic şi întreprinzător - un adevărat părinte pentru to i. A murit în 1847. Când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a pus bazele unei noi unită i administrative mai puternice, numite comune, atunci comunei Boldeşti i se alătură Lipăneştii, Şipotul sau Colacul de Piatră şi Seciul. Mai târziu, Lipăneştiul cu Şipotul se despart de Boldeşti devenind noua comună Lipăneştii de astăzi.

17

CAPITOLUL II. Cadrul geografic, climateric, peisagistic, arheologic şi botano-faunistic al oraşului Boldeşti-Scăieni
Oraşul Boldeşti-Scăieni, spre deosebire de Ploieşti, care este la 178 m altitudine, se află situat într-o zonă colinară pitorească, la o altitudine de 250-300 m fa ă de nivelul mării, pe malul stâng al văii Teleajenului, având o lungime de peste 11 km de la un capăt la altul. Din punct de vedere geomorfologic, este zona de contact a Subcarpa ilor de Curbură cu Câmpia Română care are ca subdiviziune nordică bogata Câmpie piemontană a Ploieştilor, rezultată din acumularea pietrişurilor şi nisipurilor glazurate cu cernoziom. Ele sunt aduse şi depozitate de râul Prahova şi afluen ii săi. Stratul subteran este cunoscut sub numele de zona meopliocenă care, geologic vorbind, este cuprinsă între flişul paleogen în nord şi platforma moiesică în sud. Mişcările neotectonice din zonă au delimitat un perimetru care, în studiile specialiştilor, este amintit sub numele de zona cutelor diaspire, dispuse liniar, în culise, care formează zone structurale majore, paralele cu lan ul carpatic unde sunt cantonate pungi bogate de gaze, petrol şi apă salină. Punctul cel mai jos are altitudinea de 182-200 m, fiind, deci, o câmpie care este înclinată spre nord-sud. Partea nord-estică a acestei câmpii se leagă, prin câteva por iuni, de anticlinalul Boldeşti, printr-o denivelare foarte evidentă (tăpşan), iar prin alte por iuni se produc intrânduri ale câmpiei pe văile dealului. Punctul cel mai înalt îl atinge vârful dealului Hârsa: 408 m (după alte măsurători 406 m). Aşadar, numai în partea axială, anclinalul atinge altitudinea de 406 m, punct situat în apropierea Cramei Seciu. Hotarele de sud-est ale aşezării ating tangen ial paralela de 45o, ceea ce înseamnă că oraşul se află numai cu pu in la nord de această importantă paralelă, inclusă totuşi în marginea ariei lui. Coordonatele geografice sunt: latitudinea de 45o.0333 iar longitudinea: 26o.0333 (mai exact, 45o1, 48 N; 26o 1, 48 E). Relieful, cum spuneam, este predominant colinar (59%), prezentând fenomenul de aşa numita înşeuare, datorită prelungirii subvestice a anclinalului, cele două păr i fiind Dealul Seciului (care este partea masivă a acestui anclinal) şi Dealul Bucovel. Numai 1% din suprafa ă are o altitudine de peste 400 m iar 20% din suprafa ă are o altitudine de cuprinsă între 120-200, respectiv por iunea de câmpie şi de luncă. Boldeşti-Scăieni se învecinează cu şapte localită i: în partea de est cu comuna Plopu, la vest: cu comuna Păuleşti; la nord: cu comuna Măgurele; la sud: cu comuna Bucov; la sud-vest: cu comuna Blejoi: la nord-est: cu comuna Băl eşti şi la nord-vest: cu comuna Lipăneşti şi Găgeni. În partea colinară din stânga Teleajenului se află Dealul Pardalosul, iar de colina împădurită din partea dreaptă oraşul este despăr it de râul Teleajen. Între cele două dealuri care flanchează râul este o distan ă de 4-5 km. Suprafa a localită ii, amplasată pe văile Rogojina, Scârnava şi Vanghele, este de 3338 ha, din care 2012 ha suprafa ă agricolă. Lângă râuri este o lunca de la Iazul Morilor, cu o lă ime variabilă între 1,5-2 km şi cu o înclinare medie de 3-3,5 m pe km. Circa 706 ha sunt zone forestiere. Vreau să men ionez aici că datele oferite de primărie diferă oarecum de cele din studiile geografice, specificând că teritoriul administrativ al
18

oraşului are o suprafa ă de 3489 ha (230 ha agricol, 706 ha pădure şi 479 ha alte terenuri, împăr ite în trei cartiere: Boldeşti, Scăieni, Balaca şi o localitate componentă Seciu). Cred că precizările oferite de biroul de cadastrare al oraşului sunt cele mai corecte. În aria aşezării curg râurile Iazul, Scârnava şi Bălăcu a, acesta din urmă fiind mai mult un râu sec. Oraşul este compus, aşa cum am men ionat, din patru cartiere distincte: Boldeşti şi Scăieni (cartierele mari) şi Balaca cu Seciu (cartierele mici, foste sate). Am privit oraşul din avion şi am comparat imaginea şi cu aceea de pe monitorul calculatoarelor, cu detaliile fotografiate din satelit. Se vede clar că această aşezare prezintă o anumită regularitate, caracterizată printr-o formă alungită, comprimată de-a lungul liniei ferate Ploieşti-Văleni şi de-a lungul unor căi principale, fără multe deriva ii de străzi mici, cea mai lungă fiind Calea Unirii, care uneşte Boldeştiul cu Scăieniul; de asemenea, Şoseaua Ploieşti-Văleni, oarecum paralelă cu râul Teleajen. Scăieniul are ca străzi principale, Strada Bucovului, Strada Victoriei şi Strada Pădurii. Din ele derivă altele, mai scurte. Strada principală din Seciu are şi ea o lungime considerabilă. Densitatea clădirilor este mai mare în cartierul Balaca, în Seciu şi în centrul Boldeştiului. Din vederile aeriene se disting bine blocurile din acest cartier, construite cu mai mult echilibru arhitectonic, comparate cu cele câteva blocuri-cutii, mult mai modeste, din Scăieni, şi aranjate destul de asimetric. Casele mai vechi ale locuitorilor sunt construite fie din paiantă, fie din cărămidă, mai toate încadrându-se în stilul vechi muntenesc. Spre deosebire de casele din Transilvania, în marea lor majoritate acoperite cu iglă, sau de casele din Moldova, acoperite cu şindrilă ori de cele din nordul Dobrogei, acoperite cu stuf, cele mai multe clădiri din acest oraş au acoperişuri de tablă zincată. Majoritatea locuitorilor iubesc frumosul şi plantează flori decorative, plăcut odorizante, în grădinile şi în cur ile (de obicei mici) din fa a locuin elor, în spate având curtea utilitară, cu magazii, şoproane, cote e (pentru păsări şi porci), mici fâne e şi hambare. Cât despre grajduri şi ocoluri pentru vite şi oi, ele s-au împu inat considerabil în anii din urmă şi vor dispărea cu totul, căci în oraşele din Uniunea Europeană nu mai este voie să se crească animale şi păsări de curte, decât dacă se va face vreun amendament sau vreo excep ie specială pentru România de la normele europene stabilite. Aceasta este, deocamdată, realitatea şi va trebui să ne conformăm noilor legi. În schimb, în ultimii 30-40 de ani, s-au înmul it casele lucrate în stil orăşenesc, după planuri alcătuite de arhitec i, iar în ultimii zece ani au apărut o mul ime de clădiri moderne, cu pere i de rigips, în stil occidental, construite cu mult gust, aparent copiate după modele din reviste străine, unele dorind să pară sau să devină mici vile destul de somptuoase. Creşterea numărului lor se accelerează de la un an la altul, mai ales când miliardarii din jude şi chiar din Capitală au cumpărat terenuri pe dealul Seciului, cu frumoase pozi ii de belevedere, locuri, într-adevăr, potrivite pentru vile, în ciuda faptului că acolo se semnalează periodic alunecări imprevizibile de teren, fenomen semicarstic care, mai recent, a apărut chiar şi în vatra de şes a localită ii, cauzând serioase pagube proprietarilor. Având în vedere că re eaua de canalizare publică s-a extins atât în Scăieni, Boldeşti şi Balaca (şi că sunt planuri să se mai extindă), numărul caselor cu veceuri şi băi moderne este în creştere (nu cunosc exact acest număr). Au apărut chiar şi câteva case cu piscine, dar majoritatea gospodăriilor au rămas totuşi cu closete
19

tradi ionale, medievale - “ca la ară” - latrine primitive, “ascunse” în fundul cur ilor, ridicate peste gropi simple sau, în cel mai fericit caz, cu pu uri absorbante care poluează straturile freatice, ceea ce este foarte regretabil şi nu corespunde nicicum standardelor unei ări admisă a se afilia Uniunii Europene. Toată bătălia şi sprijinul autorită ilor locale va trebui concentrată şi la acest capitol, deoarece conducte cu apă şi gaze există cam pe toate străzile, altminteri preten iile de oraş modern nu vor mai putea fi luate serios în considera ie pentru viitorul apropiat. Cetă enii acestui oraş vor trebui cu to ii sprijini i, cu ajutoare de stat, şi chiar obliga i, ca fiecare gospodărie să facă eforturi de a avea băi şi veceuri moderne într-un viitor cât mai apropiat cu putin ă. * Clima oraşului nu mai pare nici ea, conform etichetării vechi, că ar fi de natură “temperat continentală”, cum, la modul general, s-a men ionat în unele lucrări despre clima Ploieştiului. Subliniez aici că niciodată nu s-a scris ceva specific despre clima localită ii Boldeşti-Scăieni. De aceea, voi încerca, pentru prima dată, să fac aici o succintă delimitare şi caracterizare a climatului local, deoarece clima Ploieştiului, deşi, în linii mari, aflându-se pe aceleaşi curbe izoterme, izogeoterme şi izobare, se aseamănă mult cu aceea din oraşul lui vecin de la nord (cu o temperatură medie de 10o-11oC) nu este totuşi identică (temp. medie fiind 9o-10oC în oraşul analizat, în ultimii ani în creştere până la 120C.). Curen ii sunt mai puternici la Ploieşti datorită pozi ionării lui în câmp deschis, pe când Boldeşti-Scăienii stă într-o zonă intercolinară de adăpost, care conferă anumite specificită i particulare, de microclimat colinar, cum ar fi ferirea oraşului de curen ii reci veni i iarna dinspre răsărit, deci un topoclimat de vale favorabil aşezărilor umane. Particularită ile climatice locale se datoresc dispunerii în trepte a reliefului, pozi iei acelui culoar de vale a Teleajenului, versan ii cu expunere solară sudică, sudestică şi chiar sud-vestică în zona despădurită, gradului de împădurire etc. Radia ia solară globală medie este de 123,5 kcal/cm2, depinzând de pozi ia versan ilor. Această zonă este supusă unei permanente mişcări a aerului, producând turbulen e şi reducerea calmului atmosferic, dar prezen a culoarului Teleajenului ajută la omogenizarea valorilor termice. Pe o mică por iune din sud-estul teritoriului se remarcă topoclimatul de câmpie înaltă; la fel în estul localită ii. Acest topoclimat prezintă specificită i şi în ce priveşte insola ia, evapotranspira ia, spulberarea stratului de zăpadă, durata înghe ului, inversiuni de temperatură etc. Predominante aici sunt vânturile de N-E şi S-E, cu o for ă medie de 3,1 m/sec. Predominant iarna este crivă ul, care bate dinspre nord-est spre sud-vest iar vara “fonul”, pe direc ia nord-sud, dar şi brizele de la poalele dealurilor. Precipita iile medii sunt de 600-680 ml, cele mai mici în ianuarie, cea mai ploioasă, de obicei, fiind luna mai, iar mai recent iunie. Spa iul compartimentat pe valea Teleajenului, alcătuit din microdepresiuni şi catene intercolinare despăr itoare, creează o anumită varietate de nuan e ce fac tranzi ia între climatele fierbin i vara (cu izoterme de 20o şi 22oC ale lunii iulie) şi cele viscoloase iarna ale câmpiei ploieştene (cu medii de 0o şi de -2oC ale lunii ianuarie, sus, pe deal şi -1-+10oC, jos, în vale), care continuă, estompat, la nord, climatul din Câmpia Bărăganlui, şi climatul umed adus de curen ii
20

montani pe firul apei Teleajenului, vara, motiv pentru care, mai ales prin iunie-iulie, atunci când este soare la Ploieşti, uneori în Boldeşti-Scăieni plouă toren ial. Făcând abstrac ie de excep iile cu extreme (cele mai ridicate temperaturi fiind 39oC, înregistrată în verile anilor 1960 şi 1973, iar cele mai scăzute de -30oC la 21 ian. 1942), aş putea spune că în această localitate, predominant, în ultimii 20 de ani, a fost un climat continental moderat, cu o umiditate medie de 68% şi o presiune de 760,5 mm coloană de mercur, nicidecum un climat temperat continental. Din păcate, la fel ca în toată Europa şi ca pe tot globul, de aproximativ zece ani încoace, clima s-a modificat vizibil (un factor fiind, neîndoios, şi poluarea industrială a atmosferei, tăierea cu sălbăticie a pădurilor), încât, exagerând faptele, mul i români spun cu convingere că s-a ajuns acum la două anotimpuri vizibile: vară şi iarnă (afirma ie cu care majoritatea meteorologilor nu sunt totuşi de acord, înclinând, mai de grabă, să spună că, datorită defrişărilor sălbatice, a efectului de seră şi de sub iere a stratului calotar suprapolar de ozon - unde se află 90% din tot ozonul din atmosferă -, anotimpurile anului mai degrabă s-au “deplasat” oarecum - vara mai spre toamnă; toamna - mai spre iarnă...) Poluarea cu gazele de eşapament automobilistic şi sub ierea stratului de ozon (O3), aflat la 10-15 km de sol, au contribuit şi ele la modificarea climei, stratul de ozon fiind foarte protectiv împotriva radia iilor ucigaşe ultraviolete de tip B (la Boldeşti-Scăieni gradientul ultravioletelor este 3, deci moderat). În 2006 gaura de ozon de deasupra polului nord s-a lărgit mai mult ca oricând, spărtura având 29,5 km2, fa ă de 29,4 km2 în anul 2000, ea fiind atacată de substan e de clor şi clorofluorcarbona i din aerosoli şi refrigeran i şi ducând la topirea vizibilă a ghe arilor. Dacă mai amintim că zilnic pe suprafa a globului terestru se depozitează din atmosferă 17 milioane de tone de bioxid de carbon, vom în elege şi mai bine ce tragedie ecologică posibilă ne aşteaptă pentru genera iile viitoare. Fenomenul inversiunilor de temperaturi şi de poli magnetici tereştri este încă în studiu. Ca atare, şi în Boldeşti-Scăieni, clima a devenit foarte labilă, cu instabilită i frapante, cu amplitudini relativ mari, cu alternări contrastante (secetă-inunda ii) şi cu elemente noi, în ultima vreme semnalându-se ierni neobişnuit de calde şi secetoase, precum aceasta din ianuarie 2007 (16-18oC!), cu vânturi puternice, cu nori negri turbionari şi furtuni sălbatice, apărute brusc, asemănătoare uneori tornadelor ce pot produce serioase pagube, chiar şi victime omeneşti. Dacă înainte prognoza vremii se putea face pe o perioadă de peste două săptămâni, astăzi este riscant să fie făcută pe mai mult de 8-10 zile, căci apar surprizele imposibil de prevăzut. Liniştitor rămâne totuşi faptul că, după aceste scurte răbufniri, deocamdată rare la noi, climatul revine cât de cât la normal, iar gradientul termic se echilibrează şi el oarecum. De aceea, încă putem spune că Boldeşti-Scăieniul, cu precipita ii, de obicei, satisfăcătoare şi cu o medie de 2000 de ore anuale însorite, are încă o climă relativ sănătoasă şi benefică pentru cetă enii lui, deşi nu ştim dacă va rămâne măcar aşa. Am auzit chiar de un studiu (eu nu l-am văzut) care sus ine că, pentru cardiaci şi astmatici, datorită climei lui, acest oraş ar fi foarte recomandat... Nu pot să confirm, nici să infirm o asemenea aser iune, mai ales că poluarea din acest oraş, în loc să scadă, s-a agravat mult, datorită unei ferme porcine adăpostită în aria lui, despre care voi vorbi în contextul acestui studiu.
21

cred. de Hr. numită astfel după numele unei măguri. pe atunci director al Muzeului de istorie al jude ului Prahova. mici unelte de silex. Giurescu. II-IV d. care după ce se consultase cu al i specialişti. vecine Lipăneşti. care.* Meritul principal al descoperirii primelor vestigii arheologice din oraşul BoldeştiScăieni îl are. unde s-a descoperit o aşezare tipică. reluând opinia marelui istoric Constantin C. le-a atribuit. Cristinoiu Vasile. apari ia unor unelte de cupru. bazată pe cultivarea plantelor iar mai târziu pe creşterea animalelor. s-au mai descoperit şi alte urme de civiliza ie pretracică (neolitic. M-a rugat să nu mai spunem nimănui despre această descoperire până nu vine o echipă de arheologi trimisă de el. s-a apucat să scormonească şi după alte mostre. apreciate de arheologi a fi din epoca neolitică (5500-900 î. regretatul Nicolae Simache. Ulterior. un elev. mai exact. Aşadar. abunden a uneltelor de silex. i-a adus nişte interesante statuete şi cioburi de ceramică veche. mi-a cerut să-i las dumnealui acele piese şi m-a întrebat cine mai ştie de acel loc. Caracteristicile acestei culturi sunt: aşezări pe boturi de deal. vatra oraşului Boldeşti-Scăieni. Alte urme s-au găsit pe teritoriul com. aflată pe traseul unui important drum comercial spre Braşov. fiecare din argumentele enumerate mai sus contribuind la luminarea acestui adevăr. confirmând studiile că zona aceasta apar inuse unei aşezări geto-dacice care se întindea de-a lungul traseului Giurgiu-Bucureşti-TârgşorArdeal. Cetatea Teleajenului aflându-se la Scăieni. mici figurine de lut şi chiar urmele unui cuptor unde se crede că ele au fost arse. Interesantă este afirma ia profesorului Octavian Onea. Hr. cea de la Bughea şi Gura Vitioarei şi cu întărituri pe dealurile înconjurătoare. este o cultură caracteristică unei protociviliza ii dezvoltată în epoca neoliticului târziu (cca 2800-1900 î. Gumelni a. am găsit şi eu nişte cioburi. I-am răspuns că profesorul Dumitru care a descoperit locul. Aşa a descoperit o mul ime de cioburi de vase ceramice pictate cu grafit. Profesorul a realizat imediat că este vorba de o descoperire importantă şi. în punctul numit “La Pompieri”. din Olteni a. mai târziu pe profesorul Dumitru. cred că cel mai aproape de adevăr a fost Constantin C. cu o mare vamă la Vălenii de Munte. vase pictate cu grafit etc. de tip Aldeni-Stoicani (sfârşitul mileniului al IV-lea înainte de Hristos). profesorul Ion Dumitru.). 22 . Membrii triburilor apar inând acestei culturi aveau o economie autarhică. a fost locuită cu sute şi mii de ani înaintea civiliza iei de astăzi. Cu ele m-am înfă işat la renumitul profesor de istorie. prin anul 1973. printre care şi faimoasa “Cetatea Teleajen”.. Latene geto-dacic). Pe vremea când domnia sa era profesor de ştiin ele naturii la şcoala din Seciu. Cultura gumelni a. ornate în relief.” Despre fragmentele ceramice văzute. împreună cu elevii.d.) Urmele ei se întind pe o arie mare de răspândire. tot la Seciu. (Precizăm că hidronimul Teleajen provine din slavonă “telegi”=a căra. Giurescu. la rândul lui. profesorul Simache a opinat că apar in culturii gumelni a. arsă de Ştefan cel Mare în incursiunile lui în Muntenia. la rândul meu. Domnul Simache mi-a mul umit. găsite pe un teren viran din apropierea şcolii. a transporta). cu ramifica ia de pe valea Teleajenului. Am fost chemat şi subsemnatul la fa a locului şi. actualul primar al oraşului. despre Cetatea Teleajenului scrie următoarele: „Fiindcă noi situăm Târgul Săcuienilor la Scăieni. Am rămas surprins să-l aud. dar acestea erau din sec. în cartea citată de noi. aceleiaşi perioade istorice. Hr.

apar ine zonei cu floră specifică central europeană. Nicolae Moianu). cu structură grăun oasă şi con inut moderat de humus în orizontul superior.. la 275 de metri. * Referindu-ne acum la flora şi fauna localită ii. gutui. zarzări. căci din el. copacul cel mai iubit şi mai cultivat. în mod tradi ional. reprezentat de solurile brune. În timpul transportului. bineîn eles. copiii joacă fotbal. începe din Boldeşti-Scăieni. Acum. piersici. de diferite specii. vişini.. Dacă vorbim de speciile silvicole spontane. În cur ile oamenilor putem găsi mici culturi de vi ă-de-vie (marile culturi sunt pe dealuri).. a intrat în această biserică. duzi (rareori moşmoni=Mespilus germanica). căci ei la corcoduşe le zic tot zarzăre!).. prunul. Lângă groapa comună era şi mormântul unui profesor universitar. cât şi pe lângă ruinele pivni elor de lângă palat. pitindune prin ruinele şi podul bisericii care avea o curte înconjurată de ziduri înalte. caişi. corcoduşi (nume nefolosit de locuitorii din oraş. apoi livezi de pomi fructiferi: meri. Se mai cunoşteau destul de bine icoanele lucrate în frescă.. aici se ob in unele din cele mai bune uici din ară.. locuri dispărute astăzi fără nici o urmă. îmi amintesc că-mi păşteam caprele şi oile atât printre ruinele palatului lui Petre Bălăceanu. la şes. am apucat să mă joc de-a v-a i ascunselea cu al i copii de vârsta mea. cât au media colinelor care circumdează localitatea. nuci (a fost o vreme când nucii au fost masacra i). Biserica se afla cam vizavi de acea şcoală şi despre ea bătrânii spuneau că era biserica lui Bălăceanu. aluni şi. întinsă pe un substrat de soluri cernoziomice. în loc să renoveze valoroasă biserică istorică. lângă şcoala veche de la Scăieni. În curtea bisericii se afla o cruce de piatră datând din anul 1710 care. sub asfaltul căruia se află zeci de morminte ale vechilor scăienari. inclusiv o groapă comună cu zeci de mor i. constatăm că vegeta ia oraşului Boldeşti-Scăieni (la fel fauna) este tipică majorită ii inuturilor deluroase din ara noastră.Pe vremea când eram elev prin clasele a III-a a IV-a. ulterior. cu studii la Paris. Prin componentele 23 ..E. Nicolae Iorga. plomba acoperind o parte din inscrip ia cu litere chirilice vechi. al cărui nume l-am uitat. peste groapa lui. crucea s-a spart şi crăpătura a fost lipită cu ciment.. Haina vegetală a jude ului Prahova. în această zonă se dezvoltă etajul pădurilor de foioase (nemoral) care coboară din munte până în inuturile deluroase. dar cu caracteristicile tipice ale subetajului colinar subcarpatic. la fabricarea rachiului în alambicuri artizanale improvizate din gospodăriile particulare.. în care se include ambian a locală din acest oraş. cu aciditate încă ridicată. credem că nici livezile de pruni nu vor mai avea un viitor prea strălucit. a fost mutată în fa a bisericii de lângă monumentul eroilor. probabil de pe vremea “ciumei lui Caragea”. arunca i unul peste altul.. în vizitele lui pe la Scăieni. au demolat acele semi-ruini pre ioase şi pe locul unde a fost sfântul lăcaş s-a construit terenul de sport al şcolii. descriind-o amănun it în “Revista de istorie” pe anul 1936. cireşi. a fotografiat-o pe afară şi pe dinăuntru. într-un articol pe care l-am citit atunci când mi l-a adus profesorul Vasile Georgescu. descendent colateral al Brâncovenilor. Prunul este predominant. a descifrat această inscrip ie. Tot prin acei ani ai copilăriei. cu un mic cimitir alături (vezi reproducerea picturii făcută de arh. Comuniştii.” Având însă în vedere restric ionările impuse de U. pe acest fundal de suprafa ă. Este şi o vorbă mai nouă: “ uica de Văleni. peri. pe dealuri.

fireşte. fusese sediul unei mari garnizoane germane. sângerul (Cornus sanguinea. la Scăieni. L). operă criminală a unor cetă eni iresponsabili din preajma ei. în marginea zonelor silvestre din această localitate sunt. murul (Rubus nigra. Oricum. mai aminteşte că acolo a fost cândva o pădure de fagi). Niciodată avia ia anglo-americană. L) şi gorunul (Quercus petraea). Ea devenise un mic orăşel militar. L. Nu pot să nu amintesc că. deoarece arealul respectiv era destinat unui spa ios şi frumos parc natural. cătina (Hippophae rhamnoidas. cele din apropierea fabricii de hârtie. În noul oraş. cu arcuri murdare şi cu mirosuri de bălegar respingătoare. improvizate în grabă. L.. socul (Sambucus nigra. iar zona de blocuri trebuia să fie cea din spatele grădinii şcolii din Scăieni.). s-a spus de la bun început că urâ enia lor exterioară s-a luat la întrecere cu zgârcenia de spa iu din interiorul apartamentelor. acolo era o insulă frumoasă de recreere unde. un excelent punct de observa ie situat la înăl ime.. L). Acuma. Aici. stejarul (Quercus robur. esen ele predominante sunt: fagul (Fagus sylvatica. contribuie la microclimatul local şi împiedică. se desfăşurau diverse şi interesante programe artistice.). ce să mai vorbim! Din fericire. to i aceşti copaci. în genere.). L. pe timpul celui de al doilea război mondial.). ar arul (Acer platanoides. răspândirea altor esen e. Dacă ocupan ii germani îngrijeau această pădure foarte bine (aveau. De aceea. au fost introduşi şi câteva esen e de arbori noi. cu 50 de ani în urmă. semi24 .a. adică relativ preten ioasă sub raport termic. L).). în vasta ei misiunea de bombardament. pe o scenă. paltinul (Acer psudoplatanus. prezente cordoane tipice de arbuşti şi tufişuri: alunul (Corylus avellana. care printr-o minune a supravie uit. Despre acele construc ii cuboide.sale principale. de unde se putea coordona perfect apărarea rafinăriilor petrolifere din Ploieşti. ca să nu mai spunem că de acolo se taie şi se fură copacii într-o mare veselie! Ce este de făcut? Să lăsăm oare lucrurile aşa până la dispari ia completă a pădurii acesteia unde nimeni. L). de cutii şi de o infinită mizerie menajeră. cerul (Quercus cerris. pe alocuri. a fost o mare greşeală. se află în preajma cartierului Seciu. cu aprobarea grăbită a primarului comunist Ilie Gheorghe (poreclit de localnici Molea. marile păduri ale oraşului. Ele sunt întinse pe zeci de hectare şi s-au păstrat destul de bine. L. ca umiditate şi fertilitate a solurilor. pe alocuri. păzită de câini periculoşi. cu barăci ascunse sub coroanele copacilor. niciodată nu a făcut vreo încercare de reîmpădurire? Cu ani în urmă. din drumul spre Pleaşa. în pădurile masive de la Seciu şi Scăieni. cornul (Cornus mas. Fagului. denumire care. doar ea. în zilele noastre ea a devenit lăcaşul unei stâne de oi. distrugerea acelei păduri. L). L. a fost completamente defrişată. tufele de măceş (Rosa canina. un posibil arboretum. aflată chiar în mijlocul localită ii. L) ş. nu a ştiut de această garnizoană secretă şi bine camunflată. o mică pădure de fagi deosebit de frumoşi. în amestec chiar şi cu salcâmi (Robinia pseudacacia. care viza în primul rând distrugerea rafinăriilor. restul terenului forestier abundând în maldăre pestilen iale de gunoaie şi scârnăvii. căci dura o oră până se iscălea) pentru ca spa iul respectiv să fie destinat construirii unor blocuri (de pe str. de folii. tot interesul!). ea constituie cea mai tipică forma iune forestieră central-europeană mezofilă. alia ii occidentali bombardând doar cazematele antiaeriene româno-germane de peste linie. Aici este cazul să mai amintim că cealaltă pădure de la Scăieni. mai ferite de privirile omeneşti. L). Pădurile de fag sunt umbroase. numită Tidal Wave. care au umplut-o de sticle de plastic.

). vezi Doamne. L. Monumentului. unii copaci uscându-se din cauza aceasta. învă ând să îmbogă ească şi mai mult natura şi să o respecte pe deplin. an de an. Şi de ce nu se iau deloc măsuri contra unor asemenea acte de sălbăticie grosieră? Nu putem încheia această paranteză despre estetic. înainte de a afirma că este. pe ambele flancuri ale căii ferate (pline acum de deşeuri gunoiere. noaptea. în formă de evantai şi sicamorul-platan american (Platanus occidentalis). coada calului.. de “prietenii naturii”!). precum platanul (Platanus acerifolia) .grâul şi porumbul.există trei platani uriaşi în curtea ştrandului de la Boldeşti. L.). Între gara Scăieni şi bariera apropiată. până moare. ultimii doi aclimatiza i de mine. Asemenea semănături nu au lipsit. că brazii. copaci frumoşi. dar şi al ii mai mici -. vechea administra ie a CFR a plantat. L. dar şi pe Str. prin zonele de şes ale oraşului. tufe de cătină. pentru a corecta rupturile de ramuri. plopi/plute (diferite specii de Populus alba. dintre care nucii. (Dovadă că nu de la “scai” îşi trage denumirea)! De-a lungul străzii care uneşte cele două localită i ingeminate. arborele ginkgo (Ginkgo-biloba). dar şi a altor arbori decorativi. în fa a bisericii din Scăieni. În mod ciudat şi în ciuda similitudinii numelui. par ial. Există şi numeroase plante farmaceutice: muşe el. menta/isma.exotici. iar “îngrijitorii” lor. ar trebui să planteze cel pu in zece arbori în via a lui! În zonele limitrofe ale oraşului se fac. impunători şi extrem de folositori? De fapt. rostopasca. nefiind agreate. L.) etc. anuale . Din păcate. urzica ş. fiecare om. au fost planta i o mul ime de tei din specia Tilia tomentosa. În schimb. ar aduce ghinion celor care îi au în curte (unii spun la fel şi despre sălciile pletoase). Buşteni etc. Aceştia. De asemenea. din cauză că există încă supersti ia stupidă şi cumplit de retrogradă. salvia. L. scaie i. rămas aproape neschimbat din era ter iară până azi. coada şoricelului. niciodată de pe loturile 25 .a. secara şi orzul (mai rar ovăzul şi floarea soarelui). de plante agricole de bază. crengi întregi. la fel. cu excep ia celor de pe lângă calea ferată. rup. aproape fiecare copac de pe Unirii şi Victoriei a fost vandalizat de culegătorii de flori. nigra. Când oare se vor civiliza odată şi oamenii din această categorie. L. ele sunt destul de rare în această mică urbe. există o scurtă alee de castani (Aesculus hippocastanum. plantând arbori decorativi. porumbari/porumbeli/poroambe (Prunus spinosa. foarte necesar să continuăm plantarea teilor din specia men ionată. culturi cerealiere alternative. prin fâne ele şi păşunile de pe izlazuri. atunci locuitorii din Sinaia.). pe Str. Primăverii. cu frunze bilobate. ar trebui să-şi pustiască toate cur ile tăind brazii aceia frumoşi şi zvel i care conferă originalitatea şi specificul acelor faimoase oraşe montane. pătlagină. molizii. deversate pe furiş. brazii şi castanii rămân. şi Salix babylonica. vegeta ia ierboasă este perenă şi tipică întregii Câmpii ploieştene.. cei mai impozan i. transplanta i fiind din America la Scăieni. paralele cu linia ferată. răchite (Salyx fragilis. de fapt. Victoriei din Scăieni. Dar dacă ar fi să ne luăm după opiniile unor asemenea indivizi retrograzi. neîndoios. În luncile şi zăvoaiele râule elor locale întâlnim sălcii (Salix alba. la Scăieni am întâlnit rareori. au ciuntit şi mai rău copacii afecta i.. un copac dioic. tremula. care nu s-au mul umit niciodată cu recoltarea păr ilor inflorescente. apoi. L.. în fiecare primăvară. L). (teiul alb). între halta CFR Boldeşti şi gara Scăieni. totuşi. catalpa (Catalpa bignonioides).). pe Str. Predeal. Cât despre conifere. pe Calea Unirii.. cca 20 de pini decorativi (Pinus silvestris/nigra. fără nici o milă.

Ele nici nu dau un vin de prea bună calitate. plantă termofilă.). s-au înmul it loturile cu vi ă nobilă (Vitis vinifera. cultivă zarzavat .rezervate numai şi numai acestor recolte specifice. drept consecin ă. la stradă. În anul 1863 a apărut filoxera. roşii. pepeni. România are 100. mai recent. bame. zmeură etc. căci pământ presupunem că au acum cu to ii. o parte din terenurile părăsite pot fi văzute. dar cultura orezului. când. Cu excep ia a doi ani succesivi. acolo ar trebui plantate flori sau iarbă decorativă. după o muncă aspră. pe care mul i le cred autohtone. destul de preten ioasă şi lesne atacată de mană dacă nu este stropită de vreo cinci ori pe an (şi la timp. mărar. usturoi. Soiurile hibride. Uneori. pir. normal şi estetic. şasla. adusă din SUA.000 ha de vii hibride. “Recompensele” primite nu le ajungeau. din păcate. retrocedate proprietarilor în anii din urmă. L. unii din abunden ă. tufe de cartofi (Solanum tuberosum. varză. pentru a-şi compensa lipsa acelor produse. terenurile cultivate cu fâne uri şi trifoi. pline de tor el. cea mai mare suprafa ă de acest gen din lume. la sfârşitul sezonului agricol. De aceea. mul i localnici cultivau în fa a por ilor. ca în ările occidentale. pătrunjel. bobul (Vicia faba). datorită faptului că apa era adusă din iazul apropiat.). până i s-a găsit antidotul (el fusese descoperit în 1869): altoiul vi ei nobile pe rădăcini de vi ă sălbatică americană. plantă semiacvatică. din păcate. La fel de îngrijite erau înainte zecile de hectare de vie ale CAP-urilor şi IAS-ului din Boldeşti-Scăieni care. nu ar fi fost destul de bine între inute şi administrate de fostele CAP-uri şi IAS-uri. Apăruse mai întâi în Fran a. L. ceea ce nu e bine. preda statului cea mai mare parte a produc iei anuale. de fapt sunt şi ele aduse. nici nu sunt vinuri rezistent în timp.. după ploi masive. Paralel cu speciile de vi ă de vie nealtoită (Vitis silvestris. au fost lăsate de aceştia într-o jalnică paragină şi. localnicii preocupându-se îndeosebi de mica sau marea grădină de lângă casă. spanac. L. chiar dacă poartă denumiri de-ale noastre: căpşunică. mărăcini. calitatea solului s-a degradat. zaibăr (fraga). datele statistice arată că cca 65% din teritoriul agricol al oraşului este cultivat cu frumoase şi productive vii. cu toate că s-a cerut insistent ca soiul lor să fie treptat abandonat. in sau cânepă s-au restrâns şi ele. după Revolu ia din decembrie . galbenă (zghihara) ş. obicei care continuă şi astăzi. comparativ cu anii zilelor noastre. şi s-a răspândit apoi şi la noi (în 1877). deseori dovlecei.). colectiviştii fiind totdeauna frustra i şi nemul umi i pentru cantitatea mică de produse ce le revenea. fiind destul de preten ioasă şi fără randament economic.fasole. leuştean. Şi pentru că specificul de bază al agriculturii din Boldeşti-Scăieni rămâne tot viticultura. şi.a. 26 . încă sunt predominante în acest oraş. printre altele. Produc ia cea mai mare se ob ine însă pe colinele dealurilor locale. crâmpoşie. În mod surprinzător. bostani. dar explicabil. pălămidă şi de alte bălării. de pe întinsul lor. s-a încercat cultivarea unor largi loturi cu orez (Oryza sativa). acest tip de ferme colective ob ineau produc ii record. româneşti. ajungând şi ea într-o tristă degringoladă sau pur şi simplu. iar pe lângă garduri . Destule terenuri arabile. pe versan ii spre sud. la marginea de nord-est a cartierului Balaca. vinete. a inciden ei razelor solare şi a feririi de curen i reci. cu un cernoziom suficient de bun. pe fâşiile dintre şosea şi gardul dinaintea casei.un adevărat rai pentru broaşte şi preaferici ii ân ari. castrave i.căpşuni. ceapă. deşi.89.. unde. ştevie. cauzată de o insectă. Ar fi nedrept să nu recunoaştem că în asemenea zone fertile. datorită calită ii solului. s-a renun at la orezăria experimentală şi s-a revenit la cultura cerealelor clasice. au devenit băltoace . dar niciodată imediat după ploi sau cu pu in timp înaintea lor!). vară de vară.

Şasla muscat (struguri de masă) ş.a. Isabelle. multe inexistente în Europa.rezistentă la atacul acestei insecte. am studiat cu pasiune “lumea celor care nu cuvântă” . încă din copilărie. iar în Australia am drăgălăşit cangurii. făcându-l aşa cum fusese el pe când apar inea Societă ii Astra Română. viile de pe dealurile locale au înlocuit în bună parte soiurile de hibrizi cu vi ă nobilă altoită: Teras. foarte apreciate în ară şi la export: fetească regală. Este vorba despre curtea ştrandului. an de an. Toate sunt de o mare varietate. protejând-o oriunde ar fi. fără excep ie. spre a cunoaşte cum arată pasărea kiwi. şi am ajuns să cunosc bine şi să recunosc o mul ime de păsări şi animale. iar parcul de lângă cluburile de la Boldeşti. mamiferele din zonă. trebuie să spunem că în acest oraş nu prea există parcuri. Această pasiune o am şi aici. Într-o vizită pe care am făcut-o la o fermă viticolă din Noua Zeelandă am intrat într-o cramă de pe un deal ce semăna cu această cramă de la Seciu. de la blocurile din Scăieni. în America.via a animalelor. de pe ambele coline care flanchează valea Teleajenului. animălu e care ne-au intrat 27 . atunci prin nesfârşita lume a vie uitoarelor mărunte (insecte. La fel animalele mari. Din fericire. melci. pe sub pietre. singurul care ar merita acest nume. dacă nu prin animale mari. pe sub scoar a copacilor. în sol. este departe de a se numi parc. iepurii sălbatici şi căprioarele ne intră deseori în curte. fetească neagră. limacşi. Muscat otonel (tămâioasă). insectelor şi a păsărilor. căci ea încă nu a pătruns în această ară din emisfera australă. căci simulacrul unui teren de jocuri recreative pentru copii. rezultate din vi ă nobilă ce nu cunoaşte ce este aceea filoxera. crâmpoşie. prin aer etc. prin băl i. însă vinurile neozeelandeze sunt teribil de bune. prin apa Teleajenului. absolut toate pădurile şi câmpiile din împrejurimile acestei localită i. larve. Pentru că în America avem casa într-o pădure.) care mişună pe pământ. Mult mai bine arată însă spa iul închis cu garduri înalte de lângă cluburi. ci am intrat la o grădină zoologică. unde un particular a dat dovadă de serioasă tragere de inimă pentru a revigora acest spa iu. gordin. unde am reuşit să fiu documentat în detalii despre o mul ime de păsări şi de animale locale. Lidia. * Deşi s-ar părea că fauna este pu in vizibilă în peisajul boldeşteano-scăienar şi mai discontinuă decât vegeta ia. Iubesc natura şi respect crea ia lui Dumnezeu. La fel şi multe din păsările cerului care mai toate te acceptă să te apropii de ele sau î i mănâncă drept din mână! Nu o dată. altele dăunătoare. în pajişti. Cu triste e. primul obiectiv nu a fost un muzeu. fluturi de toate culorile etc. Şasla (ceasla) napoleon. Unele sunt folositoare. prin iazuri. viermi. Ceea ce m-a surprins este că niciodată aceste animale de aici nu fug de mine şi mă lasă să mă apropii de ele la numai câ iva paşi. vechi şi rare. Din soiurile nobile ies vinuri nobile. este rareori îngrijit ca lumea şi nu mai seamănă aproape deloc cu cel care fusese atunci când era nou. cu racoonii (ratonii) şi sconcşii. Când am vizitat Noua Zeelandă. mustoasă etc. ea este totuşi prezentă pretutindeni. Personal. Concord. La crama Seciu (numită acum “Casa Seciu”) există pivni e largi cu o colec ie completă de soiuri nobile. ursule ii coala şi prietenoasa şi gălăgioasa pasăre kucabura (kookaburra) care te lasă să o mângâi şi să o hrăneşti din mână. păienjeni în majoritate neveninoşi. am avut probleme cu veveri ele. am cutreierat singur.

existând şanse ca mistre iada să aibă edi ii anuale.. lacomi de trofee.) Oare la fel stau lucrurile şi cu lumea necuvântătoarelor din România. cu unul în plus fa ă de anul precedent.. păsărele minuscule venite să soarbă nectarul florilor.. iar pe 14 ianuarie 2007.. aduna i într-un fel de arc înconjurat cu garduri de sârmă conectate la curent de 220 V şi lipsi i de apărare? Deşi presa i-a criticat. în piscina din curte unde nu prea se sinchisesc de prezen a noastră.. ave i ocazia să le ocroti i pretutindeni. un fost primministru şi un bancher. români şi străini. lor le-a dispărut instinctul de apărare. Le-a dispărut frica de om. 185 de porci mistre i. nimeni nu le vânează.000 de ani. De unde această blânde e a lor? Ei bine. special adus de la Braşov). au fost ucişi 280 de mistre i. Vara suntem vizita i deseori de colibri (pasărea muscă). într-o nouă hecatombă. întreaga mass-media ar exploda aruncând în aer toată trupa vânătorească.. cu atât de multe victime. Aici.. Gâştele canadiene şi ra ele sălbatice ni se coboară pe-aici. sim indu-se protejate. dacă iubi i totuşi natura. Ei trebuia să trăiască nu astăzi. căci pe aceste locuri gâştele sălbatice sunt chiar mai blânde şi mai domestice decât cele crescute prin cur ile noastre din România. să lăsăm atunci poveştile tragice de acest gen şi să vă spun că. Atunci. într-o zi şi jumătate. trebuie să fii atent să nu calci pe bobocii cârdurilor de gâşte sălbatice care i se împleticesc printre picioare. mai mult pe tonuri glume e (nu pe porcii ucişi. Iar când te plimbi primăvara pe malurile lacurilor. în aproape toate cur ile americane. care probabil că le părem ca nişte monştri? Sigur că se ştie de ce. deoarece parcă au fost scăpa i cu to ii din maşina timpului. doar într-o singură zi. unde. şi bravii exterminatori ai faunei na ionale nu sau lăsat până nu au spulberat fără milă al i 186 de mistre i (în 2006. întrucât nimeni nu le face niciodată nici un rău. desigur). animalele. care au năvălit ca sălbaticii cu armele în mâini să facă ravagii prin pădurile ării noastre şi să încalce orice regulă deontologică din branşa cinegetică! Cred că ar trebui bine studiat de medicii specialişti profilul psihologic al unor asemenea indivizi. într-adevăr. dacă iubi i fauna românească.nepoftite în casă (unde le-am şi fotografiat). indiferent de func iile şi de miliardele lor! Oare ce spun organiza iile de protec ie a animalelor din România şi oare de ce fug de rup pământul păsările şi bietele animale sălbatice de noi românii secolului al XXI-lea. din cauză că. să vâneze ca să poată supravie ui! Dar nici aceia nu omorau în masă animalele sălbatice. la Balc (Bihor). Ce plăcere macabră la aceşti “vânători-terminatori” care ar trebui să se simtă ruşina i de ce-au făcut ei în cruciadele antiporcine de pe plaiurile mioritice! Câtă laşitate. în anii 2006 şi 2007 campania “mistre iadei” s-a repetat. păsările. Păsările au devenit foarte blânde pentru că. în America. de exemplu. se vedeau nevoi i. când oamenii sălbatici. inclusiv scroafe cu purcei. uneori din zbor. ci acum 8-10. ele devenind la fel de blânde ca şi păsările din insula Galapagos de care se mira Darwin că toate i se aşează pe cap şi pe bra e (fiindcă zburătoarele de acolo nu mai văzuseră niciodată oameni. cruzime şi dispre fa ă de natură şi de opinia cetă enilor indigna i de nepăsarea acestor măcelari sângeroşi. cu suita lor de miliardari. oamenii au instalat hrănitoare şi adăpătoare unde sunt aprovizionate zilnic cu grăun e şi apă proaspătă. dacă s-ar întâmpla o campanie cinegetică de o aşa deşăn ată amploare. au împuşcat fără milă. din iunie 2005.. mai cu seamă în această binecuvântată zonă prahoveană unde abundă o mul ime de splendide 28 . Şi pentru că şti i bine cu to ii să-mi da i răspunsul corect. a fost împuşcat din greşeală şi un gonaci. ieşi i din peşterile întunecoase.

reprezentante ale ei. Doar să le căuta i cu ochii. Cel pu in. eu n-am auzit de existen a lor. între începutul lui mai şi finele lui iunie.. ca în poezia lui Labiş “Moartea căprioarei” (caz relatat şi în ziarul “Flamura Prahovei”. graurul. un exemplar mare. când vede i guşterii. pentru că distrug mul i dăunători ai agriculturii. codroşul. prin preajma caselor dumneavoastră. ierunca. co ofana. cât şi în aria imediată. sticletele. adăpostesc căprioare (Capreolus capreolus).nu s-a semnalat niciodată pe-aici vreun urs sau vreun bursuc. sturzul.. mistre i (Suus scrofa. Din păcate. iepuri (Lepus timidus). ciocârlanul mo at. Amintesc. Să sperăm. am întâlnit o splendoare de cerb. gai a. Proteja i-le. şopârlele şi şerpii. nu există reptile veninoase! Nu există vipere! De aceea.. prin pomii de lângă ferestre. şorecarul. De câteva ori. ariciul (Erinaceus europaeus). ciuful de pădure. uliul. prin cur i. Altminteri. . guşteri. şoimul. lipitoarea. Toate vietă ile acestea le ave i pretutindeni: sunt prezente atât prin pădurile oraşului Boldeşti-Scăieni. prigoarea. mai ales şerpii. pe glob. cântând ziua şi noaptea.. România poate ajunge ca Anglia. care acoperă toată zona de deal şi subdeal din oraşul acesta. cucuveaua. 29 . Pe la rădăcinile copacilor mişună diferite specii de reptile: şerpi. silvaticus). pisica sălbatică (Felis sylvestris. deosebit de impunător. sfrânciogul. mai găzduiesc o mul ime variată de păsări sedentare ori migratoare: vrabia. ciocănitoarea. Vă asigur că. fiind foarte întinsă. la interven ia organiza iilor pentru protec ia naturii. ciocârlia. pitulicea. stăncu a. pe acoperişuri. pădurile de aici adăpostesc cerbi (Cervus elaphus carpathicus). cioara de arătură. nu prea sperios. turturica. şopârle. dar pădurea de la Seciu. unde to i lupii fuseseră nimici i. în secolul trecut. grangurul. Da. presura. codobatura. pe lângă Teleajen) ş. prepeli a (pitpalacul). veveri e (Scurus vulgaris fuscoater). când lupoaicele. auşelul. într-o excursie cu copiii.a. eretele. lupi (Canis lupus). presa interna ională a semnalat cel pu in cinci cazuri. pescăruşii (ocazional. nu vă pripi i să-i omorâ i. mierla. pi igoiul. Uneori animalele se dovedesc mai umane decât mul i oameni. n-ar fi exclus să adăpostească şi aceste animale. cu nişte coarne impresionante. râşi (Lynx lynx). că.. iar alteori.. gaia. în zona noastră. precum şi to i arborii din oraş. iubi i-le! Poate că intrarea în marea Uniune Europeană va mai îmblânzi setea de recorduri cinegetice (de distrugere a faunei) dovedită în trecut de unii români fără scrupule. căci nici urmă de ei pe tărâmurile noastre! Extrem de frumoase sunt trilurile privighetorilor. vulpi (Vulpes vulpes). cât am stat în ară. vor trebui proteja i cu grijă. până se termină perioada de ecloziune. prin văi şi pe coline. drepneaua. dropiile şi corbii au fost distruşi. caprimulgul. căci nu fac nimănui nici un rău şi toate aceste reptile sunt folositoare. încât. capântortura.). Chiar şi lupii. bufni a. cucul. al căror număr s-a diminuat mult în zona noastră. Într-o pădure din Seciu. prin anii 1942-45). am găsit o căprioară rănită de braconieri care a murit în mâinile noastre lăsându-ne pe to i cu ochii în lacrimi. L. au găsit copii mici abandona i pe care i-a adoptat şi i-a crescut cu grijă alăptându-i (şi nu era vorba de legenda cu Romulus şi Remus crescu i de lupoaica romană). în treacăt. de poetul Corneliu Şerban). jderi (Martes artes). guguştiucul (apărut în stoluri venite din Asia Mică. animale frumoase şi inteligente. botgrosul. Frumoasele păduri din jurul nostru. guvernul britanic s-a văzut nevoit să aprobe solicitarea aducerii unor exemplare din import. un motiv în plus pentru care ar trebui protejate şi iubite mai mult. sitarul.

nu sunt atât de apropiate fa ă de om. Numărul rândunelelor şi al lăstunilor scăzuse îngrijorător pe plaiurile noastre prahovene. pe verande. din Florida. am observat că nu acelaşi lucru se întâmplă cu rândunelele din nordul Americii.. o consecin ă pozitiva care confirmă că lan ul trofic. unitate nedorită şi blestemată de localnici. Este partea bună a unei păr i rele sau. pe câmp.în special pentru rândunele . dar ea nu a mai putut fi salvată. pe care am filmat-o cântând într-un parc din oraşul Tampa. în grajduri. Singura pasăre ce le poate imita destul de bine trilurile complexe este pasărea Mocking bird. 30 . ca fluturii.. pupăza. M-am bucurat însă când am constatat că locuitorii din oraşul Boldeşti-Scăieni dovedesc în fiecare an un adevărat cult şi respect pentru rândunele şi lăstuni . În mod surprinzător. care. L). deoarece nu prezintă nici un fel de importan ă economică. Aceasta. am dat peste o barză şezând ca pe cuib . din râule ul Bălăcu a sau din iazurile înconjurătoare. mierla. De acolo au apărut în oraş bejanii masive de sute de mii de muşte şi .. Şcolile cred că ar putea face acest serviciu. iar lângă iazul din Scăieni am descoperit o lişi ă împuşcată în picior căreia i-am putut vindeca rana. aceste primadone înaripate nu există în America. fiind buni numai la antrenarea pescarilor amatori pentru a-şi omorî timpul cu undi a care de cele mai multe ori iese goală din apă. unde se pot aborda subiecte interesante legate de frumuse ea şi protec ia naturii. De multe ori am avut impresia că aceste fiin e gingaşe nu sunt îndeajuns de cunoscute. aceasta din urmă mai pu in sperioasă.. eliberând-o în acelaşi iaz. cinteza şi multe altele. Într-o vară. murind în mâinile mele. Ce păcat! În tunelul de pe dealul de lângă biserica din Boldeşti am descoperit o mare colonie de lilieci (Pipistrellus pipistrelus. mai ales de unii copii. mai triste şi mai searbăde. ştiind că muştele sunt hrana lor de bază. de iubite şi protejate de toată lumea.. grangurul.culmea ironiei! . primăverile ar fi. Mult mai blânde mi se par aici în Statele Unite micu ele păsări colibri care. nedepăşit de nici o altă pasăre de pe glob. nectarul din floare în floare sau îl sorb din vasele speciale cu sucuri pe care le atârnăm pentru ele în crengile pomilor de lângă ferestre. cucul.deoarece to i le lasă să-şi construiască cuiburile oriunde vor ele. caută. Amândouă speciile au un repertoriu minunat. spre deosebire de alte păsări. ac ionează spontan şi în localitatea Boldeşti-Scăieni! Nu voi adăuga nimic despre peştii din Teleajen. unde se depozitează zilnic gunoaiele din tot jude ul.şi aceasta era rănită -. dar parcă tot nu poate întrece privighetoarea de la noi! Cu multă bucurie aşteptăm să auzim primăvara cum aceste mici artiste înaripate dau concerte prin codrii din apropiere: privighetoarea. sub streşinile caselor.. când este impulsionat de om. nu ştiu de ce.odată cu înmul irea muştelor. din America. cu siguran ă. s-au înmul it brusc şi numărul rândunelelor. la orele de dirigen ie. precum cele din Europa. Fără glasul lor. i-am dat drumul. altfel spus. Cu excep ia mierlei. şi nu le disturbă nicicum scurtul lor sejur la noi.le-am înregistrat cântecele şi am descoperit că erau două specii distincte de privighetori: Luscinia megarhynchos şi Luscinia luscinia sau filomela. zbârnâind din aripi ca nişte mini-elicoptere şi stând pe loc în aer. până la apari ia aşa numitei “gropi ecologice” de lângă Teleajen. În grădina şcolii din Scăieni am găsit un şoim rănit la o aripă pe care l-am tratat şi când a putut zbura. după cca şapte zile de tratament.

Am uitat cine era acest sus-pus. pe care eu îl îndrăgisem. cineva cu func ie mare.. Citisem tot ce am găsit despre falansterul de la Scăieni şi aflasem că un utopist cu foarte multe inten ii bune.CAPITOLUL III. implicat. busturile au dispărut fără urmă. sugerându-i marelui şef ca noua localitate să se numească “Oraşul Diamant”. fără să am certitudinea că Ceauşescu o va citi vreodată personal sau că îmi va răspunde cumva. mă trezesc pe neaşteptate cu un telefon acasă. solicitat pentru o audien ă urgentă. pricepându-mă la sculptură. şi la fel de visător ca şi el. un tovarăş. s-a luptat să înfiin eze acolo o societate agronomică egalitară...căci nu i s-a găsit niciodată vreo fotografie -. Falansterul de la Scăieni (ini iat în 1835). m-am apucat imediat să-i imaginez eu un portret. Despre numele acestui oraş Înfiin area oraşului Boldeşti-Scăieni are o geneză specială. tovarăşe profesor. Înfiin area oraşului Boldeşti-Scăieni. iam făcut şi un bust după schi ele mele. deosebit de toate celelalte. m-a poftit în biroul său având un plic şi o hârtie în mână. mi-am cerut scuze şi i-am mărturisit sincer că nu aveam cunoştin ă de 31 . încă unul şi multă vreme busturile acestea au fost plimbate prin mai multe locuri: în hol la primărie.. să o aprobăm dacă merită înaintată sau nu?” Cam speriat. în care vrând-nevrând. Pozele lor au apărut în câteva ziare şi reviste din ară şi străinătate... După expedierea ei. eventual o nouă capitală a ării. Dar într-o bună zi. prin unirea dintre comunele Scăieni şi Boldeşti. Am fost foarte entuziasmat de ideea lui şi. am mai turnat. de îndrăzneşti să-i dai sfaturi tovarăşului secretar general Nicolae Ceauşescu ce să facă şi cum să conducă ara?! Fiindcă te-ai apucat să-i scrii şi să-l sfătuieşti prosteşte să. visa ca necunoscutul Scăieni să devină un model pentru lumea întreagă. cu toate că nimeni nu ştia cum arăta acest visător formidabil . Inspirat de ideea lui Diamant. Îl vedea ca pe un oraş românesc modern. cam cum trebuia el să arate. După modelul primului bust. m-am grăbit să-i scriu preşedintelui ării de atunci.. după o aşa “crimă” gravă. care mi-a vorbit cam aşa: “Cine eşti dumneata. deloc cunoscută de locuitorii lui. dictatorului Nicolae Ceauşescu. odată redactată. dar după plecarea mea din ară. de la început. cam încruntat şi cu ton dojenitor. o istorie aparte. la Clubul Boldeşti. la Şcoala Scăieni. prin care eram chemat de urgen ă la Comitetul regional de partid de la Ploieşti. mai întâi trebuia să treacă pe la noi. prin copiere. apoi. am trimis-o recomandată prin poştă. ca şi macheta casei lui Eminescu de la Ipoteşti pe care o lucrasem pentru Şcoala Scăieni. au trecut vreo trei luni de tăcere şi îmi cam luasem orice speran ă că îl voi mai primi în vreun fel. Zis şi făcut: scrisoarea. o scrisoare prin care îi propuneam să aprobe înfiin area unei noi comunită i urbane. Păi n-ai ştiut până acum că orice propunere de genul acesta. Voi trata acest subiect într-un capitol special. înainte de a fi trimisă preşedintelui ării. Când am sosit acolo. care voia să fie model pentru noua societate românească. m-am trezit. schi ându-l în mai multe variante. Teodor Diamant (1810-1841). dar speram că măcar vreunul din preajma lui tot îmi va da vreun răspuns sau altul.. Acest tânăr. că nu ştiam ce vor să facă ăştia cu mine. în incinta bibliotecii Casei de cultură.i aprobe înfiin area unui oraş. în orice caz.

m-am trântit pe burtă peste schi a străzilor şi am început să scriu cu creionul. deoarece.. Falansterului. Îmi pare rău. decât numai după ce se va trece în curând la o nouă împăr ire administrativă a ării noastre. Mi-a dat să iau cu mine o hartă mare cu planul urbei celei noi şi m-a rugat ca în termen de două zile treaba să fie gata. că s-a întâmplat ceva. Păcii. m-a invitat în biroul său de la primărie şi m-a rugat ca. s-a înfiin at noul oraş Boldeşti-Scăieni. în persoană! Ea se ocupă cu aprobarea denumirii de străzi din noile oraşe. alcătuit din contopirea comunelor Boldeşti şi Scăieni.. Str.. tovarăşa Ceauşescu. Strada Victoriei. dar am convingerea că. Monumentului. noul primar. Petroliştilor şi Str. am întins harta pe podea.” Nota specifica destul de clar.a. Luceafărului. Aleea 32 . apoi mam apucat să le bat la maşină pe o listă. După înfiin area oraşului.. la care se adăugau şi satele Seciu şi Balaca. Vasile Alecsandri.. că străzilor din oraşele nou înfiin ate să nu li se da nicicum nume de personalită i. Str. numai datorită mie s-ar fi înfiin at acest oraş. adică cu acela de Oraşul Diamant. Aşa că să ai răbdare până atunci şi dacă. Str. atribuindu-le nume din ce în ce mai răsunătoare: Calea Unirii. după noua împăr ire administrativă a ării. în ordine alfabetică. să încerc să pun nume tuturor străzilor din oraş. din iunie 1968. să vii mai întâi cu ea la mine şi să nu le mai adresezi direct tovarăşului preşedinte sau la comitetul central unde se primesc sute de scrisori pe zi. Str. Str. Ajuns acasă. Teodor Diamant. primăria a trimis lista mea la Bucureşti. Petroliştilr. dar restul va trebui să le refaci!” “Dar cine mi le-a respins?” am întrebat eu. “Ce-ai făcut? Că propunerile tale n-au fost bune. Str.. Str. chiar şi fără sugestia mea ele puteau fi transformate oricând într-o unitate urbană. Uite aici şi o notă cu îndrumări şi sfaturi cum ar fi trebuit să procedezi. numai patru i-au fost acceptate: Calea Unirii. Aleea Clubului. Str. Pe la ora unu noaptea toate străzile fuseseră botezate. Victoriei. nume de plante şi animale.. Charles Fourier (mentorul lui Diamant). nume de substantive comune ş. Str. ci numai denumiri inspirate din tradi ia locală. Str. pe undeva prin hâr oagele de arhivă ale fostelor comitete raionale şi regionale de partid trebuie să mai existe răspunsul fostului dictator la propunerea făcută de mine. A doua zi. Am luat din nou harta cu mine şi a doua zi m-am prezentat cu ea la primărie. dar că nu este deloc de acord cu numele pe care i l-ai recomandat. “Ai însă norocul că tovarăşul preşedinte a fost răbdător cu sfaturile ce i le-ai recomandat cu prea mare îndrăzneală şi i-a răspuns cu omenie că a ordonat să se ină cont de sugestia dumitale. iar doi ani mai târziu. i leau respins! Din toate numele puse de tine. va trebui să-şi păstreze denumirile vechi. Nu am relatat acest amănunt cu preten ia că. Şi a mai spus că nu vă apărea nici un oraş nou în ară. Petroliştilor.. Aurică Marinescu. ci eventualul oraş. Str. Dimitrie Anghel (care locuise un timp la fratele său din Scăieni). de cunoscător al ambelor localită i. fiind vorba de două comune industrializate. Mihai Eminescu. în calitate de profesor de istorie şi de română. Nu a trecut nici o lună şi primarul mă anun ă să vin de urgen ă la biroul lui. Cireşilor. Zorelelor. Primăverii.această procedură.. ing. C-tin Brâncuşi..” Scena aceasta se petrecea prin toamna anului 1966. George Enescu etc. în iunie 1968. Industriei. Str. Viilor. când regiunile şi raioanele actuale vor fi înlocuite de jude e. cu toate străzile rebotezate: Str.i mai zbârnâie prin cap vreo idee de genul acesta.i că. Manolache Bălăceanu. etc. Nisipurilor. Nucilor. compus din două comune. Str. prin Hotărârea Consiliului de Miniştri (HCM) numărul 1116. “Închipuieşte..

Aurică Marinescu. semnată cu numele lui.. am comis o greşeală foarte gravă (şi. Intrarea Bălăcu a. Unirii. mai stâlcită: numele oraşului! Mă zbat de câ iva ani să demonstrez. trebuie să-mi fac aici o autocritică. la pag. Realitatea este că îmi place numele “Cristian” şi niciodată nu mi-a plăcut sămi zică lumea “Puiu”. Stejarului. iar dacă se va construi vreo stradă nouă. (Vezi facsimilul după manuscrisul original). 5. a scris: “Profesorul Cristian Petru Bălan este cel care “a năşit” toate străzile din Boldeşti-Scăieni.. Intrarea Pirului. Seciului. Pădurii. fiindcă aşa mi se spunea când eram copil. etc. Prunilor. a sosit timpul să trec la o altă neacceptare. Intrarea Soarelui. fiindcă toate numele străzilor mi-au fost aprobate. Liliacului. Petroliştilor. da. Intrarea Levăn ica. Armoniei. ziarul “România liberă” din Capitală (nr. Dealul Frumos. Grădinilor. Aleea Clubului. Livezilor.. Crizantemelor. Ludu. Balaca. Aleea Fabricii. conform tradi iilor locale. Sticlari.. din păcate. nimeni nu mi-a corectat-o): pur şi simplu. la modul general. Florilor. Morii. Bucovului. “Pe mine mă cheamă Cristian Petru Bălan!” “Lasă-l aşa. Vestului. Străzile= Izlazului. Monumentului. Calea Petroliştilor. Dealului. “Dl. Sondelor. Fagurilor. Şoseaua Ploieşti-Văleni. Şi.Fabricii etc. ing. Poligonului. Victoriei. din 8 noiembrie 2006). Izvoarelor. în ordine alfabetică (în total. Zorelelor. Primăverii. chiar dacă l-am încadrat. Crinilor. dând şi acolo nume de străzi. căci aşa te ştie toată lumea”. Falansterului. Zorilor. L-am întrebat de ce mi-a zis “Puiu”. Trandafirilor. folosit doar în familie şi între prieteni. Intrarea Ogrăzii. Nu de mult. deoarece acesta este un nume de alint. * De la neacceptarea unuia din numele meu. Străzile= Albinei. Gloriei. Cristian Puiu Bălan a stabilit nomenclatura stradală a oraşului. după ce mă voi consulta cu domnul primar şi localnicii. Nouă. Distilăriei. Colinei. Calea Ploieşti. Intrarea Pie ii. Străzile= Câmpiei. cartier destul de mare şi important. Poduri. 84 de străzi): Aleea Clăbucetului. că revenirea la numele “Scăeni” este o greşeală imensă pe care. va fi în grija altei/altor persoane să îi găsească un nume. Teleajenului. Boldeşti. Străzile= Stadionului. prin care confirmă faptul că. Gâlmeia. dând denumire tuturor străzilor din oraş”. Gării. Fagului. Ogoarelor. pe timpul cât s-a aflat dânsul la conducerea primăriei oraşului Boldeşti-Scăieni. Păcii. Secuiului. Cocorilor. Fundătura Toamnei. Fântânei. Atârna i. 5073. cred că va merge!” a opinat primarul. am uitat să dau nume de străzi în cartierul Seciu. spunându-i “Cartierul Seciu”! Cred că va trebui să-mi cer permisiunea să mi se aprobe să botez şi acest cartier. Industriei.” Vă comunic mai jos toate denumirile străzilor din oraşul Boldeşti-Scăieni. Perilor. noul 33 . primul primar al noului oraş.. Podgoriei. Bucegi. Nu cred că am omis vreuna. dl.. cu argumentele cele mai logice şi ştiin ifice. Strada Necunoscuta. Panselei. Intrarea Canalului. Calea Unirii. Nordului. să deschidem la pagina 707. Nisipurilor. Mărgăritarului. Ghioceilor. Viilor. Nucilor. ni s-ar putea imputa că suntem analfabe i! Dar mai înainte de a apela la argumentele de bază. „Cartier Seciu”. continuând-o. Gladiolei. Coloniei.. mi-a scris de mână o declara ie. Cireşului. totuşi. Peste nişte ani. dar se pare că sunt condamnat să nu scap cu una cu două de acest diminutiv galinaceu care uneori mă deranjează. Intrarea Serei. “Asta. Şi a mers. De fapt. mi-a răspuns el.

subliniez adjectivul “obligatorii”. Aş fi dorit ca la această pagină să existe substantivul propriu “Scăieni”. în Op. prin Monitorul Oficial. vă rog să încerca i a pronun a aceste patru nume înlocuind din fiecare variantă pe “i” de la mijloc cu vocala “e” şi ve i vedea că nici unul nu se poate pronun a astfel! Greşesc eu cu ceva? Dacă nu. nu rezistă aceleia. (Oricum explica ia etimologică... până s-a modernizat în Scăieni.. cel din edi ia a II-a. Negoieşti etc. Cine le scrie fără “ie” greşeşte! Fiindcă DOOM-ul Academiei Române precizează clar: “La început de cuvânt şi de silabă după vocală. în func ie de pronun ia literară şi de etimologie” (Sublinierea Academiei. XLVI). Editura Univers Enciclopedic. apărut acum câteva luni. că aşa l-au găsit scris pe hăr i. căci. precum că acest nume provine de la locurile pline de scaie i. Dic ionarul Ortografic. Ed. Scăuiani şi Scăuieni. 3. un cuvânt mai rar. al Academiei Române. care este vocală sau semivocală de bază în evolu ia şi componen a tuturor variantelor arhaice ale toponimului: Scoiani. deoarece se respectă perfect normele ortografice de care vorbeam. Iar cuvântul Scăieni am văzut că apar ine prin excelen ă acestui fond istoric vechi. ambele substantive se termină în vocala “i” şi acest “i” din rădăcina cuvântului trebuie păstrat în toate derivatele substantivului respectiv. de obicei. fie de la mai sigurul “secui/săcui” (români ardeleni alunga i de secui şi aşeza i pe aceste plaiuri prahovene). Buc. ziare şi dic ionare. mai sigure. etimologic vorbind. Or. scriu foarte. cu o încăpă ânare de semidoc i.. ci “Scăiani” şi “Scăieni”! Forma “Scăeni” a apărut şi s-a răspândit după anul 1902. de la aceeaşi pagină. Scăiani. dar atunci nu existau regulile ortografice şi ortoepice la nivelul celor de astăzi... dar există substantivul masculin “scăiecior”. conform regulei nr. ar fi lingvişti atoateştiutori şi to i mai pricepu i decât doctorii în filologie?! Eminescu şi Caragiale le-ar spune cu indignare: pune i mâna 34 . care sus ine că numele vechi Scăuieni ar proveni din Săcuieni.) Revenind însă la toponimiile de mai sus . La fel de convingătoare sunt exemplele lexicale oferite de cel mai actual şi mai citat dic ionar modern. Aşa stând lucrurile. în documentele citate anterior. “secuienii” nefiind secui. numele vechi al localită ii. pag. iar. “Dic ionarul explicativ al limbii române (DEX)”. nu “scăecior”. Litera Interna ional. “scăios”. Scăuiani. la regula scrierii cu “-ie” înainte de consoane se încadrează şi alte denumiri geografice cu diftongi în “ie”: Bordeieni. Scăiani. cit.Scoiani. atunci de ce atâta îndărătnicie perseverentă din partea celor care. 1998. 2006) care mai aduce şi alte cuvinte asemănătoare: “scăier”. motivând. Mălăieşti. Nici un text vechi din sec. “Noul dic ionar universal al limbii române” (Ed. Ortopeic şi Morfologic al Limbii Române. noi to i pronun ăm clar vocala “i” în Scă-ieni. de parcă to i care îl folosesc acolo. a lansat pentru prima oară acest exemplu din lexicul românesc. “scăişor”. XLVI). Ploieşti. prin unele căr i..cit. Univers enciclopedic. Poieni. născută din presupuneri nedocumentate. Secuieni. se scrie “e” sau “ie”. Buc. ci acei transilvăneni băjenari proveni i. însă destul de asemănător cu numele localită ii care ne interesează şi care vedem că este scris cu “i” la mijloc. fie că plecăm de la for at-presupusul etimon “scai”. 2005.. în absolut toate variantele. ca şi cei din Măneciu-Ungureni. se scria şi se pronun a numai cu “i”. care spune: “Se scrie “ie” şi se pronun ă “ie” în cuvinte din fondul vechi” (Op.Dic onar DOOM. foarte greşit numele acestui oraş.. transcriindu-l mecanic. al XVIIlea sau al XVIII-lea nu a scris vreodata “Scăeani” sau “Scăeni”. din zona Ardealului în Prahova. care dictează normele obligatorii ale limbii române literare. edi ia a II-a revizuită şi adăugită. din punct de vedere literar. pag. Scăuieni. Buc.

Academia Română. una în jud. iar locuitorii ei văd că îşi ortografiaza fără greşeală acest substantiv propriu. Suntem într-un nou mileniu şi ar fi anacronic să mai scriem ca în trecut. pe firma primăriei. greşeala altora care habar nu au de ortografierea corectă a limbii române moderne. “Scăieni” sugerându-le impresia că ar fi vorba de nişte fiin e cereşti. deoarece este asemănătoare cuvântului englezesc “sky” (pronun at “scai”) şi care înseamnă “cer”. în numele adevărului ştiin ific şi al limbii române literare corecte. în toate dic ionarele şi în ziare să se corecteze odată pentru totdeauna această gravă eroare şi să scriem corect româneşte. şi când. prin simple automatisme grafice. Când.. puse alăturat. desigur. aici în America. tuturor acestora va trebui să le explicăm cu glas calm şi limpede: oameni buni. Buzău şi alta în Basarabia. le-am pronun at cu voce tare în fa a vorbitorilor de limba engleză care nu ştiu deloc româneşte. după modelul nostru. în mod demonstrativ. to i mi-au spus că prima variantă sună foarte frumos în pronun ie. când limba nu era evoluată. to i ne vor urma! Iată pentru ce. decretate de forul superior al culturii din ara noastră.. 35 . deci: BOLDEŞTI-SCĂIENI! Nu putem încheia capitolul fără să vă amintesc că mai există alte două localită i Scăieni. Scăeni!. acolo unde trebuie! Iar noi. nu mai scriem Ploeşti. am scris cele două variante ale numelui. în căr i... noi astăzi nu mai scriem ca acum 100 de ani. cerem cu insisten ă ca pe panourile care anun ă intrarea în oraş. conform regulilor obligatorii şi logice ale scrierii fonetice. nu este nicidecum un argument ştiin ific şi nu este nici măcar o scuză inteligentă! Corectarea de la noi trebuie să înceapă şi restul alogenilor ni se va supune şi. pe ştampile.pe carte. Bucuresci. iar a imita. pe toate actele oficiale. ageamiilor! Nu stâlci i limba română şi renun a i la lenea de a mai adăuga o literă necesară în plus.

Falansterul de la Scăieni “Păstrează-te. m-a îmbră işat şi mi-a dat asigurarea că va pomeni şi despre mine în cartea lui. Tot ce îi povesteam domnului Cojocaru.. mi-a mul umit. am citit-o cu nerăbdare de la un cap la altul şi. moderează-te. Nimic în plus. acesta nota de zor într-un carnet..) În vara anului 1959. Dar nu-i nimic. nici eu nu ştiam prea multe despre acel ciudat experiment. descoperirile ulterioare 36 . Iar acesta nu era altul decât Ion Cojocaru.. m-am trezit acasă.. Numai că. ca şi ei să trăiască pentru tine. colaboratorul lui Diamant). scrisă de el împreună cu criticul Zigu Ornea (1930-2001) şi publicată în 1966 la Editura Politică din Bucureşti. o maximă formulată de legislatorul roman Ulpianus. dar cunoşteam şi alte relicve arătate şi mie de unii bătrâni din sat. viitorul autor al fascinantei căr ii “Falansterul de la Scăieni”. La drept vorbind. căci pe-acolo. chiar dacă se conformează cerin elor politice de atunci. şi nu aveam dreptul să mă supăr pe cei doi harnici autori. am aflat că “suum cuique” însemna “fiecăruia să i se dea ceea ce i se cuvine”. la Scăieni. mi-a precizat el de două ori în latineşte. cu toată bunăvoin a.CAPITOLUL IV. scriitorul Ion Ghica. I-am apreciat gestul recunoscător şi inteligen a. iar când a plecat. îmi păşteam caprele şi oile. şi rămâne până astăzi cel mai complet şi documentat studiu despre falansterul de la Scăieni.. cu vizita unui domn venit special de la Bucureşti spre a vedea localitatea unde fusese faimosul falanster al lui Teodor Diamant. deoarece. pe când eram copil. dar nu prea am în eles ce voia să-mi spună în limba strămoşilor noştri. În schimb. Mi-a spus cine este şi ce doreşte. înainte de a se despăr i de mine. Curios. exagerând activitatea şi importan a acelui experiment efemer. într-o duminică. atunci când a venit să facă lansarea ei la căminul cultural din Scăieni. precizând că eu am fost recomandat de primarul de atunci al comunei Scăieni.” Teodor Diamant (Scrisoarea din 29 iunie 1835 către prietenul său. cartea a fost bine concepută. pe atunci. precum şi din ceea ce mai spicuisem prin “Monografia Ploieştiului” lui Mihai Sevastos. trăieşte pentru semenii tăi.. În 1966 am primit cartea celor doi autori chiar din mâna domnului Zigu Ornea care mi-a oferit şi un autograf pe pagina de gardă a acestei interesante lucrări. deoarece respectivul primar a mărturisit sincer că nu auzise nicum de aşa ceva şi că nu ştia care-i “povestea cu falansterul”. în contextul acelor vremuri. deoarece eram un tânăr student de 23 de ani şi tot ce aflasem erau doar nişte informa ii generale care proveneau din cartea scriitorului Ioan Ghica “Scrisori către Vasile Alecsandri”. instruieşte-te. ca unul care aş şti mai multe despre acest subiect. după ce am studiat această limbă la facultate. pe care. “suum cuique”. urme destul de estompate. nici o pomeneală de promisiunea cu “suum cuique” făcută mie. din păcate. i le-am arătat vizitatorului interesat. Mai târziu. să le acordăm circumstan e atenuante pentru opiniile lor. cunoşteam destul de bine urmele palatului care fusese al lui Petre Bălăceanu (strănepotul lui Manolache Bălăceanu. Ei nu au putut-o redacta altfel şi va trebui. ulterior predând-o şi în şcoală.

înaintea experimentului rusesc din 1917. dar. în lumina canoanelor “epocii de aur”. de instinctul lui natural de arivism. ci doar le frunzărise. chiar foarte periculoase. deşi modelul lui Diamant nu era nici Comuna (comunistă) din Paris. în aparen e. cei doi autori voiau să demonstreze că un tânăr vizionar şi patriot român. ini ial. un egalitarism şi un liberalism dezirabil şi. doar la suprafa ă strălucitoare şi doar în căr ile scrise de ei realiste. deoarece ar fi aflat că Fourier afirma cu toată seriozitatea şi naivitatea că fourierismul lui va ajunge la o aşa mare dezvoltare tehnică în viitorul îndepărtat. nici Lenin (ba Lenin se zice că notase undeva că se teme oarecum de “burghezia proletară”). dar nu în parametrii descrişi de cei doi autori şi înfă işa i cu exces de romantism socialist-revolu ionar. pe nume Theodor Diamant (1810-1841). Acesta.. concordan a dintre interesele individuale şi cele colective. m-am întrebat care o fi adevărul? A existat sau n-a existat acel falanster? A existat. pe care îl cunoscuse personal în Fran a. fără urme de privatism şi de libertă i reale.” (În paranteză fie spus. Aşa stând lucrurile. rezonabil. dezvoltarea multilaterală a personalită ii umane.au dat naştere la nişte polemici contradictorii care mergeau de la exaltarea experimentului făcut de Diamant şi Bălăceanu până la negarea completă a existen ei acelui falanster. pe un colectivism exacerbat şi exclusivist. prin exacerbări politice dictatoriale. asta pentru că el iubea foarte mult dulciurile. s-a fundamentat. poate că Engels nu citise cu prea multă aten ie căr ile lui Fourier. frizau. Exact acest lucru nu l-a putut prevedea nici Fourier. În teorie. nici Engels. făcuse un prim pas românesc spre o societate comunistă. Nu ar fi lipsit de importan ă să vedem cum îl percepea Friedrich Engels pe socialistul utopic francez Clarles Fourier pe care îl admira pentru că “mânuia dialectica cu aceeaşi măestrie ca şi contemporanul său Hegel şi a prevăzut just unele trăsături ale viitoarei societă i comuniste: absen a antagonismelor sociale. de la 1871. asistând la prelegerile lui şi citindu-i operele: “Teoria celor patru mişcări şi a destinelor generale” (1808). nici “Manifestul Partidului Comunist” al lui Karl Marx (apărut în 1848). În fond. de egoismul şi setea individului de spa iu şi de proprietate privată (pe care numai o profundă educa ie religioasă o poate frâna şi anihila . lucrurile. transformarea muncii într-o societate vitală. Iată. căci odată puse în practică. când a putut fi materializat prin revolu ii armate. ideile formulate de aceşti teoreticieni proto şi procomunişti. Tratat despre asocia ia domestică şi agricolă” (1822) şi “Noua lume industrială şi societară” (1829). fezabil.. ulterior. pentru că prin anii şaizeci era la modă protocronismul na ional. de fapt. ridicată din drojdia proletariatului.) Oricum.iar susnumi ii corifei materialişti negau din principiu 37 . distructive şi criminale. realizată la Scăieni. pentru că nici unul din aceştia nu au inut seamă de individualismul firii umane. motiv pentru care câ iva cunoscu i de-ai lui l-au declarat nebun. ci ideile şi operele filosofice ale socialistului utopic francez Charles Fourier (1772-1837). datorită impunerii lor cu for a şi prin crearea unei aparaturi paramilitare de coerci ie sângeroasă care să le men ină artificial durata şi supravie uirea în avantajul unei noi super-clase dominante. la urma urmelor. Nu a trebuit să treacă prea mult timp pentru a se vedea că întregul eşafodaj al învă ăturii lor fusese îmbrăcat în numeroase sofisme seducătoare. în realitate. cum au stat. toate s-au dovedit a fi nu numai perisabile. printr-o efemeră încercare practică. nici Marx. încât savan ii falansterieni vor putea transforma toate mările şi oceanele în mări şi oceane de limonadă. el nu era singurul care lansa idei utopiste.

se merită a vorbi mai pe larg de acest experiment mai mult sau mai pu in naiv. nu putem face abstrac ie de această premieră românească absolută. la fizică şi filosofie iar.. dar se pare că nu a ob inut vreo diplomă de absolvire a vreunei facultă i. 238). “se ştiu pu ine lucruri despre copilăria şi tinere ea lui Diamant. fiindcă via a practică i-a dezvăluit contrariul. ob inând o diplomă în acest scop. Ed. unde a fost cel dintâi. Pe vremea aceea. un fel de c. nu se ştie cu ce ajutoare financiare.om de frunte. după căutări şi peregrinări. Ion Cojocaru şi Zigu Ornea. Teodor a urmat cursurile şcolii de la Sf. vol. Ini ial. deoarece nu s-a găsit aşa ceva prin arhive. conte de 38 . în “Scrisori către Vasile Alecsandri” spune că bătrânul Diamandi avea doi copii: Barbu şi Teodor/Tudorache (Theodor). în scurt timp. tineretul francez era destul de atras de ideile filosofice ale celor trei mari socialişti utopici ai vremii. Scriitorul Ion Ghica. Odată convins de contrastul dintre teorie şi practică. Opere. germana. Totuşi. Barbu fusese cam pu in înzestrat de la natură. în miniatură. muncitor. Tatăl său se numea Iamandache Mehtupciu. În 1830. Sava. el s-a retras cu discre ie şi s-a concentrat spre alte treburi. unde. Saint-Simon (1760-1825) şi Charles Fourier (1772-1837). ini iat cu mult entuziasm şi curaj. I. mai ales după insuccesul acestuia de a înfiin a în SUA şi Anglia nişte colonii comuniste. cit. cu func iunea de vtori vistier. la Scăieni. de experimentul lui juvenil şi cu totul inedit pentru Europa de răsărit. Buc.. s-a convins. Sub semnul îndoielii a stat până acum până şi data şi locul naşterii sale. cine a fost visătorul Teodor (Theodor/Tudorache) Diamant. zis Diamandi. un tânăr excep ional înzestrat. 1966). 1956. Perioada şederii la Paris a fost hotărâtoare pentru existen a lui. Acesta “era . După frecventarea unei şcoli greceşti. printre care o moşioară la Pociovalişte. Strălucea la matematici superioare. p. a plecat la studii la şcoala de cade i din Munchen unde se perfec ionează în calcul diferen ial şi integral. p.p. ajunge să studieze patru ani la Universitatea din Paris.. iar mama sa Anastasia. pe lângă latina şi greaca veche.. de zădărnicia teoriilor de acest gen. Aşadar. ce voia acest iluminist simpatizat şi sprijinit de Ion Heliade-Rădulescu. cu to ii fiind atei furibunzi).for ele spirituale divine. ESPLA. de Eufrosin Poteca şi ce anume a întreprins el concret prin aceste locuri? Aşa cum spun autorii căr ii “Falansterul de la Scăieni”.” (Op. care i-au produs destule necazuri fratelui său Teodor.notează Ghica . Iamandache reuşise să încropească o mică avere. De aceea. englezul Robert Owen (1771-1858) şi doi francezi. se hotărăşte pentru profesiunea istovitoare de inginer hotarnic. dar se pare că tocmai tânărul nostru Diamant a ajuns repede la o concluzie realistă şi. inteligent. italiana şi elina. Buc. să se pregătească pentru o carieră didactică şi. din 1828. şi nici de ideile lui benevolente notate în scris. (Ion Ghica. după ce a înfiin at o mică celulă agraro-industrială proto-comunistă. În 1834 se reîntoarce în ară. după ce voia să o probeze şi în altă parte. îl captivaseră iluziile lui Claude Henri de Rouvroy. Voia. pentru gândirea şi activită ile lui practice viitoare. specializându-se în studii agronomice şi în cele de economie politică şi socială. trăind în limitele inferioare ale normalită ii intelectuale. Un document din Arhivele statului atestă că Diamant s-a născut la Bucureşti în 1810. în schimb teoriile saint-simoniste şi fourieriste i-au plăcut.a. cu o bursă ob inută de la Aşezămintele mitropolitului Dositei Filiti. Dacă ideile britanicului Owen nu-l atrăgeau prea mult. politică. vorbea fluent franceza. 44. probabil. stăruitor şi plin de devotament”..

” Această celulă social-economică primară a fost numită de Fourier falanster (la fel se numea şi clădirea sediului central al falansterului). potrivit aptitudinilor şi înclina iilor lui/ei. falansterul se împăr ea în serii şi grupe (falange). Diamant cere prietenilor libertă ii. Veniturile urmau să se împartă după calitatea muncii (5/12) şi după talent (3/12). intrând şi ieşind liber din grupe şi serii.. între orele amiezii şi ora 4. el spune: nu încredin a i nimănui averea voastră. nr. După ce critică teoriile utopice ale lui Robert Owen şi Saint-Simon. Încă din primele pagini ale broşurii. ideile speculative ale lui Fourier cu care se împrietenise. spre anumite genuri de activitate. cu pregătiri culturale şi profesionale diferite. mijlocie şi săracă. apoi printr-o broşură. Neologismul respectiv a fost inventat chiar de Fourier. iar Ion Ghica chiar sus ine că tânărul român ar fi fost membru marcant al acestei grupări. din combina ia substantivelor “falax=falangă” (forma ie militară din Grecia antică alcătuită din solda i pedeştri înarma i cu lănci) şi “monastere” (mănăstire). tinde să-l răspândească chiar în popor prin regimul ac ionar (. Această broşură se împarte gratuit. rămâne i în credin a părin ilor voştri!” . potrivit înclina iilor diferitelor persoane. Astfel. frecventându-i toate prelegerile şi răspândindu-i-le. dar nu avem nici o dovadă scrisă care să confirme o asemenea afilia ie. o necesitate fiziologică pentru to i membrii societă ii. cu toată convingerea. prin discursuri laudative în fa a publicului francez. Numărul membrilor celulei trebuia să cuprindă între 1500-2000 de persoane. deci. explică superioritatea propunerilor lui Charles Fourier: “El a urmat căi cu totul diferite. dacă acesta ar fi optat pentru aşa ceva). Jacques. departe de a ataca spiritul de proprietate. Iar în concep ia francezului. Preconizând atragerea celor avu i la înfăptuirea acestei noi organizări sociale şi 39 .. gruparea trebuia să fie organizată pe teritoriul unei dona ii (care. “Aux amis de la liberte. rămânea însă donatorului. dreptă ii şi ordinei). prin paginile ziarului “Curierul românesc”. Atât Fourier cât şi Diamant considerau că. care sus inea că socialismul se va putea instaura cu ajutorul claselor avute (bancherii şi industriaşii). Munca devenea în felul acesta o plăcere. autorul lansează următoarea invita ie: “Persoanele care ar dori să asiste la conferin ele ce au loc la mine acasă şi al cărui obiect este de a examina procedeele care pot să facă atrăgătoare produc ia. reunindu-se “într-o masă de subscrieri îndestulătoare pentru a opera în cadru complet. de făcut pentru a da celor ce nu au FĂRĂ A LUA de la cei ce au?”. Cert este însă faptul că Theodor Diamant a îmbră işat.. ca adep ii lui Saint-Simon: aduce i-vă averea voastră. de la justice et de l#ordre” (Către prietenii libertă ii. la răspântiile principalelor străzi din Paris. ajutate de muncitori. Într-o serie urmau să intre 20-24 de grupe. în final. ad-libitum. iar contradic ia dintre munca fizică şi intelectuală. metoda sa. autorul se întreabă retoric: “Ce este. fiecare asociat putea să-şi dezvolte multilateral aptitudinile şi înclina iile.) El nu spune. dreptă ii şi ordinelor publice să se organizeze într-un cadru complet. dintre oraş şi sat dispărea. tipărită la Paris în aprilie 1833. la locuin a autorului din Rue de Mauthurins-St. adunând 18 până la 1900 de persoane din trei clase: bogată. aşezarea de experiment societar. administra i voi înşivă prin aleşii voştri. sunt rugate să-mi comunice dorin a lor. Ca un post-scriptum al acestei broşuri. 18”. fiecare grupă având 7-9 persoane.Saint-Simon. prin lucrarea “Scrieri economice”.. Mai mult decât atât: ideile fourieriste au fost lăudate de Diamant şi românilor. Dreptul la muncă era asigurat fiecărui membru/membră.

de abia întors de la Paris. toate au eşuat. Teleorman. dispre uind canoanele şi rigorile conven ionale. De aceea.Conde-surVesgres. Cum era de aşteptat. unde avea o moşie apreciabilă. în care Diamant îşi imagina un om cu vederi progresiste. Pe vremea apari iei lui Diamant la Scăieni. deci după Scăieni. Wisconsin Phalanx. deschis unor reforme. cam pe 7/19 aprilie. Pe tronul ării Româneşti venise de curând Al. cu timpul. într-o comună nu departe de Paris . de organizarea unor falanstere experimentale (prima. North American Phalanx din New Jersey. câteva promisiuni vagi începuse să primească. Iată câteva din grupul celor din Statele Unite: Farm Phalanx din Boston. dacă e să ne 40 . care-i face opt prunci. între 1833-1835. dar capricioasă. Manolache Bălăceanu. ob ine autoriza ia legală de “inginer hotarnic”. Familia şi greută ile familiale. Printre altele. Între timp. nu le-a sprijinit). preşedintele plenipoten iar al divanurilor ărilor Româneşti. Un răspuns încurajator va găsi însă la un boier. din motive mai pu in clare. Ghica (1834-1842). cu acuze de grave escrocherii. Emanoil (Manolache) Bălăceanu. fie ca experimentarea să devină desăvârşită vara aceasta!” Era însă un optimism bazat pe o prea mare grabă şi pe prea multe himere. Prin “Curierul românesc” al lui Heliade Rădulescu. o igancă focoasă. a doua din lume . În încheierea manifestului său. domnitorului Ghica şi generalului rus Pavel Dimitrievici Kiseleff (1788-1872). Balaciul şi Tutăneasa. Diamant încheia cu o frază plină de încredere şi de bun augur: “În interesul umanită ii. De altfel. pe lângă alte trei proprietă i mai mici: Tecuciul. colerică şi câtuşi de pu in submisivă. pe teren. fostă roabă pe moşia sa. o “cucoană cumsecade”. Prioritar. dar nu a primit nici un răspuns. Texas Phalanx ş. îi adresează. fiind şi ultima experien ă de acest fel realizată în timpul vie ii marelui utopist Fourier. de salon. fiind foarte solicitat în procesul de măsurare a multor terenuri agricole. încrezător. pentru capitalul investit. În urma acestor apeluri. locuia în Scăieni.la Scăieni. trăind. Tânărul nostru. Au fost peste 40 de încercări practice. dar nimeni nu se grăbea să-l sprijine concret. scrisori prin care le solicita slujbe potrivite studiilor sale. Se născuse în 1807 (era deci cu doi ani mai în vârstă decât Diamant) şi nu era o personalitate de valoarea acestuia. atât Fourier cât şi Diamant prevedeau că falansterul trebuie să asigure. fiica clucerului Dimitrie Ştefănescu. Bălăceanu se despăr ise de so ia sa. din jud. deşi se pare că avea ceva cultură. lansează atunci apeluri către boierii patrio i explicând ce mari foloase le-ar aduce introducerea sistemului falansterian. Boierul avea multe datorii. se măresc. el s-a întors în ară la începutul anului 1834. Edificiul central al acestui complex social era şi el numit tot falanster. francezul le-a dezavuat pe amândouă şi. un venit fără muncă de 4/12 din venitul ei total. Acestea din urmă s-au experimentat atât în Africa. lăsând-o cu un copil (Lucre ia) şi preferând să legalizeze o nouă căsătorie cu Stăncu a Constandineasca. dar cele mai multe în America şi au fost înfiin ate după 1840. Avea un şir de procese şi încurcături financiare. lansat la Paris în ziua de 25 aprilie 1833. era să înceapă cât mai repede un experiment românesc şi să găsească un moşier bogat dispus să-i pună la dispozi ie terenul necesar pentru înfiin area unui falanster după re etele lui Fourier. de numele căruia este de asemenea legată întemeierea falansteului.cointeresarea lor. pe care îl cunoştea mai demult. aproape nesolvabile. pentru Diamant. Elenca.a. s-a remarcat ca o fire destul de voluntară.

desfiin at la 1 ianuarie 1845. El s-a construit lent. cu 68 de familii în 1831. ocupându-se de muncile mai uşoare. printre primii falansterieni au fost iganii de pe moşie. păr ile lui tenebroase nu anulează întru totul bunele inten ii ale lui Manolache Bălăceanu care. îi explicase detaliat avantajele sistemului falansterian. ci a arendat-o falansterului. se străduia să o afişeze. cunoştea destul de bine ideile fourieriste. nobilul Baudet-Dulary). 10 pogoane de grâu şi 30 de pogoane de vie. începând de la 5 ani. Bălăceanu şi-a dat consim ământul şi i-a pus la dispozi ie moşia sa din Scăieni pentru un aşa promi ător experiment. înscriindu-l sub numele de “Societatea agronomică şi manufacturieră”. 60 pogoane de fânea ă. cel pu in în aparen e. cu pământul lor). în premieră valahică absolută. Dar. apoi cu însuşi “Tudorache” Diamant. ci mai mult din instinctive porniri mercantile.. De aceea. Localitatea Scăieni. având o valoare de 14. punându-i-se nu o dată la îndoială chiar şi cinstea personală pe care. mai ales după ce noul lui prieten. rămâne ca un mic mecena în istoria societă ii româneşti din sec. în 1835. muncite de 46 de clăcaşi. în Fran a. Fără să tergiverseze. să scape de amenin ările cu ipotecarea moşiei sau gândindu-se la nişte câştiguri materiale imediate şi la echilibrarea bugetului financiar care devenise atât de anemic. Cel care-i recrutase. la rândul său. Însăşi moşia Scăienilor era amenin ată cu confiscarea.000 de galbeni în 1873. trebuia să alterneze educa ia prin muncă cu cea prin învă ătură. în ciuda faptului că avea talentul să scoată bani şi din piatră seacă. Teodor Diamant. prieten cu amicii inginerului hotarnic. prin jalbe la ocârmuire. În acel an. Oricum. Şi copiii lor veneau la pension. în continuare. şi încă pe un pre nu tocmai modest. fiind pusă sub sechestru. inspira i. de fapt.. de exemplu. interesat fiind. în pofida acestor încărcături negative. Putem crede acest lucru dacă inem cont că boierul Manolache nu a comis un act de pură filantropie cedând gratuit moşia de la Scăieni (cum făcuse. Scăieniul era situat pe vechiul “drum al sării”. în care se afla datorită ipotecilor ce-i grevau serios bunurile moştenite. Mai întâi s-a înfiin at un “pansion”. I: 41 . ca un tânăr generos. acolo erau 20 de pogoane de porumb.. Fondatorul a mai adus acolo 15-16 nou veni i. luate la un loc. zece familii de robi igani (32 de membri: părin ii şi copiii lor). probabil după opera “ iganiada” (vol. pozi ia aducându-i ceva venituri de tranzit. al XIX-lea. liberi şi egali în drepturi cu to i românii. Bălăceanu era considerat ca proprietar al unei moşii care producea un venit anual mediu. la Conde-sur-Vesgre. dacă vrem să facem generoase concesii.luăm după plângerile lui. educa i în forme mixte. Au urmat un alt roi de invita i. Unii cercetători afirmă că a făcut acest gest nu atât dintr-o spontană generozitate. cum s-a întemeiat şi cum s-a terminat falansterul. Falansterul nu a început brusc. abia venit din Fran a. Se pare că. nu a copiat dogmatic standardele falansteriene ale lui Fourier ci le-a adaptat la condi iile locale din ara noastră şi a cerut lui Bălăceanu să ob ină autoriza ie legală pentru func ionarea lui. era situată în jude ul Saac sau Săcuieni. dintre care cei mai mul i “so i” erau străini de Scăieni. declara i. Copiii. Să urmărim.. unii critici mai răutăcioşi ai falansterului diamantin au numit acest prim act de slobozenie “mica iganiadă”. în 1836. În Scăieni existau şi 12 moşneni ( ărani liberi. de vor fi fost sincere. făurit din umbre şi lumini. fiind mai mare decât jude ele vecine Prahova şi Buzău. aproape 20 de noi membri. cărora li se spunea “so i”. ca urmare a vreunui “decret”. într-o continuă penurie jenantă. Manolache s-a remarcat ini ial. În orice caz. livezi cu 600 de pruni. o şcoală gratuită unde primele lec ii le preda însuşi Diamant.

că între cele trei liste trimise la orânduire existau unele contradic ii şi discrepan e care păreau şi ele suspecte ş. fără încunoştiin area autorită ilor. 4 profesori. 7 elevi. praporcic (sublocotenent). 1 mentoră la pension şi 3 îngrijitoare la pension. Kretzulescu. poet. de ceea ce face elevul său la Scăieni. depunând.socoti i arendaşi. nu s-a păstrat acest contract. păr ile fiind Manolache Bălăceanu. 8 ore de odihnă). mese comune. că boierii mâncau laolaltă cu gloata săracilor. un fel de fond de rulment al coloniei. comisioner şi advocat al fermei agronomice şi manufacturiere de la Scăieni” şi. minorii fiind predominan i. cu caracteristici tipic feudale. 7 eleve. în calitate de co-fondator. muzican i). La 20 sept. a lui Ion Budai-Deleanu (1760-1820).1875. 1 bucătar. că sistemul de reparti ie părea prea egalitar. din Bucureşti erau 21 de “so i”. s-a încheiat un contract. jud. Morii de astăzi. De asemenea. 1836 tabelul “so ilor agronomi” număra 53 de membri. Mehedin i şi jud. de pe Str. în locul unde este acum întreprinderea “Artema Plast”.a.. au cerut informa ii detaliate despre evolu ia societă ii agrare industriale condusă de Bălăceanu. mai ales că iganii fuseseră declara i liberi. situat pe Şos.. 4 croitori.. 8 ore de studiu. II: 1877). pe de o parte. pitar (responsabil cu aprovizionarea cu grâne şi pâine a unui teritoriu) şi director (Stăncu a. 1 director de studii. pentru început.. dar s-a găsit un dosar care arată că Ion Bălăceanu. 4 secretari de cancelarie (“scriitori”). 1 pantofar. pe de altă parte.m. nu poate îndeplini toate condi iile economice necesare pentru concretizarea teoriilor lui (şi. vol. so ia. că existau dormitoare comune. cu un pre de 1200 galbeni anual. din care 32 de sex masculin şi 21 de sex feminin. Nici unul din Ploieşti. Când scriitorul Ion Ghica a plecat la Paris. Proiectul trebuia să fie trimis de la Paris la Scăieni prin N. Contractul prevedea că Manolache Bălăceanu arendează moşia pe 5 ani. cât şi cu bani. şi “Hanul cel mare”. fratele lui Manolache. Majoritatea erau scăienari de origine (28 de so i). hanul “din sat”. “so ii agronomi” participau la comunitatea falansteriană atât cu capitaluri proprii. având. mai solicitau şi o listă cu membrii falansterului care li se părea o organiza ie cam ciudată şi oarecum suspectă. Alte “întreprinderi” nu existau decât în măre ele planuri ale fondatorului. Exista şi o “fabrică” de plase de prins peşte. Fourier se pare că s-a bucurat. că la pension nu se studia deloc religia (înlocuită cu muzică şi lec ii de dans!). ini ial. Diamant l-a rugat să-i înmâneze arhitectului Mauritze scrisoarea căruia îi cerea favoarea să schi eze proiectul clădirii centrale a falansterului. profesori. deci 6000 de galbeni în total. Din punct de vedere al stării materiale. Gorj. După recrutarea primului roi de colonişti. temându-se că Europa de est. Focşani. căpătase o triplă însărcinare: “secretar. Diamant nu a putut recruta mai mult de 80 de “so i agronomi”. cu brutărie şi curte de dejugat boii. după câteva luni. La 20 sept. 1 fierar. în parte. hanul “de la Movilă”. Divanul jude ului Saac şi “Departamentul trebilor din lăuntru” de la Bucureşti. câte unul din Piteşti..d. aşa încât falansterul 42 . 1836. În pofida marilor eforturi făcute. un singur lucrător. Pe terenul falansterului se aflau: moara de plute de pe Str. în timpul liber. Bucovului de astăzi. Din păcate. că noua colonie se ghida după alte legi decât legile ării (8 ore de lucru. ulterior a rămas totuşi indiferent. Pe lângă mori existau cărciumi. era loc iitoarea lui) şi grupul coloniştilor . În plus. “so ii” participau cu munca şi talentul personal (lucrători.. meseriile celor 53 de membri ai falansterului erau următoarele: 17 agricultori. Ploieşti-Văleni de astăzi. după modelul celui de la Conde. avea dreptate).

Unii spun că prietenia dintre cei doi ar fi continuat. nemul umirile şi plângerile acestora nu au întârziat să apară. nici nu mai erau respectate (dacă vor fi fost respectate vreodată pe deplin!). (Atunci. Bălăceanu făcea cam ce voia acolo.nu avea nicidecum un caracter autarhic. ajungând până la o distan are de ea aproape totală.. şi nu numai lor.. atunci. “vreo lună” şi încă nici atunci în toate promisiunile fundamentate. Spre a nu intra în conflict direct cu ei. “înlocuitoarea de director” a fermei. conform documentelor de arhivă. “so ii” de vază ai acelei societă i declară că programul a fost respectat în acest ritm doar. situa ia s-a deteriorat brusc. În această privin ă opiniile cercetătorilor diferă. au mers bine sau binişor. cerere care. De aceea. pe ultimele liste ale membrilor acelei “Societă i agronomice şi manufacturiere” numele lui Diamant nici nu mai apare deloc. a rămas şi ea fără nici un răspuns. totuşi. Rămas singur la cârma micii sale societă i falansteriene. iată. desigur. încă din faşă.după cum spuneau ei . într-adevăr. apoi s-au înmul it. Manolache Bălăceanu. mai ales în cele din anul 1836. nu a părăsit însă niciodată convingerile sale fourieriste. ca dovadă că. cere să fie ajutat să înfiin eze un nou falanster cu colonişti rromi. dovadă unele acte de vânzare-cumpărare găsite prin arhive. în primele luni. ne-am lăudat prea mult cu acest falanster ce începuse. pentru bani pu ini sau pentru nimic. recomandate stăruitor de Diamant. la început. Cert este că activită ile societă ii falansteriene intraseră într-o degringoladă evidentă şi că nu mai semănau cu cele din primele luni de la înfiin are. zece din cei mai de 43 . Dacă. directorul “so ietă ii”. chiar dacă inginerul nu mai colabora cu pitarul Manolache. deoarece. regulile de aur fourieriste. precum se crezuse. la pu ină vreme după întemeierea lui. dimpotrivă. fiind tot mai rar văzut prin Scăieni. “ci numai în unele din ele” . numai nişte presupuneri. iganca Stăncu a Constandineasca. treburile falansterului se pare că. toată responsabilitatea fiind lăsată pe mâna so iei sale. până în prezent. Imediat după plecarea lui. pare-se.“prin silă” şi excesiv. Aşa stând lucrurile. între cei doi ar fi existat divergen e şi certuri serioase care i-au dus până la procese în tribunal sau la o ruptură definitivă. una din cauzele depărtării lui Diamant de opera ce-o ini iase. el a trecut printr-o rapidă perioadă de slăbire a interesului pentru organiza ia pe care a creat-o. destul de descurcărea ă şi autoritară. adresat Consiliului administrativ al Moldovei. astăzi. care. ea fiind înlocuită fie cu numele de fermă agricolă. Se evita chiar şi denumirea de falanster. în arhive. undeva pe lângă Iaşi. evita să dea ochi cu nemul umi ii şi cu autorită ile. încât. deşi coloniştii trăiau mai mult din propriile produse pe care le vindeau şi în afara teritoriului. Nu se mai respecta nici timpul de odihnă al “so ilor” membri. dar chiar şi nouă. aceştia muncind . al ii spun că. deşi într-o scrisoare reprodusă de noi mai jos. ca şi so ul ei. Comportamentul ciudat al lui Bălăceanu ar putea fi. o fiin ă. după cum era de aşteptat. fie cu aceea de societate agricolă manufacturieră. Nimic imposibil. Adevărul este că. Numai în primele luni ale anului 1835. Diamant. Acest lucru ne determină să dăm o anumită crezare opiniilor că între cei doi încetase orice legătură. într-un memoriu din 1841.ceea ce membrilor le-a redus mult din entuziasm. Sunt. totuşi. se ştie că inginerul activase acolo concret. după mai pu in de opt luni de la înfiin are. chiar şi duminica. să devină fantomatic). nu s-au găsit documente convingătoare care să confirme sau să infirme aceste supozi ii. Diamant fusese inima şi sufletul falansterului. chiar dacă a rupt-o cu Scăienii.

Bălăceanu fiind “cel mai înşelător... a lucra orice fabrică. nu după cum scrie. al ii stăpânii şi al ii alt enteresuri şi făcând contracturi cu d-lui. adresată domnitorului Ghica. moşii şi alte negu ătorii. plăcerile lumii. 44 . de a face orice printr-a noastră bunăvoie.) şi nici că să pomenesc pe la noi acele învă ături. îmbrăcăminte. a celor zece falansterieni de frunte.. agricultură. ei au ajuns la “veacul cel mai întunecat. (Subl. în loc de matematică.) Această scrisoare a unor oameni profund înşela i în speran ele lor. lăsându-ne unii şcoalele. economia so ială. limba fran ozească şi alte ştiin e. lucru cu totul despot”. Prea-Plecată Jalbă Noi. pentru o so ietate de cinci ani. 7233/1836. deoarece “în locul veacului de aur”. că afară de cele ce este în contracturi ne spune că are peste 500.) căci ni le citea şi dedeam ştraf. Teodor Diamandi matematica. întocmită într-un stil patetic. păduri. ns. întrucât a introdus şi o cenzură severă în coresponden a “so ilor” care se plângeau că “n-avem voie (nici) d-a scri ceva tainic pe la părin i. rude sau protectorii noştri (. a ni să da moşia Scăienii nouă ca la nişte tovar i..seamă so i agronomi dau de grabă jalbă direct către Alexandru Ghica. f. Teodor Diamant. copie): Prea-Înăl ate Doamne. D. ci numai unele din ele. a ni să da lăcaş. raiul pământesc şi câştigul cel mai mare.000 lei împăr i i pă vite. noastră!). Asemenea plângeri.a) ne spunea atâtea făgăduieli. că promisiunile şi realizările falansteriene ale lui Diamant şi Bălăceanu nu au existat în realitate decât mai mult pe hârtie. “nici nu l-au văzutără pe-acolo!”. arh. noastră. din ziua de 9 decembrie 1836. respectând limba veche a originalului de atunci. cei ceia ce cu numire am fostără so i agronomi şi manofacturieri la Scăieni. încât socotim că cei mai scumpi să înşela de punea bani şi cei mai în elep i săraci de făcea ceea ce am făcutără.. mai viclean şi mai despot”. din care reiese foarte limpede şi fără urme de îndoială. pentru că..) Care aceste toate s-au urmat vreo lună. 41 şi 52. n. facem următoarele noastre arătări către Măria Voastră că. în locul raiului pământesc” promis. original din Arhivele Statului. domnul ării Româneşti. Ne făgăduia că vom găsi veacul de aur. iar nu prin silă (subl. nici toate. Bucureşti.) Iar în cele după urmă ajunserăm ca de silă să ne facem cei mai sfin i. Agia Bucureşti. care nu-l putuse găsi pe cel reclamat. mai fuseseră înaintate şi ocârmuirii de la Bucov a jude ului Saac. cu folosirea unor cuvinte aspre de dojană şi frustrare. şi chiar din gura d-lui (T. ns. (Citate luate din textul de mai jos. (Subl. menit să diminueze mult mitul atât de lăudat al falansterului fourierist de la Scăieni (v. într-acest chip: a ni să da de către d. în întregime. zicem că nici nu l-am văzutără (subl. întărite prin comisie. moşia d-lui prapo(r)cic Manoil Bălăceanu. hrană. că în loc de iconomia so ială am învă atără ca un sfert de pâine să-l iconomisim o zi sau două. pusă alături de alte documente asemănătoare. Citez. poate fi considerată un document fundamental care subliniază că triste ea şi disperarea celor ce ajunseseră să trăiască într-un fel de lagăr este un adevăr incontestabil. doc. au ajuns “mai rău decât păcătoşii din iad”. în loc de lec iile d. împreună şi cu voia stăpânirii. extrem de importantă şi revelatorie. învinuind de mare înşelăciune pe Emanoil Bălăceanu şi chiar pe Theodor Diamant pe care.. nr. lunga jalbă. slobozenia care este cea mai plăcută tutulor şi altele multe. acesta fiind totdeauna dispărut.

dechemvrie 9 Şi suntem prea pleca i şi supuşi slugi ai Înăl imii Voastre: Toma Constandin Caton. care ei sunt mor i. fieştecare scria p-acasă de ni să trimitea. gropi. ns. în locul raiului pământesc. ticăloşiile omenirii. mai viclean şi mai despot: (subl. În locul plăcerilor lumii. Domnitorul Ghica îl cunoştea însă bine de-acuma pe 45 . mai rău decât păcătoşii în iad. am văzutără că este secvestruită. în loc de limba fran ozească este numai pentru cei începători. lucru cu totul despot”. nu i se da de mâncare. în loc de îmbrăcăminte şi încăl ăminte. pentru despăgubire pierderea de vreme. căci mai primise o jalbă similară şi de la un alt grup care părăsiseră foarte nemul umi i colonia. pentru că nu i-a dat niciodată adeverin e de hârtiile primite etc. prin ger. în loc de hrană. vedeam că cu sila ne punea şi. în tribunal. Gheorghe Mihalovici. 1836. care el este învă at. N. Costache Papadonat. dar şi cu propriul său frate. am văzutără că este cel mai înşelător. care nu lucra opt ceasuri pă zi. Erbaru. ploaie. care nici iganii nu putea să le sufere. Ion Bălăceanu. buturugi şi alte nesufrite lucruri. Care neputând a suferi ne-am cerusără contracturile şi răvaşurile de drum şi.) căci ni le citea şi dedeam ştraf. În loc de slobozenie. Domnitorul dă ordin să se cerceteze cazul. Costache Constandin. vedeam că n-avem voie d-a scri ceva tainic pe la părin i.. şi suntem prea încredin a i că ni să va împlini această rugăciune. dezbrăca i. de abuzurile şi ilegalită ile săvârşite de judecătoria Săcuieni. Iar pentru cele ce ne punea şi ne făgăduia. care şi acelea sunt ale iganilor. veacul cel mai întunecat. a hainelor şi a încăl ămintelor fieştecărui. De aceea. ca nişte vinova i la arest. Petre Popescu.) că în loc de negu ătoriile. în favoarea căruia se făcuse sechestrul. a-i cură i pădurea de mărăcini. Şi ce mâncare: mai rea decât a unui sărac ăran. Tudor Zaplan. nedându-ni-le. iar noi vii. şi alte reguli ale d-lui. slobozindu-ni-să contracturile şi răvaşurile dă drum. ns. vaci. oi şi capre. a-i săpa pu uri. am făcutără cunoscut cinstitii ocârmuiri a jude ului Saac spre jalbă a ni să da slobozenie spre venire la Bucureşti spre căutarea drepturilor noastre cu d-lui. Gheorghe Cârjanovschi. Ioan Constandin. şan uri. în loc de lăcaş. pleca i ne rugăm Înăl imii Voastre ca. ajuserăm cu to i unindune supt comanda unia şi astfel scoteam. rude sau protectorii noştri (subl. dar şi Bălăceanu găseşte cuvinte meşteşugite să se apere de învinuiri şi să se plângă de neloialitatea colaboratorilor. care ni s-au şi dat. făcându-i-să secfestru banii ce prisosesc. El ajunsese la numeroase certuri cu injurii şi procese nu numai cu inamicul lui de-o via ă. Costache Anastasiu. în loc de a face orice printr-a noastră bunăvoire. în loc de fabrică. pentru că îi pusese “sechestru nepravilnic”. Manoil Popovici.a număra cele opt ceasuri pă zi care era de lucru spre dare de mâncare. vedeam că în curte n-are mai mult decât vreo câ iva boi. în loc de arenda moşii Scăieni. că ne punea dă-i făceam caraula ziua şi noaptea câte două ceasuri descul i. în loc de agricultură. În locul veacului de aur. strălucindu-ne adesea înnaintea ochilor bunătatea sentementurile cele nobile ce Dumnezeu i le-a insuflat cu cea mai mare putere sfântă. iar noi nu. etc.

în sărăcie şi aproape uitat. dar care impuneau dese.acuză Sava . De altfel. Totuşi. chiar dacă ea nu mai exista decât doar cu numele. De data aceasta ceea ce descrie vechiul prieten al lui Diamant sunt nişte zvonuri fără temei. dar nu la Mărgineni. Se ştie că tânărul inginer era o fire foarte dinamică şi întreprinzătoare. Ghica. nu se ştie deloc unde îi este mormântul. după un timp. Cu certitudine. în ziua de 13 sau 15 august 1841. el murind departe de prieteni. dar la fel ca Mozart. la numai 32 de ani. ci la Vieroşu. de pe urma unei astfel de deplasări prin ploaie. Cert este că Alexandru Ghica vodă nu-l avea deloc la inimă pe pitar. cu fratele său Ion. “Striga . având dreptul să fie vizitat de familie. a fost trimis în surghiun la o mănăstire. El lucrase mai mult pentru binele şi folosul mul imii şi de aceea lui nu i se poate nega deloc patriotismul şi sacrificiul dezinteresat. că-l tăvălise pe jos călcându-l cu calul. via a aceea trepidantă. obositoare şi continui deplasări pe teren. ne inând cont de condi iile vremii. dar cel mai mult era deranjat de existen a societă ii agronomice de la Scăieni. Aşa că nu a fost tratat ca un criminal şi nu i s-au ridicat func iile de sublocotenent şi de pitar. motive pentru care Agia de la Bucov l-a arestat. între 1841-1842. fie pe jos. nu atât din cauza fostei lui func ii de director al coloniei ori a ideilor fourieriste pe care. Din motivele arătate mai sus. treptat. Acolo mai mult s-a odihnit. de falansterul pe care îl crease cu atâta entuziasm. într-adevăr. trăind într-o continuă tensiune. nici arestat şi nici surghiunit. aruncându-l în cele din urmă într-un iaz unde a stat gol-golu pe o ploaie cu furtună o noapte întreagă. Diamant şi Bălăceanu au fost aresta i şi trimişi în surghiun şi că. dar cu un trup fragil. va contracta o tuberculoză galopantă şi boala îl va răpune foarte tânăr. dar când s-a întors în libertate.că este hotărât să mă omoare” şi că a trecut peste el cu încă două slugi călări. iar în 1836 îl găsim peste măsură de implicat şi de solicitat cu îndeletnicirile hotarnice. încă din 1835. Bălăceanu. se sim ea deja slăbit. din porunca domnitorului. din numeroasele reclama ii venite contra lui. deoarece nu există absolut nici un document care să arate că inginerul ar fi fost vreodată arestat şi surghiunit. din clemen a unor necunoscu i. cum spune I. Saac din 25 iulie 1829. era înconjurat de admiratori. Nici Manolache Bălăceanu nu a avut o soartă mai bună. cu Obşteasca epitropie.pitarul şi praporcicul Bălăceanu. Todeauna. suprasolicitările zilnice şi drumurile lungi şi obositoare l-au slăbit foarte mult iar sănătatea i se şubrezise vizibil. oricum le abandonase. multe făcute fie călare. prin cinci-şase jude e. căci sănătatea i se deteriorase rapid. prin care acesta îl reclama pe Bălăceanu că-l înjurase. Pentru a-şi putea men ine existen a. Hăr uit de atâtea procese. trebuia să muncească excesiv. după plecarea lui Diamant. Diamant nu a fost nici judecat. din ordin domnesc. Mai auzise şi de plângerea lui Sava Rădulescu adresată Agiei (poli ei) din jud. ci pentru desele conflicte avute cu foştii “so i agronomi” ori cu Tudor Zaplan. foarte 46 . care îi ofereau totuşi un câştig sigur. fiind decis să o lichideze fără urme. pe când era sănătos. au fost elibera i. Va fi înmormântat la un cimitir din Câmpina. Scriitorul Ion Ghica ne povesteşte că. luate din informa ii de a treia mână. pentru activitatea sa de la falanster. el a început să se desprindă treptat. datorită firii sale carismatice şi a cunoştin elor sale enciclopedice. el trebuia mereu să se înfă işeze cu explica ii scrise sau verbale în fa a autorită ilor. Bălcescu ori poetul maghiar Petofi Sandor.

Totdeauna militarii au raportat că “so ii” erau supuşi şi ascultători. Astfel falansterul a fost ocupat zilnic. la nici un an de la dispari ia lui Teodor Diamant. pe măsură ce îşi lichidau obliga iile. presim ind ce va urma. pentru rude. au părăsit falansterul. plasa Podgoria. el se grăbeşte să-şi întocmească un testament explicit. trimite de grabă următorul anun către ocârmuirea Saac: “Ieri. din pricina aceleiaşi boli ca şi a lui Diamant. pitar Manolache Bălăceanu.. mai cu amenin ări şi cu for a. Nicăieri rapoartele subocârmuirii sau ocârmuirii jude ene nu pomenesc despre nesupuneri îndârjite. Din ele deducem că Bălăceanu mai putea fi socotit totuşi un boier destul de înstărit. mai cu vorba bună. dă cu şareta o fugă până la un doctor din Ploieşti. metamorfozându-se într-un milostiv şi bun creştin. sunt pur şi simplu nişte specula ii fanteziste. miercuri la 15 aprilie 1842. inmormântându-l la schitul Ghighiu” (cum ceruse în testament). pentru soacră-sa şi numeroşilor lui urmaşi. oferind cu larghe e daruri în bani şi terenuri. sosind şi alte întăriri care nu s-au retras până ce ultimii colonişti nu s-au întors la localită ile de unde au fost aduşi. spre a ne apărea ca bravi români şi mari patrio i! Poate ar fi fost frumos dacă ar fi fost astfel. poprit temporar la sediul agiei din Bucov).. probabil pe o cau iune bine plătită. Practic. cu o zi înainte. Ca şi mentorul său Diamant. Subocârmuitorul Podeanu. Încă de la începutul primăverii anului 1842. pentru a-i convinge pe colonişti să renun e la activită ile lor de acolo. pentru a-i convinge pe colonişti să plece. În toată colonia nu existau decât şase flinte primitive şi numai câ iva bărba i care ştiau să le folosească. aleşii satului Scăieni m-au întâmpinat cu raportul lor prin care face cunoscut că d.. Aşa că informa iile ob inute de Ştefan Greceanu. despre manifestări ostile de rezisten ă armată. praporgicul lasă impresia că a vrut să-şi mai ispăşească parcă din păcatele lumeşti.) a încetat din via ă. a constatat că dezertase şi al doilea grup de foşti falansterieni (cam pe 17 sau 30 decembrie).probabil. s-a stins la o vârstă foarte tânără. Manolache Bălăceanu. după aproape 14 ani de la dizolvarea falanstrului. cu urcuşuri şi coborâşuri. numele rămânându-i pentru eternitate legat de experimentul acela social la care. la cabinetul medicului. care consemnează că în vizita făcută de el la Scăieni în 1849. printre care şi unii igani săraci. De aceea. ei au supravegheat lichidarea treptată a coloniei şi au depus eforturi. proprietarul moşii. ce să afla cu lăcuin a în satul pomenit (. doroban ii şi func ionarii civili ai subocârmuirii Podgoria s-au aflat continuu la Scăieni. alertat de starea-i agravată. Prin aceste danii testamentare. care ne surprinde cât de generos a putut să devină. încetează din via ă în ziua de 12 aprilie 1842. La 4 decembrie 1836. (pe când Bălăceanu fusese. participase. Dar există informa ii scrise că încă din a doua jumătate a lunii noiembrie. Pe 10 sau 11 aprilie. iar acolo. auzise zvonul că falansterienii ar fi rezistat eroic cu armele în mâini “să-şi apere colonia de furia doroban ilor”. boala înaintase rapid şi pitarul se sim ea extrem de slăbit. menite să exalte gloria revolu ionară a bie ilor falansterişti. directorul este eliberat... cărora le împarte o mul ime de bunuri din restul averii ce-i mai rămăsese după sechestru. prieteni. şi când s-a întors. Soarta falansterului fusese însă dinainte pecetluită.. Nu după mult timp. ci pe rând. înso it de un ajutor. dar rigorile cercetării ştiin ifice ne spun clar că o aşa minune nu s-a întâmplat nicidecum în realitate. pentru prea iubita-i so ie. 47 . Şi au reuşit. fostul director al coloniei. primul grup de 10 “so i agronomi”. deşi nu plecau to i odată.

un patriot cinstit şi plin de multă noble e. Lipsite însă de orice binecuvântare. dar precum afirmam mai la început. Dar mi-am imaginat mai multe ipostaze ale fizionomiei lui. sunt şi vor fi oriunde sortite unui eşec sigur. dornici să creeze o statuie impunătoare a lui Diamant. bunele inten ii ale speciei umane s-au dovedit din nou că nu puteau evolua altfel. Aceasta este lec ia oferită de faimosul experiment de la Scăieni despre care îndrăznesc să spun că a însemnat mai mult decât o furtună într-un pahar cu apă. totuşi. ducând la evoluarea treptată a autocra iei lui Bălăceanu. au demonstrat toate autocra iile despotice ale tuturor statelor comuniste din lume. Acolo artiştii m-au chemat şi pe mine ca să modelăm statuia împreună şi am urcat cu ei pe o schelă specială. toate aceste experimente lipsite de un crez pios. pe atât de nebuloase. Şi ele s-au găsit. căpătase aliura unui mic şi odios lagăr de concentrare şi demonstrând în mic ceea ce. Figura tânărului Teodor Diamant m-a atras fără să mă fascineze excesiv. Mai era nevoie doar de recrutarea unor for e creatoare. Toate au părut ca nişte boboci frumoşi de trandafiri. începând cu mine însumi. schi ându-le pe hârtie şi în final m-am oprit la una care gândeam că trebuie să semene cât de cât cu eroul care a fost şi. În asemenea situa ii discordia nu se lasă prea mult aşteptată. puzderie de reclama ii scrise sau verbale făcute la ocârmuirea locală.Falansterul de la Scăieni rămâne. Este adevărat că falansterul acesta a fost for at să-şi înceteze activitatea înainte de a se împlini acolo toate planurile idilice ale marelui nostru visător fourierist.. falansterul de la Scăieni era o grupare în care nu se practica religia. Această machetă le-a servit ca model celor doi sculptori. iar cel mai spa ios loc pentru modelarea ei din lut (prima fază înainte de a o transfera în ipsos) a fost o hală de la fabrica de sticlă “Prahova” din Ploieşti. pe cât de inedite şi originale. Chiar în cele aproape 20 de luni de existen ă fragilă a micii celule comunitare de la Scăieni. i-am sculptat primul bust (ulterior. la pag. nu puteau să nu ispitească şi să nu inspire pe creatorii de artă din ara noastră.. de un ghidaj spiritual divin. Apăruse lupta pentru putere între micii şi marii lideri. Nu se cunoaşte absolut nici o fotografie sau portret al acestui mare utopist român. ajutându-i pe cei doi 48 .50 m înăl ime. Evident. 25). De la “reconstituirea” mea s-au inspirat doi foarte talenta i sculptori ploieşteni. de aprox. neîndoios un suflet altruist. STATUILE LUI DIAMANT ŞI FILMUL ARTISTIC DESPRE FALANSTER Asemenea evenimente istorice. în mare. de cca 1. febr. mari sau mici nedreptă i şi neîn elegeri. iar Teodor Diamant primul socialist român. ele lăsau destul loc liber fabula iilor şi specula iilor “revolu ionare”. 2. (Diamant a trebuit să plece). conform mărturiei membrilor ei. ucişi de ger înainte de a apuca să înflorească. o pagină inedită. atunci când au lucrat o machetă în ipsos. Ecaterina Tudorache şi Ştefan Macovei. mai ales că prin incertitudinea unor fapte şi amănunte exacte. copiind şi o dublură după el).. originală şi destul de interesantă în istoria ării noastre.. fără să o putem acuza totuşi de ateism. până ce colonia. fără excep ie. 1985. dar ma determinat să încerc eu primul a-i reconstitui tridimensional chipul (vezi poza bustului respectiv pe care mi-a reprodus-o şi revista “Magazin istoric” Nr.. mai mare. în sânul ei. ca atare. 4 m. apăruseră deja mari sau mici frecuşuri.

trebuia scos cu pregnan ă în prim plan. Bucureşti. şi autorită ile militare feudale. Corneliu Revent. Julieta Szonyi. şi să-i combată pe cei ce nu-i în elegeau ideile. Desigur. Eniko Szilagy.c. apărându-şi mica lor republică falansteriană. în anul 1979. Ultimele zile ale verii.. care se canonea cu “aprobărili” aflate atunci pe mâna lui de mare mahăr al c. Când lucrarea a fost gata.. Agentul straniu. care are prea pu in de a face cu realitatea istorică. conflictul dintre Diamant. Demetriade. filma i de operatorul Ion Anton.. Mihai Mălaimare. frumosul efort al sculptorilor a fost zadarnic. zis “dumnezeu”. Aproape de soare. “tanti Tity”.r. oraş înflorit. dintre doroban i şi tovarăşii din ferma independentă. dar spectatorul are norocul să vadă măestria regizorului şi jocul impecabil al unor actori de mare elită: Liviu Ciulei. în consecin ă. Buzău. Filmul a fost realizat în studiourile de la Buftea. Premiera produc iei a avut loc în sala mare a Clubului din Boldeşti. poetul Nicolae Dragoş (n. 1938.. Fireşte că filmul divaghează aiurea pe această temă patriotardă fantezistă. care era 49 . totul accelerându-se şi convergând spre o aprigă luptă armată finală. N.a. unde era o tabără de sculptură. Andrei Finti şi Fabian Gavriliu. Romulus Mărgineanu. 1926. În acest scop. montajul Viorica Petrovici şi sub regia lui Savel Ştiopul (n. mârâind cam în acest fel: “Păi ce le trebuie la ăia de la Scăieni o statuie de bronz atât de mare şi de costisitoare pentru Diamantul lor?” Şi. ajutat de Bălăceanu. dacă socotim cele 19 filme regizate de el (Proprietarii de stele. ar fi refuzat aprobarea fondurilor pentru statuie.. lucrând o replică a ei mare. totul terminându-se cu arestarea lui Diamant şi a lui Bălăceanu.. George Mihăi ă. pe de altă parte. împreună cu Florian Avramescu şi Nicolae Drăgan .r. după care statuia respectivă a fost adusă şi instalată în curtea Casei de cultură din oraşul Boldeşti-Scăieni. Adrian Pintea (în rolul lui Diamant). care respecta în mod tipic “realismul socialist”. macheta a fost dusă ca model la pietrarii de la Mânăstirea Ciolanu. al p. Flăcăul şi focul. Doamna Tudorache. al p. cu lacrimi în ochi mi-a spus că uriaşa statuie. Dragoş şi colegii lui au creat un scenariu plat. pe de o parte. Muncă zadarnică! S-a ob inut în schimb aprobarea pentru o variantă mai mică. la care s-a muncit zile întregi. după un scenariu scris de redactorul şef-adjunct al ziarului oficial al c.. doi mari eroi revolu ionari .. Savel Ştiopu a îmbogă it cu elemente noi scenariul literar atunci când l-a transpus în scenariu regizoral.c. a trebuit distrusă. fiindcă se prefăcea că nu prea avea habar de falanster. fericirea etc. pseudonimul lui Nicolae Răcănel). Cu fa a spre public ş. în care tânărul inginer putea fi văzut în. muzica Hary Maiorovici. înfă işându-ni-l pe Diamant ca pe tânărul Lenin care explica ăranilor din Scăieni necesitatea unei agriculturi colective.c. unul din cei mai harnici şi talenta i regizori şi actori români din acei ani.c. cu jertfe din partea patrio ilor scăienari care sângerează şi mor pentru libertate. Ultima noapte a copilăriei. Elena Albu. din piatră. Acolo meşterii pietrari au copiat-o cu mult talent pe cea din ipsos. imprimându-i filmului un anumit dinamism.şi aşa mai departe. “carne şi oase”. cum îi ziceam noi. la Cluj-Napoca).. “Scânteia”. Anotimpuri.maeştri să termine impunătorul proiect. şi care răspundea de cultură.scenografia: Ladislau Lobancz şi M. trebuind să-i lămurească despre implicarea lor în această colectivitate în care vor domni egalitatea. sculptată în piatră albă de calcar. se zice că tovul Dumitru Popescu.). O evocare mai impresionantă decât statuia lui Teodor Diamant avea să fie însă un film artistic despre el şi despre experimentul lui de la Scăieni. dar inegală ca for e. Muşchetarii în vacan ă.

destul de conven ionale .. pe care l-am citit la premiera filmului. La întoarcere. se afla lângă mine tovarăşul. le-am citit poemul “Teodor Diamant”. “Dacă a i şti. erau scrise în spiritul epocii de-atunci: 50 . cu versuri de ocazie. în vara anului 1980. din vara anului 1980. zău că mi-a i plânge de milă! În primul rând. aveam mai multe.. a fost meritoriu şi.căci. iată aici poemul “Teodor Diamant”. După premieră.” După acea explica ie justificativă.. fiindcă acest al treilea film al domniei sale. în ordinea lucrării. naive.. cu o zi înainte. Îl voi reproduce şi eu aici. Regizorul. aş avea oarecari rezerve. (şi mi-a spus un nume pe care l-am uitat) de la Ministerul de Interne.. dar îmi amintesc că i-am răspuns cam aşa: “În primul rând nu am fost de acord cu faptul că filmările nu au fost făcute la Scăieni şi cu faptul că dl. filmul are . poate. declarându-l. la masă. Primarul le-a inut un scurt discurs laudativ şi am fost invitat şi eu să iau cuvântul.. Din 2 ore şi 40 de minute. dacă nu întâmpina acele ciopâr iri şi piedici stupide... festiviste. fiindcă. La sfârşitul proiec iei. secven ele accelerate putând astfel să-l obosească. fireşte. şi proiec ia a durat 161 de minute într-o atmosferă deosebit de festivă. scenariştii. În sfârşit. oricum. un tânăr foarte simpatic. bănuind că. domnule Bălan. mi-au fost tăiate cele mai interesante secven e. “vede i. Poate că astăzi ar trebui căutate rolele cu secven ele eliminate şi. care mereu se plângea că. În rest. spectatorul neavând suficient timp să-şi fixeze bine imaginile. care a fost aplaudat de to i actorii... filmul mi-a plăcut. Aceste versuri. publicul i-a aplaudat în picioare pe realizatorii acestei pelicule..prea multe aluzii politice. Cred că nu am fost prea sincer când am declarat cu emfază că filmul mi-a plăcut. am în eles mai bine pentru ce criticii de film iau acordat “Falansterului” numai două stele şi jumătate şi nu cinci.. foarte bun. totuşi. mai toate scenele mi-au fost cenzurate. precum majoritatea filmelor maestrului Savel Ştiopul. să se facă un nou montaj. Anton a abuzat de filmări foarte scurte. aşa că ceea ce a i văzut pe ecran este doar ce a mai rămas după cenzură. Desigur. date fiind împrejurările politice.. la proiec ie. “Dar..aşa şi pe dincolo .. cât trebuia să aibă toată pelicula. am putea revedea “Falansterul”. dar în loc de vreo cuvântare..a insistat regizorul. ca să termin cu povestea falansterului de la Scăieni. iar după masă domnul Ştiopul m-a rugat să merg cu dumnealor şi să le arat locurile unde au fost clădirile falansterului. regizorul Savel Ştiopul şi operatorul Ion Anton. dacă nu au fost distruse. în schimb şi-au exprimat părerea de rău că studiourile de la Buftea nu le-au oferit suficiente mijloace de transport să se poată deplasa la Scăieni. ceva mai jos. cu dublu în eles. muult de tot şi că a fost foaarte bun. că întotdeauna trebuie să fim mai circumspec i în cinematografia de astăzi. care durau numai câteva secunde pe ecran. au fost pofti i la mine acasă. operatorul şi to i actorii au fost invita i pe scenă unde au primit laude şi multe buchete de flori. regizorul m-a întrebat dacă doresc să-mi spun părerea sinceră despre filmul lui. Acolo s-au făcut toate filmările exterioare pentru filmul “Falansterul”. câte am pătimit eu pentru filmul ăsta. cu ce nu a i fost de acord din toată munca mea? Ce considera i că ar mai fi trebuit să fac?” . după cum ar fi dorit domnul Ştiopul..arhiplină. scris în grabă.. Mai aproape (şi mai ieftin) le-a venit localitatea Ciocăneşti-Ilfov. nici nu cred că s-ar fi putut altfel. a fost OK!” Au râs amândoi şi nu mi-au dat dreptate. totuşi.

cu mare să clădi i un Falanster.. Iată însă că.. Chiar dacă se stinse visul ca oricare utopie. Trupul tău firav de muncă n-a putut să mai reziste Şi te-ai stins plin de durere înecat în lacrimi triste. disciplină sau dreptate Fără grijă pentru oameni şi pu ină demnitate!” Astfel tu scriai în cartea “Către-amicii libertă ii”...i sprijine Comuna Libertă ii din Scăieni..TEODOR DIAMANT Tu. be i de fericire. veni i .să schimbăm a noastră via ă! Şi-ai pornit marea schimbare şi-am ajuns cei mai din fa ă: Fiecare trăiam liberi. Unde ai chemat norodul sus. Fiecare-aveam de toate. al egalită ii sfinte. Ca să. pe culmile cetă ii. Căci necazurilor vremii le-ai opus o jertfă vie. Iară numele i-e Fulger. prin veacuri.. trupul i-a crescut gigant. îi înve i legea iubirii. Unde studiul şi cultura pot pe to i ca să-i ridice. Sabie şi DIAMANT! 51 ... mândri. Unde munca ta primeşte cea mai dreaptă răsplătire! Unde robul de-altă dată este liber şi ferice.. Asta nu plăcu acelor de la strâmba cârmuială Care pentru orice bine î i cereau dur socoteală. Îi înve i pe to i românii arta de cooperare. Visător al libertă ii. Luptător pentru dreptate.. ca unică răsplată.. roade mândre de-nfră ire. “N-ar putea fi libertate. Cuib de vise glorioase. ce-n vremuri de restrişte şi-asupriri revoltătoare Ai sim it durerea gloatei plănuind a ei salvare. Întinzând modelu-acesta peste-a ării largi poieni Şi-ndemnând pe Bălăceanu să renun e-a fi boier.Hai. Şi-au pornit să te întrebe cu ce drept faci tu dreptate? Cu ce drept aduni mul imea de prin târguri. Ei. . Să le dai o lege nouă peste capul stăpânirii? Tu le-ai spus că-n locul urii. pentru elul ei fierbinte. glorios acum păşeşti. L-ai convins cu mic. i-au legat la mâini cătuşe. visul deveni-mplinire. Dar răspunsul lor fu aprig: te-au trimis în deportare! Tu ai învă at o ară cum să iasă din cenuşe.. de prin sate. Între file de istorii. Prima rază socialistă peste plaiuri româneşti.le-ai zis mul imii .

Dimpotrivă. În graba retragerii lor. dar. în cazul că mai trăiesc). pe măsură ce sovieticii înaintau vijelios pe frontul Iaşi-Chişinău. mai târziu. Aceştia din urmă au fost. Pu ini localnici au beneficiat însă de pe urma acestei retrageri nocturne. colaci de sârmă... Un asemenea cadou a fost şi o feti ă. dar nu avem date că s-ar fi semnalat victime dintre cetă enii acestor aşezări şi nici jafuri ori furturi masive de animale. unelte agricole şi de atelier etc. evi metalice. nu a mai rămas acolo absolut nici o scândură din faimoasele barăci. care ar fi încercat să deschidă focul asupra unor localnici. materiale de construc ie. un soldat fruntaş. aşa că unii cetă eni (nu to i. prea târziu şi fireşte că nu au mai găsit nimic. în primul război. coproduc ie româno-germană. unele lăzi cu conserve. Localită ile Boldeşti şi Scăieni în timpul celor două războaie mondiale La fel ca mai toate localită ile din România. aflat pe atunci în serviciul militar. au avut un comportament foarte civilizat fa ă de localnici. ca în alte locuri. Aşa au făcut. ocupan ii cerând sau luând cu for a în primul rând vin. şi aceste aşezări au cunoscut consecin ele dezastruoase ale celor două războaie mondiale.CAPITOLUL V. care erau adăposti i în barăcile de la unitatea militară de la pădurea Scăieni. absolut nici o urmă. arătând ca o doamnă bine. au venit şi ei grămadă să ia câte ceva de pe-acolo. iar când restul consătenilor au aflat vestea plecării nem ilor. pe rând. foarte strângători şi. care mai trăieşte şi astăzi în acest oraş. Despre alte acte de bravadă nici că am mai auzit. Cam aşa se întâmplă uneori în războaie. uică şi produse alimentare de bază. în această conflagra ie localită ile 52 .. jefuind tot ce au putut zări în jurul lor: piese de mobilier militar. căci nu s-au semnalat femei violate sau vreo persoană care să fie ucisă de ocupan i. mica uzină producătoare de curent electric. într-adevăr. Dacă în Primul război mondial (1916-198) zonele industriale de aici erau de abia la începutul formării lor şi ceva mai ferite de ochii agresorilor. Românii noştri s-au dovedit. Alexandrescu-Toie. ar fi fost împuşcat. dar care. cele mai avantajate fiind unele fete (astăzi babe. de un cetă ean din Scăieni. după câteva zile. au primit cadouri frumoase de la ofi erii şi solda ii germani cu care se împrieteniseră. ceva mai brutali. totul la repezeală încât. pături.. când au părăsit “orăşelul” din pădure. nem ii şi austro-ungarii iar. fără a maltrata însă grav pe locuitori. se ştie. în primul rând cei din apropiere. biciclete. neexistând puncte strategice demne de luat în seamă şi care să atragă în mod special aten ia for elor militare inamice. pe atunci. Localită ile au fost jefuite de trupele străine care au trecut pe-acolo.. au lăsat acolo tot ce nu puteau să care. în schimb. ruşii. desigur!) au beneficiat din plin de pleaşca de “cadouri” găsite gratis. s-au autorecompensat din plin pentru anii de ocupa ie nedorită.. (numărul locuin elor era şi el insignificativ). solda ii germani. cum s-ar spune. până în clipa retragerii. în curtea bisericii vechi... se zice că un ostaş german (al ii spun că era vorba de un rus). tacâmuri. deşi au trecut nişte ani buni peste via a ei. piese de veselă. Bătrânii spun că nem ii... dacă materialiceşte aşezările de aici au pierdut mai pu in. cearşafuri. în al doilea conflict mondial. Localnicii de pe aceste meleaguri au fost ceva mai norocoşi..

toate căzând în Scăieni. aici s-au înregistrat mul i militari căzu i pe câmpul de luptă. În schimb. Mă aflam şi eu printre ceilal i invita i. fiecare masă având câte opt invita i.P. bombele avia iei anglo-americane au atins de câteva ori şi această zonă. De aceea. erau plimbate câteva vagoane-platformă blindate. Spre ele s-au lansat câteva bombe. Scăieni.Boldeşti. “Eşti american de origine 53 . de pe strada Distilăriei. La masa noastră. la capitolul despre monumente. Cazul. fiind clădirea “Liceului Sfin ii Petru şi Pavel . o bombă a afectat pu in şi rambleul căii ferate PloieştiVăleni (CFPV) pe care. deja zguduită bine şi de cutremurul din 1940. chiar în mijlocul străzii. numele lor).exagerat spus “la metru pătrat” . a vorbit preşedintele român. Restul bombelor au căzut pe câmpul din spatele fabricii de mucava. Halele centrale. Seciu şi Balaca au suferit unele din pierderile umane cele mai mari mai exact. afectate grav. Doar una singură . . Cred că nu ar fi rău să închei acest capitol cu o mică istorioară. Bombardierele americane B-29 nu urmăreau întreprinderile industriale civile (fabrica de geamuri şi de mucava). ci numai obiectivele militare şi petroliere. la o distan ă de vreo 40 m în fa a monumentului eroilor. casele din jur etc). rafinăriile din Ploieşti. doar eu şi so ia mea Dorina eram români. unde primăria oraşului i-a oferit o frumoasă masă de gală la care au participat numeroşi oameni de afacere şi veterani de război americani. câteva atingând cazematele betonate ale artileriei germane antiaeriene. unde a făcut o groapă mare. printre altele.. fără să o distrugă complet şi fără să facă victime. motiv pentru care avia ia aliată s-a văzut nevoită să aplice tactica bombardării “în covor”. se va repeta aidoma şi la bombardarea rafinăriilor şi a oraşului Câmpina.toate bombele fiind lansate orbeşte. După prezentarea făcută de primarul oraşului.L. în cel de al doilea Război mondial. care au atins sta ia de dezbenzinare şi rezervoarele de petrol din apropiere. de fapt. când ex-preşedintele României Emil Constantinescu a vizitat America. numărul acestora fiind destul de mare (şi cam tot atât de mul i răni i). decisă de Pentagon. dacă stăm să-l raportăm la numărul mic al popula iei locale din acei ani (cam 1990 locuitori.)”. În dreapta mea stătea un domn în vârstă de vreo 85 de ani. (zona prioritară fiind. Această bombă a şocat mult construc ia marii biserici din apropiere. care făcea parte din opera ia americană Tidal Wave. apar inând nem ilor şi având montate pe ele afeturi mobile de tunuri antiaeriene. nici una în Boldeşti. cu distrugeri în centrul oraşului şi cu multe victime umane. ceea ce a produs imense pagube civile. mul i eroi (vezi. distrugeri de clădiri în nici una din localită ile men ionate. cu rol de a proteja toate punctele strategice. totuşi. Au existat. cât era totalul popula iei acestor mici sate de atunci. luate împreună). În primul război mondial nu s-au semnalat.o bomba incendiară . care alimentau maşina de război nazistă. cu diferite gustări alese şi băuturi. pe Strada monumentului. De asemenea. urmat de mai mul i invita i oficiali.P. fără să le distrugă însă. dacă Scăieniul nu ar fi fost bine acoperit cu o întinsă şi densă pătură de cea ă artificială lansată din containere speciale. fiind invitat şi în metropola Chicago. deci “pe ghicite”. Poate că distrugerile ar fi fost chiar mai mari..a căzut pe casa familiei Petrescu (zisă şi Fasolică). obiective la fel de bine învăluite în cea ă ori împânzită de baloane captive. O altă bombă a căzut în gol. Uriaşa sală a recep iei era plină de mese rotunde. celelalte şase persoane fiind americani. Era în ziua de mar i 21 iulie 1998. când sunau alarmele. avia ia americană nu a putut distinge de sus această zonă de interes secundar. cu care am intrat în vorbă. deci. deci.

.. jos..” “E-hei. dovadă cu moşul nu avea nici o batistă la el. Haide-acum să ciocnim un pahar împreună. i-am replicat eu la fel de bine dispus. căci americanii nu poartă niciodată batiste prin buzunarele lor. A fost o pierdere reciprocă....) Bătrânul a râs din nou.” Şi după ce a ciocnit paharul cu mine. războaiele sunt ceva cumplit. şi-a şters emo ionat o lacrimă cu şerve elul de pe masă. şi am aruncat zeci de tone de bombe la Ploieşti. sunt român-american”. n-ai mai fi stat acum la masă cu mine.. pe jos. eram mic.” “Şi tu ai fost norocos. Ce interesant! Dar să ştii că ai fost foarte norocos. nu prea departe de locurile în flăcări. “Şi de unde eşti?” “Din Ploieşti.. când eu v-am bombardat oraşul. “He. căci eram şi eu pe-acolo. my friend. să uităm ce-a fost atunci şi să închinăm pentru fră ia şi pacea dintre oameni. băiete. Eram pilot pe vremea aceea. acolo.română?” m-a întrebat el. 54 . să ştii că am pierdut o mul ime de colegi şi de prieteni apropia i de-ai mei. oamenii vorbesc între ei cu “tu”. dar nu cred că ai auzit vreodată de acest oraş”. i-am răspuns. că dacă noi te-atingeam cu sutele de tunuri de jos. Pe unde erai tu atunci? Te născuseşti?” “Da. m-a strâns prieteneşte de mână privindu-mă cu simpatie şi mi-a spus: “Ai dreptate. că dacă te-atingeam. Totul se vedea a fi numai fum şi flăcări. indiferent de vârstă. n-ai mai fi stat nici tu acum la masă cu mine”. în raidul de-asupra Ploieştiului. fiindcă artileria germano-română ne-a distrus multe avioane. Bătrânul a început să râdă. he! Cum să nu aud. făcu moşul de lângă mine.. mă născusem. Chiar eu am fotografiat cum bombele noastre au atins rafinăria Vega. am continuat eu discu ia. i-am răspuns. chiar din primul raid. he. “Da. o pierdere grozavă. (În engleză. iar atunci.... dar in bine minte bombardamentul vostru din 1 august 1943. pe undeva.

Consecin a? Deteriorarea structurii pe vârste a popula iei. nu ştiu de ce. apoi. combinată cu scăderea natalită ii. a început să crească. şi mortalitatea a crescut la vârstele mature active: între 34-60 ani. Dar.ea ajungând la 17 la mie. în 55 . ci abia pomeneşte fugitiv despre falansterul din Scăieni. se pare că cifra demografică reală se învârte cam în jurul aceluiaşi număr final comunicat în 2002.8980 locuitori. Mergând înapoi pe scara anilor şi adunând cifrele demografice din ambele oraşe . Popula ia oraşului Boldeşti-Scăieni. deşi eu nu sunt de acord că de vină. Buc. neputându-ne compara cu nici unul din statele Uniunii Europene.8988 locuitori. fie temporar. per total . Enciclopedică şi Ed. 1980 . Poli ia locală Ca orice oraş apărut mai tânăr pe harta ării noastre.272. din păcate. având în vedere că în România există câteva comune largi. în realitate. Cartier. cu un număr de locuitori chiar mai mare decât acest oraş prahovean.207 locuitori. cu pensii destul de limitate în ara noastră. cum spun unii. comparativ cu cea masculină .. la femei. în anul 2004. Alarmantă a devenit însă mortalitatea infantilă din ultimii ani . 72. 1910 .. De aici am aflat şi numărul total al locuitorilor acestei localită i: 11. şi 45-54 ani. această durată a crescut cu 2. durata medie de via ă în România a scăzut uşor până în 1997.situa ia. Din 1997. în 1890 . dar de fiecare dată numărul persoanelor de sex feminin depăşea cu pu in pe cel de sex masculin. Având în vedere că am folosit cifrele oficiale. Creşterea duratei de via ă..2022 locuitori. mi-am pus o întrebare firească: unde au dispărut 219 oameni în numai doi ani? Cam mul i pentru un oraş mic! După cum se vede.19 ani (cam mică pentru “sexul tare”. căci. ar fi colesterolul.. creşterile în timp sunt relativ lente.1900 locuitori.8558 locuitori. 1960 . 1965 . creşterea numărului de bătrâni care vor trebui sus inu i de persoanele active.se prezintă cam în felul următor: în 1838 . vârsta medie feminină.CAPITOLUL VI.10. citat mai sus). “Micul dic ionar enciclopedic-MDE” (Ed. totul pe fondul unei insuficiente asigurări sociale.prima cauză fiind bolile respiratorii .5 la bărba i şi cu 1. nume scris însă corect.după hrisoavele deatunci: un efectiv de aproape 200 de familii. În 2006 nu dispunem deloc de date statistice. iar al ii alcoolul. Din informa ii neverificate.11. cu un spor de nativitate destul de mic: 3.. ori popula ia este în scădere. acum ar exista un număr de cca 100 de locuitori din Boldeşti-Scăieni care au părăsit ara fie definitiv. duce implicit la îmbătrânirea demografică. în 1970 . Ori este vorba de o greşeală. Univers Enciclopedic. În general.65. între 1988-1990. Mi-aş permite să divaghez pu in pe această temă a longevită ii în ara noastră.6 la femei.65 ani. oraşul Boldeşti-Scăieni se prezintă cu o popula ie relativ mică. 2005) repară greşeala primului dic ionar şi îi consacră noului oraş un număr de şase rânduri. 1975 9816 locuitori. dar având în vedere că numărul elevilor din primele clase elementare ale şcolilor de pe raza oraşului este în stagnare sau chiar în scădere. 70% din longevitatea i-o conferă zestrea genetică şi numai 30% stilul de via ă).5%. iar în 2004. la bărba i. 1999) nici nu men ionează Boldeştiul.491 locuitori. La fel.272 (conform aceluiaşi MDE. ceea ce plasează România în categoria ărilor din lumea a treia. “Dic ionarul enciclopedic ilustrat” din 1999 (Ed. apar mai pu ini cetă eni: 11. la recensământul popula iei din 2002 (voi da mai jos rezultatul detaliat) .

. treptattreptat. excep ie. La nivel de ară. acest proces şi probabil că îl va accelera şi îl va încuraja. de concediere definitivă. şi care lucrează în prezent în Italia. Există. din punct de vedere demografic. mul i bărba i din aceste comune şi sate au devenit muncitori petrolişti. sociale. atunci. principala ocupa ie a locuitorilor localită ilor Boldeşti. ceea ce înseamnă că. Israel. după 1880 începe concesiunea masivă a terenurilor petrolifere din zonă. de alogenii veni i din Orientul Mijlociu. Când a început extrac ia petroliferă. şoferi pentru maşinile de transport greu. “Steaua Română” şi “Româno-Americana”. plecate din acest oraş. ea înscriindu-se în contextul general al dinamicii demografice din România contemporană. Păşirea în Uniunea Europeană va facilita. electricieni. în plus. în sensul că şi oraşul acesta îşi va reduce popula ia la jumătate sau chiar mai mult. Acest lucru s-ar reflecta şi asupra indicelui demografic local. mecanici. desigur. până la finele secolului al XIX-lea. De asemenea. cu un câştig mai bun. în aceeaşi perioadă de timp. fenomen ce ar putea avea consecin e economice destul de neplăcute. Austria. pericolul ca golul lăsat de plecare tineretului prin alte păr i ale lumii să fie umplut. din păcate.a. este în creştere şi numărul locuitorilor de etnie rromă din Boldeşti-Scăieni (unde există acum cca 550 de rromi care totuşi se exceptează de la “regula” scăderii numărului de nou-născu i români. Numărul lor este în creştere anuală. dar unii dintre ei au insistat să fie înregistra i ca români de către comisiile de recensământ. iar România nu face. Spania. deoarece. căci numărul acestora vedem că deja este în creştere amenin ătoare în întreaga Europa. România va ajunge să aibă cca 15-16 milioane de locuitori. Germania. Siria şi chiar prin regiunile petrolifere ale Kazahstanului. mul i fiind de religie islamică. unde speră să trăiască o via ă mai decentă. Portugalia. Nu de in date statistice despre numărul şomerilor şi al celor trecu i “în disponibilitate” (pe termene limitate) de Întreprinderea de geamuri Scăieni ori de la Întreprinderea de mucava. poate deveni adevărat că peste 50 de ani. de către societă ile “Astra Română”. din Asia şi Africa. Dacă lucrurile vor continua aşa. în contextul privatizării şi al reducerii serviciilor de la fostele mari întreprinderi locale. Seciu şi Balaca era în exclusivitate agricultura/viticultura şi creşterea vitelor. desigur. visul tineretului de azi a devenit emigrarea în alte ări. numărul iganilor din localitatea în discu ie pare ceva mai mare. iar recenzorii le-au respectat op iunea). ceea ce. avem persoane cu vârste sub 40 de ani (câteva au şi peste această vârstă)..: După alte informa ii. nu se întâmplă totdeauna conform frumoaselor speran e ini iale. Problema cea mai serioasă a locuitorilor din acest oraş este însă micşorarea numărului de locuri de muncă. în realitate. N. voalată. sondori.căutarea unor locuri de muncă “mai propice”. politice interne şi chiar interna ionale. Fran a. strungari. fiindcă despre ele se discută zilnic prin mass-media din ară care ne alertează în mod serios că numărul căsătoriilor şi al noilor născu i s-a redus îngrijorător în ultimii ani. consecin a fiind micşorarea treptată a indicelui demografic na ional. fiind determinată de cauze economice. Este ştiut că situa ia nu este specifică doar acestei localită i. în viitor. Nu stau să analizez aici nici una din cauze. sudori. Anglia. suntem pândi i de fenomenul îmbătrânirii popula iei şi al creşterii numărului de pensionari. în ările occidentale. 56 . de fapt o nouă formă. migra ia pur şi simplu a explodat! Astfel. Scăieni. instalatori. Dacă în secolele trecute. fierari-betonişti.

ocupate acum de specialişti în construc ii. programatori. totalul popula iei din Boldeşti-Scăieni a fost de 11. dogari şi frizeri. a fost în mod nejustificat desfiin at şi înlocuit cu o casă de bătrâni care nu era o prioritate absolut necesară pentru cel mai mic oraş din jude . chiar dacă la Casa Seciu se găsesc nişte camere de dormit cu pre inaccesibil pentru muritorii de rând. Unii vizitatori întreabă de o cură ătorie chimică. din sec ia de la “Pagini aurii”. dar şi de apicultori. Breaza=17. După 1940. va spulbera cam 70% din firmele mici şi mijlocii. Mizil=15. Băicoi=19. mai mult de jumătate din locuitorii de aici lucrau în aceste întreprinderi. de instalatori tehnico-sanitari. nici vorbă de aşa ceva… Tot mai mul i vizitatori caută adesea un hotel. zidari. la recensământul din 2002. În anii dictaturii comuniste. ei erau pu ini. specialişti designeri. nu indivizi neautoriza i. Acest număr a evoluat însă în mod considerabil spre sfârşitul secolului al XX-lea şi la începutul secolului nostru. croitori.montatori de sonde (primele sonde având turle de lemn). mai jos. cu numărul de locuitori din toate celelalte oraşe ale jude ului Prahova. mul i ar dori. Dacă. Le prezint în ordinea descrescândă: Câmpina=38. toate datele demografice ob inute în urma recensământului din 2002.E. arhitec i.276. Văleni de Munte=13.949. dacă vre i. de specialişti în deservirea popula iei prin servicii publice. ingineri petrolişti. al ii de un serviciu local de taximetrie (se pare că. În orice caz. alte persoane întreabă de o librărie papetărie ori de un modern salon de coafură şi cosmetică.491 locuitori. tâmplari. majoritatea fiind persoane foarte tinere. contabili. pescui i de ocazie. locuitorii apelau şi apelează încă la cei din zonele învecinate pe care îi găsesc fie prin recomandări venite de la ter e persoane. spre uzina de la Plopeni şi sondele de la Hârsa. când au apărut profesii şi servicii cu profiluri noi.918. Iată. ofi eri de diferite grade. totuşi. Deşi se zice că intrarea în U. numărul intelectualilor era încă destul de mic. nu este rău să comparăm această cifră (recensământul din acelaşi an). specialişti în mecanică fină. Ini ial. studen i şi. în sfârşit. numărul celor cuprinşi în munca industrială s-a mărit. după structura etnică. deoarece boldeştenii şi scăienarii au început să facă naveta şi spre întreprinderile petrolifere din Ploieşti. De aceea. raportat la totalul popula iei. S-a comis de asemenea o mare greşeală că spitalul local. profesori. elevi în cursurile superioare. care să fie solicita i la astfel de interven ii. telefonişti. computerişti. Pleaşa şi Băicoi. în toate întreprinderile locale şi în CFR.491 de locuitori.869.798. totuşi.254. Urla i=11. exploatarea petrolului s-a intensificat iar numărul celor cuprinşi în această industrie a crescut. cizmari. Sinaia=11. Totdeauna s-a sim it în acest oraş nevoia de mai mul i mecanici auto. la birourile fermelor agricole.202 loc. socotindu-i pe cei câ iva învă ători. zootehnişti. jude ul cu cele mai multe aşezări urbane din ară.532. fie din cartea de telefoane. Boldeşti-Scăieni=11. iar după construirea celorlalte întreprinderi. să existe un atelier de repara ii auto sau de aparate electronice.. După aproape patru decenii de urbanizare. aici. dar în acest oraş el nu există. Paralel. a crescut şi numărul femeilor angajate ca func ionare pe la birourile schelei Boldeşti. Comarnic=13. medici. care făcea destul de bine fa ă problemelor de sănătate ale localnicilor. care să-i găzduiască peste noapte. vom avea în curând acest serviciu deservit de 5 taxiuri). asisten i medicali. electronişti. în televiziunea cu cablu etc. după limba maternă şi după religie: 57 . restul func ionarilor. Dar nici astăzi serviciile utilitare locale nu satisfac cerin ele popula iei şi nici nu sunt suficiente numeric.

De asemenea.7 0.0 0. sârbi.1 0. slovaci. în Boldeşti-Scăieni.0 0. spre deosebire de municipiul Ploieşti.0 0.02 0. “Martorii lui Iehova” (iehoviştii) şi nici cei din Biserica lui Iisus Hristos a Sfin ilor din Zilele de pe urmă 58 .87 0.2 0.07 0.01 0. tătari. bulgari.0 0.0 0. chinezi sau ceangăi. constatăm că nu au pătruns deloc noile culte de provenien ă americană. cehi. croa i.1 0. în această localitate.0 STRUCTURA DUPĂ RELIGIE: ortodoxă romano-catolică reformată penticostală greco-catolică baptistă adventistă de ziua a şaptea musulmană creştină după Evanghelie evanghelică evanghelică de confesiune augustană altele fără religie atei Men ionăm că în fişele de recensământ nu au fost înregistrate persoanele aflate atunci în tranzit.0 1.0 0. 10922 10 550 1 2 2 1 1 2 11491 Nr.09 2. 11476 7 1 2 2 PROCENTAJ (%) 95. nu există ucrainieni.02 PROCENTAJ (%) 99.06 0. germani.ETNIA români maghiari rromi ruşi armeni turci greci italieni alte etnii Total LIMBA MATERNĂ română maghiară rusă armeni turcă Nr.7 0. spre deosebire de alte oraşe din ară. 11112 22 3 71 7 7 29 2 200 22 6 2 6 2 PROCENTAJ (%) 96.05 0.01 0. polonezi.6 0.01 0.02 Nr. cetă enii care apar in de alte localită i şi care fac naveta având servicii în Boldeşti-Scăieni ori militarii în termen de la importanta unitate de pompieri a oraşului.02 0. Aşadar.01 0. evrei.02 0.

pentru nerespectarea vitezei legale a conducătorilor auto (serviciu facilitat şi de dotarea recentă cu un automobil nou de poli ie. are atribu ii mai largi: eviden a popula iei. 59 . care patrulează frecvent pe toată suprafa a oraşului). în ciuda propagandei lor asidue în care aceste culte marginale au investit mul i bani pentru a face noi prozeli i. mai pu ine numeric decât în celelalte oraşe ale jude ului Prahova.este un compartiment în cadrul aparatului de specialitate al primăriilor orăşeneşti. o situa ie.a. şi are aceeaşi adresă cu primăria. furturi. Petre Rădu ă. dar acest număr nu rămâne întoteauna fix. Ea a fost înfiin ată la 1 mai 2005 şi este subordonată direct primarului. în schimb. cum ar fi protec ia mediului. Gloriei nr. coroborat cu cel al bisericilor protestante şi neoprotestante care activează în deplină libertate şi egalitate pe aria acestei aşezări străvechi.când cetă eanul ănău Pavel a fost ucis într-un conflict cu ciobanii din Seciu -. comisar şef. siguran a publică. ultragii. îndemnând oamenii să vină la Dumnezeu. catolice. constatăm că din cei înregistra i în categoria persoanelor religioase.este Emil Dumitrescu. în orice caz. Ea poate.. După Revolu ia din 1989 s-au înfiin at două feluri de poli ii pe teritoriul ării: poli ia orăşenească şi cea comunitară. în primul rând. câteva accidente. De atari probleme se ocupă. unele scandaluri familiale sau pe la cârciumi. pe teritoriul oraşului Boldeşti-Scăieni nu a fost înregistrat decât un număr redus de incidente grave (o crimă . Şeful acestui serviciu în oraşul Boldeşti-Scăieni este col. apar inând religiilor ortodoxe. În baza spiritului ecumenic. Comisarul şef al Poli iei orăşeneşti . 5 .locată pe str. Boldeştenii şi scăienarii nu au putut fi prinşi în plasa lor care. de asemenea.Poli ia comunitară . POLI IA. Tache Gheorghe) ş. Atribu iile acestei poli ii îi conferă dreptul de control pe linie de ordine publică. toate aceste structuri noi fiind copiate după actualele structuri ale Uniunii Europene la care ne-am aliniat şi în acest domeniu al protec iei cetă enilor.(mormonii). Prima este subordonată Inspectoratului Jude ean de Poli ie. cură enia oraşului. că sunt buni creştini. controlul circula iei. în situa ii de încălcări grave ale normelor civice etc. dreptul de a aplica amenzi şi de ridicarea carnetelor de şofer. să ne bucurăm sincer dacă este aşa şi dacă dovedesc că. Poli ia orăşenească. Revăzând datele ultimului recensământ. asisten ă imediată în caz de accidente de transport. de subinspectori. Rezisten a localnicilor se datorează şi meritului bisericilor istorice. iar cea de a doua . ale celor ortodoxe şi catolice. într-adevăr. de pildă. Poli ia orăşenească de ine. de serviciul de eviden ă persoane (de care răspunde cel mai vechi func ionar al poli iei din acest oraş. Ion Dumitru. având subordona i 10 angaja i de poli ie comunitară. un număr de 11487 cetă eni declară că ei cred cu to ii în Dumnezeu. protestante şi neoprotestante. până acum. de comisia de proximitate. a fost aruncată prin cam toate col urile ării noastre. ei sunt buni creştini! Diminuarea actelor infrac ionale din oraş poate proba cu destulă certitudine o asemenea realitate. subordonată Ministerului Administra iei şi Internelor. în ultimii ani. dreptul de control şi de re inere a persoanelor suspecte şi trimiterea lor rapidă în instan ă. ajutorarea persoanelor amenin ate etc. ajutat de ofi eri agen i. Din fericire. stări conflictuale. lăudabilă care se explică şi datorită intercolaborării dintre poli ia orăşenească şi cea comunitară (cum ar fi patrulele mixte formate din agen ii ambelor poli ii). aplica sanc iuni contraven ionale în cazuri de nerespectarea protec iei mediului. În 2006 erau 15 asemenea func ionari publici. dotat cu aparatura necesară. credem. evaziuni fiscale). prof.

fie semne de reducere a vitezei. mai cu seama pe strada Bucovului (chiar prin fa a sediului poli iei) unde autovehiculele trec cu peste 70 km/h. 60 . În zona barierei de lângă gară ar trebui puse fie semnale de STOP.O problemă alertantă pentru acest oraş este viteza excesivă a maşinilor. precum şi o zebră de reducere a pietonilor.

care a avut amabilitatea să-mi ofere în 1976. 36. nu au dus lipsă de mici unită i şcolare. did. Acelaşi lucru îl făcea şi dascălul bisericii “Sf. după cum reiese şi din articolele publicate de el în “Curierul românesc”. Profesorul Gheorghe Pârnu ă. (Op. aflat lângă Şcoala nr. neîntâlnit în nici o altă şcoală din ara Românească. pe lângă biserica satului. că. Treime” din Seciu. ar fi existat un dascăl care preda scrisul şi cititul slovelor pentru copiii lui Grigore Filipescu şi ai unor moşneni din sat. dar documentele cele mai sigure şi mai complexe sunt cele ale şcolii din Scăieni înfiin ată de Teodor Diamant în cadrul falansterului său. Am arătat. Aşadar. învă ase carte pe lângă şcoala mănăstirii Menedic (Vintilă Vodă) . ŞCOLILE ORAŞULUI Am văzut. oficiind cu numele de 61 . unul din cei mai harnici autori români de monografii. sunt aduse acolo elemente cu o anumită pregătire intelectuală. unde activitatea instructivă era armonios combinată cu cea practică. fondată de familia Cantacuzino. că a existat o veche şi frumoasă tradi ie de culturalizare în istoria localită ilor ingeminate care. de asemenea. Va avea exponate din istoria oraşului şi din istoria petrolului. ea era superioară tuturor şcolilor de pe teritoriile româneşti existente atunci. pe lângă unele elemente inovative inedite. care. înfiin at în 1835. cu autograf.Buzău. viitorul cătun Balaca.monografie sociologică”. Se bănuieşte că şi la Valea Căpuşeştilor. Capitolele programei lui şcolare surprind prin amplitudinea şi modernitatea lor cvasirevolu ionară pentru acele timpuri. Buc. în care mă îndemna să-i iau exemplul său personal şi să scriu o monografie a oraşului Boldeşti-Scăieni. în primăvara anului 1582.CAPITOLUL VII. la rândul lui. un studiu de peste 360 pag. Aceste principii.. I-VIII din Boldeşti. cit. intitulat “Rucăr . şi pedagogică. pag. am în eles că avea un profil predominant industrial-agricol. func iona ca un nou tip de şcoală rurală. func iona o şcoală condusă de dascălul Arion care. având în vedere că. la Boldeşti. cel pu in ca plan teoretic de învă ământ. În acest scop. privind organizarea învă ământului pe căi noi. faimosul “pansion” al lui Diamant. notează că.. între 1797-1840. din capitolele precedente. motiv pentru care voi insista mai pe larg pentru prezentarea acestei şcoli. 1 cl. ridicată înainte de 1737. Ed. căruia directorul Bălăceanu voia să-i dea o mare extindere pentru anii viitori. în organizarea falansterului conceput de harnicul inginer. au stat la baza procesului de instruire în comunitatea asocia ionistă de la Scăieni care avea un cadru bine fundamentat de desfăşurare. încă din secolele trecute. în “Istoria învă ământului din ara Românească”. Cultura în oraşul Boldeşti-Scăieni MUZEUL ORAŞULUI Este un muzeu în devenire. educa ia şi instruc ia ocupau un loc prioritar. 1971). domnia sa.

muzică etc. În lipsa inginerului. la propunerea lui Diamant. caligrafie. un impuls nobil şi un model educa ional armonios. muzica (vocală şi instrumentală). ceea ce crea totdeauna o atmosferă veselă. sunt men iona i doi copilaşi. Teodor Diamant a participat ca profesor numai în primele luni. Exemplul şcolii falansteriene de la Scăieni era. catehismul şi secretar al societă ii. conchide că seriozitatea învă ăturii în pension este incontestabilă. asigura cerin ele planului de învă ământ la următoarele obiecte: limba română. teoria şi practica “militărească”. ceea ce era un act esen ialmente democratic şi umanitar pentru acea perioadă. dar şi unic pe ară. matematica şi franceza. limba franceză (clasa a II-a) şi mentor la pension. De altfel. deschizând o pagină de aur în istoria învă ământului românesc. şi o feti ă Herselia Manoleasca.. demnă de urmat. fiica lui Bălăceanu din prima căsătorie.. Pentru că la acea şcoală se studia şi muzica. împletitul. limba franceză. la Scăieni au predat al i patru profesori. fiind învă a i să se respecte şi să se iubească unii pe al ii. asemănător şcolilor gimnaziale pariziene. 3) Costache Şerbănescu: geografia. mai ales în cercurile intelectuale şi a fost citată. La început. cu care localnicii zilelor noastre vor trebui totdeauna să se mândrească. În cadrul pensionului se afla şi o clasă de fete. caligrafia română şi caligrafia franceză (care diferă de cea română prin frecventele semne duble pentru un acelaşi sunet). festivă şi de destindere liniştitoare. limba franceză (clasa I) şi muzica vocală. de ex. 4) Toma Constandin: desenul. limba franceză. delegatul ocârmuirii jude ului Saac. de 5 ani). precum revistele “Curierul românesc” şi “Muzeul Na ional”. Elevii sunt înscrişi contra unei minime contribu ii băneşti.) iar elevii cei mai îndemânatici instruiau şi pe ceilal i. în raportul său către Vornicia din lăuntru a ării Româneşti. băie elul Aurelian Manoil. aritmetică. în cele trei clase ale şcolii erau 14 elevi. (de ex. despre şcoala de la Scăieni se auzise în toată ara. educa ia şcolară începând de la vârsta fragedă de 4 ani. Datorită lui Teodor Diamant putem spune că oraşul Boldeşti-Scăieni a primit o tradi ie încurajatoare. nu numai nou. brodatul.. nu se poate contesta faptul că dascălii de astăzi din acest oraş nu s-ar 62 . În această privin ă. legatul căr ilor. după cum urmează: 1) Ioan Vretos: limba română (clasa I).profesori care. jocurile. 2) Nicolae Marcu Diilă: aritmetica. elevii urmând să capete cunoştin e generale de economie politică şi “so ială”. după vizita din 14 septembrie 1836 la şcoala falansterului. orice s-ar spune. numărul redus de copii permi ându-le cadrelor didactice să se ocupe separat de fiecare elev în parte. nu să-l for eze pe elev să înve e ceea ce lui nu-i place. atunci profesorii decideau să-i încurajeze în acea preferin ă. matematica şi ingineria (“inginerlâcul”!). Orele de învă ătură alternau cu activită ile practice: grădinărit. Programa didactică. care se angajase să predea economia socială. pentru rezultatele ei pozitive. Dacă elevii preferau un obiect mai mult decât altul. dispare misterios din activitatea falansterului. în publica iile vremii. Este un program semiacademic ambi ios. după care trece la alte coordonări şi. desenul. desen. teoria şi practica agricolă. în felul lui. în final. evident fourieristă. introduseseră sistemul “învă ăturii împrumutate” şi anume metoda lancasteriană (a instruirii reciproce între şcolari). o anumită meserie (croitoria. care are 4 anişori. unde învă a şi Lucre ia. întrucât în acele clase copiii românilor stăteau în bănci cu copiii de igani. în fiecare zi copiii erau văzu i şi auzi i cântând şi jucând (probabil dansuri na ionale). Borănescu.

o şcoală frumoasă şi modernă. lângă care. clădirea vechii şcoli de la Boldeşti a rămas în picioare. În 1944-48. să urmărim. de ieri şi de astăzi. şcolile aveau numai primele patru clase. începând cu şcoala din Seciu. Ca mul i foşti colegi de la şcolile acestui oraş. dar şi liceul.fi conformat întru totul acestui deziderat. evolu ia din aceste şcoli şi să începem cu şcolile de la Boldeşti. Paşii următori. Boldeştiul mai avea o altă şcoală mai mică.dacă nu aveam experien a şcolilor româneşti din Seciu. În anul şcolar 2006/2007 ea era frecventată de un număr de 715 elevi. în rândurile ce urmează. La ora actuală.. 8-12. acum lucrurile s-au cam inversat. Copiii din Balaca erau repartiza i la şcoala din Pleaşa). Dacă prin anii ‘50 elevii de ciclul doi din Boldeşti veneau să înve e la Scăieni.d. l-au continuat în mod onorabil şi creativ. a fost grija autorită ilor locale de a construi şcoli în fiecare sector şi de a recruta popula ie şcolară după nişte recensăminte repetate. pentru clasele I-IV (aceasta s-a desfiin at).la “Truman College” şi la “Berlitz University”. I-VIII din Boldeşti-Scăieni” este cea mai mare şcoală din oraş. apoi de opt clase. în Ploieşti şi în Seciu. ŞCOALA DIN BOLDEŞTI Din documentele găsite până acum. s-a adăugat o clădire etajată impunătoare. originar din Scăieni. cel care proiectase şi clădirea şcolii din Scăieni. în aşteptarea vreunui cumpărător. pe str. părăsită şi pustie. Astăzi astăzi dl. 22 sunt titulari). Acolo func ionase. aflăm că la Boldeşti o şcoală publică îşi începe activitatea prin 1838. în 1836. ambele din Chicago . cu câ iva ani în urmă.. fiind vorba de un domeniu fundamental şi vital educa iei na ionale. Clădirile celor două şcoli semănau foarte mult. Acolo veneau ca elevi copiii din Seciu sau din Scăieni (eu presupun că foştii elevi ai lui Teodor Diamant. “Şcoala nr. Cutremurul din 1977 le-a avariat pe amândouă. Moianu are domiciliu dublu. cu patru decenii în urmă. 63 . după ce falansterul a fost desfiin at cu doi ani mai înainte. De aceea. se construieşte la Boldeşti o şcoală nouă. Acele clase erau obligatorii pentru to i. având 14 clase de învă ământ primar (jumătate din efectiv). pe măsură ce numărul locuitorilor din aceste localită i creştea. Reformele ulterioare ale învă ământului de la începutul secolului al XX-lea au introdus treptat învă ământul obligatoriu de şapte clase. vom vedea că urmaşii lui Diamant. Directoarea acestei şcoli este profesoara de chimie Petcu Ioana. apoi şi la Seciu. având gradele I şi II. spre a elibera terenul pentru noul local. unde func iona ca învă ător Anghel Popescu. Poate nu aş fi ajuns niciodată să predau în învă ământul universitar american . pe rând. nu numai şcoala generală. dar nu erau identice. apoi cu cea din Boldeşti şi sfârşind cu cea din Scăieni. construită după planurile talentatului arhitect şi pictor Nicolae Moianu. La început. numai că în timp ce clădirea şcolii din Scăieni a fost complet demolată. 1 cu cl. şi o clădire mai mare. şi eu am trecut pe la toate din ele. cea de la Scăieni fiind imaginea din oglindă (adică inversată) a şcolii din Boldeşti.. cât şi la Scăieni. unele c. Boldeşti şi Scăieni! Pentru că le-am cunoscut bine pe toate trei. 13 de gimnaziu şi 42 de cadre didactice (din 28 de profesori.. după planurile arhitectului ploieştean Mihai (Mişu) Rădulescu. Podgoriei nr. atât la Boldeşti. cea “dinspre igănie”.

plastică: Olaru Mioara Religie: Soare Alina. în ordinea claselor: I A: inst. Bucur Diana. Simionescu Leon Informatică: Ianculescu Mădălina Franceză: Stan Anca. muzicală: Cârcioiu Martya Biologie: Radu Victoria. Stroe-Bibescu Camelia I B: înv. Adet Gabriela IV A: înv. Panaete Cristina Cultură civică şi consiliere: Nica Raluca Ed. Posea Tatiana II A: inst. Coman Carmen Ed. Maestrul mecanic al şcolii este Ciulei Florin. Dobre Florentina Ed. Tatu Dumitru Chimie: Petcu Ioana (director) Fizică: Stănescu Daniela. Georgeta Suditu IV B: înv. Necula Ofelia. Tudor Gheorghe Ed. Neagu Ana Profesori: Limba română: Enache Larisa. Iancu Valentina (director adjunct). institutori şi învă ători. Vasile Silvia III B: inst. Jercan Angelica II C: inst.Reproduc mai jos toate cadrele didactice din anul şc. Popa Irina. 2006/07. Dinu Daniela Elena III C: înv. Bilciurescu Florina II B: inst. când s-a redactat cartea de fa ă. fizică şi sport: Radu Petre. Tudor Lucica IV C: înv. Săncescu Gheorghe I C: înv. tehnologică: Teodorescu Junona. Diaconescu Steliana. Sava Oana III A: înv. şi încep cu personalul de la clasele I-IV. Constantin Olga Georgeta IV D: inst. Licu Vera II D: inst. Popa Cristina Latină: Enache Larisa Istorie: Alionte Constan a. Brînzea Mădălina Engleză: Toma Mirela. Ni ă Angela Matematică: Bilciurescu Ion. Stan Fabiola Geografie: Manolache Cristian. 64 . Mânzală Iuliana.

unde adresa era comună cu cea a şcolii primare de acolo. Diaconescu Silvestru (director între anii 1959-60 şi 1961-65). Calea Unirii. prof. mat. înv. română Popa Azisa. biologie Hanganu Maria. înv. deveni i la maturitate cetă eni valoroşi. română-istorie Bălan Cristian Petru. Tănăsescu Floarea. l. mobilier nou şi grupuri sanitare în interior. pe aceeaşi stradă. biologie Munteanu-Draghini Margareta. înv. prof. istorie Filote Eugenia. sport Vălimăreanu Nicolae. având ferestre termopane. 4. iar a doua. geogr. Ionescu Mândru a. +Seiciu Ecaterina. prof. Diaconescu Constan a. Arcanu Dumitru (director 1966-1976). înv. şi grupa mare-pregătitoare. Pe u Cristina. prof. prof. +Nichita Constantin (director de şcoală elementară din 1945 până în 1959). cu 25 de copii (educatoare Grosu Elena şi Popescu Ioana Andreea). prof. l. Ivaşcu Daniela şi Săvulescu Lumini a. se află pe Calea Unirii. rusă +Dănilă Larisa. prof. Dumitrescu Elena. sport. pe str. Toate cele şase grădini e din oraş au fost modernizate recent şi arondate la grădini a nr. 4 are ca directoare pe ed. de biologie-chimie +Ionescu Constan a (directoare adjunctă între 1961-65). prof. Prima grădini ă s-a schimbat de la o adresă la alta. Podgoriei nr. centrale termice proprii. Ambele grădini e continuă activitatea grădini elor vechi unde educatoare erau Cătălin şi Adriana Năstase. prof. în continuare. Nu putem încheia descrierea şcolilor din Boldeşti fără a detalia. mat. totdeauna mândri că au avut asemenea dascăli. Grădini a nr. prof. +Iordache Maria. prof. de la numărul 116. Ionescu Mioara. Arcanu Vasilica. după cum urmează: înv. prof. cum se prezintă şcolile din sectorul vecin. +înv. prof. prof. îşi vor aminti cu multă stimă de bravii lor învă ători şi profesori (cei trecu i în nefiin ă au înaintea numelui o cruciuli ă). română Draga şi so ul ei Dorohoi. mat. +Emilia Dincă. fiind găzduită într-o sală de clasă. cu sinceră acribie. prof. 65 . prof. ajunşi acum la a doua tinere e sau respectabili pensionari. ist. înv. Rădulescu Georgeta. +înv. l. prof. Ciocârdaru Gabriela. geogr. învă ători şi profesori. înv. Vasile Mircea. care au făcut mare cinste acestei localită i. +Dănilă Ion. +Cătălin Anton. ieşi i la pensie. apoi de acolo s-a mutat la nr. “dinspre igănie”. ist. Farcaş Minerva. română Leontieş Viorica. o necesară retrospectivă asupra unei foarte valoroase genera ii de cadre didactice boldeştene. 4. l. 1. română Pârvulescu Constan a. prof. în subordonarea căreia se află patru alte educatoare: Brujban Valeria. Grădini a cu Program Normal nr. înv. educând sute şi sute de copii.GRĂDINI ELE DIN BOLDEŞTI Prima. prof. Ne bucurăm să auzim că şi noua echipă boldeşteană de cadre didactice se arată la fel de devotată nobilei cauze educa ionale a tinerii genera ii studioase din Boldeşti. 116. Să urmărim. mat. 20 de copii (educatoare: Petrescu Rozalia). 4. Grădini a nr. Cei care au parcurs această şcoală sau care au studiat la liceul seral din Boldeşti.. Dinu Maria. de l. în lăcaşul fostei şcoli. apă caldă. 60 şi iarăşi a revenit la nr. înv. şi prof.. Arieşeanu Ion. l. Grădini a are două grupe: grupa mică-mijlocie.

Aici. s-a început un nou local care a fost definitivat între anii 1944-1948. În curtea şcolii a fost construită locuin a directorului. cea zidită în 1864. dispărută în 1836. sub direc ia prof. Astfel putem spune că s-a împlinit visul lui Teodor Diamant. din 1956. În anul 1960 s-au mai construit două săli de clasă. care dorea ca la Scăieni să existe o asemenea şcoală 66 . când a fost numit ca director prof. aflată sub direc ia învă ătorului Ion Frecău eanu. Peste trei ani. În 1945 această şcoală se găsea sub direc ia profesorului de română Tănase I. la aproape o jumătate de mie de elevi. iar în 1967 la 22 de învă ători şi profesori. pe cât a putut. neavând nimic comun cu preten ioasa şcoală-pension din cadrul falansterului. în 1956. În 1962 însă numărul copiilor de la această unitate şcolară s-a dublat. adăugându-se şi o locuin ă pentru director. primind în clasa a Va elevi din comunele Scăieni. însăşi numărul cadrelor didactice a trebuit. într-un fel. o prispă. Mai spre zilele noastre. în 1963. Presupun că se afla cam tot pe locul actualei şcoli din Scăieni. de asemenea. Acea şcoală era înzestrată cu material didactic suficient şi încadrată cu cadre didactice corespunzătoare. tot cu patru clase. iar în anul 1967 numărul elevilor care frecventau şcoala de la Scăieni a atins apogeul. Bălan. unde nu existau decât şcoli cu ciclu elementar. de limba rusă Platon Go onoga. învă ător la şcoala din Scăieni a fost Dumitru Mihăilescu. un dascăl gospodar. înfiin ată în 1932. Cât priveşte şcoala de la Scăieni. Fireşte. Vasilescu Constantin (care. Tănase Bălan. veneau şi copiii din Balaca. existau două şcoli: una în satul Balaca. mărit. Înaintea lui. În cele două şcoli existente.ŞCOLILE DIN SCĂIENI În fosta comună Scăieni. a modernizat localul) şi şcoala din Scăieni. ajungând la 480 de elevi. în 1962 s-a ajuns la 18. în 1864. în anii următori. Bătrânul Mihăilescu a fos mutat abuziv de boierul Petre Bălăceanu la o şcoală dintr-un sat din Bărăgan spre a-şi aduce în locul lui o rubedenie. Neavând clădire proprie. atingând un număr total de 280 de elevi. şcoala de la Balaca func iona într-un local particular. ajungând la 425. de data aceasta. în anul 1861 apare în documente că era o şcoli ă improvizată care func iona într-o casă particulară. creşterea nivelului cultural-material al sătenilor din fosta comună Scăieni. Seciu şi Pleaşa. învă au înainte numai 200 de elevi. prin contribu ia voluntară a localnicilor. În anul 1949 se înfiin ează clasele a 6-a şi a 7-a. această construc ie a fost complet dărâmată de cutremurul din 1940. ea s-a mai lărgit. unde func iona cu patru clase. grajd şi şopron în spate. după cutremur. Prin reforma din 1948. pe baza planurilor arhitectului Mişu Rădulescu. având două odăi e. Din nenorocire. Tot prin asemenea contribu ii. la care predau 16 cadre didactice. pe vremea când era director (între 1928-1945) învă ătorul Tănase Nicolae. bunicul învă ătorului Emil Popescu. când această şcoală a devenit una dintre institu iile de învă ământ rural cu numărul cel mai mare de elevi. foarte lăudat mai ales pentru ini iativa de a înfiin a o grădină a şcolii super-model. cea din 1864. apoi a înv. din jude ul Prahova. La această şcoli ă era învă ător Iancu Gheorghe. care a urmat înv. până ce dânsul a ieşit la pensie. se va construi un local de şcoală. şcoala de la Scăieni devine de 7 ani. Dacă în trecut erau numai 7 cadre didactice. reflectând. s-au mai adăugat încă trei săli de clasă. Nicolae Nedelcu. În locul şcolii avariate. Boldeşti.

apoi în America. inclusiv cu sprijinul Consiliului Local Boldeşti-Scăieni. echivalează cu o crimă strigătoare la cer. treptat. a suferit alte mari slăbiri de structură la un alt puternic cutremur. am făcut reportaje speciale despre acest subiect. chiar la un seism de gradul 3. Am sunat din America la telefon pe cei de la minister care cunoşteau de acuma articolul meu. De aceea nu puteam să rămân pasiv şi să nu accelerez această urgen ă care. fiindcă era şcoala unde învă asem eu ca elev şi unde slujisem ca profesor şi eram foarte indignat că până atunci nimeni din cei sus-puşi nu se sinchisise nici măcar să dea un răspuns. că s-a inut cont de materialul critic ce lam publicat în presa americană şi că prima clădire de şcoală antiseismică din România va fi începută în curând la Scăieni. Din păcate. în curtea şcolii. Cu toate acestea. într-un ziar american de mare tiraj. când clădirea “consolidată” la suprafa ă devenise total nefolosibilă. În plus. într-o parte a ei. după Revolu ie. lângă un WC primitiv. Pe de altă parte. dar pentru că. dar nu puteam să tac. ara mea. treptat. nu puteau cuprinde pe to i elevii. ea fiind tot prima inclusă în Proiectul de reabilitare al şcolilor . după acea perioadă de vârf. numărul elevilor a început să scadă. cel din 1986. În noua mea calitate. care îmi dădea un anumit curaj şi autoritate. tot se mai învă a. tot îi va impresiona în vreun fel şi că ei vor da ascultare acestui puternic semnal de alarmă venit din America. o construc ie modernă anti-seismică.5 R. alta guvernului şi alta Ministerului Educa iei. Autorită ile. Din fericire. se deciseseră să facă o altă nouă repara ie. ajungându-se astăzi la 315 şcolari (în 2007). de crainic la un post de televiziune din Chicago.f. înso it de fotografii cu clădirea afectată. de ziarist american şi de corespondent al posturilor de radio “Vocea Americii” şi “Europa Liberă”. (Anexez faximilul cu acest articol.) O scrisoare detaliată am trimis-o preşedintelui ării de atunci. am luat de grabă primul avion şi am sosit de la Chicago la Scăieni unde am fotografiat şi filmat clădirea în întregime şubrezită. ea fiind oricând dispusă a difuza filmul ce-l făcusem. construite de p. ce se poate prăbuşi oricând peste copii şi peste cadrele didactice. prezentând clasele cu pere ii crăpa i şi tavanurile sparte.. ştiam că ar fi fost construită cu 67 . de care se vor face grav vinova i atât responsabilii locali cât şi cei de la minister. Neexistând fonduri pentru construc ia unui nou local.mare. profitam de mass-media americană din spatele meu. la care arhitectul Grecu mai adăugase cinci săli de clasă. întrucât clasele anexe. s-a procedat la repararea superficială a clădirii. din care eu fusesem silit să emigrez ilegal în Austria. Ion Iliescu. el a mai avut darul să întărească plângerile părin ilor şi ale cadrelor didactice adresate anterior Ministerului Învă ământului în acelaşi scop. întărind-o cu bare de o el şi cu console de fier exterioare. Seismul din 4 martie 1977 a zguduit puternic structurile clădirii. inclusiv ministrul educa iei însuşi.. şi am amenin at că voi difuza filmul pe unul din canalele mari TV americane. dar ele nu au servit la nimic. în care insistam asupra faptului că a continua să fie folosită această clădire şubredă. mi s-a răspuns încurajator. devenise liberă. Poate că par lipsit de modestie că amintesc acest amănunt aici. Eram sigur că dacă mesajul-protest al meu nu îi va speria de tot pe liderii din ară. apoi şi la cel din 1990.program finan at de Banca Mondială. am cerut ca şcoala veche să fie imediat demolată şi înlocuită cu o clădire având schelet metalic. fără asemenea presiuni din afară.l. deoarece construc ia. În scrisoarea mea şi în articol. am publicat un articol de-al meu. în lipsă acută de bani. d-lui ministru Marga.

Diaconescu Steliana (01.1999-01. care predau în anul şcolar 2006-2007: Dinică Lelia (înv.09. 68 . grup sanitar cu veceuri moderne.. inclusiv cu multe calculatoare. are un total de 315 elevi. totuşi.09.1999). str. deservite de peste 20 de cadre didactice.09. bun organizator şi respectat de colegii lui. dar rup i şi decupa i complet în spate. Dan Manuela (înv. 40. tit. arhivă. dar nu la eventualele tornade care. de matematică Leonard Co ac. Pase Ramona (înv. confec ionat tot din metal. desigur.07. iar curtea a rămas practic fără gard. spa ii suficiente pentru bibliotecă. arătând cumplit de dezolată. Actuala conducere a şcolii mi-a mul umit pentru acest sprijin şi totdeauna când vin în ara de unde am plecat cu peste 20 de ani în urmă.09. Din cei aprox. la cl.. 4 profesori suplinitori.toate paralele . supl. Colinei nr. Iar eu vizitez cu emo ie şi plăcere această frumoasă şi îngrijită construc ie.1990). aparatură modernă de încălzire centrală (în spa iul special de la demisol). Pantelimonescu Silviu Paul (01. a II-a). tit. la dungă. o clădire frumoasă (eu o visam chiar şi mai frumoasă!) şi modernă. în fa ă. con ine opt săli de clasă. o mare nemul umire încă a rămas. Noul local de şcoală. precum împrejmuirea solidă de la fa ada noii institu ii. Co ac Leonard (01. cu încălzire centrală. la cl. la cl.12. Înaintea directorului Co ac. elevii şcolii de la Scăieni s-au mutat într-un local nou. I). iar pentru ea nu mai pot apela din nou la Ministerul Educa iei. Boldeşti-Scăieni”). vreodată. de la o vreme.. biroul secretariatului şi cabinetul pentru director.09. 2 cu clasele I-VIII.07.1991-01. la cl. şcoala de la Scăieni (care poartă numele de “Şcoala nr. pentru că restul scândurilor s-au furat. supl.09. a II-a). Mai exact. fiindcă sunt sigur că oricare ar fi fost în locul meu ar fi procedat la fel.12. Fiindcă nu numai fa ada trebuie să fie frumoasă.1980).02. În prezent (în 2007). 7. doi sau cu mai mul i ani mai târziu.09. cu un etaj. prof. Altminteri ea arată ca o pereche de pantaloni noi şi elegan i.şi opt pentru clasele VVIII. călca i frumos. supl.1945-01. dacă se poate.2001). I). Enescu Veronica (înv.2001).1980-01. Construc ia şcolii s-a demarat însă imediat şi în februarie 2003. Go onoga Platon (01.. de existen a căreia mă bucur sincer. un laborator de fizică-chimie. Clădirea va rezista la cutremure de gr.un an. De asemenea secretara şcolii. ceea ce. Grigorescu Elena (01. sunt 8 învă ători şi 13 profesori titulari.5 R. dotată de minister cu toate facilită ile necesare.2001-01. func ia de director au mai avut-o profesorii: Bălan Tănase (01. Iată numele învă ătorilor de la cl. Şi. va face abstrac ie sau va nega interven iile mele din afară pentru existen a ei. cu pere i exteriori metalici.1990-01. cancelaria spa ioasă a cadrelor didactice. un hol mare luminos. repartiza i în 16 clase: opt pentru clasele I-IV . Directorul şcolii este.196301.09. Ea a fost proiectată de arhitectul ploieştean Ni ă Savu care a fost destul de inspirat.1991). ci şi spatele şcolii.2001-până în prezent: 2007). sunt bine primit acolo.02. din 2001 până în prezent. 200 m de gard vechi au mai rămas cca 20 m. Dinu Maria (01. un tânăr harnic. la cl.1963. se cam rătăcesc şi prin România. frumos şi rezistent. nu mă deranjează.09. Acolo va fi nevoie în curând de un gard nou. Manea Florica (înv. Daniela Bică. un cabinet de limbi străine. I-IV. căci este o dolean ă cu totul fezabilă local: gardul din spatele şcolii. lăsând să se vadă o goliciune ruşinoasă. Apostu Steliana (01. chiar dacă cineva.

Popescu Eugenia. precum şi profesorii Apostu Steliana. Vasilescu Georgeta. supl. cu o asemenea sărbătorire emo ionantă. urmată de muzică şi dans. dar şi a tuturor cadrelor didactice participante. to i colegii organizându-i o zi festivă. engleză). În plus. încetă enită de ani de zile la şcoala din Scăieni. a unei munci la catedră plină de multă dăruire şi sacrificiu. Ilie Lenu a. Panaete Cristina (istorie). să vin special din America şi pentru care le mul umesc încă o dată pe această cale. 5” (în clădirea creşei. atât de foştii elevi. în Statele Unite. învă ătorii Vasilescu Titel. cu multe flori şi cu o bogată masă românească tradi ională. a IV-a). Grigorescu Elena (l. muzică). doi paznici de noapte: Tomescu Mihai şi Dima Grigore. română). organizându-mi-se o festivitate asemănătoare cu cea din România. am fost onorat de colegii mei de la Şcoala Scăieni. Aşa au fost sărbători i. eu am avut avantajul şi fericirea de a mai fi fost încă o dată sărbătorit şi de colegii mei americani. tot prin tradi ie. apreciată de to i ceilal i foşti directori şi de cel prezent. a III-a). cinci la număr. de părin ii lor. Toboş Magdalena (l. desfăşurată de-a lungul unui lung şir de ani. Cârcioiu Marta (pens. concedii de odihnă nelimitate. de foştii colegi. patru îngrijitoare: Puiu Victoria. Co ac Leonard (matematică). pe rând. în 2003. educatoare fiind Pătraşcu Elena şi Voica Cristina). ca un original şi impresionant eveniment. Tudor Gheorghe (ed. indiferent dacă sunt în activitate sau ieşite la pensie. de cadrele didactice respective. la cl. supl. Vasilescu Maria (înv. “Grădini a nr. atunci când. În Scăieni se află şi trei GRĂDINI E: “Grădini a nr.. cu 30 de copii. anul editării acestei căr i. Ioni ă Elena. pleacă în. Pi a Claudia. fizică). Diaconescu Steliana (matematică). o adevărată sărbătoare de suflet. cu siguran ă. Popescu Emil Petre. este minunatul obicei de a sărbători pe fiecare cadru didactic atunci când iese la pensie.a III-a). pe deplin meritat.. Este un nobil gest de recunoaştere colectivă. Manolescu Ana (l. 2” (cu 54 de copii preşcolari. Dacă este să vorbim de corpul tehnic. în 1999. cât şi de to i locuitorii oraşului Boldeşti-Scăieni care. o depune d-ra secretară a şcolii Bică Daniela. predau următorii profesori: Dinu Ion (l. O muncă deosebit de responsabilă. cu discursuri emo ionante. Olaru Mioara (pens. desen). franceză). 3” (la Balaca. Soare Alina (religie). tit. Balaca). va rămâne întipărit nu numai în amintirea sărbători ilor. Sava Aurica şi Drăghici Marioara (la şc. supl.. şcoala are un specialist fochist: David Florica. la rândul meu. Teodorescu Junona (educa ie tehnologică). Ciucă Laura (biologie). ca nişte cadre didactice de excep ie. la cl.. deloc uşoară. la cl. supl. Stan Ioana. după ce şi-au făcut pe deplin datoria de dascăli. Tănăsescu Florica şi Dinu Maria. a IV-a) şi Şerban Diana (înv. Trebuie să mărturisesc cititorilor acestei căr i că şi subsemnatul. to i aceştia fiind deosebit de aprecia i. care se lasă deseori cu lacrimi. Manolache Cristina (geografie). 69 . având ca educatoare pe Popa Adriana şi Toma Ana). cu 45 de copii. Doroftei Floare (chimie). Chivu Luciana (înv. dar desfăşurată cu devo iune şi cu înalt profesionism. ceea ce. poartă o deosebită stimă tuturor cadrelor didactice. română). Cu această ocazie s-a putut vedea cât de mult au fost aprecia i şi iubi i colegii care. am ieşit la altă pensie. şi acolo. Pantelimonescu Silviu Paul (matematică). pentru care am fost invitat. O tradi ie frumoasă. În anul şcolar 2006/2007. încadrată cu educatoarele Bucuroiu Claudia şi Dumitru Camelia) şi “Grădini a nr.

fizică). rusă). lăsând o frumoasă amintire atât în inimile foştilor elevi cât şi ale colegilor din aceeaşi institu ie. în urmă cu patru decenii. am revenit la Scăieni de la Ploieşti. secretarii şcolii de atunci: Cucu Florin. Păunescu Aurora (l. Dumitru Constan a (matematică).. +Tănase Nicolae. că şi această şcoală a avut norocul să se bucure de o serie superior calificată de învă ători şi profesori de elită. fizica). +Juncu Maria (franceză). Ioni ă Elena (ed. Dumitrescu Ana (l. +Nica. to i aceştia fiindumi şi mie profesori. ofi eri superiori. Marinescu Veronica (biologie). +Margareta Bălan. +Iulia Dinescu. naturii). Vasiliu Aura (l. Voicu Elena. spre a aminti genera iilor care vin. au trecut în lumea de dincolo. română). +Tănăsescu Constantin (rusă. +Dincă Emilia (chimie). geografie). Constan a Diaconescu. Să trecem acum în revistă. profesori. Gaşpar Remus (matematică). Popişteanu Nicolae (matematică). ingineri. O prestigioasă muncă au depus-o. un excelent profesor de matematică). un capitol cu totul special în istoricul şcolii de la Scăieni. în dreptul numelui lor. biologie). Ionescu Doina (chimie). +Ioan Vlaiculescu. Spre a-i cunoaşte care sunt. Pârvulescu Constan a (l. +Adriana Filcescu. Cerchizan Marieta. preot înv. Treime”. 3 (1966-1971) apoi profesor titular la Şcoala nr. Stan Fabiola (matematică). Diaconescu Silvestru (geografie şi director între anii 1979-1980). Miroiu Florica. +Brezeanu Elvira. emigrată din Rusia sovietică în România de frica bolşevicilor). le-a fost de un imens folos în via ă. deocamdată fără cruciuli ă. de locuitori ceru i). un dascăl care învă a pe câ iva copilaşi să 70 . De aceea. ridicată înainte de 1737. chimie. Florica FlorescuŞaghy (fizică. Catrinoiu Silvia (geografie). unde fusesem numit director la Şcoala generală nr. pot să mă adaug şi pe mine. care de câteva ori a încercat fără succes să devină comună independentă (nu îndeplinea nr. apoi al i profesori: +Leon Lavric (l. în continuare. +Nedelcu Nicolae. Popescu Maria.. 17 cu cl. deoarece o notabilă parte a acestor foşti elevi au ajuns oameni de mare valoare în ara noastră: medici. profesori universitari. ed. Carpin Dumitru (matematică). +Dubeanu Marta (geografie). +Stoica Veronica şi a unor profesori ca +Nicolae Rotaru (deşi cu studii juridice. Victoria Simionescu (istorie. Suditu Georgeta. cărora foştilor copii de atunci. rusă. Ştefan Ioana. astăzi oameni maturi. română). scriitori etc. +Casieru Valeria (franceză). ŞCOALA DE LA SECIU Am văzut că localitatea Seciu. +Lidia Bagrov (l. oameni de artă şi cultură. Ei sunt rezultatul strădaniei unor învă ători ca: +Damian Ion. la cererea mea de transfer. Melchior Dumitru (chimie). română). La urmă. Cristian Petru Bălan (română. Stroescu Petre (istorie). Pavel Elisabeta şi Darie Elena. +Georgescu Galina (matematică).Cu triste e. rusă.. +Bobe Nicolae (istorie). să fie adăugat aici. română). Matei Paul (istorie). lideri politici. fost director al şcolii). Tănase Natalia (şt. Codescu Tudorina (istorie). +Go onoga Platon (l. Adam-Nica Vasilica (supl. am trecut o micu ă cruciuli ă. +Tănase Bălan. franceză şi latină). Pi a Claudia (biologie).. +Brandabur Ecaterina. Popescu Maria (istorie). avea. +Leti ia Axente (l. după ce. pe lângă biserica “Sf. rusă). română).. Minea Florica. I-X din acelaşi municipiu. mă văd obligat să precizez că unele foste cadre didactice din listele ce urmează. ar merita.

Într-un fel. poarta de intrare (şi de stagiatură) pentru cadrele didactice care voiau să ocupe mai târziu catedre la şcolile din Boldeşti sau Scăieni. din 1972 până în 1980. care continuă dotarea şcolii. El a fost director până la pensionare. un copac lung. bibliotecă. cu noi a început să se fundamenteze. din direc ii diferite. având cinci săli de clasă. vine ca director prof. l-am transformat într-un stâlp ce sus inea sârmele de curent electric şi astfel “şcoli a” a fost electrificată. pentru prima dată. câ iva ani la rând. un deal noroios. arşi ă. în ciuda multor dificultă i cărora a trebuit să le facă cu greu fa ă.. în micu a casă parohială de lângă biserica satului. eu. Pe acolo au trecut înv. Munteanu Margareta. scaune). venit de la Reghin. este numit director prof. ciclul gimnazial. De asemenea s-a procurat mobilier didactic nou în toate clasele (bănci. După pensionarea dumnealui. într-o odaie modestă. la care. pe acele meleaguri. Fiindcă nu mai exista deloc spa iu pentru clasa a V-a în clădirea şcolii primare. când se ajunsese la două genera ii cu clase paralele. ceea ce nu echivala nicicum cu o şcoală. Au fost înlocuite ferestrele vechi cu ferestre noi. de fapt. de la Boldeşti a primit func ia de director. tip termopan. lung de patru km . am fost găzdui i.. Popescu Emil.. urcând. Părin ii ne-au ajutat să cărăm din pădure. prof. dulapuri. înv. cu boii lui moş Du ă. de biologie Pop Simion. chiar de la debut. inclusiv apă caldă. cu clasa a V-a. actualul primar al oraşului. împreună cu prof. dat fiind că de la 240 elevi.pe ploi. când se construieşte un local cu patru săli de clasă (pentru clasele I-IV). În 1980 (până în 1985). prin cioplire şi fasonare. dar după aceea. De atunci până în 1960 nu au existat decât două săli de clasă. iar de la data de 1 mai 1986 până în prezent (2007). În 1986 s-a dat în folosin ă şcoala nouă. eram foarte tineri. pentru etanşarea claselor şi reducerea consumului de combustibil în timpul iernii. româna şi sportul. abrupt. numărul copiilor a crescut.a. de biologie Dumitru Ion. în incinta clădirii. Documentele din arhivă arată însă că şcoala propriu zisă a început să existe acolo în anul 1906. viscol sau ger. un suiş extenuant şi deloc plăcut. câ i erau prin anii 1978-82. Amândoi veneam pe jos. dar clădirea s-a construit în 1910. de geografie Diaconescu Silvestru. un an de zile. intervenind cât s-a putut pentru îmbogă irea inventarului ei şi în vederea înfrumuse ării şcolii. introducându-se. În prezent se definitivează lucrările la încălzirea centrală. Teodorescu Lucica. prof. mai ales în prolifica perioadă a “ceauşeilor”. şcoala Seciu devenise.scrie şi să citească. apă curentă. am fost numi i primii profesori la Seciu (eu predam matematica. cifrele s-au tot micşorat. încât existen a acestei şcoli a început să fie deja pusă sub semnul întrebării. În 2006 s-au primit investi ii noi pentru un grup sanitar în incinta clădirii. iar d-ra Munteanu biologia şi alte obiecte). în 1991 s-au făcut repara ii capitale. de matematică 71 . în 1972.. La început. care era. magazie ş.. măsu e. de asemenea. la ora actuală şcoala Seciu mai are doar 95 de elevi (40 la clasele I-IV şi 55 la clasele V-VIII). În 1960. Dar aveam două mari avantaje: acest soi de alpinism ne crease o excelentă condi ie fizică şi. s-a dovedit acolo un foarte bun gospodar. de matematică Valeriu Teodorescu care. Dănilă Ion. unde lucram cu vreo 16 copii. care a pus şcoala la punct. În 1960 a fost numit ca director prof. cancelarie. Între timp şi numărul cadrelor didactice crescuse. pe care. La clasele primare fusese director învă ătorul +Dănilă Ion care preda împreună cu învă ătoarea + Avramescu şi înv. De o şcoală nouă nu se poate vorbi până în 1964.

unde este găzduit şi dispensarul teritorial.. franceză).. prof. did.. Altminteri. Dumitru Ion. engleză). Tudor Otilia (istorie). română Vaida Gavril cu so ia dumnealui Vaida Maria. la ciclul întâi. Lupu Daniela (l. Profesorii de la şcoala Seciu. destul de bine dotată. Cum numărul copiilor a continuat să scadă. apoi prof. Du u Viorica. Teodorescu Valeriu (matematică). venind din Ploieştiori. Ion Damaris. din anul 1992 până astăzi. poate că tinerii căsători i se vor răzgândi şi vor face. Munteanu-Draghini Margareta. de 24 de copii. de matematică Mândrilă Elisabeta. Directoare şi educatoare este o proaspătă absolventă a Liceului pedagogic din Ploieşti. Manolache Cristian (geografie). por ile deschise ale frumoasei şcoli din Seciu aşteaptă de geaba. muzicală). Deci. care face zilnic naveta cu autobuzul. dar în prezent a rămas numai cu o singură grupă. Prin Ordinul 367 al Ministerului Educa iei şi Cercetării din 28 iunie 1962 s-a înfiin at această şcoală ai cărei absolven i urmau să devină şamotori şi operatori în fabricarea geamului. de l. avea înainte două grupe. fără copii. şi al ii (c.. Dar cine ştie. GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIA STICLEI BOLDEŞTI-SCĂIENI Este cunoscut şi sub numele vechi de “Liceul Boldeşti-Scăieni” (str. În toamna anului 1962 se deschide oficial Grupul Şcolar Materiale de 72 . nişte eforturi fizice mai mari.. sunt: Isbăşoiu Georgeta (l. să mai schimbe ceva. subsemnatul. această şcoală a rămas cu numai doi învă ători. Institu ia demarase numai cu două săli de clasă şi o bibliotecă iar elevii din afara localită ii aveau asigurată cazarea gratuită. ceea ce a impus să se lucreze cu clase simultane). Această grădini ă. GRĂDINI A DE LA SECIU În afară de această şcoală. din anii 1986-1992. Teodorescu Junona (ed. între timp. care func ionează în clădirea fostului cămin cultural local. Ciucă Laura (biologie). Teodorescu Margareta (ed. are un bogat şi fructuos istoric. tehnologică). copiii preşcolari din Seciu frecventează cu to ii grădini a de acolo. 6) care. titulari fiind Isbăşoiu Adriana (cu clasele simultane I şi a III-a) şi Dumitru Victor (cu cl. Brânzea Mădălina (l. s-a ajuns la numai două posturi de învă ători. prof. rămăseseră doar trei posturi de învă ători. prof. română). netitulare). Bucovului nr. şcoala de la Seciu va ajunge de unde a plecat: cu unul sau două grupuri mici de copii învă ând într-o odaie de patru pere i. temporare.. care era învă ătoare. în prezent. s-a pensionat din anul 2000). în anul şcolar 2006/2007. după cum urmează. iar cadrele didactice vor intra în şomaj sau vor merge să culeagă căpşuni în Spania. fizică şi ed. simultane a II-a şi a IV-a). fosta mea elevă. dat fiind scăderea numărului de copii. la rândul lui. Dar şi numărul preşcolarilor a scăzut într-o propor ie alarmantă! Dacă popula ia şcolară va scădea în acelaşi ritm.Arcanu Valeria. la Şcoala cu clasele I-VIII de la Seciu mai sunt doar 13 cadre didactice. (Educatoaredirectoare dintre anii 1968-2000. (Dar mai întâi trebuie să amintesc că. În prezent. Ştefănescu Lauren iu (religie).

1983-1986: Micu Silvia . Paralel. În anul şcolar 2006-2007. . sa demarat construc ia unui nou corp de clădire cu 6 săli de clasă. şcolarizează un număr de 650 de elevi care înva ă în 20 de clase. 1966. În anul 1976 Liceul Industrial şi-a schimbat din nou titulatura în Grup Şcolar pentru industria materialelor de construc ii.1982-1983: Bodan Aurelia . Şcoala are în dotare 8 săli de clasă.000 de volume. având spa iu insuficient. când a devenit Grupul Şcolar Industria Sticlei Boldeşti-Scăieni. Bidulescu Constantin . gra ie eforturilor regretatului profesor de educa ie fizică Pop Emil. În acelaşi an. chimie.director. s-a amenajat şi un frumos teren de sport. maiştri instructori Stanciu Ion şi Ioni ă C-tin. în toamna anului 2006. cu următoarele profile: electrotehnică. titulatură care a fost men inută până în 1990. şcoala a dat şi prima promo ie de absolven i. ca nou director al Grupului Şcolar a fost numit ing. un internat şcolar cu 100 de locuri.director adjunct. prof. o sală de sport şi o bogată bibliotecă. Burt Vladimir şi Gheorghe Gheorghe. Conform tradi iei.director. La finele anului 1971.1997-1999: Necula Gheorghe . o cantină şcolară cu 200 de locuri.director. ca director şi pe Brebeanu Elena ca director adjunct. un cămin şcolar cu 260 de locuri de cazare. cancelarie. În primăvara anului 1963 s-a deschis şantierul pentru o nouă clădire a şcolii.1972-1982: Vasiliu Traian .director. Sperăm să fie ultima schimbare de titluri. adjunct. birouri. Sunt create două clase . Corpul profesoral era format în vremea aceea din: directorul şcolii prof. adjunct. . . . în majoritate copiii muncitorilor Fabricii de Geamuri Scăieni. de română Bălan Tănase.director. de matematică Enescu Ion. În anul 1964 se numeşte în func ia de director adjunct doamna inginer Brebeanu Elena. între anii 1972-2007: . 4 laboratoare (fizică. . În prezent. .şi anume una cu profilul “lăcătuş mecanic de între inere” şi cea de a doua cu profilul “repara ii în industria geamurilor şi electricieni pentru instala ii electrice”. În 1965 existau 7 săli de clasă.director adjunct.director.director adjunct. Vasiliu Traian. Vă prezentăm mai jos conducerea liceului/gr. ingineri-7.dir. în meseria de operatori în fabricarea şi prelucrarea geamului. Norme profesori în anul şcolar 2006-2007: 38.2004-2007: Tănase Constan a . termenul de predare la cheie fiind octombrie 2007.director adjunct. un atelier mecanico-electric. maiştri-5. la care se adaugă şi trei ingineri din fabrică: Brebeanu Elena.5. bibliotecă. Din cauza cutremurelor din anii 1989-1990.dir. Simionescu Lucian .Construc ie care avea un număr de 60 de elevi. numărul de profesori este de 22. Necula Gheorghe . Anul următor. Grupul Şcolar Industria Sticlei Boldeşti-Scăieni. mecanică şi materiale de construc ie. Alexandru Gheorghe . ecologie şi protec ia mediului.director adjunct. laboratoare. Bidulescu Constantin . Grupul Şcolar a primit titulatura de Liceu Industrial cu profil chimie.1999-2004: Tănase Constan a . În anul 1972. se înfiin ează şi o clasă de maiştri-operatori în industria materialelor de construc ie (curs seral).1986-1997: Necula Gheorghe . Tănase Constan a . informatică şi electrotehnică). şcoala a beneficiat de munca 73 . şc.director. corpul de clădire cu ateliere şcoală şi laboratoare s-a deteriorat vizibil şi. cu 30. deoarece era nevoie urgentă de asemenea cadre la fabrică. avându-i la conducere pe Vasiliu Traian. Brebeanu Elena .

servan i pompieri. rom. sport). Sandu Cristina (consilier educativ). +Pop Emil (prof. dar serioasă. să nu fi avut niciodată în liceu nota la purtare sub 8. şi înăl imea de minimum 1. indiferent de locul reparti iei. colonel Ion Ungureanu. maşini. l. nu se primesc decât candida ii care pot îndeplini cumulativ o serie de condi ii cum ar fi: să aibă vârsta până la 25 de ani. există o mare şcoală care func ionează ca institu ie de învă ământ postliceal. după absolvire.asiduă a multor cadre didactice care au depus un efort sus inut pentru educarea tinerilor.). mat. arme şi motoare moderne.). Lec iile se desfăşoară în clase şi pe teren şi au un complex caracter tehnico-practic. din punct de vedere fizic şi psihologic. Dumitru Elisabeta (prof. l. având un poligon adecvat pentru excerci ii. unde cei mai buni specialişti în branşa pompieristică din ară. La concursul din anul acesta şcolar au fost repartizate 100 de locuri pentru subofi erii pompieri şi 25 de locuri pentru maiştri militari auto (la 5 aug. remunerarea este deosebit de convenabilă. l. cu grad de subofi eri pompieri. cu laboratoare. biol. dar admiterea se face pe bază de concursuri anuale sus inute pe un număr limitat de locuri. pe malul stâng al Teleajenului. “academie militară” care formează maiştri militari auto. sticlar). cursuri de zi. Tănase Constan a (ing. ofi eri superiori. Gheorghe Gheorghe (ing. Şcoala este foarte solicitată de mul i candida i care au absolvit liceul.). tehn. Această institu ie este subordonată direct Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari şi pregăteşte maiştri şi subofi eri militari în specialitatea auto pentru toate structurile Ministerului Afacerilor de Interne. Horia Luciana (prof. sticlar şi textilist). specialişti în servicii logistice. ap i medical. franceză-română).). Sunt concursuri destul de preten ioase. pe strada Poligonului nr. ŞCOALA MILITARĂ DE SUBOFI ERI POMPIERI “PAUL ZĂGĂNESCU” BOLDEŞTI-SCĂIENI Pu ini locuitori ai oraşului Boldeşti-Scăieni ştiu că pe aria localită ii lor. departe. vestitul luptător din Dealul Spirii care a comandat armata de pompieri împotriva unei unită i militare turceşti venită să înăbuşe revolu ia bucureştenilor de la 1848. sticlar). Bodan Aurelia (ing. Bidulescu Constantin (prof.). Este o mică. amintim (cei deceda i au o cruciuli ă înainte): +Enescu Ion (prof. sticlar). predau studen ilor cursuri de un înalt nivel tehnic.). +Vasiliu Traian (ing. so ia să nu aibă cetă enie străină sau să fie apatridă etc. fiz. mat.). Bălan Cristian Petru (prof. 2. să fie foarte sănătoşi.70 m. să nu apar ină nici unui partid politic. Brebeanu Elena (ing. rom. pompe. mat. Numele i s-a dat de la bravul erou român Paul Zăgănescu. engleză). Actuala genera ie: Necula Gheorghe (prof. undeva. Şcoala este excelent dotată cu tot materialul didactic necesar. cu durata de 2 ani. Samoilă Doina (ing. sticlar). Pârvulescu Constan a (prof.). având regim de colegiu tehnic militar. +Micu Silvia (prof. Comanda şcolii este exercitată în prezent de dl. 74 . să nu prezinte semne particulare evidente. Având în vedere că. 2006). Anton Mariana (prof. Din vechea genera ie.

la matematică un test grilă. nu astăzi!) foruri culturale locale şi să începem cu. cazarea. Pentru maiştri militari auto . din mecanică. electricitate şi magnetism.a. transportul toate acestea sunt gratuite. verificarea aptitudinilor fizice (alergare 50 m plat. categoria B şi C. Nici Seciu nu se lăsa mai prejos. dar pe care. era o adevărată întrecere între aceste două localită i şi deseori nu ştiai pe care din ele să le admiri mai mult. Astra Română S. asisten a medicală.. la fizică.cuprinde testarea psihologică. fizică moleculară şi termodinamică. în primul rând ca martorul ocular care le urmăream îndeaproape pe amândouă.21. deci. Desigur. la algebră şi geometrie. tot test grilă. eu o cunosc destul de bine. şcoala poate fi sunată la tel: 0244/12. din mecanică. Vă rog să re ine i amănuntul că vorbesc de o perioadă trecută.. CLUBUL BOLDEŞTI Clubul Schelei Boldeşti a fost un produs al societă ii S. examinarea medicală. sărituri în lungime de pe loc. acum 55-60 de ani. fizică moleculară şi termodinamică. Deşi erau localită i separate. din care nu lipseau numeroase serate de dans. la rândul ei. şcolarizarea. iar studen ii beneficiază de o soldă lunară şi alte beneficii. căci şi acolo exista un cămin cultural unde exista o frumoasă activitate. dar începuse să fie cunoscut în toată ara. care se afla în apogeul produc iei. la fizică. Încă din anul întâi. au avut o îndelungată tradi ie culturală. to i studen ii capătă carnete de conducere auto. desfăşurată în frumoase şi solide clădiri speciale. text pe grilă. aşadar. avea posibilită i materiale destul de mari.eliminatorie . CASE DE CULTURĂ Atât Boldeştii cât şi Scăienii. alergări de rezisten ă pe 1000 m plat ş. La absolvire. este fiica societă ii petrolifere anglo-olandeze Royal Dutch Shell. dacă doresc. flotări. din algebră. care. pe rând.). Pe parcursul celor doi ani de studii. echipele artistice de la Boldeşti sus ineau frumoase programe artistice la Scăieni. Din acest punct de vedere. schela Boldeşti. iar artiştii amatori din Scăieni sus ineau la fel de frumoase programe artistice la Boldeşti.Examenul de admitere se desfăşoară în două etape: Etapa I . Etapa a II-a: sus inerea lucrărilor scrise (pentru subofi eri pompieri . deşi eram copil pe vremea aceea. înfiin ată la Londra în anul 1907 iar astăzi cu sedii la Londra şi Haga. CLUBURI.la matematică un test grilă. Pentru informa ii suplimentare. CĂMINE CULTURALE. din secolul trecut. trigonometrie. de-a lungul deceniilor. iar reparti ia este asigurată pe baza mediilor socotite în ordine descrescândă.A. Nici Căminul cultural de la Scăieni. nu se lăsa mai prejos. pot continua studiile militare pentru a deveni ofi eri. iar Clubul de acolo devenise un centru cultural nu numai local. grada ii primesc o diplomă cu care.) Bineîn eles că participă numai candida ii care au promovat etapa întâi. numindu-se simplu 75 .50. activitatea acestor două dinamice (pe atunci. geometrie. electricitate şi magnetism. din fapte concrete sau din amintiri. deşi nu dispunea de fonduri de la vreo societate petroliferă. Să încercăm să evocăm.C.

altfel spus. de spa iul lor slujindu-se atât programele culturale ale schelei Boldeşti. având o scenă pentru spectacole. cele mai multe.Shell. societatea Astra le-a construit un frumos club. plus două mici colonii.. societatea Astra Română cumpărase terenuri petrolifere pe actuala rază a oraşului Boldeşti-Scăieni unde. săli de repeti ie. baluri. şedin e. până peste miezul nop ii. un mare teren de fotbal. întreprinzătorul industriaş român Ioan Niculescu Bazar. Considerându-se că sala mică a clubului nu mai putea face fa ă tuturor solicitărilor. subsoluri cu instala ii de încălzire centrală. alăturat. Pe vremea când nu apăruseră încă televizoarele. pe strada Zorilor (astăzi inclusă în sectorul Boldeşti) şi pe strada Distilăriei. dar la clubul mic din Boldeşti se puteau vedea filmele cele mai noi care deseori rulau înaintea premierelor din cinematografele ploieştene. 76 . Pe când eram copil. Ceva mai înainte. se ineau serbări şcolare. s-a construit un nucleu al unui proiectat centru petrolifer . servicii sanitare. unul de voley şi. nun i. Pentru a le face via a şi mai plăcută salaria ilor. tip microvile. sus inute afară. Acolo. clădiri foarte moderne pentru vremea aceea. cea mai mare din toate distilăriile petrochimice de acolo. pe actuala Alee a Clubului din Boldeşti. precum orchestra Radio. conferin e. garderobă. fundalul şi inima tuturor activită ilor culturale ale Boldeştiului. Existând o asemenea bază materială. În anul 1880.. în curtea căruia au plantat esen e rare de arbori. la cluburi aveau loc dese spectacolo artistice. în stil occidental. pentru adul i şi înotători. Acest club este înconjurat de un mic parc. Aşa se organizau pe atunci acele originale baluri. s-au ridicat frumoase şi rezistente case. o sală de ping-pong. Ea se consolidase mult. cât şi propaganda comunistă dirijată de culturnici. de asemenea cu case tip. În unele seri de vară. au adăugat un ştrand mic pentru copii şi altul mare. în anul 1938. cu o scenă modernă care era bine venită. ambele la Scăieni. cu participarea unor solişti vesti i. Clădirea clubului adăpostea o frumoasă sală pentru proiec ii cinematografice. după planurile unor arhitec i români şi străini. rafinăria Astra Română S. în timp ce zeci de tineri dansau cumin i tangouri. proiectate de inginerul Barboni (avioanele au zburat astăzi la ceruri. pentru că a înglobat societă ile petrolifere mai mici Sospero. după anul 1950. lângă grătarele cu mititei şi lângă mesele cu bere. în Boldeşti şi Scăieni nu existau alte distrac ii. prezentate fie de artiştii locali fie de artiştii invita i din ară. o sală de popice. la etaj o bibliotecă. filme etc. în nop ile cu lună plină şi cu lumina stinsă. s-a mai construit o clădire a unui nou club. acolo am văzut cele mai bune filme americane. Toate erau destinate ca locuin e pentru inginerii şi func ionarii schelei. ca Maria Tănase sau Maria Lătăre u. rafinăria Astra fiind. o branşă românească a lui Royal Dutch..) Aceste două construc ii . pe iarba din curtea clubului.au constituit baza materială sau mai bine zis motorul. Xenia şi Venus. fiindcă aşa era atunci. având în mijloc un havuz cu apă âşnind din nişte avionaşe “cu reac ie” în mişcare rotitoare. sub cerul liber. cândva plin de flori diverse şi bine îngrijit. cu capital străin. ca şi astăzi.importantul sediu al Schelei Boldeşti. pe terasa şi spa iul liber de lângă ştrand. a înfiin at. două terenuri de tenis. Pe scena clubului mare au dat spectacol numeroase ansambluri vestite din ară. de-a lungul a câtorva zeci de ani. franceze. mult mai mare. fireşte. În 1936 existau 16 rafinării în Ploieşti şi astfel oraşul acesta a devenit primul oraş petrolifer al Europei. la Ploieşti.în special Clubul mic . cele de pe Zorilor fiind mult mai elegante. italiene şi. A. sovietice. cânta o romantică orchestră.

Nu ştiu prin ce metode miraculoase./ Aproape de Ploieşti. trompetistul Puiu Păun (Virgil Păunescu). din care eu mai re in doar prima strofă: “Undeva departe. la serbări şi chiar şi la unele înmormântări. Îmi amintesc şi de o mare orchestră şi cor studen esc american din seria “Ambasadorii prieteniei”. profesorul şi compozitorul Ion Cucu Bănă eanu. a înfiin at o mare fanfară şi o mică orchestră simfonică alcătuită din 14 instrumentişti.. în ritmuri de marş..iar altă dată Ansamblul Armatei. căci fusese lansată de actri a americană de origine germană Marlene Dietrich (dar.. acest minunat profesor. Atmosfera Boldeştiului era mereu plină de muzică. Nae Tomescu sau toboşarul orchestrei. El scrisese şi “Imnul Boldeştiului”. pe deal. pentru boldeşteni şi scăienari. mai to i habar neavând înainte de muzică. pe când slujea ca militar în primul război mondial (în noaptea de 12 nov.etc.” autorul a localizat-o în româneşte. Şi când te gândeşti că.. Clubul Boldeşti a avut mare noroc cu achizi ionarea acestui profesor inimos. acest talentat muzician./ E-o localitate/ Numită Boldeşti!/ Şi-n via a nu-i mai bine/ Să trăieşti/ Ca la Scăieni/ Şi la Boldeşti! .. interpretul la tuba şi la bombardonul lui uriaş de alamă. Cucu Bănă eanu era gata să fie împuşcat cu pistolul. uşor de memorat. Jean Pandele. cântate pe celebra melodie germană “Lili Marlene” (sau “Lanterna”). care umbla tot timpul în mână cu o cutie specială construită pentru cele două nedespăr ite viori ale lui. în mai pu in de un an de zile. Între anii 1952-1966. un cor militar de 80 de persoane. marea activitate muzicală a clubului Boldeşti a încetat. care era şi scriitor.. prezentată la Club şi la Teatrul de Stat din Ploieşti. Când profesorul Bănă eanu a fost solicitat de Casa Centrală a Armatei din Capitală ca instructor al cercului de muzică militară. nu ştiu cum . la fel. de un ofi er francez care-l crezuse spion! După ce studentul în muzică i-a vorbit ofi erului în 77 . a putut să înve e pe tinerii recruta i de dumnealui în orchestre. Cea mai strălucită perioadă a clubului s-a datorat activită ii unui artist deosebit de talentat şi devotat culturii boldeştene.. de la schela Boldeşti. fiul unui mecanic. Aproape zilnic se putea auzi fanfara (mai to i din fanfară erau simpli muncitori!) răsunând puternic. “Lumină din adâncuri”. nişte versuri simple.că. şi fost profesor de muzică la Alexandria. autorul piesei simfonice “Fiat lux!”. din celebrele versuri germane ale poetului Hans Leip: “Vor der Kaserne/Vor den grossen Tor/ Stad eine Lanterne/ Und steht sie noch davor. care bătea să spargă toba. pe malul Dunării. Neuita i rămân pianistul polonez emigrant Paşuk. odată venit la Boldeşti din Turnu Măgurele. compusă de Norbert Schultze în 1938. el fiind şi un talentat acordeonist. autorul unui roman de aventuri turistice şi al unei piese de teatru despre petroliştii boldeşteni. unde se născuse.. to i elevii domnului Cucu Bănă eanu ştiau să cânte foarte bine la instrumentele acelea noi şi strălucitoare comandate de el la Bucureşti şi plătite cu bani grei de schelă. urmărită de cârduri de copii şi de lumea curioasă ieşită pe la por i! Vibrau toate geamurile caselor pe lângă care trecea voioasa bandă cu alămuri strălucind în soare! Ea cânta pe stradă. numai în câteva luni.” Însă pe atunci to i boldeştenii o ştiau. la sediul Societă ii Steaua Română din Scăieni.zic . dirijat de col. unde subsemnatul am tradus în engleză discursul primarului Aurică Marinescu. Tot de neuitat este şi activitatea tehnică a inginerului Barbone şi mai ales aceea a inginerului Corneliu Axente. Dinu Stelian. care pomenea şi de Scăieni. cu totul altfel). preferata solda ilor germani şi americani pe timpul celui de-al doilea război mondial. 1918).

franceză . avea obloane grele de fier cu multe lacăte la uşi. şi pentru că noi n-o putem lungi. pluşate. înregistrate pe primele videocasete şi prezentate la un videorecorder de prof. în vara anului 2006. cu o echipă de teatru şi de dansuri populare ş. existând anumite planificări rigide şi obligatorii şi un control sever al oricărei activită i culturale căreia i se trasa un anumit plan de îndeplinit. pe cât le-a stat în putin ă. în bună parte. au organizat cercuri de studii. fiindcă amatori se găsesc imediat. pere ii exteriori au devenit veceuri publice iar înăuntru cântă. peste care. mai recent. iar a trecut la schelă. pentru că primăria nu avea bani să-l refacă. de scenetele şi textele comice lansate cu mult umor de artişii locali deveni i populari... Directorii clubului care au urmat la Boldeşti au căutat. dar. Îmi amintesc şi acuma o haioasă butadă lansată de unul dintre ei: “Via a este scurtă. făcute de schelă. i se imprima de sus un caracter propagandistic standardizat şi axat pe principiile găunoase ale “educa iei culturale socialiste”. într-adevăr. le plouă. cu scaune noi. clubul trecuse în grija primăriei apoi. Când l-am văzut ultima dată. Ciucă şi Mihăilă. apoi iar 78 .. să men ină în ritm dinamic activitatea clubului. Ionel (Popa) Costache. de la schelă. cu brigăzi artistice. al directorilor. ultimul conducând clubul douăzeci de ani (1973-93) .a. lasă impresia că sunt din nou acceptabil de îngrijite şi încăpute pe mâini bune.perioadă în care institu ia s-a impus şi s-a mândrit cu armonioasele ei coruri. deşi nu totdeauna condi iile erau propice. cu tarafe de muzică populară.. Chiar şi astăzi.. cucuvelele. frumoase şi apuse amintiri. au reuşit. mul i îşi amintesc cu zâmbetul pe buze. s-au achitat cu brio de responsabilitatea lor cetă enească.) Cu totul tragică a devenit însă soarta clubului nou. În ciuda acestui control riguros. realizări cu care nu o dată sau distins la concursurile locale şi jude ene. în ciuda presiunilor ce veneau de la forurile superioare. cu o bibliotecă de peste 62. haide i so facem lată!” Am fi dorit ca şi în zilele noastre să mai existe. Păcat de ultimele dotări. deşi interioarele modificate nu mai slujesc scopului prioritar cu care demarase ini ial. care prin subterfugii inteligente.şi el muzician -. câte ceva din faimoasa activitate a Clubului de la Boldeşti. el avea geamurile sparte. Titi Iosif şi Corneliu Filostache. uneori au fost strecurate la club şi câteva filme americane interzise în ară.. cu solişti talenta i. de muzică ploieştean Leonida Brezeanu în fa a unui public avid de noută i artistice şi tehnice.. cu excep ia unor seri de discotecă ceea ce nu echivalează 100% cu no iunea de cultură . unde a apărut şi un mic bar. s-ar putea organiza acolo concursuri de înot cu premii. Dacă Clubul mic. (Plusurile acestea nu ne împiedică să în elegem pentru ce oare micu ul ştrand destinat copiilor a fost desfiin at.Boldeştiul trăieşte mai mult cu aceste nostalgice. precum şi terenurile de sport. Men ionăm numele acestor directori care. interpretând în spirit mai pragmatic ordinele şi conferindu-le adesea un specific local destul de liberal: Şandru Ion. Este şi meritul conducerii clubului de atunci. înăuntru! Dar.000 de volume. s-au străduit să men ină vie flacăra culturii locale şi ştim că. Ca şi înainte. când plouă afară. Gheorghiu Nicolae. curtea ştrandului. s-au dovedit a fi destul de nonconformişti. o echipă reprezentativă de tenis şi de voley. oameni buni. a avut totuşi norocul să revină pu in la via ă. au invitat artişti de seamă din ară. măcar pe sfert. amândoi s-au împrietenit şi au rămas prieteni până la sfârşitul vie ii.

Oamenii votează. pe uşile clădirii.d. Cu peste două decenii în urmă. dar cum comuniştii auziseră că acesta fusese “boier vechi şi domn creştin” şi cum analfabe ia lor habar nu aveau de istorie. El a fost botezat de două ori: întâi a căpătat numele de Căminul cultural “Constantin Brâncoveanu”. ce vremuri pline de via ă mai erau! În zilele noastre e pace.că ce să facă acolo. între doi flăcăi. conferin e. din America. datorită harnicei bibliotecare şefe care ştie cum să-şi atragă cititorii. poate. Pustiu. tot gândindu-mă şi gândindu-mă. pe care rareori a stat cineva! Nu mai vezi acolo filme. filme. E-hei. când este folosită ca sediu de votare. Casa de cultură din Scăieni s-a născut cu un alt nume.terminate adesea cu bătăi de pomină.. eu propusesem să i se spună “Casa de cultură “Mihai Eminescu”. La început i se spunea Căminul cultural Scăieni. Spa iul abandonat a devenit un jalnic adăpost pentru lilieci şi cucuvele.. în ultima vreme. şi Casa de cultură Scăieni (str. la Scăieni. merg doar la bibliotecă. tapisate..a.. fiindcă altminteri se demolează singur. Înainte. Să încercăm a o reconstitui.m. nu mai vezi localnicii intrând zilnic. E linişte. aveau loc săptămânal. mult frecventatele baluri . cu care uneori colabora şi făcea fructuoase schimburi de experien ă. nici club şi.. Nu ştiu pe cine să dau vina că se întâmplă aşa ceva şi.. sala mare a institu iei mai prinde oleacă via ă. bănuiesc că am găsit 79 . Proiectată în 1939 de acelaşi harnic arhitect Mişu Rădulescu. Oare a cui o fi vina că a ajuns în acest hal? De aici. în perioadele electorale.şi cam atât. păcat de scaunele acelea noi. sângeroase şi spectaculoase. CASA DE CULTURĂ SCĂIENI Cândva rivala dar şi prietena Clubului Boldeşti.la primărie şi. datorită litigiului dintre cele două foste stăpâne. singura institu ie care o duce acolo binemersi. pleacă . bătăi ca-n filme. nici nu prea se mai sinchiseşte nimeni să mai intre în acea clădire . motiv pentru care am şi pictat chipul poetului na ional pe frontispiciul clădirii. fiindcă stă mai mult închisă? Păcat de noul acoperiş de tablă zincată ce l-a înlocuit pe cel de iglă spartă. foarte frumos modernizată în anii trecu i... nici cămin cultural. de fapt. poate va veni şi pentru clubul nou o zi bună de renaştere. nimeni nu-i zicea aşa şi. la drept vorbind. pentru vreo codană care îi privea cu indiferen ă peamândoi pentru că ea iubea pe un al treilea ş. de altfel. Părea o firmă cu nume mai revolu ionar. unde nu se întâmplă totuşi mai nimic. hore. care transpusese de pe planşetă pe teren schi a şcolilor vechi din Scăieni şi Boldeşti.ah! vestitele baluri de la Scăieni . au cerut să i se schimbe numele în Căminul cultural “Horia. degradându-se pe zi ce trece şi făcându-l să pară mai vechi decât vechiul club. ca altă dată.. de un bleu imaculat. Bucovului nr. în câ iva ani.. denumirea a fost definitiv uitată. Acum doar o dată la câ iva ani. decât doar copiii şi unele persoanele mature care. Şi ar fi păcat. nu pot să dau nici un răspuns la această întrebare. fiind şi el prea lung. la cămin. cine ştie. spectacole de teatru. nun i. 5) are o istorioară a ei specială. în sala aceea goală. însă văd că astăzi nimeni nu-i mai zice nici casă de cultură. stârnite de bălăcenii cu itari. baluri. clubul nou a rămas o clădire părăsită şi pustie în care predomină mirosul de mucegai şi putreziciune. Dar numele acesta. decât să trăiesc cu speran a că. Cloşca şi Crişan”.

politicieni corup i.. Mi se înfiora de emo ie pielea pe mine şi-mi dădeau lacrimile când auzeam acest cântec armonios şi impunător.. iar Nea Lisandru îşi aprindea tacticos o igară. totul la nas: filme de aventuri..la oraş. dar când ieşi afară în lume . după care vocea continua: “Transmitem ştirile. În plus. După ce intram. în general. că te culturalizează. este foarte puternic informativă şi foarte diversă.unde î i serveşte. căci nu oricine îşi permitea să aibă radio în casă şi nici dumnealui nu avea cu cine să discute politică. să fim serioşi. la munte. aici în America. cinematografele. locuia familia femeii de serviciu de la această institu ie. medelniceriile şi hătmăniile. ui i deodată totul şi sim i că ai sufletul gol.. când eu însumi am organizat. cu nişte ani în urmă.. de frică să nu ne surprindă cineva că ascultăm clandestin pe imperialişti. Fati Floarea. Pe la orele 19. unde când lipsea operatorul Mielu Soroiu. fiindcă.oriunde! Ce mai: ea se face că te informează la minut. la deal şi la vale . pârcălăbiile. şi deodată. fete frumoase. răsuceam de două ori cheia în uşă. din difuzoare răsuna vocea frumoasă a Emanuelei Cerbu: “America vorbeşte României!” Şi imediat începea extraordinar de frumosul marş american “O. “Îi zâce bine. cu fundurile semi-goale. Ea a distrus casele de cultură. butonam ni eluş. cu canale multiple. etc. cea de pe sateli i.. filme lacrimogene. ca în locul lor să nu apară vreun “The Romanian Manele’s Club” sau chiar Ministerul Na ional al Manelelor! Din această cauză nici nu îndrăznesc să învinuiesc pe cineva şi încerc să vă propun a ne întoarce încă pu in.. interna ională. pe antene. nu mai sunt luate cu asalt ca ieri. În camerele de la etaj ale căminului cultural.. Cine ştie? Or fi şi ele pe cale de dispari ie.vinovatul principal: televizorul! Da.” Amândoi aşteptam cu sufletul la gură vestea cea mare “cu debarcatul paraşutiştilor americani în România”. eu proiectam filmele şi schimbam rolele.. intrând în casă la tine... pentru scurt timp. frate. cea na ională. de pe etc. căminele culturale şi casele de cultură de astăzi. lideri de partide în conflicte interminabile. precum au dispărut vătăşiile. fost cândva. care era pasionat de politică anticomunistă ca şi mine. la prieteni... sculă rară pe vremurile acelea. conform unor legi istorice necunoscute. Doamne fereşte.. şi State Anthem. fiindcă cine mai poate trăi astăzi fără ea. scandaluri faimoase. infiltrânduse clipă de clipă pe sub pielea şi pe sub pleoapele noastre . Era să strig: jos televiziunea! dar. îi zâce 80 .i face capul plin. în casă la mine. programe de TV? Poate că glumesc şi exagerez un pic când acuz televiziunea română şi din toată lumea cu pu ină mali ie. cu telenovele. un ardelean în vârstă. nea Lisandru nu prea ştia să prindă posturile de radio “Vocea Americii” şi “BBC Londra”. un elev în clasa a VII-a la şcoala din comună. ştiri senza ionale de ultimă oră. din toată ara. nea Lisandru mă chema să mergem amândoi în cabina de proiec ie unde se afla aparatul de radio al căminului. vibrând pe sticla monitoarelor TV etc.. dansatoare la bară. de te ame eşte. ne întâlneam tainic amândoi în cabină.şi dai de greută ile diurne.. manelu e „na ionale” rromâneşti. Columbia The Gem of The Ocean”. tehnicolor. cu intrare pe la balcon.. multina ională. nea Lisandru Fati. la ară.. televizorul sau televiziunea .cea pe cablu. până. În fiecare seară. însă tot nu am găsit adevăra ii vinova ii fiindcă. pentru a vă povesti şi altceva ceva despre acest Cămin cultural de la Scăieni. având numeroase tentacule tentante. apelând la mine. pentru câ iva ani de zile. folosit ca semnal de începere a emisiunilor în limba română. sport. seară de seară. cu so ul ei.. “cine cu cine”.. Imnul de Stat al SUA. şi o găseşti peste tot . ne aşezam amândoi în jurul mesei pe care se afla aparatul. cluburile. lângă aparatul de proiec ie.

. a venit. Ceaikovski. plin de mari speran e. când l-a adus înapoi. “Când om scăpa de eştia?” . Nici n-au început bine să solfegieze ariile lor.. murea de râs şi îi încuraja aplaudându-i (desigur.. De ce să nasculte?” “Şi ce ascultă.. fiindcă americanii ăia vorbesc bine româneşte. ca să li se prezinte în premieră pentru urechile lor.. arii din opere celebre: Verdi. A fost o unică experien ă pentru bie ii noştri solişti de operă. peste câteva zile. cu mugete de boi şi deseori era întrerupt. la care participa şi Ilie Moromete. cu discu ii asemănătoare cu ale eroilor lui Marin Preda din Poiana lui Ioacan. neinvitat.. s-a legitimat şi a reprodus ce a mărturisit feti a lui din naivitate sau din prostie.bine. Spectacolul. to i numai un zâmbet . boaa-lăă! Huo.. Tipul i-a mul umit zâmbind şi a plecat satisfăcut. după ce. nu..îi răspundeam eu cu naivitate şi cu mare încredere în zeii de peste ocean care nici nu ştiau dacă România este o ară sau o marcă de maşini. câ iva imitau nechezatul iepelor iar unul a strigat tare: “niiiee.aproba bătrânelul de lângă mine seria de critici la adresa regimului comunist al lui Gheorghiu Dej. numai ce vine. Dar au venit pe naiba. unde a găsit-o singură pe Flory. şi-o doină!” iar către cei din orchestră: “cânta i-ne. Subsemnatul. Flory i-a răspuns cu toată naivitatea de copil apolitic: “Sigur că ascultă. În schimb. condensatorul mobil a fost blocat numai pe radio Bucureşti şi nu se mai puteau asculta alte posturi de radio. “Vin.” Apoi i-a completat că mai este totdeauna şi un copil cu el (adică eu). l-a rugat să nu mai asculte. iată că. într-o duminică. ărănească!” Sala.. fără să ştim a fixa vreo dată apropiată. Tata ascultă numai Vocea Americii şi Londra. plini de aceleaşi vagi speran e nobile. păpuşico? Radio Moscova. fă. nici nu bănuiam pe-atunci că voi ajunge să transmit şi eu ştiri de la microfonul acestui iubit post de radio din Washington. cum să nu vină. vin americanii au ba în ăst an?” . Puiule. de vreo 12-13 ani. spre a ne da vreun răspuns. că nu-i voie aşa ceva şi i-a cerut aparatul. să se producă pe scenă. şi de mari comentatori politicieni. cu alai mare. “Ce zici. prin anii 60. dar se pare că nu era un om chiar rău. c-a trebuit să vin eu la ei. Când o soprană cu un bust voluminos şi-a înăl at glasul în cascade cristaline. Massenet ş.. şi-o sârbă. Nu ştiu cine a fost anchetatorul acela. care abia începuse de vreo douăzeci de minute. to i râdeau. Chiar aşe-i!” . nu. primi i cu aclama ii. pentru culturalizare. coborându-le lungi şi în trepte cu tremolo. la paaie!” Altul striga: “zi-ne. pe rând. apăruseră pe-acolo câ iva cântăre i de muzică populară de la Radiodifuziune. d-aia de-a noastră. nu pe artişti). pe care a întrebat-o dacă taică-su ascultă la aparatul de radio. Tot aşa.. muzică. da?” “A. din Capitală. în fa a unei săli arhipline de ărani colectivişti şi de lucrători de la IAS.înso i i de o miniorchestră simfonică şi încep.mă întreba câteodată deznădăjduit. Însă operatorul Mielu Soroiu a deblocat cu dibăcie condensatorul şi noi ne-am reluat meseria de pasiona i ascultători-amatori. fiindcă l-a chemat pe tatăl fetei. în loc să-i potolească pe bădăranii prost-crescu i. iacă aici la radio de la căminul nostru. cu câteva săptămâni înainte. baritoni..mă întreba nea Lisandru. s81 . un tovarăş de la Secu şi l-a căutat pe nea Lisandru acasă (el era plecat la serviciu). băi fra ilor. cu urechile lipite de difuzorul lăsat în surdină. Ravel. nene Lisandre. că o să-i facă praf pe ruşi cu bomba aia atomică a lor dacă mai fură din România” . că fiecare era imitat de unii din sală cu behăituri de oi.... A doua zi. feti a lui cea mare. neînvă ate cu muzică “grea”. în două autobuze. Glinka.a. Radio Bucureşti. la acel cămin şi o aleasă trupă de cântăre i de seamă de la Opera de stat din Bucureşti soprane. Vorbea şoptind misterios. başi. aduşi cu sila direct de la sapă.. Că de vreo două ori am ascultat şi eu.

după aceea. mul i ani. Vasile Crăciun. chiar şi un dans igănesc. To i cântăre ii au coborât indigna i de pe scenă (careva din ei chiar a protestat cu voce tare) şi au plecat umili i. pe patru voci. viitorul primar al oraşului şi al ii. Drept răsplată. un inginer vecin cu această institu ie. Echipele de coruri şi dansuri au participat la concursuri pe jude şi au ocupat de fiecare dată locul întâi. înso i i de o echipă de cineaşti de la jurnalul de actualită i a studiourilor cinematografice “Alexandru Sahia” din Bucureşti. iar altă săli ă ca oficiu poştal. Cloşca şi Crişan” din Scăieni a fost lăudat şi răs-lăudat. unii cu lacrimi în ochi. la care au participat redactorii şefi de la ziarele Scânteia şi România liberă. Atunci a luat fiin ă un mare cor mixt. George Moroianu. s-a dansat “Căluşarii”. după orele de şcoală. ca săli de clasă. unde îşi prezenta frumosul şi bogatul lor repertoriu. S-au prezentat cu succes piese de teatru. cu protagonişti din comună. am amintit că în sediul acestui cămin cultural se adăpostise conducerea prefecturii jude ene iar în perioada când şcoala de la Scăieni era în construc ie. conducerea căminului a fost imediat schimbată şi ca director al institu iei a fost numit prof. Într-o sală decorată festiv. Elena Stoicescu. În timpul războiului. apoi “Kazaciok”. câ iva ani la rând. echipele artistice ale căminului cultural de la Scăieni au beneficiat de transport absolut gratuit cu camioane (rareori cu autobuze) în tot jude ul. surorile Tan a şi Nu a Mihăilescu. Pionierii le-au oferit flori. ambele instruite şi dirijate de acelaşi profesor. A urmat o ancheta de două zile. două din încăperile institu iei au servit. o echipă de dansuri na ionale. fiind dat ca model. iar jurnalul cu activitatea acestui cămin a rulat zile întregi la toate cinematografele din ară. în urma reclama iilor primite. cu steaguri roşii şi tricolore. ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti Rodion Dumbadze. Atunci Căminul cultural “Horia. pentru această mare ruşine. a urmat un măre spectacol de gală.a întrerupt brusc. S-a cântat “Katiuşa”. Totul era filmat. dar nimeni nu i-a găsit vreodată pe acei vinova i anonimi. fra ii Titus şi Coca Beuca.de data aceasta era o audien ă foarte disciplinată şi receptivă -. o aşa numită “brigadă de agita ie” şi de recitatori. un alt cor de fete. înso it de to i membrii ambasadei lui. Pentru că acest cămin a fost dat ca exemplu în presa centrală. au venit la spectacolul special oferit de “zilele prieteniei cu Uniunea Sovietică”. spunându-se că indivizii cu pricina nu erau scăienari. Până să se aducă aparate de proiec ie la cabina cinematografică. în care excelau actorii amatori: Cornel Tănase (tatăl marii artiste de film Carmen Tănase). . deschis cu imnurile de stat ale celor două “ ări surori”. în fine. Iar foştii spectatori i-au huiduit până s-au urcat în autobuze şi au plecat acasă la Bucureşti cu coada între picioare. plină de multă lume (şi de securişti în civil). în mare rumoare şi cu un total fiasco pentru bie ii oaspe i. Mielu Soroiu. până seara târziu. Drept urmare. două echipe de teatru. regretatul Paul Svistovici82 .... în costume ruseşti. Lenu a Matei. cu simularea unei bătăi între două tabere de “ igani” danstori care foloseau copiii mici ca “proiectile” unii contra altora. Cam aşa arăta educa ia socialistă a unor indivizi din acele vremuri. de română Tănase Bălan care a condus căminul cultural timp de peste două decenii. “Ca la uşa cortului”.. A fost ceva original. care probabil că speraseră mult în vreo şuşanea copioasă în provincie. lucrând zilnic la cămin. Puiu Popa. viitorul inginer Gheorghe Gheorghe care era şi acordeonistul echipelor de dans. la care lumea aplauda entuziasmată. un dans comic de imens succes. a primit zeci de elogii şi diplome.

la data de 21 oct. căminul cultural Scăieni. director al Casei de cultură a fost numit Gheorghe Tudor. sec ia româno-franceza. câteva filme ruseşti care ne-au delectat mult pe noi copiii: comedia “Toată lumea râde. mult mai productiv. men inându-i faima de care se bucura. ac iuni specifice. International Publishing Company. “Copiii căpitanului Grant” ş. Doamna Eugenia Ilie este mama a două fete studioase şi realizate profesional: Ilie (Rada) Andreea. (n. 20.02. în prezent studentă în Canda la Departamentul de matematică al Universită ii Carolina. o frumoasă şi bogată bibliotecă. a binevoit să ne proiecteze. licen iată a Facultă ii de Litere Bucureşti. ajutată temporar de Andreea Cristina Călin (care este şi inginer energetician) şi de Iulia Stârceanu. 1995.împrumuturi..1979). 13. Atunci era bibliotecară Valeria Paraschivescu.. Pentru majoritatea dintre noi acelea erau primele filme pe care le vedeam vreodată în via a noastră.800 de volume şi trei periodice la care este abonată.biblioteca. la ini iativa doamnei Ilie. cu masterat în Comunicări şi rela ii publice.09. De fapt. În afară de serviciile oferite publicului . Dar în sală imita iile acustice se prelungeau până la aproape un minut. care a continuat cu mult succes activitatea institu iei. ea a continuat activitatea Bibliotecii Comunale Scăieni.1981). Universitatea Bucureşti. acum bibliotecară-şefă. Ciudatul nume se datorează faptului că unii dintre membrii fondatori erau deja membri ai cenaclului bucureştean “String”. Prahova). Şi ca să închei istorioara de fa ă. cifra mărindu-se în fiecare lună. Tănase Bălan la pensie. Existen a acestui cerc literar destul de activ este atestată şi de un site pe Internet al cenaclurilor din România. “Primăvara”. între 19781981. În anul 2007 biblioteca are un fond de carte de 20. scene foarte pudice. când a luat fiin ă oraşul. la care participau elevele Daniela Zeca (viitoarea directoare TVR Cultural). BIBLIOTECA DE PE LÂNGĂ CASA DE CULTURĂ SCĂIENI Ca şi Clubul de la Boldeşti. “Prin esa mofturoasă”. ulterior rebotezat “Casa de cultură Scăieni”. 83 . După ieşirea prof. redactor şef la Editura RAO. Numărul curent de utilizatori activi este de 1550. amintesc amănuntul că pe scena acestui cămin cultural şi-a făcut debutul marea interpretă Irina Loghin care. pe teren. Ilie (Bednarovschin) Angela-Georgiana (n. absolventă a Facultă ii de Matematică.a. mai ales când doi îndrăgosti i se sărutau pe ecran. Cristian Petru Bălan. “Balaurul” (Krasivaia Vassilisa). de popularizarea a căr ii şi a bibliotecii . a găzduit de-a lungul anilor. în prezent pensionară.Simionescu. la adresa: http://memebers. cu aparatul lui personal. care nu durau mai mult de 2-3 secunde. Dar şi pentru cei mari era o delectare. începând cu anul 1968. Atunci mai to i tinerii din sală îşi uguiau buzele.. cu nume englezesc: “Satelit String” (string=pe româneşte “instrument cu coarde/coarda/struna/sfoara” satelitului). cântă şi dansează” (Vesiolîie rebiata). Universitatea Bucureşti. 24. a înfiin at un al doilea Cenaclu Literar. era o frumoasă fetişcană angajată la Fabrica de geamuri Scăieni. imitând şi amplificând cu mari intensificări sonore sunetul intim al sărutărilor eroilor de pe ecran. după care a fost numită Eugenia Ilie (n.06.htm. Daniela Matei. pe atunci. s-a înfiin at un prim cenaclu literar. sora poetului Corneliu Şerban. După vreo 15 ani.tripod.1954 la Teişani.. Cornelia Stan şi prof.com/-quasaris/cntact/dreapta.

“ArtPanorama” ş. Părin ii mei i-au îndeplinit dorin a şi lui Dăncescu i-a plăcut foarte mult noul lui domiciliu şi anturaj. adunând copii orfani între 7-15 ani din toată ara. precum “Magazin”.asp?cautare=&categ=7. Nu ştiu dacă această Casă de copii de la Scăieni a purtat sau nu vreodată acest nume. şi-a donat toată averea şi casa pentru a fi dăruite unei case de copii orfani ce trebuia să poarte numele “Elena Doamna”. cu to ii frecventând Şcoala generală de la Scăieni. s-a rugat să-l luăm cu noi şi să-l ducem la orfelinatul respectiv. “Satelit String”.nemira. ca într-o nouă familie. Ei dispuneau de dormitoare luminoase şi curate. 84 . despre care am mai vorbit la capitolul despre şcoli. prin testament.antologie de texte. toate aflate în interiorul unui fost mare conac boieresc (clădirea există şi astăzi. lăcaş situat pe un deal. în toamna anului 1945. de o sală de studiu. de Angela Ilie (5 poezii). lenjerie. de Robert David. “Anticipa ia”. în volume de poezie sau proză. înconjurat de câteva pogoane de vii cu vi ă nobilă şi cu livezi de pomi fructiferi. Numerele con in proză scurtă şi poezie. Dăncescu. în decembrie 1999. îndeosebi din Moldova lovită de marea secetă. Acolo copiii prestau şi mici activită i agricole. Îmi amintesc bine de acest orfelinat pentru că mergeam acolo deseori să mă joc cu unii dintre copii. Efectivul maxim de copii înscrişi a fost de 52. de Silviu Nicolae şi “Prezen a aripei” . şi au apărut cu sprijinul Funda iei Pentru Tineret Bucureşti. intervenind pe lângă autorită i să li se ofere îmbrăcăminte şi hrană bună. Domnia sa a făcut tot posibilul ca to i copiii veni i acolo să se simtă bine.poezie. 44). care are ca autor pe Dan Mihai Pavelescu. cu mese şi bănci..a. apărut la Editura Nemira. CASA DE COPII ORFANI DIN SCĂIENI Pentru cei care vor căuta adresa acestui orfelinat. îngrijitori şi educatori. un anume Sergiu Kogălniceanu care. în anul 1947. cu to ii ofi eri cu grade înalte în fosta securitate. Numeroase teste apărute în acest fanzin au fost republicate în reviste literare centrale. Viilor la nr. Dintre acei copii unii erau foarte dota i din punct de vedere intelectual şi au ajuns departe.În perioada 1995-2004. un copil orfan din Ceptura. la timpul acela. cele mai reuşite crea ii literare ale membrilor cenaclului au fost publicate în Fazinul “Satelit String”. a fost o foarte frumoasă şi altruistă ini iativă. dar. asisten ă medicală şi o echipă de personal adecvat: bucătari. mai ales că fanzinul respectiv. venită din sufletul unui descendent al lui Mihail Kogălnceanu. pe str. “Cronica Română”. spălătorese. vă spun de la bun început că el nu mai există. precum fra ii Lozneanu şi fra ii Tameş. so ia domnitorului Alexandru Ioan Cuza. de o cantină. este men ionat în dic ionarul de proză ştiin ificofantastică numit “Dic ionar SF”. Director al orfelinatului a fost viitorul profesor Silviu Diaconescu. cu titlurile: “Turnurile Gemene” . Când familia mea s-a mutat de la Ceptura de Jos (Prahova) la Scăieni. editat de Bibliotecă. care a decedat de curând la Scăieni în vârstă de 101 ani. ca un nou Mecena. Ea a fost fondată în vara anului 1945. Primul administrator al acestei Case a fost Ion Munteanu. Este o activitate a bibliotecii care merită toate laudele.ro/dictionare/sf. Vezi: http://www.proză. “O zona-zoster pentru îngeri” .

aflată chiar lângă şcoala veche din Boldeşti. ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIL” DIN BOLDEŞTI Până în anul 1949.7%. unde func ionam ca profesor.. mai milos. devenită foarte blândă. cioara se desprindea de cârd şi cobora imediat pe bra ele sale. marea majoritate a popula iei este de religie ortodoxă (86. fel de fel de cântece. clădirea fostei Case de copii a devenit sediul Întreprinderii de Stat. IAS Boldeşti iar în prezent locuin ă particulară. aceşti copii au fost folosi i ca primii “vânători” care se că ărau prin copaci. precum era vesela compozi ie a lui Mihail Leontievici Starokadomsky “Drume ii veseli”: “.. Nu ştiu ce s-a întâmplat cu Cocu a lui. femeile ieşeau pe la por i şi privindu-i îşi ştergeau lacrimile de la ochi de mila lor sau le dădeau câte ceva. şi. despre care se spunea cu sunt “mari dăunători ai culturilor agricole”. În noiembrie 1955. recensământului din 2002). conf. căci era interzis să cerşească sau să primească ceva de la oamenii din sat. orfelinatul a fost desfiin at iar copiii au fost muta i la un alt orfelinat mai mare. de unde trânteau la pământ toate cuiburile ciorilor. iar seismul din 1977 a anihilat-o complet. dar nu ştiam că fuseseră pictate de Pârvu Mutu. dar de atunci iubesc şi eu ciorile.Hai la drum! Hai la drum!/ Haide i să pornim acum!/ Luăm şi cocoşelul./ Papagalul. Din păcate. cântând destul de frumos. În acest oraş sunt trei biserici ortodoxe şi trei neoprotestante. O arunca în sus. iar în Boldeşti-Scăieni: 96. mereu numai cântând şi cântând.806. De asemenea. în majoritate. să nu uităm pisica. formată din aceşti copilaşi orfani.7%./ Dar să nu uităm pisica!/ Dar. melodii pe care eu le ştiu de la ei şi acum. Îmi amintesc că.. zbura şi se amesteca cu alte ciori. conform aceluiaşi recensământ.. după planurile arhitectului Ioan Socolescu. declarată monument istoric. că “de-aia n-au oamenii ce să mănânce”.. cu pui şi cu ouă cu tot. Să le prezentăm pe rând: BISERICA “SF. disciplina i. pictată de vestitul zugrav de icoane Pârvu Mutu şi cercetată de Nicolae Iorga. şi-a pitit în sân un pui de cioară care mai avea pu in până să zboare şi l-a crescut în taină mai bine de un an de zile. în drum spre şcoală. mergeau totdeauna pe drum.428. a mai fost o biserică veche în Boldeşti. maimu ica. îmi amintesc cum. drept urmare. căci am văzut cât de mult se pot ataşa fa ă de noi oamenii. În anii următori. acei copii înşira i în coloane.” De fiecare dată când coloana./ Merge şi că elul. Din cauza 85 . Unul dintre copii. traduse din limba rusă. la Buzău. Ea avea o turlă centrală şi două turle mai mici în fa ă.Pe vremea aceea venise ordin să fie distruse toate cuiburile de ciori. îi răspundea cu aceeaşi dragoste. dar când o striga “Cocaa!”. În anul 1938 se începuse construirea unei noi biserici.. Mi l-a dat şi mie în mână spunând că i-a pus numele mamei lui decedate. deseori. trecea spre şcoală cântând sau când ei se întorceau de la şcoală. în recrea ii. din totalul popula iei de 18. veneam şi priveam cu aten ie zidurile cu acele picturi destul de şterse şi scrijelate. Pe Coca o iubea foarte mult şi pasărea.. la o popula ie de 11112 locuitori.. Coca. dar copiii refuzau. ea a fost foarte grav avariată de cutremurul din 1940. BISERICILE DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI În România.

Fondurile pentru lucrare au fost suportate de enoriaşii parohiei.războiului. în 1949. frumos sculptate. pe cei ce trec pragul Casei Tale! Donată de AUREL IONESCU ŞI NELI DĂSCĂLESCU din Ploieşti”. în locul altei biserici care a fost complet distrusă de cutremurul din 1977. se află pisania bisericii care consemnează acest eveniment în următoarele cuvinte: “Cu vrerea Tatălui. . fiind invitat. în fruntea unui sobor de preo i condus de P.C. ziua 22. apreciat şi sprijinit de enoriaşi. la marele cutremur din 4 martie 1977. de părintele secretar al Patriarhiei să particip la marele prânz al invita ilor de onoare care a avut loc la Casa Seciu şi să stau de vobă cu P. Aşadar.F. în luna mai.P.F.P. În anul 1984. PĂRINTE TEOCTIST. în ziua de 22 mai 1994. care mi-a oferit o lucrare teologică publicată de P.însăşi masivitatea acelui deal este săltată prin trepida ii de undele seismice . Deasupra intrării în pronaos şi a unor uşi duble. Această biserică a fost clădită cu ajutorul enoriaşilor. La 22 mai 1994. VASILE. Binecuvântează. era stringentă nevoie de un alt proiect şi trebuia de urgen ă început un alt nou lăcaş. Sa în acel 86 . Doamne. Constantin Bercaru. cu dona iile Sfintei Arhiepiscopii. şi această biserică a fost totalmente distrusă. lucrările au fost întrerupte şi reluate în anul 1946. după mari insisten e. Arh. Patriarh Teoctist. între anii 1985-1990. Mihail şi Gavril.S. s-a întocmit un deviz pentru o nouă biserică. la Seciu. PREOT ILIE T. Târnosirea bisericii a fost săvârşită de P.S. Arhiepiscop al minoritarei Biserici Ortodoxe a Finlandei şi cu Î. Mihăi ă al Târgoviştei. împreună cu Î. Peste unsprezece ani. motiv pentru care. în stil neobizantin.devenind un factor care amplifică vibra iile teluriene locale până la 8 grade pe scara Rihter. cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh. precum şi de ajutoare importante venite din partea Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor. s-a primit aprobarea de construc ie a unei noi biserici care a fost terminată în 1992. a fost construită biserica cu hramul Sf. biserica aceasta a fost sfin ită de Prea Fericitul Patriarh Justinian Marina. Vasile şi de un număr mare de preo i. John. Pictura a fost executată de MARIAN RONDELLI. În 1994. din ini iativa preotului Ioan Popescu şi a preotului foarte popular. prin stăruin a consiliului parohial şi a preotului PÎRVU OCTAVIAN. inclusiv pictura care a fost executată de pictorul Marian Roncelli.F. pe baza unui plan al arhitec ilor Mihai (Mişu) Rădulescu şi Vasile Grecu. Sub îndrumarea harnicului preot Octavian Pârvu. ca ziarist american. asistat de protoiereul Ilie T. dar se pare că terenul foarte labil de la poalele dealului care se termină sus. am fost cu so ia mea Dorina Bălan la serviciul religios de sfin ire a bisericii. pe o placă de marmoră. lăcaşul a fost târnosit de Prea Fericitul Părinte Teoctist Arăpaşu.

între 1936-38. în acest scop trimi ăndu-mă să iau imediat legătura cu P. cum mă rugase cu limbă de moarte distinsul şi regretatul autor aromân. a acestei bisericii. Patriarh mi l-a prezentat pe P. la Editura “Holy Cross” din San Francisco. P. Bătrânii îmi povesteau că de sub biserica lui Bălăceanu până la conacul lui. primarul comunei. P. aflată pe moşia Scăieni şi dăruită falansterului. îmi spusese că autorul căr ii îi fusese diriginte la liceul din Roman şi că mă ajută să reeditez eu excep ionala-i trilogie cristologică. zidită din ini iativa domnitorul Constantin Brâncoveanu. în 1993. şi s-a ridicat pe un loc de împroprietărire căpătat în 1923. constructorul halelor şi a catedralei din Ploieşti. a luat fiin ă în 1864. din America. Arhiepiscop Valeriu Anania. De aici. În convorbirea mea cu P. Teoctist i-am relatat convorbirea pe care o avusesem în 1981 cu predecesorul lui. John. Fiul lui Dumnezeu” (Via a lui Iisus). a durat trei ani. cu echipa constructorilor ei. i-am oferit cartea pe care-o scrisesem cu un an înainte. cu o funda ie puternică şi pe un soclu înalt. La rândul meu. din oraşul Kuopio. care-mi citise înainte în ziarul “Tribuna” din Sibiu necrologul scris de mine pentru prof. traducător al Bibliei. arsă în 1715. a fost începută în 1936. care mi-a declarat că iubeşte America şi cunoaşte bine metropola lângă care locuiesc. “Via a lui Iisus în secven e cronologice”.F. spa ioasă. apărută în America. încercările mele de a reeditat trilogia lui Diamandi au mai întâmpinat câteva piedici birocratice şi nici acum nu am putut-o reedita. Arhiepiscop al Kareliei şi Finlandei. ridicată de familia lui Bălăceanu. dar nu am dat niciodată de urmele lui. scrisă de un prieten al meu.. ar fi existat un tunel secret care apoi se continua pe sub deal. mutat ulterior la un cimitir din Bucureşti. Construc ia. Noua biserică. Aceste amănunte i le-am etalat atunci P. până sus. Sale Teoctist care m-a asigurat că este întru totul de acord cu propunerea mea. devenită parohie. cu bani oferi i de Schela Boldeşti şi de primăria condusă de Ilie Răspop. purtând hramul “Adormirea Maicii Domnului”.F Justin. “Adormirea Maicii Domnului”..F. că s-ar putea să o reedităm în curând. Chicago. Este o construc ie masivă. astăzi dispărut. P. Iar a treia a fost distrusă de cutremurul din 1882 şi rezidită de Bălăceanu. la fa a locului. şi tot căutam cu al i copii vestitul tunel. care este scriitor şi erudit teolog. din 1938. alta din cărămidă. dar cu ziduri nu prea bine consolidate.) Sfântul lăcaş 87 . (Vezi fotografia inedită. în parcul Patriarhiei din Capitală. despre necesitatea republicării trilogiei “Fiul Omului. scriitorul aromân Sterie Diamandi (1897-1981).F. apoi “Sfântul Nicolae şi Sfântul Spiridon”.S. Totuşi. m-a sfătuit să am răbdare. Patriarh Justin.an. Finlanda. îmi păşteam oi ele pe lângă acel cavou. la cavoul unde îi fusese depus sarcofagul. pe atunci director al BOR. Pe când eram copil. Sterie Diamandi. BISERICA “ADORMIREA MAICII DOMNULUI” DIN SCĂIENI Prima biserică solidă în Scăieni.F. Părintele Anania. largă. Documentele păstrate ne arată însă că în Scăieni au mai existat înainte şi alte trei biserici: una din bârne. Am mai vorbit despre ea la capitolul despre şcoala Scăieni.S. nu este deloc simplu să rezolvi unele probleme care pot fi finalizate numai printr-o prezen ă continuă acolo. proiectată de arhitectul Toma Socolescu. dar din nou distrusă de cutremurul din 10 noiembrie 1940.

Mânzală. Biserica a avut şi pre ioase căr i de cult care. de pe pronaos. ca provizorat. totul depinzând de fondurile insuficiente. apoi turlă cubică din fa ă. şi. Ca exterior. întreaga construc ie. Cele mai pre ioase sunt două icoane pe lemn. A urmat un şir de ani de reparări treptate. La cutremur însă. În cădere. părintele Babi reface acoperişul. cum pe la sate nu găseşti alta asemănătoare. Cu banii de la enoriaşi şi de la stat. de la biserica cu picturi în frescă de la 1796). Prahova. Preotul Ioan Vlaiculescu (n. 88 . Poate că ar fi trebuit să se insiste pentru păstrarea lor la Scăieni. şi pe necesită ile utilitare. Vineri” din Capitală) a slujit atât la Scăieni cât şi la Balaca între 1913-1952. dar Mânzală nu l-a ascultat. scurtată şi ea şi lucrată tot din materiale uşoare. a suferit estetic. în 1952 a fost numit ca preot paroh părintele Babi Gh. mai grea decât puteau zidurile să suporte masivitatea ei. cutremurul din 1940 a apucat-o întreagă. Vlad (Vladimir). de tablă zincată. S-a mers. venit de la Chi orani. Pe atunci. fără să se priceapă la construc ii. După ce părintele Vlaiculescu s-a pensionat. renovarea era gata. a adus un tractor de la schelă. evident. pe partea economică. în fa ă (de 36 m înăl ime. de asemenea largă şi masivă. Sf. Construc ia. 17. Cam din acea perioadă durează şi casa parohială de pe strada Colinei. turla a stricat naosul. Au existat opinii că acolo este mai mult mâna lui Grigorescu decât a ucenicului său. Să nu uităm că fosta conducere comunistă era ostilă bisericii şi nu voia să sprijine lăcaşele de cult. Ele sunt înregistrate la patrimoniu. Înainte biserica aceasta avea numai două turle: una înaltă. Oricum. pare-se. reprezentându-i pe Iisus şi pe Fecioara Maria. mai mult decât stricase cutremurul însuşi. a opinat că există pericolul ca turla cea înaltă să cadă peste oameni şi. iar primarul de atunci. par ial. Ambele turlişoare aveau acum un schelet de lemn. Acum biserica a căpătat trei turle. La finele anului 1951. dispărându-i acel echilibru arhitectonic pe care-l avusese la început. fiind şi învă ător. care servea şi de clopotni ă. în anul 1941. folosindu-se icoanele adăugate pe pere i şi vechea catapeteasmă. a construit şi casa parorhială în 1934. basarabean de origine. Icoanele actuale sunt valoroase şi provin de la trei biserici vechi (2 icoane pe lemn şi 6 icoane mari. cu ajutorul enoriaşilor. În interior nu s-a apucat a fi pictată. a fost tencuită exterior.1957 la Bucureşti. nu de 46 m. din propria-i ini iativă. desigur. înmormântat la cimitirul „Sf. după un nou plan. dar mai cu seamă turlele (cel mai mult turla din spate) s-au şubrezit mult. între 1952-1959. preot paroh era Ioan Vlaiculescu care îl sfătuise pe primar să găsească altă solu ie de demolare. căci stilul este grigorescian. La fel turla din spate. căci a fost impusă această solicitare. m. în comuna Opări i. Prahova. când s-a înlocuit acoperişul greu de iglă cu unul mai uşor. aşa cum o proiectase arhitectul Socolescu. adăugând două turle mai mici şi mai uşoare. 9. în spate. până a ieşit la pensie. noua biserică apărea frumoasă şi impunătoare. ini ial). cel care a făcut şi schi a pentru capela cimitirului. Gazele şi lumina s-au introdus abia în 1974.era acoperit cu iglă şi la ridicarea lui au contribuit şi cetă enii din fosta comună Scăieni. cât fusese cea veche.05. din păcate. sa.09. Între anii 1960-65. pictate în 1855 de zugravul Afanasir care a lucrat înainte cu marele Nicolae Grigorescu.1889. pe urgen a pragmatică de a fi dată cât mai repede în folosin ă. au fost cerute şi trimise la Mănăstirea Sinaia. a legat nişte lan uri de turlă şi a tras-o jos.

Deşi s-au ob inut o parte din fondurile necesare. 1988. (toate inf. 1897. precum regreta ii Drăgoi Ioan. vecinul bisericii. “Dic . atât ea cât şi clopotni a. 1972. “Dic . Se pare că această biserică a durat un timp. adică din anul 1793. al jud. dar trebuie spus că mai sunt necesari bani pentru noul mobilier. lucrările. preotul paroh Vlad Babi s-a pensionat (la fel dăscăli a. Părintele Babi avusese talenta i cantori la strană. când. p. cit. Prahova”. fondată de familia Cantacuzino. Un sprijin deosebit primeşte preotul acestei biserici de la dascălul Ştefan Ionescu şi de la consiliul parohial (epitrop fiind Costache Anghel. refăcându-se destul de bine frontonul bisericii. estimativ. BISERICA “SFIN II ÎMPĂRA I CONSTANTIN ŞI ELENA” DIN BALACA La Valea Căpuşeştilor sau Valea Căpuşanilor. de Grigore Filipescu (vezi. catapeteasmă care costă 600 de milioane de lei. în 1840. cum se numea înainte Balaca.. La 22 noiembrie 1936. în “Bibliografia localită ilor şi monumentelor feudale din România”. a trebuit înhisă. Ed.”. Costul întregii lucrări s-a ridicat la 3 miliarde şi jumătate de lei vechi. apud “Dic .). Statului.. ajutat de consilieri ca Zârnea Ion. exista o biserică a satului. în anii 1986. trebuia terminat in vara anului 2007. Parianu Vasile şi Darie Chiril. profitând de iarna primăvăratecă. În 1927 s-a ridicat o biserică de cărămidă şi vârghii de stejar. serviciile religioase au loc în capela cimitirului de la Scăieni. PH. Până ce Sf. 1990. La ultimele cutremure. de fiecare dată trebuind luate de la capăt noi şi noi repara ii. I. Mitrop. vol. de Mihai Apostol. pentru că oraşul se află într-o zonă seismică destul de activă. după renovarea ei din 1850. preotul Ioan Vlaiculescu a târnosit-o. geogr. noul preot paroh este Constantin Banu care. de 600 de milioane lei vechi. Predescu Costache ş. 1987. Din 1993. Buc. la cutremurul din 30 aug. în special. Buzău. în 2007. topografic şi statistic al României”. în valoare. al jud. sora Maria Leucă). pentru splendida catapeteasmă de stejar sculptat. Dimitrie Frunzescu. continuă. aflată acum în lucru la un mare meşter din Nehoiu. Viitorul. învelită cu tablă actuala “Sfin ii Împăra i”. O ştire mai completă ne-o oferă Nicolae Stoicescu. Tipogr. Profesorul Stoicescu specifică faptul că acea biserică era chiar mai veche. 89 . în 1995. Grigore Teologul” şi că era din lemn. din care totuşi s-au achitat mai mult de jumătate. În prezent. contractul. 37). şi refăcută. Încă din 1996 până azi. în 1797. Tip. Târgovişte.Ceea ce s-a reparat cu multă migală şi cu mari sacrificii financiare a avut de suferit din nou la cutremurul din 4 martie 1977.). În anul 1993. că avea hramul “Sf. estimativă. fostul diriginte al poştei din Scăieni. biserică va fi reparată complet. semnat în 2004. până în 1914. op. biserica s-a ales cu alte noi fisuri. 1971. p. fiind în stare de ruină.a. sumă care. ar mai trebui cel pu in încă un miliard şi jumătate de lei vechi. unele de o periculoasă profunzime. 49. pentru gard şi. 1986 şi la cel din mai 1990. a intervenit pentru un nou deviz de repara ii şi consolidare. De asemenea. ist. pentru consolidare. mai mult ca sigur că nu este totuşi suficientă. Oltenia. pentru încălzirea centrală.

Facultatea de Teologie din Capitală. cu un gard lung de 350 m. Buc. sa face repara ii capitale la clădirea damagiată de cutremurul din 1977. sa crede că fără preoteasa MarianaGeorgeta. I. din cărămidă. De asemenea. până în 1976. iar în ziua de 21 mai 1985. În 1977 a construit o modernă casă parohială. Aceasta a avut loc în ziua de 4 iunie 2006. Teleorman. a reuşit să devină un puternic centru religios local. aceştia m-au rugat să consemnez câteva date despre preotul lor. până astăzi. acelaşi maestru care pictase şi biserica din Boldeşti. Împăra i” a devenit parohie. mai ales în momentele când sănătatea îi era amenin ată. nu ar fi realizat ceea ce 90 . “Minuna ii enoriaşii bălăceni”. iar de la 1 ianuarie 1975. masă din altar (aflată în incinta micului Monument al eroilor din parohia Balaca). Alexandru Ionescu. pentru un an de zile. vol. desigur. Împăra i” devine filială. jud. cu picturi noi. O pot face. biserica este resfin ită de către Vasile Târgovişteanu. episcop-vicar al Sf. Vladimir Babi. din aceeaşi perioadă. Clopotni a ei veche a trebuit demolată şi construită alta. Mineiul pe luna octombrie 1892 şi Apostolul pe anul 1899 (ambele la Tipografia Căr ilor Bisericeşti. filială la biserica din Blejoi unde preot slujitor este Nicolae Marinescu. iar sponsori au fost Primăria oraşului. Vasile Cazacu. cu acea ocazie. Cum se obişnuieşte după asemenea renovări. Mai putem men iona faptul că în 1975 biserica “Sf. până astăzi. Întrucât. Vasile. Atunci s-a adus şi mobilier nou. Prahova. În 1979 Sf. Sf. Lăcaşul însuşi şi-a schimbat repede înfă işarea. această biserică din Balaca devine parohie de sine stătătoare.S. părintele paroh Simion Grigore. toartele Cristelni ei de aramă din 1863 şi un anafornic.C. trebuia să se facă o nouă resfin ire a bisericii. părintele Simion. în frescă. făcând necesară o altă repara ie totală. datând din 1850.incluzând-o în parohia bisericii de la Scăieni unde “Sf. cu cele 8 ha de teren care. în dreptul intrării la biserică. imediat după absolvire fiind numit preot paroh în com. Arhiepiscopii a Bucureştilor şi un sobor de preo i. s-a pus serios pe treabă şi fosta biserică anexă. Crucea Răstignirii. Ultimii preo i din satul Balaca au fost: Ioan Vlaiculescu. De obicei. iar între 1966-1970. Cutremurele din 1986 şi 1990 avariază iarăşi grav clădirea. cum îi defineşte preotul paroh. fără fiii lor Lăcrămioara şi Justinian şi fără poporeni. Din biserica veche se păstrează până în prezent: Sf. din Bucureşti. la Câmpenii de Videle. în 2007. de către P. Mai întâi preotul a făcut o solidă şi elegantă împrejmuire a cur ii parohiale. Împăra i” devine. cu “Naşterea Domnului”. Ilie T. foarte iubit şi sprijinit de parohieni. nu s-au mai restituit la Balaca. Am fost de fa ă la acest eveniment. având toate facilită ile. care a oferit 62 de milioane şi Prefectura Prahova 100 milioane. Cărbuneşti din jud. între anii 19992003. miau confirmat că părintele Simion a avut în permanen ă sprijinul familiei. fost Vlaşca. Sunt obiecte de valoare care trebuie în continuare bine conservate. Sebastian Ilfoveanu. sărăcu ă cum era. Între 1961-66 a urmat Seminarul Teologic la Bucureşti.). Cazania din 1892. o icoană de la 1850. Schela Boldeşti. Astra Română şi enoriaşii. dar după ce “Sf. mare. trimis de patriarhul Justin Moisescu. Costul a fost. men ionând că ar merita chiar mai multe laude. protoieria Vălenii de Munte. realizate de pictorul Marian Rondelli. am putut sta de vorbă cu mai mul i enoriaşi de la Balaca. protopop fiind acolo P. căr i de Te-Deumuri pe anul 1879. aici: Preotul Grigore Simion s-a născut la 4 martie 1946. Însă din 1976. pe scurt. bisericile care depind de alte biserici nu au mare putere de ini iativă locală. Fabrica de Mucava.

” Având în vedere propor iile reduse ale acestui monument. s-a înfăptuit o repara ie generală. sub păstorirea preotului Iordache Vlădescu. Stoicescu. s-au ridicat din te(melie) în zilele prea înăl atului Domn Io Constantin Alexandru Ipsilante Vvd şi ale Prea Sfin iei Sale Părintelui Mitropolit al Ungro-Vlahiei (fără nume). s-au degajat arcadele pridvorului de zidăria făcută în 91 . învelit cu tablă galvanizată şi. Am avea serioase bănuieli că această biserică a fost un schit al puternicii mânăstiri Vornicul Mărgineanul. fiind ruinată cu totul şi sortită distrugerii. să vadă bisericu a de acolo. Deoarece numărul locuitorilor crescuse. leat 1802 octombrie 14. O nouă repara ie s-a efectuat în 1926. BISERICA “SFÂNTA TREIME” DIN SECIU În toponomastica ării Româneşti numele Seciu apare de pe la 1567. a fost ridicată prin sec. dărâmându-se până jos de marele cutremur. Kir Ioachim Mărgineanu . în care se arată că lăcaşul în forma actuală a fost terminat la 2 iunie 1808. Iunie 8. În anul 1862 biserica a fost restaurată şi zugrăvită. acum găsindu-se de cuviin ă să se stremute în fa a de afară în 1862. cu turlă de lemn deasupra pridvorului deschis. slavo-române”. Această sfântă şi Dumnezeiască biserică ce se prăznuieşte sub hramul Sfintei Treime. men ionat de DERS (“Dic ionarul Elementelor Româneşti din doc. Împăra i” din Balaca. de Edit. înăl ată prin 1829. Profesorul N. iunie 16. dar înainte de 1737. Textul pisaniei este următorul: “Acest titlu a fost la uşa bisericii de când s-au ridicat de la marele cutremur. Cine urcă la Crama de la Seciu . mi se spune că au mai rămas încă multe lucruri frumoase de făcut. demolându-se acoperişul şi zidăria până deasupra ferestrelor. Să rămânem optimişti. sprijinit de contribu ia enoriaşilor şi a unui proprietar de vii. Academiei Române în 1981). s-au consolidat zidurile. biserica a fost declarată “monument de arhitectură” (cuprinsă în “Lista monumentelor” din 1956 la nr. s-a făcut un nou acoperiş. amintită de noi mai înainte. care a donat mobilierul şi icoanele praznicare ce se păstrează şi acum. împreună cu Casa Ruşescu de la nr. la parohia “Sf. 2). zidită pe culmea cea mai înaltă a Dealului Frums. bisericu a a trebuit lărgită prin zidirea arcadelor pronaosului şi suprimarea zidului despăr itor dintre pronaos şi naos. Ion Ghi ă. vol. 2436 arhitectură). ne informează că biserica “Sf. Treime”. publ. vornicul Kir Ioachim Mărgineanul. lipsa bol ilor şi a turlei. într-o pozi ie pitorească. Despre vechimea bisericii ne vorbeşte şi pisania aşezată în pridvorul bisericii. 67 din Seciu. care a fost adăugată mai târziu din scândură. credem că zidirea din temelie de către egumenul Ioachim se reduce la o restaurare generală a bisericii pe fostele ziduri şi exact pe aceeaşi temelie. în “Bibliografia” sa (I.n-ar face rău dacă ar mai merge câteva sute de metri. Cu toate acestea. sub formă de navă.vestita Casa Seciu . Datorită vechimii ei. la recomandarea Comisiei Monumentelor Istorice. 1802 şi refăcută în 1808. al XVIII-lea. de către egumenul mânăstirii Mărgineni. În 1928. de osârdie cu silin a şi cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit şi egumen. câştigându-se în lungime cca 4 m.1808. şi că a fost dărâmată de marele seism din 26 oct. care poseda numeroase vii pe dealul acela şi din soborul căreia probabil că făcea parte şi ctitorul.fiecare vizitator poate admira. cu ocazia acelor repara ii.

reprezentând pe Mântuitorul Iisus Hristos Arhiereu şi Sfânta Fecioară cu pruncul. se păstrează nişte căr i de cult valoroase. îndeosebi la arcadele pridvorului şi la zidul naosului dinspre sud. plecând la cele veşnice. a slujit cu mare vrednicie şi cinste. având o lungime de 18 metri şi o lă ime de 6 metri. Înaintea preotului Gheorghe Petre. Clădirea bisericii de astăzi pare modestă. mai există şi un număr de cca 200 creştini evanghelişti (1. când. plafonul vechi de scândură a fost înlocuit cu altul din şipcă tencuită. fără abside laterale. În schimb. lăcaşul este pardosit cu dale de piatră cioplită. căreia. căci avea mare rol în consolidare. care s-au organizat în biserici specifice (case de rugăciuni). din 11 ianuarie 1948. la care a asistat toată comunitatea de atunci. fiind din cărămidă presată. cel care a restaurat şi picturile lui Nicolae Grigorescu de la mănăstirea Zamfira.7%). conform recensământului din anul 2002. tipărită la Snagov de către mitropolitul Antim Ivireanul şi un număr de căr i de ritual din sec. respectat şi iubit de to i locuitorii din Seciu. în afară de cei 11112 ortodocşi (96. Aceste biserici au însă un statut legal de func ionare. biserica este păstorită cu multă osârdie şi dragoste de Dumnezeu şi de oameni de către părintele paroh Gheorghe Petre. sa a fost plâns de întreaga comunitate. Pe jos. Marele seism din noiembrie 1940 a adus din nou mari stricăciuni. precum o Evanghelie în limba română. nepotul celebrei Maria Petre. care a fost pictată în tempera. împreună cu zidurile şi tencuielele căzute atunci. la sfârşitul căr ii). redându-i forma ini ială din 1808. În prezent. ca preot paroh. în 1955. până în ultimele clipe ale vie ii sale când. denumi i simplu “pocăi i”. este mai solidă decât înainte şi mai bine propor ionată. pentru minute întregi. părintele Stelian Dinescu.963 de credincioşi în 1992 (0. format din sute de oameni şi al soborului de preo i. mai precis. Ele au fost însă reparate între 194243. Cultul Creştin după Evanghelie avea un total de 49. alte picturi mai deosebite nu există. BISERICILE CREŞTINE DUPĂ EVANGHELIE În oraşul Boldeşti-Scăieni. Întrucât există destul de multă confuzie în cultura religioasă a multor persoane despre românii creştini care nu frecventează bisericile ortodoxe sau catolice. în miezul zilei. dar. i s-a arătat Dumnezeu într-o mare minune. În ară. cu forma ini ială de navă. o uriaşă cruce de lumină a cărei imagine a fost transmisă în direct de televiziunea română.2%). a apărut.anul 1862. Cu excep ia a două Icoane Împărăteşti. Lăcaşul dispune de instala ie electrică şi de gaze.7%). În interior nu are bol i. pe cerul senin. de pictorul C-tin Călinescu. Înăl imea până la acoperiş este de 6 m. deasupra cortegiului mortuar. minune ce i-a făcut până şi pe atei să îngenunche înfiora i (v. fiind un cult minoritar. desigur un termen folosit mai mult în 92 . al XVIII-lea şi al XIX-lea. minune care s-a repetat şi la înmormântarea ei. încă din anul 1948. în ziua de 29 august 1935. de asemenea. s-a refăcut zidul despăr itor între pridvor şi naos. fecioara cea sfântă de la Parepa. Sf. donate în 1808 de ctitorul bisericii Ioachim Mărgineanul şi pictate de Fotache Zugravul. afară. mari vizitatori în acest oraş. pe soclu tot de cărămidă presată.

la rândul lor. sunt mai multe puncte de vedere teologice care îi despart. Humbert îl învinuia pe Cerularie că nu vrea să-l recunoască pe papă.dar o dată cu apari ia Imperiului Bizantin al împăratului Constantin cel Mare. În plus. îl trânteşte pe Sfânta Masă din Biserica Sfânta Sofia. cuvânt care se traduce: de la Fiul). drept “primus inter pares”= primul între egali. În ciuda faptului că Humbert a fost primit cu toate onorurile cuvenite. după cum îi numea el. la cea mai importantă şi mai recentă întâlnire dintre ele reuşindu-se ca excomunicarările reciproce să fie definitiv anulate. Biblia începuse să fie interpretată diferit în cele două jumătă i ale fostului Imperiu Roman. Sinod unde. biserică de dreaptă credin ă. refuzând categoric să vină la Sinod. 93 . Mai sunt multe de reparat. care-i ura pe “câinii de greci”. am aflat că există o Asocia ie Ecumenică a Bisericilor din România. voi căuta. în rândurile ce urmează. pe papa Leon al IX-lea şi întreaga Biserică romană. dintr-un condei.unul vorbea latina. trimite. Să urmărim pe îndelete firul faptelor istorice spre afla cum s-a ajuns la asemenea biserici. şi nu de la amândoi odată. iar mişcarea ecumenică este activă. să aduc câteva simple precizări pe care le consider strict necesare pentru cunoştin ele generale ale fiecăruia. E drept că s-au făcut câteva încercări lăudabile de a se reuni cele două biserici.. Deseori catolicii sus ineau că ei sunt adevăra ii ortodocşi. Catolicii nu vor să participe. unul la Roma şi altul la Constantinopole . apăruseră doi episcopi. nu exista decât o singură biserică creştină . biserică a lumii întregi. fără nervi. la Constantinopole o delega ie papală în frunte cu Humbert. numit Sinod. pe delega ia romană. cardinalul Humbert compune din capul lui un act de excomunicare (blestem cu anatemizare şi nerecunoaştere definitivă) a Patriarhului bizantin şi a Bisericii de răsărit şi în ziua de 16 iulie 1054. (Împăcarea şi colaborarea dintre toate bisericile creştine se numeşte ecumenism. să discute cu Mihail Cerularie. în excomunicarea lui. pe care nu le voi analiza aici. De la cuvântul “filioque” . cu sediul la Bucureşti. numită AIDROM. după regretabilul “divor ”.. cât şi de la Fiul (în latină filioque. pe la începutul lui ianuarie 1054.biserica primară . fiindcă bizantinii din Constantinopole sus ineau că Sfântul Duh provine numai “de la Tatăl prin Fiul”. adică neschimbată în idei. Patriarhul Bizan ului. problema lui “filioque”. iar ortodocşii că ei pot fi considera i adevăra ii catolici. Scânteia discordiei a fost pornită de la întrebarea: de la cine emană Duhul Sfânt? Teologii din Roma răspundeau că atât de la Tatăl. pe numele real Bruno Hugonis (1049-1054). Dar. Acest act de excomunicare reciprocă poartă numele de Marea Schismă.. dacă a văzut că teologii greci şi Cerularie nu vor să cedeze. dar rupturile totuşi nu s-au sudat. la 24 iulie 1054.. fiindcă aşa spune şi Biblia. În urma acestei rupturi. în cadrul unui fel de congres bisericesc.. care şi-a zis catolică... În fapt. fireşte. şi biserica ortodoxă.. altul greaca. Biserica ortodoxă română sprijină ecumenismul. la mica în elegere. La început. în ciuda faptului că fiecare biserică sus ine că numai credin a ei este cea adevărată. au apărut două mari biserici: biserica occidentală.. Patriarhul cere cu calmitate să se discute această problemă în comun.. Patriarhul Constantinopolui convoacă unilateral Sf. Atunci Papa Leon al IX-lea. de la această mică scânteie. excomunică şi el pe to i: pe cardinalul Humbert. Atunci. adică universală. ci în primul rând de la Dumnezeu. idee care este o piedică mare în fa a ecumenismului. a pornit un adevărat război de învinuiri reciproce. Recent.sens pejorativ. un cardinal german nervos şi înfumurat.

şi să se revină la creştinismul primar de pe timpul apostolilor şi al lui Iisus. gărzi militare preo eşti etc.propăvăduirea Evangheliei este o obliga ie pentru toate cultele. de asemenea. Aceştia au afirmat că Luther însuşi nu a mers până la capăt cu eliminarea greşelilor catolicismului. În anul 1517. Anglia. în orice biserică. ci chiar şi ortodox ori catolic. fiindcă această religie neoprotestantă s-a născut în oraşul Plymouth. comparându-l defavorabil pe papa de la Vatican cu Iisus Hristos: papa purta coroană de aur. decât numai Iisus este singurul mijlocitor. le spune tuturor acestora: “pocăi i”. Imediat. ortodoxă şi catolică. papa se lăfăia în palate bogate. Germanii fac zid de fier în jurul profesorului şi majoritatea germanilor renun ă la catolicism îmbră işând noua religie protestantă. fiindcă protesta împotriva multor precepte catolice. la rândul lui. Cele mai răspândite culte evanghelice din România sunt: baptiştii. inchizi ie. dar şi unele diferen e între ele. Omul de rând. Aşa s-a născut biserica luterană. cu condi ia să respec i întru totul poruncile lui Dumnezeu). bule papale. era. ci Plymouth Brethren (Fra ii din Plymouth). creştinii după evanghelie şi adventiştii. să nu ne mai rugăm la ei. majoritatea reprezentan ilor ei provenind din neoliberalii protestan i sau chiar catolici din Statele Unite sau Anglia. Aşa a apărut neoprotestantismul care cere ca religiile istorice creştine (ortodoxia şi catolicismul. dar şi diferen e. Iisus coroană de spini. Vaticanul îl excomunică şi îl cheamă pe Luther la Roma să fie judecat şi ars pe rug. de dată mai recentă. (deşi.d.m. să nu se mai ia în considerare Sfânta Fecioară. La mine în America ei nu se numesc aşa. indiferent de denomina iune!) În cadrul bisericii catolice au apărut proteste contra multor practici catolice (indulgen e. care era şi profesor de teologie la Universitatea Wittenberg (1513). Există şi multe asemănări cu bisericile istorice. accentul punându-se pe studiul Noului Testament. un predicator notabil care şi-a răspândit noua lui religie în 94 . căci ea nu este decât “Maria” şi nu este sfântă. penticostalii. să nu se mai ia în considera ie altă carte decât numai Biblia care trebuie explicată amănun it tuturor oamenilor. devenită mişcare social-politică şi teologică întinsă pe tot veacul al XVI-lea.). Dar şi Luther a fost criticat. Există mul i factori comuni. în anul 1830. că a fost prea blând cu catolicii. taxe mari. unele fiind de esen ă păgână. Luter declanşează o puternică mişcare anticatolică de masă. precum nici sfin ii nu sunt sfin i. chiar şi luteranismul) să se debaraseze total de balastul dogmelor şi al tradi iilor nefolositoare. iar cele 95 de teze marchează începutul Reformei. traducătorul Bibliei din latină în germană (1534) şi părintele limbii germane moderne. ci nişte oameni mai credincioşi. Ei s-au angajat să facă acest lucru şi să desăvârşească ceea ce Luther nu a terminat de făcut. În Boldeşti-Scăieni sunt cca 200 de creştini după evanghelie. po i fi cu adevărat pocăit. de o nouă mişcare reformistă.evanghelişti. pe cele patru evanghelii. numită religie protestantă. lansată de John Nelson Darby (1800-1882). el a afişat pe uşa Bisericii Catolice apar inând Castelului din Wittenberg (catedrala catolică din oraş) cele 95 de teze antipapale care au dat naştere la o nouă religie creştină.a. capitol cu capitol. căci ei nu pot intermedia între oamenii planetei şi Dumnezeu. în realitate. cel mai vehement fiind al preotului catolic german Martin Luther (1483-1546). De aceea neoprotestan ii îşi zic că sunt adevărate culte evanghelice . care nu ştie prea bine să deosebească o religie creştină de alta. nu numai dacă eşti protestant sau neoprotestant. Iisus ducea o via ă de om simplu şi sărac ş.

pentru motivul ca acelaşi mormânt a fost uneori folosit de mai mul i membri ai familiei.a. Lalelelor. profesoară de religie pentru elevii evanghelişti este d-ra Vasile Cezarina. Balaca şi Seciu -. cu sediul în Balaca. ultima fiind cea din 1977. CIMITIRELE Există patru mari cimitire în acest oraş . 3. într-un local care a suferit trei modificări ale construc iei. după care se mută la Bucureşti unde dă numele cultului “Creştini după evanghelie”. cu sediul în Boldeşti. În cadrul cimitirelor există şi spa ii rezervate persoanelor decedate apar inând cultelor neoprotestante. pe str. adunarea are 90 de membri. str. tot cu vreo 40 de membri. Anglia. Constantinescu întemeiază prima casă de rugăciuni evanghelistă. Numărul total al membrilor este de 50 de credincioşi. Panselei nr. 1. cu un număr de aprox. În Boldeşti-Scăieni există un cult al mor ilor şi un respect pentru aminitirea celor dragi pleca i dintre noi. va fi o adevărată înviere din mor i. În timpul primului război mondial. de-a lungul anilor. patru judecă i dumnezeieşti (în cer.la Boldeşti. a îngerilor trădători). la finele mileniului. la a doua venire în via ă a Domnului. când va începe mileniul şi când se vor despăr i oile de capre. 5. În oraşul nostru sunt trei biserici de acest fel: 1) BISERICA CREŞTINĂ DUPĂ EVANGHELIE NR. desigur cu unele excep ii. cu cruci de marmoră. dar numărul deceda ilor înmormânta i în ele este cu mult mai mare şi destul de greu de stabilit. 95 . 2. În ultimii ani. În România cultul evanghelic a fost adus din Elve ia de Grigorie Constantinescu. noaptea. Ei nu au ierarhii religioase şi oricine crede că poate exprima cuvântul lui Dumnezeu poate fi predicator. Scăieni. în zona “Nisipurilor”. ceea ce dă un aspect civilizat acestor spa ii cu locuri de veci. la Iaşi. La orele de religie de la Şcoala Scăieni. Elve ia şi în Statele Unite. aproape toate mrmintele sunt luminate cu candele şi lumânări. În prezent.d. 20 de tineri şi 40 de copii. cu sediul în Boldeşti. Nucilor. în spatele haltei CFR. 2) BISERICA CREŞTINĂ DUPĂ EVANGHELIE NR. Primii membri ai acestei biserici au fost: Toma Cobzaru şi Antonescu Gheorghe.Fran a. considerând numărul de cruci. 1800 de morminte. Germania. Doctrina lor evanghelică sus ine că există un singur botez (la maturitate). În anul 1957 erau 74 de membri şi prieteni simpatizan i. multe familii fac eforturi deosebite şi îşi construiesc mici cavouri betonate. Casa de rugăciuni a fost construită în 1989 şi are statut de func ionare din anul 1991. str.numită “a fra ilor rromi”. pentru cei cura i sufleteşte.m. când to i iudeii se vor converti la creştinism ş. după cutremur. dintre care 10 sunt copii. ară unde el a stat patru ani. dacă ne referim la fiecare mormânt în parte. Atunci când este sâmbăta mor ilor. a celor în via ă. o judecată a păcătoşilor. . Nu de in prea multe amănunte despre ea. cimitirele sunt bine îngrijite. Cartea lui “Memoriu sau scurtă expunere a doctrinei Creştinilor după Evanghelie” s-a răspândit în toată ara şi numărul membrilor acestei biserici a crescut. La a doua venire. 3) BISERICA CREŞTINĂ DUPĂ EVANGHELIE NR. iar din anul 1997 numărul membrilor s-a dublat. Pastor: Viorel Oprişan. În general.

cu fazani şi căprioare pentru sacrificiu) şi.. puteam să o vizitez “pe şest”. când şi când. şi aceştia pe jumătate dezbrăca i. care mai târziu am aflat că erau membri ai CC. iar străinii coboară de acolo entuziasma i. fiindcă eu aveam nevoie de o urgen ă. Dacă te iei după aceste indicatoare. curios fiind. şi a devenit unul din principalele puncte turistice ale României. apoi Întreprinderii Agricole de Stat IAS Valea Călugărească. de unde se poate vedea toată valea Teleajenului. pe locul unei crame mai vechi apar inând boierului Ra iu. am auzit muzică şi veselie în dreptul unei camere unde. Ajuns sus. Mi s-a aprobat. apoi am ieşit în parcul din fa ă.CASA SECIU Cine călătoreşte pe şoseaua Ploieşti-Văleni. dar şi întregul municipiu Ploieşti. cunoscută înainte şi sub denumirea de Crama Seciu. înconjurată de vii nobile. ajungi cu siguran ă la aşa numita Casa Seciu. larga panoramă a câmpiilor muntene submontane şi Masivul mun ilor Caraiman (numai dacă este timp frumos) cu crucea din vârful lor.. de unul singur. am cerut să mi se aprobe vizitarea ei cu elevii de la o clasă unde eram diriginte. doar sala mare. Actuala Casa Seciu este astăzi recomandată întregii lumi spre a-i cunoaşte splendorile. va avea ocazia să citească. miniştri etc. inut aproape ca un loc secret de marii potenta i comunişti de la cârma ării.i-a răspuns o cadână blondă şi a sărit din bra ele lui lângă mine. pentru câteva minute. Proiectată în 1965 aproape de cota 400 de arhitectul Ion Bocianu. Într-o zi însă. Înainte vreme.. a început să fie cunoscută ca un important punct turistic căruia i se fac frumoase reclame. impresionează nu numai prin pozi ia ei pitorească “la cumpăna de dealuri”. pe care scrie DRUMUL VINULUI. cu săge i indicatoare. ului i şi ame i i. ia loc şi tu. lângă fântâna arteziană.. prim-secretari de partid. le-am spus copiilor să mă aştepte pu in afară. După vizită. M-am întors şi am urcat în vârful picioarelor nişte scări în căutarea toaletelor. Ea m-a tras de mână înăuntru şi mi-a şoptit: “Ăştia sunt be i mor i şi ascultă de noi făcând tot ce le spunem. de modernă pivnicerie şi de vilă occidentală terasată. această splendidă şi masivă construc ie care este o fericită îmbinare a celui mai tradi ional stil românesc de culă boierească. aici lân’ă mine. Ce crede i că am văzut înăuntru? O sfântă orgie cu fete frumoase goale-puşcă săltând în bra ele unor “tovarăşi” în vârstă. Deosebit de inspiratul arhitect Boceanu a lăsat în urmă o adevărată capodoperă arhitectonică care merită a fi cunoscută de to i românii. bre?” “Este tovarăşul profesor care-a pictat pe cămin tabloul admirat de dumneavoastră” . că avem mâncare căcălău şi 96 . la uşă. dar şi pe alte şosele din preajma Ploieştiului. tot oraşul Boldeşti-Scăieni. o inscrip ie mare. cu nume schimbat. cu saloane. dar abia după Revolu ie Crama Seciu. sta i pu in cu noi!” “Hai. to’aşu. Casa Seciu a fost construită între 1970-75. Am vrut să închid încetişor uşa la loc.. Haide... însă unul din ei m-a văzut şi a strigat cu voce împleticită: “Ce vrea ăsta? De ce n-a i zăvorât uşa. însă cu condi ia să vedem numai curtea exterioară care adăpostea şi o mică grădină zoologică (printre altele. Fiind localnic şi având foşti elevi care lucrau pe-acolo.. am deschis binişor uşa fără să mai ciocăn. prin anumite locuri de pe marginea drumului. care pe-aici îşi aveau raiul ascuns unde chefuiau şi se destrăbălau zile şi nop i fără să-i ştie nimeni. numai cu interven ii serioase puteai să ai acces la interioarele ei.. “Boborul” de rând era proscris.

. Pe la Seciu a trecut o listă întreagă de mari personalită i.mi-a răspuns o elevă. există un salon clasic. Aici se in nun i. surpriză! Jumătate de clasă urcase tiptil după mine şi au văzut şi ei. fiindcă tata a făcut pe-aici nişte repara ii şi ne-a spus că ăştia urcă la cramă în fiecare săptămână de la Bucureşti şi se îmbată ca porcii”. Din acest răspuns se vede că regimul super-comunist ascu ise destul de bine spiritul critic până şi la nivelul min ii copiilor. fiindcă străinii se codeau.să-mi spui dac-ai mai băut v’o’dată vinuri d-astea..leam răspuns eu . făcând pe naiva. Casă Seciu. terase acoperite ori terase libere. contează în zilele noastre ca un mare restaurant de lux.” Nu era nicidecum un vin fenomenal. Aproape săptămânal cerul de deasupra cramei este luminat noaptea de focuri feerice de artificii. condi ionări sau chiar serioase re ineri. fiind compartimentat în patru saloane. “Văd că voi şti i mai multe decât mine . în acest complex. fă deşteapto? Tovarăşii care ne conduc ara!” “Eu cred că ai dreptate” . fără să insist prea mult pe acest subiect cam delicat. căci asemenea amănunte nu se uită uşor.. I-a răspuns în locul meu unul din colegii ei de clasă: “Păi cine să fie. Fetească 97 . al cărui proprietar este dl. onomastice. “Păi aveam şi noi nevoie de un veceu şi ne-am luat după dumneavoastră” .. însă mă grăbeam.i-am confirmat şi eu opinia. întâlniri de promo ie. ştiind că mă aşteaptă copiii afară.” Desigur. revelioane etc. iar pe un coleg de-al lor l-am auzit şoptindu-i celui de lângă el: “Mamăă. sub forma unei elegante galerii lungi. ce â e avea gacica de după uşă!. Aici au loc mereu diverse festivită i: întâlniri oficiale cu şefi de state. oameni de ştiin ă şi artă de peste hotare. fără a mai fi nevoie de noi tergiversări diplomatice. care cu o zi-două înainte păreau imposibile. de 400 de locuri (dar cu posibilită i de extindere la 600 de locuri)..m-a întrebat o colegă de-a ei.dar uita i că veceurile nu sunt la etaj. Numeroase tarafuri faimoase cântă la Casa Seciu. cu expuneri de trofee şi de blănuri de animale sălbatice întinse pe pere i şi cu vânat naturalizat. ci aici la parter. dom’ diriginte?” . am refuzat. după faimoasele degustări stropite cu licorile derutante de pe-aici. “Dar cine erau ăia dinăuntru. Gruia. şi-au găsit repede dezlegarea tuturor limbilor şi aprobarea cea mai simplă şi mai rapidă. pe care vi le voi aminti la finalul acestei căr i. saloane cu specific vânătoresc-pescăresc. dar nu m-au lăsat să ies până n-am gustat dintr-un pahar de-al lor. Există. ci văzută aievea. cu o impresionantă ofertă gastronomică. Multe tranzac ii comerciale interna ionale şi aranjamente între firmele româneşti şi străine.” Vreau să vă asigur că scena descrisă şi reconstituită aici cu destulă acurate e nu este nicicum o poveste plăsmuită. neputând fi nicicum semnate şi rezolvate la Bucureşti. manifestând multiple ezitări... botezeuri. şi dispunând de 30 de locuri de cazare. dom’ profesor. Fetească Albă. că i-am întrebat de ce-au venit după mine. aniversări. cu ambasadori. cu salon de degustare şi cramă de vinifica ie cu o vastă colec ie de vinuri: Riesling. crâmpeie din scena fierbinte dinăuntru.. fiindcă acest complex turistic.. iar cu bubuiturile lor s-a obişnuit acum toată comunitatea din vale fără să se mai sperie de ele nici măcar câinii din jur. după care tipul m-a pupat şi m-a pus pe liber. prin scurtele deschizături ale uşii. au devenit acum publice.. desigur contra-cost.” Fireşte. iar locurile proscrise la care atunci aveau acces gratuit numai grangurii de la partid. de vară. Cănd am ieşit. Elevele mele râdeau pe înfundate cu mâna la gură. “Aşa-i. deschise spre partea de vest şi sud-est. altă dată terifia i de exploziile policrome. a intervenit un alt băiat.

mare meşter lemnar din comuna Aluniş şi fiul său Petre Chiva. din hol şi din sala mare. Cu peste treizeci de ani în urmă. construc ia începuse să dea semne că ar vrea să o ieie binişor din loc. fermentarea.. (Notă: precizez că ambele denumiri de “Saugvinon” şi “Sauvignon” sunt corecte.000 hl sunt destinate exportului. nici clădirea cramei nu a scăpat de această amenin are. pe atât de vulnerabilă s-a dovedit a fi întreaga lui clădire. învechirea şi îmbutelierea lor. cele pentru vinuri albe 51% (Riesling.. experien a dobândită de-a lungul anilor. Într-un articol publicat de mine cu patruzeci de ani în urmă într-o revistă din Bucureşti şi intitulat “Ploieştiul în anul 2000”. deoarece la fratele regretatului Vasile Chiva am stat eu în gazdă pe vremea când func ionam ca profesor în com. Merlot. împletită cu cercetarea. 1989 şi 1990. Mă refer la alunecarea de teren. fiindcă ea a făcut relativ cu succes fa ă marilor seisme din 1977. Autorii lor sunt Vasile Chiva. conf. Anual se pot prelucra până în 5000 t de struguri. Scăieni şi Seciu. dispunându-se injectarea.. ROVIT exploatează o suprafa ă de 800 ha luată în arendă de la proprietari individuali. Fetească Albă. separarea şi asamblarea vinurilor în partiz. realiza i în stil rustic. decalând timpul. Pinot Gris etc. şi asta nu neapărat din cauza cutremurelor.. toate acestea organizate pe 12 ferme şi un combinat de vinifica ie. Prahova.. Astfel. scriam că drumul lung şi obositor pe care îl fac oamenii din Boldeşti şi Scăieni. a permis stabilirea unei structuri de soiuri corespunzătoare cerin elor din anul 2007. Imediat s-au adus exper i şi s-au început prospec iuni serioase de salvare. 117 ha livadă intensivă de măr şi prun.A.000 hl vin (socotind şi pe cel de la crama Seciu) din care 10. La viile apar inând Casei Seciu. până la decora iunile interioare. Ceea ce conferă un plus de frumuse e în ochii tuturor vizitatorilor acestei faimoase Case Seciu este. să înlocuiesc anul 2000 cu 2050? Zău că l-aş face. după nişte ploi interminabile. Pe cât este de frumos complexul Casa Seciu. stabilit în Scăieni. vinuri produse de SC ROVIT SA. dar dacă nici atunci. Voi reveni cu alte amănunte despre aceste splendide sculpturi la capitolul de mai jos. Construc ia are însă un inamic tot atât de temut ca şi seismele. care urcă aproape o oră de mers pe jos până sus la crama Seciu. Iată că nu s-a realizat această dolean ă. la vale. dacă nu cumva chiar mai insidios. Saugvinon Blanc. cu toate casele de pe el. Valea Călugărească.. Oare va trebui să-l scriu din nou şi. prezen a minunatelor sculpturi în lemn existente acolo. crama fiind dependentă de această societate. sub presiune. parte din ei din Boldeşti.. Bertea. Cabernet. fără îndoială.vinificarea primară. dar şi cu vinuri şi lichioruri de import. de oenologie. a devenit. proverbial din acest punct de vedere. de cimenturi speciale. Încă de la intrare. umplând magazinele de băuturi cu vinuri româneşti. La Valea se realizează 35. dic . toate lucrate pe teme cinegetice. ele te întâmpină. soirile pentru vinuri roşii (Cabernet Saugvinon. va fi străbătut în numai câteva minute gra ie unor viitoare telecabine. pornind de la verandă şi de la stâlpii de lemn de afară. Societatea ROVIT S.Neagră. Cunosc bine familia Chiva. Saugvinon şi Pinot Gris) iar soiurile pentru masă 11%. în genere. de pe marginea scărilor. suprafa ă cultivată numai cu vi ă de vie nobilă. Fetească Neagră şi Pinot Noir) ocupă 38% din suprafa a plantată cu vi ă de vie. Dealul Seciului. “Opere de artă din Boldeşti-Scăieni”.) La subsolul cramei se efectuează întreaga gamă tehnologică . Desigur. Valea Călugărească exportă vinuri româneşti până aici la mine în America. sub fundamentul vestic şi protejarea 98 .

pictura din 1955 restaurată de pictorul C. cu ornamente de frunze de vi ă şi ciorchini de strugure. Petroliştilor. cel care a restaurat şi pictura lui Nicolae Grigorescu de la Mânăstirea Zamfira. pictori de biserici. consider acest gest o 99 . În Scăieni există doi fra i gemeni. Iisus şi Fecioara cu Pruncul. unde Petre chiar şi acum este angajat într-o serie de noi lucrări. Ea este şi va fi în continuare monitorizată şi măsurată an de an. însă nu în bisericile locale. Despre ele am mai vorbit în paginile precedente. 1). dar vizibilă şi la suprafa ă. La Scăieni am arătat că destul de pre ioase sunt cele două icoane. Tot la capitolul lucrări de artă aş mai putea aminti casa inginerului Toma Călinescu (str. casa învă ătorului Emil Popescu. care a oprit această alunecare periculoasă. a Halelor Centrale din Ploieşti şi a Catedralei Sf. autorul Bisericii din Scăieni. fra ii Emil şi Ionu Stoica. Nimeni nu doreşte să i se întâmple vreun dezastru acestei frumoase clădiri de pe raza localită ii. veveri e. La fel. pictate de Fotache Zugravul a căror importan ă este mai mult istorică decât artistică. Sculpturile lor au fost executate între anii 1969-70-75 în lemn de stejar şi. Ioan din acelaşi municipiu. pictate în 1855 de Afanasir. Boldeşti-Scăieni nu se prea poate lăuda cu nişte opere măre e de artă pe care să le găseşti în vreun dic ionar de artă românesc sau interna ional. de beton armat. în loc să fie renovată. Tot dumnealor. ar putea avea consecin e negative incalculabile dacă s-ar materializa. cu lucrări deosebit de frumoase. cum spuneam. Monumentului nr. făcute la Casa Seciu. Să sperăm însă că nu se va petrece niciodată un asemenea eveniment prejudicios care depinde mai mult de mâna lui Dumnezeu decât de mâna omului. căprioare şi berbeci. a fost demolată fără pic de discernământ.întregii funda iei labile cu o centură adâncă. care. de pe str. ucenicul lui Nicolae Grigorescu. Armoniei nr. Ca şi dumnealui. în caz că va fi iarăşi nevoie. spre a se evita orice surpriză nedorită care. cu siluete hieratice similare. sunt făcute pe tematică cinegetice (de vânătoare) înfă işând destul de bine forme de vulturi. clădire cândva etajată înainte de cutremurul din 1940 (str. În bisericile din Boldeşti şi Balaca sunt picturile în stil neobizantin. Am amintit mai sus de sculpturile în lemn ale meşterilor Vasile Chiva şi fiul său Petre Chiva. cu noi consolidări la adâncime. în crama de jos. Arhitectul Moianu a considerat că foarte valoros a fost şi originalul complex de clădiri din Boldeşti de lângă halta CFR. desigur. ale căror picturi în frescă vor rămâne să fie admirate pentru zeci de genera ii în numeroase biserici pe care aceşti pictori cu mâini de aur le-au pictat prin alte localită i. LUCRĂRI DE ARTĂ DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI Spre deosebire de celelalte oraşe din jude ul Prahova. iar la biserica din Seciu cele două Icoane Împărăteşti (Iisus şi Fecioara cu Pruncul). pentru a se putea preveni şi interveni la timp. 1). ambele executate de arhitectul Toma Socolescu. executate în frescă de pictorul Marian Rondelli. au sculptat frumos butoaiele de 10 şi 50 de decalitri. iconari greu de egalat. din in iativa unor capete stupide şi nepricepute la valorile culturale autentice ale ării noastre. Călinescu. deoarece complexul turistic Casa Seciu a fost şi este mândria oraşului Boldeşti-Scăieni. Reliefurile sculptate au fost acoperite cu un strat conservant lucios şi se păstrează destul de bine până astăzi. o lucrare de elită a arhitectului Mişu Rădulescu.

ca toate primăriile din ară. La picioarele ostaşului a fost depusă o cască militară. PATRIA RECUNOSCĂTOARE. în spa iul grădinii. pentru a se şti autorul lucrării. continuat în spate de o coloană ce se îngustează. circumrondată de un soclu de ciment pe care se află montat un solid grilaj metalic. s-a apelat la unul din cei mai cunoscu i autori specializa i în astfel de monumente militare. compozi ie turnată din ciment. în vârful căreia se află un vultur. simbolul vitejiei. lucrată din acelaşi material. care prezintă un soldat turnat în bronz. Deasupra statuii.5 m. Ostaşul apare răsucit pu in spre stânga. pe coloană. direc ionată pu in spre un orizont ridicat. tot metalică. destinată pentru flori. IORDĂNESCU. primăria locală nu a fost de acord. am adăugat eu numele sculptorului: I.adevărată crimă. înalt. Dar nu despre arhitectură vreau să vă vorbesc acum ci despre monumente sculpturale din oraş şi despre câteva picturi aflate pe teritoriul acestei aşezări. cu aripile desfăcute.. deoarece vopseaua originală dispăruse complet şi se citeau foarte greu numele eroilor. aflat în pozi ie de repaos şi având o privirea mândră. primise de la guvern recomandarea ca to i eroii căzu i pentru apărarea patriei să fie cinsti i prin ridicarea unor monumente ad-hoc. Pe laturile din dreapta şi stânga soldatului sunt scrişi vitejii eroi din Scăieni căzu i în primul război mondial. postat pe un soclu crem de marmoră. stând în picioare. MONUMENTUL EROILOR DIN SCĂIENI (1916-1919) Se află la jumătatea străzii Monumentului şi a fost ridicat acolo în anul 1939 de primăria fostei comune Scăieni care. iar sub casca militară. Culorile tricolorului le-am adăugat eu cu peste trei decenii în urmă şi se păstrează intacte. având 4 m lungime. Men ionez că baioneta de bronz de la puşcă i-a fost furată şi nu a mai fost înlocuită. cu o poartă de acces.. preferându-se varianta a doua.. sub picioarele vulturului. Probabil că ho ul avea nevoie de ea să-şi facă harakiri. Sub picioarele statuii stă scris cu litere mari: EROILOR DIN SCÂIENI. aşezată pe tricolor şi pe o ramură de stejar. sculptorul Ion Iordănescu din Bucureşti. sunt scrişi anii Primului Război Mondial: 1916-1910. Să citim numele acestor eroi. am întărit cu vopsea neagră toate literele săpate în marmoră. Cei înscrişi pe latura din dreapta statuii: EROII DIN SCĂIENI MOR I ÎN RĂZBOIUL DIN 1916-1919: Nicolae Stelian caporal Părăginaru Vasile soldat Ioan Ioan “ 100 Năstase Constantin soldat Grigore Ştefan “ Costache Ioan “ . Pentru înfăptuirea acestei lucrări. COMUNA RECUNOSCÂTOARE. Cu prima variantă a monumentului (vezi fotografia). Fondurile au fost oferite de prefectura jude eană şi de la fosta perceptură locală.. cu un diametru de 4. mai ieftină. De asemenea. cu arma inută strâns în ambele mâini. unde distingem soclul de la baza monumentului cu cele patru trepte în retragere descrescendă piramidală. Sub statuie scrie: EROILOR DIN SCĂIENI. Întregul monument este înconjurat de o grădini ă rotundă.

O dovadă în plus se poate constata şi de Ziua Eroilor. Astfel ştim că Ioan (Mielu) Iordănescu s-a născut la Bucureşti. Alexandru Parianu care locuia pe str. la fel ca în restul priorită ilor. Când s-a întors din război. Erau frumoase şi impresionante programe artistice adecvate comemorărilor respective. a fost preşedintele Sindicatului Artelor Frumoase. datorită aprecierilor. la 18 iulie 1881. fiind căsătorită cu ing.fiul unui feroviar care a avut ambi ia ca to i copiii lui să studieze.) Ca mai toate celelalte facilită i şi merite uitate. Pentru câ iva ani. Mioara Parianu. Despre autorul acestui frumos monument. De la dumnealor am ob inut fotografiile cu autorul sculpturii pe care le public aici ca documente absolut inedite.. pentru că. decât că l-am cunoscut pe fratele lui şi pe nepoata sa. în Italia. Păcii nr. a participat la câteva galerii expozi ionale de sculptură. înfiin at chiar de el. aveau loc solemne parăzi militare. Petre “ Mihăilescu Constantin “ Gheorghe Anghel “ Până să se inaugureze Monumentul Eroilor din Boldeşti. (Vezi foto. celelalte zeci de coroane mergând “dincolo”. 101 . Liceul l-a urmat la Bucureşti. fiind cel mai mare din cei şapte fra i .. A luptat pe front în primul război mondial. de Ziua Eroilor. slujbe religioase pentru pomenirea acestor bravi fii ai comunei şi ai ării noastre. 10. unde. iar studiile de artă le-a făcut la Paris şi Neapole. specializându-se în monumente de acest gen.Dumitru Gheorghe Tomescu Nicolae Stan Tudor Ilie Constantin Pleaşcă Iancu Ilie Tănase “ “ “ “ “ “ Anghel Ioan Dinescu Toma Georgescu Toma Iliescu Ioan Tomescu Gheorghe Mihăilescu Ioan “ “ “ “ “ “ Cei înscrişi pe latura din stânga statuii: EROII DIN SCĂIENI MOR I ÎN RĂZBOIUL DIN 1916-1919: Ioni ă Dumitrache caporal Stan Gheorghe soldat Dumitrache Dumitru “ Darie Constantin “ Andrei Nicolae “ Oprea Constantin “ Du u Ion “ Ion Radu “ Năstase Alex. “ Anghel Niculae “ Gheorghe Andronic soldat Ni ă Gheorghe “ Dobre Nicolae “ Sbrancea Dumitru “ Nicolae Dumitru “ Andrei Ioan “ Dumitrescu I. care a locuit în Scăieni. în dreptul acestui monument. pare-se. cu tematică militară. a primit multe comenzi.trei băie i şi patru fete .în timp ce Scăienii a devenit anexa vitregită a localită ii componente. sculptorul Ioan Iordănescu. şi această frumoasă sărbătorire s-a mutat la Boldeşti. nu vă pot spune prea multe. născută Iordănescu. când oricine vede că abia dacă mai pridideşte cineva să adauge la acest vechi monument o coroni ă anemică de flori. vorba bănă enilor: “Boldeştiul este fruncea!” . dar avute cândva de sectorul Scăieni. experien ă care l-a decis să abordeze cu pasiune subiecte glorioase.

şi. pentru scurt timp. în revista Muzeului Na ional de Istorie din Bucureşti. la 26 decembrie 1950 (informa ia cu anul 1949 se pare a fi greşită). Probabil că în arhivele U. fireşte. Curios este faptul că despre acest original artist. a devenit chiar preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România şi directorul unei reviste de artă la care colabora şi prietenul lui. nelipsind nici unul. Sculptorul a decedat în Capitală.a. nu s-a omis să fie neapărat trecute şi numele unor consilieri. în fa a primăriei. autor al monumentelor eroilor din Râmnicul Vâlcea şi Azuga. printre care şi acesta din Scăieni. 102 . ceea ce ne surprinde. Numele sculptorului George Dumitru lipseşte cu desăvârşire! Pe vremea când mă aflam în ară. conform unor alte informa ii. nu îi plăcea să noteze sau să comunice prea multe date asupra persoanei proprii şi poate de aceea nu se cunosc suficiente informa ii biografice despre acest minunat artist. George Dumitru. Până astăzi. el rămâne. de la Bucureşti să existe şi alte detalii biografice care să ne ajute în astfel de reconstituiri. având în vedere că Iordănescu era un sculptor de mare talent şi chiar fost preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din acea perioadă. dar cei mai mul i s-au obişnuit deja cu amplasamentul lui acolo şi îl găsesc bine venit. lucrări pe care le-am văzut cât de frumoase şi impunătoare sunt. reconstitui cu suficiente alte amănunte inedite şi mai credem că artistul ar merita un album cu toate impresionantele sale sculpturi. P. cel mai mare sculptor de monumente militare din ară. dar se pare că ideea de a plasa acolo un monument al eroilor este chiar mai bine venită. a doua zi de Crăciun. Am văzut macheta monumentului încă din atelierul sculptorului şi aceea nu diferea prea mult de lucrarea de pe teren. MONUMENTUL EROILOR DIN BOLDEŞTI Despre această lucrare. Gala i ş.adică al autorului monumentului . în anul 2000. un tânăr şi talentat sculptor ploieştean. Credem că biografia sculptorului i s-ar putea. ridicată de curând în plin centru oraşului. mai ales că este executată după proiectul fostului profesor de desen de la şcolile din Scăieni şi Boldeşti. alături de aceşti mari viteji. dar tocmai cel mai important nume . Unii locuitori ai oraşului opinează că monumentul este prea mare şi că estompează perspectiva pie ii. dar şi al altor monumente. nu s-a publicat nimic altceva decât. în acel loc plănuiam să lucrez eu un monument dedicat petroliştilor care să fie reprezentat de doi sondori lucrând la “masa Rotary” de la gura sondei. Fiind o fire modestă. al monumentului închinat lui Costache Negri. de la moartea lui. marele Constantin Brâncuşi! Prietenia cu Brâncuşi este ceva sigur. neconfirmate. cred. în afară de bravii eroi ai fostei comune Boldeşti. A. la îmbogă irea cu noi pagini a Istoriei artelor plastice din România. am fost totuşi indignat să constat că pe plăcile lui de marmoră albă. pentru a aborda un subiect inedit de cercetare care ar contribui. Cu prilejul publicării căr ii de fa ă. Indiferent dacă monumentul din Boldeşti place sau nu unora sau altora dintre privitorii lui. cu siguran ă.a fost omis! Rareori se întâmplă o aşa colosală greşeală.. iată că ofer criticilor de artă interesa i o asemenea nobilă invita ie. din Pia a Regală. ştim mai multe. o scurtă informa ie a lui Virgiliu Teodorescu.

La mijlocul plăcii sunt versurile marelui Nichita Stănescu: “Nu-l uita i pe cel căzut în război. Ion Cap. cu scurte programe artistice. scrise de poetul ploieştean Nichita Stănescu. uşor tăiat descendent spre vest. trebuia pus). în jurul monumentului. Fundamentul rotund.cu versuri închinate eroilor. Pe laturile medii ale monumentului sunt aminti i un număr de 109 de eroi. terminat abrupt. mărginită de o largă bordură ovală. din pozi ie perpendiculară. cu parade militare în ritm de fanfară.. de culoare neagră. Stroe Ion Sold.. Marin Năstase Sold. dinspre stânga privitorului. Întregul monument este înconjurat de o mică grădină verde. Tatu Chivu 103 . este o solidă piesă geometrică nonfigurativă. se află inscrip ia cu consilierii. În vârful coloanei. oricum. Mâinea Năsse Sold. Tabără Stelian Sold. Coloana verticală prismatică. În fa a celor şase trepte este o alee pavată cu dale albe.placa frontală . ce sus ine un mare suport cuboidal al celor patru plăci largi de marmoră: trei cu inscrip ii de nume de eroi pe ele şi cea de a patra . Savu Gheorghe Sold.. Simion Dumitru Sold. El a fost lucrat în întregime din marmoră albă de Ruşchi a şi din plăci aplicate (unele deja s-au dezlipit!). având trei elemente distincte: 1. vopsită totdeauna bicolor (albroşu). au loc festivită i solemne. Bălănescu Gh. înaltă de peste 6 m. Striga i-l din când în când pe nume. pe războaie şi pe localită i. Pe placa frontală din dreptul scărilor este scris cu litere metalice aurii: CINSTIRE EROILOR DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI (lipseşte semnul exclamării care. Platforma cea mare. perceput astfel numai dacă este privit de sus. Matei Petr Sold. Ea ar putea fi aplicată în altă parte şi nu direct pe monument. de Ziua Eroilor. cum ar fi dintr-un elicopter. Stan Dumitru Sold.” Nichita Stănescu Pe latura fundamentului. Dinu Gheorghe Cap. Ca şi când ar fi viu printre noi . grupa i pe cele trei plăci. 3. fără accesări de coborâre. organizate de primăria oraşului.. cu discursuri comemorative. după cum urmează (toate titlurile mari sunt scrise cu litere de metal aurii): EROII CĂZU I ÎN RĂZBOIUL DIN 1916-1919 BOLDEŞTI-SECIU Serg. cu floricele multicolore. aplicate pe laturile de la baza coloanei. fost director al Direc iei de Patrimoniu din oraş.Acest Monument al eroilor boldeşteni a fost propus să fie ridicat din ini iativa fostului primar Vasile Enache şi a lui Cristu Vlăsceanu. Mâinea Stelia Sold. cu ocazia cărora se depun numeroase coroane de flori pe platforma lui. Ca prezentare. de pe fundament. cu invita i de onoare. există un modelaj în formă de treflă. Cruci propriu-zise sunt cele patru. 2. Moise Constantin Sold. Partea din spate a fundamentului este mărginită de un parapet de marmoră.şi atunci el va surâde în lume. pentru aten ionarea vehiculelor care trebuie să facă sens giratoriu în jurul acestui mare amplasament central. Bilciurescu Ion Sold. În fiecare an. pe care se poate urca pe cele şase trepte. cu muchii fasonate. Bălănescu Pricopie Sold.

Ioni ă Gheorghe Sold. Stârceanu N. I. Dogaru Nicolae Sold. Pi a Alexandru Sold. Ghinea Dumitru Sold. Dinu Neculai Sold. Măceaşă Tudor Sold. Darie Frt. Nae Gheorghe Sold. Dinescu Gh. Vasile Vasile Sold. Diaconu Ion Sold. Vlad Tudor EROII CĂZU I ÎN RĂZBOIUL 1941-1945 SCĂIENI BALACA Slt. Pârvu Alexandru Sold. Marin Grigore Sold. Vişan Gheorghe Sold. Barbu Gheorghe Sold. Iancu Gheorghe Lazăr Sold. Marin Gheorghe Sold. Nicolae Sold.Sold. Gheorghe Sold. Tănăsescu Ion Sold. Constantin Vasile Sold. Constantin I. Moraru Alecu Sold. Dragomir Iacob Sold. Ioftor Constantin Sold. uică Constantin Sold. D. Manolache Ion Sold. Tănase Ştefan Sold. ănău Gheorghe Sold. Vasile Gheorghe Sold. Săndulescu Stelian Sold. Ioan Sold. Vişan Constantin 104 . Manea Barbu Sold. Gavrilă Zevedei Sold. Bociu Gheorghe Sold. Tudoran Vasile Sold. Tomescu N. Petricioiu Constantin Sold. Samoilă Gheorghe Sold. Iancu Gheorghe Sold. Ion Srg. Păpuşe Ion Sold. Dodan Anton-Lazăr EROII CĂZU I ÎN RĂZBOIUL DIN 1941-1945 BOLDEŞTI-SECIU Cap. Păpuşe S. Vasilescu Constantin Sold. Georgescu Nicolae Sold. Oprea Alexandru Sold. Dumitru Tudor Sold. Petre Sold. Constantin Sold. Pi a Dumitru Sold. Moraru I. Bocioacă C. Iancu Gheorghe Sold. Bratu Florea Sold. Ioni ă Gheorghe Sold. Stârceanu T. Ştefan D. Tănase Sold. Cârcioiu Stan Sold. Savu Iancu Sold. Sburlea Vasile Sold. Moraru Vasile Cap. Stroe Petre Sold. ănău Ioan Sold. Ilie Constantin Sold. Darie I. I. Tănăsescu Stelian Sold. Prică Nicolae Sold. Ioni ă Ioan Sold. Vlad Ştefan Sold. Radu Sold. M. Ion Sold. Ion Sold. Toma Vasile Sold. Vasilescu Vasile Sold. Ion Gheorghe (2) Sold. Rotaru Eftimie Sold. Soare N. Zăbet Constntin Sold. Neagu E. Manea Tănase Sold. Bârla Ioan Sold. Ştefan Vasile Sold. Vianu D. Vasilescu Zaharia Sold. Ion Gheorghe (1) Sold. Bălănescu Petre Sold. Toma Petre Sold. Ceapă Marin Sold. Ioni ă Savu Sold. Nicolae Ion Sold. Stroe Tănase Sold. D. Bilciurescu Stan Sold. Popescu I. Toma Năstase Sold. Ni ă Ion Sold. Constantin Sold. Furtună Stelian Frt. Stănescu Atanase Sold. Manolache Gheorghe Sold. Gheorghe Lt. Ion Constantin Sold. Tomescu Gheorghe Frt. Gu ă Nicolae Sold. Manea Ion Sold. Gheorghe Cap.

3.5-5 m. Pe o platformă lungă de 4. Macheta lucrării. ÎNCERCARE DE EXPERIMENTARE A CONCEP IEI SOCIALIST-UTOPICE. Monumentul este amplasat în curtea Casei de cultură. Lucrarea este realizată în calcar dens. Buzău. cel ce. la Revolu ie. îşi zicea “dumnezeu”. CREA IA INGINERULUI TEODOR DIAMANT (1810-1841). 105 . ÎNTEMEIETORUL FALANSTERULUI DE LA SCĂIENI (1835-1836) În 1966. atitudine de care nu s-a lepădat nici atunci când. în privin a detaliilor de compozi e. dar cu fonduri respinse brutal de slugoiul lui Ceauşescu.. ÎNTRE ANII 1835-1836. cu multă arogan ă. în ambele războaie mondiale. placa aceea a fost scoasă fără rost. Dacă ar fi avut un asemenea con inut. inspirată după bustul realizat de Cristian Petru Bălan. în spatele gării Scăieni. nefondat din punct de vedere al adevărului istoric.. cu franjuri. Iată care era con inutul ei: ÎN ACEASTĂ COMUNĂ A FIIN AT. Dumnezeu să-i aibă în paza Lui! STATUIA LUI TEODOR DIAMANT Am oferit destule amănunte despre această statuie atunci când am vorbit despre Falansterul de la Scăieni. a ajuns după gratii. într-un exces de zel. Aşadar. s-a fixat o altă placă de maromoră. Identică. SOCIETATEA AGRONOMICĂ ŞI MANUFACTURIERĂ FALANSTEUL DE LA SCĂIENI. pe fa ada Casei de cultură. când s-au împlinit 130 de ani de la întemeierea falansterului.. rezultă că au fost 172 de eroi căzu i pentru patrie. nu trebuie să se grăbească a lua măsuri decizionale pripite care frizează mai mult decât stupiditate. socotindu-i şi pe eroii nota i pe Monumentul de la Scăieni. în oraşul Boldeşti-Scăieni. eu aş fi fost primul care aş fi cerut scoaterea ei. care urma a fi turnată în bronz.40 m a tânărului Diamant având o mică pelerină pe spate şi papion la gât. În pumnul drept ine strâns un sul cu manuscrisul său “Către amicii libertă ii” (cu planul falansterului) iar mâna stângă are palma întinsă aşezată pe o carte deschisă pusă pe o măsu ă-suport. comemorativă. carte ce nu poate fi alta decât opera lui Charles Fourier din care s-a inspirat. se află acum la Biblioteca de la Casa de Cultură Scăieni.În total. Pe soclul statuii este o placă metalică pe care scrie: TEODOR DIAMANT. Dumitru Popescu. pe strada Bucovului nr. în dreapta portretului actual al lui Eminescu.5 m se află un soclu de marmoră înalt de 2.. era şi statuia mare de cca 4. Însă persoanele care nu cunosc istorie. folosit la tabăra de sculptură de la Măgura. Tânărul inginer stă în picioare şi are capul întors spre partea stângă. consider că acea inscrip ie ar trebui repusă imediat în locul unde a fost. cu chipul reconstituit al lui Teodor Diamant. deşi nu avea absolut nimic comunist în mesajul ei.20 m care sus ine statuia de 2. iar finisările au fost realizate de pietrarii de la tabăra de sculptură din localitatea Măgura. După Revolu ie. Autorii lucrării sunt Ecaterina Tudorache şi Ştefan Macovei.

confec ionată din o el inox şi amplasată în curtea Întreprinderii de Geamuri Scăieni (I.aşa cum şti i că se suflă şi se modelează sticla topită. alerga ca o suveică de la o latură la alta.. lucrătorul (“rupătorul de geam”). atunci haide i să mergem împreună amândoi prin sec iile fabricii şi să alegem ceva care să vă placă. pe care sunt înfă işate scene dinamice într-un basorelief amintind basoreliefurile antice grecoromane şi reprezentând activitatea membrilor falansterieni: scene de muncă agraroindustrială. de învă ătură etc. mi-a răspuns directorul Olteanu.această întreprindere din industria sticlei româneşti. cam de aceeaşi lungime cu soclul. încă roşie.. cândva cea mai mare întreprindere cu acest profil din ară. conferindu-i multă elegan ă şi personalitate. Privirea mi s-a oprit. Ei bine.. cu bra ele deschise şi o zgâl âia o dată scurt. Am pornit de la sec ia amestec de materie primă.. numai că la această fabrică ştiu că nu se mai lucrează sticle. în biroul dumnealui. precum fabrica noastră de la Scăieni. de calcar cioplit. În primăvara anului 1981 am fost invitat de directorul din acea perioadă al Fabricii de Geamuri din Scăieni. după ce dispozitivul automat de tăiere cu diamant la vârf. la atelierele mecanice. În calitate de autor al lucrării.G.. Luată în ansamblu. dl. iar statuia este o lucrare realizată în stil modern. o apuca zdravăn de sus. am văzut statuia unui muncitor care se afla în procesul de fabricare a unui borcan sau a unei sticle..” “Dacă este aşa. STATUIA “RUPĂTORUL DE GEAM” Autorul ei este profesorul Cristian Petru Bălan. la baza plăcii fierbin i. în dreptul Por ii nr. la cuptoare etc. din maşina de tras geam pe verticală. simplu . la sec ia “geam tras”.). la intrare. damigene şi borcane cam de mult timp. uşor curbat. imediat ce ieşea foaia uriaşă de geam. . care se încadrează perfect în micu ul parc verde unde a fost aşezată. îmi permit să evoc pu in istoricul genezei ei. Lucrarea “Rupătorul de geam” a costat atunci o sumă destul de mare de bani. şi acolo. 1. aceasta este o lucrare destul de frumoasă.Dar să revenim la statuia lui Teodor Diamant. poarta principală. care aştepta în picioare să ajungă placa uriaşă în dreptul lui. apoi îi 106 . Constantin Olteanu. asupra unui muncitor cu mănuşi de azbest în mâini care. Cu triste e vă spun că niciodată nu i s-au pus jerbe de flori la picioarele statuii lui Diamant. fie măcar şi pentru motivul că le-au scos pentru totdeauna numele Scăieniului din anonimat.” “Sunt perfect de acord cu propunerea dumneavoastră şi o accept cu plăcere. ceva în genul ăsta aş vrea să avem şi noi. mi s-a confesat atunci directorul fabricii.. Nu demult m-am întors dintr-o vizită făcută în Fran a la o întreprindere din industria sticlei. Poate va trebui să ne gândim la o scenă de muncă mai reprezentativă pentru tehnologia de astăzi. “Domnule profesor..S. suflând într-o eavă metalică .. Aşa se numea. În spatele ei. i-am răspuns eu directorului.S. de artă.. foarte maleabilă şi foarte fierbinte.G. se află un fundal masiv şi înalt. costul ei fiind plătit din bugetul fabricii. deşi opinez că junele visător ar fi meritat această aten ie din partea autorită ilor sau a localnicilor.I.” Şi am pornit imediat să cutreierăm sec ie după sec ie. ing. unde mi s-a făcut tentanta propunere de a lucra o statuie care să reprezinte simbolic activitatea principală a lucrătorilor din acea întreprindere.

meşterii urmând pas cu pas toate sfaturile primite. am procedat exact ca maiştrii croitori.” Odată ajuns acasă. “Gata. exact cum era aceea din fabrică. pe care. cu o cască de o el pe cap. încrustat cu pietre late de râu. mergeau imediat la retopit. care. iam dus-o directorului. trup. Pentru că lucrarea a plăcut tuturor salaria ilor întreprinderii. m-am apucat să fac nişte schi e. Apoi.S. La atelierul de tinchigerie al fabricii au fost aleşi cinci dintre meşterii cei mai buni de acolo. de unde am cumpărat nişte postere mari de carton din care. la distan ă. din bucă i de carton. ÎN ANUL 1981 DE ECHIPA FORMATĂ DIN: PETRE ILIE C-TIN STANCU ION ZAMFIR ION MOLDOVAN ION OBIELOIU MAISTRU ŞEF ECHIPĂ TINICHIGIU TINICHIGIU SUDOR 107 . A privit-o curios. dom’ director: am ales! . desigur. fiindcă mă va plăti. Voi încerca să transpun acest moment de lucru într-o sculptură modernă. atunci eu n-o mai lucrez. picioare lungi) în plăci groase de o el inox. grea fiind. unele se mai spărgeau totuşi. În zilele următoare. odată ruptă şi uşor împinsă. a aprobat-o cu un zâmbet şi mi-a spus să-mi continui lucrarea. ca o paraşută. care apoi au fost sudate şi şlefuite în fa a mea. era scris numele meu şi al membrilor echipei care m-au ajutat să o ridicăm. tăiate după modelul meu. iar acest convaier o purta încet. dl. o lucrare înaltă de peste trei metri. cu centură la mijloc. m-am dus la fabrica de mucava din oraşul nostru. cădea lin. am croit exact modelul mare al statuii actuale din inox.dădea drumul să cadă liber pe banda rulantă cea lungă. a trebuit transportată cu macaraua şi montată pe marele postament de beton de la Poarta 1. după cum şi eu urmam sfaturile lor. după ce a fost adusă cu grijă din depozit. Aşa s-a născut acest “Rupător de geam” . Priveam cu uimire cum foaia aceea uriaşă de sticlă. în câteva zile. A fost de acord. I-am răspuns că vreau să o fac gratis. cap. după ce am vopsit-o în bronz argintiu.o statuie modernă. am cerut să se monteze şi o maşină de tras geam. până am asamblat o mică statuietă.m-am decis eu. a fost prinsă între mâinile “Rupătorului”.. după cum urmează: RUPĂTORUL DE GEAM AUTOR: PROF. o siluetă zveltă de metal.G. deşi din 40-50 de asemenea căderi. până la sec ia de asamblare. Pe una din ele (pe cea din latura dreaptă a privitorului). director Olteanu a comandat nişte plăci metalice spre a fi ataşate cu inscrip ii pe postament. Acestea. strălucind ca oglinda în razele soarelui. că dacă este vorba de bani. cu care m-am în eles perfect cum să transpunem tiparele mele de carton (bra e lungi. CRISTIAN PETRU BĂLAN ACEASTĂ STATUIE A FOST EXECUTATĂ ÎN ATELIERELE I.. Pe acelaşi postament. folosind o foarfecă şi pelicanol. iar din maşina respectivă să iasă o folie uriaşă de geam care. pe convaierul moale şi nu se spărgea. de mărimea unei căr i.

Aşa s-a împlinit dorin a directorului C.d. geamul dintre bra ele lui a fost şi el făcut ăndări.. remontându-i-se şi geamul spart care se afla între bra ele modelului de o el. la Timişoara în pia a Operei şi la Cluj. MOTIV PENTRU CARE O RESPECTĂM ŞI O OMAGIEM. precum şi în alte ări. astăzi acoperit de tufişuri şi de crăcile unor arbori. în Pia a Romană. pe un soclu mai înalt. căci dumnealui a fost cel care a ini iat-o). directorul de atunci al I. în apropiere şi cu fa a la calea ferată. încerc să cer cu insisten ă nu numai ca plăcu a cu numele meu şters să fie refăcută cum a fost concepută (adăugându-i-se şi numele directorului C-tin Olteanu pe ea.: NOBLE EA. iar numele meu a fost răzuit cu ură de pe placa unde era scris. s-au răzbunat cumplit pe operele mele. fără ca nimeni să intervină pentru. După “fuga” mea din ară în America.. apoi şi pe bietul meu “Rupător”. încât de abia se mai vede. încă mai există acel “Rupător de geam”. ării întregi.. la un loc vizibil. repunerea lui în drepturi. După inaugurarea statuii. pentru că această lucrare este făcută cadou nu numai fabricii dar şi tuturor cetă enilor din oraşul Boldeşti-Scăien. începând cu cele două busturi “Teodor Diamant”. a avut o copie identică şi la Scăieni.. în centru. după douăzeci şi şase de ani.Hr. expusă într-un loc public. Olteanu şi. existentă la Muzeul Pallazo dei Conservatori de pe Capitoliul din capitala Italiei. Şi aşa răzuit a rămas până astăzi.. să fie în rezonan ă cu legenda întemeierii Romei. pe care le-au făcut bucă i. în această carte. Această statuie mai are replici asemănătoare la Bucureşti. SE IDENTIFICĂ CU PROFESIA DE RUPĂTOR. cum sunt cele din oraşele amintite. din o el inoxidabil. pentru că fabrica a trecut într-un regim nou de proprietate. Dar pe acesta.S. şi pentru că o asemenea copie. această statuie. dar. nu au putut să-l distrugă. am făcut o fotografie (anexată aici) în care directorul şi cu mine ne aflăm la mijloc. fiind din o el greu. De fapt. deoarece peste 90% din locuitorii oraşului nici nu ştiu de existen a statuii. în parcul din fa a fabricii. În schimb. doresc să fie demontată şi scoasă din locul unde se află acum dosită după copaci şi mutată. Dar eu ineam neapărat să existe una şi în localitatea noastră. Iată de ce. LUPOAICA ROMANĂ DE LA SCĂIENI (“LUPA CAPITOLINA” CU ROMULUS ŞI REMUS) Pu in ştiu că celebrul simbol al Romei. REZULTATĂ DIN ABNEGA IE. Este dorin a mea expresă pe care o las cu limbă de moarte comunită ii. înconjura i de trei din echipa de lucru. tovarăşii de atunci. EFORT ŞI RISC. pentru că pe mine nu puteau să se răzbune direct.G. iar gemenii au fost adăuga i (lucra i) mai mult ca sigur de sculptorul şi pictorul italian Antonio del Pollaiuolo (1432-1498). lupoaica originală era o sculptură de bronz etruscă datând din anii 500480 î.Pe placa din fa ă este notat un frumos text compus de inginerul Constantin Olteanu. adusă din Italia. vestita lupoaică alăptând pe copiii legendari Romulus şi Remus. costă câteva zeci de mii de dolari 108 .

dar nimeni nu mă ajuta... ne pare rău. Când grupul statuar a ajuns în dreptul meu. cu aceeaşi macara.Vulturul Feroviarilor .. a fost legată de bra ul macaralei iar eu. fiindcă nu este după cum vrea omul.una. dar nu am făcut decât două poze cu lupoaica şi nici una cu frumosul vultur. lumea venea pe rând la poarta mea să-mi dea în serie veştile triste. Şi eu le-am filmat cu un aparat de amatori de 8 mm. m-am rugat de mul i să mă ajute să o urc acolo sus. Cel mai vizibil şi mai ferit spa iu pentru postarea statuii “Lupa capitolina” era o coloană înaltă de 10 m din fa a pergolei de cărămidă de pe peronul gării.. n-a fost să fie. nimeni nu o va mai putea da jos din pozi ia unde o că ărasem.sus pe acoperişul capelei de la cimitirul din Scăieni. altul pe Remus.un înger de aproape o jumătate de tonă . ci după cum vrea Domnul. încât după retragerea cablurilor şi a macaralei. au luat piesele găsite.. rotind-o până s-a potrivit pe capătul plat al coloanei. un moldovean sufletist. Adevărul este că am comis un abuz instalând o lucrare de artă fără să cer vreo aprobare.stând pe o roată de tren (acesta a fost şi motivul pentru care şeful gării mi-a aprobat postarea celor două sculpturi acolo. Ei au văzut-o acolo timp de aproape doi ani. cu aripile desfăcute . majestuos. unele spuse chiar pe un ton mucalit.) Am fost anun at că cineva de la televiziune le filmase. Dar. Când a fost gata. în acelaşi timp fiind sigur că odată instalată. am răsucit cu ambele mâini platforma agă ată cu cabluri de o el. care sunau ca nişte condolean e.. Aşa s-a şi întâmplat. Mie îmi rămăsese doar capul îngerului. lucrasem şi pentru cealaltă coloană ceva specific CFR-ului. iar ajutorul a venit de la cine nici nu mă aşteptam. să instalez o altă sculptură . Această persoană a fost un mili ian de la postul de mili ie din Scăieni. dar şi acela a dispărut. iar la câteva minute după cutremur. că ărat pe o scară înaltă. lucrată la IFLGS ca şi scheletul lupoaicei.27. Cei care se aflau prin apropierea coloanelor căzute. am decis să o sculptez eu gratis şi nu numai că am realizat-o la aceeaşi scară cu originalul. Bucureşti. Cutremurul din 4 martie 1977 le-a nimicit într-o clipă pe toate trei! Ambele coloane s-au rupt de la bază şi ambele sculpturi s-au fragmentat în bucă i. maj. lupoaica parcă fusese pusă acolo de când lumea.. care răspundea şi de circula ia auto pe teritoriu. altul pe Romulus. o aşteptam sus. Dar pentru că erau două coloane. Chiar atunci. şi anume un vultur mare. Voi vorbi imediat şi despre această sculptură la care ineam foarte mult. eu sunt omul surprizelor şi voiam să fac locuitorilor o frumoasă surpriză. căci românii noştri ştiu să facă haz de necaz în orice situa ie: “Domnule profesor. la ora 21.. peronul gării era plin de navetişti şi s-ar fi putut întâmpla o nenorocire. Unul capul lupoaicei. În plus. Deoarece ştiu că şi alte persoane au fotografiat aceste două sculpturi. dar trebuie să vă spunem că lupoaica 109 . regretatul serg. Platforma de metal a sculpturii.. dar am şi expus-o în public în locul de unde putea fi văzută cel mai bine de mii şi mii de oameni (vezi fotografia). Timişoara sau Cluj! Multe lucruri frumoase sunt perisabile. Arăta superb şi era prea frumoasă spre a supravie ui şi a se lua la întrecere cu surorile ei din Roma. Acest loc era peronul gării din Scăieni pe unde treceau zilnic numeroase trenuri pline de călători şi navetişti.. Tot drăgălaşul de Gheorghi ă Bârjoveanu m-a ajutat. iar statuia era grea de peste 200 kg şi de abia patru oameni o puteau transporta. Gheorghe Bârjoveanu. m-aş bucura să-mi trimită cineva şi mie o copie. El mi-a adus de nu ştiu unde o macara cu bra lung şi trei oameni să mă ajute. Ştiam însă că nu voi ob ine niciodată aşa ceva.

Eu aveam un bibelou mic cu “lupa capitolina” (statueta lupoaicei) drept model. în igănie. exact locul unde aş putea repune un alt înger în locul celui pierdut. îmbrăcat în caolin. iar când am scos-o era o frumoasă lupoaică lucioasă de teracotă. care şi acuma se închină şi îşi scuipă în sân că a scăpat. deci la fel cu cea de la Roma! De asemenea.. am coborât-o cu frânghii la cuptor.. întrucât adevărul este că nu am mai putut face altele de aceeaşi anvergură.. mă ghidam şi după nişte fotografii mărite ale originalului. Lupoaica am construit-o pe un schelet gros de o el. fie pentru că era prea moale şi umplutura modelată cădea.. Pentru cine se întreabă dacă o sculptură de caolin ars poate avea aceeaşi durabilitate cu cea de bronz adevărat. de culoare maronie închisă.dumneavoastră s-a sinucis la cutremur”. După orele de curs de la şcoală. am dat-o cu două straturi de bronz ce nu se mai cură ă niciodată. China şi Japonia asemenea sculpturi au rezistat mii de ani. 110 . luate din diferite unghiuri. Căci statui . Ei mi-au permis să folosesc spa iul lor . Eu lucram zilnic. la locul de întoarcere de la grajduri. motiv pentru care în Germania se pot vedea asemenea statui expuse în aer liber.şi le mul umesc şi acum dacă mai trăiesc. dar uneori şi cu bicicleta şi astfel îmbinam munca intelectuală de la catedră cu cea fizică din atelier.” Ce puteam face? Le răspundeam prin aceeaşi întrebare: “A căzut vreo statuie de-a mea pe cineva?” To i răspundeau că nu: “Ei. De câteva ori a trebuit. A ars mai mult de 24 de ore. Acolo aveam materia primă . dădeam fuga la fabrică. Când lucrarea a fost gata. nici condi iile nu-mi mai permiteau aşa ceva. de obicei cu autobuzul. după o re etă secretă ce o aveam de la un sculptor iugoslav. era o fabrică de teracotă şi la acea fabrică mă împrietenisem cu fra ii Badea Nicolae (da. caolin de cea mai bună calitate şi un ditamai cuptorul (subteran) în care încăpea o şarjă de până la peste 1000 de plăci pentru sobele de teracotă.. cot la cot cu “pământarii” care. indiferent de intemperii.” Dar vorba vine. unde şi cum le lucram eu pe toate? La capătul autobuzului local. dacă este expusă în aer liber. în punctul “grajdurile comunale”. apoi am dat-o cu smal umed de teracotă iar după uscarea completă. imitând culoarea închisă a bronzului învechit. atunci este bine.slavă Domnului! Să fim noi sănătoşi. începuseră să mă îndrăgească şi-mi admirau munca.. şi m-am jurat să nu mă las până ce lupoaica mare nu va ieşit perfect asemănătoare cu cea mică. Singura grijă este ca ele să nu fie trântite cu putere ori lovite cu duritate.. prin fa a capelei.. Sau: “Vulturul ce l-a i sculptat la gară a fost ajutat de cutremur să-şi ia zborul la ceruri. fiindcă altminteri aş fi avut vie ile unor oameni pe conştiin ă. fie pentru că materialul crăpa.. spre a nu mai aminti de faptul intempestiv că o conductă urâtă şi uriaşă barează. îi răspund: în Egipt. am lăsat-o cam o lună să se usuce. c-o să facem altele. la înăl ime.pământ de teracotă cât pofteam. deoarece nici fondurile..” “Îngerul de la cimitir a căzut la doi metri de o babă... pe amândoi fra ii îi chema Nicolae!).. care făceau zilnic naveta tocmai de la Periş. care făcea cursa Blejoi-Boldeşti. responsabilii fabricii. văzându-mă sculptând. Când s-a răcit.. să reiau lucrarea de la început. ca meşterul Manole. În fond.

o sculptură frumoasă reprezentând un înger înalt de 1. în final. dar şi o fată care lucra la acea fabrică. Când am ieşit sus..) În aceeaşi zi.. dar adevărat!” Când îngerul s-a răcit. Totul este să păşi i pe placa rece pusă de mine acum. (Vezi fotografiile). sculptura rămânând cu un gol prin mijloc. am sărbătorit evenimentul cu un mic chef. Ca model.excesiv de fierbinte. glazurată cu smal alb! Din ea n-a mai rămas decât soclul de ciment şi un ciot găunos în care anual îşi fac păsările cerului cuib. unde îi îngropasem baza sculpturii. pe care numai la o fabrică de por elan din Bucureşti. eu vă spun că se poate. într-adevăr. că o să se facă ăndări imediat după ce îl scoate i afară din cuptor. îmi venea să plâng şi am sărit repede în groapa de lângă cuptor. Atâta se poate sta. l-am glazurat cu alb şi vreo şapte inşi l-am lăsat încet cu frânghiile în cuptor.” Într-un fel. că uite: este o splendoare de înger! Este de un alb care vă ia ochii! Dar nu-l atinge i că vă arde rău!” Exact aşa era şi i-am îmbră işat pe amândoi. Pere ii dogorau şi am sim it că mor.deşi. aveam nevoie... singurul care a 111 . Pe urmă mi-a explicat maestrul cum stă treaba: “Temperatura este..l-am întrebat. Cam asta era explica ia că se poate rezista câteva secunde la peste 500 de grade Celsius într-un cuptor încins la roşu.. foarte mare . însă ea nu este flacără să te ardă şi dogoarea nu are timp să. A doua zi. După ce s-a oprit coacerea. (Vezi poza. fiindcă era cea mai mare statuie de por elan din ară. mai în glumă. “Se poate intra într-un cuptor de 500 grade Celsius?” . s-a transformat în cenuşă. după care am făcut cu to ii o poză în jurul lui. Amândoi au început să râdă: “O.. Drept bază de sus inere era un drug gros de lemn care. Apoi am intrat şi eu pentru 4-5 secunde. Pe soclul de beton. lângă ei. “Dacă vă zice cineva că nu se poate.. În fiecare seară visam că opera mea s-a făcut bucă i. el a fost transportat pe baloturi de paie la capela cimitirului. să nu vă apropia i de pere i şi să vă ine i respira ia pentru 7-8 secunde şi să nu ave i nimic de nailon pe dumneavoastră. mai în serios: “Dom’ profesor. cu ajutorul lui. şeful atelierului m-a invitat să intru în cuptor. l-am putut procura.. căci nu este prima dată când intru să văd cum s-a copt marfa. dar am ieşit repede fără să mi se întâmple nimic. au avut dreptate. Aveam mari emo ii. în două!” Auzind asta. apoi fratele lui.. unele poze cu îngeri.. s-au desfăcut uşile uriaşului cuptor şi primul care a coborât să-l vadă a fost meşterul Badea Nicu.65 m.i prăjească pielea ca flacăra sau ca apa opărită. mi-au slujit nişte schi e de-ale mele. sta i liniştit. (Deci tot a fost bun la ceva!) Ca să iasă un înger de por elan alb. Badea Niculae. Îngerul la care v-a i chinuit atâta s-a crăpat la jumătate. pe capela cimitirului .ÎNGERUL JUDECĂ II La acelaşi atelier am lucrat din caolin şi “Îngerul Judecă ii”. To i se bucurau. unde lucra maistrul Diaconu Ovidiu (Videl). Acolo a ars 48 de ore la peste 600 de grade Celsius.. nenorocire! Jale maree!. de smal alb. tot s-a făcut ăndări. După ce îngerul s-a uscat.” Şi a intrat. desigur. l-am tras zece inşi afară cu frânghiile. Nici măcar părul nu mi s-a pârlit. ci din cauza cutremurului. şi amândoi au strigat de acolo. de jos: “Dom profesor. Incredibil. însă nu din cauza modelului viu. Unii “colegi” de atelier îmi spuneau. aflată lângă strada principală şi l-am instalat pe acoperişul ei. Îmi părea rău şi o iubeam. dar statuia a rezistat peste un an de zile şi a ajuns acolo unde voiam . cu aripile lipite de corp şi cu o trompetă lungă până la pământ.adică sus. n-o mai lua i pe asta drept model pentru înger. din Scăieni. după coacere. Sta i liniştit.

era scris: “Dedicat feti ei mele. rudele şi cunoscu ii mei apropia i au fost minu ios ancheta i.” După momentele pasagere de laudă şi felicitări. şi naşei sale. Cine vrea 112 . Pe lângă acuza iile cu operele religioase mi s-au adus şi altele. o sculptură reprezentând macheta Sfântului Mormânt. nu mai este privit de nimeni. cu posturile de radio străine ş. de legături secrete cu străinătatea. Codrina Maria Tatiana. (Despre Fecioara de la Parepa am dat amănunte care pot fi găsite la pagina unde descriu biserica de la Seciu. Dar după câteva săptămâni.. am avut expusă. deci. ceea ce mi-a displăcut. Atunci am luat decizia să scap din gura lupului.. epuizat din librării într-o singură săptămână. care răspundea de sectorul Boldeşti-Scăieni. (dar şi la Catedrala din Ploieşti. dispari ia ei tot nu i-a potolit pe cei care se porniseră contra mea. De to i aceştia mi-am bătut şi eu joc în romanul “Oaspe ii din Elizeu”. am revenit şi am vrut să stau de vorbă cu ambii colonei Dumitru.vorba lui Caragiale altul la şcoală. prima noastră feti ă. Unul era la primărie . şeful Securită ii Prahova. tovarăşii de la partid şi de la Inspectoratul de învă ământ s-au sesizat şi m-au chemat la ordine să le dau explica ii cum un profesor care pictează icoane şi sculptează îngeri mai poate să facă şi educa ia comunistă a elevilor? Inspectorii şcolari mă urmăreau şi ei. Ambele busturi. după Revolu ie. mai grave. nimeni nu-l mai băga în seamă. căci anchetele la sediul securită ii din Ploieşti şi amenin ările abia începuseră şi se înmul eau în progresie geometrică.a.. Când şi când. apărut în Editura Eminescu (Bucureşti. dar în urma căreia inima mi-a fost grav afectată pentru ani de zile). şeful SRI Prahova. am aflat de la fostul col. Deşi cutremurul îmi distrusese această sculptură. Lupoaică şi după Vulturul meu de la gară. to i prietenii. Când. în fa a altarului. BUSTUL LUI TEODOR DIAMANT În 1971 am sculptat un bust al lui Teodor Diamant.) În primele zile. poate prea dure. căci nu voiam să fie idolatrizat. să-i caut la cimitir. M-am lăsat păgubaş să-i mai anchetez acolo.. Imediat ce “binevoitorii” m-au pârât la organe pentru isprăvile făcute. Cercul amenin ărilor se strângea în jurul meu şi într-o împrejurare mi s-a turnat otravă într-o ceaşcă de cafea (pe care nu o băusem toată. păstrându-le numele. Cornel Păltânea. timp de peste două decenii. că şi unul şi celălalt s-au dus după. ştiind că judecata mea ar fi fost mai mică şi mai nedreaptă decât aceea la care au fost ei supuşi imediat după trecerea Styxului. sta iile de televiziune transmit filmul cu ea şi cu crucea uriaşă apărută pe cerul senin la înmormântarea ei. au sosit însă şi momente mai dure. Fecioara de la Parepa. reconstituite din imagina ia mea. au fost realizate din ghips dentar (vezi pozele). Era anul când se născuse Codrina. după modelul căruia am făcut un tipar spre a mai turna încă unul. de natură politică. Unii chiar se închinau în dreptul lui. de colonelul Pescaru şi de colonelul Ion Dumitru. Am fost anchetat în serie şi ore întregi de colonelul de securitate Dumitru. Anul 1975”. Maria Petre.. 2004). localnicii se obişnuiseră foarte repede cu el. de căpitanul Cursaru. multă lume a venit să-mi privească “Îngerul Judecă ii”.. trebuind.rămas intact. Vorba lui Goethe: “Un curcubeu care stă mai mult de un sfert de oră pe cer. ceea ce nu era departe de adevăr.. După emigrarea mea ilegală din ară.

după ce. m-am întors în vizită în ară. apoi a fost spart cu dalta şi distrus din ini iative criminale.i mare. La trecutu.i doresc eu ie. Acest gest m-a ambi ionat şi mai mult. ci trei asemenea portrete pe această institu ie din oraşul Boldeşti-Scăieni. Primul portret a fost pictat în vara anului 1974. la fel de misterios a dispărut şi macheta casei lui Mihai Eminescu. inclusiv în acelaşi “Magazin istoric” citat mai sus (la pag. pentru aceleaşi motive pentru care mi s-au distrus şi busturile lui Diamant. improvizată de pe care am şi căzut odată.i doresc eu ie. 32). De la primărie au mai fost plimbate.o poate vedea după ce îl anun ă pe preot. unde este reprodus scenariul meu de film cu acelaşi nume. Chicago. ara mea de glorii.Mihai Eminescu”. pe o pânză cauciucată. prima poză color a fost făcută de un italian care a trecut prin Scăieni. prin contract oficial. îl înfă işa pe Luceafăr. mare viitor! Imaginea picturii respective a fost transmisă de mai multe ori la TVR şi reprodusă prin diferite publica ii. În 1991. Alte reproduceri cu sculptura mea apăruseră în “Magazinul istoric” Nr. Aşa cum au dispărut busturile. după Revolu ie. dulce Românie”: Ce. (V. 2 (95). stând că ărat pe o schelă înaltă. fiindcă nu a fost numai unul. la pag. ara mea de dor? Bra ele. 25. Aşa o fi. Deşi a rezistat perfect timp de 26 de ani. scris în 1965/66 şi achizi ionat.i nervoase arma de tărie. Portretul. în 1996). Un bust se spune că a fost distrus din cauză că autorul fugise din România şi despre celălalt că fusese distrus de unul din cutremure. Iar când. căci pe vremea aceea fotografiile color erau o raritate la noi). căci i s-a schimbat locul). dulce Românie. pe la Clubul Boldeşti. (vezi poza) realizată de mine după casa de la Ipoteşti a poetului. după fotografia de la Praga şi reproducerea acestui portret a apărut pe coperta căr ii mele “Geniu sublim . 1975. cu o daltă. Pe pieptul 113 . Sub acest tablou de pe fa ada Casei de cultură am copiat iscălitura mărită a poetului. pozele. n-am mai găsit nici urmă de ele. pe la Casa de cultură din Scăieni. Spa iul a fost retencuit de mine cu ciment fin peste care am pictat în ulei portretul. am spart tencuiala până la cărămidă. singurul de acest fel expus pe un zid exterior. PORTRETUL LUI MIHAI EMINESCU DE PE CASA DE CULTURĂ Mai corect era să fi scris: “Portretele lui Mihai Eminescu de pe Casa de Cultură”. în 1967 (scenariu publicat la Western Publishing. tabloul mai întâi a fost văruit. de Studiourile Cinematografice Buftea. decât amintirea lor frumoasă în aceste fotografii pe care le public în monografia de fa ă. la vârsta de 19 ani. specificându-se că este cel mai mare portret al lui Eminescu din ară. pe care am aplicat-o în locul portretului distrus. creând un spa iu oval unde urma să lucrez portretul. am lucrat în America un alt portret Eminescu. şi într-o revistă americană care vorbea despre socialismul utopic (nu de in această revistă). Cert este că nu a mai rămas nici unul. iar sub iscălitură prima strofă din poezia “Ce.

am scris următoarele: ILIE B. Maria Albulescu. am considerat că ar trebui men ionat şi cinstit în vreun fel şi. Vin muscalii de-a călare. DIN 1938 PÂNĂ ÎN 1940. înconjurată de luceferi. RĂSPOP (1888-1952) CTITOR AL ACESTUI LĂCAŞ DE CULTURĂ. având diametrul ovalului de 2. alături de un fragment din poezia “Doină” : Din Hotin şi pân’ la mare. citate din “Ce.) 114 . i-am pictat acest portret pe care l-am aşezat deasupra uşii principale de intrare în Casa de cultură de la Scăieni. lucrat în America. şi ele scrise pe acelaşi tip de pânze. Şi acest tablou a fost filmat şi transmis de un post local de televiziune. s-au construit Căminul cultural. Sub tabloul rotund cu portretul. CÂND A FOST ÎNLĂTURAT DE LEGIONARI. Monumentul Eroilor. Pentru aceste merite. Ultima pictură seamănă cel mai mult cu primul portret care a fost distrus inten ionat.Luceafărului se află harta României Mari. Mă bucur să constat că nuan ele culorilor s-au păstrat destul de bine până la apari ia acestei căr i. Biserica nouă.. în 1978. cu întreaga familie. nu bate deloc soarele şi nu i se alterează coloratura. însă i-am păstrat iscălitura şi cele două citate de la al doilea portret. Îndrăgi-i-ar ciorile Şi spânzurătorile. CRISTIAN BĂLAN. mai ales că în locul ferit unde se află. pentru că locuitorii l-au respectat şi iubit. căci. AL MONUMENTULUI EROILOR ŞI AL ALTOR REALIZĂRI EDILITARE ÎNFĂPTUITE CA PRIMAR AL SCĂIENIULUI.i doresc eu ie”. în culorile tricolore. locuitori ai oraşului şi un grup de pionieri. din ini iativa lui.35 m. Baia comunală. Sub noul tablou exista aceeaşi frumoasă semnătura mărită a lui Eminescu şi. DISPENSARULUI VETERINAR. Acest al treilea portret este ceva mai mare decât primele două. CINSTE LUI ! (PORTRET EXECUTAT ÎN ANUL 1978 DE PROF.. sub ea. de aceea. AL BĂII COMUNALE. dar l-am recondi ionat. Dispensarul veterinar. a extins liniile de apă în comună şi a construit un trotuar modern de la gară până la şcoală. Dar în aceşti doi ani şi-a dovedit o hărnicie fără seamăn. După plecarea mea din ară. şi acest tablou a fost dat cu var. între 1938-1940. şi în prezent el arată destul de bine. Portretul a fost dezvelit cu o frumoasă festivitate. pictate cu uleiurile cele mai scumpe şi mai rezistente la intemperii. PORTRETUL PRIMARULUI ILIE RĂSPOP (1888-1952) Ilie Răspop era un intelectual de vază. păstrându-şi neschimbat culorile. tot pe o pânză cauciucată. În anul 2000 am scos acest tablou şi l-am făcut cadou Editurii Eminescu din Bucureşti. înlocuindu-l cu cel de-al treilea portret. la care a participat fiica dumnealui. strănepotul lui Octavian Goga şi a venit la Scăieni ca primar pentru scurt timp. a extins electrificarea comunei şi gazeificarea ei.

pe o pânză foarte scumpă. Petru ine în mâini cheile raiului şi Cartea Vie ii. în anul 1980. având titlul grecesc IISUS PANTOCRATOR (Iisus Atoatecreator). Icoană cu Mântuitorul pe frontonul capelei. galben. Tabloul. iar dacă vreunul a spus că acest chip seamănă cu mine . cu ochii albaştri cum spun to i vizionarii care L-au văzut. Proiectantul a lăsat nişte spa ii libere speciale. Fecioară Maria cu Pruncul în bra e. căci Iisus pentru păcătoşi S-a jertfit. sub formă de nişe ovale. a cărei hartă (cu România Mare. în planul ceresc. Pavel un citat din scrierile lui notate în limba greacă: “Harul Domnului nostru 115 . pe Sfin ii Apostoli Petru şi Pavel. sângele Lui se scurge pe harta ării noastre şi cine are ochi de văzut în elege ce simbol adânc este acesta. În tablou. fostul preot Vlad Babi a fost acela care m-a rugat să pictez acele spa ii. doi mai mici şi al i patru îngeraşi pe norii din col ul stâng. cu adevărat. în anul 2000.PICTURILE RELIGIOASE DE PE CAPELA CIMITIRULUI SCĂIENI Această capelă cu clopotni ă datează din acelaşi an cu biserica nouă. privindu-Şi Fiul cu ochii în lacrimi. Fecioară Maria. dar preotul nu a mai apucat să o vadă. din Chicago. aplicată şi ea pe capelă. cel de sus. iar Sf. Am inut foarte mult să pictez un Iisus frumos. dacă vre i o icoană simbolică. în stil neobizantin. De aceea. poza) Sub mâna stângă a Mântuitorului am pictat un om păcătos. cauciucată.l. Acest tablou a fost sfin it în Biserica ortodoxă Română “Naşterea Domnului”. aşadar. simbolul suferin elor noastre istorice încă nesfârşite. înfă işam pe Tatăl Ceresc.f. roagă-te pentru România! Şi este. Sfânta Precista ine în mâna stângă Biblia. pe hartă este crucea cu Iisus răstignit. Sf. sub ei scena raiului. am executat pe un panou de p. Preotul Babi mi-a mul umit şi l-a sfin it. Acest tablou. la Scăieni. în care personajul central este Sf. s-a degradat însă repede şi a trebuit să-l dau jos. expus ploilor şi razelor solare. iar un înger ine tot în mâna stângă Noul Testament. Aceasta am lucrat-o în America. Contrar unor opinii lipsite total de informare. reprezentând “Judecata supremă”. am pictat în America un alt tablou religios. de preotul Simion Pavel. în anul 2001. fiind lucrată după planul arhitectului Toma Socolescu. în care. În mâna-I dreaptă Iisus ine Soarele. Trebuia. să-i împlinesc dorin a acestui preot respectat de comunitate şi de aceea. nevoie să se roage pentru ara noastră. Sf. în vara aceluiaşi an. înfă işându-L pe Mântuitorul nostru cu bra ele rănite întinse ca să ne binecuvânteze. Peste Mun ii Carpa i. este o compozi ie mai modernă. pe Fiul. o primă pictură. încadrată de doi îngeri mai mari. Icoană a Mântuitorului. Sub mâna dreaptă se află Sfânta Fecioară Maria cu mâinile îmbinate pentru rugăciune. în aprilie 2000. În nişele din dreapta şi stânga tabloului i-am pictat. scris cu litere ebraice. după cum se vede. cum era odată) are deasupra coroana de spini. albastru. pe cei 12 apostoli şi un sobor de îngeri. Predominant însă este tabloul central. care in o eşarfă scrisă în latină: Sfântă Maria. pentru a fi pictate. am pictat şi aplicat Sf. iar în partea stângă scene terifiante din iad. mai pu in pregnante. Deci n-am făcut acest gest din propria-mi ini iativă precum celelalte lucrări de artă.foarte bine (măcar de-ar fi aşa!). fiindcă s-a îmbolnăvit grav şi nu după mult timp a decedat. (V. Vestmintele Mântuitorului sunt tricolore: roşu. Părintele m-a rugat să-l înlocuiesc cu o Sf. în stânga Luna. cu tunelul de lumină ce duce spre Eden.Duh. Fondul este un cer plin de stele luminoase. În octombrie-decembrie 2000. îmbinând elementele clasice ale picturilor religioase occidentale cu cele răsăritene. pe Sf. sus.

pe ramele aplicate ale tabloului meu votiv. Nu cred că am comis o blasfemie când am urmat acelaşi procedeu clasic. dar mult mai greu să înlocuieşti lucrări ca ale mele . cu dorul fa ă de locurile natale. fa ă de conorăşenii mei şi poate că am investit sume serioase în realizarea lor. pentru un motiv sau altul. multă lume. cu dragostea caldă fa ă de oamenii de acolo.la faptul evident că ceva. deci litere mobile. salutul lui Iisus adresat ucenicilor când le-a apărut după înviere: PACE VOUĂ ! . să se familiarizeze cu ele. inventat de mine. cum or fi . 24.folosind un sistem de litere. în mentalitatea şi-n sufletul unor oameni. Între marele tablou de sus şi compozi ia alegorică de jos. cu fluturaşi metalici mobili care tremură la cea mai mică adiere a vântului. bătrâni şi tineri. am mers şi după exemplul marelui Nicolae Grigorescu care. de câteva ori şi de mul i martori: înainte fa ada acestei capele de la cimitir părea goală. din Luca. în spa iul de sub icoană şi în cel de deasupra compozi iei alegorice. dar de un lucru am fost sigur . în spa iul liber din jurul micu ei nişe ovale. măcar la acest lucru să se gândească . cel care a proiectat şi clădirea bisericii “Sfin ii Împăra i 116 . dimpotrivă: le-am lucrat cu tot sufletul. fără să apelez vreodată la sponsori. Pentru a încheia descrierea acestor icoane. Este tare uşor să bârfeşti.Iisus Hristos să fie cu voi cu to i!” Când am lucrat la compozi ia religioasă alegorică.şi el mi-a fost confirmat. care nici nu ar vrea să audă să lucreze ceva gratis în România. îndeosebi a copiilor. pustie. să transcriu trei citate fundamentale din Biblie. trebuie să specific aici că în col ul din stânga lor.cu lucrările altuia. După decorarea acesteia cu picturi religioase şi cu citate din Biblie. să critici şi să jigneşti. foarte chi ibuşar atunci când vrei să ieşi cu orice lucrări de artă peste grani ă. nu pot fi de acord cu munca mea. cu scopul ca oamenii. rele. Eu nu am preten ia că sunt artist profesionist şi nu am cerut niciodată vreun leu sau vreo altă recompensă pentru vreuna din picturile şi sculpturile mele expuse public.36. ceva. de vamele foarte severe în ultimul timp. tinerii din sat sau chiar membrii familiei lui. înainte de a te urca cu ele în avioane.. Chiar dacă există critici care. Am considerat necesar ca în spa iul curb de deasupra icoanei cu Iisus. din vest în est. Criticii mei nici nu-şi pot imagina câtă energie trebuie investită ca să lucrezi asemenea tablouri şi ei nici măcar nu ştiu cu ce eforturi fizice şi financiare sau cu ce riscuri deosebit de mari po i trece. sunt scrise nişte explica ii pe care le transcriu mai jos aşa cum au fost afişate: DETALII DESPRE FA ADA CIMITIRULUI “ETERNITATEA” DIN SCĂIENI: “Capela cimitirului “Eternitatea” din oraşul Boldeşti-Scăieni s-a realizat după planurile marelui arhitect român Toma Socolescu. nişte versete de aur. am scris. mai ales dacă este şi artist profesionist. din cauza terorismului. când trec prin dreptul ei.. după cum se vede şi în reproducerea anexată. se închină cu evlavie. mai elevate. ori de câte ori le privesc. şi cât de greu ob ii aprobările patrimoniului american. să li se imprime în minte şi să le memoreze. s-a schimbat în urma efortului ce lam depus în această direc ie. mohorâtă şi nimeni nu se închina când trecea pe lângă ea.bune. atunci când zugrăvea sfin ii de la Mânăstirea Zamfira. folosit şi cu sute de ani în urmă de to i pictorii iconari din Europa. Nu ştiu dacă bunele mele inten ii au contribuit cât de cât la educa ia religioasă a localnicilor. şi-a ales ca model.

din caolin glazurat cu smal ceramic alb. Iisus sus ine în mâinile Sale Soarele şi Luna. dar. protestante ori neoprotestante) şi prezentate în câteva programe ale posturilor de televiziune americane. în tabloul de jos.doar soclul a mai rămas .. toate aceste lucrări. 3. pictorul a citat. DEDICA IE FĂCUTĂ ÎN NUMELE LOCUITORILOR ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI ŞI. în mici detalii: 1. aşezate pe două coloane de10 m înăl ime. APOSTOL PAVEL . în aprilie 2001. iar sângele lui Iisus se revarsă peste Mun ii Carpa i. ÎN NUMELE POPULA IEI DIN ÎNTREAGA ROMÂNIE. în America. Dacă ar fi fost expuse în interiorul vreunei biserici ori al vreunui muzeu.în nişa din dreapta fa adei cimitirului. Pentru acest motiv. Ca şi icoanele alăturate lor.. de profesorul Cristian Petru Bălan (cunoscut de localnici sub numele de Puiu Bălan). ele au fost reproduse în culori de mai multe publica ii americane şi româneşti. AUTORUL A DECIS CĂ ACESTE PICTURI SUNT DEDICATE ANIVERSĂRII A 2000 DE ANI DE LA NAŞTEREA MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS. Apostoli au fost lucrate în acrilic şi ulei.fusese aşezată sculptura “ÎNGERUL JUDECA II”. În mijlocul hăr ii se află Crucifixul. Împăratul lumii). Sf. Pe soclul de sus . şi care s-a degradat din cauza intemperiilor. Ea are ca figură centrală pe Sfânta Fecioară. pe zid ori pe pânză. fiind văzute de milioane de americani şi întrunind aprecierile lor unanime. pe rând. Între tablouri. Vă prezentăm. simbolizând că. CU PRUNCUL IISUS ÎN BRA E”. În locul unde era intrarea principală a fost postată “PREABINECUVÂNTATA ŞI SFÂNTA FECIOARĂ MARIA. peste care se află o coroană de spini.în nişa din stânga fa adei. câteva versete de aur din Biblie. pe zid. “Vulturul feroviarilor”. făcută în ară cu 25 de ani în urmă de acelaşi autor pe o placă de pefele. este Creatorul Universului. 2. Ea a înlocuit vechea pictură “JUDECATA DE APOI”. intitulată “IISUS PANTOCRATOR” (Iisus Atoatecreator. spre a ne aminti că Mântuitorul S-a jertfit şi pentru noi românii. aceste lucrări pe pânză ar fi durat cca 5-600 de ani. aduse în România în vara aceluiaşi an şi lipite. probabil pentru că persoana care luase icoana citise avertizarea de mai jos). Mai înainte de a fi aduse în ară. Lucrarea. înaltă de 1. REGINA ROMÂNIEI. pictată în ulei şi culori acrilice. “Halele Centrale” din acelaşi municipiu şi multe alte construc ii arhitectonice din ară. executată în America în aprilie 2000 şi lipită pe zid. aceste picturi au fost expuse în câteva biserici româneşti şi americane din SUA (ortodoxe. în prezent cetă ean american domiciliat în Chicago-Glen Ellyn. (Aceasta s-a furat. În nişa ovală de sub curbura acoperişului se află o lucrare pe pânză. SF. DE ASEMENEA. lucrată tot de Cristian Petru Bălan. APOSOL PETRU . SF. Statele Unite ale Americii. concepută în 1975 la Boldeşti. înconjurată de îngeri şi îmbrăcată în tricolorul românesc. lăudate şi descrise pe larg pentru simbolistica lor originală. Fa ada capelei a fost împodobită cu şase lucrări artistice de inspira ie religioasă (două din ele dispărute). catedrala “Sf. ca simbol al suferin elor neamului nostru în aceşti 2000 de ani.dec. o compozi ie picturală complexă şi alegorică. din Scăieni. Fecioară Maria a fost postată pe un soclu. împreună cu Tatăl. Ioan” din Ploieşti. Preafericita Mamă a lui Iisus. De asemenea. de-a lungul anilor. Sculptorul inten ionează să reediteze “Îngerul Judecă ii” dacă autorită ile locale decid înlăturarea conductei rămasă în prezent fără nici o folosin ă şi care opturează fa ada cimitirului în dauna esteticii acestei localită i. renumite prin frumuse ea lor. executate gratuit. picturile cu Sf. 5.65 m şi grea de 450 kg. împreună cu alte sculpturi ale aceluiaşi autor(“Lupoaica romană”. dată fiind rezisten a culorilor bazate pe uleiuri extrafine şi polimeri. a fost distrusă de cutremurul din 4 martie 1977. pe peronul gării Scăieni şi bustul lui Teodor Diamant). deasupra hăr ii României Întregite. Celelalte icoane sunt: 4. Sub bra ele întinse ale Mântuitorului se află Fecioara Maria şi o figură umană cu mâinile împreunate pentru rugăciune.Constantin şi Elena” din localitate. Un îngeraş oferă Madonei trei flori de culoarea tricolorului na ional. a fost returnată şi relipită. executată în America şi lucrată în acrilic şi ulei (oct. Expunerea lor în exterior 117 . catolice. ca şi precedentele. 2000).

însă.amin!” Atâta despre singurele opere de artă afişate public în oraşul Boldeşti-Scăieni. şi întreaga Românie! Fie ca mâna ocrotitoare a lui Dumnezeu să ne protejeze cu milă şi dărnicie pe to i acum şi pururea şi în vecii vecilor . EU SUNT ÎNVIEREA ŞI VIA A. pentru familiile noastre. consemnate între cele două tablouri. 118 . 11. protec ia divinită ii. face ca perenitatea culorilor să fie redusă substan ial. CĂ L-A DAT PE UNICUL SĂU FIU. 11. a vânturilor. pentru noi. ŞI EU VĂ VOI DA ODIHNĂ! (Matei. Îl rugăm să ne apere de rău localitatea noastră. ploilor. 2. existând totuşi posibilitatea reconstituirii lor ulterioare. ATÂT DE MULT A IUBIT DUMNEZEU LUMEA. pentru sfârşirea suferin elor ării noastre iubite. CI SĂ AIBĂ VIA Ă VEŞNICĂ! (Ioan. vom sim i şi mai deplin harul şi măre ia ajutorului ceresc. pentru sufletele celor pe care-i îndrăgim. CA ORICINE CREDE ÎN EL SĂ NU PIARĂ. picturile de fa ă nu pot fi garantate mai mult. 3. nici un profanator de icoane nu a rămas nepedepsit. Fără recondi ionări. pentru prietenii noştri. Bine ar fi ca ori de câte ori trecem pe-aici şi vedem versetele de aur biblice. VENI I LA MINE TO I CEI TRUDI I ŞI ÎMPOVĂRA I. dar în primul rând de cele divine. Iată cele trei versete de aur de pe fa ada acestei capele: 1.28) 3. cu jurăminte sacre în fa a lui Dumnezeu. dedicându-I-le. Fără excep ie. fără excep ie. atât ei cât şi familiile lor. Avertizăm pe cei ce vor tenta să le profaneze că. să încercăm a le memora şi să înăl ăm atunci în gândul nostru o scurtă rugăciune către Dumnezeu. zăpezilor. asemenea indivizi nelegiui i vor avea cumplit de suferit toată via a lor. Este un foarte cunoscut şi temut legământ al Bisericilor ortodoxe şi catolice din întreaga lume.16) Fie ca aceste sfinte icoane să ne aducă îndurarea Preabunului Părinte Ceresc pe care. la maximum 15-20 de ani. sub bătaia razelor soarelui. cutremurelor ori din cauza poluării atmosferice. Boldeşti-Scăieni. mai rău decât i-ar urmări cel mai rău blestem. fiind tablouri votive. CINE CREDE ÎN MINE CHIAR DACĂ AR FI MURIT VA TRĂI ! ŞI ORICINE TRĂIEŞTE ŞI CREDE ÎN MINE NU VA MURI ÎN VECI! (Ioan. sfin ite de preo i. aspru pedepsi i nu numai de legile omeneşti.25). vor fi. căci procedând astfel. să le citim cu evlavie. garantându-le virtualilor răufăcători că.

În trecut. Cu cât oraşele sunt mai noi. în deficitul celor populare. 119 . numărul băştinaşilor a început a fi depăşit de cel al “veneticilor”. breaza. sârba.valsuri şi tangouri.. petrecerile continuau la claca de porumb. mai pregnantă în zonele de deal şi de munte. cu bogate tradi ii etnice şi cu frumoase obiceiuri păstrate din bătrâni. tinerii cereau consim ământul părin ilor şi numai după aprobarea lor hotărârea se definitiva. precum şi afluxul continuu de nou veni i din alte zone. Aş vrea să încep cu descrierea celui mai de neuitat eveniment din via a oamenilor. urbanizarea şi industrializarea rapidă a acestei localită i. slujbele religioase.. ci se compunea din grupuri de origini sociale şi etnografice foarte variate din punctul de vedere al obiceiurilor. unele cu con inut ironic. al XIX-lea . accelerat de mass-media modernă. La mijlocul şi sfârşitul secolului al XX-lea apar dansurile occidentale. începând de la finele sec. strigau comenzi şi âpurituri. rela iile lor se extindeau şi la rela iile dintre cele două familii. flăcăii . dintre care cele mai multe au dispărut pentru totdeauna. au diminuat vizibil tradi iile locale. Fetele se supuneau cel mai mult deciziei parentale. Ceremonia logodnei avea loc cu o masă de petrecere la una din casele tinerilor şi la ceremonie participau mai multe rubedenii şi prieteni. ca şi astăzi. Chiar dacă s-a întâmplat aşa ceva. se alegeau naşii. mai ales că ecoul unora dintre ele încă se mai păstrează prin diferite familii. În restul săptămânii. încât popula ia aceasta nouă nu era deloc unitară. horele şi balurile aveau loc aproape săptămânal. care este căsătoria. se schimbau inelele. de obicei sâmbăta sau duminicile după amiaza. începea perioada de logodnă. la părin ii tinerilor. cu satele aferente ambelor foste comune. după culesul viilor etc. Desigur. nu avem dreptul să omitem acele tradi iile populare şi să nu le descriem măcar în linii generale cum au fost. Pe vremea când erau cârciumi. cu atât se adoptă obiceiuri cu un grad mai mare de universalitate. apăru i atât din localită ile sudice ale ării. ardeleanca. adică obiceiurile locale. balurile.CAPITOLUL VIII. Acolo tinerii se cunoşteau şi dacă se plăceau. Atât la Boldeşti cât şi la Scăieni. Vom în elege mai bine toate aceste tradi ii dacă ne vom referi la principalele momente ale vie ii sociale de pe teritoriul oraşului pe care îl analizăm. Dacă se decideau pentru unirea vie ilor. acceptate de toată lumea. Lăutarii cântau: brâul. se întocmea foaia de zestre şi se stabilea nunta (cam la 2-4 săptămâni viitoare). Cu această ocazie. obiceiuri păstrate din bătrâni Oraşul Boldeşti-Scăieni se află într-o zonă a ării noastre cu un bogat patrimoniu cultural. foaia de zestre era semnată de ambele familii şi uneori legiferată şi la tribunal. horele se ineau ziua în bătătura lor ori în salonul cârciumii. În trecut. al deprinderilor şi al concep iilor de via ă. Dar la hore şi sârbe. polca şi.chiuiau. începând de pe la prânz până la lăsarea amurgului. schimbarea rapidă a nivelului de cultură. cât şi din cele nordice. În general. jianul. nu neapărat cu gândul să se stabilească definitiv aici. Tradi ii locale. La un moment dat. formând un adevărat mozaic în care noii veni i au fost nevoi i să renun e la obiceiurile din locurile natale şi să adopte altele noi. Când părin ii erau de acord.uneori şi fetele . nun ile. prilejul de întâlnire al tinerilor erau horele. jude ul Prahova se poate lăuda că a fost binecuvântat cu o paletă bogată şi diversă de asemenea moşteniri pre ioase.

naşii. vin să menească viitorul copilului. rareori se mai strigă darul de nuntă.crati e. a rudelor şi prietenilor. oale.. Este. deşi moaşele erau foarte empirice şi fără studii comparabile cu cele ale asistentelor de la maternitate). lăsa i acolo mai multe zile. gulie.. după miri. li se spune.. prin tradi ie. diverse. iar viitoarea mireasă împăr ea bomboane în acelaşi scop pe la prietenele ei. spre ziuă. cu sărutări pe obraji (rareori pe gură). Dansul “Perini a”. era atrăgător. cu faimoasa ciorba de potroace. Momentul ofertei darului. plicul cu bani. un gest mai civilizat. acest tip arhaic de invita ii au fost înlocuit de invita iile tipărite. desigur. cu tortul miresei şi. buchetul aruncat de mireasă zbura drept spre mine şi era gata să-mi pice mie în cap. fiindcă. fără să se facă discriminări între întâiul născut şi ultimul. În aceste localită i. Astăzi nimeni nu le mai caută. Spre diminea ă. urmau domnişoarele şi cavalerii de onoare. dansul ortodox ritual. după care urma “Isaia dăn uieşte”. a părin ilor acestora. aflat ca invitat la o nuntă cu asemenea obiceiuri. împreună cu părin ii copiilor. în care se prindeau de mână mirii. moaşele îngrijeau femeile gravide şi gospodăria lor înainte de naştere şi câteva zile din perioada de lăuzie a tinerelor mămici. dar partea cea mai solemnă era cununia religioasă de la biserică unde preotul le citea din Biblie. pasămite.se striga în gura mare de unul din lăutari. tipic românesc şi de nelipsit. iar darul de nuntă . le punea verighetele şi pirostriile de încununare.obiceiul acesta văd că există şi în America şi fata care îl prindea prima se zice că va fi următoarea mireasă (aici trebuie să vă spun că. cu participarea tinerilor.) Înainte vreme ospă ul de nuntă era mai sărac decât astăzi varză. Balaca şi Seciu . cu strigături. la fel ca în America. aceia care dăruiau pu in se sim eau umili i de cei care se umflau în pene că au oferit cel mai mult. carne de oaie. tatăl sau fratele ginerelui mergea pe la casele oamenilor cu plosca sau sticla de vin făcând invita ii verbale pentru nuntă.avea moaşa sau moaşele ei. începea convoiul nuntaşilor care mergeau pe stradă chiuind cu lăutarii după ei. uneori. cu nelipsitele sarmale. uică vin . este înmânat discret mirelui. obligându-mă să-l prind din zbor şi săl arunc înapoi miresei. Scăieni. La salon. în general. aceasta arunca peste cap buchetul de flori .Căsătoria civilă era următorul pas şi se oficia la primărie. cu opriri. De obicei. Unul din flăcăii de onoare purta bradul cu care începea dansul “nuneasca”. în zilele noastre. În asemenea situa ii. Astăzi mesele de nuntă sunt foarte să ioase. De aceea. păstrat de la evrei. ca la reclame. însă astăzi nu se mai respectă neapărat 120 . fripturi. inea de sâmbătă până mar ea. moaşe.. Mai târziu. Petrecerea nun ii. bani . Botezul era un alt prilej de mare sărbătorire în familie. La nuntă toată lumea se prindea în horă. Naşterea pruncilor era şi ea un eveniment deosebit de important al ambelor familii. naşii de nuntă deveneau şi naşii de botez. până la dezbrăcatul miresei. fiindcă gravidele merg la maternitate unde naşterile sunt supravegheate de medicii obstetricieni şi de asistentele lor (cărora. având o batistă şi poleială în vârf. În por ile tinerilor se prindeau brazi.. la Boldeşti-Scăieni. Fiecare localitate Boldeşti. În aria aceasta de jude nu a existat niciodată credin a că la noul născut apar ursitoarele care. preotul.. începuse să devină jenant. Tot cu bradul în frunte. miresei sau persoanei apropiate lor care adună darurile. căci la botez sunt chema i numeroşi invita i pentru o petrecerea de bucurie organizată în acest scop. principala aten ie acordându-i-se noului născut. în mijlocul căreia se învârteau multe perechi de nuntaşi.rareori sarmale. Cu o zi-două înaintea nun ii. de obicei.

propunere discutată înainte cu părin ii noului născut. nici pentru mor i. Prin aceste păr i nu au existat bocitoare plătite care se prefac că plâng. deci şi în oraşul nostru. al părin ilor. bine aleşi şi. Mai nou. în majoritatea cazurilor.respectiv Alexandra. Melania ş. fără ca familia decedatului să plătească această obliga ie. când tinerii vin ei singuri să ceară botezul. pentru că aceste confesiuni religioase consideră că botezul trebuie făcut numai la vârsta maturită ii.. Dumitru şi Vasile. Totuşi. În acest oraş. Daniela. la băie i. (iar la igani: Mercedes. nu au o educa ie teologică. Nicolae. Înainte vreme. ale budiştilor sau ale altor confesiuni care. mai frumoasă. clopotul se auzea imediat sunând. oferind iarăşi ocazia de o nouă petrecere în familie. s-a extins moda ca pruncule ul să aibă mai mul i naşi (doi-trei!). cum S-a botezat şi Iisus. după achitarea taxei. iar la fete Maria. în urma vreunei tragedii fulgerătoare. în elegeau semnifica ia botezului. Biserica are obliga ia să anun e comunită ii dispari ia unei persoane prin dangăte rare. în gura mare. Monica. iar uneori fără îmbrăcăminte cernită. Madonna ş.a. Este evenimentul cel mai trist din via a oricărei familii de români. Cristian. Cristina. Gheorghe. fără tragice exteriorizări. Eduard etc.. Diamanta etc. oameni cât mai boga i şi mai influen i în societate. de clopot. al vreunui prieten cu nume frumos. Alina. Copiii apar inând cultelor neoprotestante nu au naşi. când minorii. Astăzi predomină numele Alexandru (Alex). pentru motivul că mortul sau familia lui nu şi-a achitat taxele la biserică. în plus. moartea unei fiin e dragi este percepută ca o tragedie supremă. erau numele Ion. Înmormântarea. . se sim eau. Elisabeta. Cu cât fiin a era mai tânăra. obicei care a început să dispară în familiile de intelectuali cu preten ie. cum deja 121 . copilul primea câte două-trei nume: al naşului. în America. aşa este “corect din punct de vedere politic”. ale musulmanilor. mai cutremurătoare şi mai nesfârşită. deoarece nou născu ii nici nu ştiu că sunt boteza i iar naşii copiilor mici nu fac nicicum o educa ie religioasă finului lor. naşii aveau datoria să le facă educa ia religioasă a finilor lor până la maturitate. cu atât jalea expandată sonor este mai mare.. vezi Doamne. predominante. Nicoleta şi derivatele (apocoristicele) lor.a. cu lungi vaiete şi sfâşietoare cuvinte rostite cu voce tare printre lacrimi fierbin i. Petre. Andrei. avea un mare rol şi în alegerea numelui noului născut. La doi. în România. Constantin. păstrând. dreptul să-i pună pruncului numele ce-l poartă el sau so ia lui. într-adevăr. deveni i majori. ofensate de dangătul clopotelor creştine! Sperăm să nu se importe şi în România legi din acestea. în secolele trecute. Ioana. Constan a. sub pretextul că. printre altele. nici pentru sărbători. iar pentru a-i împăca pe to i. fiindcă ei înşişi. în trecut. Există încă înrădăcinată credin a că numele dat copilului ascunde o for ă magică şi determinantă a norocului în restul vie ii lui. sacadate.. ca să nu mai vorbim de moda importării numelor după eroii din filmele americane sau după denumirile unor actori şi cântăre i celebri: Mannix. sau cu cât moartea a survenit mai surprinzătoare. fiindcă aşa au cerut comunită ile evreilor. trei ani copilului i se taie mo ul. Naşul. bisericile ortodoxe sau catolice nu mai au voie să tragă deloc clopotele. cei rămaşi în urmă neputându-se ab ine să nu-şi strige durerea până la ceruri.. Georgeta. Dolărel. s-au semnalat unele cazuri când vreun preot local nu a permis să se tragă clopotul pentru vreo persoană decedată. dacă se poate. Andreea. cu seria derivatelor diminutive. avea acest rol de ini iator al vie ii creştine şi. Elvis. (Aici. Dacă în occident plânsul la mort este făcut în surdină.).această obliga ie. Doliul însă se poartă mult timp.

. 5-6 covrigi şi bani. insistă să se scoată şi icoanele din şcoli.cer acum unii români care. După aceea. aşezat pe o pernă. dacă este flăcău. cu omul care duce steagul bisericii şi cu cel care duce crucea. ci “Dumnezeu să-l/s-o ierte!” (Neoprotestan ii nu 122 . cât este moale. Preotul face slujba citind “stâlpii”. Dacă era vas metalic. o icoană. vecini sau prieteni. nop ile făcându-se priveghi în jurul lui. Atunci încep funeraliile propriu-zise. după care îi închide ochii. cu capul spre răsărit. ordinea cortegiului funerar la Boldeşti-Scăieni este următoarea: în frunte .. iar dacă este fată tânără. participan ii la funeralii merg la casa mortului unde are loc un mare parastas şi unde se fac danii pentru cei săraci care mul umesc totdeauna numai în limba slavonă: “Bog da prosti! (Bogdaproste)”=Dumnezeu să. Mortul este inut trei zile. asistat de rude. În Boldeşti-Scăieni există femei specializate în asemenea opera ii pe care acestea le fac în urma unei plă i oarecare. când. Până la biserică. i se scot osemintele acelui decedat spre a fi puse într-un sac alb ce va fi stropit cu vin sfin it şi pus apoi la capul cosciugului. deseori flori frumoase. preotul şi dascălul. astăzi devansată spre orele 12-13. Salutul în casa mortului şi la parastas nu mai este “bună ziua” sau “bună seara”. purtătorii de coroane. de dragul “corectitudinii politice”.i dea milă!”. dacă este femeie. (uneori cu dricul iar astăzi cu vreo maşină de la vreo întreprindere). Între anii 1920-1930. sau piaptănă persoana. Mortul este totdeauna îngropat cu fa a spre răsărit. cosciugul transportat “pe pat”. Copiii şi săracii le caută. În cosciug li se mai pune.steagul bisericii. pieptenul şi briciul folosite erau puse în cosciug şi rămâneau acolo definitiv. Foarfeca. în ginere. După ce cosciugul a fost lăsat pe fundul gropii.) Imediat după ce se constata decesul.. Există obiceiul să se lege mortul sub bărbie cu o faşă spre a nu rămâne cu gura deschisă. Dacă cu ani înainte a fost înmormântat altcineva. deci la capul mortului. catolice. plata celor “9 vămi” prin care trece sufletul spre rai. dacă este bărbat. aranjându-i părul. potrivit religiei ortodoxe. cineva străin de familie trebuie să scalde mortul. la casa decedatului. cu mâinile încrucişate pe piept. obicei dispărut (uneori căciula este înlocuită cu o pălărie. iar când slujba s-a terminat. pentru. cu apă caldă şi săpun (apa aceea era aruncată după casă). to i mor ii vor învia). pe o masă ori direct în cosciugul pregătit cu pânze albe. Tot ele bărbieresc mortul. protestante şi unele religii neoprotestante.cu excep ia tinerilor şi copiilor . iar în urma lor coloana lungă formată din rude. preotul aruncă cu sapa sau cu lopata primii bulgări de pământ şi rosteşte: “Se pecetluieşte acest mormânt până la a doua venire a Mântuitorului Iisus Hristos!” (când. Ora înmormântării era 14-15. în timp ce o rudă aruncă pe margine bani sau bomboane învelite în poleială. sosesc preotul cu dascălul. moment în care se sparge oala cu care s-a turnat apa folosită la scăldat. Se aprind în jur câteva lumânări. atunci se sparge un pahar sau o cană de faian ă. o îmbracă în mireasă. şapcă sau bască.erau îngropa i cu aşa numita “căciulă de mort”.. punându-i câteva monede pe pleoape şi le lasă aşa mai mult de o oră. La răspântii preotul se opreşte. apoi îl îmbracă cu veşmintele cele mai bune şi îl aşează. mortul este scos din casă cu picioarele înainte. iar crucea este pusă spre apus. iar femeilor li se pune o basma). cădelni ează şi recită versete pentru pomenirea mortului. în căru a cu boi sau cai. bărba ii mor i în localitatea aceasta . sfeşnicul cu lumânări arzând. femeile cu coşul în care se află coliva şi colacii. apoi crucea cu numele decedatului/decedatei scris pe ea. prieteni şi oameni din localitate. Groapa se sapă în ziua înmormântării.

la schela Boldeşti.. sărbătorile de peste an. fiindcă înaintea Lui nu există diferen ă între vii şi mor i. când cei din casă mâncau brânza pe gunoi ca să nu vină furnicile în casă. Rugăciunile celor vii nu-i mai pot ajuta cu nimic pe cei pleca i dintre noi şi de aceea. am rămâne. probabil că ele vor dispărea de tot. timp în care nu se fac nun i în familie. Dimpotrivă. În schimb. la fel cum s-a întâmplat în multe ări din occident. nouă ani. SĂRBĂTORILE DE PESTE AN Dacă am putea să dăm timpul înapoi cu nişte decenii şi să urmărim ca într-un film cum respectau bătrânii noştri. se învârteau şi băteau din palme invocând ploile. nici nu avem de ce să regretăm că pier fără urme asemenea obiceiuri păgâne ca Joia furnicilor. dacă nu vor exista condi ii să fie continuate. ele fiind zadarnice. şase. uimi i şi încânta i de frumuse ea lor. Ion Cucu Bănă eanu. Pe vremea când. dar s-a împu inat considerabil.folosesc acest salut. ci îl iartă numai în func ie de credin a şi faptele lui săvârşite atunci când era viu./ Da i cu apă rece/ Ploile să-nece!”. cunosc un cadru didactic din oraş care se opunea cu vehemen ă şi-i certa pe elevii care mergeau cu steaua. Astăzi numărul acestora nu a dispărut de tot. celelalte se practică din ce în ce mai rar şi se observă că nici nu sunt încurajate de cineva priceput spre a fi revitalizate. cu excep ia protestan ilor şi neoprotestan ilor care nu fac parastase şi pomeni. după ce a murit. ea înso ea cortegiul mortuar cântând “Marşul funebru” de Fryderyk (Frederic) Chopin (1810-1849). în afară de mersul cu pluguşorul. doar pe perioada cât aceştia au trăit o adevărată via ă creştină. Vechile sărbători agrare. din actualul oraş. iar în ultimii ani. deoarece ei spun că Dumnezeu nu-l mai iartă pe mort. cred. în vreme de secetă. dinainte de postul Paştelui. În acelaşi timp. deja au dispărut. cu acelea pleacă să se înfă işeze la înalta Judecată a lui Hristos. de şase săptămâni. care. rugăciunile pentru mor i trebuie făcute. afirmând că rugăciunile celor vii pentru cei deceda i nu sunt ascultate de Dumnezeu. s-a diluat şi simplificat. cronologie care este respectată cu stricte e la Boldeşti-Scăieni. După înmormântare urmează un serial de pomeni comemorative: de 9 zile. practicat de igănci tinere. exista fanfara condusă de prof. la drept vorbind.. Deci. acoperite doar cu frunze de bozii. Atunci gospodarii râdeau şi aruncau pe ele cofi e cu apă făcându-le ciuciulete. de trei săptămâni. sufletul fiind viu şi etern. împreună cu 123 . Aşa stând lucrurile. Altfel spus . semidezbrăcate. cântând şi strigând: “Paparudă-rudă/ Vino de ne udă/ Cu găleata plină/ Ploile să vină. con inutul lor s-a superficializat. se numea “Paparudele”. Este greu să în elegem altă semnifica ie subsidiară a ei şi. de trei. uneori cu extindere până la 40 de zile. ortodocşii şi catolicii aduc argumente că Dumnezeu poate ierta oamenii şi după ce au murit. neoprotestan ii nici nu le mai fac. Până acum 55-60 de ani se mai practica aşa numita Joia furnicilor.. dansau în bătăturile oamenilor. vara sau toamna. cu colindele sau cu moş ajunul. Creatorul luând în considerare numai zestrea morală a vie ii oamenilor.cu ce credin ă şi valori morale au adunat în sufletul lor.. după care le ofereau bani. la unele funeralii. bărba ii nu se bărbieresc nouă zile. care era însă estival.) Doliul durează şase săptămâni. în săptămâna brânzei. Şi obiceiul “Paparudelor” a dispărut. Un alt obicei profan. practicate primăvara.

Col urile erau unite între ele cu un rând sau două de sârme cu fluturaşi de poleială sau hârtie creponată de diferite culori. Fără să am vreo confirmare sigură. G.1 martie. nume nu prea frumos.. cât şi copiii mai mici. turte. atât flăcăii. mai ales dacă era toată lumea acasă. dacă ne gândim numai la exemplul corului “Madrigal”. Balaca şi Seciu. prin zona noastră ar fi existat şi o sărbătoare. desigur. Se formau cete mari de colindători şi erau primi i cu mare bucurie. şi încep să colinde din casă în casă rostind doar trei cuvinte: “Treat or trick!” = Ne trata i sau vă speriem! . ci evident slavonă. Chirescu. intrau să colinde pe străzile colindătorilor din cartierul lor. To i aveau traiste făcute din şervete agă ate după gât. mai mare priză la tineri. cu care ne mândrim pretutindeni. lilieci negri etc. care a prins deja rădăcini extensibile în România. Paul Constantinescu. Razele stelei erau fixate pe o sită plasată în centru iar pe sită se lipea o iconi ă cu scena Nativită ii. apoi seara. de iarnă. de origine slavă./ Sănătoşi să vă găsim. totodată. Mergeau numai băie ii mai mari. cu nume slavon “glavovreatenie”.a. în compara ie cu dragobetele./ La un an. se strângeau băie i cu armata făcută şi o luau de la un capăt la altul al satului cu “Bună diminea a”. organiza i pe mici cete. cu acest colind merg doar copiii mai mici. Steaua./ Şi la anu-o să venim. pentru prezentarea unor colinde populare româneşti prelucrate şi devenite comori na ionale şi perle ale muzicii universale.” Este o tradi ie infinit mai frumoasă decât colindele americane cu “Halloween”-ul (13 oct. În ultima vreme.după care primesc dulciuri. Ion Vidu ş. biscui i. Gh. Cu adevărat românească este doar “măr işorul” .. colaci. am auzit că. Colindele religioase româneşti au constituit o inepuizabilă sursă de inspira ie nu numai pentru poe i ca Mihai Eminescu. Mergeau de la ora 6 până la 9 dimine a. nu este românească. numit “Brezaia”. băie ii mai mari. a îndrăgosti ilor (în ziua de 3 martie/24 februarie). făcute din carton acoperit cu poleială. dar românii o pronun au greşit românizândo în “dragobete”. Aceştia îi somau pe intruşi: “Închină steaua!” ceea ce însemna: ceda i-ne terenul şi pleca i pe străzile voastre (aceasta 124 . în schelete de mor i. C-tin Brăiloiu. purtând bâte să se apere de câini. Scăieni. cu sănătate. Putere mai mare de rezisten ă au avut. Viitorul va decide. pe care unii. Timotei Popovici. Cu “Steaua” se colinda prin localitate timp de trei săptămâni: de la Sfântul Nicolae până la Crăciun.un alt obicei profan. poate nu. sus inută de o coadă. în diavoli. dar şi pentru compozitori de muzică corală ca Ioan D. nuci sau bani. avea cinci-şase col uri. sunt frumoase. Până prin 1916. Poate va rămâne.şi primeau în schimb de la oameni mere. când li se alăturau şi fete de 16-17 ani. în care îşi puneau darurile primite. fete şi băie i. prin Boldeşti. covrigi. Kiriac. Nu odată se întâmplau conflicte între colindătorii “stelişti”. Dracula. de pe la orele 16 la 17.). unde existau două personaje comice Moşul şi Brezaia. “Ziua Sfântului Valentin” (Valentine’ Day). Ele sunt străvechi. repartizate pe străzi şi cartiere care cântă: “Bună diminea a la Moş Ajun!/ Am venit şi noi o dată. tradi iile legate de sărbătorile religioase şi cele din preajma Anului Nou. De fapt. ar vrea acum să o extindă şi să o facă românească. când copiii veni i din altă parte a satului. Cucu. apreciat în toată lumea. o deosebită valoare artistică. D. seara. Ei bine. când copiii vecinilor mei se îmbracă în strigoi. adânc consolidate în conştiin a na ională şi continuă să aibă o mare valoare moral-creştină şi. Ei ziceau doar atâta: Bună diminea a la Moş Ajun! . văd că are sărbătoarea anglo-americană a îndrăgosti ilor. for ând lucrurile. Vasile Alecsandri sau George Coşbuc.

“Cântecele” se terminau invariabil cu: “Dragă domnişoară. colinde şcolare cu elevii şcolii Scăieni.. veni i din partea şcolii. când scăienarii de pe deal. iar dacă intruşii erau mai mul i. Beregoi Ion. “Astă seară-i seară mare” ş.. bine răsplăti i şi întreba i ai cui suntem./ Să ne mul umeşti!/ La anul şi la mul i ani!. dintre care unul purta frigarea şi altul căldăruşa de la biserică. care mergeau cu to ii să colinde gratuit. Deseori prichindeii erau înso i i de părin i. purtând în mâini farfurioare cu grâu încol it. de la Crăciun până la Sfântul Vasile. la rând). până s-au împiciorogănat comuniştii la putere.deoarece gazdele refuzau să primească trei-patru şiruri de colindători. De aici se ajungeau la procese între părin ii copiilor implica i în dispută. mai mari şi mai puternici. primind carne. un asemenea conflict luase o aşa mare amploare încât s-a transformat într-un război în miniatură între “suseni” şi “joseni”./ Dă-ne un covrig. bine organiza i de un băiat Ruli Sorescu. Tot în ajunul Crăciunului se mergea cu “Cântecele”. câ iva ani la rând. Pe când era prof. Gaşpar. îndeosebi în seara de revelion şi a doua zi diminea a.i aducă noroc. desigur. Acestea nu erau “ganguri” de tip occidental. Pruncul.) am făcut o mică echipă de teatru./ Ieşi pu in afară. străbătută de grupuri mari de copii. el a organizat. Tănase Bălan director. conflict prelungit până spre vară. pe care. Dinu Constantin şi Costache Vasile ş. cârna i pentru frigare şi bani). Un an. grâu de vară/ Deie Domnul să răsară!”) sau când iganii mergeau cu “Vasilică” (a nu se confunda cu “Vasilca”!). împreună cu al i copii (Popescu Emil. Prin anii ‘40 s-au abandonat colindele cu “Vasilca” (în care se specializaseră doar iganii ce purtau pe-o tavă un cap de porc) şi “Iordănitorii” (practicat de Sf. dar ar fi devenit un fel de ganguri dacă nu interveneau autorită ile să-i potolească. în urma unei bătălii cu pietre. Baltazar.. 125 . “Florile mărului”. (copiii întrebau: “Primi i cu cânticili?”) şi când erau accepta i. a cărei vechime este cam egală cu cea a poporului român. prin toată comuna. după ce puneai bani. “Pluguşorul”. se luau la bătaie şi le rupeau steaua.. doi mai târziu. inând în bra e primii miei născu i. de grupuri de 20-30 de flăcăi la un loc.. de 1 ianuarie.a. la Scăieni./ Că murim de frig!/ Ori eşti ocupată/ Ori eşti supărată/ De nu vrei să ieşi.. dracul băgându-şi coada şi dând altă turnură unei frumoase tradi ii creştine. după care cântam “Steaua sus răsare” urmată de fragmente din alte colinde şi eram chiar aplauda i. cu steaua în frunte. eu. atunci aceştia refuzau să se predea şi răspundeau imediat cu violen ă distrugându-le steaua. Cu “Irozii” noştri noi am avut atunci mari succese pe la casele oamenilor.” În diminea a Anului Nou se mergea cu “Grâuşorul” (când colindătorii. menind a recolte bune: “Grâu de toamnă.a. Până în anii ‘40. am pornit să colindăm cu “Irozii” prin Scăieni. fiecare având cunoscutele roluri de teatru popular: Irod împărat. Dacă ceata adversă nu voia. îi mângâiai să. unde interpretam această mică scenetă pseudobiblică în versuri. ei prezentau derivate de colinde: “Nouă azi ne-a răsărit”. aruncau cu boabe pe prispa gospodarilor. reuşise să ia câ iva prizonieri dintre cei din vale (joseni) şi să-i închidă într-o mică peşteră artificială din vălceaua aflată în spatele casei lui Sorescu şi nu i-a eliberat până ceilal i nu au eliberat pe un prizonier de-al lor. Ion. ne-am îmbrăcat în costume speciale şi. Prin anii 1944-45. la şcoala din Scăieni. Melhior (cei trei crai de la Răsărit) ori Moşul. cu “Sorcova” mergeau copiii cei mai mici. Cel mai spectaculos din toate tradi iile sfârşitului de an şi ale debutului în noul an era.

Mai aveam şi două buhaiuri urlătoare.. din comuna lui Avram Iancu. înarma i cu zeci de zurgălăi. Scăieni. peste care. iar cei care ne primeau. Sfânta Marie. înainte de a merge acasă. pe prispe. eram un pluguşor “oficial”. Văzând cât de impresionant este “Plugul mare”. cu alai mare.. Grigorescu. Tot din seria obiceiurilor locale fac parte şi respectarea sărbătorilor religioase mari. ce boi frumoşi şi blânzi mai erau aceia. Apoi am pornit pe străzi. de fapt. se sim eau obliga i să ne dea bani mai mul i ca de obicei. dar veneau urători cu plugul tras de cai din comunele vecine şi erau bine primi i. şi-au luat pe rând rămas bun de la boule i. poate şi ale dacilor.. Crăciunul. având un brad montat pe un plug tras de cai sau boi. ca în dramele antice greceşti. le făcuserăm copitele cu cremă şi le vopsiserăm coarnele cu lac. pentru motivul că nu prea mai existau animale de trac iune. to i făceau ochii mari. Cred că măcelarii şi parlagiii de la abator nu mai văzuseră în via a lor boi aduşi la tăiere cu cornele poleite în culori de aur şi cu copitele date cu cremă. la abatorul din Ploieşti. unde aceşti boi cumin i fuseseră deja vându i.. în plus. într-o zi geroasă şi fără zăpadă.. ce impusese după sine oprelişti religioase severe. a doua variantă fiind “Plugul mare”. am făcut rost de o pereche de boi mari şi frumoşi.. Eram pluguşorul şcolii! Nimeni nu ne-a ignorat. şi ultimul mare pluguşor din istoria oraşului nostru şi din seria “Plugului mare”. dar nici al i boi cu patru picioare nu mai existau în toată localitatea. pe la por i. suna prelung tulnicul meu pe care-l adusesem din ara Mo ilor. lăcrimând şi îmbră işându-le gâtul ros de jug . Acela a fost.P. Şi l-am realizat! Am pregătit o clasă întreagă pentru acest spectacol. sărutându-i pe ochi. cu to ii împreuna. mul i copii. cu bicele şi cu zurgălăi. pe vremea cât eram profesor la Scăieni.începuturile trebuind căutate în sărbătorile agrare ale romanilor. (Vezi pozele anexate). Şi. Aceasta era în ajunul Anului Nou 1973. care munciseră ani mul i trăgând poveri grele. Acum putem vorbi liber despre obiceiurile de la aceste sărbători creştine mari: Paştile.A. Lumea se mira. şi de un plug nou cu brad împodobit cu ghirlande. fiindcă nu mai văzuse nimeni pe aceste plaiuri un aşa pitoresc tămbălău. tras de boi. de la C. improvizate din putini mari. amândoi fiind parcă rup i din picturile lui N.. trăgând plugul în pas solemn. Scăieni. erau programate să fie tăiate în ziua de 3 ianuarie.şi noi eram foarte mul i. cu buhaiul. când am umplut străzile de pocnete ca de pistoale şi de hăulituri. mai ales că noi le împodobisem jugul cu flori roşii de hârtie şi cu cetine de brad. Rareori se mai vedea prin Boldeşti. Când pluguşorul nostru s-a terminat. deoarece cu to ii ştiam că aceste animale bătrâne şi nevinovate.... Urările nu se spuneau de unul singur. Pe to i oamenii am reuşit atunci să-i scoatem afară din case. fiindcă . poleindu-le la vârf cu poleială aurie!. vrând-nevrând.de! . mângâindu-i cu drag. la care participau un grup mare de flăcăi. după o jumătate de secol de ateism furibund. Balaca sau Seciu urători cu “Plugul mare”. Doamne. cu multe talăngi şi cu mul i mânuitori de bice pocnitoare cu pleasnă de borangic în vârf. care au fost puternic reînvigorate astăzi. ci de un cor întreg. Şi. În oraşul nostru acest obicei avea două variante: “Pluguşorul mic”. îmbrăcându-ne absolut to i în frumoase costume na ionale. căci de atunci până astăzi nici că s-a mai văzut aşa ceva. 126 . m-am gândit să organizez şi eu cel mai mare pluguşor din câte au fost vreodată pe-acolo. fete şi băie i. la fel de puternic.un gest suprem de mul umire şi de adio. la care participau doar 2-3 băie i (un urător cu clopo elul în mână şi 1-2 băie i care pocneau cu biciul).

sătenii mai cu dare de mână mergeau la cârciuma lui Niculescu din Scăieni. Unii ştiu şi acum să le încondeize cu frumoase linii geometrice. unde căpăta culoarea de rugină şi gust deosebit. respectând cu sfin enie tradi ia. rude. Din pod se coborau altele nefolosite .miercurea şi vinerea. În calendarul posturilor. Biserica Ortodoxă Română.Sfântul Gheorge.şase săptămâni. Anul Nou. postul Crăciunului . lungi de şase-şapte săptămâni.şapte săptămâni.tacâmurile cele cuvioase şi curate. peste cinci zile. dar şi libertatea pentru celebrarea nun ilor şi a botezurilor. era nea Istrate care venea cu dulapul cu policioare pe care în unii ani îl instala şi prin Boldeşti. erau şi câteva zile permisive (de har i). De Paşti. să asculte tarafe de muzică populară. De Drăgaică (24 iunie. se duc la biserică. postul Paştelui .care erau folosit numai pe întreaga perioadă a postului. la cimitire să cure e mormintele. Există un respectat cult al mor ilor. când poporenii fac pomeni. Dacă rămânea mâncare de dulce în surplus. Existau mai multe posturi peste an şi majoritatea locuitorilor le respectau cu sfin enie. Petru. de sărbătorirea Sf. pe care unii bătrâni le respectă. se spălau bine cu apă caldă şi leşie şi erau urcate pe toată perioada postului în pod. Vinerea după Paşti. fra i. căci avusese în ele carne şi grăsime. Sfântul Vasile. naşterea Sf. În trecut.bunici. prieteni. să aprindă lumânări şi candele la mormintele celor dragi. părin i. dacă nu aveau bani.Drăgaicele şi Marinele. La Scăieni. îndeosebi cei ce-şi sărbătoresc patronimul şi nu mai pu in femeile evlavioase şi bătrânii. La acelaşi regim de purificare şi odihnă erau supuse şi lingurile de lemn. copii. rugându-se pentru sufletele lor să li se ierte păcatele. Cârciumi similare erau atât la Boldeşti cât şi la Balaca. cu dezlegare la peşte. toată lumea le respectă parcă şi mai mult. fiecare vrea să aibă pe masă un miel făcut la cuptor. Ultima a fost uitată şi nici acum nu am aflat de unde îi vine numele şi care îi era specificul. Obiceiul era (şi se mai respectă) ca înainte de Paşti şi de Crăciun să se lase sec. “Câşlegile”. surori. Tot atunci gospodinele care se pregăteau. Aşa numita “Săptămână a brânzei” constituia un antrenament pentru postul cel mare. De Blagoveştenie. Ioan Botezătorul) se ineau bâlciuri şi târguri pe la Mizil şi prin alte păr i.şi tot ele. luau cu ei ouă roşii. velin ele. dăruiau 127 . de exemplu. ea era dată la câini şi la porci. Seara. oamenii din localitate. Prin 1900-1910 străchinile de pământ în care se mânca “de dulce”. Sfântul Nicolae. scurteicile şi tot avutul pe care l-ar putea ataca moliile . sâmbăta moşilor. ce nu putea fi consumată. obicei care a renăscut în ultimii ani: postul Sfintei Marii. brânză şi cozonaci şi plecau la Mânăstirea Ghighiu unde se rugau şi luau apă sfin ită. în preajma Rusaliilor. de Izvorul Tămăduirii. tacâmuri de post . cere ca săptămânal să existe două zile de post . care este o biserică de rit greco-ortodox. mai existau două sărbători respectate . să pună flori. Cum se ştie. până în zilele noastre. cuvânt slavon care înseamnă Buna Vestire. nu dădeau numai prilejul consumării porcului afumat din podul casei. de Sfintele Paşti. cu nealterată cuvioşenie. un cozonac umplut cu nucă şi un pahar de vin. După Revolu ie. În toate familiile se înroşesc ouă. scoteau la aer scoar ele. Sfântul Ioan. În oraşul nostru to i localnicii îi respectă pe cei pleca i în veşnicie . saricele.o săptămână. Copiii plăteau cu un ou patru ture. a căror amintire este evocată de ziua mor ilor. care dura două săptămâni. a fost şi a rămas obiceiul să se consume peşte. respectat în cel pu in prima şi ultima săptămână din cele şapte. Postul Sfin ilor Apostoli Petru şi Pavel .

oamenii cu telefoane mobile la ureche şi cu acces la internet. cât de natură disciplinatorie pentru nevolnicul spirit.. pui. Se consumă multă carne de pasăre (de curte sau din comer ). “Profesioniştii” depăşesc adesea acest număr de păhăru e. cu gust excelent. nu atât pentru ciorbe cât. de fapt pahare serioase. căci vechile datini opreau pe cei habotnici să mănânce din aceste produse înainte de a împăr i. două de uică şi se încheie cu un păhăru . 128 . secretul gustului. încercând să strice această datină pe care noi. au dezavantajul că con in multă sare. mai ales. cireşe. cu prispe lungi. iar de coada acestor vase femeile în vârstă legau fire de “iarba mare”. portul na ional muntenesc a dispărut întru totul încă de acum o sută de ani din acest oraş. Femeile bătrâne poartă şi astăzi broboade ori şaluri de culoare închisă peste cap. Pe capacele vaselor se aşezau frunze late de tei. cozonaci şi o diversitate de prăjituri. Au mai rămas doar câteva din acest tip. de tip muntenesc. dar nici în fotografii nu le-am mai găsit.vegeta. De “moşi”. în afară de faptul că se prepară rapid. majoritatea gospodinelor ştiu să pregătească diferite tipuri de ciorbe. cu tindă şi o cameră în dreapta şi alta în stânga. Primăvara mul i preferă mâncarea de urzici şi ştevie cu usturoi. probabil că le considerăm nu numai inutile. două de vin. Cam toate gospodinele ştiu să prepare “salata Beuf”. fiecare gospodărie îşi cumpăra un număr de vase . În respectivele vase se turna apă curată.. fasole prăjită cu sosuri şi rântaşuri). Prin tradi ie. mâncarea de cartofi. Şi “moşii” erau onora i cu frumoase acte altruiste de binefacere fa ă de cei nevoiaşi. dar şi de vită. foarte gustoase (ele sunt predominante). de 1 litru fiecare . Auzeam pe anumi i bătrâni că bunicii lor mai purtau opinci. Femeile tinere legau alte plante: muşcate. cojoace şi zăbunuri. cioareci şi zeghe munteneşti lungi. Cât despre casele vechi. ci de-a dreptul stupide. Dar poate că pe vremurile acelea îşi aveau şi ele rostul lor. borş instant . uneori orez gătit de post. mai cu seamă în preajma sărbătorilor.în special oale de pământ. şi dau gust mâncărurilor. vândute la magazine . nu atât de ordin practic ori religios. acrite cu fructe.săracilor. varză tocată. o plantă cu dungi albe la mijloc. exces de E-uri conservante şi colesterol. Până şi căciulile din piei de oaie au devenit o raritate. ceea ce denotă caracterul de noble e al vechilor români. mai rar cu sare de lămâie. moderne. trandafiri şi scânteioare. chiar şi torturi. S-au răspândit mult ingredientele industriale şi prafuri preparate/semipreparate. Tradi ia portului românesc. orez cu lapte. iahnie. Arta culinară s-a diversificat şi ea. Peştele este din ce în ce mai solicitat. pentru a fi prăjit pe grătar sau în tigaie. a locuin elor şi a artei culinare: Din păcate. Multe familii preferă supe în loc de borşuri sau alternează cele două feluri.numărul oalelor fiind egal cu numărul strămoşilor din arborele genealogic care se mai putea reconstitui. Toate gospodinele ştiu să gătească sarmale în foi de varză şi de vi ă. păsat sau prăjituri făcute din grâu îndulcit cu miere sau cu zahăr. La fripturile de porc nu s-a renun at şi chiar este un exces în consumarea cărnii de porc. castrave i. şi alte produse de trufandale. în special iarna. pe care o intercalau printre buche ele de rosmarin şi calomfir.care. cu borş. În celelalte zile. în zilele de post predomină mâncarea de fasole (ciorbă. majoritatea au fost demolate şi înlocuite cu construc ii noi. mesele mari încep cu servirea unui păhăru . de nuc sau de vi ă de vie peste care se aşezau colaci. Femeile bătrâne făceau mare scandal dacă vreo localnică se abătea de la tradi ie.

În anul 1967. Corneliu Comăni ă şi Alexandru Dinescu. Dintre asisten ii care au profesat acolo mai mul i ani în şir. şi-a datorat existen a Schelei Boldeşti şi a avut o perioadă maximă de eflorescen ă între anii 1966-1983. un film sonor despre oraşul Boldeşti-Scăieni. care era atunci angajată la acest spital. mai ales că. Valeria Pop. maternitate şi farmacie. iar la interne pe Cecilia Petrescu. Mihaela Voiculescu (stomatolog). Puiu Huidovici. de o foarte apreciată asistentă (moaşă). înfiin at în 1953.medic oftalmolog. Acolo au lucrat medici de elită care au recondi ionat sănătatea a mii de oameni şi au salvat sute de vie i. după un scenariu scris de mine. Ion Vianu. a fost mai dificilă şi atât mama cât şi copilul au fost cu înalt profesionalism ajutate ca naşterea să se termine cu succes. Stelian Ambruş . la ini iativa profesorului de ed. medicii respectivi au fost ajuta i de numeroşi asisten i dintre care unii au lucrat pentru perioade prea scurte şi nu-i putem men iona. am fost desemnat eu să surprind activitatea acestui spital şi mi s-a permis să filmez o opera ie de fibrom 129 . de sport Radu Petre. chirurgie. în toată cariera ei. împreună cu dumnealui şi cu prof. Vălimăreanu. Pe când alte comune nu aveau nici un serviciu medical. sportivă etc. Încă de acum şapte decenii.CAPITOLUL IX. a apărut şi un mare cabinet medical particular. pusă în slujba vie ii oamenilor. fizică Nicolae Vălimăreanu. ORL. autosanitară de salvare. unul al comunei şi altul în clădirea Fabricii de geamuri. dr. ca toate naşterile primipare. Nu pot să nu-i trec numele în această carte. pe rând. Filmul dura aproape două ore de proiec ie şi noi prezentasem. cu excelente montaje şi developări tehnice făcute de prof. dânsa nu avut nici o pierdere a vie ii vreunui nou-născut. Numele acestor medici nu ar trebui niciodată uitate: Ion Marghescu . amintim pe Silvia Darie-Mănăstireanu (la ORL). oftalmologie. În nobila lor activitate. un cabinet dentar şi două farmacii.medic internist. servicii de urgen ă. a şcolilor. Cleofira Mihalcea.specialist ORL. Printre altele. scene din via a socială. Să le descriem. Dinu Disescu . în ziua de 12 ianuarie 1975. La maternitatea din acest spital.medic chirurg. în 1989. iar la Scăieni existau două dispensare. radiologie. regretata Antoaneta Lazăr. Iulia Tudorache-Blebea şi Aurelia Damian. pe scurt: SPITALUL BOLDEŞTI Spitalul Boldeşti. Asisten a medicală Schela Boldeşti şi Fabrica de geamuri Scăieni au impus necesitatea unei asisten e medicale serioase în aceste două localită i industriale. Fiind prima naştere a so iei mele Dorina. fostul primar Ilie Răspop a înfiin at şi un dispensar veterinar la Scăieni. s-a născut feti a mea. cum nici o comună din jude nu avea aşa ceva. scene din activitatea întreprinderilor de atunci. sec ie de boli interne. La fel de aprecia i şi iubi i medici au fost Tiberiu Negru iu. Schaffer . Aurelian Rădulescu . După unirea celor două comune. To i salaria ii de la schelă şi de la alte întreprinderi îi apreciau. când avea peste 50 de paturi. Ion Râmniceanu. Codrina Maria Tatiana. am lucrat. la Boldeşti deja se înfiin ase un spital. sală modernă de opera ie.radiolog. Sandu Ralea. artistică.

De aici. creând condi ii excelente pentru pacien ii interna i acolo. eventual privatizat. Ministerul Sănătă ii ar trebui să creeze de urgen ă un asemenea spa iu. Georgeta Arnăutu şi dr. timp de aproape o jumătate de oră şi am realizat câtă precizie şi măestrie dovedise acest regretat chirurg. căutat de pacien ii veni i de la Bucureşti după el. Ar fi fost un documentar de excep ie care ar fi întărit cu multe imagini capitolele acestei monografii. terminată nu demult. pentru care s-ar găsi imediat. păstrat acolo într-un dulap. Din păcate. DISPENSARUL BOLDEŞTI Se află într-o clădire nouă. în ară sau în străinătate. întregul film..chiar aşa stând lucrurile . este creat după modelul unită ilor spitaliere din occident care îngrijesc persoanele în vârsta. şi este dotat cu tot utilajul necesar unui dispensar modern. dar nu cu mult timp în urmă. Am filmat toată scena. iar clădirea să redevină ceea ce a fost: “Spitalul oraşului Boldeşti-Scăieni”.. plătind o taxă modică. a luat foc şi s-a pierdut. reprofilat. pe Calea Unirii. totuşi . de o cantină cu bucătărie modernă şi de saloane curate şi bine încălzite. Acest spital... iar la Boldeşti pot fi interna i doar pentru un timp de asemenea limitat. care depinde acum de conducerea oraşului. întrun incendiu care a avut loc în laboratorul şcolii de sus. A fost în grija direc iei patrimoniului de a înfiin a şi dota acest nou dispensar. Georgeta Buxbaum. Până în ultima clipă. din America. cu program pentru deservirea adul ilor. nu pot să ştiu ce s-a întâmplat şi cine a decis ca acest minunat spital să fie desfiin at. Unitatea dispune de 30 de paturi. De fapt. Doctorul Tudoran este ajutat de încă două colege. Primăria şi popula ia oraşului ar trebui să se adreseze guvernului şi să ceară cu insisten ă acest lucru.uterin pe care medicul Ion Marghescu a făcut-o unei paciente. cineva care să-l ia în custodie. este medicul Leonard Tudoran care a pus la punct noua institu ie. ci de un spa iu mult mai mic. de trei luni. 130 . a femeilor gravide şi a copiilor. cam to i aceşti bătrâni se află într-o stare critică sau chiar irecuperabilă şi aici sunt aduşi pentru o ultimă încercare de a le prelungi via a sau de a sfârşi în condi ii profund umanitare. bătrânii sunt trata i cu cea mai mare grijă. uşile lui au fost închise. Totuşi. în locul lui a apărut o nouă unitate medicală care se numeşte acum. Pentru o perioadă necesară unor repara ii capitale. UNITATEA DE AJUTOR MEDICO-SANITARĂ (UAMS) SAU SPITALUL DE RECUPERARE SOCIALĂ BOLDEŞTI-SCĂIENI Directorul acestui spital de recuperare (UAMS). Aici sunt interna i pacien ii bătrâni de la Spitalul jude ean din Ploieşti care nu pot fi inu i acolo mai mult de trei zile.pentru cei câ iva bătrâni nu era deloc nevoie de o clădire atât de mare. dr.

Am întrebat-o pe so ie dacă dânsul băuse cumva ceva înainte de a-i veni rău. La acest dispensar au func ionat şi trei asistente medicale: Valeria Pahon u. La dispensarul din Scăieni. pe care am aflat că îl chema Ciorobea. pe lângă Direc ia de Sănătate Prahova. Am încercat să-l resuscitez de grabă şi. Carmen Nemerovschi şi dr. după care el s-a prăbuşit cu fa a la pământ. şi că nici o salvare nu poate veni. fiindcă dumnealui. Iată despre ce este vorba: în rarele mele reveniri în România. Asistent principal era Gheorghe Pi a. foarte căutat şi de pacien ii din oraş dar şi din alte jude e. Maria Cristescu. fără să dăm vreun nume. medic internist.. fără nici o plăcere. având şi un modern cabinet stomatologic la etajul propriei locuin e. Elvira Manoliu.. dr. Colaboatoarea dispensarului era moaşa Niculina Vâlsănoiu. pe când conducea maşina spre casă. întrucât podul de la Blejoi este închis şi aflat pentru o oră în repara ii. în prezent. * Cu mult regret consemnez aici un act care s-a dovedit a fi în afara oricăror principii deontologice.. la ora aceea. aproape fără via ă. la mijloc. I-am explicat că este o foarte mare urgen ă. dr. Jurământul Hipocratic depus de medici la absolvirea facultă ii. mai ales când. Nimeni nu se afla atunci în jur. căci îl aşteaptă nişte pacien i. a deschis ochii. Georgeta Buxbaum.. chiar în fa a casei mele. explicându-i că este un caz foarte grav. Am întrebat-o ce s-a întâmplat şi mi-a spus că so ului ei. Ana-Maria Streianu (toate patru medici pediatru) şi dr. nu are timp de aşa ceva. dar nu a mai vrut să-mi răspundă. Colinei 41. să chem salvarea de la Ploieşti. Există şi doi medici stomatologi: Constantin Dinu. dar tot nu putea vorbi. Viorica Lupu. Aşa l-am găsit şi eu. detaşat ulterior într-o func ie superioară. Victoria Roşu şi regretata Mariana Albulescu. după vreo zece minute. care nu suportă amânări. Carmen Buzatu şi dr. Doru Şoneriu. încălcând flagrant. m-am recomandat. este vorba de via a oamenilor. acolo au func ionat ca medici: dr. i s-a făcut dintr-o dată rău. L-am sunat din nou lung. cu real regret şi cu sinceră triste e. Mi-a spus că nu şi că nu i-a mai fost niciodată rău. pentru ca astfel de greşeli să nu se mai repete niciodată pe viitor în Boldeşti-Scăieni. la Sanepid. Doctorul Alin Scarlat. medic internist. ci să corectăm unele atitudini. Respectivul medic mi-a trântit telefonul în nas. (Cine doreşte mai multe amănunte poate verifica acest caz stând de vorbă cu familia respectivului. care sunt şi medici de familie. Mi-a spus. cu cabinet particular excelent dotat tehnic. în localul fostei primării din vechea comună Scăieni. Notez cazul respectiv în această carte. dr. am găsit întins la pământ pe un cetă ean din Scăieni.DISPENSARUL SCĂIENI Se află în sectorul Scăieni. şi Daniela Călinescu. Cu cabinete medicale individuale mai figurează dr. care este uşor de găsit. sec. de asemenea. str. AL I MEDICI DIN ORAŞ: Dr. Maria Dancău. că este pentru prima oară când îl vede leşinând în halul acesta.) Lângă el se afla so ia lui care striga cu disperare după ajutor. La înfiin are. dar a apucat totuşi să tragă autoturismul pe dreapta. 131 . cabinetul particular fiind zilnic solicitat. Doina Enescu. dispărută la o vârsta foarte tânără. o doctori ă solicitată non-stop de mul i pacien i din oraş şi din afara oraşului. căci nu vrem să jignim pe nimeni. Am sunat imediat pe medicul la care mă refer. prin natura lui. este medic Şoneriu Dorin. dr.

Ana Atena Nicola. care era şi centru de reproduc ie bovină şi unde cetă enii din împrejurimi apelau pentru vindecarea păsărilor şi animalelor bolnave. Eliade Rădulescu. la blocuri. 2. primind. cea mai veche. proprietara farmaciei. foarte dezamăgită şi speriată de soarta so ului ei. pentru medicii care practică cu nonşalan ă asemenea refuzuri. că so ia lui plângea şi că era extrem de supărată pe doctorul în care îşi pusese toată speran a şi care a refuzat categoric să îl ajute. unde to i cetă enii sunt trata i cu multă deferen ă. Lucica Puşcaşu. Sper că mai trăieşte. aşteaptă să fie adopta i de cineva şi nu ucişi fără milă.. (ia spus numele). pe care l-am lăsat totuşi în stare gravă. După vreo oră a deschis ochii şi a vorbit cu greu spunând că îi este foarte rău şi să chem pe medicul. dr. So ia mi-a mul umit şi am rugat pe mai mul i cetă eni să-l transporte acasă la el. fiecare în parte. În trecut. Eugen Popa. dr. căci nu era departe de mine. asistentă principală şi alte două asistente. Bloc 21 A. a func ionat vechiul Spital veterinar. La fel mă întreb şi eu acum: cum de pot exista asemenea doctori. în situa ii de maximă urgen e. Pentru că a doua zi m-am întors în America. nu există scuze! FARMACIILE DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI Există două farmacii în acest oraş. 1993. toate explica iile necesare pentru felul cum trebuie administrate medicamentele respective. “Cum de pot exista asemenea doctori. înfiin ată în 1979 de dr. dispensarul apar ine dr.Apelând la un trecător. farmacistă. Atâta ştiu. Dispensarul acesta are şi o anexă unde sunt adăposti i şi relativ bine îngriji i circa 20 de câini vagabonzi care. pe binecuvântatul spa iu mioritic unde vrem să-i convingem pe to i că suntem oamenii cei mai buni la suflet? Oricum. Maria Roşca. Maria Tănase. sperăm. Ambele farmacii sunt riguros controlate de forurile superioare şi găsite totdeauna bine îngrijite. DISPENSARUL SANITAR VETERINAR BOLDEŞTI-SCĂIENI În clădirea de pe Calea Unirii nr. amândouă pe aceeaşi stradă din Boldeşti: Farmacia “Elixir”. Răspop. Emilia Heroiu. Livia Protopopescu. într-o perfectă cură enie şi ordine. Ştefan Georgescu. domnule profesor?” m-a întrebat printre sughi uri de plâns biata femeie. În prezent. dispensarul era deservit de medici veterinari şi asisten i veterinari foarte bine pregăti i. construită de primarul fostei comune Scăieni. înfiin ată la 7 dec. împreună cu so ia lui. l-am luat pe dl. aprovizionate cu cele mai noi produse farmaceutice româneşti şi străine. Am anun at Salvarea de la Ploieşti şi nu a venit nici după două ore. unul asocia ii şi din fondatorii ei fiind dl. nu am putut afla ce s-a mai întâmplat cu cetă eanul respectiv. Această farmacie este deservită de şase salariate: Georgeta uică. Locuitorii re in cu recunoştin ă numele lor: dr. Ilie B. Ciorobea pe sus şi l-am adus la mine în casă. Georgiana Dinu şi Florentina Iordache. dirigintă farmacistă. fra ii mei români. I-am făcut respira ie artificială şi presopunctură. Maria Voinea. şi farmacia “Ermia”.. iar dintre asisten i: Georgeta Anton. Dan Drugea. 132 . Lucian Nicola şi locată la adresa: Calea Unirii.

Dumnealui se preocupa serios de bunul mers al întreprinderii lui. dar în primul rând în străinătate. Din păcate. corpul TESA (care cuprindea 8% din salaria i) ş. confec ii metalice. noduri. care s-a aflat în func ia de preşedintele al respectivei cooperative tehnice. timp de 35 de ani. unde avea majoritatea contractelor de export. Fran a.a. timp de 35 de ani. mergând prin toată Europa. Investi ii pentru înfiin area ei s-au făcut încă din anul 1972. 2 bis. căutând locuri de desfacere. după acest an.care a ajuns doar la jumătate din ceea ce se fabrica şi exporta în anii de vârf. dar cooperativa are ca zi oficială de naştere prima zi a Anului Nou 1979. a început să crească de la 45% până la 85%. numărul angaja ilor ajunsese între 200 şi 230. Atunci aveau loc ac iuni ini iate de Camera de Comer a României. prese de amputizare ş. a importat. Toate acestea treceau prin mâinile iscusite ale unor adevăra i artişti în modelarea la cald a metalelor. 17 IV 1947).a. pentru stimularea exportului. exportul nu ocupa mai mult de 20-30%. cât şi al produc iei . piese turnate din aluminiu sub presiune şi. an de an. piese de feronerie). Cooperativa îşi deschisese câteva debuşee bănoase prin toată Europa. Trebuie însă recunoscut faptul că adevăratul creator. În anul preajma anului 2000. această cooperativă a ajuns o întreprindere serioasă şi vestită. Suedia. până recent. se află cooperativa meşteşugărească “Arta Metalului”. cândva. în acel an. părintele şi sufletul acestei valoroase întreprinderi locale a fost inginerul Ion Nicolae (n. toate fiind de înaltă calitate. partenerii principali de export fiind Germania (care. există suficiente şanse şi speran e ca “Arta Metalului” să treacă într-o etapă nouă de produc ie şi să supravie uiască. elaborate după preten iile şi gusturile clien ilor din Uniunea Europeană. Diverse COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ “ARTA METALULUI” Pe strada Gloriei nr. nu numai în toată ara. 133 . prese metalice de ştan are. în anul 2007. atât numărul salaria ilor s-a redus (astăzi având doar 100). însă. ceea ce nu era pu in. sudori.şi mai produce încă . ciocane pneumatice. Pe data de 3 ianuarie. şi pu in după acest an.piese de fier forjat. chiar şi piese de bronz. Cu toate acestea. feronerii. din prima zi a acestei fabrici de bijuterii lucrate din fier şi o el. aparate de sudură. Din 1972 până astăzi. “Arta Metalului” a produs . Italia. forjori. în ziua pensionării lui. Până în 1989. dar şi alte ări. prezentând partenerilor săi cataloage cu piesele metalice lucrate la Scăieni şi semnând contracte pentru vânzarea acestor lucrări deosebit de frumoase.CAPITOLUL X. folosind recuzita din marile ei ateliere: forje mecanice. Olanda. pentru produsele ei finite. coturi şi curbe forjate. deci directorul ei. care au facilitat conducerii cooperativei “Arta Metalului” să participe la un Europarteneriat. Aceste fructuoase ac iuni au adus cooperativei venituri de milioane de dolari. au intrat pe poartă şi au ocupat locurile de muncă din ateliere şi birouri un număr de 150 de oameni: fierari. forje manuale.

(numărul 4839. am înaintea mea trei ziare mari care abordează acelaşi subiect: cel mai mare ziar american de limba română. dintre fiin ele vii şi mediul ambiant. nu putem face nimic. la primărie. cum spuneam. din redac ia ziarului . din 8 nov. a fost luată de Cristim de la proprietarul ei. ziarul “România liberă” (numărul 5073. cu articolul “BoldeştiScăieni . noastră) de mediu. deoarece se află în program de modernizare. care spune că reclama iile sunt reale: „Şi noi. C. De ce oare? Pentru a răspunde la această întrebare. “Ecofermul” fiind o sec ie a marelui producător de mezeluri CRIS-TIM. din California (numărul 480. primim.. I-am sesizat pe cei de la 134 . Aria de 16. mirosul fecalelor fermentate ajunge până în centrul oraşului. (. agronom August Călinescu.C. are autoriza ie provizorie (subl. a început din nou să dea iarăşi semne că va redeveni ceea ce a fost.. alcătuită din 40. acest ultim cuvânt dorind să spună că este o fermă care respectă regulile ECOlogice.. Firma Ecoferm.500 de oameni din oraş. este de la bun început un meci pierdut pentru bie ii locuitori care fac reclama ii disperate pretutindeni.oameni şi porci: oraşul cu “aromă” de hazna”. să se în eleagă că în localiatea respectivă ceva. plus 200 de vaci lactante . FERMA S.000 de porci (din care vreo 9. Inginerul Călinescu şi acum se află în litigiu cu crescătoria de porci. fiul marelui ing. Toma Călinescu. sesizări în legătură cu mirosurile emanate de crescătoria de porci. 2006). unde s-a publicat articolul “Cetă enii străini numesc oraşul prahovean Boldeşti-Scăieni “cel mai împu it oraş din Europa!”. “Meridianul românesc”. trebuind să le îndure zilnic mirosurile . cooperativa şi-a redus vizibil ritmul dar.şi anume un rău cauzat de o crescătorie imensă de porci situată în intravilanul oraşului Boldeşti-Scăieni.27 ha. zilnic. ne imaginăm nişte legături curate. Până la finalizarea acestui proiect. “Am luat şi noi legătura . este suficient să dăm citate alternative din cele trei articole. în special vara. din 27 sept. de condi ii ecologice. 2006). impecabile.000 sunt la Ecoferm Boldeşti-Scăieni). precum citează ziarele. sec ie a societă ii Cris-Tim. De fapt. Dumitru Ion. primul proprietar al acestui teren şi prieten cu savantul Nicolae Iorga. crescătorie de porci şi vite. din Ploieşti.scrie ziarul “România liberă” .raportând numărul mare al animalelor la cei numai 11. semnat de ziarista Gabriela Ioni ă. ECOFERM. ECOFERM BOLDEŞTI-SCĂIENI (CRESCĂTORIA DE PORCI ŞI DE VITE “CRIS TIM”) Când scriu despre această crescătorie.) Când este foarte cald. ceva rău se întâmplă . cu articolul “La Boldeşti-Scăieni.cu primarul oraşului. pe durata căruia societatea este obligată să cumpere utilaje performante cu care să transporte dejec iile animalelor. ocupată de fermă. sub noua conducere. ing.şi ziarul “Prahova”. că o fermă uriaşă. Dar tocmai aceasta este problema. semnat de Mihnea-Petru Pârvu.dar ce mirosuri: duhori sufocante. respectat până la divinizare.După plecarea directorului Ion Nicolae. Oare aşa să fie? Când vorbim de ecologie. sim ite puternic.. Nu întâmplător aceste trei articole lasă. încă din titluri.. din 7 oct. sute de familii trăiesc într-o cocină”. 2006). crescătoria are un nume mai nobil: Ferma S.

după o scurtă func ionare.acolo se aflase o fermă mică de porcine apar inând “Gospodăriei locale a Comitetului Jude ean p.) Deoarece ferma de astăzi este despăr ită de casele locuitorilor din oraş doar de o şosea. . unul din medicii veterinari care fac analizele la animalele de la Ecoferm: Vara. sub semnătura lui Cristian Petru Bălan . “Pe timpul comunismului .popular. spre seară. iar rezultatul este aproape nul. dar actele normative ale O. şeful fermei promite solemn şi se scuză cu cinism: “Pe cuvântul meu de onoare că de la vară n-o să mai miroase. Gheorghe T.Ecoferm”. aflate la numai câteva zeci de metri de imensa cocină. Jean Popescu. Niciodată acest miros (n. Ziarul “Prahova” aminteşte declara ia comisarului-şef al Gărzii de Mediu Prahova. de mirosul fecalelor de porci. miros atât de îngrozitor. a declarat despre miros (citez din ziar): “Nici mie nu-mi place. locuin ele lor. scrie cu indignare: “Încercând să luăm legătura telefonică cu reprezentan ii acestei ferme.scrie ziarul american “Meridianul românesc”.” Ferma a promis că imediat după la 1 ianuarie 2007. da’ nu s-a auzit de atâta scandal ca pentru ferma asta. nu avem autoriza ie de la Mediu . una dintre angajate ne-a spus că “nu are voie să spună nimic” şi ne-a închis telefonul în nas. şeful fermei de la Boldeşti-Scăieni. de la cotidianul “Prahova”. 84/2006. Am încheiat citatul din ziarul “România liberă”. deoarece sistemul respirator al 135 .de fecale de porc) n-a îmbolnăvit pe nimeni şi nu va îmbolnăvi pe nimeni. Tehnic vorbind.c. În acest moment. Vom efectua încă unul săptămâna aceasta în urma căruia cei de aici vor fi din nou sanc iona i. conducerea de la Bucureşti a desfiin at-o.. Ziarul de la Bucureşti mi-a citat şi cuvintele mele de indignare.. încât te apucă leşinul.r. Ştefan Popescu: “Noi am dat amenzi de fiecare dată când am fost în control la această fermă. care nu opreau nicidecum mirosurile fetide. Petru Şiman. ing. departe de fermă. şi al i doi viceprimari. arată că aerosolii proveni i de la asemenea dejec ii pot fi foarte nocivi. cu cele mai bune filtre pe care le-a găsit. A făcut tot ce s-a putut.” Ziarista Gabriela Ioni ă.U. şi doctori a Emilia Herescu. afirmase că mirosul fetid care asfixiază oraşul nu a îmbolnăvit pe nimeni. motiv pentru care în orice ară din lume asemenea mari crescătorii se amplasează la distan e de 20-30 km departe de orice localitate. zootenist Petru Şiman.privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.” Mai departe. oricât de performante. mirosurile nu se vor mai sim i. sunt primele asfixiate.r. 152/2005 . supranumită simplu “porcii partidului” . intensitatea e maximă”.” Şeful fermei. ing.” . când se va termina modernizarea. mai mult chiar că nu se mai poate. şi a construit o lagună modernă pentru dejec ii. poate cu 5-6 procente mai reduse! Crescătoria şi-a înlocuit filtrele anemice. adăugând: “În asentiment cu profesorul sunt şi fostul primar al urbei.spune franc inginerul zootehnist. dar în martie 2007 mirosurile veneau la fel ca şi mai înainte.G Nr. aprobată prin Legea Nr. În ara Românească mai sunt ferme care miros. fiindcă se ştie: nici un filtru şi nici o lagună din lume. La fel.care totuşi nu mirosea atât de insistent iar uneori deloc (. nu ar putea opri miasma dejec iilor porcine.” La ancheta făcută de ziarul România liberă. Garda de Mediu ne-a amendat cu 35 de milioane pentru mirosuri. Luăm măsuri. şi nu în arealul citadin! Singura solu ie este ca şi Ecofermul să se mute în altă parte şi să rămână în locul fermei sec ia de fabricat mezeluri foarte bune care exista înainte şi pe care. Gheorghe şi Ştefan Pahon u. Plătim taxe şi impozite de un miliard şi jumătate pe an şi sigur că miroase pu in. zi şi noapte.

Nr. 136 . “RECUNOŞTIN A” PRODCOM IMPEX. jumătate printr-o finan are Sparad. Paisprezece ani mai târziu. livrând 150 de tone produse pe zi. un oraş cu rapidă dezvoltare teritorială. Societatea are peste 1500 de angaja i. de cca. La Filipeşti a investit peste 2 milioane de euro. localizată la Filipeştii de Pădure. este o afacere de familie”. aveau un micu chioşc alimentar. Zn. cum se scrie în ultimul timp. dacă ar fi ales alt loc. 3.toate sub formă de materie în suspensie. care va deservi 1800 de magazine din Bucureşti. bacterii coliforme.. din care se vând 100 t/zi. Cristina Timiş. fără a fi păgubit nici dumnealui nici localnicii. CO. Dar cine sunt fondatorii acestei ferme? “Cris-Timul (sau Cristimul). Probabil că fondatorii fermei nu au prevăzut cât de puternică va fi reac ia şi rezisten a localnicilor din acest oraş. de aerosoli purta i de vânt la mari distan e. sulfa i şi sulfi i. Dacă nu ar fi comis imensa greşeală de a amplasa ferma lui pe aria unui oraş frumos. inhalând zilnic emisiile azotului amoniacal. Italia şi Grecia. cu peste 1500 de angaja i care lucrează în patru fabrici de mezeluri. Mirosul sesizat de glandele olfactive nu s-ar sim i dacă nu ar proveni din emisiunile secundare ale H2S în condi iile incuba iei vii micoorganice care se formează din contact cu aerul şi cu solul cald.C. Dar timpul nu este pierdut să-şi corecteze greşeala de rea amplasare. pe care l-au botezat CRIS-TIM (de la Cristina + Timiş). slăbesc sistemul imunitar. escherichia coli. 140. Dar trebuie adăugat că aerosolii din dejec ii mai con in fosfor total. o societate imobiliară şi de construc ii. Aşa declară Radu Timiş. CRISTIM 2 PROD. hidrocarburi de petrol . talentul şi ambi ia de a porni o afacere cu mezeluri de la zero şi de a ajunge în scurt timp primul mezelar din ară. Cifra anuală a Cristimului depăşeşte acum 100. au. altă dată cu aer curat. bovinelor. azot amoniacal. chiar dacă au fost din capul locului bine inten iona i. Muntenia. împreună cu so ul ei Radu Timiş. cu o depozitare de 120 t/zi. SENSCONSTRUCT. de asemenea. fiind sus inută în prezent de toate companiile membre ale sale şi anume: 1. Astăzi adresa societă ii este Bd. iar hidrogenul sulfurat atacă lent şi alveolele pulmonare. o fermă piscicolă şi unele de culturi vegetale. pe o suprafa ă de 200 ha. Bucureştii Noi.000$. Nu este o simplă întâmplare că cele mai multe cazuri de îmbolnăviri se numără în familiile din vecinătatea fermei. Aici este şi ferma cu pricina din Boldeşti-Scăieni. 5. ovinelor. 10 metri pătra i.000. în cartierul Militari din Bucureşti. Centrul de Logistică de la Mogoşoaia. care are 4 ferme pentru creşterea porcilor. din care două în Capitală.fiin ei umane. deteriorându-i grav echilibrul ecologic prin amplasarea cu ghinion (pentru localnici) a unei ferme “ecologice”. Cu. relativ tânărul om de afaceri Radu Timiş (42 de ani) ar merita sincer felicitat şi de locuitorii din Boldeşti-Scăieni (acum supăra i pe el) pentru iscusin a. prin 15 magazine Cristim. Radu Timiş ajunge să conducă una din cele mai mari companii specializată în prelucrarea şi comercializarea cărnii (18% din mezelurile româneşti) şi în care declara că a investit tot profitul ob inut. 4. preşedintele grupului Cris-Tim. ECOFERM. Bucureşti. chiar când concentra ia lui este în cantită i mai mici. S.. 2. sulfuri şi hidrogen sulfurat pur. în anul 1992. jud. proveni i de la spălarea cote elor. streptococi fecali (enterococi). detergen i sintetici biodegradabili şi nebiodegradabili. Dâmbovi a.

Chopin. deşi poate că nu ei o inventaseră. nu ai putere de negociere cu supermarketurile şi nu po i vinde. Vânzând aceste produse în cantitate de 540. Dacă nu ai brand. CAROLI şi CAMPOFRIO. cremwurşti. pateuri. Fără brand. i-am sugera d-lui Timiş. ANGST RO. în afară de greşeala cu alegerea oraşului Boldeşti-Scăieni. nu însemni nimic. Vivaldi). în urma unei monitorizări solicitate de cetă enii din Boldeşti-Scăieni. Oricum. Pentru că de inem câteva date mai vechi despre ECOFERM SRL de la BoldeştiScăieni (Şos. dând la o parte o mul ime de concuren i mai mici. Penalizarea a fost de 7 milioane de euro. pentru că nu te ba i cu firmele locale. 16). USA. de care este mare nevoie în jude ul Prahova. ceea ce i-a atras o penalizare după conflictul cu CAMPOFRIO şi ANGST.Reclamele făcute de Cristim arată că această societate comercială fabrică cele mai bune produse de parizere. şunci. preşedintele S. declara Radu Timiş. le reproducem şi în monografia de fa ă: Anul 2004 Suprafa a fermei: 65 ha Bovine: 98 capete Porcine 6259 capete Salaria i permanen i 145 Anul 2005 86 ha 121 capete 7259 capete 144 Men ionăm că vacile de aici sunt aduse din Fran a (la inaugurarea instalării lor în grajdurile moderne de la Scăieni a fost prezent însuşi ministrul francez al agriculturii) şi mai men ionăm. produse carnate cruduscate. muzică clasică (Mozart. “Ca să supravie uieşti pe această pia ă. de asemenea. că în timpul zilei.prin tehnologiile cele mai avansate. Cristimul a produs 150 t de mezeluri pe zi în 2006. cu. Şi totuşi. vegetale.” Cu asemenea ambi ii. Radu Timiş a mai comis o greşeală tot atât de mare.. ci pe o pia ă europeană. când a lansat o marcă “Salamul săsesc” fără să o înregistreze.C. Destul de mult ! Din cauză ca Uniunea Europeană. care o aveau deja înregistrată. Aceştia sunt ALDIS-Călăraşi. având cel mai modern laborator fizico-chimic din România pentru analizele zilnice ale tuturor şarjelor. Ploieşti-Vălenii de Munte nr. Cristim. Dar să nu vă imagina i că acest Cristim nu mai are de înfruntat concuren i serioşi pe pia a românească. sperând să ajungă la 200 t/zi în 2007 şi 300 t/zi în 2010. trebuie să fii agresiv.. diverse . l-ar putea obliga să închidă ferma de porci şi vite de la Scăieni. deci cam a IX-a parte din averea sa. mezeluri fiert-afumate. şi să facă în acel loc o modernă fabrică de produse lactate. ca loc pentru creşterea porcilor.compania a ajuns la o afacere de peste 200 milioane de euro pe an.000-560. să mute porcii (nu vitele) de pe aria oraşului Boldeşti-Scăieni. fapt cu totul 137 . Ne-a convins că este în stare. cârna i. vacile sunt tratate non-stop.000 t/an . un asemenea transfer de animale ar costa mult mai pu in decât pierderea celor 7 milioane de euro şi i-ar aduce un mare câştig. dar şi să reînfiin eze sec ia de salamuri. pentru mărirea produc iei de lapte. S-ar crea şi noi locuri de muncă pentru cetă enii disponibiliza i din acest oraş. ultima sus inută de compania miliardară americană SMITHFIELD FOOD.

în calendarul chinezesc.741.465. În anul 2004 ferma a beneficiat de ajutor financiar de la bugetul de stat.198 mii RON (5. Chiar dacă patronul afirmă. Astfel. demonstrând hărnicia şi ambi ia familiei Timiş. Din aceste sume. Astăzi se pare că porcinile fermei depăşesc 10. prin intermedierea a 10 sta ii de transfer. 1. Ecoferm/Cristim. Porcii de acolo nu sunt servi i cu muzică. junici şi porci . Avem însă convingerea că şi acelea demonstrează tot un progres satisfăcător şi că cifrele men ionate de mine aici au fost întru totul reale. Alături de cele de la Bucureşti-Rudeni138 . Cristim Boldeşti-Scăieni a acoperit pierderile. am arătat aici şi faptele rele şi faptele bune ale faimoasei ferme S. suprafa a furajeră a crescut de la 65 ha la 86 ha.care. pe când cifra de afaceri/UVM a fost 5. Pre net al fermei.7% din sprijinul total acordat jude ului Prahova). din care 320.000 t. înregistrat în anul 2006.real şi cu rezultate vizibil eficiente.000 de locuitori. este “anul porcului”.IX. să rămânem cu to ii optimişti! RAMPA ECOLOGICĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI Prin Hotărârea Nr. 55/19. cu o capacitate totală de înmagazinare de 750.2001..trei-patru genera i după mine” . Redresarea activită ii în 2005-2006 a fost determinată de aplicarea unor politici manageriale performante. fa ă de nivelul 66. care aduce numai surprize şi mari schimbări.7% fa ă de -53% cum fusese în anul 2004.dar dacă localnicii din oraşul care îi cere să-şi transfere de acolo ferma de porci. dar s-a reuşit chiar să se ob ină un profit net de 223. Datorită rezultatelor înregistrate în 2005 . găzduită pe ghimpii de la Boldeşti-Scăieni.000 de tone . În 2005 a primit mai mult: 2.iar 844 mii RON au fost subven ii pentru laptele livrat la procesare.C. nu numai că S.000 de capete (nu avem date statistice). De asemenea.6 mii RON. adică 5. fireşte că sunt altele. plin de optimism: “Am această firmă pentru 100 de ani . plânsetele lor vor ajunge până la ceruri şi nu se ştie cu ce feed-back divin se pot întoarce toate suspinele şi lacrimile lor. extinsă la 800. la 2275 capete (din care 2178 porcine şi 97 bovine). fără să putem intra în cifrele de afaceri exacte din anii 2006-2007.0%. urmând ca anual să primească 78.3% din sprijinul financiar acordat jude ului.. în 2005. Rampa ecologică de la Boldeşti-Scăieni. după cum urmează: 1. Dar cum anul 2007.1 RON fa ă de 1.000 sunt de la oraşe şi 260. va deservi toate localită ile din sudul jude ului.000 tone de deşeuri.8%. care. la finele anului 2004).253 mii RON au fost subven ii pentru produc ia marfă pentru tineretul bovin.pierderea subven iilor din cifra de afaceri/UVM a ajuns la un nivel rezonabil de 16.224 mii RON profit net .890 mii RON. După cum vede i. nu vor fi asculta i.C. fiindcă fac ei şi aşa destulă muzică atunci când le este foame.şi îi dorim succes şi o perpetuare chiar mai lungă de un secol . Consiliul Jude ean Prahova a aprobat realizarea a patru rampe ecologice de deşeuri menajere în acest jude .2 RON în anul 2004. în sumă de 1.6 mii RON şi o rată a profitului de 1. a fost 236. de la 1956 de capete (din care porcine 1878 şi bovine 78.000 din rural. ale căror decizii au condus la creşterea numărului de animale. pentru o popula ie de 580.

acolo se transportă deşeuri menajere şi asimilate. anual. în jude ul Prahova se produc anual cca.P. în medie. pare-se chiar mai mare decât acestea.. Transportul spre rampă se face pe o cale de acces de cca.000 m.R. în scopul realizării unui impact minim asupra factorilor de mediu. IRIDEX. balotare şi împachetare a deşeurilor. a fost dotată cu instala ii moderne de compactare. însă cele mai multe transporturi gunoiere vin de la distan ă.c. 400. În medie. documenta ia IRIDEXULUI înaintată AMP-ului. Ca materiale de depozitare. nefăcută deloc public. groapa ecologică de la Scăieni. gra ie pozi iei favorabile pentru propunătorii care. deoarece el a devenit un adjectiv eufemistic acoperitor şi destul de relativ în atari discu ii). 3. întinsă pe câteva ha. cu o depozitare anual de cca. pe un drum agricol asfaltat. pe aria sectorului Scăieni.Chitila. fiind întru totul foarte. Pentru proiectul lucrării de depozitare şi pentru construirea rampei ecologice. Prahova. care a fost înaintată la conducerea A. IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT S. Trebuie să men ionez că groapa ecologică nu are incineratoare cu module ecologice de deşeuri nepericuloase. Astfel. 3. implicit se va extinde şi spre această zonă. Citind-o cu aten ie. 2 km.C. Deşi ni s-au dat asigurări ferme că această rampă nu aduce nici un fel de prejudiciu mediului şi popula iei.868 t/an. Rampa de la Vălenii de Munte. Rampa de la Băneşti.5 ha. În pofida protestelor vehemente făcute de locuitorii acestui oraş. în termeni 139 .000 de locuitori. în luna septembrie 2001. în viitor. Rampa de la Băicoi. deşeuri stradale şi inerte. 2.L.M. cu o capacitate de 19.345 t/an. defavorabile însă pentru localnici.000 metri cubi pe an...3 milioane tone de deşeuri. Pe teritoriul jude ului Prahova au fost identificate 106 depozite menajere neamenajate. vedem că s-au depozitat 80.900 m. au făcut prospectul. cu capacitate mică. am dat peste o documenta ie a S. am descoperit şi cealaltă fa ă a “adevărului ecologic”. Proprietarii investi iei spuneau că rampa. mai multe ca în alte jude e ale ării. ecologică (aici autorită ile cred că au abuzat prea mult de acest termen. zise fără noxe toxice. 4. deşeuri industriale asimilate. care nu putea fi deloc ascuns specialiştilor ecologişti de la Protec ia Mediului.c. Această societate administrează. ini iate de Rodica Popescu. Ea deserveşte 49. cu o capacitate de 10. Cercetând mai amănun it aceste afirma ii. rampa a fost inaugurată oficial. plăcându-le terenul. de la înfiin are până în prezent. în prezen a autorită ilor jude ene şi locale. este nevoită să recunoască.C. deoarece a fost solicitată insistent de această conducere. Consiliul Jude ean Prahova a apelat la Societatea comercială S. O aten ie deosebită i s-a acordat marii rampe ecologice de la Boldeşti-Scăieni. de cel de la Costineşti şi de cel din rada portului Constan a. singur a depozitat 75. destinată deşeurilor industriale.. din care numai municipiul Ploieşti. pe o suprafa ă de 48.000 t. dar. Gheorghe Gheorghe şi al ii. Toma Călinescu. la aproape 3 km sud de oraşul care. Jean Popescu. când s-a specificat că limita de depozitare a deşeurilor în acest loc este de 78. rampa din BoldeştiScăieni este unul din cele mai mari depozite de gunoi din ară. deoarece rampa se află în apropierea râului Teleajen.

am aflat că depozitul degajă în zonă emisii continui de metan şi bioxid de carbon . Uneori se toarnă şi beton. când S. escavatoare şi compresoare muncesc câ iva ani cărând milioane de tone de pământ şi roci. a lui William Brânză. apele uzate pot contacta pânza freatică şi râul din apropiere. dar şi de gunoaie grosiere de tot felul (inclusiv morale). între timp. Deoarece eu trăiesc în America. deşeurile infectate pot fi zburate de vânt de pe rampă dacă baloturile nu sunt bine fixate în folie. Printre acestea. Potrivit aceleiaşi documenta ii. Pozi ionat fiind nu departe de firul râului Teleajen. şi dacă cineva a stat în apropiere şi se întoarce după un număr de ani. a încasat bani pe nişte transporturi fictive spre această rampă. întrucât rampa este supra-alimentată. sute de camioane basculante. păgubind statul cu sute de mii de euro. depăşindu-se cantitatea tonajului depozitat anual. ele trebuind să fie aduse de la Termo Brazi. mascate bine printre deşeurile menajere. De asemenea. de fapt. în aceeaşi documenta ie.. până ce aceasta este îngropată totalmente sub o pătură groasă de cel pu in 50 de metri de pământ.. căci orice rampă. că nici o rampă ecologică din lume nu poate oferi garan ii de acurate e de sută la sută. Din păcate. cantitatea cea mai mare de noxe se elimină în primii cinci ani (presupunând că nu s-ar depozita zilnic alte deşeuri). zonă străbătută continuu de curen i puternici de aer. uneori extrem de puternice în România. atunci migrarea şi depozitarea acestuia pot prezenta o serie de riscuri majore. fără putin a de a fi descoperite. dar şi compuşi toxici. şi luând în considera ie schimbarea climaterică pe glob. la urma urmelor. tot se va umple peste poate. nu mai poate recunoaşte locul acela. Din lecturarea ei. Când s-a ajuns la acest punct. Au trecut mai bine de cinci ani de când există această rampă şi. întrucât. Deşi rampa nu este destinată deşeurilor industriale. Conform Studiului de Impact. afectarea componen ei biologice a solului prin reducerea concentra iei de oxigen. există un real pericol de explozie prin posibila apari ie a acumulării de gaze ce contribuie la efectul mondial de seră.C. vara. ridicate în plin câmp. pericol de explozie. am văzut cum procedează americanii cu aceste aşa-zise rampe ecologice după ce acestea se umplu până la refuz. pe care le deversează şi compresează în straturi peste fosta rampă. Cel mai mare din toate a fost un transport fictiv. WILLIS S.destul de cinsti i. o ară care este nu numai cea mai mare producătoare de excelente bunuri materiale. iar deşeurile toxice sunt uneori strecurate iresponsabil printre cele netoxice. pericol de incendiu prin autoaprindere. Orice deşeuri poluante ar trebui transportate doar de o societate autorizată pentru activită i cu deşeurile ambalate şi etichetate.L. Specialiştii angaja i la IRIDEX par oameni cinsti i. cu intensificarea vânturilor turbionare.. s-a văzut că nu se respectă clauzele de func ionare. de aici încolo încep marile transporturi spre ea: zi şi noapte. Aşa apar nişte mari dealuri artificiale.R. acestea sosesc deseori acolo. degajări de mirosuri neplăcute. produşi de microorganismele prezente în depozitele de servire în condi ii anaerobe. mai recunosc deschis că în cazul în care gazul nu este evacuat deja gata controlat din depozit. dar s-au făcut şi abuzuri. deşeurile reciclabile sunt adesea amestecate cu cele nereciclabile. deoarece ajunge plin de coline frumoase şi împădurite cu diferite esen e de 140 . documenta ia în discu ie nu arată cum se pot combate mirosurile infecte degajate de această groapă ecologică şi care ajung aduse uneori de vânt până în oraş.principalii constituen i ai gazului rezultat de depozitarea deşeurilor menajere.

firmă care astăzi se numeşte “BAT Service S. în special vara.sisteme de siguran ă şi protec ie pentru industria de petrol-gaze. comparativ cu localită ile mai îndepărtate aflate împrejur. sub un capac gros de pământ. prin interven ia mâinii umane. . devine. la fa a locului. Cum am mai arătat şi în altă parte. . specificând clar şi sub amenin area legii. pot izbucni gaze toxice periculoase.aten ie! Totdeauna la poalele acelui deal există nişte pancarde cu avertismente scrise. Aceste păsări se pot vedea tot mai des vizitând rampa de gunoi. Deopotrivă. materiale de construc ie sonde).” Dintr-un loc de simplă depozitare. dar un studiu ştiin ific.sisteme de conduce şi pompe. a utilajului petrolifer ( evi. S-a observat că pescăruşii şi ciorile au şi ele o mare predilec ie pentru gunoaie. Gloriei nr. . 141 .transportarea lor la adresa solicitată. şef era regretatul maistru Nică Petre. . la Boldeşti-Scăieni gazele şi odorurile nu pot fi puse sub nici un capac şi ele zburdă libere în afară. Acum ele s-au înmul it. Compania răspunde la telefonul 244-210-810 şi primeşte zilnic comenzi ferme pentru: . să nu se construiască locuin e pe aceste coline sau la poalele lor şi să nu se foreze în aceste locuri.comercializarea diferitelor tipuri de eavă polietilenă. Deocamdată. . creând probleme în sezonul cald.. pe Str. pe arii întinse. mortalitatea a crescut în Boldeşti-Scăieni în perioada 2002-2006. Totul s-ar putea să fie o simplă coinciden ă. se află o firmă veche de şase decenii..reparări de materiale tubulare de instala ii de foraj. cunoscută înainte sub numele de Baza Tubulară. În mod inexplicabil. erau muşte pu ine în zonă. prin anii ‘60.închirieri de materiale tubulare şi instala ii de foraj. un loc cu adevărat frumos şi demn de admirat.A. Compania afirmă că se află în căutare de noi bra e de muncă în domeniul transporturilor agabaritice. inclusiv gripa aviară care a apărut în Balaca. dar şi roiuri nesfârşite de muşte. în primul rând pentru liniştirea popula iei din acest oraş asaltat de mirosuri. 4. închise acolo ca într-o cutie. . iradieri şi mirosuri insuportabile. nu ar fi rău să fie înfăptuit. unde. BOLDEŞTI-SCĂIENI În Scăieni. roci şi beton. Peisajul. .oferte de scule şi instrumente de foraj de exploatare. BAT SERVICE S. Dar . Nu in neapărat să sperii lumea şi să fac o conexiune hazardantă între existen a acestei mari rampe ecologice şi creşterea mortalită ii. multe venind infectate. din profunzimea lor. Până să existe rampa.A. zburătoarele de acest fel pot colporta diferi i germeni patogeni.instalări de materiale tubulare şi instala ii de foraj. urât mirositor şi cu totul dezolant.copaci şi cu brâuri de flori. deoarece. iar ciorile şi-au găsit un adevărat rai în întreaga zonă urbană. BAT-ul a devenit astăzi unul din cele mai importante servicii de transport agabaritic din ară şi depozit de materiale petrochimice. nu numai mirosurile dau năvală de la rampa noastră. care înainte era scârbos.

foarte căutate pe pia ă. Este drept că libanezii au mai modernizat pu in abatorul.. Tărăcilă. după Revolu ie. se emana un miros greu. Abatorul devenise foarte productiv şi aducea un serios venit ării. mai ales când ei au auzit şi 142 . există totuşi zile când mirosul de la sec ia de concentrate (miros gre os de găina ars!) se simte când şi când pe aceeaşi arie pe care era prezent zilnic şi mai înainte. De la această sec ie. se afla. exportul preferen ial fiind ările arabe. AGRISOL-ul s-a asociat cu trei businessmani libanezi. Deşi s-au introdus filtre noi şi mai moderne decât cele vechi. localnicii se plâng în continuare şi sunt foarte nemul umi i. Controalele actuale la poarta abatorului sunt deosebit de severe. El avea câteva mii de tăieri de păsări pe zi. Decizia de asociere nr. care se răspândea zilnic peste tot sectorul Scăieni şi cartierul Balaca (la Boldeşti nu se sim ea decât rareori). fâlfâie acum biruitor şi steagul libanez. Cifra de afaceri a AGRISOLULUI a crescut de la 10 milioane de euro în 1999 la peste 25 milioane în 2005. deşi controlate la ieşire. Astfel. Banca Transilvaniei le-a sărit imediat în ajutor cu împrumuturi noi. lângă steagul românesc şi al Uniunii Europene. Pentru nimic în lume nu în elegem de ce. fiindcă au fost eutanasiate păsări foarte sănătoase.928. la sec ia de coacere şi pulverizare. apar inând statului şi fiind administrat de o fermă avicolă din Băicoi.Autoriza ia Na ională pentru Protec ia Consumatorilor. în special pui de găină până la un an. Charbel Elias Laoun (probabil fra i) şi Sarkis Elias Sarkis. dar de data aceasta. un modern şi spa ios depozit de congelare de unde carnea sortată şi împachetată lua drumul exportului în propor ie de 60%. cu o autoriza ie integrată de mediu legală şi cu autoriza ia ANPC . domnii Youssef Tainos Laoun. de-a dreptul insuportabil. Anexat abatorului. “AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL” În urmă cu 45 de ani s-a înfiin at un abator de păsări la Scăieni. şi încă mai există. Viscerele şi fulgii nu se aruncau ci mergeau la etaj.. Sacrificiile au fost cu totul oprite atunci când la Scăieni şi Balaca s-au semnalat focare de febră aviară H5N1 şi când au fost sacrificate toate păsările din zonă ale cetă enilor care declarau furioşi că nimicirea lor este inutilă. sfârşind la sec iile de eviscerare şi împachetare. unde se măcinau deşeurile organice calcinate.000 RON. produse derivate de pui şi furaje concentrate. păsări sau pentru crescătoriile de peşti. Cele cca 80 de muncitoare de la abator. Produsele de bază ale AGRISOLULUI de la Scăieni sunt: carcase cu pui congela i.ABATORUL DE PĂSĂRI S. la poarta abatorului. care erau trimise apoi la sec ia de cură are mecanică a penelor. transformându-se în îngrăşăminte concentrate pentru animale. În prezent se lucrează cu un personal mai redus decât înainte şi nu totdeauna se fac tăieri. 89 a fost reînnoită la 19 mai 2005 prin Societatea Civilă a avoca ilor Radu. încât nu se mai poate fura nimic (sau cel pu in aşa se pretinde). Din cauza aceasta. Exista o sec ie de sacrificare a păsărilor pe bandă. într-o perioadă când era criză mare de carne pe pia ă. O parte din piep i şi pulpe mergeau la sec ia de afumat. câştigul de pe produse se împarte între beneficiarii libanezi şi statul român. la un capital social ini ial de 4. primii având obliga ia să găsească distribuitori ale produselor abatorului în străinătate.C. unde se fabricau sortimentele “Picarom”. găseau metodele cele mai subtile să scoată ilegal pe poartă bucă i de carne pentru propriile familii sau pentru vânzare.

care sunt defini i de cifra de afaceri şi de capitalul lor social. PRODSIG. ele ar merita sprijinite de bănci. câteva firme noi şi este de prevăzut ca numărul lor să crească în viitor. Morii nr. Gloriei). în schimb. în 2003. Dacă vor rezista concuren ei. Deocamdată.zvonul că această societate ar inten iona să construiască în apropiere şi o mare crescătorie de ra e. făcând necesare eforturi să nu colapseze. capitalul social fiind de 2. GAFTOS PRODUCTION (Str. Este o moară mică. aceiaşi indici financiari.067 RON. au demarat bine. apar inând d-nei Caty Pahon u.821. în acelaşi loc). nu putem să spunem altceva decât că. cum au dispărut varni ele şi Sticlăria . că promit să devină companii serioase.000 euro. întărind şi profilul industrial al oraşului Boldeşti-Scăieni. au apărut. după intrarea ării noastre în Uniunea Europeană. 79). DANCOR COM. A doua moară se află pe Calea Unirii. în 2004. Morii 38). Multe zvonuri însă ar putea fi neadevărate. în 2001. ROM FOR (Str. cu pre de abator. cu capital american. cea mai mare şi mai veche dintre ele. încurajate de forurile locale. se află în Scăieni. 23). capital social 200 RON. Ploieşti-Văleni). 19). cifra de afaceri era de 500. care a dispărut deja. la poarta abatorului s-a înfiin at şi un magazin de vânzare a cărnii de pasăre. Bucovului nr. Liliacului nr. cu val uri.. TECAR-SAN. LUX MOB. Sediul central al S. Recent. Ele au diferite profiluri şi câteva se luptă cu greută i inerente începutului în business. PRODSIG cooperează cu LUX MOB. cifră de afaceri 1-2 milioane euro. una etajată. BAZA DE APOVIZIONARE FLOREŞTI În Boldeşti-Scăieni. cu excep ia vechii Baze de Aprovizionare Floreşti. DANCOR COM (Str. capital social 200 RON.. 244-211. aceeaşi firmă cu AGRISOL.C. în majoritate.000 euro. în 1992 pornise cu o cifră de afaceri de 1 milion de euro. INVEST MANAGEMENT. care apar inea trustului de panifica ie Ploieşti şi care lucrează angro (en gros). FIRMELE MICI DIN ORAŞ: ROM FOR. din cifrele de afaceri şi din capitalul lor social afişat. S.L. cu tendin e de extindere şi de aceea trebuie să le acordăm încredere şi să le dorim succes. cifra de afaceri era de 500. în 1995. 143 . lângă dispensarul veterinar.793. cifra de afaceri 500. 38. TECAR-SAN (Şos. Ploieşti-Văleni nr. LUX MOB (Şos. Str. Aceasta a fost cumpărată recent de un cetă ean turc. tel. MORILE DIN ORAŞ: Există două mori. pe şoseaua Ploieşti – Văleni.acestea erau peste drum de gară sau Fabrica de pâine (dar se va redeschide curând o alta nouă.000 euro. urmărite cu aten ie şi descrise într-un material special de studiu economic. întrucât ele contribuie la consolidarea economiei locale. AGRISOL INTERNATIONAL RO. GAFTOS.R. capital social 500 RON. capital social 5000 RON. INVEST MANAGEMENT (Str. Voi men iona fugitiv indicatorii lor financiari de evolu ie şi rezisten ă.

ar putea deveni cu adevărat mari. la ieşirea acestei căr i din tipografie. în viitor. fiindcă ei sunt arăta i aici doar cu un simplu scop orientativ şi comparativ pentru evolu iile viitoare ale acestor mici companii locale care. indicii respectivi vor fi deja depăşi i. 144 .Se în elege că.

legalită ii şi consultării cetă enilor în probleme locale de interes deosebit. sec ia engleză. promo ia 1965. fostă colegă de grupă la aceeaşi universitate. pentru spiritul său gospodăresc şi pentru comportamentul lui deosebit de politicos fa ă de to i cetă enii.ârlea. descentralizării serviciilor publice. Gheorghe Nicolae. absolventă a Colegiului de Institutori.: Enache Vasile. profesoară gr.M. cu o mare majoritate de voturi.S. statul Illinois. Samoilă Nicolae. Stârceanu Anca. Vasilescu Alin Alexandru. Au o fiică.02. alcătuit din 17 membri care pot aproba sau nu unele decizii locale. Dinu Nelu. la fel ca primăria oraşului Glen Ellyn. în condi iile legii. I de ştiin ele naturii.R. Posedă un patrimoniu şi are ini iativă în ceea ce priveşte administrarea intereselor publice locale. Marinescu Florin. autoritatea în limitele administrativ-teritoriale stabilite. exercitând. şi un nepot. Stăncescu Petru a. absolvent al Facultă ii de biologie-geografie din cadrul Universită ii Babeş-Bolyai din Cluj. cu o vechime de 41 de ani în învă ământ. administra iei publice locale. Mirea Mihai. cu Consiliul Local al Primăriei din Boldeşti-Scăieni. profesor de fizică. Popescu Ion. în Boldeşti). Alina-Paula. în 2004. Din partea P. 15.a administra iei publice locale . Primăria oraşului Boldeşti-Scăieni În baza legii nr. prof. primarul se consultă periodic. În România există şi func ia de vice-primar.1962). Din partea PARTIDULUI CONSERVATOR: Bibescu Ion. Este profesor gradul I. de ştiin ele naturii. Ei au fost aleşi din reprezentan ii a cinci partide politice. Profesorul Ion Dumitru a candidat la func ia de primar din partea Partidului Conservator (fost Partidul Umanist) şi a fost ales. Primarul oraşului Boldeşti-Scăieni se numeşte Ion Dumitru (n.D. iar ca 145 . a fost şi continuă să fie foarte apreciat de alegătorii care i-au acordat această încredere. Isbăşoiu Constantin. Stăncescu Gheorghe. 10 mai 1940. Tănase Răzvan Ionu . fiul unui muncitor petrolist. În activitatea sa. Din partea PARTIDULUI DEMOCRAT: Marinescu Ion. Din partea P. Administra ia publică a oraşului Boldeşti-Scăieni. eligibilită ii autorită ilor. Pe parcursul mandatului său. La Primăria din Boldeşti-Scăieni. din Blaj. Este căsătorit cu profesoara Dumitru Elisabeta (n. 31 martie 1942). Vlăsceanu Cristu. vice-primar este dl.oraşul Boldeşti-Scăieni este unitate administrativ-teritorială cu distinsă personalitate juridică. unde locuiesc. se întemeiază pe principiile autonomiei locale. în condi iile prevăzute de lege. după cum urmează: Din partea PARTIDULUI LIBERAL: Bi ă Paul. la fel ca oraşele americane din jurul meu. a X-a la Liceul de Administra ie şi Turism din Ploieşti. Consiliul local şi primarul func ionează ca autorită i administrative autonome şi rezolvă toate treburile publice din oraş. Petcu Paul Dorian (n.CAPITOLUL XI. 215 din 23 aprilie 2001 . pentru orice problemă importantă. : Lupu Viorel. elev cl.

Dumitru Ion. prof. Popescu P. în care să precizeze motivul solicitării audien ei. Ultimii patru primari ai oraşului Boldeşti-Scăieni. Dumitru Ion (2004-până în prezent). adresa şi telefonul sau să se adreseze pe e-mailul primăriei: pbs@opticnet. iar telefon/fax: 0244-211. absolventă a Facultă ii de Drept Bucureşti.287. Miercuri: dl. DIREC IA DE PATRIMONIU A ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI După revolu ie. Iată pe to i primarii acestei noi perioade. Prin hotărârea de descentralizare a serviciilor publice a primăriilor.1947). 2. dl. iar programul de audien e este afişat după cum urmează: Luni: d-na Marinescu Florina Neli. Dar era nevoie de primar şi trebuia numit cineva care să nu fi fost membru de partid şi să aibă studii superioare. Joi: dl. Moroianu Gheorghe (1994-1996). înregistrări ale decesului (în termen de 3 zile de la decesul unei persoane). Şef serviciu financiar. Secretară este Georgescu Liliana. Noile organe de conducere ale jude ului Prahova l-au numit ca primar interimar pe un specialist în economie. Gheorghe Dumitru (1981-1988). Petcu Paul Dorian. nu s-au mai inut alegeri. Rela iile cu publicul sunt de luni până vineri.30. BoldeştiScăieni. au fost următoarele persoane (în paranteză sunt nota i anii cât au func ionat în această func ie): Marinescu Aurică (1968-1979). să specifice numele.secretar este d-na Marinescu Florina Neli (n. viceprimar.1363. 21. cu o veche experien ă în această solicitantă branşă.ro. Bengea Nicolae (1988-1989). pentru că era o perioada politică postrevolu ionară încă în fierbere. din Scăieni. Podgorie nr. primarul oraşului.30-16. căci împrejurările nu permiteau aşa ceva. care nu fusese membru de partid. Enache Vasile (1996-2004). 0244-211. guvernul a decis ca primăriile să fie degrevate de multitudinea de sarcini care le împiedicau să se descurce bine pentru rezolvarea lor. Petcu Paul Dorian. După Revolu ie. viceprimar. prof. prof. Cu dumnealui începe seria nouă de primari. cu studii superioare. cod. aceasta trebuie să depună o cerere la Registratura Primăriei.09. La primăria oraşului se fac înregistrări pentru naşterea copiilor (termenul fiind 15 zile după naşterea lor).275. Dobre Valeriu (1992-1994). contabilitate este d-na Elena Ionescu. 105300. înainte de Revolu ie. Mar i: dl. secretara oraşului. între orele 8. Adresa primăriei este str. în condi ii în care oraşul trăia o nouă epocă de libertate. următorii fiind aleşi prin vot democratic: Popescu Jean (1991-1992). Jean. înregistrări ale căsătoriei. Pentru ca o persoană să poată fi înscrisă în programul de audien e. Ciungradi Silviu (1979-1981). s-au înfiin at direc iile de patrimoniu 146 . 0244-211. iar dactilograf-arhivar Moraru Mihaela. post comunistă şi post ceauşistă.

de la cuptoarele de topit sticlă. Enache Vasile. ici-colo abia zăreai câte un bec la stâlpii de pe stradă. dl. Referent contabil. dimpotrivă. al Casei de cultură. nu a fost niciodată nimănui de nici un folos. un uriaş şi 147 . S-au făcut numeroase lucrări concrete în acest oraş . unele străzi mai lăturalnice şi chiar parcurile Agrisol.. al bibliotecii. Moraru Mariana ş. De asemenea. urâ eşte cumplit sectorul Scăieni. încă de la înfiin are. pe lângă blocuri. şi merge aşa pe nişte străzi.şi ele . având o solidă experien ă şi lucrând cu alte două specialiste în contabilitate. 3. cotind prin fa a cimitirului şi luând-o paralel cu Calea Victoriei. care a continuat modernizarea şi dotarea birourilor cu toată recuzita necesară. Bucovului nr. Dar nu numai problema luminii pe străzi stă în grija patrimoniului. al UAMS-ului (Unită ii de Ajutor Medico-Sanitară).care se îngrijesc de estetica şi cură enia localită ii. există o armată întreagă de salaria i . plantări de arbuşti şi de flori cu plante aduse din serele proprii de lângă clubul Boldeşti. până la intrarea în Boldeşti unde. Voicu Filofteia. Conducta porneşte de la punctul de evacuare a refulărilor termice.sunt deplorabile! Dar problema cea mai urgentă şi cea mai gravă. Dar a cedat de la primele probe. deşi au mai rămas încă multe lucruri de pus la punct. Este meritul primului director al patrimoniului local. al grădini elor. a următorului director. Câteva persoane s-au accidentat sau erau să se accidenteze grav şi să cadă în gurile de canal de unde s-au furat capacele de metal şi care mult timp au rămas deschise fără ca să fie înlocuite imediat cu altele. Alexandru Viorica şi Ilie Rodica. astăzi nu există nici o diferen ă dintre străzile Capitalei şi cele din Boldeşti-Scăieni.local. ci o mul ime de alte capitole legate de gospodărire: drenări de canale. alimentarea cu apă. numit în func ie în iunie 2004. de a fi renovat vechea clădire a băii transformând-o în frumosul sediu al patrimoniului. asfaltări de drumuri. Dacă în urmă cu nişte ani. Contabil-şef este Mariana Nedelcu. contactul permanent cu primăria locală. de câteva decenii. În oraşul Boldeşti-Scăieni sediul acestei direc ii se află pe str. o expertă în domeniu. pentru care vedem că patrimoniul nu mişcă nici un pai şi nu se zbate nici un pic este demontarea totală a monstruoasei conducte aeriene. În acest scop. Cristu Vlăsceanu. lungă de cca 2 km.54 la număr . în anul 1938. Cu toate acestea. eventual. dl. dl. continuă cu succes activitatea predecesorilor dumnealui şi rezultatele muncii patrimoniale se văd atunci când parcurgi străzile oraşului. pe acolo pe unde ea a fost fără cap montată. împreună cu alte salariate de la partea tehnică.nimeni nu le poate contesta . este Iosif Elena. procurarea şi distribuirea materialelor de cură enie. Actualul director al institu iei.a. La fel. pasămite. construită de primarul Ilie Răspop. a însemnat un ruşinos. trebuia să încălzească blocurile. reglarea noilor contracte de salubritate şi încă multe. în privin a iluminatului public. se pare că direc ia de patrimoniu a lăsat în părăsire marele parc de lângă Clubul Boldeşti. procurarea de investi ii pentru bunul mers al şcolilor din oraş. multe altele. toaletarea plantelor. Direc ia patrimoniului s-a înfiin at în anul 2001 şi principala sarcină a acestei importante institu ii este gospodărirea oraşului. Trotuarele . Şi ce urâtă este! Acea conductă nu a func ionat niciodată. aflat în spatele statuii lui Teodor Diamant. Albert Sebastian Nicolae. Lângă biroul direc iei sunt birourile tehnico-administrative. măturarea străzilor şi a trotuarelor. în clădirea fostei băi comunale. care. cu capace de beton căci pe acestea ştim că nu le mai fură nimeni.

. nu ca aici in SUA.. a stemelor). era o stemă logică. se în elege că acolo au fost nişte cetă i. Dar heraldiştii români au vrut să aplice forme STAS ca în tradi iile regimului trecut şi au spus: haide să le dăm tuturor stemelor româneşti un contur comun . cu orice risc! (Este un subiect copios de reportaj TVR pe toate canalele de televiziune. ar putea-o face să dispară în numai câteva ore.M. 148 . Prin tradi ie şi prin lege. semănând cu o coroană şi ornată cu creneluri. un simbol grafic. frumuse ea şi bogă iile acelor locuri.. o distilerie de petrol şi o capră neagră. De aceea. dar ştim că n-am avut. Pentru a în elege mai bine în ce constă acea gravitate. că este o problemă de imagine foarte gravă.) Din demontarea ei.. a i văzut? eu nici n-am reprodus-o pe coperta căr ii mele. care într-adevăr spune ceva.R.costisitor rateu tehnic al epocii Ceauşescu. fiecare oraş trebuie să aibă o stemă. fiecare jude . coroana să aibă trei creneluri. unde fiecare stat şi oraş îşi poate alege liber forma stemei.L. pe stema oraşului Boldeşti-Scăieni?. Cluj-Napoca ori pe cea a municipiului Târgovişte apar nişte turnuri de cetate cu creneluri.S. Scuza că. trebuie să descriem pu in stema impusă aleatoriu. în elegem cu to ii că simbolizează industria petroliferă şi bogă ia faunistică a jude ului... Oricum. Atunci care este problema cu stema nouă? Vă voi convinge. deasupra stemei trebuie să apară un singur crenel. Direc ia patrimoniului ar avea bani să mai înfiin eze încă două-trei parcuri în oraş... până nu expiră contractu’. conducta va trebui demontată imediat. Dacă este vorba de o comună. dacă este vorba de un oraş. pe stema jude ului Prahova. Ei s-au gândit la un fel de standardizare a stemelor.şi anume o formă de scut cu simboluri pe el.. Am avut noi vreodată vreo cetate istorică pe aceste meleaguri? Poate n-ar fi fost rău. STEMA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI ESTE JUMĂTATE DIN STEMA A.. fără standardizări impuse prin reguli din afară. De ex. bogată în simboluri şi chiar frumuşică.. poate cu mult mai gravă decât aceea cu conducta monstruoasă despre care am scris mai sus.-ULUI!! O altă mare ruşine a localită ii este dizgra ioasa stemă a oraşului BoldeştiScăieni. iar deasupra scutului să aşezăm o coroană cu creneluri (care ar fi semnul noble ei poporului nostru). Heraldiştii noştri însă au cugetat altfel. din vânzarea fierului vechi. o asemenea scuză este stupită! De aceea.G. care să spună ceva despre istoria. Fiecare desen dintr-un blazon sau dintr-o stemă trebuie să simbolizeze ceva. dar pentru nimic în lume nimeni nu pricepe ce caută oare turnul de cetate. Cei care proiectează stemele localită ilor (membrii Comisiei Na ionale de Heraldică) se presupune că ar avea cunoştin e solide în domeniul lor (heraldica este o disciplină auxiliară a istoriei care se ocupa cu studiul blazoanelor... specialişti în demontat fiare. deşi s-ar mai putea cizela şi aceasta vreun pic. când vedem o sondă. să vede i. ci am folosit o stemă mai veche. în paragrafele de mai jos.. dacă este municipiu.U... când pe stema jude elor Suceava. dacă le-am spune doar atâta: şo pe ea!. aşa scrie într-un contract (comunist!) că nu avem voie să. ŞI DIN STEMA COMUNISTĂ A C. E nevoie să chemăm pe americani ori pe ruşi să o demonteze? iganii din Boldeşti. nişte relicve medievale. Ei bine.. Urmări i imaginile.

În plus. însăşi stema ării trebuia să aibă coroane cu creneluri .şapte creneluri.şi uite că nu are! Dar fie: să rămână oraşul nostru încoronoat cu trei creneluri. nu din punct de vedere profesionist. la Boldeşti-Scăieni. în limbaj simbolic. care avea ca bază a stemei mâinile strânse tovărăşeşte pe un fond roşu. ci de la “Săcuieni”. şi nu orice scai. Heraldiştii . nu cu ghimpii. domnilor. Pe timpul când “Republica Populară Română” devenise o jecmănită colonie rusească.M. Î i vine să plângi (de în epăturile lui). .. un sfert din stema oraşului. au fost heraldişti cei care au desenat stema cu pricina trebuia să ştie că..atunci să i se pună cinci creneluri. fiindcă nu putem admite aşa ceva! Noi nu mai avem nevoie de simboluri comuniste. veninoşi şi lipicioşi. Sunt printre pu inii care posedă o mare colec ie de steme şi de steaguri din toate ările lumii şi am aproape gata o carte în care am colec ionat imnurile de stat ale tuturor ărilor din lume. fiecare doreşte să avem un oraş de oameni nobili. crezând că .S.L..M. veni i aici din zona secuilor şi stabili i pe aceste meleaguri.. hopa.G. pe un fond. scaiul. absolut intacte.U. cu notele muzicale şi cu textele imnurilor pe care le-am tradus toate în româneşte..R. cu trandafirii.P. înnobilat şi el cu o coroni ă de petale roşii pe cap. este.adică pe stema C. Imaginile dintre stemele comuniste şi stema oraşului nostru sunt absolut identice! Ce vre i mai mult? Toate fostele ări comuniste se feresc. Cine o fi aprobat această inep ie? Probabil cineva din comisia de heraldică jude eană.R. prin “colosala” lui importan ă istorică. pe celălalt sfert al blazonului. inclusiv pentru scăienari! Nu sunt heraldist de profesie.L. iar în acea carte există şi mici explica ii heraldice. ci unul plin de epi mari. este prea mult. ciulinele de scai. tocmai la noi. Iată pentru ce va trebui să protestăm şi să respingem cu hotărâre această stemă blasfematoare pentru noul oraş. nu alta. ci în calitate de profesor de istorie şi de pasionat amator. asta să fie clar. A. Însă greşeala cea mai mare este că. care nici pe departe nu vine de la “scai”.respectiv.G. simbolul sărăciei. ca de foc. pe scurt. în stema comunistă mâinile îmbinate strâns simbolizând prietenia “fră ească şi de nezdruncinat” dintre poporul român şi “marele frate sovietic”. Aşadar. se pot face transplantări nu numai de organe sau de păr i de organe.. s-au găsit nişte “min i 149 . iar dacă este jude . exact cele două mâini din stema aprobată anii trecu i pentru BoldeştiScăieni.cu asta au şi explicat ştiin ifico-băbeşte numele de “Scăieni”. dar m-am ocupat cu heraldica. tot cenuşiu. Aceleaşi mâini tovărăşeşti se puteau vedea şi pe stema sindicatelor comuniste din fosta R. căci treacă-meargă. în orice parte a lumii.. Cred că toate persoanele mai în vârstă îşi amintesc detaliat şi cu scârbă de acele blestemate blazoane ale regimului dictatorial.. pe cel de jos. imaginile celor două mâini strânse tovărăşeşte pe fond roşu .dacă într-adevăr. măria sa scaiul ocupă. Dar ce are de a face noble ea coroanei cu scaiul? Cele două no iuni se bat cap în cap.şi le-au transplantat. la baza (!) stemei oraşului nostru. ci românii alunga i din Ardeal..-ului . iar ei ne-au trântit o ciumăfaie de scai.. se înfiin ase la Bucureşti “Asocia ia Română de Legături cu Uniunea Sovietică”. căci secuienii nu erau secui. Conform acestui principiu. chiar pe cel de bază.gata! .. genialii creatori ai stemei au furat pur şi simplu păr ile de jos ale stemelor comuniste ale asocia iei staliniste A. şi ale C.R. ci şi de păr i de steme comuniste. Ei bine. fiindcă noble ea se împacă minunat cu imaginea florilor suave: cu crinii. de simbolurile care le-au nenorocit existen a şi. “Confedera ia Generală a Muncii” (1945-1953).U. cu frunzele de laur.S.

fenomen care se întâmplă des producând mari nemul umiri cetă enilor care aşteaptă deseori la cozi lungi. chiar dacă şi în ziarul Adevărul o ziaristă. de falanster . cerând să se înlocuiască stema oraşului. mai stupidă. În acest scop. câteodată chiar şi duminica. Cunosc bine doar pe dirigin ii poştei din Scăieni: Beuca Traian. de pachete. OFICIUL POŞTAL DIN BOLDEŞTI SCĂIENI Pe vremea cât erau comune. în mod vizibil. La etajul clădirii a func ionat o mare centrală telefonică. căci făceau nu numai pe poştaşii. cultivăm marea bogă ie a cetă ii. frumoasă şi corectă. dar propunerea i-a fost tratată cu indiferen ă.. să ne propună o stemă-model! Cu excep ia ciorchinelui de strugure aflat între cele 4 frunze gălbejite din jurul lui. de industrie. Nu pot să-mi explic. colete rapide etc. fiind adăpostite de case particulare. premiul întâi! De altfel. şi specialişti în codul Morse. iar în acest sens. la umbra lui. să colec ioneze abonamente radio ş. cetă enii din unele zone din Scăieni trebuind să meargă pe jos chiar şi 6 km (3 dus şi 3 întors) pentru a putea expedia o simplă recomandată. nici că se putea imagina. La numai câtva timp după înfiin area noului oraş. trebuia să fie şi centralişti-telefonişti la PTTR. reflectând.ca şi când noi to i din acest oraş am locui sub un turn cenuşiu de cetate medievală unde.a. afla i sub conducerea d-lui diriginte Jipa Ion. Poşta are în prezent şaptesprezece salaria i. dar nicidecum bine împăr ită. până ce aceasta s-a mutat la Vălenii de Munte.autorii acestui blazon al crea iilor neroade ar merita. de multe ori până noaptea târziu. o imagine destul de logică. devota i întru totul slujbei lor. colete cu mandate poştale. s-a construit la Boldeşti o clădire specială. unele scrisori trimise de mine din America nu au ajuns deloc la destina ia persoanelor din raza acestui oficiu poştal şi nici atunci când. pentru economia ării. dar ei trebuia să expedieze zilnic la tren. numai cea de la Boldeşti. de la această poştă. cum vă spuneam. Scăieniul avea poşta lui. pentru ce. Georgiana Bratu. Poate că acest caz trebuia reclamat la Tribunalul Suprem. pentru evitarea aglomera iei. s-a hotărât să existe o singură poştă. veche de peste 150 de ani iar Boldeştiul poşta lui. bogă iile oraşului Boldeşti-Scăieni. func ionari cinsti i. de petrol.. colindate de stihiile comunismului. chiar dacă nu dispuneau de clădiri proprii. spre a decide schimbarea de urgen ă a simbolului noului oraş. de sonde. poşta de la Scăieni (unde coresponden a era şi este imensă. da! . frumoşii scaie i verzi! Halal blazon! O idee mai ira ională. Darie Chiril. să recep ioneze şi să distribuie stive zilnice de ziare. nici un alt element nu aminteşte de alte bogă ii locale. fiindcă este departe de a avea un aspect de poştă modernă europeană. i-a luat apărarea în articolul despre schimbarea stemei oraşului.luminate cu bec roşu”. datorită întreprinderilor de acolo) s-a desfiin at şi. Hoancă Ecaterina. Poate ar mai fi nevoie de un func ionar la ghişeul de primirea taxelor de plată. întradevăr. totuşi. destul de mare (pe Calea Unirii 54). saci de bani. nu de geaba a protestat domnul primar Ion Dumitru. de fabrica de geamuri. am expediat o recomandată spre 150 . Atunci ei munceau zi lumină. la vagonul poştei. în zilele noastre. Acum cred că s-a în eles clar de ce am reprodus pe coperta căr ii stema ce provenea dintr-o propunere mai veche care este.

ea nu a ajuns nici până astăzi acolo unde am trimis-o. un trenule forestier. I. asemănătoare ce cele de la Blejoi. care făceau curse dus-întors de la Ploieşti-Sud la Mâneciu Pământeni. Aşa. şi în asemenea zile eram nevoit să lipsesc de la şcoală. cât şi halta Boldeşti. Încă nu ştiu pe cine să dau vina. a II-a şi cl.P. a III-a. cl. . Ea depăşea în viteză automotoarele. care mai animă. fiindcă nu avea bănci. numărul trenurilor s-a redus drastic: doar câteva pe zi. Elevilor navetişti li se rezervase un vagon special.P. având trei clase: cl.F. asimilat de CFR. decovilul. au dispărut şi automotoarele. abia inându-mă de bare. nu aveam unde mă urca. Uneori trenurile veneau atât de aglomerate. fiindcă făceam naveta de la Scăieni la Liceul I. după câteva luni acest fragment feroviar a revenit la stat. A fost un şantier bănos pentru echipele de muncitori aleşi din locuitorii satelor de pe traseul viitoarei linii de tren. începută în 1904. Astăzi linia redevenise particulară.F. am mers eu şi al i copii. numai pentru ei.V. cu lume. cursele cu automotorul s-au rărit şi în locul automotoarelor s-au introdus trenuri lungi pentru călători. coborau şi luau “trenule ul de plăcere”. vara. cum a fost în trecut. după planurile arhitectului ploieştean Vasile Grecu . (de fapt. garniturile erau trase de o locomotivă mare. dar. importată din Germania. dar astăzi mai mult pustie. cu vagoane vopsite în galben. un tren automotor rapid. s-a făcut şi cocheta haltă de la Boldeşti. Atât gara Scăieni. a fost decuplată de la re eaua de curent electric şi în interiorul gării s-au folosit lămpi cu gaz). deschisă non-stop pe peron. Caragiale din Ploieşti. (De-a lungul a mai multor luni. Oare aşa o fi func ionând toate poştele din România? GARA SCĂIENI. În 1974 s-a demolat gara veche şi s-a construit gara nouă din Scăieni.o gară frumoasă. Când C. în toate direc iile.Moldova. Patru ani mai târziu. unde. Era o cale ferată particulară: C. erau nişte simple gherete. Prin 1955 decovilul a fost desfiin at iar rambleul lui a fost transformat în şosea pentru maşini.Calea Ferată Ploieşti Văleni. fiindcă pe acolo nu-i prea controla “naşul”. la început. fiindcă numărul trenurilor s-a redus drastic. HALTA BOLDEŞTI ŞI MIJLOACELE DE TRANSPORT DIN ORAŞ În anul 1908 a fost terminată şi dată în folosin ă calea ferată Ploieşti Sud-Vălenii de Munte. pentru motivul că se înmul ise mult numărul navetiştilor. ani de-a rândul.-ul a dispărut. În locul lor. gara Scăieni. nici măcar pe scări (de pe care odată am căzut când trenul abia pornise. 151 . că nici pe scări sau între tampoane nu aveai loc.V. fiindcă experien e similare am avut şi cu unele oficii poştale din Bucureşti. din oră în oră. excusioniştii veni i din Bucureşti şi din toată ara. pe această linie circula regulat. pe scări. De multe ori. Lipăneşti şi Scăioşi. inclusiv iarna. fabricate la Arad. cât de cât. Cauza? SNCFR-ul este concurat teribil de companiile de autobuze care circulă des. pe linie îngustă) care îi transporta până la Cheia.L. Totuşi. Noroc cu prăvălioara “Artis”. După 1940. numit “bou vagon”. Vara călătorii mergeau sus pe vagoane şi mul i nu scoteau bilete. Treptat. până în cel mai umil cătun. Prin anul 1936 s-a construit la Scăieni o gară-tip. fiind totuşi norocos că am scăpat doar cu nişte julituri). care atingea 100 km/oră şi pe care localnicii au botezat-o “Nem oaica”. ca şi toate gările de pe linia Ploieşti Nord – Văleni. a unor ac ionari străini şi români.

Fiind un oraş cu mul i navetişti. micobuzele ar trebui înlocuite toate cu autobuze. Când localnicilor li se termină benzina. cu părul alb. vin şampanizat. mai rare fiind sâmbăta şi duminica. de intare la Baza Floreşti. Distileriei. proiectantul gării. uleiuri. De obicei. cam din jumătate în jumătate de oră.cea mai bună dovadă fiind faptul că unele au dispărut deja. care continua str. căci le proiecta case simple. cinci linii de manevră. Din această cauză nu voi aminti aici decât numai pe câteva din ele. Victoriei.locul pustiu de acolo. prin toate localită ile. func ionari şi copiii petroliştilor. Nu se află sta ii de taximetrie. s-au introdus autobuzele schelei pentru navetişti. ci chiar după câteva luni. consolidându-se. promit că vor mai rezista. frumoase şi nu prea costisitoare. începând cu anul 1950-1952. zarzavaturi. care îi acoperea urechile. Majoritatea navetiştilor din Boldeşti-Scăieni folosesc microbuzele şi autobuzele care circulă foarte des. pe Str. peste linie. ele sunt aglomerate. Ştefan Greceanu. Gara are şi o sta ie de cântărire a vagoanelor. pe cele care au rezistat timpului sau care. lichioruri. fructe. deşi ghereta aceea de lemn nu are darul să contribuie cu nimic la estetica oraşului. arhitectul a ieşit în balcon şi ăranul i s-a adresat politicos: “Sărut mâna. şi avea o casă cu balcon. igări. ei nu mai trebuie să alerge după ea până la sta iile din preajma Ploieştiului. ouă. An de an. Când un ăran i-a sunat la poartă. bariera dinspre nord. există numeroase unită i comerciale mărunte în acest oraş. banane. dulciuri. purta părul tuns castron. dând faliment nu după câ iva ani. Există curse de microbuze şi spre Seciu. pe aproape toate străzile principale. El locuia în Ploieşti. a fost în mod nejustificat desfiin ată în urma cu 60 de ani). multe fiind mici prăvălioare sau dughene înfiin ate de persoane cu spirit comercial mai mult sau mai pu in nativ sau de oameni ambi ioşi care au dispus de ceva bani împrumuta i de pe la bănci şi le-au deschis cu mari speran e de afaceri frumoase. numărul posesorilor de autoturisme din acest oraş creşte. stau în picioare.. Era un domn în vârstă.. având oarecum o înfă işare de femeie bătrână. călătorii suplimentari. citrice etc. vara . Câteva vând şi produse alimentare: mezeluri. Sta ia CFR Scăieni are două cantoane. contrar legilor. UNITĂ I UTILITARE ÎN BOLDEŞTI-SCĂIENI În afară de 8-9 bodegu e şi 2 restaurante. În Boldeşti-Scăieni. are o barieră lângă gară (cea veche. era foarte căutat de oamenii de la ară. Soarta lor nu se ştie însă de azi pe mâine . Cam toate vând aceleaşi produse: pâine. o linie de trimitere spre fabrica de geamuri. la intrarea în Boldeşti. Astăzi cursele dintre BoldeştiScăieni şi Ploieşti le fac nişte microbuze speciale care circulă regulat. 152 .. covrigi. desigur. cu pre uri ceva mai mari decât magazinele universale din Ploieşti. sucuri. produse cosmetice mărunte. spre str. ape minerale. o rampă de descărcare şi încă o linie moartă. lactate. cucoană.înghe ată. deoarece s-a înfiin at o mare benzinărie “Petrom” pe şoseaua Ploieşti-Văleni. Domnul arhitect Grecu este acasă?”. săpunuri. Arhitectul Grecu.

existând încă destui vânzători ambulan i pe străzile şi pia etele din apropierea blocurilor. Magazin de 38. de asemenea. în acelaşi spa iu cu gogoşeria). în viitor. clubul de noapte “Night Club”. Şi pe lângă Fabrica de geamuri Scăieni există două unită i comerciale. legume. cu atât mai pu ini clien i vor avea şi cu atât mai mari sunt şansele de a da faliment. Spre deosebire de noi. Agen ii Loto 29-38 Boldeşti.Patronii care se ambi ionează să mai înfiin eze asemenea prăvălioare ar trebui să nu uite de o lege nescrisă a comer ului: cu cât apar mai multe unită i similare în acelaşi loc. construirea unui mare complex comercial în acest oraş. Cu toate acestea. oraşul nu are o pia ă ca alte oraşe. Nu credem că. de la blocurile Scăieni. chioşcurile de ziare. când îmi plătesc “bill”-urile în România. Ficus SRL. în engleză). peşte şi fructe. cumpărat recent de noul proprietar. frizeriile şi alte servicii mărunte. asemănător cu cele din Ploieşti. două cofetării în Boldeşti. la bodega din Balaca de la răscrucea străzilor Bucovului cu Morii şi încă două. SC Ulgerox SRL (non-stop). Bucovului nr. vara. tânărul Musa Samir. ne sosesc lunar prin poştă (şi tot prin poştă le achităm). Romtelecomul S. cu birourile lor de încasare a taxelor. altele mai noi: Panait SNC (non-stop). de carne. unde toate chitan ele de plată ale familiei mele (bill-uri. patronat de Tudose Gabriel. Din păcate. “Altis” SRL (non-stop). bine preparate. concuren a reciprocă fiind una din cauzele anihilărilor reciproce. Din fericire. foarte necesare acolo. acest tip de comer va mai putea continua. trei aflate pe Şoseaua Ploieşti-Vălenii de Munte. SC Elysmarc Nicolae SNC (non-stop). cooperativa de consum şi de credit “Albina”. din parcul de lângă clubul Boldeşti. o unitate care are prăjituri mai bune decât cele produse la cofetăria “Scala” din Bucureşti.. UNITĂ I SPECIALE DE DESERVIRE A POPULA IEI Aici trebuie să men ionăm serviciile de distribuire a apei. frumos decorat în interior şi cu mâncăruri gustoase. care sunt la zi cu aprovizionarea: Magazin de desfacere. toate cu vitrine (din păcate sărăcu şi neprofesional amenajate). Apari ia lui va însemna scurtarea vie ii micilor magazine din oraş. ambele în centrul Boldeştiului. Agen ia Loto şi ziare Scăieni de pe str. gazelor şi luminii din oraş. din America. str. Unele sunt mai vechi. se află magazine de menaj. lapte. 27.A. altul la complexul comercial “Omnia”. fructe. Pe lângă cele din Boldeşti.cu o gamă foarte diversă de produse alimentare . cu servicii de internet şi jocuri electronice. la lumină sau la birourile de distribuire a apei. cu un patron turc din Dobrogea. nici de restaurantul-bar “Grădina Parc”. trebuie să stau la o coadă lungă la gaze. cu adrese schimbătoare. bl. SC Ziua Com. Se preconizează. Există.sunt ale lui Catrinoiu Gheorghe şi Tronaru Ion (Tron Prod SRL). nu putem face abstrac ie de restaurantul “Sonda” din Boldeşti. precum şi CEC-ul din Boldeşti. Imita ii mai slabe ale lor se mai află în complexul comercial de la blocurile din Scăieni. de lenjerie. chioşcul de ziare Caliope ş. Magazinele cele mai aprovizionate . locuitori al oraşului Glen Ellyn.a. şi la 153 . 21 (sub patronatul d-nei Minea Victoria. Horia Ho oiu. Nici Seciu nu duce lipsă de asemenea prăvălii. odată intra i în UE. din care una. Vostan SRL. Unirii. unde aceştia vând.

.D. când te congelezi de frig. pe str. se încearcă sistemul american şi sunt convins că nu va trece mult timp până va exista şi în România aceeaşi procedură de plată ca în Statele Unite sau în ările vestice din Uniunea Europeană.1. fiindcă biroul se mută de colo-colo. veni i de la distan e mari şi care stau mult timp în picioare. trebuie să mergem la birourile S. pentru plata gazelor. 14. Până atunci. str. când te sufoci de cald. SCDGN Distrigaz sud-est A. 154 . să-şi achite datoriile la zi. pentru lumină la ELECTRICA MUNTENIA NORD S. căci altminteri acestea cresc. dacă se poate.E.E. pentru apă la JOVILA CONSTRUCT S. Dealului 42.A.Boldeşti-Scăieni.L. Pie ii nr. nu este o problemă să stai în picioare la cozi şi să pierzi o jumătate de zi pentru achitarea acestor consumuri.F. deci. S. Podgoriei nr. la rând. La Televiziunea prin cablu deocamdată este greu de spus unde trebuie făcută plata. Când eşti tânăr. chiar anul acesta (2007). eliminate cât mai rapid aceste situa ii jenante. mai ales vara este foarte greu. adică prin poştă sau prin Internet. str. Vor trebui.A. sau iarna. Mai tragic este când întâlneşti acolo bătrâni. PLOIEŞTI.R.

bine în eles: subsemnatul. îndrăgostit nebuneşte de România.CAPITOLUL XII. însă când păşesc pe spa iul mioritic al României. înainte de toate. de fapt.Sibiul meu fiind. Neîndoios. în primul rând. cu toate luminile şi umbrele ei. eu mi-s foarte mândru mai ales de faptul că sunt. Român. oricât aş dori să-l ocolesc. încât nimeni nu îl poate nega. un capitol necesar al istoriei ării noastre. între Boldeşti şi Scăieni. am scris-o şi pentru că sosise de mult 155 . că voi fi Român şi voi muri Român. Oare acesta este un motiv care să ne bucure? Oare eu am putut să mă bucur când l-am auzit pe un boldeştean tachinând pe un cetă ean din Scăieni când îi spunea: Scăieniul tău a ajuns veceul Boldeştiului?! De aici era să se işte o bătaie.iar în momentul de fa ă sunt cetă ean american care şi-a păstrat cetă enia română şi declar oricui că sunt mândru atât de cetă enia americană. mi-a reproşat că dispre uiesc locul de unde am plecat. fiindcă aici este un loc binecuvântat de Dumnezeu unde am învă at şi văzut lucruri atât de minunate şi de utile pe care probabil că în nici un alt loc de pe Terra nu mi le-aş fi putut însuşi. vă declar aici tuturor că. nici boldeştean. pe lângă multe altele pe care le-am publicat. în pofida unui asemenea screamăt periferic. Aş vrea să fiu. ci pentru tot poporul nostru. cunoscându-mă prea pu in. vorba papei Ioan Paul al II-lea. nu sunt nici scăienar. cu toate plaiurile ei. Acest lucru este atât de vizibil şi de scandalos. nici boldeştenii. nu va fi cu putin ă. ambele localită i. cât şi de nobila cetă enie română. pentru toată cultura şi istoria lui mărea ă. de la început. în acest an. este tot o dovadă a dragostei mele pentru ara Mamă din care m-am rupt. Contraste dureroase sau discrepan a dintre Boldeşti şi Scăieni Iată că am ajuns să dezbat un capitol destul de delicat al monografiei mele. asfaltată şi nimic mai mult. De-a lungul paginilor ei se poate vedea clar nu numai pre uirea mea aleasă pentru aceste minunate plaiuri prahovene. Capitala Culturală a Europei . am rămas Român. chiar dacă aceste glorii au răsărit din sânge şi din lacrimi amare şi sfinte. căci există un contrast izbitor între cele două sectoare ale oraşului. este ca şi când aş intra în Grădina de Aur a Maicii Domnului. fiindcă patriotismul local este pretutindeni în vogă. mai mult ca de orice altă no iune materială din această lume trecătoare. ara cea mai avansată a lumii.Scăieniul ca o comună veche. Conştient de acest adevăr. Însăşi cartea de fa ă. plină de glorii strălucite. Am făcut totul pentru a dovedi acest lucru. am scris monografia localită ii Boldeşti-Scăieni cu un mare dor şi profund respect fa ă de oamenii ei. nici scăienarii. cu maşina. că indiferent de limbile străine pe care le vorbesc şi în ce ară trăiesc. America mi-a deschis toate pun ile spre cunoaştere absolută. după ce a străbătut în goană. E sunt sibian . Contrar acuza iei unei cucoane nevrotice şi penale din Scăieni care. S-a afirmat de multe ori că orice monografie dedicată unei localită i este. încă din primele minute. cu atât mai mult el sare în ochii oricărui vizitator străin care. Ba pe mul i oaspe i i-am auzit că există sate chiar mai frumoase şi cu un aspect mai urban decât sectorul Scăieni. autor al acestei căr i. în splendoarea căreia locuiesc în deplină libertate de peste două decenii. pe care. va trage o concluzie logică şi implacabilă: Boldeştiul arată ca un oraş în devenire .

şi Scăieniul.căci aş dori să fie componentele aceluiaşi trup teluric: oraşul Boldeşti-Scăieni.unde capul are frumuse ea şi măre ia lui. de această discrepan ă urbanistică. toată puterea financiară era atunci (dar chiar şi acum) localizată exclusiv în Scăieni. Dar la început nu a fost aşa. Era mai mare nevoie să fie mărită artificial popula ia Boldeştiului decât cea a Scăieniului? Nu era nevoie. culmile Carpa ilor..tot aşa în componen a unei localită i nu ar trebui să existe dizarmonie. în primul rând. deja s-a produs un dezechilibru în ponderea umană. ărmurile Mării Negre şi oricare altă parte a României mele. în afară de schelă. încă de la început. Nu ştiu cine a decis această mişcare. Dar în acelaşi timp. De la miile de kilometri depărtare. cu apartamente mai spa ioase şi mai moderne. iar eu nu am ales exilul dintr-o simplă aventură. ci pentru a-mi salva via a amenin ată de monştrii comunişti. Haide i. şi Balaca . mai înalte. încă din start. Nu am auzit pe nimeni din exil să mai încerce aşa ceva. Înseamnă că cineva s-a făcut vinovat sau vinova i de părtinire. şi iată de ce. cum Creatorul a pus atâta frumuse e în componen a fiecărei păr i a corpului omenesc .. şi că in foarte mult la el. am vrut să văd dacă cineva din exil o poate face iar acela am decis să fiu chiar eu. unde toate elementele sunt armonios alcătuite . din mitologia grecilor antici. Văzând însă că anii se scurg cu repeziciune şi că nimeni nu are timp să se consacre unui asemenea studiu nu prea simplu de cărat în spinare. de tipul celor din Bucureşti şi Ploieşti. să punem mână pe rană .. foarte vizibilă.ci o adori pe toată. Ca şi Anteu. Ploieşti.şi compara i-le cu jerpeliturile celor câteva blocuri trântite fără nici o noimă la Scăieni. vom constata că toată ponderea industrială. între Boldeşti şi Scăieni. fără diferen ieri. Bucureşti. Din păcate. s-au construit la Boldeşti. iar acesta este motivul pentru care bateriile inimii şi ale sufletului meu se încarcă numai şi numai atunci când vin anual în România. Atunci când s-a decis urbanizarea localită ilor. Vă mărturisesc că mai mul i prieteni am avut din Boldeşti decât din Scăieni. Pe toate le iubesc la fel.sine ira et studio ..şi.timpul să o scrie cineva. pornind chiar de la arhitectonica modernă şi de la planul de urbanizare.. cuantumul financiar din veniturile întreprinderilor din Scăieni mergea cu părtinită prioritate pentru urbanizarea Boldeştiului. în ansamblu. când trăiam în Austria şi încă de acolo dorul de România devenise ucigător. dând timpul cu nişte ani buni înapoi. făcându-se un pas fundamental spre 156 . căci am pre uit foarte mult Boldeştiul şi oamenii lui. Boldeşti. nu pot face nici o diferen iere între Scăieni. generând sursa discrepan elor. Sibiu. îmi dă for a deplină să trăiesc şi să creez. fiindcă Boldeştiul. numai atingerea cu pământul ării mele. nu avea nici o industrie. iubesc cu aceeaşi devo iune şi Boldeştiul. Rezultatul? Privi i numai ce blocuri. cu magazine având vitrine la parter . mai zvelte. te înva ă ce este acela dorul de Patria natală. Speram că vreun băştinaş din partea locului se va apleca peste pagini să o redacteze.. există o dizarmonie foarte vizibilă şi creată artificial de oameni nepricepu i sau rău inten iona i. Via a în exil este o experien ă dureroasă şi complexă care. Nu trecuse nici un an de zile. La fel. trupul frumuse ea şi măre ia lui. şi Seciu. toate fiind ca o icoană a Mântuitorului Iisus Hristos. pentru că în străinătate nu ai toate datele la îndemână ca în ara ta. despre care nu po i spune că îi iubeşti numai col ul de sus. dar construind acolo blocuri mai impunătoare şi cu mai multe etaje. unde mă aflu când scriu aceste rânduri. numai imaginea unei mâini sau numai col ul de jos .

Re inem iarăşi ideea de părtinire nedreaptă . vor avea şi ei parte de nişte avantaje în plus fa a de cele avute înainte. poşta ei. Romtelecomul. muzeul.. de la abatorul de păsări şi de la marea groapă ecologică unde tot jude ul îşi varsă deşeurile de gunoi.n-au mai rămas absolut nimic.şi aşa mai departe. tot eu m-am adresat fostului preşedinte al României. majoritatea. Când s-a decis ca să fie încălzite blocurile de la Boldeşti cu energie termică adusă prin conducta de la fabrica de geamuri. centrul de plată al televiziunii pe cablu. Când scăienarii au cerut să li se construiască o poştă nouă. tot pe teritoriul Scăieniului se aflau). eu care militasem cu insisten ă pentru formarea acestui oraş. cu cererea să renun ăm la acest experiment. fiindcă acolo. un dezechilibru de for e. tot la Boldeşti. Re inem din nou ideea de părtinire. că instala ia aceasta tot nu a mers). lan ul de magazine. la acest mare fiasco făcut în defavoarea sectorului Scăieni. însă re inem ideea de părtinire. la care am asistat în ultimii ani. deci “divor ul” dintre ele. Imensă nedreptate! În câteva ocazii solemne. Dispensarul cel mai modern s-a construit la Boldeşti. cofetăriile. pentru tot oraşul.urbanizarea sectorului respectiv.. punând serios în discu ie separarea celor două localită i. Nu exagerez cu absolut nimic când afirm aşa ceva. spitalul. acea energie a fost dirijată imediat tot spre Boldeşti. banii s-au repartizat imediat pentru o şcoală mare şi modernă la Boldeşti. “oraşul Boldeşti” şi numai despre “oraşul Boldeşti” (re ine i: nu mai pronun au deloc numele de “Scăieni”. centrul de plată a luminii. atunci nedreptatea este strigătoare la cer.. nu la Scăieni. scris în stil analfabetic şi în batjocură “Scăeni”!). farmaciile. într-o discu ie personală cu d-lui. centrul de plată al gazelor. restaurantele. telefoanele. Când s-a solicitat necesitatea construirii unei şcoli noi la Scăieni.. unică.a.. construindu-se o poştă nouă.. deşi conducta trecea numai la câ iva paşi de zidurile blocurilor de la Scăieni. Scăienii putând să rămână încă mult timp fără şcoală nouă. CEC-ul. fotograful. Eu îi cerusem 157 . decât mirosul de la crescătoria de porci. căci am videoclipuri cu înregistrarea sonoră a discursurilor. benzinărie. Dacă Teodor Diamant ar trăi astăzi. desigur.. al celui nordic şi creându-se un decalaj de popula ie. serviciile ei proprii de plată . centrul de plată al apei şi canalizării ş. este înjositoare şi pentru mul i extrem de jignitoare. căci exemplele. unde nu s-a încercat nici măcar o mică deriva ie de branşare spre ele (dar am văzut.. la Boldeşti. oameni buni? Datorită acestui fapt.care îşi avea înainte primăria ei. cât şi oaspe ii străini invita i să ia cuvântul în fa a unei mari mul imi. Cui (quid) prodest?=Cui foloseşte? În felul acesta Boldeştiul a devenit capitala cătunizatelor Scăieni.. Seciu şi Balaca. atât unii lideri localnici.. farmacia veterinară. A fost exact invers .o amară dezamăgire! Unde mergem.. La fosta comună Scăieni . care credeau sincer că dacă se unesc cele două comune într-un oraş mare şi puternic. nu la Scăieni. mai ales dacă analizăm speran ele şi entuziasmul naiv investite de locuitorii din Scăieni. Emil Constantinescu. muzeul pe care îl va avea oraşul se face la Boldeşti. sunt convins că ar plânge sau ar chema pe urmaşii falansterienilor pe metereze. însă contribuabile erau tot întreprinderile de la Scăieni. dacă nu ar fi fost proteste şi nu s-ar fi tras mari semnale de alarmă. cum ar fi Ziua eroilor. li s-a desfiin at şi poşta veche pe care o aveau. şi dacă ne gândim că sutele de milioane de dolari erau produse de marile fabrici din Scăieni şi de sondele (care. nimic din toate acestea. poşta. vorbeau numai despre. sunt: primăria. continuând pe această cale.. ar putea continua.

o altă înfă işare. pe o rază de 30 km. pe care nu se poate merge. să se construiască un mare magazin universal sau un mall care să uşureze via a localnicilor. să se construiască o poştă şi în Scăieni. ele vor căpăta. inclusiv Ploieştii. există încă 9 proiecte de constituire a zonelor metropolitane.fostului preşedinte să se înfiin eze două oraşe separate. Însăşi popula ia care va trăi în acele decenii va deveni mult mai evoluată din punct de vedere material. Având în vedere că. Propunerea. în viitor. de familia fostului primar Jean Popescu şi de mul i al ii. să se construiască un mare parc.a. o cofetărie. cu straturi de flori ş. de ing. cu o arenă în aer liber. spre a da posibilitate localită ii Scăieni să-şi revină din decăderea jalnică în care a intrat. sectorul Scăieni. să existe şi aici o farmacie. care făceau parte din această categorie a dezamăgi ilor. Gheorghe Gheorghe. intelectual şi tehnologic. cu lac artificial. oricum. la poalele pădurii din Scăieni. Emil Popescu. în toate domeniile rămase în urmă. din care ne zbatem din răsputeri să ieşim. la ora actuală. de înv. în afară de Oradea. fiecare cu conducerea lui.) Atunci această localitate îşi poate pierde. să se înfrumuse eze sectorul prin plantări de noi arbori decorativi. ajungând să fie două cartiere moderne şi de elită. categorie absolut majoritară. fa ă de cum arată acum. în mod implicit Boldeştiul şi Scăieniul au şanse mari să devină cartierele de nord ale Marelui Municipiu Ploieşti sau Marii Meropole Ploieşti. cu primăria lui şi cu bugetul lui. să se refacă trotuarele. să se încurajeze înfiin area de noi magazine. Toma Călinescu. un restaurant modern şi luxos. o pia ă. cum era de aşteptat. (Deja. La nivelul tehnologiei viitoare. deşi poli ia rutieră strigă zilnic prin megafoane pietonilor să nu mai circule pe străzi. fireşte.de ing. după cum preşedintele însuşi a fost respins de cei care au crezut prea mult în promisiunile lui. dacă Terra aceasta va supravie ui cu bine schimbărilor vizibile din natură. Eram. 158 . total deteriorate. ci numai pe trotuare. care vor asocia toate localită ile din jurul municipiilor. să existe sec ii ale serviciilor de plată utilitare. cu cele mai diverse profiluri utilitare. poate chiar cartiere reziden iale. luxoase. şi mult mai eterogenă în compara ie cu noi cei de la debutul veacului al XXIlea. care am trăit şi mai trăim încă o epocă destul de zbuciumată şi plină de multe neajunsuri materiale şi contradic ii. care se va dezvolta sub auspiciile epocii respective. pentru o perioadă de timp. statutul de oraş de sine stătător. incluse în aria Ploieştiului. Ce rămâne atunci de făcut? În primul rând să se ceară conducerii jude ului Prahova ca reparti ia fondurilor să favorizeze. în următorii 50-80 de ani. atâta timp ne îndepărtăm cu vinovă ie de poruncile divine. nu cârciumi ordinare. sus inut şi de al ii ca mine . modernizând cu prioritate acest sector. fără să găsim solu ia ideală. Iaşi şi Constan a. spre câmpul care se termină la Balaca. conform gusturilor urbanistice specifice acelei perioade. ajunsă până aici. mi-a fost respinsă.

succesorul prof. Ion (Nelu) Păun. Iosif (1911-2003). Miltiade Păun. profesor de vioară în Germania. muzicieni S-a spus că. Ligia Dună (n. a lucrat cam toată via a punându-şi întregul talent de interpret la mandolină şi chitară în slujba copiilor. 1949. 1969). cum este oraşul Boldeşti-Scăieni.. Petre Petcu. Florentin Dună. Prahova). Buc. A participat la concursuri pe ară şi a ob inut premii şi diplome. cântăre i. 3 oct. Scăieni). Opinia nu este departe de adevăr. în localită ile cu profil industrial. Puica Bălan (Victoria Pascu . intepretând melodii populare. membru al unui cuartet german de coarde care a ob inut numeroase premii interna ionale. la Berlin. Puica Bălan. atunci când acesta ne-a vizitat ara. A fost chemată să cânte la ospe ele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.solistă a Teatrului de Operetă “Ion Dacian” din Bucureşti. După pensionare. Marin Cioacă. Ion Nistor. Muzicală. Scăieni . a învă at zeci de copii să cânte bine la aceste instrumente. la capitolul “Personalită i de seamă din BoldeştiScăieni”. prin anul 1958. Dumitru A. Aş începe cu Miltiade Păun (1928-2002).n. în 1967 şi 159 . 19 iunie 1969. Costache Marian. Ovidiu Pascu. pe rol de soprană. Artişti. Florentin Dună (n. excelent interpret la trompetă. foarte căutat pentru a cânta la diferite ocazii. Cu toate acestea. prezentă în numeroase spectacole transmise de Radioteleviziunea Română. formând câteva orchestre cu ei şi participând la concursuri în care a ob inut totdeauna locul întâi. asistent universitar la Conservatorul de Muzică din Bucureşti. Ion Cucu Bănă eanu. secretar literar la Teatrul de Operă şi la Teatrul de Operetă din Bucureşti. ale lui Nicolae Ceauşescu date în cinstea preşedintelui Fran ei. mergând prin toate regiunile ării. Charles De Gaulle. instrumentale sau în domeniul muzicologiei. cu excep ia Moldovei. Dumitru A. Cei mai cunoscu i sunt: Ligia Dună. Voi vorbi. A continuat să cânte muzică populară şi muzică uşoară acompaniată de diferite orchestre. fra ii Bratu (dar poate că mai sunt şi al ii de care eu încă nu am auzit). sub bagheta unor cunoscu i dirijori şi violonişti ca Ionel Budişteanu. despre care am vorbit înainte pe larg. Ion Pârvu. trebuie să ne aşteptăm ca numărul artiştilor să fie mic. Jean Pandele. unde şi-a sus inut şi masteratul. specialist în predarea lec iilor de mandolină şi chitară. în domeniul muzicii vocale. Vasile Pandele. Ca nimeni altul. mai pe larg. există câteva persoane care sau făcut cunoscute. Titi Iosif. libretist şi autor al căr ii “Opereta” (Ed. despre Miltiade Păun şi cei doi fra i Dună. fost copil de trupă. Dimitrii Paşuk. Mircea Dumitrache. dirijor de orchestre şi fanfară. 19 aprilie 1970. Poienarii Burchii. Este fratele Ligiei Dună. la acordeon şi la orgă electronică. pe plan local sau chiar la nivel de ară. Iosif.CAPITOLUL XIII. a debutat la Televiziunea Română şi la radio încă de la vârsta de 17 ani. director la Direc ia Muzicală din Ministerul Culturii. deoarece în acest loc găseşti mai de grabă un număr mare de oameni pasiona i de calcule şi de tehnică decât de artă. Elena Licu. Mircea Dumitrache (1925-2006).

Iosif (Titi Iosif. Cristina Panaitescu – solistă vocală cu repertoriu din muzica populară şi uşoară. pentru că a moştenit o voce frumoasă. A fost şi trompetistul fanfarei lui Cucu Bănă eanu. Boldeşti). De asemenea. Jean Pandele. alt trompetist solist al fanfarei lui Cucu Bănă eanu. La Crama Seciu i-a cântat lui Henri Coandă care a sărutat-o pe frunte după concert. baterist şi saxofonist în câteva orchestre de pe raza oraşului. a fost deseori solicitat pentru diverse ocazii festive. trompetist de elită în toate orchestrele locale. unde prezintă atât piese de muzică uşoară. Vasile Pandele. interpret al preten ioaselor valsuri franceze în acord cromatic. mai mult sau mai pu in cunoscute. fiul lui Dumitru A. fără să aibă studii speciale în domeniul muzicii. 1946). acest tânăr cu voce frumoasă ar fi ajuns mai departe. 160 . Petre Petcu. un saxofonist apreciat pentru frumoasele piese interpretate cu multă măiestrie la acest instrument.vezi următorii doi . cât şi populară. datorită căreia putea interpreta. este solist de muzică populară al orchestrei “Doina Argeşului” din Piteşti. este în acelaşi timp un deosebit de talentat acordeonist.nu sunt rude între ei. Este şi cel mai bun patineur din oraş pe patinele cu role. A cântat la TVR Prahova. diferite arii de operă şi operetă din repertoriul clasic universal. Trebui să men ionez că aceşti trei Păuni . Dumitru D. domiciliată în Balaca.primul. Ion Nistor. înso it de diferite orchestre. Fra ii Bratu . a fost solist al diferitelor orchestre populare sau de muzică uşoară. de asemenea. a fost cel mai bun baterist din tot oraşul. domiciliat în Scăieni. Ion Pârvu. dânsul era trompetist în orchestra lui Cucu Bănă eanu. Au prezentat împreună frumoase piese muzicale prezentate deseori în public. Ion (Nelu) Păun. organizator de orchestre şi de concerte pe raza oraşului Boldeşti-Scăieni. vechi membru al orchestrei şi fanfarei lui Ion Cucu Bănă eanu. Ovidiu Pascu (n. fiul d-nei Puica Bălan. cu domiciliul în Scăieni şi la Piteşti. cel mai bun interpret la trombon din tot oraşul. Era o soprană cu o voce de o largă amplitudine. zis şi Puiu Păun (1932-2006). înregistrată pe casete şi CD-uri cu principalele piese de succes din concertele sus inute cu această mare orchestră prin toată ara şi peste hotare. acordeonist iar Florică interpret la mandolină. Elena Licu. Marian Costache (1947-1996). motiv pentru care a fost solicitat de toate orchestrele locale şi regretat de to i pentru pierderea prematură a acestui talent înnăscut al ritmurilor sonore.Nicu şi Florică . Păcat că vocea ei splendidă nu i-a fost valorificată după cum ar fi meritat. unde era toboşarul forma iilor. într-o manieră distinsă. Virgil Păunescu. n. A fost director al Clubului (1970-75). 10 martie 1968. Ilie Păun. având o voce cuceritoare. frate cu Jean Pandele. frate cu Miltiade Păun. solistă a Corului armatei din Ploieşti. Dacă ar fi fost sprijinit. 1 apr.a aplaudat-o. talentat interpret la chitară şi mandolină. Iosif.

T.03. îl cităm printre artiştii din acest oraş fiind un bun actor dramatic angajat la Teatrul Mic. 22. la Teatrul Na ional şi la Teatrul Casandra din Bucureşti.). Caragiale din Ploieşti.Bogdan Albulescu (n. deşi nu este cântăre .L. la Ploieşti). El a terminat liceul I. 161 . Teatru şi Cinematografie (I.A.1978.C. Facultatea de Drept din Bucureşti dar şi Institutul de Artă.

se construise. acum 65 de ani.era şi a rămas fotbalul. cabine vestiare şi un mare ştrand. Despre ei voi oferi amănunte la capitolul “Personalită i de seamă din Boldeşti-Scăieni”. El a fost transformat. sporadic. Comparativ cu acesta.într-adevăr. în special modernul şi bine îngrijitul stadion de la Boldeşti. destul de modernă. regretatul şi simpaticul Ionel Damian.20 m. numele lor merită să rămână amintite în această carte. aveau echipe în divizia C şi frumoase terenuri proprii de fotbal. Pe terenul de fotbal al schelei. sportul rege . Fiind nişte sportivi de elită. deoarece atât Fabrica de geamuri Scăieni. în dreptul trambulinei. Ambele bazine de înot au fost construite (1940) în pantă: primul are şi trepte de intrare în apă.. cam în spatele întreprinderii Arta Metalului şi a Bazei Tubulare din Scăieni. În curtea fostei Baze de Aprovizionare Floreşti. Toate aceste terenuri de la Boldeşti există şi astăzi şi sunt din nou bine îngrijite. forma iuni întregi ale fotbaliştilor schelei Boldeşti. apoi un splendid teren de tenis de câmp.50 m. Pilică Ion (Mânzu). au existat câteva echipe de fotbal cu jucători minuna i pe care ar fi păcat să-i dăm uitării. a ajuns să arate pe an ce trece tot mai abandonat. atât pe timpul războiului. am putut reconstitui. Şi la Fabrica de mucava era un bazin de înot. portarul echipei . desfiin at. Fotbaliştii forma i în această zonă nu a fost nevoie să se ridice de pe terenuri improvizate.. adâncimea maximă fiind 1. împăr i i pe mai multe manşe cronologice. Baza sportivă a schelei mai cuprindea: o sală de şah (aici repurtau frumoase victorii un mare şahist din Boldeşti. M-am interesat de numele lor şi. o sală de ping-pong.şi cea mai adulată de public. aici sportul preferat . recent vândut cu fabrică cu tot. aflate undeva pe maidane lăturalnice. În total. poate că nu ar fi existat asemenea personalită i sportive de elită. împreună cu partenerul lui permanent. indiferent de faptul că era veche.pe Viorel Mateianu şi Valeriu (Vivi) Răchită. incluzând grupuri mai constante sau mai pu in constante de jucători. un alt bazin modern de înot. în mare. au fost patru manşe. o popicărie. fără nici un motiv. dar. Atât în trecut. sub pretextul că nu avea scurgere. cu peste 60 de ani în urmă. Doar micu ul bazin pentru copilaşii de 4-5 ani a fost desfiin at. cât şi după război. Nelu Slăboiu). împăr it în două jumătă i de un baraj separator de ciment: prima jumătate fiind pentru neînotători şi cealaltă jumătate pentru înotători. Fără o puternică bază materială sportivă. cu câteva decenii în urmă. Spre fala întregului jude . deşi ele nu au fost singurele.CAPITOLUL XIV. de la un fost jucător. Bazinul pentru înotători. cât şi Schela Boldeşti. se antrenau zilnic fotbaliştii de la Schela Boldeşti. Cel mai vechi dintre ei a fost Pelinescu Titus. din păcate. Activitatea sportivă din Boldeşti-Scăieni Terenurile de sport din acest oraş au dat ării doi mari fotbalişti. jucători în echipa na ională şi mari antrenori .frecvent pe teren la meciurile dintre anii 1937-1949. un teren de volei. acesta din urmă săpat mai adânc şi dotat cu o trambulină înaltă de 3 m. cât şi în prezent. părăsit însă de mai mul i ani. terenul de fotbal al Fabricii de geamuri. apoi astupat. are adâncimea de 3. cea mai veche (bătrânii) fiind manşa întâi . 162 . a mai apărat şi după acea perioadă de vârf. într-un bazin de colectare a lichidelor reziduale petroliere.

stângă. zis Nei MANŞA a IV-a (anii 65-80) Ilie Dragnea (portar) Nicolae (Puiu) Doman Ion Voinea (stoper) Stelică Julea Ion Pilică. pe o placă comemorativă aplicată înăuntru sau afară. zis Tolo (stoper) Jean Berilă (portar) Nicolae Stroe Ion Marinscu-Pisica (portar) Matei Vlăducă Gheorghe (Ghi ă) Armean (fundaş) Puiu Dragomirescu Gheorghe Teşcula (fundaş) Constantin Diaconu. LIDIA BELEA. Cetă enii din Boldeşti-Scăieni. dreapta) Ion Pilică. curajoasa feti ă deja pilota perfect avioanele uşoare de sport. zis Paganel Nicu Teodorescu Ică Filipoiu Ion Loghin (frate cu Irina Loghin) Vasile Olteanu Aceştia au fost fotbaliştii din genera ia de aur a sportivilor de la Schela Boldeşti. a urmat o şcoală de pilotaj.MANŞA I (anii ‘50) MANŞA a II-a (anii ‘60) Titus Pelinescu (portar) Augustin Ghioca. zis Gică Constantin Niculae. care deseori cobora foarte jos avionul pe deasupra casei părinteşti de lângă pădurea Scăieni. zis Mânzu (extremă dr. Câ iva dintre ei au trecut deja în lumea celor drep i.. singură. inginera Lidia Belea (n. însă de mică visa să fie pilot de avioane. Prahova). zis Cairo (înaintare) Vasile Vancea Vasile Georgescu (stoper) Victor Iofter (mijlocaş) Jean Boieru (mijlocaş) Nicolae Pilică. 2 mai 1957. zis Mânzu (extr. La 16 ani. O FETI Ă DE 16 ANI DIN SCĂIENI.. deoarece numai la acea vârstă se putea primi un brevet de pilot. frate cu Boly) MANŞA a III-a (anii 60-65) VIOREL MATEIANU (înaintare) Haralambie Eftimie Constantin ârcovnicu Ion Tănase Vasile Gheorghe. În carlinga avionului acela se afla Lidia. la Strejnic. admirau deseori o avionetă rapidă care le săgeta deseori cerul. zburându-le peste case şi făcând loopinguri spectaculoase şi mici acroba ii prin aer. zis Boly (extr. însă brevetul l-a luat la 18 ani. motiv pentru care. zis Tanana Gheorghe Anghel. astăzi nu mai are 16 ani. înso ită de instructorul de zbor care. dar s-ar merita ca numele tuturor să fie men ionate undeva.) Ion Stroe. Slănic. PILOT DE AVION Desigur. pe Clubul mic de la Boldeşti. avea să-i devină so . mai târziu. La 20 şi 21 de ani a 163 .

Ca studentă a Facultă ii de Foraj-extrac ie a Institutului de Petrol şi Gaze din Ploieşti. şi pe alte colege de facultate să-i urmeze exemplul. 25 m. pe unde scurte. din oraşul Glen Ellyn.. a continuat să piloteze încă doi ani.. De aici. 19 m. aşteptând un QSL card de la YO9CXY-Boldeşti-Scăieni. ca să-l putem recep iona. în spa iile rezervate numai radioamatorilor). la rândul ei. pe 103. din America. Sandu Doru.ro. de Radioamatori. membru al Federa iei Române de Radioamatorism care are indicatorul YO9A şi al Federa iei Prahova (ZYO7Z-Repetor).îl pot contacta. fără să cunoaştem exact derivatele frecven elor (bănuim.390 KHz. îl salut cu un simbolic QSL american din partea sta iei vecine cu mine W9CCU. în func ie de momentele favorabile ale ionosferei.hamradio.câteva zeci de mii .câştigat toate concursurile de aterizare la punct fix şi a făcut câteva salturi curajoase cu paraşuta.5/145. FEDERA IA ROMÂNĂ DE RADIOAMATORISM (YO9A) În oraşul Boldeşti-Scăieni există şi un radioamator sportiv. Îl felicităm! To i radioamatorii din lume . specializată şi în comunicări meteo. alternativ. în benzile de 13 m. 31 m. Sta ia dumnealui are următoarele indicative tehnice: PREFIX INDICATIV CLASA NUME DOMICILIUL CXY YO9CXY a III-a Sandu Doru Boldeşti-Scăieni Ştim că YO9CXY emite/recep ionează. îndemnând. 164 . 16 m. 41 m şi 49 m. dar îl putem repera şi prin www. dl.

urmate de Arta Metalului. el a avut o dezvoltare economică uluitor de rapidă. gata a fi din nou schimbate şi fragmentate peste noapte. SCAIGLASS SRL. încât numai la doi ani de la înfiin are. SCĂIENI.c.. s-a redus sim itor. din păcate. imediat după Ploieşti şi Câmpina. Dacă îşi schimbă numele de trei ori. pentru o perioadă. de pe locul ultim a propulsat pe locul al treilea în ceea ce priveşte ponderea economică. ARTEMA Plast SRL (din 1996). În America. şi ve i vedea de ce. Baza Autotubulară (BAT). după care a căpătat nişte nume instabile. toate aceste oraşe. Fabrica de mucava Scăieni.L.. ca urmare a diminuării puterii ei productive şi de vânzare: SCAIGLAS S. întreprinderea respectivă poate ajunge la faliment.R. într-o oarecare măsură. s.. pe rând. for a lui economică nu mai este aceeaşi. denumirile finale sunt neinspirate din punctul de vedere al preten iilor de branduri europene. Cert este că de când s-a închis sec ia de la Blejoi. Industria din oraşul Boldeşti-Scăieni Se ştie că jude ul Prahova este jude ul cu cele mai multe oraşe din ară. Acestea să sperăm că nu. Deşi Boldeşti-Scăieni era cel mai tânăr din toate. iar a unei firme mari de sute de milioane.C. iar acest miracol s-a putut întâmpla numai datorită faptului că această localitate dispunea şi încă mai dispune. (“firma mamă” care a cumpărat-o pentru a-i mai adăuga un nume: GES GLASS SRL) şi Dumnezeu ştie ce alte nume noi de “botez” va mai căpăta. loc în care s-a men inut timp de zece ani! Nu a fost acesta un miracol? Sigur că a fost. Se pare că şi în România schimbarea numelor unei firme a început să coste. ÎNTREPRINDEREA DE GEAMURI SCĂIENI (IGS) La început se numea simplu: Fabrica de Geamuri Scăieni (FGS). Astăzi. În ordinea tradi iei locale.iată. friabile. Boldeşti-Scăieni . Firma Ecoferm Cris-Tim şi alte câteva firme mai mici. Un caz special este firma PETROMSERVICE S. Abatorul de păsări. apoi când. ca şi sticla produsă acolo. ele sunt: Întreprinderea de Geamuri Scăieni.. ocupa deja locul al treilea. i s-a zis Întreprinderea de Geamuri Scăieni (IGS). peste o altă perioadă de timp. 13 la număr. ajunsese cea mai mare fabrică de geamuri din ară. Evident. Nu ştim dacă şi calitatea produselor finite. În oraş existau patru unită i industriale de anvergură şi alte câteva mai mici.. Schela Boldeşti şi Întreprinderea de Foraj şi Lucrări Geologice Speciale (IFLGS). fiind înfiin at în 1968.A.C. S. Chiar şi numele unor întreprinderi s-a schimbat. GES S. biata fabrică. fugitive şi. imediat după Ploieşti şi Câmpina.. produc ia de sticlă de la această întreprindere fostă de elită.A.A. condusă de oameni destoinici. având un vechi statut de urbanizare. căci 165 . Vom descrie toate aceste unită i. ca şi numărul salaria ilor de acolo.CAPITOLUL XV. Poate că nu chiar din această cauză fabrica de geamuri de la Scăieni a cunoscut crize endemice. de o puternică bază industrială. S. din cele treisprezece oraşe (12 fiind cu mult mai mari). TRANSFEROVIAR (??!) S. Între anii 1970-1980. schimbarea numelui unei firme mijlocii aduce cheltuieli şi pagube de zeci de milioane de dolari. cu excep ia oraşului nostru..

000. limpezire) care erau comune şi. geam tras (de 3 mm grosime) în 24 de ore. fiind înregistrată sub numele de Industria Română de Geamuri Scăieni. Ei au proiectat cuptorul care avea următorii parametri: L=10 m. Kristionsent şi ing. constituită ca societate anonimă prin actul constitutiv şi prin statutele publicate în Monitorul Oficial nr. Peste patru ani. La fel. atelier de repara ii utilaje. De-a lungul anilor. laborator chimic de analize. de fapt. care avea o capacitate de produc ie de 2000 m. Fabrica de sticlărie Turda şi Fabrica de geamuri Ploieşti. 166 . şi Fabrica de sticlă Ardeleana. această capacitate a crescut progresiv. 56.000 lei. Sediul societă ii era la Bucureşti. rampă de cale ferată. bineîn eles. Societatea Anonimă Mediaş. depozitul de mărfuri. capitalul social fiind fixat la 8. bineîn eles. costr. unde erau amplasate liniile tehnologice. Documentele de arhivă ne arată că. dar atunci ele nu se înfiin aseră. împăr it în 17. cam primitive. pe an. În aprilie 1934 a început construc ia primului cuptor de topire şi de tragere a geamului. Ulterior.longevitatea oricărei întreprinderi depinde cel mai mult de valoarea produselor ei şi a mediului de marketing. În 1940 fabrica mai func iona şi cu o linie de încărcat butelii. se montează o a doua maşină de tras geam. La început. capacitatea cuptorului crescând la 1. Urmare beneficiilor ob inute şi subscrip iei ac ionarilor. geam tras. în compara ie cu complexitatea tehnologiei de astăzi controlată electronic. depozitul de materii prime. numărul salaria ilor.) Localitatea Scăieni oferea locul optim pentru construirea unei noi şi mari fabrici. tehnic Warteschi. lângă care s-a decis să se construiască această fabrică. deoarece dispunea de bra e de muncă.500. sumă destul de rezonabilă.p. nu ne-am putea imagina civiliza ia modernă.000 de ac iuni nominative a câte 500 de lei fiecare. fără camere regeneratoare (ardere. rampă auto. Fără sticlă. că mai există încă două mari fabrici de geamuri. dar după 1948 s-a unit cu sec ia de la Blejoi.000. ruperea geamului se făcea manual. la nivelul anului 1934. din 10 aprilie 1934. Fabrica de la Scăieni era. Fabrica avea hale de produc ie. iar cererea de geamuri era din ce în ce mai mare. în 1938. cu mari riscuri de accidentare (ele nu au putut fi totdeauna evitate). s-a recurs la doi specialişti germani. Alte fabrici nu existau. neavând personal românesc specializat în industria sticlei. de unde această materie primă se putea transporta lesne pe calea ferată. atelier de prelucrări mecanice. Capacitatea totală maximă de produc ie proiectată era de 2400-2800 m. nu departe. p. Prin apropiere trecea linia electrică de înaltă tensiune de la posturile TRAFO ale schelei Boldeşti. prima industrie de geamuri românească din Vechiul Regat. înfiin ată în 1918. erau şi nişte pu uri de joasă adâncime pentru apă industrială. topire. Se ştie că sticla este un element de bază al oricărei construc ii şi locuin e omeneşti. (Astăzi. în anul 1941 capitalul social a ajuns la 60. geamuri. de tip Fourcauld.000 mp/an. aşezat direct pe pământ.000 lei. În România mai existau trei fabrici de geamuri: Fabrica de sticlă de la Azuga cu gaz metan. Totdeauna a fost nevoie de fabricarea ei. de gaze bogate de sondă şi se afla nu departe de cariera de nisip fin de la Vălenii de Munte. ing. Localitatea Scăieni îndeplinea prin excelen ă toate condi iile să se înfiin eze pe teritoriul ei o asemenea fabrică. la Buzău şi Târnăveni. depăşind produc ia celorlalte firme similare din ară. becuri electrice din Putna. necesitatea de geamuri a fost suplimentată de încă trei fabrici similare mai mici: Fabrica de sticlărie.

fabrica a putut construi un liceu industrial. în peioada 1997-1999. din fondul de investi ii s-a realizat o instalare de securizare a geamului cu încălzire mixtă (gaze naturale şi energie electrică).. dar după un deceniu deja avea 800.R. despre care am amintit mai sus. Ini ial. prin asimilarea de noi tehnologii pentru tragerea geamului. Întrucât. Ca urmare. având loc conversia primelor maşini de tras geam de pe vechiul procedeu Fourcault pe altul mai avansat. ar putea deveni acum hotelul oraşului. În 1998 s-a trecut la construirea unei linii moderne franceze de geam float.C. De aceea. de pildă. apoi. dar mai ales moral. deci cu risc mai mic de periclitate. de vată de sticlă şi de alte produse de sticlă etc. fabrica pornise numai cu 60 de muncitori. prin contractul din cadrul fostului CAER. cauza.L. un club. şi s-a ajuns la colaborarea cu o firmă americană. Având un buget favorabil. întreprinderea a mai luat o gură de oxigen întăritor şi vedem că încă mai trăieşte.. Tot în acea perioadă s-a înfiin at şi sec ia de vată de sticlă/vată minerală. conform acelor contracte. urmărind graficele dintre anii 1993-2000. deşi nu există garan ii absolute de supravi uire continuă. avea 1200 de oameni în produc ie. GES S. vânzarea geamului tras şi laminat mergea strună pentru că. căci este nevoie de aşa ceva. Scăieni de inea 60% din capital. Această firmă şi-a concentrat toată aten ia pe producerea şi comercializarea geamului securizat. s-a sim it necesitatea executării unor serioase lucrări de refacere a capacită ii de produc ie. Prima etapă de refacere a avut loc în anii 1955-1960. În 1999 se exporta peste 80% din totalul produc iei. pe bază de brevet japonez. se impunea necesitatea unor investi ii. mult mai solicitat pe pia ă decât geamul clasic. rămas neterminat. pentru producerea geamului.A.care apar inuse fra ilor Vernescu. spre a scăpa de faliment. cât şi implementarea unor noi tehnologii care să se ridice la nivelul celor utilizate în ările avansate ale lumii. ările din fostele state comuniste erau obligate să cumpere cantită ile de geam românesc. în perioada 1991-1993. în trecut. în care S. chiar dacă costul geamului lor era mai ridicat. Acesta. a trebuit să se caute noi solu ii salvatoare pentru comercializarea produselor de geamuri. când s-au construit încă trei cuptoare cu tragere orizontală. căi de acces asfaltate. SCAIGLAS-S. observăm că dacă la “geam laminat” ea s-a men inut oarecum constantă. accelerând dinamica produc iei fizice la principalele sortimente finisate. finisat. procedeul Atachi. utilajele erau în cea mai mare parte uzate fizic. la sortimentul de “geam tras” a scăzut îngrijorător. după opinia autorului acestei monografii. un cămin pentru nefamilişti. o cantină. fiind concuren a. de realizarea unei instala ii de producere a geamului prin tehnologia float-glass. Deşi dinamica produc iei fizice îşi propunea un ritm ascendent sau măcar constant. diminuarea cererii de pe pia a interna ională şi contractele nepatriotice ale unor companii româneşti de construc ii cu societă ile occidentale care le condi ionau regimul de finan are numai dacă acceptau să importe geam tras de la firmele lor apusene. Gra ie geamului securizat. care se lucra exclusiv pentru export.C. în 1965. La fel în produc ia de “metri pătra i bază”. Dacă. şi care avea un cuptor de geam colorat. linie ferată interioară. iar etapa a doua între 1961-1965. În urma cutremurului din 1977. indiferent de calitatea lui. să cumpere produsele fabricii de la Scăieni. astăzi nu putem obliga nici o firmă din ară. urmată. cu atât mai pu in cele de peste hotare. Astfel a luat fiin ă S. totul depinzând de 167 . apoi şi un hotel.

nouă ne lipsea în totalitate experien a dinamicii capitaliste şi a sistemului de privatizări. laborator 168 102 salaria i 186 193 149 . ecologică. în acest proces de privatizare şi chiar de lichidare.. juridică. După aproape o jumătate de secol de comunism. feldspat şi alabastru). furnizorul noii genera ii de sticlari. la rândul lui. desfacere. Furnizorii de materii prime pentru fabrica de la Scăieni sunt S. chiar turbulent. În ceea ce priveşte numărul de personal.mediul de marketing care. de natură economică. unii deveni i destul de nefavorabili. culturală. rupând ritmul de coordonare a produc iei.C. motiv care a făcut ca o parte din întreprinderile de geam din România. plin de contradic ii antagoniste. Societatea S. inclusiv cea din Scăieni. În mod indubitabil. trecerea la privatizare poate fi un salt dureros. Braşov şi Hunedoara (furnizoarele de dolomit. atât pentru posturile din produc ie cât şi pentru personalul TESA. să fie restructurate. GES S. perioada de înflorire a Întreprinderii de Geamuri Scăieni a fost ajutată de Grupul Şcolar de Industria Sticlei (liceul industrial) din localitate. administra ie. S. calcar. Celelalte categorii de salaria i au fost recrutate prin organizarea de interviuri.A. demografică. redăm mai jos situa ia scriptică la data de 31 mai 1999: Din care la SCĂIENI la sec ia BLEJOI ________________________________________________________________ Total personal 1390 1240 150 Muncitori 1340 1091 150 Personal tehnic 50 149 0 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------maşinişti 28 28 0 personal CAF 70 70 0 personal de deservire generală 30 30 0 personal cercetare proiectare 4 4 0 ________________________________________________________________ Pe compartimente. Uzina de produse chimice Govora (furnizoarea de sodă calcinată) şi Exploatările miniere din Harghita. CTC. De aceea. aparent ireconciliabile. Sticloval Vălenii de Munte (furnizoarea de nisip). cuprinde un ansamblu de factori. care a făcut ca întreprinderea să lucreze uneori la limita de avarie. socială. Prin acelaşi proces de şoc trec şi furnizorii de materii prime. exista următoarea structură a salaria ilor: TESA Complex SME Aprov. politică.C. Scăieni se confruntă în prezent cu un mediu extern nefavorabil.C.

L. conflictele comerciale.C. datorită concuren ei. China comunistă acaparând. Îmi pare rău că nu dispun de graficul cu personalul fabricii dintre anii 2001 şi 2007. Există clien i interni şi clien i externi. evitând. Braşov. Câmpulung-Muşcel.. Oradea etc. Câmpina. ACHETRANS S. ajungându-se în prezent la peste 50%. în ultimii şapte ani reducerea s-a accelerat iar numărul salaria ilor s-a redus cu şi mai mare viteză. vindea/vinde produsele ei către firme din Piteşti.L.C. CONSTAN A. S. S. cercet. Bacău.Geam laminat 160 Geam tras Blejoi 188 Geam tras Scăieni 246 Prelucrări 42 Geam cristal 83 Confec ii lăzi 41 ________________________________________________________________ Analizând evolu ia în ultimii ani a numărului scriptic de personal. Constan a. Astfel. VĂLENII DE MUNTE. În ceea ce priveşte pia a externă. Covasna. PLOIEŞTI. Bucureşti. Oneşti.C.R. ve i deduce că.L. aceasta este foarte restrânsă. Fiecare fabrică de geam are zona ei de distribuire. deci. s-au sistat angajările. proiectare 16 16 5 6 4 pers. Dorohoi. ca urmare a pensionării masive în condi iile decretelorlege nr.R. DAKO DISTRIBUTION S. deşi geamul chinezesc este 169 . BUCUREŞTI. De asemenea. tehn. respectiv către clien i ca S. MOBREAL S. STORAD EXIM S. Botoşani. 70/1990.R. Brăila.L. fiind închise două cuptoare (cuptorul 2 şi cuptorul 3).R. fabrica de la Scăieni. tot globul. ferindu-se să intre în “parohiile” celorlalte fabrici. Târgovişte. productiv 101 97 63 61 50 maiştri 49 44 39 36 28 personal CAF 82 83 93 88 70 pers. S. 60/190 şi nr.C. POSEŞTI.R. fa ă de ceea ce era atunci: ________________________________________________________________ personal 1995 1997 1998 1999 2000 ________________________________________________________________ TOTAL PERSONAL. CRISTAL BRAD S. S. devenire generală 30 30 33 29 30 ________________________________________________________________ Clien ii fabricii de la Scăieni au contribuit şi ei la ridicarea şi coborârea prestigiului fabricii.L. dar urmărind tabelul de mai jos. 2154 2037 1842 1450 1390 DIN CARE: muncitori 1925 1811 1648 1389 1208 pers. dacă atunci numărul salaria ilor scădea într-un ritm relativ lent. practic. numărul acestor clien i micşorându-se în prezent. se observă o scădere a acestuia în anul 1997. Găieşti.C.

INDIGENA-Republica Moldova. 30% până în 30 de ani. avută de o via ă. cuptoare sigure şi solide pentru folosirea materiei prime în vederea procesului topirii. În 2005 cifra de afaceri a scăzut între 10-20 milioane de euro. încă a mai putut exporta produsele de sticlă securizată în ări ca Turcia. cu un capital social de 6.26%.) În 1991 cifra de afaceri a fabricii era de 10-26 milioane de euro. cu adevărat vital.R. fiind dificil sa se reprofileze în alte joburi într-un timp scurt. Trans Expedition Feroviar S. de fabricare a sticlei. de la d-na operatoare Camelia Voinea. ci însăşi existen a neafectată a întregului mediu înconjurător. ca să nu mai vorbim de geamurile aduse din China. deseori neloială. str. Din totalul salaria ilor 77. la această fabrică nu se va întâmpla niciodată nimic rău. În istoria lungă de peste 73 de ani a Fabricii de Geamuri din Scăieni. a fost achizi ionată la un pre minim de firma S. Serbia. nr.C.928. TARDINT-Serbia. cuptoare ultramoderne electrice sau termice cu gaze pentru recoacerea geamului. La concuren a lor se adaugă afluxul firmelor străine de geam care vând produsele lor în ara noastră. Din totalul efectivului de salaria i 80% aveau studii medii. Coreea de Sud sau Iran. venind din ări ca Turcia.C. Ungaria. în urma unei licita ii. mai ieftine dar de cea mai proastă calitate. va fi foarte greu să-şi găsească imediat alt loc de muncă. PTOP-VICTORIA-Macedonia. spre a nu se întâmpla evenimente posibil catastrofice. iar restul angaja ilor prezentau studii superioare de specialitate (numai 10% erau vârstnici. sunt califica i sticlari. VORMICELRepublica Moldova. Indonezia. GEROM BUZĂU (concura/concurează pe sectorul de geam prelucrat) şi S.L. dar este vândut mai ieftin. neştiind altă meserie decât aceea de sticlari. deci marea majoritate. Am în eles. OMEGA PROD COM TÂRNĂVENI (care concura pe sectorul geamului ornament şi geamul armat). în ultimii ani.3 miliarde RON. dar de priceperea acestor tehnicieni operatori depinde nu numai via a colectivului. s-a folosit nu numai o mare energie umană. uneori periculos. soldată uneori cu accidente şi sacrificii. UMRAMIYETurcia. structuri adiacente de amestecuri chimice sub presiune în care. Ungaria. iar 60% cu vârste între 30-50 de ani. Cu toată această concuren ă în creştere. Bulgaria. Cităm concuren ii cei mai persisten i din această categorie: S. Economul Cesărescu.C. KEM WOOD-Bulgaria. fabrica de la Scăieni. Polonia. Cehia. Fran a. către clien i precum DEMGEXIM-Grecia. că datorită înaltei calificări a personalului. 1-9 (director general Cristi 170 .categoric mai slab calitativ decât cel de la Scăieni. În asemenea puncte importante s-au construit structuri calculate să reziste şi la seisme de gradul 8 pe scara lui Charles Richter. GOTCEV-Bulgaria.000 RON în 2006 întreprinderea. la sec ia fluide. Singura mare neplăcere întâmplată recent acolo şi în toate sec iile a fost reducerea numărului de salaria i. dar şi cu enorm de multă energie termică şi electrică. de ex. care lucrează cu devo iune într-un asemenea loc de mare responsabilitate. iar capitalul social la 4. asemenea sec ii având un personal supercalificat de dirijare şi supraveghere. de grija şi măiestria cărora depinde nu numai siguran a de perfectă func ionare a procesului. Republica Moldova (Basarabia).. Un factor frenator în evolu ia acestei fabrici a fost totdeauna concuren a internă. dar şi o tehnologie modernă bazată pe mecanisme sofisticate şi comandate electronic. din Bucureşti. trecerea lor pe listele de persoane intrate în şomaj care. azotul lichid joacă un rol esen ial. Grecia.

el începe programul în limba arabă astfel: “Hunaa al-CAHIRO. în cel mai fericit caz. fără să fie rudă cu campionul la box) care. Luis Robert construieşte în Fran a prima maşină de fabricat hârtie cu sită esută de cupru. sub directori deosebit de întreprinzători. Nu ştim dacă din cauza aceasta nu a îndrăznit nimeni să o şteargă. din geam vopsit.. pe unde trec zilnic trenurile. însă. ÎNTREPRINDEREA DE MUCAVA BOLDEŞTI-SCĂIENI .). Este... o clădire părăsită precum arată acum fosta fabrică de sticlă de la Blejoi sau. scumpa noastră patrie!” . Sayyidati ua sadati assallamu alaykum!”=“Aici CAIRO.CAHIRO S.. În ultimă instan ă. Am dori ca noul director al acestei foarte utile întreprinderi. neatinsă. atunci oricare alta. Este o poveste adevărată în legătură cu ea: lozinca a fost scrisă de un zugrav moldovean (se numea Doroftei. licita ia pentru această fabrică a fost câştigată de un nou patron. domnilor. poate. Sau . la Scăieni. ar trebui să zicem “hirtie”.Doamnelor şi domnilor... scara s-a rupt şi. Vasile Dragoş. fabrica însăşi are şanse serioase să devină o piesă de muzeu. care lumina noaptea. să facă necesare eforturi de a men ine faima de care ea se bucura înainte.CAHIRO !. electrică. adm. dl.A.. pe o suprafa ă de 5 ha. pentru genera iile viitoare.cine ştie . Constantin Olteanu.. lozinca aceea comunistă . La un secol după maşina lui Robert. care avea o respectabilă etate de 118 de ani. se înfiin ează. Să lăsăm problemele filologice şi să descriem acum această întreprindere. Mircea Popescu (dir...care zace acolo. Noii conduceri şi edililor oraşului le mai dăm un sfat: să se uite pe zidul fabricii de lângă linia ferată. şi să şteargă odată. Astăzi i s-a dat un nume destul de neinspirat. ci cu cu “â” . cam greu de pronun at în româneşte.. dacă tot nu le plăcea denumirea veche. cum au fost neuita ii ingineri Mircea Vasiliu. pentru vecie.. owneri Vasile Didilă şi Gruia. În timp ce o monta. Ion Nagy (dir.Rădulescu. în căzătură. montase deasupra ei o stea roşie. comercial) ş. în ziua de 24 august 1889.. după ce a scris-o.“Trăiască Republica Populară Română. o lozincă cu blestem. În acest caz. căci vedem scris CaHIro !) În fine. spre a i se atribui locului valori istorice. un muzeu al sticlei. ca un fel de memento. dar nu rostită pe arăbeşte .. cum s-ar spune. să se ştie ce a fost înainte.. având ca vecini. Stelian Grecu. sfidând anacronic timpul de peste 60 de ani. pacea să fie cu voi!” Cine ar fi crezut vreodată ca fabrica de mucava din Boldeşti-Scăieni să primească numele capitalei Egiptului şi încă în pronun ie arabă? (Fără măcar să aibă în ea vreun capital de la băncile egiptene)? Am în eles că noii stăpâni nu ştiu limba arabă şi că s-au gândit să formeze un nou cuvânt.poate că se inten ionează să fie păstrată nealterată pe acel zid ca să devină un zid al plângerii pentru cei nostalgici ori.. cu semnifica ii muzeistice. Este cea mai veche întreprindere din oraş şi una din cele mai vechi din ară. dar au nimerit-o cu oiştea-n gard . Când ascult cel mai mare post de radio egiptean.a. 171 .iar după numele propus de dv. la vest. zugravul a murit pe loc. În 1789. Tahir. dacă nu de-a dreptul arăbesc: CAHIRO!.. cum ar fi: FABCARO=fabrica de carton românească FAMURO=fabrica de mucava românească iar dacă şi astea par caraghioase. vizitat de fantome. puteau găsi o alta.alipind for at silabele din alte trei cuvinte: CArtonHÎrtieROmânia (dar hârtie nu se mai scrie cu “î”. fabrica de hârtie.

erau paiele. cum scutite erau şi celelalte fabrici de hârtie şi celuloză existente la acea dată: Fabrica de la Buşteni. încât fabricile de hârtie. nr. Inginerul Zahareanu mai era proprietar şi al fabricii de pastă celulozică de la Cheia-Mâneciu Ungureni. Între anii 1935-1973. cu avantaje pe 30 de ani. confec ii de carton pentru cca 400 de beneficiari interni şi externi (industria de încăl ăminte. Eforia Spitalelor. ateliere pentru repara ii. în gara Scăieni (un nou tip de materie primă). de inea instala ii de 600.000 lei.751 lei. fabrica avea două corpuri de clădire. de textile. A fost perioada crâncenă de librocid. Zahareanu. şi ani de-a rândul. în care s-a mutat întreaga instala ie de fabricat hârtie. La finele secolului trecut. înăl ând fabrica pe un câmp cumpărat de la Mauriciu Blank. valoarea produc iei fiind de 400. la sud. celuloză . pivni e. locuin e pentru muncitori. clădirea aceasta fiind cu un etaj. cartoane perforate. cât miilor de tone de căr i sosite zilnic. fabrica de la Scăieni are un număr de 120 de lucrători (fa ă de 50 cu cât pornise ini ial). la jumătate. 2422 şi 423 din 1888. cazane de abur. iar produc ia de la 15. În anii de criză 1933. începând din anii 1949 până în 1989. Primul proprietar a fost Esra Penhas. Tehener. de unde veneau camioanele să le încarce pentru topit (abia mai târziu s-a construit o linie ferată care să meargă direct în fabrică). producându-se carton duplex. moşia lui Bălăceanu.000 kg hârtie. la rândul lui. această întreprindere a beneficiat de scutiri de vamă pentru materialele de import (clorură de calciu. “LETEA” Bacău şi Fabrica de hârtie de la Câmpulung. clădirea de serviciu a patronului (directorului) şi alte instala ii utile producerii de hârtie. trimise la distrugere din ordinul regimului stalinist al lui Gheorghiu Dej. o va anexa fabricii de la Scăieni . când milioane şi milioane de căr i. proprietar de terenuri. confiscate din biblioteci particulare ori de la toate marile biblioteci publice.m. culori minerale etc). capacitate fabricii a crescut la 268.22% din totalul de hârtie pe ară. În 1945 fabrica a fost na ionalizată de comunişti. reciclat (topit). hârtie de ambalaj. în 1899. După zece ani de activitate. De asemenea. alimentară.şoseaua Ploieşti-Vălenii de Munte.d. veneau la Scăieni pentru..000 lei. De la început. inclusiv cea de la Scăieni.). fabrica este cumpărată de ing. carton suport tapi erie auto. cumpărat de acesta. În timpul primului război mondial întreprinderea nu a putut lucra şi a fost închisă până în 1920. fabrica îşi reduce produc ia relansată din plin în 1922. uzate. reprezentând 3. Vă rog să re ine i că această creştere spectaculoasă a produc iei nu se datora atât celulozei ob inută din lemnul pădurilor.000 tone.000 de tone.000 tone la 23. de “ardere pe rug” a căr ilor. avea capital imobiliar de 609. Ele erau aruncate în vagoane fără nici un discernământ. prin modernizarea instala iilor sau înlocuirea celor vechi.a. din care se fabricau 300.toate livrate în ară. La scurt timp. şi la nord tot moşia lui Bălăceanu. la est. Materia primă.000 lei. A. la înfiin are. hârtie igienică sanitară. de ing. pe care. Ini ial. În baza legii de protejare a industriei româneşti din 1912.. apoi al lui Ceauşescu. auto ş. în 1892. deveniseră mari 172 . Documentele arată că din 1969 şi până în 1985. pentru suma de 420. dar şi în două ări importatoare: Austria şi Germania. este scoasă la licita ie şi va fi cumpărată. numărul de salaria i a crescut de la 800 la 1300. de la Petre Bălăceanu. fabrica de mucava de inea magazii. în baza hotărârii Tribunalului Jude ean Prahova.

irecuperabile. traduceri din marii clasici ai lumii etc. Distrugerea a mii de biblioteci întregi din ară a fost un mare “auto da fe”. a trimis la ONU un sul de hârtie igienică fabricat la Scăieni din pagini de Biblii. Din ordinul lui Ceauşescu au sosit zeci de mii de Biblii şi căr i de rugăciune la topit pentru a se fabrica din ele. să nu ştie ce valori treceau prin mâinile lor! Când s-au pornit cercetările prin case după căr ile luate de oameni de la maculatură. După 1989. din Grecia (proprietara firmei de băuturi alcoolice). în condi iile apari iei economiei de pia ă. . Astăzi. le-am îngropat. la maculatură vin vagoane cu “genialele” opere ale lui Gh. se vând acum pe la anticariate cu pre uri fabuloase. m-am mirat văzând că lumea se înghesuia să cumpere suluri de hârtie de toaletă cu pre redus. Edi ii întregi de opere de Eminescu.. pe atunci. făcând cumpărături prin magazinul “Interex” din Ploieşti. ce distinsă “onoare” pe biata noastră localitate! 173 . cu opere de mare valoare.. s-au început primele privatizări. Cei care descărcau vagoanele de maculatură de la fabrică. Gheorghiu Dej şi ale lui Ceauşescu. fenomen specific şi la celelalte întreprinderi cu profil similar. De exemplu. Lăudabile au fost realizările tehnice şi sociale pe timpul când fabrica se afla sub direc ia inginerului Gheorghe Genel Costache. Din păcate. de frica raziilor. Coşbuc. dar când le-am dezgropat. Alecsandri. nu apăruseră foliile de plastic. fiindcă. poezia antirusească “Doina”. În 2001. care au fost procurate cu greu de la maculatura din Scăieni.. căr ile cu poeziile lui Eminescu erau interzise numai pentru că aveau între filele ei. “furam” căr i de la maculatură din vagoanele prost păzite şi astfel reuşisem să-mi fac o bibliotecă aleasă. iar acele căr i din anii de teroare comunistă. pe care scria cu litere mari tipărite: HÂRTIE IGIENICĂ “SCĂIENI” .000 lei zilnic. Nu mă pot ab ine să nu amintesc că. Opere de V. descărcătorii au fost aleşi numai din persoanele analfabete. hârtie igienică! Regretatul părinte Gh. ALEXANDRION.abatoare culturale. Istoria literaturii române din 1941 a lui George Călinescu. o parte. Deci. Calciu Dumitreasa.. împreună cu mul i colegi de-ai mei de clasă. în care se mai cunoşteau texte fragmentate din căr ile sfinte! Pe când eram copil. ceea ce a cauzat o involu ie în produc ia de materiale finite. toate acestea erau trimise la topit.. întreprinderea a fost cumpărată de S. roata istoriei s-a întors.C. din lipsă de fonduri.toate. având şi o necunoscută cotă-parte de capital românesc despre care pe Internet s-a scris că apar ine unui fost prim-ministru din România.. unde au fost distruse imense valori. deja putreziseră. În anul Revolu iei 1989 fabrica aducea 376. când Întreprinderea de mucava Scăieni s-a aflat la apogeul perioadei ei de aur. N-am putut verifica această aser iune. cu un personal de 1950 de salaria i.adică făcută la CAHIRO! Vai. învelite bine în cartoane. existând o produc ie de zece ori mai mică decât în anul 2000. etc. una din cele mai mari crime anti-culturale din istorie. pentru motive minore. noua firmă a dispus reducerea activită ii şi a personalului la un număr de 130 de oameni. Goga. în urmă cu un an de zile. opere filosofice. din întreaga lume. dar cei rămaşi la putere în institu iile statului n-au acordat aten ie modernizării fabricii. toate cele zece Istorii ale României scrise de Iorga. De aceea. cunoscut ca mare disident anticomunist care a zăcut două decenii prin închisori. Lucian Blaga.. mai piteau dintre ele şi le vindeau.

mai mult sarma ianul pe care era profilat majoritatea sondelor. cazane cu aburi şi turle de foraj de lemn. Ceptura.“Sovrompetrol” (românii îi ziceau “Săvăluămpetrol”) care a găsit straturi şi mai bogate. toate trei reale bogă ii. Sovieticii nici nu mai aveau unde să depoziteze petrolul furat din România şi îl pompau la ei. în 1929. să se asigure 20% din totalul de produc ie pe ară. ai fi dat fie de apă sărată fierbinte. dar şi în adâncime. în 1955. Între 1932-35 s-a exploatat mai mult meo ianul iar între 1952-54. în 1676. s-au descoperit şi extins alte zăcăminte de i ei. Între 1951-1965. Urziceni. pe pre uri de nimic. fra ii Năstase şi Matache se judecau cu 12 locuitori boldeşteni pentru păcură. Totodată a apărut şi o concuren ă mare între societă i pentru achizi ionarea terenurilor care au înghi it o sumedenie de parcele de la ărani. prima sondă fiind ridicată la Păcure i. descoperind meo ianul productiv de aici. fie de petrol. pu uri cu adâncime maximă de 300 m. Primele pu uri de păcură (de fapt. cele mai mari terenuri revenind Astrei Române (3318 ha) şi societă ii Sospiro (2181 ha). În 1970 s-a dat în exploatare prima sondă de gaze la Sinaia de Mizil. Urla i. este un exemplu tipic în acest sens. concesionarea terenurilor petrolifere a condus la ob inerea unor câştiguri mari.SCHELA PETROLIFERĂ BOLDEŞTI Oriunde ai fi forat terenul înainte. ei au înfiin at marea societate sovieto-română de petrol . Schela Boldeşti. după actul na ionalizării comuniste din 11 iunie 1948. direct în pământ. Apostolache.în urma forajului rezultând o produc ie de cca 40 vagoane/zi. Urla i. Româno-Americană. Predealul Sărari. Creditul Minier. Prima societate petroliferă care a achizi ionat terenuri a fost Regatul român (devenită Astra română din 1 ianuarie 1911). În anii următori apar pe rând sonde de foraj şi extrac ie la Scăioşi. în 1836.record pentru Europa . Ea a instalat baterii. Cu toate acestea. găsea zăcământul produs în propor ie de aprox. Între 1900-1920 s-a trecut la exploatarea i eiului prin sonde. Între 1921-1940 se cam terminase împăr irea terenurilor petroliere dintre societă i. prin sondele lor. În general. forând în sarma ian. folosindu-se sisteme noi de pozi ionare a sondelor la suprafa ă. ajungându-se. Tot ea a săpat prima sondă la Boldeşti. Din arhive aflăm că. Ea fusese forată la adâncimea de 469 m. la Mati a. în 1747. în 1813. fie de gaze. Forajul adevărat a început abia în 1933. În 1933 se forează pentru prima dată în România la 2540 m adâncime . în noi şi noi localită i: Podeni. apoi la Podeni. în anul 1901. nu neapărat de către proprietari. Sondele s-au 174 . nu la Boldeşti a început exploatarea petrolului. Când ruşii ne-au cerut să le plătim despăgubirile de război prin bogă iile noastre naturale. fiindcă zona aceasta este un pământ binecuvântat de Dumnezeu nu numai la suprafa ă. De-a lungul anilor. cât mai ales de către misi i şi de tot felul de al i intermediari care au speculat acest domeniu bănos de activitate. 70%. toate în perimetrul schelei Boldeşti. Copăceni. pe suprafa a oraşului Boldeşti-Scăieni. Schela Boldeşti se dezvoltă rapid. Acest lucru vor atrage societă ile nou născute Astra Română. Sospiro. Fra ii Schumberger au făcut prima investiga ie geologică a unei sonde pe structura Boldeşti. Poseşti şi Bărăitaru. izvoare de suprafa ă) s-au descoperit la Păcure i şi Izeşti. unde exploatarea meo ianului s-a extins. Steaua Română. Continuarea exploatării meo ianului de către stat.

deocamdată secrete. La pon ian nu de in date. Vom avea nevoie de o asemenea tehnologie de foraj care există în prezent doar în SUA. cu atât forajul durează mai mult. pentru acelea de pe flancul nordic. la sarma ian. iar la sec ia dezbenzinare era un prim proces de distilare. după care au fost 175 . la Uzina 1 Mai Ploieşti. în timpul forării. iar sonda 700 PM la 3032 m. De ce nu au nem ii aceste ape? La schela Boldeşti. Continuarea produc iei sondelor prin gazlift se face prin folosirea gazelor de la separatoarele sondelor de i ei. Când liftingul de gaze şi i ei înceta. apa era adusă din pu urile de la Recea (care era dedurizată). iar mai modern prin metode “secundare” (apă sărată sub super-presiune). ac iunea de deblocare şi sfărâmare a rocii se face cu ajutorul unei sape ac ionată de la o sursă de energie de suprafa ă. din care: 31 la dacian. şi cu cât devierea este mai mare.săpat prin turbină hidraulică. În perioada ini ială. Acestea extrag şi mai mult petrol dacă în stratul de adâncime se injectează apă sub presiune de la sondele de injec ie. După forare se trecea la tubing. în total se săpaseră 493 de sonde.. Turlele de foraj de lemn au fost înlocuite cu cele de metal. Pe teritoriul schelei existau separatoarele care separau apa sărată de i ei. erup ie artificială sau gazlift şi pompaj. În forajul rotativ hidraulic Rotary. gaura sondei deviază circa 40-60 grade în stânga direc iei pe care ar fi avut-o cu masa rotativă. Sondele de i ei de la schela Boldeşti exploatau zăcământul prin trei sisteme diferite: erup ie naturală. Aici aveau un cuvânt greu de spus specialiştii în carotaj. foarte pre ioase ape geotermale. 293 la meo ian. cu apa sărată de la alte sonde care era pompată sub presiune de la sta ia de Recuperări din Scăieni.de la un motor (care înainte era o maşină cu abur iar acum cu motor diesel). Trebuie men ionat ca întreg materialul de foraj folosit la schela Boldeşti era fabricat la noi în ară. s-a mers şi mai departe: sonda 94 AR atinsese 3013 m la meo ian. căci provocau microseisme artificiale. ulterior. Se spune că există unele studii şi prospec iuni la adâncime.000 m. Desigur. căci ele puteau fi extinse şi modernizate. dar s-a ajuns şi la 2530 m. pe straturi. Uneori împuşcăturile se sim eau şi la suprafa ă. care au dovedit că România ar sta pe o adevărate mare de petrol şi dacă s-ar fora la 10. Pompele cu noroi (şpülung) se folosesc să micşoreze indicele de frecare şi să răcească coloana. cele de pe flancul sudic cu talpa spre nord şi invers. în fond. La început. se înfiin aseră nişte băi cu apă sărată şi caldă de tratament antireumatic. dar ştim că s-a putut fora la peste 4000 m. apoi la perforări (împuşcături cu explozibil). era semn că petrolul va trebui scos prin instalarea de pompe canadiene. În mod normal. Distileriei. sondele au pornit eruptiv.prin transmisie . în forajul cu turbină hidraulică. la meo ian. Tot la Scăieni. pe str. se produc devieri. Aceste sape de foraj au gradele cele mai mici de deviere de la linia verticală. Mişcarea de rota ie a sapei este ob inută prin intermediul unei garnituri de prăjini încastrate într-o masă rotativă de suprafa ă şi ac ionată . Şi sondele de la Boldeşti au tendin a naturală de a devia în sens perpendicular pe direc ia straturilor.. 167 la sarma ian şi numai 1 la helve ian (cu destina ie la oligogen). şi 2350 m la sarma ian. s-ar descoperi pungi largi de petrol cu mai mult i ei decât are acum Irakul. şi anume spre axul anticlinalului. băi în prezent desfiin ate fără rost. Trebuie să men ionez faptul că. Adâncimea medie a sondelor productive era de 2450 m. doar una prin turbină electrică. cu debite maxime de 740 tone/zi de la meotic (sonda 206 RA) şi 450 tone/zi de la sarma ian (702 SRP).

Tinerii ingineri erau de la început bine plăti i şi bine primi i. atingând presiuni mari. tot la Scăieni. căci primele echipe de sondori. Personalul tehnic-administrativ era obligat să locuiască în schelă.. erau aduşi de la alte schele. Gazele superflue erau trimise popula iei pentru consum sau fabricilor din Scăieni care le foloseau la centralele lor. bibliotecă ş. apoi a fost oprită. Sondele tinere func ionează prin gazlifting între 3 şi 23 de ani (sonda 10 St. 83 maiştri sondori-şefi şi ajutori. prinzând dragoste de sondărit. electricieni. de un grup de câteva societă i cu capital străin.în total: 1512 salaria i.1 an şi 176 . care lucrează la o presiune de 2. deşi se spera ca acest număr să se dubleze. Dacă înainte aceste gaze aveau o cantitate de apă sub formă de vapori în con inutul lor. 989 total tehnicieni. tehnicieni. în func ie de condi iile social-economice şi statale. Mai întâi au fost atraşi ăranii muncitori din localitate şi comunele învecinate. li s-au oferit cantine. care se în elege că erau pu ini. chiar dacă erau folosi i 1 an . În ce priveşte gazele de la separatoare. după care se cură ă prin emulsii con inând detergen i speciali de sondă.a. Când gazliftingul încetează.2 atm. de asemenea. Muncitorilor. care lucra în legătură cu o direc ie tehnică în unul din oraşele Câmpina sau Ploieşti şi o direc ie generală la Bucureşti. func ionari şi ingineri. acestea sunt colectate şi pompate pe o conductă magistrală la sta ia de dezbenzinare de la Scăieni. care sunt apoi distribuite curate spre ardere fără dificultă i. maiştri şi maiştri-şefi (“chirovnici” cum li se spunea atunci). Se sim ea nevoia formării unor cadre de specialişti localnici. care a dat o produc ie record de 594.3200 muncitori şi salaria i. Pentru comprimarea gazelor existau trei sta ii de compresoare. Organizarea tehnică-administrativă a schelei Boldeşti a variat. terenuri sportive. În 1946 erau 1506 muncitori şi salaria i. Cu trecerea anilor. În general. 288 sondori de extrac ie. dar şi numărul de angaja i la schelă s-a mărit. astăzi există o sta ie de dehidrolizare a gazelor. care refulau gazele în trei conducte magistrale de presiuni diferite.dezbenzinate şi apoi recomprimate în sta iile de compresoare care. băi. dezvoltarea activită ii de foraj-extrac ie s-a început cu aprox. de-a lungul anilor.000 de tone de i ei). 128 de func ionari administrativi . el a început să scadă în primul rând pentru faptul că sec ia de foraj începuse să fie dezactivată. Conducerea schelei o avea directorul. Ei au învă at repede să lucreze la sonde. după care urma un inginer-şef de exploatare pentru partea tehnică. creându-i-se toate facilită ile. fostele societă i aveau în schelă o conducere unică pentru foraj şi extrac ie. sunt utilizate direct la gazlificare. din care 21 aduşi din străinătate. au urmat şcoli şi. în 1968 . Ele au venit cu un personal de conducere şi specialişti din afară. Pompajul prin pompele canadiene este acum predominant: peste 75% la sondele de pe raza schelei Boldeşti. Când sondele se înfundă. În 1932 erau 24 de ingineri. În schela Boldeşti. se deparafinează cu un cu it răzuitor (şaibăr) adăugat pe tubing şi el merge până la 1000 m adâncime. cauză pentru care iarna gazele acelea înghe au. O parte s-au stabilit la Boldeşti şi astfel atât numărul de locuitori ai aşezării a crescut.R. Societatea Astra Română era lidera schelei. chiar din cele de la munte. ajutat de o serie de ingineri şefi de servicii şi un administrator pentru problemele de contabilitate şi cele administrative. Lărgirea şi dezvoltarea schelei a impus formarea de multe categorii de muncitori. petrolul este extras prin metoda pompajului. 80 de ani în urmă. un club.5 3. în primul rând locuin e. dormitoare. au devenit maiştri şi brigadieri. constructori-montaje etc. Oricum.

schela devenise o întreprindere numai de extrac ie. respectiv la Ploieşti pentru Schela Boldeşti. nu mai mult!). uleiul.jumătate ca ingineri stagiari. subordonată trustului de la Ploieşti. buget de venituri şi cheltuieli. Amintesc numele lor: Ion Stan. pentru rezultatele frumoase. şef era C-tin Muşat). 177 . îndruma i zilnic. în primele clase primare făcute în Ceptura-Prahova.a. răspundea de activitatea lor politică secretarul de partid al schelei. la rândul lui. dar şi inu i sub strictă supraveghere. plus un număr apreciabil de muncitori califica i şi maiştri în serviciile auxiliare de: mecanică. puteau cumpăra mai mult (o pâine întreagă). până primeau aprobarea de a rămâne definitiv în posturi. activitatea din schelă era subordonată unui trust cu reşedin ă teritorială centrală pentru mai multe schele. categorică şi bătăioasă care. după modelul dictat de Moscova. mai exact spus. Dar. însă repartiza i de conducerea schelei şi de comitetul de direc ie. regretatul Nicolae Metea (colegul meu de bancă. în conducere. La conducerea schelei s-au aflat directori pricepu i şi. Revolu ia a prins schela cu o schemă mai simplificată. Ştiu însă că ing. Pe linie ierarhică. cu cartelele verzi.) vânzându-se pe cartele. bunuri sociale ş. de func ionar (numai o jumătate de pâine.. Nu mai ştiu pe al i directori. deci şi de director (nu însă de directorul rus. a fost promovat ca ministru al petrolului. inginer-şef şi contabil. gaze şi dezbenzinare. construc ii şi montaje. din care două corespunzătoare vechii schele. coordonarea lucrărilor făcându-se pe baza unui plan actual de produc ie. care. de mai înainte.şi în acea perioadă. electrică. extrac ie. Conducerea oficiilor era formată dintr-un colectiv de trei persoane: director. voind ca lucrurile în petrol să meargă şi mai bine. era subordonat unei direc ii generale la Bucureşti şi Ministerului Petrolului. atunci când. După na ionalizarea comunistă de la 11 iunie 1948 şi mai ales în perioada de activitate a Societă ii tâlharilor sovietici de la “Sovrompetrol”. presa i puternic să muncească cu teamă şi dăruire pentru randamente superioare şi mărirea produc iei acestei importante întreprinderi. transporturi. sub el era directorul român care dădea raport lunar scris politrucului sovietic şi supraveghea următoarele departamente: foraj. în mod strict secret. transporturi. era şi geologul-şef. Subordonate lor erau aproximativ aceleaşi servicii şi sec ii. prin rapoarte lunare de comportare. Vasile Ardeleanu. sec iile de produc ie lucrând după aceiaşi indicatori de plan ca şi schela.. Până în Revolu ie. Vasile Ardeleanu era o fire cam dură. la BDS. pre de cost. fixat de trust. comuna lui natală). iar mai presus de to i. recuperare secundară. numai la “extrac ie”. plan şi fond de for e de muncă. inginer-şef şi contabil-şef care se considera un fel de director financiar. De ea răspundea un director rus iar. apoi şeful Biroului 1 (cu documente militare strict-secrete . pe când forajul se separase devenind şi el o întreprindere dependentă de acelaşi trust. Cu cartelele roşii (muncă grea. Ele erau formate dintr-un număr de 2-3 brigăzi complexe. zahărul etc. precum şi pe baza unui plan de investi ii şi repara ii capitale. schela a fost fărâmi ată în “oficii”. Schela Boldeşti era compusă din cinci sec ii complexe. gaze şi compresoare. inclusiv echipe de muncitori pentru între inerea drumurilor de acces la sonde. adică 1948-1956. Muncitorii cumpărau hrană ra ionalizată (pâinea. de între inere şi interven ie la sonde. Corneliu Dan ov. Conducerea era formată numai dintr-un colectiv format din trei persoane: director. fireşte) era ofi erul de securitate al cărui nume nu trebuia ştiut decât numai de directorul schelei şi de şeful Biroului de Documente Secrete (BDS-Biroul Unu). adică sondorii).

cele de repara ii ale utilajelor. Aici a venit Ceauşescu şi consoarta lui. sta ia de pompieri. Ea a îmbunătă it enorm condi iile de via ă ale popula iei locale. Poate că s-au grăbit luând o asemenea decizie nu îndeajuns justificată şi peste câ iva ani se va vedea cât de mare a fost greşeala. urbanizând-o înainte de a fi devenit oficial un oraş. 1994. restul sec iilor nu mai clocotesc nici ele de efervescen a impresionantă care era mai înainte. se zbate din răsputeri ca rămăşi ele schelei Boldeşti să nu moară de tot şi realizează că este tare greu acest lucru. aducându-i aici să o vadă.. dar au plecat supăra i şi cu coada între picioare că scăienarii şi boldeştenii nu se prea înghesuiau să-i aplaude.. probabil pentru motivul că schela nu mai produce petrol ca înainte. chiar dacă în ultimii ani s-au mai forat două-trei sonde. atelierele electrice. atelierele mecanice. În baza Hotărârii guvernului nr. de la 3000 la 600. depozite. Florin Marinescu.m. foştii lideri politici o aveau în centrul aten iei. astăzi. a ajutat enorm buna func ionare a rafinăriilor de la Ploieşti. Vasile Ardeleanu a intrat în istoria României ca ministrul cu cea mai scurtă domnie: doar 26 de zile. a accelerat şi sus inut apari ia unor alte întreprinderi în oraş . Schela nu mai are nici sec ie de foraj. de mucava. Aşa se face că acum birourile schelei sunt pe jumătate pustii. care răspunde de noul satelit al schelei Băicoi (unde este director ing. gra ie zăcămintelor sale foarte bogate în i ei şi gaze şi a unui petrol de cea mai bună calitate. a creat un nou centru cultural. privind înfiin area de societă i comerciale cu capital integral de stat prin reorganizarea unor subunită i din cadrul Regiei Autonome a Petrolului “Petrom” Bucureşti. centrala telefonică şi multe altele. dintr-un subsol stors fără milă de aurul negru până la ultimele picături (deşi acest aur nu s-au terminat de tot!).. garaje. multe uşi închise. l-a dat imediat pe uşă afară şi l-a destituit.. la Scăieni şi la Boldeşti să vadă cum se forează sondele. Ghi ă). nici măcar o singură lună . în anul 1503. Din acest motiv. Schela Boldeşti era una dintre cele mai importante unită i petroliere din ară şi din Europa. fiindcă multe for e locale s-au diminuat. o vizitau şi se mândreau cu această schelă la oaspe ii străini. fabricile de cărămizi din vecinătate.a. 692 din 7 oct. Personalul fostei schele este şi el mult mai redus. s-a decis ca Schela Boldeşti să devină o unitate petroliferă subordonată.) Astăzi la întreprinderea boldeşteană s-au moştenit toate componentele lăsate în urmă de vechii stăpâni: birourile care erau destul de moderne. sec ia de transporturi grele şi uşoare. s-a decis în pripă ca schela să nu mai depindă de ea însăşi ci să aibă un alt pupitru de comandă.. varni e (acestea din urmă dispărute). Doar ing. Activitatea febrilă a epocilor strălucite de dezvoltare a zăcămintelor de 178 .. pentru acest motiv sau pentru altele ştiute numai de ei. ci se zice că l-a blestemat pe Ceaşcă să ajungă acolo unde a ajuns.care a fost papă tot 26 de zile. laboratoarele. Astăzi persoane de la cârma ării şi de la Ministerul Petrolului. Astfel ing. culoarele goale. la Schela Băicoi. a devenit furios. după care a murit subit! (Inginerul Ardeleanu însă nu a murit.fabricile de geamuri. care nu accepta decât sfaturile Leanăi lui.s-a dus curajos la Ceauşescu să-i vorbească despre corup ia găsită în minister şi să-i dea sfaturi ce să facă. Walter Ulbricht. Câmpina ş. Aşa a făcut Gheorghe Gheorghiu-Dej care i-a adus pe Tito şi pe liderul comunist german. magazii.la fel ca Papa Pius al III-lea . Rezultatul? Dictatorul. şeful unită ii.d. Şi se vede că a avut gura aurită.

ajunse la un grad înalt de epuizare. . deci din petrol! Iată de ce încă mai este nevoie de petrol. la data de 02. benzina. mai ales că în zilele noastre tehnologia mondială face eforturi imense să înlocuiască combustibilul lichid. sucursală a SNP Petrom (patronată de Austrian OMW).A.. spre a evita să mai poluăm planeta. că el încă mai stă la baza chimiei mondiale a polimerilor şi nu-l văd chiar atât de curând eliminat din cursă. televizorul. împreună cu oamenii care au deservit-o. pare foarte posibil ca adevăratele straturi explodând de i ei să se afle.. etc. cu mai pu in entuziasm. automobilele.A.. în perspectivă. Însă ce ne facem. doar exploatarea unor sonde vechi. iar lumea modernă nu cred că ar mai putea fi numită modernă fără aceste mase plastice care au devenit a doua natură a omului. radioul. factorii poluan i de bază ai sec. Aici în America s-a forat deja la această adâncime şi s-a găsit petrol mult şi foarte bun. Doamne fereşte! Iată de ce încă mai este nevoie de Schela Boldeşti. Masele plastice domină totul! Doar privi i pu in în jur: telefonul mobil sau fix. kerosenul . urmărea micşorarea substan ială a impactului negativ asupra mediului. peste 60% din obiectele de îmbrăcăminte şi încăl ăminte. sus ine că a intrat.. al XXI-lea . PetromService S. atunci trebuie să ne gândim serios cum să inventăm cel mai bun petrol artificial. vapoarele etc. înfiin ată pe scheletul Petro Serv.. toate. faptul că Petromservice S.. CD-urile. trenurile. Poate că aşa vor sfârşi toate schelele petrolifere din lume.. Cotidianul “Curentul”. tatonând cu febrilitate noi energii alternative. mai ales că. cum spuneam. ca întreprindere eroină. jucăriile.. Bine. şi foarte glorioasă. ce urmau a fi disponibiliza i ca urmare a restructurării gigantului petrolier autohton.A. din pre iosul aur negru.02. Iar dacă nu-l vom găsi. bunăoară. Poate va veni timpul să forăm şi în Boldeşti la această adâncime. avioanele etc. dar să nu uităm: de petrol nu ne putem despăr i totuşi chiar atât de uşor. Aici va continua. încet.000 m profunzime sau mai adânc. motorina.. Fiindcă din petrol. filmele. bine . recent. în posesia unor documente care atestă. cu alte motoare conven ionale. “Curentul”..cu o altă energie. înfiin ată în Bucueşti.02. fără tăgadă. Oricum. schela şi-a făcut până acum pe deplin datoria şi se poate retrage încet. SUCURSALA BOLDEŞTI La nivelul declarativ. apoi şi alte ziare din Capitală. O ÎNTREPINDERE PETROLIFERĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI INTRATĂ ÎN GURA MASS-MEDIEI: PETROMSERVICE S. vizitată imaginar de Jules Verne în romanul “Călătorie spre centrul pământului”.nu-l vom mai arde. Poate chiar am făcut o imensă crimă că ne-am bătut joc de el transformându-l în fum.i ei de la meo ian şi sarma ian s-a dus de mult. rachetele cosmice. toate acestea sunt făcute integral din plastic sau au componente indispensabile din mase plastice.cu care încă mai merg automobilele.fără îndoială. ob inem 99% din masele plastice existente în lume. pixul. a fost gândită ca o entitate închisă care să servească exclusiv interesele salaria ilor din Petrom. la pensie. avioanele. de asemenea. microcasetele. de mult petrol! Din lupta pentru petrol poate lua foc toată planeta. al cărui patrimoniu a fost “externalizat” cu dedica ie pe mai nimic către firma “năşită” de către controversatul 179 . sunt de altă părere. benzile de magnetofon. la 10.

încât mi-a zăpăcit de tot copilul. alături de cele din Târgovişte. să se plângă de faptul că bietul băiatul lui. Pentru a astupa gura presei libere. a venit un părinte extrem de furios. Iată întâmplarea: într-o bună zi.sindicalist miliardar Liviu Luca. Piteşti şi Moineşti. care nu pot fi dezvoltate mai mult într-o monografie precum cea de fa ă. având şi o sec ie de interven ii (Sec ia I). 7. pe Str. prin tandemul de interese Sorin Ovidiu Vîntu-Liviu Luca.A.L. cu preten iile ei. în 2004. la domnul director de atunci al liceului. din Cipru.şi le-a spus numele la toate trei -. De aceea. încât a trebuit să-i pun meditator ca să nu mi-l lase iarăşi corigent. Protestul tăticului nemul umit suna cam aşa: “Domnule director. Caragiale” din Ploieşti actualul Colegiu “I. au lovit dureros în economia na ională.IGEX. Însă toate trei voiau probabil să-l umilească sau să-şi bată joc de el. 3. sau Comac Lmtd.L. iar în opinia mea. spune ziarul. sucursala PETROMSERVICE S.. dezvăluie ziarul “Cotidianul”. Astfel. Şi cred că toate astea se întâmplă. stăpânul Petromului. pe Aleea Clubului la nr.F. probabil în elese între ele să-l tracaseze . via Petromservice.FORADEX. percepută de aceasta ca un canal de exteriorizare şi subtilizare a unor uriaşe profituri ilegale. înainte de a cere o anchetă de la minister. să vă anun .L.. ACEX. dar la păcătoasa asta de limbă străină din 4 şi din 5 nu mi-l mai scoate. prin documente declarate ferme.S.I. de la Boldeşti. Nici această întreprindere nu a scăpat de avatarul schimbării numelor . Caragiale”.G.. afla i într-un vizibil conflict de interese. dat fiind faptul că una din sucursalele importante ale Petromservice-ului S. să demonstreze modalitatea prin care PETROMSERVICE-ul lui Luca a reuşit să căpuşeze activitatea SNP PETROM. patronii marii companii se zice că au decis vânzarea acestei companii către aceiaşi stăpâni austrieci ai petrolului românesc. petrecut pe vremea când eram eu elev la Liceul “I. fiecare doamnă cu metodele ei. subiectul respectiv ascunde interese nu tocmai ortodoxe.. dar nici nu putea fi ocolită. Şi de-aia am venit la dumneavoastră. în complicitate cu directori ai acestei companii. cu manevre inteligente făcute prin intermediul unor firme străine ca Elbahold Limited. care mai de care mai severe. sute de milioane de euro au fost vântura i în Cipru.şi barem nici măcar nu era vorba de un obiect de bază. Andrei Vijoli. deci către AUSTRIAN OMW. cauzându-i acesteia mari prejudicii. problema nu a fost pe deplin limpezită. Afacerea a ajuns.A. Că 180 . (Dar vă aminti i când neocomuniştii strigau până răguşeau: “Nu ne vindem ara?”). elev la una din clasele a X-a din acel liceu. Craiova. Ziarul respectiv încearcă. fiindcă în fiecare an a avut o altă şi o altă profesoară . la urechile Cur ii de Conturi. era în fiecare an lăsat corigent la unul şi acelaşi obiect (o limbă străină) de trei profesoare la rând. Viilor nr.în titlu leam amintit şi pe cele vechi . un adolescent silitor care avea note bune la aproape toate obiectele.ISEM . se află în oraşul Boldeşti-Scăieni. îşi are ca sursă principală de venit SNP PETROM. fără să aducă vreun beneficiu localită ilor respective. vă rog să privi i carnetul de note al băiatului meu şi să vede i că are numai medii de 8 şi de 9 la principalele obiecte. Până în prezent. prof.iar schimbarea numelor în serie îmi aminteşte de un caz real. .

descoperirea şi eviden ierea a 850 de zăcăminte exploatabile de petrol. FORADEX S. Să vedem acuma ce se întâmplă când schimbi un nume de cinci ori la o întreprindere. 140/1864/1504/1991. La început.. cum spune i. apoi l-a calmat cu următoarea explica ie: “Stimate domn. De la înfiin are până în prezent. minerale.000 de bucă i coroane şi 4000 de bucă i sape). S. vă anun că respectivul elev “persecutat” şi-a însuşit atât de bine limba aceea străină. .. a sculelor de foraj cu diamante naturale tip “surface set”...eviden ierea primului zăcământ de petrol şi gaze din Marea Neagră. minereuri de fier.” Directorul l-a ascultat cu aten ie. fiindcă acea persoană mi-a fost şi mie profesoară. numai că atunci când preda la clasa a VIII-a ea purta un nume. .. se numea “Administra ia Comercială pentru Prospec iuni şi Explorări Miniere” (ACEX). 300. iar ca istorioara aceasta să aibă şi un happyend.. roci utile etc. dar nu e nevoie să mai reclama i la minister.. ape geotermale. s-au concretizat prin: . Ca realizări tehnice deosebite. cu precădere pentru lucrări speciale...C. Şi să şti i că băiatul dumneavoastră nu a schimbat trei profesoare. Deci. apoi în “Întreprinderea pentru Foraje şi Lucrări Geologice Speciale” (IFLGS).. “FORADEX” S. renun ând la alte reclama ii. când preda la a IX-a şi-a luat un alt nume.. prin lucrări de foraj. iar din 1991 s-a transformat în societate comercială pe ac iuni. pot fi men ionate: .. 181 . A avut aceeaşi şi aceeaşi profesoară în fiecare an.A. încât a mers în ara unde ea se vorbea şi a terminat acolo o facultate tehnică. uraniu etc. în anul 1975. v-am în eles. gaze. pe baza licen ei Christensen-SUA. minerit şi alte metode specifice pentru descoperirea de noi rezerve de i ei. betoanelor uşoare şi greu armate (cca.fabricarea în ară. mustăcind. dar o ştia tot liceul şi este absolut adevărată. M-a i în eles?” Tăticul a rămas cu gura căscată şi a plecat resemnat. destinate forajului geologic şi celui petrolier.) cât şi crearea de mijloace tehnice specifice activită ii de foraj. FORADEXUL de astăzi. argint.. Dar este una şi aceeaşi profesoară. începând din 1970.. obiectivul principal de activitate al societă ii l-a constituit: executarea de prospec iuni şi explorări geologice pe teritoriul României. fiindcă s-a recăsătorit a treia oară. ape geotermale şi alte resurse minerale (cărbuni. aur. dioxid de carbon. înregistrată în Registrul Comer ului al Muncipiului Bucureşti cu nr.de o aşa persecu ie. revenind în ară cu func ii mari pe la Ministerul Comer ului Exterior. fiindcă a divor at. eu nici că am mai auzit.. Istorioara sună a anecdotă. prin ini ierea programului “offshore” în România. că rezolv eu problema asta. şi când predă anul acesta. concluzia: tot răul spre bine. căsătorită în fiecare an cu altul. are iarăşi un alt nume. gaze. apoi în “Întreprinderea Geologică de Explorări” (IGEX).punerea la punct a tehnologiei şi echipamentului destinat forajului cu diametru mare (de 500 mm şi adâncime de 400 m).A. fără să aibă nimic de a face cu vreun divor . Până la începutul anului 1991. înfiin at în 1939. minerale şi potabile. societatea s-a numit succesiv: “Întreprinderea de Stat pentru Exploatări Miniere” (ISEM)..C. Rezultatele cercetărilor geologice ale S. Numele actual provine de la Foraj-Exploatări.

plină de strunguri.executarea prin foraj a suitorilor şi pu urilor de aeraj cu instala ii proiectate şi realizate de societate.a.fabricarea echipamentelor destinate cercetării geologice şi geotermice pentru platformele marine şi pentru substan ele minerale utile solide.A. Ing. După 1991. Libia. Peru. din care a păstrat numai 57. În concluzie. Peru. Algeria. deoarece sec ia de la Scăieni are o vechime de numai 63 de ani. Ghana.000 m în Libia şi Zambia. Aceştia erau ing. Dan Păduroiu. Prin efortul lor unit şi calificările superioare ce le au. această echipă mică încearcă să egaleze recordurile şi rezultatele strălucite din anii preceden i. producerea şi comercializarea sapelor şi coroanelor de foraj cu diamante naturale.800.000 m fora i pentru valorificare apelor geotermale.000 m în ară şi restul în Grecia şi Tunisia. întreprinderea de la Scăieni a pierdut câteva sute de salaria i buni. Violeta Cazacu. Peru. de asemenea 740. 400. De peste şaizeci de ani. Activitatea întreprinderii poate fi pe scurt exemplificată prin următoarele mari realizări: descoperirea zăcămintelor de petrol şi gaze de pe platforma continentală a Mării Negre. nu a dispărut şi încă mai lucrează. la modul general. Yemen. în prezent. peste 3. zăcămintele de cupru de la Moldova Nouă. mi-a spus că. realiza i în România. Contabil şef este Lia Petre. Men ionăm că o bună parte din aceste realizări s-a făcut cu personalul acestei sec ii de la Scăieni. . Grecia. FORADEX S. inclusiv la această unitate. peste 360. mai ales că s-au semnat noi contracte cu ările enumerate mai sus.. 600 de salaria i . care fusese mai înainte şeful platformei de foraj marin de la Constan a şi Nicolae Toma. Atunci contractele mergeau strună şi echipele IFLGS-ului lucrau simultan în ări ca Marea Britanie. iar numărul lor este din nou promi ător. 400.. Tanzania. FORADEX-ul de la Scăieni este condus de ing. pe care însă i-a calificat să devină cei mai buni. Turkmenia ş. peste 930. Republica Sud Africană. tot răul spre bine! 182 . cuptoare şi ateliere mecanice complexe. din care 340. această întreprindere cu hale mari. Trebuie să amintesc că. Iancu Feldman. O pierdere de personal dureroasă.pentru consolidarea unui domeniu strategic al economiei na ionale.000 m de foraje destinate cercetărilor geologice de substan e minerale solide. destinate ării noastre. Ion Berbecaru. până aici. luminoase. etc.000 m fora i în România care au dus la identificarea a peste 100 acvifere de apă exploatabilă.. până la diametru de 4000 mm. al doilea director al fostului IFLGS. sub conducerea unor directori devota i trup şi suflet acestui loc de muncă. şi veniturile erau mari. zăcămintele de fier de la Ghelar. cu macarale rulante. Republicii Moldova şi Kazahstanului. Zambia. cca.C. producerea uneltelor de forajare de dimensiuni mari. cel al explorării şi exploatării resurselor de substan e minerale. am vorbit despre S. sec ia de la Scăieni mai lucrează cu 57 de salaria i. dar întreprinderea de la Scăieni nu s-a predat. care este angajată de mul i ani acolo. dar şi ea a lucrat cu toate for ele umane de care dispunea – cca. Germania. sintetizare sau PDC etc.000 m fora i pentru alimentarea cu apă potabilă în România şi cca. cercetarea geologică şi hidrogeologică a zăcămintelor de lignit din Oltenia. Deci. Tanzania şi Zambia.. prin folosirea celor 365 de sonde realizate în România. amândoi colaboratori cu direc ia centrala de la Bucureşti unde director general era ing. şi până la 400 m adâncime. contribuia zilnic la îndeplinirea contractelor interne şi externe.000 m fora i în domeniul petrolului şi gazelor naturale.. mec.

An de an. în aeroportul din Milano. speră să definitiveze atragerea unui mare grup industrial italian din domeniu. să diversifice foarte mult gama de produse şi să devină astfel cea mai mare întreprindere cu acest profil din România . în oraşul Boldeşti-Scăieni. patronul companiei. Cine face cumpărături prin marile magazine din ară.ARTEMA PLAST SRL. Este o veste foarte bună. a fost cumpărat un teren pe care s-a construit sediul noii companii. Domeniul de activitate abordat de noua societate este fabricarea ambalajelor flexibile pentru industrie şi în special pentru industria alimentară. în bună parte califica i la locul de muncă. În anul 1996. a înfiin at actuala Societate ARTEMA PLAST SRL. iată că pe teritoriul oraşului a apărut şi o întreprindere nouă. se arată foarte optimist şi încearcă săşi transforme firma în unitatea de profil cea mai mare din ară. inginerul Gheorghe Comănescu a înfiin at o firmă privată pe care a numit-o GEMATO. Cooperarea cu firma italiană va permite firmei din Boldeşti-Scăieni să-şi mărească de câteva ori capacitatea de produc ie. al cărei director fondator. prin noile malluri. turism. l-am văzut pe inginerul Comănescu angajat în discu ii febrile şi prieteneşti cu partenerii lui italieni pe care ştiu că îi vizitează foarte des. de personal calificat şi de un număr în creştere de lucrători.şi aceasta cât mai curând. cu multă încredere. produc ie. hotărât să-şi mărească numărul de angaja i . BOLDEŞTI-SCĂIENI În timp ce majoritatea întreprinderilor din acest oraş se plâng că întâmpină serioase dificultă i. în special prin atragerea de noi investitori străini. care să-i urmeze nobilul său exemplu. unul din seria de numeroase alte produse folosite la ambalarea mărfurilor. primeşte deseori produsele alese în nişte sacoşe foarte elegant decorate. care dispune de un utilaj modern. A fost un prim pas. zbătându-se să supravie uiască şi să-şi păstreze salaria ii. în cadrul căreia a abordat diferite activită i: comer . 183 . ca urmare a asocierii firmei GEMATO cu firma italiană de mase plastice ARTEMA PLAST SRL. 26. ajungând astăzi una din cele mai importante întreprinderi industriale cu acest profil din România. mi-a specificat odată. Imediat după Revolu ie. Ei bine. În acest scop. din toată Europe de est”.“şi de ce nu. M-am bucurat sincer să aud aceste cuvinte din gura unui fost elev de-al meu de elită cu care mă mândresc şi pe care îl văd decis să facă tot ceea ce îi stă în putin ă pentru a dezvolta şi alte activită i în oraşul Boldeşti-Scăieni. Firma română. Probabil că aceasta a şi fost cauza pentru care. având un design bine gândit şi făcut cu mult gust. cu litere frumos scrise şi cu imagini comerciale viu colorate. Nu rămâne decât să-l felicităm călduros pe inginerul Gigi Comănescu şi să ne dorim să avem cât mai mul i oameni ca el. această firmă s-a dezvoltat armonios. un tânăr plin de energie. El se află pe Şoseaua Ploieşti-Văleni nr. inginerul Gheorghe Comănescu. în cadrul componentelor ei. acelea sunt sacoşele fabricate la ARTEMA PLAST. diferite alte servicii.

în Mun ii Banatului. consider că trebuie neapărat să le ştie toată lumea. Şi nu mi-a trebuit mult timp să-i caut şi să-i găsesc.PRIMA GREVĂ GENERALĂ MUNCITOREASCĂ DIN ROMÂNIA. căci şi tinerii din Scăieni. am aflat nemijlocit toate ac iunile de bravură făcute de fiecare în parte. fiind nişte pagini deosebit de dinamice. în 1993.. schingiui i cu cruzime şi mul i dintre ei ucişi în cumplitele temni e comuniste.14 NOIEMBRIE 1981 . la o scară mai mică. Illinos. nu au apucat să lupte prin mun i cu hoardele comuniste înarmate. totuşi.. ca şi partizanii. Acei partizani eroi. despre lupta lor temerară. până ce curajoşii răzvrăti i au fost prinşi. aleşi chiar din oraşul unde locuiam. Desigur. ca partizani ai rezisten ei anticomuniste. 184 . pe culmile Făgăraşului. eu căutam să descriu. în Boldeşti-Scăieni. Dar scena nu se petrecea undeva prin Mun ii Făgăraşului. cât şi urmaşii noştri. Astfel. Aveam avantajul că pe aceştia eu îi cunoşteam personal şi am putut sta de vorbă cu to i. nu au încercat şi ei aşa ceva. Pentru că nu toată lumea cunoaşte aceste amănunte. prin Mun ii Vrancei. ca scriitor. după cum. într-adevăr. rezisten a anticomunistă a fost de două feluri: una pasivă (o rezisten ă în surdină sau chiar ascunsă) şi alta activă (pe fa ă). trăgând în mili ieni şi în securişti şi rănindu-i. tot cu arma în mână au luptat. Iar după ce i-am gasit. se merită a fi ştiute. şi faptele unor eroi locali. deci. ÎNSO ITĂ DE UN MARE PROTEST PE STRĂZI. cu siguran ă că ele s-ar pierde şi ar fi mare păcat să fie uitate. din Glen Ellyn. în Mun ii Apuseni ori ai Dobrogei. ci chiar pe dealurile dimprejurul localită ii. despre schingiuitorii lor “Dic ionarul criminalilor politici comunişti din România”. mul i al i eroi cunoscu i şi necunoscu i . Dacă nu le-aş reaminti. atât contemporanii. fiind foarte tineri. la Boldeşti şi Scăieni am avut luptători extrem de curajoşi care să le semene. De aceea. au fost batjocori i. CU 6 ANI ÎNAINTEA GREVEI DE LA 14-15 NOIEMBRIE 1987 DE LA BRAŞOV ! Din localitatea Boldeşti-Scăieni nu s-au ridicat partizani ca generalul Ion Aldea. atât prin ziarele din ară.. Chiar dacă eroii mei. în acelaşi an. pe care am publicat-o la Chicago. Mai înainte de a povesti isprăvile lor.. dacă se poate. ca ăranca Elisabeta Rizea ori ca întreaga familie a lui Toma Arnău oiu ori ca mul i. aproape nişte copii. m-am decis să le reproduc şi în monografia de fa ă. tot ce ştiam că au făcut ei. un “Dic ionar al eroilor căzu i victime ale comunismului în România”. destul de bine şi de curajos. trebuie să specific că.. Despre eroii partizani şi despre al ii ca ei am scris o carte. am mai scris şi o altă carte. Rezisten a anticomunistă în Boldeşti-Scăieni . extrem de interesante. colonelul U ă. atunci când au fost prinşi. cât şi prin jurnalele americane.. imitându-i. Şi. Cruciada lor a durat ore întregi. deoarece ve i vedea că. am relatat amănun it.CAPITOLUL XVI. pe faimoşii partizani anticomunişti români din mun i pe care îi aveau ca exemplu. reale şi glorioase din istoria localită ii. SUA. asta nu înseamnă că.care să lupte cu arma în mână. bătându-se cu trupele securită ii criminale şi căzând eroic în aceste lupte. într-un fel. pe care am publicat-o în editura “White Wings”.

Ca pretutindeni în ară. “Radio Madrid”. “BBC-Londra”. plini de iluzii şi de speran e. el distrusese cinci tancuri ruseşti. topite la fabrica de mucava din Scăieni. mereu apăreau pe por ile (pe atunci din lemn) ale Fabricii de Geamuri Scăieni. securitatea. ziarului “Ziua” nr. un post de radio clandestin numit “Radio România Viitoare”. pe unde scurte.000 de dosare ale membrilor de partid şi turnătorilor securişti vinova i. cu Stalin. au învă at să interpreteze perfect rolul de anticomunişti. cu dosarele vechi prelucrate şi falsificate. familiile care aveau aparate de radio riscau şi făceau eforturi să asculte. Iar aceşti temerari au fost fra ii Mircea. 185 . Pe la cozi. mai puternici. “Radio Roma” sau chiar “Radio Ankara”. pe când luptase pe frontul de est. mai boga i. Petrescu (1917-2001). îşi muta frecven ele din minut în minut. vorba de un risc enorm. pe alimente. mai versa i. fie prin agen ii ei turnători care. fiind vorba de două localită i muncitoreşti cu poten ial mai mare de nesupunere. totuşi. “Europa liberă”.nu neapărat to i cei afla i la scara guvernamentală . şeful serviciului salarizare de la Schela Boldeşti. chiar dacă emisiunile erau bruiate continuu. Matei Grigore (Mielu Soroiu). 1216 din 2406. “Radio Gorianin” din Balcani. Bancurile anticomuniste. mai îndrăzne i şi mai corup i decât erau înainte şi.. la fel ca şi postul de radio clandestin bulgar. fie direct. au fost ancheta i mai mul i scăienari şi boldeşteni. se certau între ei pe locuri. fiind bruiat. Mai târziu. M. portretele regelui Mihai I şi ale lui Iuliu Maniu. al doilea din Scăieni. Era.mă rog. cu Dej sau cu Ceauşeştii amândoi. care. poli ia secretă politică. Jean Pandele. Petrescu nu a fost singura victimă de acest fel. Nici astăzi nu pot spune că cetă enii de acolo sunt mai mul umi i. de foste victime ale comunismului . Pe timpul lui Dej. În urma unor astfel de turnătorii. seară de seară. 1988). bine lipite (erau afişate cam pe la 3-4 diminea a) şi cu toată paza. care a fost bătut de securitate numai pentru că un “binevoitor” adusese la securitate un ziar vechi militar care îl lăuda pe Petrescu că. “Radio Paris”. promisiunile de libertate făcute în limba română de posturile de radio “Vocea Americii”. Din mun ii Carpa i emitea. oamenii erau nervoşi.. niciodată nu au fost prinşi cei care riscau să le afişeze. din ordine date de sus.I. lupul păru-şi schimbă. atât sub regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acum 40-50 de ani. vecinii fabricii. imediat ce auzeau că unii localnici nemul umi i ac ionau contra statului comunist sau numai că ridicau tonul mai mult decât trebuie. se afla infiltrată peste tot.însă acum aceşti “foşti” sunt infinit mai şire i. cât şi sub dictatura lui Ceauşescu. cu ruşii. voia să facă uitate numele schingiuitorilor. după amiezile şi seara. pentru că tot foştii comunişti se pare că îi conduc . în plus. cetă enii din această localitate industrială se arătau foarte nemul umi i de via a precară pe care majoritatea popula iei a dus-o timp de o jumătate de secol.conf. cum a pă it Gh. înaintau raporturi scrise sau telefonice la securitate şi aceasta trecea pe loc la ac iuni drastice.. dar năravul ba. deoarece. s-au aflat şi unele dosare grele ale unor cozi de topor locale . Puiu şi Nicu Angelescu. prin anii 1959-60. şi specialistul în lucrări de foraj marine. primul din Boldeşti. ridicau vocea şi îndrăzneau câteodată să învinuiască direct conducerea. de teamă să nu fie desconspira i.. făceau deliciul na iunii şi erau pe buzele tuturor. dintre care cel mai rău au pă it-o doi prieteni de-ai mei: şeful protec iei muncii de la Schela Boldeşti. (Printre cele 270.

Ultima oară. şi l-a rugat cu amabilitate pe Jean să-l ducă înapoi la sediul securită ii cu maşina. erau zilnic sabotate prin oprirea curentului electric de la şaltărul central al dinamurilor electrice care puneau în mişcare pompele. 186 . încercând să i le rupă. mi-a spus că Lazăr o duce bine-mersi. iar Jean s-a conformat întocmai. aproape toate sondele cu pompă canadiană de pe aria Boldeşti-Scăieni. anul trecut. Cu toată paza intensă. Mielu s-a îmbolnăvit de un cancer galopant în regiunea anală. În timp ce ruşii ne furau zi şi noapte petrolul. Nici în momentul de fa ă. chiar foarte politicos. Nu s-a putut afla niciodată cine l-a asasinat. a fost şi el bătut câteva zile de-a rândul.. alături de alte mari crime ale fostei securită i ploieştene. i-a zdrobit degetele. nu a putut ob ine dosarul cu ancheta făcută de fosta securitate tatălui său.Jean Pandele a fost turnat la securitate de un secretar u. nederanjat de nimeni. După acele anchete dubioase. Abia a scăpat cu via ă. Desigur. victima murind în chinuri amarnice după ce penisul i-a fost amputat. s-a dus în biroul vecin de unde a venit îmbrăcat cu un halat muncitoresc şi deodată s-a transformat brusc într-o fiară turbată: şia sumecat mânecile şi. Înainte de a muri. la marginea Scăieniului. mirându-mă că acel tânăr putuse să fie atât de rău. prin societatea “Sovrompetrol”. un tânăr cu musta ă. frumos şi înalt. nici până astăzi nu se ştie cine sabota. Până veneau operatorii de serviciu ca să repornească motorul pompelor. când l-am văzut pe Pandele. la sediul securită ii din Ploieşti. Este vorba despre băiatul poştarului Stănescu.t. pe rând. eu am publicat un amplu material despre această crimă. cu o pensie mai mare decât salariul unui profesor universitar! Mielu Soroiu. toate sondele având acest sistem. Aceasta se întâmpla în preajma anului de gra ie 1989. a tăbărât cu pumnii şi cu picioarele asupra boldeşteanului. iar articolul l-am expediat familiei. Ştiind că Jean este un foarte bun acordeonist. treceau nişte ore bune în care sondele stagnau şi nu mai scoteau petrol. Paul Matei. i-a vorbit frumos. a fost inut pe un scaun special.c. din Pleaşa. iar la anchetele făcute ore întregi. Ancheta a durat zile de-a rândul. atunci când fusese auzit povestindu-le sondorilor despre cum a fost furată Basarabia de ruşi. lam vizitat acasă unde l-am găsit în pat. Sincer vorbind. de la sediul securită ii din Ploieşti. Atunci el mi-a povestit cu glasul stins tot ceea ce ceea pă ise. despre care se spunea că este securist şi că arestase pe nişte muncitori de la întreprinderile de ceramică de la Bucov. a pă it-o şi mai rău. după ce a făcut o sumedenie de declara ii scrise prin care promitea să nu mai spună nimănui că Basarabia este românească. deşi încearcă acest lucru de peste 16 ani! Se cunoaşte un singur caz de agent securist pedepsit “de reac ionari” cu moartea. mi-a părut rău de frumuse ea lui. N-a trecut mult timp după aceste discu ii şi Jean Pandele s-a trezit la serviciu cu un ofi er de securitate. Când s-a văzut în biroul lui. Întors în America. securistul Lazăr. care povestea colegilor ce mai spun posturile de radio “de peste gârlă” şi care îl tot critica pe Ceauşescu. fiul său. Securistul a venit îmbrăcat civil. Lazăr. s-a scuzat câteva momente. pe un câmp dintre Scăieni şi comuna vecină Pleaşa. bătându-l minute întregi fără oprire şi făcându-l lac de sânge. cu metastaze la penis. lovindu-l cel mai mult peste testicule. sub care se afla “Răducu” (aşa se numea în limbaj conspirativ aparatul de iradiat cu doze mari). având înfă işarea unui star cinematografic. începând să urle şi să înjure de mama focului.

Prin anii 1978-79, la clubul Schelei petrolifere Boldeşti, sosise prietenul cel mai bun al lui Nicu Ceauşescu, Ion Traian Ştefănescu, să-i muştruluiască pe muncitorii petrolişti că nu merge bine produc ia. Mă aflam şi eu în sală. Ştefănescu, deşi un bun şi foarte inteligent intelectual, bazat pe vocea lui de tunet şi pe faptul că era prim secretar al c.c al u.t.c., ministrul tineretului (ulterior prim secretar la jud. Sălaj şi Dolj), bazat pe marea sa putere politică, folosea fa ă de muncitori un vocabular dur, execrabil, vorbindule de sus, cu arogan ă şi total dispre , neavând nici un respect pentru ei: “Bă, la voi aicea nu se munceşte suficient şi de-aia merge treaba prost în schela voastră!...” În clipa aceea, sutele de muncitori din sala au protestat cu glas tare; unii l-au fluierat, al ii l-au huiduit. Un sondor l-a apostrofat fără frică: “Vă rugăm, tovarăşu’, să ne vorbi i frumos, că noi nu suntem nici “bă” şi nici “voi”... Noi muncim din greu de diminea a până seara la sonde şi vrem să fim respecta i, şi nu ne vorbi i ca unor slugi, cum le vorbeau boierii!” “Aşa-i! Aşa-i!” - îl aprobau to i din sală. Ştefănescu o cam sfeclise şi mitingul nu a putut continua până nu şi-a schimbat stilul de vorbire. Şi eu am fost admonestat verbal de acest ministru pe când făceam practica agricolă cu copiii în viile de la IAS BoldeştiScăieni, la cules de struguri. Din senin, a apărut acolo o maşină neagră sosită pe drumul de acces între vii, din care a coborât acest ştab înso it de primarul din Boldeşti şi de încă doi tovărăşei de la jude , veni i în control să vadă cum muncesc elevii. I.T.Ş. îl întreabă încruntat pe un copil de clasa a V-a: “Câte găle i ai făcut tu, puştiule, de diminea ă până acum?” “Cinci găle i, iar norma este de zece găle i. Aşa ne-a spus tovarăşul diriginte”, a răspuns copilul. “Trebuiau cinsprezece! - i-a dat el răspunsul - Cine-i dirigintele, dumneata?” - mi s-a adresat secretarul mie. “Da, eu le-am spus numărul găle ilor - 8 pentru elevii mici, 12 pentru cei mari. 15-20 găle i este norma pentru studen i. Şi vă rog să privi i de la ce distan ă cară copiii găle ile până la benă. Eu nu pot să le cer mai mult la copiii ăştia mici şi slăbu i”. “Cine-i proful ăsta de-mi răspunde aşa obraznic?” l-a întrebat I.T.Ş. pe primarul Dumitru Puişor. “Este profesorul care l-a pictat pe Eminescu pe Casa de cultură”. Ştefănescu a făcut un gest de mirare şi a plecat fără să salute pe nimeni. Dacă nu era revolu ia, Nicu Ceauşescu, care voia să-l debarce pe taică-su şi să-i ia locul, numindu-l pe bătrân într-o func ie moartă (de secretar general onorific al p.c.r.), Tr. Ştefănescu era propus de Nicu ca vice-prim ministru sau chiar premier în fruntea ării condusă de el, căci fiul dictatorului plănuise cu maică-sa o “lovitură familială de stat”, pentru a deveni el preşedinte. Dar nu i-a mers. La Revolu ie însă, Ştefănescu nu mai ştia unde să se ascundă de frică. În ziua de luni, 18 decembrie 2006, în prezentarea Raportului Comisiei Preziden iale de “Analiza dictaturii comuniste din România” (în aşa-numitul “Raport Tismăneanu”), care condamna cu vehemen ă comunismul, citit în sesiunea Parlamentului de preşedintele Băsescu, Ion Traian Ştefănescu era printre primii cita i pe lista neagră a foştilor mari lideri comunişti, învinui i de crimele din România, dar lui pu in îi mai pasă, fiindcă el şi-a păstrat titlul vechi de profesor universitar, func ionând acum la Academia de Ştiin e Economice, specializat în probleme de drepturile muncii şi ale muncitorilor, fiindcă tare mult îl doare grija fa ă de dragii lui muncitori... Cine-l cunoaşte spune că foloseşte acelaşi vocabular moştenit din trecut. Şi, totuşi, trebuie să men ionez aici şi o faptă bună a lui Tr. Ştefănescu care l-a ajutat pe un prieten de-al meu, scriitorul
187

Nicolae Mihai, să-şi publice un excelent roman respins de toate editurile, pe criterii politice. O tulburare mult mai mare decât cea din sala Clubului, s-a produs în ziua de 14 noiembrie 1981, pe la orele 11 diminea a. În acea zi, to i muncitorii de la Întreprinderea de Foraj şi Lucrări Geologice Speciale (IFLGS) din Scăieni, actualul FORADEX, s-au revoltat spontan şi, uni i, au declarat grevă generală (grevele, se ştie, erau strict interzise pe vremea aceea, fiind socotite crime politice). Mai întâi greviştii s-au strâns în curtea fabricii. Apoi to i muncitorii din uzină, ca la o comandă, au ieşit pe poarta întreprinderii şi au pornit hotărâ i în mare grup pe străzi, strigând curajoşi: “Vrem pâi-ne! Vrem pâi-ne!” Era, de fapt, şi o lozincă mascată de protest, împotriva politicii de opresiune, dar ei ştiau că punând accentul pe lipsa de pâine, protestul lor nu va fi interpretat neapărat ca o mişcare politică, deşi mişcarea avea evidente conota ii politice. De câteva zile, nu se mai găsea aproape deloc pâine pe pia ă şi nu s-a mai adus pâine nici la chioşcul din incinta fabricii. Coloana mare de vreo 270 de muncitori, s-a îndreptat mărşăluind vreo 3 km cu dârzenie, pe şoseaua PloieştiVăleni, apoi pe str. Petroliştilor, scandând cererea lor neîncetat, până ce au ajuns în centrul oraşului, în fa a primăriei. Grupului, format ini ial numai din demonstran ii grevişti, li s-au alăturat numeroşi trecători şi angaja i ai societă ilor din împrejurimi. În final, se adunaseră cca. 1000 de demonstran i. Cu to ii erau foarte decişi să ajungă la primăria oraşului. Informatorii din cadrul primăriei l-au anun at pe primarul Silviu Ciungradi ce avalanşă mare se apropie şi neştiind pe ce traseu au luat-o greviştii, primarul s-a urcat grăbit în maşină, hotărât să plece la Ploieşti pe şoseaua na ională. Pe drum, însă, ghinion! El a dat chiar de masa compactă a demonstran ilor. Maşina i-a fost oprită şi luată pe sus de muncitori. Primarul a ieşit din ea afară. Greviştii nu numai că l-au întors din drum, ci, după ce fugarul a primit câteva ghionturi anonime, a fost pus în fruntea coloanei, fiind obligat să strige alături de demonstran i “Vrem pâine!”, pe tot traseul, până în dreptul primăriei. Ajunşi acolo, a avut loc un consiliu la care au participat primarul, consilierii şi reprezentantul greviştilor, Sandu Stelian. Ca temă de discu ie a fost cauza care a declanşat această grevă. La fel era să pă ească şi plutonierul de mili ie Cremeneanu, care era responsabil pe această zonă, dar el a fost mai norocos, deoarece a putut fugi cu maşina. Între timp, a apărut acolo intempestiv şi... Ion Traian Ştefănescu, împreună cu colonelul Pescaru, şeful adjunct al securită ii din Prahova, cu care începuse să se ciondănească, fiecare pretinzând că reprezintă cuvântul partidului şi că ştie ce decizie să ia. La un moment dat, Pescaru i-a replicat lui Ştefănescu: „Tu să taci, fiindcă noi ştim ce avem de făcut !” Nu ştim cine îi anun ase, căci vestea ajunsese până la Ceauşescu, iar Ştefănescu fusese trimis cu porunca să restabilească imediat ordinea. Cu Pescaru sosiseră o mul ime de al i securişti, în civil, înarma i, care înconjuraseră clădirea primăriei şi pe to i greviştii, decişi să intervină cu for a dacă va fi nevoie. Întregul Inspectorat M. I. de la Ploieşti intrase în alertă şi camioanele cu mili ieni şi securişti erau pregătite să meargă la Boldeşti-Scăieni pentru interven ie. Aşteptau doar un semnal să pornească, dacă va fi nevoie. Delegatul greviştilor, Sandu Stelian a explicat limpede că trebuie să li se acorde mai multă aten ie muncitorilor şi să li se aducă pâine, ca să poată munci.
188

Ştefănescu a telefonat pe loc la Bucureşti şi a primit răspunsul că, pentru a nu agrava situa ia, cererea muncitorilor va trebui pe deplin împlinită. Aşa le-a răspuns şi el primarului şi lui Sandu Stelian. Acesta a ieşit afară, s-a urcat pe o pubelă metalică de gunoi şi s-a adresat colegilor săi, strigându-le că problema a fost rezolvată iar cererea le va fi, în următoarele ore, îndeplinită, rugându-şi colegii să se întoarcă la uzină. Oamenii s-au întors potoli i, mergând agale la locurile de muncă, însă nu au început lucrul până nu au sosit maşinile cu pâine, mezeluri şi carne. Într-adevăr, au venit atunci câteva maşini supraîncărcate şi au descărcat la IFLGS pâinea cea mai bună, pachete întregi de mezeluri şi carne de cea mai bună calitate, chiar mai multă marfă decât puteau cumpăra muncitorii. Concluzia: deci, iată că se putea! De atunci, IFLGS era prima întreprindere din oraş unde se aducea totdeauna marfă, înaintea altor puncte de desfacere. Din păcate, Sandu Stelian a fost ore întregi anchetat la sediul securită ii din Ploieşti, iar dacă nu a fost arestat se datorează faptului că pentru el a intervenit Gheorghe Deliu, vărul său şi ministrul metalurgiei din acea perioadă. Greva a fost, aşadar, o reuşită deplină şi a demonstrat nu numai faptul că “unirea face puterea”, dar şi că regimul comunist se temea serios de furia maselor. Vestea despre greva din Boldeşti-Scăieni şi despre succesul ei s-a răspândit cu repeziciune în toată România, în primul rând, prin posturile de radio occidentale. Evident, succesul ei a încurajat şi pe muncitorii de la Întreprinderea de Autocamioane “Steagul roşu”, de la Braşov, care au ales, nu întâmplător, exact aceeaşi zi - 14 noiembrie 1987. Ea a început la acele uzine în seara zilei de 14 noiembrie, la schimbul al III-a, şi a continuat toată noaptea, când schimbul nu a lucrat deloc, iar diminea a, pe 15 noiembrie, la fel ca la Boldeşti-Scăieni, şi tot pe la orele 11, sutele de muncitori au ieşit în stradă îndreptându-se spre primărie şi spre sediul partidului, strigând lozinci anticomuniste. Uzina fiind mai mare, se în elege că şi numărul demonstran ilor era mult mai mare, dar şi organizarea grevei era mai bună şi cu o listă de mai multe revendicări, predominând nu cele economice ci cele politice. Greva aceea luase, încă de la început, aspectul unei răscoale anticomuniste şi s-a lansat cu ciocniri serioase cu mili ienii şi securiştii, cu devastarea sediului p.c.r., a depozitelor alimentare ale ştabilor (unde s-a văzut ce bunătă i consumau ei), cu ruperea tablourilor lui Ceauşescu şi aruncarea lor pe geam în stradă, deşi revolta s-a terminat cu o mul ime de arestări şi deportări. Cum era de aşteptat, ea a fost înfrântă de masiva interven ie militară securistă, dar a pregătit solid terenul pentru marea revolu ie ce va avea loc peste numai doi ani, când regimul dictatorial a fost aruncat jos de la putere printr-o revolu ie na ională. În lan ul acestor evenimente, muncitorii din oraşul Boldeşti-Scăieni, au aprins prima scânteie, vizibil anticomunistă, fiindcă a fost prima grevă muncitorească din ară, cu o masivă ieşire pe străzi din toată perioada domina iei comuniste. A fost prima treaptă, primul pas revolu ionar spre libertate şi mă mir cum, până la aceste consemnări ale mele, nimeni nu a pus vreodată mână să descrie amănun it această grevă extrem, extrem de importantă în contextul rezisten ei na ionale anticomuniste din România. Nu a fost un fapt comun oarecare, peste care să-l trecem cu uşurin ă şi cu nepăsare la index! Ne-am dovedi nepăsători şi nerecunoscători, am fi demni de condamnat, dacă l-am omite din paginile de istorie ale ării noastre. Până atunci, nu se mai întâmplase aşa ceva în regimul dictatorial din România, chiar dacă mici opriri de la lucru s-au mai
189

produs uneori, ici şi colo, însă acelea au fost numai în interiorul uzinelor. IFLG-esiştii au riscat şi au ieşit vitejeşte în stradă - ini iind o fază nouă, una publică, un pas, într-adevăr, mic, poate nu lipsit de o anumită timiditate, dar care, în viitor, va încuraja enorm, prin reuşita lui, pornirea la luptă cu paşi mai mari şi mai vijelioşi... Acesta este marele merit al grevei de la Scăieni din anul 1981 şi ea va rămâne în istorie! De aceea propun ca în Pia a Petroliştilor din fa a primăriei oraşului să fie pusă o placă comemorativă în care să se specifice greva şi demonstra ia muncitorilor de la IFLGS. Tot pe teritoriul acestei localită i a avut loc şi prima luptă cu arme de foc, nu în mun i, cum luptau partizanii, ci chiar în interiorul localită ii, între trupele securită ii şi o mică gherilă anticomunistă alcătuită de un grup de tineri curajoşi, destul de bine instrui i şi organiza i de un tânăr de 19 ani, Gheorghe C. Nicolae ârlea-Castellano, absolvent al Liceului agricol din Valea Călugărească. Gheorghe Nicolae- ârlea (a nu se confunda cu actualul consilier Gheorghe Nicolae ârlea, o rudă omonimă a lui Castellano) a devenit o figură legendară în Scăieni, prin organizarea a două ac iuni extrem de curajoase, cum nimeni înaintea lui nu a îndrăznit pe susnumitele meleaguri. Să urmărim, pe rând, aceste importante şi palpitante evenimente... În toamna anului 1966, Nicu ârlea-Catellano (n. 10.08.1948) bate la poarta vecinului său Ilie Savu (I.D.), un băie el de 16 ani, firav şi brune el, cu care era bun prieten, spunându-i că vrea să discute amândoi ceva important. Atunci Nicu i-a destăinuit un plan secret ce-l avea mai demult în cap, în legătură cu organizarea unei armate de rezisten ă na ională anticomunistă în mun i, cum fuseseră grupurile de partizani anticomunişti formate imediat după ocuparea ării de către ruşi. “N-ai văzut că bestiile comuniste ne-au luat totul: pământul, boi, cai, oi, vaci, toate vitele, obligându-ne să ne înscriem la colhozurile CAP? Nu se poate să-i lăsăm aşa! Eu cred că formând un mic nucleu militar în mun i, mai târziu vom atrage şi armata ării de partea noastră, căci ne vor ajuta cu siguran ă şi occidentalii - şi ne vom elibera de comunişti!” Era un plan pe cât de eroic, pe atât de infantil, aproape imposibil de materializat, dar în care adolescentul Nicu ârlea credea cu toată convingerea şi vom vedea că o parte din planul lui, primele începuturi “logistice”, vor fi, totuşi, pline de succes, ceea ce îl va stimula şi mai mult să le continue. În plus, Nicu avea o carismă a lui aparte şi o mare putere de convingere. Era un excelent organizator, iar Iliu ă îl asculta încântat, cu gura căscată, fiindcă totul semăna cu un palpitant scenariu din filmele americane de aventuri (ulterior ei îşi aleseseră chiar şi nişte nume conspirative, inspirate din aceste filme, Nicu zicându-şi “Sfântul”, Iliu ă “Fantomas”). Planurile strategice erau gata. Trebuia găsi i restul luptătorilor... “Mai întâi am încercat cu prietenul nostru, Ticu ă Lucian (Manghini ă) (19 ani), să-l atrag în această treabă”, îl încuraja ârlea pe Ilie. “Deşi lui îi plăcea propunerea mea şi era întru totul de acord cu mine, mai târziu însă mi-a mărturisit că nu are curajul să se angajeze la aşa treabă dificilă şi riscantă. Cine nu riscă nu câştigă, iam răspuns eu. Lucian mi-a urat succes şi s-a exprimat că mai indicat ai fi tu decât el... Şi, iată, de aceea am venit acum la tine...” Iliu ă, i-a mul umit pentru încredere, i-a jurat că va fi fidel viitorului grup de luptători şi a acceptat bucuros să-l ajute în acest măre plan secret, care l-ar fi inspirat pe romancierul Constantin Chiri ă să mai scrie un roman pentru tineret, tot aşa de bun ca şi “Cireşarii”.

190

Amândoi au căutat, în continuare, al i alia i ai “Armatei Prahovene de Luptă Contra Comunismului”. Şi i-au găsit. Ei erau: Nicolae Gheorghe, zis Baronul (n. 8.12.1952), vărul lui Nicu (15 ani), Gheorghe Constantin, zis Puişor (n. 17.08.1951), fratele lui Nicu (16 ani) şi Urzică Vasile (1950-2005), care pe atunci avea 17 ani şi jumătate. “Sfântul”, comandantul lor, le-a cerut să jure că vor lupta până la victoria finală şi că nu vor trăda. Planul mai avea şi o altă variantă, în cazul că lupta gherilieră ar fi prematură, grupul va încerca să pună în aplicare un atac de răpire - şi anume băie ii să pândească elicopterul care stropea viile de la IAS, să pătrundă în el şi să-l oblige pe pilot să-i transporte peste hotare, revenind de acolo paraşuta i pentru a organiza grupe anticomuniste de partizani în mun i. Dar şi pentru acest plan era nevoie de arme. Aceasta era o primă necesitate. De aceea “Sfântul” a început instruirea grupului, explicându-le tuturor că îi aşteaptă o misiune grea, dar foarte importantă pentru întreaga ară care, cu siguran ă, că li se va alătura şi îi va sus ine, că micul nucleu va deveni cu timpul o armată mare şi puternică şi că planul este fără riscuri... Cea mai fezabilă variantă nu mai părea aceea cu elicopterul, ci varianta cu urgen a forma iunii de partizani. Ca atare, ei vor trebui să se retragă înarma i în mun i, cam prin locurile pe unde luptaseră înainte partizanii anticomunişti. În vederea acestui lucru, vor fi necesare următoarele: procurarea de arme, de corturi, de rucsacuri, de telefoane fără fir pentru comunicare la distan ă, de conserve alimentare, de îmbrăcăminte de munte şi îmbrăcăminte groasă de iarnă, de pături, medicamente, cutii medicale cu componente de prim-ajutor şi, mai cu seamă, de bani, de cât mai mul i bani. O bună parte din acea recuzită fusese deja procurată. Chiar şi o sumă bună de bani. Necesitatea cea mai urgentă erau însă armele. De unde arme? Nicu ârlea juca fotbal în echipa de juniori a “Petrolului” din Ploieşti şi i-a explicat lui Ilie că el cunoştea perfect sălile stadionului. I-a mai spus că într-una din săli văzuse, cu câteva zile în urmă, depozitul de arme şi că ştie sigur cum se poate ajunge în depozit, fără mari probleme. Planul era să dea o lovitură în sala de arme a stadionului, şi să ia de acolo câte arme şi muni ii va putea căra fiecare. Zis şi făcut... În martie 1967, au pornit-o amândoi la Ploieşti. Pe la orele 8-9 seara, au ajuns la por ile înalte ale stadionului. Închise. Trebuia escaladate. Le-au escaladat cu bine, deşi aveau în spinare rucsacurile îndesate cu lanterne, pături, cleşti, bomfaiere, mini-răngi, şperacle, şurubelni e ş.a. Nicu cunoştea perfect toate interioarele. Nu a fost o mare problemă for area uşii de la sala cu arme. S-a lucrat cu mănuşi să nu lase urme de amprente... Odată acolo, trebuia alese armele cele mai bune. Au luat din ele 5 puşti mari şi 3 pistoale automate. Alte pistoale nu mai erau. Gloan ele se aflau împachetate în cutii de carton, fiecare cutie con inând 50 de cartuşe. Cutiile ar fi fost incomode la transport, aşa că au fost desfăcute şi toate gloan ele deşertate în rucsacuri. Au luat peste 3000 de gloan e, căci atâtea au încăput în rani ele lor. Puştile au fost învelite în pături şi legate peste umăr cu câteva curele, astfel încât păreau că transportă nişte chitare... Pe la ora unu noaptea erau din nou în stradă, după ce au şters urmele şi au închis uşile la loc, să nu se cunoască imediat sustragerea armelor. Nu au făcut nici câ iva paşi, că le-a ieşit înainte un mili ian şi doi elevi de la şcoala de mili ie. Nicu s-a dus curajos spre ei, i-a

191

prin care. Au repetat apelul de mai multe ori. că au pus mâna pe capătul firului în povestea cu armele furate de la stadion. mamă. tot pe drumuri ocolite.salutat zâmbind şi le-a spus că sunt nişte artişti instrumentişti din alt oraş şi căutau drumul spre Gara de sud. şi-a întrebat băiatul de unde are arma.i face nimeni nimic! Coboară şi vino acasă!” Nimeni nu se mişca. Au dormit câteva ore. să deschidă şi ei focul din mai multe unghiuri. până la pod la Blejoi. Între timp. pe dealul Seciului. Se apropia ziua plecării spre mun i. bucuroşi că au scăpat. a găsit întâmplător pistolul ascuns. Acest lucru a schimbat brusc cursul evenimentelor care s-au precipitat în defavoarea virtualilor partizani. Mama lui Urzică Vasile a constatat că fiul ei lipseşte foarte des de acasă şi de la şcoală. de te predă că nu. în toiul nop ii. mili ienii le-au arătat drumul spre gară. Mili ia din Scăieni avea deja semnalmentele de calibru şi de marcă ale armei şi a anun at Inspectoratul jude ean al M. nebătător la ochi. băie ii făceau exerci ii de tragere la intă. Foarte amabili. astfel încât atacan ii să aibă impresia că luptă cu o armată întreagă şi să nu urce la ei. Băie ii. cu voce mai mult plângând: “Vasile. Tatonarea aceasta a durat ore întregi. Dar este o vorbă: socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg.. înso ite de un câine lup care tot lătra spre direc ia celor ascunşi. toată încărcătura trebuind bine mascată sub un material transportabil oarecare. Spargerea a fost sesizată abia după un mare număr de ore şi dispari ia armelor a declanşat din partea securită ii o deosebită îngrijorare şi o alertă de anvergură. le-au mul umit cu acelaşi zâmbet amabil şi au mers pe drum înainte. dar neexistând urme clare şi nici un fel de amprente. securiştii au folosit un difuzor porta-voce. Chiar aşa s-a întâmplat. apoi au reluat programul de instruire cu grupul “micii armate de eliberare”. au trecut apoi podul şi şi-au continuat calea pe poteca din lunca paralelă cu linia ferată până la Balaca. aproape simultan. Nici un răspuns.. strigau răspicat: “Preda i-vă. au mai sosit întăriri. După aceea. nu s-au putut depista deloc vinova ii. într-o zi. to i securişti încep să urce şi să descarce focuri de avertisment în aer. dar nici maica-sa nu a vrut să i-o înapoieze. până la poalele mun ilor. ci a plecat cu ea şi a predat-o mili iei. S-au început cu disperare cercetările. Atunci au recurs la o altă stratagemă: au pus-o pe mama lui Vasile să strige. cu inimile ticăind. învă ând bine să mânuiască armele.I. în afară de ecourile megafonului. cartuşele şi restul echipamentului urmau a fi cărate cu o căru ă trasă de nişte cai procura i ilegal de Puişor. Vasile nu a vrut să-i spună. Între timp. cu o considerabilă putere de amplificare. Când. s-au retras cu to ii repede pe dealul plin de numeroase tufişuri. iar în cazul că se va trăgea asupra lor. Când băie ii au auzit că pe urma lor s-a trimis un mare număr de securişti. dând însă col ul spre Gara de nord.. au mers grijulii. Antrenamentul a durat cca. două luni. târziu noaptea. numai pe lângă linia ferată şi prin locuri unde să nu întâlnească oameni. La un semnal. Au trecut de bariera de lângă rafinăria Vega şi au mers pe jos. căutând ceva prin casă.. crezând că în felul acesta îi face un mare bine băiatului. Pe la 3-4 diminea a erau la casele lor din Scăieni. foarte mul umi i de reuşita perfectă a ac iunii lor. Armele. fiindcă sunte i înconjura i de mul i trăgători înarma i şi nu deschide i focul! Nu ave i scăpare! Preda i-vă!”. îndreptându-l în toate punctele cardinale. ci ascunşi la distan ă mai mare unul de altul. mămico. în elegându-se între ei să nu stea grămadă. haide. Când s-a 192 . Înainte de a deschide focul. fiindcă s-a întâmplat ceva neprevăzut. până au ajuns acasă.

aceştia s-au întors foarte furioşi şi to i au început să mitralieze numai cu focuri automate. Imediat. Nici unul din ei nu fusese rănit. văzând cum stă treaba. fiindcă părin ii acuza ilor le-au pus ca apărători pe cei mai buni avoca i. Un ofi er a strigat: “Prinde i-i vii sau mor i!” Era o hărmălaie de nedescris. au început şi ei să tragă numeroase focuri din toate păr ile. Planul măre al tinerilor partizani. Securistul a fost rănit şi a început să se vaiete. Totuşi. care au subliniat caracterul de aventură ludică a evenimentelor de pe deal. după ce deschideau focul. fiind minori. Ceilal i. la început. Nu după mult timp. După ce ofi erul rănit a fost transportat de colegii lui la vale.un an şi trei luni. iar ceilal i numai un an. Ancheta de la securitate a durat două săptămâni. “de eliberarea patriei de sub jugul comunist”. sentin a a fost închisoare între un an şi trei ani. care semăna cu o scenă de atac din cel de al doilea război mondial. fiindcă se ascunsese pe lângă Parcul Petrolier 803. Colegii lui s-au oprit din tragere şi au venit să-l salveze pe rănit. Rafalele armei automate începuseră să şuiere foarte aproape de ârlea. lupta era inegală. Mai târziu. că acolo sus po i fi împuşcat!” Vasile a ieşit din tufiş cu bra ele ridicate. devenind greu de descifrat. afla i în recrea ie. Au fost condamna i într-un proces politic. Pe moment. Vasile. Drept urmare. acoperite 193 . Câinele lup lătra continuu spre tufişurile băie ilor. semn că se predă. 3 ani şi jumătate. Atunci acesta. cărora li se cam terminaseră cartuşele. acuzându-i că sunt criminali şi ucigaşi. Securiştii. a eşuat în mod lamentabil aici. perioada de deten ie nu a fost uşoară. Evident. mass-media din occident a condamnat cu asprime regimul lui Ceauşescu care condamnă copiii la moarte în procese politice. în care s-a cerut pedeapsa cu moartea pentru Nicolae Gheorghe ârlea. Tot drumul. Paturile din celulă erau din ciment. Pe Iliu ă l-au găsit mai greu. Bătălia a durat vreo două ore. în care erau implica i nişte minori. Atunci elevii. trăgând cu ea împrăştiat. De aici începe calvarul lor. La securitate stăteau câte doi în celulă (al doilea fiind un fals de inut care îi tot trăgea de limbă pe condamna i). să nu vadă pe unde merg. au făcut la fel. de data aceasta un ofi er. După un timp. fiindcă băie ii. pe care îl vedea bine. aşa cum îi instruise “Sfântul”. fratele sau. iar partizanii amatori. procesul s-a reluat şi s-a rejudecat la Tribunalul jude ului Prahova. precum s-au în eles. ca să-l potolească pe trăgătorul cu armă automată.apropiat prea mult de băie i. Ca şi când nu ar fi fost de ajuns. s-au speriat şi au repliat. folosind o armă SKS. şi aceasta tocmai când România începuse să se mai reabiliteze oarecum în fa a occidentului. i-au văzut pe securişti şi pe mili ieni cum îi urcă pe luptători într-o dubă care a demarat rapid cu ei spre Ploieşti. un fel de grenade. Judecata a durat peste şase luni. strigând după ajutor. de data aceasta ca un proces de drept comun. iar pentru ceilal i. Erau muta i de la subsol la etaj cu şuturi în spate şi cu cătuşe la mâini. Apoi din nou s-a auzit prin difuzor vocea plângând a mamei lui Urzică: “Aoleu. căci nu avea răni prea grave. La ochi li se puneau ochelari de tablă. aceştia. Ilie . Puişor. tinerii au fost bătu i. nu au fost bătu i. încât focurile băie ilor nici nu se mai auzeau. a intit în el şi a tras. care făceau să răsune văile ca nişte canonade de tunuri. zi de zi. securiştii au folosit şi nişte detonan i fumigeni. au realizat că nu se pot bate cu nişte profesionişti care erau numeroşi şi foarte bine dota i cu SKS-uri automate. au pornit iarăşi la deal. s-a aflat că ofi erul nu a murit. fiindcă au omorât pe un ofi er de securitate. Vasile mamă! Mai trăieşti? Vino jos. îşi schimbau imediat locul. sentin ele s-au îndulcit mult: Nicu ârlea a primit 8 ani. ci au fost aduşi la sediul mili iei aflat vizavi de şcoală.

iar după Revolu ie. (. 13 Jilava. Nu aveam însă nici o legătură cu această tentativă de highjacking decât dovada că securiştii m-au găsit pe lista alcătuită de acuza i. Gala i. iar securitatea înăbuşea totul încă din nucleu. fiind ca un bulgăre mic de zăpadă. deşi semnase o declara ie prin care se angaja ferm că se va cumin i. motiv pentru care am publicat despre el mai multe articole în presa americană şi în cea din Românie. între 1902-1918) care a primit numeroase decora ii pentru că a făcut tot frontul 1937-1945. Veceul se afla în celulă. Tinere ea din ei însă i-a făcut să reziste cu bine tuturor încercărilor. Ea ar fi dat aripi nemul umirilor generale ale popula iei. Văcăreşti. ca Nicu ârlea. între vârsta de 19 şi 23 de ani. am fost şi eu anchetat la sediul securită ii din Ploieşti. (. care. din însemnările acestui erou pe care îl cunosc de pe când era copil: “. consemnat acolo în calitate de traducător. din 27 mai 1998... după ce a scăpat din deten ie. Constantin. acestor tineri li s-a schimbat brusc statutul: din “mari bandi i. finalizată... Grigore Ion. am să citez câteva fragmente din articolul: “Nicolae Gheorghe ârlea . pentru că tot nu credeau că nişte copii pot fi atât de bine organiza i.Ascultam şi urmăream în fiecare zi tot ce se întâmpla în jur. trece i Prutul !”.un erou care a băgat spaima în comunişti”. după ce tinerii au fost prinşi (unii din ei erau copii. Chilia şi Periprava.. unde le fusesem profesor).. bănuit că sunt probabil unul din organizatorii grupului respectiv. ârlea trecuse prin următoarele închisori: Ploieşti. luptători pentru libertate”. a început o nouă campanie de luptă anticomunistă. iar tatăl lui Nicu ârlea Castellano este sergentul Gheorghe N. fiind lângă mareşalul Ion Antonescu când acesta a dat ordin: „Români. începând să se rostogolească. foşti elevi de-ai mei de la şcoala Scăieni.. Puiu. iar mesele erau foarte sărace şi insuficiente.ârlea Castellano. şi declanşată cât mai curând. Trebuie spus că atitudinea revolu ionară şi curajoasă de răzvrătit contra nedreptă ii îşi are originea în familie. A 194 . Pu ini români au gustat din “dulcea a” bătăilor securiste la o vârsta atât de tânără. în continuare. Personal. “În 1967 Nicolae Gheorghe ârlea a fost condamnat la temni ă grea. Bucureşti.. Interesant este că Gheorghe Nicolae.cu o saltea sub ire. cu mai mari izbânzi pentru el şi cu mai puternice lovituri date comunismului. criminali trădători şi mari duşmani ai poporului şi ai orânduirii socialiste”. deşi ştia bine că este urmărit pas cu pas. dacă nu chiar şeful lor din umbră. Poarta Albă. Anchetatorii securişti m-au pus să dau mai multe declara ii despre participarea mea la acel grup şi mă vor ancheta de mai multe ori. fără ca urmăritorii lui să-l mai poată înfrânge. Întorsăturile vie ii sunt uneori ciudate. Străbunicul său. fiul primarului din Scăieni Gheorghe Ni ă (primar 16 ani. vorbeam cu mama şi cu fratele meu. acum mai maturizat şi cu o fermă experien ă de luptător neînfricat.) Voi cita.) Singura cale accesibilă era o ac iune individuală.. de data aceasta. afirmând că cineva trebuie să se ridice. În încheiere.. Dar organizatorul principal fusese tot curajosul Nicu ârlea şi nu eu. să facă ceva împotriva dictaturii! Dar cine? Şi cum? Prin revoltă în masă nu se putea.) Pe parcursul a cinci ani. Deva. devine avalanşă. să protesteze. Nicu ârlea. au devenit “mari eroi. T. pe risc propriu. este faimosul „erou de la Grivi a” (Războiul de independen ă 1877) care a smuls steagul turcesc şi a pus în locul lui steagul românesc pe reduta de la Grivi a. va ieşi întru totul victorios. În a doua campanie anticomunistă. condi iile nu erau coapte.. publicat la rubrica “Dezvăluiri” a ziarului ploieştean “Telegraful de Prahova”. în cazul când elicopterul ar fi ajuns în Vest. Fortul nr. (.. lăuda i de to i.

Pe blocuri şi în balcoane. îndeosebi în rândul intelectualilor. pe suprafa a manifestului. care păzeau să nu se întâmple ceva. al localită ii Scăieni. la Ploieşti. În diagonală. acasă.şi era semnat “Armata Republicană Prahoveană”. Cealaltă jumătate a manifestelor a fost răspândită personal de autorul lor. precum şi în diferite trenuri. privind înfricoşat la popula ia care nu-l aclama. pentru apropiata vizită a lui Ceauşescu la Ploieşti. prin toate gările municipiului Ploieşti. care totdeauna se temea de atentate cu bombe. al Ploieştiului. nici măcar să rănească. noi am reuşit!” Îndemnul la rezisten ă trebuia făcut prin manifeste. O parte din ele a fost aruncată de la terasa cofetăriei aflată la ultimul etaj al magazinului “Omnia” din Ploieşti. care trebuia să dovedească prin ceva concret că ara a început să se mişte. dar care bubuiau mai tare decât bombele de avion. Ceauşescu. Bombe artizanale pentru dictator Bombele trecuseră probele de “laborator”. un tânăr de 22 de ani. ar fi făcut stop cardiac auzindu-le. 17 din Ploieşti. Ceauşescu totuşi a venit la Ploieşti. Tot în acele zile. Securitatea se alertase şi intrase în febra nebună a căutărilor. Cu ajutorul lui Dumnezeu. pe care poate numai divinitatea mi-l poate insufla.nişte bombe. al Mălăieştiului. începând cu uşa directorului şi până în fiecare sec ie. făcute în locuri izolate. pe valea Prahovei. A fost un sacrificiu al meu. El a răspândit manifestele prin toată uzina. Auzindu-le. pe Valea Vărbilăului şi pe Dealul Mălăieşti. de către nişte ofi eri de securitate care m-au scos din ore afară de la Şcoala nr. unde locuiam. Le-a lucrat manual. al Prahovei. unde locuia mama. fiind testate pe deal. spre a-mi dicta un text oarecare. dar a fost o vizită pe fugă. al elevilor şi al studen ilor. Nicu ârlea îi pregătise lui Ceauşescu. la Scăieni şi la Mălăieşti. centrul Ploieştiului era strajnic păzit de patrule de securişti şi mili ieni. Nicolae Li oiu. Odată multiplicate. Securitatea intrase în panică şi a început pretutindeni cercetări masive.fost un risc enorm. nici de la cea de la Găvănel. unde era şi sediul partidului. materialul exploziv nu provenea de la Uzina Plopeni. A fost imposibil să fie 195 . apoi alte probe. cu excep ia grupurilor de securişti puşi să urle lozinci la apari ia delega iei. Atunci mi s-au solicitat şi mie trei probe caligrafice şi de amprente. anun ată în august 1981. surpriza surprizelor . manifestele au fost împăr ite în două: cu distribuirea primei jumătă i a fost însărcinat cumnatul lui Nicu ârlea. pe valea Teleajenului. dar. al familiei mele. la Scăieni. Nicu ârlea a cercetat cu aten ie locul unde să le poată amplasa. Se luau probe scrise. bazat pe un mare curaj. stăteau mili ieni înarma i. numită de ploieşteni “Casa Albă”. figura tricolorul românesc. Ilie Câşu. ci un explozibil artizanal. exact în fa a clădirii administrative. fără să găsească pe nimeni. cu declanşări programate prin ceas. din partea ploieştenilor. arătând că dictatorul criminal nu are ce căuta în acest oraş şi nici în alte aşezări ale Prahovei. În ciuda specula iilor. Textul lor suna: “Români! Lupta i prin toate mijloacele posibile pentru răsturnarea dictaturii comuniste! Jos dictatorul Ceauşescu!” . experien e la scară redusă. din apropierea acestor aşezări. Nicu ârlea s-a apucat să elaboreze manifestele. apoi în oraşul Boldeşti-Scăieni. Înainte de a transporta bombele în centrul Ploieştiului. Nicolae Gheorghe adresase o scrisoare către primul secretar al organiza iei de partid a jude ului Prahova. la Plopeni. angajat la Uzina Mecanică Plopeni. amprente. prin care protesta. atât ziua cât şi noaptea. care nu aveau explozibil să ucidă.

aduse acolo şi montate pentru a-l primi “fierbinte” pe Ceauşescu. Riscul era prea mare şi ar fi intrat cu siguran ă în gura lupului. Trebuiau găsite alte momente, eventual după trecerea delega iei preziden iale din august. Pentru detonare s-au ales datele de 12 şi 15 septembrie, în ajunul începerii anului şcolar, când Ploieştiul forfoteşte de elevi şi de studen i. Exploziile, fiind inofensive, erau menite să ac ioneze psihic, să creeze o atmosferă de protest “sonor”. Fuseseră planificate cinci explozii succesive, una la “Casa Albă” (pe o coloană de sus inere, în formă de Y, între unghiul celor două laturi), una în cartierul Nord al Ploieştiului, una în incinta unei librării centrale, una la Procuratură şi una lângă lozinca “Trăiască PCR” de pe acoperişul Cinemascopului. Practic însă nu s-a putut monta decât bomba de la sediul partidului şi cea de la librărie. Ele au fost instalate personal de Nicu ârlea, fiecare fiind înso ită de un ceas programat să le detoneze la ora prânzului. Bubuiturile au fost infernale şi s-au auzit în tot oraşul. Întregul centru a fost zguduit din temelii şi toate geamurile dimprejur s-au spart, dar nimeni nu a fost rănit. “Nici la bombardarea Ploieştiului de către americani nu s-au auzit aşa puternice bubuituri”, spuneau bătrânii. “Tocmai serveam masa, îmi povestea vărul meu care locuia în centrul oraşului, în blocul de lângă sediul partidului. Când s-a auzit bubuitura, farfuria cu ciorbă a săltat în sus pe suprafa a mesei...” Imediat au apărut securiştii, pompierii, mili ienii, armata. “Era ca şi cum s-a răscolit într-un cuib de viespi. Exploziile veniseră după campania cu afişe. Efectul a fost teribil. Pentru scurt timp, magazinele începuseră să se umple cu bunătă i. S-a vorbit foarte mult în presa străină şi la posturile de radio occidentale, iar lumea a căpătat curaj. Pentru exil, a fost un motiv în plus de a ataca şi mai puternic dictatura comunistă”, notează Nicolae Gheorghe în însemnările sale. Încep arestările Prima victimă a fost Manu Gheorghe, un tânăr de 20 de ani, care lucrase înainte la I.U.P.C. Băicoi, bănuit că ar fi furnizat focoasele, şi care atunci era încorporat în Garda Na ională, la U.M. 02546 din Drumul Taberei. El a fost transportat la sediul Securită ii din Calea Rahovei, unde a fost bătut de ministrul Tudor Postelnicu, ajutat de şeful arestului, col. Vasile Vasile. Tribunalul Militar Bucureşti, prin sentin a nr. 33, dosarul 127/1982, îl va condamna pe Manu Gheorghe la 8 ani închisoare, în baza articolului 167, aliniatele I, III şi IV din Codul Penal. Evident, Manu era complet nevinovat, dar va executa 64 de luni în Penitenciarele Rahova şi Aiud. Apoi anchetele sau îndreptat cu repeziciune spre Uzinele Metalurgice Plopeni, întrucât aici era o sec ie specială care producea muni ie. În urma cercetărilor de la Plopeni, în ziua de 20 septembrie 1981, a fost ridicat Nicolae Li oiu, cumnatul lui ârlea, care distribuise afişele în toată uzina, şi a fost bătut la sediul Securită ii din Ploieşti de maiorul Ion Traşcu, avansat ulterior la gradul de colonel. Şeful securită ii din Ploieşti era col. Dumitru Popa, care mă va ancheta mai târziu şi pe mine. Tânărul Li oiu (22 de ani) a fost condamnat la 20 de ani deten ie şi a stat după gratii 87 de luni, trecând prin închisorile din Prahova, Aiud şi Jilava. ârlea dispare la timp, dar Li oiu nu a mai putut scăpa de arestare. Doi binevoitori s-au oferit să-l ajute pe Nicu ârlea să fie scos din zona de urmărire, ducându-l într-o noapte la Constan a. Cei doi erau Costel Lucian şi Costel Liviu Ionescu, tatăl şi fiu. Numai pentru simpla încercare de a-l ajuta pe cel urmărit, tatăl şi fiul vor fi aresta i de Securitate, acuza i de gravă complicitate şi condamna i de TMB, în ziua de 14 aprilie 1982, primul la 5 ani închisoare, iar fiul la 20 de ani închisoare. Tatăl a
196

executat 16 luni, iar sentin a dată fiului nu s-a mai aplicat. Pus provizoriu în libertate, pentru a fi capcană de prindere a altor implica i, Costel Liviu Ionescu se întâlneşte în secret cu Nicu ârlea şi, întrucât asupra lor plana pericolul arestării, ambii se decid să părăsească de urgen ă ara, mai ales că autorul bombelor de la Ploieşti fusese deja declarat “inamicul public nr. 1%, căutat febril de securişti şi mili ieni în toată ara, pe toate drumurile, fotografiile lui, fa ă-profil, fiind distribuite pretutindeni. Drumul exilului Cu mare pruden ă, ei ajung până la Drobeta Turnu Severin. Au reuşit apoi să treacă în Iugoslavia, de unde sârbii i-au transportat până la grani a cu Italia, sfătuindu-i să înainteze cel pu in 20 km pe teritoriul acestei ări, apoi să se predea poli iei, ceea ce au şi făcut. La Udine, poli ia i-a înregistrat şi i-a trimis la Roma. Poli ia romană i-a transferat în lagărul de refugia i de la Latina, unde au ajuns pe 21 octombrie 1981. Fiind sigur de acordul azilului, Nicu ârlea s-a grăbit să sune pe cei de acasă şi să le spună unde se află. În mod ironic, urmăritul i-a felicitat pe securişti pentru nereuşita de a-l prinde... Imediat, punctele de pază de la Scăieni şi Mălăieşti ale Securită ii sunt retrase şi urmărirea tinerilor pe teritoriul României încetează. Dar, din acel moment, se declanşează războiul diplomatic între Bucureşti şi Roma. Ceauşescu intervine personal pe lângă guvernul italian, ca tinerii fugari să fie imediat extrăda i, fiind nişte... “ucigaşi de rând şi criminali periculoşi”. El încearcă şi prin Interpol să-i scoată din Italia, dar nu reuşeşte. Atunci îl trimite pe Ştefan Andrei, ministrul de externe, la Roma, să insiste pentru extrădare, sub motivul că italienii apără nişte criminali sângeroşi. De fapt, Nicu ârlea fusese deja condamnat la moarte, în contumacie, de TMB şi, odată adus în ară, ar fi fost executat. Spre a-i oferi o oarecare satisfac ie ministrului de externe de atunci, Nicu ârlea şi Costel Liviu Ionescu sunt, pentru 24 de ore, puşi sub stare de arest şi cerceta i mai amănun it de italieni, dar anchetatorii se lămuresc că au de a face cu refugia i politici autentici şi nicidecum cu criminali de drept comun, refuzând categoric extrădarea lor. Îi eliberează cu condi ia să se prezinte zilnic la Poli ie. În apărarea celor doi fugari au intervenit de urgen ă câ iva reprezentan i ai exilului românesc. Imediat, Costel Liviu Ionescu părăseşte Italia, stabilindu-se în Fran a, iar Nicu ârlea primeşte viza de intrare în America în ziua de 18 februarie 1982. El este scos din lagăr şi trimis la o familie de italieni, capul familiei fiind de profesie detectiv. În ziua de 11 mai 1982, sponsorizat de Biserica Catolică, Nicu ârlea pleacă din Roma cu un avion al Companiei americane TWA şi aterizează la New York, unde stă o lună. Din ofertele făcute de statul american, preferă Dakota de Nord, oraşul Bismark. În America, Nicolae Gheorghe ârlea va continua lupta împotriva comunismului, având legături permanente cu mari personalită i ale exilului, cu posturile de radio anticomuniste, cu presa liberă de aici, căreia îi oferă informa ii detaliate despre rezisten a na ională din patria lăsată în urmă. Devine membru al Uniunii Mondiale a Românilor. Revista “ ara şi Exilul” publică un articol despre bombele de la Ploieşti; la fel ziarul “Micro Magazin”, din New York. Noul venit scrie articole la “Stindardul” din Germania, la “Cuvântul românesc” din Canada; se oferă voluntar în campania de alegere a preşedintelui Ronald Reagan, de la care primeşte mul umiri personale. La Bismark îşi realizează unul din visurile sale, urmând o şcoală de pilotaj. În 1987 părăseşte Bismark-ul, venind în Richmond, Virginia. Apoi urmează cursurile a două şcoli
197

de detectivi, ambele în Washington D.C. În timpul Revolu iei din 1989 din România, a manifestat în fa a Ambasadei române din Washington, alături de părintele Gheorghe Calciu, şi a cerut să lupte ca voluntar pe baricadele anticomuniste. Plecarea în România i-a fost însă refuzată”. Aici se termină citatul din articolul publicat de mine în “Telegraful de Prahova”, precum şi episodul rezisten ei oraşului Boldeşti-Scăieni împotriva comunismului. Dacă fiecare localitate din ară s-ar fi opus dictaturii cum s-au opus cetă enii din această localitate, cu siguran ă că am fi rupt şi mai devreme lan urile asupririi comuniste. La numai câ iva ani după Nicolae Gheorghe ârlea, sim indu-mă zilnic urmărit de Securitatea din Ploieşti, fiind deseori anchetat la sediul ei de pe str. Vasile Lupu nr. 60, apoi chiar otrăvit de agen ii securită ii, am decis să-mi salvez via a şi în ziua de 12 august 1985 am părăsit şi eu ilegal ara, împreună cu so ia. Din Ungaria, falsificând ambele paşapoarte, am trecut în Austria (securitatea şi vameşii maghiari au descoperit falsul pe unul dintre ele - cealaltă falsificare o făcusem perfect - şi ne-au arestat, dar ulterior ne-au eliberat şi ne-au lăsat să trecem). La Viena, primele zile am dormit prin parcuri şi prin gară, apoi ne-am predat poli iei care ne-a internat în lagărul de refugia i de la Traiskirchen, care ne-au inut 21 de zile sub arest, ca suspec i, apoi, constatându-se cine suntem, ne-au detaşat într-o sec ie mai sigură a acelui lagăr, care să ne ferească de spionii şi atacan ii comunişti români ce forfoteau pe lângă lagăr căutând să-i lichideze pe cei nota i pe listele lor. Această sec ie specială se afla ascunsă în oraşul de munte Gloggnitz, NiederOsterreich, de unde, după aproape un an de zile şi după ce am fost chemat personal de ambasadorul american la Viena, am ob inut viza de emigrare în SUA, ca refugia i politici. Cu sponsorizarea vărului meu, prof. dr. George Nicolae şi so ia sa Mariana Lorisa, am venit în SUA, cu compania aviatică PANAM, aterizând la aeroportul “Kennedy” din New York, pe data de 22 aprilie 1985. A doua zi, pe data de 23 aprilie, de la aeroportul “La Guardia”, am decolat spre Chicago unde am ajuns după mai bine de trei ore de zbor. Drumul ne-a fost plătit de Organiza ia Mondială a Bisericilor (The Church World Service). Din Chicago am început demersurile pentru aducerea feti elor noastre, de 10 şi 11 ani, rămase acasă cu bunicul lor, prof. Tănase Bălan. Autorită ile comuniste au refuzat să ni le trimită, iar convorbirile telefonice cu feti ele ne erau întrerupte de fiecare dată de securitate, încă de la primele cuvinte. Când am apelat la unul din vecinii noştri să le comunice copiilor o urgen ă, acesta a răspuns furios: “Ia mai lăsa i-ne în pace, că nu vrem să vă cunoaştem cine sunte i!” şi ne-a închis telefonul. Mai mult decât atât: am fost surprinşi chiar şi de atitudinea unor profesori, foşti colegi de-ai mei de la şcoala Scăieni, unde Codrina şi Ozana erau eleve în clasa a V-a (nu le divulg aici numele acelor dascăli care şi ei aveau copii, spre a nu fi blama i public), deoarece la revederea cu ele ni s-au plâns cât au fost de persecutate şi că, o dată li s-a strigat în fa ă: “copii părăsi i şi lăsa i pe drumuri de părin i trădători şi fugari, care habar nu au de voi!”, obligându-le pe fete să se apere plângând şi să răspundă “cu obrăznicie” că nu este adevărat ce li se spune. Una din ele a fost chiar bătută, încât bunicul lor, prof. Bălan Tănase, fost director al şcolii respective, s-a văzut obligat să vină la şcoală să protesteze şi să le ia apărarea. În final, ele nici nu au mai fost primite la şcoală.

198

Pe de altă parte, securitatea îi ancheta pe prietenii mei de acolo. Spre a ne aduce copiii, am cerut ajutor Crucii Roşii din Austria, Crucii Roşii Americane, organiza iilor interna ionale de protec ia copiilor, dar interven iile lor pe lângă guvernul român nu au fost luate în seamă. Am făcut şi proteste publice în centrul Chicago-ului, însă nici acestea nu ne-au ajutat cu nimic. Ne-am adresat atunci preşedintelui Statelor Unite, Ronald Reagan, arătând că feti ele noastre sunt mici, sunt singure, că bunicul lor este internat în spital şi că nici nu mai au din ce să-şi mai gătească de mâncare, hrană căpătând sporadic, de la unii vecini şi rude, ceea ce era absolut adevărat. Preşedintele american ne-a răspuns, prin so ia sa Nancy Reagan, că vor interveni imediat pentru aducerea lor. Interven ia a fost promptă şi de bun augur, deoarece am primit vestea bună că atât lor, cât şi bunicului lor, li s-a aprobat cererea de reîntregirea familiei. Le-am trimis biletele de avion şi a sosit ziua plecării spre America. Dar securiştii tot securişti diabolici au rămas, căci au recurs la o ultimă răzbunare împotriva mea... Era în ziua de 24 noiembrie 1986, Thanksgiving Day (Ziua mul umirii) şi ne aşteptam feti ele şi bunicul lor la marele aeroport O’Hare din Chicago - o mul ime de peste 40 de persoane, români şi americani, cu multe buchete de flori în mâini, inclusiv reprezentan i ai presei şi televiziunii locale. Cu câteva ore înainte, în timp ce avionul se afla în zbor deasupra Atlanticului, primisem un telefon din România în care aud vocea plângândă a tatălui meu care povestea cum bestiile cu chip de om şi-au bătut joc de el. Mai întâi l-au lăsat să se urce în avion şi tocmai când motoarele porniseră şi aeronava era gata de decolare, un “organ” s-a urcat la bord şi a întrebat cine este domnul Bălan, fiindcă “se găsise ceva în neregulă” şi trebuie să coboare imediat. Codrina şi Ozana au început să plângă şi să ipe: “Nu-l lua i pe bunicu’, nu-l lua i pe bunicu’ !” - o scenă care a mişcat şi intrigat pe to i pasagerii, mul i fiind străini - dar au fost potolite cu vorbe blânde de o stewardesă. Toate asistentele de bord au venit repede la ele să le consoleze, feti ele noastre trecând din clipa aceea sub îngrijirea lor care le-au mai sus inut cât de cât moralul. Totuşi ele au călătorit restul drumului singure şi plângând. După ce avionul decolase cu feti ele noastre, i s-a spus bunicului lor de către securiştii din aeroport că în geamantanul său i se găsise... “corpul delict”: “o carte religioasă interzisă (?!) - romanul “Cămaşa lui Cristos”, de Lloyd C. Douglas, roman celebru, tradus în mai toate limbile lumii, care nu avea absolut nimic subversiv în con inutul lui!! Un motiv mai diabolic, mai stupid, nici că se putuse găsi şi se vedea de la o poştă că era vorba de o răzbunare murdară, de un şantaj criminal făcut nici măcar cu o brumă de inteligen ă. Ajuns acasă, am pus imediat mâna pe telefon şi am sunat la sediul Inspectoratului M.I. din Ploieşti. La şantaj am răspuns prin şantaj... Eram perfect informat că doi dintre liderii securită ii prahovene se urau de moarte din cauza unei func ionare drăgu e de acolo care trăia cu amândoi, căci se certaseră cumplit între ei, cu mâinile pe pistoale. Ca să-i conving că ştiu bine cazul, le-am pronun at numele fiecăruia şi le-am spus că voi divulga acest secret, întâi la Ministerul de Interne, apoi prin radio şi presă - şi asta în cel mai scurt timp - dacă nu i se permite tatălui meu sa ni se alăture. Amenin area a avut efectul trăsnet, fiindcă numai după trei zile bunicul fetelor era cu noi în America. Aici dânsul nu a rămas definitiv, căci după revolu ie s-a întors în ară. Securitatea ne-au mai produs şi alte necazuri (condamnarea noastră la cinci ani închisoare, în contumacie, confiscarea casei, a tuturor bunurilor,
199

perchezi ii la casa din Scăieni etc), dar nici nu-mi mai face plăcerea să mai amintesc de ele şi să insist asupra acestor lucruri urâte şi murdare, pe care numai un regim terorist le putea întreprinde. Iar timpul a trecut repede. Sufleteşte şi materialiceşte, noi ne-am redresat. A trebuit să luăm totul de la început, de la zero... După trei ani de domiciliere în metropola Chicago, din statul Illinois, ne-am mutat în suburbia Wheaton, apoi la vest de Wheaton, la Glen Ellyn, orăşele foarte liniştite, bogate şi splendide, ambele suburbii ale marii metropole. Aici, în liniştitul Glen Ellyn, ne-am cumpărat o casă proprie, situată în frumosul parc-pădure Arboretum, unde locuim şi astăzi şi unde ne-au vizitat o mul ime de prieteni din Boldeşti-Scăieni şi din toată ara. Dumnezeu ne-a ajutat să facem fa ă dificultă ilor inerente începutului şi nu avem cuvinte să-I mul umim.

200

prin titlurile ştiin ifice şi onorifice. Este dreptul lor să creadă altfel. foarte aproape una de alta. care în curând va avea şi ea titlul de doctor în drept. 201 . dar autorul monografiei de fa ă declară limpede că este foarte greu să împace toate opiniile şi să evalueze la centime toate caracterele umane. însă cu ajutorul dumneavoastră. au răsărit şase persoane minunate. unii dintre cititorii căr ii nu vor fi de acord cu includerea unor persoane pe această listă. Toate au crescut. şi destul de mul i au aflat despre fostele ei colege de şcoală generală. (Fireşte. Este vorba de ing. Rodica şi Lidia). Zorelelor. Operele ei artistice vor fi prezentate în lista cetă enilor cu contribu ii de seamă din acest oraş. ambi ie şi hărnicie. dar cumin i şi deosebit de studioase.CAPITOLUL XVII. cât şi prin recunoaşterea lor ca personalită i marcante pe plan na ional sau interna ional. directoarea postului de Televiziune Culturală. faptele cele mai ieşite din comun ar fi cunoscut acest lucru.) În final. nimeni nu este perfect în lumea noastră şi nu pot fi excluse nici impresiile ori informa iile aparent corecte. State-Iliescu Veronica. Bucovului şi str. cred că ar fi men ionat această stradă în cartea lui. Este Strada Păcii. Alexandru Parianu. dintr-un motiv sau altul şi pot veni cu exemple contestatare. au învă at cu pasiune şi astăzi tot mai multă lume vorbeşte numai laudativ despre ele. una dintre ele dovedind un spirit de sacrificiu suprem. din 4-5 case. voi prezenta şi activitatea personalită ilor locale mai în vârstă sau a celor plecate dintre noi şi voi începe această rubrică cu subtitlul: De pe micu a stradă a Păcii din Scăieni au răsărit câteva nume mari În spatele gării Scăieni există o strădu ă care face jonc iunea cu alte două străzi mai mari. surorile Stan. procuroarea Oana Alexandru. al cititorilor. Sunt convins că această listă este incompletă. prin distinsa profesie pe care o au. La urma urmelor. sper ca edi ia a doua a monografiei să-i cuprindă pe to i. prin întreaga lor activitate depusă de-a lungul anilor în slujba acestei comunită i. Dacă editorul care a adunat în “Cartea recordurilor”. Tot pe această stradă stă o reputată specialistă în restaurări de obiecte istorice de artă şi pictori ă de icoane pe sticlă. caracterizate nu numai prin inteligen ă. foarte. parcă mai ieri nişte şcolări e nu numai frumoase. Deocamdată prezint ceea ce mi s-a adus la cunoştin ă. după câteva nominări din această primă categorie. Cam to i românii îndrăgosti i de cultură au auzit despre Zeca Daniela-Buzura. Ele au ajuns acum mândria întregului oraş. veneau când şi când să-l viziteze. cum rareori se poate vedea într-o via ă de om. fiind sigur că înfă işez date a căror realitate este verificabilă. precum şi de vecina lor. etalându-i în prim-plan pe cei pe care îi cunosc personal. dar şi printr-o for ă de muncă creatoare ieşită din comun. la capetele ei: str. Vecinele lui. Persoane de onoare ale oraşului Din oraşul Boldeşti-Scăieni s-au ridicat câteva personalită i care au făcut sau fac în continuare mare onoare localită ii respective. Pe această stradă. astăzi în vârstă de 77 de ani. toate trei absolvente a două facultă i. fosta lor colegă de şcoală. toate trei cu titlul de doctor în ştiin e (Cornelia.

cei din jur. în urma unor inova ii tehnice făcute. după care. a fost aceea de inspector tehnic la Banca Română de Investi ii. la acest subcapitol. un gaz extrem de inflamabil. de pe o singură strădu ă. Într-o zi nefastă. Inginerul a alergat spre el şi la închis. ambele din Ploieşti. deşi primul merit este în mod categoric al acestor fete. ar fi rămas în continuare pe postul de inspector tehnic la bancă. O altă avansare. au rupt-o la fugă. pe fiecare în parte: Inginerul Alexandru Parianu s-a născut la 13 mai 1929 în comuna Castelul. dar până să-l închidă fusese deja stropit cu lichid pe pantaloni şi pe mâini. unde a învă at primele clase primare. A urmat Facultatea de Tehnologia i eiului. pe scurt. cu care mă mândresc împreună cu toate celelalte cadre didactice care le-au educat. Vom vedea că. mai există şi al i foşti elevi ai acestei şcoli. ale rezervoarelor din vecinătate. devenind. din cadrul Institutului de Petrol din Bucureşti. inginerul a fost solicitat la acest nou loc de muncă unde multe instala ii nu func ionau bine şi se lucra cu ele defecte. ardea focul de la cuptorul de la sta ia de polimerizare. a fost repartizat din prima zi de serviciu pe o func ie de răspundere. în lan . ai Şcolii nr. Fiind unul din absolven ii eminen i. din apropierea cuptorului. Când au văzut cum curg ventilele şi că se măreşte jetul. Mai pu in lichid se scurgea din ventilul nr. mai ales în apropiere de flăcări. Să-i prezentăm. în ziua de 15 august 1959. Se ştia ce urma în minutele următoare: o explozie uriaşă a întregii coloane care ar fi antrenat alte explozii catastrofale. pline de tinere e şi în elepciune. Izopetanul era dirijat prin conducte la un catalizator care polimeriza izopetanul în faza întâi de cauciucare (această sta ie se va transfera ulterior la Oneşti). aşa cum există şi foşti elevi. din jude ul Constan a. în 1955. să răsară asemenea personalită i dotate cu un aşa mare har de la Dumnezeu. Dacă inginerul Parianu ar fi ştiut peste ce mare necaz va da acceptând acest transfer. şi al Elenei. la fel de merituoşi. cu câteva minute înainte de ieşirea din tură şi de plecarea acasă. fiind fiul lui Vasile Parianu. în apropiere. 202 . casnică. apoi la Liceul “Sfin ii Petru şi Pavel”. Şi to i aceşti distinşi colocatari ai străzii au fost elevi ai şcolii din Scăieni. dar chiar acesta era cel mai periculos punct detonant. Această întreprindere se afla locată în zona Blocurilor Nord de la Ploieşti. Între anii 1940-1944.. Cel mai mult lichid se scurgea dintr-o coloană principală şi jeturile lui erau împrăştiate cu putere în toate păr ile.. dintre care cinci sunt fostele mele eleve. când dânsul făcea o verificare de rutină. a continuat studiile la Liceul comercial “Spiru Haret”. Şi de data aceasta tânărul inginer lucra la un complex de inven ii care reduceau timpul de deparafinarea i eiurilor. inginerul Parianu a fost numit inginer şef la sec ia de Instala ii de deparafinare la aceeaşi rafinărie. a fost avansat ca inginer operator la desalinizarea i eiului din cadrul Rafinăriei Teleajen. Întrucât la întreprinderea “Petrochim” din Ploieşti era însă mare nevoie de nişte îmbunătă iri tehnice urgente. muncitor. Cel mai mult curgea ventilul nr. De mic s-a mutat la Scăieni. 1. inginer tehnolog în petrol. venită din partea conducerii centrale de la Bucureşti. Când s-a înfiin at moderna sta ie de deparafinare. din cauză că. Dar e greu să ne cunoaştem viitorul. uitată de to i. ca diriginte de şantier la Blocul de ulei de la Brazi. pe la orele 18. lângă întreprinderea de detergen i DERO. cu excep ia a câ iva. 2. Tocmai când voia să fugă spre ventilul al doilea. 1 din Boldeşti. nişte muncitori îl anun ă alarma i că s-au spart ventilele cu gazul izopetan lichid.deoarece rareori se întâmplă ca dintr-un spa iu atât de mic.

inginerul a citit însă enorm de multă literatură: religie. după câ iva ani. un coleg de serviciu. Chiar aşa ars. artă. Părin ii sufereau şi ei eroic alături de fiul lor. insuportabile. Medicii de la spital l-au trimis să moară acasă. care a avut prezen ă de spirit să-i tragă repede pantalonii. În cei 49 de ani de suferin ă. Până în ultima lor clipă. ştiin ă. Dar trupul lui. mii de vie i s-au aflat atunci în mare pericol fără ca oamenii nici măcar să ştie acest lucru. matematici superioare etc. deşi multe plesneau la cea mai mică mişcare. Sandu a putut să-şi întindă picioarele şi să stea în şezut. rănile începuseră să i se cicatrizeze. dânşii au făcut tot ce au putut să-i aline suferin ele. nepoata sculptorului Ion Iordănescu.naturiste. Acolo. numai în chilo i. în care dizolvau antibiotice etc. l-au ajutat să trăiască” . când l-a văzut în ce hal arată. iar accidentul lui le-a scurtat mult via a. seu topit cu ceară. Cel mai curajos a fost inginerul Sturm. De 49 de ani. Focul i s-a stins. ştiind că tot va muri. Când a putut să mişte pu in mâna stângă. inginerul a cerut căr i să citească. decât numai de câteva ori. la acel spital. s-a speriat şi a fugit .aşa spuneau părin ii lui. Mioara Iordănescu. cum le zicem noi astăzi: albuş de ou. numai cu fa a în sus. din nenorocire.gazele lichide care îl stropiseră pe corp. filosofie.şi dusă a rămas până astăzi. Îl ungeau zi şi noapte cu “leacuri băbeşti” . a cunoscut-o pe cea de a doua so ie a sa. dar şi scurgerea ventilului care se îndrepta spre cuptor. s-a ridicat în pielea goală. şi a mai fugit 30 m să oprească pompa care alimenta izopetanul lichid. Rareori a putut să fie ridicat şi pus cu dificultate într-un cărucior cu roate. de la etajul întâi. ci întreg oraşul. fiindcă Sandu era unicul lor copil. După câ iva ani. ceară de albine topită cu ulei. au trecut câ iva ani buni şi de atunci Alexandru nu a mai putut fi coborât pe scări afară. descoperă un 203 . De când au părăsit strada Păcii şi sau mutat la bloc. Gra ie lui. plină de multă carismă . cu care am fost prieten de-a lungul întregii lui suferin e. A urmat o serie de patru opera ii dificile făcute la spitalul din Azuga de marele medic osteolog Gheorghe Meghea. oprind instala ia de polimerizare. Nu numai toată întreprinderea a fost salvată de la dezastru. s-au aprins şi inginerul Alexandru Parianu a devenit o tor ă vie. Sandu Parianu. iar trupul i-a rămas chircit în pozi ia de stat cu genunchii ridica i. atunci tot cartierul de nord aflat lângă Petrochim a fost salvat. Pensiile mici nu li se ajung nicicum. dar mijloacele lor materiale sunt extrem de modeste. So ia inginerului. Urlând de durere. devenise o rană vie. miere. pe directoarea unei grădini e din Ploieşti. beletristică. însă medicii de la serviciul de salvare nu-i mai dădeau absolut nici o şansă de supravie uire. Ea a fost îngerul lui păzitor şi sufletul de aur care i-a insuflat inginerului dorin a de a supravie ui. În felul acesta explozia nu a mai avut loc. Salvarea a sosit după câteva minute. Suferin a l-a apropiat şi mai mult de Dumnezeu. “Citirea Bibliei şi a rugăciunilor. Poate ar fi avut nevoie de tratament în străinătate. însă avea arsuri de gradele II. Mioara îşi mai plimba so ul cu căruciorul. Durerile şi usturimile îi erau însă cumplite. inginerul-erou stă lungit în pat.a devenit un sfânt. iar dacă nu chiar tot Ploieştiul. Părin ii inginerului au fost distruşi. mai pu in pe fa ă. Zilnic îi făceau băi cu ceaiuri de plante. rareori a putut fi scos afară. De-a lungul acestor ani. a devenit nu numai o persoană extrem de în eleaptă. încât la cumplitele-i răni fizice i s-au mai adăugat şi alte răni sufleteşti. Cine stă de vorbă cu el. la Ploieşti. Ani de-a rândul tânărul acesta a urlat de durere. III şi IV pe toată suprafa a trupului (75%). s-a trântit cu spatele pe iarba şi s-a tăvălit cu flăcările pe el. Bravul inginer făcuse un gest măre de sacrificiu. Cât timp au stat la Scăieni.

se supără şi schimbă vorba.1966). cu mult interes.Nici nu-mi vine să cred că feti a aceea micu ă. care au darul să fascineze atât pe telespectatorul/ascultătorul cel mai exigent. este o romancieră care s-a impus prin lansarea. pe care îl urmăresc deseori şi aici în America pe Internet. Părerea mea este că enormul său sacrificiu trebuia. aceea a interviurilor radiofonice sau de televiziune profund elevate şi deosebit de originale. Dacă îi spui că a fost un erou. “Melonul domnului comisar”. în anul 2000. cu care a debutat în 1993. dăruit de Dumnezeu cu talent şi elocin ă. care îi puneau în eviden ă marele său eroism. Pu ini cunosc istoria aceasta. însă acest lucru l-a cam deranjat. fără să se intimideze de prestan a lor. Este o reală plăcere şi destindere să o urmăreşti pe lectorul universitar dr. Daniela este lector univ. Daniela Zeca-Buzura . oricum. Via a lor. asociat la Catedra de Jurnalism a Universită ii din Bucureşti. (unul dintre ele este impresionantul articol “A merge”. Vechea ei pasiune. a acumulat o experien ă atât de bogată în acest domeniu. Este o poetă de o rară sensibilitate. con ine pagini antologice. necunoscută înainte.. un erou respectat şi iubit de to i. Mioara Parianu. a romanului ei “Îngeri pe carosabil” şi mai este o excelentă memorialistă. Teza de doctorat din anul 2002. până a ajuns în cercurile cele mai rafinate ale elitiştilor români. dar şi studen ilor de la facultă ile de jurnalism. care-mi citea acasă la ea sau la mine din caietul ei de poezii adolescentine. merita din plin să fi fost făcut cunoscut. trecând în revistă principalele genuri ale audio-vizualului. cât şi pe interlocutorul însuşi .11.. am observat că nu s-a bucurat prea mult. etalându-ne o artă nouă. Când a aflat că a devenit unul din eroii romanului meu “Dincolo de curcubeu”. După cele peste 200 de interviuri luate unei diversită i de mari intelectuali din ară. destinată profesioniştilor de televiziune. un filosof autentic şi un om de o bunătate şi modestie rară. cu ochi frumoşi şi cu voce blândă (n. În prezent. cu somită ile culturii contemporane de la noi. pe orice subiect doreşti. Daniela Zeca-Buzura. singurul post serios de TV românesc. “N-a fost nimic excep ional. 204 . membră a Uniunii Scriitorilor şi a Uniunii Ziariştilor din România. Despre dânsul au apărut câteva articole elogioase prin ziarele locale. după cum şi sacrificiul so iei lui. dr.mare în elept. scrisul. 01. Am făcut doar ceea ce trebuia făcut”. a devenit directoarea Televiziunii Culturale Române. A muncit enorm de mult copilul acesta. oricum. de telenovele nesiropoase şi reale. iar eroismul celor doi ar fi trebuit prezentat întregii ări.dar chiar şi pe oamenii cei mai simpli. să fi fost şi mai mult scos în eviden ă. se pare că a trecut din nou pe prim plan. conducând discu iile în stil peripatetic. care te fascinează când te prinzi cu el în discu iile elevate. dovedind aceasta prin volumul ei de versuri “Orfeea”. Iată pentru ce inginerul Alexandru Parianu s-a remarcat ca o personalitate de onoare şi de frumoasă excep ie în oraşul Boldeşti-Scăieni. încât a sim it nevoia să elaboreze primul manual de “Jurnalism de televiziune” din istoria României. răspunde el cu simplitate. Cartea. deşi mi-a mărturisit că romanul i-a plăcut. un simbol al demnită ii şi sacrificiului suprem. a apărut în vara anului 2006 în colec ia “Media” a Editurii Polirom din Bucureşti. este şi va fi totdeauna un subiect de filme. scris de poetul Corneliu Şerban în Flamura Prahovei).

“Convorbiri literare”. cu distinsul ei so . numele: Cornelia Raicea (n. Irina Păcuraru ş. distinc ie acordată. care era şi căru aş în timpul liber (Stan I. Eugenia Vodă. Să nu uităm că Daniela este încă foarte tânără şi că mai are destul de multe de spus. de când scăienara noastră este directoarea sta iei TVR Cultural. precum şi doi flăcăi. lucrătorul de la circula ie cerându-i conducătorului prins în culpă. “Luceafărul”. Când 205 . la fel de inteligen i (Abel şi Daniel). de ce i-ai vândut frumoasa ta casă de la Scăieni. Aş începe însemnările mele despre ea cu o mică istorioară. Când dânsa. unul profesor de sport şi ziarist.. Şoferul gonea cu o viteză mult peste viteza normală şi deodată o maşină a mili iei o ajunge din urmă şi o opreşte. Lucia Hossu-Longin.i revedea locurile copilăriei? Dar poate că. de abia de acum încolo.trei fete frumoase. Pentru emisiunile sale de televiziune. a făcut-o cunoscută prin sutele de emisiuni de autor. După căsătorie. la Ploieşti) este cea mai mare dintre fra ii Stan.. în care profesionişti ai programelor româneşti de televiziune. “Caiete critice”. celălalt un excelent mecanic auto. dar comparativ cu “Jurnalismul” Danielei Zeca-Buzura. fetele şi-au schimbat. cu vocea deosebit de caldă şi explicită. fără să mai treci spre a. şi Cornelia se întorceau amândouă în aceeaşi maşină mică spre Scăieni. o mamă eroină. ea a ridicat mult ştacheta gustului estetic al românilor.Daniela a devenit cunoscută şi prin seria de articole apărute în publica iile “Viitorul Românesc”. de teorii şi concepte pentru realizarea unor emisiuni TV. 4. carnetul. el mi s-a părut sărac în modalită ile de punere în practică a conceptelor clasice şi moderne... m-am bucurat foarte mult.. de teamă ca nu cumva.. “Librăria pe ro i” ori emisiunea “Ceva de citit”. “Ora”. Dar oriunde neam duce. s-au născut cinci copii-minune . venind acasă. la rândul ei. acordat de Uniunea Scriitorilor şi Funda ia “Scrisul Românesc”.. Pe când Cornelia era elevă la liceul “Mihai Viteazul” din Ploieşti. căsătorit cu Elena. precum “Cafeneaua artelor”. Surorile Stan: Din casa modestă a unui muncitor harnic. poate că am să-i pun o întrebare care mă roade: Daniela. m-a vizitat acasă la Scăieni. reuşind să integreze armonios TVRC în simfonia televiziunilor culturale europene. moderatorilor Octavian Paler şi Nicolae Manolescu. Am survolat cu privirea un manual american similar. so ia mea.. care au făcut părin ilor şi localită ii o foarte mare cinste. Când am să o întâlnesc. “Ramuri” etc. astăzi fiecare cu două facultă i şi cu doctorate luate. o să mă răzgândesc şi nu o să-i mai adresez niciodată această întrebare. De atunci eu nu am mai văzut-o decât pe micile ecrane. în urmă cu câ iva ani.. împărtăşesc din experien a lor. Marius Tucă. Oricum. desigur. cu un înalt spirit de sacrificiu). exerci ii utile şi aplica ii. Ion. prin exemple. cât şi prin texte inedite. Mihai Buzura. precum Robert Turcescu. Dorina. Apari ia ei elegantă pe micile ecrane. fiecare am avut motivele noastre personale. prin numeroasele emisiuni de radio pe care le-a realizat. 14 ian. fiul cunoscutului scriitor Augustin Buzura. la acea dată.a. autoarei i-a fost decernat Premiul Na ional de Televiziune pe anul 1997. să nu mă întrebe şi ea: De ce ai părăsit frumoasa ta ară ducându-te peste mări şi ări? La urma urmelor. de pe strada Păcii nr. dar şi prestigiul acestei televiziuni care are ca vedete numai personalită i de primă mână ale vie ii culturale din România. locurile copilăriei nu le vom putea smulge niciodată din sufletul nostru. 1966.

împreună cu colegul ei. având titlul “Cercetări privind reducerea transmisibilită ii vibra iilor de la motor la cabina autocamionului”.” Dar jocul poate fi periculos.” Acuma şi eu. grijile dăscăli ei universitare se împart între familie şi facultate. izvorâtă din modelul viu. fiindcă altminteri î i luam carnetul. primind diploma de inginer specialist în automobile. ca şi mili ianul din România. Grecii antici aveau despre privirile oamenilor un cuvânt: “kalokagathia”. o caracteristică transmisă genetic tuturor fra ilor ei. Numai aşa se explică felul cum aceste fete au răspuns cu acelaşi sacrificiu sacrificiului făcut de părin i. tabele şi date bază pentru MS Office Applications”. De acest lucru putem fi siguri. Nici o barieră nu îi poate rezista. a devenit Senior Lector la Facultatea de Transporturi din cadrul aceleiaşi universită i politehnice şi. şi după aducerea pe lume a două feti e minunate. ing. desigur. Acest lucru nu a împiedicat-o să participe la congresele interna ionale din Europa sau să colaboreze la Buletinul INFO SIAR (Societatea Inginerilor de Automobile din România). Buc. specifice mai ales motoarelor diesel. mi-am pus de câteva ori aceeaşi întrebare: de ce bărba ii când au fete frumoase lângă ei apasă mai tare pe accelerator. destul de dăunătoare ansamblului auto.mili ianul furios dă cu ochii de frumoasa elevă blondă din maşină. A continuat cu masteratul în management. care s-ar traduce în româneşte prin “frumuse e şi bunătate”. de mucenicie. Conducătorul lucrării era prof. Rezultatul a fost excelent. combinată cu unele asperită i restrictive venite din direc ii paterne. Teza de doctorat se baza pe cercetările originale întreprinse de tânăra ingineră în ateliere şi în laborator. chiar dacă. dr. căci la caracterul ei blând trebuie adăugat şi surplusul de inteligen ă şi seriozitate. ceea ce i-a permis să se înscrie la doctorat. Cam aceasta au fost dintotdeauna privirea şi sufletul Corneliei. dintr-o dată mutra lui încruntată i se transformă într-un zâmbet larg. ca semn că dispune şi de restul celorlalte. C. conducătorii auto vor să-şi mărească prestigiul demonstrând bărbătoşi una din agilită ile lor. dorind să concureze pentru func ia de conferen iar iar mai târziu pentru aceea de profesor universitar. Alexia-Teodora şi Anastasia-Ioana. pe care a absolvit-o cu brio. iar răspunsul pe care mi l-am dat ar fi că. drumul ei nu se va opri aici. Cornelia s-a înscris la Facultatea de Transporturi. efortul finalizându-se cu rezultate admirabile. ing. cu to ii educa i într-o cură enie de spiritualitate exemplară. Iulian Raicea. pot fi mult reduse. căci to i sunt un produs exemplar nu atât al unei atmosfere familiale rigide. În urma unor concursuri preten ioase. al mamei. Gheorghe Fră ilă. accelerează totdeauna vitezele. Ia i carnetul înapoi şi mergi cu viteza normală. tentată de dragostea pentru motoarele maşinilor. Ioz. după o stagiatură de asisten ă. demonstrând practic că asemenea trepida ii. după căsătoria cu un campion la tir al României. un cunoscut specialist în domeniu. întrucât a stimulat impulsul voli ional al tuturor copiilor. o carte de 206 . După terminarea liceului. Edit. Printech. inima i se înmoaie şi îi dă şoferului carnetul înapoi spunând: “Ai noroc cu domnişoara asta frumoasă de lângă dumneata.. ci în primul rând al seriozită ii. Însă la ea era mult mai mult. “Documente. 2000. într-un fel de întrecere ambi ioasă la care Cornelia a dat startul. din cadrul Universită ii Politehnice Bucureşti. să publice o serie întreagă de articole de specialitate. care-l intea cam speriată cu privirile ei albastre. într-un asemenea anturaj. precum şi căr i tehnice de mare căutare pentru specialişti: “Combustibili pentru automobile”. Nu ştiu de ce to i şoferii când au fete frumoase lângă ei.

este greu să în elegem cum această fiin ă tentată să devină un spirit universal. lubrican i şi materiale speciale pentru automobile pe care îl predă studen ilor ca director de curs. ing. nu din orgolii. ci din setea nestinsă de a şti şi de a ne fi tuturor de folos. Pentru mul i spiritul universal al lui Leonardo da Vinci s-a dovedit o boală care se ia. 2005. urmează facultatea de Biologie. în final. Germania. 207 . absolvind-o cu teza de licen ă “Iubire şi euharistie” (2002). Între 1994-1995 face masteratul şi devine Master în geologie. Angrenată în atâtea direc ii. urmează Facultatea de istorie şi Filozofie a aceleiaşi universită i. Munchen şi Luebek. Prin concurs. începând încă două facultă i preten ioase. Totdeauna m-am sim it onorat să corespondez cu dânsa prin e-mailuri şi să avem rarissime colocvii când se nimereşte să vizităm amândoi Scăienii de care şi ea şi eu suntem despăr i i pentru mult timp. a lucrat pe postul de cercetător principal gradul 3 la Institutul de Geologie din Bucureşti.computerologie cu elemente introductive şi de bază în MS Word. Rodica Puşte este autoarea a 15 lucrări de specialitate publicate în ară şi străinătate şi a fost invitată să participe la cinci şcoli de vară. contaminând acum şi sexul frumos. Între anii 1989-1984. la aceeaşi facultate clujeană. specialista Cornelia Raicea nu are astâmpăr. filiala Cluj. s-a văzut nevoită să le abandoneze din lipsă de timp: Facultatea de Psihologie din Oradea şi Facultatea de Automatizări şi Calculatoare din cadrul Universită ii Tehnice Cluj-Napoca. la fel ca surorile ei. aflată acum în America. Între 1996. cu so ul ei Adrian. După terminarea şcolii generale din Scăieni. Rodica este una din eroinele romanului meu “Dincolo de curcubeu”. până în prezent. specificită ile lor fizice şi chimice. combustibilii pe care îi descrie şi îi analizează ea în laboratoare aprinzându-i spiritul avid ce se vrea propulsat tot mai sus. PH). dorin a de a coborî ştiin a din cer pe pământ şi de a o stăpâni în totalitate. lucrare unanim apreciată de comisie şi care am dori să fie publicată. Deşi avea două facultă i terminate. pe care le-a urmat în paralel un an (1996-1997). la două ore şi jumătate de zbor cu avionul de la Chicago. Alături de vecinul ei. geolog şi asistent universitar. descriind compozi ia combustibililor. păstrează în sânge. Buc. Se înscrie la doctorat şi ob ine titlul de Doctor în geologie. de la care a cerut concediu fără plată pentru perioada cât va sta în Statele Unite. din cadrul Universită ii Bolyai-Babeş din Cluj-Napoca. pregătind scrierea unor căr i care să abordeze şi o tematică aferentă acestor studii. a studiat la Liceul de chimie nr. Rodica a vrut să mărească numărul lor la patru. În engleză. Capacitatea de a demonstra abilită i profesionale şi-a etalat-o la cursul ei de combustibili. pe care l-a absolvit în 1986. Acest curs se bucură în continuare de mare succes. Rodica Puşte (n. la Ciorani. Alexandru Parianu. dânsa a câştigat 3 granturi şi a avut 11 contracte în care a lucrat. Nedorind să întrerupă tradi ia lansată de sora ei mai mare. la Budapesta. Evident. a publicat lucrarea “A model for theoretical studies of the dynam behavior of truck structures”. a mai făcut o facultate de cibernetică şi a mai urmat încă o Facultate de Teologie interconfesională din cadrul Institutului Teologic Ortodox Bucureşti. apărută în Editura MATRIX. surioara Corneliei şi a Lidiei. 14 IV 1967. 4 din Ploieşti.. între 1998-2002. dar pe care. Geografie şi geologie.

Era un copil inteligent.fenomen ce le-a stimulat pe amândouă . dar s-a dezvoltat foarte normal.Lidia Stan-Ghioltan (n. În urma unei opera ii extrem de dificile şi riscante la care feti a a fost supusă. Buc. Bianca-Amelia. Lidia fiind un model în această privin ă. 1968. cu procese dificile care o solicită peste programul de lucru.este procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti. Lidioara nu s-a lăsat mai prejos până nu a terminat două facultă i. prima . Facultatea de Drept. managerul echipei Petrolul Ploieşti. Deşi afla i departe unii de al ii. A urmat Liceul pedagogic din Ploieşti. 28. Maximilian-Alexandru. unde i-am fost diriginte. 7 aug. făcute la Liceul “Mihai Viteazul” din Ploieşti.cea pe care o de ine şi în prezent . elevă în cl. după care s-a înscris la Universitatea din Bucureşti. Dacă Oana şi-a amânat pu in ob inerea doctoratului în drept. Căsătorită în capitala Ardealului cu ing.1968. ambi ios şi de o cumin enie exemplară. a terminat şcoala generală din Scăieni. Asachi” din Iaşi. iar acest lucru asigură familiei o bună stabilitate financiară. terminat în 1987. dar pentru că era să o piardă. Lidia este inginer-profesor la Colegiul Tehnic Napoca” din Cluj şi apari ia ei la Scăieni este un prilej imens de bucurie pentru bătrânii care. iar acasă o aşteaptă so ul ei. 11. com Ciorani. Lidia.. nu au mai rămas cu nici unul pe acasă.. Doctoratul l-a sus inut anul trecut (2006). a VII-a la Liceul de informatică şi feti a. dar tot la fel de.) este colega de clasă a Lidiei care de mică dorea să ajungă juristă ca mama ei. to i fiind răspândi i în toate punctele cardinale. cealaltă cu profil umanist. unde studiaseră şi surioarele ei.cu un an mai mică decât Rodica. 208 . fiind una din cele mai bune eleve ale şcolii. la Procuratură. aceasta se datorează faptului că.ultima. nu numai pentru motivul că era unicul ei copil. elev în cl. rareori fiind prilejurile când se pot aduna cu to ii împreună. are un program foarte încărcat. Oana Alexandru (n. apoi în 2002 a absolvit Facultatea de Istorie şi Filosofie din cadrul Universită ii Bolyai-Babeş din Cluj-Napoca. Gabriela Rădulescu.12. Ultima func ie .Oana va fi o elevă şi studentă de elită. Conform tradi iei lansată de Cornelia şi continuată de sora ei Rodica. cu care se afla în permanentă întrecere . una cu profil tehnic. condi iile de stare pentru adolescen i şi factorii principali de micro sau macro climat”. Ca şi colega ei de clasă. Oana nu numai că a scăpat. pentru că reuşitele exemplare ale acestei familii binecuvântate se datoresc în primul rând tradi iei familiale şi credin ei de care nici un copil nu s-a dezis. din cinci copii. În anul 1993 a absolvit Facultatea de Textile-Pielărie din cadrul Universită ii Tehnice “Gh. pe care l-a absolvit în 1987. recăpătându-şi puterea de muncă şi voin a de a se depăşi pe sine însăşi. ceea ce îi uneşte pe to i clipă de clipă este marea nădejde şi credin ă pe care întreaga familie şi-a pus-o în Creatorul Suprem. cu o teză din domeniul ingineriei industriale cu aplica ii practice: “Contribu ii privind studiul confortului în corela ie cu parametri îmbrăcămintei. La fel de bună s-a dovedit şi în perioada studiilor medii. Oana este proprietara celei mai mari săli de fitness din Ploieşti. electronist Ghioltan-Stan Sorin Ioan (n. pe care a absolvit-o în 1993 cu note maxime. sora cea mai mică din cele trei surori . Prahova).1969).02. care îşi iubea feti a ca pe ochii din cap. şi cei doi copilaşi. a III-a.

de pe lângă Institutul de Fizică Atomică din Măgurele.. se înscrie la Universitatea Bucureşti. baza i pe experien a lui şi pe faptul că fusese unui dintre cei mai buni studen i ai Universită ii din Ploieşti. în reuniuni cu specialişti din acest domeniu. ca urmare a experien ei ştiin ifice din ară şi străinătate. cuprinzând cercetări foarte avansate. devenind asistent cercetător la NILPRP-Bucureşti (Institutul Na ional de Fizica Laserelor. Gabriel. metode optice de nanostructurare.aşa cum Şcoala din Scăieni se mândreşte cu personalită ile descrise mai sus.L. dr. fizicianul boldeştean este autor/coautor a cca 20 de lucrări ştiin ifice de bază. fizica nitridelor bazate pe microcavită i. Între 2003-2005. pe care a absolvit-o în 1998. cu o teză în fizica materialelor. În prezent accentul este pus mai cu seamă pe creşterea nanostructurii şi pulsurilor de laser ultra-rapide. Ea se află sub ac ionariatul companiei austriece OMV. ruşi. 19 ian. după absolvirea celor opt clase la Şcoala din Boldeşti. ei s-au orientat la inginerul boldeştean Gabriel Năstase. Din 2005 până în prezent este membru al NILPRP cercetând opticile nonlineare. cu numeroase aplica ii în scrierea structurilor fotonice şi ale materialelor semiconductoare. incluzând spectroscopia temporal-rezolvată. a lucrat la INFM . sa înscris la Liceul industrial de la Scăieni. absolut originale. specializat în optică. cu care nu numai părin ii şi foştii lui dascăli se pot mândri. din ianuarie 2007. spectroscopie şi fizica nanostructurilor. cercetând spectroscopia ultra-rapidă a semiconductorilor nanostructura i. în Fizica Materialelor. iar un an mai târziu îşi va sus ine masteratul în ştiin e. Facultatea de Petrol. italieni. Dipartamento di Fisica Paolo Scientifico. directorul PETROM-ului din Ploieşti şi fostul purtător de cuvânt oficial al PETROM-ului. planuri frumoase. Iată că din oraşul Boldeşti-Scăieni se ridică şi un viitor mare savant al microstructurilor atomice. fizica microcavită ilor. sau în colectiv cu al i cercetători români. În 2003 îşi ia doctoratul în Fran a. studii ale nanostructurilor fotonice prin laseri ultrarapizi ş.“Instituto Nazionale per la Fisica della Materia. Marian Zamfirescu are. Moreni) . Întrucât austriecii aveau nevoie de o personalitate competentă. absolvită în anul 1978. doi ani în Italia. cu inginerul fizician Marian Zamfirescu. Plasmei şi Radia iilor). microscopia for ei atomice. între lunile martie 2006-februarie 2008. în 1992. Universita degli studi di Firenze”. 1963) este. pregătită acolo timp de trei ani. Caragiale” din Ploieşti. Inginerul Marian Zamfirescu este autorul unor cercetări vaste şi minu ioase. la Universitatea “Blaise Pascal” din oraşul Clermond Ferrand. pentru post-doctorat. Fizicianul atomist. printre al ii. Parte din ele le-a făcut deja cunoscute prin diferite comunicări ştiin ifice. în Italia. Perioada de studii ştiin ifice este mai îndelungată: şase luni la Strasbourg. Singur. pe facilită ile acestui tip de lasere şi pe nanotehnologie în general. iar de acolo reuşise la examenul de admitere 209 . în domeniul structurilor investigate. 1975. programate pe o perioadă de un an de zile. tratând despre dinamica de recombinare a purtătorilor de sarcină în structurile semiconductoare. ci întreaga comunitate din care tânărul doctor fizician s-a ridicat prin eforturi demne de admirat. japonezi britanici etc. în continuare. laseri. laserii ultrarapizi şi cristalele fotonice. Gabriel Năstase (n.a. După absolvirea Liceului “I. 6 apr. microscopia confocală. companie privatizată în ultimele luni de mandat ale fostului guvern. Şcoala din Boldeşti se mândreşte. prin optimizări şi implementări de tehnici noi. Facultatea de Fizică.Marian Zamfirescu (n. francezi. în domeniul nanostructurilor.

analizând căr ile lăsate în urma sa. într-adevăr. De câteva ori am asistat la orele lor de antrenament şi. Stara Zagora.24 m). alături de profesorul Nae Vălimăreanu.75 de ani de la înfiin are: 1864-1939”. cu mari puteri decizionale. Ini ial. Gabriel Năstase a fost numit într-o func ie mult mai responsabilă. s-a situat printre primii cinci aruncători. 1 Boldeşti-Scăieni. Astăzi feti a lui este printre cele mai bune suli are din ară (54. aceasta l-a repartizat la Schela petroliferă Boldeşti. Lui îi datorăm “Monografia oraşului Câmpina” (1924). şi Alexandru-Dory să devină aruncători şi medalia i. din hârtia lor care este de cea mai bună calitate. de la Şcoala nr. fiind preluată de alte subsec ii. serviciu unde a lucrat până în anul 1980. devenit unul din marii antrenori români la aruncatul cu suli a. Şi. Această ultimă monografie a fost publicată în 1940. ceea ce s-a adeverit. din diplomele câştigate. devenind principala verigă de comunicare dintre marea societate privată şi restul colaboratorilor sau chiar dintre ea şi mass-media. Când această func ie a dispărut. Dumitru Negoi ă este singurul sportiv din oraşul Boldeşti-Scăieni. Dar Dumitru Negoi ă a preferat să-şi decoreze to i pere ii casei cu frumoasele sale diplome. după absolvirea facultă ii. “Monografia comunei Telega” (1926). conchidem că este unul din cercetătorii de bază ai istoriei prahovene. la rândul lui.la Facultatea de petrol şi gaze ploieşteană.el însuşi fost campion na ional la aruncatul suli ei . Japonia ş. deşi 210 . Gabriel a solicitat aprobarea unei oferte de 200 milioane lei vechi necesari pentru ridicarea noului Monument al Eroilor din Pia a Petroliştilor. l-a poreclit “Motor”. cum ar fi cele din Bucureşti. fiind prieten cu maestrul său. Cel care şi-a pus tot sufletul în descoperirea şi antrenarea tânărului Negoi ă ca aruncător de suli ă a fost profesorul său de educa ie fizică Nicolae Vălimăreanu. Din acest an a fost chemat de Societatea Na ională Petrom care l-a recrutat pentru importanta func ie de purtător al ei de cuvânt. Iugoslavia. Iar acest motor a func ionat atât de bine încât. ambii copii fiind antrena i sistematic de tăticul lor. a nutrit ambi ia ca şi cei doi copii ai săi.bineîn eles. pe func ia de şef al for ei de interven ie. şi-ar putea croi câteva costume de haine . Ceea ce ne surprinde este faptul că. “Unitatea geografică şi etnografică a pământului şi poporului românesc” (1925). medaliat cu o medalie de aur. al i viitori mari campioni ai României în acest sport frumos şi vechi de câteva mii de ani. neîndoios. se mândreşte atât cu numele său. ing. Maria-Nicoleta. i-am prezis lui Motor că într-o zi va ajunge un mare campion. Oraşul din care a âşnit şi el spre înăl imi precum suli ele lansate din mâinile lui puternice.a. Petru şi Pavel” din Ploieşti . AL I CETĂ ENI DE ONOARE: Stoica Teodorescu (1887-1973): Profesorul Teodorescu s-a născut în Boldeşti şi. “Monografia liceului “Sf. aceea de director PETROM.care. cât şi cu cei doi copii Negoi ă. ei au mers pe urmele tatălui campion. un mare îndrăgostit de plaiurile acestor locuri. Ceea ce a impresionat pe mul i a fost faptul că Motor. iar Alexandru-Dory. văzând în elevul lui mult dinamism şi multă voin ă. purtând parafele unor mari organiza ii sportive din ară şi din străinătate. Kobe (de aici medalia de aur luată la Universala din Kobe). Propunerea i-a fost aprobată şi suma a ajutat mult la finisarea acestei lucrări. Negoi ă este în mod cert crea ia profesorului Vălimăreanu . În perioada când era purtătorul de cuvânt al susnumitei companii.

C. În prezent. Tatăl său era medic expert în medicina legistă. a absolvit Facultatea de Filosofie a Universită ii Bucureşti (1989) şi s-a format la şcoala de politologie franceză.1 Boldeşti. Ca nou ambasador român în America. profesoară de limba română la şcolile din Boldeşti şi Scăieni.. Bunica sa era cunoscuta învă ătoare Ioana Mocanu de la Şcoala nr. doctor în politologie.. este considerat.C.. după cum eu.Asocia ia Prodemocra ia. locuitor al oraşului Boldeşti-Scăieni. a trăit şi în casa bunicilor de pe strada Podgoriei.. unul din exper ii în domeniul ştiin elor partidelor sau partidologiei. Ca politolog. capitala Statelor Unite. 9 ianuarie 1965 în Ploieşti) este profesor universitar. contra întregii omeniri civilizate.. dacă nu aş încerca o descriere a Boldeştiul şi Scăieniul vremii mele. unde locuia şi mama lui.P. de fapt. Sever Voinescu este jurist si ziarist. Din 1999 este preşedintele celui mai mare ONG . peste 50-100 de ani. Ne-ar fi fost de mare folos la monografia de fa ă. de altfel. În acelaşi timp. fost Coordonator al Programului Guvernamental de Afaceri Externe din cadrul IPP (Institutul Politicilor Publice) din Bucureşti. în care locuieşte când şi când. activează ca profesor universitar la Şcoala Na ională de Ştiin e Politice şi Administrative unde sus ine cursurile de Politică Comparată şi Institu ionalism 211 . considerat unul dintre cei mai buni şi carismatici analişti. este bine cunoscut în calitate de jurnalist la ziarul Cotidianul şi la cel mai prestigios jurnal cultural Dilema Veche. tânărului diplomat Sever Voinescu îi revin câteva misiuni considerate grele. s-a remarcat în presă şi prin multe programe televizate. urmaşii noştri ar şti mai pu in despre aceste localită i. A condus multe seminarii şi şcoli de vară privind modificarea Constitu iei şi a legii partidelor. datorită războiului din golf şi amenin ărilor terorismului islamic care sunt îndreptate deopotrivă atât contra Americii cât şi contra României. dar şi pentru diminuarea rolului lor în ceea ce priveşte ini iativele guvernamentale. Ca analist politic s-a pronun at pentru corectitudinea şi transparen a finan ării partidelor şi a actualului politic. Cristian Pârvulescu (n. lângă Casa Seciu. Este. fiindcă suntem sigur că ar fi scris despre Boldeştii vremii lui lucruri pe care noi nu le cunoaştem. aceasta fiind o cauză a ineficien ei politice. cu localită ile anexe. remarcându-se în România ca una din vocile importante ale societă ii civile şi unul din liderii de opinie din genera ia tânără care cerea independen a de politic şi democratizarea societă ii în primii ani de după Revolu ie. În 1997 s-a retras din practicile juridice interne pentru a deveni consilier în probleme externe de natură europeană pe lângă Secretariatul General al Guvernului Român. date fiind neutralitatea şi spiritul său critic lipsit de angajament politic.boldeştean prin naştere. Cristian este fiul Constan ei Pârvulescu. În copilărie. de asemenea. din Boldeşti. Are o extensivă experien ă în probleme de afaceri guvernamentale. profesorul Teodorescu nu a conceput o monografie despre locul lui natal. de vreme ce are o frumoasă casă în acest oraş. În anul 2000 a debutat în cariera diplomatică externă devenind Prim Consul General al României la Chicago unde l-am întâlnit de câteva ori. ambasadorul României la Washington D. A devenit un frecvent comentator al vie ii sociale şi politice din România. Sever Voinescu. pentru că atât România cât şi Statele Unite trec printr-o perioadă dificilă şi destul de încordată pe plan extern. ziarist şi bun mânuitor al frazei rostită sau scrisă pe româneşte.

El va urma Şcoala elementară (19451949) şi Şcoala Profesională textile (1950-1952) la Buhuşi. În 1968.. Fani Sigler. unde. Bucureşti.au putut afla nenorocirile acestor părin i harnici şi nevinova i. Luceafărul. care era muncitor.Politic. 1990. 1977. Cronica etc. Calm. poezii pentru copii. Personal. din Timişoara. va fi director la Biblioteca Raională din Urziceni. To i iubitorii de poezie din România au apreciat frumoasele lui poeme iar cine ia cunoscut familia . Ne bucurăm că Horia Gane este sănătos şi continuă să scrie. Buc. când se unesc comunele Boldeşti cu Scăieni. după cum merită. am mare încredere că drumul ascensiv al lui Cristian Pârvulescu nu se va opri aici. 212 . dispari ia so iei sale. scriitor. iar editorial cu volumul de versuri Lumină întârziată (1967). antologie de autor. în Transnistria. apoi coregraf pentru dansuri na ionale. muncitor la fabrica “Proletarul” din Bacău etc. Opera: Lumină întârziată. apoi va intra la Facultatea de Limba şi Literatura Română (neterminată) a Universită ii din Bucureşti (1956-1960). Diminea a noului venit. 1986. iar mama. Buc. Buc. poeme. Mimi. Împreună cu al i colegi. redactor la o sta ie de radioficare. la Scăieni). devenind economist. Via a Românească. la care citeşte. devine primul primar al noului oraş.. poeme. Horia Gane . iar din decembrie 2005 este decanul Facultă ii de Ştiin e Politice. S-a stins în ziua de 17 septembrie 2005. pus deoparte. Buc. Plante gânditoare. regretat de întreaga comunitate. 2002. Buc. Între 1954-1956 frecventează cursurile Facultă ii Muncitoreşti din Bucureşti. într-o familie de muncitori. A lucrat la Schela Boldeşti pe postul de şef contabil (director economic). în anul 1936. poetul Nicolae Labiş. calitate în care şi-a dovedit toată destoinicia. Frageda fire. Va colabora la multe reviste literare: România literară. 1981. la Şantierul Naval Olteni a. Melior. Aurică Marinescu: Primul primar al noii localita i s-a născut la Boldeşti în ziua de 3 noiembrie 1930.tata: Samoil Gutman. i-a slăbit mult starea de sănătate. din care s-a transferat la Liceul “Sfin ii Petru şi Pavel” din Ploieşti. Puntea de hârtie.. care au suferit cruzimile unei deportări nedrepte din Bucovina de Nord (Gura Humorului). printre al ii. Cetă enii l-au considerat unul dintre cei mai valoroşi lideri din câ i a avut acest oraş. 1974. la Bibl. Despre dânsul s-a mai scris în această carte. Ateneu. corector la revista Ateneu (1970-74). 1967. publicist de mare sensibilitate (n. Dupa ce a ieşit la pensie. echivalente studiilor liceale. la 10 aprilie 1936. se naşte H. casnică . În 1935. poezii. A studiat Liceul Militar Mânăstrea Dealului.. instructor de brigăzi artistice (1967-68). Aşteptăm să-l întâlnim odată şi în Boldeşti-Scăieni unde i s-ar face o primire festivă. A fost primar al comunei Boldeşti din anul 1969. părin ii se stabilesc la Scăieni. se va angaja ca muncitor la Fabrica de Postav (1951-1953). Horia Gane înfiin ează primul cenaclu literar studen esc. pentru o scurtă perioadă. Tribuna. Bacău.. Tot în acel oraş. continuându-şi studiile superioare la Academia de Studii Economice (ASE) la Bucureşti. Buc. roman. Jud. Va debuta la Scrisul bănă ean (1956).poet. versuri. Roşu-Gutman. numai pentru motivul că erau evrei. viitorul poet care îşi va alege pseudonimul Horia Gane. Va avea servicii de bibliotecar la Bucureşti.

Balta Doamnei. Conservator (fost Umanist Român) şi a fost ales primar în 2004.Ştiin e juridice (1995). Prahova. timp de 23 de ani. cu treptele de grade militare.R. s-a ataşat mult de oamenii şi de via a acestor locuri pe care. apoi la Teişani. Este domiciliat în Scăieni.P. având numele de domnişoară Sevestrean). după care a func ionat ca profesor la Seciu. Au o fată profesoară. şi de când s-a mutat în această localitate. Ar trebui să ne iasă din cap ideea că poli iştii de astăzi. promovând examene preten ioase şi urcând toate treptele necesare. în martie 2005. viitorul lider de poli ie s-a distins prin nişte merite. după ce. dacă vre i. curs de Drepturile Omului. care trec prin atâtea şcoli. Ini iativa principală de a se ridica un monument al eroilor în fa a primăriei a venit din partea dumnealui. la Fac. prin dispozi ia Şefului I.Ion Dumitru. conform însemnărilor dintr-un proces-verbal. cu un an înainte. jud.I. Între 1997-2001 a fost avansat ca Prim-adjunct al Şefului Poli iei Municipale Ploieşti. le ajută. Studiile militare şi civile l-au calificat pentru viitoarele func ii în care a fost promovat.G. în familia unui muncitor petrolist. după care a absolvit foarte importante cursuri post-universitare (“Drept civil”. func ie din care a 213 . comparative. Este profesor gr. Alte amănunte despre primarul Ion Dumitru pot fi găsite la capitolul despre primăria oraşului Boldeşti-Scăieni. la Şcoala de agen i de poli ie “Vasile Lascăr”. promo ia 1965. pentru a căpăta asemenea atribu ii. devenind pentru şapte ani Şeful poli iei acestui oraş (1990-1997). în prezent pensionar. Inspector şef al Inspectoratului de Poli ie al Jude ului Prahova. Prin şcoli şi-a însuşit no iuni de limba rusă şi engleză. Este căsătorit şi are doi copii. Alina Paula. sunt echivalentul mili ienilor de ieri. Iulian Gheorghe Bach a absolvit Şcoala de ofi eri activi a M. de Drept a Universită ii Bucureşti . de “Analiză tranzac ională”. Desigur. 1 Boldeşti-Scăieni unde era profesoară gr. În Boldeşti este apreciat de boldeşteni pentru felul cum conduce oraşul iar colaboratorii lui de la primărie spun că adevărata casa a primarului a devenit Primăria unde se zbate să rezolve problemele oraşului care uneori sunt foarte complicate. pe strada Falansterului. Dumitru Elisabeta Mona (născută la 31 martie 1942 la Blaj. I.. fusese desemnat pentru îndeplinirea atribu iilor specifice func iei de inspector şef al Poli iei Jude ene Prahova. a func ionat la Şcoala nr. I so ia sa. şi un nepot Alin Alexandru. A continuat cu Facultatea de Poli ie Academia de Poli ie “Alexandru Ioan Cuza”. Comisarul şef Iulian Bach a pornit-o de la nivelul de simplu ofi er de poli ie economică din cadrul Poli iei oraşului Boldeşti-Scăieni (1985-1990). cu o vechime de 41 de ani în învă ământ. fosta lui colegă de facultate şi de grupă. profil . Bucureşti. cărora nu li se cerea mai mult decât for a pumnilor. S-a născut la 4 iunie 1956 în com. de computere.a. cu vot majoritar. unde a fost şi director. . curs de management poli ienesc. iar între 2001-2005 Adjunct al Inspectoratului şef. Înainte de a se pensiona. s-a născut la 10 mai 1940 în Boldeşti. actualul primar al oraşului. Astfel. ultima fiind actuala pozi ie primită în luna aprilie 2006.între 1995-96).arma poli ie specializarea: investigarea fraudelor (1985). a fost profesor la şcolile generale din Gornetul Cuib. cât îi stă în posibilită i. Este absolvent al Facultă ii de Biologie Geografie a Universită ii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Iulian Gheorghe Bach este Comisar şef de poli ie. Profesorul Ion Dumitru a candidat la func ia de primar din partea P. Câmpina ş. În primul an după absolvire.

De asemenea. iar din 2001 până în 2004 a desfăşurat o splendidă activitate în cadrul patrimoniului local. a fost ales viceprimar. controlul a şase birouri de poli ie comunală. 214 . a urmat şi un curs postuniversitar de administra ie publică. Universitatea Agricolă şi de Medicină Veterinară. intea-Băicoi.1954. din cadrul Universită ii Agricole.06. Între 1984-1989. terminat în 2004 la Universitatea Petrol şi Gaze Ploieşti (UPGP). Este absolvent al IANP Bucureşti. În urma activită ii de primar. 22. profesie similară cu aceea a tatălui său. apărută în 2003. lucrare de licen ă (1995). viceprimari fiind Cristu Vlăsceanu şi C-tin Năstase. continuarea asfaltării şi reparării infrastructurii unor străzi ş. la SN Petrom Prahova.a.fost promovat în postul ocupat în prezent. creşa de la Boldeşti. Atribu iile noului şef sunt: coordonarea activită ii Serviciului Poli iei de Ordine Publică. Între 31 decembrie 1989 şi iunie 1996 lucrează ca şef al Gospodăriei agro-zootehnice la UM 0443 Boldeşti.c. în toate realizările din perioada acelui mandat de primariat: construc ii de şcoli. monumentul eroilor de la Boldeşti. student an. Fostul primar este căsătorit cu Mioara Enache. asisten a socială pusă la punct. monumentul ş. Cristu Vlăsceanu (n. când a devenit tehnician veterinar. şi au doi băie i: Mirel Mircea Cătălin. func ionară la oficiul de gaze. de Administra ie Publică SNSPA. Serviciului Poli iei Rutiere. Măgurele. şi a lucrării “Timpul de muncă”.medic veterinar şi fost primar al oraşului Boldeşti-Scăieni. V la Biotehnologie medical-veterinară. Măgurele Prahova) . ca şef de laborator al oficiului de reproducere. Şcoala generală a absolvit-o la intea. a primit o Diplomă de Onoare în anul 2001 şi Semnul Onorific “În Serviciul Armatei”.04. fundamentarea unui muzeu al oraşului. iar unii chiar se întrec să încalce legile. înfiin area Direc iei patrimoniului (prima de acest fel din ară). a urmat Liceul Agricol din Râmnicu Sărat. 28. în 2002. într-o perioadă când. Facultatea de economie agrară (1993). prima institu ie de acest fel din ară. dispensarul nou de la Boldeşti. Vasile Enache (n. devine primarul oraşului.l. a urmat Facultatea de medicina veterinară din Bucureşti. Impetuos şi plin de dinamism l-a sus inut în activitate pe primarul Vasile Enache. Pentru serviciile aduse. nedeschis încă. Serviciului Transporturi. Prahova). ob inând majoritatea voturilor. fiind directorul-fondator al Direc iei Patrimoniului din Boldeşti-Scăieni. devine director EGA Metal Ploieşti. între 2005-2007. ing. În 2004 a terminat o a doua facultate. Aici îndeplineşte o serie întreagă de activită i. dispensar. pe care le-aş numi mari responsabilită i. continuând studiile la Liceul din Băicoi. După acel mandat. după Revolu ie. demararea construc iei şi de şcoli la Boldeşti şi Scăieni. sec ia veterinară (1973-1977). 1958. După terminarea şcolii generale din com. în oraşul Boldeşti-Scăieni au rămas următoarele obiective realizate: modernizarea clădirii primăriei. în calitate de Adjunct al Şefului Inspectoratului Şef al Poli iei de Siguran ă Publică din anul 2001 şi până în prezent. La alegerile pentru postul de primar al oraşului Boldeşti-Scăieni. canalizarea centrului Boldeşti până la Scăieni. mul i cetă eni se consideră atât de liberi încât fac cam ceea ce vor. Inspectorul Şef este şi coautor în editarea lucrării “Noua legisla ie rutieră completă”. şi Liviu Adrian. între 1 iunie 1996 şi 1 iunie 2004. Între 1990-2001.

studen i la Facultatea de Informatică. din acelaşi municipiu. apărută în 1969 lângă monumentul eroilor. duce şi o importantă activitate de cercetare. este actualul şef al sec iei de Medicina muncii de la Spitalul jude ean Prahova din Ploieşti.Policlinica “Cina” de pe Str.. deocamdată. dintre ele. zeci şi zeci de mii de oameni circulă sau se plimbă pe frumosul Bulevard CFR din Giurgiu. când vizitează Satul de Vacan ă de la Mamaia. 4. fiindcă multe sunt răspândite pe o arie largă. cu două săli.) Şi tot aşa. le folosesc.Cristina Stoicescu . ca medic internist. dar cine ştie că autorul ei este arhitectul Moianu. dar câ i ştiu că a fost conceput mai întâi pe planşeta arhitectului Moianu? De asemenea.fosta elevă a Şcolii nr. Este căsătorită cu medicul Dănu Stoicescu. cinematograful-cineplex “Modern”. 7 aug. le văd. tânăra doctori ă fiind acolo. Ea s-a născut la 25 ianuarie 1969 în Ploieşti şi după terminarea Liceului “Mihai Viteazul” (1983-1987). prin ară. absolventă a Universită ii Politehnice Bucureşti. Voi începe cu marea şi noua şcoală etajată din Boldeşti. autor de lucrări splendide.1959. Scăieni). însă. apoi întregul cartier Micro-14 din Buzău. ing. 4 alte săli pentru clasele I-IV. absolvent al aceleeaşi facultă i. După cum vedem. dar numai câ iva se întreabă cine o fi fost autorul lor. putem înşira o lungă listă cu o serie de alte lucrări minunate create de arhitectul din Scăieni. Au doi băie ei. cu câ iva ani în urmă. 1941 la Ariceşti Rahtivani. admiram şi eu acest bulevard. Sala Polivalentă de 1000 de locuri. În serviciul pe care îl are acum. după o perioadă de lucru în spitalele din Capitală. 2 cu clasele I-VIII din Scăieni. Sute de mii de cetă eni trec anual prin fa a Gării de Sud şi văd acolo o mare şi frumoasă fântână arteziană. un model de corectitudine.. va reuşi printre primii la Facultatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti. jud. Andrei Mureşanu. Întregul centru al oraşului Mizil este proiectat tot de acest arhitect. Nicolae Moianu (n. iar următorii cinci ani (1999-2004) a fost un timp necesar de specializare în pneumologie. Cristina a revenit la vechea ei specializare din medicina muncii. ca şi în via a de toate zilele. Deşi amândoi so ii fuseseră repartiza i la Bucureşti. de la Plopeni (1984215 . dar câ i ştiu oare că modernul bulevard este tot opera lui? (La drept vorbind.09. de pe Şoseaua Vestului (construit în 1975). din păcate. Andrei şi Răzvan. o mare sală de sport (15 x 30 m) şi o înfă işare impunătoare. Cristina Stârceanu din Balaca. mamă a doi copii. 4 laboratoare. Niculina Voinea (n. Prahova) este unul dintre cei mai prolifici arhitec i români din genera ia sa. mă voi mul umi să amintesc doar pe cele mai apropiate. La fel . care a trăit mai toată via a la Scăieni? Zeci de mii de turişti români şi străini. admiră frumuse ea şi originalitatea “Hanului Prahova”. extrem de cunoscute de milioane de oameni care. au cerut să fie transfera i la Ploieşti. din Ploieşti. Vă dau numai trei exemple din lucrările lui şi o să vă convinge i că am dreptate. Sora Cristinei. pe care o va absolvi în 1995. mai accesibile. dar nu ştiam că este opera con-orăşeanului meu. care are 12 săli de clasă. precum şi cartierul Costieni din Râmnicu Sărat. care este o branşă destul de responsabilă a medicinii moderne din zilele noastre. este specialistă în ingineria proceselor chimice la Schela Boldeşti. Reziden iatul a fost făcut între 1994-1998 în medicina muncii.

şi mi-a răspuns: “Ai să po i!”. cimitire ş.Liceul “I. 19 apr. a luat din perete icoana Sfântului Nicolae.. incendiat cu rele inten ii de nişte criminali mafio i). El locuieşte în Berlin.. Prahova . 9 iun. etc. apoi Facultatea de Arhitectură de la Institutul de Arhitectură “Ion Mincu” din Bucureşti (1959-1965). fotografiate şi adunate. Astfel am devenit şi eu pictor . Atunci Nicuşor mi-a dat în mână o pensulă şi tuburi cu ulei.numai datorită lui. cum îi ziceam eu în copilărie. 3 oct. Ligia Dună (n. proiectări de case particulare..decedat la 29 iulie 2002 la Scăieni). Până să iasă la pensie. Ca şi sora lui. Pentru că am copilărit cu Nicuşor. a terminat Liceul de muzică din Bucureşti şi conservatorul “Ciprian Porumbescu”. patronul casei şi al lui. de Jerry Hems (rolul Irenei Malloy). Este un foarte talentat violonist. de Marius eicu (rolul Barzei Berta). arhitectul Moianu era cunoscut şi ca “violonistul Moianu”. Anul acesta pregăteşte şi alte roluri. După absolvirea Conservatorului de muzică din Bucureşti. Florin Dună (n. însă profesoara ei de canto a descoperit că are o voce de excep ie şi a îndemnat-o să studieze canto. a fost repartizată ca soprană la Teatrul de Operetă “Ion Dacian” din Capitală. aceasta fiind locuin a de vară a marelui constructor care locuieşte acum mai mult în Ploieşti.ci eleganta vilă din Seciu.. pe care a vândut-o . mai bine pune mâna şi încearcă să faci şi tu o pictură!” “Nu. Ea debutase ca pianistă. că nu pot şi. La toate aş mai putea adăuga şi propria lui casă . i-am răspuns eu. în următoarele operete: “Frumoasa din pădurea adormită”. Predă cursuri de vioară în limba germană la o şcoală de muzică din capitala Germaniei. (Institutul de Proiectări Ploieşti). printre care Casa Cămărăşiei din Slănic Prahova. îmi amintesc cum îl chibi am când el picta. Mai nou. În cartea de fa ă sunt şi reproduceri după picturile acestui distins arhitect român. “Hello Dolly”. fiindcă interpreta piese clasice la vioară.P. inten ionează să publice un curs de vioară. De acolo a ieşit la pensie în anul 2004. căci a pictat o serie de minunate tablouri care. Caragiale” din Ploieşti (1959-1965). 1969) Şi pe fratele Ligiei l-am prezentat la capitolul despre talentele muzicale ridicate din acest oraş. Este căsătorit cu o reputată profesoară de franceză. în opereta “Farmecul operetei” de Emmerich Kalman şi în “Opereta. din păcate.a. Miltiade Păun (n. Casa de cultură Plopeni (1980). până într-o zi când mi-a zis-o în fa ă: “Decât să te ui i la mine. 1970) Despre Ligia am mai vorbit când am prezentat talentele muzicale ivite din acest oraş. Până acum a avut roluri interpretative. dar având înclina ii muzicale. absolvent al Liceului Militar din Predeal. ca soprană. Hanul Roşu de la Vălenii de Munte (acesta. ar putea alcătui astăzi un frumos album de artă ce ar merita să fie publicat. dragostea mea”. Şi l-am “greşit” destul de bine.1985). spre a nu mai vorbi de atâtea şi atâtea renovări.L. 1928 la Pleaşa. i se mai spunea şi “pictorul Moianu”. mi-a pus în fa ă o bucată de carton pregătit pentru a fi pictat. a 216 .nu aceea părintească din Scăieni. Arhitectul Moianu a făcut acelaşi liceu ca şi mine . avocata Oana Moianu. Constan a Florica Moianu şi au o fată care a absolvit Facultatea de Ştiin e Juridice din Bucureşti. nu ştiu cum”. Hotel-Park din Băile Govora etc. a urmat studii de urbanism şi proiecte de arhitectură.P. devenit I. apoi a lucrat ca arhitect la DSAPC Ploieşti (1965-1968).

pe acest fost elev al Şcolii din Scăieni l-am trecut pe lista cetă enilor de onoare.1946): Pentru lupta cu arma în mână împotriva comunismului. Peste câ iva ani. declanşând atacuri bine documentate contra firmelor fantomă. sus inându-şi masteratul în ştiin e economice la ASE – Finan e-bănci şi a devenit director general în cadrul Agen iei Na ionale de Administra ie Fiscală ANAF.07. 8 iulie 1936) este inginer. colaborator extern la revista “Muzica”. Gheorghe ârlea-Castellano (n. 20. a tutunului fin din import prin folosirea banderolelor false netimbrate corespunzător şi fără elemente de siguran ă specifice). mai bine zis. inclusiv a foliilor holografice care au . Are un băiat inginer. Nicolae C. secretar literar muzical la Operă şi Operetă. preşedinte de Antrepozitare Fiscală. a mai urmat Facultatea de Drept a Universită ii Ecologice Bucureşti.1961). pe acest fost elev al Şcolii din Scăieni l-am trecut pe lista cetă enilor de onoare. Titus Pelinescu.06.1963) este un fost elev al Şcolii din Scăieni care. profesor. director general al Direc iei Generale de Inspec ie Financiar-Fiscală din cadrul Ministerului Finan elor Publice. 1969). Alte amănunte sunt descrise la capitolul despre talentele muzicale ale oraşului. De pe această pozi ie a devenit primul luptător cu re elele mafiote. A fost vicepreşedinte şi comisar la Garda Financiară Centrală.mai multe niveluri de securizare.05. contra valului de evaziuni fiscale din ară. 10. Prieten cu marele tenor Ion Dacian care îl va cununa cu Elena Nicolae din Scăieni şi care le-a cântat la nunta ce a avut loc în această localitate. în prezent director în Ministerul Finan elor. după absolvirea Facultă ii de Economie Industrială din cadrul ASE (1989). 21. Rusu Dragoş (n.sau.continuat studiile la Conservatorul din Bucureşti. descrisă la capitolul respectiv. autor de librete muzicale. A condus ansambluri româneşti peste hotare. împreună cu Titus Moisescu (Ed. Rusu Dragoş. secretar muzical la agen ia de impresariat artistic ARIA. Sa ocupat cu verificarea produselor impuse accizării. elevă clasa a II-a. a contribuit concret la combaterea acestui flagel care păgubeşte bugetul de stat cu sume de ordinul miliardelor de euro (peste 50% din valoarea bugetului de stat). co-autorul căr ii “Opereta Ghid”. muzicală. Este doctor în Finan e-bănci. Este căsătorit cu Raicu Angela Iuliana (n.08. fost inspector generaladjunct al Inspectoratului de Învă ământ al Municipiului Bucureşti şi inspector general şef al Sec iei de Învă ământ din Sectorul 1 al Capitalei. A fost oprit acolo ca asistent. Au doi copii: Andreea – studentă anul I la Universitatea Hiperion şi Corina Teodora. absolventă a ASE 1988. fiind necesar introducerea obligatorie a controlului şi verificării cu lampa ultravioletă a etichetelor holografice. deoarece chiar şi acestea se falsificau. Tatăl său este cunoscutul portar al echipei de fotbal a Schelei Boldeşti. care locuieşte tot la Scăieni. Ionel Păun. descrisă la capitolul respectiv. 21. care trebuia să aibă .1951): Pentru lupta împotriva comunismului. director la “Electrecord”. Bucureşti. cerând intensificarea expertizelor (în special în vânzările la negru de băuturi alcoolice de marcă. devine director la Direc ia de muzică din Ministerul Culturii. Costin Pelinescu (n. Ilie Du u (n. 217 .

Abia în preajma decesului. Universitatea Cluj. în 1972. la Progresul CSPS. echipa purtătoare a “felinarului roşu”. după revolu ie.Şcoala generală a făcut-o la Ploieşti şi la Scăieni iar studiile medii la Liceul “Spiru Haret” din Bucureşti (1954). manageri ai marilor echipe occidentale i-au oferit sume tentante de sute de mii de dolari încercând să-l achizi ioneze în forma iile lor. Maramureş Baia Mare la nivelul unei imbatabile echipe de club european (amintim că la Baia Mare clubul sportiv îi poartă numele. venea zilnic pe jos de acasă la terenul de fotbal din Boldeşti şi deseori se recomanda că este fotbalist boldeştean. 1956) şi studiile de drept civil la Facultatea de Drept din Cluj şi Bucureşti. între anii 1978-1980. A continuat cu studii la Institutul Politehnic din Bucureşti (actuala Universitate Politehnică). apoi.cea de juniori şi de seniori . Viorel trăia zilnic în Boldeşti. de-a lungul anilor. unde a fost şi director. Ca jucător extrem de dinamic. unul din cei mai aprecia i şi respecta i inspectori din învă ământul bucureştean. fostul centru-înaintaş al echipei boldeştene a fost remarcat şi recrutat mai întâi în echipa Petrolului din Ploieşti. de mai multe ori. nu se oprea decât în poarta adversarului. Inspectorul general Costin Pelinescu a venit şi continuă să vină deseori în vizită în Boldeşti-Scăieni. a revolu ionat fotbalul românesc prin metode ştiin ifice şi idei de joc personale. pe care a adus-o în prima linie din divizia A. ridicând. “Vio” era cel mai bun dribleur al fotbalului românesc din toate timpurile. chiar dacă în patria sa. S-a spus despre el. creându-i o stare psihică ce a contribuit considerabil la îmbolnăvirea lui. Steaua-CCA. apoi din nou la Progresul Bucureşti. între 1954-1970 în alte mari echipe. ca sportiv el s-a născut la echipa de fotbal a schelei Boldeşti. Ca inspector general a fost. Viorel Mateianu: Unul din cei mai mari fotbalişti şi antrenori de fotbal. motiv pentru care. adeseori a fost nedreptă it din invidia unor potenta i. rapid şi imbatabil în fente zigzagate de tip sud-american. s-au scris frumoase articole de laudă. Are două lucrări publicate în domeniul sociologiei. Viorel jucând ulterior în ambele echipe na ionale . într-un fel nemeritat şi dureros.şi participând în turnee na ionale ori interna ionale. succesiv. în calitate de antrenor de elită. absolvită în 1966 cu titlul de inginer mecanic. a fost recrutat. pe drept cuvânt. Federa ia Română de Fotbal l-a 218 . V.destul de tardiv titlul de “maestru al sportului”. apoi Liceul “I.L. echipa F. Progresul Finan e-Bănci Bucureşti. De asemenea. De aici. Deşi primele clase le-a făcut în comuna natală. unul dintre fruntaşii la învă ătură pe şcoală. juristul Viorel Mateianu. În şcoala generală a fost colegul meu de clasă. i s-a oferit . Între 1985-1998 a fost inspector şef la Sectorul 1 Bucureşti. a fost nu numai un mare fotbalist român. în func iile amintite. dar şi unul dintre cei mai buni antrenori. Caragiale” la Ploieşti (abs. După o perioadă de stagiatură ca profesor inginer de tehnologie la Grupul şcolar de construc ii metalurgie. de-a lungul anilor. locuri de care îl leagă cele mai frumoase amintiri din copilărie. a fost ales ca Preşedinte pe ară a Federa iei Sportive de Înot.C. s-a născut la 1 iunie 1938 la Lipăneşti. odată minge intrată în iureşul paşilor săi. Dar Viorel le-a respins pe toate cu demnitate. că.M. la Inspectoratul Şcolar Bucureşti. care i-au şlefuit talentul până la nivelul de mare vedetă interna ională şi l-au transformat în idolul numărul unu al spectatorilor din întreaga ară. fiind adesea comparat cu marele brazilian Pele. apreciat de to i directorii de licee şi şcoli generale pentru impar ialitatea şi corectitudinea sa exemplară despre care. Prahova. După asemenea rezultate.

“împrumutat” pentru trei ani (1970-73) echipei germane TUS Wansee din Berlinul Occidental, unde, de asemenea, Viorel Mateianu a făcut minuni pe teren. Necazurile trăite în relativ scurta sa via ă (moartea unicului fiu care de abia se căsătorise, un prim accident vascular), nu l-au mai ajutat să reziste la al doilea stroke cerebral şi în ziua de 25 nov. 1996, a plecat dintre noi, cu trei ore înaintea meciului echipei “Steaua” în cupa UEFA, pe care o iubea şi voia să o vadă evoluând pe teren. A lăsat în urmă pe iubitoarea lui so ie, jurista Mihaela Mateianu, redactor la ziarul Libertatea, şi doi nepo i, astăzi studen i - Dănu şi Viorel Mateianu-2, care locuiesc la Boldeşti cu Dana, mama lor, profesoară de matematică la şcoala din această localitate. Fiindu-mi bun prieten şi coleg de liceu, am apucat să-l vizitez acasă la Bucureşti, unde ne-am îmbră işat cu emo ie când ne-am revăzut după mai bine de patru decenii. Am scris despre el în ziarele americane, iar acum consemnez trecerea lui prin lume şi în această monografie care este închinată locului pe care Viorel îl iubea atât de mult. Vivi Răchită: (n. 30 mai 1970 la Boldeşti-Scăieni). A fost elev al Şcolii din Scăieni. Alături de Viorel Mateianu, Valeriu Răchită este unul din cei mai de seamă fotbalişti şi antrenori români. Pe undeva, chiar li se aseamănă soarta şi stilul lor de lucru. Ar fi multe punct comune care îi apropie - chiar şi ini ialele de “V” de la “victorie” - dar şi multe diferen e. Dacă Viorel era centru-înaintaş, Vivi era “back”, adică fundaş, despre care mul i au spus, în perioada când a mai evoluat la Steaua, că are ceva din Prodan, cu excep ia unor mici gafe de care fireşte că nu poate scăpa nici un fotbalist. Ob inuse o medie foarte bună (8,48) într-un meci cu Bistri a, cam prin vremea când el juca la Steaua. De fapt, Răchită a fost preferatul spectatorilor cam în toate echipele şi meciurile în care a jucat - şi se poate mândri că are un palmares de jucător formidabil, evoluând în vreo opt echipe bune, în decursul a numai câ iva ani. Dacă ne gândim că a pornit de pe simulacrul de stadion al IGS-ului, de lângă casa lui din Scăieni, şi a ajuns cu repeziciune pe marile stadioane ale ării şi ale Europei, aceasta nu e lucru pu in. Între anii 1990-1996 a jucat la Petrolul; între 1989-1990, 1996-1999, 2002-2005, deci în trei rânduri, ajunsese să fie idolul steliştilor, căci Vivi se dedicase trup şi suflet echipei “Steaua” şi poate că ar fi rămas acolo mai mult timp dacă nu ar fi intrat în conflict cu Gigi Becali. După plecarea de la echipa roş-albaştrilor, a mai perindat pe la Plopeni şi pe la Oneşti, apoi în capitala Turciei, în echipa Ankaragükü, iar din Turcia la Farul Constan a, apoi la echipa Litex, din Bulgaria şi, în sfârşit, la Universitatea Craiova... A jucat ca fundaş şi în echipa na ională. Cele mai mari foloase, Răchită cred că le-a adus echipei ploieştene Petrolul, unde s-a remarcat ca un bun şi devotat antrenor. Din această func ie, s-a retras în mod festiv, în august 2005, când i s-a şi organizat un “meci festiv” special, sus inut în cinstea lui, un meci de retragere, cu participarea forma iilor din anul 1995 ale Petrolului şi Rapidului, finalistele acelui an. Incontestabil, Valeriu Răchită este unul din marii fotbalişti ai ării, motiv pentru care consider că merită să intre pe lista de onoare a oraşului Boldeşti-Scăieni.

219

O PRIMĂ LISTĂ CU CETĂ ENII CARE ŞI-AU ADUS CONTRIBU II DE SEAMĂ ÎN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI, SPRIJININD, PRIN MUNCA LOR ZILNICĂ, RIDICAREA LOCALITĂ II Deoarece această listă este alcătuită de la mare distan ă de ară, fără să existe posibilitatea de a fi întru totul completată cu datele necesare, nici verificată sută la sută, precum autorul şi-ar fi dorit, sunt dator cu nişte explica ii. Mai întâi m-am izbit de criza de spa iu şi de timp, dar şi de imposibilitatea de a intra în contact direct cu o mul ime de locuitori care sunt sigur că meritau să figureze pe ea şi pe care încă nu am putut să-i contactez, deşi am încercat aşa ceva. (Câteva plicuri cu date personale expediate din ară nu au ajuns la mine în America, probabil oprite de SRI, căci au văzut că erau liste care transmiteau date personale din România în America şi, de aceea, aş avea dreptul să spun că acest serviciu de informa ii mi-a făcut un mare deserviciu, deoarece mi-a sabotat lucrarea de fa ă. Credeam că am scăpat de cenzurarea scrisorilor, obicei criminal moştenit de pe vremea dictaturii comuniste. Se vede treaba că mai avem mult până să ne aliniem la cerin ele UE.) De aceea, trebuie să îmi cer scuze de la persoanele apar inând acestei categorii şi care sper să mă în eleagă că, deocamdată, nu figurează aici, nu din rea voin ă, ci din simplul motiv că, în ciuda unor eforturi făcute, până la tipărirea căr ii, cerută urgent de editură, nu am putut afla totuşi numele lor şi celelalte amănunte. De asemenea, însăşi uitarea, uneori, ne joacă feste... Sunt sigur că lista trebuia să fie cu mult mai mare, fiindcă majoritatea cetă enilor şi-au adus obolul la ridicarea localită ii. Cauzele omisiunilor respective rămân, totuşi, motive serioase, vizavi de pre uirea fiecărui locuitor în parte, pentru care îi rog pe cei care lipsesc din această succintă enumerare şi se consideră neîndreptă i i, ştiind că au contribuit cu ceva concret la ridicarea spirituală sau materială a oraşului, să aibă răbdare şi să-mi comunice numele lor pe următoarea adresă: Prof. Cristian Petru Bălan, str. Bucovului nr.19, Boldeşti-Scăieni, jud. Prahova, cod. 105300 (sau prin e-mail: cristianbalan1@yahoo.com). Observa iile şi adăugirile îmi vor fi comunicate electronic aici, în Statele Unite. În afară de nume, i-aş ruga pe aceşti solicitan i să specifice profesia, domiciliul şi care anume a fost contribu ia lor principală la consolidarea bunului renume al acestei localită i. Dacă explica iile vor fi plauzibile, după verificare, numele lor vor fi cu certitudine incluse în edi ia a doua a acestei monografii. Le mul umesc încă de pe acum cu anticipa ie. Deocamdată, în această primă edi ie, avem informa ii despre următoarele persoane, domiciliate în Boldeşti-Scăieni. Din păcate, câteva sunt decedate (numele însemnate cu o cruciuli ă), dar aceasta nu înseamnă că nu meritau a fi amintite. Toate numele sunt men ionate în ordine alfabetică (oferind şi unele amănunte în cazul că activitatea lor a fost necesar a fi subliniată): Prof. univ. Alecu Ioan-Nicolae (n. 09.07.1945, Bucureşti), fost preşedinte AGA în cadrul S.C. “Agros” Boldeşti-Scăieni, între 1990-1999; +Albulescu Mariana (asist. med., n. 21.12.1953, Ploieşti – m. 19.12.1996), Albulescu Şerban (n. 19.07.1949), electronist, Albulescu Doina (n. 12.05.1955), economistă, Albulescu Bogdan (n. 22.03.1978), actor Teatru Na ional Bucureşti, Albulescu Andreea (n. 31.10.1980), economistă, ing. Ion Nicolae Alexandru, ing. Ion Angelescu, +Margareta Angelescu, ing. +Mircea Angelescu,
220

Nicolae Angelescu, +Petrache (Petre) Angelescu, ing. Petre (Puiu) Angelescu, Georgeta Anton (tehnician veterinar), Gh. Antonescu, Liliana Antonescu, Ion Anton, Silviu Andrei Antonoiu, prof. Steliana Apostu, ing. Vasile Ardeleanu, Daniela Aron (asist. medicală), Valentin Aron, prof. Natalia Atanase, +Corneliu Axente, ing. Ion Baraonici, Titi Bădica, +Ion Bălan, Puica Bălan, ing. geolog Bărbătescu, Coca Beuca, +Traian Beuca, Daniela Bică, C-tin Belea, ing. Lidia Belea-Mitu, ing. Aurel Bilciurescu (preşedintele unei companii de import-export), ing. Doina Bilciurescu (n.1949), ing. Olga Bilciurescu (n.1957), Mariana Bilciurescu, prof. Ana Bi ă, +prof. Ion Bi ă, Paul Bi ă, Stelian Bi ă, +Gheorghe Bîrjoveanu, ing. C-tin Blebea, Ana Bocioacă, Gh. Bratosin, Paulina Bratu, Elena Buiac, Simion Buiac, ing. Valeriu Carp, Marilena Carp, Gheorghe Catrinoiu, Antoanta Cazacu, ing. Violeta Cazacu, Tiberiu Ceauşu, +înv. Gheorghe Cătălin, ing. Gabriel Călinescu, medic stomatolog Daniela Călinescu, Puiu Călinescu, Filofteia Căproiu, Simona Cârcioiu, Stelian Cârcioiu, Cristina Cernat, +Dumitru Cernat, +Emilia Cernat, C-tin Cheşca, Niculina Chiriac, ing. prof. Doina Marina Chiri ă, prof. Constantin Chiri ă, Ion Chivăran, Rodica Chivăran, Cristina Ciobanu, Natalia Ciobanu, Gabriel Cioc, Rodica Cioc, Ciorobea Daniela, farm. Valeria Ciupercă, econ. Cristina Ciulei, Florin Ciulei (n. 15.09.1969), admin. Şc. nr. 1 Boldeşti, Ion Ciulei, Florica Ciulei, Vasile Ciulei (n. 22.04.1941), abs. Fac. Electromecanică, Ciulei Fănică (n. 8.10.1967), sudor, CiuleiGurău Irina (n. 15.01.1963) economistă şi patron de magazin, Ion Constantin, ing. Ciprian Costache, Iulian Costache, Elena-Lumini a Costache, ing. Stelian Croitoru, col. sec. Ion Croitoru, Florin Croitoru, Cucu Croitoru, +Crozzolo Alexandrina, Gheorghe Danciu, +Chiril Darie, Valeriu Darie, prof. Elena Darie, Ion Darie, Mariana Darie, ing. Mihai Darie, Petre Darie, Virginia Darie, Cornel Diaconu, +Elena Diaconu, +Ion Diaconu, Fivi Diaconu, +Ovidiu Diaconu, înv. Constan a Diaconescu, ing. Dan Diaconescu, prof. Dana Diaconescu, prof. Silviu Diaconescu, ing. Ion Dima, prof. +Emilia Dincă, econ. Ion Dincă, prof. Constantin Dinu, prof. Ion Dinu, prof. Maria Dinu, ing. Viorel Dinu, ing. +Nanu Dragu, prof. Mona Dumitru, Gh. Duma, Cristian Petre Dumitrache, Eremia Dună, ing. Gh. Dună, Eugenia Du u-Mihăilescu, ing. Gheorghe Enache, ing. Liana Enache, ing. Enescu Traian, înv. Enescu Veronica, Carol Fechete, Virgil Fechete, Floarea Fechete, Ana Filip, Adrian Filostache, Ioana Filostache, Florea Daniela, Elena Frecău eanu, Teodor Frecău eanu, prof. Eugenia Filote, Ionu Filote, ing. Gheorghe T. Gheorghe, Rosika Gheorghe, Constantin Gheorghe, prof. Tatiana Gheorghe, Alexandra Georgescu, ing. Marian Georgescu, Adriano Valeriu Geotti, Corneliu Geotti, +Maria Go onoga, prof. +Platon Go onoga, +Leon Grigore, +Nicolae Grigore, Marilena Grigore, +Tamara Grigore, econ. +Valerică Hancu, prof. Hanganu Maria, Ecaterina Hoancă, Eugenia Ilie, Gh. Ilie, ing. Mircea Ilie, Benone Ionescu, econ. Elena Ionescu, cant. Ştefan Ionescu, Constantin Iosif, Elena Iosif, C-tin Isbăşoiu, Stelu Ivan, +Antoaneta Lazăr, Maria Leucă, Elena Leucă, Elena Licu, Maria-Lala Licu, Nicolae Licu, înv. Vera Licu, Ion Loghin, înv. Florica Manea, Elena Manole, Ilie Manole, Miruna Manole, Valentin Manole, Aurel Marin, +Constan a Marin, ing. Petre Marinescu (inginer pensionar, fost director a Uzinei de maşini şi utilaje din Giurgiu), Elena Matei, +Grigore Matei, Marian Matei, +Niculina Matei, Paul Matei, C-tin Mateescu, ing. text. Teodora Mateescu, Valeriu Mateescu, Ion Mazilu, Bogdan Metea, ing. Corina Metea-Pătrănescu, Elena Mihai, Cleofira Mihalcea, Cristian Mihalcea, Ing. Aurelian Mihăilescu, ing. +Elena Mihăilescu, ing. Constan a
221

Mihăilescu-Dragu, prof. Dorina Mihăilescu, Victoria Minea, Petre Miti ă, prof. Cireşica Marciu, educ. Elisabeta Marciu, înv. +Ioana Mocanu, Maria Musceleanu, Ştefan Musceleanu, farm. Ileana Munteanu, Ion Munteanu, econ. Maria Munteanu, Aurelia Mureşanu, +Mircea Mureşanu, Musa Samir (proprietar cofetărie), Laura Musa, Elisabeta Nagy, Mihai Năstase, Gheorghe Negu , dr. Nemerovschi Carmen, înv. +Constantin Nichita, Elena Nichita, asist. farmac. Ana Atena Nicola, Lucian Nicola, Gheorghe Nicolae, Bodola Nicolescu, Lizica Nicolescu, C-tin Nicolescu, Puiu Olaru, Valeria Pahon u, Adrian Pantelimonescu, Maria Pantelimonescu, Roxana Pantelimonescu, +Ioan Paraschivescu, Valeria Paraschivescu, Oni iu Eugenia, Vanda Oprea, Ovidiu Pascu, ing. Corina Metea-Pătrânescu, dr. Doru Pârvan, prof. Constan a Pârvulescu, econ. Lia Petre, +Maria Petre, +Nică Petre, Romeo Petricioiu, Ion Pilică, econ. Adrian Petre Popescu, +C-tin Popescu, înv. Eugenia Popescu, ing. prof. Emilia Raluca Popescu, Steliana Popescu, Caius Aurelian Pi a, Eduard Mihai Pi a, asist. med. Gheorghe Pi a, Eugenia Pi a (maistru cofetar cu practică îndelungată în Germania), +Ion Pi a, Eugen Popa, Florica Popa, Ileana Popa, Liviu Popa, Lucica Popa, Manole Popa (fost viceprimar), Marius Popa, Olgu a Popa, +Puiu Popa, econ. +Constantin Popescu, +Paraschiva Popescu, +Petre G. Popescu (fost notar, primar de centru), Mihai Predescu, farm. Livia Protopopescu, Lucia Puşcaşu, Victor Puşcaşu, Aurelia Radu, C-tin Radu, Dr. Luiza Radu, Radu Dumitru (Conu’ Mitică, figură pitorescă a oraşului, prin nota distinsă de elegan ă a vestmintelor sale), prof. Petre Radu, Elisabeta Radu, Eugenia Lelia (Gina) Radu, ing. Gh. Răchită, jurist Gabriela Rădulescu, Georgeta Rădulescu, Ion Rădulescu, Jana Rădulescu, Dorina Rădulescu, col. Mircea Rădulescu, Paul Rădulescu, Relu Rădulescu, Ion Roşca, Lucica Roşca, +Răzvan Roşca, Aurelia Samoilă, Nicolae Savu, Ana Săndulescu, dr. Alin Scarlat, Elena Scărlătescu, Jean Scărlătescu, +Lică Scărlătescu, ing. Elisei Scirenco, Mihaela Scirenco, Pavel Scirenco, ing. Floru Secre eanu, ing. Nelu Slăboiu (Pavel), Silvia Sorescu, prof. Abel I. Stan, Daniel I. Stan, Elena I. Stan, Aurel Stan, prof. Fabiola Stan, ing. Sever Stan, Ioan I. Stan, înv. Ioana Stan, Valentin Stanciu, Ana State, +Gheorghe State, Mariana State, prof. Petre State, Veronica State, înv. Georgeta Suditu, prof. ing. Constan a Tănase (directoarea Liceului industrial Scăieni; v. Liceul), econ. +Corneliu Tănase, +Aurelian Tănăsescu, prof. Florica Tănăsescu, Ilie Tănăsescu, Remus Tănăsescu, +Ilie Teodorescu, dr. Valentin Teodorescu, Elena Teodorescu, C-tin Teodoru, Alexandru Tolomei, Aurică Tomescu, ing. Ion Tomescu, C-tin Tomescu, +Nicolae Tomescu, Petre Tomescu, +Vasile Tomescu, Ioan Tronaru, Gheorghe Tudor (fost director cămin cultural, consilier primărie), Severa Tudor, ing. Florin Turbatu, tehn. oper. Camelia Voinea, Marius Voinea, Mădălina Voinea, ing. Niculina Voinea, econ. Mariana Urdea, +Vasile Urzică, prof. Cezarina Vasile, ing. Dorin Vasile, Lucica Vasile, Petre Vasile, înv. Georgeta Vasilescu, Grigore Vasilescu, înv. Mariana Vasilescu, ing. Sorin Vasilescu, +Niculina Vâlsănoiu, Octavian Vişan, Maria Vodă, Alexandru Zamfirescu, Emil Zamfirescu, Silvia Zamfirescu, Mirela Zeca, +Tănase Zeca, Ion Zîrnea. (Lista va continua, cu corectarea omisiunilor, în edi ia a II-a). FOŞTI PRIMARI ŞI AJUTOARELE LOR : +Tănase Vasilache (v. mai jos: fondatori), +Ilie B. Răspop (v. mai jos: fondatori), +Popa Manole, Maria Musceleanu
222

(fostă secretară şefă a primăriei oraşului, un model de conştiinciozitate), C-tin Năstase, Cristu Vlăsceanu, +Stela Chivăran, Gheorghe T. Gheorghe, (v. mai jos: foşti lideri locali), jurist Dumitru Pi a, Gh. Tudor, Ştefan Pahon u. FOŞTI ŞI ACTUALI LIDERI DE INSTITU II LOCALE ŞI ÎNTREPRINDERI : Col. Petre Rădu ă (n. 01.01.1946 la Valea Sălciei, Buzău). După terminarea Şcolii generale din comuna natală, a urmat Liceul din Râmnicu Sărat şi Şcoala Militară din Bucureşti (1964-1967). Are gradul de colonel. S-a înscris la Universitatea Bucureşti, urmând Facultatea de Drept şi Filosofie (1970-1979) pe care a terminat-o cu titlul de Diplomat în Drept. Este căsătorit cu prof. de matematica Alexandra Rădu ă (n. 15.03.1951, la Râmnicu Sărat), licen iată a Facultă ii de matematică din cadrul Universită ii “Al. I. Cuza” din Iaşi. Au doi copii: Cristian Rădu ă, sculptor (prezentat la artiştii locali) şi Georgeta Rădu ă, asist. univ. la catedra de matematică a Universită ii Ploieşti, (n. 24.03. 1976), căsătorită cu ing. Valentin Maniu. Georgeta şi Valentin au doi copii. Colonelul Petre Rădu ă a lucrat în cadrul Ministerului de Interne, în fosta mili ie, fiind detaşat la Buzău, Mizil, Văleni şi Boldeşti-Scăieni unde a fost comandantul Postului de mili ie orăşenesc (1973-1985). În prezent, este pensionar, dar, avându-se în vedere înalta sa calificare şi experien ă, a fost numit comandantul Poli iei comunitare din Boldeşti-Scăieni, de la înfiin are (2005) până în prezent. (Vezi. cap. poli ia locală). Trebuie men ionat faptul că atunci când Securitatea a aflat că Petre Rădu ă a avut nişte rela ii mai strânse cu familia mea “fugită în America”, a fost mutat din postul ce-l avea în Boldeşti-Scăieni, la Slănic Prahova. Abia după revolu ie a fost repus în drepturi. Ing. Florin Marinescu (n. 28.12.1954, Ploieşti), actualul şef al “Unită ii Boldeşti”, cum se numeşte reminiscen a fostei şi glorioasei Schele petrolifere Boldeşti care, de la peste 3000 de salaria i, a mai rămas cu vreo 300, se străduieşte, pe cât îi stă în putin ă, să men ină această unitate la linia de plutire. Eradicarea Schelei Boldeşti s-a produs prin Hotărârea nr. 692 din 7 oct. 1994 privind înfiin area de societă i comerciale cu capital integral de stat prin reorganizarea unor subunită i din cadrul Regieiei Autonme a Petrolului “Petrom” Bucureşti. Inginerul Florin Marinescu continuă munca începută de pe când lucra la fosta schelă. Experien a îndelungată îl ajută în acest efort pe care îl duce cu speran a că va fi din nou posibil ca “Unitatea Boldeşti” să redevină ceea ce a fost Schela petroliferă Boldeşti - nicidecum o anexă a Schelei Băicoi. După absolvirea cursurilor elementare la Boldeşti, apoi a claselor V-VIII la Liceul Caragiale din Ploieşti, a urmat Liceul militar “Dimitrie Cantemir” din Breaza. Nu şi-a ales cariera militară ci a vrut să devină inginer petrolist. De aceea a urmat cursurile Institutului de petrol şi gaze din Ploieşti (1976-1981) pe care le-a absolvit cu titlul de inginer. A lucrat în fosta schelă Boldeşti din 1981 până în prezent, 2007, având mai multe responsabilită i: inginer şef de brigadă, şef de sec ie, şef de produc ie, până la func ia actuală - supervizor interven ii, şef de unitate. Constantin Năstase (n. 24.07.1936, com. Corbii Mari, Dâmbovi a, fosta Tudor Vladimirescu). Sudii elementare şi gimnaziale în comuna natală (cl. I-VI la Corbii Mari, cl. a VII-a la Tudor Vladimirescu). A urmat o şcoală profesională de electricieni la Târgovişte, fiind repartizat la Schela Boldeşti unde a lucrat până în 1955. Din 1955 până
223

Mai avea colegi 14 fii de preo i. Este căsătorit cu educ. În 1969 revine la schelă. fiind “băiat de popă”. Ing. 4. N. Silviu Costache (n. Ceilal i doi fra i ai lui Genel Costache au decedat: Costache Marian (1946-1996). construirea monumentului ş.03. Conducerea schelei îl trimite la Academia Ştefan Gheorghiu unde se specializează în probleme economice. 224 .).03. iar de aici va fi cerut ca director comercial timp de zece ani la Măgurele. 17 la Scăieni). de asemenea. fostul director al Fabricii de mucava Scăieni. liceul seral la Boldeşti şi Universitatea. fost secretar al primăriei în perioada când Aurică Marinescu era primar. A fost luat în armată la tancuri. 1 Boldeşti-Scăieni.2004). personal de Yumjaaghiin edenbal (1916-1991). Teodor Costache. I-VIII nr. Fac. Adriana Năstase (vezi A. devine directorul general al acestei fabrici care acum a fost rebotezată CAHIRO. Ploieşti). Vasile Enache. de drept administrativ. El a terminat şcoala generală la Lipăneşti. În 1969 se transferă ca diriginte de şantier la Fabrica de mucava din Scăieni.L. în continuare. în cadrul asocia iei sindicale din Ploieşti. timp în care a fost şi profesor de tehnologie la Liceul industrial din Scăieni. Din 1987 până în 2001. În prezent este jurist la Ploieşti.1942 la Măgurele. dotarea lor cu 52 de computere (35 la Boldeşti. talente muzicale locale) şi Ionel Costache (14. lângă Piatra Neam . din cadrul Politehnicii Bucureşti (1968) şi a primit reparti ia la Uzinele de fibre sintetice “Republica” din Săvineşti. Cu certificat de muncitor. şeful statului. 1936-09. Caragiale din Ploieşti (1960). În această perioadă s-a avut ca sarcină colectivă două obiective principale: construirea şcolii noi de la Scăieni şi a sălii de sport de la Şcoala cu cl. 1949. a urmat Facultatea de mecanică.) şi au doi copii Gabriel şi Mihai (v. a ajuns la locul întâi pe ară într-un concurs artistic.. A candidat la alegerile pentru primărie din partea PSD şi va deveni viceprimar între anii 2001-2006.. gra ie măiestriei sale actoriceşti. În afară de două surori. la Uzinele “Steagul Roşu” din Braşov. Inginerul Costache a fost trimis de trei ori în Mongolia. la Sibiu.06. este fiul Paraschivei şi al preotului surghiunit de comunişti. Mariana (1933-1980) şi Elena (administrator la o grădini ă).10. unde a stat mai bine de un an de zile. de Vasile Manea. inginerul a urmat Liceul I. asfaltarea a 14 km de străzi. doctor în economie. după cum arată cartea “Preo i ortodocşi în închisorile comuniste”. absolvent al Liceului seral Boldeşti (1968) şi al unei şcoli de maiştri (1978). A fost medaliat cu cea mai înaltă medalie a muncii mongolă.N. Gheorghe Genel Costache (n. după trei ani de şcoală tehnică. fost director al Clubului de la Schela Boldeşti. Prahova).a. un expert electrician auto şi fost operator de cinematograf (v. Revine la schela Boldeşti de unde va ieşi la pensie în 1995. construindu-le acolo o fabrică de mucava. a lucrat 32 de ani. ca şi el. pe vremea când era primar dr. Silviu fusese operator chimist la Brazi. A trebuit să se angajeze ca muncitor strungar. După terminarea şcolii generale de la Lipăneşti. lucrând ca maistru la schelă până în 1959. absolvent al Liceului industrial Scăieni. 30. fostul director mai are un frate.în 1958 a urmat o şcoală de maiştri. G. Editura Arhiepiscopiei Alba Iulia (Reîntregirea). apoi ca director comercial la Întreprinderea de aparataje electrice din Ploieşti. aceştia fiind tot strungari. deoarece acea ară nici nu ştia ce sunt acelea cutiile de carton. care. Va lucra. Deci. la această fabrică. Dar. a întâmpinat mari dificultă i cu înscrierea la facultate. În acel an a fost ales preşedinte de sindicat pe schelă de unde a fost trimis la o şcoală de partid de un an de zile după care este numit instructor teritorial pe fostul raion Ploieşti. prof.

Deşi ceruse sprijin din partea conducerii jude ene. nu a mai vrut să continue această muncă.11. Liliacului. a cooperat foarte echitabil. şofer. Toma Călinescu (n. Ploieşti). Popescu P. venind cu numeroase ini iative frumoase şi deosebit de utile. Gina (n. acceptând până şi “sacrificarea” propriei case pe care a lăsat-o ca mul i ani să fie lăcaşul dispensarului localită ii Scăieni. cu care. de altfel. trei la număr. inginer constructor. desenator tehnic. Copiii lui. aşa că nu şi-a mai depus candidatura pentru continuarea mandatului. acoperind perioada cea mai dificilă. 1932.04. Popa Manole (1936-1993) regretatul viceprimar. Ing. casa familiei Vâlcu. De aceea lui îi revenise sarcinile cele mai încâlcite pe care. Mihai Moraru.06. amândouă absolvente a liceului de muzică. Econ.AL I CETĂ ENI DE FRUNTE AI LOCALITĂ II: Ing. 10. După terminarea liceului şi a Institutului de construc ii din Bucureşti (1962-1968). a lucrat la proiectul clădirilor Omnia. au făcut cinste familiei sale Daniela Călinescu (n. de pe str. luat zilnic cu asalt de pacien i locali sau din afara localită ii. Ploieşti. sprijinind orice activitate a autorită ilor dusă în această direc ie. le-a depăşit cu bine. casa dr.toate din Scăieni.1956. facultatea de construc ii. Ploieşti) este inginer constructor şi proiectant arhitectură. când întreaga ară era încă destul de debusolată.a. Ploieşti. 1929. din fericire.09. în Canada. Monumentului.1928. 1970 la Scăieni) este medic specialist stomatolog. Bianca-Andreea fiind pianistă la Viena. Bucureşti. fost ministru al petrolului. Ciungradi Silviu (primar între 1979-1981). Inginerul Călinescu este un militant neobosit pentru drepturile cetă eneşti ale locuitorilor din Scăieni. având cabinet propriu. nov. în regimul trecut.). Monumentului . Jean (primar între 1991-1992) a fost primul primar al oraşului numit după Revolu ie. După un an de zile de primariat. Posedă o firmă proprie de instala ii. 14. 225 . Păcii din Scăieni. inginer constructor. casa dr. de pe str. Are două fete. Scarlat. a fost foarte ataşat de scăienarii pe care îi reprezenta şi a fost totdeauna purtătorul lor de cuvânt în primărie. 20. Alexandru Puiu Călinescu (n. de pe str. absolventă a Facultă ii de Medicină din Constan a (1995). aceasta nu l-a ajutat după cum dorise. aşa că a trebuit să se descurce singur. rămâne un primar care era vestit pentru fine ea sa de a sta de vorbă cu cetă enii şi de a le oferi sprijinul solicitat de cei care îşi puteau justifica solicitările. Alexandru. Fra ii inginerului sunt: Mihai Călinescu (n.1955 Ploieşti) este profesoară la Toronto. mai ales că era primul primar care nu apar inuse fostului partid de la guvernare. Fabrica de pâine de la bariera Rafinăriei Vega ş. a lucrat ca inginer constructor la aşa numita Casa Albă din Ploieşti. lucrând foarte conştiincios şi fiind deosebit de apreciat. în ciuda faptului că a avut ghinionul să fie primar pe timpul grevei de la IFLGS. 22. Daniela Călinescu de pe str. sora lui Gabriel. Este autorul unor frumoase construc ii (casa ing. absolvent al Institutului de construc ii. provenit din Balaca. din cauză că a constatat lipsa de cooperare a autorită ilor superioare. Gabriel Călinescu (n. până la pensie.

sub conducerea Consiliului na ional jude ean.1931 la Scăieni). Liceul “I. activitate pe care nu era voie să o desfăşoare decât profesorii califica i.a. în calitate de analist programator de sistem electronic. ceea ce i-a facilitat intrarea în partidul de la putere. organiza ia pionierilor s-a rupt de organiza ia uteceului. destul de consistent. a lucrat în informatică. liceul Nichita Stănescu ş. oferindu-le sfaturi şi planuri moderne pentru remodelarea locuin elor. În 1989. Gheorghe a inventat şi pus în produc ie “sticla spongioasă” şi geamul armat. a ob inut fonduri şi sprijin direct. Caragiale. predând ore (plata cu ora) de filosofie la liceele din Ploieşti: Liceul I. va deveni secretar cu probleme de şcolarizare şi pioniereşti. de unde s-a pensionat în 1996. 24. fiind profesor gr. elaborată pe baza cuvântărilor lui de la Liga Na iunilor pe când era ministru de externe. În 1963 a absolvit Facultatea de filosofie din cadrul Universită ii Bucureşti. liceul Mihai Viteazul.1936. Mircea Vasiliu. ing. Dobre Valeriu (primar între 1992-1994) a fost unul dintre primarii care au colaborat îndeaproape cu conducerea schelei Boldeşti. Uneori a fost nevoie să se documenteze în străinătate (într-o bibliotecă universitară din Praga) pentru elaborarea materialelor. l-a angajat ca inginer la fabrica de geamuri. A publicat în revista “Viitorul social” materialul “Critica social-economică a lui Virgil Magiaru. lui i se datorează estetizarea oraşului. după terminarea Liceului Sf. a păstrat legătura cu învă ământul.06.30. având rela ii la jude mai concrete decât ceilal i predecesori ai lui. a urmat Facultatea de mecanică textile din Iaşi (1955). unde ine 31 de comunicări ştiin ifice în fa a unor profesori universitari specialişti. a fost trimis la un curs pe care l-a terminat cu gradul de locotenent. doi. Ing. ob inând sprijinul schelei în multe probleme gospodăreşti. printr-o în elegere.G.02. Pe când a făcut armata.Moroianu Gheorghe (1993-1996) este al doilea primar provenind din Scăieni şi a căutat să facă totul pentru ridicarea acestui sector al oraşului. Gheorghe (n. timp de 14 ani. În bună parte. Petru şi Pavel din Ploieşti. îndrumându-i şi controlându-i pe fiecare în parte.” Prof. A ajutat pe cetă eni. Gheorghe devine preşedintele local al PN CD iar între 1994-1995 devine viceprimar al oraşului. Altă func ie avută a fost cea de inspector şef al corpului de control al preşedintelui consiliului popular jude ean de atunci. profesorul Constantin Dinu este numit şeful unei Comisii de comunicări ştiin ifice pe teme de educa ie şi filosofie. Scăieni) a urmat clasele primare şi gimnaziale la Scăieni. pentru comportament excep ional. inclusiv pe linie de educare a tineretului. func ionând independentă. demonstrând că este o personalitate cu ini iative originale şi practice. unde ing. Gheorghe Dumitru (primar între 1981-1988) era unul dintre cei mai tineri primari din jude şi meritul lui principal este că. Era văzut zilnic controlând cură enia străzilor şi discutând cu cetă enii să-şi înfrumuse eze fa adele caselor şi cur ilor din partea străzilor. După ce. În ultimii ani.S. Caragiale” la Ploieşti (1950-1954). filos. Constantin Dinu (n.L. toate apreciate de un auditoriu format din specialişti. În 1990 a trecut la catedră. s-a înconjurat de un consiliu comunal în care predomina tineretul şi i-a mobilizat pe to i cu sarcini concrete. ing. Desemnat de conducerea uteceului pe jude . Pahon u Ştefan rămâne ca unul dintre cei mai activi viceprimari. îndeosebi pentru cartierul Balaca pe care l-a ridicat mult.L. Prof. Între timp. 226 . Gheorghe T. Constantin Dinu are două fete: Dr. De asemenea. Directorul Î.

Focşani). după care a urmat Institutul politehnic din Bucureşti.10. a absolvit Facultatea de biochimie şi domiciliază în Italia.1924-22. 7.1951). cunoscut mai ales prin buna dispozi ie pe care o împrăştia totdeauna în jurul său. Constantin (Titel) Vasilescu (n. absolvent al facultă ii de petrol şi gaze din Ploieşti şi Lizeta Vasilescu (n. C-tin Dinu. urmându-i. Valentina Teodorescu a urmat şi dânsa Universitatea Româno-Americană Facultatea de Economie a Turismului şi Universitatea Ploieşti. Cealaltă fată. în 1956.09. pentru îngrădirea cur ii şi dotarea claselor cu materiale didactice noi. pe str. (1947) dar. director al Şcolii generale nr. s-a îngrijit pentru mărirea spa iului şcolii. A urmat un an ca student la Universitatea Bucureşti. care a func ionat la şcoala din Scăieni până la pensionare. au doi copii: Letitia Gabriela. la Şarânga. a deschis. 1970 la Ploieşti). în 2001.1916-29. Ing.2001). 15. căruia i-a trecut prin mâini mai multe genera ii de elevi. post din care va ieşi la pensie. Viorica Bălan (n. absolventă a Liceului pedagogic. învă ătorului Frecău eanu. 09. Au doi copii: Sorin Vasilescu (9. Facultatea de drept.L. I-IV din Balaca. Maria Dinu.03. chiar şi atunci când era bolnav. absolventă a Şcolii Na ionale de Ştiin e Politice şi Administrative Bucureşti şi Maximilian Mihai.02. 227 . Rodica Dinescu). Înv. este învă ătoare pensionară. Bucureşti (1969-1975) fost director medical al Spitalului Sinaia. inginer informatician.vet. Florin Turbatu (n.1945). (V. I. de proiectări şi de copiat documente prin sistem xerox. Buzău).11. Ploieşti). Au avut două fete: Rodica şi Gabriela. Ing. la Scăieni).2 Boldeşti-Scăieni. A fost căsătorit cu Maria Go onoga (n.1965. Caragiale Ploieşti (1965-1969) şi al Universită ii de Medicină Carol Davila. profesoară de matematică. este învă ătorul cel mai în vârstă din oraş.C. 1988. a peregrinat prin şcolile ardelene de lângă Beiuş. absolvent al Liceului I. absolventă a Facultă ii de informatică. mai jos. în prezent lucrând în administra ia de stat. Este căsătorit cu Georgeta Vasilescu (n. Bucureşti. 07. 1938. ing. Liliacului nr. În 1956 vine ca învă ător şi director al şcolii de la Balaca. 10. Inginerul Florin Turbatu a studiat clasele primare şi gimnaziale la Scăieni. Ion Dinu (n. învă ătoare gr. Pe vremea cât a fost director la Şcoala cu cl.11. 1967). absolventă a Facultă ii de medicină veterinară din Bucureşti. Medicul Teodorescu Valentin (n. rusă Platon Go onoga (19. fiind socotit “fiu de chiabur”.1958) inginer petrolist. profesor de limba română la Şcoala nr.1924.2005).08. absolvent al Institutului “Maxim Gorki” din Bucureşti. specializată în marketing şi management.01. Facultatea de metalurgie (abs. Bucureşti). 1990). a fost dat afară din facultate împreună cu numeroşi al i studen i ca şi el. Liceul industrial tot la Scăieni. absolvent al Universită ii Româno-Americane. medic şef (1987-2007). frate cu inginerul Gheorghe.06. Prof. ca şi sora lui. revenind anual la Scăieni. Prof. 2 Boldeşti-Scăieni despre care procesele verbale ale inspec iilor făcute în acea institu ie consemnează elogios că predă orele de limba română la un înalt nivel profesional.01. 18.03. 30. petrolistă Valentina Teodorescu. 01. Căsătorit cu ing. între 1 sept. So ia prof. 1936. căsătorită cu italianul Imes. După terminarea Şcolii Normale de 8 clase de la Bârlad şi a Liceului teoretic. Conturimob”. 1963 şi 1 iulie 1980. “S. 18. având şi masteratul în branşă. Cristina-Denisa Dinu (n. Lizeta este căsătorită în Italia şi locuieşte acolo cu so ul ei. specialist în boli interne (1987-1990). un foarte solicitat birou. Loredana-Irene (n.11. fiind mama unui copil de patru ani.

07. Ion Jipa (în prezent. facultatea de Muzicologie anul I. şi Radu Florian – clasa a XII-a la Liceul de Artă. absolventă a aceleeaşi facultă i în 1974. Director economic Valeria Todoran (n. Ploieşti. Pârscov. col. Ing. dirigintele oficiului PTTR). inginer petrolist pe Platforma Maritimă „Gloria”. Ilie Mircea (fost director la Jovila Construct. absolventă a Liceului I. PH). specializată în Informatică şi Gestiuni. 8. Facultatea de Horticultură. Scăieni).1960. Vezi Liceul Scăieni. Jean Boeru. Pavel (fost judecător la Judecătoria Ploieşti. dr.06. educ. Are 2 copii: Alexandru – student anul III la automatică şi Andre – clasa a IX-a.1956. absolventă a ASE.1942.1932. 4. +Ion Ioni ă (fost deputat în MAN pe timpul lui Petru Groza).Facultatea de Contabilitate. Prof. 15. Caragiale Ploieşti (1991) şi a ASE Bucureşti. Nicolae Ion. fostă directoare a Băncii Transilvania Ploieşti. Ionescu Mihai (n.05. 5.1960. Nică Petre (1930-1992). univ. 11. Ing. Ing. Adriana Năstase. Băneşti. de brigadă Teodorescu D. şef contabil schela Boldeşti. fondată în 1998. 1. Ploieşti). PH).11. Ploieşti) manager la firma de Protec ie a Mediului. Simion Pop. Artur State (specialist în fibre optice). timp de 4 ani. Este inginer la firma personală ArtSoft S. General rez. manager la firma Unilever Ploieşti. clasa a V-a. Dima Valeria (n. econ.1924. mai cităm pe: Dinu Neacşu (fost deputat în fosta Mare Adunare Na ională). fost director al Şcolii Seciu).11.1946. Ing. Facultatea de economie agrară 1994.1959.R. fost director al BAT. profesor la Academia Militară Bucureşti. Stelian (n. Georgeta Necula. 31. 1 Boldeşti-Scăieni. prof. C-tin Chiri ă (director al Grupului Şcolar Industrial “1 Mai” Ploieşti). prof.1959. Bătrâni. Scăieni. So ii Dima au doi copii studen i: Dragoş şi Bogdan. alimentarea cu apă a oraşului).1970.09. Dan Mogoş (n. PH).08. Ion Nagy (fost director economic al I. proprietaru firmei DANCOR. 13. ing.04.1932. Dima Ion (n. Are 2 copii: Lumini a.1949. Ioan Ionescu (n. econ. Din persoanele cu func ii trecute sau actuale. chimist Murăşan Nicolae (n. Ploieşti. Boldeşti). 17 mai 1929 în Boldeşti228 . ing. prof. chimist Murăşan Iuliana (n. 19. absolvent al Facultă ii de automatică.12. 21. şeful catedrei de hidraulică. Scăieni). Crengu a Mogoş (n. Universitatea Bucureşti. absolventă a ASE. de la UPG Ploieşti. a suferit persecu ii sub regimul comunist). Bucureşti. fostă directoare la Grădini a Boldeşti nr. fost director al Şcolii generale nr. Ing.05. 1970. Ing.01. Buzău).12. jurist Gh. Alecse Olteanu (n. So ia d-lui este învă ătoarea Ionescu Mândru a (n. Facultatea Management Industrial. Ploieşti. 20. Ing. 25. Teleorman). Geamuri Scăieni). Prof. Cristian Tomescu (director tehnic la Romtelecom). S-a pensionat după 35 de ani de vechime. pe care a condus-o timp de 10 ani. com. absolvent al Institutului Agronomic Bucureşti.. So ii Murăşan au 2 copii: Diana Elena – studentă la Conservator. Ogretin. clasa a IX-a şi Cezar. Segarcea-Vale. Braşov). so ia lui Dan Mogoş. este directoare la Banca Românească Ploieşti. Ionescu Nicolae-Claudiu (n.L.L. fost şef de sec ie la schela Boldeşti. Ioan-Liviu Todoran. Ploieşti). 4 (1961-1990). Ing. născut la 24 iunie 1958. În prezent. absolvent al Liceului Pedagogic Ploieşti. Gh. ing. agu – Bistri a Năsăud. Necula (fost director al Liceului industrial Scăieni. Ing.

10. la Podenii Vechi. Scăieni şi Seciu). În 1960. mul i ani directoare la Liceul Scăieni. În 1977 ajunge şef-plin al securită ii la Teleorman.03.1944. fost director al Şcolii nr. Prahova). Eugenia Popescu a fost mul i ani conducătoare de cerc pedagogic şi a colaborat cu articole la revista Tribuna şcolii. Înv. În 1968.1948). lăsat la vatră. După absolvirea liceului teoretic a satisfăcut stagiul militar într-un detaşament de muncă DGSM (Direc ia Generală a Serviciului Muncii. fost director la Şcoala cu cl. fost coleg cu preşedintele Traian Băsescu.1932). Prof. apoi la Şcoala generală din Gornetul Cuib. IIV de la şcoala Fundeni. între 1 sept. 1980-8 sept. specializată în Utilaj Petrolifer (1996). Constan a Diaconescu. Vlădu de 3 ani şi jumătate. 19. Între 1963-1965. căsătorită Bucur (n.1946 în Podenii Vechi). absolventă a Universită ii Petrol şi Gaze Ploieşti. Prof. So ia sa. unde a excelat cu elevii dumneaei la olimpiadele de română şi matematică. a urmat Institutul Pedagogic de doi ani din Buzău. 27. Bucur Cristian şi au un copil.09.07.05. înv. respectat de to i cetă enii. 2000. În doi ani a alfabetizat complet peste 200 de solda i. 12. Eugenia-Victori a Popescu (născută Sorescu la 2. Scăieni şi Seciu. Împreună cu so ia sa. după care a fost numit învă ător-director la Şcoala cu cl. a avut trei copii ingineri: Lioara-Aurelia Bodan. Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică. Emil Petre Popescu (n. Emilia Raluca Popescu (n. 12. Teleorman în 1970. a func ionat ca profesor suplinitor necalificat la Şcoala generală din comuna Gura Viitoarei.L. lângă Vălenii de Munte. absolventă a Universită ii Bucureşti Facultatea de istorie. cu gradul didactic I. Silviu Diaconescu (n.1946 – m. Octavian Diaconescu (n. după 42 de ani de învă ământ. personalitate distinsă prin toate ini iativele şi lucrările sale pe plan de învă ământ şi de conducere îndelungată a tuturor şcolilor din oraş (singurul profesor care a fost director la toate şcolile generale din Boldeşti. inginer specialist în turboreactoare (în unele articole apărute în străinătate s-a scris că a fost asasinat de securitate în fa a uzinei Turbomecanica din Bucureşti unde avea o func ie de răspundere) şi Dan Diaconescu (n. I-VIII Boldeşti-Scăieni. 2. până an 1978. 21.09. apoi la Şcoala Seciu.Scăieni) fost loc iitor al şefului Inspectoratului Jud. motiv pentru care a fost recompensat de conducerea detaşamentului respectiv. So ii Popescu au trei copii: Popescu Camelia-Anca. absolvită în 1965.1921. se transferă la Şcoala generală Scăieni. comuna Scăioşi (Făgetu) Prahova. fostă directoare a Şcolii nr. (n. Făget. prof. Prahova. Prof. iar cu forma iile şcolare de teatru a ob inut locul al doilea pe jude . Învă ătorul Emil Popescu a func ionat peste 30 de ani la Şcoala generală Scăieni de unde s-a pensionat la 1 sept. absolventă a Liceului I. fostă directoare între anii 1989-2000.07. 27.10. Prof.12. distinsa înv. Georgeta Nicula. 30. Acolo a fost repartizat ca învă ător la una din şcolile de alfabetizare ale unită ii militare.1967). 1 cu cl. Cealaltă fiică este ing. ist. fost director la şcolile din Boldeşti.1947). Scăieni). Caragiale Ploieşti în 1997 şi a Universită ii 229 . 1 cu cl. Eugenia Filote. mat. inginer naval pe vapoare comerciale. I-IV din Fundeni. Este şefă de birou administrativ la Casa de cultură a studen ilor din Ploieşti. fiind căsătorită cu ing. I-VIII şi al Liceului seral Boldeşti. Înv. în comuna Şoimari) a urmat Şcoala Pedagogică de 6 ani din Buzău. Dumitru Arcanu. func ionând ca învă ătoare la Şoimari şi Surani.1937. 1989. între 1968-1980. S-a pensionat la 1 septembrie 2002. pentru că era fiu de „chiabur”.

absolventă a fostului 230 .Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi. Vivian Georgescu (n. (Vezi amănunte la cap. Şcoala medie tehnică de petrol a absolvit-o la Ploieşti (1955). 13. la seral şi Institutul politehnic Bucureşti. doctorand în calculatoare. după care a urmat Institutul de Petrol şi Gaze din Bucureşti (1967). unde a ob inut calificativul foarte bine în fiecare an şi unde i s-a decernat diploma de excelen ă din partea primăriei oraşului Vălenii de Munte pentru elevii ajunşi pe locul I la concursurile pe meserii. Liceul uzinei “1 Mai” Ploieşti. Mai întâi a fost şef de sec ie la Uzina “1 Mai” Ploieşti. a lucrat în mai multe locuri. 16. ambii cu gr.09. La pensie ieşise în 1990. ultima oară la Schela Boldeşti. Coleg cu prof.1936. 17. directorul tehnic al uzinei. sec ia electromecanică (1996). So ii Georgescu au doi băie i ingineri: CristinFlorin Georgescu (n.08. apoi Facultatea de petrol şi gaze. Căsătorit cu Ana Bocioacă (n.04. fost director general al Schelei Boldeşti. Ploieşti).firma “Confident”. Ing. scriitorii din oraşul Boldeşti-Scăieni) şi Gabriel Nicolae. Texas.10. profesor la Bucureşti. Lucrează ca inginer la Uzina “1 Mai” Ploieşti.1940 la Câmpina) este fostul director tehnic al Uzinei de utilaj petrolifer “1 Mai” din Ploieşti. Ing. Este inginer la o firmă de burse de valori Bucureşti . apoi director între 1977-1987. În oraşul natal. Nicolae Metea (n. Ca inginer petrolist. la Dallas. 25.05. absolvent al Liceului Nichita Stănescu. Ceptura de Sus. Facultatea de geologie tehnică. câ iva ajunşi în înalte func ii din conducerea statului. 30.2005 la Boldeşti). a urmat aceleaşi şcoli. Scăieni) director/preşedinte al cooperativei Arta Metalului Scăieni timp de 28 de ani. inginer geolog. din 1987 până în 1998.05.L. Prahova . Facultatea de petrol şi gaze (1996). Colegiul de birotică (2003). Este căsătorit cu Alexandra (Sanda) Georgescu (n. Ultimul copil al învă ătorilor Popescu este Adrian Petre Popescu (n. SUA. 10 mai 1980m Ploieşti). Ion Nicolae (n. a lucrat ca tehnician principal la Schela de foraj Zemeş.1942-m. Ing. de Fizică Atomică Măgurele). Florin Georgescu (n. 30. Bucureşti. apoi.01.10. prof.12.1969 la Ploieşti). Italia. Victor Drăgoi (cercetător fizician la Inst. şef şantier. Germania. A absolvit şcoala generală la Scăieni. Facultatea de Textile-Pielărie. Cristian Petru Bălan în clasele I-III la Şcoala primară din Ceptura de Sus. 29. A absolvit Liceul “I. În prezent este angajat ca specialist la Vodafone Ploieşti. 18.01. Rusia etc. industria locală). profil Chimie-Biologie şi al Universită ii „Valahia” din Târgovişte şi al Universită ii de Petrol şi Gaze Ploieşti. absolvent al Facultă ii de filozofie (v. specializarea Filaturăesătorie (1998). I. dânsa a terminat Liceul teoretic (1956). (1961-1966). A lucrat ca tehnician chimist la Institutul de cercetări şi inginerie tehnologică Ploieşti. mai întâi. Caragiale” din Ploieşti (1956). A înfiin at sute de locuri de muncă pentru mul i cetă eni din acest oraş. Ing. iar facultatea la Institutul de petrol şi gaze. gradul I la Catedra de Industrie Uşoară de la Grupul Şcolar Agromontan „Romeo Constantinescu” din Vălenii de Munte. Moineşti. Ungaria. A fost trimis în delega ii în Grecia. apoi ca tehnician geolog la Schela Modârzău.1947. unde a fost.m. au ieşit unii din cei mai străluci i intelectuali din oraşul Boldeşti-Scăieni. iar la Bucureşti Şcoala tehnică de chimie (1959). Are doi copii: Silviu Nicolae. Din mâinile învă ătorilor Emil Popescu şi Eugenia Popescu. 1939 la Giurgiu). La început. absolvent al Liceului “Mihai Viteazul” şi al Universită ii de petrol Ploieşti. Adesea foştii elevi vin să le mul umească pentru felul cum i-a învă at şi educat.2004). Este ing.1970. cu titlul de inginer foraj-extrac ie.

04. So ii Metea au avut doi copii: Bogdan Metea (n.func ii de conducere globală. Stelian Croitoru (n. Scăieni). 2 din BoldeştiScăieni între 01. Scăieni). So ia a func ionat ca tehniciană la primăria oraşului până la pensionare (1967-1997). cu specializare în Managementul dezvoltării rurale în inginerie economică .07. Dânsa a făcut aceleaşi şcoli ca şi fra ii ei. Turcia. profesori în învă ământul mediu şi universitar. Corina Metea-Pătrănescu (n. şi a unei şcoli tehnice de trei ani de drumuri şi poduri. cotate pe locul doi în lume după Arabia Saudită.01. Valeriu Teodorescu (directorul Şcolii Seciu cu cl. Fra ii Costache au o soră medic stomatolog. V. Au locuit amândoi un an la Geneva. Seciu). 05.1973. Este 231 .07.1878. Este fiul lui Marian Costache şi al Elenei-Lumini a Costache. apoi. la Clinica de stomatologie şi la Centrul de investiga ii radiologice “Maxdent”. care a fost preot în Geneva. pot fi socoti i printre cei mai buni dascăli de matematică din jude . implicat în proiectarea rafinăriilor: Piteşti. Fratele ei. 17 iunie. Fratele său. Acum sf. Şc. ulterior. după aceleaşi studii ca ale lui Iulian. Toma din Ploieşti.16. Midia. lucrează la Compania Wiltelski. Ion Bilciurescu. orienta i de aceşti profesori să aprofundeze matematica. dacă îi judecăm după rezultatele impresionante ale foştilor lor elevi. 1943). oct.02. Anatolia. Ing. Scăieni).02. inspector de specialitate gradul 1 A.1950) a fost angajat ca maistru militar la Strejnic. trimis acolo cu o bursă de Facultatea de Teologie din Bucureşti . Mircea Bocioacă (n.1968). Colegiul Virgil Magiaru) (1996-2000) şi a Universită ii de Petrol Ploieşti. Iulian Costache (20. companie de investi ii a teritoriilor petrolifere din nordul Albertei. Elve ia. ingineri. 01. Ciprian Costache (n. A emigrat în Canada (1988) unde lucrează la SNC Lavalin. Silviu Paul Pantelimonescu (n. cu contracte de lucru în Marea Britanie. au devenit cunoscu i cercetători. actualul Colegiu “Mihai Viteazul”. cel de al doilea job. urmarea fiind faptul că mul i din elevii lor.Liceu A.04. (n. Prof.Facultatea de Ortodoxie Greco-ortodoxă. jud. la Bucureşti. econ. Brazi. a urmat Universitatea “Titu Maiorescu”. Luiza este căsătorită cu preotul Cristi Radu. A urmat clasele elementare şi gimnaziale la Şcoala nr. Ciprian face naveta între Scăieni şi Londra de câteva ori pe an.12. Ploieşti). Ploieşti. Sorin Dinescu (n. 15. 1968) din Scăieni. Ing. electrician auto şi ing.12. I-VIII. Practic. Banias-Siria. 2 Boldeşti-Scăieni şi Liceul industrial din Scăieni. 1940) a fost mul i ani Şeful Departamentului Termotehnic la IPIP (Institutul de Proiectaăi Petrolifere Ploieşti).1981. Prof. absolvent al Liceului auto. Maria Dinu şi Fabiola Stan. sa este preot la biserica din comuna Blejoi. şefi de institu ii etc.1972. la Primăria municipiului Ploieşti. Scăieni) fost director tehnic adjunct al Schelei Boldeşti. Teleajen. 1935.1980-01. Facultatea de medicină dentară (2006). iar studiile superioare le-a făcut la USAMV (Universitatea de Ştiin e Agricole şi Medicină Veterinară) Bucureşti. În prezent. a urmat Facultatea de finan e şi management de la Universitatea “Spiru Haret” din Ploieşti. lucrând în Capitală. 26 dec. preot de mare har duhovnicesc. Luiza Radu (n. alături de ceilal i colegi ai lui.1990. Paul Pantelimonescu a fost şi director al Şcolii cu clasele I-VIII nr. profesori de matematică. sec ia Grădina zoologică din Parcul Bucov. Facultatea de petrol şi gaze (2000-2005). absolventă a Liceului economic Ploieşti (în prezent. continuată cu un an postuniversitar de Studii aprofundate de inginerie de zăcământ (2005-2006). Prof. Prahova.

1974). Grigore Simion. farm. Alina Dinescu (n. inclusiv pentru compania TAROM. Studii postuniversitare de arte plastice la Paris iar în prezent în Italia. (Vezi biserici. Fiica lor. de Mecanică. cu o bursă “Vasile Pârvan” oferită de “Academia di Romania” din Roma. Rodica Dinescu (n. Revista Tribuna României nr. specializată în obiecte de podoabă. o familie de scăienaro-boldeşteni foarte realizată. So ia sa. +D. absolventă a Facultă ii de farmacie Bucureşti. care face cinste oraşului nostru. au înfiin at. TINERI ZIARIŞTI ŞI SCRIITORI : Nicolae Moianu (v. cu to ii împreună. apreciază că „Veronica Iliescu este una din cele mai vechi restauratoare ale muzeului fiind foarte exigentă cu bijuteriile. A ilustrat unele căr i de versuri ale scriitoarei Viorica Rădu ă din Ploieşti. Fiul lor. 16 aug. +Vasile Cazacu. a terminat Institutul Politehnic Bucureşti. prin asociere. facultatea de Electronică. 1950. Veronica State-Iliescu (n. 1986.-Sc. la IPIP. 1982. Ploieşti). +Lică Dinescu. 1956). Malaiezia şi China. arta în B.1955).1946. farm. Mare colec ionară de artă rară. Paris şi Roma. absolventă a Şcolii tehnice de farmacie Ploieşti şi a Liceului de farmacie Ploieşti (1969).) Cristian Rădu ă (n. A avut câteva expozi ii în Bucureşti. 17 apr. absolventă a Facultă ii de farmacie Bucureşti şi Ana-Atena Nicola (n. Farmacia “Ermia” din oraş care este de mare ajutor popula iei locale prin gama largă de medicamente aflate zilnic în stocul farmaciei. valoroasă. Bucureşti) sculptor profesionist care a domiciliat la Scăieni. firmă de soft şi echipamente avia ie. XVIII ş XIX). Med. unde era şef colectiv Calculator. farm. Lucian Nicola (n. Scăieni). Institutul Politehnic Bucureşti şi Facultatea Mecanică la Michigan University-Kalamazoo USA (1994) este Manager la Concernul MAGNA Windowmotion Toronto . căsătorită Warner. 4 oct. +Vlad Babi. Med. Boldeşti). împreună cu so ul ei. Bercaru. specializată ca restauratoare de artă şi pictor de icoane pe sticlă (reproduceri după icoane vechi din sec. Maria Tănase (n. USA (2001) şi lucrează la firma Rockwell Collins Rapids Iowa. cetă eni de onoare). Adrian Dinescu (n. După cum vedem. Ea a inut să aibă în expozi ia de restaurări un minunat Crucifix din argint aurit datând din secolul al XII-lea şi descoperit la Dobârca”.. în prezent la TransCanada ca şef instalare sisteme de operare şi alt soft specific la servere care monitorizează acest proces. Facultatea de Sculptură (2005). uică Georgeta (n. fra ii Stoica (V. A fost restauratoare a Muzeului Na ional de Istorie Bucureşti. A absolvit Liceul de arte plastice din Ploieşti şi Universitatea de Arte Plastice din Bucureşti. 3 Februarie 1946).firmă implicată în construirea automobilelor din Detroit USA. Cristi Radu. C. Petre. C-tin Banu.) ARTIŞTI PLASTICI.Senior Mechanical Specialist. PREO II LOCALI: +Ioan Vlaiculescu. 01. A lucrat la Ploieşti alături de so ul ei. În Canada a lucrat la IBM ca System Implementor.04. tehn. 7 din 1 aug. la Roma (2006-2007). +Ion Pi a. care este considerat o capodoperă a 232 . Marian Dincă (în Noua Zeelandă). a terminat University of Iowa. 1945. promo ia 1968. +Ionescu. absolvent al Fac. 10 ian. 1968). cu diferite lucrări de sculptură modernă. Dânsa a restaurat Tezaurul de la Peretu.

ca de pildă „Maica Precista” şi „Cina cea de taină”. Subiecte preferate: Sfântul Petru. Daniela Neagu este elevă în ultimul an la Liceul Pedagogic din Ploieşti. Abel Stan (n. 18 aug. 2000. la rubrica “Acasă”. Silviu Nicolae a fost sufletul cenaclului literar „String” din Scăieni. So ia fostului viceprimar Cristu Vlăsceanu. după care a urmat Liceul de arte plastice din Ploieşti. În prezent. un talent real. restauratoarea se ocupă cu pictarea de icoane pe sticlă. economistă şi pictor de icoane pe sticlă. Cea mai delicată restaurare pe care Veronica Iliescu a executat-o au fost piesele Traco Getice turnate din argint dublate cu foi e de aur. 2004). cu masteratul din 1999.1975. A terminat şcoala generală şi liceul la Piteşti şi ASE. Naşterea Domnului. Şcoala generală absolvită la Scăieni. 1. S-a căsătorit la Scăieni cu Florin Ciulei (n. Fratele profesorului Abel Stan este Daniel Stan (n. Piteşti). 15 sept. arestat şi dus la Canalul Dunăre233 .func ionar la Asigurarea Românească între 1936-1943. a publicat un prim grupaj de poeme în „Facla literară” (1999) şi a debutat cu volumul de versuri „O zonă Zoster interzisă”. Sfântul Vasile.03. 20. cu maestrul Ovidiu Paştina (n. 20. despre care revista Formula As. fiind o pasionată colec ionară de roci şi de pietre rare. Cităm: „Ciopli-voi în copacii minerali / sufletul tău coconi de diamant / Va mirosi în jur a portocali / Când ei (plesnind) vor recita din Kant”. El a adus inova ii la motoarele cu ardere internă.07. . 19. 1968. Silviu Nicolae (n. copii de pe icoanele din sec. 28.1973. în stilul tradi ional al vechilor iconari pe sticlă din România. XVII şi XIX. 528 (din 15-21 ian. precum şi lucrări de inspira ie personală. Specializare în pictură la Şcoala populară de artă de pe lângă Palatul Culturii din Ploieşti. în 1990. A lucrat pictură şi grafică (portrete. Învierea. absolvent al Liceului seral Boldeşti-Scăieni.1970). Ne-am bucura ca ea însăşi să ajungă o piatră rară.1889. Cristina a donat la institu ii 15 frumoase icoane pe sticlă. scrie un foarte mişcător articol “Un înger căzut vrea să zboare”.11. dar cu inima-i de înger împovărată de apari ia ei nedorită într-o familie cu probleme. Sfânta Fecioară Maria cu Pruncul. Bucureşti.06. Profesor de sport la Şcoala cu cl. Ariceşti-Zeletin) care avea 110 ani şi 3 luni era cea mai bătrână persoană din România. I-VIII din Mati a Prahova şi ziarist la Ploieşti. o fată de o sensibilitate literară deosebită. la Liceele din Ploieşti şi Bucureşti. visul Danielei este să ajungă inginer geolog. A urmat cursurile Facultă ii de Filozofie din Cadrul Universită ii Bucureşti.12. Scăieni-Balaca). fost Preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România. prof.1934). nr. Cristina Ciulei (n. 9 iunie 1952. 1969). fost secretar local PN . Dragomir. absolvit în 1970. lucrate în serie. Rodica Vlăsceanu (n. Boldeşti-Scăieni) absolvent al Facultă ii de Educa ie Fizică şi Sport din cadrul Universită ii Babeş-Bolyai din Cluj. Scăieni) poet de mare talent cu capacită i de a deveni o voce dinstinctă în marea poezie modernă românească. REPREZENTAN I AI REZISTEN EI ANTICOMUNISTE DIN BOLDEŞTISCĂIENI: Petrache (Petre) Angelescu (1906-1973) . Deşi doreşte să scrie versuri şi proză. compozi ii şi peisaje) şi a participat la expozi ii colective în saloane de artă din Prahova. editura Vinea.artei metalurgice realizată de marii maeştrii. A descoperit că bătrâna Victoria Ghi ă (n.Academia de Ştiin e Economice la Bucureşti. cu străluciri de diamant.

Silviu Diaconescu. venea la putere în parlamentul ării. Răspop (v. Gheorghe. Petre Popescu a urmat şcoala de notari. tratând rezisten a locală anticomunistă. de reîmpăr irea marii moşii ce apar inuse lui Petre Bălăceanu şi care. Petre G. Tănase Gheorghe a ini iat săparea a două fântâni în comună. Mielu Soroiu (Grigore Matei).Marea Neagră între 1951-1953. depinzând de timpul când PN . ISAR şi IMUT Buzău. între anii 1930-1936. invocându-se şi poluarea cu miros de cauciuc. Întrucât Scăieniul ducea o mare criză de apă. ing. fost director comercial la Gara de Sud Ploieşti. Ion Tomescu (şef cadre la schelă. capit. Mircea Angelescu (1932-2006). Ilie Răspop. capit. Falansterul). Emil Popescu. întrerupte. înv. Dan Mogoş. ing. Contează ca unul dintre primarii care. din Scăieni. pentru fondări de noi locuri de muncă. ing. şef de sec ie care a angajat mul i muncitori). O tentativă a unei firme germane de a înfiin a o fabrică de cauciuc sintetic la Scăieni a eşuat. Fabrica de anvelope s-a construit atunci la Floreşti (Întreprinderea Banloc). prin lege. +Ilie B. zis şi Vasilache: (1889-1969) A fost de profesie croitor. Rodica Popescu (militantă pentru organizarea de proteste contra celor ce au poluat oraşul cu mirosuri infestate la aşa-zisa rampă ecologică. Nicolae Gheorghe ârlea. au avut cele mai multe numiri succesive în această func ie. Popescu (n. Fiind un om foarte întreprinzător.1898). Despre to i am vorbit la cap. Datorită rezultatelor ob inute. ing. al cărui membru era. MILITAN II LUPTĂTORI PENTRU DREPTURI LOCALE: O listă care cuprinde localnici bătăioşi pentru drepturi cetă eneşti şi teritoriale. În acea perioadă de alternan ă. organizatoare de excursii). Ghorghe Petrescu (1917-2001). la primăria din Scăieni. coordonatori şi organizatori de excursii de documentare în locuri istorice: ing. din Boldeşti (îndeosebi cu pensionarii) şi Aurelia Radu. scăienarii l-au ales primar în primele decade ale secolului trecut. Petre (Puiu) Angelescu (131. Gheorghe Constantin (Puişor). ing. Tot organizatoare de excursii mai sunt Puica Bălan. Nicolae Angelescu (n. primarul Tănase V. Gheorghe Comănescu (v. ing. Teodor Diamant (v. Gheorghe Genel Costache. Vasile Urzică (1950-2005). unde au supravie uit 300 de solda i din cei 3000 de colegi ai regimentului Doroban i. întreprinderile locale). BĂTRÂNII FONDATORI: Bălăceanu Manolache (v. Jean Pandele. Petre Bălăceanu (strănepotul lui Manolache). dar readus când ărăniştii redeveneau lideri politici. pe motiv că propunătorii cereau extensie mare de teren din fosta moşie a lui Bălăceanu.01. Gheorghe T. sub 12 primari din Scăieni. în parlamentările ei cu primăria locală.12. fiind notar timp de 35 de ani. Ori de câte ori veneau liberalii. Gheorghe. tot cu pensionarii sau al i cetă eni dornici de a cunoaşte frumuse ile ării.1936 Ploieşti). 07. apoi proprietarul unei mici prăvălioare. fost notar al comunei Scăieni şi primar de centru pe mai multe comune. înv. trebuia distribuită localnicilor după dispari ia moşierului. Toma Călinescu. După război. Tănase V. a 234 . colaborator principal al celui mai bun primar. Titel Vasilescu. La vârsta de 18 ani a plecat ca voluntar în Războiul de întregire a neamului (1916-1918). Codru a Mogoş. Ion Nicolae. Gheorghe era schimbat cu un primar liberal. capit. Ştefan Pahon u. Ioan Tronaru (a oferit locuri de muncă în magazinul său din Boldeşti). aceste mandate de primariat. Nicolae Gheorghe (Bărbosu).19332004). prof. Gheorghe Catrinoiu (a oferit locuri de muncă în magazinul său din Boldeşti). dânsul a avut o misiune destul de dificilă. Falansterul). opere de artă). luptând eroic la Mărăşeşti şi Mărăşti.

1893-31 oct. N. trioare ş. Prahova. 19. prin legile noi urmând a fi moştenit de fiul său. apreciat de inspectorat ca unul din învă ători cei mai buni de pe valea Teleajenului. la Homorâciu. Gh. Prahova). Pleaşa şi Măgurele. între 1924-1965. jud. Nicolae Tănase a absolvit Şcoala Normală din Ploieşti. Jean Popescu (n. timp de 6 ani. combine.1933. În 1950 a fost dat afară din serviciu de comunişti. 1978) a fost un mare inginer agronom din jud. se va despăr i de 235 . Prahova: tractoare. n. În 1930 a reuşit la concursul de primari de centru devenind. Între 1924-1941 va func iona ca învă ător la Şcoala elementară Scăieni. de unde s-a pensionat în 1990. Înv. Scăieni). iar în 1952 a fost alungat cu familia din propria casă. a fost numit primar până în 1992 când. unde a fost coleg de clasă cu Nichita Stănescu şi Eugen Simion (preşedintele Academiei Române). învă ător. ajutând şi pe agricultorii din comună. Aceasta va coordona ocolurile agricole subordonate din Valea Călugărească. şef la BAUPS Ploieşti (Baza de Aprovizionare de Utilaj Petrolifer). întemeietorul ICAR-ului (Institutul de Cercetări Agronomice din România) şi de savantul Nicolae Iorga (1871-1940). ing. 29. Comuniştii l-au declarat chiabur şi i-au confiscat toată averea. So ii Tănase au fost considera i de localnici întemeietorii noii şcoli elementare din comunna Scăieni. primar de centru peste comunele Prahovene Surani. Constantin Nichita. căsătorit cu înv. Jean Popescu s-a distins ca un activ militant pentru drepturile cetă enilor din oraşul Boldeşti-Scăieni. Actuala fermă ECOFARM/CRIS TIM se află pe pământul lui. dispărut prematur. pe când inginerul era Şeful Regionalei Agricole din Vălenii de Munte.. Toma Călinescu. Băicoi şi intea.1993). devenind tehnician proiectant la Institutul de Proiectări Miniere din Bucureşti. T. în continuare.fost ales preşedinte al Asocia iei Notarilor din jud. în conflict cu noii proprietari. Vor avea doi copii: Cornel şi Natalia. Participase ca reprezentant al jude ului la împroprietărirea ăranilor în 1923. apoi mecanic şef la Întreprinderea Valea Telejeanului din Vălenii de Munte. Şia construit o fermă-model la Scăieni. Absolvent de frunte al Şcolii Na ionale de Agricultură Bucureşti-Herăstrău. din motive personale nu a mai putut candida la alegeri. ferma transformându-i-o în Gospodăria de partid Prahova.L. iar în cele din urmă şef al serviciului de transporturi ICIL Ploieşti. El fusese absolvent al Şcolii medii tehnice din Ploieşti (1952). Înv. Adriana Filcescu (învă ătoarea mea în clasele III-IV). Prahova şi vicepreşedinte al Asocia iei Notarilor din România.m. univ. Inginerul August Călinescu a fost printre primii români care au introdus maşini agricole mecanizate în jud. confiscată de comuniştii locali. În 1990. agronomul Călinescu era un mare îndrăgostit de natură şi un mare fermier.09. actuala Universitate Agricolă.1934 . după care a func ionat ca învă ător în Baraolt. Covasna. devenind economist.06. După absolvirea Liceului I. apoi va fi luat pe front. care va deveni baza Ocolului Agricol Scăieni. absolventă a Şcolii Normale din Arad şi care a predat la Şcoala elementară Scăieni. unul din primii directori ai şcolii din Boldeşti. Locuia la Scăieni şi era foarte apreciat de prof.a. unde va lupta având gradul de căpitan. ca şi fratele lui Constatin Raul Popescu (n. Ionescu-Şişeşti (1885-1867). a urmat ASE Bucureşti. Dânsul mai func ionase şi ca şef al Consiliatului Agricol Ialomi a. Nicolae Tănase (1905-1979. Caragiale în 1952. A condus comisia de unificare a legilor din vechiul regat cu sediul la Braşov. 14.03. August Călinescu (13 oct. Mai târziu şi-a recăpătat casa inându-se cont că fusese erou cu multe decora ii din primul război mondial. dar care se află. Lipăneşti. unde va fi şi director. Boldeşti. batoze.

vol. 2003). dar din care astăzi nu a mai rămas nici o urmă.1902 în oraşul 236 .1945-01. la 1 sept. de matematică Gheorghe Nedelea. având doi copii.) So ia domniei sale. 1982. considerată cea mai frumoasă grădină din tot jude ul. la pag. după studiile elementare din comuna natală. Acolo s-a căsătorit cu Margareta Vasilescu.învă ătoarea Adriana Filcescu (n. a devenit profesor de limba română şi istorie. Învă ătoarea Adriana Filcescu (n. Viitorul dascăl a urmat şcoala primară în satul natal. Tănase I. 18. Natalia (Păpuşa) Atanase (n. . remarcabila învă ătoare Margareta Bălan (n. după studiile elementare de la Scăieni. apoi Şcoala normală din Focşani. 191-192. urmează Liceul “Despina Doamna” . 3 din Ploieşti. La Râu de Mori a fost directorul şcolii până în anul 1938. era fiul lui Ioan D. teatre şi dansuri na ionale. Scăieni). cu so ul ei.05. a studiat la fără frecven ă ASE Bucureşti şi a fost numit ca şef al Serviciului de informatică la Coopera ia din Ploieşti.. Prof. Maria-Doina. Drajna de Sus. + Anton Atanase.T. Prahova. o colegă de la şcoala unde func ionau amândoi ca învă ători. Editura PRINTEURO. în Drajna de Sus la 15. Şcoala pe care o conducea devenise una dintre cele mai bune din Prahova. timp de şapte ani. prof. după care este numit ca director la şcoala din Scăieni. la şcolile din Clopotiva şi Râu de Mori. devenit primar la Cârligele. mai întâi predând zece ani la Scăieni.1961. într-o familie de ărani săraci. când se mută în comuna Ceptura.05 1982. care a ob inut rezultate excep ionale cu echipele de coruri. Liceul Sf. La absolvirea şcolii. Natalia Tănase. 10 iulie 1934 la Scăieni -m. Tănase Bălan a func ionat ca învă ător atât la Ceptura de Jos cât şi la Ceptura de Sus. apoi mai mult în Transilvania.exemplu luminos de dascăl autentic”. Aici devine şi directorul căminului cultural. după care a func ionat ca învă ătoare la Scăieni între 1924-1965. apoi Institutul pedagogic de 3 ani.L. Despre el. 2005.. până în ultimele clipe ale vie ii. Născut la 22 aprilie 1911 în satul Blidarele. Scăieni) a făcut Şcoala normală din Arad. între inându-se prieteneşte. unul dintre eroii devota i care au luptat la Mărăşeşti în primul război mondial. jude ul Vrancea. condusă de subsemnatul. Facultatea de Biologie (1958).05.03. Cornel Tănase (1928-1987). i s-a datorat crearea grădinii model din anexa şcolii. Este tatăl marii artiste Carmen Tănase (n. (. S-a stins din via ă în ziua de 17 martie 1999. PH -15. Ploieşti. comuna Cârligele. 1963. Lui N. Între timp. Ploieşti. fapt pentru ca a fost păstrat ca director până la pensionare. devenind profesoară de biologie. 31.1906-27. care s-a străduit să transforme şcoala primară într-o şcoală generală cu clasele I-VIII şi a ob inut fonduri pentru construirea unui nou local de şcoală.196 . cu to i cei care îl vizitau. apoi la Şcoala generală nr.D. continuat la Universitatea Bucureşti. sub titlul “Profesorul Tănase Bălan . jud. Petru şi Pavel. după care a predat la Liceul Pedagogic din Ploieşti (1970-1980) şi la Liceul economic din Ploieşti (1980-1991).27.09. Bălan. Acolo îi moare unul din copii.D. căsătorită cu ing. răspunzându-le întotdeauna cu aceeaşi căldură. scrie următoarele: “În toamna anului 1945 este numit directorul Şcolii din Scăieni (01. ajunse la concursuri de mai multe ori la finala pe ară.05. fostul inspector şef al raionului Ploieşti.09. Bălan (1911-1999). în ciuda faptului că în fa a comunită ii dânşii contau ca unii dintre cei mai buni învă ători.din Ploieşti. în cartea sa “Din istoricul unor şcoli prahovene”. a ob inut titlul de învă ător şi a func ionat în primii ani în Moldova. cu aceeaşi blânde e şi prietenie ce i-au fost caracteristice în întreaga via ă. I. la Tripoli.01. jude ul Hunedoara. Ploieşti) de la Teatrul Odeon Bucureşti. lângă Sarmisegetuza.1963) distinsul învă ător Tănase Bălan. Un an a locuit în Libia. fiind în fiecare an elev premiant.

Bereşti. revine doar în vizită la părin ii din Scăieni. Violeta Popescu. şi-au urmat pe fiica lor. Figura domniei sale de dascăl de elită va rămâne neştearsă în memoria foştilor elevi. Italia). care ajunsese ing. Dorina Bălan (dr. preotul Marian Dincă. Codrina Bălan (graduată a Universită ii din Chicago. Adrian Angelescu. În apropierea vârstei de pensie. Libia. D. Bucureşti. talentul său didactic incontestabil. Canada. ei locuiesc în Calgary. biologul Loredana Irene Dinu-Imes. Familia de ingineri. de asemenea. cu Alain şi locuieşte în Saint Brieuc. Rodica Dinescu. fost coleg de facultate la IPG Ploieşti. Mă aflam în Auckland. căsătorită în SUA. Familia mea a emigrat în SUA: Cristian Petru Bălan şi so ia. iar fiul lor.. Surorile Constantin. Adriana Angelescu. revin doar ca vizitatoare în Boldeşti. de unde l-am contactat şi m-a invitat să-l vizitez. în Germania. Boldeştencele Florentina Savu-Aguletti şi Nely Cârcioiu. în înv. prof. (. Gala i). frate cu Petrică. Econ. revine când şi când în ară. universitar din Tripoli. vizitează rar oraşul de unde a plecat. Tatiana Mihalcea-Cotillard. la 15 octombrie 1983. unde a decedat în urma unui accident. neam Hubert Bahlmann. absolventă a ASE. cu specializări la Sorbona. Raluca Pascu (Serrano). Ecuador. revenind doar în vizite anuale în Boldeşti-Scăieni. La fel. Petrică Angelescu şi so ia sa Olimpia Angelescu. După pensionare. a continuat să func ioneze ca profesoară de muzică la Măneciu-Pământeni. Foarte conştiincioasă în muncă.boldeşteanca Violeta Zamfirescu .. la fel. stabilită în Italia. se stabileşte în Toronto. VECHII ŞI NOII EMIGRAN I: Violeta Aljizawi . Mii de oameni i-au apreciat devotamentul fa ă de meseria aleasă. noi nu ne-am repatriat. este şefa unui mare birou din Washington. blânde ea şi bunătatea fa ă de to i românii. s-a stabilit cu familia în capitala Noii Zeelande. în Quito. în cosmetologie estetică). fiind pentru to i un exemplu luminos de dascăl autentic. Wellington. Ozana Bălan (cu masterat la Universitatea din Bloomington. în Scăieni. din Scăieni. Constantin Liliana (Glasser) şi ing. Liliana Tatu (Bahlmann) s-a căsătorit cu ing. căsătorite şi stabilite definitiv în Toronto. Ing.C. prof.. s-a căsătorit în Fran a. Canada. a emigrat în Germania. până la terminarea liceelor şi facultă ilor. Nicolae Angelescu. ara so ului ei. provincia Alberta. a părin ilor acestora. în Canada. îi ajuta întotdeauna pe cei afla i în dificultă i materiale. căsătorită în Italia. Constantin Valeria (Busnakowsky). a revenit în ară. Şi-a încheiat via a exemplară la aproape 82 de ani. din Scăieni. din Scăieni. jud. prin inteligen a şi calmul proverbial. Violeta s-a repatriat. deşi orfană de mamă de la vârsta de 14 ani. Ing. care ia controlat şcoala de mai multe ori. din Boldeşti. Lizeta Vasilescu. Acolo Adriana a fost ucisă într-un accident de circula ie. unde va rămâne definitiv. arhit. recunoscut prin corectitudinea lui destul de drastică şi preten ioasă. a colegilor şi prietenilor. directoare „Muzeului Apelor” din Chicago. s-a ostenit nespus pentru instruirea şi educarea elevilor. Tănase Bălan şi-a cucerit o bună reputa ie prin toate locurile prin care a muncit. stabilite în Fran a. din Scăieni. ing. revin rar să-şi viziteze părin ii din oraşul Boldeşti-Scăieni 237 . dar promit să revină în ară după pensionare. Sorin Dinescu. devotat întru totul nobilei meserii pe care şi-a ales-o. şi-a crescut mai mult dânsa cei şase fra i mai mici.s-a căsătorit cu libianul Abdulatif Aljizawi. fosta capitală a Noii Zeelande. fiind foarte apreciată de aceştia. Părin ii îndurera i se repatriază.) Prin comportarea respectuoasă fa ă de fiecare cetă ean. Dr. datorită serviciilor cărora li s-au dedicat acolo cu pasiune. Rodica Darie. Indiana).” Este consemnarea unui inspector şef. ing. fost student la IPG Ploieşti. Fran a şi Floren a.

de-a lungul timpului. Mavrogheni (1786-1791). din multe altele.. Simionescu. N. indiferent de pozi ionarea lor politică. V-am oferit aceste câteva exemple. G. domnul Munteniei. ing. gen. MARI PERSONALITĂ I DIN ARĂ ŞI DIN STRĂINĂTATE CARE. cdt. Dinspre Ploieşti. atât în trecut. de numeroase delega ii străine.d. I. Andrei Pleşu. Al ii nu mai vin deloc. Şt. Domnul ării Româneşti al Moldovei şi al Ardealului.ş. Vlahu ă. mai ales dacă acel loc de muncă este excelent şi le permite să-şi cumpere case în ările de adop iune. Gh. Călinescu. Domnul Moldovei (care a distrus Cetatea Teleajenului de pe dealurile din Scăieni). pictor Horia Stamatu (1912-1989). Agârbiceau. Moisil.chiar sau oprit să viziteze faimoasa Cramă Seciu. Mihai Viteazul. Vasile Pârvan. I.N. C. oameni de artă şi ştiin ă. Încă înainte de construirea vilei de la Casa Seciu. Mareşalul Ion Antonescu (1882-1946). francez care a construit Turnul Eiffel. Cartojan. D. în marea majoritate a lor. Xenopol (1847-1920). Ioan Kemeny (principe al Transilvaniei (1661-1662). Tonitza. în 1879. Vasile Brezeanu. alteori bucuriile. artişti etc. Octavian Paler. spre sta iunea turistică Cheia şi spre Braşov. Gustave Eiffel (1832-1923). cât şi în prezent. spre a dovedi că persoanele care au părăsit ara. N. prin cele două localită i. M. Moses Gaster. obligatoriu. Valeriu Sârbu (1931). traversând pe teritoriul Scăieniului şi Boldeştiului. Pănculescu din Vălenii de Munte. Mircea Mali a (n. ÎN DECURSUL TIMPULUI. Paraschivescu. Bogdan Duică. Când a venit în vizită la prietenul său ing. R.a. şefi de state. Uneori necazurile îi cheamă definitiv acasă. sculptor. Acesta este şi fenomenul care li se întâmplă multor români care şi-au găsit în ultimii ani de lucru în ările din Uniunea Europeană şi decizia lor nu poate fi condamnată. N. A.. Gh. AU VIZITAT LOCALITĂ ILE BOLDEŞTI ŞI SCĂIENI SAU NUMAI AU TRECUT PRIN ELE FĂRĂ SĂ LE VIZITEZE AMĂNUN IT Fiind o zonă foarte bogată şi bine aranjată peisagistic. deci. fiind. Să trecem. obişnuindu-se cu noile locuri unde îşi formează noi rela ii. de asemenea. Ion Ghica (1817-1897). s-a oprit să admire peisajul sălbatic pe atunci. Mihail Sadoveanu. Chivu 238 . miniştri. trupelor lui Gheorghe Rakocsi I. Constantin Brâncoveanu (1688-1714). au trecut sau .le diminuează dorin a de repatriere. Corneliu Vadim Tudor. un loc de pasaj rapid spre Vălenii de Munte. în revistă câteva din aceste nume celebre. Nicolae Grigorescu. Al. Domnitorul ării Româneşti. poet şi ziarist legionar. scriitori. de-a lungul timpurilor. localită ile Boldeşti şi Scăieni au fost vizitate de mari oameni de seamă. Gabriel Liiceanu. Horia Patapievci. o mul ime de mari personalită i din ară şi din străinătate. ambasadori. noi prieteni . Pe drumul care merge dinspre Ploieşti spre Vălenii de Munte şi spre Ardeal. Oscar Han (1891-1976). nici nu se poate trece pe un alt drum mai scurt spre Văleni decât.m.mai spre zilele noastre . Delavrancea. din actuala aşezare Boldeşti-Scăieni. au trecut: Ştefan cel Mare. Regele Carol al II-lea. actor. chiar dacă ar dori să revină în locurile de baştină. 1927). Mircea Cărtărescu. Nicolae Manolescu. B.această obişnuin ă care le devine cea de a doua natură . pictor.

Gheorghe Zamfir. arhitect. colegul de clasă al fostului primar Jean Popescu. se face jos de catifea. inventator român. scriitor. Mateiu Caragiale (1885-1936). Era prieten cu Cristian Petru Bălan cu care se vizita reciproc. Acolo. 1923 şi a decedat în casa ei în ziua de 5 iunie 1996. Acad. Acad. inventator de reputa ie mondială. care vine anual acasă la prof. naşa de botez a Codrinei Bălan şi a Ozanei Bălan). rez. Ion Iliescu. a scris impetuosul D. D. la vârsta de 73 de ani. Ion Dichiseanu şi mul i al ii (vezi numele lor la pozele anexă). Emil Constantinescu.. Atunci nepotul Luceafărului a fost adus să viziteze Şcoala de la Scăieni şi Clubul de la Boldeşti unde a vorbit mul imii adunate. se discută posibilitatea sanctificării în viitor a acestei fiin e deosebite. care a cântat la Scăieni. nr. Mareşalul Iosip Broz Tito (1892-1980). Întrucât. colaborator al lui Henri Coandă şi vechi prieten al lui Cristian Petru Bălan. Nicolae Furdui Iancu. istoric. Panaitescu-Perpessicius. Patriarhul Iustin al Bisericii Ortodoxe Române.1933). Localită ile Boldeşti şi Scăieni. preşedintele Iugoslaviei. preşedintele Consiliului de Stat al fostei R. De mică. care a venit de mai multe ori în vizită la fratele său. Despre geneza poeziei “Balul pomilor” am publicat un articol în Flamura Prahovei. Walter Ulbricht (1893-1973). scriitor. Germană. la nivelul de conducere a Bisericii Ortodoxe Române. Ea s-a născut în satul Parepa-Ruşani. istoric. Continuăm lista cu vizitatorii de seamă a acestor localită i: Nicolae Iorga (1871-1940).L. în livada din fa a casei. tenorul Ion Dacian. Iată un citat din această gingaşă poezie: “Ce e de spumă sus pe ramuri. A cercetat bisericile din Scăieni şi Boldeşti. director de muzee prahovene. vestit pictor de biserici. Gheorghe Gheorghiu-Dej. fiul lui I. Nicolae Simache (1905-1972). istoric. preşedintele ării. Panaitescu Perpessicius (18911971). nepotul de frate al poetului na ional M./ În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea. au mai fost vizitate de: Dimitrie Anghel (1872-1914). preşedintele Academiei Române. com. Toma Socolescu (1883-1960). Gheorghe Eminescu (18891987). Regele Mihai I. Henri Coandă (1886-1972). Eminescu. Eugen Simion (n. col. Colceag. Nichita Stănescu (1933-1983). Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu. mareşal. Maria Petre (Fecioara de la Parepa. A pictat biserica (dispărută) de la Boldeşti. poet clasic român. prietena mamei mele. Ştirea o am de la fiica prefectului. Bălan. Tot în acea grădină veneau adesea prietenii prefectului. poet./ Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par mantii grele/ Zvârlite de dăn uitorii ce au rămas numa-n dantele. om politic. colegul de clasă al fostului primar Jean Popescu. fondator al mişcării legionare. d-ra Viorica Anghel. Anghel (1867-1935). cu care am stat multe ore de vorbă la Scăieni şi acasă la dânsul. Patriarhul Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române. 5979 din 13 mai 1971. când el îşi vizitează casa de la Scăieni. printre multe somită i din ară. Caragiale. primul secretar al partidului comunist român. Ioan Socolescu (1856-1924). Gheorghe Turda. profesor. arhitect. preşedintele ării. era o copilă 239 . lider politic. Corneliu Zelea Codreanu (1899-1938). D. conducătorii socialişti Iosif Nădejde şi Paul Bujor. Anghel celebrul poem “Balul pomilor”.” În acea grădină am stat mult de vorbă cu acad. prefectul jude ului care avea un conac la Scăieni. la Bucureşti. Pârvu Mutu (1657-1735). Constantin D. D. Justin Capră. redau aici câteva date biografice ale Mariei Petre.Stoica. în ziua de 22 sept. preşedintele fostei RSR şi consoarta lui. care mi-a povestit despre vizita unchiului ei la Scăieni. în majoritate lideri politici de la Bucureşti. Prahova.

prof. Fiin a de lumină i-a vorbit cu un glas blând. “Flori din Prahova” etc. I pentru prof. publicist. Ploieşti). A fost vizitată de patriarhul Miron. Corul Sindicatului Învă ământ. Vladimir Zamfirescu. profesor de muzică. operete. frate cu înv. televizată în direct. Cristian Petru Bălan. Corul Primăriei Ploieşti. când. o cruce albă. venită la Scăieni în inspec ia de grad. şi prolific istoriograf prahovean. Compune muzică de scenă. ca în gravura lui Gustav Dore din cartea lui Dante “Divina comedie”. a apărut deasupra cortegiului de preo i şi de oameni. Vasile Nicolescu (1929-1990). vecinii crezând că arde mânăstirea.01. George Vasilescu (1904-1983). dintr-un nor care s-a coborât din cer asupra ei. econ. 28. al lui Eugen Simion. regizor. Nicolae Boaru.foarte evlavioasă. prof. Mureş. dânsa a avut o revela ie copleşitoare. 01. Teişani). spunându-i că a ales-o pentru sfânta misiune de a fi un exemplu a credin ei adevărate şi pentru a sfătui pe oameni să se întoarcă la credin ă. Ploieşti).10. imensă. În ziua de joi. Matilda CaragiuMario eanu (n. Tatăl şi bunica ei. după ora prânzului. autor de căr i de câtece şi coruri “Carte de cântece şi coruri şcolare” (1936). al lui Toma Caragiu şi al lui C. compozi ii pt. Ioan Botezătorul. de patriarhul Teoctist. colegă cu Oana Pellea şi cu Radu Duda. Mureş (1927). 27.1971. prof. Cei care încercau să o atingă erau arunca i de o for ă invizibilă înapoi. 1927). într-o zi senină. poet (n. dirijor al orchestrei populare Flacăra Prahovei Ploieşti. sora lui Toma Caragiu. coruri mixte. coleg de clasă cu autorul căr ii de fa ă.1907 la Tg. care se afla la marginea lacului din spatele casei. Toma Caragiu (1925-1977). Într-o noapte. coleg de clasă cu autorul acestei căr i.P. apoi director general al Ministerului Telecomunica iilor..18. muzică vocal-simfonică. rămânând aşa câteva ore. luând forma unui tunel plin de mii de îngeri. Caragiale Ploieşti (1954-pensionare). Carmen Tănase (n. autorul “Simfoniei ploieştene”. actor.1961. compozitor. Bălan. a luminat puternic. Iorga”. lieduri etc. Alte a Sa. a căzut în genunchi. Zigu Ornea. pictor. “De pe plaiuri prahovene”. prof. I s-a cerut ca în acel loc să se facă o fântână şi o biserică.06. de cameră. Conservatorul de Muzică tot la Tg. actri ă. trăind la Scăieni. a apărut o figură de lumină puternică. Emil Vasilescu (n.1938. La început. prof. Şcoala Normală la Tg. Leonida Vasilescu-Brezeanu (n. inspector general al CFR. Savel Ştiopul. Cristian Petru Bălan. Este unchiul prof. Corneliu Şerban. scriitor. fratele înv. Carmen 240 . “Moş Cocoloş” (1940) etc. a urmat IATC Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti (1980-1984) la clasa Prof. Margareta Bălan. În acel loc s-au mai petrecu şi alte minuni. profesor. Al i vizitatori ai oraşului: prof. folclorist. Din clipa aceea. Maria s-a speriat. la bătrâne e. la sărbătoarea Tăierii capului Sf. dirijor. com. univ. de estradă. iar. Editează antologii muzicale cu folclor prahovean (“Mândră floare-i Prahova”. Margareta Bălan. Mihai Apostol. dar lumina vorbitoare a atins-o şi copila s-a calmat. de muzică la Liceul I. fiul prof. principele de Hohenzollen. La înmormântarea ei. publicist. 1937). Nicolae Mihai (1932-2001) romancier. Maria putea vindeca bolnavii de cele mai grele boli şi putea prezice evenimente care s-au realizat. acoperişul mânăstirii construită la locul apari iei. A înfiin at Corul Ansamblului CFR. univ. lui Nichita Sănescu. Maria. Emil Vasilescu. corală. când feti a nu împlinise 12 ani. directorul Bibliotecii Jude ene “N. prof. pe malul lacului. iar crucea nu a dispărut decât atunci când Maria Petre a fost aşezată în mormânt. Bujor-m. timp în care s-a strâns în jurul ei o mul ime de lume. prieten cu autorul acestei căr i. compozitor. a operei “Corina”. 29 august 1935. vioară. Ploieşti. Olga Tudoreche. pian. zi mare de post.01. având mormintele la Scăieni.L. C-tin Enciu. poet.

Ion Bogza. Leonard Doroftei. îl amintim pe marele campion mondial de box la categoria semiuşoară. Maria Lătăre u. Ileana Sărăroiu. Romica Puceanu. Pu ine orăşele atât de mici au fost vizitate de oameni atât de mari. Maria Tănase. Ileana Constantinescu.. au călcat pe frumoasele meleaguri ale mult căutatului oraş Boldeşti-Scăieni. posesorul “Centurii cu diamante”. boxeurul Dan Codescu ş. Irina Loghin.. nedescoperi i de mine. Ion Luican.a.şi încă mult mai mul i. Angela Moldovan. Ştefan Lăzărescu. adus de colegul său care l-a recrutat de la juniori. Nelu Hu u. Dintre sportivii care şi-au sărbătorit victoriile la Casa Seciu.a venit şi a stat de multe ori în această localitate. Aceştia . 241 .

Ei bine. vor ajunge. care provin de aici sau care trăiesc aici în zilele noastre. Desigur. ca un punct geografic destul de important pe harta ării noastre . iar alte capitole m-am străduit să le prezint ca pagini necesare a fi incluse în însăşi Istoria României. Oamenii au valorificat mai mult sau mai pu in acest uriaş avantaj. mi-am dat seama că aş face o greşeală să nu lărgesc mai mult aria descriptivă şi să nu o adresez oricărui cititor din România. oraşul Boldeşti-Scăieni va fi în eles şi va fi văzut într-o altă lumină. m-am gândit în primul rând să o redactez mai mult pentru localnici. pentru că nu fuseseră făcute cunoscute de nimeni înaintea mea. pierdute undeva pe valea Teleajenului. la rând. din orice jude . să aibă dreptate. Lăsând la o parte importan a ei economică şi industrială pentru întreaga ară. alte dimensiuni şi . suficient de amplificată. Un american care a venit la mine şi a privit peisagiile locale din jur. importan ă la care a contribuit în primul rând valoarea însăşi a multor cetă eni care au trăit aici. o sta iune balneoclimaterică de prim rang”. de pildă. Ştiu. Dintr-o localitate din Prahova. Aşadar. apele termale saline care fuseseră folosite acum cincizeci de ani la băile improvizate de pe strada Distilăriei din Scăieni. ea va fi percepută de orice lector interesat. s-au petrecut evenimente istorice deosebite. aflat într-un rapid proces de schimbare. că la intea există nişte băi termale pentru tratarea reumatismului. de o splendoare unică. cât şi de prezen a în contemporaneitate a noului oraş. mi-a spus: “Cristian. Pe cât a fost posibil. în multe privin e. realită ile şi oamenii lui vor capătă alte aprecieri. pe spa iul acestei localită i. sau cei care le parcurg cu răbdare cronicărească. deoarece unele capitole se referă la problemele generale ale ării. este departe de a fi fost valorificat în întregime. care este şi va rămâne un factor indiscutabil. prezentat aici într-o lumină nouă.000 de kilometri şi după o lipsă din ară de peste 22 de ani. dar. Poate a vrut să mă flateze şi să-mi gâdile pu in patriotismul meu local. m-am străduit să scot în eviden ă cât mai multe din aceste valori. valoarea localită ii am urmărit să fie percepută şi în întreaga ei complexitate social-istorică. precum ar fi trebuit. chiar ca un punct unic. cu siguran ă. pe măsură ce avansam în cercetarea documentelor.Concluzii Cititorii care survolează cu privirea unele sau altele din capitolele acestei monografii. demne de ştiut de fiecare român. la o concluzie clară: citind paginile respective. când m-am decis să scriu această monografie. Peisajul natural intercolinar. mai mult sau mai pu in cunoscută. Oricum. vizibil pentru el. atât de un trecut istoric impresionant.şi. sau cum sunt paginile de revoltă muncitorească din Boldeşti-Scăieni şi de luptă armată cu organele securită ii. totuşi. cu numeroase exemple concrete alese din via a zilnică. cum sunt acele informa ii inedite despre Falansterul de la Scăieni. mi s-au spus de nişte specialişti că erau mult mai bune 242 . alta decât fusese înfă işat sub interpretările ideologice impuse de regimul comunist. dacă ar exista acest loc frumos în America. dar m-am gândit că s-ar putea. Nu a fost uşor să le găsesc de la distan a de peste 10. fii sigur că s-ar face investi ii colosale şi s-ar scoate din el o perlă.poate chiar şi o anumită aură strălucitoare. Dumnezeu a aşezat localitatea descrisă de noi într-un loc destul de binecuvântat şi de bogat. de care nici o istorie contemporană nu pomeneşte.cine ştie .

la urma urmelor. Frumuse ea peisajului local a atras scriitori care l-au vizitat cu inters (poetul Dimitrie Anghel.aceşti neomafio i . realitate deosebit de tristă care vedem neputincioşi că. în trecut.paralel cu existen a unui post de radio şi de televiziune local. Nicolae Mihai. nu numai acestui oraş . ca să-şi poată între ine familiile. În Chicago.şi mai puternic curative decât apa din băile de la intea. iar oameni cu spirit practic au ales întinderile de teren locale să ridice pe ele solide întreprinderi. sărăcindu-ne şi distrugându-ne valorile na ionale. încalcă moralitatea creştină.dar iată că ne-au vândut-o în propriul lor folos. căci. Vasile Nicolescu. chiar dacă au existat şi câteva cuceri de libertă i evidente.au distrus industria înfloritoare. chiar unul destul de urgent..şi de ea se fac vinova i neocomuniştii care făceau spume la gură strigând cu ipocrizie: “Nu ne vindem ara!” . vă garantăm că s-ar fi putut pava cu marmură trei oraşe de mărimea acestui oraş. material şi spiritual . elaborată cu greu şi cu mari sacrificii. toate companiile petrolifere fiind acum în mâna austriecilor. crescătoriile de porci. Nici acum nu este târziu să fie repuse în func ie. Nu mi-a fost teamă să arăt deschis acest lucru în lucrarea de fa ă. ei au privatizat (vândut) străinilor cele mai valoroase terenuri. ei au vândut bogă iile subsolului companiilor străine. de-a lungul zecilor de ani. procurate necinstit din avutul statului român. Oraşul devenise o mică citadelă industrială. to i la un loc. baza i pe for a banilor. sfidează cu nonşalan ă legile şi. Dacă numai 5% din pre ul petrolului scos din sondele locale ar fi fost folosit pentru modernizarea localită ii. Nichita Stănescu). Zigu Ornea. Un prim pas. ei sfidează masa popula iei sărace care este majoritară şi care spera cu entuziasm că Revolu ia le va aduce frumoasele schimbări visate. Corneliu Şerban. Nicolae Iorga. Inechitatea acestui contract a fost arătată şi de preşedintele Băsescu. situa ia este specifică multor alte aşezări. Mateiu Caragiale. Nici de bogă iile subsolului nu s-ar spune că locuitorii boldeşteni şi scăienari ar fi profitat cât trebuie. vite şi păsări . Dumitru Panaitescu Perpessicius. ei au devalorizat băncile. cumpără pe justi iari.tot ce s-a mai putut vinde spre folosul lor. oraşul Boldeşti-Scăieni nu a scăpat de tentaculele acestei caracati e mafiotice. Zilnic creşte numărul miliardarilor răsări i din rândul acestor vampiri hidoşi şi. necenzurate. care au mers bine ani 243 . Grija mare a edililor din prezent şi din viitor este să creeze condi ii care să schimbe radical această situa ie. a început să moară sub ochii noştri şi că locuitorii lui tineri au plecat deznădăjdui i în bejanie. Desigur. Din păcate. “Suflet românesc”. încurajează corup ia. care să mobilizeze popula ia şi să trezească conştiin a oamenilor în orice domeniu economic. date lor printr-un contract criminal de un fost premier neocomunist care a fost deja adus în fa a justi iei fără a pă i totuşi mai nimic. spre a acumula averi fabuloase. continuă şi astăzi. ar fi ca oraşul Boldeşti-Scăieni să dispună de un ziar propriu. prin străinătă uri. care să difuzeze ştiri locale. “Datoria românească”. am putut înfiin a atât o publica ie locală. de un organ de presă distribuit gratis fiecărui locuitor. fără să poată interveni nici el cu ceva concret spre a-l anula. aurul negru de sub pământul lor era folosit mai mult de străini decât de ei. Gheorghe Eminescu. iată. Dar cineva a avut grijă să desfiin eze acele băi scăienare. Dar ei .. ştiri din ară şi de pretutindeni. Să fim convinşi că se pot găsi şi căi concrete de rezolvare a ei. fermele. cât şi un post local de televiziune pentru românii americani. Ne doare sufletul să vedem şi să spunem acum că toată industria locală din Boldeşti-Scăieni.

chiar dacă au mai rămas încă multe de spus. Las altora mai tineri împlinirea acestui deziderat şi sunt convins că se vor găsi ini iatori. construindu-le o pistă de decolare spre viitor. Urarea mea. 8 martie 2007 244 . dar dorin a mea de a face aşa ceva şi la BoldeştiScăieni nu este realizabilă. el va fi un cartier nordic al viitoarei Metropole Ploieşti. tehnologia de asemenea. Ceea ce am dori cu to ii este ca urmaşii urmaşilor noştri să nu uite că aceste genera ii . Fără îndoială. Trebuie umblat la buget pentru asemenea priorită i şi trebuie apelat insistent chiar şi la bugetul statului. For a massmediei este uriaşă. Autorul s-a străduit să ofere tuturor cititorilor o mică enciclopedie despre oraşul pe care cu drag l-a descris. nu putem încheia aceste pagini pe un ton pesimist. este una de bun augur: EXCELSIOR! . Tocmai de aceea. Ei vor trebui să fie mândri că am existat şi că am trăit înaintea lor pe aceste blânde meleaguri ale visurilor ce trebuie împlinite. în primul rând ea va uni pe to i locuitorii frumoasei aşezări să-i accelereze evolu ia şi lupta pentru drepturile cetă eneşti inalienabile.au pus bazele fundamentale ale noii cetă i. în speran a că va fi şi va rămâne o carte de referin ă. ea va fi vocea cetă enilor din oraş şi. pentru prezentul şi viitorul Boldeşti-Scăieni. ştim că Boldeşti-Scăieni va arăta ca un oraş ultramodern. cu totul diferit de felul cum îl cunoaştem noi astăzi.TOT MAI SUS! Cristian Petru Bălan Membru al Uniunii Scriitorilor din România Membru al Academiei de Ştiin e şi Arte Româno-Americană Chicago/Glen Ellyn. În perspectiva viitorului.numite fără exagerare genera ii de sacrificiu .de zile (“Datoria” mai apare şi acum). În oraş există destule resurse materiale şi umane ce pot fi valorificate. Lumea evoluează rapid. deoarece eu nu trăiesc acolo.

and a paper mill in Scaieni. were transformed by the discovery of petroleum in the heart of their hills. and 10 kilometers north of the county seat. with an emphasis on its industrial transformation and its cultural development. through the unification of Boldesti and Scaieni. social. Boldesti-Scaieni is an agrarian-industrial city of 11. With the onset of petroleum extraction. screenplays. The Scaieni phalanstere lasted only one year. located in the picturesque undulating region along the Teleajen River valley where residents practiced agriculture.and his friend Manolache Balaceanu (1807-1842) founded an agrarian-industrial Utopian community based on egalitarianism called a phalanstere where the locals worked together for mutual benefit. The author describes the evolution of the city from historical. viticulture and cattle raising.led to the construction of new residential buildings. In Scaieni. cultural and artistic vantage points. where he has been residing with his wife Dorina and their two daughters for more than twenty years." is the first book dedicated exclusively to documenting the history of the city where he spent most of his life before moving to the United States. The city officially formed in June 1968. Bucharest. It is located 80 kilometers north of Romania's capital. A former teacher in both Romania and the United States.at one time the largest in Romania . His latest book. The two formerly modest towns. two towns with rich individual histories. "The Monograph of Boldesti-Scaieni. the towns grew quickly and local industry expanded to include a glass factory . a beautiful villa that crowns a hilltop and is home to a winery and restaurant and which attracts hundreds of Romanian and foreign visitors every year. books of poems and various dictionaries. Ploiesti. after which it was forcibly dissolved by the authorities of the day. Romania. The city's main tourist attraction is Crama Seciu. economic. In conclusion. while the headquarters of the oil extraction operation were located in Boldesti. More recently. political. the city's picturesque areas have become a favorite vacation home destination. plays. the engineer Teodor Diamant (1810-1841)-a young disciple of the French socialist Utopian Charles Fourier (1772-1837) .485 residents located in Prahova County.About this book Author Christian Petru Balan was born in 1936 in Sibiu. stores. and schools. 245 . the author shows the potential that the city of Boldesti-Scaieni has to become one of the most beautiful and prosperous locations in Romania. as well as a painter and sculptor. The accompanying population boom mostly industrial workers . his published works include novels.

Stilul însuşi e de o viguroasă prioritate. cu o tehnică a contrapunctului menită să finalizeze momentele de înaltă tensiune. nepotul de frate al marelui poet. amintind întrucâtva de tehnica şi mijloacele de realizare artistică a romanului “Sertarul cu aplauze” de Ana Blandiana.Despre căr ile scriitorului Cristian Petru Bălan “Sânge spaniol” e. scrisă la vârsta de 25 de ani. cu un limbaj colorat şi savuros. este un bun exemplu de tratare literară a unor probleme de conştiin ă cu mijloacele simple ale polemicii de idei.” (Prof.în special excelentul roman “Dincolo de curcubeu” .” 246 . romanul “Dincolo de curcubeu” surprinde şi captează. scris în 1967. Rusu. de la prima până la ultima pagină. Scriitor şi critic literar despre nuvela “Sânge spaniol”..) “Pentru cine a citit căr ile lui Cristian Petru Bălan . (Acad. Gheorghe Eminescu (1894-1989).) “Scris într-o manieră incitantă. neîndoios. despre scenariul de film “Geniu sublim . Dr. Editura Albatros.) “Romanul “Dincolo de curcubeu”.. umanismul iubirii. fără exces de pedanterie. Univ.) “Excep ional!” (Marele poet Ion Alexandru (1941-2000) despre romanul “Dincolo de curcubeu”. chiar surprinzător de perfectă. (.” (Col. scris de C.) Povestea se desfăşoară nu numai nestingherită. dar admirabil. de expresie neaoşă românească.” (Text publicat). 2001. Bucureşti. L-am citit cu emo ie şi entuziasm.” (M. până la cea savantă. de siguran a cu care zugrăveşti tablouri din natură.Via a lui Mihai Eminescu”.) “M-am delectat citind scenariul dumitale închinat unchiului meu Mihai Eminesu şi achizi ionat de cinematografia română.faptul că el se lansează şi în genul aforistic nu constituie o surpriză. pocăin ei şi iubiri de neam. Bălan. un prea frumos efort şi nu odată m-am surprins minunându-mă de fermitatea cu care povesteşti. critic şi istoric literar despre cartea de aforisme”Cioburi de cristal”. Dumitru Panaitescu-Perpessicius (1891-1971). Lumii efemere ale veleitarismului şi minciunii i se opune. Sincere felicitări.N. cu dialoguri şi comentarii subtile.P. erudite. Aurel Sasu în “Dic ionarul scriitorilor români în Statele Unite şi Canada”. scriitor şi memorialist. cu personaje şi ac iuni oglindite prin alternan ă sau în planuri paralele.

Eugen Simion.) 247 . 120.” (Ioan Dan (1922-2003). Meridianul românesc din 23 mai 2004. artist plastic patriotic şi religios cu teme române şi americane. 201. 2001. mare romancier român.(“George Băjenaru. precum şi pasionat OZN-ist. Bucureşti. Enciu este fostul profesor al lui Nichita Stănescu. este un poet eclectic care se roagă pentru resurec ia virtu ilor na ionale şi pentru înlăturarea răului abătut peste ai săi.” (“Istoria literaturii române de azi pe mâine” de Marian Popa.) “O carte care surprinde cititorii. pag.) “Rareori mi se întâmplă să iau o carte în mână şi să nu o pot lăsa. Bucureşti .traducător mai ales din limbi romanice. Prof. Editura “Danubius”.” (Prof. critic literar. în cartea “Cititor în exilul creator”.. Editura Funda ia Luceafărul. tehnici şi formule artistice mânuite într-un mod cu totul original. în primul rând prin modalită i. Toma Caragiu şi Cristian Petru Bălan. scriitor şi critic literar. citind-o cu nesa până la capăt.) “Cristian Petru Bălan . Constantin Enciu despre romanul „Oaspe ii din Elizeu”.

– Dic ionar istoric al jude ului Prahova. Bucureşti. de Zigu Ornea şi Ion Cojocaru. editura Academiei R. Nedelea. Statului Bucureşti. editura Politică. al Academiei Române. 1956. de Mihai Apostol. editura Printeuro. Date noi privind industria petrolieră din jude ul prahova în jurul anului 1900.I. editura Cartier.S. editura Funda iei Regale. editura Enciclopedică şi editura Univers Enciclopedic. 2006. 2005. vol. editura Pygmalion. – Contribu ii la istoria petrolului românesc. – Micul dic ionar enciclopedic. ESPLA. Constantin. de Gr. – Oameni care au fost. de Octavian Onea. Gherghe Pârnu ă. – Dic ionar topografic şi statistic al României. 1999. – Din istoricul unor şcoli prahovene. de D. I şi II. – Comentarii şi contribu ii la Dic ionar(ul) istoric al jude ului Prahova. cercetare de psihosociologie concretă la Boldeşti. 2. Bucureşti. sub redac ia prof. Opere vol. edi ia a II-a. de Mihai Racheru şi E. I.S.R. Tocilescu. Nicolae Simache. – Arhivele Na ionale – Direc ia Jude ului Prahova. Societatea Culturală Ploieşti. 1969. 248 . 5 vol. de Nicolae Iorga. Brătianu. 1971.R. – Rucăr (monografie). de prof. la Hovari gen. – Magazin istoric nr.. de prof. 2004. Bucureşti. – Contribu ii la istoricul oraşelor Ploieşti şi Târgovişte. tip. vol. C. de prof. Ploieşti. 1970 (258 pagini). – Studii şi materiale privitoare la trecutul istoric al jude ului Prahova. – Falansterul de la Scăieni. editura Univers Enciclopedic. Stahl. Traian Herseni. editura Academiei R. Frunzescu.. 1985. feb. de Boncu M. Bucureşti. editura Mileniul III. – Dic ionarul ortografic. 2005. Negulescu. Gh. univ. 1972. 2005. – Micul dic ionar enciclopedic MDE. Bucureşti. ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM). 1966. I. – Ion Ghica. Ploieşti. – Industrializare şi urbanizare. Bucureşti. I. de Henri N. 1872.Bibliografie selectivă – Marele dic ionar geografic al României (1898-1902). 1939. – Monografia unui sat. Bucureşti. G.

.........................................................65 ŞCOLILE DIN SCĂIENI .........................87 BISERICA “SFIN II ÎMPĂRA I CONSTANTIN ŞI ELENA” DIN BALACA.........75 CASA DE CULTURĂ SCĂIENI...........................72 GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIA STICLEI BOLDEŞTI-SCĂIENI................................................................................72 ŞCOALA MILITARĂ DE SUBOFI ERI POMPIERI “PAUL ZĂGĂNESCU” BOLDEŞTI-SCĂIENI... 11 CAPITOLUL II........................................................................ Cadrul geografic..............................................................................................................................................48 CAPITOLUL V....................................85 BISERICA “ADORMIREA MAICII DOMNULUI” DIN SCĂIENI ......................................................................66 ŞCOALA DE LA SECIU .....................................102 249 ................................. 31 CAPITOLUL IV........................................................................................ Popula ia oraşului Boldeşti-Scăieni................................................................................ 5 Cuvânt înainte.......... ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIL” DIN BOLDEŞTI ...................89 BISERICA “SFÂNTA TREIME” DIN SECIU.......................................................................................................................83 CASA DE COPII ORFANI DIN SCĂIENI ...........................................................91 BISERICILE CREŞTINE DUPĂ EVANGHELIE .................................................................................79 BIBLIOTECA DE PE LÂNGĂ CASA DE CULTURĂ SCĂIENI............... 61 MUZEUL ORAŞULUI...................................................................................................................74 CLUBURI............95 CASA SECIU ............................................................................. CASE DE CULTURĂ ................................ Falansterul de la Scăieni............. 36 STATUILE LUI DIAMANT ŞI FILMUL ARTISTIC DESPRE FALANSTER .................. Istoricul localită ii: primele men ionări documentare...............................................................85 BISERICA “SF...................... arheologic şi botano-faunistic al oraşului Boldeşti-Scăieni.......................... Localită ile Boldeşti şi Scăieni în timpul celor două războaie mondiale.................................................................................................................................................... Înfiin area oraşului Boldeşti-Scăieni............................................................................................. Despre numele acestui oraş....... Poli ia locală......................... climateric....92 CIMITIRELE..................................84 BISERICILE DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI............................61 ŞCOALA DIN BOLDEŞTI ..........................................70 GRĂDINI A DE LA SECIU ........................................................75 CLUBUL BOLDEŞTI ......................... 52 CAPITOLUL VI............................ CĂMINE CULTURALE......63 GRĂDINI ELE DIN BOLDEŞTI ....................................................................................................................................................................................................................................................................................................99 MONUMENTUL EROILOR DIN SCĂIENI (1916-1919)...................96 LUCRĂRI DE ARTĂ DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI .........................................................61 ŞCOLILE ORAŞULUI ...........Cuprins De sub pulpana lui Sevastos*) (prefa ă) .................. 55 CAPITOLUL VII....................100 MONUMENTUL EROILOR DIN BOLDEŞTI ............................. Cultura în oraşul Boldeşti-Scăieni ............................ peisagistic....................... 18 CAPITOLUL III................................................. 7 CAPITOLUL I...................................................

....................................................M..... Contraste dureroase sau discrepan a dintre Boldeşti şi Scăieni........132 DISPENSARUL SANITAR VETERINAR BOLDEŞTI-SCĂIENI .................................................. “AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL” ........ Tradi ii locale.....................115 DETALII DESPRE FA ADA CIMITIRULUI “ETERNITATEA” DIN SCĂIENI: .............. 155 CAPITOLUL XIII........ Activitatea sportivă din Boldeşti-Scăieni...........................................114 PICTURILE RELIGIOASE DE PE CAPELA CIMITIRULUI SCĂIENI..................................................... Diverse ...-ULUI!! ......146 STEMA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI ESTE JUMĂTATE DIN STEMA A.....116 CAPITOLUL VIII................................105 STATUIA “RUPĂTORUL DE GEAM” ............................... Asisten a medicală.........111 BUSTUL LUI TEODOR DIAMANT........ 162 250 ........C.........................138 BAT SERVICE S........................123 CAPITOLUL IX..................C.............................................................................................................................. obiceiuri păstrate din bătrâni . LUX MOB................................131 FARMACIILE DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI ............................................ 133 COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ “ARTA METALULUI”..........................................113 PORTRETUL PRIMARULUI ILIE RĂSPOP (1888-1952) ................................................................A..................................... DANCOR COM........................ Artişti........................................................................................................................................................151 UNITĂ I UTILITARE ÎN BOLDEŞTI-SCĂIENI................ ECOFERM BOLDEŞTI-SCĂIENI (CRESCĂTORIA DE PORCI ŞI DE VITE “CRIS TIM”) .. BAZA DE APOVIZIONARE FLOREŞTI..............................................106 LUPOAICA ROMANĂ DE LA SCĂIENI (“LUPA CAPITOLINA” CU ROMULUS ŞI REMUS) ....148 OFICIUL POŞTAL DIN BOLDEŞTI SCĂIENI...........................................................................................132 CAPITOLUL X............................ BOLDEŞTI-SCĂIENI ......150 GARA SCĂIENI................153 CAPITOLUL XII............... 145 DIREC IA DE PATRIMONIU A ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI................... 119 SĂRBĂTORILE DE PESTE AN ........ 129 SPITALUL BOLDEŞTI ............................................................ PRODSIG................. Primăria oraşului Boldeşti-Scăieni ............................................R.................................. cântăre i......................................................STATUIA LUI TEODOR DIAMANT........112 PORTRETUL LUI MIHAI EMINESCU DE PE CASA DE CULTURĂ .......G......... INVEST MANAGEMENT...............................................................................................................................................U......................................................................................................................................143 CAPITOLUL XI........................................................ HALTA BOLDEŞTI ŞI MIJLOACELE DE TRANSPORT DIN ORAŞ ...108 ÎNGERUL JUDECĂ II............................. ŞI DIN STEMA COMUNISTĂ A C.............129 UNITATEA DE AJUTOR MEDICO-SANITARĂ (UAMS) SAU SPITALUL DE RECUPERARE SOCIALĂ BOLDEŞTI-SCĂIENI ............................................................................................ TECAR-SAN......S......................130 DISPENSARUL SCĂIENI ........................................................................ muzicieni..........134 RAMPA ECOLOGICĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI...............................................................133 FERMA S......... GAFTOS................................................ 159 CAPITOLUL XIV..142 FIRMELE MICI DIN ORAŞ: ROM FOR...............152 UNITĂ I SPECIALE DE DESERVIRE A POPULA IEI .L..........................................130 DISPENSARUL BOLDEŞTI ...........................................................141 ABATORUL DE PĂSĂRI S..............................................................

..........................................................................................................238 Concluzii ..............................................L. 165 ÎNTREPRINDEREA DE GEAMURI SCĂIENI (IGS) ..............................................................................220 FOŞTI PRIMARI ŞI AJUTOARELE LOR ............................A.... Persoane de onoare ale oraşului .......................................................................IGEX...... SUCURSALA BOLDEŞTI ....................223 AL I CETĂ ENI DE FRUNTE AI LOCALITĂ II: .............................................................................179 ACEX.......................................... CU 6 ANI ÎNAINTEA GREVEI DE LA 14-15 NOIEMBRIE 1987 DE LA BRAŞOV ! .......210 O PRIMĂ LISTĂ CU CETĂ ENII CARE ŞI-AU ADUS CONTRIBU II DE SEAMĂ ÎN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI...................................................................................... 249 251 .................................. TINERI ZIARIŞTI ŞI SCRIITORI : ..................................F.............................232 MARI PERSONALITĂ I DIN ARĂ ŞI DIN STRĂINĂTATE CARE. 184 ............... ÎN DECURSUL TIMPULUI.....222 FOŞTI ŞI ACTUALI LIDERI DE INSTITU II LOCALE ŞI ÎNTREPRINDERI ................165 ÎNTREPRINDEREA DE MUCAVA BOLDEŞTI-SCĂIENI .................................................................................................180 ARTEMA PLAST SRL............................................ AU VIZITAT LOCALITĂ ILE BOLDEŞTI ŞI SCĂIENI SAU NUMAI AU TRECUT PRIN ELE FĂRĂ SĂ LE VIZITEZE AMĂNUN IT ........................ RIDICAREA LOCALITĂ II........................................................................................................................ ...............................................FORADEX.......................... PRIN MUNCA LOR ZILNICĂ........174 O ÎNTREPINDERE PETROLIFERĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI INTRATĂ ÎN GURA MASS-MEDIEI: PETROMSERVICE S.................... 248 Cuprins.S.... 201 AL I CETĂ ENI DE ONOARE: .................. Industria din oraşul Boldeşti-Scăieni .. Rezisten a anticomunistă în Boldeşti-Scăieni...14 NOIEMBRIE 1981 .. ................. 245 Despre căr ile scriitorului Cristian Petru Bălan................ 242 About this book .................................................A..........PRIMA GREVĂ GENERALĂ MUNCITOREASCĂ DIN ROMÂNIA...............................................CAHIRO S....CAPITOLUL XV........... SPRIJININD.........232 ARTIŞTI PLASTICI..................184 CAPITOLUL XVII.. BOLDEŞTI-SCĂIENI .................................. ÎNSO ITĂ DE UN MARE PROTEST PE STRĂZI.........................225 PREO II LOCALI...I........183 CAPITOLUL XVI.......G............................................................. 246 Bibliografie selectivă................171 SCHELA PETROLIFERĂ BOLDEŞTI..............................ISEM .......................................

DIC IONARUL PARTIDELOR POLITICE DIN ROMÂNIA. Editura Premier. Volum colectiv. CIOBURI DE CRISTAL (4000 de maxime şi cugetări.C. 2003.. JURNALUL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE (ARA). 1994. Editura „Pheonix". 1993. 2007. Glen Ellyn. Editura „California". 1996 GENIU SUBLIM (Mihai Eminescu) . Glen Ellyn. 252 . . Chicago. 1998. Bucureşti. Chicago. Chicago.. 2006. Studiourile Cinematografice Buftea. scris in 1965-1966 şi contractat cu Cinematografia Română. Washington. 1999. DESPERATION ABOARD (Scenariu de film. edi ie de lux. 1996. 2006 STINDARDE TRANSPARENTE. 1993. 1987. MONOGRAFIA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI. despre soarta vietnamezilor refugia i. în limba engleză.) Editura „Yellow Bird". California. scrise intre 1955-1981). 1993. Editura „Holy Cross". DIC IONARUL CRIMINALILOR POLITICI COMUNIŞTI DIN ROMÂNIA. din copilărie pană la plecarea sa in eternitate.B.Un scenariu de film prezentând via a lui Eminescu. Ploieşti.) Editat de A. 1993. STROPI DE ROUĂ (Colec ie de poezii pentru copii. 1993. Editura ARA. VISURI COSMICE (poeme cosmice). 1993. in 1967. Editura „Liberty". AMPLIFICĂRILE TĂCERII (poeme). Bucureşti. 1993. UN DIC IONAR AL EROILOR CĂZU I VICTIME ALE COMUNISMULUI DIN ROMÂNIA. Chicago. 406 pag. Chicago. Hollywood. USA. TEATRU (Ispită şi virtute şi Neprihănitului Iov). 2003. Editura „Yellow Bird". 2004. ZBORUL DESTINULUI (roman) Editura „Eminescu". VIA A LUI IISUS (Prezentata in secven e istorice şi cronologice). Editura „White Wings". Glen Ellyn.DE ACELAŞI AUTOR: DINCOLO DE CURCUBEU (Roman politic si religios). Bucureşti. 1992. D. USA. USA. New York. Editura „Western".R. VAGABOND PE MAPAMOND (Jurnal de călătorii) Editura WINDOWS. Chicago. Editura „Yellow Bird". USA. San Francisco. Editura „North America".USA. Editura Premier. OASPE II DIN ELIZEU (romani) Editura „Eminescu”. NESTINSA LUMINĂ (poeme religioase) Editura „Atlantic World".

Ioan Tronaru. japoneză). portugheză. Gheorghi ă Catrinescu. Enache Vasile. Bibescu Ion. Petre Rădu ă. spaniolă. Bucureşti). Stăncescu Petru a. înv. 253 . GATA DE TIPAR: EMINESCU ŞI FOLCLORUL . univ.U. Gheorghe Comănescu. Portugalia. Nicolae Castellano. Mirea Mihai.SUB TIPAR: DIC IONAR ROMÂN-MULTILINGV (Un dic ionar inedit. Stăncescu Gheorghe. DIC IONARUL IMNURILOR DE STAT ALE ĂRILOR LUMII (Ed. Tuturor le aducem calde mul umiri. cartea a mai fost sponsorizată de următorii: ing. George C. California. italiană. Aprox. scris în 1964. Marinescu Florin. În pregătire: UN BLESTEM NUMIT YALTA (Roman istoric. având două prezentări făcute de prof. în frunte cu primarul Ion Dumitru şi viceprimarul Paul Dorian Petcu.. Los Angeles. 500 pag. ebraică. Gheorghe Nicolae.) LET'S GLORIFY AMERICA! (Poeme patriotice despre America. de la Universitatea Bucureşti şi Lisabona. directorul economic Dragoş Rusu din Ministerul Finan elor. managerul companiei Artema Plast. De asemenea. finlandeză. Mihai Zamfir. Stârceanu Anca. Vlăsceanu Cristu. în 26 de limbi moderne: română. de la Universitatea Bucureşti şi de prof. Dan Mogoş. consilierilor primăriei din oraşul Boldeşti-Scăieni: Bi ă Paul. Dinu Nelu. Bălan.) TRIDIRAME . Marinescu Ion. ing. Samoilă Nicolae. Emil Popescu. (Editura Academiei Româno-Americană de Ştiin e şi Arte. ing. olandeză. daneză. în limba engleză). engleză. Editura „International". maghiară. franceză. cehă. suedeză. Tănase Răzvan Ionu . Popescu Ion. 2003. swahili. ID. norvegiană. rusă. din S. ARA.Carte color cu imagini tridimensionale vizibile de pe suprafe e plane. arabă. Lupu Viorel.ârlea. indoneziana. Toma Călinescu. turcă. Lucian şi Atena Nicola.Studiu filologic. Isbăşoiu Constantin. Premieră editorială absolută. col. univ. idiş. sârbo-croată. greacă. SPONSORI Autorul le mul umeşte cu distinsă gratitudine celor care au sponsorizat această monografie. germană.A. esperanto. muzicală. USA. polonă.