Cristian Petru Bălan MONOGRAFIA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI

(MELEAGUL VISELOR CE TREBUIE ÎMPLINITE)

1

Coperta: tehnoredactor Cristian Bălan şi prof. Cristian Petru Bălan

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României BĂLAN, CRISTIAN PETRU Monografia oraşului Boldeşti-Scăieni / Cristian Petru Bălan – Ploieşti : Premier, 2007 Bibliogr. Index. ISBN 978-973-740-062-8 908(498 Boldeşti-Scăieni)

© Cristian Petru Bălan

ISBN 978-973-740-062-8

2

Cristian Petru Bălan

MONOGRAFIA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI
(MELEAGUL VISELOR CE TREBUIE ÎMPLINITE)
Edi ia I

Editura Premier Ploieşti -2007
3

Cetă enilor din oraşul Boldeşti-Scăieni, precum şi şo iei mele, Dorina Bălan, împreună cu fetele noastre, Codrina şi Ozana.

4

De sub pulpana lui Sevastos*) (prefa ă)
Monografia lucrată cu atâta sârg şi drag de dl. prof. Cristian Petru Bălan răspunde unei dolean e din cele mai acute, în peisajul accidentat al moralului românesc: constituirea sau consolidarea mândriei na ionale şi în special (sau prin) a celei locale, regionale. Absen a orgoliului şi a sentimentului apartenen ei la o tradi ie şi la o vatră, conjugată cu niscaiva caracteristici păgubaşe, de felul consumismului exacerbat, al exodului spre toate azimuturile, în vederea unui profit material, au făcut ca realizarea unui ,,căr i de identitate” a unei localită i să fie o îndatorire şi un ferment. În Prahova, astfel de monografii de lucru, care tind spre exhaustivitate, s-au realizat şi se vor realiza. Unele sunt lacunare, altele sunt depăşite; perspectiva este tulbure, de multe ori: un amestec de lirism apătos, un ton evocator şi nostalgic desuet, un provincialism şi un ,,propagandism” incongruente cu inuta ştiin ifică exicibilă unor astfel de lucrări. Din mul imea de monografii consacrate comunelor, satelor sau oraşelor din Prahova, re in ca meritorii, literar şi ştiin ific vorbind, pe aceea consacrată comunei Şirna, semnată de prof. Ion Dumitru şi monografia de fa ă a d-lui prof. Cristian Petru Bălan. Nu întâmplător, ambii realizatori sunt şi... literatori. Ion Dumitru este poet şi autor de aforisme, Cristian Petru Bălan este un nume ratificat de critica literară, la capitolul proză şi dramaturgie. S-ar putea spune că, după marea monografie a lui M. Sevastos, din 1937, consacrată Ploieştiului, lucrarea totalizatoare de unghiuri de vedere asupra BoldeştiScăieniului să fie ,,de departe” purtătoarea unei pece i stilistice greu confundabile. Ba, putem să spunem cu îndreptă ire că scriitorul Cristian Petru Bălan îşi limitează atributele personalită ii stilistice, asumându-şi postura mai modestă ca răsfă auctorial a unei hărnicii arhivistice, de scotocire şi dezhumare de documente, de cercetare a memoriei orale sau scrise, de investigare aproape detectivistică a semanticii toponimului Scăieni. Am avut bucuria şi onoarea să cunosc şi autorul, şi omul: coeren a este deplină, surpriza este exclusă. Modestia, franche ea, cultura, interesul na ional şi al celui local, dorin a de a contribui cu o nuan ă şi o câtime la binele material şi la spirul cunoaşterii, măcar în zona în care a trăit atâta timp, îl caracterizează şi îl impune. Cartea se încadrează în tiparul obişnuit al unei monografii de localitate: istoria, topografia, tradi iile, etnicul, lingvistica, folclorul, învă ământul, starea sanitară, cultura, divertismentul, figuri importante din varii domenii, toate acestea şi multe altele sunt avute în vedere. Aici, autorul nu se distinge net de al i realizatori; turnura stilistică, însă, ca şi interesul pentru nişte realită i absolut neglijate (capitolul privind de inu ii politici şi lupta anticomunistă are un puternic impact emo ional), mută lucrarea în sfera literaturii sui-generis, în care documentul, cifrele, mărturiile capătă o pregnan ă neverosimile. Cristian Petru Bălan poate trece cu perfectă legitimitate monografia aceasta în catagrafia scrierilor literare proprii, la capitolul ,,pregnan a literară a documentului” sau ,,monografii literare”, de felul celei a lui Sevastos. Prof. drd. Nicolae Boaru Directorul Bibliotecii Jude ene „N. Iorga”, Ploieşti _________________________
*) Scriitorul Mihai Sevastos (1892-1967) este autorul celei mai bune monografii apărute în România – „Monografia oraşului Ploieşti”.

5

6 .

sociale. ca şi când ar dormi) se află depus într-o raclă de sticlă. totuşi. Desigur. nealterat. vom da odată socoteală în fa a lui Dumnezeu. Îndemnul sfântului Iacob Hozevitul este valabil pentru orice fel de scriere. Dar nu uita!. la locul vizat.. care. Ideea versurilor citate este că totdeauna. ci ea s-a redactat 7 . pe cei de mâine. ale cărui moaşte (trupul întreg. deoarece comunitatea umană este mult mai complexă şi are o existen ă cu mult mai lungă decât via a unui singur om. în general. …………………………………. oarecum. descrierea monografică necesitând o multitudine de date istorice. care era şi un strălucit poet creştin. un semn. date statistice şi evaluări judicios estimate despre evolu ia localită ii în viitor. politice. cum ar fi fost necesar. ducând amănuntele prezentării până la actualizări de ultima oră. căci şi una şi alta trebuie să înceapă cu felul cum a apărut pe lume acea persoană fizică şi acea localitate. economice. odată vei da seamă! Sfântul Ioan Iacob Hozevitul de la Neam (1913-1960) Poate că cititorii acestei prefe e se vor mira că o lucrare monografică a unei localită i începe cu un motto religios. Fii credincios cu grijă şi cu teamă. le vor citi cu interes după dispari ia noastră. să laşi în urmă. cuvântul scris e-un leac sau o otravă. Ioan Iacob Hozevitul. Gheorghe Hozevitul din ara Sfântă nu de mult vizitată de mine. toate informa iile trebuind. spre-ocară sau spre slavă. ne îndeamnă clar să lăsăm în urmă cuvinte scrise care să creeze “un drum deschis” şi să-i lumineze. bazate pe studii şi cercetări arhivistice minu ioase. niciuna din ele uşor de făcut.. pe documenta ii solide şi sigure la fa a locului. prin însemnările ce le facem acum şi prin adevărul lor. geografice. decât până la o anumită limită. un gând. în mănăstirea cea mare a Sf. căci pentru toate. deoarece întreaga redactare din paginile ce urmează nu s-a făcut în ară. dar tot ce-ai scris rămâne-n urmă drum deschis spre moarte sau spre paradis.Cuvânt înainte MOTTO: Scrii un cuvânt. asemănătoare cu biografia unei persoane. Dar acest sfânt. un drum frumos. mai ales pentru cele cu caracter istorico-documentar. Orice monografie a unei localită i este. luminos. cu siguran ă. neîndoios. nu dorim ca aceste remarci să pară cumva un preambul facil la lucrarea de fa a şi nici să pară un fel de scuză ieftină pentru provizoratul ei. dar şi în fa a oamenilor. găsit perfect. Compara ia dintre via a unei persoane şi via a unei aşezări umane nu merge. cultural-artistice. apoi să continue cu descrierea evolu iei lor în timp şi spa iu. nu s-a scris cu o multitudine de documente originale adunate pe o masă... ales din versurile scrise de unul din cei mai mari sfin i români. tu vei muri. pentru ceea ce spunem în scris sau verbal.

De aceea. primite din afară. mi-am întrerupt. de cca 900 de pagini. iar lucrarea de fa ă s-ar vrea o mică enciclopedie a localită ii Boldeşti-Scăieni. În acest sens. şi el strecura. căci mai de grabă i-aş fi zis minimonografie. mai mult sau mai pu in importante. în viitorul apropiat. Nu încape îndoiala că. Iar acolo ne lipseau o mul ime de informa ii precise şi elemente fundamentale. un studiu cât de cât acceptabil ar fi trebuit să apară încă mai demult. oricum. de fapt. de obicei. monografia ploieşteană fiind o lucrare de referin ă excep ională. De aceea a şi fost reeditată în anul 2001. exhaustivă. am ales pe cele care. în baza libertă ii de expresie şi fără să aibă un caracter strict oficial. didacticist şi oarecum sentimental-evocatorii s-a putut. În acest scop.să sperăm că nu cele mai importante . probabil. a acelei lucrări mult aşteptate. lirice sau dramatice şi am decis să elaborez singur lucrarea monografică de fa ă. cu greu am cutezat să o intitulez monografie. odată cu persoanele care le de ineau. un ajutor orientativ imediat şi clar pentru cei interesa i să cunoască aspectele generale ale acestei frumoase şi bogate aşezări de pe valea Teleajenului. dată fiind importan a economică specială a oraşul prahovean Boldeşti-Scăieni*). ni s-au părut cele mai credibile. oferindu-ne aceste comunicări esen iale.au fost deja pierdute sau au dispărut definitiv. dar. spre a nu mai vorbi şi de alte realită i nesigure şi de nume. dar este. Nici nu cred că putem fi chiar aşa de optimişti şi de naivi încât să credem că. În fond. care. până la proba contrarie. se obişnuieşte în asemenea lucrări extrem de preten ioase. credem. Nu formulăm aici o superficială disculpă. Câteva din aceste date . dat fiind faptul că. detaliile ei alcătuind o filă din istoria na ională.departe de fruntariile patriei noastre. Din totalitatea lor. scrierile mele epice. la urma urmelor. necesar să subliniem acest lucru. s-a ivit posibilitatea inevitabilă să existe şi o anumită marjă de relativită i şi de aproximări subiective a celor consemnate în scris. Până la apari ia. am folosit câteva informa ii destul de valoroase şi pertinente. spre a motiva anumite omisiuni neinten ionate. în afară de documenta ia personală culeasă de mine şi de bibliografia men ionată la sfârşitul lucrării. printre paginile acestei căr i care sunt convins că nu ar fi putut apărea fără unele contribu ii cu importante informa ii utile venite din afară. De asemenea. cu note de uşor excurs nostalgic. nădăjduim. în genul celei alcătuită între 1934-1937 de scriitorul Mihail Sevastos (1892-1967) pentru municipiul Ploieşti. oraşul Boldeşti-Scăieni va beneficia de o monografie atât de complexă şi similară cu cea a lui Sevastos. ca stil. necesare unei masive monografii. se doreşte a fi. de la distan a unde s-a elaborat monografia (din Statele Unite). Dar. nici ele nu au putut fi deloc amintite. caracterul aleatoriu. este. nu toate datele au putut fi riguros verificate. autorul mul umeşte cu multă căldură tuturor celor care ne-au oferit sprijinul lor dezinteresat. undeva în America. care. Pentru un atare inconvenient. el a meritat dintotdeauna o descriere amplă. spre regretul autorului. inând cont de faptul că existau deja unele premise şi date culese cu o asemenea nobilă inten ie. care. monografia unei comunită i urbane trebuie să devină istoria completă a acelei aşezări. o schi ă monografică a unei localită i. cu speran a ca eventualele erori din această carte să fie corectate în edi iile viitoare. unanim apreciată. din cauză că am văzut că nimeni nu se apleacă să scrie aşa ceva. în viitorul incert. pentru o vreme. 8 . ne cerem scuzele de rigoare. cum.

Toma Călinescu care ne-a pus la dispozi ie unele materiale bibliografice şi fotografii originale.. iar acest “i”. fără “i”. domnului col. ale limbii române moderne (conform noului Dic ionar DOOM al Academiei Române. dar şi despre schela Boldeşti şi Fabrica de geamuri Scăieni. în vigoare.com) _____________________________________________________________ *) Scrierea numelui acestei localită i sub forma “Boldeşti-Scăeni”. 2007 Prof. Gheorghe Petre. fost director al Întreprinderii de mucava Scăieni. SUA. Germania. Forma grafică arhaică (Scăeni) se folosea acum 100 de ani. capitolele care dezvoltă datele despre Fabrica de mucava din Scăieni. Constan a Tănase. preo ilor Simion Gigore. În pofida caracterului oarecum succint . căruia îi suntem foarte recunoscător. la fotografiile mele personale. domnului înv. Dar nu este deloc cazul să revenim la formele grafice vechi. 1 ian. domnului prof. domnului Ciungradi Silviu. domnului arhitect Nicolae Moianu. pentru că. Nu în cele din urmă. se încalcă în mod grosolan şi abuziv normele elementare ortografice şi ortoepice. To i cei solicita i să ne ofere informa ii sunt cetă eni remarcabili şi pe deplin onorabili ai oraşului Boldeşti-Scăieni. ed. Australia sau în România. prof. deosebit de reuşite. Chicago / Glen Ellyn. Buc. studentei Camelia Voinea. este completamente greşită. de acum un secol şi mai bine. se aude perfect în pronun are. Astăzi scriem şi pronun ăm 9 . Octavian Pârvu. s-au bazat pe informa iile valoroase primite prin poştă de la domnul prof. domnului Ştefan Ionescu. Ion Dumitru. mi-a adăugat şi din fotografii sale.. care. doamnei ing. Silvestru Diaconescu. Membru al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiin e (cristianbalan1@yahoo. sunt ieşite definitiv din uz. care au răspuns cu multă promptitudine solicitărilor noastre. omis inconştient în varianta mai recent folosită. d-rei înv. Univers Enciclopedic. domnişoarei Gina Radu. de la Poli ia comunitară orăşenească. În lucrare am folosit şi citate din unele articole jurnalistice publicate de mine în Statele Unite.. cu valen e istorico-documentare: d-lui primar al oraşului. după cum se scria chiar şi numele oraşului. Georgeta Suditu. îi aduc sincere mul umiri d-lui Valeriu Darie. cantor la Biserica “Sfânta Maria”. Petre Rădu ă. domnului Cornel Filostache. Cristian Petru Bălan Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Canada. 2005).şi poate subiectiv . Aceleaşi sincere mul umiri le adresăm următoarelor persoane. fosta directoare a Grupului Şcolar Industrial Boldeşti-Scăieni. în prezent. Valeriu Teodorescu. doamnei ing. domnului prof. fost primar al oraşului. grafie tot mai uzitată oficial în ultimii ani. deoarece scriind “Scăieni”. de la Biblioteca afiliată Casei de cultură orăşeneşti.Astfel. doamnei bibliotecare Genu a Ilie. la fel de amabile. ing. fără “i”. O men iune specială i se cuvine şi editurii “Premier” din Ploieşti care s-a achitat cu rapiditate de imprimarea şi editarea căr ii de fa ă în condi ii grafice deosebite. “Ploeşti”. Gheorghe Genel Costache. ne exprimăm totuşi încrederea că cititorii vor primi cu interes această lucrare de necesar început istoriografic pentru localitatea în discu ie. Violeta Cazacu. oferindu-ne bogate note referen iale. fost director al Clubului Boldeşti.al monografiei de fa ă. Emil Popescu şi d-lui ing.

deoarece ambele substantive proprii sunt supuse. aceloraşi reguli bine stabilite ale limbii române moderne. în grafiere. cu “i”. unde se explică detaliat şi originea numelui “Boldeşti-Scăieni”. deoarece limba română este o limbă fonetică.“Ploieşti” şi “Scăieni”. Vede i explica ii în plus şi la capitolul al III-lea din acest studiu. 10 .

2005. deşi. aflat pe atunci în jude ul dispărut Saac. Era poza unui document scris cu litere vechi chirilice. mărun el de stat. sud Saac.02. una dintre cele mai vechi comune din jude ul Prahova. din Scoiani. acesta este copia după cel mai vechi document găsit că pomeneşte despre existen a localită ii dumitale. Brătianu.I.98] ”. Totdeauna venea înso it de o servietă plină doldora de căr i şi de reviste istorice sau de zapisuri originale sau în copii. Frankfort et Leipsing. pe slavoneşte. Ploieşti. iar “bukov”. domnule Bălan. Într-o zi. Avem nevoie de cercetători pasiona i”. din Săcuiani. prin absorb ie. om de o cuceritoare carismă şi modestie. 2006. târg.. Am avut fericirea să descopăr o parte din minunatele studii ale acestui laborios şi foarte talentat profesor . provenit din cancelaria domnului Mihnea Turcitul. Cetatea Teleajenului la Homorâciu.”. vamă [=Scăieni. I. “Atunci uite că aici scrie şi data de 15 ianuarie 1591 (7099) Mihai Viteazul întăreşte lui Ion Logofătul şi fra ilor lui cumpărăturile făcute la Scăieni “din dealul cu vii. pomet. văd că scoate din servietă o fotocopie pe care mi-o arată zâmbind. dar nu eram sigur de el). păduri şi altele”. aflat în fruntea ării Româneşti între anii 1577-1583. deci Scăienii se afla lângă satul dintre fagi.222. I-am replicat domnului Georgescu că s-ar putea să existe şi alte documente. Afirma ia regretatului profesor Georgescu. despre Scăieni (spuneam aceasta gândindumă la un document săsesc ce pomenea de Scăieni încă de prin 1543-44. a plătit cu mult aur Poarta Otomană. Calivit. iar la 14 aprilie 1591 iată o nouă semnătură pusă pe un act de vânzare de ocini. Lahovari şi generalul C. specialist în istorie. muzeograful şi arheologul ploieştean Octavian Onea (n. Tocilescu.CAPITOLUL I. jefuind ara şi trecând la mahomedanism. Şi a existat un astfel de cercetător. de asta sunt convins.acum devenit ploieştean . în cele din urmă turcii tot l-au mazilit). în cartea sa „Comentarii şi contribu ii la Dic ionar(ul) istoric al jude ului Prahova”. desigur. Scăiani. apoi Scăuiani şi. 11. În documentul semnat de Mihnea Turcitul este numele unui localnic. Istoricul localită ii: primele men ionări documentare Prin anii 1976-1977 eram foarte des vizitat acasă la Scăieni de domnul Vasile Georgescu. într-adevăr. apud Ion Jercan.un 11 . p. cu capitala la Bucov. Primul care a pus semnul egalită ii între Săcueni şi Scăieni a fost generalul Fr. încă din 1902. mi-a răspuns el. scos în cinci volume de Grigore G. unde autorii spuneau că această localitate este. ştii ce este aceasta?” şi îmi dădu fotografia în mână. confirma perfect ceea ce men iona. pasionat de colec ionarea de documente vechi rare. venit la Ploieşti. “Ei bine.. dar deocamdată nu s-au găsit. Guillaume de Bauer.. Trebuie continuate cercetările. 1778. care nu poate fi altceva decât numele vechi al Scăieniului. “Marele Dic ionar Geografic al României” (1898-1902). Profesorul. I-am mărturisit sincer că nu ştiu ce este. 129: „Schajeni ou Secujeni”. “Domnule Bălan. un profesor în vârstă. chiar cu mult mai vechi. din Chişinău.. tocmai din inima Basarabiei. scrie următoarea explica ie extrem de interesantă: „Săcuieni. Ploeşti. p. “S-ar putea.1944 la Iaşi). înseamnă “fag”. Cunoşti alfabetul chirilic?” I-am răspuns că îl cunosc. 15851891 (cel care. Este vorba de domnul profesor Mihai Apostol (n. Mémoires historique et géographiques sur la Valachie. p. pentru a deveni domn în locul lui Petru Cercel. 28 X 1929). foarte simpatic şi vorbăre . editura Pygmalion. G.

alte moşii în Spatnic şi Scăiani. mai exact . de asemenea. acelaşi Mihnea Turcitul dădea drept de câştig de cauză pentru nişte moşii. cu extrema lui perseveren ă şi acurate e. Vom începe cu două noi acte. în colec ia de “Documente privind Istoria României”. în mod foarte ciudat. şi este o ratificare de terenuri în favoarea logofătului Ion din Târgşor. l-am vizitat la locuin a sa din Ploieşti. Profesorul Mihai Apostol a înşirat apoi. 143-144. unui oarecare Ioan. vol. Din eforturile dumnealui a ieşit acest excep ional “Dic ionar istoric al jude ului Prahova”. vol. 11 vol. în vara anului 2006. Rom. ce constituie zapisul de vânzare al unui pogon de loc şi jumătate de stânjen de ocină.I. aveam să aflu că fotocopia prezentată mie de profesorul Vasile Georgescu nu era singura care vorbea despre Scăieni..prin care consfin ea individului Pătul (probabil Pătrul. apoi ocine şi vii la Rogozeşti. un alt exemplar. unde. 1594-1599. la data de 15 ianuarie 1591. fiindcă. scris greşit) din Târgşor o ocină. Buc. (Vezi DIR.) Conform scriptelor. sec. urmărind.. ocina de la Găgeni. de către un anume Constandin către Nenciul călugărul. şi-a mai întărit zapisul de moştenitor definitiv şi cu iscăliturile domnitorilor Mihai Viteazul (la 4 iulie 1598) şi a lui Nicolae Pătraşcu (la 11 iunie 1600). printre care şi un masiv dic ionar istoric care va rămâne pentru posteritate o adevărată comoară şi capodoperă a genului. în urma unei judecă i.“un vad de moară în apa Teleajenului şi un loc de casă la Scăiani”. cum zice acel zapis. Acad. pe rând. VI. primii profitori. numele localită ii Scăieni/Scăiani în fiecare vraf prăfuit. Scăuianii lui Calivit. apar a fi egumenii unor mânăstiri. al multor studii valoroase. Men ionez că profesorul Apostol a găsit aceste documente.. Buc. de 620 de pagini. profesorul găseşte. Al doilea act este semnat de Mircea Turcitul. deoarece patru ani mai târziu. tot la Scăiani. pp. 3. pp.. sec iunea B. al XVI-lea. după îndelungi cercetări. 51. lângă Târgşor şi Scăiani. şi alte câteva documente importante pe care domnia sa le-a găsit prin diferite publica ii ale Academiei Române sau în varii surse. Ed. voievodul Radu Şerban confirmă unui Neagu din Târgşor. tot din Scăieni). pentru a fi şi mai sigur de perenitatea moşiilor dobândite. publicat în 2004 de laboriosul şi foarte talentatul profesor. alături de alte informa ii din acelaşi dic ionar. 1950-1960). 32 şi 380. în volumele cu titlul în limba latină “Documenta Romaniae Historica” (B. (DIR. 422. ara Românească. Editura Academiei Române. din dic ionarul oferit. vol. fundamentale. unanim apreciat. nu ştim cum a făcut el şi cum s-a învârtit că. La 22 mai 1610. 1965-1988). Se pare că numitul logofăt “Ion din Târgşor” avea mare trecere pe lângă domnitorii munteni. V. şi anume la 20 august 1585. 12 . care căutau să beneficieze de pe urma greută ilor prin care treceau aceştia uneori” (Dic ionarul istoric al jude ului Prahova. Continuând cu aceeaşi râvnă răscolirea documentelor vechi. ara Românească. pag. primul . cumpărată cam odată cu nişte terenuri din Scăiani şi Călugăreni. 472-473). vândute din cauza foametei sau de “năpaste pentru o dajde la bir”. “din Scăiani” (numele arhaic al aşezării). probabil.întocmit între lunile ianuarie 1590 şi mai 1591 . pp. Ulterior.. semnate tot de ticălosul domn trădător Mircea. autorul. după men iunea din primul document. XVII.. pp. 18.distins cărturar şi mare cunoscător al culturii prahovene. Iată-le aici. acelaşi scăienar din primul document. adăugând observa ia: “Documentele sunt semnificative pentru ilustrarea ac iunilor de acaparare a terenurilor ăranilor moşneni de către profitori. în dic ionarul său. nepotul preotului Căciulat (şi acesta.. din 28 dec.

tot din Ploieşti.. Petre Marie etc. care cunoştea bine “Scăianul”. Dar de încercat. o sete de avere ce merită condamnată cu asprime. acesta fiind al doilea. termen împrumutat din slavonă.” La 7 iunie 1692. de-a lungul secolelor. Bunăoară. cum era comisul Lepădat şi Tudor Roşul “ot Scăiani”. cu atât se înmul esc actele oficiale care pomenesc numele Scăieni. în scripte. “vecine”. prietene (domn i se spunea doar lui vodă. vinde velcomisului Radu o jumătate de pogon de vie şi o jumătate de stânjen de ocină. jupân Tudor din Scăiani. împreuna cu so ia sa Vişa. oamenii nu foloseau între ei apelative ca astăzi. iar al treilea înscris al lui jupân Sima este o vânzare petrecută între el şi un anume Radu din Gon a i (lângă Blejoi). ăranii se cam temeau de blestemul şi de acatistele călugărilor. în felul acesta. trei “cedvăr i” (ciozvârte) de vie în dealul Scăianilor. pp. “boier vechi şi domn creştin” (cum zice cântecul). Totuşi. declarând că “m-am împăcat cu sfin ia sa neîndurându-se pentru sărăcia noastră. Neagu.317). s-au găsit alte zapisuri. pentru o sumă de 500 de aspri (DRH. ci s-au judecat vârtos la Divan cu călugării. sărăci i şi aduşi în sapă de lemn.au de vei vrea nici aşa. domnitorului. amice.. intervenită între localnicul Radu şi jupânul Sima. cu executarea for ată. “vecină”. Aşa a procedat un anume Ghica. care. de domnitorul Constantin Brâncoveanu. doamnă. iar în intimitate se adresau cu “nene” (“nană”. iar un oarecare jupân Neagu. către un alt jupân. dânşii cam intuiau că rareori li se va face dreptate. la Scăiani. Între 1 septembrie 1632-31 august 1633. “bade. la 1 august 1692. ne-au dat sfin ia sa (doar) taleri 9. s-a lăsat păcălit. s-a găsit o tranzac ie de vânzare a trei pogoane de vie la Scăiani şi a unui iaz de către două persoane. Acest document este important pentru că din el aflăm cum se numeau mul i locuitori din vechiul Scăieni. “ a ă”. pentru alte două pogoane de vie. pentru 6 galbeni şi jumătate. chiar dacă. nu au cedat cu una cu două. mai ales că ei abia trăiau de azi pe mâine.. unii moşneni scăienari. pentru 10 ughi (galbeni ungureşti). în sinea lor. pe nume: Ioane. aflăm că monahii de la mănăstirea Târgşor s-au infiltrat cu o lăcomie câtuşi de pu in canonică. se folosea mult termenul “jupân”.. documentele dovedesc cu claritate că au încercat. Atunci. de frică. printre ele. Intimida i şi pravoslavnici fiind. şi lui Dumnezeu).. Cel mai des se adresau între ei (mai ales în acte) cu apelativele “jupân”. la feminin. cu so ia lui Maria şi fiul lor. care semnează ca martori de vază. care mai face un contract de vânzare-cumpărare şi cu Radu Brădea. “jupâneasă”. despre vânzarea unei jumătă i de pogon de vie la Scăiani. Tudor este amenin at. domnişoară. “bădi ă” sau îşi spuneau direct. Posaca şi Stana. XXII. scriptologia din cancelariile şi divanele domneşti.Cu cât se dezvoltă. Mul i au fost. căci ei trebuia să fie fiii lui Dumnezeu nu ai lui Mamona.. Oficial. el cedează. şi să nu se arunce cu mâini hulpave peste pământurile bie ilor localnici şi să-i spolieze an de an. la fel şi scăienarul Orhat. Astfel. Pe vremea aceea.. mai curajoşi. scris întro formă sau alta. conform unui document din 13 ianuarie 1696. la 6 martie 1640. for at de împrejurări.. câ iva plângându-se deschis chiar domnitorului de lăcomia egumenilor. nişte jupâni din Ploieşti zălogesc. neavând încotro. tot la Scăiani. În cel pu in 30 de documente. primul din 25 mai 1629. au fost reclama i de monahi că dumnealor nu vor să-şi vândă pământul.. în Transilvania). nu glumea când îi dădea un ultimatum final într-un stil destul de ritos: “. nici aşa. să vii să stai de fa ă ca să văz domnia 13 . de genul domnul.. 533-534 şi p. fiindcă domnul ării.

În colec ia mea personală (vezi reproducerea în facsimil). şi alte câteva facsimiluri). jude ul Prahova. Ca să nu fie aresta i. prin actul de la 16 noiembrie 1677. solicită lui vodă titlul de “boier de neam”. al XVII-lea se pare că unii moşneni din Scăieni sărăciseră în aşa hal că nu-şi mai puteau plăti deloc birul. s-a trecut numele lui în Condica Statului închipuită după Art. în scrierea numelui său. atât din acturile ce a înfă işat la Comisia de catagrafie a Periodicului al 3-lea (. de o dona ie făcută dint-o convingere mistică. Pentru merite deosebite. La fel s-a întâmplat şi cu State. Stan Sârbul.. mai mult în cazul când fostul ăran făcuse ceva foarte util voievodului respectiv. însăşi o prin esă. ei îşi lăsau pământurile de izbelişte şi dădeau bir cu fugi ii ori se haiduceau. după ce acesta îşi luase lumea în cap să scape de bir. titlu ceva mai nobil decât “simplu boier”. printre cele 14 documente vechi ce le de in (v. feciorul lui Ivancea din Târgşor.. fiica fostului domn Antonie Vodă din Popeşti.şi încă “boieri de neam” -. Numai domnul ării le putea conferi un asemenea titlu de mare mândrie pentru un fost ăran. cedează fără preten ii mănăstirii Târgşor un pogon şi jumătate de vie din dealul Scăianului. Fruntaşii Scăianului din acele vremuri i-au achitat ei dările lui Udrea. că neviind. prin actul de la 2 aprilie 1678. datată din iunie 1847 şi are semnătura originală a domnitorului Bibescu Vodă Gheorghe Bibescu (1802-1873). 80 din Regulamentul Organic. voi trimite domnia mea dă te va aduce treapăd”. cu pecete domnească aplicată pe “ceară”. căci la 20 februarie 1700. Tot dintr-o vreme i s-a dat la mână şi această diplomă încredin ată cu pecetia şi subscrierea 14 . domn al ării Româneşti (1842-1848) . căci ei au găsit altă solu ie: i-au vândut imediat via fugarului Udrea mânăstirii Târgşor. vedem că domnitorul ării i-l acordă. am şi un asemenea act rarisim şi foarte valoros. Cam aşa stăteau lucrurile în ara noastră.. Nu în elegem însă nicicum de ce. Dragomir Savu (Sava). Mircea Iuzbaşa. Maria. dovedindu-şi adevărata însuşire de Boier de Neam.prin care respectivul scăienar. Aşa a procedat birnicul Udrea. Diploma de înnobilare specifică următoarele: NOI GEORGIE DIMITRIE BIBESKU KU MILA LUI DUMNEZEU DOMN STĂPÂNITOR A TOATĂ ARA ROMÂNEASKĂ. printr-un valoros act de înnobilare. dar să nu crede i că au făcut acest gest din filotimie sau din banii lor. care este tipărit cu litere chirilice (doar par ial. Neagoe Scăianul şi de al ii. Vlad Postelnicu. Aşa ceva se întâmpla destul de rar. i-au fost vândute toate viile din Scăiani. Interesant ni se pare faptul că unii moşneni care acumulaseră mai multe pământuri în zona Scăienului ineau neapărat să nu mai fie considera i ărani boga i. El este un fel de diplomă. s-a folosit alfabetul latin de tranzi ie). un moşnean cu suficientă şcoală pentru vremea aceea şi ginerele lui Manolache Bălăceanu (co-fondatorul falansterului de la Scăieni de la 1835. Este vorba.) volnic din oraş (?!) Scăiani. Actul de vânzare a fost semnat de popa Goicea ot Scăiani. care de abia o aştepta. Dragomir Savu(. În sec.. to i din Scăiani. ci boieri .mea cu ce cale ii tu acel pogon de vie. şi cu aceşti bani l-au făcut solvabil pe acest băjenar dispărut fără urme. încă de pe atunci. probabil. alături de Theodor Diamant).) cât şi din condicile Vistieriei din anul 1828 şi 1831.

cuvântul “opam”. litera “m”.”). din 6 aprilie 1667. şi Scăienii. în acest act de înnobilare. demonstrează însă că satul Balaca se numea în trecut Valea Căpuşeştilor. 1990. 141-142). Extrem de ciudat ni se pare faptul că. dacă am putut bine descifra scrisul.. cum sus ine cu tărie astăzi acad. persistă!).S. figurează. în acest caz.. când “r”. se citea când “p”.. domnitorul Mihai Şu u dispunea ca la Scăieni să-şi aibă sediul un căpitan cu 20 de poteraşi. evident.Domniei Noastre spre a’ i sluji drept aceeaşi dovadă şi a se bucura de privelegiul de Boier de Neam. cuvântul trebuie citit “oraş”./ Locul sigiliului domnesc Şeful Vistieriei Domneşti. unde. Nicolae Simache. adică Balaca i Colacu dă Piatră. printre alte localită i ale ării. probabil o greşeală. din cauza lui Drăghici Căpuş.. Aşa stând lucrurile. deoarece corect ar fi trebuit scris “opid”=târg. în alfabetul de tranzi ie. fie din comprimarea numelui Bălăceanu. Oricum... citit “opat”. Dar dacă îl citim numai ca în slavonă. pp. L. i Boldeştii din sud Saac. citat). că Scăianiul este. într-un inventar din 1802 al mănăstirii Târgşor (“trei funioare de moşii. ceea ce astăzi ar echivala cu un mare post de poli ie.L. o misinterpretare. oraş(!). Dat fiind însă faptul că însuşi cuvântul “opat” nu se poate descifra clar sau că este scris greşit. Balaca. ss/ Georgie Dimitrie Bibescu (iscălitură originală) Anul 1847 Luna iunie No.. în 1700.. 187. tipărită la Padova. vrea să însemne “târg”. numele derivă fie din antroponimul “Balc” sau “Balea”. chiar mai mare decât cel existent astăzi în oraş. Şeful Condicei Statului ss/indesc. transcris de mine. pag. iar la 26 septembrie 1791. actualul cartier dinspre sud al oraşului Boldeşti-Scăieni. Eminescu. este litera “ş”. pe care aş vrea să o lămurim pu in în paranteza ce urmează. pentru prima dată în istoria localită ii (încă din 1847). scrisă împreună cu profesorul George Potra. scrisă răsturnat. Buc. ca fiind o aşezare vestită pentru vinurile excelente produse acolo. în limba arhaică românească. în cartea “Contribu ii la istoricul oraşelor Ploieşti şi Târgşor” (Pl.. Constantin Bălăceanu-Stolnici în cartea lui “Cele trei săge i” (Ed. căci pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino.4297.” Mai târziu apar în acte şi numele Balaca. iar.. ss/indesc. Peste trei 15 . confuzia. Caragiale din Ploieşti. un adălmăşar foarte bogat din partea locului care stăpânea multe terenuri din zonă şi care semnează un zapis. apud Mihai Apostol. (Litera “p”. vedem că grefierul a caligrafiat şi numit. Cât priveşte fostul cătun aflat în prelungirea Scăieniului. 1969. Dic . Scăienii devenise o localitate foarte cunoscută în ară. prin care se pertractează vânzarea unor vii ce “sunt pre stânjinii noştri de moşie care se trag pre lângă funia Căpuşească. în alfabetul de tranzi ie “m” este litera “t”. Profesorul meu de istorie de la Liceul I.

Printre cei lua i prizonieri este şi Udrea Boldescu. Nu există nici un istoric al aşezării. este cartierul Seciu. foarte vechi . Seciu mai este men ionat şi de un “Dic ionar Geografic al Jude ului Prahova”. prin care o anume Stana vindea jupanului Neagu trei pogoane de vie la Scăiani (vezi DRH. în apropiere de satul Gâlmeia a comunei Plopu. A doua oară numele este men ionat într-un zapis din 1546. sat al comunei Scăieni. XXIII. spune însă că Biserica de la Balaca. plasa Podgoria. Dic .. unde există o biserică fondată de familia Cantacuzino. unde sunt înglobate alte cătunele vecine: Piscul lui Jugă Ursu. în “Bibliografia localită ilor şi monumentelor feudale din România” (vol. de Grigore Filipescu. Grigore Teologul”. În scripte. aminteşte de Seciu.. 49. 613-614. cit. amplasată pe dealul din estul oraşului. Colacu dă Piatră şi Boldeşti. Viitorul. având ca autori pe Paulina Brătescu. cartier despre care vom mai discuta şi în alte pagini. deci. apud M. Olteniei. citat). date în arendă”. op. Cercetătorul Nicolae Stoicescu. men ionează din nou numele Boldeşti când pomeneşte despre dispari ia tragică a unor boieri originari din această localitate.” La fel îl numeşte şi “Dic ionarul geografic al jude ului Prahova”: “sat al comunei Scăieni. Mitrop. această componentă a oraşului are avantajul că este men ionată cu mul i ani înaintea Scăieniului. vor fi ucişi de 16 . necunoscute. elaborat de Dimitrie Frunzescu în 1872 (Tip. coboară din Transilvania. pag. în 1569. Târgovişte. Apostol. Alessandrescu (Tip. “Dic ionarul topografic şi statistic al României”. Buc. şi anume. într-un catastih din 1830. Ei ajung până la Periş unde oastea lui Mircea îi înfrânge. info. Podul Lat şi Valea Paraginilor (ce nume amărât!). despre Biserica “Sf. Piscul Sub ire. După 23 de ani de la acest eveniment. Şi Dic ionarul din 1872. citat de noi ceva mai sus (apud M.copaci bătrâni şi seci care au fost tăia i. Apostol. era din lemn şi a fost înăl ată în 1793. Se pare că o veche familie de boieri Boldescu exista încă din anii 14901500. Numele îi vine de la un deal defrişat cu pomi scorburoşi. pag. (Tip. Stoicescu se aminteşte iarăşi de Seciu. 1897. Treime” de acolo. cu hramul “Sf. ca fiind un mic cătun într-o conglomera ie de cca 660 de locuitori. cât şi “Letopise ul cantacuzinesc”. publicat de D. Târgovişte. pe un zapis pentru biserica din Seciu. se pomeneşte din nou despre “viile de la Balaca. Acestea sunt cele mai vechi documente cunoscute până acum despre Seciu. cu 268 locuitori”. chiar mai vechi. I. Dar atât cronicarul Radu Popescu. Ambele cronici relatează acelaşi eveniment: Udrişte Vistierul. Dic . înso i i de o mică oaste de mercenari.). înso it de al i boieri venetici. numele Seciu apare la 1 septembrie 1632. denumit în trecut Valea Căpuşarilor. Statului. în schimb. ridicată înainte de 1737. deocamdată nedescoperite şi. după care va fi îngropat în pronaosul bisericii de la Snagov. Frunzescu. 37). Viitorul. Este posibil să existe şi despre Boldeşti alte documente. unde se aminteşte despre “satele din ara Românească ce făceau comer cu Braşovul” (printre sate este pomenit şi “Boldeştii din jude ul Saac”. cu scopul să-l înlăture de la tron pe domnul Mircea Ciobanul. pe Valea Prahovei. 1872) pomeneşte din nou despre “Balaca.. deci cu patru ani mai de vreme. Ed. căci numele Boldeşti apare cam de pe atunci şi se perpetuează). La fel. În aceeaşi Bibliografie a lui N. s-au găsit despre Scăieni. O componentă a oraşului Boldeşti-Scăieni. în 1797 şi refăcută în 1848. Ioan Moruzi şi C. Dacă despre Boldeşti nu dispunem de prea multe documente vechi descoperite precum. prima dată într-un registru săsesc din 1503. 1897). Acesta va fi ucis în satul Onceşti. citat). cantitativ. pp. mai precis.decenii.

Alexandru, fiul lui Mircea Ciobanu, şi cei trei fra i rămaşi ai săi - Radu Stolnicul din Boldeşti, Barbu şi Crăcea Boldescu - în acelaşi stil medieval, de vendetă necru ătoare. Astfel au pierit cei patru fra i Boldeşti, de la moşia cărora se trage numele micu ului sat de moşneni. (Presupunerea că numele localită ii s-ar trage de la “boldul” dealului alăturat este nefondată şi caducă, precum fantezistă şi for ată este şi cea a aşezării vecine, Scăieni, că ar veni de la “scai” (Cirsium vulgare/Carduus kerneri/ Carduus nutans), deşi acolo scaie ii au fost şi sunt o raritate. To i fra ii omorâ i cu atâta cruzime erau fiii postelnicului Dragomir Boldescu, decedat în 1545, şi ai jupânesei Marga. Din 1582 datează şi un zapis prin care un anume Marin din Boldeşti îşi vindea cuiva ocina. Un alt document, din anul 1630, care pomeneşte de această aşezare este un zapis semnat de mai mul i martori boldeşteni (“Tatul şi Ionaşcu şi Efrim, fiii lui Tatul, şi Talpă şi Micul Tabacul şi Cârstea Gelepul” - gelep=negustor de vite). Documentul este întărit de semnăturile acestor martori în fa a domnitorului Leon Tomşa, fiind un act în favoarea unui oarecare Constandin care cumpărase de la popa Manotă, fiul lui Bobul din Boldeşti o ocină de 900 de stânjeni pe care o plătise cu 1400 aspri. Alte documente datează din 1649, o danie făcută lui Stoica Boldescu din Boldeşti, făcută de Matei Basarab Voievod; o altă danie către mănăstirea Seciu, din 1665, martor fiind Vâlcu Roşu ot Boldeşti. Un alt document este despre Mânăstirea din Târgşor, care în 1784, de inea ocini nu numai la Scăieni, dar şi la Boldeşti. Mai târziu, apar acte doveditoare că la Boldeşti păcura âşnea din pământ afară şi că oamenii o foloseau la unsul carelor, la ars, la unsul oilor râioase pentru a le vindeca (în latineşte, la oaie se zice “pecora” - şi de aici numele de păcură). Existen a petrolului dă naştere la dispute, cum este procesul fra ilor Năstase şi Matache, din anul 1836, contra a 12 boldeşteni care le-ar fi furat păcura (v. Arh. Na . Ph, Procese Trib. în dos. 853/6519/1836. Informa ii apud M. Apostol, op. cit.). Deşi era legat de localitatea vecină Lipăneşti, în 1838 Boldeştiul apare atestat documentar ca o aşezare bine închegată. Aceasta într-un document care precizează că, în decembrie 1837, proprietarii oraşului Ploieşti au venit la moşia Boldeşti pentru a ruga pe clucerul Gh. Boldescu să fie prezident al Maghistratului oraşului. Respectivul clucer, care se pare că avea un conac la Boldeşti, se trăgea din neamul postelnicului Dragomir Boldescu şi era cunoscut ca un adevărat mecena pentru ploieşteni. În anul 1830 el înzestrează aproape 100 de familii nevoiaşe cu locuri de case şi îi ajută la construirea locuin elor (de la gestul lui s-o fi inspirat şi Gigi Becali?), iar în 1831, fondează spitalul ce-i poartă numele. Era primul spital din Ploieşti, pe care clucerul îl dă în supravegherea şi administra ia Eforiei Spitalelor Civile, la 11 iulie 1841. Ploieştenii îl iubeau şi l-au ales de mai multe ori primar. Ca om, clucerul Boldescu era un bărbat plăcut la înfă işare, înalt, cu inută demnă, milos, foarte energic şi întreprinzător - un adevărat părinte pentru to i. A murit în 1847. Când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a pus bazele unei noi unită i administrative mai puternice, numite comune, atunci comunei Boldeşti i se alătură Lipăneştii, Şipotul sau Colacul de Piatră şi Seciul. Mai târziu, Lipăneştiul cu Şipotul se despart de Boldeşti devenind noua comună Lipăneştii de astăzi.

17

CAPITOLUL II. Cadrul geografic, climateric, peisagistic, arheologic şi botano-faunistic al oraşului Boldeşti-Scăieni
Oraşul Boldeşti-Scăieni, spre deosebire de Ploieşti, care este la 178 m altitudine, se află situat într-o zonă colinară pitorească, la o altitudine de 250-300 m fa ă de nivelul mării, pe malul stâng al văii Teleajenului, având o lungime de peste 11 km de la un capăt la altul. Din punct de vedere geomorfologic, este zona de contact a Subcarpa ilor de Curbură cu Câmpia Română care are ca subdiviziune nordică bogata Câmpie piemontană a Ploieştilor, rezultată din acumularea pietrişurilor şi nisipurilor glazurate cu cernoziom. Ele sunt aduse şi depozitate de râul Prahova şi afluen ii săi. Stratul subteran este cunoscut sub numele de zona meopliocenă care, geologic vorbind, este cuprinsă între flişul paleogen în nord şi platforma moiesică în sud. Mişcările neotectonice din zonă au delimitat un perimetru care, în studiile specialiştilor, este amintit sub numele de zona cutelor diaspire, dispuse liniar, în culise, care formează zone structurale majore, paralele cu lan ul carpatic unde sunt cantonate pungi bogate de gaze, petrol şi apă salină. Punctul cel mai jos are altitudinea de 182-200 m, fiind, deci, o câmpie care este înclinată spre nord-sud. Partea nord-estică a acestei câmpii se leagă, prin câteva por iuni, de anticlinalul Boldeşti, printr-o denivelare foarte evidentă (tăpşan), iar prin alte por iuni se produc intrânduri ale câmpiei pe văile dealului. Punctul cel mai înalt îl atinge vârful dealului Hârsa: 408 m (după alte măsurători 406 m). Aşadar, numai în partea axială, anclinalul atinge altitudinea de 406 m, punct situat în apropierea Cramei Seciu. Hotarele de sud-est ale aşezării ating tangen ial paralela de 45o, ceea ce înseamnă că oraşul se află numai cu pu in la nord de această importantă paralelă, inclusă totuşi în marginea ariei lui. Coordonatele geografice sunt: latitudinea de 45o.0333 iar longitudinea: 26o.0333 (mai exact, 45o1, 48 N; 26o 1, 48 E). Relieful, cum spuneam, este predominant colinar (59%), prezentând fenomenul de aşa numita înşeuare, datorită prelungirii subvestice a anclinalului, cele două păr i fiind Dealul Seciului (care este partea masivă a acestui anclinal) şi Dealul Bucovel. Numai 1% din suprafa ă are o altitudine de peste 400 m iar 20% din suprafa ă are o altitudine de cuprinsă între 120-200, respectiv por iunea de câmpie şi de luncă. Boldeşti-Scăieni se învecinează cu şapte localită i: în partea de est cu comuna Plopu, la vest: cu comuna Păuleşti; la nord: cu comuna Măgurele; la sud: cu comuna Bucov; la sud-vest: cu comuna Blejoi: la nord-est: cu comuna Băl eşti şi la nord-vest: cu comuna Lipăneşti şi Găgeni. În partea colinară din stânga Teleajenului se află Dealul Pardalosul, iar de colina împădurită din partea dreaptă oraşul este despăr it de râul Teleajen. Între cele două dealuri care flanchează râul este o distan ă de 4-5 km. Suprafa a localită ii, amplasată pe văile Rogojina, Scârnava şi Vanghele, este de 3338 ha, din care 2012 ha suprafa ă agricolă. Lângă râuri este o lunca de la Iazul Morilor, cu o lă ime variabilă între 1,5-2 km şi cu o înclinare medie de 3-3,5 m pe km. Circa 706 ha sunt zone forestiere. Vreau să men ionez aici că datele oferite de primărie diferă oarecum de cele din studiile geografice, specificând că teritoriul administrativ al
18

oraşului are o suprafa ă de 3489 ha (230 ha agricol, 706 ha pădure şi 479 ha alte terenuri, împăr ite în trei cartiere: Boldeşti, Scăieni, Balaca şi o localitate componentă Seciu). Cred că precizările oferite de biroul de cadastrare al oraşului sunt cele mai corecte. În aria aşezării curg râurile Iazul, Scârnava şi Bălăcu a, acesta din urmă fiind mai mult un râu sec. Oraşul este compus, aşa cum am men ionat, din patru cartiere distincte: Boldeşti şi Scăieni (cartierele mari) şi Balaca cu Seciu (cartierele mici, foste sate). Am privit oraşul din avion şi am comparat imaginea şi cu aceea de pe monitorul calculatoarelor, cu detaliile fotografiate din satelit. Se vede clar că această aşezare prezintă o anumită regularitate, caracterizată printr-o formă alungită, comprimată de-a lungul liniei ferate Ploieşti-Văleni şi de-a lungul unor căi principale, fără multe deriva ii de străzi mici, cea mai lungă fiind Calea Unirii, care uneşte Boldeştiul cu Scăieniul; de asemenea, Şoseaua Ploieşti-Văleni, oarecum paralelă cu râul Teleajen. Scăieniul are ca străzi principale, Strada Bucovului, Strada Victoriei şi Strada Pădurii. Din ele derivă altele, mai scurte. Strada principală din Seciu are şi ea o lungime considerabilă. Densitatea clădirilor este mai mare în cartierul Balaca, în Seciu şi în centrul Boldeştiului. Din vederile aeriene se disting bine blocurile din acest cartier, construite cu mai mult echilibru arhitectonic, comparate cu cele câteva blocuri-cutii, mult mai modeste, din Scăieni, şi aranjate destul de asimetric. Casele mai vechi ale locuitorilor sunt construite fie din paiantă, fie din cărămidă, mai toate încadrându-se în stilul vechi muntenesc. Spre deosebire de casele din Transilvania, în marea lor majoritate acoperite cu iglă, sau de casele din Moldova, acoperite cu şindrilă ori de cele din nordul Dobrogei, acoperite cu stuf, cele mai multe clădiri din acest oraş au acoperişuri de tablă zincată. Majoritatea locuitorilor iubesc frumosul şi plantează flori decorative, plăcut odorizante, în grădinile şi în cur ile (de obicei mici) din fa a locuin elor, în spate având curtea utilitară, cu magazii, şoproane, cote e (pentru păsări şi porci), mici fâne e şi hambare. Cât despre grajduri şi ocoluri pentru vite şi oi, ele s-au împu inat considerabil în anii din urmă şi vor dispărea cu totul, căci în oraşele din Uniunea Europeană nu mai este voie să se crească animale şi păsări de curte, decât dacă se va face vreun amendament sau vreo excep ie specială pentru România de la normele europene stabilite. Aceasta este, deocamdată, realitatea şi va trebui să ne conformăm noilor legi. În schimb, în ultimii 30-40 de ani, s-au înmul it casele lucrate în stil orăşenesc, după planuri alcătuite de arhitec i, iar în ultimii zece ani au apărut o mul ime de clădiri moderne, cu pere i de rigips, în stil occidental, construite cu mult gust, aparent copiate după modele din reviste străine, unele dorind să pară sau să devină mici vile destul de somptuoase. Creşterea numărului lor se accelerează de la un an la altul, mai ales când miliardarii din jude şi chiar din Capitală au cumpărat terenuri pe dealul Seciului, cu frumoase pozi ii de belevedere, locuri, într-adevăr, potrivite pentru vile, în ciuda faptului că acolo se semnalează periodic alunecări imprevizibile de teren, fenomen semicarstic care, mai recent, a apărut chiar şi în vatra de şes a localită ii, cauzând serioase pagube proprietarilor. Având în vedere că re eaua de canalizare publică s-a extins atât în Scăieni, Boldeşti şi Balaca (şi că sunt planuri să se mai extindă), numărul caselor cu veceuri şi băi moderne este în creştere (nu cunosc exact acest număr). Au apărut chiar şi câteva case cu piscine, dar majoritatea gospodăriilor au rămas totuşi cu closete
19

tradi ionale, medievale - “ca la ară” - latrine primitive, “ascunse” în fundul cur ilor, ridicate peste gropi simple sau, în cel mai fericit caz, cu pu uri absorbante care poluează straturile freatice, ceea ce este foarte regretabil şi nu corespunde nicicum standardelor unei ări admisă a se afilia Uniunii Europene. Toată bătălia şi sprijinul autorită ilor locale va trebui concentrată şi la acest capitol, deoarece conducte cu apă şi gaze există cam pe toate străzile, altminteri preten iile de oraş modern nu vor mai putea fi luate serios în considera ie pentru viitorul apropiat. Cetă enii acestui oraş vor trebui cu to ii sprijini i, cu ajutoare de stat, şi chiar obliga i, ca fiecare gospodărie să facă eforturi de a avea băi şi veceuri moderne într-un viitor cât mai apropiat cu putin ă. * Clima oraşului nu mai pare nici ea, conform etichetării vechi, că ar fi de natură “temperat continentală”, cum, la modul general, s-a men ionat în unele lucrări despre clima Ploieştiului. Subliniez aici că niciodată nu s-a scris ceva specific despre clima localită ii Boldeşti-Scăieni. De aceea, voi încerca, pentru prima dată, să fac aici o succintă delimitare şi caracterizare a climatului local, deoarece clima Ploieştiului, deşi, în linii mari, aflându-se pe aceleaşi curbe izoterme, izogeoterme şi izobare, se aseamănă mult cu aceea din oraşul lui vecin de la nord (cu o temperatură medie de 10o-11oC) nu este totuşi identică (temp. medie fiind 9o-10oC în oraşul analizat, în ultimii ani în creştere până la 120C.). Curen ii sunt mai puternici la Ploieşti datorită pozi ionării lui în câmp deschis, pe când Boldeşti-Scăienii stă într-o zonă intercolinară de adăpost, care conferă anumite specificită i particulare, de microclimat colinar, cum ar fi ferirea oraşului de curen ii reci veni i iarna dinspre răsărit, deci un topoclimat de vale favorabil aşezărilor umane. Particularită ile climatice locale se datoresc dispunerii în trepte a reliefului, pozi iei acelui culoar de vale a Teleajenului, versan ii cu expunere solară sudică, sudestică şi chiar sud-vestică în zona despădurită, gradului de împădurire etc. Radia ia solară globală medie este de 123,5 kcal/cm2, depinzând de pozi ia versan ilor. Această zonă este supusă unei permanente mişcări a aerului, producând turbulen e şi reducerea calmului atmosferic, dar prezen a culoarului Teleajenului ajută la omogenizarea valorilor termice. Pe o mică por iune din sud-estul teritoriului se remarcă topoclimatul de câmpie înaltă; la fel în estul localită ii. Acest topoclimat prezintă specificită i şi în ce priveşte insola ia, evapotranspira ia, spulberarea stratului de zăpadă, durata înghe ului, inversiuni de temperatură etc. Predominante aici sunt vânturile de N-E şi S-E, cu o for ă medie de 3,1 m/sec. Predominant iarna este crivă ul, care bate dinspre nord-est spre sud-vest iar vara “fonul”, pe direc ia nord-sud, dar şi brizele de la poalele dealurilor. Precipita iile medii sunt de 600-680 ml, cele mai mici în ianuarie, cea mai ploioasă, de obicei, fiind luna mai, iar mai recent iunie. Spa iul compartimentat pe valea Teleajenului, alcătuit din microdepresiuni şi catene intercolinare despăr itoare, creează o anumită varietate de nuan e ce fac tranzi ia între climatele fierbin i vara (cu izoterme de 20o şi 22oC ale lunii iulie) şi cele viscoloase iarna ale câmpiei ploieştene (cu medii de 0o şi de -2oC ale lunii ianuarie, sus, pe deal şi -1-+10oC, jos, în vale), care continuă, estompat, la nord, climatul din Câmpia Bărăganlui, şi climatul umed adus de curen ii
20

montani pe firul apei Teleajenului, vara, motiv pentru care, mai ales prin iunie-iulie, atunci când este soare la Ploieşti, uneori în Boldeşti-Scăieni plouă toren ial. Făcând abstrac ie de excep iile cu extreme (cele mai ridicate temperaturi fiind 39oC, înregistrată în verile anilor 1960 şi 1973, iar cele mai scăzute de -30oC la 21 ian. 1942), aş putea spune că în această localitate, predominant, în ultimii 20 de ani, a fost un climat continental moderat, cu o umiditate medie de 68% şi o presiune de 760,5 mm coloană de mercur, nicidecum un climat temperat continental. Din păcate, la fel ca în toată Europa şi ca pe tot globul, de aproximativ zece ani încoace, clima s-a modificat vizibil (un factor fiind, neîndoios, şi poluarea industrială a atmosferei, tăierea cu sălbăticie a pădurilor), încât, exagerând faptele, mul i români spun cu convingere că s-a ajuns acum la două anotimpuri vizibile: vară şi iarnă (afirma ie cu care majoritatea meteorologilor nu sunt totuşi de acord, înclinând, mai de grabă, să spună că, datorită defrişărilor sălbatice, a efectului de seră şi de sub iere a stratului calotar suprapolar de ozon - unde se află 90% din tot ozonul din atmosferă -, anotimpurile anului mai degrabă s-au “deplasat” oarecum - vara mai spre toamnă; toamna - mai spre iarnă...) Poluarea cu gazele de eşapament automobilistic şi sub ierea stratului de ozon (O3), aflat la 10-15 km de sol, au contribuit şi ele la modificarea climei, stratul de ozon fiind foarte protectiv împotriva radia iilor ucigaşe ultraviolete de tip B (la Boldeşti-Scăieni gradientul ultravioletelor este 3, deci moderat). În 2006 gaura de ozon de deasupra polului nord s-a lărgit mai mult ca oricând, spărtura având 29,5 km2, fa ă de 29,4 km2 în anul 2000, ea fiind atacată de substan e de clor şi clorofluorcarbona i din aerosoli şi refrigeran i şi ducând la topirea vizibilă a ghe arilor. Dacă mai amintim că zilnic pe suprafa a globului terestru se depozitează din atmosferă 17 milioane de tone de bioxid de carbon, vom în elege şi mai bine ce tragedie ecologică posibilă ne aşteaptă pentru genera iile viitoare. Fenomenul inversiunilor de temperaturi şi de poli magnetici tereştri este încă în studiu. Ca atare, şi în Boldeşti-Scăieni, clima a devenit foarte labilă, cu instabilită i frapante, cu amplitudini relativ mari, cu alternări contrastante (secetă-inunda ii) şi cu elemente noi, în ultima vreme semnalându-se ierni neobişnuit de calde şi secetoase, precum aceasta din ianuarie 2007 (16-18oC!), cu vânturi puternice, cu nori negri turbionari şi furtuni sălbatice, apărute brusc, asemănătoare uneori tornadelor ce pot produce serioase pagube, chiar şi victime omeneşti. Dacă înainte prognoza vremii se putea face pe o perioadă de peste două săptămâni, astăzi este riscant să fie făcută pe mai mult de 8-10 zile, căci apar surprizele imposibil de prevăzut. Liniştitor rămâne totuşi faptul că, după aceste scurte răbufniri, deocamdată rare la noi, climatul revine cât de cât la normal, iar gradientul termic se echilibrează şi el oarecum. De aceea, încă putem spune că Boldeşti-Scăieniul, cu precipita ii, de obicei, satisfăcătoare şi cu o medie de 2000 de ore anuale însorite, are încă o climă relativ sănătoasă şi benefică pentru cetă enii lui, deşi nu ştim dacă va rămâne măcar aşa. Am auzit chiar de un studiu (eu nu l-am văzut) care sus ine că, pentru cardiaci şi astmatici, datorită climei lui, acest oraş ar fi foarte recomandat... Nu pot să confirm, nici să infirm o asemenea aser iune, mai ales că poluarea din acest oraş, în loc să scadă, s-a agravat mult, datorită unei ferme porcine adăpostită în aria lui, despre care voi vorbi în contextul acestui studiu.
21

Am fost chemat şi subsemnatul la fa a locului şi. Profesorul a realizat imediat că este vorba de o descoperire importantă şi. care după ce se consultase cu al i specialişti. le-a atribuit. Giurescu. în punctul numit “La Pompieri”. un elev. împreună cu elevii. Membrii triburilor apar inând acestei culturi aveau o economie autarhică. am găsit şi eu nişte cioburi. cred. Pe vremea când domnia sa era profesor de ştiin ele naturii la şcoala din Seciu. apari ia unor unelte de cupru. Cu ele m-am înfă işat la renumitul profesor de istorie. apreciate de arheologi a fi din epoca neolitică (5500-900 î. este o cultură caracteristică unei protociviliza ii dezvoltată în epoca neoliticului târziu (cca 2800-1900 î. confirmând studiile că zona aceasta apar inuse unei aşezări geto-dacice care se întindea de-a lungul traseului Giurgiu-Bucureşti-TârgşorArdeal. găsite pe un teren viran din apropierea şcolii. din Olteni a. mici unelte de silex.d. Caracteristicile acestei culturi sunt: aşezări pe boturi de deal. a fost locuită cu sute şi mii de ani înaintea civiliza iei de astăzi. aflată pe traseul unui important drum comercial spre Braşov. Gumelni a.) Urmele ei se întind pe o arie mare de răspândire. mi-a cerut să-i las dumnealui acele piese şi m-a întrebat cine mai ştie de acel loc. vase pictate cu grafit etc. printre care şi faimoasa “Cetatea Teleajen”. 22 . cu o mare vamă la Vălenii de Munte. de Hr. Ulterior. cu ramifica ia de pe valea Teleajenului. care. mai exact. actualul primar al oraşului. Cristinoiu Vasile. ornate în relief. la rândul lui. Aşadar. Hr. mici figurine de lut şi chiar urmele unui cuptor unde se crede că ele au fost arse. Giurescu.* Meritul principal al descoperirii primelor vestigii arheologice din oraşul BoldeştiScăieni îl are. pe atunci director al Muzeului de istorie al jude ului Prahova. a transporta). Cultura gumelni a. în cartea citată de noi. Am rămas surprins să-l aud. la rândul meu. cred că cel mai aproape de adevăr a fost Constantin C. (Precizăm că hidronimul Teleajen provine din slavonă “telegi”=a căra. de tip Aldeni-Stoicani (sfârşitul mileniului al IV-lea înainte de Hristos). prin anul 1973. vecine Lipăneşti. reluând opinia marelui istoric Constantin C. despre Cetatea Teleajenului scrie următoarele: „Fiindcă noi situăm Târgul Săcuienilor la Scăieni.” Despre fragmentele ceramice văzute. mai târziu pe profesorul Dumitru. Latene geto-dacic).. s-au mai descoperit şi alte urme de civiliza ie pretracică (neolitic. Hr. profesorul Simache a opinat că apar in culturii gumelni a. arsă de Ştefan cel Mare în incursiunile lui în Muntenia. cea de la Bughea şi Gura Vitioarei şi cu întărituri pe dealurile înconjurătoare. dar acestea erau din sec. II-IV d. Alte urme s-au găsit pe teritoriul com. M-a rugat să nu mai spunem nimănui despre această descoperire până nu vine o echipă de arheologi trimisă de el. abunden a uneltelor de silex. unde s-a descoperit o aşezare tipică. fiecare din argumentele enumerate mai sus contribuind la luminarea acestui adevăr. tot la Seciu. Cetatea Teleajenului aflându-se la Scăieni. i-a adus nişte interesante statuete şi cioburi de ceramică veche. numită astfel după numele unei măguri. vatra oraşului Boldeşti-Scăieni. bazată pe cultivarea plantelor iar mai târziu pe creşterea animalelor. s-a apucat să scormonească şi după alte mostre. Interesantă este afirma ia profesorului Octavian Onea. regretatul Nicolae Simache. Domnul Simache mi-a mul umit.). aceleiaşi perioade istorice. Aşa a descoperit o mul ime de cioburi de vase ceramice pictate cu grafit. profesorul Ion Dumitru. I-am răspuns că profesorul Dumitru care a descoperit locul.

prunul. pe dealuri. apoi livezi de pomi fructiferi: meri. pe acest fundal de suprafa ă.. al cărui nume l-am uitat. în vizitele lui pe la Scăieni. în această zonă se dezvoltă etajul pădurilor de foioase (nemoral) care coboară din munte până în inuturile deluroase. nuci (a fost o vreme când nucii au fost masacra i).. au demolat acele semi-ruini pre ioase şi pe locul unde a fost sfântul lăcaş s-a construit terenul de sport al şcolii. Nicolae Iorga. locuri dispărute astăzi fără nici o urmă. duzi (rareori moşmoni=Mespilus germanica). la fabricarea rachiului în alambicuri artizanale improvizate din gospodăriile particulare. cât au media colinelor care circumdează localitatea. am apucat să mă joc de-a v-a i ascunselea cu al i copii de vârsta mea. probabil de pe vremea “ciumei lui Caragea”. plomba acoperind o parte din inscrip ia cu litere chirilice vechi. Prin componentele 23 . cu un mic cimitir alături (vezi reproducerea picturii făcută de arh.. arunca i unul peste altul.Pe vremea când eram elev prin clasele a III-a a IV-a. în care se include ambian a locală din acest oraş. descriind-o amănun it în “Revista de istorie” pe anul 1936. cât şi pe lângă ruinele pivni elor de lângă palat. vişini. * Referindu-ne acum la flora şi fauna localită ii. sub asfaltul căruia se află zeci de morminte ale vechilor scăienari. Nicolae Moianu). căci ei la corcoduşe le zic tot zarzăre!). pitindune prin ruinele şi podul bisericii care avea o curte înconjurată de ziduri înalte. corcoduşi (nume nefolosit de locuitorii din oraş. Prunul este predominant. Biserica se afla cam vizavi de acea şcoală şi despre ea bătrânii spuneau că era biserica lui Bălăceanu.. constatăm că vegeta ia oraşului Boldeşti-Scăieni (la fel fauna) este tipică majorită ii inuturilor deluroase din ara noastră. cu studii la Paris. în mod tradi ional. inclusiv o groapă comună cu zeci de mor i. cu aciditate încă ridicată. Dacă vorbim de speciile silvicole spontane.. crucea s-a spart şi crăpătura a fost lipită cu ciment. peste groapa lui.. piersici. gutui. copacul cel mai iubit şi mai cultivat. îmi amintesc că-mi păşteam caprele şi oile atât printre ruinele palatului lui Petre Bălăceanu.. de diferite specii. aici se ob in unele din cele mai bune uici din ară. zarzări. cu structură grăun oasă şi con inut moderat de humus în orizontul superior. dar cu caracteristicile tipice ale subetajului colinar subcarpatic. bineîn eles. Lângă groapa comună era şi mormântul unui profesor universitar. peri. la şes.. a fost mutată în fa a bisericii de lângă monumentul eroilor.. a fotografiat-o pe afară şi pe dinăuntru. într-un articol pe care l-am citit atunci când mi l-a adus profesorul Vasile Georgescu. lângă şcoala veche de la Scăieni. căci din el. Comuniştii. caişi. a intrat în această biserică.” Având însă în vedere restric ionările impuse de U. copiii joacă fotbal. apar ine zonei cu floră specifică central europeană. Tot prin acei ani ai copilăriei. descendent colateral al Brâncovenilor. În cur ile oamenilor putem găsi mici culturi de vi ă-de-vie (marile culturi sunt pe dealuri). ulterior. aluni şi. Se mai cunoşteau destul de bine icoanele lucrate în frescă. a descifrat această inscrip ie.. În curtea bisericii se afla o cruce de piatră datând din anul 1710 care. Este şi o vorbă mai nouă: “ uica de Văleni.E. reprezentat de solurile brune. Acum. Haina vegetală a jude ului Prahova. începe din Boldeşti-Scăieni. cireşi. în loc să renoveze valoroasă biserică istorică. întinsă pe un substrat de soluri cernoziomice. la 275 de metri. În timpul transportului. credem că nici livezile de pruni nu vor mai avea un viitor prea strălucit.

L. care viza în primul rând distrugerea rafinăriilor. cu barăci ascunse sub coroanele copacilor. sângerul (Cornus sanguinea. fireşte. mai aminteşte că acolo a fost cândva o pădure de fagi). L). alia ii occidentali bombardând doar cazematele antiaeriene româno-germane de peste linie. L). semi24 . nu a ştiut de această garnizoană secretă şi bine camunflată.. pe alocuri. răspândirea altor esen e. au fost introduşi şi câteva esen e de arbori noi. to i aceşti copaci. În noul oraş. în pădurile masive de la Seciu şi Scăieni. numită Tidal Wave. L. pe o scenă. a fost o mare greşeală. ca umiditate şi fertilitate a solurilor. Dacă ocupan ii germani îngrijeau această pădure foarte bine (aveau. se desfăşurau diverse şi interesante programe artistice. în zilele noastre ea a devenit lăcaşul unei stâne de oi. improvizate în grabă. a fost completamente defrişată.). de cutii şi de o infinită mizerie menajeră. murul (Rubus nigra. L). prezente cordoane tipice de arbuşti şi tufişuri: alunul (Corylus avellana. Ea devenise un mic orăşel militar.sale principale. L). L). căci dura o oră până se iscălea) pentru ca spa iul respectiv să fie destinat construirii unor blocuri (de pe str. operă criminală a unor cetă eni iresponsabili din preajma ei. L) ş.). un excelent punct de observa ie situat la înăl ime. tot interesul!). acolo era o insulă frumoasă de recreere unde. stejarul (Quercus robur. cu 50 de ani în urmă. Niciodată avia ia anglo-americană. în vasta ei misiunea de bombardament. ea constituie cea mai tipică forma iune forestieră central-europeană mezofilă. din drumul spre Pleaşa. esen ele predominante sunt: fagul (Fagus sylvatica. în marginea zonelor silvestre din această localitate sunt. L). mai ferite de privirile omeneşti. De aceea. tufele de măceş (Rosa canina. contribuie la microclimatul local şi împiedică. cele din apropierea fabricii de hârtie. marile păduri ale oraşului. la Scăieni. un posibil arboretum.. păzită de câini periculoşi. L) şi gorunul (Quercus petraea). cătina (Hippophae rhamnoidas. Ele sunt întinse pe zeci de hectare şi s-au păstrat destul de bine. în genere. în amestec chiar şi cu salcâmi (Robinia pseudacacia. cu aprobarea grăbită a primarului comunist Ilie Gheorghe (poreclit de localnici Molea.).). Aici. Fagului. cornul (Cornus mas. s-a spus de la bun început că urâ enia lor exterioară s-a luat la întrecere cu zgârcenia de spa iu din interiorul apartamentelor.a. cu arcuri murdare şi cu mirosuri de bălegar respingătoare. Oricum. adică relativ preten ioasă sub raport termic. cerul (Quercus cerris. ca să nu mai spunem că de acolo se taie şi se fură copacii într-o mare veselie! Ce este de făcut? Să lăsăm oare lucrurile aşa până la dispari ia completă a pădurii acesteia unde nimeni. de unde se putea coordona perfect apărarea rafinăriilor petrolifere din Ploieşti. L. care printr-o minune a supravie uit. paltinul (Acer psudoplatanus. socul (Sambucus nigra. restul terenului forestier abundând în maldăre pestilen iale de gunoaie şi scârnăvii. niciodată nu a făcut vreo încercare de reîmpădurire? Cu ani în urmă.). ar arul (Acer platanoides. pe timpul celui de al doilea război mondial. Despre acele construc ii cuboide. aflată chiar în mijlocul localită ii. distrugerea acelei păduri. pe alocuri. Nu pot să nu amintesc că. doar ea. se află în preajma cartierului Seciu. Acuma. deoarece arealul respectiv era destinat unui spa ios şi frumos parc natural. denumire care. ce să mai vorbim! Din fericire. L. Pădurile de fag sunt umbroase. o mică pădure de fagi deosebit de frumoşi. iar zona de blocuri trebuia să fie cea din spatele grădinii şcolii din Scăieni. Aici este cazul să mai amintim că cealaltă pădure de la Scăieni. care au umplut-o de sticle de plastic. fusese sediul unei mari garnizoane germane. L. de folii.

există o scurtă alee de castani (Aesculus hippocastanum. În mod ciudat şi în ciuda similitudinii numelui... secara şi orzul (mai rar ovăzul şi floarea soarelui). De asemenea. L. între halta CFR Boldeşti şi gara Scăieni. Aceştia.). par ial. pentru a corecta rupturile de ramuri.) etc. pe Calea Unirii. în fiecare primăvară. la Scăieni am întâlnit rareori.. că brazii. ar aduce ghinion celor care îi au în curte (unii spun la fel şi despre sălciile pletoase). un copac dioic. L. pe Str. de plante agricole de bază. fiecare om. cei mai impozan i.. tufe de cătină. unii copaci uscându-se din cauza aceasta. (Dovadă că nu de la “scai” îşi trage denumirea)! De-a lungul străzii care uneşte cele două localită i ingeminate. dar şi pe Str. L). plopi/plute (diferite specii de Populus alba. au fost planta i o mul ime de tei din specia Tilia tomentosa. tremula.). deversate pe furiş.). vechea administra ie a CFR a plantat. Dar dacă ar fi să ne luăm după opiniile unor asemenea indivizi retrograzi. cu frunze bilobate. până moare.. L. vezi Doamne. Asemenea semănături nu au lipsit. cca 20 de pini decorativi (Pinus silvestris/nigra. şi Salix babylonica. niciodată de pe loturile 25 . de fapt.exotici. noaptea. rămas aproape neschimbat din era ter iară până azi. coada şoricelului. L. dar şi a altor arbori decorativi. învă ând să îmbogă ească şi mai mult natura şi să o respecte pe deplin. de “prietenii naturii”!). menta/isma. pătlagină. au ciuntit şi mai rău copacii afecta i. Între gara Scăieni şi bariera apropiată.). foarte necesar să continuăm plantarea teilor din specia men ionată. salvia. dar şi al ii mai mici -. pe ambele flancuri ale căii ferate (pline acum de deşeuri gunoiere. catalpa (Catalpa bignonioides). Şi de ce nu se iau deloc măsuri contra unor asemenea acte de sălbăticie grosieră? Nu putem încheia această paranteză despre estetic. fără nici o milă. culturi cerealiere alternative. an de an. iar “îngrijitorii” lor.există trei platani uriaşi în curtea ştrandului de la Boldeşti. Monumentului. molizii. înainte de a afirma că este. prin fâne ele şi păşunile de pe izlazuri. impunători şi extrem de folositori? De fapt. răchite (Salyx fragilis. neîndoios. Cât despre conifere. coada calului. care nu s-au mul umit niciodată cu recoltarea păr ilor inflorescente. ele sunt destul de rare în această mică urbe. În luncile şi zăvoaiele râule elor locale întâlnim sălcii (Salix alba. în formă de evantai şi sicamorul-platan american (Platanus occidentalis).a. cu excep ia celor de pe lângă calea ferată. în fa a bisericii din Scăieni. crengi întregi. scaie i. nigra. paralele cu linia ferată. arborele ginkgo (Ginkgo-biloba). nefiind agreate. În schimb.grâul şi porumbul. Predeal. transplanta i fiind din America la Scăieni. din cauză că există încă supersti ia stupidă şi cumplit de retrogradă. rup. la fel. ultimii doi aclimatiza i de mine. prin zonele de şes ale oraşului. Există şi numeroase plante farmaceutice: muşe el. L. dintre care nucii. ar trebui să planteze cel pu in zece arbori în via a lui! În zonele limitrofe ale oraşului se fac. anuale . L. Buşteni etc. L. apoi. totuşi. rostopasca. Primăverii. (teiul alb). Când oare se vor civiliza odată şi oamenii din această categorie. precum platanul (Platanus acerifolia) . porumbari/porumbeli/poroambe (Prunus spinosa. vegeta ia ierboasă este perenă şi tipică întregii Câmpii ploieştene. ar trebui să-şi pustiască toate cur ile tăind brazii aceia frumoşi şi zvel i care conferă originalitatea şi specificul acelor faimoase oraşe montane. copaci frumoşi. plantând arbori decorativi. pe Str. aproape fiecare copac de pe Unirii şi Victoriei a fost vandalizat de culegătorii de flori. urzica ş. Din păcate. brazii şi castanii rămân. atunci locuitorii din Sinaia. Victoriei din Scăieni.

adusă din SUA. unde.fasole. când. de fapt sunt şi ele aduse. după ploi masive. o parte din terenurile părăsite pot fi văzute. Paralel cu speciile de vi ă de vie nealtoită (Vitis silvestris. Apăruse mai întâi în Fran a. dar niciodată imediat după ploi sau cu pu in timp înaintea lor!).căpşuni. roşii. galbenă (zghihara) ş. mai recent. ceea ce nu e bine.89. zaibăr (fraga). acest tip de ferme colective ob ineau produc ii record. ştevie. zmeură etc. obicei care continuă şi astăzi. preda statului cea mai mare parte a produc iei anuale. localnicii preocupându-se îndeosebi de mica sau marea grădină de lângă casă. tufe de cartofi (Solanum tuberosum. dar cultura orezului. mărăcini. varză. retrocedate proprietarilor în anii din urmă. L.). cu toate că s-a cerut insistent ca soiul lor să fie treptat abandonat. nu ar fi fost destul de bine între inute şi administrate de fostele CAP-uri şi IAS-uri. chiar dacă poartă denumiri de-ale noastre: căpşunică. pentru a-şi compensa lipsa acelor produse. la sfârşitul sezonului agricol. fiind destul de preten ioasă şi fără randament economic. L.un adevărat rai pentru broaşte şi preaferici ii ân ari. bostani. De aceea. s-au înmul it loturile cu vi ă nobilă (Vitis vinifera. iar pe lângă garduri . ceapă. până i s-a găsit antidotul (el fusese descoperit în 1869): altoiul vi ei nobile pe rădăcini de vi ă sălbatică americană. datele statistice arată că cca 65% din teritoriul agricol al oraşului este cultivat cu frumoase şi productive vii. încă sunt predominante în acest oraş. nici nu sunt vinuri rezistent în timp.). În mod surprinzător. şasla. cauzată de o insectă. s-a încercat cultivarea unor largi loturi cu orez (Oryza sativa). calitatea solului s-a degradat. ajungând şi ea într-o tristă degringoladă sau pur şi simplu. după o muncă aspră. Destule terenuri arabile. pline de tor el. plantă semiacvatică. datorită calită ii solului.a. În anul 1863 a apărut filoxera. destul de preten ioasă şi lesne atacată de mană dacă nu este stropită de vreo cinci ori pe an (şi la timp. a inciden ei razelor solare şi a feririi de curen i reci. L. şi s-a răspândit apoi şi la noi (în 1877). Şi pentru că specificul de bază al agriculturii din Boldeşti-Scăieni rămâne tot viticultura. vară de vară. normal şi estetic. pe fâşiile dintre şosea şi gardul dinaintea casei. printre altele. drept consecin ă. de pe întinsul lor.). şi. Produc ia cea mai mare se ob ine însă pe colinele dealurilor locale. pe versan ii spre sud. România are 100. leuştean. din păcate. plantă termofilă. acolo ar trebui plantate flori sau iarbă decorativă. la marginea de nord-est a cartierului Balaca. cea mai mare suprafa ă de acest gen din lume.. au devenit băltoace . usturoi. bame. mul i localnici cultivau în fa a por ilor. căci pământ presupunem că au acum cu to ii. cultivă zarzavat . pepeni. Ar fi nedrept să nu recunoaştem că în asemenea zone fertile. in sau cânepă s-au restrâns şi ele. terenurile cultivate cu fâne uri şi trifoi. bobul (Vicia faba). castrave i. din păcate. ca în ările occidentale. după Revolu ia din decembrie . cu un cernoziom suficient de bun. au fost lăsate de aceştia într-o jalnică paragină şi. Ele nici nu dau un vin de prea bună calitate. deşi. La fel de îngrijite erau înainte zecile de hectare de vie ale CAP-urilor şi IAS-ului din Boldeşti-Scăieni care. vinete. deseori dovlecei.rezervate numai şi numai acestor recolte specifice.. spanac. româneşti. comparativ cu anii zilelor noastre. s-a renun at la orezăria experimentală şi s-a revenit la cultura cerealelor clasice. mărar. pir. crâmpoşie. colectiviştii fiind totdeauna frustra i şi nemul umi i pentru cantitatea mică de produse ce le revenea. pe care mul i le cred autohtone. la stradă. Soiurile hibride. datorită faptului că apa era adusă din iazul apropiat. “Recompensele” primite nu le ajungeau.000 ha de vii hibride. unii din abunden ă. pătrunjel. Uneori. 26 . pălămidă şi de alte bălării. dar explicabil. Cu excep ia a doi ani succesivi.

an de an. fetească neagră. am cutreierat singur. vechi şi rare. La fel animalele mari. Din fericire. iar în Australia am drăgălăşit cangurii. protejând-o oriunde ar fi.rezistentă la atacul acestei insecte. în sol. Muscat otonel (tămâioasă). Isabelle. singurul care ar merita acest nume.a. Este vorba despre curtea ştrandului. este departe de a se numi parc. absolut toate pădurile şi câmpiile din împrejurimile acestei localită i. am studiat cu pasiune “lumea celor care nu cuvântă” . foarte apreciate în ară şi la export: fetească regală. La crama Seciu (numită acum “Casa Seciu”) există pivni e largi cu o colec ie completă de soiuri nobile. este rareori îngrijit ca lumea şi nu mai seamănă aproape deloc cu cel care fusese atunci când era nou. căci ea încă nu a pătruns în această ară din emisfera australă. multe inexistente în Europa. căci simulacrul unui teren de jocuri recreative pentru copii. Lidia. Din soiurile nobile ies vinuri nobile. ci am intrat la o grădină zoologică. Toate sunt de o mare varietate. fără excep ie. în pajişti. păienjeni în majoritate neveninoşi. fluturi de toate culorile etc. Cu triste e. pe sub pietre. mustoasă etc. prin iazuri. larve. Când am vizitat Noua Zeelandă. Într-o vizită pe care am făcut-o la o fermă viticolă din Noua Zeelandă am intrat într-o cramă de pe un deal ce semăna cu această cramă de la Seciu. viile de pe dealurile locale au înlocuit în bună parte soiurile de hibrizi cu vi ă nobilă altoită: Teras. Iubesc natura şi respect crea ia lui Dumnezeu. de pe ambele coline care flanchează valea Teleajenului.) care mişună pe pământ. primul obiectiv nu a fost un muzeu. şi am ajuns să cunosc bine şi să recunosc o mul ime de păsări şi animale. atunci prin nesfârşita lume a vie uitoarelor mărunte (insecte. Pentru că în America avem casa într-o pădure. insectelor şi a păsărilor. ursule ii coala şi prietenoasa şi gălăgioasa pasăre kucabura (kookaburra) care te lasă să o mângâi şi să o hrăneşti din mână. trebuie să spunem că în acest oraş nu prea există parcuri. prin aer etc. altele dăunătoare. unde un particular a dat dovadă de serioasă tragere de inimă pentru a revigora acest spa iu. însă vinurile neozeelandeze sunt teribil de bune. spre a cunoaşte cum arată pasărea kiwi. gordin. am avut probleme cu veveri ele. * Deşi s-ar părea că fauna este pu in vizibilă în peisajul boldeşteano-scăienar şi mai discontinuă decât vegeta ia. iepurii sălbatici şi căprioarele ne intră deseori în curte. iar parcul de lângă cluburile de la Boldeşti. Această pasiune o am şi aici. Şasla (ceasla) napoleon. dacă nu prin animale mari. de la blocurile din Scăieni. Personal. rezultate din vi ă nobilă ce nu cunoaşte ce este aceea filoxera. Unele sunt folositoare. Concord. cu racoonii (ratonii) şi sconcşii. făcându-l aşa cum fusese el pe când apar inea Societă ii Astra Română. Mult mai bine arată însă spa iul închis cu garduri înalte de lângă cluburi. în America. pe sub scoar a copacilor. crâmpoşie. limacşi. animălu e care ne-au intrat 27 . ea este totuşi prezentă pretutindeni. Ceea ce m-a surprins este că niciodată aceste animale de aici nu fug de mine şi mă lasă să mă apropii de ele la numai câ iva paşi. Şasla muscat (struguri de masă) ş. încă din copilărie. melci. unde am reuşit să fiu documentat în detalii despre o mul ime de păsări şi de animale locale. prin apa Teleajenului. viermi.via a animalelor. prin băl i. mamiferele din zonă. La fel şi multe din păsările cerului care mai toate te acceptă să te apropii de ele sau î i mănâncă drept din mână! Nu o dată.

în piscina din curte unde nu prea se sinchisesc de prezen a noastră. au fost ucişi 280 de mistre i. ave i ocazia să le ocroti i pretutindeni. la Balc (Bihor). cu unul în plus fa ă de anul precedent. ele devenind la fel de blânde ca şi păsările din insula Galapagos de care se mira Darwin că toate i se aşează pe cap şi pe bra e (fiindcă zburătoarele de acolo nu mai văzuseră niciodată oameni.000 de ani. români şi străini. aduna i într-un fel de arc înconjurat cu garduri de sârmă conectate la curent de 220 V şi lipsi i de apărare? Deşi presa i-a criticat. trebuie să fii atent să nu calci pe bobocii cârdurilor de gâşte sălbatice care i se împleticesc printre picioare. din iunie 2005.. căci pe aceste locuri gâştele sălbatice sunt chiar mai blânde şi mai domestice decât cele crescute prin cur ile noastre din România. care au năvălit ca sălbaticii cu armele în mâini să facă ravagii prin pădurile ării noastre şi să încalce orice regulă deontologică din branşa cinegetică! Cred că ar trebui bine studiat de medicii specialişti profilul psihologic al unor asemenea indivizi. Ei trebuia să trăiască nu astăzi. au împuşcat fără milă... 185 de porci mistre i.) Oare la fel stau lucrurile şi cu lumea necuvântătoarelor din România. animalele. lacomi de trofee. în America. din cauză că. De unde această blânde e a lor? Ei bine. întreaga mass-media ar exploda aruncând în aer toată trupa vânătorească. să lăsăm atunci poveştile tragice de acest gen şi să vă spun că. într-o nouă hecatombă. ieşi i din peşterile întunecoase. Ce plăcere macabră la aceşti “vânători-terminatori” care ar trebui să se simtă ruşina i de ce-au făcut ei în cruciadele antiporcine de pe plaiurile mioritice! Câtă laşitate.. iar pe 14 ianuarie 2007. doar într-o singură zi. uneori din zbor. se vedeau nevoi i. Atunci. desigur). Păsările au devenit foarte blânde pentru că. întrucât nimeni nu le face niciodată nici un rău. oamenii au instalat hrănitoare şi adăpătoare unde sunt aprovizionate zilnic cu grăun e şi apă proaspătă. în aproape toate cur ile americane. cu suita lor de miliardari. mai cu seamă în această binecuvântată zonă prahoveană unde abundă o mul ime de splendide 28 . când oamenii sălbatici. Şi pentru că şti i bine cu to ii să-mi da i răspunsul corect. special adus de la Braşov). cruzime şi dispre fa ă de natură şi de opinia cetă enilor indigna i de nepăsarea acestor măcelari sângeroşi. şi bravii exterminatori ai faunei na ionale nu sau lăsat până nu au spulberat fără milă al i 186 de mistre i (în 2006. unde. ci acum 8-10. lor le-a dispărut instinctul de apărare. indiferent de func iile şi de miliardele lor! Oare ce spun organiza iile de protec ie a animalelor din România şi oare de ce fug de rup pământul păsările şi bietele animale sălbatice de noi românii secolului al XXI-lea. într-o zi şi jumătate. într-adevăr. deoarece parcă au fost scăpa i cu to ii din maşina timpului. dacă s-ar întâmpla o campanie cinegetică de o aşa deşăn ată amploare... Le-a dispărut frica de om. inclusiv scroafe cu purcei. de exemplu. Vara suntem vizita i deseori de colibri (pasărea muscă). sim indu-se protejate. în anii 2006 şi 2007 campania “mistre iadei” s-a repetat. care probabil că le părem ca nişte monştri? Sigur că se ştie de ce. păsărele minuscule venite să soarbă nectarul florilor. mai mult pe tonuri glume e (nu pe porcii ucişi. păsările. Aici.nepoftite în casă (unde le-am şi fotografiat). nimeni nu le vânează. să vâneze ca să poată supravie ui! Dar nici aceia nu omorau în masă animalele sălbatice. Gâştele canadiene şi ra ele sălbatice ni se coboară pe-aici. un fost primministru şi un bancher.. Iar când te plimbi primăvara pe malurile lacurilor. a fost împuşcat din greşeală şi un gonaci. existând şanse ca mistre iada să aibă edi ii anuale. cu atât de multe victime. dacă iubi i fauna românească.. dacă iubi i totuşi natura.

pădurile de aici adăpostesc cerbi (Cervus elaphus carpathicus). până se termină perioada de ecloziune. guvernul britanic s-a văzut nevoit să aprobe solicitarea aducerii unor exemplare din import. ciocârlia. mistre i (Suus scrofa. România poate ajunge ca Anglia. prepeli a (pitpalacul).reprezentante ale ei.. unde to i lupii fuseseră nimici i.. lipitoarea. co ofana. al căror număr s-a diminuat mult în zona noastră. presura. ciocârlanul mo at. prin cur i. Toate vietă ile acestea le ave i pretutindeni: sunt prezente atât prin pădurile oraşului Boldeşti-Scăieni. graurul. Frumoasele păduri din jurul nostru. Vă asigur că. când lupoaicele. cântând ziua şi noaptea. când vede i guşterii. turturica. că. şopârle.. Uneori animalele se dovedesc mai umane decât mul i oameni. prin anii 1942-45). iar alteori. Cel pu in. care acoperă toată zona de deal şi subdeal din oraşul acesta. într-o excursie cu copiii. guşteri. Amintesc. n-ar fi exclus să adăpostească şi aceste animale. Chiar şi lupii. şorecarul. gaia. pe glob. nu există reptile veninoase! Nu există vipere! De aceea. cât am stat în ară. botgrosul. codroşul. cât şi în aria imediată. fiind foarte întinsă. Într-o pădure din Seciu. în secolul trecut. pisica sălbatică (Felis sylvestris. codobatura. L. Să sperăm. iubi i-le! Poate că intrarea în marea Uniune Europeană va mai îmblânzi setea de recorduri cinegetice (de distrugere a faunei) dovedită în trecut de unii români fără scrupule.a. silvaticus). sfrânciogul. căci nu fac nimănui nici un rău şi toate aceste reptile sunt folositoare. pescăruşii (ocazional. caprimulgul. mierla. Din păcate.. drepneaua. vor trebui proteja i cu grijă. gai a. capântortura. presa interna ională a semnalat cel pu in cinci cazuri. grangurul. sitarul. mai găzduiesc o mul ime variată de păsări sedentare ori migratoare: vrabia. De câteva ori. sticletele. între începutul lui mai şi finele lui iunie.. cucul. cucuveaua.. veveri e (Scurus vulgaris fuscoater).). prin preajma caselor dumneavoastră. eu n-am auzit de existen a lor. încât. prin văi şi pe coline. pi igoiul. ca în poezia lui Labiş “Moartea căprioarei” (caz relatat şi în ziarul “Flamura Prahovei”. uliul. prigoarea. nu vă pripi i să-i omorâ i. căci nici urmă de ei pe tărâmurile noastre! Extrem de frumoase sunt trilurile privighetorilor. iepuri (Lepus timidus). un motiv în plus pentru care ar trebui protejate şi iubite mai mult. de poetul Corneliu Şerban). nu prea sperios. guguştiucul (apărut în stoluri venite din Asia Mică. stăncu a. bufni a. un exemplar mare. Doar să le căuta i cu ochii. Proteja i-le. ciuful de pădure. dropiile şi corbii au fost distruşi. pe lângă Teleajen) ş. în treacăt. ierunca. pitulicea. . pe acoperişuri. adăpostesc căprioare (Capreolus capreolus). sturzul. deosebit de impunător. în zona noastră. mai ales şerpii. şoimul. jderi (Martes artes). lupi (Canis lupus). ariciul (Erinaceus europaeus). dar pădurea de la Seciu. Altminteri. Da. Pe la rădăcinile copacilor mişună diferite specii de reptile: şerpi. pentru că distrug mul i dăunători ai agriculturii. 29 . eretele. cioara de arătură. la interven ia organiza iilor pentru protec ia naturii. râşi (Lynx lynx). animale frumoase şi inteligente. am întâlnit o splendoare de cerb. am găsit o căprioară rănită de braconieri care a murit în mâinile noastre lăsându-ne pe to i cu ochii în lacrimi. prin pomii de lângă ferestre. şopârlele şi şerpii.nu s-a semnalat niciodată pe-aici vreun urs sau vreun bursuc. cu nişte coarne impresionante. auşelul. vulpi (Vulpes vulpes). au găsit copii mici abandona i pe care i-a adoptat şi i-a crescut cu grijă alăptându-i (şi nu era vorba de legenda cu Romulus şi Remus crescu i de lupoaica romană). ciocănitoarea. precum şi to i arborii din oraş.

În mod surprinzător. de iubite şi protejate de toată lumea. la orele de dirigen ie.. De multe ori am avut impresia că aceste fiin e gingaşe nu sunt îndeajuns de cunoscute. cinteza şi multe altele. Ce păcat! În tunelul de pe dealul de lângă biserica din Boldeşti am descoperit o mare colonie de lilieci (Pipistrellus pipistrelus. L). zbârnâind din aripi ca nişte mini-elicoptere şi stând pe loc în aer. aceasta din urmă mai pu in sperioasă. În grădina şcolii din Scăieni am găsit un şoim rănit la o aripă pe care l-am tratat şi când a putut zbura. care.odată cu înmul irea muştelor. pe care am filmat-o cântând într-un parc din oraşul Tampa. până la apari ia aşa numitei “gropi ecologice” de lângă Teleajen. aceste primadone înaripate nu există în America. De acolo au apărut în oraş bejanii masive de sute de mii de muşte şi . Cu excep ia mierlei. iar lângă iazul din Scăieni am descoperit o lişi ă împuşcată în picior căreia i-am putut vindeca rana. unde se pot aborda subiecte interesante legate de frumuse ea şi protec ia naturii. ac ionează spontan şi în localitatea Boldeşti-Scăieni! Nu voi adăuga nimic despre peştii din Teleajen. Fără glasul lor.le-am înregistrat cântecele şi am descoperit că erau două specii distincte de privighetori: Luscinia megarhynchos şi Luscinia luscinia sau filomela. din râule ul Bălăcu a sau din iazurile înconjurătoare. M-am bucurat însă când am constatat că locuitorii din oraşul Boldeşti-Scăieni dovedesc în fiecare an un adevărat cult şi respect pentru rândunele şi lăstuni . fiind buni numai la antrenarea pescarilor amatori pentru a-şi omorî timpul cu undi a care de cele mai multe ori iese goală din apă. dar parcă tot nu poate întrece privighetoarea de la noi! Cu multă bucurie aşteptăm să auzim primăvara cum aceste mici artiste înaripate dau concerte prin codrii din apropiere: privighetoarea. precum cele din Europa. nedepăşit de nici o altă pasăre de pe glob. Şcolile cred că ar putea face acest serviciu. altfel spus.. ştiind că muştele sunt hrana lor de bază. mai ales de unii copii. mai triste şi mai searbăde. în grajduri. murind în mâinile mele.. după cca şapte zile de tratament. deoarece nu prezintă nici un fel de importan ă economică. nu ştiu de ce. Amândouă speciile au un repertoriu minunat. Aceasta. o consecin ă pozitiva care confirmă că lan ul trofic. mierla. pupăza. eliberând-o în acelaşi iaz.deoarece to i le lasă să-şi construiască cuiburile oriunde vor ele. cu siguran ă.. Mult mai blânde mi se par aici în Statele Unite micu ele păsări colibri care. nectarul din floare în floare sau îl sorb din vasele speciale cu sucuri pe care le atârnăm pentru ele în crengile pomilor de lângă ferestre. am dat peste o barză şezând ca pe cuib ..şi aceasta era rănită -. am observat că nu acelaşi lucru se întâmplă cu rândunelele din nordul Americii. Singura pasăre ce le poate imita destul de bine trilurile complexe este pasărea Mocking bird. 30 . caută. Numărul rândunelelor şi al lăstunilor scăzuse îngrijorător pe plaiurile noastre prahovene. din America. Într-o vară. cucul.în special pentru rândunele . din Florida. pe verande. pe câmp. dar ea nu a mai putut fi salvată. ca fluturii. sub streşinile caselor. Este partea bună a unei păr i rele sau. şi nu le disturbă nicicum scurtul lor sejur la noi.. unitate nedorită şi blestemată de localnici. s-au înmul it brusc şi numărul rândunelelor. spre deosebire de alte păsări.culmea ironiei! . nu sunt atât de apropiate fa ă de om. i-am dat drumul. când este impulsionat de om. unde se depozitează zilnic gunoaiele din tot jude ul. primăverile ar fi. grangurul.

Zis şi făcut: scrisoarea. ca şi macheta casei lui Eminescu de la Ipoteşti pe care o lucrasem pentru Şcoala Scăieni. cam încruntat şi cu ton dojenitor. Teodor Diamant (1810-1841). Am uitat cine era acest sus-pus. Despre numele acestui oraş Înfiin area oraşului Boldeşti-Scăieni are o geneză specială. prin unirea dintre comunele Scăieni şi Boldeşti. fără să am certitudinea că Ceauşescu o va citi vreodată personal sau că îmi va răspunde cumva. la Clubul Boldeşti. au trecut vreo trei luni de tăcere şi îmi cam luasem orice speran ă că îl voi mai primi în vreun fel. Înfiin area oraşului Boldeşti-Scăieni. că nu ştiam ce vor să facă ăştia cu mine. prin copiere. dictatorului Nicolae Ceauşescu. mi-am cerut scuze şi i-am mărturisit sincer că nu aveam cunoştin ă de 31 . visa ca necunoscutul Scăieni să devină un model pentru lumea întreagă. Acest tânăr.. Păi n-ai ştiut până acum că orice propunere de genul acesta. mă trezesc pe neaşteptate cu un telefon acasă. cam cum trebuia el să arate. odată redactată. înainte de a fi trimisă preşedintelui ării. m-am trezit. încă unul şi multă vreme busturile acestea au fost plimbate prin mai multe locuri: în hol la primărie. şi la fel de visător ca şi el.. Falansterul de la Scăieni (ini iat în 1835). cu toate că nimeni nu ştia cum arăta acest visător formidabil . După expedierea ei.. cineva cu func ie mare. în incinta bibliotecii Casei de cultură. dar după plecarea mea din ară. pe care eu îl îndrăgisem... prin care eram chemat de urgen ă la Comitetul regional de partid de la Ploieşti. pricepându-mă la sculptură. eventual o nouă capitală a ării. Citisem tot ce am găsit despre falansterul de la Scăieni şi aflasem că un utopist cu foarte multe inten ii bune. tovarăşe profesor.CAPITOLUL III. Dar într-o bună zi. am mai turnat. un tovarăş. m-am grăbit să-i scriu preşedintelui ării de atunci. apoi. care voia să fie model pentru noua societate românească. m-am apucat imediat să-i imaginez eu un portret. Îl vedea ca pe un oraş românesc modern.. de îndrăzneşti să-i dai sfaturi tovarăşului secretar general Nicolae Ceauşescu ce să facă şi cum să conducă ara?! Fiindcă te-ai apucat să-i scrii şi să-l sfătuieşti prosteşte să. busturile au dispărut fără urmă. După modelul primului bust. iam făcut şi un bust după schi ele mele. o istorie aparte. Când am sosit acolo. implicat. deosebit de toate celelalte. s-a luptat să înfiin eze acolo o societate agronomică egalitară. deloc cunoscută de locuitorii lui. care mi-a vorbit cam aşa: “Cine eşti dumneata. la Şcoala Scăieni.. Voi trata acest subiect într-un capitol special.. Pozele lor au apărut în câteva ziare şi reviste din ară şi străinătate. sugerându-i marelui şef ca noua localitate să se numească “Oraşul Diamant”. după o aşa “crimă” gravă. m-a poftit în biroul său având un plic şi o hârtie în mână.i aprobe înfiin area unui oraş. mai întâi trebuia să treacă pe la noi. o scrisoare prin care îi propuneam să aprobe înfiin area unei noi comunită i urbane. de la început. am trimis-o recomandată prin poştă.căci nu i s-a găsit niciodată vreo fotografie -. dar speram că măcar vreunul din preajma lui tot îmi va da vreun răspuns sau altul. să o aprobăm dacă merită înaintată sau nu?” Cam speriat. schi ându-l în mai multe variante. în care vrând-nevrând. în orice caz. Inspirat de ideea lui Diamant. solicitat pentru o audien ă urgentă. Am fost foarte entuziasmat de ideea lui şi.

primăria a trimis lista mea la Bucureşti. numai datorită mie s-ar fi înfiin at acest oraş. C-tin Brâncuşi. Str. s-a înfiin at noul oraş Boldeşti-Scăieni. După înfiin area oraşului.. Şi a mai spus că nu vă apărea nici un oraş nou în ară. Str. Cireşilor. Falansterului. nume de plante şi animale. iar doi ani mai târziu. Nisipurilor. am întins harta pe podea. noul primar. Păcii. pe undeva prin hâr oagele de arhivă ale fostelor comitete raionale şi regionale de partid trebuie să mai existe răspunsul fostului dictator la propunerea făcută de mine. Viilor. Str. Nu am relatat acest amănunt cu preten ia că. că s-a întâmplat ceva.. că străzilor din oraşele nou înfiin ate să nu li se da nicicum nume de personalită i. deoarece. de cunoscător al ambelor localită i. “Ai însă norocul că tovarăşul preşedinte a fost răbdător cu sfaturile ce i le-ai recomandat cu prea mare îndrăzneală şi i-a răspuns cu omenie că a ordonat să se ină cont de sugestia dumitale. Petroliştilr. Aleea Clubului. în calitate de profesor de istorie şi de română. George Enescu etc. Aurică Marinescu. numai patru i-au fost acceptate: Calea Unirii. Str. apoi mam apucat să le bat la maşină pe o listă. decât numai după ce se va trece în curând la o nouă împăr ire administrativă a ării noastre.. Str. Str. Nu a trecut nici o lună şi primarul mă anun ă să vin de urgen ă la biroul lui. Str. Uite aici şi o notă cu îndrumări şi sfaturi cum ar fi trebuit să procedezi. Mihai Eminescu. Monumentului.. chiar şi fără sugestia mea ele puteau fi transformate oricând într-o unitate urbană. m-a invitat în biroul său de la primărie şi m-a rugat ca. Charles Fourier (mentorul lui Diamant). Luceafărului. ci numai denumiri inspirate din tradi ia locală.. Petroliştilor şi Str. Vasile Alecsandri. Strada Victoriei. tovarăşa Ceauşescu. i leau respins! Din toate numele puse de tine. m-am trântit pe burtă peste schi a străzilor şi am început să scriu cu creionul. Am luat din nou harta cu mine şi a doua zi m-am prezentat cu ea la primărie.această procedură.” Scena aceasta se petrecea prin toamna anului 1966. fiind vorba de două comune industrializate. Nucilor.i că. Zorelelor. din iunie 1968. “Ce-ai făcut? Că propunerile tale n-au fost bune. Ajuns acasă. Str.. alcătuit din contopirea comunelor Boldeşti şi Scăieni.. ci eventualul oraş. va trebui să-şi păstreze denumirile vechi. Pe la ora unu noaptea toate străzile fuseseră botezate. Primăverii. dar restul va trebui să le refaci!” “Dar cine mi le-a respins?” am întrebat eu. dar că nu este deloc de acord cu numele pe care i l-ai recomandat.. Str. Teodor Diamant. Str. în iunie 1968. după noua împăr ire administrativă a ării. în ordine alfabetică. Petroliştilor. la care se adăugau şi satele Seciu şi Balaca. Aşa că să ai răbdare până atunci şi dacă.a. ing. etc.. prin Hotărârea Consiliului de Miniştri (HCM) numărul 1116. Str. Aleea 32 . să încerc să pun nume tuturor străzilor din oraş. Str. adică cu acela de Oraşul Diamant. atribuindu-le nume din ce în ce mai răsunătoare: Calea Unirii.. compus din două comune. A doua zi. Mi-a dat să iau cu mine o hartă mare cu planul urbei celei noi şi m-a rugat ca în termen de două zile treaba să fie gata. Îmi pare rău. Manolache Bălăceanu.i mai zbârnâie prin cap vreo idee de genul acesta. Industriei..” Nota specifica destul de clar. în persoană! Ea se ocupă cu aprobarea denumirii de străzi din noile oraşe. cu toate străzile rebotezate: Str. nume de substantive comune ş. Str. “Închipuieşte. Dimitrie Anghel (care locuise un timp la fratele său din Scăieni). să vii mai întâi cu ea la mine şi să nu le mai adresezi direct tovarăşului preşedinte sau la comitetul central unde se primesc sute de scrisori pe zi. când regiunile şi raioanele actuale vor fi înlocuite de jude e. dar am convingerea că. Victoriei.

Nordului. Ogoarelor. din 8 noiembrie 2006). Atârna i. Aleea Clubului. Prunilor. în ordine alfabetică (în total. fiindcă aşa mi se spunea când eram copil. Gloriei. după ce mă voi consulta cu domnul primar şi localnicii. Colinei. din păcate. noul 33 . Ghioceilor. Sticlari. Vestului. Nu cred că am omis vreuna.. Nouă. Distilăriei. dl. Intrarea Canalului. chiar dacă l-am încadrat. ni s-ar putea imputa că suntem analfabe i! Dar mai înainte de a apela la argumentele de bază. Falansterului. mi-a răspuns el. Armoniei. Aleea Fabricii. Intrarea Pie ii. Intrarea Bălăcu a. iar dacă se va construi vreo stradă nouă. Străzile= Albinei. 5073. am comis o greşeală foarte gravă (şi. Perilor. Calea Ploieşti. căci aşa te ştie toată lumea”. Peste nişte ani. Morii. Străzile= Stadionului. Şi. Crizantemelor. Dealului. Intrarea Serei. semnată cu numele lui. Nisipurilor. Fântânei. Intrarea Soarelui. ziarul “România liberă” din Capitală (nr. Unirii. Fagurilor. Bucegi. Fundătura Toamnei. Realitatea este că îmi place numele “Cristian” şi niciodată nu mi-a plăcut sămi zică lumea “Puiu”. Sondelor.. Zorilor. L-am întrebat de ce mi-a zis “Puiu”. Nu de mult. Primăverii. Intrarea Pirului. Seciului. Poduri. Panselei. Zorelelor. Pădurii. Cocorilor.. conform tradi iilor locale. Bucovului. Podgoriei. Mărgăritarului. la modul general. Balaca. dar se pare că sunt condamnat să nu scap cu una cu două de acest diminutiv galinaceu care uneori mă deranjează.” Vă comunic mai jos toate denumirile străzilor din oraşul Boldeşti-Scăieni. Străzile= Izlazului. 5. Secuiului. Fagului. nimeni nu mi-a corectat-o): pur şi simplu. cartier destul de mare şi important. Cristian Puiu Bălan a stabilit nomenclatura stradală a oraşului. fiindcă toate numele străzilor mi-au fost aprobate. la pag. Aurică Marinescu. * De la neacceptarea unuia din numele meu. Intrarea Ogrăzii.Fabricii etc. primul primar al noului oraş. Gării. Dealul Frumos. cu argumentele cele mai logice şi ştiin ifice. pe timpul cât s-a aflat dânsul la conducerea primăriei oraşului Boldeşti-Scăieni. Grădinilor. Gâlmeia. Străzile= Câmpiei. prin care confirmă faptul că. Teleajenului. Izvoarelor. “Dl. Victoriei. “Pe mine mă cheamă Cristian Petru Bălan!” “Lasă-l aşa. De fapt. Industriei. Calea Unirii. Şi a mers. dând denumire tuturor străzilor din oraş”. Florilor. Livezilor. Gladiolei. că revenirea la numele “Scăeni” este o greşeală imensă pe care. 84 de străzi): Aleea Clăbucetului. Poligonului. Boldeşti. spunându-i “Cartierul Seciu”! Cred că va trebui să-mi cer permisiunea să mi se aprobe să botez şi acest cartier. trebuie să-mi fac aici o autocritică. a sosit timpul să trec la o altă neacceptare.. va fi în grija altei/altor persoane să îi găsească un nume. Stejarului. am uitat să dau nume de străzi în cartierul Seciu. continuând-o. etc. „Cartier Seciu”. Şoseaua Ploieşti-Văleni.. Trandafirilor. ing. deoarece acesta este un nume de alint. Liliacului. Ludu. da. Monumentului. Strada Necunoscuta. Cireşului. Intrarea Levăn ica. Crinilor. totuşi. “Asta. a scris: “Profesorul Cristian Petru Bălan este cel care “a năşit” toate străzile din Boldeşti-Scăieni. Coloniei.. dând şi acolo nume de străzi. să deschidem la pagina 707. mi-a scris de mână o declara ie. Petroliştilor. folosit doar în familie şi între prieteni. Viilor. Păcii. mai stâlcită: numele oraşului! Mă zbat de câ iva ani să demonstrez. (Vezi facsimilul după manuscrisul original). cred că va merge!” a opinat primarul. Nucilor.. Calea Petroliştilor.

Aşa stând lucrurile. Dic ionarul Ortografic. mai sigure. apărut acum câteva luni. care dictează normele obligatorii ale limbii române literare. ar fi lingvişti atoateştiutori şi to i mai pricepu i decât doctorii în filologie?! Eminescu şi Caragiale le-ar spune cu indignare: pune i mâna 34 . (Oricum explica ia etimologică.. care spune: “Se scrie “ie” şi se pronun ă “ie” în cuvinte din fondul vechi” (Op. nu “scăecior”. fie de la mai sigurul “secui/săcui” (români ardeleni alunga i de secui şi aşeza i pe aceste plaiuri prahovene). motivând.) Revenind însă la toponimiile de mai sus . a lansat pentru prima oară acest exemplu din lexicul românesc. dar există substantivul masculin “scăiecior”. Negoieşti etc. Scăiani. 3. 2005. în func ie de pronun ia literară şi de etimologie” (Sublinierea Academiei. Ortopeic şi Morfologic al Limbii Române. însă destul de asemănător cu numele localită ii care ne interesează şi care vedem că este scris cu “i” la mijloc. Poieni. Litera Interna ional. Ploieşti. din zona Ardealului în Prahova. în Op. Scăiani. dar atunci nu existau regulile ortografice şi ortoepice la nivelul celor de astăzi. “secuienii” nefiind secui. Aş fi dorit ca la această pagină să existe substantivul propriu “Scăieni”.cit. atunci de ce atâta îndărătnicie perseverentă din partea celor care. deoarece se respectă perfect normele ortografice de care vorbeam. Nici un text vechi din sec. prin Monitorul Oficial. transcriindu-l mecanic. de la aceeaşi pagină. noi to i pronun ăm clar vocala “i” în Scă-ieni. al Academiei Române. Buc. Scăuiani şi Scăuieni. ci acei transilvăneni băjenari proveni i.. Iar cuvântul Scăieni am văzut că apar ine prin excelen ă acestui fond istoric vechi. de parcă to i care îl folosesc acolo. cu o încăpă ânare de semidoc i.. ca şi cei din Măneciu-Ungureni. XLVI). Editura Univers Enciclopedic. Secuieni. se scria şi se pronun a numai cu “i”. numele vechi al localită ii. Buc.Dic onar DOOM. născută din presupuneri nedocumentate. în documentele citate anterior. în absolut toate variantele. “scăişor”. al XVIIlea sau al XVIII-lea nu a scris vreodata “Scăeani” sau “Scăeni”. ci “Scăiani” şi “Scăieni”! Forma “Scăeni” a apărut şi s-a răspândit după anul 1902. la regula scrierii cu “-ie” înainte de consoane se încadrează şi alte denumiri geografice cu diftongi în “ie”: Bordeieni. nu rezistă aceleia. ambele substantive se termină în vocala “i” şi acest “i” din rădăcina cuvântului trebuie păstrat în toate derivatele substantivului respectiv. se scrie “e” sau “ie”. edi ia a II-a revizuită şi adăugită. La fel de convingătoare sunt exemplele lexicale oferite de cel mai actual şi mai citat dic ionar modern... pag. Ed.. Scăuiani. un cuvânt mai rar. cel din edi ia a II-a. scriu foarte. de obicei. până s-a modernizat în Scăieni. Buc. care este vocală sau semivocală de bază în evolu ia şi componen a tuturor variantelor arhaice ale toponimului: Scoiani. Univers enciclopedic. ziare şi dic ionare. iar. prin unele căr i. conform regulei nr. cit. etimologic vorbind. pag. Mălăieşti. din punct de vedere literar. “Noul dic ionar universal al limbii române” (Ed. căci. care sus ine că numele vechi Scăuieni ar proveni din Săcuieni. că aşa l-au găsit scris pe hăr i. Scăuieni. precum că acest nume provine de la locurile pline de scaie i. 1998. “scăios”. 2006) care mai aduce şi alte cuvinte asemănătoare: “scăier”. foarte greşit numele acestui oraş. vă rog să încerca i a pronun a aceste patru nume înlocuind din fiecare variantă pe “i” de la mijloc cu vocala “e” şi ve i vedea că nici unul nu se poate pronun a astfel! Greşesc eu cu ceva? Dacă nu... Or. subliniez adjectivul “obligatorii”. “Dic ionarul explicativ al limbii române (DEX)”. XLVI). fie că plecăm de la for at-presupusul etimon “scai”..Scoiani. Cine le scrie fără “ie” greşeşte! Fiindcă DOOM-ul Academiei Române precizează clar: “La început de cuvânt şi de silabă după vocală.

prin simple automatisme grafice. în numele adevărului ştiin ific şi al limbii române literare corecte.. tuturor acestora va trebui să le explicăm cu glas calm şi limpede: oameni buni. pe ştampile.. conform regulilor obligatorii şi logice ale scrierii fonetice. acolo unde trebuie! Iar noi. Scăeni!. to i ne vor urma! Iată pentru ce. “Scăieni” sugerându-le impresia că ar fi vorba de nişte fiin e cereşti. Academia Română. puse alăturat. Suntem într-un nou mileniu şi ar fi anacronic să mai scriem ca în trecut. şi când. noi astăzi nu mai scriem ca acum 100 de ani. deci: BOLDEŞTI-SCĂIENI! Nu putem încheia capitolul fără să vă amintesc că mai există alte două localită i Scăieni. în toate dic ionarele şi în ziare să se corecteze odată pentru totdeauna această gravă eroare şi să scriem corect româneşte. una în jud. desigur. în căr i. Bucuresci. când limba nu era evoluată. decretate de forul superior al culturii din ara noastră. 35 . iar a imita. în mod demonstrativ. Când. cerem cu insisten ă ca pe panourile care anun ă intrarea în oraş. am scris cele două variante ale numelui. to i mi-au spus că prima variantă sună foarte frumos în pronun ie. pe toate actele oficiale. Buzău şi alta în Basarabia.pe carte. le-am pronun at cu voce tare în fa a vorbitorilor de limba engleză care nu ştiu deloc româneşte. nu este nicidecum un argument ştiin ific şi nu este nici măcar o scuză inteligentă! Corectarea de la noi trebuie să înceapă şi restul alogenilor ni se va supune şi. după modelul nostru. deoarece este asemănătoare cuvântului englezesc “sky” (pronun at “scai”) şi care înseamnă “cer”.. ageamiilor! Nu stâlci i limba română şi renun a i la lenea de a mai adăuga o literă necesară în plus. pe firma primăriei. nu mai scriem Ploeşti.. greşeala altora care habar nu au de ortografierea corectă a limbii române moderne. aici în America. iar locuitorii ei văd că îşi ortografiaza fără greşeală acest substantiv propriu.

deoarece respectivul primar a mărturisit sincer că nu auzise nicum de aşa ceva şi că nu ştia care-i “povestea cu falansterul”. cunoşteam destul de bine urmele palatului care fusese al lui Petre Bălăceanu (strănepotul lui Manolache Bălăceanu. m-am trezit acasă. şi nu aveam dreptul să mă supăr pe cei doi harnici autori. cu vizita unui domn venit special de la Bucureşti spre a vedea localitatea unde fusese faimosul falanster al lui Teodor Diamant. I-am apreciat gestul recunoscător şi inteligen a.. nici eu nu ştiam prea multe despre acel ciudat experiment. Nimic în plus. ca şi ei să trăiască pentru tine. În 1966 am primit cartea celor doi autori chiar din mâna domnului Zigu Ornea care mi-a oferit şi un autograf pe pagina de gardă a acestei interesante lucrări. i le-am arătat vizitatorului interesat. Falansterul de la Scăieni “Păstrează-te. Ei nu au putut-o redacta altfel şi va trebui. descoperirile ulterioare 36 . nici o pomeneală de promisiunea cu “suum cuique” făcută mie. am citit-o cu nerăbdare de la un cap la altul şi. şi rămâne până astăzi cel mai complet şi documentat studiu despre falansterul de la Scăieni. deoarece eram un tânăr student de 23 de ani şi tot ce aflasem erau doar nişte informa ii generale care proveneau din cartea scriitorului Ioan Ghica “Scrisori către Vasile Alecsandri”. viitorul autor al fascinantei căr ii “Falansterul de la Scăieni”. Mai târziu. trăieşte pentru semenii tăi.. pe care.CAPITOLUL IV. ulterior predând-o şi în şcoală. căci pe-acolo. precizând că eu am fost recomandat de primarul de atunci al comunei Scăieni. deoarece. urme destul de estompate. am aflat că “suum cuique” însemna “fiecăruia să i se dea ceea ce i se cuvine”. la Scăieni. La drept vorbind. înainte de a se despăr i de mine. cartea a fost bine concepută. dar nu prea am în eles ce voia să-mi spună în limba strămoşilor noştri.) În vara anului 1959. într-o duminică.. moderează-te. m-a îmbră işat şi mi-a dat asigurarea că va pomeni şi despre mine în cartea lui. după ce am studiat această limbă la facultate.” Teodor Diamant (Scrisoarea din 29 iunie 1835 către prietenul său. precum şi din ceea ce mai spicuisem prin “Monografia Ploieştiului” lui Mihai Sevastos. în contextul acelor vremuri.. scrisă de el împreună cu criticul Zigu Ornea (1930-2001) şi publicată în 1966 la Editura Politică din Bucureşti. “suum cuique”. Numai că. atunci când a venit să facă lansarea ei la căminul cultural din Scăieni. chiar dacă se conformează cerin elor politice de atunci. pe atunci. exagerând activitatea şi importan a acelui experiment efemer. acesta nota de zor într-un carnet. Tot ce îi povesteam domnului Cojocaru. scriitorul Ion Ghica. dar cunoşteam şi alte relicve arătate şi mie de unii bătrâni din sat. Iar acesta nu era altul decât Ion Cojocaru.. instruieşte-te. din păcate. Dar nu-i nimic. iar când a plecat. mi-a precizat el de două ori în latineşte. colaboratorul lui Diamant). o maximă formulată de legislatorul roman Ulpianus. În schimb. ca unul care aş şti mai multe despre acest subiect. mi-a mul umit. Curios. cu toată bunăvoin a. îmi păşteam caprele şi oile. Mi-a spus cine este şi ce doreşte. să le acordăm circumstan e atenuante pentru opiniile lor. pe când eram copil..

ini ial. la urma urmelor. doar la suprafa ă strălucitoare şi doar în căr ile scrise de ei realiste. pentru că prin anii şaizeci era la modă protocronismul na ional. frizau.) Oricum. În teorie. Nu a trebuit să treacă prea mult timp pentru a se vedea că întregul eşafodaj al învă ăturii lor fusese îmbrăcat în numeroase sofisme seducătoare. înaintea experimentului rusesc din 1917. de fapt. În fond. motiv pentru care câ iva cunoscu i de-ai lui l-au declarat nebun. prin exacerbări politice dictatoriale. Exact acest lucru nu l-a putut prevedea nici Fourier. ci ideile şi operele filosofice ale socialistului utopic francez Charles Fourier (1772-1837). datorită impunerii lor cu for a şi prin crearea unei aparaturi paramilitare de coerci ie sângeroasă care să le men ină artificial durata şi supravie uirea în avantajul unei noi super-clase dominante. poate că Engels nu citise cu prea multă aten ie căr ile lui Fourier. nici Engels. pentru că nici unul din aceştia nu au inut seamă de individualismul firii umane. dar nu în parametrii descrişi de cei doi autori şi înfă işa i cu exces de romantism socialist-revolu ionar.” (În paranteză fie spus. lucrurile. Nu ar fi lipsit de importan ă să vedem cum îl percepea Friedrich Engels pe socialistul utopic francez Clarles Fourier pe care îl admira pentru că “mânuia dialectica cu aceeaşi măestrie ca şi contemporanul său Hegel şi a prevăzut just unele trăsături ale viitoarei societă i comuniste: absen a antagonismelor sociale. realizată la Scăieni. ulterior. ideile formulate de aceşti teoreticieni proto şi procomunişti. nici “Manifestul Partidului Comunist” al lui Karl Marx (apărut în 1848). în lumina canoanelor “epocii de aur”. când a putut fi materializat prin revolu ii armate. toate s-au dovedit a fi nu numai perisabile. asistând la prelegerile lui şi citindu-i operele: “Teoria celor patru mişcări şi a destinelor generale” (1808).. el nu era singurul care lansa idei utopiste. rezonabil. fezabil. deoarece ar fi aflat că Fourier afirma cu toată seriozitatea şi naivitatea că fourierismul lui va ajunge la o aşa mare dezvoltare tehnică în viitorul îndepărtat. asta pentru că el iubea foarte mult dulciurile. printr-o efemeră încercare practică. căci odată puse în practică. nici Lenin (ba Lenin se zice că notase undeva că se teme oarecum de “burghezia proletară”).. pe nume Theodor Diamant (1810-1841). făcuse un prim pas românesc spre o societate comunistă. dezvoltarea multilaterală a personalită ii umane. dar. Tratat despre asocia ia domestică şi agricolă” (1822) şi “Noua lume industrială şi societară” (1829).au dat naştere la nişte polemici contradictorii care mergeau de la exaltarea experimentului făcut de Diamant şi Bălăceanu până la negarea completă a existen ei acelui falanster. Aşa stând lucrurile. în realitate. s-a fundamentat. în aparen e. ridicată din drojdia proletariatului. pe un colectivism exacerbat şi exclusivist. nici Marx. Acesta. de instinctul lui natural de arivism. Iată. pe care îl cunoscuse personal în Fran a. de la 1871. ci doar le frunzărise. concordan a dintre interesele individuale şi cele colective. cum au stat. transformarea muncii într-o societate vitală. deşi modelul lui Diamant nu era nici Comuna (comunistă) din Paris. un egalitarism şi un liberalism dezirabil şi. fără urme de privatism şi de libertă i reale. chiar foarte periculoase. de egoismul şi setea individului de spa iu şi de proprietate privată (pe care numai o profundă educa ie religioasă o poate frâna şi anihila . distructive şi criminale. m-am întrebat care o fi adevărul? A existat sau n-a existat acel falanster? A existat.iar susnumi ii corifei materialişti negau din principiu 37 . încât savan ii falansterieni vor putea transforma toate mările şi oceanele în mări şi oceane de limonadă. cei doi autori voiau să demonstreze că un tânăr vizionar şi patriot român.

inteligent.. cit. s-a convins. Sub semnul îndoielii a stat până acum până şi data şi locul naşterii sale.” (Op. ajunge să studieze patru ani la Universitatea din Paris. în miniatură. un fel de c. 1956. să se pregătească pentru o carieră didactică şi. Iamandache reuşise să încropească o mică avere. un tânăr excep ional înzestrat. de zădărnicia teoriilor de acest gen.om de frunte. “se ştiu pu ine lucruri despre copilăria şi tinere ea lui Diamant.for ele spirituale divine. după ce a înfiin at o mică celulă agraro-industrială proto-comunistă. ESPLA. 1966).p. Strălucea la matematici superioare. ce voia acest iluminist simpatizat şi sprijinit de Ion Heliade-Rădulescu. De aceea. italiana şi elina. cu func iunea de vtori vistier. 238). mai ales după insuccesul acestuia de a înfiin a în SUA şi Anglia nişte colonii comuniste. politică. englezul Robert Owen (1771-1858) şi doi francezi. vorbea fluent franceza. iar mama sa Anastasia. deoarece nu s-a găsit aşa ceva prin arhive.. din 1828. de experimentul lui juvenil şi cu totul inedit pentru Europa de răsărit. fiindcă via a practică i-a dezvăluit contrariul. trăind în limitele inferioare ale normalită ii intelectuale.. pentru gândirea şi activită ile lui practice viitoare. ob inând o diplomă în acest scop. p. dar se pare că tocmai tânărul nostru Diamant a ajuns repede la o concluzie realistă şi. se hotărăşte pentru profesiunea istovitoare de inginer hotarnic. În 1834 se reîntoarce în ară. şi nici de ideile lui benevolente notate în scris. unde a fost cel dintâi.a. cu o bursă ob inută de la Aşezămintele mitropolitului Dositei Filiti. Un document din Arhivele statului atestă că Diamant s-a născut la Bucureşti în 1810. de Eufrosin Poteca şi ce anume a întreprins el concret prin aceste locuri? Aşa cum spun autorii căr ii “Falansterul de la Scăieni”. cu to ii fiind atei furibunzi). Ed. ini iat cu mult entuziasm şi curaj. îl captivaseră iluziile lui Claude Henri de Rouvroy. Ion Cojocaru şi Zigu Ornea. I. Teodor a urmat cursurile şcolii de la Sf. stăruitor şi plin de devotament”. printre care o moşioară la Pociovalişte. cine a fost visătorul Teodor (Theodor/Tudorache) Diamant. După frecventarea unei şcoli greceşti. Tatăl său se numea Iamandache Mehtupciu. dar se pare că nu a ob inut vreo diplomă de absolvire a vreunei facultă i. nu putem face abstrac ie de această premieră românească absolută.. Dacă ideile britanicului Owen nu-l atrăgeau prea mult. după căutări şi peregrinări. Sava. Buc. a plecat la studii la şcoala de cade i din Munchen unde se perfec ionează în calcul diferen ial şi integral. Pe vremea aceea. la Scăieni. după ce voia să o probeze şi în altă parte. germana. conte de 38 . Odată convins de contrastul dintre teorie şi practică. la fizică şi filosofie iar. pe lângă latina şi greaca veche. el s-a retras cu discre ie şi s-a concentrat spre alte treburi. nu se ştie cu ce ajutoare financiare. 44. în schimb teoriile saint-simoniste şi fourieriste i-au plăcut.notează Ghica . Acesta “era . Opere. unde. muncitor. probabil. tineretul francez era destul de atras de ideile filosofice ale celor trei mari socialişti utopici ai vremii. Scriitorul Ion Ghica. în “Scrisori către Vasile Alecsandri” spune că bătrânul Diamandi avea doi copii: Barbu şi Teodor/Tudorache (Theodor). zis Diamandi. Perioada şederii la Paris a fost hotărâtoare pentru existen a lui. În 1830. Saint-Simon (1760-1825) şi Charles Fourier (1772-1837). Totuşi. vol. p. Barbu fusese cam pu in înzestrat de la natură. (Ion Ghica. Aşadar. în scurt timp. specializându-se în studii agronomice şi în cele de economie politică şi socială. se merită a vorbi mai pe larg de acest experiment mai mult sau mai pu in naiv. Voia. Ini ial.. Buc. care i-au produs destule necazuri fratelui său Teodor.

deci. Dreptul la muncă era asigurat fiecărui membru/membră. Într-o serie urmau să intre 20-24 de grupe. iar contradic ia dintre munca fizică şi intelectuală. din combina ia substantivelor “falax=falangă” (forma ie militară din Grecia antică alcătuită din solda i pedeştri înarma i cu lănci) şi “monastere” (mănăstire). iar Ion Ghica chiar sus ine că tânărul român ar fi fost membru marcant al acestei grupări. dacă acesta ar fi optat pentru aşa ceva). frecventându-i toate prelegerile şi răspândindu-i-le. dreptă ii şi ordinelor publice să se organizeze într-un cadru complet.. în final. departe de a ataca spiritul de proprietate. ajutate de muncitori. reunindu-se “într-o masă de subscrieri îndestulătoare pentru a opera în cadru complet.Saint-Simon. Astfel. de făcut pentru a da celor ce nu au FĂRĂ A LUA de la cei ce au?”. autorul lansează următoarea invita ie: “Persoanele care ar dori să asiste la conferin ele ce au loc la mine acasă şi al cărui obiect este de a examina procedeele care pot să facă atrăgătoare produc ia. Munca devenea în felul acesta o plăcere. cu pregătiri culturale şi profesionale diferite. Această broşură se împarte gratuit. rămânea însă donatorului. prin discursuri laudative în fa a publicului francez. Veniturile urmau să se împartă după calitatea muncii (5/12) şi după talent (3/12). Iar în concep ia francezului. dar nu avem nici o dovadă scrisă care să confirme o asemenea afilia ie. 18”. ideile speculative ale lui Fourier cu care se împrietenise. gruparea trebuia să fie organizată pe teritoriul unei dona ii (care. dreptă ii şi ordinei). autorul se întreabă retoric: “Ce este. aşezarea de experiment societar. metoda sa. Ca un post-scriptum al acestei broşuri. cu toată convingerea. dintre oraş şi sat dispărea. prin paginile ziarului “Curierul românesc”. Mai mult decât atât: ideile fourieriste au fost lăudate de Diamant şi românilor. falansterul se împăr ea în serii şi grupe (falange). la răspântiile principalelor străzi din Paris. Atât Fourier cât şi Diamant considerau că..” Această celulă social-economică primară a fost numită de Fourier falanster (la fel se numea şi clădirea sediului central al falansterului). Diamant cere prietenilor libertă ii. prin lucrarea “Scrieri economice”. fiecare asociat putea să-şi dezvolte multilateral aptitudinile şi înclina iile.. între orele amiezii şi ora 4. Neologismul respectiv a fost inventat chiar de Fourier. tipărită la Paris în aprilie 1833. administra i voi înşivă prin aleşii voştri. potrivit înclina iilor diferitelor persoane. potrivit aptitudinilor şi înclina iilor lui/ei.) El nu spune. el spune: nu încredin a i nimănui averea voastră. care sus inea că socialismul se va putea instaura cu ajutorul claselor avute (bancherii şi industriaşii). tinde să-l răspândească chiar în popor prin regimul ac ionar (. fiecare grupă având 7-9 persoane.. Cert este însă faptul că Theodor Diamant a îmbră işat. ca adep ii lui Saint-Simon: aduce i-vă averea voastră. Preconizând atragerea celor avu i la înfăptuirea acestei noi organizări sociale şi 39 . Încă din primele pagini ale broşurii. explică superioritatea propunerilor lui Charles Fourier: “El a urmat căi cu totul diferite. mijlocie şi săracă. sunt rugate să-mi comunice dorin a lor. ad-libitum. După ce critică teoriile utopice ale lui Robert Owen şi Saint-Simon. apoi printr-o broşură. o necesitate fiziologică pentru to i membrii societă ii. intrând şi ieşind liber din grupe şi serii. de la justice et de l#ordre” (Către prietenii libertă ii. spre anumite genuri de activitate. nr. “Aux amis de la liberte. rămâne i în credin a părin ilor voştri!” . la locuin a autorului din Rue de Mauthurins-St. Jacques. adunând 18 până la 1900 de persoane din trei clase: bogată. Numărul membrilor celulei trebuia să cuprindă între 1500-2000 de persoane.

s-a remarcat ca o fire destul de voluntară. toate au eşuat. În urma acestor apeluri.la Scăieni. a doua din lume . Printre altele. nu le-a sprijinit). cu timpul. Avea un şir de procese şi încurcături financiare. Teleorman. el s-a întors în ară la începutul anului 1834. fiica clucerului Dimitrie Ştefănescu. Iată câteva din grupul celor din Statele Unite: Farm Phalanx din Boston. trăind. Un răspuns încurajator va găsi însă la un boier. Balaciul şi Tutăneasa. Între timp. câteva promisiuni vagi începuse să primească. domnitorului Ghica şi generalului rus Pavel Dimitrievici Kiseleff (1788-1872). dar nimeni nu se grăbea să-l sprijine concret. Tânărul nostru. scrisori prin care le solicita slujbe potrivite studiilor sale. Wisconsin Phalanx. pe teren. Edificiul central al acestui complex social era şi el numit tot falanster. Prioritar. În încheierea manifestului său. încrezător. fostă roabă pe moşia sa. Diamant încheia cu o frază plină de încredere şi de bun augur: “În interesul umanită ii. era să înceapă cât mai repede un experiment românesc şi să găsească un moşier bogat dispus să-i pună la dispozi ie terenul necesar pentru înfiin area unui falanster după re etele lui Fourier.a. dar nu a primit nici un răspuns. dacă e să ne 40 . lansează atunci apeluri către boierii patrio i explicând ce mari foloase le-ar aduce introducerea sistemului falansterian. atât Fourier cât şi Diamant prevedeau că falansterul trebuie să asigure. Bălăceanu se despăr ise de so ia sa. fiind şi ultima experien ă de acest fel realizată în timpul vie ii marelui utopist Fourier. de organizarea unor falanstere experimentale (prima. aproape nesolvabile. unde avea o moşie apreciabilă. Texas Phalanx ş. De aceea. pe care îl cunoştea mai demult. ob ine autoriza ia legală de “inginer hotarnic”. o igancă focoasă. Se născuse în 1807 (era deci cu doi ani mai în vârstă decât Diamant) şi nu era o personalitate de valoarea acestuia. francezul le-a dezavuat pe amândouă şi. de salon. Pe vremea apari iei lui Diamant la Scăieni. o “cucoană cumsecade”. pentru Diamant. un venit fără muncă de 4/12 din venitul ei total. dar capricioasă. Prin “Curierul românesc” al lui Heliade Rădulescu. North American Phalanx din New Jersey. deşi se pare că avea ceva cultură. De altfel. colerică şi câtuşi de pu in submisivă. într-o comună nu departe de Paris . dar cele mai multe în America şi au fost înfiin ate după 1840. locuia în Scăieni. pe lângă alte trei proprietă i mai mici: Tecuciul. Manolache Bălăceanu. Familia şi greută ile familiale.Conde-surVesgres. Ghica (1834-1842). cam pe 7/19 aprilie. deci după Scăieni. Au fost peste 40 de încercări practice. de abia întors de la Paris. dispre uind canoanele şi rigorile conven ionale. preşedintele plenipoten iar al divanurilor ărilor Româneşti. între 1833-1835. pentru capitalul investit. fiind foarte solicitat în procesul de măsurare a multor terenuri agricole. Acestea din urmă s-au experimentat atât în Africa. deschis unor reforme. fie ca experimentarea să devină desăvârşită vara aceasta!” Era însă un optimism bazat pe o prea mare grabă şi pe prea multe himere. care-i face opt prunci. de numele căruia este de asemenea legată întemeierea falansteului. lansat la Paris în ziua de 25 aprilie 1833. din jud. în care Diamant îşi imagina un om cu vederi progresiste. îi adresează. Boierul avea multe datorii. cu acuze de grave escrocherii. Pe tronul ării Româneşti venise de curând Al. Cum era de aşteptat. Elenca. se măresc.cointeresarea lor. din motive mai pu in clare. Emanoil (Manolache) Bălăceanu. lăsând-o cu un copil (Lucre ia) şi preferând să legalizeze o nouă căsătorie cu Stăncu a Constandineasca.

cu pământul lor). muncite de 46 de clăcaşi. În orice caz. cărora li se spunea “so i”. în premieră valahică absolută. printre primii falansterieni au fost iganii de pe moşie. Bălăceanu şi-a dat consim ământul şi i-a pus la dispozi ie moşia sa din Scăieni pentru un aşa promi ător experiment. zece familii de robi igani (32 de membri: părin ii şi copiii lor). rămâne ca un mic mecena în istoria societă ii româneşti din sec. fiind pusă sub sechestru. în care se afla datorită ipotecilor ce-i grevau serios bunurile moştenite. de fapt.... să scape de amenin ările cu ipotecarea moşiei sau gândindu-se la nişte câştiguri materiale imediate şi la echilibrarea bugetului financiar care devenise atât de anemic.. la rândul său. de vor fi fost sincere. luate la un loc. al XIX-lea. Să urmărim. în continuare. declara i. Însăşi moşia Scăienilor era amenin ată cu confiscarea. educa i în forme mixte. înscriindu-l sub numele de “Societatea agronomică şi manufacturieră”. inspira i. cunoştea destul de bine ideile fourieriste. desfiin at la 1 ianuarie 1845. Falansterul nu a început brusc. într-o continuă penurie jenantă. păr ile lui tenebroase nu anulează întru totul bunele inten ii ale lui Manolache Bălăceanu care. având o valoare de 14. Şi copiii lor veneau la pension. făurit din umbre şi lumini.luăm după plângerile lui. Unii cercetători afirmă că a făcut acest gest nu atât dintr-o spontană generozitate. nobilul Baudet-Dulary). unii critici mai răutăcioşi ai falansterului diamantin au numit acest prim act de slobozenie “mica iganiadă”. punându-i-se nu o dată la îndoială chiar şi cinstea personală pe care. în 1835. De aceea. Putem crede acest lucru dacă inem cont că boierul Manolache nu a comis un act de pură filantropie cedând gratuit moşia de la Scăieni (cum făcuse. dintre care cei mai mul i “so i” erau străini de Scăieni. îi explicase detaliat avantajele sistemului falansterian. acolo erau 20 de pogoane de porumb. aproape 20 de noi membri. cu 68 de familii în 1831. trebuia să alterneze educa ia prin muncă cu cea prin învă ătură.000 de galbeni în 1873. la Conde-sur-Vesgre. abia venit din Fran a. se străduia să o afişeze. în 1836. În Scăieni existau şi 12 moşneni ( ărani liberi. apoi cu însuşi “Tudorache” Diamant. Localitatea Scăieni. Au urmat un alt roi de invita i. în pofida acestor încărcături negative. Bălăceanu era considerat ca proprietar al unei moşii care producea un venit anual mediu. Oricum. I: 41 . probabil după opera “ iganiada” (vol. În acel an. prieten cu amicii inginerului hotarnic. dacă vrem să facem generoase concesii. 10 pogoane de grâu şi 30 de pogoane de vie. Copiii. nu a copiat dogmatic standardele falansteriene ale lui Fourier ci le-a adaptat la condi iile locale din ara noastră şi a cerut lui Bălăceanu să ob ină autoriza ie legală pentru func ionarea lui. Mai întâi s-a înfiin at un “pansion”. ocupându-se de muncile mai uşoare. ci a arendat-o falansterului. Scăieniul era situat pe vechiul “drum al sării”. ci mai mult din instinctive porniri mercantile. Se pare că. în ciuda faptului că avea talentul să scoată bani şi din piatră seacă. fiind mai mare decât jude ele vecine Prahova şi Buzău. Manolache s-a remarcat ini ial. 60 pogoane de fânea ă. ca un tânăr generos. ca urmare a vreunui “decret”. El s-a construit lent. Teodor Diamant. şi încă pe un pre nu tocmai modest. livezi cu 600 de pruni. Fără să tergiverseze. cum s-a întemeiat şi cum s-a terminat falansterul. cel pu in în aparen e. începând de la 5 ani. pozi ia aducându-i ceva venituri de tranzit. Fondatorul a mai adus acolo 15-16 nou veni i. prin jalbe la ocârmuire. de exemplu. liberi şi egali în drepturi cu to i românii. o şcoală gratuită unde primele lec ii le preda însuşi Diamant. interesat fiind. în Fran a. mai ales după ce noul lui prieten. Cel care-i recrutase. era situată în jude ul Saac sau Săcuieni. Dar.

muzican i). 1 pantofar. pitar (responsabil cu aprovizionarea cu grâne şi pâine a unui teritoriu) şi director (Stăncu a. având. profesori. Focşani. Diamant l-a rugat să-i înmâneze arhitectului Mauritze scrisoarea căruia îi cerea favoarea să schi eze proiectul clădirii centrale a falansterului. după câteva luni. Din păcate. că sistemul de reparti ie părea prea egalitar. pe de o parte. so ia.a. din care 32 de sex masculin şi 21 de sex feminin. în calitate de co-fondator. 8 ore de studiu. 7 elevi. hanul “din sat”. s-a încheiat un contract. nu poate îndeplini toate condi iile economice necesare pentru concretizarea teoriilor lui (şi. mese comune. deci 6000 de galbeni în total. Mehedin i şi jud. 8 ore de odihnă).socoti i arendaşi. după modelul celui de la Conde. din Bucureşti erau 21 de “so i”. a lui Ion Budai-Deleanu (1760-1820). Morii de astăzi. 1 fierar. căpătase o triplă însărcinare: “secretar. vol. 7 eleve. 1 bucătar. în parte. câte unul din Piteşti. Când scriitorul Ion Ghica a plecat la Paris. În plus. că noua colonie se ghida după alte legi decât legile ării (8 ore de lucru. pentru început. că existau dormitoare comune. Exista şi o “fabrică” de plase de prins peşte. 4 croitori. în locul unde este acum întreprinderea “Artema Plast”. cu un pre de 1200 galbeni anual. un singur lucrător. un fel de fond de rulment al coloniei. păr ile fiind Manolache Bălăceanu. Gorj. Diamant nu a putut recruta mai mult de 80 de “so i agronomi”. comisioner şi advocat al fermei agronomice şi manufacturiere de la Scăieni” şi.. 1 mentoră la pension şi 3 îngrijitoare la pension. şi “Hanul cel mare”. 1836 tabelul “so ilor agronomi” număra 53 de membri. Pe terenul falansterului se aflau: moara de plute de pe Str. Ploieşti-Văleni de astăzi. Proiectul trebuia să fie trimis de la Paris la Scăieni prin N. Pe lângă mori existau cărciumi.1875. că la pension nu se studia deloc religia (înlocuită cu muzică şi lec ii de dans!). Divanul jude ului Saac şi “Departamentul trebilor din lăuntru” de la Bucureşti. 1836. în timpul liber. meseriile celor 53 de membri ai falansterului erau următoarele: 17 agricultori. că între cele trei liste trimise la orânduire existau unele contradic ii şi discrepan e care păreau şi ele suspecte ş. 4 profesori. “so ii” participau cu munca şi talentul personal (lucrători. “so ii agronomi” participau la comunitatea falansteriană atât cu capitaluri proprii. de pe Str. hanul “de la Movilă”. praporcic (sublocotenent). situat pe Şos. Majoritatea erau scăienari de origine (28 de so i). mai solicitau şi o listă cu membrii falansterului care li se părea o organiza ie cam ciudată şi oarecum suspectă. II: 1877). După recrutarea primului roi de colonişti. Bucovului de astăzi. În pofida marilor eforturi făcute. cu caracteristici tipic feudale. au cerut informa ii detaliate despre evolu ia societă ii agrare industriale condusă de Bălăceanu. 1 director de studii.d. aşa încât falansterul 42 . depunând. ulterior a rămas totuşi indiferent. de ceea ce face elevul său la Scăieni. fratele lui Manolache. Nici unul din Ploieşti. La 20 sept.m. 4 secretari de cancelarie (“scriitori”). nu s-a păstrat acest contract.. avea dreptate). dar s-a găsit un dosar care arată că Ion Bălăceanu. La 20 sept. pe de altă parte. Fourier se pare că s-a bucurat.. că boierii mâncau laolaltă cu gloata săracilor. Kretzulescu. minorii fiind predominan i. jud. poet. Din punct de vedere al stării materiale. Contractul prevedea că Manolache Bălăceanu arendează moşia pe 5 ani.. Alte “întreprinderi” nu existau decât în măre ele planuri ale fondatorului. cât şi cu bani... fără încunoştiin area autorită ilor. era loc iitoarea lui) şi grupul coloniştilor . ini ial. cu brutărie şi curte de dejugat boii. De asemenea. mai ales că iganii fuseseră declara i liberi. temându-se că Europa de est.

“înlocuitoarea de director” a fermei. şi nu numai lor. încât. Se evita chiar şi denumirea de falanster. al ii spun că.. ea fiind înlocuită fie cu numele de fermă agricolă. pe ultimele liste ale membrilor acelei “Societă i agronomice şi manufacturiere” numele lui Diamant nici nu mai apare deloc. chiar dacă a rupt-o cu Scăienii. până în prezent. aceştia muncind . se ştie că inginerul activase acolo concret. “so ii” de vază ai acelei societă i declară că programul a fost respectat în acest ritm doar. “ci numai în unele din ele” . ca şi so ul ei. Manolache Bălăceanu. în arhive. Cert este că activită ile societă ii falansteriene intraseră într-o degringoladă evidentă şi că nu mai semănau cu cele din primele luni de la înfiin are. într-un memoriu din 1841.. Comportamentul ciudat al lui Bălăceanu ar putea fi. chiar şi duminica. În această privin ă opiniile cercetătorilor diferă. “vreo lună” şi încă nici atunci în toate promisiunile fundamentate. evita să dea ochi cu nemul umi ii şi cu autorită ile. nu a părăsit însă niciodată convingerile sale fourieriste. ca dovadă că. pentru bani pu ini sau pentru nimic. zece din cei mai de 43 . desigur. fie cu aceea de societate agricolă manufacturieră. Numai în primele luni ale anului 1835. totuşi. între cei doi ar fi existat divergen e şi certuri serioase care i-au dus până la procese în tribunal sau la o ruptură definitivă. cere să fie ajutat să înfiin eze un nou falanster cu colonişti rromi.ceea ce membrilor le-a redus mult din entuziasm. Diamant. ajungând până la o distan are de ea aproape totală. fiind tot mai rar văzut prin Scăieni. nemul umirile şi plângerile acestora nu au întârziat să apară. numai nişte presupuneri. regulile de aur fourieriste. dimpotrivă. totuşi. atunci. cerere care. destul de descurcărea ă şi autoritară. conform documentelor de arhivă. una din cauzele depărtării lui Diamant de opera ce-o ini iase. adresat Consiliului administrativ al Moldovei. să devină fantomatic). situa ia s-a deteriorat brusc. Diamant fusese inima şi sufletul falansterului. recomandate stăruitor de Diamant. chiar dacă inginerul nu mai colabora cu pitarul Manolache. Acest lucru ne determină să dăm o anumită crezare opiniilor că între cei doi încetase orice legătură. iganca Stăncu a Constandineasca. la început. în primele luni. care. Imediat după plecarea lui. iată. nici nu mai erau respectate (dacă vor fi fost respectate vreodată pe deplin!). (Atunci. Aşa stând lucrurile.nu avea nicidecum un caracter autarhic. Unii spun că prietenia dintre cei doi ar fi continuat.după cum spuneau ei . dovadă unele acte de vânzare-cumpărare găsite prin arhive. Rămas singur la cârma micii sale societă i falansteriene. deşi coloniştii trăiau mai mult din propriile produse pe care le vindeau şi în afara teritoriului. încă din faşă. apoi s-au înmul it. De aceea. a rămas şi ea fără nici un răspuns. Adevărul este că. directorul “so ietă ii”. toată responsabilitatea fiind lăsată pe mâna so iei sale. Nu se mai respecta nici timpul de odihnă al “so ilor” membri. Sunt. Dacă. nu s-au găsit documente convingătoare care să confirme sau să infirme aceste supozi ii. într-adevăr. Nimic imposibil. pare-se.“prin silă” şi excesiv. ne-am lăudat prea mult cu acest falanster ce începuse. după mai pu in de opt luni de la înfiin are. deşi într-o scrisoare reprodusă de noi mai jos. el a trecut printr-o rapidă perioadă de slăbire a interesului pentru organiza ia pe care a creat-o. astăzi. Spre a nu intra în conflict direct cu ei. deoarece. după cum era de aşteptat. o fiin ă. Bălăceanu făcea cam ce voia acolo. dar chiar şi nouă. undeva pe lângă Iaşi. treburile falansterului se pare că. mai ales în cele din anul 1836. precum se crezuse. au mers bine sau binişor. la pu ină vreme după întemeierea lui.

hrană. că în loc de iconomia so ială am învă atără ca un sfert de pâine să-l iconomisim o zi sau două. Citez. mai viclean şi mai despot”.) Iar în cele după urmă ajunserăm ca de silă să ne facem cei mai sfin i. noastră!). Agia Bucureşti. domnul ării Româneşti.) Această scrisoare a unor oameni profund înşela i în speran ele lor. economia so ială. iar nu prin silă (subl. poate fi considerată un document fundamental care subliniază că triste ea şi disperarea celor ce ajunseseră să trăiască într-un fel de lagăr este un adevăr incontestabil. nu după cum scrie. facem următoarele noastre arătări către Măria Voastră că. pentru o so ietate de cinci ani. învinuind de mare înşelăciune pe Emanoil Bălăceanu şi chiar pe Theodor Diamant pe care. că afară de cele ce este în contracturi ne spune că are peste 500. original din Arhivele Statului. au ajuns “mai rău decât păcătoşii din iad”. ns.. care nu-l putuse găsi pe cel reclamat. Bucureşti.. copie): Prea-Înăl ate Doamne. pentru că. în loc de matematică. rude sau protectorii noştri (. că promisiunile şi realizările falansteriene ale lui Diamant şi Bălăceanu nu au existat în realitate decât mai mult pe hârtie. menit să diminueze mult mitul atât de lăudat al falansterului fourierist de la Scăieni (v. a celor zece falansterieni de frunte.. acesta fiind totdeauna dispărut. zicem că nici nu l-am văzutără (subl. şi chiar din gura d-lui (T. raiul pământesc şi câştigul cel mai mare. 44 . întocmită într-un stil patetic.) şi nici că să pomenesc pe la noi acele învă ături. în întregime. Teodor Diamandi matematica.. (Subl. noastră. împreună şi cu voia stăpânirii. doc. lucru cu totul despot”. Teodor Diamant. al ii stăpânii şi al ii alt enteresuri şi făcând contracturi cu d-lui. slobozenia care este cea mai plăcută tutulor şi altele multe. 7233/1836. respectând limba veche a originalului de atunci.) Care aceste toate s-au urmat vreo lună. moşia d-lui prapo(r)cic Manoil Bălăceanu. lunga jalbă. agricultură. (Citate luate din textul de mai jos. de a face orice printr-a noastră bunăvoie. într-acest chip: a ni să da de către d. lăsându-ne unii şcoalele. D. a lucra orice fabrică. nici toate. limba fran ozească şi alte ştiin e. moşii şi alte negu ătorii. adresată domnitorului Ghica.) căci ni le citea şi dedeam ştraf. cei ceia ce cu numire am fostără so i agronomi şi manofacturieri la Scăieni.. plăcerile lumii. păduri. cu folosirea unor cuvinte aspre de dojană şi frustrare. în loc de lec iile d. Prea-Plecată Jalbă Noi. întrucât a introdus şi o cenzură severă în coresponden a “so ilor” care se plângeau că “n-avem voie (nici) d-a scri ceva tainic pe la părin i. a ni să da lăcaş. extrem de importantă şi revelatorie. Asemenea plângeri. Ne făgăduia că vom găsi veacul de aur. deoarece “în locul veacului de aur”. 41 şi 52. a ni să da moşia Scăienii nouă ca la nişte tovar i. din care reiese foarte limpede şi fără urme de îndoială. mai fuseseră înaintate şi ocârmuirii de la Bucov a jude ului Saac. n. nr. ei au ajuns la “veacul cel mai întunecat. “nici nu l-au văzutără pe-acolo!”. Bălăceanu fiind “cel mai înşelător. (Subl.000 lei împăr i i pă vite. f. ci numai unele din ele. încât socotim că cei mai scumpi să înşela de punea bani şi cei mai în elep i săraci de făcea ceea ce am făcutără. ns.. pusă alături de alte documente asemănătoare. îmbrăcăminte. arh.seamă so i agronomi dau de grabă jalbă direct către Alexandru Ghica.a) ne spunea atâtea făgăduieli. din ziua de 9 decembrie 1836.. în locul raiului pământesc” promis. întărite prin comisie.

În loc de slobozenie. ploaie. Gheorghe Mihalovici. Costache Constandin. pleca i ne rugăm Înăl imii Voastre ca. pentru că îi pusese “sechestru nepravilnic”. Gheorghe Cârjanovschi. care ni s-au şi dat. etc. iar noi vii. care nu lucra opt ceasuri pă zi. gropi. fieştecare scria p-acasă de ni să trimitea. nu i se da de mâncare. Costache Papadonat. mai rău decât păcătoşii în iad. ticăloşiile omenirii. Domnitorul Ghica îl cunoştea însă bine de-acuma pe 45 . ajuserăm cu to i unindune supt comanda unia şi astfel scoteam. lucru cu totul despot”. am văzutără că este secvestruită. Petre Popescu. pentru despăgubire pierderea de vreme. în loc de limba fran ozească este numai pentru cei începători. a-i cură i pădurea de mărăcini. în loc de hrană. iar noi nu. Manoil Popovici. vedeam că cu sila ne punea şi. ca nişte vinova i la arest. în loc de îmbrăcăminte şi încăl ăminte. în favoarea căruia se făcuse sechestrul. ns. mai viclean şi mai despot: (subl. făcându-i-să secfestru banii ce prisosesc. Erbaru. veacul cel mai întunecat. nedându-ni-le. N. în tribunal. Iar pentru cele ce ne punea şi ne făgăduia. Costache Anastasiu. Care neputând a suferi ne-am cerusără contracturile şi răvaşurile de drum şi.a număra cele opt ceasuri pă zi care era de lucru spre dare de mâncare. în loc de a face orice printr-a noastră bunăvoire. în locul raiului pământesc. în loc de arenda moşii Scăieni. şi alte reguli ale d-lui. care nici iganii nu putea să le sufere. şi suntem prea încredin a i că ni să va împlini această rugăciune. pentru că nu i-a dat niciodată adeverin e de hârtiile primite etc. care ei sunt mor i. vaci. strălucindu-ne adesea înnaintea ochilor bunătatea sentementurile cele nobile ce Dumnezeu i le-a insuflat cu cea mai mare putere sfântă. ns. vedeam că n-avem voie d-a scri ceva tainic pe la părin i. dar şi cu propriul său frate. Şi ce mâncare: mai rea decât a unui sărac ăran. El ajunsese la numeroase certuri cu injurii şi procese nu numai cu inamicul lui de-o via ă. De aceea. am văzutără că este cel mai înşelător. Ion Bălăceanu. că ne punea dă-i făceam caraula ziua şi noaptea câte două ceasuri descul i. Domnitorul dă ordin să se cerceteze cazul. Ioan Constandin. vedeam că în curte n-are mai mult decât vreo câ iva boi. dezbrăca i.) că în loc de negu ătoriile.) căci ni le citea şi dedeam ştraf. şan uri. dar şi Bălăceanu găseşte cuvinte meşteşugite să se apere de învinuiri şi să se plângă de neloialitatea colaboratorilor. care şi acelea sunt ale iganilor. dechemvrie 9 Şi suntem prea pleca i şi supuşi slugi ai Înăl imii Voastre: Toma Constandin Caton. prin ger.. Tudor Zaplan. a hainelor şi a încăl ămintelor fieştecărui. rude sau protectorii noştri (subl. în loc de agricultură. În locul veacului de aur. În locul plăcerilor lumii. a-i săpa pu uri. buturugi şi alte nesufrite lucruri. care el este învă at. am făcutără cunoscut cinstitii ocârmuiri a jude ului Saac spre jalbă a ni să da slobozenie spre venire la Bucureşti spre căutarea drepturilor noastre cu d-lui. în loc de lăcaş. slobozindu-ni-să contracturile şi răvaşurile dă drum. în loc de fabrică. de abuzurile şi ilegalită ile săvârşite de judecătoria Săcuieni. oi şi capre. căci mai primise o jalbă similară şi de la un alt grup care părăsiseră foarte nemul umi i colonia. 1836.

De altfel. deoarece nu există absolut nici un document care să arate că inginerul ar fi fost vreodată arestat şi surghiunit. Diamant nu a fost nici judecat. dar care impuneau dese. aruncându-l în cele din urmă într-un iaz unde a stat gol-golu pe o ploaie cu furtună o noapte întreagă. din porunca domnitorului. Pentru a-şi putea men ine existen a. pe când era sănătos. el a început să se desprindă treptat. din numeroasele reclama ii venite contra lui. Todeauna. căci sănătatea i se deteriorase rapid. Cert este că Alexandru Ghica vodă nu-l avea deloc la inimă pe pitar. cu Obşteasca epitropie. că-l tăvălise pe jos călcându-l cu calul. De data aceasta ceea ce descrie vechiul prieten al lui Diamant sunt nişte zvonuri fără temei. Hăr uit de atâtea procese. Se ştie că tânărul inginer era o fire foarte dinamică şi întreprinzătoare. încă din 1835. obositoare şi continui deplasări pe teren. Mai auzise şi de plângerea lui Sava Rădulescu adresată Agiei (poli ei) din jud. fiind decis să o lichideze fără urme. El lucrase mai mult pentru binele şi folosul mul imii şi de aceea lui nu i se poate nega deloc patriotismul şi sacrificiul dezinteresat. nici arestat şi nici surghiunit. de falansterul pe care îl crease cu atâta entuziasm.pitarul şi praporcicul Bălăceanu. motive pentru care Agia de la Bucov l-a arestat. el murind departe de prieteni. nu se ştie deloc unde îi este mormântul. în sărăcie şi aproape uitat. dar cu un trup fragil. cum spune I. între 1841-1842. după plecarea lui Diamant. se sim ea deja slăbit. Va fi înmormântat la un cimitir din Câmpina. de pe urma unei astfel de deplasări prin ploaie. din clemen a unor necunoscu i. Scriitorul Ion Ghica ne povesteşte că. luate din informa ii de a treia mână. Acolo mai mult s-a odihnit. după un timp. în ziua de 13 sau 15 august 1841. a fost trimis în surghiun la o mănăstire. trebuia să muncească excesiv. trăind într-o continuă tensiune. “Striga . via a aceea trepidantă. dar cel mai mult era deranjat de existen a societă ii agronomice de la Scăieni. foarte 46 . Aşa că nu a fost tratat ca un criminal şi nu i s-au ridicat func iile de sublocotenent şi de pitar. ne inând cont de condi iile vremii. dar când s-a întors în libertate. Nici Manolache Bălăceanu nu a avut o soartă mai bună. Saac din 25 iulie 1829. au fost elibera i.acuză Sava . din ordin domnesc. cu fratele său Ion. suprasolicitările zilnice şi drumurile lungi şi obositoare l-au slăbit foarte mult iar sănătatea i se şubrezise vizibil. nu atât din cauza fostei lui func ii de director al coloniei ori a ideilor fourieriste pe care. Ghica. Bălăceanu. Bălcescu ori poetul maghiar Petofi Sandor. chiar dacă ea nu mai exista decât doar cu numele. va contracta o tuberculoză galopantă şi boala îl va răpune foarte tânăr. el trebuia mereu să se înfă işeze cu explica ii scrise sau verbale în fa a autorită ilor. Diamant şi Bălăceanu au fost aresta i şi trimişi în surghiun şi că. datorită firii sale carismatice şi a cunoştin elor sale enciclopedice. era înconjurat de admiratori. la numai 32 de ani. oricum le abandonase. treptat. într-adevăr. ci pentru desele conflicte avute cu foştii “so i agronomi” ori cu Tudor Zaplan. pentru activitatea sa de la falanster. iar în 1836 îl găsim peste măsură de implicat şi de solicitat cu îndeletnicirile hotarnice. prin cinci-şase jude e. având dreptul să fie vizitat de familie. care îi ofereau totuşi un câştig sigur.că este hotărât să mă omoare” şi că a trecut peste el cu încă două slugi călări. prin care acesta îl reclama pe Bălăceanu că-l înjurase. dar nu la Mărgineni. multe făcute fie călare. Totuşi. Cu certitudine. fie pe jos. ci la Vieroşu. dar la fel ca Mozart. Din motivele arătate mai sus.

47 . miercuri la 15 aprilie 1842. deşi nu plecau to i odată. cărora le împarte o mul ime de bunuri din restul averii ce-i mai rămăsese după sechestru. metamorfozându-se într-un milostiv şi bun creştin. încetează din via ă în ziua de 12 aprilie 1842. Totdeauna militarii au raportat că “so ii” erau supuşi şi ascultători. Subocârmuitorul Podeanu. Dar există informa ii scrise că încă din a doua jumătate a lunii noiembrie. praporgicul lasă impresia că a vrut să-şi mai ispăşească parcă din păcatele lumeşti. De aceea. au părăsit falansterul. Ca şi mentorul său Diamant. dă cu şareta o fugă până la un doctor din Ploieşti. Nicăieri rapoartele subocârmuirii sau ocârmuirii jude ene nu pomenesc despre nesupuneri îndârjite.. s-a stins la o vârstă foarte tânără. trimite de grabă următorul anun către ocârmuirea Saac: “Ieri. (pe când Bălăceanu fusese. Pe 10 sau 11 aprilie. La 4 decembrie 1836. cu urcuşuri şi coborâşuri. numele rămânându-i pentru eternitate legat de experimentul acela social la care. Încă de la începutul primăverii anului 1842. presim ind ce va urma.. sosind şi alte întăriri care nu s-au retras până ce ultimii colonişti nu s-au întors la localită ile de unde au fost aduşi. pentru soacră-sa şi numeroşilor lui urmaşi. probabil pe o cau iune bine plătită. sunt pur şi simplu nişte specula ii fanteziste. şi când s-a întors. poprit temporar la sediul agiei din Bucov). Prin aceste danii testamentare. mai cu amenin ări şi cu for a. mai cu vorba bună. aleşii satului Scăieni m-au întâmpinat cu raportul lor prin care face cunoscut că d.. Manolache Bălăceanu. prieteni. iar acolo. În toată colonia nu existau decât şase flinte primitive şi numai câ iva bărba i care ştiau să le folosească. la cabinetul medicului. pentru a-i convinge pe colonişti să plece. ci pe rând. Nu după mult timp. cu o zi înainte. primul grup de 10 “so i agronomi”. pe măsură ce îşi lichidau obliga iile. pentru a-i convinge pe colonişti să renun e la activită ile lor de acolo. printre care şi unii igani săraci. participase. inmormântându-l la schitul Ghighiu” (cum ceruse în testament). menite să exalte gloria revolu ionară a bie ilor falansterişti. Aşa că informa iile ob inute de Ştefan Greceanu. ce să afla cu lăcuin a în satul pomenit (. el se grăbeşte să-şi întocmească un testament explicit. plasa Podgoria. dar rigorile cercetării ştiin ifice ne spun clar că o aşa minune nu s-a întâmplat nicidecum în realitate. pentru prea iubita-i so ie. directorul este eliberat. pentru rude. ei au supravegheat lichidarea treptată a coloniei şi au depus eforturi. despre manifestări ostile de rezisten ă armată. Şi au reuşit..probabil. Astfel falansterul a fost ocupat zilnic. Practic. la nici un an de la dispari ia lui Teodor Diamant. Din ele deducem că Bălăceanu mai putea fi socotit totuşi un boier destul de înstărit. care consemnează că în vizita făcută de el la Scăieni în 1849. care ne surprinde cât de generos a putut să devină. din pricina aceleiaşi boli ca şi a lui Diamant. Soarta falansterului fusese însă dinainte pecetluită. alertat de starea-i agravată. doroban ii şi func ionarii civili ai subocârmuirii Podgoria s-au aflat continuu la Scăieni. spre a ne apărea ca bravi români şi mari patrio i! Poate ar fi fost frumos dacă ar fi fost astfel..) a încetat din via ă. auzise zvonul că falansterienii ar fi rezistat eroic cu armele în mâini “să-şi apere colonia de furia doroban ilor”. înso it de un ajutor. proprietarul moşii. după aproape 14 ani de la dizolvarea falanstrului. pitar Manolache Bălăceanu. fostul director al coloniei. oferind cu larghe e daruri în bani şi terenuri. a constatat că dezertase şi al doilea grup de foşti falansterieni (cam pe 17 sau 30 decembrie).. boala înaintase rapid şi pitarul se sim ea extrem de slăbit.

pe atât de nebuloase. febr. 4 m. iar Teodor Diamant primul socialist român. pe cât de inedite şi originale. Evident. schi ându-le pe hârtie şi în final m-am oprit la una care gândeam că trebuie să semene cât de cât cu eroul care a fost şi. o pagină inedită. începând cu mine însumi. mai ales că prin incertitudinea unor fapte şi amănunte exacte. au demonstrat toate autocra iile despotice ale tuturor statelor comuniste din lume. toate aceste experimente lipsite de un crez pios.50 m înăl ime. totuşi. fără excep ie. În asemenea situa ii discordia nu se lasă prea mult aşteptată. fără să o putem acuza totuşi de ateism. Figura tânărului Teodor Diamant m-a atras fără să mă fascineze excesiv. conform mărturiei membrilor ei. ele lăsau destul loc liber fabula iilor şi specula iilor “revolu ionare”. 1985. Apăruse lupta pentru putere între micii şi marii lideri.. la pag. 2. i-am sculptat primul bust (ulterior. în mare. De la “reconstituirea” mea s-au inspirat doi foarte talenta i sculptori ploieşteni. Dar mi-am imaginat mai multe ipostaze ale fizionomiei lui. dar ma determinat să încerc eu primul a-i reconstitui tridimensional chipul (vezi poza bustului respectiv pe care mi-a reprodus-o şi revista “Magazin istoric” Nr. Lipsite însă de orice binecuvântare.. dornici să creeze o statuie impunătoare a lui Diamant.Falansterul de la Scăieni rămâne. (Diamant a trebuit să plece). falansterul de la Scăieni era o grupare în care nu se practica religia. mari sau mici nedreptă i şi neîn elegeri. Şi ele s-au găsit. ucişi de ger înainte de a apuca să înflorească. atunci când au lucrat o machetă în ipsos. Ecaterina Tudorache şi Ştefan Macovei. de un ghidaj spiritual divin. STATUILE LUI DIAMANT ŞI FILMUL ARTISTIC DESPRE FALANSTER Asemenea evenimente istorice... căpătase aliura unui mic şi odios lagăr de concentrare şi demonstrând în mic ceea ce. ca atare. apăruseră deja mari sau mici frecuşuri. până ce colonia.. ducând la evoluarea treptată a autocra iei lui Bălăceanu. originală şi destul de interesantă în istoria ării noastre. Este adevărat că falansterul acesta a fost for at să-şi înceteze activitatea înainte de a se împlini acolo toate planurile idilice ale marelui nostru visător fourierist. Nu se cunoaşte absolut nici o fotografie sau portret al acestui mare utopist român. Acolo artiştii m-au chemat şi pe mine ca să modelăm statuia împreună şi am urcat cu ei pe o schelă specială. 25). de cca 1. nu puteau să nu ispitească şi să nu inspire pe creatorii de artă din ara noastră. dar precum afirmam mai la început. Aceasta este lec ia oferită de faimosul experiment de la Scăieni despre care îndrăznesc să spun că a însemnat mai mult decât o furtună într-un pahar cu apă. ajutându-i pe cei doi 48 . bunele inten ii ale speciei umane s-au dovedit din nou că nu puteau evolua altfel. un patriot cinstit şi plin de multă noble e. Chiar în cele aproape 20 de luni de existen ă fragilă a micii celule comunitare de la Scăieni. neîndoios un suflet altruist. copiind şi o dublură după el). Această machetă le-a servit ca model celor doi sculptori. puzderie de reclama ii scrise sau verbale făcute la ocârmuirea locală. în sânul ei. Toate au părut ca nişte boboci frumoşi de trandafiri. Mai era nevoie doar de recrutarea unor for e creatoare. de aprox. iar cel mai spa ios loc pentru modelarea ei din lut (prima fază înainte de a o transfera în ipsos) a fost o hală de la fabrica de sticlă “Prahova” din Ploieşti. mai mare. sunt şi vor fi oriunde sortite unui eşec sigur.

. înfă işându-ni-l pe Diamant ca pe tânărul Lenin care explica ăranilor din Scăieni necesitatea unei agriculturi colective. în care tânărul inginer putea fi văzut în. George Mihăi ă. unde era o tabără de sculptură. imprimându-i filmului un anumit dinamism. Savel Ştiopu a îmbogă it cu elemente noi scenariul literar atunci când l-a transpus în scenariu regizoral. din piatră. Cu fa a spre public ş. al p. Acolo meşterii pietrari au copiat-o cu mult talent pe cea din ipsos. Muşchetarii în vacan ă. dar inegală ca for e. se zice că tovul Dumitru Popescu. Premiera produc iei a avut loc în sala mare a Clubului din Boldeşti. pe de o parte. Corneliu Revent.r. după un scenariu scris de redactorul şef-adjunct al ziarului oficial al c. lucrând o replică a ei mare.. pe de altă parte. oraş înflorit. “tanti Tity”. zis “dumnezeu”.. N. a trebuit distrusă. pseudonimul lui Nicolae Răcănel). dintre doroban i şi tovarăşii din ferma independentă. unul din cei mai harnici şi talenta i regizori şi actori români din acei ani. Bucureşti.şi aşa mai departe. ajutat de Bălăceanu. în anul 1979.r. Demetriade. Fireşte că filmul divaghează aiurea pe această temă patriotardă fantezistă. Ultimele zile ale verii. Julieta Szonyi. cu lacrimi în ochi mi-a spus că uriaşa statuie. Muncă zadarnică! S-a ob inut în schimb aprobarea pentru o variantă mai mică. la Cluj-Napoca). cum îi ziceam noi. fericirea etc. 1926. Filmul a fost realizat în studiourile de la Buftea. care era 49 . trebuia scos cu pregnan ă în prim plan. Buzău. filma i de operatorul Ion Anton. Romulus Mărgineanu... trebuind să-i lămurească despre implicarea lor în această colectivitate în care vor domni egalitatea. Ultima noapte a copilăriei. Elena Albu. Flăcăul şi focul. macheta a fost dusă ca model la pietrarii de la Mânăstirea Ciolanu. doi mari eroi revolu ionari . Desigur.maeştri să termine impunătorul proiect. totul terminându-se cu arestarea lui Diamant şi a lui Bălăceanu. ar fi refuzat aprobarea fondurilor pentru statuie.. Mihai Mălaimare. muzica Hary Maiorovici.). “Scânteia”.a. la care s-a muncit zile întregi. Dragoş şi colegii lui au creat un scenariu plat. Aproape de soare. mârâind cam în acest fel: “Păi ce le trebuie la ăia de la Scăieni o statuie de bronz atât de mare şi de costisitoare pentru Diamantul lor?” Şi. Adrian Pintea (în rolul lui Diamant). şi să-i combată pe cei ce nu-i în elegeau ideile.. poetul Nicolae Dragoş (n. care are prea pu in de a face cu realitatea istorică.c. în consecin ă. frumosul efort al sculptorilor a fost zadarnic. Andrei Finti şi Fabian Gavriliu. şi care răspundea de cultură. O evocare mai impresionantă decât statuia lui Teodor Diamant avea să fie însă un film artistic despre el şi despre experimentul lui de la Scăieni. Eniko Szilagy. Când lucrarea a fost gata.c. “carne şi oase”. împreună cu Florian Avramescu şi Nicolae Drăgan . cu jertfe din partea patrio ilor scăienari care sângerează şi mor pentru libertate. fiindcă se prefăcea că nu prea avea habar de falanster. montajul Viorica Petrovici şi sub regia lui Savel Ştiopul (n. conflictul dintre Diamant. după care statuia respectivă a fost adusă şi instalată în curtea Casei de cultură din oraşul Boldeşti-Scăieni. Agentul straniu..c. 1938. şi autorită ile militare feudale. dar spectatorul are norocul să vadă măestria regizorului şi jocul impecabil al unor actori de mare elită: Liviu Ciulei. care respecta în mod tipic “realismul socialist”. care se canonea cu “aprobărili” aflate atunci pe mâna lui de mare mahăr al c. dacă socotim cele 19 filme regizate de el (Proprietarii de stele. Doamna Tudorache. apărându-şi mica lor republică falansteriană.. Anotimpuri. totul accelerându-se şi convergând spre o aprigă luptă armată finală.scenografia: Ladislau Lobancz şi M. al p. În acest scop.c. sculptată în piatră albă de calcar.

zău că mi-a i plânge de milă! În primul rând. a fost OK!” Au râs amândoi şi nu mi-au dat dreptate. Desigur. dar în loc de vreo cuvântare. scris în grabă. Aceste versuri. totuşi. oricum. la proiec ie. Poate că astăzi ar trebui căutate rolele cu secven ele eliminate şi. Din 2 ore şi 40 de minute. fiindcă acest al treilea film al domniei sale.. mi-au fost tăiate cele mai interesante secven e. În rest.. regizorul m-a întrebat dacă doresc să-mi spun părerea sinceră despre filmul lui. aşa că ceea ce a i văzut pe ecran este doar ce a mai rămas după cenzură. cu versuri de ocazie.. poate. bănuind că. a fost meritoriu şi. iată aici poemul “Teodor Diamant”. date fiind împrejurările politice. La sfârşitul proiec iei. aveam mai multe. ca să termin cu povestea falansterului de la Scăieni. aş avea oarecari rezerve. care a fost aplaudat de to i actorii. nici nu cred că s-ar fi putut altfel. câte am pătimit eu pentru filmul ăsta. că întotdeauna trebuie să fim mai circumspec i în cinematografia de astăzi. Mai aproape (şi mai ieftin) le-a venit localitatea Ciocăneşti-Ilfov. operatorul şi to i actorii au fost invita i pe scenă unde au primit laude şi multe buchete de flori. pe care l-am citit la premiera filmului. cât trebuia să aibă toată pelicula. dacă nu întâmpina acele ciopâr iri şi piedici stupide. La întoarcere.a insistat regizorul. după cum ar fi dorit domnul Ştiopul. le-am citit poemul “Teodor Diamant”. (şi mi-a spus un nume pe care l-am uitat) de la Ministerul de Interne.. un tânăr foarte simpatic.arhiplină. cu dublu în eles. cu ce nu a i fost de acord din toată munca mea? Ce considera i că ar mai fi trebuit să fac?” . publicul i-a aplaudat în picioare pe realizatorii acestei pelicule.aşa şi pe dincolo . la masă. ceva mai jos. secven ele accelerate putând astfel să-l obosească. fireşte. “Dacă a i şti.” După acea explica ie justificativă. să se facă un nou montaj. dar îmi amintesc că i-am răspuns cam aşa: “În primul rând nu am fost de acord cu faptul că filmările nu au fost făcute la Scăieni şi cu faptul că dl. dacă nu au fost distruse. iar după masă domnul Ştiopul m-a rugat să merg cu dumnealor şi să le arat locurile unde au fost clădirile falansterului. Acolo s-au făcut toate filmările exterioare pentru filmul “Falansterul”.. spectatorul neavând suficient timp să-şi fixeze bine imaginile. destul de conven ionale . am putea revedea “Falansterul”. care mereu se plângea că.. domnule Bălan.. totuşi. precum majoritatea filmelor maestrului Savel Ştiopul. Anton a abuzat de filmări foarte scurte. foarte bun.. şi proiec ia a durat 161 de minute într-o atmosferă deosebit de festivă. care durau numai câteva secunde pe ecran. scenariştii. mai toate scenele mi-au fost cenzurate... filmul mi-a plăcut.. filmul are .. Cred că nu am fost prea sincer când am declarat cu emfază că filmul mi-a plăcut. în ordinea lucrării. festiviste. am în eles mai bine pentru ce criticii de film iau acordat “Falansterului” numai două stele şi jumătate şi nu cinci. declarându-l. naive.. “vede i. Îl voi reproduce şi eu aici. muult de tot şi că a fost foaarte bun... erau scrise în spiritul epocii de-atunci: 50 . După premieră. regizorul Savel Ştiopul şi operatorul Ion Anton. cu o zi înainte. din vara anului 1980. Regizorul.prea multe aluzii politice. fiindcă. în vara anului 1980. se afla lângă mine tovarăşul. “Dar. au fost pofti i la mine acasă.căci. În sfârşit. Primarul le-a inut un scurt discurs laudativ şi am fost invitat şi eu să iau cuvântul... în schimb şi-au exprimat părerea de rău că studiourile de la Buftea nu le-au oferit suficiente mijloace de transport să se poată deplasa la Scăieni..

be i de fericire. Dar răspunsul lor fu aprig: te-au trimis în deportare! Tu ai învă at o ară cum să iasă din cenuşe. Luptător pentru dreptate. Căci necazurilor vremii le-ai opus o jertfă vie.. de prin sate. prin veacuri. Îi înve i pe to i românii arta de cooperare. L-ai convins cu mic. Prima rază socialistă peste plaiuri româneşti. Trupul tău firav de muncă n-a putut să mai reziste Şi te-ai stins plin de durere înecat în lacrimi triste. ce-n vremuri de restrişte şi-asupriri revoltătoare Ai sim it durerea gloatei plănuind a ei salvare. roade mândre de-nfră ire.le-ai zis mul imii . Visător al libertă ii. ca unică răsplată.. Întinzând modelu-acesta peste-a ării largi poieni Şi-ndemnând pe Bălăceanu să renun e-a fi boier. al egalită ii sfinte. Şi-au pornit să te întrebe cu ce drept faci tu dreptate? Cu ce drept aduni mul imea de prin târguri.i sprijine Comuna Libertă ii din Scăieni. Chiar dacă se stinse visul ca oricare utopie.să schimbăm a noastră via ă! Şi-ai pornit marea schimbare şi-am ajuns cei mai din fa ă: Fiecare trăiam liberi.. glorios acum păşeşti. trupul i-a crescut gigant.. pe culmile cetă ii. disciplină sau dreptate Fără grijă pentru oameni şi pu ină demnitate!” Astfel tu scriai în cartea “Către-amicii libertă ii”. veni i . Unde munca ta primeşte cea mai dreaptă răsplătire! Unde robul de-altă dată este liber şi ferice. cu mare să clădi i un Falanster... Cuib de vise glorioase. Iară numele i-e Fulger. . Între file de istorii. i-au legat la mâini cătuşe. Asta nu plăcu acelor de la strâmba cârmuială Care pentru orice bine î i cereau dur socoteală. Unde ai chemat norodul sus. Fiecare-aveam de toate.. îi înve i legea iubirii. Ca să. Să le dai o lege nouă peste capul stăpânirii? Tu le-ai spus că-n locul urii.. Unde studiul şi cultura pot pe to i ca să-i ridice. Sabie şi DIAMANT! 51 .Hai. Iată însă că.TEODOR DIAMANT Tu.. visul deveni-mplinire. Ei... “N-ar putea fi libertate. pentru elul ei fierbinte. mândri..

. s-au autorecompensat din plin pentru anii de ocupa ie nedorită. fără a maltrata însă grav pe locuitori. nu a mai rămas acolo absolut nici o scândură din faimoasele barăci. ar fi fost împuşcat. căci nu s-au semnalat femei violate sau vreo persoană care să fie ucisă de ocupan i. au primit cadouri frumoase de la ofi erii şi solda ii germani cu care se împrieteniseră. piese de veselă.. în curtea bisericii vechi. au lăsat acolo tot ce nu puteau să care. nem ii şi austro-ungarii iar. deşi au trecut nişte ani buni peste via a ei. Localită ile au fost jefuite de trupele străine care au trecut pe-acolo. şi aceste aşezări au cunoscut consecin ele dezastruoase ale celor două războaie mondiale. biciclete. Românii noştri s-au dovedit.. iar când restul consătenilor au aflat vestea plecării nem ilor. cele mai avantajate fiind unele fete (astăzi babe. absolut nici o urmă. Pu ini localnici au beneficiat însă de pe urma acestei retrageri nocturne. jefuind tot ce au putut zări în jurul lor: piese de mobilier militar. Bătrânii spun că nem ii.. Localită ile Boldeşti şi Scăieni în timpul celor două războaie mondiale La fel ca mai toate localită ile din România. ocupan ii cerând sau luând cu for a în primul rând vin. pe măsură ce sovieticii înaintau vijelios pe frontul Iaşi-Chişinău. prea târziu şi fireşte că nu au mai găsit nimic. Localnicii de pe aceste meleaguri au fost ceva mai norocoşi.. aşa că unii cetă eni (nu to i.. în primul război. după câteva zile. pe atunci. unele lăzi cu conserve... uică şi produse alimentare de bază. pe rând. care erau adăposti i în barăcile de la unitatea militară de la pădurea Scăieni. ca în alte locuri. se zice că un ostaş german (al ii spun că era vorba de un rus).. un soldat fruntaş. tacâmuri. de un cetă ean din Scăieni. coproduc ie româno-germană. într-adevăr. evi metalice. mica uzină producătoare de curent electric. dar. cum s-ar spune. materiale de construc ie. au venit şi ei grămadă să ia câte ceva de pe-acolo.. ruşii. Aşa au făcut. Un asemenea cadou a fost şi o feti ă. cearşafuri. în schimb. Cam aşa se întâmplă uneori în războaie.. arătând ca o doamnă bine. când au părăsit “orăşelul” din pădure. dacă materialiceşte aşezările de aici au pierdut mai pu in. ceva mai brutali. (numărul locuin elor era şi el insignificativ). foarte strângători şi. colaci de sârmă. desigur!) au beneficiat din plin de pleaşca de “cadouri” găsite gratis. se ştie. mai târziu. până în clipa retragerii. Despre alte acte de bravadă nici că am mai auzit. pături. în cazul că mai trăiesc). care mai trăieşte şi astăzi în acest oraş. Aceştia din urmă au fost. dar care. În graba retragerii lor. aflat pe atunci în serviciul militar. Dacă în Primul război mondial (1916-198) zonele industriale de aici erau de abia la începutul formării lor şi ceva mai ferite de ochii agresorilor. totul la repezeală încât. au avut un comportament foarte civilizat fa ă de localnici. solda ii germani. în această conflagra ie localită ile 52 .CAPITOLUL V. în al doilea conflict mondial. neexistând puncte strategice demne de luat în seamă şi care să atragă în mod special aten ia for elor militare inamice. Alexandrescu-Toie. Dimpotrivă. unelte agricole şi de atelier etc. care ar fi încercat să deschidă focul asupra unor localnici. dar nu avem date că s-ar fi semnalat victime dintre cetă enii acestor aşezări şi nici jafuri ori furturi masive de animale. în primul rând cei din apropiere.

Mă aflam şi eu printre ceilal i invita i. cu care am intrat în vorbă. avia ia americană nu a putut distinge de sus această zonă de interes secundar. La masa noastră. unde a făcut o groapă mare. numele lor). doar eu şi so ia mea Dorina eram români. fiind invitat şi în metropola Chicago. Cazul.)”. în cel de al doilea Război mondial. Uriaşa sală a recep iei era plină de mese rotunde. care făcea parte din opera ia americană Tidal Wave. De aceea. Seciu şi Balaca au suferit unele din pierderile umane cele mai mari mai exact. obiective la fel de bine învăluite în cea ă ori împânzită de baloane captive. pe Strada monumentului. apar inând nem ilor şi având montate pe ele afeturi mobile de tunuri antiaeriene.P. a vorbit preşedintele român. nici una în Boldeşti. când sunau alarmele. afectate grav. luate împreună). distrugeri de clădiri în nici una din localită ile men ionate. câteva atingând cazematele betonate ale artileriei germane antiaeriene.P. Această bombă a şocat mult construc ia marii biserici din apropiere. urmat de mai mul i invita i oficiali.. fiecare masă având câte opt invita i. Cred că nu ar fi rău să închei acest capitol cu o mică istorioară. totuşi.L.exagerat spus “la metru pătrat” . deja zguduită bine şi de cutremurul din 1940. Halele centrale. Scăieni. Au existat.o bomba incendiară . dacă stăm să-l raportăm la numărul mic al popula iei locale din acei ani (cam 1990 locuitori. care alimentau maşina de război nazistă. care au atins sta ia de dezbenzinare şi rezervoarele de petrol din apropiere. dacă Scăieniul nu ar fi fost bine acoperit cu o întinsă şi densă pătură de cea ă artificială lansată din containere speciale.Boldeşti. deci. . de fapt. aici s-au înregistrat mul i militari căzu i pe câmpul de luptă. o bombă a afectat pu in şi rambleul căii ferate PloieştiVăleni (CFPV) pe care. fără să le distrugă însă. Poate că distrugerile ar fi fost chiar mai mari. motiv pentru care avia ia aliată s-a văzut nevoită să aplice tactica bombardării “în covor”. unde primăria oraşului i-a oferit o frumoasă masă de gală la care au participat numeroşi oameni de afacere şi veterani de război americani. de pe strada Distilăriei.toate bombele fiind lansate orbeşte. la capitolul despre monumente. cu rol de a proteja toate punctele strategice. rafinăriile din Ploieşti. Restul bombelor au căzut pe câmpul din spatele fabricii de mucava. (zona prioritară fiind. De asemenea. chiar în mijlocul străzii. După prezentarea făcută de primarul oraşului. fără să o distrugă complet şi fără să facă victime. În schimb. În dreapta mea stătea un domn în vârstă de vreo 85 de ani. deci. decisă de Pentagon. printre altele. “Eşti american de origine 53 . Doar una singură . O altă bombă a căzut în gol. la o distan ă de vreo 40 m în fa a monumentului eroilor. deci “pe ghicite”. cât era totalul popula iei acestor mici sate de atunci. se va repeta aidoma şi la bombardarea rafinăriilor şi a oraşului Câmpina. ceea ce a produs imense pagube civile.a căzut pe casa familiei Petrescu (zisă şi Fasolică). ci numai obiectivele militare şi petroliere. când ex-preşedintele României Emil Constantinescu a vizitat America. cu diferite gustări alese şi băuturi. Era în ziua de mar i 21 iulie 1998. Bombardierele americane B-29 nu urmăreau întreprinderile industriale civile (fabrica de geamuri şi de mucava). celelalte şase persoane fiind americani. toate căzând în Scăieni. mul i eroi (vezi. cu distrugeri în centrul oraşului şi cu multe victime umane. erau plimbate câteva vagoane-platformă blindate. În primul război mondial nu s-au semnalat.. casele din jur etc). Spre ele s-au lansat câteva bombe. fiind clădirea “Liceului Sfin ii Petru şi Pavel . bombele avia iei anglo-americane au atins de câteva ori şi această zonă. numărul acestora fiind destul de mare (şi cam tot atât de mul i răni i).

. şi am aruncat zeci de tone de bombe la Ploieşti..) Bătrânul a râs din nou. că dacă te-atingeam. Haide-acum să ciocnim un pahar împreună. am continuat eu discu ia. m-a strâns prieteneşte de mână privindu-mă cu simpatie şi mi-a spus: “Ai dreptate. chiar din primul raid. că dacă noi te-atingeam cu sutele de tunuri de jos.. Eram pilot pe vremea aceea.. Pe unde erai tu atunci? Te născuseşti?” “Da. căci eram şi eu pe-acolo. când eu v-am bombardat oraşul. my friend. căci americanii nu poartă niciodată batiste prin buzunarele lor.. A fost o pierdere reciprocă. “He.. (În engleză. “Şi de unde eşti?” “Din Ploieşti. sunt român-american”. o pierdere grozavă. n-ai mai fi stat nici tu acum la masă cu mine”. fiindcă artileria germano-română ne-a distrus multe avioane. eram mic. dovadă cu moşul nu avea nici o batistă la el. indiferent de vârstă. acolo. Chiar eu am fotografiat cum bombele noastre au atins rafinăria Vega. şi-a şters emo ionat o lacrimă cu şerve elul de pe masă.. pe jos. dar in bine minte bombardamentul vostru din 1 august 1943. războaiele sunt ceva cumplit.. iar atunci. “Da. Bătrânul a început să râdă. mă născusem. să uităm ce-a fost atunci şi să închinăm pentru fră ia şi pacea dintre oameni.. n-ai mai fi stat acum la masă cu mine. dar nu cred că ai auzit vreodată de acest oraş”.” “Şi tu ai fost norocos. i-am răspuns. i-am răspuns.. să ştii că am pierdut o mul ime de colegi şi de prieteni apropia i de-ai mei. nu prea departe de locurile în flăcări. Totul se vedea a fi numai fum şi flăcări. i-am replicat eu la fel de bine dispus. în raidul de-asupra Ploieştiului. jos.” Şi după ce a ciocnit paharul cu mine. băiete. Ce interesant! Dar să ştii că ai fost foarte norocos.română?” m-a întrebat el. făcu moşul de lângă mine. 54 . oamenii vorbesc între ei cu “tu”. pe undeva... he! Cum să nu aud. he.” “E-hei.

65.8988 locuitori.8558 locuitori.după hrisoavele deatunci: un efectiv de aproape 200 de familii. în 1890 . iar în 2004. şi mortalitatea a crescut la vârstele mature active: între 34-60 ani.19 ani (cam mică pentru “sexul tare”. citat mai sus). 1965 . 72. din păcate.272. vârsta medie feminină. 1960 . dar având în vedere că numărul elevilor din primele clase elementare ale şcolilor de pe raza oraşului este în stagnare sau chiar în scădere. în anul 2004.5%. 1980 . nu ştiu de ce. creşterea numărului de bătrâni care vor trebui sus inu i de persoanele active. Având în vedere că am folosit cifrele oficiale.prima cauză fiind bolile respiratorii . mi-am pus o întrebare firească: unde au dispărut 219 oameni în numai doi ani? Cam mul i pentru un oraş mic! După cum se vede. Poli ia locală Ca orice oraş apărut mai tânăr pe harta ării noastre.. se pare că cifra demografică reală se învârte cam în jurul aceluiaşi număr final comunicat în 2002. combinată cu scăderea natalită ii.6 la femei. ci abia pomeneşte fugitiv despre falansterul din Scăieni. şi 45-54 ani. Mi-aş permite să divaghez pu in pe această temă a longevită ii în ara noastră. apoi. în realitate. apar mai pu ini cetă eni: 11. la femei. căci. această durată a crescut cu 2. “Micul dic ionar enciclopedic-MDE” (Ed. comparativ cu cea masculină . per total . Dar.se prezintă cam în felul următor: în 1838 .. Creşterea duratei de via ă. având în vedere că în România există câteva comune largi.11. a început să crească. Popula ia oraşului Boldeşti-Scăieni. la bărba i. ar fi colesterolul. Mergând înapoi pe scara anilor şi adunând cifrele demografice din ambele oraşe .207 locuitori. Din informa ii neverificate. cum spun unii. Din 1997.1900 locuitori. cu un spor de nativitate destul de mic: 3. deşi eu nu sunt de acord că de vină. duce implicit la îmbătrânirea demografică. 1975 9816 locuitori. 1910 . cu pensii destul de limitate în ara noastră. între 1988-1990.65 ani. acum ar exista un număr de cca 100 de locuitori din Boldeşti-Scăieni care au părăsit ara fie definitiv. ori popula ia este în scădere. Enciclopedică şi Ed. Univers Enciclopedic. 1999) nici nu men ionează Boldeştiul. în 1970 .. La fel. nume scris însă corect.situa ia. Ori este vorba de o greşeală.2022 locuitori.10. Buc.ea ajungând la 17 la mie.5 la bărba i şi cu 1.491 locuitori.. 70% din longevitatea i-o conferă zestrea genetică şi numai 30% stilul de via ă).CAPITOLUL VI. fie temporar. De aici am aflat şi numărul total al locuitorilor acestei localită i: 11. În general. Alarmantă a devenit însă mortalitatea infantilă din ultimii ani . “Dic ionarul enciclopedic ilustrat” din 1999 (Ed. Consecin a? Deteriorarea structurii pe vârste a popula iei. în 55 . iar al ii alcoolul. În 2006 nu dispunem deloc de date statistice.272 (conform aceluiaşi MDE. durata medie de via ă în România a scăzut uşor până în 1997. oraşul Boldeşti-Scăieni se prezintă cu o popula ie relativ mică.8980 locuitori. ceea ce plasează România în categoria ărilor din lumea a treia. totul pe fondul unei insuficiente asigurări sociale.. la recensământul popula iei din 2002 (voi da mai jos rezultatul detaliat) . neputându-ne compara cu nici unul din statele Uniunii Europene. dar de fiecare dată numărul persoanelor de sex feminin depăşea cu pu in pe cel de sex masculin. Cartier. 2005) repară greşeala primului dic ionar şi îi consacră noului oraş un număr de şase rânduri. creşterile în timp sunt relativ lente. cu un număr de locuitori chiar mai mare decât acest oraş prahovean.

nu se întâmplă totdeauna conform frumoaselor speran e ini iale. în sensul că şi oraşul acesta îşi va reduce popula ia la jumătate sau chiar mai mult. iar recenzorii le-au respectat op iunea). Când a început extrac ia petroliferă. unde speră să trăiască o via ă mai decentă. de alogenii veni i din Orientul Mijlociu. Numărul lor este în creştere anuală. desigur. Portugalia. sociale. ceea ce înseamnă că. iar România nu face. plecate din acest oraş. ea înscriindu-se în contextul general al dinamicii demografice din România contemporană. treptattreptat. principala ocupa ie a locuitorilor localită ilor Boldeşti. politice interne şi chiar interna ionale. N. La nivel de ară. electricieni. cu un câştig mai bun. de fapt o nouă formă. din Asia şi Africa.a. din punct de vedere demografic. căci numărul acestora vedem că deja este în creştere amenin ătoare în întreaga Europa. avem persoane cu vârste sub 40 de ani (câteva au şi peste această vârstă). în aceeaşi perioadă de timp. Seciu şi Balaca era în exclusivitate agricultura/viticultura şi creşterea vitelor. până la finele secolului al XIX-lea. Este ştiut că situa ia nu este specifică doar acestei localită i. poate deveni adevărat că peste 50 de ani. fiindcă despre ele se discută zilnic prin mass-media din ară care ne alertează în mod serios că numărul căsătoriilor şi al noilor născu i s-a redus îngrijorător în ultimii ani. fiind determinată de cauze economice. sondori. Siria şi chiar prin regiunile petrolifere ale Kazahstanului.. Dacă în secolele trecute. şoferi pentru maşinile de transport greu. fenomen ce ar putea avea consecin e economice destul de neplăcute. România va ajunge să aibă cca 15-16 milioane de locuitori. Anglia. numărul iganilor din localitatea în discu ie pare ceva mai mare. Israel. dar unii dintre ei au insistat să fie înregistra i ca români de către comisiile de recensământ. Scăieni. Problema cea mai serioasă a locuitorilor din acest oraş este însă micşorarea numărului de locuri de muncă. Spania. acest proces şi probabil că îl va accelera şi îl va încuraja. De asemenea. şi care lucrează în prezent în Italia. mecanici. Fran a. desigur. Acest lucru s-ar reflecta şi asupra indicelui demografic local. de concediere definitivă. este în creştere şi numărul locuitorilor de etnie rromă din Boldeşti-Scăieni (unde există acum cca 550 de rromi care totuşi se exceptează de la “regula” scăderii numărului de nou-născu i români. atunci. 56 . Păşirea în Uniunea Europeană va facilita. Nu de in date statistice despre numărul şomerilor şi al celor trecu i “în disponibilitate” (pe termene limitate) de Întreprinderea de geamuri Scăieni ori de la Întreprinderea de mucava. după 1880 începe concesiunea masivă a terenurilor petrolifere din zonă. mul i bărba i din aceste comune şi sate au devenit muncitori petrolişti. consecin a fiind micşorarea treptată a indicelui demografic na ional. Germania. deoarece.. visul tineretului de azi a devenit emigrarea în alte ări. “Steaua Română” şi “Româno-Americana”.: După alte informa ii. în ările occidentale.căutarea unor locuri de muncă “mai propice”. mul i fiind de religie islamică. migra ia pur şi simplu a explodat! Astfel. suntem pândi i de fenomenul îmbătrânirii popula iei şi al creşterii numărului de pensionari. Există. strungari. în viitor. Austria. excep ie. de către societă ile “Astra Română”. în contextul privatizării şi al reducerii serviciilor de la fostele mari întreprinderi locale. Dacă lucrurile vor continua aşa. voalată. fierari-betonişti. ceea ce. în plus. pericolul ca golul lăsat de plecare tineretului prin alte păr i ale lumii să fie umplut. sudori. din păcate. instalatori. Nu stau să analizez aici nici una din cauze. în realitate.

computerişti. elevi în cursurile superioare. ei erau pu ini. vom avea în curând acest serviciu deservit de 5 taxiuri). mai jos. Paralel. dogari şi frizeri. majoritatea fiind persoane foarte tinere. ofi eri de diferite grade. dar în acest oraş el nu există. specialişti designeri. totuşi. programatori. cu numărul de locuitori din toate celelalte oraşe ale jude ului Prahova. contabili. socotindu-i pe cei câ iva învă ători. care să-i găzduiască peste noapte. Deşi se zice că intrarea în U. cizmari. dacă vre i. Mizil=15. Ini ial.254. numărul intelectualilor era încă destul de mic. Totdeauna s-a sim it în acest oraş nevoia de mai mul i mecanici auto. raportat la totalul popula iei. Boldeşti-Scăieni=11. electronişti. specialişti în mecanică fină. spre uzina de la Plopeni şi sondele de la Hârsa. dar şi de apicultori. locuitorii apelau şi apelează încă la cei din zonele învecinate pe care îi găsesc fie prin recomandări venite de la ter e persoane. croitori. numărul celor cuprinşi în munca industrială s-a mărit. nici vorbă de aşa ceva… Tot mai mul i vizitatori caută adesea un hotel. jude ul cu cele mai multe aşezări urbane din ară. din sec ia de la “Pagini aurii”. Dar nici astăzi serviciile utilitare locale nu satisfac cerin ele popula iei şi nici nu sunt suficiente numeric. iar după construirea celorlalte întreprinderi. în televiziunea cu cablu etc. ocupate acum de specialişti în construc ii. Iată. după structura etnică. După 1940. Băicoi=19. Văleni de Munte=13.. la birourile fermelor agricole. va spulbera cam 70% din firmele mici şi mijlocii. S-a comis de asemenea o mare greşeală că spitalul local. a fost în mod nejustificat desfiin at şi înlocuit cu o casă de bătrâni care nu era o prioritate absolut necesară pentru cel mai mic oraş din jude . Le prezint în ordinea descrescândă: Câmpina=38.491 locuitori. În anii dictaturii comuniste. asisten i medicali. al ii de un serviciu local de taximetrie (se pare că. profesori. de instalatori tehnico-sanitari. care făcea destul de bine fa ă problemelor de sănătate ale localnicilor. Unii vizitatori întreabă de o cură ătorie chimică. Dacă. telefonişti. De aceea. medici. pescui i de ocazie. după limba maternă şi după religie: 57 . de specialişti în deservirea popula iei prin servicii publice.491 de locuitori. a crescut şi numărul femeilor angajate ca func ionare pe la birourile schelei Boldeşti.276. la recensământul din 2002. totalul popula iei din Boldeşti-Scăieni a fost de 11. alte persoane întreabă de o librărie papetărie ori de un modern salon de coafură şi cosmetică. nu indivizi neautoriza i. care să fie solicita i la astfel de interven ii. deoarece boldeştenii şi scăienarii au început să facă naveta şi spre întreprinderile petrolifere din Ploieşti.532. Sinaia=11. zootehnişti. exploatarea petrolului s-a intensificat iar numărul celor cuprinşi în această industrie a crescut. totuşi. zidari. tâmplari.202 loc. Comarnic=13. Pleaşa şi Băicoi. Acest număr a evoluat însă în mod considerabil spre sfârşitul secolului al XX-lea şi la începutul secolului nostru. să existe un atelier de repara ii auto sau de aparate electronice.E. mai mult de jumătate din locuitorii de aici lucrau în aceste întreprinderi. studen i şi. când au apărut profesii şi servicii cu profiluri noi. arhitec i. Urla i=11. toate datele demografice ob inute în urma recensământului din 2002. fie din cartea de telefoane.949. în sfârşit. în toate întreprinderile locale şi în CFR. Breaza=17. restul func ionarilor. nu este rău să comparăm această cifră (recensământul din acelaşi an). În orice caz.918. ingineri petrolişti. mul i ar dori. chiar dacă la Casa Seciu se găsesc nişte camere de dormit cu pre inaccesibil pentru muritorii de rând.montatori de sonde (primele sonde având turle de lemn).869.798. aici. După aproape patru decenii de urbanizare.

07 0. slovaci. tătari. constatăm că nu au pătruns deloc noile culte de provenien ă americană. sârbi.0 0.0 0.01 0.1 0. cehi.02 PROCENTAJ (%) 99. germani. cetă enii care apar in de alte localită i şi care fac naveta având servicii în Boldeşti-Scăieni ori militarii în termen de la importanta unitate de pompieri a oraşului.0 1. croa i. polonezi.02 0. bulgari. De asemenea.ETNIA români maghiari rromi ruşi armeni turci greci italieni alte etnii Total LIMBA MATERNĂ română maghiară rusă armeni turcă Nr.0 0. 11476 7 1 2 2 PROCENTAJ (%) 95.0 0.05 0. nu există ucrainieni.0 0.01 0.02 0.7 0.02 0. Aşadar.87 0.7 0.09 2. 11112 22 3 71 7 7 29 2 200 22 6 2 6 2 PROCENTAJ (%) 96.02 Nr.0 STRUCTURA DUPĂ RELIGIE: ortodoxă romano-catolică reformată penticostală greco-catolică baptistă adventistă de ziua a şaptea musulmană creştină după Evanghelie evanghelică evanghelică de confesiune augustană altele fără religie atei Men ionăm că în fişele de recensământ nu au fost înregistrate persoanele aflate atunci în tranzit.01 0. spre deosebire de municipiul Ploieşti.01 0. 10922 10 550 1 2 2 1 1 2 11491 Nr. în Boldeşti-Scăieni.0 0. în această localitate.6 0.2 0. spre deosebire de alte oraşe din ară.06 0. “Martorii lui Iehova” (iehoviştii) şi nici cei din Biserica lui Iisus Hristos a Sfin ilor din Zilele de pe urmă 58 . evrei.1 0. chinezi sau ceangăi.

dreptul de control şi de re inere a persoanelor suspecte şi trimiterea lor rapidă în instan ă. unele scandaluri familiale sau pe la cârciumi.când cetă eanul ănău Pavel a fost ucis într-un conflict cu ciobanii din Seciu -.(mormonii). Revăzând datele ultimului recensământ. de serviciul de eviden ă persoane (de care răspunde cel mai vechi func ionar al poli iei din acest oraş. stări conflictuale. Ea a fost înfiin ată la 1 mai 2005 şi este subordonată direct primarului. pe teritoriul oraşului Boldeşti-Scăieni nu a fost înregistrat decât un număr redus de incidente grave (o crimă . care patrulează frecvent pe toată suprafa a oraşului). credem. prof. Boldeştenii şi scăienarii nu au putut fi prinşi în plasa lor care. controlul circula iei. de subinspectori. de asemenea. Poli ia orăşenească. cum ar fi protec ia mediului. Ea poate. Tache Gheorghe) ş.Poli ia comunitară . POLI IA. comisar şef. ale celor ortodoxe şi catolice. ultragii. îndemnând oamenii să vină la Dumnezeu. de pildă.a. că sunt buni creştini. în ciuda propagandei lor asidue în care aceste culte marginale au investit mul i bani pentru a face noi prozeli i. dotat cu aparatura necesară. asisten ă imediată în caz de accidente de transport. mai pu ine numeric decât în celelalte oraşe ale jude ului Prahova. de comisia de proximitate. protestante şi neoprotestante. După Revolu ia din 1989 s-au înfiin at două feluri de poli ii pe teritoriul ării: poli ia orăşenească şi cea comunitară.este un compartiment în cadrul aparatului de specialitate al primăriilor orăşeneşti. 5 . Rezisten a localnicilor se datorează şi meritului bisericilor istorice. siguran a publică.locată pe str. De atari probleme se ocupă.. pentru nerespectarea vitezei legale a conducătorilor auto (serviciu facilitat şi de dotarea recentă cu un automobil nou de poli ie. subordonată Ministerului Administra iei şi Internelor. până acum. coroborat cu cel al bisericilor protestante şi neoprotestante care activează în deplină libertate şi egalitate pe aria acestei aşezări străvechi. catolice. ajutat de ofi eri agen i. ei sunt buni creştini! Diminuarea actelor infrac ionale din oraş poate proba cu destulă certitudine o asemenea realitate. constatăm că din cei înregistra i în categoria persoanelor religioase. În 2006 erau 15 asemenea func ionari publici. cură enia oraşului. în ultimii ani. 59 . Comisarul şef al Poli iei orăşeneşti . toate aceste structuri noi fiind copiate după actualele structuri ale Uniunii Europene la care ne-am aliniat şi în acest domeniu al protec iei cetă enilor. câteva accidente. lăudabilă care se explică şi datorită intercolaborării dintre poli ia orăşenească şi cea comunitară (cum ar fi patrulele mixte formate din agen ii ambelor poli ii). Gloriei nr. furturi. având subordona i 10 angaja i de poli ie comunitară.este Emil Dumitrescu. aplica sanc iuni contraven ionale în cazuri de nerespectarea protec iei mediului. iar cea de a doua . Din fericire. un număr de 11487 cetă eni declară că ei cred cu to ii în Dumnezeu. să ne bucurăm sincer dacă este aşa şi dacă dovedesc că. Atribu iile acestei poli ii îi conferă dreptul de control pe linie de ordine publică. Prima este subordonată Inspectoratului Jude ean de Poli ie. în schimb. şi are aceeaşi adresă cu primăria. ajutorarea persoanelor amenin ate etc. apar inând religiilor ortodoxe. Petre Rădu ă. a fost aruncată prin cam toate col urile ării noastre. în primul rând. Ion Dumitru. evaziuni fiscale). în orice caz. Poli ia orăşenească de ine. dreptul de a aplica amenzi şi de ridicarea carnetelor de şofer. într-adevăr. o situa ie. dar acest număr nu rămâne întoteauna fix. Şeful acestui serviciu în oraşul Boldeşti-Scăieni este col. în situa ii de încălcări grave ale normelor civice etc. are atribu ii mai largi: eviden a popula iei. În baza spiritului ecumenic.

O problemă alertantă pentru acest oraş este viteza excesivă a maşinilor. În zona barierei de lângă gară ar trebui puse fie semnale de STOP. precum şi o zebră de reducere a pietonilor. mai cu seama pe strada Bucovului (chiar prin fa a sediului poli iei) unde autovehiculele trec cu peste 70 km/h. 60 . fie semne de reducere a vitezei.

încă din secolele trecute. în “Istoria învă ământului din ara Românească”. ar fi existat un dascăl care preda scrisul şi cititul slovelor pentru copiii lui Grigore Filipescu şi ai unor moşneni din sat.CAPITOLUL VII. în primăvara anului 1582. dar documentele cele mai sigure şi mai complexe sunt cele ale şcolii din Scăieni înfiin ată de Teodor Diamant în cadrul falansterului său. notează că. ŞCOLILE ORAŞULUI Am văzut. că a existat o veche şi frumoasă tradi ie de culturalizare în istoria localită ilor ingeminate care. 1971). în organizarea falansterului conceput de harnicul inginer. aflat lângă Şcoala nr. ea era superioară tuturor şcolilor de pe teritoriile româneşti existente atunci. func iona ca un nou tip de şcoală rurală. fondată de familia Cantacuzino. Am arătat. sunt aduse acolo elemente cu o anumită pregătire intelectuală. de asemenea. did. având în vedere că. cu autograf. privind organizarea învă ământului pe căi noi. unul din cei mai harnici autori români de monografii. Ed. Va avea exponate din istoria oraşului şi din istoria petrolului. între 1797-1840. (Op. 36. învă ase carte pe lângă şcoala mănăstirii Menedic (Vintilă Vodă) . am în eles că avea un profil predominant industrial-agricol. educa ia şi instruc ia ocupau un loc prioritar. şi pedagogică. func iona o şcoală condusă de dascălul Arion care. au stat la baza procesului de instruire în comunitatea asocia ionistă de la Scăieni care avea un cadru bine fundamentat de desfăşurare. la rândul lui. care.Buzău. nu au dus lipsă de mici unită i şcolare. Capitolele programei lui şcolare surprind prin amplitudinea şi modernitatea lor cvasirevolu ionară pentru acele timpuri. Aceste principii. Treime” din Seciu. la Boldeşti. viitorul cătun Balaca. din capitolele precedente. un studiu de peste 360 pag. pag. care a avut amabilitatea să-mi ofere în 1976. pe lângă unele elemente inovative inedite. în care mă îndemna să-i iau exemplul său personal şi să scriu o monografie a oraşului Boldeşti-Scăieni. intitulat “Rucăr .. căruia directorul Bălăceanu voia să-i dea o mare extindere pentru anii viitori. ridicată înainte de 1737. 1 cl. faimosul “pansion” al lui Diamant. Acelaşi lucru îl făcea şi dascălul bisericii “Sf. înfiin at în 1835. cel pu in ca plan teoretic de învă ământ. Cultura în oraşul Boldeşti-Scăieni MUZEUL ORAŞULUI Este un muzeu în devenire. Profesorul Gheorghe Pârnu ă. Aşadar.monografie sociologică”. neîntâlnit în nici o altă şcoală din ara Românească. motiv pentru care voi insista mai pe larg pentru prezentarea acestei şcoli. În acest scop. că.. unde activitatea instructivă era armonios combinată cu cea practică. cit. oficiind cu numele de 61 . I-VIII din Boldeşti. domnia sa. Se bănuieşte că şi la Valea Căpuşeştilor. Buc. pe lângă biserica satului. după cum reiese şi din articolele publicate de el în “Curierul românesc”.

muzica (vocală şi instrumentală). Dacă elevii preferau un obiect mai mult decât altul. asigura cerin ele planului de învă ământ la următoarele obiecte: limba română. desen. la Scăieni au predat al i patru profesori. în felul lui. fiind învă a i să se respecte şi să se iubească unii pe al ii. (de ex. limba franceză (clasa I) şi muzica vocală. mai ales în cercurile intelectuale şi a fost citată. De altfel. elevii urmând să capete cunoştin e generale de economie politică şi “so ială”. sunt men iona i doi copilaşi. delegatul ocârmuirii jude ului Saac. Pentru că la acea şcoală se studia şi muzica. nu numai nou. fiica lui Bălăceanu din prima căsătorie. teoria şi practica agricolă. de 5 ani). În această privin ă. băie elul Aurelian Manoil. La început. la propunerea lui Diamant. în fiecare zi copiii erau văzu i şi auzi i cântând şi jucând (probabil dansuri na ionale). Este un program semiacademic ambi ios. 4) Toma Constandin: desenul. 3) Costache Şerbănescu: geografia. educa ia şcolară începând de la vârsta fragedă de 4 ani. muzică etc.. În lipsa inginerului. limba franceză. În cadrul pensionului se afla şi o clasă de fete. desenul. teoria şi practica “militărească”. Datorită lui Teodor Diamant putem spune că oraşul Boldeşti-Scăieni a primit o tradi ie încurajatoare. care se angajase să predea economia socială. cu care localnicii zilelor noastre vor trebui totdeauna să se mândrească. care are 4 anişori. după vizita din 14 septembrie 1836 la şcoala falansterului. şi o feti ă Herselia Manoleasca. matematica şi franceza. Borănescu. în final. nu se poate contesta faptul că dascălii de astăzi din acest oraş nu s-ar 62 . unde învă a şi Lucre ia. Programa didactică.) iar elevii cei mai îndemânatici instruiau şi pe ceilal i. despre şcoala de la Scăieni se auzise în toată ara. festivă şi de destindere liniştitoare. după care trece la alte coordonări şi. aritmetică. dar şi unic pe ară. dispare misterios din activitatea falansterului. Exemplul şcolii falansteriene de la Scăieni era. Teodor Diamant a participat ca profesor numai în primele luni. întrucât în acele clase copiii românilor stăteau în bănci cu copiii de igani. numărul redus de copii permi ându-le cadrelor didactice să se ocupe separat de fiecare elev în parte. ceea ce crea totdeauna o atmosferă veselă. în raportul său către Vornicia din lăuntru a ării Româneşti. 2) Nicolae Marcu Diilă: aritmetica. pentru rezultatele ei pozitive. precum revistele “Curierul românesc” şi “Muzeul Na ional”. introduseseră sistemul “învă ăturii împrumutate” şi anume metoda lancasteriană (a instruirii reciproce între şcolari).. deschizând o pagină de aur în istoria învă ământului românesc. atunci profesorii decideau să-i încurajeze în acea preferin ă. împletitul. caligrafia română şi caligrafia franceză (care diferă de cea română prin frecventele semne duble pentru un acelaşi sunet). după cum urmează: 1) Ioan Vretos: limba română (clasa I). limba franceză. Orele de învă ătură alternau cu activită ile practice: grădinărit. limba franceză (clasa a II-a) şi mentor la pension. nu să-l for eze pe elev să înve e ceea ce lui nu-i place. asemănător şcolilor gimnaziale pariziene. de ex. în cele trei clase ale şcolii erau 14 elevi. Elevii sunt înscrişi contra unei minime contribu ii băneşti. matematica şi ingineria (“inginerlâcul”!). evident fourieristă. legatul căr ilor. demnă de urmat.profesori care. orice s-ar spune. jocurile. o anumită meserie (croitoria. un impuls nobil şi un model educa ional armonios. brodatul. caligrafie. conchide că seriozitatea învă ăturii în pension este incontestabilă.. ceea ce era un act esen ialmente democratic şi umanitar pentru acea perioadă. în publica iile vremii. catehismul şi secretar al societă ii.

unde func iona ca învă ător Anghel Popescu. vom vedea că urmaşii lui Diamant. şi o clădire mai mare. fiind vorba de un domeniu fundamental şi vital educa iei na ionale.dacă nu aveam experien a şcolilor româneşti din Seciu. în Ploieşti şi în Seciu. aflăm că la Boldeşti o şcoală publică îşi începe activitatea prin 1838. cel care proiectase şi clădirea şcolii din Scăieni. Cutremurul din 1977 le-a avariat pe amândouă. apoi cu cea din Boldeşti şi sfârşind cu cea din Scăieni. I-VIII din Boldeşti-Scăieni” este cea mai mare şcoală din oraş. pentru clasele I-IV (aceasta s-a desfiin at). unele c. De aceea. Clădirile celor două şcoli semănau foarte mult. având 14 clase de învă ământ primar (jumătate din efectiv). după planurile arhitectului ploieştean Mihai (Mişu) Rădulescu. nu numai şcoala generală. cea de la Scăieni fiind imaginea din oglindă (adică inversată) a şcolii din Boldeşti. începând cu şcoala din Seciu. 13 de gimnaziu şi 42 de cadre didactice (din 28 de profesori. 22 sunt titulari). La ora actuală. La început. Poate nu aş fi ajuns niciodată să predau în învă ământul universitar american .. cu câ iva ani în urmă. Podgoriei nr.fi conformat întru totul acestui deziderat.d. să urmărim. pe măsură ce numărul locuitorilor din aceste localită i creştea. Moianu are domiciliu dublu. ambele din Chicago . în rândurile ce urmează. construită după planurile talentatului arhitect şi pictor Nicolae Moianu. Paşii următori. Boldeştiul mai avea o altă şcoală mai mică. 63 . Directoarea acestei şcoli este profesoara de chimie Petcu Ioana. şi eu am trecut pe la toate din ele. 1 cu cl. şcolile aveau numai primele patru clase. în 1836. Copiii din Balaca erau repartiza i la şcoala din Pleaşa). s-a adăugat o clădire etajată impunătoare.la “Truman College” şi la “Berlitz University”. Reformele ulterioare ale învă ământului de la începutul secolului al XX-lea au introdus treptat învă ământul obligatoriu de şapte clase. 8-12. Acele clase erau obligatorii pentru to i. spre a elibera terenul pentru noul local. numai că în timp ce clădirea şcolii din Scăieni a fost complet demolată. cât şi la Scăieni. Boldeşti şi Scăieni! Pentru că le-am cunoscut bine pe toate trei. în aşteptarea vreunui cumpărător. având gradele I şi II. atât la Boldeşti. Acolo func ionase. clădirea vechii şcoli de la Boldeşti a rămas în picioare. cu patru decenii în urmă. evolu ia din aceste şcoli şi să începem cu şcolile de la Boldeşti. dar şi liceul. cea “dinspre igănie”. Ca mul i foşti colegi de la şcolile acestui oraş. apoi de opt clase. a fost grija autorită ilor locale de a construi şcoli în fiecare sector şi de a recruta popula ie şcolară după nişte recensăminte repetate. de ieri şi de astăzi. se construieşte la Boldeşti o şcoală nouă. În anul şcolar 2006/2007 ea era frecventată de un număr de 715 elevi.. acum lucrurile s-au cam inversat. pe str. Dacă prin anii ‘50 elevii de ciclul doi din Boldeşti veneau să înve e la Scăieni.. o şcoală frumoasă şi modernă. dar nu erau identice. ŞCOALA DIN BOLDEŞTI Din documentele găsite până acum. Astăzi astăzi dl. apoi şi la Seciu. părăsită şi pustie. lângă care. “Şcoala nr. pe rând. după ce falansterul a fost desfiin at cu doi ani mai înainte. originar din Scăieni.. Acolo veneau ca elevi copiii din Seciu sau din Scăieni (eu presupun că foştii elevi ai lui Teodor Diamant. l-au continuat în mod onorabil şi creativ. În 1944-48.

Iancu Valentina (director adjunct). Stan Fabiola Geografie: Manolache Cristian. muzicală: Cârcioiu Martya Biologie: Radu Victoria. Coman Carmen Ed. Tudor Lucica IV C: înv. Bilciurescu Florina II B: inst. Adet Gabriela IV A: înv. Tatu Dumitru Chimie: Petcu Ioana (director) Fizică: Stănescu Daniela. tehnologică: Teodorescu Junona. Posea Tatiana II A: inst. Tudor Gheorghe Ed. Dobre Florentina Ed. Georgeta Suditu IV B: înv. Sava Oana III A: înv. în ordinea claselor: I A: inst. Stroe-Bibescu Camelia I B: înv. Ni ă Angela Matematică: Bilciurescu Ion. Neagu Ana Profesori: Limba română: Enache Larisa. şi încep cu personalul de la clasele I-IV. când s-a redactat cartea de fa ă. Diaconescu Steliana. Jercan Angelica II C: inst. plastică: Olaru Mioara Religie: Soare Alina. Popa Irina. Mânzală Iuliana. Licu Vera II D: inst. Popa Cristina Latină: Enache Larisa Istorie: Alionte Constan a. 64 . Săncescu Gheorghe I C: înv. Dinu Daniela Elena III C: înv. institutori şi învă ători. Constantin Olga Georgeta IV D: inst. fizică şi sport: Radu Petre.Reproduc mai jos toate cadrele didactice din anul şc. Maestrul mecanic al şcolii este Ciulei Florin. Vasile Silvia III B: inst. Simionescu Leon Informatică: Ianculescu Mădălina Franceză: Stan Anca. Necula Ofelia. 2006/07. Brînzea Mădălina Engleză: Toma Mirela. Bucur Diana. Panaete Cristina Cultură civică şi consiliere: Nica Raluca Ed.

îşi vor aminti cu multă stimă de bravii lor învă ători şi profesori (cei trecu i în nefiin ă au înaintea numelui o cruciuli ă). cu sinceră acribie. prof. Tănăsescu Floarea. Pe u Cristina. rusă +Dănilă Larisa. înv. înv. ist. în lăcaşul fostei şcoli. 60 şi iarăşi a revenit la nr. 4. sport. prof. l. de biologie-chimie +Ionescu Constan a (directoare adjunctă între 1961-65). +înv. biologie Munteanu-Draghini Margareta. şi grupa mare-pregătitoare. prof. mobilier nou şi grupuri sanitare în interior. l. apoi de acolo s-a mutat la nr. +Cătălin Anton. Ne bucurăm să auzim că şi noua echipă boldeşteană de cadre didactice se arată la fel de devotată nobilei cauze educa ionale a tinerii genera ii studioase din Boldeşti. +Dănilă Ion. Prima grădini ă s-a schimbat de la o adresă la alta. +Emilia Dincă. 20 de copii (educatoare: Petrescu Rozalia). prof. educând sute şi sute de copii. prof. +înv. înv. prof. centrale termice proprii. Cei care au parcurs această şcoală sau care au studiat la liceul seral din Boldeşti. geogr. o necesară retrospectivă asupra unei foarte valoroase genera ii de cadre didactice boldeştene. Farcaş Minerva. prof. geogr. cu 25 de copii (educatoare Grosu Elena şi Popescu Ioana Andreea). 4. iar a doua. prof. istorie Filote Eugenia. fiind găzduită într-o sală de clasă. prof. în subordonarea căreia se află patru alte educatoare: Brujban Valeria. prof. Grădini a nr. totdeauna mândri că au avut asemenea dascăli. Ciocârdaru Gabriela. 4 are ca directoare pe ed. după cum urmează: înv. prof. Rădulescu Georgeta. prof. 4. Toate cele şase grădini e din oraş au fost modernizate recent şi arondate la grădini a nr. 116. pe aceeaşi stradă. +Iordache Maria. prof. Nu putem încheia descrierea şcolilor din Boldeşti fără a detalia. Podgoriei nr. 1. 65 .GRĂDINI ELE DIN BOLDEŞTI Prima. mat. Arieşeanu Ion. Arcanu Dumitru (director 1966-1976). l. de la numărul 116. cum se prezintă şcolile din sectorul vecin. l. biologie Hanganu Maria. unde adresa era comună cu cea a şcolii primare de acolo. română Leontieş Viorica. Diaconescu Silvestru (director între anii 1959-60 şi 1961-65). Dinu Maria. deveni i la maturitate cetă eni valoroşi. prof. înv. înv. înv. prof. română Popa Azisa. ieşi i la pensie... de l. “dinspre igănie”. mat. se află pe Calea Unirii. ist. +Nichita Constantin (director de şcoală elementară din 1945 până în 1959). Grădini a are două grupe: grupa mică-mijlocie. română-istorie Bălan Cristian Petru. Să urmărim. Ivaşcu Daniela şi Săvulescu Lumini a. l. ajunşi acum la a doua tinere e sau respectabili pensionari. pe str. mat. prof. prof. Dumitrescu Elena. învă ători şi profesori. română Pârvulescu Constan a. Grădini a nr. şi prof. prof. +Seiciu Ecaterina. Ionescu Mândru a. română Draga şi so ul ei Dorohoi. Ambele grădini e continuă activitatea grădini elor vechi unde educatoare erau Cătălin şi Adriana Năstase. Grădini a cu Program Normal nr. Arcanu Vasilica. sport Vălimăreanu Nicolae. care au făcut mare cinste acestei localită i. Vasile Mircea. Diaconescu Constan a. mat. apă caldă. Ionescu Mioara. în continuare. Calea Unirii. având ferestre termopane. prof. înv. înv.

Bătrânul Mihăilescu a fos mutat abuziv de boierul Petre Bălăceanu la o şcoală dintr-un sat din Bărăgan spre a-şi aduce în locul lui o rubedenie. după cutremur. se va construi un local de şcoală. mărit. ea s-a mai lărgit. reflectând. atingând un număr total de 280 de elevi. dispărută în 1836. însăşi numărul cadrelor didactice a trebuit. s-a început un nou local care a fost definitivat între anii 1944-1948. din 1956. Dacă în trecut erau numai 7 cadre didactice. În 1945 această şcoală se găsea sub direc ia profesorului de română Tănase I. Boldeşti. care a urmat înv. cea din 1864. apoi a înv. până ce dânsul a ieşit la pensie. În curtea şcolii a fost construită locuin a directorului. iar în anul 1967 numărul elevilor care frecventau şcoala de la Scăieni a atins apogeul. neavând nimic comun cu preten ioasa şcoală-pension din cadrul falansterului. la care predau 16 cadre didactice. a modernizat localul) şi şcoala din Scăieni. în 1864. Mai spre zilele noastre. Peste trei ani. în anii următori. Fireşte. în 1956. ajungând la 480 de elevi. în anul 1861 apare în documente că era o şcoli ă improvizată care func iona într-o casă particulară. având două odăi e. În anul 1960 s-au mai construit două săli de clasă. pe cât a putut. sub direc ia prof. ajungând la 425. iar în 1967 la 22 de învă ători şi profesori. cea zidită în 1864. o prispă. primind în clasa a Va elevi din comunele Scăieni. Presupun că se afla cam tot pe locul actualei şcoli din Scăieni. Aici. din jude ul Prahova. şcoala de la Scăieni devine de 7 ani. pe baza planurilor arhitectului Mişu Rădulescu. în 1962 s-a ajuns la 18. adăugându-se şi o locuin ă pentru director. Din nenorocire. şcoala de la Balaca func iona într-un local particular.ŞCOLILE DIN SCĂIENI În fosta comună Scăieni. când a fost numit ca director prof. când această şcoală a devenit una dintre institu iile de învă ământ rural cu numărul cel mai mare de elevi. la aproape o jumătate de mie de elevi. învă au înainte numai 200 de elevi. foarte lăudat mai ales pentru ini iativa de a înfiin a o grădină a şcolii super-model. În locul şcolii avariate. unde nu existau decât şcoli cu ciclu elementar. Seciu şi Pleaşa. Tot prin asemenea contribu ii. această construc ie a fost complet dărâmată de cutremurul din 1940. Vasilescu Constantin (care. de limba rusă Platon Go onoga. În 1962 însă numărul copiilor de la această unitate şcolară s-a dublat. Prin reforma din 1948. aflată sub direc ia învă ătorului Ion Frecău eanu. Neavând clădire proprie. grajd şi şopron în spate. Astfel putem spune că s-a împlinit visul lui Teodor Diamant. tot cu patru clase. care dorea ca la Scăieni să existe o asemenea şcoală 66 . de data aceasta. într-un fel. creşterea nivelului cultural-material al sătenilor din fosta comună Scăieni. prin contribu ia voluntară a localnicilor. În cele două şcoli existente. Înaintea lui. în 1963. un dascăl gospodar. Acea şcoală era înzestrată cu material didactic suficient şi încadrată cu cadre didactice corespunzătoare. existau două şcoli: una în satul Balaca. Cât priveşte şcoala de la Scăieni. s-au mai adăugat încă trei săli de clasă. În anul 1949 se înfiin ează clasele a 6-a şi a 7-a. bunicul învă ătorului Emil Popescu. Bălan. unde func iona cu patru clase. înfiin ată în 1932. de asemenea. învă ător la şcoala din Scăieni a fost Dumitru Mihăilescu. veneau şi copiii din Balaca. Nicolae Nedelcu. Tănase Bălan. La această şcoli ă era învă ător Iancu Gheorghe. pe vremea când era director (între 1928-1945) învă ătorul Tănase Nicolae.

devenise liberă. În noua mea calitate. şi am amenin at că voi difuza filmul pe unul din canalele mari TV americane. chiar la un seism de gradul 3. întrucât clasele anexe. ştiam că ar fi fost construită cu 67 . de crainic la un post de televiziune din Chicago. De aceea nu puteam să rămân pasiv şi să nu accelerez această urgen ă care.) O scrisoare detaliată am trimis-o preşedintelui ării de atunci. ea fiind oricând dispusă a difuza filmul ce-l făcusem. am luat de grabă primul avion şi am sosit de la Chicago la Scăieni unde am fotografiat şi filmat clădirea în întregime şubrezită. când clădirea “consolidată” la suprafa ă devenise total nefolosibilă. (Anexez faximilul cu acest articol. Autorită ile. la care arhitectul Grecu mai adăugase cinci săli de clasă. inclusiv cu sprijinul Consiliului Local Boldeşti-Scăieni.mare. echivalează cu o crimă strigătoare la cer. în lipsă acută de bani. în care insistam asupra faptului că a continua să fie folosită această clădire şubredă. apoi şi la cel din 1990.l. d-lui ministru Marga. a suferit alte mari slăbiri de structură la un alt puternic cutremur.. mi s-a răspuns încurajator. Eram sigur că dacă mesajul-protest al meu nu îi va speria de tot pe liderii din ară.f. Am sunat din America la telefon pe cei de la minister care cunoşteau de acuma articolul meu. ea fiind tot prima inclusă în Proiectul de reabilitare al şcolilor . alta guvernului şi alta Ministerului Educa iei. fiindcă era şcoala unde învă asem eu ca elev şi unde slujisem ca profesor şi eram foarte indignat că până atunci nimeni din cei sus-puşi nu se sinchisise nici măcar să dea un răspuns. În scrisoarea mea şi în articol. Seismul din 4 martie 1977 a zguduit puternic structurile clădirii. că s-a inut cont de materialul critic ce lam publicat în presa americană şi că prima clădire de şcoală antiseismică din România va fi începută în curând la Scăieni. într-o parte a ei. Ion Iliescu. tot se mai învă a. Cu toate acestea. fără asemenea presiuni din afară. am cerut ca şcoala veche să fie imediat demolată şi înlocuită cu o clădire având schelet metalic. treptat. s-a procedat la repararea superficială a clădirii. întărind-o cu bare de o el şi cu console de fier exterioare. se deciseseră să facă o altă nouă repara ie. care îmi dădea un anumit curaj şi autoritate. Din fericire.5 R. apoi în America. din care eu fusesem silit să emigrez ilegal în Austria. Pe de altă parte. numărul elevilor a început să scadă.. În plus. prezentând clasele cu pere ii crăpa i şi tavanurile sparte. Neexistând fonduri pentru construc ia unui nou local. înso it de fotografii cu clădirea afectată. dar pentru că. deoarece construc ia. am făcut reportaje speciale despre acest subiect. o construc ie modernă anti-seismică. inclusiv ministrul educa iei însuşi. după Revolu ie. de ziarist american şi de corespondent al posturilor de radio “Vocea Americii” şi “Europa Liberă”. în curtea şcolii. după acea perioadă de vârf. el a mai avut darul să întărească plângerile părin ilor şi ale cadrelor didactice adresate anterior Ministerului Învă ământului în acelaşi scop. profitam de mass-media americană din spatele meu. cel din 1986. tot îi va impresiona în vreun fel şi că ei vor da ascultare acestui puternic semnal de alarmă venit din America. dar ele nu au servit la nimic.program finan at de Banca Mondială. ara mea. de care se vor face grav vinova i atât responsabilii locali cât şi cei de la minister. Din păcate. treptat. am publicat un articol de-al meu. nu puteau cuprinde pe to i elevii. într-un ziar american de mare tiraj. ajungându-se astăzi la 315 şcolari (în 2007). Poate că par lipsit de modestie că amintesc acest amănunt aici. lângă un WC primitiv. construite de p. dar nu puteam să tac. ce se poate prăbuşi oricând peste copii şi peste cadrele didactice.

aparatură modernă de încălzire centrală (în spa iul special de la demisol).12. I). arătând cumplit de dezolată. la cl. lăsând să se vadă o goliciune ruşinoasă.1945-01.2001-01.1980-01. un laborator de fizică-chimie.07. nu mă deranjează. func ia de director au mai avut-o profesorii: Bălan Tănase (01. la dungă.1999). spa ii suficiente pentru bibliotecă. Din cei aprox. chiar dacă cineva.1963. vreodată. Înaintea directorului Co ac.09. Ea a fost proiectată de arhitectul ploieştean Ni ă Savu care a fost destul de inspirat. Actuala conducere a şcolii mi-a mul umit pentru acest sprijin şi totdeauna când vin în ara de unde am plecat cu peste 20 de ani în urmă. grup sanitar cu veceuri moderne. totuşi. şcoala de la Scăieni (care poartă numele de “Şcoala nr. dar rup i şi decupa i complet în spate.2001). ci şi spatele şcolii. care predau în anul şcolar 2006-2007: Dinică Lelia (înv.12. 4 profesori suplinitori. bun organizator şi respectat de colegii lui. Fiindcă nu numai fa ada trebuie să fie frumoasă. iar curtea a rămas practic fără gard.2001-până în prezent: 2007).1990-01. se cam rătăcesc şi prin România. o clădire frumoasă (eu o visam chiar şi mai frumoasă!) şi modernă. Directorul şcolii este. Acolo va fi nevoie în curând de un gard nou.07.. are un total de 315 elevi. fiindcă sunt sigur că oricare ar fi fost în locul meu ar fi procedat la fel. confec ionat tot din metal. arhivă. elevii şcolii de la Scăieni s-au mutat într-un local nou.09. supl.02.02. Noul local de şcoală. în fa ă.1991). con ine opt săli de clasă. Enescu Veronica (înv. Manea Florica (înv. Altminteri ea arată ca o pereche de pantaloni noi şi elegan i. tit.1999-01. din 2001 până în prezent.toate paralele . deservite de peste 20 de cadre didactice. Pase Ramona (înv. Daniela Bică. supl. Dinu Maria (01.09. căci este o dolean ă cu totul fezabilă local: gardul din spatele şcolii. pentru că restul scândurilor s-au furat. frumos şi rezistent. str. la cl.09. desigur. precum împrejmuirea solidă de la fa ada noii institu ii. la cl. la cl. 7.196301. Dan Manuela (înv. Pantelimonescu Silviu Paul (01. cancelaria spa ioasă a cadrelor didactice. cu încălzire centrală. 40. dar nu la eventualele tornade care. Apostu Steliana (01. De asemenea secretara şcolii. un cabinet de limbi străine. Colinei nr. repartiza i în 16 clase: opt pentru clasele I-IV .09.1980).1990).2001). Şi.09. un hol mare luminos. a II-a).. Mai exact.1991-01. a II-a). de existen a căreia mă bucur sincer. un tânăr harnic.un an.5 R.09. călca i frumos. la cl. Go onoga Platon (01. 2 cu clasele I-VIII... cu un etaj. iar pentru ea nu mai pot apela din nou la Ministerul Educa iei. biroul secretariatului şi cabinetul pentru director. Diaconescu Steliana (01. dacă se poate.09. Iar eu vizitez cu emo ie şi plăcere această frumoasă şi îngrijită construc ie. sunt bine primit acolo. I). doi sau cu mai mul i ani mai târziu. sunt 8 învă ători şi 13 profesori titulari. Boldeşti-Scăieni”). Grigorescu Elena (01. Co ac Leonard (01. de la o vreme. tit. de matematică Leonard Co ac. o mare nemul umire încă a rămas. supl. cu pere i exteriori metalici.09. va face abstrac ie sau va nega interven iile mele din afară pentru existen a ei. inclusiv cu multe calculatoare. Iată numele învă ătorilor de la cl. Construc ia şcolii s-a demarat însă imediat şi în februarie 2003.şi opt pentru clasele VVIII. prof. În prezent (în 2007). 200 m de gard vechi au mai rămas cca 20 m. dotată de minister cu toate facilită ile necesare. 68 . Clădirea va rezista la cutremure de gr. ceea ce. I-IV.

engleză). O muncă deosebit de responsabilă.. Cu această ocazie s-a putut vedea cât de mult au fost aprecia i şi iubi i colegii care. pe deplin meritat. Balaca). 69 . Co ac Leonard (matematică). şi acolo. franceză). de cadrele didactice respective. să vin special din America şi pentru care le mul umesc încă o dată pe această cale. Popescu Eugenia. română). to i aceştia fiind deosebit de aprecia i. a IV-a). cu discursuri emo ionante.. supl. “Grădini a nr. ceea ce. având ca educatoare pe Popa Adriana şi Toma Ana). cât şi de to i locuitorii oraşului Boldeşti-Scăieni care. după ce şi-au făcut pe deplin datoria de dascăli. 5” (în clădirea creşei. la cl. Doroftei Floare (chimie). o adevărată sărbătoare de suflet. deloc uşoară. Panaete Cristina (istorie). Diaconescu Steliana (matematică). Grigorescu Elena (l. predau următorii profesori: Dinu Ion (l. încadrată cu educatoarele Bucuroiu Claudia şi Dumitru Camelia) şi “Grădini a nr. am fost onorat de colegii mei de la Şcoala Scăieni. 2” (cu 54 de copii preşcolari. atât de foştii elevi. Toboş Magdalena (l.. de foştii colegi. pleacă în. doi paznici de noapte: Tomescu Mihai şi Dima Grigore. Pi a Claudia. cinci la număr. este minunatul obicei de a sărbători pe fiecare cadru didactic atunci când iese la pensie. în Statele Unite. Teodorescu Junona (educa ie tehnologică). care se lasă deseori cu lacrimi. 3” (la Balaca. Pantelimonescu Silviu Paul (matematică). am ieşit la altă pensie. o depune d-ra secretară a şcolii Bică Daniela. supl. supl. patru îngrijitoare: Puiu Victoria. tot prin tradi ie. desfăşurată de-a lungul unui lung şir de ani. a III-a). Dacă este să vorbim de corpul tehnic. În Scăieni se află şi trei GRĂDINI E: “Grădini a nr. Stan Ioana. organizându-mi-se o festivitate asemănătoare cu cea din România. Chivu Luciana (înv. fizică). la cl. eu am avut avantajul şi fericirea de a mai fi fost încă o dată sărbătorit şi de colegii mei americani. anul editării acestei căr i. Tudor Gheorghe (ed. la rândul meu. tit. pe rând. Este un nobil gest de recunoaştere colectivă. to i colegii organizându-i o zi festivă. desen). cu o asemenea sărbătorire emo ionantă. supl. de părin ii lor. la cl. pentru care am fost invitat.a III-a). va rămâne întipărit nu numai în amintirea sărbători ilor. Olaru Mioara (pens. cu multe flori şi cu o bogată masă românească tradi ională. Aşa au fost sărbători i. a IV-a) şi Şerban Diana (înv. educatoare fiind Pătraşcu Elena şi Voica Cristina). cu 45 de copii. poartă o deosebită stimă tuturor cadrelor didactice. apreciată de to i ceilal i foşti directori şi de cel prezent. Ciucă Laura (biologie). concedii de odihnă nelimitate. În anul şcolar 2006/2007. Ilie Lenu a. învă ătorii Vasilescu Titel. În plus. Tănăsescu Florica şi Dinu Maria. cu 30 de copii. Vasilescu Maria (înv. Soare Alina (religie). Manolache Cristina (geografie). indiferent dacă sunt în activitate sau ieşite la pensie. încetă enită de ani de zile la şcoala din Scăieni. în 2003. Popescu Emil Petre. Vasilescu Georgeta. dar şi a tuturor cadrelor didactice participante. precum şi profesorii Apostu Steliana. Cârcioiu Marta (pens. Ioni ă Elena. muzică). cu siguran ă. dar desfăşurată cu devo iune şi cu înalt profesionism. ca un original şi impresionant eveniment. ca nişte cadre didactice de excep ie. Trebuie să mărturisesc cititorilor acestei căr i că şi subsemnatul. Manolescu Ana (l. a unei munci la catedră plină de multă dăruire şi sacrificiu. O tradi ie frumoasă.. urmată de muzică şi dans. română). în 1999. şcoala are un specialist fochist: David Florica. Sava Aurica şi Drăghici Marioara (la şc. atunci când.

română). chimie. am revenit la Scăieni de la Ploieşti. Pi a Claudia (biologie). Pârvulescu Constan a (l. un capitol cu totul special în istoricul şcolii de la Scăieni. Miroiu Florica. +Ioan Vlaiculescu. to i aceştia fiindumi şi mie profesori. Gaşpar Remus (matematică). De aceea. Marinescu Veronica (biologie). Codescu Tudorina (istorie). Dumitrescu Ana (l. +Georgescu Galina (matematică). Suditu Georgeta. I-X din acelaşi municipiu. spre a aminti genera iilor care vin. Tănase Natalia (şt. Păunescu Aurora (l. +Brandabur Ecaterina. +Leti ia Axente (l. Cerchizan Marieta. 17 cu cl.Cu triste e. un dascăl care învă a pe câ iva copilaşi să 70 . astăzi oameni maturi. fost director al şcolii). mă văd obligat să precizez că unele foste cadre didactice din listele ce urmează. pe lângă biserica “Sf. Spre a-i cunoaşte care sunt. Pavel Elisabeta şi Darie Elena. +Nica. în continuare. Ştefan Ioana. +Tănase Bălan.. +Dincă Emilia (chimie). profesori. Stan Fabiola (matematică). Matei Paul (istorie). Catrinoiu Silvia (geografie)... ŞCOALA DE LA SECIU Am văzut că localitatea Seciu. ofi eri superiori. deocamdată fără cruciuli ă. +Margareta Bălan. Ei sunt rezultatul strădaniei unor învă ători ca: +Damian Ion. O prestigioasă muncă au depus-o. română). Vasiliu Aura (l. ridicată înainte de 1737. +Tănase Nicolae. +Juncu Maria (franceză). Florica FlorescuŞaghy (fizică. Minea Florica. Să trecem acum în revistă. +Bobe Nicolae (istorie). franceză şi latină). de locuitori ceru i). +Adriana Filcescu. Popescu Maria (istorie). +Stoica Veronica şi a unor profesori ca +Nicolae Rotaru (deşi cu studii juridice. să fie adăugat aici. ed. 3 (1966-1971) apoi profesor titular la Şcoala nr. Ioni ă Elena (ed. rusă. un excelent profesor de matematică). cărora foştilor copii de atunci. scriitori etc. +Tănăsescu Constantin (rusă.. Ionescu Doina (chimie). +Iulia Dinescu. naturii). unde fusesem numit director la Şcoala generală nr. Treime”. profesori universitari. în urmă cu patru decenii. apoi al i profesori: +Leon Lavric (l. +Dubeanu Marta (geografie). +Casieru Valeria (franceză). le-a fost de un imens folos în via ă. +Go onoga Platon (l. biologie). ar merita. Stroescu Petre (istorie). Dumitru Constan a (matematică). la cererea mea de transfer. Carpin Dumitru (matematică). +Nedelcu Nicolae. au trecut în lumea de dincolo. Diaconescu Silvestru (geografie şi director între anii 1979-1980). preot înv. Voicu Elena. Melchior Dumitru (chimie). Popescu Maria. geografie). după ce. ingineri. pot să mă adaug şi pe mine. rusă. rusă). avea. Popişteanu Nicolae (matematică). că şi această şcoală a avut norocul să se bucure de o serie superior calificată de învă ători şi profesori de elită. fizica). lăsând o frumoasă amintire atât în inimile foştilor elevi cât şi ale colegilor din aceeaşi institu ie. fizică). Cristian Petru Bălan (română. rusă). +Lidia Bagrov (l. lideri politici. Constan a Diaconescu. română). emigrată din Rusia sovietică în România de frica bolşevicilor). în dreptul numelui lor. +Brezeanu Elvira.. Adam-Nica Vasilica (supl. care de câteva ori a încercat fără succes să devină comună independentă (nu îndeplinea nr. Victoria Simionescu (istorie. oameni de artă şi cultură. deoarece o notabilă parte a acestor foşti elevi au ajuns oameni de mare valoare în ara noastră: medici. La urmă. secretarii şcolii de atunci: Cucu Florin. română). am trecut o micu ă cruciuli ă. română).

dar după aceea. De atunci până în 1960 nu au existat decât două săli de clasă. Părin ii ne-au ajutat să cărăm din pădure. având cinci săli de clasă. abrupt. înv. la care. În 1980 (până în 1985). cu clasa a V-a. am fost numi i primii profesori la Seciu (eu predam matematica. de matematică Valeriu Teodorescu care. prof. la ora actuală şcoala Seciu mai are doar 95 de elevi (40 la clasele I-IV şi 55 la clasele V-VIII). cu noi a început să se fundamenteze. pentru etanşarea claselor şi reducerea consumului de combustibil în timpul iernii. Între timp şi numărul cadrelor didactice crescuse. scaune). La început. introducându-se. vine ca director prof. în incinta clădirii. când se construieşte un local cu patru săli de clasă (pentru clasele I-IV). am fost găzdui i. La clasele primare fusese director învă ătorul +Dănilă Ion care preda împreună cu învă ătoarea + Avramescu şi înv. prof. în 1972.. dar clădirea s-a construit în 1910. măsu e. venit de la Reghin. unde lucram cu vreo 16 copii. actualul primar al oraşului. câ i erau prin anii 1978-82. de asemenea. Dar aveam două mari avantaje: acest soi de alpinism ne crease o excelentă condi ie fizică şi. Documentele din arhivă arată însă că şcoala propriu zisă a început să existe acolo în anul 1906. chiar de la debut. s-a dovedit acolo un foarte bun gospodar. în micu a casă parohială de lângă biserica satului. româna şi sportul. Într-un fel. urcând. un suiş extenuant şi deloc plăcut. bibliotecă. El a fost director până la pensionare. pe acele meleaguri. poarta de intrare (şi de stagiatură) pentru cadrele didactice care voiau să ocupe mai târziu catedre la şcolile din Boldeşti sau Scăieni. Dănilă Ion. inclusiv apă caldă. tip termopan. într-o odaie modestă. arşi ă..a. pentru prima dată. de la Boldeşti a primit func ia de director. dat fiind că de la 240 elevi. din direc ii diferite.. pe care. viscol sau ger.. ceea ce nu echivala nicicum cu o şcoală. Pe acolo au trecut înv. Munteanu Margareta. de matematică 71 . în ciuda multor dificultă i cărora a trebuit să le facă cu greu fa ă. lung de patru km . Amândoi veneam pe jos.scrie şi să citească. Au fost înlocuite ferestrele vechi cu ferestre noi. un copac lung. În 1986 s-a dat în folosin ă şcoala nouă. dulapuri. Teodorescu Lucica. În 1960. De asemenea s-a procurat mobilier didactic nou în toate clasele (bănci. de fapt. De o şcoală nouă nu se poate vorbi până în 1964. ciclul gimnazial. cu boii lui moş Du ă. prin cioplire şi fasonare. eu. intervenind cât s-a putut pentru îmbogă irea inventarului ei şi în vederea înfrumuse ării şcolii. care a pus şcoala la punct. în 1991 s-au făcut repara ii capitale. apă curentă. În 1960 a fost numit ca director prof. care continuă dotarea şcolii. un an de zile. cifrele s-au tot micşorat. un deal noroios. mai ales în prolifica perioadă a “ceauşeilor”. câ iva ani la rând. este numit director prof. În prezent se definitivează lucrările la încălzirea centrală. magazie ş. de geografie Diaconescu Silvestru. când se ajunsese la două genera ii cu clase paralele. care era. iar d-ra Munteanu biologia şi alte obiecte). eram foarte tineri.. din 1972 până în 1980. de biologie Dumitru Ion. şcoala Seciu devenise. încât existen a acestei şcoli a început să fie deja pusă sub semnul întrebării. Popescu Emil. numărul copiilor a crescut.pe ploi. l-am transformat într-un stâlp ce sus inea sârmele de curent electric şi astfel “şcoli a” a fost electrificată. împreună cu prof. cancelarie. Fiindcă nu mai exista deloc spa iu pentru clasa a V-a în clădirea şcolii primare. de biologie Pop Simion. iar de la data de 1 mai 1986 până în prezent (2007). În 2006 s-au primit investi ii noi pentru un grup sanitar în incinta clădirii. După pensionarea dumnealui.

sunt: Isbăşoiu Georgeta (l. să mai schimbe ceva. Directoare şi educatoare este o proaspătă absolventă a Liceului pedagogic din Ploieşti. 6) care. destul de bine dotată. prof. prof. în anul şcolar 2006/2007. por ile deschise ale frumoasei şcoli din Seciu aşteaptă de geaba. apoi prof. de 24 de copii.. did. Altminteri. la rândul lui. copiii preşcolari din Seciu frecventează cu to ii grădini a de acolo.Arcanu Valeria. (Educatoaredirectoare dintre anii 1968-2000. engleză). Această grădini ă. Teodorescu Junona (ed. Manolache Cristian (geografie). Dumitru Ion.. Cum numărul copiilor a continuat să scadă. şcoala de la Seciu va ajunge de unde a plecat: cu unul sau două grupuri mici de copii învă ând într-o odaie de patru pere i. GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIA STICLEI BOLDEŞTI-SCĂIENI Este cunoscut şi sub numele vechi de “Liceul Boldeşti-Scăieni” (str. subsemnatul. unde este găzduit şi dispensarul teritorial. fără copii.. s-a ajuns la numai două posturi de învă ători. muzicală). poate că tinerii căsători i se vor răzgândi şi vor face. fizică şi ed. de matematică Mândrilă Elisabeta. Ion Damaris. s-a pensionat din anul 2000). Dar şi numărul preşcolarilor a scăzut într-o propor ie alarmantă! Dacă popula ia şcolară va scădea în acelaşi ritm. fosta mea elevă. franceză). română). Ciucă Laura (biologie).. după cum urmează. de l. rămăseseră doar trei posturi de învă ători. dar în prezent a rămas numai cu o singură grupă. din anii 1986-1992. Brânzea Mădălina (l. care func ionează în clădirea fostului cămin cultural local. În prezent. avea înainte două grupe. are un bogat şi fructuos istoric. tehnologică). (Dar mai întâi trebuie să amintesc că. Prin Ordinul 367 al Ministerului Educa iei şi Cercetării din 28 iunie 1962 s-a înfiin at această şcoală ai cărei absolven i urmau să devină şamotori şi operatori în fabricarea geamului. Dar cine ştie. şi al ii (c. care era învă ătoare. Profesorii de la şcoala Seciu. Institu ia demarase numai cu două săli de clasă şi o bibliotecă iar elevii din afara localită ii aveau asigurată cazarea gratuită. română Vaida Gavril cu so ia dumnealui Vaida Maria.. Teodorescu Valeriu (matematică). Tudor Otilia (istorie). Du u Viorica. iar cadrele didactice vor intra în şomaj sau vor merge să culeagă căpşuni în Spania. între timp. care face zilnic naveta cu autobuzul. această şcoală a rămas cu numai doi învă ători. la ciclul întâi. ceea ce a impus să se lucreze cu clase simultane). Bucovului nr. Munteanu-Draghini Margareta. Deci. netitulare). titulari fiind Isbăşoiu Adriana (cu clasele simultane I şi a III-a) şi Dumitru Victor (cu cl. Ştefănescu Lauren iu (religie). nişte eforturi fizice mai mari. în prezent. din anul 1992 până astăzi. Teodorescu Margareta (ed. GRĂDINI A DE LA SECIU În afară de această şcoală. temporare. la Şcoala cu clasele I-VIII de la Seciu mai sunt doar 13 cadre didactice. Lupu Daniela (l.. prof. dat fiind scăderea numărului de copii. venind din Ploieştiori. În toamna anului 1962 se deschide oficial Grupul Şcolar Materiale de 72 . simultane a II-a şi a IV-a).

Grupul Şcolar Industria Sticlei Boldeşti-Scăieni.director adjunct. Norme profesori în anul şcolar 2006-2007: 38. gra ie eforturilor regretatului profesor de educa ie fizică Pop Emil. având spa iu insuficient. titulatură care a fost men inută până în 1990. o cantină şcolară cu 200 de locuri. Paralel. . şcolarizează un număr de 650 de elevi care înva ă în 20 de clase. Brebeanu Elena . ca director şi pe Brebeanu Elena ca director adjunct. avându-i la conducere pe Vasiliu Traian.1997-1999: Necula Gheorghe .5. Burt Vladimir şi Gheorghe Gheorghe. Sunt create două clase . La finele anului 1971. mecanică şi materiale de construc ie.director. . Bidulescu Constantin . . laboratoare. cu 30.director. Vasiliu Traian. În 1965 existau 7 săli de clasă.1999-2004: Tănase Constan a .1982-1983: Bodan Aurelia . În anul 1972. prof. adjunct.1972-1982: Vasiliu Traian .director adjunct. termenul de predare la cheie fiind octombrie 2007. ingineri-7. ca nou director al Grupului Şcolar a fost numit ing. . În primăvara anului 1963 s-a deschis şantierul pentru o nouă clădire a şcolii.dir.director. Simionescu Lucian . în toamna anului 2006. . cancelarie. un internat şcolar cu 100 de locuri. sa demarat construc ia unui nou corp de clădire cu 6 săli de clasă. Sperăm să fie ultima schimbare de titluri.director adjunct. 4 laboratoare (fizică.director adjunct. Conform tradi iei. se înfiin ează şi o clasă de maiştri-operatori în industria materialelor de construc ie (curs seral). Grupul Şcolar a primit titulatura de Liceu Industrial cu profil chimie.director. Şcoala are în dotare 8 săli de clasă. un atelier mecanico-electric. În prezent. adjunct. chimie. în meseria de operatori în fabricarea şi prelucrarea geamului. În anul 1976 Liceul Industrial şi-a schimbat din nou titulatura în Grup Şcolar pentru industria materialelor de construc ii.şi anume una cu profilul “lăcătuş mecanic de între inere” şi cea de a doua cu profilul “repara ii în industria geamurilor şi electricieni pentru instala ii electrice”. Anul următor. Tănase Constan a . şcoala a beneficiat de munca 73 . un cămin şcolar cu 260 de locuri de cazare.1986-1997: Necula Gheorghe . de matematică Enescu Ion. 1966. corpul de clădire cu ateliere şcoală şi laboratoare s-a deteriorat vizibil şi.director. Alexandru Gheorghe . când a devenit Grupul Şcolar Industria Sticlei Boldeşti-Scăieni. Necula Gheorghe . Corpul profesoral era format în vremea aceea din: directorul şcolii prof. . maiştri-5. birouri.1983-1986: Micu Silvia . la care se adaugă şi trei ingineri din fabrică: Brebeanu Elena. În anul 1964 se numeşte în func ia de director adjunct doamna inginer Brebeanu Elena. Vă prezentăm mai jos conducerea liceului/gr.director.2004-2007: Tănase Constan a . ecologie şi protec ia mediului. numărul de profesori este de 22. cu următoarele profile: electrotehnică. în majoritate copiii muncitorilor Fabricii de Geamuri Scăieni. şcoala a dat şi prima promo ie de absolven i.director. În anul şcolar 2006-2007. între anii 1972-2007: . maiştri instructori Stanciu Ion şi Ioni ă C-tin. şc. Din cauza cutremurelor din anii 1989-1990.000 de volume. Bidulescu Constantin .dir. deoarece era nevoie urgentă de asemenea cadre la fabrică. informatică şi electrotehnică). o sală de sport şi o bogată bibliotecă.Construc ie care avea un număr de 60 de elevi. În acelaşi an. s-a amenajat şi un frumos teren de sport. bibliotecă. de română Bălan Tănase.director adjunct.

pe malul stâng al Teleajenului. din punct de vedere fizic şi psihologic. sport).asiduă a multor cadre didactice care au depus un efort sus inut pentru educarea tinerilor. Şcoala este foarte solicitată de mul i candida i care au absolvit liceul. sticlar). şi înăl imea de minimum 1.). Dumitru Elisabeta (prof. având un poligon adecvat pentru excerci ii. Din vechea genera ie. Tănase Constan a (ing. fiz. să nu fi avut niciodată în liceu nota la purtare sub 8. “academie militară” care formează maiştri militari auto. Gheorghe Gheorghe (ing. undeva. Sunt concursuri destul de preten ioase. dar serioasă.70 m. 74 . l. Bodan Aurelia (ing. engleză). ap i medical. sticlar). amintim (cei deceda i au o cruciuli ă înainte): +Enescu Ion (prof. 2006). so ia să nu aibă cetă enie străină sau să fie apatridă etc. franceză-română). +Pop Emil (prof. Comanda şcolii este exercitată în prezent de dl. după absolvire. Şcoala este excelent dotată cu tot materialul didactic necesar. l. având regim de colegiu tehnic militar.).). sticlar). cu durata de 2 ani. arme şi motoare moderne. ŞCOALA MILITARĂ DE SUBOFI ERI POMPIERI “PAUL ZĂGĂNESCU” BOLDEŞTI-SCĂIENI Pu ini locuitori ai oraşului Boldeşti-Scăieni ştiu că pe aria localită ii lor. Bidulescu Constantin (prof. cu grad de subofi eri pompieri.). pompe. Această institu ie este subordonată direct Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari şi pregăteşte maiştri şi subofi eri militari în specialitatea auto pentru toate structurile Ministerului Afacerilor de Interne. remunerarea este deosebit de convenabilă. Lec iile se desfăşoară în clase şi pe teren şi au un complex caracter tehnico-practic. +Micu Silvia (prof. Actuala genera ie: Necula Gheorghe (prof. predau studen ilor cursuri de un înalt nivel tehnic. mat. cu laboratoare. sticlar). rom. să nu apar ină nici unui partid politic. maşini.). Pârvulescu Constan a (prof.). cursuri de zi. Samoilă Doina (ing. specialişti în servicii logistice. vestitul luptător din Dealul Spirii care a comandat armata de pompieri împotriva unei unită i militare turceşti venită să înăbuşe revolu ia bucureştenilor de la 1848. Bălan Cristian Petru (prof. +Vasiliu Traian (ing. există o mare şcoală care func ionează ca institu ie de învă ământ postliceal.). Brebeanu Elena (ing. Numele i s-a dat de la bravul erou român Paul Zăgănescu. Anton Mariana (prof. La concursul din anul acesta şcolar au fost repartizate 100 de locuri pentru subofi erii pompieri şi 25 de locuri pentru maiştri militari auto (la 5 aug. Având în vedere că. dar admiterea se face pe bază de concursuri anuale sus inute pe un număr limitat de locuri. 2. l. Horia Luciana (prof. sticlar şi textilist). Sandu Cristina (consilier educativ). ofi eri superiori. rom. biol. unde cei mai buni specialişti în branşa pompieristică din ară. nu se primesc decât candida ii care pot îndeplini cumulativ o serie de condi ii cum ar fi: să aibă vârsta până la 25 de ani. mat. colonel Ion Ungureanu. să nu prezinte semne particulare evidente. servan i pompieri. să fie foarte sănătoşi. mat. departe. Este o mică.). indiferent de locul reparti iei. tehn. pe strada Poligonului nr.

dar începuse să fie cunoscut în toată ara. CLUBUL BOLDEŞTI Clubul Schelei Boldeşti a fost un produs al societă ii S. iar Clubul de acolo devenise un centru cultural nu numai local. Pentru maiştri militari auto . la algebră şi geometrie.a. din mecanică. Din acest punct de vedere. flotări.la matematică un test grilă. avea posibilită i materiale destul de mari. schela Boldeşti. CLUBURI. din fapte concrete sau din amintiri. cazarea. La absolvire. şcolarizarea. din mecanică. din secolul trecut. desfăşurată în frumoase şi solide clădiri speciale.cuprinde testarea psihologică. Nici Căminul cultural de la Scăieni.la matematică un test grilă. deşi nu dispunea de fonduri de la vreo societate petroliferă. acum 55-60 de ani. grada ii primesc o diplomă cu care. era o adevărată întrecere între aceste două localită i şi deseori nu ştiai pe care din ele să le admiri mai mult. la fizică. în primul rând ca martorul ocular care le urmăream îndeaproape pe amândouă. Nici Seciu nu se lăsa mai prejos. deci. pe rând. geometrie. activitatea acestor două dinamice (pe atunci. de-a lungul deceniilor. tot test grilă. trigonometrie. echipele artistice de la Boldeşti sus ineau frumoase programe artistice la Scăieni. deşi eram copil pe vremea aceea.C. text pe grilă. iar studen ii beneficiază de o soldă lunară şi alte beneficii. aşadar. Desigur. căci şi acolo exista un cămin cultural unde exista o frumoasă activitate. electricitate şi magnetism. Pe parcursul celor doi ani de studii. Pentru informa ii suplimentare. transportul toate acestea sunt gratuite. Să încercăm să evocăm. iar artiştii amatori din Scăieni sus ineau la fel de frumoase programe artistice la Boldeşti. examinarea medicală.. la fizică. numindu-se simplu 75 .).21. CASE DE CULTURĂ Atât Boldeştii cât şi Scăienii. şcoala poate fi sunată la tel: 0244/12. la rândul ei. iar reparti ia este asigurată pe baza mediilor socotite în ordine descrescândă. dacă doresc. to i studen ii capătă carnete de conducere auto. nu astăzi!) foruri culturale locale şi să începem cu. fizică moleculară şi termodinamică. alergări de rezisten ă pe 1000 m plat ş. asisten a medicală. Deşi erau localită i separate. Încă din anul întâi.Examenul de admitere se desfăşoară în două etape: Etapa I . CĂMINE CULTURALE. care. nu se lăsa mai prejos. din care nu lipseau numeroase serate de dans. dar pe care. eu o cunosc destul de bine. categoria B şi C. înfiin ată la Londra în anul 1907 iar astăzi cu sedii la Londra şi Haga.A. sărituri în lungime de pe loc.50. Etapa a II-a: sus inerea lucrărilor scrise (pentru subofi eri pompieri . Vă rog să re ine i amănuntul că vorbesc de o perioadă trecută. au avut o îndelungată tradi ie culturală.. fizică moleculară şi termodinamică. este fiica societă ii petrolifere anglo-olandeze Royal Dutch Shell. pot continua studiile militare pentru a deveni ofi eri. care se afla în apogeul produc iei. Astra Română S.) Bineîn eles că participă numai candida ii care au promovat etapa întâi. din algebră. electricitate şi magnetism.eliminatorie . verificarea aptitudinilor fizice (alergare 50 m plat.

. două terenuri de tenis. Aşa se organizau pe atunci acele originale baluri. s-a mai construit o clădire a unui nou club. după anul 1950. cele de pe Zorilor fiind mult mai elegante. cândva plin de flori diverse şi bine îngrijit. la Ploieşti. rafinăria Astra Română S. unul de voley şi. Pe când eram copil. pe iarba din curtea clubului.au constituit baza materială sau mai bine zis motorul. servicii sanitare. având în mijloc un havuz cu apă âşnind din nişte avionaşe “cu reac ie” în mişcare rotitoare. pe actuala Alee a Clubului din Boldeşti. În anul 1880. fundalul şi inima tuturor activită ilor culturale ale Boldeştiului.importantul sediu al Schelei Boldeşti. baluri. clădiri foarte moderne pentru vremea aceea. rafinăria Astra fiind. 76 . Ceva mai înainte. Xenia şi Venus. o sală de popice. cu o scenă modernă care era bine venită. Toate erau destinate ca locuin e pentru inginerii şi func ionarii schelei. pentru că a înglobat societă ile petrolifere mai mici Sospero. pe strada Zorilor (astăzi inclusă în sectorul Boldeşti) şi pe strada Distilăriei. Clădirea clubului adăpostea o frumoasă sală pentru proiec ii cinematografice. în Boldeşti şi Scăieni nu existau alte distrac ii. Acolo. sus inute afară. la etaj o bibliotecă. franceze. dar la clubul mic din Boldeşti se puteau vedea filmele cele mai noi care deseori rulau înaintea premierelor din cinematografele ploieştene. întreprinzătorul industriaş român Ioan Niculescu Bazar. tip microvile. în timp ce zeci de tineri dansau cumin i tangouri. Acest club este înconjurat de un mic parc. precum orchestra Radio. Pentru a le face via a şi mai plăcută salaria ilor. a înfiin at. nun i. conferin e. ca şi astăzi. având o scenă pentru spectacole. după planurile unor arhitec i români şi străini. A. fiindcă aşa era atunci. cu participarea unor solişti vesti i. cu capital străin. în curtea căruia au plantat esen e rare de arbori. Pe scena clubului mare au dat spectacol numeroase ansambluri vestite din ară. în anul 1938.Shell. societatea Astra le-a construit un frumos club. proiectate de inginerul Barboni (avioanele au zburat astăzi la ceruri. ambele la Scăieni. filme etc. de-a lungul a câtorva zeci de ani. alăturat. s-a construit un nucleu al unui proiectat centru petrolifer .în special Clubul mic . În unele seri de vară. pe terasa şi spa iul liber de lângă ştrand. prezentate fie de artiştii locali fie de artiştii invita i din ară. În 1936 existau 16 rafinării în Ploieşti şi astfel oraşul acesta a devenit primul oraş petrolifer al Europei. şedin e. de asemenea cu case tip. până peste miezul nop ii. italiene şi. cât şi propaganda comunistă dirijată de culturnici. pentru adul i şi înotători.. fireşte. în nop ile cu lună plină şi cu lumina stinsă. săli de repeti ie. garderobă. Existând o asemenea bază materială. altfel spus. o sală de ping-pong. subsoluri cu instala ii de încălzire centrală. la cluburi aveau loc dese spectacolo artistice.) Aceste două construc ii . Considerându-se că sala mică a clubului nu mai putea face fa ă tuturor solicitărilor.. au adăugat un ştrand mic pentru copii şi altul mare. se ineau serbări şcolare. s-au ridicat frumoase şi rezistente case. sub cerul liber. cea mai mare din toate distilăriile petrochimice de acolo. mult mai mare. un mare teren de fotbal. o branşă românească a lui Royal Dutch. lângă grătarele cu mititei şi lângă mesele cu bere. în stil occidental. societatea Astra Română cumpărase terenuri petrolifere pe actuala rază a oraşului Boldeşti-Scăieni unde. Pe vremea când nu apăruseră încă televizoarele. plus două mici colonii. acolo am văzut cele mai bune filme americane. ca Maria Tănase sau Maria Lătăre u. de spa iul lor slujindu-se atât programele culturale ale schelei Boldeşti. cele mai multe. Ea se consolidase mult. cânta o romantică orchestră. sovietice.

. Nu ştiu prin ce metode miraculoase. Cea mai strălucită perioadă a clubului s-a datorat activită ii unui artist deosebit de talentat şi devotat culturii boldeştene./ Aproape de Ploieşti. pe când slujea ca militar în primul război mondial (în noaptea de 12 nov. căci fusese lansată de actri a americană de origine germană Marlene Dietrich (dar.” Însă pe atunci to i boldeştenii o ştiau. la fel./ E-o localitate/ Numită Boldeşti!/ Şi-n via a nu-i mai bine/ Să trăieşti/ Ca la Scăieni/ Şi la Boldeşti! . la serbări şi chiar şi la unele înmormântări.. care era şi scriitor. interpretul la tuba şi la bombardonul lui uriaş de alamă. fiul unui mecanic. a înfiin at o mare fanfară şi o mică orchestră simfonică alcătuită din 14 instrumentişti. pe deal. care pomenea şi de Scăieni. Cucu Bănă eanu era gata să fie împuşcat cu pistolul. El scrisese şi “Imnul Boldeştiului”.zic . uşor de memorat. preferata solda ilor germani şi americani pe timpul celui de-al doilea război mondial. to i elevii domnului Cucu Bănă eanu ştiau să cânte foarte bine la instrumentele acelea noi şi strălucitoare comandate de el la Bucureşti şi plătite cu bani grei de schelă. Nae Tomescu sau toboşarul orchestrei. Tot de neuitat este şi activitatea tehnică a inginerului Barbone şi mai ales aceea a inginerului Corneliu Axente. Jean Pandele. Între anii 1952-1966. prezentată la Club şi la Teatrul de Stat din Ploieşti. odată venit la Boldeşti din Turnu Măgurele. Când profesorul Bănă eanu a fost solicitat de Casa Centrală a Armatei din Capitală ca instructor al cercului de muzică militară. trompetistul Puiu Păun (Virgil Păunescu). la sediul Societă ii Steaua Română din Scăieni. Dinu Stelian. acest talentat muzician. Şi când te gândeşti că.etc. de la schela Boldeşti. cântate pe celebra melodie germană “Lili Marlene” (sau “Lanterna”). unde se născuse. un cor militar de 80 de persoane. compusă de Norbert Schultze în 1938. în ritmuri de marş. Neuita i rămân pianistul polonez emigrant Paşuk. pe malul Dunării.iar altă dată Ansamblul Armatei.. pentru boldeşteni şi scăienari... acest minunat profesor. Îmi amintesc şi de o mare orchestră şi cor studen esc american din seria “Ambasadorii prieteniei”. din care eu mai re in doar prima strofă: “Undeva departe.. profesorul şi compozitorul Ion Cucu Bănă eanu. dirijat de col. din celebrele versuri germane ale poetului Hans Leip: “Vor der Kaserne/Vor den grossen Tor/ Stad eine Lanterne/ Und steht sie noch davor. mai to i habar neavând înainte de muzică. în mai pu in de un an de zile.. “Lumină din adâncuri”. unde subsemnatul am tradus în engleză discursul primarului Aurică Marinescu. şi fost profesor de muzică la Alexandria. nişte versuri simple. el fiind şi un talentat acordeonist. 1918). cu totul altfel).că. a putut să înve e pe tinerii recruta i de dumnealui în orchestre. care umbla tot timpul în mână cu o cutie specială construită pentru cele două nedespăr ite viori ale lui.. Aproape zilnic se putea auzi fanfara (mai to i din fanfară erau simpli muncitori!) răsunând puternic. autorul unui roman de aventuri turistice şi al unei piese de teatru despre petroliştii boldeşteni. marea activitate muzicală a clubului Boldeşti a încetat. autorul piesei simfonice “Fiat lux!”. nu ştiu cum . de un ofi er francez care-l crezuse spion! După ce studentul în muzică i-a vorbit ofi erului în 77 . numai în câteva luni. Atmosfera Boldeştiului era mereu plină de muzică.” autorul a localizat-o în româneşte. urmărită de cârduri de copii şi de lumea curioasă ieşită pe la por i! Vibrau toate geamurile caselor pe lângă care trecea voioasa bandă cu alămuri strălucind în soare! Ea cânta pe stradă. Clubul Boldeşti a avut mare noroc cu achizi ionarea acestui profesor inimos. care bătea să spargă toba.

să men ină în ritm dinamic activitatea clubului. de muzică ploieştean Leonida Brezeanu în fa a unui public avid de noută i artistice şi tehnice.şi el muzician -. curtea ştrandului. amândoi s-au împrietenit şi au rămas prieteni până la sfârşitul vie ii. ultimul conducând clubul douăzeci de ani (1973-93) . Gheorghiu Nicolae. Directorii clubului care au urmat la Boldeşti au căutat. interpretând în spirit mai pragmatic ordinele şi conferindu-le adesea un specific local destul de liberal: Şandru Ion. pe cât le-a stat în putin ă.. cu excep ia unor seri de discotecă ceea ce nu echivalează 100% cu no iunea de cultură . au invitat artişti de seamă din ară. realizări cu care nu o dată sau distins la concursurile locale şi jude ene.Boldeştiul trăieşte mai mult cu aceste nostalgice. Ca şi înainte.franceză . deşi interioarele modificate nu mai slujesc scopului prioritar cu care demarase ini ial. cu o bibliotecă de peste 62. el avea geamurile sparte. lasă impresia că sunt din nou acceptabil de îngrijite şi încăpute pe mâini bune. în vara anului 2006. cu brigăzi artistice. fiindcă amatori se găsesc imediat. au reuşit. cu o echipă de teatru şi de dansuri populare ş. au organizat cercuri de studii. haide i so facem lată!” Am fi dorit ca şi în zilele noastre să mai existe. Men ionăm numele acestor directori care. de la schelă. peste care. s-au străduit să men ină vie flacăra culturii locale şi ştim că. făcute de schelă. Este şi meritul conducerii clubului de atunci. În ciuda acestui control riguros. şi pentru că noi n-o putem lungi. Titi Iosif şi Corneliu Filostache. Îmi amintesc şi acuma o haioasă butadă lansată de unul dintre ei: “Via a este scurtă. înregistrate pe primele videocasete şi prezentate la un videorecorder de prof. apoi iar 78 . cu tarafe de muzică populară. pere ii exteriori au devenit veceuri publice iar înăuntru cântă. Chiar şi astăzi. uneori au fost strecurate la club şi câteva filme americane interzise în ară... s-au dovedit a fi destul de nonconformişti. cucuvelele. frumoase şi apuse amintiri. când plouă afară. într-adevăr. Când l-am văzut ultima dată.. o echipă reprezentativă de tenis şi de voley. avea obloane grele de fier cu multe lacăte la uşi. mul i îşi amintesc cu zâmbetul pe buze. câte ceva din faimoasa activitate a Clubului de la Boldeşti. Ionel (Popa) Costache. pentru că primăria nu avea bani să-l refacă. pluşate. cu scaune noi.) Cu totul tragică a devenit însă soarta clubului nou. în ciuda presiunilor ce veneau de la forurile superioare. care prin subterfugii inteligente. Păcat de ultimele dotări.000 de volume.. cu solişti talenta i. clubul trecuse în grija primăriei apoi. de scenetele şi textele comice lansate cu mult umor de artişii locali deveni i populari. s-ar putea organiza acolo concursuri de înot cu premii. s-au achitat cu brio de responsabilitatea lor cetă enească. măcar pe sfert. a avut totuşi norocul să revină pu in la via ă.perioadă în care institu ia s-a impus şi s-a mândrit cu armonioasele ei coruri. oameni buni. existând anumite planificări rigide şi obligatorii şi un control sever al oricărei activită i culturale căreia i se trasa un anumit plan de îndeplinit...a. în bună parte. mai recent. le plouă. iar a trecut la schelă. i se imprima de sus un caracter propagandistic standardizat şi axat pe principiile găunoase ale “educa iei culturale socialiste”. unde a apărut şi un mic bar. al directorilor. deşi nu totdeauna condi iile erau propice. Ciucă şi Mihăilă. (Plusurile acestea nu ne împiedică să în elegem pentru ce oare micu ul ştrand destinat copiilor a fost desfiin at. dar. înăuntru! Dar. precum şi terenurile de sport. Dacă Clubul mic.

. 5) are o istorioară a ei specială. unde nu se întâmplă totuşi mai nimic. spectacole de teatru. în ultima vreme. în perioadele electorale. Dar numele acesta.. ca altă dată. de un bleu imaculat.m. la cămin. între doi flăcăi. Acum doar o dată la câ iva ani. Înainte. pe care rareori a stat cineva! Nu mai vezi acolo filme. E-hei. degradându-se pe zi ce trece şi făcându-l să pară mai vechi decât vechiul club. Cu peste două decenii în urmă. poate. datorită litigiului dintre cele două foste stăpâne. poate va veni şi pentru clubul nou o zi bună de renaştere. Spa iul abandonat a devenit un jalnic adăpost pentru lilieci şi cucuvele. din America.. Să încercăm a o reconstitui. baluri. Şi ar fi păcat. Oare a cui o fi vina că a ajuns în acest hal? De aici. motiv pentru care am şi pictat chipul poetului na ional pe frontispiciul clădirii. la Scăieni. tapisate.. fiindcă altminteri se demolează singur. Oamenii votează.terminate adesea cu bătăi de pomină. conferin e. aveau loc săptămânal. de fapt. nimeni nu-i zicea aşa şi. fiind şi el prea lung. tot gândindu-mă şi gândindu-mă.. hore. Casa de cultură din Scăieni s-a născut cu un alt nume. pleacă . Pustiu.d. în sala aceea goală.a. Nu ştiu pe cine să dau vina că se întâmplă aşa ceva şi.ah! vestitele baluri de la Scăieni . cine ştie.. dar cum comuniştii auziseră că acesta fusese “boier vechi şi domn creştin” şi cum analfabe ia lor habar nu aveau de istorie.la primărie şi. El a fost botezat de două ori: întâi a căpătat numele de Căminul cultural “Constantin Brâncoveanu”. datorită harnicei bibliotecare şefe care ştie cum să-şi atragă cititorii.şi cam atât. pe uşile clădirii. decât doar copiii şi unele persoanele mature care. de altfel. denumirea a fost definitiv uitată. la drept vorbind.. stârnite de bălăcenii cu itari. E linişte. nun i. Cloşca şi Crişan”. eu propusesem să i se spună “Casa de cultură “Mihai Eminescu”. singura institu ie care o duce acolo binemersi. decât să trăiesc cu speran a că. când este folosită ca sediu de votare.. fiindcă stă mai mult închisă? Păcat de noul acoperiş de tablă zincată ce l-a înlocuit pe cel de iglă spartă. ce vremuri pline de via ă mai erau! În zilele noastre e pace. nici nu prea se mai sinchiseşte nimeni să mai intre în acea clădire . merg doar la bibliotecă. bănuiesc că am găsit 79 . nici club şi. păcat de scaunele acelea noi. Proiectată în 1939 de acelaşi harnic arhitect Mişu Rădulescu. nici cămin cultural.că ce să facă acolo. bătăi ca-n filme. foarte frumos modernizată în anii trecu i. Bucovului nr. cu care uneori colabora şi făcea fructuoase schimburi de experien ă. sângeroase şi spectaculoase. sala mare a institu iei mai prinde oleacă via ă. CASA DE CULTURĂ SCĂIENI Cândva rivala dar şi prietena Clubului Boldeşti. pentru vreo codană care îi privea cu indiferen ă peamândoi pentru că ea iubea pe un al treilea ş.. în câ iva ani. nu pot să dau nici un răspuns la această întrebare. La început i se spunea Căminul cultural Scăieni. nu mai vezi localnicii intrând zilnic. şi Casa de cultură Scăieni (str. care transpusese de pe planşetă pe teren schi a şcolilor vechi din Scăieni şi Boldeşti. însă văd că astăzi nimeni nu-i mai zice nici casă de cultură. filme. mult frecventatele baluri . Părea o firmă cu nume mai revolu ionar. clubul nou a rămas o clădire părăsită şi pustie în care predomină mirosul de mucegai şi putreziciune. au cerut să i se schimbe numele în Căminul cultural “Horia..

la oraş. Doamne fereşte. medelniceriile şi hătmăniile. vibrând pe sticla monitoarelor TV etc.. sport.. cu so ul ei.. În camerele de la etaj ale căminului cultural. că te culturalizează. cu canale multiple. eu proiectam filmele şi schimbam rolele. În fiecare seară.. Imnul de Stat al SUA. la prieteni. răsuceam de două ori cheia în uşă. iar Nea Lisandru îşi aprindea tacticos o igară. ne aşezam amândoi în jurul mesei pe care se afla aparatul. la deal şi la vale . când eu însumi am organizat. “Îi zâce bine. la munte. este foarte puternic informativă şi foarte diversă. După ce intram. Era să strig: jos televiziunea! dar. ştiri senza ionale de ultimă oră. manelu e „na ionale” rromâneşti. “cine cu cine”... pentru câ iva ani de zile. din toată ara. Pe la orele 19.cea pe cablu. nu mai sunt luate cu asalt ca ieri.. însă tot nu am găsit adevăra ii vinova ii fiindcă.. cu nişte ani în urmă. cu intrare pe la balcon. un ardelean în vârstă. şi o găseşti peste tot . cea na ională. Ea a distrus casele de cultură. ui i deodată totul şi sim i că ai sufletul gol. în general. fost cândva. pe antene. până. sculă rară pe vremurile acelea. politicieni corup i.i face capul plin. frate. televizorul sau televiziunea . fiindcă. ca în locul lor să nu apară vreun “The Romanian Manele’s Club” sau chiar Ministerul Na ional al Manelelor! Din această cauză nici nu îndrăznesc să învinuiesc pe cineva şi încerc să vă propun a ne întoarce încă pu in. butonam ni eluş.. Cine ştie? Or fi şi ele pe cale de dispari ie. după care vocea continua: “Transmitem ştirile. şi deodată. unde când lipsea operatorul Mielu Soroiu. de frică să nu ne surprindă cineva că ascultăm clandestin pe imperialişti.. cinematografele. cea de pe sateli i. Mi se înfiora de emo ie pielea pe mine şi-mi dădeau lacrimile când auzeam acest cântec armonios şi impunător. dansatoare la bară. seară de seară. apelând la mine. intrând în casă la tine. interna ională. şi State Anthem. fete frumoase.” Amândoi aşteptam cu sufletul la gură vestea cea mare “cu debarcatul paraşutiştilor americani în România”. precum au dispărut vătăşiile..şi dai de greută ile diurne. pentru a vă povesti şi altceva ceva despre acest Cămin cultural de la Scăieni. aici în America. dar când ieşi afară în lume . În plus. totul la nas: filme de aventuri. locuia familia femeii de serviciu de la această institu ie. etc.vinovatul principal: televizorul! Da. tehnicolor. programe de TV? Poate că glumesc şi exagerez un pic când acuz televiziunea română şi din toată lumea cu pu ină mali ie. un elev în clasa a VII-a la şcoala din comună. ne întâlneam tainic amândoi în cabină. scandaluri faimoase.. la ară.. de te ame eşte. Columbia The Gem of The Ocean”.. lideri de partide în conflicte interminabile. să fim serioşi. nea Lisandru nu prea ştia să prindă posturile de radio “Vocea Americii” şi “BBC Londra”.. cu telenovele. nea Lisandru Fati. pentru scurt timp. cu fundurile semi-goale. folosit ca semnal de începere a emisiunilor în limba română..unde î i serveşte. fiindcă cine mai poate trăi astăzi fără ea. lângă aparatul de proiec ie.oriunde! Ce mai: ea se face că te informează la minut. infiltrânduse clipă de clipă pe sub pielea şi pe sub pleoapele noastre . îi zâce 80 . cluburile.. nea Lisandru mă chema să mergem amândoi în cabina de proiec ie unde se afla aparatul de radio al căminului. Fati Floarea. filme lacrimogene. conform unor legi istorice necunoscute.. multina ională. având numeroase tentacule tentante. căminele culturale şi casele de cultură de astăzi. care era pasionat de politică anticomunistă ca şi mine. de pe etc. din difuzoare răsuna vocea frumoasă a Emanuelei Cerbu: “America vorbeşte României!” Şi imediat începea extraordinar de frumosul marş american “O. pârcălăbiile. în casă la mine... căci nu oricine îşi permitea să aibă radio în casă şi nici dumnealui nu avea cu cine să discute politică.

plini de aceleaşi vagi speran e nobile. în loc să-i potolească pe bădăranii prost-crescu i. că fiecare era imitat de unii din sală cu behăituri de oi. cu alai mare. Tipul i-a mul umit zâmbind şi a plecat satisfăcut.mă întreba nea Lisandru. numai ce vine. cu mugete de boi şi deseori era întrerupt. cum să nu vină. murea de râs şi îi încuraja aplaudându-i (desigur.bine. spre a ne da vreun răspuns.. A doua zi. feti a lui cea mare. băi fra ilor. “Vin. nu pe artişti). într-o duminică.. la care participa şi Ilie Moromete. Ravel. De ce să nasculte?” “Şi ce ascultă. c-a trebuit să vin eu la ei.. başi. d-aia de-a noastră. Puiule.a. pentru culturalizare. fiindcă l-a chemat pe tatăl fetei. Tot aşa. to i râdeau. din Capitală. Vorbea şoptind misterios. baritoni. da?” “A. după ce. Flory i-a răspuns cu toată naivitatea de copil apolitic: “Sigur că ascultă. pe care a întrebat-o dacă taică-su ascultă la aparatul de radio. de vreo 12-13 ani. Chiar aşe-i!” . Nu ştiu cine a fost anchetatorul acela. prin anii 60. la acel cămin şi o aleasă trupă de cântăre i de seamă de la Opera de stat din Bucureşti soprane. În schimb. dar se pare că nu era un om chiar rău.. cu câteva săptămâni înainte. că nu-i voie aşa ceva şi i-a cerut aparatul. cu urechile lipite de difuzorul lăsat în surdină. neinvitat. cu discu ii asemănătoare cu ale eroilor lui Marin Preda din Poiana lui Ioacan. Nici n-au început bine să solfegieze ariile lor. l-a rugat să nu mai asculte. ărănească!” Sala. iată că. Massenet ş. şi de mari comentatori politicieni. to i numai un zâmbet . nene Lisandre.. Spectacolul. a venit.. să se producă pe scenă. s81 . boaa-lăă! Huo. Însă operatorul Mielu Soroiu a deblocat cu dibăcie condensatorul şi noi ne-am reluat meseria de pasiona i ascultători-amatori. “Când om scăpa de eştia?” .. Când o soprană cu un bust voluminos şi-a înăl at glasul în cascade cristaline. apăruseră pe-acolo câ iva cântăre i de muzică populară de la Radiodifuziune.. A fost o unică experien ă pentru bie ii noştri solişti de operă. muzică. care abia începuse de vreo douăzeci de minute. Că de vreo două ori am ascultat şi eu. Dar au venit pe naiba. în fa a unei săli arhipline de ărani colectivişti şi de lucrători de la IAS. iacă aici la radio de la căminul nostru. nu. că o să-i facă praf pe ruşi cu bomba aia atomică a lor dacă mai fură din România” .. Glinka. condensatorul mobil a fost blocat numai pe radio Bucureşti şi nu se mai puteau asculta alte posturi de radio. în două autobuze. când l-a adus înapoi. Tata ascultă numai Vocea Americii şi Londra. păpuşico? Radio Moscova..înso i i de o miniorchestră simfonică şi încep. Subsemnatul. la paaie!” Altul striga: “zi-ne..îi răspundeam eu cu naivitate şi cu mare încredere în zeii de peste ocean care nici nu ştiau dacă România este o ară sau o marcă de maşini.mă întreba câteodată deznădăjduit.. şi-o doină!” iar către cei din orchestră: “cânta i-ne. arii din opere celebre: Verdi.. fără să ştim a fixa vreo dată apropiată. ca să li se prezinte în premieră pentru urechile lor.” Apoi i-a completat că mai este totdeauna şi un copil cu el (adică eu). unde a găsit-o singură pe Flory. s-a legitimat şi a reprodus ce a mărturisit feti a lui din naivitate sau din prostie. Radio Bucureşti.. fiindcă americanii ăia vorbesc bine româneşte. neînvă ate cu muzică “grea”. şi-o sârbă.. un tovarăş de la Secu şi l-a căutat pe nea Lisandru acasă (el era plecat la serviciu). aduşi cu sila direct de la sapă. vin americanii au ba în ăst an?” . pe rând. coborându-le lungi şi în trepte cu tremolo. primi i cu aclama ii.. câ iva imitau nechezatul iepelor iar unul a strigat tare: “niiiee. Ceaikovski. peste câteva zile.aproba bătrânelul de lângă mine seria de critici la adresa regimului comunist al lui Gheorghiu Dej. fă. nici nu bănuiam pe-atunci că voi ajunge să transmit şi eu ştiri de la microfonul acestui iubit post de radio din Washington. nu. plin de mari speran e. “Ce zici.

Drept răsplată. apoi “Kazaciok”. unii cu lacrimi în ochi. To i cântăre ii au coborât indigna i de pe scenă (careva din ei chiar a protestat cu voce tare) şi au plecat umili i. înso i i de o echipă de cineaşti de la jurnalul de actualită i a studiourilor cinematografice “Alexandru Sahia” din Bucureşti. În timpul războiului. Puiu Popa. un alt cor de fete. Lenu a Matei. două din încăperile institu iei au servit. S-a cântat “Katiuşa”. la care lumea aplauda entuziasmată. a primit zeci de elogii şi diplome. viitorul primar al oraşului şi al ii. Într-o sală decorată festiv. ca săli de clasă. în urma reclama iilor primite. chiar şi un dans igănesc. spunându-se că indivizii cu pricina nu erau scăienari. mul i ani. Atunci a luat fiin ă un mare cor mixt. o aşa numită “brigadă de agita ie” şi de recitatori. pe patru voci. un dans comic de imens succes. George Moroianu. au venit la spectacolul special oferit de “zilele prieteniei cu Uniunea Sovietică”. două echipe de teatru. Până să se aducă aparate de proiec ie la cabina cinematografică. S-au prezentat cu succes piese de teatru.. Totul era filmat. care probabil că speraseră mult în vreo şuşanea copioasă în provincie.. Cloşca şi Crişan” din Scăieni a fost lăudat şi răs-lăudat. ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti Rodion Dumbadze. Atunci Căminul cultural “Horia. dar nimeni nu i-a găsit vreodată pe acei vinova i anonimi. unde îşi prezenta frumosul şi bogatul lor repertoriu. în costume ruseşti. fiind dat ca model. în fine. Mielu Soroiu.a întrerupt brusc. fra ii Titus şi Coca Beuca.. cu protagonişti din comună. în care excelau actorii amatori: Cornel Tănase (tatăl marii artiste de film Carmen Tănase). conducerea căminului a fost imediat schimbată şi ca director al institu iei a fost numit prof. Pionierii le-au oferit flori. lucrând zilnic la cămin. cu steaguri roşii şi tricolore. echipele artistice ale căminului cultural de la Scăieni au beneficiat de transport absolut gratuit cu camioane (rareori cu autobuze) în tot jude ul. iar jurnalul cu activitatea acestui cămin a rulat zile întregi la toate cinematografele din ară. . la care au participat redactorii şefi de la ziarele Scânteia şi România liberă. regretatul Paul Svistovici82 . Cam aşa arăta educa ia socialistă a unor indivizi din acele vremuri. a urmat un măre spectacol de gală. A fost ceva original. cu simularea unei bătăi între două tabere de “ igani” danstori care foloseau copiii mici ca “proiectile” unii contra altora. s-a dansat “Căluşarii”. Elena Stoicescu. am amintit că în sediul acestui cămin cultural se adăpostise conducerea prefecturii jude ene iar în perioada când şcoala de la Scăieni era în construc ie. Drept urmare.. câ iva ani la rând. iar altă săli ă ca oficiu poştal. Pentru că acest cămin a fost dat ca exemplu în presa centrală. pentru această mare ruşine. în mare rumoare şi cu un total fiasco pentru bie ii oaspe i. deschis cu imnurile de stat ale celor două “ ări surori”. o echipă de dansuri na ionale. “Ca la uşa cortului”. Vasile Crăciun. după orele de şcoală. A urmat o ancheta de două zile. un inginer vecin cu această institu ie. până seara târziu. Echipele de coruri şi dansuri au participat la concursuri pe jude şi au ocupat de fiecare dată locul întâi. de română Tănase Bălan care a condus căminul cultural timp de peste două decenii. ambele instruite şi dirijate de acelaşi profesor. plină de multă lume (şi de securişti în civil). înso it de to i membrii ambasadei lui. surorile Tan a şi Nu a Mihăilescu. viitorul inginer Gheorghe Gheorghe care era şi acordeonistul echipelor de dans.de data aceasta era o audien ă foarte disciplinată şi receptivă -. după aceea. Iar foştii spectatori i-au huiduit până s-au urcat în autobuze şi au plecat acasă la Bucureşti cu coada între picioare.

în prezent studentă în Canda la Departamentul de matematică al Universită ii Carolina. Universitatea Bucureşti.biblioteca. ac iuni specifice. câteva filme ruseşti care ne-au delectat mult pe noi copiii: comedia “Toată lumea râde. Atunci mai to i tinerii din sală îşi uguiau buzele. acum bibliotecară-şefă. o frumoasă şi bogată bibliotecă. la adresa: http://memebers.tripod. După vreo 15 ani. Şi ca să închei istorioara de fa ă. imitând şi amplificând cu mari intensificări sonore sunetul intim al sărutărilor eroilor de pe ecran. în prezent pensionară. “Prin esa mofturoasă”. 83 . Tănase Bălan la pensie. men inându-i faima de care se bucura. După ieşirea prof. Cristian Petru Bălan. a înfiin at un al doilea Cenaclu Literar. cântă şi dansează” (Vesiolîie rebiata). 20. s-a înfiin at un prim cenaclu literar. amintesc amănuntul că pe scena acestui cămin cultural şi-a făcut debutul marea interpretă Irina Loghin care. a binevoit să ne proiecteze. Daniela Matei. Dar şi pentru cei mari era o delectare.1979). Ilie (Bednarovschin) Angela-Georgiana (n. De fapt. 1995.09.com/-quasaris/cntact/dreapta. cu nume englezesc: “Satelit String” (string=pe româneşte “instrument cu coarde/coarda/struna/sfoara” satelitului). cu masterat în Comunicări şi rela ii publice. Atunci era bibliotecară Valeria Paraschivescu. căminul cultural Scăieni. ulterior rebotezat “Casa de cultură Scăieni”. 13.1954 la Teişani. “Copiii căpitanului Grant” ş. la ini iativa doamnei Ilie. Pentru majoritatea dintre noi acelea erau primele filme pe care le vedeam vreodată în via a noastră. era o frumoasă fetişcană angajată la Fabrica de geamuri Scăieni. Numărul curent de utilizatori activi este de 1550. pe teren. ea a continuat activitatea Bibliotecii Comunale Scăieni.Simionescu.. 24. între 19781981.. după care a fost numită Eugenia Ilie (n. care a continuat cu mult succes activitatea institu iei. director al Casei de cultură a fost numit Gheorghe Tudor. de popularizarea a căr ii şi a bibliotecii .06. Prahova).. Ciudatul nume se datorează faptului că unii dintre membrii fondatori erau deja membri ai cenaclului bucureştean “String”. În anul 2007 biblioteca are un fond de carte de 20. “Primăvara”. “Balaurul” (Krasivaia Vassilisa). redactor şef la Editura RAO. mult mai productiv.02. cu aparatul lui personal. International Publishing Company. pe atunci. începând cu anul 1968.1981). sora poetului Corneliu Şerban.împrumuturi. Dar în sală imita iile acustice se prelungeau până la aproape un minut. când a luat fiin ă oraşul.htm. BIBLIOTECA DE PE LÂNGĂ CASA DE CULTURĂ SCĂIENI Ca şi Clubul de la Boldeşti. Existen a acestui cerc literar destul de activ este atestată şi de un site pe Internet al cenaclurilor din România. absolventă a Facultă ii de Matematică. care nu durau mai mult de 2-3 secunde. Universitatea Bucureşti. sec ia româno-franceza.a.800 de volume şi trei periodice la care este abonată. a găzduit de-a lungul anilor. licen iată a Facultă ii de Litere Bucureşti. mai ales când doi îndrăgosti i se sărutau pe ecran. scene foarte pudice. la care participau elevele Daniela Zeca (viitoarea directoare TVR Cultural). Doamna Eugenia Ilie este mama a două fete studioase şi realizate profesional: Ilie (Rada) Andreea. ajutată temporar de Andreea Cristina Călin (care este şi inginer energetician) şi de Iulia Stârceanu. cifra mărindu-se în fiecare lună. Cornelia Stan şi prof. În afară de serviciile oferite publicului . la data de 21 oct.. (n.

Ea a fost fondată în vara anului 1945. pe str. în toamna anului 1945. de Robert David.a. venită din sufletul unui descendent al lui Mihail Kogălnceanu. “Anticipa ia”. îndeosebi din Moldova lovită de marea secetă. Domnia sa a făcut tot posibilul ca to i copiii veni i acolo să se simtă bine. Primul administrator al acestei Case a fost Ion Munteanu. de o cantină. Părin ii mei i-au îndeplinit dorin a şi lui Dăncescu i-a plăcut foarte mult noul lui domiciliu şi anturaj. adunând copii orfani între 7-15 ani din toată ara. în volume de poezie sau proză. cu titlurile: “Turnurile Gemene” . Efectivul maxim de copii înscrişi a fost de 52. Numerele con in proză scurtă şi poezie. este men ionat în dic ionarul de proză ştiin ificofantastică numit “Dic ionar SF”. la timpul acela. care a decedat de curând la Scăieni în vârstă de 101 ani. Dăncescu. 44). toate aflate în interiorul unui fost mare conac boieresc (clădirea există şi astăzi. cu to ii frecventând Şcoala generală de la Scăieni. 84 . Îmi amintesc bine de acest orfelinat pentru că mergeam acolo deseori să mă joc cu unii dintre copii.. spălătorese. lenjerie. Ei dispuneau de dormitoare luminoase şi curate. a fost o foarte frumoasă şi altruistă ini iativă. de o sală de studiu. şi au apărut cu sprijinul Funda iei Pentru Tineret Bucureşti. cele mai reuşite crea ii literare ale membrilor cenaclului au fost publicate în Fazinul “Satelit String”. vă spun de la bun început că el nu mai există. mai ales că fanzinul respectiv.ro/dictionare/sf. îngrijitori şi educatori.poezie. cu to ii ofi eri cu grade înalte în fosta securitate.asp?cautare=&categ=7.În perioada 1995-2004. în decembrie 1999. lăcaş situat pe un deal. so ia domnitorului Alexandru Ioan Cuza.antologie de texte. editat de Bibliotecă. “ArtPanorama” ş. “Satelit String”. de Angela Ilie (5 poezii). Nu ştiu dacă această Casă de copii de la Scăieni a purtat sau nu vreodată acest nume.nemira. un anume Sergiu Kogălniceanu care. Este o activitate a bibliotecii care merită toate laudele. “O zona-zoster pentru îngeri” . ca într-o nouă familie. prin testament. Acolo copiii prestau şi mici activită i agricole. Vezi: http://www. în anul 1947. Numeroase teste apărute în acest fanzin au fost republicate în reviste literare centrale. Dintre acei copii unii erau foarte dota i din punct de vedere intelectual şi au ajuns departe. apărut la Editura Nemira. precum fra ii Lozneanu şi fra ii Tameş. de Silviu Nicolae şi “Prezen a aripei” . un copil orfan din Ceptura.proză. Director al orfelinatului a fost viitorul profesor Silviu Diaconescu. şi-a donat toată averea şi casa pentru a fi dăruite unei case de copii orfani ce trebuia să poarte numele “Elena Doamna”. intervenind pe lângă autorită i să li se ofere îmbrăcăminte şi hrană bună. înconjurat de câteva pogoane de vii cu vi ă nobilă şi cu livezi de pomi fructiferi. Când familia mea s-a mutat de la Ceptura de Jos (Prahova) la Scăieni. ca un nou Mecena. precum “Magazin”. CASA DE COPII ORFANI DIN SCĂIENI Pentru cei care vor căuta adresa acestui orfelinat. asisten ă medicală şi o echipă de personal adecvat: bucătari. “Cronica Română”. s-a rugat să-l luăm cu noi şi să-l ducem la orfelinatul respectiv. cu mese şi bănci. despre care am mai vorbit la capitolul despre şcoli. care are ca autor pe Dan Mihai Pavelescu. Viilor la nr. dar.

Din cauza 85 . aceşti copii au fost folosi i ca primii “vânători” care se că ărau prin copaci. Unul dintre copii. dar de atunci iubesc şi eu ciorile. disciplina i.806. În acest oraş sunt trei biserici ortodoxe şi trei neoprotestante. că “de-aia n-au oamenii ce să mănânce”. devenită foarte blândă. cu pui şi cu ouă cu tot. Pe Coca o iubea foarte mult şi pasărea.7%... căci am văzut cât de mult se pot ataşa fa ă de noi oamenii.7%. conf. aflată chiar lângă şcoala veche din Boldeşti. clădirea fostei Case de copii a devenit sediul Întreprinderii de Stat.. îi răspundea cu aceeaşi dragoste. formată din aceşti copilaşi orfani. Să le prezentăm pe rând: BISERICA “SF. conform aceluiaşi recensământ. maimu ica.. De asemenea. în majoritate. dar copiii refuzau. Nu ştiu ce s-a întâmplat cu Cocu a lui.Hai la drum! Hai la drum!/ Haide i să pornim acum!/ Luăm şi cocoşelul. Ea avea o turlă centrală şi două turle mai mici în fa ă.. mereu numai cântând şi cântând. din totalul popula iei de 18. Din păcate. Îmi amintesc că. şi-a pitit în sân un pui de cioară care mai avea pu in până să zboare şi l-a crescut în taină mai bine de un an de zile. traduse din limba rusă. cioara se desprindea de cârd şi cobora imediat pe bra ele sale. Coca. femeile ieşeau pe la por i şi privindu-i îşi ştergeau lacrimile de la ochi de mila lor sau le dădeau câte ceva./ Merge şi că elul. dar nu ştiam că fuseseră pictate de Pârvu Mutu. În anii următori. declarată monument istoric. veneam şi priveam cu aten ie zidurile cu acele picturi destul de şterse şi scrijelate. recensământului din 2002). cântând destul de frumos. O arunca în sus. căci era interzis să cerşească sau să primească ceva de la oamenii din sat. orfelinatul a fost desfiin at iar copiii au fost muta i la un alt orfelinat mai mare. la o popula ie de 11112 locuitori. drept urmare. deseori. în recrea ii./ Papagalul. precum era vesela compozi ie a lui Mihail Leontievici Starokadomsky “Drume ii veseli”: “.. ea a fost foarte grav avariată de cutremurul din 1940. în drum spre şcoală. acei copii înşira i în coloane. Mi l-a dat şi mie în mână spunând că i-a pus numele mamei lui decedate. îmi amintesc cum. În noiembrie 1955. a mai fost o biserică veche în Boldeşti. fel de fel de cântece. pictată de vestitul zugrav de icoane Pârvu Mutu şi cercetată de Nicolae Iorga. după planurile arhitectului Ioan Socolescu. unde func ionam ca profesor. dar când o striga “Cocaa!”. de unde trânteau la pământ toate cuiburile ciorilor./ Dar să nu uităm pisica!/ Dar. În anul 1938 se începuse construirea unei noi biserici. trecea spre şcoală cântând sau când ei se întorceau de la şcoală. iar în Boldeşti-Scăieni: 96.Pe vremea aceea venise ordin să fie distruse toate cuiburile de ciori. IAS Boldeşti iar în prezent locuin ă particulară. zbura şi se amesteca cu alte ciori..” De fiecare dată când coloana. BISERICILE DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI În România.428. melodii pe care eu le ştiu de la ei şi acum. la Buzău. să nu uităm pisica. despre care se spunea cu sunt “mari dăunători ai culturilor agricole”.. şi. mergeau totdeauna pe drum. mai milos. ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIL” DIN BOLDEŞTI Până în anul 1949. iar seismul din 1977 a anihilat-o complet. marea majoritate a popula iei este de religie ortodoxă (86.

Aşadar. Doamne. din ini iativa preotului Ioan Popescu şi a preotului foarte popular. fiind invitat. în luna mai. în 1949. precum şi de ajutoare importante venite din partea Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor.S. PREOT ILIE T. după mari insisten e. la marele cutremur din 4 martie 1977. Patriarh Teoctist. ziua 22. biserica aceasta a fost sfin ită de Prea Fericitul Patriarh Justinian Marina. Constantin Bercaru. Binecuvântează. Arh. Deasupra intrării în pronaos şi a unor uşi duble. frumos sculptate. John.P. cu dona iile Sfintei Arhiepiscopii.devenind un factor care amplifică vibra iile teluriene locale până la 8 grade pe scara Rihter. în ziua de 22 mai 1994. Această biserică a fost clădită cu ajutorul enoriaşilor. VASILE. Sub îndrumarea harnicului preot Octavian Pârvu.însăşi masivitatea acelui deal este săltată prin trepida ii de undele seismice . între anii 1985-1990. s-a întocmit un deviz pentru o nouă biserică. împreună cu Î. în fruntea unui sobor de preo i condus de P. pe o placă de marmoră.S. pe baza unui plan al arhitec ilor Mihai (Mişu) Rădulescu şi Vasile Grecu. la Seciu.P. Peste unsprezece ani.C. s-a primit aprobarea de construc ie a unei noi biserici care a fost terminată în 1992. în stil neobizantin. Târnosirea bisericii a fost săvârşită de P.F. se află pisania bisericii care consemnează acest eveniment în următoarele cuvinte: “Cu vrerea Tatălui. şi această biserică a fost totalmente distrusă. prin stăruin a consiliului parohial şi a preotului PÎRVU OCTAVIAN. de părintele secretar al Patriarhiei să particip la marele prânz al invita ilor de onoare care a avut loc la Casa Seciu şi să stau de vobă cu P. dar se pare că terenul foarte labil de la poalele dealului care se termină sus. a fost construită biserica cu hramul Sf. asistat de protoiereul Ilie T. inclusiv pictura care a fost executată de pictorul Marian Roncelli. cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh. apreciat şi sprijinit de enoriaşi. Sa în acel 86 .războiului.F. lăcaşul a fost târnosit de Prea Fericitul Părinte Teoctist Arăpaşu. în locul altei biserici care a fost complet distrusă de cutremurul din 1977. Mihail şi Gavril. Mihăi ă al Târgoviştei. Vasile şi de un număr mare de preo i. Arhiepiscop al minoritarei Biserici Ortodoxe a Finlandei şi cu Î. PĂRINTE TEOCTIST. Pictura a fost executată de MARIAN RONDELLI. pe cei ce trec pragul Casei Tale! Donată de AUREL IONESCU ŞI NELI DĂSCĂLESCU din Ploieşti”. Fondurile pentru lucrare au fost suportate de enoriaşii parohiei. . În 1994. care mi-a oferit o lucrare teologică publicată de P. ca ziarist american.F. am fost cu so ia mea Dorina Bălan la serviciul religios de sfin ire a bisericii. La 22 mai 1994. era stringentă nevoie de un alt proiect şi trebuia de urgen ă început un alt nou lăcaş. În anul 1984. lucrările au fost întrerupte şi reluate în anul 1946. motiv pentru care.

scrisă de un prieten al meu. în 1993. Arhiepiscop al Kareliei şi Finlandei. Bătrânii îmi povesteau că de sub biserica lui Bălăceanu până la conacul lui. a acestei bisericii. şi s-a ridicat pe un loc de împroprietărire căpătat în 1923. Construc ia. din 1938. apoi “Sfântul Nicolae şi Sfântul Spiridon”. în acest scop trimi ăndu-mă să iau imediat legătura cu P. P. proiectată de arhitectul Toma Socolescu. Este o construc ie masivă.F. zidită din ini iativa domnitorul Constantin Brâncoveanu. şi tot căutam cu al i copii vestitul tunel. largă. cu echipa constructorilor ei. cu bani oferi i de Schela Boldeşti şi de primăria condusă de Ilie Răspop. Fiul lui Dumnezeu” (Via a lui Iisus). Am mai vorbit despre ea la capitolul despre şcoala Scăieni. Pe când eram copil. Sale Teoctist care m-a asigurat că este întru totul de acord cu propunerea mea.F. BISERICA “ADORMIREA MAICII DOMNULUI” DIN SCĂIENI Prima biserică solidă în Scăieni. între 1936-38. traducător al Bibliei. constructorul halelor şi a catedralei din Ploieşti.S. La rândul meu. la fa a locului. încercările mele de a reeditat trilogia lui Diamandi au mai întâmpinat câteva piedici birocratice şi nici acum nu am putut-o reedita. a luat fiin ă în 1864. la cavoul unde îi fusese depus sarcofagul. dar cu ziduri nu prea bine consolidate. arsă în 1715. cum mă rugase cu limbă de moarte distinsul şi regretatul autor aromân. îmi păşteam oi ele pe lângă acel cavou. Aceste amănunte i le-am etalat atunci P. purtând hramul “Adormirea Maicii Domnului”. spa ioasă. John. că s-ar putea să o reedităm în curând. îmi spusese că autorul căr ii îi fusese diriginte la liceul din Roman şi că mă ajută să reeditez eu excep ionala-i trilogie cristologică. despre necesitatea republicării trilogiei “Fiul Omului. la Editura “Holy Cross” din San Francisco. ar fi existat un tunel secret care apoi se continua pe sub deal. Patriarh mi l-a prezentat pe P. m-a sfătuit să am răbdare. Teoctist i-am relatat convorbirea pe care o avusesem în 1981 cu predecesorul lui.F. Părintele Anania.an.) Sfântul lăcaş 87 . Arhiepiscop Valeriu Anania. “Via a lui Iisus în secven e cronologice”. din America. P. i-am oferit cartea pe care-o scrisesem cu un an înainte. În convorbirea mea cu P. ridicată de familia lui Bălăceanu.. apărută în America. “Adormirea Maicii Domnului”. a durat trei ani. (Vezi fotografia inedită. care mi-a declarat că iubeşte America şi cunoaşte bine metropola lângă care locuiesc. Totuşi. mutat ulterior la un cimitir din Bucureşti. dar din nou distrusă de cutremurul din 10 noiembrie 1940. nu este deloc simplu să rezolvi unele probleme care pot fi finalizate numai printr-o prezen ă continuă acolo. primarul comunei. De aici. scriitorul aromân Sterie Diamandi (1897-1981). Sterie Diamandi. Iar a treia a fost distrusă de cutremurul din 1882 şi rezidită de Bălăceanu. dar nu am dat niciodată de urmele lui. Patriarh Justin.F Justin. Chicago. care este scriitor şi erudit teolog. care-mi citise înainte în ziarul “Tribuna” din Sibiu necrologul scris de mine pentru prof. P.S. până sus. Noua biserică. în parcul Patriarhiei din Capitală. a fost începută în 1936. aflată pe moşia Scăieni şi dăruită falansterului. cu o funda ie puternică şi pe un soclu înalt.. devenită parohie. alta din cărămidă. din oraşul Kuopio. Finlanda. pe atunci director al BOR. astăzi dispărut.F. Documentele păstrate ne arată însă că în Scăieni au mai existat înainte şi alte trei biserici: una din bârne.

pe urgen a pragmatică de a fi dată cât mai repede în folosin ă. Biserica a avut şi pre ioase căr i de cult care. Ele sunt înregistrate la patrimoniu. a adus un tractor de la schelă. cel care a făcut şi schi a pentru capela cimitirului. căci stilul este grigorescian. pictate în 1855 de zugravul Afanasir care a lucrat înainte cu marele Nicolae Grigorescu. de pe pronaos. aşa cum o proiectase arhitectul Socolescu. din păcate. Pe atunci. a opinat că există pericolul ca turla cea înaltă să cadă peste oameni şi. Între anii 1960-65. în fa ă (de 36 m înăl ime. de la biserica cu picturi în frescă de la 1796). A urmat un şir de ani de reparări treptate. Sf. par ial. în 1952 a fost numit ca preot paroh părintele Babi Gh. Vlad (Vladimir). căci a fost impusă această solicitare. totul depinzând de fondurile insuficiente. 17. de tablă zincată. ca provizorat. şi pe necesită ile utilitare. cum pe la sate nu găseşti alta asemănătoare. preot paroh era Ioan Vlaiculescu care îl sfătuise pe primar să găsească altă solu ie de demolare. înmormântat la cimitirul „Sf. Gazele şi lumina s-au introdus abia în 1974. părintele Babi reface acoperişul. evident. La finele anului 1951. Cam din acea perioadă durează şi casa parohială de pe strada Colinei. a construit şi casa parorhială în 1934. desigur. venit de la Chi orani. apoi turlă cubică din fa ă. m. au fost cerute şi trimise la Mănăstirea Sinaia. După ce părintele Vlaiculescu s-a pensionat. Cele mai pre ioase sunt două icoane pe lemn. nu de 46 m. Înainte biserica aceasta avea numai două turle: una înaltă. pare-se. iar primarul de atunci. a legat nişte lan uri de turlă şi a tras-o jos. ini ial). Oricum. când s-a înlocuit acoperişul greu de iglă cu unul mai uşor. fără să se priceapă la construc ii. basarabean de origine. 9. Prahova. La cutremur însă. dispărându-i acel echilibru arhitectonic pe care-l avusese la început. Mânzală.era acoperit cu iglă şi la ridicarea lui au contribuit şi cetă enii din fosta comună Scăieni. Au existat opinii că acolo este mai mult mâna lui Grigorescu decât a ucenicului său. din propria-i ini iativă. fiind şi învă ător. adăugând două turle mai mici şi mai uşoare.1889. dar mai cu seamă turlele (cel mai mult turla din spate) s-au şubrezit mult. mai grea decât puteau zidurile să suporte masivitatea ei. mai mult decât stricase cutremurul însuşi. În interior nu s-a apucat a fi pictată.09. Prahova. renovarea era gata. La fel turla din spate. Ca exterior. în comuna Opări i. turla a stricat naosul. după un nou plan. cât fusese cea veche. 88 .05. între 1952-1959. noua biserică apărea frumoasă şi impunătoare. folosindu-se icoanele adăugate pe pere i şi vechea catapeteasmă. scurtată şi ea şi lucrată tot din materiale uşoare. Icoanele actuale sunt valoroase şi provin de la trei biserici vechi (2 icoane pe lemn şi 6 icoane mari. Construc ia. cutremurul din 1940 a apucat-o întreagă. a suferit estetic. în anul 1941. de asemenea largă şi masivă. până a ieşit la pensie. Cu banii de la enoriaşi şi de la stat. Poate că ar fi trebuit să se insiste pentru păstrarea lor la Scăieni. Să nu uităm că fosta conducere comunistă era ostilă bisericii şi nu voia să sprijine lăcaşele de cult. în spate. pe partea economică. reprezentându-i pe Iisus şi pe Fecioara Maria. cu ajutorul enoriaşilor. Ambele turlişoare aveau acum un schelet de lemn. şi. dar Mânzală nu l-a ascultat. S-a mers. întreaga construc ie. sa. În cădere. Vineri” din Capitală) a slujit atât la Scăieni cât şi la Balaca între 1913-1952. a fost tencuită exterior. Preotul Ioan Vlaiculescu (n. Acum biserica a căpătat trei turle. care servea şi de clopotni ă.1957 la Bucureşti.

fiind în stare de ruină. Viitorul. pentru consolidare. ar mai trebui cel pu in încă un miliard şi jumătate de lei vechi. refăcându-se destul de bine frontonul bisericii. I. Buc. la cutremurul din 30 aug. de 600 de milioane lei vechi. În anul 1993. continuă. de Grigore Filipescu (vezi.). Târgovişte. “Dic . pentru că oraşul se află într-o zonă seismică destul de activă. în 2007. Predescu Costache ş.. 37). unele de o periculoasă profunzime. în 1840. atât ea cât şi clopotni a. estimativă. Prahova”. pentru încălzirea centrală. geogr. BISERICA “SFIN II ÎMPĂRA I CONSTANTIN ŞI ELENA” DIN BALACA La Valea Căpuşeştilor sau Valea Căpuşanilor. semnat în 2004. în 1797. (toate inf. până în 1914. din care totuşi s-au achitat mai mult de jumătate. ist. Până ce Sf. pentru splendida catapeteasmă de stejar sculptat. adică din anul 1793. Oltenia. Parianu Vasile şi Darie Chiril.Ceea ce s-a reparat cu multă migală şi cu mari sacrificii financiare a avut de suferit din nou la cutremurul din 4 martie 1977. precum regreta ii Drăgoi Ioan. preotul paroh Vlad Babi s-a pensionat (la fel dăscăli a. De asemenea. dar trebuie spus că mai sunt necesari bani pentru noul mobilier. Din 1993. al jud. Un sprijin deosebit primeşte preotul acestei biserici de la dascălul Ştefan Ionescu şi de la consiliul parohial (epitrop fiind Costache Anghel. sora Maria Leucă). biserică va fi reparată complet. Buzău. învelită cu tablă actuala “Sfin ii Împăra i”. 49. sumă care. În prezent. vol.). catapeteasmă care costă 600 de milioane de lei. topografic şi statistic al României”. 89 . în anii 1986. Tip. Ed. 1988.. a intervenit pentru un nou deviz de repara ii şi consolidare. apud “Dic . Dimitrie Frunzescu. Mitrop. trebuia terminat in vara anului 2007. şi refăcută. preotul Ioan Vlaiculescu a târnosit-o. biserica s-a ales cu alte noi fisuri. op. Profesorul Stoicescu specifică faptul că acea biserică era chiar mai veche. ajutat de consilieri ca Zârnea Ion. în “Bibliografia localită ilor şi monumentelor feudale din România”. lucrările. În 1927 s-a ridicat o biserică de cărămidă şi vârghii de stejar. Încă din 1996 până azi. cit.a. că avea hramul “Sf. 1897. p. contractul. Statului. profitând de iarna primăvăratecă. fondată de familia Cantacuzino. estimativ. după renovarea ei din 1850. exista o biserică a satului. La 22 noiembrie 1936. Se pare că această biserică a durat un timp. “Dic . O ştire mai completă ne-o oferă Nicolae Stoicescu. în valoare. 1990. noul preot paroh este Constantin Banu care. Părintele Babi avusese talenta i cantori la strană. 1986 şi la cel din mai 1990. 1971. serviciile religioase au loc în capela cimitirului de la Scăieni. pentru gard şi. când. Tipogr. Deşi s-au ob inut o parte din fondurile necesare. PH. cum se numea înainte Balaca. p. fostul diriginte al poştei din Scăieni. în special. în 1995. La ultimele cutremure. de fiecare dată trebuind luate de la capăt noi şi noi repara ii. mai mult ca sigur că nu este totuşi suficientă. al jud. aflată acum în lucru la un mare meşter din Nehoiu. Grigore Teologul” şi că era din lemn. 1987. a trebuit înhisă. 1972. Costul întregii lucrări s-a ridicat la 3 miliarde şi jumătate de lei vechi. de Mihai Apostol.”. vecinul bisericii.

Cărbuneşti din jud. iar în ziua de 21 mai 1985. foarte iubit şi sprijinit de parohieni. Sunt obiecte de valoare care trebuie în continuare bine conservate. bisericile care depind de alte biserici nu au mare putere de ini iativă locală. din Bucureşti. aici: Preotul Grigore Simion s-a născut la 4 martie 1946. Aceasta a avut loc în ziua de 4 iunie 2006. dar după ce “Sf. Lăcaşul însuşi şi-a schimbat repede înfă işarea. vol. realizate de pictorul Marian Rondelli. Sebastian Ilfoveanu. nu ar fi realizat ceea ce 90 . protoieria Vălenii de Munte. Mineiul pe luna octombrie 1892 şi Apostolul pe anul 1899 (ambele la Tipografia Căr ilor Bisericeşti. filială la biserica din Blejoi unde preot slujitor este Nicolae Marinescu. fără fiii lor Lăcrămioara şi Justinian şi fără poporeni. Mai întâi preotul a făcut o solidă şi elegantă împrejmuire a cur ii parohiale. masă din altar (aflată în incinta micului Monument al eroilor din parohia Balaca). trebuia să se facă o nouă resfin ire a bisericii. Ilie T. această biserică din Balaca devine parohie de sine stătătoare. Vasile. toartele Cristelni ei de aramă din 1863 şi un anafornic. În 1977 a construit o modernă casă parohială. cu acea ocazie. acelaşi maestru care pictase şi biserica din Boldeşti. Astra Română şi enoriaşii. părintele Simion. aceştia m-au rugat să consemnez câteva date despre preotul lor.incluzând-o în parohia bisericii de la Scăieni unde “Sf. Buc. Crucea Răstignirii. jud.S. la Câmpenii de Videle. Mai putem men iona faptul că în 1975 biserica “Sf. o icoană de la 1850. în frescă. imediat după absolvire fiind numit preot paroh în com. iar de la 1 ianuarie 1975. din aceeaşi perioadă. nu s-au mai restituit la Balaca. Ultimii preo i din satul Balaca au fost: Ioan Vlaiculescu. în 2007.C. Din biserica veche se păstrează până în prezent: Sf. Însă din 1976. Cazania din 1892. datând din 1850. pe scurt. trimis de patriarhul Justin Moisescu. având toate facilită ile. mai ales în momentele când sănătatea îi era amenin ată. până astăzi. Costul a fost. făcând necesară o altă repara ie totală. sărăcu ă cum era. Arhiepiscopii a Bucureştilor şi un sobor de preo i. O pot face. Fabrica de Mucava. cu cele 8 ha de teren care. Împăra i” a devenit parohie. miau confirmat că părintele Simion a avut în permanen ă sprijinul familiei. s-a pus serios pe treabă şi fosta biserică anexă. Vladimir Babi. cu “Naşterea Domnului”. care a oferit 62 de milioane şi Prefectura Prahova 100 milioane. în dreptul intrării la biserică. I. Întrucât. fost Vlaşca. Atunci s-a adus şi mobilier nou. Clopotni a ei veche a trebuit demolată şi construită alta. până în 1976. De obicei. sa face repara ii capitale la clădirea damagiată de cutremurul din 1977. Cutremurele din 1986 şi 1990 avariază iarăşi grav clădirea. mare. din cărămidă. desigur. Împăra i” devine. Am fost de fa ă la acest eveniment. cu un gard lung de 350 m. părintele paroh Simion Grigore. iar sponsori au fost Primăria oraşului. cum îi defineşte preotul paroh. protopop fiind acolo P. până astăzi. “Minuna ii enoriaşii bălăceni”. a reuşit să devină un puternic centru religios local. Între 1961-66 a urmat Seminarul Teologic la Bucureşti. Facultatea de Teologie din Capitală.). pentru un an de zile. Teleorman. sa crede că fără preoteasa MarianaGeorgeta. Schela Boldeşti. căr i de Te-Deumuri pe anul 1879. am putut sta de vorbă cu mai mul i enoriaşi de la Balaca. Vasile Cazacu. iar între 1966-1970. de către P. Alexandru Ionescu. Sf. cu picturi noi. Cum se obişnuieşte după asemenea renovări. între anii 19992003. Prahova. Împăra i” devine filială. biserica este resfin ită de către Vasile Târgovişteanu. men ionând că ar merita chiar mai multe laude. episcop-vicar al Sf. În 1979 Sf. De asemenea.

de către egumenul mânăstirii Mărgineni. Stoicescu. Ion Ghi ă. fiind ruinată cu totul şi sortită distrugerii. Kir Ioachim Mărgineanu . învelit cu tablă galvanizată şi. s-a făcut un nou acoperiş. În anul 1862 biserica a fost restaurată şi zugrăvită. mi se spune că au mai rămas încă multe lucruri frumoase de făcut. men ionat de DERS (“Dic ionarul Elementelor Româneşti din doc. cu turlă de lemn deasupra pridvorului deschis. iunie 16. cu ocazia acelor repara ii. demolându-se acoperişul şi zidăria până deasupra ferestrelor. O nouă repara ie s-a efectuat în 1926. 2436 arhitectură). într-o pozi ie pitorească. de osârdie cu silin a şi cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit şi egumen. 1802 şi refăcută în 1808. a fost ridicată prin sec. împreună cu Casa Ruşescu de la nr. 2). câştigându-se în lungime cca 4 m. s-au degajat arcadele pridvorului de zidăria făcută în 91 . BISERICA “SFÂNTA TREIME” DIN SECIU În toponomastica ării Româneşti numele Seciu apare de pe la 1567. acum găsindu-se de cuviin ă să se stremute în fa a de afară în 1862. care poseda numeroase vii pe dealul acela şi din soborul căreia probabil că făcea parte şi ctitorul. publ. sprijinit de contribu ia enoriaşilor şi a unui proprietar de vii. Textul pisaniei este următorul: “Acest titlu a fost la uşa bisericii de când s-au ridicat de la marele cutremur. credem că zidirea din temelie de către egumenul Ioachim se reduce la o restaurare generală a bisericii pe fostele ziduri şi exact pe aceeaşi temelie. Academiei Române în 1981). Profesorul N. la parohia “Sf. sub păstorirea preotului Iordache Vlădescu. Datorită vechimii ei.” Având în vedere propor iile reduse ale acestui monument. Treime”. dar înainte de 1737. Despre vechimea bisericii ne vorbeşte şi pisania aşezată în pridvorul bisericii. în “Bibliografia” sa (I. amintită de noi mai înainte. Această sfântă şi Dumnezeiască biserică ce se prăznuieşte sub hramul Sfintei Treime. al XVIII-lea. sub formă de navă. bisericu a a trebuit lărgită prin zidirea arcadelor pronaosului şi suprimarea zidului despăr itor dintre pronaos şi naos. s-a înfăptuit o repara ie generală. Iunie 8. s-au ridicat din te(melie) în zilele prea înăl atului Domn Io Constantin Alexandru Ipsilante Vvd şi ale Prea Sfin iei Sale Părintelui Mitropolit al Ungro-Vlahiei (fără nume). Împăra i” din Balaca. Cu toate acestea. Să rămânem optimişti.n-ar face rău dacă ar mai merge câteva sute de metri. de Edit. ne informează că biserica “Sf. În 1928. vol. lipsa bol ilor şi a turlei. Cine urcă la Crama de la Seciu .1808. şi că a fost dărâmată de marele seism din 26 oct.vestita Casa Seciu . dărâmându-se până jos de marele cutremur. zidită pe culmea cea mai înaltă a Dealului Frums. înăl ată prin 1829. slavo-române”. la recomandarea Comisiei Monumentelor Istorice. leat 1802 octombrie 14. în care se arată că lăcaşul în forma actuală a fost terminat la 2 iunie 1808. care a donat mobilierul şi icoanele praznicare ce se păstrează şi acum. Deoarece numărul locuitorilor crescuse. să vadă bisericu a de acolo. Am avea serioase bănuieli că această biserică a fost un schit al puternicii mânăstiri Vornicul Mărgineanul. 67 din Seciu. vornicul Kir Ioachim Mărgineanul. s-au consolidat zidurile. biserica a fost declarată “monument de arhitectură” (cuprinsă în “Lista monumentelor” din 1956 la nr.fiecare vizitator poate admira. care a fost adăugată mai târziu din scândură.

desigur un termen folosit mai mult în 92 . din 11 ianuarie 1948. BISERICILE CREŞTINE DUPĂ EVANGHELIE În oraşul Boldeşti-Scăieni.2%). În ară. Înăl imea până la acoperiş este de 6 m. i s-a arătat Dumnezeu într-o mare minune. când. s-a refăcut zidul despăr itor între pridvor şi naos. care a fost pictată în tempera. căci avea mare rol în consolidare. În schimb. a apărut. în 1955. este mai solidă decât înainte şi mai bine propor ionată. având o lungime de 18 metri şi o lă ime de 6 metri. Pe jos. împreună cu zidurile şi tencuielele căzute atunci. format din sute de oameni şi al soborului de preo i.anul 1862. la sfârşitul căr ii). fiind din cărămidă presată. al XVIII-lea şi al XIX-lea. Aceste biserici au însă un statut legal de func ionare. în ziua de 29 august 1935. minune care s-a repetat şi la înmormântarea ei. îndeosebi la arcadele pridvorului şi la zidul naosului dinspre sud. precum o Evanghelie în limba română. dar.7%). respectat şi iubit de to i locuitorii din Seciu. pentru minute întregi. În interior nu are bol i. cel care a restaurat şi picturile lui Nicolae Grigorescu de la mănăstirea Zamfira. Cultul Creştin după Evanghelie avea un total de 49. nepotul celebrei Maria Petre. o uriaşă cruce de lumină a cărei imagine a fost transmisă în direct de televiziunea română. fiind un cult minoritar. Lăcaşul dispune de instala ie electrică şi de gaze. conform recensământului din anul 2002. mari vizitatori în acest oraş. fecioara cea sfântă de la Parepa. cu forma ini ială de navă. de pictorul C-tin Călinescu. plafonul vechi de scândură a fost înlocuit cu altul din şipcă tencuită. încă din anul 1948.7%). Sf. mai există şi un număr de cca 200 creştini evanghelişti (1. a slujit cu mare vrednicie şi cinste. până în ultimele clipe ale vie ii sale când. Clădirea bisericii de astăzi pare modestă. alte picturi mai deosebite nu există. Marele seism din noiembrie 1940 a adus din nou mari stricăciuni. reprezentând pe Mântuitorul Iisus Hristos Arhiereu şi Sfânta Fecioară cu pruncul. afară. mai precis. deasupra cortegiului mortuar. În prezent. pe cerul senin. Cu excep ia a două Icoane Împărăteşti. donate în 1808 de ctitorul bisericii Ioachim Mărgineanul şi pictate de Fotache Zugravul. căreia. ca preot paroh. denumi i simplu “pocăi i”. sa a fost plâns de întreaga comunitate. lăcaşul este pardosit cu dale de piatră cioplită. plecând la cele veşnice. biserica este păstorită cu multă osârdie şi dragoste de Dumnezeu şi de oameni de către părintele paroh Gheorghe Petre. în miezul zilei. de asemenea. minune ce i-a făcut până şi pe atei să îngenunche înfiora i (v. pe soclu tot de cărămidă presată. la care a asistat toată comunitatea de atunci. Înaintea preotului Gheorghe Petre. se păstrează nişte căr i de cult valoroase. care s-au organizat în biserici specifice (case de rugăciuni). tipărită la Snagov de către mitropolitul Antim Ivireanul şi un număr de căr i de ritual din sec. Ele au fost însă reparate între 194243. părintele Stelian Dinescu. în afară de cei 11112 ortodocşi (96.963 de credincioşi în 1992 (0. redându-i forma ini ială din 1808. Întrucât există destul de multă confuzie în cultura religioasă a multor persoane despre românii creştini care nu frecventează bisericile ortodoxe sau catolice. fără abside laterale.

cât şi de la Fiul (în latină filioque. Atunci. Recent. şi biserica ortodoxă. sunt mai multe puncte de vedere teologice care îi despart. Biblia începuse să fie interpretată diferit în cele două jumătă i ale fostului Imperiu Roman. fiindcă bizantinii din Constantinopole sus ineau că Sfântul Duh provine numai “de la Tatăl prin Fiul”. biserică de dreaptă credin ă. cardinalul Humbert compune din capul lui un act de excomunicare (blestem cu anatemizare şi nerecunoaştere definitivă) a Patriarhului bizantin şi a Bisericii de răsărit şi în ziua de 16 iulie 1054.dar o dată cu apari ia Imperiului Bizantin al împăratului Constantin cel Mare. în ciuda faptului că fiecare biserică sus ine că numai credin a ei este cea adevărată. numit Sinod. problema lui “filioque”. am aflat că există o Asocia ie Ecumenică a Bisericilor din România.. au apărut două mari biserici: biserica occidentală. la 24 iulie 1054. fiindcă aşa spune şi Biblia. trimite.. după regretabilul “divor ”. în excomunicarea lui. pe care nu le voi analiza aici. cu sediul la Bucureşti.biserica primară .. Mai sunt multe de reparat. iar ortodocşii că ei pot fi considera i adevăra ii catolici.. ci în primul rând de la Dumnezeu. în rândurile ce urmează. Atunci Papa Leon al IX-lea. altul greaca. dar rupturile totuşi nu s-au sudat. Patriarhul cere cu calmitate să se discute această problemă în comun. refuzând categoric să vină la Sinod. nu exista decât o singură biserică creştină . să aduc câteva simple precizări pe care le consider strict necesare pentru cunoştin ele generale ale fiecăruia. un cardinal german nervos şi înfumurat.. pe papa Leon al IX-lea şi întreaga Biserică romană. În plus. după cum îi numea el. Acest act de excomunicare reciprocă poartă numele de Marea Schismă. la Constantinopole o delega ie papală în frunte cu Humbert. În fapt. (Împăcarea şi colaborarea dintre toate bisericile creştine se numeşte ecumenism. Humbert îl învinuia pe Cerularie că nu vrea să-l recunoască pe papă. care şi-a zis catolică. De la cuvântul “filioque” . biserică a lumii întregi. la mica în elegere. dintr-un condei.. dacă a văzut că teologii greci şi Cerularie nu vor să cedeze. idee care este o piedică mare în fa a ecumenismului. Dar. Scânteia discordiei a fost pornită de la întrebarea: de la cine emană Duhul Sfânt? Teologii din Roma răspundeau că atât de la Tatăl. pe numele real Bruno Hugonis (1049-1054).sens pejorativ. numită AIDROM. a pornit un adevărat război de învinuiri reciproce. de la această mică scânteie. care-i ura pe “câinii de greci”. cuvânt care se traduce: de la Fiul). E drept că s-au făcut câteva încercări lăudabile de a se reuni cele două biserici. în cadrul unui fel de congres bisericesc. Deseori catolicii sus ineau că ei sunt adevăra ii ortodocşi. excomunică şi el pe to i: pe cardinalul Humbert.. voi căuta. adică universală. iar mişcarea ecumenică este activă. Patriarhul Constantinopolui convoacă unilateral Sf. În ciuda faptului că Humbert a fost primit cu toate onorurile cuvenite. fireşte.. La început. la rândul lor. Catolicii nu vor să participe. Să urmărim pe îndelete firul faptelor istorice spre afla cum s-a ajuns la asemenea biserici. fără nervi. În urma acestei rupturi. să discute cu Mihail Cerularie. Sinod unde. Biserica ortodoxă română sprijină ecumenismul. adică neschimbată în idei. pe delega ia romană. 93 . la cea mai importantă şi mai recentă întâlnire dintre ele reuşindu-se ca excomunicarările reciproce să fie definitiv anulate. apăruseră doi episcopi. drept “primus inter pares”= primul între egali. îl trânteşte pe Sfânta Masă din Biserica Sfânta Sofia.. unul la Roma şi altul la Constantinopole . Patriarhul Bizan ului.unul vorbea latina. şi nu de la amândoi odată.. pe la începutul lui ianuarie 1054.

Omul de rând. dar şi unele diferen e între ele. de o nouă mişcare reformistă. papa se lăfăia în palate bogate.evanghelişti. taxe mari. Vaticanul îl excomunică şi îl cheamă pe Luther la Roma să fie judecat şi ars pe rug. iar cele 95 de teze marchează începutul Reformei. po i fi cu adevărat pocăit. Iisus ducea o via ă de om simplu şi sărac ş. să nu se mai ia în considerare Sfânta Fecioară. decât numai Iisus este singurul mijlocitor. În Boldeşti-Scăieni sunt cca 200 de creştini după evanghelie. accentul punându-se pe studiul Noului Testament. la rândul lui. gărzi militare preo eşti etc. Aşa a apărut neoprotestantismul care cere ca religiile istorice creştine (ortodoxia şi catolicismul.d. devenită mişcare social-politică şi teologică întinsă pe tot veacul al XVI-lea. bule papale. de asemenea. Există mul i factori comuni. era.m.). ci Plymouth Brethren (Fra ii din Plymouth). Anglia. dar şi diferen e. Imediat. şi să se revină la creştinismul primar de pe timpul apostolilor şi al lui Iisus. Ei s-au angajat să facă acest lucru şi să desăvârşească ceea ce Luther nu a terminat de făcut. De aceea neoprotestan ii îşi zic că sunt adevărate culte evanghelice . penticostalii. Luter declanşează o puternică mişcare anticatolică de masă. Există şi multe asemănări cu bisericile istorice. care era şi profesor de teologie la Universitatea Wittenberg (1513). În anul 1517. să nu ne mai rugăm la ei. Germanii fac zid de fier în jurul profesorului şi majoritatea germanilor renun ă la catolicism îmbră işând noua religie protestantă.a. nu numai dacă eşti protestant sau neoprotestant. numită religie protestantă. indiferent de denomina iune!) În cadrul bisericii catolice au apărut proteste contra multor practici catolice (indulgen e. ci chiar şi ortodox ori catolic. chiar şi luteranismul) să se debaraseze total de balastul dogmelor şi al tradi iilor nefolositoare. care nu ştie prea bine să deosebească o religie creştină de alta. unele fiind de esen ă păgână. în realitate. cel mai vehement fiind al preotului catolic german Martin Luther (1483-1546). inchizi ie. Aceştia au afirmat că Luther însuşi nu a mers până la capăt cu eliminarea greşelilor catolicismului. creştinii după evanghelie şi adventiştii. Dar şi Luther a fost criticat. Iisus coroană de spini. La mine în America ei nu se numesc aşa. el a afişat pe uşa Bisericii Catolice apar inând Castelului din Wittenberg (catedrala catolică din oraş) cele 95 de teze antipapale care au dat naştere la o nouă religie creştină. pe cele patru evanghelii. căci ei nu pot intermedia între oamenii planetei şi Dumnezeu. Aşa s-a născut biserica luterană. în anul 1830. le spune tuturor acestora: “pocăi i”. ortodoxă şi catolică. precum nici sfin ii nu sunt sfin i. Cele mai răspândite culte evanghelice din România sunt: baptiştii. în orice biserică. (deşi. comparându-l defavorabil pe papa de la Vatican cu Iisus Hristos: papa purta coroană de aur. majoritatea reprezentan ilor ei provenind din neoliberalii protestan i sau chiar catolici din Statele Unite sau Anglia. un predicator notabil care şi-a răspândit noua lui religie în 94 . traducătorul Bibliei din latină în germană (1534) şi părintele limbii germane moderne. cu condi ia să respec i întru totul poruncile lui Dumnezeu).propăvăduirea Evangheliei este o obliga ie pentru toate cultele. că a fost prea blând cu catolicii. lansată de John Nelson Darby (1800-1882). ci nişte oameni mai credincioşi. căci ea nu este decât “Maria” şi nu este sfântă. fiindcă protesta împotriva multor precepte catolice. de dată mai recentă. capitol cu capitol. fiindcă această religie neoprotestantă s-a născut în oraşul Plymouth. să nu se mai ia în considera ie altă carte decât numai Biblia care trebuie explicată amănun it tuturor oamenilor.

Anglia. Nucilor.Fran a. 2. iar din anul 1997 numărul membrilor s-a dublat. adunarea are 90 de membri. ceea ce dă un aspect civilizat acestor spa ii cu locuri de veci. str. 95 . tot cu vreo 40 de membri. o judecată a păcătoşilor. Lalelelor. Atunci când este sâmbăta mor ilor. a celor în via ă. considerând numărul de cruci. multe familii fac eforturi deosebite şi îşi construiesc mici cavouri betonate. Scăieni. La orele de religie de la Şcoala Scăieni. desigur cu unele excep ii. 3) BISERICA CREŞTINĂ DUPĂ EVANGHELIE NR. Panselei nr. pe str.m. după cutremur. Constantinescu întemeiază prima casă de rugăciuni evanghelistă. În anul 1957 erau 74 de membri şi prieteni simpatizan i. la finele mileniului. la a doua venire în via ă a Domnului. profesoară de religie pentru elevii evanghelişti este d-ra Vasile Cezarina. cimitirele sunt bine îngrijite. de-a lungul anilor. a îngerilor trădători). ară unde el a stat patru ani. Nu de in prea multe amănunte despre ea. str. Pastor: Viorel Oprişan. Cartea lui “Memoriu sau scurtă expunere a doctrinei Creştinilor după Evanghelie” s-a răspândit în toată ara şi numărul membrilor acestei biserici a crescut. În general. ultima fiind cea din 1977.d. În Boldeşti-Scăieni există un cult al mor ilor şi un respect pentru aminitirea celor dragi pleca i dintre noi. 1. va fi o adevărată înviere din mor i. cu sediul în Balaca. CIMITIRELE Există patru mari cimitire în acest oraş .a. 3. Balaca şi Seciu -. la Iaşi. La a doua venire. într-un local care a suferit trei modificări ale construc iei. În timpul primului război mondial. când va începe mileniul şi când se vor despăr i oile de capre. în zona “Nisipurilor”. dacă ne referim la fiecare mormânt în parte. pentru motivul ca acelaşi mormânt a fost uneori folosit de mai mul i membri ai familiei. Elve ia şi în Statele Unite. aproape toate mrmintele sunt luminate cu candele şi lumânări. În oraşul nostru sunt trei biserici de acest fel: 1) BISERICA CREŞTINĂ DUPĂ EVANGHELIE NR. . când to i iudeii se vor converti la creştinism ş. dar numărul deceda ilor înmormânta i în ele este cu mult mai mare şi destul de greu de stabilit. Casa de rugăciuni a fost construită în 1989 şi are statut de func ionare din anul 1991. cu un număr de aprox. 20 de tineri şi 40 de copii. Doctrina lor evanghelică sus ine că există un singur botez (la maturitate). În cadrul cimitirelor există şi spa ii rezervate persoanelor decedate apar inând cultelor neoprotestante. patru judecă i dumnezeieşti (în cer. 2) BISERICA CREŞTINĂ DUPĂ EVANGHELIE NR. În ultimii ani. Germania. cu cruci de marmoră. Primii membri ai acestei biserici au fost: Toma Cobzaru şi Antonescu Gheorghe. În prezent. 1800 de morminte. după care se mută la Bucureşti unde dă numele cultului “Creştini după evanghelie”.numită “a fra ilor rromi”. cu sediul în Boldeşti. cu sediul în Boldeşti. pentru cei cura i sufleteşte. Ei nu au ierarhii religioase şi oricine crede că poate exprima cuvântul lui Dumnezeu poate fi predicator. dintre care 10 sunt copii. 5. noaptea. Numărul total al membrilor este de 50 de credincioşi. în spatele haltei CFR. În România cultul evanghelic a fost adus din Elve ia de Grigorie Constantinescu.la Boldeşti.

. cu nume schimbat. Într-o zi însă. ia loc şi tu. de unul singur.. to’aşu. cunoscută înainte şi sub denumirea de Crama Seciu.. puteam să o vizitez “pe şest”. şi aceştia pe jumătate dezbrăca i. “Boborul” de rând era proscris. însă cu condi ia să vedem numai curtea exterioară care adăpostea şi o mică grădină zoologică (printre altele. impresionează nu numai prin pozi ia ei pitorească “la cumpăna de dealuri”. doar sala mare. inut aproape ca un loc secret de marii potenta i comunişti de la cârma ării.. că avem mâncare căcălău şi 96 . această splendidă şi masivă construc ie care este o fericită îmbinare a celui mai tradi ional stil românesc de culă boierească. am cerut să mi se aprobe vizitarea ei cu elevii de la o clasă unde eram diriginte.. cu saloane. dar şi întregul municipiu Ploieşti. Mi s-a aprobat. o inscrip ie mare. fiindcă eu aveam nevoie de o urgen ă. Dacă te iei după aceste indicatoare. Ajuns sus.. După vizită. şi a devenit unul din principalele puncte turistice ale României. numai cu interven ii serioase puteai să ai acces la interioarele ei. M-am întors şi am urcat în vârful picioarelor nişte scări în căutarea toaletelor. Proiectată în 1965 aproape de cota 400 de arhitectul Ion Bocianu. Am vrut să închid încetişor uşa la loc. Fiind localnic şi având foşti elevi care lucrau pe-acolo. cu fazani şi căprioare pentru sacrificiu) şi. tot oraşul Boldeşti-Scăieni. dar şi pe alte şosele din preajma Ploieştiului. aici lân’ă mine. însă unul din ei m-a văzut şi a strigat cu voce împleticită: “Ce vrea ăsta? De ce n-a i zăvorât uşa. de modernă pivnicerie şi de vilă occidentală terasată. iar străinii coboară de acolo entuziasma i. le-am spus copiilor să mă aştepte pu in afară. apoi Întreprinderii Agricole de Stat IAS Valea Călugărească. de unde se poate vedea toată valea Teleajenului. Deosebit de inspiratul arhitect Boceanu a lăsat în urmă o adevărată capodoperă arhitectonică care merită a fi cunoscută de to i românii. lângă fântâna arteziană. prin anumite locuri de pe marginea drumului. Înainte vreme. când şi când. va avea ocazia să citească. pe locul unei crame mai vechi apar inând boierului Ra iu.. apoi am ieşit în parcul din fa ă. sta i pu in cu noi!” “Hai. curios fiind. Haide. larga panoramă a câmpiilor muntene submontane şi Masivul mun ilor Caraiman (numai dacă este timp frumos) cu crucea din vârful lor. Actuala Casa Seciu este astăzi recomandată întregii lumi spre a-i cunoaşte splendorile. miniştri etc. Ce crede i că am văzut înăuntru? O sfântă orgie cu fete frumoase goale-puşcă săltând în bra ele unor “tovarăşi” în vârstă.. ajungi cu siguran ă la aşa numita Casa Seciu. care pe-aici îşi aveau raiul ascuns unde chefuiau şi se destrăbălau zile şi nop i fără să-i ştie nimeni. ului i şi ame i i. pe care scrie DRUMUL VINULUI. bre?” “Este tovarăşul profesor care-a pictat pe cămin tabloul admirat de dumneavoastră” . Casa Seciu a fost construită între 1970-75.CASA SECIU Cine călătoreşte pe şoseaua Ploieşti-Văleni. cu săge i indicatoare. prim-secretari de partid. am deschis binişor uşa fără să mai ciocăn. pentru câteva minute.i-a răspuns o cadână blondă şi a sărit din bra ele lui lângă mine. a început să fie cunoscută ca un important punct turistic căruia i se fac frumoase reclame. care mai târziu am aflat că erau membri ai CC. la uşă. înconjurată de vii nobile. dar abia după Revolu ie Crama Seciu. Ea m-a tras de mână înăuntru şi mi-a şoptit: “Ăştia sunt be i mor i şi ascultă de noi făcând tot ce le spunem. am auzit muzică şi veselie în dreptul unei camere unde..

Multe tranzac ii comerciale interna ionale şi aranjamente între firmele româneşti şi străine. onomastice. I-a răspuns în locul meu unul din colegii ei de clasă: “Păi cine să fie. de vară. crâmpeie din scena fierbinte dinăuntru. ştiind că mă aşteaptă copiii afară. Gruia. Cănd am ieşit.. Aici se in nun i. dom’ diriginte?” . desigur contra-cost.. după care tipul m-a pupat şi m-a pus pe liber.dar uita i că veceurile nu sunt la etaj. Casă Seciu. ce â e avea gacica de după uşă!.. surpriză! Jumătate de clasă urcase tiptil după mine şi au văzut şi ei. Din acest răspuns se vede că regimul super-comunist ascu ise destul de bine spiritul critic până şi la nivelul min ii copiilor. că i-am întrebat de ce-au venit după mine. cu salon de degustare şi cramă de vinifica ie cu o vastă colec ie de vinuri: Riesling. Aproape săptămânal cerul de deasupra cramei este luminat noaptea de focuri feerice de artificii. şi dispunând de 30 de locuri de cazare. Există. “Văd că voi şti i mai multe decât mine .m-a întrebat o colegă de-a ei. însă mă grăbeam. cu ambasadori. fiindcă acest complex turistic. botezeuri. “Aşa-i. cu expuneri de trofee şi de blănuri de animale sălbatice întinse pe pere i şi cu vânat naturalizat.. ci văzută aievea. pe care vi le voi aminti la finalul acestei căr i.mi-a răspuns o elevă. cu o impresionantă ofertă gastronomică. altă dată terifia i de exploziile policrome. fiindcă străinii se codeau. Aici au loc mereu diverse festivită i: întâlniri oficiale cu şefi de state. au devenit acum publice. în acest complex. fiind compartimentat în patru saloane. revelioane etc. ci aici la parter.leam răspuns eu .. Fetească 97 .. iar cu bubuiturile lor s-a obişnuit acum toată comunitatea din vale fără să se mai sperie de ele nici măcar câinii din jur. oameni de ştiin ă şi artă de peste hotare. fără a mai fi nevoie de noi tergiversări diplomatice. fă deşteapto? Tovarăşii care ne conduc ara!” “Eu cred că ai dreptate” . există un salon clasic. a intervenit un alt băiat. al cărui proprietar este dl.” Desigur. am refuzat.” Fireşte.să-mi spui dac-ai mai băut v’o’dată vinuri d-astea.. întâlniri de promo ie. saloane cu specific vânătoresc-pescăresc.” Nu era nicidecum un vin fenomenal.. şi-au găsit repede dezlegarea tuturor limbilor şi aprobarea cea mai simplă şi mai rapidă. făcând pe naiva. Fetească Albă. neputând fi nicicum semnate şi rezolvate la Bucureşti. Elevele mele râdeau pe înfundate cu mâna la gură. “Păi aveam şi noi nevoie de un veceu şi ne-am luat după dumneavoastră” . fiindcă tata a făcut pe-aici nişte repara ii şi ne-a spus că ăştia urcă la cramă în fiecare săptămână de la Bucureşti şi se îmbată ca porcii”. dom’ profesor. terase acoperite ori terase libere. prin scurtele deschizături ale uşii.i-am confirmat şi eu opinia.” Vreau să vă asigur că scena descrisă şi reconstituită aici cu destulă acurate e nu este nicicum o poveste plăsmuită. care cu o zi-două înainte păreau imposibile. Numeroase tarafuri faimoase cântă la Casa Seciu. căci asemenea amănunte nu se uită uşor. iar pe un coleg de-al lor l-am auzit şoptindu-i celui de lângă el: “Mamăă. manifestând multiple ezitări.. iar locurile proscrise la care atunci aveau acces gratuit numai grangurii de la partid. condi ionări sau chiar serioase re ineri.. “Dar cine erau ăia dinăuntru. contează în zilele noastre ca un mare restaurant de lux. Pe la Seciu a trecut o listă întreagă de mari personalită i. după faimoasele degustări stropite cu licorile derutante de pe-aici. deschise spre partea de vest şi sud-est. de 400 de locuri (dar cu posibilită i de extindere la 600 de locuri). sub forma unei elegante galerii lungi. aniversări. fără să insist prea mult pe acest subiect cam delicat. dar nu m-au lăsat să ies până n-am gustat dintr-un pahar de-al lor.

Fetească Neagră şi Pinot Noir) ocupă 38% din suprafa a plantată cu vi ă de vie. scriam că drumul lung şi obositor pe care îl fac oamenii din Boldeşti şi Scăieni. parte din ei din Boldeşti..Neagră. nici clădirea cramei nu a scăpat de această amenin are. proverbial din acest punct de vedere. până la decora iunile interioare. şi asta nu neapărat din cauza cutremurelor. a permis stabilirea unei structuri de soiuri corespunzătoare cerin elor din anul 2007. Pinot Gris etc. după nişte ploi interminabile. de pe marginea scărilor. ele te întâmpină. Voi reveni cu alte amănunte despre aceste splendide sculpturi la capitolul de mai jos. Oare va trebui să-l scriu din nou şi. sub fundamentul vestic şi protejarea 98 . Autorii lor sunt Vasile Chiva. vinuri produse de SC ROVIT SA. “Opere de artă din Boldeşti-Scăieni”. toate acestea organizate pe 12 ferme şi un combinat de vinifica ie. de oenologie. construc ia începuse să dea semne că ar vrea să o ieie binişor din loc. dacă nu cumva chiar mai insidios. experien a dobândită de-a lungul anilor. Societatea ROVIT S. dic . cu toate casele de pe el. fermentarea. pe atât de vulnerabilă s-a dovedit a fi întreaga lui clădire. umplând magazinele de băuturi cu vinuri româneşti. Într-un articol publicat de mine cu patruzeci de ani în urmă într-o revistă din Bucureşti şi intitulat “Ploieştiul în anul 2000”. Prahova. ROVIT exploatează o suprafa ă de 800 ha luată în arendă de la proprietari individuali.. Imediat s-au adus exper i şi s-au început prospec iuni serioase de salvare.. Desigur. va fi străbătut în numai câteva minute gra ie unor viitoare telecabine. deoarece la fratele regretatului Vasile Chiva am stat eu în gazdă pe vremea când func ionam ca profesor în com. sub presiune. dispunându-se injectarea. împletită cu cercetarea. Valea Călugărească exportă vinuri româneşti până aici la mine în America. Fetească Albă. Saugvinon Blanc. care urcă aproape o oră de mers pe jos până sus la crama Seciu. Cabernet. la vale. dar şi cu vinuri şi lichioruri de import. cele pentru vinuri albe 51% (Riesling. toate lucrate pe teme cinegetice.A. pornind de la verandă şi de la stâlpii de lemn de afară. învechirea şi îmbutelierea lor. realiza i în stil rustic. în genere. crama fiind dependentă de această societate. (Notă: precizez că ambele denumiri de “Saugvinon” şi “Sauvignon” sunt corecte.vinificarea primară.. Saugvinon şi Pinot Gris) iar soiurile pentru masă 11%. fără îndoială. separarea şi asamblarea vinurilor în partiz. mare meşter lemnar din comuna Aluniş şi fiul său Petre Chiva. 1989 şi 1990. Valea Călugărească. Scăieni şi Seciu. soirile pentru vinuri roşii (Cabernet Saugvinon.000 hl vin (socotind şi pe cel de la crama Seciu) din care 10. prezen a minunatelor sculpturi în lemn existente acolo.000 hl sunt destinate exportului. Anual se pot prelucra până în 5000 t de struguri. Ceea ce conferă un plus de frumuse e în ochii tuturor vizitatorilor acestei faimoase Case Seciu este. Cu peste treizeci de ani în urmă. să înlocuiesc anul 2000 cu 2050? Zău că l-aş face.. dar dacă nici atunci. Iată că nu s-a realizat această dolean ă. Cunosc bine familia Chiva.. 117 ha livadă intensivă de măr şi prun. stabilit în Scăieni. La viile apar inând Casei Seciu. suprafa ă cultivată numai cu vi ă de vie nobilă. a devenit. Construc ia are însă un inamic tot atât de temut ca şi seismele. Dealul Seciului. Merlot. conf. din hol şi din sala mare. Astfel. de cimenturi speciale. fiindcă ea a făcut relativ cu succes fa ă marilor seisme din 1977. La Valea se realizează 35.) La subsolul cramei se efectuează întreaga gamă tehnologică . Pe cât este de frumos complexul Casa Seciu. decalând timpul. Mă refer la alunecarea de teren. Bertea. Încă de la intrare..

Tot dumnealor. iar la biserica din Seciu cele două Icoane Împărăteşti (Iisus şi Fecioara cu Pruncul). au sculptat frumos butoaiele de 10 şi 50 de decalitri. LUCRĂRI DE ARTĂ DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI Spre deosebire de celelalte oraşe din jude ul Prahova. în crama de jos. de pe str. Iisus şi Fecioara cu Pruncul. în caz că va fi iarăşi nevoie. spre a se evita orice surpriză nedorită care. La Scăieni am arătat că destul de pre ioase sunt cele două icoane. cu ornamente de frunze de vi ă şi ciorchini de strugure. a Halelor Centrale din Ploieşti şi a Catedralei Sf. consider acest gest o 99 . pentru a se putea preveni şi interveni la timp. ucenicul lui Nicolae Grigorescu. clădire cândva etajată înainte de cutremurul din 1940 (str. Sculpturile lor au fost executate între anii 1969-70-75 în lemn de stejar şi. care a oprit această alunecare periculoasă. unde Petre chiar şi acum este angajat într-o serie de noi lucrări. Nimeni nu doreşte să i se întâmple vreun dezastru acestei frumoase clădiri de pe raza localită ii. desigur. Arhitectul Moianu a considerat că foarte valoros a fost şi originalul complex de clădiri din Boldeşti de lângă halta CFR. veveri e. Ca şi dumnealui. însă nu în bisericile locale. Reliefurile sculptate au fost acoperite cu un strat conservant lucios şi se păstrează destul de bine până astăzi. din in iativa unor capete stupide şi nepricepute la valorile culturale autentice ale ării noastre. fra ii Emil şi Ionu Stoica. făcute la Casa Seciu. sunt făcute pe tematică cinegetice (de vânătoare) înfă işând destul de bine forme de vulturi. casa învă ătorului Emil Popescu. Am amintit mai sus de sculpturile în lemn ale meşterilor Vasile Chiva şi fiul său Petre Chiva. executate în frescă de pictorul Marian Rondelli. cu lucrări deosebit de frumoase. de beton armat. ar putea avea consecin e negative incalculabile dacă s-ar materializa. în loc să fie renovată. Tot la capitolul lucrări de artă aş mai putea aminti casa inginerului Toma Călinescu (str. În Scăieni există doi fra i gemeni. pictura din 1955 restaurată de pictorul C. cum spuneam. 1). Ioan din acelaşi municipiu. 1). pictori de biserici. Monumentului nr. Ea este şi va fi în continuare monitorizată şi măsurată an de an. iconari greu de egalat. ambele executate de arhitectul Toma Socolescu. Călinescu. ale căror picturi în frescă vor rămâne să fie admirate pentru zeci de genera ii în numeroase biserici pe care aceşti pictori cu mâini de aur le-au pictat prin alte localită i. cel care a restaurat şi pictura lui Nicolae Grigorescu de la Mânăstirea Zamfira. cu siluete hieratice similare. a fost demolată fără pic de discernământ. care. deoarece complexul turistic Casa Seciu a fost şi este mândria oraşului Boldeşti-Scăieni. o lucrare de elită a arhitectului Mişu Rădulescu. dar vizibilă şi la suprafa ă.întregii funda iei labile cu o centură adâncă. Petroliştilor. cu noi consolidări la adâncime. Despre ele am mai vorbit în paginile precedente. pictate în 1855 de Afanasir. Armoniei nr. autorul Bisericii din Scăieni. căprioare şi berbeci. pictate de Fotache Zugravul a căror importan ă este mai mult istorică decât artistică. La fel. Boldeşti-Scăieni nu se prea poate lăuda cu nişte opere măre e de artă pe care să le găseşti în vreun dic ionar de artă românesc sau interna ional. Să sperăm însă că nu se va petrece niciodată un asemenea eveniment prejudicios care depinde mai mult de mâna lui Dumnezeu decât de mâna omului. În bisericile din Boldeşti şi Balaca sunt picturile în stil neobizantin.

înalt. mai ieftină. Dar nu despre arhitectură vreau să vă vorbesc acum ci despre monumente sculpturale din oraş şi despre câteva picturi aflate pe teritoriul acestei aşezări. direc ionată pu in spre un orizont ridicat. circumrondată de un soclu de ciment pe care se află montat un solid grilaj metalic. Întregul monument este înconjurat de o grădini ă rotundă. PATRIA RECUNOSCĂTOARE. lucrată din acelaşi material. destinată pentru flori. având 4 m lungime. De asemenea. Ostaşul apare răsucit pu in spre stânga. cu o poartă de acces. cu aripile desfăcute. Cu prima variantă a monumentului (vezi fotografia). primăria locală nu a fost de acord. simbolul vitejiei. care prezintă un soldat turnat în bronz. deoarece vopseaua originală dispăruse complet şi se citeau foarte greu numele eroilor. Cei înscrişi pe latura din dreapta statuii: EROII DIN SCĂIENI MOR I ÎN RĂZBOIUL DIN 1916-1919: Nicolae Stelian caporal Părăginaru Vasile soldat Ioan Ioan “ 100 Năstase Constantin soldat Grigore Ştefan “ Costache Ioan “ . Sub statuie scrie: EROILOR DIN SCĂIENI. postat pe un soclu crem de marmoră. COMUNA RECUNOSCÂTOARE. La picioarele ostaşului a fost depusă o cască militară. Sub picioarele statuii stă scris cu litere mari: EROILOR DIN SCÂIENI. Deasupra statuii. ca toate primăriile din ară. Pe laturile din dreapta şi stânga soldatului sunt scrişi vitejii eroi din Scăieni căzu i în primul război mondial..5 m. s-a apelat la unul din cei mai cunoscu i autori specializa i în astfel de monumente militare. pe coloană. tot metalică. sunt scrişi anii Primului Război Mondial: 1916-1910. pentru a se şti autorul lucrării. aşezată pe tricolor şi pe o ramură de stejar. primise de la guvern recomandarea ca to i eroii căzu i pentru apărarea patriei să fie cinsti i prin ridicarea unor monumente ad-hoc. Probabil că ho ul avea nevoie de ea să-şi facă harakiri. sculptorul Ion Iordănescu din Bucureşti. în vârful căreia se află un vultur. cu un diametru de 4. Culorile tricolorului le-am adăugat eu cu peste trei decenii în urmă şi se păstrează intacte. Fondurile au fost oferite de prefectura jude eană şi de la fosta perceptură locală.. Men ionez că baioneta de bronz de la puşcă i-a fost furată şi nu a mai fost înlocuită. Pentru înfăptuirea acestei lucrări. iar sub casca militară. în spa iul grădinii. preferându-se varianta a doua. am întărit cu vopsea neagră toate literele săpate în marmoră. compozi ie turnată din ciment. am adăugat eu numele sculptorului: I. cu arma inută strâns în ambele mâini. stând în picioare. sub picioarele vulturului. aflat în pozi ie de repaos şi având o privirea mândră. Să citim numele acestor eroi. MONUMENTUL EROILOR DIN SCĂIENI (1916-1919) Se află la jumătatea străzii Monumentului şi a fost ridicat acolo în anul 1939 de primăria fostei comune Scăieni care.. IORDĂNESCU. unde distingem soclul de la baza monumentului cu cele patru trepte în retragere descrescendă piramidală.adevărată crimă. continuat în spate de o coloană ce se îngustează..

vorba bănă enilor: “Boldeştiul este fruncea!” . 101 . Erau frumoase şi impresionante programe artistice adecvate comemorărilor respective. de Ziua Eroilor. celelalte zeci de coroane mergând “dincolo”. Pentru câ iva ani. “ Anghel Niculae “ Gheorghe Andronic soldat Ni ă Gheorghe “ Dobre Nicolae “ Sbrancea Dumitru “ Nicolae Dumitru “ Andrei Ioan “ Dumitrescu I. A luptat pe front în primul război mondial. a fost preşedintele Sindicatului Artelor Frumoase. Alexandru Parianu care locuia pe str. experien ă care l-a decis să abordeze cu pasiune subiecte glorioase. în Italia. (Vezi foto. Despre autorul acestui frumos monument. în dreptul acestui monument. Mioara Parianu.în timp ce Scăienii a devenit anexa vitregită a localită ii componente. care a locuit în Scăieni. când oricine vede că abia dacă mai pridideşte cineva să adauge la acest vechi monument o coroni ă anemică de flori. sculptorul Ioan Iordănescu. născută Iordănescu. cu tematică militară. şi această frumoasă sărbătorire s-a mutat la Boldeşti. la 18 iulie 1881. Petre “ Mihăilescu Constantin “ Gheorghe Anghel “ Până să se inaugureze Monumentul Eroilor din Boldeşti.. pentru că. O dovadă în plus se poate constata şi de Ziua Eroilor. De la dumnealor am ob inut fotografiile cu autorul sculpturii pe care le public aici ca documente absolut inedite.. Astfel ştim că Ioan (Mielu) Iordănescu s-a născut la Bucureşti. a participat la câteva galerii expozi ionale de sculptură. la fel ca în restul priorită ilor. 10.trei băie i şi patru fete . iar studiile de artă le-a făcut la Paris şi Neapole. pare-se. Când s-a întors din război. fiind cel mai mare din cei şapte fra i . fiind căsătorită cu ing. Păcii nr. specializându-se în monumente de acest gen. dar avute cândva de sectorul Scăieni.fiul unui feroviar care a avut ambi ia ca to i copiii lui să studieze. datorită aprecierilor. decât că l-am cunoscut pe fratele lui şi pe nepoata sa. a primit multe comenzi.Dumitru Gheorghe Tomescu Nicolae Stan Tudor Ilie Constantin Pleaşcă Iancu Ilie Tănase “ “ “ “ “ “ Anghel Ioan Dinescu Toma Georgescu Toma Iliescu Ioan Tomescu Gheorghe Mihăilescu Ioan “ “ “ “ “ “ Cei înscrişi pe latura din stânga statuii: EROII DIN SCĂIENI MOR I ÎN RĂZBOIUL DIN 1916-1919: Ioni ă Dumitrache caporal Stan Gheorghe soldat Dumitrache Dumitru “ Darie Constantin “ Andrei Nicolae “ Oprea Constantin “ Du u Ion “ Ion Radu “ Năstase Alex. Liceul l-a urmat la Bucureşti. înfiin at chiar de el. unde. nu vă pot spune prea multe. aveau loc solemne parăzi militare.) Ca mai toate celelalte facilită i şi merite uitate. slujbe religioase pentru pomenirea acestor bravi fii ai comunei şi ai ării noastre.

în fa a primăriei. nelipsind nici unul. Curios este faptul că despre acest original artist. autor al monumentelor eroilor din Râmnicul Vâlcea şi Azuga. din Pia a Regală. de la Bucureşti să existe şi alte detalii biografice care să ne ajute în astfel de reconstituiri. 102 . Probabil că în arhivele U. pentru scurt timp. marele Constantin Brâncuşi! Prietenia cu Brâncuşi este ceva sigur. la 26 decembrie 1950 (informa ia cu anul 1949 se pare a fi greşită). dar tocmai cel mai important nume . ridicată de curând în plin centru oraşului. Până astăzi. Unii locuitori ai oraşului opinează că monumentul este prea mare şi că estompează perspectiva pie ii. al monumentului închinat lui Costache Negri. Am văzut macheta monumentului încă din atelierul sculptorului şi aceea nu diferea prea mult de lucrarea de pe teren. ceea ce ne surprinde. conform unor alte informa ii. ştim mai multe.a. dar se pare că ideea de a plasa acolo un monument al eroilor este chiar mai bine venită. reconstitui cu suficiente alte amănunte inedite şi mai credem că artistul ar merita un album cu toate impresionantele sale sculpturi.adică al autorului monumentului . dar şi al altor monumente. de la moartea lui. în afară de bravii eroi ai fostei comune Boldeşti. a devenit chiar preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România şi directorul unei reviste de artă la care colabora şi prietenul lui. nu s-a omis să fie neapărat trecute şi numele unor consilieri. MONUMENTUL EROILOR DIN BOLDEŞTI Despre această lucrare. în acel loc plănuiam să lucrez eu un monument dedicat petroliştilor care să fie reprezentat de doi sondori lucrând la “masa Rotary” de la gura sondei. la îmbogă irea cu noi pagini a Istoriei artelor plastice din România. Gala i ş.a fost omis! Rareori se întâmplă o aşa colosală greşeală. Indiferent dacă monumentul din Boldeşti place sau nu unora sau altora dintre privitorii lui. el rămâne.. cu siguran ă. iată că ofer criticilor de artă interesa i o asemenea nobilă invita ie. Fiind o fire modestă. printre care şi acesta din Scăieni. neconfirmate. Sculptorul a decedat în Capitală. în revista Muzeului Na ional de Istorie din Bucureşti. Cu prilejul publicării căr ii de fa ă. mai ales că este executată după proiectul fostului profesor de desen de la şcolile din Scăieni şi Boldeşti. în anul 2000. George Dumitru. fireşte. am fost totuşi indignat să constat că pe plăcile lui de marmoră albă. Numele sculptorului George Dumitru lipseşte cu desăvârşire! Pe vremea când mă aflam în ară. lucrări pe care le-am văzut cât de frumoase şi impunătoare sunt. pentru a aborda un subiect inedit de cercetare care ar contribui. nu îi plăcea să noteze sau să comunice prea multe date asupra persoanei proprii şi poate de aceea nu se cunosc suficiente informa ii biografice despre acest minunat artist. având în vedere că Iordănescu era un sculptor de mare talent şi chiar fost preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din acea perioadă. cred. P. nu s-a publicat nimic altceva decât. Credem că biografia sculptorului i s-ar putea. A. a doua zi de Crăciun. un tânăr şi talentat sculptor ploieştean. cel mai mare sculptor de monumente militare din ară. o scurtă informa ie a lui Virgiliu Teodorescu. dar cei mai mul i s-au obişnuit deja cu amplasamentul lui acolo şi îl găsesc bine venit.şi. alături de aceşti mari viteji.

mărginită de o largă bordură ovală. cu ocazia cărora se depun numeroase coroane de flori pe platforma lui. de culoare neagră. Simion Dumitru Sold. oricum. În fiecare an.Acest Monument al eroilor boldeşteni a fost propus să fie ridicat din ini iativa fostului primar Vasile Enache şi a lui Cristu Vlăsceanu. Savu Gheorghe Sold. cu scurte programe artistice. cu invita i de onoare. În fa a celor şase trepte este o alee pavată cu dale albe. terminat abrupt. cu parade militare în ritm de fanfară. Matei Petr Sold. aplicate pe laturile de la baza coloanei. Moise Constantin Sold. Ca prezentare.cu versuri închinate eroilor. cu floricele multicolore. Cruci propriu-zise sunt cele patru. scrise de poetul ploieştean Nichita Stănescu. 3. În vârful coloanei. Tabără Stelian Sold. de Ziua Eroilor.. în jurul monumentului. Striga i-l din când în când pe nume. fost director al Direc iei de Patrimoniu din oraş.. El a fost lucrat în întregime din marmoră albă de Ruşchi a şi din plăci aplicate (unele deja s-au dezlipit!).placa frontală . Întregul monument este înconjurat de o mică grădină verde. de pe fundament. organizate de primăria oraşului. vopsită totdeauna bicolor (albroşu). având trei elemente distincte: 1. după cum urmează (toate titlurile mari sunt scrise cu litere de metal aurii): EROII CĂZU I ÎN RĂZBOIUL DIN 1916-1919 BOLDEŞTI-SECIU Serg. Tatu Chivu 103 . Ion Cap. Fundamentul rotund. Mâinea Năsse Sold. Ca şi când ar fi viu printre noi . este o solidă piesă geometrică nonfigurativă. Stroe Ion Sold. înaltă de peste 6 m. cu discursuri comemorative. Stan Dumitru Sold. Mâinea Stelia Sold. fără accesări de coborâre. Marin Năstase Sold. trebuia pus).şi atunci el va surâde în lume. pentru aten ionarea vehiculelor care trebuie să facă sens giratoriu în jurul acestui mare amplasament central. Dinu Gheorghe Cap.” Nichita Stănescu Pe latura fundamentului. Coloana verticală prismatică. există un modelaj în formă de treflă. La mijlocul plăcii sunt versurile marelui Nichita Stănescu: “Nu-l uita i pe cel căzut în război. Ea ar putea fi aplicată în altă parte şi nu direct pe monument. Platforma cea mare. Bălănescu Gh. au loc festivită i solemne. Partea din spate a fundamentului este mărginită de un parapet de marmoră. pe războaie şi pe localită i. Bilciurescu Ion Sold. pe care se poate urca pe cele şase trepte. cu muchii fasonate. ce sus ine un mare suport cuboidal al celor patru plăci largi de marmoră: trei cu inscrip ii de nume de eroi pe ele şi cea de a patra . 2. grupa i pe cele trei plăci.. Bălănescu Pricopie Sold. cum ar fi dintr-un elicopter. dinspre stânga privitorului.. uşor tăiat descendent spre vest. perceput astfel numai dacă este privit de sus. Pe placa frontală din dreptul scărilor este scris cu litere metalice aurii: CINSTIRE EROILOR DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI (lipseşte semnul exclamării care. Pe laturile medii ale monumentului sunt aminti i un număr de 109 de eroi. se află inscrip ia cu consilierii. din pozi ie perpendiculară.

Georgescu Nicolae Sold. Ştefan Vasile Sold. Tănăsescu Stelian Sold. Furtună Stelian Frt. Popescu I. Tomescu N. Prică Nicolae Sold. D. Dumitru Tudor Sold. Tănase Ştefan Sold. Vişan Gheorghe Sold. Samoilă Gheorghe Sold. Tomescu Gheorghe Frt. Tudoran Vasile Sold. M. Gheorghe Lt. Oprea Alexandru Sold. Stârceanu T. Nicolae Sold. Ilie Constantin Sold. Iancu Gheorghe Sold. Pârvu Alexandru Sold. Darie Frt. Rotaru Eftimie Sold. Nae Gheorghe Sold. Toma Vasile Sold. Stănescu Atanase Sold. Ioan Sold. Manea Tănase Sold. Cârcioiu Stan Sold. Vlad Ştefan Sold. Vasile Gheorghe Sold. Savu Iancu Sold. Radu Sold. Ion Gheorghe (1) Sold. Stroe Petre Sold. uică Constantin Sold. Ioni ă Gheorghe Sold. Măceaşă Tudor Sold.Sold. Ion Constantin Sold. Moraru Vasile Cap. Stârceanu N. Iancu Gheorghe Lazăr Sold. I. Iancu Gheorghe Sold. Vasilescu Vasile Sold. Ghinea Dumitru Sold. Păpuşe Ion Sold. Bârla Ioan Sold. Moraru I. Bratu Florea Sold. Dinescu Gh. Ion Srg. Barbu Gheorghe Sold. Vasile Vasile Sold. Constantin Sold. D. Vianu D. Marin Gheorghe Sold. Dragomir Iacob Sold. Gavrilă Zevedei Sold. Darie I. Petricioiu Constantin Sold. Dinu Neculai Sold. Gheorghe Sold. Pi a Dumitru Sold. Marin Grigore Sold. Ioni ă Ioan Sold. Sburlea Vasile Sold. Constantin Sold. Ni ă Ion Sold. Soare N. ănău Ioan Sold. Bocioacă C. Ion Sold. Stroe Tănase Sold. Bociu Gheorghe Sold. Tănase Sold. Păpuşe S. I. Tănăsescu Ion Sold. ănău Gheorghe Sold. Vasilescu Zaharia Sold. Manolache Gheorghe Sold. Moraru Alecu Sold. Dodan Anton-Lazăr EROII CĂZU I ÎN RĂZBOIUL DIN 1941-1945 BOLDEŞTI-SECIU Cap. Manea Barbu Sold. Bălănescu Petre Sold. Constantin Vasile Sold. Gheorghe Cap. Ion Sold. Petre Sold. Ioni ă Gheorghe Sold. Nicolae Ion Sold. Dogaru Nicolae Sold. Vasilescu Constantin Sold. Vlad Tudor EROII CĂZU I ÎN RĂZBOIUL 1941-1945 SCĂIENI BALACA Slt. Manea Ion Sold. Bilciurescu Stan Sold. Săndulescu Stelian Sold. Ion Gheorghe (2) Sold. Zăbet Constntin Sold. Diaconu Ion Sold. Ceapă Marin Sold. Neagu E. Pi a Alexandru Sold. Manolache Ion Sold. Gu ă Nicolae Sold. Ştefan D. Toma Petre Sold. Constantin I. Vişan Constantin 104 . Ioftor Constantin Sold. Ioni ă Savu Sold. Toma Năstase Sold.

care urma a fi turnată în bronz. Macheta lucrării.5-5 m. Iată care era con inutul ei: ÎN ACEASTĂ COMUNĂ A FIIN AT. ÎNTRE ANII 1835-1836. Dumitru Popescu.40 m a tânărului Diamant având o mică pelerină pe spate şi papion la gât. era şi statuia mare de cca 4. Buzău. îşi zicea “dumnezeu”. în dreapta portretului actual al lui Eminescu. în privin a detaliilor de compozi e. inspirată după bustul realizat de Cristian Petru Bălan. într-un exces de zel. cu chipul reconstituit al lui Teodor Diamant. placa aceea a fost scoasă fără rost. cu franjuri. Aşadar. s-a fixat o altă placă de maromoră. rezultă că au fost 172 de eroi căzu i pentru patrie. nefondat din punct de vedere al adevărului istoric. când s-au împlinit 130 de ani de la întemeierea falansterului. în ambele războaie mondiale. deşi nu avea absolut nimic comunist în mesajul ei.5 m se află un soclu de marmoră înalt de 2. comemorativă. Însă persoanele care nu cunosc istorie. 105 .În total. Lucrarea este realizată în calcar dens. Pe o platformă lungă de 4. Monumentul este amplasat în curtea Casei de cultură. cel ce.. pe strada Bucovului nr. Dumnezeu să-i aibă în paza Lui! STATUIA LUI TEODOR DIAMANT Am oferit destule amănunte despre această statuie atunci când am vorbit despre Falansterul de la Scăieni. ÎNCERCARE DE EXPERIMENTARE A CONCEP IEI SOCIALIST-UTOPICE. în oraşul Boldeşti-Scăieni. în spatele gării Scăieni. CREA IA INGINERULUI TEODOR DIAMANT (1810-1841). nu trebuie să se grăbească a lua măsuri decizionale pripite care frizează mai mult decât stupiditate. Pe soclul statuii este o placă metalică pe care scrie: TEODOR DIAMANT. a ajuns după gratii. Autorii lucrării sunt Ecaterina Tudorache şi Ştefan Macovei. iar finisările au fost realizate de pietrarii de la tabăra de sculptură din localitatea Măgura.. Tânărul inginer stă în picioare şi are capul întors spre partea stângă. eu aş fi fost primul care aş fi cerut scoaterea ei. În pumnul drept ine strâns un sul cu manuscrisul său “Către amicii libertă ii” (cu planul falansterului) iar mâna stângă are palma întinsă aşezată pe o carte deschisă pusă pe o măsu ă-suport.20 m care sus ine statuia de 2. Identică. După Revolu ie. pe fa ada Casei de cultură. Dacă ar fi avut un asemenea con inut. ÎNTEMEIETORUL FALANSTERULUI DE LA SCĂIENI (1835-1836) În 1966. se află acum la Biblioteca de la Casa de Cultură Scăieni.. cu multă arogan ă. SOCIETATEA AGRONOMICĂ ŞI MANUFACTURIERĂ FALANSTEUL DE LA SCĂIENI. 3. atitudine de care nu s-a lepădat nici atunci când. socotindu-i şi pe eroii nota i pe Monumentul de la Scăieni. dar cu fonduri respinse brutal de slugoiul lui Ceauşescu. carte ce nu poate fi alta decât opera lui Charles Fourier din care s-a inspirat. la Revolu ie. consider că acea inscrip ie ar trebui repusă imediat în locul unde a fost. folosit la tabăra de sculptură de la Măgura..

care se încadrează perfect în micu ul parc verde unde a fost aşezată. alerga ca o suveică de la o latură la alta. În calitate de autor al lucrării.S.. la atelierele mecanice. “Domnule profesor. deşi opinez că junele visător ar fi meritat această aten ie din partea autorită ilor sau a localnicilor. aceasta este o lucrare destul de frumoasă.” Şi am pornit imediat să cutreierăm sec ie după sec ie. costul ei fiind plătit din bugetul fabricii. confec ionată din o el inox şi amplasată în curtea Întreprinderii de Geamuri Scăieni (I.. ing. dl.. numai că la această fabrică ştiu că nu se mai lucrează sticle.G.G. STATUIA “RUPĂTORUL DE GEAM” Autorul ei este profesorul Cristian Petru Bălan. imediat ce ieşea foaia uriaşă de geam. apoi îi 106 . îmi permit să evoc pu in istoricul genezei ei. Lucrarea “Rupătorul de geam” a costat atunci o sumă destul de mare de bani. am văzut statuia unui muncitor care se afla în procesul de fabricare a unui borcan sau a unei sticle. damigene şi borcane cam de mult timp. simplu . în biroul dumnealui. fie măcar şi pentru motivul că le-au scos pentru totdeauna numele Scăieniului din anonimat. cu bra ele deschise şi o zgâl âia o dată scurt. unde mi s-a făcut tentanta propunere de a lucra o statuie care să reprezinte simbolic activitatea principală a lucrătorilor din acea întreprindere. Poate va trebui să ne gândim la o scenă de muncă mai reprezentativă pentru tehnologia de astăzi. se află un fundal masiv şi înalt. în dreptul Por ii nr. . la cuptoare etc.Dar să revenim la statuia lui Teodor Diamant. ceva în genul ăsta aş vrea să avem şi noi. Constantin Olteanu. Am pornit de la sec ia amestec de materie primă..aşa cum şti i că se suflă şi se modelează sticla topită. suflând într-o eavă metalică . la intrare. uşor curbat.. foarte maleabilă şi foarte fierbinte. la baza plăcii fierbin i.). lucrătorul (“rupătorul de geam”). poarta principală. încă roşie. În spatele ei.” “Dacă este aşa. la sec ia “geam tras”.I. atunci haide i să mergem împreună amândoi prin sec iile fabricii şi să alegem ceva care să vă placă.” “Sunt perfect de acord cu propunerea dumneavoastră şi o accept cu plăcere.această întreprindere din industria sticlei româneşti. cândva cea mai mare întreprindere cu acest profil din ară. de calcar cioplit. 1. Nu demult m-am întors dintr-o vizită făcută în Fran a la o întreprindere din industria sticlei. În primăvara anului 1981 am fost invitat de directorul din acea perioadă al Fabricii de Geamuri din Scăieni. de învă ătură etc. iar statuia este o lucrare realizată în stil modern.. cam de aceeaşi lungime cu soclul. o apuca zdravăn de sus. Privirea mi s-a oprit. conferindu-i multă elegan ă şi personalitate.. după ce dispozitivul automat de tăiere cu diamant la vârf.. mi s-a confesat atunci directorul fabricii. mi-a răspuns directorul Olteanu. de artă. şi acolo. care aştepta în picioare să ajungă placa uriaşă în dreptul lui. Luată în ansamblu. i-am răspuns eu directorului. asupra unui muncitor cu mănuşi de azbest în mâini care.. Ei bine. pe care sunt înfă işate scene dinamice într-un basorelief amintind basoreliefurile antice grecoromane şi reprezentând activitatea membrilor falansterieni: scene de muncă agraroindustrială. din maşina de tras geam pe verticală.. Aşa se numea.S. precum fabrica noastră de la Scăieni. Cu triste e vă spun că niciodată nu i s-au pus jerbe de flori la picioarele statuii lui Diamant.

. atunci eu n-o mai lucrez. că dacă este vorba de bani. Pentru că lucrarea a plăcut tuturor salaria ilor întreprinderii. încrustat cu pietre late de râu. Acestea. A privit-o curios. desigur. folosind o foarfecă şi pelicanol. Priveam cu uimire cum foaia aceea uriaşă de sticlă. Aşa s-a născut acest “Rupător de geam” . pe care. dom’ director: am ales! . grea fiind.dădea drumul să cadă liber pe banda rulantă cea lungă. Pe acelaşi postament. care apoi au fost sudate şi şlefuite în fa a mea. fiindcă mă va plăti. Pe una din ele (pe cea din latura dreaptă a privitorului). a fost prinsă între mâinile “Rupătorului”. director Olteanu a comandat nişte plăci metalice spre a fi ataşate cu inscrip ii pe postament. A fost de acord. din bucă i de carton. după ce a fost adusă cu grijă din depozit. am cerut să se monteze şi o maşină de tras geam. cu o cască de o el pe cap. cu care m-am în eles perfect cum să transpunem tiparele mele de carton (bra e lungi. ca o paraşută. în câteva zile. după cum urmează: RUPĂTORUL DE GEAM AUTOR: PROF. până am asamblat o mică statuietă. exact cum era aceea din fabrică. pe convaierul moale şi nu se spărgea. care. era scris numele meu şi al membrilor echipei care m-au ajutat să o ridicăm. deşi din 40-50 de asemenea căderi. CRISTIAN PETRU BĂLAN ACEASTĂ STATUIE A FOST EXECUTATĂ ÎN ATELIERELE I.m-am decis eu.” Odată ajuns acasă. dl. o siluetă zveltă de metal. La atelierul de tinchigerie al fabricii au fost aleşi cinci dintre meşterii cei mai buni de acolo. meşterii urmând pas cu pas toate sfaturile primite. ÎN ANUL 1981 DE ECHIPA FORMATĂ DIN: PETRE ILIE C-TIN STANCU ION ZAMFIR ION MOLDOVAN ION OBIELOIU MAISTRU ŞEF ECHIPĂ TINICHIGIU TINICHIGIU SUDOR 107 .S. de unde am cumpărat nişte postere mari de carton din care. Apoi. picioare lungi) în plăci groase de o el inox. după ce am vopsit-o în bronz argintiu. unele se mai spărgeau totuşi. m-am apucat să fac nişte schi e. cu centură la mijloc. cap. m-am dus la fabrica de mucava din oraşul nostru. după cum şi eu urmam sfaturile lor. trup. “Gata. o lucrare înaltă de peste trei metri. iar din maşina respectivă să iasă o folie uriaşă de geam care. tăiate după modelul meu.G. de mărimea unei căr i. mergeau imediat la retopit. am croit exact modelul mare al statuii actuale din inox. odată ruptă şi uşor împinsă.. În zilele următoare. iam dus-o directorului.o statuie modernă. strălucind ca oglinda în razele soarelui. până la sec ia de asamblare. cădea lin. la distan ă. am procedat exact ca maiştrii croitori. I-am răspuns că vreau să o fac gratis. a trebuit transportată cu macaraua şi montată pe marele postament de beton de la Poarta 1. iar acest convaier o purta încet. a aprobat-o cu un zâmbet şi mi-a spus să-mi continui lucrarea. Voi încerca să transpun acest moment de lucru într-o sculptură modernă.

şi pentru că o asemenea copie. pe care le-au făcut bucă i. cum sunt cele din oraşele amintite. după douăzeci şi şase de ani. Este dorin a mea expresă pe care o las cu limbă de moarte comunită ii.Hr. pentru că fabrica a trecut într-un regim nou de proprietate. geamul dintre bra ele lui a fost şi el făcut ăndări. LUPOAICA ROMANĂ DE LA SCĂIENI (“LUPA CAPITOLINA” CU ROMULUS ŞI REMUS) Pu in ştiu că celebrul simbol al Romei. iar numele meu a fost răzuit cu ură de pe placa unde era scris... această statuie. adusă din Italia. apoi şi pe bietul meu “Rupător”.G. Dar pe acesta. REZULTATĂ DIN ABNEGA IE.S. la un loc vizibil. nu au putut să-l distrugă. pentru că această lucrare este făcută cadou nu numai fabricii dar şi tuturor cetă enilor din oraşul Boldeşti-Scăien.. a avut o copie identică şi la Scăieni. înconjura i de trei din echipa de lucru. în parcul din fa a fabricii. Aşa s-a împlinit dorin a directorului C. Această statuie mai are replici asemănătoare la Bucureşti. la Timişoara în pia a Operei şi la Cluj.. lupoaica originală era o sculptură de bronz etruscă datând din anii 500480 î. EFORT ŞI RISC. MOTIV PENTRU CARE O RESPECTĂM ŞI O OMAGIEM. doresc să fie demontată şi scoasă din locul unde se află acum dosită după copaci şi mutată. deoarece peste 90% din locuitorii oraşului nici nu ştiu de existen a statuii. vestita lupoaică alăptând pe copiii legendari Romulus şi Remus. costă câteva zeci de mii de dolari 108 .Pe placa din fa ă este notat un frumos text compus de inginerul Constantin Olteanu. în această carte. astăzi acoperit de tufişuri şi de crăcile unor arbori. dar.d. am făcut o fotografie (anexată aici) în care directorul şi cu mine ne aflăm la mijloc. ării întregi. De fapt. pe un soclu mai înalt. încă mai există acel “Rupător de geam”. în Pia a Romană. începând cu cele două busturi “Teodor Diamant”. Şi aşa răzuit a rămas până astăzi.. SE IDENTIFICĂ CU PROFESIA DE RUPĂTOR. Dar eu ineam neapărat să existe una şi în localitatea noastră. precum şi în alte ări. încât de abia se mai vede. din o el inoxidabil. fiind din o el greu.: NOBLE EA. încerc să cer cu insisten ă nu numai ca plăcu a cu numele meu şters să fie refăcută cum a fost concepută (adăugându-i-se şi numele directorului C-tin Olteanu pe ea. expusă într-un loc public. iar gemenii au fost adăuga i (lucra i) mai mult ca sigur de sculptorul şi pictorul italian Antonio del Pollaiuolo (1432-1498). Iată de ce. În schimb. După inaugurarea statuii. în centru. să fie în rezonan ă cu legenda întemeierii Romei. existentă la Muzeul Pallazo dei Conservatori de pe Capitoliul din capitala Italiei. pentru că pe mine nu puteau să se răzbune direct. Olteanu şi. s-au răzbunat cumplit pe operele mele. fără ca nimeni să intervină pentru. căci dumnealui a fost cel care a ini iat-o). tovarăşii de atunci. După “fuga” mea din ară în America. remontându-i-se şi geamul spart care se afla între bra ele modelului de o el. repunerea lui în drepturi. directorul de atunci al I. în apropiere şi cu fa a la calea ferată.

o aşteptam sus. Voi vorbi imediat şi despre această sculptură la care ineam foarte mult.. Unul capul lupoaicei.un înger de aproape o jumătate de tonă . În plus. Chiar atunci.) Am fost anun at că cineva de la televiziune le filmase. maj.Vulturul Feroviarilor . dar am şi expus-o în public în locul de unde putea fi văzută cel mai bine de mii şi mii de oameni (vezi fotografia). Şi eu le-am filmat cu un aparat de amatori de 8 mm. altul pe Remus.sus pe acoperişul capelei de la cimitirul din Scăieni. Acest loc era peronul gării din Scăieni pe unde treceau zilnic numeroase trenuri pline de călători şi navetişti.. iar ajutorul a venit de la cine nici nu mă aşteptam. încât după retragerea cablurilor şi a macaralei.. dar trebuie să vă spunem că lupoaica 109 . n-a fost să fie. majestuos. a fost legată de bra ul macaralei iar eu. Când a fost gata. la ora 21. Arăta superb şi era prea frumoasă spre a supravie ui şi a se lua la întrecere cu surorile ei din Roma. ne pare rău. lupoaica parcă fusese pusă acolo de când lumea. Când grupul statuar a ajuns în dreptul meu. Timişoara sau Cluj! Multe lucruri frumoase sunt perisabile. în acelaşi timp fiind sigur că odată instalată.una.. m-am rugat de mul i să mă ajute să o urc acolo sus. Ei au văzut-o acolo timp de aproape doi ani. căci românii noştri ştiu să facă haz de necaz în orice situa ie: “Domnule profesor.. lucrată la IFLGS ca şi scheletul lupoaicei. Deoarece ştiu că şi alte persoane au fotografiat aceste două sculpturi. altul pe Romulus. că ărat pe o scară înaltă. Aşa s-a şi întâmplat. regretatul serg. peronul gării era plin de navetişti şi s-ar fi putut întâmpla o nenorocire. Bucureşti. Platforma de metal a sculpturii. rotind-o până s-a potrivit pe capătul plat al coloanei. Cel mai vizibil şi mai ferit spa iu pentru postarea statuii “Lupa capitolina” era o coloană înaltă de 10 m din fa a pergolei de cărămidă de pe peronul gării. lumea venea pe rând la poarta mea să-mi dea în serie veştile triste. au luat piesele găsite.27. Gheorghe Bârjoveanu. şi anume un vultur mare. Mie îmi rămăsese doar capul îngerului. Adevărul este că am comis un abuz instalând o lucrare de artă fără să cer vreo aprobare. m-aş bucura să-mi trimită cineva şi mie o copie.stând pe o roată de tren (acesta a fost şi motivul pentru care şeful gării mi-a aprobat postarea celor două sculpturi acolo. care răspundea şi de circula ia auto pe teritoriu. Dar pentru că erau două coloane. un moldovean sufletist. unele spuse chiar pe un ton mucalit. iar la câteva minute după cutremur. eu sunt omul surprizelor şi voiam să fac locuitorilor o frumoasă surpriză. care sunau ca nişte condolean e. iar statuia era grea de peste 200 kg şi de abia patru oameni o puteau transporta. Tot drăgălaşul de Gheorghi ă Bârjoveanu m-a ajutat.. dar nimeni nu mă ajuta. dar şi acela a dispărut. cu aripile desfăcute . am răsucit cu ambele mâini platforma agă ată cu cabluri de o el. lucrasem şi pentru cealaltă coloană ceva specific CFR-ului. Cei care se aflau prin apropierea coloanelor căzute.. ci după cum vrea Domnul.. Cutremurul din 4 martie 1977 le-a nimicit într-o clipă pe toate trei! Ambele coloane s-au rupt de la bază şi ambele sculpturi s-au fragmentat în bucă i. cu aceeaşi macara. El mi-a adus de nu ştiu unde o macara cu bra lung şi trei oameni să mă ajute. nimeni nu o va mai putea da jos din pozi ia unde o că ărasem. Această persoană a fost un mili ian de la postul de mili ie din Scăieni. să instalez o altă sculptură . Ştiam însă că nu voi ob ine niciodată aşa ceva. fiindcă nu este după cum vrea omul.. am decis să o sculptez eu gratis şi nu numai că am realizat-o la aceeaşi scară cu originalul.. Dar. dar nu am făcut decât două poze cu lupoaica şi nici una cu frumosul vultur.

deoarece nici fondurile. După orele de curs de la şcoală. şi m-am jurat să nu mă las până ce lupoaica mare nu va ieşit perfect asemănătoare cu cea mică. Când lucrarea a fost gata. Sau: “Vulturul ce l-a i sculptat la gară a fost ajutat de cutremur să-şi ia zborul la ceruri. spre a nu mai aminti de faptul intempestiv că o conductă urâtă şi uriaşă barează. De câteva ori a trebuit. fiindcă altminteri aş fi avut vie ile unor oameni pe conştiin ă. indiferent de intemperii. la locul de întoarcere de la grajduri.” Ce puteam face? Le răspundeam prin aceeaşi întrebare: “A căzut vreo statuie de-a mea pe cineva?” To i răspundeau că nu: “Ei. pe amândoi fra ii îi chema Nicolae!). Eu aveam un bibelou mic cu “lupa capitolina” (statueta lupoaicei) drept model.dumneavoastră s-a sinucis la cutremur”. care făceau zilnic naveta tocmai de la Periş.. prin fa a capelei. Căci statui . de obicei cu autobuzul. apoi am dat-o cu smal umed de teracotă iar după uscarea completă. îi răspund: în Egipt. am dat-o cu două straturi de bronz ce nu se mai cură ă niciodată. atunci este bine.. iar când am scos-o era o frumoasă lupoaică lucioasă de teracotă.. dădeam fuga la fabrică.şi le mul umesc şi acum dacă mai trăiesc. luate din diferite unghiuri. de culoare maronie închisă. începuseră să mă îndrăgească şi-mi admirau munca... exact locul unde aş putea repune un alt înger în locul celui pierdut...pământ de teracotă cât pofteam. la înăl ime. am lăsat-o cam o lună să se usuce. ca meşterul Manole. după o re etă secretă ce o aveam de la un sculptor iugoslav. caolin de cea mai bună calitate şi un ditamai cuptorul (subteran) în care încăpea o şarjă de până la peste 1000 de plăci pentru sobele de teracotă.. responsabilii fabricii. Acolo aveam materia primă . imitând culoarea închisă a bronzului învechit.. îmbrăcat în caolin. în igănie. 110 . în punctul “grajdurile comunale”. Eu lucram zilnic. cot la cot cu “pământarii” care. unde şi cum le lucram eu pe toate? La capătul autobuzului local. mă ghidam şi după nişte fotografii mărite ale originalului.. întrucât adevărul este că nu am mai putut face altele de aceeaşi anvergură. În fond. nici condi iile nu-mi mai permiteau aşa ceva.. A ars mai mult de 24 de ore. am coborât-o cu frânghii la cuptor.slavă Domnului! Să fim noi sănătoşi..” Dar vorba vine. Pentru cine se întreabă dacă o sculptură de caolin ars poate avea aceeaşi durabilitate cu cea de bronz adevărat.” “Îngerul de la cimitir a căzut la doi metri de o babă.. care şi acuma se închină şi îşi scuipă în sân că a scăpat. dar uneori şi cu bicicleta şi astfel îmbinam munca intelectuală de la catedră cu cea fizică din atelier. fie pentru că materialul crăpa. Ei mi-au permis să folosesc spa iul lor . era o fabrică de teracotă şi la acea fabrică mă împrietenisem cu fra ii Badea Nicolae (da. deci la fel cu cea de la Roma! De asemenea. Când s-a răcit. văzându-mă sculptând. fie pentru că era prea moale şi umplutura modelată cădea.. dacă este expusă în aer liber. China şi Japonia asemenea sculpturi au rezistat mii de ani. care făcea cursa Blejoi-Boldeşti. să reiau lucrarea de la început. Lupoaica am construit-o pe un schelet gros de o el. motiv pentru care în Germania se pot vedea asemenea statui expuse în aer liber. c-o să facem altele. Singura grijă este ca ele să nu fie trântite cu putere ori lovite cu duritate.

îmi venea să plâng şi am sărit repede în groapa de lângă cuptor. După ce îngerul s-a uscat. Badea Niculae. Sta i liniştit. Pere ii dogorau şi am sim it că mor. au avut dreptate. l-am tras zece inşi afară cu frânghiile. cu aripile lipite de corp şi cu o trompetă lungă până la pământ. de jos: “Dom profesor. Îngerul la care v-a i chinuit atâta s-a crăpat la jumătate.. într-adevăr. dar adevărat!” Când îngerul s-a răcit. “Se poate intra într-un cuptor de 500 grade Celsius?” . am sărbătorit evenimentul cu un mic chef.. însă ea nu este flacără să te ardă şi dogoarea nu are timp să.” Şi a intrat. mai în glumă. mi-au slujit nişte schi e de-ale mele. tot s-a făcut ăndări. Pe soclul de beton. în final. (Vezi poza. Cam asta era explica ia că se poate rezista câteva secunde la peste 500 de grade Celsius într-un cuptor încins la roşu. cu ajutorul lui...65 m.adică sus. dar statuia a rezistat peste un an de zile şi a ajuns acolo unde voiam . “Dacă vă zice cineva că nu se poate. căci nu este prima dată când intru să văd cum s-a copt marfa. Atâta se poate sta. s-a transformat în cenuşă.deşi. n-o mai lua i pe asta drept model pentru înger. (Deci tot a fost bun la ceva!) Ca să iasă un înger de por elan alb.. În fiecare seară visam că opera mea s-a făcut bucă i. că uite: este o splendoare de înger! Este de un alb care vă ia ochii! Dar nu-l atinge i că vă arde rău!” Exact aşa era şi i-am îmbră işat pe amândoi.. singurul care a 111 . şi amândoi au strigat de acolo. Incredibil. s-au desfăcut uşile uriaşului cuptor şi primul care a coborât să-l vadă a fost meşterul Badea Nicu.. pe capela cimitirului . După ce s-a oprit coacerea.. (Vezi fotografiile). apoi fratele lui. desigur. dar şi o fată care lucra la acea fabrică. Totul este să păşi i pe placa rece pusă de mine acum. unde îi îngropasem baza sculpturii. din Scăieni. lângă ei. sta i liniştit.excesiv de fierbinte. Unii “colegi” de atelier îmi spuneau. el a fost transportat pe baloturi de paie la capela cimitirului. că o să se facă ăndări imediat după ce îl scoate i afară din cuptor.ÎNGERUL JUDECĂ II La acelaşi atelier am lucrat din caolin şi “Îngerul Judecă ii”. mai în serios: “Dom’ profesor. fiindcă era cea mai mare statuie de por elan din ară. Îmi părea rău şi o iubeam. nenorocire! Jale maree!. o sculptură frumoasă reprezentând un înger înalt de 1. A doua zi. însă nu din cauza modelului viu. Drept bază de sus inere era un drug gros de lemn care.” Într-un fel. pe care numai la o fabrică de por elan din Bucureşti. sculptura rămânând cu un gol prin mijloc.. eu vă spun că se poate.. Ca model. Amândoi au început să râdă: “O. l-am glazurat cu alb şi vreo şapte inşi l-am lăsat încet cu frânghiile în cuptor. l-am putut procura. Pe urmă mi-a explicat maestrul cum stă treaba: “Temperatura este. unele poze cu îngeri. ci din cauza cutremurului. să nu vă apropia i de pere i şi să vă ine i respira ia pentru 7-8 secunde şi să nu ave i nimic de nailon pe dumneavoastră.. aflată lângă strada principală şi l-am instalat pe acoperişul ei. Apoi am intrat şi eu pentru 4-5 secunde. dar am ieşit repede fără să mi se întâmple nimic. Nici măcar părul nu mi s-a pârlit. unde lucra maistrul Diaconu Ovidiu (Videl). foarte mare . aveam nevoie. după coacere. Aveam mari emo ii. To i se bucurau. Acolo a ars 48 de ore la peste 600 de grade Celsius.l-am întrebat.. după care am făcut cu to ii o poză în jurul lui. glazurată cu smal alb! Din ea n-a mai rămas decât soclul de ciment şi un ciot găunos în care anual îşi fac păsările cerului cuib. Când am ieşit sus. şeful atelierului m-a invitat să intru în cuptor.i prăjească pielea ca flacăra sau ca apa opărită.) În aceeaşi zi. în două!” Auzind asta. de smal alb.

care răspundea de sectorul Boldeşti-Scăieni. după modelul căruia am făcut un tipar spre a mai turna încă unul. şeful Securită ii Prahova.. Unii chiar se închinau în dreptul lui.. rudele şi cunoscu ii mei apropia i au fost minu ios ancheta i. De to i aceştia mi-am bătut şi eu joc în romanul “Oaspe ii din Elizeu”.vorba lui Caragiale altul la şcoală. după Revolu ie. că şi unul şi celălalt s-au dus după. M-am lăsat păgubaş să-i mai anchetez acolo. am aflat de la fostul col. După emigrarea mea ilegală din ară. nu mai este privit de nimeni... Fecioara de la Parepa. era scris: “Dedicat feti ei mele. ceea ce mi-a displăcut. trebuind.) În primele zile. Imediat ce “binevoitorii” m-au pârât la organe pentru isprăvile făcute. de căpitanul Cursaru. Când. au fost realizate din ghips dentar (vezi pozele). prima noastră feti ă.” După momentele pasagere de laudă şi felicitări. 2004). Deşi cutremurul îmi distrusese această sculptură. şeful SRI Prahova. am avut expusă. Atunci am luat decizia să scap din gura lupului. epuizat din librării într-o singură săptămână. Unul era la primărie . Ambele busturi. păstrându-le numele. sta iile de televiziune transmit filmul cu ea şi cu crucea uriaşă apărută pe cerul senin la înmormântarea ei. Dar după câteva săptămâni. în fa a altarului. poate prea dure. am revenit şi am vrut să stau de vorbă cu ambii colonei Dumitru. Lupoaică şi după Vulturul meu de la gară. BUSTUL LUI TEODOR DIAMANT În 1971 am sculptat un bust al lui Teodor Diamant. Maria Petre. Anul 1975”. (Despre Fecioara de la Parepa am dat amănunte care pot fi găsite la pagina unde descriu biserica de la Seciu. cu posturile de radio străine ş. căci anchetele la sediul securită ii din Ploieşti şi amenin ările abia începuseră şi se înmul eau în progresie geometrică. căci nu voiam să fie idolatrizat. deci. ceea ce nu era departe de adevăr. reconstituite din imagina ia mea. Era anul când se născuse Codrina. dispari ia ei tot nu i-a potolit pe cei care se porniseră contra mea. Cine vrea 112 . timp de peste două decenii. nimeni nu-l mai băga în seamă.a. Cornel Păltânea. de legături secrete cu străinătatea.. de natură politică.rămas intact. dar în urma căreia inima mi-a fost grav afectată pentru ani de zile). mai grave. to i prietenii. ştiind că judecata mea ar fi fost mai mică şi mai nedreaptă decât aceea la care au fost ei supuşi imediat după trecerea Styxului.. Vorba lui Goethe: “Un curcubeu care stă mai mult de un sfert de oră pe cer. apărut în Editura Eminescu (Bucureşti. o sculptură reprezentând macheta Sfântului Mormânt. să-i caut la cimitir. şi naşei sale. Pe lângă acuza iile cu operele religioase mi s-au adus şi altele. Când şi când. (dar şi la Catedrala din Ploieşti. Codrina Maria Tatiana. de colonelul Pescaru şi de colonelul Ion Dumitru. multă lume a venit să-mi privească “Îngerul Judecă ii”. localnicii se obişnuiseră foarte repede cu el. tovarăşii de la partid şi de la Inspectoratul de învă ământ s-au sesizat şi m-au chemat la ordine să le dau explica ii cum un profesor care pictează icoane şi sculptează îngeri mai poate să facă şi educa ia comunistă a elevilor? Inspectorii şcolari mă urmăreau şi ei. Am fost anchetat în serie şi ore întregi de colonelul de securitate Dumitru.. au sosit însă şi momente mai dure. Cercul amenin ărilor se strângea în jurul meu şi într-o împrejurare mi s-a turnat otravă într-o ceaşcă de cafea (pe care nu o băusem toată.

la vârsta de 19 ani. îl înfă işa pe Luceafăr. ara mea de dor? Bra ele. La trecutu. după ce. De la primărie au mai fost plimbate. PORTRETUL LUI MIHAI EMINESCU DE PE CASA DE CULTURĂ Mai corect era să fi scris: “Portretele lui Mihai Eminescu de pe Casa de Cultură”. ara mea de glorii. În 1991. dulce Românie”: Ce. (V. Spa iul a fost retencuit de mine cu ciment fin peste care am pictat în ulei portretul. cu o daltă. creând un spa iu oval unde urma să lucrez portretul. mare viitor! Imaginea picturii respective a fost transmisă de mai multe ori la TVR şi reprodusă prin diferite publica ii.o poate vedea după ce îl anun ă pe preot. improvizată de pe care am şi căzut odată.i doresc eu ie. Pe pieptul 113 . la fel de misterios a dispărut şi macheta casei lui Mihai Eminescu. în 1967 (scenariu publicat la Western Publishing. stând că ărat pe o schelă înaltă. după Revolu ie. pentru aceleaşi motive pentru care mi s-au distrus şi busturile lui Diamant. la pag. iar sub iscălitură prima strofă din poezia “Ce. pe la Clubul Boldeşti. inclusiv în acelaşi “Magazin istoric” citat mai sus (la pag. Primul portret a fost pictat în vara anului 1974. şi într-o revistă americană care vorbea despre socialismul utopic (nu de in această revistă). Un bust se spune că a fost distrus din cauză că autorul fugise din România şi despre celălalt că fusese distrus de unul din cutremure. pe o pânză cauciucată. 32). căci pe vremea aceea fotografiile color erau o raritate la noi). pe care am aplicat-o în locul portretului distrus. am spart tencuiala până la cărămidă. 25. (vezi poza) realizată de mine după casa de la Ipoteşti a poetului. pozele. ci trei asemenea portrete pe această institu ie din oraşul Boldeşti-Scăieni. prin contract oficial.Mihai Eminescu”. am lucrat în America un alt portret Eminescu. specificându-se că este cel mai mare portret al lui Eminescu din ară. Portretul. pe la Casa de cultură din Scăieni. decât amintirea lor frumoasă în aceste fotografii pe care le public în monografia de fa ă. Aşa cum au dispărut busturile. n-am mai găsit nici urmă de ele. Sub acest tablou de pe fa ada Casei de cultură am copiat iscălitura mărită a poetului. scris în 1965/66 şi achizi ionat. Chicago. 2 (95). Cert este că nu a mai rămas nici unul. de Studiourile Cinematografice Buftea. prima poză color a fost făcută de un italian care a trecut prin Scăieni. singurul de acest fel expus pe un zid exterior. dulce Românie. Alte reproduceri cu sculptura mea apăruseră în “Magazinul istoric” Nr. tabloul mai întâi a fost văruit. apoi a fost spart cu dalta şi distrus din ini iative criminale. Aşa o fi. căci i s-a schimbat locul). fiindcă nu a fost numai unul. 1975.i mare. Acest gest m-a ambi ionat şi mai mult. în 1996). Iar când. m-am întors în vizită în ară. unde este reprodus scenariul meu de film cu acelaşi nume. după fotografia de la Praga şi reproducerea acestui portret a apărut pe coperta căr ii mele “Geniu sublim .i doresc eu ie.i nervoase arma de tărie. Deşi a rezistat perfect timp de 26 de ani.

nu bate deloc soarele şi nu i se alterează coloratura. în culorile tricolore. a extins electrificarea comunei şi gazeificarea ei. s-au construit Căminul cultural. citate din “Ce. DIN 1938 PÂNĂ ÎN 1940. între 1938-1940. Sub tabloul rotund cu portretul..) 114 . i-am pictat acest portret pe care l-am aşezat deasupra uşii principale de intrare în Casa de cultură de la Scăieni. având diametrul ovalului de 2. alături de un fragment din poezia “Doină” : Din Hotin şi pân’ la mare. CINSTE LUI ! (PORTRET EXECUTAT ÎN ANUL 1978 DE PROF. CRISTIAN BĂLAN. DISPENSARULUI VETERINAR. Portretul a fost dezvelit cu o frumoasă festivitate. Vin muscalii de-a călare. Îndrăgi-i-ar ciorile Şi spânzurătorile. însă i-am păstrat iscălitura şi cele două citate de la al doilea portret. strănepotul lui Octavian Goga şi a venit la Scăieni ca primar pentru scurt timp..i doresc eu ie”. pentru că locuitorii l-au respectat şi iubit. Sub noul tablou exista aceeaşi frumoasă semnătura mărită a lui Eminescu şi. Acest al treilea portret este ceva mai mare decât primele două.35 m. CÂND A FOST ÎNLĂTURAT DE LEGIONARI. pictate cu uleiurile cele mai scumpe şi mai rezistente la intemperii. Maria Albulescu. în 1978. şi ele scrise pe acelaşi tip de pânze. sub ea. şi în prezent el arată destul de bine. Baia comunală. cu întreaga familie. locuitori ai oraşului şi un grup de pionieri. înconjurată de luceferi. Dar în aceşti doi ani şi-a dovedit o hărnicie fără seamăn. din ini iativa lui.Luceafărului se află harta României Mari. căci. am scris următoarele: ILIE B. Ultima pictură seamănă cel mai mult cu primul portret care a fost distrus inten ionat. PORTRETUL PRIMARULUI ILIE RĂSPOP (1888-1952) Ilie Răspop era un intelectual de vază. lucrat în America. După plecarea mea din ară. la care a participat fiica dumnealui. AL BĂII COMUNALE. am considerat că ar trebui men ionat şi cinstit în vreun fel şi. AL MONUMENTULUI EROILOR ŞI AL ALTOR REALIZĂRI EDILITARE ÎNFĂPTUITE CA PRIMAR AL SCĂIENIULUI. RĂSPOP (1888-1952) CTITOR AL ACESTUI LĂCAŞ DE CULTURĂ. tot pe o pânză cauciucată. şi acest tablou a fost dat cu var. Pentru aceste merite. mai ales că în locul ferit unde se află. Biserica nouă. păstrându-şi neschimbat culorile. înlocuindu-l cu cel de-al treilea portret. Monumentul Eroilor. de aceea. Şi acest tablou a fost filmat şi transmis de un post local de televiziune. Mă bucur să constat că nuan ele culorilor s-au păstrat destul de bine până la apari ia acestei căr i. a extins liniile de apă în comună şi a construit un trotuar modern de la gară până la şcoală. dar l-am recondi ionat. În anul 2000 am scos acest tablou şi l-am făcut cadou Editurii Eminescu din Bucureşti. Dispensarul veterinar.

la Scăieni. fiindcă s-a îmbolnăvit grav şi nu după mult timp a decedat. în anul 2000.Duh. în stânga Luna. pe Sf. fostul preot Vlad Babi a fost acela care m-a rugat să pictez acele spa ii. Sfânta Precista ine în mâna stângă Biblia. am pictat şi aplicat Sf. sub ei scena raiului. îmbinând elementele clasice ale picturilor religioase occidentale cu cele răsăritene. cum era odată) are deasupra coroana de spini. a cărei hartă (cu România Mare.PICTURILE RELIGIOASE DE PE CAPELA CIMITIRULUI SCĂIENI Această capelă cu clopotni ă datează din acelaşi an cu biserica nouă. poza) Sub mâna stângă a Mântuitorului am pictat un om păcătos. am executat pe un panou de p. în anul 1980. care in o eşarfă scrisă în latină: Sfântă Maria. Fecioară Maria. iar Sf. având titlul grecesc IISUS PANTOCRATOR (Iisus Atoatecreator). dar preotul nu a mai apucat să o vadă. cu tunelul de lumină ce duce spre Eden. Am inut foarte mult să pictez un Iisus frumos. iar dacă vreunul a spus că acest chip seamănă cu mine . În nişele din dreapta şi stânga tabloului i-am pictat. am pictat în America un alt tablou religios. în care. Sf. Vestmintele Mântuitorului sunt tricolore: roşu. Sf. scris cu litere ebraice. cauciucată. încadrată de doi îngeri mai mari. doi mai mici şi al i patru îngeraşi pe norii din col ul stâng. Preotul Babi mi-a mul umit şi l-a sfin it. Contrar unor opinii lipsite total de informare. În tablou. căci Iisus pentru păcătoşi S-a jertfit. cu ochii albaştri cum spun to i vizionarii care L-au văzut. galben. în aprilie 2000. pe hartă este crucea cu Iisus răstignit. înfă işam pe Tatăl Ceresc. iar în partea stângă scene terifiante din iad. nevoie să se roage pentru ara noastră. Sub mâna dreaptă se află Sfânta Fecioară Maria cu mâinile îmbinate pentru rugăciune. expus ploilor şi razelor solare. pe cei 12 apostoli şi un sobor de îngeri. de preotul Simion Pavel. albastru. Deci n-am făcut acest gest din propria-mi ini iativă precum celelalte lucrări de artă.foarte bine (măcar de-ar fi aşa!). cel de sus. (V. în planul ceresc. Petru ine în mâini cheile raiului şi Cartea Vie ii. simbolul suferin elor noastre istorice încă nesfârşite. fiind lucrată după planul arhitectului Toma Socolescu. Acest tablou. Pavel un citat din scrierile lui notate în limba greacă: “Harul Domnului nostru 115 . Icoană a Mântuitorului. În octombrie-decembrie 2000. Acest tablou a fost sfin it în Biserica ortodoxă Română “Naşterea Domnului”. cu adevărat. dacă vre i o icoană simbolică.f. Fondul este un cer plin de stele luminoase. pentru a fi pictate. Icoană cu Mântuitorul pe frontonul capelei. sus. s-a degradat însă repede şi a trebuit să-l dau jos. Peste Mun ii Carpa i. iar un înger ine tot în mâna stângă Noul Testament. privindu-Şi Fiul cu ochii în lacrimi.l. aşadar. Proiectantul a lăsat nişte spa ii libere speciale. înfă işându-L pe Mântuitorul nostru cu bra ele rănite întinse ca să ne binecuvânteze. în anul 2001. Trebuia. pe Fiul. aplicată şi ea pe capelă. în stil neobizantin. este o compozi ie mai modernă. să-i împlinesc dorin a acestui preot respectat de comunitate şi de aceea. mai pu in pregnante. în vara aceluiaşi an. Fecioară Maria cu Pruncul în bra e. reprezentând “Judecata supremă”. De aceea. roagă-te pentru România! Şi este. sub formă de nişe ovale. pe Sfin ii Apostoli Petru şi Pavel. o primă pictură. Aceasta am lucrat-o în America. Părintele m-a rugat să-l înlocuiesc cu o Sf. În mâna-I dreaptă Iisus ine Soarele. după cum se vede. Predominant însă este tabloul central. în care personajul central este Sf. sângele Lui se scurge pe harta ării noastre şi cine are ochi de văzut în elege ce simbol adânc este acesta. din Chicago. Tabloul. pe o pânză foarte scumpă.

Între marele tablou de sus şi compozi ia alegorică de jos. înainte de a te urca cu ele în avioane. în mentalitatea şi-n sufletul unor oameni. fără să apelez vreodată la sponsori. dar de un lucru am fost sigur . Chiar dacă există critici care. din vest în est. din Luca. măcar la acest lucru să se gândească .la faptul evident că ceva. care nici nu ar vrea să audă să lucreze ceva gratis în România. salutul lui Iisus adresat ucenicilor când le-a apărut după înviere: PACE VOUĂ ! . deci litere mobile. nu pot fi de acord cu munca mea. Nu cred că am comis o blasfemie când am urmat acelaşi procedeu clasic. fa ă de conorăşenii mei şi poate că am investit sume serioase în realizarea lor. de vamele foarte severe în ultimul timp. Eu nu am preten ia că sunt artist profesionist şi nu am cerut niciodată vreun leu sau vreo altă recompensă pentru vreuna din picturile şi sculpturile mele expuse public. am scris. de câteva ori şi de mul i martori: înainte fa ada acestei capele de la cimitir părea goală. îndeosebi a copiilor. mai elevate. s-a schimbat în urma efortului ce lam depus în această direc ie. cel care a proiectat şi clădirea bisericii “Sfin ii Împăra i 116 . inventat de mine. pe ramele aplicate ale tabloului meu votiv. sunt scrise nişte explica ii pe care le transcriu mai jos aşa cum au fost afişate: DETALII DESPRE FA ADA CIMITIRULUI “ETERNITATEA” DIN SCĂIENI: “Capela cimitirului “Eternitatea” din oraşul Boldeşti-Scăieni s-a realizat după planurile marelui arhitect român Toma Socolescu. în spa iul liber din jurul micu ei nişe ovale. multă lume. se închină cu evlavie. cu dragostea caldă fa ă de oamenii de acolo. mai ales dacă este şi artist profesionist. tinerii din sat sau chiar membrii familiei lui. din cauza terorismului.folosind un sistem de litere.cu lucrările altuia. pustie.bune. în spa iul de sub icoană şi în cel de deasupra compozi iei alegorice.Iisus Hristos să fie cu voi cu to i!” Când am lucrat la compozi ia religioasă alegorică. cu fluturaşi metalici mobili care tremură la cea mai mică adiere a vântului. Nu ştiu dacă bunele mele inten ii au contribuit cât de cât la educa ia religioasă a localnicilor. după cum se vede şi în reproducerea anexată. Pentru a încheia descrierea acestor icoane. trebuie să specific aici că în col ul din stânga lor. Este tare uşor să bârfeşti. atunci când zugrăvea sfin ii de la Mânăstirea Zamfira. cum or fi . foarte chi ibuşar atunci când vrei să ieşi cu orice lucrări de artă peste grani ă. bătrâni şi tineri. pentru un motiv sau altul. 24. să critici şi să jigneşti..şi el mi-a fost confirmat. să li se imprime în minte şi să le memoreze. mohorâtă şi nimeni nu se închina când trecea pe lângă ea.36. când trec prin dreptul ei. şi cât de greu ob ii aprobările patrimoniului american. folosit şi cu sute de ani în urmă de to i pictorii iconari din Europa.. ceva. să se familiarizeze cu ele. dar mult mai greu să înlocuieşti lucrări ca ale mele . Criticii mei nici nu-şi pot imagina câtă energie trebuie investită ca să lucrezi asemenea tablouri şi ei nici măcar nu ştiu cu ce eforturi fizice şi financiare sau cu ce riscuri deosebit de mari po i trece. Am considerat necesar ca în spa iul curb de deasupra icoanei cu Iisus. ori de câte ori le privesc. După decorarea acesteia cu picturi religioase şi cu citate din Biblie. să transcriu trei citate fundamentale din Biblie. rele. cu scopul ca oamenii. şi-a ales ca model. nişte versete de aur. cu dorul fa ă de locurile natale. am mers şi după exemplul marelui Nicolae Grigorescu care. dimpotrivă: le-am lucrat cu tot sufletul.

În mijlocul hăr ii se află Crucifixul. spre a ne aminti că Mântuitorul S-a jertfit şi pentru noi românii. de-a lungul anilor. În nişa ovală de sub curbura acoperişului se află o lucrare pe pânză. aceste lucrări pe pânză ar fi durat cca 5-600 de ani. de profesorul Cristian Petru Bălan (cunoscut de localnici sub numele de Puiu Bălan). Preafericita Mamă a lui Iisus. fiind văzute de milioane de americani şi întrunind aprecierile lor unanime. Statele Unite ale Americii. a fost distrusă de cutremurul din 4 martie 1977. AUTORUL A DECIS CĂ ACESTE PICTURI SUNT DEDICATE ANIVERSĂRII A 2000 DE ANI DE LA NAŞTEREA MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS. aduse în România în vara aceluiaşi an şi lipite. deasupra hăr ii României Întregite.. Ea are ca figură centrală pe Sfânta Fecioară. făcută în ară cu 25 de ani în urmă de acelaşi autor pe o placă de pefele. concepută în 1975 la Boldeşti. catedrala “Sf. Vă prezentăm. în mici detalii: 1. (Aceasta s-a furat. 3. Între tablouri. executată în America în aprilie 2000 şi lipită pe zid. în America. executată în America şi lucrată în acrilic şi ulei (oct. ÎN NUMELE POPULA IEI DIN ÎNTREAGA ROMÂNIE. CU PRUNCUL IISUS ÎN BRA E”. De asemenea.. simbolizând că. Apostoli au fost lucrate în acrilic şi ulei. aşezate pe două coloane de10 m înăl ime.dec. în tabloul de jos. picturile cu Sf. ca simbol al suferin elor neamului nostru în aceşti 2000 de ani. iar sângele lui Iisus se revarsă peste Mun ii Carpa i. DE ASEMENEA. împreună cu Tatăl. Ca şi icoanele alăturate lor. din Scăieni. pe peronul gării Scăieni şi bustul lui Teodor Diamant). dată fiind rezisten a culorilor bazate pe uleiuri extrafine şi polimeri. dar. 5. pe zid ori pe pânză. lucrată tot de Cristian Petru Bălan.în nişa din stânga fa adei. Un îngeraş oferă Madonei trei flori de culoarea tricolorului na ional. Pe soclul de sus . REGINA ROMÂNIEI. Sf. “Halele Centrale” din acelaşi municipiu şi multe alte construc ii arhitectonice din ară. înconjurată de îngeri şi îmbrăcată în tricolorul românesc. pictorul a citat. Împăratul lumii). probabil pentru că persoana care luase icoana citise avertizarea de mai jos). în prezent cetă ean american domiciliat în Chicago-Glen Ellyn. executate gratuit. din caolin glazurat cu smal ceramic alb. SF. Lucrarea. pictată în ulei şi culori acrilice. Sub bra ele întinse ale Mântuitorului se află Fecioara Maria şi o figură umană cu mâinile împreunate pentru rugăciune. a fost returnată şi relipită. Dacă ar fi fost expuse în interiorul vreunei biserici ori al vreunui muzeu. Pentru acest motiv. catolice. ca şi precedentele. Fa ada capelei a fost împodobită cu şase lucrări artistice de inspira ie religioasă (două din ele dispărute). este Creatorul Universului. DEDICA IE FĂCUTĂ ÎN NUMELE LOCUITORILOR ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI ŞI. pe rând. aceste picturi au fost expuse în câteva biserici româneşti şi americane din SUA (ortodoxe. renumite prin frumuse ea lor. câteva versete de aur din Biblie. protestante ori neoprotestante) şi prezentate în câteva programe ale posturilor de televiziune americane. “Vulturul feroviarilor”.fusese aşezată sculptura “ÎNGERUL JUDECA II”. APOSTOL PAVEL . În locul unde era intrarea principală a fost postată “PREABINECUVÂNTATA ŞI SFÂNTA FECIOARĂ MARIA. ele au fost reproduse în culori de mai multe publica ii americane şi româneşti.în nişa din dreapta fa adei cimitirului. pe zid. şi care s-a degradat din cauza intemperiilor. lăudate şi descrise pe larg pentru simbolistica lor originală. Ea a înlocuit vechea pictură “JUDECATA DE APOI”. Expunerea lor în exterior 117 . Ioan” din Ploieşti. APOSOL PETRU . intitulată “IISUS PANTOCRATOR” (Iisus Atoatecreator. 2. o compozi ie picturală complexă şi alegorică.doar soclul a mai rămas .65 m şi grea de 450 kg. înaltă de 1. Fecioară Maria a fost postată pe un soclu. Sculptorul inten ionează să reediteze “Îngerul Judecă ii” dacă autorită ile locale decid înlăturarea conductei rămasă în prezent fără nici o folosin ă şi care opturează fa ada cimitirului în dauna esteticii acestei localită i. Mai înainte de a fi aduse în ară. în aprilie 2001. peste care se află o coroană de spini. SF.Constantin şi Elena” din localitate. toate aceste lucrări. Celelalte icoane sunt: 4. împreună cu alte sculpturi ale aceluiaşi autor(“Lupoaica romană”. Iisus sus ine în mâinile Sale Soarele şi Luna. 2000).

dedicându-I-le. existând totuşi posibilitatea reconstituirii lor ulterioare. sub bătaia razelor soarelui. pentru sufletele celor pe care-i îndrăgim. ŞI EU VĂ VOI DA ODIHNĂ! (Matei. pentru sfârşirea suferin elor ării noastre iubite. la maximum 15-20 de ani. pentru noi.amin!” Atâta despre singurele opere de artă afişate public în oraşul Boldeşti-Scăieni. Fără excep ie. atât ei cât şi familiile lor. să încercăm a le memora şi să înăl ăm atunci în gândul nostru o scurtă rugăciune către Dumnezeu. 2. face ca perenitatea culorilor să fie redusă substan ial. cu jurăminte sacre în fa a lui Dumnezeu. 11. Fără recondi ionări. vor fi. consemnate între cele două tablouri. cutremurelor ori din cauza poluării atmosferice. Este un foarte cunoscut şi temut legământ al Bisericilor ortodoxe şi catolice din întreaga lume. 11.28) 3. EU SUNT ÎNVIEREA ŞI VIA A. garantându-le virtualilor răufăcători că. 3. asemenea indivizi nelegiui i vor avea cumplit de suferit toată via a lor. Bine ar fi ca ori de câte ori trecem pe-aici şi vedem versetele de aur biblice. fără excep ie. Avertizăm pe cei ce vor tenta să le profaneze că. CINE CREDE ÎN MINE CHIAR DACĂ AR FI MURIT VA TRĂI ! ŞI ORICINE TRĂIEŞTE ŞI CREDE ÎN MINE NU VA MURI ÎN VECI! (Ioan. nici un profanator de icoane nu a rămas nepedepsit. ATÂT DE MULT A IUBIT DUMNEZEU LUMEA.însă. protec ia divinită ii. dar în primul rând de cele divine. Îl rugăm să ne apere de rău localitatea noastră. zăpezilor. căci procedând astfel. fiind tablouri votive. să le citim cu evlavie. pentru familiile noastre. mai rău decât i-ar urmări cel mai rău blestem. pentru prietenii noştri. CI SĂ AIBĂ VIA Ă VEŞNICĂ! (Ioan. aspru pedepsi i nu numai de legile omeneşti. Iată cele trei versete de aur de pe fa ada acestei capele: 1. a vânturilor. sfin ite de preo i. şi întreaga Românie! Fie ca mâna ocrotitoare a lui Dumnezeu să ne protejeze cu milă şi dărnicie pe to i acum şi pururea şi în vecii vecilor . CA ORICINE CREDE ÎN EL SĂ NU PIARĂ. VENI I LA MINE TO I CEI TRUDI I ŞI ÎMPOVĂRA I. picturile de fa ă nu pot fi garantate mai mult. vom sim i şi mai deplin harul şi măre ia ajutorului ceresc. ploilor. 118 . Boldeşti-Scăieni. CĂ L-A DAT PE UNICUL SĂU FIU.25).16) Fie ca aceste sfinte icoane să ne aducă îndurarea Preabunului Părinte Ceresc pe care.

uneori şi fetele . în deficitul celor populare. la părin ii tinerilor. breaza. Fetele se supuneau cel mai mult deciziei parentale. apăru i atât din localită ile sudice ale ării. polca şi. jude ul Prahova se poate lăuda că a fost binecuvântat cu o paletă bogată şi diversă de asemenea moşteniri pre ioase. ardeleanca. de obicei sâmbăta sau duminicile după amiaza. începea perioada de logodnă. se alegeau naşii. Dacă se decideau pentru unirea vie ilor. nu neapărat cu gândul să se stabilească definitiv aici. Desigur. 119 . slujbele religioase. schimbarea rapidă a nivelului de cultură. sârba. Cu această ocazie. Lăutarii cântau: brâul. Chiar dacă s-a întâmplat aşa ceva. În general. În trecut.chiuiau. mai pregnantă în zonele de deal şi de munte. horele se ineau ziua în bătătura lor ori în salonul cârciumii. flăcăii . obiceiuri păstrate din bătrâni Oraşul Boldeşti-Scăieni se află într-o zonă a ării noastre cu un bogat patrimoniu cultural. strigau comenzi şi âpurituri. ci se compunea din grupuri de origini sociale şi etnografice foarte variate din punctul de vedere al obiceiurilor. unele cu con inut ironic. mai ales că ecoul unora dintre ele încă se mai păstrează prin diferite familii. nun ile.valsuri şi tangouri. foaia de zestre era semnată de ambele familii şi uneori legiferată şi la tribunal. Atât la Boldeşti cât şi la Scăieni. La un moment dat. precum şi afluxul continuu de nou veni i din alte zone. numărul băştinaşilor a început a fi depăşit de cel al “veneticilor”. adică obiceiurile locale. La mijlocul şi sfârşitul secolului al XX-lea apar dansurile occidentale. prilejul de întâlnire al tinerilor erau horele. Cu cât oraşele sunt mai noi. care este căsătoria. În trecut. cât şi din cele nordice. În restul săptămânii. al deprinderilor şi al concep iilor de via ă. începând de pe la prânz până la lăsarea amurgului.. începând de la finele sec. Pe vremea când erau cârciumi. al XIX-lea . Acolo tinerii se cunoşteau şi dacă se plăceau. cu bogate tradi ii etnice şi cu frumoase obiceiuri păstrate din bătrâni. tinerii cereau consim ământul părin ilor şi numai după aprobarea lor hotărârea se definitiva. cu satele aferente ambelor foste comune. Ceremonia logodnei avea loc cu o masă de petrecere la una din casele tinerilor şi la ceremonie participau mai multe rubedenii şi prieteni. au diminuat vizibil tradi iile locale. după culesul viilor etc. horele şi balurile aveau loc aproape săptămânal. urbanizarea şi industrializarea rapidă a acestei localită i. se schimbau inelele. Aş vrea să încep cu descrierea celui mai de neuitat eveniment din via a oamenilor. jianul. formând un adevărat mozaic în care noii veni i au fost nevoi i să renun e la obiceiurile din locurile natale şi să adopte altele noi. cu atât se adoptă obiceiuri cu un grad mai mare de universalitate. încât popula ia aceasta nouă nu era deloc unitară.CAPITOLUL VIII. petrecerile continuau la claca de porumb. dintre care cele mai multe au dispărut pentru totdeauna. balurile. Dar la hore şi sârbe. nu avem dreptul să omitem acele tradi iile populare şi să nu le descriem măcar în linii generale cum au fost. se întocmea foaia de zestre şi se stabilea nunta (cam la 2-4 săptămâni viitoare). Tradi ii locale. Vom în elege mai bine toate aceste tradi ii dacă ne vom referi la principalele momente ale vie ii sociale de pe teritoriul oraşului pe care îl analizăm. rela iile lor se extindeau şi la rela iile dintre cele două familii. Când părin ii erau de acord. acceptate de toată lumea. accelerat de mass-media modernă.. ca şi astăzi.

a rudelor şi prietenilor. rareori se mai strigă darul de nuntă. cu sărutări pe obraji (rareori pe gură). li se spune. fiindcă gravidele merg la maternitate unde naşterile sunt supravegheate de medicii obstetricieni şi de asistentele lor (cărora. Petrecerea nun ii. aflat ca invitat la o nuntă cu asemenea obiceiuri. păstrat de la evrei. Scăieni. Spre diminea ă. plicul cu bani. miresei sau persoanei apropiate lor care adună darurile.avea moaşa sau moaşele ei.) Înainte vreme ospă ul de nuntă era mai sărac decât astăzi varză. Astăzi nimeni nu le mai caută. în zilele noastre. iar darul de nuntă . în care se prindeau de mână mirii. este înmânat discret mirelui.se striga în gura mare de unul din lăutari. urmau domnişoarele şi cavalerii de onoare. prin tradi ie. Fiecare localitate Boldeşti. un gest mai civilizat.. era atrăgător. diverse. În por ile tinerilor se prindeau brazi. căci la botez sunt chema i numeroşi invita i pentru o petrecerea de bucurie organizată în acest scop. cu strigături. uneori. cu opriri.crati e. pasămite. în general.. buchetul aruncat de mireasă zbura drept spre mine şi era gata să-mi pice mie în cap..rareori sarmale. în mijlocul căreia se învârteau multe perechi de nuntaşi. În asemenea situa ii. vin să menească viitorul copilului. obligându-mă să-l prind din zbor şi săl arunc înapoi miresei. uică vin . desigur. preotul. după miri. a părin ilor acestora.Căsătoria civilă era următorul pas şi se oficia la primărie. până la dezbrăcatul miresei. cu participarea tinerilor. împreună cu părin ii copiilor. având o batistă şi poleială în vârf. spre ziuă. cu tortul miresei şi. La salon. naşii de nuntă deveneau şi naşii de botez. Dansul “Perini a”.. tipic românesc şi de nelipsit. la Boldeşti-Scăieni. aceasta arunca peste cap buchetul de flori . Este. lăsa i acolo mai multe zile. bani . le punea verighetele şi pirostriile de încununare. dar partea cea mai solemnă era cununia religioasă de la biserică unde preotul le citea din Biblie. Naşterea pruncilor era şi ea un eveniment deosebit de important al ambelor familii. acest tip arhaic de invita ii au fost înlocuit de invita iile tipărite. moaşele îngrijeau femeile gravide şi gospodăria lor înainte de naştere şi câteva zile din perioada de lăuzie a tinerelor mămici. moaşe. iar viitoarea mireasă împăr ea bomboane în acelaşi scop pe la prietenele ei. Balaca şi Seciu . fripturi. De aceea. La nuntă toată lumea se prindea în horă. În aceste localită i. la fel ca în America. De obicei. principala aten ie acordându-i-se noului născut. dansul ortodox ritual. Unul din flăcăii de onoare purta bradul cu care începea dansul “nuneasca”. de obicei. inea de sâmbătă până mar ea. Astăzi mesele de nuntă sunt foarte să ioase. În aria aceasta de jude nu a existat niciodată credin a că la noul născut apar ursitoarele care. carne de oaie. gulie. însă astăzi nu se mai respectă neapărat 120 . naşii. Momentul ofertei darului. fără să se facă discriminări între întâiul născut şi ultimul. oale.obiceiul acesta văd că există şi în America şi fata care îl prindea prima se zice că va fi următoarea mireasă (aici trebuie să vă spun că. tatăl sau fratele ginerelui mergea pe la casele oamenilor cu plosca sau sticla de vin făcând invita ii verbale pentru nuntă. începuse să devină jenant. Cu o zi-două înaintea nun ii. aceia care dăruiau pu in se sim eau umili i de cei care se umflau în pene că au oferit cel mai mult. Botezul era un alt prilej de mare sărbătorire în familie.. cu faimoasa ciorba de potroace. ca la reclame.. deşi moaşele erau foarte empirice şi fără studii comparabile cu cele ale asistentelor de la maternitate). Mai târziu. după care urma “Isaia dăn uieşte”. cu nelipsitele sarmale. începea convoiul nuntaşilor care mergeau pe stradă chiuind cu lăutarii după ei. Tot cu bradul în frunte. fiindcă.

Totuşi. propunere discutată înainte cu părin ii noului născut. Melania ş. (iar la igani: Mercedes. într-adevăr. dreptul să-i pună pruncului numele ce-l poartă el sau so ia lui. Diamanta etc. fiindcă ei înşişi. Andreea. ca să nu mai vorbim de moda importării numelor după eroii din filmele americane sau după denumirile unor actori şi cântăre i celebri: Mannix. avea acest rol de ini iator al vie ii creştine şi. nu au o educa ie teologică. Dolărel. în majoritatea cazurilor. La doi. Ioana. Dacă în occident plânsul la mort este făcut în surdină. pentru motivul că mortul sau familia lui nu şi-a achitat taxele la biserică. (Aici. naşii aveau datoria să le facă educa ia religioasă a finilor lor până la maturitate. Daniela. pentru că aceste confesiuni religioase consideră că botezul trebuie făcut numai la vârsta maturită ii. iar pentru a-i împăca pe to i. Madonna ş. aşa este “corect din punct de vedere politic”. Elvis.respectiv Alexandra. oferind iarăşi ocazia de o nouă petrecere în familie. bisericile ortodoxe sau catolice nu mai au voie să tragă deloc clopotele. Cristina. Biserica are obliga ia să anun e comunită ii dispari ia unei persoane prin dangăte rare. Constan a. predominante. deveni i majori.. Andrei. după achitarea taxei. în România. al vreunui prieten cu nume frumos.. deoarece nou născu ii nici nu ştiu că sunt boteza i iar naşii copiilor mici nu fac nicicum o educa ie religioasă finului lor. când tinerii vin ei singuri să ceară botezul. cei rămaşi în urmă neputându-se ab ine să nu-şi strige durerea până la ceruri. Nicoleta şi derivatele (apocoristicele) lor. al părin ilor. fiindcă aşa au cerut comunită ile evreilor. în urma vreunei tragedii fulgerătoare. Astăzi predomină numele Alexandru (Alex).a. în elegeau semnifica ia botezului. la băie i. În acest oraş. fără tragice exteriorizări. Doliul însă se poartă mult timp. mai cutremurătoare şi mai nesfârşită. sub pretextul că. mai frumoasă. cu seria derivatelor diminutive. vezi Doamne. Eduard etc. când minorii. Georgeta. cu atât jalea expandată sonor este mai mare. Naşul. erau numele Ion. moartea unei fiin e dragi este percepută ca o tragedie supremă. sacadate. Dumitru şi Vasile.această obliga ie. ofensate de dangătul clopotelor creştine! Sperăm să nu se importe şi în România legi din acestea. Alina. în gura mare. nici pentru mor i.a. deci şi în oraşul nostru. nici pentru sărbători. Înmormântarea. Înainte vreme. cum deja 121 . printre altele. în trecut. Monica. avea un mare rol şi în alegerea numelui noului născut. trei ani copilului i se taie mo ul. se sim eau. Petre. oameni cât mai boga i şi mai influen i în societate. s-au semnalat unele cazuri când vreun preot local nu a permis să se tragă clopotul pentru vreo persoană decedată. Prin aceste păr i nu au existat bocitoare plătite care se prefac că plâng.. ale musulmanilor. bine aleşi şi. cum S-a botezat şi Iisus. de clopot. sau cu cât moartea a survenit mai surprinzătoare. Există încă înrădăcinată credin a că numele dat copilului ascunde o for ă magică şi determinantă a norocului în restul vie ii lui. păstrând. Gheorghe. Nicolae. Este evenimentul cel mai trist din via a oricărei familii de români. Cu cât fiin a era mai tânăra. . dacă se poate. fără ca familia decedatului să plătească această obliga ie. obicei care a început să dispară în familiile de intelectuali cu preten ie.. iar la fete Maria. s-a extins moda ca pruncule ul să aibă mai mul i naşi (doi-trei!). clopotul se auzea imediat sunând. cu lungi vaiete şi sfâşietoare cuvinte rostite cu voce tare printre lacrimi fierbin i. în plus. ale budiştilor sau ale altor confesiuni care. iar uneori fără îmbrăcăminte cernită. Cristian. copilul primea câte două-trei nume: al naşului. în secolele trecute.. Elisabeta. în America. Mai nou. Constantin.). Copiii apar inând cultelor neoprotestante nu au naşi.

obicei dispărut (uneori căciula este înlocuită cu o pălărie. o icoană. cu apă caldă şi săpun (apa aceea era aruncată după casă). ci “Dumnezeu să-l/s-o ierte!” (Neoprotestan ii nu 122 . pe o masă ori direct în cosciugul pregătit cu pânze albe. pieptenul şi briciul folosite erau puse în cosciug şi rămâneau acolo definitiv. cădelni ează şi recită versete pentru pomenirea mortului. Mortul este totdeauna îngropat cu fa a spre răsărit. În Boldeşti-Scăieni există femei specializate în asemenea opera ii pe care acestea le fac în urma unei plă i oarecare. cineva străin de familie trebuie să scalde mortul.. Foarfeca.erau îngropa i cu aşa numita “căciulă de mort”. aşezat pe o pernă. dacă este bărbat. iar femeilor li se pune o basma). Se aprind în jur câteva lumânări.i dea milă!”. bărba ii mor i în localitatea aceasta . de dragul “corectitudinii politice”. Atunci încep funeraliile propriu-zise. sosesc preotul cu dascălul. Salutul în casa mortului şi la parastas nu mai este “bună ziua” sau “bună seara”. dacă este femeie. punându-i câteva monede pe pleoape şi le lasă aşa mai mult de o oră. în ginere. dacă este flăcău. După aceea. preotul şi dascălul. cu omul care duce steagul bisericii şi cu cel care duce crucea. prieteni şi oameni din localitate. i se scot osemintele acelui decedat spre a fi puse într-un sac alb ce va fi stropit cu vin sfin it şi pus apoi la capul cosciugului. în timp ce o rudă aruncă pe margine bani sau bomboane învelite în poleială. deseori flori frumoase. sfeşnicul cu lumânări arzând. cât este moale.. deci la capul mortului. mortul este scos din casă cu picioarele înainte. Ora înmormântării era 14-15. o îmbracă în mireasă. vecini sau prieteni. după care îi închide ochii. cu mâinile încrucişate pe piept.) Imediat după ce se constata decesul. preotul aruncă cu sapa sau cu lopata primii bulgări de pământ şi rosteşte: “Se pecetluieşte acest mormânt până la a doua venire a Mântuitorului Iisus Hristos!” (când. Până la biserică. cosciugul transportat “pe pat”. când. la casa decedatului. atunci se sparge un pahar sau o cană de faian ă. Preotul face slujba citind “stâlpii”. La răspântii preotul se opreşte.. ordinea cortegiului funerar la Boldeşti-Scăieni este următoarea: în frunte . în căru a cu boi sau cai. (uneori cu dricul iar astăzi cu vreo maşină de la vreo întreprindere). Dacă cu ani înainte a fost înmormântat altcineva. iar în urma lor coloana lungă formată din rude. cu capul spre răsărit. sau piaptănă persoana. to i mor ii vor învia). aranjându-i părul. iar crucea este pusă spre apus. Tot ele bărbieresc mortul. apoi crucea cu numele decedatului/decedatei scris pe ea. Copiii şi săracii le caută. În cosciug li se mai pune. Există obiceiul să se lege mortul sub bărbie cu o faşă spre a nu rămâne cu gura deschisă. astăzi devansată spre orele 12-13. nop ile făcându-se priveghi în jurul lui.cu excep ia tinerilor şi copiilor .cer acum unii români care. pentru. plata celor “9 vămi” prin care trece sufletul spre rai. şapcă sau bască. asistat de rude. purtătorii de coroane. Între anii 1920-1930.. femeile cu coşul în care se află coliva şi colacii. iar dacă este fată tânără. potrivit religiei ortodoxe. insistă să se scoată şi icoanele din şcoli. După ce cosciugul a fost lăsat pe fundul gropii. catolice. moment în care se sparge oala cu care s-a turnat apa folosită la scăldat. Dacă era vas metalic. Mortul este inut trei zile. iar când slujba s-a terminat. protestante şi unele religii neoprotestante. apoi îl îmbracă cu veşmintele cele mai bune şi îl aşează. Groapa se sapă în ziua înmormântării.steagul bisericii. 5-6 covrigi şi bani. participan ii la funeralii merg la casa mortului unde are loc un mare parastas şi unde se fac danii pentru cei săraci care mul umesc totdeauna numai în limba slavonă: “Bog da prosti! (Bogdaproste)”=Dumnezeu să.

Este greu să în elegem altă semnifica ie subsidiară a ei şi. Ion Cucu Bănă eanu. de trei. bărba ii nu se bărbieresc nouă zile. din actualul oraş. SĂRBĂTORILE DE PESTE AN Dacă am putea să dăm timpul înapoi cu nişte decenii şi să urmărim ca într-un film cum respectau bătrânii noştri. cronologie care este respectată cu stricte e la Boldeşti-Scăieni. după care le ofereau bani.. Rugăciunile celor vii nu-i mai pot ajuta cu nimic pe cei pleca i dintre noi şi de aceea. cântând şi strigând: “Paparudă-rudă/ Vino de ne udă/ Cu găleata plină/ Ploile să vină. deoarece ei spun că Dumnezeu nu-l mai iartă pe mort. uimi i şi încânta i de frumuse ea lor. exista fanfara condusă de prof. ea înso ea cortegiul mortuar cântând “Marşul funebru” de Fryderyk (Frederic) Chopin (1810-1849). Astăzi numărul acestora nu a dispărut de tot. deja au dispărut. Atunci gospodarii râdeau şi aruncau pe ele cofi e cu apă făcându-le ciuciulete. nici nu avem de ce să regretăm că pier fără urme asemenea obiceiuri păgâne ca Joia furnicilor. Altfel spus . care. dar s-a împu inat considerabil. vara sau toamna. sărbătorile de peste an... se numea “Paparudele”. iar în ultimii ani. sufletul fiind viu şi etern. dacă nu vor exista condi ii să fie continuate.folosesc acest salut. Dimpotrivă. de şase săptămâni. şase. practicate primăvara. ele fiind zadarnice. celelalte se practică din ce în ce mai rar şi se observă că nici nu sunt încurajate de cineva priceput spre a fi revitalizate. în vreme de secetă. am rămâne. Pe vremea când. acoperite doar cu frunze de bozii. ortodocşii şi catolicii aduc argumente că Dumnezeu poate ierta oamenii şi după ce au murit. care era însă estival.cu ce credin ă şi valori morale au adunat în sufletul lor. după ce a murit. la unele funeralii. cu acelea pleacă să se înfă işeze la înalta Judecată a lui Hristos. În schimb. împreună cu 123 . în săptămâna brânzei. la fel cum s-a întâmplat în multe ări din occident.) Doliul durează şase săptămâni./ Da i cu apă rece/ Ploile să-nece!”. neoprotestan ii nici nu le mai fac. Până acum 55-60 de ani se mai practica aşa numita Joia furnicilor. la drept vorbind. se învârteau şi băteau din palme invocând ploile. cred. practicat de igănci tinere.. con inutul lor s-a superficializat. Şi obiceiul “Paparudelor” a dispărut. afirmând că rugăciunile celor vii pentru cei deceda i nu sunt ascultate de Dumnezeu. dinainte de postul Paştelui. Vechile sărbători agrare. probabil că ele vor dispărea de tot. fiindcă înaintea Lui nu există diferen ă între vii şi mor i. semidezbrăcate. rugăciunile pentru mor i trebuie făcute. Creatorul luând în considerare numai zestrea morală a vie ii oamenilor. În acelaşi timp. Un alt obicei profan. După înmormântare urmează un serial de pomeni comemorative: de 9 zile. timp în care nu se fac nun i în familie. uneori cu extindere până la 40 de zile. de trei săptămâni. la schela Boldeşti. Deci. cunosc un cadru didactic din oraş care se opunea cu vehemen ă şi-i certa pe elevii care mergeau cu steaua. nouă ani. dansau în bătăturile oamenilor. doar pe perioada cât aceştia au trăit o adevărată via ă creştină. cu excep ia protestan ilor şi neoprotestan ilor care nu fac parastase şi pomeni. Aşa stând lucrurile. în afară de mersul cu pluguşorul. cu colindele sau cu moş ajunul. s-a diluat şi simplificat. ci îl iartă numai în func ie de credin a şi faptele lui săvârşite atunci când era viu. când cei din casă mâncau brânza pe gunoi ca să nu vină furnicile în casă.

Razele stelei erau fixate pe o sită plasată în centru iar pe sită se lipea o iconi ă cu scena Nativită ii. ar vrea acum să o extindă şi să o facă românească. purtând bâte să se apere de câini. apreciat în toată lumea. de origine slavă. dacă ne gândim numai la exemplul corului “Madrigal”. Nu odată se întâmplau conflicte între colindătorii “stelişti”./ Şi la anu-o să venim.. Timotei Popovici. unde existau două personaje comice Moşul şi Brezaia. prin zona noastră ar fi existat şi o sărbătoare. nume nu prea frumos.un alt obicei profan. for ând lucrurile. C-tin Brăiloiu. care a prins deja rădăcini extensibile în România. dar românii o pronun au greşit românizândo în “dragobete”. Până prin 1916. nu este românească. mai ales dacă era toată lumea acasă. se strângeau băie i cu armata făcută şi o luau de la un capăt la altul al satului cu “Bună diminea a”. desigur. Chirescu. G. prin Boldeşti. Se formau cete mari de colindători şi erau primi i cu mare bucurie. cu nume slavon “glavovreatenie”. Dracula. Cu “Steaua” se colinda prin localitate timp de trei săptămâni: de la Sfântul Nicolae până la Crăciun. nuci sau bani. Mergeau numai băie ii mai mari. To i aveau traiste făcute din şervete agă ate după gât./ Sănătoşi să vă găsim.. Scăieni. Vasile Alecsandri sau George Coşbuc. dar şi pentru compozitori de muzică corală ca Ioan D. Mergeau de la ora 6 până la 9 dimine a. cu sănătate. Ele sunt străvechi. Viitorul va decide. repartizate pe străzi şi cartiere care cântă: “Bună diminea a la Moş Ajun!/ Am venit şi noi o dată.şi primeau în schimb de la oameni mere. totodată.1 martie. covrigi. pe care unii. mai mare priză la tineri. sus inută de o coadă. seara. Ei ziceau doar atâta: Bună diminea a la Moş Ajun! . sunt frumoase./ La un an. de pe la orele 16 la 17. Ion Vidu ş.a. Steaua. biscui i. D. Aceştia îi somau pe intruşi: “Închină steaua!” ceea ce însemna: ceda i-ne terenul şi pleca i pe străzile voastre (aceasta 124 . intrau să colinde pe străzile colindătorilor din cartierul lor. pentru prezentarea unor colinde populare româneşti prelucrate şi devenite comori na ionale şi perle ale muzicii universale. a îndrăgosti ilor (în ziua de 3 martie/24 februarie). În ultima vreme. “Ziua Sfântului Valentin” (Valentine’ Day). şi încep să colinde din casă în casă rostind doar trei cuvinte: “Treat or trick!” = Ne trata i sau vă speriem! . Fără să am vreo confirmare sigură. văd că are sărbătoarea anglo-americană a îndrăgosti ilor. Poate va rămâne. apoi seara. Balaca şi Seciu. de iarnă. cu acest colind merg doar copiii mai mici. Paul Constantinescu. o deosebită valoare artistică. când copiii veni i din altă parte a satului. băie ii mai mari. am auzit că.după care primesc dulciuri. avea cinci-şase col uri. organiza i pe mici cete. Col urile erau unite între ele cu un rând sau două de sârme cu fluturaşi de poleială sau hârtie creponată de diferite culori. colaci. când li se alăturau şi fete de 16-17 ani. Kiriac. numit “Brezaia”. Cucu. De fapt. lilieci negri etc. cât şi copiii mai mici. poate nu. cu care ne mândrim pretutindeni. în care îşi puneau darurile primite. Putere mai mare de rezisten ă au avut.). fete şi băie i. în schelete de mor i. făcute din carton acoperit cu poleială. atât flăcăii. în diavoli. Gh. Ei bine. turte. adânc consolidate în conştiin a na ională şi continuă să aibă o mare valoare moral-creştină şi. tradi iile legate de sărbătorile religioase şi cele din preajma Anului Nou.” Este o tradi ie infinit mai frumoasă decât colindele americane cu “Halloween”-ul (13 oct. Cu adevărat românească este doar “măr işorul” . când copiii vecinilor mei se îmbracă în strigoi. ci evident slavonă. în compara ie cu dragobetele. Colindele religioase româneşti au constituit o inepuizabilă sursă de inspira ie nu numai pentru poe i ca Mihai Eminescu.

Beregoi Ion. de la Crăciun până la Sfântul Vasile. Acestea nu erau “ganguri” de tip occidental.deoarece gazdele refuzau să primească trei-patru şiruri de colindători. colinde şcolare cu elevii şcolii Scăieni. Gaşpar. prin toată comuna./ Ieşi pu in afară. până s-au împiciorogănat comuniştii la putere. De aici se ajungeau la procese între părin ii copiilor implica i în dispută. desigur. Pe când era prof. “Florile mărului”. împreună cu al i copii (Popescu Emil. veni i din partea şcolii. Dinu Constantin şi Costache Vasile ş. la rând).. fiecare având cunoscutele roluri de teatru popular: Irod împărat. (copiii întrebau: “Primi i cu cânticili?”) şi când erau accepta i. îndeosebi în seara de revelion şi a doua zi diminea a.. mai mari şi mai puternici. doi mai târziu../ Că murim de frig!/ Ori eşti ocupată/ Ori eşti supărată/ De nu vrei să ieşi. Prin anii ‘40 s-au abandonat colindele cu “Vasilca” (în care se specializaseră doar iganii ce purtau pe-o tavă un cap de porc) şi “Iordănitorii” (practicat de Sf. Dacă ceata adversă nu voia. Prin anii 1944-45. Până în anii ‘40. ne-am îmbrăcat în costume speciale şi./ Să ne mul umeşti!/ La anul şi la mul i ani!. bine organiza i de un băiat Ruli Sorescu. Tănase Bălan director.) am făcut o mică echipă de teatru. dintre care unul purta frigarea şi altul căldăruşa de la biserică. după care cântam “Steaua sus răsare” urmată de fragmente din alte colinde şi eram chiar aplauda i. Pruncul. eu. unde interpretam această mică scenetă pseudobiblică în versuri.” În diminea a Anului Nou se mergea cu “Grâuşorul” (când colindătorii. un asemenea conflict luase o aşa mare amploare încât s-a transformat într-un război în miniatură între “suseni” şi “joseni”. cu steaua în frunte. Cu “Irozii” noştri noi am avut atunci mari succese pe la casele oamenilor. îi mângâiai să.a. Un an. 125 . iar dacă intruşii erau mai mul i. când scăienarii de pe deal. ei prezentau derivate de colinde: “Nouă azi ne-a răsărit”. Melhior (cei trei crai de la Răsărit) ori Moşul. de 1 ianuarie. cu “Sorcova” mergeau copiii cei mai mici. câ iva ani la rând. “Pluguşorul”. el a organizat. aruncau cu boabe pe prispa gospodarilor. atunci aceştia refuzau să se predea şi răspundeau imediat cu violen ă distrugându-le steaua. Tot în ajunul Crăciunului se mergea cu “Cântecele”. la şcoala din Scăieni. grâu de vară/ Deie Domnul să răsară!”) sau când iganii mergeau cu “Vasilică” (a nu se confunda cu “Vasilca”!).. menind a recolte bune: “Grâu de toamnă. conflict prelungit până spre vară. dracul băgându-şi coada şi dând altă turnură unei frumoase tradi ii creştine. la Scăieni. în urma unei bătălii cu pietre. inând în bra e primii miei născu i. Cel mai spectaculos din toate tradi iile sfârşitului de an şi ale debutului în noul an era. Deseori prichindeii erau înso i i de părin i. bine răsplăti i şi întreba i ai cui suntem. dar ar fi devenit un fel de ganguri dacă nu interveneau autorită ile să-i potolească. de grupuri de 20-30 de flăcăi la un loc. după ce puneai bani. Baltazar. străbătută de grupuri mari de copii.a. reuşise să ia câ iva prizonieri dintre cei din vale (joseni) şi să-i închidă într-o mică peşteră artificială din vălceaua aflată în spatele casei lui Sorescu şi nu i-a eliberat până ceilal i nu au eliberat pe un prizonier de-al lor. primind carne. cârna i pentru frigare şi bani). a cărei vechime este cam egală cu cea a poporului român. se luau la bătaie şi le rupeau steaua..i aducă noroc.. care mergeau cu to ii să colinde gratuit. pe care. “Astă seară-i seară mare” ş. purtând în mâini farfurioare cu grâu încol it. am pornit să colindăm cu “Irozii” prin Scăieni. Ion./ Dă-ne un covrig. “Cântecele” se terminau invariabil cu: “Dragă domnişoară.

Apoi am pornit pe străzi.. la fel de puternic. cu to ii împreuna. improvizate din putini mari. Când pluguşorul nostru s-a terminat. dar veneau urători cu plugul tras de cai din comunele vecine şi erau bine primi i. Sfânta Marie.începuturile trebuind căutate în sărbătorile agrare ale romanilor. pentru motivul că nu prea mai existau animale de trac iune. Acum putem vorbi liber despre obiceiurile de la aceste sărbători creştine mari: Paştile. 126 . ce impusese după sine oprelişti religioase severe. mul i copii. care au fost puternic reînvigorate astăzi.. de fapt. se sim eau obliga i să ne dea bani mai mul i ca de obicei. poate şi ale dacilor. cu alai mare. Rareori se mai vedea prin Boldeşti. care munciseră ani mul i trăgând poveri grele. la abatorul din Ploieşti. din comuna lui Avram Iancu. tras de boi. dar nici al i boi cu patru picioare nu mai existau în toată localitatea. Aceasta era în ajunul Anului Nou 1973.. ca în dramele antice greceşti. Tot din seria obiceiurilor locale fac parte şi respectarea sărbătorilor religioase mari. Eram pluguşorul şcolii! Nimeni nu ne-a ignorat. având un brad montat pe un plug tras de cai sau boi.P. Cred că măcelarii şi parlagiii de la abator nu mai văzuseră în via a lor boi aduşi la tăiere cu cornele poleite în culori de aur şi cu copitele date cu cremă. Urările nu se spuneau de unul singur. şi de un plug nou cu brad împodobit cu ghirlande.şi noi eram foarte mul i. Lumea se mira. ci de un cor întreg. Mai aveam şi două buhaiuri urlătoare. pe vremea cât eram profesor la Scăieni. după o jumătate de secol de ateism furibund.. cu bicele şi cu zurgălăi. cu multe talăngi şi cu mul i mânuitori de bice pocnitoare cu pleasnă de borangic în vârf. şi ultimul mare pluguşor din istoria oraşului nostru şi din seria “Plugului mare”. În oraşul nostru acest obicei avea două variante: “Pluguşorul mic”. peste care. Doamne.un gest suprem de mul umire şi de adio.. de la C. eram un pluguşor “oficial”. căci de atunci până astăzi nici că s-a mai văzut aşa ceva. într-o zi geroasă şi fără zăpadă. fete şi băie i. cu buhaiul. vrând-nevrând. ce boi frumoşi şi blânzi mai erau aceia. Crăciunul. fiindcă .. înarma i cu zeci de zurgălăi.de! . la care participau un grup mare de flăcăi. (Vezi pozele anexate). Văzând cât de impresionant este “Plugul mare”. am făcut rost de o pereche de boi mari şi frumoşi. Grigorescu. pe la por i. a doua variantă fiind “Plugul mare”. Pe to i oamenii am reuşit atunci să-i scoatem afară din case. Şi.. Şi l-am realizat! Am pregătit o clasă întreagă pentru acest spectacol. când am umplut străzile de pocnete ca de pistoale şi de hăulituri. poleindu-le la vârf cu poleială aurie!. mai ales că noi le împodobisem jugul cu flori roşii de hârtie şi cu cetine de brad. mângâindu-i cu drag. Acela a fost. Scăieni. Şi.A. la care participau doar 2-3 băie i (un urător cu clopo elul în mână şi 1-2 băie i care pocneau cu biciul)... m-am gândit să organizez şi eu cel mai mare pluguşor din câte au fost vreodată pe-acolo. le făcuserăm copitele cu cremă şi le vopsiserăm coarnele cu lac. înainte de a merge acasă. şi-au luat pe rând rămas bun de la boule i.. Scăieni. fiindcă nu mai văzuse nimeni pe aceste plaiuri un aşa pitoresc tămbălău. unde aceşti boi cumin i fuseseră deja vându i. suna prelung tulnicul meu pe care-l adusesem din ara Mo ilor. în plus. amândoi fiind parcă rup i din picturile lui N. erau programate să fie tăiate în ziua de 3 ianuarie. trăgând plugul în pas solemn. lăcrimând şi îmbră işându-le gâtul ros de jug . iar cei care ne primeau. sărutându-i pe ochi. îmbrăcându-ne absolut to i în frumoase costume na ionale. deoarece cu to ii ştiam că aceste animale bătrâne şi nevinovate. to i făceau ochii mari. Balaca sau Seciu urători cu “Plugul mare”. pe prispe.

un cozonac umplut cu nucă şi un pahar de vin. surori. Cârciumi similare erau atât la Boldeşti cât şi la Balaca. Biserica Ortodoxă Română.şi tot ele. “Câşlegile”. postul Crăciunului . să asculte tarafe de muzică populară. După Revolu ie. rugându-se pentru sufletele lor să li se ierte păcatele. să aprindă lumânări şi candele la mormintele celor dragi. respectând cu sfin enie tradi ia. de Izvorul Tămăduirii. mai existau două sărbători respectate . era nea Istrate care venea cu dulapul cu policioare pe care în unii ani îl instala şi prin Boldeşti. copii. brânză şi cozonaci şi plecau la Mânăstirea Ghighiu unde se rugau şi luau apă sfin ită. La acelaşi regim de purificare şi odihnă erau supuse şi lingurile de lemn. fra i. nu dădeau numai prilejul consumării porcului afumat din podul casei.o săptămână. Obiceiul era (şi se mai respectă) ca înainte de Paşti şi de Crăciun să se lase sec. Din pod se coborau altele nefolosite . de Sfintele Paşti. dacă nu aveau bani.miercurea şi vinerea. unde căpăta culoarea de rugină şi gust deosebit. În trecut. cu dezlegare la peşte. sătenii mai cu dare de mână mergeau la cârciuma lui Niculescu din Scăieni.Sfântul Gheorge. obicei care a renăscut în ultimii ani: postul Sfintei Marii. până în zilele noastre. sâmbăta moşilor. fiecare vrea să aibă pe masă un miel făcut la cuptor. căci avusese în ele carne şi grăsime. În toate familiile se înroşesc ouă. dăruiau 127 . care este o biserică de rit greco-ortodox. respectat în cel pu in prima şi ultima săptămână din cele şapte.care erau folosit numai pe întreaga perioadă a postului. cu nealterată cuvioşenie. De Drăgaică (24 iunie. care dura două săptămâni. a fost şi a rămas obiceiul să se consume peşte. ce nu putea fi consumată. scurteicile şi tot avutul pe care l-ar putea ataca moliile . Tot atunci gospodinele care se pregăteau. de sărbătorirea Sf.şapte săptămâni. La Scăieni. Cum se ştie.Drăgaicele şi Marinele. Postul Sfin ilor Apostoli Petru şi Pavel . scoteau la aer scoar ele. când poporenii fac pomeni. în preajma Rusaliilor. Ioan Botezătorul) se ineau bâlciuri şi târguri pe la Mizil şi prin alte păr i.bunici.şase săptămâni. prieteni. În calendarul posturilor. Anul Nou. Ultima a fost uitată şi nici acum nu am aflat de unde îi vine numele şi care îi era specificul. Există un respectat cult al mor ilor. rude. saricele. Aşa numita “Săptămână a brânzei” constituia un antrenament pentru postul cel mare. lungi de şase-şapte săptămâni. oamenii din localitate. se duc la biserică. Sfântul Vasile. pe care unii bătrâni le respectă. Existau mai multe posturi peste an şi majoritatea locuitorilor le respectau cu sfin enie. Dacă rămânea mâncare de dulce în surplus. naşterea Sf. De Blagoveştenie. Sfântul Nicolae. Prin 1900-1910 străchinile de pământ în care se mânca “de dulce”. De Paşti. toată lumea le respectă parcă şi mai mult. Sfântul Ioan. erau şi câteva zile permisive (de har i). cere ca săptămânal să existe două zile de post . tacâmuri de post . Unii ştiu şi acum să le încondeize cu frumoase linii geometrice. postul Paştelui . dar şi libertatea pentru celebrarea nun ilor şi a botezurilor. velin ele. peste cinci zile. În oraşul nostru to i localnicii îi respectă pe cei pleca i în veşnicie . Petru. de exemplu. a căror amintire este evocată de ziua mor ilor. îndeosebi cei ce-şi sărbătoresc patronimul şi nu mai pu in femeile evlavioase şi bătrânii. ea era dată la câini şi la porci. Copiii plăteau cu un ou patru ture. părin i. Vinerea după Paşti. cuvânt slavon care înseamnă Buna Vestire. să pună flori. se spălau bine cu apă caldă şi leşie şi erau urcate pe toată perioada postului în pod.tacâmurile cele cuvioase şi curate. Seara. la cimitire să cure e mormintele. luau cu ei ouă roşii.

Multe familii preferă supe în loc de borşuri sau alternează cele două feluri. Pe capacele vaselor se aşezau frunze late de tei. pentru a fi prăjit pe grătar sau în tigaie. au dezavantajul că con in multă sare. Se consumă multă carne de pasăre (de curte sau din comer ). La fripturile de porc nu s-a renun at şi chiar este un exces în consumarea cărnii de porc. mai ales. Femeile tinere legau alte plante: muşcate. a locuin elor şi a artei culinare: Din păcate. mai cu seamă în preajma sărbătorilor. cojoace şi zăbunuri. Toate gospodinele ştiu să gătească sarmale în foi de varză şi de vi ă. majoritatea gospodinelor ştiu să pregătească diferite tipuri de ciorbe.. în afară de faptul că se prepară rapid. Au mai rămas doar câteva din acest tip. Peştele este din ce în ce mai solicitat. mâncarea de cartofi. În respectivele vase se turna apă curată. secretul gustului. oamenii cu telefoane mobile la ureche şi cu acces la internet.vegeta. majoritatea au fost demolate şi înlocuite cu construc ii noi. şi dau gust mâncărurilor. vândute la magazine . Auzeam pe anumi i bătrâni că bunicii lor mai purtau opinci. cireşe. castrave i. În celelalte zile. de tip muntenesc. Tradi ia portului românesc. borş instant .care. cu prispe lungi. S-au răspândit mult ingredientele industriale şi prafuri preparate/semipreparate. exces de E-uri conservante şi colesterol. acrite cu fructe. Arta culinară s-a diversificat şi ea. dar nici în fotografii nu le-am mai găsit. varză tocată. fiecare gospodărie îşi cumpăra un număr de vase . păsat sau prăjituri făcute din grâu îndulcit cu miere sau cu zahăr. de nuc sau de vi ă de vie peste care se aşezau colaci. chiar şi torturi. cu gust excelent. moderne. în special iarna. două de uică şi se încheie cu un păhăru . De “moşi”. Prin tradi ie.numărul oalelor fiind egal cu numărul strămoşilor din arborele genealogic care se mai putea reconstitui. foarte gustoase (ele sunt predominante). şi alte produse de trufandale. iar de coada acestor vase femeile în vârstă legau fire de “iarba mare”. de 1 litru fiecare . Femeile bătrâne făceau mare scandal dacă vreo localnică se abătea de la tradi ie. iahnie. mai rar cu sare de lămâie. cioareci şi zeghe munteneşti lungi. ceea ce denotă caracterul de noble e al vechilor români. fasole prăjită cu sosuri şi rântaşuri). probabil că le considerăm nu numai inutile.. ci de-a dreptul stupide. căci vechile datini opreau pe cei habotnici să mănânce din aceste produse înainte de a împăr i. cu tindă şi o cameră în dreapta şi alta în stânga. Primăvara mul i preferă mâncarea de urzici şi ştevie cu usturoi. cozonaci şi o diversitate de prăjituri.în special oale de pământ. Dar poate că pe vremurile acelea îşi aveau şi ele rostul lor. cu borş. uneori orez gătit de post. pui. “Profesioniştii” depăşesc adesea acest număr de păhăru e. Până şi căciulile din piei de oaie au devenit o raritate. de fapt pahare serioase. Şi “moşii” erau onora i cu frumoase acte altruiste de binefacere fa ă de cei nevoiaşi.săracilor. Femeile bătrâne poartă şi astăzi broboade ori şaluri de culoare închisă peste cap. încercând să strice această datină pe care noi. pe care o intercalau printre buche ele de rosmarin şi calomfir. trandafiri şi scânteioare. orez cu lapte. în zilele de post predomină mâncarea de fasole (ciorbă. 128 . mesele mari încep cu servirea unui păhăru . o plantă cu dungi albe la mijloc. cât de natură disciplinatorie pentru nevolnicul spirit. nu atât pentru ciorbe cât. dar şi de vită. nu atât de ordin practic ori religios. două de vin. Cât despre casele vechi. Cam toate gospodinele ştiu să prepare “salata Beuf”. portul na ional muntenesc a dispărut întru totul încă de acum o sută de ani din acest oraş.

pe rând. Dintre asisten ii care au profesat acolo mai mul i ani în şir. Iulia Tudorache-Blebea şi Aurelia Damian. un cabinet dentar şi două farmacii. înfiin at în 1953. oftalmologie. fizică Nicolae Vălimăreanu. Sandu Ralea. maternitate şi farmacie. Corneliu Comăni ă şi Alexandru Dinescu. pusă în slujba vie ii oamenilor. Acolo au lucrat medici de elită care au recondi ionat sănătatea a mii de oameni şi au salvat sute de vie i. La fel de aprecia i şi iubi i medici au fost Tiberiu Negru iu. scene din activitatea întreprinderilor de atunci. Valeria Pop. mai ales că. Codrina Maria Tatiana. de o foarte apreciată asistentă (moaşă). s-a născut feti a mea. Cleofira Mihalcea. La maternitatea din acest spital. sec ie de boli interne. unul al comunei şi altul în clădirea Fabricii de geamuri. scene din via a socială. în toată cariera ei. În anul 1967. Pe când alte comune nu aveau nici un serviciu medical. cu excelente montaje şi developări tehnice făcute de prof. sală modernă de opera ie. a apărut şi un mare cabinet medical particular. Ion Vianu. când avea peste 50 de paturi. şi-a datorat existen a Schelei Boldeşti şi a avut o perioadă maximă de eflorescen ă între anii 1966-1983.radiolog. Fiind prima naştere a so iei mele Dorina. după un scenariu scris de mine. la ini iativa profesorului de ed. To i salaria ii de la schelă şi de la alte întreprinderi îi apreciau. Filmul dura aproape două ore de proiec ie şi noi prezentasem. un film sonor despre oraşul Boldeşti-Scăieni. ORL. Să le descriem. Aurelian Rădulescu .medic chirurg. chirurgie. Încă de acum şapte decenii. a fost mai dificilă şi atât mama cât şi copilul au fost cu înalt profesionalism ajutate ca naşterea să se termine cu succes. artistică. dr. în 1989. servicii de urgen ă. radiologie. în ziua de 12 ianuarie 1975. Mihaela Voiculescu (stomatolog). împreună cu dumnealui şi cu prof. de sport Radu Petre. Vălimăreanu. pe scurt: SPITALUL BOLDEŞTI Spitalul Boldeşti.medic internist. fostul primar Ilie Răspop a înfiin at şi un dispensar veterinar la Scăieni. Stelian Ambruş . Puiu Huidovici. Nu pot să nu-i trec numele în această carte.specialist ORL. dânsa nu avut nici o pierdere a vie ii vreunui nou-născut. medicii respectivi au fost ajuta i de numeroşi asisten i dintre care unii au lucrat pentru perioade prea scurte şi nu-i putem men iona. Asisten a medicală Schela Boldeşti şi Fabrica de geamuri Scăieni au impus necesitatea unei asisten e medicale serioase în aceste două localită i industriale. Dinu Disescu . autosanitară de salvare. am lucrat. la Boldeşti deja se înfiin ase un spital. ca toate naşterile primipare. Numele acestor medici nu ar trebui niciodată uitate: Ion Marghescu . sportivă etc. amintim pe Silvia Darie-Mănăstireanu (la ORL).CAPITOLUL IX. Ion Râmniceanu. regretata Antoaneta Lazăr. am fost desemnat eu să surprind activitatea acestui spital şi mi s-a permis să filmez o opera ie de fibrom 129 . iar la Scăieni existau două dispensare. După unirea celor două comune. În nobila lor activitate. Printre altele. a şcolilor. iar la interne pe Cecilia Petrescu. care era atunci angajată la acest spital.medic oftalmolog. Schaffer . cum nici o comună din jude nu avea aşa ceva.

a femeilor gravide şi a copiilor.. pentru care s-ar găsi imediat. dr. Primăria şi popula ia oraşului ar trebui să se adreseze guvernului şi să ceară cu insisten ă acest lucru. de o cantină cu bucătărie modernă şi de saloane curate şi bine încălzite.. Totuşi. Din păcate. Aici sunt interna i pacien ii bătrâni de la Spitalul jude ean din Ploieşti care nu pot fi inu i acolo mai mult de trei zile. Ministerul Sănătă ii ar trebui să creeze de urgen ă un asemenea spa iu. Ar fi fost un documentar de excep ie care ar fi întărit cu multe imagini capitolele acestei monografii. uşile lui au fost închise.pentru cei câ iva bătrâni nu era deloc nevoie de o clădire atât de mare. pe Calea Unirii. cu program pentru deservirea adul ilor. întrun incendiu care a avut loc în laboratorul şcolii de sus. Georgeta Buxbaum. din America. plătind o taxă modică. creând condi ii excelente pentru pacien ii interna i acolo. cam to i aceşti bătrâni se află într-o stare critică sau chiar irecuperabilă şi aici sunt aduşi pentru o ultimă încercare de a le prelungi via a sau de a sfârşi în condi ii profund umanitare. nu pot să ştiu ce s-a întâmplat şi cine a decis ca acest minunat spital să fie desfiin at. întregul film.. Georgeta Arnăutu şi dr. care depinde acum de conducerea oraşului. terminată nu demult. totuşi . DISPENSARUL BOLDEŞTI Se află într-o clădire nouă. este medicul Leonard Tudoran care a pus la punct noua institu ie. bătrânii sunt trata i cu cea mai mare grijă. iar clădirea să redevină ceea ce a fost: “Spitalul oraşului Boldeşti-Scăieni”. în ară sau în străinătate. A fost în grija direc iei patrimoniului de a înfiin a şi dota acest nou dispensar. în locul lui a apărut o nouă unitate medicală care se numeşte acum. şi este dotat cu tot utilajul necesar unui dispensar modern. ci de un spa iu mult mai mic. Doctorul Tudoran este ajutat de încă două colege. dar nu cu mult timp în urmă. de trei luni. reprofilat. este creat după modelul unită ilor spitaliere din occident care îngrijesc persoanele în vârsta. eventual privatizat. Unitatea dispune de 30 de paturi.chiar aşa stând lucrurile . a luat foc şi s-a pierdut. iar la Boldeşti pot fi interna i doar pentru un timp de asemenea limitat. De fapt. UNITATEA DE AJUTOR MEDICO-SANITARĂ (UAMS) SAU SPITALUL DE RECUPERARE SOCIALĂ BOLDEŞTI-SCĂIENI Directorul acestui spital de recuperare (UAMS).. cineva care să-l ia în custodie. Acest spital. Până în ultima clipă. căutat de pacien ii veni i de la Bucureşti după el. Am filmat toată scena. Pentru o perioadă necesară unor repara ii capitale. păstrat acolo într-un dulap. De aici. 130 .uterin pe care medicul Ion Marghescu a făcut-o unei paciente. timp de aproape o jumătate de oră şi am realizat câtă precizie şi măestrie dovedise acest regretat chirurg.

de asemenea. L-am sunat din nou lung. cu real regret şi cu sinceră triste e. * Cu mult regret consemnez aici un act care s-a dovedit a fi în afara oricăror principii deontologice. în prezent. Doctorul Alin Scarlat. dr. Mi-a spus. Doina Enescu. mai ales când. chiar în fa a casei mele.. Asistent principal era Gheorghe Pi a. Notez cazul respectiv în această carte. dr. dispărută la o vârsta foarte tânără.DISPENSARUL SCĂIENI Se află în sectorul Scăieni. explicându-i că este un caz foarte grav. aproape fără via ă. fără nici o plăcere. Carmen Buzatu şi dr. la Sanepid. pe când conducea maşina spre casă. căci îl aşteaptă nişte pacien i. Carmen Nemerovschi şi dr. la ora aceea. am găsit întins la pământ pe un cetă ean din Scăieni. Viorica Lupu. Există şi doi medici stomatologi: Constantin Dinu. 131 . care este uşor de găsit. care nu suportă amânări. foarte căutat şi de pacien ii din oraş dar şi din alte jude e. Victoria Roşu şi regretata Mariana Albulescu. La dispensarul din Scăieni. Aşa l-am găsit şi eu.. La acest dispensar au func ionat şi trei asistente medicale: Valeria Pahon u. în localul fostei primării din vechea comună Scăieni. să chem salvarea de la Ploieşti. Am întrebat-o ce s-a întâmplat şi mi-a spus că so ului ei. Am sunat imediat pe medicul la care mă refer. Elvira Manoliu. Am întrebat-o pe so ie dacă dânsul băuse cumva ceva înainte de a-i veni rău. Ana-Maria Streianu (toate patru medici pediatru) şi dr. este vorba de via a oamenilor. acolo au func ionat ca medici: dr. (Cine doreşte mai multe amănunte poate verifica acest caz stând de vorbă cu familia respectivului. cabinetul particular fiind zilnic solicitat. medic internist. Georgeta Buxbaum. dar tot nu putea vorbi. I-am explicat că este o foarte mare urgen ă. Mi-a spus că nu şi că nu i-a mai fost niciodată rău. prin natura lui. Respectivul medic mi-a trântit telefonul în nas. cu cabinet particular excelent dotat tehnic. Doru Şoneriu. la mijloc. căci nu vrem să jignim pe nimeni. dar a apucat totuşi să tragă autoturismul pe dreapta.. şi Daniela Călinescu. pentru ca astfel de greşeli să nu se mai repete niciodată pe viitor în Boldeşti-Scăieni. fiindcă dumnealui. care sunt şi medici de familie. m-am recomandat. Colinei 41. şi că nici o salvare nu poate veni. AL I MEDICI DIN ORAŞ: Dr. sec. este medic Şoneriu Dorin. medic internist. dr. nu are timp de aşa ceva. Colaboatoarea dispensarului era moaşa Niculina Vâlsănoiu.. a deschis ochii. Maria Cristescu. pe care am aflat că îl chema Ciorobea. str. fără să dăm vreun nume. i s-a făcut dintr-o dată rău. încălcând flagrant. după vreo zece minute. având şi un modern cabinet stomatologic la etajul propriei locuin e. Cu cabinete medicale individuale mai figurează dr.) Lângă el se afla so ia lui care striga cu disperare după ajutor. o doctori ă solicitată non-stop de mul i pacien i din oraş şi din afara oraşului. după care el s-a prăbuşit cu fa a la pământ. Am încercat să-l resuscitez de grabă şi. dar nu a mai vrut să-mi răspundă. dr. pe lângă Direc ia de Sănătate Prahova. Maria Dancău. Jurământul Hipocratic depus de medici la absolvirea facultă ii. Iată despre ce este vorba: în rarele mele reveniri în România. La înfiin are. Nimeni nu se afla atunci în jur. detaşat ulterior într-o func ie superioară. că este pentru prima oară când îl vede leşinând în halul acesta. ci să corectăm unele atitudini. întrucât podul de la Blejoi este închis şi aflat pentru o oră în repara ii.

Atâta ştiu. nu am putut afla ce s-a mai întâmplat cu cetă eanul respectiv. farmacistă. DISPENSARUL SANITAR VETERINAR BOLDEŞTI-SCĂIENI În clădirea de pe Calea Unirii nr. Ana Atena Nicola. În prezent. Eugen Popa. unde to i cetă enii sunt trata i cu multă deferen ă. dr. dispensarul apar ine dr. care era şi centru de reproduc ie bovină şi unde cetă enii din împrejurimi apelau pentru vindecarea păsărilor şi animalelor bolnave. Georgiana Dinu şi Florentina Iordache. amândouă pe aceeaşi stradă din Boldeşti: Farmacia “Elixir”. în situa ii de maximă urgen e. că so ia lui plângea şi că era extrem de supărată pe doctorul în care îşi pusese toată speran a şi care a refuzat categoric să îl ajute.Apelând la un trecător. Dispensarul acesta are şi o anexă unde sunt adăposti i şi relativ bine îngriji i circa 20 de câini vagabonzi care. (ia spus numele). So ia mi-a mul umit şi am rugat pe mai mul i cetă eni să-l transporte acasă la el. înfiin ată în 1979 de dr. foarte dezamăgită şi speriată de soarta so ului ei. Această farmacie este deservită de şase salariate: Georgeta uică. 1993. Lucica Puşcaşu. împreună cu so ia lui.. sperăm. fiecare în parte. Răspop. aprovizionate cu cele mai noi produse farmaceutice româneşti şi străine. iar dintre asisten i: Georgeta Anton. 2. aşteaptă să fie adopta i de cineva şi nu ucişi fără milă. nu există scuze! FARMACIILE DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI Există două farmacii în acest oraş. într-o perfectă cură enie şi ordine. “Cum de pot exista asemenea doctori. În trecut. construită de primarul fostei comune Scăieni. Lucian Nicola şi locată la adresa: Calea Unirii. asistentă principală şi alte două asistente. Dan Drugea. Ştefan Georgescu. Maria Roşca. Maria Tănase. la blocuri. pentru medicii care practică cu nonşalan ă asemenea refuzuri. Bloc 21 A. Eliade Rădulescu. cea mai veche. dirigintă farmacistă. dr. proprietara farmaciei. La fel mă întreb şi eu acum: cum de pot exista asemenea doctori. pe binecuvântatul spa iu mioritic unde vrem să-i convingem pe to i că suntem oamenii cei mai buni la suflet? Oricum. unul asocia ii şi din fondatorii ei fiind dl. l-am luat pe dl. căci nu era departe de mine.. Ambele farmacii sunt riguros controlate de forurile superioare şi găsite totdeauna bine îngrijite. 132 . Sper că mai trăieşte. Pentru că a doua zi m-am întors în America. fra ii mei români. Ciorobea pe sus şi l-am adus la mine în casă. dispensarul era deservit de medici veterinari şi asisten i veterinari foarte bine pregăti i. I-am făcut respira ie artificială şi presopunctură. Maria Voinea. pe care l-am lăsat totuşi în stare gravă. Ilie B. a func ionat vechiul Spital veterinar. toate explica iile necesare pentru felul cum trebuie administrate medicamentele respective. După vreo oră a deschis ochii şi a vorbit cu greu spunând că îi este foarte rău şi să chem pe medicul. înfiin ată la 7 dec. şi farmacia “Ermia”. primind. Livia Protopopescu. Emilia Heroiu. Locuitorii re in cu recunoştin ă numele lor: dr. Am anun at Salvarea de la Ploieşti şi nu a venit nici după două ore. domnule profesor?” m-a întrebat printre sughi uri de plâns biata femeie.

până recent. cândva. Cu toate acestea. există suficiente şanse şi speran e ca “Arta Metalului” să treacă într-o etapă nouă de produc ie şi să supravie uiască. corpul TESA (care cuprindea 8% din salaria i) ş. timp de 35 de ani. în anul 2007. confec ii metalice. forjori. Italia. atât numărul salaria ilor s-a redus (astăzi având doar 100). deci directorul ei. 133 . folosind recuzita din marile ei ateliere: forje mecanice. dar cooperativa are ca zi oficială de naştere prima zi a Anului Nou 1979. unde avea majoritatea contractelor de export. Diverse COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ “ARTA METALULUI” Pe strada Gloriei nr. piese de feronerie). cât şi al produc iei . dar în primul rând în străinătate. pentru stimularea exportului.a. “Arta Metalului” a produs . chiar şi piese de bronz. piese turnate din aluminiu sub presiune şi. după acest an. Suedia. Trebuie însă recunoscut faptul că adevăratul creator. căutând locuri de desfacere. numărul angaja ilor ajunsese între 200 şi 230. Investi ii pentru înfiin area ei s-au făcut încă din anul 1972. Dumnealui se preocupa serios de bunul mers al întreprinderii lui.a. dar şi alte ări. au intrat pe poartă şi au ocupat locurile de muncă din ateliere şi birouri un număr de 150 de oameni: fierari. mergând prin toată Europa. forje manuale. an de an. aparate de sudură. 2 bis. această cooperativă a ajuns o întreprindere serioasă şi vestită. 17 IV 1947). Toate acestea treceau prin mâinile iscusite ale unor adevăra i artişti în modelarea la cald a metalelor. ceea ce nu era pu in. noduri. partenerii principali de export fiind Germania (care. feronerii. se află cooperativa meşteşugărească “Arta Metalului”. Cooperativa îşi deschisese câteva debuşee bănoase prin toată Europa. Aceste fructuoase ac iuni au adus cooperativei venituri de milioane de dolari. nu numai în toată ara. şi pu in după acest an. Până în 1989.piese de fier forjat. Fran a. părintele şi sufletul acestei valoroase întreprinderi locale a fost inginerul Ion Nicolae (n. ciocane pneumatice. prezentând partenerilor săi cataloage cu piesele metalice lucrate la Scăieni şi semnând contracte pentru vânzarea acestor lucrări deosebit de frumoase. în acel an. elaborate după preten iile şi gusturile clien ilor din Uniunea Europeană. Olanda.şi mai produce încă . exportul nu ocupa mai mult de 20-30%.care a ajuns doar la jumătate din ceea ce se fabrica şi exporta în anii de vârf. timp de 35 de ani. din prima zi a acestei fabrici de bijuterii lucrate din fier şi o el. a importat. sudori. În anul preajma anului 2000. pentru produsele ei finite. toate fiind de înaltă calitate. Din 1972 până astăzi. coturi şi curbe forjate. a început să crească de la 45% până la 85%. prese de amputizare ş. Din păcate.CAPITOLUL X. care s-a aflat în func ia de preşedintele al respectivei cooperative tehnice. Pe data de 3 ianuarie. în ziua pensionării lui. Atunci aveau loc ac iuni ini iate de Camera de Comer a României. care au facilitat conducerii cooperativei “Arta Metalului” să participe la un Europarteneriat. prese metalice de ştan are. însă.

a început din nou să dea iarăşi semne că va redeveni ceea ce a fost. ing. trebuind să le îndure zilnic mirosurile . primul proprietar al acestui teren şi prieten cu savantul Nicolae Iorga.dar ce mirosuri: duhori sufocante. “Meridianul românesc”.000 de porci (din care vreo 9.. (. 2006). impecabile. fiul marelui ing. “Am luat şi noi legătura . dintre fiin ele vii şi mediul ambiant. este de la bun început un meci pierdut pentru bie ii locuitori care fac reclama ii disperate pretutindeni. din Ploieşti. C. Dar tocmai aceasta este problema.scrie ziarul “România liberă” . Aria de 16.şi ziarul “Prahova”. plus 200 de vaci lactante .După plecarea directorului Ion Nicolae. crescătorie de porci şi vite. Toma Călinescu. (numărul 4839. sute de familii trăiesc într-o cocină”. acest ultim cuvânt dorind să spună că este o fermă care respectă regulile ECOlogice. ceva rău se întâmplă . crescătoria are un nume mai nobil: Ferma S.. ne imaginăm nişte legături curate.) Când este foarte cald. FERMA S. Oare aşa să fie? Când vorbim de ecologie. precum citează ziarele. este suficient să dăm citate alternative din cele trei articole.raportând numărul mare al animalelor la cei numai 11. în special vara. semnat de Mihnea-Petru Pârvu. care spune că reclama iile sunt reale: „Şi noi. respectat până la divinizare. Inginerul Călinescu şi acum se află în litigiu cu crescătoria de porci.000 sunt la Ecoferm Boldeşti-Scăieni). Firma Ecoferm. cooperativa şi-a redus vizibil ritmul dar. ECOFERM BOLDEŞTI-SCĂIENI (CRESCĂTORIA DE PORCI ŞI DE VITE “CRIS TIM”) Când scriu despre această crescătorie. 2006). Dumitru Ion. agronom August Călinescu. De fapt.27 ha. noastră) de mediu. sub noua conducere. cu articolul “BoldeştiScăieni . semnat de ziarista Gabriela Ioni ă.oameni şi porci: oraşul cu “aromă” de hazna”.500 de oameni din oraş. zilnic. Până la finalizarea acestui proiect.C. ECOFERM. a fost luată de Cristim de la proprietarul ei. din California (numărul 480. primim.. de condi ii ecologice. Nu întâmplător aceste trei articole lasă. De ce oare? Pentru a răspunde la această întrebare. unde s-a publicat articolul “Cetă enii străini numesc oraşul prahovean Boldeşti-Scăieni “cel mai împu it oraş din Europa!”. mirosul fecalelor fermentate ajunge până în centrul oraşului. cum spuneam. alcătuită din 40. “Ecofermul” fiind o sec ie a marelui producător de mezeluri CRIS-TIM. I-am sesizat pe cei de la 134 . pe durata căruia societatea este obligată să cumpere utilaje performante cu care să transporte dejec iile animalelor. din 7 oct. la primărie. să se în eleagă că în localiatea respectivă ceva. din 27 sept. am înaintea mea trei ziare mari care abordează acelaşi subiect: cel mai mare ziar american de limba română. 2006). cu articolul “La Boldeşti-Scăieni. sec ie a societă ii Cris-Tim.cu primarul oraşului. încă din titluri. nu putem face nimic..şi anume un rău cauzat de o crescătorie imensă de porci situată în intravilanul oraşului Boldeşti-Scăieni. are autoriza ie provizorie (subl. din 8 nov. din redac ia ziarului . ziarul “România liberă” (numărul 5073.. ocupată de fermă. sesizări în legătură cu mirosurile emanate de crescătoria de porci. sim ite puternic. deoarece se află în program de modernizare. că o fermă uriaşă.

de mirosul fecalelor de porci.r. Am încheiat citatul din ziarul “România liberă”. şeful fermei promite solemn şi se scuză cu cinism: “Pe cuvântul meu de onoare că de la vară n-o să mai miroase. afirmase că mirosul fetid care asfixiază oraşul nu a îmbolnăvit pe nimeni.” Ziarista Gabriela Ioni ă. după o scurtă func ionare. Gheorghe şi Ştefan Pahon u. În ara Românească mai sunt ferme care miros.. Vom efectua încă unul săptămâna aceasta în urma căruia cei de aici vor fi din nou sanc iona i. arată că aerosolii proveni i de la asemenea dejec ii pot fi foarte nocivi. locuin ele lor. cu cele mai bune filtre pe care le-a găsit. supranumită simplu “porcii partidului” .U. şeful fermei de la Boldeşti-Scăieni. zootenist Petru Şiman.Ecoferm”. şi al i doi viceprimari. Petru Şiman.” Şeful fermei. Garda de Mediu ne-a amendat cu 35 de milioane pentru mirosuri. încât te apucă leşinul. dar în martie 2007 mirosurile veneau la fel ca şi mai înainte. de la cotidianul “Prahova”. adăugând: “În asentiment cu profesorul sunt şi fostul primar al urbei. miros atât de îngrozitor. sub semnătura lui Cristian Petru Bălan . intensitatea e maximă”. 84/2006.” Mai departe. 152/2005 . . Jean Popescu.privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. când se va termina modernizarea. deoarece sistemul respirator al 135 . conducerea de la Bucureşti a desfiin at-o. care nu opreau nicidecum mirosurile fetide. Ziarul de la Bucureşti mi-a citat şi cuvintele mele de indignare. Luăm măsuri.care totuşi nu mirosea atât de insistent iar uneori deloc (. Ziarul “Prahova” aminteşte declara ia comisarului-şef al Gărzii de Mediu Prahova. nu avem autoriza ie de la Mediu . La fel. poate cu 5-6 procente mai reduse! Crescătoria şi-a înlocuit filtrele anemice.acolo se aflase o fermă mică de porcine apar inând “Gospodăriei locale a Comitetului Jude ean p. fiindcă se ştie: nici un filtru şi nici o lagună din lume. spre seară. scrie cu indignare: “Încercând să luăm legătura telefonică cu reprezentan ii acestei ferme.spune franc inginerul zootehnist. mai mult chiar că nu se mai poate. Gheorghe T. Niciodată acest miros (n.c.” Ferma a promis că imediat după la 1 ianuarie 2007. mirosurile nu se vor mai sim i. da’ nu s-a auzit de atâta scandal ca pentru ferma asta. dar actele normative ale O. “Pe timpul comunismului .r. În acest moment. motiv pentru care în orice ară din lume asemenea mari crescătorii se amplasează la distan e de 20-30 km departe de orice localitate. A făcut tot ce s-a putut. nu ar putea opri miasma dejec iilor porcine. ing. departe de fermă. zi şi noapte..” . aflate la numai câteva zeci de metri de imensa cocină. oricât de performante. şi a construit o lagună modernă pentru dejec ii. unul din medicii veterinari care fac analizele la animalele de la Ecoferm: Vara. şi doctori a Emilia Herescu.popular. Plătim taxe şi impozite de un miliard şi jumătate pe an şi sigur că miroase pu in.G Nr.de fecale de porc) n-a îmbolnăvit pe nimeni şi nu va îmbolnăvi pe nimeni. ing.) Deoarece ferma de astăzi este despăr ită de casele locuitorilor din oraş doar de o şosea. aprobată prin Legea Nr. Tehnic vorbind.scrie ziarul american “Meridianul românesc”. iar rezultatul este aproape nul.” La ancheta făcută de ziarul România liberă. Ştefan Popescu: “Noi am dat amenzi de fiecare dată când am fost în control la această fermă. şi nu în arealul citadin! Singura solu ie este ca şi Ecofermul să se mute în altă parte şi să rămână în locul fermei sec ia de fabricat mezeluri foarte bune care exista înainte şi pe care. una dintre angajate ne-a spus că “nu are voie să spună nimic” şi ne-a închis telefonul în nas. sunt primele asfixiate. a declarat despre miros (citez din ziar): “Nici mie nu-mi place.

escherichia coli. 10 metri pătra i. CO. Cu. Dar timpul nu este pierdut să-şi corecteze greşeala de rea amplasare. azot amoniacal. ovinelor. pe o suprafa ă de 200 ha. un oraş cu rapidă dezvoltare teritorială. sulfuri şi hidrogen sulfurat pur. CRISTIM 2 PROD.000$. de asemenea. o societate imobiliară şi de construc ii. 136 . Bucureştii Noi. de cca. cu peste 1500 de angaja i care lucrează în patru fabrici de mezeluri. Probabil că fondatorii fermei nu au prevăzut cât de puternică va fi reac ia şi rezisten a localnicilor din acest oraş. Dar cine sunt fondatorii acestei ferme? “Cris-Timul (sau Cristimul). bacterii coliforme. Dacă nu ar fi comis imensa greşeală de a amplasa ferma lui pe aria unui oraş frumos. chiar dacă au fost din capul locului bine inten iona i. iar hidrogenul sulfurat atacă lent şi alveolele pulmonare. inhalând zilnic emisiile azotului amoniacal.C. cum se scrie în ultimul timp. hidrocarburi de petrol . deteriorându-i grav echilibrul ecologic prin amplasarea cu ghinion (pentru localnici) a unei ferme “ecologice”. jumătate printr-o finan are Sparad. preşedintele grupului Cris-Tim. Aşa declară Radu Timiş. o fermă piscicolă şi unele de culturi vegetale. Societatea are peste 1500 de angaja i. Paisprezece ani mai târziu. din care se vând 100 t/zi. Aici este şi ferma cu pricina din Boldeşti-Scăieni. 5. împreună cu so ul ei Radu Timiş. SENSCONSTRUCT. aveau un micu chioşc alimentar. Cristina Timiş. Radu Timiş ajunge să conducă una din cele mai mari companii specializată în prelucrarea şi comercializarea cărnii (18% din mezelurile româneşti) şi în care declara că a investit tot profitul ob inut. cu o depozitare de 120 t/zi. talentul şi ambi ia de a porni o afacere cu mezeluri de la zero şi de a ajunge în scurt timp primul mezelar din ară. “RECUNOŞTIN A” PRODCOM IMPEX. Bucureşti. jud.fiin ei umane.. Cifra anuală a Cristimului depăşeşte acum 100. Dar trebuie adăugat că aerosolii din dejec ii mai con in fosfor total. Dâmbovi a. fiind sus inută în prezent de toate companiile membre ale sale şi anume: 1. Zn. chiar când concentra ia lui este în cantită i mai mici.000. în cartierul Militari din Bucureşti. fără a fi păgubit nici dumnealui nici localnicii. prin 15 magazine Cristim. streptococi fecali (enterococi). în anul 1992. din care două în Capitală. S. slăbesc sistemul imunitar. Nr. Nu este o simplă întâmplare că cele mai multe cazuri de îmbolnăviri se numără în familiile din vecinătatea fermei. altă dată cu aer curat. este o afacere de familie”. Italia şi Grecia. 140. dacă ar fi ales alt loc.toate sub formă de materie în suspensie. pe care l-au botezat CRIS-TIM (de la Cristina + Timiş). Muntenia. care are 4 ferme pentru creşterea porcilor. 3. sulfa i şi sulfi i. care va deservi 1800 de magazine din Bucureşti. relativ tânărul om de afaceri Radu Timiş (42 de ani) ar merita sincer felicitat şi de locuitorii din Boldeşti-Scăieni (acum supăra i pe el) pentru iscusin a. ECOFERM. au. La Filipeşti a investit peste 2 milioane de euro. localizată la Filipeştii de Pădure. detergen i sintetici biodegradabili şi nebiodegradabili. Centrul de Logistică de la Mogoşoaia. bovinelor. 2. de aerosoli purta i de vânt la mari distan e. livrând 150 de tone produse pe zi.. Mirosul sesizat de glandele olfactive nu s-ar sim i dacă nu ar proveni din emisiunile secundare ale H2S în condi iile incuba iei vii micoorganice care se formează din contact cu aerul şi cu solul cald. Astăzi adresa societă ii este Bd. 4. proveni i de la spălarea cote elor.

ANGST RO. CAROLI şi CAMPOFRIO. preşedintele S. Pentru că de inem câteva date mai vechi despre ECOFERM SRL de la BoldeştiScăieni (Şos. le reproducem şi în monografia de fa ă: Anul 2004 Suprafa a fermei: 65 ha Bovine: 98 capete Porcine 6259 capete Salaria i permanen i 145 Anul 2005 86 ha 121 capete 7259 capete 144 Men ionăm că vacile de aici sunt aduse din Fran a (la inaugurarea instalării lor în grajdurile moderne de la Scăieni a fost prezent însuşi ministrul francez al agriculturii) şi mai men ionăm.000-560. nu ai putere de negociere cu supermarketurile şi nu po i vinde. când a lansat o marcă “Salamul săsesc” fără să o înregistreze. Cristim. să mute porcii (nu vitele) de pe aria oraşului Boldeşti-Scăieni. fapt cu totul 137 . sperând să ajungă la 200 t/zi în 2007 şi 300 t/zi în 2010. mezeluri fiert-afumate. în afară de greşeala cu alegerea oraşului Boldeşti-Scăieni.” Cu asemenea ambi ii. produse carnate cruduscate. Destul de mult ! Din cauză ca Uniunea Europeană. cu. Dacă nu ai brand. ceea ce i-a atras o penalizare după conflictul cu CAMPOFRIO şi ANGST.C. Penalizarea a fost de 7 milioane de euro. de asemenea. dar şi să reînfiin eze sec ia de salamuri. muzică clasică (Mozart.. dând la o parte o mul ime de concuren i mai mici. că în timpul zilei. Radu Timiş a mai comis o greşeală tot atât de mare. ca loc pentru creşterea porcilor. un asemenea transfer de animale ar costa mult mai pu in decât pierderea celor 7 milioane de euro şi i-ar aduce un mare câştig. vacile sunt tratate non-stop. şi să facă în acel loc o modernă fabrică de produse lactate. deşi poate că nu ei o inventaseră. Aceştia sunt ALDIS-Călăraşi. cremwurşti.. Vânzând aceste produse în cantitate de 540. ci pe o pia ă europeană. Vivaldi). ultima sus inută de compania miliardară americană SMITHFIELD FOOD. care o aveau deja înregistrată. trebuie să fii agresiv. Şi totuşi. Chopin. pentru mărirea produc iei de lapte. pateuri. cârna i.prin tehnologiile cele mai avansate. S-ar crea şi noi locuri de muncă pentru cetă enii disponibiliza i din acest oraş. USA. Oricum. având cel mai modern laborator fizico-chimic din România pentru analizele zilnice ale tuturor şarjelor. Ne-a convins că este în stare. pentru că nu te ba i cu firmele locale. şunci. i-am sugera d-lui Timiş.compania a ajuns la o afacere de peste 200 milioane de euro pe an. în urma unei monitorizări solicitate de cetă enii din Boldeşti-Scăieni. Cristimul a produs 150 t de mezeluri pe zi în 2006. vegetale. 16). l-ar putea obliga să închidă ferma de porci şi vite de la Scăieni. Fără brand. diverse . de care este mare nevoie în jude ul Prahova.Reclamele făcute de Cristim arată că această societate comercială fabrică cele mai bune produse de parizere. deci cam a IX-a parte din averea sa. declara Radu Timiş. Ploieşti-Vălenii de Munte nr. Dar să nu vă imagina i că acest Cristim nu mai are de înfruntat concuren i serioşi pe pia a românească. nu însemni nimic.000 t/an . “Ca să supravie uieşti pe această pia ă.

este “anul porcului”. de la 1956 de capete (din care porcine 1878 şi bovine 78.0%.000 t.224 mii RON profit net .şi îi dorim succes şi o perpetuare chiar mai lungă de un secol .real şi cu rezultate vizibil eficiente.000 sunt de la oraşe şi 260.741. Din aceste sume. În 2005 a primit mai mult: 2.000 tone de deşeuri. Dar cum anul 2007.3% din sprijinul financiar acordat jude ului. fireşte că sunt altele. care aduce numai surprize şi mari schimbări. după cum urmează: 1.253 mii RON au fost subven ii pentru produc ia marfă pentru tineretul bovin. Alături de cele de la Bucureşti-Rudeni138 . fără să putem intra în cifrele de afaceri exacte din anii 2006-2007.890 mii RON.pierderea subven iilor din cifra de afaceri/UVM a ajuns la un nivel rezonabil de 16. Datorită rezultatelor înregistrate în 2005 .6 mii RON şi o rată a profitului de 1. din care 320.000 din rural.000 de tone .7% din sprijinul total acordat jude ului Prahova). în 2005. plânsetele lor vor ajunge până la ceruri şi nu se ştie cu ce feed-back divin se pot întoarce toate suspinele şi lacrimile lor.trei-patru genera i după mine” . găzduită pe ghimpii de la Boldeşti-Scăieni.7% fa ă de -53% cum fusese în anul 2004. Porcii de acolo nu sunt servi i cu muzică. va deservi toate localită ile din sudul jude ului.8%.000 de capete (nu avem date statistice). Avem însă convingerea că şi acelea demonstrează tot un progres satisfăcător şi că cifrele men ionate de mine aici au fost întru totul reale. adică 5.465. demonstrând hărnicia şi ambi ia familiei Timiş. junici şi porci . Cristim Boldeşti-Scăieni a acoperit pierderile. ale căror decizii au condus la creşterea numărului de animale. Ecoferm/Cristim. a fost 236.1 RON fa ă de 1. Astăzi se pare că porcinile fermei depăşesc 10. în calendarul chinezesc.IX. După cum vede i.C. Pre net al fermei..2001. în sumă de 1. pentru o popula ie de 580.2 RON în anul 2004.dar dacă localnicii din oraşul care îi cere să-şi transfere de acolo ferma de porci. fiindcă fac ei şi aşa destulă muzică atunci când le este foame. prin intermedierea a 10 sta ii de transfer. plin de optimism: “Am această firmă pentru 100 de ani . Astfel. Chiar dacă patronul afirmă. extinsă la 800. În anul 2004 ferma a beneficiat de ajutor financiar de la bugetul de stat.6 mii RON.C. înregistrat în anul 2006. suprafa a furajeră a crescut de la 65 ha la 86 ha. să rămânem cu to ii optimişti! RAMPA ECOLOGICĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI Prin Hotărârea Nr. fa ă de nivelul 66. Consiliul Jude ean Prahova a aprobat realizarea a patru rampe ecologice de deşeuri menajere în acest jude . De asemenea. nu vor fi asculta i. Rampa ecologică de la Boldeşti-Scăieni. am arătat aici şi faptele rele şi faptele bune ale faimoasei ferme S. dar s-a reuşit chiar să se ob ină un profit net de 223. 1.iar 844 mii RON au fost subven ii pentru laptele livrat la procesare. pe când cifra de afaceri/UVM a fost 5. urmând ca anual să primească 78.198 mii RON (5. cu o capacitate totală de înmagazinare de 750. nu numai că S.care. la 2275 capete (din care 2178 porcine şi 97 bovine). care. Redresarea activită ii în 2005-2006 a fost determinată de aplicarea unor politici manageriale performante. 55/19. la finele anului 2004).000 de locuitori..

defavorabile însă pentru localnici. vedem că s-au depozitat 80.000 de locuitori. Rampa de la Vălenii de Munte. acolo se transportă deşeuri menajere şi asimilate. cu o capacitate de 19.c. deoarece a fost solicitată insistent de această conducere. destinată deşeurilor industriale. pare-se chiar mai mare decât acestea.c. singur a depozitat 75. Proprietarii investi iei spuneau că rampa. dar. nefăcută deloc public. Consiliul Jude ean Prahova a apelat la Societatea comercială S. În pofida protestelor vehemente făcute de locuitorii acestui oraş. Deşi ni s-au dat asigurări ferme că această rampă nu aduce nici un fel de prejudiciu mediului şi popula iei. cu o depozitare anual de cca. fiind întru totul foarte. când s-a specificat că limita de depozitare a deşeurilor în acest loc este de 78. în medie.. documenta ia IRIDEXULUI înaintată AMP-ului. Cercetând mai amănun it aceste afirma ii.868 t/an. În medie.R. ecologică (aici autorită ile cred că au abuzat prea mult de acest termen. anual. deşeuri stradale şi inerte. O aten ie deosebită i s-a acordat marii rampe ecologice de la Boldeşti-Scăieni. în prezen a autorită ilor jude ene şi locale. ini iate de Rodica Popescu.000 metri cubi pe an. care a fost înaintată la conducerea A. rampa a fost inaugurată oficial. Ca materiale de depozitare. 3. Rampa de la Băicoi. am dat peste o documenta ie a S. de la înfiin are până în prezent. de cel de la Costineşti şi de cel din rada portului Constan a. Rampa de la Băneşti. Pentru proiectul lucrării de depozitare şi pentru construirea rampei ecologice. rampa din BoldeştiScăieni este unul din cele mai mari depozite de gunoi din ară. groapa ecologică de la Scăieni. mai multe ca în alte jude e ale ării.900 m. pe o suprafa ă de 48.C. plăcându-le terenul.345 t/an. deşeuri industriale asimilate. am descoperit şi cealaltă fa ă a “adevărului ecologic”. cu o capacitate de 10. 4. Toma Călinescu. pe un drum agricol asfaltat..M. este nevoită să recunoască. implicit se va extinde şi spre această zonă.. în viitor. din care numai municipiul Ploieşti.. 3.000 m. 2. cu capacitate mică. zise fără noxe toxice. Prahova. pe aria sectorului Scăieni. deoarece el a devenit un adjectiv eufemistic acoperitor şi destul de relativ în atari discu ii). IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT S. Gheorghe Gheorghe şi al ii.L. în scopul realizării unui impact minim asupra factorilor de mediu. balotare şi împachetare a deşeurilor.C. a fost dotată cu instala ii moderne de compactare. însă cele mai multe transporturi gunoiere vin de la distan ă. IRIDEX. deoarece rampa se află în apropierea râului Teleajen. în luna septembrie 2001. gra ie pozi iei favorabile pentru propunătorii care.Chitila.P.3 milioane tone de deşeuri. care nu putea fi deloc ascuns specialiştilor ecologişti de la Protec ia Mediului.000 t. Astfel.5 ha. 2 km. în jude ul Prahova se produc anual cca. Această societate administrează. 400. Ea deserveşte 49. Trebuie să men ionez că groapa ecologică nu are incineratoare cu module ecologice de deşeuri nepericuloase. Transportul spre rampă se face pe o cale de acces de cca. Pe teritoriul jude ului Prahova au fost identificate 106 depozite menajere neamenajate. la aproape 3 km sud de oraşul care. în termeni 139 . Citind-o cu aten ie. Jean Popescu. au făcut prospectul. întinsă pe câteva ha.

degajări de mirosuri neplăcute. pericol de explozie. atunci migrarea şi depozitarea acestuia pot prezenta o serie de riscuri majore. WILLIS S. există un real pericol de explozie prin posibila apari ie a acumulării de gaze ce contribuie la efectul mondial de seră. Din lecturarea ei.destul de cinsti i. tot se va umple peste poate. ele trebuind să fie aduse de la Termo Brazi. deşeurile infectate pot fi zburate de vânt de pe rampă dacă baloturile nu sunt bine fixate în folie. De asemenea. depăşindu-se cantitatea tonajului depozitat anual. la urma urmelor. am aflat că depozitul degajă în zonă emisii continui de metan şi bioxid de carbon . pericol de incendiu prin autoaprindere. ridicate în plin câmp. de fapt. Uneori se toarnă şi beton. vara. Printre acestea. întrucât. până ce aceasta este îngropată totalmente sub o pătură groasă de cel pu in 50 de metri de pământ. şi dacă cineva a stat în apropiere şi se întoarce după un număr de ani. între timp. dar şi de gunoaie grosiere de tot felul (inclusiv morale). Specialiştii angaja i la IRIDEX par oameni cinsti i. Din păcate.C. pe care le deversează şi compresează în straturi peste fosta rampă. Conform Studiului de Impact. cu intensificarea vânturilor turbionare. că nici o rampă ecologică din lume nu poate oferi garan ii de acurate e de sută la sută.. de aici încolo încep marile transporturi spre ea: zi şi noapte. acestea sosesc deseori acolo. nu mai poate recunoaşte locul acela. dar s-au făcut şi abuzuri. iar deşeurile toxice sunt uneori strecurate iresponsabil printre cele netoxice. Deoarece eu trăiesc în America. când S. Aşa apar nişte mari dealuri artificiale. cantitatea cea mai mare de noxe se elimină în primii cinci ani (presupunând că nu s-ar depozita zilnic alte deşeuri).. deoarece ajunge plin de coline frumoase şi împădurite cu diferite esen e de 140 .R. Orice deşeuri poluante ar trebui transportate doar de o societate autorizată pentru activită i cu deşeurile ambalate şi etichetate.L. mascate bine printre deşeurile menajere. mai recunosc deschis că în cazul în care gazul nu este evacuat deja gata controlat din depozit. o ară care este nu numai cea mai mare producătoare de excelente bunuri materiale. întrucât rampa este supra-alimentată. a lui William Brânză. afectarea componen ei biologice a solului prin reducerea concentra iei de oxigen. sute de camioane basculante. fără putin a de a fi descoperite. dar şi compuşi toxici. Cel mai mare din toate a fost un transport fictiv. şi luând în considera ie schimbarea climaterică pe glob. căci orice rampă. Pozi ionat fiind nu departe de firul râului Teleajen. Potrivit aceleiaşi documenta ii. produşi de microorganismele prezente în depozitele de servire în condi ii anaerobe. escavatoare şi compresoare muncesc câ iva ani cărând milioane de tone de pământ şi roci. deşeurile reciclabile sunt adesea amestecate cu cele nereciclabile. a încasat bani pe nişte transporturi fictive spre această rampă. zonă străbătută continuu de curen i puternici de aer. în aceeaşi documenta ie.. uneori extrem de puternice în România. s-a văzut că nu se respectă clauzele de func ionare. apele uzate pot contacta pânza freatică şi râul din apropiere. Deşi rampa nu este destinată deşeurilor industriale. am văzut cum procedează americanii cu aceste aşa-zise rampe ecologice după ce acestea se umplu până la refuz. Au trecut mai bine de cinci ani de când există această rampă şi. Când s-a ajuns la acest punct. păgubind statul cu sute de mii de euro. documenta ia în discu ie nu arată cum se pot combate mirosurile infecte degajate de această groapă ecologică şi care ajung aduse uneori de vânt până în oraş.principalii constituen i ai gazului rezultat de depozitarea deşeurilor menajere.

BAT-ul a devenit astăzi unul din cele mai importante servicii de transport agabaritic din ară şi depozit de materiale petrochimice. . specificând clar şi sub amenin area legii. BOLDEŞTI-SCĂIENI În Scăieni. Totul s-ar putea să fie o simplă coinciden ă. în special vara. Deocamdată. cunoscută înainte sub numele de Baza Tubulară. . dar şi roiuri nesfârşite de muşte. Peisajul. S-a observat că pescăruşii şi ciorile au şi ele o mare predilec ie pentru gunoaie.. comparativ cu localită ile mai îndepărtate aflate împrejur.transportarea lor la adresa solicitată. BAT SERVICE S. sub un capac gros de pământ. a utilajului petrolifer ( evi. firmă care astăzi se numeşte “BAT Service S.A. . creând probleme în sezonul cald. Compania afirmă că se află în căutare de noi bra e de muncă în domeniul transporturilor agabaritice. şef era regretatul maistru Nică Petre. un loc cu adevărat frumos şi demn de admirat. .oferte de scule şi instrumente de foraj de exploatare. inclusiv gripa aviară care a apărut în Balaca.. prin interven ia mâinii umane. Acum ele s-au înmul it. zburătoarele de acest fel pot colporta diferi i germeni patogeni. Deopotrivă.reparări de materiale tubulare de instala ii de foraj. 141 . iar ciorile şi-au găsit un adevărat rai în întreaga zonă urbană. din profunzimea lor. în primul rând pentru liniştirea popula iei din acest oraş asaltat de mirosuri. .sisteme de siguran ă şi protec ie pentru industria de petrol-gaze. devine.sisteme de conduce şi pompe.copaci şi cu brâuri de flori. În mod inexplicabil. . urât mirositor şi cu totul dezolant. prin anii ‘60. Gloriei nr. la Boldeşti-Scăieni gazele şi odorurile nu pot fi puse sub nici un capac şi ele zburdă libere în afară. pot izbucni gaze toxice periculoase. multe venind infectate.instalări de materiale tubulare şi instala ii de foraj.” Dintr-un loc de simplă depozitare. deoarece. materiale de construc ie sonde). Cum am mai arătat şi în altă parte. dar un studiu ştiin ific. nu numai mirosurile dau năvală de la rampa noastră.închirieri de materiale tubulare şi instala ii de foraj. Compania răspunde la telefonul 244-210-810 şi primeşte zilnic comenzi ferme pentru: . mortalitatea a crescut în Boldeşti-Scăieni în perioada 2002-2006. erau muşte pu ine în zonă. pe arii întinse. unde. se află o firmă veche de şase decenii. la fa a locului. 4. nu ar fi rău să fie înfăptuit. roci şi beton. închise acolo ca într-o cutie. iradieri şi mirosuri insuportabile. să nu se construiască locuin e pe aceste coline sau la poalele lor şi să nu se foreze în aceste locuri. care înainte era scârbos. pe Str. Dar .A. Nu in neapărat să sperii lumea şi să fac o conexiune hazardantă între existen a acestei mari rampe ecologice şi creşterea mortalită ii.aten ie! Totdeauna la poalele acelui deal există nişte pancarde cu avertismente scrise.comercializarea diferitelor tipuri de eavă polietilenă. . Până să existe rampa. Aceste păsări se pot vedea tot mai des vizitând rampa de gunoi.

cu o autoriza ie integrată de mediu legală şi cu autoriza ia ANPC . O parte din piep i şi pulpe mergeau la sec ia de afumat.928. găseau metodele cele mai subtile să scoată ilegal pe poartă bucă i de carne pentru propriile familii sau pentru vânzare. încât nu se mai poate fura nimic (sau cel pu in aşa se pretinde). Anexat abatorului. Banca Transilvaniei le-a sărit imediat în ajutor cu împrumuturi noi. AGRISOL-ul s-a asociat cu trei businessmani libanezi. “AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL” În urmă cu 45 de ani s-a înfiin at un abator de păsări la Scăieni. câştigul de pe produse se împarte între beneficiarii libanezi şi statul român. care erau trimise apoi la sec ia de cură are mecanică a penelor. 89 a fost reînnoită la 19 mai 2005 prin Societatea Civilă a avoca ilor Radu. De la această sec ie. la sec ia de coacere şi pulverizare. apar inând statului şi fiind administrat de o fermă avicolă din Băicoi. se afla.Autoriza ia Na ională pentru Protec ia Consumatorilor. Deşi s-au introdus filtre noi şi mai moderne decât cele vechi. Cifra de afaceri a AGRISOLULUI a crescut de la 10 milioane de euro în 1999 la peste 25 milioane în 2005. Controalele actuale la poarta abatorului sunt deosebit de severe. Viscerele şi fulgii nu se aruncau ci mergeau la etaj. lângă steagul românesc şi al Uniunii Europene.000 RON. sfârşind la sec iile de eviscerare şi împachetare.C. se emana un miros greu. primii având obliga ia să găsească distribuitori ale produselor abatorului în străinătate. El avea câteva mii de tăieri de păsări pe zi. de-a dreptul insuportabil. Produsele de bază ale AGRISOLULUI de la Scăieni sunt: carcase cu pui congela i. Astfel. exportul preferen ial fiind ările arabe. localnicii se plâng în continuare şi sunt foarte nemul umi i. după Revolu ie. foarte căutate pe pia ă. care se răspândea zilnic peste tot sectorul Scăieni şi cartierul Balaca (la Boldeşti nu se sim ea decât rareori). Din cauza aceasta. Decizia de asociere nr.. păsări sau pentru crescătoriile de peşti. Cele cca 80 de muncitoare de la abator. un modern şi spa ios depozit de congelare de unde carnea sortată şi împachetată lua drumul exportului în propor ie de 60%. în special pui de găină până la un an. unde se fabricau sortimentele “Picarom”. În prezent se lucrează cu un personal mai redus decât înainte şi nu totdeauna se fac tăieri. Pentru nimic în lume nu în elegem de ce. există totuşi zile când mirosul de la sec ia de concentrate (miros gre os de găina ars!) se simte când şi când pe aceeaşi arie pe care era prezent zilnic şi mai înainte. la un capital social ini ial de 4.. într-o perioadă când era criză mare de carne pe pia ă. Sacrificiile au fost cu totul oprite atunci când la Scăieni şi Balaca s-au semnalat focare de febră aviară H5N1 şi când au fost sacrificate toate păsările din zonă ale cetă enilor care declarau furioşi că nimicirea lor este inutilă.ABATORUL DE PĂSĂRI S. fiindcă au fost eutanasiate păsări foarte sănătoase. deşi controlate la ieşire. Charbel Elias Laoun (probabil fra i) şi Sarkis Elias Sarkis. la poarta abatorului. şi încă mai există. mai ales când ei au auzit şi 142 . domnii Youssef Tainos Laoun. dar de data aceasta. produse derivate de pui şi furaje concentrate. Este drept că libanezii au mai modernizat pu in abatorul. unde se măcinau deşeurile organice calcinate. Exista o sec ie de sacrificare a păsărilor pe bandă. fâlfâie acum biruitor şi steagul libanez. transformându-se în îngrăşăminte concentrate pentru animale. Abatorul devenise foarte productiv şi aducea un serios venit ării. Tărăcilă.

R. Str. în 2003. în 2001. S. în majoritate. DANCOR COM.000 euro. LUX MOB. capital social 5000 RON. cu pre de abator. Aceasta a fost cumpărată recent de un cetă ean turc. Sediul central al S. Gloriei). ele ar merita sprijinite de bănci. capital social 500 RON. INVEST MANAGEMENT. Dacă vor rezista concuren ei. A doua moară se află pe Calea Unirii. Liliacului nr. la poarta abatorului s-a înfiin at şi un magazin de vânzare a cărnii de pasăre. încurajate de forurile locale. una etajată. Este o moară mică. în 1995.000 euro. DANCOR COM (Str. lângă dispensarul veterinar. Voi men iona fugitiv indicatorii lor financiari de evolu ie şi rezisten ă.L.821. capital social 200 RON. Bucovului nr. care sunt defini i de cifra de afaceri şi de capitalul lor social. cifra de afaceri era de 500. Deocamdată. 143 . LUX MOB (Şos. aceiaşi indici financiari. TECAR-SAN (Şos. 38. 23). întrucât ele contribuie la consolidarea economiei locale.zvonul că această societate ar inten iona să construiască în apropiere şi o mare crescătorie de ra e. AGRISOL INTERNATIONAL RO. Ploieşti-Văleni). că promit să devină companii serioase. GAFTOS. au apărut. 244-211. PRODSIG. câteva firme noi şi este de prevăzut ca numărul lor să crească în viitor. se află în Scăieni. aceeaşi firmă cu AGRISOL. cifra de afaceri 500.acestea erau peste drum de gară sau Fabrica de pâine (dar se va redeschide curând o alta nouă. TECAR-SAN. în acelaşi loc).793. capital social 200 RON. 19). cea mai mare şi mai veche dintre ele. care apar inea trustului de panifica ie Ploieşti şi care lucrează angro (en gros). au demarat bine. apar inând d-nei Caty Pahon u. capitalul social fiind de 2. în 2004. GAFTOS PRODUCTION (Str. după intrarea ării noastre în Uniunea Europeană. INVEST MANAGEMENT (Str.. din cifrele de afaceri şi din capitalul lor social afişat. cu capital american. 79). urmărite cu aten ie şi descrise într-un material special de studiu economic. Morii 38). cu tendin e de extindere şi de aceea trebuie să le acordăm încredere şi să le dorim succes. Ploieşti-Văleni nr. nu putem să spunem altceva decât că.067 RON. Multe zvonuri însă ar putea fi neadevărate. ROM FOR (Str. pe şoseaua Ploieşti – Văleni..C.000 euro. Ele au diferite profiluri şi câteva se luptă cu greută i inerente începutului în business. cu val uri. tel. Recent. cum au dispărut varni ele şi Sticlăria . în schimb. cifra de afaceri era de 500. Morii nr. PRODSIG cooperează cu LUX MOB. întărind şi profilul industrial al oraşului Boldeşti-Scăieni. în 1992 pornise cu o cifră de afaceri de 1 milion de euro. făcând necesare eforturi să nu colapseze. cifră de afaceri 1-2 milioane euro. cu excep ia vechii Baze de Aprovizionare Floreşti. care a dispărut deja. MORILE DIN ORAŞ: Există două mori. BAZA DE APOVIZIONARE FLOREŞTI În Boldeşti-Scăieni. FIRMELE MICI DIN ORAŞ: ROM FOR.

fiindcă ei sunt arăta i aici doar cu un simplu scop orientativ şi comparativ pentru evolu iile viitoare ale acestor mici companii locale care. în viitor. ar putea deveni cu adevărat mari.Se în elege că. indicii respectivi vor fi deja depăşi i. la ieşirea acestei căr i din tipografie. 144 .

profesor de fizică. pentru spiritul său gospodăresc şi pentru comportamentul lui deosebit de politicos fa ă de to i cetă enii. din Blaj. promo ia 1965. Petcu Paul Dorian (n. Stăncescu Petru a. în Boldeşti). fiul unui muncitor petrolist. cu o mare majoritate de voturi. Administra ia publică a oraşului Boldeşti-Scăieni. Din partea P. eligibilită ii autorită ilor.S.a administra iei publice locale . Primăria oraşului Boldeşti-Scăieni În baza legii nr. profesoară gr. administra iei publice locale. Primarul oraşului Boldeşti-Scăieni se numeşte Ion Dumitru (n.oraşul Boldeşti-Scăieni este unitate administrativ-teritorială cu distinsă personalitate juridică. Ei au fost aleşi din reprezentan ii a cinci partide politice. Vasilescu Alin Alexandru. Din partea P. în condi iile prevăzute de lege. exercitând. fostă colegă de grupă la aceeaşi universitate. 15. iar ca 145 . Marinescu Florin. după cum urmează: Din partea PARTIDULUI LIBERAL: Bi ă Paul. descentralizării serviciilor publice. Din partea PARTIDULUI CONSERVATOR: Bibescu Ion.ârlea. cu o vechime de 41 de ani în învă ământ. Isbăşoiu Constantin. în 2004. sec ia engleză. a fost şi continuă să fie foarte apreciat de alegătorii care i-au acordat această încredere.M.R. unde locuiesc. alcătuit din 17 membri care pot aproba sau nu unele decizii locale. Profesorul Ion Dumitru a candidat la func ia de primar din partea Partidului Conservator (fost Partidul Umanist) şi a fost ales. autoritatea în limitele administrativ-teritoriale stabilite. la fel ca primăria oraşului Glen Ellyn. Consiliul local şi primarul func ionează ca autorită i administrative autonome şi rezolvă toate treburile publice din oraş. Posedă un patrimoniu şi are ini iativă în ceea ce priveşte administrarea intereselor publice locale.CAPITOLUL XI.D. Mirea Mihai. pentru orice problemă importantă. Samoilă Nicolae. absolventă a Colegiului de Institutori. Gheorghe Nicolae. Stârceanu Anca. Alina-Paula. de ştiin ele naturii. legalită ii şi consultării cetă enilor în probleme locale de interes deosebit.1962). I de ştiin ele naturii. Este profesor gradul I. La Primăria din Boldeşti-Scăieni. În România există şi func ia de vice-primar. cu Consiliul Local al Primăriei din Boldeşti-Scăieni. Stăncescu Gheorghe. la fel ca oraşele americane din jurul meu.: Enache Vasile. a X-a la Liceul de Administra ie şi Turism din Ploieşti. vice-primar este dl. Pe parcursul mandatului său. absolvent al Facultă ii de biologie-geografie din cadrul Universită ii Babeş-Bolyai din Cluj. 10 mai 1940. În activitatea sa. şi un nepot. Tănase Răzvan Ionu . 31 martie 1942). Este căsătorit cu profesoara Dumitru Elisabeta (n. : Lupu Viorel. statul Illinois. Vlăsceanu Cristu. prof. se întemeiază pe principiile autonomiei locale. în condi iile legii. primarul se consultă periodic. Au o fiică.02. Popescu Ion. Din partea PARTIDULUI DEMOCRAT: Marinescu Ion. Dinu Nelu. elev cl. 215 din 23 aprilie 2001 .

contabilitate este d-na Elena Ionescu. Enache Vasile (1996-2004). 105300. Miercuri: dl. dl. Dumitru Ion (2004-până în prezent). Moroianu Gheorghe (1994-1996). Joi: dl. adresa şi telefonul sau să se adreseze pe e-mailul primăriei: pbs@opticnet. Secretară este Georgescu Liliana. 21. Ciungradi Silviu (1979-1981). cu o veche experien ă în această solicitantă branşă.1363. în condi ii în care oraşul trăia o nouă epocă de libertate. Dumitru Ion. pentru că era o perioada politică postrevolu ionară încă în fierbere. Pentru ca o persoană să poată fi înscrisă în programul de audien e. iar programul de audien e este afişat după cum urmează: Luni: d-na Marinescu Florina Neli. 2.09. Iată pe to i primarii acestei noi perioade. următorii fiind aleşi prin vot democratic: Popescu Jean (1991-1992). Mar i: dl. în care să precizeze motivul solicitării audien ei. care nu fusese membru de partid. s-au înfiin at direc iile de patrimoniu 146 . secretara oraşului. Noile organe de conducere ale jude ului Prahova l-au numit ca primar interimar pe un specialist în economie.ro. După Revolu ie. primarul oraşului. Petcu Paul Dorian. Bengea Nicolae (1988-1989). căci împrejurările nu permiteau aşa ceva.30-16. prof. Cu dumnealui începe seria nouă de primari. Rela iile cu publicul sunt de luni până vineri. iar telefon/fax: 0244-211. Şef serviciu financiar. viceprimar. 0244-211. viceprimar. DIREC IA DE PATRIMONIU A ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI După revolu ie. cod.30. prof. absolventă a Facultă ii de Drept Bucureşti.287. Prin hotărârea de descentralizare a serviciilor publice a primăriilor.secretar este d-na Marinescu Florina Neli (n. 0244-211. să specifice numele. La primăria oraşului se fac înregistrări pentru naşterea copiilor (termenul fiind 15 zile după naşterea lor). iar dactilograf-arhivar Moraru Mihaela. Gheorghe Dumitru (1981-1988). Adresa primăriei este str. înregistrări ale decesului (în termen de 3 zile de la decesul unei persoane).275. înainte de Revolu ie. Ultimii patru primari ai oraşului Boldeşti-Scăieni. nu s-au mai inut alegeri. Podgorie nr.1947). BoldeştiScăieni. aceasta trebuie să depună o cerere la Registratura Primăriei. Dar era nevoie de primar şi trebuia numit cineva care să nu fi fost membru de partid şi să aibă studii superioare. cu studii superioare. guvernul a decis ca primăriile să fie degrevate de multitudinea de sarcini care le împiedicau să se descurce bine pentru rezolvarea lor. între orele 8. înregistrări ale căsătoriei. Jean. post comunistă şi post ceauşistă. Popescu P. prof. Petcu Paul Dorian. din Scăieni. au fost următoarele persoane (în paranteză sunt nota i anii cât au func ionat în această func ie): Marinescu Aurică (1968-1979). Dobre Valeriu (1992-1994).

La fel. Dar nu numai problema luminii pe străzi stă în grija patrimoniului.nimeni nu le poate contesta . pe lângă blocuri. eventual. construită de primarul Ilie Răspop. numit în func ie în iunie 2004. În acest scop. Bucovului nr. nu a fost niciodată nimănui de nici un folos.local.sunt deplorabile! Dar problema cea mai urgentă şi cea mai gravă. Voicu Filofteia.54 la număr . contactul permanent cu primăria locală. pasămite. în clădirea fostei băi comunale. aflat în spatele statuii lui Teodor Diamant. a însemnat un ruşinos. Şi ce urâtă este! Acea conductă nu a func ionat niciodată. procurarea de investi ii pentru bunul mers al şcolilor din oraş. Albert Sebastian Nicolae. până la intrarea în Boldeşti unde. 3. Dacă în urmă cu nişte ani. Este meritul primului director al patrimoniului local. toaletarea plantelor. de câteva decenii. Trotuarele . În oraşul Boldeşti-Scăieni sediul acestei direc ii se află pe str. dl. în anul 1938. Contabil-şef este Mariana Nedelcu. Lângă biroul direc iei sunt birourile tehnico-administrative. ici-colo abia zăreai câte un bec la stâlpii de pe stradă. a următorului director. al grădini elor. pentru care vedem că patrimoniul nu mişcă nici un pai şi nu se zbate nici un pic este demontarea totală a monstruoasei conducte aeriene. se pare că direc ia de patrimoniu a lăsat în părăsire marele parc de lângă Clubul Boldeşti. reglarea noilor contracte de salubritate şi încă multe.care se îngrijesc de estetica şi cură enia localită ii. alimentarea cu apă. o expertă în domeniu. pe acolo pe unde ea a fost fără cap montată. ci o mul ime de alte capitole legate de gospodărire: drenări de canale. Moraru Mariana ş. Alexandru Viorica şi Ilie Rodica.a. care a continuat modernizarea şi dotarea birourilor cu toată recuzita necesară. împreună cu alte salariate de la partea tehnică. deşi au mai rămas încă multe lucruri de pus la punct. al Casei de cultură. cu capace de beton căci pe acestea ştim că nu le mai fură nimeni. un uriaş şi 147 . Actualul director al institu iei. măturarea străzilor şi a trotuarelor. dl. Referent contabil. continuă cu succes activitatea predecesorilor dumnealui şi rezultatele muncii patrimoniale se văd atunci când parcurgi străzile oraşului. al UAMS-ului (Unită ii de Ajutor Medico-Sanitară). Conducta porneşte de la punctul de evacuare a refulărilor termice. Câteva persoane s-au accidentat sau erau să se accidenteze grav şi să cadă în gurile de canal de unde s-au furat capacele de metal şi care mult timp au rămas deschise fără ca să fie înlocuite imediat cu altele. de la cuptoarele de topit sticlă. lungă de cca 2 km. De asemenea. care. Dar a cedat de la primele probe. al bibliotecii. unele străzi mai lăturalnice şi chiar parcurile Agrisol.şi ele . este Iosif Elena. Direc ia patrimoniului s-a înfiin at în anul 2001 şi principala sarcină a acestei importante institu ii este gospodărirea oraşului. dimpotrivă. dl. urâ eşte cumplit sectorul Scăieni. procurarea şi distribuirea materialelor de cură enie. în privin a iluminatului public. Enache Vasile. trebuia să încălzească blocurile. şi merge aşa pe nişte străzi. cotind prin fa a cimitirului şi luând-o paralel cu Calea Victoriei.. de a fi renovat vechea clădire a băii transformând-o în frumosul sediu al patrimoniului. S-au făcut numeroase lucrări concrete în acest oraş . având o solidă experien ă şi lucrând cu alte două specialiste în contabilitate. încă de la înfiin are. astăzi nu există nici o diferen ă dintre străzile Capitalei şi cele din Boldeşti-Scăieni. plantări de arbuşti şi de flori cu plante aduse din serele proprii de lângă clubul Boldeşti. Cu toate acestea. asfaltări de drumuri. Cristu Vlăsceanu. există o armată întreagă de salaria i . multe altele.

. când vedem o sondă. Pentru a în elege mai bine în ce constă acea gravitate. dar pentru nimic în lume nimeni nu pricepe ce caută oare turnul de cetate. pe stema oraşului Boldeşti-Scăieni?.. până nu expiră contractu’.) Din demontarea ei.costisitor rateu tehnic al epocii Ceauşescu.. De aceea. din vânzarea fierului vechi. bogată în simboluri şi chiar frumuşică. Fiecare desen dintr-un blazon sau dintr-o stemă trebuie să simbolizeze ceva.. Cei care proiectează stemele localită ilor (membrii Comisiei Na ionale de Heraldică) se presupune că ar avea cunoştin e solide în domeniul lor (heraldica este o disciplină auxiliară a istoriei care se ocupa cu studiul blazoanelor. ar putea-o face să dispară în numai câteva ore. pe stema jude ului Prahova. nu ca aici in SUA. Prin tradi ie şi prin lege.. dar ştim că n-am avut..S. De ex. dacă le-am spune doar atâta: şo pe ea!. specialişti în demontat fiare. Atunci care este problema cu stema nouă? Vă voi convinge. să vede i. a stemelor). dacă este vorba de un oraş. care să spună ceva despre istoria. Direc ia patrimoniului ar avea bani să mai înfiin eze încă două-trei parcuri în oraş. era o stemă logică. Urmări i imaginile. în elegem cu to ii că simbolizează industria petroliferă şi bogă ia faunistică a jude ului.R. o asemenea scuză este stupită! De aceea. trebuie să descriem pu in stema impusă aleatoriu.. fiecare jude . când pe stema jude elor Suceava. că este o problemă de imagine foarte gravă. Ei s-au gândit la un fel de standardizare a stemelor.M. Scuza că. iar deasupra scutului să aşezăm o coroană cu creneluri (care ar fi semnul noble ei poporului nostru). nişte relicve medievale. Oricum. se în elege că acolo au fost nişte cetă i. Heraldiştii noştri însă au cugetat altfel.-ULUI!! O altă mare ruşine a localită ii este dizgra ioasa stemă a oraşului BoldeştiScăieni. E nevoie să chemăm pe americani ori pe ruşi să o demonteze? iganii din Boldeşti.. poate cu mult mai gravă decât aceea cu conducta monstruoasă despre care am scris mai sus. fiecare oraş trebuie să aibă o stemă. care într-adevăr spune ceva. un simbol grafic... Dacă este vorba de o comună. unde fiecare stat şi oraş îşi poate alege liber forma stemei. coroana să aibă trei creneluri.L. deasupra stemei trebuie să apară un singur crenel.. semănând cu o coroană şi ornată cu creneluri. Am avut noi vreodată vreo cetate istorică pe aceste meleaguri? Poate n-ar fi fost rău.şi anume o formă de scut cu simboluri pe el. Cluj-Napoca ori pe cea a municipiului Târgovişte apar nişte turnuri de cetate cu creneluri. dacă este municipiu. STEMA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI ESTE JUMĂTATE DIN STEMA A. conducta va trebui demontată imediat. cu orice risc! (Este un subiect copios de reportaj TVR pe toate canalele de televiziune... deşi s-ar mai putea cizela şi aceasta vreun pic. a i văzut? eu nici n-am reprodus-o pe coperta căr ii mele. ŞI DIN STEMA COMUNISTĂ A C.. frumuse ea şi bogă iile acelor locuri. 148 ..G.U.. Ei bine. ci am folosit o stemă mai veche. în paragrafele de mai jos. o distilerie de petrol şi o capră neagră. Dar heraldiştii români au vrut să aplice forme STAS ca în tradi iile regimului trecut şi au spus: haide să le dăm tuturor stemelor româneşti un contur comun . aşa scrie într-un contract (comunist!) că nu avem voie să. fără standardizări impuse prin reguli din afară..

iar ei ne-au trântit o ciumăfaie de scai.L. se pot face transplantări nu numai de organe sau de păr i de organe.R. tot cenuşiu. ciulinele de scai. Dar ce are de a face noble ea coroanei cu scaiul? Cele două no iuni se bat cap în cap. În plus.G.M. Aceleaşi mâini tovărăşeşti se puteau vedea şi pe stema sindicatelor comuniste din fosta R.şi le-au transplantat. care nici pe departe nu vine de la “scai”. veni i aici din zona secuilor şi stabili i pe aceste meleaguri..P. Aşadar. la Boldeşti-Scăieni. pe scurt.. care avea ca bază a stemei mâinile strânse tovărăşeşte pe un fond roşu. şi ale C.gata! . genialii creatori ai stemei au furat pur şi simplu păr ile de jos ale stemelor comuniste ale asocia iei staliniste A. Imaginile dintre stemele comuniste şi stema oraşului nostru sunt absolut identice! Ce vre i mai mult? Toate fostele ări comuniste se feresc. Ei bine. Cine o fi aprobat această inep ie? Probabil cineva din comisia de heraldică jude eană. pe cel de jos.R. ci unul plin de epi mari. cu notele muzicale şi cu textele imnurilor pe care le-am tradus toate în româneşte. se înfiin ase la Bucureşti “Asocia ia Română de Legături cu Uniunea Sovietică”. pe un fond. ca de foc. ci românii alunga i din Ardeal. înnobilat şi el cu o coroni ă de petale roşii pe cap.. Pe timpul când “Republica Populară Română” devenise o jecmănită colonie rusească. chiar pe cel de bază. s-au găsit nişte “min i 149 . ci şi de păr i de steme comuniste.. nu din punct de vedere profesionist. însăşi stema ării trebuia să aibă coroane cu creneluri .. tocmai la noi.respectiv. domnilor. au fost heraldişti cei care au desenat stema cu pricina trebuia să ştie că.. cu frunzele de laur. Sunt printre pu inii care posedă o mare colec ie de steme şi de steaguri din toate ările lumii şi am aproape gata o carte în care am colec ionat imnurile de stat ale tuturor ărilor din lume. ci de la “Săcuieni”.M. scaiul. prin “colosala” lui importan ă istorică. simbolul sărăciei. exact cele două mâini din stema aprobată anii trecu i pentru BoldeştiScăieni. crezând că . nu cu ghimpii. A.-ului . Iată pentru ce va trebui să protestăm şi să respingem cu hotărâre această stemă blasfematoare pentru noul oraş. căci treacă-meargă. un sfert din stema oraşului. dar m-am ocupat cu heraldica. de simbolurile care le-au nenorocit existen a şi.R. în orice parte a lumii. Heraldiştii . Î i vine să plângi (de în epăturile lui). .şi uite că nu are! Dar fie: să rămână oraşul nostru încoronoat cu trei creneluri.şapte creneluri. este.U. măria sa scaiul ocupă. asta să fie clar.S.atunci să i se pună cinci creneluri. Însă greşeala cea mai mare este că. hopa.G. imaginile celor două mâini strânse tovărăşeşte pe fond roşu . la baza (!) stemei oraşului nostru. ci în calitate de profesor de istorie şi de pasionat amator. fiecare doreşte să avem un oraş de oameni nobili.adică pe stema C... fiindcă noble ea se împacă minunat cu imaginea florilor suave: cu crinii.U.S. căci secuienii nu erau secui. Cred că toate persoanele mai în vârstă îşi amintesc detaliat şi cu scârbă de acele blestemate blazoane ale regimului dictatorial.dacă într-adevăr.. Conform acestui principiu. fiindcă nu putem admite aşa ceva! Noi nu mai avem nevoie de simboluri comuniste. iar în acea carte există şi mici explica ii heraldice.L.. inclusiv pentru scăienari! Nu sunt heraldist de profesie.. iar dacă este jude . absolut intacte. nu alta. în limbaj simbolic. şi nu orice scai. este prea mult. veninoşi şi lipicioşi. în stema comunistă mâinile îmbinate strâns simbolizând prietenia “fră ească şi de nezdruncinat” dintre poporul român şi “marele frate sovietic”. cu trandafirii. “Confedera ia Generală a Muncii” (1945-1953). pe celălalt sfert al blazonului.cu asta au şi explicat ştiin ifico-băbeşte numele de “Scăieni”.

colindate de stihiile comunismului. colete cu mandate poştale. da! . cultivăm marea bogă ie a cetă ii. datorită întreprinderilor de acolo) s-a desfiin at şi. trebuia să fie şi centralişti-telefonişti la PTTR. fiindcă este departe de a avea un aspect de poştă modernă europeană. Hoancă Ecaterina. să recep ioneze şi să distribuie stive zilnice de ziare. la umbra lui. pentru ce. până ce aceasta s-a mutat la Vălenii de Munte. unele scrisori trimise de mine din America nu au ajuns deloc la destina ia persoanelor din raza acestui oficiu poştal şi nici atunci când. am expediat o recomandată spre 150 . şi specialişti în codul Morse. de sonde. pentru economia ării. o imagine destul de logică. fenomen care se întâmplă des producând mari nemul umiri cetă enilor care aşteaptă deseori la cozi lungi. Nu pot să-mi explic. să ne propună o stemă-model! Cu excep ia ciorchinelui de strugure aflat între cele 4 frunze gălbejite din jurul lui. spre a decide schimbarea de urgen ă a simbolului noului oraş. Atunci ei munceau zi lumină. Acum cred că s-a în eles clar de ce am reprodus pe coperta căr ii stema ce provenea dintr-o propunere mai veche care este.. de multe ori până noaptea târziu. colete rapide etc.. Scăieniul avea poşta lui. func ionari cinsti i. frumoasă şi corectă. chiar dacă şi în ziarul Adevărul o ziaristă. numai cea de la Boldeşti. întradevăr.luminate cu bec roşu”.a. în zilele noastre.ca şi când noi to i din acest oraş am locui sub un turn cenuşiu de cetate medievală unde. Poate că acest caz trebuia reclamat la Tribunalul Suprem. de falanster . afla i sub conducerea d-lui diriginte Jipa Ion. de petrol.autorii acestui blazon al crea iilor neroade ar merita. poşta de la Scăieni (unde coresponden a era şi este imensă. totuşi. cetă enii din unele zone din Scăieni trebuind să meargă pe jos chiar şi 6 km (3 dus şi 3 întors) pentru a putea expedia o simplă recomandată. Darie Chiril. la vagonul poştei. de fabrica de geamuri. cerând să se înlocuiască stema oraşului. La etajul clădirii a func ionat o mare centrală telefonică. saci de bani. Cunosc bine doar pe dirigin ii poştei din Scăieni: Beuca Traian. de industrie. dar propunerea i-a fost tratată cu indiferen ă. bogă iile oraşului Boldeşti-Scăieni. reflectând. nu de geaba a protestat domnul primar Ion Dumitru. premiul întâi! De altfel. Poate ar mai fi nevoie de un func ionar la ghişeul de primirea taxelor de plată. cum vă spuneam. nici că se putea imagina. frumoşii scaie i verzi! Halal blazon! O idee mai ira ională. dar ei trebuia să expedieze zilnic la tren. câteodată chiar şi duminica. Georgiana Bratu. destul de mare (pe Calea Unirii 54). devota i întru totul slujbei lor. i-a luat apărarea în articolul despre schimbarea stemei oraşului. în mod vizibil. Poşta are în prezent şaptesprezece salaria i. fiind adăpostite de case particulare. veche de peste 150 de ani iar Boldeştiul poşta lui. de la această poştă. s-a hotărât să existe o singură poştă. să colec ioneze abonamente radio ş. La numai câtva timp după înfiin area noului oraş. iar în acest sens. nici un alt element nu aminteşte de alte bogă ii locale. chiar dacă nu dispuneau de clădiri proprii. căci făceau nu numai pe poştaşii. mai stupidă. dar nicidecum bine împăr ită. de pachete. s-a construit la Boldeşti o clădire specială. OFICIUL POŞTAL DIN BOLDEŞTI SCĂIENI Pe vremea cât erau comune. pentru evitarea aglomera iei. În acest scop.

inclusiv iarna. Prin anul 1936 s-a construit la Scăieni o gară-tip. (De-a lungul a mai multor luni. a II-a şi cl. Treptat. că nici pe scări sau între tampoane nu aveai loc. a fost decuplată de la re eaua de curent electric şi în interiorul gării s-au folosit lămpi cu gaz). fiindcă pe acolo nu-i prea controla “naşul”. fabricate la Arad. ea nu a ajuns nici până astăzi acolo unde am trimis-o. un trenule forestier.F. după câteva luni acest fragment feroviar a revenit la stat. Aşa. asimilat de CFR. De multe ori. Ea depăşea în viteză automotoarele. cum a fost în trecut. excusioniştii veni i din Bucureşti şi din toată ara. 151 . numai pentru ei. erau nişte simple gherete. cât şi halta Boldeşti. care atingea 100 km/oră şi pe care localnicii au botezat-o “Nem oaica”. un tren automotor rapid. care făceau curse dus-întors de la Ploieşti-Sud la Mâneciu Pământeni. Vara călătorii mergeau sus pe vagoane şi mul i nu scoteau bilete. Patru ani mai târziu. I. Caragiale din Ploieşti. coborau şi luau “trenule ul de plăcere”. care mai animă. Totuşi. (de fapt. pentru motivul că se înmul ise mult numărul navetiştilor. abia inându-mă de bare. pe această linie circula regulat.V. până în cel mai umil cătun. dar. Când C. În locul lor. gara Scăieni. la început. numit “bou vagon”. În 1974 s-a demolat gara veche şi s-a construit gara nouă din Scăieni. fiindcă făceam naveta de la Scăieni la Liceul I. dar astăzi mai mult pustie. cu lume. Oare aşa o fi func ionând toate poştele din România? GARA SCĂIENI. ani de-a rândul.L.o gară frumoasă. a III-a. Astăzi linia redevenise particulară.F. numărul trenurilor s-a redus drastic: doar câteva pe zi.Calea Ferată Ploieşti Văleni. Uneori trenurile veneau atât de aglomerate. după planurile arhitectului ploieştean Vasile Grecu . garniturile erau trase de o locomotivă mare. începută în 1904. Era o cale ferată particulară: C. Cauza? SNCFR-ul este concurat teribil de companiile de autobuze care circulă des.Moldova. asemănătoare ce cele de la Blejoi.-ul a dispărut.V. s-a făcut şi cocheta haltă de la Boldeşti. fiindcă experien e similare am avut şi cu unele oficii poştale din Bucureşti. fiind totuşi norocos că am scăpat doar cu nişte julituri). cât de cât. a unor ac ionari străini şi români. şi în asemenea zile eram nevoit să lipsesc de la şcoală. deschisă non-stop pe peron. ca şi toate gările de pe linia Ploieşti Nord – Văleni. A fost un şantier bănos pentru echipele de muncitori aleşi din locuitorii satelor de pe traseul viitoarei linii de tren.P. pe scări. fiindcă numărul trenurilor s-a redus drastic. cu vagoane vopsite în galben. După 1940. HALTA BOLDEŞTI ŞI MIJLOACELE DE TRANSPORT DIN ORAŞ În anul 1908 a fost terminată şi dată în folosin ă calea ferată Ploieşti Sud-Vălenii de Munte. Atât gara Scăieni. fiindcă nu avea bănci. pe linie îngustă) care îi transporta până la Cheia. vara. importată din Germania. Noroc cu prăvălioara “Artis”. unde. Elevilor navetişti li se rezervase un vagon special. din oră în oră. nici măcar pe scări (de pe care odată am căzut când trenul abia pornise. având trei clase: cl. cursele cu automotorul s-au rărit şi în locul automotoarelor s-au introdus trenuri lungi pentru călători. Încă nu ştiu pe cine să dau vina.P. Prin 1955 decovilul a fost desfiin at iar rambleul lui a fost transformat în şosea pentru maşini. . Lipăneşti şi Scăioşi. în toate direc iile. cl. au dispărut şi automotoarele. am mers eu şi al i copii. decovilul. nu aveam unde mă urca.

începând cu anul 1950-1952. 152 . există numeroase unită i comerciale mărunte în acest oraş. care continua str. Astăzi cursele dintre BoldeştiScăieni şi Ploieşti le fac nişte microbuze speciale care circulă regulat. Ştefan Greceanu.cea mai bună dovadă fiind faptul că unele au dispărut deja. a fost în mod nejustificat desfiin ată în urma cu 60 de ani). numărul posesorilor de autoturisme din acest oraş creşte. care îi acoperea urechile. bariera dinspre nord. deşi ghereta aceea de lemn nu are darul să contribuie cu nimic la estetica oraşului. peste linie. Era un domn în vârstă. vin şampanizat. o rampă de descărcare şi încă o linie moartă. cucoană. consolidându-se. căci le proiecta case simple. Când localnicilor li se termină benzina. De obicei. ele sunt aglomerate. produse cosmetice mărunte. dând faliment nu după câ iva ani. banane. micobuzele ar trebui înlocuite toate cu autobuze. Domnul arhitect Grecu este acasă?”. frumoase şi nu prea costisitoare. pe cele care au rezistat timpului sau care. Cam toate vând aceleaşi produse: pâine. El locuia în Ploieşti. promit că vor mai rezista..locul pustiu de acolo. UNITĂ I UTILITARE ÎN BOLDEŞTI-SCĂIENI În afară de 8-9 bodegu e şi 2 restaurante. prin toate localită ile. arhitectul a ieşit în balcon şi ăranul i s-a adresat politicos: “Sărut mâna. mai rare fiind sâmbăta şi duminica. func ionari şi copiii petroliştilor. stau în picioare. An de an. Câteva vând şi produse alimentare: mezeluri.. călătorii suplimentari.. spre str. cu pre uri ceva mai mari decât magazinele universale din Ploieşti. Sta ia CFR Scăieni are două cantoane. Victoriei. vara . Există curse de microbuze şi spre Seciu. sucuri. contrar legilor. zarzavaturi. şi avea o casă cu balcon. s-au introdus autobuzele schelei pentru navetişti. desigur. dulciuri. pe Str. Distileriei. proiectantul gării. ci chiar după câteva luni. covrigi. purta părul tuns castron. uleiuri. are o barieră lângă gară (cea veche. Când un ăran i-a sunat la poartă. ouă. săpunuri. În Boldeşti-Scăieni. fructe. o linie de trimitere spre fabrica de geamuri. Soarta lor nu se ştie însă de azi pe mâine . multe fiind mici prăvălioare sau dughene înfiin ate de persoane cu spirit comercial mai mult sau mai pu in nativ sau de oameni ambi ioşi care au dispus de ceva bani împrumuta i de pe la bănci şi le-au deschis cu mari speran e de afaceri frumoase. citrice etc. ei nu mai trebuie să alerge după ea până la sta iile din preajma Ploieştiului. pe aproape toate străzile principale. Fiind un oraş cu mul i navetişti. lichioruri. cu părul alb. Nu se află sta ii de taximetrie. cam din jumătate în jumătate de oră. ape minerale. Majoritatea navetiştilor din Boldeşti-Scăieni folosesc microbuzele şi autobuzele care circulă foarte des. lactate. Arhitectul Grecu. era foarte căutat de oamenii de la ară. igări. de intare la Baza Floreşti. având oarecum o înfă işare de femeie bătrână. Gara are şi o sta ie de cântărire a vagoanelor. cinci linii de manevră. deoarece s-a înfiin at o mare benzinărie “Petrom” pe şoseaua Ploieşti-Văleni.înghe ată. la intrarea în Boldeşti. Din această cauză nu voi aminti aici decât numai pe câteva din ele.

tânărul Musa Samir.A. str. Ficus SRL. Din păcate. Se preconizează. SC Elysmarc Nicolae SNC (non-stop). la bodega din Balaca de la răscrucea străzilor Bucovului cu Morii şi încă două. Magazinele cele mai aprovizionate . de la blocurile Scăieni. de carne. chioşcul de ziare Caliope ş. şi la 153 . chioşcurile de ziare. Imita ii mai slabe ale lor se mai află în complexul comercial de la blocurile din Scăieni. 27. de lenjerie. Vostan SRL. când îmi plătesc “bill”-urile în România. UNITĂ I SPECIALE DE DESERVIRE A POPULA IEI Aici trebuie să men ionăm serviciile de distribuire a apei. o unitate care are prăjituri mai bune decât cele produse la cofetăria “Scala” din Bucureşti. unde aceştia vând. altul la complexul comercial “Omnia”. Horia Ho oiu.a. asemănător cu cele din Ploieşti. fructe. bl. construirea unui mare complex comercial în acest oraş. în viitor. lapte. SC Ziua Com. cu servicii de internet şi jocuri electronice. din parcul de lângă clubul Boldeşti. cu atât mai pu ini clien i vor avea şi cu atât mai mari sunt şansele de a da faliment. Apari ia lui va însemna scurtarea vie ii micilor magazine din oraş. Din fericire. care sunt la zi cu aprovizionarea: Magazin de desfacere. Există. din care una. trei aflate pe Şoseaua Ploieşti-Vălenii de Munte. Unirii. Şi pe lângă Fabrica de geamuri Scăieni există două unită i comerciale. Agen ii Loto 29-38 Boldeşti. Magazin de 38. Bucovului nr. ambele în centrul Boldeştiului. cooperativa de consum şi de credit “Albina”. “Altis” SRL (non-stop). odată intra i în UE. în acelaşi spa iu cu gogoşeria).. concuren a reciprocă fiind una din cauzele anihilărilor reciproce. Agen ia Loto şi ziare Scăieni de pe str. nici de restaurantul-bar “Grădina Parc”. Pe lângă cele din Boldeşti. ne sosesc lunar prin poştă (şi tot prin poştă le achităm). în engleză). Spre deosebire de noi. toate cu vitrine (din păcate sărăcu şi neprofesional amenajate). trebuie să stau la o coadă lungă la gaze. 21 (sub patronatul d-nei Minea Victoria. unde toate chitan ele de plată ale familiei mele (bill-uri. de asemenea. frumos decorat în interior şi cu mâncăruri gustoase. existând încă destui vânzători ambulan i pe străzile şi pia etele din apropierea blocurilor. la lumină sau la birourile de distribuire a apei. din America. Nu credem că. două cofetării în Boldeşti. Romtelecomul S. precum şi CEC-ul din Boldeşti. Nici Seciu nu duce lipsă de asemenea prăvălii. Cu toate acestea. acest tip de comer va mai putea continua. altele mai noi: Panait SNC (non-stop). foarte necesare acolo. gazelor şi luminii din oraş. cu adrese schimbătoare.sunt ale lui Catrinoiu Gheorghe şi Tronaru Ion (Tron Prod SRL). vara.Patronii care se ambi ionează să mai înfiin eze asemenea prăvălioare ar trebui să nu uite de o lege nescrisă a comer ului: cu cât apar mai multe unită i similare în acelaşi loc. locuitori al oraşului Glen Ellyn. bine preparate. legume. SC Ulgerox SRL (non-stop). cu un patron turc din Dobrogea. Unele sunt mai vechi. patronat de Tudose Gabriel. se află magazine de menaj. frizeriile şi alte servicii mărunte. clubul de noapte “Night Club”.cu o gamă foarte diversă de produse alimentare . oraşul nu are o pia ă ca alte oraşe. cumpărat recent de noul proprietar. cu birourile lor de încasare a taxelor. nu putem face abstrac ie de restaurantul “Sonda” din Boldeşti. peşte şi fructe.

pe str. dacă se poate. pentru lumină la ELECTRICA MUNTENIA NORD S. 154 .F. Până atunci. S. căci altminteri acestea cresc. veni i de la distan e mari şi care stau mult timp în picioare.R. sau iarna.D. când te sufoci de cald. Dealului 42. adică prin poştă sau prin Internet. chiar anul acesta (2007). Când eşti tânăr. 14.E. mai ales vara este foarte greu. str. să-şi achite datoriile la zi.Boldeşti-Scăieni. nu este o problemă să stai în picioare la cozi şi să pierzi o jumătate de zi pentru achitarea acestor consumuri. eliminate cât mai rapid aceste situa ii jenante..A. Mai tragic este când întâlneşti acolo bătrâni. când te congelezi de frig. str. pentru apă la JOVILA CONSTRUCT S.E.1. fiindcă biroul se mută de colo-colo. La Televiziunea prin cablu deocamdată este greu de spus unde trebuie făcută plata. Pie ii nr. SCDGN Distrigaz sud-est A. PLOIEŞTI.L. Vor trebui. pentru plata gazelor. deci. Podgoriei nr. la rând.A. se încearcă sistemul american şi sunt convins că nu va trece mult timp până va exista şi în România aceeaşi procedură de plată ca în Statele Unite sau în ările vestice din Uniunea Europeană. trebuie să mergem la birourile S.

CAPITOLUL XII. pentru toată cultura şi istoria lui mărea ă. cât şi de nobila cetă enie română. pe care. fiindcă aici este un loc binecuvântat de Dumnezeu unde am învă at şi văzut lucruri atât de minunate şi de utile pe care probabil că în nici un alt loc de pe Terra nu mi le-aş fi putut însuşi. înainte de toate. plină de glorii strălucite. oricât aş dori să-l ocolesc. că indiferent de limbile străine pe care le vorbesc şi în ce ară trăiesc. chiar dacă aceste glorii au răsărit din sânge şi din lacrimi amare şi sfinte.Sibiul meu fiind. ara cea mai avansată a lumii. vorba papei Ioan Paul al II-lea. Am făcut totul pentru a dovedi acest lucru. Însăşi cartea de fa ă. nu va fi cu putin ă. E sunt sibian . nu sunt nici scăienar. cunoscându-mă prea pu in. Contrar acuza iei unei cucoane nevrotice şi penale din Scăieni care. Neîndoios. Ba pe mul i oaspe i i-am auzit că există sate chiar mai frumoase şi cu un aspect mai urban decât sectorul Scăieni. de fapt. autor al acestei căr i. Conştient de acest adevăr. Capitala Culturală a Europei . vă declar aici tuturor că. am rămas Român. după ce a străbătut în goană. nici boldeştean. cu atât mai mult el sare în ochii oricărui vizitator străin care. Acest lucru este atât de vizibil şi de scandalos. Contraste dureroase sau discrepan a dintre Boldeşti şi Scăieni Iată că am ajuns să dezbat un capitol destul de delicat al monografiei mele. fiindcă patriotismul local este pretutindeni în vogă. Oare acesta este un motiv care să ne bucure? Oare eu am putut să mă bucur când l-am auzit pe un boldeştean tachinând pe un cetă ean din Scăieni când îi spunea: Scăieniul tău a ajuns veceul Boldeştiului?! De aici era să se işte o bătaie. însă când păşesc pe spa iul mioritic al României. Român. mi-a reproşat că dispre uiesc locul de unde am plecat. America mi-a deschis toate pun ile spre cunoaştere absolută. încă din primele minute. în splendoarea căreia locuiesc în deplină libertate de peste două decenii. nici boldeştenii.Scăieniul ca o comună veche. căci există un contrast izbitor între cele două sectoare ale oraşului. în pofida unui asemenea screamăt periferic. asfaltată şi nimic mai mult. cu maşina. nici scăienarii. între Boldeşti şi Scăieni. cu toate plaiurile ei. am scris-o şi pentru că sosise de mult 155 . este tot o dovadă a dragostei mele pentru ara Mamă din care m-am rupt. va trage o concluzie logică şi implacabilă: Boldeştiul arată ca un oraş în devenire . cu toate luminile şi umbrele ei. încât nimeni nu îl poate nega. S-a afirmat de multe ori că orice monografie dedicată unei localită i este. un capitol necesar al istoriei ării noastre. eu mi-s foarte mândru mai ales de faptul că sunt. De-a lungul paginilor ei se poate vedea clar nu numai pre uirea mea aleasă pentru aceste minunate plaiuri prahovene. bine în eles: subsemnatul. pe lângă multe altele pe care le-am publicat. este ca şi când aş intra în Grădina de Aur a Maicii Domnului. în primul rând. de la început. că voi fi Român şi voi muri Român. în acest an. ambele localită i.iar în momentul de fa ă sunt cetă ean american care şi-a păstrat cetă enia română şi declar oricui că sunt mândru atât de cetă enia americană. am scris monografia localită ii Boldeşti-Scăieni cu un mare dor şi profund respect fa ă de oamenii ei. Aş vrea să fiu. ci pentru tot poporul nostru. mai mult ca de orice altă no iune materială din această lume trecătoare. îndrăgostit nebuneşte de România.

Pe toate le iubesc la fel. şi Scăieniul. vom constata că toată ponderea industrială. fără diferen ieri. de această discrepan ă urbanistică. Ca şi Anteu. în afară de schelă. îmi dă for a deplină să trăiesc şi să creez. te înva ă ce este acela dorul de Patria natală. şi Seciu. există o dizarmonie foarte vizibilă şi creată artificial de oameni nepricepu i sau rău inten iona i. Era mai mare nevoie să fie mărită artificial popula ia Boldeştiului decât cea a Scăieniului? Nu era nevoie. să punem mână pe rană . Nu trecuse nici un an de zile. când trăiam în Austria şi încă de acolo dorul de România devenise ucigător. Speram că vreun băştinaş din partea locului se va apleca peste pagini să o redacteze. Sibiu. din mitologia grecilor antici.şi compara i-le cu jerpeliturile celor câteva blocuri trântite fără nici o noimă la Scăieni. Via a în exil este o experien ă dureroasă şi complexă care. în primul rând.. toate fiind ca o icoană a Mântuitorului Iisus Hristos. de tipul celor din Bucureşti şi Ploieşti. deja s-a produs un dezechilibru în ponderea umană.şi. şi iată de ce. Bucureşti. despre care nu po i spune că îi iubeşti numai col ul de sus. Dar la început nu a fost aşa. foarte vizibilă. şi că in foarte mult la el. unde toate elementele sunt armonios alcătuite . în ansamblu. cu magazine având vitrine la parter . De la miile de kilometri depărtare. Nu am auzit pe nimeni din exil să mai încerce aşa ceva. mai zvelte. încă din start.. toată puterea financiară era atunci (dar chiar şi acum) localizată exclusiv în Scăieni.. şi Balaca . Atunci când s-a decis urbanizarea localită ilor. Din păcate. Rezultatul? Privi i numai ce blocuri. fiindcă Boldeştiul. căci am pre uit foarte mult Boldeştiul şi oamenii lui. numai imaginea unei mâini sau numai col ul de jos . Văzând însă că anii se scurg cu repeziciune şi că nimeni nu are timp să se consacre unui asemenea studiu nu prea simplu de cărat în spinare. generând sursa discrepan elor.. culmile Carpa ilor.ci o adori pe toată. La fel.căci aş dori să fie componentele aceluiaşi trup teluric: oraşul Boldeşti-Scăieni.sine ira et studio . făcându-se un pas fundamental spre 156 . s-au construit la Boldeşti. cu apartamente mai spa ioase şi mai moderne. ărmurile Mării Negre şi oricare altă parte a României mele.timpul să o scrie cineva. trupul frumuse ea şi măre ia lui.unde capul are frumuse ea şi măre ia lui.tot aşa în componen a unei localită i nu ar trebui să existe dizarmonie. ci pentru a-mi salva via a amenin ată de monştrii comunişti. Nu ştiu cine a decis această mişcare. nu avea nici o industrie. numai atingerea cu pământul ării mele. Haide i. pornind chiar de la arhitectonica modernă şi de la planul de urbanizare. mai înalte. încă de la început. pentru că în străinătate nu ai toate datele la îndemână ca în ara ta. dar construind acolo blocuri mai impunătoare şi cu mai multe etaje. am vrut să văd dacă cineva din exil o poate face iar acela am decis să fiu chiar eu. Înseamnă că cineva s-a făcut vinovat sau vinova i de părtinire. Vă mărturisesc că mai mul i prieteni am avut din Boldeşti decât din Scăieni.. iubesc cu aceeaşi devo iune şi Boldeştiul. cuantumul financiar din veniturile întreprinderilor din Scăieni mergea cu părtinită prioritate pentru urbanizarea Boldeştiului. între Boldeşti şi Scăieni. Ploieşti. unde mă aflu când scriu aceste rânduri. cum Creatorul a pus atâta frumuse e în componen a fiecărei păr i a corpului omenesc . Boldeşti. iar eu nu am ales exilul dintr-o simplă aventură. iar acesta este motivul pentru care bateriile inimii şi ale sufletului meu se încarcă numai şi numai atunci când vin anual în România.. nu pot face nici o diferen iere între Scăieni. dând timpul cu nişte ani buni înapoi. Dar în acelaşi timp.

pentru tot oraşul. sunt: primăria. continuând pe această cale. poşta. la acest mare fiasco făcut în defavoarea sectorului Scăieni. atât unii lideri localnici. oameni buni? Datorită acestui fapt. acea energie a fost dirijată imediat tot spre Boldeşti. la care am asistat în ultimii ani.. fiindcă acolo. Imensă nedreptate! În câteva ocazii solemne. Dacă Teodor Diamant ar trăi astăzi. Re inem din nou ideea de părtinire.. li s-a desfiin at şi poşta veche pe care o aveau.. vor avea şi ei parte de nişte avantaje în plus fa a de cele avute înainte. benzinărie. farmaciile. căci am videoclipuri cu înregistrarea sonoră a discursurilor. cât şi oaspe ii străini invita i să ia cuvântul în fa a unei mari mul imi. dacă nu ar fi fost proteste şi nu s-ar fi tras mari semnale de alarmă. tot pe teritoriul Scăieniului se aflau). CEC-ul. într-o discu ie personală cu d-lui. Dispensarul cel mai modern s-a construit la Boldeşti.. este înjositoare şi pentru mul i extrem de jignitoare. majoritatea. A fost exact invers . unde nu s-a încercat nici măcar o mică deriva ie de branşare spre ele (dar am văzut. Romtelecomul. mai ales dacă analizăm speran ele şi entuziasmul naiv investite de locuitorii din Scăieni. muzeul pe care îl va avea oraşul se face la Boldeşti.şi aşa mai departe. cum ar fi Ziua eroilor. serviciile ei proprii de plată . construindu-se o poştă nouă. căci exemplele. decât mirosul de la crescătoria de porci. atunci nedreptatea este strigătoare la cer. poşta ei. Când scăienarii au cerut să li se construiască o poştă nouă. care credeau sincer că dacă se unesc cele două comune într-un oraş mare şi puternic. că instala ia aceasta tot nu a mers). cu cererea să renun ăm la acest experiment.. nu la Scăieni. lan ul de magazine. muzeul. Emil Constantinescu. Când s-a solicitat necesitatea construirii unei şcoli noi la Scăieni. eu care militasem cu insisten ă pentru formarea acestui oraş. şi dacă ne gândim că sutele de milioane de dolari erau produse de marile fabrici din Scăieni şi de sondele (care.. restaurantele.a. de la abatorul de păsări şi de la marea groapă ecologică unde tot jude ul îşi varsă deşeurile de gunoi. nimic din toate acestea. Nu exagerez cu absolut nimic când afirm aşa ceva. Re inem iarăşi ideea de părtinire nedreaptă . tot la Boldeşti... Când s-a decis ca să fie încălzite blocurile de la Boldeşti cu energie termică adusă prin conducta de la fabrica de geamuri. unică. un dezechilibru de for e. vorbeau numai despre. banii s-au repartizat imediat pentru o şcoală mare şi modernă la Boldeşti. farmacia veterinară. tot eu m-am adresat fostului preşedinte al României. centrul de plată a luminii. punând serios în discu ie separarea celor două localită i. La fosta comună Scăieni . însă contribuabile erau tot întreprinderile de la Scăieni. însă re inem ideea de părtinire. Cui (quid) prodest?=Cui foloseşte? În felul acesta Boldeştiul a devenit capitala cătunizatelor Scăieni. deşi conducta trecea numai la câ iva paşi de zidurile blocurilor de la Scăieni. Scăienii putând să rămână încă mult timp fără şcoală nouă. cofetăriile.. centrul de plată al televiziunii pe cablu. centrul de plată al apei şi canalizării ş.n-au mai rămas absolut nimic.. spitalul. centrul de plată al gazelor.urbanizarea sectorului respectiv.o amară dezamăgire! Unde mergem. al celui nordic şi creându-se un decalaj de popula ie. desigur. deci “divor ul” dintre ele. sunt convins că ar plânge sau ar chema pe urmaşii falansterienilor pe metereze.. fotograful. “oraşul Boldeşti” şi numai despre “oraşul Boldeşti” (re ine i: nu mai pronun au deloc numele de “Scăieni”. nu la Scăieni..care îşi avea înainte primăria ei. Eu îi cerusem 157 . scris în stil analfabetic şi în batjocură “Scăeni”!). la Boldeşti. Seciu şi Balaca. ar putea continua. telefoanele.

sectorul Scăieni. fiecare cu conducerea lui. ele vor căpăta. la ora actuală. de familia fostului primar Jean Popescu şi de mul i al ii. pentru o perioadă de timp. Însăşi popula ia care va trăi în acele decenii va deveni mult mai evoluată din punct de vedere material. pe o rază de 30 km. inclusiv Ploieştii. fireşte.) Atunci această localitate îşi poate pierde. oricum. statutul de oraş de sine stătător. mi-a fost respinsă. o altă înfă işare. poate chiar cartiere reziden iale. atâta timp ne îndepărtăm cu vinovă ie de poruncile divine. ajunsă până aici. 158 . dacă Terra aceasta va supravie ui cu bine schimbărilor vizibile din natură. intelectual şi tehnologic. (Deja. la poalele pădurii din Scăieni. Gheorghe Gheorghe. La nivelul tehnologiei viitoare. incluse în aria Ploieştiului. conform gusturilor urbanistice specifice acelei perioade. din care ne zbatem din răsputeri să ieşim. modernizând cu prioritate acest sector. deşi poli ia rutieră strigă zilnic prin megafoane pietonilor să nu mai circule pe străzi. în viitor. în următorii 50-80 de ani. cu straturi de flori ş. în toate domeniile rămase în urmă. să se construiască un mare magazin universal sau un mall care să uşureze via a localnicilor. de înv. şi mult mai eterogenă în compara ie cu noi cei de la debutul veacului al XXIlea. ajungând să fie două cartiere moderne şi de elită. ci numai pe trotuare. o cofetărie. să existe şi aici o farmacie. Toma Călinescu. spre câmpul care se termină la Balaca. să se construiască o poştă şi în Scăieni. care vor asocia toate localită ile din jurul municipiilor.de ing. în mod implicit Boldeştiul şi Scăieniul au şanse mari să devină cartierele de nord ale Marelui Municipiu Ploieşti sau Marii Meropole Ploieşti. să se construiască un mare parc. spre a da posibilitate localită ii Scăieni să-şi revină din decăderea jalnică în care a intrat. categorie absolut majoritară. după cum preşedintele însuşi a fost respins de cei care au crezut prea mult în promisiunile lui. există încă 9 proiecte de constituire a zonelor metropolitane. Având în vedere că. în afară de Oradea.fostului preşedinte să se înfiin eze două oraşe separate. de ing. care am trăit şi mai trăim încă o epocă destul de zbuciumată şi plină de multe neajunsuri materiale şi contradic ii. Eram. Propunerea. să se înfrumuse eze sectorul prin plantări de noi arbori decorativi. care se va dezvolta sub auspiciile epocii respective. pe care nu se poate merge. fa ă de cum arată acum. fără să găsim solu ia ideală. cu cele mai diverse profiluri utilitare. Emil Popescu. cum era de aşteptat. Ce rămâne atunci de făcut? În primul rând să se ceară conducerii jude ului Prahova ca reparti ia fondurilor să favorizeze. Iaşi şi Constan a. cu lac artificial. cu o arenă în aer liber. să se refacă trotuarele. luxoase. un restaurant modern şi luxos. total deteriorate. o pia ă. să se încurajeze înfiin area de noi magazine.a. să existe sec ii ale serviciilor de plată utilitare. care făceau parte din această categorie a dezamăgi ilor. sus inut şi de al ii ca mine . nu cârciumi ordinare. cu primăria lui şi cu bugetul lui.

Voi vorbi. atunci când acesta ne-a vizitat ara. Aş începe cu Miltiade Păun (1928-2002). pe plan local sau chiar la nivel de ară. despre Miltiade Păun şi cei doi fra i Dună. la capitolul “Personalită i de seamă din BoldeştiScăieni”. în 1967 şi 159 . Dumitru A. Puica Bălan (Victoria Pascu . A fost chemată să cânte la ospe ele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. prin anul 1958. Cu toate acestea. Elena Licu. a lucrat cam toată via a punându-şi întregul talent de interpret la mandolină şi chitară în slujba copiilor. Opinia nu este departe de adevăr. intepretând melodii populare. ale lui Nicolae Ceauşescu date în cinstea preşedintelui Fran ei. cu excep ia Moldovei. Costache Marian. mergând prin toate regiunile ării. Scăieni). instrumentale sau în domeniul muzicologiei.solistă a Teatrului de Operetă “Ion Dacian” din Bucureşti. Ion (Nelu) Păun. prezentă în numeroase spectacole transmise de Radioteleviziunea Română. cântăre i. trebuie să ne aşteptăm ca numărul artiştilor să fie mic. Vasile Pandele. la Berlin. 1949. pe rol de soprană. director la Direc ia Muzicală din Ministerul Culturii. Jean Pandele. deoarece în acest loc găseşti mai de grabă un număr mare de oameni pasiona i de calcule şi de tehnică decât de artă. a învă at zeci de copii să cânte bine la aceste instrumente. Scăieni . specialist în predarea lec iilor de mandolină şi chitară.n. foarte căutat pentru a cânta la diferite ocazii. Miltiade Păun. despre care am vorbit înainte pe larg. Titi Iosif. muzicieni S-a spus că. Ligia Dună (n.CAPITOLUL XIII. A continuat să cânte muzică populară şi muzică uşoară acompaniată de diferite orchestre. 19 aprilie 1970. în domeniul muzicii vocale. profesor de vioară în Germania. asistent universitar la Conservatorul de Muzică din Bucureşti. Ion Nistor. Buc. Florentin Dună (n. Ion Pârvu. Mircea Dumitrache. 1969). Puica Bălan. cum este oraşul Boldeşti-Scăieni. la acordeon şi la orgă electronică. succesorul prof. Charles De Gaulle. fra ii Bratu (dar poate că mai sunt şi al ii de care eu încă nu am auzit). unde şi-a sus inut şi masteratul. membru al unui cuartet german de coarde care a ob inut numeroase premii interna ionale. Petre Petcu. Este fratele Ligiei Dună. Florentin Dună. dirijor de orchestre şi fanfară. Cei mai cunoscu i sunt: Ligia Dună. mai pe larg. Dumitru A. sub bagheta unor cunoscu i dirijori şi violonişti ca Ionel Budişteanu. în localită ile cu profil industrial. a debutat la Televiziunea Română şi la radio încă de la vârsta de 17 ani. Ion Cucu Bănă eanu. Artişti. Iosif. Poienarii Burchii. Iosif (1911-2003). Muzicală. formând câteva orchestre cu ei şi participând la concursuri în care a ob inut totdeauna locul întâi.. excelent interpret la trompetă. Mircea Dumitrache (1925-2006). fost copil de trupă. Ovidiu Pascu. secretar literar la Teatrul de Operă şi la Teatrul de Operetă din Bucureşti. 3 oct. Marin Cioacă. există câteva persoane care sau făcut cunoscute. Ca nimeni altul. Dimitrii Paşuk. A participat la concursuri pe ară şi a ob inut premii şi diplome. După pensionare. libretist şi autor al căr ii “Opereta” (Ed. 19 iunie 1969. Prahova).

Ion Nistor. pentru că a moştenit o voce frumoasă. vechi membru al orchestrei şi fanfarei lui Ion Cucu Bănă eanu. 10 martie 1968. n. Fra ii Bratu . De asemenea.a aplaudat-o. 160 . 1 apr. Cristina Panaitescu – solistă vocală cu repertoriu din muzica populară şi uşoară. având o voce cuceritoare. Trebui să men ionez că aceşti trei Păuni . alt trompetist solist al fanfarei lui Cucu Bănă eanu. Ion (Nelu) Păun. Dacă ar fi fost sprijinit. datorită căreia putea interpreta. unde prezintă atât piese de muzică uşoară. înso it de diferite orchestre. Jean Pandele. Marian Costache (1947-1996). talentat interpret la chitară şi mandolină. Petre Petcu. trompetist de elită în toate orchestrele locale. a fost solist al diferitelor orchestre populare sau de muzică uşoară. de asemenea. Este şi cel mai bun patineur din oraş pe patinele cu role. Păcat că vocea ei splendidă nu i-a fost valorificată după cum ar fi meritat.nu sunt rude între ei. a fost deseori solicitat pentru diverse ocazii festive. diferite arii de operă şi operetă din repertoriul clasic universal. domiciliat în Scăieni. A cântat la TVR Prahova. înregistrată pe casete şi CD-uri cu principalele piese de succes din concertele sus inute cu această mare orchestră prin toată ara şi peste hotare. Elena Licu. frate cu Miltiade Păun. La Crama Seciu i-a cântat lui Henri Coandă care a sărutat-o pe frunte după concert. Virgil Păunescu. dânsul era trompetist în orchestra lui Cucu Bănă eanu. a fost cel mai bun baterist din tot oraşul.primul. unde era toboşarul forma iilor. motiv pentru care a fost solicitat de toate orchestrele locale şi regretat de to i pentru pierderea prematură a acestui talent înnăscut al ritmurilor sonore. frate cu Jean Pandele. A fost director al Clubului (1970-75). fiul d-nei Puica Bălan. Au prezentat împreună frumoase piese muzicale prezentate deseori în public. zis şi Puiu Păun (1932-2006). un saxofonist apreciat pentru frumoasele piese interpretate cu multă măiestrie la acest instrument. fiul lui Dumitru A. solistă a Corului armatei din Ploieşti.Nicu şi Florică . cel mai bun interpret la trombon din tot oraşul. Ilie Păun. interpret al preten ioaselor valsuri franceze în acord cromatic. baterist şi saxofonist în câteva orchestre de pe raza oraşului. Boldeşti). acordeonist iar Florică interpret la mandolină. Era o soprană cu o voce de o largă amplitudine. domiciliată în Balaca. este în acelaşi timp un deosebit de talentat acordeonist. organizator de orchestre şi de concerte pe raza oraşului Boldeşti-Scăieni. mai mult sau mai pu in cunoscute. 1946). Ovidiu Pascu (n. A fost şi trompetistul fanfarei lui Cucu Bănă eanu. Vasile Pandele. Iosif (Titi Iosif. cât şi populară. cu domiciliul în Scăieni şi la Piteşti. acest tânăr cu voce frumoasă ar fi ajuns mai departe.vezi următorii doi . este solist de muzică populară al orchestrei “Doina Argeşului” din Piteşti. într-o manieră distinsă. Iosif. fără să aibă studii speciale în domeniul muzicii. Dumitru D. Ion Pârvu.

A. la Teatrul Na ional şi la Teatrul Casandra din Bucureşti. deşi nu este cântăre . 161 . Facultatea de Drept din Bucureşti dar şi Institutul de Artă.1978. la Ploieşti).03.).C. îl cităm printre artiştii din acest oraş fiind un bun actor dramatic angajat la Teatrul Mic. 22. El a terminat liceul I. Caragiale din Ploieşti.T. Teatru şi Cinematografie (I.L.Bogdan Albulescu (n.

deşi ele nu au fost singurele. în mare. sub pretextul că nu avea scurgere. cu câteva decenii în urmă. Despre ei voi oferi amănunte la capitolul “Personalită i de seamă din Boldeşti-Scăieni”.. indiferent de faptul că era veche. acesta din urmă săpat mai adânc şi dotat cu o trambulină înaltă de 3 m. Bazinul pentru înotători. are adâncimea de 3. Activitatea sportivă din Boldeşti-Scăieni Terenurile de sport din acest oraş au dat ării doi mari fotbalişti.pe Viorel Mateianu şi Valeriu (Vivi) Răchită. M-am interesat de numele lor şi. Pilică Ion (Mânzu). aici sportul preferat . poate că nu ar fi existat asemenea personalită i sportive de elită. cu peste 60 de ani în urmă.CAPITOLUL XIV. apoi astupat. se antrenau zilnic fotbaliştii de la Schela Boldeşti. destul de modernă. în special modernul şi bine îngrijitul stadion de la Boldeşti. părăsit însă de mai mul i ani. În curtea fostei Baze de Aprovizionare Floreşti. aflate undeva pe maidane lăturalnice. acum 65 de ani. apoi un splendid teren de tenis de câmp. portarul echipei . împăr i i pe mai multe manşe cronologice. 162 . cam în spatele întreprinderii Arta Metalului şi a Bazei Tubulare din Scăieni.şi cea mai adulată de public. împreună cu partenerul lui permanent. sportul rege . un alt bazin modern de înot. Fotbaliştii forma i în această zonă nu a fost nevoie să se ridice de pe terenuri improvizate. cât şi după război. au fost patru manşe. cât şi Schela Boldeşti. în dreptul trambulinei. Ambele bazine de înot au fost construite (1940) în pantă: primul are şi trepte de intrare în apă. atât pe timpul războiului. sporadic. Fără o puternică bază materială sportivă. desfiin at. o popicărie. Spre fala întregului jude . fără nici un motiv. din păcate. deoarece atât Fabrica de geamuri Scăieni. Toate aceste terenuri de la Boldeşti există şi astăzi şi sunt din nou bine îngrijite. forma iuni întregi ale fotbaliştilor schelei Boldeşti.într-adevăr.era şi a rămas fotbalul. Pe terenul de fotbal al schelei. adâncimea maximă fiind 1. împăr it în două jumătă i de un baraj separator de ciment: prima jumătate fiind pentru neînotători şi cealaltă jumătate pentru înotători. Doar micu ul bazin pentru copilaşii de 4-5 ani a fost desfiin at. Fiind nişte sportivi de elită. Nelu Slăboiu).50 m. recent vândut cu fabrică cu tot. am putut reconstitui. au existat câteva echipe de fotbal cu jucători minuna i pe care ar fi păcat să-i dăm uitării. În total. dar. a mai apărat şi după acea perioadă de vârf. cea mai veche (bătrânii) fiind manşa întâi . o sală de ping-pong. Comparativ cu acesta. jucători în echipa na ională şi mari antrenori .20 m. numele lor merită să rămână amintite în această carte. de la un fost jucător. incluzând grupuri mai constante sau mai pu in constante de jucători. într-un bazin de colectare a lichidelor reziduale petroliere. cât şi în prezent. aveau echipe în divizia C şi frumoase terenuri proprii de fotbal. regretatul şi simpaticul Ionel Damian. El a fost transformat. a ajuns să arate pe an ce trece tot mai abandonat. Cel mai vechi dintre ei a fost Pelinescu Titus. se construise.frecvent pe teren la meciurile dintre anii 1937-1949. Baza sportivă a schelei mai cuprindea: o sală de şah (aici repurtau frumoase victorii un mare şahist din Boldeşti. terenul de fotbal al Fabricii de geamuri. Atât în trecut. un teren de volei.. cabine vestiare şi un mare ştrand. Şi la Fabrica de mucava era un bazin de înot.

zis Gică Constantin Niculae. însă brevetul l-a luat la 18 ani. Prahova). La 20 şi 21 de ani a 163 . Cetă enii din Boldeşti-Scăieni. stângă. avea să-i devină so . Slănic. inginera Lidia Belea (n. 2 mai 1957. dar s-ar merita ca numele tuturor să fie men ionate undeva. motiv pentru care. Câ iva dintre ei au trecut deja în lumea celor drep i. zis Tanana Gheorghe Anghel. pe Clubul mic de la Boldeşti. însă de mică visa să fie pilot de avioane. zis Tolo (stoper) Jean Berilă (portar) Nicolae Stroe Ion Marinscu-Pisica (portar) Matei Vlăducă Gheorghe (Ghi ă) Armean (fundaş) Puiu Dragomirescu Gheorghe Teşcula (fundaş) Constantin Diaconu. pe o placă comemorativă aplicată înăuntru sau afară. PILOT DE AVION Desigur. frate cu Boly) MANŞA a III-a (anii 60-65) VIOREL MATEIANU (înaintare) Haralambie Eftimie Constantin ârcovnicu Ion Tănase Vasile Gheorghe. care deseori cobora foarte jos avionul pe deasupra casei părinteşti de lângă pădurea Scăieni. zis Nei MANŞA a IV-a (anii 65-80) Ilie Dragnea (portar) Nicolae (Puiu) Doman Ion Voinea (stoper) Stelică Julea Ion Pilică. O FETI Ă DE 16 ANI DIN SCĂIENI. a urmat o şcoală de pilotaj. singură. la Strejnic. astăzi nu mai are 16 ani. LIDIA BELEA. zis Paganel Nicu Teodorescu Ică Filipoiu Ion Loghin (frate cu Irina Loghin) Vasile Olteanu Aceştia au fost fotbaliştii din genera ia de aur a sportivilor de la Schela Boldeşti. zburându-le peste case şi făcând loopinguri spectaculoase şi mici acroba ii prin aer..) Ion Stroe. curajoasa feti ă deja pilota perfect avioanele uşoare de sport.MANŞA I (anii ‘50) MANŞA a II-a (anii ‘60) Titus Pelinescu (portar) Augustin Ghioca. zis Cairo (înaintare) Vasile Vancea Vasile Georgescu (stoper) Victor Iofter (mijlocaş) Jean Boieru (mijlocaş) Nicolae Pilică. zis Mânzu (extr. mai târziu. zis Boly (extr.. deoarece numai la acea vârstă se putea primi un brevet de pilot. În carlinga avionului acela se afla Lidia. dreapta) Ion Pilică. zis Mânzu (extremă dr. La 16 ani. înso ită de instructorul de zbor care. admirau deseori o avionetă rapidă care le săgeta deseori cerul.

Ca studentă a Facultă ii de Foraj-extrac ie a Institutului de Petrol şi Gaze din Ploieşti. 41 m şi 49 m.. pe unde scurte. din America. De aici. 19 m.îl pot contacta. Sandu Doru. în func ie de momentele favorabile ale ionosferei. dar îl putem repera şi prin www.390 KHz. îl salut cu un simbolic QSL american din partea sta iei vecine cu mine W9CCU. dl. Îl felicităm! To i radioamatorii din lume . din oraşul Glen Ellyn. în benzile de 13 m. îndemnând.câştigat toate concursurile de aterizare la punct fix şi a făcut câteva salturi curajoase cu paraşuta.câteva zeci de mii . 31 m. 164 . specializată şi în comunicări meteo.hamradio. aşteptând un QSL card de la YO9CXY-Boldeşti-Scăieni. ca să-l putem recep iona. la rândul ei.ro.. alternativ. în spa iile rezervate numai radioamatorilor). FEDERA IA ROMÂNĂ DE RADIOAMATORISM (YO9A) În oraşul Boldeşti-Scăieni există şi un radioamator sportiv.5/145. 25 m. Sta ia dumnealui are următoarele indicative tehnice: PREFIX INDICATIV CLASA NUME DOMICILIUL CXY YO9CXY a III-a Sandu Doru Boldeşti-Scăieni Ştim că YO9CXY emite/recep ionează. şi pe alte colege de facultate să-i urmeze exemplul. a continuat să piloteze încă doi ani. de Radioamatori. pe 103. fără să cunoaştem exact derivatele frecven elor (bănuim. 16 m. membru al Federa iei Române de Radioamatorism care are indicatorul YO9A şi al Federa iei Prahova (ZYO7Z-Repetor).

. Schela Boldeşti şi Întreprinderea de Foraj şi Lucrări Geologice Speciale (IFLGS).c. În America.. pentru o perioadă.L. În ordinea tradi iei locale. denumirile finale sunt neinspirate din punctul de vedere al preten iilor de branduri europene. Fabrica de mucava Scăieni. fiind înfiin at în 1968. de pe locul ultim a propulsat pe locul al treilea în ceea ce priveşte ponderea economică. gata a fi din nou schimbate şi fragmentate peste noapte. încât numai la doi ani de la înfiin are. într-o oarecare măsură. biata fabrică. fugitive şi. ele sunt: Întreprinderea de Geamuri Scăieni. ajunsese cea mai mare fabrică de geamuri din ară.A. Firma Ecoferm Cris-Tim şi alte câteva firme mai mici. i s-a zis Întreprinderea de Geamuri Scăieni (IGS). ocupa deja locul al treilea..iată.C. S. s. produc ia de sticlă de la această întreprindere fostă de elită. SCAIGLASS SRL. Între anii 1970-1980. Boldeşti-Scăieni . Deşi Boldeşti-Scăieni era cel mai tânăr din toate. 13 la număr. Cert este că de când s-a închis sec ia de la Blejoi. ÎNTREPRINDEREA DE GEAMURI SCĂIENI (IGS) La început se numea simplu: Fabrica de Geamuri Scăieni (FGS). schimbarea numelui unei firme mijlocii aduce cheltuieli şi pagube de zeci de milioane de dolari. iar acest miracol s-a putut întâmpla numai datorită faptului că această localitate dispunea şi încă mai dispune. Evident.R. imediat după Ploieşti şi Câmpina. Poate că nu chiar din această cauză fabrica de geamuri de la Scăieni a cunoscut crize endemice. GES S. urmate de Arta Metalului.. iar a unei firme mari de sute de milioane. s-a redus sim itor. Vom descrie toate aceste unită i. din păcate.A. S. SCĂIENI. Astăzi. după care a căpătat nişte nume instabile. având un vechi statut de urbanizare. Dacă îşi schimbă numele de trei ori. Un caz special este firma PETROMSERVICE S. toate aceste oraşe. (“firma mamă” care a cumpărat-o pentru a-i mai adăuga un nume: GES GLASS SRL) şi Dumnezeu ştie ce alte nume noi de “botez” va mai căpăta.CAPITOLUL XV. apoi când. ca şi sticla produsă acolo. Acestea să sperăm că nu. Baza Autotubulară (BAT). şi ve i vedea de ce. Industria din oraşul Boldeşti-Scăieni Se ştie că jude ul Prahova este jude ul cu cele mai multe oraşe din ară.. Abatorul de păsări. TRANSFEROVIAR (??!) S. căci 165 . el a avut o dezvoltare economică uluitor de rapidă. Nu ştim dacă şi calitatea produselor finite. condusă de oameni destoinici. Chiar şi numele unor întreprinderi s-a schimbat.. Se pare că şi în România schimbarea numelor unei firme a început să coste. de o puternică bază industrială. ca şi numărul salaria ilor de acolo. for a lui economică nu mai este aceeaşi. peste o altă perioadă de timp.A. întreprinderea respectivă poate ajunge la faliment.. friabile. ARTEMA Plast SRL (din 1996). ca urmare a diminuării puterii ei productive şi de vânzare: SCAIGLAS S. În oraş existau patru unită i industriale de anvergură şi alte câteva mai mici. cu excep ia oraşului nostru. loc în care s-a men inut timp de zece ani! Nu a fost acesta un miracol? Sigur că a fost. imediat după Ploieşti şi Câmpina. din cele treisprezece oraşe (12 fiind cu mult mai mari). pe rând.C.

Fără sticlă. limpezire) care erau comune şi. cu mari riscuri de accidentare (ele nu au putut fi totdeauna evitate). Alte fabrici nu existau. Totdeauna a fost nevoie de fabricarea ei. pe an. În 1940 fabrica mai func iona şi cu o linie de încărcat butelii. becuri electrice din Putna. Se ştie că sticla este un element de bază al oricărei construc ii şi locuin e omeneşti. depozitul de materii prime. ing.000. Peste patru ani. din 10 aprilie 1934.p. capitalul social fiind fixat la 8. rampă auto.longevitatea oricărei întreprinderi depinde cel mai mult de valoarea produselor ei şi a mediului de marketing.000 de ac iuni nominative a câte 500 de lei fiecare. s-a recurs la doi specialişti germani. rampă de cale ferată. nu ne-am putea imagina civiliza ia modernă.000 lei. Kristionsent şi ing.000 mp/an. costr. de fapt. de gaze bogate de sondă şi se afla nu departe de cariera de nisip fin de la Vălenii de Munte. la nivelul anului 1934. dar atunci ele nu se înfiin aseră. Localitatea Scăieni îndeplinea prin excelen ă toate condi iile să se înfiin eze pe teritoriul ei o asemenea fabrică. bineîn eles. tehnic Warteschi. În aprilie 1934 a început construc ia primului cuptor de topire şi de tragere a geamului. Sediul societă ii era la Bucureşti. dar după 1948 s-a unit cu sec ia de la Blejoi. atelier de repara ii utilaje. Capacitatea totală maximă de produc ie proiectată era de 2400-2800 m. 56. aşezat direct pe pământ. erau şi nişte pu uri de joasă adâncime pentru apă industrială. laborator chimic de analize. deoarece dispunea de bra e de muncă. La început. topire. fără camere regeneratoare (ardere. constituită ca societate anonimă prin actul constitutiv şi prin statutele publicate în Monitorul Oficial nr. nu departe. p. se montează o a doua maşină de tras geam. Urmare beneficiilor ob inute şi subscrip iei ac ionarilor. fiind înregistrată sub numele de Industria Română de Geamuri Scăieni. lângă care s-a decis să se construiască această fabrică.500. 166 . Ulterior. În România mai existau trei fabrici de geamuri: Fabrica de sticlă de la Azuga cu gaz metan. prima industrie de geamuri românească din Vechiul Regat. în 1938. Ei au proiectat cuptorul care avea următorii parametri: L=10 m. atelier de prelucrări mecanice. Fabrica avea hale de produc ie. capacitatea cuptorului crescând la 1. Documentele de arhivă ne arată că.000. Societatea Anonimă Mediaş. în compara ie cu complexitatea tehnologiei de astăzi controlată electronic. geam tras. în anul 1941 capitalul social a ajuns la 60. De-a lungul anilor. geam tras (de 3 mm grosime) în 24 de ore. sumă destul de rezonabilă.000 lei. şi Fabrica de sticlă Ardeleana. neavând personal românesc specializat în industria sticlei. ruperea geamului se făcea manual. că mai există încă două mari fabrici de geamuri. de unde această materie primă se putea transporta lesne pe calea ferată. bineîn eles. (Astăzi. unde erau amplasate liniile tehnologice. înfiin ată în 1918. necesitatea de geamuri a fost suplimentată de încă trei fabrici similare mai mici: Fabrica de sticlărie. de tip Fourcauld. care avea o capacitate de produc ie de 2000 m. La fel. la Buzău şi Târnăveni. geamuri. iar cererea de geamuri era din ce în ce mai mare. depăşind produc ia celorlalte firme similare din ară. Prin apropiere trecea linia electrică de înaltă tensiune de la posturile TRAFO ale schelei Boldeşti. depozitul de mărfuri. împăr it în 17. această capacitate a crescut progresiv. numărul salaria ilor. Fabrica de la Scăieni era. Fabrica de sticlărie Turda şi Fabrica de geamuri Ploieşti.) Localitatea Scăieni oferea locul optim pentru construirea unei noi şi mari fabrici. cam primitive.

şi care avea un cuptor de geam colorat. întreprinderea a mai luat o gură de oxigen întăritor şi vedem că încă mai trăieşte. avea 1200 de oameni în produc ie. Având un buget favorabil. despre care am amintit mai sus. În 1998 s-a trecut la construirea unei linii moderne franceze de geam float. La fel în produc ia de “metri pătra i bază”. iar etapa a doua între 1961-1965. prin asimilarea de noi tehnologii pentru tragerea geamului. totul depinzând de 167 . în 1965. urmată. rămas neterminat. astăzi nu putem obliga nici o firmă din ară. deci cu risc mai mic de periclitate. diminuarea cererii de pe pia a interna ională şi contractele nepatriotice ale unor companii româneşti de construc ii cu societă ile occidentale care le condi ionau regimul de finan are numai dacă acceptau să importe geam tras de la firmele lor apusene. GES S. care se lucra exclusiv pentru export.. linie ferată interioară. chiar dacă costul geamului lor era mai ridicat. ar putea deveni acum hotelul oraşului. observăm că dacă la “geam laminat” ea s-a men inut oarecum constantă. cauza. Prima etapă de refacere a avut loc în anii 1955-1960. Acesta. mult mai solicitat pe pia ă decât geamul clasic.R. fiind concuren a. vânzarea geamului tras şi laminat mergea strună pentru că. se impunea necesitatea unor investi ii. Tot în acea perioadă s-a înfiin at şi sec ia de vată de sticlă/vată minerală. conform acelor contracte. a trebuit să se caute noi solu ii salvatoare pentru comercializarea produselor de geamuri. fabrica pornise numai cu 60 de muncitori. Gra ie geamului securizat. în peioada 1997-1999. în perioada 1991-1993.L. din fondul de investi ii s-a realizat o instalare de securizare a geamului cu încălzire mixtă (gaze naturale şi energie electrică). Dacă. de pildă. în trecut. să cumpere produsele fabricii de la Scăieni. de vată de sticlă şi de alte produse de sticlă etc. şi s-a ajuns la colaborarea cu o firmă americană.C. De aceea. la sortimentul de “geam tras” a scăzut îngrijorător. s-a sim it necesitatea executării unor serioase lucrări de refacere a capacită ii de produc ie. urmărind graficele dintre anii 1993-2000.A. accelerând dinamica produc iei fizice la principalele sortimente finisate.C. Deşi dinamica produc iei fizice îşi propunea un ritm ascendent sau măcar constant. pentru producerea geamului. indiferent de calitatea lui. având loc conversia primelor maşini de tras geam de pe vechiul procedeu Fourcault pe altul mai avansat. de realizarea unei instala ii de producere a geamului prin tehnologia float-glass. un cămin pentru nefamilişti. dar mai ales moral. când s-au construit încă trei cuptoare cu tragere orizontală. dar după un deceniu deja avea 800. Ini ial. după opinia autorului acestei monografii. un club. apoi. În urma cutremurului din 1977. Întrucât. procedeul Atachi. finisat. fabrica a putut construi un liceu industrial. căi de acces asfaltate. spre a scăpa de faliment. cu atât mai pu in cele de peste hotare. ările din fostele state comuniste erau obligate să cumpere cantită ile de geam românesc. SCAIGLAS-S. utilajele erau în cea mai mare parte uzate fizic. În 1999 se exporta peste 80% din totalul produc iei. căci este nevoie de aşa ceva. apoi şi un hotel. pe bază de brevet japonez. Astfel a luat fiin ă S.. Scăieni de inea 60% din capital. Ca urmare. deşi nu există garan ii absolute de supravi uire continuă. cât şi implementarea unor noi tehnologii care să se ridice la nivelul celor utilizate în ările avansate ale lumii. o cantină.care apar inuse fra ilor Vernescu. prin contractul din cadrul fostului CAER. în care S. Această firmă şi-a concentrat toată aten ia pe producerea şi comercializarea geamului securizat.

feldspat şi alabastru). După aproape o jumătate de secol de comunism. culturală. exista următoarea structură a salaria ilor: TESA Complex SME Aprov. Uzina de produse chimice Govora (furnizoarea de sodă calcinată) şi Exploatările miniere din Harghita.mediul de marketing care. De aceea.C. trecerea la privatizare poate fi un salt dureros. juridică. Societatea S. desfacere.A. chiar turbulent. Braşov şi Hunedoara (furnizoarele de dolomit. nouă ne lipsea în totalitate experien a dinamicii capitaliste şi a sistemului de privatizări. Celelalte categorii de salaria i au fost recrutate prin organizarea de interviuri. atât pentru posturile din produc ie cât şi pentru personalul TESA. Scăieni se confruntă în prezent cu un mediu extern nefavorabil. perioada de înflorire a Întreprinderii de Geamuri Scăieni a fost ajutată de Grupul Şcolar de Industria Sticlei (liceul industrial) din localitate. rupând ritmul de coordonare a produc iei. Sticloval Vălenii de Munte (furnizoarea de nisip). unii deveni i destul de nefavorabili. În mod indubitabil.C. la rândul lui. socială. de natură economică. politică.C. motiv care a făcut ca o parte din întreprinderile de geam din România. S. cuprinde un ansamblu de factori. GES S.. ecologică. CTC. laborator 168 102 salaria i 186 193 149 . în acest proces de privatizare şi chiar de lichidare. În ceea ce priveşte numărul de personal. plin de contradic ii antagoniste. aparent ireconciliabile. administra ie. inclusiv cea din Scăieni. furnizorul noii genera ii de sticlari. Prin acelaşi proces de şoc trec şi furnizorii de materii prime. redăm mai jos situa ia scriptică la data de 31 mai 1999: Din care la SCĂIENI la sec ia BLEJOI ________________________________________________________________ Total personal 1390 1240 150 Muncitori 1340 1091 150 Personal tehnic 50 149 0 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------maşinişti 28 28 0 personal CAF 70 70 0 personal de deservire generală 30 30 0 personal cercetare proiectare 4 4 0 ________________________________________________________________ Pe compartimente. Furnizorii de materii prime pentru fabrica de la Scăieni sunt S. calcar. care a făcut ca întreprinderea să lucreze uneori la limita de avarie. să fie restructurate. demografică.

China comunistă acaparând. dacă atunci numărul salaria ilor scădea într-un ritm relativ lent.Geam laminat 160 Geam tras Blejoi 188 Geam tras Scăieni 246 Prelucrări 42 Geam cristal 83 Confec ii lăzi 41 ________________________________________________________________ Analizând evolu ia în ultimii ani a numărului scriptic de personal. aceasta este foarte restrânsă. în ultimii şapte ani reducerea s-a accelerat iar numărul salaria ilor s-a redus cu şi mai mare viteză. ajungându-se în prezent la peste 50%. ca urmare a pensionării masive în condi iile decretelorlege nr. deci. conflictele comerciale. MOBREAL S. Îmi pare rău că nu dispun de graficul cu personalul fabricii dintre anii 2001 şi 2007. Câmpina. S. tehn. deşi geamul chinezesc este 169 .C. Brăila. ve i deduce că.R. proiectare 16 16 5 6 4 pers.L. Bacău. cercet. În ceea ce priveşte pia a externă.R. fa ă de ceea ce era atunci: ________________________________________________________________ personal 1995 1997 1998 1999 2000 ________________________________________________________________ TOTAL PERSONAL. dar urmărind tabelul de mai jos.L. Fiecare fabrică de geam are zona ei de distribuire.C. VĂLENII DE MUNTE. STORAD EXIM S. s-au sistat angajările. fabrica de la Scăieni. productiv 101 97 63 61 50 maiştri 49 44 39 36 28 personal CAF 82 83 93 88 70 pers. 70/1990. ferindu-se să intre în “parohiile” celorlalte fabrici.. Dorohoi. respectiv către clien i ca S. Bucureşti. DAKO DISTRIBUTION S. CRISTAL BRAD S. datorită concuren ei.C. Covasna. Câmpulung-Muşcel. BUCUREŞTI. se observă o scădere a acestuia în anul 1997.C.C. S.R.L. ACHETRANS S. practic. Astfel. S. Oneşti. Găieşti.L. 2154 2037 1842 1450 1390 DIN CARE: muncitori 1925 1811 1648 1389 1208 pers. numărul acestor clien i micşorându-se în prezent. Există clien i interni şi clien i externi. vindea/vinde produsele ei către firme din Piteşti. 60/190 şi nr. POSEŞTI. Botoşani. S. Constan a. evitând.L. CONSTAN A.R. tot globul. Braşov. fiind închise două cuptoare (cuptorul 2 şi cuptorul 3). PLOIEŞTI. Târgovişte. Oradea etc. devenire generală 30 30 33 29 30 ________________________________________________________________ Clien ii fabricii de la Scăieni au contribuit şi ei la ridicarea şi coborârea prestigiului fabricii. De asemenea.R.

încă a mai putut exporta produsele de sticlă securizată în ări ca Turcia. Polonia. cuptoare sigure şi solide pentru folosirea materiei prime în vederea procesului topirii. Republica Moldova (Basarabia). cu adevărat vital. GEROM BUZĂU (concura/concurează pe sectorul de geam prelucrat) şi S. str. trecerea lor pe listele de persoane intrate în şomaj care. deseori neloială. Trans Expedition Feroviar S. iar 60% cu vârste între 30-50 de ani. deci marea majoritate.C.26%. OMEGA PROD COM TÂRNĂVENI (care concura pe sectorul geamului ornament şi geamul armat). la sec ia fluide. care lucrează cu devo iune într-un asemenea loc de mare responsabilitate. sunt califica i sticlari. dar şi cu enorm de multă energie termică şi electrică. În 2005 cifra de afaceri a scăzut între 10-20 milioane de euro. dar este vândut mai ieftin. Serbia. PTOP-VICTORIA-Macedonia.R.. INDIGENA-Republica Moldova. Fran a. Din totalul salaria ilor 77. cu un capital social de 6. va fi foarte greu să-şi găsească imediat alt loc de muncă. de ex. către clien i precum DEMGEXIM-Grecia. Ungaria. La concuren a lor se adaugă afluxul firmelor străine de geam care vând produsele lor în ara noastră. Din totalul efectivului de salaria i 80% aveau studii medii. KEM WOOD-Bulgaria. asemenea sec ii având un personal supercalificat de dirijare şi supraveghere. de grija şi măiestria cărora depinde nu numai siguran a de perfectă func ionare a procesului. în urma unei licita ii. neştiind altă meserie decât aceea de sticlari. în ultimii ani. nr. TARDINT-Serbia.) În 1991 cifra de afaceri a fabricii era de 10-26 milioane de euro. Am în eles. Un factor frenator în evolu ia acestei fabrici a fost totdeauna concuren a internă. Ungaria. soldată uneori cu accidente şi sacrificii.categoric mai slab calitativ decât cel de la Scăieni.C. venind din ări ca Turcia. din Bucureşti. că datorită înaltei calificări a personalului. s-a folosit nu numai o mare energie umană. spre a nu se întâmpla evenimente posibil catastrofice. iar restul angaja ilor prezentau studii superioare de specialitate (numai 10% erau vârstnici. Cu toată această concuren ă în creştere. de fabricare a sticlei. azotul lichid joacă un rol esen ial. uneori periculos. În istoria lungă de peste 73 de ani a Fabricii de Geamuri din Scăieni. ci însăşi existen a neafectată a întregului mediu înconjurător. Bulgaria.000 RON în 2006 întreprinderea.C. fiind dificil sa se reprofileze în alte joburi într-un timp scurt. VORMICELRepublica Moldova. structuri adiacente de amestecuri chimice sub presiune în care. Indonezia.928. Economul Cesărescu. de la d-na operatoare Camelia Voinea. GOTCEV-Bulgaria. iar capitalul social la 4. Grecia. dar şi o tehnologie modernă bazată pe mecanisme sofisticate şi comandate electronic. mai ieftine dar de cea mai proastă calitate. 1-9 (director general Cristi 170 . ca să nu mai vorbim de geamurile aduse din China. a fost achizi ionată la un pre minim de firma S.3 miliarde RON. 30% până în 30 de ani. la această fabrică nu se va întâmpla niciodată nimic rău. Coreea de Sud sau Iran. Singura mare neplăcere întâmplată recent acolo şi în toate sec iile a fost reducerea numărului de salaria i. avută de o via ă. dar de priceperea acestor tehnicieni operatori depinde nu numai via a colectivului. fabrica de la Scăieni. Cităm concuren ii cei mai persisten i din această categorie: S. În asemenea puncte importante s-au construit structuri calculate să reziste şi la seisme de gradul 8 pe scara lui Charles Richter. cuptoare ultramoderne electrice sau termice cu gaze pentru recoacerea geamului.L. UMRAMIYETurcia. Cehia.

Luis Robert construieşte în Fran a prima maşină de fabricat hârtie cu sită esută de cupru. la vest. La un secol după maşina lui Robert.. Noii conduceri şi edililor oraşului le mai dăm un sfat: să se uite pe zidul fabricii de lângă linia ferată. fără să fie rudă cu campionul la box) care.“Trăiască Republica Populară Română.alipind for at silabele din alte trei cuvinte: CArtonHÎrtieROmânia (dar hârtie nu se mai scrie cu “î”. dacă tot nu le plăcea denumirea veche. şi să şteargă odată.A. Stelian Grecu.. Constantin Olteanu. care avea o respectabilă etate de 118 de ani. puteau găsi o alta.). sub directori deosebit de întreprinzători. 171 . atunci oricare alta. Sayyidati ua sadati assallamu alaykum!”=“Aici CAIRO. care lumina noaptea. comercial) ş. owneri Vasile Didilă şi Gruia. licita ia pentru această fabrică a fost câştigată de un nou patron.. Nu ştim dacă din cauza aceasta nu a îndrăznit nimeni să o şteargă. din geam vopsit. Am dori ca noul director al acestei foarte utile întreprinderi. dar au nimerit-o cu oiştea-n gard . În acest caz.. Este. ÎNTREPRINDEREA DE MUCAVA BOLDEŞTI-SCĂIENI .Rădulescu. Sau .. scumpa noastră patrie!” . dacă nu de-a dreptul arăbesc: CAHIRO!. la Scăieni. pentru genera iile viitoare. să facă necesare eforturi de a men ine faima de care ea se bucura înainte.. cum s-ar spune.. în căzătură. neatinsă.. o lozincă cu blestem. În ultimă instan ă. sfidând anacronic timpul de peste 60 de ani. montase deasupra ei o stea roşie.poate că se inten ionează să fie păstrată nealterată pe acel zid ca să devină un zid al plângerii pentru cei nostalgici ori. ca un fel de memento. În timp ce o monta.. pentru vecie. Este o poveste adevărată în legătură cu ea: lozinca a fost scrisă de un zugrav moldovean (se numea Doroftei. cu semnifica ii muzeistice. în cel mai fericit caz. dar nu rostită pe arăbeşte . pe o suprafa ă de 5 ha. cum au fost neuita ii ingineri Mircea Vasiliu.a.cine ştie . În 1789. scara s-a rupt şi. Tahir. un muzeu al sticlei.iar după numele propus de dv.. Ion Nagy (dir. vizitat de fantome. adm. pe unde trec zilnic trenurile. ci cu cu “â” .. cam greu de pronun at în româneşte. spre a i se atribui locului valori istorice. dl. Astăzi i s-a dat un nume destul de neinspirat. zugravul a murit pe loc. Să lăsăm problemele filologice şi să descriem acum această întreprindere. el începe programul în limba arabă astfel: “Hunaa al-CAHIRO... pacea să fie cu voi!” Cine ar fi crezut vreodată ca fabrica de mucava din Boldeşti-Scăieni să primească numele capitalei Egiptului şi încă în pronun ie arabă? (Fără măcar să aibă în ea vreun capital de la băncile egiptene)? Am în eles că noii stăpâni nu ştiu limba arabă şi că s-au gândit să formeze un nou cuvânt. în ziua de 24 august 1889.CAHIRO !.CAHIRO S.care zace acolo. fabrica de hârtie. însă.Doamnelor şi domnilor. fabrica însăşi are şanse serioase să devină o piesă de muzeu.. cum ar fi: FABCARO=fabrica de carton românească FAMURO=fabrica de mucava românească iar dacă şi astea par caraghioase. având ca vecini. poate. o clădire părăsită precum arată acum fosta fabrică de sticlă de la Blejoi sau. Când ascult cel mai mare post de radio egiptean. lozinca aceea comunistă . căci vedem scris CaHIro !) În fine. ar trebui să zicem “hirtie”. după ce a scris-o.. să se ştie ce a fost înainte. Vasile Dragoş. electrică. domnilor. se înfiin ează.. Mircea Popescu (dir.. Este cea mai veche întreprindere din oraş şi una din cele mai vechi din ară.

această întreprindere a beneficiat de scutiri de vamă pentru materialele de import (clorură de calciu. Tehener.m. dar şi în două ări importatoare: Austria şi Germania. înăl ând fabrica pe un câmp cumpărat de la Mauriciu Blank. în care s-a mutat întreaga instala ie de fabricat hârtie. încât fabricile de hârtie. confec ii de carton pentru cca 400 de beneficiari interni şi externi (industria de încăl ăminte. La finele secolului trecut. La scurt timp. Documentele arată că din 1969 şi până în 1985.000 tone. şi ani de-a rândul. veneau la Scăieni pentru.. nr.). fabrica de la Scăieni are un număr de 120 de lucrători (fa ă de 50 cu cât pornise ini ial). În anii de criză 1933. Între anii 1935-1973. După zece ani de activitate. 2422 şi 423 din 1888. iar produc ia de la 15. alimentară. auto ş. numărul de salaria i a crescut de la 800 la 1300.. În timpul primului război mondial întreprinderea nu a putut lucra şi a fost închisă până în 1920. de ing.a. cum scutite erau şi celelalte fabrici de hârtie şi celuloză existente la acea dată: Fabrica de la Buşteni. Ele erau aruncate în vagoane fără nici un discernământ. culori minerale etc). De la început. la rândul lui.toate livrate în ară. De asemenea. cât miilor de tone de căr i sosite zilnic. la înfiin are. A fost perioada crâncenă de librocid. erau paiele. Primul proprietar a fost Esra Penhas. hârtie igienică sanitară. fabrica este cumpărată de ing. de “ardere pe rug” a căr ilor. fabrica îşi reduce produc ia relansată din plin în 1922. cazane de abur. Eforia Spitalelor. prin modernizarea instala iilor sau înlocuirea celor vechi. pivni e. celuloză . din care se fabricau 300. în gara Scăieni (un nou tip de materie primă). În baza legii de protejare a industriei româneşti din 1912. cartoane perforate. fabrica avea două corpuri de clădire. A. hârtie de ambalaj. în 1899. o va anexa fabricii de la Scăieni .000 lei. moşia lui Bălăceanu. cu avantaje pe 30 de ani. reprezentând 3. la sud. confiscate din biblioteci particulare ori de la toate marile biblioteci publice. la jumătate. Vă rog să re ine i că această creştere spectaculoasă a produc iei nu se datora atât celulozei ob inută din lemnul pădurilor. locuin e pentru muncitori. trimise la distrugere din ordinul regimului stalinist al lui Gheorghiu Dej. cumpărat de acesta. apoi al lui Ceauşescu.şoseaua Ploieşti-Vălenii de Munte. valoarea produc iei fiind de 400. şi la nord tot moşia lui Bălăceanu. de la Petre Bălăceanu. de unde veneau camioanele să le încarce pentru topit (abia mai târziu s-a construit o linie ferată care să meargă direct în fabrică). producându-se carton duplex. pe care.000 tone la 23. când milioane şi milioane de căr i. în 1892. Zahareanu. fabrica de mucava de inea magazii. Materia primă. Ini ial. clădirea aceasta fiind cu un etaj.000 lei. capacitate fabricii a crescut la 268. În 1945 fabrica a fost na ionalizată de comunişti. “LETEA” Bacău şi Fabrica de hârtie de la Câmpulung.22% din totalul de hârtie pe ară. proprietar de terenuri.d.000 de tone. carton suport tapi erie auto. deveniseră mari 172 .751 lei. este scoasă la licita ie şi va fi cumpărată. uzate. avea capital imobiliar de 609. începând din anii 1949 până în 1989. reciclat (topit). inclusiv cea de la Scăieni.000 lei.000 kg hârtie. Inginerul Zahareanu mai era proprietar şi al fabricii de pastă celulozică de la Cheia-Mâneciu Ungureni. de textile. la est. pentru suma de 420. în baza hotărârii Tribunalului Jude ean Prahova. de inea instala ii de 600. ateliere pentru repara ii. clădirea de serviciu a patronului (directorului) şi alte instala ii utile producerii de hârtie.

Din păcate. când Întreprinderea de mucava Scăieni s-a aflat la apogeul perioadei ei de aur. pe atunci.. a trimis la ONU un sul de hârtie igienică fabricat la Scăieni din pagini de Biblii. mai piteau dintre ele şi le vindeau. N-am putut verifica această aser iune. După 1989.. opere filosofice. fenomen specific şi la celelalte întreprinderi cu profil similar. irecuperabile. Edi ii întregi de opere de Eminescu. Calciu Dumitreasa. Din ordinul lui Ceauşescu au sosit zeci de mii de Biblii şi căr i de rugăciune la topit pentru a se fabrica din ele. Istoria literaturii române din 1941 a lui George Călinescu. una din cele mai mari crime anti-culturale din istorie. unde au fost distruse imense valori. Gheorghiu Dej şi ale lui Ceauşescu. ceea ce a cauzat o involu ie în produc ia de materiale finite. cu opere de mare valoare. o parte. deja putreziseră.adică făcută la CAHIRO! Vai. Distrugerea a mii de biblioteci întregi din ară a fost un mare “auto da fe”. să nu ştie ce valori treceau prin mâinile lor! Când s-au pornit cercetările prin case după căr ile luate de oameni de la maculatură. În anul Revolu iei 1989 fabrica aducea 376.. “furam” căr i de la maculatură din vagoanele prost păzite şi astfel reuşisem să-mi fac o bibliotecă aleasă. de frica raziilor. dar când le-am dezgropat. pe care scria cu litere mari tipărite: HÂRTIE IGIENICĂ “SCĂIENI” . Lucian Blaga. dar cei rămaşi la putere în institu iile statului n-au acordat aten ie modernizării fabricii. la maculatură vin vagoane cu “genialele” opere ale lui Gh. ALEXANDRION. traduceri din marii clasici ai lumii etc. care au fost procurate cu greu de la maculatura din Scăieni. noua firmă a dispus reducerea activită ii şi a personalului la un număr de 130 de oameni. Alecsandri. toate acestea erau trimise la topit. se vând acum pe la anticariate cu pre uri fabuloase. căr ile cu poeziile lui Eminescu erau interzise numai pentru că aveau între filele ei. Deci. De exemplu. .. toate cele zece Istorii ale României scrise de Iorga. în urmă cu un an de zile.. le-am îngropat. din lipsă de fonduri. din Grecia (proprietara firmei de băuturi alcoolice). Goga. fiindcă. În 2001. Nu mă pot ab ine să nu amintesc că. în condi iile apari iei economiei de pia ă. din întreaga lume. m-am mirat văzând că lumea se înghesuia să cumpere suluri de hârtie de toaletă cu pre redus. învelite bine în cartoane. cu un personal de 1950 de salaria i. iar acele căr i din anii de teroare comunistă. Astăzi. poezia antirusească “Doina”. ce distinsă “onoare” pe biata noastră localitate! 173 . împreună cu mul i colegi de-ai mei de clasă.000 lei zilnic. Coşbuc. hârtie igienică! Regretatul părinte Gh. Lăudabile au fost realizările tehnice şi sociale pe timpul când fabrica se afla sub direc ia inginerului Gheorghe Genel Costache. s-au început primele privatizări. întreprinderea a fost cumpărată de S. Opere de V.. făcând cumpărături prin magazinul “Interex” din Ploieşti. Cei care descărcau vagoanele de maculatură de la fabrică. cunoscut ca mare disident anticomunist care a zăcut două decenii prin închisori. având şi o necunoscută cotă-parte de capital românesc despre care pe Internet s-a scris că apar ine unui fost prim-ministru din România.C. existând o produc ie de zece ori mai mică decât în anul 2000. nu apăruseră foliile de plastic.. pentru motive minore. roata istoriei s-a întors. descărcătorii au fost aleşi numai din persoanele analfabete. De aceea. în care se mai cunoşteau texte fragmentate din căr ile sfinte! Pe când eram copil. etc.toate.abatoare culturale.

record pentru Europa . În 1970 s-a dat în exploatare prima sondă de gaze la Sinaia de Mizil. Continuarea exploatării meo ianului de către stat. Forajul adevărat a început abia în 1933. Urziceni. Între 1921-1940 se cam terminase împăr irea terenurilor petroliere dintre societă i. Din arhive aflăm că. Steaua Română. s-au descoperit şi extins alte zăcăminte de i ei. toate trei reale bogă ii. dar şi în adâncime. În general. Sospiro. izvoare de suprafa ă) s-au descoperit la Păcure i şi Izeşti. în 1676. În 1933 se forează pentru prima dată în România la 2540 m adâncime . la Mati a. Sovieticii nici nu mai aveau unde să depoziteze petrolul furat din România şi îl pompau la ei. după actul na ionalizării comuniste din 11 iunie 1948. este un exemplu tipic în acest sens. 70%. Urla i. Apostolache.“Sovrompetrol” (românii îi ziceau “Săvăluămpetrol”) care a găsit straturi şi mai bogate. Sondele s-au 174 . în 1836. descoperind meo ianul productiv de aici. Între 1900-1920 s-a trecut la exploatarea i eiului prin sonde. găsea zăcământul produs în propor ie de aprox. Între 1932-35 s-a exploatat mai mult meo ianul iar între 1952-54. în 1813. Ceptura.în urma forajului rezultând o produc ie de cca 40 vagoane/zi. concesionarea terenurilor petrolifere a condus la ob inerea unor câştiguri mari. Prima societate petroliferă care a achizi ionat terenuri a fost Regatul român (devenită Astra română din 1 ianuarie 1911). să se asigure 20% din totalul de produc ie pe ară. Urla i. în noi şi noi localită i: Podeni. Schela Boldeşti. forând în sarma ian. Ea a instalat baterii. prima sondă fiind ridicată la Păcure i. în anul 1901. toate în perimetrul schelei Boldeşti. mai mult sarma ianul pe care era profilat majoritatea sondelor. direct în pământ. pe suprafa a oraşului Boldeşti-Scăieni. fie de petrol. Între 1951-1965. nu la Boldeşti a început exploatarea petrolului. ajungându-se. pe pre uri de nimic. Ea fusese forată la adâncimea de 469 m. Tot ea a săpat prima sondă la Boldeşti. cât mai ales de către misi i şi de tot felul de al i intermediari care au speculat acest domeniu bănos de activitate. prin sondele lor.SCHELA PETROLIFERĂ BOLDEŞTI Oriunde ai fi forat terenul înainte. Româno-Americană. De-a lungul anilor. nu neapărat de către proprietari. fie de gaze. în 1747. în 1955. Predealul Sărari. Cu toate acestea. Totodată a apărut şi o concuren ă mare între societă i pentru achizi ionarea terenurilor care au înghi it o sumedenie de parcele de la ărani. cazane cu aburi şi turle de foraj de lemn. Schela Boldeşti se dezvoltă rapid. apoi la Podeni. În anii următori apar pe rând sonde de foraj şi extrac ie la Scăioşi. Creditul Minier. Copăceni. cele mai mari terenuri revenind Astrei Române (3318 ha) şi societă ii Sospiro (2181 ha). fiindcă zona aceasta este un pământ binecuvântat de Dumnezeu nu numai la suprafa ă. ai fi dat fie de apă sărată fierbinte. pu uri cu adâncime maximă de 300 m. unde exploatarea meo ianului s-a extins. Primele pu uri de păcură (de fapt. fra ii Năstase şi Matache se judecau cu 12 locuitori boldeşteni pentru păcură. Fra ii Schumberger au făcut prima investiga ie geologică a unei sonde pe structura Boldeşti. Poseşti şi Bărăitaru. Când ruşii ne-au cerut să le plătim despăgubirile de război prin bogă iile noastre naturale. Acest lucru vor atrage societă ile nou născute Astra Română. în 1929. folosindu-se sisteme noi de pozi ionare a sondelor la suprafa ă. ei au înfiin at marea societate sovieto-română de petrol .

se produc devieri. pe straturi. era semn că petrolul va trebui scos prin instalarea de pompe canadiene. 167 la sarma ian şi numai 1 la helve ian (cu destina ie la oligogen). 293 la meo ian. Desigur. Uneori împuşcăturile se sim eau şi la suprafa ă. Şi sondele de la Boldeşti au tendin a naturală de a devia în sens perpendicular pe direc ia straturilor. din care: 31 la dacian. Se spune că există unele studii şi prospec iuni la adâncime. De ce nu au nem ii aceste ape? La schela Boldeşti. Când liftingul de gaze şi i ei înceta. pe str. cu apa sărată de la alte sonde care era pompată sub presiune de la sta ia de Recuperări din Scăieni.. cu atât forajul durează mai mult. pentru acelea de pe flancul nordic. Distileriei. Pe teritoriul schelei existau separatoarele care separau apa sărată de i ei. căci provocau microseisme artificiale. deocamdată secrete. care au dovedit că România ar sta pe o adevărate mare de petrol şi dacă s-ar fora la 10. Aceste sape de foraj au gradele cele mai mici de deviere de la linia verticală. La pon ian nu de in date. La început. ulterior. Adâncimea medie a sondelor productive era de 2450 m. apa era adusă din pu urile de la Recea (care era dedurizată). Pompele cu noroi (şpülung) se folosesc să micşoreze indicele de frecare şi să răcească coloana. şi 2350 m la sarma ian. în fond. foarte pre ioase ape geotermale. apoi la perforări (împuşcături cu explozibil). în total se săpaseră 493 de sonde. s-ar descoperi pungi largi de petrol cu mai mult i ei decât are acum Irakul. după care au fost 175 . Sondele de i ei de la schela Boldeşti exploatau zăcământul prin trei sisteme diferite: erup ie naturală. Trebuie men ionat ca întreg materialul de foraj folosit la schela Boldeşti era fabricat la noi în ară. şi cu cât devierea este mai mare. erup ie artificială sau gazlift şi pompaj. la meo ian. ac iunea de deblocare şi sfărâmare a rocii se face cu ajutorul unei sape ac ionată de la o sursă de energie de suprafa ă. În forajul rotativ hidraulic Rotary. gaura sondei deviază circa 40-60 grade în stânga direc iei pe care ar fi avut-o cu masa rotativă. dar s-a ajuns şi la 2530 m. Acestea extrag şi mai mult petrol dacă în stratul de adâncime se injectează apă sub presiune de la sondele de injec ie. În perioada ini ială.de la un motor (care înainte era o maşină cu abur iar acum cu motor diesel). După forare se trecea la tubing. iar mai modern prin metode “secundare” (apă sărată sub super-presiune). cu debite maxime de 740 tone/zi de la meotic (sonda 206 RA) şi 450 tone/zi de la sarma ian (702 SRP). Turlele de foraj de lemn au fost înlocuite cu cele de metal. iar la sec ia dezbenzinare era un prim proces de distilare.prin transmisie . doar una prin turbină electrică. dar ştim că s-a putut fora la peste 4000 m. căci ele puteau fi extinse şi modernizate. s-a mers şi mai departe: sonda 94 AR atinsese 3013 m la meo ian.săpat prin turbină hidraulică. băi în prezent desfiin ate fără rost.000 m.. Trebuie să men ionez faptul că. În mod normal. Mişcarea de rota ie a sapei este ob inută prin intermediul unei garnituri de prăjini încastrate într-o masă rotativă de suprafa ă şi ac ionată . în timpul forării. se înfiin aseră nişte băi cu apă sărată şi caldă de tratament antireumatic. la Uzina 1 Mai Ploieşti. iar sonda 700 PM la 3032 m. Tot la Scăieni. cele de pe flancul sudic cu talpa spre nord şi invers. şi anume spre axul anticlinalului. Aici aveau un cuvânt greu de spus specialiştii în carotaj. Continuarea produc iei sondelor prin gazlift se face prin folosirea gazelor de la separatoarele sondelor de i ei. la sarma ian. sondele au pornit eruptiv. în forajul cu turbină hidraulică. Vom avea nevoie de o asemenea tehnologie de foraj care există în prezent doar în SUA.

după care urma un inginer-şef de exploatare pentru partea tehnică. 288 sondori de extrac ie. astăzi există o sta ie de dehidrolizare a gazelor. maiştri şi maiştri-şefi (“chirovnici” cum li se spunea atunci). bibliotecă ş. care a dat o produc ie record de 594. au devenit maiştri şi brigadieri.R. chiar dacă erau folosi i 1 an .. deşi se spera ca acest număr să se dubleze. Personalul tehnic-administrativ era obligat să locuiască în schelă. Dacă înainte aceste gaze aveau o cantitate de apă sub formă de vapori în con inutul lor. care refulau gazele în trei conducte magistrale de presiuni diferite. sunt utilizate direct la gazlificare. care sunt apoi distribuite curate spre ardere fără dificultă i. Conducerea schelei o avea directorul. în primul rând locuin e. Pentru comprimarea gazelor existau trei sta ii de compresoare. 83 maiştri sondori-şefi şi ajutori. el a început să scadă în primul rând pentru faptul că sec ia de foraj începuse să fie dezactivată. din care 21 aduşi din străinătate. 989 total tehnicieni. de-a lungul anilor.1 an şi 176 . 80 de ani în urmă. constructori-montaje etc. erau aduşi de la alte schele. atingând presiuni mari. În general. Ei au învă at repede să lucreze la sonde. un club.2 atm. ajutat de o serie de ingineri şefi de servicii şi un administrator pentru problemele de contabilitate şi cele administrative. În 1946 erau 1506 muncitori şi salaria i. electricieni. Organizarea tehnică-administrativă a schelei Boldeşti a variat. Oricum. care se în elege că erau pu ini.3200 muncitori şi salaria i. Sondele tinere func ionează prin gazlifting între 3 şi 23 de ani (sonda 10 St.în total: 1512 salaria i. chiar din cele de la munte. func ionari şi ingineri. Gazele superflue erau trimise popula iei pentru consum sau fabricilor din Scăieni care le foloseau la centralele lor. care lucra în legătură cu o direc ie tehnică în unul din oraşele Câmpina sau Ploieşti şi o direc ie generală la Bucureşti. Tinerii ingineri erau de la început bine plăti i şi bine primi i. se deparafinează cu un cu it răzuitor (şaibăr) adăugat pe tubing şi el merge până la 1000 m adâncime. Mai întâi au fost atraşi ăranii muncitori din localitate şi comunele învecinate. dar şi numărul de angaja i la schelă s-a mărit. tot la Scăieni.dezbenzinate şi apoi recomprimate în sta iile de compresoare care. care lucrează la o presiune de 2.000 de tone de i ei). În ce priveşte gazele de la separatoare. fostele societă i aveau în schelă o conducere unică pentru foraj şi extrac ie.a. li s-au oferit cantine. petrolul este extras prin metoda pompajului. dormitoare. Ele au venit cu un personal de conducere şi specialişti din afară. Când gazliftingul încetează. În schela Boldeşti. În 1932 erau 24 de ingineri. apoi a fost oprită. O parte s-au stabilit la Boldeşti şi astfel atât numărul de locuitori ai aşezării a crescut. căci primele echipe de sondori. Societatea Astra Română era lidera schelei. de un grup de câteva societă i cu capital străin. Lărgirea şi dezvoltarea schelei a impus formarea de multe categorii de muncitori. terenuri sportive. Când sondele se înfundă. prinzând dragoste de sondărit. băi. 128 de func ionari administrativi . cauză pentru care iarna gazele acelea înghe au. după care se cură ă prin emulsii con inând detergen i speciali de sondă.5 3. Cu trecerea anilor. au urmat şcoli şi. în 1968 . Pompajul prin pompele canadiene este acum predominant: peste 75% la sondele de pe raza schelei Boldeşti. acestea sunt colectate şi pompate pe o conductă magistrală la sta ia de dezbenzinare de la Scăieni. în func ie de condi iile social-economice şi statale. de asemenea. creându-i-se toate facilită ile. Se sim ea nevoia formării unor cadre de specialişti localnici. Muncitorilor. tehnicieni. dezvoltarea activită ii de foraj-extrac ie s-a început cu aprox.

nu mai mult!). numai la “extrac ie”. îndruma i zilnic. gaze şi dezbenzinare. deci şi de director (nu însă de directorul rus. activitatea din schelă era subordonată unui trust cu reşedin ă teritorială centrală pentru mai multe schele. inclusiv echipe de muncitori pentru între inerea drumurilor de acces la sonde. 177 . Nu mai ştiu pe al i directori. bunuri sociale ş. coordonarea lucrărilor făcându-se pe baza unui plan actual de produc ie. inginer-şef şi contabil-şef care se considera un fel de director financiar. era subordonat unei direc ii generale la Bucureşti şi Ministerului Petrolului. Pe linie ierarhică. buget de venituri şi cheltuieli. până primeau aprobarea de a rămâne definitiv în posturi. Dar. Ele erau formate dintr-un număr de 2-3 brigăzi complexe. Conducerea era formată numai dintr-un colectiv format din trei persoane: director.) vânzându-se pe cartele. construc ii şi montaje.a. era şi geologul-şef. de între inere şi interven ie la sonde. electrică. fixat de trust. regretatul Nicolae Metea (colegul meu de bancă. răspundea de activitatea lor politică secretarul de partid al schelei. subordonată trustului de la Ploieşti. în conducere. la rândul lui. dar şi inu i sub strictă supraveghere. presa i puternic să muncească cu teamă şi dăruire pentru randamente superioare şi mărirea produc iei acestei importante întreprinderi. cu cartelele verzi. inginer-şef şi contabil. Revolu ia a prins schela cu o schemă mai simplificată. La conducerea schelei s-au aflat directori pricepu i şi. transporturi. Ştiu însă că ing. Schela Boldeşti era compusă din cinci sec ii complexe. categorică şi bătăioasă care.jumătate ca ingineri stagiari. schela devenise o întreprindere numai de extrac ie.. precum şi pe baza unui plan de investi ii şi repara ii capitale. adică 1948-1956. pre de cost.şi în acea perioadă. sub el era directorul român care dădea raport lunar scris politrucului sovietic şi supraveghea următoarele departamente: foraj. plan şi fond de for e de muncă. Conducerea oficiilor era formată dintr-un colectiv de trei persoane: director. prin rapoarte lunare de comportare. voind ca lucrurile în petrol să meargă şi mai bine. Cu cartelele roşii (muncă grea. şef era C-tin Muşat). Vasile Ardeleanu. zahărul etc. care. schela a fost fărâmi ată în “oficii”. iar mai presus de to i. de mai înainte. însă repartiza i de conducerea schelei şi de comitetul de direc ie. de func ionar (numai o jumătate de pâine. respectiv la Ploieşti pentru Schela Boldeşti. Muncitorii cumpărau hrană ra ionalizată (pâinea. extrac ie. uleiul. pentru rezultatele frumoase. plus un număr apreciabil de muncitori califica i şi maiştri în serviciile auxiliare de: mecanică. recuperare secundară. din care două corespunzătoare vechii schele. Subordonate lor erau aproximativ aceleaşi servicii şi sec ii. Corneliu Dan ov. puteau cumpăra mai mult (o pâine întreagă). fireşte) era ofi erul de securitate al cărui nume nu trebuia ştiut decât numai de directorul schelei şi de şeful Biroului de Documente Secrete (BDS-Biroul Unu). De ea răspundea un director rus iar. Amintesc numele lor: Ion Stan. adică sondorii). în mod strict secret. pe când forajul se separase devenind şi el o întreprindere dependentă de acelaşi trust. după modelul dictat de Moscova. în primele clase primare făcute în Ceptura-Prahova.. sec iile de produc ie lucrând după aceiaşi indicatori de plan ca şi schela. comuna lui natală). apoi şeful Biroului 1 (cu documente militare strict-secrete . gaze şi compresoare. După na ionalizarea comunistă de la 11 iunie 1948 şi mai ales în perioada de activitate a Societă ii tâlharilor sovietici de la “Sovrompetrol”. a fost promovat ca ministru al petrolului. la BDS. Până în Revolu ie. Vasile Ardeleanu era o fire cam dură. atunci când. transporturi. mai exact spus.

Ea a îmbunătă it enorm condi iile de via ă ale popula iei locale.. culoarele goale. nici măcar o singură lună .la fel ca Papa Pius al III-lea . varni e (acestea din urmă dispărute). dar au plecat supăra i şi cu coada între picioare că scăienarii şi boldeştenii nu se prea înghesuiau să-i aplaude. Walter Ulbricht. centrala telefonică şi multe altele. care răspunde de noul satelit al schelei Băicoi (unde este director ing. ci se zice că l-a blestemat pe Ceaşcă să ajungă acolo unde a ajuns.a. după care a murit subit! (Inginerul Ardeleanu însă nu a murit. a ajutat enorm buna func ionare a rafinăriilor de la Ploieşti. o vizitau şi se mândreau cu această schelă la oaspe ii străini. chiar dacă în ultimii ani s-au mai forat două-trei sonde. a devenit furios. aducându-i aici să o vadă. la Schela Băicoi. privind înfiin area de societă i comerciale cu capital integral de stat prin reorganizarea unor subunită i din cadrul Regiei Autonome a Petrolului “Petrom” Bucureşti. Aşa a făcut Gheorghe Gheorghiu-Dej care i-a adus pe Tito şi pe liderul comunist german. gra ie zăcămintelor sale foarte bogate în i ei şi gaze şi a unui petrol de cea mai bună calitate. laboratoarele. de mucava. Rezultatul? Dictatorul.s-a dus curajos la Ceauşescu să-i vorbească despre corup ia găsită în minister şi să-i dea sfaturi ce să facă. sec ia de transporturi grele şi uşoare.. Aşa se face că acum birourile schelei sunt pe jumătate pustii. a creat un nou centru cultural. 1994. Astăzi persoane de la cârma ării şi de la Ministerul Petrolului. s-a decis ca Schela Boldeşti să devină o unitate petroliferă subordonată. a accelerat şi sus inut apari ia unor alte întreprinderi în oraş . Doar ing.. garaje. cele de repara ii ale utilajelor. Personalul fostei schele este şi el mult mai redus. atelierele electrice. sta ia de pompieri.m. 692 din 7 oct. se zbate din răsputeri ca rămăşi ele schelei Boldeşti să nu moară de tot şi realizează că este tare greu acest lucru. Din acest motiv. care nu accepta decât sfaturile Leanăi lui. Schela nu mai are nici sec ie de foraj. fiindcă multe for e locale s-au diminuat.fabricile de geamuri. de la 3000 la 600.. atelierele mecanice. Astfel ing. s-a decis în pripă ca schela să nu mai depindă de ea însăşi ci să aibă un alt pupitru de comandă.d. multe uşi închise. restul sec iilor nu mai clocotesc nici ele de efervescen a impresionantă care era mai înainte. Poate că s-au grăbit luând o asemenea decizie nu îndeajuns justificată şi peste câ iva ani se va vedea cât de mare a fost greşeala. dintr-un subsol stors fără milă de aurul negru până la ultimele picături (deşi acest aur nu s-au terminat de tot!). Activitatea febrilă a epocilor strălucite de dezvoltare a zăcămintelor de 178 . pentru acest motiv sau pentru altele ştiute numai de ei. Florin Marinescu. magazii. probabil pentru motivul că schela nu mai produce petrol ca înainte. la Scăieni şi la Boldeşti să vadă cum se forează sondele. În baza Hotărârii guvernului nr. şeful unită ii. Ghi ă).care a fost papă tot 26 de zile. Schela Boldeşti era una dintre cele mai importante unită i petroliere din ară şi din Europa. Aici a venit Ceauşescu şi consoarta lui. Vasile Ardeleanu a intrat în istoria României ca ministrul cu cea mai scurtă domnie: doar 26 de zile. urbanizând-o înainte de a fi devenit oficial un oraş.. fabricile de cărămizi din vecinătate. foştii lideri politici o aveau în centrul aten iei.. depozite. astăzi. în anul 1503. Câmpina ş.) Astăzi la întreprinderea boldeşteană s-au moştenit toate componentele lăsate în urmă de vechii stăpâni: birourile care erau destul de moderne. l-a dat imediat pe uşă afară şi l-a destituit. Şi se vede că a avut gura aurită.

microcasetele. Masele plastice domină totul! Doar privi i pu in în jur: telefonul mobil sau fix.. a fost gândită ca o entitate închisă care să servească exclusiv interesele salaria ilor din Petrom.A. de asemenea.. urmărea micşorarea substan ială a impactului negativ asupra mediului. . sus ine că a intrat. motorina. şi foarte glorioasă.i ei de la meo ian şi sarma ian s-a dus de mult. Fiindcă din petrol. Însă ce ne facem. etc. Oricum. avioanele. la data de 02.. schela şi-a făcut până acum pe deplin datoria şi se poate retrage încet. peste 60% din obiectele de îmbrăcăminte şi încăl ăminte. faptul că Petromservice S. PetromService S. al XXI-lea . avioanele etc. sucursală a SNP Petrom (patronată de Austrian OMW). ca întreprindere eroină.fără îndoială. ob inem 99% din masele plastice existente în lume. Poate chiar am făcut o imensă crimă că ne-am bătut joc de el transformându-l în fum. toate. că el încă mai stă la baza chimiei mondiale a polimerilor şi nu-l văd chiar atât de curând eliminat din cursă.000 m profunzime sau mai adânc. tatonând cu febrilitate noi energii alternative. doar exploatarea unor sonde vechi. al cărui patrimoniu a fost “externalizat” cu dedica ie pe mai nimic către firma “năşită” de către controversatul 179 . din pre iosul aur negru. ce urmau a fi disponibiliza i ca urmare a restructurării gigantului petrolier autohton.02. ajunse la un grad înalt de epuizare. înfiin ată în Bucueşti. kerosenul .. Iar dacă nu-l vom găsi. bunăoară. la 10. cu alte motoare conven ionale. jucăriile. de mult petrol! Din lupta pentru petrol poate lua foc toată planeta. Aici în America s-a forat deja la această adâncime şi s-a găsit petrol mult şi foarte bun. CD-urile.02.. benzile de magnetofon... cum spuneam. “Curentul”. atunci trebuie să ne gândim serios cum să inventăm cel mai bun petrol artificial. mai ales că în zilele noastre tehnologia mondială face eforturi imense să înlocuiască combustibilul lichid. împreună cu oamenii care au deservit-o. automobilele. pixul. Aici va continua.cu o altă energie. Poate va veni timpul să forăm şi în Boldeşti la această adâncime. sunt de altă părere. mai ales că. televizorul.A. cu mai pu in entuziasm. apoi şi alte ziare din Capitală.. în perspectivă. rachetele cosmice. dar să nu uităm: de petrol nu ne putem despăr i totuşi chiar atât de uşor. factorii poluan i de bază ai sec.cu care încă mai merg automobilele. Poate că aşa vor sfârşi toate schelele petrolifere din lume. bine . trenurile. deci din petrol! Iată de ce încă mai este nevoie de petrol. încet. iar lumea modernă nu cred că ar mai putea fi numită modernă fără aceste mase plastice care au devenit a doua natură a omului. vapoarele etc. fără tăgadă. înfiin ată pe scheletul Petro Serv. spre a evita să mai poluăm planeta. Doamne fereşte! Iată de ce încă mai este nevoie de Schela Boldeşti.. benzina. filmele. recent. pare foarte posibil ca adevăratele straturi explodând de i ei să se afle.nu-l vom mai arde. vizitată imaginar de Jules Verne în romanul “Călătorie spre centrul pământului”. în posesia unor documente care atestă.. la pensie. SUCURSALA BOLDEŞTI La nivelul declarativ. toate acestea sunt făcute integral din plastic sau au componente indispensabile din mase plastice. O ÎNTREPINDERE PETROLIFERĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI INTRATĂ ÎN GURA MASS-MEDIEI: PETROMSERVICE S. radioul. Bine. Cotidianul “Curentul”.A.

(Dar vă aminti i când neocomuniştii strigau până răguşeau: “Nu ne vindem ara?”). prin tandemul de interese Sorin Ovidiu Vîntu-Liviu Luca. îşi are ca sursă principală de venit SNP PETROM.I. sucursala PETROMSERVICE S. iar în opinia mea. să se plângă de faptul că bietul băiatul lui.. să vă anun . în complicitate cu directori ai acestei companii. prin documente declarate ferme. încât mi-a zăpăcit de tot copilul. De aceea. . Că 180 . deci către AUSTRIAN OMW. vă rog să privi i carnetul de note al băiatului meu şi să vede i că are numai medii de 8 şi de 9 la principalele obiecte. Ziarul respectiv încearcă. Până în prezent.IGEX. spune ziarul.. sau Comac Lmtd. cu manevre inteligente făcute prin intermediul unor firme străine ca Elbahold Limited. Şi de-aia am venit la dumneavoastră. Iată întâmplarea: într-o bună zi.şi le-a spus numele la toate trei -. din Cipru.S.şi barem nici măcar nu era vorba de un obiect de bază.în titlu leam amintit şi pe cele vechi . Protestul tăticului nemul umit suna cam aşa: “Domnule director. Andrei Vijoli. Caragiale” din Ploieşti actualul Colegiu “I. Pentru a astupa gura presei libere. dezvăluie ziarul “Cotidianul”. elev la una din clasele a X-a din acel liceu. Caragiale”. Craiova. fiindcă în fiecare an a avut o altă şi o altă profesoară . 3. afla i într-un vizibil conflict de interese. probabil în elese între ele să-l tracaseze . dar nici nu putea fi ocolită. via Petromservice. percepută de aceasta ca un canal de exteriorizare şi subtilizare a unor uriaşe profituri ilegale. să demonstreze modalitatea prin care PETROMSERVICE-ul lui Luca a reuşit să căpuşeze activitatea SNP PETROM. alături de cele din Târgovişte. cauzându-i acesteia mari prejudicii. subiectul respectiv ascunde interese nu tocmai ortodoxe. pe Aleea Clubului la nr. Piteşti şi Moineşti. un adolescent silitor care avea note bune la aproape toate obiectele. înainte de a cere o anchetă de la minister. care mai de care mai severe. Nici această întreprindere nu a scăpat de avatarul schimbării numelor . având şi o sec ie de interven ii (Sec ia I). stăpânul Petromului.. în 2004. Însă toate trei voiau probabil să-l umilească sau să-şi bată joc de el.L. era în fiecare an lăsat corigent la unul şi acelaşi obiect (o limbă străină) de trei profesoare la rând. sute de milioane de euro au fost vântura i în Cipru. Şi cred că toate astea se întâmplă.. se află în oraşul Boldeşti-Scăieni.G. Astfel. fără să aducă vreun beneficiu localită ilor respective. care nu pot fi dezvoltate mai mult într-o monografie precum cea de fa ă. ACEX.L. prof. încât a trebuit să-i pun meditator ca să nu mi-l lase iarăşi corigent.sindicalist miliardar Liviu Luca. 7.F.iar schimbarea numelor în serie îmi aminteşte de un caz real. Viilor nr. cu preten iile ei. problema nu a fost pe deplin limpezită. au lovit dureros în economia na ională. dar la păcătoasa asta de limbă străină din 4 şi din 5 nu mi-l mai scoate. fiecare doamnă cu metodele ei. patronii marii companii se zice că au decis vânzarea acestei companii către aceiaşi stăpâni austrieci ai petrolului românesc. a venit un părinte extrem de furios. petrecut pe vremea când eram eu elev la Liceul “I.ISEM . la urechile Cur ii de Conturi.L. pe Str.FORADEX.A. dat fiind faptul că una din sucursalele importante ale Petromservice-ului S. de la Boldeşti.A. Afacerea a ajuns. la domnul director de atunci al liceului.

A. Şi să şti i că băiatul dumneavoastră nu a schimbat trei profesoare. aur. fără să aibă nimic de a face cu vreun divor .. fiindcă acea persoană mi-a fost şi mie profesoară. societatea s-a numit succesiv: “Întreprinderea de Stat pentru Exploatări Miniere” (ISEM).. prin lucrări de foraj. s-au concretizat prin: . când preda la a IX-a şi-a luat un alt nume. . betoanelor uşoare şi greu armate (cca. 300.eviden ierea primului zăcământ de petrol şi gaze din Marea Neagră. apoi l-a calmat cu următoarea explica ie: “Stimate domn. dioxid de carbon. S.) cât şi crearea de mijloace tehnice specifice activită ii de foraj. Istorioara sună a anecdotă. gaze. Să vedem acuma ce se întâmplă când schimbi un nume de cinci ori la o întreprindere. mustăcind... obiectivul principal de activitate al societă ii l-a constituit: executarea de prospec iuni şi explorări geologice pe teritoriul României. apoi în “Întreprinderea pentru Foraje şi Lucrări Geologice Speciale” (IFLGS)... iar ca istorioara aceasta să aibă şi un happyend. şi când predă anul acesta. fiindcă a divor at. iar din 1991 s-a transformat în societate comercială pe ac iuni. La început.. argint. minerale şi potabile. că rezolv eu problema asta. revenind în ară cu func ii mari pe la Ministerul Comer ului Exterior. 181 . concluzia: tot răul spre bine. căsătorită în fiecare an cu altul.. M-a i în eles?” Tăticul a rămas cu gura căscată şi a plecat resemnat. . dar o ştia tot liceul şi este absolut adevărată. “FORADEX” S. numai că atunci când preda la clasa a VIII-a ea purta un nume. apoi în “Întreprinderea Geologică de Explorări” (IGEX).fabricarea în ară. Până la începutul anului 1991. minerale. FORADEX S. a sculelor de foraj cu diamante naturale tip “surface set”. renun ând la alte reclama ii.punerea la punct a tehnologiei şi echipamentului destinat forajului cu diametru mare (de 500 mm şi adâncime de 400 m).C.. uraniu etc.. fiindcă s-a recăsătorit a treia oară. minereuri de fier. pe baza licen ei Christensen-SUA.. A avut aceeaşi şi aceeaşi profesoară în fiecare an. Dar este una şi aceeaşi profesoară. roci utile etc. ape geotermale şi alte resurse minerale (cărbuni. începând din 1970. Rezultatele cercetărilor geologice ale S.. Numele actual provine de la Foraj-Exploatări. prin ini ierea programului “offshore” în România. gaze.C.. dar nu e nevoie să mai reclama i la minister. vă anun că respectivul elev “persecutat” şi-a însuşit atât de bine limba aceea străină. v-am în eles. în anul 1975. înregistrată în Registrul Comer ului al Muncipiului Bucureşti cu nr. înfiin at în 1939.. cu precădere pentru lucrări speciale. minerit şi alte metode specifice pentru descoperirea de noi rezerve de i ei. 140/1864/1504/1991. pot fi men ionate: . destinate forajului geologic şi celui petrolier. Ca realizări tehnice deosebite. De la înfiin are până în prezent.de o aşa persecu ie. cum spune i. Deci.descoperirea şi eviden ierea a 850 de zăcăminte exploatabile de petrol. eu nici că am mai auzit. încât a mers în ara unde ea se vorbea şi a terminat acolo o facultate tehnică.000 de bucă i coroane şi 4000 de bucă i sape).A. are iarăşi un alt nume.” Directorul l-a ascultat cu aten ie. se numea “Administra ia Comercială pentru Prospec iuni şi Explorări Miniere” (ACEX). ape geotermale.. FORADEXUL de astăzi..

800. Yemen. al doilea director al fostului IFLGS. Iancu Feldman. şi veniturile erau mari. De peste şaizeci de ani. Violeta Cazacu. Tanzania.. din care 340. amândoi colaboratori cu direc ia centrala de la Bucureşti unde director general era ing. zăcămintele de cupru de la Moldova Nouă. peste 3. iar numărul lor este din nou promi ător. până la diametru de 4000 mm.. 400.000 m fora i în domeniul petrolului şi gazelor naturale. prin folosirea celor 365 de sonde realizate în România. această întreprindere cu hale mari. sub conducerea unor directori devota i trup şi suflet acestui loc de muncă. După 1991. 600 de salaria i . etc. Tanzania şi Zambia. cu macarale rulante. zăcămintele de fier de la Ghelar. plină de strunguri.000 m în Libia şi Zambia. Contabil şef este Lia Petre. cercetarea geologică şi hidrogeologică a zăcămintelor de lignit din Oltenia. Republica Sud Africană. cuptoare şi ateliere mecanice complexe.000 m fora i în România care au dus la identificarea a peste 100 acvifere de apă exploatabilă.. 400. mai ales că s-au semnat noi contracte cu ările enumerate mai sus.. Peru. FORADEX S. întreprinderea de la Scăieni a pierdut câteva sute de salaria i buni.. dar şi ea a lucrat cu toate for ele umane de care dispunea – cca. În concluzie. FORADEX-ul de la Scăieni este condus de ing. Ing. de asemenea 740. Activitatea întreprinderii poate fi pe scurt exemplificată prin următoarele mari realizări: descoperirea zăcămintelor de petrol şi gaze de pe platforma continentală a Mării Negre. tot răul spre bine! 182 . sintetizare sau PDC etc. şi până la 400 m adâncime.pentru consolidarea unui domeniu strategic al economiei na ionale. care fusese mai înainte şeful platformei de foraj marin de la Constan a şi Nicolae Toma. Trebuie să amintesc că. Turkmenia ş. din care a păstrat numai 57. la modul general.000 m în ară şi restul în Grecia şi Tunisia.000 m de foraje destinate cercetărilor geologice de substan e minerale solide. această echipă mică încearcă să egaleze recordurile şi rezultatele strălucite din anii preceden i. Peru. producerea uneltelor de forajare de dimensiuni mari. Aceştia erau ing.fabricarea echipamentelor destinate cercetării geologice şi geotermice pentru platformele marine şi pentru substan ele minerale utile solide. Algeria. realiza i în România. Ghana.A. .a.000 m fora i pentru alimentarea cu apă potabilă în România şi cca. care este angajată de mul i ani acolo. luminoase. producerea şi comercializarea sapelor şi coroanelor de foraj cu diamante naturale. contribuia zilnic la îndeplinirea contractelor interne şi externe. deoarece sec ia de la Scăieni are o vechime de numai 63 de ani. până aici. Prin efortul lor unit şi calificările superioare ce le au. Atunci contractele mergeau strună şi echipele IFLGS-ului lucrau simultan în ări ca Marea Britanie. nu a dispărut şi încă mai lucrează. O pierdere de personal dureroasă. pe care însă i-a calificat să devină cei mai buni.executarea prin foraj a suitorilor şi pu urilor de aeraj cu instala ii proiectate şi realizate de societate. mec.000 m fora i pentru valorificare apelor geotermale. Grecia. cel al explorării şi exploatării resurselor de substan e minerale. sec ia de la Scăieni mai lucrează cu 57 de salaria i. dar întreprinderea de la Scăieni nu s-a predat. peste 930. Deci. Dan Păduroiu. Libia. cca. mi-a spus că. am vorbit despre S. Germania. Zambia. destinate ării noastre. peste 360. inclusiv la această unitate.C. Republicii Moldova şi Kazahstanului. în prezent. Peru. Men ionăm că o bună parte din aceste realizări s-a făcut cu personalul acestei sec ii de la Scăieni. Ion Berbecaru.

inginerul Gheorghe Comănescu a înfiin at o firmă privată pe care a numit-o GEMATO. A fost un prim pas. l-am văzut pe inginerul Comănescu angajat în discu ii febrile şi prieteneşti cu partenerii lui italieni pe care ştiu că îi vizitează foarte des. cu multă încredere. BOLDEŞTI-SCĂIENI În timp ce majoritatea întreprinderilor din acest oraş se plâng că întâmpină serioase dificultă i. unul din seria de numeroase alte produse folosite la ambalarea mărfurilor.şi aceasta cât mai curând. având un design bine gândit şi făcut cu mult gust. 26. primeşte deseori produsele alese în nişte sacoşe foarte elegant decorate. ajungând astăzi una din cele mai importante întreprinderi industriale cu acest profil din România. An de an.“şi de ce nu. în special prin atragerea de noi investitori străini. se arată foarte optimist şi încearcă săşi transforme firma în unitatea de profil cea mai mare din ară. a înfiin at actuala Societate ARTEMA PLAST SRL. mi-a specificat odată. prin noile malluri. Cooperarea cu firma italiană va permite firmei din Boldeşti-Scăieni să-şi mărească de câteva ori capacitatea de produc ie. M-am bucurat sincer să aud aceste cuvinte din gura unui fost elev de-al meu de elită cu care mă mândresc şi pe care îl văd decis să facă tot ceea ce îi stă în putin ă pentru a dezvolta şi alte activită i în oraşul Boldeşti-Scăieni. inginerul Gheorghe Comănescu. hotărât să-şi mărească numărul de angaja i . al cărei director fondator. să diversifice foarte mult gama de produse şi să devină astfel cea mai mare întreprindere cu acest profil din România . în cadrul căreia a abordat diferite activită i: comer . în bună parte califica i la locul de muncă. În acest scop. iată că pe teritoriul oraşului a apărut şi o întreprindere nouă. de personal calificat şi de un număr în creştere de lucrători. care să-i urmeze nobilul său exemplu. diferite alte servicii. Nu rămâne decât să-l felicităm călduros pe inginerul Gigi Comănescu şi să ne dorim să avem cât mai mul i oameni ca el. în oraşul Boldeşti-Scăieni. Cine face cumpărături prin marile magazine din ară. un tânăr plin de energie. turism. Domeniul de activitate abordat de noua societate este fabricarea ambalajelor flexibile pentru industrie şi în special pentru industria alimentară. care dispune de un utilaj modern. patronul companiei. În anul 1996. Probabil că aceasta a şi fost cauza pentru care. cu litere frumos scrise şi cu imagini comerciale viu colorate. Imediat după Revolu ie.ARTEMA PLAST SRL. Firma română. acelea sunt sacoşele fabricate la ARTEMA PLAST. Ei bine. această firmă s-a dezvoltat armonios. a fost cumpărat un teren pe care s-a construit sediul noii companii. El se află pe Şoseaua Ploieşti-Văleni nr. Este o veste foarte bună. în cadrul componentelor ei. în aeroportul din Milano. produc ie. din toată Europe de est”. ca urmare a asocierii firmei GEMATO cu firma italiană de mase plastice ARTEMA PLAST SRL. zbătându-se să supravie uiască şi să-şi păstreze salaria ii. speră să definitiveze atragerea unui mare grup industrial italian din domeniu. 183 .

Iar după ce i-am gasit. destul de bine şi de curajos.. asta nu înseamnă că. Aveam avantajul că pe aceştia eu îi cunoşteam personal şi am putut sta de vorbă cu to i. până ce curajoşii răzvrăti i au fost prinşi. în Mun ii Apuseni ori ai Dobrogei. după cum. cu siguran ă că ele s-ar pierde şi ar fi mare păcat să fie uitate.CAPITOLUL XVI.. Şi nu mi-a trebuit mult timp să-i caut şi să-i găsesc. pe care am publicat-o la Chicago. aleşi chiar din oraşul unde locuiam. Desigur. căci şi tinerii din Scăieni.. pe faimoşii partizani anticomunişti români din mun i pe care îi aveau ca exemplu. un “Dic ionar al eroilor căzu i victime ale comunismului în România”. în acelaşi an. eu căutam să descriu. Cruciada lor a durat ore întregi. despre lupta lor temerară. prin Mun ii Vrancei. ÎNSO ITĂ DE UN MARE PROTEST PE STRĂZI.. trăgând în mili ieni şi în securişti şi rănindu-i. schingiui i cu cruzime şi mul i dintre ei ucişi în cumplitele temni e comuniste. ca partizani ai rezisten ei anticomuniste. fiind nişte pagini deosebit de dinamice. din Glen Ellyn. bătându-se cu trupele securită ii criminale şi căzând eroic în aceste lupte. am aflat nemijlocit toate ac iunile de bravură făcute de fiecare în parte. la Boldeşti şi Scăieni am avut luptători extrem de curajoşi care să le semene. am relatat amănun it. trebuie să specific că. Dacă nu le-aş reaminti. Illinos. au fost batjocori i. totuşi. imitându-i. tot ce ştiam că au făcut ei. despre schingiuitorii lor “Dic ionarul criminalilor politici comunişti din România”. CU 6 ANI ÎNAINTEA GREVEI DE LA 14-15 NOIEMBRIE 1987 DE LA BRAŞOV ! Din localitatea Boldeşti-Scăieni nu s-au ridicat partizani ca generalul Ion Aldea. consider că trebuie neapărat să le ştie toată lumea. Pentru că nu toată lumea cunoaşte aceste amănunte. Astfel. nu au încercat şi ei aşa ceva. Rezisten a anticomunistă în Boldeşti-Scăieni . ca scriitor. deoarece ve i vedea că. în Mun ii Banatului. Şi. tot cu arma în mână au luptat. 184 . aproape nişte copii. deci. nu au apucat să lupte prin mun i cu hoardele comuniste înarmate. SUA. rezisten a anticomunistă a fost de două feluri: una pasivă (o rezisten ă în surdină sau chiar ascunsă) şi alta activă (pe fa ă). Acei partizani eroi. dacă se poate. Dar scena nu se petrecea undeva prin Mun ii Făgăraşului. într-un fel.PRIMA GREVĂ GENERALĂ MUNCITOREASCĂ DIN ROMÂNIA. şi faptele unor eroi locali. m-am decis să le reproduc şi în monografia de fa ă. am mai scris şi o altă carte. pe care am publicat-o în editura “White Wings”.14 NOIEMBRIE 1981 .. colonelul U ă. Despre eroii partizani şi despre al ii ca ei am scris o carte. în 1993. la o scară mai mică. mul i al i eroi cunoscu i şi necunoscu i . reale şi glorioase din istoria localită ii. pe culmile Făgăraşului. se merită a fi ştiute.care să lupte cu arma în mână. într-adevăr. ci chiar pe dealurile dimprejurul localită ii. fiind foarte tineri. extrem de interesante. De aceea. ca şi partizanii.. Chiar dacă eroii mei. Mai înainte de a povesti isprăvile lor. atât prin ziarele din ară. cât şi prin jurnalele americane. cât şi urmaşii noştri. ca ăranca Elisabeta Rizea ori ca întreaga familie a lui Toma Arnău oiu ori ca mul i. în Boldeşti-Scăieni. atât contemporanii. atunci când au fost prinşi.

mai boga i. cetă enii din această localitate industrială se arătau foarte nemul umi i de via a precară pe care majoritatea popula iei a dus-o timp de o jumătate de secol. securitatea. lupul păru-şi schimbă. fie direct. cu Stalin. îşi muta frecven ele din minut în minut. mai versa i.. Bancurile anticomuniste. primul din Boldeşti. M. seară de seară. pe alimente. 185 . ridicau vocea şi îndrăzneau câteodată să învinuiască direct conducerea.000 de dosare ale membrilor de partid şi turnătorilor securişti vinova i.Ca pretutindeni în ară. şeful serviciului salarizare de la Schela Boldeşti. cu ruşii. la fel ca şi postul de radio clandestin bulgar. din ordine date de sus. cu Dej sau cu Ceauşeştii amândoi. “Radio Paris”. Nici astăzi nu pot spune că cetă enii de acolo sunt mai mul umi i. făceau deliciul na iunii şi erau pe buzele tuturor. “BBC-Londra”. pentru că tot foştii comunişti se pare că îi conduc . el distrusese cinci tancuri ruseşti. niciodată nu au fost prinşi cei care riscau să le afişeze. bine lipite (erau afişate cam pe la 3-4 diminea a) şi cu toată paza. un post de radio clandestin numit “Radio România Viitoare”. Mai târziu. “Radio Madrid”. cât şi sub dictatura lui Ceauşescu. poli ia secretă politică. pe când luptase pe frontul de est. Jean Pandele. mereu apăreau pe por ile (pe atunci din lemn) ale Fabricii de Geamuri Scăieni. de foste victime ale comunismului . înaintau raporturi scrise sau telefonice la securitate şi aceasta trecea pe loc la ac iuni drastice. chiar dacă emisiunile erau bruiate continuu.. (Printre cele 270. 1216 din 2406. pe unde scurte.. totuşi.nu neapărat to i cei afla i la scara guvernamentală . după amiezile şi seara. oamenii erau nervoşi. Acum 40-50 de ani. care. imediat ce auzeau că unii localnici nemul umi i ac ionau contra statului comunist sau numai că ridicau tonul mai mult decât trebuie. fiind bruiat. atât sub regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. au fost ancheta i mai mul i scăienari şi boldeşteni. Pe timpul lui Dej. 1988). prin anii 1959-60. şi specialistul în lucrări de foraj marine. topite la fabrica de mucava din Scăieni. Puiu şi Nicu Angelescu. Iar aceşti temerari au fost fra ii Mircea. Petrescu (1917-2001). deoarece. portretele regelui Mihai I şi ale lui Iuliu Maniu.conf.. “Radio Roma” sau chiar “Radio Ankara”.mă rog. Petrescu nu a fost singura victimă de acest fel. În urma unor astfel de turnătorii. ziarului “Ziua” nr. fiind vorba de două localită i muncitoreşti cu poten ial mai mare de nesupunere. fie prin agen ii ei turnători care. voia să facă uitate numele schingiuitorilor.însă acum aceşti “foşti” sunt infinit mai şire i. care a fost bătut de securitate numai pentru că un “binevoitor” adusese la securitate un ziar vechi militar care îl lăuda pe Petrescu că. se certau între ei pe locuri. mai puternici. se afla infiltrată peste tot. Era. dintre care cel mai rău au pă it-o doi prieteni de-ai mei: şeful protec iei muncii de la Schela Boldeşti. Pe la cozi. cum a pă it Gh.I. al doilea din Scăieni. “Radio Gorianin” din Balcani. de teamă să nu fie desconspira i. familiile care aveau aparate de radio riscau şi făceau eforturi să asculte. “Europa liberă”. au învă at să interpreteze perfect rolul de anticomunişti. promisiunile de libertate făcute în limba română de posturile de radio “Vocea Americii”. plini de iluzii şi de speran e. s-au aflat şi unele dosare grele ale unor cozi de topor locale . Matei Grigore (Mielu Soroiu). vecinii fabricii. cu dosarele vechi prelucrate şi falsificate. Din mun ii Carpa i emitea. în plus. mai îndrăzne i şi mai corup i decât erau înainte şi. vorba de un risc enorm. dar năravul ba.

lovindu-l cel mai mult peste testicule. Întors în America. N-a trecut mult timp după aceste discu ii şi Jean Pandele s-a trezit la serviciu cu un ofi er de securitate. Abia a scăpat cu via ă. Ancheta a durat zile de-a rândul. iar articolul l-am expediat familiei. s-a dus în biroul vecin de unde a venit îmbrăcat cu un halat muncitoresc şi deodată s-a transformat brusc într-o fiară turbată: şia sumecat mânecile şi. iar Jean s-a conformat întocmai.. şi l-a rugat cu amabilitate pe Jean să-l ducă înapoi la sediul securită ii cu maşina. nu a putut ob ine dosarul cu ancheta făcută de fosta securitate tatălui său. având înfă işarea unui star cinematografic. eu am publicat un amplu material despre această crimă. prin societatea “Sovrompetrol”. despre care se spunea că este securist şi că arestase pe nişte muncitori de la întreprinderile de ceramică de la Bucov. mi-a spus că Lazăr o duce bine-mersi. a fost inut pe un scaun special. iar la anchetele făcute ore întregi. încercând să i le rupă.c. un tânăr cu musta ă. a pă it-o şi mai rău. Înainte de a muri. frumos şi înalt. anul trecut. deşi încearcă acest lucru de peste 16 ani! Se cunoaşte un singur caz de agent securist pedepsit “de reac ionari” cu moartea. după ce a făcut o sumedenie de declara ii scrise prin care promitea să nu mai spună nimănui că Basarabia este românească. victima murind în chinuri amarnice după ce penisul i-a fost amputat. pe rând. sub care se afla “Răducu” (aşa se numea în limbaj conspirativ aparatul de iradiat cu doze mari). s-a scuzat câteva momente. lam vizitat acasă unde l-am găsit în pat.Jean Pandele a fost turnat la securitate de un secretar u. Când s-a văzut în biroul lui. începând să urle şi să înjure de mama focului. la sediul securită ii din Ploieşti. nici până astăzi nu se ştie cine sabota. În timp ce ruşii ne furau zi şi noapte petrolul. Este vorba despre băiatul poştarului Stănescu. Aceasta se întâmpla în preajma anului de gra ie 1989. cu o pensie mai mare decât salariul unui profesor universitar! Mielu Soroiu. când l-am văzut pe Pandele. pe un câmp dintre Scăieni şi comuna vecină Pleaşa. securistul Lazăr. Securistul a venit îmbrăcat civil. Cu toată paza intensă. atunci când fusese auzit povestindu-le sondorilor despre cum a fost furată Basarabia de ruşi. nederanjat de nimeni. a fost şi el bătut câteva zile de-a rândul. a tăbărât cu pumnii şi cu picioarele asupra boldeşteanului. Desigur. bătându-l minute întregi fără oprire şi făcându-l lac de sânge.t. la marginea Scăieniului. Paul Matei. Nu s-a putut afla niciodată cine l-a asasinat. mi-a părut rău de frumuse ea lui. 186 . aproape toate sondele cu pompă canadiană de pe aria Boldeşti-Scăieni. de la sediul securită ii din Ploieşti. Până veneau operatorii de serviciu ca să repornească motorul pompelor. Atunci el mi-a povestit cu glasul stins tot ceea ce ceea pă ise. toate sondele având acest sistem. După acele anchete dubioase. alături de alte mari crime ale fostei securită i ploieştene. Lazăr. chiar foarte politicos. erau zilnic sabotate prin oprirea curentului electric de la şaltărul central al dinamurilor electrice care puneau în mişcare pompele. Nici în momentul de fa ă. Ştiind că Jean este un foarte bun acordeonist. mirându-mă că acel tânăr putuse să fie atât de rău. Sincer vorbind. Ultima oară. care povestea colegilor ce mai spun posturile de radio “de peste gârlă” şi care îl tot critica pe Ceauşescu. fiul său. Mielu s-a îmbolnăvit de un cancer galopant în regiunea anală. din Pleaşa. treceau nişte ore bune în care sondele stagnau şi nu mai scoteau petrol. cu metastaze la penis. i-a zdrobit degetele. i-a vorbit frumos.

Prin anii 1978-79, la clubul Schelei petrolifere Boldeşti, sosise prietenul cel mai bun al lui Nicu Ceauşescu, Ion Traian Ştefănescu, să-i muştruluiască pe muncitorii petrolişti că nu merge bine produc ia. Mă aflam şi eu în sală. Ştefănescu, deşi un bun şi foarte inteligent intelectual, bazat pe vocea lui de tunet şi pe faptul că era prim secretar al c.c al u.t.c., ministrul tineretului (ulterior prim secretar la jud. Sălaj şi Dolj), bazat pe marea sa putere politică, folosea fa ă de muncitori un vocabular dur, execrabil, vorbindule de sus, cu arogan ă şi total dispre , neavând nici un respect pentru ei: “Bă, la voi aicea nu se munceşte suficient şi de-aia merge treaba prost în schela voastră!...” În clipa aceea, sutele de muncitori din sala au protestat cu glas tare; unii l-au fluierat, al ii l-au huiduit. Un sondor l-a apostrofat fără frică: “Vă rugăm, tovarăşu’, să ne vorbi i frumos, că noi nu suntem nici “bă” şi nici “voi”... Noi muncim din greu de diminea a până seara la sonde şi vrem să fim respecta i, şi nu ne vorbi i ca unor slugi, cum le vorbeau boierii!” “Aşa-i! Aşa-i!” - îl aprobau to i din sală. Ştefănescu o cam sfeclise şi mitingul nu a putut continua până nu şi-a schimbat stilul de vorbire. Şi eu am fost admonestat verbal de acest ministru pe când făceam practica agricolă cu copiii în viile de la IAS BoldeştiScăieni, la cules de struguri. Din senin, a apărut acolo o maşină neagră sosită pe drumul de acces între vii, din care a coborât acest ştab înso it de primarul din Boldeşti şi de încă doi tovărăşei de la jude , veni i în control să vadă cum muncesc elevii. I.T.Ş. îl întreabă încruntat pe un copil de clasa a V-a: “Câte găle i ai făcut tu, puştiule, de diminea ă până acum?” “Cinci găle i, iar norma este de zece găle i. Aşa ne-a spus tovarăşul diriginte”, a răspuns copilul. “Trebuiau cinsprezece! - i-a dat el răspunsul - Cine-i dirigintele, dumneata?” - mi s-a adresat secretarul mie. “Da, eu le-am spus numărul găle ilor - 8 pentru elevii mici, 12 pentru cei mari. 15-20 găle i este norma pentru studen i. Şi vă rog să privi i de la ce distan ă cară copiii găle ile până la benă. Eu nu pot să le cer mai mult la copiii ăştia mici şi slăbu i”. “Cine-i proful ăsta de-mi răspunde aşa obraznic?” l-a întrebat I.T.Ş. pe primarul Dumitru Puişor. “Este profesorul care l-a pictat pe Eminescu pe Casa de cultură”. Ştefănescu a făcut un gest de mirare şi a plecat fără să salute pe nimeni. Dacă nu era revolu ia, Nicu Ceauşescu, care voia să-l debarce pe taică-su şi să-i ia locul, numindu-l pe bătrân într-o func ie moartă (de secretar general onorific al p.c.r.), Tr. Ştefănescu era propus de Nicu ca vice-prim ministru sau chiar premier în fruntea ării condusă de el, căci fiul dictatorului plănuise cu maică-sa o “lovitură familială de stat”, pentru a deveni el preşedinte. Dar nu i-a mers. La Revolu ie însă, Ştefănescu nu mai ştia unde să se ascundă de frică. În ziua de luni, 18 decembrie 2006, în prezentarea Raportului Comisiei Preziden iale de “Analiza dictaturii comuniste din România” (în aşa-numitul “Raport Tismăneanu”), care condamna cu vehemen ă comunismul, citit în sesiunea Parlamentului de preşedintele Băsescu, Ion Traian Ştefănescu era printre primii cita i pe lista neagră a foştilor mari lideri comunişti, învinui i de crimele din România, dar lui pu in îi mai pasă, fiindcă el şi-a păstrat titlul vechi de profesor universitar, func ionând acum la Academia de Ştiin e Economice, specializat în probleme de drepturile muncii şi ale muncitorilor, fiindcă tare mult îl doare grija fa ă de dragii lui muncitori... Cine-l cunoaşte spune că foloseşte acelaşi vocabular moştenit din trecut. Şi, totuşi, trebuie să men ionez aici şi o faptă bună a lui Tr. Ştefănescu care l-a ajutat pe un prieten de-al meu, scriitorul
187

Nicolae Mihai, să-şi publice un excelent roman respins de toate editurile, pe criterii politice. O tulburare mult mai mare decât cea din sala Clubului, s-a produs în ziua de 14 noiembrie 1981, pe la orele 11 diminea a. În acea zi, to i muncitorii de la Întreprinderea de Foraj şi Lucrări Geologice Speciale (IFLGS) din Scăieni, actualul FORADEX, s-au revoltat spontan şi, uni i, au declarat grevă generală (grevele, se ştie, erau strict interzise pe vremea aceea, fiind socotite crime politice). Mai întâi greviştii s-au strâns în curtea fabricii. Apoi to i muncitorii din uzină, ca la o comandă, au ieşit pe poarta întreprinderii şi au pornit hotărâ i în mare grup pe străzi, strigând curajoşi: “Vrem pâi-ne! Vrem pâi-ne!” Era, de fapt, şi o lozincă mascată de protest, împotriva politicii de opresiune, dar ei ştiau că punând accentul pe lipsa de pâine, protestul lor nu va fi interpretat neapărat ca o mişcare politică, deşi mişcarea avea evidente conota ii politice. De câteva zile, nu se mai găsea aproape deloc pâine pe pia ă şi nu s-a mai adus pâine nici la chioşcul din incinta fabricii. Coloana mare de vreo 270 de muncitori, s-a îndreptat mărşăluind vreo 3 km cu dârzenie, pe şoseaua PloieştiVăleni, apoi pe str. Petroliştilor, scandând cererea lor neîncetat, până ce au ajuns în centrul oraşului, în fa a primăriei. Grupului, format ini ial numai din demonstran ii grevişti, li s-au alăturat numeroşi trecători şi angaja i ai societă ilor din împrejurimi. În final, se adunaseră cca. 1000 de demonstran i. Cu to ii erau foarte decişi să ajungă la primăria oraşului. Informatorii din cadrul primăriei l-au anun at pe primarul Silviu Ciungradi ce avalanşă mare se apropie şi neştiind pe ce traseu au luat-o greviştii, primarul s-a urcat grăbit în maşină, hotărât să plece la Ploieşti pe şoseaua na ională. Pe drum, însă, ghinion! El a dat chiar de masa compactă a demonstran ilor. Maşina i-a fost oprită şi luată pe sus de muncitori. Primarul a ieşit din ea afară. Greviştii nu numai că l-au întors din drum, ci, după ce fugarul a primit câteva ghionturi anonime, a fost pus în fruntea coloanei, fiind obligat să strige alături de demonstran i “Vrem pâine!”, pe tot traseul, până în dreptul primăriei. Ajunşi acolo, a avut loc un consiliu la care au participat primarul, consilierii şi reprezentantul greviştilor, Sandu Stelian. Ca temă de discu ie a fost cauza care a declanşat această grevă. La fel era să pă ească şi plutonierul de mili ie Cremeneanu, care era responsabil pe această zonă, dar el a fost mai norocos, deoarece a putut fugi cu maşina. Între timp, a apărut acolo intempestiv şi... Ion Traian Ştefănescu, împreună cu colonelul Pescaru, şeful adjunct al securită ii din Prahova, cu care începuse să se ciondănească, fiecare pretinzând că reprezintă cuvântul partidului şi că ştie ce decizie să ia. La un moment dat, Pescaru i-a replicat lui Ştefănescu: „Tu să taci, fiindcă noi ştim ce avem de făcut !” Nu ştim cine îi anun ase, căci vestea ajunsese până la Ceauşescu, iar Ştefănescu fusese trimis cu porunca să restabilească imediat ordinea. Cu Pescaru sosiseră o mul ime de al i securişti, în civil, înarma i, care înconjuraseră clădirea primăriei şi pe to i greviştii, decişi să intervină cu for a dacă va fi nevoie. Întregul Inspectorat M. I. de la Ploieşti intrase în alertă şi camioanele cu mili ieni şi securişti erau pregătite să meargă la Boldeşti-Scăieni pentru interven ie. Aşteptau doar un semnal să pornească, dacă va fi nevoie. Delegatul greviştilor, Sandu Stelian a explicat limpede că trebuie să li se acorde mai multă aten ie muncitorilor şi să li se aducă pâine, ca să poată munci.
188

Ştefănescu a telefonat pe loc la Bucureşti şi a primit răspunsul că, pentru a nu agrava situa ia, cererea muncitorilor va trebui pe deplin împlinită. Aşa le-a răspuns şi el primarului şi lui Sandu Stelian. Acesta a ieşit afară, s-a urcat pe o pubelă metalică de gunoi şi s-a adresat colegilor săi, strigându-le că problema a fost rezolvată iar cererea le va fi, în următoarele ore, îndeplinită, rugându-şi colegii să se întoarcă la uzină. Oamenii s-au întors potoli i, mergând agale la locurile de muncă, însă nu au început lucrul până nu au sosit maşinile cu pâine, mezeluri şi carne. Într-adevăr, au venit atunci câteva maşini supraîncărcate şi au descărcat la IFLGS pâinea cea mai bună, pachete întregi de mezeluri şi carne de cea mai bună calitate, chiar mai multă marfă decât puteau cumpăra muncitorii. Concluzia: deci, iată că se putea! De atunci, IFLGS era prima întreprindere din oraş unde se aducea totdeauna marfă, înaintea altor puncte de desfacere. Din păcate, Sandu Stelian a fost ore întregi anchetat la sediul securită ii din Ploieşti, iar dacă nu a fost arestat se datorează faptului că pentru el a intervenit Gheorghe Deliu, vărul său şi ministrul metalurgiei din acea perioadă. Greva a fost, aşadar, o reuşită deplină şi a demonstrat nu numai faptul că “unirea face puterea”, dar şi că regimul comunist se temea serios de furia maselor. Vestea despre greva din Boldeşti-Scăieni şi despre succesul ei s-a răspândit cu repeziciune în toată România, în primul rând, prin posturile de radio occidentale. Evident, succesul ei a încurajat şi pe muncitorii de la Întreprinderea de Autocamioane “Steagul roşu”, de la Braşov, care au ales, nu întâmplător, exact aceeaşi zi - 14 noiembrie 1987. Ea a început la acele uzine în seara zilei de 14 noiembrie, la schimbul al III-a, şi a continuat toată noaptea, când schimbul nu a lucrat deloc, iar diminea a, pe 15 noiembrie, la fel ca la Boldeşti-Scăieni, şi tot pe la orele 11, sutele de muncitori au ieşit în stradă îndreptându-se spre primărie şi spre sediul partidului, strigând lozinci anticomuniste. Uzina fiind mai mare, se în elege că şi numărul demonstran ilor era mult mai mare, dar şi organizarea grevei era mai bună şi cu o listă de mai multe revendicări, predominând nu cele economice ci cele politice. Greva aceea luase, încă de la început, aspectul unei răscoale anticomuniste şi s-a lansat cu ciocniri serioase cu mili ienii şi securiştii, cu devastarea sediului p.c.r., a depozitelor alimentare ale ştabilor (unde s-a văzut ce bunătă i consumau ei), cu ruperea tablourilor lui Ceauşescu şi aruncarea lor pe geam în stradă, deşi revolta s-a terminat cu o mul ime de arestări şi deportări. Cum era de aşteptat, ea a fost înfrântă de masiva interven ie militară securistă, dar a pregătit solid terenul pentru marea revolu ie ce va avea loc peste numai doi ani, când regimul dictatorial a fost aruncat jos de la putere printr-o revolu ie na ională. În lan ul acestor evenimente, muncitorii din oraşul Boldeşti-Scăieni, au aprins prima scânteie, vizibil anticomunistă, fiindcă a fost prima grevă muncitorească din ară, cu o masivă ieşire pe străzi din toată perioada domina iei comuniste. A fost prima treaptă, primul pas revolu ionar spre libertate şi mă mir cum, până la aceste consemnări ale mele, nimeni nu a pus vreodată mână să descrie amănun it această grevă extrem, extrem de importantă în contextul rezisten ei na ionale anticomuniste din România. Nu a fost un fapt comun oarecare, peste care să-l trecem cu uşurin ă şi cu nepăsare la index! Ne-am dovedi nepăsători şi nerecunoscători, am fi demni de condamnat, dacă l-am omite din paginile de istorie ale ării noastre. Până atunci, nu se mai întâmplase aşa ceva în regimul dictatorial din România, chiar dacă mici opriri de la lucru s-au mai
189

produs uneori, ici şi colo, însă acelea au fost numai în interiorul uzinelor. IFLG-esiştii au riscat şi au ieşit vitejeşte în stradă - ini iind o fază nouă, una publică, un pas, într-adevăr, mic, poate nu lipsit de o anumită timiditate, dar care, în viitor, va încuraja enorm, prin reuşita lui, pornirea la luptă cu paşi mai mari şi mai vijelioşi... Acesta este marele merit al grevei de la Scăieni din anul 1981 şi ea va rămâne în istorie! De aceea propun ca în Pia a Petroliştilor din fa a primăriei oraşului să fie pusă o placă comemorativă în care să se specifice greva şi demonstra ia muncitorilor de la IFLGS. Tot pe teritoriul acestei localită i a avut loc şi prima luptă cu arme de foc, nu în mun i, cum luptau partizanii, ci chiar în interiorul localită ii, între trupele securită ii şi o mică gherilă anticomunistă alcătuită de un grup de tineri curajoşi, destul de bine instrui i şi organiza i de un tânăr de 19 ani, Gheorghe C. Nicolae ârlea-Castellano, absolvent al Liceului agricol din Valea Călugărească. Gheorghe Nicolae- ârlea (a nu se confunda cu actualul consilier Gheorghe Nicolae ârlea, o rudă omonimă a lui Castellano) a devenit o figură legendară în Scăieni, prin organizarea a două ac iuni extrem de curajoase, cum nimeni înaintea lui nu a îndrăznit pe susnumitele meleaguri. Să urmărim, pe rând, aceste importante şi palpitante evenimente... În toamna anului 1966, Nicu ârlea-Catellano (n. 10.08.1948) bate la poarta vecinului său Ilie Savu (I.D.), un băie el de 16 ani, firav şi brune el, cu care era bun prieten, spunându-i că vrea să discute amândoi ceva important. Atunci Nicu i-a destăinuit un plan secret ce-l avea mai demult în cap, în legătură cu organizarea unei armate de rezisten ă na ională anticomunistă în mun i, cum fuseseră grupurile de partizani anticomunişti formate imediat după ocuparea ării de către ruşi. “N-ai văzut că bestiile comuniste ne-au luat totul: pământul, boi, cai, oi, vaci, toate vitele, obligându-ne să ne înscriem la colhozurile CAP? Nu se poate să-i lăsăm aşa! Eu cred că formând un mic nucleu militar în mun i, mai târziu vom atrage şi armata ării de partea noastră, căci ne vor ajuta cu siguran ă şi occidentalii - şi ne vom elibera de comunişti!” Era un plan pe cât de eroic, pe atât de infantil, aproape imposibil de materializat, dar în care adolescentul Nicu ârlea credea cu toată convingerea şi vom vedea că o parte din planul lui, primele începuturi “logistice”, vor fi, totuşi, pline de succes, ceea ce îl va stimula şi mai mult să le continue. În plus, Nicu avea o carismă a lui aparte şi o mare putere de convingere. Era un excelent organizator, iar Iliu ă îl asculta încântat, cu gura căscată, fiindcă totul semăna cu un palpitant scenariu din filmele americane de aventuri (ulterior ei îşi aleseseră chiar şi nişte nume conspirative, inspirate din aceste filme, Nicu zicându-şi “Sfântul”, Iliu ă “Fantomas”). Planurile strategice erau gata. Trebuia găsi i restul luptătorilor... “Mai întâi am încercat cu prietenul nostru, Ticu ă Lucian (Manghini ă) (19 ani), să-l atrag în această treabă”, îl încuraja ârlea pe Ilie. “Deşi lui îi plăcea propunerea mea şi era întru totul de acord cu mine, mai târziu însă mi-a mărturisit că nu are curajul să se angajeze la aşa treabă dificilă şi riscantă. Cine nu riscă nu câştigă, iam răspuns eu. Lucian mi-a urat succes şi s-a exprimat că mai indicat ai fi tu decât el... Şi, iată, de aceea am venit acum la tine...” Iliu ă, i-a mul umit pentru încredere, i-a jurat că va fi fidel viitorului grup de luptători şi a acceptat bucuros să-l ajute în acest măre plan secret, care l-ar fi inspirat pe romancierul Constantin Chiri ă să mai scrie un roman pentru tineret, tot aşa de bun ca şi “Cireşarii”.

190

Amândoi au căutat, în continuare, al i alia i ai “Armatei Prahovene de Luptă Contra Comunismului”. Şi i-au găsit. Ei erau: Nicolae Gheorghe, zis Baronul (n. 8.12.1952), vărul lui Nicu (15 ani), Gheorghe Constantin, zis Puişor (n. 17.08.1951), fratele lui Nicu (16 ani) şi Urzică Vasile (1950-2005), care pe atunci avea 17 ani şi jumătate. “Sfântul”, comandantul lor, le-a cerut să jure că vor lupta până la victoria finală şi că nu vor trăda. Planul mai avea şi o altă variantă, în cazul că lupta gherilieră ar fi prematură, grupul va încerca să pună în aplicare un atac de răpire - şi anume băie ii să pândească elicopterul care stropea viile de la IAS, să pătrundă în el şi să-l oblige pe pilot să-i transporte peste hotare, revenind de acolo paraşuta i pentru a organiza grupe anticomuniste de partizani în mun i. Dar şi pentru acest plan era nevoie de arme. Aceasta era o primă necesitate. De aceea “Sfântul” a început instruirea grupului, explicându-le tuturor că îi aşteaptă o misiune grea, dar foarte importantă pentru întreaga ară care, cu siguran ă, că li se va alătura şi îi va sus ine, că micul nucleu va deveni cu timpul o armată mare şi puternică şi că planul este fără riscuri... Cea mai fezabilă variantă nu mai părea aceea cu elicopterul, ci varianta cu urgen a forma iunii de partizani. Ca atare, ei vor trebui să se retragă înarma i în mun i, cam prin locurile pe unde luptaseră înainte partizanii anticomunişti. În vederea acestui lucru, vor fi necesare următoarele: procurarea de arme, de corturi, de rucsacuri, de telefoane fără fir pentru comunicare la distan ă, de conserve alimentare, de îmbrăcăminte de munte şi îmbrăcăminte groasă de iarnă, de pături, medicamente, cutii medicale cu componente de prim-ajutor şi, mai cu seamă, de bani, de cât mai mul i bani. O bună parte din acea recuzită fusese deja procurată. Chiar şi o sumă bună de bani. Necesitatea cea mai urgentă erau însă armele. De unde arme? Nicu ârlea juca fotbal în echipa de juniori a “Petrolului” din Ploieşti şi i-a explicat lui Ilie că el cunoştea perfect sălile stadionului. I-a mai spus că într-una din săli văzuse, cu câteva zile în urmă, depozitul de arme şi că ştie sigur cum se poate ajunge în depozit, fără mari probleme. Planul era să dea o lovitură în sala de arme a stadionului, şi să ia de acolo câte arme şi muni ii va putea căra fiecare. Zis şi făcut... În martie 1967, au pornit-o amândoi la Ploieşti. Pe la orele 8-9 seara, au ajuns la por ile înalte ale stadionului. Închise. Trebuia escaladate. Le-au escaladat cu bine, deşi aveau în spinare rucsacurile îndesate cu lanterne, pături, cleşti, bomfaiere, mini-răngi, şperacle, şurubelni e ş.a. Nicu cunoştea perfect toate interioarele. Nu a fost o mare problemă for area uşii de la sala cu arme. S-a lucrat cu mănuşi să nu lase urme de amprente... Odată acolo, trebuia alese armele cele mai bune. Au luat din ele 5 puşti mari şi 3 pistoale automate. Alte pistoale nu mai erau. Gloan ele se aflau împachetate în cutii de carton, fiecare cutie con inând 50 de cartuşe. Cutiile ar fi fost incomode la transport, aşa că au fost desfăcute şi toate gloan ele deşertate în rucsacuri. Au luat peste 3000 de gloan e, căci atâtea au încăput în rani ele lor. Puştile au fost învelite în pături şi legate peste umăr cu câteva curele, astfel încât păreau că transportă nişte chitare... Pe la ora unu noaptea erau din nou în stradă, după ce au şters urmele şi au închis uşile la loc, să nu se cunoască imediat sustragerea armelor. Nu au făcut nici câ iva paşi, că le-a ieşit înainte un mili ian şi doi elevi de la şcoala de mili ie. Nicu s-a dus curajos spre ei, i-a

191

I. nu s-au putut depista deloc vinova ii.salutat zâmbind şi le-a spus că sunt nişte artişti instrumentişti din alt oraş şi căutau drumul spre Gara de sud. căutând ceva prin casă. că au pus mâna pe capătul firului în povestea cu armele furate de la stadion. Se apropia ziua plecării spre mun i. Acest lucru a schimbat brusc cursul evenimentelor care s-au precipitat în defavoarea virtualilor partizani. foarte mul umi i de reuşita perfectă a ac iunii lor. Armele.. toată încărcătura trebuind bine mascată sub un material transportabil oarecare. prin care. Înainte de a deschide focul. Spargerea a fost sesizată abia după un mare număr de ore şi dispari ia armelor a declanşat din partea securită ii o deosebită îngrijorare şi o alertă de anvergură. cu voce mai mult plângând: “Vasile. în afară de ecourile megafonului. Atunci au recurs la o altă stratagemă: au pus-o pe mama lui Vasile să strige. până au ajuns acasă. cu o considerabilă putere de amplificare. nebătător la ochi. Au trecut de bariera de lângă rafinăria Vega şi au mers pe jos. securiştii au folosit un difuzor porta-voce. în elegându-se între ei să nu stea grămadă. mili ienii le-au arătat drumul spre gară. iar în cazul că se va trăgea asupra lor. au mers grijulii.i face nimeni nimic! Coboară şi vino acasă!” Nimeni nu se mişca. în toiul nop ii. a găsit întâmplător pistolul ascuns. Băie ii. s-au retras cu to ii repede pe dealul plin de numeroase tufişuri. până la poalele mun ilor. cu inimile ticăind. au trecut apoi podul şi şi-au continuat calea pe poteca din lunca paralelă cu linia ferată până la Balaca.. Când s-a 192 . şi-a întrebat băiatul de unde are arma. S-au început cu disperare cercetările. dând însă col ul spre Gara de nord. tot pe drumuri ocolite. cartuşele şi restul echipamentului urmau a fi cărate cu o căru ă trasă de nişte cai procura i ilegal de Puişor. mămico. îndreptându-l în toate punctele cardinale. Vasile nu a vrut să-i spună. le-au mul umit cu acelaşi zâmbet amabil şi au mers pe drum înainte. strigau răspicat: “Preda i-vă. Foarte amabili.. pe dealul Seciului. Chiar aşa s-a întâmplat. aproape simultan. Pe la 3-4 diminea a erau la casele lor din Scăieni. apoi au reluat programul de instruire cu grupul “micii armate de eliberare”. ci a plecat cu ea şi a predat-o mili iei. învă ând bine să mânuiască armele. astfel încât atacan ii să aibă impresia că luptă cu o armată întreagă şi să nu urce la ei. mamă. Când băie ii au auzit că pe urma lor s-a trimis un mare număr de securişti. dar nici maica-sa nu a vrut să i-o înapoieze. de te predă că nu. dar neexistând urme clare şi nici un fel de amprente.. numai pe lângă linia ferată şi prin locuri unde să nu întâlnească oameni. Între timp. Tatonarea aceasta a durat ore întregi. două luni. să deschidă şi ei focul din mai multe unghiuri. Antrenamentul a durat cca. Când. într-o zi. crezând că în felul acesta îi face un mare bine băiatului. Mama lui Urzică Vasile a constatat că fiul ei lipseşte foarte des de acasă şi de la şcoală. băie ii făceau exerci ii de tragere la intă. După aceea. haide. Mili ia din Scăieni avea deja semnalmentele de calibru şi de marcă ale armei şi a anun at Inspectoratul jude ean al M. fiindcă s-a întâmplat ceva neprevăzut. ci ascunşi la distan ă mai mare unul de altul. bucuroşi că au scăpat. to i securişti încep să urce şi să descarce focuri de avertisment în aer. Între timp. Au dormit câteva ore. Dar este o vorbă: socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. Nici un răspuns. La un semnal. înso ite de un câine lup care tot lătra spre direc ia celor ascunşi. fiindcă sunte i înconjura i de mul i trăgători înarma i şi nu deschide i focul! Nu ave i scăpare! Preda i-vă!”. au mai sosit întăriri. târziu noaptea. până la pod la Blejoi. Au repetat apelul de mai multe ori.

aceştia. Nu după mult timp. de data aceasta ca un proces de drept comun. ci au fost aduşi la sediul mili iei aflat vizavi de şcoală.un an şi trei luni. Pe moment. Pe Iliu ă l-au găsit mai greu. mass-media din occident a condamnat cu asprime regimul lui Ceauşescu care condamnă copiii la moarte în procese politice. Vasile mamă! Mai trăieşti? Vino jos. strigând după ajutor. Un ofi er a strigat: “Prinde i-i vii sau mor i!” Era o hărmălaie de nedescris. Rafalele armei automate începuseră să şuiere foarte aproape de ârlea. folosind o armă SKS. sentin ele s-au îndulcit mult: Nicu ârlea a primit 8 ani. fiindcă au omorât pe un ofi er de securitate. fiindcă băie ii. au făcut la fel. 3 ani şi jumătate. pe care îl vedea bine. Securiştii. tinerii au fost bătu i. Apoi din nou s-a auzit prin difuzor vocea plângând a mamei lui Urzică: “Aoleu. zi de zi. care făceau să răsune văile ca nişte canonade de tunuri. au pornit iarăşi la deal. un fel de grenade. iar partizanii amatori. lupta era inegală. procesul s-a reluat şi s-a rejudecat la Tribunalul jude ului Prahova. în care erau implica i nişte minori. Atunci acesta. Erau muta i de la subsol la etaj cu şuturi în spate şi cu cătuşe la mâini. acuzându-i că sunt criminali şi ucigaşi. Nici unul din ei nu fusese rănit. fratele sau. Planul măre al tinerilor partizani. nu au fost bătu i. îşi schimbau imediat locul. Ceilal i. Colegii lui s-au oprit din tragere şi au venit să-l salveze pe rănit. Judecata a durat peste şase luni. că acolo sus po i fi împuşcat!” Vasile a ieşit din tufiş cu bra ele ridicate. precum s-au în eles. au început şi ei să tragă numeroase focuri din toate păr ile. aşa cum îi instruise “Sfântul”. devenind greu de descifrat. care au subliniat caracterul de aventură ludică a evenimentelor de pe deal. securiştii au folosit şi nişte detonan i fumigeni. fiindcă se ascunsese pe lângă Parcul Petrolier 803. acoperite 193 . Securistul a fost rănit şi a început să se vaiete. Puişor. şi aceasta tocmai când România începuse să se mai reabiliteze oarecum în fa a occidentului. Bătălia a durat vreo două ore. a eşuat în mod lamentabil aici. încât focurile băie ilor nici nu se mai auzeau. Imediat. sentin a a fost închisoare între un an şi trei ani. Drept urmare. care semăna cu o scenă de atac din cel de al doilea război mondial. După ce ofi erul rănit a fost transportat de colegii lui la vale. Mai târziu. Au fost condamna i într-un proces politic. După un timp. fiind minori. cărora li se cam terminaseră cartuşele. au realizat că nu se pot bate cu nişte profesionişti care erau numeroşi şi foarte bine dota i cu SKS-uri automate. Câinele lup lătra continuu spre tufişurile băie ilor. iar pentru ceilal i. aceştia s-au întors foarte furioşi şi to i au început să mitralieze numai cu focuri automate. căci nu avea răni prea grave. Atunci elevii. a intit în el şi a tras. să nu vadă pe unde merg. s-a aflat că ofi erul nu a murit. i-au văzut pe securişti şi pe mili ieni cum îi urcă pe luptători într-o dubă care a demarat rapid cu ei spre Ploieşti. “de eliberarea patriei de sub jugul comunist”. Paturile din celulă erau din ciment. semn că se predă. Evident. La ochi li se puneau ochelari de tablă. trăgând cu ea împrăştiat. după ce deschideau focul. iar ceilal i numai un an. Ca şi când nu ar fi fost de ajuns.apropiat prea mult de băie i. Ancheta de la securitate a durat două săptămâni. văzând cum stă treaba. fiindcă părin ii acuza ilor le-au pus ca apărători pe cei mai buni avoca i. la început. Totuşi. perioada de deten ie nu a fost uşoară. afla i în recrea ie. De aici începe calvarul lor. de data aceasta un ofi er. în care s-a cerut pedeapsa cu moartea pentru Nicolae Gheorghe ârlea. s-au speriat şi au repliat. ca să-l potolească pe trăgătorul cu armă automată. La securitate stăteau câte doi în celulă (al doilea fiind un fals de inut care îi tot trăgea de limbă pe condamna i). Vasile. Ilie . Tot drumul.

care. să facă ceva împotriva dictaturii! Dar cine? Şi cum? Prin revoltă în masă nu se putea. 13 Jilava. Dar organizatorul principal fusese tot curajosul Nicu ârlea şi nu eu..) Singura cale accesibilă era o ac iune individuală. în continuare. Gala i. “În 1967 Nicolae Gheorghe ârlea a fost condamnat la temni ă grea. Tinere ea din ei însă i-a făcut să reziste cu bine tuturor încercărilor. după ce a scăpat din deten ie. A 194 . de data aceasta. foşti elevi de-ai mei de la şcoala Scăieni.. Deva. deşi ştia bine că este urmărit pas cu pas. pentru că tot nu credeau că nişte copii pot fi atât de bine organiza i. unde le fusesem profesor). Pu ini români au gustat din “dulcea a” bătăilor securiste la o vârsta atât de tânără. Nicu ârlea. au devenit “mari eroi. (. Fortul nr. Grigore Ion. trece i Prutul !”. Anchetatorii securişti m-au pus să dau mai multe declara ii despre participarea mea la acel grup şi mă vor ancheta de mai multe ori.. după ce tinerii au fost prinşi (unii din ei erau copii.. Constantin. şi declanşată cât mai curând. Întorsăturile vie ii sunt uneori ciudate. criminali trădători şi mari duşmani ai poporului şi ai orânduirii socialiste”. vorbeam cu mama şi cu fratele meu. acum mai maturizat şi cu o fermă experien ă de luptător neînfricat. fiul primarului din Scăieni Gheorghe Ni ă (primar 16 ani. Personal. va ieşi întru totul victorios.. deşi semnase o declara ie prin care se angaja ferm că se va cumin i. în cazul când elicopterul ar fi ajuns în Vest. iar după Revolu ie. bănuit că sunt probabil unul din organizatorii grupului respectiv. fără ca urmăritorii lui să-l mai poată înfrânge.ârlea Castellano. În încheiere.Ascultam şi urmăream în fiecare zi tot ce se întâmpla în jur. Văcăreşti. am fost şi eu anchetat la sediul securită ii din Ploieşti. este faimosul „erou de la Grivi a” (Războiul de independen ă 1877) care a smuls steagul turcesc şi a pus în locul lui steagul românesc pe reduta de la Grivi a.cu o saltea sub ire. am să citez câteva fragmente din articolul: “Nicolae Gheorghe ârlea . Veceul se afla în celulă. a început o nouă campanie de luptă anticomunistă.. fiind lângă mareşalul Ion Antonescu când acesta a dat ordin: „Români. cu mai mari izbânzi pentru el şi cu mai puternice lovituri date comunismului. să protesteze. acestor tineri li s-a schimbat brusc statutul: din “mari bandi i. ca Nicu ârlea. luptători pentru libertate”. (. iar securitatea înăbuşea totul încă din nucleu. din 27 mai 1998. fiind ca un bulgăre mic de zăpadă. ârlea trecuse prin următoarele închisori: Ploieşti. consemnat acolo în calitate de traducător. Interesant este că Gheorghe Nicolae. din însemnările acestui erou pe care îl cunosc de pe când era copil: “. între 1902-1918) care a primit numeroase decora ii pentru că a făcut tot frontul 1937-1945.) Pe parcursul a cinci ani. Poarta Albă. lăuda i de to i. devine avalanşă. Ea ar fi dat aripi nemul umirilor generale ale popula iei. afirmând că cineva trebuie să se ridice. Nu aveam însă nici o legătură cu această tentativă de highjacking decât dovada că securiştii m-au găsit pe lista alcătuită de acuza i. finalizată. condi iile nu erau coapte..... publicat la rubrica “Dezvăluiri” a ziarului ploieştean “Telegraful de Prahova”. motiv pentru care am publicat despre el mai multe articole în presa americană şi în cea din Românie. începând să se rostogolească.. Chilia şi Periprava. (. Puiu. Trebuie spus că atitudinea revolu ionară şi curajoasă de răzvrătit contra nedreptă ii îşi are originea în familie. iar tatăl lui Nicu ârlea Castellano este sergentul Gheorghe N.un erou care a băgat spaima în comunişti”.. dacă nu chiar şeful lor din umbră. pe risc propriu. Străbunicul său. iar mesele erau foarte sărace şi insuficiente. Bucureşti. între vârsta de 19 şi 23 de ani. În a doua campanie anticomunistă. T.) Voi cita.

angajat la Uzina Mecanică Plopeni. pentru apropiata vizită a lui Ceauşescu la Ploieşti. dar. pe care poate numai divinitatea mi-l poate insufla. al familiei mele. al elevilor şi al studen ilor. anun ată în august 1981. al Ploieştiului. care trebuia să dovedească prin ceva concret că ara a început să se mişte. experien e la scară redusă. bazat pe un mare curaj. care păzeau să nu se întâmple ceva. Atunci mi s-au solicitat şi mie trei probe caligrafice şi de amprente. dar a fost o vizită pe fugă. Auzindu-le. pe valea Prahovei. Cealaltă jumătate a manifestelor a fost răspândită personal de autorul lor. din partea ploieştenilor. nici de la cea de la Găvănel. Ceauşescu. al localită ii Scăieni. stăteau mili ieni înarma i. făcute în locuri izolate. Ceauşescu totuşi a venit la Ploieşti. la Ploieşti. exact în fa a clădirii administrative. nici măcar să rănească. Nicu ârlea îi pregătise lui Ceauşescu. centrul Ploieştiului era strajnic păzit de patrule de securişti şi mili ieni. acasă. Pe blocuri şi în balcoane. pe suprafa a manifestului. figura tricolorul românesc. al Mălăieştiului. prin toate gările municipiului Ploieşti. un tânăr de 22 de ani. unde locuia mama. din apropierea acestor aşezări. la Scăieni şi la Mălăieşti. El a răspândit manifestele prin toată uzina. Nicu ârlea s-a apucat să elaboreze manifestele. fără să găsească pe nimeni. cu declanşări programate prin ceas. atât ziua cât şi noaptea. Bombe artizanale pentru dictator Bombele trecuseră probele de “laborator”. materialul exploziv nu provenea de la Uzina Plopeni. A fost imposibil să fie 195 . al Prahovei. O parte din ele a fost aruncată de la terasa cofetăriei aflată la ultimul etaj al magazinului “Omnia” din Ploieşti. Înainte de a transporta bombele în centrul Ploieştiului. Odată multiplicate. ci un explozibil artizanal. la Plopeni. 17 din Ploieşti. În ciuda specula iilor.nişte bombe. precum şi în diferite trenuri. Tot în acele zile. de către nişte ofi eri de securitate care m-au scos din ore afară de la Şcoala nr. Securitatea intrase în panică şi a început pretutindeni cercetări masive. În diagonală. Se luau probe scrise. amprente. Nicu ârlea a cercetat cu aten ie locul unde să le poată amplasa. numită de ploieşteni “Casa Albă”. spre a-mi dicta un text oarecare.şi era semnat “Armata Republicană Prahoveană”. Ilie Câşu. care nu aveau explozibil să ucidă. privind înfricoşat la popula ia care nu-l aclama. fiind testate pe deal. apoi în oraşul Boldeşti-Scăieni. îndeosebi în rândul intelectualilor. dar care bubuiau mai tare decât bombele de avion. care totdeauna se temea de atentate cu bombe. Securitatea se alertase şi intrase în febra nebună a căutărilor. Cu ajutorul lui Dumnezeu. A fost un sacrificiu al meu. unde era şi sediul partidului. pe valea Teleajenului. Nicolae Li oiu. pe Valea Vărbilăului şi pe Dealul Mălăieşti. prin care protesta. ar fi făcut stop cardiac auzindu-le. apoi alte probe. Le-a lucrat manual. Nicolae Gheorghe adresase o scrisoare către primul secretar al organiza iei de partid a jude ului Prahova. la Scăieni. Textul lor suna: “Români! Lupta i prin toate mijloacele posibile pentru răsturnarea dictaturii comuniste! Jos dictatorul Ceauşescu!” . surpriza surprizelor .fost un risc enorm. noi am reuşit!” Îndemnul la rezisten ă trebuia făcut prin manifeste. arătând că dictatorul criminal nu are ce căuta în acest oraş şi nici în alte aşezări ale Prahovei. unde locuiam. manifestele au fost împăr ite în două: cu distribuirea primei jumătă i a fost însărcinat cumnatul lui Nicu ârlea. cu excep ia grupurilor de securişti puşi să urle lozinci la apari ia delega iei. începând cu uşa directorului şi până în fiecare sec ie.

aduse acolo şi montate pentru a-l primi “fierbinte” pe Ceauşescu. Riscul era prea mare şi ar fi intrat cu siguran ă în gura lupului. Trebuiau găsite alte momente, eventual după trecerea delega iei preziden iale din august. Pentru detonare s-au ales datele de 12 şi 15 septembrie, în ajunul începerii anului şcolar, când Ploieştiul forfoteşte de elevi şi de studen i. Exploziile, fiind inofensive, erau menite să ac ioneze psihic, să creeze o atmosferă de protest “sonor”. Fuseseră planificate cinci explozii succesive, una la “Casa Albă” (pe o coloană de sus inere, în formă de Y, între unghiul celor două laturi), una în cartierul Nord al Ploieştiului, una în incinta unei librării centrale, una la Procuratură şi una lângă lozinca “Trăiască PCR” de pe acoperişul Cinemascopului. Practic însă nu s-a putut monta decât bomba de la sediul partidului şi cea de la librărie. Ele au fost instalate personal de Nicu ârlea, fiecare fiind înso ită de un ceas programat să le detoneze la ora prânzului. Bubuiturile au fost infernale şi s-au auzit în tot oraşul. Întregul centru a fost zguduit din temelii şi toate geamurile dimprejur s-au spart, dar nimeni nu a fost rănit. “Nici la bombardarea Ploieştiului de către americani nu s-au auzit aşa puternice bubuituri”, spuneau bătrânii. “Tocmai serveam masa, îmi povestea vărul meu care locuia în centrul oraşului, în blocul de lângă sediul partidului. Când s-a auzit bubuitura, farfuria cu ciorbă a săltat în sus pe suprafa a mesei...” Imediat au apărut securiştii, pompierii, mili ienii, armata. “Era ca şi cum s-a răscolit într-un cuib de viespi. Exploziile veniseră după campania cu afişe. Efectul a fost teribil. Pentru scurt timp, magazinele începuseră să se umple cu bunătă i. S-a vorbit foarte mult în presa străină şi la posturile de radio occidentale, iar lumea a căpătat curaj. Pentru exil, a fost un motiv în plus de a ataca şi mai puternic dictatura comunistă”, notează Nicolae Gheorghe în însemnările sale. Încep arestările Prima victimă a fost Manu Gheorghe, un tânăr de 20 de ani, care lucrase înainte la I.U.P.C. Băicoi, bănuit că ar fi furnizat focoasele, şi care atunci era încorporat în Garda Na ională, la U.M. 02546 din Drumul Taberei. El a fost transportat la sediul Securită ii din Calea Rahovei, unde a fost bătut de ministrul Tudor Postelnicu, ajutat de şeful arestului, col. Vasile Vasile. Tribunalul Militar Bucureşti, prin sentin a nr. 33, dosarul 127/1982, îl va condamna pe Manu Gheorghe la 8 ani închisoare, în baza articolului 167, aliniatele I, III şi IV din Codul Penal. Evident, Manu era complet nevinovat, dar va executa 64 de luni în Penitenciarele Rahova şi Aiud. Apoi anchetele sau îndreptat cu repeziciune spre Uzinele Metalurgice Plopeni, întrucât aici era o sec ie specială care producea muni ie. În urma cercetărilor de la Plopeni, în ziua de 20 septembrie 1981, a fost ridicat Nicolae Li oiu, cumnatul lui ârlea, care distribuise afişele în toată uzina, şi a fost bătut la sediul Securită ii din Ploieşti de maiorul Ion Traşcu, avansat ulterior la gradul de colonel. Şeful securită ii din Ploieşti era col. Dumitru Popa, care mă va ancheta mai târziu şi pe mine. Tânărul Li oiu (22 de ani) a fost condamnat la 20 de ani deten ie şi a stat după gratii 87 de luni, trecând prin închisorile din Prahova, Aiud şi Jilava. ârlea dispare la timp, dar Li oiu nu a mai putut scăpa de arestare. Doi binevoitori s-au oferit să-l ajute pe Nicu ârlea să fie scos din zona de urmărire, ducându-l într-o noapte la Constan a. Cei doi erau Costel Lucian şi Costel Liviu Ionescu, tatăl şi fiu. Numai pentru simpla încercare de a-l ajuta pe cel urmărit, tatăl şi fiul vor fi aresta i de Securitate, acuza i de gravă complicitate şi condamna i de TMB, în ziua de 14 aprilie 1982, primul la 5 ani închisoare, iar fiul la 20 de ani închisoare. Tatăl a
196

executat 16 luni, iar sentin a dată fiului nu s-a mai aplicat. Pus provizoriu în libertate, pentru a fi capcană de prindere a altor implica i, Costel Liviu Ionescu se întâlneşte în secret cu Nicu ârlea şi, întrucât asupra lor plana pericolul arestării, ambii se decid să părăsească de urgen ă ara, mai ales că autorul bombelor de la Ploieşti fusese deja declarat “inamicul public nr. 1%, căutat febril de securişti şi mili ieni în toată ara, pe toate drumurile, fotografiile lui, fa ă-profil, fiind distribuite pretutindeni. Drumul exilului Cu mare pruden ă, ei ajung până la Drobeta Turnu Severin. Au reuşit apoi să treacă în Iugoslavia, de unde sârbii i-au transportat până la grani a cu Italia, sfătuindu-i să înainteze cel pu in 20 km pe teritoriul acestei ări, apoi să se predea poli iei, ceea ce au şi făcut. La Udine, poli ia i-a înregistrat şi i-a trimis la Roma. Poli ia romană i-a transferat în lagărul de refugia i de la Latina, unde au ajuns pe 21 octombrie 1981. Fiind sigur de acordul azilului, Nicu ârlea s-a grăbit să sune pe cei de acasă şi să le spună unde se află. În mod ironic, urmăritul i-a felicitat pe securişti pentru nereuşita de a-l prinde... Imediat, punctele de pază de la Scăieni şi Mălăieşti ale Securită ii sunt retrase şi urmărirea tinerilor pe teritoriul României încetează. Dar, din acel moment, se declanşează războiul diplomatic între Bucureşti şi Roma. Ceauşescu intervine personal pe lângă guvernul italian, ca tinerii fugari să fie imediat extrăda i, fiind nişte... “ucigaşi de rând şi criminali periculoşi”. El încearcă şi prin Interpol să-i scoată din Italia, dar nu reuşeşte. Atunci îl trimite pe Ştefan Andrei, ministrul de externe, la Roma, să insiste pentru extrădare, sub motivul că italienii apără nişte criminali sângeroşi. De fapt, Nicu ârlea fusese deja condamnat la moarte, în contumacie, de TMB şi, odată adus în ară, ar fi fost executat. Spre a-i oferi o oarecare satisfac ie ministrului de externe de atunci, Nicu ârlea şi Costel Liviu Ionescu sunt, pentru 24 de ore, puşi sub stare de arest şi cerceta i mai amănun it de italieni, dar anchetatorii se lămuresc că au de a face cu refugia i politici autentici şi nicidecum cu criminali de drept comun, refuzând categoric extrădarea lor. Îi eliberează cu condi ia să se prezinte zilnic la Poli ie. În apărarea celor doi fugari au intervenit de urgen ă câ iva reprezentan i ai exilului românesc. Imediat, Costel Liviu Ionescu părăseşte Italia, stabilindu-se în Fran a, iar Nicu ârlea primeşte viza de intrare în America în ziua de 18 februarie 1982. El este scos din lagăr şi trimis la o familie de italieni, capul familiei fiind de profesie detectiv. În ziua de 11 mai 1982, sponsorizat de Biserica Catolică, Nicu ârlea pleacă din Roma cu un avion al Companiei americane TWA şi aterizează la New York, unde stă o lună. Din ofertele făcute de statul american, preferă Dakota de Nord, oraşul Bismark. În America, Nicolae Gheorghe ârlea va continua lupta împotriva comunismului, având legături permanente cu mari personalită i ale exilului, cu posturile de radio anticomuniste, cu presa liberă de aici, căreia îi oferă informa ii detaliate despre rezisten a na ională din patria lăsată în urmă. Devine membru al Uniunii Mondiale a Românilor. Revista “ ara şi Exilul” publică un articol despre bombele de la Ploieşti; la fel ziarul “Micro Magazin”, din New York. Noul venit scrie articole la “Stindardul” din Germania, la “Cuvântul românesc” din Canada; se oferă voluntar în campania de alegere a preşedintelui Ronald Reagan, de la care primeşte mul umiri personale. La Bismark îşi realizează unul din visurile sale, urmând o şcoală de pilotaj. În 1987 părăseşte Bismark-ul, venind în Richmond, Virginia. Apoi urmează cursurile a două şcoli
197

de detectivi, ambele în Washington D.C. În timpul Revolu iei din 1989 din România, a manifestat în fa a Ambasadei române din Washington, alături de părintele Gheorghe Calciu, şi a cerut să lupte ca voluntar pe baricadele anticomuniste. Plecarea în România i-a fost însă refuzată”. Aici se termină citatul din articolul publicat de mine în “Telegraful de Prahova”, precum şi episodul rezisten ei oraşului Boldeşti-Scăieni împotriva comunismului. Dacă fiecare localitate din ară s-ar fi opus dictaturii cum s-au opus cetă enii din această localitate, cu siguran ă că am fi rupt şi mai devreme lan urile asupririi comuniste. La numai câ iva ani după Nicolae Gheorghe ârlea, sim indu-mă zilnic urmărit de Securitatea din Ploieşti, fiind deseori anchetat la sediul ei de pe str. Vasile Lupu nr. 60, apoi chiar otrăvit de agen ii securită ii, am decis să-mi salvez via a şi în ziua de 12 august 1985 am părăsit şi eu ilegal ara, împreună cu so ia. Din Ungaria, falsificând ambele paşapoarte, am trecut în Austria (securitatea şi vameşii maghiari au descoperit falsul pe unul dintre ele - cealaltă falsificare o făcusem perfect - şi ne-au arestat, dar ulterior ne-au eliberat şi ne-au lăsat să trecem). La Viena, primele zile am dormit prin parcuri şi prin gară, apoi ne-am predat poli iei care ne-a internat în lagărul de refugia i de la Traiskirchen, care ne-au inut 21 de zile sub arest, ca suspec i, apoi, constatându-se cine suntem, ne-au detaşat într-o sec ie mai sigură a acelui lagăr, care să ne ferească de spionii şi atacan ii comunişti români ce forfoteau pe lângă lagăr căutând să-i lichideze pe cei nota i pe listele lor. Această sec ie specială se afla ascunsă în oraşul de munte Gloggnitz, NiederOsterreich, de unde, după aproape un an de zile şi după ce am fost chemat personal de ambasadorul american la Viena, am ob inut viza de emigrare în SUA, ca refugia i politici. Cu sponsorizarea vărului meu, prof. dr. George Nicolae şi so ia sa Mariana Lorisa, am venit în SUA, cu compania aviatică PANAM, aterizând la aeroportul “Kennedy” din New York, pe data de 22 aprilie 1985. A doua zi, pe data de 23 aprilie, de la aeroportul “La Guardia”, am decolat spre Chicago unde am ajuns după mai bine de trei ore de zbor. Drumul ne-a fost plătit de Organiza ia Mondială a Bisericilor (The Church World Service). Din Chicago am început demersurile pentru aducerea feti elor noastre, de 10 şi 11 ani, rămase acasă cu bunicul lor, prof. Tănase Bălan. Autorită ile comuniste au refuzat să ni le trimită, iar convorbirile telefonice cu feti ele ne erau întrerupte de fiecare dată de securitate, încă de la primele cuvinte. Când am apelat la unul din vecinii noştri să le comunice copiilor o urgen ă, acesta a răspuns furios: “Ia mai lăsa i-ne în pace, că nu vrem să vă cunoaştem cine sunte i!” şi ne-a închis telefonul. Mai mult decât atât: am fost surprinşi chiar şi de atitudinea unor profesori, foşti colegi de-ai mei de la şcoala Scăieni, unde Codrina şi Ozana erau eleve în clasa a V-a (nu le divulg aici numele acelor dascăli care şi ei aveau copii, spre a nu fi blama i public), deoarece la revederea cu ele ni s-au plâns cât au fost de persecutate şi că, o dată li s-a strigat în fa ă: “copii părăsi i şi lăsa i pe drumuri de părin i trădători şi fugari, care habar nu au de voi!”, obligându-le pe fete să se apere plângând şi să răspundă “cu obrăznicie” că nu este adevărat ce li se spune. Una din ele a fost chiar bătută, încât bunicul lor, prof. Bălan Tănase, fost director al şcolii respective, s-a văzut obligat să vină la şcoală să protesteze şi să le ia apărarea. În final, ele nici nu au mai fost primite la şcoală.

198

Pe de altă parte, securitatea îi ancheta pe prietenii mei de acolo. Spre a ne aduce copiii, am cerut ajutor Crucii Roşii din Austria, Crucii Roşii Americane, organiza iilor interna ionale de protec ia copiilor, dar interven iile lor pe lângă guvernul român nu au fost luate în seamă. Am făcut şi proteste publice în centrul Chicago-ului, însă nici acestea nu ne-au ajutat cu nimic. Ne-am adresat atunci preşedintelui Statelor Unite, Ronald Reagan, arătând că feti ele noastre sunt mici, sunt singure, că bunicul lor este internat în spital şi că nici nu mai au din ce să-şi mai gătească de mâncare, hrană căpătând sporadic, de la unii vecini şi rude, ceea ce era absolut adevărat. Preşedintele american ne-a răspuns, prin so ia sa Nancy Reagan, că vor interveni imediat pentru aducerea lor. Interven ia a fost promptă şi de bun augur, deoarece am primit vestea bună că atât lor, cât şi bunicului lor, li s-a aprobat cererea de reîntregirea familiei. Le-am trimis biletele de avion şi a sosit ziua plecării spre America. Dar securiştii tot securişti diabolici au rămas, căci au recurs la o ultimă răzbunare împotriva mea... Era în ziua de 24 noiembrie 1986, Thanksgiving Day (Ziua mul umirii) şi ne aşteptam feti ele şi bunicul lor la marele aeroport O’Hare din Chicago - o mul ime de peste 40 de persoane, români şi americani, cu multe buchete de flori în mâini, inclusiv reprezentan i ai presei şi televiziunii locale. Cu câteva ore înainte, în timp ce avionul se afla în zbor deasupra Atlanticului, primisem un telefon din România în care aud vocea plângândă a tatălui meu care povestea cum bestiile cu chip de om şi-au bătut joc de el. Mai întâi l-au lăsat să se urce în avion şi tocmai când motoarele porniseră şi aeronava era gata de decolare, un “organ” s-a urcat la bord şi a întrebat cine este domnul Bălan, fiindcă “se găsise ceva în neregulă” şi trebuie să coboare imediat. Codrina şi Ozana au început să plângă şi să ipe: “Nu-l lua i pe bunicu’, nu-l lua i pe bunicu’ !” - o scenă care a mişcat şi intrigat pe to i pasagerii, mul i fiind străini - dar au fost potolite cu vorbe blânde de o stewardesă. Toate asistentele de bord au venit repede la ele să le consoleze, feti ele noastre trecând din clipa aceea sub îngrijirea lor care le-au mai sus inut cât de cât moralul. Totuşi ele au călătorit restul drumului singure şi plângând. După ce avionul decolase cu feti ele noastre, i s-a spus bunicului lor de către securiştii din aeroport că în geamantanul său i se găsise... “corpul delict”: “o carte religioasă interzisă (?!) - romanul “Cămaşa lui Cristos”, de Lloyd C. Douglas, roman celebru, tradus în mai toate limbile lumii, care nu avea absolut nimic subversiv în con inutul lui!! Un motiv mai diabolic, mai stupid, nici că se putuse găsi şi se vedea de la o poştă că era vorba de o răzbunare murdară, de un şantaj criminal făcut nici măcar cu o brumă de inteligen ă. Ajuns acasă, am pus imediat mâna pe telefon şi am sunat la sediul Inspectoratului M.I. din Ploieşti. La şantaj am răspuns prin şantaj... Eram perfect informat că doi dintre liderii securită ii prahovene se urau de moarte din cauza unei func ionare drăgu e de acolo care trăia cu amândoi, căci se certaseră cumplit între ei, cu mâinile pe pistoale. Ca să-i conving că ştiu bine cazul, le-am pronun at numele fiecăruia şi le-am spus că voi divulga acest secret, întâi la Ministerul de Interne, apoi prin radio şi presă - şi asta în cel mai scurt timp - dacă nu i se permite tatălui meu sa ni se alăture. Amenin area a avut efectul trăsnet, fiindcă numai după trei zile bunicul fetelor era cu noi în America. Aici dânsul nu a rămas definitiv, căci după revolu ie s-a întors în ară. Securitatea ne-au mai produs şi alte necazuri (condamnarea noastră la cinci ani închisoare, în contumacie, confiscarea casei, a tuturor bunurilor,
199

perchezi ii la casa din Scăieni etc), dar nici nu-mi mai face plăcerea să mai amintesc de ele şi să insist asupra acestor lucruri urâte şi murdare, pe care numai un regim terorist le putea întreprinde. Iar timpul a trecut repede. Sufleteşte şi materialiceşte, noi ne-am redresat. A trebuit să luăm totul de la început, de la zero... După trei ani de domiciliere în metropola Chicago, din statul Illinois, ne-am mutat în suburbia Wheaton, apoi la vest de Wheaton, la Glen Ellyn, orăşele foarte liniştite, bogate şi splendide, ambele suburbii ale marii metropole. Aici, în liniştitul Glen Ellyn, ne-am cumpărat o casă proprie, situată în frumosul parc-pădure Arboretum, unde locuim şi astăzi şi unde ne-au vizitat o mul ime de prieteni din Boldeşti-Scăieni şi din toată ara. Dumnezeu ne-a ajutat să facem fa ă dificultă ilor inerente începutului şi nu avem cuvinte să-I mul umim.

200

fosta lor colegă de şcoală. Ele au ajuns acum mândria întregului oraş. dar şi printr-o for ă de muncă creatoare ieşită din comun. surorile Stan. Este dreptul lor să creadă altfel. toate trei cu titlul de doctor în ştiin e (Cornelia. şi destul de mul i au aflat despre fostele ei colege de şcoală generală. cum rareori se poate vedea într-o via ă de om. prin titlurile ştiin ifice şi onorifice. Sunt convins că această listă este incompletă. parcă mai ieri nişte şcolări e nu numai frumoase. etalându-i în prim-plan pe cei pe care îi cunosc personal. cât şi prin recunoaşterea lor ca personalită i marcante pe plan na ional sau interna ional. Tot pe această stradă stă o reputată specialistă în restaurări de obiecte istorice de artă şi pictori ă de icoane pe sticlă. (Fireşte. după câteva nominări din această primă categorie. astăzi în vârstă de 77 de ani. Zorelelor. Este vorba de ing. la capetele ei: str. dar autorul monografiei de fa ă declară limpede că este foarte greu să împace toate opiniile şi să evalueze la centime toate caracterele umane. caracterizate nu numai prin inteligen ă. directoarea postului de Televiziune Culturală. au răsărit şase persoane minunate.CAPITOLUL XVII. State-Iliescu Veronica. Cam to i românii îndrăgosti i de cultură au auzit despre Zeca Daniela-Buzura. Rodica şi Lidia). Persoane de onoare ale oraşului Din oraşul Boldeşti-Scăieni s-au ridicat câteva personalită i care au făcut sau fac în continuare mare onoare localită ii respective. foarte. una dintre ele dovedind un spirit de sacrificiu suprem. Operele ei artistice vor fi prezentate în lista cetă enilor cu contribu ii de seamă din acest oraş. La urma urmelor. precum şi de vecina lor. cred că ar fi men ionat această stradă în cartea lui. nimeni nu este perfect în lumea noastră şi nu pot fi excluse nici impresiile ori informa iile aparent corecte. care în curând va avea şi ea titlul de doctor în drept. voi prezenta şi activitatea personalită ilor locale mai în vârstă sau a celor plecate dintre noi şi voi începe această rubrică cu subtitlul: De pe micu a stradă a Păcii din Scăieni au răsărit câteva nume mari În spatele gării Scăieni există o strădu ă care face jonc iunea cu alte două străzi mai mari. Vecinele lui. unii dintre cititorii căr ii nu vor fi de acord cu includerea unor persoane pe această listă. prin întreaga lor activitate depusă de-a lungul anilor în slujba acestei comunită i. fiind sigur că înfă işez date a căror realitate este verificabilă. dintr-un motiv sau altul şi pot veni cu exemple contestatare. veneau când şi când să-l viziteze. Toate au crescut. dar cumin i şi deosebit de studioase. foarte aproape una de alta. din 4-5 case. au învă at cu pasiune şi astăzi tot mai multă lume vorbeşte numai laudativ despre ele. Pe această stradă. al cititorilor. prin distinsa profesie pe care o au. Dacă editorul care a adunat în “Cartea recordurilor”. Este Strada Păcii. toate trei absolvente a două facultă i. ambi ie şi hărnicie. procuroarea Oana Alexandru. însă cu ajutorul dumneavoastră. Bucovului şi str. Alexandru Parianu. 201 . Deocamdată prezint ceea ce mi s-a adus la cunoştin ă. faptele cele mai ieşite din comun ar fi cunoscut acest lucru. sper ca edi ia a doua a monografiei să-i cuprindă pe to i.) În final.

inginerul Parianu a fost numit inginer şef la sec ia de Instala ii de deparafinare la aceeaşi rafinărie. De mic s-a mutat la Scăieni. pe fiecare în parte: Inginerul Alexandru Parianu s-a născut la 13 mai 1929 în comuna Castelul. Inginerul a alergat spre el şi la închis. să răsară asemenea personalită i dotate cu un aşa mare har de la Dumnezeu. inginerul a fost solicitat la acest nou loc de muncă unde multe instala ii nu func ionau bine şi se lucra cu ele defecte. a fost repartizat din prima zi de serviciu pe o func ie de răspundere. au rupt-o la fugă. ai Şcolii nr. Fiind unul din absolven ii eminen i. din jude ul Constan a. cu câteva minute înainte de ieşirea din tură şi de plecarea acasă. Între anii 1940-1944. dintre care cinci sunt fostele mele eleve. devenind. apoi la Liceul “Sfin ii Petru şi Pavel”. unde a învă at primele clase primare. Tocmai când voia să fugă spre ventilul al doilea. ardea focul de la cuptorul de la sta ia de polimerizare. muncitor. lângă întreprinderea de detergen i DERO. casnică. Izopetanul era dirijat prin conducte la un catalizator care polimeriza izopetanul în faza întâi de cauciucare (această sta ie se va transfera ulterior la Oneşti). dar până să-l închidă fusese deja stropit cu lichid pe pantaloni şi pe mâini.deoarece rareori se întâmplă ca dintr-un spa iu atât de mic. în 1955. 1. un gaz extrem de inflamabil. Mai pu in lichid se scurgea din ventilul nr. deşi primul merit este în mod categoric al acestor fete. Întrucât la întreprinderea “Petrochim” din Ploieşti era însă mare nevoie de nişte îmbunătă iri tehnice urgente. Această întreprindere se afla locată în zona Blocurilor Nord de la Ploieşti. Şi de data aceasta tânărul inginer lucra la un complex de inven ii care reduceau timpul de deparafinarea i eiurilor. uitată de to i. la acest subcapitol. ar fi rămas în continuare pe postul de inspector tehnic la bancă. a continuat studiile la Liceul comercial “Spiru Haret”. Când s-a înfiin at moderna sta ie de deparafinare. 2. Dar e greu să ne cunoaştem viitorul. pe scurt. Când au văzut cum curg ventilele şi că se măreşte jetul. O altă avansare. 1 din Boldeşti. din cauză că. în lan . la fel de merituoşi. venită din partea conducerii centrale de la Bucureşti. cu excep ia a câ iva. Să-i prezentăm. ambele din Ploieşti. fiind fiul lui Vasile Parianu. Şi to i aceşti distinşi colocatari ai străzii au fost elevi ai şcolii din Scăieni. în ziua de 15 august 1959. cei din jur. când dânsul făcea o verificare de rutină. de pe o singură strădu ă.. aşa cum există şi foşti elevi. Dacă inginerul Parianu ar fi ştiut peste ce mare necaz va da acceptând acest transfer. cu care mă mândresc împreună cu toate celelalte cadre didactice care le-au educat. din apropierea cuptorului. în apropiere. A urmat Facultatea de Tehnologia i eiului. dar chiar acesta era cel mai periculos punct detonant. pline de tinere e şi în elepciune. ca diriginte de şantier la Blocul de ulei de la Brazi. Vom vedea că.. mai există şi al i foşti elevi ai acestei şcoli. în urma unor inova ii tehnice făcute. a fost aceea de inspector tehnic la Banca Română de Investi ii. Cel mai mult curgea ventilul nr. după care. mai ales în apropiere de flăcări. pe la orele 18. şi al Elenei. a fost avansat ca inginer operator la desalinizarea i eiului din cadrul Rafinăriei Teleajen. nişte muncitori îl anun ă alarma i că s-au spart ventilele cu gazul izopetan lichid. Cel mai mult lichid se scurgea dintr-o coloană principală şi jeturile lui erau împrăştiate cu putere în toate păr ile. 202 . ale rezervoarelor din vecinătate. Într-o zi nefastă. Se ştia ce urma în minutele următoare: o explozie uriaşă a întregii coloane care ar fi antrenat alte explozii catastrofale. din cadrul Institutului de Petrol din Bucureşti. inginer tehnolog în petrol.

ceară de albine topită cu ulei. dar şi scurgerea ventilului care se îndrepta spre cuptor. miere. Când a putut să mişte pu in mâna stângă. nepoata sculptorului Ion Iordănescu. rareori a putut fi scos afară.aşa spuneau părin ii lui. Acolo. numai cu fa a în sus. deşi multe plesneau la cea mai mică mişcare. Urlând de durere. în care dizolvau antibiotice etc. mai pu in pe fa ă. inginerul a citit însă enorm de multă literatură: religie. Sandu Parianu. Gra ie lui. insuportabile. a devenit nu numai o persoană extrem de în eleaptă. beletristică. s-a speriat şi a fugit . Focul i s-a stins. a cunoscut-o pe cea de a doua so ie a sa.şi dusă a rămas până astăzi. care a avut prezen ă de spirit să-i tragă repede pantalonii. Părin ii sufereau şi ei eroic alături de fiul lor. Dar trupul lui. însă medicii de la serviciul de salvare nu-i mai dădeau absolut nici o şansă de supravie uire. matematici superioare etc. iar trupul i-a rămas chircit în pozi ia de stat cu genunchii ridica i. “Citirea Bibliei şi a rugăciunilor. După câ iva ani. au trecut câ iva ani buni şi de atunci Alexandru nu a mai putut fi coborât pe scări afară. când l-a văzut în ce hal arată. de la etajul întâi. seu topit cu ceară. devenise o rană vie. iar accidentul lui le-a scurtat mult via a. inginerul a cerut căr i să citească. filosofie. fiindcă Sandu era unicul lor copil. un coleg de serviciu.gazele lichide care îl stropiseră pe corp. plină de multă carismă . după câ iva ani.naturiste. dânşii au făcut tot ce au putut să-i aline suferin ele. l-au ajutat să trăiască” . decât numai de câteva ori. III şi IV pe toată suprafa a trupului (75%). Până în ultima lor clipă. ştiind că tot va muri. În felul acesta explozia nu a mai avut loc. Durerile şi usturimile îi erau însă cumplite. Chiar aşa ars. iar dacă nu chiar tot Ploieştiul. dar mijloacele lor materiale sunt extrem de modeste. Rareori a putut să fie ridicat şi pus cu dificultate într-un cărucior cu roate. Suferin a l-a apropiat şi mai mult de Dumnezeu. la acel spital. s-a trântit cu spatele pe iarba şi s-a tăvălit cu flăcările pe el. Sandu a putut să-şi întindă picioarele şi să stea în şezut. şi a mai fugit 30 m să oprească pompa care alimenta izopetanul lichid. Poate ar fi avut nevoie de tratament în străinătate. În cei 49 de ani de suferin ă. Pensiile mici nu li se ajung nicicum. Nu numai toată întreprinderea a fost salvată de la dezastru. Părin ii inginerului au fost distruşi.a devenit un sfânt. pe directoarea unei grădini e din Ploieşti. Cât timp au stat la Scăieni. A urmat o serie de patru opera ii dificile făcute la spitalul din Azuga de marele medic osteolog Gheorghe Meghea. s-au aprins şi inginerul Alexandru Parianu a devenit o tor ă vie. ci întreg oraşul. De-a lungul acestor ani. mii de vie i s-au aflat atunci în mare pericol fără ca oamenii nici măcar să ştie acest lucru. Mioara Iordănescu. numai în chilo i. cum le zicem noi astăzi: albuş de ou. Cel mai curajos a fost inginerul Sturm. atunci tot cartierul de nord aflat lângă Petrochim a fost salvat. ştiin ă. descoperă un 203 . rănile începuseră să i se cicatrizeze. din nenorocire. încât la cumplitele-i răni fizice i s-au mai adăugat şi alte răni sufleteşti. De 49 de ani. Ani de-a rândul tânărul acesta a urlat de durere. Cine stă de vorbă cu el. Zilnic îi făceau băi cu ceaiuri de plante. Salvarea a sosit după câteva minute. însă avea arsuri de gradele II. De când au părăsit strada Păcii şi sau mutat la bloc. oprind instala ia de polimerizare. Îl ungeau zi şi noapte cu “leacuri băbeşti” . la Ploieşti. Ea a fost îngerul lui păzitor şi sufletul de aur care i-a insuflat inginerului dorin a de a supravie ui. Mioara îşi mai plimba so ul cu căruciorul. s-a ridicat în pielea goală. So ia inginerului. Medicii de la spital l-au trimis să moară acasă. inginerul-erou stă lungit în pat. cu care am fost prieten de-a lungul întregii lui suferin e. Bravul inginer făcuse un gest măre de sacrificiu. artă.

cu care a debutat în 1993. Pu ini cunosc istoria aceasta. se supără şi schimbă vorba. Teza de doctorat din anul 2002. dr.Nici nu-mi vine să cred că feti a aceea micu ă. scrisul. a apărut în vara anului 2006 în colec ia “Media” a Editurii Polirom din Bucureşti. cu mult interes. Daniela Zeca-Buzura. membră a Uniunii Scriitorilor şi a Uniunii Ziariştilor din România. de telenovele nesiropoase şi reale. până a ajuns în cercurile cele mai rafinate ale elitiştilor români. în anul 2000. asociat la Catedra de Jurnalism a Universită ii din Bucureşti. un erou respectat şi iubit de to i. însă acest lucru l-a cam deranjat. un filosof autentic şi un om de o bunătate şi modestie rară. Am făcut doar ceea ce trebuia făcut”.1966). Dacă îi spui că a fost un erou. Despre dânsul au apărut câteva articole elogioase prin ziarele locale. Daniela Zeca-Buzura . Iată pentru ce inginerul Alexandru Parianu s-a remarcat ca o personalitate de onoare şi de frumoasă excep ie în oraşul Boldeşti-Scăieni.dar chiar şi pe oamenii cei mai simpli. este şi va fi totdeauna un subiect de filme. dar şi studen ilor de la facultă ile de jurnalism. care îi puneau în eviden ă marele său eroism. Este o poetă de o rară sensibilitate. a devenit directoarea Televiziunii Culturale Române. fără să se intimideze de prestan a lor. trecând în revistă principalele genuri ale audio-vizualului. După cele peste 200 de interviuri luate unei diversită i de mari intelectuali din ară. Vechea ei pasiune. cu ochi frumoşi şi cu voce blândă (n. oricum. oricum. deşi mi-a mărturisit că romanul i-a plăcut. Cartea. un simbol al demnită ii şi sacrificiului suprem.. merita din plin să fi fost făcut cunoscut. Mioara Parianu. iar eroismul celor doi ar fi trebuit prezentat întregii ări. Via a lor. În prezent. 01. a acumulat o experien ă atât de bogată în acest domeniu. a romanului ei “Îngeri pe carosabil” şi mai este o excelentă memorialistă. singurul post serios de TV românesc. (unul dintre ele este impresionantul articol “A merge”. care au darul să fascineze atât pe telespectatorul/ascultătorul cel mai exigent. să fi fost şi mai mult scos în eviden ă. Este o reală plăcere şi destindere să o urmăreşti pe lectorul universitar dr. “Melonul domnului comisar”. este o romancieră care s-a impus prin lansarea. Părerea mea este că enormul său sacrificiu trebuia. după cum şi sacrificiul so iei lui. A muncit enorm de mult copilul acesta. pe orice subiect doreşti. am observat că nu s-a bucurat prea mult. con ine pagini antologice. necunoscută înainte. pe care îl urmăresc deseori şi aici în America pe Internet. Când a aflat că a devenit unul din eroii romanului meu “Dincolo de curcubeu”. dovedind aceasta prin volumul ei de versuri “Orfeea”. cât şi pe interlocutorul însuşi . răspunde el cu simplitate. care-mi citea acasă la ea sau la mine din caietul ei de poezii adolescentine. dăruit de Dumnezeu cu talent şi elocin ă. Daniela este lector univ. 204 . scris de poetul Corneliu Şerban în Flamura Prahovei).. aceea a interviurilor radiofonice sau de televiziune profund elevate şi deosebit de originale. “N-a fost nimic excep ional. destinată profesioniştilor de televiziune.11. care te fascinează când te prinzi cu el în discu iile elevate. etalându-ne o artă nouă. încât a sim it nevoia să elaboreze primul manual de “Jurnalism de televiziune” din istoria României. se pare că a trecut din nou pe prim plan.mare în elept. conducând discu iile în stil peripatetic. cu somită ile culturii contemporane de la noi.

care era şi căru aş în timpul liber (Stan I. 1966. Oricum. exerci ii utile şi aplica ii. fără să mai treci spre a. reuşind să integreze armonios TVRC în simfonia televiziunilor culturale europene.i revedea locurile copilăriei? Dar poate că. căsătorit cu Elena. Când dânsa. care au făcut părin ilor şi localită ii o foarte mare cinste. “Ramuri” etc. precum şi doi flăcăi. Mihai Buzura. 14 ian. poate că am să-i pun o întrebare care mă roade: Daniela. Irina Păcuraru ş. Apari ia ei elegantă pe micile ecrane. moderatorilor Octavian Paler şi Nicolae Manolescu. celălalt un excelent mecanic auto. m-am bucurat foarte mult. desigur.. ea a ridicat mult ştacheta gustului estetic al românilor. în urmă cu câ iva ani. 4. cu un înalt spirit de sacrificiu). Pe când Cornelia era elevă la liceul “Mihai Viteazul” din Ploieşti.a.. a făcut-o cunoscută prin sutele de emisiuni de autor. Aş începe însemnările mele despre ea cu o mică istorioară. o mamă eroină. s-au născut cinci copii-minune . o să mă răzgândesc şi nu o să-i mai adresez niciodată această întrebare. împărtăşesc din experien a lor. fetele şi-au schimbat. la Ploieşti) este cea mai mare dintre fra ii Stan. astăzi fiecare cu două facultă i şi cu doctorate luate. so ia mea. precum Robert Turcescu. m-a vizitat acasă la Scăieni. Dar oriunde neam duce. la acea dată. fiecare am avut motivele noastre personale. Să nu uităm că Daniela este încă foarte tânără şi că mai are destul de multe de spus. dar comparativ cu “Jurnalismul” Danielei Zeca-Buzura. carnetul.Daniela a devenit cunoscută şi prin seria de articole apărute în publica iile “Viitorul Românesc”.. fiul cunoscutului scriitor Augustin Buzura. el mi s-a părut sărac în modalită ile de punere în practică a conceptelor clasice şi moderne. acordat de Uniunea Scriitorilor şi Funda ia “Scrisul Românesc”. prin numeroasele emisiuni de radio pe care le-a realizat. “Luceafărul”. dar şi prestigiul acestei televiziuni care are ca vedete numai personalită i de primă mână ale vie ii culturale din România. de când scăienara noastră este directoarea sta iei TVR Cultural. unul profesor de sport şi ziarist. După căsătorie. la rândul ei. locurile copilăriei nu le vom putea smulge niciodată din sufletul nostru. Surorile Stan: Din casa modestă a unui muncitor harnic. Când am să o întâlnesc. Am survolat cu privirea un manual american similar.. venind acasă.. “Caiete critice”. Pentru emisiunile sale de televiziune. lucrătorul de la circula ie cerându-i conducătorului prins în culpă. de abia de acum încolo. Lucia Hossu-Longin. De atunci eu nu am mai văzut-o decât pe micile ecrane. în care profesionişti ai programelor româneşti de televiziune. la fel de inteligen i (Abel şi Daniel).trei fete frumoase. Când 205 . autoarei i-a fost decernat Premiul Na ional de Televiziune pe anul 1997. numele: Cornelia Raicea (n. să nu mă întrebe şi ea: De ce ai părăsit frumoasa ta ară ducându-te peste mări şi ări? La urma urmelor. Ion.. Dorina. de ce i-ai vândut frumoasa ta casă de la Scăieni. “Convorbiri literare”. distinc ie acordată. prin exemple. de pe strada Păcii nr. cu distinsul ei so .. “Librăria pe ro i” ori emisiunea “Ceva de citit”. precum “Cafeneaua artelor”. Şoferul gonea cu o viteză mult peste viteza normală şi deodată o maşină a mili iei o ajunge din urmă şi o opreşte. Marius Tucă. Eugenia Vodă. cât şi prin texte inedite. cu vocea deosebit de caldă şi explicită. şi Cornelia se întorceau amândouă în aceeaşi maşină mică spre Scăieni.. de teorii şi concepte pentru realizarea unor emisiuni TV. de teamă ca nu cumva.. “Ora”.

iar răspunsul pe care mi l-am dat ar fi că. combinată cu unele asperită i restrictive venite din direc ii paterne. În urma unor concursuri preten ioase. tabele şi date bază pentru MS Office Applications”. ci în primul rând al seriozită ii. Rezultatul a fost excelent. desigur. Iulian Raicea. mi-am pus de câteva ori aceeaşi întrebare: de ce bărba ii când au fete frumoase lângă ei apasă mai tare pe accelerator. A continuat cu masteratul în management. de mucenicie.mili ianul furios dă cu ochii de frumoasa elevă blondă din maşină. Gheorghe Fră ilă. tentată de dragostea pentru motoarele maşinilor. dorind să concureze pentru func ia de conferen iar iar mai târziu pentru aceea de profesor universitar. a devenit Senior Lector la Facultatea de Transporturi din cadrul aceleiaşi universită i politehnice şi. Cornelia s-a înscris la Facultatea de Transporturi. şi după aducerea pe lume a două feti e minunate. pot fi mult reduse. dr. din cadrul Universită ii Politehnice Bucureşti. izvorâtă din modelul viu. grijile dăscăli ei universitare se împart între familie şi facultate. fiindcă altminteri î i luam carnetul. 2000. Grecii antici aveau despre privirile oamenilor un cuvânt: “kalokagathia”. ing. al mamei. într-un asemenea anturaj. o carte de 206 . după căsătoria cu un campion la tir al României.” Dar jocul poate fi periculos.. inima i se înmoaie şi îi dă şoferului carnetul înapoi spunând: “Ai noroc cu domnişoara asta frumoasă de lângă dumneata. destul de dăunătoare ansamblului auto. Nu ştiu de ce to i şoferii când au fete frumoase lângă ei. întrucât a stimulat impulsul voli ional al tuturor copiilor. Ioz. Ia i carnetul înapoi şi mergi cu viteza normală. Conducătorul lucrării era prof. C. Acest lucru nu a împiedicat-o să participe la congresele interna ionale din Europa sau să colaboreze la Buletinul INFO SIAR (Societatea Inginerilor de Automobile din România). De acest lucru putem fi siguri. Însă la ea era mult mai mult. Buc. Nici o barieră nu îi poate rezista. Alexia-Teodora şi Anastasia-Ioana. Numai aşa se explică felul cum aceste fete au răspuns cu acelaşi sacrificiu sacrificiului făcut de părin i. Edit. accelerează totdeauna vitezele. căci to i sunt un produs exemplar nu atât al unei atmosfere familiale rigide. ca şi mili ianul din România. chiar dacă. conducătorii auto vor să-şi mărească prestigiul demonstrând bărbătoşi una din agilită ile lor. pe care a absolvit-o cu brio. drumul ei nu se va opri aici. după o stagiatură de asisten ă. cu to ii educa i într-o cură enie de spiritualitate exemplară. precum şi căr i tehnice de mare căutare pentru specialişti: “Combustibili pentru automobile”. Cam aceasta au fost dintotdeauna privirea şi sufletul Corneliei. efortul finalizându-se cu rezultate admirabile.” Acuma şi eu. dintr-o dată mutra lui încruntată i se transformă într-un zâmbet larg. un cunoscut specialist în domeniu. o caracteristică transmisă genetic tuturor fra ilor ei. Printech. care-l intea cam speriată cu privirile ei albastre. care s-ar traduce în româneşte prin “frumuse e şi bunătate”. “Documente. demonstrând practic că asemenea trepida ii. primind diploma de inginer specialist în automobile. specifice mai ales motoarelor diesel. După terminarea liceului. Teza de doctorat se baza pe cercetările originale întreprinse de tânăra ingineră în ateliere şi în laborator. având titlul “Cercetări privind reducerea transmisibilită ii vibra iilor de la motor la cabina autocamionului”. să publice o serie întreagă de articole de specialitate. într-un fel de întrecere ambi ioasă la care Cornelia a dat startul. ceea ce i-a permis să se înscrie la doctorat. ing. împreună cu colegul ei. căci la caracterul ei blând trebuie adăugat şi surplusul de inteligen ă şi seriozitate. ca semn că dispune şi de restul celorlalte.

Între 1994-1995 face masteratul şi devine Master în geologie. pe care le-a urmat în paralel un an (1996-1997). Rodica este una din eroinele romanului meu “Dincolo de curcubeu”. Rodica a vrut să mărească numărul lor la patru. Acest curs se bucură în continuare de mare succes. 4 din Ploieşti. Alexandru Parianu. Buc. nu din orgolii. 2005. la două ore şi jumătate de zbor cu avionul de la Chicago. aflată acum în America. filiala Cluj. 207 . cu so ul ei Adrian. s-a văzut nevoită să le abandoneze din lipsă de timp: Facultatea de Psihologie din Oradea şi Facultatea de Automatizări şi Calculatoare din cadrul Universită ii Tehnice Cluj-Napoca. urmează Facultatea de istorie şi Filozofie a aceleiaşi universită i. Între 1996. lucrare unanim apreciată de comisie şi care am dori să fie publicată. Rodica Puşte (n. Între anii 1989-1984. PH). păstrează în sânge. urmează facultatea de Biologie.. la fel ca surorile ei. este greu să în elegem cum această fiin ă tentată să devină un spirit universal. Evident. dar pe care. dorin a de a coborî ştiin a din cer pe pământ şi de a o stăpâni în totalitate. în final. la Budapesta. între 1998-2002. combustibilii pe care îi descrie şi îi analizează ea în laboratoare aprinzându-i spiritul avid ce se vrea propulsat tot mai sus. începând încă două facultă i preten ioase. specificită ile lor fizice şi chimice. Munchen şi Luebek. 14 IV 1967. la Ciorani. dânsa a câştigat 3 granturi şi a avut 11 contracte în care a lucrat. Pentru mul i spiritul universal al lui Leonardo da Vinci s-a dovedit o boală care se ia. specialista Cornelia Raicea nu are astâmpăr. Angrenată în atâtea direc ii. În engleză. Capacitatea de a demonstra abilită i profesionale şi-a etalat-o la cursul ei de combustibili. Se înscrie la doctorat şi ob ine titlul de Doctor în geologie. Geografie şi geologie. ing. a studiat la Liceul de chimie nr. lubrican i şi materiale speciale pentru automobile pe care îl predă studen ilor ca director de curs. Germania. apărută în Editura MATRIX. Rodica Puşte este autoarea a 15 lucrări de specialitate publicate în ară şi străinătate şi a fost invitată să participe la cinci şcoli de vară. Deşi avea două facultă i terminate. din cadrul Universită ii Bolyai-Babeş din Cluj-Napoca. a publicat lucrarea “A model for theoretical studies of the dynam behavior of truck structures”. la aceeaşi facultate clujeană. descriind compozi ia combustibililor. ci din setea nestinsă de a şti şi de a ne fi tuturor de folos. După terminarea şcolii generale din Scăieni. Totdeauna m-am sim it onorat să corespondez cu dânsa prin e-mailuri şi să avem rarissime colocvii când se nimereşte să vizităm amândoi Scăienii de care şi ea şi eu suntem despăr i i pentru mult timp. de la care a cerut concediu fără plată pentru perioada cât va sta în Statele Unite. surioara Corneliei şi a Lidiei. pregătind scrierea unor căr i care să abordeze şi o tematică aferentă acestor studii. absolvind-o cu teza de licen ă “Iubire şi euharistie” (2002). până în prezent. geolog şi asistent universitar. Prin concurs.computerologie cu elemente introductive şi de bază în MS Word. contaminând acum şi sexul frumos. Alături de vecinul ei. a lucrat pe postul de cercetător principal gradul 3 la Institutul de Geologie din Bucureşti. a mai făcut o facultate de cibernetică şi a mai urmat încă o Facultate de Teologie interconfesională din cadrul Institutului Teologic Ortodox Bucureşti. pe care l-a absolvit în 1986. Nedorind să întrerupă tradi ia lansată de sora ei mai mare.

02. 7 aug. condi iile de stare pentru adolescen i şi factorii principali de micro sau macro climat”. cealaltă cu profil umanist.1968. Buc. elevă în cl. Maximilian-Alexandru. a III-a. la Procuratură. din cinci copii. nu numai pentru motivul că era unicul ei copil. Lidia este inginer-profesor la Colegiul Tehnic Napoca” din Cluj şi apari ia ei la Scăieni este un prilej imens de bucurie pentru bătrânii care. una cu profil tehnic. Lidioara nu s-a lăsat mai prejos până nu a terminat două facultă i. 28. Ca şi colega ei de clasă. unde studiaseră şi surioarele ei. Prahova). Dacă Oana şi-a amânat pu in ob inerea doctoratului în drept. terminat în 1987. Deşi afla i departe unii de al ii. 208 . elev în cl.. Facultatea de Drept. a terminat şcoala generală din Scăieni. sora cea mai mică din cele trei surori . nu au mai rămas cu nici unul pe acasă.Oana va fi o elevă şi studentă de elită. dar pentru că era să o piardă. cu procese dificile care o solicită peste programul de lucru.. Asachi” din Iaşi. Oana Alexandru (n.Lidia Stan-Ghioltan (n. cu o teză din domeniul ingineriei industriale cu aplica ii practice: “Contribu ii privind studiul confortului în corela ie cu parametri îmbrăcămintei. are un program foarte încărcat. pentru că reuşitele exemplare ale acestei familii binecuvântate se datoresc în primul rând tradi iei familiale şi credin ei de care nici un copil nu s-a dezis.este procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti.) este colega de clasă a Lidiei care de mică dorea să ajungă juristă ca mama ei. după care s-a înscris la Universitatea din Bucureşti. a VII-a la Liceul de informatică şi feti a.12. A urmat Liceul pedagogic din Ploieşti. Lidia fiind un model în această privin ă. cu care se afla în permanentă întrecere . Căsătorită în capitala Ardealului cu ing. 1968. care îşi iubea feti a ca pe ochii din cap. Conform tradi iei lansată de Cornelia şi continuată de sora ei Rodica. managerul echipei Petrolul Ploieşti. Ultima func ie . pe care a absolvit-o în 1993 cu note maxime. apoi în 2002 a absolvit Facultatea de Istorie şi Filosofie din cadrul Universită ii Bolyai-Babeş din Cluj-Napoca. ceea ce îi uneşte pe to i clipă de clipă este marea nădejde şi credin ă pe care întreaga familie şi-a pus-o în Creatorul Suprem. fiind una din cele mai bune eleve ale şcolii. iar acest lucru asigură familiei o bună stabilitate financiară. 11. pe care l-a absolvit în 1987. aceasta se datorează faptului că. recăpătându-şi puterea de muncă şi voin a de a se depăşi pe sine însăşi. La fel de bună s-a dovedit şi în perioada studiilor medii. com Ciorani. ambi ios şi de o cumin enie exemplară. unde i-am fost diriginte. În anul 1993 a absolvit Facultatea de Textile-Pielărie din cadrul Universită ii Tehnice “Gh. Gabriela Rădulescu. dar tot la fel de. electronist Ghioltan-Stan Sorin Ioan (n. to i fiind răspândi i în toate punctele cardinale. Lidia.ultima.cea pe care o de ine şi în prezent .fenomen ce le-a stimulat pe amândouă . prima . În urma unei opera ii extrem de dificile şi riscante la care feti a a fost supusă. iar acasă o aşteaptă so ul ei. dar s-a dezvoltat foarte normal.cu un an mai mică decât Rodica. Era un copil inteligent. şi cei doi copilaşi. Oana este proprietara celei mai mari săli de fitness din Ploieşti. Doctoratul l-a sus inut anul trecut (2006). Oana nu numai că a scăpat. făcute la Liceul “Mihai Viteazul” din Ploieşti.1969). rareori fiind prilejurile când se pot aduna cu to ii împreună. Bianca-Amelia.

absolvită în anul 1978. Perioada de studii ştiin ifice este mai îndelungată: şase luni la Strasbourg. italieni. 1975. Dipartamento di Fisica Paolo Scientifico. de pe lângă Institutul de Fizică Atomică din Măgurele. sa înscris la Liceul industrial de la Scăieni. 19 ian. fizicianul boldeştean este autor/coautor a cca 20 de lucrări ştiin ifice de bază. Fizicianul atomist. japonezi britanici etc. pentru post-doctorat. prin optimizări şi implementări de tehnici noi. Inginerul Marian Zamfirescu este autorul unor cercetări vaste şi minu ioase. Gabriel. cu inginerul fizician Marian Zamfirescu. pregătită acolo timp de trei ani. Parte din ele le-a făcut deja cunoscute prin diferite comunicări ştiin ifice. ca urmare a experien ei ştiin ifice din ară şi străinătate. fizica nitridelor bazate pe microcavită i. Plasmei şi Radia iilor).“Instituto Nazionale per la Fisica della Materia. Între 2003-2005.aşa cum Şcoala din Scăieni se mândreşte cu personalită ile descrise mai sus. cu o teză în fizica materialelor. studii ale nanostructurilor fotonice prin laseri ultrarapizi ş.. Şcoala din Boldeşti se mândreşte. cu care nu numai părin ii şi foştii lui dascăli se pot mândri. Ea se află sub ac ionariatul companiei austriece OMV. Facultatea de Petrol. Caragiale” din Ploieşti. incluzând spectroscopia temporal-rezolvată. între lunile martie 2006-februarie 2008. iar de acolo reuşise la examenul de admitere 209 . specializat în optică. în domeniul nanostructurilor. ei s-au orientat la inginerul boldeştean Gabriel Năstase. cuprinzând cercetări foarte avansate.L. microscopia for ei atomice. Întrucât austriecii aveau nevoie de o personalitate competentă. laseri. la Universitatea “Blaise Pascal” din oraşul Clermond Ferrand. planuri frumoase. după absolvirea celor opt clase la Şcoala din Boldeşti. a lucrat la INFM . directorul PETROM-ului din Ploieşti şi fostul purtător de cuvânt oficial al PETROM-ului. Din 2005 până în prezent este membru al NILPRP cercetând opticile nonlineare. în continuare.a. Singur. ci întreaga comunitate din care tânărul doctor fizician s-a ridicat prin eforturi demne de admirat. companie privatizată în ultimele luni de mandat ale fostului guvern. Facultatea de Fizică. microscopia confocală. În prezent accentul este pus mai cu seamă pe creşterea nanostructurii şi pulsurilor de laser ultra-rapide. laserii ultrarapizi şi cristalele fotonice. printre al ii. Moreni) . sau în colectiv cu al i cercetători români. fizica microcavită ilor. Marian Zamfirescu are. dr. Gabriel Năstase (n. spectroscopie şi fizica nanostructurilor.Marian Zamfirescu (n. metode optice de nanostructurare. pe facilită ile acestui tip de lasere şi pe nanotehnologie în general. iar un an mai târziu îşi va sus ine masteratul în ştiin e. în domeniul structurilor investigate. 1963) este. în Italia. După absolvirea Liceului “I. pe care a absolvit-o în 1998. cu numeroase aplica ii în scrierea structurilor fotonice şi ale materialelor semiconductoare. ruşi. în Fizica Materialelor. din ianuarie 2007. se înscrie la Universitatea Bucureşti. Universita degli studi di Firenze”. cercetând spectroscopia ultra-rapidă a semiconductorilor nanostructura i. francezi. 6 apr. doi ani în Italia. tratând despre dinamica de recombinare a purtătorilor de sarcină în structurile semiconductoare. absolut originale. programate pe o perioadă de un an de zile. devenind asistent cercetător la NILPRP-Bucureşti (Institutul Na ional de Fizica Laserelor. în 1992. în reuniuni cu specialişti din acest domeniu. În 2003 îşi ia doctoratul în Fran a. Iată că din oraşul Boldeşti-Scăieni se ridică şi un viitor mare savant al microstructurilor atomice. baza i pe experien a lui şi pe faptul că fusese unui dintre cei mai buni studen i ai Universită ii din Ploieşti.

ceea ce s-a adeverit. Japonia ş. devenind principala verigă de comunicare dintre marea societate privată şi restul colaboratorilor sau chiar dintre ea şi mass-media. şi Alexandru-Dory să devină aruncători şi medalia i. aceea de director PETROM. ei au mers pe urmele tatălui campion. văzând în elevul lui mult dinamism şi multă voin ă. Iar acest motor a func ionat atât de bine încât. al i viitori mari campioni ai României în acest sport frumos şi vechi de câteva mii de ani. Ceea ce ne surprinde este faptul că. Negoi ă este în mod cert crea ia profesorului Vălimăreanu . serviciu unde a lucrat până în anul 1980. Când această func ie a dispărut. Lui îi datorăm “Monografia oraşului Câmpina” (1924). Petru şi Pavel” din Ploieşti . AL I CETĂ ENI DE ONOARE: Stoica Teodorescu (1887-1973): Profesorul Teodorescu s-a născut în Boldeşti şi.75 de ani de la înfiin are: 1864-1939”. Ceea ce a impresionat pe mul i a fost faptul că Motor. din diplomele câştigate. De câteva ori am asistat la orele lor de antrenament şi. Iugoslavia. medaliat cu o medalie de aur. “Unitatea geografică şi etnografică a pământului şi poporului românesc” (1925). Şi. după absolvirea facultă ii.bineîn eles. Astăzi feti a lui este printre cele mai bune suli are din ară (54.a. Dar Dumitru Negoi ă a preferat să-şi decoreze to i pere ii casei cu frumoasele sale diplome. pe func ia de şef al for ei de interven ie. conchidem că este unul din cercetătorii de bază ai istoriei prahovene. Propunerea i-a fost aprobată şi suma a ajutat mult la finisarea acestei lucrări. Cel care şi-a pus tot sufletul în descoperirea şi antrenarea tânărului Negoi ă ca aruncător de suli ă a fost profesorul său de educa ie fizică Nicolae Vălimăreanu. a nutrit ambi ia ca şi cei doi copii ai săi.24 m). Maria-Nicoleta.el însuşi fost campion na ional la aruncatul suli ei . într-adevăr. aceasta l-a repartizat la Schela petroliferă Boldeşti. neîndoios. un mare îndrăgostit de plaiurile acestor locuri. purtând parafele unor mari organiza ii sportive din ară şi din străinătate. cât şi cu cei doi copii Negoi ă. şi-ar putea croi câteva costume de haine . devenit unul din marii antrenori români la aruncatul cu suli a. Din acest an a fost chemat de Societatea Na ională Petrom care l-a recrutat pentru importanta func ie de purtător al ei de cuvânt. la rândul lui. se mândreşte atât cu numele său. l-a poreclit “Motor”. Gabriel Năstase a fost numit într-o func ie mult mai responsabilă. În perioada când era purtătorul de cuvânt al susnumitei companii. cum ar fi cele din Bucureşti. fiind preluată de alte subsec ii. 1 Boldeşti-Scăieni. Kobe (de aici medalia de aur luată la Universala din Kobe). s-a situat printre primii cinci aruncători. “Monografia liceului “Sf.care. i-am prezis lui Motor că într-o zi va ajunge un mare campion. cu mari puteri decizionale. Stara Zagora. iar Alexandru-Dory. alături de profesorul Nae Vălimăreanu. Gabriel a solicitat aprobarea unei oferte de 200 milioane lei vechi necesari pentru ridicarea noului Monument al Eroilor din Pia a Petroliştilor. “Monografia comunei Telega” (1926). din hârtia lor care este de cea mai bună calitate. Oraşul din care a âşnit şi el spre înăl imi precum suli ele lansate din mâinile lui puternice. de la Şcoala nr. ing. Această ultimă monografie a fost publicată în 1940. Ini ial. analizând căr ile lăsate în urma sa. ambii copii fiind antrena i sistematic de tăticul lor. fiind prieten cu maestrul său. deşi 210 .la Facultatea de petrol şi gaze ploieşteană. Dumitru Negoi ă este singurul sportiv din oraşul Boldeşti-Scăieni.

profesoară de limba română la şcolile din Boldeşti şi Scăieni. Cristian este fiul Constan ei Pârvulescu. În copilărie. aceasta fiind o cauză a ineficien ei politice. Sever Voinescu. a trăit şi în casa bunicilor de pe strada Podgoriei. unde locuia şi mama lui.Asocia ia Prodemocra ia. activează ca profesor universitar la Şcoala Na ională de Ştiin e Politice şi Administrative unde sus ine cursurile de Politică Comparată şi Institu ionalism 211 .C. de altfel. Sever Voinescu este jurist si ziarist. În 1997 s-a retras din practicile juridice interne pentru a deveni consilier în probleme externe de natură europeană pe lângă Secretariatul General al Guvernului Român.. A condus multe seminarii şi şcoli de vară privind modificarea Constitu iei şi a legii partidelor. 9 ianuarie 1965 în Ploieşti) este profesor universitar. În anul 2000 a debutat în cariera diplomatică externă devenind Prim Consul General al României la Chicago unde l-am întâlnit de câteva ori.. din Boldeşti. lângă Casa Seciu. este bine cunoscut în calitate de jurnalist la ziarul Cotidianul şi la cel mai prestigios jurnal cultural Dilema Veche. Cristian Pârvulescu (n. în care locuieşte când şi când. cu localită ile anexe. Ne-ar fi fost de mare folos la monografia de fa ă.. doctor în politologie. peste 50-100 de ani. de fapt. datorită războiului din golf şi amenin ărilor terorismului islamic care sunt îndreptate deopotrivă atât contra Americii cât şi contra României. unul din exper ii în domeniul ştiin elor partidelor sau partidologiei. În acelaşi timp. contra întregii omeniri civilizate. Din 1999 este preşedintele celui mai mare ONG . În prezent. considerat unul dintre cei mai buni şi carismatici analişti. Ca analist politic s-a pronun at pentru corectitudinea şi transparen a finan ării partidelor şi a actualului politic. tânărului diplomat Sever Voinescu îi revin câteva misiuni considerate grele. Are o extensivă experien ă în probleme de afaceri guvernamentale. ambasadorul României la Washington D. remarcându-se în România ca una din vocile importante ale societă ii civile şi unul din liderii de opinie din genera ia tânără care cerea independen a de politic şi democratizarea societă ii în primii ani de după Revolu ie. fiindcă suntem sigur că ar fi scris despre Boldeştii vremii lui lucruri pe care noi nu le cunoaştem. Este. de vreme ce are o frumoasă casă în acest oraş. capitala Statelor Unite. Ca nou ambasador român în America. este considerat. C. ziarist şi bun mânuitor al frazei rostită sau scrisă pe româneşte. urmaşii noştri ar şti mai pu in despre aceste localită i. după cum eu.1 Boldeşti. fost Coordonator al Programului Guvernamental de Afaceri Externe din cadrul IPP (Institutul Politicilor Publice) din Bucureşti.P. Tatăl său era medic expert în medicina legistă. de asemenea. dar şi pentru diminuarea rolului lor în ceea ce priveşte ini iativele guvernamentale. A devenit un frecvent comentator al vie ii sociale şi politice din România. locuitor al oraşului Boldeşti-Scăieni. date fiind neutralitatea şi spiritul său critic lipsit de angajament politic. Bunica sa era cunoscuta învă ătoare Ioana Mocanu de la Şcoala nr. pentru că atât România cât şi Statele Unite trec printr-o perioadă dificilă şi destul de încordată pe plan extern.boldeştean prin naştere.. a absolvit Facultatea de Filosofie a Universită ii Bucureşti (1989) şi s-a format la şcoala de politologie franceză. s-a remarcat în presă şi prin multe programe televizate.. profesorul Teodorescu nu a conceput o monografie despre locul lui natal. dacă nu aş încerca o descriere a Boldeştiul şi Scăieniul vremii mele. Ca politolog.

se va angaja ca muncitor la Fabrica de Postav (1951-1953). în anul 1936. Ne bucurăm că Horia Gane este sănătos şi continuă să scrie. 1981. echivalente studiilor liceale. la Scăieni). 212 . versuri. muncitor la fabrica “Proletarul” din Bacău etc. poeme. 1967.. numai pentru motivul că erau evrei. Dupa ce a ieşit la pensie. roman. Aşteptăm să-l întâlnim odată şi în Boldeşti-Scăieni unde i s-ar face o primire festivă.tata: Samoil Gutman. dispari ia so iei sale.. la Bibl. poeme. în Transnistria. El va urma Şcoala elementară (19451949) şi Şcoala Profesională textile (1950-1952) la Buhuşi. care au suferit cruzimile unei deportări nedrepte din Bucovina de Nord (Gura Humorului). iar din decembrie 2005 este decanul Facultă ii de Ştiin e Politice. Luceafărul. Va debuta la Scrisul bănă ean (1956). Bacău. iar mama. continuându-şi studiile superioare la Academia de Studii Economice (ASE) la Bucureşti. pentru o scurtă perioadă.. din care s-a transferat la Liceul “Sfin ii Petru şi Pavel” din Ploieşti. Calm. publicist de mare sensibilitate (n. 1977. Roşu-Gutman. când se unesc comunele Boldeşti cu Scăieni. Aurică Marinescu: Primul primar al noii localita i s-a născut la Boldeşti în ziua de 3 noiembrie 1930. Ateneu. apoi coregraf pentru dansuri na ionale. instructor de brigăzi artistice (1967-68).poet. A studiat Liceul Militar Mânăstrea Dealului. i-a slăbit mult starea de sănătate. scriitor. Horia Gane înfiin ează primul cenaclu literar studen esc. la care citeşte. Va colabora la multe reviste literare: România literară. Melior. Diminea a noului venit. Jud. S-a stins în ziua de 17 septembrie 2005. 1990. Opera: Lumină întârziată. Va avea servicii de bibliotecar la Bucureşti. într-o familie de muncitori. părin ii se stabilesc la Scăieni. calitate în care şi-a dovedit toată destoinicia. 2002. va fi director la Biblioteca Raională din Urziceni. Plante gânditoare. Bucureşti. iar editorial cu volumul de versuri Lumină întârziată (1967). Cetă enii l-au considerat unul dintre cei mai valoroşi lideri din câ i a avut acest oraş. Buc. Buc. corector la revista Ateneu (1970-74). Puntea de hârtie. pus deoparte. Tot în acel oraş. Buc. din Timişoara. Personal. casnică . poezii pentru copii. 1974. To i iubitorii de poezie din România au apreciat frumoasele lui poeme iar cine ia cunoscut familia . după cum merită. care era muncitor.. redactor la o sta ie de radioficare. Tribuna. regretat de întreaga comunitate. antologie de autor.au putut afla nenorocirile acestor părin i harnici şi nevinova i. am mare încredere că drumul ascensiv al lui Cristian Pârvulescu nu se va opri aici. Despre dânsul s-a mai scris în această carte. devenind economist. Horia Gane . Mimi. A fost primar al comunei Boldeşti din anul 1969. Împreună cu al i colegi. Buc. A lucrat la Schela Boldeşti pe postul de şef contabil (director economic). În 1935. 1986. Cronica etc. unde. viitorul poet care îşi va alege pseudonimul Horia Gane. Frageda fire. poezii. Via a Românească. poetul Nicolae Labiş. Între 1954-1956 frecventează cursurile Facultă ii Muncitoreşti din Bucureşti. În 1968. Buc. Buc. Fani Sigler. apoi va intra la Facultatea de Limba şi Literatura Română (neterminată) a Universită ii din Bucureşti (1956-1960). la 10 aprilie 1936. printre al ii..Politic. se naşte H. devine primul primar al noului oraş. la Şantierul Naval Olteni a.

Dumitru Elisabeta Mona (născută la 31 martie 1942 la Blaj. după care a absolvit foarte importante cursuri post-universitare (“Drept civil”. Bucureşti. Iulian Gheorghe Bach a absolvit Şcoala de ofi eri activi a M. cu o vechime de 41 de ani în învă ământ. Ini iativa principală de a se ridica un monument al eroilor în fa a primăriei a venit din partea dumnealui. Este absolvent al Facultă ii de Biologie Geografie a Universită ii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. viitorul lider de poli ie s-a distins prin nişte merite. I. Este căsătorit şi are doi copii. conform însemnărilor dintr-un proces-verbal. timp de 23 de ani. după care a func ionat ca profesor la Seciu. jud. le ajută. promovând examene preten ioase şi urcând toate treptele necesare. Astfel. Profesorul Ion Dumitru a candidat la func ia de primar din partea P. unde a fost şi director. Câmpina ş. S-a născut la 4 iunie 1956 în com. după ce. Alte amănunte despre primarul Ion Dumitru pot fi găsite la capitolul despre primăria oraşului Boldeşti-Scăieni. care trec prin atâtea şcoli. cărora nu li se cerea mai mult decât for a pumnilor. Conservator (fost Umanist Român) şi a fost ales primar în 2004. dacă vre i. ultima fiind actuala pozi ie primită în luna aprilie 2006. Ar trebui să ne iasă din cap ideea că poli iştii de astăzi.R. Înainte de a se pensiona.arma poli ie specializarea: investigarea fraudelor (1985).P. Prahova. cu un an înainte.G. la Fac. Inspector şef al Inspectoratului de Poli ie al Jude ului Prahova.între 1995-96). cu vot majoritar. . curs de Drepturile Omului.Ştiin e juridice (1995). fusese desemnat pentru îndeplinirea atribu iilor specifice func iei de inspector şef al Poli iei Jude ene Prahova.I. având numele de domnişoară Sevestrean). de “Analiză tranzac ională”. în prezent pensionar. cu treptele de grade militare.. a fost profesor la şcolile generale din Gornetul Cuib. sunt echivalentul mili ienilor de ieri.a. A continuat cu Facultatea de Poli ie Academia de Poli ie “Alexandru Ioan Cuza”. devenind pentru şapte ani Şeful poli iei acestui oraş (1990-1997). pe strada Falansterului. prin dispozi ia Şefului I. la Şcoala de agen i de poli ie “Vasile Lascăr”. curs de management poli ienesc. s-a născut la 10 mai 1940 în Boldeşti. fosta lui colegă de facultate şi de grupă. Între 1997-2001 a fost avansat ca Prim-adjunct al Şefului Poli iei Municipale Ploieşti. de Drept a Universită ii Bucureşti . Comisarul şef Iulian Bach a pornit-o de la nivelul de simplu ofi er de poli ie economică din cadrul Poli iei oraşului Boldeşti-Scăieni (1985-1990). Desigur. şi de când s-a mutat în această localitate. a func ionat la Şcoala nr. Este profesor gr. s-a ataşat mult de oamenii şi de via a acestor locuri pe care. În Boldeşti este apreciat de boldeşteni pentru felul cum conduce oraşul iar colaboratorii lui de la primărie spun că adevărata casa a primarului a devenit Primăria unde se zbate să rezolve problemele oraşului care uneori sunt foarte complicate. pentru a căpăta asemenea atribu ii. actualul primar al oraşului. comparative. cât îi stă în posibilită i. I so ia sa. apoi la Teişani. Este domiciliat în Scăieni. promo ia 1965. În primul an după absolvire. Au o fată profesoară. func ie din care a 213 . Prin şcoli şi-a însuşit no iuni de limba rusă şi engleză. iar între 2001-2005 Adjunct al Inspectoratului şef. în familia unui muncitor petrolist.Ion Dumitru. profil . de computere. în martie 2005. Iulian Gheorghe Bach este Comisar şef de poli ie. 1 Boldeşti-Scăieni unde era profesoară gr. Studiile militare şi civile l-au calificat pentru viitoarele func ii în care a fost promovat. Balta Doamnei. şi un nepot Alin Alexandru. Alina Paula.

După terminarea şcolii generale din com. Cristu Vlăsceanu (n. într-o perioadă când. Pentru serviciile aduse. Serviciului Transporturi. în 2002. Prahova). Facultatea de economie agrară (1993). Între 1984-1989. În urma activită ii de primar. dispensarul nou de la Boldeşti. la SN Petrom Prahova. Fostul primar este căsătorit cu Mioara Enache. creşa de la Boldeşti. devine director EGA Metal Ploieşti. fundamentarea unui muzeu al oraşului. din cadrul Universită ii Agricole. viceprimari fiind Cristu Vlăsceanu şi C-tin Năstase. a primit o Diplomă de Onoare în anul 2001 şi Semnul Onorific “În Serviciul Armatei”. continuând studiile la Liceul din Băicoi. a urmat şi un curs postuniversitar de administra ie publică. 1958. Serviciului Poli iei Rutiere. iar din 2001 până în 2004 a desfăşurat o splendidă activitate în cadrul patrimoniului local. înfiin area Direc iei patrimoniului (prima de acest fel din ară). demararea construc iei şi de şcoli la Boldeşti şi Scăieni. a urmat Liceul Agricol din Râmnicu Sărat. De asemenea. V la Biotehnologie medical-veterinară. Măgurele Prahova) . ob inând majoritatea voturilor. asisten a socială pusă la punct. prima institu ie de acest fel din ară.1954. fiind directorul-fondator al Direc iei Patrimoniului din Boldeşti-Scăieni.04. intea-Băicoi. şi a lucrării “Timpul de muncă”.medic veterinar şi fost primar al oraşului Boldeşti-Scăieni. monumentul eroilor de la Boldeşti. Măgurele. de Administra ie Publică SNSPA. 28. Şcoala generală a absolvit-o la intea.fost promovat în postul ocupat în prezent.06. când a devenit tehnician veterinar. ca şef de laborator al oficiului de reproducere. student an. Inspectorul Şef este şi coautor în editarea lucrării “Noua legisla ie rutieră completă”. monumentul ş. Între 31 decembrie 1989 şi iunie 1996 lucrează ca şef al Gospodăriei agro-zootehnice la UM 0443 Boldeşti.c. nedeschis încă. şi Liviu Adrian. canalizarea centrului Boldeşti până la Scăieni. între 2005-2007. pe care le-aş numi mari responsabilită i. în oraşul Boldeşti-Scăieni au rămas următoarele obiective realizate: modernizarea clădirii primăriei. Impetuos şi plin de dinamism l-a sus inut în activitate pe primarul Vasile Enache. între 1 iunie 1996 şi 1 iunie 2004. a urmat Facultatea de medicina veterinară din Bucureşti. terminat în 2004 la Universitatea Petrol şi Gaze Ploieşti (UPGP). apărută în 2003. sec ia veterinară (1973-1977). controlul a şase birouri de poli ie comunală. devine primarul oraşului. Între 1990-2001. 22. 214 . func ionară la oficiul de gaze. profesie similară cu aceea a tatălui său. Universitatea Agricolă şi de Medicină Veterinară.l. a fost ales viceprimar. În 2004 a terminat o a doua facultate. în calitate de Adjunct al Şefului Inspectoratului Şef al Poli iei de Siguran ă Publică din anul 2001 şi până în prezent. în toate realizările din perioada acelui mandat de primariat: construc ii de şcoli. iar unii chiar se întrec să încalce legile. La alegerile pentru postul de primar al oraşului Boldeşti-Scăieni. mul i cetă eni se consideră atât de liberi încât fac cam ceea ce vor.a. Atribu iile noului şef sunt: coordonarea activită ii Serviciului Poli iei de Ordine Publică. continuarea asfaltării şi reparării infrastructurii unor străzi ş. Aici îndeplineşte o serie întreagă de activită i. ing. şi au doi băie i: Mirel Mircea Cătălin. după Revolu ie. dispensar. Vasile Enache (n. Este absolvent al IANP Bucureşti. După acel mandat. lucrare de licen ă (1995).

pe care o va absolvi în 1995. mamă a doi copii. precum şi cartierul Costieni din Râmnicu Sărat. din acelaşi municipiu. le folosesc. de la Plopeni (1984215 . studen i la Facultatea de Informatică. 1941 la Ariceşti Rahtivani. ing. 7 aug. o mare sală de sport (15 x 30 m) şi o înfă işare impunătoare. care are 12 săli de clasă. admiră frumuse ea şi originalitatea “Hanului Prahova”. 4 alte săli pentru clasele I-IV. prin ară. Ea s-a născut la 25 ianuarie 1969 în Ploieşti şi după terminarea Liceului “Mihai Viteazul” (1983-1987). După cum vedem. extrem de cunoscute de milioane de oameni care. 4. le văd. Întregul centru al oraşului Mizil este proiectat tot de acest arhitect. un model de corectitudine. iar următorii cinci ani (1999-2004) a fost un timp necesar de specializare în pneumologie. ca medic internist. mai accesibile. de pe Şoseaua Vestului (construit în 1975). Deşi amândoi so ii fuseseră repartiza i la Bucureşti. ca şi în via a de toate zilele. mă voi mul umi să amintesc doar pe cele mai apropiate. putem înşira o lungă listă cu o serie de alte lucrări minunate create de arhitectul din Scăieni. Niculina Voinea (n. deocamdată. Voi începe cu marea şi noua şcoală etajată din Boldeşti. însă. fiindcă multe sunt răspândite pe o arie largă. Sora Cristinei.Policlinica “Cina” de pe Str. cu câ iva ani în urmă.fosta elevă a Şcolii nr. care a trăit mai toată via a la Scăieni? Zeci de mii de turişti români şi străini...) Şi tot aşa. apoi întregul cartier Micro-14 din Buzău. Sala Polivalentă de 1000 de locuri. tânăra doctori ă fiind acolo. cinematograful-cineplex “Modern”. jud. dar numai câ iva se întreabă cine o fi fost autorul lor. zeci şi zeci de mii de oameni circulă sau se plimbă pe frumosul Bulevard CFR din Giurgiu. dintre ele. dar câ i ştiu că a fost conceput mai întâi pe planşeta arhitectului Moianu? De asemenea. din Ploieşti. din păcate. dar cine ştie că autorul ei este arhitectul Moianu. Scăieni). La fel . autor de lucrări splendide. când vizitează Satul de Vacan ă de la Mamaia.1959.Cristina Stoicescu .09. Cristina a revenit la vechea ei specializare din medicina muncii. Este căsătorită cu medicul Dănu Stoicescu. Au doi băie ei. 2 cu clasele I-VIII din Scăieni. absolvent al aceleeaşi facultă i. cu două săli. Andrei Mureşanu. dar câ i ştiu oare că modernul bulevard este tot opera lui? (La drept vorbind. după o perioadă de lucru în spitalele din Capitală. Reziden iatul a fost făcut între 1994-1998 în medicina muncii. Nicolae Moianu (n. au cerut să fie transfera i la Ploieşti. Vă dau numai trei exemple din lucrările lui şi o să vă convinge i că am dreptate. Andrei şi Răzvan. care este o branşă destul de responsabilă a medicinii moderne din zilele noastre. este actualul şef al sec iei de Medicina muncii de la Spitalul jude ean Prahova din Ploieşti. dar nu ştiam că este opera con-orăşeanului meu. va reuşi printre primii la Facultatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti. Sute de mii de cetă eni trec anual prin fa a Gării de Sud şi văd acolo o mare şi frumoasă fântână arteziană. Cristina Stârceanu din Balaca. Prahova) este unul dintre cei mai prolifici arhitec i români din genera ia sa. apărută în 1969 lângă monumentul eroilor. admiram şi eu acest bulevard. 4 laboratoare. În serviciul pe care îl are acum. absolventă a Universită ii Politehnice Bucureşti. este specialistă în ingineria proceselor chimice la Schela Boldeşti. duce şi o importantă activitate de cercetare.

apoi Facultatea de Arhitectură de la Institutul de Arhitectură “Ion Mincu” din Bucureşti (1959-1965). Mai nou. Este căsătorit cu o reputată profesoară de franceză. Casa de cultură Plopeni (1980). ar putea alcătui astăzi un frumos album de artă ce ar merita să fie publicat. Prahova . mai bine pune mâna şi încearcă să faci şi tu o pictură!” “Nu. arhitectul Moianu era cunoscut şi ca “violonistul Moianu”. Ligia Dună (n. mi-a pus în fa ă o bucată de carton pregătit pentru a fi pictat. “Hello Dolly”. Până acum a avut roluri interpretative. spre a nu mai vorbi de atâtea şi atâtea renovări. a urmat studii de urbanism şi proiecte de arhitectură. De acolo a ieşit la pensie în anul 2004.. dar având înclina ii muzicale. până într-o zi când mi-a zis-o în fa ă: “Decât să te ui i la mine. Este un foarte talentat violonist. Ca şi sora lui. În cartea de fa ă sunt şi reproduceri după picturile acestui distins arhitect român. Astfel am devenit şi eu pictor . Florin Dună (n.1985). din păcate. Predă cursuri de vioară în limba germană la o şcoală de muzică din capitala Germaniei. absolvent al Liceului Militar din Predeal. 3 oct. Hotel-Park din Băile Govora etc. Caragiale” din Ploieşti (1959-1965). a luat din perete icoana Sfântului Nicolae. proiectări de case particulare. La toate aş mai putea adăuga şi propria lui casă .a. fiindcă interpreta piese clasice la vioară. de Marius eicu (rolul Barzei Berta). de Jerry Hems (rolul Irenei Malloy). şi mi-a răspuns: “Ai să po i!”. Constan a Florica Moianu şi au o fată care a absolvit Facultatea de Ştiin e Juridice din Bucureşti.. îmi amintesc cum îl chibi am când el picta. 1928 la Pleaşa. apoi a lucrat ca arhitect la DSAPC Ploieşti (1965-1968). a fost repartizată ca soprană la Teatrul de Operetă “Ion Dacian” din Capitală.ci eleganta vilă din Seciu. căci a pictat o serie de minunate tablouri care.decedat la 29 iulie 2002 la Scăieni). avocata Oana Moianu. 1969) Şi pe fratele Ligiei l-am prezentat la capitolul despre talentele muzicale ridicate din acest oraş. printre care Casa Cămărăşiei din Slănic Prahova.Liceul “I. i se mai spunea şi “pictorul Moianu”.. etc. Până să iasă la pensie. Şi l-am “greşit” destul de bine. Pentru că am copilărit cu Nicuşor. Miltiade Păun (n. El locuieşte în Berlin.P. în opereta “Farmecul operetei” de Emmerich Kalman şi în “Opereta. că nu pot şi. aceasta fiind locuin a de vară a marelui constructor care locuieşte acum mai mult în Ploieşti. a 216 . (Institutul de Proiectări Ploieşti). însă profesoara ei de canto a descoperit că are o voce de excep ie şi a îndemnat-o să studieze canto. Atunci Nicuşor mi-a dat în mână o pensulă şi tuburi cu ulei. incendiat cu rele inten ii de nişte criminali mafio i).L. fotografiate şi adunate.. Ea debutase ca pianistă. 19 apr. 1970) Despre Ligia am mai vorbit când am prezentat talentele muzicale ivite din acest oraş.numai datorită lui.P. Anul acesta pregăteşte şi alte roluri. inten ionează să publice un curs de vioară. patronul casei şi al lui. dragostea mea”. Arhitectul Moianu a făcut acelaşi liceu ca şi mine . Hanul Roşu de la Vălenii de Munte (acesta. pe care a vândut-o . După absolvirea Conservatorului de muzică din Bucureşti. 9 iun. cum îi ziceam eu în copilărie. ca soprană. devenit I. cimitire ş. nu ştiu cum”. a terminat Liceul de muzică din Bucureşti şi conservatorul “Ciprian Porumbescu”.nu aceea părintească din Scăieni. în următoarele operete: “Frumoasa din pădurea adormită”. i-am răspuns eu.

contra valului de evaziuni fiscale din ară. Ilie Du u (n. 8 iulie 1936) este inginer. declanşând atacuri bine documentate contra firmelor fantomă. care locuieşte tot la Scăieni. 20.1951): Pentru lupta împotriva comunismului. descrisă la capitolul respectiv. fost inspector generaladjunct al Inspectoratului de Învă ământ al Municipiului Bucureşti şi inspector general şef al Sec iei de Învă ământ din Sectorul 1 al Capitalei.1963) este un fost elev al Şcolii din Scăieni care. autor de librete muzicale. 21. muzicală. Tatăl său este cunoscutul portar al echipei de fotbal a Schelei Boldeşti. Titus Pelinescu. Alte amănunte sunt descrise la capitolul despre talentele muzicale ale oraşului. secretar literar muzical la Operă şi Operetă. a tutunului fin din import prin folosirea banderolelor false netimbrate corespunzător şi fără elemente de siguran ă specifice). director la “Electrecord”. Este doctor în Finan e-bănci. după absolvirea Facultă ii de Economie Industrială din cadrul ASE (1989). Rusu Dragoş (n. A fost vicepreşedinte şi comisar la Garda Financiară Centrală. De pe această pozi ie a devenit primul luptător cu re elele mafiote. co-autorul căr ii “Opereta Ghid”. absolventă a ASE 1988. deoarece chiar şi acestea se falsificau.06. Prieten cu marele tenor Ion Dacian care îl va cununa cu Elena Nicolae din Scăieni şi care le-a cântat la nunta ce a avut loc în această localitate. Sa ocupat cu verificarea produselor impuse accizării. în prezent director în Ministerul Finan elor. Nicolae C. sus inându-şi masteratul în ştiin e economice la ASE – Finan e-bănci şi a devenit director general în cadrul Agen iei Na ionale de Administra ie Fiscală ANAF. inclusiv a foliilor holografice care au . Peste câ iva ani. Costin Pelinescu (n. împreună cu Titus Moisescu (Ed. 1969). 217 . care trebuia să aibă . pe acest fost elev al Şcolii din Scăieni l-am trecut pe lista cetă enilor de onoare. Rusu Dragoş. fiind necesar introducerea obligatorie a controlului şi verificării cu lampa ultravioletă a etichetelor holografice. 21.05. profesor. mai bine zis. 10.sau. secretar muzical la agen ia de impresariat artistic ARIA. Bucureşti. Are un băiat inginer. a mai urmat Facultatea de Drept a Universită ii Ecologice Bucureşti. descrisă la capitolul respectiv. Gheorghe ârlea-Castellano (n. colaborator extern la revista “Muzica”.07. Este căsătorit cu Raicu Angela Iuliana (n. cerând intensificarea expertizelor (în special în vânzările la negru de băuturi alcoolice de marcă. A fost oprit acolo ca asistent. A condus ansambluri româneşti peste hotare. Au doi copii: Andreea – studentă anul I la Universitatea Hiperion şi Corina Teodora.1961). preşedinte de Antrepozitare Fiscală. pe acest fost elev al Şcolii din Scăieni l-am trecut pe lista cetă enilor de onoare. director general al Direc iei Generale de Inspec ie Financiar-Fiscală din cadrul Ministerului Finan elor Publice. Ionel Păun. devine director la Direc ia de muzică din Ministerul Culturii.1946): Pentru lupta cu arma în mână împotriva comunismului.mai multe niveluri de securizare. elevă clasa a II-a.continuat studiile la Conservatorul din Bucureşti. a contribuit concret la combaterea acestui flagel care păgubeşte bugetul de stat cu sume de ordinul miliardelor de euro (peste 50% din valoarea bugetului de stat).08.

Caragiale” la Ploieşti (abs. apoi din nou la Progresul Bucureşti. succesiv. Steaua-CCA. 1956) şi studiile de drept civil la Facultatea de Drept din Cluj şi Bucureşti.cea de juniori şi de seniori .C. pe care a adus-o în prima linie din divizia A. echipa purtătoare a “felinarului roşu”. a revolu ionat fotbalul românesc prin metode ştiin ifice şi idei de joc personale. Universitatea Cluj. Viorel trăia zilnic în Boldeşti. unul din cei mai aprecia i şi respecta i inspectori din învă ământul bucureştean. A continuat cu studii la Institutul Politehnic din Bucureşti (actuala Universitate Politehnică). În şcoala generală a fost colegul meu de clasă. de-a lungul anilor. nu se oprea decât în poarta adversarului. între 1954-1970 în alte mari echipe. de mai multe ori. S-a spus despre el. chiar dacă în patria sa. Viorel Mateianu: Unul din cei mai mari fotbalişti şi antrenori de fotbal.M. unde a fost şi director. venea zilnic pe jos de acasă la terenul de fotbal din Boldeşti şi deseori se recomanda că este fotbalist boldeştean. s-au scris frumoase articole de laudă. motiv pentru care. Deşi primele clase le-a făcut în comuna natală. dar şi unul dintre cei mai buni antrenori. Progresul Finan e-Bănci Bucureşti. locuri de care îl leagă cele mai frumoase amintiri din copilărie. De asemenea. în 1972. absolvită în 1966 cu titlul de inginer mecanic. într-un fel nemeritat şi dureros. ridicând. ca sportiv el s-a născut la echipa de fotbal a schelei Boldeşti. Federa ia Română de Fotbal l-a 218 . Inspectorul general Costin Pelinescu a venit şi continuă să vină deseori în vizită în Boldeşti-Scăieni. Ca inspector general a fost. a fost recrutat. V. Viorel jucând ulterior în ambele echipe na ionale . adeseori a fost nedreptă it din invidia unor potenta i. fostul centru-înaintaş al echipei boldeştene a fost remarcat şi recrutat mai întâi în echipa Petrolului din Ploieşti. care i-au şlefuit talentul până la nivelul de mare vedetă interna ională şi l-au transformat în idolul numărul unu al spectatorilor din întreaga ară. “Vio” era cel mai bun dribleur al fotbalului românesc din toate timpurile. echipa F. Prahova.şi participând în turnee na ionale ori interna ionale. Ca jucător extrem de dinamic. apoi Liceul “I. la Progresul CSPS. Abia în preajma decesului. de-a lungul anilor. fiind adesea comparat cu marele brazilian Pele. manageri ai marilor echipe occidentale i-au oferit sume tentante de sute de mii de dolari încercând să-l achizi ioneze în forma iile lor. rapid şi imbatabil în fente zigzagate de tip sud-american. Maramureş Baia Mare la nivelul unei imbatabile echipe de club european (amintim că la Baia Mare clubul sportiv îi poartă numele. De aici. că. Are două lucrări publicate în domeniul sociologiei. apoi. odată minge intrată în iureşul paşilor săi. a fost ales ca Preşedinte pe ară a Federa iei Sportive de Înot. După o perioadă de stagiatură ca profesor inginer de tehnologie la Grupul şcolar de construc ii metalurgie.Şcoala generală a făcut-o la Ploieşti şi la Scăieni iar studiile medii la Liceul “Spiru Haret” din Bucureşti (1954). pe drept cuvânt. unul dintre fruntaşii la învă ătură pe şcoală. în calitate de antrenor de elită. apreciat de to i directorii de licee şi şcoli generale pentru impar ialitatea şi corectitudinea sa exemplară despre care.destul de tardiv titlul de “maestru al sportului”.L. Dar Viorel le-a respins pe toate cu demnitate. a fost nu numai un mare fotbalist român. în func iile amintite. juristul Viorel Mateianu. la Inspectoratul Şcolar Bucureşti. între anii 1978-1980. creându-i o stare psihică ce a contribuit considerabil la îmbolnăvirea lui. Între 1985-1998 a fost inspector şef la Sectorul 1 Bucureşti. După asemenea rezultate. i s-a oferit . s-a născut la 1 iunie 1938 la Lipăneşti. după revolu ie.

“împrumutat” pentru trei ani (1970-73) echipei germane TUS Wansee din Berlinul Occidental, unde, de asemenea, Viorel Mateianu a făcut minuni pe teren. Necazurile trăite în relativ scurta sa via ă (moartea unicului fiu care de abia se căsătorise, un prim accident vascular), nu l-au mai ajutat să reziste la al doilea stroke cerebral şi în ziua de 25 nov. 1996, a plecat dintre noi, cu trei ore înaintea meciului echipei “Steaua” în cupa UEFA, pe care o iubea şi voia să o vadă evoluând pe teren. A lăsat în urmă pe iubitoarea lui so ie, jurista Mihaela Mateianu, redactor la ziarul Libertatea, şi doi nepo i, astăzi studen i - Dănu şi Viorel Mateianu-2, care locuiesc la Boldeşti cu Dana, mama lor, profesoară de matematică la şcoala din această localitate. Fiindu-mi bun prieten şi coleg de liceu, am apucat să-l vizitez acasă la Bucureşti, unde ne-am îmbră işat cu emo ie când ne-am revăzut după mai bine de patru decenii. Am scris despre el în ziarele americane, iar acum consemnez trecerea lui prin lume şi în această monografie care este închinată locului pe care Viorel îl iubea atât de mult. Vivi Răchită: (n. 30 mai 1970 la Boldeşti-Scăieni). A fost elev al Şcolii din Scăieni. Alături de Viorel Mateianu, Valeriu Răchită este unul din cei mai de seamă fotbalişti şi antrenori români. Pe undeva, chiar li se aseamănă soarta şi stilul lor de lucru. Ar fi multe punct comune care îi apropie - chiar şi ini ialele de “V” de la “victorie” - dar şi multe diferen e. Dacă Viorel era centru-înaintaş, Vivi era “back”, adică fundaş, despre care mul i au spus, în perioada când a mai evoluat la Steaua, că are ceva din Prodan, cu excep ia unor mici gafe de care fireşte că nu poate scăpa nici un fotbalist. Ob inuse o medie foarte bună (8,48) într-un meci cu Bistri a, cam prin vremea când el juca la Steaua. De fapt, Răchită a fost preferatul spectatorilor cam în toate echipele şi meciurile în care a jucat - şi se poate mândri că are un palmares de jucător formidabil, evoluând în vreo opt echipe bune, în decursul a numai câ iva ani. Dacă ne gândim că a pornit de pe simulacrul de stadion al IGS-ului, de lângă casa lui din Scăieni, şi a ajuns cu repeziciune pe marile stadioane ale ării şi ale Europei, aceasta nu e lucru pu in. Între anii 1990-1996 a jucat la Petrolul; între 1989-1990, 1996-1999, 2002-2005, deci în trei rânduri, ajunsese să fie idolul steliştilor, căci Vivi se dedicase trup şi suflet echipei “Steaua” şi poate că ar fi rămas acolo mai mult timp dacă nu ar fi intrat în conflict cu Gigi Becali. După plecarea de la echipa roş-albaştrilor, a mai perindat pe la Plopeni şi pe la Oneşti, apoi în capitala Turciei, în echipa Ankaragükü, iar din Turcia la Farul Constan a, apoi la echipa Litex, din Bulgaria şi, în sfârşit, la Universitatea Craiova... A jucat ca fundaş şi în echipa na ională. Cele mai mari foloase, Răchită cred că le-a adus echipei ploieştene Petrolul, unde s-a remarcat ca un bun şi devotat antrenor. Din această func ie, s-a retras în mod festiv, în august 2005, când i s-a şi organizat un “meci festiv” special, sus inut în cinstea lui, un meci de retragere, cu participarea forma iilor din anul 1995 ale Petrolului şi Rapidului, finalistele acelui an. Incontestabil, Valeriu Răchită este unul din marii fotbalişti ai ării, motiv pentru care consider că merită să intre pe lista de onoare a oraşului Boldeşti-Scăieni.

219

O PRIMĂ LISTĂ CU CETĂ ENII CARE ŞI-AU ADUS CONTRIBU II DE SEAMĂ ÎN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI, SPRIJININD, PRIN MUNCA LOR ZILNICĂ, RIDICAREA LOCALITĂ II Deoarece această listă este alcătuită de la mare distan ă de ară, fără să existe posibilitatea de a fi întru totul completată cu datele necesare, nici verificată sută la sută, precum autorul şi-ar fi dorit, sunt dator cu nişte explica ii. Mai întâi m-am izbit de criza de spa iu şi de timp, dar şi de imposibilitatea de a intra în contact direct cu o mul ime de locuitori care sunt sigur că meritau să figureze pe ea şi pe care încă nu am putut să-i contactez, deşi am încercat aşa ceva. (Câteva plicuri cu date personale expediate din ară nu au ajuns la mine în America, probabil oprite de SRI, căci au văzut că erau liste care transmiteau date personale din România în America şi, de aceea, aş avea dreptul să spun că acest serviciu de informa ii mi-a făcut un mare deserviciu, deoarece mi-a sabotat lucrarea de fa ă. Credeam că am scăpat de cenzurarea scrisorilor, obicei criminal moştenit de pe vremea dictaturii comuniste. Se vede treaba că mai avem mult până să ne aliniem la cerin ele UE.) De aceea, trebuie să îmi cer scuze de la persoanele apar inând acestei categorii şi care sper să mă în eleagă că, deocamdată, nu figurează aici, nu din rea voin ă, ci din simplul motiv că, în ciuda unor eforturi făcute, până la tipărirea căr ii, cerută urgent de editură, nu am putut afla totuşi numele lor şi celelalte amănunte. De asemenea, însăşi uitarea, uneori, ne joacă feste... Sunt sigur că lista trebuia să fie cu mult mai mare, fiindcă majoritatea cetă enilor şi-au adus obolul la ridicarea localită ii. Cauzele omisiunilor respective rămân, totuşi, motive serioase, vizavi de pre uirea fiecărui locuitor în parte, pentru care îi rog pe cei care lipsesc din această succintă enumerare şi se consideră neîndreptă i i, ştiind că au contribuit cu ceva concret la ridicarea spirituală sau materială a oraşului, să aibă răbdare şi să-mi comunice numele lor pe următoarea adresă: Prof. Cristian Petru Bălan, str. Bucovului nr.19, Boldeşti-Scăieni, jud. Prahova, cod. 105300 (sau prin e-mail: cristianbalan1@yahoo.com). Observa iile şi adăugirile îmi vor fi comunicate electronic aici, în Statele Unite. În afară de nume, i-aş ruga pe aceşti solicitan i să specifice profesia, domiciliul şi care anume a fost contribu ia lor principală la consolidarea bunului renume al acestei localită i. Dacă explica iile vor fi plauzibile, după verificare, numele lor vor fi cu certitudine incluse în edi ia a doua a acestei monografii. Le mul umesc încă de pe acum cu anticipa ie. Deocamdată, în această primă edi ie, avem informa ii despre următoarele persoane, domiciliate în Boldeşti-Scăieni. Din păcate, câteva sunt decedate (numele însemnate cu o cruciuli ă), dar aceasta nu înseamnă că nu meritau a fi amintite. Toate numele sunt men ionate în ordine alfabetică (oferind şi unele amănunte în cazul că activitatea lor a fost necesar a fi subliniată): Prof. univ. Alecu Ioan-Nicolae (n. 09.07.1945, Bucureşti), fost preşedinte AGA în cadrul S.C. “Agros” Boldeşti-Scăieni, între 1990-1999; +Albulescu Mariana (asist. med., n. 21.12.1953, Ploieşti – m. 19.12.1996), Albulescu Şerban (n. 19.07.1949), electronist, Albulescu Doina (n. 12.05.1955), economistă, Albulescu Bogdan (n. 22.03.1978), actor Teatru Na ional Bucureşti, Albulescu Andreea (n. 31.10.1980), economistă, ing. Ion Nicolae Alexandru, ing. Ion Angelescu, +Margareta Angelescu, ing. +Mircea Angelescu,
220

Nicolae Angelescu, +Petrache (Petre) Angelescu, ing. Petre (Puiu) Angelescu, Georgeta Anton (tehnician veterinar), Gh. Antonescu, Liliana Antonescu, Ion Anton, Silviu Andrei Antonoiu, prof. Steliana Apostu, ing. Vasile Ardeleanu, Daniela Aron (asist. medicală), Valentin Aron, prof. Natalia Atanase, +Corneliu Axente, ing. Ion Baraonici, Titi Bădica, +Ion Bălan, Puica Bălan, ing. geolog Bărbătescu, Coca Beuca, +Traian Beuca, Daniela Bică, C-tin Belea, ing. Lidia Belea-Mitu, ing. Aurel Bilciurescu (preşedintele unei companii de import-export), ing. Doina Bilciurescu (n.1949), ing. Olga Bilciurescu (n.1957), Mariana Bilciurescu, prof. Ana Bi ă, +prof. Ion Bi ă, Paul Bi ă, Stelian Bi ă, +Gheorghe Bîrjoveanu, ing. C-tin Blebea, Ana Bocioacă, Gh. Bratosin, Paulina Bratu, Elena Buiac, Simion Buiac, ing. Valeriu Carp, Marilena Carp, Gheorghe Catrinoiu, Antoanta Cazacu, ing. Violeta Cazacu, Tiberiu Ceauşu, +înv. Gheorghe Cătălin, ing. Gabriel Călinescu, medic stomatolog Daniela Călinescu, Puiu Călinescu, Filofteia Căproiu, Simona Cârcioiu, Stelian Cârcioiu, Cristina Cernat, +Dumitru Cernat, +Emilia Cernat, C-tin Cheşca, Niculina Chiriac, ing. prof. Doina Marina Chiri ă, prof. Constantin Chiri ă, Ion Chivăran, Rodica Chivăran, Cristina Ciobanu, Natalia Ciobanu, Gabriel Cioc, Rodica Cioc, Ciorobea Daniela, farm. Valeria Ciupercă, econ. Cristina Ciulei, Florin Ciulei (n. 15.09.1969), admin. Şc. nr. 1 Boldeşti, Ion Ciulei, Florica Ciulei, Vasile Ciulei (n. 22.04.1941), abs. Fac. Electromecanică, Ciulei Fănică (n. 8.10.1967), sudor, CiuleiGurău Irina (n. 15.01.1963) economistă şi patron de magazin, Ion Constantin, ing. Ciprian Costache, Iulian Costache, Elena-Lumini a Costache, ing. Stelian Croitoru, col. sec. Ion Croitoru, Florin Croitoru, Cucu Croitoru, +Crozzolo Alexandrina, Gheorghe Danciu, +Chiril Darie, Valeriu Darie, prof. Elena Darie, Ion Darie, Mariana Darie, ing. Mihai Darie, Petre Darie, Virginia Darie, Cornel Diaconu, +Elena Diaconu, +Ion Diaconu, Fivi Diaconu, +Ovidiu Diaconu, înv. Constan a Diaconescu, ing. Dan Diaconescu, prof. Dana Diaconescu, prof. Silviu Diaconescu, ing. Ion Dima, prof. +Emilia Dincă, econ. Ion Dincă, prof. Constantin Dinu, prof. Ion Dinu, prof. Maria Dinu, ing. Viorel Dinu, ing. +Nanu Dragu, prof. Mona Dumitru, Gh. Duma, Cristian Petre Dumitrache, Eremia Dună, ing. Gh. Dună, Eugenia Du u-Mihăilescu, ing. Gheorghe Enache, ing. Liana Enache, ing. Enescu Traian, înv. Enescu Veronica, Carol Fechete, Virgil Fechete, Floarea Fechete, Ana Filip, Adrian Filostache, Ioana Filostache, Florea Daniela, Elena Frecău eanu, Teodor Frecău eanu, prof. Eugenia Filote, Ionu Filote, ing. Gheorghe T. Gheorghe, Rosika Gheorghe, Constantin Gheorghe, prof. Tatiana Gheorghe, Alexandra Georgescu, ing. Marian Georgescu, Adriano Valeriu Geotti, Corneliu Geotti, +Maria Go onoga, prof. +Platon Go onoga, +Leon Grigore, +Nicolae Grigore, Marilena Grigore, +Tamara Grigore, econ. +Valerică Hancu, prof. Hanganu Maria, Ecaterina Hoancă, Eugenia Ilie, Gh. Ilie, ing. Mircea Ilie, Benone Ionescu, econ. Elena Ionescu, cant. Ştefan Ionescu, Constantin Iosif, Elena Iosif, C-tin Isbăşoiu, Stelu Ivan, +Antoaneta Lazăr, Maria Leucă, Elena Leucă, Elena Licu, Maria-Lala Licu, Nicolae Licu, înv. Vera Licu, Ion Loghin, înv. Florica Manea, Elena Manole, Ilie Manole, Miruna Manole, Valentin Manole, Aurel Marin, +Constan a Marin, ing. Petre Marinescu (inginer pensionar, fost director a Uzinei de maşini şi utilaje din Giurgiu), Elena Matei, +Grigore Matei, Marian Matei, +Niculina Matei, Paul Matei, C-tin Mateescu, ing. text. Teodora Mateescu, Valeriu Mateescu, Ion Mazilu, Bogdan Metea, ing. Corina Metea-Pătrănescu, Elena Mihai, Cleofira Mihalcea, Cristian Mihalcea, Ing. Aurelian Mihăilescu, ing. +Elena Mihăilescu, ing. Constan a
221

Mihăilescu-Dragu, prof. Dorina Mihăilescu, Victoria Minea, Petre Miti ă, prof. Cireşica Marciu, educ. Elisabeta Marciu, înv. +Ioana Mocanu, Maria Musceleanu, Ştefan Musceleanu, farm. Ileana Munteanu, Ion Munteanu, econ. Maria Munteanu, Aurelia Mureşanu, +Mircea Mureşanu, Musa Samir (proprietar cofetărie), Laura Musa, Elisabeta Nagy, Mihai Năstase, Gheorghe Negu , dr. Nemerovschi Carmen, înv. +Constantin Nichita, Elena Nichita, asist. farmac. Ana Atena Nicola, Lucian Nicola, Gheorghe Nicolae, Bodola Nicolescu, Lizica Nicolescu, C-tin Nicolescu, Puiu Olaru, Valeria Pahon u, Adrian Pantelimonescu, Maria Pantelimonescu, Roxana Pantelimonescu, +Ioan Paraschivescu, Valeria Paraschivescu, Oni iu Eugenia, Vanda Oprea, Ovidiu Pascu, ing. Corina Metea-Pătrânescu, dr. Doru Pârvan, prof. Constan a Pârvulescu, econ. Lia Petre, +Maria Petre, +Nică Petre, Romeo Petricioiu, Ion Pilică, econ. Adrian Petre Popescu, +C-tin Popescu, înv. Eugenia Popescu, ing. prof. Emilia Raluca Popescu, Steliana Popescu, Caius Aurelian Pi a, Eduard Mihai Pi a, asist. med. Gheorghe Pi a, Eugenia Pi a (maistru cofetar cu practică îndelungată în Germania), +Ion Pi a, Eugen Popa, Florica Popa, Ileana Popa, Liviu Popa, Lucica Popa, Manole Popa (fost viceprimar), Marius Popa, Olgu a Popa, +Puiu Popa, econ. +Constantin Popescu, +Paraschiva Popescu, +Petre G. Popescu (fost notar, primar de centru), Mihai Predescu, farm. Livia Protopopescu, Lucia Puşcaşu, Victor Puşcaşu, Aurelia Radu, C-tin Radu, Dr. Luiza Radu, Radu Dumitru (Conu’ Mitică, figură pitorescă a oraşului, prin nota distinsă de elegan ă a vestmintelor sale), prof. Petre Radu, Elisabeta Radu, Eugenia Lelia (Gina) Radu, ing. Gh. Răchită, jurist Gabriela Rădulescu, Georgeta Rădulescu, Ion Rădulescu, Jana Rădulescu, Dorina Rădulescu, col. Mircea Rădulescu, Paul Rădulescu, Relu Rădulescu, Ion Roşca, Lucica Roşca, +Răzvan Roşca, Aurelia Samoilă, Nicolae Savu, Ana Săndulescu, dr. Alin Scarlat, Elena Scărlătescu, Jean Scărlătescu, +Lică Scărlătescu, ing. Elisei Scirenco, Mihaela Scirenco, Pavel Scirenco, ing. Floru Secre eanu, ing. Nelu Slăboiu (Pavel), Silvia Sorescu, prof. Abel I. Stan, Daniel I. Stan, Elena I. Stan, Aurel Stan, prof. Fabiola Stan, ing. Sever Stan, Ioan I. Stan, înv. Ioana Stan, Valentin Stanciu, Ana State, +Gheorghe State, Mariana State, prof. Petre State, Veronica State, înv. Georgeta Suditu, prof. ing. Constan a Tănase (directoarea Liceului industrial Scăieni; v. Liceul), econ. +Corneliu Tănase, +Aurelian Tănăsescu, prof. Florica Tănăsescu, Ilie Tănăsescu, Remus Tănăsescu, +Ilie Teodorescu, dr. Valentin Teodorescu, Elena Teodorescu, C-tin Teodoru, Alexandru Tolomei, Aurică Tomescu, ing. Ion Tomescu, C-tin Tomescu, +Nicolae Tomescu, Petre Tomescu, +Vasile Tomescu, Ioan Tronaru, Gheorghe Tudor (fost director cămin cultural, consilier primărie), Severa Tudor, ing. Florin Turbatu, tehn. oper. Camelia Voinea, Marius Voinea, Mădălina Voinea, ing. Niculina Voinea, econ. Mariana Urdea, +Vasile Urzică, prof. Cezarina Vasile, ing. Dorin Vasile, Lucica Vasile, Petre Vasile, înv. Georgeta Vasilescu, Grigore Vasilescu, înv. Mariana Vasilescu, ing. Sorin Vasilescu, +Niculina Vâlsănoiu, Octavian Vişan, Maria Vodă, Alexandru Zamfirescu, Emil Zamfirescu, Silvia Zamfirescu, Mirela Zeca, +Tănase Zeca, Ion Zîrnea. (Lista va continua, cu corectarea omisiunilor, în edi ia a II-a). FOŞTI PRIMARI ŞI AJUTOARELE LOR : +Tănase Vasilache (v. mai jos: fondatori), +Ilie B. Răspop (v. mai jos: fondatori), +Popa Manole, Maria Musceleanu
222

(fostă secretară şefă a primăriei oraşului, un model de conştiinciozitate), C-tin Năstase, Cristu Vlăsceanu, +Stela Chivăran, Gheorghe T. Gheorghe, (v. mai jos: foşti lideri locali), jurist Dumitru Pi a, Gh. Tudor, Ştefan Pahon u. FOŞTI ŞI ACTUALI LIDERI DE INSTITU II LOCALE ŞI ÎNTREPRINDERI : Col. Petre Rădu ă (n. 01.01.1946 la Valea Sălciei, Buzău). După terminarea Şcolii generale din comuna natală, a urmat Liceul din Râmnicu Sărat şi Şcoala Militară din Bucureşti (1964-1967). Are gradul de colonel. S-a înscris la Universitatea Bucureşti, urmând Facultatea de Drept şi Filosofie (1970-1979) pe care a terminat-o cu titlul de Diplomat în Drept. Este căsătorit cu prof. de matematica Alexandra Rădu ă (n. 15.03.1951, la Râmnicu Sărat), licen iată a Facultă ii de matematică din cadrul Universită ii “Al. I. Cuza” din Iaşi. Au doi copii: Cristian Rădu ă, sculptor (prezentat la artiştii locali) şi Georgeta Rădu ă, asist. univ. la catedra de matematică a Universită ii Ploieşti, (n. 24.03. 1976), căsătorită cu ing. Valentin Maniu. Georgeta şi Valentin au doi copii. Colonelul Petre Rădu ă a lucrat în cadrul Ministerului de Interne, în fosta mili ie, fiind detaşat la Buzău, Mizil, Văleni şi Boldeşti-Scăieni unde a fost comandantul Postului de mili ie orăşenesc (1973-1985). În prezent, este pensionar, dar, avându-se în vedere înalta sa calificare şi experien ă, a fost numit comandantul Poli iei comunitare din Boldeşti-Scăieni, de la înfiin are (2005) până în prezent. (Vezi. cap. poli ia locală). Trebuie men ionat faptul că atunci când Securitatea a aflat că Petre Rădu ă a avut nişte rela ii mai strânse cu familia mea “fugită în America”, a fost mutat din postul ce-l avea în Boldeşti-Scăieni, la Slănic Prahova. Abia după revolu ie a fost repus în drepturi. Ing. Florin Marinescu (n. 28.12.1954, Ploieşti), actualul şef al “Unită ii Boldeşti”, cum se numeşte reminiscen a fostei şi glorioasei Schele petrolifere Boldeşti care, de la peste 3000 de salaria i, a mai rămas cu vreo 300, se străduieşte, pe cât îi stă în putin ă, să men ină această unitate la linia de plutire. Eradicarea Schelei Boldeşti s-a produs prin Hotărârea nr. 692 din 7 oct. 1994 privind înfiin area de societă i comerciale cu capital integral de stat prin reorganizarea unor subunită i din cadrul Regieiei Autonme a Petrolului “Petrom” Bucureşti. Inginerul Florin Marinescu continuă munca începută de pe când lucra la fosta schelă. Experien a îndelungată îl ajută în acest efort pe care îl duce cu speran a că va fi din nou posibil ca “Unitatea Boldeşti” să redevină ceea ce a fost Schela petroliferă Boldeşti - nicidecum o anexă a Schelei Băicoi. După absolvirea cursurilor elementare la Boldeşti, apoi a claselor V-VIII la Liceul Caragiale din Ploieşti, a urmat Liceul militar “Dimitrie Cantemir” din Breaza. Nu şi-a ales cariera militară ci a vrut să devină inginer petrolist. De aceea a urmat cursurile Institutului de petrol şi gaze din Ploieşti (1976-1981) pe care le-a absolvit cu titlul de inginer. A lucrat în fosta schelă Boldeşti din 1981 până în prezent, 2007, având mai multe responsabilită i: inginer şef de brigadă, şef de sec ie, şef de produc ie, până la func ia actuală - supervizor interven ii, şef de unitate. Constantin Năstase (n. 24.07.1936, com. Corbii Mari, Dâmbovi a, fosta Tudor Vladimirescu). Sudii elementare şi gimnaziale în comuna natală (cl. I-VI la Corbii Mari, cl. a VII-a la Tudor Vladimirescu). A urmat o şcoală profesională de electricieni la Târgovişte, fiind repartizat la Schela Boldeşti unde a lucrat până în 1955. Din 1955 până
223

absolvent al Liceului seral Boldeşti (1968) şi al unei şcoli de maiştri (1978). iar de aici va fi cerut ca director comercial timp de zece ani la Măgurele. El a terminat şcoala generală la Lipăneşti. Prahova). În această perioadă s-a avut ca sarcină colectivă două obiective principale: construirea şcolii noi de la Scăieni şi a sălii de sport de la Şcoala cu cl. 30. prof. construindu-le acolo o fabrică de mucava. Mariana (1933-1980) şi Elena (administrator la o grădini ă). 4.în 1958 a urmat o şcoală de maiştri. Silviu fusese operator chimist la Brazi. În 1969 revine la schelă. de asemenea. ca şi el. în continuare. construirea monumentului ş. Caragiale din Ploieşti (1960). fiind “băiat de popă”. 1936-09. fostul director al Fabricii de mucava Scăieni. După terminarea şcolii generale de la Lipăneşti. Gheorghe Genel Costache (n. de drept administrativ.10. Va lucra. inginerul a urmat Liceul I. din cadrul Politehnicii Bucureşti (1968) şi a primit reparti ia la Uzinele de fibre sintetice “Republica” din Săvineşti. talente muzicale locale) şi Ionel Costache (14. gra ie măiestriei sale actoriceşti. Conducerea schelei îl trimite la Academia Ştefan Gheorghiu unde se specializează în probleme economice. fostul director mai are un frate. Silviu Costache (n. 1 Boldeşti-Scăieni. Fac.. asfaltarea a 14 km de străzi. pe vremea când era primar dr. 17 la Scăieni). Din 1987 până în 2001. Ing. personal de Yumjaaghiin edenbal (1916-1991). lângă Piatra Neam . Revine la schela Boldeşti de unde va ieşi la pensie în 1995. Adriana Năstase (vezi A. deoarece acea ară nici nu ştia ce sunt acelea cutiile de carton. Vasile Enache. Cu certificat de muncitor. apoi ca director comercial la Întreprinderea de aparataje electrice din Ploieşti.. liceul seral la Boldeşti şi Universitatea. lucrând ca maistru la schelă până în 1959. I-VIII nr. În acel an a fost ales preşedinte de sindicat pe schelă de unde a fost trimis la o şcoală de partid de un an de zile după care este numit instructor teritorial pe fostul raion Ploieşti. Editura Arhiepiscopiei Alba Iulia (Reîntregirea). la Uzinele “Steagul Roşu” din Braşov.) şi au doi copii Gabriel şi Mihai (v. a ajuns la locul întâi pe ară într-un concurs artistic.03. la această fabrică. 1949. în cadrul asocia iei sindicale din Ploieşti. Ceilal i doi fra i ai lui Genel Costache au decedat: Costache Marian (1946-1996).N. după cum arată cartea “Preo i ortodocşi în închisorile comuniste”. Deci. Dar. G. În afară de două surori. a lucrat 32 de ani.06. a urmat Facultatea de mecanică. 224 . A trebuit să se angajeze ca muncitor strungar. Mai avea colegi 14 fii de preo i.03.). a întâmpinat mari dificultă i cu înscrierea la facultate. care. aceştia fiind tot strungari. A fost medaliat cu cea mai înaltă medalie a muncii mongolă.L. Inginerul Costache a fost trimis de trei ori în Mongolia. de Vasile Manea. absolvent al Liceului industrial Scăieni.a. Este căsătorit cu educ. N. În 1969 se transferă ca diriginte de şantier la Fabrica de mucava din Scăieni. timp în care a fost şi profesor de tehnologie la Liceul industrial din Scăieni. Ploieşti). doctor în economie.1942 la Măgurele. după trei ani de şcoală tehnică. unde a stat mai bine de un an de zile. În prezent este jurist la Ploieşti. Teodor Costache. un expert electrician auto şi fost operator de cinematograf (v. la Sibiu. fost secretar al primăriei în perioada când Aurică Marinescu era primar.2004). A fost luat în armată la tancuri. devine directorul general al acestei fabrici care acum a fost rebotezată CAHIRO. este fiul Paraschivei şi al preotului surghiunit de comunişti. fost director al Clubului de la Schela Boldeşti. dotarea lor cu 52 de computere (35 la Boldeşti. A candidat la alegerile pentru primărie din partea PSD şi va deveni viceprimar între anii 2001-2006. şeful statului.

Daniela Călinescu de pe str. au făcut cinste familiei sale Daniela Călinescu (n. mai ales că era primul primar care nu apar inuse fostului partid de la guvernare. desenator tehnic. Econ. 1929.1956. cu care. Are două fete. având cabinet propriu. 20. a lucrat la proiectul clădirilor Omnia. provenit din Balaca. Toma Călinescu (n. a cooperat foarte echitabil.09. De aceea lui îi revenise sarcinile cele mai încâlcite pe care. din fericire. când întreaga ară era încă destul de debusolată. de pe str. rămâne un primar care era vestit pentru fine ea sa de a sta de vorbă cu cetă enii şi de a le oferi sprijinul solicitat de cei care îşi puteau justifica solicitările. Ciungradi Silviu (primar între 1979-1981). de altfel. Ing. şofer. Monumentului .04. absolvent al Institutului de construc ii. casa dr. de pe str. Ploieşti) este inginer constructor şi proiectant arhitectură. Ploieşti. lucrând foarte conştiincios şi fiind deosebit de apreciat.06. sora lui Gabriel. Alexandru Puiu Călinescu (n. acceptând până şi “sacrificarea” propriei case pe care a lăsat-o ca mul i ani să fie lăcaşul dispensarului localită ii Scăieni. aceasta nu l-a ajutat după cum dorise. a lucrat ca inginer constructor la aşa numita Casa Albă din Ploieşti. fost ministru al petrolului. nov. nu a mai vrut să continue această muncă. în Canada. aşa că a trebuit să se descurce singur. 22. Popa Manole (1936-1993) regretatul viceprimar. din cauză că a constatat lipsa de cooperare a autorită ilor superioare. Jean (primar între 1991-1992) a fost primul primar al oraşului numit după Revolu ie. Ploieşti).a. Fra ii inginerului sunt: Mihai Călinescu (n.11. Păcii din Scăieni. sprijinind orice activitate a autorită ilor dusă în această direc ie. luat zilnic cu asalt de pacien i locali sau din afara localită ii. amândouă absolvente a liceului de muzică. 225 .1955 Ploieşti) este profesoară la Toronto.toate din Scăieni. Deşi ceruse sprijin din partea conducerii jude ene. le-a depăşit cu bine. absolventă a Facultă ii de Medicină din Constan a (1995). aşa că nu şi-a mai depus candidatura pentru continuarea mandatului.1928. inginer constructor. Este autorul unor frumoase construc ii (casa ing. După terminarea liceului şi a Institutului de construc ii din Bucureşti (1962-1968). Fabrica de pâine de la bariera Rafinăriei Vega ş. După un an de zile de primariat. Popescu P. acoperind perioada cea mai dificilă.). Scarlat. Monumentului. a fost foarte ataşat de scăienarii pe care îi reprezenta şi a fost totdeauna purtătorul lor de cuvânt în primărie. venind cu numeroase ini iative frumoase şi deosebit de utile. în regimul trecut. 10.AL I CETĂ ENI DE FRUNTE AI LOCALITĂ II: Ing. trei la număr. Bucureşti. Bianca-Andreea fiind pianistă la Viena. casa familiei Vâlcu. Liliacului. 1970 la Scăieni) este medic specialist stomatolog. Mihai Moraru. Ploieşti. 14. în ciuda faptului că a avut ghinionul să fie primar pe timpul grevei de la IFLGS. Gabriel Călinescu (n. până la pensie. Copiii lui. inginer constructor. Gina (n. Inginerul Călinescu este un militant neobosit pentru drepturile cetă eneşti ale locuitorilor din Scăieni. 1932. Posedă o firmă proprie de instala ii. facultatea de construc ii. casa dr. Alexandru. de pe str.

oferindu-le sfaturi şi planuri moderne pentru remodelarea locuin elor. Era văzut zilnic controlând cură enia străzilor şi discutând cu cetă enii să-şi înfrumuse eze fa adele caselor şi cur ilor din partea străzilor. având rela ii la jude mai concrete decât ceilal i predecesori ai lui. în calitate de analist programator de sistem electronic. filos. pentru comportament excep ional. lui i se datorează estetizarea oraşului.L. În 1989. ing. destul de consistent. toate apreciate de un auditoriu format din specialişti. Mircea Vasiliu. îndrumându-i şi controlându-i pe fiecare în parte. Gheorghe Dumitru (primar între 1981-1988) era unul dintre cei mai tineri primari din jude şi meritul lui principal este că. liceul Mihai Viteazul.1931 la Scăieni). Dobre Valeriu (primar între 1992-1994) a fost unul dintre primarii care au colaborat îndeaproape cu conducerea schelei Boldeşti. Ing. va deveni secretar cu probleme de şcolarizare şi pioniereşti. Altă func ie avută a fost cea de inspector şef al corpului de control al preşedintelui consiliului popular jude ean de atunci. În bună parte. ing. a păstrat legătura cu învă ământul.30. În 1990 a trecut la catedră. În ultimii ani. unde ine 31 de comunicări ştiin ifice în fa a unor profesori universitari specialişti. Caragiale. liceul Nichita Stănescu ş. Gheorghe devine preşedintele local al PN CD iar între 1994-1995 devine viceprimar al oraşului.G.S. Uneori a fost nevoie să se documenteze în străinătate (într-o bibliotecă universitară din Praga) pentru elaborarea materialelor. Petru şi Pavel din Ploieşti. Scăieni) a urmat clasele primare şi gimnaziale la Scăieni. activitate pe care nu era voie să o desfăşoare decât profesorii califica i. Între timp. după terminarea Liceului Sf. Constantin Dinu (n. organiza ia pionierilor s-a rupt de organiza ia uteceului. ceea ce i-a facilitat intrarea în partidul de la putere. fiind profesor gr. sub conducerea Consiliului na ional jude ean. unde ing. printr-o în elegere. Pahon u Ştefan rămâne ca unul dintre cei mai activi viceprimari.L. a lucrat în informatică. l-a angajat ca inginer la fabrica de geamuri. a ob inut fonduri şi sprijin direct. Directorul Î. demonstrând că este o personalitate cu ini iative originale şi practice.02. predând ore (plata cu ora) de filosofie la liceele din Ploieşti: Liceul I. profesorul Constantin Dinu este numit şeful unei Comisii de comunicări ştiin ifice pe teme de educa ie şi filosofie. inclusiv pe linie de educare a tineretului. doi.Moroianu Gheorghe (1993-1996) este al doilea primar provenind din Scăieni şi a căutat să facă totul pentru ridicarea acestui sector al oraşului.1936.a. a fost trimis la un curs pe care l-a terminat cu gradul de locotenent.06. Pe când a făcut armata. 226 . Desemnat de conducerea uteceului pe jude . elaborată pe baza cuvântărilor lui de la Liga Na iunilor pe când era ministru de externe. a urmat Facultatea de mecanică textile din Iaşi (1955). De asemenea. Gheorghe (n. Gheorghe T. Constantin Dinu are două fete: Dr. A publicat în revista “Viitorul social” materialul “Critica social-economică a lui Virgil Magiaru. s-a înconjurat de un consiliu comunal în care predomina tineretul şi i-a mobilizat pe to i cu sarcini concrete. A ajutat pe cetă eni. În 1963 a absolvit Facultatea de filosofie din cadrul Universită ii Bucureşti. Prof. Gheorghe a inventat şi pus în produc ie “sticla spongioasă” şi geamul armat. Caragiale” la Ploieşti (1950-1954). timp de 14 ani. După ce. îndeosebi pentru cartierul Balaca pe care l-a ridicat mult.” Prof. func ionând independentă. Liceul “I. 24. ob inând sprijinul schelei în multe probleme gospodăreşti. de unde s-a pensionat în 1996.

Este căsătorit cu Georgeta Vasilescu (n. după care a urmat Institutul politehnic din Bucureşti. Loredana-Irene (n.09.C. (V.2001). ca şi sora lui. 15. 2 Boldeşti-Scăieni despre care procesele verbale ale inspec iilor făcute în acea institu ie consemnează elogios că predă orele de limba română la un înalt nivel profesional. cunoscut mai ales prin buna dispozi ie pe care o împrăştia totdeauna în jurul său. în 2001. A urmat un an ca student la Universitatea Bucureşti. Maria Dinu. Valentina Teodorescu a urmat şi dânsa Universitatea Româno-Americană Facultatea de Economie a Turismului şi Universitatea Ploieşti. A fost căsătorit cu Maria Go onoga (n. Au avut două fete: Rodica şi Gabriela. Florin Turbatu (n. “S.L.03. absolventă a Şcolii Na ionale de Ştiin e Politice şi Administrative Bucureşti şi Maximilian Mihai. Caragiale Ploieşti (1965-1969) şi al Universită ii de Medicină Carol Davila. a peregrinat prin şcolile ardelene de lângă Beiuş.2005). a absolvit Facultatea de biochimie şi domiciliază în Italia. în 1956.2 Boldeşti-Scăieni. 1938.1965.11. 1936. 1970 la Ploieşti). Ion Dinu (n. 1963 şi 1 iulie 1980. 09. petrolistă Valentina Teodorescu. Conturimob”. 10.1916-29. Viorica Bălan (n. Lizeta este căsătorită în Italia şi locuieşte acolo cu so ul ei. Facultatea de metalurgie (abs.10. Bucureşti. specializată în marketing şi management. Bucureşti). În 1956 vine ca învă ător şi director al şcolii de la Balaca.11. este învă ătoare pensionară. absolvent al Liceului I. căruia i-a trecut prin mâini mai multe genera ii de elevi. absolvent al Institutului “Maxim Gorki” din Bucureşti. mai jos. absolvent al facultă ii de petrol şi gaze din Ploieşti şi Lizeta Vasilescu (n. s-a îngrijit pentru mărirea spa iului şcolii. Liceul industrial tot la Scăieni. După terminarea Şcolii Normale de 8 clase de la Bârlad şi a Liceului teoretic.11.02. pentru îngrădirea cur ii şi dotarea claselor cu materiale didactice noi. Liliacului nr.03. inginer informatician. este învă ătorul cel mai în vârstă din oraş. Ing. chiar şi atunci când era bolnav. a fost dat afară din facultate împreună cu numeroşi al i studen i ca şi el. au doi copii: Letitia Gabriela. 227 . absolvent al Universită ii Româno-Americane. profesor de limba română la Şcoala nr. învă ătorului Frecău eanu. la Scăieni). 18. So ia prof. Căsătorit cu ing. (1947) dar. urmându-i. între 1 sept. revenind anual la Scăieni.1951). 30. Facultatea de drept. Buzău). ing. de proiectări şi de copiat documente prin sistem xerox. Prof. Cealaltă fată. post din care va ieşi la pensie. profesoară de matematică. specialist în boli interne (1987-1990). Pe vremea cât a fost director la Şcoala cu cl. director al Şcolii generale nr. Bucureşti (1969-1975) fost director medical al Spitalului Sinaia.1924. fiind mama unui copil de patru ani. rusă Platon Go onoga (19. învă ătoare gr. a deschis. care a func ionat la şcoala din Scăieni până la pensionare. absolventă a Facultă ii de medicină veterinară din Bucureşti. la Şarânga. fiind socotit “fiu de chiabur”. Prof. 18. I-IV din Balaca. Focşani). medic şef (1987-2007). Constantin (Titel) Vasilescu (n. un foarte solicitat birou. Rodica Dinescu). având şi masteratul în branşă. 01. Inginerul Florin Turbatu a studiat clasele primare şi gimnaziale la Scăieni. căsătorită cu italianul Imes.1924-22. Cristina-Denisa Dinu (n. absolventă a Facultă ii de informatică.01. Ing.01.1945). frate cu inginerul Gheorghe. 1990). 1988. 1967). Ploieşti). C-tin Dinu. pe str.1958) inginer petrolist.vet. Au doi copii: Sorin Vasilescu (9. în prezent lucrând în administra ia de stat. 07. Înv.08. absolventă a Liceului pedagogic. 7. I.06. Medicul Teodorescu Valentin (n.

chimist Murăşan Iuliana (n. şi Radu Florian – clasa a XII-a la Liceul de Artă. manager la firma Unilever Ploieşti. fost director al Şcolii generale nr. agu – Bistri a Năsăud. Ploieşti).11. şef contabil schela Boldeşti. Bătrâni. de brigadă Teodorescu D. Ionescu Mihai (n.1970. Ploieşti. So ii Murăşan au 2 copii: Diana Elena – studentă la Conservator. Geamuri Scăieni). Ioan Ionescu (n. absolvent al Liceului Pedagogic Ploieşti. şeful catedrei de hidraulică. General rez. Jean Boeru. absolventă a Liceului I. Ploieşti) manager la firma de Protec ie a Mediului. 4 (1961-1990).1959. prof. 25. inginer petrolist pe Platforma Maritimă „Gloria”.05. pe care a condus-o timp de 10 ani. 13. Ilie Mircea (fost director la Jovila Construct. Ing. Gh. este directoare la Banca Românească Ploieşti. 1 Boldeşti-Scăieni. 4.1960.09. clasa a IX-a şi Cezar. fost director al BAT.11.Facultatea de Contabilitate. profesor la Academia Militară Bucureşti. clasa a V-a. fost şef de sec ie la schela Boldeşti. fost director al Şcolii Seciu). So ii Dima au doi copii studen i: Dragoş şi Bogdan.06. 20.07. Are 2 copii: Alexandru – student anul III la automatică şi Andre – clasa a IX-a. Dima Valeria (n. PH). Ion Jipa (în prezent.12. Universitatea Bucureşti. com. so ia lui Dan Mogoş. Buzău). Alecse Olteanu (n. Artur State (specialist în fibre optice). Dima Ion (n. C-tin Chiri ă (director al Grupului Şcolar Industrial “1 Mai” Ploieşti).01. Ploieşti. Caragiale Ploieşti (1991) şi a ASE Bucureşti. ing. dr. În prezent.1942. educ. Vezi Liceul Scăieni. Scăieni). col. Băneşti. Boldeşti). 8. facultatea de Muzicologie anul I.R. Necula (fost director al Liceului industrial Scăieni. Ionescu Nicolae-Claudiu (n. jurist Gh. Ing.1949..05. +Ion Ioni ă (fost deputat în MAN pe timpul lui Petru Groza). 15. Nicolae Ion. absolventă a aceleeaşi facultă i în 1974. Pârscov. Bucureşti. Segarcea-Vale. absolventă a ASE. chimist Murăşan Nicolae (n. Facultatea de economie agrară 1994. Ing. 19. specializată în Informatică şi Gestiuni. mai cităm pe: Dinu Neacşu (fost deputat în fosta Mare Adunare Na ională). Cristian Tomescu (director tehnic la Romtelecom). Scăieni). Scăieni. Ing. timp de 4 ani. Braşov). Crengu a Mogoş (n. Prof.L. Stelian (n. Teleorman). PH). ing. Prof.1924. Facultatea de Horticultură. 11. Ion Nagy (fost director economic al I.12.1932. fostă directoare la Grădini a Boldeşti nr. a suferit persecu ii sub regimul comunist). PH).08. Ing. 17 mai 1929 în Boldeşti228 . absolvent al Facultă ii de automatică.1959. Georgeta Necula. Simion Pop.1960.L. S-a pensionat după 35 de ani de vechime. Ogretin. So ia d-lui este învă ătoarea Ionescu Mândru a (n. Ing. Este inginer la firma personală ArtSoft S. Ing. ing. prof. Ploieşti). Director economic Valeria Todoran (n. Ploieşti. absolventă a ASE. Ing.1956. născut la 24 iunie 1958. univ. 5. Din persoanele cu func ii trecute sau actuale. Facultatea Management Industrial.04. 21. alimentarea cu apă a oraşului). Pavel (fost judecător la Judecătoria Ploieşti. fondată în 1998. proprietaru firmei DANCOR. 1970. dirigintele oficiului PTTR). Ioan-Liviu Todoran. econ. econ. Adriana Năstase. 31. fostă directoare a Băncii Transilvania Ploieşti. absolvent al Institutului Agronomic Bucureşti. de la UPG Ploieşti. Ing. Are 2 copii: Lumini a. 1. Dan Mogoş (n.1932.1946. prof. Nică Petre (1930-1992).

În 1960. Acolo a fost repartizat ca învă ător la una din şcolile de alfabetizare ale unită ii militare. 1980-8 sept. Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică. se transferă la Şcoala generală Scăieni. 27. I-VIII Boldeşti-Scăieni. distinsa înv. la Podenii Vechi. I-VIII şi al Liceului seral Boldeşti. Vlădu de 3 ani şi jumătate.1932). Făget. Silviu Diaconescu (n. unde a excelat cu elevii dumneaei la olimpiadele de română şi matematică. Eugenia Popescu a fost mul i ani conducătoare de cerc pedagogic şi a colaborat cu articole la revista Tribuna şcolii. după care a fost numit învă ător-director la Şcoala cu cl. personalitate distinsă prin toate ini iativele şi lucrările sale pe plan de învă ământ şi de conducere îndelungată a tuturor şcolilor din oraş (singurul profesor care a fost director la toate şcolile generale din Boldeşti. între 1968-1980. fost director al Şcolii nr. a func ionat ca profesor suplinitor necalificat la Şcoala generală din comuna Gura Viitoarei. ist. a avut trei copii ingineri: Lioara-Aurelia Bodan. Cealaltă fiică este ing. Emil Petre Popescu (n. Eugenia Filote.1967). În 1977 ajunge şef-plin al securită ii la Teleorman.12. absolventă a Universită ii Petrol şi Gaze Ploieşti. în comuna Şoimari) a urmat Şcoala Pedagogică de 6 ani din Buzău.07. Scăieni). inginer specialist în turboreactoare (în unele articole apărute în străinătate s-a scris că a fost asasinat de securitate în fa a uzinei Turbomecanica din Bucureşti unde avea o func ie de răspundere) şi Dan Diaconescu (n. lăsat la vatră. fiind căsătorită cu ing. Prof. func ionând ca învă ătoare la Şoimari şi Surani. apoi la Şcoala Seciu.09. So ia sa. fostă directoare a Şcolii nr.1946 – m. iar cu forma iile şcolare de teatru a ob inut locul al doilea pe jude . Este şefă de birou administrativ la Casa de cultură a studen ilor din Ploieşti. Prof. căsătorită Bucur (n. respectat de to i cetă enii.1946 în Podenii Vechi). Scăieni şi Seciu.05. fost director la şcolile din Boldeşti. 2000. Octavian Diaconescu (n. după 42 de ani de învă ământ. IIV de la şcoala Fundeni. Teleorman în 1970. 27. a urmat Institutul Pedagogic de doi ani din Buzău. Împreună cu so ia sa. Scăieni şi Seciu). Caragiale Ploieşti în 1997 şi a Universită ii 229 . cu gradul didactic I. inginer naval pe vapoare comerciale.10. apoi la Şcoala generală din Gornetul Cuib. (n. pentru că era fiu de „chiabur”. În 1968. 1989.10. până an 1978. Prahova. În doi ani a alfabetizat complet peste 200 de solda i. comuna Scăioşi (Făgetu) Prahova.07. Înv. fostă directoare între anii 1989-2000. 30. absolventă a Universită ii Bucureşti Facultatea de istorie. So ii Popescu au trei copii: Popescu Camelia-Anca. 2. I-IV din Fundeni.1947). înv.1948). 1 cu cl. Învă ătorul Emil Popescu a func ionat peste 30 de ani la Şcoala generală Scăieni de unde s-a pensionat la 1 sept. lângă Vălenii de Munte. absolventă a Liceului I. S-a pensionat la 1 septembrie 2002. Emilia Raluca Popescu (n. prof. Prof. Prahova). Constan a Diaconescu. După absolvirea liceului teoretic a satisfăcut stagiul militar într-un detaşament de muncă DGSM (Direc ia Generală a Serviciului Muncii. 12. fost coleg cu preşedintele Traian Băsescu. specializată în Utilaj Petrolifer (1996). Între 1963-1965. Eugenia-Victori a Popescu (născută Sorescu la 2. mat.09.Scăieni) fost loc iitor al şefului Inspectoratului Jud. absolvită în 1965. motiv pentru care a fost recompensat de conducerea detaşamentului respectiv.1944. 12. fost director la Şcoala cu cl.03. 1 cu cl. 19.L.1921.1937. între 1 sept. Dumitru Arcanu. Înv. Georgeta Nicula. Prof. 21. mul i ani directoare la Liceul Scăieni. Bucur Cristian şi au un copil.

Este inginer la o firmă de burse de valori Bucureşti . absolventă a fostului 230 .1940 la Câmpina) este fostul director tehnic al Uzinei de utilaj petrolifer “1 Mai” din Ploieşti. Ungaria.1969 la Ploieşti). au ieşit unii din cei mai străluci i intelectuali din oraşul Boldeşti-Scăieni. A absolvit Liceul “I. Colegiul de birotică (2003).1936.05. Ion Nicolae (n. Ing.01. Italia. Din mâinile învă ătorilor Emil Popescu şi Eugenia Popescu. mai întâi. 30. directorul tehnic al uzinei. În prezent este angajat ca specialist la Vodafone Ploieşti. 17. Lucrează ca inginer la Uzina “1 Mai” Ploieşti. În oraşul natal. A absolvit şcoala generală la Scăieni.firma “Confident”. Ing. Este căsătorit cu Alexandra (Sanda) Georgescu (n. Ceptura de Sus. Cristian Petru Bălan în clasele I-III la Şcoala primară din Ceptura de Sus. 13. 18.m. 16.08. apoi director între 1977-1987. Este ing. Mai întâi a fost şef de sec ie la Uzina “1 Mai” Ploieşti. profesor la Bucureşti. La început. absolvent al Facultă ii de filozofie (v. 1939 la Giurgiu). Ing.2005 la Boldeşti). specializarea Filaturăesătorie (1998). Liceul uzinei “1 Mai” Ploieşti.1942-m. iar facultatea la Institutul de petrol şi gaze.L. la seral şi Institutul politehnic Bucureşti. Are doi copii: Silviu Nicolae. Vivian Georgescu (n. Florin Georgescu (n. Ca inginer petrolist. So ii Georgescu au doi băie i ingineri: CristinFlorin Georgescu (n. de Fizică Atomică Măgurele). 29. Ploieşti).01. Scăieni) director/preşedinte al cooperativei Arta Metalului Scăieni timp de 28 de ani.12.1947. Căsătorit cu Ana Bocioacă (n. Şcoala medie tehnică de petrol a absolvit-o la Ploieşti (1955). SUA. a urmat aceleaşi şcoli. dânsa a terminat Liceul teoretic (1956).10. fost director general al Schelei Boldeşti.Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi. Ultimul copil al învă ătorilor Popescu este Adrian Petre Popescu (n. apoi. Caragiale” din Ploieşti (1956). Nicolae Metea (n. Prahova . câ iva ajunşi în înalte func ii din conducerea statului. Adesea foştii elevi vin să le mul umească pentru felul cum i-a învă at şi educat. I. iar la Bucureşti Şcoala tehnică de chimie (1959). Bucureşti. A fost trimis în delega ii în Grecia. A înfiin at sute de locuri de muncă pentru mul i cetă eni din acest oraş. gradul I la Catedra de Industrie Uşoară de la Grupul Şcolar Agromontan „Romeo Constantinescu” din Vălenii de Munte. unde a fost. industria locală). unde a ob inut calificativul foarte bine în fiecare an şi unde i s-a decernat diploma de excelen ă din partea primăriei oraşului Vălenii de Munte pentru elevii ajunşi pe locul I la concursurile pe meserii. doctorand în calculatoare. ultima oară la Schela Boldeşti. (1961-1966). Coleg cu prof. 25. apoi Facultatea de petrol şi gaze.05. sec ia electromecanică (1996). a lucrat ca tehnician principal la Schela de foraj Zemeş. Victor Drăgoi (cercetător fizician la Inst. scriitorii din oraşul Boldeşti-Scăieni) şi Gabriel Nicolae. Germania. ambii cu gr. A lucrat ca tehnician chimist la Institutul de cercetări şi inginerie tehnologică Ploieşti. şef şantier.09. Facultatea de petrol şi gaze (1996). Moineşti. Rusia etc. la Dallas.04. Facultatea de Textile-Pielărie. cu titlul de inginer foraj-extrac ie.10.2004). după care a urmat Institutul de Petrol şi Gaze din Bucureşti (1967). din 1987 până în 1998. La pensie ieşise în 1990. apoi ca tehnician geolog la Schela Modârzău. Ing. absolvent al Liceului Nichita Stănescu. profil Chimie-Biologie şi al Universită ii „Valahia” din Târgovişte şi al Universită ii de Petrol şi Gaze Ploieşti. Facultatea de geologie tehnică. 10 mai 1980m Ploieşti). Texas. absolvent al Liceului “Mihai Viteazul” şi al Universită ii de petrol Ploieşti. inginer geolog. a lucrat în mai multe locuri. prof.1970. 30. (Vezi amănunte la cap.

Scăieni). Banias-Siria. În prezent. Prahova. companie de investi ii a teritoriilor petrolifere din nordul Albertei. profesori de matematică. Anatolia. cu specializare în Managementul dezvoltării rurale în inginerie economică . So ii Metea au avut doi copii: Bogdan Metea (n. Fratele său. Prof.02.01. actualul Colegiu “Mihai Viteazul”. continuată cu un an postuniversitar de Studii aprofundate de inginerie de zăcământ (2005-2006). absolventă a Liceului economic Ploieşti (în prezent.04. 15. a urmat Universitatea “Titu Maiorescu”.1981. alături de ceilal i colegi ai lui. a urmat Facultatea de finan e şi management de la Universitatea “Spiru Haret” din Ploieşti.1972. Ing. 1940) a fost mul i ani Şeful Departamentului Termotehnic la IPIP (Institutul de Proiectaăi Petrolifere Ploieşti). 2 din BoldeştiScăieni între 01. şi a unei şcoli tehnice de trei ani de drumuri şi poduri. pot fi socoti i printre cei mai buni dascăli de matematică din jude . oct. Practic. 1968) din Scăieni.16. Sorin Dinescu (n. Elve ia. Teleajen. Corina Metea-Pătrănescu (n. iar studiile superioare le-a făcut la USAMV (Universitatea de Ştiin e Agricole şi Medicină Veterinară) Bucureşti. ingineri. Scăieni). sa este preot la biserica din comuna Blejoi. şefi de institu ii etc.07.Liceu A. Este 231 .12. Iulian Costache (20. 2 Boldeşti-Scăieni şi Liceul industrial din Scăieni. au devenit cunoscu i cercetători. 1943). profesori în învă ământul mediu şi universitar.1950) a fost angajat ca maistru militar la Strejnic. 05. Toma din Ploieşti. lucrează la Compania Wiltelski. Facultatea de petrol şi gaze (2000-2005). Ploieşti). orienta i de aceşti profesori să aprofundeze matematica.func ii de conducere globală. la Primăria municipiului Ploieşti. 01. Luiza este căsătorită cu preotul Cristi Radu. Brazi. cotate pe locul doi în lume după Arabia Saudită. (n. 26 dec. Ciprian face naveta între Scăieni şi Londra de câteva ori pe an. cu contracte de lucru în Marea Britanie. Ing. So ia a func ionat ca tehniciană la primăria oraşului până la pensionare (1967-1997). econ.1968).02. Silviu Paul Pantelimonescu (n. Midia. apoi. Fra ii Costache au o soră medic stomatolog. 04. absolvent al Liceului auto. Luiza Radu (n. Mircea Bocioacă (n.1980-01.1990. Valeriu Teodorescu (directorul Şcolii Seciu cu cl. trimis acolo cu o bursă de Facultatea de Teologie din Bucureşti . Colegiul Virgil Magiaru) (1996-2000) şi a Universită ii de Petrol Ploieşti. I-VIII. A emigrat în Canada (1988) unde lucrează la SNC Lavalin.07. lucrând în Capitală. Turcia. Scăieni) fost director tehnic adjunct al Schelei Boldeşti. ulterior. Acum sf. A urmat clasele elementare şi gimnaziale la Şcoala nr.Facultatea de Ortodoxie Greco-ortodoxă. Au locuit amândoi un an la Geneva.12. Prof. 1935. după aceleaşi studii ca ale lui Iulian. la Bucureşti. inspector de specialitate gradul 1 A. Facultatea de medicină dentară (2006). dacă îi judecăm după rezultatele impresionante ale foştilor lor elevi. Paul Pantelimonescu a fost şi director al Şcolii cu clasele I-VIII nr. Stelian Croitoru (n. Ploieşti. cel de al doilea job. urmarea fiind faptul că mul i din elevii lor. V. jud.1878. care a fost preot în Geneva. Şc.1973. la Clinica de stomatologie şi la Centrul de investiga ii radiologice “Maxdent”. Prof. Scăieni). sec ia Grădina zoologică din Parcul Bucov. preot de mare har duhovnicesc. Ion Bilciurescu. Seciu). electrician auto şi ing. Dânsa a făcut aceleaşi şcoli ca şi fra ii ei. Ciprian Costache (n. Fratele ei. implicat în proiectarea rafinăriilor: Piteşti. Maria Dinu şi Fabiola Stan. 17 iunie. Este fiul lui Marian Costache şi al Elenei-Lumini a Costache.

cu o bursă “Vasile Pârvan” oferită de “Academia di Romania” din Roma. Studii postuniversitare de arte plastice la Paris iar în prezent în Italia. inclusiv pentru compania TAROM. firmă de soft şi echipamente avia ie. 1945. a terminat University of Iowa. la IPIP. 4 oct. Fiul lor. A absolvit Liceul de arte plastice din Ploieşti şi Universitatea de Arte Plastice din Bucureşti. o familie de scăienaro-boldeşteni foarte realizată. 1956). Ea a inut să aibă în expozi ia de restaurări un minunat Crucifix din argint aurit datând din secolul al XII-lea şi descoperit la Dobârca”. USA (2001) şi lucrează la firma Rockwell Collins Rapids Iowa. 10 ian. C. Scăieni). (Vezi biserici. Fiica lor.) ARTIŞTI PLASTICI. Alina Dinescu (n. După cum vedem.04.-Sc. farm. specializată în obiecte de podoabă. A fost restauratoare a Muzeului Na ional de Istorie Bucureşti. Marian Dincă (în Noua Zeelandă). Farmacia “Ermia” din oraş care este de mare ajutor popula iei locale prin gama largă de medicamente aflate zilnic în stocul farmaciei. 01.1946. absolventă a Şcolii tehnice de farmacie Ploieşti şi a Liceului de farmacie Ploieşti (1969). +D. care face cinste oraşului nostru. A ilustrat unele căr i de versuri ale scriitoarei Viorica Rădu ă din Ploieşti. Revista Tribuna României nr. +Ionescu. Institutul Politehnic Bucureşti şi Facultatea Mecanică la Michigan University-Kalamazoo USA (1994) este Manager la Concernul MAGNA Windowmotion Toronto . la Roma (2006-2007). farm. cu to ii împreună. arta în B. 3 Februarie 1946).Senior Mechanical Specialist. +Vlad Babi. A avut câteva expozi ii în Bucureşti. Lucian Nicola (n. Mare colec ionară de artă rară.firmă implicată în construirea automobilelor din Detroit USA. cu diferite lucrări de sculptură modernă. uică Georgeta (n. prin asociere. căsătorită Warner. În Canada a lucrat la IBM ca System Implementor. facultatea de Electronică. Malaiezia şi China. farm. specializată ca restauratoare de artă şi pictor de icoane pe sticlă (reproduceri după icoane vechi din sec. Med. au înfiin at. Grigore Simion. Paris şi Roma. Boldeşti). 1982. Dânsa a restaurat Tezaurul de la Peretu. tehn. 17 apr. împreună cu so ul ei. XVIII ş XIX). 1974). A lucrat la Ploieşti alături de so ul ei. 1950. absolventă a Facultă ii de farmacie Bucureşti. Ploieşti). care este considerat o capodoperă a 232 . apreciază că „Veronica Iliescu este una din cele mai vechi restauratoare ale muzeului fiind foarte exigentă cu bijuteriile. 1986. absolventă a Facultă ii de farmacie Bucureşti şi Ana-Atena Nicola (n. PREO II LOCALI: +Ioan Vlaiculescu. +Lică Dinescu. Facultatea de Sculptură (2005). cetă eni de onoare).1955). So ia sa. unde era şef colectiv Calculator. de Mecanică. Med. Veronica State-Iliescu (n. fra ii Stoica (V. Bucureşti) sculptor profesionist care a domiciliat la Scăieni. Bercaru. C-tin Banu. promo ia 1968.. 1968). Adrian Dinescu (n. 7 din 1 aug. TINERI ZIARIŞTI ŞI SCRIITORI : Nicolae Moianu (v. absolvent al Fac. Cristi Radu. +Vasile Cazacu. 16 aug. Rodica Dinescu (n. a terminat Institutul Politehnic Bucureşti. valoroasă. în prezent la TransCanada ca şef instalare sisteme de operare şi alt soft specific la servere care monitorizează acest proces. +Ion Pi a. Maria Tănase (n.) Cristian Rădu ă (n. Petre.

Sfânta Fecioară Maria cu Pruncul. Dragomir. Sfântul Vasile. 2004). A urmat cursurile Facultă ii de Filozofie din Cadrul Universită ii Bucureşti. Daniela Neagu este elevă în ultimul an la Liceul Pedagogic din Ploieşti. 20. prof. Cităm: „Ciopli-voi în copacii minerali / sufletul tău coconi de diamant / Va mirosi în jur a portocali / Când ei (plesnind) vor recita din Kant”. după care a urmat Liceul de arte plastice din Ploieşti. A terminat şcoala generală şi liceul la Piteşti şi ASE.06. fiind o pasionată colec ionară de roci şi de pietre rare. Rodica Vlăsceanu (n. 1968. o fată de o sensibilitate literară deosebită. 20. XVII şi XIX. la Liceele din Ploieşti şi Bucureşti. Învierea. REPREZENTAN I AI REZISTEN EI ANTICOMUNISTE DIN BOLDEŞTISCĂIENI: Petrache (Petre) Angelescu (1906-1973) . 15 sept. 2000. scrie un foarte mişcător articol “Un înger căzut vrea să zboare”. Abel Stan (n. I-VIII din Mati a Prahova şi ziarist la Ploieşti.1975. Piteşti). Cristina Ciulei (n. restauratoarea se ocupă cu pictarea de icoane pe sticlă. cu maestrul Ovidiu Paştina (n.func ionar la Asigurarea Românească între 1936-1943. Specializare în pictură la Şcoala populară de artă de pe lângă Palatul Culturii din Ploieşti. În prezent.12. Şcoala generală absolvită la Scăieni.07. 28. Cea mai delicată restaurare pe care Veronica Iliescu a executat-o au fost piesele Traco Getice turnate din argint dublate cu foi e de aur. în 1990. la rubrica “Acasă”. Silviu Nicolae a fost sufletul cenaclului literar „String” din Scăieni. Ariceşti-Zeletin) care avea 110 ani şi 3 luni era cea mai bătrână persoană din România. dar cu inima-i de înger împovărată de apari ia ei nedorită într-o familie cu probleme. S-a căsătorit la Scăieni cu Florin Ciulei (n. absolvent al Liceului seral Boldeşti-Scăieni. 19. Boldeşti-Scăieni) absolvent al Facultă ii de Educa ie Fizică şi Sport din cadrul Universită ii Babeş-Bolyai din Cluj. despre care revista Formula As. Silviu Nicolae (n. A lucrat pictură şi grafică (portrete. 528 (din 15-21 ian. economistă şi pictor de icoane pe sticlă. visul Danielei este să ajungă inginer geolog. 1969). . ca de pildă „Maica Precista” şi „Cina cea de taină”. copii de pe icoanele din sec. a publicat un prim grupaj de poeme în „Facla literară” (1999) şi a debutat cu volumul de versuri „O zonă Zoster interzisă”.artei metalurgice realizată de marii maeştrii. nr.1889. 9 iunie 1952. absolvit în 1970. 18 aug. Deşi doreşte să scrie versuri şi proză. cu masteratul din 1999. Profesor de sport la Şcoala cu cl. Subiecte preferate: Sfântul Petru. Bucureşti. cu străluciri de diamant. Ne-am bucura ca ea însăşi să ajungă o piatră rară. Scăieni) poet de mare talent cu capacită i de a deveni o voce dinstinctă în marea poezie modernă românească. editura Vinea. A descoperit că bătrâna Victoria Ghi ă (n. lucrate în serie. fost secretar local PN . Naşterea Domnului.1970). compozi ii şi peisaje) şi a participat la expozi ii colective în saloane de artă din Prahova. Cristina a donat la institu ii 15 frumoase icoane pe sticlă. El a adus inova ii la motoarele cu ardere internă. Fratele profesorului Abel Stan este Daniel Stan (n. 1. fost Preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România. So ia fostului viceprimar Cristu Vlăsceanu.03.Academia de Ştiin e Economice la Bucureşti. Scăieni-Balaca). un talent real.11. precum şi lucrări de inspira ie personală. în stilul tradi ional al vechilor iconari pe sticlă din România. arestat şi dus la Canalul Dunăre233 .1973.1934).

prof. dar readus când ărăniştii redeveneau lideri politici. aceste mandate de primariat. trebuia distribuită localnicilor după dispari ia moşierului. Datorită rezultatelor ob inute. Gheorghe era schimbat cu un primar liberal. Falansterul). venea la putere în parlamentul ării. Ion Tomescu (şef cadre la schelă. invocându-se şi poluarea cu miros de cauciuc. Ştefan Pahon u. coordonatori şi organizatori de excursii de documentare în locuri istorice: ing. Tănase V. Codru a Mogoş. capit. Nicolae Angelescu (n. ing. Gheorghe Comănescu (v. Petre G. fiind notar timp de 35 de ani.Marea Neagră între 1951-1953. MILITAN II LUPTĂTORI PENTRU DREPTURI LOCALE: O listă care cuprinde localnici bătăioşi pentru drepturi cetă eneşti şi teritoriale. la primăria din Scăieni.12. În acea perioadă de alternan ă. Nicolae Gheorghe ârlea. ing.01. înv. Ori de câte ori veneau liberalii. Tot organizatoare de excursii mai sunt Puica Bălan. Vasile Urzică (1950-2005). pentru fondări de noi locuri de muncă. Toma Călinescu. primarul Tănase V. Rodica Popescu (militantă pentru organizarea de proteste contra celor ce au poluat oraşul cu mirosuri infestate la aşa-zisa rampă ecologică. pe motiv că propunătorii cereau extensie mare de teren din fosta moşie a lui Bălăceanu. fost notar al comunei Scăieni şi primar de centru pe mai multe comune. Mircea Angelescu (1932-2006). ing. Petre Bălăceanu (strănepotul lui Manolache). opere de artă). sub 12 primari din Scăieni. între anii 1930-1936. Ion Nicolae. Gheorghe Catrinoiu (a oferit locuri de muncă în magazinul său din Boldeşti). înv. colaborator principal al celui mai bun primar. scăienarii l-au ales primar în primele decade ale secolului trecut. Gheorghe T. Întrucât Scăieniul ducea o mare criză de apă. Jean Pandele. au avut cele mai multe numiri succesive în această func ie. ing.1936 Ploieşti). fost director comercial la Gara de Sud Ploieşti. Tănase Gheorghe a ini iat săparea a două fântâni în comună. +Ilie B. apoi proprietarul unei mici prăvălioare. ISAR şi IMUT Buzău. O tentativă a unei firme germane de a înfiin a o fabrică de cauciuc sintetic la Scăieni a eşuat. depinzând de timpul când PN . Silviu Diaconescu. tot cu pensionarii sau al i cetă eni dornici de a cunoaşte frumuse ile ării. zis şi Vasilache: (1889-1969) A fost de profesie croitor. Ilie Răspop. Emil Popescu. Fabrica de anvelope s-a construit atunci la Floreşti (Întreprinderea Banloc). BĂTRÂNII FONDATORI: Bălăceanu Manolache (v. din Boldeşti (îndeosebi cu pensionarii) şi Aurelia Radu. luptând eroic la Mărăşeşti şi Mărăşti. al cărui membru era. de reîmpăr irea marii moşii ce apar inuse lui Petre Bălăceanu şi care. Ioan Tronaru (a oferit locuri de muncă în magazinul său din Boldeşti).1898). întreprinderile locale). din Scăieni. întrerupte. Fiind un om foarte întreprinzător. Falansterul). prin lege. După război. şef de sec ie care a angajat mul i muncitori). tratând rezisten a locală anticomunistă. capit. capit. Contează ca unul dintre primarii care. Dan Mogoş. Despre to i am vorbit la cap. Răspop (v. Teodor Diamant (v. Petre Popescu a urmat şcoala de notari.19332004). Ghorghe Petrescu (1917-2001). Gheorghe Constantin (Puişor). Gheorghe Genel Costache. Gheorghe. unde au supravie uit 300 de solda i din cei 3000 de colegi ai regimentului Doroban i. dânsul a avut o misiune destul de dificilă. Titel Vasilescu. ing. Nicolae Gheorghe (Bărbosu). Gheorghe. organizatoare de excursii). în parlamentările ei cu primăria locală. Petre (Puiu) Angelescu (131. Popescu (n. ing. La vârsta de 18 ani a plecat ca voluntar în Războiul de întregire a neamului (1916-1918). Mielu Soroiu (Grigore Matei). a 234 . 07.

combine. apreciat de inspectorat ca unul din învă ători cei mai buni de pe valea Teleajenului. de unde s-a pensionat în 1990. dispărut prematur. apoi va fi luat pe front. şef la BAUPS Ploieşti (Baza de Aprovizionare de Utilaj Petrolifer).09. Nicolae Tănase (1905-1979. Dânsul mai func ionase şi ca şef al Consiliatului Agricol Ialomi a. Prahova). întemeietorul ICAR-ului (Institutul de Cercetări Agronomice din România) şi de savantul Nicolae Iorga (1871-1940). 29. n.03. 1893-31 oct. ajutând şi pe agricultorii din comună. Mai târziu şi-a recăpătat casa inându-se cont că fusese erou cu multe decora ii din primul război mondial. ferma transformându-i-o în Gospodăria de partid Prahova. Comuniştii l-au declarat chiabur şi i-au confiscat toată averea. Aceasta va coordona ocolurile agricole subordonate din Valea Călugărească. Absolvent de frunte al Şcolii Na ionale de Agricultură Bucureşti-Herăstrău.m. devenind tehnician proiectant la Institutul de Proiectări Miniere din Bucureşti. 14.1933. a fost numit primar până în 1992 când. După absolvirea Liceului I.a. trioare ş. actuala Universitate Agricolă. apoi mecanic şef la Întreprinderea Valea Telejeanului din Vălenii de Munte. A condus comisia de unificare a legilor din vechiul regat cu sediul la Braşov. în continuare.. Actuala fermă ECOFARM/CRIS TIM se află pe pământul lui. batoze. Înv. Băicoi şi intea. pe când inginerul era Şeful Regionalei Agricole din Vălenii de Munte. Pleaşa şi Măgurele. unul din primii directori ai şcolii din Boldeşti. El fusese absolvent al Şcolii medii tehnice din Ploieşti (1952). Între 1924-1941 va func iona ca învă ător la Şcoala elementară Scăieni. unde va fi şi director. Caragiale în 1952. 19. N. Toma Călinescu. Prahova. ing. Jean Popescu (n. a urmat ASE Bucureşti. în conflict cu noii proprietari. unde a fost coleg de clasă cu Nichita Stănescu şi Eugen Simion (preşedintele Academiei Române). dar care se află. Vor avea doi copii: Cornel şi Natalia. Gh. T. confiscată de comuniştii locali. Prahova şi vicepreşedinte al Asocia iei Notarilor din România. iar în 1952 a fost alungat cu familia din propria casă. Înv. între 1924-1965. absolventă a Şcolii Normale din Arad şi care a predat la Şcoala elementară Scăieni. Ionescu-Şişeşti (1885-1867). 1978) a fost un mare inginer agronom din jud. Locuia la Scăieni şi era foarte apreciat de prof. timp de 6 ani. Lipăneşti. univ. În 1930 a reuşit la concursul de primari de centru devenind. În 1950 a fost dat afară din serviciu de comunişti.06. agronomul Călinescu era un mare îndrăgostit de natură şi un mare fermier. Participase ca reprezentant al jude ului la împroprietărirea ăranilor în 1923. prin legile noi urmând a fi moştenit de fiul său. Şia construit o fermă-model la Scăieni. după care a func ionat ca învă ător în Baraolt. unde va lupta având gradul de căpitan. se va despăr i de 235 . jud.fost ales preşedinte al Asocia iei Notarilor din jud.1934 . învă ător. la Homorâciu. Jean Popescu s-a distins ca un activ militant pentru drepturile cetă enilor din oraşul Boldeşti-Scăieni. ca şi fratele lui Constatin Raul Popescu (n. Inginerul August Călinescu a fost printre primii români care au introdus maşini agricole mecanizate în jud.L. Scăieni). În 1990.1993). Adriana Filcescu (învă ătoarea mea în clasele III-IV). So ii Tănase au fost considera i de localnici întemeietorii noii şcoli elementare din comunna Scăieni. Boldeşti. Nicolae Tănase a absolvit Şcoala Normală din Ploieşti. Prahova: tractoare. care va deveni baza Ocolului Agricol Scăieni. Covasna. devenind economist. căsătorit cu înv. iar în cele din urmă şef al serviciului de transporturi ICIL Ploieşti. primar de centru peste comunele Prahovene Surani. Constantin Nichita. August Călinescu (13 oct. din motive personale nu a mai putut candida la alegeri.

01. sub titlul “Profesorul Tănase Bălan . după care a predat la Liceul Pedagogic din Ploieşti (1970-1980) şi la Liceul economic din Ploieşti (1980-1991). Facultatea de Biologie (1958). scrie următoarele: “În toamna anului 1945 este numit directorul Şcolii din Scăieni (01.03. urmează Liceul “Despina Doamna” . S-a stins din via ă în ziua de 17 martie 1999.T. la 1 sept.27. după care este numit ca director la şcoala din Scăieni. a studiat la fără frecven ă ASE Bucureşti şi a fost numit ca şef al Serviciului de informatică la Coopera ia din Ploieşti. devenit primar la Cârligele.. în cartea sa “Din istoricul unor şcoli prahovene”.05.1945-01. la şcolile din Clopotiva şi Râu de Mori. până în ultimele clipe ale vie ii.învă ătoarea Adriana Filcescu (n. la Tripoli. cu to i cei care îl vizitau. între inându-se prieteneşte. în ciuda faptului că în fa a comunită ii dânşii contau ca unii dintre cei mai buni învă ători. 10 iulie 1934 la Scăieni -m. Între timp. i s-a datorat crearea grădinii model din anexa şcolii.1906-27. a devenit profesor de limba română şi istorie. după studiile elementare de la Scăieni. Acolo îi moare unul din copii. condusă de subsemnatul. 1963. La absolvirea şcolii. fiind în fiecare an elev premiant. teatre şi dansuri na ionale. cu so ul ei. Aici devine şi directorul căminului cultural. 3 din Ploieşti. jude ul Vrancea. apoi mai mult în Transilvania. căsătorită cu ing.1902 în oraşul 236 . Prahova. Bălan. a ob inut titlul de învă ător şi a func ionat în primii ani în Moldova. remarcabila învă ătoare Margareta Bălan (n. unul dintre eroii devota i care au luptat la Mărăşeşti în primul război mondial. Drajna de Sus. Şcoala pe care o conducea devenise una dintre cele mai bune din Prahova. Născut la 22 aprilie 1911 în satul Blidarele. la pag. vol. apoi Institutul pedagogic de 3 ani. răspunzându-le întotdeauna cu aceeaşi căldură. comuna Cârligele. PH -15. continuat la Universitatea Bucureşti. timp de şapte ani. Viitorul dascăl a urmat şcoala primară în satul natal. Petru şi Pavel. Scăieni) a făcut Şcoala normală din Arad. Lui N. 2005. mai întâi predând zece ani la Scăieni. Este tatăl marii artiste Carmen Tănase (n. Învă ătoarea Adriana Filcescu (n.exemplu luminos de dascăl autentic”.L. dar din care astăzi nu a mai rămas nici o urmă. Cornel Tănase (1928-1987). I. fapt pentru ca a fost păstrat ca director până la pensionare.09. 1982. lângă Sarmisegetuza.05. într-o familie de ărani săraci. Ploieşti. Prof. Natalia Tănase. după studiile elementare din comuna natală. Tănase Bălan a func ionat ca învă ător atât la Ceptura de Jos cât şi la Ceptura de Sus. Bălan (1911-1999). (. era fiul lui Ioan D. Un an a locuit în Libia.din Ploieşti. 31. Scăieni).196 .05.09. Tănase I. jud. Acolo s-a căsătorit cu Margareta Vasilescu. La Râu de Mori a fost directorul şcolii până în anul 1938.D. după care a func ionat ca învă ătoare la Scăieni între 1924-1965. considerată cea mai frumoasă grădină din tot jude ul. prof. Ploieşti) de la Teatrul Odeon Bucureşti. o colegă de la şcoala unde func ionau amândoi ca învă ători. devenind profesoară de biologie. de matematică Gheorghe Nedelea. Ploieşti. 191-192. având doi copii. 18.1963) distinsul învă ător Tănase Bălan. Maria-Doina. 2003). fostul inspector şef al raionului Ploieşti. cu aceeaşi blânde e şi prietenie ce i-au fost caracteristice în întreaga via ă. când se mută în comuna Ceptura. în Drajna de Sus la 15. apoi Şcoala normală din Focşani. + Anton Atanase. Liceul Sf. care s-a străduit să transforme şcoala primară într-o şcoală generală cu clasele I-VIII şi a ob inut fonduri pentru construirea unui nou local de şcoală. Despre el.) So ia domniei sale.1961.D. Natalia (Păpuşa) Atanase (n. .05 1982. Editura PRINTEURO.. ajunse la concursuri de mai multe ori la finala pe ară. jude ul Hunedoara. apoi la Şcoala generală nr. care a ob inut rezultate excep ionale cu echipele de coruri.

şi-au urmat pe fiica lor. în Germania. Indiana). Mă aflam în Auckland. Tănase Bălan şi-a cucerit o bună reputa ie prin toate locurile prin care a muncit.. s-a căsătorit în Fran a. VECHII ŞI NOII EMIGRAN I: Violeta Aljizawi . absolventă a ASE. a continuat să func ioneze ca profesoară de muzică la Măneciu-Pământeni. frate cu Petrică. Foarte conştiincioasă în muncă. unde va rămâne definitiv. Dr.Bereşti. Libia. dar promit să revină în ară după pensionare. blânde ea şi bunătatea fa ă de to i românii. în Scăieni. Violeta Popescu.C. jud. revine doar în vizită la părin ii din Scăieni. fosta capitală a Noii Zeelande. După pensionare. de asemenea. Canada. Lizeta Vasilescu. căsătorită în SUA. Ecuador. stabilită în Italia. universitar din Tripoli. în Quito. fost coleg de facultate la IPG Ploieşti. din Scăieni. Violeta s-a repatriat.boldeşteanca Violeta Zamfirescu . Gala i). Raluca Pascu (Serrano). Ing. din Scăieni. Fran a şi Floren a. Adrian Angelescu. deşi orfană de mamă de la vârsta de 14 ani. Canada. s-a ostenit nespus pentru instruirea şi educarea elevilor. fiind foarte apreciată de aceştia. fiind pentru to i un exemplu luminos de dascăl autentic. devotat întru totul nobilei meserii pe care şi-a ales-o. Econ. talentul său didactic incontestabil. Surorile Constantin. revin rar să-şi viziteze părin ii din oraşul Boldeşti-Scăieni 237 . Ing. neam Hubert Bahlmann.. ing. cu specializări la Sorbona. Wellington. stabilite în Fran a. în înv. Părin ii îndurera i se repatriază. până la terminarea liceelor şi facultă ilor. Bucureşti. Liliana Tatu (Bahlmann) s-a căsătorit cu ing. este şefa unui mare birou din Washington. Ozana Bălan (cu masterat la Universitatea din Bloomington. care ia controlat şcoala de mai multe ori. Familia mea a emigrat în SUA: Cristian Petru Bălan şi so ia. provincia Alberta. se stabileşte în Toronto. Dorina Bălan (dr.) Prin comportarea respectuoasă fa ă de fiecare cetă ean. Mii de oameni i-au apreciat devotamentul fa ă de meseria aleasă. prin inteligen a şi calmul proverbial. a emigrat în Germania. vizitează rar oraşul de unde a plecat. La fel. de unde l-am contactat şi m-a invitat să-l vizitez. Constantin Liliana (Glasser) şi ing. prof. ei locuiesc în Calgary. Rodica Dinescu. arhit. căsătorite şi stabilite definitiv în Toronto. Constantin Valeria (Busnakowsky). a părin ilor acestora. în cosmetologie estetică). Figura domniei sale de dascăl de elită va rămâne neştearsă în memoria foştilor elevi. Adriana Angelescu. Nicolae Angelescu. s-a stabilit cu familia în capitala Noii Zeelande. recunoscut prin corectitudinea lui destul de drastică şi preten ioasă. a colegilor şi prietenilor. şi-a crescut mai mult dânsa cei şase fra i mai mici. a revenit în ară. din Boldeşti. Familia de ingineri. în Canada. ing. Boldeştencele Florentina Savu-Aguletti şi Nely Cârcioiu. căsătorită în Italia. Sorin Dinescu. Petrică Angelescu şi so ia sa Olimpia Angelescu. D. unde a decedat în urma unui accident. din Scăieni.. la 15 octombrie 1983. revine când şi când în ară.s-a căsătorit cu libianul Abdulatif Aljizawi. care ajunsese ing. fost student la IPG Ploieşti. directoare „Muzeului Apelor” din Chicago. revin doar ca vizitatoare în Boldeşti. Rodica Darie. Codrina Bălan (graduată a Universită ii din Chicago. cu Alain şi locuieşte în Saint Brieuc. preotul Marian Dincă. la fel. biologul Loredana Irene Dinu-Imes. revenind doar în vizite anuale în Boldeşti-Scăieni.” Este consemnarea unui inspector şef. noi nu ne-am repatriat. iar fiul lor. (. Acolo Adriana a fost ucisă într-un accident de circula ie. Tatiana Mihalcea-Cotillard. din Scăieni. Italia). Şi-a încheiat via a exemplară la aproape 82 de ani. îi ajuta întotdeauna pe cei afla i în dificultă i materiale. ara so ului ei. datorită serviciilor cărora li s-au dedicat acolo cu pasiune. În apropierea vârstei de pensie. prof.

Gabriel Liiceanu. I. scriitori. obişnuindu-se cu noile locuri unde îşi formează noi rela ii. Octavian Paler. Al ii nu mai vin deloc. G. în 1879. un loc de pasaj rapid spre Vălenii de Munte. pictor Horia Stamatu (1912-1989).N. Mavrogheni (1786-1791). au trecut: Ştefan cel Mare.. Bogdan Duică. traversând pe teritoriul Scăieniului şi Boldeştiului. cât şi în prezent. gen. Corneliu Vadim Tudor. Domnitorul ării Româneşti. chiar dacă ar dori să revină în locurile de baştină. Paraschivescu. Oscar Han (1891-1976). ambasadori.ş. I. Xenopol (1847-1920). AU VIZITAT LOCALITĂ ILE BOLDEŞTI ŞI SCĂIENI SAU NUMAI AU TRECUT PRIN ELE FĂRĂ SĂ LE VIZITEZE AMĂNUN IT Fiind o zonă foarte bogată şi bine aranjată peisagistic. Pe drumul care merge dinspre Ploieşti spre Vălenii de Munte şi spre Ardeal. o mul ime de mari personalită i din ară şi din străinătate. prin cele două localită i. Al. Uneori necazurile îi cheamă definitiv acasă. Regele Carol al II-lea. Chivu 238 . s-a oprit să admire peisajul sălbatic pe atunci. au trecut sau . Simionescu.această obişnuin ă care le devine cea de a doua natură . de-a lungul timpului. noi prieteni . francez care a construit Turnul Eiffel. sculptor. localită ile Boldeşti şi Scăieni au fost vizitate de mari oameni de seamă. N. trupelor lui Gheorghe Rakocsi I. actor. Domnul Moldovei (care a distrus Cetatea Teleajenului de pe dealurile din Scăieni). A. Nicolae Manolescu. fiind. în marea majoritate a lor. din actuala aşezare Boldeşti-Scăieni. Moisil. Domnul ării Româneşti al Moldovei şi al Ardealului. Andrei Pleşu. Nicolae Grigorescu. de-a lungul timpurilor. R. Mihail Sadoveanu. V-am oferit aceste câteva exemple. Mihai Viteazul. Gh. Dinspre Ploieşti. deci.mai spre zilele noastre . Ion Ghica (1817-1897). C. Mareşalul Ion Antonescu (1882-1946). Valeriu Sârbu (1931). Horia Patapievci. mai ales dacă acel loc de muncă este excelent şi le permite să-şi cumpere case în ările de adop iune. Şt. MARI PERSONALITĂ I DIN ARĂ ŞI DIN STRĂINĂTATE CARE. Ioan Kemeny (principe al Transilvaniei (1661-1662). de asemenea. artişti etc. Încă înainte de construirea vilei de la Casa Seciu. domnul Munteniei. Gustave Eiffel (1832-1923). Vasile Pârvan. Mircea Cărtărescu.m. Când a venit în vizită la prietenul său ing. din multe altele. Călinescu. Acesta este şi fenomenul care li se întâmplă multor români care şi-au găsit în ultimii ani de lucru în ările din Uniunea Europeană şi decizia lor nu poate fi condamnată. nici nu se poate trece pe un alt drum mai scurt spre Văleni decât.chiar sau oprit să viziteze faimoasa Cramă Seciu. Moses Gaster. Cartojan. D. Mircea Mali a (n.. Pănculescu din Vălenii de Munte. atât în trecut. Vlahu ă. Gh. indiferent de pozi ionarea lor politică.d. Delavrancea.a. Tonitza. Agârbiceau. miniştri. N. ing. oameni de artă şi ştiin ă. obligatoriu. de numeroase delega ii străine. poet şi ziarist legionar. pictor. spre a dovedi că persoanele care au părăsit ara. Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Să trecem. spre sta iunea turistică Cheia şi spre Braşov. şefi de state. 1927). B.le diminuează dorin a de repatriere. alteori bucuriile. cdt. Vasile Brezeanu. ÎN DECURSUL TIMPULUI. N. în revistă câteva din aceste nume celebre. M.

în livada din fa a casei. Patriarhul Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române. director de muzee prahovene. D. lider politic. preşedintele Consiliului de Stat al fostei R. A cercetat bisericile din Scăieni şi Boldeşti. la vârsta de 73 de ani. De mică. D.Stoica. Eminescu. colaborator al lui Henri Coandă şi vechi prieten al lui Cristian Petru Bălan. Corneliu Zelea Codreanu (1899-1938). Continuăm lista cu vizitatorii de seamă a acestor localită i: Nicolae Iorga (1871-1940).. com. prietena mamei mele. inventator de reputa ie mondială. A pictat biserica (dispărută) de la Boldeşti. tenorul Ion Dacian. d-ra Viorica Anghel. Regele Mihai I. Patriarhul Iustin al Bisericii Ortodoxe Române. Gheorghe Zamfir. era o copilă 239 . primul secretar al partidului comunist român. Walter Ulbricht (1893-1973). prefectul jude ului care avea un conac la Scăieni. când el îşi vizitează casa de la Scăieni. om politic.” În acea grădină am stat mult de vorbă cu acad. în ziua de 22 sept. Mateiu Caragiale (1885-1936). Bălan. Henri Coandă (1886-1972). Panaitescu-Perpessicius.1933). Ştirea o am de la fiica prefectului. Ion Dichiseanu şi mul i al ii (vezi numele lor la pozele anexă). scriitor. naşa de botez a Codrinei Bălan şi a Ozanei Bălan). Acad. poet. Germană. la nivelul de conducere a Bisericii Ortodoxe Române. Panaitescu Perpessicius (18911971). Toma Socolescu (1883-1960). Iată un citat din această gingaşă poezie: “Ce e de spumă sus pe ramuri. istoric. în majoritate lideri politici de la Bucureşti. Colceag. colegul de clasă al fostului primar Jean Popescu. redau aici câteva date biografice ale Mariei Petre. Acolo. nepotul de frate al poetului na ional M. arhitect. Întrucât. preşedintele ării. Gheorghe Turda. preşedintele fostei RSR şi consoarta lui. Caragiale. profesor.L. Mareşalul Iosip Broz Tito (1892-1980). arhitect. cu care am stat multe ore de vorbă la Scăieni şi acasă la dânsul. Tot în acea grădină veneau adesea prietenii prefectului. care a venit de mai multe ori în vizită la fratele său. Nichita Stănescu (1933-1983). istoric. Nicolae Furdui Iancu. Maria Petre (Fecioara de la Parepa. colegul de clasă al fostului primar Jean Popescu. vestit pictor de biserici. a scris impetuosul D. la Bucureşti. Eugen Simion (n. nr. istoric. mareşal. se face jos de catifea. Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu. col. 5979 din 13 mai 1971. Ion Iliescu. Anghel celebrul poem “Balul pomilor”. Era prieten cu Cristian Petru Bălan cu care se vizita reciproc./ Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par mantii grele/ Zvârlite de dăn uitorii ce au rămas numa-n dantele. printre multe somită i din ară. 1923 şi a decedat în casa ei în ziua de 5 iunie 1996. Localită ile Boldeşti şi Scăieni. care mi-a povestit despre vizita unchiului ei la Scăieni. conducătorii socialişti Iosif Nădejde şi Paul Bujor. Justin Capră. preşedintele ării. care a cântat la Scăieni. au mai fost vizitate de: Dimitrie Anghel (1872-1914). Anghel (1867-1935). Acad. Gheorghe Gheorghiu-Dej. care vine anual acasă la prof. Ioan Socolescu (1856-1924). Despre geneza poeziei “Balul pomilor” am publicat un articol în Flamura Prahovei. preşedintele Iugoslaviei. Prahova. Atunci nepotul Luceafărului a fost adus să viziteze Şcoala de la Scăieni şi Clubul de la Boldeşti unde a vorbit mul imii adunate. rez. poet clasic român. Ea s-a născut în satul Parepa-Ruşani. Pârvu Mutu (1657-1735). D. Nicolae Simache (1905-1972). fondator al mişcării legionare. Constantin D. se discută posibilitatea sanctificării în viitor a acestei fiin e deosebite. Gheorghe Eminescu (18891987). fiul lui I./ În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea. preşedintele Academiei Române. inventator român. Emil Constantinescu. scriitor.

de muzică la Liceul I. dar lumina vorbitoare a atins-o şi copila s-a calmat. compozitor.P.. acoperişul mânăstirii construită la locul apari iei.L. Tatăl şi bunica ei.1961. coruri mixte. a operei “Corina”. Vladimir Zamfirescu. În acel loc s-au mai petrecu şi alte minuni. frate cu înv. inspector general al CFR. de patriarhul Teoctist. Caragiale Ploieşti (1954-pensionare). Fiin a de lumină i-a vorbit cu un glas blând. dintr-un nor care s-a coborât din cer asupra ei.1907 la Tg. actri ă. com. Mureş.01. când. Ploieşti). Margareta Bălan. a apărut o figură de lumină puternică. lieduri etc.01. 27. Olga Tudoreche. Corneliu Şerban. Carmen Tănase (n. Carmen 240 . dânsa a avut o revela ie copleşitoare. apoi director general al Ministerului Telecomunica iilor. directorul Bibliotecii Jude ene “N. al lui Toma Caragiu şi al lui C. Compune muzică de scenă. prof. Vasile Nicolescu (1929-1990). fiul prof. având mormintele la Scăieni. Într-o noapte. 01. La început. principele de Hohenzollen. Toma Caragiu (1925-1977). de estradă. profesor. imensă. dirijor al orchestrei populare Flacăra Prahovei Ploieşti. Maria s-a speriat. Şcoala Normală la Tg. univ. Cei care încercau să o atingă erau arunca i de o for ă invizibilă înapoi. Din clipa aceea. Conservatorul de Muzică tot la Tg. compozi ii pt. iar. Ploieşti). econ. lui Nichita Sănescu. luând forma unui tunel plin de mii de îngeri. al lui Eugen Simion. În ziua de joi. care se afla la marginea lacului din spatele casei. vecinii crezând că arde mânăstirea. Maria. când feti a nu împlinise 12 ani. Ploieşti. vioară. prieten cu autorul acestei căr i. C-tin Enciu. a căzut în genunchi. George Vasilescu (1904-1983). 1927). univ. A înfiin at Corul Ansamblului CFR. ca în gravura lui Gustav Dore din cartea lui Dante “Divina comedie”. La înmormântarea ei. Mihai Apostol. prof. Corul Primăriei Ploieşti. regizor. a urmat IATC Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti (1980-1984) la clasa Prof. prof. scriitor. Ioan Botezătorul. Matilda CaragiuMario eanu (n. dirijor.foarte evlavioasă. Maria putea vindeca bolnavii de cele mai grele boli şi putea prezice evenimente care s-au realizat. pian. a apărut deasupra cortegiului de preo i şi de oameni. 28. publicist. zi mare de post. I s-a cerut ca în acel loc să se facă o fântână şi o biserică. iar crucea nu a dispărut decât atunci când Maria Petre a fost aşezată în mormânt.06. Savel Ştiopul. prof. sora lui Toma Caragiu. “De pe plaiuri prahovene”. a luminat puternic. timp în care s-a strâns în jurul ei o mul ime de lume. Nicolae Boaru. autor de căr i de câtece şi coruri “Carte de cântece şi coruri şcolare” (1936). autorul “Simfoniei ploieştene”. trăind la Scăieni. Teişani). profesor de muzică. venită la Scăieni în inspec ia de grad. Iorga”. prof. Margareta Bălan. poet (n. publicist. coleg de clasă cu autorul acestei căr i.18. şi prolific istoriograf prahovean. Editează antologii muzicale cu folclor prahovean (“Mândră floare-i Prahova”. Emil Vasilescu. A fost vizitată de patriarhul Miron. Corul Sindicatului Învă ământ. colegă cu Oana Pellea şi cu Radu Duda. într-o zi senină. compozitor. Bălan. rămânând aşa câteva ore. 29 august 1935. 1937). operete. prof. Emil Vasilescu (n. Cristian Petru Bălan. muzică vocal-simfonică. la bătrâne e. Nicolae Mihai (1932-2001) romancier. la sărbătoarea Tăierii capului Sf. pictor.10. Cristian Petru Bălan. actor. Alte a Sa. Mureş (1927). “Moş Cocoloş” (1940) etc. Leonida Vasilescu-Brezeanu (n. corală. poet. după ora prânzului. fratele înv.1938. I pentru prof. Zigu Ornea. pe malul lacului. o cruce albă. Este unchiul prof. Bujor-m. Al i vizitatori ai oraşului: prof. spunându-i că a ales-o pentru sfânta misiune de a fi un exemplu a credin ei adevărate şi pentru a sfătui pe oameni să se întoarcă la credin ă. de cameră. televizată în direct. folclorist. “Flori din Prahova” etc.1971. coleg de clasă cu autorul căr ii de fa ă.

241 . Irina Loghin. Maria Tănase. îl amintim pe marele campion mondial de box la categoria semiuşoară.şi încă mult mai mul i. au călcat pe frumoasele meleaguri ale mult căutatului oraş Boldeşti-Scăieni. Leonard Doroftei. Angela Moldovan. boxeurul Dan Codescu ş.. adus de colegul său care l-a recrutat de la juniori.a. Romica Puceanu. Ileana Sărăroiu. Pu ine orăşele atât de mici au fost vizitate de oameni atât de mari. Dintre sportivii care şi-au sărbătorit victoriile la Casa Seciu. Ion Luican. Nelu Hu u. Ileana Constantinescu.. Ion Bogza. nedescoperi i de mine.a venit şi a stat de multe ori în această localitate. Maria Lătăre u. posesorul “Centurii cu diamante”. Aceştia . Ştefan Lăzărescu.

iar alte capitole m-am străduit să le prezint ca pagini necesare a fi incluse în însăşi Istoria României. cum sunt acele informa ii inedite despre Falansterul de la Scăieni.şi.poate chiar şi o anumită aură strălucitoare. apele termale saline care fuseseră folosite acum cincizeci de ani la băile improvizate de pe strada Distilăriei din Scăieni. dar m-am gândit că s-ar putea. pe spa iul acestei localită i. mi-am dat seama că aş face o greşeală să nu lărgesc mai mult aria descriptivă şi să nu o adresez oricărui cititor din România. de o splendoare unică. ea va fi percepută de orice lector interesat. Nu a fost uşor să le găsesc de la distan a de peste 10. Peisajul natural intercolinar. dar. când m-am decis să scriu această monografie. Poate a vrut să mă flateze şi să-mi gâdile pu in patriotismul meu local. Dumnezeu a aşezat localitatea descrisă de noi într-un loc destul de binecuvântat şi de bogat. alta decât fusese înfă işat sub interpretările ideologice impuse de regimul comunist. precum ar fi trebuit. prezentat aici într-o lumină nouă. s-au petrecut evenimente istorice deosebite. m-am străduit să scot în eviden ă cât mai multe din aceste valori. Dintr-o localitate din Prahova. Aşadar. aflat într-un rapid proces de schimbare. fii sigur că s-ar face investi ii colosale şi s-ar scoate din el o perlă.Concluzii Cititorii care survolează cu privirea unele sau altele din capitolele acestei monografii. de pildă. atât de un trecut istoric impresionant. la rând. vizibil pentru el. că la intea există nişte băi termale pentru tratarea reumatismului. Oamenii au valorificat mai mult sau mai pu in acest uriaş avantaj. demne de ştiut de fiecare român. Lăsând la o parte importan a ei economică şi industrială pentru întreaga ară. realită ile şi oamenii lui vor capătă alte aprecieri. deoarece unele capitole se referă la problemele generale ale ării. pe măsură ce avansam în cercetarea documentelor. Ei bine. Desigur. să aibă dreptate. este departe de a fi fost valorificat în întregime. Ştiu. în multe privin e. de care nici o istorie contemporană nu pomeneşte. la o concluzie clară: citind paginile respective. pentru că nu fuseseră făcute cunoscute de nimeni înaintea mea. Pe cât a fost posibil. vor ajunge.cine ştie . cât şi de prezen a în contemporaneitate a noului oraş. mi-a spus: “Cristian.000 de kilometri şi după o lipsă din ară de peste 22 de ani. dacă ar exista acest loc frumos în America. chiar ca un punct unic. Un american care a venit la mine şi a privit peisagiile locale din jur. cu siguran ă. care provin de aici sau care trăiesc aici în zilele noastre. valoarea localită ii am urmărit să fie percepută şi în întreaga ei complexitate social-istorică. m-am gândit în primul rând să o redactez mai mult pentru localnici. sau cum sunt paginile de revoltă muncitorească din Boldeşti-Scăieni şi de luptă armată cu organele securită ii. care este şi va rămâne un factor indiscutabil. o sta iune balneoclimaterică de prim rang”. pierdute undeva pe valea Teleajenului. oraşul Boldeşti-Scăieni va fi în eles şi va fi văzut într-o altă lumină. din orice jude . sau cei care le parcurg cu răbdare cronicărească. mi s-au spus de nişte specialişti că erau mult mai bune 242 . importan ă la care a contribuit în primul rând valoarea însăşi a multor cetă eni care au trăit aici. ca un punct geografic destul de important pe harta ării noastre . cu numeroase exemple concrete alese din via a zilnică. suficient de amplificată. Oricum. mai mult sau mai pu in cunoscută. alte dimensiuni şi . totuşi.

Gheorghe Eminescu. chiar dacă au existat şi câteva cuceri de libertă i evidente. Corneliu Şerban. Oraşul devenise o mică citadelă industrială. chiar unul destul de urgent.. care să mobilizeze popula ia şi să trezească conştiin a oamenilor în orice domeniu economic. date lor printr-un contract criminal de un fost premier neocomunist care a fost deja adus în fa a justi iei fără a pă i totuşi mai nimic. Grija mare a edililor din prezent şi din viitor este să creeze condi ii care să schimbe radical această situa ie.. Nicolae Iorga. căci. ştiri din ară şi de pretutindeni. de un organ de presă distribuit gratis fiecărui locuitor. Nicolae Mihai. “Suflet românesc”.şi mai puternic curative decât apa din băile de la intea. Zigu Ornea. nu numai acestui oraş . Un prim pas. crescătoriile de porci. încalcă moralitatea creştină. cumpără pe justi iari. de-a lungul zecilor de ani. Nu mi-a fost teamă să arăt deschis acest lucru în lucrarea de fa ă. Frumuse ea peisajului local a atras scriitori care l-au vizitat cu inters (poetul Dimitrie Anghel. cât şi un post local de televiziune pentru românii americani.şi de ea se fac vinova i neocomuniştii care făceau spume la gură strigând cu ipocrizie: “Nu ne vindem ara!” . ei au vândut bogă iile subsolului companiilor străine. Mateiu Caragiale. Nici acum nu este târziu să fie repuse în func ie. care să difuzeze ştiri locale. am putut înfiin a atât o publica ie locală. baza i pe for a banilor. continuă şi astăzi. Dar cineva a avut grijă să desfiin eze acele băi scăienare. ei au privatizat (vândut) străinilor cele mai valoroase terenuri. încurajează corup ia. Nichita Stănescu). situa ia este specifică multor alte aşezări. to i la un loc. ei au devalorizat băncile. în trecut. Dar ei . elaborată cu greu şi cu mari sacrificii. Desigur. la urma urmelor. procurate necinstit din avutul statului român. iată. toate companiile petrolifere fiind acum în mâna austriecilor. fără să poată interveni nici el cu ceva concret spre a-l anula.aceşti neomafio i . oraşul Boldeşti-Scăieni nu a scăpat de tentaculele acestei caracati e mafiotice. ar fi ca oraşul Boldeşti-Scăieni să dispună de un ziar propriu. ca să-şi poată între ine familiile. În Chicago. spre a acumula averi fabuloase. vite şi păsări . “Datoria românească”.dar iată că ne-au vândut-o în propriul lor folos. Dumitru Panaitescu Perpessicius. iar oameni cu spirit practic au ales întinderile de teren locale să ridice pe ele solide întreprinderi. prin străinătă uri.paralel cu existen a unui post de radio şi de televiziune local. care au mers bine ani 243 .tot ce s-a mai putut vinde spre folosul lor. fermele. sărăcindu-ne şi distrugându-ne valorile na ionale. sfidează cu nonşalan ă legile şi. a început să moară sub ochii noştri şi că locuitorii lui tineri au plecat deznădăjdui i în bejanie.au distrus industria înfloritoare. Zilnic creşte numărul miliardarilor răsări i din rândul acestor vampiri hidoşi şi. Inechitatea acestui contract a fost arătată şi de preşedintele Băsescu. ei sfidează masa popula iei sărace care este majoritară şi care spera cu entuziasm că Revolu ia le va aduce frumoasele schimbări visate. necenzurate. Vasile Nicolescu. Să fim convinşi că se pot găsi şi căi concrete de rezolvare a ei. vă garantăm că s-ar fi putut pava cu marmură trei oraşe de mărimea acestui oraş. material şi spiritual . Ne doare sufletul să vedem şi să spunem acum că toată industria locală din Boldeşti-Scăieni. aurul negru de sub pământul lor era folosit mai mult de străini decât de ei. Din păcate. Dacă numai 5% din pre ul petrolului scos din sondele locale ar fi fost folosit pentru modernizarea localită ii. realitate deosebit de tristă care vedem neputincioşi că. Nici de bogă iile subsolului nu s-ar spune că locuitorii boldeşteni şi scăienari ar fi profitat cât trebuie.

pentru prezentul şi viitorul Boldeşti-Scăieni. Fără îndoială. nu putem încheia aceste pagini pe un ton pesimist. construindu-le o pistă de decolare spre viitor. Tocmai de aceea. în speran a că va fi şi va rămâne o carte de referin ă. tehnologia de asemenea. cu totul diferit de felul cum îl cunoaştem noi astăzi. Las altora mai tineri împlinirea acestui deziderat şi sunt convins că se vor găsi ini iatori. For a massmediei este uriaşă.au pus bazele fundamentale ale noii cetă i. În oraş există destule resurse materiale şi umane ce pot fi valorificate. 8 martie 2007 244 . Trebuie umblat la buget pentru asemenea priorită i şi trebuie apelat insistent chiar şi la bugetul statului. chiar dacă au mai rămas încă multe de spus. Ceea ce am dori cu to ii este ca urmaşii urmaşilor noştri să nu uite că aceste genera ii . Autorul s-a străduit să ofere tuturor cititorilor o mică enciclopedie despre oraşul pe care cu drag l-a descris. el va fi un cartier nordic al viitoarei Metropole Ploieşti.TOT MAI SUS! Cristian Petru Bălan Membru al Uniunii Scriitorilor din România Membru al Academiei de Ştiin e şi Arte Româno-Americană Chicago/Glen Ellyn. ea va fi vocea cetă enilor din oraş şi. ştim că Boldeşti-Scăieni va arăta ca un oraş ultramodern. Urarea mea. Ei vor trebui să fie mândri că am existat şi că am trăit înaintea lor pe aceste blânde meleaguri ale visurilor ce trebuie împlinite. În perspectiva viitorului. dar dorin a mea de a face aşa ceva şi la BoldeştiScăieni nu este realizabilă. este una de bun augur: EXCELSIOR! . Lumea evoluează rapid.numite fără exagerare genera ii de sacrificiu . în primul rând ea va uni pe to i locuitorii frumoasei aşezări să-i accelereze evolu ia şi lupta pentru drepturile cetă eneşti inalienabile.de zile (“Datoria” mai apare şi acum). deoarece eu nu trăiesc acolo.

at one time the largest in Romania . The accompanying population boom mostly industrial workers . The city's main tourist attraction is Crama Seciu. stores. were transformed by the discovery of petroleum in the heart of their hills. social. In Scaieni. In conclusion. Ploiesti. plays. and 10 kilometers north of the county seat. after which it was forcibly dissolved by the authorities of the day. 245 . A former teacher in both Romania and the United States. a beautiful villa that crowns a hilltop and is home to a winery and restaurant and which attracts hundreds of Romanian and foreign visitors every year. as well as a painter and sculptor. cultural and artistic vantage points. two towns with rich individual histories. With the onset of petroleum extraction. viticulture and cattle raising. It is located 80 kilometers north of Romania's capital.led to the construction of new residential buildings. where he has been residing with his wife Dorina and their two daughters for more than twenty years. with an emphasis on its industrial transformation and its cultural development. the towns grew quickly and local industry expanded to include a glass factory . the city's picturesque areas have become a favorite vacation home destination. located in the picturesque undulating region along the Teleajen River valley where residents practiced agriculture." is the first book dedicated exclusively to documenting the history of the city where he spent most of his life before moving to the United States. Romania.and a paper mill in Scaieni. through the unification of Boldesti and Scaieni. books of poems and various dictionaries. the author shows the potential that the city of Boldesti-Scaieni has to become one of the most beautiful and prosperous locations in Romania. The city officially formed in June 1968. The Scaieni phalanstere lasted only one year. The two formerly modest towns.and his friend Manolache Balaceanu (1807-1842) founded an agrarian-industrial Utopian community based on egalitarianism called a phalanstere where the locals worked together for mutual benefit. and schools. while the headquarters of the oil extraction operation were located in Boldesti. Bucharest. the engineer Teodor Diamant (1810-1841)-a young disciple of the French socialist Utopian Charles Fourier (1772-1837) . "The Monograph of Boldesti-Scaieni. screenplays. economic. His latest book.485 residents located in Prahova County. Boldesti-Scaieni is an agrarian-industrial city of 11.About this book Author Christian Petru Balan was born in 1936 in Sibiu. The author describes the evolution of the city from historical. political. his published works include novels. More recently.

) “Excep ional!” (Marele poet Ion Alexandru (1941-2000) despre romanul “Dincolo de curcubeu”. neîndoios. despre scenariul de film “Geniu sublim . dar admirabil. (Acad.P. scriitor şi memorialist..în special excelentul roman “Dincolo de curcubeu” . fără exces de pedanterie. Gheorghe Eminescu (1894-1989). scris în 1967. pocăin ei şi iubiri de neam. Aurel Sasu în “Dic ionarul scriitorilor români în Statele Unite şi Canada”. cu dialoguri şi comentarii subtile. Sincere felicitări. Lumii efemere ale veleitarismului şi minciunii i se opune.” (Col. Editura Albatros. scrisă la vârsta de 25 de ani.” (Text publicat). nepotul de frate al marelui poet. Dr. până la cea savantă.) “Scris într-o manieră incitantă.) “Pentru cine a citit căr ile lui Cristian Petru Bălan . Stilul însuşi e de o viguroasă prioritate.) “M-am delectat citind scenariul dumitale închinat unchiului meu Mihai Eminesu şi achizi ionat de cinematografia română. romanul “Dincolo de curcubeu” surprinde şi captează. este un bun exemplu de tratare literară a unor probleme de conştiin ă cu mijloacele simple ale polemicii de idei. (.Despre căr ile scriitorului Cristian Petru Bălan “Sânge spaniol” e. 2001. cu un limbaj colorat şi savuros. umanismul iubirii. cu o tehnică a contrapunctului menită să finalizeze momentele de înaltă tensiune. de siguran a cu care zugrăveşti tablouri din natură. chiar surprinzător de perfectă.faptul că el se lansează şi în genul aforistic nu constituie o surpriză. Bălan. Bucureşti..” (M. Univ. erudite.N. amintind întrucâtva de tehnica şi mijloacele de realizare artistică a romanului “Sertarul cu aplauze” de Ana Blandiana.” (Prof.) Povestea se desfăşoară nu numai nestingherită. un prea frumos efort şi nu odată m-am surprins minunându-mă de fermitatea cu care povesteşti. Dumitru Panaitescu-Perpessicius (1891-1971).) “Romanul “Dincolo de curcubeu”.Via a lui Mihai Eminescu”. L-am citit cu emo ie şi entuziasm. cu personaje şi ac iuni oglindite prin alternan ă sau în planuri paralele. critic şi istoric literar despre cartea de aforisme”Cioburi de cristal”. de la prima până la ultima pagină. scris de C. Rusu. Scriitor şi critic literar despre nuvela “Sânge spaniol”.” 246 . de expresie neaoşă românească.

Prof. Bucureşti. Editura “Danubius”.) 247 .) “Rareori mi se întâmplă să iau o carte în mână şi să nu o pot lăsa. mare romancier român.. Toma Caragiu şi Cristian Petru Bălan.) “O carte care surprinde cititorii. critic literar. citind-o cu nesa până la capăt. în primul rând prin modalită i. Bucureşti . Constantin Enciu despre romanul „Oaspe ii din Elizeu”.” (Ioan Dan (1922-2003). Enciu este fostul profesor al lui Nichita Stănescu.traducător mai ales din limbi romanice.” (“Istoria literaturii române de azi pe mâine” de Marian Popa. Meridianul românesc din 23 mai 2004. este un poet eclectic care se roagă pentru resurec ia virtu ilor na ionale şi pentru înlăturarea răului abătut peste ai săi. scriitor şi critic literar.(“George Băjenaru. 201. 120. Eugen Simion. pag. tehnici şi formule artistice mânuite într-un mod cu totul original. Editura Funda ia Luceafărul. precum şi pasionat OZN-ist. 2001. artist plastic patriotic şi religios cu teme române şi americane.) “Cristian Petru Bălan .” (Prof. în cartea “Cititor în exilul creator”.

editura Cartier. de Mihai Racheru şi E. la Hovari gen. – Dic ionar topografic şi statistic al României. feb. de Zigu Ornea şi Ion Cojocaru. 1969. Bucureşti. – Din istoricul unor şcoli prahovene. Bucureşti. editura Mileniul III.Bibliografie selectivă – Marele dic ionar geografic al României (1898-1902). – Oameni care au fost. tip. – Micul dic ionar enciclopedic. 1972. – Dic ionar istoric al jude ului Prahova. de Gr. Statului Bucureşti. I. editura Academiei R. Date noi privind industria petrolieră din jude ul prahova în jurul anului 1900. univ. 1956. Nicolae Simache. 1985. – Industrializare şi urbanizare. de prof. de Boncu M. 2004. 248 . al Academiei Române. editura Printeuro. – Magazin istoric nr. editura Funda iei Regale. Constantin. Bucureşti. 5 vol. de Nicolae Iorga. 2005. C. ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM). cercetare de psihosociologie concretă la Boldeşti. Traian Herseni. vol. – Micul dic ionar enciclopedic MDE. Societatea Culturală Ploieşti. I. – Dic ionarul ortografic. Ploieşti. 1966. de Mihai Apostol. – Ion Ghica. 1939. Bucureşti. Bucureşti. – Studii şi materiale privitoare la trecutul istoric al jude ului Prahova. – Comentarii şi contribu ii la Dic ionar(ul) istoric al jude ului Prahova. 2.R. ESPLA.. Nedelea. editura Enciclopedică şi editura Univers Enciclopedic. – Contribu ii la istoria petrolului românesc. 1970 (258 pagini). editura Univers Enciclopedic. G. I şi II. – Monografia unui sat. edi ia a II-a. I. Gh. de Henri N. Gherghe Pârnu ă. Opere vol. editura Politică. Brătianu.R.. Negulescu. vol. Stahl. de D. Tocilescu. 1872. 1999.S. 2005. de Octavian Onea. Bucureşti. Frunzescu. Ploieşti.S.I. – Falansterul de la Scăieni. 2005. editura Academiei R. de prof. 1971. 2006. – Rucăr (monografie). – Contribu ii la istoricul oraşelor Ploieşti şi Târgovişte. editura Pygmalion. – Arhivele Na ionale – Direc ia Jude ului Prahova. Bucureşti. sub redac ia prof. de prof.

... Popula ia oraşului Boldeşti-Scăieni..............................................................................................................Cuprins De sub pulpana lui Sevastos*) (prefa ă) .............................102 249 ........72 ŞCOALA MILITARĂ DE SUBOFI ERI POMPIERI “PAUL ZĂGĂNESCU” BOLDEŞTI-SCĂIENI................. 7 CAPITOLUL I................................ Despre numele acestui oraş.................. arheologic şi botano-faunistic al oraşului Boldeşti-Scăieni................................................ 55 CAPITOLUL VII.............................................. Cultura în oraşul Boldeşti-Scăieni .................................95 CASA SECIU ........................................................... 18 CAPITOLUL III......... Localită ile Boldeşti şi Scăieni în timpul celor două războaie mondiale.......... 11 CAPITOLUL II.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................65 ŞCOLILE DIN SCĂIENI .............. Falansterul de la Scăieni........................................................70 GRĂDINI A DE LA SECIU .......................................................63 GRĂDINI ELE DIN BOLDEŞTI .....................................................................................................................................................................96 LUCRĂRI DE ARTĂ DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI ................................................................................................... CĂMINE CULTURALE.... Înfiin area oraşului Boldeşti-Scăieni.......................74 CLUBURI.72 GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIA STICLEI BOLDEŞTI-SCĂIENI.......................99 MONUMENTUL EROILOR DIN SCĂIENI (1916-1919)..................................85 BISERICA “SF.75 CASA DE CULTURĂ SCĂIENI........................................................................ 52 CAPITOLUL VI........................................................................... peisagistic............................................................................................................................................................................... ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIL” DIN BOLDEŞTI ................66 ŞCOALA DE LA SECIU .... 36 STATUILE LUI DIAMANT ŞI FILMUL ARTISTIC DESPRE FALANSTER ................................................92 CIMITIRELE..........................83 CASA DE COPII ORFANI DIN SCĂIENI ...........87 BISERICA “SFIN II ÎMPĂRA I CONSTANTIN ŞI ELENA” DIN BALACA........................................................................................................ Cadrul geografic............................61 ŞCOALA DIN BOLDEŞTI ..................................................... 31 CAPITOLUL IV..................................... Istoricul localită ii: primele men ionări documentare......61 ŞCOLILE ORAŞULUI ................................................................................91 BISERICILE CREŞTINE DUPĂ EVANGHELIE ................ Poli ia locală............................................................. 61 MUZEUL ORAŞULUI................................................................................................. CASE DE CULTURĂ ...................84 BISERICILE DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI......................................................................48 CAPITOLUL V............................................................. 5 Cuvânt înainte........85 BISERICA “ADORMIREA MAICII DOMNULUI” DIN SCĂIENI .....................................................75 CLUBUL BOLDEŞTI ..................................................................79 BIBLIOTECA DE PE LÂNGĂ CASA DE CULTURĂ SCĂIENI... climateric.....................................................100 MONUMENTUL EROILOR DIN BOLDEŞTI .........................................................................89 BISERICA “SFÂNTA TREIME” DIN SECIU....

........................130 DISPENSARUL SCĂIENI .............................................................................................................. DANCOR COM.......132 CAPITOLUL X..........................133 FERMA S......S........................................................................ 159 CAPITOLUL XIV............ HALTA BOLDEŞTI ŞI MIJLOACELE DE TRANSPORT DIN ORAŞ ........ 133 COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ “ARTA METALULUI”...........141 ABATORUL DE PĂSĂRI S............112 PORTRETUL LUI MIHAI EMINESCU DE PE CASA DE CULTURĂ ........................................129 UNITATEA DE AJUTOR MEDICO-SANITARĂ (UAMS) SAU SPITALUL DE RECUPERARE SOCIALĂ BOLDEŞTI-SCĂIENI ...... 162 250 ..................................................................................................................... PRODSIG...........U...................................130 DISPENSARUL BOLDEŞTI .......................... muzicieni............................................108 ÎNGERUL JUDECĂ II..........................................................................................................................................................131 FARMACIILE DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI ................111 BUSTUL LUI TEODOR DIAMANT..... GAFTOS....... Primăria oraşului Boldeşti-Scăieni .............. 145 DIREC IA DE PATRIMONIU A ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI.............................................................................116 CAPITOLUL VIII..........................G.............................................L................................ 155 CAPITOLUL XIII......................143 CAPITOLUL XI................................142 FIRMELE MICI DIN ORAŞ: ROM FOR.....................M.................. BAZA DE APOVIZIONARE FLOREŞTI........................ Activitatea sportivă din Boldeşti-Scăieni.............. Tradi ii locale....................................................123 CAPITOLUL IX......................115 DETALII DESPRE FA ADA CIMITIRULUI “ETERNITATEA” DIN SCĂIENI: ..........132 DISPENSARUL SANITAR VETERINAR BOLDEŞTI-SCĂIENI ........................................................................................................ ECOFERM BOLDEŞTI-SCĂIENI (CRESCĂTORIA DE PORCI ŞI DE VITE “CRIS TIM”) ..................................138 BAT SERVICE S...................... cântăre i............................................. INVEST MANAGEMENT......................................................................... Asisten a medicală.........R..........114 PICTURILE RELIGIOASE DE PE CAPELA CIMITIRULUI SCĂIENI.............. 119 SĂRBĂTORILE DE PESTE AN ..............150 GARA SCĂIENI............. LUX MOB........................................ “AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL” .151 UNITĂ I UTILITARE ÎN BOLDEŞTI-SCĂIENI................................C.................................................................. Contraste dureroase sau discrepan a dintre Boldeşti şi Scăieni................................. Artişti.........153 CAPITOLUL XII....................A...................146 STEMA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI ESTE JUMĂTATE DIN STEMA A.148 OFICIUL POŞTAL DIN BOLDEŞTI SCĂIENI................................................ ŞI DIN STEMA COMUNISTĂ A C.. BOLDEŞTI-SCĂIENI ......................................................152 UNITĂ I SPECIALE DE DESERVIRE A POPULA IEI ................................................................ obiceiuri păstrate din bătrâni ......................................113 PORTRETUL PRIMARULUI ILIE RĂSPOP (1888-1952) .134 RAMPA ECOLOGICĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI........105 STATUIA “RUPĂTORUL DE GEAM” ............ 129 SPITALUL BOLDEŞTI ........................................ TECAR-SAN...............C..............................STATUIA LUI TEODOR DIAMANT...............106 LUPOAICA ROMANĂ DE LA SCĂIENI (“LUPA CAPITOLINA” CU ROMULUS ŞI REMUS) .................................. Diverse ......................................................................................................................................................................................................................................-ULUI!! ..........

A........ PRIN MUNCA LOR ZILNICĂ.....................................................................183 CAPITOLUL XVI.............................PRIMA GREVĂ GENERALĂ MUNCITOREASCĂ DIN ROMÂNIA..................................... Rezisten a anticomunistă în Boldeşti-Scăieni......... 165 ÎNTREPRINDEREA DE GEAMURI SCĂIENI (IGS) ...................................................................... 184 ..... SPRIJININD........................................ AU VIZITAT LOCALITĂ ILE BOLDEŞTI ŞI SCĂIENI SAU NUMAI AU TRECUT PRIN ELE FĂRĂ SĂ LE VIZITEZE AMĂNUN IT ............222 FOŞTI ŞI ACTUALI LIDERI DE INSTITU II LOCALE ŞI ÎNTREPRINDERI ..........179 ACEX......... 245 Despre căr ile scriitorului Cristian Petru Bălan..............CAPITOLUL XV.........232 MARI PERSONALITĂ I DIN ARĂ ŞI DIN STRĂINĂTATE CARE......... ........14 NOIEMBRIE 1981 .......................................... 248 Cuprins.................................................................................................................232 ARTIŞTI PLASTICI...... RIDICAREA LOCALITĂ II.............................................................................S......................................IGEX................................171 SCHELA PETROLIFERĂ BOLDEŞTI...A.... CU 6 ANI ÎNAINTEA GREVEI DE LA 14-15 NOIEMBRIE 1987 DE LA BRAŞOV ! .......................180 ARTEMA PLAST SRL.............................................FORADEX..................... 201 AL I CETĂ ENI DE ONOARE: ........................................................... ÎNSO ITĂ DE UN MARE PROTEST PE STRĂZI................................... Industria din oraşul Boldeşti-Scăieni ................................. ............................................CAHIRO S.................ISEM ..................................................................L.................174 O ÎNTREPINDERE PETROLIFERĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI INTRATĂ ÎN GURA MASS-MEDIEI: PETROMSERVICE S.................... BOLDEŞTI-SCĂIENI ..... TINERI ZIARIŞTI ŞI SCRIITORI : ......................................................................... Persoane de onoare ale oraşului ...................................................... SUCURSALA BOLDEŞTI .....................I.....F............... 242 About this book ........ 246 Bibliografie selectivă......220 FOŞTI PRIMARI ŞI AJUTOARELE LOR .............................................210 O PRIMĂ LISTĂ CU CETĂ ENII CARE ŞI-AU ADUS CONTRIBU II DE SEAMĂ ÎN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI....................225 PREO II LOCALI. 249 251 ..................................238 Concluzii ........ ÎN DECURSUL TIMPULUI......................223 AL I CETĂ ENI DE FRUNTE AI LOCALITĂ II: .............................................................................165 ÎNTREPRINDEREA DE MUCAVA BOLDEŞTI-SCĂIENI .................................184 CAPITOLUL XVII...................................................................G.

) Editat de A. 2007. 2004.. San Francisco. Chicago. USA. 1993.R. 1992. 2003.B.Un scenariu de film prezentând via a lui Eminescu. 1993. ZBORUL DESTINULUI (roman) Editura „Eminescu". Glen Ellyn. CIOBURI DE CRISTAL (4000 de maxime şi cugetări. 1994. 1996 GENIU SUBLIM (Mihai Eminescu) . 1999. Editura „Liberty". edi ie de lux. 1987. USA. VAGABOND PE MAPAMOND (Jurnal de călătorii) Editura WINDOWS. Editura „California". Editura „Pheonix". VIA A LUI IISUS (Prezentata in secven e istorice şi cronologice). Chicago. VISURI COSMICE (poeme cosmice). Editura „North America". in 1967. despre soarta vietnamezilor refugia i. Editura Premier. Chicago. 1993. . Bucureşti. California. Bucureşti. scrise intre 1955-1981). 1993. Chicago. Washington.) Editura „Yellow Bird". D. 1993. Hollywood. Chicago.USA. STROPI DE ROUĂ (Colec ie de poezii pentru copii. OASPE II DIN ELIZEU (romani) Editura „Eminescu”. 1996. 1993. Editura „White Wings". Glen Ellyn. în limba engleză. din copilărie pană la plecarea sa in eternitate.DE ACELAŞI AUTOR: DINCOLO DE CURCUBEU (Roman politic si religios). Chicago. UN DIC IONAR AL EROILOR CĂZU I VICTIME ALE COMUNISMULUI DIN ROMÂNIA.C. 252 . JURNALUL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE (ARA). DIC IONARUL PARTIDELOR POLITICE DIN ROMÂNIA. Glen Ellyn.. DIC IONARUL CRIMINALILOR POLITICI COMUNIŞTI DIN ROMÂNIA. 2006 STINDARDE TRANSPARENTE. 1993. 2006. NESTINSA LUMINĂ (poeme religioase) Editura „Atlantic World". Editura „Western". Ploieşti. Editura ARA. 2003. MONOGRAFIA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI. scris in 1965-1966 şi contractat cu Cinematografia Română. New York. Editura „Yellow Bird". Studiourile Cinematografice Buftea. Volum colectiv. TEATRU (Ispită şi virtute şi Neprihănitului Iov). DESPERATION ABOARD (Scenariu de film. USA. Editura Premier. USA. 406 pag. Editura „Holy Cross". 1998. Editura „Yellow Bird". AMPLIFICĂRILE TĂCERII (poeme). Bucureşti.

DIC IONARUL IMNURILOR DE STAT ALE ĂRILOR LUMII (Ed. olandeză.SUB TIPAR: DIC IONAR ROMÂN-MULTILINGV (Un dic ionar inedit. arabă. japoneză). greacă. Samoilă Nicolae. Ioan Tronaru. ing. muzicală. cartea a mai fost sponsorizată de următorii: ing. directorul economic Dragoş Rusu din Ministerul Finan elor. engleză. În pregătire: UN BLESTEM NUMIT YALTA (Roman istoric. GATA DE TIPAR: EMINESCU ŞI FOLCLORUL . USA. Tuturor le aducem calde mul umiri. swahili. Bălan. Petre Rădu ă. Emil Popescu. Lucian şi Atena Nicola. Tănase Răzvan Ionu . germană. Gheorghi ă Catrinescu. norvegiană. esperanto. portugheză. daneză. indoneziana. ing. univ. polonă.. De asemenea. Portugalia. suedeză. Marinescu Florin. sârbo-croată. Gheorghe Comănescu. Los Angeles. înv. ARA. finlandeză. 253 . Isbăşoiu Constantin. în 26 de limbi moderne: română.Carte color cu imagini tridimensionale vizibile de pe suprafe e plane. de la Universitatea Bucureşti şi Lisabona. franceză. Premieră editorială absolută. California. (Editura Academiei Româno-Americană de Ştiin e şi Arte. de la Universitatea Bucureşti şi de prof.) TRIDIRAME . italiană. Popescu Ion. 500 pag. Lupu Viorel. univ.A. cehă. având două prezentări făcute de prof. 2003. Dan Mogoş. scris în 1964. din S.) LET'S GLORIFY AMERICA! (Poeme patriotice despre America. Marinescu Ion. Bucureşti).ârlea. Enache Vasile. SPONSORI Autorul le mul umeşte cu distinsă gratitudine celor care au sponsorizat această monografie. în limba engleză). în frunte cu primarul Ion Dumitru şi viceprimarul Paul Dorian Petcu. George C. Mirea Mihai. Nicolae Castellano. Stăncescu Gheorghe.Studiu filologic. ID. ebraică. consilierilor primăriei din oraşul Boldeşti-Scăieni: Bi ă Paul. idiş. Editura „International". managerul companiei Artema Plast. col. Mihai Zamfir. maghiară. Vlăsceanu Cristu.U. Dinu Nelu. turcă. Stârceanu Anca. spaniolă. Bibescu Ion. rusă. Aprox. Stăncescu Petru a. Gheorghe Nicolae. Toma Călinescu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful