Cristian Petru Bălan MONOGRAFIA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI

(MELEAGUL VISELOR CE TREBUIE ÎMPLINITE)

1

Coperta: tehnoredactor Cristian Bălan şi prof. Cristian Petru Bălan

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României BĂLAN, CRISTIAN PETRU Monografia oraşului Boldeşti-Scăieni / Cristian Petru Bălan – Ploieşti : Premier, 2007 Bibliogr. Index. ISBN 978-973-740-062-8 908(498 Boldeşti-Scăieni)

© Cristian Petru Bălan

ISBN 978-973-740-062-8

2

Cristian Petru Bălan

MONOGRAFIA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI
(MELEAGUL VISELOR CE TREBUIE ÎMPLINITE)
Edi ia I

Editura Premier Ploieşti -2007
3

Cetă enilor din oraşul Boldeşti-Scăieni, precum şi şo iei mele, Dorina Bălan, împreună cu fetele noastre, Codrina şi Ozana.

4

De sub pulpana lui Sevastos*) (prefa ă)
Monografia lucrată cu atâta sârg şi drag de dl. prof. Cristian Petru Bălan răspunde unei dolean e din cele mai acute, în peisajul accidentat al moralului românesc: constituirea sau consolidarea mândriei na ionale şi în special (sau prin) a celei locale, regionale. Absen a orgoliului şi a sentimentului apartenen ei la o tradi ie şi la o vatră, conjugată cu niscaiva caracteristici păgubaşe, de felul consumismului exacerbat, al exodului spre toate azimuturile, în vederea unui profit material, au făcut ca realizarea unui ,,căr i de identitate” a unei localită i să fie o îndatorire şi un ferment. În Prahova, astfel de monografii de lucru, care tind spre exhaustivitate, s-au realizat şi se vor realiza. Unele sunt lacunare, altele sunt depăşite; perspectiva este tulbure, de multe ori: un amestec de lirism apătos, un ton evocator şi nostalgic desuet, un provincialism şi un ,,propagandism” incongruente cu inuta ştiin ifică exicibilă unor astfel de lucrări. Din mul imea de monografii consacrate comunelor, satelor sau oraşelor din Prahova, re in ca meritorii, literar şi ştiin ific vorbind, pe aceea consacrată comunei Şirna, semnată de prof. Ion Dumitru şi monografia de fa ă a d-lui prof. Cristian Petru Bălan. Nu întâmplător, ambii realizatori sunt şi... literatori. Ion Dumitru este poet şi autor de aforisme, Cristian Petru Bălan este un nume ratificat de critica literară, la capitolul proză şi dramaturgie. S-ar putea spune că, după marea monografie a lui M. Sevastos, din 1937, consacrată Ploieştiului, lucrarea totalizatoare de unghiuri de vedere asupra BoldeştiScăieniului să fie ,,de departe” purtătoarea unei pece i stilistice greu confundabile. Ba, putem să spunem cu îndreptă ire că scriitorul Cristian Petru Bălan îşi limitează atributele personalită ii stilistice, asumându-şi postura mai modestă ca răsfă auctorial a unei hărnicii arhivistice, de scotocire şi dezhumare de documente, de cercetare a memoriei orale sau scrise, de investigare aproape detectivistică a semanticii toponimului Scăieni. Am avut bucuria şi onoarea să cunosc şi autorul, şi omul: coeren a este deplină, surpriza este exclusă. Modestia, franche ea, cultura, interesul na ional şi al celui local, dorin a de a contribui cu o nuan ă şi o câtime la binele material şi la spirul cunoaşterii, măcar în zona în care a trăit atâta timp, îl caracterizează şi îl impune. Cartea se încadrează în tiparul obişnuit al unei monografii de localitate: istoria, topografia, tradi iile, etnicul, lingvistica, folclorul, învă ământul, starea sanitară, cultura, divertismentul, figuri importante din varii domenii, toate acestea şi multe altele sunt avute în vedere. Aici, autorul nu se distinge net de al i realizatori; turnura stilistică, însă, ca şi interesul pentru nişte realită i absolut neglijate (capitolul privind de inu ii politici şi lupta anticomunistă are un puternic impact emo ional), mută lucrarea în sfera literaturii sui-generis, în care documentul, cifrele, mărturiile capătă o pregnan ă neverosimile. Cristian Petru Bălan poate trece cu perfectă legitimitate monografia aceasta în catagrafia scrierilor literare proprii, la capitolul ,,pregnan a literară a documentului” sau ,,monografii literare”, de felul celei a lui Sevastos. Prof. drd. Nicolae Boaru Directorul Bibliotecii Jude ene „N. Iorga”, Ploieşti _________________________
*) Scriitorul Mihai Sevastos (1892-1967) este autorul celei mai bune monografii apărute în România – „Monografia oraşului Ploieşti”.

5

6 .

. ale cărui moaşte (trupul întreg. asemănătoare cu biografia unei persoane. decât până la o anumită limită. spre-ocară sau spre slavă. căci şi una şi alta trebuie să înceapă cu felul cum a apărut pe lume acea persoană fizică şi acea localitate. deoarece comunitatea umană este mult mai complexă şi are o existen ă cu mult mai lungă decât via a unui singur om. apoi să continue cu descrierea evolu iei lor în timp şi spa iu. sociale. Compara ia dintre via a unei persoane şi via a unei aşezări umane nu merge. Fii credincios cu grijă şi cu teamă. bazate pe studii şi cercetări arhivistice minu ioase. toate informa iile trebuind. un drum frumos. Dar nu uita!. nu dorim ca aceste remarci să pară cumva un preambul facil la lucrarea de fa a şi nici să pară un fel de scuză ieftină pentru provizoratul ei. tu vei muri. ducând amănuntele prezentării până la actualizări de ultima oră.. cuvântul scris e-un leac sau o otravă. totuşi. Dar acest sfânt. cum ar fi fost necesar. odată vei da seamă! Sfântul Ioan Iacob Hozevitul de la Neam (1913-1960) Poate că cititorii acestei prefe e se vor mira că o lucrare monografică a unei localită i începe cu un motto religios. cu siguran ă. căci pentru toate. le vor citi cu interes după dispari ia noastră. cultural-artistice. prin însemnările ce le facem acum şi prin adevărul lor. nu s-a scris cu o multitudine de documente originale adunate pe o masă. găsit perfect. Îndemnul sfântului Iacob Hozevitul este valabil pentru orice fel de scriere. niciuna din ele uşor de făcut. Gheorghe Hozevitul din ara Sfântă nu de mult vizitată de mine. date statistice şi evaluări judicios estimate despre evolu ia localită ii în viitor. dar şi în fa a oamenilor. descrierea monografică necesitând o multitudine de date istorice. ales din versurile scrise de unul din cei mai mari sfin i români. în mănăstirea cea mare a Sf. politice.. deoarece întreaga redactare din paginile ce urmează nu s-a făcut în ară. la locul vizat. …………………………………. un semn. să laşi în urmă. Desigur. oarecum. un gând. neîndoios. ca şi când ar dormi) se află depus într-o raclă de sticlă. economice. pentru ceea ce spunem în scris sau verbal. dar tot ce-ai scris rămâne-n urmă drum deschis spre moarte sau spre paradis. în general. pe cei de mâine. luminos. Ideea versurilor citate este că totdeauna. geografice. care.Cuvânt înainte MOTTO: Scrii un cuvânt. vom da odată socoteală în fa a lui Dumnezeu. pe documenta ii solide şi sigure la fa a locului. nealterat.. ne îndeamnă clar să lăsăm în urmă cuvinte scrise care să creeze “un drum deschis” şi să-i lumineze. mai ales pentru cele cu caracter istorico-documentar. care era şi un strălucit poet creştin. Orice monografie a unei localită i este. ci ea s-a redactat 7 . Ioan Iacob Hozevitul.

unanim apreciată. dar este. primite din afară. căci mai de grabă i-aş fi zis minimonografie.au fost deja pierdute sau au dispărut definitiv. cu note de uşor excurs nostalgic. de la distan a unde s-a elaborat monografia (din Statele Unite). De aceea a şi fost reeditată în anul 2001. caracterul aleatoriu. Nu încape îndoiala că. spre regretul autorului. În fond. inând cont de faptul că existau deja unele premise şi date culese cu o asemenea nobilă inten ie. cu speran a ca eventualele erori din această carte să fie corectate în edi iile viitoare. didacticist şi oarecum sentimental-evocatorii s-a putut. Până la apari ia. de obicei. un studiu cât de cât acceptabil ar fi trebuit să apară încă mai demult. o schi ă monografică a unei localită i. este. nădăjduim. În acest sens. de cca 900 de pagini. În acest scop. un ajutor orientativ imediat şi clar pentru cei interesa i să cunoască aspectele generale ale acestei frumoase şi bogate aşezări de pe valea Teleajenului. Din totalitatea lor. s-a ivit posibilitatea inevitabilă să existe şi o anumită marjă de relativită i şi de aproximări subiective a celor consemnate în scris. oraşul Boldeşti-Scăieni va beneficia de o monografie atât de complexă şi similară cu cea a lui Sevastos. lirice sau dramatice şi am decis să elaborez singur lucrarea monografică de fa ă. autorul mul umeşte cu multă căldură tuturor celor care ne-au oferit sprijinul lor dezinteresat. spre a nu mai vorbi şi de alte realită i nesigure şi de nume. detaliile ei alcătuind o filă din istoria na ională. oferindu-ne aceste comunicări esen iale. necesare unei masive monografii. pentru o vreme. Dar. şi el strecura. probabil. am folosit câteva informa ii destul de valoroase şi pertinente. exhaustivă. ca stil. necesar să subliniem acest lucru. nu toate datele au putut fi riguros verificate. iar lucrarea de fa ă s-ar vrea o mică enciclopedie a localită ii Boldeşti-Scăieni. până la proba contrarie. el a meritat dintotdeauna o descriere amplă. mi-am întrerupt. care. undeva în America. monografia unei comunită i urbane trebuie să devină istoria completă a acelei aşezări. monografia ploieşteană fiind o lucrare de referin ă excep ională. Nici nu cred că putem fi chiar aşa de optimişti şi de naivi încât să credem că. în viitorul incert. care. mai mult sau mai pu in importante. 8 . se obişnuieşte în asemenea lucrări extrem de preten ioase. Nu formulăm aici o superficială disculpă. în viitorul apropiat. ne cerem scuzele de rigoare. printre paginile acestei căr i care sunt convins că nu ar fi putut apărea fără unele contribu ii cu importante informa ii utile venite din afară. nici ele nu au putut fi deloc amintite. cum. dată fiind importan a economică specială a oraşul prahovean Boldeşti-Scăieni*). în genul celei alcătuită între 1934-1937 de scriitorul Mihail Sevastos (1892-1967) pentru municipiul Ploieşti. Câteva din aceste date . a acelei lucrări mult aşteptate. de fapt. De aceea. credem. dar.să sperăm că nu cele mai importante . dat fiind faptul că. Pentru un atare inconvenient.departe de fruntariile patriei noastre. am ales pe cele care. Iar acolo ne lipseau o mul ime de informa ii precise şi elemente fundamentale. De asemenea. oricum. odată cu persoanele care le de ineau. spre a motiva anumite omisiuni neinten ionate. cu greu am cutezat să o intitulez monografie. în afară de documenta ia personală culeasă de mine şi de bibliografia men ionată la sfârşitul lucrării. din cauză că am văzut că nimeni nu se apleacă să scrie aşa ceva. care. în baza libertă ii de expresie şi fără să aibă un caracter strict oficial. la urma urmelor. scrierile mele epice. ni s-au părut cele mai credibile. se doreşte a fi.

iar acest “i”. Cristian Petru Bălan Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Gheorghe Petre. în vigoare. doamnei ing. Nu în cele din urmă. în prezent. Valeriu Teodorescu. se încalcă în mod grosolan şi abuziv normele elementare ortografice şi ortoepice. mi-a adăugat şi din fotografii sale. Violeta Cazacu. sunt ieşite definitiv din uz. O men iune specială i se cuvine şi editurii “Premier” din Ploieşti care s-a achitat cu rapiditate de imprimarea şi editarea căr ii de fa ă în condi ii grafice deosebite. îi aduc sincere mul umiri d-lui Valeriu Darie. s-au bazat pe informa iile valoroase primite prin poştă de la domnul prof. este completamente greşită. În lucrare am folosit şi citate din unele articole jurnalistice publicate de mine în Statele Unite. domnului Ciungradi Silviu. Aceleaşi sincere mul umiri le adresăm următoarelor persoane. la fel de amabile. To i cei solicita i să ne ofere informa ii sunt cetă eni remarcabili şi pe deplin onorabili ai oraşului Boldeşti-Scăieni. Univers Enciclopedic. doamnei ing. cu valen e istorico-documentare: d-lui primar al oraşului. de la Poli ia comunitară orăşenească. dar şi despre schela Boldeşti şi Fabrica de geamuri Scăieni. Germania. ale limbii române moderne (conform noului Dic ionar DOOM al Academiei Române. oferindu-ne bogate note referen iale. Georgeta Suditu. domnului prof. Petre Rădu ă. Australia sau în România. Forma grafică arhaică (Scăeni) se folosea acum 100 de ani. capitolele care dezvoltă datele despre Fabrica de mucava din Scăieni. Emil Popescu şi d-lui ing.com) _____________________________________________________________ *) Scrierea numelui acestei localită i sub forma “Boldeşti-Scăeni”. de la Biblioteca afiliată Casei de cultură orăşeneşti. Silvestru Diaconescu. fără “i”. Dar nu este deloc cazul să revenim la formele grafice vechi. doamnei bibliotecare Genu a Ilie. Ion Dumitru. cantor la Biserica “Sfânta Maria”. Membru al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiin e (cristianbalan1@yahoo. fost primar al oraşului. ne exprimăm totuşi încrederea că cititorii vor primi cu interes această lucrare de necesar început istoriografic pentru localitatea în discu ie. SUA. studentei Camelia Voinea. domnului prof. fosta directoare a Grupului Şcolar Industrial Boldeşti-Scăieni. fără “i”. Canada.Astfel. domnişoarei Gina Radu. Constan a Tănase. după cum se scria chiar şi numele oraşului. domnului col. În pofida caracterului oarecum succint . d-rei înv. domnului înv. 2007 Prof. Astăzi scriem şi pronun ăm 9 . grafie tot mai uzitată oficial în ultimii ani.. pentru că.şi poate subiectiv . Gheorghe Genel Costache. fost director al Întreprinderii de mucava Scăieni. prof. ed. deoarece scriind “Scăieni”. se aude perfect în pronun are. Buc. domnului arhitect Nicolae Moianu. la fotografiile mele personale. 1 ian. ing.al monografiei de fa ă. deosebit de reuşite. Toma Călinescu care ne-a pus la dispozi ie unele materiale bibliografice şi fotografii originale.. care au răspuns cu multă promptitudine solicitărilor noastre. preo ilor Simion Gigore. 2005). căruia îi suntem foarte recunoscător.. Octavian Pârvu. de acum un secol şi mai bine. care. omis inconştient în varianta mai recent folosită. “Ploeşti”. Chicago / Glen Ellyn. domnului Ştefan Ionescu. fost director al Clubului Boldeşti. domnului Cornel Filostache.

aceloraşi reguli bine stabilite ale limbii române moderne. în grafiere. unde se explică detaliat şi originea numelui “Boldeşti-Scăieni”. cu “i”. deoarece limba română este o limbă fonetică. Vede i explica ii în plus şi la capitolul al III-lea din acest studiu. deoarece ambele substantive proprii sunt supuse. 10 .“Ploieşti” şi “Scăieni”.

aflat pe atunci în jude ul dispărut Saac. iar la 14 aprilie 1591 iată o nouă semnătură pusă pe un act de vânzare de ocini. despre Scăieni (spuneam aceasta gândindumă la un document săsesc ce pomenea de Scăieni încă de prin 1543-44. Scăiani. vamă [=Scăieni. 15851891 (cel care. chiar cu mult mai vechi... jefuind ara şi trecând la mahomedanism. deşi. G. Este vorba de domnul profesor Mihai Apostol (n. Trebuie continuate cercetările. acesta este copia după cel mai vechi document găsit că pomeneşte despre existen a localită ii dumitale. “S-ar putea. dar deocamdată nu s-au găsit.1944 la Iaşi). editura Pygmalion. Calivit. Tocilescu. Ploeşti.CAPITOLUL I. desigur. Cetatea Teleajenului la Homorâciu. 129: „Schajeni ou Secujeni”. confirma perfect ceea ce men iona.98] ”. un profesor în vârstă. muzeograful şi arheologul ploieştean Octavian Onea (n. apud Ion Jercan. provenit din cancelaria domnului Mihnea Turcitul. 2005. pentru a deveni domn în locul lui Petru Cercel. specialist în istorie. într-adevăr. Totdeauna venea înso it de o servietă plină doldora de căr i şi de reviste istorice sau de zapisuri originale sau în copii. sud Saac. înseamnă “fag”.222. mi-a răspuns el. 1778.02. Guillaume de Bauer. foarte simpatic şi vorbăre . p. în cele din urmă turcii tot l-au mazilit).I. scos în cinci volume de Grigore G. I-am replicat domnului Georgescu că s-ar putea să existe şi alte documente. pomet. mărun el de stat. Profesorul. Avem nevoie de cercetători pasiona i”. În documentul semnat de Mihnea Turcitul este numele unui localnic. Era poza unui document scris cu litere vechi chirilice. Frankfort et Leipsing. cu capitala la Bucov. a plătit cu mult aur Poarta Otomană. Ploieşti. târg.acum devenit ploieştean . din Săcuiani. I-am mărturisit sincer că nu ştiu ce este. Mémoires historique et géographiques sur la Valachie. unde autorii spuneau că această localitate este. prin absorb ie. Am avut fericirea să descopăr o parte din minunatele studii ale acestui laborios şi foarte talentat profesor . Cunoşti alfabetul chirilic?” I-am răspuns că îl cunosc. una dintre cele mai vechi comune din jude ul Prahova. domnule Bălan. iar “bukov”. 28 X 1929).. din Scoiani. p. păduri şi altele”. Afirma ia regretatului profesor Georgescu. om de o cuceritoare carismă şi modestie. apoi Scăuiani şi. pe slavoneşte. 11.. văd că scoate din servietă o fotocopie pe care mi-o arată zâmbind. dar nu eram sigur de el). încă din 1902. deci Scăienii se afla lângă satul dintre fagi. care nu poate fi altceva decât numele vechi al Scăieniului. scrie următoarea explica ie extrem de interesantă: „Săcuieni. pasionat de colec ionarea de documente vechi rare. p. tocmai din inima Basarabiei.un 11 . Primul care a pus semnul egalită ii între Săcueni şi Scăieni a fost generalul Fr. Într-o zi. “Atunci uite că aici scrie şi data de 15 ianuarie 1591 (7099) Mihai Viteazul întăreşte lui Ion Logofătul şi fra ilor lui cumpărăturile făcute la Scăieni “din dealul cu vii. Lahovari şi generalul C. de asta sunt convins. Brătianu. Istoricul localită ii: primele men ionări documentare Prin anii 1976-1977 eram foarte des vizitat acasă la Scăieni de domnul Vasile Georgescu. ştii ce este aceasta?” şi îmi dădu fotografia în mână. “Ei bine. “Marele Dic ionar Geografic al României” (1898-1902). I.”. venit la Ploieşti. 2006. Şi a existat un astfel de cercetător. aflat în fruntea ării Româneşti între anii 1577-1583. “Domnule Bălan. în cartea sa „Comentarii şi contribu ii la Dic ionar(ul) istoric al jude ului Prahova”. din Chişinău.

din dic ionarul oferit. Buc. Din eforturile dumnealui a ieşit acest excep ional “Dic ionar istoric al jude ului Prahova”.) Conform scriptelor. probabil.. cumpărată cam odată cu nişte terenuri din Scăiani şi Călugăreni. ara Românească. sec iunea B. în dic ionarul său. nu ştim cum a făcut el şi cum s-a învârtit că.prin care consfin ea individului Pătul (probabil Pătrul. aveam să aflu că fotocopia prezentată mie de profesorul Vasile Georgescu nu era singura care vorbea despre Scăieni. primul . de către un anume Constandin către Nenciul călugărul. 422. în urma unei judecă i. semnate tot de ticălosul domn trădător Mircea. şi-a mai întărit zapisul de moştenitor definitiv şi cu iscăliturile domnitorilor Mihai Viteazul (la 4 iulie 1598) şi a lui Nicolae Pătraşcu (la 11 iunie 1600). l-am vizitat la locuin a sa din Ploieşti. 1950-1960). pe rând. Continuând cu aceeaşi râvnă răscolirea documentelor vechi. pp. urmărind. acelaşi scăienar din primul document. în volumele cu titlul în limba latină “Documenta Romaniae Historica” (B. alături de alte informa ii din acelaşi dic ionar. ocina de la Găgeni. 1965-1988). nepotul preotului Căciulat (şi acesta.. profesorul găseşte. 3. Men ionez că profesorul Apostol a găsit aceste documente. acelaşi Mihnea Turcitul dădea drept de câştig de cauză pentru nişte moşii. după îndelungi cercetări.“un vad de moară în apa Teleajenului şi un loc de casă la Scăiani”. de asemenea. (Vezi DIR. (DIR. scris greşit) din Târgşor o ocină. al XVI-lea. Iată-le aici. Editura Academiei Române. mai exact . Rom. vol. în vara anului 2006. autorul. pentru a fi şi mai sigur de perenitatea moşiilor dobândite. voievodul Radu Şerban confirmă unui Neagu din Târgşor. 51. pp. Ed. adăugând observa ia: “Documentele sunt semnificative pentru ilustrarea ac iunilor de acaparare a terenurilor ăranilor moşneni de către profitori. VI. în mod foarte ciudat. ce constituie zapisul de vânzare al unui pogon de loc şi jumătate de stânjen de ocină. Ulterior. pp. vândute din cauza foametei sau de “năpaste pentru o dajde la bir”. tot la Scăiani. XVII. Vom începe cu două noi acte. unde. Profesorul Mihai Apostol a înşirat apoi.... fiindcă. publicat în 2004 de laboriosul şi foarte talentatul profesor. Acad. “din Scăiani” (numele arhaic al aşezării). tot din Scăieni). şi anume la 20 august 1585. după men iunea din primul document. vol.I. lângă Târgşor şi Scăiani. Se pare că numitul logofăt “Ion din Târgşor” avea mare trecere pe lângă domnitorii munteni. care căutau să beneficieze de pe urma greută ilor prin care treceau aceştia uneori” (Dic ionarul istoric al jude ului Prahova..întocmit între lunile ianuarie 1590 şi mai 1591 . ara Românească. fundamentale. 11 vol. pag. 143-144. unui oarecare Ioan. de 620 de pagini. Buc. şi alte câteva documente importante pe care domnia sa le-a găsit prin diferite publica ii ale Academiei Române sau în varii surse. unanim apreciat. Scăuianii lui Calivit.distins cărturar şi mare cunoscător al culturii prahovene. numele localită ii Scăieni/Scăiani în fiecare vraf prăfuit. apoi ocine şi vii la Rogozeşti. 32 şi 380. la data de 15 ianuarie 1591. al multor studii valoroase. 18. vol. sec. alte moşii în Spatnic şi Scăiani. din 28 dec. în colec ia de “Documente privind Istoria României”. 472-473). un alt exemplar. 1594-1599. cu extrema lui perseveren ă şi acurate e.. apar a fi egumenii unor mânăstiri. 12 . cum zice acel zapis. Al doilea act este semnat de Mircea Turcitul. deoarece patru ani mai târziu. V. şi este o ratificare de terenuri în favoarea logofătului Ion din Târgşor. primii profitori. pp. printre care şi un masiv dic ionar istoric care va rămâne pentru posteritate o adevărată comoară şi capodoperă a genului. La 22 mai 1610.

Dar de încercat. cu executarea for ată. chiar dacă. oamenii nu foloseau între ei apelative ca astăzi. “vecină”. o sete de avere ce merită condamnată cu asprime. nu au cedat cu una cu două. la 6 martie 1640. au fost reclama i de monahi că dumnealor nu vor să-şi vândă pământul.. Intimida i şi pravoslavnici fiind. care cunoştea bine “Scăianul”. ne-au dat sfin ia sa (doar) taleri 9. Mul i au fost. trei “cedvăr i” (ciozvârte) de vie în dealul Scăianilor. Posaca şi Stana. intervenită între localnicul Radu şi jupânul Sima. în felul acesta. conform unui document din 13 ianuarie 1696. neavând încotro. în scripte. Pe vremea aceea. Petre Marie etc. domnişoară. câ iva plângându-se deschis chiar domnitorului de lăcomia egumenilor. care semnează ca martori de vază.” La 7 iunie 1692.au de vei vrea nici aşa.. Bunăoară. de domnitorul Constantin Brâncoveanu.. de genul domnul. “bade. Totuşi. Oficial. iar un oarecare jupân Neagu. s-au găsit alte zapisuri. de-a lungul secolelor. prietene (domn i se spunea doar lui vodă. XXII. tot din Ploieşti. el cedează. amice.. care. mai ales că ei abia trăiau de azi pe mâine. de frică. în sinea lor. cu so ia lui Maria şi fiul lor. iar în intimitate se adresau cu “nene” (“nană”. mai curajoşi. pentru alte două pogoane de vie. scris întro formă sau alta.317). domnitorului. Acest document este important pentru că din el aflăm cum se numeau mul i locuitori din vechiul Scăieni.. nişte jupâni din Ploieşti zălogesc. care mai face un contract de vânzare-cumpărare şi cu Radu Brădea. Aşa a procedat un anume Ghica. Astfel.Cu cât se dezvoltă. tot la Scăiani. Tudor este amenin at. la fel şi scăienarul Orhat. aflăm că monahii de la mănăstirea Târgşor s-au infiltrat cu o lăcomie câtuşi de pu in canonică. în Transilvania). În cel pu in 30 de documente. termen împrumutat din slavonă. pentru o sumă de 500 de aspri (DRH. se folosea mult termenul “jupân”. documentele dovedesc cu claritate că au încercat. şi să nu se arunce cu mâini hulpave peste pământurile bie ilor localnici şi să-i spolieze an de an. căci ei trebuia să fie fiii lui Dumnezeu nu ai lui Mamona.. pp. Între 1 septembrie 1632-31 august 1633. printre ele. unii moşneni scăienari. acesta fiind al doilea. la Scăiani. Atunci. şi lui Dumnezeu). “boier vechi şi domn creştin” (cum zice cântecul). pentru 10 ughi (galbeni ungureşti). nu glumea când îi dădea un ultimatum final într-un stil destul de ritos: “. “vecine”. s-a lăsat păcălit. s-a găsit o tranzac ie de vânzare a trei pogoane de vie la Scăiani şi a unui iaz de către două persoane. iar al treilea înscris al lui jupân Sima este o vânzare petrecută între el şi un anume Radu din Gon a i (lângă Blejoi). vinde velcomisului Radu o jumătate de pogon de vie şi o jumătate de stânjen de ocină. sărăci i şi aduşi în sapă de lemn.. Cel mai des se adresau între ei (mai ales în acte) cu apelativele “jupân”. fiindcă domnul ării. să vii să stai de fa ă ca să văz domnia 13 . scriptologia din cancelariile şi divanele domneşti. for at de împrejurări. “bădi ă” sau îşi spuneau direct. “ a ă”. pentru 6 galbeni şi jumătate. cu atât se înmul esc actele oficiale care pomenesc numele Scăieni. 533-534 şi p. ci s-au judecat vârtos la Divan cu călugării. ăranii se cam temeau de blestemul şi de acatistele călugărilor. împreuna cu so ia sa Vişa. la 1 august 1692. declarând că “m-am împăcat cu sfin ia sa neîndurându-se pentru sărăcia noastră. Neagu. dânşii cam intuiau că rareori li se va face dreptate. pe nume: Ioane. primul din 25 mai 1629.. nici aşa. către un alt jupân. jupân Tudor din Scăiani. la feminin. despre vânzarea unei jumătă i de pogon de vie la Scăiani.. doamnă. “jupâneasă”. cum era comisul Lepădat şi Tudor Roşul “ot Scăiani”..

Aşa a procedat birnicul Udrea. Ca să nu fie aresta i. printr-un valoros act de înnobilare. ei îşi lăsau pământurile de izbelişte şi dădeau bir cu fugi ii ori se haiduceau. că neviind. printre cele 14 documente vechi ce le de in (v..prin care respectivul scăienar. 80 din Regulamentul Organic. un moşnean cu suficientă şcoală pentru vremea aceea şi ginerele lui Manolache Bălăceanu (co-fondatorul falansterului de la Scăieni de la 1835. probabil. fiica fostului domn Antonie Vodă din Popeşti. ci boieri . titlu ceva mai nobil decât “simplu boier”. mai mult în cazul când fostul ăran făcuse ceva foarte util voievodului respectiv. prin actul de la 16 noiembrie 1677. voi trimite domnia mea dă te va aduce treapăd”. to i din Scăiani. însăşi o prin esă. cu pecete domnească aplicată pe “ceară”. Numai domnul ării le putea conferi un asemenea titlu de mare mândrie pentru un fost ăran. în scrierea numelui său. al XVII-lea se pare că unii moşneni din Scăieni sărăciseră în aşa hal că nu-şi mai puteau plăti deloc birul. Stan Sârbul. Diploma de înnobilare specifică următoarele: NOI GEORGIE DIMITRIE BIBESKU KU MILA LUI DUMNEZEU DOMN STĂPÂNITOR A TOATĂ ARA ROMÂNEASKĂ. solicită lui vodă titlul de “boier de neam”. La fel s-a întâmplat şi cu State.. Pentru merite deosebite. şi alte câteva facsimiluri). atât din acturile ce a înfă işat la Comisia de catagrafie a Periodicului al 3-lea (. Maria. încă de pe atunci. prin actul de la 2 aprilie 1678.) volnic din oraş (?!) Scăiani.. s-a folosit alfabetul latin de tranzi ie). Interesant ni se pare faptul că unii moşneni care acumulaseră mai multe pământuri în zona Scăienului ineau neapărat să nu mai fie considera i ărani boga i. Aşa ceva se întâmpla destul de rar. dar să nu crede i că au făcut acest gest din filotimie sau din banii lor. i-au fost vândute toate viile din Scăiani. vedem că domnitorul ării i-l acordă. alături de Theodor Diamant). Cam aşa stăteau lucrurile în ara noastră. Neagoe Scăianul şi de al ii. Dragomir Savu (Sava). Vlad Postelnicu. Este vorba. Tot dintr-o vreme i s-a dat la mână şi această diplomă încredin ată cu pecetia şi subscrierea 14 . feciorul lui Ivancea din Târgşor. căci ei au găsit altă solu ie: i-au vândut imediat via fugarului Udrea mânăstirii Târgşor. după ce acesta îşi luase lumea în cap să scape de bir. Mircea Iuzbaşa. Nu în elegem însă nicicum de ce. datată din iunie 1847 şi are semnătura originală a domnitorului Bibescu Vodă Gheorghe Bibescu (1802-1873). căci la 20 februarie 1700. jude ul Prahova. care este tipărit cu litere chirilice (doar par ial. În sec.) cât şi din condicile Vistieriei din anul 1828 şi 1831.şi încă “boieri de neam” -. şi cu aceşti bani l-au făcut solvabil pe acest băjenar dispărut fără urme. Fruntaşii Scăianului din acele vremuri i-au achitat ei dările lui Udrea. dovedindu-şi adevărata însuşire de Boier de Neam. Dragomir Savu(. În colec ia mea personală (vezi reproducerea în facsimil).. domn al ării Româneşti (1842-1848) . care de abia o aştepta. Actul de vânzare a fost semnat de popa Goicea ot Scăiani. de o dona ie făcută dint-o convingere mistică.mea cu ce cale ii tu acel pogon de vie. cedează fără preten ii mănăstirii Târgşor un pogon şi jumătate de vie din dealul Scăianului. s-a trecut numele lui în Condica Statului închipuită după Art. El este un fel de diplomă. am şi un asemenea act rarisim şi foarte valoros.

.../ Locul sigiliului domnesc Şeful Vistieriei Domneşti. în acest caz. Caragiale din Ploieşti.. un adălmăşar foarte bogat din partea locului care stăpânea multe terenuri din zonă şi care semnează un zapis. ca fiind o aşezare vestită pentru vinurile excelente produse acolo. Dat fiind însă faptul că însuşi cuvântul “opat” nu se poate descifra clar sau că este scris greşit.. printre alte localită i ale ării. o misinterpretare. domnitorul Mihai Şu u dispunea ca la Scăieni să-şi aibă sediul un căpitan cu 20 de poteraşi. 1969. Balaca. este litera “ş”.. (Litera “p”. pentru prima dată în istoria localită ii (încă din 1847).L. probabil o greşeală. citat). litera “m”. se citea când “p”. Scăienii devenise o localitate foarte cunoscută în ară. în alfabetul de tranzi ie. în cartea “Contribu ii la istoricul oraşelor Ploieşti şi Târgşor” (Pl. Dic . în acest act de înnobilare. i Boldeştii din sud Saac.. Buc. cuvântul trebuie citit “oraş”. demonstrează însă că satul Balaca se numea în trecut Valea Căpuşeştilor. iar. deoarece corect ar fi trebuit scris “opid”=târg.. citit “opat”. când “r”. căci pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino. ss/indesc.Domniei Noastre spre a’ i sluji drept aceeaşi dovadă şi a se bucura de privelegiul de Boier de Neam. evident.” Mai târziu apar în acte şi numele Balaca. Eminescu. chiar mai mare decât cel existent astăzi în oraş. L. scrisă răsturnat. pp. cum sus ine cu tărie astăzi acad. Dar dacă îl citim numai ca în slavonă. pag. confuzia. numele derivă fie din antroponimul “Balc” sau “Balea”. persistă!). Aşa stând lucrurile.4297. Oricum. figurează. Şeful Condicei Statului ss/indesc. scrisă împreună cu profesorul George Potra. fie din comprimarea numelui Bălăceanu. din 6 aprilie 1667. dacă am putut bine descifra scrisul. actualul cartier dinspre sud al oraşului Boldeşti-Scăieni. Nicolae Simache. ceea ce astăzi ar echivala cu un mare post de poli ie. oraş(!). unde. din cauza lui Drăghici Căpuş. în limba arhaică românească. Constantin Bălăceanu-Stolnici în cartea lui “Cele trei săge i” (Ed. 187. 141-142). Peste trei 15 .”).. în 1700. adică Balaca i Colacu dă Piatră. 1990. vedem că grefierul a caligrafiat şi numit. prin care se pertractează vânzarea unor vii ce “sunt pre stânjinii noştri de moşie care se trag pre lângă funia Căpuşească. şi Scăienii. vrea să însemne “târg”. iar la 26 septembrie 1791.S. tipărită la Padova. pe care aş vrea să o lămurim pu in în paranteza ce urmează. într-un inventar din 1802 al mănăstirii Târgşor (“trei funioare de moşii. apud Mihai Apostol. cuvântul “opam”. în alfabetul de tranzi ie “m” este litera “t”. ss/ Georgie Dimitrie Bibescu (iscălitură originală) Anul 1847 Luna iunie No. Cât priveşte fostul cătun aflat în prelungirea Scăieniului.. transcris de mine. că Scăianiul este. Profesorul meu de istorie de la Liceul I. Extrem de ciudat ni se pare faptul că.

A doua oară numele este men ionat într-un zapis din 1546. de Grigore Filipescu. cu hramul “Sf. unde există o biserică fondată de familia Cantacuzino. Ambele cronici relatează acelaşi eveniment: Udrişte Vistierul. deocamdată nedescoperite şi. se pomeneşte din nou despre “viile de la Balaca. Târgovişte. Acestea sunt cele mai vechi documente cunoscute până acum despre Seciu. men ionează din nou numele Boldeşti când pomeneşte despre dispari ia tragică a unor boieri originari din această localitate. în 1569. O componentă a oraşului Boldeşti-Scăieni. mai precis. Târgovişte.copaci bătrâni şi seci care au fost tăia i. sat al comunei Scăieni. La fel. Acesta va fi ucis în satul Onceşti. XXIII. În scripte. Ioan Moruzi şi C.decenii. cu 268 locuitori”. în 1797 şi refăcută în 1848. cantitativ.. op. Viitorul. unde se aminteşte despre “satele din ara Românească ce făceau comer cu Braşovul” (printre sate este pomenit şi “Boldeştii din jude ul Saac”. necunoscute. chiar mai vechi. apud M. în schimb.” La fel îl numeşte şi “Dic ionarul geografic al jude ului Prahova”: “sat al comunei Scăieni. Şi Dic ionarul din 1872. în apropiere de satul Gâlmeia a comunei Plopu. Nu există nici un istoric al aşezării. Colacu dă Piatră şi Boldeşti. plasa Podgoria. Dar atât cronicarul Radu Popescu. ca fiind un mic cătun într-o conglomera ie de cca 660 de locuitori. Mitrop. având ca autori pe Paulina Brătescu. numele Seciu apare la 1 septembrie 1632. cit.. “Dic ionarul topografic şi statistic al României”. s-au găsit despre Scăieni. citat de noi ceva mai sus (apud M. 613-614. Este posibil să existe şi despre Boldeşti alte documente. spune însă că Biserica de la Balaca. Frunzescu. info. Alessandrescu (Tip. Dacă despre Boldeşti nu dispunem de prea multe documente vechi descoperite precum. Viitorul. Buc. este cartierul Seciu. Piscul Sub ire. Dic . Apostol. Ed. Numele îi vine de la un deal defrişat cu pomi scorburoşi. date în arendă”. unde sunt înglobate alte cătunele vecine: Piscul lui Jugă Ursu. prima dată într-un registru săsesc din 1503. după care va fi îngropat în pronaosul bisericii de la Snagov. 1897. ridicată înainte de 1737. Ei ajung până la Periş unde oastea lui Mircea îi înfrânge. elaborat de Dimitrie Frunzescu în 1872 (Tip. pp. Apostol. Grigore Teologul”.). citat). şi anume. pag. 49. căci numele Boldeşti apare cam de pe atunci şi se perpetuează). deci cu patru ani mai de vreme. aminteşte de Seciu. cât şi “Letopise ul cantacuzinesc”. Statului. amplasată pe dealul din estul oraşului. Se pare că o veche familie de boieri Boldescu exista încă din anii 14901500. Dic . cartier despre care vom mai discuta şi în alte pagini. Seciu mai este men ionat şi de un “Dic ionar Geografic al Jude ului Prahova”. într-un catastih din 1830. citat). Stoicescu se aminteşte iarăşi de Seciu. Treime” de acolo. pe un zapis pentru biserica din Seciu. foarte vechi . Olteniei. 37). pe Valea Prahovei. era din lemn şi a fost înăl ată în 1793. denumit în trecut Valea Căpuşarilor.. Podul Lat şi Valea Paraginilor (ce nume amărât!). pag. Printre cei lua i prizonieri este şi Udrea Boldescu. în “Bibliografia localită ilor şi monumentelor feudale din România” (vol. despre Biserica “Sf. (Tip. I. înso i i de o mică oaste de mercenari. coboară din Transilvania. cu scopul să-l înlăture de la tron pe domnul Mircea Ciobanul. Cercetătorul Nicolae Stoicescu. 1897). 1872) pomeneşte din nou despre “Balaca. vor fi ucişi de 16 . publicat de D. această componentă a oraşului are avantajul că este men ionată cu mul i ani înaintea Scăieniului. În aceeaşi Bibliografie a lui N. prin care o anume Stana vindea jupanului Neagu trei pogoane de vie la Scăiani (vezi DRH. După 23 de ani de la acest eveniment. deci. înso it de al i boieri venetici.

Alexandru, fiul lui Mircea Ciobanu, şi cei trei fra i rămaşi ai săi - Radu Stolnicul din Boldeşti, Barbu şi Crăcea Boldescu - în acelaşi stil medieval, de vendetă necru ătoare. Astfel au pierit cei patru fra i Boldeşti, de la moşia cărora se trage numele micu ului sat de moşneni. (Presupunerea că numele localită ii s-ar trage de la “boldul” dealului alăturat este nefondată şi caducă, precum fantezistă şi for ată este şi cea a aşezării vecine, Scăieni, că ar veni de la “scai” (Cirsium vulgare/Carduus kerneri/ Carduus nutans), deşi acolo scaie ii au fost şi sunt o raritate. To i fra ii omorâ i cu atâta cruzime erau fiii postelnicului Dragomir Boldescu, decedat în 1545, şi ai jupânesei Marga. Din 1582 datează şi un zapis prin care un anume Marin din Boldeşti îşi vindea cuiva ocina. Un alt document, din anul 1630, care pomeneşte de această aşezare este un zapis semnat de mai mul i martori boldeşteni (“Tatul şi Ionaşcu şi Efrim, fiii lui Tatul, şi Talpă şi Micul Tabacul şi Cârstea Gelepul” - gelep=negustor de vite). Documentul este întărit de semnăturile acestor martori în fa a domnitorului Leon Tomşa, fiind un act în favoarea unui oarecare Constandin care cumpărase de la popa Manotă, fiul lui Bobul din Boldeşti o ocină de 900 de stânjeni pe care o plătise cu 1400 aspri. Alte documente datează din 1649, o danie făcută lui Stoica Boldescu din Boldeşti, făcută de Matei Basarab Voievod; o altă danie către mănăstirea Seciu, din 1665, martor fiind Vâlcu Roşu ot Boldeşti. Un alt document este despre Mânăstirea din Târgşor, care în 1784, de inea ocini nu numai la Scăieni, dar şi la Boldeşti. Mai târziu, apar acte doveditoare că la Boldeşti păcura âşnea din pământ afară şi că oamenii o foloseau la unsul carelor, la ars, la unsul oilor râioase pentru a le vindeca (în latineşte, la oaie se zice “pecora” - şi de aici numele de păcură). Existen a petrolului dă naştere la dispute, cum este procesul fra ilor Năstase şi Matache, din anul 1836, contra a 12 boldeşteni care le-ar fi furat păcura (v. Arh. Na . Ph, Procese Trib. în dos. 853/6519/1836. Informa ii apud M. Apostol, op. cit.). Deşi era legat de localitatea vecină Lipăneşti, în 1838 Boldeştiul apare atestat documentar ca o aşezare bine închegată. Aceasta într-un document care precizează că, în decembrie 1837, proprietarii oraşului Ploieşti au venit la moşia Boldeşti pentru a ruga pe clucerul Gh. Boldescu să fie prezident al Maghistratului oraşului. Respectivul clucer, care se pare că avea un conac la Boldeşti, se trăgea din neamul postelnicului Dragomir Boldescu şi era cunoscut ca un adevărat mecena pentru ploieşteni. În anul 1830 el înzestrează aproape 100 de familii nevoiaşe cu locuri de case şi îi ajută la construirea locuin elor (de la gestul lui s-o fi inspirat şi Gigi Becali?), iar în 1831, fondează spitalul ce-i poartă numele. Era primul spital din Ploieşti, pe care clucerul îl dă în supravegherea şi administra ia Eforiei Spitalelor Civile, la 11 iulie 1841. Ploieştenii îl iubeau şi l-au ales de mai multe ori primar. Ca om, clucerul Boldescu era un bărbat plăcut la înfă işare, înalt, cu inută demnă, milos, foarte energic şi întreprinzător - un adevărat părinte pentru to i. A murit în 1847. Când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a pus bazele unei noi unită i administrative mai puternice, numite comune, atunci comunei Boldeşti i se alătură Lipăneştii, Şipotul sau Colacul de Piatră şi Seciul. Mai târziu, Lipăneştiul cu Şipotul se despart de Boldeşti devenind noua comună Lipăneştii de astăzi.

17

CAPITOLUL II. Cadrul geografic, climateric, peisagistic, arheologic şi botano-faunistic al oraşului Boldeşti-Scăieni
Oraşul Boldeşti-Scăieni, spre deosebire de Ploieşti, care este la 178 m altitudine, se află situat într-o zonă colinară pitorească, la o altitudine de 250-300 m fa ă de nivelul mării, pe malul stâng al văii Teleajenului, având o lungime de peste 11 km de la un capăt la altul. Din punct de vedere geomorfologic, este zona de contact a Subcarpa ilor de Curbură cu Câmpia Română care are ca subdiviziune nordică bogata Câmpie piemontană a Ploieştilor, rezultată din acumularea pietrişurilor şi nisipurilor glazurate cu cernoziom. Ele sunt aduse şi depozitate de râul Prahova şi afluen ii săi. Stratul subteran este cunoscut sub numele de zona meopliocenă care, geologic vorbind, este cuprinsă între flişul paleogen în nord şi platforma moiesică în sud. Mişcările neotectonice din zonă au delimitat un perimetru care, în studiile specialiştilor, este amintit sub numele de zona cutelor diaspire, dispuse liniar, în culise, care formează zone structurale majore, paralele cu lan ul carpatic unde sunt cantonate pungi bogate de gaze, petrol şi apă salină. Punctul cel mai jos are altitudinea de 182-200 m, fiind, deci, o câmpie care este înclinată spre nord-sud. Partea nord-estică a acestei câmpii se leagă, prin câteva por iuni, de anticlinalul Boldeşti, printr-o denivelare foarte evidentă (tăpşan), iar prin alte por iuni se produc intrânduri ale câmpiei pe văile dealului. Punctul cel mai înalt îl atinge vârful dealului Hârsa: 408 m (după alte măsurători 406 m). Aşadar, numai în partea axială, anclinalul atinge altitudinea de 406 m, punct situat în apropierea Cramei Seciu. Hotarele de sud-est ale aşezării ating tangen ial paralela de 45o, ceea ce înseamnă că oraşul se află numai cu pu in la nord de această importantă paralelă, inclusă totuşi în marginea ariei lui. Coordonatele geografice sunt: latitudinea de 45o.0333 iar longitudinea: 26o.0333 (mai exact, 45o1, 48 N; 26o 1, 48 E). Relieful, cum spuneam, este predominant colinar (59%), prezentând fenomenul de aşa numita înşeuare, datorită prelungirii subvestice a anclinalului, cele două păr i fiind Dealul Seciului (care este partea masivă a acestui anclinal) şi Dealul Bucovel. Numai 1% din suprafa ă are o altitudine de peste 400 m iar 20% din suprafa ă are o altitudine de cuprinsă între 120-200, respectiv por iunea de câmpie şi de luncă. Boldeşti-Scăieni se învecinează cu şapte localită i: în partea de est cu comuna Plopu, la vest: cu comuna Păuleşti; la nord: cu comuna Măgurele; la sud: cu comuna Bucov; la sud-vest: cu comuna Blejoi: la nord-est: cu comuna Băl eşti şi la nord-vest: cu comuna Lipăneşti şi Găgeni. În partea colinară din stânga Teleajenului se află Dealul Pardalosul, iar de colina împădurită din partea dreaptă oraşul este despăr it de râul Teleajen. Între cele două dealuri care flanchează râul este o distan ă de 4-5 km. Suprafa a localită ii, amplasată pe văile Rogojina, Scârnava şi Vanghele, este de 3338 ha, din care 2012 ha suprafa ă agricolă. Lângă râuri este o lunca de la Iazul Morilor, cu o lă ime variabilă între 1,5-2 km şi cu o înclinare medie de 3-3,5 m pe km. Circa 706 ha sunt zone forestiere. Vreau să men ionez aici că datele oferite de primărie diferă oarecum de cele din studiile geografice, specificând că teritoriul administrativ al
18

oraşului are o suprafa ă de 3489 ha (230 ha agricol, 706 ha pădure şi 479 ha alte terenuri, împăr ite în trei cartiere: Boldeşti, Scăieni, Balaca şi o localitate componentă Seciu). Cred că precizările oferite de biroul de cadastrare al oraşului sunt cele mai corecte. În aria aşezării curg râurile Iazul, Scârnava şi Bălăcu a, acesta din urmă fiind mai mult un râu sec. Oraşul este compus, aşa cum am men ionat, din patru cartiere distincte: Boldeşti şi Scăieni (cartierele mari) şi Balaca cu Seciu (cartierele mici, foste sate). Am privit oraşul din avion şi am comparat imaginea şi cu aceea de pe monitorul calculatoarelor, cu detaliile fotografiate din satelit. Se vede clar că această aşezare prezintă o anumită regularitate, caracterizată printr-o formă alungită, comprimată de-a lungul liniei ferate Ploieşti-Văleni şi de-a lungul unor căi principale, fără multe deriva ii de străzi mici, cea mai lungă fiind Calea Unirii, care uneşte Boldeştiul cu Scăieniul; de asemenea, Şoseaua Ploieşti-Văleni, oarecum paralelă cu râul Teleajen. Scăieniul are ca străzi principale, Strada Bucovului, Strada Victoriei şi Strada Pădurii. Din ele derivă altele, mai scurte. Strada principală din Seciu are şi ea o lungime considerabilă. Densitatea clădirilor este mai mare în cartierul Balaca, în Seciu şi în centrul Boldeştiului. Din vederile aeriene se disting bine blocurile din acest cartier, construite cu mai mult echilibru arhitectonic, comparate cu cele câteva blocuri-cutii, mult mai modeste, din Scăieni, şi aranjate destul de asimetric. Casele mai vechi ale locuitorilor sunt construite fie din paiantă, fie din cărămidă, mai toate încadrându-se în stilul vechi muntenesc. Spre deosebire de casele din Transilvania, în marea lor majoritate acoperite cu iglă, sau de casele din Moldova, acoperite cu şindrilă ori de cele din nordul Dobrogei, acoperite cu stuf, cele mai multe clădiri din acest oraş au acoperişuri de tablă zincată. Majoritatea locuitorilor iubesc frumosul şi plantează flori decorative, plăcut odorizante, în grădinile şi în cur ile (de obicei mici) din fa a locuin elor, în spate având curtea utilitară, cu magazii, şoproane, cote e (pentru păsări şi porci), mici fâne e şi hambare. Cât despre grajduri şi ocoluri pentru vite şi oi, ele s-au împu inat considerabil în anii din urmă şi vor dispărea cu totul, căci în oraşele din Uniunea Europeană nu mai este voie să se crească animale şi păsări de curte, decât dacă se va face vreun amendament sau vreo excep ie specială pentru România de la normele europene stabilite. Aceasta este, deocamdată, realitatea şi va trebui să ne conformăm noilor legi. În schimb, în ultimii 30-40 de ani, s-au înmul it casele lucrate în stil orăşenesc, după planuri alcătuite de arhitec i, iar în ultimii zece ani au apărut o mul ime de clădiri moderne, cu pere i de rigips, în stil occidental, construite cu mult gust, aparent copiate după modele din reviste străine, unele dorind să pară sau să devină mici vile destul de somptuoase. Creşterea numărului lor se accelerează de la un an la altul, mai ales când miliardarii din jude şi chiar din Capitală au cumpărat terenuri pe dealul Seciului, cu frumoase pozi ii de belevedere, locuri, într-adevăr, potrivite pentru vile, în ciuda faptului că acolo se semnalează periodic alunecări imprevizibile de teren, fenomen semicarstic care, mai recent, a apărut chiar şi în vatra de şes a localită ii, cauzând serioase pagube proprietarilor. Având în vedere că re eaua de canalizare publică s-a extins atât în Scăieni, Boldeşti şi Balaca (şi că sunt planuri să se mai extindă), numărul caselor cu veceuri şi băi moderne este în creştere (nu cunosc exact acest număr). Au apărut chiar şi câteva case cu piscine, dar majoritatea gospodăriilor au rămas totuşi cu closete
19

tradi ionale, medievale - “ca la ară” - latrine primitive, “ascunse” în fundul cur ilor, ridicate peste gropi simple sau, în cel mai fericit caz, cu pu uri absorbante care poluează straturile freatice, ceea ce este foarte regretabil şi nu corespunde nicicum standardelor unei ări admisă a se afilia Uniunii Europene. Toată bătălia şi sprijinul autorită ilor locale va trebui concentrată şi la acest capitol, deoarece conducte cu apă şi gaze există cam pe toate străzile, altminteri preten iile de oraş modern nu vor mai putea fi luate serios în considera ie pentru viitorul apropiat. Cetă enii acestui oraş vor trebui cu to ii sprijini i, cu ajutoare de stat, şi chiar obliga i, ca fiecare gospodărie să facă eforturi de a avea băi şi veceuri moderne într-un viitor cât mai apropiat cu putin ă. * Clima oraşului nu mai pare nici ea, conform etichetării vechi, că ar fi de natură “temperat continentală”, cum, la modul general, s-a men ionat în unele lucrări despre clima Ploieştiului. Subliniez aici că niciodată nu s-a scris ceva specific despre clima localită ii Boldeşti-Scăieni. De aceea, voi încerca, pentru prima dată, să fac aici o succintă delimitare şi caracterizare a climatului local, deoarece clima Ploieştiului, deşi, în linii mari, aflându-se pe aceleaşi curbe izoterme, izogeoterme şi izobare, se aseamănă mult cu aceea din oraşul lui vecin de la nord (cu o temperatură medie de 10o-11oC) nu este totuşi identică (temp. medie fiind 9o-10oC în oraşul analizat, în ultimii ani în creştere până la 120C.). Curen ii sunt mai puternici la Ploieşti datorită pozi ionării lui în câmp deschis, pe când Boldeşti-Scăienii stă într-o zonă intercolinară de adăpost, care conferă anumite specificită i particulare, de microclimat colinar, cum ar fi ferirea oraşului de curen ii reci veni i iarna dinspre răsărit, deci un topoclimat de vale favorabil aşezărilor umane. Particularită ile climatice locale se datoresc dispunerii în trepte a reliefului, pozi iei acelui culoar de vale a Teleajenului, versan ii cu expunere solară sudică, sudestică şi chiar sud-vestică în zona despădurită, gradului de împădurire etc. Radia ia solară globală medie este de 123,5 kcal/cm2, depinzând de pozi ia versan ilor. Această zonă este supusă unei permanente mişcări a aerului, producând turbulen e şi reducerea calmului atmosferic, dar prezen a culoarului Teleajenului ajută la omogenizarea valorilor termice. Pe o mică por iune din sud-estul teritoriului se remarcă topoclimatul de câmpie înaltă; la fel în estul localită ii. Acest topoclimat prezintă specificită i şi în ce priveşte insola ia, evapotranspira ia, spulberarea stratului de zăpadă, durata înghe ului, inversiuni de temperatură etc. Predominante aici sunt vânturile de N-E şi S-E, cu o for ă medie de 3,1 m/sec. Predominant iarna este crivă ul, care bate dinspre nord-est spre sud-vest iar vara “fonul”, pe direc ia nord-sud, dar şi brizele de la poalele dealurilor. Precipita iile medii sunt de 600-680 ml, cele mai mici în ianuarie, cea mai ploioasă, de obicei, fiind luna mai, iar mai recent iunie. Spa iul compartimentat pe valea Teleajenului, alcătuit din microdepresiuni şi catene intercolinare despăr itoare, creează o anumită varietate de nuan e ce fac tranzi ia între climatele fierbin i vara (cu izoterme de 20o şi 22oC ale lunii iulie) şi cele viscoloase iarna ale câmpiei ploieştene (cu medii de 0o şi de -2oC ale lunii ianuarie, sus, pe deal şi -1-+10oC, jos, în vale), care continuă, estompat, la nord, climatul din Câmpia Bărăganlui, şi climatul umed adus de curen ii
20

montani pe firul apei Teleajenului, vara, motiv pentru care, mai ales prin iunie-iulie, atunci când este soare la Ploieşti, uneori în Boldeşti-Scăieni plouă toren ial. Făcând abstrac ie de excep iile cu extreme (cele mai ridicate temperaturi fiind 39oC, înregistrată în verile anilor 1960 şi 1973, iar cele mai scăzute de -30oC la 21 ian. 1942), aş putea spune că în această localitate, predominant, în ultimii 20 de ani, a fost un climat continental moderat, cu o umiditate medie de 68% şi o presiune de 760,5 mm coloană de mercur, nicidecum un climat temperat continental. Din păcate, la fel ca în toată Europa şi ca pe tot globul, de aproximativ zece ani încoace, clima s-a modificat vizibil (un factor fiind, neîndoios, şi poluarea industrială a atmosferei, tăierea cu sălbăticie a pădurilor), încât, exagerând faptele, mul i români spun cu convingere că s-a ajuns acum la două anotimpuri vizibile: vară şi iarnă (afirma ie cu care majoritatea meteorologilor nu sunt totuşi de acord, înclinând, mai de grabă, să spună că, datorită defrişărilor sălbatice, a efectului de seră şi de sub iere a stratului calotar suprapolar de ozon - unde se află 90% din tot ozonul din atmosferă -, anotimpurile anului mai degrabă s-au “deplasat” oarecum - vara mai spre toamnă; toamna - mai spre iarnă...) Poluarea cu gazele de eşapament automobilistic şi sub ierea stratului de ozon (O3), aflat la 10-15 km de sol, au contribuit şi ele la modificarea climei, stratul de ozon fiind foarte protectiv împotriva radia iilor ucigaşe ultraviolete de tip B (la Boldeşti-Scăieni gradientul ultravioletelor este 3, deci moderat). În 2006 gaura de ozon de deasupra polului nord s-a lărgit mai mult ca oricând, spărtura având 29,5 km2, fa ă de 29,4 km2 în anul 2000, ea fiind atacată de substan e de clor şi clorofluorcarbona i din aerosoli şi refrigeran i şi ducând la topirea vizibilă a ghe arilor. Dacă mai amintim că zilnic pe suprafa a globului terestru se depozitează din atmosferă 17 milioane de tone de bioxid de carbon, vom în elege şi mai bine ce tragedie ecologică posibilă ne aşteaptă pentru genera iile viitoare. Fenomenul inversiunilor de temperaturi şi de poli magnetici tereştri este încă în studiu. Ca atare, şi în Boldeşti-Scăieni, clima a devenit foarte labilă, cu instabilită i frapante, cu amplitudini relativ mari, cu alternări contrastante (secetă-inunda ii) şi cu elemente noi, în ultima vreme semnalându-se ierni neobişnuit de calde şi secetoase, precum aceasta din ianuarie 2007 (16-18oC!), cu vânturi puternice, cu nori negri turbionari şi furtuni sălbatice, apărute brusc, asemănătoare uneori tornadelor ce pot produce serioase pagube, chiar şi victime omeneşti. Dacă înainte prognoza vremii se putea face pe o perioadă de peste două săptămâni, astăzi este riscant să fie făcută pe mai mult de 8-10 zile, căci apar surprizele imposibil de prevăzut. Liniştitor rămâne totuşi faptul că, după aceste scurte răbufniri, deocamdată rare la noi, climatul revine cât de cât la normal, iar gradientul termic se echilibrează şi el oarecum. De aceea, încă putem spune că Boldeşti-Scăieniul, cu precipita ii, de obicei, satisfăcătoare şi cu o medie de 2000 de ore anuale însorite, are încă o climă relativ sănătoasă şi benefică pentru cetă enii lui, deşi nu ştim dacă va rămâne măcar aşa. Am auzit chiar de un studiu (eu nu l-am văzut) care sus ine că, pentru cardiaci şi astmatici, datorită climei lui, acest oraş ar fi foarte recomandat... Nu pot să confirm, nici să infirm o asemenea aser iune, mai ales că poluarea din acest oraş, în loc să scadă, s-a agravat mult, datorită unei ferme porcine adăpostită în aria lui, despre care voi vorbi în contextul acestui studiu.
21

confirmând studiile că zona aceasta apar inuse unei aşezări geto-dacice care se întindea de-a lungul traseului Giurgiu-Bucureşti-TârgşorArdeal.). vase pictate cu grafit etc. Alte urme s-au găsit pe teritoriul com. regretatul Nicolae Simache. în cartea citată de noi. 22 . (Precizăm că hidronimul Teleajen provine din slavonă “telegi”=a căra. abunden a uneltelor de silex. Aşa a descoperit o mul ime de cioburi de vase ceramice pictate cu grafit. pe atunci director al Muzeului de istorie al jude ului Prahova. ornate în relief. cred.) Urmele ei se întind pe o arie mare de răspândire. Cristinoiu Vasile. s-a apucat să scormonească şi după alte mostre. cu o mare vamă la Vălenii de Munte. aceleiaşi perioade istorice. la rândul meu. i-a adus nişte interesante statuete şi cioburi de ceramică veche. Caracteristicile acestei culturi sunt: aşezări pe boturi de deal. vatra oraşului Boldeşti-Scăieni. cred că cel mai aproape de adevăr a fost Constantin C. Latene geto-dacic). numită astfel după numele unei măguri. profesorul Simache a opinat că apar in culturii gumelni a. Am rămas surprins să-l aud. care după ce se consultase cu al i specialişti. s-au mai descoperit şi alte urme de civiliza ie pretracică (neolitic.” Despre fragmentele ceramice văzute. aflată pe traseul unui important drum comercial spre Braşov. Pe vremea când domnia sa era profesor de ştiin ele naturii la şcoala din Seciu. un elev. mai exact. Am fost chemat şi subsemnatul la fa a locului şi. la rândul lui. găsite pe un teren viran din apropierea şcolii. a transporta).. tot la Seciu. Cu ele m-am înfă işat la renumitul profesor de istorie. fiecare din argumentele enumerate mai sus contribuind la luminarea acestui adevăr. Hr. mi-a cerut să-i las dumnealui acele piese şi m-a întrebat cine mai ştie de acel loc. le-a atribuit. Domnul Simache mi-a mul umit. am găsit şi eu nişte cioburi. Giurescu. este o cultură caracteristică unei protociviliza ii dezvoltată în epoca neoliticului târziu (cca 2800-1900 î. vecine Lipăneşti. mici unelte de silex.d. mai târziu pe profesorul Dumitru. de Hr. Ulterior. dar acestea erau din sec. în punctul numit “La Pompieri”. Profesorul a realizat imediat că este vorba de o descoperire importantă şi. Cetatea Teleajenului aflându-se la Scăieni. Aşadar. mici figurine de lut şi chiar urmele unui cuptor unde se crede că ele au fost arse. Membrii triburilor apar inând acestei culturi aveau o economie autarhică. cu ramifica ia de pe valea Teleajenului. împreună cu elevii. I-am răspuns că profesorul Dumitru care a descoperit locul. M-a rugat să nu mai spunem nimănui despre această descoperire până nu vine o echipă de arheologi trimisă de el. reluând opinia marelui istoric Constantin C. cea de la Bughea şi Gura Vitioarei şi cu întărituri pe dealurile înconjurătoare. arsă de Ştefan cel Mare în incursiunile lui în Muntenia. bazată pe cultivarea plantelor iar mai târziu pe creşterea animalelor. a fost locuită cu sute şi mii de ani înaintea civiliza iei de astăzi. apreciate de arheologi a fi din epoca neolitică (5500-900 î. Gumelni a.* Meritul principal al descoperirii primelor vestigii arheologice din oraşul BoldeştiScăieni îl are. care. Hr. unde s-a descoperit o aşezare tipică. Cultura gumelni a. actualul primar al oraşului. II-IV d. Interesantă este afirma ia profesorului Octavian Onea. despre Cetatea Teleajenului scrie următoarele: „Fiindcă noi situăm Târgul Săcuienilor la Scăieni. apari ia unor unelte de cupru. Giurescu. din Olteni a. prin anul 1973. profesorul Ion Dumitru. printre care şi faimoasa “Cetatea Teleajen”. de tip Aldeni-Stoicani (sfârşitul mileniului al IV-lea înainte de Hristos).

cât şi pe lângă ruinele pivni elor de lângă palat. descendent colateral al Brâncovenilor. aluni şi. Lângă groapa comună era şi mormântul unui profesor universitar. Se mai cunoşteau destul de bine icoanele lucrate în frescă. arunca i unul peste altul. cu studii la Paris. piersici. Haina vegetală a jude ului Prahova. Biserica se afla cam vizavi de acea şcoală şi despre ea bătrânii spuneau că era biserica lui Bălăceanu. apar ine zonei cu floră specifică central europeană. În curtea bisericii se afla o cruce de piatră datând din anul 1710 care.. Acum. duzi (rareori moşmoni=Mespilus germanica).. îmi amintesc că-mi păşteam caprele şi oile atât printre ruinele palatului lui Petre Bălăceanu. caişi. pitindune prin ruinele şi podul bisericii care avea o curte înconjurată de ziduri înalte. începe din Boldeşti-Scăieni. În cur ile oamenilor putem găsi mici culturi de vi ă-de-vie (marile culturi sunt pe dealuri). Este şi o vorbă mai nouă: “ uica de Văleni. a fotografiat-o pe afară şi pe dinăuntru. a intrat în această biserică. Prin componentele 23 . am apucat să mă joc de-a v-a i ascunselea cu al i copii de vârsta mea. Dacă vorbim de speciile silvicole spontane. la fabricarea rachiului în alambicuri artizanale improvizate din gospodăriile particulare. aici se ob in unele din cele mai bune uici din ară. probabil de pe vremea “ciumei lui Caragea”. descriind-o amănun it în “Revista de istorie” pe anul 1936. dar cu caracteristicile tipice ale subetajului colinar subcarpatic. zarzări. cu aciditate încă ridicată. reprezentat de solurile brune. pe dealuri.. constatăm că vegeta ia oraşului Boldeşti-Scăieni (la fel fauna) este tipică majorită ii inuturilor deluroase din ara noastră.. plomba acoperind o parte din inscrip ia cu litere chirilice vechi. vişini. În timpul transportului.Pe vremea când eram elev prin clasele a III-a a IV-a.E. Nicolae Iorga. prunul. căci ei la corcoduşe le zic tot zarzăre!).. sub asfaltul căruia se află zeci de morminte ale vechilor scăienari. la şes. copacul cel mai iubit şi mai cultivat. în mod tradi ional. într-un articol pe care l-am citit atunci când mi l-a adus profesorul Vasile Georgescu. de diferite specii. apoi livezi de pomi fructiferi: meri. la 275 de metri. a descifrat această inscrip ie. Tot prin acei ani ai copilăriei. a fost mutată în fa a bisericii de lângă monumentul eroilor. în loc să renoveze valoroasă biserică istorică.. locuri dispărute astăzi fără nici o urmă. Prunul este predominant. credem că nici livezile de pruni nu vor mai avea un viitor prea strălucit.. nuci (a fost o vreme când nucii au fost masacra i).. cu un mic cimitir alături (vezi reproducerea picturii făcută de arh. ulterior. gutui. în care se include ambian a locală din acest oraş. cu structură grăun oasă şi con inut moderat de humus în orizontul superior. în această zonă se dezvoltă etajul pădurilor de foioase (nemoral) care coboară din munte până în inuturile deluroase. pe acest fundal de suprafa ă. cât au media colinelor care circumdează localitatea. au demolat acele semi-ruini pre ioase şi pe locul unde a fost sfântul lăcaş s-a construit terenul de sport al şcolii. corcoduşi (nume nefolosit de locuitorii din oraş. al cărui nume l-am uitat.” Având însă în vedere restric ionările impuse de U.. * Referindu-ne acum la flora şi fauna localită ii.. copiii joacă fotbal. crucea s-a spart şi crăpătura a fost lipită cu ciment. inclusiv o groapă comună cu zeci de mor i. lângă şcoala veche de la Scăieni. în vizitele lui pe la Scăieni. Comuniştii. Nicolae Moianu). peste groapa lui. cireşi. peri. bineîn eles. căci din el. întinsă pe un substrat de soluri cernoziomice.

ar arul (Acer platanoides.). căci dura o oră până se iscălea) pentru ca spa iul respectiv să fie destinat construirii unor blocuri (de pe str. ea constituie cea mai tipică forma iune forestieră central-europeană mezofilă. Acuma. cu 50 de ani în urmă. din drumul spre Pleaşa. mai aminteşte că acolo a fost cândva o pădure de fagi). Aici. semi24 . Ea devenise un mic orăşel militar. L. a fost o mare greşeală.. ca umiditate şi fertilitate a solurilor. care au umplut-o de sticle de plastic. aflată chiar în mijlocul localită ii. la Scăieni. un excelent punct de observa ie situat la înăl ime. Fagului. Nu pot să nu amintesc că. sângerul (Cornus sanguinea. Despre acele construc ii cuboide. alia ii occidentali bombardând doar cazematele antiaeriene româno-germane de peste linie. acolo era o insulă frumoasă de recreere unde. cu barăci ascunse sub coroanele copacilor. to i aceşti copaci. fusese sediul unei mari garnizoane germane. Ele sunt întinse pe zeci de hectare şi s-au păstrat destul de bine. au fost introduşi şi câteva esen e de arbori noi. ca să nu mai spunem că de acolo se taie şi se fură copacii într-o mare veselie! Ce este de făcut? Să lăsăm oare lucrurile aşa până la dispari ia completă a pădurii acesteia unde nimeni. iar zona de blocuri trebuia să fie cea din spatele grădinii şcolii din Scăieni. L). murul (Rubus nigra. L). operă criminală a unor cetă eni iresponsabili din preajma ei.a. distrugerea acelei păduri. Pădurile de fag sunt umbroase. a fost completamente defrişată. mai ferite de privirile omeneşti. tot interesul!). în pădurile masive de la Seciu şi Scăieni. cătina (Hippophae rhamnoidas. cu aprobarea grăbită a primarului comunist Ilie Gheorghe (poreclit de localnici Molea. pe alocuri. niciodată nu a făcut vreo încercare de reîmpădurire? Cu ani în urmă. de folii. numită Tidal Wave. în zilele noastre ea a devenit lăcaşul unei stâne de oi. în vasta ei misiunea de bombardament. în marginea zonelor silvestre din această localitate sunt. De aceea. pe alocuri. denumire care. stejarul (Quercus robur. paltinul (Acer psudoplatanus. L. restul terenului forestier abundând în maldăre pestilen iale de gunoaie şi scârnăvii. Niciodată avia ia anglo-americană. L. păzită de câini periculoşi. pe timpul celui de al doilea război mondial. tufele de măceş (Rosa canina. improvizate în grabă. marile păduri ale oraşului. L). în amestec chiar şi cu salcâmi (Robinia pseudacacia. L) ş. Dacă ocupan ii germani îngrijeau această pădure foarte bine (aveau. L). se află în preajma cartierului Seciu.). socul (Sambucus nigra. de cutii şi de o infinită mizerie menajeră. pe o scenă. un posibil arboretum. s-a spus de la bun început că urâ enia lor exterioară s-a luat la întrecere cu zgârcenia de spa iu din interiorul apartamentelor. se desfăşurau diverse şi interesante programe artistice. nu a ştiut de această garnizoană secretă şi bine camunflată. esen ele predominante sunt: fagul (Fagus sylvatica. L). deoarece arealul respectiv era destinat unui spa ios şi frumos parc natural. cu arcuri murdare şi cu mirosuri de bălegar respingătoare. L). cerul (Quercus cerris. cele din apropierea fabricii de hârtie.). contribuie la microclimatul local şi împiedică. în genere. Aici este cazul să mai amintim că cealaltă pădure de la Scăieni. doar ea. de unde se putea coordona perfect apărarea rafinăriilor petrolifere din Ploieşti.. L. Oricum. o mică pădure de fagi deosebit de frumoşi. fireşte. care viza în primul rând distrugerea rafinăriilor.). L. adică relativ preten ioasă sub raport termic. cornul (Cornus mas. În noul oraş. ce să mai vorbim! Din fericire.). care printr-o minune a supravie uit.sale principale. răspândirea altor esen e. prezente cordoane tipice de arbuşti şi tufişuri: alunul (Corylus avellana. L) şi gorunul (Quercus petraea).

în fa a bisericii din Scăieni. (Dovadă că nu de la “scai” îşi trage denumirea)! De-a lungul străzii care uneşte cele două localită i ingeminate. atunci locuitorii din Sinaia.există trei platani uriaşi în curtea ştrandului de la Boldeşti. dar şi a altor arbori decorativi. au fost planta i o mul ime de tei din specia Tilia tomentosa. cca 20 de pini decorativi (Pinus silvestris/nigra. până moare.. L.grâul şi porumbul. În schimb. aproape fiecare copac de pe Unirii şi Victoriei a fost vandalizat de culegătorii de flori. totuşi. precum platanul (Platanus acerifolia) . ar aduce ghinion celor care îi au în curte (unii spun la fel şi despre sălciile pletoase). impunători şi extrem de folositori? De fapt. De asemenea. prin fâne ele şi păşunile de pe izlazuri. urzica ş. de fapt. apoi. În luncile şi zăvoaiele râule elor locale întâlnim sălcii (Salix alba. care nu s-au mul umit niciodată cu recoltarea păr ilor inflorescente. nefiind agreate. cu excep ia celor de pe lângă calea ferată. par ial. rup. catalpa (Catalpa bignonioides). ar trebui să planteze cel pu in zece arbori în via a lui! În zonele limitrofe ale oraşului se fac. înainte de a afirma că este.. unii copaci uscându-se din cauza aceasta. Şi de ce nu se iau deloc măsuri contra unor asemenea acte de sălbăticie grosieră? Nu putem încheia această paranteză despre estetic. au ciuntit şi mai rău copacii afecta i. fiecare om. pătlagină. niciodată de pe loturile 25 . În mod ciudat şi în ciuda similitudinii numelui. vechea administra ie a CFR a plantat. brazii şi castanii rămân. pentru a corecta rupturile de ramuri. culturi cerealiere alternative. deversate pe furiş. L. Din păcate. Între gara Scăieni şi bariera apropiată. cu frunze bilobate. pe Str. la fel.). vezi Doamne.a. L. în formă de evantai şi sicamorul-platan american (Platanus occidentalis). Există şi numeroase plante farmaceutice: muşe el. tufe de cătină.. anuale . pe ambele flancuri ale căii ferate (pline acum de deşeuri gunoiere. plantând arbori decorativi. iar “îngrijitorii” lor. paralele cu linia ferată. de “prietenii naturii”!). molizii. an de an. arborele ginkgo (Ginkgo-biloba). rămas aproape neschimbat din era ter iară până azi.. copaci frumoşi. ele sunt destul de rare în această mică urbe. (teiul alb). la Scăieni am întâlnit rareori. coada calului. crengi întregi. Asemenea semănături nu au lipsit. L. coada şoricelului. Victoriei din Scăieni.. dar şi al ii mai mici -. Buşteni etc. L. neîndoios. secara şi orzul (mai rar ovăzul şi floarea soarelui). învă ând să îmbogă ească şi mai mult natura şi să o respecte pe deplin. porumbari/porumbeli/poroambe (Prunus spinosa. Când oare se vor civiliza odată şi oamenii din această categorie. în fiecare primăvară. Monumentului. nigra. dintre care nucii. ar trebui să-şi pustiască toate cur ile tăind brazii aceia frumoşi şi zvel i care conferă originalitatea şi specificul acelor faimoase oraşe montane. ultimii doi aclimatiza i de mine. Primăverii.). plopi/plute (diferite specii de Populus alba. şi Salix babylonica. fără nici o milă. cei mai impozan i. de plante agricole de bază. între halta CFR Boldeşti şi gara Scăieni.exotici. L. un copac dioic.). rostopasca. răchite (Salyx fragilis. că brazii. noaptea. scaie i. Predeal. există o scurtă alee de castani (Aesculus hippocastanum.). menta/isma. Aceştia. pe Calea Unirii. dar şi pe Str.) etc. din cauză că există încă supersti ia stupidă şi cumplit de retrogradă. Dar dacă ar fi să ne luăm după opiniile unor asemenea indivizi retrograzi. tremula. L. L). foarte necesar să continuăm plantarea teilor din specia men ionată. vegeta ia ierboasă este perenă şi tipică întregii Câmpii ploieştene. salvia. prin zonele de şes ale oraşului. Cât despre conifere. transplanta i fiind din America la Scăieni. pe Str.

La fel de îngrijite erau înainte zecile de hectare de vie ale CAP-urilor şi IAS-ului din Boldeşti-Scăieni care. ceapă. cultivă zarzavat .). localnicii preocupându-se îndeosebi de mica sau marea grădină de lângă casă. de fapt sunt şi ele aduse. căci pământ presupunem că au acum cu to ii. mărar. pline de tor el. preda statului cea mai mare parte a produc iei anuale. după o muncă aspră. şi s-a răspândit apoi şi la noi (în 1877). dar explicabil. după ploi masive. leuştean. terenurile cultivate cu fâne uri şi trifoi. galbenă (zghihara) ş. mărăcini. adusă din SUA.fasole.un adevărat rai pentru broaşte şi preaferici ii ân ari. retrocedate proprietarilor în anii din urmă. varză. deşi. “Recompensele” primite nu le ajungeau. dar cultura orezului. la marginea de nord-est a cartierului Balaca. şasla. din păcate. datorită faptului că apa era adusă din iazul apropiat. o parte din terenurile părăsite pot fi văzute. L. unii din abunden ă. plantă semiacvatică. castrave i. mul i localnici cultivau în fa a por ilor. cu un cernoziom suficient de bun. la sfârşitul sezonului agricol. cauzată de o insectă. fiind destul de preten ioasă şi fără randament economic. spanac. bame. pălămidă şi de alte bălării. bostani. de pe întinsul lor. s-a renun at la orezăria experimentală şi s-a revenit la cultura cerealelor clasice. ca în ările occidentale. Destule terenuri arabile. încă sunt predominante în acest oraş. după Revolu ia din decembrie . cu toate că s-a cerut insistent ca soiul lor să fie treptat abandonat. acest tip de ferme colective ob ineau produc ii record. drept consecin ă. destul de preten ioasă şi lesne atacată de mană dacă nu este stropită de vreo cinci ori pe an (şi la timp. deseori dovlecei. mai recent. Produc ia cea mai mare se ob ine însă pe colinele dealurilor locale.). tufe de cartofi (Solanum tuberosum. ceea ce nu e bine. pătrunjel.000 ha de vii hibride.. pe fâşiile dintre şosea şi gardul dinaintea casei. printre altele. Soiurile hibride. s-a încercat cultivarea unor largi loturi cu orez (Oryza sativa). În mod surprinzător. dar niciodată imediat după ploi sau cu pu in timp înaintea lor!). usturoi. Şi pentru că specificul de bază al agriculturii din Boldeşti-Scăieni rămâne tot viticultura. Paralel cu speciile de vi ă de vie nealtoită (Vitis silvestris. au fost lăsate de aceştia într-o jalnică paragină şi. colectiviştii fiind totdeauna frustra i şi nemul umi i pentru cantitatea mică de produse ce le revenea. roşii. zaibăr (fraga). pe care mul i le cred autohtone. la stradă. datorită calită ii solului. ajungând şi ea într-o tristă degringoladă sau pur şi simplu. pepeni. Uneori. chiar dacă poartă denumiri de-ale noastre: căpşunică. a inciden ei razelor solare şi a feririi de curen i reci.rezervate numai şi numai acestor recolte specifice. datele statistice arată că cca 65% din teritoriul agricol al oraşului este cultivat cu frumoase şi productive vii. Ele nici nu dau un vin de prea bună calitate. obicei care continuă şi astăzi.89. când. pir. româneşti. crâmpoşie. Apăruse mai întâi în Fran a.a. De aceea. au devenit băltoace . plantă termofilă.. Ar fi nedrept să nu recunoaştem că în asemenea zone fertile. nu ar fi fost destul de bine între inute şi administrate de fostele CAP-uri şi IAS-uri. s-au înmul it loturile cu vi ă nobilă (Vitis vinifera. România are 100. iar pe lângă garduri . in sau cânepă s-au restrâns şi ele. comparativ cu anii zilelor noastre. normal şi estetic. bobul (Vicia faba). nici nu sunt vinuri rezistent în timp. din păcate. zmeură etc. L.). calitatea solului s-a degradat. pentru a-şi compensa lipsa acelor produse. până i s-a găsit antidotul (el fusese descoperit în 1869): altoiul vi ei nobile pe rădăcini de vi ă sălbatică americană.căpşuni. vinete. Cu excep ia a doi ani succesivi. unde. În anul 1863 a apărut filoxera. 26 . pe versan ii spre sud. L. vară de vară. şi. ştevie. cea mai mare suprafa ă de acest gen din lume. acolo ar trebui plantate flori sau iarbă decorativă.

căci simulacrul unui teren de jocuri recreative pentru copii. unde un particular a dat dovadă de serioasă tragere de inimă pentru a revigora acest spa iu. Iubesc natura şi respect crea ia lui Dumnezeu. Concord. Cu triste e. este departe de a se numi parc. în pajişti. primul obiectiv nu a fost un muzeu.) care mişună pe pământ. am studiat cu pasiune “lumea celor care nu cuvântă” . Toate sunt de o mare varietate.via a animalelor. altele dăunătoare. larve. protejând-o oriunde ar fi. crâmpoşie. am cutreierat singur. iepurii sălbatici şi căprioarele ne intră deseori în curte. de pe ambele coline care flanchează valea Teleajenului. cu racoonii (ratonii) şi sconcşii. atunci prin nesfârşita lume a vie uitoarelor mărunte (insecte. Muscat otonel (tămâioasă). viermi. păienjeni în majoritate neveninoşi. însă vinurile neozeelandeze sunt teribil de bune. ci am intrat la o grădină zoologică. Când am vizitat Noua Zeelandă. fetească neagră. Isabelle. iar parcul de lângă cluburile de la Boldeşti. La fel şi multe din păsările cerului care mai toate te acceptă să te apropii de ele sau î i mănâncă drept din mână! Nu o dată. Personal. viile de pe dealurile locale au înlocuit în bună parte soiurile de hibrizi cu vi ă nobilă altoită: Teras. prin iazuri. limacşi. prin aer etc. an de an. ea este totuşi prezentă pretutindeni. iar în Australia am drăgălăşit cangurii. Mult mai bine arată însă spa iul închis cu garduri înalte de lângă cluburi. prin băl i. gordin. La fel animalele mari. unde am reuşit să fiu documentat în detalii despre o mul ime de păsări şi de animale locale. absolut toate pădurile şi câmpiile din împrejurimile acestei localită i.rezistentă la atacul acestei insecte. * Deşi s-ar părea că fauna este pu in vizibilă în peisajul boldeşteano-scăienar şi mai discontinuă decât vegeta ia. în sol. Din soiurile nobile ies vinuri nobile. La crama Seciu (numită acum “Casa Seciu”) există pivni e largi cu o colec ie completă de soiuri nobile. Pentru că în America avem casa într-o pădure. Din fericire.a. animălu e care ne-au intrat 27 . fluturi de toate culorile etc. în America. mustoasă etc. foarte apreciate în ară şi la export: fetească regală. dacă nu prin animale mari. Lidia. Este vorba despre curtea ştrandului. spre a cunoaşte cum arată pasărea kiwi. singurul care ar merita acest nume. prin apa Teleajenului. mamiferele din zonă. melci. ursule ii coala şi prietenoasa şi gălăgioasa pasăre kucabura (kookaburra) care te lasă să o mângâi şi să o hrăneşti din mână. Şasla muscat (struguri de masă) ş. Şasla (ceasla) napoleon. Unele sunt folositoare. insectelor şi a păsărilor. am avut probleme cu veveri ele. încă din copilărie. şi am ajuns să cunosc bine şi să recunosc o mul ime de păsări şi animale. Ceea ce m-a surprins este că niciodată aceste animale de aici nu fug de mine şi mă lasă să mă apropii de ele la numai câ iva paşi. de la blocurile din Scăieni. multe inexistente în Europa. Această pasiune o am şi aici. este rareori îngrijit ca lumea şi nu mai seamănă aproape deloc cu cel care fusese atunci când era nou. făcându-l aşa cum fusese el pe când apar inea Societă ii Astra Română. trebuie să spunem că în acest oraş nu prea există parcuri. pe sub pietre. căci ea încă nu a pătruns în această ară din emisfera australă. rezultate din vi ă nobilă ce nu cunoaşte ce este aceea filoxera. Într-o vizită pe care am făcut-o la o fermă viticolă din Noua Zeelandă am intrat într-o cramă de pe un deal ce semăna cu această cramă de la Seciu. pe sub scoar a copacilor. vechi şi rare. fără excep ie.

cruzime şi dispre fa ă de natură şi de opinia cetă enilor indigna i de nepăsarea acestor măcelari sângeroşi. iar pe 14 ianuarie 2007.) Oare la fel stau lucrurile şi cu lumea necuvântătoarelor din România. să lăsăm atunci poveştile tragice de acest gen şi să vă spun că. Aici. special adus de la Braşov). ele devenind la fel de blânde ca şi păsările din insula Galapagos de care se mira Darwin că toate i se aşează pe cap şi pe bra e (fiindcă zburătoarele de acolo nu mai văzuseră niciodată oameni. Atunci. căci pe aceste locuri gâştele sălbatice sunt chiar mai blânde şi mai domestice decât cele crescute prin cur ile noastre din România. care au năvălit ca sălbaticii cu armele în mâini să facă ravagii prin pădurile ării noastre şi să încalce orice regulă deontologică din branşa cinegetică! Cred că ar trebui bine studiat de medicii specialişti profilul psihologic al unor asemenea indivizi.. cu suita lor de miliardari. cu unul în plus fa ă de anul precedent. dacă iubi i totuşi natura. un fost primministru şi un bancher. a fost împuşcat din greşeală şi un gonaci. au fost ucişi 280 de mistre i. lacomi de trofee. întreaga mass-media ar exploda aruncând în aer toată trupa vânătorească. ave i ocazia să le ocroti i pretutindeni. în piscina din curte unde nu prea se sinchisesc de prezen a noastră. în anii 2006 şi 2007 campania “mistre iadei” s-a repetat. sim indu-se protejate. păsărele minuscule venite să soarbă nectarul florilor. Le-a dispărut frica de om. lor le-a dispărut instinctul de apărare. Păsările au devenit foarte blânde pentru că. români şi străini. Vara suntem vizita i deseori de colibri (pasărea muscă). dacă iubi i fauna românească. din cauză că. ci acum 8-10. păsările. din iunie 2005. în America. oamenii au instalat hrănitoare şi adăpătoare unde sunt aprovizionate zilnic cu grăun e şi apă proaspătă. animalele. să vâneze ca să poată supravie ui! Dar nici aceia nu omorau în masă animalele sălbatice. când oamenii sălbatici. uneori din zbor. indiferent de func iile şi de miliardele lor! Oare ce spun organiza iile de protec ie a animalelor din România şi oare de ce fug de rup pământul păsările şi bietele animale sălbatice de noi românii secolului al XXI-lea. Şi pentru că şti i bine cu to ii să-mi da i răspunsul corect. Ei trebuia să trăiască nu astăzi. doar într-o singură zi. mai mult pe tonuri glume e (nu pe porcii ucişi. într-o nouă hecatombă.nepoftite în casă (unde le-am şi fotografiat). cu atât de multe victime. nimeni nu le vânează. la Balc (Bihor). Gâştele canadiene şi ra ele sălbatice ni se coboară pe-aici. unde. existând şanse ca mistre iada să aibă edi ii anuale. De unde această blânde e a lor? Ei bine. mai cu seamă în această binecuvântată zonă prahoveană unde abundă o mul ime de splendide 28 .. aduna i într-un fel de arc înconjurat cu garduri de sârmă conectate la curent de 220 V şi lipsi i de apărare? Deşi presa i-a criticat. dacă s-ar întâmpla o campanie cinegetică de o aşa deşăn ată amploare.. care probabil că le părem ca nişte monştri? Sigur că se ştie de ce. Ce plăcere macabră la aceşti “vânători-terminatori” care ar trebui să se simtă ruşina i de ce-au făcut ei în cruciadele antiporcine de pe plaiurile mioritice! Câtă laşitate. se vedeau nevoi i.. într-o zi şi jumătate. în aproape toate cur ile americane. 185 de porci mistre i. de exemplu.. desigur). au împuşcat fără milă.. ieşi i din peşterile întunecoase. trebuie să fii atent să nu calci pe bobocii cârdurilor de gâşte sălbatice care i se împleticesc printre picioare. şi bravii exterminatori ai faunei na ionale nu sau lăsat până nu au spulberat fără milă al i 186 de mistre i (în 2006... într-adevăr.000 de ani. Iar când te plimbi primăvara pe malurile lacurilor. inclusiv scroafe cu purcei. întrucât nimeni nu le face niciodată nici un rău. deoarece parcă au fost scăpa i cu to ii din maşina timpului.

Doar să le căuta i cu ochii. botgrosul. gai a. sturzul. al căror număr s-a diminuat mult în zona noastră. au găsit copii mici abandona i pe care i-a adoptat şi i-a crescut cu grijă alăptându-i (şi nu era vorba de legenda cu Romulus şi Remus crescu i de lupoaica romană). vor trebui proteja i cu grijă. guguştiucul (apărut în stoluri venite din Asia Mică. râşi (Lynx lynx). iubi i-le! Poate că intrarea în marea Uniune Europeană va mai îmblânzi setea de recorduri cinegetice (de distrugere a faunei) dovedită în trecut de unii români fără scrupule. Într-o pădure din Seciu. Altminteri. guvernul britanic s-a văzut nevoit să aprobe solicitarea aducerii unor exemplare din import. 29 . prin văi şi pe coline. şopârlele şi şerpii. turturica.. sfrânciogul. eu n-am auzit de existen a lor. uliul. nu vă pripi i să-i omorâ i. Amintesc.nu s-a semnalat niciodată pe-aici vreun urs sau vreun bursuc.). ciocănitoarea. De câteva ori. cucuveaua. nu prea sperios. prepeli a (pitpalacul). grangurul. iepuri (Lepus timidus). silvaticus). fiind foarte întinsă. mai găzduiesc o mul ime variată de păsări sedentare ori migratoare: vrabia. pădurile de aici adăpostesc cerbi (Cervus elaphus carpathicus). n-ar fi exclus să adăpostească şi aceste animale. ierunca. deosebit de impunător.. prin anii 1942-45). căci nici urmă de ei pe tărâmurile noastre! Extrem de frumoase sunt trilurile privighetorilor. auşelul. Din păcate. pisica sălbatică (Felis sylvestris. stăncu a. şoimul. ariciul (Erinaceus europaeus). ciuful de pădure. pe acoperişuri. Uneori animalele se dovedesc mai umane decât mul i oameni. pe lângă Teleajen) ş. mierla. Pe la rădăcinile copacilor mişună diferite specii de reptile: şerpi. sticletele.a. caprimulgul. pescăruşii (ocazional. Să sperăm. capântortura. am întâlnit o splendoare de cerb. un motiv în plus pentru care ar trebui protejate şi iubite mai mult. cântând ziua şi noaptea. în secolul trecut. până se termină perioada de ecloziune. . Da. jderi (Martes artes). animale frumoase şi inteligente. iar alteori. pe glob. că. codroşul. eretele. Chiar şi lupii. lupi (Canis lupus). am găsit o căprioară rănită de braconieri care a murit în mâinile noastre lăsându-ne pe to i cu ochii în lacrimi. între începutul lui mai şi finele lui iunie. în zona noastră. încât. când lupoaicele. precum şi to i arborii din oraş. cât şi în aria imediată. Proteja i-le. cucul. gaia... ciocârlanul mo at. care acoperă toată zona de deal şi subdeal din oraşul acesta. presa interna ională a semnalat cel pu in cinci cazuri. Vă asigur că. graurul. dropiile şi corbii au fost distruşi.reprezentante ale ei. prin cur i. într-o excursie cu copiii. ciocârlia. cât am stat în ară. nu există reptile veninoase! Nu există vipere! De aceea. vulpi (Vulpes vulpes). un exemplar mare. pi igoiul. Frumoasele păduri din jurul nostru. ca în poezia lui Labiş “Moartea căprioarei” (caz relatat şi în ziarul “Flamura Prahovei”. sitarul. mistre i (Suus scrofa. codobatura. şopârle. adăpostesc căprioare (Capreolus capreolus). pentru că distrug mul i dăunători ai agriculturii. prin preajma caselor dumneavoastră. în treacăt. pitulicea. de poetul Corneliu Şerban). cu nişte coarne impresionante. prin pomii de lângă ferestre.. la interven ia organiza iilor pentru protec ia naturii. unde to i lupii fuseseră nimici i. veveri e (Scurus vulgaris fuscoater). lipitoarea. Cel pu in. L.. când vede i guşterii. presura. bufni a. Toate vietă ile acestea le ave i pretutindeni: sunt prezente atât prin pădurile oraşului Boldeşti-Scăieni. România poate ajunge ca Anglia. cioara de arătură. co ofana. mai ales şerpii. căci nu fac nimănui nici un rău şi toate aceste reptile sunt folositoare. şorecarul. dar pădurea de la Seciu. guşteri. drepneaua. prigoarea.

murind în mâinile mele. primăverile ar fi. spre deosebire de alte păsări.şi aceasta era rănită -. precum cele din Europa. 30 . şi nu le disturbă nicicum scurtul lor sejur la noi. grangurul. M-am bucurat însă când am constatat că locuitorii din oraşul Boldeşti-Scăieni dovedesc în fiecare an un adevărat cult şi respect pentru rândunele şi lăstuni . din râule ul Bălăcu a sau din iazurile înconjurătoare. la orele de dirigen ie. nectarul din floare în floare sau îl sorb din vasele speciale cu sucuri pe care le atârnăm pentru ele în crengile pomilor de lângă ferestre. unitate nedorită şi blestemată de localnici. Fără glasul lor. unde se depozitează zilnic gunoaiele din tot jude ul... am dat peste o barză şezând ca pe cuib . Numărul rândunelelor şi al lăstunilor scăzuse îngrijorător pe plaiurile noastre prahovene. unde se pot aborda subiecte interesante legate de frumuse ea şi protec ia naturii.culmea ironiei! .le-am înregistrat cântecele şi am descoperit că erau două specii distincte de privighetori: Luscinia megarhynchos şi Luscinia luscinia sau filomela. când este impulsionat de om. am observat că nu acelaşi lucru se întâmplă cu rândunelele din nordul Americii.. Mult mai blânde mi se par aici în Statele Unite micu ele păsări colibri care. În grădina şcolii din Scăieni am găsit un şoim rănit la o aripă pe care l-am tratat şi când a putut zbura. nu sunt atât de apropiate fa ă de om. iar lângă iazul din Scăieni am descoperit o lişi ă împuşcată în picior căreia i-am putut vindeca rana. ac ionează spontan şi în localitatea Boldeşti-Scăieni! Nu voi adăuga nimic despre peştii din Teleajen.odată cu înmul irea muştelor. Este partea bună a unei păr i rele sau. Cu excep ia mierlei. De multe ori am avut impresia că aceste fiin e gingaşe nu sunt îndeajuns de cunoscute.. din Florida. din America. pe care am filmat-o cântând într-un parc din oraşul Tampa. cucul. dar parcă tot nu poate întrece privighetoarea de la noi! Cu multă bucurie aşteptăm să auzim primăvara cum aceste mici artiste înaripate dau concerte prin codrii din apropiere: privighetoarea. fiind buni numai la antrenarea pescarilor amatori pentru a-şi omorî timpul cu undi a care de cele mai multe ori iese goală din apă. o consecin ă pozitiva care confirmă că lan ul trofic. i-am dat drumul. nu ştiu de ce. care. Aceasta. ştiind că muştele sunt hrana lor de bază.deoarece to i le lasă să-şi construiască cuiburile oriunde vor ele. L). pupăza. mai ales de unii copii. mierla. pe câmp. pe verande. caută. aceste primadone înaripate nu există în America. În mod surprinzător. mai triste şi mai searbăde. după cca şapte zile de tratament.. eliberând-o în acelaşi iaz. sub streşinile caselor. până la apari ia aşa numitei “gropi ecologice” de lângă Teleajen. deoarece nu prezintă nici un fel de importan ă economică. altfel spus. aceasta din urmă mai pu in sperioasă. zbârnâind din aripi ca nişte mini-elicoptere şi stând pe loc în aer. ca fluturii. dar ea nu a mai putut fi salvată. în grajduri. cu siguran ă.. Într-o vară.în special pentru rândunele . Şcolile cred că ar putea face acest serviciu. Ce păcat! În tunelul de pe dealul de lângă biserica din Boldeşti am descoperit o mare colonie de lilieci (Pipistrellus pipistrelus. cinteza şi multe altele. s-au înmul it brusc şi numărul rândunelelor. de iubite şi protejate de toată lumea. De acolo au apărut în oraş bejanii masive de sute de mii de muşte şi . nedepăşit de nici o altă pasăre de pe glob. Amândouă speciile au un repertoriu minunat. Singura pasăre ce le poate imita destul de bine trilurile complexe este pasărea Mocking bird.

încă unul şi multă vreme busturile acestea au fost plimbate prin mai multe locuri: în hol la primărie. în orice caz.. am mai turnat. am trimis-o recomandată prin poştă.. apoi. deosebit de toate celelalte. Inspirat de ideea lui Diamant. fără să am certitudinea că Ceauşescu o va citi vreodată personal sau că îmi va răspunde cumva. în care vrând-nevrând. să o aprobăm dacă merită înaintată sau nu?” Cam speriat. Citisem tot ce am găsit despre falansterul de la Scăieni şi aflasem că un utopist cu foarte multe inten ii bune. cam încruntat şi cu ton dojenitor. Voi trata acest subiect într-un capitol special. de îndrăzneşti să-i dai sfaturi tovarăşului secretar general Nicolae Ceauşescu ce să facă şi cum să conducă ara?! Fiindcă te-ai apucat să-i scrii şi să-l sfătuieşti prosteşte să. mă trezesc pe neaşteptate cu un telefon acasă. ca şi macheta casei lui Eminescu de la Ipoteşti pe care o lucrasem pentru Şcoala Scăieni. busturile au dispărut fără urmă. cineva cu func ie mare.. cu toate că nimeni nu ştia cum arăta acest visător formidabil . implicat. înainte de a fi trimisă preşedintelui ării. Falansterul de la Scăieni (ini iat în 1835).i aprobe înfiin area unui oraş. la Clubul Boldeşti. tovarăşe profesor. după o aşa “crimă” gravă. Când am sosit acolo. odată redactată. deloc cunoscută de locuitorii lui... eventual o nouă capitală a ării.căci nu i s-a găsit niciodată vreo fotografie -. mai întâi trebuia să treacă pe la noi.. în incinta bibliotecii Casei de cultură. s-a luptat să înfiin eze acolo o societate agronomică egalitară.. şi la fel de visător ca şi el. prin care eram chemat de urgen ă la Comitetul regional de partid de la Ploieşti. m-am grăbit să-i scriu preşedintelui ării de atunci. cam cum trebuia el să arate.CAPITOLUL III. m-a poftit în biroul său având un plic şi o hârtie în mână. pe care eu îl îndrăgisem. dictatorului Nicolae Ceauşescu. Dar într-o bună zi. m-am trezit. solicitat pentru o audien ă urgentă. o istorie aparte. că nu ştiam ce vor să facă ăştia cu mine. mi-am cerut scuze şi i-am mărturisit sincer că nu aveam cunoştin ă de 31 . care voia să fie model pentru noua societate românească. Acest tânăr. care mi-a vorbit cam aşa: “Cine eşti dumneata. un tovarăş. Îl vedea ca pe un oraş românesc modern. iam făcut şi un bust după schi ele mele. sugerându-i marelui şef ca noua localitate să se numească “Oraşul Diamant”. schi ându-l în mai multe variante. Înfiin area oraşului Boldeşti-Scăieni. Despre numele acestui oraş Înfiin area oraşului Boldeşti-Scăieni are o geneză specială. pricepându-mă la sculptură. m-am apucat imediat să-i imaginez eu un portret. prin copiere. dar speram că măcar vreunul din preajma lui tot îmi va da vreun răspuns sau altul. de la început. Pozele lor au apărut în câteva ziare şi reviste din ară şi străinătate. prin unirea dintre comunele Scăieni şi Boldeşti. Zis şi făcut: scrisoarea. Am fost foarte entuziasmat de ideea lui şi. o scrisoare prin care îi propuneam să aprobe înfiin area unei noi comunită i urbane. Păi n-ai ştiut până acum că orice propunere de genul acesta.. visa ca necunoscutul Scăieni să devină un model pentru lumea întreagă. După modelul primului bust. Am uitat cine era acest sus-pus. au trecut vreo trei luni de tăcere şi îmi cam luasem orice speran ă că îl voi mai primi în vreun fel. După expedierea ei. la Şcoala Scăieni. dar după plecarea mea din ară. Teodor Diamant (1810-1841).

Strada Victoriei. Falansterului. Vasile Alecsandri.. Str.. adică cu acela de Oraşul Diamant. cu toate străzile rebotezate: Str. Nucilor. compus din două comune. în ordine alfabetică. Industriei. Monumentului. prin Hotărârea Consiliului de Miniştri (HCM) numărul 1116.. iar doi ani mai târziu. din iunie 1968. în iunie 1968. nume de plante şi animale. George Enescu etc. Mi-a dat să iau cu mine o hartă mare cu planul urbei celei noi şi m-a rugat ca în termen de două zile treaba să fie gata. că s-a întâmplat ceva. Şi a mai spus că nu vă apărea nici un oraş nou în ară. Aşa că să ai răbdare până atunci şi dacă.. i leau respins! Din toate numele puse de tine.. Mihai Eminescu. dar am convingerea că. m-am trântit pe burtă peste schi a străzilor şi am început să scriu cu creionul.i că. dar că nu este deloc de acord cu numele pe care i l-ai recomandat. Viilor. după noua împăr ire administrativă a ării. de cunoscător al ambelor localită i. “Închipuieşte. tovarăşa Ceauşescu. decât numai după ce se va trece în curând la o nouă împăr ire administrativă a ării noastre. noul primar. Petroliştilr. ing. Păcii. s-a înfiin at noul oraş Boldeşti-Scăieni. Luceafărului.” Nota specifica destul de clar. Str.. Str. etc. primăria a trimis lista mea la Bucureşti. A doua zi. Str. ci eventualul oraş. “Ai însă norocul că tovarăşul preşedinte a fost răbdător cu sfaturile ce i le-ai recomandat cu prea mare îndrăzneală şi i-a răspuns cu omenie că a ordonat să se ină cont de sugestia dumitale. am întins harta pe podea.. Manolache Bălăceanu. numai patru i-au fost acceptate: Calea Unirii. să vii mai întâi cu ea la mine şi să nu le mai adresezi direct tovarăşului preşedinte sau la comitetul central unde se primesc sute de scrisori pe zi. atribuindu-le nume din ce în ce mai răsunătoare: Calea Unirii.. Victoriei. Str. fiind vorba de două comune industrializate. Pe la ora unu noaptea toate străzile fuseseră botezate. După înfiin area oraşului. Aleea Clubului. Nu a trecut nici o lună şi primarul mă anun ă să vin de urgen ă la biroul lui. când regiunile şi raioanele actuale vor fi înlocuite de jude e. Cireşilor. va trebui să-şi păstreze denumirile vechi. Str. Str.a. Str. Petroliştilor şi Str. Am luat din nou harta cu mine şi a doua zi m-am prezentat cu ea la primărie. Aurică Marinescu. “Ce-ai făcut? Că propunerile tale n-au fost bune. Petroliştilor. nume de substantive comune ş. alcătuit din contopirea comunelor Boldeşti şi Scăieni. la care se adăugau şi satele Seciu şi Balaca.această procedură. Charles Fourier (mentorul lui Diamant). Primăverii.i mai zbârnâie prin cap vreo idee de genul acesta. C-tin Brâncuşi. pe undeva prin hâr oagele de arhivă ale fostelor comitete raionale şi regionale de partid trebuie să mai existe răspunsul fostului dictator la propunerea făcută de mine. Str. numai datorită mie s-ar fi înfiin at acest oraş. deoarece. ci numai denumiri inspirate din tradi ia locală... Nisipurilor. apoi mam apucat să le bat la maşină pe o listă. Str. Nu am relatat acest amănunt cu preten ia că. în persoană! Ea se ocupă cu aprobarea denumirii de străzi din noile oraşe. Zorelelor. chiar şi fără sugestia mea ele puteau fi transformate oricând într-o unitate urbană. Str. Îmi pare rău. să încerc să pun nume tuturor străzilor din oraş. Ajuns acasă.” Scena aceasta se petrecea prin toamna anului 1966. Uite aici şi o notă cu îndrumări şi sfaturi cum ar fi trebuit să procedezi. Teodor Diamant. dar restul va trebui să le refaci!” “Dar cine mi le-a respins?” am întrebat eu. că străzilor din oraşele nou înfiin ate să nu li se da nicicum nume de personalită i.. Dimitrie Anghel (care locuise un timp la fratele său din Scăieni). Str. Str. Aleea 32 . în calitate de profesor de istorie şi de română. m-a invitat în biroul său de la primărie şi m-a rugat ca.

Intrarea Levăn ica.. iar dacă se va construi vreo stradă nouă. Intrarea Bălăcu a. Fundătura Toamnei. 5073. Secuiului. Unirii. după ce mă voi consulta cu domnul primar şi localnicii. Zorilor. Mărgăritarului. Pădurii. Ghioceilor. „Cartier Seciu”. mi-a răspuns el. mai stâlcită: numele oraşului! Mă zbat de câ iva ani să demonstrez. Intrarea Pie ii. Sondelor. trebuie să-mi fac aici o autocritică. Florilor. 5.. Poduri. pe timpul cât s-a aflat dânsul la conducerea primăriei oraşului Boldeşti-Scăieni. Nucilor.. Boldeşti. Prunilor. etc. ni s-ar putea imputa că suntem analfabe i! Dar mai înainte de a apela la argumentele de bază. Nouă.. Fagurilor. Nisipurilor. Realitatea este că îmi place numele “Cristian” şi niciodată nu mi-a plăcut sămi zică lumea “Puiu”. dând denumire tuturor străzilor din oraş”. Armoniei. cred că va merge!” a opinat primarul. Calea Unirii. Păcii. Dealului. a sosit timpul să trec la o altă neacceptare.. la pag. fiindcă aşa mi se spunea când eram copil. Fântânei. cartier destul de mare şi important. conform tradi iilor locale. din 8 noiembrie 2006).. Zorelelor. Peste nişte ani. Ludu. Vestului. Petroliştilor. Crinilor. Calea Petroliştilor. Aleea Clubului. “Asta.” Vă comunic mai jos toate denumirile străzilor din oraşul Boldeşti-Scăieni. Cristian Puiu Bălan a stabilit nomenclatura stradală a oraşului. Cireşului. De fapt. să deschidem la pagina 707. * De la neacceptarea unuia din numele meu. deoarece acesta este un nume de alint. Primăverii. Victoriei. Nordului. Podgoriei. Străzile= Izlazului. Panselei. Balaca. în ordine alfabetică (în total. Bucegi. Colinei. Teleajenului. Sticlari. Cocorilor. Fagului. Intrarea Ogrăzii. dl. Industriei. Grădinilor.. Aurică Marinescu. căci aşa te ştie toată lumea”. fiindcă toate numele străzilor mi-au fost aprobate. Livezilor. am uitat să dau nume de străzi în cartierul Seciu. totuşi. Nu cred că am omis vreuna. Izvoarelor. ing. Perilor. Şi a mers. Aleea Fabricii. prin care confirmă faptul că. Atârna i. că revenirea la numele “Scăeni” este o greşeală imensă pe care. semnată cu numele lui. L-am întrebat de ce mi-a zis “Puiu”. Străzile= Câmpiei. din păcate. Intrarea Pirului.Fabricii etc. Coloniei. dar se pare că sunt condamnat să nu scap cu una cu două de acest diminutiv galinaceu care uneori mă deranjează. Ogoarelor. Trandafirilor. Gării. (Vezi facsimilul după manuscrisul original). va fi în grija altei/altor persoane să îi găsească un nume. Crizantemelor. Viilor. continuând-o. Strada Necunoscuta. “Pe mine mă cheamă Cristian Petru Bălan!” “Lasă-l aşa. spunându-i “Cartierul Seciu”! Cred că va trebui să-mi cer permisiunea să mi se aprobe să botez şi acest cartier. a scris: “Profesorul Cristian Petru Bălan este cel care “a năşit” toate străzile din Boldeşti-Scăieni. 84 de străzi): Aleea Clăbucetului. Monumentului. Nu de mult. Gloriei. primul primar al noului oraş. Străzile= Albinei. am comis o greşeală foarte gravă (şi. ziarul “România liberă” din Capitală (nr. Şi. Morii. Bucovului. Dealul Frumos. Falansterului. nimeni nu mi-a corectat-o): pur şi simplu. folosit doar în familie şi între prieteni. Liliacului. Intrarea Serei. noul 33 . Stejarului. Seciului. Străzile= Stadionului. chiar dacă l-am încadrat. Intrarea Soarelui. Gladiolei. Intrarea Canalului. “Dl. mi-a scris de mână o declara ie. cu argumentele cele mai logice şi ştiin ifice. la modul general. dând şi acolo nume de străzi. Calea Ploieşti. Şoseaua Ploieşti-Văleni. Poligonului. Gâlmeia. Distilăriei. da.

Buc. în Op. 2005. 3. prin Monitorul Oficial. Dic ionarul Ortografic. Scăiani. nu rezistă aceleia. edi ia a II-a revizuită şi adăugită.Dic onar DOOM. numele vechi al localită ii. noi to i pronun ăm clar vocala “i” în Scă-ieni. de parcă to i care îl folosesc acolo. ci acei transilvăneni băjenari proveni i.. dar există substantivul masculin “scăiecior”. născută din presupuneri nedocumentate. Univers enciclopedic. Aş fi dorit ca la această pagină să existe substantivul propriu “Scăieni”. fie că plecăm de la for at-presupusul etimon “scai”. Nici un text vechi din sec. Ed. a lansat pentru prima oară acest exemplu din lexicul românesc. XLVI). al Academiei Române. Buc. al XVIIlea sau al XVIII-lea nu a scris vreodata “Scăeani” sau “Scăeni”. scriu foarte. Mălăieşti.. pag. căci. Or. la regula scrierii cu “-ie” înainte de consoane se încadrează şi alte denumiri geografice cu diftongi în “ie”: Bordeieni. nu “scăecior”. în documentele citate anterior. mai sigure. din punct de vedere literar. fie de la mai sigurul “secui/săcui” (români ardeleni alunga i de secui şi aşeza i pe aceste plaiuri prahovene). XLVI). Scăiani. deoarece se respectă perfect normele ortografice de care vorbeam. Iar cuvântul Scăieni am văzut că apar ine prin excelen ă acestui fond istoric vechi. motivând. “scăişor”.. Litera Interna ional. cit. în absolut toate variantele.. transcriindu-l mecanic.. “Noul dic ionar universal al limbii române” (Ed. Scăuieni. atunci de ce atâta îndărătnicie perseverentă din partea celor care. “Dic ionarul explicativ al limbii române (DEX)”. “scăios”. ambele substantive se termină în vocala “i” şi acest “i” din rădăcina cuvântului trebuie păstrat în toate derivatele substantivului respectiv. ca şi cei din Măneciu-Ungureni.. ziare şi dic ionare. “secuienii” nefiind secui. un cuvânt mai rar. etimologic vorbind. foarte greşit numele acestui oraş.) Revenind însă la toponimiile de mai sus .. care sus ine că numele vechi Scăuieni ar proveni din Săcuieni. (Oricum explica ia etimologică.. însă destul de asemănător cu numele localită ii care ne interesează şi care vedem că este scris cu “i” la mijloc. cel din edi ia a II-a. 2006) care mai aduce şi alte cuvinte asemănătoare: “scăier”. se scrie “e” sau “ie”. Cine le scrie fără “ie” greşeşte! Fiindcă DOOM-ul Academiei Române precizează clar: “La început de cuvânt şi de silabă după vocală. Secuieni. de obicei. dar atunci nu existau regulile ortografice şi ortoepice la nivelul celor de astăzi. Poieni. precum că acest nume provine de la locurile pline de scaie i. Aşa stând lucrurile. din zona Ardealului în Prahova. Buc. vă rog să încerca i a pronun a aceste patru nume înlocuind din fiecare variantă pe “i” de la mijloc cu vocala “e” şi ve i vedea că nici unul nu se poate pronun a astfel! Greşesc eu cu ceva? Dacă nu. cu o încăpă ânare de semidoc i.Scoiani. prin unele căr i. iar. conform regulei nr. care spune: “Se scrie “ie” şi se pronun ă “ie” în cuvinte din fondul vechi” (Op.cit. Scăuiani şi Scăuieni. Negoieşti etc. pag. 1998. Scăuiani. până s-a modernizat în Scăieni. apărut acum câteva luni. care este vocală sau semivocală de bază în evolu ia şi componen a tuturor variantelor arhaice ale toponimului: Scoiani. Editura Univers Enciclopedic. care dictează normele obligatorii ale limbii române literare. de la aceeaşi pagină. în func ie de pronun ia literară şi de etimologie” (Sublinierea Academiei. ci “Scăiani” şi “Scăieni”! Forma “Scăeni” a apărut şi s-a răspândit după anul 1902. subliniez adjectivul “obligatorii”. La fel de convingătoare sunt exemplele lexicale oferite de cel mai actual şi mai citat dic ionar modern. Ortopeic şi Morfologic al Limbii Române. Ploieşti.. se scria şi se pronun a numai cu “i”. că aşa l-au găsit scris pe hăr i. ar fi lingvişti atoateştiutori şi to i mai pricepu i decât doctorii în filologie?! Eminescu şi Caragiale le-ar spune cu indignare: pune i mâna 34 .

şi când.. pe ştampile. Suntem într-un nou mileniu şi ar fi anacronic să mai scriem ca în trecut. Buzău şi alta în Basarabia.pe carte. greşeala altora care habar nu au de ortografierea corectă a limbii române moderne. “Scăieni” sugerându-le impresia că ar fi vorba de nişte fiin e cereşti. noi astăzi nu mai scriem ca acum 100 de ani. tuturor acestora va trebui să le explicăm cu glas calm şi limpede: oameni buni. decretate de forul superior al culturii din ara noastră. după modelul nostru. desigur. în numele adevărului ştiin ific şi al limbii române literare corecte. Scăeni!. nu este nicidecum un argument ştiin ific şi nu este nici măcar o scuză inteligentă! Corectarea de la noi trebuie să înceapă şi restul alogenilor ni se va supune şi. nu mai scriem Ploeşti.. to i mi-au spus că prima variantă sună foarte frumos în pronun ie. to i ne vor urma! Iată pentru ce. deoarece este asemănătoare cuvântului englezesc “sky” (pronun at “scai”) şi care înseamnă “cer”. în toate dic ionarele şi în ziare să se corecteze odată pentru totdeauna această gravă eroare şi să scriem corect româneşte. conform regulilor obligatorii şi logice ale scrierii fonetice. am scris cele două variante ale numelui. când limba nu era evoluată. Academia Română. puse alăturat. Când. ageamiilor! Nu stâlci i limba română şi renun a i la lenea de a mai adăuga o literă necesară în plus. cerem cu insisten ă ca pe panourile care anun ă intrarea în oraş. pe firma primăriei. în căr i. le-am pronun at cu voce tare în fa a vorbitorilor de limba engleză care nu ştiu deloc româneşte. prin simple automatisme grafice. deci: BOLDEŞTI-SCĂIENI! Nu putem încheia capitolul fără să vă amintesc că mai există alte două localită i Scăieni. una în jud. acolo unde trebuie! Iar noi. pe toate actele oficiale.. iar a imita. aici în America. 35 .. iar locuitorii ei văd că îşi ortografiaza fără greşeală acest substantiv propriu. în mod demonstrativ. Bucuresci.

deoarece eram un tânăr student de 23 de ani şi tot ce aflasem erau doar nişte informa ii generale care proveneau din cartea scriitorului Ioan Ghica “Scrisori către Vasile Alecsandri”. urme destul de estompate.. acesta nota de zor într-un carnet. în contextul acelor vremuri. exagerând activitatea şi importan a acelui experiment efemer. Numai că. m-a îmbră işat şi mi-a dat asigurarea că va pomeni şi despre mine în cartea lui. precizând că eu am fost recomandat de primarul de atunci al comunei Scăieni. chiar dacă se conformează cerin elor politice de atunci. precum şi din ceea ce mai spicuisem prin “Monografia Ploieştiului” lui Mihai Sevastos. o maximă formulată de legislatorul roman Ulpianus. Falansterul de la Scăieni “Păstrează-te.. să le acordăm circumstan e atenuante pentru opiniile lor.. am citit-o cu nerăbdare de la un cap la altul şi. atunci când a venit să facă lansarea ei la căminul cultural din Scăieni. scrisă de el împreună cu criticul Zigu Ornea (1930-2001) şi publicată în 1966 la Editura Politică din Bucureşti. m-am trezit acasă. îmi păşteam caprele şi oile.. pe care. moderează-te. instruieşte-te. iar când a plecat. deoarece. Iar acesta nu era altul decât Ion Cojocaru. mi-a mul umit. cu toată bunăvoin a. scriitorul Ion Ghica.” Teodor Diamant (Scrisoarea din 29 iunie 1835 către prietenul său. într-o duminică.CAPITOLUL IV. ulterior predând-o şi în şcoală. dar cunoşteam şi alte relicve arătate şi mie de unii bătrâni din sat. ca şi ei să trăiască pentru tine. În 1966 am primit cartea celor doi autori chiar din mâna domnului Zigu Ornea care mi-a oferit şi un autograf pe pagina de gardă a acestei interesante lucrări. din păcate. I-am apreciat gestul recunoscător şi inteligen a. Ei nu au putut-o redacta altfel şi va trebui. cu vizita unui domn venit special de la Bucureşti spre a vedea localitatea unde fusese faimosul falanster al lui Teodor Diamant. descoperirile ulterioare 36 . Mi-a spus cine este şi ce doreşte. cartea a fost bine concepută. Mai târziu. dar nu prea am în eles ce voia să-mi spună în limba strămoşilor noştri. i le-am arătat vizitatorului interesat. cunoşteam destul de bine urmele palatului care fusese al lui Petre Bălăceanu (strănepotul lui Manolache Bălăceanu. trăieşte pentru semenii tăi. viitorul autor al fascinantei căr ii “Falansterul de la Scăieni”. pe când eram copil. Dar nu-i nimic. În schimb. după ce am studiat această limbă la facultate. Curios. înainte de a se despăr i de mine. nici eu nu ştiam prea multe despre acel ciudat experiment. şi rămâne până astăzi cel mai complet şi documentat studiu despre falansterul de la Scăieni. la Scăieni. am aflat că “suum cuique” însemna “fiecăruia să i se dea ceea ce i se cuvine”. La drept vorbind. şi nu aveam dreptul să mă supăr pe cei doi harnici autori. “suum cuique”. colaboratorul lui Diamant).) În vara anului 1959. mi-a precizat el de două ori în latineşte.. ca unul care aş şti mai multe despre acest subiect. căci pe-acolo. nici o pomeneală de promisiunea cu “suum cuique” făcută mie.. Tot ce îi povesteam domnului Cojocaru. pe atunci. deoarece respectivul primar a mărturisit sincer că nu auzise nicum de aşa ceva şi că nu ştia care-i “povestea cu falansterul”. Nimic în plus.

chiar foarte periculoase. de instinctul lui natural de arivism. Nu a trebuit să treacă prea mult timp pentru a se vedea că întregul eşafodaj al învă ăturii lor fusese îmbrăcat în numeroase sofisme seducătoare. ci doar le frunzărise. căci odată puse în practică. pe care îl cunoscuse personal în Fran a. motiv pentru care câ iva cunoscu i de-ai lui l-au declarat nebun. concordan a dintre interesele individuale şi cele colective. în aparen e. lucrurile.. cum au stat. Nu ar fi lipsit de importan ă să vedem cum îl percepea Friedrich Engels pe socialistul utopic francez Clarles Fourier pe care îl admira pentru că “mânuia dialectica cu aceeaşi măestrie ca şi contemporanul său Hegel şi a prevăzut just unele trăsături ale viitoarei societă i comuniste: absen a antagonismelor sociale.. de fapt. în realitate. În teorie. printr-o efemeră încercare practică. asta pentru că el iubea foarte mult dulciurile.) Oricum. ridicată din drojdia proletariatului. ci ideile şi operele filosofice ale socialistului utopic francez Charles Fourier (1772-1837). încât savan ii falansterieni vor putea transforma toate mările şi oceanele în mări şi oceane de limonadă. Acesta.iar susnumi ii corifei materialişti negau din principiu 37 . deşi modelul lui Diamant nu era nici Comuna (comunistă) din Paris. el nu era singurul care lansa idei utopiste. pe un colectivism exacerbat şi exclusivist. ulterior. distructive şi criminale. s-a fundamentat. la urma urmelor. un egalitarism şi un liberalism dezirabil şi. asistând la prelegerile lui şi citindu-i operele: “Teoria celor patru mişcări şi a destinelor generale” (1808). în lumina canoanelor “epocii de aur”. Tratat despre asocia ia domestică şi agricolă” (1822) şi “Noua lume industrială şi societară” (1829). pentru că nici unul din aceştia nu au inut seamă de individualismul firii umane. Aşa stând lucrurile. nici Lenin (ba Lenin se zice că notase undeva că se teme oarecum de “burghezia proletară”). dar nu în parametrii descrişi de cei doi autori şi înfă işa i cu exces de romantism socialist-revolu ionar. fezabil. înaintea experimentului rusesc din 1917. Iată. pentru că prin anii şaizeci era la modă protocronismul na ional. de egoismul şi setea individului de spa iu şi de proprietate privată (pe care numai o profundă educa ie religioasă o poate frâna şi anihila . dar. făcuse un prim pas românesc spre o societate comunistă.” (În paranteză fie spus. poate că Engels nu citise cu prea multă aten ie căr ile lui Fourier. nici Marx. rezonabil. datorită impunerii lor cu for a şi prin crearea unei aparaturi paramilitare de coerci ie sângeroasă care să le men ină artificial durata şi supravie uirea în avantajul unei noi super-clase dominante. cei doi autori voiau să demonstreze că un tânăr vizionar şi patriot român. ini ial.au dat naştere la nişte polemici contradictorii care mergeau de la exaltarea experimentului făcut de Diamant şi Bălăceanu până la negarea completă a existen ei acelui falanster. Exact acest lucru nu l-a putut prevedea nici Fourier. pe nume Theodor Diamant (1810-1841). fără urme de privatism şi de libertă i reale. nici Engels. nici “Manifestul Partidului Comunist” al lui Karl Marx (apărut în 1848). ideile formulate de aceşti teoreticieni proto şi procomunişti. realizată la Scăieni. m-am întrebat care o fi adevărul? A existat sau n-a existat acel falanster? A existat. toate s-au dovedit a fi nu numai perisabile. transformarea muncii într-o societate vitală. prin exacerbări politice dictatoriale. când a putut fi materializat prin revolu ii armate. frizau. deoarece ar fi aflat că Fourier afirma cu toată seriozitatea şi naivitatea că fourierismul lui va ajunge la o aşa mare dezvoltare tehnică în viitorul îndepărtat. de la 1871. În fond. dezvoltarea multilaterală a personalită ii umane. doar la suprafa ă strălucitoare şi doar în căr ile scrise de ei realiste.

Ini ial.a. la Scăieni. şi nici de ideile lui benevolente notate în scris. de zădărnicia teoriilor de acest gen. cit. Teodor a urmat cursurile şcolii de la Sf. specializându-se în studii agronomice şi în cele de economie politică şi socială. politică.om de frunte. ESPLA.. trăind în limitele inferioare ale normalită ii intelectuale. nu se ştie cu ce ajutoare financiare. cine a fost visătorul Teodor (Theodor/Tudorache) Diamant. De aceea. Barbu fusese cam pu in înzestrat de la natură. mai ales după insuccesul acestuia de a înfiin a în SUA şi Anglia nişte colonii comuniste. nu putem face abstrac ie de această premieră românească absolută. în miniatură.. în scurt timp. ini iat cu mult entuziasm şi curaj. Aşadar. ce voia acest iluminist simpatizat şi sprijinit de Ion Heliade-Rădulescu. dar se pare că nu a ob inut vreo diplomă de absolvire a vreunei facultă i. Sava. Acesta “era . un fel de c. 44. pentru gândirea şi activită ile lui practice viitoare. (Ion Ghica. pe lângă latina şi greaca veche. cu to ii fiind atei furibunzi). îl captivaseră iluziile lui Claude Henri de Rouvroy. Buc. p. printre care o moşioară la Pociovalişte. englezul Robert Owen (1771-1858) şi doi francezi. deoarece nu s-a găsit aşa ceva prin arhive. dar se pare că tocmai tânărul nostru Diamant a ajuns repede la o concluzie realistă şi. unde a fost cel dintâi. care i-au produs destule necazuri fratelui său Teodor. “se ştiu pu ine lucruri despre copilăria şi tinere ea lui Diamant. 1956. germana. ob inând o diplomă în acest scop. vol. Totuşi. Ed.. Pe vremea aceea.. Saint-Simon (1760-1825) şi Charles Fourier (1772-1837). s-a convins. I. Perioada şederii la Paris a fost hotărâtoare pentru existen a lui.. În 1834 se reîntoarce în ară. Buc. italiana şi elina. se merită a vorbi mai pe larg de acest experiment mai mult sau mai pu in naiv. a plecat la studii la şcoala de cade i din Munchen unde se perfec ionează în calcul diferen ial şi integral. probabil. muncitor. Dacă ideile britanicului Owen nu-l atrăgeau prea mult. 238). p. În 1830. de Eufrosin Poteca şi ce anume a întreprins el concret prin aceste locuri? Aşa cum spun autorii căr ii “Falansterul de la Scăieni”. el s-a retras cu discre ie şi s-a concentrat spre alte treburi. unde. de experimentul lui juvenil şi cu totul inedit pentru Europa de răsărit. ajunge să studieze patru ani la Universitatea din Paris. vorbea fluent franceza. Ion Cojocaru şi Zigu Ornea. tineretul francez era destul de atras de ideile filosofice ale celor trei mari socialişti utopici ai vremii.p. stăruitor şi plin de devotament”. Voia. Opere. după ce a înfiin at o mică celulă agraro-industrială proto-comunistă. Odată convins de contrastul dintre teorie şi practică. zis Diamandi. cu o bursă ob inută de la Aşezămintele mitropolitului Dositei Filiti. Tatăl său se numea Iamandache Mehtupciu. după ce voia să o probeze şi în altă parte. în schimb teoriile saint-simoniste şi fourieriste i-au plăcut. la fizică şi filosofie iar. Strălucea la matematici superioare. un tânăr excep ional înzestrat. fiindcă via a practică i-a dezvăluit contrariul. după căutări şi peregrinări. Sub semnul îndoielii a stat până acum până şi data şi locul naşterii sale. în “Scrisori către Vasile Alecsandri” spune că bătrânul Diamandi avea doi copii: Barbu şi Teodor/Tudorache (Theodor). inteligent. Scriitorul Ion Ghica. conte de 38 .notează Ghica . iar mama sa Anastasia. Un document din Arhivele statului atestă că Diamant s-a născut la Bucureşti în 1810. Iamandache reuşise să încropească o mică avere. din 1828. se hotărăşte pentru profesiunea istovitoare de inginer hotarnic. După frecventarea unei şcoli greceşti. să se pregătească pentru o carieră didactică şi.” (Op. 1966). cu func iunea de vtori vistier.for ele spirituale divine.

spre anumite genuri de activitate.) El nu spune. Această broşură se împarte gratuit. apoi printr-o broşură. Veniturile urmau să se împartă după calitatea muncii (5/12) şi după talent (3/12). o necesitate fiziologică pentru to i membrii societă ii. rămânea însă donatorului. După ce critică teoriile utopice ale lui Robert Owen şi Saint-Simon. rămâne i în credin a părin ilor voştri!” . cu toată convingerea. prin paginile ziarului “Curierul românesc”. Astfel. care sus inea că socialismul se va putea instaura cu ajutorul claselor avute (bancherii şi industriaşii). ca adep ii lui Saint-Simon: aduce i-vă averea voastră. ideile speculative ale lui Fourier cu care se împrietenise. tipărită la Paris în aprilie 1833. iar Ion Ghica chiar sus ine că tânărul român ar fi fost membru marcant al acestei grupări. dintre oraş şi sat dispărea. Diamant cere prietenilor libertă ii. Cert este însă faptul că Theodor Diamant a îmbră işat. Dreptul la muncă era asigurat fiecărui membru/membră. dreptă ii şi ordinelor publice să se organizeze într-un cadru complet. din combina ia substantivelor “falax=falangă” (forma ie militară din Grecia antică alcătuită din solda i pedeştri înarma i cu lănci) şi “monastere” (mănăstire). 18”. de la justice et de l#ordre” (Către prietenii libertă ii. sunt rugate să-mi comunice dorin a lor. ad-libitum. deci. explică superioritatea propunerilor lui Charles Fourier: “El a urmat căi cu totul diferite. el spune: nu încredin a i nimănui averea voastră. Jacques. adunând 18 până la 1900 de persoane din trei clase: bogată. tinde să-l răspândească chiar în popor prin regimul ac ionar (.Saint-Simon.. administra i voi înşivă prin aleşii voştri.. Într-o serie urmau să intre 20-24 de grupe. cu pregătiri culturale şi profesionale diferite. ajutate de muncitori. dacă acesta ar fi optat pentru aşa ceva). în final. de făcut pentru a da celor ce nu au FĂRĂ A LUA de la cei ce au?”. autorul se întreabă retoric: “Ce este. falansterul se împăr ea în serii şi grupe (falange). Iar în concep ia francezului. intrând şi ieşind liber din grupe şi serii. departe de a ataca spiritul de proprietate. frecventându-i toate prelegerile şi răspândindu-i-le. fiecare asociat putea să-şi dezvolte multilateral aptitudinile şi înclina iile. metoda sa. Ca un post-scriptum al acestei broşuri. prin lucrarea “Scrieri economice”. reunindu-se “într-o masă de subscrieri îndestulătoare pentru a opera în cadru complet. potrivit înclina iilor diferitelor persoane. fiecare grupă având 7-9 persoane. dreptă ii şi ordinei). Preconizând atragerea celor avu i la înfăptuirea acestei noi organizări sociale şi 39 . aşezarea de experiment societar.. la locuin a autorului din Rue de Mauthurins-St. nr. Atât Fourier cât şi Diamant considerau că.. Numărul membrilor celulei trebuia să cuprindă între 1500-2000 de persoane. mijlocie şi săracă. Mai mult decât atât: ideile fourieriste au fost lăudate de Diamant şi românilor. “Aux amis de la liberte. între orele amiezii şi ora 4. Încă din primele pagini ale broşurii. Munca devenea în felul acesta o plăcere. autorul lansează următoarea invita ie: “Persoanele care ar dori să asiste la conferin ele ce au loc la mine acasă şi al cărui obiect este de a examina procedeele care pot să facă atrăgătoare produc ia. prin discursuri laudative în fa a publicului francez. la răspântiile principalelor străzi din Paris. Neologismul respectiv a fost inventat chiar de Fourier. potrivit aptitudinilor şi înclina iilor lui/ei. dar nu avem nici o dovadă scrisă care să confirme o asemenea afilia ie.” Această celulă social-economică primară a fost numită de Fourier falanster (la fel se numea şi clădirea sediului central al falansterului). gruparea trebuia să fie organizată pe teritoriul unei dona ii (care. iar contradic ia dintre munca fizică şi intelectuală.

locuia în Scăieni. scrisori prin care le solicita slujbe potrivite studiilor sale. între 1833-1835. încrezător. Au fost peste 40 de încercări practice. Iată câteva din grupul celor din Statele Unite: Farm Phalanx din Boston. preşedintele plenipoten iar al divanurilor ărilor Româneşti. cam pe 7/19 aprilie. de organizarea unor falanstere experimentale (prima. fostă roabă pe moşia sa. pe lângă alte trei proprietă i mai mici: Tecuciul. un venit fără muncă de 4/12 din venitul ei total. Cum era de aşteptat. fiind foarte solicitat în procesul de măsurare a multor terenuri agricole. dispre uind canoanele şi rigorile conven ionale. ob ine autoriza ia legală de “inginer hotarnic”. Emanoil (Manolache) Bălăceanu. atât Fourier cât şi Diamant prevedeau că falansterul trebuie să asigure. Boierul avea multe datorii. dar nimeni nu se grăbea să-l sprijine concret. de numele căruia este de asemenea legată întemeierea falansteului. în care Diamant îşi imagina un om cu vederi progresiste. a doua din lume . Teleorman. Pe tronul ării Româneşti venise de curând Al. dar cele mai multe în America şi au fost înfiin ate după 1840. deşi se pare că avea ceva cultură.cointeresarea lor. de salon. Printre altele. pentru Diamant. În urma acestor apeluri. pentru capitalul investit. deci după Scăieni. francezul le-a dezavuat pe amândouă şi. Edificiul central al acestui complex social era şi el numit tot falanster. unde avea o moşie apreciabilă. Prioritar. Balaciul şi Tutăneasa. care-i face opt prunci. trăind. fie ca experimentarea să devină desăvârşită vara aceasta!” Era însă un optimism bazat pe o prea mare grabă şi pe prea multe himere. dacă e să ne 40 . Ghica (1834-1842). îi adresează. Pe vremea apari iei lui Diamant la Scăieni. De altfel. lansat la Paris în ziua de 25 aprilie 1833. de abia întors de la Paris. Avea un şir de procese şi încurcături financiare. Prin “Curierul românesc” al lui Heliade Rădulescu. nu le-a sprijinit). cu acuze de grave escrocherii. Wisconsin Phalanx. pe teren. dar nu a primit nici un răspuns. dar capricioasă.Conde-surVesgres. cu timpul. toate au eşuat. din jud. deschis unor reforme. pe care îl cunoştea mai demult. fiica clucerului Dimitrie Ştefănescu. Manolache Bălăceanu. Între timp. lansează atunci apeluri către boierii patrio i explicând ce mari foloase le-ar aduce introducerea sistemului falansterian. era să înceapă cât mai repede un experiment românesc şi să găsească un moşier bogat dispus să-i pună la dispozi ie terenul necesar pentru înfiin area unui falanster după re etele lui Fourier. North American Phalanx din New Jersey. domnitorului Ghica şi generalului rus Pavel Dimitrievici Kiseleff (1788-1872). Un răspuns încurajator va găsi însă la un boier. Bălăceanu se despăr ise de so ia sa. fiind şi ultima experien ă de acest fel realizată în timpul vie ii marelui utopist Fourier. Tânărul nostru. colerică şi câtuşi de pu in submisivă. într-o comună nu departe de Paris . Texas Phalanx ş. Diamant încheia cu o frază plină de încredere şi de bun augur: “În interesul umanită ii. Elenca. el s-a întors în ară la începutul anului 1834. se măresc. Familia şi greută ile familiale. În încheierea manifestului său. câteva promisiuni vagi începuse să primească.la Scăieni. lăsând-o cu un copil (Lucre ia) şi preferând să legalizeze o nouă căsătorie cu Stăncu a Constandineasca. Se născuse în 1807 (era deci cu doi ani mai în vârstă decât Diamant) şi nu era o personalitate de valoarea acestuia. din motive mai pu in clare. o igancă focoasă. De aceea. s-a remarcat ca o fire destul de voluntară.a. Acestea din urmă s-au experimentat atât în Africa. o “cucoană cumsecade”. aproape nesolvabile.

liberi şi egali în drepturi cu to i românii. 60 pogoane de fânea ă. Putem crede acest lucru dacă inem cont că boierul Manolache nu a comis un act de pură filantropie cedând gratuit moşia de la Scăieni (cum făcuse. în Fran a. Bălăceanu şi-a dat consim ământul şi i-a pus la dispozi ie moşia sa din Scăieni pentru un aşa promi ător experiment. mai ales după ce noul lui prieten. făurit din umbre şi lumini. În orice caz. cu pământul lor). începând de la 5 ani. apoi cu însuşi “Tudorache” Diamant. educa i în forme mixte. prin jalbe la ocârmuire. probabil după opera “ iganiada” (vol. în 1835. unii critici mai răutăcioşi ai falansterului diamantin au numit acest prim act de slobozenie “mica iganiadă”. se străduia să o afişeze. fiind pusă sub sechestru.luăm după plângerile lui. Fără să tergiverseze. având o valoare de 14.. Unii cercetători afirmă că a făcut acest gest nu atât dintr-o spontană generozitate. Dar. zece familii de robi igani (32 de membri: părin ii şi copiii lor). înscriindu-l sub numele de “Societatea agronomică şi manufacturieră”. în 1836. De aceea. fiind mai mare decât jude ele vecine Prahova şi Buzău. În Scăieni existau şi 12 moşneni ( ărani liberi. Se pare că. de exemplu. ocupându-se de muncile mai uşoare. 10 pogoane de grâu şi 30 de pogoane de vie. Localitatea Scăieni. dacă vrem să facem generoase concesii.. şi încă pe un pre nu tocmai modest. al XIX-lea. nobilul Baudet-Dulary). Cel care-i recrutase. Falansterul nu a început brusc. interesat fiind. Mai întâi s-a înfiin at un “pansion”. Şi copiii lor veneau la pension. cu 68 de familii în 1831. păr ile lui tenebroase nu anulează întru totul bunele inten ii ale lui Manolache Bălăceanu care. printre primii falansterieni au fost iganii de pe moşie. abia venit din Fran a. El s-a construit lent. ca un tânăr generos. Copiii. era situată în jude ul Saac sau Săcuieni. cum s-a întemeiat şi cum s-a terminat falansterul. livezi cu 600 de pruni.. de fapt. ci mai mult din instinctive porniri mercantile. Manolache s-a remarcat ini ial. Au urmat un alt roi de invita i. de vor fi fost sincere. îi explicase detaliat avantajele sistemului falansterian. în care se afla datorită ipotecilor ce-i grevau serios bunurile moştenite. Să urmărim. pozi ia aducându-i ceva venituri de tranzit. în pofida acestor încărcături negative. Teodor Diamant. ca urmare a vreunui “decret”. în ciuda faptului că avea talentul să scoată bani şi din piatră seacă. Scăieniul era situat pe vechiul “drum al sării”. dintre care cei mai mul i “so i” erau străini de Scăieni. Fondatorul a mai adus acolo 15-16 nou veni i. o şcoală gratuită unde primele lec ii le preda însuşi Diamant. ci a arendat-o falansterului. acolo erau 20 de pogoane de porumb. punându-i-se nu o dată la îndoială chiar şi cinstea personală pe care. în continuare. trebuia să alterneze educa ia prin muncă cu cea prin învă ătură. cunoştea destul de bine ideile fourieriste. Bălăceanu era considerat ca proprietar al unei moşii care producea un venit anual mediu. cărora li se spunea “so i”.. la Conde-sur-Vesgre. în premieră valahică absolută. declara i. cel pu in în aparen e. aproape 20 de noi membri. desfiin at la 1 ianuarie 1845. Oricum. prieten cu amicii inginerului hotarnic. să scape de amenin ările cu ipotecarea moşiei sau gândindu-se la nişte câştiguri materiale imediate şi la echilibrarea bugetului financiar care devenise atât de anemic. luate la un loc. I: 41 . rămâne ca un mic mecena în istoria societă ii româneşti din sec. într-o continuă penurie jenantă. la rândul său. inspira i. În acel an. Însăşi moşia Scăienilor era amenin ată cu confiscarea.000 de galbeni în 1873. nu a copiat dogmatic standardele falansteriene ale lui Fourier ci le-a adaptat la condi iile locale din ara noastră şi a cerut lui Bălăceanu să ob ină autoriza ie legală pentru func ionarea lui. muncite de 46 de clăcaşi.

au cerut informa ii detaliate despre evolu ia societă ii agrare industriale condusă de Bălăceanu. Bucovului de astăzi. fără încunoştiin area autorită ilor.. căpătase o triplă însărcinare: “secretar. Pe lângă mori existau cărciumi. Nici unul din Ploieşti.. 1 mentoră la pension şi 3 îngrijitoare la pension. 1836 tabelul “so ilor agronomi” număra 53 de membri. Kretzulescu. din Bucureşti erau 21 de “so i”. 4 profesori. că boierii mâncau laolaltă cu gloata săracilor. De asemenea. Majoritatea erau scăienari de origine (28 de so i). nu s-a păstrat acest contract. Diamant l-a rugat să-i înmâneze arhitectului Mauritze scrisoarea căruia îi cerea favoarea să schi eze proiectul clădirii centrale a falansterului. ini ial. cât şi cu bani. era loc iitoarea lui) şi grupul coloniştilor . situat pe Şos. Proiectul trebuia să fie trimis de la Paris la Scăieni prin N. nu poate îndeplini toate condi iile economice necesare pentru concretizarea teoriilor lui (şi. profesori. “so ii” participau cu munca şi talentul personal (lucrători. cu caracteristici tipic feudale. 4 secretari de cancelarie (“scriitori”). un fel de fond de rulment al coloniei.m. fratele lui Manolache. minorii fiind predominan i. câte unul din Piteşti. mai ales că iganii fuseseră declara i liberi. comisioner şi advocat al fermei agronomice şi manufacturiere de la Scăieni” şi. după modelul celui de la Conde.1875. în locul unde este acum întreprinderea “Artema Plast”. mai solicitau şi o listă cu membrii falansterului care li se părea o organiza ie cam ciudată şi oarecum suspectă. pentru început. că între cele trei liste trimise la orânduire existau unele contradic ii şi discrepan e care păreau şi ele suspecte ş. pe de o parte. Focşani. 4 croitori. Morii de astăzi. vol. 1 bucătar. Din păcate. Ploieşti-Văleni de astăzi. depunând. ulterior a rămas totuşi indiferent. hanul “de la Movilă”.. praporcic (sublocotenent). Divanul jude ului Saac şi “Departamentul trebilor din lăuntru” de la Bucureşti. de pe Str. muzican i). Diamant nu a putut recruta mai mult de 80 de “so i agronomi”. meseriile celor 53 de membri ai falansterului erau următoarele: 17 agricultori. so ia. 1 director de studii. temându-se că Europa de est. având. Gorj. Fourier se pare că s-a bucurat. avea dreptate). 1 fierar. Exista şi o “fabrică” de plase de prins peşte. cu brutărie şi curte de dejugat boii. în parte. că sistemul de reparti ie părea prea egalitar. un singur lucrător. 1836. că noua colonie se ghida după alte legi decât legile ării (8 ore de lucru. de ceea ce face elevul său la Scăieni. cu un pre de 1200 galbeni anual. jud. 1 pantofar. pitar (responsabil cu aprovizionarea cu grâne şi pâine a unui teritoriu) şi director (Stăncu a. “so ii agronomi” participau la comunitatea falansteriană atât cu capitaluri proprii. în calitate de co-fondator. a lui Ion Budai-Deleanu (1760-1820). Când scriitorul Ion Ghica a plecat la Paris. că la pension nu se studia deloc religia (înlocuită cu muzică şi lec ii de dans!). păr ile fiind Manolache Bălăceanu. că existau dormitoare comune. pe de altă parte. dar s-a găsit un dosar care arată că Ion Bălăceanu. Alte “întreprinderi” nu existau decât în măre ele planuri ale fondatorului. II: 1877). După recrutarea primului roi de colonişti. după câteva luni. 8 ore de studiu.. Mehedin i şi jud. 7 elevi. deci 6000 de galbeni în total. s-a încheiat un contract.socoti i arendaşi.. Contractul prevedea că Manolache Bălăceanu arendează moşia pe 5 ani. în timpul liber. aşa încât falansterul 42 . poet. La 20 sept. hanul “din sat”. 8 ore de odihnă).. În plus. În pofida marilor eforturi făcute. La 20 sept. şi “Hanul cel mare”. 7 eleve. din care 32 de sex masculin şi 21 de sex feminin.d.a. Din punct de vedere al stării materiale. Pe terenul falansterului se aflau: moara de plute de pe Str. mese comune.

aceştia muncind . au mers bine sau binişor.ceea ce membrilor le-a redus mult din entuziasm. cerere care. numai nişte presupuneri. se ştie că inginerul activase acolo concret. deşi într-o scrisoare reprodusă de noi mai jos. pentru bani pu ini sau pentru nimic. Aşa stând lucrurile. cere să fie ajutat să înfiin eze un nou falanster cu colonişti rromi. între cei doi ar fi existat divergen e şi certuri serioase care i-au dus până la procese în tribunal sau la o ruptură definitivă. în primele luni. pe ultimele liste ale membrilor acelei “Societă i agronomice şi manufacturiere” numele lui Diamant nici nu mai apare deloc. Spre a nu intra în conflict direct cu ei. până în prezent. deşi coloniştii trăiau mai mult din propriile produse pe care le vindeau şi în afara teritoriului. iganca Stăncu a Constandineasca. Numai în primele luni ale anului 1835. zece din cei mai de 43 . nemul umirile şi plângerile acestora nu au întârziat să apară. ne-am lăudat prea mult cu acest falanster ce începuse. într-adevăr. undeva pe lângă Iaşi. Diamant fusese inima şi sufletul falansterului. De aceea. Bălăceanu făcea cam ce voia acolo. Nimic imposibil. încât. Nu se mai respecta nici timpul de odihnă al “so ilor” membri. Se evita chiar şi denumirea de falanster. Adevărul este că.după cum spuneau ei . Dacă. Manolache Bălăceanu. după mai pu in de opt luni de la înfiin are. Rămas singur la cârma micii sale societă i falansteriene. regulile de aur fourieriste. toată responsabilitatea fiind lăsată pe mâna so iei sale. Sunt. el a trecut printr-o rapidă perioadă de slăbire a interesului pentru organiza ia pe care a creat-o. precum se crezuse. astăzi. “înlocuitoarea de director” a fermei. directorul “so ietă ii”. iată. apoi s-au înmul it. nu s-au găsit documente convingătoare care să confirme sau să infirme aceste supozi ii.. încă din faşă. Unii spun că prietenia dintre cei doi ar fi continuat. a rămas şi ea fără nici un răspuns. destul de descurcărea ă şi autoritară. ajungând până la o distan are de ea aproape totală. atunci. chiar dacă a rupt-o cu Scăienii. fiind tot mai rar văzut prin Scăieni. adresat Consiliului administrativ al Moldovei. situa ia s-a deteriorat brusc. (Atunci. recomandate stăruitor de Diamant. într-un memoriu din 1841. la început. În această privin ă opiniile cercetătorilor diferă. totuşi. conform documentelor de arhivă. evita să dea ochi cu nemul umi ii şi cu autorită ile. dovadă unele acte de vânzare-cumpărare găsite prin arhive. Acest lucru ne determină să dăm o anumită crezare opiniilor că între cei doi încetase orice legătură. treburile falansterului se pare că. Imediat după plecarea lui. mai ales în cele din anul 1836. totuşi.nu avea nicidecum un caracter autarhic. ca şi so ul ei. dar chiar şi nouă. Cert este că activită ile societă ii falansteriene intraseră într-o degringoladă evidentă şi că nu mai semănau cu cele din primele luni de la înfiin are. al ii spun că. nu a părăsit însă niciodată convingerile sale fourieriste. în arhive. Diamant. “so ii” de vază ai acelei societă i declară că programul a fost respectat în acest ritm doar. fie cu aceea de societate agricolă manufacturieră. dimpotrivă.. chiar şi duminica. desigur. “ci numai în unele din ele” . să devină fantomatic). deoarece. care. după cum era de aşteptat.“prin silă” şi excesiv. pare-se. ea fiind înlocuită fie cu numele de fermă agricolă. “vreo lună” şi încă nici atunci în toate promisiunile fundamentate. Comportamentul ciudat al lui Bălăceanu ar putea fi. nici nu mai erau respectate (dacă vor fi fost respectate vreodată pe deplin!). şi nu numai lor. una din cauzele depărtării lui Diamant de opera ce-o ini iase. la pu ină vreme după întemeierea lui. o fiin ă. chiar dacă inginerul nu mai colabora cu pitarul Manolache. ca dovadă că.

lucru cu totul despot”. arh. îmbrăcăminte. plăcerile lumii.) Iar în cele după urmă ajunserăm ca de silă să ne facem cei mai sfin i. pusă alături de alte documente asemănătoare. moşii şi alte negu ătorii. ci numai unele din ele. f. au ajuns “mai rău decât păcătoşii din iad”. nu după cum scrie. nr.. “nici nu l-au văzutără pe-acolo!”. cei ceia ce cu numire am fostără so i agronomi şi manofacturieri la Scăieni. 44 . păduri. într-acest chip: a ni să da de către d. Prea-Plecată Jalbă Noi. hrană. original din Arhivele Statului. şi chiar din gura d-lui (T. mai fuseseră înaintate şi ocârmuirii de la Bucov a jude ului Saac. a ni să da lăcaş. 41 şi 52. copie): Prea-Înăl ate Doamne.seamă so i agronomi dau de grabă jalbă direct către Alexandru Ghica. agricultură...) Această scrisoare a unor oameni profund înşela i în speran ele lor. întrucât a introdus şi o cenzură severă în coresponden a “so ilor” care se plângeau că “n-avem voie (nici) d-a scri ceva tainic pe la părin i.. Teodor Diamant. limba fran ozească şi alte ştiin e. Agia Bucureşti. deoarece “în locul veacului de aur”. ei au ajuns la “veacul cel mai întunecat. moşia d-lui prapo(r)cic Manoil Bălăceanu. respectând limba veche a originalului de atunci.) şi nici că să pomenesc pe la noi acele învă ături. întocmită într-un stil patetic. a celor zece falansterieni de frunte. Bucureşti. că afară de cele ce este în contracturi ne spune că are peste 500. din ziua de 9 decembrie 1836. Bălăceanu fiind “cel mai înşelător. lunga jalbă. în locul raiului pământesc” promis. rude sau protectorii noştri (. 7233/1836. nici toate. în loc de lec iile d.) căci ni le citea şi dedeam ştraf. în loc de matematică. că promisiunile şi realizările falansteriene ale lui Diamant şi Bălăceanu nu au existat în realitate decât mai mult pe hârtie. pentru că. adresată domnitorului Ghica. cu folosirea unor cuvinte aspre de dojană şi frustrare. Ne făgăduia că vom găsi veacul de aur. poate fi considerată un document fundamental care subliniază că triste ea şi disperarea celor ce ajunseseră să trăiască într-un fel de lagăr este un adevăr incontestabil. doc.a) ne spunea atâtea făgăduieli. economia so ială. încât socotim că cei mai scumpi să înşela de punea bani şi cei mai în elep i săraci de făcea ceea ce am făcutără. a ni să da moşia Scăienii nouă ca la nişte tovar i. că în loc de iconomia so ială am învă atără ca un sfert de pâine să-l iconomisim o zi sau două.) Care aceste toate s-au urmat vreo lună. (Citate luate din textul de mai jos. iar nu prin silă (subl. D. raiul pământesc şi câştigul cel mai mare. menit să diminueze mult mitul atât de lăudat al falansterului fourierist de la Scăieni (v.000 lei împăr i i pă vite. întărite prin comisie. a lucra orice fabrică. (Subl.. ns. învinuind de mare înşelăciune pe Emanoil Bălăceanu şi chiar pe Theodor Diamant pe care.. facem următoarele noastre arătări către Măria Voastră că. lăsându-ne unii şcoalele. în întregime. domnul ării Româneşti. care nu-l putuse găsi pe cel reclamat. noastră. al ii stăpânii şi al ii alt enteresuri şi făcând contracturi cu d-lui. n. (Subl. Asemenea plângeri. Citez. pentru o so ietate de cinci ani. extrem de importantă şi revelatorie. noastră!). din care reiese foarte limpede şi fără urme de îndoială. împreună şi cu voia stăpânirii. acesta fiind totdeauna dispărut. ns. mai viclean şi mai despot”.. slobozenia care este cea mai plăcută tutulor şi altele multe. Teodor Diamandi matematica. zicem că nici nu l-am văzutără (subl. de a face orice printr-a noastră bunăvoie.

. Gheorghe Mihalovici. vedeam că în curte n-are mai mult decât vreo câ iva boi. dezbrăca i. lucru cu totul despot”. a-i săpa pu uri. şi alte reguli ale d-lui. mai rău decât păcătoşii în iad. Ioan Constandin. a hainelor şi a încăl ămintelor fieştecărui. Manoil Popovici. ploaie. care el este învă at. pentru că îi pusese “sechestru nepravilnic”. gropi. Care neputând a suferi ne-am cerusără contracturile şi răvaşurile de drum şi. Domnitorul dă ordin să se cerceteze cazul. În locul plăcerilor lumii. căci mai primise o jalbă similară şi de la un alt grup care părăsiseră foarte nemul umi i colonia. iar noi vii. nu i se da de mâncare. mai viclean şi mai despot: (subl. în loc de îmbrăcăminte şi încăl ăminte. ajuserăm cu to i unindune supt comanda unia şi astfel scoteam. Costache Anastasiu. ca nişte vinova i la arest. care nu lucra opt ceasuri pă zi. ticăloşiile omenirii. de abuzurile şi ilegalită ile săvârşite de judecătoria Săcuieni. a-i cură i pădurea de mărăcini. în loc de fabrică. în loc de lăcaş. şan uri. oi şi capre. am văzutără că este cel mai înşelător. Domnitorul Ghica îl cunoştea însă bine de-acuma pe 45 . Petre Popescu. în locul raiului pământesc.) căci ni le citea şi dedeam ştraf. Gheorghe Cârjanovschi. pentru că nu i-a dat niciodată adeverin e de hârtiile primite etc. pleca i ne rugăm Înăl imii Voastre ca. În loc de slobozenie. în loc de hrană. Iar pentru cele ce ne punea şi ne făgăduia. Costache Constandin.a număra cele opt ceasuri pă zi care era de lucru spre dare de mâncare. veacul cel mai întunecat. şi suntem prea încredin a i că ni să va împlini această rugăciune. dar şi cu propriul său frate. că ne punea dă-i făceam caraula ziua şi noaptea câte două ceasuri descul i. Tudor Zaplan. care şi acelea sunt ale iganilor. pentru despăgubire pierderea de vreme. strălucindu-ne adesea înnaintea ochilor bunătatea sentementurile cele nobile ce Dumnezeu i le-a insuflat cu cea mai mare putere sfântă. De aceea. în loc de a face orice printr-a noastră bunăvoire. vaci. Ion Bălăceanu. care ni s-au şi dat. În locul veacului de aur. dechemvrie 9 Şi suntem prea pleca i şi supuşi slugi ai Înăl imii Voastre: Toma Constandin Caton. Şi ce mâncare: mai rea decât a unui sărac ăran. am văzutără că este secvestruită.) că în loc de negu ătoriile. iar noi nu. prin ger. El ajunsese la numeroase certuri cu injurii şi procese nu numai cu inamicul lui de-o via ă. rude sau protectorii noştri (subl. ns. am făcutără cunoscut cinstitii ocârmuiri a jude ului Saac spre jalbă a ni să da slobozenie spre venire la Bucureşti spre căutarea drepturilor noastre cu d-lui. care ei sunt mor i. etc. fieştecare scria p-acasă de ni să trimitea. în loc de agricultură. în favoarea căruia se făcuse sechestrul. N. vedeam că n-avem voie d-a scri ceva tainic pe la părin i. ns. care nici iganii nu putea să le sufere. vedeam că cu sila ne punea şi. în loc de limba fran ozească este numai pentru cei începători. slobozindu-ni-să contracturile şi răvaşurile dă drum. nedându-ni-le. Erbaru. dar şi Bălăceanu găseşte cuvinte meşteşugite să se apere de învinuiri şi să se plângă de neloialitatea colaboratorilor. buturugi şi alte nesufrite lucruri. în loc de arenda moşii Scăieni. în tribunal. 1836. făcându-i-să secfestru banii ce prisosesc. Costache Papadonat.

Nici Manolache Bălăceanu nu a avut o soartă mai bună. era înconjurat de admiratori. Din motivele arătate mai sus. Mai auzise şi de plângerea lui Sava Rădulescu adresată Agiei (poli ei) din jud. De data aceasta ceea ce descrie vechiul prieten al lui Diamant sunt nişte zvonuri fără temei. Hăr uit de atâtea procese. Ghica. motive pentru care Agia de la Bucov l-a arestat. au fost elibera i. într-adevăr. deoarece nu există absolut nici un document care să arate că inginerul ar fi fost vreodată arestat şi surghiunit. dar cu un trup fragil. Cert este că Alexandru Ghica vodă nu-l avea deloc la inimă pe pitar. încă din 1835. treptat. trăind într-o continuă tensiune.pitarul şi praporcicul Bălăceanu. Aşa că nu a fost tratat ca un criminal şi nu i s-au ridicat func iile de sublocotenent şi de pitar. Totuşi. fie pe jos. prin care acesta îl reclama pe Bălăceanu că-l înjurase. el murind departe de prieteni. din clemen a unor necunoscu i. pe când era sănătos. dar când s-a întors în libertate. aruncându-l în cele din urmă într-un iaz unde a stat gol-golu pe o ploaie cu furtună o noapte întreagă. chiar dacă ea nu mai exista decât doar cu numele. suprasolicitările zilnice şi drumurile lungi şi obositoare l-au slăbit foarte mult iar sănătatea i se şubrezise vizibil. el a început să se desprindă treptat. în sărăcie şi aproape uitat. trebuia să muncească excesiv. că-l tăvălise pe jos călcându-l cu calul. ne inând cont de condi iile vremii. nici arestat şi nici surghiunit. dar la fel ca Mozart. obositoare şi continui deplasări pe teren. Diamant nu a fost nici judecat. în ziua de 13 sau 15 august 1841. Todeauna. Saac din 25 iulie 1829. Scriitorul Ion Ghica ne povesteşte că. Bălăceanu. via a aceea trepidantă. după plecarea lui Diamant. din porunca domnitorului. dar care impuneau dese. multe făcute fie călare.că este hotărât să mă omoare” şi că a trecut peste el cu încă două slugi călări. după un timp. nu atât din cauza fostei lui func ii de director al coloniei ori a ideilor fourieriste pe care. a fost trimis în surghiun la o mănăstire. datorită firii sale carismatice şi a cunoştin elor sale enciclopedice. de falansterul pe care îl crease cu atâta entuziasm. pentru activitatea sa de la falanster. va contracta o tuberculoză galopantă şi boala îl va răpune foarte tânăr. dar cel mai mult era deranjat de existen a societă ii agronomice de la Scăieni. de pe urma unei astfel de deplasări prin ploaie. căci sănătatea i se deteriorase rapid. Cu certitudine. care îi ofereau totuşi un câştig sigur. el trebuia mereu să se înfă işeze cu explica ii scrise sau verbale în fa a autorită ilor. la numai 32 de ani. ci pentru desele conflicte avute cu foştii “so i agronomi” ori cu Tudor Zaplan. “Striga . fiind decis să o lichideze fără urme. cu fratele său Ion. oricum le abandonase. între 1841-1842. având dreptul să fie vizitat de familie. se sim ea deja slăbit. Va fi înmormântat la un cimitir din Câmpina. Pentru a-şi putea men ine existen a. cum spune I. nu se ştie deloc unde îi este mormântul. ci la Vieroşu. din ordin domnesc.acuză Sava . Acolo mai mult s-a odihnit. foarte 46 . din numeroasele reclama ii venite contra lui. iar în 1836 îl găsim peste măsură de implicat şi de solicitat cu îndeletnicirile hotarnice. luate din informa ii de a treia mână. De altfel. cu Obşteasca epitropie. prin cinci-şase jude e. Diamant şi Bălăceanu au fost aresta i şi trimişi în surghiun şi că. dar nu la Mărgineni. Bălcescu ori poetul maghiar Petofi Sandor. Se ştie că tânărul inginer era o fire foarte dinamică şi întreprinzătoare. El lucrase mai mult pentru binele şi folosul mul imii şi de aceea lui nu i se poate nega deloc patriotismul şi sacrificiul dezinteresat.

încetează din via ă în ziua de 12 aprilie 1842. primul grup de 10 “so i agronomi”. s-a stins la o vârstă foarte tânără. el se grăbeşte să-şi întocmească un testament explicit. au părăsit falansterul. proprietarul moşii. dă cu şareta o fugă până la un doctor din Ploieşti. din pricina aceleiaşi boli ca şi a lui Diamant. mai cu vorba bună. despre manifestări ostile de rezisten ă armată. menite să exalte gloria revolu ionară a bie ilor falansterişti. pe măsură ce îşi lichidau obliga iile. boala înaintase rapid şi pitarul se sim ea extrem de slăbit. fostul director al coloniei. La 4 decembrie 1836. la cabinetul medicului. pentru a-i convinge pe colonişti să plece. inmormântându-l la schitul Ghighiu” (cum ceruse în testament). miercuri la 15 aprilie 1842.probabil. la nici un an de la dispari ia lui Teodor Diamant. pentru soacră-sa şi numeroşilor lui urmaşi. De aceea. aleşii satului Scăieni m-au întâmpinat cu raportul lor prin care face cunoscut că d.. plasa Podgoria. doroban ii şi func ionarii civili ai subocârmuirii Podgoria s-au aflat continuu la Scăieni... metamorfozându-se într-un milostiv şi bun creştin. Soarta falansterului fusese însă dinainte pecetluită. sosind şi alte întăriri care nu s-au retras până ce ultimii colonişti nu s-au întors la localită ile de unde au fost aduşi. Încă de la începutul primăverii anului 1842. numele rămânându-i pentru eternitate legat de experimentul acela social la care. după aproape 14 ani de la dizolvarea falanstrului. care consemnează că în vizita făcută de el la Scăieni în 1849. prieteni. oferind cu larghe e daruri în bani şi terenuri. care ne surprinde cât de generos a putut să devină. Nu după mult timp. mai cu amenin ări şi cu for a. Şi au reuşit.. participase. sunt pur şi simplu nişte specula ii fanteziste. trimite de grabă următorul anun către ocârmuirea Saac: “Ieri. pentru prea iubita-i so ie. pitar Manolache Bălăceanu.) a încetat din via ă. Subocârmuitorul Podeanu. deşi nu plecau to i odată. cu o zi înainte.. iar acolo. presim ind ce va urma. Ca şi mentorul său Diamant. cărora le împarte o mul ime de bunuri din restul averii ce-i mai rămăsese după sechestru. Practic. Dar există informa ii scrise că încă din a doua jumătate a lunii noiembrie. auzise zvonul că falansterienii ar fi rezistat eroic cu armele în mâini “să-şi apere colonia de furia doroban ilor”.. poprit temporar la sediul agiei din Bucov). Nicăieri rapoartele subocârmuirii sau ocârmuirii jude ene nu pomenesc despre nesupuneri îndârjite. pentru rude. Astfel falansterul a fost ocupat zilnic. printre care şi unii igani săraci. Manolache Bălăceanu. pentru a-i convinge pe colonişti să renun e la activită ile lor de acolo. (pe când Bălăceanu fusese. praporgicul lasă impresia că a vrut să-şi mai ispăşească parcă din păcatele lumeşti. Din ele deducem că Bălăceanu mai putea fi socotit totuşi un boier destul de înstărit. probabil pe o cau iune bine plătită. 47 . directorul este eliberat. ce să afla cu lăcuin a în satul pomenit (. Pe 10 sau 11 aprilie. Totdeauna militarii au raportat că “so ii” erau supuşi şi ascultători. ei au supravegheat lichidarea treptată a coloniei şi au depus eforturi. alertat de starea-i agravată. înso it de un ajutor. a constatat că dezertase şi al doilea grup de foşti falansterieni (cam pe 17 sau 30 decembrie). şi când s-a întors. Aşa că informa iile ob inute de Ştefan Greceanu. ci pe rând. cu urcuşuri şi coborâşuri. Prin aceste danii testamentare. În toată colonia nu existau decât şase flinte primitive şi numai câ iva bărba i care ştiau să le folosească. dar rigorile cercetării ştiin ifice ne spun clar că o aşa minune nu s-a întâmplat nicidecum în realitate. spre a ne apărea ca bravi români şi mari patrio i! Poate ar fi fost frumos dacă ar fi fost astfel.

Dar mi-am imaginat mai multe ipostaze ale fizionomiei lui. de un ghidaj spiritual divin. i-am sculptat primul bust (ulterior. 4 m. De la “reconstituirea” mea s-au inspirat doi foarte talenta i sculptori ploieşteni. pe atât de nebuloase. Mai era nevoie doar de recrutarea unor for e creatoare. Şi ele s-au găsit. În asemenea situa ii discordia nu se lasă prea mult aşteptată. originală şi destul de interesantă în istoria ării noastre. începând cu mine însumi. ele lăsau destul loc liber fabula iilor şi specula iilor “revolu ionare”. schi ându-le pe hârtie şi în final m-am oprit la una care gândeam că trebuie să semene cât de cât cu eroul care a fost şi. iar Teodor Diamant primul socialist român. neîndoios un suflet altruist. mai mare.. nu puteau să nu ispitească şi să nu inspire pe creatorii de artă din ara noastră. un patriot cinstit şi plin de multă noble e. ca atare. de aprox. Toate au părut ca nişte boboci frumoşi de trandafiri.. mai ales că prin incertitudinea unor fapte şi amănunte exacte. sunt şi vor fi oriunde sortite unui eşec sigur. 1985.Falansterul de la Scăieni rămâne. la pag. bunele inten ii ale speciei umane s-au dovedit din nou că nu puteau evolua altfel. dar ma determinat să încerc eu primul a-i reconstitui tridimensional chipul (vezi poza bustului respectiv pe care mi-a reprodus-o şi revista “Magazin istoric” Nr. Nu se cunoaşte absolut nici o fotografie sau portret al acestui mare utopist român. mari sau mici nedreptă i şi neîn elegeri. toate aceste experimente lipsite de un crez pios. 2. copiind şi o dublură după el). dar precum afirmam mai la început. atunci când au lucrat o machetă în ipsos. puzderie de reclama ii scrise sau verbale făcute la ocârmuirea locală. de cca 1. ucişi de ger înainte de a apuca să înflorească. au demonstrat toate autocra iile despotice ale tuturor statelor comuniste din lume. conform mărturiei membrilor ei. Apăruse lupta pentru putere între micii şi marii lideri. fără excep ie. fără să o putem acuza totuşi de ateism. Aceasta este lec ia oferită de faimosul experiment de la Scăieni despre care îndrăznesc să spun că a însemnat mai mult decât o furtună într-un pahar cu apă. în sânul ei. STATUILE LUI DIAMANT ŞI FILMUL ARTISTIC DESPRE FALANSTER Asemenea evenimente istorice. pe cât de inedite şi originale. falansterul de la Scăieni era o grupare în care nu se practica religia. Această machetă le-a servit ca model celor doi sculptori. Evident. apăruseră deja mari sau mici frecuşuri. ajutându-i pe cei doi 48 .. Este adevărat că falansterul acesta a fost for at să-şi înceteze activitatea înainte de a se împlini acolo toate planurile idilice ale marelui nostru visător fourierist. Lipsite însă de orice binecuvântare. în mare. Ecaterina Tudorache şi Ştefan Macovei.. iar cel mai spa ios loc pentru modelarea ei din lut (prima fază înainte de a o transfera în ipsos) a fost o hală de la fabrica de sticlă “Prahova” din Ploieşti. până ce colonia. (Diamant a trebuit să plece). Figura tânărului Teodor Diamant m-a atras fără să mă fascineze excesiv. căpătase aliura unui mic şi odios lagăr de concentrare şi demonstrând în mic ceea ce. ducând la evoluarea treptată a autocra iei lui Bălăceanu. dornici să creeze o statuie impunătoare a lui Diamant. 25). Chiar în cele aproape 20 de luni de existen ă fragilă a micii celule comunitare de la Scăieni. totuşi.50 m înăl ime.. o pagină inedită. Acolo artiştii m-au chemat şi pe mine ca să modelăm statuia împreună şi am urcat cu ei pe o schelă specială. febr.

trebuind să-i lămurească despre implicarea lor în această colectivitate în care vor domni egalitatea. Savel Ştiopu a îmbogă it cu elemente noi scenariul literar atunci când l-a transpus în scenariu regizoral.. Dragoş şi colegii lui au creat un scenariu plat. împreună cu Florian Avramescu şi Nicolae Drăgan .. apărându-şi mica lor republică falansteriană. şi care răspundea de cultură. a trebuit distrusă.). frumosul efort al sculptorilor a fost zadarnic. Premiera produc iei a avut loc în sala mare a Clubului din Boldeşti. în anul 1979. Când lucrarea a fost gata. şi autorită ile militare feudale..a. după un scenariu scris de redactorul şef-adjunct al ziarului oficial al c.r. poetul Nicolae Dragoş (n. cum îi ziceam noi. în care tânărul inginer putea fi văzut în. oraş înflorit.maeştri să termine impunătorul proiect. trebuia scos cu pregnan ă în prim plan. Ultima noapte a copilăriei. care era 49 . “tanti Tity”.. Bucureşti. dacă socotim cele 19 filme regizate de el (Proprietarii de stele. O evocare mai impresionantă decât statuia lui Teodor Diamant avea să fie însă un film artistic despre el şi despre experimentul lui de la Scăieni. al p. Aproape de soare. Romulus Mărgineanu. macheta a fost dusă ca model la pietrarii de la Mânăstirea Ciolanu.c. ar fi refuzat aprobarea fondurilor pentru statuie. totul terminându-se cu arestarea lui Diamant şi a lui Bălăceanu. sculptată în piatră albă de calcar. unde era o tabără de sculptură. care respecta în mod tipic “realismul socialist”. Fireşte că filmul divaghează aiurea pe această temă patriotardă fantezistă. filma i de operatorul Ion Anton. Corneliu Revent. cu jertfe din partea patrio ilor scăienari care sângerează şi mor pentru libertate. unul din cei mai harnici şi talenta i regizori şi actori români din acei ani. lucrând o replică a ei mare. montajul Viorica Petrovici şi sub regia lui Savel Ştiopul (n. 1938. Demetriade. doi mari eroi revolu ionari . cu lacrimi în ochi mi-a spus că uriaşa statuie. Muşchetarii în vacan ă. înfă işându-ni-l pe Diamant ca pe tânărul Lenin care explica ăranilor din Scăieni necesitatea unei agriculturi colective. totul accelerându-se şi convergând spre o aprigă luptă armată finală. conflictul dintre Diamant. Desigur. Acolo meşterii pietrari au copiat-o cu mult talent pe cea din ipsos. Doamna Tudorache. zis “dumnezeu”. la care s-a muncit zile întregi. Muncă zadarnică! S-a ob inut în schimb aprobarea pentru o variantă mai mică. Ultimele zile ale verii. Julieta Szonyi. Elena Albu. George Mihăi ă.. Anotimpuri. din piatră. muzica Hary Maiorovici. În acest scop. Filmul a fost realizat în studiourile de la Buftea. mârâind cam în acest fel: “Păi ce le trebuie la ăia de la Scăieni o statuie de bronz atât de mare şi de costisitoare pentru Diamantul lor?” Şi..r..scenografia: Ladislau Lobancz şi M. dar inegală ca for e. Andrei Finti şi Fabian Gavriliu. la Cluj-Napoca). Adrian Pintea (în rolul lui Diamant). în consecin ă. dar spectatorul are norocul să vadă măestria regizorului şi jocul impecabil al unor actori de mare elită: Liviu Ciulei.. care se canonea cu “aprobărili” aflate atunci pe mâna lui de mare mahăr al c. Eniko Szilagy. care are prea pu in de a face cu realitatea istorică. pseudonimul lui Nicolae Răcănel). dintre doroban i şi tovarăşii din ferma independentă.c.c. imprimându-i filmului un anumit dinamism. al p. şi să-i combată pe cei ce nu-i în elegeau ideile. fiindcă se prefăcea că nu prea avea habar de falanster. se zice că tovul Dumitru Popescu. pe de o parte. Buzău.. N.şi aşa mai departe. 1926. Cu fa a spre public ş. Flăcăul şi focul. “carne şi oase”. pe de altă parte. după care statuia respectivă a fost adusă şi instalată în curtea Casei de cultură din oraşul Boldeşti-Scăieni. Mihai Mălaimare. “Scânteia”. fericirea etc.c. Agentul straniu. ajutat de Bălăceanu.

domnule Bălan.. iar după masă domnul Ştiopul m-a rugat să merg cu dumnealor şi să le arat locurile unde au fost clădirile falansterului. şi proiec ia a durat 161 de minute într-o atmosferă deosebit de festivă. în vara anului 1980. care a fost aplaudat de to i actorii.căci. a fost meritoriu şi. a fost OK!” Au râs amândoi şi nu mi-au dat dreptate.. aveam mai multe. la masă. în schimb şi-au exprimat părerea de rău că studiourile de la Buftea nu le-au oferit suficiente mijloace de transport să se poată deplasa la Scăieni.. cu dublu în eles. Aceste versuri. Desigur. Cred că nu am fost prea sincer când am declarat cu emfază că filmul mi-a plăcut.. zău că mi-a i plânge de milă! În primul rând. iată aici poemul “Teodor Diamant”. fireşte. ca să termin cu povestea falansterului de la Scăieni. dacă nu au fost distruse. Regizorul. poate. În rest. (şi mi-a spus un nume pe care l-am uitat) de la Ministerul de Interne. am putea revedea “Falansterul”.prea multe aluzii politice. să se facă un nou montaj. ceva mai jos. un tânăr foarte simpatic. cu ce nu a i fost de acord din toată munca mea? Ce considera i că ar mai fi trebuit să fac?” . La întoarcere... precum majoritatea filmelor maestrului Savel Ştiopul. că întotdeauna trebuie să fim mai circumspec i în cinematografia de astăzi. date fiind împrejurările politice. în ordinea lucrării. publicul i-a aplaudat în picioare pe realizatorii acestei pelicule. filmul are . au fost pofti i la mine acasă. dar în loc de vreo cuvântare. Anton a abuzat de filmări foarte scurte. care mereu se plângea că. totuşi. câte am pătimit eu pentru filmul ăsta. la proiec ie. regizorul Savel Ştiopul şi operatorul Ion Anton. pe care l-am citit la premiera filmului. le-am citit poemul “Teodor Diamant”. din vara anului 1980. “Dar. “Dacă a i şti. Mai aproape (şi mai ieftin) le-a venit localitatea Ciocăneşti-Ilfov.. cât trebuia să aibă toată pelicula. spectatorul neavând suficient timp să-şi fixeze bine imaginile. oricum. erau scrise în spiritul epocii de-atunci: 50 .. La sfârşitul proiec iei. fiindcă acest al treilea film al domniei sale.. cu o zi înainte. dacă nu întâmpina acele ciopâr iri şi piedici stupide. muult de tot şi că a fost foaarte bun. după cum ar fi dorit domnul Ştiopul. dar îmi amintesc că i-am răspuns cam aşa: “În primul rând nu am fost de acord cu faptul că filmările nu au fost făcute la Scăieni şi cu faptul că dl... regizorul m-a întrebat dacă doresc să-mi spun părerea sinceră despre filmul lui. Poate că astăzi ar trebui căutate rolele cu secven ele eliminate şi. aş avea oarecari rezerve.arhiplină. mai toate scenele mi-au fost cenzurate. destul de conven ionale .. scenariştii.. aşa că ceea ce a i văzut pe ecran este doar ce a mai rămas după cenzură. Primarul le-a inut un scurt discurs laudativ şi am fost invitat şi eu să iau cuvântul. naive. fiindcă. totuşi. declarându-l.aşa şi pe dincolo . am în eles mai bine pentru ce criticii de film iau acordat “Falansterului” numai două stele şi jumătate şi nu cinci... cu versuri de ocazie.. care durau numai câteva secunde pe ecran. Îl voi reproduce şi eu aici.a insistat regizorul.. După premieră. festiviste. foarte bun. “vede i.” După acea explica ie justificativă. operatorul şi to i actorii au fost invita i pe scenă unde au primit laude şi multe buchete de flori. scris în grabă. filmul mi-a plăcut. secven ele accelerate putând astfel să-l obosească. mi-au fost tăiate cele mai interesante secven e.. Din 2 ore şi 40 de minute. În sfârşit. se afla lângă mine tovarăşul. nici nu cred că s-ar fi putut altfel. Acolo s-au făcut toate filmările exterioare pentru filmul “Falansterul”. bănuind că.

. prin veacuri. îi înve i legea iubirii. Asta nu plăcu acelor de la strâmba cârmuială Care pentru orice bine î i cereau dur socoteală. Trupul tău firav de muncă n-a putut să mai reziste Şi te-ai stins plin de durere înecat în lacrimi triste. disciplină sau dreptate Fără grijă pentru oameni şi pu ină demnitate!” Astfel tu scriai în cartea “Către-amicii libertă ii”. Şi-au pornit să te întrebe cu ce drept faci tu dreptate? Cu ce drept aduni mul imea de prin târguri. Iară numele i-e Fulger. Chiar dacă se stinse visul ca oricare utopie. i-au legat la mâini cătuşe.i sprijine Comuna Libertă ii din Scăieni. visul deveni-mplinire. Ca să.. al egalită ii sfinte. Unde studiul şi cultura pot pe to i ca să-i ridice. glorios acum păşeşti. ca unică răsplată. Între file de istorii. Unde ai chemat norodul sus. veni i . Dar răspunsul lor fu aprig: te-au trimis în deportare! Tu ai învă at o ară cum să iasă din cenuşe. Ei.TEODOR DIAMANT Tu.... de prin sate. Luptător pentru dreptate.Hai.. “N-ar putea fi libertate. cu mare să clădi i un Falanster. Sabie şi DIAMANT! 51 . Prima rază socialistă peste plaiuri româneşti. Visător al libertă ii. Întinzând modelu-acesta peste-a ării largi poieni Şi-ndemnând pe Bălăceanu să renun e-a fi boier. trupul i-a crescut gigant. Fiecare-aveam de toate. Căci necazurilor vremii le-ai opus o jertfă vie. L-ai convins cu mic.le-ai zis mul imii . roade mândre de-nfră ire. pentru elul ei fierbinte. Să le dai o lege nouă peste capul stăpânirii? Tu le-ai spus că-n locul urii. mândri. be i de fericire..... . Îi înve i pe to i românii arta de cooperare. Iată însă că.să schimbăm a noastră via ă! Şi-ai pornit marea schimbare şi-am ajuns cei mai din fa ă: Fiecare trăiam liberi. pe culmile cetă ii. ce-n vremuri de restrişte şi-asupriri revoltătoare Ai sim it durerea gloatei plănuind a ei salvare. Cuib de vise glorioase... Unde munca ta primeşte cea mai dreaptă răsplătire! Unde robul de-altă dată este liber şi ferice.

colaci de sârmă. totul la repezeală încât. în curtea bisericii vechi. Bătrânii spun că nem ii. pe rând. foarte strângători şi. Românii noştri s-au dovedit. când au părăsit “orăşelul” din pădure. absolut nici o urmă. evi metalice. Dacă în Primul război mondial (1916-198) zonele industriale de aici erau de abia la începutul formării lor şi ceva mai ferite de ochii agresorilor. în primul rând cei din apropiere. pe măsură ce sovieticii înaintau vijelios pe frontul Iaşi-Chişinău. mai târziu. care ar fi încercat să deschidă focul asupra unor localnici. pături. au primit cadouri frumoase de la ofi erii şi solda ii germani cu care se împrieteniseră.. Cam aşa se întâmplă uneori în războaie. fără a maltrata însă grav pe locuitori. într-adevăr. dar care. aflat pe atunci în serviciul militar. şi aceste aşezări au cunoscut consecin ele dezastruoase ale celor două războaie mondiale. biciclete. în al doilea conflict mondial. dar nu avem date că s-ar fi semnalat victime dintre cetă enii acestor aşezări şi nici jafuri ori furturi masive de animale. (numărul locuin elor era şi el insignificativ). iar când restul consătenilor au aflat vestea plecării nem ilor. nem ii şi austro-ungarii iar. materiale de construc ie. Aceştia din urmă au fost. prea târziu şi fireşte că nu au mai găsit nimic. căci nu s-au semnalat femei violate sau vreo persoană care să fie ucisă de ocupan i. au venit şi ei grămadă să ia câte ceva de pe-acolo. jefuind tot ce au putut zări în jurul lor: piese de mobilier militar.. Un asemenea cadou a fost şi o feti ă. în primul război.CAPITOLUL V.. ceva mai brutali. neexistând puncte strategice demne de luat în seamă şi care să atragă în mod special aten ia for elor militare inamice.. coproduc ie româno-germană. care erau adăposti i în barăcile de la unitatea militară de la pădurea Scăieni. au lăsat acolo tot ce nu puteau să care. ruşii. Localită ile au fost jefuite de trupele străine care au trecut pe-acolo. În graba retragerii lor.. în schimb. se zice că un ostaş german (al ii spun că era vorba de un rus). după câteva zile.. aşa că unii cetă eni (nu to i. cum s-ar spune. cearşafuri. ar fi fost împuşcat. piese de veselă. în această conflagra ie localită ile 52 . pe atunci. Localnicii de pe aceste meleaguri au fost ceva mai norocoşi. au avut un comportament foarte civilizat fa ă de localnici. ocupan ii cerând sau luând cu for a în primul rând vin.. s-au autorecompensat din plin pentru anii de ocupa ie nedorită. arătând ca o doamnă bine. dar. Pu ini localnici au beneficiat însă de pe urma acestei retrageri nocturne. care mai trăieşte şi astăzi în acest oraş. Alexandrescu-Toie. cele mai avantajate fiind unele fete (astăzi babe.. un soldat fruntaş.. desigur!) au beneficiat din plin de pleaşca de “cadouri” găsite gratis. Despre alte acte de bravadă nici că am mai auzit. nu a mai rămas acolo absolut nici o scândură din faimoasele barăci. Dimpotrivă. uică şi produse alimentare de bază.. dacă materialiceşte aşezările de aici au pierdut mai pu in. ca în alte locuri. deşi au trecut nişte ani buni peste via a ei.. unelte agricole şi de atelier etc. de un cetă ean din Scăieni. solda ii germani. până în clipa retragerii. Aşa au făcut. în cazul că mai trăiesc). se ştie. unele lăzi cu conserve. mica uzină producătoare de curent electric. Localită ile Boldeşti şi Scăieni în timpul celor două războaie mondiale La fel ca mai toate localită ile din România. tacâmuri.

aici s-au înregistrat mul i militari căzu i pe câmpul de luptă. Au existat. când ex-preşedintele României Emil Constantinescu a vizitat America. care făcea parte din opera ia americană Tidal Wave. Restul bombelor au căzut pe câmpul din spatele fabricii de mucava. dacă stăm să-l raportăm la numărul mic al popula iei locale din acei ani (cam 1990 locuitori. casele din jur etc). cu distrugeri în centrul oraşului şi cu multe victime umane. rafinăriile din Ploieşti. se va repeta aidoma şi la bombardarea rafinăriilor şi a oraşului Câmpina. avia ia americană nu a putut distinge de sus această zonă de interes secundar. Bombardierele americane B-29 nu urmăreau întreprinderile industriale civile (fabrica de geamuri şi de mucava). când sunau alarmele. bombele avia iei anglo-americane au atins de câteva ori şi această zonă. Doar una singură .L. distrugeri de clădiri în nici una din localită ile men ionate. printre altele.. ceea ce a produs imense pagube civile. Poate că distrugerile ar fi fost chiar mai mari. mul i eroi (vezi.P.Boldeşti. erau plimbate câteva vagoane-platformă blindate. dacă Scăieniul nu ar fi fost bine acoperit cu o întinsă şi densă pătură de cea ă artificială lansată din containere speciale.exagerat spus “la metru pătrat” . “Eşti american de origine 53 . La masa noastră. la capitolul despre monumente. În dreapta mea stătea un domn în vârstă de vreo 85 de ani. fiecare masă având câte opt invita i. De aceea. numele lor). doar eu şi so ia mea Dorina eram români. care alimentau maşina de război nazistă.o bomba incendiară . motiv pentru care avia ia aliată s-a văzut nevoită să aplice tactica bombardării “în covor”. Seciu şi Balaca au suferit unele din pierderile umane cele mai mari mai exact. afectate grav. de pe strada Distilăriei. fără să o distrugă complet şi fără să facă victime. Această bombă a şocat mult construc ia marii biserici din apropiere. chiar în mijlocul străzii. . Cred că nu ar fi rău să închei acest capitol cu o mică istorioară. cât era totalul popula iei acestor mici sate de atunci. deci “pe ghicite”. Uriaşa sală a recep iei era plină de mese rotunde. cu diferite gustări alese şi băuturi.toate bombele fiind lansate orbeşte. luate împreună). (zona prioritară fiind.. unde a făcut o groapă mare. Halele centrale.a căzut pe casa familiei Petrescu (zisă şi Fasolică). decisă de Pentagon. De asemenea. a vorbit preşedintele român. la o distan ă de vreo 40 m în fa a monumentului eroilor. câteva atingând cazematele betonate ale artileriei germane antiaeriene. apar inând nem ilor şi având montate pe ele afeturi mobile de tunuri antiaeriene. deci. deci. deja zguduită bine şi de cutremurul din 1940. unde primăria oraşului i-a oferit o frumoasă masă de gală la care au participat numeroşi oameni de afacere şi veterani de război americani. O altă bombă a căzut în gol. fiind clădirea “Liceului Sfin ii Petru şi Pavel .P. pe Strada monumentului. cu care am intrat în vorbă. celelalte şase persoane fiind americani. În schimb. o bombă a afectat pu in şi rambleul căii ferate PloieştiVăleni (CFPV) pe care. Era în ziua de mar i 21 iulie 1998. de fapt. Spre ele s-au lansat câteva bombe. fiind invitat şi în metropola Chicago. După prezentarea făcută de primarul oraşului. în cel de al doilea Război mondial. Scăieni. În primul război mondial nu s-au semnalat. Cazul. fără să le distrugă însă. urmat de mai mul i invita i oficiali. cu rol de a proteja toate punctele strategice. care au atins sta ia de dezbenzinare şi rezervoarele de petrol din apropiere. totuşi. obiective la fel de bine învăluite în cea ă ori împânzită de baloane captive.)”. Mă aflam şi eu printre ceilal i invita i. toate căzând în Scăieni. nici una în Boldeşti. ci numai obiectivele militare şi petroliere. numărul acestora fiind destul de mare (şi cam tot atât de mul i răni i).

... sunt român-american”. pe undeva. eram mic.” “E-hei. pe jos. my friend. Eram pilot pe vremea aceea. (În engleză. să ştii că am pierdut o mul ime de colegi şi de prieteni apropia i de-ai mei. “Da. să uităm ce-a fost atunci şi să închinăm pentru fră ia şi pacea dintre oameni. i-am răspuns. războaiele sunt ceva cumplit. că dacă te-atingeam. căci americanii nu poartă niciodată batiste prin buzunarele lor. n-ai mai fi stat nici tu acum la masă cu mine”. dar nu cred că ai auzit vreodată de acest oraş”. băiete.” “Şi tu ai fost norocos...) Bătrânul a râs din nou.. m-a strâns prieteneşte de mână privindu-mă cu simpatie şi mi-a spus: “Ai dreptate. i-am replicat eu la fel de bine dispus. acolo. 54 . că dacă noi te-atingeam cu sutele de tunuri de jos. dovadă cu moşul nu avea nici o batistă la el. chiar din primul raid. Haide-acum să ciocnim un pahar împreună. Pe unde erai tu atunci? Te născuseşti?” “Da.. i-am răspuns. fiindcă artileria germano-română ne-a distrus multe avioane.. când eu v-am bombardat oraşul..” Şi după ce a ciocnit paharul cu mine. am continuat eu discu ia. indiferent de vârstă.. făcu moşul de lângă mine.. jos. căci eram şi eu pe-acolo. mă născusem. oamenii vorbesc între ei cu “tu”. Totul se vedea a fi numai fum şi flăcări. “Şi de unde eşti?” “Din Ploieşti.română?” m-a întrebat el. nu prea departe de locurile în flăcări. n-ai mai fi stat acum la masă cu mine. he! Cum să nu aud. he. dar in bine minte bombardamentul vostru din 1 august 1943. şi am aruncat zeci de tone de bombe la Ploieşti. Chiar eu am fotografiat cum bombele noastre au atins rafinăria Vega. şi-a şters emo ionat o lacrimă cu şerve elul de pe masă. o pierdere grozavă. Ce interesant! Dar să ştii că ai fost foarte norocos. iar atunci. în raidul de-asupra Ploieştiului.. “He. Bătrânul a început să râdă. A fost o pierdere reciprocă.

Poli ia locală Ca orice oraş apărut mai tânăr pe harta ării noastre.5 la bărba i şi cu 1. la bărba i. 1975 9816 locuitori. oraşul Boldeşti-Scăieni se prezintă cu o popula ie relativ mică. ci abia pomeneşte fugitiv despre falansterul din Scăieni. iar în 2004.după hrisoavele deatunci: un efectiv de aproape 200 de familii. În 2006 nu dispunem deloc de date statistice. cum spun unii. dar de fiecare dată numărul persoanelor de sex feminin depăşea cu pu in pe cel de sex masculin.prima cauză fiind bolile respiratorii .207 locuitori. din păcate. combinată cu scăderea natalită ii. citat mai sus). deşi eu nu sunt de acord că de vină.. a început să crească. Univers Enciclopedic. la femei. Din 1997. În general. cu un număr de locuitori chiar mai mare decât acest oraş prahovean. 70% din longevitatea i-o conferă zestrea genetică şi numai 30% stilul de via ă).se prezintă cam în felul următor: în 1838 . în anul 2004. Mi-aş permite să divaghez pu in pe această temă a longevită ii în ara noastră. 72. durata medie de via ă în România a scăzut uşor până în 1997. apar mai pu ini cetă eni: 11. Din informa ii neverificate. Creşterea duratei de via ă. ar fi colesterolul. apoi.8980 locuitori.CAPITOLUL VI. Având în vedere că am folosit cifrele oficiale. nume scris însă corect. Alarmantă a devenit însă mortalitatea infantilă din ultimii ani . în 55 .10.ea ajungând la 17 la mie. Ori este vorba de o greşeală. Mergând înapoi pe scara anilor şi adunând cifrele demografice din ambele oraşe .65 ani. De aici am aflat şi numărul total al locuitorilor acestei localită i: 11. comparativ cu cea masculină . această durată a crescut cu 2. 2005) repară greşeala primului dic ionar şi îi consacră noului oraş un număr de şase rânduri. şi mortalitatea a crescut la vârstele mature active: între 34-60 ani. 1910 . se pare că cifra demografică reală se învârte cam în jurul aceluiaşi număr final comunicat în 2002. mi-am pus o întrebare firească: unde au dispărut 219 oameni în numai doi ani? Cam mul i pentru un oraş mic! După cum se vede.5%.8558 locuitori. nu ştiu de ce. neputându-ne compara cu nici unul din statele Uniunii Europene. 1960 . în 1970 . Cartier. Consecin a? Deteriorarea structurii pe vârste a popula iei. între 1988-1990. totul pe fondul unei insuficiente asigurări sociale. per total . “Dic ionarul enciclopedic ilustrat” din 1999 (Ed. cu pensii destul de limitate în ara noastră. cu un spor de nativitate destul de mic: 3.65.272. vârsta medie feminină. la recensământul popula iei din 2002 (voi da mai jos rezultatul detaliat) .272 (conform aceluiaşi MDE. acum ar exista un număr de cca 100 de locuitori din Boldeşti-Scăieni care au părăsit ara fie definitiv.19 ani (cam mică pentru “sexul tare”.491 locuitori.. duce implicit la îmbătrânirea demografică.1900 locuitori.. 1965 . Buc. având în vedere că în România există câteva comune largi. 1999) nici nu men ionează Boldeştiul. ori popula ia este în scădere. fie temporar. dar având în vedere că numărul elevilor din primele clase elementare ale şcolilor de pe raza oraşului este în stagnare sau chiar în scădere. “Micul dic ionar enciclopedic-MDE” (Ed..8988 locuitori. creşterile în timp sunt relativ lente. Popula ia oraşului Boldeşti-Scăieni. în 1890 . Enciclopedică şi Ed. 1980 .situa ia..2022 locuitori.11. iar al ii alcoolul. ceea ce plasează România în categoria ărilor din lumea a treia. La fel. creşterea numărului de bătrâni care vor trebui sus inu i de persoanele active. şi 45-54 ani. Dar. în realitate. căci.6 la femei.

Anglia. voalată. excep ie. în contextul privatizării şi al reducerii serviciilor de la fostele mari întreprinderi locale. Problema cea mai serioasă a locuitorilor din acest oraş este însă micşorarea numărului de locuri de muncă. Acest lucru s-ar reflecta şi asupra indicelui demografic local. Este ştiut că situa ia nu este specifică doar acestei localită i. mecanici. fiindcă despre ele se discută zilnic prin mass-media din ară care ne alertează în mod serios că numărul căsătoriilor şi al noilor născu i s-a redus îngrijorător în ultimii ani. Germania. migra ia pur şi simplu a explodat! Astfel. Seciu şi Balaca era în exclusivitate agricultura/viticultura şi creşterea vitelor. şoferi pentru maşinile de transport greu. fierari-betonişti. unde speră să trăiască o via ă mai decentă. din punct de vedere demografic. avem persoane cu vârste sub 40 de ani (câteva au şi peste această vârstă). fenomen ce ar putea avea consecin e economice destul de neplăcute. dar unii dintre ei au insistat să fie înregistra i ca români de către comisiile de recensământ. iar România nu face. sudori. de concediere definitivă. în sensul că şi oraşul acesta îşi va reduce popula ia la jumătate sau chiar mai mult. desigur. Există. treptattreptat. La nivel de ară. în plus. România va ajunge să aibă cca 15-16 milioane de locuitori. Portugalia.căutarea unor locuri de muncă “mai propice”. Păşirea în Uniunea Europeană va facilita. până la finele secolului al XIX-lea.. politice interne şi chiar interna ionale. sociale. Nu de in date statistice despre numărul şomerilor şi al celor trecu i “în disponibilitate” (pe termene limitate) de Întreprinderea de geamuri Scăieni ori de la Întreprinderea de mucava.a. principala ocupa ie a locuitorilor localită ilor Boldeşti. 56 . în realitate. din Asia şi Africa. N. atunci.. cu un câştig mai bun. desigur. consecin a fiind micşorarea treptată a indicelui demografic na ional. Numărul lor este în creştere anuală. ceea ce. căci numărul acestora vedem că deja este în creştere amenin ătoare în întreaga Europa. ea înscriindu-se în contextul general al dinamicii demografice din România contemporană. mul i bărba i din aceste comune şi sate au devenit muncitori petrolişti. strungari. deoarece. instalatori. în viitor. Siria şi chiar prin regiunile petrolifere ale Kazahstanului. Dacă în secolele trecute. ceea ce înseamnă că.: După alte informa ii. Scăieni. suntem pândi i de fenomenul îmbătrânirii popula iei şi al creşterii numărului de pensionari. după 1880 începe concesiunea masivă a terenurilor petrolifere din zonă. Când a început extrac ia petroliferă. din păcate. numărul iganilor din localitatea în discu ie pare ceva mai mare. este în creştere şi numărul locuitorilor de etnie rromă din Boldeşti-Scăieni (unde există acum cca 550 de rromi care totuşi se exceptează de la “regula” scăderii numărului de nou-născu i români. mul i fiind de religie islamică. De asemenea. fiind determinată de cauze economice. plecate din acest oraş. visul tineretului de azi a devenit emigrarea în alte ări. sondori. de alogenii veni i din Orientul Mijlociu. pericolul ca golul lăsat de plecare tineretului prin alte păr i ale lumii să fie umplut. Spania. în aceeaşi perioadă de timp. Austria. în ările occidentale. iar recenzorii le-au respectat op iunea). Fran a. de fapt o nouă formă. “Steaua Română” şi “Româno-Americana”. electricieni. Dacă lucrurile vor continua aşa. şi care lucrează în prezent în Italia. poate deveni adevărat că peste 50 de ani. acest proces şi probabil că îl va accelera şi îl va încuraja. de către societă ile “Astra Română”. nu se întâmplă totdeauna conform frumoaselor speran e ini iale. Israel. Nu stau să analizez aici nici una din cauze.

În anii dictaturii comuniste. electronişti. Băicoi=19. la birourile fermelor agricole.491 de locuitori.. nici vorbă de aşa ceva… Tot mai mul i vizitatori caută adesea un hotel. telefonişti. elevi în cursurile superioare. specialişti designeri.E. de specialişti în deservirea popula iei prin servicii publice. De aceea. restul func ionarilor. zootehnişti. al ii de un serviciu local de taximetrie (se pare că. Dacă. la recensământul din 2002.254. medici. În orice caz.532. socotindu-i pe cei câ iva învă ători.276. numărul intelectualilor era încă destul de mic. croitori. Urla i=11.869. ofi eri de diferite grade. arhitec i. ei erau pu ini.949. mai jos. Dar nici astăzi serviciile utilitare locale nu satisfac cerin ele popula iei şi nici nu sunt suficiente numeric. a fost în mod nejustificat desfiin at şi înlocuit cu o casă de bătrâni care nu era o prioritate absolut necesară pentru cel mai mic oraş din jude .montatori de sonde (primele sonde având turle de lemn). profesori. Acest număr a evoluat însă în mod considerabil spre sfârşitul secolului al XX-lea şi la începutul secolului nostru. care să fie solicita i la astfel de interven ii. S-a comis de asemenea o mare greşeală că spitalul local. Văleni de Munte=13. Iată. majoritatea fiind persoane foarte tinere. ingineri petrolişti. din sec ia de la “Pagini aurii”. zidari. în toate întreprinderile locale şi în CFR. Totdeauna s-a sim it în acest oraş nevoia de mai mul i mecanici auto. asisten i medicali. totuşi. spre uzina de la Plopeni şi sondele de la Hârsa. Comarnic=13. după structura etnică. de instalatori tehnico-sanitari. dar şi de apicultori. Ini ial. Unii vizitatori întreabă de o cură ătorie chimică. a crescut şi numărul femeilor angajate ca func ionare pe la birourile schelei Boldeşti. mai mult de jumătate din locuitorii de aici lucrau în aceste întreprinderi. alte persoane întreabă de o librărie papetărie ori de un modern salon de coafură şi cosmetică. Breaza=17. programatori. jude ul cu cele mai multe aşezări urbane din ară. contabili. totuşi. Paralel. vom avea în curând acest serviciu deservit de 5 taxiuri). când au apărut profesii şi servicii cu profiluri noi. pescui i de ocazie. nu indivizi neautoriza i.202 loc. studen i şi. va spulbera cam 70% din firmele mici şi mijlocii. toate datele demografice ob inute în urma recensământului din 2002. Sinaia=11. chiar dacă la Casa Seciu se găsesc nişte camere de dormit cu pre inaccesibil pentru muritorii de rând. care făcea destul de bine fa ă problemelor de sănătate ale localnicilor. să existe un atelier de repara ii auto sau de aparate electronice. dogari şi frizeri. după limba maternă şi după religie: 57 . Deşi se zice că intrarea în U.798. După aproape patru decenii de urbanizare. totalul popula iei din Boldeşti-Scăieni a fost de 11. După 1940. Mizil=15. nu este rău să comparăm această cifră (recensământul din acelaşi an). deoarece boldeştenii şi scăienarii au început să facă naveta şi spre întreprinderile petrolifere din Ploieşti. aici. Le prezint în ordinea descrescândă: Câmpina=38. mul i ar dori. care să-i găzduiască peste noapte. dacă vre i. Pleaşa şi Băicoi.918. tâmplari. exploatarea petrolului s-a intensificat iar numărul celor cuprinşi în această industrie a crescut. cizmari.491 locuitori. locuitorii apelau şi apelează încă la cei din zonele învecinate pe care îi găsesc fie prin recomandări venite de la ter e persoane. Boldeşti-Scăieni=11. dar în acest oraş el nu există. raportat la totalul popula iei. fie din cartea de telefoane. specialişti în mecanică fină. în televiziunea cu cablu etc. computerişti. iar după construirea celorlalte întreprinderi. ocupate acum de specialişti în construc ii. cu numărul de locuitori din toate celelalte oraşe ale jude ului Prahova. în sfârşit. numărul celor cuprinşi în munca industrială s-a mărit.

cehi. evrei.01 0.0 0. spre deosebire de alte oraşe din ară.0 0.0 0.01 0. spre deosebire de municipiul Ploieşti. 10922 10 550 1 2 2 1 1 2 11491 Nr.01 0. bulgari.0 0. chinezi sau ceangăi. în Boldeşti-Scăieni.02 PROCENTAJ (%) 99.02 0. croa i.0 0.01 0. tătari.05 0. 11476 7 1 2 2 PROCENTAJ (%) 95.07 0.87 0.09 2.6 0. Aşadar.0 1.1 0. în această localitate. cetă enii care apar in de alte localită i şi care fac naveta având servicii în Boldeşti-Scăieni ori militarii în termen de la importanta unitate de pompieri a oraşului.02 0.02 Nr. polonezi.1 0. constatăm că nu au pătruns deloc noile culte de provenien ă americană.0 0.ETNIA români maghiari rromi ruşi armeni turci greci italieni alte etnii Total LIMBA MATERNĂ română maghiară rusă armeni turcă Nr.02 0. De asemenea. nu există ucrainieni.7 0.2 0. “Martorii lui Iehova” (iehoviştii) şi nici cei din Biserica lui Iisus Hristos a Sfin ilor din Zilele de pe urmă 58 . sârbi.06 0.0 STRUCTURA DUPĂ RELIGIE: ortodoxă romano-catolică reformată penticostală greco-catolică baptistă adventistă de ziua a şaptea musulmană creştină după Evanghelie evanghelică evanghelică de confesiune augustană altele fără religie atei Men ionăm că în fişele de recensământ nu au fost înregistrate persoanele aflate atunci în tranzit. germani.7 0. slovaci. 11112 22 3 71 7 7 29 2 200 22 6 2 6 2 PROCENTAJ (%) 96.

în schimb. în ciuda propagandei lor asidue în care aceste culte marginale au investit mul i bani pentru a face noi prozeli i. POLI IA. de subinspectori. unele scandaluri familiale sau pe la cârciumi. Atribu iile acestei poli ii îi conferă dreptul de control pe linie de ordine publică. prof. cum ar fi protec ia mediului. 59 . Ion Dumitru. care patrulează frecvent pe toată suprafa a oraşului). Rezisten a localnicilor se datorează şi meritului bisericilor istorice. În baza spiritului ecumenic. Din fericire. Gloriei nr. siguran a publică. Şeful acestui serviciu în oraşul Boldeşti-Scăieni este col. Revăzând datele ultimului recensământ. lăudabilă care se explică şi datorită intercolaborării dintre poli ia orăşenească şi cea comunitară (cum ar fi patrulele mixte formate din agen ii ambelor poli ii).locată pe str. de asemenea. aplica sanc iuni contraven ionale în cazuri de nerespectarea protec iei mediului. Petre Rădu ă. într-adevăr. ajutorarea persoanelor amenin ate etc. de pildă. constatăm că din cei înregistra i în categoria persoanelor religioase. în orice caz. în situa ii de încălcări grave ale normelor civice etc. câteva accidente. furturi. o situa ie. După Revolu ia din 1989 s-au înfiin at două feluri de poli ii pe teritoriul ării: poli ia orăşenească şi cea comunitară. protestante şi neoprotestante. având subordona i 10 angaja i de poli ie comunitară. de serviciul de eviden ă persoane (de care răspunde cel mai vechi func ionar al poli iei din acest oraş. În 2006 erau 15 asemenea func ionari publici.este Emil Dumitrescu. asisten ă imediată în caz de accidente de transport. pe teritoriul oraşului Boldeşti-Scăieni nu a fost înregistrat decât un număr redus de incidente grave (o crimă . ale celor ortodoxe şi catolice.(mormonii). mai pu ine numeric decât în celelalte oraşe ale jude ului Prahova. ajutat de ofi eri agen i. De atari probleme se ocupă. Poli ia orăşenească. în primul rând. credem.. Ea poate.când cetă eanul ănău Pavel a fost ucis într-un conflict cu ciobanii din Seciu -. dar acest număr nu rămâne întoteauna fix. 5 . cură enia oraşului. ei sunt buni creştini! Diminuarea actelor infrac ionale din oraş poate proba cu destulă certitudine o asemenea realitate. controlul circula iei. că sunt buni creştini. Poli ia orăşenească de ine. coroborat cu cel al bisericilor protestante şi neoprotestante care activează în deplină libertate şi egalitate pe aria acestei aşezări străvechi. catolice. toate aceste structuri noi fiind copiate după actualele structuri ale Uniunii Europene la care ne-am aliniat şi în acest domeniu al protec iei cetă enilor. ultragii. Tache Gheorghe) ş.a. Prima este subordonată Inspectoratului Jude ean de Poli ie. a fost aruncată prin cam toate col urile ării noastre. dreptul de control şi de re inere a persoanelor suspecte şi trimiterea lor rapidă în instan ă. dreptul de a aplica amenzi şi de ridicarea carnetelor de şofer. evaziuni fiscale). îndemnând oamenii să vină la Dumnezeu. iar cea de a doua . Ea a fost înfiin ată la 1 mai 2005 şi este subordonată direct primarului. apar inând religiilor ortodoxe. în ultimii ani. un număr de 11487 cetă eni declară că ei cred cu to ii în Dumnezeu. Comisarul şef al Poli iei orăşeneşti .Poli ia comunitară .este un compartiment în cadrul aparatului de specialitate al primăriilor orăşeneşti. stări conflictuale. pentru nerespectarea vitezei legale a conducătorilor auto (serviciu facilitat şi de dotarea recentă cu un automobil nou de poli ie. Boldeştenii şi scăienarii nu au putut fi prinşi în plasa lor care. are atribu ii mai largi: eviden a popula iei. şi are aceeaşi adresă cu primăria. de comisia de proximitate. comisar şef. subordonată Ministerului Administra iei şi Internelor. să ne bucurăm sincer dacă este aşa şi dacă dovedesc că. dotat cu aparatura necesară. până acum.

fie semne de reducere a vitezei. 60 .O problemă alertantă pentru acest oraş este viteza excesivă a maşinilor. În zona barierei de lângă gară ar trebui puse fie semnale de STOP. precum şi o zebră de reducere a pietonilor. mai cu seama pe strada Bucovului (chiar prin fa a sediului poli iei) unde autovehiculele trec cu peste 70 km/h.

căruia directorul Bălăceanu voia să-i dea o mare extindere pentru anii viitori. privind organizarea învă ământului pe căi noi. după cum reiese şi din articolele publicate de el în “Curierul românesc”.. Aceste principii. faimosul “pansion” al lui Diamant. oficiind cu numele de 61 . pe lângă unele elemente inovative inedite. între 1797-1840. că a existat o veche şi frumoasă tradi ie de culturalizare în istoria localită ilor ingeminate care. înfiin at în 1835. nu au dus lipsă de mici unită i şcolare. care. Aşadar. Va avea exponate din istoria oraşului şi din istoria petrolului. 1 cl. că. în organizarea falansterului conceput de harnicul inginer. la Boldeşti. Buc. şi pedagogică. (Op. did. am în eles că avea un profil predominant industrial-agricol. având în vedere că. unul din cei mai harnici autori români de monografii. din capitolele precedente. viitorul cătun Balaca. Profesorul Gheorghe Pârnu ă. cit. fondată de familia Cantacuzino. pag. aflat lângă Şcoala nr. domnia sa. au stat la baza procesului de instruire în comunitatea asocia ionistă de la Scăieni care avea un cadru bine fundamentat de desfăşurare. intitulat “Rucăr . în primăvara anului 1582. un studiu de peste 360 pag. motiv pentru care voi insista mai pe larg pentru prezentarea acestei şcoli.Buzău. în care mă îndemna să-i iau exemplul său personal şi să scriu o monografie a oraşului Boldeşti-Scăieni. Treime” din Seciu. pe lângă biserica satului. Cultura în oraşul Boldeşti-Scăieni MUZEUL ORAŞULUI Este un muzeu în devenire. Am arătat. cel pu in ca plan teoretic de învă ământ. ridicată înainte de 1737.. sunt aduse acolo elemente cu o anumită pregătire intelectuală. ea era superioară tuturor şcolilor de pe teritoriile româneşti existente atunci. în “Istoria învă ământului din ara Românească”. la rândul lui. învă ase carte pe lângă şcoala mănăstirii Menedic (Vintilă Vodă) . func iona ca un nou tip de şcoală rurală.CAPITOLUL VII. dar documentele cele mai sigure şi mai complexe sunt cele ale şcolii din Scăieni înfiin ată de Teodor Diamant în cadrul falansterului său. I-VIII din Boldeşti. func iona o şcoală condusă de dascălul Arion care. Capitolele programei lui şcolare surprind prin amplitudinea şi modernitatea lor cvasirevolu ionară pentru acele timpuri. În acest scop. ŞCOLILE ORAŞULUI Am văzut. educa ia şi instruc ia ocupau un loc prioritar. Ed. neîntâlnit în nici o altă şcoală din ara Românească. 36. Se bănuieşte că şi la Valea Căpuşeştilor. care a avut amabilitatea să-mi ofere în 1976. notează că. încă din secolele trecute. Acelaşi lucru îl făcea şi dascălul bisericii “Sf. 1971). cu autograf. unde activitatea instructivă era armonios combinată cu cea practică.monografie sociologică”. de asemenea. ar fi existat un dascăl care preda scrisul şi cititul slovelor pentru copiii lui Grigore Filipescu şi ai unor moşneni din sat.

Datorită lui Teodor Diamant putem spune că oraşul Boldeşti-Scăieni a primit o tradi ie încurajatoare. în publica iile vremii. Dacă elevii preferau un obiect mai mult decât altul.profesori care. dispare misterios din activitatea falansterului. în cele trei clase ale şcolii erau 14 elevi. limba franceză. jocurile. aritmetică. împletitul. în fiecare zi copiii erau văzu i şi auzi i cântând şi jucând (probabil dansuri na ionale). în felul lui. caligrafie. un impuls nobil şi un model educa ional armonios. matematica şi franceza. elevii urmând să capete cunoştin e generale de economie politică şi “so ială”. festivă şi de destindere liniştitoare. cu care localnicii zilelor noastre vor trebui totdeauna să se mândrească. nu să-l for eze pe elev să înve e ceea ce lui nu-i place. de ex. sunt men iona i doi copilaşi. muzica (vocală şi instrumentală). (de ex. numărul redus de copii permi ându-le cadrelor didactice să se ocupe separat de fiecare elev în parte. la Scăieni au predat al i patru profesori. limba franceză (clasa a II-a) şi mentor la pension. mai ales în cercurile intelectuale şi a fost citată. 3) Costache Şerbănescu: geografia. în raportul său către Vornicia din lăuntru a ării Româneşti. Pentru că la acea şcoală se studia şi muzica. Teodor Diamant a participat ca profesor numai în primele luni. în final. care are 4 anişori. de 5 ani). evident fourieristă. nu numai nou.. băie elul Aurelian Manoil. limba franceză (clasa I) şi muzica vocală. unde învă a şi Lucre ia. catehismul şi secretar al societă ii.) iar elevii cei mai îndemânatici instruiau şi pe ceilal i. fiica lui Bălăceanu din prima căsătorie. Este un program semiacademic ambi ios. care se angajase să predea economia socială. teoria şi practica agricolă. Borănescu. limba franceză. orice s-ar spune. delegatul ocârmuirii jude ului Saac. conchide că seriozitatea învă ăturii în pension este incontestabilă. demnă de urmat. matematica şi ingineria (“inginerlâcul”!). legatul căr ilor. după care trece la alte coordonări şi. La început. desen. asigura cerin ele planului de învă ământ la următoarele obiecte: limba română. la propunerea lui Diamant. În cadrul pensionului se afla şi o clasă de fete. şi o feti ă Herselia Manoleasca. pentru rezultatele ei pozitive. precum revistele “Curierul românesc” şi “Muzeul Na ional”. Elevii sunt înscrişi contra unei minime contribu ii băneşti. muzică etc. În lipsa inginerului. atunci profesorii decideau să-i încurajeze în acea preferin ă. după vizita din 14 septembrie 1836 la şcoala falansterului. 2) Nicolae Marcu Diilă: aritmetica. întrucât în acele clase copiii românilor stăteau în bănci cu copiii de igani. 4) Toma Constandin: desenul. după cum urmează: 1) Ioan Vretos: limba română (clasa I). De altfel. ceea ce crea totdeauna o atmosferă veselă. dar şi unic pe ară. nu se poate contesta faptul că dascălii de astăzi din acest oraş nu s-ar 62 . Exemplul şcolii falansteriene de la Scăieni era. brodatul. deschizând o pagină de aur în istoria învă ământului românesc. fiind învă a i să se respecte şi să se iubească unii pe al ii. despre şcoala de la Scăieni se auzise în toată ara.. teoria şi practica “militărească”. asemănător şcolilor gimnaziale pariziene. În această privin ă. introduseseră sistemul “învă ăturii împrumutate” şi anume metoda lancasteriană (a instruirii reciproce între şcolari).. ceea ce era un act esen ialmente democratic şi umanitar pentru acea perioadă. Programa didactică. Orele de învă ătură alternau cu activită ile practice: grădinărit. desenul. caligrafia română şi caligrafia franceză (care diferă de cea română prin frecventele semne duble pentru un acelaşi sunet). educa ia şcolară începând de la vârsta fragedă de 4 ani. o anumită meserie (croitoria.

Dacă prin anii ‘50 elevii de ciclul doi din Boldeşti veneau să înve e la Scăieni. pentru clasele I-IV (aceasta s-a desfiin at). 22 sunt titulari). l-au continuat în mod onorabil şi creativ. în rândurile ce urmează. Astăzi astăzi dl. cea de la Scăieni fiind imaginea din oglindă (adică inversată) a şcolii din Boldeşti.. şi o clădire mai mare. Paşii următori. în 1836. începând cu şcoala din Seciu. de ieri şi de astăzi. cu patru decenii în urmă. dar nu erau identice. În anul şcolar 2006/2007 ea era frecventată de un număr de 715 elevi. 8-12. Poate nu aş fi ajuns niciodată să predau în învă ământul universitar american .la “Truman College” şi la “Berlitz University”.. a fost grija autorită ilor locale de a construi şcoli în fiecare sector şi de a recruta popula ie şcolară după nişte recensăminte repetate. după planurile arhitectului ploieştean Mihai (Mişu) Rădulescu. Copiii din Balaca erau repartiza i la şcoala din Pleaşa). şcolile aveau numai primele patru clase. cel care proiectase şi clădirea şcolii din Scăieni. să urmărim. fiind vorba de un domeniu fundamental şi vital educa iei na ionale. cea “dinspre igănie”. 63 . ambele din Chicago . în Ploieşti şi în Seciu. atât la Boldeşti. Directoarea acestei şcoli este profesoara de chimie Petcu Ioana. o şcoală frumoasă şi modernă. având gradele I şi II. I-VIII din Boldeşti-Scăieni” este cea mai mare şcoală din oraş. Podgoriei nr. cu câ iva ani în urmă. apoi de opt clase. unde func iona ca învă ător Anghel Popescu. pe rând. La ora actuală. Reformele ulterioare ale învă ământului de la începutul secolului al XX-lea au introdus treptat învă ământul obligatoriu de şapte clase. De aceea. Boldeşti şi Scăieni! Pentru că le-am cunoscut bine pe toate trei. după ce falansterul a fost desfiin at cu doi ani mai înainte. La început. şi eu am trecut pe la toate din ele. 13 de gimnaziu şi 42 de cadre didactice (din 28 de profesori. apoi cu cea din Boldeşti şi sfârşind cu cea din Scăieni. vom vedea că urmaşii lui Diamant. în aşteptarea vreunui cumpărător. unele c. pe str. Moianu are domiciliu dublu. Cutremurul din 1977 le-a avariat pe amândouă. aflăm că la Boldeşti o şcoală publică îşi începe activitatea prin 1838.d.. se construieşte la Boldeşti o şcoală nouă. originar din Scăieni. În 1944-48. având 14 clase de învă ământ primar (jumătate din efectiv). spre a elibera terenul pentru noul local. acum lucrurile s-au cam inversat. evolu ia din aceste şcoli şi să începem cu şcolile de la Boldeşti. 1 cu cl. construită după planurile talentatului arhitect şi pictor Nicolae Moianu. Boldeştiul mai avea o altă şcoală mai mică. numai că în timp ce clădirea şcolii din Scăieni a fost complet demolată. Acolo func ionase. Clădirile celor două şcoli semănau foarte mult. s-a adăugat o clădire etajată impunătoare.. Acele clase erau obligatorii pentru to i. Ca mul i foşti colegi de la şcolile acestui oraş. Acolo veneau ca elevi copiii din Seciu sau din Scăieni (eu presupun că foştii elevi ai lui Teodor Diamant. nu numai şcoala generală.fi conformat întru totul acestui deziderat.dacă nu aveam experien a şcolilor româneşti din Seciu. ŞCOALA DIN BOLDEŞTI Din documentele găsite până acum. apoi şi la Seciu. “Şcoala nr. pe măsură ce numărul locuitorilor din aceste localită i creştea. părăsită şi pustie. clădirea vechii şcoli de la Boldeşti a rămas în picioare. cât şi la Scăieni. lângă care. dar şi liceul.

în ordinea claselor: I A: inst. Necula Ofelia. Coman Carmen Ed. Constantin Olga Georgeta IV D: inst.Reproduc mai jos toate cadrele didactice din anul şc. Dinu Daniela Elena III C: înv. Mânzală Iuliana. Bucur Diana. Ni ă Angela Matematică: Bilciurescu Ion. Vasile Silvia III B: inst. Popa Irina. fizică şi sport: Radu Petre. şi încep cu personalul de la clasele I-IV. Popa Cristina Latină: Enache Larisa Istorie: Alionte Constan a. 64 . Tatu Dumitru Chimie: Petcu Ioana (director) Fizică: Stănescu Daniela. Diaconescu Steliana. Tudor Lucica IV C: înv. Georgeta Suditu IV B: înv. Neagu Ana Profesori: Limba română: Enache Larisa. Licu Vera II D: inst. când s-a redactat cartea de fa ă. Săncescu Gheorghe I C: înv. institutori şi învă ători. Sava Oana III A: înv. Dobre Florentina Ed. Bilciurescu Florina II B: inst. Brînzea Mădălina Engleză: Toma Mirela. Stroe-Bibescu Camelia I B: înv. 2006/07. Tudor Gheorghe Ed. muzicală: Cârcioiu Martya Biologie: Radu Victoria. plastică: Olaru Mioara Religie: Soare Alina. Posea Tatiana II A: inst. Stan Fabiola Geografie: Manolache Cristian. Iancu Valentina (director adjunct). Jercan Angelica II C: inst. Simionescu Leon Informatică: Ianculescu Mădălina Franceză: Stan Anca. Adet Gabriela IV A: înv. Maestrul mecanic al şcolii este Ciulei Florin. tehnologică: Teodorescu Junona. Panaete Cristina Cultură civică şi consiliere: Nica Raluca Ed.

Ne bucurăm să auzim că şi noua echipă boldeşteană de cadre didactice se arată la fel de devotată nobilei cauze educa ionale a tinerii genera ii studioase din Boldeşti. se află pe Calea Unirii. mobilier nou şi grupuri sanitare în interior. biologie Munteanu-Draghini Margareta. Cei care au parcurs această şcoală sau care au studiat la liceul seral din Boldeşti. Ambele grădini e continuă activitatea grădini elor vechi unde educatoare erau Cătălin şi Adriana Năstase. de biologie-chimie +Ionescu Constan a (directoare adjunctă între 1961-65). Ionescu Mioara. geogr. totdeauna mândri că au avut asemenea dascăli.. ist. prof. înv. 4. învă ători şi profesori. Grădini a are două grupe: grupa mică-mijlocie. prof. geogr. prof. ajunşi acum la a doua tinere e sau respectabili pensionari. Grădini a nr. română-istorie Bălan Cristian Petru. +Emilia Dincă. Diaconescu Constan a. +înv. l. prof. Dumitrescu Elena. prof. +înv. fiind găzduită într-o sală de clasă. înv. prof. Grădini a cu Program Normal nr. înv. 60 şi iarăşi a revenit la nr. educând sute şi sute de copii. cum se prezintă şcolile din sectorul vecin. prof. prof. Calea Unirii. iar a doua. l. Dinu Maria. apă caldă. +Cătălin Anton. Diaconescu Silvestru (director între anii 1959-60 şi 1961-65). unde adresa era comună cu cea a şcolii primare de acolo. Arieşeanu Ion. deveni i la maturitate cetă eni valoroşi.GRĂDINI ELE DIN BOLDEŞTI Prima. în continuare. înv. română Pârvulescu Constan a. +Dănilă Ion. înv. de la numărul 116. l. ist. mat. 20 de copii (educatoare: Petrescu Rozalia). Ivaşcu Daniela şi Săvulescu Lumini a. după cum urmează: înv. prof. +Nichita Constantin (director de şcoală elementară din 1945 până în 1959). română Leontieş Viorica. mat. Tănăsescu Floarea. prof. şi prof. română Draga şi so ul ei Dorohoi. Nu putem încheia descrierea şcolilor din Boldeşti fără a detalia. Grădini a nr. 4 are ca directoare pe ed. şi grupa mare-pregătitoare. +Iordache Maria. 4. înv. cu 25 de copii (educatoare Grosu Elena şi Popescu Ioana Andreea). 1. Podgoriei nr. mat. istorie Filote Eugenia. română Popa Azisa. sport Vălimăreanu Nicolae. mat. Arcanu Dumitru (director 1966-1976). 65 . prof. ieşi i la pensie. pe aceeaşi stradă. “dinspre igănie”. rusă +Dănilă Larisa. înv. de l. centrale termice proprii. apoi de acolo s-a mutat la nr. Rădulescu Georgeta. prof. o necesară retrospectivă asupra unei foarte valoroase genera ii de cadre didactice boldeştene.. prof. Pe u Cristina. 4. l. având ferestre termopane. pe str. îşi vor aminti cu multă stimă de bravii lor învă ători şi profesori (cei trecu i în nefiin ă au înaintea numelui o cruciuli ă). înv. Prima grădini ă s-a schimbat de la o adresă la alta. biologie Hanganu Maria. în subordonarea căreia se află patru alte educatoare: Brujban Valeria. prof. cu sinceră acribie. prof. Vasile Mircea. 116. prof. Farcaş Minerva. Arcanu Vasilica. în lăcaşul fostei şcoli. Să urmărim. Ciocârdaru Gabriela. prof. care au făcut mare cinste acestei localită i. sport. Ionescu Mândru a. Toate cele şase grădini e din oraş au fost modernizate recent şi arondate la grădini a nr. prof. +Seiciu Ecaterina. l. prof.

iar în anul 1967 numărul elevilor care frecventau şcoala de la Scăieni a atins apogeul. tot cu patru clase. Bătrânul Mihăilescu a fos mutat abuziv de boierul Petre Bălăceanu la o şcoală dintr-un sat din Bărăgan spre a-şi aduce în locul lui o rubedenie. Dacă în trecut erau numai 7 cadre didactice. unde func iona cu patru clase. reflectând. în 1962 s-a ajuns la 18. înfiin ată în 1932. de limba rusă Platon Go onoga. ajungând la 480 de elevi. din jude ul Prahova. învă ător la şcoala din Scăieni a fost Dumitru Mihăilescu. primind în clasa a Va elevi din comunele Scăieni. dispărută în 1836. neavând nimic comun cu preten ioasa şcoală-pension din cadrul falansterului. un dascăl gospodar. prin contribu ia voluntară a localnicilor. pe cât a putut. Tot prin asemenea contribu ii. s-a început un nou local care a fost definitivat între anii 1944-1948. Presupun că se afla cam tot pe locul actualei şcoli din Scăieni. când această şcoală a devenit una dintre institu iile de învă ământ rural cu numărul cel mai mare de elevi. ajungând la 425. Neavând clădire proprie. la care predau 16 cadre didactice. când a fost numit ca director prof. s-au mai adăugat încă trei săli de clasă. pe baza planurilor arhitectului Mişu Rădulescu. Cât priveşte şcoala de la Scăieni. grajd şi şopron în spate. apoi a înv. această construc ie a fost complet dărâmată de cutremurul din 1940. În 1962 însă numărul copiilor de la această unitate şcolară s-a dublat. Mai spre zilele noastre. în 1963. veneau şi copiii din Balaca. învă au înainte numai 200 de elevi. Vasilescu Constantin (care. sub direc ia prof. Înaintea lui. iar în 1967 la 22 de învă ători şi profesori. mărit. unde nu existau decât şcoli cu ciclu elementar. Astfel putem spune că s-a împlinit visul lui Teodor Diamant. În locul şcolii avariate. din 1956. cea din 1864. În anul 1949 se înfiin ează clasele a 6-a şi a 7-a. bunicul învă ătorului Emil Popescu. atingând un număr total de 280 de elevi. având două odăi e. cea zidită în 1864. Boldeşti. În anul 1960 s-au mai construit două săli de clasă. La această şcoli ă era învă ător Iancu Gheorghe. Prin reforma din 1948. Aici. şcoala de la Scăieni devine de 7 ani. de asemenea. adăugându-se şi o locuin ă pentru director. Tănase Bălan. şcoala de la Balaca func iona într-un local particular. până ce dânsul a ieşit la pensie. În 1945 această şcoală se găsea sub direc ia profesorului de română Tănase I. însăşi numărul cadrelor didactice a trebuit. aflată sub direc ia învă ătorului Ion Frecău eanu. într-un fel. o prispă. ea s-a mai lărgit. Bălan. se va construi un local de şcoală. de data aceasta.ŞCOLILE DIN SCĂIENI În fosta comună Scăieni. Fireşte. la aproape o jumătate de mie de elevi. Nicolae Nedelcu. Seciu şi Pleaşa. a modernizat localul) şi şcoala din Scăieni. în anul 1861 apare în documente că era o şcoli ă improvizată care func iona într-o casă particulară. În cele două şcoli existente. în 1864. care dorea ca la Scăieni să existe o asemenea şcoală 66 . în 1956. Peste trei ani. Din nenorocire. creşterea nivelului cultural-material al sătenilor din fosta comună Scăieni. existau două şcoli: una în satul Balaca. care a urmat înv. pe vremea când era director (între 1928-1945) învă ătorul Tănase Nicolae. În curtea şcolii a fost construită locuin a directorului. Acea şcoală era înzestrată cu material didactic suficient şi încadrată cu cadre didactice corespunzătoare. în anii următori. foarte lăudat mai ales pentru ini iativa de a înfiin a o grădină a şcolii super-model. după cutremur.

. Din fericire. Autorită ile. el a mai avut darul să întărească plângerile părin ilor şi ale cadrelor didactice adresate anterior Ministerului Învă ământului în acelaşi scop. devenise liberă. ea fiind tot prima inclusă în Proiectul de reabilitare al şcolilor . În plus. ştiam că ar fi fost construită cu 67 . În noua mea calitate. în lipsă acută de bani. am făcut reportaje speciale despre acest subiect. echivalează cu o crimă strigătoare la cer. de care se vor face grav vinova i atât responsabilii locali cât şi cei de la minister. fără asemenea presiuni din afară. alta guvernului şi alta Ministerului Educa iei. am luat de grabă primul avion şi am sosit de la Chicago la Scăieni unde am fotografiat şi filmat clădirea în întregime şubrezită. treptat. nu puteau cuprinde pe to i elevii. şi am amenin at că voi difuza filmul pe unul din canalele mari TV americane. dar ele nu au servit la nimic. profitam de mass-media americană din spatele meu.l. (Anexez faximilul cu acest articol. Am sunat din America la telefon pe cei de la minister care cunoşteau de acuma articolul meu. întrucât clasele anexe. tot îi va impresiona în vreun fel şi că ei vor da ascultare acestui puternic semnal de alarmă venit din America. în care insistam asupra faptului că a continua să fie folosită această clădire şubredă.. De aceea nu puteam să rămân pasiv şi să nu accelerez această urgen ă care. chiar la un seism de gradul 3. mi s-a răspuns încurajator. Poate că par lipsit de modestie că amintesc acest amănunt aici. în curtea şcolii. fiindcă era şcoala unde învă asem eu ca elev şi unde slujisem ca profesor şi eram foarte indignat că până atunci nimeni din cei sus-puşi nu se sinchisise nici măcar să dea un răspuns.program finan at de Banca Mondială. după acea perioadă de vârf. ara mea.f. inclusiv cu sprijinul Consiliului Local Boldeşti-Scăieni. dar nu puteam să tac. după Revolu ie. d-lui ministru Marga. de crainic la un post de televiziune din Chicago. cel din 1986. Eram sigur că dacă mesajul-protest al meu nu îi va speria de tot pe liderii din ară. că s-a inut cont de materialul critic ce lam publicat în presa americană şi că prima clădire de şcoală antiseismică din România va fi începută în curând la Scăieni. de ziarist american şi de corespondent al posturilor de radio “Vocea Americii” şi “Europa Liberă”.) O scrisoare detaliată am trimis-o preşedintelui ării de atunci. când clădirea “consolidată” la suprafa ă devenise total nefolosibilă. apoi şi la cel din 1990.mare. apoi în America. numărul elevilor a început să scadă. Neexistând fonduri pentru construc ia unui nou local. Din păcate. dar pentru că. am publicat un articol de-al meu. a suferit alte mari slăbiri de structură la un alt puternic cutremur. treptat. care îmi dădea un anumit curaj şi autoritate. întărind-o cu bare de o el şi cu console de fier exterioare. Seismul din 4 martie 1977 a zguduit puternic structurile clădirii. la care arhitectul Grecu mai adăugase cinci săli de clasă. am cerut ca şcoala veche să fie imediat demolată şi înlocuită cu o clădire având schelet metalic. tot se mai învă a. într-o parte a ei. înso it de fotografii cu clădirea afectată. În scrisoarea mea şi în articol. ce se poate prăbuşi oricând peste copii şi peste cadrele didactice. lângă un WC primitiv. Cu toate acestea. deoarece construc ia. inclusiv ministrul educa iei însuşi. Pe de altă parte. într-un ziar american de mare tiraj. se deciseseră să facă o altă nouă repara ie.5 R. prezentând clasele cu pere ii crăpa i şi tavanurile sparte. s-a procedat la repararea superficială a clădirii. ea fiind oricând dispusă a difuza filmul ce-l făcusem. construite de p. Ion Iliescu. ajungându-se astăzi la 315 şcolari (în 2007). o construc ie modernă anti-seismică. din care eu fusesem silit să emigrez ilegal în Austria.

dacă se poate. 4 profesori suplinitori. din 2001 până în prezent. Ea a fost proiectată de arhitectul ploieştean Ni ă Savu care a fost destul de inspirat. o clădire frumoasă (eu o visam chiar şi mai frumoasă!) şi modernă. prof.09. fiindcă sunt sigur că oricare ar fi fost în locul meu ar fi procedat la fel. sunt bine primit acolo. deservite de peste 20 de cadre didactice.1990). care predau în anul şcolar 2006-2007: Dinică Lelia (înv.1991). frumos şi rezistent. o mare nemul umire încă a rămas. tit. un cabinet de limbi străine. doi sau cu mai mul i ani mai târziu. la cl. şcoala de la Scăieni (care poartă numele de “Şcoala nr. Enescu Veronica (înv. iar pentru ea nu mai pot apela din nou la Ministerul Educa iei. 2 cu clasele I-VIII. Acolo va fi nevoie în curând de un gard nou. grup sanitar cu veceuri moderne.2001). pentru că restul scândurilor s-au furat.1999-01. la dungă.09.1999). Apostu Steliana (01. Altminteri ea arată ca o pereche de pantaloni noi şi elegan i. totuşi. I).196301.1980-01. Dinu Maria (01.2001).. În prezent (în 2007). un tânăr harnic. I). Diaconescu Steliana (01.. Noul local de şcoală.02.şi opt pentru clasele VVIII.07. func ia de director au mai avut-o profesorii: Bălan Tănase (01.12.02. Co ac Leonard (01. Grigorescu Elena (01. lăsând să se vadă o goliciune ruşinoasă. de existen a căreia mă bucur sincer. iar curtea a rămas practic fără gard. Dan Manuela (înv. I-IV.2001-01. Iar eu vizitez cu emo ie şi plăcere această frumoasă şi îngrijită construc ie. bun organizator şi respectat de colegii lui. De asemenea secretara şcolii. la cl.09. Colinei nr.12. desigur. Actuala conducere a şcolii mi-a mul umit pentru acest sprijin şi totdeauna când vin în ara de unde am plecat cu peste 20 de ani în urmă. 7. Boldeşti-Scăieni”). Înaintea directorului Co ac. precum împrejmuirea solidă de la fa ada noii institu ii. 200 m de gard vechi au mai rămas cca 20 m. un laborator de fizică-chimie.2001-până în prezent: 2007). la cl. ci şi spatele şcolii. Fiindcă nu numai fa ada trebuie să fie frumoasă.09. se cam rătăcesc şi prin România.07. dar rup i şi decupa i complet în spate. repartiza i în 16 clase: opt pentru clasele I-IV . cu pere i exteriori metalici. Pase Ramona (înv. cu un etaj. un hol mare luminos. Mai exact. are un total de 315 elevi. Pantelimonescu Silviu Paul (01. Iată numele învă ătorilor de la cl. Daniela Bică. 40. cu încălzire centrală. Directorul şcolii este. călca i frumos. Go onoga Platon (01.09.. Şi. a II-a). supl. sunt 8 învă ători şi 13 profesori titulari.09. a II-a). biroul secretariatului şi cabinetul pentru director.1963. aparatură modernă de încălzire centrală (în spa iul special de la demisol).1990-01. la cl.5 R. con ine opt săli de clasă.toate paralele . dotată de minister cu toate facilită ile necesare.. chiar dacă cineva. ceea ce. 68 .1945-01. Din cei aprox. arhivă. Construc ia şcolii s-a demarat însă imediat şi în februarie 2003. Manea Florica (înv.09.1980). inclusiv cu multe calculatoare. arătând cumplit de dezolată. va face abstrac ie sau va nega interven iile mele din afară pentru existen a ei. str. tit. spa ii suficiente pentru bibliotecă. confec ionat tot din metal. cancelaria spa ioasă a cadrelor didactice. nu mă deranjează.09. vreodată.09.un an. căci este o dolean ă cu totul fezabilă local: gardul din spatele şcolii. supl. dar nu la eventualele tornade care.1991-01. Clădirea va rezista la cutremure de gr. supl. în fa ă. de matematică Leonard Co ac. elevii şcolii de la Scăieni s-au mutat într-un local nou. la cl. de la o vreme.

Trebuie să mărturisesc cititorilor acestei căr i că şi subsemnatul. to i aceştia fiind deosebit de aprecia i. am fost onorat de colegii mei de la Şcoala Scăieni.a III-a). va rămâne întipărit nu numai în amintirea sărbători ilor. română). cu multe flori şi cu o bogată masă românească tradi ională. la cl. Ilie Lenu a. eu am avut avantajul şi fericirea de a mai fi fost încă o dată sărbătorit şi de colegii mei americani. franceză). şcoala are un specialist fochist: David Florica. organizându-mi-se o festivitate asemănătoare cu cea din România. cu o asemenea sărbătorire emo ionantă. deloc uşoară. la rândul meu. la cl. Manolescu Ana (l. muzică). a IV-a). supl. pe rând. dar desfăşurată cu devo iune şi cu înalt profesionism. care se lasă deseori cu lacrimi. cinci la număr.. Toboş Magdalena (l. este minunatul obicei de a sărbători pe fiecare cadru didactic atunci când iese la pensie. poartă o deosebită stimă tuturor cadrelor didactice. Cârcioiu Marta (pens. Sava Aurica şi Drăghici Marioara (la şc. ca un original şi impresionant eveniment.. Popescu Emil Petre. de cadrele didactice respective. după ce şi-au făcut pe deplin datoria de dascăli. o depune d-ra secretară a şcolii Bică Daniela. cu 45 de copii. în Statele Unite. atât de foştii elevi. de foştii colegi. Este un nobil gest de recunoaştere colectivă. Vasilescu Maria (înv. 5” (în clădirea creşei. Grigorescu Elena (l. doi paznici de noapte: Tomescu Mihai şi Dima Grigore. Diaconescu Steliana (matematică). a IV-a) şi Şerban Diana (înv. încetă enită de ani de zile la şcoala din Scăieni. Ioni ă Elena. 2” (cu 54 de copii preşcolari. Popescu Eugenia. Vasilescu Georgeta. anul editării acestei căr i. În plus. cu 30 de copii. tit. to i colegii organizându-i o zi festivă. tot prin tradi ie. cu discursuri emo ionante. să vin special din America şi pentru care le mul umesc încă o dată pe această cale. Cu această ocazie s-a putut vedea cât de mult au fost aprecia i şi iubi i colegii care. patru îngrijitoare: Puiu Victoria. engleză). ceea ce.. fizică). predau următorii profesori: Dinu Ion (l. Teodorescu Junona (educa ie tehnologică). Dacă este să vorbim de corpul tehnic. În Scăieni se află şi trei GRĂDINI E: “Grădini a nr. desen). supl. Tănăsescu Florica şi Dinu Maria. Chivu Luciana (înv. Pi a Claudia. română). educatoare fiind Pătraşcu Elena şi Voica Cristina). cu siguran ă. a III-a). “Grădini a nr. Co ac Leonard (matematică). încadrată cu educatoarele Bucuroiu Claudia şi Dumitru Camelia) şi “Grădini a nr.. Stan Ioana. Olaru Mioara (pens. 3” (la Balaca. şi acolo. desfăşurată de-a lungul unui lung şir de ani. în 1999. O tradi ie frumoasă. O muncă deosebit de responsabilă. supl. supl. Soare Alina (religie). cât şi de to i locuitorii oraşului Boldeşti-Scăieni care. atunci când. Ciucă Laura (biologie). am ieşit la altă pensie. În anul şcolar 2006/2007. la cl. indiferent dacă sunt în activitate sau ieşite la pensie. în 2003. Doroftei Floare (chimie). Manolache Cristina (geografie). de părin ii lor. a unei munci la catedră plină de multă dăruire şi sacrificiu. concedii de odihnă nelimitate. o adevărată sărbătoare de suflet. urmată de muzică şi dans. Pantelimonescu Silviu Paul (matematică). Panaete Cristina (istorie). Aşa au fost sărbători i. pleacă în. ca nişte cadre didactice de excep ie. Balaca). 69 . dar şi a tuturor cadrelor didactice participante. având ca educatoare pe Popa Adriana şi Toma Ana). învă ătorii Vasilescu Titel. Tudor Gheorghe (ed. pentru care am fost invitat. pe deplin meritat. precum şi profesorii Apostu Steliana. apreciată de to i ceilal i foşti directori şi de cel prezent.

+Lidia Bagrov (l. rusă). Dumitru Constan a (matematică). +Tănase Bălan. Popescu Maria (istorie). Dumitrescu Ana (l. I-X din acelaşi municipiu. +Ioan Vlaiculescu. +Tănăsescu Constantin (rusă. deoarece o notabilă parte a acestor foşti elevi au ajuns oameni de mare valoare în ara noastră: medici. rusă. to i aceştia fiindumi şi mie profesori. Florica FlorescuŞaghy (fizică. Victoria Simionescu (istorie. ridicată înainte de 1737. emigrată din Rusia sovietică în România de frica bolşevicilor). pe lângă biserica “Sf. fizică). Ştefan Ioana. Adam-Nica Vasilica (supl. fost director al şcolii). Spre a-i cunoaşte care sunt.. 17 cu cl. +Nica. română). în continuare. +Tănase Nicolae. secretarii şcolii de atunci: Cucu Florin. franceză şi latină). profesori universitari. profesori. +Brezeanu Elvira. Diaconescu Silvestru (geografie şi director între anii 1979-1980). +Margareta Bălan. Ionescu Doina (chimie). rusă.. Carpin Dumitru (matematică). chimie. română). română). ar merita. oameni de artă şi cultură. Pi a Claudia (biologie). Stroescu Petre (istorie). ofi eri superiori. +Adriana Filcescu. Catrinoiu Silvia (geografie). Ei sunt rezultatul strădaniei unor învă ători ca: +Damian Ion. am trecut o micu ă cruciuli ă. +Go onoga Platon (l. de locuitori ceru i). Să trecem acum în revistă. au trecut în lumea de dincolo. lăsând o frumoasă amintire atât în inimile foştilor elevi cât şi ale colegilor din aceeaşi institu ie. Minea Florica. care de câteva ori a încercat fără succes să devină comună independentă (nu îndeplinea nr. Voicu Elena.. Matei Paul (istorie). astăzi oameni maturi. Cristian Petru Bălan (română. în dreptul numelui lor. ingineri.Cu triste e. Miroiu Florica. Stan Fabiola (matematică). mă văd obligat să precizez că unele foste cadre didactice din listele ce urmează. ed. Cerchizan Marieta. +Dincă Emilia (chimie). cărora foştilor copii de atunci. Ioni ă Elena (ed. în urmă cu patru decenii. apoi al i profesori: +Leon Lavric (l. +Leti ia Axente (l. Constan a Diaconescu. Treime”. Tănase Natalia (şt. lideri politici. Gaşpar Remus (matematică). pot să mă adaug şi pe mine. că şi această şcoală a avut norocul să se bucure de o serie superior calificată de învă ători şi profesori de elită. Popescu Maria. un capitol cu totul special în istoricul şcolii de la Scăieni. ŞCOALA DE LA SECIU Am văzut că localitatea Seciu. după ce. Popişteanu Nicolae (matematică). Pavel Elisabeta şi Darie Elena. De aceea. scriitori etc. unde fusesem numit director la Şcoala generală nr. Marinescu Veronica (biologie). Suditu Georgeta. română). O prestigioasă muncă au depus-o. +Stoica Veronica şi a unor profesori ca +Nicolae Rotaru (deşi cu studii juridice. deocamdată fără cruciuli ă. geografie). rusă). română). +Brandabur Ecaterina. +Iulia Dinescu. 3 (1966-1971) apoi profesor titular la Şcoala nr. am revenit la Scăieni de la Ploieşti. Pârvulescu Constan a (l. să fie adăugat aici. la cererea mea de transfer. +Dubeanu Marta (geografie). fizica). +Nedelcu Nicolae.. Codescu Tudorina (istorie). +Georgescu Galina (matematică). Vasiliu Aura (l. preot înv. un excelent profesor de matematică). biologie). +Juncu Maria (franceză). +Bobe Nicolae (istorie). Melchior Dumitru (chimie).. Păunescu Aurora (l. La urmă. le-a fost de un imens folos în via ă. naturii). spre a aminti genera iilor care vin. un dascăl care învă a pe câ iva copilaşi să 70 . +Casieru Valeria (franceză). avea.

din direc ii diferite.. Amândoi veneam pe jos. înv. Popescu Emil. un an de zile. De atunci până în 1960 nu au existat decât două săli de clasă. În 1960 a fost numit ca director prof. magazie ş. abrupt. dar clădirea s-a construit în 1910. am fost numi i primii profesori la Seciu (eu predam matematica. de geografie Diaconescu Silvestru. în ciuda multor dificultă i cărora a trebuit să le facă cu greu fa ă. la care.a. în 1972. Într-un fel. numărul copiilor a crescut. în micu a casă parohială de lângă biserica satului. româna şi sportul. cancelarie. El a fost director până la pensionare. actualul primar al oraşului. În 1980 (până în 1985). de la Boldeşti a primit func ia de director. de biologie Pop Simion. încât existen a acestei şcoli a început să fie deja pusă sub semnul întrebării. de fapt. La început. cifrele s-au tot micşorat. într-o odaie modestă. dat fiind că de la 240 elevi. câ iva ani la rând. Documentele din arhivă arată însă că şcoala propriu zisă a început să existe acolo în anul 1906. prof. prof. un copac lung. Dănilă Ion. pentru prima dată.pe ploi. dar după aceea. arşi ă. chiar de la debut. scaune). În 2006 s-au primit investi ii noi pentru un grup sanitar în incinta clădirii. Fiindcă nu mai exista deloc spa iu pentru clasa a V-a în clădirea şcolii primare. ciclul gimnazial. cu noi a început să se fundamenteze. intervenind cât s-a putut pentru îmbogă irea inventarului ei şi în vederea înfrumuse ării şcolii. care era. Au fost înlocuite ferestrele vechi cu ferestre noi. Dar aveam două mari avantaje: acest soi de alpinism ne crease o excelentă condi ie fizică şi.scrie şi să citească.. măsu e. în incinta clădirii. l-am transformat într-un stâlp ce sus inea sârmele de curent electric şi astfel “şcoli a” a fost electrificată. este numit director prof. s-a dovedit acolo un foarte bun gospodar. de matematică 71 . când se construieşte un local cu patru săli de clasă (pentru clasele I-IV). în 1991 s-au făcut repara ii capitale. După pensionarea dumnealui. urcând. pe acele meleaguri. În 1960. împreună cu prof. am fost găzdui i. iar de la data de 1 mai 1986 până în prezent (2007). cu boii lui moş Du ă. vine ca director prof. un suiş extenuant şi deloc plăcut. care continuă dotarea şcolii.. de matematică Valeriu Teodorescu care. prin cioplire şi fasonare. Teodorescu Lucica. apă curentă. tip termopan. eu. De o şcoală nouă nu se poate vorbi până în 1964. câ i erau prin anii 1978-82. cu clasa a V-a. Părin ii ne-au ajutat să cărăm din pădure. Pe acolo au trecut înv. lung de patru km .. şcoala Seciu devenise. pentru etanşarea claselor şi reducerea consumului de combustibil în timpul iernii. poarta de intrare (şi de stagiatură) pentru cadrele didactice care voiau să ocupe mai târziu catedre la şcolile din Boldeşti sau Scăieni. un deal noroios.. când se ajunsese la două genera ii cu clase paralele. unde lucram cu vreo 16 copii. inclusiv apă caldă. de asemenea. care a pus şcoala la punct. viscol sau ger. În 1986 s-a dat în folosin ă şcoala nouă. pe care. eram foarte tineri. ceea ce nu echivala nicicum cu o şcoală. din 1972 până în 1980. Munteanu Margareta. având cinci săli de clasă. venit de la Reghin. În prezent se definitivează lucrările la încălzirea centrală. mai ales în prolifica perioadă a “ceauşeilor”. dulapuri. De asemenea s-a procurat mobilier didactic nou în toate clasele (bănci. bibliotecă. introducându-se. iar d-ra Munteanu biologia şi alte obiecte). Între timp şi numărul cadrelor didactice crescuse. de biologie Dumitru Ion. la ora actuală şcoala Seciu mai are doar 95 de elevi (40 la clasele I-IV şi 55 la clasele V-VIII). La clasele primare fusese director învă ătorul +Dănilă Ion care preda împreună cu învă ătoarea + Avramescu şi înv.

. did. fizică şi ed. Du u Viorica. nişte eforturi fizice mai mari. (Dar mai întâi trebuie să amintesc că. şi al ii (c. GRĂDINI A DE LA SECIU În afară de această şcoală. care era învă ătoare.Arcanu Valeria. venind din Ploieştiori. Dumitru Ion. română Vaida Gavril cu so ia dumnealui Vaida Maria. tehnologică). titulari fiind Isbăşoiu Adriana (cu clasele simultane I şi a III-a) şi Dumitru Victor (cu cl. în anul şcolar 2006/2007. Altminteri. unde este găzduit şi dispensarul teritorial. Ciucă Laura (biologie). Ion Damaris. la ciclul întâi. dat fiind scăderea numărului de copii. are un bogat şi fructuos istoric. apoi prof. Bucovului nr. în prezent. de l. 6) care. simultane a II-a şi a IV-a). din anii 1986-1992. să mai schimbe ceva. de 24 de copii. por ile deschise ale frumoasei şcoli din Seciu aşteaptă de geaba. care func ionează în clădirea fostului cămin cultural local.. s-a ajuns la numai două posturi de învă ători. prof. Teodorescu Junona (ed. Dar şi numărul preşcolarilor a scăzut într-o propor ie alarmantă! Dacă popula ia şcolară va scădea în acelaşi ritm. Deci. destul de bine dotată. Munteanu-Draghini Margareta. română).. dar în prezent a rămas numai cu o singură grupă. ceea ce a impus să se lucreze cu clase simultane). poate că tinerii căsători i se vor răzgândi şi vor face. Brânzea Mădălina (l. netitulare). Lupu Daniela (l. fără copii. prof. la Şcoala cu clasele I-VIII de la Seciu mai sunt doar 13 cadre didactice. Dar cine ştie. Ştefănescu Lauren iu (religie). Profesorii de la şcoala Seciu. engleză). GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIA STICLEI BOLDEŞTI-SCĂIENI Este cunoscut şi sub numele vechi de “Liceul Boldeşti-Scăieni” (str. În prezent. după cum urmează. s-a pensionat din anul 2000). Cum numărul copiilor a continuat să scadă.. muzicală). Această grădini ă. din anul 1992 până astăzi. avea înainte două grupe. Teodorescu Margareta (ed. la rândul lui. de matematică Mândrilă Elisabeta. Manolache Cristian (geografie). fosta mea elevă. În toamna anului 1962 se deschide oficial Grupul Şcolar Materiale de 72 . care face zilnic naveta cu autobuzul. copiii preşcolari din Seciu frecventează cu to ii grădini a de acolo. şcoala de la Seciu va ajunge de unde a plecat: cu unul sau două grupuri mici de copii învă ând într-o odaie de patru pere i. Directoare şi educatoare este o proaspătă absolventă a Liceului pedagogic din Ploieşti. franceză). această şcoală a rămas cu numai doi învă ători. rămăseseră doar trei posturi de învă ători. iar cadrele didactice vor intra în şomaj sau vor merge să culeagă căpşuni în Spania. Teodorescu Valeriu (matematică). (Educatoaredirectoare dintre anii 1968-2000... subsemnatul. Prin Ordinul 367 al Ministerului Educa iei şi Cercetării din 28 iunie 1962 s-a înfiin at această şcoală ai cărei absolven i urmau să devină şamotori şi operatori în fabricarea geamului. prof. Institu ia demarase numai cu două săli de clasă şi o bibliotecă iar elevii din afara localită ii aveau asigurată cazarea gratuită. sunt: Isbăşoiu Georgeta (l. temporare. Tudor Otilia (istorie). între timp.

dir. Burt Vladimir şi Gheorghe Gheorghe. La finele anului 1971. având spa iu insuficient.director. un cămin şcolar cu 260 de locuri de cazare. Sperăm să fie ultima schimbare de titluri. Conform tradi iei. Bidulescu Constantin . Din cauza cutremurelor din anii 1989-1990.director. Grupul Şcolar a primit titulatura de Liceu Industrial cu profil chimie. Simionescu Lucian . 1966. .dir. un atelier mecanico-electric. Alexandru Gheorghe . în toamna anului 2006. cu 30. o cantină şcolară cu 200 de locuri.director. în meseria de operatori în fabricarea şi prelucrarea geamului.2004-2007: Tănase Constan a . s-a amenajat şi un frumos teren de sport. când a devenit Grupul Şcolar Industria Sticlei Boldeşti-Scăieni. Brebeanu Elena . şcolarizează un număr de 650 de elevi care înva ă în 20 de clase. În anul 1964 se numeşte în func ia de director adjunct doamna inginer Brebeanu Elena. laboratoare. ingineri-7. În anul şcolar 2006-2007. adjunct. mecanică şi materiale de construc ie. cu următoarele profile: electrotehnică. maiştri instructori Stanciu Ion şi Ioni ă C-tin.1982-1983: Bodan Aurelia . şc. prof. Şcoala are în dotare 8 săli de clasă.Construc ie care avea un număr de 60 de elevi. . Grupul Şcolar Industria Sticlei Boldeşti-Scăieni.director.1983-1986: Micu Silvia . 4 laboratoare (fizică. corpul de clădire cu ateliere şcoală şi laboratoare s-a deteriorat vizibil şi. . şcoala a beneficiat de munca 73 .director. Sunt create două clase . avându-i la conducere pe Vasiliu Traian. adjunct.şi anume una cu profilul “lăcătuş mecanic de între inere” şi cea de a doua cu profilul “repara ii în industria geamurilor şi electricieni pentru instala ii electrice”. maiştri-5. Corpul profesoral era format în vremea aceea din: directorul şcolii prof. Anul următor. se înfiin ează şi o clasă de maiştri-operatori în industria materialelor de construc ie (curs seral). În primăvara anului 1963 s-a deschis şantierul pentru o nouă clădire a şcolii.director. birouri.director adjunct. ca director şi pe Brebeanu Elena ca director adjunct. În 1965 existau 7 săli de clasă. şcoala a dat şi prima promo ie de absolven i. bibliotecă. Vă prezentăm mai jos conducerea liceului/gr. titulatură care a fost men inută până în 1990.director adjunct. ecologie şi protec ia mediului. termenul de predare la cheie fiind octombrie 2007.1999-2004: Tănase Constan a . Norme profesori în anul şcolar 2006-2007: 38.director adjunct. informatică şi electrotehnică). În anul 1976 Liceul Industrial şi-a schimbat din nou titulatura în Grup Şcolar pentru industria materialelor de construc ii. de matematică Enescu Ion.director adjunct. Paralel.1986-1997: Necula Gheorghe .director adjunct. o sală de sport şi o bogată bibliotecă.000 de volume.director. deoarece era nevoie urgentă de asemenea cadre la fabrică. la care se adaugă şi trei ingineri din fabrică: Brebeanu Elena.1997-1999: Necula Gheorghe . chimie. Vasiliu Traian. de română Bălan Tănase. între anii 1972-2007: . ca nou director al Grupului Şcolar a fost numit ing. Tănase Constan a . un internat şcolar cu 100 de locuri.5. În prezent. În anul 1972. Necula Gheorghe . cancelarie. sa demarat construc ia unui nou corp de clădire cu 6 săli de clasă. . în majoritate copiii muncitorilor Fabricii de Geamuri Scăieni. În acelaşi an. numărul de profesori este de 22. .1972-1982: Vasiliu Traian . gra ie eforturilor regretatului profesor de educa ie fizică Pop Emil. . Bidulescu Constantin .

cu grad de subofi eri pompieri. “academie militară” care formează maiştri militari auto.). mat. având regim de colegiu tehnic militar. să nu prezinte semne particulare evidente. Şcoala este foarte solicitată de mul i candida i care au absolvit liceul.). undeva. Sandu Cristina (consilier educativ). sticlar). pompe. sport). Anton Mariana (prof. rom. franceză-română).70 m. tehn. Samoilă Doina (ing. având un poligon adecvat pentru excerci ii. Tănase Constan a (ing. pe malul stâng al Teleajenului. 74 . La concursul din anul acesta şcolar au fost repartizate 100 de locuri pentru subofi erii pompieri şi 25 de locuri pentru maiştri militari auto (la 5 aug. arme şi motoare moderne. ofi eri superiori. fiz. colonel Ion Ungureanu. Gheorghe Gheorghe (ing. ap i medical. predau studen ilor cursuri de un înalt nivel tehnic.). Bălan Cristian Petru (prof. Sunt concursuri destul de preten ioase. 2006). Având în vedere că. dar admiterea se face pe bază de concursuri anuale sus inute pe un număr limitat de locuri. după absolvire. so ia să nu aibă cetă enie străină sau să fie apatridă etc. Dumitru Elisabeta (prof. să nu fi avut niciodată în liceu nota la purtare sub 8. amintim (cei deceda i au o cruciuli ă înainte): +Enescu Ion (prof. Din vechea genera ie. +Vasiliu Traian (ing. mat. există o mare şcoală care func ionează ca institu ie de învă ământ postliceal. cursuri de zi. l. sticlar). dar serioasă. Actuala genera ie: Necula Gheorghe (prof. cu laboratoare. Brebeanu Elena (ing. +Pop Emil (prof. maşini. servan i pompieri. specialişti în servicii logistice.). Horia Luciana (prof. sticlar). Pârvulescu Constan a (prof. l. sticlar şi textilist). nu se primesc decât candida ii care pot îndeplini cumulativ o serie de condi ii cum ar fi: să aibă vârsta până la 25 de ani. sticlar). remunerarea este deosebit de convenabilă. Şcoala este excelent dotată cu tot materialul didactic necesar.asiduă a multor cadre didactice care au depus un efort sus inut pentru educarea tinerilor.). biol. 2.). Această institu ie este subordonată direct Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari şi pregăteşte maiştri şi subofi eri militari în specialitatea auto pentru toate structurile Ministerului Afacerilor de Interne. ŞCOALA MILITARĂ DE SUBOFI ERI POMPIERI “PAUL ZĂGĂNESCU” BOLDEŞTI-SCĂIENI Pu ini locuitori ai oraşului Boldeşti-Scăieni ştiu că pe aria localită ii lor. din punct de vedere fizic şi psihologic. vestitul luptător din Dealul Spirii care a comandat armata de pompieri împotriva unei unită i militare turceşti venită să înăbuşe revolu ia bucureştenilor de la 1848. Este o mică. unde cei mai buni specialişti în branşa pompieristică din ară. Lec iile se desfăşoară în clase şi pe teren şi au un complex caracter tehnico-practic. rom.). mat. departe. Numele i s-a dat de la bravul erou român Paul Zăgănescu. cu durata de 2 ani. +Micu Silvia (prof. să nu apar ină nici unui partid politic. indiferent de locul reparti iei. şi înăl imea de minimum 1. Comanda şcolii este exercitată în prezent de dl. să fie foarte sănătoşi. engleză). l. Bodan Aurelia (ing.). pe strada Poligonului nr. Bidulescu Constantin (prof.

CĂMINE CULTURALE. la fizică.A. din fapte concrete sau din amintiri. nu astăzi!) foruri culturale locale şi să începem cu. numindu-se simplu 75 . Din acest punct de vedere. în primul rând ca martorul ocular care le urmăream îndeaproape pe amândouă. care se afla în apogeul produc iei.la matematică un test grilă. dacă doresc. alergări de rezisten ă pe 1000 m plat ş. schela Boldeşti. Pentru maiştri militari auto .) Bineîn eles că participă numai candida ii care au promovat etapa întâi.cuprinde testarea psihologică. iar reparti ia este asigurată pe baza mediilor socotite în ordine descrescândă. Desigur. trigonometrie. aşadar. Să încercăm să evocăm. eu o cunosc destul de bine. geometrie. dar începuse să fie cunoscut în toată ara. iar artiştii amatori din Scăieni sus ineau la fel de frumoase programe artistice la Boldeşti.50. Etapa a II-a: sus inerea lucrărilor scrise (pentru subofi eri pompieri .eliminatorie . La absolvire. este fiica societă ii petrolifere anglo-olandeze Royal Dutch Shell. fizică moleculară şi termodinamică. dar pe care. asisten a medicală. din mecanică. echipele artistice de la Boldeşti sus ineau frumoase programe artistice la Scăieni. activitatea acestor două dinamice (pe atunci.21. şcoala poate fi sunată la tel: 0244/12. căci şi acolo exista un cămin cultural unde exista o frumoasă activitate. Deşi erau localită i separate. Nici Seciu nu se lăsa mai prejos. au avut o îndelungată tradi ie culturală. Pentru informa ii suplimentare.la matematică un test grilă. electricitate şi magnetism. tot test grilă. din algebră. Astra Română S. pe rând. deşi eram copil pe vremea aceea. Vă rog să re ine i amănuntul că vorbesc de o perioadă trecută. text pe grilă. deşi nu dispunea de fonduri de la vreo societate petroliferă. CASE DE CULTURĂ Atât Boldeştii cât şi Scăienii. din secolul trecut. iar Clubul de acolo devenise un centru cultural nu numai local. cazarea. grada ii primesc o diplomă cu care.C. CLUBUL BOLDEŞTI Clubul Schelei Boldeşti a fost un produs al societă ii S. de-a lungul deceniilor. care. din care nu lipseau numeroase serate de dans. nu se lăsa mai prejos. sărituri în lungime de pe loc. la fizică.). la rândul ei. înfiin ată la Londra în anul 1907 iar astăzi cu sedii la Londra şi Haga.a. deci. transportul toate acestea sunt gratuite. Nici Căminul cultural de la Scăieni. şcolarizarea.Examenul de admitere se desfăşoară în două etape: Etapa I . iar studen ii beneficiază de o soldă lunară şi alte beneficii. electricitate şi magnetism. era o adevărată întrecere între aceste două localită i şi deseori nu ştiai pe care din ele să le admiri mai mult. categoria B şi C. to i studen ii capătă carnete de conducere auto.. fizică moleculară şi termodinamică. acum 55-60 de ani. la algebră şi geometrie. pot continua studiile militare pentru a deveni ofi eri. verificarea aptitudinilor fizice (alergare 50 m plat. din mecanică. examinarea medicală.. Pe parcursul celor doi ani de studii. desfăşurată în frumoase şi solide clădiri speciale. avea posibilită i materiale destul de mari. Încă din anul întâi. CLUBURI. flotări.

cu capital străin. se ineau serbări şcolare.) Aceste două construc ii . cele mai multe. altfel spus. Acest club este înconjurat de un mic parc. ca şi astăzi. rafinăria Astra fiind. Pe când eram copil. tip microvile. 76 . la Ploieşti. În anul 1880.au constituit baza materială sau mai bine zis motorul. s-au ridicat frumoase şi rezistente case. în timp ce zeci de tineri dansau cumin i tangouri. societatea Astra Română cumpărase terenuri petrolifere pe actuala rază a oraşului Boldeşti-Scăieni unde. două terenuri de tenis. Pe vremea când nu apăruseră încă televizoarele. şedin e. fireşte. prezentate fie de artiştii locali fie de artiştii invita i din ară. dar la clubul mic din Boldeşti se puteau vedea filmele cele mai noi care deseori rulau înaintea premierelor din cinematografele ploieştene. rafinăria Astra Română S. cele de pe Zorilor fiind mult mai elegante. Pentru a le face via a şi mai plăcută salaria ilor. Existând o asemenea bază materială. o branşă românească a lui Royal Dutch.. precum orchestra Radio. Considerându-se că sala mică a clubului nu mai putea face fa ă tuturor solicitărilor. subsoluri cu instala ii de încălzire centrală. în nop ile cu lună plină şi cu lumina stinsă. pe terasa şi spa iul liber de lângă ştrand. fiindcă aşa era atunci. pe actuala Alee a Clubului din Boldeşti. după planurile unor arhitec i români şi străini. servicii sanitare. ambele la Scăieni. filme etc. cât şi propaganda comunistă dirijată de culturnici.. Xenia şi Venus. cânta o romantică orchestră. la cluburi aveau loc dese spectacolo artistice. Toate erau destinate ca locuin e pentru inginerii şi func ionarii schelei. plus două mici colonii. o sală de popice. italiene şi. un mare teren de fotbal. mult mai mare. până peste miezul nop ii. proiectate de inginerul Barboni (avioanele au zburat astăzi la ceruri. În unele seri de vară. sub cerul liber. au adăugat un ştrand mic pentru copii şi altul mare. Aşa se organizau pe atunci acele originale baluri. după anul 1950. franceze. săli de repeti ie.Shell. societatea Astra le-a construit un frumos club. acolo am văzut cele mai bune filme americane. cu participarea unor solişti vesti i. baluri. cu o scenă modernă care era bine venită. clădiri foarte moderne pentru vremea aceea. În 1936 existau 16 rafinării în Ploieşti şi astfel oraşul acesta a devenit primul oraş petrolifer al Europei. garderobă. pe strada Zorilor (astăzi inclusă în sectorul Boldeşti) şi pe strada Distilăriei.importantul sediu al Schelei Boldeşti. în anul 1938. sovietice. o sală de ping-pong. pentru adul i şi înotători. s-a mai construit o clădire a unui nou club. A. având o scenă pentru spectacole. întreprinzătorul industriaş român Ioan Niculescu Bazar. nun i. conferin e. în curtea căruia au plantat esen e rare de arbori. în stil occidental.în special Clubul mic . pentru că a înglobat societă ile petrolifere mai mici Sospero. unul de voley şi. de-a lungul a câtorva zeci de ani. lângă grătarele cu mititei şi lângă mesele cu bere. având în mijloc un havuz cu apă âşnind din nişte avionaşe “cu reac ie” în mişcare rotitoare.. de asemenea cu case tip. de spa iul lor slujindu-se atât programele culturale ale schelei Boldeşti. la etaj o bibliotecă. alăturat. ca Maria Tănase sau Maria Lătăre u. Pe scena clubului mare au dat spectacol numeroase ansambluri vestite din ară. în Boldeşti şi Scăieni nu existau alte distrac ii. sus inute afară. cândva plin de flori diverse şi bine îngrijit. pe iarba din curtea clubului. Clădirea clubului adăpostea o frumoasă sală pentru proiec ii cinematografice. cea mai mare din toate distilăriile petrochimice de acolo. Acolo. fundalul şi inima tuturor activită ilor culturale ale Boldeştiului. Ceva mai înainte. Ea se consolidase mult. a înfiin at. s-a construit un nucleu al unui proiectat centru petrolifer .

el fiind şi un talentat acordeonist.etc. Atmosfera Boldeştiului era mereu plină de muzică. 1918).că. mai to i habar neavând înainte de muzică. acest talentat muzician./ Aproape de Ploieşti. care era şi scriitor.zic . El scrisese şi “Imnul Boldeştiului”.” Însă pe atunci to i boldeştenii o ştiau. cântate pe celebra melodie germană “Lili Marlene” (sau “Lanterna”). din care eu mai re in doar prima strofă: “Undeva departe.. Tot de neuitat este şi activitatea tehnică a inginerului Barbone şi mai ales aceea a inginerului Corneliu Axente. Nu ştiu prin ce metode miraculoase.. nişte versuri simple. fiul unui mecanic.” autorul a localizat-o în româneşte. acest minunat profesor. numai în câteva luni. pe deal. profesorul şi compozitorul Ion Cucu Bănă eanu. Nae Tomescu sau toboşarul orchestrei. odată venit la Boldeşti din Turnu Măgurele. în mai pu in de un an de zile. la serbări şi chiar şi la unele înmormântări.. căci fusese lansată de actri a americană de origine germană Marlene Dietrich (dar./ E-o localitate/ Numită Boldeşti!/ Şi-n via a nu-i mai bine/ Să trăieşti/ Ca la Scăieni/ Şi la Boldeşti! . compusă de Norbert Schultze în 1938. pe malul Dunării. Şi când te gândeşti că. preferata solda ilor germani şi americani pe timpul celui de-al doilea război mondial. Jean Pandele. cu totul altfel). şi fost profesor de muzică la Alexandria. pentru boldeşteni şi scăienari. care umbla tot timpul în mână cu o cutie specială construită pentru cele două nedespăr ite viori ale lui. autorul unui roman de aventuri turistice şi al unei piese de teatru despre petroliştii boldeşteni. un cor militar de 80 de persoane. la sediul Societă ii Steaua Română din Scăieni. Clubul Boldeşti a avut mare noroc cu achizi ionarea acestui profesor inimos. nu ştiu cum .. unde subsemnatul am tradus în engleză discursul primarului Aurică Marinescu. “Lumină din adâncuri”. Dinu Stelian. a putut să înve e pe tinerii recruta i de dumnealui în orchestre. Aproape zilnic se putea auzi fanfara (mai to i din fanfară erau simpli muncitori!) răsunând puternic. to i elevii domnului Cucu Bănă eanu ştiau să cânte foarte bine la instrumentele acelea noi şi strălucitoare comandate de el la Bucureşti şi plătite cu bani grei de schelă. dirijat de col. Cea mai strălucită perioadă a clubului s-a datorat activită ii unui artist deosebit de talentat şi devotat culturii boldeştene. trompetistul Puiu Păun (Virgil Păunescu). uşor de memorat. de un ofi er francez care-l crezuse spion! După ce studentul în muzică i-a vorbit ofi erului în 77 . Între anii 1952-1966.. de la schela Boldeşti. autorul piesei simfonice “Fiat lux!”. Când profesorul Bănă eanu a fost solicitat de Casa Centrală a Armatei din Capitală ca instructor al cercului de muzică militară. care pomenea şi de Scăieni. prezentată la Club şi la Teatrul de Stat din Ploieşti. în ritmuri de marş. interpretul la tuba şi la bombardonul lui uriaş de alamă. urmărită de cârduri de copii şi de lumea curioasă ieşită pe la por i! Vibrau toate geamurile caselor pe lângă care trecea voioasa bandă cu alămuri strălucind în soare! Ea cânta pe stradă... marea activitate muzicală a clubului Boldeşti a încetat. Îmi amintesc şi de o mare orchestră şi cor studen esc american din seria “Ambasadorii prieteniei”. din celebrele versuri germane ale poetului Hans Leip: “Vor der Kaserne/Vor den grossen Tor/ Stad eine Lanterne/ Und steht sie noch davor. la fel. a înfiin at o mare fanfară şi o mică orchestră simfonică alcătuită din 14 instrumentişti. care bătea să spargă toba. Cucu Bănă eanu era gata să fie împuşcat cu pistolul. pe când slujea ca militar în primul război mondial (în noaptea de 12 nov. Neuita i rămân pianistul polonez emigrant Paşuk..iar altă dată Ansamblul Armatei. unde se născuse.

peste care. în ciuda presiunilor ce veneau de la forurile superioare. de muzică ploieştean Leonida Brezeanu în fa a unui public avid de noută i artistice şi tehnice. avea obloane grele de fier cu multe lacăte la uşi. cu o echipă de teatru şi de dansuri populare ş. ultimul conducând clubul douăzeci de ani (1973-93) . unde a apărut şi un mic bar. lasă impresia că sunt din nou acceptabil de îngrijite şi încăpute pe mâini bune. precum şi terenurile de sport. Ca şi înainte. să men ină în ritm dinamic activitatea clubului. uneori au fost strecurate la club şi câteva filme americane interzise în ară. el avea geamurile sparte. dar. În ciuda acestui control riguros. Este şi meritul conducerii clubului de atunci. (Plusurile acestea nu ne împiedică să în elegem pentru ce oare micu ul ştrand destinat copiilor a fost desfiin at. într-adevăr.. amândoi s-au împrietenit şi au rămas prieteni până la sfârşitul vie ii. în bună parte..) Cu totul tragică a devenit însă soarta clubului nou. interpretând în spirit mai pragmatic ordinele şi conferindu-le adesea un specific local destul de liberal: Şandru Ion... i se imprima de sus un caracter propagandistic standardizat şi axat pe principiile găunoase ale “educa iei culturale socialiste”. cu o bibliotecă de peste 62.. deşi interioarele modificate nu mai slujesc scopului prioritar cu care demarase ini ial.000 de volume. pentru că primăria nu avea bani să-l refacă.franceză . cu excep ia unor seri de discotecă ceea ce nu echivalează 100% cu no iunea de cultură . au reuşit. cucuvelele. frumoase şi apuse amintiri. Chiar şi astăzi. în vara anului 2006. cu solişti talenta i. când plouă afară. măcar pe sfert. apoi iar 78 . Îmi amintesc şi acuma o haioasă butadă lansată de unul dintre ei: “Via a este scurtă. au invitat artişti de seamă din ară. Când l-am văzut ultima dată. s-au dovedit a fi destul de nonconformişti. Ciucă şi Mihăilă. realizări cu care nu o dată sau distins la concursurile locale şi jude ene. înregistrate pe primele videocasete şi prezentate la un videorecorder de prof. a avut totuşi norocul să revină pu in la via ă. Dacă Clubul mic. care prin subterfugii inteligente.a. existând anumite planificări rigide şi obligatorii şi un control sever al oricărei activită i culturale căreia i se trasa un anumit plan de îndeplinit. câte ceva din faimoasa activitate a Clubului de la Boldeşti.. curtea ştrandului. cu tarafe de muzică populară.perioadă în care institu ia s-a impus şi s-a mândrit cu armonioasele ei coruri. fiindcă amatori se găsesc imediat. oameni buni. şi pentru că noi n-o putem lungi.Boldeştiul trăieşte mai mult cu aceste nostalgice. haide i so facem lată!” Am fi dorit ca şi în zilele noastre să mai existe. clubul trecuse în grija primăriei apoi. mul i îşi amintesc cu zâmbetul pe buze. de la schelă. deşi nu totdeauna condi iile erau propice. cu scaune noi. s-ar putea organiza acolo concursuri de înot cu premii. Titi Iosif şi Corneliu Filostache. înăuntru! Dar. s-au străduit să men ină vie flacăra culturii locale şi ştim că.şi el muzician -. Ionel (Popa) Costache. Men ionăm numele acestor directori care. al directorilor. Gheorghiu Nicolae. le plouă. Directorii clubului care au urmat la Boldeşti au căutat.. cu brigăzi artistice. Păcat de ultimele dotări. s-au achitat cu brio de responsabilitatea lor cetă enească. pluşate. iar a trecut la schelă. o echipă reprezentativă de tenis şi de voley. pe cât le-a stat în putin ă. au organizat cercuri de studii. de scenetele şi textele comice lansate cu mult umor de artişii locali deveni i populari. mai recent. făcute de schelă. pere ii exteriori au devenit veceuri publice iar înăuntru cântă.

conferin e. pe care rareori a stat cineva! Nu mai vezi acolo filme. denumirea a fost definitiv uitată. păcat de scaunele acelea noi. E linişte. nici club şi. nici cămin cultural. filme. pe uşile clădirii.. de fapt. La început i se spunea Căminul cultural Scăieni. în ultima vreme. la cămin. Spa iul abandonat a devenit un jalnic adăpost pentru lilieci şi cucuvele.terminate adesea cu bătăi de pomină. la Scăieni. poate. Nu ştiu pe cine să dau vina că se întâmplă aşa ceva şi. El a fost botezat de două ori: întâi a căpătat numele de Căminul cultural “Constantin Brâncoveanu”.. când este folosită ca sediu de votare. Cu peste două decenii în urmă. aveau loc săptămânal. pentru vreo codană care îi privea cu indiferen ă peamândoi pentru că ea iubea pe un al treilea ş. sângeroase şi spectaculoase. spectacole de teatru. care transpusese de pe planşetă pe teren schi a şcolilor vechi din Scăieni şi Boldeşti. dar cum comuniştii auziseră că acesta fusese “boier vechi şi domn creştin” şi cum analfabe ia lor habar nu aveau de istorie. fiindcă stă mai mult închisă? Păcat de noul acoperiş de tablă zincată ce l-a înlocuit pe cel de iglă spartă. fiind şi el prea lung. în sala aceea goală. CASA DE CULTURĂ SCĂIENI Cândva rivala dar şi prietena Clubului Boldeşti. Înainte. ce vremuri pline de via ă mai erau! În zilele noastre e pace. tapisate. Oare a cui o fi vina că a ajuns în acest hal? De aici. Şi ar fi păcat.. cine ştie. Casa de cultură din Scăieni s-a născut cu un alt nume.. Pustiu.. între doi flăcăi.m. în câ iva ani. nun i. baluri. de un bleu imaculat. în perioadele electorale. Cloşca şi Crişan”. Părea o firmă cu nume mai revolu ionar. şi Casa de cultură Scăieni (str. clubul nou a rămas o clădire părăsită şi pustie în care predomină mirosul de mucegai şi putreziciune. nimeni nu-i zicea aşa şi. de altfel. la drept vorbind. E-hei. fiindcă altminteri se demolează singur.. motiv pentru care am şi pictat chipul poetului na ional pe frontispiciul clădirii. nu pot să dau nici un răspuns la această întrebare. degradându-se pe zi ce trece şi făcându-l să pară mai vechi decât vechiul club. decât doar copiii şi unele persoanele mature care. Dar numele acesta.. Proiectată în 1939 de acelaşi harnic arhitect Mişu Rădulescu. datorită litigiului dintre cele două foste stăpâne. mult frecventatele baluri . tot gândindu-mă şi gândindu-mă. cu care uneori colabora şi făcea fructuoase schimburi de experien ă. Acum doar o dată la câ iva ani.. din America. nici nu prea se mai sinchiseşte nimeni să mai intre în acea clădire . Să încercăm a o reconstitui.d. Oamenii votează. pleacă . bănuiesc că am găsit 79 . stârnite de bălăcenii cu itari. bătăi ca-n filme. Bucovului nr. singura institu ie care o duce acolo binemersi. hore. decât să trăiesc cu speran a că.a.ah! vestitele baluri de la Scăieni .. 5) are o istorioară a ei specială. însă văd că astăzi nimeni nu-i mai zice nici casă de cultură. nu mai vezi localnicii intrând zilnic. ca altă dată. foarte frumos modernizată în anii trecu i. merg doar la bibliotecă.la primărie şi. datorită harnicei bibliotecare şefe care ştie cum să-şi atragă cititorii. poate va veni şi pentru clubul nou o zi bună de renaştere.şi cam atât. au cerut să i se schimbe numele în Căminul cultural “Horia. eu propusesem să i se spună “Casa de cultură “Mihai Eminescu”.că ce să facă acolo. sala mare a institu iei mai prinde oleacă via ă.. unde nu se întâmplă totuşi mai nimic.

Columbia The Gem of The Ocean”. “cine cu cine”. sculă rară pe vremurile acelea..vinovatul principal: televizorul! Da. vibrând pe sticla monitoarelor TV etc. pentru câ iva ani de zile.. ne aşezam amândoi în jurul mesei pe care se afla aparatul. conform unor legi istorice necunoscute. programe de TV? Poate că glumesc şi exagerez un pic când acuz televiziunea română şi din toată lumea cu pu ină mali ie.. cinematografele.. interna ională. care era pasionat de politică anticomunistă ca şi mine. în casă la mine. Cine ştie? Or fi şi ele pe cale de dispari ie. nea Lisandru nu prea ştia să prindă posturile de radio “Vocea Americii” şi “BBC Londra”. şi deodată. filme lacrimogene. sport. când eu însumi am organizat.cea pe cablu. totul la nas: filme de aventuri.oriunde! Ce mai: ea se face că te informează la minut. medelniceriile şi hătmăniile. la ară. căminele culturale şi casele de cultură de astăzi. folosit ca semnal de începere a emisiunilor în limba română.. de te ame eşte. fiindcă cine mai poate trăi astăzi fără ea. apelând la mine. din difuzoare răsuna vocea frumoasă a Emanuelei Cerbu: “America vorbeşte României!” Şi imediat începea extraordinar de frumosul marş american “O. nea Lisandru mă chema să mergem amândoi în cabina de proiec ie unde se afla aparatul de radio al căminului. politicieni corup i. cu intrare pe la balcon. un elev în clasa a VII-a la şcoala din comună. În fiecare seară. cu fundurile semi-goale. unde când lipsea operatorul Mielu Soroiu. multina ională. Ea a distrus casele de cultură. Imnul de Stat al SUA. cu canale multiple. Fati Floarea. lângă aparatul de proiec ie.. nea Lisandru Fati.. căci nu oricine îşi permitea să aibă radio în casă şi nici dumnealui nu avea cu cine să discute politică..şi dai de greută ile diurne. un ardelean în vârstă. după care vocea continua: “Transmitem ştirile. seară de seară.. răsuceam de două ori cheia în uşă. că te culturalizează. fost cândva.. să fim serioşi. de frică să nu ne surprindă cineva că ascultăm clandestin pe imperialişti. locuia familia femeii de serviciu de la această institu ie. infiltrânduse clipă de clipă pe sub pielea şi pe sub pleoapele noastre .. Mi se înfiora de emo ie pielea pe mine şi-mi dădeau lacrimile când auzeam acest cântec armonios şi impunător.. este foarte puternic informativă şi foarte diversă.la oraş. scandaluri faimoase. pârcălăbiile. eu proiectam filmele şi schimbam rolele. lideri de partide în conflicte interminabile. ui i deodată totul şi sim i că ai sufletul gol. “Îi zâce bine. manelu e „na ionale” rromâneşti. tehnicolor. cu so ul ei.. din toată ara. cea na ională. îi zâce 80 . butonam ni eluş. frate. cea de pe sateli i. însă tot nu am găsit adevăra ii vinova ii fiindcă. ca în locul lor să nu apară vreun “The Romanian Manele’s Club” sau chiar Ministerul Na ional al Manelelor! Din această cauză nici nu îndrăznesc să învinuiesc pe cineva şi încerc să vă propun a ne întoarce încă pu in.. dansatoare la bară. şi o găseşti peste tot . Doamne fereşte. În plus. După ce intram.. Pe la orele 19.i face capul plin. Era să strig: jos televiziunea! dar. precum au dispărut vătăşiile. pentru scurt timp. televizorul sau televiziunea .unde î i serveşte... până. pentru a vă povesti şi altceva ceva despre acest Cămin cultural de la Scăieni.” Amândoi aşteptam cu sufletul la gură vestea cea mare “cu debarcatul paraşutiştilor americani în România”. În camerele de la etaj ale căminului cultural. la munte.. la prieteni. şi State Anthem. fiindcă. având numeroase tentacule tentante. pe antene. dar când ieşi afară în lume .. cluburile. ne întâlneam tainic amândoi în cabină. ştiri senza ionale de ultimă oră. la deal şi la vale . iar Nea Lisandru îşi aprindea tacticos o igară. nu mai sunt luate cu asalt ca ieri. aici în America. intrând în casă la tine. cu nişte ani în urmă. în general. cu telenovele. etc. de pe etc.. fete frumoase.

A doua zi. câ iva imitau nechezatul iepelor iar unul a strigat tare: “niiiee. băi fra ilor. primi i cu aclama ii. că nu-i voie aşa ceva şi i-a cerut aparatul. şi-o sârbă.îi răspundeam eu cu naivitate şi cu mare încredere în zeii de peste ocean care nici nu ştiau dacă România este o ară sau o marcă de maşini. În schimb.mă întreba câteodată deznădăjduit. Nici n-au început bine să solfegieze ariile lor. Tipul i-a mul umit zâmbind şi a plecat satisfăcut. da?” “A. murea de râs şi îi încuraja aplaudându-i (desigur. fără să ştim a fixa vreo dată apropiată.. Ceaikovski. Chiar aşe-i!” .mă întreba nea Lisandru.. iată că. Massenet ş. Spectacolul. Vorbea şoptind misterios.. A fost o unică experien ă pentru bie ii noştri solişti de operă. peste câteva zile. cu discu ii asemănătoare cu ale eroilor lui Marin Preda din Poiana lui Ioacan. Însă operatorul Mielu Soroiu a deblocat cu dibăcie condensatorul şi noi ne-am reluat meseria de pasiona i ascultători-amatori. într-o duminică. baritoni. s-a legitimat şi a reprodus ce a mărturisit feti a lui din naivitate sau din prostie... neinvitat. Tot aşa. nici nu bănuiam pe-atunci că voi ajunge să transmit şi eu ştiri de la microfonul acestui iubit post de radio din Washington. ărănească!” Sala. cum să nu vină. cu alai mare. Dar au venit pe naiba. din Capitală. pentru culturalizare. la acel cămin şi o aleasă trupă de cântăre i de seamă de la Opera de stat din Bucureşti soprane. Nu ştiu cine a fost anchetatorul acela. că fiecare era imitat de unii din sală cu behăituri de oi. to i râdeau.” Apoi i-a completat că mai este totdeauna şi un copil cu el (adică eu). spre a ne da vreun răspuns. De ce să nasculte?” “Şi ce ascultă. “Când om scăpa de eştia?” . şi de mari comentatori politicieni.. că o să-i facă praf pe ruşi cu bomba aia atomică a lor dacă mai fură din România” .. Când o soprană cu un bust voluminos şi-a înăl at glasul în cascade cristaline. coborându-le lungi şi în trepte cu tremolo. nu. Flory i-a răspuns cu toată naivitatea de copil apolitic: “Sigur că ascultă. apăruseră pe-acolo câ iva cântăre i de muzică populară de la Radiodifuziune. un tovarăş de la Secu şi l-a căutat pe nea Lisandru acasă (el era plecat la serviciu). şi-o doină!” iar către cei din orchestră: “cânta i-ne. plin de mari speran e. cu mugete de boi şi deseori era întrerupt. boaa-lăă! Huo. arii din opere celebre: Verdi. “Vin. Subsemnatul.. cu câteva săptămâni înainte. s81 . Ravel. “Ce zici.. pe rând. care abia începuse de vreo douăzeci de minute. Glinka. iacă aici la radio de la căminul nostru. feti a lui cea mare.. fiindcă americanii ăia vorbesc bine româneşte. la paaie!” Altul striga: “zi-ne.bine.. l-a rugat să nu mai asculte. după ce.a. muzică. în fa a unei săli arhipline de ărani colectivişti şi de lucrători de la IAS. Că de vreo două ori am ascultat şi eu. d-aia de-a noastră. de vreo 12-13 ani. Puiule.. păpuşico? Radio Moscova. neînvă ate cu muzică “grea”. c-a trebuit să vin eu la ei. în loc să-i potolească pe bădăranii prost-crescu i. Radio Bucureşti. cu urechile lipite de difuzorul lăsat în surdină. plini de aceleaşi vagi speran e nobile. ca să li se prezinte în premieră pentru urechile lor. aduşi cu sila direct de la sapă. la care participa şi Ilie Moromete. to i numai un zâmbet . nu. pe care a întrebat-o dacă taică-su ascultă la aparatul de radio. unde a găsit-o singură pe Flory. să se producă pe scenă. nu pe artişti).. prin anii 60. a venit.aproba bătrânelul de lângă mine seria de critici la adresa regimului comunist al lui Gheorghiu Dej. în două autobuze.înso i i de o miniorchestră simfonică şi încep. fă. numai ce vine. vin americanii au ba în ăst an?” . nene Lisandre. dar se pare că nu era un om chiar rău. fiindcă l-a chemat pe tatăl fetei.. când l-a adus înapoi. Tata ascultă numai Vocea Americii şi Londra. condensatorul mobil a fost blocat numai pe radio Bucureşti şi nu se mai puteau asculta alte posturi de radio.. başi..

Drept urmare. în fine. ca săli de clasă. care probabil că speraseră mult în vreo şuşanea copioasă în provincie. cu simularea unei bătăi între două tabere de “ igani” danstori care foloseau copiii mici ca “proiectile” unii contra altora. la care au participat redactorii şefi de la ziarele Scânteia şi România liberă. Atunci Căminul cultural “Horia. de română Tănase Bălan care a condus căminul cultural timp de peste două decenii.. iar altă săli ă ca oficiu poştal. s-a dansat “Căluşarii”. un dans comic de imens succes. viitorul primar al oraşului şi al ii. după orele de şcoală. fiind dat ca model. Mielu Soroiu. iar jurnalul cu activitatea acestui cămin a rulat zile întregi la toate cinematografele din ară. fra ii Titus şi Coca Beuca. mul i ani. Cam aşa arăta educa ia socialistă a unor indivizi din acele vremuri. chiar şi un dans igănesc. o echipă de dansuri na ionale.. Puiu Popa. Cloşca şi Crişan” din Scăieni a fost lăudat şi răs-lăudat. un alt cor de fete. o aşa numită “brigadă de agita ie” şi de recitatori. regretatul Paul Svistovici82 . . câ iva ani la rând. “Ca la uşa cortului”. am amintit că în sediul acestui cămin cultural se adăpostise conducerea prefecturii jude ene iar în perioada când şcoala de la Scăieni era în construc ie. A urmat o ancheta de două zile. două din încăperile institu iei au servit. două echipe de teatru. Atunci a luat fiin ă un mare cor mixt. Pentru că acest cămin a fost dat ca exemplu în presa centrală. To i cântăre ii au coborât indigna i de pe scenă (careva din ei chiar a protestat cu voce tare) şi au plecat umili i. înso it de to i membrii ambasadei lui. în costume ruseşti. până seara târziu. spunându-se că indivizii cu pricina nu erau scăienari. echipele artistice ale căminului cultural de la Scăieni au beneficiat de transport absolut gratuit cu camioane (rareori cu autobuze) în tot jude ul. Până să se aducă aparate de proiec ie la cabina cinematografică. pe patru voci. cu protagonişti din comună. apoi “Kazaciok”. înso i i de o echipă de cineaşti de la jurnalul de actualită i a studiourilor cinematografice “Alexandru Sahia” din Bucureşti. au venit la spectacolul special oferit de “zilele prieteniei cu Uniunea Sovietică”. Drept răsplată. un inginer vecin cu această institu ie. unii cu lacrimi în ochi. a primit zeci de elogii şi diplome. ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti Rodion Dumbadze. George Moroianu.. în care excelau actorii amatori: Cornel Tănase (tatăl marii artiste de film Carmen Tănase). S-au prezentat cu succes piese de teatru. cu steaguri roşii şi tricolore. pentru această mare ruşine. Iar foştii spectatori i-au huiduit până s-au urcat în autobuze şi au plecat acasă la Bucureşti cu coada între picioare. Echipele de coruri şi dansuri au participat la concursuri pe jude şi au ocupat de fiecare dată locul întâi. unde îşi prezenta frumosul şi bogatul lor repertoriu. a urmat un măre spectacol de gală. la care lumea aplauda entuziasmată. viitorul inginer Gheorghe Gheorghe care era şi acordeonistul echipelor de dans. Într-o sală decorată festiv. Totul era filmat. A fost ceva original. Lenu a Matei. În timpul războiului. după aceea.de data aceasta era o audien ă foarte disciplinată şi receptivă -. conducerea căminului a fost imediat schimbată şi ca director al institu iei a fost numit prof. lucrând zilnic la cămin. în urma reclama iilor primite. plină de multă lume (şi de securişti în civil). Elena Stoicescu. ambele instruite şi dirijate de acelaşi profesor. dar nimeni nu i-a găsit vreodată pe acei vinova i anonimi.. în mare rumoare şi cu un total fiasco pentru bie ii oaspe i. S-a cântat “Katiuşa”. deschis cu imnurile de stat ale celor două “ ări surori”. surorile Tan a şi Nu a Mihăilescu. Vasile Crăciun. Pionierii le-au oferit flori.a întrerupt brusc.

Prahova). sec ia româno-franceza. redactor şef la Editura RAO.1981).biblioteca. Daniela Matei. ajutată temporar de Andreea Cristina Călin (care este şi inginer energetician) şi de Iulia Stârceanu. câteva filme ruseşti care ne-au delectat mult pe noi copiii: comedia “Toată lumea râde. a găzduit de-a lungul anilor. imitând şi amplificând cu mari intensificări sonore sunetul intim al sărutărilor eroilor de pe ecran. 24. Numărul curent de utilizatori activi este de 1550. BIBLIOTECA DE PE LÂNGĂ CASA DE CULTURĂ SCĂIENI Ca şi Clubul de la Boldeşti. După ieşirea prof.a. Tănase Bălan la pensie. Cristian Petru Bălan. a înfiin at un al doilea Cenaclu Literar. Existen a acestui cerc literar destul de activ este atestată şi de un site pe Internet al cenaclurilor din România. în prezent studentă în Canda la Departamentul de matematică al Universită ii Carolina.02. După vreo 15 ani. în prezent pensionară. Dar în sală imita iile acustice se prelungeau până la aproape un minut. Cornelia Stan şi prof.com/-quasaris/cntact/dreapta. cu nume englezesc: “Satelit String” (string=pe româneşte “instrument cu coarde/coarda/struna/sfoara” satelitului).împrumuturi. la care participau elevele Daniela Zeca (viitoarea directoare TVR Cultural). pe teren. director al Casei de cultură a fost numit Gheorghe Tudor.. Ilie (Bednarovschin) Angela-Georgiana (n. Pentru majoritatea dintre noi acelea erau primele filme pe care le vedeam vreodată în via a noastră. era o frumoasă fetişcană angajată la Fabrica de geamuri Scăieni. ac iuni specifice. care nu durau mai mult de 2-3 secunde. mult mai productiv. Universitatea Bucureşti. scene foarte pudice. cifra mărindu-se în fiecare lună. Şi ca să închei istorioara de fa ă.1979). ulterior rebotezat “Casa de cultură Scăieni”. acum bibliotecară-şefă. De fapt. “Copiii căpitanului Grant” ş. Atunci era bibliotecară Valeria Paraschivescu. începând cu anul 1968. “Primăvara”. pe atunci.. ea a continuat activitatea Bibliotecii Comunale Scăieni.1954 la Teişani. Ciudatul nume se datorează faptului că unii dintre membrii fondatori erau deja membri ai cenaclului bucureştean “String”. În afară de serviciile oferite publicului .06. mai ales când doi îndrăgosti i se sărutau pe ecran. cu aparatul lui personal.. men inându-i faima de care se bucura. la data de 21 oct. la adresa: http://memebers. 1995. cu masterat în Comunicări şi rela ii publice. după care a fost numită Eugenia Ilie (n. s-a înfiin at un prim cenaclu literar. International Publishing Company. căminul cultural Scăieni. a binevoit să ne proiecteze. amintesc amănuntul că pe scena acestui cămin cultural şi-a făcut debutul marea interpretă Irina Loghin care. o frumoasă şi bogată bibliotecă. În anul 2007 biblioteca are un fond de carte de 20. între 19781981. la ini iativa doamnei Ilie. 83 . Doamna Eugenia Ilie este mama a două fete studioase şi realizate profesional: Ilie (Rada) Andreea.tripod.Simionescu. (n. 13. absolventă a Facultă ii de Matematică. Universitatea Bucureşti. “Prin esa mofturoasă”.htm. care a continuat cu mult succes activitatea institu iei.09. sora poetului Corneliu Şerban.. cântă şi dansează” (Vesiolîie rebiata). Dar şi pentru cei mari era o delectare. 20.800 de volume şi trei periodice la care este abonată. de popularizarea a căr ii şi a bibliotecii . când a luat fiin ă oraşul. licen iată a Facultă ii de Litere Bucureşti. “Balaurul” (Krasivaia Vassilisa). Atunci mai to i tinerii din sală îşi uguiau buzele.

de o sală de studiu. so ia domnitorului Alexandru Ioan Cuza. în decembrie 1999. lenjerie.ro/dictionare/sf. intervenind pe lângă autorită i să li se ofere îmbrăcăminte şi hrană bună. asisten ă medicală şi o echipă de personal adecvat: bucătari. îndeosebi din Moldova lovită de marea secetă. înconjurat de câteva pogoane de vii cu vi ă nobilă şi cu livezi de pomi fructiferi. un copil orfan din Ceptura. “O zona-zoster pentru îngeri” . despre care am mai vorbit la capitolul despre şcoli. de Silviu Nicolae şi “Prezen a aripei” . Când familia mea s-a mutat de la Ceptura de Jos (Prahova) la Scăieni. vă spun de la bun început că el nu mai există. a fost o foarte frumoasă şi altruistă ini iativă.În perioada 1995-2004. Este o activitate a bibliotecii care merită toate laudele. care a decedat de curând la Scăieni în vârstă de 101 ani. de Robert David.a. Ea a fost fondată în vara anului 1945. Vezi: http://www. Director al orfelinatului a fost viitorul profesor Silviu Diaconescu.nemira. mai ales că fanzinul respectiv. Numeroase teste apărute în acest fanzin au fost republicate în reviste literare centrale. prin testament. cele mai reuşite crea ii literare ale membrilor cenaclului au fost publicate în Fazinul “Satelit String”. la timpul acela. de o cantină. şi-a donat toată averea şi casa pentru a fi dăruite unei case de copii orfani ce trebuia să poarte numele “Elena Doamna”. Domnia sa a făcut tot posibilul ca to i copiii veni i acolo să se simtă bine. CASA DE COPII ORFANI DIN SCĂIENI Pentru cei care vor căuta adresa acestui orfelinat. “ArtPanorama” ş. este men ionat în dic ionarul de proză ştiin ificofantastică numit “Dic ionar SF”. un anume Sergiu Kogălniceanu care. şi au apărut cu sprijinul Funda iei Pentru Tineret Bucureşti. îngrijitori şi educatori. 44). editat de Bibliotecă. Ei dispuneau de dormitoare luminoase şi curate. cu titlurile: “Turnurile Gemene” . “Satelit String”. “Anticipa ia”. în volume de poezie sau proză. “Cronica Română”. venită din sufletul unui descendent al lui Mihail Kogălnceanu.antologie de texte. Primul administrator al acestei Case a fost Ion Munteanu. cu to ii ofi eri cu grade înalte în fosta securitate. cu mese şi bănci. Îmi amintesc bine de acest orfelinat pentru că mergeam acolo deseori să mă joc cu unii dintre copii. s-a rugat să-l luăm cu noi şi să-l ducem la orfelinatul respectiv. ca într-o nouă familie. lăcaş situat pe un deal.poezie. precum fra ii Lozneanu şi fra ii Tameş. Dintre acei copii unii erau foarte dota i din punct de vedere intelectual şi au ajuns departe. Acolo copiii prestau şi mici activită i agricole. Numerele con in proză scurtă şi poezie. apărut la Editura Nemira. Efectivul maxim de copii înscrişi a fost de 52. spălătorese. pe str. cu to ii frecventând Şcoala generală de la Scăieni. Viilor la nr.proză. de Angela Ilie (5 poezii). Nu ştiu dacă această Casă de copii de la Scăieni a purtat sau nu vreodată acest nume. precum “Magazin”. ca un nou Mecena. care are ca autor pe Dan Mihai Pavelescu.. 84 . în anul 1947. adunând copii orfani între 7-15 ani din toată ara. Părin ii mei i-au îndeplinit dorin a şi lui Dăncescu i-a plăcut foarte mult noul lui domiciliu şi anturaj. dar. toate aflate în interiorul unui fost mare conac boieresc (clădirea există şi astăzi. Dăncescu. în toamna anului 1945.asp?cautare=&categ=7.

dar copiii refuzau. declarată monument istoric. Să le prezentăm pe rând: BISERICA “SF. Coca. aflată chiar lângă şcoala veche din Boldeşti.806. şi-a pitit în sân un pui de cioară care mai avea pu in până să zboare şi l-a crescut în taină mai bine de un an de zile. IAS Boldeşti iar în prezent locuin ă particulară.. de unde trânteau la pământ toate cuiburile ciorilor. mai milos. femeile ieşeau pe la por i şi privindu-i îşi ştergeau lacrimile de la ochi de mila lor sau le dădeau câte ceva. precum era vesela compozi ie a lui Mihail Leontievici Starokadomsky “Drume ii veseli”: “. iar în Boldeşti-Scăieni: 96.. traduse din limba rusă. Nu ştiu ce s-a întâmplat cu Cocu a lui. Ea avea o turlă centrală şi două turle mai mici în fa ă. conf. despre care se spunea cu sunt “mari dăunători ai culturilor agricole”. recensământului din 2002). conform aceluiaşi recensământ. orfelinatul a fost desfiin at iar copiii au fost muta i la un alt orfelinat mai mare. În anii următori. a mai fost o biserică veche în Boldeşti. În anul 1938 se începuse construirea unei noi biserici. clădirea fostei Case de copii a devenit sediul Întreprinderii de Stat. trecea spre şcoală cântând sau când ei se întorceau de la şcoală.428. marea majoritate a popula iei este de religie ortodoxă (86. devenită foarte blândă. mergeau totdeauna pe drum. acei copii înşira i în coloane. unde func ionam ca profesor. şi. Pe Coca o iubea foarte mult şi pasărea.. în majoritate. O arunca în sus. Îmi amintesc că. În acest oraş sunt trei biserici ortodoxe şi trei neoprotestante. cu pui şi cu ouă cu tot. ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIL” DIN BOLDEŞTI Până în anul 1949. în drum spre şcoală. Din cauza 85 . veneam şi priveam cu aten ie zidurile cu acele picturi destul de şterse şi scrijelate.7%. după planurile arhitectului Ioan Socolescu. dar nu ştiam că fuseseră pictate de Pârvu Mutu. iar seismul din 1977 a anihilat-o complet.. zbura şi se amesteca cu alte ciori. În noiembrie 1955. fel de fel de cântece. ea a fost foarte grav avariată de cutremurul din 1940. că “de-aia n-au oamenii ce să mănânce”./ Merge şi că elul. deseori.7%.Pe vremea aceea venise ordin să fie distruse toate cuiburile de ciori.. formată din aceşti copilaşi orfani. cioara se desprindea de cârd şi cobora imediat pe bra ele sale. maimu ica. aceşti copii au fost folosi i ca primii “vânători” care se că ărau prin copaci. drept urmare. căci am văzut cât de mult se pot ataşa fa ă de noi oamenii. cântând destul de frumos. să nu uităm pisica./ Papagalul. mereu numai cântând şi cântând. pictată de vestitul zugrav de icoane Pârvu Mutu şi cercetată de Nicolae Iorga.Hai la drum! Hai la drum!/ Haide i să pornim acum!/ Luăm şi cocoşelul. Mi l-a dat şi mie în mână spunând că i-a pus numele mamei lui decedate.” De fiecare dată când coloana./ Dar să nu uităm pisica!/ Dar... îi răspundea cu aceeaşi dragoste. la Buzău. Din păcate. dar când o striga “Cocaa!”. căci era interzis să cerşească sau să primească ceva de la oamenii din sat. dar de atunci iubesc şi eu ciorile. BISERICILE DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI În România. disciplina i. la o popula ie de 11112 locuitori. De asemenea. îmi amintesc cum. melodii pe care eu le ştiu de la ei şi acum.. din totalul popula iei de 18. Unul dintre copii. în recrea ii.

dar se pare că terenul foarte labil de la poalele dealului care se termină sus.devenind un factor care amplifică vibra iile teluriene locale până la 8 grade pe scara Rihter. motiv pentru care. apreciat şi sprijinit de enoriaşi.S. În anul 1984. Deasupra intrării în pronaos şi a unor uşi duble. se află pisania bisericii care consemnează acest eveniment în următoarele cuvinte: “Cu vrerea Tatălui. În 1994. Mihăi ă al Târgoviştei. precum şi de ajutoare importante venite din partea Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor.C.însăşi masivitatea acelui deal este săltată prin trepida ii de undele seismice . La 22 mai 1994. asistat de protoiereul Ilie T. PREOT ILIE T. între anii 1985-1990. în 1949. am fost cu so ia mea Dorina Bălan la serviciul religios de sfin ire a bisericii.războiului.F. Peste unsprezece ani.F. lăcaşul a fost târnosit de Prea Fericitul Părinte Teoctist Arăpaşu. pe baza unui plan al arhitec ilor Mihai (Mişu) Rădulescu şi Vasile Grecu. Această biserică a fost clădită cu ajutorul enoriaşilor.F. . Binecuvântează. împreună cu Î. după mari insisten e. Arhiepiscop al minoritarei Biserici Ortodoxe a Finlandei şi cu Î. Sa în acel 86 . Târnosirea bisericii a fost săvârşită de P. Constantin Bercaru. în ziua de 22 mai 1994. cu dona iile Sfintei Arhiepiscopii. s-a întocmit un deviz pentru o nouă biserică. pe cei ce trec pragul Casei Tale! Donată de AUREL IONESCU ŞI NELI DĂSCĂLESCU din Ploieşti”. şi această biserică a fost totalmente distrusă. de părintele secretar al Patriarhiei să particip la marele prânz al invita ilor de onoare care a avut loc la Casa Seciu şi să stau de vobă cu P. în luna mai. Patriarh Teoctist. s-a primit aprobarea de construc ie a unei noi biserici care a fost terminată în 1992. în fruntea unui sobor de preo i condus de P. Mihail şi Gavril. Sub îndrumarea harnicului preot Octavian Pârvu. la Seciu. Fondurile pentru lucrare au fost suportate de enoriaşii parohiei. Doamne. în stil neobizantin. a fost construită biserica cu hramul Sf. în locul altei biserici care a fost complet distrusă de cutremurul din 1977. PĂRINTE TEOCTIST. Arh. ziua 22. biserica aceasta a fost sfin ită de Prea Fericitul Patriarh Justinian Marina. care mi-a oferit o lucrare teologică publicată de P. cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh.P. pe o placă de marmoră. era stringentă nevoie de un alt proiect şi trebuia de urgen ă început un alt nou lăcaş. la marele cutremur din 4 martie 1977. frumos sculptate. din ini iativa preotului Ioan Popescu şi a preotului foarte popular. VASILE.P.S. fiind invitat. inclusiv pictura care a fost executată de pictorul Marian Roncelli. Vasile şi de un număr mare de preo i. ca ziarist american. lucrările au fost întrerupte şi reluate în anul 1946. Pictura a fost executată de MARIAN RONDELLI. prin stăruin a consiliului parohial şi a preotului PÎRVU OCTAVIAN. Aşadar. John.

. astăzi dispărut. în acest scop trimi ăndu-mă să iau imediat legătura cu P. cum mă rugase cu limbă de moarte distinsul şi regretatul autor aromân. încercările mele de a reeditat trilogia lui Diamandi au mai întâmpinat câteva piedici birocratice şi nici acum nu am putut-o reedita. dar cu ziduri nu prea bine consolidate. Documentele păstrate ne arată însă că în Scăieni au mai existat înainte şi alte trei biserici: una din bârne. în 1993. la Editura “Holy Cross” din San Francisco. care mi-a declarat că iubeşte America şi cunoaşte bine metropola lângă care locuiesc. cu bani oferi i de Schela Boldeşti şi de primăria condusă de Ilie Răspop. devenită parohie.an. Aceste amănunte i le-am etalat atunci P. Arhiepiscop al Kareliei şi Finlandei.F. Sale Teoctist care m-a asigurat că este întru totul de acord cu propunerea mea. P. aflată pe moşia Scăieni şi dăruită falansterului.S. BISERICA “ADORMIREA MAICII DOMNULUI” DIN SCĂIENI Prima biserică solidă în Scăieni. Teoctist i-am relatat convorbirea pe care o avusesem în 1981 cu predecesorul lui. a luat fiin ă în 1864. care-mi citise înainte în ziarul “Tribuna” din Sibiu necrologul scris de mine pentru prof. pe atunci director al BOR. traducător al Bibliei. zidită din ini iativa domnitorul Constantin Brâncoveanu. din America. P. Părintele Anania. m-a sfătuit să am răbdare. a acestei bisericii. îmi păşteam oi ele pe lângă acel cavou. Fiul lui Dumnezeu” (Via a lui Iisus). cu echipa constructorilor ei. Bătrânii îmi povesteau că de sub biserica lui Bălăceanu până la conacul lui.. La rândul meu. P. Am mai vorbit despre ea la capitolul despre şcoala Scăieni. primarul comunei. Finlanda. la fa a locului. În convorbirea mea cu P. constructorul halelor şi a catedralei din Ploieşti. Arhiepiscop Valeriu Anania. scriitorul aromân Sterie Diamandi (1897-1981). despre necesitatea republicării trilogiei “Fiul Omului. i-am oferit cartea pe care-o scrisesem cu un an înainte. “Adormirea Maicii Domnului”. în parcul Patriarhiei din Capitală. din oraşul Kuopio. largă. ar fi existat un tunel secret care apoi se continua pe sub deal. Totuşi. (Vezi fotografia inedită. dar din nou distrusă de cutremurul din 10 noiembrie 1940. apărută în America. nu este deloc simplu să rezolvi unele probleme care pot fi finalizate numai printr-o prezen ă continuă acolo. spa ioasă. De aici. a fost începută în 1936. că s-ar putea să o reedităm în curând. ridicată de familia lui Bălăceanu. alta din cărămidă. la cavoul unde îi fusese depus sarcofagul. Chicago. purtând hramul “Adormirea Maicii Domnului”. Sterie Diamandi. arsă în 1715.) Sfântul lăcaş 87 . Construc ia. cu o funda ie puternică şi pe un soclu înalt. a durat trei ani.F Justin.F. şi s-a ridicat pe un loc de împroprietărire căpătat în 1923. Este o construc ie masivă.F.S. Iar a treia a fost distrusă de cutremurul din 1882 şi rezidită de Bălăceanu. îmi spusese că autorul căr ii îi fusese diriginte la liceul din Roman şi că mă ajută să reeditez eu excep ionala-i trilogie cristologică. până sus. proiectată de arhitectul Toma Socolescu. şi tot căutam cu al i copii vestitul tunel. mutat ulterior la un cimitir din Bucureşti. Noua biserică. între 1936-38.F. scrisă de un prieten al meu. John. Patriarh Justin. “Via a lui Iisus în secven e cronologice”. dar nu am dat niciodată de urmele lui. Pe când eram copil. din 1938. apoi “Sfântul Nicolae şi Sfântul Spiridon”. Patriarh mi l-a prezentat pe P. care este scriitor şi erudit teolog.

cât fusese cea veche. Au existat opinii că acolo este mai mult mâna lui Grigorescu decât a ucenicului său. căci a fost impusă această solicitare. adăugând două turle mai mici şi mai uşoare. în 1952 a fost numit ca preot paroh părintele Babi Gh. renovarea era gata. 17. Cu banii de la enoriaşi şi de la stat. în comuna Opări i. Oricum.era acoperit cu iglă şi la ridicarea lui au contribuit şi cetă enii din fosta comună Scăieni. părintele Babi reface acoperişul. venit de la Chi orani. până a ieşit la pensie. de pe pronaos. Înainte biserica aceasta avea numai două turle: una înaltă. reprezentându-i pe Iisus şi pe Fecioara Maria. 88 . în anul 1941. a legat nişte lan uri de turlă şi a tras-o jos. noua biserică apărea frumoasă şi impunătoare. preot paroh era Ioan Vlaiculescu care îl sfătuise pe primar să găsească altă solu ie de demolare. basarabean de origine. sa.1957 la Bucureşti. de tablă zincată. între 1952-1959. mai mult decât stricase cutremurul însuşi. În interior nu s-a apucat a fi pictată. Icoanele actuale sunt valoroase şi provin de la trei biserici vechi (2 icoane pe lemn şi 6 icoane mari. După ce părintele Vlaiculescu s-a pensionat. Vlad (Vladimir). scurtată şi ea şi lucrată tot din materiale uşoare. cutremurul din 1940 a apucat-o întreagă. totul depinzând de fondurile insuficiente. S-a mers. cum pe la sate nu găseşti alta asemănătoare. dar Mânzală nu l-a ascultat. Vineri” din Capitală) a slujit atât la Scăieni cât şi la Balaca între 1913-1952. Cam din acea perioadă durează şi casa parohială de pe strada Colinei. Pe atunci. Ca exterior. desigur. aşa cum o proiectase arhitectul Socolescu. a fost tencuită exterior. în spate. Mânzală. pe partea economică. Să nu uităm că fosta conducere comunistă era ostilă bisericii şi nu voia să sprijine lăcaşele de cult. dar mai cu seamă turlele (cel mai mult turla din spate) s-au şubrezit mult. întreaga construc ie. a construit şi casa parorhială în 1934. A urmat un şir de ani de reparări treptate. Ambele turlişoare aveau acum un schelet de lemn. Biserica a avut şi pre ioase căr i de cult care. La cutremur însă. evident. cel care a făcut şi schi a pentru capela cimitirului. a adus un tractor de la schelă. din păcate. fără să se priceapă la construc ii. pe urgen a pragmatică de a fi dată cât mai repede în folosin ă. fiind şi învă ător. de la biserica cu picturi în frescă de la 1796). căci stilul este grigorescian. La fel turla din spate. turla a stricat naosul. înmormântat la cimitirul „Sf. nu de 46 m. şi.1889. Poate că ar fi trebuit să se insiste pentru păstrarea lor la Scăieni. La finele anului 1951. dispărându-i acel echilibru arhitectonic pe care-l avusese la început. Cele mai pre ioase sunt două icoane pe lemn. folosindu-se icoanele adăugate pe pere i şi vechea catapeteasmă. din propria-i ini iativă. Acum biserica a căpătat trei turle. mai grea decât puteau zidurile să suporte masivitatea ei. 9. a opinat că există pericolul ca turla cea înaltă să cadă peste oameni şi. pare-se. şi pe necesită ile utilitare. au fost cerute şi trimise la Mănăstirea Sinaia.05. Construc ia. care servea şi de clopotni ă. de asemenea largă şi masivă. ca provizorat. când s-a înlocuit acoperişul greu de iglă cu unul mai uşor. pictate în 1855 de zugravul Afanasir care a lucrat înainte cu marele Nicolae Grigorescu. iar primarul de atunci. în fa ă (de 36 m înăl ime. cu ajutorul enoriaşilor.09. Sf. m. ini ial). după un nou plan. Prahova. Preotul Ioan Vlaiculescu (n. În cădere. a suferit estetic. par ial. apoi turlă cubică din fa ă. Ele sunt înregistrate la patrimoniu. Gazele şi lumina s-au introdus abia în 1974. Prahova. Între anii 1960-65.

a trebuit înhisă. dar trebuie spus că mai sunt necesari bani pentru noul mobilier.a. aflată acum în lucru la un mare meşter din Nehoiu. în anii 1986.). Tip. topografic şi statistic al României”. refăcându-se destul de bine frontonul bisericii. Ed. ajutat de consilieri ca Zârnea Ion. serviciile religioase au loc în capela cimitirului de la Scăieni. pentru încălzirea centrală. al jud. Până ce Sf. PH. contractul. vol. Mitrop. învelită cu tablă actuala “Sfin ii Împăra i”. în “Bibliografia localită ilor şi monumentelor feudale din România”. 1988. de fiecare dată trebuind luate de la capăt noi şi noi repara ii. în 1840. profitând de iarna primăvăratecă.). cit.. Costul întregii lucrări s-a ridicat la 3 miliarde şi jumătate de lei vechi. precum regreta ii Drăgoi Ioan. pentru splendida catapeteasmă de stejar sculptat. sora Maria Leucă). cum se numea înainte Balaca. Buzău. biserică va fi reparată complet. de Mihai Apostol. 1987. trebuia terminat in vara anului 2007. La 22 noiembrie 1936. până în 1914. 89 . fiind în stare de ruină. preotul Ioan Vlaiculescu a târnosit-o. când. 1897. pentru gard şi. lucrările. Profesorul Stoicescu specifică faptul că acea biserică era chiar mai veche. Tipogr. (toate inf. a intervenit pentru un nou deviz de repara ii şi consolidare. Buc. în special. 1990. 49. din care totuşi s-au achitat mai mult de jumătate. după renovarea ei din 1850. preotul paroh Vlad Babi s-a pensionat (la fel dăscăli a. fondată de familia Cantacuzino. “Dic . unele de o periculoasă profunzime.Ceea ce s-a reparat cu multă migală şi cu mari sacrificii financiare a avut de suferit din nou la cutremurul din 4 martie 1977. În 1927 s-a ridicat o biserică de cărămidă şi vârghii de stejar. semnat în 2004. Grigore Teologul” şi că era din lemn. 37). de Grigore Filipescu (vezi. continuă. ar mai trebui cel pu in încă un miliard şi jumătate de lei vechi. 1971. Prahova”. şi refăcută. Se pare că această biserică a durat un timp. catapeteasmă care costă 600 de milioane de lei. geogr. Deşi s-au ob inut o parte din fondurile necesare. p. ist. Din 1993. la cutremurul din 30 aug. Statului. Părintele Babi avusese talenta i cantori la strană. BISERICA “SFIN II ÎMPĂRA I CONSTANTIN ŞI ELENA” DIN BALACA La Valea Căpuşeştilor sau Valea Căpuşanilor. pentru consolidare. în 2007. estimativă. 1972. Predescu Costache ş. atât ea cât şi clopotni a. Parianu Vasile şi Darie Chiril. noul preot paroh este Constantin Banu care. al jud. 1986 şi la cel din mai 1990. fostul diriginte al poştei din Scăieni. p. În anul 1993. Târgovişte. Un sprijin deosebit primeşte preotul acestei biserici de la dascălul Ştefan Ionescu şi de la consiliul parohial (epitrop fiind Costache Anghel. Încă din 1996 până azi. că avea hramul “Sf. mai mult ca sigur că nu este totuşi suficientă. adică din anul 1793. pentru că oraşul se află într-o zonă seismică destul de activă. Dimitrie Frunzescu. estimativ. În prezent. De asemenea. Oltenia. vecinul bisericii. I. op. biserica s-a ales cu alte noi fisuri. în valoare.. în 1995. exista o biserică a satului. sumă care. de 600 de milioane lei vechi. în 1797. “Dic . apud “Dic . Viitorul. O ştire mai completă ne-o oferă Nicolae Stoicescu. La ultimele cutremure.”.

dar după ce “Sf.C. Clopotni a ei veche a trebuit demolată şi construită alta. protoieria Vălenii de Munte. datând din 1850. fără fiii lor Lăcrămioara şi Justinian şi fără poporeni. Atunci s-a adus şi mobilier nou. biserica este resfin ită de către Vasile Târgovişteanu. la Câmpenii de Videle.). Împăra i” devine filială. desigur. s-a pus serios pe treabă şi fosta biserică anexă. realizate de pictorul Marian Rondelli. În 1977 a construit o modernă casă parohială. Sebastian Ilfoveanu. Sf. Mineiul pe luna octombrie 1892 şi Apostolul pe anul 1899 (ambele la Tipografia Căr ilor Bisericeşti. având toate facilită ile. nu ar fi realizat ceea ce 90 . în 2007. cu “Naşterea Domnului”. Din biserica veche se păstrează până în prezent: Sf. iar de la 1 ianuarie 1975. Întrucât. Cazania din 1892. Împăra i” devine. aceştia m-au rugat să consemnez câteva date despre preotul lor. Vasile Cazacu. Cutremurele din 1986 şi 1990 avariază iarăşi grav clădirea. Cărbuneşti din jud. Lăcaşul însuşi şi-a schimbat repede înfă işarea. între anii 19992003. în frescă. iar sponsori au fost Primăria oraşului. cu picturi noi. Astra Română şi enoriaşii. Aceasta a avut loc în ziua de 4 iunie 2006. protopop fiind acolo P. Ilie T. Între 1961-66 a urmat Seminarul Teologic la Bucureşti. toartele Cristelni ei de aramă din 1863 şi un anafornic. cum îi defineşte preotul paroh. Ultimii preo i din satul Balaca au fost: Ioan Vlaiculescu. în dreptul intrării la biserică. până astăzi. men ionând că ar merita chiar mai multe laude. Arhiepiscopii a Bucureştilor şi un sobor de preo i. filială la biserica din Blejoi unde preot slujitor este Nicolae Marinescu. vol. sărăcu ă cum era. mare. Schela Boldeşti. cu cele 8 ha de teren care. Vasile. iar în ziua de 21 mai 1985. În 1979 Sf. foarte iubit şi sprijinit de parohieni. Împăra i” a devenit parohie. pentru un an de zile. făcând necesară o altă repara ie totală. Însă din 1976. iar între 1966-1970. fost Vlaşca.S. părintele Simion. această biserică din Balaca devine parohie de sine stătătoare. cu un gard lung de 350 m. Teleorman.incluzând-o în parohia bisericii de la Scăieni unde “Sf. Prahova. pe scurt. imediat după absolvire fiind numit preot paroh în com. care a oferit 62 de milioane şi Prefectura Prahova 100 milioane. Crucea Răstignirii. sa crede că fără preoteasa MarianaGeorgeta. De asemenea. trimis de patriarhul Justin Moisescu. Buc. din cărămidă. am putut sta de vorbă cu mai mul i enoriaşi de la Balaca. masă din altar (aflată în incinta micului Monument al eroilor din parohia Balaca). cu acea ocazie. de către P. jud. episcop-vicar al Sf. o icoană de la 1850. Alexandru Ionescu. Facultatea de Teologie din Capitală. De obicei. Mai întâi preotul a făcut o solidă şi elegantă împrejmuire a cur ii parohiale. Vladimir Babi. sa face repara ii capitale la clădirea damagiată de cutremurul din 1977. trebuia să se facă o nouă resfin ire a bisericii. din aceeaşi perioadă. miau confirmat că părintele Simion a avut în permanen ă sprijinul familiei. căr i de Te-Deumuri pe anul 1879. acelaşi maestru care pictase şi biserica din Boldeşti. Am fost de fa ă la acest eveniment. până în 1976. nu s-au mai restituit la Balaca. bisericile care depind de alte biserici nu au mare putere de ini iativă locală. O pot face. Fabrica de Mucava. Costul a fost. până astăzi. părintele paroh Simion Grigore. mai ales în momentele când sănătatea îi era amenin ată. din Bucureşti. aici: Preotul Grigore Simion s-a născut la 4 martie 1946. Mai putem men iona faptul că în 1975 biserica “Sf. I. a reuşit să devină un puternic centru religios local. “Minuna ii enoriaşii bălăceni”. Sunt obiecte de valoare care trebuie în continuare bine conservate. Cum se obişnuieşte după asemenea renovări.

demolându-se acoperişul şi zidăria până deasupra ferestrelor. cu turlă de lemn deasupra pridvorului deschis. lipsa bol ilor şi a turlei.” Având în vedere propor iile reduse ale acestui monument. fiind ruinată cu totul şi sortită distrugerii. Profesorul N. credem că zidirea din temelie de către egumenul Ioachim se reduce la o restaurare generală a bisericii pe fostele ziduri şi exact pe aceeaşi temelie. înăl ată prin 1829. Deoarece numărul locuitorilor crescuse. a fost ridicată prin sec. Kir Ioachim Mărgineanu . s-au ridicat din te(melie) în zilele prea înăl atului Domn Io Constantin Alexandru Ipsilante Vvd şi ale Prea Sfin iei Sale Părintelui Mitropolit al Ungro-Vlahiei (fără nume). dărâmându-se până jos de marele cutremur. publ. într-o pozi ie pitorească. să vadă bisericu a de acolo. s-au degajat arcadele pridvorului de zidăria făcută în 91 . vol. sub formă de navă. care poseda numeroase vii pe dealul acela şi din soborul căreia probabil că făcea parte şi ctitorul. şi că a fost dărâmată de marele seism din 26 oct. 1802 şi refăcută în 1808. Despre vechimea bisericii ne vorbeşte şi pisania aşezată în pridvorul bisericii. bisericu a a trebuit lărgită prin zidirea arcadelor pronaosului şi suprimarea zidului despăr itor dintre pronaos şi naos. amintită de noi mai înainte. împreună cu Casa Ruşescu de la nr. la recomandarea Comisiei Monumentelor Istorice. Academiei Române în 1981). câştigându-se în lungime cca 4 m. s-a înfăptuit o repara ie generală. învelit cu tablă galvanizată şi. al XVIII-lea. Împăra i” din Balaca. în care se arată că lăcaşul în forma actuală a fost terminat la 2 iunie 1808. Textul pisaniei este următorul: “Acest titlu a fost la uşa bisericii de când s-au ridicat de la marele cutremur. care a donat mobilierul şi icoanele praznicare ce se păstrează şi acum. mi se spune că au mai rămas încă multe lucruri frumoase de făcut. BISERICA “SFÂNTA TREIME” DIN SECIU În toponomastica ării Româneşti numele Seciu apare de pe la 1567. slavo-române”. 67 din Seciu. men ionat de DERS (“Dic ionarul Elementelor Româneşti din doc. În anul 1862 biserica a fost restaurată şi zugrăvită. biserica a fost declarată “monument de arhitectură” (cuprinsă în “Lista monumentelor” din 1956 la nr. sprijinit de contribu ia enoriaşilor şi a unui proprietar de vii. 2).1808. Cine urcă la Crama de la Seciu . la parohia “Sf. care a fost adăugată mai târziu din scândură. Stoicescu. în “Bibliografia” sa (I. Iunie 8. vornicul Kir Ioachim Mărgineanul. cu ocazia acelor repara ii. iunie 16.n-ar face rău dacă ar mai merge câteva sute de metri. acum găsindu-se de cuviin ă să se stremute în fa a de afară în 1862. Această sfântă şi Dumnezeiască biserică ce se prăznuieşte sub hramul Sfintei Treime. Treime”. Cu toate acestea. În 1928. s-a făcut un nou acoperiş. sub păstorirea preotului Iordache Vlădescu. 2436 arhitectură). de către egumenul mânăstirii Mărgineni. dar înainte de 1737. ne informează că biserica “Sf. zidită pe culmea cea mai înaltă a Dealului Frums. leat 1802 octombrie 14. Să rămânem optimişti. de Edit.fiecare vizitator poate admira. s-au consolidat zidurile. Am avea serioase bănuieli că această biserică a fost un schit al puternicii mânăstiri Vornicul Mărgineanul.vestita Casa Seciu . de osârdie cu silin a şi cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit şi egumen. O nouă repara ie s-a efectuat în 1926. Datorită vechimii ei. Ion Ghi ă.

fecioara cea sfântă de la Parepa. în 1955. tipărită la Snagov de către mitropolitul Antim Ivireanul şi un număr de căr i de ritual din sec. la sfârşitul căr ii).2%). cel care a restaurat şi picturile lui Nicolae Grigorescu de la mănăstirea Zamfira. Înaintea preotului Gheorghe Petre. a slujit cu mare vrednicie şi cinste. mari vizitatori în acest oraş. Marele seism din noiembrie 1940 a adus din nou mari stricăciuni.7%). Aceste biserici au însă un statut legal de func ionare. biserica este păstorită cu multă osârdie şi dragoste de Dumnezeu şi de oameni de către părintele paroh Gheorghe Petre. din 11 ianuarie 1948. În prezent. căreia. Lăcaşul dispune de instala ie electrică şi de gaze. BISERICILE CREŞTINE DUPĂ EVANGHELIE În oraşul Boldeşti-Scăieni.anul 1862. căci avea mare rol în consolidare. i s-a arătat Dumnezeu într-o mare minune. pentru minute întregi. Pe jos. desigur un termen folosit mai mult în 92 . redându-i forma ini ială din 1808. dar. mai precis. când. s-a refăcut zidul despăr itor între pridvor şi naos. format din sute de oameni şi al soborului de preo i. mai există şi un număr de cca 200 creştini evanghelişti (1. reprezentând pe Mântuitorul Iisus Hristos Arhiereu şi Sfânta Fecioară cu pruncul. lăcaşul este pardosit cu dale de piatră cioplită.963 de credincioşi în 1992 (0. În ară. în ziua de 29 august 1935. Înăl imea până la acoperiş este de 6 m. părintele Stelian Dinescu. încă din anul 1948. afară. a apărut. Întrucât există destul de multă confuzie în cultura religioasă a multor persoane despre românii creştini care nu frecventează bisericile ortodoxe sau catolice. minune ce i-a făcut până şi pe atei să îngenunche înfiora i (v. denumi i simplu “pocăi i”. plafonul vechi de scândură a fost înlocuit cu altul din şipcă tencuită. Cu excep ia a două Icoane Împărăteşti. împreună cu zidurile şi tencuielele căzute atunci. de pictorul C-tin Călinescu. respectat şi iubit de to i locuitorii din Seciu. până în ultimele clipe ale vie ii sale când. cu forma ini ială de navă. este mai solidă decât înainte şi mai bine propor ionată. în miezul zilei. plecând la cele veşnice. donate în 1808 de ctitorul bisericii Ioachim Mărgineanul şi pictate de Fotache Zugravul. fiind un cult minoritar. nepotul celebrei Maria Petre. precum o Evanghelie în limba română.7%). care a fost pictată în tempera. Ele au fost însă reparate între 194243. având o lungime de 18 metri şi o lă ime de 6 metri. îndeosebi la arcadele pridvorului şi la zidul naosului dinspre sud. sa a fost plâns de întreaga comunitate. al XVIII-lea şi al XIX-lea. care s-au organizat în biserici specifice (case de rugăciuni). ca preot paroh. în afară de cei 11112 ortodocşi (96. În schimb. fără abside laterale. de asemenea. conform recensământului din anul 2002. la care a asistat toată comunitatea de atunci. se păstrează nişte căr i de cult valoroase. Clădirea bisericii de astăzi pare modestă. o uriaşă cruce de lumină a cărei imagine a fost transmisă în direct de televiziunea română. pe cerul senin. pe soclu tot de cărămidă presată. minune care s-a repetat şi la înmormântarea ei. fiind din cărămidă presată. În interior nu are bol i. Cultul Creştin după Evanghelie avea un total de 49. Sf. deasupra cortegiului mortuar. alte picturi mai deosebite nu există.

şi nu de la amândoi odată. Atunci Papa Leon al IX-lea. În fapt. au apărut două mari biserici: biserica occidentală. numit Sinod. şi biserica ortodoxă. Să urmărim pe îndelete firul faptelor istorice spre afla cum s-a ajuns la asemenea biserici. în ciuda faptului că fiecare biserică sus ine că numai credin a ei este cea adevărată. de la această mică scânteie. În urma acestei rupturi. refuzând categoric să vină la Sinod. Scânteia discordiei a fost pornită de la întrebarea: de la cine emană Duhul Sfânt? Teologii din Roma răspundeau că atât de la Tatăl. Mai sunt multe de reparat.. pe papa Leon al IX-lea şi întreaga Biserică romană. fără nervi. a pornit un adevărat război de învinuiri reciproce. biserică a lumii întregi. la Constantinopole o delega ie papală în frunte cu Humbert. problema lui “filioque”. pe care nu le voi analiza aici. dacă a văzut că teologii greci şi Cerularie nu vor să cedeze. pe delega ia romană. În ciuda faptului că Humbert a fost primit cu toate onorurile cuvenite.. Sinod unde. unul la Roma şi altul la Constantinopole . cuvânt care se traduce: de la Fiul).dar o dată cu apari ia Imperiului Bizantin al împăratului Constantin cel Mare.sens pejorativ. Atunci. fiindcă bizantinii din Constantinopole sus ineau că Sfântul Duh provine numai “de la Tatăl prin Fiul”. adică neschimbată în idei. Acest act de excomunicare reciprocă poartă numele de Marea Schismă. am aflat că există o Asocia ie Ecumenică a Bisericilor din România.. Recent. 93 . după cum îi numea el. excomunică şi el pe to i: pe cardinalul Humbert.. care-i ura pe “câinii de greci”. la mica în elegere. în cadrul unui fel de congres bisericesc. voi căuta. după regretabilul “divor ”. sunt mai multe puncte de vedere teologice care îi despart. drept “primus inter pares”= primul între egali. la 24 iulie 1054. care şi-a zis catolică. Catolicii nu vor să participe. Patriarhul Bizan ului. cât şi de la Fiul (în latină filioque. Biserica ortodoxă română sprijină ecumenismul. fireşte. nu exista decât o singură biserică creştină .. iar ortodocşii că ei pot fi considera i adevăra ii catolici... De la cuvântul “filioque” .unul vorbea latina. altul greaca. un cardinal german nervos şi înfumurat.. La început. îl trânteşte pe Sfânta Masă din Biserica Sfânta Sofia. Deseori catolicii sus ineau că ei sunt adevăra ii ortodocşi. adică universală. Patriarhul cere cu calmitate să se discute această problemă în comun.biserica primară . În plus. cardinalul Humbert compune din capul lui un act de excomunicare (blestem cu anatemizare şi nerecunoaştere definitivă) a Patriarhului bizantin şi a Bisericii de răsărit şi în ziua de 16 iulie 1054. Dar. fiindcă aşa spune şi Biblia. idee care este o piedică mare în fa a ecumenismului. cu sediul la Bucureşti. să discute cu Mihail Cerularie. în rândurile ce urmează. iar mişcarea ecumenică este activă. pe numele real Bruno Hugonis (1049-1054). trimite. (Împăcarea şi colaborarea dintre toate bisericile creştine se numeşte ecumenism. dintr-un condei... dar rupturile totuşi nu s-au sudat. numită AIDROM. pe la începutul lui ianuarie 1054. să aduc câteva simple precizări pe care le consider strict necesare pentru cunoştin ele generale ale fiecăruia. Humbert îl învinuia pe Cerularie că nu vrea să-l recunoască pe papă. ci în primul rând de la Dumnezeu. Biblia începuse să fie interpretată diferit în cele două jumătă i ale fostului Imperiu Roman. E drept că s-au făcut câteva încercări lăudabile de a se reuni cele două biserici. Patriarhul Constantinopolui convoacă unilateral Sf. în excomunicarea lui. biserică de dreaptă credin ă. apăruseră doi episcopi. la cea mai importantă şi mai recentă întâlnire dintre ele reuşindu-se ca excomunicarările reciproce să fie definitiv anulate. la rândul lor.

Germanii fac zid de fier în jurul profesorului şi majoritatea germanilor renun ă la catolicism îmbră işând noua religie protestantă. şi să se revină la creştinismul primar de pe timpul apostolilor şi al lui Iisus. Dar şi Luther a fost criticat. Imediat. accentul punându-se pe studiul Noului Testament. el a afişat pe uşa Bisericii Catolice apar inând Castelului din Wittenberg (catedrala catolică din oraş) cele 95 de teze antipapale care au dat naştere la o nouă religie creştină. po i fi cu adevărat pocăit. ci chiar şi ortodox ori catolic. chiar şi luteranismul) să se debaraseze total de balastul dogmelor şi al tradi iilor nefolositoare. era.d. Iisus ducea o via ă de om simplu şi sărac ş. numită religie protestantă. care nu ştie prea bine să deosebească o religie creştină de alta. ci Plymouth Brethren (Fra ii din Plymouth).evanghelişti. Aşa s-a născut biserica luterană. care era şi profesor de teologie la Universitatea Wittenberg (1513). Omul de rând. unele fiind de esen ă păgână. nu numai dacă eşti protestant sau neoprotestant. În Boldeşti-Scăieni sunt cca 200 de creştini după evanghelie. inchizi ie. papa se lăfăia în palate bogate. căci ea nu este decât “Maria” şi nu este sfântă. penticostalii. pe cele patru evanghelii. dar şi diferen e. (deşi. Aşa a apărut neoprotestantismul care cere ca religiile istorice creştine (ortodoxia şi catolicismul.a. ortodoxă şi catolică. De aceea neoprotestan ii îşi zic că sunt adevărate culte evanghelice . în anul 1830. precum nici sfin ii nu sunt sfin i. la rândul lui. taxe mari. de dată mai recentă. căci ei nu pot intermedia între oamenii planetei şi Dumnezeu. traducătorul Bibliei din latină în germană (1534) şi părintele limbii germane moderne. lansată de John Nelson Darby (1800-1882).). comparându-l defavorabil pe papa de la Vatican cu Iisus Hristos: papa purta coroană de aur. fiindcă protesta împotriva multor precepte catolice. că a fost prea blând cu catolicii. gărzi militare preo eşti etc. majoritatea reprezentan ilor ei provenind din neoliberalii protestan i sau chiar catolici din Statele Unite sau Anglia. În anul 1517. cel mai vehement fiind al preotului catolic german Martin Luther (1483-1546). creştinii după evanghelie şi adventiştii. Iisus coroană de spini. indiferent de denomina iune!) În cadrul bisericii catolice au apărut proteste contra multor practici catolice (indulgen e. Există mul i factori comuni. să nu se mai ia în considerare Sfânta Fecioară. iar cele 95 de teze marchează începutul Reformei. Vaticanul îl excomunică şi îl cheamă pe Luther la Roma să fie judecat şi ars pe rug. dar şi unele diferen e între ele. fiindcă această religie neoprotestantă s-a născut în oraşul Plymouth. le spune tuturor acestora: “pocăi i”. să nu ne mai rugăm la ei. Luter declanşează o puternică mişcare anticatolică de masă. ci nişte oameni mai credincioşi. devenită mişcare social-politică şi teologică întinsă pe tot veacul al XVI-lea.propăvăduirea Evangheliei este o obliga ie pentru toate cultele. în realitate. să nu se mai ia în considera ie altă carte decât numai Biblia care trebuie explicată amănun it tuturor oamenilor. cu condi ia să respec i întru totul poruncile lui Dumnezeu). în orice biserică. capitol cu capitol. decât numai Iisus este singurul mijlocitor. Există şi multe asemănări cu bisericile istorice. Aceştia au afirmat că Luther însuşi nu a mers până la capăt cu eliminarea greşelilor catolicismului. Cele mai răspândite culte evanghelice din România sunt: baptiştii. bule papale. un predicator notabil care şi-a răspândit noua lui religie în 94 . de o nouă mişcare reformistă. La mine în America ei nu se numesc aşa.m. Ei s-au angajat să facă acest lucru şi să desăvârşească ceea ce Luther nu a terminat de făcut. Anglia. de asemenea.

după care se mută la Bucureşti unde dă numele cultului “Creştini după evanghelie”. pe str.m. În general.la Boldeşti. În cadrul cimitirelor există şi spa ii rezervate persoanelor decedate apar inând cultelor neoprotestante. Elve ia şi în Statele Unite. 3. La a doua venire. considerând numărul de cruci. 20 de tineri şi 40 de copii. 1800 de morminte. ceea ce dă un aspect civilizat acestor spa ii cu locuri de veci. la finele mileniului. Lalelelor. dacă ne referim la fiecare mormânt în parte. noaptea.numită “a fra ilor rromi”. Panselei nr. Cartea lui “Memoriu sau scurtă expunere a doctrinei Creştinilor după Evanghelie” s-a răspândit în toată ara şi numărul membrilor acestei biserici a crescut. ultima fiind cea din 1977. la a doua venire în via ă a Domnului. a îngerilor trădători). CIMITIRELE Există patru mari cimitire în acest oraş . adunarea are 90 de membri. cu cruci de marmoră. În prezent. 5.d. Nucilor. cu un număr de aprox. cimitirele sunt bine îngrijite. dintre care 10 sunt copii. tot cu vreo 40 de membri. multe familii fac eforturi deosebite şi îşi construiesc mici cavouri betonate. când to i iudeii se vor converti la creştinism ş. dar numărul deceda ilor înmormânta i în ele este cu mult mai mare şi destul de greu de stabilit. patru judecă i dumnezeieşti (în cer. În oraşul nostru sunt trei biserici de acest fel: 1) BISERICA CREŞTINĂ DUPĂ EVANGHELIE NR. într-un local care a suferit trei modificări ale construc iei. în spatele haltei CFR. Germania. Nu de in prea multe amănunte despre ea. În România cultul evanghelic a fost adus din Elve ia de Grigorie Constantinescu. pentru motivul ca acelaşi mormânt a fost uneori folosit de mai mul i membri ai familiei. Pastor: Viorel Oprişan.a. cu sediul în Balaca. desigur cu unele excep ii. Ei nu au ierarhii religioase şi oricine crede că poate exprima cuvântul lui Dumnezeu poate fi predicator. str. de-a lungul anilor. când va începe mileniul şi când se vor despăr i oile de capre. Scăieni. 2) BISERICA CREŞTINĂ DUPĂ EVANGHELIE NR. ară unde el a stat patru ani. a celor în via ă. cu sediul în Boldeşti. Anglia. la Iaşi. o judecată a păcătoşilor. va fi o adevărată înviere din mor i. Primii membri ai acestei biserici au fost: Toma Cobzaru şi Antonescu Gheorghe. Balaca şi Seciu -. cu sediul în Boldeşti. . Numărul total al membrilor este de 50 de credincioşi. În ultimii ani. pentru cei cura i sufleteşte. 95 . În timpul primului război mondial. în zona “Nisipurilor”.Fran a. aproape toate mrmintele sunt luminate cu candele şi lumânări. profesoară de religie pentru elevii evanghelişti este d-ra Vasile Cezarina. după cutremur. Constantinescu întemeiază prima casă de rugăciuni evanghelistă. Doctrina lor evanghelică sus ine că există un singur botez (la maturitate). 1. 3) BISERICA CREŞTINĂ DUPĂ EVANGHELIE NR. iar din anul 1997 numărul membrilor s-a dublat. str. În Boldeşti-Scăieni există un cult al mor ilor şi un respect pentru aminitirea celor dragi pleca i dintre noi. În anul 1957 erau 74 de membri şi prieteni simpatizan i. Atunci când este sâmbăta mor ilor. Casa de rugăciuni a fost construită în 1989 şi are statut de func ionare din anul 1991. La orele de religie de la Şcoala Scăieni. 2.

o inscrip ie mare. apoi am ieşit în parcul din fa ă. ului i şi ame i i. “Boborul” de rând era proscris. cu saloane.. tot oraşul Boldeşti-Scăieni. însă unul din ei m-a văzut şi a strigat cu voce împleticită: “Ce vrea ăsta? De ce n-a i zăvorât uşa. bre?” “Este tovarăşul profesor care-a pictat pe cămin tabloul admirat de dumneavoastră” . le-am spus copiilor să mă aştepte pu in afară. sta i pu in cu noi!” “Hai. pe care scrie DRUMUL VINULUI. to’aşu. a început să fie cunoscută ca un important punct turistic căruia i se fac frumoase reclame. am deschis binişor uşa fără să mai ciocăn. Deosebit de inspiratul arhitect Boceanu a lăsat în urmă o adevărată capodoperă arhitectonică care merită a fi cunoscută de to i românii. iar străinii coboară de acolo entuziasma i. ajungi cu siguran ă la aşa numita Casa Seciu. dar şi întregul municipiu Ploieşti. care pe-aici îşi aveau raiul ascuns unde chefuiau şi se destrăbălau zile şi nop i fără să-i ştie nimeni.. După vizită. ia loc şi tu. miniştri etc. prim-secretari de partid. înconjurată de vii nobile. curios fiind. Ajuns sus. Ce crede i că am văzut înăuntru? O sfântă orgie cu fete frumoase goale-puşcă săltând în bra ele unor “tovarăşi” în vârstă. însă cu condi ia să vedem numai curtea exterioară care adăpostea şi o mică grădină zoologică (printre altele. Actuala Casa Seciu este astăzi recomandată întregii lumi spre a-i cunoaşte splendorile. când şi când. fiindcă eu aveam nevoie de o urgen ă. pentru câteva minute. larga panoramă a câmpiilor muntene submontane şi Masivul mun ilor Caraiman (numai dacă este timp frumos) cu crucea din vârful lor. şi aceştia pe jumătate dezbrăca i. puteam să o vizitez “pe şest”. de unul singur. inut aproape ca un loc secret de marii potenta i comunişti de la cârma ării. la uşă.CASA SECIU Cine călătoreşte pe şoseaua Ploieşti-Văleni. prin anumite locuri de pe marginea drumului.. am auzit muzică şi veselie în dreptul unei camere unde. Într-o zi însă. va avea ocazia să citească.i-a răspuns o cadână blondă şi a sărit din bra ele lui lângă mine... apoi Întreprinderii Agricole de Stat IAS Valea Călugărească. Înainte vreme. Am vrut să închid încetişor uşa la loc. Proiectată în 1965 aproape de cota 400 de arhitectul Ion Bocianu. aici lân’ă mine. Casa Seciu a fost construită între 1970-75. Ea m-a tras de mână înăuntru şi mi-a şoptit: “Ăştia sunt be i mor i şi ascultă de noi făcând tot ce le spunem. am cerut să mi se aprobe vizitarea ei cu elevii de la o clasă unde eram diriginte. Haide. şi a devenit unul din principalele puncte turistice ale României. Dacă te iei după aceste indicatoare. Mi s-a aprobat. de unde se poate vedea toată valea Teleajenului. pe locul unei crame mai vechi apar inând boierului Ra iu. doar sala mare. M-am întors şi am urcat în vârful picioarelor nişte scări în căutarea toaletelor. de modernă pivnicerie şi de vilă occidentală terasată. cu nume schimbat.. lângă fântâna arteziană. această splendidă şi masivă construc ie care este o fericită îmbinare a celui mai tradi ional stil românesc de culă boierească. cu fazani şi căprioare pentru sacrificiu) şi. cunoscută înainte şi sub denumirea de Crama Seciu.. care mai târziu am aflat că erau membri ai CC.. dar şi pe alte şosele din preajma Ploieştiului. impresionează nu numai prin pozi ia ei pitorească “la cumpăna de dealuri”.. Fiind localnic şi având foşti elevi care lucrau pe-acolo. numai cu interven ii serioase puteai să ai acces la interioarele ei. că avem mâncare căcălău şi 96 . cu săge i indicatoare. dar abia după Revolu ie Crama Seciu.

crâmpeie din scena fierbinte dinăuntru. Pe la Seciu a trecut o listă întreagă de mari personalită i. cu salon de degustare şi cramă de vinifica ie cu o vastă colec ie de vinuri: Riesling. fiindcă tata a făcut pe-aici nişte repara ii şi ne-a spus că ăştia urcă la cramă în fiecare săptămână de la Bucureşti şi se îmbată ca porcii”. Elevele mele râdeau pe înfundate cu mâna la gură. de 400 de locuri (dar cu posibilită i de extindere la 600 de locuri). aniversări. sub forma unei elegante galerii lungi. care cu o zi-două înainte păreau imposibile. dar nu m-au lăsat să ies până n-am gustat dintr-un pahar de-al lor. întâlniri de promo ie. desigur contra-cost. Numeroase tarafuri faimoase cântă la Casa Seciu. Există. a intervenit un alt băiat. Fetească Albă. altă dată terifia i de exploziile policrome. ci văzută aievea. “Aşa-i. cu ambasadori. după faimoasele degustări stropite cu licorile derutante de pe-aici. ci aici la parter. am refuzat.. că i-am întrebat de ce-au venit după mine. ce â e avea gacica de după uşă!.” Fireşte. al cărui proprietar este dl. fiind compartimentat în patru saloane. iar cu bubuiturile lor s-a obişnuit acum toată comunitatea din vale fără să se mai sperie de ele nici măcar câinii din jur. Aici au loc mereu diverse festivită i: întâlniri oficiale cu şefi de state. după care tipul m-a pupat şi m-a pus pe liber. “Dar cine erau ăia dinăuntru. au devenit acum publice. dom’ profesor. terase acoperite ori terase libere. “Păi aveam şi noi nevoie de un veceu şi ne-am luat după dumneavoastră” . fără a mai fi nevoie de noi tergiversări diplomatice. şi-au găsit repede dezlegarea tuturor limbilor şi aprobarea cea mai simplă şi mai rapidă. surpriză! Jumătate de clasă urcase tiptil după mine şi au văzut şi ei. saloane cu specific vânătoresc-pescăresc. cu expuneri de trofee şi de blănuri de animale sălbatice întinse pe pere i şi cu vânat naturalizat.. prin scurtele deschizături ale uşii. însă mă grăbeam.. există un salon clasic..m-a întrebat o colegă de-a ei. revelioane etc.mi-a răspuns o elevă.dar uita i că veceurile nu sunt la etaj.” Nu era nicidecum un vin fenomenal.i-am confirmat şi eu opinia. fă deşteapto? Tovarăşii care ne conduc ara!” “Eu cred că ai dreptate” . căci asemenea amănunte nu se uită uşor. în acest complex. Gruia. dom’ diriginte?” . Fetească 97 . Cănd am ieşit.să-mi spui dac-ai mai băut v’o’dată vinuri d-astea.” Vreau să vă asigur că scena descrisă şi reconstituită aici cu destulă acurate e nu este nicicum o poveste plăsmuită.. cu o impresionantă ofertă gastronomică. contează în zilele noastre ca un mare restaurant de lux. de vară. făcând pe naiva. condi ionări sau chiar serioase re ineri. şi dispunând de 30 de locuri de cazare. fiindcă străinii se codeau. iar pe un coleg de-al lor l-am auzit şoptindu-i celui de lângă el: “Mamăă. botezeuri. iar locurile proscrise la care atunci aveau acces gratuit numai grangurii de la partid.leam răspuns eu .. manifestând multiple ezitări. fiindcă acest complex turistic. I-a răspuns în locul meu unul din colegii ei de clasă: “Păi cine să fie.. neputând fi nicicum semnate şi rezolvate la Bucureşti. “Văd că voi şti i mai multe decât mine . Casă Seciu. deschise spre partea de vest şi sud-est. ştiind că mă aşteaptă copiii afară.. Multe tranzac ii comerciale interna ionale şi aranjamente între firmele româneşti şi străine. oameni de ştiin ă şi artă de peste hotare.” Desigur. onomastice.. pe care vi le voi aminti la finalul acestei căr i. fără să insist prea mult pe acest subiect cam delicat. Aproape săptămânal cerul de deasupra cramei este luminat noaptea de focuri feerice de artificii. Aici se in nun i. Din acest răspuns se vede că regimul super-comunist ascu ise destul de bine spiritul critic până şi la nivelul min ii copiilor..

mare meşter lemnar din comuna Aluniş şi fiul său Petre Chiva. realiza i în stil rustic. la vale. Valea Călugărească exportă vinuri româneşti până aici la mine în America. Saugvinon Blanc. în genere.A. Cu peste treizeci de ani în urmă. sub fundamentul vestic şi protejarea 98 . Desigur. separarea şi asamblarea vinurilor în partiz. toate lucrate pe teme cinegetice. învechirea şi îmbutelierea lor. Într-un articol publicat de mine cu patruzeci de ani în urmă într-o revistă din Bucureşti şi intitulat “Ploieştiul în anul 2000”. a devenit.) La subsolul cramei se efectuează întreaga gamă tehnologică . toate acestea organizate pe 12 ferme şi un combinat de vinifica ie. Mă refer la alunecarea de teren. a permis stabilirea unei structuri de soiuri corespunzătoare cerin elor din anul 2007.000 hl vin (socotind şi pe cel de la crama Seciu) din care 10. Merlot. dar şi cu vinuri şi lichioruri de import. proverbial din acest punct de vedere. parte din ei din Boldeşti. să înlocuiesc anul 2000 cu 2050? Zău că l-aş face. suprafa ă cultivată numai cu vi ă de vie nobilă. dar dacă nici atunci. nici clădirea cramei nu a scăpat de această amenin are. Dealul Seciului. Fetească Albă.. stabilit în Scăieni. Oare va trebui să-l scriu din nou şi. ele te întâmpină. crama fiind dependentă de această societate. sub presiune. dacă nu cumva chiar mai insidios. (Notă: precizez că ambele denumiri de “Saugvinon” şi “Sauvignon” sunt corecte. Bertea. până la decora iunile interioare. de oenologie. dic . Prahova. Cunosc bine familia Chiva. Imediat s-au adus exper i şi s-au început prospec iuni serioase de salvare. fără îndoială. scriam că drumul lung şi obositor pe care îl fac oamenii din Boldeşti şi Scăieni.000 hl sunt destinate exportului.. fermentarea. de pe marginea scărilor. Fetească Neagră şi Pinot Noir) ocupă 38% din suprafa a plantată cu vi ă de vie. Cabernet. La Valea se realizează 35. Astfel.. decalând timpul. Pe cât este de frumos complexul Casa Seciu. Pinot Gris etc. pornind de la verandă şi de la stâlpii de lemn de afară. Iată că nu s-a realizat această dolean ă. construc ia începuse să dea semne că ar vrea să o ieie binişor din loc. conf. Saugvinon şi Pinot Gris) iar soiurile pentru masă 11%.. va fi străbătut în numai câteva minute gra ie unor viitoare telecabine.. “Opere de artă din Boldeşti-Scăieni”. Societatea ROVIT S. Construc ia are însă un inamic tot atât de temut ca şi seismele. Încă de la intrare.vinificarea primară. soirile pentru vinuri roşii (Cabernet Saugvinon. fiindcă ea a făcut relativ cu succes fa ă marilor seisme din 1977. deoarece la fratele regretatului Vasile Chiva am stat eu în gazdă pe vremea când func ionam ca profesor în com. Scăieni şi Seciu.. Autorii lor sunt Vasile Chiva. cu toate casele de pe el. dispunându-se injectarea. 1989 şi 1990. împletită cu cercetarea. 117 ha livadă intensivă de măr şi prun.Neagră. Voi reveni cu alte amănunte despre aceste splendide sculpturi la capitolul de mai jos. pe atât de vulnerabilă s-a dovedit a fi întreaga lui clădire. din hol şi din sala mare. ROVIT exploatează o suprafa ă de 800 ha luată în arendă de la proprietari individuali. care urcă aproape o oră de mers pe jos până sus la crama Seciu.. experien a dobândită de-a lungul anilor. şi asta nu neapărat din cauza cutremurelor. cele pentru vinuri albe 51% (Riesling. La viile apar inând Casei Seciu. Ceea ce conferă un plus de frumuse e în ochii tuturor vizitatorilor acestei faimoase Case Seciu este. prezen a minunatelor sculpturi în lemn existente acolo. Anual se pot prelucra până în 5000 t de struguri. după nişte ploi interminabile. vinuri produse de SC ROVIT SA. umplând magazinele de băuturi cu vinuri româneşti. Valea Călugărească. de cimenturi speciale.

LUCRĂRI DE ARTĂ DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI Spre deosebire de celelalte oraşe din jude ul Prahova. clădire cândva etajată înainte de cutremurul din 1940 (str. care. de beton armat. au sculptat frumos butoaiele de 10 şi 50 de decalitri. La Scăieni am arătat că destul de pre ioase sunt cele două icoane. 1). în caz că va fi iarăşi nevoie. cu siluete hieratice similare. Nimeni nu doreşte să i se întâmple vreun dezastru acestei frumoase clădiri de pe raza localită ii. veveri e. Tot la capitolul lucrări de artă aş mai putea aminti casa inginerului Toma Călinescu (str. desigur. deoarece complexul turistic Casa Seciu a fost şi este mândria oraşului Boldeşti-Scăieni. Boldeşti-Scăieni nu se prea poate lăuda cu nişte opere măre e de artă pe care să le găseşti în vreun dic ionar de artă românesc sau interna ional. însă nu în bisericile locale. consider acest gest o 99 . Ea este şi va fi în continuare monitorizată şi măsurată an de an. ar putea avea consecin e negative incalculabile dacă s-ar materializa. 1). Să sperăm însă că nu se va petrece niciodată un asemenea eveniment prejudicios care depinde mai mult de mâna lui Dumnezeu decât de mâna omului. casa învă ătorului Emil Popescu. executate în frescă de pictorul Marian Rondelli. În Scăieni există doi fra i gemeni. din in iativa unor capete stupide şi nepricepute la valorile culturale autentice ale ării noastre. Monumentului nr. cu lucrări deosebit de frumoase. ambele executate de arhitectul Toma Socolescu. care a oprit această alunecare periculoasă. în loc să fie renovată. Am amintit mai sus de sculpturile în lemn ale meşterilor Vasile Chiva şi fiul său Petre Chiva. Petroliştilor. pictate de Fotache Zugravul a căror importan ă este mai mult istorică decât artistică. Călinescu. sunt făcute pe tematică cinegetice (de vânătoare) înfă işând destul de bine forme de vulturi. pictura din 1955 restaurată de pictorul C. În bisericile din Boldeşti şi Balaca sunt picturile în stil neobizantin. a Halelor Centrale din Ploieşti şi a Catedralei Sf. cu ornamente de frunze de vi ă şi ciorchini de strugure. La fel. Reliefurile sculptate au fost acoperite cu un strat conservant lucios şi se păstrează destul de bine până astăzi. cu noi consolidări la adâncime. ucenicul lui Nicolae Grigorescu. a fost demolată fără pic de discernământ.întregii funda iei labile cu o centură adâncă. unde Petre chiar şi acum este angajat într-o serie de noi lucrări. dar vizibilă şi la suprafa ă. Tot dumnealor. Arhitectul Moianu a considerat că foarte valoros a fost şi originalul complex de clădiri din Boldeşti de lângă halta CFR. în crama de jos. iar la biserica din Seciu cele două Icoane Împărăteşti (Iisus şi Fecioara cu Pruncul). spre a se evita orice surpriză nedorită care. pictate în 1855 de Afanasir. autorul Bisericii din Scăieni. cel care a restaurat şi pictura lui Nicolae Grigorescu de la Mânăstirea Zamfira. Despre ele am mai vorbit în paginile precedente. Ioan din acelaşi municipiu. Sculpturile lor au fost executate între anii 1969-70-75 în lemn de stejar şi. pictori de biserici. cum spuneam. Iisus şi Fecioara cu Pruncul. Armoniei nr. făcute la Casa Seciu. pentru a se putea preveni şi interveni la timp. fra ii Emil şi Ionu Stoica. iconari greu de egalat. ale căror picturi în frescă vor rămâne să fie admirate pentru zeci de genera ii în numeroase biserici pe care aceşti pictori cu mâini de aur le-au pictat prin alte localită i. de pe str. Ca şi dumnealui. o lucrare de elită a arhitectului Mişu Rădulescu. căprioare şi berbeci.

cu arma inută strâns în ambele mâini.. sub picioarele vulturului. IORDĂNESCU. care prezintă un soldat turnat în bronz. înalt. PATRIA RECUNOSCĂTOARE. Probabil că ho ul avea nevoie de ea să-şi facă harakiri.. Deasupra statuii. De asemenea. cu o poartă de acces. Ostaşul apare răsucit pu in spre stânga. direc ionată pu in spre un orizont ridicat. sunt scrişi anii Primului Război Mondial: 1916-1910. Sub picioarele statuii stă scris cu litere mari: EROILOR DIN SCÂIENI. Cu prima variantă a monumentului (vezi fotografia). iar sub casca militară. având 4 m lungime. MONUMENTUL EROILOR DIN SCĂIENI (1916-1919) Se află la jumătatea străzii Monumentului şi a fost ridicat acolo în anul 1939 de primăria fostei comune Scăieni care. Culorile tricolorului le-am adăugat eu cu peste trei decenii în urmă şi se păstrează intacte. mai ieftină. sculptorul Ion Iordănescu din Bucureşti. am adăugat eu numele sculptorului: I. pe coloană. Pe laturile din dreapta şi stânga soldatului sunt scrişi vitejii eroi din Scăieni căzu i în primul război mondial.. COMUNA RECUNOSCÂTOARE. Men ionez că baioneta de bronz de la puşcă i-a fost furată şi nu a mai fost înlocuită. Întregul monument este înconjurat de o grădini ă rotundă. primise de la guvern recomandarea ca to i eroii căzu i pentru apărarea patriei să fie cinsti i prin ridicarea unor monumente ad-hoc. Pentru înfăptuirea acestei lucrări. aşezată pe tricolor şi pe o ramură de stejar. deoarece vopseaua originală dispăruse complet şi se citeau foarte greu numele eroilor. circumrondată de un soclu de ciment pe care se află montat un solid grilaj metalic. La picioarele ostaşului a fost depusă o cască militară. aflat în pozi ie de repaos şi având o privirea mândră. în spa iul grădinii. s-a apelat la unul din cei mai cunoscu i autori specializa i în astfel de monumente militare. cu un diametru de 4. în vârful căreia se află un vultur. pentru a se şti autorul lucrării. Cei înscrişi pe latura din dreapta statuii: EROII DIN SCĂIENI MOR I ÎN RĂZBOIUL DIN 1916-1919: Nicolae Stelian caporal Părăginaru Vasile soldat Ioan Ioan “ 100 Năstase Constantin soldat Grigore Ştefan “ Costache Ioan “ . Fondurile au fost oferite de prefectura jude eană şi de la fosta perceptură locală. ca toate primăriile din ară. Dar nu despre arhitectură vreau să vă vorbesc acum ci despre monumente sculpturale din oraş şi despre câteva picturi aflate pe teritoriul acestei aşezări.adevărată crimă. continuat în spate de o coloană ce se îngustează. simbolul vitejiei. Să citim numele acestor eroi. cu aripile desfăcute. Sub statuie scrie: EROILOR DIN SCĂIENI.. postat pe un soclu crem de marmoră. primăria locală nu a fost de acord. tot metalică. preferându-se varianta a doua. unde distingem soclul de la baza monumentului cu cele patru trepte în retragere descrescendă piramidală.5 m. am întărit cu vopsea neagră toate literele săpate în marmoră. destinată pentru flori. compozi ie turnată din ciment. lucrată din acelaşi material. stând în picioare.

dar avute cândva de sectorul Scăieni. celelalte zeci de coroane mergând “dincolo”. experien ă care l-a decis să abordeze cu pasiune subiecte glorioase. la 18 iulie 1881. (Vezi foto. Liceul l-a urmat la Bucureşti. nu vă pot spune prea multe. şi această frumoasă sărbătorire s-a mutat la Boldeşti.fiul unui feroviar care a avut ambi ia ca to i copiii lui să studieze. în dreptul acestui monument. când oricine vede că abia dacă mai pridideşte cineva să adauge la acest vechi monument o coroni ă anemică de flori. a primit multe comenzi. Păcii nr. A luptat pe front în primul război mondial. fiind căsătorită cu ing. fiind cel mai mare din cei şapte fra i . slujbe religioase pentru pomenirea acestor bravi fii ai comunei şi ai ării noastre. iar studiile de artă le-a făcut la Paris şi Neapole. Despre autorul acestui frumos monument. Alexandru Parianu care locuia pe str. 10.trei băie i şi patru fete . De la dumnealor am ob inut fotografiile cu autorul sculpturii pe care le public aici ca documente absolut inedite. Erau frumoase şi impresionante programe artistice adecvate comemorărilor respective. Astfel ştim că Ioan (Mielu) Iordănescu s-a născut la Bucureşti... a fost preşedintele Sindicatului Artelor Frumoase.în timp ce Scăienii a devenit anexa vitregită a localită ii componente. unde. pentru că. decât că l-am cunoscut pe fratele lui şi pe nepoata sa. care a locuit în Scăieni. înfiin at chiar de el. datorită aprecierilor.Dumitru Gheorghe Tomescu Nicolae Stan Tudor Ilie Constantin Pleaşcă Iancu Ilie Tănase “ “ “ “ “ “ Anghel Ioan Dinescu Toma Georgescu Toma Iliescu Ioan Tomescu Gheorghe Mihăilescu Ioan “ “ “ “ “ “ Cei înscrişi pe latura din stânga statuii: EROII DIN SCĂIENI MOR I ÎN RĂZBOIUL DIN 1916-1919: Ioni ă Dumitrache caporal Stan Gheorghe soldat Dumitrache Dumitru “ Darie Constantin “ Andrei Nicolae “ Oprea Constantin “ Du u Ion “ Ion Radu “ Năstase Alex. aveau loc solemne parăzi militare. în Italia. sculptorul Ioan Iordănescu. vorba bănă enilor: “Boldeştiul este fruncea!” . cu tematică militară. 101 . “ Anghel Niculae “ Gheorghe Andronic soldat Ni ă Gheorghe “ Dobre Nicolae “ Sbrancea Dumitru “ Nicolae Dumitru “ Andrei Ioan “ Dumitrescu I. Pentru câ iva ani. specializându-se în monumente de acest gen. la fel ca în restul priorită ilor. de Ziua Eroilor. pare-se. Mioara Parianu. O dovadă în plus se poate constata şi de Ziua Eroilor. a participat la câteva galerii expozi ionale de sculptură. Petre “ Mihăilescu Constantin “ Gheorghe Anghel “ Până să se inaugureze Monumentul Eroilor din Boldeşti. Când s-a întors din război.) Ca mai toate celelalte facilită i şi merite uitate. născută Iordănescu.

din Pia a Regală. am fost totuşi indignat să constat că pe plăcile lui de marmoră albă. el rămâne. de la moartea lui. nu s-a omis să fie neapărat trecute şi numele unor consilieri. la îmbogă irea cu noi pagini a Istoriei artelor plastice din România. dar cei mai mul i s-au obişnuit deja cu amplasamentul lui acolo şi îl găsesc bine venit. autor al monumentelor eroilor din Râmnicul Vâlcea şi Azuga. Credem că biografia sculptorului i s-ar putea.adică al autorului monumentului . A. Gala i ş. 102 . în afară de bravii eroi ai fostei comune Boldeşti. conform unor alte informa ii. cel mai mare sculptor de monumente militare din ară. Până astăzi. printre care şi acesta din Scăieni. un tânăr şi talentat sculptor ploieştean. neconfirmate.a fost omis! Rareori se întâmplă o aşa colosală greşeală. Sculptorul a decedat în Capitală. nu s-a publicat nimic altceva decât. Cu prilejul publicării căr ii de fa ă. Unii locuitori ai oraşului opinează că monumentul este prea mare şi că estompează perspectiva pie ii. în acel loc plănuiam să lucrez eu un monument dedicat petroliştilor care să fie reprezentat de doi sondori lucrând la “masa Rotary” de la gura sondei. Am văzut macheta monumentului încă din atelierul sculptorului şi aceea nu diferea prea mult de lucrarea de pe teren. Curios este faptul că despre acest original artist. P. dar tocmai cel mai important nume . ceea ce ne surprinde. MONUMENTUL EROILOR DIN BOLDEŞTI Despre această lucrare. mai ales că este executată după proiectul fostului profesor de desen de la şcolile din Scăieni şi Boldeşti. nu îi plăcea să noteze sau să comunice prea multe date asupra persoanei proprii şi poate de aceea nu se cunosc suficiente informa ii biografice despre acest minunat artist. cred. nelipsind nici unul. Numele sculptorului George Dumitru lipseşte cu desăvârşire! Pe vremea când mă aflam în ară. având în vedere că Iordănescu era un sculptor de mare talent şi chiar fost preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din acea perioadă. Probabil că în arhivele U. ştim mai multe. al monumentului închinat lui Costache Negri. la 26 decembrie 1950 (informa ia cu anul 1949 se pare a fi greşită). cu siguran ă. George Dumitru. fireşte. în anul 2000. pentru a aborda un subiect inedit de cercetare care ar contribui. o scurtă informa ie a lui Virgiliu Teodorescu. de la Bucureşti să existe şi alte detalii biografice care să ne ajute în astfel de reconstituiri. marele Constantin Brâncuşi! Prietenia cu Brâncuşi este ceva sigur. în revista Muzeului Na ional de Istorie din Bucureşti. în fa a primăriei. pentru scurt timp. Indiferent dacă monumentul din Boldeşti place sau nu unora sau altora dintre privitorii lui. Fiind o fire modestă. reconstitui cu suficiente alte amănunte inedite şi mai credem că artistul ar merita un album cu toate impresionantele sale sculpturi.. dar se pare că ideea de a plasa acolo un monument al eroilor este chiar mai bine venită.a.şi. ridicată de curând în plin centru oraşului. a doua zi de Crăciun. alături de aceşti mari viteji. lucrări pe care le-am văzut cât de frumoase şi impunătoare sunt. a devenit chiar preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România şi directorul unei reviste de artă la care colabora şi prietenul lui. iată că ofer criticilor de artă interesa i o asemenea nobilă invita ie. dar şi al altor monumente.

grupa i pe cele trei plăci. terminat abrupt. Simion Dumitru Sold. Stan Dumitru Sold. Coloana verticală prismatică. La mijlocul plăcii sunt versurile marelui Nichita Stănescu: “Nu-l uita i pe cel căzut în război. Moise Constantin Sold. ce sus ine un mare suport cuboidal al celor patru plăci largi de marmoră: trei cu inscrip ii de nume de eroi pe ele şi cea de a patra . Stroe Ion Sold. Fundamentul rotund. având trei elemente distincte: 1. cum ar fi dintr-un elicopter. Întregul monument este înconjurat de o mică grădină verde. din pozi ie perpendiculară. Mâinea Stelia Sold. El a fost lucrat în întregime din marmoră albă de Ruşchi a şi din plăci aplicate (unele deja s-au dezlipit!). Pe laturile medii ale monumentului sunt aminti i un număr de 109 de eroi. Savu Gheorghe Sold. există un modelaj în formă de treflă. au loc festivită i solemne. Tatu Chivu 103 . Ca şi când ar fi viu printre noi . se află inscrip ia cu consilierii. oricum.Acest Monument al eroilor boldeşteni a fost propus să fie ridicat din ini iativa fostului primar Vasile Enache şi a lui Cristu Vlăsceanu. de pe fundament. Matei Petr Sold. Mâinea Năsse Sold.placa frontală . 2. În fa a celor şase trepte este o alee pavată cu dale albe. pe războaie şi pe localită i.. trebuia pus). Cruci propriu-zise sunt cele patru. după cum urmează (toate titlurile mari sunt scrise cu litere de metal aurii): EROII CĂZU I ÎN RĂZBOIUL DIN 1916-1919 BOLDEŞTI-SECIU Serg.cu versuri închinate eroilor. de Ziua Eroilor. cu parade militare în ritm de fanfară.şi atunci el va surâde în lume. cu invita i de onoare. Partea din spate a fundamentului este mărginită de un parapet de marmoră. organizate de primăria oraşului. 3. Tabără Stelian Sold.. cu floricele multicolore. Ea ar putea fi aplicată în altă parte şi nu direct pe monument. În fiecare an.. scrise de poetul ploieştean Nichita Stănescu. cu discursuri comemorative. Pe placa frontală din dreptul scărilor este scris cu litere metalice aurii: CINSTIRE EROILOR DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI (lipseşte semnul exclamării care. este o solidă piesă geometrică nonfigurativă. fost director al Direc iei de Patrimoniu din oraş. cu ocazia cărora se depun numeroase coroane de flori pe platforma lui. fără accesări de coborâre. În vârful coloanei. Dinu Gheorghe Cap.. cu scurte programe artistice. pe care se poate urca pe cele şase trepte. aplicate pe laturile de la baza coloanei. pentru aten ionarea vehiculelor care trebuie să facă sens giratoriu în jurul acestui mare amplasament central. cu muchii fasonate. în jurul monumentului. de culoare neagră. Ion Cap. perceput astfel numai dacă este privit de sus. Ca prezentare. vopsită totdeauna bicolor (albroşu). înaltă de peste 6 m.” Nichita Stănescu Pe latura fundamentului. mărginită de o largă bordură ovală. dinspre stânga privitorului. Bălănescu Pricopie Sold. Platforma cea mare. Bălănescu Gh. Striga i-l din când în când pe nume. Marin Năstase Sold. Bilciurescu Ion Sold. uşor tăiat descendent spre vest.

Nae Gheorghe Sold. Gheorghe Sold. Diaconu Ion Sold. Manea Ion Sold. Tănase Sold. Tudoran Vasile Sold. Pârvu Alexandru Sold. Păpuşe S. Radu Sold. Toma Petre Sold. Gheorghe Lt. Vianu D. Vişan Constantin 104 . Vasilescu Vasile Sold. Ghinea Dumitru Sold. Moraru Alecu Sold. Georgescu Nicolae Sold. Barbu Gheorghe Sold. Ion Sold. Petricioiu Constantin Sold. Dragomir Iacob Sold. Vasilescu Constantin Sold. D. Nicolae Ion Sold. Ilie Constantin Sold. Furtună Stelian Frt. Dogaru Nicolae Sold. Ioni ă Ioan Sold. Stârceanu N. Rotaru Eftimie Sold. I. Tomescu Gheorghe Frt. Bălănescu Petre Sold. Ion Srg. Bocioacă C. Dinu Neculai Sold. Tănase Ştefan Sold. Zăbet Constntin Sold. Ion Gheorghe (2) Sold. D. Vasile Gheorghe Sold. Prică Nicolae Sold. Stârceanu T. Manea Tănase Sold. Toma Năstase Sold. Dumitru Tudor Sold. Dinescu Gh. Tănăsescu Stelian Sold. Ceapă Marin Sold. Nicolae Sold. Darie I. Tomescu N. Săndulescu Stelian Sold. Gavrilă Zevedei Sold. Stroe Petre Sold. Ioni ă Savu Sold. Darie Frt. Marin Gheorghe Sold. Manolache Ion Sold. Iancu Gheorghe Lazăr Sold. Stănescu Atanase Sold. Marin Grigore Sold. Popescu I. Ioftor Constantin Sold. Ioni ă Gheorghe Sold. Soare N. Tănăsescu Ion Sold.Sold. M. Vlad Tudor EROII CĂZU I ÎN RĂZBOIUL 1941-1945 SCĂIENI BALACA Slt. Manea Barbu Sold. I. ănău Ioan Sold. Ion Constantin Sold. Gheorghe Cap. Moraru Vasile Cap. Gu ă Nicolae Sold. Ni ă Ion Sold. Petre Sold. Manolache Gheorghe Sold. Bârla Ioan Sold. Pi a Dumitru Sold. Sburlea Vasile Sold. Dodan Anton-Lazăr EROII CĂZU I ÎN RĂZBOIUL DIN 1941-1945 BOLDEŞTI-SECIU Cap. Păpuşe Ion Sold. Savu Iancu Sold. Vasile Vasile Sold. Vlad Ştefan Sold. Bilciurescu Stan Sold. Iancu Gheorghe Sold. Iancu Gheorghe Sold. Neagu E. Ştefan Vasile Sold. Bociu Gheorghe Sold. Vasilescu Zaharia Sold. Samoilă Gheorghe Sold. Pi a Alexandru Sold. Măceaşă Tudor Sold. Moraru I. Constantin I. Stroe Tănase Sold. Bratu Florea Sold. Vişan Gheorghe Sold. Ştefan D. Constantin Sold. Ioni ă Gheorghe Sold. uică Constantin Sold. Constantin Sold. Oprea Alexandru Sold. Ioan Sold. Constantin Vasile Sold. ănău Gheorghe Sold. Cârcioiu Stan Sold. Ion Gheorghe (1) Sold. Toma Vasile Sold. Ion Sold.

După Revolu ie. în oraşul Boldeşti-Scăieni. cu franjuri. Dumitru Popescu. SOCIETATEA AGRONOMICĂ ŞI MANUFACTURIERĂ FALANSTEUL DE LA SCĂIENI. cel ce.20 m care sus ine statuia de 2. în dreapta portretului actual al lui Eminescu. consider că acea inscrip ie ar trebui repusă imediat în locul unde a fost. 105 ..În total. care urma a fi turnată în bronz. placa aceea a fost scoasă fără rost. a ajuns după gratii.40 m a tânărului Diamant având o mică pelerină pe spate şi papion la gât.5-5 m. Autorii lucrării sunt Ecaterina Tudorache şi Ştefan Macovei. ÎNTEMEIETORUL FALANSTERULUI DE LA SCĂIENI (1835-1836) În 1966. Buzău. Tânărul inginer stă în picioare şi are capul întors spre partea stângă. Pe o platformă lungă de 4. într-un exces de zel. rezultă că au fost 172 de eroi căzu i pentru patrie. carte ce nu poate fi alta decât opera lui Charles Fourier din care s-a inspirat. în privin a detaliilor de compozi e. Iată care era con inutul ei: ÎN ACEASTĂ COMUNĂ A FIIN AT. nu trebuie să se grăbească a lua măsuri decizionale pripite care frizează mai mult decât stupiditate. s-a fixat o altă placă de maromoră. 3. Aşadar. îşi zicea “dumnezeu”. CREA IA INGINERULUI TEODOR DIAMANT (1810-1841). socotindu-i şi pe eroii nota i pe Monumentul de la Scăieni. la Revolu ie.. atitudine de care nu s-a lepădat nici atunci când. iar finisările au fost realizate de pietrarii de la tabăra de sculptură din localitatea Măgura. în spatele gării Scăieni.. cu multă arogan ă. deşi nu avea absolut nimic comunist în mesajul ei. Dacă ar fi avut un asemenea con inut. dar cu fonduri respinse brutal de slugoiul lui Ceauşescu. Macheta lucrării. inspirată după bustul realizat de Cristian Petru Bălan. se află acum la Biblioteca de la Casa de Cultură Scăieni. pe strada Bucovului nr. în ambele războaie mondiale.5 m se află un soclu de marmoră înalt de 2. comemorativă. ÎNCERCARE DE EXPERIMENTARE A CONCEP IEI SOCIALIST-UTOPICE. Pe soclul statuii este o placă metalică pe care scrie: TEODOR DIAMANT. când s-au împlinit 130 de ani de la întemeierea falansterului. În pumnul drept ine strâns un sul cu manuscrisul său “Către amicii libertă ii” (cu planul falansterului) iar mâna stângă are palma întinsă aşezată pe o carte deschisă pusă pe o măsu ă-suport. Identică. pe fa ada Casei de cultură. eu aş fi fost primul care aş fi cerut scoaterea ei. folosit la tabăra de sculptură de la Măgura. era şi statuia mare de cca 4. Lucrarea este realizată în calcar dens. cu chipul reconstituit al lui Teodor Diamant. Monumentul este amplasat în curtea Casei de cultură. Însă persoanele care nu cunosc istorie. Dumnezeu să-i aibă în paza Lui! STATUIA LUI TEODOR DIAMANT Am oferit destule amănunte despre această statuie atunci când am vorbit despre Falansterul de la Scăieni. nefondat din punct de vedere al adevărului istoric. ÎNTRE ANII 1835-1836..

ceva în genul ăsta aş vrea să avem şi noi. îmi permit să evoc pu in istoricul genezei ei. la atelierele mecanice.. Ei bine. i-am răspuns eu directorului. Aşa se numea. Nu demult m-am întors dintr-o vizită făcută în Fran a la o întreprindere din industria sticlei.” Şi am pornit imediat să cutreierăm sec ie după sec ie.. 1. care aştepta în picioare să ajungă placa uriaşă în dreptul lui.această întreprindere din industria sticlei româneşti.” “Dacă este aşa. deşi opinez că junele visător ar fi meritat această aten ie din partea autorită ilor sau a localnicilor. la sec ia “geam tras”.aşa cum şti i că se suflă şi se modelează sticla topită. În spatele ei.. fie măcar şi pentru motivul că le-au scos pentru totdeauna numele Scăieniului din anonimat. confec ionată din o el inox şi amplasată în curtea Întreprinderii de Geamuri Scăieni (I. de artă. la intrare. Cu triste e vă spun că niciodată nu i s-au pus jerbe de flori la picioarele statuii lui Diamant. lucrătorul (“rupătorul de geam”). de învă ătură etc. Poate va trebui să ne gândim la o scenă de muncă mai reprezentativă pentru tehnologia de astăzi. după ce dispozitivul automat de tăiere cu diamant la vârf. STATUIA “RUPĂTORUL DE GEAM” Autorul ei este profesorul Cristian Petru Bălan. Am pornit de la sec ia amestec de materie primă. cu bra ele deschise şi o zgâl âia o dată scurt.. damigene şi borcane cam de mult timp. iar statuia este o lucrare realizată în stil modern. atunci haide i să mergem împreună amândoi prin sec iile fabricii şi să alegem ceva care să vă placă.).I.Dar să revenim la statuia lui Teodor Diamant. unde mi s-a făcut tentanta propunere de a lucra o statuie care să reprezinte simbolic activitatea principală a lucrătorilor din acea întreprindere. suflând într-o eavă metalică . În calitate de autor al lucrării. imediat ce ieşea foaia uriaşă de geam. apoi îi 106 . alerga ca o suveică de la o latură la alta. conferindu-i multă elegan ă şi personalitate. încă roşie. din maşina de tras geam pe verticală. am văzut statuia unui muncitor care se afla în procesul de fabricare a unui borcan sau a unei sticle. uşor curbat. cam de aceeaşi lungime cu soclul. pe care sunt înfă işate scene dinamice într-un basorelief amintind basoreliefurile antice grecoromane şi reprezentând activitatea membrilor falansterieni: scene de muncă agraroindustrială.S. mi-a răspuns directorul Olteanu. În primăvara anului 1981 am fost invitat de directorul din acea perioadă al Fabricii de Geamuri din Scăieni. la baza plăcii fierbin i. în dreptul Por ii nr.. Lucrarea “Rupătorul de geam” a costat atunci o sumă destul de mare de bani. cândva cea mai mare întreprindere cu acest profil din ară. . “Domnule profesor. la cuptoare etc... precum fabrica noastră de la Scăieni. foarte maleabilă şi foarte fierbinte. şi acolo. o apuca zdravăn de sus. mi s-a confesat atunci directorul fabricii. care se încadrează perfect în micu ul parc verde unde a fost aşezată.” “Sunt perfect de acord cu propunerea dumneavoastră şi o accept cu plăcere. de calcar cioplit.. în biroul dumnealui. aceasta este o lucrare destul de frumoasă.G. dl. Privirea mi s-a oprit. se află un fundal masiv şi înalt. numai că la această fabrică ştiu că nu se mai lucrează sticle.. Luată în ansamblu..S. asupra unui muncitor cu mănuşi de azbest în mâini care. simplu . costul ei fiind plătit din bugetul fabricii.G. ing. Constantin Olteanu. poarta principală.

cu centură la mijloc. “Gata. iar acest convaier o purta încet. A privit-o curios. meşterii urmând pas cu pas toate sfaturile primite. m-am apucat să fac nişte schi e. Aşa s-a născut acest “Rupător de geam” . până la sec ia de asamblare. din bucă i de carton.. folosind o foarfecă şi pelicanol. tăiate după modelul meu. după cum urmează: RUPĂTORUL DE GEAM AUTOR: PROF.dădea drumul să cadă liber pe banda rulantă cea lungă. m-am dus la fabrica de mucava din oraşul nostru. am procedat exact ca maiştrii croitori. a trebuit transportată cu macaraua şi montată pe marele postament de beton de la Poarta 1.S. trup.” Odată ajuns acasă. până am asamblat o mică statuietă. cădea lin. pe care. grea fiind. a aprobat-o cu un zâmbet şi mi-a spus să-mi continui lucrarea. desigur. care apoi au fost sudate şi şlefuite în fa a mea. o lucrare înaltă de peste trei metri. a fost prinsă între mâinile “Rupătorului”. Voi încerca să transpun acest moment de lucru într-o sculptură modernă. ca o paraşută. de unde am cumpărat nişte postere mari de carton din care. cap. Apoi. la distan ă. mergeau imediat la retopit. o siluetă zveltă de metal. Pe acelaşi postament. încrustat cu pietre late de râu. În zilele următoare. CRISTIAN PETRU BĂLAN ACEASTĂ STATUIE A FOST EXECUTATĂ ÎN ATELIERELE I.o statuie modernă. cu o cască de o el pe cap. Priveam cu uimire cum foaia aceea uriaşă de sticlă. în câteva zile. dom’ director: am ales! . dl. exact cum era aceea din fabrică. Pentru că lucrarea a plăcut tuturor salaria ilor întreprinderii. iar din maşina respectivă să iasă o folie uriaşă de geam care. odată ruptă şi uşor împinsă. cu care m-am în eles perfect cum să transpunem tiparele mele de carton (bra e lungi. Pe una din ele (pe cea din latura dreaptă a privitorului). am croit exact modelul mare al statuii actuale din inox. A fost de acord. La atelierul de tinchigerie al fabricii au fost aleşi cinci dintre meşterii cei mai buni de acolo. unele se mai spărgeau totuşi. picioare lungi) în plăci groase de o el inox. iam dus-o directorului. I-am răspuns că vreau să o fac gratis.. deşi din 40-50 de asemenea căderi.m-am decis eu.G. fiindcă mă va plăti. am cerut să se monteze şi o maşină de tras geam. că dacă este vorba de bani. Acestea. atunci eu n-o mai lucrez. care. de mărimea unei căr i. era scris numele meu şi al membrilor echipei care m-au ajutat să o ridicăm. pe convaierul moale şi nu se spărgea. după ce am vopsit-o în bronz argintiu. director Olteanu a comandat nişte plăci metalice spre a fi ataşate cu inscrip ii pe postament. strălucind ca oglinda în razele soarelui. după ce a fost adusă cu grijă din depozit. ÎN ANUL 1981 DE ECHIPA FORMATĂ DIN: PETRE ILIE C-TIN STANCU ION ZAMFIR ION MOLDOVAN ION OBIELOIU MAISTRU ŞEF ECHIPĂ TINICHIGIU TINICHIGIU SUDOR 107 . după cum şi eu urmam sfaturile lor.

precum şi în alte ări. astăzi acoperit de tufişuri şi de crăcile unor arbori. tovarăşii de atunci. După “fuga” mea din ară în America. încât de abia se mai vede. am făcut o fotografie (anexată aici) în care directorul şi cu mine ne aflăm la mijloc. căci dumnealui a fost cel care a ini iat-o). MOTIV PENTRU CARE O RESPECTĂM ŞI O OMAGIEM. pentru că fabrica a trecut într-un regim nou de proprietate.Hr.. înconjura i de trei din echipa de lucru. începând cu cele două busturi “Teodor Diamant”. remontându-i-se şi geamul spart care se afla între bra ele modelului de o el..G. Aşa s-a împlinit dorin a directorului C. la Timişoara în pia a Operei şi la Cluj. pe care le-au făcut bucă i. fiind din o el greu. expusă într-un loc public. vestita lupoaică alăptând pe copiii legendari Romulus şi Remus. LUPOAICA ROMANĂ DE LA SCĂIENI (“LUPA CAPITOLINA” CU ROMULUS ŞI REMUS) Pu in ştiu că celebrul simbol al Romei. iar gemenii au fost adăuga i (lucra i) mai mult ca sigur de sculptorul şi pictorul italian Antonio del Pollaiuolo (1432-1498). la un loc vizibil.d. în Pia a Romană. Această statuie mai are replici asemănătoare la Bucureşti.. s-au răzbunat cumplit pe operele mele. EFORT ŞI RISC. doresc să fie demontată şi scoasă din locul unde se află acum dosită după copaci şi mutată.. să fie în rezonan ă cu legenda întemeierii Romei.S.. în apropiere şi cu fa a la calea ferată. Olteanu şi. Iată de ce. Dar eu ineam neapărat să existe una şi în localitatea noastră. deoarece peste 90% din locuitorii oraşului nici nu ştiu de existen a statuii. încerc să cer cu insisten ă nu numai ca plăcu a cu numele meu şters să fie refăcută cum a fost concepută (adăugându-i-se şi numele directorului C-tin Olteanu pe ea. fără ca nimeni să intervină pentru. repunerea lui în drepturi. lupoaica originală era o sculptură de bronz etruscă datând din anii 500480 î. existentă la Muzeul Pallazo dei Conservatori de pe Capitoliul din capitala Italiei. REZULTATĂ DIN ABNEGA IE. această statuie. pentru că pe mine nu puteau să se răzbune direct. după douăzeci şi şase de ani. SE IDENTIFICĂ CU PROFESIA DE RUPĂTOR.Pe placa din fa ă este notat un frumos text compus de inginerul Constantin Olteanu. şi pentru că o asemenea copie. iar numele meu a fost răzuit cu ură de pe placa unde era scris. adusă din Italia. încă mai există acel “Rupător de geam”. a avut o copie identică şi la Scăieni. Dar pe acesta. geamul dintre bra ele lui a fost şi el făcut ăndări. apoi şi pe bietul meu “Rupător”. De fapt. pentru că această lucrare este făcută cadou nu numai fabricii dar şi tuturor cetă enilor din oraşul Boldeşti-Scăien. costă câteva zeci de mii de dolari 108 .: NOBLE EA. ării întregi. Este dorin a mea expresă pe care o las cu limbă de moarte comunită ii. cum sunt cele din oraşele amintite. nu au putut să-l distrugă. Şi aşa răzuit a rămas până astăzi. în centru. După inaugurarea statuii. în parcul din fa a fabricii. dar. din o el inoxidabil. pe un soclu mai înalt. În schimb. în această carte. directorul de atunci al I.

Această persoană a fost un mili ian de la postul de mili ie din Scăieni.. dar trebuie să vă spunem că lupoaica 109 . Bucureşti. Când a fost gata. Cei care se aflau prin apropierea coloanelor căzute. lucrasem şi pentru cealaltă coloană ceva specific CFR-ului.Vulturul Feroviarilor . am răsucit cu ambele mâini platforma agă ată cu cabluri de o el. unele spuse chiar pe un ton mucalit. Timişoara sau Cluj! Multe lucruri frumoase sunt perisabile. dar am şi expus-o în public în locul de unde putea fi văzută cel mai bine de mii şi mii de oameni (vezi fotografia)..un înger de aproape o jumătate de tonă . căci românii noştri ştiu să facă haz de necaz în orice situa ie: “Domnule profesor. Platforma de metal a sculpturii. iar la câteva minute după cutremur. Când grupul statuar a ajuns în dreptul meu. El mi-a adus de nu ştiu unde o macara cu bra lung şi trei oameni să mă ajute. ne pare rău. ci după cum vrea Domnul.27.una. Cel mai vizibil şi mai ferit spa iu pentru postarea statuii “Lupa capitolina” era o coloană înaltă de 10 m din fa a pergolei de cărămidă de pe peronul gării. regretatul serg. a fost legată de bra ul macaralei iar eu. Dar pentru că erau două coloane... un moldovean sufletist. fiindcă nu este după cum vrea omul. încât după retragerea cablurilor şi a macaralei. iar ajutorul a venit de la cine nici nu mă aşteptam. care răspundea şi de circula ia auto pe teritoriu. Tot drăgălaşul de Gheorghi ă Bârjoveanu m-a ajutat. Voi vorbi imediat şi despre această sculptură la care ineam foarte mult. o aşteptam sus. cu aceeaşi macara. Dar. lumea venea pe rând la poarta mea să-mi dea în serie veştile triste.. maj. Ştiam însă că nu voi ob ine niciodată aşa ceva. în acelaşi timp fiind sigur că odată instalată.. Adevărul este că am comis un abuz instalând o lucrare de artă fără să cer vreo aprobare. Aşa s-a şi întâmplat. Unul capul lupoaicei. am decis să o sculptez eu gratis şi nu numai că am realizat-o la aceeaşi scară cu originalul.stând pe o roată de tren (acesta a fost şi motivul pentru care şeful gării mi-a aprobat postarea celor două sculpturi acolo. eu sunt omul surprizelor şi voiam să fac locuitorilor o frumoasă surpriză.sus pe acoperişul capelei de la cimitirul din Scăieni. n-a fost să fie. rotind-o până s-a potrivit pe capătul plat al coloanei. iar statuia era grea de peste 200 kg şi de abia patru oameni o puteau transporta. şi anume un vultur mare. lucrată la IFLGS ca şi scheletul lupoaicei. Arăta superb şi era prea frumoasă spre a supravie ui şi a se lua la întrecere cu surorile ei din Roma. cu aripile desfăcute . dar nu am făcut decât două poze cu lupoaica şi nici una cu frumosul vultur. să instalez o altă sculptură . Acest loc era peronul gării din Scăieni pe unde treceau zilnic numeroase trenuri pline de călători şi navetişti. m-am rugat de mul i să mă ajute să o urc acolo sus. peronul gării era plin de navetişti şi s-ar fi putut întâmpla o nenorocire. nimeni nu o va mai putea da jos din pozi ia unde o că ărasem. Gheorghe Bârjoveanu. care sunau ca nişte condolean e. Cutremurul din 4 martie 1977 le-a nimicit într-o clipă pe toate trei! Ambele coloane s-au rupt de la bază şi ambele sculpturi s-au fragmentat în bucă i. că ărat pe o scară înaltă. m-aş bucura să-mi trimită cineva şi mie o copie. au luat piesele găsite. Şi eu le-am filmat cu un aparat de amatori de 8 mm. majestuos. dar nimeni nu mă ajuta.. Ei au văzut-o acolo timp de aproape doi ani. În plus. Deoarece ştiu că şi alte persoane au fotografiat aceste două sculpturi. altul pe Romulus.. altul pe Remus.. lupoaica parcă fusese pusă acolo de când lumea. Mie îmi rămăsese doar capul îngerului.) Am fost anun at că cineva de la televiziune le filmase. dar şi acela a dispărut. Chiar atunci. la ora 21..

responsabilii fabricii... De câteva ori a trebuit. îi răspund: în Egipt. în punctul “grajdurile comunale”. la locul de întoarcere de la grajduri. începuseră să mă îndrăgească şi-mi admirau munca.. spre a nu mai aminti de faptul intempestiv că o conductă urâtă şi uriaşă barează. prin fa a capelei. fie pentru că era prea moale şi umplutura modelată cădea. Când s-a răcit. de culoare maronie închisă. A ars mai mult de 24 de ore.. pe amândoi fra ii îi chema Nicolae!). deoarece nici fondurile...şi le mul umesc şi acum dacă mai trăiesc. dădeam fuga la fabrică. care făcea cursa Blejoi-Boldeşti. fie pentru că materialul crăpa. Acolo aveam materia primă . indiferent de intemperii.slavă Domnului! Să fim noi sănătoşi. Căci statui . Când lucrarea a fost gata.. Ei mi-au permis să folosesc spa iul lor . luate din diferite unghiuri. cot la cot cu “pământarii” care. Lupoaica am construit-o pe un schelet gros de o el. În fond. apoi am dat-o cu smal umed de teracotă iar după uscarea completă. După orele de curs de la şcoală. care şi acuma se închină şi îşi scuipă în sân că a scăpat. deci la fel cu cea de la Roma! De asemenea. am lăsat-o cam o lună să se usuce. era o fabrică de teracotă şi la acea fabrică mă împrietenisem cu fra ii Badea Nicolae (da... China şi Japonia asemenea sculpturi au rezistat mii de ani. de obicei cu autobuzul. Sau: “Vulturul ce l-a i sculptat la gară a fost ajutat de cutremur să-şi ia zborul la ceruri. Eu aveam un bibelou mic cu “lupa capitolina” (statueta lupoaicei) drept model. dar uneori şi cu bicicleta şi astfel îmbinam munca intelectuală de la catedră cu cea fizică din atelier. am coborât-o cu frânghii la cuptor. motiv pentru care în Germania se pot vedea asemenea statui expuse în aer liber.pământ de teracotă cât pofteam. Eu lucram zilnic.. să reiau lucrarea de la început. ca meşterul Manole. care făceau zilnic naveta tocmai de la Periş. am dat-o cu două straturi de bronz ce nu se mai cură ă niciodată. întrucât adevărul este că nu am mai putut face altele de aceeaşi anvergură.. îmbrăcat în caolin. Pentru cine se întreabă dacă o sculptură de caolin ars poate avea aceeaşi durabilitate cu cea de bronz adevărat. atunci este bine.. iar când am scos-o era o frumoasă lupoaică lucioasă de teracotă.” Dar vorba vine. şi m-am jurat să nu mă las până ce lupoaica mare nu va ieşit perfect asemănătoare cu cea mică. Singura grijă este ca ele să nu fie trântite cu putere ori lovite cu duritate. după o re etă secretă ce o aveam de la un sculptor iugoslav. în igănie. caolin de cea mai bună calitate şi un ditamai cuptorul (subteran) în care încăpea o şarjă de până la peste 1000 de plăci pentru sobele de teracotă. văzându-mă sculptând. c-o să facem altele. mă ghidam şi după nişte fotografii mărite ale originalului.” “Îngerul de la cimitir a căzut la doi metri de o babă.” Ce puteam face? Le răspundeam prin aceeaşi întrebare: “A căzut vreo statuie de-a mea pe cineva?” To i răspundeau că nu: “Ei. 110 . dacă este expusă în aer liber. nici condi iile nu-mi mai permiteau aşa ceva. exact locul unde aş putea repune un alt înger în locul celui pierdut. imitând culoarea închisă a bronzului învechit. unde şi cum le lucram eu pe toate? La capătul autobuzului local.. la înăl ime..dumneavoastră s-a sinucis la cutremur”. fiindcă altminteri aş fi avut vie ile unor oameni pe conştiin ă.

unele poze cu îngeri. că uite: este o splendoare de înger! Este de un alb care vă ia ochii! Dar nu-l atinge i că vă arde rău!” Exact aşa era şi i-am îmbră işat pe amândoi. După ce s-a oprit coacerea... că o să se facă ăndări imediat după ce îl scoate i afară din cuptor.. o sculptură frumoasă reprezentând un înger înalt de 1.) În aceeaşi zi. aveam nevoie. dar adevărat!” Când îngerul s-a răcit. de jos: “Dom profesor. să nu vă apropia i de pere i şi să vă ine i respira ia pentru 7-8 secunde şi să nu ave i nimic de nailon pe dumneavoastră. După ce îngerul s-a uscat. Amândoi au început să râdă: “O.. au avut dreptate. dar şi o fată care lucra la acea fabrică. glazurată cu smal alb! Din ea n-a mai rămas decât soclul de ciment şi un ciot găunos în care anual îşi fac păsările cerului cuib. în două!” Auzind asta. În fiecare seară visam că opera mea s-a făcut bucă i. Îngerul la care v-a i chinuit atâta s-a crăpat la jumătate.” Şi a intrat. însă ea nu este flacără să te ardă şi dogoarea nu are timp să.. aflată lângă strada principală şi l-am instalat pe acoperişul ei.” Într-un fel. (Vezi fotografiile). sta i liniştit. sculptura rămânând cu un gol prin mijloc. n-o mai lua i pe asta drept model pentru înger. Nici măcar părul nu mi s-a pârlit. singurul care a 111 . apoi fratele lui..deşi. mai în glumă. el a fost transportat pe baloturi de paie la capela cimitirului. dar am ieşit repede fără să mi se întâmple nimic. după care am făcut cu to ii o poză în jurul lui. dar statuia a rezistat peste un an de zile şi a ajuns acolo unde voiam .excesiv de fierbinte. l-am putut procura. Incredibil. “Se poate intra într-un cuptor de 500 grade Celsius?” . de smal alb. Aveam mari emo ii. eu vă spun că se poate. Ca model. Cam asta era explica ia că se poate rezista câteva secunde la peste 500 de grade Celsius într-un cuptor încins la roşu. Unii “colegi” de atelier îmi spuneau. după coacere... şeful atelierului m-a invitat să intru în cuptor. To i se bucurau. cu ajutorul lui.. din Scăieni.65 m. cu aripile lipite de corp şi cu o trompetă lungă până la pământ.. Badea Niculae. Îmi părea rău şi o iubeam. Pe soclul de beton.i prăjească pielea ca flacăra sau ca apa opărită. pe capela cimitirului . A doua zi. Drept bază de sus inere era un drug gros de lemn care. Acolo a ars 48 de ore la peste 600 de grade Celsius. lângă ei. unde lucra maistrul Diaconu Ovidiu (Videl). unde îi îngropasem baza sculpturii. Pere ii dogorau şi am sim it că mor. Sta i liniştit.. Totul este să păşi i pe placa rece pusă de mine acum. l-am glazurat cu alb şi vreo şapte inşi l-am lăsat încet cu frânghiile în cuptor. într-adevăr. căci nu este prima dată când intru să văd cum s-a copt marfa.. (Deci tot a fost bun la ceva!) Ca să iasă un înger de por elan alb. în final. Atâta se poate sta.adică sus. mi-au slujit nişte schi e de-ale mele. s-au desfăcut uşile uriaşului cuptor şi primul care a coborât să-l vadă a fost meşterul Badea Nicu. (Vezi poza. îmi venea să plâng şi am sărit repede în groapa de lângă cuptor. foarte mare . fiindcă era cea mai mare statuie de por elan din ară. “Dacă vă zice cineva că nu se poate.l-am întrebat. Când am ieşit sus. Pe urmă mi-a explicat maestrul cum stă treaba: “Temperatura este. ci din cauza cutremurului. însă nu din cauza modelului viu.ÎNGERUL JUDECĂ II La acelaşi atelier am lucrat din caolin şi “Îngerul Judecă ii”. am sărbătorit evenimentul cu un mic chef. l-am tras zece inşi afară cu frânghiile. Apoi am intrat şi eu pentru 4-5 secunde. s-a transformat în cenuşă. şi amândoi au strigat de acolo. mai în serios: “Dom’ profesor. pe care numai la o fabrică de por elan din Bucureşti. nenorocire! Jale maree!. tot s-a făcut ăndări. desigur.

rudele şi cunoscu ii mei apropia i au fost minu ios ancheta i. dar în urma căreia inima mi-a fost grav afectată pentru ani de zile). timp de peste două decenii. ceea ce mi-a displăcut. cu posturile de radio străine ş. Era anul când se născuse Codrina. Dar după câteva săptămâni.” După momentele pasagere de laudă şi felicitări.) În primele zile. am avut expusă. Lupoaică şi după Vulturul meu de la gară.. Vorba lui Goethe: “Un curcubeu care stă mai mult de un sfert de oră pe cer. Deşi cutremurul îmi distrusese această sculptură. Imediat ce “binevoitorii” m-au pârât la organe pentru isprăvile făcute.rămas intact. Unul era la primărie . de legături secrete cu străinătatea. am aflat de la fostul col. sta iile de televiziune transmit filmul cu ea şi cu crucea uriaşă apărută pe cerul senin la înmormântarea ei. Cercul amenin ărilor se strângea în jurul meu şi într-o împrejurare mi s-a turnat otravă într-o ceaşcă de cafea (pe care nu o băusem toată. nimeni nu-l mai băga în seamă. tovarăşii de la partid şi de la Inspectoratul de învă ământ s-au sesizat şi m-au chemat la ordine să le dau explica ii cum un profesor care pictează icoane şi sculptează îngeri mai poate să facă şi educa ia comunistă a elevilor? Inspectorii şcolari mă urmăreau şi ei. epuizat din librării într-o singură săptămână. că şi unul şi celălalt s-au dus după.. Când şi când. în fa a altarului. localnicii se obişnuiseră foarte repede cu el. care răspundea de sectorul Boldeşti-Scăieni. păstrându-le numele.. şeful SRI Prahova. trebuind. deci. au fost realizate din ghips dentar (vezi pozele). prima noastră feti ă. de natură politică. După emigrarea mea ilegală din ară. Unii chiar se închinau în dreptul lui. mai grave. Cornel Păltânea. Codrina Maria Tatiana. (Despre Fecioara de la Parepa am dat amănunte care pot fi găsite la pagina unde descriu biserica de la Seciu. Am fost anchetat în serie şi ore întregi de colonelul de securitate Dumitru.vorba lui Caragiale altul la şcoală. am revenit şi am vrut să stau de vorbă cu ambii colonei Dumitru. Cine vrea 112 . de căpitanul Cursaru..a. era scris: “Dedicat feti ei mele. să-i caut la cimitir.. căci nu voiam să fie idolatrizat. după Revolu ie. M-am lăsat păgubaş să-i mai anchetez acolo. Pe lângă acuza iile cu operele religioase mi s-au adus şi altele. Anul 1975”. Ambele busturi. Fecioara de la Parepa. reconstituite din imagina ia mea. dispari ia ei tot nu i-a potolit pe cei care se porniseră contra mea. multă lume a venit să-mi privească “Îngerul Judecă ii”. ştiind că judecata mea ar fi fost mai mică şi mai nedreaptă decât aceea la care au fost ei supuşi imediat după trecerea Styxului. (dar şi la Catedrala din Ploieşti. De to i aceştia mi-am bătut şi eu joc în romanul “Oaspe ii din Elizeu”. poate prea dure. şeful Securită ii Prahova. Maria Petre. Atunci am luat decizia să scap din gura lupului. 2004). ceea ce nu era departe de adevăr. şi naşei sale. de colonelul Pescaru şi de colonelul Ion Dumitru. to i prietenii. o sculptură reprezentând macheta Sfântului Mormânt.. au sosit însă şi momente mai dure. BUSTUL LUI TEODOR DIAMANT În 1971 am sculptat un bust al lui Teodor Diamant. după modelul căruia am făcut un tipar spre a mai turna încă unul. căci anchetele la sediul securită ii din Ploieşti şi amenin ările abia începuseră şi se înmul eau în progresie geometrică. apărut în Editura Eminescu (Bucureşti.. nu mai este privit de nimeni. Când.

pentru aceleaşi motive pentru care mi s-au distrus şi busturile lui Diamant. mare viitor! Imaginea picturii respective a fost transmisă de mai multe ori la TVR şi reprodusă prin diferite publica ii.i mare. unde este reprodus scenariul meu de film cu acelaşi nume. la pag. pozele. scris în 1965/66 şi achizi ionat. m-am întors în vizită în ară. prima poză color a fost făcută de un italian care a trecut prin Scăieni. căci i s-a schimbat locul). singurul de acest fel expus pe un zid exterior. 25. ara mea de dor? Bra ele. în 1996).i doresc eu ie. Chicago. Sub acest tablou de pe fa ada Casei de cultură am copiat iscălitura mărită a poetului.Mihai Eminescu”. Un bust se spune că a fost distrus din cauză că autorul fugise din România şi despre celălalt că fusese distrus de unul din cutremure. n-am mai găsit nici urmă de ele. specificându-se că este cel mai mare portret al lui Eminescu din ară. Pe pieptul 113 . Acest gest m-a ambi ionat şi mai mult. pe o pânză cauciucată. creând un spa iu oval unde urma să lucrez portretul. la fel de misterios a dispărut şi macheta casei lui Mihai Eminescu. am lucrat în America un alt portret Eminescu. dulce Românie. îl înfă işa pe Luceafăr. după Revolu ie. 32). iar sub iscălitură prima strofă din poezia “Ce. (vezi poza) realizată de mine după casa de la Ipoteşti a poetului. cu o daltă. tabloul mai întâi a fost văruit. Aşa o fi. În 1991. De la primărie au mai fost plimbate. Spa iul a fost retencuit de mine cu ciment fin peste care am pictat în ulei portretul. Primul portret a fost pictat în vara anului 1974. stând că ărat pe o schelă înaltă. (V. dulce Românie”: Ce. improvizată de pe care am şi căzut odată. în 1967 (scenariu publicat la Western Publishing. am spart tencuiala până la cărămidă. pe care am aplicat-o în locul portretului distrus. de Studiourile Cinematografice Buftea.i nervoase arma de tărie. Deşi a rezistat perfect timp de 26 de ani. 1975. Iar când.i doresc eu ie. căci pe vremea aceea fotografiile color erau o raritate la noi). Aşa cum au dispărut busturile. La trecutu.o poate vedea după ce îl anun ă pe preot. după ce. prin contract oficial. pe la Casa de cultură din Scăieni. apoi a fost spart cu dalta şi distrus din ini iative criminale. inclusiv în acelaşi “Magazin istoric” citat mai sus (la pag. şi într-o revistă americană care vorbea despre socialismul utopic (nu de in această revistă). PORTRETUL LUI MIHAI EMINESCU DE PE CASA DE CULTURĂ Mai corect era să fi scris: “Portretele lui Mihai Eminescu de pe Casa de Cultură”. la vârsta de 19 ani. 2 (95). Portretul. Alte reproduceri cu sculptura mea apăruseră în “Magazinul istoric” Nr. ci trei asemenea portrete pe această institu ie din oraşul Boldeşti-Scăieni. decât amintirea lor frumoasă în aceste fotografii pe care le public în monografia de fa ă. după fotografia de la Praga şi reproducerea acestui portret a apărut pe coperta căr ii mele “Geniu sublim . Cert este că nu a mai rămas nici unul. fiindcă nu a fost numai unul. pe la Clubul Boldeşti. ara mea de glorii.

având diametrul ovalului de 2. Maria Albulescu. cu întreaga familie. mai ales că în locul ferit unde se află. Dar în aceşti doi ani şi-a dovedit o hărnicie fără seamăn. citate din “Ce. Baia comunală. Monumentul Eroilor. lucrat în America.35 m. AL BĂII COMUNALE. nu bate deloc soarele şi nu i se alterează coloratura. pentru că locuitorii l-au respectat şi iubit. sub ea. Acest al treilea portret este ceva mai mare decât primele două. tot pe o pânză cauciucată.Luceafărului se află harta României Mari.i doresc eu ie”. între 1938-1940. CRISTIAN BĂLAN. şi acest tablou a fost dat cu var. în culorile tricolore. am considerat că ar trebui men ionat şi cinstit în vreun fel şi. locuitori ai oraşului şi un grup de pionieri. DIN 1938 PÂNĂ ÎN 1940. Vin muscalii de-a călare. RĂSPOP (1888-1952) CTITOR AL ACESTUI LĂCAŞ DE CULTURĂ. Sub tabloul rotund cu portretul. însă i-am păstrat iscălitura şi cele două citate de la al doilea portret. Biserica nouă. de aceea. şi ele scrise pe acelaşi tip de pânze. CINSTE LUI ! (PORTRET EXECUTAT ÎN ANUL 1978 DE PROF. din ini iativa lui. pictate cu uleiurile cele mai scumpe şi mai rezistente la intemperii. AL MONUMENTULUI EROILOR ŞI AL ALTOR REALIZĂRI EDILITARE ÎNFĂPTUITE CA PRIMAR AL SCĂIENIULUI. DISPENSARULUI VETERINAR. şi în prezent el arată destul de bine. înconjurată de luceferi. Pentru aceste merite. căci. înlocuindu-l cu cel de-al treilea portret. a extins liniile de apă în comună şi a construit un trotuar modern de la gară până la şcoală. Îndrăgi-i-ar ciorile Şi spânzurătorile.. strănepotul lui Octavian Goga şi a venit la Scăieni ca primar pentru scurt timp.) 114 . Sub noul tablou exista aceeaşi frumoasă semnătura mărită a lui Eminescu şi. a extins electrificarea comunei şi gazeificarea ei. Şi acest tablou a fost filmat şi transmis de un post local de televiziune. alături de un fragment din poezia “Doină” : Din Hotin şi pân’ la mare. Ultima pictură seamănă cel mai mult cu primul portret care a fost distrus inten ionat. am scris următoarele: ILIE B. Mă bucur să constat că nuan ele culorilor s-au păstrat destul de bine până la apari ia acestei căr i. PORTRETUL PRIMARULUI ILIE RĂSPOP (1888-1952) Ilie Răspop era un intelectual de vază. i-am pictat acest portret pe care l-am aşezat deasupra uşii principale de intrare în Casa de cultură de la Scăieni. în 1978.. s-au construit Căminul cultural. Dispensarul veterinar. CÂND A FOST ÎNLĂTURAT DE LEGIONARI. În anul 2000 am scos acest tablou şi l-am făcut cadou Editurii Eminescu din Bucureşti. păstrându-şi neschimbat culorile. dar l-am recondi ionat. După plecarea mea din ară. Portretul a fost dezvelit cu o frumoasă festivitate. la care a participat fiica dumnealui.

Contrar unor opinii lipsite total de informare. în care personajul central este Sf. Părintele m-a rugat să-l înlocuiesc cu o Sf. Aceasta am lucrat-o în America. dar preotul nu a mai apucat să o vadă. iar în partea stângă scene terifiante din iad.Duh. poza) Sub mâna stângă a Mântuitorului am pictat un om păcătos. reprezentând “Judecata supremă”. Am inut foarte mult să pictez un Iisus frumos. Vestmintele Mântuitorului sunt tricolore: roşu. în stânga Luna. Proiectantul a lăsat nişte spa ii libere speciale. cum era odată) are deasupra coroana de spini. am pictat şi aplicat Sf. Predominant însă este tabloul central. cel de sus. Icoană a Mântuitorului. Petru ine în mâini cheile raiului şi Cartea Vie ii. sub formă de nişe ovale. dacă vre i o icoană simbolică. În mâna-I dreaptă Iisus ine Soarele. am executat pe un panou de p. cauciucată. Sf. mai pu in pregnante. la Scăieni. În tablou. sus. îmbinând elementele clasice ale picturilor religioase occidentale cu cele răsăritene.foarte bine (măcar de-ar fi aşa!). în vara aceluiaşi an. Acest tablou. am pictat în America un alt tablou religios. iar Sf. albastru. roagă-te pentru România! Şi este. în anul 2001. care in o eşarfă scrisă în latină: Sfântă Maria. Acest tablou a fost sfin it în Biserica ortodoxă Română “Naşterea Domnului”. fiind lucrată după planul arhitectului Toma Socolescu. simbolul suferin elor noastre istorice încă nesfârşite. cu ochii albaştri cum spun to i vizionarii care L-au văzut. pe hartă este crucea cu Iisus răstignit. Fondul este un cer plin de stele luminoase. pe o pânză foarte scumpă. pentru a fi pictate. Pavel un citat din scrierile lui notate în limba greacă: “Harul Domnului nostru 115 . pe Sfin ii Apostoli Petru şi Pavel. iar dacă vreunul a spus că acest chip seamănă cu mine . este o compozi ie mai modernă. în aprilie 2000. în anul 2000. Trebuia. Sub mâna dreaptă se află Sfânta Fecioară Maria cu mâinile îmbinate pentru rugăciune. înfă işându-L pe Mântuitorul nostru cu bra ele rănite întinse ca să ne binecuvânteze. după cum se vede. fostul preot Vlad Babi a fost acela care m-a rugat să pictez acele spa ii. din Chicago. a cărei hartă (cu România Mare. De aceea. să-i împlinesc dorin a acestui preot respectat de comunitate şi de aceea. s-a degradat însă repede şi a trebuit să-l dau jos. Fecioară Maria. pe Sf. o primă pictură. în care. Fecioară Maria cu Pruncul în bra e. încadrată de doi îngeri mai mari. pe cei 12 apostoli şi un sobor de îngeri.PICTURILE RELIGIOASE DE PE CAPELA CIMITIRULUI SCĂIENI Această capelă cu clopotni ă datează din acelaşi an cu biserica nouă. (V. scris cu litere ebraice. nevoie să se roage pentru ara noastră. Sf. în stil neobizantin. cu tunelul de lumină ce duce spre Eden. înfă işam pe Tatăl Ceresc.l. Icoană cu Mântuitorul pe frontonul capelei. fiindcă s-a îmbolnăvit grav şi nu după mult timp a decedat. Deci n-am făcut acest gest din propria-mi ini iativă precum celelalte lucrări de artă. Tabloul.f. iar un înger ine tot în mâna stângă Noul Testament. având titlul grecesc IISUS PANTOCRATOR (Iisus Atoatecreator). aşadar. pe Fiul. expus ploilor şi razelor solare. de preotul Simion Pavel. Preotul Babi mi-a mul umit şi l-a sfin it. căci Iisus pentru păcătoşi S-a jertfit. aplicată şi ea pe capelă. cu adevărat. în planul ceresc. galben. Sfânta Precista ine în mâna stângă Biblia. privindu-Şi Fiul cu ochii în lacrimi. În octombrie-decembrie 2000. În nişele din dreapta şi stânga tabloului i-am pictat. în anul 1980. doi mai mici şi al i patru îngeraşi pe norii din col ul stâng. sub ei scena raiului. sângele Lui se scurge pe harta ării noastre şi cine are ochi de văzut în elege ce simbol adânc este acesta. Peste Mun ii Carpa i.

cu dorul fa ă de locurile natale. cu fluturaşi metalici mobili care tremură la cea mai mică adiere a vântului. deci litere mobile. am scris. după cum se vede şi în reproducerea anexată. salutul lui Iisus adresat ucenicilor când le-a apărut după înviere: PACE VOUĂ ! . dar de un lucru am fost sigur . din Luca. Nu ştiu dacă bunele mele inten ii au contribuit cât de cât la educa ia religioasă a localnicilor. După decorarea acesteia cu picturi religioase şi cu citate din Biblie. s-a schimbat în urma efortului ce lam depus în această direc ie. bătrâni şi tineri. am mers şi după exemplul marelui Nicolae Grigorescu care. care nici nu ar vrea să audă să lucreze ceva gratis în România. multă lume. să critici şi să jigneşti. Nu cred că am comis o blasfemie când am urmat acelaşi procedeu clasic. Eu nu am preten ia că sunt artist profesionist şi nu am cerut niciodată vreun leu sau vreo altă recompensă pentru vreuna din picturile şi sculpturile mele expuse public. îndeosebi a copiilor.la faptul evident că ceva. dar mult mai greu să înlocuieşti lucrări ca ale mele . în spa iul de sub icoană şi în cel de deasupra compozi iei alegorice. ceva. tinerii din sat sau chiar membrii familiei lui.cu lucrările altuia. fără să apelez vreodată la sponsori. Chiar dacă există critici care. în mentalitatea şi-n sufletul unor oameni. Este tare uşor să bârfeşti. măcar la acest lucru să se gândească . nu pot fi de acord cu munca mea.folosind un sistem de litere.36. foarte chi ibuşar atunci când vrei să ieşi cu orice lucrări de artă peste grani ă. mohorâtă şi nimeni nu se închina când trecea pe lângă ea. pentru un motiv sau altul. nişte versete de aur. rele. şi cât de greu ob ii aprobările patrimoniului american. atunci când zugrăvea sfin ii de la Mânăstirea Zamfira.şi el mi-a fost confirmat. înainte de a te urca cu ele în avioane.bune. dimpotrivă: le-am lucrat cu tot sufletul. fa ă de conorăşenii mei şi poate că am investit sume serioase în realizarea lor. cu dragostea caldă fa ă de oamenii de acolo. mai elevate. ori de câte ori le privesc. trebuie să specific aici că în col ul din stânga lor. mai ales dacă este şi artist profesionist. să transcriu trei citate fundamentale din Biblie. se închină cu evlavie. Pentru a încheia descrierea acestor icoane.. din vest în est. pustie. să li se imprime în minte şi să le memoreze. în spa iul liber din jurul micu ei nişe ovale. din cauza terorismului. să se familiarizeze cu ele. de vamele foarte severe în ultimul timp. Criticii mei nici nu-şi pot imagina câtă energie trebuie investită ca să lucrezi asemenea tablouri şi ei nici măcar nu ştiu cu ce eforturi fizice şi financiare sau cu ce riscuri deosebit de mari po i trece.Iisus Hristos să fie cu voi cu to i!” Când am lucrat la compozi ia religioasă alegorică. cu scopul ca oamenii. şi-a ales ca model. 24. cum or fi .. Am considerat necesar ca în spa iul curb de deasupra icoanei cu Iisus. cel care a proiectat şi clădirea bisericii “Sfin ii Împăra i 116 . pe ramele aplicate ale tabloului meu votiv. când trec prin dreptul ei. Între marele tablou de sus şi compozi ia alegorică de jos. folosit şi cu sute de ani în urmă de to i pictorii iconari din Europa. inventat de mine. sunt scrise nişte explica ii pe care le transcriu mai jos aşa cum au fost afişate: DETALII DESPRE FA ADA CIMITIRULUI “ETERNITATEA” DIN SCĂIENI: “Capela cimitirului “Eternitatea” din oraşul Boldeşti-Scăieni s-a realizat după planurile marelui arhitect român Toma Socolescu. de câteva ori şi de mul i martori: înainte fa ada acestei capele de la cimitir părea goală.

ÎN NUMELE POPULA IEI DIN ÎNTREAGA ROMÂNIE. împreună cu Tatăl. fiind văzute de milioane de americani şi întrunind aprecierile lor unanime. Ea a înlocuit vechea pictură “JUDECATA DE APOI”. APOSTOL PAVEL . Preafericita Mamă a lui Iisus. câteva versete de aur din Biblie. toate aceste lucrări. iar sângele lui Iisus se revarsă peste Mun ii Carpa i. aceste lucrări pe pânză ar fi durat cca 5-600 de ani. deasupra hăr ii României Întregite. Sculptorul inten ionează să reediteze “Îngerul Judecă ii” dacă autorită ile locale decid înlăturarea conductei rămasă în prezent fără nici o folosin ă şi care opturează fa ada cimitirului în dauna esteticii acestei localită i. catolice. SF. peste care se află o coroană de spini.. 3. Sf. simbolizând că. spre a ne aminti că Mântuitorul S-a jertfit şi pentru noi românii. Apostoli au fost lucrate în acrilic şi ulei.fusese aşezată sculptura “ÎNGERUL JUDECA II”. picturile cu Sf. în tabloul de jos. Mai înainte de a fi aduse în ară. lăudate şi descrise pe larg pentru simbolistica lor originală. (Aceasta s-a furat. În locul unde era intrarea principală a fost postată “PREABINECUVÂNTATA ŞI SFÂNTA FECIOARĂ MARIA. 2000). 5. APOSOL PETRU . în prezent cetă ean american domiciliat în Chicago-Glen Ellyn. pe rând. de profesorul Cristian Petru Bălan (cunoscut de localnici sub numele de Puiu Bălan). pe peronul gării Scăieni şi bustul lui Teodor Diamant). de-a lungul anilor. în mici detalii: 1. Dacă ar fi fost expuse în interiorul vreunei biserici ori al vreunui muzeu. Ca şi icoanele alăturate lor. concepută în 1975 la Boldeşti.în nişa din stânga fa adei. SF. probabil pentru că persoana care luase icoana citise avertizarea de mai jos). a fost returnată şi relipită. Lucrarea. pe zid ori pe pânză. Fa ada capelei a fost împodobită cu şase lucrări artistice de inspira ie religioasă (două din ele dispărute). Împăratul lumii). “Vulturul feroviarilor”. din caolin glazurat cu smal ceramic alb. aceste picturi au fost expuse în câteva biserici româneşti şi americane din SUA (ortodoxe. CU PRUNCUL IISUS ÎN BRA E”. pictorul a citat. înconjurată de îngeri şi îmbrăcată în tricolorul românesc. Vă prezentăm. pictată în ulei şi culori acrilice. executată în America în aprilie 2000 şi lipită pe zid. Pe soclul de sus . împreună cu alte sculpturi ale aceluiaşi autor(“Lupoaica romană”. Ioan” din Ploieşti. Între tablouri. lucrată tot de Cristian Petru Bălan. în America.dec. Ea are ca figură centrală pe Sfânta Fecioară. făcută în ară cu 25 de ani în urmă de acelaşi autor pe o placă de pefele. 2.Constantin şi Elena” din localitate. Fecioară Maria a fost postată pe un soclu. protestante ori neoprotestante) şi prezentate în câteva programe ale posturilor de televiziune americane. AUTORUL A DECIS CĂ ACESTE PICTURI SUNT DEDICATE ANIVERSĂRII A 2000 DE ANI DE LA NAŞTEREA MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS. o compozi ie picturală complexă şi alegorică.doar soclul a mai rămas . ca şi precedentele. REGINA ROMÂNIEI. aduse în România în vara aceluiaşi an şi lipite. în aprilie 2001.în nişa din dreapta fa adei cimitirului. “Halele Centrale” din acelaşi municipiu şi multe alte construc ii arhitectonice din ară. aşezate pe două coloane de10 m înăl ime. din Scăieni. Expunerea lor în exterior 117 . De asemenea.. pe zid. Un îngeraş oferă Madonei trei flori de culoarea tricolorului na ional. Sub bra ele întinse ale Mântuitorului se află Fecioara Maria şi o figură umană cu mâinile împreunate pentru rugăciune. Celelalte icoane sunt: 4. dată fiind rezisten a culorilor bazate pe uleiuri extrafine şi polimeri. DEDICA IE FĂCUTĂ ÎN NUMELE LOCUITORILOR ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI ŞI. înaltă de 1. a fost distrusă de cutremurul din 4 martie 1977. renumite prin frumuse ea lor. executate gratuit. Pentru acest motiv. este Creatorul Universului. ele au fost reproduse în culori de mai multe publica ii americane şi româneşti. intitulată “IISUS PANTOCRATOR” (Iisus Atoatecreator.65 m şi grea de 450 kg. ca simbol al suferin elor neamului nostru în aceşti 2000 de ani. catedrala “Sf. În nişa ovală de sub curbura acoperişului se află o lucrare pe pânză. Iisus sus ine în mâinile Sale Soarele şi Luna. dar. În mijlocul hăr ii se află Crucifixul. Statele Unite ale Americii. şi care s-a degradat din cauza intemperiilor. executată în America şi lucrată în acrilic şi ulei (oct. DE ASEMENEA.

însă. 11. protec ia divinită ii. şi întreaga Românie! Fie ca mâna ocrotitoare a lui Dumnezeu să ne protejeze cu milă şi dărnicie pe to i acum şi pururea şi în vecii vecilor . atât ei cât şi familiile lor. picturile de fa ă nu pot fi garantate mai mult. fără excep ie.amin!” Atâta despre singurele opere de artă afişate public în oraşul Boldeşti-Scăieni. pentru noi. nici un profanator de icoane nu a rămas nepedepsit. Boldeşti-Scăieni. 11. 118 . pentru sufletele celor pe care-i îndrăgim. sfin ite de preo i. vom sim i şi mai deplin harul şi măre ia ajutorului ceresc.28) 3. aspru pedepsi i nu numai de legile omeneşti. asemenea indivizi nelegiui i vor avea cumplit de suferit toată via a lor.25). Bine ar fi ca ori de câte ori trecem pe-aici şi vedem versetele de aur biblice.16) Fie ca aceste sfinte icoane să ne aducă îndurarea Preabunului Părinte Ceresc pe care. CINE CREDE ÎN MINE CHIAR DACĂ AR FI MURIT VA TRĂI ! ŞI ORICINE TRĂIEŞTE ŞI CREDE ÎN MINE NU VA MURI ÎN VECI! (Ioan. dar în primul rând de cele divine. a vânturilor. sub bătaia razelor soarelui. 2. Fără recondi ionări. CI SĂ AIBĂ VIA Ă VEŞNICĂ! (Ioan. să încercăm a le memora şi să înăl ăm atunci în gândul nostru o scurtă rugăciune către Dumnezeu. garantându-le virtualilor răufăcători că. CA ORICINE CREDE ÎN EL SĂ NU PIARĂ. pentru prietenii noştri. face ca perenitatea culorilor să fie redusă substan ial. Fără excep ie. pentru sfârşirea suferin elor ării noastre iubite. 3. căci procedând astfel. ATÂT DE MULT A IUBIT DUMNEZEU LUMEA. fiind tablouri votive. mai rău decât i-ar urmări cel mai rău blestem. consemnate între cele două tablouri. EU SUNT ÎNVIEREA ŞI VIA A. Avertizăm pe cei ce vor tenta să le profaneze că. zăpezilor. Îl rugăm să ne apere de rău localitatea noastră. pentru familiile noastre. CĂ L-A DAT PE UNICUL SĂU FIU. cutremurelor ori din cauza poluării atmosferice. Iată cele trei versete de aur de pe fa ada acestei capele: 1. dedicându-I-le. cu jurăminte sacre în fa a lui Dumnezeu. VENI I LA MINE TO I CEI TRUDI I ŞI ÎMPOVĂRA I. să le citim cu evlavie. ŞI EU VĂ VOI DA ODIHNĂ! (Matei. existând totuşi posibilitatea reconstituirii lor ulterioare. Este un foarte cunoscut şi temut legământ al Bisericilor ortodoxe şi catolice din întreaga lume. ploilor. vor fi. la maximum 15-20 de ani.

nu neapărat cu gândul să se stabilească definitiv aici. schimbarea rapidă a nivelului de cultură. jianul. Cu cât oraşele sunt mai noi. cu satele aferente ambelor foste comune..CAPITOLUL VIII. al deprinderilor şi al concep iilor de via ă. urbanizarea şi industrializarea rapidă a acestei localită i. breaza. au diminuat vizibil tradi iile locale. 119 . se schimbau inelele. Atât la Boldeşti cât şi la Scăieni. Când părin ii erau de acord. acceptate de toată lumea. precum şi afluxul continuu de nou veni i din alte zone.chiuiau. care este căsătoria. Vom în elege mai bine toate aceste tradi ii dacă ne vom referi la principalele momente ale vie ii sociale de pe teritoriul oraşului pe care îl analizăm. horele şi balurile aveau loc aproape săptămânal. strigau comenzi şi âpurituri. cu atât se adoptă obiceiuri cu un grad mai mare de universalitate. se alegeau naşii. În trecut. ci se compunea din grupuri de origini sociale şi etnografice foarte variate din punctul de vedere al obiceiurilor. Desigur. apăru i atât din localită ile sudice ale ării. În general. unele cu con inut ironic. începea perioada de logodnă. sârba. Tradi ii locale. ca şi astăzi. mai ales că ecoul unora dintre ele încă se mai păstrează prin diferite familii. adică obiceiurile locale. la părin ii tinerilor. numărul băştinaşilor a început a fi depăşit de cel al “veneticilor”. foaia de zestre era semnată de ambele familii şi uneori legiferată şi la tribunal. polca şi. În restul săptămânii. nu avem dreptul să omitem acele tradi iile populare şi să nu le descriem măcar în linii generale cum au fost. începând de pe la prânz până la lăsarea amurgului. balurile. La un moment dat. după culesul viilor etc. Pe vremea când erau cârciumi. ardeleanca.uneori şi fetele . Lăutarii cântau: brâul. Cu această ocazie. Chiar dacă s-a întâmplat aşa ceva. prilejul de întâlnire al tinerilor erau horele. Dacă se decideau pentru unirea vie ilor. La mijlocul şi sfârşitul secolului al XX-lea apar dansurile occidentale.. horele se ineau ziua în bătătura lor ori în salonul cârciumii. al XIX-lea .valsuri şi tangouri. petrecerile continuau la claca de porumb. de obicei sâmbăta sau duminicile după amiaza. Aş vrea să încep cu descrierea celui mai de neuitat eveniment din via a oamenilor. slujbele religioase. cu bogate tradi ii etnice şi cu frumoase obiceiuri păstrate din bătrâni. accelerat de mass-media modernă. Ceremonia logodnei avea loc cu o masă de petrecere la una din casele tinerilor şi la ceremonie participau mai multe rubedenii şi prieteni. Acolo tinerii se cunoşteau şi dacă se plăceau. jude ul Prahova se poate lăuda că a fost binecuvântat cu o paletă bogată şi diversă de asemenea moşteniri pre ioase. Dar la hore şi sârbe. în deficitul celor populare. dintre care cele mai multe au dispărut pentru totdeauna. mai pregnantă în zonele de deal şi de munte. flăcăii . nun ile. începând de la finele sec. tinerii cereau consim ământul părin ilor şi numai după aprobarea lor hotărârea se definitiva. rela iile lor se extindeau şi la rela iile dintre cele două familii. Fetele se supuneau cel mai mult deciziei parentale. cât şi din cele nordice. formând un adevărat mozaic în care noii veni i au fost nevoi i să renun e la obiceiurile din locurile natale şi să adopte altele noi. încât popula ia aceasta nouă nu era deloc unitară. se întocmea foaia de zestre şi se stabilea nunta (cam la 2-4 săptămâni viitoare). În trecut. obiceiuri păstrate din bătrâni Oraşul Boldeşti-Scăieni se află într-o zonă a ării noastre cu un bogat patrimoniu cultural.

cu nelipsitele sarmale.avea moaşa sau moaşele ei. cu strigături. tatăl sau fratele ginerelui mergea pe la casele oamenilor cu plosca sau sticla de vin făcând invita ii verbale pentru nuntă. Momentul ofertei darului. ca la reclame. Cu o zi-două înaintea nun ii. Petrecerea nun ii. cu opriri. începea convoiul nuntaşilor care mergeau pe stradă chiuind cu lăutarii după ei. naşii de nuntă deveneau şi naşii de botez. a rudelor şi prietenilor. De obicei. desigur. spre ziuă. fiindcă gravidele merg la maternitate unde naşterile sunt supravegheate de medicii obstetricieni şi de asistentele lor (cărora. Tot cu bradul în frunte. fiindcă. moaşele îngrijeau femeile gravide şi gospodăria lor înainte de naştere şi câteva zile din perioada de lăuzie a tinerelor mămici. Mai târziu. uică vin .. până la dezbrăcatul miresei. Fiecare localitate Boldeşti. de obicei. dansul ortodox ritual. În por ile tinerilor se prindeau brazi. cu tortul miresei şi. iar viitoarea mireasă împăr ea bomboane în acelaşi scop pe la prietenele ei.. începuse să devină jenant. Dansul “Perini a”. în zilele noastre. era atrăgător. având o batistă şi poleială în vârf. Astăzi nimeni nu le mai caută. carne de oaie. a părin ilor acestora. la Boldeşti-Scăieni. La nuntă toată lumea se prindea în horă. În aceste localită i. este înmânat discret mirelui. acest tip arhaic de invita ii au fost înlocuit de invita iile tipărite. inea de sâmbătă până mar ea. naşii. diverse. deşi moaşele erau foarte empirice şi fără studii comparabile cu cele ale asistentelor de la maternitate). aceia care dăruiau pu in se sim eau umili i de cei care se umflau în pene că au oferit cel mai mult. aceasta arunca peste cap buchetul de flori .. lăsa i acolo mai multe zile. preotul. un gest mai civilizat. rareori se mai strigă darul de nuntă. iar darul de nuntă . însă astăzi nu se mai respectă neapărat 120 . Balaca şi Seciu . gulie.. principala aten ie acordându-i-se noului născut. prin tradi ie.. miresei sau persoanei apropiate lor care adună darurile. Scăieni. împreună cu părin ii copiilor. fără să se facă discriminări între întâiul născut şi ultimul.crati e. uneori. oale. li se spune. aflat ca invitat la o nuntă cu asemenea obiceiuri. buchetul aruncat de mireasă zbura drept spre mine şi era gata să-mi pice mie în cap. în care se prindeau de mână mirii.) Înainte vreme ospă ul de nuntă era mai sărac decât astăzi varză. la fel ca în America. pasămite.obiceiul acesta văd că există şi în America şi fata care îl prindea prima se zice că va fi următoarea mireasă (aici trebuie să vă spun că. Botezul era un alt prilej de mare sărbătorire în familie.Căsătoria civilă era următorul pas şi se oficia la primărie. dar partea cea mai solemnă era cununia religioasă de la biserică unde preotul le citea din Biblie. obligându-mă să-l prind din zbor şi săl arunc înapoi miresei. cu sărutări pe obraji (rareori pe gură). cu participarea tinerilor. Naşterea pruncilor era şi ea un eveniment deosebit de important al ambelor familii. Astăzi mesele de nuntă sunt foarte să ioase. în general. vin să menească viitorul copilului. tipic românesc şi de nelipsit. Este. căci la botez sunt chema i numeroşi invita i pentru o petrecerea de bucurie organizată în acest scop. De aceea.rareori sarmale. cu faimoasa ciorba de potroace. În asemenea situa ii. La salon. Spre diminea ă.se striga în gura mare de unul din lăutari. păstrat de la evrei. moaşe. urmau domnişoarele şi cavalerii de onoare. după miri. în mijlocul căreia se învârteau multe perechi de nuntaşi. Unul din flăcăii de onoare purta bradul cu care începea dansul “nuneasca”.. le punea verighetele şi pirostriile de încununare. fripturi. În aria aceasta de jude nu a existat niciodată credin a că la noul născut apar ursitoarele care. după care urma “Isaia dăn uieşte”. bani . plicul cu bani.

fără ca familia decedatului să plătească această obliga ie. Andrei. al părin ilor. în urma vreunei tragedii fulgerătoare. La doi. fiindcă ei înşişi. deoarece nou născu ii nici nu ştiu că sunt boteza i iar naşii copiilor mici nu fac nicicum o educa ie religioasă finului lor. Există încă înrădăcinată credin a că numele dat copilului ascunde o for ă magică şi determinantă a norocului în restul vie ii lui. Elvis. în trecut. Nicoleta şi derivatele (apocoristicele) lor. într-adevăr. moartea unei fiin e dragi este percepută ca o tragedie supremă. nici pentru sărbători. Georgeta. se sim eau.. ale budiştilor sau ale altor confesiuni care. (iar la igani: Mercedes. ca să nu mai vorbim de moda importării numelor după eroii din filmele americane sau după denumirile unor actori şi cântăre i celebri: Mannix. iar pentru a-i împăca pe to i. sub pretextul că. iar uneori fără îmbrăcăminte cernită. nu au o educa ie teologică. Monica. propunere discutată înainte cu părin ii noului născut. naşii aveau datoria să le facă educa ia religioasă a finilor lor până la maturitate. bisericile ortodoxe sau catolice nu mai au voie să tragă deloc clopotele. Dolărel.respectiv Alexandra. Naşul. în majoritatea cazurilor. clopotul se auzea imediat sunând. Doliul însă se poartă mult timp. ale musulmanilor. în gura mare. mai frumoasă. dreptul să-i pună pruncului numele ce-l poartă el sau so ia lui. Constan a. la băie i.a. ofensate de dangătul clopotelor creştine! Sperăm să nu se importe şi în România legi din acestea. Înainte vreme. Andreea. Madonna ş. oferind iarăşi ocazia de o nouă petrecere în familie. sacadate. Înmormântarea. în elegeau semnifica ia botezului. printre altele. deveni i majori. al vreunui prieten cu nume frumos. vezi Doamne. Prin aceste păr i nu au existat bocitoare plătite care se prefac că plâng. Ioana. după achitarea taxei. în America. Gheorghe. mai cutremurătoare şi mai nesfârşită. cu seria derivatelor diminutive. obicei care a început să dispară în familiile de intelectuali cu preten ie. Cristian. când tinerii vin ei singuri să ceară botezul. (Aici. de clopot. cum S-a botezat şi Iisus. păstrând. trei ani copilului i se taie mo ul. avea un mare rol şi în alegerea numelui noului născut. Nicolae.. bine aleşi şi. pentru motivul că mortul sau familia lui nu şi-a achitat taxele la biserică. Biserica are obliga ia să anun e comunită ii dispari ia unei persoane prin dangăte rare. cu lungi vaiete şi sfâşietoare cuvinte rostite cu voce tare printre lacrimi fierbin i. În acest oraş. cum deja 121 . Astăzi predomină numele Alexandru (Alex).). dacă se poate. Cristina. erau numele Ion. pentru că aceste confesiuni religioase consideră că botezul trebuie făcut numai la vârsta maturită ii.această obliga ie. Elisabeta. Alina.a. fiindcă aşa au cerut comunită ile evreilor. predominante. în plus. Totuşi. Dumitru şi Vasile. . s-au semnalat unele cazuri când vreun preot local nu a permis să se tragă clopotul pentru vreo persoană decedată. nici pentru mor i. Este evenimentul cel mai trist din via a oricărei familii de români... Dacă în occident plânsul la mort este făcut în surdină. aşa este “corect din punct de vedere politic”. când minorii. cu atât jalea expandată sonor este mai mare. Melania ş. fără tragice exteriorizări. sau cu cât moartea a survenit mai surprinzătoare. copilul primea câte două-trei nume: al naşului. Constantin. în secolele trecute. iar la fete Maria. cei rămaşi în urmă neputându-se ab ine să nu-şi strige durerea până la ceruri. în România. oameni cât mai boga i şi mai influen i în societate. Diamanta etc.. Daniela. Copiii apar inând cultelor neoprotestante nu au naşi. Eduard etc. deci şi în oraşul nostru. s-a extins moda ca pruncule ul să aibă mai mul i naşi (doi-trei!). avea acest rol de ini iator al vie ii creştine şi. Mai nou. Petre. Cu cât fiin a era mai tânăra.

iar dacă este fată tânără. cineva străin de familie trebuie să scalde mortul. mortul este scos din casă cu picioarele înainte. Mortul este totdeauna îngropat cu fa a spre răsărit. cosciugul transportat “pe pat”. Copiii şi săracii le caută. Ora înmormântării era 14-15. în timp ce o rudă aruncă pe margine bani sau bomboane învelite în poleială. astăzi devansată spre orele 12-13. Până la biserică. iar în urma lor coloana lungă formată din rude. dacă este bărbat. o icoană. în căru a cu boi sau cai. Atunci încep funeraliile propriu-zise. Tot ele bărbieresc mortul. asistat de rude. punându-i câteva monede pe pleoape şi le lasă aşa mai mult de o oră. Dacă era vas metalic. cu apă caldă şi săpun (apa aceea era aruncată după casă). la casa decedatului. La răspântii preotul se opreşte. pentru. apoi crucea cu numele decedatului/decedatei scris pe ea. Mortul este inut trei zile.i dea milă!”. După aceea. iar femeilor li se pune o basma). 5-6 covrigi şi bani. femeile cu coşul în care se află coliva şi colacii. i se scot osemintele acelui decedat spre a fi puse într-un sac alb ce va fi stropit cu vin sfin it şi pus apoi la capul cosciugului. pe o masă ori direct în cosciugul pregătit cu pânze albe.. deci la capul mortului. preotul aruncă cu sapa sau cu lopata primii bulgări de pământ şi rosteşte: “Se pecetluieşte acest mormânt până la a doua venire a Mântuitorului Iisus Hristos!” (când. Se aprind în jur câteva lumânări. bărba ii mor i în localitatea aceasta . aşezat pe o pernă.) Imediat după ce se constata decesul. dacă este femeie. sosesc preotul cu dascălul. cât este moale. cu capul spre răsărit. iar crucea este pusă spre apus. insistă să se scoată şi icoanele din şcoli. (uneori cu dricul iar astăzi cu vreo maşină de la vreo întreprindere).. sau piaptănă persoana. to i mor ii vor învia). ordinea cortegiului funerar la Boldeşti-Scăieni este următoarea: în frunte . moment în care se sparge oala cu care s-a turnat apa folosită la scăldat. prieteni şi oameni din localitate.steagul bisericii. Salutul în casa mortului şi la parastas nu mai este “bună ziua” sau “bună seara”. iar când slujba s-a terminat. cu mâinile încrucişate pe piept. participan ii la funeralii merg la casa mortului unde are loc un mare parastas şi unde se fac danii pentru cei săraci care mul umesc totdeauna numai în limba slavonă: “Bog da prosti! (Bogdaproste)”=Dumnezeu să. plata celor “9 vămi” prin care trece sufletul spre rai. deseori flori frumoase. obicei dispărut (uneori căciula este înlocuită cu o pălărie. După ce cosciugul a fost lăsat pe fundul gropii. nop ile făcându-se priveghi în jurul lui. în ginere. Preotul face slujba citind “stâlpii”. pieptenul şi briciul folosite erau puse în cosciug şi rămâneau acolo definitiv. Foarfeca. sfeşnicul cu lumânări arzând. ci “Dumnezeu să-l/s-o ierte!” (Neoprotestan ii nu 122 . Există obiceiul să se lege mortul sub bărbie cu o faşă spre a nu rămâne cu gura deschisă. de dragul “corectitudinii politice”.cer acum unii români care. cădelni ează şi recită versete pentru pomenirea mortului. dacă este flăcău. vecini sau prieteni. Groapa se sapă în ziua înmormântării. când. În cosciug li se mai pune. Dacă cu ani înainte a fost înmormântat altcineva. după care îi închide ochii. potrivit religiei ortodoxe. purtătorii de coroane. cu omul care duce steagul bisericii şi cu cel care duce crucea.erau îngropa i cu aşa numita “căciulă de mort”.. În Boldeşti-Scăieni există femei specializate în asemenea opera ii pe care acestea le fac în urma unei plă i oarecare. Între anii 1920-1930. atunci se sparge un pahar sau o cană de faian ă. protestante şi unele religii neoprotestante.. preotul şi dascălul. catolice.cu excep ia tinerilor şi copiilor . o îmbracă în mireasă. aranjându-i părul. apoi îl îmbracă cu veşmintele cele mai bune şi îl aşează. şapcă sau bască.

nici nu avem de ce să regretăm că pier fără urme asemenea obiceiuri păgâne ca Joia furnicilor. dacă nu vor exista condi ii să fie continuate. cred. cronologie care este respectată cu stricte e la Boldeşti-Scăieni. deoarece ei spun că Dumnezeu nu-l mai iartă pe mort. După înmormântare urmează un serial de pomeni comemorative: de 9 zile. timp în care nu se fac nun i în familie. În acelaşi timp. nouă ani. în săptămâna brânzei. se numea “Paparudele”. Ion Cucu Bănă eanu. ea înso ea cortegiul mortuar cântând “Marşul funebru” de Fryderyk (Frederic) Chopin (1810-1849). la drept vorbind. şase.. ci îl iartă numai în func ie de credin a şi faptele lui săvârşite atunci când era viu. cu colindele sau cu moş ajunul. cu acelea pleacă să se înfă işeze la înalta Judecată a lui Hristos. cântând şi strigând: “Paparudă-rudă/ Vino de ne udă/ Cu găleata plină/ Ploile să vină. cunosc un cadru didactic din oraş care se opunea cu vehemen ă şi-i certa pe elevii care mergeau cu steaua. Astăzi numărul acestora nu a dispărut de tot. din actualul oraş. Altfel spus . care era însă estival. exista fanfara condusă de prof. împreună cu 123 . uneori cu extindere până la 40 de zile. ortodocşii şi catolicii aduc argumente că Dumnezeu poate ierta oamenii şi după ce au murit. Vechile sărbători agrare. Un alt obicei profan. Şi obiceiul “Paparudelor” a dispărut. de trei. la schela Boldeşti.folosesc acest salut. după ce a murit. rugăciunile pentru mor i trebuie făcute.) Doliul durează şase săptămâni. con inutul lor s-a superficializat. Atunci gospodarii râdeau şi aruncau pe ele cofi e cu apă făcându-le ciuciulete.. în vreme de secetă. am rămâne. Rugăciunile celor vii nu-i mai pot ajuta cu nimic pe cei pleca i dintre noi şi de aceea. Deci. vara sau toamna. se învârteau şi băteau din palme invocând ploile. deja au dispărut. dansau în bătăturile oamenilor. Până acum 55-60 de ani se mai practica aşa numita Joia furnicilor. care.. doar pe perioada cât aceştia au trăit o adevărată via ă creştină. neoprotestan ii nici nu le mai fac. când cei din casă mâncau brânza pe gunoi ca să nu vină furnicile în casă. de trei săptămâni. cu excep ia protestan ilor şi neoprotestan ilor care nu fac parastase şi pomeni. celelalte se practică din ce în ce mai rar şi se observă că nici nu sunt încurajate de cineva priceput spre a fi revitalizate. uimi i şi încânta i de frumuse ea lor. probabil că ele vor dispărea de tot. sărbătorile de peste an. bărba ii nu se bărbieresc nouă zile. la unele funeralii. practicate primăvara. Creatorul luând în considerare numai zestrea morală a vie ii oamenilor. afirmând că rugăciunile celor vii pentru cei deceda i nu sunt ascultate de Dumnezeu. după care le ofereau bani. dar s-a împu inat considerabil.cu ce credin ă şi valori morale au adunat în sufletul lor. SĂRBĂTORILE DE PESTE AN Dacă am putea să dăm timpul înapoi cu nişte decenii şi să urmărim ca într-un film cum respectau bătrânii noştri. ele fiind zadarnice. în afară de mersul cu pluguşorul. semidezbrăcate. acoperite doar cu frunze de bozii. sufletul fiind viu şi etern. Dimpotrivă. iar în ultimii ani. Este greu să în elegem altă semnifica ie subsidiară a ei şi. Aşa stând lucrurile./ Da i cu apă rece/ Ploile să-nece!”. dinainte de postul Paştelui. În schimb. s-a diluat şi simplificat. la fel cum s-a întâmplat în multe ări din occident.. de şase săptămâni. Pe vremea când. practicat de igănci tinere. fiindcă înaintea Lui nu există diferen ă între vii şi mor i.

Razele stelei erau fixate pe o sită plasată în centru iar pe sită se lipea o iconi ă cu scena Nativită ii. mai mare priză la tineri.1 martie. Colindele religioase româneşti au constituit o inepuizabilă sursă de inspira ie nu numai pentru poe i ca Mihai Eminescu.şi primeau în schimb de la oameni mere. D. Steaua. pentru prezentarea unor colinde populare româneşti prelucrate şi devenite comori na ionale şi perle ale muzicii universale. ci evident slavonă. făcute din carton acoperit cu poleială. Mergeau numai băie ii mai mari. Timotei Popovici. avea cinci-şase col uri. Mergeau de la ora 6 până la 9 dimine a. nu este românească. Până prin 1916. am auzit că. fete şi băie i. nuci sau bani. cu nume slavon “glavovreatenie”. în diavoli. Se formau cete mari de colindători şi erau primi i cu mare bucurie. Col urile erau unite între ele cu un rând sau două de sârme cu fluturaşi de poleială sau hârtie creponată de diferite culori. Ei ziceau doar atâta: Bună diminea a la Moş Ajun! . prin Boldeşti. seara. colaci. băie ii mai mari. Vasile Alecsandri sau George Coşbuc. văd că are sărbătoarea anglo-americană a îndrăgosti ilor. purtând bâte să se apere de câini. dacă ne gândim numai la exemplul corului “Madrigal”. ar vrea acum să o extindă şi să o facă românească. Ion Vidu ş. Cucu. adânc consolidate în conştiin a na ională şi continuă să aibă o mare valoare moral-creştină şi. apreciat în toată lumea. în care îşi puneau darurile primite. poate nu. “Ziua Sfântului Valentin” (Valentine’ Day). unde existau două personaje comice Moşul şi Brezaia. în compara ie cu dragobetele. Viitorul va decide. covrigi.. sunt frumoase. de pe la orele 16 la 17. numit “Brezaia”. nume nu prea frumos. a îndrăgosti ilor (în ziua de 3 martie/24 februarie). care a prins deja rădăcini extensibile în România. organiza i pe mici cete. To i aveau traiste făcute din şervete agă ate după gât.un alt obicei profan. Cu adevărat românească este doar “măr işorul” . Nu odată se întâmplau conflicte între colindătorii “stelişti”. de iarnă. cu acest colind merg doar copiii mai mici. biscui i. sus inută de o coadă. cu sănătate. Chirescu. Gh. Aceştia îi somau pe intruşi: “Închină steaua!” ceea ce însemna: ceda i-ne terenul şi pleca i pe străzile voastre (aceasta 124 . Ei bine./ Şi la anu-o să venim. mai ales dacă era toată lumea acasă. totodată. şi încep să colinde din casă în casă rostind doar trei cuvinte: “Treat or trick!” = Ne trata i sau vă speriem! . când copiii vecinilor mei se îmbracă în strigoi. când li se alăturau şi fete de 16-17 ani. de origine slavă. când copiii veni i din altă parte a satului. se strângeau băie i cu armata făcută şi o luau de la un capăt la altul al satului cu “Bună diminea a”. dar românii o pronun au greşit românizândo în “dragobete”. Dracula. De fapt.). Paul Constantinescu. apoi seara. desigur. cât şi copiii mai mici. pe care unii. Putere mai mare de rezisten ă au avut. prin zona noastră ar fi existat şi o sărbătoare.. Fără să am vreo confirmare sigură.după care primesc dulciuri. G. cu care ne mândrim pretutindeni. Scăieni. Kiriac. Cu “Steaua” se colinda prin localitate timp de trei săptămâni: de la Sfântul Nicolae până la Crăciun.a. intrau să colinde pe străzile colindătorilor din cartierul lor. Ele sunt străvechi. turte./ Sănătoşi să vă găsim. tradi iile legate de sărbătorile religioase şi cele din preajma Anului Nou. repartizate pe străzi şi cartiere care cântă: “Bună diminea a la Moş Ajun!/ Am venit şi noi o dată.” Este o tradi ie infinit mai frumoasă decât colindele americane cu “Halloween”-ul (13 oct. dar şi pentru compozitori de muzică corală ca Ioan D. C-tin Brăiloiu. în schelete de mor i. lilieci negri etc./ La un an. Poate va rămâne. Balaca şi Seciu. În ultima vreme. atât flăcăii. for ând lucrurile. o deosebită valoare artistică.

când scăienarii de pe deal. Baltazar. Până în anii ‘40. la şcoala din Scăieni. eu. Dacă ceata adversă nu voia.deoarece gazdele refuzau să primească trei-patru şiruri de colindători. “Astă seară-i seară mare” ş.a. reuşise să ia câ iva prizonieri dintre cei din vale (joseni) şi să-i închidă într-o mică peşteră artificială din vălceaua aflată în spatele casei lui Sorescu şi nu i-a eliberat până ceilal i nu au eliberat pe un prizonier de-al lor.” În diminea a Anului Nou se mergea cu “Grâuşorul” (când colindătorii. câ iva ani la rând. mai mari şi mai puternici. de grupuri de 20-30 de flăcăi la un loc. dracul băgându-şi coada şi dând altă turnură unei frumoase tradi ii creştine.. pe care. dar ar fi devenit un fel de ganguri dacă nu interveneau autorită ile să-i potolească.. am pornit să colindăm cu “Irozii” prin Scăieni. aruncau cu boabe pe prispa gospodarilor. grâu de vară/ Deie Domnul să răsară!”) sau când iganii mergeau cu “Vasilică” (a nu se confunda cu “Vasilca”!). Pruncul./ Ieşi pu in afară. după ce puneai bani. Tot în ajunul Crăciunului se mergea cu “Cântecele”. veni i din partea şcolii. Acestea nu erau “ganguri” de tip occidental. purtând în mâini farfurioare cu grâu încol it. Dinu Constantin şi Costache Vasile ş. “Pluguşorul”. până s-au împiciorogănat comuniştii la putere. Deseori prichindeii erau înso i i de părin i. “Cântecele” se terminau invariabil cu: “Dragă domnişoară. desigur. îndeosebi în seara de revelion şi a doua zi diminea a. bine răsplăti i şi întreba i ai cui suntem. Prin anii 1944-45./ Că murim de frig!/ Ori eşti ocupată/ Ori eşti supărată/ De nu vrei să ieşi. prin toată comuna. 125 . De aici se ajungeau la procese între părin ii copiilor implica i în dispută. menind a recolte bune: “Grâu de toamnă. ei prezentau derivate de colinde: “Nouă azi ne-a răsărit”.. dintre care unul purta frigarea şi altul căldăruşa de la biserică. (copiii întrebau: “Primi i cu cânticili?”) şi când erau accepta i. primind carne. care mergeau cu to ii să colinde gratuit. cu steaua în frunte. la Scăieni. Un an. Cel mai spectaculos din toate tradi iile sfârşitului de an şi ale debutului în noul an era. Gaşpar. unde interpretam această mică scenetă pseudobiblică în versuri. ne-am îmbrăcat în costume speciale şi. se luau la bătaie şi le rupeau steaua. Tănase Bălan director. Prin anii ‘40 s-au abandonat colindele cu “Vasilca” (în care se specializaseră doar iganii ce purtau pe-o tavă un cap de porc) şi “Iordănitorii” (practicat de Sf. Beregoi Ion. bine organiza i de un băiat Ruli Sorescu. împreună cu al i copii (Popescu Emil. de 1 ianuarie. în urma unei bătălii cu pietre. Pe când era prof. Cu “Irozii” noştri noi am avut atunci mari succese pe la casele oamenilor. doi mai târziu. fiecare având cunoscutele roluri de teatru popular: Irod împărat.. colinde şcolare cu elevii şcolii Scăieni./ Să ne mul umeşti!/ La anul şi la mul i ani!. de la Crăciun până la Sfântul Vasile.. îi mângâiai să. cu “Sorcova” mergeau copiii cei mai mici. Ion. a cărei vechime este cam egală cu cea a poporului român. “Florile mărului”. după care cântam “Steaua sus răsare” urmată de fragmente din alte colinde şi eram chiar aplauda i.i aducă noroc. el a organizat. cârna i pentru frigare şi bani).. la rând). Melhior (cei trei crai de la Răsărit) ori Moşul. atunci aceştia refuzau să se predea şi răspundeau imediat cu violen ă distrugându-le steaua.a. un asemenea conflict luase o aşa mare amploare încât s-a transformat într-un război în miniatură între “suseni” şi “joseni”. străbătută de grupuri mari de copii. conflict prelungit până spre vară. inând în bra e primii miei născu i.) am făcut o mică echipă de teatru./ Dă-ne un covrig. iar dacă intruşii erau mai mul i.

trăgând plugul în pas solemn. pe vremea cât eram profesor la Scăieni.de! . la fel de puternic. înarma i cu zeci de zurgălăi. cu multe talăngi şi cu mul i mânuitori de bice pocnitoare cu pleasnă de borangic în vârf. şi-au luat pe rând rămas bun de la boule i. Lumea se mira. cu to ii împreuna. Scăieni. într-o zi geroasă şi fără zăpadă. şi ultimul mare pluguşor din istoria oraşului nostru şi din seria “Plugului mare”. cu alai mare... de la C. pentru motivul că nu prea mai existau animale de trac iune. eram un pluguşor “oficial”. Pe to i oamenii am reuşit atunci să-i scoatem afară din case.A. Apoi am pornit pe străzi. care munciseră ani mul i trăgând poveri grele. căci de atunci până astăzi nici că s-a mai văzut aşa ceva. de fapt. pe la por i. amândoi fiind parcă rup i din picturile lui N.. Şi.. improvizate din putini mari. la care participau doar 2-3 băie i (un urător cu clopo elul în mână şi 1-2 băie i care pocneau cu biciul). În oraşul nostru acest obicei avea două variante: “Pluguşorul mic”. înainte de a merge acasă. Şi. fete şi băie i. (Vezi pozele anexate). mângâindu-i cu drag. Acum putem vorbi liber despre obiceiurile de la aceste sărbători creştine mari: Paştile. le făcuserăm copitele cu cremă şi le vopsiserăm coarnele cu lac. Urările nu se spuneau de unul singur. ce boi frumoşi şi blânzi mai erau aceia. cu buhaiul. ci de un cor întreg. Balaca sau Seciu urători cu “Plugul mare”. Crăciunul. to i făceau ochii mari.. îmbrăcându-ne absolut to i în frumoase costume na ionale. Scăieni. tras de boi.. dar veneau urători cu plugul tras de cai din comunele vecine şi erau bine primi i.P. Doamne. fiindcă nu mai văzuse nimeni pe aceste plaiuri un aşa pitoresc tămbălău. lăcrimând şi îmbră işându-le gâtul ros de jug . deoarece cu to ii ştiam că aceste animale bătrâne şi nevinovate. în plus. Aceasta era în ajunul Anului Nou 1973.începuturile trebuind căutate în sărbătorile agrare ale romanilor. când am umplut străzile de pocnete ca de pistoale şi de hăulituri. am făcut rost de o pereche de boi mari şi frumoşi. Tot din seria obiceiurilor locale fac parte şi respectarea sărbătorilor religioase mari.. Văzând cât de impresionant este “Plugul mare”. ca în dramele antice greceşti. cu bicele şi cu zurgălăi. Rareori se mai vedea prin Boldeşti. poleindu-le la vârf cu poleială aurie!. având un brad montat pe un plug tras de cai sau boi. Grigorescu. la abatorul din Ploieşti. la care participau un grup mare de flăcăi. pe prispe. Cred că măcelarii şi parlagiii de la abator nu mai văzuseră în via a lor boi aduşi la tăiere cu cornele poleite în culori de aur şi cu copitele date cu cremă. care au fost puternic reînvigorate astăzi. erau programate să fie tăiate în ziua de 3 ianuarie.. Mai aveam şi două buhaiuri urlătoare. vrând-nevrând. mul i copii. ce impusese după sine oprelişti religioase severe. Eram pluguşorul şcolii! Nimeni nu ne-a ignorat. m-am gândit să organizez şi eu cel mai mare pluguşor din câte au fost vreodată pe-acolo. Şi l-am realizat! Am pregătit o clasă întreagă pentru acest spectacol. iar cei care ne primeau. sărutându-i pe ochi. unde aceşti boi cumin i fuseseră deja vându i.şi noi eram foarte mul i. Acela a fost. suna prelung tulnicul meu pe care-l adusesem din ara Mo ilor. 126 .un gest suprem de mul umire şi de adio. dar nici al i boi cu patru picioare nu mai existau în toată localitatea. a doua variantă fiind “Plugul mare”. Când pluguşorul nostru s-a terminat. şi de un plug nou cu brad împodobit cu ghirlande. Sfânta Marie.. din comuna lui Avram Iancu.. poate şi ale dacilor. se sim eau obliga i să ne dea bani mai mul i ca de obicei. fiindcă . mai ales că noi le împodobisem jugul cu flori roşii de hârtie şi cu cetine de brad. după o jumătate de secol de ateism furibund. peste care.

să aprindă lumânări şi candele la mormintele celor dragi. un cozonac umplut cu nucă şi un pahar de vin. postul Paştelui . scoteau la aer scoar ele. care dura două săptămâni.tacâmurile cele cuvioase şi curate. nu dădeau numai prilejul consumării porcului afumat din podul casei. peste cinci zile.şapte săptămâni. cuvânt slavon care înseamnă Buna Vestire. postul Crăciunului . Dacă rămânea mâncare de dulce în surplus. fiecare vrea să aibă pe masă un miel făcut la cuptor. mai existau două sărbători respectate .care erau folosit numai pe întreaga perioadă a postului. prieteni. erau şi câteva zile permisive (de har i). de Sfintele Paşti. cu dezlegare la peşte.miercurea şi vinerea. “Câşlegile”. Din pod se coborau altele nefolosite . era nea Istrate care venea cu dulapul cu policioare pe care în unii ani îl instala şi prin Boldeşti. În calendarul posturilor. rugându-se pentru sufletele lor să li se ierte păcatele.Sfântul Gheorge. De Paşti. După Revolu ie. până în zilele noastre. Obiceiul era (şi se mai respectă) ca înainte de Paşti şi de Crăciun să se lase sec. îndeosebi cei ce-şi sărbătoresc patronimul şi nu mai pu in femeile evlavioase şi bătrânii. se duc la biserică. În trecut.şi tot ele.bunici. La acelaşi regim de purificare şi odihnă erau supuse şi lingurile de lemn. Cum se ştie. ea era dată la câini şi la porci. Existau mai multe posturi peste an şi majoritatea locuitorilor le respectau cu sfin enie. dăruiau 127 . De Blagoveştenie. velin ele. Copiii plăteau cu un ou patru ture. sătenii mai cu dare de mână mergeau la cârciuma lui Niculescu din Scăieni. Prin 1900-1910 străchinile de pământ în care se mânca “de dulce”. Sfântul Nicolae. respectând cu sfin enie tradi ia. obicei care a renăscut în ultimii ani: postul Sfintei Marii. Ultima a fost uitată şi nici acum nu am aflat de unde îi vine numele şi care îi era specificul. luau cu ei ouă roşii. Tot atunci gospodinele care se pregăteau. surori. Ioan Botezătorul) se ineau bâlciuri şi târguri pe la Mizil şi prin alte păr i. Unii ştiu şi acum să le încondeize cu frumoase linii geometrice. oamenii din localitate. la cimitire să cure e mormintele. căci avusese în ele carne şi grăsime. se spălau bine cu apă caldă şi leşie şi erau urcate pe toată perioada postului în pod. cere ca săptămânal să existe două zile de post . sâmbăta moşilor. unde căpăta culoarea de rugină şi gust deosebit. Există un respectat cult al mor ilor.Drăgaicele şi Marinele. Biserica Ortodoxă Română. Sfântul Vasile. în preajma Rusaliilor. De Drăgaică (24 iunie. Postul Sfin ilor Apostoli Petru şi Pavel . dar şi libertatea pentru celebrarea nun ilor şi a botezurilor. Anul Nou. de Izvorul Tămăduirii. a fost şi a rămas obiceiul să se consume peşte. să pună flori. Seara. naşterea Sf. Sfântul Ioan. ce nu putea fi consumată. dacă nu aveau bani. scurteicile şi tot avutul pe care l-ar putea ataca moliile . rude. a căror amintire este evocată de ziua mor ilor. În oraşul nostru to i localnicii îi respectă pe cei pleca i în veşnicie .şase săptămâni. fra i. părin i. pe care unii bătrâni le respectă. de sărbătorirea Sf. Vinerea după Paşti. toată lumea le respectă parcă şi mai mult.o săptămână. tacâmuri de post . să asculte tarafe de muzică populară. lungi de şase-şapte săptămâni. copii. respectat în cel pu in prima şi ultima săptămână din cele şapte. În toate familiile se înroşesc ouă. Cârciumi similare erau atât la Boldeşti cât şi la Balaca. brânză şi cozonaci şi plecau la Mânăstirea Ghighiu unde se rugau şi luau apă sfin ită. saricele. când poporenii fac pomeni. cu nealterată cuvioşenie. Petru. de exemplu. care este o biserică de rit greco-ortodox. La Scăieni. Aşa numita “Săptămână a brânzei” constituia un antrenament pentru postul cel mare.

ci de-a dreptul stupide. Multe familii preferă supe în loc de borşuri sau alternează cele două feluri. de nuc sau de vi ă de vie peste care se aşezau colaci. Femeile bătrâne făceau mare scandal dacă vreo localnică se abătea de la tradi ie. Toate gospodinele ştiu să gătească sarmale în foi de varză şi de vi ă. La fripturile de porc nu s-a renun at şi chiar este un exces în consumarea cărnii de porc. a locuin elor şi a artei culinare: Din păcate. Se consumă multă carne de pasăre (de curte sau din comer ). pui. şi dau gust mâncărurilor. portul na ional muntenesc a dispărut întru totul încă de acum o sută de ani din acest oraş. cojoace şi zăbunuri. Pe capacele vaselor se aşezau frunze late de tei. în zilele de post predomină mâncarea de fasole (ciorbă. mai ales. dar nici în fotografii nu le-am mai găsit. cât de natură disciplinatorie pentru nevolnicul spirit. cireşe. trandafiri şi scânteioare. fiecare gospodărie îşi cumpăra un număr de vase . De “moşi”. majoritatea au fost demolate şi înlocuite cu construc ii noi. borş instant . majoritatea gospodinelor ştiu să pregătească diferite tipuri de ciorbe.. căci vechile datini opreau pe cei habotnici să mănânce din aceste produse înainte de a împăr i. Auzeam pe anumi i bătrâni că bunicii lor mai purtau opinci. cu tindă şi o cameră în dreapta şi alta în stânga. păsat sau prăjituri făcute din grâu îndulcit cu miere sau cu zahăr. nu atât de ordin practic ori religios. În celelalte zile. cu gust excelent. S-au răspândit mult ingredientele industriale şi prafuri preparate/semipreparate. cozonaci şi o diversitate de prăjituri. chiar şi torturi. orez cu lapte. ceea ce denotă caracterul de noble e al vechilor români. şi alte produse de trufandale. au dezavantajul că con in multă sare. În respectivele vase se turna apă curată. de tip muntenesc.în special oale de pământ. mâncarea de cartofi. Peştele este din ce în ce mai solicitat. probabil că le considerăm nu numai inutile. Dar poate că pe vremurile acelea îşi aveau şi ele rostul lor. oamenii cu telefoane mobile la ureche şi cu acces la internet. două de uică şi se încheie cu un păhăru .vegeta.săracilor. iahnie. de fapt pahare serioase. în special iarna. Cam toate gospodinele ştiu să prepare “salata Beuf”. Prin tradi ie. încercând să strice această datină pe care noi. secretul gustului. Şi “moşii” erau onora i cu frumoase acte altruiste de binefacere fa ă de cei nevoiaşi. iar de coada acestor vase femeile în vârstă legau fire de “iarba mare”. în afară de faptul că se prepară rapid.care. cu borş. Până şi căciulile din piei de oaie au devenit o raritate. Au mai rămas doar câteva din acest tip. pentru a fi prăjit pe grătar sau în tigaie. mai rar cu sare de lămâie. nu atât pentru ciorbe cât.numărul oalelor fiind egal cu numărul strămoşilor din arborele genealogic care se mai putea reconstitui. o plantă cu dungi albe la mijloc. de 1 litru fiecare . vândute la magazine . Femeile tinere legau alte plante: muşcate. mai cu seamă în preajma sărbătorilor. cioareci şi zeghe munteneşti lungi. două de vin. pe care o intercalau printre buche ele de rosmarin şi calomfir. Arta culinară s-a diversificat şi ea. castrave i. dar şi de vită. 128 .. moderne. exces de E-uri conservante şi colesterol. uneori orez gătit de post. Tradi ia portului românesc. mesele mari încep cu servirea unui păhăru . cu prispe lungi. Primăvara mul i preferă mâncarea de urzici şi ştevie cu usturoi. Femeile bătrâne poartă şi astăzi broboade ori şaluri de culoare închisă peste cap. “Profesioniştii” depăşesc adesea acest număr de păhăru e. Cât despre casele vechi. varză tocată. fasole prăjită cu sosuri şi rântaşuri). acrite cu fructe. foarte gustoase (ele sunt predominante).

în ziua de 12 ianuarie 1975. când avea peste 50 de paturi. unul al comunei şi altul în clădirea Fabricii de geamuri. Să le descriem. a fost mai dificilă şi atât mama cât şi copilul au fost cu înalt profesionalism ajutate ca naşterea să se termine cu succes. la Boldeşti deja se înfiin ase un spital. iar la interne pe Cecilia Petrescu. Stelian Ambruş . împreună cu dumnealui şi cu prof. Mihaela Voiculescu (stomatolog). To i salaria ii de la schelă şi de la alte întreprinderi îi apreciau. Codrina Maria Tatiana. servicii de urgen ă. ca toate naşterile primipare. Filmul dura aproape două ore de proiec ie şi noi prezentasem. Încă de acum şapte decenii. înfiin at în 1953. amintim pe Silvia Darie-Mănăstireanu (la ORL). în 1989. autosanitară de salvare.medic internist. am lucrat. de o foarte apreciată asistentă (moaşă). oftalmologie. sportivă etc. şi-a datorat existen a Schelei Boldeşti şi a avut o perioadă maximă de eflorescen ă între anii 1966-1983. În anul 1967. Fiind prima naştere a so iei mele Dorina. Dintre asisten ii care au profesat acolo mai mul i ani în şir. dr. a apărut şi un mare cabinet medical particular. Acolo au lucrat medici de elită care au recondi ionat sănătatea a mii de oameni şi au salvat sute de vie i. Cleofira Mihalcea. de sport Radu Petre. Ion Vianu.specialist ORL. s-a născut feti a mea.medic oftalmolog. iar la Scăieni existau două dispensare. sec ie de boli interne. în toată cariera ei. sală modernă de opera ie. Dinu Disescu . Iulia Tudorache-Blebea şi Aurelia Damian. scene din activitatea întreprinderilor de atunci. a şcolilor. fostul primar Ilie Răspop a înfiin at şi un dispensar veterinar la Scăieni. Printre altele. Numele acestor medici nu ar trebui niciodată uitate: Ion Marghescu . ORL. un film sonor despre oraşul Boldeşti-Scăieni. dânsa nu avut nici o pierdere a vie ii vreunui nou-născut.radiolog. cu excelente montaje şi developări tehnice făcute de prof. fizică Nicolae Vălimăreanu. chirurgie. Ion Râmniceanu. am fost desemnat eu să surprind activitatea acestui spital şi mi s-a permis să filmez o opera ie de fibrom 129 . mai ales că. După unirea celor două comune. Asisten a medicală Schela Boldeşti şi Fabrica de geamuri Scăieni au impus necesitatea unei asisten e medicale serioase în aceste două localită i industriale. Puiu Huidovici. La fel de aprecia i şi iubi i medici au fost Tiberiu Negru iu. cum nici o comună din jude nu avea aşa ceva. regretata Antoaneta Lazăr. Vălimăreanu. Corneliu Comăni ă şi Alexandru Dinescu.CAPITOLUL IX. artistică. Aurelian Rădulescu . pe scurt: SPITALUL BOLDEŞTI Spitalul Boldeşti. Nu pot să nu-i trec numele în această carte. Pe când alte comune nu aveau nici un serviciu medical. un cabinet dentar şi două farmacii. Sandu Ralea. La maternitatea din acest spital. pusă în slujba vie ii oamenilor. după un scenariu scris de mine. scene din via a socială. la ini iativa profesorului de ed. Valeria Pop. Schaffer . maternitate şi farmacie. radiologie. care era atunci angajată la acest spital.medic chirurg. pe rând. În nobila lor activitate. medicii respectivi au fost ajuta i de numeroşi asisten i dintre care unii au lucrat pentru perioade prea scurte şi nu-i putem men iona.

uterin pe care medicul Ion Marghescu a făcut-o unei paciente. ci de un spa iu mult mai mic. Acest spital. a luat foc şi s-a pierdut. UNITATEA DE AJUTOR MEDICO-SANITARĂ (UAMS) SAU SPITALUL DE RECUPERARE SOCIALĂ BOLDEŞTI-SCĂIENI Directorul acestui spital de recuperare (UAMS).chiar aşa stând lucrurile . cineva care să-l ia în custodie. Primăria şi popula ia oraşului ar trebui să se adreseze guvernului şi să ceară cu insisten ă acest lucru. este creat după modelul unită ilor spitaliere din occident care îngrijesc persoanele în vârsta. pe Calea Unirii.. întrun incendiu care a avut loc în laboratorul şcolii de sus. Doctorul Tudoran este ajutat de încă două colege. Aici sunt interna i pacien ii bătrâni de la Spitalul jude ean din Ploieşti care nu pot fi inu i acolo mai mult de trei zile.. în ară sau în străinătate. şi este dotat cu tot utilajul necesar unui dispensar modern.pentru cei câ iva bătrâni nu era deloc nevoie de o clădire atât de mare. cu program pentru deservirea adul ilor. A fost în grija direc iei patrimoniului de a înfiin a şi dota acest nou dispensar. Am filmat toată scena. Ar fi fost un documentar de excep ie care ar fi întărit cu multe imagini capitolele acestei monografii. Georgeta Buxbaum. Din păcate. uşile lui au fost închise. nu pot să ştiu ce s-a întâmplat şi cine a decis ca acest minunat spital să fie desfiin at. 130 . bătrânii sunt trata i cu cea mai mare grijă. creând condi ii excelente pentru pacien ii interna i acolo. De fapt. DISPENSARUL BOLDEŞTI Se află într-o clădire nouă. reprofilat. dr.. Până în ultima clipă. pentru care s-ar găsi imediat. eventual privatizat. în locul lui a apărut o nouă unitate medicală care se numeşte acum. de trei luni. iar clădirea să redevină ceea ce a fost: “Spitalul oraşului Boldeşti-Scăieni”.. dar nu cu mult timp în urmă. Georgeta Arnăutu şi dr. a femeilor gravide şi a copiilor. De aici. cam to i aceşti bătrâni se află într-o stare critică sau chiar irecuperabilă şi aici sunt aduşi pentru o ultimă încercare de a le prelungi via a sau de a sfârşi în condi ii profund umanitare. păstrat acolo într-un dulap. este medicul Leonard Tudoran care a pus la punct noua institu ie. întregul film. Ministerul Sănătă ii ar trebui să creeze de urgen ă un asemenea spa iu. Pentru o perioadă necesară unor repara ii capitale. Unitatea dispune de 30 de paturi. care depinde acum de conducerea oraşului. Totuşi. căutat de pacien ii veni i de la Bucureşti după el. totuşi . plătind o taxă modică. timp de aproape o jumătate de oră şi am realizat câtă precizie şi măestrie dovedise acest regretat chirurg. din America. terminată nu demult. iar la Boldeşti pot fi interna i doar pentru un timp de asemenea limitat. de o cantină cu bucătărie modernă şi de saloane curate şi bine încălzite.

şi că nici o salvare nu poate veni. Cu cabinete medicale individuale mai figurează dr. am găsit întins la pământ pe un cetă ean din Scăieni. Colaboatoarea dispensarului era moaşa Niculina Vâlsănoiu. aproape fără via ă. pe care am aflat că îl chema Ciorobea. acolo au func ionat ca medici: dr. întrucât podul de la Blejoi este închis şi aflat pentru o oră în repara ii. care nu suportă amânări. a deschis ochii. de asemenea. Jurământul Hipocratic depus de medici la absolvirea facultă ii. pe lângă Direc ia de Sănătate Prahova. Am întrebat-o pe so ie dacă dânsul băuse cumva ceva înainte de a-i veni rău. la Sanepid. Elvira Manoliu. după vreo zece minute. L-am sunat din nou lung. fără să dăm vreun nume. Doina Enescu. foarte căutat şi de pacien ii din oraş dar şi din alte jude e. ci să corectăm unele atitudini. este medic Şoneriu Dorin. i s-a făcut dintr-o dată rău. o doctori ă solicitată non-stop de mul i pacien i din oraş şi din afara oraşului. medic internist.. explicându-i că este un caz foarte grav. * Cu mult regret consemnez aici un act care s-a dovedit a fi în afara oricăror principii deontologice. pe când conducea maşina spre casă.. fără nici o plăcere. Nimeni nu se afla atunci în jur. Ana-Maria Streianu (toate patru medici pediatru) şi dr. medic internist. sec. La acest dispensar au func ionat şi trei asistente medicale: Valeria Pahon u. Georgeta Buxbaum. că este pentru prima oară când îl vede leşinând în halul acesta. Victoria Roşu şi regretata Mariana Albulescu. având şi un modern cabinet stomatologic la etajul propriei locuin e. Asistent principal era Gheorghe Pi a. Maria Cristescu. Notez cazul respectiv în această carte. căci nu vrem să jignim pe nimeni.. care este uşor de găsit. dr. dar tot nu putea vorbi. dar a apucat totuşi să tragă autoturismul pe dreapta. care sunt şi medici de familie. cabinetul particular fiind zilnic solicitat. Respectivul medic mi-a trântit telefonul în nas.DISPENSARUL SCĂIENI Se află în sectorul Scăieni. cu cabinet particular excelent dotat tehnic. Există şi doi medici stomatologi: Constantin Dinu. Doctorul Alin Scarlat. încălcând flagrant. în localul fostei primării din vechea comună Scăieni. Am încercat să-l resuscitez de grabă şi. La înfiin are. 131 . La dispensarul din Scăieni. la ora aceea. Maria Dancău. Doru Şoneriu. la mijloc. dr. Mi-a spus că nu şi că nu i-a mai fost niciodată rău. I-am explicat că este o foarte mare urgen ă. str. dar nu a mai vrut să-mi răspundă. Carmen Nemerovschi şi dr. căci îl aşteaptă nişte pacien i.) Lângă el se afla so ia lui care striga cu disperare după ajutor. să chem salvarea de la Ploieşti. prin natura lui. detaşat ulterior într-o func ie superioară. Carmen Buzatu şi dr. Iată despre ce este vorba: în rarele mele reveniri în România. m-am recomandat. chiar în fa a casei mele. cu real regret şi cu sinceră triste e. dr. dr. Aşa l-am găsit şi eu. Colinei 41. Mi-a spus. nu are timp de aşa ceva. după care el s-a prăbuşit cu fa a la pământ. şi Daniela Călinescu. Viorica Lupu. (Cine doreşte mai multe amănunte poate verifica acest caz stând de vorbă cu familia respectivului. AL I MEDICI DIN ORAŞ: Dr. este vorba de via a oamenilor. fiindcă dumnealui. pentru ca astfel de greşeli să nu se mai repete niciodată pe viitor în Boldeşti-Scăieni. Am întrebat-o ce s-a întâmplat şi mi-a spus că so ului ei.. mai ales când. dispărută la o vârsta foarte tânără. în prezent. Am sunat imediat pe medicul la care mă refer.

Eliade Rădulescu. Maria Tănase. în situa ii de maximă urgen e. aprovizionate cu cele mai noi produse farmaceutice româneşti şi străine. domnule profesor?” m-a întrebat printre sughi uri de plâns biata femeie. Ambele farmacii sunt riguros controlate de forurile superioare şi găsite totdeauna bine îngrijite. Dispensarul acesta are şi o anexă unde sunt adăposti i şi relativ bine îngriji i circa 20 de câini vagabonzi care. farmacistă. Dan Drugea. Livia Protopopescu. împreună cu so ia lui. Ciorobea pe sus şi l-am adus la mine în casă. 2. construită de primarul fostei comune Scăieni. După vreo oră a deschis ochii şi a vorbit cu greu spunând că îi este foarte rău şi să chem pe medicul. “Cum de pot exista asemenea doctori. proprietara farmaciei. 1993. dr. căci nu era departe de mine. cea mai veche. Pentru că a doua zi m-am întors în America.Apelând la un trecător. înfiin ată la 7 dec. într-o perfectă cură enie şi ordine. pe binecuvântatul spa iu mioritic unde vrem să-i convingem pe to i că suntem oamenii cei mai buni la suflet? Oricum. aşteaptă să fie adopta i de cineva şi nu ucişi fără milă. şi farmacia “Ermia”. foarte dezamăgită şi speriată de soarta so ului ei. La fel mă întreb şi eu acum: cum de pot exista asemenea doctori. Maria Roşca. sperăm. Georgiana Dinu şi Florentina Iordache. iar dintre asisten i: Georgeta Anton. dirigintă farmacistă.. dispensarul era deservit de medici veterinari şi asisten i veterinari foarte bine pregăti i. dr. pe care l-am lăsat totuşi în stare gravă. DISPENSARUL SANITAR VETERINAR BOLDEŞTI-SCĂIENI În clădirea de pe Calea Unirii nr. unul asocia ii şi din fondatorii ei fiind dl. amândouă pe aceeaşi stradă din Boldeşti: Farmacia “Elixir”.. înfiin ată în 1979 de dr. la blocuri. primind. dispensarul apar ine dr. În trecut. l-am luat pe dl. Lucica Puşcaşu. fra ii mei români. Eugen Popa. Sper că mai trăieşte. a func ionat vechiul Spital veterinar. Bloc 21 A. În prezent. So ia mi-a mul umit şi am rugat pe mai mul i cetă eni să-l transporte acasă la el. care era şi centru de reproduc ie bovină şi unde cetă enii din împrejurimi apelau pentru vindecarea păsărilor şi animalelor bolnave. că so ia lui plângea şi că era extrem de supărată pe doctorul în care îşi pusese toată speran a şi care a refuzat categoric să îl ajute. toate explica iile necesare pentru felul cum trebuie administrate medicamentele respective. pentru medicii care practică cu nonşalan ă asemenea refuzuri. Răspop. Atâta ştiu. nu există scuze! FARMACIILE DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI Există două farmacii în acest oraş. I-am făcut respira ie artificială şi presopunctură. asistentă principală şi alte două asistente. Maria Voinea. fiecare în parte. Această farmacie este deservită de şase salariate: Georgeta uică. (ia spus numele). Ana Atena Nicola. Ilie B. nu am putut afla ce s-a mai întâmplat cu cetă eanul respectiv. Locuitorii re in cu recunoştin ă numele lor: dr. Lucian Nicola şi locată la adresa: Calea Unirii. Am anun at Salvarea de la Ploieşti şi nu a venit nici după două ore. Emilia Heroiu. unde to i cetă enii sunt trata i cu multă deferen ă. 132 . Ştefan Georgescu.

a început să crească de la 45% până la 85%. în anul 2007. Fran a. prezentând partenerilor săi cataloage cu piesele metalice lucrate la Scăieni şi semnând contracte pentru vânzarea acestor lucrări deosebit de frumoase. forjori. au intrat pe poartă şi au ocupat locurile de muncă din ateliere şi birouri un număr de 150 de oameni: fierari. corpul TESA (care cuprindea 8% din salaria i) ş. toate fiind de înaltă calitate. dar în primul rând în străinătate. în ziua pensionării lui. a importat. chiar şi piese de bronz. timp de 35 de ani. prese metalice de ştan are. aparate de sudură. Investi ii pentru înfiin area ei s-au făcut încă din anul 1972. partenerii principali de export fiind Germania (care. această cooperativă a ajuns o întreprindere serioasă şi vestită. an de an. care au facilitat conducerii cooperativei “Arta Metalului” să participe la un Europarteneriat. Până în 1989. 17 IV 1947). 133 . unde avea majoritatea contractelor de export. mergând prin toată Europa. după acest an. prese de amputizare ş. Olanda. şi pu in după acest an. confec ii metalice. căutând locuri de desfacere. “Arta Metalului” a produs . forje manuale. Diverse COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ “ARTA METALULUI” Pe strada Gloriei nr. numărul angaja ilor ajunsese între 200 şi 230.a. Aceste fructuoase ac iuni au adus cooperativei venituri de milioane de dolari.CAPITOLUL X. exportul nu ocupa mai mult de 20-30%. până recent. piese turnate din aluminiu sub presiune şi. se află cooperativa meşteşugărească “Arta Metalului”. pentru stimularea exportului. Cu toate acestea. pentru produsele ei finite. piese de feronerie). timp de 35 de ani.şi mai produce încă . feronerii. Toate acestea treceau prin mâinile iscusite ale unor adevăra i artişti în modelarea la cald a metalelor. cândva. folosind recuzita din marile ei ateliere: forje mecanice. din prima zi a acestei fabrici de bijuterii lucrate din fier şi o el. există suficiente şanse şi speran e ca “Arta Metalului” să treacă într-o etapă nouă de produc ie şi să supravie uiască. Suedia. nu numai în toată ara.care a ajuns doar la jumătate din ceea ce se fabrica şi exporta în anii de vârf. atât numărul salaria ilor s-a redus (astăzi având doar 100). ciocane pneumatice. Pe data de 3 ianuarie.a. Dumnealui se preocupa serios de bunul mers al întreprinderii lui. cât şi al produc iei . Din 1972 până astăzi. dar cooperativa are ca zi oficială de naştere prima zi a Anului Nou 1979. elaborate după preten iile şi gusturile clien ilor din Uniunea Europeană.piese de fier forjat. Cooperativa îşi deschisese câteva debuşee bănoase prin toată Europa. însă. Trebuie însă recunoscut faptul că adevăratul creator. În anul preajma anului 2000. Italia. Atunci aveau loc ac iuni ini iate de Camera de Comer a României. 2 bis. sudori. părintele şi sufletul acestei valoroase întreprinderi locale a fost inginerul Ion Nicolae (n. dar şi alte ări. în acel an. coturi şi curbe forjate. care s-a aflat în func ia de preşedintele al respectivei cooperative tehnice. deci directorul ei. Din păcate. ceea ce nu era pu in. noduri.

sim ite puternic.. semnat de Mihnea-Petru Pârvu. cooperativa şi-a redus vizibil ritmul dar. “Ecofermul” fiind o sec ie a marelui producător de mezeluri CRIS-TIM. Firma Ecoferm. ocupată de fermă. ECOFERM.C. în special vara. cu articolul “La Boldeşti-Scăieni. Până la finalizarea acestui proiect. 2006). din 8 nov. Oare aşa să fie? Când vorbim de ecologie. dintre fiin ele vii şi mediul ambiant. sute de familii trăiesc într-o cocină”. noastră) de mediu. Aria de 16. crescătoria are un nume mai nobil: Ferma S. ziarul “România liberă” (numărul 5073.raportând numărul mare al animalelor la cei numai 11. ne imaginăm nişte legături curate. trebuind să le îndure zilnic mirosurile . (numărul 4839. a fost luată de Cristim de la proprietarul ei. la primărie. plus 200 de vaci lactante . primul proprietar al acestui teren şi prieten cu savantul Nicolae Iorga. am înaintea mea trei ziare mari care abordează acelaşi subiect: cel mai mare ziar american de limba română. 2006). Toma Călinescu.. din 7 oct. sub noua conducere. cu articolul “BoldeştiScăieni . pe durata căruia societatea este obligată să cumpere utilaje performante cu care să transporte dejec iile animalelor. din California (numărul 480. mirosul fecalelor fermentate ajunge până în centrul oraşului. precum citează ziarele. sesizări în legătură cu mirosurile emanate de crescătoria de porci. nu putem face nimic. să se în eleagă că în localiatea respectivă ceva. C.scrie ziarul “România liberă” . agronom August Călinescu.. Nu întâmplător aceste trei articole lasă. care spune că reclama iile sunt reale: „Şi noi.şi ziarul “Prahova”.27 ha. “Meridianul românesc”. din redac ia ziarului . “Am luat şi noi legătura . că o fermă uriaşă.şi anume un rău cauzat de o crescătorie imensă de porci situată în intravilanul oraşului Boldeşti-Scăieni. acest ultim cuvânt dorind să spună că este o fermă care respectă regulile ECOlogice. este de la bun început un meci pierdut pentru bie ii locuitori care fac reclama ii disperate pretutindeni.500 de oameni din oraş. semnat de ziarista Gabriela Ioni ă. FERMA S. este suficient să dăm citate alternative din cele trei articole. zilnic. cum spuneam. ECOFERM BOLDEŞTI-SCĂIENI (CRESCĂTORIA DE PORCI ŞI DE VITE “CRIS TIM”) Când scriu despre această crescătorie. de condi ii ecologice. Inginerul Călinescu şi acum se află în litigiu cu crescătoria de porci.000 de porci (din care vreo 9. încă din titluri.cu primarul oraşului. sec ie a societă ii Cris-Tim. Dumitru Ion. De fapt. 2006). deoarece se află în program de modernizare. I-am sesizat pe cei de la 134 . primim. are autoriza ie provizorie (subl. De ce oare? Pentru a răspunde la această întrebare. alcătuită din 40.dar ce mirosuri: duhori sufocante. fiul marelui ing. ceva rău se întâmplă . ing..) Când este foarte cald. a început din nou să dea iarăşi semne că va redeveni ceea ce a fost. unde s-a publicat articolul “Cetă enii străini numesc oraşul prahovean Boldeşti-Scăieni “cel mai împu it oraş din Europa!”. crescătorie de porci şi vite. impecabile. Dar tocmai aceasta este problema.. din 27 sept.000 sunt la Ecoferm Boldeşti-Scăieni). (. respectat până la divinizare. din Ploieşti.oameni şi porci: oraşul cu “aromă” de hazna”.După plecarea directorului Ion Nicolae.

ing.” Ziarista Gabriela Ioni ă.Ecoferm”. Jean Popescu. 152/2005 . când se va termina modernizarea. aprobată prin Legea Nr. şi nu în arealul citadin! Singura solu ie este ca şi Ecofermul să se mute în altă parte şi să rămână în locul fermei sec ia de fabricat mezeluri foarte bune care exista înainte şi pe care. departe de fermă. mirosurile nu se vor mai sim i. Tehnic vorbind. mai mult chiar că nu se mai poate. intensitatea e maximă”. după o scurtă func ionare. a declarat despre miros (citez din ziar): “Nici mie nu-mi place. Luăm măsuri. .r. Ziarul “Prahova” aminteşte declara ia comisarului-şef al Gărzii de Mediu Prahova. locuin ele lor. aflate la numai câteva zeci de metri de imensa cocină. cu cele mai bune filtre pe care le-a găsit. sunt primele asfixiate. de la cotidianul “Prahova”. dar în martie 2007 mirosurile veneau la fel ca şi mai înainte. una dintre angajate ne-a spus că “nu are voie să spună nimic” şi ne-a închis telefonul în nas. supranumită simplu “porcii partidului” .c. de mirosul fecalelor de porci. spre seară. În ara Românească mai sunt ferme care miros.) Deoarece ferma de astăzi este despăr ită de casele locuitorilor din oraş doar de o şosea. Garda de Mediu ne-a amendat cu 35 de milioane pentru mirosuri. afirmase că mirosul fetid care asfixiază oraşul nu a îmbolnăvit pe nimeni.” . şeful fermei de la Boldeşti-Scăieni. Ziarul de la Bucureşti mi-a citat şi cuvintele mele de indignare. nu ar putea opri miasma dejec iilor porcine. motiv pentru care în orice ară din lume asemenea mari crescătorii se amplasează la distan e de 20-30 km departe de orice localitate. poate cu 5-6 procente mai reduse! Crescătoria şi-a înlocuit filtrele anemice. scrie cu indignare: “Încercând să luăm legătura telefonică cu reprezentan ii acestei ferme. arată că aerosolii proveni i de la asemenea dejec ii pot fi foarte nocivi.acolo se aflase o fermă mică de porcine apar inând “Gospodăriei locale a Comitetului Jude ean p. ing. “Pe timpul comunismului . dar actele normative ale O. da’ nu s-a auzit de atâta scandal ca pentru ferma asta.scrie ziarul american “Meridianul românesc”.G Nr. miros atât de îngrozitor. În acest moment. Vom efectua încă unul săptămâna aceasta în urma căruia cei de aici vor fi din nou sanc iona i.” Mai departe. La fel. Am încheiat citatul din ziarul “România liberă”. unul din medicii veterinari care fac analizele la animalele de la Ecoferm: Vara.spune franc inginerul zootehnist. Plătim taxe şi impozite de un miliard şi jumătate pe an şi sigur că miroase pu in. şi a construit o lagună modernă pentru dejec ii. şi doctori a Emilia Herescu.. Ştefan Popescu: “Noi am dat amenzi de fiecare dată când am fost în control la această fermă.privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. adăugând: “În asentiment cu profesorul sunt şi fostul primar al urbei. Petru Şiman. 84/2006. fiindcă se ştie: nici un filtru şi nici o lagună din lume..care totuşi nu mirosea atât de insistent iar uneori deloc (. şi al i doi viceprimari. Gheorghe T.” La ancheta făcută de ziarul România liberă.popular. zi şi noapte.r. zootenist Petru Şiman. şeful fermei promite solemn şi se scuză cu cinism: “Pe cuvântul meu de onoare că de la vară n-o să mai miroase. iar rezultatul este aproape nul. sub semnătura lui Cristian Petru Bălan . Niciodată acest miros (n. deoarece sistemul respirator al 135 . încât te apucă leşinul.” Şeful fermei. care nu opreau nicidecum mirosurile fetide.de fecale de porc) n-a îmbolnăvit pe nimeni şi nu va îmbolnăvi pe nimeni.” Ferma a promis că imediat după la 1 ianuarie 2007. A făcut tot ce s-a putut. nu avem autoriza ie de la Mediu . Gheorghe şi Ştefan Pahon u. conducerea de la Bucureşti a desfiin at-o.U. oricât de performante.

talentul şi ambi ia de a porni o afacere cu mezeluri de la zero şi de a ajunge în scurt timp primul mezelar din ară. Probabil că fondatorii fermei nu au prevăzut cât de puternică va fi reac ia şi rezisten a localnicilor din acest oraş. 136 . 4. jumătate printr-o finan are Sparad. care are 4 ferme pentru creşterea porcilor. ECOFERM. escherichia coli. Dâmbovi a. Dar trebuie adăugat că aerosolii din dejec ii mai con in fosfor total. prin 15 magazine Cristim. Dar cine sunt fondatorii acestei ferme? “Cris-Timul (sau Cristimul). bacterii coliforme. cum se scrie în ultimul timp. o fermă piscicolă şi unele de culturi vegetale. Mirosul sesizat de glandele olfactive nu s-ar sim i dacă nu ar proveni din emisiunile secundare ale H2S în condi iile incuba iei vii micoorganice care se formează din contact cu aerul şi cu solul cald. “RECUNOŞTIN A” PRODCOM IMPEX. pe care l-au botezat CRIS-TIM (de la Cristina + Timiş). cu peste 1500 de angaja i care lucrează în patru fabrici de mezeluri. din care se vând 100 t/zi. Italia şi Grecia. 10 metri pătra i. sulfa i şi sulfi i. slăbesc sistemul imunitar.. hidrocarburi de petrol . Astăzi adresa societă ii este Bd. preşedintele grupului Cris-Tim. CRISTIM 2 PROD. Dacă nu ar fi comis imensa greşeală de a amplasa ferma lui pe aria unui oraş frumos. Radu Timiş ajunge să conducă una din cele mai mari companii specializată în prelucrarea şi comercializarea cărnii (18% din mezelurile româneşti) şi în care declara că a investit tot profitul ob inut. în cartierul Militari din Bucureşti. streptococi fecali (enterococi). detergen i sintetici biodegradabili şi nebiodegradabili.000$. aveau un micu chioşc alimentar. care va deservi 1800 de magazine din Bucureşti. Societatea are peste 1500 de angaja i. ovinelor. livrând 150 de tone produse pe zi. Cristina Timiş. de asemenea. un oraş cu rapidă dezvoltare teritorială. fiind sus inută în prezent de toate companiile membre ale sale şi anume: 1. Aici este şi ferma cu pricina din Boldeşti-Scăieni. pe o suprafa ă de 200 ha. Aşa declară Radu Timiş. proveni i de la spălarea cote elor. Cifra anuală a Cristimului depăşeşte acum 100. relativ tânărul om de afaceri Radu Timiş (42 de ani) ar merita sincer felicitat şi de locuitorii din Boldeşti-Scăieni (acum supăra i pe el) pentru iscusin a. Nu este o simplă întâmplare că cele mai multe cazuri de îmbolnăviri se numără în familiile din vecinătatea fermei. împreună cu so ul ei Radu Timiş. Nr. deteriorându-i grav echilibrul ecologic prin amplasarea cu ghinion (pentru localnici) a unei ferme “ecologice”. SENSCONSTRUCT. de aerosoli purta i de vânt la mari distan e. Zn. azot amoniacal. Muntenia. 3. Paisprezece ani mai târziu. o societate imobiliară şi de construc ii. bovinelor. chiar când concentra ia lui este în cantită i mai mici. în anul 1992. dacă ar fi ales alt loc.C. fără a fi păgubit nici dumnealui nici localnicii. localizată la Filipeştii de Pădure. iar hidrogenul sulfurat atacă lent şi alveolele pulmonare. Centrul de Logistică de la Mogoşoaia. cu o depozitare de 120 t/zi. Dar timpul nu este pierdut să-şi corecteze greşeala de rea amplasare.000. 5. din care două în Capitală. Bucureştii Noi. au. Cu. Bucureşti. chiar dacă au fost din capul locului bine inten iona i. de cca. sulfuri şi hidrogen sulfurat pur. La Filipeşti a investit peste 2 milioane de euro. altă dată cu aer curat..fiin ei umane. 140. 2. CO. S. inhalând zilnic emisiile azotului amoniacal.toate sub formă de materie în suspensie. jud. este o afacere de familie”.

. Vivaldi). Pentru că de inem câteva date mai vechi despre ECOFERM SRL de la BoldeştiScăieni (Şos. Dacă nu ai brand. mezeluri fiert-afumate. CAROLI şi CAMPOFRIO. cu. Ploieşti-Vălenii de Munte nr.000-560. produse carnate cruduscate. “Ca să supravie uieşti pe această pia ă. care o aveau deja înregistrată. în afară de greşeala cu alegerea oraşului Boldeşti-Scăieni. Penalizarea a fost de 7 milioane de euro. dând la o parte o mul ime de concuren i mai mici. Cristimul a produs 150 t de mezeluri pe zi în 2006.. având cel mai modern laborator fizico-chimic din România pentru analizele zilnice ale tuturor şarjelor. diverse . un asemenea transfer de animale ar costa mult mai pu in decât pierderea celor 7 milioane de euro şi i-ar aduce un mare câştig. dar şi să reînfiin eze sec ia de salamuri. nu însemni nimic. nu ai putere de negociere cu supermarketurile şi nu po i vinde. i-am sugera d-lui Timiş. USA.” Cu asemenea ambi ii. când a lansat o marcă “Salamul săsesc” fără să o înregistreze. Destul de mult ! Din cauză ca Uniunea Europeană. vacile sunt tratate non-stop. să mute porcii (nu vitele) de pe aria oraşului Boldeşti-Scăieni. Dar să nu vă imagina i că acest Cristim nu mai are de înfruntat concuren i serioşi pe pia a românească. cremwurşti.compania a ajuns la o afacere de peste 200 milioane de euro pe an. că în timpul zilei. S-ar crea şi noi locuri de muncă pentru cetă enii disponibiliza i din acest oraş. de care este mare nevoie în jude ul Prahova. Chopin.Reclamele făcute de Cristim arată că această societate comercială fabrică cele mai bune produse de parizere. Radu Timiş a mai comis o greşeală tot atât de mare. vegetale. ceea ce i-a atras o penalizare după conflictul cu CAMPOFRIO şi ANGST. cârna i. muzică clasică (Mozart. sperând să ajungă la 200 t/zi în 2007 şi 300 t/zi în 2010. şunci. ca loc pentru creşterea porcilor. le reproducem şi în monografia de fa ă: Anul 2004 Suprafa a fermei: 65 ha Bovine: 98 capete Porcine 6259 capete Salaria i permanen i 145 Anul 2005 86 ha 121 capete 7259 capete 144 Men ionăm că vacile de aici sunt aduse din Fran a (la inaugurarea instalării lor în grajdurile moderne de la Scăieni a fost prezent însuşi ministrul francez al agriculturii) şi mai men ionăm. trebuie să fii agresiv. Vânzând aceste produse în cantitate de 540. deci cam a IX-a parte din averea sa. de asemenea. pentru mărirea produc iei de lapte. Şi totuşi. şi să facă în acel loc o modernă fabrică de produse lactate. 16). preşedintele S. pateuri. ultima sus inută de compania miliardară americană SMITHFIELD FOOD. deşi poate că nu ei o inventaseră. ci pe o pia ă europeană. l-ar putea obliga să închidă ferma de porci şi vite de la Scăieni. în urma unei monitorizări solicitate de cetă enii din Boldeşti-Scăieni.C. Ne-a convins că este în stare. pentru că nu te ba i cu firmele locale. declara Radu Timiş. ANGST RO. Cristim. Fără brand. Aceştia sunt ALDIS-Călăraşi.000 t/an .prin tehnologiile cele mai avansate. fapt cu totul 137 . Oricum.

trei-patru genera i după mine” . plin de optimism: “Am această firmă pentru 100 de ani . care aduce numai surprize şi mari schimbări. este “anul porcului”.7% din sprijinul total acordat jude ului Prahova).7% fa ă de -53% cum fusese în anul 2004. 55/19. pe când cifra de afaceri/UVM a fost 5. Rampa ecologică de la Boldeşti-Scăieni.C. fiindcă fac ei şi aşa destulă muzică atunci când le este foame. găzduită pe ghimpii de la Boldeşti-Scăieni. Ecoferm/Cristim. la finele anului 2004).8%. Avem însă convingerea că şi acelea demonstrează tot un progres satisfăcător şi că cifrele men ionate de mine aici au fost întru totul reale. adică 5.000 tone de deşeuri.000 din rural. extinsă la 800. am arătat aici şi faptele rele şi faptele bune ale faimoasei ferme S. junici şi porci . În anul 2004 ferma a beneficiat de ajutor financiar de la bugetul de stat. demonstrând hărnicia şi ambi ia familiei Timiş.2 RON în anul 2004. Dar cum anul 2007.000 t. După cum vede i. Datorită rezultatelor înregistrate în 2005 . în calendarul chinezesc. prin intermedierea a 10 sta ii de transfer. fireşte că sunt altele. la 2275 capete (din care 2178 porcine şi 97 bovine). Alături de cele de la Bucureşti-Rudeni138 .real şi cu rezultate vizibil eficiente. după cum urmează: 1.6 mii RON şi o rată a profitului de 1.C. a fost 236.6 mii RON.000 de capete (nu avem date statistice). de la 1956 de capete (din care porcine 1878 şi bovine 78.000 de locuitori. care. să rămânem cu to ii optimişti! RAMPA ECOLOGICĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI Prin Hotărârea Nr. urmând ca anual să primească 78. ale căror decizii au condus la creşterea numărului de animale.pierderea subven iilor din cifra de afaceri/UVM a ajuns la un nivel rezonabil de 16..224 mii RON profit net . Redresarea activită ii în 2005-2006 a fost determinată de aplicarea unor politici manageriale performante. De asemenea.care.şi îi dorim succes şi o perpetuare chiar mai lungă de un secol . în 2005.198 mii RON (5. suprafa a furajeră a crescut de la 65 ha la 86 ha.465.000 sunt de la oraşe şi 260.IX. înregistrat în anul 2006. cu o capacitate totală de înmagazinare de 750. nu vor fi asculta i.741.000 de tone . plânsetele lor vor ajunge până la ceruri şi nu se ştie cu ce feed-back divin se pot întoarce toate suspinele şi lacrimile lor. Porcii de acolo nu sunt servi i cu muzică. 1. va deservi toate localită ile din sudul jude ului. nu numai că S. fără să putem intra în cifrele de afaceri exacte din anii 2006-2007. Chiar dacă patronul afirmă. fa ă de nivelul 66. dar s-a reuşit chiar să se ob ină un profit net de 223. Consiliul Jude ean Prahova a aprobat realizarea a patru rampe ecologice de deşeuri menajere în acest jude . În 2005 a primit mai mult: 2. pentru o popula ie de 580.iar 844 mii RON au fost subven ii pentru laptele livrat la procesare. în sumă de 1.0%. Din aceste sume. din care 320.dar dacă localnicii din oraşul care îi cere să-şi transfere de acolo ferma de porci. Astăzi se pare că porcinile fermei depăşesc 10.1 RON fa ă de 1. Pre net al fermei.2001. Astfel.890 mii RON..253 mii RON au fost subven ii pentru produc ia marfă pentru tineretul bovin.3% din sprijinul financiar acordat jude ului. Cristim Boldeşti-Scăieni a acoperit pierderile.

c. Astfel. Trebuie să men ionez că groapa ecologică nu are incineratoare cu module ecologice de deşeuri nepericuloase.M. cu o capacitate de 19. în jude ul Prahova se produc anual cca. când s-a specificat că limita de depozitare a deşeurilor în acest loc este de 78. zise fără noxe toxice. anual.868 t/an.000 m. cu o depozitare anual de cca. pe aria sectorului Scăieni. Această societate administrează. Ca materiale de depozitare. care nu putea fi deloc ascuns specialiştilor ecologişti de la Protec ia Mediului. ecologică (aici autorită ile cred că au abuzat prea mult de acest termen. cu o capacitate de 10. Ea deserveşte 49. pe un drum agricol asfaltat. În medie. a fost dotată cu instala ii moderne de compactare. IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT S. Pentru proiectul lucrării de depozitare şi pentru construirea rampei ecologice. plăcându-le terenul. 2. de la înfiin are până în prezent. Citind-o cu aten ie. Jean Popescu. rampa din BoldeştiScăieni este unul din cele mai mari depozite de gunoi din ară. din care numai municipiul Ploieşti.000 de locuitori. deoarece a fost solicitată insistent de această conducere. Gheorghe Gheorghe şi al ii. mai multe ca în alte jude e ale ării. întinsă pe câteva ha. acolo se transportă deşeuri menajere şi asimilate.P. vedem că s-au depozitat 80. 4. în scopul realizării unui impact minim asupra factorilor de mediu. 3.. deşeuri industriale asimilate. dar. este nevoită să recunoască. Toma Călinescu.R. deşeuri stradale şi inerte. care a fost înaintată la conducerea A.C. însă cele mai multe transporturi gunoiere vin de la distan ă.000 metri cubi pe an. O aten ie deosebită i s-a acordat marii rampe ecologice de la Boldeşti-Scăieni. Proprietarii investi iei spuneau că rampa.C. deoarece el a devenit un adjectiv eufemistic acoperitor şi destul de relativ în atari discu ii). pare-se chiar mai mare decât acestea. groapa ecologică de la Scăieni.. Consiliul Jude ean Prahova a apelat la Societatea comercială S. fiind întru totul foarte.L.c.. În pofida protestelor vehemente făcute de locuitorii acestui oraş.5 ha. defavorabile însă pentru localnici. gra ie pozi iei favorabile pentru propunătorii care. în termeni 139 . pe o suprafa ă de 48. în viitor. IRIDEX. documenta ia IRIDEXULUI înaintată AMP-ului. în prezen a autorită ilor jude ene şi locale. singur a depozitat 75.. Cercetând mai amănun it aceste afirma ii. ini iate de Rodica Popescu.Chitila. în medie.3 milioane tone de deşeuri. au făcut prospectul. 400. nefăcută deloc public. destinată deşeurilor industriale. am descoperit şi cealaltă fa ă a “adevărului ecologic”. Rampa de la Băneşti. Prahova. Rampa de la Băicoi. 2 km. implicit se va extinde şi spre această zonă. în luna septembrie 2001. rampa a fost inaugurată oficial. Transportul spre rampă se face pe o cale de acces de cca. Rampa de la Vălenii de Munte. am dat peste o documenta ie a S. deoarece rampa se află în apropierea râului Teleajen.000 t. balotare şi împachetare a deşeurilor.900 m. Pe teritoriul jude ului Prahova au fost identificate 106 depozite menajere neamenajate. Deşi ni s-au dat asigurări ferme că această rampă nu aduce nici un fel de prejudiciu mediului şi popula iei. la aproape 3 km sud de oraşul care. de cel de la Costineşti şi de cel din rada portului Constan a. cu capacitate mică. 3.345 t/an.

de aici încolo încep marile transporturi spre ea: zi şi noapte. ridicate în plin câmp. Uneori se toarnă şi beton. atunci migrarea şi depozitarea acestuia pot prezenta o serie de riscuri majore. Deoarece eu trăiesc în America. Orice deşeuri poluante ar trebui transportate doar de o societate autorizată pentru activită i cu deşeurile ambalate şi etichetate. uneori extrem de puternice în România. la urma urmelor. produşi de microorganismele prezente în depozitele de servire în condi ii anaerobe. iar deşeurile toxice sunt uneori strecurate iresponsabil printre cele netoxice. a încasat bani pe nişte transporturi fictive spre această rampă. de fapt. cu intensificarea vânturilor turbionare. Conform Studiului de Impact.L. Aşa apar nişte mari dealuri artificiale. afectarea componen ei biologice a solului prin reducerea concentra iei de oxigen. am aflat că depozitul degajă în zonă emisii continui de metan şi bioxid de carbon .. deoarece ajunge plin de coline frumoase şi împădurite cu diferite esen e de 140 . documenta ia în discu ie nu arată cum se pot combate mirosurile infecte degajate de această groapă ecologică şi care ajung aduse uneori de vânt până în oraş. dar s-au făcut şi abuzuri. mascate bine printre deşeurile menajere. Printre acestea. că nici o rampă ecologică din lume nu poate oferi garan ii de acurate e de sută la sută. o ară care este nu numai cea mai mare producătoare de excelente bunuri materiale. Când s-a ajuns la acest punct. întrucât rampa este supra-alimentată. deşeurile infectate pot fi zburate de vânt de pe rampă dacă baloturile nu sunt bine fixate în folie.destul de cinsti i. Din păcate. căci orice rampă.. nu mai poate recunoaşte locul acela. şi luând în considera ie schimbarea climaterică pe glob. dar şi compuşi toxici. zonă străbătută continuu de curen i puternici de aer. apele uzate pot contacta pânza freatică şi râul din apropiere. pericol de explozie. între timp. escavatoare şi compresoare muncesc câ iva ani cărând milioane de tone de pământ şi roci. mai recunosc deschis că în cazul în care gazul nu este evacuat deja gata controlat din depozit. există un real pericol de explozie prin posibila apari ie a acumulării de gaze ce contribuie la efectul mondial de seră.C. acestea sosesc deseori acolo. a lui William Brânză. tot se va umple peste poate. păgubind statul cu sute de mii de euro. Potrivit aceleiaşi documenta ii.principalii constituen i ai gazului rezultat de depozitarea deşeurilor menajere. Au trecut mai bine de cinci ani de când există această rampă şi. Pozi ionat fiind nu departe de firul râului Teleajen. Deşi rampa nu este destinată deşeurilor industriale. ele trebuind să fie aduse de la Termo Brazi.R.. deşeurile reciclabile sunt adesea amestecate cu cele nereciclabile. pericol de incendiu prin autoaprindere. am văzut cum procedează americanii cu aceste aşa-zise rampe ecologice după ce acestea se umplu până la refuz. pe care le deversează şi compresează în straturi peste fosta rampă. până ce aceasta este îngropată totalmente sub o pătură groasă de cel pu in 50 de metri de pământ. când S. Specialiştii angaja i la IRIDEX par oameni cinsti i. depăşindu-se cantitatea tonajului depozitat anual. sute de camioane basculante. vara. WILLIS S. fără putin a de a fi descoperite. dar şi de gunoaie grosiere de tot felul (inclusiv morale). Cel mai mare din toate a fost un transport fictiv. şi dacă cineva a stat în apropiere şi se întoarce după un număr de ani. întrucât. cantitatea cea mai mare de noxe se elimină în primii cinci ani (presupunând că nu s-ar depozita zilnic alte deşeuri). De asemenea. Din lecturarea ei. în aceeaşi documenta ie. degajări de mirosuri neplăcute. s-a văzut că nu se respectă clauzele de func ionare.

Aceste păsări se pot vedea tot mai des vizitând rampa de gunoi. Compania afirmă că se află în căutare de noi bra e de muncă în domeniul transporturilor agabaritice. Gloriei nr. se află o firmă veche de şase decenii.A. din profunzimea lor. să nu se construiască locuin e pe aceste coline sau la poalele lor şi să nu se foreze în aceste locuri. . . dar şi roiuri nesfârşite de muşte. la fa a locului. sub un capac gros de pământ. Peisajul. în primul rând pentru liniştirea popula iei din acest oraş asaltat de mirosuri.sisteme de siguran ă şi protec ie pentru industria de petrol-gaze. Cum am mai arătat şi în altă parte.copaci şi cu brâuri de flori. inclusiv gripa aviară care a apărut în Balaca. . Deocamdată. Deopotrivă.instalări de materiale tubulare şi instala ii de foraj. la Boldeşti-Scăieni gazele şi odorurile nu pot fi puse sub nici un capac şi ele zburdă libere în afară. urât mirositor şi cu totul dezolant. roci şi beton. materiale de construc ie sonde). . mortalitatea a crescut în Boldeşti-Scăieni în perioada 2002-2006. BAT SERVICE S.sisteme de conduce şi pompe. deoarece. dar un studiu ştiin ific. S-a observat că pescăruşii şi ciorile au şi ele o mare predilec ie pentru gunoaie. şef era regretatul maistru Nică Petre. . Totul s-ar putea să fie o simplă coinciden ă. cunoscută înainte sub numele de Baza Tubulară. iradieri şi mirosuri insuportabile. 4. comparativ cu localită ile mai îndepărtate aflate împrejur. creând probleme în sezonul cald. unde. pot izbucni gaze toxice periculoase. un loc cu adevărat frumos şi demn de admirat. BAT-ul a devenit astăzi unul din cele mai importante servicii de transport agabaritic din ară şi depozit de materiale petrochimice. iar ciorile şi-au găsit un adevărat rai în întreaga zonă urbană.oferte de scule şi instrumente de foraj de exploatare.comercializarea diferitelor tipuri de eavă polietilenă. Dar . . care înainte era scârbos.aten ie! Totdeauna la poalele acelui deal există nişte pancarde cu avertismente scrise.” Dintr-un loc de simplă depozitare.închirieri de materiale tubulare şi instala ii de foraj. firmă care astăzi se numeşte “BAT Service S. specificând clar şi sub amenin area legii. multe venind infectate. În mod inexplicabil.. Nu in neapărat să sperii lumea şi să fac o conexiune hazardantă între existen a acestei mari rampe ecologice şi creşterea mortalită ii. prin anii ‘60. în special vara. Compania răspunde la telefonul 244-210-810 şi primeşte zilnic comenzi ferme pentru: . pe arii întinse. pe Str. prin interven ia mâinii umane.A. zburătoarele de acest fel pot colporta diferi i germeni patogeni. . 141 . a utilajului petrolifer ( evi. nu ar fi rău să fie înfăptuit..transportarea lor la adresa solicitată. devine. Până să existe rampa. BOLDEŞTI-SCĂIENI În Scăieni. Acum ele s-au înmul it. erau muşte pu ine în zonă. închise acolo ca într-o cutie.reparări de materiale tubulare de instala ii de foraj. nu numai mirosurile dau năvală de la rampa noastră.

Astfel. Decizia de asociere nr. un modern şi spa ios depozit de congelare de unde carnea sortată şi împachetată lua drumul exportului în propor ie de 60%. fiindcă au fost eutanasiate păsări foarte sănătoase. unde se fabricau sortimentele “Picarom”. 89 a fost reînnoită la 19 mai 2005 prin Societatea Civilă a avoca ilor Radu. apar inând statului şi fiind administrat de o fermă avicolă din Băicoi. se afla. Exista o sec ie de sacrificare a păsărilor pe bandă. Cifra de afaceri a AGRISOLULUI a crescut de la 10 milioane de euro în 1999 la peste 25 milioane în 2005. la sec ia de coacere şi pulverizare. Pentru nimic în lume nu în elegem de ce. care se răspândea zilnic peste tot sectorul Scăieni şi cartierul Balaca (la Boldeşti nu se sim ea decât rareori). Deşi s-au introdus filtre noi şi mai moderne decât cele vechi. într-o perioadă când era criză mare de carne pe pia ă.ABATORUL DE PĂSĂRI S. Produsele de bază ale AGRISOLULUI de la Scăieni sunt: carcase cu pui congela i. mai ales când ei au auzit şi 142 . De la această sec ie. păsări sau pentru crescătoriile de peşti. primii având obliga ia să găsească distribuitori ale produselor abatorului în străinătate. de-a dreptul insuportabil. după Revolu ie. la poarta abatorului. unde se măcinau deşeurile organice calcinate. care erau trimise apoi la sec ia de cură are mecanică a penelor.. câştigul de pe produse se împarte între beneficiarii libanezi şi statul român. Cele cca 80 de muncitoare de la abator. deşi controlate la ieşire. domnii Youssef Tainos Laoun. Anexat abatorului. se emana un miros greu. Este drept că libanezii au mai modernizat pu in abatorul. sfârşind la sec iile de eviscerare şi împachetare. “AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL” În urmă cu 45 de ani s-a înfiin at un abator de păsări la Scăieni. Viscerele şi fulgii nu se aruncau ci mergeau la etaj.. Charbel Elias Laoun (probabil fra i) şi Sarkis Elias Sarkis. cu o autoriza ie integrată de mediu legală şi cu autoriza ia ANPC . la un capital social ini ial de 4. Tărăcilă. există totuşi zile când mirosul de la sec ia de concentrate (miros gre os de găina ars!) se simte când şi când pe aceeaşi arie pe care era prezent zilnic şi mai înainte. dar de data aceasta. în special pui de găină până la un an. lângă steagul românesc şi al Uniunii Europene. În prezent se lucrează cu un personal mai redus decât înainte şi nu totdeauna se fac tăieri. produse derivate de pui şi furaje concentrate. Controalele actuale la poarta abatorului sunt deosebit de severe. încât nu se mai poate fura nimic (sau cel pu in aşa se pretinde). Banca Transilvaniei le-a sărit imediat în ajutor cu împrumuturi noi.000 RON. găseau metodele cele mai subtile să scoată ilegal pe poartă bucă i de carne pentru propriile familii sau pentru vânzare. localnicii se plâng în continuare şi sunt foarte nemul umi i. transformându-se în îngrăşăminte concentrate pentru animale. O parte din piep i şi pulpe mergeau la sec ia de afumat. şi încă mai există.C. foarte căutate pe pia ă.Autoriza ia Na ională pentru Protec ia Consumatorilor. exportul preferen ial fiind ările arabe.928. Din cauza aceasta. AGRISOL-ul s-a asociat cu trei businessmani libanezi. Abatorul devenise foarte productiv şi aducea un serios venit ării. El avea câteva mii de tăieri de păsări pe zi. fâlfâie acum biruitor şi steagul libanez. Sacrificiile au fost cu totul oprite atunci când la Scăieni şi Balaca s-au semnalat focare de febră aviară H5N1 şi când au fost sacrificate toate păsările din zonă ale cetă enilor care declarau furioşi că nimicirea lor este inutilă.

la poarta abatorului s-a înfiin at şi un magazin de vânzare a cărnii de pasăre. care a dispărut deja. ROM FOR (Str. cum au dispărut varni ele şi Sticlăria . Dacă vor rezista concuren ei. cifră de afaceri 1-2 milioane euro. aceiaşi indici financiari. PRODSIG. PRODSIG cooperează cu LUX MOB. 143 . după intrarea ării noastre în Uniunea Europeană. BAZA DE APOVIZIONARE FLOREŞTI În Boldeşti-Scăieni. lângă dispensarul veterinar. întrucât ele contribuie la consolidarea economiei locale. în 2001. 38. din cifrele de afaceri şi din capitalul lor social afişat.zvonul că această societate ar inten iona să construiască în apropiere şi o mare crescătorie de ra e. aceeaşi firmă cu AGRISOL. MORILE DIN ORAŞ: Există două mori. Ele au diferite profiluri şi câteva se luptă cu greută i inerente începutului în business. întărind şi profilul industrial al oraşului Boldeşti-Scăieni. în 2004. Multe zvonuri însă ar putea fi neadevărate. Ploieşti-Văleni nr. Aceasta a fost cumpărată recent de un cetă ean turc. Voi men iona fugitiv indicatorii lor financiari de evolu ie şi rezisten ă. pe şoseaua Ploieşti – Văleni. cu tendin e de extindere şi de aceea trebuie să le acordăm încredere şi să le dorim succes. capital social 200 RON. cu pre de abator.000 euro.L. care sunt defini i de cifra de afaceri şi de capitalul lor social. în acelaşi loc). au demarat bine. GAFTOS. cifra de afaceri era de 500. ele ar merita sprijinite de bănci. în majoritate. se află în Scăieni. cu capital american. GAFTOS PRODUCTION (Str. cifra de afaceri era de 500.000 euro. în 1995. în 2003. 23). făcând necesare eforturi să nu colapseze.C. DANCOR COM (Str.067 RON. INVEST MANAGEMENT (Str. Ploieşti-Văleni). una etajată. Liliacului nr. cu val uri. 244-211. S. capital social 200 RON. Bucovului nr.000 euro. cifra de afaceri 500. Este o moară mică. TECAR-SAN (Şos. FIRMELE MICI DIN ORAŞ: ROM FOR. nu putem să spunem altceva decât că. câteva firme noi şi este de prevăzut ca numărul lor să crească în viitor. capitalul social fiind de 2. urmărite cu aten ie şi descrise într-un material special de studiu economic. tel. Morii nr..793. capital social 500 RON.R. încurajate de forurile locale. INVEST MANAGEMENT. Sediul central al S. Morii 38). cea mai mare şi mai veche dintre ele. că promit să devină companii serioase. TECAR-SAN. 19). Gloriei). capital social 5000 RON. apar inând d-nei Caty Pahon u. LUX MOB. au apărut. în schimb. Str. în 1992 pornise cu o cifră de afaceri de 1 milion de euro. Recent..821. Deocamdată. DANCOR COM. A doua moară se află pe Calea Unirii. 79). AGRISOL INTERNATIONAL RO. LUX MOB (Şos. cu excep ia vechii Baze de Aprovizionare Floreşti. care apar inea trustului de panifica ie Ploieşti şi care lucrează angro (en gros).acestea erau peste drum de gară sau Fabrica de pâine (dar se va redeschide curând o alta nouă.

ar putea deveni cu adevărat mari. 144 . fiindcă ei sunt arăta i aici doar cu un simplu scop orientativ şi comparativ pentru evolu iile viitoare ale acestor mici companii locale care. indicii respectivi vor fi deja depăşi i. la ieşirea acestei căr i din tipografie. în viitor.Se în elege că.

Pe parcursul mandatului său. Din partea P. Din partea PARTIDULUI DEMOCRAT: Marinescu Ion.02. descentralizării serviciilor publice. În activitatea sa.oraşul Boldeşti-Scăieni este unitate administrativ-teritorială cu distinsă personalitate juridică. 31 martie 1942).ârlea. Alina-Paula. la fel ca oraşele americane din jurul meu. din Blaj. 15. la fel ca primăria oraşului Glen Ellyn. Gheorghe Nicolae. 10 mai 1940. Primăria oraşului Boldeşti-Scăieni În baza legii nr. de ştiin ele naturii. primarul se consultă periodic. Profesorul Ion Dumitru a candidat la func ia de primar din partea Partidului Conservator (fost Partidul Umanist) şi a fost ales. a X-a la Liceul de Administra ie şi Turism din Ploieşti. Administra ia publică a oraşului Boldeşti-Scăieni.CAPITOLUL XI. absolvent al Facultă ii de biologie-geografie din cadrul Universită ii Babeş-Bolyai din Cluj. în condi iile legii. sec ia engleză.S. eligibilită ii autorită ilor. Marinescu Florin. Vlăsceanu Cristu.a administra iei publice locale . unde locuiesc. pentru spiritul său gospodăresc şi pentru comportamentul lui deosebit de politicos fa ă de to i cetă enii.R. La Primăria din Boldeşti-Scăieni. Au o fiică. Primarul oraşului Boldeşti-Scăieni se numeşte Ion Dumitru (n. absolventă a Colegiului de Institutori. fiul unui muncitor petrolist. a fost şi continuă să fie foarte apreciat de alegătorii care i-au acordat această încredere. profesor de fizică. statul Illinois. Ei au fost aleşi din reprezentan ii a cinci partide politice. pentru orice problemă importantă. legalită ii şi consultării cetă enilor în probleme locale de interes deosebit. În România există şi func ia de vice-primar. Consiliul local şi primarul func ionează ca autorită i administrative autonome şi rezolvă toate treburile publice din oraş. Este căsătorit cu profesoara Dumitru Elisabeta (n. cu o vechime de 41 de ani în învă ământ. Tănase Răzvan Ionu . Stârceanu Anca. Dinu Nelu. în Boldeşti).: Enache Vasile. I de ştiin ele naturii. autoritatea în limitele administrativ-teritoriale stabilite. Stăncescu Gheorghe. Mirea Mihai. alcătuit din 17 membri care pot aproba sau nu unele decizii locale. în condi iile prevăzute de lege. promo ia 1965. Petcu Paul Dorian (n. Samoilă Nicolae. Vasilescu Alin Alexandru. după cum urmează: Din partea PARTIDULUI LIBERAL: Bi ă Paul. şi un nepot. 215 din 23 aprilie 2001 . în 2004. iar ca 145 . se întemeiază pe principiile autonomiei locale. Din partea PARTIDULUI CONSERVATOR: Bibescu Ion.1962). cu Consiliul Local al Primăriei din Boldeşti-Scăieni. Popescu Ion.M. prof. Posedă un patrimoniu şi are ini iativă în ceea ce priveşte administrarea intereselor publice locale. vice-primar este dl. cu o mare majoritate de voturi. Din partea P. administra iei publice locale. elev cl.D. Este profesor gradul I. exercitând. : Lupu Viorel. Isbăşoiu Constantin. Stăncescu Petru a. fostă colegă de grupă la aceeaşi universitate. profesoară gr.

1947). După Revolu ie. între orele 8. Petcu Paul Dorian. 0244-211. Iată pe to i primarii acestei noi perioade. Şef serviciu financiar. Cu dumnealui începe seria nouă de primari. au fost următoarele persoane (în paranteză sunt nota i anii cât au func ionat în această func ie): Marinescu Aurică (1968-1979).1363. iar dactilograf-arhivar Moraru Mihaela. cod. Secretară este Georgescu Liliana. înregistrări ale căsătoriei. BoldeştiScăieni. Petcu Paul Dorian. pentru că era o perioada politică postrevolu ionară încă în fierbere. Prin hotărârea de descentralizare a serviciilor publice a primăriilor. Gheorghe Dumitru (1981-1988). Bengea Nicolae (1988-1989). Ciungradi Silviu (1979-1981). Popescu P. să specifice numele. Podgorie nr. viceprimar.287. prof. s-au înfiin at direc iile de patrimoniu 146 . 105300. aceasta trebuie să depună o cerere la Registratura Primăriei. Dumitru Ion. înainte de Revolu ie. guvernul a decis ca primăriile să fie degrevate de multitudinea de sarcini care le împiedicau să se descurce bine pentru rezolvarea lor. în condi ii în care oraşul trăia o nouă epocă de libertate. Adresa primăriei este str. absolventă a Facultă ii de Drept Bucureşti. cu studii superioare. post comunistă şi post ceauşistă. Moroianu Gheorghe (1994-1996). Miercuri: dl. viceprimar. adresa şi telefonul sau să se adreseze pe e-mailul primăriei: pbs@opticnet. dl. care nu fusese membru de partid. Ultimii patru primari ai oraşului Boldeşti-Scăieni. în care să precizeze motivul solicitării audien ei. 2. prof. căci împrejurările nu permiteau aşa ceva.30. secretara oraşului. Mar i: dl. primarul oraşului.275. cu o veche experien ă în această solicitantă branşă. Enache Vasile (1996-2004). prof. 0244-211. Dumitru Ion (2004-până în prezent).ro. din Scăieni. Jean. DIREC IA DE PATRIMONIU A ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI După revolu ie. nu s-au mai inut alegeri. Joi: dl. Dobre Valeriu (1992-1994). Rela iile cu publicul sunt de luni până vineri. înregistrări ale decesului (în termen de 3 zile de la decesul unei persoane). 21. Noile organe de conducere ale jude ului Prahova l-au numit ca primar interimar pe un specialist în economie.30-16. Dar era nevoie de primar şi trebuia numit cineva care să nu fi fost membru de partid şi să aibă studii superioare. iar telefon/fax: 0244-211. Pentru ca o persoană să poată fi înscrisă în programul de audien e. iar programul de audien e este afişat după cum urmează: Luni: d-na Marinescu Florina Neli.09. La primăria oraşului se fac înregistrări pentru naşterea copiilor (termenul fiind 15 zile după naşterea lor).secretar este d-na Marinescu Florina Neli (n. contabilitate este d-na Elena Ionescu. următorii fiind aleşi prin vot democratic: Popescu Jean (1991-1992).

ci o mul ime de alte capitole legate de gospodărire: drenări de canale.54 la număr . Şi ce urâtă este! Acea conductă nu a func ionat niciodată. de câteva decenii.. Contabil-şef este Mariana Nedelcu. Dar nu numai problema luminii pe străzi stă în grija patrimoniului. Moraru Mariana ş. reglarea noilor contracte de salubritate şi încă multe. Cristu Vlăsceanu. contactul permanent cu primăria locală. astăzi nu există nici o diferen ă dintre străzile Capitalei şi cele din Boldeşti-Scăieni. pe acolo pe unde ea a fost fără cap montată. procurarea de investi ii pentru bunul mers al şcolilor din oraş. având o solidă experien ă şi lucrând cu alte două specialiste în contabilitate. este Iosif Elena. multe altele. În acest scop. S-au făcut numeroase lucrări concrete în acest oraş . toaletarea plantelor.nimeni nu le poate contesta . a însemnat un ruşinos. De asemenea. dl. dl. Este meritul primului director al patrimoniului local. a următorului director. în anul 1938. împreună cu alte salariate de la partea tehnică. În oraşul Boldeşti-Scăieni sediul acestei direc ii se află pe str. Direc ia patrimoniului s-a înfiin at în anul 2001 şi principala sarcină a acestei importante institu ii este gospodărirea oraşului. Câteva persoane s-au accidentat sau erau să se accidenteze grav şi să cadă în gurile de canal de unde s-au furat capacele de metal şi care mult timp au rămas deschise fără ca să fie înlocuite imediat cu altele. construită de primarul Ilie Răspop. lungă de cca 2 km. Cu toate acestea. Bucovului nr. numit în func ie în iunie 2004. Conducta porneşte de la punctul de evacuare a refulărilor termice. procurarea şi distribuirea materialelor de cură enie. o expertă în domeniu. de la cuptoarele de topit sticlă.sunt deplorabile! Dar problema cea mai urgentă şi cea mai gravă. un uriaş şi 147 . al UAMS-ului (Unită ii de Ajutor Medico-Sanitară). asfaltări de drumuri. cu capace de beton căci pe acestea ştim că nu le mai fură nimeni. care. Voicu Filofteia. cotind prin fa a cimitirului şi luând-o paralel cu Calea Victoriei. care a continuat modernizarea şi dotarea birourilor cu toată recuzita necesară. ici-colo abia zăreai câte un bec la stâlpii de pe stradă. Referent contabil. Alexandru Viorica şi Ilie Rodica. Dar a cedat de la primele probe. continuă cu succes activitatea predecesorilor dumnealui şi rezultatele muncii patrimoniale se văd atunci când parcurgi străzile oraşului. alimentarea cu apă. se pare că direc ia de patrimoniu a lăsat în părăsire marele parc de lângă Clubul Boldeşti. dimpotrivă. unele străzi mai lăturalnice şi chiar parcurile Agrisol. până la intrarea în Boldeşti unde. există o armată întreagă de salaria i . şi merge aşa pe nişte străzi. Actualul director al institu iei. pasămite. eventual. aflat în spatele statuii lui Teodor Diamant. al Casei de cultură. La fel. Albert Sebastian Nicolae. pe lângă blocuri. pentru care vedem că patrimoniul nu mişcă nici un pai şi nu se zbate nici un pic este demontarea totală a monstruoasei conducte aeriene.care se îngrijesc de estetica şi cură enia localită ii. plantări de arbuşti şi de flori cu plante aduse din serele proprii de lângă clubul Boldeşti. Dacă în urmă cu nişte ani. măturarea străzilor şi a trotuarelor. urâ eşte cumplit sectorul Scăieni. de a fi renovat vechea clădire a băii transformând-o în frumosul sediu al patrimoniului. în clădirea fostei băi comunale. dl.şi ele . trebuia să încălzească blocurile. al grădini elor. deşi au mai rămas încă multe lucruri de pus la punct. Trotuarele . al bibliotecii.local. nu a fost niciodată nimănui de nici un folos. Lângă biroul direc iei sunt birourile tehnico-administrative. încă de la înfiin are. Enache Vasile. în privin a iluminatului public. 3.a.

S. Oricum. Dacă este vorba de o comună. ci am folosit o stemă mai veche. Prin tradi ie şi prin lege. un simbol grafic. Dar heraldiştii români au vrut să aplice forme STAS ca în tradi iile regimului trecut şi au spus: haide să le dăm tuturor stemelor româneşti un contur comun . pe stema jude ului Prahova.. Pentru a în elege mai bine în ce constă acea gravitate.. Am avut noi vreodată vreo cetate istorică pe aceste meleaguri? Poate n-ar fi fost rău. fiecare jude . Fiecare desen dintr-un blazon sau dintr-o stemă trebuie să simbolizeze ceva. pe stema oraşului Boldeşti-Scăieni?. nişte relicve medievale. care într-adevăr spune ceva. o asemenea scuză este stupită! De aceea. 148 . până nu expiră contractu’.. în paragrafele de mai jos. ar putea-o face să dispară în numai câteva ore. Atunci care este problema cu stema nouă? Vă voi convinge. conducta va trebui demontată imediat. De ex. semănând cu o coroană şi ornată cu creneluri. Ei bine. Scuza că. se în elege că acolo au fost nişte cetă i.. bogată în simboluri şi chiar frumuşică. deşi s-ar mai putea cizela şi aceasta vreun pic. fără standardizări impuse prin reguli din afară. Urmări i imaginile.. a stemelor).M. dar ştim că n-am avut. era o stemă logică. să vede i.G.) Din demontarea ei. dacă este municipiu. dacă le-am spune doar atâta: şo pe ea!.. a i văzut? eu nici n-am reprodus-o pe coperta căr ii mele... E nevoie să chemăm pe americani ori pe ruşi să o demonteze? iganii din Boldeşti.. trebuie să descriem pu in stema impusă aleatoriu.. dacă este vorba de un oraş.. frumuse ea şi bogă iile acelor locuri.R.L. cu orice risc! (Este un subiect copios de reportaj TVR pe toate canalele de televiziune. aşa scrie într-un contract (comunist!) că nu avem voie să. în elegem cu to ii că simbolizează industria petroliferă şi bogă ia faunistică a jude ului. iar deasupra scutului să aşezăm o coroană cu creneluri (care ar fi semnul noble ei poporului nostru). fiecare oraş trebuie să aibă o stemă. că este o problemă de imagine foarte gravă.costisitor rateu tehnic al epocii Ceauşescu. care să spună ceva despre istoria.. STEMA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI ESTE JUMĂTATE DIN STEMA A. Direc ia patrimoniului ar avea bani să mai înfiin eze încă două-trei parcuri în oraş. deasupra stemei trebuie să apară un singur crenel. Cluj-Napoca ori pe cea a municipiului Târgovişte apar nişte turnuri de cetate cu creneluri.şi anume o formă de scut cu simboluri pe el. o distilerie de petrol şi o capră neagră. unde fiecare stat şi oraş îşi poate alege liber forma stemei. Ei s-au gândit la un fel de standardizare a stemelor. ŞI DIN STEMA COMUNISTĂ A C. specialişti în demontat fiare.. Cei care proiectează stemele localită ilor (membrii Comisiei Na ionale de Heraldică) se presupune că ar avea cunoştin e solide în domeniul lor (heraldica este o disciplină auxiliară a istoriei care se ocupa cu studiul blazoanelor. coroana să aibă trei creneluri. când pe stema jude elor Suceava. dar pentru nimic în lume nimeni nu pricepe ce caută oare turnul de cetate....-ULUI!! O altă mare ruşine a localită ii este dizgra ioasa stemă a oraşului BoldeştiScăieni. nu ca aici in SUA. când vedem o sondă.U. din vânzarea fierului vechi.. De aceea. poate cu mult mai gravă decât aceea cu conducta monstruoasă despre care am scris mai sus. Heraldiştii noştri însă au cugetat altfel.

care nici pe departe nu vine de la “scai”. la Boldeşti-Scăieni. nu cu ghimpii. “Confedera ia Generală a Muncii” (1945-1953). nu alta. Conform acestui principiu. fiindcă nu putem admite aşa ceva! Noi nu mai avem nevoie de simboluri comuniste. pe scurt. simbolul sărăciei. Aceleaşi mâini tovărăşeşti se puteau vedea şi pe stema sindicatelor comuniste din fosta R. Cred că toate persoanele mai în vârstă îşi amintesc detaliat şi cu scârbă de acele blestemate blazoane ale regimului dictatorial.. Pe timpul când “Republica Populară Română” devenise o jecmănită colonie rusească. Ei bine. şi nu orice scai. Dar ce are de a face noble ea coroanei cu scaiul? Cele două no iuni se bat cap în cap.gata! . un sfert din stema oraşului. veni i aici din zona secuilor şi stabili i pe aceste meleaguri. Aşadar. ci românii alunga i din Ardeal. căci treacă-meargă. cu frunzele de laur. este prea mult. înnobilat şi el cu o coroni ă de petale roşii pe cap..R.M. şi ale C.U. s-au găsit nişte “min i 149 .şi le-au transplantat. de simbolurile care le-au nenorocit existen a şi.L. veninoşi şi lipicioşi.. inclusiv pentru scăienari! Nu sunt heraldist de profesie.dacă într-adevăr. ci şi de păr i de steme comuniste. asta să fie clar. căci secuienii nu erau secui.R. cu notele muzicale şi cu textele imnurilor pe care le-am tradus toate în româneşte. hopa. însăşi stema ării trebuia să aibă coroane cu creneluri .şi uite că nu are! Dar fie: să rămână oraşul nostru încoronoat cu trei creneluri.-ului . dar m-am ocupat cu heraldica. prin “colosala” lui importan ă istorică. iar dacă este jude ..S. iar ei ne-au trântit o ciumăfaie de scai. imaginile celor două mâini strânse tovărăşeşte pe fond roşu . care avea ca bază a stemei mâinile strânse tovărăşeşte pe un fond roşu. Heraldiştii . chiar pe cel de bază. crezând că .atunci să i se pună cinci creneluri. ciulinele de scai..U. în stema comunistă mâinile îmbinate strâns simbolizând prietenia “fră ească şi de nezdruncinat” dintre poporul român şi “marele frate sovietic”. domnilor..şapte creneluri..L. scaiul. pe celălalt sfert al blazonului. A. absolut intacte. Î i vine să plângi (de în epăturile lui).G.G. fiindcă noble ea se împacă minunat cu imaginea florilor suave: cu crinii.. este. iar în acea carte există şi mici explica ii heraldice.P. se înfiin ase la Bucureşti “Asocia ia Română de Legături cu Uniunea Sovietică”.adică pe stema C. În plus. nu din punct de vedere profesionist. se pot face transplantări nu numai de organe sau de păr i de organe. cu trandafirii. Iată pentru ce va trebui să protestăm şi să respingem cu hotărâre această stemă blasfematoare pentru noul oraş. au fost heraldişti cei care au desenat stema cu pricina trebuia să ştie că.. tot cenuşiu. Însă greşeala cea mai mare este că. Sunt printre pu inii care posedă o mare colec ie de steme şi de steaguri din toate ările lumii şi am aproape gata o carte în care am colec ionat imnurile de stat ale tuturor ărilor din lume. Imaginile dintre stemele comuniste şi stema oraşului nostru sunt absolut identice! Ce vre i mai mult? Toate fostele ări comuniste se feresc. în limbaj simbolic.M. la baza (!) stemei oraşului nostru. pe un fond.. în orice parte a lumii. exact cele două mâini din stema aprobată anii trecu i pentru BoldeştiScăieni. măria sa scaiul ocupă. ci în calitate de profesor de istorie şi de pasionat amator.S. . Cine o fi aprobat această inep ie? Probabil cineva din comisia de heraldică jude eană.cu asta au şi explicat ştiin ifico-băbeşte numele de “Scăieni”. fiecare doreşte să avem un oraş de oameni nobili.respectiv. ci unul plin de epi mari.R. genialii creatori ai stemei au furat pur şi simplu păr ile de jos ale stemelor comuniste ale asocia iei staliniste A.. tocmai la noi. pe cel de jos. ca de foc. ci de la “Săcuieni”.

pentru ce. întradevăr.luminate cu bec roşu”. Georgiana Bratu. colete cu mandate poştale. să colec ioneze abonamente radio ş. Poşta are în prezent şaptesprezece salaria i. unele scrisori trimise de mine din America nu au ajuns deloc la destina ia persoanelor din raza acestui oficiu poştal şi nici atunci când. de sonde. cum vă spuneam. saci de bani. reflectând. Hoancă Ecaterina. la umbra lui. căci făceau nu numai pe poştaşii. destul de mare (pe Calea Unirii 54). nici că se putea imagina.autorii acestui blazon al crea iilor neroade ar merita.. Poate ar mai fi nevoie de un func ionar la ghişeul de primirea taxelor de plată. nici un alt element nu aminteşte de alte bogă ii locale. trebuia să fie şi centralişti-telefonişti la PTTR. afla i sub conducerea d-lui diriginte Jipa Ion. pentru economia ării. mai stupidă. bogă iile oraşului Boldeşti-Scăieni. o imagine destul de logică.. devota i întru totul slujbei lor. Acum cred că s-a în eles clar de ce am reprodus pe coperta căr ii stema ce provenea dintr-o propunere mai veche care este. La numai câtva timp după înfiin area noului oraş. s-a hotărât să existe o singură poştă. da! . de falanster . datorită întreprinderilor de acolo) s-a desfiin at şi. până ce aceasta s-a mutat la Vălenii de Munte. cultivăm marea bogă ie a cetă ii. să ne propună o stemă-model! Cu excep ia ciorchinelui de strugure aflat între cele 4 frunze gălbejite din jurul lui. am expediat o recomandată spre 150 . colete rapide etc. OFICIUL POŞTAL DIN BOLDEŞTI SCĂIENI Pe vremea cât erau comune. nu de geaba a protestat domnul primar Ion Dumitru. Atunci ei munceau zi lumină. în zilele noastre.a. de la această poştă. s-a construit la Boldeşti o clădire specială. chiar dacă nu dispuneau de clădiri proprii. de industrie. Darie Chiril. fenomen care se întâmplă des producând mari nemul umiri cetă enilor care aşteaptă deseori la cozi lungi. de pachete. Nu pot să-mi explic. de fabrica de geamuri. Cunosc bine doar pe dirigin ii poştei din Scăieni: Beuca Traian. cetă enii din unele zone din Scăieni trebuind să meargă pe jos chiar şi 6 km (3 dus şi 3 întors) pentru a putea expedia o simplă recomandată. colindate de stihiile comunismului. poşta de la Scăieni (unde coresponden a era şi este imensă. şi specialişti în codul Morse. frumoasă şi corectă. câteodată chiar şi duminica. la vagonul poştei. totuşi. Poate că acest caz trebuia reclamat la Tribunalul Suprem. frumoşii scaie i verzi! Halal blazon! O idee mai ira ională. pentru evitarea aglomera iei. func ionari cinsti i. premiul întâi! De altfel. de multe ori până noaptea târziu.ca şi când noi to i din acest oraş am locui sub un turn cenuşiu de cetate medievală unde. de petrol. cerând să se înlocuiască stema oraşului. dar nicidecum bine împăr ită. iar în acest sens. fiind adăpostite de case particulare. spre a decide schimbarea de urgen ă a simbolului noului oraş. veche de peste 150 de ani iar Boldeştiul poşta lui. dar ei trebuia să expedieze zilnic la tren. fiindcă este departe de a avea un aspect de poştă modernă europeană. dar propunerea i-a fost tratată cu indiferen ă. La etajul clădirii a func ionat o mare centrală telefonică. să recep ioneze şi să distribuie stive zilnice de ziare. Scăieniul avea poşta lui. în mod vizibil. i-a luat apărarea în articolul despre schimbarea stemei oraşului. numai cea de la Boldeşti. În acest scop. chiar dacă şi în ziarul Adevărul o ziaristă.

şi în asemenea zile eram nevoit să lipsesc de la şcoală. nici măcar pe scări (de pe care odată am căzut când trenul abia pornise. Când C. având trei clase: cl. în toate direc iile. Cauza? SNCFR-ul este concurat teribil de companiile de autobuze care circulă des. Noroc cu prăvălioara “Artis”. cursele cu automotorul s-au rărit şi în locul automotoarelor s-au introdus trenuri lungi pentru călători.-ul a dispărut. Elevilor navetişti li se rezervase un vagon special. excusioniştii veni i din Bucureşti şi din toată ara. În 1974 s-a demolat gara veche şi s-a construit gara nouă din Scăieni. În locul lor. fiindcă nu avea bănci. 151 . că nici pe scări sau între tampoane nu aveai loc. la început. numit “bou vagon”. ca şi toate gările de pe linia Ploieşti Nord – Văleni. a unor ac ionari străini şi români. fiindcă numărul trenurilor s-a redus drastic. fiindcă experien e similare am avut şi cu unele oficii poştale din Bucureşti. Ea depăşea în viteză automotoarele. De multe ori. fabricate la Arad.Moldova. Era o cale ferată particulară: C. Prin 1955 decovilul a fost desfiin at iar rambleul lui a fost transformat în şosea pentru maşini. pe această linie circula regulat. nu aveam unde mă urca. au dispărut şi automotoarele.V. abia inându-mă de bare. care atingea 100 km/oră şi pe care localnicii au botezat-o “Nem oaica”. Astăzi linia redevenise particulară. . erau nişte simple gherete. Caragiale din Ploieşti. un trenule forestier. cât şi halta Boldeşti. care făceau curse dus-întors de la Ploieşti-Sud la Mâneciu Pământeni. I. Treptat. Aşa. pentru motivul că se înmul ise mult numărul navetiştilor. După 1940. Vara călătorii mergeau sus pe vagoane şi mul i nu scoteau bilete. numai pentru ei. începută în 1904. din oră în oră.F. a II-a şi cl. vara. cl. pe scări. cu lume. Prin anul 1936 s-a construit la Scăieni o gară-tip. importată din Germania. ea nu a ajuns nici până astăzi acolo unde am trimis-o. deschisă non-stop pe peron. Atât gara Scăieni. până în cel mai umil cătun. cum a fost în trecut. cu vagoane vopsite în galben. A fost un şantier bănos pentru echipele de muncitori aleşi din locuitorii satelor de pe traseul viitoarei linii de tren. a III-a. Oare aşa o fi func ionând toate poştele din România? GARA SCĂIENI. dar astăzi mai mult pustie. a fost decuplată de la re eaua de curent electric şi în interiorul gării s-au folosit lămpi cu gaz). s-a făcut şi cocheta haltă de la Boldeşti. pe linie îngustă) care îi transporta până la Cheia. HALTA BOLDEŞTI ŞI MIJLOACELE DE TRANSPORT DIN ORAŞ În anul 1908 a fost terminată şi dată în folosin ă calea ferată Ploieşti Sud-Vălenii de Munte. fiindcă pe acolo nu-i prea controla “naşul”. (de fapt.o gară frumoasă.F. asemănătoare ce cele de la Blejoi. Încă nu ştiu pe cine să dau vina. Lipăneşti şi Scăioşi. am mers eu şi al i copii. ani de-a rândul. numărul trenurilor s-a redus drastic: doar câteva pe zi. după câteva luni acest fragment feroviar a revenit la stat. cât de cât. Uneori trenurile veneau atât de aglomerate. asimilat de CFR. fiindcă făceam naveta de la Scăieni la Liceul I. gara Scăieni. un tren automotor rapid. după planurile arhitectului ploieştean Vasile Grecu . dar. (De-a lungul a mai multor luni.V. Totuşi.P. Patru ani mai târziu. inclusiv iarna. coborau şi luau “trenule ul de plăcere”.P. garniturile erau trase de o locomotivă mare. fiind totuşi norocos că am scăpat doar cu nişte julituri). care mai animă. unde. decovilul.L.Calea Ferată Ploieşti Văleni.

zarzavaturi. Nu se află sta ii de taximetrie. peste linie. frumoase şi nu prea costisitoare. având oarecum o înfă işare de femeie bătrână.înghe ată. de intare la Baza Floreşti. proiectantul gării. lichioruri. produse cosmetice mărunte. fructe. o rampă de descărcare şi încă o linie moartă. vin şampanizat. purta părul tuns castron. igări. uleiuri. numărul posesorilor de autoturisme din acest oraş creşte. vara . cu părul alb. săpunuri. citrice etc. Când localnicilor li se termină benzina. arhitectul a ieşit în balcon şi ăranul i s-a adresat politicos: “Sărut mâna. Când un ăran i-a sunat la poartă. lactate. În Boldeşti-Scăieni. ape minerale. An de an. covrigi. era foarte căutat de oamenii de la ară. are o barieră lângă gară (cea veche. cinci linii de manevră. banane. mai rare fiind sâmbăta şi duminica. Cam toate vând aceleaşi produse: pâine. promit că vor mai rezista. dând faliment nu după câ iva ani. începând cu anul 1950-1952. la intrarea în Boldeşti. contrar legilor. Astăzi cursele dintre BoldeştiScăieni şi Ploieşti le fac nişte microbuze speciale care circulă regulat. Fiind un oraş cu mul i navetişti.cea mai bună dovadă fiind faptul că unele au dispărut deja. s-au introdus autobuzele schelei pentru navetişti. 152 . El locuia în Ploieşti. Sta ia CFR Scăieni are două cantoane.. ei nu mai trebuie să alerge după ea până la sta iile din preajma Ploieştiului. Victoriei. Din această cauză nu voi aminti aici decât numai pe câteva din ele. cucoană. desigur. consolidându-se. Câteva vând şi produse alimentare: mezeluri. pe cele care au rezistat timpului sau care. bariera dinspre nord. ouă. multe fiind mici prăvălioare sau dughene înfiin ate de persoane cu spirit comercial mai mult sau mai pu in nativ sau de oameni ambi ioşi care au dispus de ceva bani împrumuta i de pe la bănci şi le-au deschis cu mari speran e de afaceri frumoase.. Era un domn în vârstă. stau în picioare. Soarta lor nu se ştie însă de azi pe mâine . care îi acoperea urechile. Majoritatea navetiştilor din Boldeşti-Scăieni folosesc microbuzele şi autobuzele care circulă foarte des. cam din jumătate în jumătate de oră. dulciuri. deşi ghereta aceea de lemn nu are darul să contribuie cu nimic la estetica oraşului. cu pre uri ceva mai mari decât magazinele universale din Ploieşti. micobuzele ar trebui înlocuite toate cu autobuze. există numeroase unită i comerciale mărunte în acest oraş. De obicei. UNITĂ I UTILITARE ÎN BOLDEŞTI-SCĂIENI În afară de 8-9 bodegu e şi 2 restaurante. Gara are şi o sta ie de cântărire a vagoanelor. Domnul arhitect Grecu este acasă?”. Distileriei.. Ştefan Greceanu. Există curse de microbuze şi spre Seciu. care continua str. func ionari şi copiii petroliştilor. căci le proiecta case simple. călătorii suplimentari. pe Str. prin toate localită ile. ci chiar după câteva luni.locul pustiu de acolo. a fost în mod nejustificat desfiin ată în urma cu 60 de ani). Arhitectul Grecu. pe aproape toate străzile principale. spre str. o linie de trimitere spre fabrica de geamuri. sucuri. şi avea o casă cu balcon. deoarece s-a înfiin at o mare benzinărie “Petrom” pe şoseaua Ploieşti-Văleni. ele sunt aglomerate.

gazelor şi luminii din oraş. la lumină sau la birourile de distribuire a apei. SC Elysmarc Nicolae SNC (non-stop). SC Ziua Com. ne sosesc lunar prin poştă (şi tot prin poştă le achităm). Nu credem că. concuren a reciprocă fiind una din cauzele anihilărilor reciproce. Din păcate. Unirii. str. Unele sunt mai vechi.cu o gamă foarte diversă de produse alimentare . 21 (sub patronatul d-nei Minea Victoria. unde aceştia vând. peşte şi fructe. vara. cu servicii de internet şi jocuri electronice. Magazin de 38. din parcul de lângă clubul Boldeşti. nu putem face abstrac ie de restaurantul “Sonda” din Boldeşti. Bucovului nr. unde toate chitan ele de plată ale familiei mele (bill-uri. Din fericire. lapte. Spre deosebire de noi. Se preconizează. Romtelecomul S. Apari ia lui va însemna scurtarea vie ii micilor magazine din oraş. clubul de noapte “Night Club”. trei aflate pe Şoseaua Ploieşti-Vălenii de Munte.Patronii care se ambi ionează să mai înfiin eze asemenea prăvălioare ar trebui să nu uite de o lege nescrisă a comer ului: cu cât apar mai multe unită i similare în acelaşi loc. la bodega din Balaca de la răscrucea străzilor Bucovului cu Morii şi încă două. toate cu vitrine (din păcate sărăcu şi neprofesional amenajate). Imita ii mai slabe ale lor se mai află în complexul comercial de la blocurile din Scăieni. acest tip de comer va mai putea continua. Agen ii Loto 29-38 Boldeşti. cu birourile lor de încasare a taxelor. chioşcurile de ziare. cu un patron turc din Dobrogea. nici de restaurantul-bar “Grădina Parc”.. Magazinele cele mai aprovizionate . două cofetării în Boldeşti. din America. Pe lângă cele din Boldeşti.sunt ale lui Catrinoiu Gheorghe şi Tronaru Ion (Tron Prod SRL). oraşul nu are o pia ă ca alte oraşe. din care una. legume. de asemenea. foarte necesare acolo. în viitor. Nici Seciu nu duce lipsă de asemenea prăvălii. bine preparate. locuitori al oraşului Glen Ellyn. Agen ia Loto şi ziare Scăieni de pe str. ambele în centrul Boldeştiului.a. care sunt la zi cu aprovizionarea: Magazin de desfacere. asemănător cu cele din Ploieşti. UNITĂ I SPECIALE DE DESERVIRE A POPULA IEI Aici trebuie să men ionăm serviciile de distribuire a apei. construirea unui mare complex comercial în acest oraş. de carne. cumpărat recent de noul proprietar. precum şi CEC-ul din Boldeşti. existând încă destui vânzători ambulan i pe străzile şi pia etele din apropierea blocurilor. patronat de Tudose Gabriel. se află magazine de menaj. cu adrese schimbătoare. Horia Ho oiu. Există. “Altis” SRL (non-stop). altele mai noi: Panait SNC (non-stop). de lenjerie. Ficus SRL. frizeriile şi alte servicii mărunte. o unitate care are prăjituri mai bune decât cele produse la cofetăria “Scala” din Bucureşti. când îmi plătesc “bill”-urile în România. în engleză). fructe. cu atât mai pu ini clien i vor avea şi cu atât mai mari sunt şansele de a da faliment. Cu toate acestea. şi la 153 . bl. SC Ulgerox SRL (non-stop). tânărul Musa Samir. de la blocurile Scăieni. Vostan SRL. altul la complexul comercial “Omnia”. trebuie să stau la o coadă lungă la gaze. 27. cooperativa de consum şi de credit “Albina”.A. Şi pe lângă Fabrica de geamuri Scăieni există două unită i comerciale. în acelaşi spa iu cu gogoşeria). frumos decorat în interior şi cu mâncăruri gustoase. chioşcul de ziare Caliope ş. odată intra i în UE.

Podgoriei nr. când te congelezi de frig. str. să-şi achite datoriile la zi. trebuie să mergem la birourile S.Boldeşti-Scăieni. SCDGN Distrigaz sud-est A.1. Când eşti tânăr. Vor trebui. str. Pie ii nr.L. mai ales vara este foarte greu. S. pe str.E.A. sau iarna. deci. chiar anul acesta (2007).F. La Televiziunea prin cablu deocamdată este greu de spus unde trebuie făcută plata.R. căci altminteri acestea cresc. pentru apă la JOVILA CONSTRUCT S. pentru lumină la ELECTRICA MUNTENIA NORD S. 14. 154 . se încearcă sistemul american şi sunt convins că nu va trece mult timp până va exista şi în România aceeaşi procedură de plată ca în Statele Unite sau în ările vestice din Uniunea Europeană.. la rând. când te sufoci de cald. PLOIEŞTI. eliminate cât mai rapid aceste situa ii jenante.A. adică prin poştă sau prin Internet.D. dacă se poate. Mai tragic este când întâlneşti acolo bătrâni.E. pentru plata gazelor. Dealului 42. veni i de la distan e mari şi care stau mult timp în picioare. nu este o problemă să stai în picioare la cozi şi să pierzi o jumătate de zi pentru achitarea acestor consumuri. fiindcă biroul se mută de colo-colo. Până atunci.

în primul rând. Conştient de acest adevăr. un capitol necesar al istoriei ării noastre. de la început. pe lângă multe altele pe care le-am publicat. cât şi de nobila cetă enie română. eu mi-s foarte mândru mai ales de faptul că sunt. este tot o dovadă a dragostei mele pentru ara Mamă din care m-am rupt. nu va fi cu putin ă. pentru toată cultura şi istoria lui mărea ă. înainte de toate. între Boldeşti şi Scăieni. vorba papei Ioan Paul al II-lea. nici boldeştean. în splendoarea căreia locuiesc în deplină libertate de peste două decenii. De-a lungul paginilor ei se poate vedea clar nu numai pre uirea mea aleasă pentru aceste minunate plaiuri prahovene. asfaltată şi nimic mai mult. că indiferent de limbile străine pe care le vorbesc şi în ce ară trăiesc. în pofida unui asemenea screamăt periferic. ara cea mai avansată a lumii. mai mult ca de orice altă no iune materială din această lume trecătoare. Aş vrea să fiu. plină de glorii strălucite. oricât aş dori să-l ocolesc. este ca şi când aş intra în Grădina de Aur a Maicii Domnului. nici boldeştenii. Ba pe mul i oaspe i i-am auzit că există sate chiar mai frumoase şi cu un aspect mai urban decât sectorul Scăieni. nu sunt nici scăienar. Contraste dureroase sau discrepan a dintre Boldeşti şi Scăieni Iată că am ajuns să dezbat un capitol destul de delicat al monografiei mele. după ce a străbătut în goană. am scris monografia localită ii Boldeşti-Scăieni cu un mare dor şi profund respect fa ă de oamenii ei. ci pentru tot poporul nostru. ambele localită i. Neîndoios. bine în eles: subsemnatul. autor al acestei căr i. fiindcă patriotismul local este pretutindeni în vogă. mi-a reproşat că dispre uiesc locul de unde am plecat. de fapt. încât nimeni nu îl poate nega. cunoscându-mă prea pu in. va trage o concluzie logică şi implacabilă: Boldeştiul arată ca un oraş în devenire .CAPITOLUL XII. chiar dacă aceste glorii au răsărit din sânge şi din lacrimi amare şi sfinte. căci există un contrast izbitor între cele două sectoare ale oraşului. însă când păşesc pe spa iul mioritic al României. am rămas Român. că voi fi Român şi voi muri Român. cu maşina. cu atât mai mult el sare în ochii oricărui vizitator străin care. America mi-a deschis toate pun ile spre cunoaştere absolută. nici scăienarii. Acest lucru este atât de vizibil şi de scandalos. Român. îndrăgostit nebuneşte de România. cu toate luminile şi umbrele ei.iar în momentul de fa ă sunt cetă ean american care şi-a păstrat cetă enia română şi declar oricui că sunt mândru atât de cetă enia americană. Oare acesta este un motiv care să ne bucure? Oare eu am putut să mă bucur când l-am auzit pe un boldeştean tachinând pe un cetă ean din Scăieni când îi spunea: Scăieniul tău a ajuns veceul Boldeştiului?! De aici era să se işte o bătaie. am scris-o şi pentru că sosise de mult 155 . S-a afirmat de multe ori că orice monografie dedicată unei localită i este.Scăieniul ca o comună veche. cu toate plaiurile ei. pe care. Însăşi cartea de fa ă. vă declar aici tuturor că. fiindcă aici este un loc binecuvântat de Dumnezeu unde am învă at şi văzut lucruri atât de minunate şi de utile pe care probabil că în nici un alt loc de pe Terra nu mi le-aş fi putut însuşi. E sunt sibian . Capitala Culturală a Europei .Sibiul meu fiind. încă din primele minute. Am făcut totul pentru a dovedi acest lucru. în acest an. Contrar acuza iei unei cucoane nevrotice şi penale din Scăieni care.

Speram că vreun băştinaş din partea locului se va apleca peste pagini să o redacteze. să punem mână pe rană . şi Scăieniul... La fel. Bucureşti. încă din start.ci o adori pe toată. fără diferen ieri. Din păcate. pentru că în străinătate nu ai toate datele la îndemână ca în ara ta. în primul rând. s-au construit la Boldeşti. nu avea nici o industrie.. toată puterea financiară era atunci (dar chiar şi acum) localizată exclusiv în Scăieni. Pe toate le iubesc la fel. numai imaginea unei mâini sau numai col ul de jos . foarte vizibilă. între Boldeşti şi Scăieni.căci aş dori să fie componentele aceluiaşi trup teluric: oraşul Boldeşti-Scăieni. dând timpul cu nişte ani buni înapoi. Înseamnă că cineva s-a făcut vinovat sau vinova i de părtinire. iar eu nu am ales exilul dintr-o simplă aventură. iubesc cu aceeaşi devo iune şi Boldeştiul. Ca şi Anteu. şi că in foarte mult la el. unde mă aflu când scriu aceste rânduri. ci pentru a-mi salva via a amenin ată de monştrii comunişti. cum Creatorul a pus atâta frumuse e în componen a fiecărei păr i a corpului omenesc . făcându-se un pas fundamental spre 156 . generând sursa discrepan elor. trupul frumuse ea şi măre ia lui. Haide i. Era mai mare nevoie să fie mărită artificial popula ia Boldeştiului decât cea a Scăieniului? Nu era nevoie. Sibiu. numai atingerea cu pământul ării mele. am vrut să văd dacă cineva din exil o poate face iar acela am decis să fiu chiar eu. şi Seciu.unde capul are frumuse ea şi măre ia lui.timpul să o scrie cineva. în afară de schelă. fiindcă Boldeştiul. Boldeşti.. iar acesta este motivul pentru care bateriile inimii şi ale sufletului meu se încarcă numai şi numai atunci când vin anual în România. Dar în acelaşi timp.tot aşa în componen a unei localită i nu ar trebui să existe dizarmonie. şi Balaca . nu pot face nici o diferen iere între Scăieni. de tipul celor din Bucureşti şi Ploieşti. Nu ştiu cine a decis această mişcare. Văzând însă că anii se scurg cu repeziciune şi că nimeni nu are timp să se consacre unui asemenea studiu nu prea simplu de cărat în spinare. ărmurile Mării Negre şi oricare altă parte a României mele. dar construind acolo blocuri mai impunătoare şi cu mai multe etaje. îmi dă for a deplină să trăiesc şi să creez.şi compara i-le cu jerpeliturile celor câteva blocuri trântite fără nici o noimă la Scăieni. cuantumul financiar din veniturile întreprinderilor din Scăieni mergea cu părtinită prioritate pentru urbanizarea Boldeştiului. Vă mărturisesc că mai mul i prieteni am avut din Boldeşti decât din Scăieni.şi. deja s-a produs un dezechilibru în ponderea umană.sine ira et studio . Nu am auzit pe nimeni din exil să mai încerce aşa ceva. te înva ă ce este acela dorul de Patria natală.. pornind chiar de la arhitectonica modernă şi de la planul de urbanizare. cu magazine având vitrine la parter . Rezultatul? Privi i numai ce blocuri. Dar la început nu a fost aşa. căci am pre uit foarte mult Boldeştiul şi oamenii lui. mai zvelte. toate fiind ca o icoană a Mântuitorului Iisus Hristos. în ansamblu. Via a în exil este o experien ă dureroasă şi complexă care. există o dizarmonie foarte vizibilă şi creată artificial de oameni nepricepu i sau rău inten iona i. despre care nu po i spune că îi iubeşti numai col ul de sus.. de această discrepan ă urbanistică. unde toate elementele sunt armonios alcătuite . când trăiam în Austria şi încă de acolo dorul de România devenise ucigător. mai înalte. cu apartamente mai spa ioase şi mai moderne. De la miile de kilometri depărtare. din mitologia grecilor antici. Nu trecuse nici un an de zile. vom constata că toată ponderea industrială. încă de la început. şi iată de ce. culmile Carpa ilor. Ploieşti. Atunci când s-a decis urbanizarea localită ilor.

Dispensarul cel mai modern s-a construit la Boldeşti. centrul de plată a luminii. Re inem din nou ideea de părtinire. majoritatea. unde nu s-a încercat nici măcar o mică deriva ie de branşare spre ele (dar am văzut. acea energie a fost dirijată imediat tot spre Boldeşti. scris în stil analfabetic şi în batjocură “Scăeni”!). atât unii lideri localnici. într-o discu ie personală cu d-lui.. la care am asistat în ultimii ani. restaurantele.şi aşa mai departe.care îşi avea înainte primăria ei. Nu exagerez cu absolut nimic când afirm aşa ceva.. benzinărie. Când scăienarii au cerut să li se construiască o poştă nouă. centrul de plată al gazelor. nimic din toate acestea. centrul de plată al apei şi canalizării ş.. cofetăriile. muzeul pe care îl va avea oraşul se face la Boldeşti. atunci nedreptatea este strigătoare la cer. care credeau sincer că dacă se unesc cele două comune într-un oraş mare şi puternic. Cui (quid) prodest?=Cui foloseşte? În felul acesta Boldeştiul a devenit capitala cătunizatelor Scăieni. mai ales dacă analizăm speran ele şi entuziasmul naiv investite de locuitorii din Scăieni. pentru tot oraşul. tot la Boldeşti. Scăienii putând să rămână încă mult timp fără şcoală nouă. unică. cât şi oaspe ii străini invita i să ia cuvântul în fa a unei mari mul imi. căci exemplele.n-au mai rămas absolut nimic. muzeul. decât mirosul de la crescătoria de porci.o amară dezamăgire! Unde mergem. telefoanele. desigur.. dacă nu ar fi fost proteste şi nu s-ar fi tras mari semnale de alarmă. însă re inem ideea de părtinire. fotograful. li s-a desfiin at şi poşta veche pe care o aveau. punând serios în discu ie separarea celor două localită i. farmaciile.. lan ul de magazine. la Boldeşti.a. deci “divor ul” dintre ele. Imensă nedreptate! În câteva ocazii solemne. fiindcă acolo. construindu-se o poştă nouă. tot eu m-am adresat fostului preşedinte al României. vor avea şi ei parte de nişte avantaje în plus fa a de cele avute înainte. şi dacă ne gândim că sutele de milioane de dolari erau produse de marile fabrici din Scăieni şi de sondele (care.. sunt: primăria. poşta. deşi conducta trecea numai la câ iva paşi de zidurile blocurilor de la Scăieni.. La fosta comună Scăieni .. Când s-a decis ca să fie încălzite blocurile de la Boldeşti cu energie termică adusă prin conducta de la fabrica de geamuri. nu la Scăieni. Când s-a solicitat necesitatea construirii unei şcoli noi la Scăieni. însă contribuabile erau tot întreprinderile de la Scăieni. serviciile ei proprii de plată . sunt convins că ar plânge sau ar chema pe urmaşii falansterienilor pe metereze. Eu îi cerusem 157 . Dacă Teodor Diamant ar trăi astăzi. CEC-ul. eu care militasem cu insisten ă pentru formarea acestui oraş. A fost exact invers . “oraşul Boldeşti” şi numai despre “oraşul Boldeşti” (re ine i: nu mai pronun au deloc numele de “Scăieni”. cum ar fi Ziua eroilor. farmacia veterinară. de la abatorul de păsări şi de la marea groapă ecologică unde tot jude ul îşi varsă deşeurile de gunoi. poşta ei. este înjositoare şi pentru mul i extrem de jignitoare. ar putea continua. spitalul. tot pe teritoriul Scăieniului se aflau). la acest mare fiasco făcut în defavoarea sectorului Scăieni. nu la Scăieni. Emil Constantinescu. cu cererea să renun ăm la acest experiment. centrul de plată al televiziunii pe cablu.. banii s-au repartizat imediat pentru o şcoală mare şi modernă la Boldeşti. Romtelecomul.urbanizarea sectorului respectiv. vorbeau numai despre. Seciu şi Balaca. căci am videoclipuri cu înregistrarea sonoră a discursurilor. Re inem iarăşi ideea de părtinire nedreaptă . oameni buni? Datorită acestui fapt. al celui nordic şi creându-se un decalaj de popula ie... un dezechilibru de for e. că instala ia aceasta tot nu a mers).. continuând pe această cale.

a. (Deja. să se construiască un mare magazin universal sau un mall care să uşureze via a localnicilor. să existe şi aici o farmacie. Ce rămâne atunci de făcut? În primul rând să se ceară conducerii jude ului Prahova ca reparti ia fondurilor să favorizeze. Iaşi şi Constan a. fireşte. categorie absolut majoritară. inclusiv Ploieştii. de înv. spre câmpul care se termină la Balaca. un restaurant modern şi luxos.fostului preşedinte să se înfiin eze două oraşe separate. dacă Terra aceasta va supravie ui cu bine schimbărilor vizibile din natură. statutul de oraş de sine stătător. o cofetărie. intelectual şi tehnologic. conform gusturilor urbanistice specifice acelei perioade. sus inut şi de al ii ca mine . deşi poli ia rutieră strigă zilnic prin megafoane pietonilor să nu mai circule pe străzi. total deteriorate. după cum preşedintele însuşi a fost respins de cei care au crezut prea mult în promisiunile lui. de ing. cum era de aşteptat. Propunerea. Toma Călinescu. există încă 9 proiecte de constituire a zonelor metropolitane. Eram. la ora actuală.) Atunci această localitate îşi poate pierde. la poalele pădurii din Scăieni.de ing. să se încurajeze înfiin area de noi magazine. fără să găsim solu ia ideală. pe o rază de 30 km. ci numai pe trotuare. cu cele mai diverse profiluri utilitare. să existe sec ii ale serviciilor de plată utilitare. cu straturi de flori ş. în mod implicit Boldeştiul şi Scăieniul au şanse mari să devină cartierele de nord ale Marelui Municipiu Ploieşti sau Marii Meropole Ploieşti. fiecare cu conducerea lui. atâta timp ne îndepărtăm cu vinovă ie de poruncile divine. în viitor. ajunsă până aici. incluse în aria Ploieştiului. cu primăria lui şi cu bugetul lui. în următorii 50-80 de ani. cu lac artificial. să se înfrumuse eze sectorul prin plantări de noi arbori decorativi. în afară de Oradea. pentru o perioadă de timp. o altă înfă işare. pe care nu se poate merge. care făceau parte din această categorie a dezamăgi ilor. Însăşi popula ia care va trăi în acele decenii va deveni mult mai evoluată din punct de vedere material. sectorul Scăieni. luxoase. ele vor căpăta. 158 . Gheorghe Gheorghe. să se refacă trotuarele. din care ne zbatem din răsputeri să ieşim. o pia ă. în toate domeniile rămase în urmă. care am trăit şi mai trăim încă o epocă destul de zbuciumată şi plină de multe neajunsuri materiale şi contradic ii. spre a da posibilitate localită ii Scăieni să-şi revină din decăderea jalnică în care a intrat. mi-a fost respinsă. Având în vedere că. care se va dezvolta sub auspiciile epocii respective. oricum. Emil Popescu. cu o arenă în aer liber. de familia fostului primar Jean Popescu şi de mul i al ii. să se construiască un mare parc. care vor asocia toate localită ile din jurul municipiilor. poate chiar cartiere reziden iale. nu cârciumi ordinare. fa ă de cum arată acum. şi mult mai eterogenă în compara ie cu noi cei de la debutul veacului al XXIlea. ajungând să fie două cartiere moderne şi de elită. să se construiască o poştă şi în Scăieni. La nivelul tehnologiei viitoare. modernizând cu prioritate acest sector.

deoarece în acest loc găseşti mai de grabă un număr mare de oameni pasiona i de calcule şi de tehnică decât de artă. A fost chemată să cânte la ospe ele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. 1949. Este fratele Ligiei Dună. asistent universitar la Conservatorul de Muzică din Bucureşti. la Berlin. profesor de vioară în Germania. dirijor de orchestre şi fanfară. Elena Licu. pe plan local sau chiar la nivel de ară. Vasile Pandele. Dumitru A. Muzicală. Iosif. succesorul prof. Scăieni .n. Ovidiu Pascu. a debutat la Televiziunea Română şi la radio încă de la vârsta de 17 ani. Aş începe cu Miltiade Păun (1928-2002). despre care am vorbit înainte pe larg. Cei mai cunoscu i sunt: Ligia Dună. specialist în predarea lec iilor de mandolină şi chitară. Costache Marian. Titi Iosif. la capitolul “Personalită i de seamă din BoldeştiScăieni”. Ion Cucu Bănă eanu. Dimitrii Paşuk. la acordeon şi la orgă electronică. a lucrat cam toată via a punându-şi întregul talent de interpret la mandolină şi chitară în slujba copiilor. Ion Nistor. Florentin Dună (n. Puica Bălan (Victoria Pascu . Marin Cioacă. fost copil de trupă. mai pe larg. muzicieni S-a spus că. Puica Bălan. fra ii Bratu (dar poate că mai sunt şi al ii de care eu încă nu am auzit). Ion Pârvu. Miltiade Păun. Buc. sub bagheta unor cunoscu i dirijori şi violonişti ca Ionel Budişteanu. Ion (Nelu) Păun. în localită ile cu profil industrial. Ligia Dună (n. director la Direc ia Muzicală din Ministerul Culturii. trebuie să ne aşteptăm ca numărul artiştilor să fie mic. Prahova). Mircea Dumitrache. în domeniul muzicii vocale.solistă a Teatrului de Operetă “Ion Dacian” din Bucureşti. Petre Petcu. foarte căutat pentru a cânta la diferite ocazii. Charles De Gaulle. instrumentale sau în domeniul muzicologiei. cu excep ia Moldovei. cum este oraşul Boldeşti-Scăieni. Jean Pandele. Opinia nu este departe de adevăr. în 1967 şi 159 .CAPITOLUL XIII. 3 oct. Scăieni). ale lui Nicolae Ceauşescu date în cinstea preşedintelui Fran ei. atunci când acesta ne-a vizitat ara. Artişti. cântăre i. A continuat să cânte muzică populară şi muzică uşoară acompaniată de diferite orchestre.. prezentă în numeroase spectacole transmise de Radioteleviziunea Română. Voi vorbi. a învă at zeci de copii să cânte bine la aceste instrumente. pe rol de soprană. despre Miltiade Păun şi cei doi fra i Dună. intepretând melodii populare. Ca nimeni altul. A participat la concursuri pe ară şi a ob inut premii şi diplome. După pensionare. excelent interpret la trompetă. Dumitru A. 19 aprilie 1970. mergând prin toate regiunile ării. Iosif (1911-2003). libretist şi autor al căr ii “Opereta” (Ed. unde şi-a sus inut şi masteratul. 1969). Florentin Dună. membru al unui cuartet german de coarde care a ob inut numeroase premii interna ionale. prin anul 1958. formând câteva orchestre cu ei şi participând la concursuri în care a ob inut totdeauna locul întâi. Mircea Dumitrache (1925-2006). secretar literar la Teatrul de Operă şi la Teatrul de Operetă din Bucureşti. 19 iunie 1969. Poienarii Burchii. Cu toate acestea. există câteva persoane care sau făcut cunoscute.

Marian Costache (1947-1996). este în acelaşi timp un deosebit de talentat acordeonist. n. A cântat la TVR Prahova. unde prezintă atât piese de muzică uşoară. La Crama Seciu i-a cântat lui Henri Coandă care a sărutat-o pe frunte după concert. alt trompetist solist al fanfarei lui Cucu Bănă eanu. trompetist de elită în toate orchestrele locale. înso it de diferite orchestre. A fost director al Clubului (1970-75). organizator de orchestre şi de concerte pe raza oraşului Boldeşti-Scăieni. înregistrată pe casete şi CD-uri cu principalele piese de succes din concertele sus inute cu această mare orchestră prin toată ara şi peste hotare. Au prezentat împreună frumoase piese muzicale prezentate deseori în public. Dumitru D. fără să aibă studii speciale în domeniul muzicii. Ion Nistor. a fost cel mai bun baterist din tot oraşul. talentat interpret la chitară şi mandolină. 160 . pentru că a moştenit o voce frumoasă. cel mai bun interpret la trombon din tot oraşul. interpret al preten ioaselor valsuri franceze în acord cromatic. Petre Petcu. datorită căreia putea interpreta. 1 apr. a fost deseori solicitat pentru diverse ocazii festive.Nicu şi Florică . dânsul era trompetist în orchestra lui Cucu Bănă eanu. De asemenea. fiul lui Dumitru A. baterist şi saxofonist în câteva orchestre de pe raza oraşului. un saxofonist apreciat pentru frumoasele piese interpretate cu multă măiestrie la acest instrument. Boldeşti). Cristina Panaitescu – solistă vocală cu repertoriu din muzica populară şi uşoară. cu domiciliul în Scăieni şi la Piteşti. Ion Pârvu. Fra ii Bratu . Dacă ar fi fost sprijinit. este solist de muzică populară al orchestrei “Doina Argeşului” din Piteşti. cât şi populară. vechi membru al orchestrei şi fanfarei lui Ion Cucu Bănă eanu. fiul d-nei Puica Bălan.vezi următorii doi .primul. frate cu Jean Pandele. a fost solist al diferitelor orchestre populare sau de muzică uşoară. solistă a Corului armatei din Ploieşti. diferite arii de operă şi operetă din repertoriul clasic universal. frate cu Miltiade Păun. mai mult sau mai pu in cunoscute. 1946). acordeonist iar Florică interpret la mandolină. Trebui să men ionez că aceşti trei Păuni . Era o soprană cu o voce de o largă amplitudine.a aplaudat-o. acest tânăr cu voce frumoasă ar fi ajuns mai departe. Virgil Păunescu. Ilie Păun. domiciliată în Balaca. Jean Pandele. Ion (Nelu) Păun. într-o manieră distinsă. Păcat că vocea ei splendidă nu i-a fost valorificată după cum ar fi meritat. având o voce cuceritoare. Iosif. motiv pentru care a fost solicitat de toate orchestrele locale şi regretat de to i pentru pierderea prematură a acestui talent înnăscut al ritmurilor sonore. A fost şi trompetistul fanfarei lui Cucu Bănă eanu. Vasile Pandele. Elena Licu. de asemenea. Ovidiu Pascu (n. unde era toboşarul forma iilor. Este şi cel mai bun patineur din oraş pe patinele cu role. Iosif (Titi Iosif. zis şi Puiu Păun (1932-2006).nu sunt rude între ei. 10 martie 1968. domiciliat în Scăieni.

03. deşi nu este cântăre . la Teatrul Na ional şi la Teatrul Casandra din Bucureşti.L.A. 161 .C.1978.Bogdan Albulescu (n. îl cităm printre artiştii din acest oraş fiind un bun actor dramatic angajat la Teatrul Mic. 22.).T. Teatru şi Cinematografie (I. la Ploieşti). Facultatea de Drept din Bucureşti dar şi Institutul de Artă. El a terminat liceul I. Caragiale din Ploieşti.

poate că nu ar fi existat asemenea personalită i sportive de elită. indiferent de faptul că era veche. portarul echipei . 162 . Pilică Ion (Mânzu). incluzând grupuri mai constante sau mai pu in constante de jucători. au existat câteva echipe de fotbal cu jucători minuna i pe care ar fi păcat să-i dăm uitării. au fost patru manşe. Activitatea sportivă din Boldeşti-Scăieni Terenurile de sport din acest oraş au dat ării doi mari fotbalişti. apoi astupat. apoi un splendid teren de tenis de câmp. are adâncimea de 3. aici sportul preferat . din păcate. Cel mai vechi dintre ei a fost Pelinescu Titus. sub pretextul că nu avea scurgere. cabine vestiare şi un mare ştrand.. Fotbaliştii forma i în această zonă nu a fost nevoie să se ridice de pe terenuri improvizate. deoarece atât Fabrica de geamuri Scăieni. recent vândut cu fabrică cu tot.20 m. atât pe timpul războiului. Spre fala întregului jude . a ajuns să arate pe an ce trece tot mai abandonat. cam în spatele întreprinderii Arta Metalului şi a Bazei Tubulare din Scăieni. Despre ei voi oferi amănunte la capitolul “Personalită i de seamă din Boldeşti-Scăieni”. Nelu Slăboiu). forma iuni întregi ale fotbaliştilor schelei Boldeşti. părăsit însă de mai mul i ani. Atât în trecut. Doar micu ul bazin pentru copilaşii de 4-5 ani a fost desfiin at. Toate aceste terenuri de la Boldeşti există şi astăzi şi sunt din nou bine îngrijite. cât şi în prezent. Baza sportivă a schelei mai cuprindea: o sală de şah (aici repurtau frumoase victorii un mare şahist din Boldeşti. împăr it în două jumătă i de un baraj separator de ciment: prima jumătate fiind pentru neînotători şi cealaltă jumătate pentru înotători. Comparativ cu acesta. numele lor merită să rămână amintite în această carte. a mai apărat şi după acea perioadă de vârf. adâncimea maximă fiind 1. acesta din urmă săpat mai adânc şi dotat cu o trambulină înaltă de 3 m.50 m. împăr i i pe mai multe manşe cronologice. fără nici un motiv. deşi ele nu au fost singurele. aflate undeva pe maidane lăturalnice.era şi a rămas fotbalul. jucători în echipa na ională şi mari antrenori . se construise.. sporadic. M-am interesat de numele lor şi. dar. Ambele bazine de înot au fost construite (1940) în pantă: primul are şi trepte de intrare în apă. cu peste 60 de ani în urmă. de la un fost jucător. El a fost transformat. în mare. un teren de volei. în dreptul trambulinei. sportul rege . terenul de fotbal al Fabricii de geamuri. În total. desfiin at. se antrenau zilnic fotbaliştii de la Schela Boldeşti.CAPITOLUL XIV. În curtea fostei Baze de Aprovizionare Floreşti. o sală de ping-pong.frecvent pe teren la meciurile dintre anii 1937-1949. un alt bazin modern de înot. împreună cu partenerul lui permanent. Şi la Fabrica de mucava era un bazin de înot. Fără o puternică bază materială sportivă.într-adevăr. cu câteva decenii în urmă.şi cea mai adulată de public. cât şi după război. în special modernul şi bine îngrijitul stadion de la Boldeşti. într-un bazin de colectare a lichidelor reziduale petroliere. cât şi Schela Boldeşti. cea mai veche (bătrânii) fiind manşa întâi . acum 65 de ani.pe Viorel Mateianu şi Valeriu (Vivi) Răchită. destul de modernă. am putut reconstitui. aveau echipe în divizia C şi frumoase terenuri proprii de fotbal. o popicărie. regretatul şi simpaticul Ionel Damian. Pe terenul de fotbal al schelei. Fiind nişte sportivi de elită. Bazinul pentru înotători.

zis Paganel Nicu Teodorescu Ică Filipoiu Ion Loghin (frate cu Irina Loghin) Vasile Olteanu Aceştia au fost fotbaliştii din genera ia de aur a sportivilor de la Schela Boldeşti. inginera Lidia Belea (n.. mai târziu. deoarece numai la acea vârstă se putea primi un brevet de pilot.) Ion Stroe. dar s-ar merita ca numele tuturor să fie men ionate undeva. pe o placă comemorativă aplicată înăuntru sau afară. pe Clubul mic de la Boldeşti. curajoasa feti ă deja pilota perfect avioanele uşoare de sport. motiv pentru care. La 20 şi 21 de ani a 163 . astăzi nu mai are 16 ani. Slănic. dreapta) Ion Pilică. zis Nei MANŞA a IV-a (anii 65-80) Ilie Dragnea (portar) Nicolae (Puiu) Doman Ion Voinea (stoper) Stelică Julea Ion Pilică. însă de mică visa să fie pilot de avioane. admirau deseori o avionetă rapidă care le săgeta deseori cerul. PILOT DE AVION Desigur. zis Mânzu (extr. La 16 ani. LIDIA BELEA.. zis Cairo (înaintare) Vasile Vancea Vasile Georgescu (stoper) Victor Iofter (mijlocaş) Jean Boieru (mijlocaş) Nicolae Pilică. care deseori cobora foarte jos avionul pe deasupra casei părinteşti de lângă pădurea Scăieni.MANŞA I (anii ‘50) MANŞA a II-a (anii ‘60) Titus Pelinescu (portar) Augustin Ghioca. zburându-le peste case şi făcând loopinguri spectaculoase şi mici acroba ii prin aer. însă brevetul l-a luat la 18 ani. O FETI Ă DE 16 ANI DIN SCĂIENI. singură. la Strejnic. a urmat o şcoală de pilotaj. 2 mai 1957. zis Gică Constantin Niculae. stângă. zis Mânzu (extremă dr. frate cu Boly) MANŞA a III-a (anii 60-65) VIOREL MATEIANU (înaintare) Haralambie Eftimie Constantin ârcovnicu Ion Tănase Vasile Gheorghe. Prahova). zis Tolo (stoper) Jean Berilă (portar) Nicolae Stroe Ion Marinscu-Pisica (portar) Matei Vlăducă Gheorghe (Ghi ă) Armean (fundaş) Puiu Dragomirescu Gheorghe Teşcula (fundaş) Constantin Diaconu. Câ iva dintre ei au trecut deja în lumea celor drep i. Cetă enii din Boldeşti-Scăieni. zis Tanana Gheorghe Anghel. În carlinga avionului acela se afla Lidia. avea să-i devină so . zis Boly (extr. înso ită de instructorul de zbor care.

alternativ. FEDERA IA ROMÂNĂ DE RADIOAMATORISM (YO9A) În oraşul Boldeşti-Scăieni există şi un radioamator sportiv.hamradio. Sandu Doru. membru al Federa iei Române de Radioamatorism care are indicatorul YO9A şi al Federa iei Prahova (ZYO7Z-Repetor). îndemnând. fără să cunoaştem exact derivatele frecven elor (bănuim.îl pot contacta.5/145. 19 m. în func ie de momentele favorabile ale ionosferei. aşteptând un QSL card de la YO9CXY-Boldeşti-Scăieni.. de Radioamatori. pe unde scurte. din America.390 KHz. şi pe alte colege de facultate să-i urmeze exemplul. Îl felicităm! To i radioamatorii din lume . 41 m şi 49 m. în benzile de 13 m. Sta ia dumnealui are următoarele indicative tehnice: PREFIX INDICATIV CLASA NUME DOMICILIUL CXY YO9CXY a III-a Sandu Doru Boldeşti-Scăieni Ştim că YO9CXY emite/recep ionează.ro. dar îl putem repera şi prin www.câteva zeci de mii . îl salut cu un simbolic QSL american din partea sta iei vecine cu mine W9CCU. 16 m. a continuat să piloteze încă doi ani. specializată şi în comunicări meteo. în spa iile rezervate numai radioamatorilor). Ca studentă a Facultă ii de Foraj-extrac ie a Institutului de Petrol şi Gaze din Ploieşti..câştigat toate concursurile de aterizare la punct fix şi a făcut câteva salturi curajoase cu paraşuta. la rândul ei. din oraşul Glen Ellyn. ca să-l putem recep iona. 31 m. De aici. dl. 25 m. 164 . pe 103.

toate aceste oraşe. ocupa deja locul al treilea. schimbarea numelui unei firme mijlocii aduce cheltuieli şi pagube de zeci de milioane de dolari. Schela Boldeşti şi Întreprinderea de Foraj şi Lucrări Geologice Speciale (IFLGS). i s-a zis Întreprinderea de Geamuri Scăieni (IGS).. În America. produc ia de sticlă de la această întreprindere fostă de elită. Firma Ecoferm Cris-Tim şi alte câteva firme mai mici. urmate de Arta Metalului. imediat după Ploieşti şi Câmpina. S. 13 la număr.. (“firma mamă” care a cumpărat-o pentru a-i mai adăuga un nume: GES GLASS SRL) şi Dumnezeu ştie ce alte nume noi de “botez” va mai căpăta. imediat după Ploieşti şi Câmpina.A. încât numai la doi ani de la înfiin are. Chiar şi numele unor întreprinderi s-a schimbat. condusă de oameni destoinici. În ordinea tradi iei locale. gata a fi din nou schimbate şi fragmentate peste noapte.L.R. într-o oarecare măsură. Fabrica de mucava Scăieni. s-a redus sim itor. Abatorul de păsări. GES S. ÎNTREPRINDEREA DE GEAMURI SCĂIENI (IGS) La început se numea simplu: Fabrica de Geamuri Scăieni (FGS). pe rând. ele sunt: Întreprinderea de Geamuri Scăieni. Se pare că şi în România schimbarea numelor unei firme a început să coste. Boldeşti-Scăieni . s.A.C. Vom descrie toate aceste unită i.C. şi ve i vedea de ce. biata fabrică. iar acest miracol s-a putut întâmpla numai datorită faptului că această localitate dispunea şi încă mai dispune. S.iată.. căci 165 . cu excep ia oraşului nostru. ARTEMA Plast SRL (din 1996). for a lui economică nu mai este aceeaşi.c. Un caz special este firma PETROMSERVICE S. apoi când. după care a căpătat nişte nume instabile.A. din cele treisprezece oraşe (12 fiind cu mult mai mari). TRANSFEROVIAR (??!) S.. de pe locul ultim a propulsat pe locul al treilea în ceea ce priveşte ponderea economică. iar a unei firme mari de sute de milioane. friabile. Între anii 1970-1980.. Poate că nu chiar din această cauză fabrica de geamuri de la Scăieni a cunoscut crize endemice. întreprinderea respectivă poate ajunge la faliment. SCAIGLASS SRL. fugitive şi. Baza Autotubulară (BAT). Industria din oraşul Boldeşti-Scăieni Se ştie că jude ul Prahova este jude ul cu cele mai multe oraşe din ară. În oraş existau patru unită i industriale de anvergură şi alte câteva mai mici. SCĂIENI. peste o altă perioadă de timp. loc în care s-a men inut timp de zece ani! Nu a fost acesta un miracol? Sigur că a fost.. ca şi sticla produsă acolo. din păcate. pentru o perioadă. Deşi Boldeşti-Scăieni era cel mai tânăr din toate. el a avut o dezvoltare economică uluitor de rapidă. având un vechi statut de urbanizare. Dacă îşi schimbă numele de trei ori. ajunsese cea mai mare fabrică de geamuri din ară. Nu ştim dacă şi calitatea produselor finite. Astăzi. Acestea să sperăm că nu. denumirile finale sunt neinspirate din punctul de vedere al preten iilor de branduri europene. Cert este că de când s-a închis sec ia de la Blejoi. fiind înfiin at în 1968. de o puternică bază industrială.. Evident. ca urmare a diminuării puterii ei productive şi de vânzare: SCAIGLAS S.CAPITOLUL XV. ca şi numărul salaria ilor de acolo.

longevitatea oricărei întreprinderi depinde cel mai mult de valoarea produselor ei şi a mediului de marketing. de tip Fourcauld. la nivelul anului 1934. nu ne-am putea imagina civiliza ia modernă.500. din 10 aprilie 1934. Localitatea Scăieni îndeplinea prin excelen ă toate condi iile să se înfiin eze pe teritoriul ei o asemenea fabrică. Documentele de arhivă ne arată că. Alte fabrici nu existau. bineîn eles. topire. capacitatea cuptorului crescând la 1. unde erau amplasate liniile tehnologice. de gaze bogate de sondă şi se afla nu departe de cariera de nisip fin de la Vălenii de Munte. că mai există încă două mari fabrici de geamuri. (Astăzi. rampă auto. În România mai existau trei fabrici de geamuri: Fabrica de sticlă de la Azuga cu gaz metan. Ulterior. iar cererea de geamuri era din ce în ce mai mare. costr. 166 . 56. La fel. şi Fabrica de sticlă Ardeleana. erau şi nişte pu uri de joasă adâncime pentru apă industrială. de unde această materie primă se putea transporta lesne pe calea ferată. atelier de repara ii utilaje. nu departe.000. Urmare beneficiilor ob inute şi subscrip iei ac ionarilor. limpezire) care erau comune şi. fără camere regeneratoare (ardere. lângă care s-a decis să se construiască această fabrică. p. dar după 1948 s-a unit cu sec ia de la Blejoi. neavând personal românesc specializat în industria sticlei. Fabrica avea hale de produc ie. s-a recurs la doi specialişti germani. becuri electrice din Putna. Fără sticlă. bineîn eles. ruperea geamului se făcea manual. această capacitate a crescut progresiv. depozitul de mărfuri. În 1940 fabrica mai func iona şi cu o linie de încărcat butelii.000. Capacitatea totală maximă de produc ie proiectată era de 2400-2800 m. în anul 1941 capitalul social a ajuns la 60. aşezat direct pe pământ. Sediul societă ii era la Bucureşti. Totdeauna a fost nevoie de fabricarea ei. care avea o capacitate de produc ie de 2000 m. Societatea Anonimă Mediaş. la Buzău şi Târnăveni. Se ştie că sticla este un element de bază al oricărei construc ii şi locuin e omeneşti. dar atunci ele nu se înfiin aseră.000 lei.000 mp/an. Fabrica de la Scăieni era. numărul salaria ilor. deoarece dispunea de bra e de muncă. geamuri. cu mari riscuri de accidentare (ele nu au putut fi totdeauna evitate). Peste patru ani. prima industrie de geamuri românească din Vechiul Regat. se montează o a doua maşină de tras geam. constituită ca societate anonimă prin actul constitutiv şi prin statutele publicate în Monitorul Oficial nr. depăşind produc ia celorlalte firme similare din ară. necesitatea de geamuri a fost suplimentată de încă trei fabrici similare mai mici: Fabrica de sticlărie. De-a lungul anilor. înfiin ată în 1918. laborator chimic de analize. geam tras.) Localitatea Scăieni oferea locul optim pentru construirea unei noi şi mari fabrici. geam tras (de 3 mm grosime) în 24 de ore. rampă de cale ferată. Ei au proiectat cuptorul care avea următorii parametri: L=10 m. în 1938. împăr it în 17.p. cam primitive.000 de ac iuni nominative a câte 500 de lei fiecare. ing. în compara ie cu complexitatea tehnologiei de astăzi controlată electronic. La început. pe an.000 lei. atelier de prelucrări mecanice. Fabrica de sticlărie Turda şi Fabrica de geamuri Ploieşti. de fapt. depozitul de materii prime. Prin apropiere trecea linia electrică de înaltă tensiune de la posturile TRAFO ale schelei Boldeşti. sumă destul de rezonabilă. capitalul social fiind fixat la 8. fiind înregistrată sub numele de Industria Română de Geamuri Scăieni. tehnic Warteschi. În aprilie 1934 a început construc ia primului cuptor de topire şi de tragere a geamului. Kristionsent şi ing.

utilajele erau în cea mai mare parte uzate fizic.. Acesta.. despre care am amintit mai sus. prin contractul din cadrul fostului CAER. s-a sim it necesitatea executării unor serioase lucrări de refacere a capacită ii de produc ie. mult mai solicitat pe pia ă decât geamul clasic. a trebuit să se caute noi solu ii salvatoare pentru comercializarea produselor de geamuri. În 1999 se exporta peste 80% din totalul produc iei. conform acelor contracte. ările din fostele state comuniste erau obligate să cumpere cantită ile de geam românesc. În urma cutremurului din 1977. o cantină. din fondul de investi ii s-a realizat o instalare de securizare a geamului cu încălzire mixtă (gaze naturale şi energie electrică). care se lucra exclusiv pentru export. deşi nu există garan ii absolute de supravi uire continuă. spre a scăpa de faliment. Scăieni de inea 60% din capital. La fel în produc ia de “metri pătra i bază”. linie ferată interioară. iar etapa a doua între 1961-1965.care apar inuse fra ilor Vernescu. cu atât mai pu in cele de peste hotare. rămas neterminat. dar mai ales moral. şi s-a ajuns la colaborarea cu o firmă americană. în perioada 1991-1993. Având un buget favorabil. fabrica pornise numai cu 60 de muncitori. accelerând dinamica produc iei fizice la principalele sortimente finisate. Astfel a luat fiin ă S. în care S. Întrucât. SCAIGLAS-S. se impunea necesitatea unor investi ii. apoi şi un hotel. dar după un deceniu deja avea 800. de realizarea unei instala ii de producere a geamului prin tehnologia float-glass. în trecut. urmată. finisat. un cămin pentru nefamilişti. în peioada 1997-1999. în 1965. Ca urmare.L. cauza. astăzi nu putem obliga nici o firmă din ară. un club. ar putea deveni acum hotelul oraşului. Tot în acea perioadă s-a înfiin at şi sec ia de vată de sticlă/vată minerală. Deşi dinamica produc iei fizice îşi propunea un ritm ascendent sau măcar constant. având loc conversia primelor maşini de tras geam de pe vechiul procedeu Fourcault pe altul mai avansat. Dacă. de pildă. totul depinzând de 167 .C. procedeul Atachi. la sortimentul de “geam tras” a scăzut îngrijorător. Gra ie geamului securizat. De aceea. Ini ial. urmărind graficele dintre anii 1993-2000. diminuarea cererii de pe pia a interna ională şi contractele nepatriotice ale unor companii româneşti de construc ii cu societă ile occidentale care le condi ionau regimul de finan are numai dacă acceptau să importe geam tras de la firmele lor apusene. apoi. vânzarea geamului tras şi laminat mergea strună pentru că. căci este nevoie de aşa ceva. observăm că dacă la “geam laminat” ea s-a men inut oarecum constantă. În 1998 s-a trecut la construirea unei linii moderne franceze de geam float. indiferent de calitatea lui. fiind concuren a. prin asimilarea de noi tehnologii pentru tragerea geamului. deci cu risc mai mic de periclitate. pentru producerea geamului. întreprinderea a mai luat o gură de oxigen întăritor şi vedem că încă mai trăieşte.A. Prima etapă de refacere a avut loc în anii 1955-1960. de vată de sticlă şi de alte produse de sticlă etc. când s-au construit încă trei cuptoare cu tragere orizontală. chiar dacă costul geamului lor era mai ridicat. Această firmă şi-a concentrat toată aten ia pe producerea şi comercializarea geamului securizat. avea 1200 de oameni în produc ie.R. GES S. fabrica a putut construi un liceu industrial. după opinia autorului acestei monografii. pe bază de brevet japonez. şi care avea un cuptor de geam colorat. căi de acces asfaltate. să cumpere produsele fabricii de la Scăieni. cât şi implementarea unor noi tehnologii care să se ridice la nivelul celor utilizate în ările avansate ale lumii.C.

mediul de marketing care.C. Sticloval Vălenii de Munte (furnizoarea de nisip). feldspat şi alabastru). De aceea. furnizorul noii genera ii de sticlari. În ceea ce priveşte numărul de personal. Braşov şi Hunedoara (furnizoarele de dolomit. atât pentru posturile din produc ie cât şi pentru personalul TESA. CTC. plin de contradic ii antagoniste. care a făcut ca întreprinderea să lucreze uneori la limita de avarie.A. GES S. demografică. să fie restructurate. în acest proces de privatizare şi chiar de lichidare. culturală. unii deveni i destul de nefavorabili. socială. Furnizorii de materii prime pentru fabrica de la Scăieni sunt S. de natură economică. calcar. aparent ireconciliabile. Celelalte categorii de salaria i au fost recrutate prin organizarea de interviuri. Societatea S. inclusiv cea din Scăieni. ecologică. S. administra ie.. politică. Uzina de produse chimice Govora (furnizoarea de sodă calcinată) şi Exploatările miniere din Harghita. După aproape o jumătate de secol de comunism. chiar turbulent. exista următoarea structură a salaria ilor: TESA Complex SME Aprov.C. laborator 168 102 salaria i 186 193 149 . redăm mai jos situa ia scriptică la data de 31 mai 1999: Din care la SCĂIENI la sec ia BLEJOI ________________________________________________________________ Total personal 1390 1240 150 Muncitori 1340 1091 150 Personal tehnic 50 149 0 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------maşinişti 28 28 0 personal CAF 70 70 0 personal de deservire generală 30 30 0 personal cercetare proiectare 4 4 0 ________________________________________________________________ Pe compartimente.C. trecerea la privatizare poate fi un salt dureros. cuprinde un ansamblu de factori. la rândul lui. nouă ne lipsea în totalitate experien a dinamicii capitaliste şi a sistemului de privatizări. motiv care a făcut ca o parte din întreprinderile de geam din România. juridică. desfacere. perioada de înflorire a Întreprinderii de Geamuri Scăieni a fost ajutată de Grupul Şcolar de Industria Sticlei (liceul industrial) din localitate. Scăieni se confruntă în prezent cu un mediu extern nefavorabil. În mod indubitabil. Prin acelaşi proces de şoc trec şi furnizorii de materii prime. rupând ritmul de coordonare a produc iei.

Botoşani. DAKO DISTRIBUTION S. Astfel. 70/1990. Târgovişte. Dorohoi. 2154 2037 1842 1450 1390 DIN CARE: muncitori 1925 1811 1648 1389 1208 pers. PLOIEŞTI. practic. S. s-au sistat angajările. vindea/vinde produsele ei către firme din Piteşti. ferindu-se să intre în “parohiile” celorlalte fabrici. Oneşti. evitând. devenire generală 30 30 33 29 30 ________________________________________________________________ Clien ii fabricii de la Scăieni au contribuit şi ei la ridicarea şi coborârea prestigiului fabricii. BUCUREŞTI. tot globul.R. dacă atunci numărul salaria ilor scădea într-un ritm relativ lent.L. ajungându-se în prezent la peste 50%. STORAD EXIM S. productiv 101 97 63 61 50 maiştri 49 44 39 36 28 personal CAF 82 83 93 88 70 pers. S. S. ca urmare a pensionării masive în condi iile decretelorlege nr. aceasta este foarte restrânsă. fa ă de ceea ce era atunci: ________________________________________________________________ personal 1995 1997 1998 1999 2000 ________________________________________________________________ TOTAL PERSONAL. deşi geamul chinezesc este 169 .L.C.R. Constan a.C.Geam laminat 160 Geam tras Blejoi 188 Geam tras Scăieni 246 Prelucrări 42 Geam cristal 83 Confec ii lăzi 41 ________________________________________________________________ Analizând evolu ia în ultimii ani a numărului scriptic de personal. Oradea etc. tehn.L. Bacău. POSEŞTI. în ultimii şapte ani reducerea s-a accelerat iar numărul salaria ilor s-a redus cu şi mai mare viteză. proiectare 16 16 5 6 4 pers. Fiecare fabrică de geam are zona ei de distribuire. se observă o scădere a acestuia în anul 1997. VĂLENII DE MUNTE. deci. ve i deduce că. ACHETRANS S. 60/190 şi nr.C. Câmpina.C. numărul acestor clien i micşorându-se în prezent. fiind închise două cuptoare (cuptorul 2 şi cuptorul 3). respectiv către clien i ca S. fabrica de la Scăieni. datorită concuren ei..L. Bucureşti. China comunistă acaparând. cercet. Îmi pare rău că nu dispun de graficul cu personalul fabricii dintre anii 2001 şi 2007. Brăila.R. CRISTAL BRAD S. S. Braşov. Găieşti. dar urmărind tabelul de mai jos. Covasna.C. De asemenea. În ceea ce priveşte pia a externă. CONSTAN A. Câmpulung-Muşcel. MOBREAL S.L.R. conflictele comerciale.R. Există clien i interni şi clien i externi.

C. 1-9 (director general Cristi 170 . va fi foarte greu să-şi găsească imediat alt loc de muncă. spre a nu se întâmpla evenimente posibil catastrofice. PTOP-VICTORIA-Macedonia. OMEGA PROD COM TÂRNĂVENI (care concura pe sectorul geamului ornament şi geamul armat). soldată uneori cu accidente şi sacrificii.R. UMRAMIYETurcia. Trans Expedition Feroviar S. Cităm concuren ii cei mai persisten i din această categorie: S. de la d-na operatoare Camelia Voinea. trecerea lor pe listele de persoane intrate în şomaj care. sunt califica i sticlari. Polonia. În 2005 cifra de afaceri a scăzut între 10-20 milioane de euro. în urma unei licita ii. VORMICELRepublica Moldova. de ex. de grija şi măiestria cărora depinde nu numai siguran a de perfectă func ionare a procesului. Coreea de Sud sau Iran. Un factor frenator în evolu ia acestei fabrici a fost totdeauna concuren a internă. Fran a. asemenea sec ii având un personal supercalificat de dirijare şi supraveghere. cuptoare sigure şi solide pentru folosirea materiei prime în vederea procesului topirii. dar de priceperea acestor tehnicieni operatori depinde nu numai via a colectivului. Singura mare neplăcere întâmplată recent acolo şi în toate sec iile a fost reducerea numărului de salaria i. Grecia. 30% până în 30 de ani. ca să nu mai vorbim de geamurile aduse din China. cu adevărat vital. GEROM BUZĂU (concura/concurează pe sectorul de geam prelucrat) şi S. Republica Moldova (Basarabia). care lucrează cu devo iune într-un asemenea loc de mare responsabilitate.C. în ultimii ani. azotul lichid joacă un rol esen ial. iar 60% cu vârste între 30-50 de ani. nr. de fabricare a sticlei. Ungaria. La concuren a lor se adaugă afluxul firmelor străine de geam care vând produsele lor în ara noastră. Din totalul efectivului de salaria i 80% aveau studii medii. s-a folosit nu numai o mare energie umană. venind din ări ca Turcia. iar restul angaja ilor prezentau studii superioare de specialitate (numai 10% erau vârstnici. Ungaria. a fost achizi ionată la un pre minim de firma S. Bulgaria. cu un capital social de 6. În istoria lungă de peste 73 de ani a Fabricii de Geamuri din Scăieni. din Bucureşti.000 RON în 2006 întreprinderea. GOTCEV-Bulgaria. cuptoare ultramoderne electrice sau termice cu gaze pentru recoacerea geamului. mai ieftine dar de cea mai proastă calitate. TARDINT-Serbia. la această fabrică nu se va întâmpla niciodată nimic rău. că datorită înaltei calificări a personalului. încă a mai putut exporta produsele de sticlă securizată în ări ca Turcia.3 miliarde RON. la sec ia fluide. dar este vândut mai ieftin. Indonezia. iar capitalul social la 4.. uneori periculos. Am în eles. INDIGENA-Republica Moldova. avută de o via ă. Serbia. fabrica de la Scăieni. fiind dificil sa se reprofileze în alte joburi într-un timp scurt. Din totalul salaria ilor 77. Cehia. neştiind altă meserie decât aceea de sticlari. dar şi o tehnologie modernă bazată pe mecanisme sofisticate şi comandate electronic. ci însăşi existen a neafectată a întregului mediu înconjurător. str. Economul Cesărescu.L. Cu toată această concuren ă în creştere.26%. KEM WOOD-Bulgaria. structuri adiacente de amestecuri chimice sub presiune în care.C. deseori neloială. În asemenea puncte importante s-au construit structuri calculate să reziste şi la seisme de gradul 8 pe scara lui Charles Richter. deci marea majoritate.categoric mai slab calitativ decât cel de la Scăieni. dar şi cu enorm de multă energie termică şi electrică.928.) În 1991 cifra de afaceri a fabricii era de 10-26 milioane de euro. către clien i precum DEMGEXIM-Grecia.

cum au fost neuita ii ingineri Mircea Vasiliu. scara s-a rupt şi. Am dori ca noul director al acestei foarte utile întreprinderi. cam greu de pronun at în româneşte... 171 . dacă tot nu le plăcea denumirea veche. Luis Robert construieşte în Fran a prima maşină de fabricat hârtie cu sită esută de cupru.. fabrica de hârtie. Să lăsăm problemele filologice şi să descriem acum această întreprindere. pe o suprafa ă de 5 ha. comercial) ş. fără să fie rudă cu campionul la box) care. atunci oricare alta. pe unde trec zilnic trenurile.“Trăiască Republica Populară Română. ar trebui să zicem “hirtie”. în căzătură. un muzeu al sticlei.CAHIRO S. cum s-ar spune. vizitat de fantome.. din geam vopsit. ci cu cu “â” .Doamnelor şi domnilor.. care lumina noaptea. o clădire părăsită precum arată acum fosta fabrică de sticlă de la Blejoi sau. Când ascult cel mai mare post de radio egiptean. Sayyidati ua sadati assallamu alaykum!”=“Aici CAIRO.). Este.CAHIRO !. adm.alipind for at silabele din alte trei cuvinte: CArtonHÎrtieROmânia (dar hârtie nu se mai scrie cu “î”. dacă nu de-a dreptul arăbesc: CAHIRO!.a... cu semnifica ii muzeistice... În ultimă instan ă. sfidând anacronic timpul de peste 60 de ani. În timp ce o monta. căci vedem scris CaHIro !) În fine. scumpa noastră patrie!” . ca un fel de memento. În 1789. zugravul a murit pe loc. el începe programul în limba arabă astfel: “Hunaa al-CAHIRO... Este cea mai veche întreprindere din oraş şi una din cele mai vechi din ară. fabrica însăşi are şanse serioase să devină o piesă de muzeu. Este o poveste adevărată în legătură cu ea: lozinca a fost scrisă de un zugrav moldovean (se numea Doroftei. pentru vecie. în cel mai fericit caz. poate.. dl. să se ştie ce a fost înainte. dar nu rostită pe arăbeşte . Stelian Grecu. sub directori deosebit de întreprinzători. cum ar fi: FABCARO=fabrica de carton românească FAMURO=fabrica de mucava românească iar dacă şi astea par caraghioase. Sau . pentru genera iile viitoare.. şi să şteargă odată. Vasile Dragoş. Mircea Popescu (dir. însă. având ca vecini. Astăzi i s-a dat un nume destul de neinspirat. dar au nimerit-o cu oiştea-n gard . la Scăieni. puteau găsi o alta. montase deasupra ei o stea roşie. domnilor. lozinca aceea comunistă . Ion Nagy (dir.care zace acolo. electrică. pacea să fie cu voi!” Cine ar fi crezut vreodată ca fabrica de mucava din Boldeşti-Scăieni să primească numele capitalei Egiptului şi încă în pronun ie arabă? (Fără măcar să aibă în ea vreun capital de la băncile egiptene)? Am în eles că noii stăpâni nu ştiu limba arabă şi că s-au gândit să formeze un nou cuvânt.. se înfiin ează. după ce a scris-o. ÎNTREPRINDEREA DE MUCAVA BOLDEŞTI-SCĂIENI .. la vest. Noii conduceri şi edililor oraşului le mai dăm un sfat: să se uite pe zidul fabricii de lângă linia ferată.A. Nu ştim dacă din cauza aceasta nu a îndrăznit nimeni să o şteargă. Tahir. neatinsă.Rădulescu.iar după numele propus de dv.. owneri Vasile Didilă şi Gruia. Constantin Olteanu.cine ştie . care avea o respectabilă etate de 118 de ani. licita ia pentru această fabrică a fost câştigată de un nou patron. În acest caz. o lozincă cu blestem. să facă necesare eforturi de a men ine faima de care ea se bucura înainte. în ziua de 24 august 1889. spre a i se atribui locului valori istorice.. La un secol după maşina lui Robert.poate că se inten ionează să fie păstrată nealterată pe acel zid ca să devină un zid al plângerii pentru cei nostalgici ori.

la înfiin are. De la început. De asemenea. hârtie igienică sanitară. Materia primă. cazane de abur. în baza hotărârii Tribunalului Jude ean Prahova. începând din anii 1949 până în 1989. şi la nord tot moşia lui Bălăceanu. În timpul primului război mondial întreprinderea nu a putut lucra şi a fost închisă până în 1920. La finele secolului trecut. înăl ând fabrica pe un câmp cumpărat de la Mauriciu Blank. la jumătate. la rândul lui. confec ii de carton pentru cca 400 de beneficiari interni şi externi (industria de încăl ăminte. de textile.000 lei. uzate. veneau la Scăieni pentru.. această întreprindere a beneficiat de scutiri de vamă pentru materialele de import (clorură de calciu. După zece ani de activitate. este scoasă la licita ie şi va fi cumpărată.000 kg hârtie. Tehener.). din care se fabricau 300. nr. proprietar de terenuri.000 lei. cartoane perforate. reciclat (topit). valoarea produc iei fiind de 400. 2422 şi 423 din 1888. cu avantaje pe 30 de ani. apoi al lui Ceauşescu. alimentară. când milioane şi milioane de căr i. reprezentând 3. Zahareanu. În baza legii de protejare a industriei româneşti din 1912. “LETEA” Bacău şi Fabrica de hârtie de la Câmpulung. de inea instala ii de 600.000 lei. Eforia Spitalelor.m. În anii de criză 1933. A fost perioada crâncenă de librocid.. auto ş. iar produc ia de la 15. clădirea de serviciu a patronului (directorului) şi alte instala ii utile producerii de hârtie. cum scutite erau şi celelalte fabrici de hârtie şi celuloză existente la acea dată: Fabrica de la Buşteni. prin modernizarea instala iilor sau înlocuirea celor vechi. Vă rog să re ine i că această creştere spectaculoasă a produc iei nu se datora atât celulozei ob inută din lemnul pădurilor. în 1899.000 tone la 23. fabrica de mucava de inea magazii. de ing. de unde veneau camioanele să le încarce pentru topit (abia mai târziu s-a construit o linie ferată care să meargă direct în fabrică). în gara Scăieni (un nou tip de materie primă).22% din totalul de hârtie pe ară. A. Primul proprietar a fost Esra Penhas. confiscate din biblioteci particulare ori de la toate marile biblioteci publice. celuloză . fabrica avea două corpuri de clădire. la sud. erau paiele. cât miilor de tone de căr i sosite zilnic. Între anii 1935-1973. locuin e pentru muncitori. inclusiv cea de la Scăieni. fabrica îşi reduce produc ia relansată din plin în 1922. trimise la distrugere din ordinul regimului stalinist al lui Gheorghiu Dej. Ele erau aruncate în vagoane fără nici un discernământ. capacitate fabricii a crescut la 268. de “ardere pe rug” a căr ilor.şoseaua Ploieşti-Vălenii de Munte. clădirea aceasta fiind cu un etaj. Documentele arată că din 1969 şi până în 1985. ateliere pentru repara ii. În 1945 fabrica a fost na ionalizată de comunişti.toate livrate în ară. şi ani de-a rândul.751 lei. numărul de salaria i a crescut de la 800 la 1300. fabrica de la Scăieni are un număr de 120 de lucrători (fa ă de 50 cu cât pornise ini ial). avea capital imobiliar de 609. în care s-a mutat întreaga instala ie de fabricat hârtie. pentru suma de 420. carton suport tapi erie auto. la est. pivni e.000 tone. dar şi în două ări importatoare: Austria şi Germania. cumpărat de acesta. La scurt timp. fabrica este cumpărată de ing. o va anexa fabricii de la Scăieni .d. Ini ial. moşia lui Bălăceanu. pe care. Inginerul Zahareanu mai era proprietar şi al fabricii de pastă celulozică de la Cheia-Mâneciu Ungureni. hârtie de ambalaj. de la Petre Bălăceanu. producându-se carton duplex. deveniseră mari 172 . culori minerale etc).000 de tone. în 1892.a. încât fabricile de hârtie.

pe care scria cu litere mari tipărite: HÂRTIE IGIENICĂ “SCĂIENI” . Alecsandri. unde au fost distruse imense valori. Deci. a trimis la ONU un sul de hârtie igienică fabricat la Scăieni din pagini de Biblii. se vând acum pe la anticariate cu pre uri fabuloase. hârtie igienică! Regretatul părinte Gh. Opere de V. poezia antirusească “Doina”. ce distinsă “onoare” pe biata noastră localitate! 173 . la maculatură vin vagoane cu “genialele” opere ale lui Gh. în urmă cu un an de zile.toate..abatoare culturale. Nu mă pot ab ine să nu amintesc că. etc. deja putreziseră. noua firmă a dispus reducerea activită ii şi a personalului la un număr de 130 de oameni. Lăudabile au fost realizările tehnice şi sociale pe timpul când fabrica se afla sub direc ia inginerului Gheorghe Genel Costache. Calciu Dumitreasa. Lucian Blaga. traduceri din marii clasici ai lumii etc. cunoscut ca mare disident anticomunist care a zăcut două decenii prin închisori.. căr ile cu poeziile lui Eminescu erau interzise numai pentru că aveau între filele ei. învelite bine în cartoane. Astăzi. Goga. Edi ii întregi de opere de Eminescu.. “furam” căr i de la maculatură din vagoanele prost păzite şi astfel reuşisem să-mi fac o bibliotecă aleasă. cu un personal de 1950 de salaria i. una din cele mai mari crime anti-culturale din istorie.. existând o produc ie de zece ori mai mică decât în anul 2000. . având şi o necunoscută cotă-parte de capital românesc despre care pe Internet s-a scris că apar ine unui fost prim-ministru din România. roata istoriei s-a întors. de frica raziilor. fiindcă. cu opere de mare valoare..000 lei zilnic. făcând cumpărături prin magazinul “Interex” din Ploieşti. Gheorghiu Dej şi ale lui Ceauşescu. din întreaga lume. toate acestea erau trimise la topit. Din păcate. din Grecia (proprietara firmei de băuturi alcoolice). Distrugerea a mii de biblioteci întregi din ară a fost un mare “auto da fe”. În anul Revolu iei 1989 fabrica aducea 376. După 1989. în condi iile apari iei economiei de pia ă. ALEXANDRION.. nu apăruseră foliile de plastic. Coşbuc. irecuperabile. le-am îngropat. pe atunci. toate cele zece Istorii ale României scrise de Iorga. De exemplu. ceea ce a cauzat o involu ie în produc ia de materiale finite. când Întreprinderea de mucava Scăieni s-a aflat la apogeul perioadei ei de aur. din lipsă de fonduri. m-am mirat văzând că lumea se înghesuia să cumpere suluri de hârtie de toaletă cu pre redus.adică făcută la CAHIRO! Vai. s-au început primele privatizări. Istoria literaturii române din 1941 a lui George Călinescu. mai piteau dintre ele şi le vindeau. iar acele căr i din anii de teroare comunistă. Din ordinul lui Ceauşescu au sosit zeci de mii de Biblii şi căr i de rugăciune la topit pentru a se fabrica din ele.C. opere filosofice. împreună cu mul i colegi de-ai mei de clasă. descărcătorii au fost aleşi numai din persoanele analfabete. întreprinderea a fost cumpărată de S. o parte. pentru motive minore. să nu ştie ce valori treceau prin mâinile lor! Când s-au pornit cercetările prin case după căr ile luate de oameni de la maculatură. fenomen specific şi la celelalte întreprinderi cu profil similar. Cei care descărcau vagoanele de maculatură de la fabrică. dar cei rămaşi la putere în institu iile statului n-au acordat aten ie modernizării fabricii. dar când le-am dezgropat. în care se mai cunoşteau texte fragmentate din căr ile sfinte! Pe când eram copil.. De aceea. N-am putut verifica această aser iune. care au fost procurate cu greu de la maculatura din Scăieni. În 2001.

Tot ea a săpat prima sondă la Boldeşti. nu neapărat de către proprietari.SCHELA PETROLIFERĂ BOLDEŞTI Oriunde ai fi forat terenul înainte. descoperind meo ianul productiv de aici. apoi la Podeni. De-a lungul anilor. dar şi în adâncime. Continuarea exploatării meo ianului de către stat. pu uri cu adâncime maximă de 300 m. în 1813. nu la Boldeşti a început exploatarea petrolului. pe pre uri de nimic. toate trei reale bogă ii. Urla i. în 1955. este un exemplu tipic în acest sens. izvoare de suprafa ă) s-au descoperit la Păcure i şi Izeşti. în 1676. 70%. cele mai mari terenuri revenind Astrei Române (3318 ha) şi societă ii Sospiro (2181 ha). fiindcă zona aceasta este un pământ binecuvântat de Dumnezeu nu numai la suprafa ă. în anul 1901. Ea fusese forată la adâncimea de 469 m. În anii următori apar pe rând sonde de foraj şi extrac ie la Scăioşi. Acest lucru vor atrage societă ile nou născute Astra Română. Steaua Română. Când ruşii ne-au cerut să le plătim despăgubirile de război prin bogă iile noastre naturale. În general. Schela Boldeşti se dezvoltă rapid. Între 1932-35 s-a exploatat mai mult meo ianul iar între 1952-54. Fra ii Schumberger au făcut prima investiga ie geologică a unei sonde pe structura Boldeşti. În 1933 se forează pentru prima dată în România la 2540 m adâncime . Între 1951-1965. Sondele s-au 174 . direct în pământ. prima sondă fiind ridicată la Păcure i. Din arhive aflăm că. În 1970 s-a dat în exploatare prima sondă de gaze la Sinaia de Mizil. Schela Boldeşti. în 1836.în urma forajului rezultând o produc ie de cca 40 vagoane/zi. Urziceni. prin sondele lor. toate în perimetrul schelei Boldeşti. Urla i. s-au descoperit şi extins alte zăcăminte de i ei. cazane cu aburi şi turle de foraj de lemn. Totodată a apărut şi o concuren ă mare între societă i pentru achizi ionarea terenurilor care au înghi it o sumedenie de parcele de la ărani. concesionarea terenurilor petrolifere a condus la ob inerea unor câştiguri mari. Primele pu uri de păcură (de fapt. Predealul Sărari. Apostolache. găsea zăcământul produs în propor ie de aprox. folosindu-se sisteme noi de pozi ionare a sondelor la suprafa ă.“Sovrompetrol” (românii îi ziceau “Săvăluămpetrol”) care a găsit straturi şi mai bogate. în 1929. unde exploatarea meo ianului s-a extins. ai fi dat fie de apă sărată fierbinte. forând în sarma ian. ei au înfiin at marea societate sovieto-română de petrol . fie de gaze. în noi şi noi localită i: Podeni. la Mati a. Sospiro. cât mai ales de către misi i şi de tot felul de al i intermediari care au speculat acest domeniu bănos de activitate. fie de petrol. ajungându-se. Româno-Americană. fra ii Năstase şi Matache se judecau cu 12 locuitori boldeşteni pentru păcură. în 1747. Ea a instalat baterii. Între 1900-1920 s-a trecut la exploatarea i eiului prin sonde. Forajul adevărat a început abia în 1933.record pentru Europa . pe suprafa a oraşului Boldeşti-Scăieni. Sovieticii nici nu mai aveau unde să depoziteze petrolul furat din România şi îl pompau la ei. Ceptura. Prima societate petroliferă care a achizi ionat terenuri a fost Regatul român (devenită Astra română din 1 ianuarie 1911). Între 1921-1940 se cam terminase împăr irea terenurilor petroliere dintre societă i. Cu toate acestea. Poseşti şi Bărăitaru. după actul na ionalizării comuniste din 11 iunie 1948. Creditul Minier. să se asigure 20% din totalul de produc ie pe ară. mai mult sarma ianul pe care era profilat majoritatea sondelor. Copăceni.

Pe teritoriul schelei existau separatoarele care separau apa sărată de i ei. căci ele puteau fi extinse şi modernizate. în fond. cu debite maxime de 740 tone/zi de la meotic (sonda 206 RA) şi 450 tone/zi de la sarma ian (702 SRP). gaura sondei deviază circa 40-60 grade în stânga direc iei pe care ar fi avut-o cu masa rotativă. din care: 31 la dacian. Desigur. Mişcarea de rota ie a sapei este ob inută prin intermediul unei garnituri de prăjini încastrate într-o masă rotativă de suprafa ă şi ac ionată . căci provocau microseisme artificiale. Uneori împuşcăturile se sim eau şi la suprafa ă. s-a mers şi mai departe: sonda 94 AR atinsese 3013 m la meo ian. s-ar descoperi pungi largi de petrol cu mai mult i ei decât are acum Irakul. Turlele de foraj de lemn au fost înlocuite cu cele de metal. După forare se trecea la tubing. era semn că petrolul va trebui scos prin instalarea de pompe canadiene. deocamdată secrete. În perioada ini ială. Tot la Scăieni. 293 la meo ian. Distileriei. La pon ian nu de in date. şi 2350 m la sarma ian. se produc devieri. 167 la sarma ian şi numai 1 la helve ian (cu destina ie la oligogen). doar una prin turbină electrică. dar ştim că s-a putut fora la peste 4000 m. cu apa sărată de la alte sonde care era pompată sub presiune de la sta ia de Recuperări din Scăieni.. pe str. care au dovedit că România ar sta pe o adevărate mare de petrol şi dacă s-ar fora la 10. la Uzina 1 Mai Ploieşti. în forajul cu turbină hidraulică. Continuarea produc iei sondelor prin gazlift se face prin folosirea gazelor de la separatoarele sondelor de i ei. băi în prezent desfiin ate fără rost. De ce nu au nem ii aceste ape? La schela Boldeşti. Aici aveau un cuvânt greu de spus specialiştii în carotaj. apa era adusă din pu urile de la Recea (care era dedurizată). Şi sondele de la Boldeşti au tendin a naturală de a devia în sens perpendicular pe direc ia straturilor. se înfiin aseră nişte băi cu apă sărată şi caldă de tratament antireumatic. foarte pre ioase ape geotermale. La început. erup ie artificială sau gazlift şi pompaj. Trebuie men ionat ca întreg materialul de foraj folosit la schela Boldeşti era fabricat la noi în ară. sondele au pornit eruptiv.000 m. dar s-a ajuns şi la 2530 m. Aceste sape de foraj au gradele cele mai mici de deviere de la linia verticală. Vom avea nevoie de o asemenea tehnologie de foraj care există în prezent doar în SUA. Se spune că există unele studii şi prospec iuni la adâncime. Trebuie să men ionez faptul că.. iar la sec ia dezbenzinare era un prim proces de distilare. la meo ian. În mod normal. Pompele cu noroi (şpülung) se folosesc să micşoreze indicele de frecare şi să răcească coloana. cele de pe flancul sudic cu talpa spre nord şi invers. după care au fost 175 . apoi la perforări (împuşcături cu explozibil). iar mai modern prin metode “secundare” (apă sărată sub super-presiune). În forajul rotativ hidraulic Rotary. Acestea extrag şi mai mult petrol dacă în stratul de adâncime se injectează apă sub presiune de la sondele de injec ie. în total se săpaseră 493 de sonde.săpat prin turbină hidraulică. în timpul forării.prin transmisie . iar sonda 700 PM la 3032 m. ulterior. cu atât forajul durează mai mult. Când liftingul de gaze şi i ei înceta. Adâncimea medie a sondelor productive era de 2450 m. la sarma ian. pentru acelea de pe flancul nordic. pe straturi. ac iunea de deblocare şi sfărâmare a rocii se face cu ajutorul unei sape ac ionată de la o sursă de energie de suprafa ă. şi anume spre axul anticlinalului. şi cu cât devierea este mai mare.de la un motor (care înainte era o maşină cu abur iar acum cu motor diesel). Sondele de i ei de la schela Boldeşti exploatau zăcământul prin trei sisteme diferite: erup ie naturală.

electricieni. ajutat de o serie de ingineri şefi de servicii şi un administrator pentru problemele de contabilitate şi cele administrative. petrolul este extras prin metoda pompajului. Când sondele se înfundă. căci primele echipe de sondori. În general. creându-i-se toate facilită ile. Ei au învă at repede să lucreze la sonde. Mai întâi au fost atraşi ăranii muncitori din localitate şi comunele învecinate. În 1946 erau 1506 muncitori şi salaria i. 288 sondori de extrac ie. fostele societă i aveau în schelă o conducere unică pentru foraj şi extrac ie. băi. Muncitorilor. chiar dacă erau folosi i 1 an . deşi se spera ca acest număr să se dubleze.R. Sondele tinere func ionează prin gazlifting între 3 şi 23 de ani (sonda 10 St.în total: 1512 salaria i..1 an şi 176 .2 atm. tehnicieni. terenuri sportive. un club. Oricum. func ionari şi ingineri. Când gazliftingul încetează. din care 21 aduşi din străinătate. Lărgirea şi dezvoltarea schelei a impus formarea de multe categorii de muncitori. În ce priveşte gazele de la separatoare. li s-au oferit cantine. au urmat şcoli şi. O parte s-au stabilit la Boldeşti şi astfel atât numărul de locuitori ai aşezării a crescut.000 de tone de i ei). Ele au venit cu un personal de conducere şi specialişti din afară. după care se cură ă prin emulsii con inând detergen i speciali de sondă. care lucra în legătură cu o direc ie tehnică în unul din oraşele Câmpina sau Ploieşti şi o direc ie generală la Bucureşti. acestea sunt colectate şi pompate pe o conductă magistrală la sta ia de dezbenzinare de la Scăieni. atingând presiuni mari. Societatea Astra Română era lidera schelei. de un grup de câteva societă i cu capital străin. după care urma un inginer-şef de exploatare pentru partea tehnică.a.5 3. au devenit maiştri şi brigadieri. el a început să scadă în primul rând pentru faptul că sec ia de foraj începuse să fie dezactivată. care se în elege că erau pu ini. care lucrează la o presiune de 2. astăzi există o sta ie de dehidrolizare a gazelor. în 1968 .3200 muncitori şi salaria i. dormitoare. Pentru comprimarea gazelor existau trei sta ii de compresoare. maiştri şi maiştri-şefi (“chirovnici” cum li se spunea atunci). Cu trecerea anilor. de asemenea. erau aduşi de la alte schele. În 1932 erau 24 de ingineri. care sunt apoi distribuite curate spre ardere fără dificultă i. Se sim ea nevoia formării unor cadre de specialişti localnici. Pompajul prin pompele canadiene este acum predominant: peste 75% la sondele de pe raza schelei Boldeşti. sunt utilizate direct la gazlificare. prinzând dragoste de sondărit. bibliotecă ş. 80 de ani în urmă. care a dat o produc ie record de 594. apoi a fost oprită. Gazele superflue erau trimise popula iei pentru consum sau fabricilor din Scăieni care le foloseau la centralele lor. chiar din cele de la munte. 83 maiştri sondori-şefi şi ajutori. dezvoltarea activită ii de foraj-extrac ie s-a început cu aprox. În schela Boldeşti. Organizarea tehnică-administrativă a schelei Boldeşti a variat.dezbenzinate şi apoi recomprimate în sta iile de compresoare care. în func ie de condi iile social-economice şi statale. dar şi numărul de angaja i la schelă s-a mărit. Conducerea schelei o avea directorul. care refulau gazele în trei conducte magistrale de presiuni diferite. tot la Scăieni. de-a lungul anilor. Personalul tehnic-administrativ era obligat să locuiască în schelă. Tinerii ingineri erau de la început bine plăti i şi bine primi i. cauză pentru care iarna gazele acelea înghe au. se deparafinează cu un cu it răzuitor (şaibăr) adăugat pe tubing şi el merge până la 1000 m adâncime. Dacă înainte aceste gaze aveau o cantitate de apă sub formă de vapori în con inutul lor. constructori-montaje etc. 989 total tehnicieni. în primul rând locuin e. 128 de func ionari administrativi .

la BDS. electrică. buget de venituri şi cheltuieli. transporturi. plus un număr apreciabil de muncitori califica i şi maiştri în serviciile auxiliare de: mecanică. şef era C-tin Muşat).jumătate ca ingineri stagiari. îndruma i zilnic. prin rapoarte lunare de comportare. în primele clase primare făcute în Ceptura-Prahova. iar mai presus de to i. Corneliu Dan ov. voind ca lucrurile în petrol să meargă şi mai bine. în conducere. după modelul dictat de Moscova. transporturi. De ea răspundea un director rus iar. schela devenise o întreprindere numai de extrac ie.. 177 . de mai înainte. de între inere şi interven ie la sonde. la rândul lui. Ştiu însă că ing. regretatul Nicolae Metea (colegul meu de bancă. cu cartelele verzi. însă repartiza i de conducerea schelei şi de comitetul de direc ie. categorică şi bătăioasă care. Conducerea oficiilor era formată dintr-un colectiv de trei persoane: director. Vasile Ardeleanu era o fire cam dură. Revolu ia a prins schela cu o schemă mai simplificată. nu mai mult!). Dar. presa i puternic să muncească cu teamă şi dăruire pentru randamente superioare şi mărirea produc iei acestei importante întreprinderi. până primeau aprobarea de a rămâne definitiv în posturi. subordonată trustului de la Ploieşti. Ele erau formate dintr-un număr de 2-3 brigăzi complexe. Cu cartelele roşii (muncă grea. extrac ie. inginer-şef şi contabil-şef care se considera un fel de director financiar. atunci când. schela a fost fărâmi ată în “oficii”. era şi geologul-şef. bunuri sociale ş. în mod strict secret. comuna lui natală). recuperare secundară. adică sondorii).) vânzându-se pe cartele. Muncitorii cumpărau hrană ra ionalizată (pâinea. de func ionar (numai o jumătate de pâine. Schela Boldeşti era compusă din cinci sec ii complexe. răspundea de activitatea lor politică secretarul de partid al schelei. Conducerea era formată numai dintr-un colectiv format din trei persoane: director. La conducerea schelei s-au aflat directori pricepu i şi. activitatea din schelă era subordonată unui trust cu reşedin ă teritorială centrală pentru mai multe schele. gaze şi dezbenzinare. inclusiv echipe de muncitori pentru între inerea drumurilor de acces la sonde.şi în acea perioadă. Pe linie ierarhică. zahărul etc. era subordonat unei direc ii generale la Bucureşti şi Ministerului Petrolului. coordonarea lucrărilor făcându-se pe baza unui plan actual de produc ie. fireşte) era ofi erul de securitate al cărui nume nu trebuia ştiut decât numai de directorul schelei şi de şeful Biroului de Documente Secrete (BDS-Biroul Unu).. sec iile de produc ie lucrând după aceiaşi indicatori de plan ca şi schela. adică 1948-1956. pentru rezultatele frumoase. gaze şi compresoare. construc ii şi montaje. din care două corespunzătoare vechii schele. puteau cumpăra mai mult (o pâine întreagă). care. plan şi fond de for e de muncă. Nu mai ştiu pe al i directori. După na ionalizarea comunistă de la 11 iunie 1948 şi mai ales în perioada de activitate a Societă ii tâlharilor sovietici de la “Sovrompetrol”. dar şi inu i sub strictă supraveghere. a fost promovat ca ministru al petrolului. numai la “extrac ie”. deci şi de director (nu însă de directorul rus. Subordonate lor erau aproximativ aceleaşi servicii şi sec ii. inginer-şef şi contabil. Până în Revolu ie. pe când forajul se separase devenind şi el o întreprindere dependentă de acelaşi trust. Vasile Ardeleanu. fixat de trust. respectiv la Ploieşti pentru Schela Boldeşti. apoi şeful Biroului 1 (cu documente militare strict-secrete . uleiul. pre de cost. Amintesc numele lor: Ion Stan. precum şi pe baza unui plan de investi ii şi repara ii capitale. mai exact spus. sub el era directorul român care dădea raport lunar scris politrucului sovietic şi supraveghea următoarele departamente: foraj.a.

culoarele goale. l-a dat imediat pe uşă afară şi l-a destituit. urbanizând-o înainte de a fi devenit oficial un oraş. 1994. Poate că s-au grăbit luând o asemenea decizie nu îndeajuns justificată şi peste câ iva ani se va vedea cât de mare a fost greşeala. laboratoarele.a. Vasile Ardeleanu a intrat în istoria României ca ministrul cu cea mai scurtă domnie: doar 26 de zile. ci se zice că l-a blestemat pe Ceaşcă să ajungă acolo unde a ajuns. Câmpina ş. restul sec iilor nu mai clocotesc nici ele de efervescen a impresionantă care era mai înainte. Walter Ulbricht.s-a dus curajos la Ceauşescu să-i vorbească despre corup ia găsită în minister şi să-i dea sfaturi ce să facă. centrala telefonică şi multe altele. depozite. s-a decis ca Schela Boldeşti să devină o unitate petroliferă subordonată. aducându-i aici să o vadă. Aici a venit Ceauşescu şi consoarta lui. Astfel ing.la fel ca Papa Pius al III-lea . Doar ing. magazii. Activitatea febrilă a epocilor strălucite de dezvoltare a zăcămintelor de 178 . pentru acest motiv sau pentru altele ştiute numai de ei. În baza Hotărârii guvernului nr. privind înfiin area de societă i comerciale cu capital integral de stat prin reorganizarea unor subunită i din cadrul Regiei Autonome a Petrolului “Petrom” Bucureşti. cele de repara ii ale utilajelor. care nu accepta decât sfaturile Leanăi lui. de la 3000 la 600. a devenit furios. 692 din 7 oct. probabil pentru motivul că schela nu mai produce petrol ca înainte.. s-a decis în pripă ca schela să nu mai depindă de ea însăşi ci să aibă un alt pupitru de comandă. Personalul fostei schele este şi el mult mai redus. se zbate din răsputeri ca rămăşi ele schelei Boldeşti să nu moară de tot şi realizează că este tare greu acest lucru. a creat un nou centru cultural. astăzi. şeful unită ii. varni e (acestea din urmă dispărute). fabricile de cărămizi din vecinătate. o vizitau şi se mândreau cu această schelă la oaspe ii străini. Schela Boldeşti era una dintre cele mai importante unită i petroliere din ară şi din Europa. foştii lideri politici o aveau în centrul aten iei. Şi se vede că a avut gura aurită..fabricile de geamuri. la Schela Băicoi. Aşa se face că acum birourile schelei sunt pe jumătate pustii. Rezultatul? Dictatorul...d. garaje. atelierele electrice. a ajutat enorm buna func ionare a rafinăriilor de la Ploieşti. gra ie zăcămintelor sale foarte bogate în i ei şi gaze şi a unui petrol de cea mai bună calitate. chiar dacă în ultimii ani s-au mai forat două-trei sonde.. de mucava. atelierele mecanice. sec ia de transporturi grele şi uşoare. care răspunde de noul satelit al schelei Băicoi (unde este director ing.) Astăzi la întreprinderea boldeşteană s-au moştenit toate componentele lăsate în urmă de vechii stăpâni: birourile care erau destul de moderne. Aşa a făcut Gheorghe Gheorghiu-Dej care i-a adus pe Tito şi pe liderul comunist german.m.care a fost papă tot 26 de zile. după care a murit subit! (Inginerul Ardeleanu însă nu a murit. nici măcar o singură lună . dintr-un subsol stors fără milă de aurul negru până la ultimele picături (deşi acest aur nu s-au terminat de tot!). la Scăieni şi la Boldeşti să vadă cum se forează sondele. Schela nu mai are nici sec ie de foraj. sta ia de pompieri. dar au plecat supăra i şi cu coada între picioare că scăienarii şi boldeştenii nu se prea înghesuiau să-i aplaude. Astăzi persoane de la cârma ării şi de la Ministerul Petrolului. multe uşi închise. Florin Marinescu. Ghi ă).. Din acest motiv. fiindcă multe for e locale s-au diminuat. în anul 1503. Ea a îmbunătă it enorm condi iile de via ă ale popula iei locale. a accelerat şi sus inut apari ia unor alte întreprinderi în oraş .

dar să nu uităm: de petrol nu ne putem despăr i totuşi chiar atât de uşor.A. atunci trebuie să ne gândim serios cum să inventăm cel mai bun petrol artificial. televizorul. recent. jucăriile. rachetele cosmice. etc. vapoarele etc. ce urmau a fi disponibiliza i ca urmare a restructurării gigantului petrolier autohton. înfiin ată pe scheletul Petro Serv. cu mai pu in entuziasm. pare foarte posibil ca adevăratele straturi explodând de i ei să se afle. din pre iosul aur negru.A.fără îndoială... benzina.cu o altă energie. factorii poluan i de bază ai sec. de mult petrol! Din lupta pentru petrol poate lua foc toată planeta. a fost gândită ca o entitate închisă care să servească exclusiv interesele salaria ilor din Petrom. Iar dacă nu-l vom găsi. tatonând cu febrilitate noi energii alternative. automobilele. O ÎNTREPINDERE PETROLIFERĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI INTRATĂ ÎN GURA MASS-MEDIEI: PETROMSERVICE S. benzile de magnetofon. al cărui patrimoniu a fost “externalizat” cu dedica ie pe mai nimic către firma “năşită” de către controversatul 179 . ca întreprindere eroină. toate acestea sunt făcute integral din plastic sau au componente indispensabile din mase plastice.. Aici în America s-a forat deja la această adâncime şi s-a găsit petrol mult şi foarte bun. mai ales că în zilele noastre tehnologia mondială face eforturi imense să înlocuiască combustibilul lichid. la 10. avioanele. al XXI-lea . microcasetele. sucursală a SNP Petrom (patronată de Austrian OMW). Masele plastice domină totul! Doar privi i pu in în jur: telefonul mobil sau fix. Doamne fereşte! Iată de ce încă mai este nevoie de Schela Boldeşti.. Cotidianul “Curentul”. ob inem 99% din masele plastice existente în lume. bunăoară. Oricum. apoi şi alte ziare din Capitală.02. ajunse la un grad înalt de epuizare. Poate chiar am făcut o imensă crimă că ne-am bătut joc de el transformându-l în fum. kerosenul . împreună cu oamenii care au deservit-o. în perspectivă. mai ales că. bine .cu care încă mai merg automobilele. doar exploatarea unor sonde vechi. . Însă ce ne facem. faptul că Petromservice S.. Aici va continua. înfiin ată în Bucueşti. în posesia unor documente care atestă... vizitată imaginar de Jules Verne în romanul “Călătorie spre centrul pământului”. cum spuneam. de asemenea.A. filmele. Poate va veni timpul să forăm şi în Boldeşti la această adâncime.. Fiindcă din petrol. schela şi-a făcut până acum pe deplin datoria şi se poate retrage încet. şi foarte glorioasă. pixul. trenurile. motorina. deci din petrol! Iată de ce încă mai este nevoie de petrol. toate. iar lumea modernă nu cred că ar mai putea fi numită modernă fără aceste mase plastice care au devenit a doua natură a omului. încet. PetromService S. “Curentul”. urmărea micşorarea substan ială a impactului negativ asupra mediului. peste 60% din obiectele de îmbrăcăminte şi încăl ăminte. sus ine că a intrat. SUCURSALA BOLDEŞTI La nivelul declarativ. fără tăgadă. Poate că aşa vor sfârşi toate schelele petrolifere din lume.. la data de 02. spre a evita să mai poluăm planeta. că el încă mai stă la baza chimiei mondiale a polimerilor şi nu-l văd chiar atât de curând eliminat din cursă.i ei de la meo ian şi sarma ian s-a dus de mult.nu-l vom mai arde. Bine.02.. cu alte motoare conven ionale. avioanele etc. radioul. sunt de altă părere. CD-urile.000 m profunzime sau mai adânc. la pensie.

a venit un părinte extrem de furios. 3.I. Ziarul respectiv încearcă.ISEM . încât mi-a zăpăcit de tot copilul. cauzându-i acesteia mari prejudicii. Însă toate trei voiau probabil să-l umilească sau să-şi bată joc de el.L. Caragiale”. îşi are ca sursă principală de venit SNP PETROM. la domnul director de atunci al liceului. Viilor nr. încât a trebuit să-i pun meditator ca să nu mi-l lase iarăşi corigent. ACEX. din Cipru. în complicitate cu directori ai acestei companii.L. alături de cele din Târgovişte. petrecut pe vremea când eram eu elev la Liceul “I. un adolescent silitor care avea note bune la aproape toate obiectele. pe Aleea Clubului la nr.şi le-a spus numele la toate trei -. Pentru a astupa gura presei libere. spune ziarul. De aceea. sau Comac Lmtd. dar la păcătoasa asta de limbă străină din 4 şi din 5 nu mi-l mai scoate. dar nici nu putea fi ocolită. Că 180 .L. subiectul respectiv ascunde interese nu tocmai ortodoxe. care mai de care mai severe. se află în oraşul Boldeşti-Scăieni. cu manevre inteligente făcute prin intermediul unor firme străine ca Elbahold Limited. cu preten iile ei. prin tandemul de interese Sorin Ovidiu Vîntu-Liviu Luca. să vă anun . în 2004. problema nu a fost pe deplin limpezită.A. Afacerea a ajuns. Nici această întreprindere nu a scăpat de avatarul schimbării numelor . având şi o sec ie de interven ii (Sec ia I). Protestul tăticului nemul umit suna cam aşa: “Domnule director. Astfel.S. (Dar vă aminti i când neocomuniştii strigau până răguşeau: “Nu ne vindem ara?”). deci către AUSTRIAN OMW.IGEX. să demonstreze modalitatea prin care PETROMSERVICE-ul lui Luca a reuşit să căpuşeze activitatea SNP PETROM. fără să aducă vreun beneficiu localită ilor respective. dezvăluie ziarul “Cotidianul”. Şi cred că toate astea se întâmplă. au lovit dureros în economia na ională. pe Str. Până în prezent. să se plângă de faptul că bietul băiatul lui. elev la una din clasele a X-a din acel liceu.în titlu leam amintit şi pe cele vechi . prof. 7.F.FORADEX. care nu pot fi dezvoltate mai mult într-o monografie precum cea de fa ă. la urechile Cur ii de Conturi. dat fiind faptul că una din sucursalele importante ale Petromservice-ului S. sute de milioane de euro au fost vântura i în Cipru. fiindcă în fiecare an a avut o altă şi o altă profesoară . . iar în opinia mea. prin documente declarate ferme. înainte de a cere o anchetă de la minister. vă rog să privi i carnetul de note al băiatului meu şi să vede i că are numai medii de 8 şi de 9 la principalele obiecte.G.iar schimbarea numelor în serie îmi aminteşte de un caz real. percepută de aceasta ca un canal de exteriorizare şi subtilizare a unor uriaşe profituri ilegale. Piteşti şi Moineşti. Caragiale” din Ploieşti actualul Colegiu “I.. stăpânul Petromului. afla i într-un vizibil conflict de interese. Iată întâmplarea: într-o bună zi. via Petromservice. sucursala PETROMSERVICE S.sindicalist miliardar Liviu Luca. patronii marii companii se zice că au decis vânzarea acestei companii către aceiaşi stăpâni austrieci ai petrolului românesc..A. Andrei Vijoli.. Şi de-aia am venit la dumneavoastră. probabil în elese între ele să-l tracaseze . Craiova.. fiecare doamnă cu metodele ei. era în fiecare an lăsat corigent la unul şi acelaşi obiect (o limbă străină) de trei profesoare la rând. de la Boldeşti.şi barem nici măcar nu era vorba de un obiect de bază.

fiindcă s-a recăsătorit a treia oară. Ca realizări tehnice deosebite.punerea la punct a tehnologiei şi echipamentului destinat forajului cu diametru mare (de 500 mm şi adâncime de 400 m).. 181 . 140/1864/1504/1991. prin lucrări de foraj. FORADEXUL de astăzi.. apoi în “Întreprinderea Geologică de Explorări” (IGEX). cu precădere pentru lucrări speciale. v-am în eles. Deci. prin ini ierea programului “offshore” în România. . Dar este una şi aceeaşi profesoară.C.. M-a i în eles?” Tăticul a rămas cu gura căscată şi a plecat resemnat.. minerale. dioxid de carbon. fiindcă acea persoană mi-a fost şi mie profesoară. apoi l-a calmat cu următoarea explica ie: “Stimate domn.. apoi în “Întreprinderea pentru Foraje şi Lucrări Geologice Speciale” (IFLGS). minereuri de fier. minerit şi alte metode specifice pentru descoperirea de noi rezerve de i ei.C. fără să aibă nimic de a face cu vreun divor ..descoperirea şi eviden ierea a 850 de zăcăminte exploatabile de petrol. ape geotermale. cum spune i. obiectivul principal de activitate al societă ii l-a constituit: executarea de prospec iuni şi explorări geologice pe teritoriul României. înregistrată în Registrul Comer ului al Muncipiului Bucureşti cu nr. a sculelor de foraj cu diamante naturale tip “surface set”. aur. “FORADEX” S. dar nu e nevoie să mai reclama i la minister.. înfiin at în 1939. Până la începutul anului 1991.. 300. dar o ştia tot liceul şi este absolut adevărată. S. uraniu etc. Rezultatele cercetărilor geologice ale S. argint. revenind în ară cu func ii mari pe la Ministerul Comer ului Exterior. gaze. în anul 1975. societatea s-a numit succesiv: “Întreprinderea de Stat pentru Exploatări Miniere” (ISEM). numai că atunci când preda la clasa a VIII-a ea purta un nume. destinate forajului geologic şi celui petrolier. eu nici că am mai auzit. Şi să şti i că băiatul dumneavoastră nu a schimbat trei profesoare..de o aşa persecu ie.A.. se numea “Administra ia Comercială pentru Prospec iuni şi Explorări Miniere” (ACEX). La început. Numele actual provine de la Foraj-Exploatări. renun ând la alte reclama ii.. vă anun că respectivul elev “persecutat” şi-a însuşit atât de bine limba aceea străină.A. căsătorită în fiecare an cu altul.fabricarea în ară. s-au concretizat prin: .... A avut aceeaşi şi aceeaşi profesoară în fiecare an. începând din 1970. iar ca istorioara aceasta să aibă şi un happyend. mustăcind. Istorioara sună a anecdotă. gaze.. roci utile etc. are iarăşi un alt nume. că rezolv eu problema asta. De la înfiin are până în prezent.eviden ierea primului zăcământ de petrol şi gaze din Marea Neagră. pot fi men ionate: . . şi când predă anul acesta.) cât şi crearea de mijloace tehnice specifice activită ii de foraj. betoanelor uşoare şi greu armate (cca. când preda la a IX-a şi-a luat un alt nume. pe baza licen ei Christensen-SUA. Să vedem acuma ce se întâmplă când schimbi un nume de cinci ori la o întreprindere. ape geotermale şi alte resurse minerale (cărbuni. concluzia: tot răul spre bine.” Directorul l-a ascultat cu aten ie. încât a mers în ara unde ea se vorbea şi a terminat acolo o facultate tehnică.. minerale şi potabile. fiindcă a divor at. FORADEX S.000 de bucă i coroane şi 4000 de bucă i sape). iar din 1991 s-a transformat în societate comercială pe ac iuni.

Peru.fabricarea echipamentelor destinate cercetării geologice şi geotermice pentru platformele marine şi pentru substan ele minerale utile solide. În concluzie.000 m în Libia şi Zambia. destinate ării noastre. zăcămintele de cupru de la Moldova Nouă. producerea uneltelor de forajare de dimensiuni mari.. realiza i în România. prin folosirea celor 365 de sonde realizate în România. această întreprindere cu hale mari.000 m fora i pentru alimentarea cu apă potabilă în România şi cca. Atunci contractele mergeau strună şi echipele IFLGS-ului lucrau simultan în ări ca Marea Britanie. al doilea director al fostului IFLGS. cercetarea geologică şi hidrogeologică a zăcămintelor de lignit din Oltenia. peste 3. Republicii Moldova şi Kazahstanului. Violeta Cazacu.000 m fora i pentru valorificare apelor geotermale. mai ales că s-au semnat noi contracte cu ările enumerate mai sus.000 m fora i în România care au dus la identificarea a peste 100 acvifere de apă exploatabilă. care este angajată de mul i ani acolo. tot răul spre bine! 182 . Turkmenia ş. Iancu Feldman. inclusiv la această unitate. O pierdere de personal dureroasă. care fusese mai înainte şeful platformei de foraj marin de la Constan a şi Nicolae Toma. După 1991. pe care însă i-a calificat să devină cei mai buni. sintetizare sau PDC etc. dar întreprinderea de la Scăieni nu s-a predat. iar numărul lor este din nou promi ător. Grecia.pentru consolidarea unui domeniu strategic al economiei na ionale. sub conducerea unor directori devota i trup şi suflet acestui loc de muncă. în prezent.A. plină de strunguri. Tanzania. mi-a spus că. De peste şaizeci de ani. Deci. FORADEX S. până aici. şi veniturile erau mari. mec.executarea prin foraj a suitorilor şi pu urilor de aeraj cu instala ii proiectate şi realizate de societate. cu macarale rulante. cuptoare şi ateliere mecanice complexe. Trebuie să amintesc că. luminoase. amândoi colaboratori cu direc ia centrala de la Bucureşti unde director general era ing. şi până la 400 m adâncime. sec ia de la Scăieni mai lucrează cu 57 de salaria i. 600 de salaria i .. Peru. din care 340.000 m în ară şi restul în Grecia şi Tunisia. Republica Sud Africană.000 m fora i în domeniul petrolului şi gazelor naturale. Germania. Yemen. la modul general. Dan Păduroiu.. Algeria. 400. Aceştia erau ing.C. deoarece sec ia de la Scăieni are o vechime de numai 63 de ani.. Libia. am vorbit despre S. producerea şi comercializarea sapelor şi coroanelor de foraj cu diamante naturale. zăcămintele de fier de la Ghelar. . nu a dispărut şi încă mai lucrează. Activitatea întreprinderii poate fi pe scurt exemplificată prin următoarele mari realizări: descoperirea zăcămintelor de petrol şi gaze de pe platforma continentală a Mării Negre. Peru. Men ionăm că o bună parte din aceste realizări s-a făcut cu personalul acestei sec ii de la Scăieni. Zambia. Ghana. cca.800. întreprinderea de la Scăieni a pierdut câteva sute de salaria i buni. Prin efortul lor unit şi calificările superioare ce le au. FORADEX-ul de la Scăieni este condus de ing. până la diametru de 4000 mm. peste 930. dar şi ea a lucrat cu toate for ele umane de care dispunea – cca. această echipă mică încearcă să egaleze recordurile şi rezultatele strălucite din anii preceden i. de asemenea 740..a.000 m de foraje destinate cercetărilor geologice de substan e minerale solide. Ing. Contabil şef este Lia Petre. Tanzania şi Zambia. etc. peste 360. din care a păstrat numai 57. Ion Berbecaru. 400. cel al explorării şi exploatării resurselor de substan e minerale. contribuia zilnic la îndeplinirea contractelor interne şi externe.

Domeniul de activitate abordat de noua societate este fabricarea ambalajelor flexibile pentru industrie şi în special pentru industria alimentară. cu multă încredere. în cadrul componentelor ei. patronul companiei. în bună parte califica i la locul de muncă. în cadrul căreia a abordat diferite activită i: comer . În anul 1996. a înfiin at actuala Societate ARTEMA PLAST SRL. această firmă s-a dezvoltat armonios. un tânăr plin de energie. ca urmare a asocierii firmei GEMATO cu firma italiană de mase plastice ARTEMA PLAST SRL. în oraşul Boldeşti-Scăieni. a fost cumpărat un teren pe care s-a construit sediul noii companii. din toată Europe de est”. M-am bucurat sincer să aud aceste cuvinte din gura unui fost elev de-al meu de elită cu care mă mândresc şi pe care îl văd decis să facă tot ceea ce îi stă în putin ă pentru a dezvolta şi alte activită i în oraşul Boldeşti-Scăieni. Imediat după Revolu ie. În acest scop. zbătându-se să supravie uiască şi să-şi păstreze salaria ii. inginerul Gheorghe Comănescu. având un design bine gândit şi făcut cu mult gust. Ei bine.“şi de ce nu. în aeroportul din Milano. se arată foarte optimist şi încearcă săşi transforme firma în unitatea de profil cea mai mare din ară. A fost un prim pas. Cooperarea cu firma italiană va permite firmei din Boldeşti-Scăieni să-şi mărească de câteva ori capacitatea de produc ie. Este o veste foarte bună. produc ie. în special prin atragerea de noi investitori străini. care să-i urmeze nobilul său exemplu. acelea sunt sacoşele fabricate la ARTEMA PLAST. El se află pe Şoseaua Ploieşti-Văleni nr.şi aceasta cât mai curând. 183 .ARTEMA PLAST SRL. An de an. Nu rămâne decât să-l felicităm călduros pe inginerul Gigi Comănescu şi să ne dorim să avem cât mai mul i oameni ca el. prin noile malluri. Cine face cumpărături prin marile magazine din ară. mi-a specificat odată. Probabil că aceasta a şi fost cauza pentru care. diferite alte servicii. speră să definitiveze atragerea unui mare grup industrial italian din domeniu. primeşte deseori produsele alese în nişte sacoşe foarte elegant decorate. unul din seria de numeroase alte produse folosite la ambalarea mărfurilor. BOLDEŞTI-SCĂIENI În timp ce majoritatea întreprinderilor din acest oraş se plâng că întâmpină serioase dificultă i. iată că pe teritoriul oraşului a apărut şi o întreprindere nouă. să diversifice foarte mult gama de produse şi să devină astfel cea mai mare întreprindere cu acest profil din România . de personal calificat şi de un număr în creştere de lucrători. turism. hotărât să-şi mărească numărul de angaja i . Firma română. inginerul Gheorghe Comănescu a înfiin at o firmă privată pe care a numit-o GEMATO. ajungând astăzi una din cele mai importante întreprinderi industriale cu acest profil din România. 26. cu litere frumos scrise şi cu imagini comerciale viu colorate. care dispune de un utilaj modern. l-am văzut pe inginerul Comănescu angajat în discu ii febrile şi prieteneşti cu partenerii lui italieni pe care ştiu că îi vizitează foarte des. al cărei director fondator.

Mai înainte de a povesti isprăvile lor. 184 . destul de bine şi de curajos. CU 6 ANI ÎNAINTEA GREVEI DE LA 14-15 NOIEMBRIE 1987 DE LA BRAŞOV ! Din localitatea Boldeşti-Scăieni nu s-au ridicat partizani ca generalul Ion Aldea. cât şi urmaşii noştri. au fost batjocori i.. nu au încercat şi ei aşa ceva. mul i al i eroi cunoscu i şi necunoscu i . colonelul U ă. am relatat amănun it. atât contemporanii. într-adevăr. SUA. Astfel. despre schingiuitorii lor “Dic ionarul criminalilor politici comunişti din România”.. pe culmile Făgăraşului. Chiar dacă eroii mei. în 1993. şi faptele unor eroi locali.. ca partizani ai rezisten ei anticomuniste.. am aflat nemijlocit toate ac iunile de bravură făcute de fiecare în parte.. bătându-se cu trupele securită ii criminale şi căzând eroic în aceste lupte. aproape nişte copii. despre lupta lor temerară. m-am decis să le reproduc şi în monografia de fa ă.PRIMA GREVĂ GENERALĂ MUNCITOREASCĂ DIN ROMÂNIA. consider că trebuie neapărat să le ştie toată lumea. un “Dic ionar al eroilor căzu i victime ale comunismului în România”. totuşi. din Glen Ellyn. schingiui i cu cruzime şi mul i dintre ei ucişi în cumplitele temni e comuniste. prin Mun ii Vrancei. se merită a fi ştiute. tot cu arma în mână au luptat. trăgând în mili ieni şi în securişti şi rănindu-i. Cruciada lor a durat ore întregi.. eu căutam să descriu. ci chiar pe dealurile dimprejurul localită ii. trebuie să specific că. nu au apucat să lupte prin mun i cu hoardele comuniste înarmate. ca şi partizanii. atunci când au fost prinşi. la o scară mai mică. deci. ÎNSO ITĂ DE UN MARE PROTEST PE STRĂZI. după cum. Aveam avantajul că pe aceştia eu îi cunoşteam personal şi am putut sta de vorbă cu to i.care să lupte cu arma în mână. atât prin ziarele din ară. De aceea. dacă se poate. cu siguran ă că ele s-ar pierde şi ar fi mare păcat să fie uitate. deoarece ve i vedea că. Şi nu mi-a trebuit mult timp să-i caut şi să-i găsesc. ca scriitor.CAPITOLUL XVI. în Boldeşti-Scăieni. Desigur. până ce curajoşii răzvrăti i au fost prinşi. la Boldeşti şi Scăieni am avut luptători extrem de curajoşi care să le semene. asta nu înseamnă că. aleşi chiar din oraşul unde locuiam. căci şi tinerii din Scăieni. ca ăranca Elisabeta Rizea ori ca întreaga familie a lui Toma Arnău oiu ori ca mul i. pe care am publicat-o la Chicago. în Mun ii Apuseni ori ai Dobrogei. în Mun ii Banatului. fiind foarte tineri. am mai scris şi o altă carte. fiind nişte pagini deosebit de dinamice. Despre eroii partizani şi despre al ii ca ei am scris o carte. Pentru că nu toată lumea cunoaşte aceste amănunte. pe care am publicat-o în editura “White Wings”. Şi. extrem de interesante. Rezisten a anticomunistă în Boldeşti-Scăieni . rezisten a anticomunistă a fost de două feluri: una pasivă (o rezisten ă în surdină sau chiar ascunsă) şi alta activă (pe fa ă).14 NOIEMBRIE 1981 . Dar scena nu se petrecea undeva prin Mun ii Făgăraşului. cât şi prin jurnalele americane. în acelaşi an. Illinos. reale şi glorioase din istoria localită ii. Dacă nu le-aş reaminti. tot ce ştiam că au făcut ei. Iar după ce i-am gasit. într-un fel. pe faimoşii partizani anticomunişti români din mun i pe care îi aveau ca exemplu. Acei partizani eroi. imitându-i.

cetă enii din această localitate industrială se arătau foarte nemul umi i de via a precară pe care majoritatea popula iei a dus-o timp de o jumătate de secol. “Radio Paris”.conf. vorba de un risc enorm. Pe timpul lui Dej. fie prin agen ii ei turnători care.mă rog. securitatea. se afla infiltrată peste tot..Ca pretutindeni în ară. se certau între ei pe locuri. “BBC-Londra”. Acum 40-50 de ani. Nici astăzi nu pot spune că cetă enii de acolo sunt mai mul umi i.nu neapărat to i cei afla i la scara guvernamentală . cu ruşii. În urma unor astfel de turnătorii. niciodată nu au fost prinşi cei care riscau să le afişeze. pe unde scurte. (Printre cele 270. “Radio Gorianin” din Balcani.. Mai târziu. familiile care aveau aparate de radio riscau şi făceau eforturi să asculte. pentru că tot foştii comunişti se pare că îi conduc . de foste victime ale comunismului . care a fost bătut de securitate numai pentru că un “binevoitor” adusese la securitate un ziar vechi militar care îl lăuda pe Petrescu că..I. ridicau vocea şi îndrăzneau câteodată să învinuiască direct conducerea. poli ia secretă politică. ziarului “Ziua” nr. “Radio Madrid”. deoarece. 185 . care. îşi muta frecven ele din minut în minut. făceau deliciul na iunii şi erau pe buzele tuturor.însă acum aceşti “foşti” sunt infinit mai şire i.000 de dosare ale membrilor de partid şi turnătorilor securişti vinova i. 1216 din 2406. oamenii erau nervoşi. lupul păru-şi schimbă. de teamă să nu fie desconspira i. după amiezile şi seara. topite la fabrica de mucava din Scăieni. fiind bruiat. dar năravul ba. atât sub regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Puiu şi Nicu Angelescu. mai puternici. bine lipite (erau afişate cam pe la 3-4 diminea a) şi cu toată paza. prin anii 1959-60. Iar aceşti temerari au fost fra ii Mircea. voia să facă uitate numele schingiuitorilor. Bancurile anticomuniste. mai îndrăzne i şi mai corup i decât erau înainte şi. totuşi. Din mun ii Carpa i emitea. Jean Pandele.. portretele regelui Mihai I şi ale lui Iuliu Maniu. 1988). Petrescu nu a fost singura victimă de acest fel. chiar dacă emisiunile erau bruiate continuu. mereu apăreau pe por ile (pe atunci din lemn) ale Fabricii de Geamuri Scăieni. primul din Boldeşti. “Europa liberă”. seară de seară. Matei Grigore (Mielu Soroiu). vecinii fabricii. în plus. Pe la cozi. s-au aflat şi unele dosare grele ale unor cozi de topor locale . şeful serviciului salarizare de la Schela Boldeşti. cât şi sub dictatura lui Ceauşescu. imediat ce auzeau că unii localnici nemul umi i ac ionau contra statului comunist sau numai că ridicau tonul mai mult decât trebuie. Era. mai versa i. fiind vorba de două localită i muncitoreşti cu poten ial mai mare de nesupunere. şi specialistul în lucrări de foraj marine. cu dosarele vechi prelucrate şi falsificate. înaintau raporturi scrise sau telefonice la securitate şi aceasta trecea pe loc la ac iuni drastice. plini de iluzii şi de speran e. la fel ca şi postul de radio clandestin bulgar. promisiunile de libertate făcute în limba română de posturile de radio “Vocea Americii”. fie direct. mai boga i. M. “Radio Roma” sau chiar “Radio Ankara”. au învă at să interpreteze perfect rolul de anticomunişti. din ordine date de sus. dintre care cel mai rău au pă it-o doi prieteni de-ai mei: şeful protec iei muncii de la Schela Boldeşti. cu Stalin. cu Dej sau cu Ceauşeştii amândoi. el distrusese cinci tancuri ruseşti. pe alimente. al doilea din Scăieni. au fost ancheta i mai mul i scăienari şi boldeşteni. Petrescu (1917-2001). pe când luptase pe frontul de est. cum a pă it Gh. un post de radio clandestin numit “Radio România Viitoare”.

despre care se spunea că este securist şi că arestase pe nişte muncitori de la întreprinderile de ceramică de la Bucov. de la sediul securită ii din Ploieşti. Aceasta se întâmpla în preajma anului de gra ie 1989.. Nu s-a putut afla niciodată cine l-a asasinat. Nici în momentul de fa ă. după ce a făcut o sumedenie de declara ii scrise prin care promitea să nu mai spună nimănui că Basarabia este românească. Cu toată paza intensă. Când s-a văzut în biroul lui.c. la marginea Scăieniului. având înfă işarea unui star cinematografic. Atunci el mi-a povestit cu glasul stins tot ceea ce ceea pă ise. i-a vorbit frumos. chiar foarte politicos. iar la anchetele făcute ore întregi. sub care se afla “Răducu” (aşa se numea în limbaj conspirativ aparatul de iradiat cu doze mari). eu am publicat un amplu material despre această crimă. mi-a spus că Lazăr o duce bine-mersi. Ultima oară. pe un câmp dintre Scăieni şi comuna vecină Pleaşa. a tăbărât cu pumnii şi cu picioarele asupra boldeşteanului. prin societatea “Sovrompetrol”. şi l-a rugat cu amabilitate pe Jean să-l ducă înapoi la sediul securită ii cu maşina. un tânăr cu musta ă. fiul său. Sincer vorbind. anul trecut. Este vorba despre băiatul poştarului Stănescu. mi-a părut rău de frumuse ea lui. După acele anchete dubioase. a fost şi el bătut câteva zile de-a rândul. cu o pensie mai mare decât salariul unui profesor universitar! Mielu Soroiu. erau zilnic sabotate prin oprirea curentului electric de la şaltărul central al dinamurilor electrice care puneau în mişcare pompele. 186 . Abia a scăpat cu via ă. i-a zdrobit degetele. alături de alte mari crime ale fostei securită i ploieştene. încercând să i le rupă. lam vizitat acasă unde l-am găsit în pat. care povestea colegilor ce mai spun posturile de radio “de peste gârlă” şi care îl tot critica pe Ceauşescu. lovindu-l cel mai mult peste testicule. atunci când fusese auzit povestindu-le sondorilor despre cum a fost furată Basarabia de ruşi. la sediul securită ii din Ploieşti. Mielu s-a îmbolnăvit de un cancer galopant în regiunea anală. iar Jean s-a conformat întocmai. victima murind în chinuri amarnice după ce penisul i-a fost amputat. N-a trecut mult timp după aceste discu ii şi Jean Pandele s-a trezit la serviciu cu un ofi er de securitate. Lazăr. treceau nişte ore bune în care sondele stagnau şi nu mai scoteau petrol. din Pleaşa. nici până astăzi nu se ştie cine sabota. În timp ce ruşii ne furau zi şi noapte petrolul. a pă it-o şi mai rău. Paul Matei. s-a scuzat câteva momente.t. s-a dus în biroul vecin de unde a venit îmbrăcat cu un halat muncitoresc şi deodată s-a transformat brusc într-o fiară turbată: şia sumecat mânecile şi. Desigur. deşi încearcă acest lucru de peste 16 ani! Se cunoaşte un singur caz de agent securist pedepsit “de reac ionari” cu moartea. aproape toate sondele cu pompă canadiană de pe aria Boldeşti-Scăieni. Întors în America. bătându-l minute întregi fără oprire şi făcându-l lac de sânge. a fost inut pe un scaun special. securistul Lazăr. Înainte de a muri. cu metastaze la penis. mirându-mă că acel tânăr putuse să fie atât de rău. toate sondele având acest sistem. iar articolul l-am expediat familiei. când l-am văzut pe Pandele. Ştiind că Jean este un foarte bun acordeonist. Securistul a venit îmbrăcat civil. pe rând. începând să urle şi să înjure de mama focului. frumos şi înalt. Ancheta a durat zile de-a rândul. nederanjat de nimeni. Până veneau operatorii de serviciu ca să repornească motorul pompelor.Jean Pandele a fost turnat la securitate de un secretar u. nu a putut ob ine dosarul cu ancheta făcută de fosta securitate tatălui său.

Prin anii 1978-79, la clubul Schelei petrolifere Boldeşti, sosise prietenul cel mai bun al lui Nicu Ceauşescu, Ion Traian Ştefănescu, să-i muştruluiască pe muncitorii petrolişti că nu merge bine produc ia. Mă aflam şi eu în sală. Ştefănescu, deşi un bun şi foarte inteligent intelectual, bazat pe vocea lui de tunet şi pe faptul că era prim secretar al c.c al u.t.c., ministrul tineretului (ulterior prim secretar la jud. Sălaj şi Dolj), bazat pe marea sa putere politică, folosea fa ă de muncitori un vocabular dur, execrabil, vorbindule de sus, cu arogan ă şi total dispre , neavând nici un respect pentru ei: “Bă, la voi aicea nu se munceşte suficient şi de-aia merge treaba prost în schela voastră!...” În clipa aceea, sutele de muncitori din sala au protestat cu glas tare; unii l-au fluierat, al ii l-au huiduit. Un sondor l-a apostrofat fără frică: “Vă rugăm, tovarăşu’, să ne vorbi i frumos, că noi nu suntem nici “bă” şi nici “voi”... Noi muncim din greu de diminea a până seara la sonde şi vrem să fim respecta i, şi nu ne vorbi i ca unor slugi, cum le vorbeau boierii!” “Aşa-i! Aşa-i!” - îl aprobau to i din sală. Ştefănescu o cam sfeclise şi mitingul nu a putut continua până nu şi-a schimbat stilul de vorbire. Şi eu am fost admonestat verbal de acest ministru pe când făceam practica agricolă cu copiii în viile de la IAS BoldeştiScăieni, la cules de struguri. Din senin, a apărut acolo o maşină neagră sosită pe drumul de acces între vii, din care a coborât acest ştab înso it de primarul din Boldeşti şi de încă doi tovărăşei de la jude , veni i în control să vadă cum muncesc elevii. I.T.Ş. îl întreabă încruntat pe un copil de clasa a V-a: “Câte găle i ai făcut tu, puştiule, de diminea ă până acum?” “Cinci găle i, iar norma este de zece găle i. Aşa ne-a spus tovarăşul diriginte”, a răspuns copilul. “Trebuiau cinsprezece! - i-a dat el răspunsul - Cine-i dirigintele, dumneata?” - mi s-a adresat secretarul mie. “Da, eu le-am spus numărul găle ilor - 8 pentru elevii mici, 12 pentru cei mari. 15-20 găle i este norma pentru studen i. Şi vă rog să privi i de la ce distan ă cară copiii găle ile până la benă. Eu nu pot să le cer mai mult la copiii ăştia mici şi slăbu i”. “Cine-i proful ăsta de-mi răspunde aşa obraznic?” l-a întrebat I.T.Ş. pe primarul Dumitru Puişor. “Este profesorul care l-a pictat pe Eminescu pe Casa de cultură”. Ştefănescu a făcut un gest de mirare şi a plecat fără să salute pe nimeni. Dacă nu era revolu ia, Nicu Ceauşescu, care voia să-l debarce pe taică-su şi să-i ia locul, numindu-l pe bătrân într-o func ie moartă (de secretar general onorific al p.c.r.), Tr. Ştefănescu era propus de Nicu ca vice-prim ministru sau chiar premier în fruntea ării condusă de el, căci fiul dictatorului plănuise cu maică-sa o “lovitură familială de stat”, pentru a deveni el preşedinte. Dar nu i-a mers. La Revolu ie însă, Ştefănescu nu mai ştia unde să se ascundă de frică. În ziua de luni, 18 decembrie 2006, în prezentarea Raportului Comisiei Preziden iale de “Analiza dictaturii comuniste din România” (în aşa-numitul “Raport Tismăneanu”), care condamna cu vehemen ă comunismul, citit în sesiunea Parlamentului de preşedintele Băsescu, Ion Traian Ştefănescu era printre primii cita i pe lista neagră a foştilor mari lideri comunişti, învinui i de crimele din România, dar lui pu in îi mai pasă, fiindcă el şi-a păstrat titlul vechi de profesor universitar, func ionând acum la Academia de Ştiin e Economice, specializat în probleme de drepturile muncii şi ale muncitorilor, fiindcă tare mult îl doare grija fa ă de dragii lui muncitori... Cine-l cunoaşte spune că foloseşte acelaşi vocabular moştenit din trecut. Şi, totuşi, trebuie să men ionez aici şi o faptă bună a lui Tr. Ştefănescu care l-a ajutat pe un prieten de-al meu, scriitorul
187

Nicolae Mihai, să-şi publice un excelent roman respins de toate editurile, pe criterii politice. O tulburare mult mai mare decât cea din sala Clubului, s-a produs în ziua de 14 noiembrie 1981, pe la orele 11 diminea a. În acea zi, to i muncitorii de la Întreprinderea de Foraj şi Lucrări Geologice Speciale (IFLGS) din Scăieni, actualul FORADEX, s-au revoltat spontan şi, uni i, au declarat grevă generală (grevele, se ştie, erau strict interzise pe vremea aceea, fiind socotite crime politice). Mai întâi greviştii s-au strâns în curtea fabricii. Apoi to i muncitorii din uzină, ca la o comandă, au ieşit pe poarta întreprinderii şi au pornit hotărâ i în mare grup pe străzi, strigând curajoşi: “Vrem pâi-ne! Vrem pâi-ne!” Era, de fapt, şi o lozincă mascată de protest, împotriva politicii de opresiune, dar ei ştiau că punând accentul pe lipsa de pâine, protestul lor nu va fi interpretat neapărat ca o mişcare politică, deşi mişcarea avea evidente conota ii politice. De câteva zile, nu se mai găsea aproape deloc pâine pe pia ă şi nu s-a mai adus pâine nici la chioşcul din incinta fabricii. Coloana mare de vreo 270 de muncitori, s-a îndreptat mărşăluind vreo 3 km cu dârzenie, pe şoseaua PloieştiVăleni, apoi pe str. Petroliştilor, scandând cererea lor neîncetat, până ce au ajuns în centrul oraşului, în fa a primăriei. Grupului, format ini ial numai din demonstran ii grevişti, li s-au alăturat numeroşi trecători şi angaja i ai societă ilor din împrejurimi. În final, se adunaseră cca. 1000 de demonstran i. Cu to ii erau foarte decişi să ajungă la primăria oraşului. Informatorii din cadrul primăriei l-au anun at pe primarul Silviu Ciungradi ce avalanşă mare se apropie şi neştiind pe ce traseu au luat-o greviştii, primarul s-a urcat grăbit în maşină, hotărât să plece la Ploieşti pe şoseaua na ională. Pe drum, însă, ghinion! El a dat chiar de masa compactă a demonstran ilor. Maşina i-a fost oprită şi luată pe sus de muncitori. Primarul a ieşit din ea afară. Greviştii nu numai că l-au întors din drum, ci, după ce fugarul a primit câteva ghionturi anonime, a fost pus în fruntea coloanei, fiind obligat să strige alături de demonstran i “Vrem pâine!”, pe tot traseul, până în dreptul primăriei. Ajunşi acolo, a avut loc un consiliu la care au participat primarul, consilierii şi reprezentantul greviştilor, Sandu Stelian. Ca temă de discu ie a fost cauza care a declanşat această grevă. La fel era să pă ească şi plutonierul de mili ie Cremeneanu, care era responsabil pe această zonă, dar el a fost mai norocos, deoarece a putut fugi cu maşina. Între timp, a apărut acolo intempestiv şi... Ion Traian Ştefănescu, împreună cu colonelul Pescaru, şeful adjunct al securită ii din Prahova, cu care începuse să se ciondănească, fiecare pretinzând că reprezintă cuvântul partidului şi că ştie ce decizie să ia. La un moment dat, Pescaru i-a replicat lui Ştefănescu: „Tu să taci, fiindcă noi ştim ce avem de făcut !” Nu ştim cine îi anun ase, căci vestea ajunsese până la Ceauşescu, iar Ştefănescu fusese trimis cu porunca să restabilească imediat ordinea. Cu Pescaru sosiseră o mul ime de al i securişti, în civil, înarma i, care înconjuraseră clădirea primăriei şi pe to i greviştii, decişi să intervină cu for a dacă va fi nevoie. Întregul Inspectorat M. I. de la Ploieşti intrase în alertă şi camioanele cu mili ieni şi securişti erau pregătite să meargă la Boldeşti-Scăieni pentru interven ie. Aşteptau doar un semnal să pornească, dacă va fi nevoie. Delegatul greviştilor, Sandu Stelian a explicat limpede că trebuie să li se acorde mai multă aten ie muncitorilor şi să li se aducă pâine, ca să poată munci.
188

Ştefănescu a telefonat pe loc la Bucureşti şi a primit răspunsul că, pentru a nu agrava situa ia, cererea muncitorilor va trebui pe deplin împlinită. Aşa le-a răspuns şi el primarului şi lui Sandu Stelian. Acesta a ieşit afară, s-a urcat pe o pubelă metalică de gunoi şi s-a adresat colegilor săi, strigându-le că problema a fost rezolvată iar cererea le va fi, în următoarele ore, îndeplinită, rugându-şi colegii să se întoarcă la uzină. Oamenii s-au întors potoli i, mergând agale la locurile de muncă, însă nu au început lucrul până nu au sosit maşinile cu pâine, mezeluri şi carne. Într-adevăr, au venit atunci câteva maşini supraîncărcate şi au descărcat la IFLGS pâinea cea mai bună, pachete întregi de mezeluri şi carne de cea mai bună calitate, chiar mai multă marfă decât puteau cumpăra muncitorii. Concluzia: deci, iată că se putea! De atunci, IFLGS era prima întreprindere din oraş unde se aducea totdeauna marfă, înaintea altor puncte de desfacere. Din păcate, Sandu Stelian a fost ore întregi anchetat la sediul securită ii din Ploieşti, iar dacă nu a fost arestat se datorează faptului că pentru el a intervenit Gheorghe Deliu, vărul său şi ministrul metalurgiei din acea perioadă. Greva a fost, aşadar, o reuşită deplină şi a demonstrat nu numai faptul că “unirea face puterea”, dar şi că regimul comunist se temea serios de furia maselor. Vestea despre greva din Boldeşti-Scăieni şi despre succesul ei s-a răspândit cu repeziciune în toată România, în primul rând, prin posturile de radio occidentale. Evident, succesul ei a încurajat şi pe muncitorii de la Întreprinderea de Autocamioane “Steagul roşu”, de la Braşov, care au ales, nu întâmplător, exact aceeaşi zi - 14 noiembrie 1987. Ea a început la acele uzine în seara zilei de 14 noiembrie, la schimbul al III-a, şi a continuat toată noaptea, când schimbul nu a lucrat deloc, iar diminea a, pe 15 noiembrie, la fel ca la Boldeşti-Scăieni, şi tot pe la orele 11, sutele de muncitori au ieşit în stradă îndreptându-se spre primărie şi spre sediul partidului, strigând lozinci anticomuniste. Uzina fiind mai mare, se în elege că şi numărul demonstran ilor era mult mai mare, dar şi organizarea grevei era mai bună şi cu o listă de mai multe revendicări, predominând nu cele economice ci cele politice. Greva aceea luase, încă de la început, aspectul unei răscoale anticomuniste şi s-a lansat cu ciocniri serioase cu mili ienii şi securiştii, cu devastarea sediului p.c.r., a depozitelor alimentare ale ştabilor (unde s-a văzut ce bunătă i consumau ei), cu ruperea tablourilor lui Ceauşescu şi aruncarea lor pe geam în stradă, deşi revolta s-a terminat cu o mul ime de arestări şi deportări. Cum era de aşteptat, ea a fost înfrântă de masiva interven ie militară securistă, dar a pregătit solid terenul pentru marea revolu ie ce va avea loc peste numai doi ani, când regimul dictatorial a fost aruncat jos de la putere printr-o revolu ie na ională. În lan ul acestor evenimente, muncitorii din oraşul Boldeşti-Scăieni, au aprins prima scânteie, vizibil anticomunistă, fiindcă a fost prima grevă muncitorească din ară, cu o masivă ieşire pe străzi din toată perioada domina iei comuniste. A fost prima treaptă, primul pas revolu ionar spre libertate şi mă mir cum, până la aceste consemnări ale mele, nimeni nu a pus vreodată mână să descrie amănun it această grevă extrem, extrem de importantă în contextul rezisten ei na ionale anticomuniste din România. Nu a fost un fapt comun oarecare, peste care să-l trecem cu uşurin ă şi cu nepăsare la index! Ne-am dovedi nepăsători şi nerecunoscători, am fi demni de condamnat, dacă l-am omite din paginile de istorie ale ării noastre. Până atunci, nu se mai întâmplase aşa ceva în regimul dictatorial din România, chiar dacă mici opriri de la lucru s-au mai
189

produs uneori, ici şi colo, însă acelea au fost numai în interiorul uzinelor. IFLG-esiştii au riscat şi au ieşit vitejeşte în stradă - ini iind o fază nouă, una publică, un pas, într-adevăr, mic, poate nu lipsit de o anumită timiditate, dar care, în viitor, va încuraja enorm, prin reuşita lui, pornirea la luptă cu paşi mai mari şi mai vijelioşi... Acesta este marele merit al grevei de la Scăieni din anul 1981 şi ea va rămâne în istorie! De aceea propun ca în Pia a Petroliştilor din fa a primăriei oraşului să fie pusă o placă comemorativă în care să se specifice greva şi demonstra ia muncitorilor de la IFLGS. Tot pe teritoriul acestei localită i a avut loc şi prima luptă cu arme de foc, nu în mun i, cum luptau partizanii, ci chiar în interiorul localită ii, între trupele securită ii şi o mică gherilă anticomunistă alcătuită de un grup de tineri curajoşi, destul de bine instrui i şi organiza i de un tânăr de 19 ani, Gheorghe C. Nicolae ârlea-Castellano, absolvent al Liceului agricol din Valea Călugărească. Gheorghe Nicolae- ârlea (a nu se confunda cu actualul consilier Gheorghe Nicolae ârlea, o rudă omonimă a lui Castellano) a devenit o figură legendară în Scăieni, prin organizarea a două ac iuni extrem de curajoase, cum nimeni înaintea lui nu a îndrăznit pe susnumitele meleaguri. Să urmărim, pe rând, aceste importante şi palpitante evenimente... În toamna anului 1966, Nicu ârlea-Catellano (n. 10.08.1948) bate la poarta vecinului său Ilie Savu (I.D.), un băie el de 16 ani, firav şi brune el, cu care era bun prieten, spunându-i că vrea să discute amândoi ceva important. Atunci Nicu i-a destăinuit un plan secret ce-l avea mai demult în cap, în legătură cu organizarea unei armate de rezisten ă na ională anticomunistă în mun i, cum fuseseră grupurile de partizani anticomunişti formate imediat după ocuparea ării de către ruşi. “N-ai văzut că bestiile comuniste ne-au luat totul: pământul, boi, cai, oi, vaci, toate vitele, obligându-ne să ne înscriem la colhozurile CAP? Nu se poate să-i lăsăm aşa! Eu cred că formând un mic nucleu militar în mun i, mai târziu vom atrage şi armata ării de partea noastră, căci ne vor ajuta cu siguran ă şi occidentalii - şi ne vom elibera de comunişti!” Era un plan pe cât de eroic, pe atât de infantil, aproape imposibil de materializat, dar în care adolescentul Nicu ârlea credea cu toată convingerea şi vom vedea că o parte din planul lui, primele începuturi “logistice”, vor fi, totuşi, pline de succes, ceea ce îl va stimula şi mai mult să le continue. În plus, Nicu avea o carismă a lui aparte şi o mare putere de convingere. Era un excelent organizator, iar Iliu ă îl asculta încântat, cu gura căscată, fiindcă totul semăna cu un palpitant scenariu din filmele americane de aventuri (ulterior ei îşi aleseseră chiar şi nişte nume conspirative, inspirate din aceste filme, Nicu zicându-şi “Sfântul”, Iliu ă “Fantomas”). Planurile strategice erau gata. Trebuia găsi i restul luptătorilor... “Mai întâi am încercat cu prietenul nostru, Ticu ă Lucian (Manghini ă) (19 ani), să-l atrag în această treabă”, îl încuraja ârlea pe Ilie. “Deşi lui îi plăcea propunerea mea şi era întru totul de acord cu mine, mai târziu însă mi-a mărturisit că nu are curajul să se angajeze la aşa treabă dificilă şi riscantă. Cine nu riscă nu câştigă, iam răspuns eu. Lucian mi-a urat succes şi s-a exprimat că mai indicat ai fi tu decât el... Şi, iată, de aceea am venit acum la tine...” Iliu ă, i-a mul umit pentru încredere, i-a jurat că va fi fidel viitorului grup de luptători şi a acceptat bucuros să-l ajute în acest măre plan secret, care l-ar fi inspirat pe romancierul Constantin Chiri ă să mai scrie un roman pentru tineret, tot aşa de bun ca şi “Cireşarii”.

190

Amândoi au căutat, în continuare, al i alia i ai “Armatei Prahovene de Luptă Contra Comunismului”. Şi i-au găsit. Ei erau: Nicolae Gheorghe, zis Baronul (n. 8.12.1952), vărul lui Nicu (15 ani), Gheorghe Constantin, zis Puişor (n. 17.08.1951), fratele lui Nicu (16 ani) şi Urzică Vasile (1950-2005), care pe atunci avea 17 ani şi jumătate. “Sfântul”, comandantul lor, le-a cerut să jure că vor lupta până la victoria finală şi că nu vor trăda. Planul mai avea şi o altă variantă, în cazul că lupta gherilieră ar fi prematură, grupul va încerca să pună în aplicare un atac de răpire - şi anume băie ii să pândească elicopterul care stropea viile de la IAS, să pătrundă în el şi să-l oblige pe pilot să-i transporte peste hotare, revenind de acolo paraşuta i pentru a organiza grupe anticomuniste de partizani în mun i. Dar şi pentru acest plan era nevoie de arme. Aceasta era o primă necesitate. De aceea “Sfântul” a început instruirea grupului, explicându-le tuturor că îi aşteaptă o misiune grea, dar foarte importantă pentru întreaga ară care, cu siguran ă, că li se va alătura şi îi va sus ine, că micul nucleu va deveni cu timpul o armată mare şi puternică şi că planul este fără riscuri... Cea mai fezabilă variantă nu mai părea aceea cu elicopterul, ci varianta cu urgen a forma iunii de partizani. Ca atare, ei vor trebui să se retragă înarma i în mun i, cam prin locurile pe unde luptaseră înainte partizanii anticomunişti. În vederea acestui lucru, vor fi necesare următoarele: procurarea de arme, de corturi, de rucsacuri, de telefoane fără fir pentru comunicare la distan ă, de conserve alimentare, de îmbrăcăminte de munte şi îmbrăcăminte groasă de iarnă, de pături, medicamente, cutii medicale cu componente de prim-ajutor şi, mai cu seamă, de bani, de cât mai mul i bani. O bună parte din acea recuzită fusese deja procurată. Chiar şi o sumă bună de bani. Necesitatea cea mai urgentă erau însă armele. De unde arme? Nicu ârlea juca fotbal în echipa de juniori a “Petrolului” din Ploieşti şi i-a explicat lui Ilie că el cunoştea perfect sălile stadionului. I-a mai spus că într-una din săli văzuse, cu câteva zile în urmă, depozitul de arme şi că ştie sigur cum se poate ajunge în depozit, fără mari probleme. Planul era să dea o lovitură în sala de arme a stadionului, şi să ia de acolo câte arme şi muni ii va putea căra fiecare. Zis şi făcut... În martie 1967, au pornit-o amândoi la Ploieşti. Pe la orele 8-9 seara, au ajuns la por ile înalte ale stadionului. Închise. Trebuia escaladate. Le-au escaladat cu bine, deşi aveau în spinare rucsacurile îndesate cu lanterne, pături, cleşti, bomfaiere, mini-răngi, şperacle, şurubelni e ş.a. Nicu cunoştea perfect toate interioarele. Nu a fost o mare problemă for area uşii de la sala cu arme. S-a lucrat cu mănuşi să nu lase urme de amprente... Odată acolo, trebuia alese armele cele mai bune. Au luat din ele 5 puşti mari şi 3 pistoale automate. Alte pistoale nu mai erau. Gloan ele se aflau împachetate în cutii de carton, fiecare cutie con inând 50 de cartuşe. Cutiile ar fi fost incomode la transport, aşa că au fost desfăcute şi toate gloan ele deşertate în rucsacuri. Au luat peste 3000 de gloan e, căci atâtea au încăput în rani ele lor. Puştile au fost învelite în pături şi legate peste umăr cu câteva curele, astfel încât păreau că transportă nişte chitare... Pe la ora unu noaptea erau din nou în stradă, după ce au şters urmele şi au închis uşile la loc, să nu se cunoască imediat sustragerea armelor. Nu au făcut nici câ iva paşi, că le-a ieşit înainte un mili ian şi doi elevi de la şcoala de mili ie. Nicu s-a dus curajos spre ei, i-a

191

de te predă că nu. au mers grijulii. Înainte de a deschide focul. Antrenamentul a durat cca. Dar este o vorbă: socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. Se apropia ziua plecării spre mun i. Acest lucru a schimbat brusc cursul evenimentelor care s-au precipitat în defavoarea virtualilor partizani. Între timp.. Au trecut de bariera de lângă rafinăria Vega şi au mers pe jos.salutat zâmbind şi le-a spus că sunt nişte artişti instrumentişti din alt oraş şi căutau drumul spre Gara de sud. să deschidă şi ei focul din mai multe unghiuri. apoi au reluat programul de instruire cu grupul “micii armate de eliberare”. în afară de ecourile megafonului. fiindcă sunte i înconjura i de mul i trăgători înarma i şi nu deschide i focul! Nu ave i scăpare! Preda i-vă!”. to i securişti încep să urce şi să descarce focuri de avertisment în aer. au trecut apoi podul şi şi-au continuat calea pe poteca din lunca paralelă cu linia ferată până la Balaca. Nici un răspuns. nebătător la ochi. târziu noaptea. nu s-au putut depista deloc vinova ii. băie ii făceau exerci ii de tragere la intă. le-au mul umit cu acelaşi zâmbet amabil şi au mers pe drum înainte. Când s-a 192 . în elegându-se între ei să nu stea grămadă. două luni. S-au început cu disperare cercetările. Băie ii. au mai sosit întăriri. că au pus mâna pe capătul firului în povestea cu armele furate de la stadion. Au dormit câteva ore. a găsit întâmplător pistolul ascuns. securiştii au folosit un difuzor porta-voce. Între timp. căutând ceva prin casă. în toiul nop ii. până au ajuns acasă.. Foarte amabili. pe dealul Seciului. haide. dând însă col ul spre Gara de nord. fiindcă s-a întâmplat ceva neprevăzut. dar nici maica-sa nu a vrut să i-o înapoieze. cu voce mai mult plângând: “Vasile. Mama lui Urzică Vasile a constatat că fiul ei lipseşte foarte des de acasă şi de la şcoală. Tatonarea aceasta a durat ore întregi.I. prin care. Atunci au recurs la o altă stratagemă: au pus-o pe mama lui Vasile să strige. ci a plecat cu ea şi a predat-o mili iei.. Pe la 3-4 diminea a erau la casele lor din Scăieni. Chiar aşa s-a întâmplat. ci ascunşi la distan ă mai mare unul de altul. iar în cazul că se va trăgea asupra lor. tot pe drumuri ocolite. învă ând bine să mânuiască armele. mămico. mamă. strigau răspicat: “Preda i-vă. într-o zi. După aceea. Au repetat apelul de mai multe ori.i face nimeni nimic! Coboară şi vino acasă!” Nimeni nu se mişca. îndreptându-l în toate punctele cardinale. înso ite de un câine lup care tot lătra spre direc ia celor ascunşi. numai pe lângă linia ferată şi prin locuri unde să nu întâlnească oameni. dar neexistând urme clare şi nici un fel de amprente. toată încărcătura trebuind bine mascată sub un material transportabil oarecare. foarte mul umi i de reuşita perfectă a ac iunii lor. Mili ia din Scăieni avea deja semnalmentele de calibru şi de marcă ale armei şi a anun at Inspectoratul jude ean al M. cartuşele şi restul echipamentului urmau a fi cărate cu o căru ă trasă de nişte cai procura i ilegal de Puişor. La un semnal. Armele. Când. Vasile nu a vrut să-i spună.. cu inimile ticăind. astfel încât atacan ii să aibă impresia că luptă cu o armată întreagă şi să nu urce la ei. până la poalele mun ilor. bucuroşi că au scăpat. aproape simultan. cu o considerabilă putere de amplificare. Spargerea a fost sesizată abia după un mare număr de ore şi dispari ia armelor a declanşat din partea securită ii o deosebită îngrijorare şi o alertă de anvergură. până la pod la Blejoi. mili ienii le-au arătat drumul spre gară. crezând că în felul acesta îi face un mare bine băiatului. s-au retras cu to ii repede pe dealul plin de numeroase tufişuri. şi-a întrebat băiatul de unde are arma. Când băie ii au auzit că pe urma lor s-a trimis un mare număr de securişti.

au făcut la fel. Paturile din celulă erau din ciment. Apoi din nou s-a auzit prin difuzor vocea plângând a mamei lui Urzică: “Aoleu. încât focurile băie ilor nici nu se mai auzeau. securiştii au folosit şi nişte detonan i fumigeni. care făceau să răsune văile ca nişte canonade de tunuri. mass-media din occident a condamnat cu asprime regimul lui Ceauşescu care condamnă copiii la moarte în procese politice. căci nu avea răni prea grave. Evident. la început. Judecata a durat peste şase luni. Ca şi când nu ar fi fost de ajuns. fiindcă se ascunsese pe lângă Parcul Petrolier 803. perioada de deten ie nu a fost uşoară. au realizat că nu se pot bate cu nişte profesionişti care erau numeroşi şi foarte bine dota i cu SKS-uri automate. aceştia. văzând cum stă treaba. 3 ani şi jumătate. au pornit iarăşi la deal. i-au văzut pe securişti şi pe mili ieni cum îi urcă pe luptători într-o dubă care a demarat rapid cu ei spre Ploieşti.apropiat prea mult de băie i. Pe Iliu ă l-au găsit mai greu. Ilie . fiindcă băie ii. Drept urmare. semn că se predă. Puişor. pe care îl vedea bine. La securitate stăteau câte doi în celulă (al doilea fiind un fals de inut care îi tot trăgea de limbă pe condamna i). folosind o armă SKS. Un ofi er a strigat: “Prinde i-i vii sau mor i!” Era o hărmălaie de nedescris. a eşuat în mod lamentabil aici. aşa cum îi instruise “Sfântul”. care semăna cu o scenă de atac din cel de al doilea război mondial. acoperite 193 . După ce ofi erul rănit a fost transportat de colegii lui la vale. Totuşi. care au subliniat caracterul de aventură ludică a evenimentelor de pe deal. “de eliberarea patriei de sub jugul comunist”. a intit în el şi a tras. Atunci acesta. tinerii au fost bătu i. aceştia s-au întors foarte furioşi şi to i au început să mitralieze numai cu focuri automate. s-a aflat că ofi erul nu a murit. fiindcă au omorât pe un ofi er de securitate. acuzându-i că sunt criminali şi ucigaşi. să nu vadă pe unde merg. precum s-au în eles. în care s-a cerut pedeapsa cu moartea pentru Nicolae Gheorghe ârlea. ci au fost aduşi la sediul mili iei aflat vizavi de şcoală. fratele sau. îşi schimbau imediat locul. iar partizanii amatori. procesul s-a reluat şi s-a rejudecat la Tribunalul jude ului Prahova. sentin ele s-au îndulcit mult: Nicu ârlea a primit 8 ani. Securistul a fost rănit şi a început să se vaiete. Erau muta i de la subsol la etaj cu şuturi în spate şi cu cătuşe la mâini. Planul măre al tinerilor partizani. Au fost condamna i într-un proces politic. iar pentru ceilal i. cărora li se cam terminaseră cartuşele. lupta era inegală. ca să-l potolească pe trăgătorul cu armă automată. De aici începe calvarul lor. Colegii lui s-au oprit din tragere şi au venit să-l salveze pe rănit. nu au fost bătu i. După un timp. un fel de grenade. Imediat. s-au speriat şi au repliat. Ceilal i. Nici unul din ei nu fusese rănit. de data aceasta un ofi er. Securiştii. La ochi li se puneau ochelari de tablă. Ancheta de la securitate a durat două săptămâni. trăgând cu ea împrăştiat. în care erau implica i nişte minori. zi de zi. strigând după ajutor.un an şi trei luni. Tot drumul. devenind greu de descifrat. că acolo sus po i fi împuşcat!” Vasile a ieşit din tufiş cu bra ele ridicate. Pe moment. Vasile mamă! Mai trăieşti? Vino jos. Rafalele armei automate începuseră să şuiere foarte aproape de ârlea. au început şi ei să tragă numeroase focuri din toate păr ile. Mai târziu. afla i în recrea ie. Atunci elevii. şi aceasta tocmai când România începuse să se mai reabiliteze oarecum în fa a occidentului. după ce deschideau focul. fiindcă părin ii acuza ilor le-au pus ca apărători pe cei mai buni avoca i. Nu după mult timp. Bătălia a durat vreo două ore. Câinele lup lătra continuu spre tufişurile băie ilor. fiind minori. iar ceilal i numai un an. Vasile. sentin a a fost închisoare între un an şi trei ani. de data aceasta ca un proces de drept comun.

Pu ini români au gustat din “dulcea a” bătăilor securiste la o vârsta atât de tânără. lăuda i de to i. Nu aveam însă nici o legătură cu această tentativă de highjacking decât dovada că securiştii m-au găsit pe lista alcătuită de acuza i. în cazul când elicopterul ar fi ajuns în Vest. deşi semnase o declara ie prin care se angaja ferm că se va cumin i. Gala i..Ascultam şi urmăream în fiecare zi tot ce se întâmpla în jur. din însemnările acestui erou pe care îl cunosc de pe când era copil: “. Nicu ârlea.cu o saltea sub ire. cu mai mari izbânzi pentru el şi cu mai puternice lovituri date comunismului. motiv pentru care am publicat despre el mai multe articole în presa americană şi în cea din Românie.. iar securitatea înăbuşea totul încă din nucleu. acestor tineri li s-a schimbat brusc statutul: din “mari bandi i. iar tatăl lui Nicu ârlea Castellano este sergentul Gheorghe N. şi declanşată cât mai curând. Chilia şi Periprava. criminali trădători şi mari duşmani ai poporului şi ai orânduirii socialiste”. publicat la rubrica “Dezvăluiri” a ziarului ploieştean “Telegraful de Prahova”. Deva. Interesant este că Gheorghe Nicolae. finalizată. Veceul se afla în celulă.. T. Văcăreşti.) Singura cale accesibilă era o ac iune individuală. Fortul nr. vorbeam cu mama şi cu fratele meu. am fost şi eu anchetat la sediul securită ii din Ploieşti. iar mesele erau foarte sărace şi insuficiente. după ce tinerii au fost prinşi (unii din ei erau copii. acum mai maturizat şi cu o fermă experien ă de luptător neînfricat. bănuit că sunt probabil unul din organizatorii grupului respectiv. A 194 . Bucureşti.. Dar organizatorul principal fusese tot curajosul Nicu ârlea şi nu eu. fiind ca un bulgăre mic de zăpadă. dacă nu chiar şeful lor din umbră. (. deşi ştia bine că este urmărit pas cu pas. Grigore Ion. condi iile nu erau coapte. pentru că tot nu credeau că nişte copii pot fi atât de bine organiza i... Personal. În a doua campanie anticomunistă. Anchetatorii securişti m-au pus să dau mai multe declara ii despre participarea mea la acel grup şi mă vor ancheta de mai multe ori. fără ca urmăritorii lui să-l mai poată înfrânge. pe risc propriu. au devenit “mari eroi. consemnat acolo în calitate de traducător. luptători pentru libertate”. foşti elevi de-ai mei de la şcoala Scăieni. să protesteze. “În 1967 Nicolae Gheorghe ârlea a fost condamnat la temni ă grea. am să citez câteva fragmente din articolul: “Nicolae Gheorghe ârlea .. ca Nicu ârlea. de data aceasta. din 27 mai 1998. va ieşi întru totul victorios. Puiu.. Întorsăturile vie ii sunt uneori ciudate. care. Trebuie spus că atitudinea revolu ionară şi curajoasă de răzvrătit contra nedreptă ii îşi are originea în familie. iar după Revolu ie. ârlea trecuse prin următoarele închisori: Ploieşti.ârlea Castellano. unde le fusesem profesor). devine avalanşă. începând să se rostogolească..un erou care a băgat spaima în comunişti”.) Pe parcursul a cinci ani. Tinere ea din ei însă i-a făcut să reziste cu bine tuturor încercărilor. În încheiere... a început o nouă campanie de luptă anticomunistă. afirmând că cineva trebuie să se ridice. să facă ceva împotriva dictaturii! Dar cine? Şi cum? Prin revoltă în masă nu se putea. după ce a scăpat din deten ie. Ea ar fi dat aripi nemul umirilor generale ale popula iei. Străbunicul său. Poarta Albă. fiind lângă mareşalul Ion Antonescu când acesta a dat ordin: „Români.) Voi cita. între vârsta de 19 şi 23 de ani. este faimosul „erou de la Grivi a” (Războiul de independen ă 1877) care a smuls steagul turcesc şi a pus în locul lui steagul românesc pe reduta de la Grivi a. 13 Jilava.. Constantin. în continuare. trece i Prutul !”. fiul primarului din Scăieni Gheorghe Ni ă (primar 16 ani. între 1902-1918) care a primit numeroase decora ii pentru că a făcut tot frontul 1937-1945. (. (.

prin care protesta. apoi în oraşul Boldeşti-Scăieni. Bombe artizanale pentru dictator Bombele trecuseră probele de “laborator”. îndeosebi în rândul intelectualilor. de către nişte ofi eri de securitate care m-au scos din ore afară de la Şcoala nr. cu declanşări programate prin ceas. exact în fa a clădirii administrative. Nicu ârlea s-a apucat să elaboreze manifestele. spre a-mi dicta un text oarecare. la Scăieni. unde era şi sediul partidului. amprente. stăteau mili ieni înarma i. Nicu ârlea a cercetat cu aten ie locul unde să le poată amplasa. În diagonală. Securitatea se alertase şi intrase în febra nebună a căutărilor. precum şi în diferite trenuri. Nicu ârlea îi pregătise lui Ceauşescu. făcute în locuri izolate. Odată multiplicate. pe valea Prahovei. Atunci mi s-au solicitat şi mie trei probe caligrafice şi de amprente. nici măcar să rănească. dar a fost o vizită pe fugă. Cu ajutorul lui Dumnezeu. materialul exploziv nu provenea de la Uzina Plopeni. Cealaltă jumătate a manifestelor a fost răspândită personal de autorul lor. al Ploieştiului. la Scăieni şi la Mălăieşti.fost un risc enorm. acasă. ci un explozibil artizanal. care trebuia să dovedească prin ceva concret că ara a început să se mişte. Nicolae Gheorghe adresase o scrisoare către primul secretar al organiza iei de partid a jude ului Prahova. pe Valea Vărbilăului şi pe Dealul Mălăieşti. pe care poate numai divinitatea mi-l poate insufla.şi era semnat “Armata Republicană Prahoveană”. manifestele au fost împăr ite în două: cu distribuirea primei jumătă i a fost însărcinat cumnatul lui Nicu ârlea. pentru apropiata vizită a lui Ceauşescu la Ploieşti. surpriza surprizelor . Securitatea intrase în panică şi a început pretutindeni cercetări masive. Pe blocuri şi în balcoane. Auzindu-le. El a răspândit manifestele prin toată uzina. apoi alte probe. atât ziua cât şi noaptea. dar. anun ată în august 1981. centrul Ploieştiului era strajnic păzit de patrule de securişti şi mili ieni.nişte bombe. al elevilor şi al studen ilor. Nicolae Li oiu. al Prahovei. Textul lor suna: “Români! Lupta i prin toate mijloacele posibile pentru răsturnarea dictaturii comuniste! Jos dictatorul Ceauşescu!” . Se luau probe scrise. În ciuda specula iilor. care totdeauna se temea de atentate cu bombe. dar care bubuiau mai tare decât bombele de avion. la Ploieşti. Ceauşescu totuşi a venit la Ploieşti. un tânăr de 22 de ani. începând cu uşa directorului şi până în fiecare sec ie. Ilie Câşu. noi am reuşit!” Îndemnul la rezisten ă trebuia făcut prin manifeste. al localită ii Scăieni. pe valea Teleajenului. care păzeau să nu se întâmple ceva. Tot în acele zile. privind înfricoşat la popula ia care nu-l aclama. care nu aveau explozibil să ucidă. la Plopeni. bazat pe un mare curaj. experien e la scară redusă. ar fi făcut stop cardiac auzindu-le. pe suprafa a manifestului. Le-a lucrat manual. cu excep ia grupurilor de securişti puşi să urle lozinci la apari ia delega iei. unde locuia mama. O parte din ele a fost aruncată de la terasa cofetăriei aflată la ultimul etaj al magazinului “Omnia” din Ploieşti. A fost imposibil să fie 195 . al Mălăieştiului. A fost un sacrificiu al meu. Înainte de a transporta bombele în centrul Ploieştiului. fără să găsească pe nimeni. din apropierea acestor aşezări. unde locuiam. numită de ploieşteni “Casa Albă”. Ceauşescu. 17 din Ploieşti. fiind testate pe deal. prin toate gările municipiului Ploieşti. al familiei mele. din partea ploieştenilor. angajat la Uzina Mecanică Plopeni. figura tricolorul românesc. arătând că dictatorul criminal nu are ce căuta în acest oraş şi nici în alte aşezări ale Prahovei. nici de la cea de la Găvănel.

aduse acolo şi montate pentru a-l primi “fierbinte” pe Ceauşescu. Riscul era prea mare şi ar fi intrat cu siguran ă în gura lupului. Trebuiau găsite alte momente, eventual după trecerea delega iei preziden iale din august. Pentru detonare s-au ales datele de 12 şi 15 septembrie, în ajunul începerii anului şcolar, când Ploieştiul forfoteşte de elevi şi de studen i. Exploziile, fiind inofensive, erau menite să ac ioneze psihic, să creeze o atmosferă de protest “sonor”. Fuseseră planificate cinci explozii succesive, una la “Casa Albă” (pe o coloană de sus inere, în formă de Y, între unghiul celor două laturi), una în cartierul Nord al Ploieştiului, una în incinta unei librării centrale, una la Procuratură şi una lângă lozinca “Trăiască PCR” de pe acoperişul Cinemascopului. Practic însă nu s-a putut monta decât bomba de la sediul partidului şi cea de la librărie. Ele au fost instalate personal de Nicu ârlea, fiecare fiind înso ită de un ceas programat să le detoneze la ora prânzului. Bubuiturile au fost infernale şi s-au auzit în tot oraşul. Întregul centru a fost zguduit din temelii şi toate geamurile dimprejur s-au spart, dar nimeni nu a fost rănit. “Nici la bombardarea Ploieştiului de către americani nu s-au auzit aşa puternice bubuituri”, spuneau bătrânii. “Tocmai serveam masa, îmi povestea vărul meu care locuia în centrul oraşului, în blocul de lângă sediul partidului. Când s-a auzit bubuitura, farfuria cu ciorbă a săltat în sus pe suprafa a mesei...” Imediat au apărut securiştii, pompierii, mili ienii, armata. “Era ca şi cum s-a răscolit într-un cuib de viespi. Exploziile veniseră după campania cu afişe. Efectul a fost teribil. Pentru scurt timp, magazinele începuseră să se umple cu bunătă i. S-a vorbit foarte mult în presa străină şi la posturile de radio occidentale, iar lumea a căpătat curaj. Pentru exil, a fost un motiv în plus de a ataca şi mai puternic dictatura comunistă”, notează Nicolae Gheorghe în însemnările sale. Încep arestările Prima victimă a fost Manu Gheorghe, un tânăr de 20 de ani, care lucrase înainte la I.U.P.C. Băicoi, bănuit că ar fi furnizat focoasele, şi care atunci era încorporat în Garda Na ională, la U.M. 02546 din Drumul Taberei. El a fost transportat la sediul Securită ii din Calea Rahovei, unde a fost bătut de ministrul Tudor Postelnicu, ajutat de şeful arestului, col. Vasile Vasile. Tribunalul Militar Bucureşti, prin sentin a nr. 33, dosarul 127/1982, îl va condamna pe Manu Gheorghe la 8 ani închisoare, în baza articolului 167, aliniatele I, III şi IV din Codul Penal. Evident, Manu era complet nevinovat, dar va executa 64 de luni în Penitenciarele Rahova şi Aiud. Apoi anchetele sau îndreptat cu repeziciune spre Uzinele Metalurgice Plopeni, întrucât aici era o sec ie specială care producea muni ie. În urma cercetărilor de la Plopeni, în ziua de 20 septembrie 1981, a fost ridicat Nicolae Li oiu, cumnatul lui ârlea, care distribuise afişele în toată uzina, şi a fost bătut la sediul Securită ii din Ploieşti de maiorul Ion Traşcu, avansat ulterior la gradul de colonel. Şeful securită ii din Ploieşti era col. Dumitru Popa, care mă va ancheta mai târziu şi pe mine. Tânărul Li oiu (22 de ani) a fost condamnat la 20 de ani deten ie şi a stat după gratii 87 de luni, trecând prin închisorile din Prahova, Aiud şi Jilava. ârlea dispare la timp, dar Li oiu nu a mai putut scăpa de arestare. Doi binevoitori s-au oferit să-l ajute pe Nicu ârlea să fie scos din zona de urmărire, ducându-l într-o noapte la Constan a. Cei doi erau Costel Lucian şi Costel Liviu Ionescu, tatăl şi fiu. Numai pentru simpla încercare de a-l ajuta pe cel urmărit, tatăl şi fiul vor fi aresta i de Securitate, acuza i de gravă complicitate şi condamna i de TMB, în ziua de 14 aprilie 1982, primul la 5 ani închisoare, iar fiul la 20 de ani închisoare. Tatăl a
196

executat 16 luni, iar sentin a dată fiului nu s-a mai aplicat. Pus provizoriu în libertate, pentru a fi capcană de prindere a altor implica i, Costel Liviu Ionescu se întâlneşte în secret cu Nicu ârlea şi, întrucât asupra lor plana pericolul arestării, ambii se decid să părăsească de urgen ă ara, mai ales că autorul bombelor de la Ploieşti fusese deja declarat “inamicul public nr. 1%, căutat febril de securişti şi mili ieni în toată ara, pe toate drumurile, fotografiile lui, fa ă-profil, fiind distribuite pretutindeni. Drumul exilului Cu mare pruden ă, ei ajung până la Drobeta Turnu Severin. Au reuşit apoi să treacă în Iugoslavia, de unde sârbii i-au transportat până la grani a cu Italia, sfătuindu-i să înainteze cel pu in 20 km pe teritoriul acestei ări, apoi să se predea poli iei, ceea ce au şi făcut. La Udine, poli ia i-a înregistrat şi i-a trimis la Roma. Poli ia romană i-a transferat în lagărul de refugia i de la Latina, unde au ajuns pe 21 octombrie 1981. Fiind sigur de acordul azilului, Nicu ârlea s-a grăbit să sune pe cei de acasă şi să le spună unde se află. În mod ironic, urmăritul i-a felicitat pe securişti pentru nereuşita de a-l prinde... Imediat, punctele de pază de la Scăieni şi Mălăieşti ale Securită ii sunt retrase şi urmărirea tinerilor pe teritoriul României încetează. Dar, din acel moment, se declanşează războiul diplomatic între Bucureşti şi Roma. Ceauşescu intervine personal pe lângă guvernul italian, ca tinerii fugari să fie imediat extrăda i, fiind nişte... “ucigaşi de rând şi criminali periculoşi”. El încearcă şi prin Interpol să-i scoată din Italia, dar nu reuşeşte. Atunci îl trimite pe Ştefan Andrei, ministrul de externe, la Roma, să insiste pentru extrădare, sub motivul că italienii apără nişte criminali sângeroşi. De fapt, Nicu ârlea fusese deja condamnat la moarte, în contumacie, de TMB şi, odată adus în ară, ar fi fost executat. Spre a-i oferi o oarecare satisfac ie ministrului de externe de atunci, Nicu ârlea şi Costel Liviu Ionescu sunt, pentru 24 de ore, puşi sub stare de arest şi cerceta i mai amănun it de italieni, dar anchetatorii se lămuresc că au de a face cu refugia i politici autentici şi nicidecum cu criminali de drept comun, refuzând categoric extrădarea lor. Îi eliberează cu condi ia să se prezinte zilnic la Poli ie. În apărarea celor doi fugari au intervenit de urgen ă câ iva reprezentan i ai exilului românesc. Imediat, Costel Liviu Ionescu părăseşte Italia, stabilindu-se în Fran a, iar Nicu ârlea primeşte viza de intrare în America în ziua de 18 februarie 1982. El este scos din lagăr şi trimis la o familie de italieni, capul familiei fiind de profesie detectiv. În ziua de 11 mai 1982, sponsorizat de Biserica Catolică, Nicu ârlea pleacă din Roma cu un avion al Companiei americane TWA şi aterizează la New York, unde stă o lună. Din ofertele făcute de statul american, preferă Dakota de Nord, oraşul Bismark. În America, Nicolae Gheorghe ârlea va continua lupta împotriva comunismului, având legături permanente cu mari personalită i ale exilului, cu posturile de radio anticomuniste, cu presa liberă de aici, căreia îi oferă informa ii detaliate despre rezisten a na ională din patria lăsată în urmă. Devine membru al Uniunii Mondiale a Românilor. Revista “ ara şi Exilul” publică un articol despre bombele de la Ploieşti; la fel ziarul “Micro Magazin”, din New York. Noul venit scrie articole la “Stindardul” din Germania, la “Cuvântul românesc” din Canada; se oferă voluntar în campania de alegere a preşedintelui Ronald Reagan, de la care primeşte mul umiri personale. La Bismark îşi realizează unul din visurile sale, urmând o şcoală de pilotaj. În 1987 părăseşte Bismark-ul, venind în Richmond, Virginia. Apoi urmează cursurile a două şcoli
197

de detectivi, ambele în Washington D.C. În timpul Revolu iei din 1989 din România, a manifestat în fa a Ambasadei române din Washington, alături de părintele Gheorghe Calciu, şi a cerut să lupte ca voluntar pe baricadele anticomuniste. Plecarea în România i-a fost însă refuzată”. Aici se termină citatul din articolul publicat de mine în “Telegraful de Prahova”, precum şi episodul rezisten ei oraşului Boldeşti-Scăieni împotriva comunismului. Dacă fiecare localitate din ară s-ar fi opus dictaturii cum s-au opus cetă enii din această localitate, cu siguran ă că am fi rupt şi mai devreme lan urile asupririi comuniste. La numai câ iva ani după Nicolae Gheorghe ârlea, sim indu-mă zilnic urmărit de Securitatea din Ploieşti, fiind deseori anchetat la sediul ei de pe str. Vasile Lupu nr. 60, apoi chiar otrăvit de agen ii securită ii, am decis să-mi salvez via a şi în ziua de 12 august 1985 am părăsit şi eu ilegal ara, împreună cu so ia. Din Ungaria, falsificând ambele paşapoarte, am trecut în Austria (securitatea şi vameşii maghiari au descoperit falsul pe unul dintre ele - cealaltă falsificare o făcusem perfect - şi ne-au arestat, dar ulterior ne-au eliberat şi ne-au lăsat să trecem). La Viena, primele zile am dormit prin parcuri şi prin gară, apoi ne-am predat poli iei care ne-a internat în lagărul de refugia i de la Traiskirchen, care ne-au inut 21 de zile sub arest, ca suspec i, apoi, constatându-se cine suntem, ne-au detaşat într-o sec ie mai sigură a acelui lagăr, care să ne ferească de spionii şi atacan ii comunişti români ce forfoteau pe lângă lagăr căutând să-i lichideze pe cei nota i pe listele lor. Această sec ie specială se afla ascunsă în oraşul de munte Gloggnitz, NiederOsterreich, de unde, după aproape un an de zile şi după ce am fost chemat personal de ambasadorul american la Viena, am ob inut viza de emigrare în SUA, ca refugia i politici. Cu sponsorizarea vărului meu, prof. dr. George Nicolae şi so ia sa Mariana Lorisa, am venit în SUA, cu compania aviatică PANAM, aterizând la aeroportul “Kennedy” din New York, pe data de 22 aprilie 1985. A doua zi, pe data de 23 aprilie, de la aeroportul “La Guardia”, am decolat spre Chicago unde am ajuns după mai bine de trei ore de zbor. Drumul ne-a fost plătit de Organiza ia Mondială a Bisericilor (The Church World Service). Din Chicago am început demersurile pentru aducerea feti elor noastre, de 10 şi 11 ani, rămase acasă cu bunicul lor, prof. Tănase Bălan. Autorită ile comuniste au refuzat să ni le trimită, iar convorbirile telefonice cu feti ele ne erau întrerupte de fiecare dată de securitate, încă de la primele cuvinte. Când am apelat la unul din vecinii noştri să le comunice copiilor o urgen ă, acesta a răspuns furios: “Ia mai lăsa i-ne în pace, că nu vrem să vă cunoaştem cine sunte i!” şi ne-a închis telefonul. Mai mult decât atât: am fost surprinşi chiar şi de atitudinea unor profesori, foşti colegi de-ai mei de la şcoala Scăieni, unde Codrina şi Ozana erau eleve în clasa a V-a (nu le divulg aici numele acelor dascăli care şi ei aveau copii, spre a nu fi blama i public), deoarece la revederea cu ele ni s-au plâns cât au fost de persecutate şi că, o dată li s-a strigat în fa ă: “copii părăsi i şi lăsa i pe drumuri de părin i trădători şi fugari, care habar nu au de voi!”, obligându-le pe fete să se apere plângând şi să răspundă “cu obrăznicie” că nu este adevărat ce li se spune. Una din ele a fost chiar bătută, încât bunicul lor, prof. Bălan Tănase, fost director al şcolii respective, s-a văzut obligat să vină la şcoală să protesteze şi să le ia apărarea. În final, ele nici nu au mai fost primite la şcoală.

198

Pe de altă parte, securitatea îi ancheta pe prietenii mei de acolo. Spre a ne aduce copiii, am cerut ajutor Crucii Roşii din Austria, Crucii Roşii Americane, organiza iilor interna ionale de protec ia copiilor, dar interven iile lor pe lângă guvernul român nu au fost luate în seamă. Am făcut şi proteste publice în centrul Chicago-ului, însă nici acestea nu ne-au ajutat cu nimic. Ne-am adresat atunci preşedintelui Statelor Unite, Ronald Reagan, arătând că feti ele noastre sunt mici, sunt singure, că bunicul lor este internat în spital şi că nici nu mai au din ce să-şi mai gătească de mâncare, hrană căpătând sporadic, de la unii vecini şi rude, ceea ce era absolut adevărat. Preşedintele american ne-a răspuns, prin so ia sa Nancy Reagan, că vor interveni imediat pentru aducerea lor. Interven ia a fost promptă şi de bun augur, deoarece am primit vestea bună că atât lor, cât şi bunicului lor, li s-a aprobat cererea de reîntregirea familiei. Le-am trimis biletele de avion şi a sosit ziua plecării spre America. Dar securiştii tot securişti diabolici au rămas, căci au recurs la o ultimă răzbunare împotriva mea... Era în ziua de 24 noiembrie 1986, Thanksgiving Day (Ziua mul umirii) şi ne aşteptam feti ele şi bunicul lor la marele aeroport O’Hare din Chicago - o mul ime de peste 40 de persoane, români şi americani, cu multe buchete de flori în mâini, inclusiv reprezentan i ai presei şi televiziunii locale. Cu câteva ore înainte, în timp ce avionul se afla în zbor deasupra Atlanticului, primisem un telefon din România în care aud vocea plângândă a tatălui meu care povestea cum bestiile cu chip de om şi-au bătut joc de el. Mai întâi l-au lăsat să se urce în avion şi tocmai când motoarele porniseră şi aeronava era gata de decolare, un “organ” s-a urcat la bord şi a întrebat cine este domnul Bălan, fiindcă “se găsise ceva în neregulă” şi trebuie să coboare imediat. Codrina şi Ozana au început să plângă şi să ipe: “Nu-l lua i pe bunicu’, nu-l lua i pe bunicu’ !” - o scenă care a mişcat şi intrigat pe to i pasagerii, mul i fiind străini - dar au fost potolite cu vorbe blânde de o stewardesă. Toate asistentele de bord au venit repede la ele să le consoleze, feti ele noastre trecând din clipa aceea sub îngrijirea lor care le-au mai sus inut cât de cât moralul. Totuşi ele au călătorit restul drumului singure şi plângând. După ce avionul decolase cu feti ele noastre, i s-a spus bunicului lor de către securiştii din aeroport că în geamantanul său i se găsise... “corpul delict”: “o carte religioasă interzisă (?!) - romanul “Cămaşa lui Cristos”, de Lloyd C. Douglas, roman celebru, tradus în mai toate limbile lumii, care nu avea absolut nimic subversiv în con inutul lui!! Un motiv mai diabolic, mai stupid, nici că se putuse găsi şi se vedea de la o poştă că era vorba de o răzbunare murdară, de un şantaj criminal făcut nici măcar cu o brumă de inteligen ă. Ajuns acasă, am pus imediat mâna pe telefon şi am sunat la sediul Inspectoratului M.I. din Ploieşti. La şantaj am răspuns prin şantaj... Eram perfect informat că doi dintre liderii securită ii prahovene se urau de moarte din cauza unei func ionare drăgu e de acolo care trăia cu amândoi, căci se certaseră cumplit între ei, cu mâinile pe pistoale. Ca să-i conving că ştiu bine cazul, le-am pronun at numele fiecăruia şi le-am spus că voi divulga acest secret, întâi la Ministerul de Interne, apoi prin radio şi presă - şi asta în cel mai scurt timp - dacă nu i se permite tatălui meu sa ni se alăture. Amenin area a avut efectul trăsnet, fiindcă numai după trei zile bunicul fetelor era cu noi în America. Aici dânsul nu a rămas definitiv, căci după revolu ie s-a întors în ară. Securitatea ne-au mai produs şi alte necazuri (condamnarea noastră la cinci ani închisoare, în contumacie, confiscarea casei, a tuturor bunurilor,
199

perchezi ii la casa din Scăieni etc), dar nici nu-mi mai face plăcerea să mai amintesc de ele şi să insist asupra acestor lucruri urâte şi murdare, pe care numai un regim terorist le putea întreprinde. Iar timpul a trecut repede. Sufleteşte şi materialiceşte, noi ne-am redresat. A trebuit să luăm totul de la început, de la zero... După trei ani de domiciliere în metropola Chicago, din statul Illinois, ne-am mutat în suburbia Wheaton, apoi la vest de Wheaton, la Glen Ellyn, orăşele foarte liniştite, bogate şi splendide, ambele suburbii ale marii metropole. Aici, în liniştitul Glen Ellyn, ne-am cumpărat o casă proprie, situată în frumosul parc-pădure Arboretum, unde locuim şi astăzi şi unde ne-au vizitat o mul ime de prieteni din Boldeşti-Scăieni şi din toată ara. Dumnezeu ne-a ajutat să facem fa ă dificultă ilor inerente începutului şi nu avem cuvinte să-I mul umim.

200

al cititorilor. surorile Stan. la capetele ei: str. au învă at cu pasiune şi astăzi tot mai multă lume vorbeşte numai laudativ despre ele. dintr-un motiv sau altul şi pot veni cu exemple contestatare. Este dreptul lor să creadă altfel. Pe această stradă. Zorelelor. dar cumin i şi deosebit de studioase. şi destul de mul i au aflat despre fostele ei colege de şcoală generală. foarte aproape una de alta. directoarea postului de Televiziune Culturală. fiind sigur că înfă işez date a căror realitate este verificabilă. voi prezenta şi activitatea personalită ilor locale mai în vârstă sau a celor plecate dintre noi şi voi începe această rubrică cu subtitlul: De pe micu a stradă a Păcii din Scăieni au răsărit câteva nume mari În spatele gării Scăieni există o strădu ă care face jonc iunea cu alte două străzi mai mari. 201 . au răsărit şase persoane minunate. astăzi în vârstă de 77 de ani. Cam to i românii îndrăgosti i de cultură au auzit despre Zeca Daniela-Buzura. cum rareori se poate vedea într-o via ă de om. (Fireşte. La urma urmelor. fosta lor colegă de şcoală. Operele ei artistice vor fi prezentate în lista cetă enilor cu contribu ii de seamă din acest oraş. dar şi printr-o for ă de muncă creatoare ieşită din comun. Toate au crescut. din 4-5 case. cât şi prin recunoaşterea lor ca personalită i marcante pe plan na ional sau interna ional. cred că ar fi men ionat această stradă în cartea lui. precum şi de vecina lor.) În final. Tot pe această stradă stă o reputată specialistă în restaurări de obiecte istorice de artă şi pictori ă de icoane pe sticlă. dar autorul monografiei de fa ă declară limpede că este foarte greu să împace toate opiniile şi să evalueze la centime toate caracterele umane. procuroarea Oana Alexandru. care în curând va avea şi ea titlul de doctor în drept. Dacă editorul care a adunat în “Cartea recordurilor”. toate trei cu titlul de doctor în ştiin e (Cornelia. unii dintre cititorii căr ii nu vor fi de acord cu includerea unor persoane pe această listă. sper ca edi ia a doua a monografiei să-i cuprindă pe to i. Persoane de onoare ale oraşului Din oraşul Boldeşti-Scăieni s-au ridicat câteva personalită i care au făcut sau fac în continuare mare onoare localită ii respective. faptele cele mai ieşite din comun ar fi cunoscut acest lucru. Bucovului şi str. toate trei absolvente a două facultă i. Alexandru Parianu. foarte. Este vorba de ing. Rodica şi Lidia). una dintre ele dovedind un spirit de sacrificiu suprem. Vecinele lui. nimeni nu este perfect în lumea noastră şi nu pot fi excluse nici impresiile ori informa iile aparent corecte. caracterizate nu numai prin inteligen ă. Este Strada Păcii. prin întreaga lor activitate depusă de-a lungul anilor în slujba acestei comunită i. prin titlurile ştiin ifice şi onorifice. State-Iliescu Veronica. parcă mai ieri nişte şcolări e nu numai frumoase. după câteva nominări din această primă categorie. prin distinsa profesie pe care o au. Sunt convins că această listă este incompletă.CAPITOLUL XVII. Deocamdată prezint ceea ce mi s-a adus la cunoştin ă. etalându-i în prim-plan pe cei pe care îi cunosc personal. însă cu ajutorul dumneavoastră. ambi ie şi hărnicie. veneau când şi când să-l viziteze. Ele au ajuns acum mândria întregului oraş.

a fost avansat ca inginer operator la desalinizarea i eiului din cadrul Rafinăriei Teleajen. un gaz extrem de inflamabil. a fost repartizat din prima zi de serviciu pe o func ie de răspundere. a fost aceea de inspector tehnic la Banca Română de Investi ii. din apropierea cuptorului. ale rezervoarelor din vecinătate. în lan . în 1955. dintre care cinci sunt fostele mele eleve. inginer tehnolog în petrol. din jude ul Constan a. ardea focul de la cuptorul de la sta ia de polimerizare. în ziua de 15 august 1959. când dânsul făcea o verificare de rutină. fiind fiul lui Vasile Parianu. casnică. 202 .deoarece rareori se întâmplă ca dintr-un spa iu atât de mic. după care. lângă întreprinderea de detergen i DERO. la acest subcapitol. de pe o singură strădu ă. Această întreprindere se afla locată în zona Blocurilor Nord de la Ploieşti. la fel de merituoşi. pline de tinere e şi în elepciune. Când s-a înfiin at moderna sta ie de deparafinare. în apropiere. Dar e greu să ne cunoaştem viitorul. cu câteva minute înainte de ieşirea din tură şi de plecarea acasă. Dacă inginerul Parianu ar fi ştiut peste ce mare necaz va da acceptând acest transfer. Şi to i aceşti distinşi colocatari ai străzii au fost elevi ai şcolii din Scăieni. 1. mai există şi al i foşti elevi ai acestei şcoli. inginerul Parianu a fost numit inginer şef la sec ia de Instala ii de deparafinare la aceeaşi rafinărie. din cauză că. Se ştia ce urma în minutele următoare: o explozie uriaşă a întregii coloane care ar fi antrenat alte explozii catastrofale. dar până să-l închidă fusese deja stropit cu lichid pe pantaloni şi pe mâini. pe fiecare în parte: Inginerul Alexandru Parianu s-a născut la 13 mai 1929 în comuna Castelul. ar fi rămas în continuare pe postul de inspector tehnic la bancă. ca diriginte de şantier la Blocul de ulei de la Brazi. ambele din Ploieşti. cu care mă mândresc împreună cu toate celelalte cadre didactice care le-au educat. Cel mai mult lichid se scurgea dintr-o coloană principală şi jeturile lui erau împrăştiate cu putere în toate păr ile. Să-i prezentăm. pe la orele 18. pe scurt. cei din jur.. Mai pu in lichid se scurgea din ventilul nr. A urmat Facultatea de Tehnologia i eiului. Fiind unul din absolven ii eminen i. ai Şcolii nr. mai ales în apropiere de flăcări. venită din partea conducerii centrale de la Bucureşti. dar chiar acesta era cel mai periculos punct detonant. Întrucât la întreprinderea “Petrochim” din Ploieşti era însă mare nevoie de nişte îmbunătă iri tehnice urgente. să răsară asemenea personalită i dotate cu un aşa mare har de la Dumnezeu. 1 din Boldeşti. 2. O altă avansare. au rupt-o la fugă. din cadrul Institutului de Petrol din Bucureşti. a continuat studiile la Liceul comercial “Spiru Haret”. Între anii 1940-1944. apoi la Liceul “Sfin ii Petru şi Pavel”. Tocmai când voia să fugă spre ventilul al doilea. Vom vedea că. deşi primul merit este în mod categoric al acestor fete. cu excep ia a câ iva. unde a învă at primele clase primare. aşa cum există şi foşti elevi. muncitor. De mic s-a mutat la Scăieni. Când au văzut cum curg ventilele şi că se măreşte jetul. inginerul a fost solicitat la acest nou loc de muncă unde multe instala ii nu func ionau bine şi se lucra cu ele defecte.. Şi de data aceasta tânărul inginer lucra la un complex de inven ii care reduceau timpul de deparafinarea i eiurilor. nişte muncitori îl anun ă alarma i că s-au spart ventilele cu gazul izopetan lichid. în urma unor inova ii tehnice făcute. Inginerul a alergat spre el şi la închis. Izopetanul era dirijat prin conducte la un catalizator care polimeriza izopetanul în faza întâi de cauciucare (această sta ie se va transfera ulterior la Oneşti). uitată de to i. devenind. Cel mai mult curgea ventilul nr. Într-o zi nefastă. şi al Elenei.

au trecut câ iva ani buni şi de atunci Alexandru nu a mai putut fi coborât pe scări afară. deşi multe plesneau la cea mai mică mişcare. dar mijloacele lor materiale sunt extrem de modeste. pe directoarea unei grădini e din Ploieşti. Urlând de durere. So ia inginerului. dar şi scurgerea ventilului care se îndrepta spre cuptor. ştiind că tot va muri. la Ploieşti. decât numai de câteva ori.aşa spuneau părin ii lui.naturiste. Focul i s-a stins.a devenit un sfânt. s-au aprins şi inginerul Alexandru Parianu a devenit o tor ă vie. un coleg de serviciu. Sandu a putut să-şi întindă picioarele şi să stea în şezut. s-a ridicat în pielea goală. Suferin a l-a apropiat şi mai mult de Dumnezeu. artă. Nu numai toată întreprinderea a fost salvată de la dezastru. l-au ajutat să trăiască” . De când au părăsit strada Păcii şi sau mutat la bloc. s-a trântit cu spatele pe iarba şi s-a tăvălit cu flăcările pe el. insuportabile. seu topit cu ceară. oprind instala ia de polimerizare. inginerul a citit însă enorm de multă literatură: religie. Zilnic îi făceau băi cu ceaiuri de plante. Chiar aşa ars. De-a lungul acestor ani. fiindcă Sandu era unicul lor copil. Gra ie lui. Poate ar fi avut nevoie de tratament în străinătate. “Citirea Bibliei şi a rugăciunilor. Medicii de la spital l-au trimis să moară acasă. Părin ii inginerului au fost distruşi. în care dizolvau antibiotice etc. De 49 de ani. În felul acesta explozia nu a mai avut loc. cum le zicem noi astăzi: albuş de ou. Ani de-a rândul tânărul acesta a urlat de durere. ştiin ă. numai în chilo i. devenise o rană vie. Ea a fost îngerul lui păzitor şi sufletul de aur care i-a insuflat inginerului dorin a de a supravie ui. care a avut prezen ă de spirit să-i tragă repede pantalonii. Acolo. ceară de albine topită cu ulei. Mioara Iordănescu. rareori a putut fi scos afară. atunci tot cartierul de nord aflat lângă Petrochim a fost salvat. nepoata sculptorului Ion Iordănescu. iar dacă nu chiar tot Ploieştiul. Pensiile mici nu li se ajung nicicum. plină de multă carismă . Până în ultima lor clipă.şi dusă a rămas până astăzi. a devenit nu numai o persoană extrem de în eleaptă. iar accidentul lui le-a scurtat mult via a. încât la cumplitele-i răni fizice i s-au mai adăugat şi alte răni sufleteşti. matematici superioare etc. Mioara îşi mai plimba so ul cu căruciorul. beletristică. descoperă un 203 . s-a speriat şi a fugit . III şi IV pe toată suprafa a trupului (75%). Dar trupul lui. Cel mai curajos a fost inginerul Sturm. Când a putut să mişte pu in mâna stângă. A urmat o serie de patru opera ii dificile făcute la spitalul din Azuga de marele medic osteolog Gheorghe Meghea. Părin ii sufereau şi ei eroic alături de fiul lor. mii de vie i s-au aflat atunci în mare pericol fără ca oamenii nici măcar să ştie acest lucru. Rareori a putut să fie ridicat şi pus cu dificultate într-un cărucior cu roate. Salvarea a sosit după câteva minute. după câ iva ani. rănile începuseră să i se cicatrizeze. Îl ungeau zi şi noapte cu “leacuri băbeşti” . din nenorocire. miere. Durerile şi usturimile îi erau însă cumplite. filosofie. iar trupul i-a rămas chircit în pozi ia de stat cu genunchii ridica i. cu care am fost prieten de-a lungul întregii lui suferin e. Bravul inginer făcuse un gest măre de sacrificiu.gazele lichide care îl stropiseră pe corp. când l-a văzut în ce hal arată. După câ iva ani. Sandu Parianu. Cât timp au stat la Scăieni. şi a mai fugit 30 m să oprească pompa care alimenta izopetanul lichid. mai pu in pe fa ă. numai cu fa a în sus. însă avea arsuri de gradele II. dânşii au făcut tot ce au putut să-i aline suferin ele. la acel spital. Cine stă de vorbă cu el. însă medicii de la serviciul de salvare nu-i mai dădeau absolut nici o şansă de supravie uire. a cunoscut-o pe cea de a doua so ie a sa. În cei 49 de ani de suferin ă. ci întreg oraşul. inginerul-erou stă lungit în pat. de la etajul întâi. inginerul a cerut căr i să citească.

scrisul. care te fascinează când te prinzi cu el în discu iile elevate. se pare că a trecut din nou pe prim plan. cât şi pe interlocutorul însuşi . Este o reală plăcere şi destindere să o urmăreşti pe lectorul universitar dr. cu care a debutat în 1993. în anul 2000. conducând discu iile în stil peripatetic. necunoscută înainte. răspunde el cu simplitate. membră a Uniunii Scriitorilor şi a Uniunii Ziariştilor din România. a acumulat o experien ă atât de bogată în acest domeniu. Cartea. până a ajuns în cercurile cele mai rafinate ale elitiştilor români. destinată profesioniştilor de televiziune. Este o poetă de o rară sensibilitate. iar eroismul celor doi ar fi trebuit prezentat întregii ări. cu ochi frumoşi şi cu voce blândă (n. de telenovele nesiropoase şi reale.11. un erou respectat şi iubit de to i. a devenit directoarea Televiziunii Culturale Române. Mioara Parianu. dovedind aceasta prin volumul ei de versuri “Orfeea”. pe orice subiect doreşti. În prezent. care au darul să fascineze atât pe telespectatorul/ascultătorul cel mai exigent. Am făcut doar ceea ce trebuia făcut”. care îi puneau în eviden ă marele său eroism. merita din plin să fi fost făcut cunoscut. pe care îl urmăresc deseori şi aici în America pe Internet.dar chiar şi pe oamenii cei mai simpli. aceea a interviurilor radiofonice sau de televiziune profund elevate şi deosebit de originale. “Melonul domnului comisar”. a romanului ei “Îngeri pe carosabil” şi mai este o excelentă memorialistă. se supără şi schimbă vorba. singurul post serios de TV românesc. Teza de doctorat din anul 2002. 01. este o romancieră care s-a impus prin lansarea. “N-a fost nimic excep ional. oricum. Pu ini cunosc istoria aceasta. scris de poetul Corneliu Şerban în Flamura Prahovei). Despre dânsul au apărut câteva articole elogioase prin ziarele locale. con ine pagini antologice. 204 . Daniela este lector univ. După cele peste 200 de interviuri luate unei diversită i de mari intelectuali din ară. oricum. Via a lor. Daniela Zeca-Buzura. Daniela Zeca-Buzura . dr. Dacă îi spui că a fost un erou.1966). trecând în revistă principalele genuri ale audio-vizualului.mare în elept. am observat că nu s-a bucurat prea mult. este şi va fi totdeauna un subiect de filme. Iată pentru ce inginerul Alexandru Parianu s-a remarcat ca o personalitate de onoare şi de frumoasă excep ie în oraşul Boldeşti-Scăieni. să fi fost şi mai mult scos în eviden ă. care-mi citea acasă la ea sau la mine din caietul ei de poezii adolescentine. Vechea ei pasiune. fără să se intimideze de prestan a lor. un simbol al demnită ii şi sacrificiului suprem. un filosof autentic şi un om de o bunătate şi modestie rară. (unul dintre ele este impresionantul articol “A merge”. etalându-ne o artă nouă. încât a sim it nevoia să elaboreze primul manual de “Jurnalism de televiziune” din istoria României. Când a aflat că a devenit unul din eroii romanului meu “Dincolo de curcubeu”. dar şi studen ilor de la facultă ile de jurnalism.Nici nu-mi vine să cred că feti a aceea micu ă. a apărut în vara anului 2006 în colec ia “Media” a Editurii Polirom din Bucureşti. cu somită ile culturii contemporane de la noi. cu mult interes. A muncit enorm de mult copilul acesta. după cum şi sacrificiul so iei lui. asociat la Catedra de Jurnalism a Universită ii din Bucureşti. Părerea mea este că enormul său sacrificiu trebuia.. însă acest lucru l-a cam deranjat. dăruit de Dumnezeu cu talent şi elocin ă. deşi mi-a mărturisit că romanul i-a plăcut..

. carnetul.a. în care profesionişti ai programelor româneşti de televiziune.i revedea locurile copilăriei? Dar poate că. precum Robert Turcescu. exerci ii utile şi aplica ii.. cu vocea deosebit de caldă şi explicită. 14 ian. de pe strada Păcii nr. cu un înalt spirit de sacrificiu). Pe când Cornelia era elevă la liceul “Mihai Viteazul” din Ploieşti. autoarei i-a fost decernat Premiul Na ional de Televiziune pe anul 1997. Când am să o întâlnesc. “Convorbiri literare”. Să nu uităm că Daniela este încă foarte tânără şi că mai are destul de multe de spus. Aş începe însemnările mele despre ea cu o mică istorioară. Şoferul gonea cu o viteză mult peste viteza normală şi deodată o maşină a mili iei o ajunge din urmă şi o opreşte. “Ramuri” etc. moderatorilor Octavian Paler şi Nicolae Manolescu. împărtăşesc din experien a lor. şi Cornelia se întorceau amândouă în aceeaşi maşină mică spre Scăieni. cât şi prin texte inedite. de teorii şi concepte pentru realizarea unor emisiuni TV. Ion. 4. de ce i-ai vândut frumoasa ta casă de la Scăieni.Daniela a devenit cunoscută şi prin seria de articole apărute în publica iile “Viitorul Românesc”. fiul cunoscutului scriitor Augustin Buzura. numele: Cornelia Raicea (n. “Luceafărul”. astăzi fiecare cu două facultă i şi cu doctorate luate. de teamă ca nu cumva. acordat de Uniunea Scriitorilor şi Funda ia “Scrisul Românesc”. căsătorit cu Elena. el mi s-a părut sărac în modalită ile de punere în practică a conceptelor clasice şi moderne.trei fete frumoase. reuşind să integreze armonios TVRC în simfonia televiziunilor culturale europene. Marius Tucă. la acea dată. precum şi doi flăcăi. m-am bucurat foarte mult. poate că am să-i pun o întrebare care mă roade: Daniela. Dar oriunde neam duce. ea a ridicat mult ştacheta gustului estetic al românilor... de abia de acum încolo. fără să mai treci spre a.. fiecare am avut motivele noastre personale. dar comparativ cu “Jurnalismul” Danielei Zeca-Buzura. Lucia Hossu-Longin. Când dânsa. în urmă cu câ iva ani. de când scăienara noastră este directoarea sta iei TVR Cultural. locurile copilăriei nu le vom putea smulge niciodată din sufletul nostru. care au făcut părin ilor şi localită ii o foarte mare cinste. unul profesor de sport şi ziarist. să nu mă întrebe şi ea: De ce ai părăsit frumoasa ta ară ducându-te peste mări şi ări? La urma urmelor. m-a vizitat acasă la Scăieni. s-au născut cinci copii-minune . prin exemple. distinc ie acordată. “Ora”. Dorina. la rândul ei. Când 205 . Mihai Buzura. dar şi prestigiul acestei televiziuni care are ca vedete numai personalită i de primă mână ale vie ii culturale din România. la Ploieşti) este cea mai mare dintre fra ii Stan.. a făcut-o cunoscută prin sutele de emisiuni de autor. cu distinsul ei so . De atunci eu nu am mai văzut-o decât pe micile ecrane. venind acasă. la fel de inteligen i (Abel şi Daniel). După căsătorie.. “Caiete critice”. precum “Cafeneaua artelor”. care era şi căru aş în timpul liber (Stan I. Irina Păcuraru ş. Oricum. fetele şi-au schimbat. o să mă răzgândesc şi nu o să-i mai adresez niciodată această întrebare.. Surorile Stan: Din casa modestă a unui muncitor harnic.. “Librăria pe ro i” ori emisiunea “Ceva de citit”. 1966. Am survolat cu privirea un manual american similar. desigur. celălalt un excelent mecanic auto. lucrătorul de la circula ie cerându-i conducătorului prins în culpă. Eugenia Vodă. prin numeroasele emisiuni de radio pe care le-a realizat. Apari ia ei elegantă pe micile ecrane. Pentru emisiunile sale de televiziune. o mamă eroină. so ia mea.

dr. Conducătorul lucrării era prof. Nici o barieră nu îi poate rezista. precum şi căr i tehnice de mare căutare pentru specialişti: “Combustibili pentru automobile”. o carte de 206 . grijile dăscăli ei universitare se împart între familie şi facultate. a devenit Senior Lector la Facultatea de Transporturi din cadrul aceleiaşi universită i politehnice şi. după o stagiatură de asisten ă. În urma unor concursuri preten ioase. Acest lucru nu a împiedicat-o să participe la congresele interna ionale din Europa sau să colaboreze la Buletinul INFO SIAR (Societatea Inginerilor de Automobile din România). specifice mai ales motoarelor diesel. După terminarea liceului. demonstrând practic că asemenea trepida ii. Ioz. o caracteristică transmisă genetic tuturor fra ilor ei. împreună cu colegul ei. care s-ar traduce în româneşte prin “frumuse e şi bunătate”. un cunoscut specialist în domeniu. Grecii antici aveau despre privirile oamenilor un cuvânt: “kalokagathia”. Însă la ea era mult mai mult. să publice o serie întreagă de articole de specialitate. efortul finalizându-se cu rezultate admirabile. cu to ii educa i într-o cură enie de spiritualitate exemplară. pot fi mult reduse.mili ianul furios dă cu ochii de frumoasa elevă blondă din maşină. tentată de dragostea pentru motoarele maşinilor. Ia i carnetul înapoi şi mergi cu viteza normală. şi după aducerea pe lume a două feti e minunate. Numai aşa se explică felul cum aceste fete au răspuns cu acelaşi sacrificiu sacrificiului făcut de părin i. ca şi mili ianul din România. desigur. tabele şi date bază pentru MS Office Applications”. Rezultatul a fost excelent. pe care a absolvit-o cu brio. accelerează totdeauna vitezele. din cadrul Universită ii Politehnice Bucureşti. ci în primul rând al seriozită ii. al mamei. Printech. Edit. având titlul “Cercetări privind reducerea transmisibilită ii vibra iilor de la motor la cabina autocamionului”. dintr-o dată mutra lui încruntată i se transformă într-un zâmbet larg. întrucât a stimulat impulsul voli ional al tuturor copiilor. de mucenicie. ca semn că dispune şi de restul celorlalte. “Documente. dorind să concureze pentru func ia de conferen iar iar mai târziu pentru aceea de profesor universitar. iar răspunsul pe care mi l-am dat ar fi că. după căsătoria cu un campion la tir al României. căci to i sunt un produs exemplar nu atât al unei atmosfere familiale rigide. într-un asemenea anturaj. ceea ce i-a permis să se înscrie la doctorat. destul de dăunătoare ansamblului auto. De acest lucru putem fi siguri. izvorâtă din modelul viu. 2000. combinată cu unele asperită i restrictive venite din direc ii paterne. ing. care-l intea cam speriată cu privirile ei albastre. mi-am pus de câteva ori aceeaşi întrebare: de ce bărba ii când au fete frumoase lângă ei apasă mai tare pe accelerator. Alexia-Teodora şi Anastasia-Ioana. căci la caracterul ei blând trebuie adăugat şi surplusul de inteligen ă şi seriozitate. Gheorghe Fră ilă. drumul ei nu se va opri aici. inima i se înmoaie şi îi dă şoferului carnetul înapoi spunând: “Ai noroc cu domnişoara asta frumoasă de lângă dumneata. Cornelia s-a înscris la Facultatea de Transporturi. C. A continuat cu masteratul în management.” Acuma şi eu. conducătorii auto vor să-şi mărească prestigiul demonstrând bărbătoşi una din agilită ile lor. Cam aceasta au fost dintotdeauna privirea şi sufletul Corneliei. într-un fel de întrecere ambi ioasă la care Cornelia a dat startul. Iulian Raicea. ing. fiindcă altminteri î i luam carnetul. Teza de doctorat se baza pe cercetările originale întreprinse de tânăra ingineră în ateliere şi în laborator. Buc. chiar dacă.. primind diploma de inginer specialist în automobile. Nu ştiu de ce to i şoferii când au fete frumoase lângă ei.” Dar jocul poate fi periculos.

Rodica Puşte este autoarea a 15 lucrări de specialitate publicate în ară şi străinătate şi a fost invitată să participe la cinci şcoli de vară. la aceeaşi facultate clujeană. specificită ile lor fizice şi chimice. Nedorind să întrerupă tradi ia lansată de sora ei mai mare. este greu să în elegem cum această fiin ă tentată să devină un spirit universal. începând încă două facultă i preten ioase. aflată acum în America. s-a văzut nevoită să le abandoneze din lipsă de timp: Facultatea de Psihologie din Oradea şi Facultatea de Automatizări şi Calculatoare din cadrul Universită ii Tehnice Cluj-Napoca. dânsa a câştigat 3 granturi şi a avut 11 contracte în care a lucrat. surioara Corneliei şi a Lidiei. După terminarea şcolii generale din Scăieni. la fel ca surorile ei. geolog şi asistent universitar. Deşi avea două facultă i terminate. în final. Între anii 1989-1984. păstrează în sânge. din cadrul Universită ii Bolyai-Babeş din Cluj-Napoca. Totdeauna m-am sim it onorat să corespondez cu dânsa prin e-mailuri şi să avem rarissime colocvii când se nimereşte să vizităm amândoi Scăienii de care şi ea şi eu suntem despăr i i pentru mult timp. Rodica este una din eroinele romanului meu “Dincolo de curcubeu”. nu din orgolii. absolvind-o cu teza de licen ă “Iubire şi euharistie” (2002). filiala Cluj. specialista Cornelia Raicea nu are astâmpăr. de la care a cerut concediu fără plată pentru perioada cât va sta în Statele Unite. 4 din Ploieşti. la două ore şi jumătate de zbor cu avionul de la Chicago. Între 1994-1995 face masteratul şi devine Master în geologie. Rodica Puşte (n. Se înscrie la doctorat şi ob ine titlul de Doctor în geologie. contaminând acum şi sexul frumos. Rodica a vrut să mărească numărul lor la patru. Geografie şi geologie. Prin concurs. la Ciorani. Alături de vecinul ei. cu so ul ei Adrian. a mai făcut o facultate de cibernetică şi a mai urmat încă o Facultate de Teologie interconfesională din cadrul Institutului Teologic Ortodox Bucureşti. pe care le-a urmat în paralel un an (1996-1997). apărută în Editura MATRIX. între 1998-2002. dorin a de a coborî ştiin a din cer pe pământ şi de a o stăpâni în totalitate. 2005. pregătind scrierea unor căr i care să abordeze şi o tematică aferentă acestor studii. ci din setea nestinsă de a şti şi de a ne fi tuturor de folos. a lucrat pe postul de cercetător principal gradul 3 la Institutul de Geologie din Bucureşti. urmează facultatea de Biologie.. Buc. Pentru mul i spiritul universal al lui Leonardo da Vinci s-a dovedit o boală care se ia. pe care l-a absolvit în 1986. PH). Munchen şi Luebek. Alexandru Parianu. ing. a studiat la Liceul de chimie nr. la Budapesta. Capacitatea de a demonstra abilită i profesionale şi-a etalat-o la cursul ei de combustibili. urmează Facultatea de istorie şi Filozofie a aceleiaşi universită i. 14 IV 1967. Evident. a publicat lucrarea “A model for theoretical studies of the dynam behavior of truck structures”. Acest curs se bucură în continuare de mare succes. lucrare unanim apreciată de comisie şi care am dori să fie publicată. 207 . descriind compozi ia combustibililor. până în prezent. În engleză. lubrican i şi materiale speciale pentru automobile pe care îl predă studen ilor ca director de curs. dar pe care. Angrenată în atâtea direc ii. combustibilii pe care îi descrie şi îi analizează ea în laboratoare aprinzându-i spiritul avid ce se vrea propulsat tot mai sus.computerologie cu elemente introductive şi de bază în MS Word. Între 1996. Germania.

La fel de bună s-a dovedit şi în perioada studiilor medii. Conform tradi iei lansată de Cornelia şi continuată de sora ei Rodica..12. Oana este proprietara celei mai mari săli de fitness din Ploieşti. Lidioara nu s-a lăsat mai prejos până nu a terminat două facultă i. Deşi afla i departe unii de al ii. sora cea mai mică din cele trei surori . Căsătorită în capitala Ardealului cu ing. recăpătându-şi puterea de muncă şi voin a de a se depăşi pe sine însăşi. din cinci copii.fenomen ce le-a stimulat pe amândouă . elevă în cl. Buc. com Ciorani.1969). 1968. Era un copil inteligent. managerul echipei Petrolul Ploieşti. 7 aug. Ca şi colega ei de clasă. a terminat şcoala generală din Scăieni. Doctoratul l-a sus inut anul trecut (2006). cu care se afla în permanentă întrecere . după care s-a înscris la Universitatea din Bucureşti.. Prahova). 208 . dar s-a dezvoltat foarte normal. prima . 28. care îşi iubea feti a ca pe ochii din cap. unde studiaseră şi surioarele ei. În urma unei opera ii extrem de dificile şi riscante la care feti a a fost supusă. elev în cl. a III-a. aceasta se datorează faptului că. În anul 1993 a absolvit Facultatea de Textile-Pielărie din cadrul Universită ii Tehnice “Gh. una cu profil tehnic.ultima.02. la Procuratură. Lidia este inginer-profesor la Colegiul Tehnic Napoca” din Cluj şi apari ia ei la Scăieni este un prilej imens de bucurie pentru bătrânii care. dar tot la fel de. condi iile de stare pentru adolescen i şi factorii principali de micro sau macro climat”. Bianca-Amelia. Maximilian-Alexandru. Lidia fiind un model în această privin ă.este procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti. ceea ce îi uneşte pe to i clipă de clipă este marea nădejde şi credin ă pe care întreaga familie şi-a pus-o în Creatorul Suprem. apoi în 2002 a absolvit Facultatea de Istorie şi Filosofie din cadrul Universită ii Bolyai-Babeş din Cluj-Napoca. ambi ios şi de o cumin enie exemplară.cu un an mai mică decât Rodica. terminat în 1987. cu o teză din domeniul ingineriei industriale cu aplica ii practice: “Contribu ii privind studiul confortului în corela ie cu parametri îmbrăcămintei. A urmat Liceul pedagogic din Ploieşti. şi cei doi copilaşi. unde i-am fost diriginte. are un program foarte încărcat.Oana va fi o elevă şi studentă de elită. electronist Ghioltan-Stan Sorin Ioan (n. Asachi” din Iaşi. pe care l-a absolvit în 1987.Lidia Stan-Ghioltan (n. cu procese dificile care o solicită peste programul de lucru. făcute la Liceul “Mihai Viteazul” din Ploieşti. fiind una din cele mai bune eleve ale şcolii. iar acasă o aşteaptă so ul ei. rareori fiind prilejurile când se pot aduna cu to ii împreună. nu au mai rămas cu nici unul pe acasă. Oana Alexandru (n. dar pentru că era să o piardă.1968. iar acest lucru asigură familiei o bună stabilitate financiară. 11. nu numai pentru motivul că era unicul ei copil. Lidia. pe care a absolvit-o în 1993 cu note maxime. to i fiind răspândi i în toate punctele cardinale. Dacă Oana şi-a amânat pu in ob inerea doctoratului în drept.cea pe care o de ine şi în prezent . Gabriela Rădulescu.) este colega de clasă a Lidiei care de mică dorea să ajungă juristă ca mama ei. a VII-a la Liceul de informatică şi feti a. Oana nu numai că a scăpat. Facultatea de Drept. cealaltă cu profil umanist. pentru că reuşitele exemplare ale acestei familii binecuvântate se datoresc în primul rând tradi iei familiale şi credin ei de care nici un copil nu s-a dezis. Ultima func ie .

ci întreaga comunitate din care tânărul doctor fizician s-a ridicat prin eforturi demne de admirat. italieni. directorul PETROM-ului din Ploieşti şi fostul purtător de cuvânt oficial al PETROM-ului. Parte din ele le-a făcut deja cunoscute prin diferite comunicări ştiin ifice. cuprinzând cercetări foarte avansate. laserii ultrarapizi şi cristalele fotonice. în domeniul structurilor investigate. planuri frumoase. incluzând spectroscopia temporal-rezolvată. fizica microcavită ilor. cu o teză în fizica materialelor. în reuniuni cu specialişti din acest domeniu.Marian Zamfirescu (n. În 2003 îşi ia doctoratul în Fran a. spectroscopie şi fizica nanostructurilor. Inginerul Marian Zamfirescu este autorul unor cercetări vaste şi minu ioase. se înscrie la Universitatea Bucureşti. sau în colectiv cu al i cercetători români. cercetând spectroscopia ultra-rapidă a semiconductorilor nanostructura i. doi ani în Italia. fizicianul boldeştean este autor/coautor a cca 20 de lucrări ştiin ifice de bază. baza i pe experien a lui şi pe faptul că fusese unui dintre cei mai buni studen i ai Universită ii din Ploieşti. Moreni) . 6 apr. Gabriel. Dipartamento di Fisica Paolo Scientifico. Din 2005 până în prezent este membru al NILPRP cercetând opticile nonlineare. a lucrat la INFM . Caragiale” din Ploieşti. după absolvirea celor opt clase la Şcoala din Boldeşti. dr. de pe lângă Institutul de Fizică Atomică din Măgurele. În prezent accentul este pus mai cu seamă pe creşterea nanostructurii şi pulsurilor de laser ultra-rapide. specializat în optică. cu inginerul fizician Marian Zamfirescu. printre al ii. Plasmei şi Radia iilor). 1963) este. în continuare.L. prin optimizări şi implementări de tehnici noi. Ea se află sub ac ionariatul companiei austriece OMV. Facultatea de Fizică. După absolvirea Liceului “I. Iată că din oraşul Boldeşti-Scăieni se ridică şi un viitor mare savant al microstructurilor atomice. laseri. în Italia. Între 2003-2005. tratând despre dinamica de recombinare a purtătorilor de sarcină în structurile semiconductoare. iar de acolo reuşise la examenul de admitere 209 . Perioada de studii ştiin ifice este mai îndelungată: şase luni la Strasbourg. Marian Zamfirescu are. microscopia confocală. pregătită acolo timp de trei ani. iar un an mai târziu îşi va sus ine masteratul în ştiin e. cu numeroase aplica ii în scrierea structurilor fotonice şi ale materialelor semiconductoare. 1975. pentru post-doctorat.aşa cum Şcoala din Scăieni se mândreşte cu personalită ile descrise mai sus. fizica nitridelor bazate pe microcavită i. 19 ian. între lunile martie 2006-februarie 2008. metode optice de nanostructurare. Singur. Întrucât austriecii aveau nevoie de o personalitate competentă.. japonezi britanici etc. din ianuarie 2007. absolvită în anul 1978. studii ale nanostructurilor fotonice prin laseri ultrarapizi ş. companie privatizată în ultimele luni de mandat ale fostului guvern. în domeniul nanostructurilor. microscopia for ei atomice. programate pe o perioadă de un an de zile. Gabriel Năstase (n. cu care nu numai părin ii şi foştii lui dascăli se pot mândri. la Universitatea “Blaise Pascal” din oraşul Clermond Ferrand. în Fizica Materialelor. Şcoala din Boldeşti se mândreşte. ei s-au orientat la inginerul boldeştean Gabriel Năstase. francezi. în 1992. sa înscris la Liceul industrial de la Scăieni. ruşi. pe care a absolvit-o în 1998. Universita degli studi di Firenze”. Fizicianul atomist.“Instituto Nazionale per la Fisica della Materia. absolut originale. Facultatea de Petrol.a. devenind asistent cercetător la NILPRP-Bucureşti (Institutul Na ional de Fizica Laserelor. pe facilită ile acestui tip de lasere şi pe nanotehnologie în general. ca urmare a experien ei ştiin ifice din ară şi străinătate.

serviciu unde a lucrat până în anul 1980. ei au mers pe urmele tatălui campion. Stara Zagora.24 m). Gabriel Năstase a fost numit într-o func ie mult mai responsabilă. Când această func ie a dispărut. fiind preluată de alte subsec ii. Din acest an a fost chemat de Societatea Na ională Petrom care l-a recrutat pentru importanta func ie de purtător al ei de cuvânt. analizând căr ile lăsate în urma sa. Oraşul din care a âşnit şi el spre înăl imi precum suli ele lansate din mâinile lui puternice. purtând parafele unor mari organiza ii sportive din ară şi din străinătate. şi-ar putea croi câteva costume de haine . De câteva ori am asistat la orele lor de antrenament şi. într-adevăr. AL I CETĂ ENI DE ONOARE: Stoica Teodorescu (1887-1973): Profesorul Teodorescu s-a născut în Boldeşti şi. Dar Dumitru Negoi ă a preferat să-şi decoreze to i pere ii casei cu frumoasele sale diplome. Maria-Nicoleta. al i viitori mari campioni ai României în acest sport frumos şi vechi de câteva mii de ani. a nutrit ambi ia ca şi cei doi copii ai săi. În perioada când era purtătorul de cuvânt al susnumitei companii. Propunerea i-a fost aprobată şi suma a ajutat mult la finisarea acestei lucrări. de la Şcoala nr. “Unitatea geografică şi etnografică a pământului şi poporului românesc” (1925). medaliat cu o medalie de aur. l-a poreclit “Motor”. cum ar fi cele din Bucureşti.la Facultatea de petrol şi gaze ploieşteană. Gabriel a solicitat aprobarea unei oferte de 200 milioane lei vechi necesari pentru ridicarea noului Monument al Eroilor din Pia a Petroliştilor. “Monografia comunei Telega” (1926). din diplomele câştigate. ceea ce s-a adeverit. s-a situat printre primii cinci aruncători. alături de profesorul Nae Vălimăreanu. iar Alexandru-Dory. Astăzi feti a lui este printre cele mai bune suli are din ară (54. şi Alexandru-Dory să devină aruncători şi medalia i. fiind prieten cu maestrul său. ing. 1 Boldeşti-Scăieni. Ini ial. Negoi ă este în mod cert crea ia profesorului Vălimăreanu . neîndoios. ambii copii fiind antrena i sistematic de tăticul lor.a. cât şi cu cei doi copii Negoi ă. cu mari puteri decizionale. la rândul lui. Japonia ş. Petru şi Pavel” din Ploieşti . Cel care şi-a pus tot sufletul în descoperirea şi antrenarea tânărului Negoi ă ca aruncător de suli ă a fost profesorul său de educa ie fizică Nicolae Vălimăreanu. i-am prezis lui Motor că într-o zi va ajunge un mare campion. pe func ia de şef al for ei de interven ie. Dumitru Negoi ă este singurul sportiv din oraşul Boldeşti-Scăieni. după absolvirea facultă ii. Şi. aceasta l-a repartizat la Schela petroliferă Boldeşti. Ceea ce ne surprinde este faptul că. deşi 210 . din hârtia lor care este de cea mai bună calitate.75 de ani de la înfiin are: 1864-1939”. conchidem că este unul din cercetătorii de bază ai istoriei prahovene. “Monografia liceului “Sf. devenind principala verigă de comunicare dintre marea societate privată şi restul colaboratorilor sau chiar dintre ea şi mass-media. văzând în elevul lui mult dinamism şi multă voin ă. un mare îndrăgostit de plaiurile acestor locuri. Iar acest motor a func ionat atât de bine încât.el însuşi fost campion na ional la aruncatul suli ei . Ceea ce a impresionat pe mul i a fost faptul că Motor. aceea de director PETROM.care. se mândreşte atât cu numele său.bineîn eles. Lui îi datorăm “Monografia oraşului Câmpina” (1924). Această ultimă monografie a fost publicată în 1940. Iugoslavia. Kobe (de aici medalia de aur luată la Universala din Kobe). devenit unul din marii antrenori români la aruncatul cu suli a.

Ne-ar fi fost de mare folos la monografia de fa ă. 9 ianuarie 1965 în Ploieşti) este profesor universitar. este bine cunoscut în calitate de jurnalist la ziarul Cotidianul şi la cel mai prestigios jurnal cultural Dilema Veche.. urmaşii noştri ar şti mai pu in despre aceste localită i. Ca analist politic s-a pronun at pentru corectitudinea şi transparen a finan ării partidelor şi a actualului politic.. de fapt. În anul 2000 a debutat în cariera diplomatică externă devenind Prim Consul General al României la Chicago unde l-am întâlnit de câteva ori. contra întregii omeniri civilizate. lângă Casa Seciu. tânărului diplomat Sever Voinescu îi revin câteva misiuni considerate grele. A condus multe seminarii şi şcoli de vară privind modificarea Constitu iei şi a legii partidelor.. fiindcă suntem sigur că ar fi scris despre Boldeştii vremii lui lucruri pe care noi nu le cunoaştem. Cristian este fiul Constan ei Pârvulescu.Asocia ia Prodemocra ia. pentru că atât România cât şi Statele Unite trec printr-o perioadă dificilă şi destul de încordată pe plan extern. unde locuia şi mama lui. locuitor al oraşului Boldeşti-Scăieni. Sever Voinescu.C. peste 50-100 de ani. profesoară de limba română la şcolile din Boldeşti şi Scăieni.P. din Boldeşti. Tatăl său era medic expert în medicina legistă. În 1997 s-a retras din practicile juridice interne pentru a deveni consilier în probleme externe de natură europeană pe lângă Secretariatul General al Guvernului Român. Ca politolog. dar şi pentru diminuarea rolului lor în ceea ce priveşte ini iativele guvernamentale. Are o extensivă experien ă în probleme de afaceri guvernamentale. de asemenea. Cristian Pârvulescu (n. În copilărie. activează ca profesor universitar la Şcoala Na ională de Ştiin e Politice şi Administrative unde sus ine cursurile de Politică Comparată şi Institu ionalism 211 . date fiind neutralitatea şi spiritul său critic lipsit de angajament politic. ambasadorul României la Washington D. considerat unul dintre cei mai buni şi carismatici analişti. datorită războiului din golf şi amenin ărilor terorismului islamic care sunt îndreptate deopotrivă atât contra Americii cât şi contra României.1 Boldeşti. cu localită ile anexe. În prezent. de vreme ce are o frumoasă casă în acest oraş. de altfel. A devenit un frecvent comentator al vie ii sociale şi politice din România. remarcându-se în România ca una din vocile importante ale societă ii civile şi unul din liderii de opinie din genera ia tânără care cerea independen a de politic şi democratizarea societă ii în primii ani de după Revolu ie. C. capitala Statelor Unite.. a trăit şi în casa bunicilor de pe strada Podgoriei. unul din exper ii în domeniul ştiin elor partidelor sau partidologiei. doctor în politologie. Bunica sa era cunoscuta învă ătoare Ioana Mocanu de la Şcoala nr. Sever Voinescu este jurist si ziarist. a absolvit Facultatea de Filosofie a Universită ii Bucureşti (1989) şi s-a format la şcoala de politologie franceză. Este.boldeştean prin naştere. este considerat. dacă nu aş încerca o descriere a Boldeştiul şi Scăieniul vremii mele.. fost Coordonator al Programului Guvernamental de Afaceri Externe din cadrul IPP (Institutul Politicilor Publice) din Bucureşti. în care locuieşte când şi când. s-a remarcat în presă şi prin multe programe televizate. profesorul Teodorescu nu a conceput o monografie despre locul lui natal. Din 1999 este preşedintele celui mai mare ONG . aceasta fiind o cauză a ineficien ei politice. În acelaşi timp. ziarist şi bun mânuitor al frazei rostită sau scrisă pe româneşte. după cum eu. Ca nou ambasador român în America.

Diminea a noului venit. Aşteptăm să-l întâlnim odată şi în Boldeşti-Scăieni unde i s-ar face o primire festivă. calitate în care şi-a dovedit toată destoinicia. roman. va fi director la Biblioteca Raională din Urziceni. Buc. echivalente studiilor liceale. To i iubitorii de poezie din România au apreciat frumoasele lui poeme iar cine ia cunoscut familia . 212 . 1986. la Scăieni). Cetă enii l-au considerat unul dintre cei mai valoroşi lideri din câ i a avut acest oraş. pentru o scurtă perioadă. Tot în acel oraş. într-o familie de muncitori.. Despre dânsul s-a mai scris în această carte. unde. în anul 1936. 1977. i-a slăbit mult starea de sănătate.tata: Samoil Gutman. apoi va intra la Facultatea de Limba şi Literatura Română (neterminată) a Universită ii din Bucureşti (1956-1960). poezii. Melior. A studiat Liceul Militar Mânăstrea Dealului. se va angaja ca muncitor la Fabrica de Postav (1951-1953). iar din decembrie 2005 este decanul Facultă ii de Ştiin e Politice. la Bibl. corector la revista Ateneu (1970-74). Va debuta la Scrisul bănă ean (1956). 1990. regretat de întreaga comunitate. instructor de brigăzi artistice (1967-68). Buc. Buc.Politic. 2002. Mimi. Via a Românească. Frageda fire. Jud. care au suferit cruzimile unei deportări nedrepte din Bucovina de Nord (Gura Humorului). în Transnistria. din care s-a transferat la Liceul “Sfin ii Petru şi Pavel” din Ploieşti.. Buc. Tribuna. din Timişoara. Dupa ce a ieşit la pensie. 1967. poeme. Ateneu. printre al ii. se naşte H. publicist de mare sensibilitate (n. Va avea servicii de bibliotecar la Bucureşti. pus deoparte. devine primul primar al noului oraş. A fost primar al comunei Boldeşti din anul 1969. viitorul poet care îşi va alege pseudonimul Horia Gane. 1974. versuri. A lucrat la Schela Boldeşti pe postul de şef contabil (director economic). Horia Gane . Buc.. apoi coregraf pentru dansuri na ionale. Bucureşti. muncitor la fabrica “Proletarul” din Bacău etc. Fani Sigler. am mare încredere că drumul ascensiv al lui Cristian Pârvulescu nu se va opri aici. continuându-şi studiile superioare la Academia de Studii Economice (ASE) la Bucureşti. la care citeşte. S-a stins în ziua de 17 septembrie 2005. Roşu-Gutman. Calm. după cum merită. Personal. dispari ia so iei sale. poetul Nicolae Labiş. când se unesc comunele Boldeşti cu Scăieni. El va urma Şcoala elementară (19451949) şi Şcoala Profesională textile (1950-1952) la Buhuşi. antologie de autor. părin ii se stabilesc la Scăieni. Cronica etc. iar mama.. Împreună cu al i colegi. devenind economist. Între 1954-1956 frecventează cursurile Facultă ii Muncitoreşti din Bucureşti. Opera: Lumină întârziată. iar editorial cu volumul de versuri Lumină întârziată (1967). numai pentru motivul că erau evrei. redactor la o sta ie de radioficare. Horia Gane înfiin ează primul cenaclu literar studen esc. Plante gânditoare. Aurică Marinescu: Primul primar al noii localita i s-a născut la Boldeşti în ziua de 3 noiembrie 1930. casnică . Bacău. care era muncitor.. Ne bucurăm că Horia Gane este sănătos şi continuă să scrie. la 10 aprilie 1936. În 1935. Luceafărul. Buc.au putut afla nenorocirile acestor părin i harnici şi nevinova i. Puntea de hârtie.poet. poeme. În 1968. scriitor. poezii pentru copii. Va colabora la multe reviste literare: România literară. 1981. la Şantierul Naval Olteni a.

fusese desemnat pentru îndeplinirea atribu iilor specifice func iei de inspector şef al Poli iei Jude ene Prahova. Iulian Gheorghe Bach este Comisar şef de poli ie. Balta Doamnei.I. Alte amănunte despre primarul Ion Dumitru pot fi găsite la capitolul despre primăria oraşului Boldeşti-Scăieni. în prezent pensionar. profil . Este căsătorit şi are doi copii. Este profesor gr. apoi la Teişani.Ştiin e juridice (1995). A continuat cu Facultatea de Poli ie Academia de Poli ie “Alexandru Ioan Cuza”. pe strada Falansterului. care trec prin atâtea şcoli. de Drept a Universită ii Bucureşti . Înainte de a se pensiona. Ini iativa principală de a se ridica un monument al eroilor în fa a primăriei a venit din partea dumnealui. În Boldeşti este apreciat de boldeşteni pentru felul cum conduce oraşul iar colaboratorii lui de la primărie spun că adevărata casa a primarului a devenit Primăria unde se zbate să rezolve problemele oraşului care uneori sunt foarte complicate. unde a fost şi director. I so ia sa. . de “Analiză tranzac ională”.P. În primul an după absolvire. după care a func ionat ca profesor la Seciu.Ion Dumitru. conform însemnărilor dintr-un proces-verbal. S-a născut la 4 iunie 1956 în com. cu vot majoritar. cu treptele de grade militare. curs de management poli ienesc. devenind pentru şapte ani Şeful poli iei acestui oraş (1990-1997). Între 1997-2001 a fost avansat ca Prim-adjunct al Şefului Poli iei Municipale Ploieşti. Conservator (fost Umanist Român) şi a fost ales primar în 2004. Bucureşti. având numele de domnişoară Sevestrean). le ajută. de computere. Studiile militare şi civile l-au calificat pentru viitoarele func ii în care a fost promovat. promovând examene preten ioase şi urcând toate treptele necesare. pentru a căpăta asemenea atribu ii. comparative. Ar trebui să ne iasă din cap ideea că poli iştii de astăzi. func ie din care a 213 . s-a ataşat mult de oamenii şi de via a acestor locuri pe care.R. după care a absolvit foarte importante cursuri post-universitare (“Drept civil”. în familia unui muncitor petrolist. Câmpina ş. a func ionat la Şcoala nr. cu o vechime de 41 de ani în învă ământ. după ce. a fost profesor la şcolile generale din Gornetul Cuib. Este absolvent al Facultă ii de Biologie Geografie a Universită ii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. şi un nepot Alin Alexandru. jud. Este domiciliat în Scăieni. Prin şcoli şi-a însuşit no iuni de limba rusă şi engleză. Comisarul şef Iulian Bach a pornit-o de la nivelul de simplu ofi er de poli ie economică din cadrul Poli iei oraşului Boldeşti-Scăieni (1985-1990).. Dumitru Elisabeta Mona (născută la 31 martie 1942 la Blaj. Astfel. sunt echivalentul mili ienilor de ieri. dacă vre i.arma poli ie specializarea: investigarea fraudelor (1985).G. la Fac. iar între 2001-2005 Adjunct al Inspectoratului şef. timp de 23 de ani. Alina Paula.a. I. promo ia 1965. la Şcoala de agen i de poli ie “Vasile Lascăr”. curs de Drepturile Omului. viitorul lider de poli ie s-a distins prin nişte merite. Prahova. actualul primar al oraşului. în martie 2005. s-a născut la 10 mai 1940 în Boldeşti. Au o fată profesoară. şi de când s-a mutat în această localitate. Profesorul Ion Dumitru a candidat la func ia de primar din partea P. Iulian Gheorghe Bach a absolvit Şcoala de ofi eri activi a M. cât îi stă în posibilită i. cu un an înainte. cărora nu li se cerea mai mult decât for a pumnilor. ultima fiind actuala pozi ie primită în luna aprilie 2006.între 1995-96). Desigur. 1 Boldeşti-Scăieni unde era profesoară gr. fosta lui colegă de facultate şi de grupă. Inspector şef al Inspectoratului de Poli ie al Jude ului Prahova. prin dispozi ia Şefului I.

fiind directorul-fondator al Direc iei Patrimoniului din Boldeşti-Scăieni. Între 31 decembrie 1989 şi iunie 1996 lucrează ca şef al Gospodăriei agro-zootehnice la UM 0443 Boldeşti. În 2004 a terminat o a doua facultate. devine primarul oraşului. a urmat Facultatea de medicina veterinară din Bucureşti. după Revolu ie. Prahova). dispensar. Este absolvent al IANP Bucureşti. Şcoala generală a absolvit-o la intea. când a devenit tehnician veterinar. iar unii chiar se întrec să încalce legile. 28. în toate realizările din perioada acelui mandat de primariat: construc ii de şcoli. iar din 2001 până în 2004 a desfăşurat o splendidă activitate în cadrul patrimoniului local. în oraşul Boldeşti-Scăieni au rămas următoarele obiective realizate: modernizarea clădirii primăriei. demararea construc iei şi de şcoli la Boldeşti şi Scăieni. canalizarea centrului Boldeşti până la Scăieni. Facultatea de economie agrară (1993). pe care le-aş numi mari responsabilită i. într-o perioadă când. La alegerile pentru postul de primar al oraşului Boldeşti-Scăieni. între 1 iunie 1996 şi 1 iunie 2004. Impetuos şi plin de dinamism l-a sus inut în activitate pe primarul Vasile Enache. 1958. 22. şi au doi băie i: Mirel Mircea Cătălin. 214 . între 2005-2007. lucrare de licen ă (1995).l. ca şef de laborator al oficiului de reproducere. V la Biotehnologie medical-veterinară. Între 1990-2001. Între 1984-1989. profesie similară cu aceea a tatălui său. func ionară la oficiul de gaze. de Administra ie Publică SNSPA. Aici îndeplineşte o serie întreagă de activită i.04. dispensarul nou de la Boldeşti. în 2002. nedeschis încă. monumentul ş. prima institu ie de acest fel din ară.fost promovat în postul ocupat în prezent. la SN Petrom Prahova. Inspectorul Şef este şi coautor în editarea lucrării “Noua legisla ie rutieră completă”. controlul a şase birouri de poli ie comunală. De asemenea.medic veterinar şi fost primar al oraşului Boldeşti-Scăieni. creşa de la Boldeşti.c. în calitate de Adjunct al Şefului Inspectoratului Şef al Poli iei de Siguran ă Publică din anul 2001 şi până în prezent. Vasile Enache (n. a fost ales viceprimar. În urma activită ii de primar. Atribu iile noului şef sunt: coordonarea activită ii Serviciului Poli iei de Ordine Publică. sec ia veterinară (1973-1977). din cadrul Universită ii Agricole. terminat în 2004 la Universitatea Petrol şi Gaze Ploieşti (UPGP). continuarea asfaltării şi reparării infrastructurii unor străzi ş.1954. mul i cetă eni se consideră atât de liberi încât fac cam ceea ce vor. Serviciului Poli iei Rutiere. a urmat şi un curs postuniversitar de administra ie publică. înfiin area Direc iei patrimoniului (prima de acest fel din ară).a. Fostul primar este căsătorit cu Mioara Enache.06. Universitatea Agricolă şi de Medicină Veterinară. monumentul eroilor de la Boldeşti. intea-Băicoi. a primit o Diplomă de Onoare în anul 2001 şi Semnul Onorific “În Serviciul Armatei”. student an. După acel mandat. Măgurele. După terminarea şcolii generale din com. asisten a socială pusă la punct. şi a lucrării “Timpul de muncă”. Măgurele Prahova) . ing. viceprimari fiind Cristu Vlăsceanu şi C-tin Năstase. Pentru serviciile aduse. şi Liviu Adrian. apărută în 2003. Cristu Vlăsceanu (n. ob inând majoritatea voturilor. Serviciului Transporturi. fundamentarea unui muzeu al oraşului. devine director EGA Metal Ploieşti. continuând studiile la Liceul din Băicoi. a urmat Liceul Agricol din Râmnicu Sărat.

apărută în 1969 lângă monumentul eroilor. Cristina a revenit la vechea ei specializare din medicina muncii. dar numai câ iva se întreabă cine o fi fost autorul lor. putem înşira o lungă listă cu o serie de alte lucrări minunate create de arhitectul din Scăieni. 1941 la Ariceşti Rahtivani. 2 cu clasele I-VIII din Scăieni. când vizitează Satul de Vacan ă de la Mamaia. de la Plopeni (1984215 .. după o perioadă de lucru în spitalele din Capitală. absolventă a Universită ii Politehnice Bucureşti. Voi începe cu marea şi noua şcoală etajată din Boldeşti. mai accesibile. prin ară. ca şi în via a de toate zilele. din Ploieşti. deocamdată.) Şi tot aşa. zeci şi zeci de mii de oameni circulă sau se plimbă pe frumosul Bulevard CFR din Giurgiu. studen i la Facultatea de Informatică. Cristina Stârceanu din Balaca. din acelaşi municipiu. 7 aug. un model de corectitudine. Sute de mii de cetă eni trec anual prin fa a Gării de Sud şi văd acolo o mare şi frumoasă fântână arteziană. tânăra doctori ă fiind acolo. care a trăit mai toată via a la Scăieni? Zeci de mii de turişti români şi străini. au cerut să fie transfera i la Ploieşti. La fel . din păcate. dar nu ştiam că este opera con-orăşeanului meu. cu câ iva ani în urmă. dar câ i ştiu că a fost conceput mai întâi pe planşeta arhitectului Moianu? De asemenea. Prahova) este unul dintre cei mai prolifici arhitec i români din genera ia sa. însă. Întregul centru al oraşului Mizil este proiectat tot de acest arhitect. Niculina Voinea (n. dintre ele. admiram şi eu acest bulevard. cinematograful-cineplex “Modern”. Nicolae Moianu (n. iar următorii cinci ani (1999-2004) a fost un timp necesar de specializare în pneumologie. le folosesc. extrem de cunoscute de milioane de oameni care. După cum vedem.Cristina Stoicescu . jud. va reuşi printre primii la Facultatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti. precum şi cartierul Costieni din Râmnicu Sărat.fosta elevă a Şcolii nr.09. Reziden iatul a fost făcut între 1994-1998 în medicina muncii. Deşi amândoi so ii fuseseră repartiza i la Bucureşti. Sala Polivalentă de 1000 de locuri. 4 alte săli pentru clasele I-IV. admiră frumuse ea şi originalitatea “Hanului Prahova”. mă voi mul umi să amintesc doar pe cele mai apropiate.Policlinica “Cina” de pe Str. le văd. ca medic internist. Scăieni).1959. pe care o va absolvi în 1995. care este o branşă destul de responsabilă a medicinii moderne din zilele noastre. Vă dau numai trei exemple din lucrările lui şi o să vă convinge i că am dreptate. apoi întregul cartier Micro-14 din Buzău. Andrei Mureşanu. absolvent al aceleeaşi facultă i. ing. duce şi o importantă activitate de cercetare. Ea s-a născut la 25 ianuarie 1969 în Ploieşti şi după terminarea Liceului “Mihai Viteazul” (1983-1987). 4. fiindcă multe sunt răspândite pe o arie largă. este specialistă în ingineria proceselor chimice la Schela Boldeşti. Au doi băie ei. 4 laboratoare. Andrei şi Răzvan. mamă a doi copii. dar câ i ştiu oare că modernul bulevard este tot opera lui? (La drept vorbind. dar cine ştie că autorul ei este arhitectul Moianu. Este căsătorită cu medicul Dănu Stoicescu. Sora Cristinei. care are 12 săli de clasă. În serviciul pe care îl are acum. o mare sală de sport (15 x 30 m) şi o înfă işare impunătoare. de pe Şoseaua Vestului (construit în 1975). este actualul şef al sec iei de Medicina muncii de la Spitalul jude ean Prahova din Ploieşti.. autor de lucrări splendide. cu două săli.

Arhitectul Moianu a făcut acelaşi liceu ca şi mine . a urmat studii de urbanism şi proiecte de arhitectură. Anul acesta pregăteşte şi alte roluri. proiectări de case particulare. Prahova . dar având înclina ii muzicale. “Hello Dolly”.ci eleganta vilă din Seciu. apoi Facultatea de Arhitectură de la Institutul de Arhitectură “Ion Mincu” din Bucureşti (1959-1965). nu ştiu cum”. 1970) Despre Ligia am mai vorbit când am prezentat talentele muzicale ivite din acest oraş. (Institutul de Proiectări Ploieşti). a terminat Liceul de muzică din Bucureşti şi conservatorul “Ciprian Porumbescu”. pe care a vândut-o . îmi amintesc cum îl chibi am când el picta. etc. a luat din perete icoana Sfântului Nicolae. printre care Casa Cămărăşiei din Slănic Prahova. Şi l-am “greşit” destul de bine. Hanul Roşu de la Vălenii de Munte (acesta. El locuieşte în Berlin. devenit I. Florin Dună (n. că nu pot şi. incendiat cu rele inten ii de nişte criminali mafio i). fiindcă interpreta piese clasice la vioară. însă profesoara ei de canto a descoperit că are o voce de excep ie şi a îndemnat-o să studieze canto. 19 apr.. cum îi ziceam eu în copilărie. Este căsătorit cu o reputată profesoară de franceză. 1928 la Pleaşa. i-am răspuns eu. şi mi-a răspuns: “Ai să po i!”. Miltiade Păun (n. Astfel am devenit şi eu pictor . mi-a pus în fa ă o bucată de carton pregătit pentru a fi pictat. Caragiale” din Ploieşti (1959-1965). în opereta “Farmecul operetei” de Emmerich Kalman şi în “Opereta.. Ligia Dună (n. aceasta fiind locuin a de vară a marelui constructor care locuieşte acum mai mult în Ploieşti. 1969) Şi pe fratele Ligiei l-am prezentat la capitolul despre talentele muzicale ridicate din acest oraş.P. fotografiate şi adunate. Casa de cultură Plopeni (1980).Liceul “I.a. din păcate. Pentru că am copilărit cu Nicuşor. dragostea mea”. Ca şi sora lui. căci a pictat o serie de minunate tablouri care. Până să iasă la pensie.. de Marius eicu (rolul Barzei Berta). a fost repartizată ca soprană la Teatrul de Operetă “Ion Dacian” din Capitală. Constan a Florica Moianu şi au o fată care a absolvit Facultatea de Ştiin e Juridice din Bucureşti. arhitectul Moianu era cunoscut şi ca “violonistul Moianu”. La toate aş mai putea adăuga şi propria lui casă . Predă cursuri de vioară în limba germană la o şcoală de muzică din capitala Germaniei. în următoarele operete: “Frumoasa din pădurea adormită”. cimitire ş. de Jerry Hems (rolul Irenei Malloy).1985).P.decedat la 29 iulie 2002 la Scăieni). ar putea alcătui astăzi un frumos album de artă ce ar merita să fie publicat. 9 iun. Ea debutase ca pianistă. Este un foarte talentat violonist.L. a 216 . absolvent al Liceului Militar din Predeal. După absolvirea Conservatorului de muzică din Bucureşti. De acolo a ieşit la pensie în anul 2004. avocata Oana Moianu. Până acum a avut roluri interpretative. 3 oct. până într-o zi când mi-a zis-o în fa ă: “Decât să te ui i la mine. Hotel-Park din Băile Govora etc. spre a nu mai vorbi de atâtea şi atâtea renovări. Atunci Nicuşor mi-a dat în mână o pensulă şi tuburi cu ulei. i se mai spunea şi “pictorul Moianu”.nu aceea părintească din Scăieni.. Mai nou. mai bine pune mâna şi încearcă să faci şi tu o pictură!” “Nu.numai datorită lui. apoi a lucrat ca arhitect la DSAPC Ploieşti (1965-1968). inten ionează să publice un curs de vioară. patronul casei şi al lui. În cartea de fa ă sunt şi reproduceri după picturile acestui distins arhitect român. ca soprană.

sau. secretar literar muzical la Operă şi Operetă. colaborator extern la revista “Muzica”. Are un băiat inginer. descrisă la capitolul respectiv.mai multe niveluri de securizare. deoarece chiar şi acestea se falsificau. director general al Direc iei Generale de Inspec ie Financiar-Fiscală din cadrul Ministerului Finan elor Publice. 8 iulie 1936) este inginer. De pe această pozi ie a devenit primul luptător cu re elele mafiote. cerând intensificarea expertizelor (în special în vânzările la negru de băuturi alcoolice de marcă.1946): Pentru lupta cu arma în mână împotriva comunismului. declanşând atacuri bine documentate contra firmelor fantomă. împreună cu Titus Moisescu (Ed. Bucureşti. Rusu Dragoş. care locuieşte tot la Scăieni. 21. Titus Pelinescu. în prezent director în Ministerul Finan elor. care trebuia să aibă . Prieten cu marele tenor Ion Dacian care îl va cununa cu Elena Nicolae din Scăieni şi care le-a cântat la nunta ce a avut loc în această localitate. după absolvirea Facultă ii de Economie Industrială din cadrul ASE (1989). elevă clasa a II-a. Nicolae C. a mai urmat Facultatea de Drept a Universită ii Ecologice Bucureşti. Ilie Du u (n. fost inspector generaladjunct al Inspectoratului de Învă ământ al Municipiului Bucureşti şi inspector general şef al Sec iei de Învă ământ din Sectorul 1 al Capitalei. muzicală.06. Ionel Păun. 20. a tutunului fin din import prin folosirea banderolelor false netimbrate corespunzător şi fără elemente de siguran ă specifice). contra valului de evaziuni fiscale din ară. co-autorul căr ii “Opereta Ghid”. preşedinte de Antrepozitare Fiscală. Au doi copii: Andreea – studentă anul I la Universitatea Hiperion şi Corina Teodora. Rusu Dragoş (n. A condus ansambluri româneşti peste hotare. Costin Pelinescu (n. Tatăl său este cunoscutul portar al echipei de fotbal a Schelei Boldeşti. 10. autor de librete muzicale. absolventă a ASE 1988. secretar muzical la agen ia de impresariat artistic ARIA. profesor.07. inclusiv a foliilor holografice care au .08.1951): Pentru lupta împotriva comunismului. A fost vicepreşedinte şi comisar la Garda Financiară Centrală. sus inându-şi masteratul în ştiin e economice la ASE – Finan e-bănci şi a devenit director general în cadrul Agen iei Na ionale de Administra ie Fiscală ANAF. director la “Electrecord”. Gheorghe ârlea-Castellano (n. 21.05.1961). devine director la Direc ia de muzică din Ministerul Culturii. fiind necesar introducerea obligatorie a controlului şi verificării cu lampa ultravioletă a etichetelor holografice.1963) este un fost elev al Şcolii din Scăieni care. mai bine zis. 1969). a contribuit concret la combaterea acestui flagel care păgubeşte bugetul de stat cu sume de ordinul miliardelor de euro (peste 50% din valoarea bugetului de stat). A fost oprit acolo ca asistent. Peste câ iva ani. Este căsătorit cu Raicu Angela Iuliana (n. Sa ocupat cu verificarea produselor impuse accizării. Alte amănunte sunt descrise la capitolul despre talentele muzicale ale oraşului. pe acest fost elev al Şcolii din Scăieni l-am trecut pe lista cetă enilor de onoare. descrisă la capitolul respectiv. pe acest fost elev al Şcolii din Scăieni l-am trecut pe lista cetă enilor de onoare.continuat studiile la Conservatorul din Bucureşti. Este doctor în Finan e-bănci. 217 .

V. ridicând. care i-au şlefuit talentul până la nivelul de mare vedetă interna ională şi l-au transformat în idolul numărul unu al spectatorilor din întreaga ară. unul din cei mai aprecia i şi respecta i inspectori din învă ământul bucureştean. Dar Viorel le-a respins pe toate cu demnitate. Progresul Finan e-Bănci Bucureşti. s-a născut la 1 iunie 1938 la Lipăneşti. Universitatea Cluj. locuri de care îl leagă cele mai frumoase amintiri din copilărie.cea de juniori şi de seniori . adeseori a fost nedreptă it din invidia unor potenta i. manageri ai marilor echipe occidentale i-au oferit sume tentante de sute de mii de dolari încercând să-l achizi ioneze în forma iile lor. “Vio” era cel mai bun dribleur al fotbalului românesc din toate timpurile. apoi. fiind adesea comparat cu marele brazilian Pele. în func iile amintite. rapid şi imbatabil în fente zigzagate de tip sud-american. Are două lucrări publicate în domeniul sociologiei. nu se oprea decât în poarta adversarului. chiar dacă în patria sa. de-a lungul anilor. 1956) şi studiile de drept civil la Facultatea de Drept din Cluj şi Bucureşti. în calitate de antrenor de elită. Viorel jucând ulterior în ambele echipe na ionale .M. De aici. Inspectorul general Costin Pelinescu a venit şi continuă să vină deseori în vizită în Boldeşti-Scăieni. a revolu ionat fotbalul românesc prin metode ştiin ifice şi idei de joc personale. Steaua-CCA. i s-a oferit . odată minge intrată în iureşul paşilor săi. în 1972.Şcoala generală a făcut-o la Ploieşti şi la Scăieni iar studiile medii la Liceul “Spiru Haret” din Bucureşti (1954). Viorel Mateianu: Unul din cei mai mari fotbalişti şi antrenori de fotbal. Ca jucător extrem de dinamic. între anii 1978-1980. Abia în preajma decesului. juristul Viorel Mateianu.C.L. la Inspectoratul Şcolar Bucureşti. Federa ia Română de Fotbal l-a 218 . De asemenea. de mai multe ori. dar şi unul dintre cei mai buni antrenori. echipa F.şi participând în turnee na ionale ori interna ionale. Între 1985-1998 a fost inspector şef la Sectorul 1 Bucureşti. Deşi primele clase le-a făcut în comuna natală. ca sportiv el s-a născut la echipa de fotbal a schelei Boldeşti. În şcoala generală a fost colegul meu de clasă.destul de tardiv titlul de “maestru al sportului”. că. A continuat cu studii la Institutul Politehnic din Bucureşti (actuala Universitate Politehnică). unul dintre fruntaşii la învă ătură pe şcoală. Viorel trăia zilnic în Boldeşti. creându-i o stare psihică ce a contribuit considerabil la îmbolnăvirea lui. a fost nu numai un mare fotbalist român. pe drept cuvânt. După asemenea rezultate. s-au scris frumoase articole de laudă. într-un fel nemeritat şi dureros. Ca inspector general a fost. fostul centru-înaintaş al echipei boldeştene a fost remarcat şi recrutat mai întâi în echipa Petrolului din Ploieşti. Prahova. de-a lungul anilor. După o perioadă de stagiatură ca profesor inginer de tehnologie la Grupul şcolar de construc ii metalurgie. a fost recrutat. echipa purtătoare a “felinarului roşu”. între 1954-1970 în alte mari echipe. venea zilnic pe jos de acasă la terenul de fotbal din Boldeşti şi deseori se recomanda că este fotbalist boldeştean. apreciat de to i directorii de licee şi şcoli generale pentru impar ialitatea şi corectitudinea sa exemplară despre care. după revolu ie. motiv pentru care. apoi Liceul “I. absolvită în 1966 cu titlul de inginer mecanic. Maramureş Baia Mare la nivelul unei imbatabile echipe de club european (amintim că la Baia Mare clubul sportiv îi poartă numele. succesiv. Caragiale” la Ploieşti (abs. pe care a adus-o în prima linie din divizia A. apoi din nou la Progresul Bucureşti. a fost ales ca Preşedinte pe ară a Federa iei Sportive de Înot. unde a fost şi director. la Progresul CSPS. S-a spus despre el.

“împrumutat” pentru trei ani (1970-73) echipei germane TUS Wansee din Berlinul Occidental, unde, de asemenea, Viorel Mateianu a făcut minuni pe teren. Necazurile trăite în relativ scurta sa via ă (moartea unicului fiu care de abia se căsătorise, un prim accident vascular), nu l-au mai ajutat să reziste la al doilea stroke cerebral şi în ziua de 25 nov. 1996, a plecat dintre noi, cu trei ore înaintea meciului echipei “Steaua” în cupa UEFA, pe care o iubea şi voia să o vadă evoluând pe teren. A lăsat în urmă pe iubitoarea lui so ie, jurista Mihaela Mateianu, redactor la ziarul Libertatea, şi doi nepo i, astăzi studen i - Dănu şi Viorel Mateianu-2, care locuiesc la Boldeşti cu Dana, mama lor, profesoară de matematică la şcoala din această localitate. Fiindu-mi bun prieten şi coleg de liceu, am apucat să-l vizitez acasă la Bucureşti, unde ne-am îmbră işat cu emo ie când ne-am revăzut după mai bine de patru decenii. Am scris despre el în ziarele americane, iar acum consemnez trecerea lui prin lume şi în această monografie care este închinată locului pe care Viorel îl iubea atât de mult. Vivi Răchită: (n. 30 mai 1970 la Boldeşti-Scăieni). A fost elev al Şcolii din Scăieni. Alături de Viorel Mateianu, Valeriu Răchită este unul din cei mai de seamă fotbalişti şi antrenori români. Pe undeva, chiar li se aseamănă soarta şi stilul lor de lucru. Ar fi multe punct comune care îi apropie - chiar şi ini ialele de “V” de la “victorie” - dar şi multe diferen e. Dacă Viorel era centru-înaintaş, Vivi era “back”, adică fundaş, despre care mul i au spus, în perioada când a mai evoluat la Steaua, că are ceva din Prodan, cu excep ia unor mici gafe de care fireşte că nu poate scăpa nici un fotbalist. Ob inuse o medie foarte bună (8,48) într-un meci cu Bistri a, cam prin vremea când el juca la Steaua. De fapt, Răchită a fost preferatul spectatorilor cam în toate echipele şi meciurile în care a jucat - şi se poate mândri că are un palmares de jucător formidabil, evoluând în vreo opt echipe bune, în decursul a numai câ iva ani. Dacă ne gândim că a pornit de pe simulacrul de stadion al IGS-ului, de lângă casa lui din Scăieni, şi a ajuns cu repeziciune pe marile stadioane ale ării şi ale Europei, aceasta nu e lucru pu in. Între anii 1990-1996 a jucat la Petrolul; între 1989-1990, 1996-1999, 2002-2005, deci în trei rânduri, ajunsese să fie idolul steliştilor, căci Vivi se dedicase trup şi suflet echipei “Steaua” şi poate că ar fi rămas acolo mai mult timp dacă nu ar fi intrat în conflict cu Gigi Becali. După plecarea de la echipa roş-albaştrilor, a mai perindat pe la Plopeni şi pe la Oneşti, apoi în capitala Turciei, în echipa Ankaragükü, iar din Turcia la Farul Constan a, apoi la echipa Litex, din Bulgaria şi, în sfârşit, la Universitatea Craiova... A jucat ca fundaş şi în echipa na ională. Cele mai mari foloase, Răchită cred că le-a adus echipei ploieştene Petrolul, unde s-a remarcat ca un bun şi devotat antrenor. Din această func ie, s-a retras în mod festiv, în august 2005, când i s-a şi organizat un “meci festiv” special, sus inut în cinstea lui, un meci de retragere, cu participarea forma iilor din anul 1995 ale Petrolului şi Rapidului, finalistele acelui an. Incontestabil, Valeriu Răchită este unul din marii fotbalişti ai ării, motiv pentru care consider că merită să intre pe lista de onoare a oraşului Boldeşti-Scăieni.

219

O PRIMĂ LISTĂ CU CETĂ ENII CARE ŞI-AU ADUS CONTRIBU II DE SEAMĂ ÎN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI, SPRIJININD, PRIN MUNCA LOR ZILNICĂ, RIDICAREA LOCALITĂ II Deoarece această listă este alcătuită de la mare distan ă de ară, fără să existe posibilitatea de a fi întru totul completată cu datele necesare, nici verificată sută la sută, precum autorul şi-ar fi dorit, sunt dator cu nişte explica ii. Mai întâi m-am izbit de criza de spa iu şi de timp, dar şi de imposibilitatea de a intra în contact direct cu o mul ime de locuitori care sunt sigur că meritau să figureze pe ea şi pe care încă nu am putut să-i contactez, deşi am încercat aşa ceva. (Câteva plicuri cu date personale expediate din ară nu au ajuns la mine în America, probabil oprite de SRI, căci au văzut că erau liste care transmiteau date personale din România în America şi, de aceea, aş avea dreptul să spun că acest serviciu de informa ii mi-a făcut un mare deserviciu, deoarece mi-a sabotat lucrarea de fa ă. Credeam că am scăpat de cenzurarea scrisorilor, obicei criminal moştenit de pe vremea dictaturii comuniste. Se vede treaba că mai avem mult până să ne aliniem la cerin ele UE.) De aceea, trebuie să îmi cer scuze de la persoanele apar inând acestei categorii şi care sper să mă în eleagă că, deocamdată, nu figurează aici, nu din rea voin ă, ci din simplul motiv că, în ciuda unor eforturi făcute, până la tipărirea căr ii, cerută urgent de editură, nu am putut afla totuşi numele lor şi celelalte amănunte. De asemenea, însăşi uitarea, uneori, ne joacă feste... Sunt sigur că lista trebuia să fie cu mult mai mare, fiindcă majoritatea cetă enilor şi-au adus obolul la ridicarea localită ii. Cauzele omisiunilor respective rămân, totuşi, motive serioase, vizavi de pre uirea fiecărui locuitor în parte, pentru care îi rog pe cei care lipsesc din această succintă enumerare şi se consideră neîndreptă i i, ştiind că au contribuit cu ceva concret la ridicarea spirituală sau materială a oraşului, să aibă răbdare şi să-mi comunice numele lor pe următoarea adresă: Prof. Cristian Petru Bălan, str. Bucovului nr.19, Boldeşti-Scăieni, jud. Prahova, cod. 105300 (sau prin e-mail: cristianbalan1@yahoo.com). Observa iile şi adăugirile îmi vor fi comunicate electronic aici, în Statele Unite. În afară de nume, i-aş ruga pe aceşti solicitan i să specifice profesia, domiciliul şi care anume a fost contribu ia lor principală la consolidarea bunului renume al acestei localită i. Dacă explica iile vor fi plauzibile, după verificare, numele lor vor fi cu certitudine incluse în edi ia a doua a acestei monografii. Le mul umesc încă de pe acum cu anticipa ie. Deocamdată, în această primă edi ie, avem informa ii despre următoarele persoane, domiciliate în Boldeşti-Scăieni. Din păcate, câteva sunt decedate (numele însemnate cu o cruciuli ă), dar aceasta nu înseamnă că nu meritau a fi amintite. Toate numele sunt men ionate în ordine alfabetică (oferind şi unele amănunte în cazul că activitatea lor a fost necesar a fi subliniată): Prof. univ. Alecu Ioan-Nicolae (n. 09.07.1945, Bucureşti), fost preşedinte AGA în cadrul S.C. “Agros” Boldeşti-Scăieni, între 1990-1999; +Albulescu Mariana (asist. med., n. 21.12.1953, Ploieşti – m. 19.12.1996), Albulescu Şerban (n. 19.07.1949), electronist, Albulescu Doina (n. 12.05.1955), economistă, Albulescu Bogdan (n. 22.03.1978), actor Teatru Na ional Bucureşti, Albulescu Andreea (n. 31.10.1980), economistă, ing. Ion Nicolae Alexandru, ing. Ion Angelescu, +Margareta Angelescu, ing. +Mircea Angelescu,
220

Nicolae Angelescu, +Petrache (Petre) Angelescu, ing. Petre (Puiu) Angelescu, Georgeta Anton (tehnician veterinar), Gh. Antonescu, Liliana Antonescu, Ion Anton, Silviu Andrei Antonoiu, prof. Steliana Apostu, ing. Vasile Ardeleanu, Daniela Aron (asist. medicală), Valentin Aron, prof. Natalia Atanase, +Corneliu Axente, ing. Ion Baraonici, Titi Bădica, +Ion Bălan, Puica Bălan, ing. geolog Bărbătescu, Coca Beuca, +Traian Beuca, Daniela Bică, C-tin Belea, ing. Lidia Belea-Mitu, ing. Aurel Bilciurescu (preşedintele unei companii de import-export), ing. Doina Bilciurescu (n.1949), ing. Olga Bilciurescu (n.1957), Mariana Bilciurescu, prof. Ana Bi ă, +prof. Ion Bi ă, Paul Bi ă, Stelian Bi ă, +Gheorghe Bîrjoveanu, ing. C-tin Blebea, Ana Bocioacă, Gh. Bratosin, Paulina Bratu, Elena Buiac, Simion Buiac, ing. Valeriu Carp, Marilena Carp, Gheorghe Catrinoiu, Antoanta Cazacu, ing. Violeta Cazacu, Tiberiu Ceauşu, +înv. Gheorghe Cătălin, ing. Gabriel Călinescu, medic stomatolog Daniela Călinescu, Puiu Călinescu, Filofteia Căproiu, Simona Cârcioiu, Stelian Cârcioiu, Cristina Cernat, +Dumitru Cernat, +Emilia Cernat, C-tin Cheşca, Niculina Chiriac, ing. prof. Doina Marina Chiri ă, prof. Constantin Chiri ă, Ion Chivăran, Rodica Chivăran, Cristina Ciobanu, Natalia Ciobanu, Gabriel Cioc, Rodica Cioc, Ciorobea Daniela, farm. Valeria Ciupercă, econ. Cristina Ciulei, Florin Ciulei (n. 15.09.1969), admin. Şc. nr. 1 Boldeşti, Ion Ciulei, Florica Ciulei, Vasile Ciulei (n. 22.04.1941), abs. Fac. Electromecanică, Ciulei Fănică (n. 8.10.1967), sudor, CiuleiGurău Irina (n. 15.01.1963) economistă şi patron de magazin, Ion Constantin, ing. Ciprian Costache, Iulian Costache, Elena-Lumini a Costache, ing. Stelian Croitoru, col. sec. Ion Croitoru, Florin Croitoru, Cucu Croitoru, +Crozzolo Alexandrina, Gheorghe Danciu, +Chiril Darie, Valeriu Darie, prof. Elena Darie, Ion Darie, Mariana Darie, ing. Mihai Darie, Petre Darie, Virginia Darie, Cornel Diaconu, +Elena Diaconu, +Ion Diaconu, Fivi Diaconu, +Ovidiu Diaconu, înv. Constan a Diaconescu, ing. Dan Diaconescu, prof. Dana Diaconescu, prof. Silviu Diaconescu, ing. Ion Dima, prof. +Emilia Dincă, econ. Ion Dincă, prof. Constantin Dinu, prof. Ion Dinu, prof. Maria Dinu, ing. Viorel Dinu, ing. +Nanu Dragu, prof. Mona Dumitru, Gh. Duma, Cristian Petre Dumitrache, Eremia Dună, ing. Gh. Dună, Eugenia Du u-Mihăilescu, ing. Gheorghe Enache, ing. Liana Enache, ing. Enescu Traian, înv. Enescu Veronica, Carol Fechete, Virgil Fechete, Floarea Fechete, Ana Filip, Adrian Filostache, Ioana Filostache, Florea Daniela, Elena Frecău eanu, Teodor Frecău eanu, prof. Eugenia Filote, Ionu Filote, ing. Gheorghe T. Gheorghe, Rosika Gheorghe, Constantin Gheorghe, prof. Tatiana Gheorghe, Alexandra Georgescu, ing. Marian Georgescu, Adriano Valeriu Geotti, Corneliu Geotti, +Maria Go onoga, prof. +Platon Go onoga, +Leon Grigore, +Nicolae Grigore, Marilena Grigore, +Tamara Grigore, econ. +Valerică Hancu, prof. Hanganu Maria, Ecaterina Hoancă, Eugenia Ilie, Gh. Ilie, ing. Mircea Ilie, Benone Ionescu, econ. Elena Ionescu, cant. Ştefan Ionescu, Constantin Iosif, Elena Iosif, C-tin Isbăşoiu, Stelu Ivan, +Antoaneta Lazăr, Maria Leucă, Elena Leucă, Elena Licu, Maria-Lala Licu, Nicolae Licu, înv. Vera Licu, Ion Loghin, înv. Florica Manea, Elena Manole, Ilie Manole, Miruna Manole, Valentin Manole, Aurel Marin, +Constan a Marin, ing. Petre Marinescu (inginer pensionar, fost director a Uzinei de maşini şi utilaje din Giurgiu), Elena Matei, +Grigore Matei, Marian Matei, +Niculina Matei, Paul Matei, C-tin Mateescu, ing. text. Teodora Mateescu, Valeriu Mateescu, Ion Mazilu, Bogdan Metea, ing. Corina Metea-Pătrănescu, Elena Mihai, Cleofira Mihalcea, Cristian Mihalcea, Ing. Aurelian Mihăilescu, ing. +Elena Mihăilescu, ing. Constan a
221

Mihăilescu-Dragu, prof. Dorina Mihăilescu, Victoria Minea, Petre Miti ă, prof. Cireşica Marciu, educ. Elisabeta Marciu, înv. +Ioana Mocanu, Maria Musceleanu, Ştefan Musceleanu, farm. Ileana Munteanu, Ion Munteanu, econ. Maria Munteanu, Aurelia Mureşanu, +Mircea Mureşanu, Musa Samir (proprietar cofetărie), Laura Musa, Elisabeta Nagy, Mihai Năstase, Gheorghe Negu , dr. Nemerovschi Carmen, înv. +Constantin Nichita, Elena Nichita, asist. farmac. Ana Atena Nicola, Lucian Nicola, Gheorghe Nicolae, Bodola Nicolescu, Lizica Nicolescu, C-tin Nicolescu, Puiu Olaru, Valeria Pahon u, Adrian Pantelimonescu, Maria Pantelimonescu, Roxana Pantelimonescu, +Ioan Paraschivescu, Valeria Paraschivescu, Oni iu Eugenia, Vanda Oprea, Ovidiu Pascu, ing. Corina Metea-Pătrânescu, dr. Doru Pârvan, prof. Constan a Pârvulescu, econ. Lia Petre, +Maria Petre, +Nică Petre, Romeo Petricioiu, Ion Pilică, econ. Adrian Petre Popescu, +C-tin Popescu, înv. Eugenia Popescu, ing. prof. Emilia Raluca Popescu, Steliana Popescu, Caius Aurelian Pi a, Eduard Mihai Pi a, asist. med. Gheorghe Pi a, Eugenia Pi a (maistru cofetar cu practică îndelungată în Germania), +Ion Pi a, Eugen Popa, Florica Popa, Ileana Popa, Liviu Popa, Lucica Popa, Manole Popa (fost viceprimar), Marius Popa, Olgu a Popa, +Puiu Popa, econ. +Constantin Popescu, +Paraschiva Popescu, +Petre G. Popescu (fost notar, primar de centru), Mihai Predescu, farm. Livia Protopopescu, Lucia Puşcaşu, Victor Puşcaşu, Aurelia Radu, C-tin Radu, Dr. Luiza Radu, Radu Dumitru (Conu’ Mitică, figură pitorescă a oraşului, prin nota distinsă de elegan ă a vestmintelor sale), prof. Petre Radu, Elisabeta Radu, Eugenia Lelia (Gina) Radu, ing. Gh. Răchită, jurist Gabriela Rădulescu, Georgeta Rădulescu, Ion Rădulescu, Jana Rădulescu, Dorina Rădulescu, col. Mircea Rădulescu, Paul Rădulescu, Relu Rădulescu, Ion Roşca, Lucica Roşca, +Răzvan Roşca, Aurelia Samoilă, Nicolae Savu, Ana Săndulescu, dr. Alin Scarlat, Elena Scărlătescu, Jean Scărlătescu, +Lică Scărlătescu, ing. Elisei Scirenco, Mihaela Scirenco, Pavel Scirenco, ing. Floru Secre eanu, ing. Nelu Slăboiu (Pavel), Silvia Sorescu, prof. Abel I. Stan, Daniel I. Stan, Elena I. Stan, Aurel Stan, prof. Fabiola Stan, ing. Sever Stan, Ioan I. Stan, înv. Ioana Stan, Valentin Stanciu, Ana State, +Gheorghe State, Mariana State, prof. Petre State, Veronica State, înv. Georgeta Suditu, prof. ing. Constan a Tănase (directoarea Liceului industrial Scăieni; v. Liceul), econ. +Corneliu Tănase, +Aurelian Tănăsescu, prof. Florica Tănăsescu, Ilie Tănăsescu, Remus Tănăsescu, +Ilie Teodorescu, dr. Valentin Teodorescu, Elena Teodorescu, C-tin Teodoru, Alexandru Tolomei, Aurică Tomescu, ing. Ion Tomescu, C-tin Tomescu, +Nicolae Tomescu, Petre Tomescu, +Vasile Tomescu, Ioan Tronaru, Gheorghe Tudor (fost director cămin cultural, consilier primărie), Severa Tudor, ing. Florin Turbatu, tehn. oper. Camelia Voinea, Marius Voinea, Mădălina Voinea, ing. Niculina Voinea, econ. Mariana Urdea, +Vasile Urzică, prof. Cezarina Vasile, ing. Dorin Vasile, Lucica Vasile, Petre Vasile, înv. Georgeta Vasilescu, Grigore Vasilescu, înv. Mariana Vasilescu, ing. Sorin Vasilescu, +Niculina Vâlsănoiu, Octavian Vişan, Maria Vodă, Alexandru Zamfirescu, Emil Zamfirescu, Silvia Zamfirescu, Mirela Zeca, +Tănase Zeca, Ion Zîrnea. (Lista va continua, cu corectarea omisiunilor, în edi ia a II-a). FOŞTI PRIMARI ŞI AJUTOARELE LOR : +Tănase Vasilache (v. mai jos: fondatori), +Ilie B. Răspop (v. mai jos: fondatori), +Popa Manole, Maria Musceleanu
222

(fostă secretară şefă a primăriei oraşului, un model de conştiinciozitate), C-tin Năstase, Cristu Vlăsceanu, +Stela Chivăran, Gheorghe T. Gheorghe, (v. mai jos: foşti lideri locali), jurist Dumitru Pi a, Gh. Tudor, Ştefan Pahon u. FOŞTI ŞI ACTUALI LIDERI DE INSTITU II LOCALE ŞI ÎNTREPRINDERI : Col. Petre Rădu ă (n. 01.01.1946 la Valea Sălciei, Buzău). După terminarea Şcolii generale din comuna natală, a urmat Liceul din Râmnicu Sărat şi Şcoala Militară din Bucureşti (1964-1967). Are gradul de colonel. S-a înscris la Universitatea Bucureşti, urmând Facultatea de Drept şi Filosofie (1970-1979) pe care a terminat-o cu titlul de Diplomat în Drept. Este căsătorit cu prof. de matematica Alexandra Rădu ă (n. 15.03.1951, la Râmnicu Sărat), licen iată a Facultă ii de matematică din cadrul Universită ii “Al. I. Cuza” din Iaşi. Au doi copii: Cristian Rădu ă, sculptor (prezentat la artiştii locali) şi Georgeta Rădu ă, asist. univ. la catedra de matematică a Universită ii Ploieşti, (n. 24.03. 1976), căsătorită cu ing. Valentin Maniu. Georgeta şi Valentin au doi copii. Colonelul Petre Rădu ă a lucrat în cadrul Ministerului de Interne, în fosta mili ie, fiind detaşat la Buzău, Mizil, Văleni şi Boldeşti-Scăieni unde a fost comandantul Postului de mili ie orăşenesc (1973-1985). În prezent, este pensionar, dar, avându-se în vedere înalta sa calificare şi experien ă, a fost numit comandantul Poli iei comunitare din Boldeşti-Scăieni, de la înfiin are (2005) până în prezent. (Vezi. cap. poli ia locală). Trebuie men ionat faptul că atunci când Securitatea a aflat că Petre Rădu ă a avut nişte rela ii mai strânse cu familia mea “fugită în America”, a fost mutat din postul ce-l avea în Boldeşti-Scăieni, la Slănic Prahova. Abia după revolu ie a fost repus în drepturi. Ing. Florin Marinescu (n. 28.12.1954, Ploieşti), actualul şef al “Unită ii Boldeşti”, cum se numeşte reminiscen a fostei şi glorioasei Schele petrolifere Boldeşti care, de la peste 3000 de salaria i, a mai rămas cu vreo 300, se străduieşte, pe cât îi stă în putin ă, să men ină această unitate la linia de plutire. Eradicarea Schelei Boldeşti s-a produs prin Hotărârea nr. 692 din 7 oct. 1994 privind înfiin area de societă i comerciale cu capital integral de stat prin reorganizarea unor subunită i din cadrul Regieiei Autonme a Petrolului “Petrom” Bucureşti. Inginerul Florin Marinescu continuă munca începută de pe când lucra la fosta schelă. Experien a îndelungată îl ajută în acest efort pe care îl duce cu speran a că va fi din nou posibil ca “Unitatea Boldeşti” să redevină ceea ce a fost Schela petroliferă Boldeşti - nicidecum o anexă a Schelei Băicoi. După absolvirea cursurilor elementare la Boldeşti, apoi a claselor V-VIII la Liceul Caragiale din Ploieşti, a urmat Liceul militar “Dimitrie Cantemir” din Breaza. Nu şi-a ales cariera militară ci a vrut să devină inginer petrolist. De aceea a urmat cursurile Institutului de petrol şi gaze din Ploieşti (1976-1981) pe care le-a absolvit cu titlul de inginer. A lucrat în fosta schelă Boldeşti din 1981 până în prezent, 2007, având mai multe responsabilită i: inginer şef de brigadă, şef de sec ie, şef de produc ie, până la func ia actuală - supervizor interven ii, şef de unitate. Constantin Năstase (n. 24.07.1936, com. Corbii Mari, Dâmbovi a, fosta Tudor Vladimirescu). Sudii elementare şi gimnaziale în comuna natală (cl. I-VI la Corbii Mari, cl. a VII-a la Tudor Vladimirescu). A urmat o şcoală profesională de electricieni la Târgovişte, fiind repartizat la Schela Boldeşti unde a lucrat până în 1955. Din 1955 până
223

După terminarea şcolii generale de la Lipăneşti. de drept administrativ. la Sibiu. iar de aici va fi cerut ca director comercial timp de zece ani la Măgurele. construindu-le acolo o fabrică de mucava.03. de Vasile Manea. a lucrat 32 de ani. G.). Deci. Teodor Costache..03. Ploieşti). A fost luat în armată la tancuri. prof. personal de Yumjaaghiin edenbal (1916-1991). Adriana Năstase (vezi A. în continuare. la Uzinele “Steagul Roşu” din Braşov. deoarece acea ară nici nu ştia ce sunt acelea cutiile de carton.06. Cu certificat de muncitor. Ing. Caragiale din Ploieşti (1960). Din 1987 până în 2001. A candidat la alegerile pentru primărie din partea PSD şi va deveni viceprimar între anii 2001-2006. Vasile Enache. A trebuit să se angajeze ca muncitor strungar. Editura Arhiepiscopiei Alba Iulia (Reîntregirea). dotarea lor cu 52 de computere (35 la Boldeşti. Mai avea colegi 14 fii de preo i. Conducerea schelei îl trimite la Academia Ştefan Gheorghiu unde se specializează în probleme economice. 30. gra ie măiestriei sale actoriceşti. lângă Piatra Neam . timp în care a fost şi profesor de tehnologie la Liceul industrial din Scăieni. Silviu fusese operator chimist la Brazi. de asemenea. unde a stat mai bine de un an de zile. Ceilal i doi fra i ai lui Genel Costache au decedat: Costache Marian (1946-1996). în cadrul asocia iei sindicale din Ploieşti.în 1958 a urmat o şcoală de maiştri. ca şi el. În 1969 se transferă ca diriginte de şantier la Fabrica de mucava din Scăieni. a urmat Facultatea de mecanică. Este căsătorit cu educ.a.N. devine directorul general al acestei fabrici care acum a fost rebotezată CAHIRO. fostul director al Fabricii de mucava Scăieni. N. şeful statului. Gheorghe Genel Costache (n. Dar. inginerul a urmat Liceul I. care. Mariana (1933-1980) şi Elena (administrator la o grădini ă). din cadrul Politehnicii Bucureşti (1968) şi a primit reparti ia la Uzinele de fibre sintetice “Republica” din Săvineşti. la această fabrică. 17 la Scăieni). fostul director mai are un frate. este fiul Paraschivei şi al preotului surghiunit de comunişti. Va lucra.10. I-VIII nr. liceul seral la Boldeşti şi Universitatea. un expert electrician auto şi fost operator de cinematograf (v. a întâmpinat mari dificultă i cu înscrierea la facultate. În prezent este jurist la Ploieşti.. În 1969 revine la schelă. aceştia fiind tot strungari.2004). Prahova). după trei ani de şcoală tehnică. În acel an a fost ales preşedinte de sindicat pe schelă de unde a fost trimis la o şcoală de partid de un an de zile după care este numit instructor teritorial pe fostul raion Ploieşti. după cum arată cartea “Preo i ortodocşi în închisorile comuniste”. doctor în economie. a ajuns la locul întâi pe ară într-un concurs artistic.1942 la Măgurele. El a terminat şcoala generală la Lipăneşti. fost secretar al primăriei în perioada când Aurică Marinescu era primar. talente muzicale locale) şi Ionel Costache (14.) şi au doi copii Gabriel şi Mihai (v. A fost medaliat cu cea mai înaltă medalie a muncii mongolă. fost director al Clubului de la Schela Boldeşti. 1949. absolvent al Liceului seral Boldeşti (1968) şi al unei şcoli de maiştri (1978). 224 . apoi ca director comercial la Întreprinderea de aparataje electrice din Ploieşti. În afară de două surori. lucrând ca maistru la schelă până în 1959. asfaltarea a 14 km de străzi. 1 Boldeşti-Scăieni. 1936-09. 4. fiind “băiat de popă”. construirea monumentului ş. pe vremea când era primar dr. Silviu Costache (n. Revine la schela Boldeşti de unde va ieşi la pensie în 1995. Fac. Inginerul Costache a fost trimis de trei ori în Mongolia. absolvent al Liceului industrial Scăieni.L. În această perioadă s-a avut ca sarcină colectivă două obiective principale: construirea şcolii noi de la Scăieni şi a sălii de sport de la Şcoala cu cl.

Ploieşti) este inginer constructor şi proiectant arhitectură.09.11. Inginerul Călinescu este un militant neobosit pentru drepturile cetă eneşti ale locuitorilor din Scăieni. până la pensie. Posedă o firmă proprie de instala ii. rămâne un primar care era vestit pentru fine ea sa de a sta de vorbă cu cetă enii şi de a le oferi sprijinul solicitat de cei care îşi puteau justifica solicitările. provenit din Balaca. desenator tehnic. şofer.toate din Scăieni. Fra ii inginerului sunt: Mihai Călinescu (n. absolventă a Facultă ii de Medicină din Constan a (1995). mai ales că era primul primar care nu apar inuse fostului partid de la guvernare. în ciuda faptului că a avut ghinionul să fie primar pe timpul grevei de la IFLGS. Deşi ceruse sprijin din partea conducerii jude ene. în Canada. aceasta nu l-a ajutat după cum dorise. a lucrat ca inginer constructor la aşa numita Casa Albă din Ploieşti. Bucureşti. trei la număr. din cauză că a constatat lipsa de cooperare a autorită ilor superioare. când întreaga ară era încă destul de debusolată.AL I CETĂ ENI DE FRUNTE AI LOCALITĂ II: Ing. Econ. Monumentului . facultatea de construc ii. absolvent al Institutului de construc ii. luat zilnic cu asalt de pacien i locali sau din afara localită ii. Copiii lui. inginer constructor. Alexandru. le-a depăşit cu bine.). Popescu P.1956. 10. Gabriel Călinescu (n.04. Alexandru Puiu Călinescu (n. 1932. aşa că a trebuit să se descurce singur. 14. a fost foarte ataşat de scăienarii pe care îi reprezenta şi a fost totdeauna purtătorul lor de cuvânt în primărie. de altfel. casa familiei Vâlcu. sora lui Gabriel. Gina (n. amândouă absolvente a liceului de muzică. de pe str. nu a mai vrut să continue această muncă. cu care. 1929. a lucrat la proiectul clădirilor Omnia. Jean (primar între 1991-1992) a fost primul primar al oraşului numit după Revolu ie. Ploieşti. lucrând foarte conştiincios şi fiind deosebit de apreciat. Ciungradi Silviu (primar între 1979-1981). După terminarea liceului şi a Institutului de construc ii din Bucureşti (1962-1968). Daniela Călinescu de pe str. casa dr. venind cu numeroase ini iative frumoase şi deosebit de utile. au făcut cinste familiei sale Daniela Călinescu (n. 22. Popa Manole (1936-1993) regretatul viceprimar. fost ministru al petrolului. din fericire. Are două fete. 20. Ploieşti). acoperind perioada cea mai dificilă. De aceea lui îi revenise sarcinile cele mai încâlcite pe care.06. acceptând până şi “sacrificarea” propriei case pe care a lăsat-o ca mul i ani să fie lăcaşul dispensarului localită ii Scăieni. Scarlat. în regimul trecut. nov. a cooperat foarte echitabil. sprijinind orice activitate a autorită ilor dusă în această direc ie.1955 Ploieşti) este profesoară la Toronto. Ploieşti. 225 . Este autorul unor frumoase construc ii (casa ing.1928. Fabrica de pâine de la bariera Rafinăriei Vega ş. Monumentului. Bianca-Andreea fiind pianistă la Viena. de pe str. 1970 la Scăieni) este medic specialist stomatolog. Ing.a. aşa că nu şi-a mai depus candidatura pentru continuarea mandatului. de pe str. Păcii din Scăieni. inginer constructor. casa dr. Toma Călinescu (n. Liliacului. având cabinet propriu. După un an de zile de primariat. Mihai Moraru.

În ultimii ani. în calitate de analist programator de sistem electronic.a.L. Prof. doi. Directorul Î. a fost trimis la un curs pe care l-a terminat cu gradul de locotenent. fiind profesor gr. ceea ce i-a facilitat intrarea în partidul de la putere. Desemnat de conducerea uteceului pe jude . timp de 14 ani. După ce. Constantin Dinu are două fete: Dr. Gheorghe Dumitru (primar între 1981-1988) era unul dintre cei mai tineri primari din jude şi meritul lui principal este că. profesorul Constantin Dinu este numit şeful unei Comisii de comunicări ştiin ifice pe teme de educa ie şi filosofie. 24. l-a angajat ca inginer la fabrica de geamuri.Moroianu Gheorghe (1993-1996) este al doilea primar provenind din Scăieni şi a căutat să facă totul pentru ridicarea acestui sector al oraşului. În bună parte. Gheorghe (n. ing. Scăieni) a urmat clasele primare şi gimnaziale la Scăieni. Altă func ie avută a fost cea de inspector şef al corpului de control al preşedintelui consiliului popular jude ean de atunci. s-a înconjurat de un consiliu comunal în care predomina tineretul şi i-a mobilizat pe to i cu sarcini concrete. Gheorghe T.02. printr-o în elegere. Era văzut zilnic controlând cură enia străzilor şi discutând cu cetă enii să-şi înfrumuse eze fa adele caselor şi cur ilor din partea străzilor. func ionând independentă. de unde s-a pensionat în 1996. A publicat în revista “Viitorul social” materialul “Critica social-economică a lui Virgil Magiaru. Constantin Dinu (n. Mircea Vasiliu. demonstrând că este o personalitate cu ini iative originale şi practice. organiza ia pionierilor s-a rupt de organiza ia uteceului. activitate pe care nu era voie să o desfăşoare decât profesorii califica i. va deveni secretar cu probleme de şcolarizare şi pioniereşti.30. îndeosebi pentru cartierul Balaca pe care l-a ridicat mult. Gheorghe devine preşedintele local al PN CD iar între 1994-1995 devine viceprimar al oraşului. inclusiv pe linie de educare a tineretului. Gheorghe a inventat şi pus în produc ie “sticla spongioasă” şi geamul armat. În 1989. predând ore (plata cu ora) de filosofie la liceele din Ploieşti: Liceul I. Pahon u Ştefan rămâne ca unul dintre cei mai activi viceprimari. Uneori a fost nevoie să se documenteze în străinătate (într-o bibliotecă universitară din Praga) pentru elaborarea materialelor. Caragiale. 226 . lui i se datorează estetizarea oraşului. Petru şi Pavel din Ploieşti.1931 la Scăieni). a lucrat în informatică. În 1990 a trecut la catedră. unde ing. oferindu-le sfaturi şi planuri moderne pentru remodelarea locuin elor. filos. a urmat Facultatea de mecanică textile din Iaşi (1955). a ob inut fonduri şi sprijin direct. liceul Mihai Viteazul. unde ine 31 de comunicări ştiin ifice în fa a unor profesori universitari specialişti. după terminarea Liceului Sf. Între timp.06.” Prof. Dobre Valeriu (primar între 1992-1994) a fost unul dintre primarii care au colaborat îndeaproape cu conducerea schelei Boldeşti. liceul Nichita Stănescu ş. De asemenea. Caragiale” la Ploieşti (1950-1954).G. toate apreciate de un auditoriu format din specialişti. a păstrat legătura cu învă ământul. Ing.S. având rela ii la jude mai concrete decât ceilal i predecesori ai lui. îndrumându-i şi controlându-i pe fiecare în parte. Liceul “I. ob inând sprijinul schelei în multe probleme gospodăreşti.L.1936. pentru comportament excep ional. A ajutat pe cetă eni. sub conducerea Consiliului na ional jude ean. ing. elaborată pe baza cuvântărilor lui de la Liga Na iunilor pe când era ministru de externe. destul de consistent. În 1963 a absolvit Facultatea de filosofie din cadrul Universită ii Bucureşti. Pe când a făcut armata.

Bucureşti). la Scăieni). absolvent al Universită ii Româno-Americane. la Şarânga. ca şi sora lui. urmându-i. 18. Ploieşti). Bucureşti. 2 Boldeşti-Scăieni despre care procesele verbale ale inspec iilor făcute în acea institu ie consemnează elogios că predă orele de limba română la un înalt nivel profesional.11. Viorica Bălan (n. În 1956 vine ca învă ător şi director al şcolii de la Balaca.02. 227 . între 1 sept. 30. (V.1945).08. a peregrinat prin şcolile ardelene de lângă Beiuş. Au doi copii: Sorin Vasilescu (9. A urmat un an ca student la Universitatea Bucureşti. 1963 şi 1 iulie 1980. 1967).1924-22.09. cunoscut mai ales prin buna dispozi ie pe care o împrăştia totdeauna în jurul său.1916-29. Prof. 09. Au avut două fete: Rodica şi Gabriela. absolventă a Facultă ii de medicină veterinară din Bucureşti.06. profesor de limba română la Şcoala nr. Bucureşti (1969-1975) fost director medical al Spitalului Sinaia. So ia prof. absolventă a Liceului pedagogic. mai jos. ing. fiind socotit “fiu de chiabur”. frate cu inginerul Gheorghe. Cealaltă fată. După terminarea Şcolii Normale de 8 clase de la Bârlad şi a Liceului teoretic. 1988. pe str. absolvent al facultă ii de petrol şi gaze din Ploieşti şi Lizeta Vasilescu (n.2001). Florin Turbatu (n. Căsătorit cu ing.C. profesoară de matematică. este învă ătorul cel mai în vârstă din oraş. 1938. a fost dat afară din facultate împreună cu numeroşi al i studen i ca şi el. Constantin (Titel) Vasilescu (n. Înv. fiind mama unui copil de patru ani. inginer informatician. Maria Dinu. Rodica Dinescu). Medicul Teodorescu Valentin (n. după care a urmat Institutul politehnic din Bucureşti. 15. absolvent al Liceului I.11. este învă ătoare pensionară. 18. 10. specialist în boli interne (1987-1990). având şi masteratul în branşă. Valentina Teodorescu a urmat şi dânsa Universitatea Româno-Americană Facultatea de Economie a Turismului şi Universitatea Ploieşti. Facultatea de metalurgie (abs. 01.L. rusă Platon Go onoga (19. căruia i-a trecut prin mâini mai multe genera ii de elevi. petrolistă Valentina Teodorescu. 07. absolventă a Facultă ii de informatică. specializată în marketing şi management. Ing. revenind anual la Scăieni.03. Pe vremea cât a fost director la Şcoala cu cl.vet.03. Liliacului nr. a absolvit Facultatea de biochimie şi domiciliază în Italia. C-tin Dinu. I. în 2001. în prezent lucrând în administra ia de stat.01. Loredana-Irene (n. 7. Cristina-Denisa Dinu (n.1924. a deschis. au doi copii: Letitia Gabriela. director al Şcolii generale nr. care a func ionat la şcoala din Scăieni până la pensionare. 1970 la Ploieşti).1965. Prof. Buzău). Liceul industrial tot la Scăieni. medic şef (1987-2007). Caragiale Ploieşti (1965-1969) şi al Universită ii de Medicină Carol Davila. căsătorită cu italianul Imes. Facultatea de drept.1951). Este căsătorit cu Georgeta Vasilescu (n. Focşani).11.10. Lizeta este căsătorită în Italia şi locuieşte acolo cu so ul ei. “S. Ing. absolvent al Institutului “Maxim Gorki” din Bucureşti. în 1956. 1990). s-a îngrijit pentru mărirea spa iului şcolii.01. Ion Dinu (n. post din care va ieşi la pensie. învă ătorului Frecău eanu. pentru îngrădirea cur ii şi dotarea claselor cu materiale didactice noi. absolventă a Şcolii Na ionale de Ştiin e Politice şi Administrative Bucureşti şi Maximilian Mihai. (1947) dar. chiar şi atunci când era bolnav. A fost căsătorit cu Maria Go onoga (n. I-IV din Balaca.2005). de proiectări şi de copiat documente prin sistem xerox.2 Boldeşti-Scăieni. un foarte solicitat birou. învă ătoare gr.1958) inginer petrolist. Conturimob”. 1936. Inginerul Florin Turbatu a studiat clasele primare şi gimnaziale la Scăieni.

fost şef de sec ie la schela Boldeşti. fostă directoare la Grădini a Boldeşti nr. ing. Director economic Valeria Todoran (n. Facultatea de Horticultură. timp de 4 ani. Ploieşti).1960. Ion Nagy (fost director economic al I. Dan Mogoş (n. prof.1970. Ing. Nică Petre (1930-1992).1924. este directoare la Banca Românească Ploieşti. chimist Murăşan Nicolae (n. proprietaru firmei DANCOR. Buzău). Georgeta Necula. 1 Boldeşti-Scăieni. Ilie Mircea (fost director la Jovila Construct. absolventă a ASE. Vezi Liceul Scăieni. absolvent al Facultă ii de automatică. PH). So ii Murăşan au 2 copii: Diana Elena – studentă la Conservator. Scăieni. Ing. inginer petrolist pe Platforma Maritimă „Gloria”. Este inginer la firma personală ArtSoft S. econ. prof. univ. 5. agu – Bistri a Năsăud.08.1956. chimist Murăşan Iuliana (n.. Ing.11. Pârscov. Ing. facultatea de Muzicologie anul I. şi Radu Florian – clasa a XII-a la Liceul de Artă. fondată în 1998. Simion Pop. fost director al BAT.09.1959. Ing.04. Ing. +Ion Ioni ă (fost deputat în MAN pe timpul lui Petru Groza). Ploieşti) manager la firma de Protec ie a Mediului.1960. Prof. specializată în Informatică şi Gestiuni.1932. So ii Dima au doi copii studen i: Dragoş şi Bogdan. jurist Gh. Stelian (n. ing. 15. dirigintele oficiului PTTR). Ploieşti). Din persoanele cu func ii trecute sau actuale. Adriana Năstase. Universitatea Bucureşti. profesor la Academia Militară Bucureşti. 1. Geamuri Scăieni). Ploieşti. 25. 13. Prof. Pavel (fost judecător la Judecătoria Ploieşti. Braşov). PH).01. Cristian Tomescu (director tehnic la Romtelecom). 21. Băneşti. 31. absolventă a aceleeaşi facultă i în 1974.L.L. ing. absolvent al Liceului Pedagogic Ploieşti. absolvent al Institutului Agronomic Bucureşti. Dima Valeria (n.1949. Caragiale Ploieşti (1991) şi a ASE Bucureşti. 4 (1961-1990). Segarcea-Vale.06. Ing. Scăieni).1959. a suferit persecu ii sub regimul comunist). Teleorman). Ing. clasa a IX-a şi Cezar.11. So ia d-lui este învă ătoarea Ionescu Mândru a (n. General rez. Boldeşti). C-tin Chiri ă (director al Grupului Şcolar Industrial “1 Mai” Ploieşti). pe care a condus-o timp de 10 ani. Facultatea de economie agrară 1994. 20. Artur State (specialist în fibre optice). 1970. Ploieşti.1946. alimentarea cu apă a oraşului). şeful catedrei de hidraulică. so ia lui Dan Mogoş. dr. Ion Jipa (în prezent. Bucureşti. Are 2 copii: Alexandru – student anul III la automatică şi Andre – clasa a IX-a. fost director al Şcolii Seciu).12. Ioan-Liviu Todoran. Necula (fost director al Liceului industrial Scăieni.1932. de la UPG Ploieşti. prof. şef contabil schela Boldeşti. Ionescu Nicolae-Claudiu (n. Ing. fostă directoare a Băncii Transilvania Ploieşti.12. 19. 4. educ. Ploieşti. 8. Gh. Alecse Olteanu (n. 11. Ogretin. manager la firma Unilever Ploieşti. Dima Ion (n. col. S-a pensionat după 35 de ani de vechime.05.1942.R.05. 17 mai 1929 în Boldeşti228 . Ioan Ionescu (n. fost director al Şcolii generale nr. născut la 24 iunie 1958.07. Bătrâni. Nicolae Ion.Facultatea de Contabilitate. com. absolventă a ASE. Crengu a Mogoş (n. Are 2 copii: Lumini a. Facultatea Management Industrial. Jean Boeru. Scăieni). de brigadă Teodorescu D. econ. În prezent. clasa a V-a. PH). Ionescu Mihai (n. absolventă a Liceului I. mai cităm pe: Dinu Neacşu (fost deputat în fosta Mare Adunare Na ională).

unde a excelat cu elevii dumneaei la olimpiadele de română şi matematică. Înv. specializată în Utilaj Petrolifer (1996). fost director la Şcoala cu cl. Eugenia Filote. prof.03.1921. Prof. absolventă a Universită ii Bucureşti Facultatea de istorie. În 1968. 12.12. absolvită în 1965. absolventă a Universită ii Petrol şi Gaze Ploieşti.1944.Scăieni) fost loc iitor al şefului Inspectoratului Jud. I-VIII şi al Liceului seral Boldeşti. 12. înv. Scăieni şi Seciu).07. După absolvirea liceului teoretic a satisfăcut stagiul militar într-un detaşament de muncă DGSM (Direc ia Generală a Serviciului Muncii. Cealaltă fiică este ing. Prof.1946 – m. comuna Scăioşi (Făgetu) Prahova. În 1977 ajunge şef-plin al securită ii la Teleorman. 27.10.1967). 2. Caragiale Ploieşti în 1997 şi a Universită ii 229 . fost director la şcolile din Boldeşti. 21.1937. fostă directoare între anii 1989-2000. Prof. I-IV din Fundeni. după 42 de ani de învă ământ. a urmat Institutul Pedagogic de doi ani din Buzău. fost coleg cu preşedintele Traian Băsescu. 30. (n. Octavian Diaconescu (n. personalitate distinsă prin toate ini iativele şi lucrările sale pe plan de învă ământ şi de conducere îndelungată a tuturor şcolilor din oraş (singurul profesor care a fost director la toate şcolile generale din Boldeşti.1932). Silviu Diaconescu (n.1947). Între 1963-1965. Dumitru Arcanu. Emilia Raluca Popescu (n. S-a pensionat la 1 septembrie 2002. ist. inginer specialist în turboreactoare (în unele articole apărute în străinătate s-a scris că a fost asasinat de securitate în fa a uzinei Turbomecanica din Bucureşti unde avea o func ie de răspundere) şi Dan Diaconescu (n. apoi la Şcoala Seciu. func ionând ca învă ătoare la Şoimari şi Surani. cu gradul didactic I. Prahova. Înv.1946 în Podenii Vechi). 2000. motiv pentru care a fost recompensat de conducerea detaşamentului respectiv. mul i ani directoare la Liceul Scăieni. So ia sa. distinsa înv. a avut trei copii ingineri: Lioara-Aurelia Bodan. Eugenia Popescu a fost mul i ani conducătoare de cerc pedagogic şi a colaborat cu articole la revista Tribuna şcolii. Scăieni şi Seciu.09. Scăieni).05. Teleorman în 1970.L. a func ionat ca profesor suplinitor necalificat la Şcoala generală din comuna Gura Viitoarei. 1 cu cl. 1 cu cl. 1980-8 sept. În doi ani a alfabetizat complet peste 200 de solda i. după care a fost numit învă ător-director la Şcoala cu cl. inginer naval pe vapoare comerciale. pentru că era fiu de „chiabur”.07. 27. Este şefă de birou administrativ la Casa de cultură a studen ilor din Ploieşti. În 1960.10. 1989. fostă directoare a Şcolii nr. Făget. fost director al Şcolii nr. Eugenia-Victori a Popescu (născută Sorescu la 2.1948). Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică. absolventă a Liceului I. până an 1978. fiind căsătorită cu ing. între 1968-1980. lângă Vălenii de Munte. Împreună cu so ia sa. IIV de la şcoala Fundeni. între 1 sept. la Podenii Vechi. Prof. căsătorită Bucur (n. Vlădu de 3 ani şi jumătate.09. So ii Popescu au trei copii: Popescu Camelia-Anca. iar cu forma iile şcolare de teatru a ob inut locul al doilea pe jude . Georgeta Nicula. I-VIII Boldeşti-Scăieni. Învă ătorul Emil Popescu a func ionat peste 30 de ani la Şcoala generală Scăieni de unde s-a pensionat la 1 sept. se transferă la Şcoala generală Scăieni. 19. apoi la Şcoala generală din Gornetul Cuib. Constan a Diaconescu. mat. Bucur Cristian şi au un copil. în comuna Şoimari) a urmat Şcoala Pedagogică de 6 ani din Buzău. Prahova). respectat de to i cetă enii. Emil Petre Popescu (n. lăsat la vatră. Acolo a fost repartizat ca învă ător la una din şcolile de alfabetizare ale unită ii militare.

Cristian Petru Bălan în clasele I-III la Şcoala primară din Ceptura de Sus. Ing.05.1940 la Câmpina) este fostul director tehnic al Uzinei de utilaj petrolifer “1 Mai” din Ploieşti. Ing. Ca inginer petrolist. So ii Georgescu au doi băie i ingineri: CristinFlorin Georgescu (n. 16. scriitorii din oraşul Boldeşti-Scăieni) şi Gabriel Nicolae. Colegiul de birotică (2003). Facultatea de Textile-Pielărie. Ing.m. Ing. absolvent al Liceului Nichita Stănescu. unde a fost. Scăieni) director/preşedinte al cooperativei Arta Metalului Scăieni timp de 28 de ani.Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi. 18. 10 mai 1980m Ploieşti). câ iva ajunşi în înalte func ii din conducerea statului. Caragiale” din Ploieşti (1956). Prahova .1936. Are doi copii: Silviu Nicolae. A absolvit Liceul “I. după care a urmat Institutul de Petrol şi Gaze din Bucureşti (1967). (Vezi amănunte la cap. Ultimul copil al învă ătorilor Popescu este Adrian Petre Popescu (n. unde a ob inut calificativul foarte bine în fiecare an şi unde i s-a decernat diploma de excelen ă din partea primăriei oraşului Vălenii de Munte pentru elevii ajunşi pe locul I la concursurile pe meserii.12.01. Florin Georgescu (n. Germania. Bucureşti. Italia. Este inginer la o firmă de burse de valori Bucureşti . 30. 25.firma “Confident”. Este ing. profil Chimie-Biologie şi al Universită ii „Valahia” din Târgovişte şi al Universită ii de Petrol şi Gaze Ploieşti. fost director general al Schelei Boldeşti. inginer geolog.01. Ploieşti).1970. apoi director între 1977-1987. directorul tehnic al uzinei. În oraşul natal. cu titlul de inginer foraj-extrac ie. Adesea foştii elevi vin să le mul umească pentru felul cum i-a învă at şi educat.L. Moineşti. 17. 30. La pensie ieşise în 1990. iar la Bucureşti Şcoala tehnică de chimie (1959). din 1987 până în 1998. dânsa a terminat Liceul teoretic (1956). prof.05. Rusia etc.1942-m. absolvent al Facultă ii de filozofie (v. Facultatea de geologie tehnică. În prezent este angajat ca specialist la Vodafone Ploieşti. a urmat aceleaşi şcoli. Texas.1947.08. Vivian Georgescu (n. Lucrează ca inginer la Uzina “1 Mai” Ploieşti. absolvent al Liceului “Mihai Viteazul” şi al Universită ii de petrol Ploieşti. de Fizică Atomică Măgurele). 13. ambii cu gr.2005 la Boldeşti). sec ia electromecanică (1996). A lucrat ca tehnician chimist la Institutul de cercetări şi inginerie tehnologică Ploieşti.10. mai întâi. Ceptura de Sus. doctorand în calculatoare. şef şantier. profesor la Bucureşti. A fost trimis în delega ii în Grecia. au ieşit unii din cei mai străluci i intelectuali din oraşul Boldeşti-Scăieni. A absolvit şcoala generală la Scăieni. A înfiin at sute de locuri de muncă pentru mul i cetă eni din acest oraş.09. a lucrat în mai multe locuri. specializarea Filaturăesătorie (1998).2004). apoi Facultatea de petrol şi gaze. Ion Nicolae (n. gradul I la Catedra de Industrie Uşoară de la Grupul Şcolar Agromontan „Romeo Constantinescu” din Vălenii de Munte.04. Coleg cu prof. Victor Drăgoi (cercetător fizician la Inst. Mai întâi a fost şef de sec ie la Uzina “1 Mai” Ploieşti. Ungaria. Facultatea de petrol şi gaze (1996). Căsătorit cu Ana Bocioacă (n. iar facultatea la Institutul de petrol şi gaze. ultima oară la Schela Boldeşti. Nicolae Metea (n. la seral şi Institutul politehnic Bucureşti.10. La început. Din mâinile învă ătorilor Emil Popescu şi Eugenia Popescu. apoi. SUA. industria locală). la Dallas. Şcoala medie tehnică de petrol a absolvit-o la Ploieşti (1955). Liceul uzinei “1 Mai” Ploieşti. 1939 la Giurgiu). apoi ca tehnician geolog la Schela Modârzău. (1961-1966). a lucrat ca tehnician principal la Schela de foraj Zemeş. I. Este căsătorit cu Alexandra (Sanda) Georgescu (n. 29. absolventă a fostului 230 .1969 la Ploieşti).

şefi de institu ii etc. Ciprian Costache (n. 2 din BoldeştiScăieni între 01. lucrând în Capitală.1950) a fost angajat ca maistru militar la Strejnic. Mircea Bocioacă (n.07.1968). Facultatea de petrol şi gaze (2000-2005). Luiza este căsătorită cu preotul Cristi Radu. So ia a func ionat ca tehniciană la primăria oraşului până la pensionare (1967-1997). A emigrat în Canada (1988) unde lucrează la SNC Lavalin. jud. Anatolia.04. absolventă a Liceului economic Ploieşti (în prezent. Prahova. profesori de matematică. implicat în proiectarea rafinăriilor: Piteşti. continuată cu un an postuniversitar de Studii aprofundate de inginerie de zăcământ (2005-2006). Silviu Paul Pantelimonescu (n. Ploieşti). iar studiile superioare le-a făcut la USAMV (Universitatea de Ştiin e Agricole şi Medicină Veterinară) Bucureşti.Facultatea de Ortodoxie Greco-ortodoxă. Elve ia. A urmat clasele elementare şi gimnaziale la Şcoala nr. (n. Facultatea de medicină dentară (2006). Banias-Siria. profesori în învă ământul mediu şi universitar. Ciprian face naveta între Scăieni şi Londra de câteva ori pe an. Fra ii Costache au o soră medic stomatolog. Au locuit amândoi un an la Geneva. Scăieni). oct.16.1973. Turcia. a urmat Universitatea “Titu Maiorescu”. V. Ploieşti.01. la Bucureşti. Corina Metea-Pătrănescu (n.12. au devenit cunoscu i cercetători.Liceu A. So ii Metea au avut doi copii: Bogdan Metea (n. cotate pe locul doi în lume după Arabia Saudită. Valeriu Teodorescu (directorul Şcolii Seciu cu cl. cu specializare în Managementul dezvoltării rurale în inginerie economică . econ. 2 Boldeşti-Scăieni şi Liceul industrial din Scăieni. apoi.1980-01. orienta i de aceşti profesori să aprofundeze matematica. Paul Pantelimonescu a fost şi director al Şcolii cu clasele I-VIII nr. ulterior. 01. Prof. Acum sf. Şc. Teleajen. Dânsa a făcut aceleaşi şcoli ca şi fra ii ei.07. Seciu). pot fi socoti i printre cei mai buni dascăli de matematică din jude . Prof. Scăieni). Este 231 .1981. 1943). absolvent al Liceului auto. companie de investi ii a teritoriilor petrolifere din nordul Albertei.1878. 1940) a fost mul i ani Şeful Departamentului Termotehnic la IPIP (Institutul de Proiectaăi Petrolifere Ploieşti). urmarea fiind faptul că mul i din elevii lor. Brazi.1972. şi a unei şcoli tehnice de trei ani de drumuri şi poduri. a urmat Facultatea de finan e şi management de la Universitatea “Spiru Haret” din Ploieşti.12. sa este preot la biserica din comuna Blejoi. Colegiul Virgil Magiaru) (1996-2000) şi a Universită ii de Petrol Ploieşti. În prezent. după aceleaşi studii ca ale lui Iulian. ingineri. Scăieni) fost director tehnic adjunct al Schelei Boldeşti. Iulian Costache (20. cu contracte de lucru în Marea Britanie. 17 iunie. la Clinica de stomatologie şi la Centrul de investiga ii radiologice “Maxdent”.func ii de conducere globală. Luiza Radu (n.02.02. Fratele ei. Prof. Maria Dinu şi Fabiola Stan. 15. Toma din Ploieşti. Stelian Croitoru (n. Sorin Dinescu (n. Fratele său. alături de ceilal i colegi ai lui. 1968) din Scăieni. Ion Bilciurescu. inspector de specialitate gradul 1 A. sec ia Grădina zoologică din Parcul Bucov. I-VIII. Ing. 1935. trimis acolo cu o bursă de Facultatea de Teologie din Bucureşti . 04. Scăieni). Midia. 05. preot de mare har duhovnicesc. 26 dec. care a fost preot în Geneva. dacă îi judecăm după rezultatele impresionante ale foştilor lor elevi. Este fiul lui Marian Costache şi al Elenei-Lumini a Costache. Ing. actualul Colegiu “Mihai Viteazul”. lucrează la Compania Wiltelski. electrician auto şi ing. la Primăria municipiului Ploieşti.1990. Practic. cel de al doilea job.

. 16 aug. cu diferite lucrări de sculptură modernă. A lucrat la Ploieşti alături de so ul ei. Malaiezia şi China. cu to ii împreună. C-tin Banu. promo ia 1968. 4 oct. A avut câteva expozi ii în Bucureşti. Med. de Mecanică. căsătorită Warner. împreună cu so ul ei. valoroasă. A absolvit Liceul de arte plastice din Ploieşti şi Universitatea de Arte Plastice din Bucureşti. care este considerat o capodoperă a 232 .) Cristian Rădu ă (n. tehn. A fost restauratoare a Muzeului Na ional de Istorie Bucureşti.1946. 3 Februarie 1946). specializată în obiecte de podoabă. a terminat Institutul Politehnic Bucureşti. care face cinste oraşului nostru. C. Mare colec ionară de artă rară. +Ionescu. apreciază că „Veronica Iliescu este una din cele mai vechi restauratoare ale muzeului fiind foarte exigentă cu bijuteriile. Paris şi Roma. prin asociere. în prezent la TransCanada ca şef instalare sisteme de operare şi alt soft specific la servere care monitorizează acest proces. la IPIP. Fiul lor. Marian Dincă (în Noua Zeelandă). uică Georgeta (n. În Canada a lucrat la IBM ca System Implementor. Grigore Simion. XVIII ş XIX). 1982. TINERI ZIARIŞTI ŞI SCRIITORI : Nicolae Moianu (v. a terminat University of Iowa. la Roma (2006-2007). So ia sa. Institutul Politehnic Bucureşti şi Facultatea Mecanică la Michigan University-Kalamazoo USA (1994) este Manager la Concernul MAGNA Windowmotion Toronto .Senior Mechanical Specialist.) ARTIŞTI PLASTICI. USA (2001) şi lucrează la firma Rockwell Collins Rapids Iowa. Ploieşti). Bercaru. 01. Adrian Dinescu (n. 10 ian. A ilustrat unele căr i de versuri ale scriitoarei Viorica Rădu ă din Ploieşti.04. 1974). 7 din 1 aug. PREO II LOCALI: +Ioan Vlaiculescu. Boldeşti). 1956). specializată ca restauratoare de artă şi pictor de icoane pe sticlă (reproduceri după icoane vechi din sec. absolventă a Şcolii tehnice de farmacie Ploieşti şi a Liceului de farmacie Ploieşti (1969). cetă eni de onoare). Lucian Nicola (n. Veronica State-Iliescu (n. Ea a inut să aibă în expozi ia de restaurări un minunat Crucifix din argint aurit datând din secolul al XII-lea şi descoperit la Dobârca”. +Vlad Babi. 1986.firmă implicată în construirea automobilelor din Detroit USA. Petre. +Vasile Cazacu. o familie de scăienaro-boldeşteni foarte realizată. unde era şef colectiv Calculator.1955). Facultatea de Sculptură (2005). Fiica lor. Dânsa a restaurat Tezaurul de la Peretu. Revista Tribuna României nr. 1945. arta în B. farm. Maria Tănase (n. 17 apr.-Sc. 1950. absolvent al Fac. Rodica Dinescu (n. inclusiv pentru compania TAROM. Med. +Lică Dinescu. După cum vedem. absolventă a Facultă ii de farmacie Bucureşti şi Ana-Atena Nicola (n. absolventă a Facultă ii de farmacie Bucureşti. Farmacia “Ermia” din oraş care este de mare ajutor popula iei locale prin gama largă de medicamente aflate zilnic în stocul farmaciei. facultatea de Electronică. +Ion Pi a. Scăieni). (Vezi biserici. farm. Alina Dinescu (n. +D. Cristi Radu. 1968). farm. au înfiin at. Studii postuniversitare de arte plastice la Paris iar în prezent în Italia. cu o bursă “Vasile Pârvan” oferită de “Academia di Romania” din Roma. firmă de soft şi echipamente avia ie. fra ii Stoica (V. Bucureşti) sculptor profesionist care a domiciliat la Scăieni.

Silviu Nicolae (n. Sfânta Fecioară Maria cu Pruncul. Naşterea Domnului. În prezent. precum şi lucrări de inspira ie personală. Şcoala generală absolvită la Scăieni.11. Cităm: „Ciopli-voi în copacii minerali / sufletul tău coconi de diamant / Va mirosi în jur a portocali / Când ei (plesnind) vor recita din Kant”. fost secretar local PN . 20. Profesor de sport la Şcoala cu cl.06. REPREZENTAN I AI REZISTEN EI ANTICOMUNISTE DIN BOLDEŞTISCĂIENI: Petrache (Petre) Angelescu (1906-1973) . Bucureşti. în 1990. despre care revista Formula As. Daniela Neagu este elevă în ultimul an la Liceul Pedagogic din Ploieşti. la rubrica “Acasă”. prof. Cristina Ciulei (n. compozi ii şi peisaje) şi a participat la expozi ii colective în saloane de artă din Prahova. 18 aug. în stilul tradi ional al vechilor iconari pe sticlă din România. Deşi doreşte să scrie versuri şi proză. Sfântul Vasile. So ia fostului viceprimar Cristu Vlăsceanu.1975. fost Preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România.1973. S-a căsătorit la Scăieni cu Florin Ciulei (n. după care a urmat Liceul de arte plastice din Ploieşti. 9 iunie 1952. cu masteratul din 1999. I-VIII din Mati a Prahova şi ziarist la Ploieşti. absolvit în 1970. 19. a publicat un prim grupaj de poeme în „Facla literară” (1999) şi a debutat cu volumul de versuri „O zonă Zoster interzisă”. XVII şi XIX. . Piteşti). 528 (din 15-21 ian. editura Vinea. 20. cu străluciri de diamant. economistă şi pictor de icoane pe sticlă. 1968.1934). Abel Stan (n. cu maestrul Ovidiu Paştina (n. Scăieni-Balaca). 2004). Cea mai delicată restaurare pe care Veronica Iliescu a executat-o au fost piesele Traco Getice turnate din argint dublate cu foi e de aur. visul Danielei este să ajungă inginer geolog. arestat şi dus la Canalul Dunăre233 . absolvent al Liceului seral Boldeşti-Scăieni. copii de pe icoanele din sec. Ariceşti-Zeletin) care avea 110 ani şi 3 luni era cea mai bătrână persoană din România. la Liceele din Ploieşti şi Bucureşti. 28. El a adus inova ii la motoarele cu ardere internă. 15 sept. Boldeşti-Scăieni) absolvent al Facultă ii de Educa ie Fizică şi Sport din cadrul Universită ii Babeş-Bolyai din Cluj. Rodica Vlăsceanu (n. A lucrat pictură şi grafică (portrete.1970). lucrate în serie. ca de pildă „Maica Precista” şi „Cina cea de taină”. 1. 2000.07. un talent real. A terminat şcoala generală şi liceul la Piteşti şi ASE. Învierea.03. A descoperit că bătrâna Victoria Ghi ă (n. Fratele profesorului Abel Stan este Daniel Stan (n.1889. Cristina a donat la institu ii 15 frumoase icoane pe sticlă.12. Specializare în pictură la Şcoala populară de artă de pe lângă Palatul Culturii din Ploieşti.artei metalurgice realizată de marii maeştrii. A urmat cursurile Facultă ii de Filozofie din Cadrul Universită ii Bucureşti. o fată de o sensibilitate literară deosebită. nr.func ionar la Asigurarea Românească între 1936-1943. Subiecte preferate: Sfântul Petru. fiind o pasionată colec ionară de roci şi de pietre rare.Academia de Ştiin e Economice la Bucureşti. dar cu inima-i de înger împovărată de apari ia ei nedorită într-o familie cu probleme. restauratoarea se ocupă cu pictarea de icoane pe sticlă. scrie un foarte mişcător articol “Un înger căzut vrea să zboare”. 1969). Scăieni) poet de mare talent cu capacită i de a deveni o voce dinstinctă în marea poezie modernă românească. Ne-am bucura ca ea însăşi să ajungă o piatră rară. Silviu Nicolae a fost sufletul cenaclului literar „String” din Scăieni. Dragomir.

Tot organizatoare de excursii mai sunt Puica Bălan. ing. capit. BĂTRÂNII FONDATORI: Bălăceanu Manolache (v. Falansterul). fiind notar timp de 35 de ani. Fabrica de anvelope s-a construit atunci la Floreşti (Întreprinderea Banloc). Falansterul). ing. între anii 1930-1936. au avut cele mai multe numiri succesive în această func ie. Întrucât Scăieniul ducea o mare criză de apă. Fiind un om foarte întreprinzător. organizatoare de excursii). ing. Gheorghe era schimbat cu un primar liberal. Gheorghe Genel Costache. înv. Gheorghe Catrinoiu (a oferit locuri de muncă în magazinul său din Boldeşti).19332004). La vârsta de 18 ani a plecat ca voluntar în Războiul de întregire a neamului (1916-1918). Contează ca unul dintre primarii care. Petre Popescu a urmat şcoala de notari. al cărui membru era. capit. înv. aceste mandate de primariat. prin lege. de reîmpăr irea marii moşii ce apar inuse lui Petre Bălăceanu şi care. Nicolae Angelescu (n. Petre (Puiu) Angelescu (131. Titel Vasilescu. la primăria din Scăieni. Ştefan Pahon u. Despre to i am vorbit la cap. tot cu pensionarii sau al i cetă eni dornici de a cunoaşte frumuse ile ării. Ion Nicolae. capit.1898). Codru a Mogoş. Mircea Angelescu (1932-2006). 07. Petre Bălăceanu (strănepotul lui Manolache). primarul Tănase V. pe motiv că propunătorii cereau extensie mare de teren din fosta moşie a lui Bălăceanu. Ilie Răspop. fost notar al comunei Scăieni şi primar de centru pe mai multe comune. ing. Datorită rezultatelor ob inute. Dan Mogoş. Gheorghe. a 234 . luptând eroic la Mărăşeşti şi Mărăşti. fost director comercial la Gara de Sud Ploieşti. zis şi Vasilache: (1889-1969) A fost de profesie croitor. Răspop (v. Gheorghe. sub 12 primari din Scăieni. coordonatori şi organizatori de excursii de documentare în locuri istorice: ing. prof. În acea perioadă de alternan ă. întreprinderile locale). Ioan Tronaru (a oferit locuri de muncă în magazinul său din Boldeşti). colaborator principal al celui mai bun primar. apoi proprietarul unei mici prăvălioare. O tentativă a unei firme germane de a înfiin a o fabrică de cauciuc sintetic la Scăieni a eşuat.1936 Ploieşti). venea la putere în parlamentul ării. dânsul a avut o misiune destul de dificilă. Nicolae Gheorghe ârlea. întrerupte. şef de sec ie care a angajat mul i muncitori). Rodica Popescu (militantă pentru organizarea de proteste contra celor ce au poluat oraşul cu mirosuri infestate la aşa-zisa rampă ecologică. Gheorghe Constantin (Puişor).Marea Neagră între 1951-1953. în parlamentările ei cu primăria locală. tratând rezisten a locală anticomunistă. din Scăieni. Popescu (n. opere de artă). Ghorghe Petrescu (1917-2001). invocându-se şi poluarea cu miros de cauciuc. unde au supravie uit 300 de solda i din cei 3000 de colegi ai regimentului Doroban i. ing. din Boldeşti (îndeosebi cu pensionarii) şi Aurelia Radu. Toma Călinescu. depinzând de timpul când PN . Mielu Soroiu (Grigore Matei).12. Emil Popescu. Tănase Gheorghe a ini iat săparea a două fântâni în comună. Gheorghe Comănescu (v. Nicolae Gheorghe (Bărbosu). Gheorghe T. ing. Ion Tomescu (şef cadre la schelă. trebuia distribuită localnicilor după dispari ia moşierului. Tănase V. scăienarii l-au ales primar în primele decade ale secolului trecut. Teodor Diamant (v. MILITAN II LUPTĂTORI PENTRU DREPTURI LOCALE: O listă care cuprinde localnici bătăioşi pentru drepturi cetă eneşti şi teritoriale. Silviu Diaconescu. După război.01. Ori de câte ori veneau liberalii. Jean Pandele. ISAR şi IMUT Buzău. dar readus când ărăniştii redeveneau lideri politici. +Ilie B. Vasile Urzică (1950-2005). pentru fondări de noi locuri de muncă. Petre G.

a. batoze. Actuala fermă ECOFARM/CRIS TIM se află pe pământul lui. În 1990. Absolvent de frunte al Şcolii Na ionale de Agricultură Bucureşti-Herăstrău. din motive personale nu a mai putut candida la alegeri. la Homorâciu. care va deveni baza Ocolului Agricol Scăieni. Participase ca reprezentant al jude ului la împroprietărirea ăranilor în 1923. iar în 1952 a fost alungat cu familia din propria casă.fost ales preşedinte al Asocia iei Notarilor din jud. Caragiale în 1952. 14.1934 . Boldeşti. întemeietorul ICAR-ului (Institutul de Cercetări Agronomice din România) şi de savantul Nicolae Iorga (1871-1940). Înv. iar în cele din urmă şef al serviciului de transporturi ICIL Ploieşti. n. jud. unde va lupta având gradul de căpitan.03. primar de centru peste comunele Prahovene Surani. devenind tehnician proiectant la Institutul de Proiectări Miniere din Bucureşti. So ii Tănase au fost considera i de localnici întemeietorii noii şcoli elementare din comunna Scăieni. absolventă a Şcolii Normale din Arad şi care a predat la Şcoala elementară Scăieni.09. Prahova. actuala Universitate Agricolă. 1978) a fost un mare inginer agronom din jud. Prahova: tractoare. univ. ing. Înv. Băicoi şi intea. 29. se va despăr i de 235 . ca şi fratele lui Constatin Raul Popescu (n. de unde s-a pensionat în 1990. Adriana Filcescu (învă ătoarea mea în clasele III-IV). apoi va fi luat pe front. În 1950 a fost dat afară din serviciu de comunişti. Vor avea doi copii: Cornel şi Natalia. Constantin Nichita. Gh. 19. Dânsul mai func ionase şi ca şef al Consiliatului Agricol Ialomi a. dispărut prematur. ferma transformându-i-o în Gospodăria de partid Prahova. în continuare. ajutând şi pe agricultorii din comună.1933. unde a fost coleg de clasă cu Nichita Stănescu şi Eugen Simion (preşedintele Academiei Române). August Călinescu (13 oct. în conflict cu noii proprietari. confiscată de comuniştii locali. În 1930 a reuşit la concursul de primari de centru devenind. Nicolae Tănase a absolvit Şcoala Normală din Ploieşti. Ionescu-Şişeşti (1885-1867). după care a func ionat ca învă ător în Baraolt. devenind economist. pe când inginerul era Şeful Regionalei Agricole din Vălenii de Munte. timp de 6 ani. combine. Între 1924-1941 va func iona ca învă ător la Şcoala elementară Scăieni. Locuia la Scăieni şi era foarte apreciat de prof. Scăieni). Jean Popescu (n. Nicolae Tănase (1905-1979.m. unul din primii directori ai şcolii din Boldeşti. şef la BAUPS Ploieşti (Baza de Aprovizionare de Utilaj Petrolifer).. Toma Călinescu. A condus comisia de unificare a legilor din vechiul regat cu sediul la Braşov. a fost numit primar până în 1992 când. Covasna. El fusese absolvent al Şcolii medii tehnice din Ploieşti (1952). Aceasta va coordona ocolurile agricole subordonate din Valea Călugărească. Jean Popescu s-a distins ca un activ militant pentru drepturile cetă enilor din oraşul Boldeşti-Scăieni. prin legile noi urmând a fi moştenit de fiul său. Inginerul August Călinescu a fost printre primii români care au introdus maşini agricole mecanizate în jud. între 1924-1965. Pleaşa şi Măgurele. Mai târziu şi-a recăpătat casa inându-se cont că fusese erou cu multe decora ii din primul război mondial.L. N. trioare ş. a urmat ASE Bucureşti. Prahova). Comuniştii l-au declarat chiabur şi i-au confiscat toată averea.06. dar care se află. Prahova şi vicepreşedinte al Asocia iei Notarilor din România. După absolvirea Liceului I.1993). căsătorit cu înv. 1893-31 oct. unde va fi şi director. apreciat de inspectorat ca unul din învă ători cei mai buni de pe valea Teleajenului. apoi mecanic şef la Întreprinderea Valea Telejeanului din Vălenii de Munte. T. învă ător. agronomul Călinescu era un mare îndrăgostit de natură şi un mare fermier. Şia construit o fermă-model la Scăieni. Lipăneşti.

1963. fostul inspector şef al raionului Ploieşti. La Râu de Mori a fost directorul şcolii până în anul 1938.03. la Tripoli. vol. Viitorul dascăl a urmat şcoala primară în satul natal. unul dintre eroii devota i care au luptat la Mărăşeşti în primul război mondial.) So ia domniei sale. Facultatea de Biologie (1958). Este tatăl marii artiste Carmen Tănase (n. I.învă ătoarea Adriana Filcescu (n. Despre el. Liceul Sf. era fiul lui Ioan D. Prof. 18. după care a func ionat ca învă ătoare la Scăieni între 1924-1965. continuat la Universitatea Bucureşti. după studiile elementare de la Scăieni.exemplu luminos de dascăl autentic”. .196 . a devenit profesor de limba română şi istorie.. Natalia Tănase. după studiile elementare din comuna natală. la pag. 31. până în ultimele clipe ale vie ii. care a ob inut rezultate excep ionale cu echipele de coruri. a studiat la fără frecven ă ASE Bucureşti şi a fost numit ca şef al Serviciului de informatică la Coopera ia din Ploieşti.D. sub titlul “Profesorul Tănase Bălan . comuna Cârligele. 3 din Ploieşti. scrie următoarele: “În toamna anului 1945 este numit directorul Şcolii din Scăieni (01. prof. Drajna de Sus. Bălan (1911-1999). Între timp. 10 iulie 1934 la Scăieni -m. care s-a străduit să transforme şcoala primară într-o şcoală generală cu clasele I-VIII şi a ob inut fonduri pentru construirea unui nou local de şcoală. timp de şapte ani.05. + Anton Atanase.09. apoi Şcoala normală din Focşani. teatre şi dansuri na ionale. Bălan. mai întâi predând zece ani la Scăieni. într-o familie de ărani săraci. Acolo s-a căsătorit cu Margareta Vasilescu. de matematică Gheorghe Nedelea. jud. Scăieni) a făcut Şcoala normală din Arad. Ploieşti) de la Teatrul Odeon Bucureşti. PH -15. când se mută în comuna Ceptura. a ob inut titlul de învă ător şi a func ionat în primii ani în Moldova.. i s-a datorat crearea grădinii model din anexa şcolii.01. cu to i cei care îl vizitau.05. o colegă de la şcoala unde func ionau amândoi ca învă ători. Ploieşti. dar din care astăzi nu a mai rămas nici o urmă.1961. între inându-se prieteneşte. Acolo îi moare unul din copii.27.D.1963) distinsul învă ător Tănase Bălan. răspunzându-le întotdeauna cu aceeaşi căldură. cu aceeaşi blânde e şi prietenie ce i-au fost caracteristice în întreaga via ă. în ciuda faptului că în fa a comunită ii dânşii contau ca unii dintre cei mai buni învă ători. în Drajna de Sus la 15. Lui N. (. în cartea sa “Din istoricul unor şcoli prahovene”.1906-27. la şcolile din Clopotiva şi Râu de Mori. devenit primar la Cârligele. devenind profesoară de biologie. S-a stins din via ă în ziua de 17 martie 1999. apoi mai mult în Transilvania.T. Tănase I.1945-01. Învă ătoarea Adriana Filcescu (n. Şcoala pe care o conducea devenise una dintre cele mai bune din Prahova. după care este numit ca director la şcoala din Scăieni. 2005. la 1 sept. 191-192.din Ploieşti.05. jude ul Hunedoara. Un an a locuit în Libia.09. Scăieni). Ploieşti. lângă Sarmisegetuza. Aici devine şi directorul căminului cultural. Tănase Bălan a func ionat ca învă ător atât la Ceptura de Jos cât şi la Ceptura de Sus. remarcabila învă ătoare Margareta Bălan (n. 2003). apoi Institutul pedagogic de 3 ani. căsătorită cu ing. condusă de subsemnatul. fapt pentru ca a fost păstrat ca director până la pensionare. cu so ul ei. Editura PRINTEURO.L. după care a predat la Liceul Pedagogic din Ploieşti (1970-1980) şi la Liceul economic din Ploieşti (1980-1991). urmează Liceul “Despina Doamna” . considerată cea mai frumoasă grădină din tot jude ul. apoi la Şcoala generală nr. Născut la 22 aprilie 1911 în satul Blidarele.1902 în oraşul 236 .05 1982. La absolvirea şcolii. Natalia (Păpuşa) Atanase (n. Petru şi Pavel. Prahova. jude ul Vrancea. ajunse la concursuri de mai multe ori la finala pe ară. având doi copii. Maria-Doina. Cornel Tănase (1928-1987). 1982. fiind în fiecare an elev premiant.

căsătorită în Italia. din Scăieni. a revenit în ară. Libia. recunoscut prin corectitudinea lui destul de drastică şi preten ioasă. După pensionare. stabilite în Fran a. D. Ing. din Scăieni.boldeşteanca Violeta Zamfirescu . a continuat să func ioneze ca profesoară de muzică la Măneciu-Pământeni. a colegilor şi prietenilor. Sorin Dinescu. Părin ii îndurera i se repatriază. Ozana Bălan (cu masterat la Universitatea din Bloomington. directoare „Muzeului Apelor” din Chicago. Gala i). unde a decedat în urma unui accident. căsătorită în SUA. în cosmetologie estetică). blânde ea şi bunătatea fa ă de to i românii. ing. prof. Wellington. s-a ostenit nespus pentru instruirea şi educarea elevilor. cu specializări la Sorbona. Tănase Bălan şi-a cucerit o bună reputa ie prin toate locurile prin care a muncit. cu Alain şi locuieşte în Saint Brieuc. devotat întru totul nobilei meserii pe care şi-a ales-o. în Scăieni. jud. Liliana Tatu (Bahlmann) s-a căsătorit cu ing. deşi orfană de mamă de la vârsta de 14 ani. Tatiana Mihalcea-Cotillard. Şi-a încheiat via a exemplară la aproape 82 de ani. Adriana Angelescu. neam Hubert Bahlmann. Violeta Popescu. La fel. iar fiul lor. Constantin Valeria (Busnakowsky). Familia de ingineri. noi nu ne-am repatriat. fiind foarte apreciată de aceştia. a părin ilor acestora. se stabileşte în Toronto. prof. Raluca Pascu (Serrano). s-a căsătorit în Fran a. Boldeştencele Florentina Savu-Aguletti şi Nely Cârcioiu. de asemenea. frate cu Petrică. Lizeta Vasilescu.) Prin comportarea respectuoasă fa ă de fiecare cetă ean. prin inteligen a şi calmul proverbial. (. Econ. unde va rămâne definitiv. Adrian Angelescu. în Canada. Acolo Adriana a fost ucisă într-un accident de circula ie.. căsătorite şi stabilite definitiv în Toronto.Bereşti. este şefa unui mare birou din Washington. în înv. îi ajuta întotdeauna pe cei afla i în dificultă i materiale. Nicolae Angelescu.. fost student la IPG Ploieşti. Indiana). până la terminarea liceelor şi facultă ilor. în Quito. VECHII ŞI NOII EMIGRAN I: Violeta Aljizawi . s-a stabilit cu familia în capitala Noii Zeelande.C. vizitează rar oraşul de unde a plecat. Dorina Bălan (dr. Constantin Liliana (Glasser) şi ing. la 15 octombrie 1983. preotul Marian Dincă. şi-a crescut mai mult dânsa cei şase fra i mai mici. În apropierea vârstei de pensie. la fel.” Este consemnarea unui inspector şef. care ajunsese ing. ei locuiesc în Calgary. Rodica Dinescu. revin rar să-şi viziteze părin ii din oraşul Boldeşti-Scăieni 237 . fosta capitală a Noii Zeelande. ing. Bucureşti. revin doar ca vizitatoare în Boldeşti. ara so ului ei. absolventă a ASE. din Boldeşti. Canada. Ing. dar promit să revină în ară după pensionare. şi-au urmat pe fiica lor. fost coleg de facultate la IPG Ploieşti. Mă aflam în Auckland. universitar din Tripoli. talentul său didactic incontestabil. Figura domniei sale de dascăl de elită va rămâne neştearsă în memoria foştilor elevi. Foarte conştiincioasă în muncă. Violeta s-a repatriat.s-a căsătorit cu libianul Abdulatif Aljizawi. în Germania. datorită serviciilor cărora li s-au dedicat acolo cu pasiune. Mii de oameni i-au apreciat devotamentul fa ă de meseria aleasă. provincia Alberta. biologul Loredana Irene Dinu-Imes. Canada. a emigrat în Germania. din Scăieni. Dr. care ia controlat şcoala de mai multe ori.. fiind pentru to i un exemplu luminos de dascăl autentic. stabilită în Italia. revine doar în vizită la părin ii din Scăieni. din Scăieni. Codrina Bălan (graduată a Universită ii din Chicago. Italia). Rodica Darie. Familia mea a emigrat în SUA: Cristian Petru Bălan şi so ia. Petrică Angelescu şi so ia sa Olimpia Angelescu. Fran a şi Floren a. revenind doar în vizite anuale în Boldeşti-Scăieni. Surorile Constantin. revine când şi când în ară. arhit. de unde l-am contactat şi m-a invitat să-l vizitez. Ecuador.

deci. Tonitza. oameni de artă şi ştiin ă. Domnul ării Româneşti al Moldovei şi al Ardealului. I. Chivu 238 . au trecut sau . domnul Munteniei. localită ile Boldeşti şi Scăieni au fost vizitate de mari oameni de seamă. o mul ime de mari personalită i din ară şi din străinătate. Oscar Han (1891-1976). prin cele două localită i. actor. Domnul Moldovei (care a distrus Cetatea Teleajenului de pe dealurile din Scăieni). Să trecem. spre sta iunea turistică Cheia şi spre Braşov. Călinescu. miniştri. Horia Patapievci. Cartojan. un loc de pasaj rapid spre Vălenii de Munte. francez care a construit Turnul Eiffel. pictor. Acesta este şi fenomenul care li se întâmplă multor români care şi-au găsit în ultimii ani de lucru în ările din Uniunea Europeană şi decizia lor nu poate fi condamnată.ş. Vlahu ă. alteori bucuriile. de numeroase delega ii străine. în revistă câteva din aceste nume celebre. Nicolae Manolescu. AU VIZITAT LOCALITĂ ILE BOLDEŞTI ŞI SCĂIENI SAU NUMAI AU TRECUT PRIN ELE FĂRĂ SĂ LE VIZITEZE AMĂNUN IT Fiind o zonă foarte bogată şi bine aranjată peisagistic. au trecut: Ştefan cel Mare. Dinspre Ploieşti. mai ales dacă acel loc de muncă este excelent şi le permite să-şi cumpere case în ările de adop iune. indiferent de pozi ionarea lor politică. Pănculescu din Vălenii de Munte. Mihai Viteazul. sculptor. Gustave Eiffel (1832-1923). poet şi ziarist legionar. obişnuindu-se cu noile locuri unde îşi formează noi rela ii. Simionescu. Nicolae Grigorescu. Corneliu Vadim Tudor. Uneori necazurile îi cheamă definitiv acasă. s-a oprit să admire peisajul sălbatic pe atunci. Mavrogheni (1786-1791). de-a lungul timpurilor. Valeriu Sârbu (1931). şefi de state. gen. artişti etc. Bogdan Duică. D. M. Încă înainte de construirea vilei de la Casa Seciu. din actuala aşezare Boldeşti-Scăieni. Regele Carol al II-lea. Paraschivescu.le diminuează dorin a de repatriere. Gabriel Liiceanu. cât şi în prezent. Domnitorul ării Româneşti.. Mircea Cărtărescu.d.a. Mihail Sadoveanu. Mareşalul Ion Antonescu (1882-1946). Constantin Brâncoveanu (1688-1714). B. cdt. noi prieteni . Al ii nu mai vin deloc.m. de asemenea. trupelor lui Gheorghe Rakocsi I. Şt. obligatoriu. ambasadori. traversând pe teritoriul Scăieniului şi Boldeştiului. Al. G. Gh.N. V-am oferit aceste câteva exemple. scriitori.mai spre zilele noastre . ÎN DECURSUL TIMPULUI. în 1879. Agârbiceau. chiar dacă ar dori să revină în locurile de baştină. R. Când a venit în vizită la prietenul său ing. Ion Ghica (1817-1897).chiar sau oprit să viziteze faimoasa Cramă Seciu. Vasile Pârvan. Mircea Mali a (n. din multe altele. N. I. spre a dovedi că persoanele care au părăsit ara. pictor Horia Stamatu (1912-1989). de-a lungul timpului.această obişnuin ă care le devine cea de a doua natură . Vasile Brezeanu. 1927). MARI PERSONALITĂ I DIN ARĂ ŞI DIN STRĂINĂTATE CARE. Moisil. nici nu se poate trece pe un alt drum mai scurt spre Văleni decât. Pe drumul care merge dinspre Ploieşti spre Vălenii de Munte şi spre Ardeal. în marea majoritate a lor. Ioan Kemeny (principe al Transilvaniei (1661-1662). Octavian Paler. C. ing. N. Delavrancea. atât în trecut. Moses Gaster. N.. Andrei Pleşu. Xenopol (1847-1920). fiind. A. Gh.

rez. la nivelul de conducere a Bisericii Ortodoxe Române. D. tenorul Ion Dacian. Mateiu Caragiale (1885-1936). Nichita Stănescu (1933-1983). inventator de reputa ie mondială. Germană. istoric. a scris impetuosul D. colegul de clasă al fostului primar Jean Popescu. 1923 şi a decedat în casa ei în ziua de 5 iunie 1996. Gheorghe Eminescu (18891987). Emil Constantinescu. Ioan Socolescu (1856-1924). care a venit de mai multe ori în vizită la fratele său. era o copilă 239 . Mareşalul Iosip Broz Tito (1892-1980). profesor.. Henri Coandă (1886-1972). Prahova. Bălan. scriitor. Acad. nepotul de frate al poetului na ional M. preşedintele Academiei Române. prefectul jude ului care avea un conac la Scăieni. Regele Mihai I. Localită ile Boldeşti şi Scăieni. Iată un citat din această gingaşă poezie: “Ce e de spumă sus pe ramuri. Colceag. în ziua de 22 sept.1933).” În acea grădină am stat mult de vorbă cu acad. Era prieten cu Cristian Petru Bălan cu care se vizita reciproc. istoric. Gheorghe Turda. inventator român. preşedintele ării. la Bucureşti. colegul de clasă al fostului primar Jean Popescu. Pârvu Mutu (1657-1735). prietena mamei mele. istoric. Ion Dichiseanu şi mul i al ii (vezi numele lor la pozele anexă). Toma Socolescu (1883-1960). se face jos de catifea. în livada din fa a casei. Ion Iliescu. printre multe somită i din ară. preşedintele fostei RSR şi consoarta lui. D. se discută posibilitatea sanctificării în viitor a acestei fiin e deosebite. Ştirea o am de la fiica prefectului. fondator al mişcării legionare. Nicolae Furdui Iancu. vestit pictor de biserici. când el îşi vizitează casa de la Scăieni.L. Constantin D./ În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea. Caragiale. care a cântat la Scăieni. redau aici câteva date biografice ale Mariei Petre. la vârsta de 73 de ani. preşedintele Iugoslaviei. arhitect. A cercetat bisericile din Scăieni şi Boldeşti. Acad. preşedintele ării. Justin Capră. lider politic. Acolo. primul secretar al partidului comunist român. cu care am stat multe ore de vorbă la Scăieni şi acasă la dânsul. Corneliu Zelea Codreanu (1899-1938). A pictat biserica (dispărută) de la Boldeşti. Întrucât. Panaitescu Perpessicius (18911971). om politic. care vine anual acasă la prof. Despre geneza poeziei “Balul pomilor” am publicat un articol în Flamura Prahovei. Nicolae Simache (1905-1972). au mai fost vizitate de: Dimitrie Anghel (1872-1914). Patriarhul Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române./ Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par mantii grele/ Zvârlite de dăn uitorii ce au rămas numa-n dantele. Ea s-a născut în satul Parepa-Ruşani. Gheorghe Gheorghiu-Dej. Anghel (1867-1935). care mi-a povestit despre vizita unchiului ei la Scăieni. Panaitescu-Perpessicius. Patriarhul Iustin al Bisericii Ortodoxe Române. conducătorii socialişti Iosif Nădejde şi Paul Bujor.Stoica. Continuăm lista cu vizitatorii de seamă a acestor localită i: Nicolae Iorga (1871-1940). Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu. colaborator al lui Henri Coandă şi vechi prieten al lui Cristian Petru Bălan. scriitor. arhitect. D. mareşal. director de muzee prahovene. poet clasic român. Eminescu. Atunci nepotul Luceafărului a fost adus să viziteze Şcoala de la Scăieni şi Clubul de la Boldeşti unde a vorbit mul imii adunate. De mică. poet. com. naşa de botez a Codrinei Bălan şi a Ozanei Bălan). Anghel celebrul poem “Balul pomilor”. Tot în acea grădină veneau adesea prietenii prefectului. fiul lui I. 5979 din 13 mai 1971. în majoritate lideri politici de la Bucureşti. Eugen Simion (n. d-ra Viorica Anghel. preşedintele Consiliului de Stat al fostei R. Walter Ulbricht (1893-1973). nr. Maria Petre (Fecioara de la Parepa. Gheorghe Zamfir. col.

18.P. Fiin a de lumină i-a vorbit cu un glas blând. dirijor. a apărut o figură de lumină puternică. luând forma unui tunel plin de mii de îngeri. muzică vocal-simfonică. o cruce albă. coruri mixte. colegă cu Oana Pellea şi cu Radu Duda. imensă. venită la Scăieni în inspec ia de grad. pe malul lacului. actri ă. Margareta Bălan. Margareta Bălan. poet. fiul prof. iar. Conservatorul de Muzică tot la Tg. la bătrâne e. de estradă. I pentru prof. când feti a nu împlinise 12 ani.1938. într-o zi senină. Corul Primăriei Ploieşti. actor. 28. În acel loc s-au mai petrecu şi alte minuni. Emil Vasilescu. Al i vizitatori ai oraşului: prof. inspector general al CFR. lui Nichita Sănescu. folclorist. prof. dintr-un nor care s-a coborât din cer asupra ei. profesor. “Moş Cocoloş” (1940) etc. după ora prânzului. a apărut deasupra cortegiului de preo i şi de oameni. prof. Vladimir Zamfirescu. prieten cu autorul acestei căr i. de muzică la Liceul I. econ. profesor de muzică. Cristian Petru Bălan. televizată în direct. Carmen 240 . Zigu Ornea. având mormintele la Scăieni. Leonida Vasilescu-Brezeanu (n. Vasile Nicolescu (1929-1990).10. Corneliu Şerban. Editează antologii muzicale cu folclor prahovean (“Mândră floare-i Prahova”. 1937). care se afla la marginea lacului din spatele casei. Bujor-m. Teişani). Emil Vasilescu (n. I s-a cerut ca în acel loc să se facă o fântână şi o biserică. Într-o noapte.01. când. operete. acoperişul mânăstirii construită la locul apari iei.. principele de Hohenzollen. fratele înv.1971. vioară. ca în gravura lui Gustav Dore din cartea lui Dante “Divina comedie”. Alte a Sa. prof. Carmen Tănase (n. Maria. a urmat IATC Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti (1980-1984) la clasa Prof. Cei care încercau să o atingă erau arunca i de o for ă invizibilă înapoi. pictor. Matilda CaragiuMario eanu (n. al lui Toma Caragiu şi al lui C. Mureş. scriitor. Nicolae Boaru. prof. Mureş (1927). Nicolae Mihai (1932-2001) romancier. a luminat puternic. Iorga”. de cameră. la sărbătoarea Tăierii capului Sf. spunându-i că a ales-o pentru sfânta misiune de a fi un exemplu a credin ei adevărate şi pentru a sfătui pe oameni să se întoarcă la credin ă. publicist.1961. a căzut în genunchi. univ. şi prolific istoriograf prahovean. lieduri etc. George Vasilescu (1904-1983). corală. timp în care s-a strâns în jurul ei o mul ime de lume. directorul Bibliotecii Jude ene “N. Compune muzică de scenă. rămânând aşa câteva ore. dar lumina vorbitoare a atins-o şi copila s-a calmat. apoi director general al Ministerului Telecomunica iilor. zi mare de post. coleg de clasă cu autorul acestei căr i.foarte evlavioasă. univ. Bălan. Din clipa aceea. Corul Sindicatului Învă ământ. Caragiale Ploieşti (1954-pensionare). trăind la Scăieni. Ploieşti). compozi ii pt. sora lui Toma Caragiu. Este unchiul prof. coleg de clasă cu autorul căr ii de fa ă. 01. prof. Şcoala Normală la Tg.01. Ploieşti. La înmormântarea ei.06. pian. Olga Tudoreche. autor de căr i de câtece şi coruri “Carte de cântece şi coruri şcolare” (1936). a operei “Corina”. Ploieşti). Ioan Botezătorul. regizor. 29 august 1935. de patriarhul Teoctist. La început. iar crucea nu a dispărut decât atunci când Maria Petre a fost aşezată în mormânt. Cristian Petru Bălan. frate cu înv. Maria putea vindeca bolnavii de cele mai grele boli şi putea prezice evenimente care s-au realizat. dânsa a avut o revela ie copleşitoare. dirijor al orchestrei populare Flacăra Prahovei Ploieşti. poet (n.L. 1927). Maria s-a speriat. Mihai Apostol. Savel Ştiopul. C-tin Enciu. Toma Caragiu (1925-1977). al lui Eugen Simion. prof.1907 la Tg. compozitor. Tatăl şi bunica ei. autorul “Simfoniei ploieştene”. publicist. “Flori din Prahova” etc. vecinii crezând că arde mânăstirea. compozitor. În ziua de joi. 27. A fost vizitată de patriarhul Miron. A înfiin at Corul Ansamblului CFR. “De pe plaiuri prahovene”. com.

Ileana Constantinescu. Maria Tănase.şi încă mult mai mul i. Aceştia . Pu ine orăşele atât de mici au fost vizitate de oameni atât de mari. au călcat pe frumoasele meleaguri ale mult căutatului oraş Boldeşti-Scăieni.. Irina Loghin. Nelu Hu u.a venit şi a stat de multe ori în această localitate.. boxeurul Dan Codescu ş. posesorul “Centurii cu diamante”. Dintre sportivii care şi-au sărbătorit victoriile la Casa Seciu. Angela Moldovan. îl amintim pe marele campion mondial de box la categoria semiuşoară. Maria Lătăre u. 241 . nedescoperi i de mine. Ion Luican. Ion Bogza. Ileana Sărăroiu. Romica Puceanu. adus de colegul său care l-a recrutat de la juniori.a. Ştefan Lăzărescu. Leonard Doroftei.

Poate a vrut să mă flateze şi să-mi gâdile pu in patriotismul meu local. demne de ştiut de fiecare român. mi-a spus: “Cristian.Concluzii Cititorii care survolează cu privirea unele sau altele din capitolele acestei monografii. mai mult sau mai pu in cunoscută. Oamenii au valorificat mai mult sau mai pu in acest uriaş avantaj. Desigur. dar. Oricum. cu numeroase exemple concrete alese din via a zilnică. m-am gândit în primul rând să o redactez mai mult pentru localnici.poate chiar şi o anumită aură strălucitoare. importan ă la care a contribuit în primul rând valoarea însăşi a multor cetă eni care au trăit aici. valoarea localită ii am urmărit să fie percepută şi în întreaga ei complexitate social-istorică. ca un punct geografic destul de important pe harta ării noastre .cine ştie . o sta iune balneoclimaterică de prim rang”. că la intea există nişte băi termale pentru tratarea reumatismului. când m-am decis să scriu această monografie. chiar ca un punct unic. alte dimensiuni şi . să aibă dreptate.şi. Aşadar. sau cei care le parcurg cu răbdare cronicărească. Un american care a venit la mine şi a privit peisagiile locale din jur. precum ar fi trebuit. pe spa iul acestei localită i. vor ajunge. suficient de amplificată. cât şi de prezen a în contemporaneitate a noului oraş. s-au petrecut evenimente istorice deosebite.000 de kilometri şi după o lipsă din ară de peste 22 de ani. alta decât fusese înfă işat sub interpretările ideologice impuse de regimul comunist. sau cum sunt paginile de revoltă muncitorească din Boldeşti-Scăieni şi de luptă armată cu organele securită ii. oraşul Boldeşti-Scăieni va fi în eles şi va fi văzut într-o altă lumină. Pe cât a fost posibil. prezentat aici într-o lumină nouă. este departe de a fi fost valorificat în întregime. Ştiu. la rând. fii sigur că s-ar face investi ii colosale şi s-ar scoate din el o perlă. dacă ar exista acest loc frumos în America. apele termale saline care fuseseră folosite acum cincizeci de ani la băile improvizate de pe strada Distilăriei din Scăieni. dar m-am gândit că s-ar putea. iar alte capitole m-am străduit să le prezint ca pagini necesare a fi incluse în însăşi Istoria României. ea va fi percepută de orice lector interesat. de care nici o istorie contemporană nu pomeneşte. mi s-au spus de nişte specialişti că erau mult mai bune 242 . pierdute undeva pe valea Teleajenului. realită ile şi oamenii lui vor capătă alte aprecieri. aflat într-un rapid proces de schimbare. pentru că nu fuseseră făcute cunoscute de nimeni înaintea mea. de o splendoare unică. Ei bine. Nu a fost uşor să le găsesc de la distan a de peste 10. cum sunt acele informa ii inedite despre Falansterul de la Scăieni. Dumnezeu a aşezat localitatea descrisă de noi într-un loc destul de binecuvântat şi de bogat. atât de un trecut istoric impresionant. Dintr-o localitate din Prahova. vizibil pentru el. care provin de aici sau care trăiesc aici în zilele noastre. de pildă. totuşi. Peisajul natural intercolinar. m-am străduit să scot în eviden ă cât mai multe din aceste valori. mi-am dat seama că aş face o greşeală să nu lărgesc mai mult aria descriptivă şi să nu o adresez oricărui cititor din România. pe măsură ce avansam în cercetarea documentelor. la o concluzie clară: citind paginile respective. cu siguran ă. care este şi va rămâne un factor indiscutabil. Lăsând la o parte importan a ei economică şi industrială pentru întreaga ară. deoarece unele capitole se referă la problemele generale ale ării. din orice jude . în multe privin e.

În Chicago. continuă şi astăzi. necenzurate. sărăcindu-ne şi distrugându-ne valorile na ionale. toate companiile petrolifere fiind acum în mâna austriecilor. fermele. în trecut. to i la un loc.. iată. Nici acum nu este târziu să fie repuse în func ie.aceşti neomafio i . Un prim pas. Dar cineva a avut grijă să desfiin eze acele băi scăienare.şi de ea se fac vinova i neocomuniştii care făceau spume la gură strigând cu ipocrizie: “Nu ne vindem ara!” .tot ce s-a mai putut vinde spre folosul lor. Desigur. “Datoria românească”. Gheorghe Eminescu. Dumitru Panaitescu Perpessicius. cât şi un post local de televiziune pentru românii americani. încalcă moralitatea creştină. ştiri din ară şi de pretutindeni. Din păcate. Corneliu Şerban. Vasile Nicolescu. ei au devalorizat băncile. Frumuse ea peisajului local a atras scriitori care l-au vizitat cu inters (poetul Dimitrie Anghel. de un organ de presă distribuit gratis fiecărui locuitor. Dacă numai 5% din pre ul petrolului scos din sondele locale ar fi fost folosit pentru modernizarea localită ii. Ne doare sufletul să vedem şi să spunem acum că toată industria locală din Boldeşti-Scăieni. Nici de bogă iile subsolului nu s-ar spune că locuitorii boldeşteni şi scăienari ar fi profitat cât trebuie. fără să poată interveni nici el cu ceva concret spre a-l anula. date lor printr-un contract criminal de un fost premier neocomunist care a fost deja adus în fa a justi iei fără a pă i totuşi mai nimic. “Suflet românesc”. am putut înfiin a atât o publica ie locală.au distrus industria înfloritoare. Dar ei . Nu mi-a fost teamă să arăt deschis acest lucru în lucrarea de fa ă. căci. spre a acumula averi fabuloase. Zilnic creşte numărul miliardarilor răsări i din rândul acestor vampiri hidoşi şi. de-a lungul zecilor de ani. Nicolae Iorga. care să difuzeze ştiri locale. Mateiu Caragiale. cumpără pe justi iari. vite şi păsări . realitate deosebit de tristă care vedem neputincioşi că. vă garantăm că s-ar fi putut pava cu marmură trei oraşe de mărimea acestui oraş. chiar unul destul de urgent. ar fi ca oraşul Boldeşti-Scăieni să dispună de un ziar propriu. Să fim convinşi că se pot găsi şi căi concrete de rezolvare a ei. Nichita Stănescu).paralel cu existen a unui post de radio şi de televiziune local. Nicolae Mihai. încurajează corup ia. sfidează cu nonşalan ă legile şi. oraşul Boldeşti-Scăieni nu a scăpat de tentaculele acestei caracati e mafiotice. nu numai acestui oraş .dar iată că ne-au vândut-o în propriul lor folos. Grija mare a edililor din prezent şi din viitor este să creeze condi ii care să schimbe radical această situa ie. situa ia este specifică multor alte aşezări. ei au vândut bogă iile subsolului companiilor străine. Inechitatea acestui contract a fost arătată şi de preşedintele Băsescu. care au mers bine ani 243 . elaborată cu greu şi cu mari sacrificii.. ei sfidează masa popula iei sărace care este majoritară şi care spera cu entuziasm că Revolu ia le va aduce frumoasele schimbări visate. care să mobilizeze popula ia şi să trezească conştiin a oamenilor în orice domeniu economic. la urma urmelor. chiar dacă au existat şi câteva cuceri de libertă i evidente. material şi spiritual . Oraşul devenise o mică citadelă industrială. prin străinătă uri. aurul negru de sub pământul lor era folosit mai mult de străini decât de ei. ca să-şi poată între ine familiile. baza i pe for a banilor. Zigu Ornea. procurate necinstit din avutul statului român. ei au privatizat (vândut) străinilor cele mai valoroase terenuri. iar oameni cu spirit practic au ales întinderile de teren locale să ridice pe ele solide întreprinderi. a început să moară sub ochii noştri şi că locuitorii lui tineri au plecat deznădăjdui i în bejanie. crescătoriile de porci.şi mai puternic curative decât apa din băile de la intea.

au pus bazele fundamentale ale noii cetă i. 8 martie 2007 244 . deoarece eu nu trăiesc acolo.numite fără exagerare genera ii de sacrificiu . construindu-le o pistă de decolare spre viitor. este una de bun augur: EXCELSIOR! . Las altora mai tineri împlinirea acestui deziderat şi sunt convins că se vor găsi ini iatori. dar dorin a mea de a face aşa ceva şi la BoldeştiScăieni nu este realizabilă. Urarea mea. cu totul diferit de felul cum îl cunoaştem noi astăzi. nu putem încheia aceste pagini pe un ton pesimist. tehnologia de asemenea. Fără îndoială. în speran a că va fi şi va rămâne o carte de referin ă. ştim că Boldeşti-Scăieni va arăta ca un oraş ultramodern.TOT MAI SUS! Cristian Petru Bălan Membru al Uniunii Scriitorilor din România Membru al Academiei de Ştiin e şi Arte Româno-Americană Chicago/Glen Ellyn. În oraş există destule resurse materiale şi umane ce pot fi valorificate.de zile (“Datoria” mai apare şi acum). Ceea ce am dori cu to ii este ca urmaşii urmaşilor noştri să nu uite că aceste genera ii . ea va fi vocea cetă enilor din oraş şi. Lumea evoluează rapid. el va fi un cartier nordic al viitoarei Metropole Ploieşti. Trebuie umblat la buget pentru asemenea priorită i şi trebuie apelat insistent chiar şi la bugetul statului. pentru prezentul şi viitorul Boldeşti-Scăieni. Autorul s-a străduit să ofere tuturor cititorilor o mică enciclopedie despre oraşul pe care cu drag l-a descris. chiar dacă au mai rămas încă multe de spus. Tocmai de aceea. For a massmediei este uriaşă. în primul rând ea va uni pe to i locuitorii frumoasei aşezări să-i accelereze evolu ia şi lupta pentru drepturile cetă eneşti inalienabile. În perspectiva viitorului. Ei vor trebui să fie mândri că am existat şi că am trăit înaintea lor pe aceste blânde meleaguri ale visurilor ce trebuie împlinite.

In conclusion. the engineer Teodor Diamant (1810-1841)-a young disciple of the French socialist Utopian Charles Fourier (1772-1837) ." is the first book dedicated exclusively to documenting the history of the city where he spent most of his life before moving to the United States. a beautiful villa that crowns a hilltop and is home to a winery and restaurant and which attracts hundreds of Romanian and foreign visitors every year. cultural and artistic vantage points. screenplays. through the unification of Boldesti and Scaieni. The two formerly modest towns. viticulture and cattle raising. Romania. located in the picturesque undulating region along the Teleajen River valley where residents practiced agriculture.led to the construction of new residential buildings. while the headquarters of the oil extraction operation were located in Boldesti.485 residents located in Prahova County. were transformed by the discovery of petroleum in the heart of their hills. The city's main tourist attraction is Crama Seciu. after which it was forcibly dissolved by the authorities of the day.at one time the largest in Romania . political. the city's picturesque areas have become a favorite vacation home destination. and schools. It is located 80 kilometers north of Romania's capital. With the onset of petroleum extraction. his published works include novels. and 10 kilometers north of the county seat. The city officially formed in June 1968. The Scaieni phalanstere lasted only one year. Bucharest. books of poems and various dictionaries. as well as a painter and sculptor. Boldesti-Scaieni is an agrarian-industrial city of 11. More recently.and his friend Manolache Balaceanu (1807-1842) founded an agrarian-industrial Utopian community based on egalitarianism called a phalanstere where the locals worked together for mutual benefit. social. "The Monograph of Boldesti-Scaieni. two towns with rich individual histories. where he has been residing with his wife Dorina and their two daughters for more than twenty years. the towns grew quickly and local industry expanded to include a glass factory . The accompanying population boom mostly industrial workers . stores. A former teacher in both Romania and the United States. His latest book. In Scaieni. 245 .and a paper mill in Scaieni. The author describes the evolution of the city from historical. economic. plays. Ploiesti.About this book Author Christian Petru Balan was born in 1936 in Sibiu. the author shows the potential that the city of Boldesti-Scaieni has to become one of the most beautiful and prosperous locations in Romania. with an emphasis on its industrial transformation and its cultural development.

cu o tehnică a contrapunctului menită să finalizeze momentele de înaltă tensiune.” (Text publicat). 2001. Bălan. erudite.P.Despre căr ile scriitorului Cristian Petru Bălan “Sânge spaniol” e. umanismul iubirii.N. scrisă la vârsta de 25 de ani. Stilul însuşi e de o viguroasă prioritate. chiar surprinzător de perfectă. Dr. (Acad.) “Pentru cine a citit căr ile lui Cristian Petru Bălan . nepotul de frate al marelui poet. de expresie neaoşă românească. cu dialoguri şi comentarii subtile. Bucureşti. un prea frumos efort şi nu odată m-am surprins minunându-mă de fermitatea cu care povesteşti. cu un limbaj colorat şi savuros. cu personaje şi ac iuni oglindite prin alternan ă sau în planuri paralele.) “Excep ional!” (Marele poet Ion Alexandru (1941-2000) despre romanul “Dincolo de curcubeu”. Lumii efemere ale veleitarismului şi minciunii i se opune. pocăin ei şi iubiri de neam. Aurel Sasu în “Dic ionarul scriitorilor români în Statele Unite şi Canada”. scris în 1967. de la prima până la ultima pagină. Univ.) Povestea se desfăşoară nu numai nestingherită.) “Scris într-o manieră incitantă. (.” 246 . Dumitru Panaitescu-Perpessicius (1891-1971). dar admirabil..” (M. Sincere felicitări. de siguran a cu care zugrăveşti tablouri din natură.faptul că el se lansează şi în genul aforistic nu constituie o surpriză. Gheorghe Eminescu (1894-1989).. până la cea savantă.Via a lui Mihai Eminescu”. critic şi istoric literar despre cartea de aforisme”Cioburi de cristal”. Scriitor şi critic literar despre nuvela “Sânge spaniol”. amintind întrucâtva de tehnica şi mijloacele de realizare artistică a romanului “Sertarul cu aplauze” de Ana Blandiana. Rusu. despre scenariul de film “Geniu sublim .” (Col. este un bun exemplu de tratare literară a unor probleme de conştiin ă cu mijloacele simple ale polemicii de idei.) “M-am delectat citind scenariul dumitale închinat unchiului meu Mihai Eminesu şi achizi ionat de cinematografia română.” (Prof. scriitor şi memorialist. L-am citit cu emo ie şi entuziasm. romanul “Dincolo de curcubeu” surprinde şi captează.) “Romanul “Dincolo de curcubeu”. scris de C. neîndoios. Editura Albatros. fără exces de pedanterie.în special excelentul roman “Dincolo de curcubeu” .

mare romancier român. 2001. Meridianul românesc din 23 mai 2004. Enciu este fostul profesor al lui Nichita Stănescu. Bucureşti.traducător mai ales din limbi romanice. 120.. Prof. Editura Funda ia Luceafărul. artist plastic patriotic şi religios cu teme române şi americane. 201.” (Ioan Dan (1922-2003).) 247 . Bucureşti . Constantin Enciu despre romanul „Oaspe ii din Elizeu”. scriitor şi critic literar. Editura “Danubius”. în cartea “Cititor în exilul creator”. precum şi pasionat OZN-ist. tehnici şi formule artistice mânuite într-un mod cu totul original. este un poet eclectic care se roagă pentru resurec ia virtu ilor na ionale şi pentru înlăturarea răului abătut peste ai săi.) “Rareori mi se întâmplă să iau o carte în mână şi să nu o pot lăsa. în primul rând prin modalită i.) “Cristian Petru Bălan . citind-o cu nesa până la capăt. Eugen Simion.) “O carte care surprinde cititorii.” (Prof.(“George Băjenaru.” (“Istoria literaturii române de azi pe mâine” de Marian Popa. pag. Toma Caragiu şi Cristian Petru Bălan. critic literar.

Date noi privind industria petrolieră din jude ul prahova în jurul anului 1900. editura Univers Enciclopedic. editura Printeuro. Bucureşti. Ploieşti. 5 vol. Societatea Culturală Ploieşti. – Monografia unui sat.S. 1969. la Hovari gen. de Mihai Apostol. Bucureşti. editura Politică. – Rucăr (monografie). de prof. 1999. ESPLA. Negulescu. 2.R. 248 . I. G. 2005. – Oameni care au fost. de Mihai Racheru şi E. de D. – Contribu ii la istoria petrolului românesc. – Dic ionarul ortografic. Bucureşti. – Micul dic ionar enciclopedic. Bucureşti. editura Academiei R. sub redac ia prof. – Arhivele Na ionale – Direc ia Jude ului Prahova. de prof. 2004. Stahl. 2005. editura Pygmalion. I. vol.I. – Contribu ii la istoricul oraşelor Ploieşti şi Târgovişte. 1972. editura Academiei R. 2005. 1966. I şi II. – Dic ionar topografic şi statistic al României. – Magazin istoric nr.S. Bucureşti. Traian Herseni. 1872. de Gr. edi ia a II-a. Constantin. univ. 1970 (258 pagini). Gherghe Pârnu ă.R. Bucureşti. Nicolae Simache. vol. editura Cartier.Bibliografie selectivă – Marele dic ionar geografic al României (1898-1902).. tip. Tocilescu. Nedelea. Gh. Statului Bucureşti. de prof. 2006. 1985. I. 1971. – Micul dic ionar enciclopedic MDE. 1956. C. – Studii şi materiale privitoare la trecutul istoric al jude ului Prahova. feb. de Nicolae Iorga. – Ion Ghica. 1939. de Octavian Onea. Ploieşti. editura Enciclopedică şi editura Univers Enciclopedic. – Falansterul de la Scăieni. cercetare de psihosociologie concretă la Boldeşti. de Zigu Ornea şi Ion Cojocaru. – Comentarii şi contribu ii la Dic ionar(ul) istoric al jude ului Prahova. Bucureşti. Opere vol. de Henri N. – Industrializare şi urbanizare. – Dic ionar istoric al jude ului Prahova. editura Funda iei Regale. Brătianu. ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM).. editura Mileniul III. al Academiei Române. Frunzescu. – Din istoricul unor şcoli prahovene. de Boncu M.

................................................................................................................................................61 ŞCOALA DIN BOLDEŞTI .......................................................102 249 .................................75 CASA DE CULTURĂ SCĂIENI.... 52 CAPITOLUL VI........................................................................................ 18 CAPITOLUL III........................................................................................... climateric...................................................................... ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIL” DIN BOLDEŞTI .......................................................................................Cuprins De sub pulpana lui Sevastos*) (prefa ă) ........61 ŞCOLILE ORAŞULUI .48 CAPITOLUL V.......................................................63 GRĂDINI ELE DIN BOLDEŞTI ........ Localită ile Boldeşti şi Scăieni în timpul celor două războaie mondiale..............................................100 MONUMENTUL EROILOR DIN BOLDEŞTI ................................................... 36 STATUILE LUI DIAMANT ŞI FILMUL ARTISTIC DESPRE FALANSTER ............................ 7 CAPITOLUL I..........85 BISERICA “SF.................. 11 CAPITOLUL II.............................................. Înfiin area oraşului Boldeşti-Scăieni................ 55 CAPITOLUL VII.. arheologic şi botano-faunistic al oraşului Boldeşti-Scăieni............. CĂMINE CULTURALE.....................................................83 CASA DE COPII ORFANI DIN SCĂIENI .................79 BIBLIOTECA DE PE LÂNGĂ CASA DE CULTURĂ SCĂIENI.............................................. Falansterul de la Scăieni.................................................................................................................................................................................................................................................... 5 Cuvânt înainte.................................. 61 MUZEUL ORAŞULUI.................. Poli ia locală..74 CLUBURI........96 LUCRĂRI DE ARTĂ DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI ..................................92 CIMITIRELE........................... Popula ia oraşului Boldeşti-Scăieni..................................95 CASA SECIU ....................................................................................................................85 BISERICA “ADORMIREA MAICII DOMNULUI” DIN SCĂIENI ....................................................................................................65 ŞCOLILE DIN SCĂIENI ................................................................................75 CLUBUL BOLDEŞTI .............................91 BISERICILE CREŞTINE DUPĂ EVANGHELIE .............84 BISERICILE DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI.....................................................................................................................................................72 GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIA STICLEI BOLDEŞTI-SCĂIENI.................................................................. Cadrul geografic................... CASE DE CULTURĂ ..................................................................................................89 BISERICA “SFÂNTA TREIME” DIN SECIU................................... peisagistic....................... Despre numele acestui oraş................................................................................ Istoricul localită ii: primele men ionări documentare.....................................................................................................72 ŞCOALA MILITARĂ DE SUBOFI ERI POMPIERI “PAUL ZĂGĂNESCU” BOLDEŞTI-SCĂIENI............................................................................................99 MONUMENTUL EROILOR DIN SCĂIENI (1916-1919)..70 GRĂDINI A DE LA SECIU ...87 BISERICA “SFIN II ÎMPĂRA I CONSTANTIN ŞI ELENA” DIN BALACA..........................66 ŞCOALA DE LA SECIU ....................... Cultura în oraşul Boldeşti-Scăieni ................................................................................. 31 CAPITOLUL IV......

.. Tradi ii locale..........115 DETALII DESPRE FA ADA CIMITIRULUI “ETERNITATEA” DIN SCĂIENI: ........................ HALTA BOLDEŞTI ŞI MIJLOACELE DE TRANSPORT DIN ORAŞ ........M.................................................................... cântăre i... Asisten a medicală......C..................... GAFTOS.U................ ECOFERM BOLDEŞTI-SCĂIENI (CRESCĂTORIA DE PORCI ŞI DE VITE “CRIS TIM”) .143 CAPITOLUL XI.................................A.......... INVEST MANAGEMENT............................................................ 129 SPITALUL BOLDEŞTI ........................... ŞI DIN STEMA COMUNISTĂ A C..................................................132 DISPENSARUL SANITAR VETERINAR BOLDEŞTI-SCĂIENI ...........................STATUIA LUI TEODOR DIAMANT........................ TECAR-SAN.....................................................................................................130 DISPENSARUL SCĂIENI ...............106 LUPOAICA ROMANĂ DE LA SCĂIENI (“LUPA CAPITOLINA” CU ROMULUS ŞI REMUS) .......................... 159 CAPITOLUL XIV....................... Activitatea sportivă din Boldeşti-Scăieni.....148 OFICIUL POŞTAL DIN BOLDEŞTI SCĂIENI..........................................................................................L.............................................................153 CAPITOLUL XII...............133 FERMA S..................123 CAPITOLUL IX...................................................................113 PORTRETUL PRIMARULUI ILIE RĂSPOP (1888-1952) ..................... 145 DIREC IA DE PATRIMONIU A ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI................................................................................................................................................................ BAZA DE APOVIZIONARE FLOREŞTI....................................................................................................................... 162 250 .................................................................................. 133 COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ “ARTA METALULUI”....................R........114 PICTURILE RELIGIOASE DE PE CAPELA CIMITIRULUI SCĂIENI.................................146 STEMA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI ESTE JUMĂTATE DIN STEMA A. PRODSIG............... LUX MOB............................................................... obiceiuri păstrate din bătrâni ............... “AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL” ........................................................-ULUI!! ................112 PORTRETUL LUI MIHAI EMINESCU DE PE CASA DE CULTURĂ ................ Artişti........... DANCOR COM.... 119 SĂRBĂTORILE DE PESTE AN .........111 BUSTUL LUI TEODOR DIAMANT......................................................................................................................... muzicieni........................132 CAPITOLUL X..........G....................................................... 155 CAPITOLUL XIII.......151 UNITĂ I UTILITARE ÎN BOLDEŞTI-SCĂIENI.................................... Contraste dureroase sau discrepan a dintre Boldeşti şi Scăieni. Diverse .129 UNITATEA DE AJUTOR MEDICO-SANITARĂ (UAMS) SAU SPITALUL DE RECUPERARE SOCIALĂ BOLDEŞTI-SCĂIENI .............142 FIRMELE MICI DIN ORAŞ: ROM FOR..........105 STATUIA “RUPĂTORUL DE GEAM” ..................................152 UNITĂ I SPECIALE DE DESERVIRE A POPULA IEI .......................................... BOLDEŞTI-SCĂIENI .................................108 ÎNGERUL JUDECĂ II..................................................................................................116 CAPITOLUL VIII..............................................................................131 FARMACIILE DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI ..............141 ABATORUL DE PĂSĂRI S....................S........................................C..............130 DISPENSARUL BOLDEŞTI .......... Primăria oraşului Boldeşti-Scăieni ...138 BAT SERVICE S...............................................134 RAMPA ECOLOGICĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI...........................150 GARA SCĂIENI.......................................................................................................................

.................165 ÎNTREPRINDEREA DE MUCAVA BOLDEŞTI-SCĂIENI ....................................... 242 About this book ........I..................220 FOŞTI PRIMARI ŞI AJUTOARELE LOR .. TINERI ZIARIŞTI ŞI SCRIITORI : ............................................................................................ Industria din oraşul Boldeşti-Scăieni .......................................... CU 6 ANI ÎNAINTEA GREVEI DE LA 14-15 NOIEMBRIE 1987 DE LA BRAŞOV ! .............................................................. 201 AL I CETĂ ENI DE ONOARE: ... 245 Despre căr ile scriitorului Cristian Petru Bălan.................................................................... Rezisten a anticomunistă în Boldeşti-Scăieni............................................ BOLDEŞTI-SCĂIENI ....................................................................A... 165 ÎNTREPRINDEREA DE GEAMURI SCĂIENI (IGS) .............................................................CAPITOLUL XV............................ SUCURSALA BOLDEŞTI ...238 Concluzii .....225 PREO II LOCALI...........................................................................A.........................................184 CAPITOLUL XVII........................ ÎN DECURSUL TIMPULUI............ 248 Cuprins.........232 MARI PERSONALITĂ I DIN ARĂ ŞI DIN STRĂINĂTATE CARE.............. 246 Bibliografie selectivă...................... ÎNSO ITĂ DE UN MARE PROTEST PE STRĂZI...................171 SCHELA PETROLIFERĂ BOLDEŞTI..................................................L.......................................................... ...........14 NOIEMBRIE 1981 ..... PRIN MUNCA LOR ZILNICĂ................................. 184 .......................................................................PRIMA GREVĂ GENERALĂ MUNCITOREASCĂ DIN ROMÂNIA............CAHIRO S.........210 O PRIMĂ LISTĂ CU CETĂ ENII CARE ŞI-AU ADUS CONTRIBU II DE SEAMĂ ÎN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI......................179 ACEX.............FORADEX..180 ARTEMA PLAST SRL....183 CAPITOLUL XVI............................ 249 251 ................................ Persoane de onoare ale oraşului ......................................................................... SPRIJININD.............S...174 O ÎNTREPINDERE PETROLIFERĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI INTRATĂ ÎN GURA MASS-MEDIEI: PETROMSERVICE S.................ISEM ........232 ARTIŞTI PLASTICI............................................................... ......................IGEX.........................223 AL I CETĂ ENI DE FRUNTE AI LOCALITĂ II: ................................. RIDICAREA LOCALITĂ II...................F..................................222 FOŞTI ŞI ACTUALI LIDERI DE INSTITU II LOCALE ŞI ÎNTREPRINDERI .......................G........................................................... AU VIZITAT LOCALITĂ ILE BOLDEŞTI ŞI SCĂIENI SAU NUMAI AU TRECUT PRIN ELE FĂRĂ SĂ LE VIZITEZE AMĂNUN IT .......

USA. San Francisco. 1996 GENIU SUBLIM (Mihai Eminescu) . STROPI DE ROUĂ (Colec ie de poezii pentru copii.B. Glen Ellyn. 406 pag. scrise intre 1955-1981). 2007.DE ACELAŞI AUTOR: DINCOLO DE CURCUBEU (Roman politic si religios).) Editura „Yellow Bird".) Editat de A. Volum colectiv. Chicago. Editura „Holy Cross". Editura „Pheonix". scris in 1965-1966 şi contractat cu Cinematografia Română. 2006 STINDARDE TRANSPARENTE. Editura „Yellow Bird". NESTINSA LUMINĂ (poeme religioase) Editura „Atlantic World". Chicago. 2003.C. New York. 1994. JURNALUL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE (ARA). Editura „Liberty". 1993. DIC IONARUL CRIMINALILOR POLITICI COMUNIŞTI DIN ROMÂNIA. Glen Ellyn. in 1967. . Chicago. AMPLIFICĂRILE TĂCERII (poeme). 2004. Ploieşti. din copilărie pană la plecarea sa in eternitate.. CIOBURI DE CRISTAL (4000 de maxime şi cugetări. D. Editura „White Wings". în limba engleză.. Editura Premier.Un scenariu de film prezentând via a lui Eminescu. Bucureşti. 1999. 1993. USA. USA. California. Editura „Yellow Bird". Studiourile Cinematografice Buftea. 1998. Bucureşti. 1993. 1993. Bucureşti. Washington. Editura Premier. Editura ARA. MONOGRAFIA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI. VAGABOND PE MAPAMOND (Jurnal de călătorii) Editura WINDOWS. despre soarta vietnamezilor refugia i. Chicago. 1992. Glen Ellyn. Chicago. 1993.USA. Editura „Western".R. Editura „North America". VISURI COSMICE (poeme cosmice). Chicago. VIA A LUI IISUS (Prezentata in secven e istorice şi cronologice). 1996. OASPE II DIN ELIZEU (romani) Editura „Eminescu”. 1993. TEATRU (Ispită şi virtute şi Neprihănitului Iov). ZBORUL DESTINULUI (roman) Editura „Eminescu". 252 . Hollywood. 2006. DIC IONARUL PARTIDELOR POLITICE DIN ROMÂNIA. 2003. UN DIC IONAR AL EROILOR CĂZU I VICTIME ALE COMUNISMULUI DIN ROMÂNIA. 1987. DESPERATION ABOARD (Scenariu de film. edi ie de lux. Editura „California". USA. 1993.

500 pag. în limba engleză). Mihai Zamfir. Mirea Mihai.) LET'S GLORIFY AMERICA! (Poeme patriotice despre America.) TRIDIRAME . ID. Toma Călinescu. California. Stârceanu Anca. din S. 2003. directorul economic Dragoş Rusu din Ministerul Finan elor. suedeză. Gheorghe Nicolae. arabă. 253 . univ. în 26 de limbi moderne: română. consilierilor primăriei din oraşul Boldeşti-Scăieni: Bi ă Paul. norvegiană.. Bucureşti). în frunte cu primarul Ion Dumitru şi viceprimarul Paul Dorian Petcu. având două prezentări făcute de prof. înv. De asemenea. Gheorghe Comănescu.U. GATA DE TIPAR: EMINESCU ŞI FOLCLORUL . Petre Rădu ă. col. muzicală. de la Universitatea Bucureşti şi Lisabona. cehă. Ioan Tronaru. Emil Popescu. Aprox. Los Angeles. ARA. Vlăsceanu Cristu. Marinescu Ion. franceză. În pregătire: UN BLESTEM NUMIT YALTA (Roman istoric. Premieră editorială absolută. Popescu Ion. germană. Tănase Răzvan Ionu . greacă.SUB TIPAR: DIC IONAR ROMÂN-MULTILINGV (Un dic ionar inedit. idiş. Stăncescu Petru a. Dan Mogoş. Stăncescu Gheorghe. ebraică. SPONSORI Autorul le mul umeşte cu distinsă gratitudine celor care au sponsorizat această monografie. DIC IONARUL IMNURILOR DE STAT ALE ĂRILOR LUMII (Ed.ârlea. swahili. maghiară. finlandeză. Bibescu Ion. ing. Lupu Viorel. turcă. Lucian şi Atena Nicola.A.Studiu filologic. Dinu Nelu. esperanto.Carte color cu imagini tridimensionale vizibile de pe suprafe e plane. Nicolae Castellano. Editura „International". George C. univ. USA. Gheorghi ă Catrinescu. (Editura Academiei Româno-Americană de Ştiin e şi Arte. engleză. indoneziana. sârbo-croată. japoneză). Tuturor le aducem calde mul umiri. spaniolă. Samoilă Nicolae. polonă. de la Universitatea Bucureşti şi de prof. Bălan. rusă. Marinescu Florin. scris în 1964. managerul companiei Artema Plast. Portugalia. olandeză. portugheză. ing. cartea a mai fost sponsorizată de următorii: ing. italiană. Enache Vasile. Isbăşoiu Constantin. daneză.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful