P. 1
boldesti

boldesti

|Views: 962|Likes:
Published by Selina Seedy

More info:

Published by: Selina Seedy on Feb 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/14/2011

pdf

text

original

Cristian Petru Bălan MONOGRAFIA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI

(MELEAGUL VISELOR CE TREBUIE ÎMPLINITE)

1

Coperta: tehnoredactor Cristian Bălan şi prof. Cristian Petru Bălan

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României BĂLAN, CRISTIAN PETRU Monografia oraşului Boldeşti-Scăieni / Cristian Petru Bălan – Ploieşti : Premier, 2007 Bibliogr. Index. ISBN 978-973-740-062-8 908(498 Boldeşti-Scăieni)

© Cristian Petru Bălan

ISBN 978-973-740-062-8

2

Cristian Petru Bălan

MONOGRAFIA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI
(MELEAGUL VISELOR CE TREBUIE ÎMPLINITE)
Edi ia I

Editura Premier Ploieşti -2007
3

Cetă enilor din oraşul Boldeşti-Scăieni, precum şi şo iei mele, Dorina Bălan, împreună cu fetele noastre, Codrina şi Ozana.

4

De sub pulpana lui Sevastos*) (prefa ă)
Monografia lucrată cu atâta sârg şi drag de dl. prof. Cristian Petru Bălan răspunde unei dolean e din cele mai acute, în peisajul accidentat al moralului românesc: constituirea sau consolidarea mândriei na ionale şi în special (sau prin) a celei locale, regionale. Absen a orgoliului şi a sentimentului apartenen ei la o tradi ie şi la o vatră, conjugată cu niscaiva caracteristici păgubaşe, de felul consumismului exacerbat, al exodului spre toate azimuturile, în vederea unui profit material, au făcut ca realizarea unui ,,căr i de identitate” a unei localită i să fie o îndatorire şi un ferment. În Prahova, astfel de monografii de lucru, care tind spre exhaustivitate, s-au realizat şi se vor realiza. Unele sunt lacunare, altele sunt depăşite; perspectiva este tulbure, de multe ori: un amestec de lirism apătos, un ton evocator şi nostalgic desuet, un provincialism şi un ,,propagandism” incongruente cu inuta ştiin ifică exicibilă unor astfel de lucrări. Din mul imea de monografii consacrate comunelor, satelor sau oraşelor din Prahova, re in ca meritorii, literar şi ştiin ific vorbind, pe aceea consacrată comunei Şirna, semnată de prof. Ion Dumitru şi monografia de fa ă a d-lui prof. Cristian Petru Bălan. Nu întâmplător, ambii realizatori sunt şi... literatori. Ion Dumitru este poet şi autor de aforisme, Cristian Petru Bălan este un nume ratificat de critica literară, la capitolul proză şi dramaturgie. S-ar putea spune că, după marea monografie a lui M. Sevastos, din 1937, consacrată Ploieştiului, lucrarea totalizatoare de unghiuri de vedere asupra BoldeştiScăieniului să fie ,,de departe” purtătoarea unei pece i stilistice greu confundabile. Ba, putem să spunem cu îndreptă ire că scriitorul Cristian Petru Bălan îşi limitează atributele personalită ii stilistice, asumându-şi postura mai modestă ca răsfă auctorial a unei hărnicii arhivistice, de scotocire şi dezhumare de documente, de cercetare a memoriei orale sau scrise, de investigare aproape detectivistică a semanticii toponimului Scăieni. Am avut bucuria şi onoarea să cunosc şi autorul, şi omul: coeren a este deplină, surpriza este exclusă. Modestia, franche ea, cultura, interesul na ional şi al celui local, dorin a de a contribui cu o nuan ă şi o câtime la binele material şi la spirul cunoaşterii, măcar în zona în care a trăit atâta timp, îl caracterizează şi îl impune. Cartea se încadrează în tiparul obişnuit al unei monografii de localitate: istoria, topografia, tradi iile, etnicul, lingvistica, folclorul, învă ământul, starea sanitară, cultura, divertismentul, figuri importante din varii domenii, toate acestea şi multe altele sunt avute în vedere. Aici, autorul nu se distinge net de al i realizatori; turnura stilistică, însă, ca şi interesul pentru nişte realită i absolut neglijate (capitolul privind de inu ii politici şi lupta anticomunistă are un puternic impact emo ional), mută lucrarea în sfera literaturii sui-generis, în care documentul, cifrele, mărturiile capătă o pregnan ă neverosimile. Cristian Petru Bălan poate trece cu perfectă legitimitate monografia aceasta în catagrafia scrierilor literare proprii, la capitolul ,,pregnan a literară a documentului” sau ,,monografii literare”, de felul celei a lui Sevastos. Prof. drd. Nicolae Boaru Directorul Bibliotecii Jude ene „N. Iorga”, Ploieşti _________________________
*) Scriitorul Mihai Sevastos (1892-1967) este autorul celei mai bune monografii apărute în România – „Monografia oraşului Ploieşti”.

5

6 .

deoarece întreaga redactare din paginile ce urmează nu s-a făcut în ară. să laşi în urmă. politice. cuvântul scris e-un leac sau o otravă. la locul vizat. bazate pe studii şi cercetări arhivistice minu ioase. dar tot ce-ai scris rămâne-n urmă drum deschis spre moarte sau spre paradis. pe cei de mâine. Orice monografie a unei localită i este. spre-ocară sau spre slavă. cultural-artistice. decât până la o anumită limită. tu vei muri. cu siguran ă. vom da odată socoteală în fa a lui Dumnezeu. ci ea s-a redactat 7 . Dar acest sfânt. nu s-a scris cu o multitudine de documente originale adunate pe o masă. toate informa iile trebuind. nu dorim ca aceste remarci să pară cumva un preambul facil la lucrarea de fa a şi nici să pară un fel de scuză ieftină pentru provizoratul ei. ale cărui moaşte (trupul întreg. geografice. căci şi una şi alta trebuie să înceapă cu felul cum a apărut pe lume acea persoană fizică şi acea localitate. Compara ia dintre via a unei persoane şi via a unei aşezări umane nu merge. economice. asemănătoare cu biografia unei persoane. în mănăstirea cea mare a Sf. ales din versurile scrise de unul din cei mai mari sfin i români. sociale. ca şi când ar dormi) se află depus într-o raclă de sticlă. ne îndeamnă clar să lăsăm în urmă cuvinte scrise care să creeze “un drum deschis” şi să-i lumineze. pentru ceea ce spunem în scris sau verbal. Gheorghe Hozevitul din ara Sfântă nu de mult vizitată de mine. care. care era şi un strălucit poet creştin. căci pentru toate.Cuvânt înainte MOTTO: Scrii un cuvânt. date statistice şi evaluări judicios estimate despre evolu ia localită ii în viitor. cum ar fi fost necesar. pe documenta ii solide şi sigure la fa a locului. totuşi. un drum frumos. prin însemnările ce le facem acum şi prin adevărul lor.. descrierea monografică necesitând o multitudine de date istorice. deoarece comunitatea umană este mult mai complexă şi are o existen ă cu mult mai lungă decât via a unui singur om. găsit perfect. …………………………………. Îndemnul sfântului Iacob Hozevitul este valabil pentru orice fel de scriere. luminos. Desigur.. Dar nu uita!. un gând. le vor citi cu interes după dispari ia noastră. odată vei da seamă! Sfântul Ioan Iacob Hozevitul de la Neam (1913-1960) Poate că cititorii acestei prefe e se vor mira că o lucrare monografică a unei localită i începe cu un motto religios. Ioan Iacob Hozevitul. mai ales pentru cele cu caracter istorico-documentar. oarecum. nealterat. ducând amănuntele prezentării până la actualizări de ultima oră. apoi să continue cu descrierea evolu iei lor în timp şi spa iu. în general. niciuna din ele uşor de făcut. Ideea versurilor citate este că totdeauna.. un semn. neîndoios. dar şi în fa a oamenilor.. Fii credincios cu grijă şi cu teamă.

detaliile ei alcătuind o filă din istoria na ională. Câteva din aceste date . necesar să subliniem acest lucru. ca stil. căci mai de grabă i-aş fi zis minimonografie. pentru o vreme. De aceea a şi fost reeditată în anul 2001. la urma urmelor. oferindu-ne aceste comunicări esen iale. Dar. scrierile mele epice. spre regretul autorului. Pentru un atare inconvenient. caracterul aleatoriu. didacticist şi oarecum sentimental-evocatorii s-a putut. în afară de documenta ia personală culeasă de mine şi de bibliografia men ionată la sfârşitul lucrării. de obicei. primite din afară. lirice sau dramatice şi am decis să elaborez singur lucrarea monografică de fa ă. cu greu am cutezat să o intitulez monografie. în viitorul incert. probabil. o schi ă monografică a unei localită i. cu note de uşor excurs nostalgic. Nu formulăm aici o superficială disculpă. oricum. unanim apreciată. ne cerem scuzele de rigoare. monografia ploieşteană fiind o lucrare de referin ă excep ională. spre a motiva anumite omisiuni neinten ionate. În acest scop. el a meritat dintotdeauna o descriere amplă. am folosit câteva informa ii destul de valoroase şi pertinente. până la proba contrarie. de la distan a unde s-a elaborat monografia (din Statele Unite). De asemenea. În fond. credem. exhaustivă. oraşul Boldeşti-Scăieni va beneficia de o monografie atât de complexă şi similară cu cea a lui Sevastos. printre paginile acestei căr i care sunt convins că nu ar fi putut apărea fără unele contribu ii cu importante informa ii utile venite din afară. inând cont de faptul că existau deja unele premise şi date culese cu o asemenea nobilă inten ie. Nici nu cred că putem fi chiar aşa de optimişti şi de naivi încât să credem că. care. autorul mul umeşte cu multă căldură tuturor celor care ne-au oferit sprijinul lor dezinteresat. dar este.au fost deja pierdute sau au dispărut definitiv. cum. şi el strecura. un studiu cât de cât acceptabil ar fi trebuit să apară încă mai demult. un ajutor orientativ imediat şi clar pentru cei interesa i să cunoască aspectele generale ale acestei frumoase şi bogate aşezări de pe valea Teleajenului. s-a ivit posibilitatea inevitabilă să existe şi o anumită marjă de relativită i şi de aproximări subiective a celor consemnate în scris. a acelei lucrări mult aşteptate. dată fiind importan a economică specială a oraşul prahovean Boldeşti-Scăieni*). în baza libertă ii de expresie şi fără să aibă un caracter strict oficial. în genul celei alcătuită între 1934-1937 de scriitorul Mihail Sevastos (1892-1967) pentru municipiul Ploieşti. iar lucrarea de fa ă s-ar vrea o mică enciclopedie a localită ii Boldeşti-Scăieni. monografia unei comunită i urbane trebuie să devină istoria completă a acelei aşezări. Până la apari ia. nădăjduim. care. este. dat fiind faptul că. Iar acolo ne lipseau o mul ime de informa ii precise şi elemente fundamentale. de cca 900 de pagini. nu toate datele au putut fi riguros verificate. de fapt. odată cu persoanele care le de ineau. necesare unei masive monografii. undeva în America. mai mult sau mai pu in importante. care. În acest sens. 8 . am ales pe cele care. nici ele nu au putut fi deloc amintite. Nu încape îndoiala că. se obişnuieşte în asemenea lucrări extrem de preten ioase. Din totalitatea lor. în viitorul apropiat.să sperăm că nu cele mai importante . ni s-au părut cele mai credibile. mi-am întrerupt. De aceea. spre a nu mai vorbi şi de alte realită i nesigure şi de nume. din cauză că am văzut că nimeni nu se apleacă să scrie aşa ceva.departe de fruntariile patriei noastre. cu speran a ca eventualele erori din această carte să fie corectate în edi iile viitoare. dar. se doreşte a fi.

în vigoare. dar şi despre schela Boldeşti şi Fabrica de geamuri Scăieni. Gheorghe Genel Costache. la fel de amabile. Toma Călinescu care ne-a pus la dispozi ie unele materiale bibliografice şi fotografii originale. Nu în cele din urmă. doamnei ing.al monografiei de fa ă. care. ing. SUA. Violeta Cazacu..Astfel. Valeriu Teodorescu. “Ploeşti”. fost director al Clubului Boldeşti. fosta directoare a Grupului Şcolar Industrial Boldeşti-Scăieni. fără “i”. de acum un secol şi mai bine. sunt ieşite definitiv din uz. Australia sau în România. domnului Ştefan Ionescu. În pofida caracterului oarecum succint . Astăzi scriem şi pronun ăm 9 . mi-a adăugat şi din fotografii sale. Canada. 2007 Prof. 2005). de la Poli ia comunitară orăşenească. Cristian Petru Bălan Membru al Uniunii Scriitorilor din România. fără “i”. prof. doamnei bibliotecare Genu a Ilie. cantor la Biserica “Sfânta Maria”. care au răspuns cu multă promptitudine solicitărilor noastre. căruia îi suntem foarte recunoscător. fost director al Întreprinderii de mucava Scăieni. domnişoarei Gina Radu. omis inconştient în varianta mai recent folosită. Silvestru Diaconescu. Germania. 1 ian. În lucrare am folosit şi citate din unele articole jurnalistice publicate de mine în Statele Unite. capitolele care dezvoltă datele despre Fabrica de mucava din Scăieni. grafie tot mai uzitată oficial în ultimii ani. Octavian Pârvu. Ion Dumitru. d-rei înv. este completamente greşită. domnului Cornel Filostache. ne exprimăm totuşi încrederea că cititorii vor primi cu interes această lucrare de necesar început istoriografic pentru localitatea în discu ie. Membru al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiin e (cristianbalan1@yahoo. deoarece scriind “Scăieni”.. domnului înv.com) _____________________________________________________________ *) Scrierea numelui acestei localită i sub forma “Boldeşti-Scăeni”. preo ilor Simion Gigore. ale limbii române moderne (conform noului Dic ionar DOOM al Academiei Române. Aceleaşi sincere mul umiri le adresăm următoarelor persoane. pentru că. domnului Ciungradi Silviu. Buc.. se aude perfect în pronun are. de la Biblioteca afiliată Casei de cultură orăşeneşti.şi poate subiectiv . după cum se scria chiar şi numele oraşului. O men iune specială i se cuvine şi editurii “Premier” din Ploieşti care s-a achitat cu rapiditate de imprimarea şi editarea căr ii de fa ă în condi ii grafice deosebite. domnului prof. Emil Popescu şi d-lui ing. fost primar al oraşului. doamnei ing. domnului arhitect Nicolae Moianu. Forma grafică arhaică (Scăeni) se folosea acum 100 de ani. Univers Enciclopedic. studentei Camelia Voinea. s-au bazat pe informa iile valoroase primite prin poştă de la domnul prof. Petre Rădu ă. iar acest “i”. deosebit de reuşite. la fotografiile mele personale. Constan a Tănase. To i cei solicita i să ne ofere informa ii sunt cetă eni remarcabili şi pe deplin onorabili ai oraşului Boldeşti-Scăieni. Chicago / Glen Ellyn. în prezent. Dar nu este deloc cazul să revenim la formele grafice vechi. oferindu-ne bogate note referen iale. domnului prof. Gheorghe Petre. domnului col. îi aduc sincere mul umiri d-lui Valeriu Darie. ed. se încalcă în mod grosolan şi abuziv normele elementare ortografice şi ortoepice. Georgeta Suditu. cu valen e istorico-documentare: d-lui primar al oraşului.

“Ploieşti” şi “Scăieni”. unde se explică detaliat şi originea numelui “Boldeşti-Scăieni”. 10 . deoarece ambele substantive proprii sunt supuse. în grafiere. aceloraşi reguli bine stabilite ale limbii române moderne. Vede i explica ii în plus şi la capitolul al III-lea din acest studiu. deoarece limba română este o limbă fonetică. cu “i”.

un 11 . confirma perfect ceea ce men iona. ştii ce este aceasta?” şi îmi dădu fotografia în mână. din Săcuiani. vamă [=Scăieni. p. aflat pe atunci în jude ul dispărut Saac. desigur. Este vorba de domnul profesor Mihai Apostol (n. acesta este copia după cel mai vechi document găsit că pomeneşte despre existen a localită ii dumitale. p. “Atunci uite că aici scrie şi data de 15 ianuarie 1591 (7099) Mihai Viteazul întăreşte lui Ion Logofătul şi fra ilor lui cumpărăturile făcute la Scăieni “din dealul cu vii. “Marele Dic ionar Geografic al României” (1898-1902). Calivit. Cetatea Teleajenului la Homorâciu. Ploieşti. Scăiani. a plătit cu mult aur Poarta Otomană. Şi a existat un astfel de cercetător. Primul care a pus semnul egalită ii între Săcueni şi Scăieni a fost generalul Fr. mărun el de stat.I.”. 2005. deci Scăienii se afla lângă satul dintre fagi. În documentul semnat de Mihnea Turcitul este numele unui localnic. venit la Ploieşti. domnule Bălan. chiar cu mult mai vechi. p. editura Pygmalion. un profesor în vârstă. Trebuie continuate cercetările. deşi. în cartea sa „Comentarii şi contribu ii la Dic ionar(ul) istoric al jude ului Prahova”. Cunoşti alfabetul chirilic?” I-am răspuns că îl cunosc. iar “bukov”. Istoricul localită ii: primele men ionări documentare Prin anii 1976-1977 eram foarte des vizitat acasă la Scăieni de domnul Vasile Georgescu. în cele din urmă turcii tot l-au mazilit). om de o cuceritoare carismă şi modestie. din Scoiani. I-am mărturisit sincer că nu ştiu ce este. într-adevăr. scos în cinci volume de Grigore G. aflat în fruntea ării Româneşti între anii 1577-1583. tocmai din inima Basarabiei. încă din 1902. târg.. Frankfort et Leipsing. din Chişinău. pentru a deveni domn în locul lui Petru Cercel. 15851891 (cel care. văd că scoate din servietă o fotocopie pe care mi-o arată zâmbind. jefuind ara şi trecând la mahomedanism. Profesorul. I-am replicat domnului Georgescu că s-ar putea să existe şi alte documente. dar deocamdată nu s-au găsit. 28 X 1929). unde autorii spuneau că această localitate este.. pomet.02. “Domnule Bălan. Era poza unui document scris cu litere vechi chirilice. 1778. mi-a răspuns el. “S-ar putea. muzeograful şi arheologul ploieştean Octavian Onea (n.CAPITOLUL I. păduri şi altele”.. Brătianu.acum devenit ploieştean . iar la 14 aprilie 1591 iată o nouă semnătură pusă pe un act de vânzare de ocini. despre Scăieni (spuneam aceasta gândindumă la un document săsesc ce pomenea de Scăieni încă de prin 1543-44. foarte simpatic şi vorbăre .1944 la Iaşi).222. Totdeauna venea înso it de o servietă plină doldora de căr i şi de reviste istorice sau de zapisuri originale sau în copii. G. Guillaume de Bauer. pe slavoneşte. înseamnă “fag”. 2006. I. Am avut fericirea să descopăr o parte din minunatele studii ale acestui laborios şi foarte talentat profesor . pasionat de colec ionarea de documente vechi rare. Tocilescu. care nu poate fi altceva decât numele vechi al Scăieniului. “Ei bine. Afirma ia regretatului profesor Georgescu. scrie următoarea explica ie extrem de interesantă: „Săcuieni. Într-o zi. apud Ion Jercan. 11. Ploeşti. dar nu eram sigur de el). prin absorb ie. apoi Scăuiani şi. Avem nevoie de cercetători pasiona i”. de asta sunt convins. specialist în istorie. 129: „Schajeni ou Secujeni”. Lahovari şi generalul C.. cu capitala la Bucov. sud Saac. Mémoires historique et géographiques sur la Valachie.98] ”. provenit din cancelaria domnului Mihnea Turcitul. una dintre cele mai vechi comune din jude ul Prahova.

ce constituie zapisul de vânzare al unui pogon de loc şi jumătate de stânjen de ocină. 3.întocmit între lunile ianuarie 1590 şi mai 1591 . urmărind. pp. aveam să aflu că fotocopia prezentată mie de profesorul Vasile Georgescu nu era singura care vorbea despre Scăieni.. V. pag. fundamentale. primul . 1594-1599. acelaşi Mihnea Turcitul dădea drept de câştig de cauză pentru nişte moşii. Continuând cu aceeaşi râvnă răscolirea documentelor vechi. tot din Scăieni). 472-473). acelaşi scăienar din primul document. primii profitori. cum zice acel zapis. în dic ionarul său. de asemenea. al XVI-lea. tot la Scăiani. (DIR. pp. Ulterior. publicat în 2004 de laboriosul şi foarte talentatul profesor. Din eforturile dumnealui a ieşit acest excep ional “Dic ionar istoric al jude ului Prahova”. l-am vizitat la locuin a sa din Ploieşti. fiindcă. sec. 143-144. de către un anume Constandin către Nenciul călugărul. (Vezi DIR. 12 . în vara anului 2006.) Conform scriptelor. scris greşit) din Târgşor o ocină. vol. Se pare că numitul logofăt “Ion din Târgşor” avea mare trecere pe lângă domnitorii munteni. probabil.. 32 şi 380. 1965-1988). 11 vol. unanim apreciat. autorul. Buc. în colec ia de “Documente privind Istoria României”. 422. al multor studii valoroase. 18. sec iunea B. numele localită ii Scăieni/Scăiani în fiecare vraf prăfuit. deoarece patru ani mai târziu. ocina de la Găgeni. unde. apoi ocine şi vii la Rogozeşti.. din 28 dec. şi-a mai întărit zapisul de moştenitor definitiv şi cu iscăliturile domnitorilor Mihai Viteazul (la 4 iulie 1598) şi a lui Nicolae Pătraşcu (la 11 iunie 1600). unui oarecare Ioan. în volumele cu titlul în limba latină “Documenta Romaniae Historica” (B. şi anume la 20 august 1585. 1950-1960). Editura Academiei Române. apar a fi egumenii unor mânăstiri. la data de 15 ianuarie 1591. Vom începe cu două noi acte. Al doilea act este semnat de Mircea Turcitul. printre care şi un masiv dic ionar istoric care va rămâne pentru posteritate o adevărată comoară şi capodoperă a genului. în mod foarte ciudat. în urma unei judecă i. ara Românească. lângă Târgşor şi Scăiani. La 22 mai 1610. 51.prin care consfin ea individului Pătul (probabil Pătrul. nepotul preotului Căciulat (şi acesta. XVII. ara Românească. profesorul găseşte. Profesorul Mihai Apostol a înşirat apoi. nu ştim cum a făcut el şi cum s-a învârtit că. vol. pentru a fi şi mai sigur de perenitatea moşiilor dobândite.I. cumpărată cam odată cu nişte terenuri din Scăiani şi Călugăreni. VI. de 620 de pagini. Men ionez că profesorul Apostol a găsit aceste documente. Iată-le aici. pp. un alt exemplar. vândute din cauza foametei sau de “năpaste pentru o dajde la bir”. voievodul Radu Şerban confirmă unui Neagu din Târgşor. adăugând observa ia: “Documentele sunt semnificative pentru ilustrarea ac iunilor de acaparare a terenurilor ăranilor moşneni de către profitori. după îndelungi cercetări. “din Scăiani” (numele arhaic al aşezării).. şi este o ratificare de terenuri în favoarea logofătului Ion din Târgşor. pp. din dic ionarul oferit. după men iunea din primul document. Rom.. alte moşii în Spatnic şi Scăiani. Scăuianii lui Calivit. mai exact .“un vad de moară în apa Teleajenului şi un loc de casă la Scăiani”. Ed. şi alte câteva documente importante pe care domnia sa le-a găsit prin diferite publica ii ale Academiei Române sau în varii surse. pe rând. semnate tot de ticălosul domn trădător Mircea. vol. care căutau să beneficieze de pe urma greută ilor prin care treceau aceştia uneori” (Dic ionarul istoric al jude ului Prahova..distins cărturar şi mare cunoscător al culturii prahovene. Buc.. Acad. cu extrema lui perseveren ă şi acurate e. alături de alte informa ii din acelaşi dic ionar.

intervenită între localnicul Radu şi jupânul Sima. vinde velcomisului Radu o jumătate de pogon de vie şi o jumătate de stânjen de ocină. s-au găsit alte zapisuri. doamnă. domnişoară. iar un oarecare jupân Neagu. către un alt jupân. declarând că “m-am împăcat cu sfin ia sa neîndurându-se pentru sărăcia noastră. la feminin. “vecină”. conform unui document din 13 ianuarie 1696. amice. Între 1 septembrie 1632-31 august 1633. ne-au dat sfin ia sa (doar) taleri 9. câ iva plângându-se deschis chiar domnitorului de lăcomia egumenilor. o sete de avere ce merită condamnată cu asprime.. “bade. de frică. la fel şi scăienarul Orhat. pe nume: Ioane.. scriptologia din cancelariile şi divanele domneşti. unii moşneni scăienari. pentru o sumă de 500 de aspri (DRH. de-a lungul secolelor. “vecine”. mai curajoşi.. şi să nu se arunce cu mâini hulpave peste pământurile bie ilor localnici şi să-i spolieze an de an. nu au cedat cu una cu două. fiindcă domnul ării. la Scăiani. care semnează ca martori de vază. el cedează.” La 7 iunie 1692.. dânşii cam intuiau că rareori li se va face dreptate. oamenii nu foloseau între ei apelative ca astăzi. XXII. s-a găsit o tranzac ie de vânzare a trei pogoane de vie la Scăiani şi a unui iaz de către două persoane. Oficial. Mul i au fost. Astfel. domnitorului. Tudor este amenin at. neavând încotro. cu atât se înmul esc actele oficiale care pomenesc numele Scăieni. împreuna cu so ia sa Vişa. în Transilvania). “ a ă”. pentru alte două pogoane de vie. despre vânzarea unei jumătă i de pogon de vie la Scăiani. pentru 6 galbeni şi jumătate. Bunăoară. tot din Ploieşti... termen împrumutat din slavonă. şi lui Dumnezeu). aflăm că monahii de la mănăstirea Târgşor s-au infiltrat cu o lăcomie câtuşi de pu in canonică. 533-534 şi p. Cel mai des se adresau între ei (mai ales în acte) cu apelativele “jupân”. nişte jupâni din Ploieşti zălogesc. care mai face un contract de vânzare-cumpărare şi cu Radu Brădea. cu executarea for ată. în scripte. la 1 august 1692. Atunci. Dar de încercat.. scris întro formă sau alta. sărăci i şi aduşi în sapă de lemn. Totuşi. iar al treilea înscris al lui jupân Sima este o vânzare petrecută între el şi un anume Radu din Gon a i (lângă Blejoi). tot la Scăiani.. se folosea mult termenul “jupân”. cum era comisul Lepădat şi Tudor Roşul “ot Scăiani”. pp. cu so ia lui Maria şi fiul lor. printre ele. jupân Tudor din Scăiani. au fost reclama i de monahi că dumnealor nu vor să-şi vândă pământul. Aşa a procedat un anume Ghica. trei “cedvăr i” (ciozvârte) de vie în dealul Scăianilor. Petre Marie etc. la 6 martie 1640. primul din 25 mai 1629. Pe vremea aceea. în sinea lor. În cel pu in 30 de documente. Posaca şi Stana. căci ei trebuia să fie fiii lui Dumnezeu nu ai lui Mamona. ci s-au judecat vârtos la Divan cu călugării. chiar dacă. Neagu. “boier vechi şi domn creştin” (cum zice cântecul). nu glumea când îi dădea un ultimatum final într-un stil destul de ritos: “. documentele dovedesc cu claritate că au încercat. iar în intimitate se adresau cu “nene” (“nană”.. mai ales că ei abia trăiau de azi pe mâine. Intimida i şi pravoslavnici fiind. care cunoştea bine “Scăianul”. să vii să stai de fa ă ca să văz domnia 13 .au de vei vrea nici aşa. în felul acesta.317). de genul domnul. care. nici aşa. prietene (domn i se spunea doar lui vodă.Cu cât se dezvoltă. for at de împrejurări. acesta fiind al doilea. “jupâneasă”. s-a lăsat păcălit. ăranii se cam temeau de blestemul şi de acatistele călugărilor. de domnitorul Constantin Brâncoveanu. “bădi ă” sau îşi spuneau direct.. pentru 10 ughi (galbeni ungureşti). Acest document este important pentru că din el aflăm cum se numeau mul i locuitori din vechiul Scăieni.

şi cu aceşti bani l-au făcut solvabil pe acest băjenar dispărut fără urme. Maria. În colec ia mea personală (vezi reproducerea în facsimil). ei îşi lăsau pământurile de izbelişte şi dădeau bir cu fugi ii ori se haiduceau. i-au fost vândute toate viile din Scăiani. printre cele 14 documente vechi ce le de in (v. voi trimite domnia mea dă te va aduce treapăd”. dar să nu crede i că au făcut acest gest din filotimie sau din banii lor. probabil. Cam aşa stăteau lucrurile în ara noastră. În sec. solicită lui vodă titlul de “boier de neam”. domn al ării Româneşti (1842-1848) . însăşi o prin esă. Fruntaşii Scăianului din acele vremuri i-au achitat ei dările lui Udrea. dovedindu-şi adevărata însuşire de Boier de Neam.) cât şi din condicile Vistieriei din anul 1828 şi 1831. prin actul de la 2 aprilie 1678. căci ei au găsit altă solu ie: i-au vândut imediat via fugarului Udrea mânăstirii Târgşor. cu pecete domnească aplicată pe “ceară”. s-a folosit alfabetul latin de tranzi ie). Dragomir Savu(.) volnic din oraş (?!) Scăiani. El este un fel de diplomă. Ca să nu fie aresta i. fiica fostului domn Antonie Vodă din Popeşti. care de abia o aştepta. Diploma de înnobilare specifică următoarele: NOI GEORGIE DIMITRIE BIBESKU KU MILA LUI DUMNEZEU DOMN STĂPÂNITOR A TOATĂ ARA ROMÂNEASKĂ.. prin actul de la 16 noiembrie 1677. feciorul lui Ivancea din Târgşor. Mircea Iuzbaşa. după ce acesta îşi luase lumea în cap să scape de bir.prin care respectivul scăienar. Aşa ceva se întâmpla destul de rar. am şi un asemenea act rarisim şi foarte valoros. de o dona ie făcută dint-o convingere mistică. Vlad Postelnicu. datată din iunie 1847 şi are semnătura originală a domnitorului Bibescu Vodă Gheorghe Bibescu (1802-1873). ci boieri . Aşa a procedat birnicul Udrea. Este vorba. jude ul Prahova. care este tipărit cu litere chirilice (doar par ial. în scrierea numelui său.mea cu ce cale ii tu acel pogon de vie.. Tot dintr-o vreme i s-a dat la mână şi această diplomă încredin ată cu pecetia şi subscrierea 14 . al XVII-lea se pare că unii moşneni din Scăieni sărăciseră în aşa hal că nu-şi mai puteau plăti deloc birul. că neviind. Actul de vânzare a fost semnat de popa Goicea ot Scăiani. cedează fără preten ii mănăstirii Târgşor un pogon şi jumătate de vie din dealul Scăianului. La fel s-a întâmplat şi cu State. şi alte câteva facsimiluri).. Numai domnul ării le putea conferi un asemenea titlu de mare mândrie pentru un fost ăran. s-a trecut numele lui în Condica Statului închipuită după Art. Stan Sârbul. atât din acturile ce a înfă işat la Comisia de catagrafie a Periodicului al 3-lea (. Pentru merite deosebite..şi încă “boieri de neam” -. mai mult în cazul când fostul ăran făcuse ceva foarte util voievodului respectiv. printr-un valoros act de înnobilare. Neagoe Scăianul şi de al ii. încă de pe atunci. vedem că domnitorul ării i-l acordă. Nu în elegem însă nicicum de ce. un moşnean cu suficientă şcoală pentru vremea aceea şi ginerele lui Manolache Bălăceanu (co-fondatorul falansterului de la Scăieni de la 1835. titlu ceva mai nobil decât “simplu boier”. Interesant ni se pare faptul că unii moşneni care acumulaseră mai multe pământuri în zona Scăienului ineau neapărat să nu mai fie considera i ărani boga i. căci la 20 februarie 1700. Dragomir Savu (Sava). to i din Scăiani. 80 din Regulamentul Organic. alături de Theodor Diamant).

pag. în cartea “Contribu ii la istoricul oraşelor Ploieşti şi Târgşor” (Pl. figurează. Profesorul meu de istorie de la Liceul I. 187. este litera “ş”. adică Balaca i Colacu dă Piatră. Peste trei 15 . căci pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino. scrisă răsturnat.. vrea să însemne “târg”. chiar mai mare decât cel existent astăzi în oraş. L. ca fiind o aşezare vestită pentru vinurile excelente produse acolo. 141-142). Extrem de ciudat ni se pare faptul că... ss/indesc. cuvântul trebuie citit “oraş”. iar la 26 septembrie 1791. cuvântul “opam”.. numele derivă fie din antroponimul “Balc” sau “Balea”. prin care se pertractează vânzarea unor vii ce “sunt pre stânjinii noştri de moşie care se trag pre lângă funia Căpuşească. Aşa stând lucrurile. o misinterpretare. persistă!). unde. în limba arhaică românească. Constantin Bălăceanu-Stolnici în cartea lui “Cele trei săge i” (Ed. tipărită la Padova../ Locul sigiliului domnesc Şeful Vistieriei Domneşti. Oricum. printre alte localită i ale ării. ceea ce astăzi ar echivala cu un mare post de poli ie. pentru prima dată în istoria localită ii (încă din 1847). deoarece corect ar fi trebuit scris “opid”=târg. Dar dacă îl citim numai ca în slavonă. Scăienii devenise o localitate foarte cunoscută în ară.. citat). Nicolae Simache. un adălmăşar foarte bogat din partea locului care stăpânea multe terenuri din zonă şi care semnează un zapis.L. Eminescu. confuzia. Dic . Balaca..4297. Buc. transcris de mine.S... când “r”. cum sus ine cu tărie astăzi acad. (Litera “p”. Şeful Condicei Statului ss/indesc. apud Mihai Apostol.” Mai târziu apar în acte şi numele Balaca. din 6 aprilie 1667. din cauza lui Drăghici Căpuş. ss/ Georgie Dimitrie Bibescu (iscălitură originală) Anul 1847 Luna iunie No. iar. i Boldeştii din sud Saac.”). Cât priveşte fostul cătun aflat în prelungirea Scăieniului. pp. vedem că grefierul a caligrafiat şi numit. în alfabetul de tranzi ie “m” este litera “t”. pe care aş vrea să o lămurim pu in în paranteza ce urmează. 1990. şi Scăienii. în acest caz. într-un inventar din 1802 al mănăstirii Târgşor (“trei funioare de moşii. litera “m”. actualul cartier dinspre sud al oraşului Boldeşti-Scăieni.. în alfabetul de tranzi ie. în acest act de înnobilare.Domniei Noastre spre a’ i sluji drept aceeaşi dovadă şi a se bucura de privelegiul de Boier de Neam. Dat fiind însă faptul că însuşi cuvântul “opat” nu se poate descifra clar sau că este scris greşit. demonstrează însă că satul Balaca se numea în trecut Valea Căpuşeştilor. în 1700. că Scăianiul este. domnitorul Mihai Şu u dispunea ca la Scăieni să-şi aibă sediul un căpitan cu 20 de poteraşi. fie din comprimarea numelui Bălăceanu. Caragiale din Ploieşti. probabil o greşeală. citit “opat”. se citea când “p”. scrisă împreună cu profesorul George Potra. evident. dacă am putut bine descifra scrisul. oraş(!). 1969.

Târgovişte. Mitrop. info. în 1569. necunoscute. apud M. coboară din Transilvania. Numele îi vine de la un deal defrişat cu pomi scorburoşi. Grigore Teologul”. Treime” de acolo. date în arendă”. Podul Lat şi Valea Paraginilor (ce nume amărât!). Dic . această componentă a oraşului are avantajul că este men ionată cu mul i ani înaintea Scăieniului. după care va fi îngropat în pronaosul bisericii de la Snagov. s-au găsit despre Scăieni. pp. Apostol. elaborat de Dimitrie Frunzescu în 1872 (Tip. Ei ajung până la Periş unde oastea lui Mircea îi înfrânge. Acesta va fi ucis în satul Onceşti. cu hramul “Sf. Şi Dic ionarul din 1872. Viitorul. de Grigore Filipescu. Statului. spune însă că Biserica de la Balaca. în 1797 şi refăcută în 1848. numele Seciu apare la 1 septembrie 1632. şi anume. aminteşte de Seciu. era din lemn şi a fost înăl ată în 1793. Olteniei. pe un zapis pentru biserica din Seciu. amplasată pe dealul din estul oraşului. deocamdată nedescoperite şi. Cercetătorul Nicolae Stoicescu. 1872) pomeneşte din nou despre “Balaca. A doua oară numele este men ionat într-un zapis din 1546.. deci. înso it de al i boieri venetici. (Tip. citat de noi ceva mai sus (apud M. XXIII. este cartierul Seciu. în schimb. în apropiere de satul Gâlmeia a comunei Plopu.decenii. unde există o biserică fondată de familia Cantacuzino.. despre Biserica “Sf. cât şi “Letopise ul cantacuzinesc”. într-un catastih din 1830. Dic . La fel. Dar atât cronicarul Radu Popescu. cantitativ. Acestea sunt cele mai vechi documente cunoscute până acum despre Seciu. pe Valea Prahovei. cartier despre care vom mai discuta şi în alte pagini. 49. se pomeneşte din nou despre “viile de la Balaca. citat). pag. Nu există nici un istoric al aşezării. foarte vechi . 1897. pag. ca fiind un mic cătun într-o conglomera ie de cca 660 de locuitori. Colacu dă Piatră şi Boldeşti. sat al comunei Scăieni.). Frunzescu.. prima dată într-un registru săsesc din 1503. op. publicat de D. Ambele cronici relatează acelaşi eveniment: Udrişte Vistierul. În scripte. Se pare că o veche familie de boieri Boldescu exista încă din anii 14901500. cu scopul să-l înlăture de la tron pe domnul Mircea Ciobanul. I. Târgovişte. Apostol. prin care o anume Stana vindea jupanului Neagu trei pogoane de vie la Scăiani (vezi DRH. unde se aminteşte despre “satele din ara Românească ce făceau comer cu Braşovul” (printre sate este pomenit şi “Boldeştii din jude ul Saac”. având ca autori pe Paulina Brătescu. Piscul Sub ire. Viitorul. După 23 de ani de la acest eveniment. men ionează din nou numele Boldeşti când pomeneşte despre dispari ia tragică a unor boieri originari din această localitate.copaci bătrâni şi seci care au fost tăia i. În aceeaşi Bibliografie a lui N. în “Bibliografia localită ilor şi monumentelor feudale din România” (vol. plasa Podgoria. căci numele Boldeşti apare cam de pe atunci şi se perpetuează). Dacă despre Boldeşti nu dispunem de prea multe documente vechi descoperite precum. Este posibil să existe şi despre Boldeşti alte documente. mai precis. 37).” La fel îl numeşte şi “Dic ionarul geografic al jude ului Prahova”: “sat al comunei Scăieni. 613-614. vor fi ucişi de 16 . Seciu mai este men ionat şi de un “Dic ionar Geografic al Jude ului Prahova”. 1897). înso i i de o mică oaste de mercenari. cu 268 locuitori”. deci cu patru ani mai de vreme. Printre cei lua i prizonieri este şi Udrea Boldescu. Ioan Moruzi şi C. unde sunt înglobate alte cătunele vecine: Piscul lui Jugă Ursu. Buc. ridicată înainte de 1737. Stoicescu se aminteşte iarăşi de Seciu. Ed. citat). cit. O componentă a oraşului Boldeşti-Scăieni. “Dic ionarul topografic şi statistic al României”. denumit în trecut Valea Căpuşarilor. chiar mai vechi. Alessandrescu (Tip.

Alexandru, fiul lui Mircea Ciobanu, şi cei trei fra i rămaşi ai săi - Radu Stolnicul din Boldeşti, Barbu şi Crăcea Boldescu - în acelaşi stil medieval, de vendetă necru ătoare. Astfel au pierit cei patru fra i Boldeşti, de la moşia cărora se trage numele micu ului sat de moşneni. (Presupunerea că numele localită ii s-ar trage de la “boldul” dealului alăturat este nefondată şi caducă, precum fantezistă şi for ată este şi cea a aşezării vecine, Scăieni, că ar veni de la “scai” (Cirsium vulgare/Carduus kerneri/ Carduus nutans), deşi acolo scaie ii au fost şi sunt o raritate. To i fra ii omorâ i cu atâta cruzime erau fiii postelnicului Dragomir Boldescu, decedat în 1545, şi ai jupânesei Marga. Din 1582 datează şi un zapis prin care un anume Marin din Boldeşti îşi vindea cuiva ocina. Un alt document, din anul 1630, care pomeneşte de această aşezare este un zapis semnat de mai mul i martori boldeşteni (“Tatul şi Ionaşcu şi Efrim, fiii lui Tatul, şi Talpă şi Micul Tabacul şi Cârstea Gelepul” - gelep=negustor de vite). Documentul este întărit de semnăturile acestor martori în fa a domnitorului Leon Tomşa, fiind un act în favoarea unui oarecare Constandin care cumpărase de la popa Manotă, fiul lui Bobul din Boldeşti o ocină de 900 de stânjeni pe care o plătise cu 1400 aspri. Alte documente datează din 1649, o danie făcută lui Stoica Boldescu din Boldeşti, făcută de Matei Basarab Voievod; o altă danie către mănăstirea Seciu, din 1665, martor fiind Vâlcu Roşu ot Boldeşti. Un alt document este despre Mânăstirea din Târgşor, care în 1784, de inea ocini nu numai la Scăieni, dar şi la Boldeşti. Mai târziu, apar acte doveditoare că la Boldeşti păcura âşnea din pământ afară şi că oamenii o foloseau la unsul carelor, la ars, la unsul oilor râioase pentru a le vindeca (în latineşte, la oaie se zice “pecora” - şi de aici numele de păcură). Existen a petrolului dă naştere la dispute, cum este procesul fra ilor Năstase şi Matache, din anul 1836, contra a 12 boldeşteni care le-ar fi furat păcura (v. Arh. Na . Ph, Procese Trib. în dos. 853/6519/1836. Informa ii apud M. Apostol, op. cit.). Deşi era legat de localitatea vecină Lipăneşti, în 1838 Boldeştiul apare atestat documentar ca o aşezare bine închegată. Aceasta într-un document care precizează că, în decembrie 1837, proprietarii oraşului Ploieşti au venit la moşia Boldeşti pentru a ruga pe clucerul Gh. Boldescu să fie prezident al Maghistratului oraşului. Respectivul clucer, care se pare că avea un conac la Boldeşti, se trăgea din neamul postelnicului Dragomir Boldescu şi era cunoscut ca un adevărat mecena pentru ploieşteni. În anul 1830 el înzestrează aproape 100 de familii nevoiaşe cu locuri de case şi îi ajută la construirea locuin elor (de la gestul lui s-o fi inspirat şi Gigi Becali?), iar în 1831, fondează spitalul ce-i poartă numele. Era primul spital din Ploieşti, pe care clucerul îl dă în supravegherea şi administra ia Eforiei Spitalelor Civile, la 11 iulie 1841. Ploieştenii îl iubeau şi l-au ales de mai multe ori primar. Ca om, clucerul Boldescu era un bărbat plăcut la înfă işare, înalt, cu inută demnă, milos, foarte energic şi întreprinzător - un adevărat părinte pentru to i. A murit în 1847. Când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a pus bazele unei noi unită i administrative mai puternice, numite comune, atunci comunei Boldeşti i se alătură Lipăneştii, Şipotul sau Colacul de Piatră şi Seciul. Mai târziu, Lipăneştiul cu Şipotul se despart de Boldeşti devenind noua comună Lipăneştii de astăzi.

17

CAPITOLUL II. Cadrul geografic, climateric, peisagistic, arheologic şi botano-faunistic al oraşului Boldeşti-Scăieni
Oraşul Boldeşti-Scăieni, spre deosebire de Ploieşti, care este la 178 m altitudine, se află situat într-o zonă colinară pitorească, la o altitudine de 250-300 m fa ă de nivelul mării, pe malul stâng al văii Teleajenului, având o lungime de peste 11 km de la un capăt la altul. Din punct de vedere geomorfologic, este zona de contact a Subcarpa ilor de Curbură cu Câmpia Română care are ca subdiviziune nordică bogata Câmpie piemontană a Ploieştilor, rezultată din acumularea pietrişurilor şi nisipurilor glazurate cu cernoziom. Ele sunt aduse şi depozitate de râul Prahova şi afluen ii săi. Stratul subteran este cunoscut sub numele de zona meopliocenă care, geologic vorbind, este cuprinsă între flişul paleogen în nord şi platforma moiesică în sud. Mişcările neotectonice din zonă au delimitat un perimetru care, în studiile specialiştilor, este amintit sub numele de zona cutelor diaspire, dispuse liniar, în culise, care formează zone structurale majore, paralele cu lan ul carpatic unde sunt cantonate pungi bogate de gaze, petrol şi apă salină. Punctul cel mai jos are altitudinea de 182-200 m, fiind, deci, o câmpie care este înclinată spre nord-sud. Partea nord-estică a acestei câmpii se leagă, prin câteva por iuni, de anticlinalul Boldeşti, printr-o denivelare foarte evidentă (tăpşan), iar prin alte por iuni se produc intrânduri ale câmpiei pe văile dealului. Punctul cel mai înalt îl atinge vârful dealului Hârsa: 408 m (după alte măsurători 406 m). Aşadar, numai în partea axială, anclinalul atinge altitudinea de 406 m, punct situat în apropierea Cramei Seciu. Hotarele de sud-est ale aşezării ating tangen ial paralela de 45o, ceea ce înseamnă că oraşul se află numai cu pu in la nord de această importantă paralelă, inclusă totuşi în marginea ariei lui. Coordonatele geografice sunt: latitudinea de 45o.0333 iar longitudinea: 26o.0333 (mai exact, 45o1, 48 N; 26o 1, 48 E). Relieful, cum spuneam, este predominant colinar (59%), prezentând fenomenul de aşa numita înşeuare, datorită prelungirii subvestice a anclinalului, cele două păr i fiind Dealul Seciului (care este partea masivă a acestui anclinal) şi Dealul Bucovel. Numai 1% din suprafa ă are o altitudine de peste 400 m iar 20% din suprafa ă are o altitudine de cuprinsă între 120-200, respectiv por iunea de câmpie şi de luncă. Boldeşti-Scăieni se învecinează cu şapte localită i: în partea de est cu comuna Plopu, la vest: cu comuna Păuleşti; la nord: cu comuna Măgurele; la sud: cu comuna Bucov; la sud-vest: cu comuna Blejoi: la nord-est: cu comuna Băl eşti şi la nord-vest: cu comuna Lipăneşti şi Găgeni. În partea colinară din stânga Teleajenului se află Dealul Pardalosul, iar de colina împădurită din partea dreaptă oraşul este despăr it de râul Teleajen. Între cele două dealuri care flanchează râul este o distan ă de 4-5 km. Suprafa a localită ii, amplasată pe văile Rogojina, Scârnava şi Vanghele, este de 3338 ha, din care 2012 ha suprafa ă agricolă. Lângă râuri este o lunca de la Iazul Morilor, cu o lă ime variabilă între 1,5-2 km şi cu o înclinare medie de 3-3,5 m pe km. Circa 706 ha sunt zone forestiere. Vreau să men ionez aici că datele oferite de primărie diferă oarecum de cele din studiile geografice, specificând că teritoriul administrativ al
18

oraşului are o suprafa ă de 3489 ha (230 ha agricol, 706 ha pădure şi 479 ha alte terenuri, împăr ite în trei cartiere: Boldeşti, Scăieni, Balaca şi o localitate componentă Seciu). Cred că precizările oferite de biroul de cadastrare al oraşului sunt cele mai corecte. În aria aşezării curg râurile Iazul, Scârnava şi Bălăcu a, acesta din urmă fiind mai mult un râu sec. Oraşul este compus, aşa cum am men ionat, din patru cartiere distincte: Boldeşti şi Scăieni (cartierele mari) şi Balaca cu Seciu (cartierele mici, foste sate). Am privit oraşul din avion şi am comparat imaginea şi cu aceea de pe monitorul calculatoarelor, cu detaliile fotografiate din satelit. Se vede clar că această aşezare prezintă o anumită regularitate, caracterizată printr-o formă alungită, comprimată de-a lungul liniei ferate Ploieşti-Văleni şi de-a lungul unor căi principale, fără multe deriva ii de străzi mici, cea mai lungă fiind Calea Unirii, care uneşte Boldeştiul cu Scăieniul; de asemenea, Şoseaua Ploieşti-Văleni, oarecum paralelă cu râul Teleajen. Scăieniul are ca străzi principale, Strada Bucovului, Strada Victoriei şi Strada Pădurii. Din ele derivă altele, mai scurte. Strada principală din Seciu are şi ea o lungime considerabilă. Densitatea clădirilor este mai mare în cartierul Balaca, în Seciu şi în centrul Boldeştiului. Din vederile aeriene se disting bine blocurile din acest cartier, construite cu mai mult echilibru arhitectonic, comparate cu cele câteva blocuri-cutii, mult mai modeste, din Scăieni, şi aranjate destul de asimetric. Casele mai vechi ale locuitorilor sunt construite fie din paiantă, fie din cărămidă, mai toate încadrându-se în stilul vechi muntenesc. Spre deosebire de casele din Transilvania, în marea lor majoritate acoperite cu iglă, sau de casele din Moldova, acoperite cu şindrilă ori de cele din nordul Dobrogei, acoperite cu stuf, cele mai multe clădiri din acest oraş au acoperişuri de tablă zincată. Majoritatea locuitorilor iubesc frumosul şi plantează flori decorative, plăcut odorizante, în grădinile şi în cur ile (de obicei mici) din fa a locuin elor, în spate având curtea utilitară, cu magazii, şoproane, cote e (pentru păsări şi porci), mici fâne e şi hambare. Cât despre grajduri şi ocoluri pentru vite şi oi, ele s-au împu inat considerabil în anii din urmă şi vor dispărea cu totul, căci în oraşele din Uniunea Europeană nu mai este voie să se crească animale şi păsări de curte, decât dacă se va face vreun amendament sau vreo excep ie specială pentru România de la normele europene stabilite. Aceasta este, deocamdată, realitatea şi va trebui să ne conformăm noilor legi. În schimb, în ultimii 30-40 de ani, s-au înmul it casele lucrate în stil orăşenesc, după planuri alcătuite de arhitec i, iar în ultimii zece ani au apărut o mul ime de clădiri moderne, cu pere i de rigips, în stil occidental, construite cu mult gust, aparent copiate după modele din reviste străine, unele dorind să pară sau să devină mici vile destul de somptuoase. Creşterea numărului lor se accelerează de la un an la altul, mai ales când miliardarii din jude şi chiar din Capitală au cumpărat terenuri pe dealul Seciului, cu frumoase pozi ii de belevedere, locuri, într-adevăr, potrivite pentru vile, în ciuda faptului că acolo se semnalează periodic alunecări imprevizibile de teren, fenomen semicarstic care, mai recent, a apărut chiar şi în vatra de şes a localită ii, cauzând serioase pagube proprietarilor. Având în vedere că re eaua de canalizare publică s-a extins atât în Scăieni, Boldeşti şi Balaca (şi că sunt planuri să se mai extindă), numărul caselor cu veceuri şi băi moderne este în creştere (nu cunosc exact acest număr). Au apărut chiar şi câteva case cu piscine, dar majoritatea gospodăriilor au rămas totuşi cu closete
19

tradi ionale, medievale - “ca la ară” - latrine primitive, “ascunse” în fundul cur ilor, ridicate peste gropi simple sau, în cel mai fericit caz, cu pu uri absorbante care poluează straturile freatice, ceea ce este foarte regretabil şi nu corespunde nicicum standardelor unei ări admisă a se afilia Uniunii Europene. Toată bătălia şi sprijinul autorită ilor locale va trebui concentrată şi la acest capitol, deoarece conducte cu apă şi gaze există cam pe toate străzile, altminteri preten iile de oraş modern nu vor mai putea fi luate serios în considera ie pentru viitorul apropiat. Cetă enii acestui oraş vor trebui cu to ii sprijini i, cu ajutoare de stat, şi chiar obliga i, ca fiecare gospodărie să facă eforturi de a avea băi şi veceuri moderne într-un viitor cât mai apropiat cu putin ă. * Clima oraşului nu mai pare nici ea, conform etichetării vechi, că ar fi de natură “temperat continentală”, cum, la modul general, s-a men ionat în unele lucrări despre clima Ploieştiului. Subliniez aici că niciodată nu s-a scris ceva specific despre clima localită ii Boldeşti-Scăieni. De aceea, voi încerca, pentru prima dată, să fac aici o succintă delimitare şi caracterizare a climatului local, deoarece clima Ploieştiului, deşi, în linii mari, aflându-se pe aceleaşi curbe izoterme, izogeoterme şi izobare, se aseamănă mult cu aceea din oraşul lui vecin de la nord (cu o temperatură medie de 10o-11oC) nu este totuşi identică (temp. medie fiind 9o-10oC în oraşul analizat, în ultimii ani în creştere până la 120C.). Curen ii sunt mai puternici la Ploieşti datorită pozi ionării lui în câmp deschis, pe când Boldeşti-Scăienii stă într-o zonă intercolinară de adăpost, care conferă anumite specificită i particulare, de microclimat colinar, cum ar fi ferirea oraşului de curen ii reci veni i iarna dinspre răsărit, deci un topoclimat de vale favorabil aşezărilor umane. Particularită ile climatice locale se datoresc dispunerii în trepte a reliefului, pozi iei acelui culoar de vale a Teleajenului, versan ii cu expunere solară sudică, sudestică şi chiar sud-vestică în zona despădurită, gradului de împădurire etc. Radia ia solară globală medie este de 123,5 kcal/cm2, depinzând de pozi ia versan ilor. Această zonă este supusă unei permanente mişcări a aerului, producând turbulen e şi reducerea calmului atmosferic, dar prezen a culoarului Teleajenului ajută la omogenizarea valorilor termice. Pe o mică por iune din sud-estul teritoriului se remarcă topoclimatul de câmpie înaltă; la fel în estul localită ii. Acest topoclimat prezintă specificită i şi în ce priveşte insola ia, evapotranspira ia, spulberarea stratului de zăpadă, durata înghe ului, inversiuni de temperatură etc. Predominante aici sunt vânturile de N-E şi S-E, cu o for ă medie de 3,1 m/sec. Predominant iarna este crivă ul, care bate dinspre nord-est spre sud-vest iar vara “fonul”, pe direc ia nord-sud, dar şi brizele de la poalele dealurilor. Precipita iile medii sunt de 600-680 ml, cele mai mici în ianuarie, cea mai ploioasă, de obicei, fiind luna mai, iar mai recent iunie. Spa iul compartimentat pe valea Teleajenului, alcătuit din microdepresiuni şi catene intercolinare despăr itoare, creează o anumită varietate de nuan e ce fac tranzi ia între climatele fierbin i vara (cu izoterme de 20o şi 22oC ale lunii iulie) şi cele viscoloase iarna ale câmpiei ploieştene (cu medii de 0o şi de -2oC ale lunii ianuarie, sus, pe deal şi -1-+10oC, jos, în vale), care continuă, estompat, la nord, climatul din Câmpia Bărăganlui, şi climatul umed adus de curen ii
20

montani pe firul apei Teleajenului, vara, motiv pentru care, mai ales prin iunie-iulie, atunci când este soare la Ploieşti, uneori în Boldeşti-Scăieni plouă toren ial. Făcând abstrac ie de excep iile cu extreme (cele mai ridicate temperaturi fiind 39oC, înregistrată în verile anilor 1960 şi 1973, iar cele mai scăzute de -30oC la 21 ian. 1942), aş putea spune că în această localitate, predominant, în ultimii 20 de ani, a fost un climat continental moderat, cu o umiditate medie de 68% şi o presiune de 760,5 mm coloană de mercur, nicidecum un climat temperat continental. Din păcate, la fel ca în toată Europa şi ca pe tot globul, de aproximativ zece ani încoace, clima s-a modificat vizibil (un factor fiind, neîndoios, şi poluarea industrială a atmosferei, tăierea cu sălbăticie a pădurilor), încât, exagerând faptele, mul i români spun cu convingere că s-a ajuns acum la două anotimpuri vizibile: vară şi iarnă (afirma ie cu care majoritatea meteorologilor nu sunt totuşi de acord, înclinând, mai de grabă, să spună că, datorită defrişărilor sălbatice, a efectului de seră şi de sub iere a stratului calotar suprapolar de ozon - unde se află 90% din tot ozonul din atmosferă -, anotimpurile anului mai degrabă s-au “deplasat” oarecum - vara mai spre toamnă; toamna - mai spre iarnă...) Poluarea cu gazele de eşapament automobilistic şi sub ierea stratului de ozon (O3), aflat la 10-15 km de sol, au contribuit şi ele la modificarea climei, stratul de ozon fiind foarte protectiv împotriva radia iilor ucigaşe ultraviolete de tip B (la Boldeşti-Scăieni gradientul ultravioletelor este 3, deci moderat). În 2006 gaura de ozon de deasupra polului nord s-a lărgit mai mult ca oricând, spărtura având 29,5 km2, fa ă de 29,4 km2 în anul 2000, ea fiind atacată de substan e de clor şi clorofluorcarbona i din aerosoli şi refrigeran i şi ducând la topirea vizibilă a ghe arilor. Dacă mai amintim că zilnic pe suprafa a globului terestru se depozitează din atmosferă 17 milioane de tone de bioxid de carbon, vom în elege şi mai bine ce tragedie ecologică posibilă ne aşteaptă pentru genera iile viitoare. Fenomenul inversiunilor de temperaturi şi de poli magnetici tereştri este încă în studiu. Ca atare, şi în Boldeşti-Scăieni, clima a devenit foarte labilă, cu instabilită i frapante, cu amplitudini relativ mari, cu alternări contrastante (secetă-inunda ii) şi cu elemente noi, în ultima vreme semnalându-se ierni neobişnuit de calde şi secetoase, precum aceasta din ianuarie 2007 (16-18oC!), cu vânturi puternice, cu nori negri turbionari şi furtuni sălbatice, apărute brusc, asemănătoare uneori tornadelor ce pot produce serioase pagube, chiar şi victime omeneşti. Dacă înainte prognoza vremii se putea face pe o perioadă de peste două săptămâni, astăzi este riscant să fie făcută pe mai mult de 8-10 zile, căci apar surprizele imposibil de prevăzut. Liniştitor rămâne totuşi faptul că, după aceste scurte răbufniri, deocamdată rare la noi, climatul revine cât de cât la normal, iar gradientul termic se echilibrează şi el oarecum. De aceea, încă putem spune că Boldeşti-Scăieniul, cu precipita ii, de obicei, satisfăcătoare şi cu o medie de 2000 de ore anuale însorite, are încă o climă relativ sănătoasă şi benefică pentru cetă enii lui, deşi nu ştim dacă va rămâne măcar aşa. Am auzit chiar de un studiu (eu nu l-am văzut) care sus ine că, pentru cardiaci şi astmatici, datorită climei lui, acest oraş ar fi foarte recomandat... Nu pot să confirm, nici să infirm o asemenea aser iune, mai ales că poluarea din acest oraş, în loc să scadă, s-a agravat mult, datorită unei ferme porcine adăpostită în aria lui, despre care voi vorbi în contextul acestui studiu.
21

* Meritul principal al descoperirii primelor vestigii arheologice din oraşul BoldeştiScăieni îl are. a transporta). 22 . regretatul Nicolae Simache. Aşa a descoperit o mul ime de cioburi de vase ceramice pictate cu grafit. mici figurine de lut şi chiar urmele unui cuptor unde se crede că ele au fost arse. cea de la Bughea şi Gura Vitioarei şi cu întărituri pe dealurile înconjurătoare. despre Cetatea Teleajenului scrie următoarele: „Fiindcă noi situăm Târgul Săcuienilor la Scăieni. în cartea citată de noi. care după ce se consultase cu al i specialişti. Profesorul a realizat imediat că este vorba de o descoperire importantă şi. am găsit şi eu nişte cioburi. Membrii triburilor apar inând acestei culturi aveau o economie autarhică. de Hr. mai exact. profesorul Simache a opinat că apar in culturii gumelni a. dar acestea erau din sec. cred că cel mai aproape de adevăr a fost Constantin C. vatra oraşului Boldeşti-Scăieni. un elev. prin anul 1973. din Olteni a. la rândul meu. aflată pe traseul unui important drum comercial spre Braşov. I-am răspuns că profesorul Dumitru care a descoperit locul.. unde s-a descoperit o aşezare tipică. arsă de Ştefan cel Mare în incursiunile lui în Muntenia. Giurescu. Alte urme s-au găsit pe teritoriul com. numită astfel după numele unei măguri. pe atunci director al Muzeului de istorie al jude ului Prahova. care. Am rămas surprins să-l aud. apreciate de arheologi a fi din epoca neolitică (5500-900 î. Aşadar. Caracteristicile acestei culturi sunt: aşezări pe boturi de deal. a fost locuită cu sute şi mii de ani înaintea civiliza iei de astăzi. la rândul lui. Cultura gumelni a. cu ramifica ia de pe valea Teleajenului.). (Precizăm că hidronimul Teleajen provine din slavonă “telegi”=a căra. profesorul Ion Dumitru. de tip Aldeni-Stoicani (sfârşitul mileniului al IV-lea înainte de Hristos). Latene geto-dacic). bazată pe cultivarea plantelor iar mai târziu pe creşterea animalelor. Giurescu. tot la Seciu.) Urmele ei se întind pe o arie mare de răspândire. fiecare din argumentele enumerate mai sus contribuind la luminarea acestui adevăr. abunden a uneltelor de silex. s-au mai descoperit şi alte urme de civiliza ie pretracică (neolitic. Cu ele m-am înfă işat la renumitul profesor de istorie. le-a atribuit. mai târziu pe profesorul Dumitru. Domnul Simache mi-a mul umit. în punctul numit “La Pompieri”. cred. Ulterior. vecine Lipăneşti. cu o mare vamă la Vălenii de Munte. Hr. M-a rugat să nu mai spunem nimănui despre această descoperire până nu vine o echipă de arheologi trimisă de el. i-a adus nişte interesante statuete şi cioburi de ceramică veche. aceleiaşi perioade istorice. găsite pe un teren viran din apropierea şcolii. apari ia unor unelte de cupru. mi-a cerut să-i las dumnealui acele piese şi m-a întrebat cine mai ştie de acel loc. s-a apucat să scormonească şi după alte mostre. împreună cu elevii. Gumelni a. reluând opinia marelui istoric Constantin C. ornate în relief.” Despre fragmentele ceramice văzute. Cristinoiu Vasile. Cetatea Teleajenului aflându-se la Scăieni. confirmând studiile că zona aceasta apar inuse unei aşezări geto-dacice care se întindea de-a lungul traseului Giurgiu-Bucureşti-TârgşorArdeal. printre care şi faimoasa “Cetatea Teleajen”.d. vase pictate cu grafit etc. Hr. este o cultură caracteristică unei protociviliza ii dezvoltată în epoca neoliticului târziu (cca 2800-1900 î. actualul primar al oraşului. mici unelte de silex. Interesantă este afirma ia profesorului Octavian Onea. Am fost chemat şi subsemnatul la fa a locului şi. II-IV d. Pe vremea când domnia sa era profesor de ştiin ele naturii la şcoala din Seciu.

Pe vremea când eram elev prin clasele a III-a a IV-a.. plomba acoperind o parte din inscrip ia cu litere chirilice vechi. pe dealuri.. copiii joacă fotbal. la fabricarea rachiului în alambicuri artizanale improvizate din gospodăriile particulare. cireşi. în care se include ambian a locală din acest oraş. într-un articol pe care l-am citit atunci când mi l-a adus profesorul Vasile Georgescu. Se mai cunoşteau destul de bine icoanele lucrate în frescă. Prunul este predominant. duzi (rareori moşmoni=Mespilus germanica). descendent colateral al Brâncovenilor. Este şi o vorbă mai nouă: “ uica de Văleni. credem că nici livezile de pruni nu vor mai avea un viitor prea strălucit. a descifrat această inscrip ie. cu aciditate încă ridicată... pitindune prin ruinele şi podul bisericii care avea o curte înconjurată de ziduri înalte. la 275 de metri.. bineîn eles. întinsă pe un substrat de soluri cernoziomice. apoi livezi de pomi fructiferi: meri. căci din el. inclusiv o groapă comună cu zeci de mor i. cu structură grăun oasă şi con inut moderat de humus în orizontul superior. în vizitele lui pe la Scăieni.. a fotografiat-o pe afară şi pe dinăuntru... În curtea bisericii se afla o cruce de piatră datând din anul 1710 care. caişi.E. a intrat în această biserică. cu studii la Paris. Nicolae Iorga. la şes. crucea s-a spart şi crăpătura a fost lipită cu ciment. cât au media colinelor care circumdează localitatea. Biserica se afla cam vizavi de acea şcoală şi despre ea bătrânii spuneau că era biserica lui Bălăceanu. am apucat să mă joc de-a v-a i ascunselea cu al i copii de vârsta mea. căci ei la corcoduşe le zic tot zarzăre!). pe acest fundal de suprafa ă. în mod tradi ional. nuci (a fost o vreme când nucii au fost masacra i). În cur ile oamenilor putem găsi mici culturi de vi ă-de-vie (marile culturi sunt pe dealuri). copacul cel mai iubit şi mai cultivat. cât şi pe lângă ruinele pivni elor de lângă palat. peste groapa lui. Nicolae Moianu). locuri dispărute astăzi fără nici o urmă. au demolat acele semi-ruini pre ioase şi pe locul unde a fost sfântul lăcaş s-a construit terenul de sport al şcolii. Dacă vorbim de speciile silvicole spontane. aici se ob in unele din cele mai bune uici din ară. constatăm că vegeta ia oraşului Boldeşti-Scăieni (la fel fauna) este tipică majorită ii inuturilor deluroase din ara noastră. dar cu caracteristicile tipice ale subetajului colinar subcarpatic. ulterior. cu un mic cimitir alături (vezi reproducerea picturii făcută de arh. sub asfaltul căruia se află zeci de morminte ale vechilor scăienari.. Comuniştii. probabil de pe vremea “ciumei lui Caragea”. în loc să renoveze valoroasă biserică istorică. în această zonă se dezvoltă etajul pădurilor de foioase (nemoral) care coboară din munte până în inuturile deluroase. începe din Boldeşti-Scăieni. zarzări. peri. În timpul transportului. Prin componentele 23 . de diferite specii. * Referindu-ne acum la flora şi fauna localită ii. al cărui nume l-am uitat.. lângă şcoala veche de la Scăieni. Haina vegetală a jude ului Prahova. apar ine zonei cu floră specifică central europeană. aluni şi. corcoduşi (nume nefolosit de locuitorii din oraş.” Având însă în vedere restric ionările impuse de U. reprezentat de solurile brune. vişini. Tot prin acei ani ai copilăriei. îmi amintesc că-mi păşteam caprele şi oile atât printre ruinele palatului lui Petre Bălăceanu. a fost mutată în fa a bisericii de lângă monumentul eroilor. descriind-o amănun it în “Revista de istorie” pe anul 1936. Acum. prunul. piersici. arunca i unul peste altul. gutui. Lângă groapa comună era şi mormântul unui profesor universitar.

. Oricum. un posibil arboretum. pe o scenă. Ea devenise un mic orăşel militar. în amestec chiar şi cu salcâmi (Robinia pseudacacia. deoarece arealul respectiv era destinat unui spa ios şi frumos parc natural. Dacă ocupan ii germani îngrijeau această pădure foarte bine (aveau. în zilele noastre ea a devenit lăcaşul unei stâne de oi. denumire care. paltinul (Acer psudoplatanus. nu a ştiut de această garnizoană secretă şi bine camunflată. de folii. În noul oraş. L). fusese sediul unei mari garnizoane germane. socul (Sambucus nigra. cătina (Hippophae rhamnoidas. cu barăci ascunse sub coroanele copacilor. răspândirea altor esen e. numită Tidal Wave. au fost introduşi şi câteva esen e de arbori noi.sale principale. o mică pădure de fagi deosebit de frumoşi. operă criminală a unor cetă eni iresponsabili din preajma ei. L. care printr-o minune a supravie uit. a fost o mare greşeală. stejarul (Quercus robur. ca să nu mai spunem că de acolo se taie şi se fură copacii într-o mare veselie! Ce este de făcut? Să lăsăm oare lucrurile aşa până la dispari ia completă a pădurii acesteia unde nimeni.). alia ii occidentali bombardând doar cazematele antiaeriene româno-germane de peste linie. în genere. se află în preajma cartierului Seciu. esen ele predominante sunt: fagul (Fagus sylvatica. semi24 .). Aici. ar arul (Acer platanoides. L).). un excelent punct de observa ie situat la înăl ime. doar ea. Acuma. care au umplut-o de sticle de plastic. sângerul (Cornus sanguinea. prezente cordoane tipice de arbuşti şi tufişuri: alunul (Corylus avellana. pe alocuri. cornul (Cornus mas. iar zona de blocuri trebuia să fie cea din spatele grădinii şcolii din Scăieni. aflată chiar în mijlocul localită ii. contribuie la microclimatul local şi împiedică. L). cu arcuri murdare şi cu mirosuri de bălegar respingătoare. s-a spus de la bun început că urâ enia lor exterioară s-a luat la întrecere cu zgârcenia de spa iu din interiorul apartamentelor. pe timpul celui de al doilea război mondial.).). de cutii şi de o infinită mizerie menajeră. L.. în vasta ei misiunea de bombardament. pe alocuri. cerul (Quercus cerris. din drumul spre Pleaşa. L). niciodată nu a făcut vreo încercare de reîmpădurire? Cu ani în urmă. tot interesul!). cu aprobarea grăbită a primarului comunist Ilie Gheorghe (poreclit de localnici Molea. căci dura o oră până se iscălea) pentru ca spa iul respectiv să fie destinat construirii unor blocuri (de pe str. distrugerea acelei păduri. care viza în primul rând distrugerea rafinăriilor. L). Fagului. L. Despre acele construc ii cuboide. to i aceşti copaci. L) ş. improvizate în grabă. acolo era o insulă frumoasă de recreere unde. marile păduri ale oraşului. L. mai ferite de privirile omeneşti. în pădurile masive de la Seciu şi Scăieni. de unde se putea coordona perfect apărarea rafinăriilor petrolifere din Ploieşti. se desfăşurau diverse şi interesante programe artistice. ea constituie cea mai tipică forma iune forestieră central-europeană mezofilă. murul (Rubus nigra. Pădurile de fag sunt umbroase. Ele sunt întinse pe zeci de hectare şi s-au păstrat destul de bine. a fost completamente defrişată. restul terenului forestier abundând în maldăre pestilen iale de gunoaie şi scârnăvii. fireşte. L) şi gorunul (Quercus petraea). De aceea. Aici este cazul să mai amintim că cealaltă pădure de la Scăieni. L). păzită de câini periculoşi. L. cu 50 de ani în urmă.a. ca umiditate şi fertilitate a solurilor. Niciodată avia ia anglo-americană. mai aminteşte că acolo a fost cândva o pădure de fagi). cele din apropierea fabricii de hârtie. ce să mai vorbim! Din fericire. tufele de măceş (Rosa canina. adică relativ preten ioasă sub raport termic. la Scăieni. în marginea zonelor silvestre din această localitate sunt. Nu pot să nu amintesc că.

plopi/plute (diferite specii de Populus alba. de fapt. dintre care nucii. Există şi numeroase plante farmaceutice: muşe el. Primăverii. Asemenea semănături nu au lipsit. dar şi pe Str. catalpa (Catalpa bignonioides). secara şi orzul (mai rar ovăzul şi floarea soarelui). menta/isma. de “prietenii naturii”!). de plante agricole de bază. L. crengi întregi. totuşi.). în fiecare primăvară. din cauză că există încă supersti ia stupidă şi cumplit de retrogradă. pentru a corecta rupturile de ramuri. copaci frumoşi. deversate pe furiş. paralele cu linia ferată. anuale .grâul şi porumbul. foarte necesar să continuăm plantarea teilor din specia men ionată. Şi de ce nu se iau deloc măsuri contra unor asemenea acte de sălbăticie grosieră? Nu putem încheia această paranteză despre estetic. par ial. iar “îngrijitorii” lor. salvia. prin fâne ele şi păşunile de pe izlazuri. apoi. În mod ciudat şi în ciuda similitudinii numelui. rămas aproape neschimbat din era ter iară până azi. cei mai impozan i. vegeta ia ierboasă este perenă şi tipică întregii Câmpii ploieştene. noaptea. unii copaci uscându-se din cauza aceasta.. tufe de cătină.exotici. plantând arbori decorativi. pe ambele flancuri ale căii ferate (pline acum de deşeuri gunoiere. L. până moare. pe Calea Unirii. un copac dioic. răchite (Salyx fragilis. culturi cerealiere alternative. Cât despre conifere. dar şi a altor arbori decorativi. ar aduce ghinion celor care îi au în curte (unii spun la fel şi despre sălciile pletoase). cca 20 de pini decorativi (Pinus silvestris/nigra. care nu s-au mul umit niciodată cu recoltarea păr ilor inflorescente. aproape fiecare copac de pe Unirii şi Victoriei a fost vandalizat de culegătorii de flori. L. Între gara Scăieni şi bariera apropiată. ele sunt destul de rare în această mică urbe. Monumentului. coada şoricelului. Aceştia. înainte de a afirma că este.a. şi Salix babylonica.. L. ar trebui să planteze cel pu in zece arbori în via a lui! În zonele limitrofe ale oraşului se fac. impunători şi extrem de folositori? De fapt. molizii. neîndoios. în fa a bisericii din Scăieni. cu excep ia celor de pe lângă calea ferată. L). cu frunze bilobate.. atunci locuitorii din Sinaia. dar şi al ii mai mici -.). rup. ultimii doi aclimatiza i de mine. fiecare om. tremula. prin zonele de şes ale oraşului.există trei platani uriaşi în curtea ştrandului de la Boldeşti.. transplanta i fiind din America la Scăieni. De asemenea. Buşteni etc. au fost planta i o mul ime de tei din specia Tilia tomentosa. Victoriei din Scăieni. vezi Doamne. L. nefiind agreate. în formă de evantai şi sicamorul-platan american (Platanus occidentalis). Când oare se vor civiliza odată şi oamenii din această categorie. există o scurtă alee de castani (Aesculus hippocastanum. nigra. precum platanul (Platanus acerifolia) . L. că brazii. au ciuntit şi mai rău copacii afecta i. (teiul alb). niciodată de pe loturile 25 . În schimb. brazii şi castanii rămân. În luncile şi zăvoaiele râule elor locale întâlnim sălcii (Salix alba. coada calului. scaie i.). Dar dacă ar fi să ne luăm după opiniile unor asemenea indivizi retrograzi. (Dovadă că nu de la “scai” îşi trage denumirea)! De-a lungul străzii care uneşte cele două localită i ingeminate.. la Scăieni am întâlnit rareori. an de an.). pe Str. învă ând să îmbogă ească şi mai mult natura şi să o respecte pe deplin. arborele ginkgo (Ginkgo-biloba). la fel. ar trebui să-şi pustiască toate cur ile tăind brazii aceia frumoşi şi zvel i care conferă originalitatea şi specificul acelor faimoase oraşe montane. L. fără nici o milă. între halta CFR Boldeşti şi gara Scăieni. porumbari/porumbeli/poroambe (Prunus spinosa. Din păcate. pătlagină. Predeal. urzica ş. vechea administra ie a CFR a plantat. rostopasca.) etc. pe Str.

Cu excep ia a doi ani succesivi. din păcate. preda statului cea mai mare parte a produc iei anuale. de fapt sunt şi ele aduse. ceapă. ca în ările occidentale. deseori dovlecei. terenurile cultivate cu fâne uri şi trifoi. calitatea solului s-a degradat. datorită faptului că apa era adusă din iazul apropiat. in sau cânepă s-au restrâns şi ele.89. s-au înmul it loturile cu vi ă nobilă (Vitis vinifera. pe care mul i le cred autohtone. În mod surprinzător. pentru a-şi compensa lipsa acelor produse. pătrunjel. Destule terenuri arabile. iar pe lângă garduri . pline de tor el. a inciden ei razelor solare şi a feririi de curen i reci. galbenă (zghihara) ş. din păcate. La fel de îngrijite erau înainte zecile de hectare de vie ale CAP-urilor şi IAS-ului din Boldeşti-Scăieni care. dar cultura orezului. “Recompensele” primite nu le ajungeau.000 ha de vii hibride. ajungând şi ea într-o tristă degringoladă sau pur şi simplu. L. L.a. o parte din terenurile părăsite pot fi văzute. zmeură etc. roşii. la sfârşitul sezonului agricol. comparativ cu anii zilelor noastre. datele statistice arată că cca 65% din teritoriul agricol al oraşului este cultivat cu frumoase şi productive vii. În anul 1863 a apărut filoxera. drept consecin ă. chiar dacă poartă denumiri de-ale noastre: căpşunică. deşi. vinete. vară de vară. zaibăr (fraga). încă sunt predominante în acest oraş. ştevie. şasla. Şi pentru că specificul de bază al agriculturii din Boldeşti-Scăieni rămâne tot viticultura. s-a încercat cultivarea unor largi loturi cu orez (Oryza sativa). la marginea de nord-est a cartierului Balaca. acest tip de ferme colective ob ineau produc ii record. România are 100. s-a renun at la orezăria experimentală şi s-a revenit la cultura cerealelor clasice. destul de preten ioasă şi lesne atacată de mană dacă nu este stropită de vreo cinci ori pe an (şi la timp.). spanac. căci pământ presupunem că au acum cu to ii.fasole. retrocedate proprietarilor în anii din urmă. 26 . până i s-a găsit antidotul (el fusese descoperit în 1869): altoiul vi ei nobile pe rădăcini de vi ă sălbatică americană. Uneori. mai recent.).un adevărat rai pentru broaşte şi preaferici ii ân ari. de pe întinsul lor. şi s-a răspândit apoi şi la noi (în 1877). bostani. acolo ar trebui plantate flori sau iarbă decorativă. obicei care continuă şi astăzi. după Revolu ia din decembrie . româneşti. cea mai mare suprafa ă de acest gen din lume. au devenit băltoace . tufe de cartofi (Solanum tuberosum. dar explicabil. pălămidă şi de alte bălării.rezervate numai şi numai acestor recolte specifice. colectiviştii fiind totdeauna frustra i şi nemul umi i pentru cantitatea mică de produse ce le revenea. mul i localnici cultivau în fa a por ilor. localnicii preocupându-se îndeosebi de mica sau marea grădină de lângă casă. plantă semiacvatică. normal şi estetic. mărar. după ploi masive.). plantă termofilă. leuştean. cu un cernoziom suficient de bun. bame. L. Apăruse mai întâi în Fran a. datorită calită ii solului. cauzată de o insectă. cultivă zarzavat . castrave i. nu ar fi fost destul de bine între inute şi administrate de fostele CAP-uri şi IAS-uri. Paralel cu speciile de vi ă de vie nealtoită (Vitis silvestris. au fost lăsate de aceştia într-o jalnică paragină şi. mărăcini. usturoi. nici nu sunt vinuri rezistent în timp. unii din abunden ă. pe versan ii spre sud. Produc ia cea mai mare se ob ine însă pe colinele dealurilor locale. când. pir. crâmpoşie. cu toate că s-a cerut insistent ca soiul lor să fie treptat abandonat. De aceea.. la stradă. bobul (Vicia faba). ceea ce nu e bine. adusă din SUA. pepeni. varză. Ar fi nedrept să nu recunoaştem că în asemenea zone fertile. fiind destul de preten ioasă şi fără randament economic. Soiurile hibride.. şi. după o muncă aspră. unde. printre altele. dar niciodată imediat după ploi sau cu pu in timp înaintea lor!).căpşuni. pe fâşiile dintre şosea şi gardul dinaintea casei. Ele nici nu dau un vin de prea bună calitate.

viile de pe dealurile locale au înlocuit în bună parte soiurile de hibrizi cu vi ă nobilă altoită: Teras. Iubesc natura şi respect crea ia lui Dumnezeu. foarte apreciate în ară şi la export: fetească regală. pe sub scoar a copacilor. an de an. Muscat otonel (tămâioasă).) care mişună pe pământ. Personal. animălu e care ne-au intrat 27 . melci. Mult mai bine arată însă spa iul închis cu garduri înalte de lângă cluburi. Pentru că în America avem casa într-o pădure. Această pasiune o am şi aici. fetească neagră. prin băl i. prin apa Teleajenului. iar în Australia am drăgălăşit cangurii. păienjeni în majoritate neveninoşi. Când am vizitat Noua Zeelandă. făcându-l aşa cum fusese el pe când apar inea Societă ii Astra Română. Unele sunt folositoare. de la blocurile din Scăieni. Din soiurile nobile ies vinuri nobile. spre a cunoaşte cum arată pasărea kiwi. absolut toate pădurile şi câmpiile din împrejurimile acestei localită i. insectelor şi a păsărilor. trebuie să spunem că în acest oraş nu prea există parcuri. prin iazuri. La fel animalele mari. vechi şi rare. căci ea încă nu a pătruns în această ară din emisfera australă. iepurii sălbatici şi căprioarele ne intră deseori în curte. gordin. încă din copilărie. La fel şi multe din păsările cerului care mai toate te acceptă să te apropii de ele sau î i mănâncă drept din mână! Nu o dată. crâmpoşie.a. rezultate din vi ă nobilă ce nu cunoaşte ce este aceea filoxera. larve. am avut probleme cu veveri ele. ursule ii coala şi prietenoasa şi gălăgioasa pasăre kucabura (kookaburra) care te lasă să o mângâi şi să o hrăneşti din mână. singurul care ar merita acest nume. de pe ambele coline care flanchează valea Teleajenului. Lidia. protejând-o oriunde ar fi. ea este totuşi prezentă pretutindeni. prin aer etc. Toate sunt de o mare varietate. am cutreierat singur. pe sub pietre. am studiat cu pasiune “lumea celor care nu cuvântă” . este departe de a se numi parc.rezistentă la atacul acestei insecte. Cu triste e. căci simulacrul unui teren de jocuri recreative pentru copii. viermi. Şasla (ceasla) napoleon. unde am reuşit să fiu documentat în detalii despre o mul ime de păsări şi de animale locale. Din fericire. şi am ajuns să cunosc bine şi să recunosc o mul ime de păsări şi animale. în America. fără excep ie. * Deşi s-ar părea că fauna este pu in vizibilă în peisajul boldeşteano-scăienar şi mai discontinuă decât vegeta ia. Concord. mamiferele din zonă. Isabelle. mustoasă etc. dacă nu prin animale mari. în sol. cu racoonii (ratonii) şi sconcşii. Este vorba despre curtea ştrandului. ci am intrat la o grădină zoologică. unde un particular a dat dovadă de serioasă tragere de inimă pentru a revigora acest spa iu. iar parcul de lângă cluburile de la Boldeşti. Şasla muscat (struguri de masă) ş. limacşi. altele dăunătoare. fluturi de toate culorile etc. atunci prin nesfârşita lume a vie uitoarelor mărunte (insecte. este rareori îngrijit ca lumea şi nu mai seamănă aproape deloc cu cel care fusese atunci când era nou. Într-o vizită pe care am făcut-o la o fermă viticolă din Noua Zeelandă am intrat într-o cramă de pe un deal ce semăna cu această cramă de la Seciu.via a animalelor. însă vinurile neozeelandeze sunt teribil de bune. La crama Seciu (numită acum “Casa Seciu”) există pivni e largi cu o colec ie completă de soiuri nobile. multe inexistente în Europa. primul obiectiv nu a fost un muzeu. Ceea ce m-a surprins este că niciodată aceste animale de aici nu fug de mine şi mă lasă să mă apropii de ele la numai câ iva paşi. în pajişti.

. şi bravii exterminatori ai faunei na ionale nu sau lăsat până nu au spulberat fără milă al i 186 de mistre i (în 2006.. indiferent de func iile şi de miliardele lor! Oare ce spun organiza iile de protec ie a animalelor din România şi oare de ce fug de rup pământul păsările şi bietele animale sălbatice de noi românii secolului al XXI-lea. un fost primministru şi un bancher.. să vâneze ca să poată supravie ui! Dar nici aceia nu omorau în masă animalele sălbatice. se vedeau nevoi i. mai cu seamă în această binecuvântată zonă prahoveană unde abundă o mul ime de splendide 28 . existând şanse ca mistre iada să aibă edi ii anuale. care au năvălit ca sălbaticii cu armele în mâini să facă ravagii prin pădurile ării noastre şi să încalce orice regulă deontologică din branşa cinegetică! Cred că ar trebui bine studiat de medicii specialişti profilul psihologic al unor asemenea indivizi. din iunie 2005. animalele. Gâştele canadiene şi ra ele sălbatice ni se coboară pe-aici. păsărele minuscule venite să soarbă nectarul florilor. dacă iubi i fauna românească. inclusiv scroafe cu purcei. special adus de la Braşov). mai mult pe tonuri glume e (nu pe porcii ucişi. Ce plăcere macabră la aceşti “vânători-terminatori” care ar trebui să se simtă ruşina i de ce-au făcut ei în cruciadele antiporcine de pe plaiurile mioritice! Câtă laşitate. ave i ocazia să le ocroti i pretutindeni. la Balc (Bihor). Le-a dispărut frica de om. De unde această blânde e a lor? Ei bine.nepoftite în casă (unde le-am şi fotografiat). a fost împuşcat din greşeală şi un gonaci.. români şi străini. Păsările au devenit foarte blânde pentru că. de exemplu. într-o zi şi jumătate. Iar când te plimbi primăvara pe malurile lacurilor. întrucât nimeni nu le face niciodată nici un rău.. Vara suntem vizita i deseori de colibri (pasărea muscă). în America. oamenii au instalat hrănitoare şi adăpătoare unde sunt aprovizionate zilnic cu grăun e şi apă proaspătă.. lor le-a dispărut instinctul de apărare. cu atât de multe victime. uneori din zbor. desigur). deoarece parcă au fost scăpa i cu to ii din maşina timpului. au fost ucişi 280 de mistre i. iar pe 14 ianuarie 2007.000 de ani.. într-o nouă hecatombă. dacă s-ar întâmpla o campanie cinegetică de o aşa deşăn ată amploare. sim indu-se protejate. cruzime şi dispre fa ă de natură şi de opinia cetă enilor indigna i de nepăsarea acestor măcelari sângeroşi. doar într-o singură zi. păsările. nimeni nu le vânează. aduna i într-un fel de arc înconjurat cu garduri de sârmă conectate la curent de 220 V şi lipsi i de apărare? Deşi presa i-a criticat. trebuie să fii atent să nu calci pe bobocii cârdurilor de gâşte sălbatice care i se împleticesc printre picioare. Şi pentru că şti i bine cu to ii să-mi da i răspunsul corect. ci acum 8-10. 185 de porci mistre i. care probabil că le părem ca nişte monştri? Sigur că se ştie de ce. în piscina din curte unde nu prea se sinchisesc de prezen a noastră.) Oare la fel stau lucrurile şi cu lumea necuvântătoarelor din România. să lăsăm atunci poveştile tragice de acest gen şi să vă spun că. Ei trebuia să trăiască nu astăzi. întreaga mass-media ar exploda aruncând în aer toată trupa vânătorească. ele devenind la fel de blânde ca şi păsările din insula Galapagos de care se mira Darwin că toate i se aşează pe cap şi pe bra e (fiindcă zburătoarele de acolo nu mai văzuseră niciodată oameni. ieşi i din peşterile întunecoase. cu unul în plus fa ă de anul precedent. din cauză că. într-adevăr. în aproape toate cur ile americane. când oamenii sălbatici. au împuşcat fără milă. căci pe aceste locuri gâştele sălbatice sunt chiar mai blânde şi mai domestice decât cele crescute prin cur ile noastre din România. în anii 2006 şi 2007 campania “mistre iadei” s-a repetat. Atunci. cu suita lor de miliardari. dacă iubi i totuşi natura. unde. lacomi de trofee. Aici..

n-ar fi exclus să adăpostească şi aceste animale. guvernul britanic s-a văzut nevoit să aprobe solicitarea aducerii unor exemplare din import. ierunca. în treacăt. au găsit copii mici abandona i pe care i-a adoptat şi i-a crescut cu grijă alăptându-i (şi nu era vorba de legenda cu Romulus şi Remus crescu i de lupoaica romană).. un exemplar mare. lipitoarea. pe acoperişuri. şopârlele şi şerpii. că. prin pomii de lângă ferestre. nu vă pripi i să-i omorâ i. încât. deosebit de impunător. presura. în secolul trecut. lupi (Canis lupus). Uneori animalele se dovedesc mai umane decât mul i oameni. auşelul. mierla. adăpostesc căprioare (Capreolus capreolus). presa interna ională a semnalat cel pu in cinci cazuri. eretele. Din păcate. ciocănitoarea. De câteva ori. codobatura. graurul. pi igoiul. ciuful de pădure. prin preajma caselor dumneavoastră. Cel pu in. căci nici urmă de ei pe tărâmurile noastre! Extrem de frumoase sunt trilurile privighetorilor. Frumoasele păduri din jurul nostru. căci nu fac nimănui nici un rău şi toate aceste reptile sunt folositoare.nu s-a semnalat niciodată pe-aici vreun urs sau vreun bursuc. Doar să le căuta i cu ochii... pe lângă Teleajen) ş. pitulicea. cucul. unde to i lupii fuseseră nimici i. iepuri (Lepus timidus). grangurul. . mai găzduiesc o mul ime variată de păsări sedentare ori migratoare: vrabia. eu n-am auzit de existen a lor. codroşul. cioara de arătură. până se termină perioada de ecloziune. ciocârlanul mo at. veveri e (Scurus vulgaris fuscoater). dar pădurea de la Seciu. pe glob. sitarul. cât am stat în ară. drepneaua. Toate vietă ile acestea le ave i pretutindeni: sunt prezente atât prin pădurile oraşului Boldeşti-Scăieni. silvaticus). de poetul Corneliu Şerban). cât şi în aria imediată. Proteja i-le. vulpi (Vulpes vulpes). nu prea sperios. guşteri. gai a. jderi (Martes artes). dropiile şi corbii au fost distruşi. prepeli a (pitpalacul).. Vă asigur că. pentru că distrug mul i dăunători ai agriculturii.). în zona noastră. gaia. sticletele. fiind foarte întinsă. L. Altminteri. când lupoaicele. 29 . al căror număr s-a diminuat mult în zona noastră. Într-o pădure din Seciu. sfrânciogul. stăncu a. Pe la rădăcinile copacilor mişună diferite specii de reptile: şerpi. am întâlnit o splendoare de cerb. şorecarul.a. România poate ajunge ca Anglia. capântortura. vor trebui proteja i cu grijă. turturica. iubi i-le! Poate că intrarea în marea Uniune Europeană va mai îmblânzi setea de recorduri cinegetice (de distrugere a faunei) dovedită în trecut de unii români fără scrupule. între începutul lui mai şi finele lui iunie. şopârle. bufni a.. caprimulgul. ariciul (Erinaceus europaeus). pădurile de aici adăpostesc cerbi (Cervus elaphus carpathicus). cucuveaua. co ofana. prin anii 1942-45). nu există reptile veninoase! Nu există vipere! De aceea.. botgrosul. când vede i guşterii. Să sperăm. pisica sălbatică (Felis sylvestris. iar alteori. Amintesc. prin văi şi pe coline. prigoarea. într-o excursie cu copiii. mistre i (Suus scrofa. guguştiucul (apărut în stoluri venite din Asia Mică. râşi (Lynx lynx). Da. animale frumoase şi inteligente. am găsit o căprioară rănită de braconieri care a murit în mâinile noastre lăsându-ne pe to i cu ochii în lacrimi. uliul. sturzul. cu nişte coarne impresionante. cântând ziua şi noaptea. ca în poezia lui Labiş “Moartea căprioarei” (caz relatat şi în ziarul “Flamura Prahovei”. şoimul. la interven ia organiza iilor pentru protec ia naturii. un motiv în plus pentru care ar trebui protejate şi iubite mai mult. precum şi to i arborii din oraş. ciocârlia. mai ales şerpii. care acoperă toată zona de deal şi subdeal din oraşul acesta. Chiar şi lupii.reprezentante ale ei. prin cur i. pescăruşii (ocazional.

ştiind că muştele sunt hrana lor de bază. Mult mai blânde mi se par aici în Statele Unite micu ele păsări colibri care. grangurul. 30 . Numărul rândunelelor şi al lăstunilor scăzuse îngrijorător pe plaiurile noastre prahovene.. spre deosebire de alte păsări. Este partea bună a unei păr i rele sau. deoarece nu prezintă nici un fel de importan ă economică.. primăverile ar fi.. Amândouă speciile au un repertoriu minunat. până la apari ia aşa numitei “gropi ecologice” de lângă Teleajen.. ac ionează spontan şi în localitatea Boldeşti-Scăieni! Nu voi adăuga nimic despre peştii din Teleajen. în grajduri. zbârnâind din aripi ca nişte mini-elicoptere şi stând pe loc în aer..le-am înregistrat cântecele şi am descoperit că erau două specii distincte de privighetori: Luscinia megarhynchos şi Luscinia luscinia sau filomela.. după cca şapte zile de tratament. ca fluturii. nu ştiu de ce.şi aceasta era rănită -. dar ea nu a mai putut fi salvată. i-am dat drumul. nu sunt atât de apropiate fa ă de om. pupăza. precum cele din Europa.culmea ironiei! . nectarul din floare în floare sau îl sorb din vasele speciale cu sucuri pe care le atârnăm pentru ele în crengile pomilor de lângă ferestre. Într-o vară. M-am bucurat însă când am constatat că locuitorii din oraşul Boldeşti-Scăieni dovedesc în fiecare an un adevărat cult şi respect pentru rândunele şi lăstuni . eliberând-o în acelaşi iaz. unde se depozitează zilnic gunoaiele din tot jude ul. De acolo au apărut în oraş bejanii masive de sute de mii de muşte şi . murind în mâinile mele. Ce păcat! În tunelul de pe dealul de lângă biserica din Boldeşti am descoperit o mare colonie de lilieci (Pipistrellus pipistrelus. mai triste şi mai searbăde. altfel spus. În mod surprinzător. din râule ul Bălăcu a sau din iazurile înconjurătoare. Singura pasăre ce le poate imita destul de bine trilurile complexe este pasărea Mocking bird. mierla. din America. mai ales de unii copii. care.deoarece to i le lasă să-şi construiască cuiburile oriunde vor ele.în special pentru rândunele . pe care am filmat-o cântând într-un parc din oraşul Tampa. şi nu le disturbă nicicum scurtul lor sejur la noi. caută.odată cu înmul irea muştelor. Aceasta. unde se pot aborda subiecte interesante legate de frumuse ea şi protec ia naturii. din Florida. cinteza şi multe altele. sub streşinile caselor. nedepăşit de nici o altă pasăre de pe glob. De multe ori am avut impresia că aceste fiin e gingaşe nu sunt îndeajuns de cunoscute. aceasta din urmă mai pu in sperioasă. cucul. fiind buni numai la antrenarea pescarilor amatori pentru a-şi omorî timpul cu undi a care de cele mai multe ori iese goală din apă. cu siguran ă. s-au înmul it brusc şi numărul rândunelelor. când este impulsionat de om. iar lângă iazul din Scăieni am descoperit o lişi ă împuşcată în picior căreia i-am putut vindeca rana. pe verande. de iubite şi protejate de toată lumea. Şcolile cred că ar putea face acest serviciu. L). dar parcă tot nu poate întrece privighetoarea de la noi! Cu multă bucurie aşteptăm să auzim primăvara cum aceste mici artiste înaripate dau concerte prin codrii din apropiere: privighetoarea. la orele de dirigen ie. am observat că nu acelaşi lucru se întâmplă cu rândunelele din nordul Americii. Fără glasul lor. În grădina şcolii din Scăieni am găsit un şoim rănit la o aripă pe care l-am tratat şi când a putut zbura. Cu excep ia mierlei. o consecin ă pozitiva care confirmă că lan ul trofic. unitate nedorită şi blestemată de localnici. am dat peste o barză şezând ca pe cuib . pe câmp. aceste primadone înaripate nu există în America.

la Şcoala Scăieni. odată redactată.. visa ca necunoscutul Scăieni să devină un model pentru lumea întreagă. Zis şi făcut: scrisoarea. Despre numele acestui oraş Înfiin area oraşului Boldeşti-Scăieni are o geneză specială. şi la fel de visător ca şi el. Înfiin area oraşului Boldeşti-Scăieni. care voia să fie model pentru noua societate românească. pe care eu îl îndrăgisem.. au trecut vreo trei luni de tăcere şi îmi cam luasem orice speran ă că îl voi mai primi în vreun fel.. în orice caz. un tovarăş. prin care eram chemat de urgen ă la Comitetul regional de partid de la Ploieşti. mai întâi trebuia să treacă pe la noi. încă unul şi multă vreme busturile acestea au fost plimbate prin mai multe locuri: în hol la primărie. Acest tânăr.i aprobe înfiin area unui oraş.. în incinta bibliotecii Casei de cultură. deloc cunoscută de locuitorii lui. mi-am cerut scuze şi i-am mărturisit sincer că nu aveam cunoştin ă de 31 . fără să am certitudinea că Ceauşescu o va citi vreodată personal sau că îmi va răspunde cumva. m-am grăbit să-i scriu preşedintelui ării de atunci.. Când am sosit acolo. Inspirat de ideea lui Diamant. cineva cu func ie mare.CAPITOLUL III. dar speram că măcar vreunul din preajma lui tot îmi va da vreun răspuns sau altul. Teodor Diamant (1810-1841).căci nu i s-a găsit niciodată vreo fotografie -. implicat. solicitat pentru o audien ă urgentă. Păi n-ai ştiut până acum că orice propunere de genul acesta. apoi. iam făcut şi un bust după schi ele mele. Am uitat cine era acest sus-pus. eventual o nouă capitală a ării. că nu ştiam ce vor să facă ăştia cu mine. o scrisoare prin care îi propuneam să aprobe înfiin area unei noi comunită i urbane. sugerându-i marelui şef ca noua localitate să se numească “Oraşul Diamant”. tovarăşe profesor. ca şi macheta casei lui Eminescu de la Ipoteşti pe care o lucrasem pentru Şcoala Scăieni. Falansterul de la Scăieni (ini iat în 1835). m-am apucat imediat să-i imaginez eu un portret. pricepându-mă la sculptură. dictatorului Nicolae Ceauşescu. După modelul primului bust. care mi-a vorbit cam aşa: “Cine eşti dumneata.. m-am trezit. în care vrând-nevrând. s-a luptat să înfiin eze acolo o societate agronomică egalitară. cam cum trebuia el să arate. Îl vedea ca pe un oraş românesc modern. După expedierea ei. m-a poftit în biroul său având un plic şi o hârtie în mână. de îndrăzneşti să-i dai sfaturi tovarăşului secretar general Nicolae Ceauşescu ce să facă şi cum să conducă ara?! Fiindcă te-ai apucat să-i scrii şi să-l sfătuieşti prosteşte să. dar după plecarea mea din ară. mă trezesc pe neaşteptate cu un telefon acasă. am trimis-o recomandată prin poştă. cu toate că nimeni nu ştia cum arăta acest visător formidabil .. să o aprobăm dacă merită înaintată sau nu?” Cam speriat.. cam încruntat şi cu ton dojenitor. după o aşa “crimă” gravă. prin copiere. la Clubul Boldeşti. deosebit de toate celelalte. busturile au dispărut fără urmă. Citisem tot ce am găsit despre falansterul de la Scăieni şi aflasem că un utopist cu foarte multe inten ii bune. o istorie aparte. am mai turnat. schi ându-l în mai multe variante. de la început. Am fost foarte entuziasmat de ideea lui şi. Pozele lor au apărut în câteva ziare şi reviste din ară şi străinătate. prin unirea dintre comunele Scăieni şi Boldeşti. Voi trata acest subiect într-un capitol special. înainte de a fi trimisă preşedintelui ării. Dar într-o bună zi.

Mi-a dat să iau cu mine o hartă mare cu planul urbei celei noi şi m-a rugat ca în termen de două zile treaba să fie gata. Str. că străzilor din oraşele nou înfiin ate să nu li se da nicicum nume de personalită i. Primăverii. A doua zi. în calitate de profesor de istorie şi de română. nume de plante şi animale. din iunie 1968. adică cu acela de Oraşul Diamant. iar doi ani mai târziu. deoarece. George Enescu etc.a. Str. cu toate străzile rebotezate: Str. când regiunile şi raioanele actuale vor fi înlocuite de jude e. Păcii. Str. Victoriei. ing. să încerc să pun nume tuturor străzilor din oraş. Petroliştilor şi Str. Zorelelor. apoi mam apucat să le bat la maşină pe o listă.. Luceafărului. “Închipuieşte. Str. Falansterului. “Ce-ai făcut? Că propunerile tale n-au fost bune.. în iunie 1968.. m-am trântit pe burtă peste schi a străzilor şi am început să scriu cu creionul. Ajuns acasă. Dimitrie Anghel (care locuise un timp la fratele său din Scăieni).i mai zbârnâie prin cap vreo idee de genul acesta. Industriei. în ordine alfabetică. i leau respins! Din toate numele puse de tine.. Manolache Bălăceanu. etc. Uite aici şi o notă cu îndrumări şi sfaturi cum ar fi trebuit să procedezi. dar că nu este deloc de acord cu numele pe care i l-ai recomandat. Viilor.. Str. chiar şi fără sugestia mea ele puteau fi transformate oricând într-o unitate urbană. Şi a mai spus că nu vă apărea nici un oraş nou în ară. Strada Victoriei.. Aleea 32 . Monumentului. alcătuit din contopirea comunelor Boldeşti şi Scăieni.. atribuindu-le nume din ce în ce mai răsunătoare: Calea Unirii. Str. numai datorită mie s-ar fi înfiin at acest oraş. Str. nume de substantive comune ş. compus din două comune. Petroliştilor. După înfiin area oraşului. Aurică Marinescu. ci eventualul oraş. Mihai Eminescu. Aleea Clubului. Nucilor. primăria a trimis lista mea la Bucureşti.această procedură. m-a invitat în biroul său de la primărie şi m-a rugat ca. Nu am relatat acest amănunt cu preten ia că. “Ai însă norocul că tovarăşul preşedinte a fost răbdător cu sfaturile ce i le-ai recomandat cu prea mare îndrăzneală şi i-a răspuns cu omenie că a ordonat să se ină cont de sugestia dumitale. Îmi pare rău. că s-a întâmplat ceva. Nisipurilor. la care se adăugau şi satele Seciu şi Balaca. Vasile Alecsandri. Str. noul primar.” Scena aceasta se petrecea prin toamna anului 1966.. Cireşilor. pe undeva prin hâr oagele de arhivă ale fostelor comitete raionale şi regionale de partid trebuie să mai existe răspunsul fostului dictator la propunerea făcută de mine. Aşa că să ai răbdare până atunci şi dacă. Teodor Diamant. dar am convingerea că. Str. după noua împăr ire administrativă a ării.i că. Str.” Nota specifica destul de clar. Charles Fourier (mentorul lui Diamant). numai patru i-au fost acceptate: Calea Unirii.. Str. prin Hotărârea Consiliului de Miniştri (HCM) numărul 1116. Nu a trecut nici o lună şi primarul mă anun ă să vin de urgen ă la biroul lui. Str. tovarăşa Ceauşescu. fiind vorba de două comune industrializate. ci numai denumiri inspirate din tradi ia locală.. va trebui să-şi păstreze denumirile vechi. Pe la ora unu noaptea toate străzile fuseseră botezate. Petroliştilr. Str. decât numai după ce se va trece în curând la o nouă împăr ire administrativă a ării noastre. dar restul va trebui să le refaci!” “Dar cine mi le-a respins?” am întrebat eu. în persoană! Ea se ocupă cu aprobarea denumirii de străzi din noile oraşe. să vii mai întâi cu ea la mine şi să nu le mai adresezi direct tovarăşului preşedinte sau la comitetul central unde se primesc sute de scrisori pe zi. C-tin Brâncuşi. am întins harta pe podea. Am luat din nou harta cu mine şi a doua zi m-am prezentat cu ea la primărie.. de cunoscător al ambelor localită i. s-a înfiin at noul oraş Boldeşti-Scăieni.

Intrarea Canalului. din 8 noiembrie 2006). Zorelelor. Fundătura Toamnei. Intrarea Ogrăzii. mi-a răspuns el. Şi. dl. Străzile= Albinei. Liliacului. da. Coloniei. Seciului. cred că va merge!” a opinat primarul. Mărgăritarului. Nisipurilor. Nucilor. Crizantemelor. Izvoarelor. Realitatea este că îmi place numele “Cristian” şi niciodată nu mi-a plăcut sămi zică lumea “Puiu”. „Cartier Seciu”. Livezilor. ni s-ar putea imputa că suntem analfabe i! Dar mai înainte de a apela la argumentele de bază. Stejarului. noul 33 . Nouă. Armoniei. Aleea Clubului. mi-a scris de mână o declara ie.Fabricii etc. Gării. Fagului. Balaca. chiar dacă l-am încadrat. Viilor. Monumentului. la modul general. Bucovului. va fi în grija altei/altor persoane să îi găsească un nume. Poduri. “Asta. dar se pare că sunt condamnat să nu scap cu una cu două de acest diminutiv galinaceu care uneori mă deranjează. totuşi.. Cocorilor. Ogoarelor. (Vezi facsimilul după manuscrisul original). Bucegi. De fapt. nimeni nu mi-a corectat-o): pur şi simplu.. Prunilor. folosit doar în familie şi între prieteni. Ludu. * De la neacceptarea unuia din numele meu. “Dl. Grădinilor. pe timpul cât s-a aflat dânsul la conducerea primăriei oraşului Boldeşti-Scăieni.. Aleea Fabricii. Morii. Calea Petroliştilor. dând şi acolo nume de străzi. ziarul “România liberă” din Capitală (nr. trebuie să-mi fac aici o autocritică. după ce mă voi consulta cu domnul primar şi localnicii. Peste nişte ani. Nu cred că am omis vreuna. ing. primul primar al noului oraş. Petroliştilor. Şoseaua Ploieşti-Văleni. 84 de străzi): Aleea Clăbucetului. Victoriei. Intrarea Pirului. Nu de mult. Aurică Marinescu. Falansterului. Fagurilor. conform tradi iilor locale. Strada Necunoscuta. Intrarea Serei. continuând-o. Străzile= Izlazului. la pag. Şi a mers. Dealul Frumos. Sticlari. Gladiolei. Vestului. Străzile= Câmpiei. deoarece acesta este un nume de alint. Ghioceilor.. Gâlmeia. am comis o greşeală foarte gravă (şi. “Pe mine mă cheamă Cristian Petru Bălan!” “Lasă-l aşa. cu argumentele cele mai logice şi ştiin ifice. Intrarea Levăn ica. Distilăriei. Trandafirilor. a sosit timpul să trec la o altă neacceptare. 5. Unirii.” Vă comunic mai jos toate denumirile străzilor din oraşul Boldeşti-Scăieni. Sondelor. Gloriei. semnată cu numele lui. mai stâlcită: numele oraşului! Mă zbat de câ iva ani să demonstrez. Colinei. Calea Unirii. Intrarea Soarelui. Fântânei. 5073. dând denumire tuturor străzilor din oraş”. Perilor. Dealului.. în ordine alfabetică (în total. a scris: “Profesorul Cristian Petru Bălan este cel care “a năşit” toate străzile din Boldeşti-Scăieni. căci aşa te ştie toată lumea”. Poligonului. Străzile= Stadionului. cartier destul de mare şi important. Cireşului. L-am întrebat de ce mi-a zis “Puiu”. Boldeşti. Industriei. Calea Ploieşti. Nordului. Pădurii. fiindcă aşa mi se spunea când eram copil. Atârna i. Primăverii. prin care confirmă faptul că. Păcii. Teleajenului. am uitat să dau nume de străzi în cartierul Seciu. Zorilor. iar dacă se va construi vreo stradă nouă. Intrarea Bălăcu a. Crinilor. Secuiului. Intrarea Pie ii. Podgoriei.. spunându-i “Cartierul Seciu”! Cred că va trebui să-mi cer permisiunea să mi se aprobe să botez şi acest cartier. să deschidem la pagina 707. fiindcă toate numele străzilor mi-au fost aprobate. că revenirea la numele “Scăeni” este o greşeală imensă pe care. etc. Florilor. din păcate.. Panselei. Cristian Puiu Bălan a stabilit nomenclatura stradală a oraşului.

Buc. Ed. Nici un text vechi din sec.Dic onar DOOM. “scăios”. Scăiani. dar atunci nu existau regulile ortografice şi ortoepice la nivelul celor de astăzi. născută din presupuneri nedocumentate.. Litera Interna ional.. apărut acum câteva luni. Iar cuvântul Scăieni am văzut că apar ine prin excelen ă acestui fond istoric vechi. de la aceeaşi pagină. Scăiani. Mălăieşti. în func ie de pronun ia literară şi de etimologie” (Sublinierea Academiei. la regula scrierii cu “-ie” înainte de consoane se încadrează şi alte denumiri geografice cu diftongi în “ie”: Bordeieni.cit. de obicei. noi to i pronun ăm clar vocala “i” în Scă-ieni. care dictează normele obligatorii ale limbii române literare. în absolut toate variantele. Secuieni. că aşa l-au găsit scris pe hăr i. ci “Scăiani” şi “Scăieni”! Forma “Scăeni” a apărut şi s-a răspândit după anul 1902. în Op. Aşa stând lucrurile. mai sigure. cu o încăpă ânare de semidoc i. fie de la mai sigurul “secui/săcui” (români ardeleni alunga i de secui şi aşeza i pe aceste plaiuri prahovene). a lansat pentru prima oară acest exemplu din lexicul românesc. “scăişor”. Ortopeic şi Morfologic al Limbii Române. fie că plecăm de la for at-presupusul etimon “scai”. conform regulei nr. care este vocală sau semivocală de bază în evolu ia şi componen a tuturor variantelor arhaice ale toponimului: Scoiani. numele vechi al localită ii. atunci de ce atâta îndărătnicie perseverentă din partea celor care. La fel de convingătoare sunt exemplele lexicale oferite de cel mai actual şi mai citat dic ionar modern. Univers enciclopedic. căci. XLVI). se scria şi se pronun a numai cu “i”. pag. ca şi cei din Măneciu-Ungureni. vă rog să încerca i a pronun a aceste patru nume înlocuind din fiecare variantă pe “i” de la mijloc cu vocala “e” şi ve i vedea că nici unul nu se poate pronun a astfel! Greşesc eu cu ceva? Dacă nu.) Revenind însă la toponimiile de mai sus . până s-a modernizat în Scăieni. edi ia a II-a revizuită şi adăugită. Dic ionarul Ortografic. ci acei transilvăneni băjenari proveni i. Buc. Scăuiani şi Scăuieni.Scoiani. Ploieşti. Or. subliniez adjectivul “obligatorii”. deoarece se respectă perfect normele ortografice de care vorbeam. nu rezistă aceleia. un cuvânt mai rar. “Dic ionarul explicativ al limbii române (DEX)”... iar. din zona Ardealului în Prahova. al XVIIlea sau al XVIII-lea nu a scris vreodata “Scăeani” sau “Scăeni”. ziare şi dic ionare.. 2005. cit. prin unele căr i. cel din edi ia a II-a. Scăuieni. prin Monitorul Oficial. ar fi lingvişti atoateştiutori şi to i mai pricepu i decât doctorii în filologie?! Eminescu şi Caragiale le-ar spune cu indignare: pune i mâna 34 . Aş fi dorit ca la această pagină să existe substantivul propriu “Scăieni”. de parcă to i care îl folosesc acolo. scriu foarte. Editura Univers Enciclopedic. însă destul de asemănător cu numele localită ii care ne interesează şi care vedem că este scris cu “i” la mijloc.. dar există substantivul masculin “scăiecior”. 1998. Buc. pag. “Noul dic ionar universal al limbii române” (Ed. (Oricum explica ia etimologică. din punct de vedere literar. se scrie “e” sau “ie”. care sus ine că numele vechi Scăuieni ar proveni din Săcuieni. ambele substantive se termină în vocala “i” şi acest “i” din rădăcina cuvântului trebuie păstrat în toate derivatele substantivului respectiv. transcriindu-l mecanic. în documentele citate anterior. “secuienii” nefiind secui. XLVI). motivând. 3. foarte greşit numele acestui oraş. al Academiei Române. precum că acest nume provine de la locurile pline de scaie i... nu “scăecior”. Poieni. Scăuiani. Cine le scrie fără “ie” greşeşte! Fiindcă DOOM-ul Academiei Române precizează clar: “La început de cuvânt şi de silabă după vocală. care spune: “Se scrie “ie” şi se pronun ă “ie” în cuvinte din fondul vechi” (Op.. etimologic vorbind. Negoieşti etc. 2006) care mai aduce şi alte cuvinte asemănătoare: “scăier”.

to i ne vor urma! Iată pentru ce. pe firma primăriei. după modelul nostru. Bucuresci. acolo unde trebuie! Iar noi. am scris cele două variante ale numelui. noi astăzi nu mai scriem ca acum 100 de ani. greşeala altora care habar nu au de ortografierea corectă a limbii române moderne. desigur. 35 .. decretate de forul superior al culturii din ara noastră. Academia Română. cerem cu insisten ă ca pe panourile care anun ă intrarea în oraş. iar locuitorii ei văd că îşi ortografiaza fără greşeală acest substantiv propriu.. le-am pronun at cu voce tare în fa a vorbitorilor de limba engleză care nu ştiu deloc româneşte. conform regulilor obligatorii şi logice ale scrierii fonetice. iar a imita. ageamiilor! Nu stâlci i limba română şi renun a i la lenea de a mai adăuga o literă necesară în plus. şi când. Buzău şi alta în Basarabia. aici în America.. Când. Scăeni!. pe toate actele oficiale. deoarece este asemănătoare cuvântului englezesc “sky” (pronun at “scai”) şi care înseamnă “cer”. tuturor acestora va trebui să le explicăm cu glas calm şi limpede: oameni buni. nu este nicidecum un argument ştiin ific şi nu este nici măcar o scuză inteligentă! Corectarea de la noi trebuie să înceapă şi restul alogenilor ni se va supune şi. una în jud. în toate dic ionarele şi în ziare să se corecteze odată pentru totdeauna această gravă eroare şi să scriem corect româneşte. pe ştampile. puse alăturat.. în căr i. în numele adevărului ştiin ific şi al limbii române literare corecte. în mod demonstrativ. când limba nu era evoluată.pe carte. to i mi-au spus că prima variantă sună foarte frumos în pronun ie. deci: BOLDEŞTI-SCĂIENI! Nu putem încheia capitolul fără să vă amintesc că mai există alte două localită i Scăieni. prin simple automatisme grafice. “Scăieni” sugerându-le impresia că ar fi vorba de nişte fiin e cereşti. nu mai scriem Ploeşti. Suntem într-un nou mileniu şi ar fi anacronic să mai scriem ca în trecut.

o maximă formulată de legislatorul roman Ulpianus. Ei nu au putut-o redacta altfel şi va trebui. m-a îmbră işat şi mi-a dat asigurarea că va pomeni şi despre mine în cartea lui. deoarece. viitorul autor al fascinantei căr ii “Falansterul de la Scăieni”. atunci când a venit să facă lansarea ei la căminul cultural din Scăieni.” Teodor Diamant (Scrisoarea din 29 iunie 1835 către prietenul său. precizând că eu am fost recomandat de primarul de atunci al comunei Scăieni. Tot ce îi povesteam domnului Cojocaru.. descoperirile ulterioare 36 . cu vizita unui domn venit special de la Bucureşti spre a vedea localitatea unde fusese faimosul falanster al lui Teodor Diamant.. Iar acesta nu era altul decât Ion Cojocaru. Dar nu-i nimic. Falansterul de la Scăieni “Păstrează-te. la Scăieni. acesta nota de zor într-un carnet. ca şi ei să trăiască pentru tine.CAPITOLUL IV. moderează-te. În schimb... după ce am studiat această limbă la facultate. Numai că. Mi-a spus cine este şi ce doreşte. ulterior predând-o şi în şcoală. I-am apreciat gestul recunoscător şi inteligen a.) În vara anului 1959. nici o pomeneală de promisiunea cu “suum cuique” făcută mie. dar nu prea am în eles ce voia să-mi spună în limba strămoşilor noştri. scrisă de el împreună cu criticul Zigu Ornea (1930-2001) şi publicată în 1966 la Editura Politică din Bucureşti. “suum cuique”. iar când a plecat. deoarece eram un tânăr student de 23 de ani şi tot ce aflasem erau doar nişte informa ii generale care proveneau din cartea scriitorului Ioan Ghica “Scrisori către Vasile Alecsandri”. i le-am arătat vizitatorului interesat. mi-a precizat el de două ori în latineşte. şi rămâne până astăzi cel mai complet şi documentat studiu despre falansterul de la Scăieni. cunoşteam destul de bine urmele palatului care fusese al lui Petre Bălăceanu (strănepotul lui Manolache Bălăceanu. cu toată bunăvoin a. chiar dacă se conformează cerin elor politice de atunci. îmi păşteam caprele şi oile. pe care.. cartea a fost bine concepută. precum şi din ceea ce mai spicuisem prin “Monografia Ploieştiului” lui Mihai Sevastos. deoarece respectivul primar a mărturisit sincer că nu auzise nicum de aşa ceva şi că nu ştia care-i “povestea cu falansterul”. într-o duminică. din păcate. În 1966 am primit cartea celor doi autori chiar din mâna domnului Zigu Ornea care mi-a oferit şi un autograf pe pagina de gardă a acestei interesante lucrări. trăieşte pentru semenii tăi. pe atunci. instruieşte-te. scriitorul Ion Ghica. în contextul acelor vremuri. Curios. înainte de a se despăr i de mine. Mai târziu. urme destul de estompate. ca unul care aş şti mai multe despre acest subiect. colaboratorul lui Diamant).. căci pe-acolo. nici eu nu ştiam prea multe despre acel ciudat experiment. am aflat că “suum cuique” însemna “fiecăruia să i se dea ceea ce i se cuvine”. să le acordăm circumstan e atenuante pentru opiniile lor. şi nu aveam dreptul să mă supăr pe cei doi harnici autori. La drept vorbind. pe când eram copil. am citit-o cu nerăbdare de la un cap la altul şi. Nimic în plus. dar cunoşteam şi alte relicve arătate şi mie de unii bătrâni din sat. exagerând activitatea şi importan a acelui experiment efemer. mi-a mul umit. m-am trezit acasă.

dezvoltarea multilaterală a personalită ii umane.au dat naştere la nişte polemici contradictorii care mergeau de la exaltarea experimentului făcut de Diamant şi Bălăceanu până la negarea completă a existen ei acelui falanster. Acesta. frizau. asta pentru că el iubea foarte mult dulciurile. Tratat despre asocia ia domestică şi agricolă” (1822) şi “Noua lume industrială şi societară” (1829). Nu ar fi lipsit de importan ă să vedem cum îl percepea Friedrich Engels pe socialistul utopic francez Clarles Fourier pe care îl admira pentru că “mânuia dialectica cu aceeaşi măestrie ca şi contemporanul său Hegel şi a prevăzut just unele trăsături ale viitoarei societă i comuniste: absen a antagonismelor sociale.” (În paranteză fie spus. un egalitarism şi un liberalism dezirabil şi. ridicată din drojdia proletariatului. realizată la Scăieni. înaintea experimentului rusesc din 1917. în aparen e. dar. prin exacerbări politice dictatoriale. pe nume Theodor Diamant (1810-1841). în realitate. pe un colectivism exacerbat şi exclusivist. de egoismul şi setea individului de spa iu şi de proprietate privată (pe care numai o profundă educa ie religioasă o poate frâna şi anihila . pentru că nici unul din aceştia nu au inut seamă de individualismul firii umane. dar nu în parametrii descrişi de cei doi autori şi înfă işa i cu exces de romantism socialist-revolu ionar. rezonabil.. în lumina canoanelor “epocii de aur”. deoarece ar fi aflat că Fourier afirma cu toată seriozitatea şi naivitatea că fourierismul lui va ajunge la o aşa mare dezvoltare tehnică în viitorul îndepărtat. ci ideile şi operele filosofice ale socialistului utopic francez Charles Fourier (1772-1837). printr-o efemeră încercare practică. ulterior. Iată. de fapt. În teorie.iar susnumi ii corifei materialişti negau din principiu 37 . motiv pentru care câ iva cunoscu i de-ai lui l-au declarat nebun. transformarea muncii într-o societate vitală. fără urme de privatism şi de libertă i reale. nici Lenin (ba Lenin se zice că notase undeva că se teme oarecum de “burghezia proletară”). când a putut fi materializat prin revolu ii armate.. lucrurile. cum au stat. Aşa stând lucrurile. asistând la prelegerile lui şi citindu-i operele: “Teoria celor patru mişcări şi a destinelor generale” (1808). făcuse un prim pas românesc spre o societate comunistă. ci doar le frunzărise. cei doi autori voiau să demonstreze că un tânăr vizionar şi patriot român. chiar foarte periculoase. încât savan ii falansterieni vor putea transforma toate mările şi oceanele în mări şi oceane de limonadă. Exact acest lucru nu l-a putut prevedea nici Fourier. distructive şi criminale. concordan a dintre interesele individuale şi cele colective. doar la suprafa ă strălucitoare şi doar în căr ile scrise de ei realiste. toate s-au dovedit a fi nu numai perisabile. căci odată puse în practică. poate că Engels nu citise cu prea multă aten ie căr ile lui Fourier. ideile formulate de aceşti teoreticieni proto şi procomunişti. deşi modelul lui Diamant nu era nici Comuna (comunistă) din Paris. ini ial. m-am întrebat care o fi adevărul? A existat sau n-a existat acel falanster? A existat. nici Engels. datorită impunerii lor cu for a şi prin crearea unei aparaturi paramilitare de coerci ie sângeroasă care să le men ină artificial durata şi supravie uirea în avantajul unei noi super-clase dominante. la urma urmelor. pentru că prin anii şaizeci era la modă protocronismul na ional. s-a fundamentat. fezabil. de la 1871. nici Marx. Nu a trebuit să treacă prea mult timp pentru a se vedea că întregul eşafodaj al învă ăturii lor fusese îmbrăcat în numeroase sofisme seducătoare. În fond. de instinctul lui natural de arivism. pe care îl cunoscuse personal în Fran a. nici “Manifestul Partidului Comunist” al lui Karl Marx (apărut în 1848). el nu era singurul care lansa idei utopiste.) Oricum.

cine a fost visătorul Teodor (Theodor/Tudorache) Diamant. la fizică şi filosofie iar. de zădărnicia teoriilor de acest gen. Buc. în schimb teoriile saint-simoniste şi fourieriste i-au plăcut. cu to ii fiind atei furibunzi). printre care o moşioară la Pociovalişte. Perioada şederii la Paris a fost hotărâtoare pentru existen a lui. unde. el s-a retras cu discre ie şi s-a concentrat spre alte treburi. a plecat la studii la şcoala de cade i din Munchen unde se perfec ionează în calcul diferen ial şi integral. vol. Iamandache reuşise să încropească o mică avere. să se pregătească pentru o carieră didactică şi. În 1834 se reîntoarce în ară. Ini ial. unde a fost cel dintâi. care i-au produs destule necazuri fratelui său Teodor. I. 44. Teodor a urmat cursurile şcolii de la Sf. Aşadar. iar mama sa Anastasia. dar se pare că tocmai tânărul nostru Diamant a ajuns repede la o concluzie realistă şi. De aceea. zis Diamandi. la Scăieni. în “Scrisori către Vasile Alecsandri” spune că bătrânul Diamandi avea doi copii: Barbu şi Teodor/Tudorache (Theodor). vorbea fluent franceza. germana. un fel de c. Buc. dar se pare că nu a ob inut vreo diplomă de absolvire a vreunei facultă i. ini iat cu mult entuziasm şi curaj. Voia. îl captivaseră iluziile lui Claude Henri de Rouvroy. pentru gândirea şi activită ile lui practice viitoare.” (Op. nu se ştie cu ce ajutoare financiare.. 1956. italiana şi elina. 1966). Tatăl său se numea Iamandache Mehtupciu. Sub semnul îndoielii a stat până acum până şi data şi locul naşterii sale. Barbu fusese cam pu in înzestrat de la natură. specializându-se în studii agronomice şi în cele de economie politică şi socială. p. Opere. ce voia acest iluminist simpatizat şi sprijinit de Ion Heliade-Rădulescu.. conte de 38 . ob inând o diplomă în acest scop. (Ion Ghica. deoarece nu s-a găsit aşa ceva prin arhive. inteligent. ESPLA. Sava. cu o bursă ob inută de la Aşezămintele mitropolitului Dositei Filiti. din 1828. cit.for ele spirituale divine. În 1830. Dacă ideile britanicului Owen nu-l atrăgeau prea mult. după căutări şi peregrinări. După frecventarea unei şcoli greceşti. p.. Pe vremea aceea. în scurt timp. Ed. Odată convins de contrastul dintre teorie şi practică. s-a convins. de Eufrosin Poteca şi ce anume a întreprins el concret prin aceste locuri? Aşa cum spun autorii căr ii “Falansterul de la Scăieni”. un tânăr excep ional înzestrat. tineretul francez era destul de atras de ideile filosofice ale celor trei mari socialişti utopici ai vremii. Scriitorul Ion Ghica. muncitor. Ion Cojocaru şi Zigu Ornea. “se ştiu pu ine lucruri despre copilăria şi tinere ea lui Diamant. Acesta “era . nu putem face abstrac ie de această premieră românească absolută. pe lângă latina şi greaca veche. mai ales după insuccesul acestuia de a înfiin a în SUA şi Anglia nişte colonii comuniste. în miniatură. cu func iunea de vtori vistier. şi nici de ideile lui benevolente notate în scris. după ce a înfiin at o mică celulă agraro-industrială proto-comunistă.notează Ghica . stăruitor şi plin de devotament”. după ce voia să o probeze şi în altă parte.om de frunte. ajunge să studieze patru ani la Universitatea din Paris.p.. trăind în limitele inferioare ale normalită ii intelectuale. de experimentul lui juvenil şi cu totul inedit pentru Europa de răsărit.a. politică. englezul Robert Owen (1771-1858) şi doi francezi.. Saint-Simon (1760-1825) şi Charles Fourier (1772-1837). se hotărăşte pentru profesiunea istovitoare de inginer hotarnic. 238). Totuşi. se merită a vorbi mai pe larg de acest experiment mai mult sau mai pu in naiv. fiindcă via a practică i-a dezvăluit contrariul. probabil. Strălucea la matematici superioare. Un document din Arhivele statului atestă că Diamant s-a născut la Bucureşti în 1810.

intrând şi ieşind liber din grupe şi serii. Atât Fourier cât şi Diamant considerau că. de făcut pentru a da celor ce nu au FĂRĂ A LUA de la cei ce au?”. prin lucrarea “Scrieri economice”. ca adep ii lui Saint-Simon: aduce i-vă averea voastră. dacă acesta ar fi optat pentru aşa ceva). ideile speculative ale lui Fourier cu care se împrietenise. metoda sa. în final. “Aux amis de la liberte. 18”. Dreptul la muncă era asigurat fiecărui membru/membră. apoi printr-o broşură. Diamant cere prietenilor libertă ii. fiecare grupă având 7-9 persoane. Munca devenea în felul acesta o plăcere. autorul lansează următoarea invita ie: “Persoanele care ar dori să asiste la conferin ele ce au loc la mine acasă şi al cărui obiect este de a examina procedeele care pot să facă atrăgătoare produc ia. nr. fiecare asociat putea să-şi dezvolte multilateral aptitudinile şi înclina iile. din combina ia substantivelor “falax=falangă” (forma ie militară din Grecia antică alcătuită din solda i pedeştri înarma i cu lănci) şi “monastere” (mănăstire). la locuin a autorului din Rue de Mauthurins-St. deci. Astfel. tinde să-l răspândească chiar în popor prin regimul ac ionar (. dintre oraş şi sat dispărea. el spune: nu încredin a i nimănui averea voastră. administra i voi înşivă prin aleşii voştri. Jacques. adunând 18 până la 1900 de persoane din trei clase: bogată. între orele amiezii şi ora 4. Încă din primele pagini ale broşurii. prin discursuri laudative în fa a publicului francez. explică superioritatea propunerilor lui Charles Fourier: “El a urmat căi cu totul diferite. cu toată convingerea..Saint-Simon. dreptă ii şi ordinei).. rămâne i în credin a părin ilor voştri!” . departe de a ataca spiritul de proprietate. de la justice et de l#ordre” (Către prietenii libertă ii. falansterul se împăr ea în serii şi grupe (falange). reunindu-se “într-o masă de subscrieri îndestulătoare pentru a opera în cadru complet. spre anumite genuri de activitate. dar nu avem nici o dovadă scrisă care să confirme o asemenea afilia ie. prin paginile ziarului “Curierul românesc”. Ca un post-scriptum al acestei broşuri. Mai mult decât atât: ideile fourieriste au fost lăudate de Diamant şi românilor. ad-libitum.) El nu spune. potrivit înclina iilor diferitelor persoane. iar contradic ia dintre munca fizică şi intelectuală. După ce critică teoriile utopice ale lui Robert Owen şi Saint-Simon. Preconizând atragerea celor avu i la înfăptuirea acestei noi organizări sociale şi 39 .. Numărul membrilor celulei trebuia să cuprindă între 1500-2000 de persoane. o necesitate fiziologică pentru to i membrii societă ii. Într-o serie urmau să intre 20-24 de grupe. mijlocie şi săracă. Neologismul respectiv a fost inventat chiar de Fourier. sunt rugate să-mi comunice dorin a lor. dreptă ii şi ordinelor publice să se organizeze într-un cadru complet. la răspântiile principalelor străzi din Paris. potrivit aptitudinilor şi înclina iilor lui/ei. Această broşură se împarte gratuit. care sus inea că socialismul se va putea instaura cu ajutorul claselor avute (bancherii şi industriaşii). ajutate de muncitori. Iar în concep ia francezului. autorul se întreabă retoric: “Ce este. Veniturile urmau să se împartă după calitatea muncii (5/12) şi după talent (3/12).” Această celulă social-economică primară a fost numită de Fourier falanster (la fel se numea şi clădirea sediului central al falansterului). frecventându-i toate prelegerile şi răspândindu-i-le. rămânea însă donatorului. cu pregătiri culturale şi profesionale diferite.. iar Ion Ghica chiar sus ine că tânărul român ar fi fost membru marcant al acestei grupări. Cert este însă faptul că Theodor Diamant a îmbră işat. gruparea trebuia să fie organizată pe teritoriul unei dona ii (care. aşezarea de experiment societar. tipărită la Paris în aprilie 1833.

a.la Scăieni. atât Fourier cât şi Diamant prevedeau că falansterul trebuie să asigure. se măresc. dar cele mai multe în America şi au fost înfiin ate după 1840. a doua din lume . fie ca experimentarea să devină desăvârşită vara aceasta!” Era însă un optimism bazat pe o prea mare grabă şi pe prea multe himere. de numele căruia este de asemenea legată întemeierea falansteului. Familia şi greută ile familiale. domnitorului Ghica şi generalului rus Pavel Dimitrievici Kiseleff (1788-1872). o “cucoană cumsecade”. Prioritar. toate au eşuat. Iată câteva din grupul celor din Statele Unite: Farm Phalanx din Boston. Ghica (1834-1842). În încheierea manifestului său. fostă roabă pe moşia sa. Manolache Bălăceanu. s-a remarcat ca o fire destul de voluntară. Emanoil (Manolache) Bălăceanu. De altfel. din jud. cu timpul. dacă e să ne 40 . pentru Diamant. fiind foarte solicitat în procesul de măsurare a multor terenuri agricole. colerică şi câtuşi de pu in submisivă. un venit fără muncă de 4/12 din venitul ei total. aproape nesolvabile. Acestea din urmă s-au experimentat atât în Africa. dar nimeni nu se grăbea să-l sprijine concret. De aceea.Conde-surVesgres. Boierul avea multe datorii. Cum era de aşteptat. preşedintele plenipoten iar al divanurilor ărilor Româneşti. dar nu a primit nici un răspuns. trăind. Avea un şir de procese şi încurcături financiare. într-o comună nu departe de Paris . încrezător. Edificiul central al acestui complex social era şi el numit tot falanster. dar capricioasă. pe teren. de organizarea unor falanstere experimentale (prima. Între timp. scrisori prin care le solicita slujbe potrivite studiilor sale. el s-a întors în ară la începutul anului 1834. cam pe 7/19 aprilie. Texas Phalanx ş. cu acuze de grave escrocherii. Elenca. În urma acestor apeluri. Pe vremea apari iei lui Diamant la Scăieni. deşi se pare că avea ceva cultură. Au fost peste 40 de încercări practice. Prin “Curierul românesc” al lui Heliade Rădulescu. Printre altele. dispre uind canoanele şi rigorile conven ionale. locuia în Scăieni. Se născuse în 1807 (era deci cu doi ani mai în vârstă decât Diamant) şi nu era o personalitate de valoarea acestuia. lăsând-o cu un copil (Lucre ia) şi preferând să legalizeze o nouă căsătorie cu Stăncu a Constandineasca. o igancă focoasă. Pe tronul ării Româneşti venise de curând Al. de salon. lansează atunci apeluri către boierii patrio i explicând ce mari foloase le-ar aduce introducerea sistemului falansterian. îi adresează. fiica clucerului Dimitrie Ştefănescu. pentru capitalul investit. pe care îl cunoştea mai demult. deschis unor reforme. între 1833-1835. în care Diamant îşi imagina un om cu vederi progresiste. Un răspuns încurajator va găsi însă la un boier. de abia întors de la Paris. Tânărul nostru. fiind şi ultima experien ă de acest fel realizată în timpul vie ii marelui utopist Fourier. North American Phalanx din New Jersey. Diamant încheia cu o frază plină de încredere şi de bun augur: “În interesul umanită ii.cointeresarea lor. deci după Scăieni. Balaciul şi Tutăneasa. nu le-a sprijinit). care-i face opt prunci. unde avea o moşie apreciabilă. lansat la Paris în ziua de 25 aprilie 1833. Teleorman. câteva promisiuni vagi începuse să primească. din motive mai pu in clare. francezul le-a dezavuat pe amândouă şi. ob ine autoriza ia legală de “inginer hotarnic”. pe lângă alte trei proprietă i mai mici: Tecuciul. era să înceapă cât mai repede un experiment românesc şi să găsească un moşier bogat dispus să-i pună la dispozi ie terenul necesar pentru înfiin area unui falanster după re etele lui Fourier. Bălăceanu se despăr ise de so ia sa. Wisconsin Phalanx.

Bălăceanu şi-a dat consim ământul şi i-a pus la dispozi ie moşia sa din Scăieni pentru un aşa promi ător experiment. cu pământul lor). 60 pogoane de fânea ă. în continuare.. Scăieniul era situat pe vechiul “drum al sării”. El s-a construit lent. I: 41 . prin jalbe la ocârmuire. cel pu in în aparen e. De aceea. rămâne ca un mic mecena în istoria societă ii româneşti din sec. educa i în forme mixte. era situată în jude ul Saac sau Săcuieni. ci mai mult din instinctive porniri mercantile. cunoştea destul de bine ideile fourieriste. apoi cu însuşi “Tudorache” Diamant. Unii cercetători afirmă că a făcut acest gest nu atât dintr-o spontană generozitate. făurit din umbre şi lumini. în care se afla datorită ipotecilor ce-i grevau serios bunurile moştenite. acolo erau 20 de pogoane de porumb. nobilul Baudet-Dulary). trebuia să alterneze educa ia prin muncă cu cea prin învă ătură. de fapt. se străduia să o afişeze. Fondatorul a mai adus acolo 15-16 nou veni i. în premieră valahică absolută. liberi şi egali în drepturi cu to i românii. ocupându-se de muncile mai uşoare. în ciuda faptului că avea talentul să scoată bani şi din piatră seacă. Oricum. Falansterul nu a început brusc. Au urmat un alt roi de invita i. Teodor Diamant. zece familii de robi igani (32 de membri: părin ii şi copiii lor). muncite de 46 de clăcaşi. de exemplu. pozi ia aducându-i ceva venituri de tranzit.. Cel care-i recrutase. În acel an. declara i.luăm după plângerile lui. Se pare că. fiind mai mare decât jude ele vecine Prahova şi Buzău. dintre care cei mai mul i “so i” erau străini de Scăieni. ca un tânăr generos. îi explicase detaliat avantajele sistemului falansterian. nu a copiat dogmatic standardele falansteriene ale lui Fourier ci le-a adaptat la condi iile locale din ara noastră şi a cerut lui Bălăceanu să ob ină autoriza ie legală pentru func ionarea lui. la rândul său. cu 68 de familii în 1831. în pofida acestor încărcături negative. ca urmare a vreunui “decret”. să scape de amenin ările cu ipotecarea moşiei sau gândindu-se la nişte câştiguri materiale imediate şi la echilibrarea bugetului financiar care devenise atât de anemic. Să urmărim. păr ile lui tenebroase nu anulează întru totul bunele inten ii ale lui Manolache Bălăceanu care. în Fran a.. având o valoare de 14. interesat fiind. abia venit din Fran a. În orice caz. aproape 20 de noi membri. în 1836. Putem crede acest lucru dacă inem cont că boierul Manolache nu a comis un act de pură filantropie cedând gratuit moşia de la Scăieni (cum făcuse. ci a arendat-o falansterului. cărora li se spunea “so i”. luate la un loc. punându-i-se nu o dată la îndoială chiar şi cinstea personală pe care. dacă vrem să facem generoase concesii. Manolache s-a remarcat ini ial. Fără să tergiverseze. la Conde-sur-Vesgre. printre primii falansterieni au fost iganii de pe moşie. inspira i. Şi copiii lor veneau la pension. 10 pogoane de grâu şi 30 de pogoane de vie. al XIX-lea. cum s-a întemeiat şi cum s-a terminat falansterul. în 1835. Dar. mai ales după ce noul lui prieten. prieten cu amicii inginerului hotarnic. şi încă pe un pre nu tocmai modest. Localitatea Scăieni. Însăşi moşia Scăienilor era amenin ată cu confiscarea. începând de la 5 ani. livezi cu 600 de pruni. unii critici mai răutăcioşi ai falansterului diamantin au numit acest prim act de slobozenie “mica iganiadă”. probabil după opera “ iganiada” (vol. de vor fi fost sincere. o şcoală gratuită unde primele lec ii le preda însuşi Diamant. Copiii. Bălăceanu era considerat ca proprietar al unei moşii care producea un venit anual mediu. desfiin at la 1 ianuarie 1845. În Scăieni existau şi 12 moşneni ( ărani liberi.. Mai întâi s-a înfiin at un “pansion”.000 de galbeni în 1873. fiind pusă sub sechestru. într-o continuă penurie jenantă. înscriindu-l sub numele de “Societatea agronomică şi manufacturieră”.

comisioner şi advocat al fermei agronomice şi manufacturiere de la Scăieni” şi. un singur lucrător. 1 mentoră la pension şi 3 îngrijitoare la pension. Morii de astăzi. Exista şi o “fabrică” de plase de prins peşte. mai solicitau şi o listă cu membrii falansterului care li se părea o organiza ie cam ciudată şi oarecum suspectă. fără încunoştiin area autorită ilor. minorii fiind predominan i. Majoritatea erau scăienari de origine (28 de so i). Gorj.. că la pension nu se studia deloc religia (înlocuită cu muzică şi lec ii de dans!). din Bucureşti erau 21 de “so i”. după modelul celui de la Conde. Din păcate. so ia. Divanul jude ului Saac şi “Departamentul trebilor din lăuntru” de la Bucureşti. s-a încheiat un contract.d. Pe terenul falansterului se aflau: moara de plute de pe Str. în calitate de co-fondator. în parte.a. Kretzulescu. În plus. 8 ore de studiu. cu caracteristici tipic feudale. 4 profesori. de pe Str. păr ile fiind Manolache Bălăceanu. că boierii mâncau laolaltă cu gloata săracilor. depunând. că existau dormitoare comune. cu un pre de 1200 galbeni anual. Nici unul din Ploieşti. Când scriitorul Ion Ghica a plecat la Paris. era loc iitoarea lui) şi grupul coloniştilor . mese comune. meseriile celor 53 de membri ai falansterului erau următoarele: 17 agricultori. pe de o parte. 7 elevi. pitar (responsabil cu aprovizionarea cu grâne şi pâine a unui teritoriu) şi director (Stăncu a. pe de altă parte. Contractul prevedea că Manolache Bălăceanu arendează moşia pe 5 ani. Proiectul trebuia să fie trimis de la Paris la Scăieni prin N. că sistemul de reparti ie părea prea egalitar. căpătase o triplă însărcinare: “secretar. un fel de fond de rulment al coloniei. ulterior a rămas totuşi indiferent. după câteva luni. dar s-a găsit un dosar care arată că Ion Bălăceanu. în locul unde este acum întreprinderea “Artema Plast”. ini ial. 8 ore de odihnă). nu s-a păstrat acest contract.. praporcic (sublocotenent). 1836. jud. a lui Ion Budai-Deleanu (1760-1820). vol. fratele lui Manolache. Diamant nu a putut recruta mai mult de 80 de “so i agronomi”. 1 director de studii. în timpul liber. II: 1877). aşa încât falansterul 42 . situat pe Şos. că noua colonie se ghida după alte legi decât legile ării (8 ore de lucru. Alte “întreprinderi” nu existau decât în măre ele planuri ale fondatorului. hanul “de la Movilă”. 1836 tabelul “so ilor agronomi” număra 53 de membri. pentru început. Din punct de vedere al stării materiale. mai ales că iganii fuseseră declara i liberi. de ceea ce face elevul său la Scăieni. 1 bucătar. Diamant l-a rugat să-i înmâneze arhitectului Mauritze scrisoarea căruia îi cerea favoarea să schi eze proiectul clădirii centrale a falansterului. “so ii” participau cu munca şi talentul personal (lucrători. Bucovului de astăzi. Ploieşti-Văleni de astăzi. că între cele trei liste trimise la orânduire existau unele contradic ii şi discrepan e care păreau şi ele suspecte ş. temându-se că Europa de est.. având.. poet. “so ii agronomi” participau la comunitatea falansteriană atât cu capitaluri proprii. profesori. nu poate îndeplini toate condi iile economice necesare pentru concretizarea teoriilor lui (şi. De asemenea. din care 32 de sex masculin şi 21 de sex feminin. câte unul din Piteşti. au cerut informa ii detaliate despre evolu ia societă ii agrare industriale condusă de Bălăceanu. 4 croitori. Mehedin i şi jud. muzican i)..m. La 20 sept. şi “Hanul cel mare”. avea dreptate). cu brutărie şi curte de dejugat boii. Fourier se pare că s-a bucurat. 1 pantofar.. hanul “din sat”. În pofida marilor eforturi făcute. deci 6000 de galbeni în total.1875.socoti i arendaşi. Focşani. cât şi cu bani. 1 fierar. 7 eleve. La 20 sept. După recrutarea primului roi de colonişti. 4 secretari de cancelarie (“scriitori”). Pe lângă mori existau cărciumi.

astăzi. ea fiind înlocuită fie cu numele de fermă agricolă. fiind tot mai rar văzut prin Scăieni. cerere care. nici nu mai erau respectate (dacă vor fi fost respectate vreodată pe deplin!). “ci numai în unele din ele” . Rămas singur la cârma micii sale societă i falansteriene. “înlocuitoarea de director” a fermei. nu a părăsit însă niciodată convingerile sale fourieriste.nu avea nicidecum un caracter autarhic. una din cauzele depărtării lui Diamant de opera ce-o ini iase. încă din faşă. al ii spun că. Diamant. dar chiar şi nouă. recomandate stăruitor de Diamant. după mai pu in de opt luni de la înfiin are. să devină fantomatic). precum se crezuse. destul de descurcărea ă şi autoritară. o fiin ă. deoarece. Aşa stând lucrurile. nemul umirile şi plângerile acestora nu au întârziat să apară. cere să fie ajutat să înfiin eze un nou falanster cu colonişti rromi. Numai în primele luni ale anului 1835. conform documentelor de arhivă. pentru bani pu ini sau pentru nimic. Sunt. dovadă unele acte de vânzare-cumpărare găsite prin arhive. zece din cei mai de 43 . nu s-au găsit documente convingătoare care să confirme sau să infirme aceste supozi ii. adresat Consiliului administrativ al Moldovei.ceea ce membrilor le-a redus mult din entuziasm. iganca Stăncu a Constandineasca. Diamant fusese inima şi sufletul falansterului. ajungând până la o distan are de ea aproape totală. mai ales în cele din anul 1836. în primele luni. regulile de aur fourieriste. care. Acest lucru ne determină să dăm o anumită crezare opiniilor că între cei doi încetase orice legătură. Spre a nu intra în conflict direct cu ei. În această privin ă opiniile cercetătorilor diferă. dimpotrivă. Nimic imposibil. până în prezent. se ştie că inginerul activase acolo concret. Se evita chiar şi denumirea de falanster. pe ultimele liste ale membrilor acelei “Societă i agronomice şi manufacturiere” numele lui Diamant nici nu mai apare deloc. după cum era de aşteptat. apoi s-au înmul it. desigur. atunci. într-adevăr.. la început. deşi coloniştii trăiau mai mult din propriile produse pe care le vindeau şi în afara teritoriului. Cert este că activită ile societă ii falansteriene intraseră într-o degringoladă evidentă şi că nu mai semănau cu cele din primele luni de la înfiin are. Adevărul este că. Manolache Bălăceanu. ne-am lăudat prea mult cu acest falanster ce începuse. undeva pe lângă Iaşi.. Imediat după plecarea lui. Comportamentul ciudat al lui Bălăceanu ar putea fi. “so ii” de vază ai acelei societă i declară că programul a fost respectat în acest ritm doar. el a trecut printr-o rapidă perioadă de slăbire a interesului pentru organiza ia pe care a creat-o.după cum spuneau ei . iată. treburile falansterului se pare că. toată responsabilitatea fiind lăsată pe mâna so iei sale. Nu se mai respecta nici timpul de odihnă al “so ilor” membri. chiar şi duminica. Unii spun că prietenia dintre cei doi ar fi continuat. evita să dea ochi cu nemul umi ii şi cu autorită ile. situa ia s-a deteriorat brusc. într-un memoriu din 1841. (Atunci. De aceea. totuşi. pare-se. chiar dacă inginerul nu mai colabora cu pitarul Manolache. ca dovadă că. “vreo lună” şi încă nici atunci în toate promisiunile fundamentate.“prin silă” şi excesiv. la pu ină vreme după întemeierea lui. directorul “so ietă ii”. deşi într-o scrisoare reprodusă de noi mai jos. în arhive. şi nu numai lor. totuşi. numai nişte presupuneri. aceştia muncind . Bălăceanu făcea cam ce voia acolo. fie cu aceea de societate agricolă manufacturieră. între cei doi ar fi existat divergen e şi certuri serioase care i-au dus până la procese în tribunal sau la o ruptură definitivă. încât. ca şi so ul ei. chiar dacă a rupt-o cu Scăienii. Dacă. au mers bine sau binişor. a rămas şi ea fără nici un răspuns.

care nu-l putuse găsi pe cel reclamat. lăsându-ne unii şcoalele. acesta fiind totdeauna dispărut.) Care aceste toate s-au urmat vreo lună. moşia d-lui prapo(r)cic Manoil Bălăceanu. Teodor Diamant. iar nu prin silă (subl. noastră!). mai viclean şi mai despot”. noastră.. copie): Prea-Înăl ate Doamne. cu folosirea unor cuvinte aspre de dojană şi frustrare. (Subl. din ziua de 9 decembrie 1836. f. “nici nu l-au văzutără pe-acolo!”. limba fran ozească şi alte ştiin e.) Iar în cele după urmă ajunserăm ca de silă să ne facem cei mai sfin i. economia so ială. poate fi considerată un document fundamental care subliniază că triste ea şi disperarea celor ce ajunseseră să trăiască într-un fel de lagăr este un adevăr incontestabil.. încât socotim că cei mai scumpi să înşela de punea bani şi cei mai în elep i săraci de făcea ceea ce am făcutără. original din Arhivele Statului.. ei au ajuns la “veacul cel mai întunecat. lucru cu totul despot”. întocmită într-un stil patetic. că afară de cele ce este în contracturi ne spune că are peste 500. plăcerile lumii. n. împreună şi cu voia stăpânirii. 41 şi 52.seamă so i agronomi dau de grabă jalbă direct către Alexandru Ghica. a lucra orice fabrică. pusă alături de alte documente asemănătoare. 44 .. (Subl. ns. Bălăceanu fiind “cel mai înşelător. facem următoarele noastre arătări către Măria Voastră că. raiul pământesc şi câştigul cel mai mare.) căci ni le citea şi dedeam ştraf. Asemenea plângeri.) Această scrisoare a unor oameni profund înşela i în speran ele lor. Bucureşti. în întregime. învinuind de mare înşelăciune pe Emanoil Bălăceanu şi chiar pe Theodor Diamant pe care. 7233/1836. arh. întrucât a introdus şi o cenzură severă în coresponden a “so ilor” care se plângeau că “n-avem voie (nici) d-a scri ceva tainic pe la părin i. rude sau protectorii noştri (. mai fuseseră înaintate şi ocârmuirii de la Bucov a jude ului Saac. că promisiunile şi realizările falansteriene ale lui Diamant şi Bălăceanu nu au existat în realitate decât mai mult pe hârtie. a ni să da lăcaş. doc. nu după cum scrie.000 lei împăr i i pă vite. cei ceia ce cu numire am fostără so i agronomi şi manofacturieri la Scăieni. ns. agricultură. domnul ării Româneşti. în loc de matematică. Ne făgăduia că vom găsi veacul de aur. în loc de lec iile d. al ii stăpânii şi al ii alt enteresuri şi făcând contracturi cu d-lui. că în loc de iconomia so ială am învă atără ca un sfert de pâine să-l iconomisim o zi sau două.) şi nici că să pomenesc pe la noi acele învă ături. D. păduri.a) ne spunea atâtea făgăduieli. întărite prin comisie. hrană.. din care reiese foarte limpede şi fără urme de îndoială. respectând limba veche a originalului de atunci. adresată domnitorului Ghica. extrem de importantă şi revelatorie. au ajuns “mai rău decât păcătoşii din iad”. nr. nici toate. slobozenia care este cea mai plăcută tutulor şi altele multe. Agia Bucureşti. menit să diminueze mult mitul atât de lăudat al falansterului fourierist de la Scăieni (v. ci numai unele din ele. a celor zece falansterieni de frunte.. (Citate luate din textul de mai jos. în locul raiului pământesc” promis. moşii şi alte negu ătorii. într-acest chip: a ni să da de către d.. Teodor Diamandi matematica. Citez. lunga jalbă. pentru o so ietate de cinci ani. de a face orice printr-a noastră bunăvoie. Prea-Plecată Jalbă Noi. îmbrăcăminte. deoarece “în locul veacului de aur”. şi chiar din gura d-lui (T. zicem că nici nu l-am văzutără (subl. pentru că. a ni să da moşia Scăienii nouă ca la nişte tovar i.

strălucindu-ne adesea înnaintea ochilor bunătatea sentementurile cele nobile ce Dumnezeu i le-a insuflat cu cea mai mare putere sfântă. în loc de hrană. vedeam că în curte n-are mai mult decât vreo câ iva boi. prin ger. Iar pentru cele ce ne punea şi ne făgăduia. În locul plăcerilor lumii. care şi acelea sunt ale iganilor. pentru despăgubire pierderea de vreme. Care neputând a suferi ne-am cerusără contracturile şi răvaşurile de drum şi. vaci. În locul veacului de aur. dechemvrie 9 Şi suntem prea pleca i şi supuşi slugi ai Înăl imii Voastre: Toma Constandin Caton. Erbaru. în loc de fabrică. în loc de lăcaş.) căci ni le citea şi dedeam ştraf. în favoarea căruia se făcuse sechestrul. am făcutără cunoscut cinstitii ocârmuiri a jude ului Saac spre jalbă a ni să da slobozenie spre venire la Bucureşti spre căutarea drepturilor noastre cu d-lui. în loc de agricultură. pentru că nu i-a dat niciodată adeverin e de hârtiile primite etc. etc. dar şi cu propriul său frate. Şi ce mâncare: mai rea decât a unui sărac ăran. Domnitorul Ghica îl cunoştea însă bine de-acuma pe 45 . care nu lucra opt ceasuri pă zi. lucru cu totul despot”. care nici iganii nu putea să le sufere. 1836. ticăloşiile omenirii. buturugi şi alte nesufrite lucruri. Tudor Zaplan.) că în loc de negu ătoriile. Gheorghe Cârjanovschi. ns. dar şi Bălăceanu găseşte cuvinte meşteşugite să se apere de învinuiri şi să se plângă de neloialitatea colaboratorilor. slobozindu-ni-să contracturile şi răvaşurile dă drum. dezbrăca i. care ei sunt mor i. rude sau protectorii noştri (subl. a hainelor şi a încăl ămintelor fieştecărui. pleca i ne rugăm Înăl imii Voastre ca. pentru că îi pusese “sechestru nepravilnic”. în loc de arenda moşii Scăieni. Ion Bălăceanu. Domnitorul dă ordin să se cerceteze cazul. că ne punea dă-i făceam caraula ziua şi noaptea câte două ceasuri descul i. fieştecare scria p-acasă de ni să trimitea. a-i săpa pu uri. El ajunsese la numeroase certuri cu injurii şi procese nu numai cu inamicul lui de-o via ă. oi şi capre. ploaie. ns. a-i cură i pădurea de mărăcini. Costache Constandin. am văzutără că este cel mai înşelător.. nedându-ni-le. am văzutără că este secvestruită. făcându-i-să secfestru banii ce prisosesc. gropi. Costache Papadonat. în loc de îmbrăcăminte şi încăl ăminte.a număra cele opt ceasuri pă zi care era de lucru spre dare de mâncare. Petre Popescu. veacul cel mai întunecat. vedeam că n-avem voie d-a scri ceva tainic pe la părin i. mai rău decât păcătoşii în iad. Manoil Popovici. şan uri. iar noi vii. care el este învă at. care ni s-au şi dat. Costache Anastasiu. De aceea. În loc de slobozenie. în locul raiului pământesc. nu i se da de mâncare. şi alte reguli ale d-lui. în loc de a face orice printr-a noastră bunăvoire. vedeam că cu sila ne punea şi. şi suntem prea încredin a i că ni să va împlini această rugăciune. ca nişte vinova i la arest. Gheorghe Mihalovici. căci mai primise o jalbă similară şi de la un alt grup care părăsiseră foarte nemul umi i colonia. N. Ioan Constandin. de abuzurile şi ilegalită ile săvârşite de judecătoria Săcuieni. ajuserăm cu to i unindune supt comanda unia şi astfel scoteam. mai viclean şi mai despot: (subl. în loc de limba fran ozească este numai pentru cei începători. iar noi nu. în tribunal.

Acolo mai mult s-a odihnit. prin cinci-şase jude e. Bălcescu ori poetul maghiar Petofi Sandor. de falansterul pe care îl crease cu atâta entuziasm. a fost trimis în surghiun la o mănăstire. căci sănătatea i se deteriorase rapid. Ghica. motive pentru care Agia de la Bucov l-a arestat. dar când s-a întors în libertate. Totuşi. Diamant şi Bălăceanu au fost aresta i şi trimişi în surghiun şi că. treptat. suprasolicitările zilnice şi drumurile lungi şi obositoare l-au slăbit foarte mult iar sănătatea i se şubrezise vizibil. între 1841-1842. dar la fel ca Mozart. va contracta o tuberculoză galopantă şi boala îl va răpune foarte tânăr. prin care acesta îl reclama pe Bălăceanu că-l înjurase. el a început să se desprindă treptat. de pe urma unei astfel de deplasări prin ploaie. trebuia să muncească excesiv. luate din informa ii de a treia mână. Todeauna. oricum le abandonase. Bălăceanu. după plecarea lui Diamant. ci la Vieroşu. datorită firii sale carismatice şi a cunoştin elor sale enciclopedice. chiar dacă ea nu mai exista decât doar cu numele. Cert este că Alexandru Ghica vodă nu-l avea deloc la inimă pe pitar. încă din 1835. De data aceasta ceea ce descrie vechiul prieten al lui Diamant sunt nişte zvonuri fără temei. Pentru a-şi putea men ine existen a. din clemen a unor necunoscu i. ci pentru desele conflicte avute cu foştii “so i agronomi” ori cu Tudor Zaplan. cum spune I. Saac din 25 iulie 1829. din numeroasele reclama ii venite contra lui. pentru activitatea sa de la falanster. că-l tăvălise pe jos călcându-l cu calul. după un timp. Cu certitudine. iar în 1836 îl găsim peste măsură de implicat şi de solicitat cu îndeletnicirile hotarnice. aruncându-l în cele din urmă într-un iaz unde a stat gol-golu pe o ploaie cu furtună o noapte întreagă. care îi ofereau totuşi un câştig sigur. De altfel. Diamant nu a fost nici judecat. se sim ea deja slăbit. multe făcute fie călare. obositoare şi continui deplasări pe teren. nu atât din cauza fostei lui func ii de director al coloniei ori a ideilor fourieriste pe care. Mai auzise şi de plângerea lui Sava Rădulescu adresată Agiei (poli ei) din jud. trăind într-o continuă tensiune. Va fi înmormântat la un cimitir din Câmpina. într-adevăr. cu Obşteasca epitropie. la numai 32 de ani.pitarul şi praporcicul Bălăceanu. el murind departe de prieteni. Scriitorul Ion Ghica ne povesteşte că. în sărăcie şi aproape uitat. Se ştie că tânărul inginer era o fire foarte dinamică şi întreprinzătoare.acuză Sava . Din motivele arătate mai sus. fiind decis să o lichideze fără urme. în ziua de 13 sau 15 august 1841. via a aceea trepidantă. dar cel mai mult era deranjat de existen a societă ii agronomice de la Scăieni. Hăr uit de atâtea procese. au fost elibera i. “Striga . având dreptul să fie vizitat de familie. dar nu la Mărgineni. fie pe jos. Nici Manolache Bălăceanu nu a avut o soartă mai bună. din porunca domnitorului. Aşa că nu a fost tratat ca un criminal şi nu i s-au ridicat func iile de sublocotenent şi de pitar. nici arestat şi nici surghiunit. din ordin domnesc.că este hotărât să mă omoare” şi că a trecut peste el cu încă două slugi călări. el trebuia mereu să se înfă işeze cu explica ii scrise sau verbale în fa a autorită ilor. dar cu un trup fragil. foarte 46 . nu se ştie deloc unde îi este mormântul. pe când era sănătos. El lucrase mai mult pentru binele şi folosul mul imii şi de aceea lui nu i se poate nega deloc patriotismul şi sacrificiul dezinteresat. ne inând cont de condi iile vremii. era înconjurat de admiratori. cu fratele său Ion. dar care impuneau dese. deoarece nu există absolut nici un document care să arate că inginerul ar fi fost vreodată arestat şi surghiunit.

Dar există informa ii scrise că încă din a doua jumătate a lunii noiembrie. care ne surprinde cât de generos a putut să devină. după aproape 14 ani de la dizolvarea falanstrului. sunt pur şi simplu nişte specula ii fanteziste. plasa Podgoria. Manolache Bălăceanu. dă cu şareta o fugă până la un doctor din Ploieşti. au părăsit falansterul.. pentru rude. s-a stins la o vârstă foarte tânără. auzise zvonul că falansterienii ar fi rezistat eroic cu armele în mâini “să-şi apere colonia de furia doroban ilor”. Pe 10 sau 11 aprilie. presim ind ce va urma. miercuri la 15 aprilie 1842. la nici un an de la dispari ia lui Teodor Diamant. Ca şi mentorul său Diamant. înso it de un ajutor. poprit temporar la sediul agiei din Bucov). Prin aceste danii testamentare. ei au supravegheat lichidarea treptată a coloniei şi au depus eforturi. metamorfozându-se într-un milostiv şi bun creştin. participase. din pricina aceleiaşi boli ca şi a lui Diamant. deşi nu plecau to i odată. sosind şi alte întăriri care nu s-au retras până ce ultimii colonişti nu s-au întors la localită ile de unde au fost aduşi. pentru soacră-sa şi numeroşilor lui urmaşi. pitar Manolache Bălăceanu.. spre a ne apărea ca bravi români şi mari patrio i! Poate ar fi fost frumos dacă ar fi fost astfel. el se grăbeşte să-şi întocmească un testament explicit. şi când s-a întors. Nu după mult timp. pentru prea iubita-i so ie. La 4 decembrie 1836. Aşa că informa iile ob inute de Ştefan Greceanu. aleşii satului Scăieni m-au întâmpinat cu raportul lor prin care face cunoscut că d. ci pe rând. cu o zi înainte. fostul director al coloniei. Soarta falansterului fusese însă dinainte pecetluită. care consemnează că în vizita făcută de el la Scăieni în 1849. Nicăieri rapoartele subocârmuirii sau ocârmuirii jude ene nu pomenesc despre nesupuneri îndârjite. probabil pe o cau iune bine plătită.probabil. Şi au reuşit. În toată colonia nu existau decât şase flinte primitive şi numai câ iva bărba i care ştiau să le folosească. la cabinetul medicului. mai cu vorba bună. directorul este eliberat. Practic. De aceea. Subocârmuitorul Podeanu. (pe când Bălăceanu fusese.. 47 . iar acolo. dar rigorile cercetării ştiin ifice ne spun clar că o aşa minune nu s-a întâmplat nicidecum în realitate. trimite de grabă următorul anun către ocârmuirea Saac: “Ieri. alertat de starea-i agravată. cu urcuşuri şi coborâşuri. Astfel falansterul a fost ocupat zilnic. ce să afla cu lăcuin a în satul pomenit (. pentru a-i convinge pe colonişti să plece. pe măsură ce îşi lichidau obliga iile. pentru a-i convinge pe colonişti să renun e la activită ile lor de acolo. prieteni. proprietarul moşii. praporgicul lasă impresia că a vrut să-şi mai ispăşească parcă din păcatele lumeşti.. despre manifestări ostile de rezisten ă armată. Totdeauna militarii au raportat că “so ii” erau supuşi şi ascultători. încetează din via ă în ziua de 12 aprilie 1842. cărora le împarte o mul ime de bunuri din restul averii ce-i mai rămăsese după sechestru. numele rămânându-i pentru eternitate legat de experimentul acela social la care. oferind cu larghe e daruri în bani şi terenuri. mai cu amenin ări şi cu for a. boala înaintase rapid şi pitarul se sim ea extrem de slăbit.. printre care şi unii igani săraci. primul grup de 10 “so i agronomi”.. menite să exalte gloria revolu ionară a bie ilor falansterişti. doroban ii şi func ionarii civili ai subocârmuirii Podgoria s-au aflat continuu la Scăieni. inmormântându-l la schitul Ghighiu” (cum ceruse în testament). Din ele deducem că Bălăceanu mai putea fi socotit totuşi un boier destul de înstărit.) a încetat din via ă. a constatat că dezertase şi al doilea grup de foşti falansterieni (cam pe 17 sau 30 decembrie). Încă de la începutul primăverii anului 1842.

la pag. mari sau mici nedreptă i şi neîn elegeri. Aceasta este lec ia oferită de faimosul experiment de la Scăieni despre care îndrăznesc să spun că a însemnat mai mult decât o furtună într-un pahar cu apă. Acolo artiştii m-au chemat şi pe mine ca să modelăm statuia împreună şi am urcat cu ei pe o schelă specială.50 m înăl ime.. dar precum afirmam mai la început. Ecaterina Tudorache şi Ştefan Macovei. dornici să creeze o statuie impunătoare a lui Diamant. au demonstrat toate autocra iile despotice ale tuturor statelor comuniste din lume. 1985. dar ma determinat să încerc eu primul a-i reconstitui tridimensional chipul (vezi poza bustului respectiv pe care mi-a reprodus-o şi revista “Magazin istoric” Nr. falansterul de la Scăieni era o grupare în care nu se practica religia. iar cel mai spa ios loc pentru modelarea ei din lut (prima fază înainte de a o transfera în ipsos) a fost o hală de la fabrica de sticlă “Prahova” din Ploieşti.. febr. mai ales că prin incertitudinea unor fapte şi amănunte exacte. ca atare. de un ghidaj spiritual divin. i-am sculptat primul bust (ulterior. începând cu mine însumi. Şi ele s-au găsit. Este adevărat că falansterul acesta a fost for at să-şi înceteze activitatea înainte de a se împlini acolo toate planurile idilice ale marelui nostru visător fourierist. Mai era nevoie doar de recrutarea unor for e creatoare. ducând la evoluarea treptată a autocra iei lui Bălăceanu. Dar mi-am imaginat mai multe ipostaze ale fizionomiei lui. ele lăsau destul loc liber fabula iilor şi specula iilor “revolu ionare”. Această machetă le-a servit ca model celor doi sculptori. conform mărturiei membrilor ei. ucişi de ger înainte de a apuca să înflorească. În asemenea situa ii discordia nu se lasă prea mult aşteptată. de aprox. mai mare. copiind şi o dublură după el).. Lipsite însă de orice binecuvântare.. neîndoios un suflet altruist.Falansterul de la Scăieni rămâne. bunele inten ii ale speciei umane s-au dovedit din nou că nu puteau evolua altfel. Chiar în cele aproape 20 de luni de existen ă fragilă a micii celule comunitare de la Scăieni. atunci când au lucrat o machetă în ipsos. în sânul ei. căpătase aliura unui mic şi odios lagăr de concentrare şi demonstrând în mic ceea ce. schi ându-le pe hârtie şi în final m-am oprit la una care gândeam că trebuie să semene cât de cât cu eroul care a fost şi. (Diamant a trebuit să plece). STATUILE LUI DIAMANT ŞI FILMUL ARTISTIC DESPRE FALANSTER Asemenea evenimente istorice. în mare. 25). puzderie de reclama ii scrise sau verbale făcute la ocârmuirea locală. 2. 4 m. Evident. originală şi destul de interesantă în istoria ării noastre. până ce colonia. pe cât de inedite şi originale. pe atât de nebuloase.. de cca 1. un patriot cinstit şi plin de multă noble e. Toate au părut ca nişte boboci frumoşi de trandafiri. totuşi. nu puteau să nu ispitească şi să nu inspire pe creatorii de artă din ara noastră. o pagină inedită. fără excep ie. ajutându-i pe cei doi 48 . De la “reconstituirea” mea s-au inspirat doi foarte talenta i sculptori ploieşteni. toate aceste experimente lipsite de un crez pios. Figura tânărului Teodor Diamant m-a atras fără să mă fascineze excesiv. apăruseră deja mari sau mici frecuşuri. Nu se cunoaşte absolut nici o fotografie sau portret al acestui mare utopist român. fără să o putem acuza totuşi de ateism. sunt şi vor fi oriunde sortite unui eşec sigur. Apăruse lupta pentru putere între micii şi marii lideri. iar Teodor Diamant primul socialist român.

pe de altă parte. dar spectatorul are norocul să vadă măestria regizorului şi jocul impecabil al unor actori de mare elită: Liviu Ciulei. cu lacrimi în ochi mi-a spus că uriaşa statuie. Agentul straniu. “carne şi oase”. O evocare mai impresionantă decât statuia lui Teodor Diamant avea să fie însă un film artistic despre el şi despre experimentul lui de la Scăieni. cum îi ziceam noi.c. Buzău. a trebuit distrusă. la care s-a muncit zile întregi. Mihai Mălaimare.). se zice că tovul Dumitru Popescu. care era 49 . conflictul dintre Diamant. al p. şi să-i combată pe cei ce nu-i în elegeau ideile. 1926. înfă işându-ni-l pe Diamant ca pe tânărul Lenin care explica ăranilor din Scăieni necesitatea unei agriculturi colective. oraş înflorit. Adrian Pintea (în rolul lui Diamant).şi aşa mai departe. “tanti Tity”. poetul Nicolae Dragoş (n. dintre doroban i şi tovarăşii din ferma independentă. la Cluj-Napoca). Romulus Mărgineanu. totul terminându-se cu arestarea lui Diamant şi a lui Bălăceanu. trebuia scos cu pregnan ă în prim plan. al p.c. pe de o parte.. Demetriade. Premiera produc iei a avut loc în sala mare a Clubului din Boldeşti.c.. unde era o tabără de sculptură. Elena Albu. apărându-şi mica lor republică falansteriană. Bucureşti. Ultimele zile ale verii. fiindcă se prefăcea că nu prea avea habar de falanster. din piatră. ar fi refuzat aprobarea fondurilor pentru statuie. dacă socotim cele 19 filme regizate de el (Proprietarii de stele. care se canonea cu “aprobărili” aflate atunci pe mâna lui de mare mahăr al c. Savel Ştiopu a îmbogă it cu elemente noi scenariul literar atunci când l-a transpus în scenariu regizoral. macheta a fost dusă ca model la pietrarii de la Mânăstirea Ciolanu. trebuind să-i lămurească despre implicarea lor în această colectivitate în care vor domni egalitatea. Aproape de soare.. cu jertfe din partea patrio ilor scăienari care sângerează şi mor pentru libertate.r. Doamna Tudorache... şi care răspundea de cultură. Flăcăul şi focul. în care tânărul inginer putea fi văzut în.. Corneliu Revent. care are prea pu in de a face cu realitatea istorică.a.r. împreună cu Florian Avramescu şi Nicolae Drăgan . imprimându-i filmului un anumit dinamism. montajul Viorica Petrovici şi sub regia lui Savel Ştiopul (n. Dragoş şi colegii lui au creat un scenariu plat. unul din cei mai harnici şi talenta i regizori şi actori români din acei ani. frumosul efort al sculptorilor a fost zadarnic. Eniko Szilagy.. George Mihăi ă. după un scenariu scris de redactorul şef-adjunct al ziarului oficial al c. care respecta în mod tipic “realismul socialist”. dar inegală ca for e. muzica Hary Maiorovici. mârâind cam în acest fel: “Păi ce le trebuie la ăia de la Scăieni o statuie de bronz atât de mare şi de costisitoare pentru Diamantul lor?” Şi. Andrei Finti şi Fabian Gavriliu. Julieta Szonyi.. Muncă zadarnică! S-a ob inut în schimb aprobarea pentru o variantă mai mică. Cu fa a spre public ş. Când lucrarea a fost gata. Fireşte că filmul divaghează aiurea pe această temă patriotardă fantezistă. zis “dumnezeu”. “Scânteia”. 1938.c. N. lucrând o replică a ei mare. filma i de operatorul Ion Anton. sculptată în piatră albă de calcar. şi autorită ile militare feudale. doi mari eroi revolu ionari . Filmul a fost realizat în studiourile de la Buftea. Anotimpuri. în anul 1979. în consecin ă. Acolo meşterii pietrari au copiat-o cu mult talent pe cea din ipsos.scenografia: Ladislau Lobancz şi M. Muşchetarii în vacan ă.maeştri să termine impunătorul proiect. Ultima noapte a copilăriei. Desigur. ajutat de Bălăceanu. fericirea etc. pseudonimul lui Nicolae Răcănel). după care statuia respectivă a fost adusă şi instalată în curtea Casei de cultură din oraşul Boldeşti-Scăieni.. totul accelerându-se şi convergând spre o aprigă luptă armată finală. În acest scop.

” După acea explica ie justificativă.a insistat regizorul. După premieră. care durau numai câteva secunde pe ecran. aveam mai multe. declarându-l. regizorul m-a întrebat dacă doresc să-mi spun părerea sinceră despre filmul lui.. am în eles mai bine pentru ce criticii de film iau acordat “Falansterului” numai două stele şi jumătate şi nu cinci. din vara anului 1980. “vede i. se afla lângă mine tovarăşul. nici nu cred că s-ar fi putut altfel. fiindcă. scris în grabă. dar îmi amintesc că i-am răspuns cam aşa: “În primul rând nu am fost de acord cu faptul că filmările nu au fost făcute la Scăieni şi cu faptul că dl.. erau scrise în spiritul epocii de-atunci: 50 . date fiind împrejurările politice. scenariştii. precum majoritatea filmelor maestrului Savel Ştiopul. În sfârşit..căci. regizorul Savel Ştiopul şi operatorul Ion Anton. în schimb şi-au exprimat părerea de rău că studiourile de la Buftea nu le-au oferit suficiente mijloace de transport să se poată deplasa la Scăieni.. filmul are .prea multe aluzii politice. mi-au fost tăiate cele mai interesante secven e. La sfârşitul proiec iei. totuşi... să se facă un nou montaj. bănuind că. câte am pătimit eu pentru filmul ăsta. Mai aproape (şi mai ieftin) le-a venit localitatea Ciocăneşti-Ilfov.. am putea revedea “Falansterul”. domnule Bălan. mai toate scenele mi-au fost cenzurate. În rest. (şi mi-a spus un nume pe care l-am uitat) de la Ministerul de Interne. ca să termin cu povestea falansterului de la Scăieni. iar după masă domnul Ştiopul m-a rugat să merg cu dumnealor şi să le arat locurile unde au fost clădirile falansterului.. foarte bun. Îl voi reproduce şi eu aici. cu o zi înainte. ceva mai jos. cu versuri de ocazie... cu ce nu a i fost de acord din toată munca mea? Ce considera i că ar mai fi trebuit să fac?” . destul de conven ionale . zău că mi-a i plânge de milă! În primul rând. cât trebuia să aibă toată pelicula.. care mereu se plângea că. la proiec ie. care a fost aplaudat de to i actorii.. “Dar. spectatorul neavând suficient timp să-şi fixeze bine imaginile. la masă. pe care l-am citit la premiera filmului. fiindcă acest al treilea film al domniei sale. Desigur. fireşte. dacă nu întâmpina acele ciopâr iri şi piedici stupide. că întotdeauna trebuie să fim mai circumspec i în cinematografia de astăzi.. Din 2 ore şi 40 de minute. în vara anului 1980.. un tânăr foarte simpatic. Acolo s-au făcut toate filmările exterioare pentru filmul “Falansterul”.aşa şi pe dincolo . Cred că nu am fost prea sincer când am declarat cu emfază că filmul mi-a plăcut. Primarul le-a inut un scurt discurs laudativ şi am fost invitat şi eu să iau cuvântul. poate.. Anton a abuzat de filmări foarte scurte. oricum. dar în loc de vreo cuvântare. “Dacă a i şti. festiviste. a fost meritoriu şi. în ordinea lucrării. filmul mi-a plăcut. aşa că ceea ce a i văzut pe ecran este doar ce a mai rămas după cenzură. şi proiec ia a durat 161 de minute într-o atmosferă deosebit de festivă. cu dublu în eles. le-am citit poemul “Teodor Diamant”. operatorul şi to i actorii au fost invita i pe scenă unde au primit laude şi multe buchete de flori. La întoarcere. naive. totuşi. au fost pofti i la mine acasă. iată aici poemul “Teodor Diamant”. dacă nu au fost distruse.arhiplină. a fost OK!” Au râs amândoi şi nu mi-au dat dreptate. publicul i-a aplaudat în picioare pe realizatorii acestei pelicule.. Regizorul. Aceste versuri. secven ele accelerate putând astfel să-l obosească.. aş avea oarecari rezerve. Poate că astăzi ar trebui căutate rolele cu secven ele eliminate şi. muult de tot şi că a fost foaarte bun.. după cum ar fi dorit domnul Ştiopul.

trupul i-a crescut gigant. visul deveni-mplinire. ce-n vremuri de restrişte şi-asupriri revoltătoare Ai sim it durerea gloatei plănuind a ei salvare. Iată însă că. îi înve i legea iubirii. L-ai convins cu mic. Dar răspunsul lor fu aprig: te-au trimis în deportare! Tu ai învă at o ară cum să iasă din cenuşe. Să le dai o lege nouă peste capul stăpânirii? Tu le-ai spus că-n locul urii. be i de fericire. Fiecare-aveam de toate. Îi înve i pe to i românii arta de cooperare. al egalită ii sfinte. glorios acum păşeşti. Ca să. Unde munca ta primeşte cea mai dreaptă răsplătire! Unde robul de-altă dată este liber şi ferice. Unde ai chemat norodul sus. pentru elul ei fierbinte.. veni i . de prin sate.să schimbăm a noastră via ă! Şi-ai pornit marea schimbare şi-am ajuns cei mai din fa ă: Fiecare trăiam liberi.... pe culmile cetă ii. prin veacuri. .. Ei. Între file de istorii.TEODOR DIAMANT Tu.le-ai zis mul imii .i sprijine Comuna Libertă ii din Scăieni. Sabie şi DIAMANT! 51 . cu mare să clădi i un Falanster.... Căci necazurilor vremii le-ai opus o jertfă vie. Trupul tău firav de muncă n-a putut să mai reziste Şi te-ai stins plin de durere înecat în lacrimi triste. Unde studiul şi cultura pot pe to i ca să-i ridice. i-au legat la mâini cătuşe. mândri. “N-ar putea fi libertate...Hai.. Iară numele i-e Fulger. Întinzând modelu-acesta peste-a ării largi poieni Şi-ndemnând pe Bălăceanu să renun e-a fi boier. Visător al libertă ii. ca unică răsplată. Şi-au pornit să te întrebe cu ce drept faci tu dreptate? Cu ce drept aduni mul imea de prin târguri. Asta nu plăcu acelor de la strâmba cârmuială Care pentru orice bine î i cereau dur socoteală.. Luptător pentru dreptate. Cuib de vise glorioase. Prima rază socialistă peste plaiuri româneşti. disciplină sau dreptate Fără grijă pentru oameni şi pu ină demnitate!” Astfel tu scriai în cartea “Către-amicii libertă ii”. Chiar dacă se stinse visul ca oricare utopie. roade mândre de-nfră ire.

prea târziu şi fireşte că nu au mai găsit nimic. până în clipa retragerii. în această conflagra ie localită ile 52 .. pe atunci. când au părăsit “orăşelul” din pădure. materiale de construc ie.. tacâmuri. Cam aşa se întâmplă uneori în războaie. care mai trăieşte şi astăzi în acest oraş. Bătrânii spun că nem ii. mica uzină producătoare de curent electric. s-au autorecompensat din plin pentru anii de ocupa ie nedorită. nem ii şi austro-ungarii iar. mai târziu. care erau adăposti i în barăcile de la unitatea militară de la pădurea Scăieni. fără a maltrata însă grav pe locuitori. desigur!) au beneficiat din plin de pleaşca de “cadouri” găsite gratis. şi aceste aşezări au cunoscut consecin ele dezastruoase ale celor două războaie mondiale. Dacă în Primul război mondial (1916-198) zonele industriale de aici erau de abia la începutul formării lor şi ceva mai ferite de ochii agresorilor. într-adevăr. Un asemenea cadou a fost şi o feti ă. ceva mai brutali. pături. arătând ca o doamnă bine. au lăsat acolo tot ce nu puteau să care. ocupan ii cerând sau luând cu for a în primul rând vin. absolut nici o urmă. Alexandrescu-Toie.. foarte strângători şi. care ar fi încercat să deschidă focul asupra unor localnici. se ştie. dacă materialiceşte aşezările de aici au pierdut mai pu in. unelte agricole şi de atelier etc.. uică şi produse alimentare de bază. Dimpotrivă.CAPITOLUL V. (numărul locuin elor era şi el insignificativ). de un cetă ean din Scăieni. dar. au primit cadouri frumoase de la ofi erii şi solda ii germani cu care se împrieteniseră. dar nu avem date că s-ar fi semnalat victime dintre cetă enii acestor aşezări şi nici jafuri ori furturi masive de animale. în al doilea conflict mondial. Localită ile Boldeşti şi Scăieni în timpul celor două războaie mondiale La fel ca mai toate localită ile din România. pe rând. după câteva zile.. în primul război. Localnicii de pe aceste meleaguri au fost ceva mai norocoşi. Pu ini localnici au beneficiat însă de pe urma acestei retrageri nocturne. cearşafuri. au venit şi ei grămadă să ia câte ceva de pe-acolo. în primul rând cei din apropiere. deşi au trecut nişte ani buni peste via a ei. un soldat fruntaş. aşa că unii cetă eni (nu to i. cele mai avantajate fiind unele fete (astăzi babe. căci nu s-au semnalat femei violate sau vreo persoană care să fie ucisă de ocupan i. coproduc ie româno-germană.. În graba retragerii lor. solda ii germani. au avut un comportament foarte civilizat fa ă de localnici.. biciclete. ruşii. Localită ile au fost jefuite de trupele străine care au trecut pe-acolo.. colaci de sârmă. Aceştia din urmă au fost. evi metalice. în cazul că mai trăiesc). iar când restul consătenilor au aflat vestea plecării nem ilor... dar care. unele lăzi cu conserve. se zice că un ostaş german (al ii spun că era vorba de un rus). Românii noştri s-au dovedit. nu a mai rămas acolo absolut nici o scândură din faimoasele barăci. jefuind tot ce au putut zări în jurul lor: piese de mobilier militar. neexistând puncte strategice demne de luat în seamă şi care să atragă în mod special aten ia for elor militare inamice. totul la repezeală încât. Aşa au făcut. piese de veselă. aflat pe atunci în serviciul militar. în schimb. pe măsură ce sovieticii înaintau vijelios pe frontul Iaşi-Chişinău. ca în alte locuri. cum s-ar spune. în curtea bisericii vechi. ar fi fost împuşcat.. Despre alte acte de bravadă nici că am mai auzit.

Scăieni. Era în ziua de mar i 21 iulie 1998. apar inând nem ilor şi având montate pe ele afeturi mobile de tunuri antiaeriene. de pe strada Distilăriei. printre altele. Această bombă a şocat mult construc ia marii biserici din apropiere. în cel de al doilea Război mondial. bombele avia iei anglo-americane au atins de câteva ori şi această zonă. deja zguduită bine şi de cutremurul din 1940. Doar una singură . motiv pentru care avia ia aliată s-a văzut nevoită să aplice tactica bombardării “în covor”. când ex-preşedintele României Emil Constantinescu a vizitat America. În primul război mondial nu s-au semnalat.. ceea ce a produs imense pagube civile. fără să le distrugă însă. se va repeta aidoma şi la bombardarea rafinăriilor şi a oraşului Câmpina. Halele centrale. o bombă a afectat pu in şi rambleul căii ferate PloieştiVăleni (CFPV) pe care. rafinăriile din Ploieşti. Bombardierele americane B-29 nu urmăreau întreprinderile industriale civile (fabrica de geamuri şi de mucava). la o distan ă de vreo 40 m în fa a monumentului eroilor. afectate grav. fiind invitat şi în metropola Chicago. a vorbit preşedintele român. casele din jur etc).P. doar eu şi so ia mea Dorina eram români. cât era totalul popula iei acestor mici sate de atunci. . unde primăria oraşului i-a oferit o frumoasă masă de gală la care au participat numeroşi oameni de afacere şi veterani de război americani. O altă bombă a căzut în gol. chiar în mijlocul străzii. cu care am intrat în vorbă. care făcea parte din opera ia americană Tidal Wave. toate căzând în Scăieni. pe Strada monumentului.P.exagerat spus “la metru pătrat” . Seciu şi Balaca au suferit unele din pierderile umane cele mai mari mai exact. decisă de Pentagon. ci numai obiectivele militare şi petroliere. Cazul. Mă aflam şi eu printre ceilal i invita i. când sunau alarmele. Restul bombelor au căzut pe câmpul din spatele fabricii de mucava.toate bombele fiind lansate orbeşte. La masa noastră. câteva atingând cazematele betonate ale artileriei germane antiaeriene. deci. care alimentau maşina de război nazistă. fără să o distrugă complet şi fără să facă victime. unde a făcut o groapă mare. aici s-au înregistrat mul i militari căzu i pe câmpul de luptă. dacă stăm să-l raportăm la numărul mic al popula iei locale din acei ani (cam 1990 locuitori. De aceea.)”. totuşi. Spre ele s-au lansat câteva bombe. numărul acestora fiind destul de mare (şi cam tot atât de mul i răni i). care au atins sta ia de dezbenzinare şi rezervoarele de petrol din apropiere. Au existat. cu distrugeri în centrul oraşului şi cu multe victime umane.Boldeşti.L. cu rol de a proteja toate punctele strategice. (zona prioritară fiind.. nici una în Boldeşti. Cred că nu ar fi rău să închei acest capitol cu o mică istorioară. distrugeri de clădiri în nici una din localită ile men ionate. obiective la fel de bine învăluite în cea ă ori împânzită de baloane captive. deci “pe ghicite”. deci. de fapt. În schimb. erau plimbate câteva vagoane-platformă blindate. dacă Scăieniul nu ar fi fost bine acoperit cu o întinsă şi densă pătură de cea ă artificială lansată din containere speciale. fiecare masă având câte opt invita i. Uriaşa sală a recep iei era plină de mese rotunde. mul i eroi (vezi. fiind clădirea “Liceului Sfin ii Petru şi Pavel . urmat de mai mul i invita i oficiali. luate împreună). După prezentarea făcută de primarul oraşului. Poate că distrugerile ar fi fost chiar mai mari. În dreapta mea stătea un domn în vârstă de vreo 85 de ani. “Eşti american de origine 53 . numele lor). la capitolul despre monumente. celelalte şase persoane fiind americani.o bomba incendiară . De asemenea.a căzut pe casa familiei Petrescu (zisă şi Fasolică). cu diferite gustări alese şi băuturi. avia ia americană nu a putut distinge de sus această zonă de interes secundar.

română?” m-a întrebat el. 54 . acolo. Pe unde erai tu atunci? Te născuseşti?” “Da. “Da. dar nu cred că ai auzit vreodată de acest oraş”... pe undeva. i-am răspuns. am continuat eu discu ia.. căci americanii nu poartă niciodată batiste prin buzunarele lor.. Bătrânul a început să râdă. în raidul de-asupra Ploieştiului... Totul se vedea a fi numai fum şi flăcări. războaiele sunt ceva cumplit. că dacă noi te-atingeam cu sutele de tunuri de jos. n-ai mai fi stat nici tu acum la masă cu mine”. he! Cum să nu aud.. “Şi de unde eşti?” “Din Ploieşti. mă născusem. şi-a şters emo ionat o lacrimă cu şerve elul de pe masă. să ştii că am pierdut o mul ime de colegi şi de prieteni apropia i de-ai mei. Eram pilot pe vremea aceea.) Bătrânul a râs din nou. i-am răspuns. căci eram şi eu pe-acolo. că dacă te-atingeam. my friend. făcu moşul de lângă mine. când eu v-am bombardat oraşul. fiindcă artileria germano-română ne-a distrus multe avioane.. “He.. să uităm ce-a fost atunci şi să închinăm pentru fră ia şi pacea dintre oameni. Haide-acum să ciocnim un pahar împreună.” “Şi tu ai fost norocos.. o pierdere grozavă. chiar din primul raid. indiferent de vârstă.. dar in bine minte bombardamentul vostru din 1 august 1943.. dovadă cu moşul nu avea nici o batistă la el. n-ai mai fi stat acum la masă cu mine. eram mic.” Şi după ce a ciocnit paharul cu mine. A fost o pierdere reciprocă. Chiar eu am fotografiat cum bombele noastre au atins rafinăria Vega. nu prea departe de locurile în flăcări. Ce interesant! Dar să ştii că ai fost foarte norocos. pe jos. oamenii vorbesc între ei cu “tu”. jos. băiete.” “E-hei. he. iar atunci. i-am replicat eu la fel de bine dispus. (În engleză. sunt român-american”. şi am aruncat zeci de tone de bombe la Ploieşti. m-a strâns prieteneşte de mână privindu-mă cu simpatie şi mi-a spus: “Ai dreptate.

207 locuitori.ea ajungând la 17 la mie.1900 locuitori. la bărba i.după hrisoavele deatunci: un efectiv de aproape 200 de familii.5%.. vârsta medie feminină. apoi.8980 locuitori. şi mortalitatea a crescut la vârstele mature active: între 34-60 ani.65. De aici am aflat şi numărul total al locuitorilor acestei localită i: 11.11. ci abia pomeneşte fugitiv despre falansterul din Scăieni. nu ştiu de ce. căci. şi 45-54 ani. La fel. cu pensii destul de limitate în ara noastră. Cartier. creşterile în timp sunt relativ lente. în 1970 . deşi eu nu sunt de acord că de vină. În 2006 nu dispunem deloc de date statistice. 1980 .. cu un număr de locuitori chiar mai mare decât acest oraş prahovean. din păcate. în 55 . Din informa ii neverificate. 1965 . Din 1997. Poli ia locală Ca orice oraş apărut mai tânăr pe harta ării noastre. combinată cu scăderea natalită ii. “Dic ionarul enciclopedic ilustrat” din 1999 (Ed.situa ia. 1910 . fie temporar. nume scris însă corect. mi-am pus o întrebare firească: unde au dispărut 219 oameni în numai doi ani? Cam mul i pentru un oraş mic! După cum se vede.8558 locuitori. ori popula ia este în scădere. durata medie de via ă în România a scăzut uşor până în 1997. între 1988-1990.10. iar al ii alcoolul.272 (conform aceluiaşi MDE.se prezintă cam în felul următor: în 1838 . Popula ia oraşului Boldeşti-Scăieni. 1960 . 72.prima cauză fiind bolile respiratorii . cum spun unii.. Mergând înapoi pe scara anilor şi adunând cifrele demografice din ambele oraşe . a început să crească. citat mai sus). 2005) repară greşeala primului dic ionar şi îi consacră noului oraş un număr de şase rânduri. având în vedere că în România există câteva comune largi. duce implicit la îmbătrânirea demografică.2022 locuitori. 1975 9816 locuitori. ar fi colesterolul. dar având în vedere că numărul elevilor din primele clase elementare ale şcolilor de pe raza oraşului este în stagnare sau chiar în scădere. Ori este vorba de o greşeală. per total . 70% din longevitatea i-o conferă zestrea genetică şi numai 30% stilul de via ă).272. se pare că cifra demografică reală se învârte cam în jurul aceluiaşi număr final comunicat în 2002.6 la femei.491 locuitori. neputându-ne compara cu nici unul din statele Uniunii Europene. ceea ce plasează România în categoria ărilor din lumea a treia. Având în vedere că am folosit cifrele oficiale. apar mai pu ini cetă eni: 11. 1999) nici nu men ionează Boldeştiul. Mi-aş permite să divaghez pu in pe această temă a longevită ii în ara noastră. Enciclopedică şi Ed. creşterea numărului de bătrâni care vor trebui sus inu i de persoanele active.5 la bărba i şi cu 1. dar de fiecare dată numărul persoanelor de sex feminin depăşea cu pu in pe cel de sex masculin. Dar. Creşterea duratei de via ă.CAPITOLUL VI. în anul 2004. acum ar exista un număr de cca 100 de locuitori din Boldeşti-Scăieni care au părăsit ara fie definitiv. totul pe fondul unei insuficiente asigurări sociale. Alarmantă a devenit însă mortalitatea infantilă din ultimii ani . comparativ cu cea masculină .19 ani (cam mică pentru “sexul tare”.. iar în 2004. această durată a crescut cu 2. Univers Enciclopedic. la recensământul popula iei din 2002 (voi da mai jos rezultatul detaliat) . “Micul dic ionar enciclopedic-MDE” (Ed. Consecin a? Deteriorarea structurii pe vârste a popula iei. în realitate. Buc.. oraşul Boldeşti-Scăieni se prezintă cu o popula ie relativ mică. în 1890 . la femei. cu un spor de nativitate destul de mic: 3. În general.65 ani.8988 locuitori.

Dacă lucrurile vor continua aşa. cu un câştig mai bun.a. Acest lucru s-ar reflecta şi asupra indicelui demografic local. este în creştere şi numărul locuitorilor de etnie rromă din Boldeşti-Scăieni (unde există acum cca 550 de rromi care totuşi se exceptează de la “regula” scăderii numărului de nou-născu i români. şi care lucrează în prezent în Italia. mecanici. instalatori. Păşirea în Uniunea Europeană va facilita. căci numărul acestora vedem că deja este în creştere amenin ătoare în întreaga Europa. 56 . în aceeaşi perioadă de timp. în contextul privatizării şi al reducerii serviciilor de la fostele mari întreprinderi locale. deoarece. excep ie. politice interne şi chiar interna ionale. poate deveni adevărat că peste 50 de ani. până la finele secolului al XIX-lea. Israel. fiindcă despre ele se discută zilnic prin mass-media din ară care ne alertează în mod serios că numărul căsătoriilor şi al noilor născu i s-a redus îngrijorător în ultimii ani. Spania. România va ajunge să aibă cca 15-16 milioane de locuitori. Problema cea mai serioasă a locuitorilor din acest oraş este însă micşorarea numărului de locuri de muncă. Numărul lor este în creştere anuală. atunci.. mul i bărba i din aceste comune şi sate au devenit muncitori petrolişti. iar recenzorii le-au respectat op iunea). N. desigur. de concediere definitivă. voalată. nu se întâmplă totdeauna conform frumoaselor speran e ini iale. unde speră să trăiască o via ă mai decentă. numărul iganilor din localitatea în discu ie pare ceva mai mare. electricieni. “Steaua Română” şi “Româno-Americana”. în sensul că şi oraşul acesta îşi va reduce popula ia la jumătate sau chiar mai mult. în viitor. migra ia pur şi simplu a explodat! Astfel. Dacă în secolele trecute. dar unii dintre ei au insistat să fie înregistra i ca români de către comisiile de recensământ. iar România nu face. şoferi pentru maşinile de transport greu. din Asia şi Africa. Siria şi chiar prin regiunile petrolifere ale Kazahstanului. de alogenii veni i din Orientul Mijlociu. din punct de vedere demografic. Germania. Când a început extrac ia petroliferă. fenomen ce ar putea avea consecin e economice destul de neplăcute. pericolul ca golul lăsat de plecare tineretului prin alte păr i ale lumii să fie umplut. Austria. Este ştiut că situa ia nu este specifică doar acestei localită i. treptattreptat.. ceea ce înseamnă că. sondori. suntem pândi i de fenomenul îmbătrânirii popula iei şi al creşterii numărului de pensionari. sudori. Portugalia.căutarea unor locuri de muncă “mai propice”. avem persoane cu vârste sub 40 de ani (câteva au şi peste această vârstă). fiind determinată de cauze economice. Scăieni. în plus. Nu de in date statistice despre numărul şomerilor şi al celor trecu i “în disponibilitate” (pe termene limitate) de Întreprinderea de geamuri Scăieni ori de la Întreprinderea de mucava. plecate din acest oraş. în ările occidentale. de fapt o nouă formă. strungari. după 1880 începe concesiunea masivă a terenurilor petrolifere din zonă. sociale. principala ocupa ie a locuitorilor localită ilor Boldeşti. acest proces şi probabil că îl va accelera şi îl va încuraja. de către societă ile “Astra Română”. Fran a. De asemenea. în realitate. mul i fiind de religie islamică. ea înscriindu-se în contextul general al dinamicii demografice din România contemporană. Nu stau să analizez aici nici una din cauze. consecin a fiind micşorarea treptată a indicelui demografic na ional. din păcate. Există. desigur. Anglia.: După alte informa ii. La nivel de ară. visul tineretului de azi a devenit emigrarea în alte ări. fierari-betonişti. ceea ce. Seciu şi Balaca era în exclusivitate agricultura/viticultura şi creşterea vitelor.

Deşi se zice că intrarea în U. Totdeauna s-a sim it în acest oraş nevoia de mai mul i mecanici auto. deoarece boldeştenii şi scăienarii au început să facă naveta şi spre întreprinderile petrolifere din Ploieşti. medici. aici. a crescut şi numărul femeilor angajate ca func ionare pe la birourile schelei Boldeşti. la recensământul din 2002. cu numărul de locuitori din toate celelalte oraşe ale jude ului Prahova. Paralel. fie din cartea de telefoane. Urla i=11. Dacă. Ini ial. a fost în mod nejustificat desfiin at şi înlocuit cu o casă de bătrâni care nu era o prioritate absolut necesară pentru cel mai mic oraş din jude . totuşi. Breaza=17. După 1940. când au apărut profesii şi servicii cu profiluri noi.949. nu este rău să comparăm această cifră (recensământul din acelaşi an). după structura etnică. exploatarea petrolului s-a intensificat iar numărul celor cuprinşi în această industrie a crescut.918. mai mult de jumătate din locuitorii de aici lucrau în aceste întreprinderi. programatori. zootehnişti. specialişti în mecanică fină. al ii de un serviciu local de taximetrie (se pare că. raportat la totalul popula iei. să existe un atelier de repara ii auto sau de aparate electronice. mai jos. arhitec i. nici vorbă de aşa ceva… Tot mai mul i vizitatori caută adesea un hotel. dogari şi frizeri. mul i ar dori.E. Sinaia=11. croitori. Mizil=15. ocupate acum de specialişti în construc ii. Boldeşti-Scăieni=11. numărul intelectualilor era încă destul de mic. Iată. totuşi. specialişti designeri.491 locuitori. asisten i medicali. iar după construirea celorlalte întreprinderi. care făcea destul de bine fa ă problemelor de sănătate ale localnicilor. Acest număr a evoluat însă în mod considerabil spre sfârşitul secolului al XX-lea şi la începutul secolului nostru.491 de locuitori. După aproape patru decenii de urbanizare. dacă vre i. socotindu-i pe cei câ iva învă ători. majoritatea fiind persoane foarte tinere. în toate întreprinderile locale şi în CFR. care să fie solicita i la astfel de interven ii. dar şi de apicultori. după limba maternă şi după religie: 57 .276. ingineri petrolişti. în televiziunea cu cablu etc. în sfârşit. spre uzina de la Plopeni şi sondele de la Hârsa. Le prezint în ordinea descrescândă: Câmpina=38. care să-i găzduiască peste noapte. tâmplari. În anii dictaturii comuniste. jude ul cu cele mai multe aşezări urbane din ară. În orice caz. electronişti. totalul popula iei din Boldeşti-Scăieni a fost de 11. Comarnic=13. restul func ionarilor. S-a comis de asemenea o mare greşeală că spitalul local. alte persoane întreabă de o librărie papetărie ori de un modern salon de coafură şi cosmetică. zidari. ei erau pu ini. numărul celor cuprinşi în munca industrială s-a mărit.202 loc.798. ofi eri de diferite grade. chiar dacă la Casa Seciu se găsesc nişte camere de dormit cu pre inaccesibil pentru muritorii de rând. vom avea în curând acest serviciu deservit de 5 taxiuri). toate datele demografice ob inute în urma recensământului din 2002. contabili. elevi în cursurile superioare. nu indivizi neautoriza i.869. studen i şi. de instalatori tehnico-sanitari. computerişti. De aceea. Băicoi=19. de specialişti în deservirea popula iei prin servicii publice. va spulbera cam 70% din firmele mici şi mijlocii. profesori. din sec ia de la “Pagini aurii”.532.. Unii vizitatori întreabă de o cură ătorie chimică. locuitorii apelau şi apelează încă la cei din zonele învecinate pe care îi găsesc fie prin recomandări venite de la ter e persoane. cizmari. dar în acest oraş el nu există. Pleaşa şi Băicoi.254. Văleni de Munte=13. telefonişti. Dar nici astăzi serviciile utilitare locale nu satisfac cerin ele popula iei şi nici nu sunt suficiente numeric.montatori de sonde (primele sonde având turle de lemn). pescui i de ocazie. la birourile fermelor agricole.

1 0.02 0. bulgari.0 0.09 2. în această localitate.07 0.6 0.2 0.0 0. în Boldeşti-Scăieni.7 0.0 STRUCTURA DUPĂ RELIGIE: ortodoxă romano-catolică reformată penticostală greco-catolică baptistă adventistă de ziua a şaptea musulmană creştină după Evanghelie evanghelică evanghelică de confesiune augustană altele fără religie atei Men ionăm că în fişele de recensământ nu au fost înregistrate persoanele aflate atunci în tranzit. spre deosebire de alte oraşe din ară. germani.02 Nr. Aşadar.87 0.02 0. 11112 22 3 71 7 7 29 2 200 22 6 2 6 2 PROCENTAJ (%) 96.01 0. constatăm că nu au pătruns deloc noile culte de provenien ă americană.0 1.02 0. tătari.7 0. slovaci.01 0. croa i. De asemenea. cehi.ETNIA români maghiari rromi ruşi armeni turci greci italieni alte etnii Total LIMBA MATERNĂ română maghiară rusă armeni turcă Nr. “Martorii lui Iehova” (iehoviştii) şi nici cei din Biserica lui Iisus Hristos a Sfin ilor din Zilele de pe urmă 58 .0 0.01 0.02 PROCENTAJ (%) 99.0 0. sârbi.0 0. polonezi.05 0. chinezi sau ceangăi.1 0.0 0. 11476 7 1 2 2 PROCENTAJ (%) 95. nu există ucrainieni. cetă enii care apar in de alte localită i şi care fac naveta având servicii în Boldeşti-Scăieni ori militarii în termen de la importanta unitate de pompieri a oraşului. 10922 10 550 1 2 2 1 1 2 11491 Nr.01 0.06 0. spre deosebire de municipiul Ploieşti. evrei.

în ultimii ani. ei sunt buni creştini! Diminuarea actelor infrac ionale din oraş poate proba cu destulă certitudine o asemenea realitate. Gloriei nr.când cetă eanul ănău Pavel a fost ucis într-un conflict cu ciobanii din Seciu -.. câteva accidente. are atribu ii mai largi: eviden a popula iei. catolice. coroborat cu cel al bisericilor protestante şi neoprotestante care activează în deplină libertate şi egalitate pe aria acestei aşezări străvechi. furturi. În baza spiritului ecumenic. Şeful acestui serviciu în oraşul Boldeşti-Scăieni este col. de subinspectori. în ciuda propagandei lor asidue în care aceste culte marginale au investit mul i bani pentru a face noi prozeli i.a. de serviciul de eviden ă persoane (de care răspunde cel mai vechi func ionar al poli iei din acest oraş. Rezisten a localnicilor se datorează şi meritului bisericilor istorice. lăudabilă care se explică şi datorită intercolaborării dintre poli ia orăşenească şi cea comunitară (cum ar fi patrulele mixte formate din agen ii ambelor poli ii). Poli ia orăşenească de ine. Prima este subordonată Inspectoratului Jude ean de Poli ie. unele scandaluri familiale sau pe la cârciumi. După Revolu ia din 1989 s-au înfiin at două feluri de poli ii pe teritoriul ării: poli ia orăşenească şi cea comunitară. dotat cu aparatura necesară. Tache Gheorghe) ş. să ne bucurăm sincer dacă este aşa şi dacă dovedesc că. toate aceste structuri noi fiind copiate după actualele structuri ale Uniunii Europene la care ne-am aliniat şi în acest domeniu al protec iei cetă enilor. dreptul de control şi de re inere a persoanelor suspecte şi trimiterea lor rapidă în instan ă. un număr de 11487 cetă eni declară că ei cred cu to ii în Dumnezeu. Boldeştenii şi scăienarii nu au putut fi prinşi în plasa lor care. asisten ă imediată în caz de accidente de transport.Poli ia comunitară . Ea a fost înfiin ată la 1 mai 2005 şi este subordonată direct primarului. Revăzând datele ultimului recensământ. POLI IA. siguran a publică. Atribu iile acestei poli ii îi conferă dreptul de control pe linie de ordine publică.locată pe str. protestante şi neoprotestante. prof. ajutat de ofi eri agen i. şi are aceeaşi adresă cu primăria. 5 . ajutorarea persoanelor amenin ate etc. În 2006 erau 15 asemenea func ionari publici. mai pu ine numeric decât în celelalte oraşe ale jude ului Prahova. cură enia oraşului. ultragii. stări conflictuale.(mormonii). cum ar fi protec ia mediului. Petre Rădu ă. pentru nerespectarea vitezei legale a conducătorilor auto (serviciu facilitat şi de dotarea recentă cu un automobil nou de poli ie. de comisia de proximitate. având subordona i 10 angaja i de poli ie comunitară. într-adevăr. De atari probleme se ocupă. controlul circula iei. aplica sanc iuni contraven ionale în cazuri de nerespectarea protec iei mediului. pe teritoriul oraşului Boldeşti-Scăieni nu a fost înregistrat decât un număr redus de incidente grave (o crimă . ale celor ortodoxe şi catolice. în situa ii de încălcări grave ale normelor civice etc. 59 . îndemnând oamenii să vină la Dumnezeu. în orice caz. în schimb. a fost aruncată prin cam toate col urile ării noastre. că sunt buni creştini. Ion Dumitru.este Emil Dumitrescu. în primul rând. dreptul de a aplica amenzi şi de ridicarea carnetelor de şofer.este un compartiment în cadrul aparatului de specialitate al primăriilor orăşeneşti. evaziuni fiscale). o situa ie. apar inând religiilor ortodoxe. Ea poate. până acum. subordonată Ministerului Administra iei şi Internelor. dar acest număr nu rămâne întoteauna fix. iar cea de a doua . credem. de pildă. constatăm că din cei înregistra i în categoria persoanelor religioase. comisar şef. Poli ia orăşenească. Comisarul şef al Poli iei orăşeneşti . de asemenea. care patrulează frecvent pe toată suprafa a oraşului). Din fericire.

60 . precum şi o zebră de reducere a pietonilor. În zona barierei de lângă gară ar trebui puse fie semnale de STOP.O problemă alertantă pentru acest oraş este viteza excesivă a maşinilor. fie semne de reducere a vitezei. mai cu seama pe strada Bucovului (chiar prin fa a sediului poli iei) unde autovehiculele trec cu peste 70 km/h.

la rândul lui. încă din secolele trecute.Buzău. de asemenea. la Boldeşti.. am în eles că avea un profil predominant industrial-agricol. unde activitatea instructivă era armonios combinată cu cea practică. având în vedere că. educa ia şi instruc ia ocupau un loc prioritar. pe lângă unele elemente inovative inedite. unul din cei mai harnici autori români de monografii. (Op. în organizarea falansterului conceput de harnicul inginer. dar documentele cele mai sigure şi mai complexe sunt cele ale şcolii din Scăieni înfiin ată de Teodor Diamant în cadrul falansterului său. cel pu in ca plan teoretic de învă ământ. nu au dus lipsă de mici unită i şcolare. fondată de familia Cantacuzino. Se bănuieşte că şi la Valea Căpuşeştilor. Aşadar. func iona o şcoală condusă de dascălul Arion care. viitorul cătun Balaca. au stat la baza procesului de instruire în comunitatea asocia ionistă de la Scăieni care avea un cadru bine fundamentat de desfăşurare. func iona ca un nou tip de şcoală rurală. Acelaşi lucru îl făcea şi dascălul bisericii “Sf. pag. înfiin at în 1835. oficiind cu numele de 61 . did. Buc. neîntâlnit în nici o altă şcoală din ara Românească. învă ase carte pe lângă şcoala mănăstirii Menedic (Vintilă Vodă) . pe lângă biserica satului. care a avut amabilitatea să-mi ofere în 1976. un studiu de peste 360 pag. ŞCOLILE ORAŞULUI Am văzut. motiv pentru care voi insista mai pe larg pentru prezentarea acestei şcoli. şi pedagogică. Treime” din Seciu. cu autograf. intitulat “Rucăr . 36. ar fi existat un dascăl care preda scrisul şi cititul slovelor pentru copiii lui Grigore Filipescu şi ai unor moşneni din sat. Ed. aflat lângă Şcoala nr. faimosul “pansion” al lui Diamant. 1971). căruia directorul Bălăceanu voia să-i dea o mare extindere pentru anii viitori. cit. Profesorul Gheorghe Pârnu ă. Va avea exponate din istoria oraşului şi din istoria petrolului. în care mă îndemna să-i iau exemplul său personal şi să scriu o monografie a oraşului Boldeşti-Scăieni. după cum reiese şi din articolele publicate de el în “Curierul românesc”. I-VIII din Boldeşti. în primăvara anului 1582. care. că. privind organizarea învă ământului pe căi noi. În acest scop. Am arătat. 1 cl. ea era superioară tuturor şcolilor de pe teritoriile româneşti existente atunci.CAPITOLUL VII. notează că. între 1797-1840. în “Istoria învă ământului din ara Românească”. că a existat o veche şi frumoasă tradi ie de culturalizare în istoria localită ilor ingeminate care. domnia sa. ridicată înainte de 1737.. Aceste principii. Cultura în oraşul Boldeşti-Scăieni MUZEUL ORAŞULUI Este un muzeu în devenire. din capitolele precedente. Capitolele programei lui şcolare surprind prin amplitudinea şi modernitatea lor cvasirevolu ionară pentru acele timpuri. sunt aduse acolo elemente cu o anumită pregătire intelectuală.monografie sociologică”.

teoria şi practica agricolă. în fiecare zi copiii erau văzu i şi auzi i cântând şi jucând (probabil dansuri na ionale). în publica iile vremii. 3) Costache Şerbănescu: geografia. despre şcoala de la Scăieni se auzise în toată ara. Teodor Diamant a participat ca profesor numai în primele luni. după care trece la alte coordonări şi. atunci profesorii decideau să-i încurajeze în acea preferin ă. şi o feti ă Herselia Manoleasca. 4) Toma Constandin: desenul. Datorită lui Teodor Diamant putem spune că oraşul Boldeşti-Scăieni a primit o tradi ie încurajatoare. educa ia şcolară începând de la vârsta fragedă de 4 ani. în felul lui. desenul. introduseseră sistemul “învă ăturii împrumutate” şi anume metoda lancasteriană (a instruirii reciproce între şcolari). după cum urmează: 1) Ioan Vretos: limba română (clasa I). catehismul şi secretar al societă ii. care se angajase să predea economia socială. muzica (vocală şi instrumentală). în cele trei clase ale şcolii erau 14 elevi. în raportul său către Vornicia din lăuntru a ării Româneşti.. brodatul. dispare misterios din activitatea falansterului.) iar elevii cei mai îndemânatici instruiau şi pe ceilal i. fiind învă a i să se respecte şi să se iubească unii pe al ii. demnă de urmat. aritmetică. numărul redus de copii permi ându-le cadrelor didactice să se ocupe separat de fiecare elev în parte. nu numai nou. caligrafie. ceea ce crea totdeauna o atmosferă veselă. nu să-l for eze pe elev să înve e ceea ce lui nu-i place. Dacă elevii preferau un obiect mai mult decât altul. ceea ce era un act esen ialmente democratic şi umanitar pentru acea perioadă. matematica şi ingineria (“inginerlâcul”!). limba franceză (clasa a II-a) şi mentor la pension..profesori care. festivă şi de destindere liniştitoare. după vizita din 14 septembrie 1836 la şcoala falansterului. Orele de învă ătură alternau cu activită ile practice: grădinărit. delegatul ocârmuirii jude ului Saac. caligrafia română şi caligrafia franceză (care diferă de cea română prin frecventele semne duble pentru un acelaşi sunet). limba franceză. Este un program semiacademic ambi ios. Elevii sunt înscrişi contra unei minime contribu ii băneşti. limba franceză. Programa didactică. o anumită meserie (croitoria. teoria şi practica “militărească”. Exemplul şcolii falansteriene de la Scăieni era. un impuls nobil şi un model educa ional armonios. nu se poate contesta faptul că dascălii de astăzi din acest oraş nu s-ar 62 . legatul căr ilor. evident fourieristă. sunt men iona i doi copilaşi. În această privin ă. pentru rezultatele ei pozitive. De altfel. În lipsa inginerului. (de ex. precum revistele “Curierul românesc” şi “Muzeul Na ional”. asigura cerin ele planului de învă ământ la următoarele obiecte: limba română. La început. fiica lui Bălăceanu din prima căsătorie. la Scăieni au predat al i patru profesori. în final. Pentru că la acea şcoală se studia şi muzica. asemănător şcolilor gimnaziale pariziene. băie elul Aurelian Manoil. jocurile. elevii urmând să capete cunoştin e generale de economie politică şi “so ială”. 2) Nicolae Marcu Diilă: aritmetica.. deschizând o pagină de aur în istoria învă ământului românesc. matematica şi franceza. desen. orice s-ar spune. muzică etc. la propunerea lui Diamant. cu care localnicii zilelor noastre vor trebui totdeauna să se mândrească. dar şi unic pe ară. limba franceză (clasa I) şi muzica vocală. de ex. întrucât în acele clase copiii românilor stăteau în bănci cu copiii de igani. mai ales în cercurile intelectuale şi a fost citată. împletitul. de 5 ani). unde învă a şi Lucre ia. care are 4 anişori. Borănescu. conchide că seriozitatea învă ăturii în pension este incontestabilă. În cadrul pensionului se afla şi o clasă de fete.

d. apoi de opt clase. 8-12. dar nu erau identice. pentru clasele I-IV (aceasta s-a desfiin at). atât la Boldeşti. Paşii următori. Dacă prin anii ‘50 elevii de ciclul doi din Boldeşti veneau să înve e la Scăieni. lângă care. La ora actuală. spre a elibera terenul pentru noul local. Acolo veneau ca elevi copiii din Seciu sau din Scăieni (eu presupun că foştii elevi ai lui Teodor Diamant. să urmărim. apoi şi la Seciu.. construită după planurile talentatului arhitect şi pictor Nicolae Moianu. părăsită şi pustie. 63 .fi conformat întru totul acestui deziderat. Acele clase erau obligatorii pentru to i. şi eu am trecut pe la toate din ele. cea de la Scăieni fiind imaginea din oglindă (adică inversată) a şcolii din Boldeşti. pe rând. cu patru decenii în urmă. în aşteptarea vreunui cumpărător. nu numai şcoala generală. pe măsură ce numărul locuitorilor din aceste localită i creştea. cel care proiectase şi clădirea şcolii din Scăieni. 22 sunt titulari). şi o clădire mai mare. cât şi la Scăieni. unele c. numai că în timp ce clădirea şcolii din Scăieni a fost complet demolată. a fost grija autorită ilor locale de a construi şcoli în fiecare sector şi de a recruta popula ie şcolară după nişte recensăminte repetate. cu câ iva ani în urmă. La început. Reformele ulterioare ale învă ământului de la începutul secolului al XX-lea au introdus treptat învă ământul obligatoriu de şapte clase. Moianu are domiciliu dublu. Acolo func ionase.. Poate nu aş fi ajuns niciodată să predau în învă ământul universitar american . I-VIII din Boldeşti-Scăieni” este cea mai mare şcoală din oraş. originar din Scăieni. “Şcoala nr. clădirea vechii şcoli de la Boldeşti a rămas în picioare. unde func iona ca învă ător Anghel Popescu. ŞCOALA DIN BOLDEŞTI Din documentele găsite până acum.dacă nu aveam experien a şcolilor româneşti din Seciu. şcolile aveau numai primele patru clase. pe str. în Ploieşti şi în Seciu. cea “dinspre igănie”. după ce falansterul a fost desfiin at cu doi ani mai înainte. dar şi liceul. În 1944-48. fiind vorba de un domeniu fundamental şi vital educa iei na ionale. aflăm că la Boldeşti o şcoală publică îşi începe activitatea prin 1838. Clădirile celor două şcoli semănau foarte mult. 13 de gimnaziu şi 42 de cadre didactice (din 28 de profesori. Copiii din Balaca erau repartiza i la şcoala din Pleaşa). după planurile arhitectului ploieştean Mihai (Mişu) Rădulescu. s-a adăugat o clădire etajată impunătoare. evolu ia din aceste şcoli şi să începem cu şcolile de la Boldeşti. Astăzi astăzi dl. începând cu şcoala din Seciu. Cutremurul din 1977 le-a avariat pe amândouă. în rândurile ce urmează. Directoarea acestei şcoli este profesoara de chimie Petcu Ioana. l-au continuat în mod onorabil şi creativ. apoi cu cea din Boldeşti şi sfârşind cu cea din Scăieni. În anul şcolar 2006/2007 ea era frecventată de un număr de 715 elevi. având gradele I şi II. se construieşte la Boldeşti o şcoală nouă. ambele din Chicago . în 1836.. Boldeşti şi Scăieni! Pentru că le-am cunoscut bine pe toate trei. De aceea. Boldeştiul mai avea o altă şcoală mai mică. acum lucrurile s-au cam inversat. de ieri şi de astăzi. 1 cu cl.. o şcoală frumoasă şi modernă. Podgoriei nr. Ca mul i foşti colegi de la şcolile acestui oraş. vom vedea că urmaşii lui Diamant. având 14 clase de învă ământ primar (jumătate din efectiv).la “Truman College” şi la “Berlitz University”.

Săncescu Gheorghe I C: înv. Neagu Ana Profesori: Limba română: Enache Larisa. plastică: Olaru Mioara Religie: Soare Alina. Popa Cristina Latină: Enache Larisa Istorie: Alionte Constan a. Bucur Diana. Tatu Dumitru Chimie: Petcu Ioana (director) Fizică: Stănescu Daniela. Necula Ofelia. 2006/07. Ni ă Angela Matematică: Bilciurescu Ion. când s-a redactat cartea de fa ă. Licu Vera II D: inst. Mânzală Iuliana. Stroe-Bibescu Camelia I B: înv. Posea Tatiana II A: inst.Reproduc mai jos toate cadrele didactice din anul şc. Bilciurescu Florina II B: inst. Sava Oana III A: înv. şi încep cu personalul de la clasele I-IV. Panaete Cristina Cultură civică şi consiliere: Nica Raluca Ed. Jercan Angelica II C: inst. fizică şi sport: Radu Petre. institutori şi învă ători. Georgeta Suditu IV B: înv. 64 . Adet Gabriela IV A: înv. Simionescu Leon Informatică: Ianculescu Mădălina Franceză: Stan Anca. Dobre Florentina Ed. Constantin Olga Georgeta IV D: inst. Vasile Silvia III B: inst. în ordinea claselor: I A: inst. Tudor Lucica IV C: înv. Maestrul mecanic al şcolii este Ciulei Florin. Diaconescu Steliana. Stan Fabiola Geografie: Manolache Cristian. Brînzea Mădălina Engleză: Toma Mirela. Iancu Valentina (director adjunct). tehnologică: Teodorescu Junona. muzicală: Cârcioiu Martya Biologie: Radu Victoria. Popa Irina. Coman Carmen Ed. Dinu Daniela Elena III C: înv. Tudor Gheorghe Ed.

Grădini a nr. iar a doua. înv. Diaconescu Silvestru (director între anii 1959-60 şi 1961-65). prof. fiind găzduită într-o sală de clasă. prof. Să urmărim. Ciocârdaru Gabriela. +Iordache Maria. Toate cele şase grădini e din oraş au fost modernizate recent şi arondate la grădini a nr. Calea Unirii. înv. +Cătălin Anton. prof. Vasile Mircea. Ionescu Mioara. pe str. pe aceeaşi stradă. 1. ajunşi acum la a doua tinere e sau respectabili pensionari. şi grupa mare-pregătitoare. totdeauna mândri că au avut asemenea dascăli. română Leontieş Viorica. de la numărul 116. sport. mat. Prima grădini ă s-a schimbat de la o adresă la alta. 4 are ca directoare pe ed. care au făcut mare cinste acestei localită i. apoi de acolo s-a mutat la nr. română Pârvulescu Constan a. +Nichita Constantin (director de şcoală elementară din 1945 până în 1959). cum se prezintă şcolile din sectorul vecin. 4. ist. Dinu Maria. 65 . educând sute şi sute de copii. 4. după cum urmează: înv. biologie Munteanu-Draghini Margareta. şi prof. învă ători şi profesori. în continuare. mat. +Seiciu Ecaterina. prof. ist. îşi vor aminti cu multă stimă de bravii lor învă ători şi profesori (cei trecu i în nefiin ă au înaintea numelui o cruciuli ă). 116. Nu putem încheia descrierea şcolilor din Boldeşti fără a detalia. înv. având ferestre termopane. prof. centrale termice proprii. cu 25 de copii (educatoare Grosu Elena şi Popescu Ioana Andreea). înv. prof. mobilier nou şi grupuri sanitare în interior. 60 şi iarăşi a revenit la nr. prof. prof. cu sinceră acribie. istorie Filote Eugenia. ieşi i la pensie. înv. 20 de copii (educatoare: Petrescu Rozalia). mat. română-istorie Bălan Cristian Petru. o necesară retrospectivă asupra unei foarte valoroase genera ii de cadre didactice boldeştene. Dumitrescu Elena. rusă +Dănilă Larisa. l. Pe u Cristina.. geogr. Tănăsescu Floarea. l. l. Rădulescu Georgeta. Grădini a cu Program Normal nr. Arcanu Vasilica. prof. deveni i la maturitate cetă eni valoroşi. Arieşeanu Ion. Ionescu Mândru a. +Dănilă Ion. “dinspre igănie”. de biologie-chimie +Ionescu Constan a (directoare adjunctă între 1961-65). mat. prof. Arcanu Dumitru (director 1966-1976). Cei care au parcurs această şcoală sau care au studiat la liceul seral din Boldeşti. prof. unde adresa era comună cu cea a şcolii primare de acolo. geogr. prof. prof. Grădini a nr. prof. +înv.GRĂDINI ELE DIN BOLDEŞTI Prima. înv. Ivaşcu Daniela şi Săvulescu Lumini a. l. înv. de l. prof.. Ne bucurăm să auzim că şi noua echipă boldeşteană de cadre didactice se arată la fel de devotată nobilei cauze educa ionale a tinerii genera ii studioase din Boldeşti. în lăcaşul fostei şcoli. prof. Podgoriei nr. Farcaş Minerva. prof. +Emilia Dincă. Diaconescu Constan a. română Popa Azisa. română Draga şi so ul ei Dorohoi. Ambele grădini e continuă activitatea grădini elor vechi unde educatoare erau Cătălin şi Adriana Năstase. 4. l. +înv. sport Vălimăreanu Nicolae. apă caldă. prof. înv. biologie Hanganu Maria. Grădini a are două grupe: grupa mică-mijlocie. se află pe Calea Unirii. prof. în subordonarea căreia se află patru alte educatoare: Brujban Valeria.

Prin reforma din 1948. adăugându-se şi o locuin ă pentru director. din jude ul Prahova. având două odăi e. însăşi numărul cadrelor didactice a trebuit. în 1962 s-a ajuns la 18. primind în clasa a Va elevi din comunele Scăieni. ajungând la 425. reflectând. de limba rusă Platon Go onoga. a modernizat localul) şi şcoala din Scăieni. s-au mai adăugat încă trei săli de clasă. tot cu patru clase. Tănase Bălan. la aproape o jumătate de mie de elevi. dispărută în 1836. Astfel putem spune că s-a împlinit visul lui Teodor Diamant. Aici. până ce dânsul a ieşit la pensie. În anul 1949 se înfiin ează clasele a 6-a şi a 7-a. Din nenorocire. Presupun că se afla cam tot pe locul actualei şcoli din Scăieni. aflată sub direc ia învă ătorului Ion Frecău eanu. sub direc ia prof. Bătrânul Mihăilescu a fos mutat abuziv de boierul Petre Bălăceanu la o şcoală dintr-un sat din Bărăgan spre a-şi aduce în locul lui o rubedenie. pe cât a putut. se va construi un local de şcoală. în 1864. În 1962 însă numărul copiilor de la această unitate şcolară s-a dublat. atingând un număr total de 280 de elevi.ŞCOLILE DIN SCĂIENI În fosta comună Scăieni. un dascăl gospodar. Tot prin asemenea contribu ii. ajungând la 480 de elevi. foarte lăudat mai ales pentru ini iativa de a înfiin a o grădină a şcolii super-model. care a urmat înv. veneau şi copiii din Balaca. s-a început un nou local care a fost definitivat între anii 1944-1948. Peste trei ani. în anul 1861 apare în documente că era o şcoli ă improvizată care func iona într-o casă particulară. şcoala de la Scăieni devine de 7 ani. învă ător la şcoala din Scăieni a fost Dumitru Mihăilescu. pe baza planurilor arhitectului Mişu Rădulescu. bunicul învă ătorului Emil Popescu. În cele două şcoli existente. din 1956. ea s-a mai lărgit. neavând nimic comun cu preten ioasa şcoală-pension din cadrul falansterului. La această şcoli ă era învă ător Iancu Gheorghe. de asemenea. în 1956. grajd şi şopron în spate. unde func iona cu patru clase. care dorea ca la Scăieni să existe o asemenea şcoală 66 . mărit. Mai spre zilele noastre. învă au înainte numai 200 de elevi. de data aceasta. când a fost numit ca director prof. o prispă. Boldeşti. existau două şcoli: una în satul Balaca. şcoala de la Balaca func iona într-un local particular. În 1945 această şcoală se găsea sub direc ia profesorului de română Tănase I. Înaintea lui. iar în 1967 la 22 de învă ători şi profesori. În curtea şcolii a fost construită locuin a directorului. cea din 1864. unde nu existau decât şcoli cu ciclu elementar. prin contribu ia voluntară a localnicilor. înfiin ată în 1932. În locul şcolii avariate. când această şcoală a devenit una dintre institu iile de învă ământ rural cu numărul cel mai mare de elevi. Nicolae Nedelcu. cea zidită în 1864. Seciu şi Pleaşa. creşterea nivelului cultural-material al sătenilor din fosta comună Scăieni. într-un fel. după cutremur. în anii următori. apoi a înv. În anul 1960 s-au mai construit două săli de clasă. iar în anul 1967 numărul elevilor care frecventau şcoala de la Scăieni a atins apogeul. Acea şcoală era înzestrată cu material didactic suficient şi încadrată cu cadre didactice corespunzătoare. pe vremea când era director (între 1928-1945) învă ătorul Tănase Nicolae. la care predau 16 cadre didactice. Dacă în trecut erau numai 7 cadre didactice. Fireşte. această construc ie a fost complet dărâmată de cutremurul din 1940. Vasilescu Constantin (care. Bălan. în 1963. Neavând clădire proprie. Cât priveşte şcoala de la Scăieni.

dar pentru că. profitam de mass-media americană din spatele meu. prezentând clasele cu pere ii crăpa i şi tavanurile sparte. treptat. echivalează cu o crimă strigătoare la cer. lângă un WC primitiv. întărind-o cu bare de o el şi cu console de fier exterioare. am făcut reportaje speciale despre acest subiect. apoi şi la cel din 1990. ea fiind tot prima inclusă în Proiectul de reabilitare al şcolilor . Eram sigur că dacă mesajul-protest al meu nu îi va speria de tot pe liderii din ară. În noua mea calitate.) O scrisoare detaliată am trimis-o preşedintelui ării de atunci.l. şi am amenin at că voi difuza filmul pe unul din canalele mari TV americane. (Anexez faximilul cu acest articol. am publicat un articol de-al meu. nu puteau cuprinde pe to i elevii. am luat de grabă primul avion şi am sosit de la Chicago la Scăieni unde am fotografiat şi filmat clădirea în întregime şubrezită. tot îi va impresiona în vreun fel şi că ei vor da ascultare acestui puternic semnal de alarmă venit din America.f. de crainic la un post de televiziune din Chicago. devenise liberă. apoi în America.program finan at de Banca Mondială. întrucât clasele anexe. treptat.5 R.mare. ajungându-se astăzi la 315 şcolari (în 2007). el a mai avut darul să întărească plângerile părin ilor şi ale cadrelor didactice adresate anterior Ministerului Învă ământului în acelaşi scop. în care insistam asupra faptului că a continua să fie folosită această clădire şubredă. Poate că par lipsit de modestie că amintesc acest amănunt aici. cel din 1986. dar nu puteam să tac. după Revolu ie. Autorită ile. construite de p. ara mea. de care se vor face grav vinova i atât responsabilii locali cât şi cei de la minister. alta guvernului şi alta Ministerului Educa iei. a suferit alte mari slăbiri de structură la un alt puternic cutremur. că s-a inut cont de materialul critic ce lam publicat în presa americană şi că prima clădire de şcoală antiseismică din România va fi începută în curând la Scăieni. din care eu fusesem silit să emigrez ilegal în Austria. Din păcate. inclusiv ministrul educa iei însuşi. când clădirea “consolidată” la suprafa ă devenise total nefolosibilă. inclusiv cu sprijinul Consiliului Local Boldeşti-Scăieni. Pe de altă parte. deoarece construc ia. la care arhitectul Grecu mai adăugase cinci săli de clasă. o construc ie modernă anti-seismică. Neexistând fonduri pentru construc ia unui nou local. după acea perioadă de vârf. s-a procedat la repararea superficială a clădirii. fără asemenea presiuni din afară.. de ziarist american şi de corespondent al posturilor de radio “Vocea Americii” şi “Europa Liberă”. De aceea nu puteam să rămân pasiv şi să nu accelerez această urgen ă care. numărul elevilor a început să scadă. care îmi dădea un anumit curaj şi autoritate. într-o parte a ei. dar ele nu au servit la nimic.. Cu toate acestea. se deciseseră să facă o altă nouă repara ie. ce se poate prăbuşi oricând peste copii şi peste cadrele didactice. în lipsă acută de bani. în curtea şcolii. într-un ziar american de mare tiraj. am cerut ca şcoala veche să fie imediat demolată şi înlocuită cu o clădire având schelet metalic. Ion Iliescu. Seismul din 4 martie 1977 a zguduit puternic structurile clădirii. Am sunat din America la telefon pe cei de la minister care cunoşteau de acuma articolul meu. d-lui ministru Marga. În scrisoarea mea şi în articol. fiindcă era şcoala unde învă asem eu ca elev şi unde slujisem ca profesor şi eram foarte indignat că până atunci nimeni din cei sus-puşi nu se sinchisise nici măcar să dea un răspuns. tot se mai învă a. Din fericire. înso it de fotografii cu clădirea afectată. mi s-a răspuns încurajator. ea fiind oricând dispusă a difuza filmul ce-l făcusem. În plus. ştiam că ar fi fost construită cu 67 . chiar la un seism de gradul 3.

la dungă. un cabinet de limbi străine. Mai exact. Apostu Steliana (01.09. Boldeşti-Scăieni”). Enescu Veronica (înv.07. dotată de minister cu toate facilită ile necesare. fiindcă sunt sigur că oricare ar fi fost în locul meu ar fi procedat la fel.07. Şi. I). repartiza i în 16 clase: opt pentru clasele I-IV . func ia de director au mai avut-o profesorii: Bălan Tănase (01. inclusiv cu multe calculatoare.1999). un hol mare luminos.09. căci este o dolean ă cu totul fezabilă local: gardul din spatele şcolii. bun organizator şi respectat de colegii lui. arhivă. Dan Manuela (înv.02.un an. la cl. supl. De asemenea secretara şcolii.09. arătând cumplit de dezolată. Iată numele învă ătorilor de la cl. va face abstrac ie sau va nega interven iile mele din afară pentru existen a ei.toate paralele . dacă se poate. 2 cu clasele I-VIII. Daniela Bică.2001-până în prezent: 2007). supl. 68 .09. dar rup i şi decupa i complet în spate. la cl.1990). vreodată. ceea ce. călca i frumos. Construc ia şcolii s-a demarat însă imediat şi în februarie 2003. 200 m de gard vechi au mai rămas cca 20 m. Altminteri ea arată ca o pereche de pantaloni noi şi elegan i.1991-01.02.09. 40. de matematică Leonard Co ac. Grigorescu Elena (01.09. Actuala conducere a şcolii mi-a mul umit pentru acest sprijin şi totdeauna când vin în ara de unde am plecat cu peste 20 de ani în urmă.şi opt pentru clasele VVIII. la cl. I-IV. Ea a fost proiectată de arhitectul ploieştean Ni ă Savu care a fost destul de inspirat. frumos şi rezistent. Iar eu vizitez cu emo ie şi plăcere această frumoasă şi îngrijită construc ie. Înaintea directorului Co ac. Pantelimonescu Silviu Paul (01. şcoala de la Scăieni (care poartă numele de “Şcoala nr. cancelaria spa ioasă a cadrelor didactice. de la o vreme.2001). a II-a). sunt 8 învă ători şi 13 profesori titulari. Noul local de şcoală. grup sanitar cu veceuri moderne. desigur. cu încălzire centrală. deservite de peste 20 de cadre didactice. Acolo va fi nevoie în curând de un gard nou.09..12. cu pere i exteriori metalici.1980-01. chiar dacă cineva. o mare nemul umire încă a rămas. tit.09. Fiindcă nu numai fa ada trebuie să fie frumoasă.1945-01. pentru că restul scândurilor s-au furat.. supl. un laborator de fizică-chimie. Clădirea va rezista la cutremure de gr.1991). spa ii suficiente pentru bibliotecă.. str. la cl. Go onoga Platon (01. În prezent (în 2007). dar nu la eventualele tornade care. Co ac Leonard (01.2001-01. se cam rătăcesc şi prin România. elevii şcolii de la Scăieni s-au mutat într-un local nou. care predau în anul şcolar 2006-2007: Dinică Lelia (înv.1999-01. iar pentru ea nu mai pot apela din nou la Ministerul Educa iei. o clădire frumoasă (eu o visam chiar şi mai frumoasă!) şi modernă. iar curtea a rămas practic fără gard.2001). prof. I). Colinei nr. în fa ă. sunt bine primit acolo. Dinu Maria (01. nu mă deranjează. biroul secretariatului şi cabinetul pentru director. totuşi. a II-a).1990-01. Diaconescu Steliana (01. Pase Ramona (înv.12. lăsând să se vadă o goliciune ruşinoasă. aparatură modernă de încălzire centrală (în spa iul special de la demisol). are un total de 315 elevi. Din cei aprox.196301. un tânăr harnic.5 R. cu un etaj.09. ci şi spatele şcolii. 7..1980). Manea Florica (înv. la cl. de existen a căreia mă bucur sincer. confec ionat tot din metal. doi sau cu mai mul i ani mai târziu. tit. 4 profesori suplinitori. con ine opt săli de clasă. din 2001 până în prezent. precum împrejmuirea solidă de la fa ada noii institu ii. Directorul şcolii este.1963.

franceză). Panaete Cristina (istorie). tot prin tradi ie. Trebuie să mărturisesc cititorilor acestei căr i că şi subsemnatul. Ilie Lenu a. urmată de muzică şi dans. deloc uşoară. Tănăsescu Florica şi Dinu Maria. educatoare fiind Pătraşcu Elena şi Voica Cristina).a III-a). Toboş Magdalena (l. supl. Pantelimonescu Silviu Paul (matematică). Ciucă Laura (biologie). În plus. dar şi a tuturor cadrelor didactice participante. o depune d-ra secretară a şcolii Bică Daniela. organizându-mi-se o festivitate asemănătoare cu cea din România. de cadrele didactice respective. Co ac Leonard (matematică). cu 45 de copii. Cârcioiu Marta (pens. patru îngrijitoare: Puiu Victoria. şcoala are un specialist fochist: David Florica. “Grădini a nr. a unei munci la catedră plină de multă dăruire şi sacrificiu. Pi a Claudia. atunci când. Doroftei Floare (chimie).. ceea ce. În Scăieni se află şi trei GRĂDINI E: “Grădini a nr. 5” (în clădirea creşei. desen). a III-a). pentru care am fost invitat. pe deplin meritat. a IV-a). Manolache Cristina (geografie). în Statele Unite. Dacă este să vorbim de corpul tehnic.. În anul şcolar 2006/2007. indiferent dacă sunt în activitate sau ieşite la pensie. română). Olaru Mioara (pens. cât şi de to i locuitorii oraşului Boldeşti-Scăieni care. cu 30 de copii. supl. cu o asemenea sărbătorire emo ionantă. va rămâne întipărit nu numai în amintirea sărbători ilor. la cl. cu siguran ă.. la rândul meu. apreciată de to i ceilal i foşti directori şi de cel prezent. Manolescu Ana (l. predau următorii profesori: Dinu Ion (l. la cl. ca un original şi impresionant eveniment. Ioni ă Elena. Popescu Eugenia. Popescu Emil Petre. Diaconescu Steliana (matematică). desfăşurată de-a lungul unui lung şir de ani. care se lasă deseori cu lacrimi. 3” (la Balaca. O muncă deosebit de responsabilă. având ca educatoare pe Popa Adriana şi Toma Ana). poartă o deosebită stimă tuturor cadrelor didactice. Aşa au fost sărbători i. am fost onorat de colegii mei de la Şcoala Scăieni. Tudor Gheorghe (ed. 2” (cu 54 de copii preşcolari. încetă enită de ani de zile la şcoala din Scăieni. eu am avut avantajul şi fericirea de a mai fi fost încă o dată sărbătorit şi de colegii mei americani. 69 . în 2003. de părin ii lor. to i aceştia fiind deosebit de aprecia i. Vasilescu Georgeta. supl. muzică). Balaca). atât de foştii elevi. Sava Aurica şi Drăghici Marioara (la şc. ca nişte cadre didactice de excep ie. Chivu Luciana (înv. fizică). să vin special din America şi pentru care le mul umesc încă o dată pe această cale. precum şi profesorii Apostu Steliana. Soare Alina (religie). a IV-a) şi Şerban Diana (înv. cu discursuri emo ionante. Grigorescu Elena (l. cu multe flori şi cu o bogată masă românească tradi ională. anul editării acestei căr i. şi acolo. dar desfăşurată cu devo iune şi cu înalt profesionism. de foştii colegi. Teodorescu Junona (educa ie tehnologică). cinci la număr. după ce şi-au făcut pe deplin datoria de dascăli. învă ătorii Vasilescu Titel. este minunatul obicei de a sărbători pe fiecare cadru didactic atunci când iese la pensie. încadrată cu educatoarele Bucuroiu Claudia şi Dumitru Camelia) şi “Grădini a nr. pleacă în. Cu această ocazie s-a putut vedea cât de mult au fost aprecia i şi iubi i colegii care. to i colegii organizându-i o zi festivă. O tradi ie frumoasă. Este un nobil gest de recunoaştere colectivă. română). doi paznici de noapte: Tomescu Mihai şi Dima Grigore. concedii de odihnă nelimitate. tit. supl. Stan Ioana. o adevărată sărbătoare de suflet. în 1999.. engleză). la cl. am ieşit la altă pensie. pe rând. Vasilescu Maria (înv.

Constan a Diaconescu. Pavel Elisabeta şi Darie Elena. franceză şi latină). rusă). română). lideri politici..Cu triste e. +Bobe Nicolae (istorie). Pârvulescu Constan a (l. +Dincă Emilia (chimie). Stan Fabiola (matematică). mă văd obligat să precizez că unele foste cadre didactice din listele ce urmează. la cererea mea de transfer. Adam-Nica Vasilica (supl. +Leti ia Axente (l. +Brandabur Ecaterina. Tănase Natalia (şt. +Dubeanu Marta (geografie). Codescu Tudorina (istorie). în dreptul numelui lor. un excelent profesor de matematică). Gaşpar Remus (matematică). +Brezeanu Elvira. română). fizică). în continuare. deoarece o notabilă parte a acestor foşti elevi au ajuns oameni de mare valoare în ara noastră: medici. secretarii şcolii de atunci: Cucu Florin. Ioni ă Elena (ed. română). fost director al şcolii). un dascăl care învă a pe câ iva copilaşi să 70 .. O prestigioasă muncă au depus-o. 17 cu cl. română). rusă. +Juncu Maria (franceză). +Ioan Vlaiculescu. Diaconescu Silvestru (geografie şi director între anii 1979-1980). Catrinoiu Silvia (geografie). Florica FlorescuŞaghy (fizică. Treime”. +Tănase Nicolae. Carpin Dumitru (matematică). să fie adăugat aici. Popişteanu Nicolae (matematică). pe lângă biserica “Sf. Matei Paul (istorie). profesori universitari. Suditu Georgeta. Ionescu Doina (chimie). Marinescu Veronica (biologie). Victoria Simionescu (istorie.. Popescu Maria. Melchior Dumitru (chimie).. Cerchizan Marieta. unde fusesem numit director la Şcoala generală nr. De aceea. +Stoica Veronica şi a unor profesori ca +Nicolae Rotaru (deşi cu studii juridice. pot să mă adaug şi pe mine. Ei sunt rezultatul strădaniei unor învă ători ca: +Damian Ion. La urmă. Să trecem acum în revistă. după ce. astăzi oameni maturi. avea. română). Dumitrescu Ana (l. biologie). le-a fost de un imens folos în via ă. fizica). Popescu Maria (istorie). +Georgescu Galina (matematică). +Casieru Valeria (franceză). +Lidia Bagrov (l. de locuitori ceru i). chimie. ŞCOALA DE LA SECIU Am văzut că localitatea Seciu. Dumitru Constan a (matematică). spre a aminti genera iilor care vin. lăsând o frumoasă amintire atât în inimile foştilor elevi cât şi ale colegilor din aceeaşi institu ie. Ştefan Ioana. ar merita. preot înv. Stroescu Petre (istorie). ingineri. +Go onoga Platon (l. +Tănăsescu Constantin (rusă. Miroiu Florica. +Nica. +Nedelcu Nicolae. care de câteva ori a încercat fără succes să devină comună independentă (nu îndeplinea nr. 3 (1966-1971) apoi profesor titular la Şcoala nr. Minea Florica. deocamdată fără cruciuli ă. ed. rusă. scriitori etc. Voicu Elena. rusă). +Margareta Bălan. am revenit la Scăieni de la Ploieşti. Pi a Claudia (biologie). ofi eri superiori. Păunescu Aurora (l. că şi această şcoală a avut norocul să se bucure de o serie superior calificată de învă ători şi profesori de elită. naturii). emigrată din Rusia sovietică în România de frica bolşevicilor). un capitol cu totul special în istoricul şcolii de la Scăieni. to i aceştia fiindumi şi mie profesori. +Iulia Dinescu. apoi al i profesori: +Leon Lavric (l. am trecut o micu ă cruciuli ă. profesori. oameni de artă şi cultură. au trecut în lumea de dincolo. Vasiliu Aura (l. Cristian Petru Bălan (română. în urmă cu patru decenii. I-X din acelaşi municipiu.. +Tănase Bălan. cărora foştilor copii de atunci. geografie). ridicată înainte de 1737. +Adriana Filcescu. Spre a-i cunoaşte care sunt.

cu clasa a V-a. în incinta clădirii. ciclul gimnazial.. câ i erau prin anii 1978-82. de la Boldeşti a primit func ia de director. În prezent se definitivează lucrările la încălzirea centrală. s-a dovedit acolo un foarte bun gospodar. poarta de intrare (şi de stagiatură) pentru cadrele didactice care voiau să ocupe mai târziu catedre la şcolile din Boldeşti sau Scăieni. care continuă dotarea şcolii. într-o odaie modestă.a. Fiindcă nu mai exista deloc spa iu pentru clasa a V-a în clădirea şcolii primare. în ciuda multor dificultă i cărora a trebuit să le facă cu greu fa ă. din direc ii diferite. un deal noroios. eram foarte tineri. având cinci săli de clasă. actualul primar al oraşului. pentru etanşarea claselor şi reducerea consumului de combustibil în timpul iernii. Părin ii ne-au ajutat să cărăm din pădure. În 2006 s-au primit investi ii noi pentru un grup sanitar în incinta clădirii. dar după aceea. După pensionarea dumnealui. cu noi a început să se fundamenteze. de asemenea. câ iva ani la rând.scrie şi să citească. Munteanu Margareta. ceea ce nu echivala nicicum cu o şcoală. apă curentă. chiar de la debut. împreună cu prof. viscol sau ger. care a pus şcoala la punct. l-am transformat într-un stâlp ce sus inea sârmele de curent electric şi astfel “şcoli a” a fost electrificată.. Documentele din arhivă arată însă că şcoala propriu zisă a început să existe acolo în anul 1906. pe care. De atunci până în 1960 nu au existat decât două săli de clasă. magazie ş. Dănilă Ion. În 1960 a fost numit ca director prof. mai ales în prolifica perioadă a “ceauşeilor”. abrupt. la ora actuală şcoala Seciu mai are doar 95 de elevi (40 la clasele I-IV şi 55 la clasele V-VIII). româna şi sportul. în micu a casă parohială de lângă biserica satului. încât existen a acestei şcoli a început să fie deja pusă sub semnul întrebării. de geografie Diaconescu Silvestru. prof. un copac lung. de matematică 71 . am fost găzdui i. am fost numi i primii profesori la Seciu (eu predam matematica. de biologie Dumitru Ion. de matematică Valeriu Teodorescu care. vine ca director prof. Între timp şi numărul cadrelor didactice crescuse. În 1980 (până în 1985). Pe acolo au trecut înv. când se ajunsese la două genera ii cu clase paralele.. este numit director prof. de biologie Pop Simion. lung de patru km . la care. un suiş extenuant şi deloc plăcut. prof. şcoala Seciu devenise. eu. Într-un fel. venit de la Reghin. tip termopan. introducându-se. numărul copiilor a crescut. La început. în 1972. în 1991 s-au făcut repara ii capitale. din 1972 până în 1980. Amândoi veneam pe jos. Au fost înlocuite ferestrele vechi cu ferestre noi. iar d-ra Munteanu biologia şi alte obiecte). Teodorescu Lucica. Dar aveam două mari avantaje: acest soi de alpinism ne crease o excelentă condi ie fizică şi. arşi ă. De asemenea s-a procurat mobilier didactic nou în toate clasele (bănci. Popescu Emil. cu boii lui moş Du ă. înv. dat fiind că de la 240 elevi. intervenind cât s-a putut pentru îmbogă irea inventarului ei şi în vederea înfrumuse ării şcolii. prin cioplire şi fasonare. El a fost director până la pensionare. În 1986 s-a dat în folosin ă şcoala nouă. pentru prima dată. unde lucram cu vreo 16 copii. un an de zile. iar de la data de 1 mai 1986 până în prezent (2007). când se construieşte un local cu patru săli de clasă (pentru clasele I-IV).pe ploi. dulapuri. de fapt. cancelarie. bibliotecă.. inclusiv apă caldă. cifrele s-au tot micşorat. care era. urcând. dar clădirea s-a construit în 1910.. De o şcoală nouă nu se poate vorbi până în 1964. pe acele meleaguri. La clasele primare fusese director învă ătorul +Dănilă Ion care preda împreună cu învă ătoarea + Avramescu şi înv. În 1960. scaune). măsu e.

(Dar mai întâi trebuie să amintesc că. iar cadrele didactice vor intra în şomaj sau vor merge să culeagă căpşuni în Spania. GRĂDINI A DE LA SECIU În afară de această şcoală. În prezent. fosta mea elevă. la ciclul întâi. poate că tinerii căsători i se vor răzgândi şi vor face. prof. prof. care face zilnic naveta cu autobuzul. la Şcoala cu clasele I-VIII de la Seciu mai sunt doar 13 cadre didactice. avea înainte două grupe. Deci. din anii 1986-1992. simultane a II-a şi a IV-a). Dar cine ştie. între timp. de matematică Mândrilă Elisabeta. În toamna anului 1962 se deschide oficial Grupul Şcolar Materiale de 72 .. Lupu Daniela (l. Ciucă Laura (biologie). Munteanu-Draghini Margareta. Ion Damaris. care func ionează în clădirea fostului cămin cultural local. fizică şi ed. apoi prof. nişte eforturi fizice mai mari. copiii preşcolari din Seciu frecventează cu to ii grădini a de acolo. Institu ia demarase numai cu două săli de clasă şi o bibliotecă iar elevii din afara localită ii aveau asigurată cazarea gratuită. s-a ajuns la numai două posturi de învă ători. Directoare şi educatoare este o proaspătă absolventă a Liceului pedagogic din Ploieşti. tehnologică). destul de bine dotată. şcoala de la Seciu va ajunge de unde a plecat: cu unul sau două grupuri mici de copii învă ând într-o odaie de patru pere i. 6) care. de l. Altminteri. Ştefănescu Lauren iu (religie). dar în prezent a rămas numai cu o singură grupă. por ile deschise ale frumoasei şcoli din Seciu aşteaptă de geaba. şi al ii (c. Dumitru Ion. franceză). în prezent. în anul şcolar 2006/2007.. Dar şi numărul preşcolarilor a scăzut într-o propor ie alarmantă! Dacă popula ia şcolară va scădea în acelaşi ritm. Teodorescu Valeriu (matematică). Prin Ordinul 367 al Ministerului Educa iei şi Cercetării din 28 iunie 1962 s-a înfiin at această şcoală ai cărei absolven i urmau să devină şamotori şi operatori în fabricarea geamului. să mai schimbe ceva. Du u Viorica. română). temporare. la rândul lui. din anul 1992 până astăzi. după cum urmează. această şcoală a rămas cu numai doi învă ători. subsemnatul. care era învă ătoare. Brânzea Mădălina (l.. titulari fiind Isbăşoiu Adriana (cu clasele simultane I şi a III-a) şi Dumitru Victor (cu cl. GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIA STICLEI BOLDEŞTI-SCĂIENI Este cunoscut şi sub numele vechi de “Liceul Boldeşti-Scăieni” (str. fără copii.. prof. Bucovului nr. dat fiind scăderea numărului de copii. unde este găzduit şi dispensarul teritorial. (Educatoaredirectoare dintre anii 1968-2000. Profesorii de la şcoala Seciu. de 24 de copii. rămăseseră doar trei posturi de învă ători. Această grădini ă. română Vaida Gavril cu so ia dumnealui Vaida Maria. ceea ce a impus să se lucreze cu clase simultane).. muzicală). netitulare). engleză). Teodorescu Junona (ed..Arcanu Valeria. did. venind din Ploieştiori. Tudor Otilia (istorie). are un bogat şi fructuos istoric. Cum numărul copiilor a continuat să scadă. Manolache Cristian (geografie). s-a pensionat din anul 2000). Teodorescu Margareta (ed. sunt: Isbăşoiu Georgeta (l.

Bidulescu Constantin . între anii 1972-2007: . Şcoala are în dotare 8 săli de clasă. În prezent. La finele anului 1971.1999-2004: Tănase Constan a . şcoala a dat şi prima promo ie de absolven i. .1997-1999: Necula Gheorghe . prof. un atelier mecanico-electric. Sperăm să fie ultima schimbare de titluri. un internat şcolar cu 100 de locuri.director adjunct.director adjunct. de română Bălan Tănase. gra ie eforturilor regretatului profesor de educa ie fizică Pop Emil. se înfiin ează şi o clasă de maiştri-operatori în industria materialelor de construc ie (curs seral). ca director şi pe Brebeanu Elena ca director adjunct.Construc ie care avea un număr de 60 de elevi.director. ca nou director al Grupului Şcolar a fost numit ing. Burt Vladimir şi Gheorghe Gheorghe. birouri.1972-1982: Vasiliu Traian . În anul 1964 se numeşte în func ia de director adjunct doamna inginer Brebeanu Elena. Brebeanu Elena . În anul şcolar 2006-2007. Norme profesori în anul şcolar 2006-2007: 38. În 1965 existau 7 săli de clasă. bibliotecă.000 de volume. laboratoare. . maiştri-5. s-a amenajat şi un frumos teren de sport. Vasiliu Traian. Grupul Şcolar Industria Sticlei Boldeşti-Scăieni. . titulatură care a fost men inută până în 1990. mecanică şi materiale de construc ie. 4 laboratoare (fizică. avându-i la conducere pe Vasiliu Traian. . şc. sa demarat construc ia unui nou corp de clădire cu 6 săli de clasă. Bidulescu Constantin .director. . În anul 1972. adjunct.director adjunct. În acelaşi an. Alexandru Gheorghe . chimie. şcoala a beneficiat de munca 73 .director. de matematică Enescu Ion. 1966. ecologie şi protec ia mediului. Grupul Şcolar a primit titulatura de Liceu Industrial cu profil chimie. o cantină şcolară cu 200 de locuri. cu următoarele profile: electrotehnică. În anul 1976 Liceul Industrial şi-a schimbat din nou titulatura în Grup Şcolar pentru industria materialelor de construc ii. Conform tradi iei.5.dir. deoarece era nevoie urgentă de asemenea cadre la fabrică. o sală de sport şi o bogată bibliotecă. în majoritate copiii muncitorilor Fabricii de Geamuri Scăieni. în meseria de operatori în fabricarea şi prelucrarea geamului. corpul de clădire cu ateliere şcoală şi laboratoare s-a deteriorat vizibil şi.1982-1983: Bodan Aurelia .director adjunct.1986-1997: Necula Gheorghe . cu 30. .director. În primăvara anului 1963 s-a deschis şantierul pentru o nouă clădire a şcolii. Vă prezentăm mai jos conducerea liceului/gr. cancelarie.2004-2007: Tănase Constan a . adjunct. un cămin şcolar cu 260 de locuri de cazare.director. Corpul profesoral era format în vremea aceea din: directorul şcolii prof. când a devenit Grupul Şcolar Industria Sticlei Boldeşti-Scăieni. Tănase Constan a . informatică şi electrotehnică). maiştri instructori Stanciu Ion şi Ioni ă C-tin. Anul următor. ingineri-7.director adjunct. Paralel.şi anume una cu profilul “lăcătuş mecanic de între inere” şi cea de a doua cu profilul “repara ii în industria geamurilor şi electricieni pentru instala ii electrice”. termenul de predare la cheie fiind octombrie 2007.1983-1986: Micu Silvia . şcolarizează un număr de 650 de elevi care înva ă în 20 de clase. Simionescu Lucian .dir. Din cauza cutremurelor din anii 1989-1990. la care se adaugă şi trei ingineri din fabrică: Brebeanu Elena. numărul de profesori este de 22. Necula Gheorghe .director.director. Sunt create două clase . în toamna anului 2006. având spa iu insuficient.

tehn. există o mare şcoală care func ionează ca institu ie de învă ământ postliceal. după absolvire. so ia să nu aibă cetă enie străină sau să fie apatridă etc. mat. colonel Ion Ungureanu. având un poligon adecvat pentru excerci ii. pe strada Poligonului nr. rom. sticlar). Brebeanu Elena (ing. departe. 74 . având regim de colegiu tehnic militar. biol.). “academie militară” care formează maiştri militari auto. să nu apar ină nici unui partid politic. remunerarea este deosebit de convenabilă. ap i medical. Bălan Cristian Petru (prof.). ŞCOALA MILITARĂ DE SUBOFI ERI POMPIERI “PAUL ZĂGĂNESCU” BOLDEŞTI-SCĂIENI Pu ini locuitori ai oraşului Boldeşti-Scăieni ştiu că pe aria localită ii lor. sticlar). Din vechea genera ie. Tănase Constan a (ing. pompe. Dumitru Elisabeta (prof. Horia Luciana (prof.asiduă a multor cadre didactice care au depus un efort sus inut pentru educarea tinerilor. specialişti în servicii logistice. sticlar şi textilist). Gheorghe Gheorghe (ing. cu laboratoare. amintim (cei deceda i au o cruciuli ă înainte): +Enescu Ion (prof. Anton Mariana (prof. fiz. cu grad de subofi eri pompieri.70 m. franceză-română). cu durata de 2 ani. să nu prezinte semne particulare evidente. Sandu Cristina (consilier educativ). să nu fi avut niciodată în liceu nota la purtare sub 8. Lec iile se desfăşoară în clase şi pe teren şi au un complex caracter tehnico-practic. l. mat. Sunt concursuri destul de preten ioase. mat. Este o mică. Având în vedere că. engleză). Această institu ie este subordonată direct Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari şi pregăteşte maiştri şi subofi eri militari în specialitatea auto pentru toate structurile Ministerului Afacerilor de Interne. sport). din punct de vedere fizic şi psihologic.). 2. +Pop Emil (prof. +Micu Silvia (prof. Pârvulescu Constan a (prof. să fie foarte sănătoşi. Şcoala este excelent dotată cu tot materialul didactic necesar. Numele i s-a dat de la bravul erou român Paul Zăgănescu. Actuala genera ie: Necula Gheorghe (prof. indiferent de locul reparti iei. şi înăl imea de minimum 1. predau studen ilor cursuri de un înalt nivel tehnic. +Vasiliu Traian (ing. maşini. vestitul luptător din Dealul Spirii care a comandat armata de pompieri împotriva unei unită i militare turceşti venită să înăbuşe revolu ia bucureştenilor de la 1848. cursuri de zi.). Şcoala este foarte solicitată de mul i candida i care au absolvit liceul.). sticlar). Bidulescu Constantin (prof.). undeva. nu se primesc decât candida ii care pot îndeplini cumulativ o serie de condi ii cum ar fi: să aibă vârsta până la 25 de ani. pe malul stâng al Teleajenului. Bodan Aurelia (ing. ofi eri superiori. sticlar). l.).). Comanda şcolii este exercitată în prezent de dl. unde cei mai buni specialişti în branşa pompieristică din ară. Samoilă Doina (ing. dar serioasă. l. La concursul din anul acesta şcolar au fost repartizate 100 de locuri pentru subofi erii pompieri şi 25 de locuri pentru maiştri militari auto (la 5 aug. servan i pompieri. dar admiterea se face pe bază de concursuri anuale sus inute pe un număr limitat de locuri. 2006). rom. arme şi motoare moderne.

aşadar. căci şi acolo exista un cămin cultural unde exista o frumoasă activitate.A. iar artiştii amatori din Scăieni sus ineau la fel de frumoase programe artistice la Boldeşti. Desigur. text pe grilă. Nici Seciu nu se lăsa mai prejos. verificarea aptitudinilor fizice (alergare 50 m plat. la fizică. cazarea. din secolul trecut. deci. înfiin ată la Londra în anul 1907 iar astăzi cu sedii la Londra şi Haga. deşi nu dispunea de fonduri de la vreo societate petroliferă. nu astăzi!) foruri culturale locale şi să începem cu.. avea posibilită i materiale destul de mari. iar studen ii beneficiază de o soldă lunară şi alte beneficii. au avut o îndelungată tradi ie culturală. este fiica societă ii petrolifere anglo-olandeze Royal Dutch Shell.). transportul toate acestea sunt gratuite. to i studen ii capătă carnete de conducere auto. examinarea medicală. Pentru maiştri militari auto . trigonometrie. flotări. pe rând. dar începuse să fie cunoscut în toată ara. din algebră. activitatea acestor două dinamice (pe atunci. Încă din anul întâi. asisten a medicală. Să încercăm să evocăm. Etapa a II-a: sus inerea lucrărilor scrise (pentru subofi eri pompieri .la matematică un test grilă. de-a lungul deceniilor. şcolarizarea. alergări de rezisten ă pe 1000 m plat ş. nu se lăsa mai prejos. CASE DE CULTURĂ Atât Boldeştii cât şi Scăienii. fizică moleculară şi termodinamică. care se afla în apogeul produc iei. CLUBURI. din mecanică. desfăşurată în frumoase şi solide clădiri speciale. Deşi erau localită i separate. acum 55-60 de ani.eliminatorie . Pentru informa ii suplimentare. echipele artistice de la Boldeşti sus ineau frumoase programe artistice la Scăieni. dar pe care. grada ii primesc o diplomă cu care. Nici Căminul cultural de la Scăieni. La absolvire. iar Clubul de acolo devenise un centru cultural nu numai local. dacă doresc. categoria B şi C. la rândul ei. în primul rând ca martorul ocular care le urmăream îndeaproape pe amândouă. din fapte concrete sau din amintiri. CĂMINE CULTURALE. pot continua studiile militare pentru a deveni ofi eri. electricitate şi magnetism. la algebră şi geometrie. geometrie. Astra Română S. la fizică.cuprinde testarea psihologică. tot test grilă. din care nu lipseau numeroase serate de dans..la matematică un test grilă. electricitate şi magnetism.a.) Bineîn eles că participă numai candida ii care au promovat etapa întâi.Examenul de admitere se desfăşoară în două etape: Etapa I . Pe parcursul celor doi ani de studii. numindu-se simplu 75 . schela Boldeşti. eu o cunosc destul de bine. din mecanică. sărituri în lungime de pe loc.C. CLUBUL BOLDEŞTI Clubul Schelei Boldeşti a fost un produs al societă ii S.21. care. Din acest punct de vedere. şcoala poate fi sunată la tel: 0244/12. fizică moleculară şi termodinamică. deşi eram copil pe vremea aceea. iar reparti ia este asigurată pe baza mediilor socotite în ordine descrescândă. Vă rog să re ine i amănuntul că vorbesc de o perioadă trecută.50. era o adevărată întrecere între aceste două localită i şi deseori nu ştiai pe care din ele să le admiri mai mult.

cele de pe Zorilor fiind mult mai elegante. acolo am văzut cele mai bune filme americane. Clădirea clubului adăpostea o frumoasă sală pentru proiec ii cinematografice. în timp ce zeci de tineri dansau cumin i tangouri. în Boldeşti şi Scăieni nu existau alte distrac ii. ca şi astăzi. cu o scenă modernă care era bine venită. ca Maria Tănase sau Maria Lătăre u. în anul 1938. Ea se consolidase mult. garderobă. la cluburi aveau loc dese spectacolo artistice. lângă grătarele cu mititei şi lângă mesele cu bere. în curtea căruia au plantat esen e rare de arbori. subsoluri cu instala ii de încălzire centrală. Pe vremea când nu apăruseră încă televizoarele. Ceva mai înainte. În unele seri de vară. Toate erau destinate ca locuin e pentru inginerii şi func ionarii schelei. având o scenă pentru spectacole. pe terasa şi spa iul liber de lângă ştrand. 76 . Aşa se organizau pe atunci acele originale baluri. conferin e. Xenia şi Venus. A. proiectate de inginerul Barboni (avioanele au zburat astăzi la ceruri. precum orchestra Radio.importantul sediu al Schelei Boldeşti.) Aceste două construc ii . până peste miezul nop ii. Acest club este înconjurat de un mic parc. mult mai mare.au constituit baza materială sau mai bine zis motorul. s-a mai construit o clădire a unui nou club. fireşte. pentru că a înglobat societă ile petrolifere mai mici Sospero. cândva plin de flori diverse şi bine îngrijit. cea mai mare din toate distilăriile petrochimice de acolo. Considerându-se că sala mică a clubului nu mai putea face fa ă tuturor solicitărilor. o branşă românească a lui Royal Dutch. după planurile unor arhitec i români şi străini. nun i. societatea Astra Română cumpărase terenuri petrolifere pe actuala rază a oraşului Boldeşti-Scăieni unde.. În anul 1880. alăturat. altfel spus. săli de repeti ie. ambele la Scăieni. italiene şi. plus două mici colonii. au adăugat un ştrand mic pentru copii şi altul mare. după anul 1950. s-au ridicat frumoase şi rezistente case. întreprinzătorul industriaş român Ioan Niculescu Bazar. la Ploieşti. şedin e. Acolo. cât şi propaganda comunistă dirijată de culturnici. fiindcă aşa era atunci. cu capital străin. sub cerul liber. având în mijloc un havuz cu apă âşnind din nişte avionaşe “cu reac ie” în mişcare rotitoare. în nop ile cu lună plină şi cu lumina stinsă. dar la clubul mic din Boldeşti se puteau vedea filmele cele mai noi care deseori rulau înaintea premierelor din cinematografele ploieştene. de-a lungul a câtorva zeci de ani. cele mai multe. a înfiin at. în stil occidental. sovietice.. franceze. unul de voley şi. prezentate fie de artiştii locali fie de artiştii invita i din ară. societatea Astra le-a construit un frumos club. de spa iul lor slujindu-se atât programele culturale ale schelei Boldeşti. clădiri foarte moderne pentru vremea aceea. sus inute afară. o sală de ping-pong. la etaj o bibliotecă. Pe scena clubului mare au dat spectacol numeroase ansambluri vestite din ară. Pe când eram copil. pentru adul i şi înotători. tip microvile. Existând o asemenea bază materială.Shell. baluri. filme etc. servicii sanitare. se ineau serbări şcolare. pe iarba din curtea clubului. cânta o romantică orchestră.în special Clubul mic . Pentru a le face via a şi mai plăcută salaria ilor. pe strada Zorilor (astăzi inclusă în sectorul Boldeşti) şi pe strada Distilăriei. În 1936 existau 16 rafinării în Ploieşti şi astfel oraşul acesta a devenit primul oraş petrolifer al Europei. fundalul şi inima tuturor activită ilor culturale ale Boldeştiului. pe actuala Alee a Clubului din Boldeşti. un mare teren de fotbal. cu participarea unor solişti vesti i. rafinăria Astra fiind. de asemenea cu case tip. o sală de popice. două terenuri de tenis. s-a construit un nucleu al unui proiectat centru petrolifer .. rafinăria Astra Română S.

fiul unui mecanic. to i elevii domnului Cucu Bănă eanu ştiau să cânte foarte bine la instrumentele acelea noi şi strălucitoare comandate de el la Bucureşti şi plătite cu bani grei de schelă. preferata solda ilor germani şi americani pe timpul celui de-al doilea război mondial. de la schela Boldeşti.” autorul a localizat-o în româneşte. 1918). compusă de Norbert Schultze în 1938. “Lumină din adâncuri”. cântate pe celebra melodie germană “Lili Marlene” (sau “Lanterna”)../ E-o localitate/ Numită Boldeşti!/ Şi-n via a nu-i mai bine/ Să trăieşti/ Ca la Scăieni/ Şi la Boldeşti! . Atmosfera Boldeştiului era mereu plină de muzică. numai în câteva luni. pe deal. la fel. din care eu mai re in doar prima strofă: “Undeva departe... Aproape zilnic se putea auzi fanfara (mai to i din fanfară erau simpli muncitori!) răsunând puternic. şi fost profesor de muzică la Alexandria. autorul piesei simfonice “Fiat lux!”. odată venit la Boldeşti din Turnu Măgurele. căci fusese lansată de actri a americană de origine germană Marlene Dietrich (dar. care pomenea şi de Scăieni.. pentru boldeşteni şi scăienari. pe malul Dunării.. uşor de memorat. pe când slujea ca militar în primul război mondial (în noaptea de 12 nov. care bătea să spargă toba. marea activitate muzicală a clubului Boldeşti a încetat.. Cea mai strălucită perioadă a clubului s-a datorat activită ii unui artist deosebit de talentat şi devotat culturii boldeştene. unde se născuse. interpretul la tuba şi la bombardonul lui uriaş de alamă. dirijat de col. Cucu Bănă eanu era gata să fie împuşcat cu pistolul. Jean Pandele. nişte versuri simple. la sediul Societă ii Steaua Română din Scăieni. cu totul altfel). un cor militar de 80 de persoane. a putut să înve e pe tinerii recruta i de dumnealui în orchestre. în ritmuri de marş. prezentată la Club şi la Teatrul de Stat din Ploieşti.. Nu ştiu prin ce metode miraculoase.că. el fiind şi un talentat acordeonist. Tot de neuitat este şi activitatea tehnică a inginerului Barbone şi mai ales aceea a inginerului Corneliu Axente. Îmi amintesc şi de o mare orchestră şi cor studen esc american din seria “Ambasadorii prieteniei”. Nae Tomescu sau toboşarul orchestrei. mai to i habar neavând înainte de muzică.” Însă pe atunci to i boldeştenii o ştiau. Clubul Boldeşti a avut mare noroc cu achizi ionarea acestui profesor inimos. nu ştiu cum . Neuita i rămân pianistul polonez emigrant Paşuk./ Aproape de Ploieşti. Între anii 1952-1966. de un ofi er francez care-l crezuse spion! După ce studentul în muzică i-a vorbit ofi erului în 77 .iar altă dată Ansamblul Armatei.zic ..etc. Dinu Stelian. în mai pu in de un an de zile. care era şi scriitor. Când profesorul Bănă eanu a fost solicitat de Casa Centrală a Armatei din Capitală ca instructor al cercului de muzică militară. acest minunat profesor. urmărită de cârduri de copii şi de lumea curioasă ieşită pe la por i! Vibrau toate geamurile caselor pe lângă care trecea voioasa bandă cu alămuri strălucind în soare! Ea cânta pe stradă. care umbla tot timpul în mână cu o cutie specială construită pentru cele două nedespăr ite viori ale lui. trompetistul Puiu Păun (Virgil Păunescu). profesorul şi compozitorul Ion Cucu Bănă eanu. Şi când te gândeşti că. unde subsemnatul am tradus în engleză discursul primarului Aurică Marinescu. autorul unui roman de aventuri turistice şi al unei piese de teatru despre petroliştii boldeşteni. la serbări şi chiar şi la unele înmormântări. El scrisese şi “Imnul Boldeştiului”. a înfiin at o mare fanfară şi o mică orchestră simfonică alcătuită din 14 instrumentişti. acest talentat muzician. din celebrele versuri germane ale poetului Hans Leip: “Vor der Kaserne/Vor den grossen Tor/ Stad eine Lanterne/ Und steht sie noch davor.

pentru că primăria nu avea bani să-l refacă. unde a apărut şi un mic bar. câte ceva din faimoasa activitate a Clubului de la Boldeşti. într-adevăr. cu solişti talenta i. Directorii clubului care au urmat la Boldeşti au căutat. de la schelă. au organizat cercuri de studii.. de scenetele şi textele comice lansate cu mult umor de artişii locali deveni i populari. făcute de schelă. el avea geamurile sparte. amândoi s-au împrietenit şi au rămas prieteni până la sfârşitul vie ii. cu o echipă de teatru şi de dansuri populare ş. s-ar putea organiza acolo concursuri de înot cu premii. înregistrate pe primele videocasete şi prezentate la un videorecorder de prof. existând anumite planificări rigide şi obligatorii şi un control sever al oricărei activită i culturale căreia i se trasa un anumit plan de îndeplinit. mai recent. interpretând în spirit mai pragmatic ordinele şi conferindu-le adesea un specific local destul de liberal: Şandru Ion. în vara anului 2006. deşi nu totdeauna condi iile erau propice. cu scaune noi.perioadă în care institu ia s-a impus şi s-a mândrit cu armonioasele ei coruri. uneori au fost strecurate la club şi câteva filme americane interzise în ară. au reuşit. a avut totuşi norocul să revină pu in la via ă. Păcat de ultimele dotări. în ciuda presiunilor ce veneau de la forurile superioare. frumoase şi apuse amintiri. deşi interioarele modificate nu mai slujesc scopului prioritar cu care demarase ini ial. curtea ştrandului. Este şi meritul conducerii clubului de atunci. s-au achitat cu brio de responsabilitatea lor cetă enească. de muzică ploieştean Leonida Brezeanu în fa a unui public avid de noută i artistice şi tehnice. avea obloane grele de fier cu multe lacăte la uşi.. cu brigăzi artistice. Îmi amintesc şi acuma o haioasă butadă lansată de unul dintre ei: “Via a este scurtă. cu excep ia unor seri de discotecă ceea ce nu echivalează 100% cu no iunea de cultură . clubul trecuse în grija primăriei apoi. cu tarafe de muzică populară.) Cu totul tragică a devenit însă soarta clubului nou. oameni buni. peste care. să men ină în ritm dinamic activitatea clubului. apoi iar 78 . Titi Iosif şi Corneliu Filostache. i se imprima de sus un caracter propagandistic standardizat şi axat pe principiile găunoase ale “educa iei culturale socialiste”.. Men ionăm numele acestor directori care. precum şi terenurile de sport. cu o bibliotecă de peste 62. al directorilor. Chiar şi astăzi. pluşate. cucuvelele. pe cât le-a stat în putin ă. s-au dovedit a fi destul de nonconformişti.şi el muzician -.a. mul i îşi amintesc cu zâmbetul pe buze. măcar pe sfert. Dacă Clubul mic. au invitat artişti de seamă din ară. în bună parte. pere ii exteriori au devenit veceuri publice iar înăuntru cântă.. Când l-am văzut ultima dată..franceză . dar. Ionel (Popa) Costache. înăuntru! Dar.000 de volume. Ca şi înainte. fiindcă amatori se găsesc imediat. s-au străduit să men ină vie flacăra culturii locale şi ştim că. realizări cu care nu o dată sau distins la concursurile locale şi jude ene. Ciucă şi Mihăilă. şi pentru că noi n-o putem lungi.. care prin subterfugii inteligente. iar a trecut la schelă. haide i so facem lată!” Am fi dorit ca şi în zilele noastre să mai existe. (Plusurile acestea nu ne împiedică să în elegem pentru ce oare micu ul ştrand destinat copiilor a fost desfiin at. când plouă afară.Boldeştiul trăieşte mai mult cu aceste nostalgice. ultimul conducând clubul douăzeci de ani (1973-93) . o echipă reprezentativă de tenis şi de voley. Gheorghiu Nicolae. În ciuda acestui control riguros.. lasă impresia că sunt din nou acceptabil de îngrijite şi încăpute pe mâini bune. le plouă.

fiindcă stă mai mult închisă? Păcat de noul acoperiş de tablă zincată ce l-a înlocuit pe cel de iglă spartă. motiv pentru care am şi pictat chipul poetului na ional pe frontispiciul clădirii. ca altă dată.la primărie şi. nu mai vezi localnicii intrând zilnic. în ultima vreme. poate va veni şi pentru clubul nou o zi bună de renaştere. pe care rareori a stat cineva! Nu mai vezi acolo filme. Casa de cultură din Scăieni s-a născut cu un alt nume. tot gândindu-mă şi gândindu-mă.d. poate. bătăi ca-n filme... eu propusesem să i se spună “Casa de cultură “Mihai Eminescu”. şi Casa de cultură Scăieni (str. au cerut să i se schimbe numele în Căminul cultural “Horia. aveau loc săptămânal. sala mare a institu iei mai prinde oleacă via ă. fiindcă altminteri se demolează singur. clubul nou a rămas o clădire părăsită şi pustie în care predomină mirosul de mucegai şi putreziciune.. Spa iul abandonat a devenit un jalnic adăpost pentru lilieci şi cucuvele. Înainte. Părea o firmă cu nume mai revolu ionar. nun i. Proiectată în 1939 de acelaşi harnic arhitect Mişu Rădulescu. nimeni nu-i zicea aşa şi.. Oamenii votează.terminate adesea cu bătăi de pomină. care transpusese de pe planşetă pe teren schi a şcolilor vechi din Scăieni şi Boldeşti. dar cum comuniştii auziseră că acesta fusese “boier vechi şi domn creştin” şi cum analfabe ia lor habar nu aveau de istorie. pentru vreo codană care îi privea cu indiferen ă peamândoi pentru că ea iubea pe un al treilea ş. La început i se spunea Căminul cultural Scăieni. nu pot să dau nici un răspuns la această întrebare.m.. pe uşile clădirii. decât doar copiii şi unele persoanele mature care. de altfel. denumirea a fost definitiv uitată. baluri.. sângeroase şi spectaculoase. singura institu ie care o duce acolo binemersi. nici nu prea se mai sinchiseşte nimeni să mai intre în acea clădire . bănuiesc că am găsit 79 . la cămin. Cloşca şi Crişan”.a. E-hei. Dar numele acesta. de fapt. datorită harnicei bibliotecare şefe care ştie cum să-şi atragă cititorii.ah! vestitele baluri de la Scăieni . între doi flăcăi. merg doar la bibliotecă. Bucovului nr.. conferin e. degradându-se pe zi ce trece şi făcându-l să pară mai vechi decât vechiul club. în perioadele electorale. filme. stârnite de bălăcenii cu itari. la Scăieni. cine ştie. unde nu se întâmplă totuşi mai nimic. în câ iva ani. Oare a cui o fi vina că a ajuns în acest hal? De aici. CASA DE CULTURĂ SCĂIENI Cândva rivala dar şi prietena Clubului Boldeşti.şi cam atât. în sala aceea goală. datorită litigiului dintre cele două foste stăpâne. E linişte. ce vremuri pline de via ă mai erau! În zilele noastre e pace. din America.că ce să facă acolo. Pustiu. decât să trăiesc cu speran a că. El a fost botezat de două ori: întâi a căpătat numele de Căminul cultural “Constantin Brâncoveanu”.. cu care uneori colabora şi făcea fructuoase schimburi de experien ă. mult frecventatele baluri . Să încercăm a o reconstitui. hore.. Şi ar fi păcat. însă văd că astăzi nimeni nu-i mai zice nici casă de cultură. Acum doar o dată la câ iva ani. când este folosită ca sediu de votare.. de un bleu imaculat. Nu ştiu pe cine să dau vina că se întâmplă aşa ceva şi. păcat de scaunele acelea noi. 5) are o istorioară a ei specială. spectacole de teatru. foarte frumos modernizată în anii trecu i. fiind şi el prea lung. nici club şi. pleacă . nici cămin cultural. la drept vorbind. Cu peste două decenii în urmă. tapisate.

. răsuceam de două ori cheia în uşă. iar Nea Lisandru îşi aprindea tacticos o igară. vibrând pe sticla monitoarelor TV etc. televizorul sau televiziunea . multina ională. pentru scurt timp. cu canale multiple. Ea a distrus casele de cultură. programe de TV? Poate că glumesc şi exagerez un pic când acuz televiziunea română şi din toată lumea cu pu ină mali ie.la oraş.. intrând în casă la tine. căminele culturale şi casele de cultură de astăzi. În fiecare seară. din toată ara. aici în America.. ne întâlneam tainic amândoi în cabină... în general.vinovatul principal: televizorul! Da. însă tot nu am găsit adevăra ii vinova ii fiindcă. pe antene. scandaluri faimoase. tehnicolor. cu intrare pe la balcon.şi dai de greută ile diurne. interna ională. nea Lisandru nu prea ştia să prindă posturile de radio “Vocea Americii” şi “BBC Londra”. dansatoare la bară. “cine cu cine”. un ardelean în vârstă. de te ame eşte. la munte. cu nişte ani în urmă. Imnul de Stat al SUA. unde când lipsea operatorul Mielu Soroiu.. cu fundurile semi-goale. totul la nas: filme de aventuri. “Îi zâce bine.. nea Lisandru mă chema să mergem amândoi în cabina de proiec ie unde se afla aparatul de radio al căminului. nea Lisandru Fati... fete frumoase. medelniceriile şi hătmăniile. În camerele de la etaj ale căminului cultural. la prieteni. Cine ştie? Or fi şi ele pe cale de dispari ie.. butonam ni eluş.oriunde! Ce mai: ea se face că te informează la minut.. fiindcă cine mai poate trăi astăzi fără ea.. lideri de partide în conflicte interminabile.. care era pasionat de politică anticomunistă ca şi mine. După ce intram.. având numeroase tentacule tentante. Pe la orele 19..” Amândoi aşteptam cu sufletul la gură vestea cea mare “cu debarcatul paraşutiştilor americani în România”. îi zâce 80 . ne aşezam amândoi în jurul mesei pe care se afla aparatul. precum au dispărut vătăşiile. în casă la mine. infiltrânduse clipă de clipă pe sub pielea şi pe sub pleoapele noastre . apelând la mine. pentru câ iva ani de zile..cea pe cablu. ca în locul lor să nu apară vreun “The Romanian Manele’s Club” sau chiar Ministerul Na ional al Manelelor! Din această cauză nici nu îndrăznesc să învinuiesc pe cineva şi încerc să vă propun a ne întoarce încă pu in. că te culturalizează.. cea na ională. Columbia The Gem of The Ocean”. Mi se înfiora de emo ie pielea pe mine şi-mi dădeau lacrimile când auzeam acest cântec armonios şi impunător. fiindcă. căci nu oricine îşi permitea să aibă radio în casă şi nici dumnealui nu avea cu cine să discute politică.i face capul plin. de pe etc. cea de pe sateli i. la deal şi la vale . şi o găseşti peste tot . Doamne fereşte.. pârcălăbiile. să fim serioşi. manelu e „na ionale” rromâneşti. după care vocea continua: “Transmitem ştirile. locuia familia femeii de serviciu de la această institu ie. ui i deodată totul şi sim i că ai sufletul gol. cluburile. lângă aparatul de proiec ie. Era să strig: jos televiziunea! dar. folosit ca semnal de începere a emisiunilor în limba română. şi deodată. când eu însumi am organizat. politicieni corup i. sculă rară pe vremurile acelea. conform unor legi istorice necunoscute. este foarte puternic informativă şi foarte diversă. cinematografele. cu so ul ei. Fati Floarea. ştiri senza ionale de ultimă oră. frate. şi State Anthem. seară de seară. un elev în clasa a VII-a la şcoala din comună.. pentru a vă povesti şi altceva ceva despre acest Cămin cultural de la Scăieni. filme lacrimogene. etc. sport. din difuzoare răsuna vocea frumoasă a Emanuelei Cerbu: “America vorbeşte României!” Şi imediat începea extraordinar de frumosul marş american “O. de frică să nu ne surprindă cineva că ascultăm clandestin pe imperialişti. cu telenovele.unde î i serveşte. la ară.. În plus. până. eu proiectam filmele şi schimbam rolele. nu mai sunt luate cu asalt ca ieri. dar când ieşi afară în lume . fost cândva.

. Tot aşa. şi de mari comentatori politicieni. fără să ştim a fixa vreo dată apropiată. cu câteva săptămâni înainte. la paaie!” Altul striga: “zi-ne. când l-a adus înapoi. ca să li se prezinte în premieră pentru urechile lor. Flory i-a răspuns cu toată naivitatea de copil apolitic: “Sigur că ascultă. plin de mari speran e. într-o duminică. Nu ştiu cine a fost anchetatorul acela. Însă operatorul Mielu Soroiu a deblocat cu dibăcie condensatorul şi noi ne-am reluat meseria de pasiona i ascultători-amatori. că o să-i facă praf pe ruşi cu bomba aia atomică a lor dacă mai fură din România” . feti a lui cea mare. pentru culturalizare. de vreo 12-13 ani. cu discu ii asemănătoare cu ale eroilor lui Marin Preda din Poiana lui Ioacan. pe care a întrebat-o dacă taică-su ascultă la aparatul de radio. dar se pare că nu era un om chiar rău. fiindcă americanii ăia vorbesc bine româneşte. cu alai mare.mă întreba câteodată deznădăjduit. coborându-le lungi şi în trepte cu tremolo.aproba bătrânelul de lângă mine seria de critici la adresa regimului comunist al lui Gheorghiu Dej. Chiar aşe-i!” . iacă aici la radio de la căminul nostru.a.îi răspundeam eu cu naivitate şi cu mare încredere în zeii de peste ocean care nici nu ştiau dacă România este o ară sau o marcă de maşini. da?” “A. muzică. Massenet ş.. care abia începuse de vreo douăzeci de minute. d-aia de-a noastră. ărănească!” Sala.. Ravel. murea de râs şi îi încuraja aplaudându-i (desigur.. şi-o sârbă. unde a găsit-o singură pe Flory.. s-a legitimat şi a reprodus ce a mărturisit feti a lui din naivitate sau din prostie. în două autobuze. başi. câ iva imitau nechezatul iepelor iar unul a strigat tare: “niiiee. pe rând. fiindcă l-a chemat pe tatăl fetei. De ce să nasculte?” “Şi ce ascultă. nici nu bănuiam pe-atunci că voi ajunge să transmit şi eu ştiri de la microfonul acestui iubit post de radio din Washington. nu. Tata ascultă numai Vocea Americii şi Londra. numai ce vine. Radio Bucureşti. condensatorul mobil a fost blocat numai pe radio Bucureşti şi nu se mai puteau asculta alte posturi de radio.. a venit.. la care participa şi Ilie Moromete. spre a ne da vreun răspuns. vin americanii au ba în ăst an?” .înso i i de o miniorchestră simfonică şi încep. băi fra ilor. Nici n-au început bine să solfegieze ariile lor.. arii din opere celebre: Verdi. l-a rugat să nu mai asculte. din Capitală. Vorbea şoptind misterios. nene Lisandre..bine. Glinka. să se producă pe scenă. după ce. Când o soprană cu un bust voluminos şi-a înăl at glasul în cascade cristaline. nu. Spectacolul. că fiecare era imitat de unii din sală cu behăituri de oi.. “Vin. to i numai un zâmbet .. Dar au venit pe naiba.. peste câteva zile. c-a trebuit să vin eu la ei. în fa a unei săli arhipline de ărani colectivişti şi de lucrători de la IAS. s81 . În schimb.. Subsemnatul.. A fost o unică experien ă pentru bie ii noştri solişti de operă. nu pe artişti). prin anii 60.. fă. primi i cu aclama ii.. Ceaikovski. boaa-lăă! Huo. şi-o doină!” iar către cei din orchestră: “cânta i-ne. plini de aceleaşi vagi speran e nobile. A doua zi. că nu-i voie aşa ceva şi i-a cerut aparatul. to i râdeau. cu urechile lipite de difuzorul lăsat în surdină. baritoni. în loc să-i potolească pe bădăranii prost-crescu i.mă întreba nea Lisandru. “Ce zici. cu mugete de boi şi deseori era întrerupt. neinvitat. apăruseră pe-acolo câ iva cântăre i de muzică populară de la Radiodifuziune. Tipul i-a mul umit zâmbind şi a plecat satisfăcut. aduşi cu sila direct de la sapă. “Când om scăpa de eştia?” . Că de vreo două ori am ascultat şi eu. cum să nu vină. iată că. un tovarăş de la Secu şi l-a căutat pe nea Lisandru acasă (el era plecat la serviciu). la acel cămin şi o aleasă trupă de cântăre i de seamă de la Opera de stat din Bucureşti soprane. neînvă ate cu muzică “grea”. Puiule.” Apoi i-a completat că mai este totdeauna şi un copil cu el (adică eu). păpuşico? Radio Moscova.

ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti Rodion Dumbadze. în costume ruseşti. unde îşi prezenta frumosul şi bogatul lor repertoriu. Pentru că acest cămin a fost dat ca exemplu în presa centrală. În timpul războiului. o echipă de dansuri na ionale.. fra ii Titus şi Coca Beuca. conducerea căminului a fost imediat schimbată şi ca director al institu iei a fost numit prof. ambele instruite şi dirijate de acelaşi profesor. Lenu a Matei. Atunci a luat fiin ă un mare cor mixt. echipele artistice ale căminului cultural de la Scăieni au beneficiat de transport absolut gratuit cu camioane (rareori cu autobuze) în tot jude ul. cu protagonişti din comună. după orele de şcoală. Până să se aducă aparate de proiec ie la cabina cinematografică.. plină de multă lume (şi de securişti în civil). câ iva ani la rând. deschis cu imnurile de stat ale celor două “ ări surori”. înso it de to i membrii ambasadei lui. a urmat un măre spectacol de gală. unii cu lacrimi în ochi. Iar foştii spectatori i-au huiduit până s-au urcat în autobuze şi au plecat acasă la Bucureşti cu coada între picioare. mul i ani. în mare rumoare şi cu un total fiasco pentru bie ii oaspe i. regretatul Paul Svistovici82 . .de data aceasta era o audien ă foarte disciplinată şi receptivă -. Elena Stoicescu. Totul era filmat. fiind dat ca model. înso i i de o echipă de cineaşti de la jurnalul de actualită i a studiourilor cinematografice “Alexandru Sahia” din Bucureşti. “Ca la uşa cortului”. George Moroianu. în fine. am amintit că în sediul acestui cămin cultural se adăpostise conducerea prefecturii jude ene iar în perioada când şcoala de la Scăieni era în construc ie. viitorul primar al oraşului şi al ii. cu steaguri roşii şi tricolore. pe patru voci. un dans comic de imens succes.. au venit la spectacolul special oferit de “zilele prieteniei cu Uniunea Sovietică”. la care lumea aplauda entuziasmată. Echipele de coruri şi dansuri au participat la concursuri pe jude şi au ocupat de fiecare dată locul întâi. To i cântăre ii au coborât indigna i de pe scenă (careva din ei chiar a protestat cu voce tare) şi au plecat umili i. un alt cor de fete. Într-o sală decorată festiv. viitorul inginer Gheorghe Gheorghe care era şi acordeonistul echipelor de dans. până seara târziu. surorile Tan a şi Nu a Mihăilescu. Cloşca şi Crişan” din Scăieni a fost lăudat şi răs-lăudat. S-a cântat “Katiuşa”. S-au prezentat cu succes piese de teatru. în urma reclama iilor primite. a primit zeci de elogii şi diplome. ca săli de clasă.a întrerupt brusc. A urmat o ancheta de două zile. spunându-se că indivizii cu pricina nu erau scăienari. două echipe de teatru. la care au participat redactorii şefi de la ziarele Scânteia şi România liberă. chiar şi un dans igănesc. iar altă săli ă ca oficiu poştal. lucrând zilnic la cămin. Cam aşa arăta educa ia socialistă a unor indivizi din acele vremuri.. după aceea. un inginer vecin cu această institu ie. de română Tănase Bălan care a condus căminul cultural timp de peste două decenii. Vasile Crăciun. iar jurnalul cu activitatea acestui cămin a rulat zile întregi la toate cinematografele din ară. dar nimeni nu i-a găsit vreodată pe acei vinova i anonimi. Drept urmare. apoi “Kazaciok”. o aşa numită “brigadă de agita ie” şi de recitatori. A fost ceva original. în care excelau actorii amatori: Cornel Tănase (tatăl marii artiste de film Carmen Tănase). s-a dansat “Căluşarii”. Mielu Soroiu. pentru această mare ruşine. Puiu Popa. Atunci Căminul cultural “Horia. care probabil că speraseră mult în vreo şuşanea copioasă în provincie. Pionierii le-au oferit flori. Drept răsplată. două din încăperile institu iei au servit. cu simularea unei bătăi între două tabere de “ igani” danstori care foloseau copiii mici ca “proiectile” unii contra altora.

ea a continuat activitatea Bibliotecii Comunale Scăieni. Existen a acestui cerc literar destul de activ este atestată şi de un site pe Internet al cenaclurilor din România. scene foarte pudice. 83 . cântă şi dansează” (Vesiolîie rebiata).800 de volume şi trei periodice la care este abonată. Şi ca să închei istorioara de fa ă. Cornelia Stan şi prof. 1995.. când a luat fiin ă oraşul. ajutată temporar de Andreea Cristina Călin (care este şi inginer energetician) şi de Iulia Stârceanu.. Cristian Petru Bălan. câteva filme ruseşti care ne-au delectat mult pe noi copiii: comedia “Toată lumea râde. amintesc amănuntul că pe scena acestui cămin cultural şi-a făcut debutul marea interpretă Irina Loghin care. la ini iativa doamnei Ilie. “Primăvara”.02. Pentru majoritatea dintre noi acelea erau primele filme pe care le vedeam vreodată în via a noastră.a.tripod. cu masterat în Comunicări şi rela ii publice. În anul 2007 biblioteca are un fond de carte de 20. în prezent pensionară.1979). Dar în sală imita iile acustice se prelungeau până la aproape un minut.06. s-a înfiin at un prim cenaclu literar.09. căminul cultural Scăieni. mult mai productiv. men inându-i faima de care se bucura. la care participau elevele Daniela Zeca (viitoarea directoare TVR Cultural). Universitatea Bucureşti.Simionescu.biblioteca. Atunci era bibliotecară Valeria Paraschivescu. a înfiin at un al doilea Cenaclu Literar. cu nume englezesc: “Satelit String” (string=pe româneşte “instrument cu coarde/coarda/struna/sfoara” satelitului). 13.htm. Numărul curent de utilizatori activi este de 1550. International Publishing Company. la adresa: http://memebers. o frumoasă şi bogată bibliotecă. După ieşirea prof. imitând şi amplificând cu mari intensificări sonore sunetul intim al sărutărilor eroilor de pe ecran. “Copiii căpitanului Grant” ş. Tănase Bălan la pensie. După vreo 15 ani. care nu durau mai mult de 2-3 secunde. pe atunci. “Balaurul” (Krasivaia Vassilisa). de popularizarea a căr ii şi a bibliotecii .împrumuturi. acum bibliotecară-şefă. începând cu anul 1968. Atunci mai to i tinerii din sală îşi uguiau buzele. după care a fost numită Eugenia Ilie (n. a binevoit să ne proiecteze. “Prin esa mofturoasă”.1981). în prezent studentă în Canda la Departamentul de matematică al Universită ii Carolina. sec ia româno-franceza. Dar şi pentru cei mari era o delectare. cu aparatul lui personal. 20. ac iuni specifice. BIBLIOTECA DE PE LÂNGĂ CASA DE CULTURĂ SCĂIENI Ca şi Clubul de la Boldeşti. pe teren. director al Casei de cultură a fost numit Gheorghe Tudor. Prahova). Ilie (Bednarovschin) Angela-Georgiana (n.1954 la Teişani. cifra mărindu-se în fiecare lună. între 19781981. Ciudatul nume se datorează faptului că unii dintre membrii fondatori erau deja membri ai cenaclului bucureştean “String”. mai ales când doi îndrăgosti i se sărutau pe ecran. sora poetului Corneliu Şerban. De fapt. redactor şef la Editura RAO. Daniela Matei. care a continuat cu mult succes activitatea institu iei. În afară de serviciile oferite publicului .com/-quasaris/cntact/dreapta. era o frumoasă fetişcană angajată la Fabrica de geamuri Scăieni. licen iată a Facultă ii de Litere Bucureşti. a găzduit de-a lungul anilor. ulterior rebotezat “Casa de cultură Scăieni”. absolventă a Facultă ii de Matematică... Doamna Eugenia Ilie este mama a două fete studioase şi realizate profesional: Ilie (Rada) Andreea. (n. la data de 21 oct. Universitatea Bucureşti. 24.

de Angela Ilie (5 poezii). Este o activitate a bibliotecii care merită toate laudele. “Anticipa ia”. despre care am mai vorbit la capitolul despre şcoli. Primul administrator al acestei Case a fost Ion Munteanu. de o sală de studiu.antologie de texte. Efectivul maxim de copii înscrişi a fost de 52. Numerele con in proză scurtă şi poezie. apărut la Editura Nemira. ca într-o nouă familie. so ia domnitorului Alexandru Ioan Cuza. dar. Domnia sa a făcut tot posibilul ca to i copiii veni i acolo să se simtă bine. Acolo copiii prestau şi mici activită i agricole. lăcaş situat pe un deal.proză. spălătorese. Ea a fost fondată în vara anului 1945. care a decedat de curând la Scăieni în vârstă de 101 ani. asisten ă medicală şi o echipă de personal adecvat: bucătari. îngrijitori şi educatori. în toamna anului 1945. “ArtPanorama” ş. de o cantină. pe str.În perioada 1995-2004.. adunând copii orfani între 7-15 ani din toată ara. şi au apărut cu sprijinul Funda iei Pentru Tineret Bucureşti. a fost o foarte frumoasă şi altruistă ini iativă. CASA DE COPII ORFANI DIN SCĂIENI Pentru cei care vor căuta adresa acestui orfelinat. Dăncescu. editat de Bibliotecă. Dintre acei copii unii erau foarte dota i din punct de vedere intelectual şi au ajuns departe. înconjurat de câteva pogoane de vii cu vi ă nobilă şi cu livezi de pomi fructiferi. în decembrie 1999. intervenind pe lângă autorită i să li se ofere îmbrăcăminte şi hrană bună. Părin ii mei i-au îndeplinit dorin a şi lui Dăncescu i-a plăcut foarte mult noul lui domiciliu şi anturaj. toate aflate în interiorul unui fost mare conac boieresc (clădirea există şi astăzi. cele mai reuşite crea ii literare ale membrilor cenaclului au fost publicate în Fazinul “Satelit String”. Viilor la nr. Director al orfelinatului a fost viitorul profesor Silviu Diaconescu.nemira.poezie. un copil orfan din Ceptura. Numeroase teste apărute în acest fanzin au fost republicate în reviste literare centrale. îndeosebi din Moldova lovită de marea secetă. 44).a. de Silviu Nicolae şi “Prezen a aripei” . cu titlurile: “Turnurile Gemene” . cu mese şi bănci. Când familia mea s-a mutat de la Ceptura de Jos (Prahova) la Scăieni. Ei dispuneau de dormitoare luminoase şi curate. este men ionat în dic ionarul de proză ştiin ificofantastică numit “Dic ionar SF”. Nu ştiu dacă această Casă de copii de la Scăieni a purtat sau nu vreodată acest nume. Vezi: http://www. venită din sufletul unui descendent al lui Mihail Kogălnceanu. “O zona-zoster pentru îngeri” . cu to ii frecventând Şcoala generală de la Scăieni. “Cronica Română”. în anul 1947. precum fra ii Lozneanu şi fra ii Tameş. de Robert David. Îmi amintesc bine de acest orfelinat pentru că mergeam acolo deseori să mă joc cu unii dintre copii. şi-a donat toată averea şi casa pentru a fi dăruite unei case de copii orfani ce trebuia să poarte numele “Elena Doamna”. în volume de poezie sau proză. care are ca autor pe Dan Mihai Pavelescu.ro/dictionare/sf. un anume Sergiu Kogălniceanu care. ca un nou Mecena. la timpul acela. cu to ii ofi eri cu grade înalte în fosta securitate.asp?cautare=&categ=7. s-a rugat să-l luăm cu noi şi să-l ducem la orfelinatul respectiv. lenjerie. 84 . mai ales că fanzinul respectiv. vă spun de la bun început că el nu mai există. “Satelit String”. prin testament. precum “Magazin”.

conform aceluiaşi recensământ. dar copiii refuzau. Coca. În acest oraş sunt trei biserici ortodoxe şi trei neoprotestante.. În anul 1938 se începuse construirea unei noi biserici. Mi l-a dat şi mie în mână spunând că i-a pus numele mamei lui decedate.” De fiecare dată când coloana.7%. cântând destul de frumos. Din păcate. trecea spre şcoală cântând sau când ei se întorceau de la şcoală. maimu ica. traduse din limba rusă. De asemenea. devenită foarte blândă. în recrea ii.806. Pe Coca o iubea foarte mult şi pasărea. recensământului din 2002). mereu numai cântând şi cântând. precum era vesela compozi ie a lui Mihail Leontievici Starokadomsky “Drume ii veseli”: “. Nu ştiu ce s-a întâmplat cu Cocu a lui. IAS Boldeşti iar în prezent locuin ă particulară.. aceşti copii au fost folosi i ca primii “vânători” care se că ărau prin copaci. marea majoritate a popula iei este de religie ortodoxă (86.. mergeau totdeauna pe drum. clădirea fostei Case de copii a devenit sediul Întreprinderii de Stat. disciplina i. drept urmare. a mai fost o biserică veche în Boldeşti. conf. căci am văzut cât de mult se pot ataşa fa ă de noi oamenii. Din cauza 85 .. dar când o striga “Cocaa!”. la Buzău. mai milos. că “de-aia n-au oamenii ce să mănânce”. dar de atunci iubesc şi eu ciorile. deseori. Ea avea o turlă centrală şi două turle mai mici în fa ă. declarată monument istoric.. orfelinatul a fost desfiin at iar copiii au fost muta i la un alt orfelinat mai mare. ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIL” DIN BOLDEŞTI Până în anul 1949. zbura şi se amesteca cu alte ciori. melodii pe care eu le ştiu de la ei şi acum. iar în Boldeşti-Scăieni: 96. să nu uităm pisica. aflată chiar lângă şcoala veche din Boldeşti. veneam şi priveam cu aten ie zidurile cu acele picturi destul de şterse şi scrijelate. de unde trânteau la pământ toate cuiburile ciorilor.Hai la drum! Hai la drum!/ Haide i să pornim acum!/ Luăm şi cocoşelul. În anii următori. O arunca în sus. pictată de vestitul zugrav de icoane Pârvu Mutu şi cercetată de Nicolae Iorga. dar nu ştiam că fuseseră pictate de Pârvu Mutu. femeile ieşeau pe la por i şi privindu-i îşi ştergeau lacrimile de la ochi de mila lor sau le dădeau câte ceva. Unul dintre copii.. BISERICILE DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI În România.7%. în drum spre şcoală. formată din aceşti copilaşi orfani./ Dar să nu uităm pisica!/ Dar. şi. căci era interzis să cerşească sau să primească ceva de la oamenii din sat. îmi amintesc cum. cu pui şi cu ouă cu tot. la o popula ie de 11112 locuitori. ea a fost foarte grav avariată de cutremurul din 1940. iar seismul din 1977 a anihilat-o complet. şi-a pitit în sân un pui de cioară care mai avea pu in până să zboare şi l-a crescut în taină mai bine de un an de zile. acei copii înşira i în coloane. despre care se spunea cu sunt “mari dăunători ai culturilor agricole”. unde func ionam ca profesor. îi răspundea cu aceeaşi dragoste. Să le prezentăm pe rând: BISERICA “SF..428.Pe vremea aceea venise ordin să fie distruse toate cuiburile de ciori. fel de fel de cântece. după planurile arhitectului Ioan Socolescu.. în majoritate. În noiembrie 1955. cioara se desprindea de cârd şi cobora imediat pe bra ele sale. Îmi amintesc că. din totalul popula iei de 18./ Papagalul./ Merge şi că elul.

Aşadar. care mi-a oferit o lucrare teologică publicată de P.devenind un factor care amplifică vibra iile teluriene locale până la 8 grade pe scara Rihter. Pictura a fost executată de MARIAN RONDELLI.C. de părintele secretar al Patriarhiei să particip la marele prânz al invita ilor de onoare care a avut loc la Casa Seciu şi să stau de vobă cu P.F. Sa în acel 86 .războiului. În anul 1984. cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh. motiv pentru care. ca ziarist american. lăcaşul a fost târnosit de Prea Fericitul Părinte Teoctist Arăpaşu. fiind invitat. cu dona iile Sfintei Arhiepiscopii. Mihail şi Gavril. am fost cu so ia mea Dorina Bălan la serviciul religios de sfin ire a bisericii.P. Arhiepiscop al minoritarei Biserici Ortodoxe a Finlandei şi cu Î. în fruntea unui sobor de preo i condus de P. Deasupra intrării în pronaos şi a unor uşi duble. PREOT ILIE T. apreciat şi sprijinit de enoriaşi.F. în ziua de 22 mai 1994. lucrările au fost întrerupte şi reluate în anul 1946.P. frumos sculptate.însăşi masivitatea acelui deal este săltată prin trepida ii de undele seismice . Arh. pe cei ce trec pragul Casei Tale! Donată de AUREL IONESCU ŞI NELI DĂSCĂLESCU din Ploieşti”. în locul altei biserici care a fost complet distrusă de cutremurul din 1977. Constantin Bercaru. ziua 22. pe o placă de marmoră. la Seciu. precum şi de ajutoare importante venite din partea Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor. Binecuvântează.S. la marele cutremur din 4 martie 1977. . dar se pare că terenul foarte labil de la poalele dealului care se termină sus. În 1994. John.F. şi această biserică a fost totalmente distrusă. Târnosirea bisericii a fost săvârşită de P.S. în 1949. Mihăi ă al Târgoviştei. La 22 mai 1994. Doamne. prin stăruin a consiliului parohial şi a preotului PÎRVU OCTAVIAN. s-a întocmit un deviz pentru o nouă biserică. se află pisania bisericii care consemnează acest eveniment în următoarele cuvinte: “Cu vrerea Tatălui. a fost construită biserica cu hramul Sf. Vasile şi de un număr mare de preo i. asistat de protoiereul Ilie T. Fondurile pentru lucrare au fost suportate de enoriaşii parohiei. după mari insisten e. între anii 1985-1990. era stringentă nevoie de un alt proiect şi trebuia de urgen ă început un alt nou lăcaş. inclusiv pictura care a fost executată de pictorul Marian Roncelli. Peste unsprezece ani. Sub îndrumarea harnicului preot Octavian Pârvu. biserica aceasta a fost sfin ită de Prea Fericitul Patriarh Justinian Marina. pe baza unui plan al arhitec ilor Mihai (Mişu) Rădulescu şi Vasile Grecu. PĂRINTE TEOCTIST. în luna mai. VASILE. împreună cu Î. s-a primit aprobarea de construc ie a unei noi biserici care a fost terminată în 1992. Patriarh Teoctist. în stil neobizantin. Această biserică a fost clădită cu ajutorul enoriaşilor. din ini iativa preotului Ioan Popescu şi a preotului foarte popular.

despre necesitatea republicării trilogiei “Fiul Omului. ridicată de familia lui Bălăceanu. Am mai vorbit despre ea la capitolul despre şcoala Scăieni.F. De aici. zidită din ini iativa domnitorul Constantin Brâncoveanu. Documentele păstrate ne arată însă că în Scăieni au mai existat înainte şi alte trei biserici: una din bârne.F. în 1993. la fa a locului. Patriarh mi l-a prezentat pe P. “Adormirea Maicii Domnului”. m-a sfătuit să am răbdare. a luat fiin ă în 1864. îmi păşteam oi ele pe lângă acel cavou.an.S. în parcul Patriarhiei din Capitală. Sterie Diamandi. dar nu am dat niciodată de urmele lui. la Editura “Holy Cross” din San Francisco. dar cu ziduri nu prea bine consolidate. alta din cărămidă. Este o construc ie masivă. cu echipa constructorilor ei. scriitorul aromân Sterie Diamandi (1897-1981). “Via a lui Iisus în secven e cronologice”. proiectată de arhitectul Toma Socolescu. apoi “Sfântul Nicolae şi Sfântul Spiridon”. încercările mele de a reeditat trilogia lui Diamandi au mai întâmpinat câteva piedici birocratice şi nici acum nu am putut-o reedita. primarul comunei. din oraşul Kuopio. Aceste amănunte i le-am etalat atunci P. astăzi dispărut. Părintele Anania. care este scriitor şi erudit teolog. a durat trei ani. Fiul lui Dumnezeu” (Via a lui Iisus). cu o funda ie puternică şi pe un soclu înalt. mutat ulterior la un cimitir din Bucureşti. Totuşi. traducător al Bibliei. Arhiepiscop Valeriu Anania. John. pe atunci director al BOR. La rândul meu. care-mi citise înainte în ziarul “Tribuna” din Sibiu necrologul scris de mine pentru prof. apărută în America.. Arhiepiscop al Kareliei şi Finlandei. arsă în 1715. în acest scop trimi ăndu-mă să iau imediat legătura cu P. că s-ar putea să o reedităm în curând. dar din nou distrusă de cutremurul din 10 noiembrie 1940. Construc ia. BISERICA “ADORMIREA MAICII DOMNULUI” DIN SCĂIENI Prima biserică solidă în Scăieni. devenită parohie.F. ar fi existat un tunel secret care apoi se continua pe sub deal. îmi spusese că autorul căr ii îi fusese diriginte la liceul din Roman şi că mă ajută să reeditez eu excep ionala-i trilogie cristologică. P. În convorbirea mea cu P.F.F Justin. cum mă rugase cu limbă de moarte distinsul şi regretatul autor aromân. constructorul halelor şi a catedralei din Ploieşti. Chicago. Teoctist i-am relatat convorbirea pe care o avusesem în 1981 cu predecesorul lui. spa ioasă. P. aflată pe moşia Scăieni şi dăruită falansterului. largă. între 1936-38. cu bani oferi i de Schela Boldeşti şi de primăria condusă de Ilie Răspop. şi s-a ridicat pe un loc de împroprietărire căpătat în 1923. nu este deloc simplu să rezolvi unele probleme care pot fi finalizate numai printr-o prezen ă continuă acolo. scrisă de un prieten al meu. din 1938. din America. la cavoul unde îi fusese depus sarcofagul. a fost începută în 1936. Patriarh Justin. P. i-am oferit cartea pe care-o scrisesem cu un an înainte. Iar a treia a fost distrusă de cutremurul din 1882 şi rezidită de Bălăceanu. Pe când eram copil. a acestei bisericii. purtând hramul “Adormirea Maicii Domnului”.S..) Sfântul lăcaş 87 . până sus. Sale Teoctist care m-a asigurat că este întru totul de acord cu propunerea mea. şi tot căutam cu al i copii vestitul tunel. (Vezi fotografia inedită. Bătrânii îmi povesteau că de sub biserica lui Bălăceanu până la conacul lui. Noua biserică. Finlanda. care mi-a declarat că iubeşte America şi cunoaşte bine metropola lângă care locuiesc.

A urmat un şir de ani de reparări treptate. În cădere. fiind şi învă ător. Acum biserica a căpătat trei turle.09. Vineri” din Capitală) a slujit atât la Scăieni cât şi la Balaca între 1913-1952. 17. a suferit estetic. turla a stricat naosul. cel care a făcut şi schi a pentru capela cimitirului. reprezentându-i pe Iisus şi pe Fecioara Maria. Sf. de asemenea largă şi masivă. 88 . Ca exterior. La finele anului 1951. preot paroh era Ioan Vlaiculescu care îl sfătuise pe primar să găsească altă solu ie de demolare. 9. Ambele turlişoare aveau acum un schelet de lemn. nu de 46 m.era acoperit cu iglă şi la ridicarea lui au contribuit şi cetă enii din fosta comună Scăieni. La fel turla din spate. cum pe la sate nu găseşti alta asemănătoare. în 1952 a fost numit ca preot paroh părintele Babi Gh. par ial. din propria-i ini iativă. cutremurul din 1940 a apucat-o întreagă. mai grea decât puteau zidurile să suporte masivitatea ei. a opinat că există pericolul ca turla cea înaltă să cadă peste oameni şi. noua biserică apărea frumoasă şi impunătoare. dispărându-i acel echilibru arhitectonic pe care-l avusese la început. în anul 1941. ini ial). Vlad (Vladimir). evident. părintele Babi reface acoperişul. Să nu uităm că fosta conducere comunistă era ostilă bisericii şi nu voia să sprijine lăcaşele de cult. dar mai cu seamă turlele (cel mai mult turla din spate) s-au şubrezit mult.1957 la Bucureşti. a construit şi casa parorhială în 1934. mai mult decât stricase cutremurul însuşi. În interior nu s-a apucat a fi pictată. după un nou plan. în spate. desigur. S-a mers. Prahova. în fa ă (de 36 m înăl ime. Construc ia. care servea şi de clopotni ă. Ele sunt înregistrate la patrimoniu. căci stilul este grigorescian.05. venit de la Chi orani. de pe pronaos. de tablă zincată. dar Mânzală nu l-a ascultat. renovarea era gata. scurtată şi ea şi lucrată tot din materiale uşoare. în comuna Opări i. La cutremur însă. totul depinzând de fondurile insuficiente. adăugând două turle mai mici şi mai uşoare. fără să se priceapă la construc ii. pictate în 1855 de zugravul Afanasir care a lucrat înainte cu marele Nicolae Grigorescu. şi. basarabean de origine. a adus un tractor de la schelă. Oricum. Între anii 1960-65. Biserica a avut şi pre ioase căr i de cult care. Pe atunci. între 1952-1959.1889. aşa cum o proiectase arhitectul Socolescu. Cu banii de la enoriaşi şi de la stat. Mânzală. şi pe necesită ile utilitare. Cam din acea perioadă durează şi casa parohială de pe strada Colinei. pe urgen a pragmatică de a fi dată cât mai repede în folosin ă. a fost tencuită exterior. Cele mai pre ioase sunt două icoane pe lemn. de la biserica cu picturi în frescă de la 1796). căci a fost impusă această solicitare. cu ajutorul enoriaşilor. întreaga construc ie. ca provizorat. folosindu-se icoanele adăugate pe pere i şi vechea catapeteasmă. înmormântat la cimitirul „Sf. Poate că ar fi trebuit să se insiste pentru păstrarea lor la Scăieni. sa. cât fusese cea veche. până a ieşit la pensie. apoi turlă cubică din fa ă. Icoanele actuale sunt valoroase şi provin de la trei biserici vechi (2 icoane pe lemn şi 6 icoane mari. iar primarul de atunci. Gazele şi lumina s-au introdus abia în 1974. a legat nişte lan uri de turlă şi a tras-o jos. Înainte biserica aceasta avea numai două turle: una înaltă. din păcate. După ce părintele Vlaiculescu s-a pensionat. când s-a înlocuit acoperişul greu de iglă cu unul mai uşor. au fost cerute şi trimise la Mănăstirea Sinaia. Au existat opinii că acolo este mai mult mâna lui Grigorescu decât a ucenicului său. m. pe partea economică. Prahova. Preotul Ioan Vlaiculescu (n. pare-se.

. Dimitrie Frunzescu. de Grigore Filipescu (vezi. semnat în 2004. dar trebuie spus că mai sunt necesari bani pentru noul mobilier. cum se numea înainte Balaca. pentru consolidare. fiind în stare de ruină.). unele de o periculoasă profunzime. la cutremurul din 30 aug. pentru gard şi. noul preot paroh este Constantin Banu care. “Dic . (toate inf. şi refăcută. lucrările. pentru splendida catapeteasmă de stejar sculptat. pentru încălzirea centrală. geogr. de Mihai Apostol. preotul paroh Vlad Babi s-a pensionat (la fel dăscăli a. în 1840. în 1995. de fiecare dată trebuind luate de la capăt noi şi noi repara ii. în special. În prezent. vecinul bisericii. 1986 şi la cel din mai 1990. a intervenit pentru un nou deviz de repara ii şi consolidare. Grigore Teologul” şi că era din lemn. de 600 de milioane lei vechi. atât ea cât şi clopotni a. Deşi s-au ob inut o parte din fondurile necesare. apud “Dic . sora Maria Leucă). Parianu Vasile şi Darie Chiril. continuă. exista o biserică a satului. Un sprijin deosebit primeşte preotul acestei biserici de la dascălul Ştefan Ionescu şi de la consiliul parohial (epitrop fiind Costache Anghel. preotul Ioan Vlaiculescu a târnosit-o. Buc. fondată de familia Cantacuzino. refăcându-se destul de bine frontonul bisericii. Ed. fostul diriginte al poştei din Scăieni. pentru că oraşul se află într-o zonă seismică destul de activă. Târgovişte. în valoare. al jud. a trebuit înhisă. când. al jud. În anul 1993. 49. La ultimele cutremure. biserică va fi reparată complet. Din 1993. Părintele Babi avusese talenta i cantori la strană. contractul. p.). catapeteasmă care costă 600 de milioane de lei. în 2007.. în anii 1986. Tipogr. Mitrop. ajutat de consilieri ca Zârnea Ion. De asemenea. BISERICA “SFIN II ÎMPĂRA I CONSTANTIN ŞI ELENA” DIN BALACA La Valea Căpuşeştilor sau Valea Căpuşanilor. p. că avea hramul “Sf. 1987. ar mai trebui cel pu in încă un miliard şi jumătate de lei vechi. Statului. Tip.Ceea ce s-a reparat cu multă migală şi cu mari sacrificii financiare a avut de suferit din nou la cutremurul din 4 martie 1977. în “Bibliografia localită ilor şi monumentelor feudale din România”. 1988. după renovarea ei din 1850. Viitorul. Prahova”. Se pare că această biserică a durat un timp. Buzău. mai mult ca sigur că nu este totuşi suficientă. Predescu Costache ş. 1990. serviciile religioase au loc în capela cimitirului de la Scăieni. Încă din 1996 până azi.a. vol. La 22 noiembrie 1936. precum regreta ii Drăgoi Ioan. Oltenia. adică din anul 1793. 1971.”. Costul întregii lucrări s-a ridicat la 3 miliarde şi jumătate de lei vechi. 89 . până în 1914. 37). “Dic . 1897. trebuia terminat in vara anului 2007. profitând de iarna primăvăratecă. ist. topografic şi statistic al României”. Până ce Sf. PH. din care totuşi s-au achitat mai mult de jumătate. În 1927 s-a ridicat o biserică de cărămidă şi vârghii de stejar. aflată acum în lucru la un mare meşter din Nehoiu. sumă care. estimativ. op. 1972. învelită cu tablă actuala “Sfin ii Împăra i”. estimativă. O ştire mai completă ne-o oferă Nicolae Stoicescu. biserica s-a ales cu alte noi fisuri. în 1797. I. Profesorul Stoicescu specifică faptul că acea biserică era chiar mai veche. cit.

sa crede că fără preoteasa MarianaGeorgeta. iar de la 1 ianuarie 1975. Lăcaşul însuşi şi-a schimbat repede înfă işarea. Cutremurele din 1986 şi 1990 avariază iarăşi grav clădirea. aceştia m-au rugat să consemnez câteva date despre preotul lor. cu “Naşterea Domnului”. cum îi defineşte preotul paroh. în 2007. O pot face. cu cele 8 ha de teren care. Alexandru Ionescu. care a oferit 62 de milioane şi Prefectura Prahova 100 milioane. Împăra i” a devenit parohie. iar între 1966-1970. având toate facilită ile. Sunt obiecte de valoare care trebuie în continuare bine conservate. mai ales în momentele când sănătatea îi era amenin ată. Crucea Răstignirii. acelaşi maestru care pictase şi biserica din Boldeşti. Vladimir Babi. din Bucureşti. până în 1976. jud. căr i de Te-Deumuri pe anul 1879. fost Vlaşca. Însă din 1976. pentru un an de zile. până astăzi. Cum se obişnuieşte după asemenea renovări. Aceasta a avut loc în ziua de 4 iunie 2006. în frescă. biserica este resfin ită de către Vasile Târgovişteanu. imediat după absolvire fiind numit preot paroh în com. din cărămidă. această biserică din Balaca devine parohie de sine stătătoare. până astăzi. de către P.incluzând-o în parohia bisericii de la Scăieni unde “Sf. Costul a fost. Am fost de fa ă la acest eveniment. toartele Cristelni ei de aramă din 1863 şi un anafornic. desigur. Împăra i” devine. De asemenea. masă din altar (aflată în incinta micului Monument al eroilor din parohia Balaca). episcop-vicar al Sf. Mai putem men iona faptul că în 1975 biserica “Sf. Vasile. a reuşit să devină un puternic centru religios local. Întrucât. Din biserica veche se păstrează până în prezent: Sf. miau confirmat că părintele Simion a avut în permanen ă sprijinul familiei. trebuia să se facă o nouă resfin ire a bisericii. Sf. datând din 1850. foarte iubit şi sprijinit de parohieni. iar sponsori au fost Primăria oraşului. Ultimii preo i din satul Balaca au fost: Ioan Vlaiculescu. s-a pus serios pe treabă şi fosta biserică anexă. protoieria Vălenii de Munte. Sebastian Ilfoveanu. mare. vol. Cărbuneşti din jud. Fabrica de Mucava. Astra Română şi enoriaşii. iar în ziua de 21 mai 1985. din aceeaşi perioadă. am putut sta de vorbă cu mai mul i enoriaşi de la Balaca. Atunci s-a adus şi mobilier nou. nu ar fi realizat ceea ce 90 . cu un gard lung de 350 m. în dreptul intrării la biserică. filială la biserica din Blejoi unde preot slujitor este Nicolae Marinescu. Împăra i” devine filială. Între 1961-66 a urmat Seminarul Teologic la Bucureşti. realizate de pictorul Marian Rondelli. Ilie T. nu s-au mai restituit la Balaca. aici: Preotul Grigore Simion s-a născut la 4 martie 1946. cu acea ocazie. “Minuna ii enoriaşii bălăceni”. între anii 19992003. cu picturi noi. părintele paroh Simion Grigore. protopop fiind acolo P. În 1977 a construit o modernă casă parohială. De obicei. I. Buc. Cazania din 1892. Facultatea de Teologie din Capitală. Prahova.). În 1979 Sf. Mineiul pe luna octombrie 1892 şi Apostolul pe anul 1899 (ambele la Tipografia Căr ilor Bisericeşti. trimis de patriarhul Justin Moisescu.C. dar după ce “Sf. la Câmpenii de Videle. Teleorman. men ionând că ar merita chiar mai multe laude. sărăcu ă cum era. Vasile Cazacu. o icoană de la 1850. bisericile care depind de alte biserici nu au mare putere de ini iativă locală. Arhiepiscopii a Bucureştilor şi un sobor de preo i. făcând necesară o altă repara ie totală.S. Schela Boldeşti. fără fiii lor Lăcrămioara şi Justinian şi fără poporeni. pe scurt. sa face repara ii capitale la clădirea damagiată de cutremurul din 1977. Mai întâi preotul a făcut o solidă şi elegantă împrejmuire a cur ii parohiale. părintele Simion. Clopotni a ei veche a trebuit demolată şi construită alta.

leat 1802 octombrie 14. iunie 16. BISERICA “SFÂNTA TREIME” DIN SECIU În toponomastica ării Româneşti numele Seciu apare de pe la 1567. Această sfântă şi Dumnezeiască biserică ce se prăznuieşte sub hramul Sfintei Treime. Deoarece numărul locuitorilor crescuse. în care se arată că lăcaşul în forma actuală a fost terminat la 2 iunie 1808. acum găsindu-se de cuviin ă să se stremute în fa a de afară în 1862. să vadă bisericu a de acolo. de osârdie cu silin a şi cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit şi egumen. într-o pozi ie pitorească.n-ar face rău dacă ar mai merge câteva sute de metri. de Edit. Am avea serioase bănuieli că această biserică a fost un schit al puternicii mânăstiri Vornicul Mărgineanul. a fost ridicată prin sec. în “Bibliografia” sa (I.” Având în vedere propor iile reduse ale acestui monument. Academiei Române în 1981). vornicul Kir Ioachim Mărgineanul. amintită de noi mai înainte. înăl ată prin 1829. sub formă de navă. învelit cu tablă galvanizată şi. s-au degajat arcadele pridvorului de zidăria făcută în 91 . Stoicescu. la recomandarea Comisiei Monumentelor Istorice. Datorită vechimii ei. fiind ruinată cu totul şi sortită distrugerii. care a fost adăugată mai târziu din scândură. de către egumenul mânăstirii Mărgineni. 2436 arhitectură). publ. Iunie 8. demolându-se acoperişul şi zidăria până deasupra ferestrelor. la parohia “Sf.vestita Casa Seciu . În anul 1862 biserica a fost restaurată şi zugrăvită. s-a făcut un nou acoperiş. sub păstorirea preotului Iordache Vlădescu. s-a înfăptuit o repara ie generală. şi că a fost dărâmată de marele seism din 26 oct. Să rămânem optimişti. Despre vechimea bisericii ne vorbeşte şi pisania aşezată în pridvorul bisericii.fiecare vizitator poate admira. slavo-române”. Ion Ghi ă. 2). zidită pe culmea cea mai înaltă a Dealului Frums. O nouă repara ie s-a efectuat în 1926. Cine urcă la Crama de la Seciu . biserica a fost declarată “monument de arhitectură” (cuprinsă în “Lista monumentelor” din 1956 la nr. credem că zidirea din temelie de către egumenul Ioachim se reduce la o restaurare generală a bisericii pe fostele ziduri şi exact pe aceeaşi temelie. câştigându-se în lungime cca 4 m. dărâmându-se până jos de marele cutremur.1808. bisericu a a trebuit lărgită prin zidirea arcadelor pronaosului şi suprimarea zidului despăr itor dintre pronaos şi naos. În 1928. Profesorul N. s-au ridicat din te(melie) în zilele prea înăl atului Domn Io Constantin Alexandru Ipsilante Vvd şi ale Prea Sfin iei Sale Părintelui Mitropolit al Ungro-Vlahiei (fără nume). sprijinit de contribu ia enoriaşilor şi a unui proprietar de vii. care a donat mobilierul şi icoanele praznicare ce se păstrează şi acum. Împăra i” din Balaca. men ionat de DERS (“Dic ionarul Elementelor Româneşti din doc. s-au consolidat zidurile. Textul pisaniei este următorul: “Acest titlu a fost la uşa bisericii de când s-au ridicat de la marele cutremur. care poseda numeroase vii pe dealul acela şi din soborul căreia probabil că făcea parte şi ctitorul. împreună cu Casa Ruşescu de la nr. 1802 şi refăcută în 1808. cu turlă de lemn deasupra pridvorului deschis. lipsa bol ilor şi a turlei. 67 din Seciu. vol. cu ocazia acelor repara ii. Cu toate acestea. Kir Ioachim Mărgineanu . mi se spune că au mai rămas încă multe lucruri frumoase de făcut. dar înainte de 1737. Treime”. al XVIII-lea. ne informează că biserica “Sf.

încă din anul 1948. sa a fost plâns de întreaga comunitate. tipărită la Snagov de către mitropolitul Antim Ivireanul şi un număr de căr i de ritual din sec. fiind un cult minoritar. În schimb. Aceste biserici au însă un statut legal de func ionare. în ziua de 29 august 1935. Ele au fost însă reparate între 194243. pe soclu tot de cărămidă presată. Întrucât există destul de multă confuzie în cultura religioasă a multor persoane despre românii creştini care nu frecventează bisericile ortodoxe sau catolice. reprezentând pe Mântuitorul Iisus Hristos Arhiereu şi Sfânta Fecioară cu pruncul. Înăl imea până la acoperiş este de 6 m. a slujit cu mare vrednicie şi cinste. o uriaşă cruce de lumină a cărei imagine a fost transmisă în direct de televiziunea română. în miezul zilei. afară.963 de credincioşi în 1992 (0. care a fost pictată în tempera. Înaintea preotului Gheorghe Petre. împreună cu zidurile şi tencuielele căzute atunci. fiind din cărămidă presată. precum o Evanghelie în limba română.7%). de asemenea. în afară de cei 11112 ortodocşi (96. de pictorul C-tin Călinescu. părintele Stelian Dinescu. cel care a restaurat şi picturile lui Nicolae Grigorescu de la mănăstirea Zamfira. În interior nu are bol i. mari vizitatori în acest oraş. al XVIII-lea şi al XIX-lea. denumi i simplu “pocăi i”. mai există şi un număr de cca 200 creştini evanghelişti (1. cu forma ini ială de navă. plecând la cele veşnice. desigur un termen folosit mai mult în 92 . În prezent. lăcaşul este pardosit cu dale de piatră cioplită. îndeosebi la arcadele pridvorului şi la zidul naosului dinspre sud. Marele seism din noiembrie 1940 a adus din nou mari stricăciuni. Sf. dar. este mai solidă decât înainte şi mai bine propor ionată. care s-au organizat în biserici specifice (case de rugăciuni).2%). alte picturi mai deosebite nu există. la sfârşitul căr ii). nepotul celebrei Maria Petre. conform recensământului din anul 2002. format din sute de oameni şi al soborului de preo i. Clădirea bisericii de astăzi pare modestă. pe cerul senin. plafonul vechi de scândură a fost înlocuit cu altul din şipcă tencuită. căci avea mare rol în consolidare. Cu excep ia a două Icoane Împărăteşti.7%). Cultul Creştin după Evanghelie avea un total de 49. în 1955. redându-i forma ini ială din 1808. Lăcaşul dispune de instala ie electrică şi de gaze. fără abside laterale. a apărut. În ară. respectat şi iubit de to i locuitorii din Seciu. pentru minute întregi. donate în 1808 de ctitorul bisericii Ioachim Mărgineanul şi pictate de Fotache Zugravul. având o lungime de 18 metri şi o lă ime de 6 metri. Pe jos. minune care s-a repetat şi la înmormântarea ei. mai precis. căreia. din 11 ianuarie 1948. biserica este păstorită cu multă osârdie şi dragoste de Dumnezeu şi de oameni de către părintele paroh Gheorghe Petre. până în ultimele clipe ale vie ii sale când. deasupra cortegiului mortuar. minune ce i-a făcut până şi pe atei să îngenunche înfiora i (v.anul 1862. la care a asistat toată comunitatea de atunci. se păstrează nişte căr i de cult valoroase. fecioara cea sfântă de la Parepa. BISERICILE CREŞTINE DUPĂ EVANGHELIE În oraşul Boldeşti-Scăieni. s-a refăcut zidul despăr itor între pridvor şi naos. ca preot paroh. când. i s-a arătat Dumnezeu într-o mare minune.

cât şi de la Fiul (în latină filioque.. Atunci Papa Leon al IX-lea. E drept că s-au făcut câteva încercări lăudabile de a se reuni cele două biserici. fiindcă aşa spune şi Biblia. să aduc câteva simple precizări pe care le consider strict necesare pentru cunoştin ele generale ale fiecăruia. cuvânt care se traduce: de la Fiul).. care şi-a zis catolică. apăruseră doi episcopi. Patriarhul cere cu calmitate să se discute această problemă în comun. şi biserica ortodoxă. fiindcă bizantinii din Constantinopole sus ineau că Sfântul Duh provine numai “de la Tatăl prin Fiul”. La început. fireşte. excomunică şi el pe to i: pe cardinalul Humbert. Sinod unde. cardinalul Humbert compune din capul lui un act de excomunicare (blestem cu anatemizare şi nerecunoaştere definitivă) a Patriarhului bizantin şi a Bisericii de răsărit şi în ziua de 16 iulie 1054. a pornit un adevărat război de învinuiri reciproce.dar o dată cu apari ia Imperiului Bizantin al împăratului Constantin cel Mare. pe la începutul lui ianuarie 1054. îl trânteşte pe Sfânta Masă din Biserica Sfânta Sofia. Atunci. Deseori catolicii sus ineau că ei sunt adevăra ii ortodocşi. Biserica ortodoxă română sprijină ecumenismul. Să urmărim pe îndelete firul faptelor istorice spre afla cum s-a ajuns la asemenea biserici. Dar. dar rupturile totuşi nu s-au sudat. Recent. dacă a văzut că teologii greci şi Cerularie nu vor să cedeze. adică universală. de la această mică scânteie. Scânteia discordiei a fost pornită de la întrebarea: de la cine emană Duhul Sfânt? Teologii din Roma răspundeau că atât de la Tatăl. în ciuda faptului că fiecare biserică sus ine că numai credin a ei este cea adevărată. Catolicii nu vor să participe. care-i ura pe “câinii de greci”. Humbert îl învinuia pe Cerularie că nu vrea să-l recunoască pe papă.biserica primară . refuzând categoric să vină la Sinod... drept “primus inter pares”= primul între egali. pe delega ia romană. problema lui “filioque”.. nu exista decât o singură biserică creştină . Patriarhul Bizan ului. altul greaca. pe numele real Bruno Hugonis (1049-1054). unul la Roma şi altul la Constantinopole .. am aflat că există o Asocia ie Ecumenică a Bisericilor din România. ci în primul rând de la Dumnezeu. fără nervi. după regretabilul “divor ”. pe care nu le voi analiza aici. şi nu de la amândoi odată. dintr-un condei. De la cuvântul “filioque” .. pe papa Leon al IX-lea şi întreaga Biserică romană. idee care este o piedică mare în fa a ecumenismului. biserică de dreaptă credin ă. În plus. voi căuta. în rândurile ce urmează. sunt mai multe puncte de vedere teologice care îi despart. numit Sinod. la 24 iulie 1054. În ciuda faptului că Humbert a fost primit cu toate onorurile cuvenite. la rândul lor. Patriarhul Constantinopolui convoacă unilateral Sf. trimite. în cadrul unui fel de congres bisericesc. în excomunicarea lui.. iar ortodocşii că ei pot fi considera i adevăra ii catolici.. În urma acestei rupturi. În fapt. (Împăcarea şi colaborarea dintre toate bisericile creştine se numeşte ecumenism. Biblia începuse să fie interpretată diferit în cele două jumătă i ale fostului Imperiu Roman. la mica în elegere. au apărut două mari biserici: biserica occidentală. Mai sunt multe de reparat. cu sediul la Bucureşti. la cea mai importantă şi mai recentă întâlnire dintre ele reuşindu-se ca excomunicarările reciproce să fie definitiv anulate. după cum îi numea el. un cardinal german nervos şi înfumurat. 93 .unul vorbea latina. numită AIDROM. adică neschimbată în idei. iar mişcarea ecumenică este activă.sens pejorativ. biserică a lumii întregi. să discute cu Mihail Cerularie. la Constantinopole o delega ie papală în frunte cu Humbert.. Acest act de excomunicare reciprocă poartă numele de Marea Schismă.

nu numai dacă eşti protestant sau neoprotestant. gărzi militare preo eşti etc. căci ei nu pot intermedia între oamenii planetei şi Dumnezeu. căci ea nu este decât “Maria” şi nu este sfântă.). inchizi ie. chiar şi luteranismul) să se debaraseze total de balastul dogmelor şi al tradi iilor nefolositoare. ci nişte oameni mai credincioşi.a. cel mai vehement fiind al preotului catolic german Martin Luther (1483-1546). ortodoxă şi catolică. creştinii după evanghelie şi adventiştii. Germanii fac zid de fier în jurul profesorului şi majoritatea germanilor renun ă la catolicism îmbră işând noua religie protestantă. majoritatea reprezentan ilor ei provenind din neoliberalii protestan i sau chiar catolici din Statele Unite sau Anglia. În Boldeşti-Scăieni sunt cca 200 de creştini după evanghelie. papa se lăfăia în palate bogate. să nu se mai ia în considera ie altă carte decât numai Biblia care trebuie explicată amănun it tuturor oamenilor. cu condi ia să respec i întru totul poruncile lui Dumnezeu). po i fi cu adevărat pocăit. să nu ne mai rugăm la ei. unele fiind de esen ă păgână. Iisus ducea o via ă de om simplu şi sărac ş. dar şi diferen e. Omul de rând. iar cele 95 de teze marchează începutul Reformei. un predicator notabil care şi-a răspândit noua lui religie în 94 . lansată de John Nelson Darby (1800-1882). Imediat. era. taxe mari. de o nouă mişcare reformistă. capitol cu capitol.m. fiindcă protesta împotriva multor precepte catolice. că a fost prea blând cu catolicii. precum nici sfin ii nu sunt sfin i. dar şi unele diferen e între ele. el a afişat pe uşa Bisericii Catolice apar inând Castelului din Wittenberg (catedrala catolică din oraş) cele 95 de teze antipapale care au dat naştere la o nouă religie creştină. Aşa a apărut neoprotestantismul care cere ca religiile istorice creştine (ortodoxia şi catolicismul. Dar şi Luther a fost criticat. numită religie protestantă.d. Cele mai răspândite culte evanghelice din România sunt: baptiştii. le spune tuturor acestora: “pocăi i”. ci chiar şi ortodox ori catolic. de dată mai recentă. în realitate. în anul 1830. penticostalii. care era şi profesor de teologie la Universitatea Wittenberg (1513). devenită mişcare social-politică şi teologică întinsă pe tot veacul al XVI-lea. Luter declanşează o puternică mişcare anticatolică de masă. pe cele patru evanghelii. bule papale. (deşi. comparându-l defavorabil pe papa de la Vatican cu Iisus Hristos: papa purta coroană de aur.propăvăduirea Evangheliei este o obliga ie pentru toate cultele. de asemenea. Anglia. fiindcă această religie neoprotestantă s-a născut în oraşul Plymouth. Iisus coroană de spini. Există mul i factori comuni. şi să se revină la creştinismul primar de pe timpul apostolilor şi al lui Iisus. De aceea neoprotestan ii îşi zic că sunt adevărate culte evanghelice . Aceştia au afirmat că Luther însuşi nu a mers până la capăt cu eliminarea greşelilor catolicismului.evanghelişti. indiferent de denomina iune!) În cadrul bisericii catolice au apărut proteste contra multor practici catolice (indulgen e. În anul 1517. la rândul lui. care nu ştie prea bine să deosebească o religie creştină de alta. La mine în America ei nu se numesc aşa. Vaticanul îl excomunică şi îl cheamă pe Luther la Roma să fie judecat şi ars pe rug. Există şi multe asemănări cu bisericile istorice. ci Plymouth Brethren (Fra ii din Plymouth). decât numai Iisus este singurul mijlocitor. Aşa s-a născut biserica luterană. în orice biserică. Ei s-au angajat să facă acest lucru şi să desăvârşească ceea ce Luther nu a terminat de făcut. să nu se mai ia în considerare Sfânta Fecioară. accentul punându-se pe studiul Noului Testament. traducătorul Bibliei din latină în germană (1534) şi părintele limbii germane moderne.

str. pentru cei cura i sufleteşte.d. În Boldeşti-Scăieni există un cult al mor ilor şi un respect pentru aminitirea celor dragi pleca i dintre noi. pe str. Atunci când este sâmbăta mor ilor. pentru motivul ca acelaşi mormânt a fost uneori folosit de mai mul i membri ai familiei. aproape toate mrmintele sunt luminate cu candele şi lumânări. Balaca şi Seciu -. Primii membri ai acestei biserici au fost: Toma Cobzaru şi Antonescu Gheorghe. va fi o adevărată înviere din mor i. tot cu vreo 40 de membri.m. la finele mileniului. La orele de religie de la Şcoala Scăieni. patru judecă i dumnezeieşti (în cer. 3. Doctrina lor evanghelică sus ine că există un singur botez (la maturitate). Cartea lui “Memoriu sau scurtă expunere a doctrinei Creştinilor după Evanghelie” s-a răspândit în toată ara şi numărul membrilor acestei biserici a crescut. Anglia. 3) BISERICA CREŞTINĂ DUPĂ EVANGHELIE NR. a celor în via ă. 1. Nu de in prea multe amănunte despre ea. o judecată a păcătoşilor.numită “a fra ilor rromi”. iar din anul 1997 numărul membrilor s-a dublat. când to i iudeii se vor converti la creştinism ş. ceea ce dă un aspect civilizat acestor spa ii cu locuri de veci. Lalelelor. 20 de tineri şi 40 de copii. În oraşul nostru sunt trei biserici de acest fel: 1) BISERICA CREŞTINĂ DUPĂ EVANGHELIE NR. multe familii fac eforturi deosebite şi îşi construiesc mici cavouri betonate.la Boldeşti. 2. În anul 1957 erau 74 de membri şi prieteni simpatizan i. 2) BISERICA CREŞTINĂ DUPĂ EVANGHELIE NR. În România cultul evanghelic a fost adus din Elve ia de Grigorie Constantinescu. str. după care se mută la Bucureşti unde dă numele cultului “Creştini după evanghelie”. cu un număr de aprox. a îngerilor trădători).a. în zona “Nisipurilor”. adunarea are 90 de membri. la a doua venire în via ă a Domnului. . 1800 de morminte. Scăieni. În general. Panselei nr. desigur cu unele excep ii. dintre care 10 sunt copii. dacă ne referim la fiecare mormânt în parte. Ei nu au ierarhii religioase şi oricine crede că poate exprima cuvântul lui Dumnezeu poate fi predicator. În prezent. ultima fiind cea din 1977. în spatele haltei CFR. cu sediul în Boldeşti. cu cruci de marmoră. într-un local care a suferit trei modificări ale construc iei. Casa de rugăciuni a fost construită în 1989 şi are statut de func ionare din anul 1991. 5. considerând numărul de cruci. În ultimii ani. la Iaşi. după cutremur. cu sediul în Balaca. În timpul primului război mondial. La a doua venire. Pastor: Viorel Oprişan. cu sediul în Boldeşti. Elve ia şi în Statele Unite. profesoară de religie pentru elevii evanghelişti este d-ra Vasile Cezarina. Nucilor. Germania. ară unde el a stat patru ani. Numărul total al membrilor este de 50 de credincioşi.Fran a. 95 . când va începe mileniul şi când se vor despăr i oile de capre. noaptea. de-a lungul anilor. dar numărul deceda ilor înmormânta i în ele este cu mult mai mare şi destul de greu de stabilit. cimitirele sunt bine îngrijite. În cadrul cimitirelor există şi spa ii rezervate persoanelor decedate apar inând cultelor neoprotestante. Constantinescu întemeiază prima casă de rugăciuni evanghelistă. CIMITIRELE Există patru mari cimitire în acest oraş .

pentru câteva minute. dar abia după Revolu ie Crama Seciu.. ajungi cu siguran ă la aşa numita Casa Seciu. însă cu condi ia să vedem numai curtea exterioară care adăpostea şi o mică grădină zoologică (printre altele. dar şi întregul municipiu Ploieşti. lângă fântâna arteziană. când şi când. prim-secretari de partid. pe care scrie DRUMUL VINULUI. Înainte vreme.CASA SECIU Cine călătoreşte pe şoseaua Ploieşti-Văleni... de unul singur. această splendidă şi masivă construc ie care este o fericită îmbinare a celui mai tradi ional stil românesc de culă boierească. Dacă te iei după aceste indicatoare. miniştri etc. Am vrut să închid încetişor uşa la loc. Ea m-a tras de mână înăuntru şi mi-a şoptit: “Ăştia sunt be i mor i şi ascultă de noi făcând tot ce le spunem. tot oraşul Boldeşti-Scăieni. ia loc şi tu. şi aceştia pe jumătate dezbrăca i. am cerut să mi se aprobe vizitarea ei cu elevii de la o clasă unde eram diriginte. sta i pu in cu noi!” “Hai. cu saloane. fiindcă eu aveam nevoie de o urgen ă.. Ce crede i că am văzut înăuntru? O sfântă orgie cu fete frumoase goale-puşcă săltând în bra ele unor “tovarăşi” în vârstă. Proiectată în 1965 aproape de cota 400 de arhitectul Ion Bocianu. Deosebit de inspiratul arhitect Boceanu a lăsat în urmă o adevărată capodoperă arhitectonică care merită a fi cunoscută de to i românii.i-a răspuns o cadână blondă şi a sărit din bra ele lui lângă mine. apoi Întreprinderii Agricole de Stat IAS Valea Călugărească.. cunoscută înainte şi sub denumirea de Crama Seciu. şi a devenit unul din principalele puncte turistice ale României. ului i şi ame i i. to’aşu. înconjurată de vii nobile. cu fazani şi căprioare pentru sacrificiu) şi.. prin anumite locuri de pe marginea drumului. M-am întors şi am urcat în vârful picioarelor nişte scări în căutarea toaletelor. însă unul din ei m-a văzut şi a strigat cu voce împleticită: “Ce vrea ăsta? De ce n-a i zăvorât uşa. am deschis binişor uşa fără să mai ciocăn. “Boborul” de rând era proscris. bre?” “Este tovarăşul profesor care-a pictat pe cămin tabloul admirat de dumneavoastră” . Actuala Casa Seciu este astăzi recomandată întregii lumi spre a-i cunoaşte splendorile. cu nume schimbat.. o inscrip ie mare. aici lân’ă mine. Casa Seciu a fost construită între 1970-75. numai cu interven ii serioase puteai să ai acces la interioarele ei. iar străinii coboară de acolo entuziasma i. puteam să o vizitez “pe şest”. Mi s-a aprobat. la uşă.. larga panoramă a câmpiilor muntene submontane şi Masivul mun ilor Caraiman (numai dacă este timp frumos) cu crucea din vârful lor. curios fiind. După vizită. le-am spus copiilor să mă aştepte pu in afară. Într-o zi însă. care pe-aici îşi aveau raiul ascuns unde chefuiau şi se destrăbălau zile şi nop i fără să-i ştie nimeni. dar şi pe alte şosele din preajma Ploieştiului.. impresionează nu numai prin pozi ia ei pitorească “la cumpăna de dealuri”. Ajuns sus. că avem mâncare căcălău şi 96 . a început să fie cunoscută ca un important punct turistic căruia i se fac frumoase reclame. pe locul unei crame mai vechi apar inând boierului Ra iu. de unde se poate vedea toată valea Teleajenului. doar sala mare. inut aproape ca un loc secret de marii potenta i comunişti de la cârma ării. care mai târziu am aflat că erau membri ai CC. apoi am ieşit în parcul din fa ă. Haide. cu săge i indicatoare. am auzit muzică şi veselie în dreptul unei camere unde. Fiind localnic şi având foşti elevi care lucrau pe-acolo. de modernă pivnicerie şi de vilă occidentală terasată. va avea ocazia să citească.

i-am confirmat şi eu opinia. revelioane etc. după care tipul m-a pupat şi m-a pus pe liber.” Desigur. fiindcă străinii se codeau. dom’ profesor. Gruia. iar locurile proscrise la care atunci aveau acces gratuit numai grangurii de la partid. neputând fi nicicum semnate şi rezolvate la Bucureşti. manifestând multiple ezitări. fiind compartimentat în patru saloane. a intervenit un alt băiat. iar cu bubuiturile lor s-a obişnuit acum toată comunitatea din vale fără să se mai sperie de ele nici măcar câinii din jur. aniversări. cu expuneri de trofee şi de blănuri de animale sălbatice întinse pe pere i şi cu vânat naturalizat. am refuzat. căci asemenea amănunte nu se uită uşor. deschise spre partea de vest şi sud-est. Aici se in nun i. Elevele mele râdeau pe înfundate cu mâna la gură.dar uita i că veceurile nu sunt la etaj. că i-am întrebat de ce-au venit după mine. Aproape săptămânal cerul de deasupra cramei este luminat noaptea de focuri feerice de artificii. Aici au loc mereu diverse festivită i: întâlniri oficiale cu şefi de state. iar pe un coleg de-al lor l-am auzit şoptindu-i celui de lângă el: “Mamăă.” Vreau să vă asigur că scena descrisă şi reconstituită aici cu destulă acurate e nu este nicicum o poveste plăsmuită. “Aşa-i. “Păi aveam şi noi nevoie de un veceu şi ne-am luat după dumneavoastră” . după faimoasele degustări stropite cu licorile derutante de pe-aici. dom’ diriginte?” . Fetească 97 .” Fireşte. Există. făcând pe naiva. condi ionări sau chiar serioase re ineri. în acest complex. onomastice. cu o impresionantă ofertă gastronomică. contează în zilele noastre ca un mare restaurant de lux. cu ambasadori. Casă Seciu.m-a întrebat o colegă de-a ei. şi dispunând de 30 de locuri de cazare.. cu salon de degustare şi cramă de vinifica ie cu o vastă colec ie de vinuri: Riesling. au devenit acum publice. dar nu m-au lăsat să ies până n-am gustat dintr-un pahar de-al lor.. există un salon clasic. I-a răspuns în locul meu unul din colegii ei de clasă: “Păi cine să fie. desigur contra-cost. întâlniri de promo ie. Fetească Albă.. pe care vi le voi aminti la finalul acestei căr i. şi-au găsit repede dezlegarea tuturor limbilor şi aprobarea cea mai simplă şi mai rapidă. prin scurtele deschizături ale uşii. fără să insist prea mult pe acest subiect cam delicat. ci văzută aievea. ci aici la parter. botezeuri.să-mi spui dac-ai mai băut v’o’dată vinuri d-astea. Numeroase tarafuri faimoase cântă la Casa Seciu.. sub forma unei elegante galerii lungi.leam răspuns eu . ştiind că mă aşteaptă copiii afară. Cănd am ieşit. oameni de ştiin ă şi artă de peste hotare. fiindcă acest complex turistic.. terase acoperite ori terase libere. Multe tranzac ii comerciale interna ionale şi aranjamente între firmele româneşti şi străine.. “Dar cine erau ăia dinăuntru. ce â e avea gacica de după uşă!.. surpriză! Jumătate de clasă urcase tiptil după mine şi au văzut şi ei. fă deşteapto? Tovarăşii care ne conduc ara!” “Eu cred că ai dreptate” . fiindcă tata a făcut pe-aici nişte repara ii şi ne-a spus că ăştia urcă la cramă în fiecare săptămână de la Bucureşti şi se îmbată ca porcii”. altă dată terifia i de exploziile policrome. de vară. însă mă grăbeam. Pe la Seciu a trecut o listă întreagă de mari personalită i. Din acest răspuns se vede că regimul super-comunist ascu ise destul de bine spiritul critic până şi la nivelul min ii copiilor. fără a mai fi nevoie de noi tergiversări diplomatice.mi-a răspuns o elevă. saloane cu specific vânătoresc-pescăresc.. de 400 de locuri (dar cu posibilită i de extindere la 600 de locuri). al cărui proprietar este dl.” Nu era nicidecum un vin fenomenal. “Văd că voi şti i mai multe decât mine ... care cu o zi-două înainte păreau imposibile. crâmpeie din scena fierbinte dinăuntru.

Pinot Gris etc. Iată că nu s-a realizat această dolean ă. Merlot. până la decora iunile interioare. 1989 şi 1990. prezen a minunatelor sculpturi în lemn existente acolo. 117 ha livadă intensivă de măr şi prun. fiindcă ea a făcut relativ cu succes fa ă marilor seisme din 1977. împletită cu cercetarea. să înlocuiesc anul 2000 cu 2050? Zău că l-aş face. care urcă aproape o oră de mers pe jos până sus la crama Seciu. (Notă: precizez că ambele denumiri de “Saugvinon” şi “Sauvignon” sunt corecte. dar dacă nici atunci. scriam că drumul lung şi obositor pe care îl fac oamenii din Boldeşti şi Scăieni. Astfel. cu toate casele de pe el. realiza i în stil rustic. din hol şi din sala mare. învechirea şi îmbutelierea lor.. dispunându-se injectarea.Neagră. ROVIT exploatează o suprafa ă de 800 ha luată în arendă de la proprietari individuali. dic . Bertea.000 hl sunt destinate exportului. pornind de la verandă şi de la stâlpii de lemn de afară. Dealul Seciului. ele te întâmpină. în genere. mare meşter lemnar din comuna Aluniş şi fiul său Petre Chiva. la vale..A. va fi străbătut în numai câteva minute gra ie unor viitoare telecabine. toate acestea organizate pe 12 ferme şi un combinat de vinifica ie. vinuri produse de SC ROVIT SA. proverbial din acest punct de vedere.vinificarea primară.. sub presiune. sub fundamentul vestic şi protejarea 98 .. parte din ei din Boldeşti. a permis stabilirea unei structuri de soiuri corespunzătoare cerin elor din anul 2007. Saugvinon Blanc. Imediat s-au adus exper i şi s-au început prospec iuni serioase de salvare. Într-un articol publicat de mine cu patruzeci de ani în urmă într-o revistă din Bucureşti şi intitulat “Ploieştiul în anul 2000”. pe atât de vulnerabilă s-a dovedit a fi întreaga lui clădire. Cabernet. soirile pentru vinuri roşii (Cabernet Saugvinon. de pe marginea scărilor. suprafa ă cultivată numai cu vi ă de vie nobilă. Valea Călugărească exportă vinuri româneşti până aici la mine în America. umplând magazinele de băuturi cu vinuri româneşti.) La subsolul cramei se efectuează întreaga gamă tehnologică .. dar şi cu vinuri şi lichioruri de import. Prahova. Saugvinon şi Pinot Gris) iar soiurile pentru masă 11%. fermentarea. deoarece la fratele regretatului Vasile Chiva am stat eu în gazdă pe vremea când func ionam ca profesor în com. stabilit în Scăieni. Anual se pot prelucra până în 5000 t de struguri. Valea Călugărească. după nişte ploi interminabile.. La viile apar inând Casei Seciu. Voi reveni cu alte amănunte despre aceste splendide sculpturi la capitolul de mai jos. separarea şi asamblarea vinurilor în partiz. conf. cele pentru vinuri albe 51% (Riesling. “Opere de artă din Boldeşti-Scăieni”. toate lucrate pe teme cinegetice. Pe cât este de frumos complexul Casa Seciu. Scăieni şi Seciu. Autorii lor sunt Vasile Chiva. La Valea se realizează 35. crama fiind dependentă de această societate. Fetească Albă. construc ia începuse să dea semne că ar vrea să o ieie binişor din loc. Construc ia are însă un inamic tot atât de temut ca şi seismele. Fetească Neagră şi Pinot Noir) ocupă 38% din suprafa a plantată cu vi ă de vie. Ceea ce conferă un plus de frumuse e în ochii tuturor vizitatorilor acestei faimoase Case Seciu este.000 hl vin (socotind şi pe cel de la crama Seciu) din care 10. de cimenturi speciale. experien a dobândită de-a lungul anilor. dacă nu cumva chiar mai insidios. nici clădirea cramei nu a scăpat de această amenin are. Societatea ROVIT S. Desigur. decalând timpul. şi asta nu neapărat din cauza cutremurelor. Încă de la intrare. Mă refer la alunecarea de teren. a devenit.. fără îndoială. de oenologie. Cu peste treizeci de ani în urmă. Cunosc bine familia Chiva. Oare va trebui să-l scriu din nou şi.

pictate de Fotache Zugravul a căror importan ă este mai mult istorică decât artistică. în crama de jos. pentru a se putea preveni şi interveni la timp. Călinescu. Boldeşti-Scăieni nu se prea poate lăuda cu nişte opere măre e de artă pe care să le găseşti în vreun dic ionar de artă românesc sau interna ional. Despre ele am mai vorbit în paginile precedente. Să sperăm însă că nu se va petrece niciodată un asemenea eveniment prejudicios care depinde mai mult de mâna lui Dumnezeu decât de mâna omului. dar vizibilă şi la suprafa ă. însă nu în bisericile locale. Nimeni nu doreşte să i se întâmple vreun dezastru acestei frumoase clădiri de pe raza localită ii. Tot la capitolul lucrări de artă aş mai putea aminti casa inginerului Toma Călinescu (str. LUCRĂRI DE ARTĂ DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI Spre deosebire de celelalte oraşe din jude ul Prahova. în loc să fie renovată. de pe str. pictura din 1955 restaurată de pictorul C. Am amintit mai sus de sculpturile în lemn ale meşterilor Vasile Chiva şi fiul său Petre Chiva. La fel. iar la biserica din Seciu cele două Icoane Împărăteşti (Iisus şi Fecioara cu Pruncul). cum spuneam. Iisus şi Fecioara cu Pruncul. Ioan din acelaşi municipiu. sunt făcute pe tematică cinegetice (de vânătoare) înfă işând destul de bine forme de vulturi. Ea este şi va fi în continuare monitorizată şi măsurată an de an. de beton armat. Reliefurile sculptate au fost acoperite cu un strat conservant lucios şi se păstrează destul de bine până astăzi. La Scăieni am arătat că destul de pre ioase sunt cele două icoane. autorul Bisericii din Scăieni. Armoniei nr. cu lucrări deosebit de frumoase. cu siluete hieratice similare. pictate în 1855 de Afanasir. În bisericile din Boldeşti şi Balaca sunt picturile în stil neobizantin. 1). ar putea avea consecin e negative incalculabile dacă s-ar materializa. În Scăieni există doi fra i gemeni. o lucrare de elită a arhitectului Mişu Rădulescu. Petroliştilor.întregii funda iei labile cu o centură adâncă. ale căror picturi în frescă vor rămâne să fie admirate pentru zeci de genera ii în numeroase biserici pe care aceşti pictori cu mâini de aur le-au pictat prin alte localită i. spre a se evita orice surpriză nedorită care. 1). Arhitectul Moianu a considerat că foarte valoros a fost şi originalul complex de clădiri din Boldeşti de lângă halta CFR. în caz că va fi iarăşi nevoie. clădire cândva etajată înainte de cutremurul din 1940 (str. a Halelor Centrale din Ploieşti şi a Catedralei Sf. desigur. executate în frescă de pictorul Marian Rondelli. deoarece complexul turistic Casa Seciu a fost şi este mândria oraşului Boldeşti-Scăieni. au sculptat frumos butoaiele de 10 şi 50 de decalitri. Sculpturile lor au fost executate între anii 1969-70-75 în lemn de stejar şi. ucenicul lui Nicolae Grigorescu. consider acest gest o 99 . a fost demolată fără pic de discernământ. Monumentului nr. cu ornamente de frunze de vi ă şi ciorchini de strugure. care a oprit această alunecare periculoasă. din in iativa unor capete stupide şi nepricepute la valorile culturale autentice ale ării noastre. pictori de biserici. căprioare şi berbeci. veveri e. Tot dumnealor. făcute la Casa Seciu. cu noi consolidări la adâncime. unde Petre chiar şi acum este angajat într-o serie de noi lucrări. Ca şi dumnealui. care. ambele executate de arhitectul Toma Socolescu. fra ii Emil şi Ionu Stoica. iconari greu de egalat. cel care a restaurat şi pictura lui Nicolae Grigorescu de la Mânăstirea Zamfira. casa învă ătorului Emil Popescu.

Fondurile au fost oferite de prefectura jude eană şi de la fosta perceptură locală. simbolul vitejiei. aşezată pe tricolor şi pe o ramură de stejar. Ostaşul apare răsucit pu in spre stânga. Deasupra statuii. Culorile tricolorului le-am adăugat eu cu peste trei decenii în urmă şi se păstrează intacte. destinată pentru flori. La picioarele ostaşului a fost depusă o cască militară. unde distingem soclul de la baza monumentului cu cele patru trepte în retragere descrescendă piramidală. în spa iul grădinii.. ca toate primăriile din ară. pe coloană. s-a apelat la unul din cei mai cunoscu i autori specializa i în astfel de monumente militare. Men ionez că baioneta de bronz de la puşcă i-a fost furată şi nu a mai fost înlocuită. De asemenea. compozi ie turnată din ciment.adevărată crimă. Întregul monument este înconjurat de o grădini ă rotundă. cu arma inută strâns în ambele mâini. direc ionată pu in spre un orizont ridicat. cu o poartă de acces. cu aripile desfăcute. sunt scrişi anii Primului Război Mondial: 1916-1910. Probabil că ho ul avea nevoie de ea să-şi facă harakiri.. având 4 m lungime. lucrată din acelaşi material. sculptorul Ion Iordănescu din Bucureşti. primise de la guvern recomandarea ca to i eroii căzu i pentru apărarea patriei să fie cinsti i prin ridicarea unor monumente ad-hoc. COMUNA RECUNOSCÂTOARE. Să citim numele acestor eroi. Sub picioarele statuii stă scris cu litere mari: EROILOR DIN SCÂIENI. continuat în spate de o coloană ce se îngustează.. preferându-se varianta a doua. am adăugat eu numele sculptorului: I. Pentru înfăptuirea acestei lucrări. primăria locală nu a fost de acord. postat pe un soclu crem de marmoră. cu un diametru de 4.. aflat în pozi ie de repaos şi având o privirea mândră. tot metalică. stând în picioare. mai ieftină. pentru a se şti autorul lucrării. circumrondată de un soclu de ciment pe care se află montat un solid grilaj metalic. iar sub casca militară. am întărit cu vopsea neagră toate literele săpate în marmoră. IORDĂNESCU. Pe laturile din dreapta şi stânga soldatului sunt scrişi vitejii eroi din Scăieni căzu i în primul război mondial. care prezintă un soldat turnat în bronz. Cu prima variantă a monumentului (vezi fotografia). înalt. PATRIA RECUNOSCĂTOARE. Sub statuie scrie: EROILOR DIN SCĂIENI. MONUMENTUL EROILOR DIN SCĂIENI (1916-1919) Se află la jumătatea străzii Monumentului şi a fost ridicat acolo în anul 1939 de primăria fostei comune Scăieni care. în vârful căreia se află un vultur.5 m. Cei înscrişi pe latura din dreapta statuii: EROII DIN SCĂIENI MOR I ÎN RĂZBOIUL DIN 1916-1919: Nicolae Stelian caporal Părăginaru Vasile soldat Ioan Ioan “ 100 Năstase Constantin soldat Grigore Ştefan “ Costache Ioan “ . sub picioarele vulturului. Dar nu despre arhitectură vreau să vă vorbesc acum ci despre monumente sculpturale din oraş şi despre câteva picturi aflate pe teritoriul acestei aşezări. deoarece vopseaua originală dispăruse complet şi se citeau foarte greu numele eroilor.

Liceul l-a urmat la Bucureşti.în timp ce Scăienii a devenit anexa vitregită a localită ii componente. a participat la câteva galerii expozi ionale de sculptură. Pentru câ iva ani. Păcii nr.fiul unui feroviar care a avut ambi ia ca to i copiii lui să studieze. în dreptul acestui monument. Astfel ştim că Ioan (Mielu) Iordănescu s-a născut la Bucureşti.) Ca mai toate celelalte facilită i şi merite uitate. Mioara Parianu. De la dumnealor am ob inut fotografiile cu autorul sculpturii pe care le public aici ca documente absolut inedite. cu tematică militară. în Italia.. a fost preşedintele Sindicatului Artelor Frumoase. la 18 iulie 1881. slujbe religioase pentru pomenirea acestor bravi fii ai comunei şi ai ării noastre. unde. înfiin at chiar de el. când oricine vede că abia dacă mai pridideşte cineva să adauge la acest vechi monument o coroni ă anemică de flori. fiind cel mai mare din cei şapte fra i . dar avute cândva de sectorul Scăieni. Alexandru Parianu care locuia pe str. a primit multe comenzi. celelalte zeci de coroane mergând “dincolo”. 10. experien ă care l-a decis să abordeze cu pasiune subiecte glorioase. sculptorul Ioan Iordănescu. şi această frumoasă sărbătorire s-a mutat la Boldeşti. “ Anghel Niculae “ Gheorghe Andronic soldat Ni ă Gheorghe “ Dobre Nicolae “ Sbrancea Dumitru “ Nicolae Dumitru “ Andrei Ioan “ Dumitrescu I.. la fel ca în restul priorită ilor. datorită aprecierilor. A luptat pe front în primul război mondial. Despre autorul acestui frumos monument. vorba bănă enilor: “Boldeştiul este fruncea!” . iar studiile de artă le-a făcut la Paris şi Neapole. nu vă pot spune prea multe. pare-se. fiind căsătorită cu ing. specializându-se în monumente de acest gen.Dumitru Gheorghe Tomescu Nicolae Stan Tudor Ilie Constantin Pleaşcă Iancu Ilie Tănase “ “ “ “ “ “ Anghel Ioan Dinescu Toma Georgescu Toma Iliescu Ioan Tomescu Gheorghe Mihăilescu Ioan “ “ “ “ “ “ Cei înscrişi pe latura din stânga statuii: EROII DIN SCĂIENI MOR I ÎN RĂZBOIUL DIN 1916-1919: Ioni ă Dumitrache caporal Stan Gheorghe soldat Dumitrache Dumitru “ Darie Constantin “ Andrei Nicolae “ Oprea Constantin “ Du u Ion “ Ion Radu “ Năstase Alex. pentru că. care a locuit în Scăieni. Erau frumoase şi impresionante programe artistice adecvate comemorărilor respective. aveau loc solemne parăzi militare. 101 . născută Iordănescu. (Vezi foto. decât că l-am cunoscut pe fratele lui şi pe nepoata sa. Când s-a întors din război. de Ziua Eroilor. O dovadă în plus se poate constata şi de Ziua Eroilor. Petre “ Mihăilescu Constantin “ Gheorghe Anghel “ Până să se inaugureze Monumentul Eroilor din Boldeşti.trei băie i şi patru fete .

Gala i ş. conform unor alte informa ii. printre care şi acesta din Scăieni. reconstitui cu suficiente alte amănunte inedite şi mai credem că artistul ar merita un album cu toate impresionantele sale sculpturi. George Dumitru. autor al monumentelor eroilor din Râmnicul Vâlcea şi Azuga. la 26 decembrie 1950 (informa ia cu anul 1949 se pare a fi greşită). nelipsind nici unul.adică al autorului monumentului . Sculptorul a decedat în Capitală. el rămâne. Unii locuitori ai oraşului opinează că monumentul este prea mare şi că estompează perspectiva pie ii.. cred. Probabil că în arhivele U. cel mai mare sculptor de monumente militare din ară. dar şi al altor monumente. un tânăr şi talentat sculptor ploieştean. Indiferent dacă monumentul din Boldeşti place sau nu unora sau altora dintre privitorii lui. dar cei mai mul i s-au obişnuit deja cu amplasamentul lui acolo şi îl găsesc bine venit. P. de la moartea lui. ridicată de curând în plin centru oraşului. MONUMENTUL EROILOR DIN BOLDEŞTI Despre această lucrare. neconfirmate. Cu prilejul publicării căr ii de fa ă. a devenit chiar preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România şi directorul unei reviste de artă la care colabora şi prietenul lui. la îmbogă irea cu noi pagini a Istoriei artelor plastice din România. din Pia a Regală. dar se pare că ideea de a plasa acolo un monument al eroilor este chiar mai bine venită. ceea ce ne surprinde. nu s-a omis să fie neapărat trecute şi numele unor consilieri. A.a. de la Bucureşti să existe şi alte detalii biografice care să ne ajute în astfel de reconstituiri. pentru a aborda un subiect inedit de cercetare care ar contribui. iată că ofer criticilor de artă interesa i o asemenea nobilă invita ie. pentru scurt timp. 102 . cu siguran ă. alături de aceşti mari viteji. marele Constantin Brâncuşi! Prietenia cu Brâncuşi este ceva sigur. Fiind o fire modestă. nu îi plăcea să noteze sau să comunice prea multe date asupra persoanei proprii şi poate de aceea nu se cunosc suficiente informa ii biografice despre acest minunat artist. lucrări pe care le-am văzut cât de frumoase şi impunătoare sunt. în fa a primăriei. Credem că biografia sculptorului i s-ar putea. în acel loc plănuiam să lucrez eu un monument dedicat petroliştilor care să fie reprezentat de doi sondori lucrând la “masa Rotary” de la gura sondei. dar tocmai cel mai important nume . Am văzut macheta monumentului încă din atelierul sculptorului şi aceea nu diferea prea mult de lucrarea de pe teren. nu s-a publicat nimic altceva decât. în revista Muzeului Na ional de Istorie din Bucureşti. Numele sculptorului George Dumitru lipseşte cu desăvârşire! Pe vremea când mă aflam în ară. ştim mai multe. în anul 2000. al monumentului închinat lui Costache Negri. în afară de bravii eroi ai fostei comune Boldeşti. a doua zi de Crăciun. având în vedere că Iordănescu era un sculptor de mare talent şi chiar fost preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din acea perioadă.şi. Curios este faptul că despre acest original artist. fireşte. o scurtă informa ie a lui Virgiliu Teodorescu. Până astăzi. mai ales că este executată după proiectul fostului profesor de desen de la şcolile din Scăieni şi Boldeşti. am fost totuşi indignat să constat că pe plăcile lui de marmoră albă.a fost omis! Rareori se întâmplă o aşa colosală greşeală.

cu ocazia cărora se depun numeroase coroane de flori pe platforma lui. după cum urmează (toate titlurile mari sunt scrise cu litere de metal aurii): EROII CĂZU I ÎN RĂZBOIUL DIN 1916-1919 BOLDEŞTI-SECIU Serg.. dinspre stânga privitorului. se află inscrip ia cu consilierii. Ea ar putea fi aplicată în altă parte şi nu direct pe monument.placa frontală . este o solidă piesă geometrică nonfigurativă. înaltă de peste 6 m. cum ar fi dintr-un elicopter. oricum. Platforma cea mare. Bălănescu Gh. Pe placa frontală din dreptul scărilor este scris cu litere metalice aurii: CINSTIRE EROILOR DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI (lipseşte semnul exclamării care. Matei Petr Sold. În vârful coloanei. mărginită de o largă bordură ovală. cu discursuri comemorative. Dinu Gheorghe Cap. Pe laturile medii ale monumentului sunt aminti i un număr de 109 de eroi.şi atunci el va surâde în lume. pentru aten ionarea vehiculelor care trebuie să facă sens giratoriu în jurul acestui mare amplasament central. grupa i pe cele trei plăci. vopsită totdeauna bicolor (albroşu). Bilciurescu Ion Sold. Bălănescu Pricopie Sold. fără accesări de coborâre. Mâinea Stelia Sold. Stroe Ion Sold.Acest Monument al eroilor boldeşteni a fost propus să fie ridicat din ini iativa fostului primar Vasile Enache şi a lui Cristu Vlăsceanu. cu floricele multicolore. Marin Năstase Sold.. 2. Ca prezentare. Partea din spate a fundamentului este mărginită de un parapet de marmoră. perceput astfel numai dacă este privit de sus. cu parade militare în ritm de fanfară... de culoare neagră. Întregul monument este înconjurat de o mică grădină verde. trebuia pus). cu scurte programe artistice. în jurul monumentului. aplicate pe laturile de la baza coloanei. fost director al Direc iei de Patrimoniu din oraş. pe care se poate urca pe cele şase trepte. din pozi ie perpendiculară. Moise Constantin Sold. Mâinea Năsse Sold.” Nichita Stănescu Pe latura fundamentului. În fa a celor şase trepte este o alee pavată cu dale albe. ce sus ine un mare suport cuboidal al celor patru plăci largi de marmoră: trei cu inscrip ii de nume de eroi pe ele şi cea de a patra . de pe fundament. există un modelaj în formă de treflă. având trei elemente distincte: 1. 3. uşor tăiat descendent spre vest. În fiecare an. organizate de primăria oraşului. cu invita i de onoare. Fundamentul rotund. cu muchii fasonate. Ion Cap. Tabără Stelian Sold. Coloana verticală prismatică. au loc festivită i solemne. Ca şi când ar fi viu printre noi . Simion Dumitru Sold. Savu Gheorghe Sold. Stan Dumitru Sold. Cruci propriu-zise sunt cele patru. El a fost lucrat în întregime din marmoră albă de Ruşchi a şi din plăci aplicate (unele deja s-au dezlipit!). La mijlocul plăcii sunt versurile marelui Nichita Stănescu: “Nu-l uita i pe cel căzut în război. Striga i-l din când în când pe nume. de Ziua Eroilor. scrise de poetul ploieştean Nichita Stănescu.cu versuri închinate eroilor. pe războaie şi pe localită i. Tatu Chivu 103 . terminat abrupt.

Tănase Ştefan Sold. Gheorghe Cap. Manea Barbu Sold. Stârceanu N. Nicolae Sold. Dinu Neculai Sold. Stroe Petre Sold. I. Bociu Gheorghe Sold. Moraru I. Moraru Alecu Sold. Ioni ă Ioan Sold. Vianu D. Vasilescu Zaharia Sold. Cârcioiu Stan Sold. Radu Sold. Gavrilă Zevedei Sold. Marin Gheorghe Sold. Gu ă Nicolae Sold. Dumitru Tudor Sold. Dodan Anton-Lazăr EROII CĂZU I ÎN RĂZBOIUL DIN 1941-1945 BOLDEŞTI-SECIU Cap. Ion Sold. Nicolae Ion Sold. Samoilă Gheorghe Sold. Moraru Vasile Cap. ănău Ioan Sold. Tomescu Gheorghe Frt. Darie Frt. Barbu Gheorghe Sold. Ion Constantin Sold. Dinescu Gh. Furtună Stelian Frt. Bilciurescu Stan Sold. Ghinea Dumitru Sold. Rotaru Eftimie Sold. Tănase Sold. Oprea Alexandru Sold. Iancu Gheorghe Sold. Manolache Ion Sold. Iancu Gheorghe Lazăr Sold. Vasilescu Vasile Sold. Constantin Sold. Zăbet Constntin Sold. ănău Gheorghe Sold. Ioni ă Savu Sold. Ioftor Constantin Sold. Diaconu Ion Sold. Bălănescu Petre Sold. Manea Tănase Sold. Vlad Ştefan Sold. Ştefan Vasile Sold. Savu Iancu Sold. Manolache Gheorghe Sold. Gheorghe Sold. Prică Nicolae Sold. Ilie Constantin Sold. Vasilescu Constantin Sold. Vasile Vasile Sold. Dragomir Iacob Sold. Manea Ion Sold. Tănăsescu Ion Sold. Petricioiu Constantin Sold. D. Stârceanu T. Bârla Ioan Sold. Pi a Dumitru Sold. Stănescu Atanase Sold. Măceaşă Tudor Sold. Sburlea Vasile Sold. Constantin Sold. Tudoran Vasile Sold. Stroe Tănase Sold. Soare N. Ceapă Marin Sold. Georgescu Nicolae Sold. Ştefan D. Toma Năstase Sold. Pârvu Alexandru Sold. Bocioacă C. Bratu Florea Sold. Ion Gheorghe (1) Sold. Tomescu N. Gheorghe Lt. Vlad Tudor EROII CĂZU I ÎN RĂZBOIUL 1941-1945 SCĂIENI BALACA Slt. Dogaru Nicolae Sold. Ioan Sold. D. Petre Sold. Popescu I. Neagu E. Săndulescu Stelian Sold. Ion Sold. Marin Grigore Sold. Toma Vasile Sold. Darie I. Ion Gheorghe (2) Sold. Ioni ă Gheorghe Sold. uică Constantin Sold. Iancu Gheorghe Sold. Vasile Gheorghe Sold.Sold. Păpuşe S. Pi a Alexandru Sold. Ion Srg. Vişan Constantin 104 . Tănăsescu Stelian Sold. I. Toma Petre Sold. M. Păpuşe Ion Sold. Vişan Gheorghe Sold. Ni ă Ion Sold. Ioni ă Gheorghe Sold. Nae Gheorghe Sold. Constantin Vasile Sold. Constantin I.

Pe soclul statuii este o placă metalică pe care scrie: TEODOR DIAMANT.În total.40 m a tânărului Diamant având o mică pelerină pe spate şi papion la gât. a ajuns după gratii. în privin a detaliilor de compozi e. în spatele gării Scăieni. atitudine de care nu s-a lepădat nici atunci când. pe strada Bucovului nr. în ambele războaie mondiale. Monumentul este amplasat în curtea Casei de cultură. folosit la tabăra de sculptură de la Măgura. deşi nu avea absolut nimic comunist în mesajul ei.5-5 m. Dumnezeu să-i aibă în paza Lui! STATUIA LUI TEODOR DIAMANT Am oferit destule amănunte despre această statuie atunci când am vorbit despre Falansterul de la Scăieni. Dacă ar fi avut un asemenea con inut. îşi zicea “dumnezeu”. carte ce nu poate fi alta decât opera lui Charles Fourier din care s-a inspirat.20 m care sus ine statuia de 2. Identică. ÎNTRE ANII 1835-1836.. Iată care era con inutul ei: ÎN ACEASTĂ COMUNĂ A FIIN AT. Aşadar. într-un exces de zel. care urma a fi turnată în bronz. 105 . După Revolu ie. Lucrarea este realizată în calcar dens. când s-au împlinit 130 de ani de la întemeierea falansterului. CREA IA INGINERULUI TEODOR DIAMANT (1810-1841). placa aceea a fost scoasă fără rost.. în dreapta portretului actual al lui Eminescu. inspirată după bustul realizat de Cristian Petru Bălan. comemorativă. Macheta lucrării. 3. cel ce. iar finisările au fost realizate de pietrarii de la tabăra de sculptură din localitatea Măgura. nu trebuie să se grăbească a lua măsuri decizionale pripite care frizează mai mult decât stupiditate. Însă persoanele care nu cunosc istorie. nefondat din punct de vedere al adevărului istoric. ÎNCERCARE DE EXPERIMENTARE A CONCEP IEI SOCIALIST-UTOPICE. Buzău. cu chipul reconstituit al lui Teodor Diamant. dar cu fonduri respinse brutal de slugoiul lui Ceauşescu. ÎNTEMEIETORUL FALANSTERULUI DE LA SCĂIENI (1835-1836) În 1966. pe fa ada Casei de cultură. consider că acea inscrip ie ar trebui repusă imediat în locul unde a fost. Pe o platformă lungă de 4. Tânărul inginer stă în picioare şi are capul întors spre partea stângă. cu franjuri.. În pumnul drept ine strâns un sul cu manuscrisul său “Către amicii libertă ii” (cu planul falansterului) iar mâna stângă are palma întinsă aşezată pe o carte deschisă pusă pe o măsu ă-suport. rezultă că au fost 172 de eroi căzu i pentru patrie. eu aş fi fost primul care aş fi cerut scoaterea ei. era şi statuia mare de cca 4..5 m se află un soclu de marmoră înalt de 2. se află acum la Biblioteca de la Casa de Cultură Scăieni. Autorii lucrării sunt Ecaterina Tudorache şi Ştefan Macovei. socotindu-i şi pe eroii nota i pe Monumentul de la Scăieni. SOCIETATEA AGRONOMICĂ ŞI MANUFACTURIERĂ FALANSTEUL DE LA SCĂIENI. Dumitru Popescu. la Revolu ie. s-a fixat o altă placă de maromoră. cu multă arogan ă. în oraşul Boldeşti-Scăieni.

de calcar cioplit. Am pornit de la sec ia amestec de materie primă. îmi permit să evoc pu in istoricul genezei ei. după ce dispozitivul automat de tăiere cu diamant la vârf. atunci haide i să mergem împreună amândoi prin sec iile fabricii şi să alegem ceva care să vă placă. cam de aceeaşi lungime cu soclul. confec ionată din o el inox şi amplasată în curtea Întreprinderii de Geamuri Scăieni (I. şi acolo. Luată în ansamblu. la atelierele mecanice. care aştepta în picioare să ajungă placa uriaşă în dreptul lui.” “Sunt perfect de acord cu propunerea dumneavoastră şi o accept cu plăcere. în biroul dumnealui. se află un fundal masiv şi înalt. Lucrarea “Rupătorul de geam” a costat atunci o sumă destul de mare de bani. ing. aceasta este o lucrare destul de frumoasă..G. deşi opinez că junele visător ar fi meritat această aten ie din partea autorită ilor sau a localnicilor. în dreptul Por ii nr..G. pe care sunt înfă işate scene dinamice într-un basorelief amintind basoreliefurile antice grecoromane şi reprezentând activitatea membrilor falansterieni: scene de muncă agraroindustrială. mi s-a confesat atunci directorul fabricii.. În primăvara anului 1981 am fost invitat de directorul din acea perioadă al Fabricii de Geamuri din Scăieni. mi-a răspuns directorul Olteanu. apoi îi 106 . Privirea mi s-a oprit. “Domnule profesor. cândva cea mai mare întreprindere cu acest profil din ară.” “Dacă este aşa. Nu demult m-am întors dintr-o vizită făcută în Fran a la o întreprindere din industria sticlei. fie măcar şi pentru motivul că le-au scos pentru totdeauna numele Scăieniului din anonimat. 1. i-am răspuns eu directorului. uşor curbat. unde mi s-a făcut tentanta propunere de a lucra o statuie care să reprezinte simbolic activitatea principală a lucrătorilor din acea întreprindere. Aşa se numea. care se încadrează perfect în micu ul parc verde unde a fost aşezată. din maşina de tras geam pe verticală. de artă. Cu triste e vă spun că niciodată nu i s-au pus jerbe de flori la picioarele statuii lui Diamant. . iar statuia este o lucrare realizată în stil modern. o apuca zdravăn de sus.. alerga ca o suveică de la o latură la alta..S. la intrare. damigene şi borcane cam de mult timp.” Şi am pornit imediat să cutreierăm sec ie după sec ie. conferindu-i multă elegan ă şi personalitate. simplu .. ceva în genul ăsta aş vrea să avem şi noi.I.această întreprindere din industria sticlei româneşti. imediat ce ieşea foaia uriaşă de geam. costul ei fiind plătit din bugetul fabricii. STATUIA “RUPĂTORUL DE GEAM” Autorul ei este profesorul Cristian Petru Bălan. la sec ia “geam tras”.. asupra unui muncitor cu mănuşi de azbest în mâini care.. am văzut statuia unui muncitor care se afla în procesul de fabricare a unui borcan sau a unei sticle. În calitate de autor al lucrării. suflând într-o eavă metalică . În spatele ei. numai că la această fabrică ştiu că nu se mai lucrează sticle. Constantin Olteanu.S.aşa cum şti i că se suflă şi se modelează sticla topită. Poate va trebui să ne gândim la o scenă de muncă mai reprezentativă pentru tehnologia de astăzi. precum fabrica noastră de la Scăieni.. de învă ătură etc. la baza plăcii fierbin i. poarta principală. la cuptoare etc. dl.Dar să revenim la statuia lui Teodor Diamant. cu bra ele deschise şi o zgâl âia o dată scurt.. încă roşie. Ei bine. lucrătorul (“rupătorul de geam”). foarte maleabilă şi foarte fierbinte.).

că dacă este vorba de bani.dădea drumul să cadă liber pe banda rulantă cea lungă. Aşa s-a născut acest “Rupător de geam” . am cerut să se monteze şi o maşină de tras geam. dom’ director: am ales! .m-am decis eu. fiindcă mă va plăti. am procedat exact ca maiştrii croitori. ca o paraşută. Acestea. pe care. atunci eu n-o mai lucrez. picioare lungi) în plăci groase de o el inox. cu o cască de o el pe cap. La atelierul de tinchigerie al fabricii au fost aleşi cinci dintre meşterii cei mai buni de acolo. a fost prinsă între mâinile “Rupătorului”. odată ruptă şi uşor împinsă. cap. o lucrare înaltă de peste trei metri. după cum şi eu urmam sfaturile lor. ÎN ANUL 1981 DE ECHIPA FORMATĂ DIN: PETRE ILIE C-TIN STANCU ION ZAMFIR ION MOLDOVAN ION OBIELOIU MAISTRU ŞEF ECHIPĂ TINICHIGIU TINICHIGIU SUDOR 107 . iar din maşina respectivă să iasă o folie uriaşă de geam care. după cum urmează: RUPĂTORUL DE GEAM AUTOR: PROF.. Pentru că lucrarea a plăcut tuturor salaria ilor întreprinderii. a trebuit transportată cu macaraua şi montată pe marele postament de beton de la Poarta 1. pe convaierul moale şi nu se spărgea. iam dus-o directorului. Pe una din ele (pe cea din latura dreaptă a privitorului). încrustat cu pietre late de râu. după ce a fost adusă cu grijă din depozit.G. am croit exact modelul mare al statuii actuale din inox.” Odată ajuns acasă. de unde am cumpărat nişte postere mari de carton din care. de mărimea unei căr i. iar acest convaier o purta încet. din bucă i de carton. În zilele următoare. care. A fost de acord. desigur. m-am dus la fabrica de mucava din oraşul nostru. Pe acelaşi postament. deşi din 40-50 de asemenea căderi. tăiate după modelul meu. meşterii urmând pas cu pas toate sfaturile primite. strălucind ca oglinda în razele soarelui. după ce am vopsit-o în bronz argintiu. în câteva zile.o statuie modernă. director Olteanu a comandat nişte plăci metalice spre a fi ataşate cu inscrip ii pe postament. m-am apucat să fac nişte schi e. a aprobat-o cu un zâmbet şi mi-a spus să-mi continui lucrarea. Apoi. care apoi au fost sudate şi şlefuite în fa a mea. cădea lin. cu care m-am în eles perfect cum să transpunem tiparele mele de carton (bra e lungi. trup. folosind o foarfecă şi pelicanol. exact cum era aceea din fabrică. I-am răspuns că vreau să o fac gratis. CRISTIAN PETRU BĂLAN ACEASTĂ STATUIE A FOST EXECUTATĂ ÎN ATELIERELE I. “Gata. cu centură la mijloc.. A privit-o curios. Voi încerca să transpun acest moment de lucru într-o sculptură modernă. până la sec ia de asamblare. până am asamblat o mică statuietă. unele se mai spărgeau totuşi. era scris numele meu şi al membrilor echipei care m-au ajutat să o ridicăm.S. Priveam cu uimire cum foaia aceea uriaşă de sticlă. dl. grea fiind. o siluetă zveltă de metal. mergeau imediat la retopit. la distan ă.

Această statuie mai are replici asemănătoare la Bucureşti. încerc să cer cu insisten ă nu numai ca plăcu a cu numele meu şters să fie refăcută cum a fost concepută (adăugându-i-se şi numele directorului C-tin Olteanu pe ea. Olteanu şi. am făcut o fotografie (anexată aici) în care directorul şi cu mine ne aflăm la mijloc. costă câteva zeci de mii de dolari 108 . După “fuga” mea din ară în America. în centru. începând cu cele două busturi “Teodor Diamant”. încă mai există acel “Rupător de geam”. În schimb. fără ca nimeni să intervină pentru. pe un soclu mai înalt. la Timişoara în pia a Operei şi la Cluj. încât de abia se mai vede. căci dumnealui a fost cel care a ini iat-o).. MOTIV PENTRU CARE O RESPECTĂM ŞI O OMAGIEM.Pe placa din fa ă este notat un frumos text compus de inginerul Constantin Olteanu. şi pentru că o asemenea copie. din o el inoxidabil. cum sunt cele din oraşele amintite. remontându-i-se şi geamul spart care se afla între bra ele modelului de o el. LUPOAICA ROMANĂ DE LA SCĂIENI (“LUPA CAPITOLINA” CU ROMULUS ŞI REMUS) Pu in ştiu că celebrul simbol al Romei.d. în această carte. Este dorin a mea expresă pe care o las cu limbă de moarte comunită ii.G.Hr. în parcul din fa a fabricii. nu au putut să-l distrugă. fiind din o el greu. această statuie. în apropiere şi cu fa a la calea ferată. pe care le-au făcut bucă i. După inaugurarea statuii. directorul de atunci al I. Iată de ce.. la un loc vizibil. s-au răzbunat cumplit pe operele mele. înconjura i de trei din echipa de lucru. în Pia a Romană.. repunerea lui în drepturi. pentru că fabrica a trecut într-un regim nou de proprietate. EFORT ŞI RISC. vestita lupoaică alăptând pe copiii legendari Romulus şi Remus. doresc să fie demontată şi scoasă din locul unde se află acum dosită după copaci şi mutată. geamul dintre bra ele lui a fost şi el făcut ăndări. SE IDENTIFICĂ CU PROFESIA DE RUPĂTOR. a avut o copie identică şi la Scăieni. lupoaica originală era o sculptură de bronz etruscă datând din anii 500480 î. apoi şi pe bietul meu “Rupător”. deoarece peste 90% din locuitorii oraşului nici nu ştiu de existen a statuii.: NOBLE EA. ării întregi. dar. existentă la Muzeul Pallazo dei Conservatori de pe Capitoliul din capitala Italiei. astăzi acoperit de tufişuri şi de crăcile unor arbori. pentru că această lucrare este făcută cadou nu numai fabricii dar şi tuturor cetă enilor din oraşul Boldeşti-Scăien. expusă într-un loc public. adusă din Italia. pentru că pe mine nu puteau să se răzbune direct.S. Dar eu ineam neapărat să existe una şi în localitatea noastră. Dar pe acesta. tovarăşii de atunci. REZULTATĂ DIN ABNEGA IE. iar numele meu a fost răzuit cu ură de pe placa unde era scris. Aşa s-a împlinit dorin a directorului C.. după douăzeci şi şase de ani. iar gemenii au fost adăuga i (lucra i) mai mult ca sigur de sculptorul şi pictorul italian Antonio del Pollaiuolo (1432-1498). Şi aşa răzuit a rămas până astăzi. De fapt.. precum şi în alte ări. să fie în rezonan ă cu legenda întemeierii Romei.

Această persoană a fost un mili ian de la postul de mili ie din Scăieni. Ei au văzut-o acolo timp de aproape doi ani. fiindcă nu este după cum vrea omul. care sunau ca nişte condolean e.. El mi-a adus de nu ştiu unde o macara cu bra lung şi trei oameni să mă ajute. majestuos. dar şi acela a dispărut. altul pe Romulus. Platforma de metal a sculpturii. Cutremurul din 4 martie 1977 le-a nimicit într-o clipă pe toate trei! Ambele coloane s-au rupt de la bază şi ambele sculpturi s-au fragmentat în bucă i.) Am fost anun at că cineva de la televiziune le filmase. un moldovean sufletist. lucrată la IFLGS ca şi scheletul lupoaicei. iar la câteva minute după cutremur. Mie îmi rămăsese doar capul îngerului. Gheorghe Bârjoveanu. regretatul serg. la ora 21. cu aceeaşi macara. dar nu am făcut decât două poze cu lupoaica şi nici una cu frumosul vultur. Aşa s-a şi întâmplat. am răsucit cu ambele mâini platforma agă ată cu cabluri de o el. altul pe Remus. cu aripile desfăcute .una. Cei care se aflau prin apropierea coloanelor căzute. am decis să o sculptez eu gratis şi nu numai că am realizat-o la aceeaşi scară cu originalul. au luat piesele găsite. dar am şi expus-o în public în locul de unde putea fi văzută cel mai bine de mii şi mii de oameni (vezi fotografia). n-a fost să fie. Şi eu le-am filmat cu un aparat de amatori de 8 mm... Arăta superb şi era prea frumoasă spre a supravie ui şi a se lua la întrecere cu surorile ei din Roma. m-am rugat de mul i să mă ajute să o urc acolo sus. În plus.stând pe o roată de tren (acesta a fost şi motivul pentru care şeful gării mi-a aprobat postarea celor două sculpturi acolo..un înger de aproape o jumătate de tonă . rotind-o până s-a potrivit pe capătul plat al coloanei. Unul capul lupoaicei.. că ărat pe o scară înaltă. ne pare rău. Dar pentru că erau două coloane. căci românii noştri ştiu să facă haz de necaz în orice situa ie: “Domnule profesor. iar statuia era grea de peste 200 kg şi de abia patru oameni o puteau transporta. Acest loc era peronul gării din Scăieni pe unde treceau zilnic numeroase trenuri pline de călători şi navetişti. şi anume un vultur mare. iar ajutorul a venit de la cine nici nu mă aşteptam. m-aş bucura să-mi trimită cineva şi mie o copie.. dar nimeni nu mă ajuta. încât după retragerea cablurilor şi a macaralei. Adevărul este că am comis un abuz instalând o lucrare de artă fără să cer vreo aprobare. o aşteptam sus.27. Când a fost gata. Voi vorbi imediat şi despre această sculptură la care ineam foarte mult. Timişoara sau Cluj! Multe lucruri frumoase sunt perisabile.. Tot drăgălaşul de Gheorghi ă Bârjoveanu m-a ajutat. a fost legată de bra ul macaralei iar eu. peronul gării era plin de navetişti şi s-ar fi putut întâmpla o nenorocire. dar trebuie să vă spunem că lupoaica 109 . să instalez o altă sculptură . care răspundea şi de circula ia auto pe teritoriu.. unele spuse chiar pe un ton mucalit. lucrasem şi pentru cealaltă coloană ceva specific CFR-ului. maj. în acelaşi timp fiind sigur că odată instalată.. lumea venea pe rând la poarta mea să-mi dea în serie veştile triste.Vulturul Feroviarilor . Dar.. nimeni nu o va mai putea da jos din pozi ia unde o că ărasem.sus pe acoperişul capelei de la cimitirul din Scăieni. lupoaica parcă fusese pusă acolo de când lumea. Deoarece ştiu că şi alte persoane au fotografiat aceste două sculpturi. ci după cum vrea Domnul. Ştiam însă că nu voi ob ine niciodată aşa ceva. Chiar atunci. eu sunt omul surprizelor şi voiam să fac locuitorilor o frumoasă surpriză. Bucureşti. Cel mai vizibil şi mai ferit spa iu pentru postarea statuii “Lupa capitolina” era o coloană înaltă de 10 m din fa a pergolei de cărămidă de pe peronul gării. Când grupul statuar a ajuns în dreptul meu.

indiferent de intemperii. care făcea cursa Blejoi-Boldeşti. Sau: “Vulturul ce l-a i sculptat la gară a fost ajutat de cutremur să-şi ia zborul la ceruri. De câteva ori a trebuit.. motiv pentru care în Germania se pot vedea asemenea statui expuse în aer liber. Eu lucram zilnic. dădeam fuga la fabrică.. prin fa a capelei. Pentru cine se întreabă dacă o sculptură de caolin ars poate avea aceeaşi durabilitate cu cea de bronz adevărat. am lăsat-o cam o lună să se usuce.” “Îngerul de la cimitir a căzut la doi metri de o babă. A ars mai mult de 24 de ore. Singura grijă este ca ele să nu fie trântite cu putere ori lovite cu duritate. şi m-am jurat să nu mă las până ce lupoaica mare nu va ieşit perfect asemănătoare cu cea mică. luate din diferite unghiuri. după o re etă secretă ce o aveam de la un sculptor iugoslav.. imitând culoarea închisă a bronzului învechit. După orele de curs de la şcoală.. mă ghidam şi după nişte fotografii mărite ale originalului.” Dar vorba vine. cot la cot cu “pământarii” care. deoarece nici fondurile. pe amândoi fra ii îi chema Nicolae!). Când s-a răcit.. Acolo aveam materia primă . 110 . China şi Japonia asemenea sculpturi au rezistat mii de ani. Ei mi-au permis să folosesc spa iul lor ..slavă Domnului! Să fim noi sănătoşi. nici condi iile nu-mi mai permiteau aşa ceva. Căci statui . dacă este expusă în aer liber. iar când am scos-o era o frumoasă lupoaică lucioasă de teracotă. responsabilii fabricii. deci la fel cu cea de la Roma! De asemenea.. era o fabrică de teracotă şi la acea fabrică mă împrietenisem cu fra ii Badea Nicolae (da. am coborât-o cu frânghii la cuptor. exact locul unde aş putea repune un alt înger în locul celui pierdut. în igănie. să reiau lucrarea de la început. îmbrăcat în caolin.. caolin de cea mai bună calitate şi un ditamai cuptorul (subteran) în care încăpea o şarjă de până la peste 1000 de plăci pentru sobele de teracotă. spre a nu mai aminti de faptul intempestiv că o conductă urâtă şi uriaşă barează.dumneavoastră s-a sinucis la cutremur”. care şi acuma se închină şi îşi scuipă în sân că a scăpat. fie pentru că era prea moale şi umplutura modelată cădea. ca meşterul Manole. Lupoaica am construit-o pe un schelet gros de o el. începuseră să mă îndrăgească şi-mi admirau munca. la locul de întoarcere de la grajduri. În fond. care făceau zilnic naveta tocmai de la Periş.şi le mul umesc şi acum dacă mai trăiesc. văzându-mă sculptând.pământ de teracotă cât pofteam.. dar uneori şi cu bicicleta şi astfel îmbinam munca intelectuală de la catedră cu cea fizică din atelier... îi răspund: în Egipt. unde şi cum le lucram eu pe toate? La capătul autobuzului local.. Când lucrarea a fost gata. fiindcă altminteri aş fi avut vie ile unor oameni pe conştiin ă. fie pentru că materialul crăpa.” Ce puteam face? Le răspundeam prin aceeaşi întrebare: “A căzut vreo statuie de-a mea pe cineva?” To i răspundeau că nu: “Ei. de culoare maronie închisă. de obicei cu autobuzul. c-o să facem altele. în punctul “grajdurile comunale”.. atunci este bine. la înăl ime. am dat-o cu două straturi de bronz ce nu se mai cură ă niciodată. întrucât adevărul este că nu am mai putut face altele de aceeaşi anvergură. Eu aveam un bibelou mic cu “lupa capitolina” (statueta lupoaicei) drept model. apoi am dat-o cu smal umed de teracotă iar după uscarea completă..

adică sus. au avut dreptate. de jos: “Dom profesor. fiindcă era cea mai mare statuie de por elan din ară.. am sărbătorit evenimentul cu un mic chef.. sta i liniştit. Incredibil. Acolo a ars 48 de ore la peste 600 de grade Celsius. aflată lângă strada principală şi l-am instalat pe acoperişul ei.. să nu vă apropia i de pere i şi să vă ine i respira ia pentru 7-8 secunde şi să nu ave i nimic de nailon pe dumneavoastră. Cam asta era explica ia că se poate rezista câteva secunde la peste 500 de grade Celsius într-un cuptor încins la roşu. l-am tras zece inşi afară cu frânghiile. unde lucra maistrul Diaconu Ovidiu (Videl). Badea Niculae. mi-au slujit nişte schi e de-ale mele. lângă ei. foarte mare . “Se poate intra într-un cuptor de 500 grade Celsius?” . Apoi am intrat şi eu pentru 4-5 secunde. Sta i liniştit. însă ea nu este flacără să te ardă şi dogoarea nu are timp să.. că o să se facă ăndări imediat după ce îl scoate i afară din cuptor. singurul care a 111 . După ce îngerul s-a uscat. Ca model. Pe soclul de beton. Totul este să păşi i pe placa rece pusă de mine acum. el a fost transportat pe baloturi de paie la capela cimitirului. eu vă spun că se poate. Atâta se poate sta. l-am putut procura. după coacere. Amândoi au început să râdă: “O.ÎNGERUL JUDECĂ II La acelaşi atelier am lucrat din caolin şi “Îngerul Judecă ii”.deşi. dar şi o fată care lucra la acea fabrică. s-a transformat în cenuşă.. Unii “colegi” de atelier îmi spuneau. Îngerul la care v-a i chinuit atâta s-a crăpat la jumătate. n-o mai lua i pe asta drept model pentru înger.. unde îi îngropasem baza sculpturii. într-adevăr. desigur.) În aceeaşi zi..i prăjească pielea ca flacăra sau ca apa opărită. unele poze cu îngeri. În fiecare seară visam că opera mea s-a făcut bucă i. Aveam mari emo ii. o sculptură frumoasă reprezentând un înger înalt de 1. mai în glumă. cu aripile lipite de corp şi cu o trompetă lungă până la pământ.. Nici măcar părul nu mi s-a pârlit. (Vezi poza. (Deci tot a fost bun la ceva!) Ca să iasă un înger de por elan alb.65 m. căci nu este prima dată când intru să văd cum s-a copt marfa.excesiv de fierbinte. de smal alb. ci din cauza cutremurului. şi amândoi au strigat de acolo. cu ajutorul lui. l-am glazurat cu alb şi vreo şapte inşi l-am lăsat încet cu frânghiile în cuptor. că uite: este o splendoare de înger! Este de un alb care vă ia ochii! Dar nu-l atinge i că vă arde rău!” Exact aşa era şi i-am îmbră işat pe amândoi. Îmi părea rău şi o iubeam. dar adevărat!” Când îngerul s-a răcit... glazurată cu smal alb! Din ea n-a mai rămas decât soclul de ciment şi un ciot găunos în care anual îşi fac păsările cerului cuib.. Pe urmă mi-a explicat maestrul cum stă treaba: “Temperatura este. s-au desfăcut uşile uriaşului cuptor şi primul care a coborât să-l vadă a fost meşterul Badea Nicu. sculptura rămânând cu un gol prin mijloc. “Dacă vă zice cineva că nu se poate. în două!” Auzind asta. Când am ieşit sus. pe care numai la o fabrică de por elan din Bucureşti. (Vezi fotografiile).l-am întrebat. To i se bucurau. tot s-a făcut ăndări. nenorocire! Jale maree!. îmi venea să plâng şi am sărit repede în groapa de lângă cuptor. A doua zi. Pere ii dogorau şi am sim it că mor.” Într-un fel. aveam nevoie. după care am făcut cu to ii o poză în jurul lui. însă nu din cauza modelului viu. din Scăieni. apoi fratele lui. pe capela cimitirului .. După ce s-a oprit coacerea. dar am ieşit repede fără să mi se întâmple nimic. în final. Drept bază de sus inere era un drug gros de lemn care. mai în serios: “Dom’ profesor. dar statuia a rezistat peste un an de zile şi a ajuns acolo unde voiam . şeful atelierului m-a invitat să intru în cuptor.” Şi a intrat.

tovarăşii de la partid şi de la Inspectoratul de învă ământ s-au sesizat şi m-au chemat la ordine să le dau explica ii cum un profesor care pictează icoane şi sculptează îngeri mai poate să facă şi educa ia comunistă a elevilor? Inspectorii şcolari mă urmăreau şi ei. Cercul amenin ărilor se strângea în jurul meu şi într-o împrejurare mi s-a turnat otravă într-o ceaşcă de cafea (pe care nu o băusem toată.. am revenit şi am vrut să stau de vorbă cu ambii colonei Dumitru. BUSTUL LUI TEODOR DIAMANT În 1971 am sculptat un bust al lui Teodor Diamant. era scris: “Dedicat feti ei mele. cu posturile de radio străine ş. după modelul căruia am făcut un tipar spre a mai turna încă unul.. de legături secrete cu străinătatea.) În primele zile.. căci nu voiam să fie idolatrizat. Unul era la primărie . dispari ia ei tot nu i-a potolit pe cei care se porniseră contra mea. rudele şi cunoscu ii mei apropia i au fost minu ios ancheta i. Unii chiar se închinau în dreptul lui. localnicii se obişnuiseră foarte repede cu el. Era anul când se născuse Codrina. să-i caut la cimitir. (Despre Fecioara de la Parepa am dat amănunte care pot fi găsite la pagina unde descriu biserica de la Seciu. dar în urma căreia inima mi-a fost grav afectată pentru ani de zile). M-am lăsat păgubaş să-i mai anchetez acolo.. deci. păstrându-le numele. Lupoaică şi după Vulturul meu de la gară. o sculptură reprezentând macheta Sfântului Mormânt. Atunci am luat decizia să scap din gura lupului. timp de peste două decenii. Când şi când. am aflat de la fostul col. Dar după câteva săptămâni. Cine vrea 112 . De to i aceştia mi-am bătut şi eu joc în romanul “Oaspe ii din Elizeu”. au fost realizate din ghips dentar (vezi pozele). ceea ce mi-a displăcut. care răspundea de sectorul Boldeşti-Scăieni. nu mai este privit de nimeni. Am fost anchetat în serie şi ore întregi de colonelul de securitate Dumitru. apărut în Editura Eminescu (Bucureşti. Vorba lui Goethe: “Un curcubeu care stă mai mult de un sfert de oră pe cer. am avut expusă. Cornel Păltânea. Anul 1975”. sta iile de televiziune transmit filmul cu ea şi cu crucea uriaşă apărută pe cerul senin la înmormântarea ei. după Revolu ie. Ambele busturi. şeful Securită ii Prahova. reconstituite din imagina ia mea.. de colonelul Pescaru şi de colonelul Ion Dumitru. Codrina Maria Tatiana. (dar şi la Catedrala din Ploieşti. ştiind că judecata mea ar fi fost mai mică şi mai nedreaptă decât aceea la care au fost ei supuşi imediat după trecerea Styxului. de căpitanul Cursaru. Deşi cutremurul îmi distrusese această sculptură. to i prietenii. şi naşei sale. poate prea dure.a. Imediat ce “binevoitorii” m-au pârât la organe pentru isprăvile făcute. şeful SRI Prahova. trebuind.vorba lui Caragiale altul la şcoală. prima noastră feti ă. Pe lângă acuza iile cu operele religioase mi s-au adus şi altele. nimeni nu-l mai băga în seamă. Fecioara de la Parepa. ceea ce nu era departe de adevăr. 2004). Când. mai grave. au sosit însă şi momente mai dure. Maria Petre.” După momentele pasagere de laudă şi felicitări. că şi unul şi celălalt s-au dus după..rămas intact. După emigrarea mea ilegală din ară. epuizat din librării într-o singură săptămână. de natură politică.. în fa a altarului. multă lume a venit să-mi privească “Îngerul Judecă ii”. căci anchetele la sediul securită ii din Ploieşti şi amenin ările abia începuseră şi se înmul eau în progresie geometrică.

ci trei asemenea portrete pe această institu ie din oraşul Boldeşti-Scăieni. Cert este că nu a mai rămas nici unul. specificându-se că este cel mai mare portret al lui Eminescu din ară. de Studiourile Cinematografice Buftea. în 1996). Alte reproduceri cu sculptura mea apăruseră în “Magazinul istoric” Nr. apoi a fost spart cu dalta şi distrus din ini iative criminale. după ce. Aşa cum au dispărut busturile. creând un spa iu oval unde urma să lucrez portretul.i doresc eu ie. după fotografia de la Praga şi reproducerea acestui portret a apărut pe coperta căr ii mele “Geniu sublim . iar sub iscălitură prima strofă din poezia “Ce. dulce Românie”: Ce. Spa iul a fost retencuit de mine cu ciment fin peste care am pictat în ulei portretul. improvizată de pe care am şi căzut odată. Deşi a rezistat perfect timp de 26 de ani. n-am mai găsit nici urmă de ele. Primul portret a fost pictat în vara anului 1974. PORTRETUL LUI MIHAI EMINESCU DE PE CASA DE CULTURĂ Mai corect era să fi scris: “Portretele lui Mihai Eminescu de pe Casa de Cultură”. şi într-o revistă americană care vorbea despre socialismul utopic (nu de in această revistă). fiindcă nu a fost numai unul. căci pe vremea aceea fotografiile color erau o raritate la noi). Aşa o fi. (vezi poza) realizată de mine după casa de la Ipoteşti a poetului.Mihai Eminescu”. după Revolu ie. Chicago.i nervoase arma de tărie. Iar când. pe la Casa de cultură din Scăieni. mare viitor! Imaginea picturii respective a fost transmisă de mai multe ori la TVR şi reprodusă prin diferite publica ii. la vârsta de 19 ani. am lucrat în America un alt portret Eminescu. în 1967 (scenariu publicat la Western Publishing. la pag. decât amintirea lor frumoasă în aceste fotografii pe care le public în monografia de fa ă. La trecutu. inclusiv în acelaşi “Magazin istoric” citat mai sus (la pag. Sub acest tablou de pe fa ada Casei de cultură am copiat iscălitura mărită a poetului.o poate vedea după ce îl anun ă pe preot. 1975.i doresc eu ie. pe la Clubul Boldeşti. De la primărie au mai fost plimbate. Pe pieptul 113 . stând că ărat pe o schelă înaltă. Un bust se spune că a fost distrus din cauză că autorul fugise din România şi despre celălalt că fusese distrus de unul din cutremure. singurul de acest fel expus pe un zid exterior. ara mea de glorii. 25. 32). (V. prima poză color a fost făcută de un italian care a trecut prin Scăieni. Acest gest m-a ambi ionat şi mai mult. îl înfă işa pe Luceafăr. ara mea de dor? Bra ele. la fel de misterios a dispărut şi macheta casei lui Mihai Eminescu. Portretul.i mare. unde este reprodus scenariul meu de film cu acelaşi nume. tabloul mai întâi a fost văruit. am spart tencuiala până la cărămidă. scris în 1965/66 şi achizi ionat. cu o daltă. pentru aceleaşi motive pentru care mi s-au distrus şi busturile lui Diamant. pozele. dulce Românie. prin contract oficial. căci i s-a schimbat locul). pe care am aplicat-o în locul portretului distrus. 2 (95). m-am întors în vizită în ară. pe o pânză cauciucată. În 1991.

având diametrul ovalului de 2. Şi acest tablou a fost filmat şi transmis de un post local de televiziune. între 1938-1940. CÂND A FOST ÎNLĂTURAT DE LEGIONARI. Mă bucur să constat că nuan ele culorilor s-au păstrat destul de bine până la apari ia acestei căr i. pentru că locuitorii l-au respectat şi iubit. în culorile tricolore. şi ele scrise pe acelaşi tip de pânze. la care a participat fiica dumnealui. Sub noul tablou exista aceeaşi frumoasă semnătura mărită a lui Eminescu şi. în 1978. păstrându-şi neschimbat culorile. strănepotul lui Octavian Goga şi a venit la Scăieni ca primar pentru scurt timp. şi acest tablou a fost dat cu var. locuitori ai oraşului şi un grup de pionieri.35 m. înconjurată de luceferi. DIN 1938 PÂNĂ ÎN 1940.. Acest al treilea portret este ceva mai mare decât primele două. Sub tabloul rotund cu portretul. Dar în aceşti doi ani şi-a dovedit o hărnicie fără seamăn. Portretul a fost dezvelit cu o frumoasă festivitate. Maria Albulescu. şi în prezent el arată destul de bine. AL BĂII COMUNALE. După plecarea mea din ară. a extins liniile de apă în comună şi a construit un trotuar modern de la gară până la şcoală. pictate cu uleiurile cele mai scumpe şi mai rezistente la intemperii. În anul 2000 am scos acest tablou şi l-am făcut cadou Editurii Eminescu din Bucureşti. s-au construit Căminul cultural. Vin muscalii de-a călare. citate din “Ce. Biserica nouă. AL MONUMENTULUI EROILOR ŞI AL ALTOR REALIZĂRI EDILITARE ÎNFĂPTUITE CA PRIMAR AL SCĂIENIULUI. dar l-am recondi ionat. din ini iativa lui. înlocuindu-l cu cel de-al treilea portret.Luceafărului se află harta României Mari. CINSTE LUI ! (PORTRET EXECUTAT ÎN ANUL 1978 DE PROF. mai ales că în locul ferit unde se află. PORTRETUL PRIMARULUI ILIE RĂSPOP (1888-1952) Ilie Răspop era un intelectual de vază. cu întreaga familie. CRISTIAN BĂLAN. tot pe o pânză cauciucată..) 114 . Ultima pictură seamănă cel mai mult cu primul portret care a fost distrus inten ionat. lucrat în America. Baia comunală. Dispensarul veterinar. am scris următoarele: ILIE B. i-am pictat acest portret pe care l-am aşezat deasupra uşii principale de intrare în Casa de cultură de la Scăieni. Pentru aceste merite. de aceea. a extins electrificarea comunei şi gazeificarea ei. alături de un fragment din poezia “Doină” : Din Hotin şi pân’ la mare. DISPENSARULUI VETERINAR. căci. nu bate deloc soarele şi nu i se alterează coloratura. RĂSPOP (1888-1952) CTITOR AL ACESTUI LĂCAŞ DE CULTURĂ. Îndrăgi-i-ar ciorile Şi spânzurătorile. Monumentul Eroilor. sub ea. însă i-am păstrat iscălitura şi cele două citate de la al doilea portret. am considerat că ar trebui men ionat şi cinstit în vreun fel şi.i doresc eu ie”.

din Chicago. scris cu litere ebraice. Părintele m-a rugat să-l înlocuiesc cu o Sf.foarte bine (măcar de-ar fi aşa!). în anul 2000. am pictat în America un alt tablou religios. s-a degradat însă repede şi a trebuit să-l dau jos. Acest tablou a fost sfin it în Biserica ortodoxă Română “Naşterea Domnului”. Preotul Babi mi-a mul umit şi l-a sfin it. fiind lucrată după planul arhitectului Toma Socolescu. în stânga Luna. poza) Sub mâna stângă a Mântuitorului am pictat un om păcătos. Aceasta am lucrat-o în America. aplicată şi ea pe capelă. am executat pe un panou de p. Proiectantul a lăsat nişte spa ii libere speciale. să-i împlinesc dorin a acestui preot respectat de comunitate şi de aceea. Sub mâna dreaptă se află Sfânta Fecioară Maria cu mâinile îmbinate pentru rugăciune. înfă işam pe Tatăl Ceresc. roagă-te pentru România! Şi este. Vestmintele Mântuitorului sunt tricolore: roşu. iar în partea stângă scene terifiante din iad. în vara aceluiaşi an. iar Sf. cu tunelul de lumină ce duce spre Eden. căci Iisus pentru păcătoşi S-a jertfit. Contrar unor opinii lipsite total de informare. doi mai mici şi al i patru îngeraşi pe norii din col ul stâng. pe o pânză foarte scumpă. pe Fiul. am pictat şi aplicat Sf. Pavel un citat din scrierile lui notate în limba greacă: “Harul Domnului nostru 115 . în stil neobizantin. De aceea. nevoie să se roage pentru ara noastră. a cărei hartă (cu România Mare. Sfânta Precista ine în mâna stângă Biblia. sângele Lui se scurge pe harta ării noastre şi cine are ochi de văzut în elege ce simbol adânc este acesta.f. În octombrie-decembrie 2000.PICTURILE RELIGIOASE DE PE CAPELA CIMITIRULUI SCĂIENI Această capelă cu clopotni ă datează din acelaşi an cu biserica nouă. dar preotul nu a mai apucat să o vadă. fiindcă s-a îmbolnăvit grav şi nu după mult timp a decedat. care in o eşarfă scrisă în latină: Sfântă Maria. cum era odată) are deasupra coroana de spini. iar un înger ine tot în mâna stângă Noul Testament. privindu-Şi Fiul cu ochii în lacrimi. Sf. În nişele din dreapta şi stânga tabloului i-am pictat. sus. galben. sub ei scena raiului. după cum se vede. în planul ceresc. cauciucată. în aprilie 2000. Predominant însă este tabloul central. Fondul este un cer plin de stele luminoase. Fecioară Maria cu Pruncul în bra e. de preotul Simion Pavel. expus ploilor şi razelor solare. Tabloul. În mâna-I dreaptă Iisus ine Soarele. Am inut foarte mult să pictez un Iisus frumos. albastru. înfă işându-L pe Mântuitorul nostru cu bra ele rănite întinse ca să ne binecuvânteze. Deci n-am făcut acest gest din propria-mi ini iativă precum celelalte lucrări de artă. în care. în anul 1980. iar dacă vreunul a spus că acest chip seamănă cu mine . având titlul grecesc IISUS PANTOCRATOR (Iisus Atoatecreator). Icoană a Mântuitorului. Peste Mun ii Carpa i. În tablou. cu adevărat. pentru a fi pictate. Sf. pe Sf. (V. în care personajul central este Sf. la Scăieni. reprezentând “Judecata supremă”. dacă vre i o icoană simbolică. îmbinând elementele clasice ale picturilor religioase occidentale cu cele răsăritene. încadrată de doi îngeri mai mari. în anul 2001. pe hartă este crucea cu Iisus răstignit.l.Duh. Icoană cu Mântuitorul pe frontonul capelei. o primă pictură. cel de sus. Acest tablou. pe cei 12 apostoli şi un sobor de îngeri. fostul preot Vlad Babi a fost acela care m-a rugat să pictez acele spa ii. sub formă de nişe ovale. cu ochii albaştri cum spun to i vizionarii care L-au văzut. mai pu in pregnante. Trebuia. Petru ine în mâini cheile raiului şi Cartea Vie ii. simbolul suferin elor noastre istorice încă nesfârşite. este o compozi ie mai modernă. aşadar. pe Sfin ii Apostoli Petru şi Pavel. Fecioară Maria.

îndeosebi a copiilor. am mers şi după exemplul marelui Nicolae Grigorescu care. înainte de a te urca cu ele în avioane. Eu nu am preten ia că sunt artist profesionist şi nu am cerut niciodată vreun leu sau vreo altă recompensă pentru vreuna din picturile şi sculpturile mele expuse public. ceva. am scris. în spa iul liber din jurul micu ei nişe ovale. Între marele tablou de sus şi compozi ia alegorică de jos. inventat de mine. multă lume. După decorarea acesteia cu picturi religioase şi cu citate din Biblie. nişte versete de aur. dar de un lucru am fost sigur . nu pot fi de acord cu munca mea. 24. trebuie să specific aici că în col ul din stânga lor. după cum se vede şi în reproducerea anexată. când trec prin dreptul ei. din vest în est.la faptul evident că ceva. rele. mai elevate. cu fluturaşi metalici mobili care tremură la cea mai mică adiere a vântului.36. pe ramele aplicate ale tabloului meu votiv. deci litere mobile.Iisus Hristos să fie cu voi cu to i!” Când am lucrat la compozi ia religioasă alegorică. fără să apelez vreodată la sponsori. cu dragostea caldă fa ă de oamenii de acolo. cu scopul ca oamenii. dar mult mai greu să înlocuieşti lucrări ca ale mele . Nu cred că am comis o blasfemie când am urmat acelaşi procedeu clasic. mai ales dacă este şi artist profesionist. Criticii mei nici nu-şi pot imagina câtă energie trebuie investită ca să lucrezi asemenea tablouri şi ei nici măcar nu ştiu cu ce eforturi fizice şi financiare sau cu ce riscuri deosebit de mari po i trece. de vamele foarte severe în ultimul timp. pentru un motiv sau altul. din Luca. să transcriu trei citate fundamentale din Biblie. atunci când zugrăvea sfin ii de la Mânăstirea Zamfira.şi el mi-a fost confirmat.. să critici şi să jigneşti. sunt scrise nişte explica ii pe care le transcriu mai jos aşa cum au fost afişate: DETALII DESPRE FA ADA CIMITIRULUI “ETERNITATEA” DIN SCĂIENI: “Capela cimitirului “Eternitatea” din oraşul Boldeşti-Scăieni s-a realizat după planurile marelui arhitect român Toma Socolescu. de câteva ori şi de mul i martori: înainte fa ada acestei capele de la cimitir părea goală. cu dorul fa ă de locurile natale. s-a schimbat în urma efortului ce lam depus în această direc ie. Pentru a încheia descrierea acestor icoane. folosit şi cu sute de ani în urmă de to i pictorii iconari din Europa. să se familiarizeze cu ele. să li se imprime în minte şi să le memoreze. care nici nu ar vrea să audă să lucreze ceva gratis în România. cel care a proiectat şi clădirea bisericii “Sfin ii Împăra i 116 . Nu ştiu dacă bunele mele inten ii au contribuit cât de cât la educa ia religioasă a localnicilor.folosind un sistem de litere. în spa iul de sub icoană şi în cel de deasupra compozi iei alegorice. mohorâtă şi nimeni nu se închina când trecea pe lângă ea. pustie. Chiar dacă există critici care.. şi cât de greu ob ii aprobările patrimoniului american.bune. cum or fi .cu lucrările altuia. tinerii din sat sau chiar membrii familiei lui. se închină cu evlavie. Este tare uşor să bârfeşti. şi-a ales ca model. foarte chi ibuşar atunci când vrei să ieşi cu orice lucrări de artă peste grani ă. bătrâni şi tineri. fa ă de conorăşenii mei şi poate că am investit sume serioase în realizarea lor. dimpotrivă: le-am lucrat cu tot sufletul. salutul lui Iisus adresat ucenicilor când le-a apărut după înviere: PACE VOUĂ ! . din cauza terorismului. în mentalitatea şi-n sufletul unor oameni. ori de câte ori le privesc. Am considerat necesar ca în spa iul curb de deasupra icoanei cu Iisus. măcar la acest lucru să se gândească .

protestante ori neoprotestante) şi prezentate în câteva programe ale posturilor de televiziune americane. făcută în ară cu 25 de ani în urmă de acelaşi autor pe o placă de pefele. REGINA ROMÂNIEI. peste care se află o coroană de spini. executată în America şi lucrată în acrilic şi ulei (oct. picturile cu Sf.. dar. de profesorul Cristian Petru Bălan (cunoscut de localnici sub numele de Puiu Bălan). probabil pentru că persoana care luase icoana citise avertizarea de mai jos). toate aceste lucrări. DE ASEMENEA. 3. Fa ada capelei a fost împodobită cu şase lucrări artistice de inspira ie religioasă (două din ele dispărute).doar soclul a mai rămas . Sub bra ele întinse ale Mântuitorului se află Fecioara Maria şi o figură umană cu mâinile împreunate pentru rugăciune. Expunerea lor în exterior 117 . Împăratul lumii). “Halele Centrale” din acelaşi municipiu şi multe alte construc ii arhitectonice din ară. Sf. pictorul a citat. Preafericita Mamă a lui Iisus. pe zid ori pe pânză. Pentru acest motiv. în prezent cetă ean american domiciliat în Chicago-Glen Ellyn. SF. a fost distrusă de cutremurul din 4 martie 1977. pe peronul gării Scăieni şi bustul lui Teodor Diamant). Între tablouri. Mai înainte de a fi aduse în ară.. în aprilie 2001. în America. executate gratuit. este Creatorul Universului. CU PRUNCUL IISUS ÎN BRA E”. aceste picturi au fost expuse în câteva biserici româneşti şi americane din SUA (ortodoxe.dec. câteva versete de aur din Biblie. Ioan” din Ploieşti. renumite prin frumuse ea lor.Constantin şi Elena” din localitate. înaltă de 1. Iisus sus ine în mâinile Sale Soarele şi Luna. Statele Unite ale Americii. simbolizând că. aduse în România în vara aceluiaşi an şi lipite. SF. În nişa ovală de sub curbura acoperişului se află o lucrare pe pânză. a fost returnată şi relipită. AUTORUL A DECIS CĂ ACESTE PICTURI SUNT DEDICATE ANIVERSĂRII A 2000 DE ANI DE LA NAŞTEREA MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS. intitulată “IISUS PANTOCRATOR” (Iisus Atoatecreator. DEDICA IE FĂCUTĂ ÎN NUMELE LOCUITORILOR ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI ŞI. “Vulturul feroviarilor”. ÎN NUMELE POPULA IEI DIN ÎNTREAGA ROMÂNIE.fusese aşezată sculptura “ÎNGERUL JUDECA II”. Dacă ar fi fost expuse în interiorul vreunei biserici ori al vreunui muzeu. Sculptorul inten ionează să reediteze “Îngerul Judecă ii” dacă autorită ile locale decid înlăturarea conductei rămasă în prezent fără nici o folosin ă şi care opturează fa ada cimitirului în dauna esteticii acestei localită i. în mici detalii: 1. ele au fost reproduse în culori de mai multe publica ii americane şi româneşti. împreună cu Tatăl. şi care s-a degradat din cauza intemperiilor. pe rând. ca şi precedentele. Celelalte icoane sunt: 4. De asemenea. spre a ne aminti că Mântuitorul S-a jertfit şi pentru noi românii. Un îngeraş oferă Madonei trei flori de culoarea tricolorului na ional. ca simbol al suferin elor neamului nostru în aceşti 2000 de ani. dată fiind rezisten a culorilor bazate pe uleiuri extrafine şi polimeri. pictată în ulei şi culori acrilice. catedrala “Sf. APOSTOL PAVEL . aceste lucrări pe pânză ar fi durat cca 5-600 de ani. Fecioară Maria a fost postată pe un soclu. În locul unde era intrarea principală a fost postată “PREABINECUVÂNTATA ŞI SFÂNTA FECIOARĂ MARIA. o compozi ie picturală complexă şi alegorică.65 m şi grea de 450 kg. lucrată tot de Cristian Petru Bălan. 5. (Aceasta s-a furat. înconjurată de îngeri şi îmbrăcată în tricolorul românesc. împreună cu alte sculpturi ale aceluiaşi autor(“Lupoaica romană”. catolice. Lucrarea. iar sângele lui Iisus se revarsă peste Mun ii Carpa i. din caolin glazurat cu smal ceramic alb. executată în America în aprilie 2000 şi lipită pe zid. lăudate şi descrise pe larg pentru simbolistica lor originală. de-a lungul anilor. din Scăieni. Vă prezentăm. APOSOL PETRU . 2.în nişa din dreapta fa adei cimitirului. Ea are ca figură centrală pe Sfânta Fecioară. Pe soclul de sus . concepută în 1975 la Boldeşti. pe zid. deasupra hăr ii României Întregite. în tabloul de jos. aşezate pe două coloane de10 m înăl ime. fiind văzute de milioane de americani şi întrunind aprecierile lor unanime. 2000). În mijlocul hăr ii se află Crucifixul. Ca şi icoanele alăturate lor.în nişa din stânga fa adei. Ea a înlocuit vechea pictură “JUDECATA DE APOI”. Apostoli au fost lucrate în acrilic şi ulei.

fără excep ie.amin!” Atâta despre singurele opere de artă afişate public în oraşul Boldeşti-Scăieni. dar în primul rând de cele divine. consemnate între cele două tablouri. pentru sufletele celor pe care-i îndrăgim.28) 3. EU SUNT ÎNVIEREA ŞI VIA A. picturile de fa ă nu pot fi garantate mai mult. ATÂT DE MULT A IUBIT DUMNEZEU LUMEA. VENI I LA MINE TO I CEI TRUDI I ŞI ÎMPOVĂRA I. CĂ L-A DAT PE UNICUL SĂU FIU. pentru familiile noastre.16) Fie ca aceste sfinte icoane să ne aducă îndurarea Preabunului Părinte Ceresc pe care. Fără recondi ionări. nici un profanator de icoane nu a rămas nepedepsit. şi întreaga Românie! Fie ca mâna ocrotitoare a lui Dumnezeu să ne protejeze cu milă şi dărnicie pe to i acum şi pururea şi în vecii vecilor . Avertizăm pe cei ce vor tenta să le profaneze că. CA ORICINE CREDE ÎN EL SĂ NU PIARĂ. sfin ite de preo i. face ca perenitatea culorilor să fie redusă substan ial. Boldeşti-Scăieni. ploilor. a vânturilor. zăpezilor. 118 . mai rău decât i-ar urmări cel mai rău blestem. să încercăm a le memora şi să înăl ăm atunci în gândul nostru o scurtă rugăciune către Dumnezeu. existând totuşi posibilitatea reconstituirii lor ulterioare. garantându-le virtualilor răufăcători că. cutremurelor ori din cauza poluării atmosferice. ŞI EU VĂ VOI DA ODIHNĂ! (Matei.25). pentru sfârşirea suferin elor ării noastre iubite. Este un foarte cunoscut şi temut legământ al Bisericilor ortodoxe şi catolice din întreaga lume.însă. 11. fiind tablouri votive. protec ia divinită ii. aspru pedepsi i nu numai de legile omeneşti. CINE CREDE ÎN MINE CHIAR DACĂ AR FI MURIT VA TRĂI ! ŞI ORICINE TRĂIEŞTE ŞI CREDE ÎN MINE NU VA MURI ÎN VECI! (Ioan. 11. atât ei cât şi familiile lor. vor fi. pentru noi. căci procedând astfel. vom sim i şi mai deplin harul şi măre ia ajutorului ceresc. Fără excep ie. pentru prietenii noştri. cu jurăminte sacre în fa a lui Dumnezeu. Bine ar fi ca ori de câte ori trecem pe-aici şi vedem versetele de aur biblice. sub bătaia razelor soarelui. dedicându-I-le. să le citim cu evlavie. Iată cele trei versete de aur de pe fa ada acestei capele: 1. Îl rugăm să ne apere de rău localitatea noastră. CI SĂ AIBĂ VIA Ă VEŞNICĂ! (Ioan. la maximum 15-20 de ani. 2. asemenea indivizi nelegiui i vor avea cumplit de suferit toată via a lor. 3.

formând un adevărat mozaic în care noii veni i au fost nevoi i să renun e la obiceiurile din locurile natale şi să adopte altele noi. Atât la Boldeşti cât şi la Scăieni. încât popula ia aceasta nouă nu era deloc unitară. Pe vremea când erau cârciumi. Dacă se decideau pentru unirea vie ilor. mai ales că ecoul unora dintre ele încă se mai păstrează prin diferite familii. Lăutarii cântau: brâul. unele cu con inut ironic...uneori şi fetele . În restul săptămânii. au diminuat vizibil tradi iile locale. adică obiceiurile locale. în deficitul celor populare. dintre care cele mai multe au dispărut pentru totdeauna. jude ul Prahova se poate lăuda că a fost binecuvântat cu o paletă bogată şi diversă de asemenea moşteniri pre ioase. ci se compunea din grupuri de origini sociale şi etnografice foarte variate din punctul de vedere al obiceiurilor. Vom în elege mai bine toate aceste tradi ii dacă ne vom referi la principalele momente ale vie ii sociale de pe teritoriul oraşului pe care îl analizăm. Cu cât oraşele sunt mai noi. În trecut. se întocmea foaia de zestre şi se stabilea nunta (cam la 2-4 săptămâni viitoare). al deprinderilor şi al concep iilor de via ă. strigau comenzi şi âpurituri. schimbarea rapidă a nivelului de cultură. flăcăii . foaia de zestre era semnată de ambele familii şi uneori legiferată şi la tribunal. începând de pe la prânz până la lăsarea amurgului. începea perioada de logodnă. cu satele aferente ambelor foste comune. breaza. Fetele se supuneau cel mai mult deciziei parentale. al XIX-lea . La mijlocul şi sfârşitul secolului al XX-lea apar dansurile occidentale. nu neapărat cu gândul să se stabilească definitiv aici. la părin ii tinerilor. Dar la hore şi sârbe. acceptate de toată lumea.valsuri şi tangouri. urbanizarea şi industrializarea rapidă a acestei localită i. Acolo tinerii se cunoşteau şi dacă se plăceau. nun ile. Desigur. polca şi. ca şi astăzi. cu bogate tradi ii etnice şi cu frumoase obiceiuri păstrate din bătrâni. cât şi din cele nordice. de obicei sâmbăta sau duminicile după amiaza. balurile. Chiar dacă s-a întâmplat aşa ceva. sârba. jianul. În general. tinerii cereau consim ământul părin ilor şi numai după aprobarea lor hotărârea se definitiva. Cu această ocazie.CAPITOLUL VIII. după culesul viilor etc. Aş vrea să încep cu descrierea celui mai de neuitat eveniment din via a oamenilor. Ceremonia logodnei avea loc cu o masă de petrecere la una din casele tinerilor şi la ceremonie participau mai multe rubedenii şi prieteni. horele şi balurile aveau loc aproape săptămânal. În trecut. rela iile lor se extindeau şi la rela iile dintre cele două familii. începând de la finele sec. cu atât se adoptă obiceiuri cu un grad mai mare de universalitate. slujbele religioase. nu avem dreptul să omitem acele tradi iile populare şi să nu le descriem măcar în linii generale cum au fost. care este căsătoria. La un moment dat. prilejul de întâlnire al tinerilor erau horele. apăru i atât din localită ile sudice ale ării.chiuiau. obiceiuri păstrate din bătrâni Oraşul Boldeşti-Scăieni se află într-o zonă a ării noastre cu un bogat patrimoniu cultural. horele se ineau ziua în bătătura lor ori în salonul cârciumii. ardeleanca. Când părin ii erau de acord. se schimbau inelele. 119 . mai pregnantă în zonele de deal şi de munte. Tradi ii locale. numărul băştinaşilor a început a fi depăşit de cel al “veneticilor”. petrecerile continuau la claca de porumb. precum şi afluxul continuu de nou veni i din alte zone. se alegeau naşii. accelerat de mass-media modernă.

plicul cu bani. după care urma “Isaia dăn uieşte”. În aria aceasta de jude nu a existat niciodată credin a că la noul născut apar ursitoarele care. principala aten ie acordându-i-se noului născut. acest tip arhaic de invita ii au fost înlocuit de invita iile tipărite. rareori se mai strigă darul de nuntă. fiindcă. oale. Mai târziu. cu sărutări pe obraji (rareori pe gură). ca la reclame. vin să menească viitorul copilului.. iar darul de nuntă . De obicei. fiindcă gravidele merg la maternitate unde naşterile sunt supravegheate de medicii obstetricieni şi de asistentele lor (cărora. Naşterea pruncilor era şi ea un eveniment deosebit de important al ambelor familii.obiceiul acesta văd că există şi în America şi fata care îl prindea prima se zice că va fi următoarea mireasă (aici trebuie să vă spun că. urmau domnişoarele şi cavalerii de onoare. tatăl sau fratele ginerelui mergea pe la casele oamenilor cu plosca sau sticla de vin făcând invita ii verbale pentru nuntă. În aceste localită i.avea moaşa sau moaşele ei. Petrecerea nun ii. Dansul “Perini a”. naşii de nuntă deveneau şi naşii de botez. diverse.rareori sarmale. cu tortul miresei şi. începea convoiul nuntaşilor care mergeau pe stradă chiuind cu lăutarii după ei. În asemenea situa ii. prin tradi ie. uneori. însă astăzi nu se mai respectă neapărat 120 . moaşe. buchetul aruncat de mireasă zbura drept spre mine şi era gata să-mi pice mie în cap.crati e. până la dezbrăcatul miresei.Căsătoria civilă era următorul pas şi se oficia la primărie. tipic românesc şi de nelipsit. bani .. spre ziuă. aceia care dăruiau pu in se sim eau umili i de cei care se umflau în pene că au oferit cel mai mult. în general. în care se prindeau de mână mirii. Este. pasămite. cu faimoasa ciorba de potroace. Tot cu bradul în frunte. după miri. căci la botez sunt chema i numeroşi invita i pentru o petrecerea de bucurie organizată în acest scop. a părin ilor acestora. în zilele noastre. un gest mai civilizat.) Înainte vreme ospă ul de nuntă era mai sărac decât astăzi varză. aflat ca invitat la o nuntă cu asemenea obiceiuri. carne de oaie. La salon. Spre diminea ă.. în mijlocul căreia se învârteau multe perechi de nuntaşi. Momentul ofertei darului. cu opriri. iar viitoarea mireasă împăr ea bomboane în acelaşi scop pe la prietenele ei. La nuntă toată lumea se prindea în horă.. gulie. aceasta arunca peste cap buchetul de flori . împreună cu părin ii copiilor. era atrăgător. dansul ortodox ritual. obligându-mă să-l prind din zbor şi săl arunc înapoi miresei. la fel ca în America. uică vin . a rudelor şi prietenilor. În por ile tinerilor se prindeau brazi. inea de sâmbătă până mar ea. li se spune. miresei sau persoanei apropiate lor care adună darurile. lăsa i acolo mai multe zile. începuse să devină jenant. fără să se facă discriminări între întâiul născut şi ultimul. moaşele îngrijeau femeile gravide şi gospodăria lor înainte de naştere şi câteva zile din perioada de lăuzie a tinerelor mămici. Unul din flăcăii de onoare purta bradul cu care începea dansul “nuneasca”. le punea verighetele şi pirostriile de încununare. Astăzi nimeni nu le mai caută. Astăzi mesele de nuntă sunt foarte să ioase. deşi moaşele erau foarte empirice şi fără studii comparabile cu cele ale asistentelor de la maternitate). Botezul era un alt prilej de mare sărbătorire în familie. la Boldeşti-Scăieni. Cu o zi-două înaintea nun ii. de obicei. păstrat de la evrei. desigur. fripturi. dar partea cea mai solemnă era cununia religioasă de la biserică unde preotul le citea din Biblie. cu strigături.. cu participarea tinerilor. Balaca şi Seciu .se striga în gura mare de unul din lăutari. este înmânat discret mirelui.. naşii. Scăieni. De aceea. preotul. cu nelipsitele sarmale. Fiecare localitate Boldeşti. având o batistă şi poleială în vârf.

în gura mare.. propunere discutată înainte cu părin ii noului născut. Eduard etc. pentru motivul că mortul sau familia lui nu şi-a achitat taxele la biserică. ale musulmanilor. mai frumoasă. avea un mare rol şi în alegerea numelui noului născut. dacă se poate. bisericile ortodoxe sau catolice nu mai au voie să tragă deloc clopotele. vezi Doamne. Cristian.. nici pentru sărbători. cei rămaşi în urmă neputându-se ab ine să nu-şi strige durerea până la ceruri. trei ani copilului i se taie mo ul. Naşul. Astăzi predomină numele Alexandru (Alex). Copiii apar inând cultelor neoprotestante nu au naşi. Nicoleta şi derivatele (apocoristicele) lor. fără tragice exteriorizări. al părin ilor. Constantin. Madonna ş. Ioana. în urma vreunei tragedii fulgerătoare. iar la fete Maria. în majoritatea cazurilor. al vreunui prieten cu nume frumos. deoarece nou născu ii nici nu ştiu că sunt boteza i iar naşii copiilor mici nu fac nicicum o educa ie religioasă finului lor. păstrând. copilul primea câte două-trei nume: al naşului. Andrei. ofensate de dangătul clopotelor creştine! Sperăm să nu se importe şi în România legi din acestea. clopotul se auzea imediat sunând. avea acest rol de ini iator al vie ii creştine şi. bine aleşi şi. Există încă înrădăcinată credin a că numele dat copilului ascunde o for ă magică şi determinantă a norocului în restul vie ii lui. în secolele trecute. oameni cât mai boga i şi mai influen i în societate. s-au semnalat unele cazuri când vreun preot local nu a permis să se tragă clopotul pentru vreo persoană decedată. erau numele Ion. nu au o educa ie teologică. Daniela. predominante. deveni i majori. mai cutremurătoare şi mai nesfârşită. fiindcă ei înşişi. Constan a. moartea unei fiin e dragi este percepută ca o tragedie supremă. cu seria derivatelor diminutive. după achitarea taxei. sau cu cât moartea a survenit mai surprinzătoare. fiindcă aşa au cerut comunită ile evreilor. Este evenimentul cel mai trist din via a oricărei familii de români. ale budiştilor sau ale altor confesiuni care.a. Înainte vreme. oferind iarăşi ocazia de o nouă petrecere în familie. cum S-a botezat şi Iisus. Andreea. (Aici. se sim eau. obicei care a început să dispară în familiile de intelectuali cu preten ie.. iar uneori fără îmbrăcăminte cernită. Cristina. deci şi în oraşul nostru. nici pentru mor i. Dumitru şi Vasile. dreptul să-i pună pruncului numele ce-l poartă el sau so ia lui. în trecut. în plus. de clopot. naşii aveau datoria să le facă educa ia religioasă a finilor lor până la maturitate.respectiv Alexandra. Diamanta etc.a. fără ca familia decedatului să plătească această obliga ie. ca să nu mai vorbim de moda importării numelor după eroii din filmele americane sau după denumirile unor actori şi cântăre i celebri: Mannix. Totuşi. Mai nou. pentru că aceste confesiuni religioase consideră că botezul trebuie făcut numai la vârsta maturită ii.). Elvis. (iar la igani: Mercedes. La doi. când tinerii vin ei singuri să ceară botezul. În acest oraş. Petre.. Doliul însă se poartă mult timp. Înmormântarea. s-a extins moda ca pruncule ul să aibă mai mul i naşi (doi-trei!). Cu cât fiin a era mai tânăra. . în România. Biserica are obliga ia să anun e comunită ii dispari ia unei persoane prin dangăte rare. printre altele. Dacă în occident plânsul la mort este făcut în surdină. la băie i. într-adevăr. Georgeta.. în America. Elisabeta. cu atât jalea expandată sonor este mai mare. Alina. Nicolae. în elegeau semnifica ia botezului. Melania ş. Monica. aşa este “corect din punct de vedere politic”. Gheorghe.această obliga ie. iar pentru a-i împăca pe to i. cu lungi vaiete şi sfâşietoare cuvinte rostite cu voce tare printre lacrimi fierbin i. cum deja 121 . Dolărel. când minorii. sub pretextul că. sacadate. Prin aceste păr i nu au existat bocitoare plătite care se prefac că plâng.

. Copiii şi săracii le caută. Groapa se sapă în ziua înmormântării. În cosciug li se mai pune. sosesc preotul cu dascălul. deseori flori frumoase. în căru a cu boi sau cai. cu omul care duce steagul bisericii şi cu cel care duce crucea. Există obiceiul să se lege mortul sub bărbie cu o faşă spre a nu rămâne cu gura deschisă. apoi crucea cu numele decedatului/decedatei scris pe ea. participan ii la funeralii merg la casa mortului unde are loc un mare parastas şi unde se fac danii pentru cei săraci care mul umesc totdeauna numai în limba slavonă: “Bog da prosti! (Bogdaproste)”=Dumnezeu să. în ginere. to i mor ii vor învia). astăzi devansată spre orele 12-13. când.erau îngropa i cu aşa numita “căciulă de mort”. 5-6 covrigi şi bani. prieteni şi oameni din localitate. atunci se sparge un pahar sau o cană de faian ă. cădelni ează şi recită versete pentru pomenirea mortului.. asistat de rude. Salutul în casa mortului şi la parastas nu mai este “bună ziua” sau “bună seara”. plata celor “9 vămi” prin care trece sufletul spre rai. Până la biserică. Foarfeca. Tot ele bărbieresc mortul.i dea milă!”. sau piaptănă persoana. în timp ce o rudă aruncă pe margine bani sau bomboane învelite în poleială. pe o masă ori direct în cosciugul pregătit cu pânze albe. În Boldeşti-Scăieni există femei specializate în asemenea opera ii pe care acestea le fac în urma unei plă i oarecare. Ora înmormântării era 14-15. cu apă caldă şi săpun (apa aceea era aruncată după casă). Mortul este inut trei zile. dacă este flăcău. de dragul “corectitudinii politice”. dacă este bărbat. la casa decedatului. cosciugul transportat “pe pat”. La răspântii preotul se opreşte. mortul este scos din casă cu picioarele înainte. Dacă cu ani înainte a fost înmormântat altcineva. moment în care se sparge oala cu care s-a turnat apa folosită la scăldat. punându-i câteva monede pe pleoape şi le lasă aşa mai mult de o oră. catolice. purtătorii de coroane.cu excep ia tinerilor şi copiilor ... bărba ii mor i în localitatea aceasta . Preotul face slujba citind “stâlpii”. aşezat pe o pernă. o îmbracă în mireasă. preotul aruncă cu sapa sau cu lopata primii bulgări de pământ şi rosteşte: “Se pecetluieşte acest mormânt până la a doua venire a Mântuitorului Iisus Hristos!” (când. aranjându-i părul. şapcă sau bască. cu mâinile încrucişate pe piept. ci “Dumnezeu să-l/s-o ierte!” (Neoprotestan ii nu 122 . Între anii 1920-1930. Dacă era vas metalic. După aceea. cât este moale. nop ile făcându-se priveghi în jurul lui. femeile cu coşul în care se află coliva şi colacii.) Imediat după ce se constata decesul. Atunci încep funeraliile propriu-zise.steagul bisericii. protestante şi unele religii neoprotestante.cer acum unii români care. După ce cosciugul a fost lăsat pe fundul gropii. iar în urma lor coloana lungă formată din rude. insistă să se scoată şi icoanele din şcoli. potrivit religiei ortodoxe. ordinea cortegiului funerar la Boldeşti-Scăieni este următoarea: în frunte . Se aprind în jur câteva lumânări. apoi îl îmbracă cu veşmintele cele mai bune şi îl aşează. iar crucea este pusă spre apus. (uneori cu dricul iar astăzi cu vreo maşină de la vreo întreprindere). iar când slujba s-a terminat. obicei dispărut (uneori căciula este înlocuită cu o pălărie. iar dacă este fată tânără. deci la capul mortului. iar femeilor li se pune o basma). pieptenul şi briciul folosite erau puse în cosciug şi rămâneau acolo definitiv. pentru. i se scot osemintele acelui decedat spre a fi puse într-un sac alb ce va fi stropit cu vin sfin it şi pus apoi la capul cosciugului. sfeşnicul cu lumânări arzând. dacă este femeie. preotul şi dascălul. o icoană. după care îi închide ochii. Mortul este totdeauna îngropat cu fa a spre răsărit. cu capul spre răsărit. cineva străin de familie trebuie să scalde mortul. vecini sau prieteni.

celelalte se practică din ce în ce mai rar şi se observă că nici nu sunt încurajate de cineva priceput spre a fi revitalizate. bărba ii nu se bărbieresc nouă zile.. uimi i şi încânta i de frumuse ea lor. dinainte de postul Paştelui. Astăzi numărul acestora nu a dispărut de tot. uneori cu extindere până la 40 de zile. după ce a murit. neoprotestan ii nici nu le mai fac. la schela Boldeşti. rugăciunile pentru mor i trebuie făcute. cunosc un cadru didactic din oraş care se opunea cu vehemen ă şi-i certa pe elevii care mergeau cu steaua. ci îl iartă numai în func ie de credin a şi faptele lui săvârşite atunci când era viu. de trei săptămâni. dar s-a împu inat considerabil. exista fanfara condusă de prof. în afară de mersul cu pluguşorul. acoperite doar cu frunze de bozii. deja au dispărut. sărbătorile de peste an. probabil că ele vor dispărea de tot. din actualul oraş. Şi obiceiul “Paparudelor” a dispărut. care era însă estival. deoarece ei spun că Dumnezeu nu-l mai iartă pe mort. sufletul fiind viu şi etern.. timp în care nu se fac nun i în familie. semidezbrăcate. Dimpotrivă. ortodocşii şi catolicii aduc argumente că Dumnezeu poate ierta oamenii şi după ce au murit. Până acum 55-60 de ani se mai practica aşa numita Joia furnicilor. doar pe perioada cât aceştia au trăit o adevărată via ă creştină. practicate primăvara. împreună cu 123 .) Doliul durează şase săptămâni. con inutul lor s-a superficializat. şase. vara sau toamna. de trei. cu acelea pleacă să se înfă işeze la înalta Judecată a lui Hristos. practicat de igănci tinere. cu excep ia protestan ilor şi neoprotestan ilor care nu fac parastase şi pomeni. ele fiind zadarnice.. Este greu să în elegem altă semnifica ie subsidiară a ei şi. fiindcă înaintea Lui nu există diferen ă între vii şi mor i. iar în ultimii ani. Atunci gospodarii râdeau şi aruncau pe ele cofi e cu apă făcându-le ciuciulete. cred. care. nouă ani. la unele funeralii. în vreme de secetă. Aşa stând lucrurile. Rugăciunile celor vii nu-i mai pot ajuta cu nimic pe cei pleca i dintre noi şi de aceea. Vechile sărbători agrare. nici nu avem de ce să regretăm că pier fără urme asemenea obiceiuri păgâne ca Joia furnicilor.. Creatorul luând în considerare numai zestrea morală a vie ii oamenilor. s-a diluat şi simplificat. în săptămâna brânzei. Un alt obicei profan. după care le ofereau bani. ea înso ea cortegiul mortuar cântând “Marşul funebru” de Fryderyk (Frederic) Chopin (1810-1849). În schimb./ Da i cu apă rece/ Ploile să-nece!”. se numea “Paparudele”. la fel cum s-a întâmplat în multe ări din occident. În acelaşi timp. afirmând că rugăciunile celor vii pentru cei deceda i nu sunt ascultate de Dumnezeu. la drept vorbind. dacă nu vor exista condi ii să fie continuate.folosesc acest salut. se învârteau şi băteau din palme invocând ploile.cu ce credin ă şi valori morale au adunat în sufletul lor. După înmormântare urmează un serial de pomeni comemorative: de 9 zile. de şase săptămâni. cu colindele sau cu moş ajunul. Ion Cucu Bănă eanu. Pe vremea când. SĂRBĂTORILE DE PESTE AN Dacă am putea să dăm timpul înapoi cu nişte decenii şi să urmărim ca într-un film cum respectau bătrânii noştri. Deci. când cei din casă mâncau brânza pe gunoi ca să nu vină furnicile în casă. am rămâne. cântând şi strigând: “Paparudă-rudă/ Vino de ne udă/ Cu găleata plină/ Ploile să vină. cronologie care este respectată cu stricte e la Boldeşti-Scăieni. Altfel spus . dansau în bătăturile oamenilor.

văd că are sărbătoarea anglo-americană a îndrăgosti ilor. ar vrea acum să o extindă şi să o facă românească.” Este o tradi ie infinit mai frumoasă decât colindele americane cu “Halloween”-ul (13 oct. se strângeau băie i cu armata făcută şi o luau de la un capăt la altul al satului cu “Bună diminea a”. turte./ Sănătoşi să vă găsim. de pe la orele 16 la 17. D./ Şi la anu-o să venim. făcute din carton acoperit cu poleială. poate nu./ La un an. unde existau două personaje comice Moşul şi Brezaia. prin zona noastră ar fi existat şi o sărbătoare. avea cinci-şase col uri. Col urile erau unite între ele cu un rând sau două de sârme cu fluturaşi de poleială sau hârtie creponată de diferite culori. Se formau cete mari de colindători şi erau primi i cu mare bucurie. purtând bâte să se apere de câini. în diavoli. “Ziua Sfântului Valentin” (Valentine’ Day). Colindele religioase româneşti au constituit o inepuizabilă sursă de inspira ie nu numai pentru poe i ca Mihai Eminescu. Dracula. Fără să am vreo confirmare sigură. Chirescu. seara. nuci sau bani. de origine slavă. covrigi. sus inută de o coadă. Ei ziceau doar atâta: Bună diminea a la Moş Ajun! . cu nume slavon “glavovreatenie”.1 martie. dar şi pentru compozitori de muzică corală ca Ioan D. a îndrăgosti ilor (în ziua de 3 martie/24 februarie). când copiii vecinilor mei se îmbracă în strigoi. am auzit că. cu sănătate. Ei bine. cât şi copiii mai mici. mai mare priză la tineri.după care primesc dulciuri. lilieci negri etc. Vasile Alecsandri sau George Coşbuc. atât flăcăii. Cucu. prin Boldeşti... Steaua. To i aveau traiste făcute din şervete agă ate după gât. numit “Brezaia”. care a prins deja rădăcini extensibile în România. intrau să colinde pe străzile colindătorilor din cartierul lor. în care îşi puneau darurile primite. C-tin Brăiloiu. colaci. Aceştia îi somau pe intruşi: “Închină steaua!” ceea ce însemna: ceda i-ne terenul şi pleca i pe străzile voastre (aceasta 124 . băie ii mai mari. pentru prezentarea unor colinde populare româneşti prelucrate şi devenite comori na ionale şi perle ale muzicii universale. Mergeau numai băie ii mai mari. când copiii veni i din altă parte a satului. şi încep să colinde din casă în casă rostind doar trei cuvinte: “Treat or trick!” = Ne trata i sau vă speriem! . Paul Constantinescu. o deosebită valoare artistică. G. repartizate pe străzi şi cartiere care cântă: “Bună diminea a la Moş Ajun!/ Am venit şi noi o dată. sunt frumoase. în compara ie cu dragobetele. de iarnă. totodată. apreciat în toată lumea. ci evident slavonă. cu care ne mândrim pretutindeni. Viitorul va decide. dacă ne gândim numai la exemplul corului “Madrigal”.un alt obicei profan. Până prin 1916. Ele sunt străvechi.a. Kiriac. Mergeau de la ora 6 până la 9 dimine a. Cu “Steaua” se colinda prin localitate timp de trei săptămâni: de la Sfântul Nicolae până la Crăciun. Cu adevărat românească este doar “măr işorul” . Gh. Balaca şi Seciu. adânc consolidate în conştiin a na ională şi continuă să aibă o mare valoare moral-creştină şi. organiza i pe mici cete. desigur. dar românii o pronun au greşit românizândo în “dragobete”. tradi iile legate de sărbătorile religioase şi cele din preajma Anului Nou. biscui i. când li se alăturau şi fete de 16-17 ani. cu acest colind merg doar copiii mai mici.şi primeau în schimb de la oameni mere. Ion Vidu ş. De fapt. Timotei Popovici. Putere mai mare de rezisten ă au avut. Poate va rămâne. for ând lucrurile.). apoi seara. Scăieni. în schelete de mor i. Nu odată se întâmplau conflicte între colindătorii “stelişti”. fete şi băie i. nu este românească. mai ales dacă era toată lumea acasă. În ultima vreme. Razele stelei erau fixate pe o sită plasată în centru iar pe sită se lipea o iconi ă cu scena Nativită ii. pe care unii. nume nu prea frumos.

colinde şcolare cu elevii şcolii Scăieni. Dacă ceata adversă nu voia. Prin anii ‘40 s-au abandonat colindele cu “Vasilca” (în care se specializaseră doar iganii ce purtau pe-o tavă un cap de porc) şi “Iordănitorii” (practicat de Sf. “Cântecele” se terminau invariabil cu: “Dragă domnişoară./ Ieşi pu in afară. dar ar fi devenit un fel de ganguri dacă nu interveneau autorită ile să-i potolească. conflict prelungit până spre vară. Deseori prichindeii erau înso i i de părin i. ne-am îmbrăcat în costume speciale şi. după ce puneai bani. cârna i pentru frigare şi bani). de grupuri de 20-30 de flăcăi la un loc.. fiecare având cunoscutele roluri de teatru popular: Irod împărat. când scăienarii de pe deal. “Astă seară-i seară mare” ş..a. străbătută de grupuri mari de copii. bine răsplăti i şi întreba i ai cui suntem. Până în anii ‘40. “Florile mărului”./ Să ne mul umeşti!/ La anul şi la mul i ani!. mai mari şi mai puternici. la şcoala din Scăieni. ei prezentau derivate de colinde: “Nouă azi ne-a răsărit”. reuşise să ia câ iva prizonieri dintre cei din vale (joseni) şi să-i închidă într-o mică peşteră artificială din vălceaua aflată în spatele casei lui Sorescu şi nu i-a eliberat până ceilal i nu au eliberat pe un prizonier de-al lor. menind a recolte bune: “Grâu de toamnă.. eu. Baltazar. Cu “Irozii” noştri noi am avut atunci mari succese pe la casele oamenilor. prin toată comuna. desigur.. (copiii întrebau: “Primi i cu cânticili?”) şi când erau accepta i. atunci aceştia refuzau să se predea şi răspundeau imediat cu violen ă distrugându-le steaua. care mergeau cu to ii să colinde gratuit. “Pluguşorul”. Prin anii 1944-45. De aici se ajungeau la procese între părin ii copiilor implica i în dispută. la Scăieni. îi mângâiai să. împreună cu al i copii (Popescu Emil. aruncau cu boabe pe prispa gospodarilor. Dinu Constantin şi Costache Vasile ş. cu “Sorcova” mergeau copiii cei mai mici.a. un asemenea conflict luase o aşa mare amploare încât s-a transformat într-un război în miniatură între “suseni” şi “joseni”. cu steaua în frunte. Cel mai spectaculos din toate tradi iile sfârşitului de an şi ale debutului în noul an era. a cărei vechime este cam egală cu cea a poporului român. după care cântam “Steaua sus răsare” urmată de fragmente din alte colinde şi eram chiar aplauda i. Pe când era prof. purtând în mâini farfurioare cu grâu încol it.. se luau la bătaie şi le rupeau steaua. 125 . Gaşpar. la rând).” În diminea a Anului Nou se mergea cu “Grâuşorul” (când colindătorii. bine organiza i de un băiat Ruli Sorescu. Pruncul. iar dacă intruşii erau mai mul i. el a organizat. de la Crăciun până la Sfântul Vasile. Ion. dintre care unul purta frigarea şi altul căldăruşa de la biserică. până s-au împiciorogănat comuniştii la putere. dracul băgându-şi coada şi dând altă turnură unei frumoase tradi ii creştine.) am făcut o mică echipă de teatru. pe care. Un an. Melhior (cei trei crai de la Răsărit) ori Moşul./ Dă-ne un covrig. îndeosebi în seara de revelion şi a doua zi diminea a.i aducă noroc. Tot în ajunul Crăciunului se mergea cu “Cântecele”. veni i din partea şcolii. Beregoi Ion. câ iva ani la rând. unde interpretam această mică scenetă pseudobiblică în versuri. de 1 ianuarie. doi mai târziu./ Că murim de frig!/ Ori eşti ocupată/ Ori eşti supărată/ De nu vrei să ieşi. am pornit să colindăm cu “Irozii” prin Scăieni. grâu de vară/ Deie Domnul să răsară!”) sau când iganii mergeau cu “Vasilică” (a nu se confunda cu “Vasilca”!).. în urma unei bătălii cu pietre. primind carne. Acestea nu erau “ganguri” de tip occidental. inând în bra e primii miei născu i. Tănase Bălan director.deoarece gazdele refuzau să primească trei-patru şiruri de colindători.

cu bicele şi cu zurgălăi. iar cei care ne primeau. Apoi am pornit pe străzi. improvizate din putini mari. Mai aveam şi două buhaiuri urlătoare. erau programate să fie tăiate în ziua de 3 ianuarie. cu alai mare. din comuna lui Avram Iancu. mângâindu-i cu drag. Şi. suna prelung tulnicul meu pe care-l adusesem din ara Mo ilor. la fel de puternic. ci de un cor întreg.. îmbrăcându-ne absolut to i în frumoase costume na ionale. Acum putem vorbi liber despre obiceiurile de la aceste sărbători creştine mari: Paştile. fiindcă . când am umplut străzile de pocnete ca de pistoale şi de hăulituri. pe prispe. Sfânta Marie. care au fost puternic reînvigorate astăzi.. poleindu-le la vârf cu poleială aurie!. Crăciunul.. ca în dramele antice greceşti. de la C. Cred că măcelarii şi parlagiii de la abator nu mai văzuseră în via a lor boi aduşi la tăiere cu cornele poleite în culori de aur şi cu copitele date cu cremă.. Şi l-am realizat! Am pregătit o clasă întreagă pentru acest spectacol. la care participau doar 2-3 băie i (un urător cu clopo elul în mână şi 1-2 băie i care pocneau cu biciul). to i făceau ochii mari. Urările nu se spuneau de unul singur. trăgând plugul în pas solemn. Văzând cât de impresionant este “Plugul mare”. sărutându-i pe ochi. amândoi fiind parcă rup i din picturile lui N. ce boi frumoşi şi blânzi mai erau aceia. mai ales că noi le împodobisem jugul cu flori roşii de hârtie şi cu cetine de brad.. În oraşul nostru acest obicei avea două variante: “Pluguşorul mic”. m-am gândit să organizez şi eu cel mai mare pluguşor din câte au fost vreodată pe-acolo. Tot din seria obiceiurilor locale fac parte şi respectarea sărbătorilor religioase mari. am făcut rost de o pereche de boi mari şi frumoşi. cu to ii împreuna. a doua variantă fiind “Plugul mare”.. înainte de a merge acasă. fiindcă nu mai văzuse nimeni pe aceste plaiuri un aşa pitoresc tămbălău. Scăieni.de! . şi ultimul mare pluguşor din istoria oraşului nostru şi din seria “Plugului mare”. le făcuserăm copitele cu cremă şi le vopsiserăm coarnele cu lac. Eram pluguşorul şcolii! Nimeni nu ne-a ignorat. 126 . după o jumătate de secol de ateism furibund. poate şi ale dacilor. fete şi băie i..un gest suprem de mul umire şi de adio. dar veneau urători cu plugul tras de cai din comunele vecine şi erau bine primi i. pentru motivul că nu prea mai existau animale de trac iune. în plus.. vrând-nevrând. şi de un plug nou cu brad împodobit cu ghirlande. de fapt. la care participau un grup mare de flăcăi. Scăieni. (Vezi pozele anexate). care munciseră ani mul i trăgând poveri grele. la abatorul din Ploieşti. şi-au luat pe rând rămas bun de la boule i. având un brad montat pe un plug tras de cai sau boi.A. pe vremea cât eram profesor la Scăieni. Când pluguşorul nostru s-a terminat. se sim eau obliga i să ne dea bani mai mul i ca de obicei. Balaca sau Seciu urători cu “Plugul mare”. căci de atunci până astăzi nici că s-a mai văzut aşa ceva. într-o zi geroasă şi fără zăpadă.. Lumea se mira. Grigorescu. pe la por i.şi noi eram foarte mul i. dar nici al i boi cu patru picioare nu mai existau în toată localitatea. deoarece cu to ii ştiam că aceste animale bătrâne şi nevinovate.începuturile trebuind căutate în sărbătorile agrare ale romanilor. mul i copii. lăcrimând şi îmbră işându-le gâtul ros de jug .P. Aceasta era în ajunul Anului Nou 1973. ce impusese după sine oprelişti religioase severe.. Şi. unde aceşti boi cumin i fuseseră deja vându i. Acela a fost. Pe to i oamenii am reuşit atunci să-i scoatem afară din case. Rareori se mai vedea prin Boldeşti. Doamne. cu buhaiul. peste care. cu multe talăngi şi cu mul i mânuitori de bice pocnitoare cu pleasnă de borangic în vârf. înarma i cu zeci de zurgălăi. eram un pluguşor “oficial”. tras de boi.

Ioan Botezătorul) se ineau bâlciuri şi târguri pe la Mizil şi prin alte păr i. sătenii mai cu dare de mână mergeau la cârciuma lui Niculescu din Scăieni. să asculte tarafe de muzică populară. cere ca săptămânal să existe două zile de post . În toate familiile se înroşesc ouă. în preajma Rusaliilor. Tot atunci gospodinele care se pregăteau. să aprindă lumânări şi candele la mormintele celor dragi. lungi de şase-şapte săptămâni. Aşa numita “Săptămână a brânzei” constituia un antrenament pentru postul cel mare. se spălau bine cu apă caldă şi leşie şi erau urcate pe toată perioada postului în pod. prieteni. dăruiau 127 . Din pod se coborau altele nefolosite . Vinerea după Paşti. rugându-se pentru sufletele lor să li se ierte păcatele.şi tot ele. unde căpăta culoarea de rugină şi gust deosebit. sâmbăta moşilor. scoteau la aer scoar ele. ea era dată la câini şi la porci. erau şi câteva zile permisive (de har i). La acelaşi regim de purificare şi odihnă erau supuse şi lingurile de lemn. Cârciumi similare erau atât la Boldeşti cât şi la Balaca. respectând cu sfin enie tradi ia. Prin 1900-1910 străchinile de pământ în care se mânca “de dulce”. La Scăieni. era nea Istrate care venea cu dulapul cu policioare pe care în unii ani îl instala şi prin Boldeşti.care erau folosit numai pe întreaga perioadă a postului. De Drăgaică (24 iunie.şapte săptămâni. Sfântul Nicolae. Există un respectat cult al mor ilor. cu nealterată cuvioşenie. fra i. Existau mai multe posturi peste an şi majoritatea locuitorilor le respectau cu sfin enie. ce nu putea fi consumată. velin ele. Sfântul Vasile. să pună flori. tacâmuri de post . postul Paştelui . De Paşti. Petru. Postul Sfin ilor Apostoli Petru şi Pavel . care dura două săptămâni. dacă nu aveau bani. Dacă rămânea mâncare de dulce în surplus. cuvânt slavon care înseamnă Buna Vestire. Anul Nou. pe care unii bătrâni le respectă. Seara.miercurea şi vinerea. de sărbătorirea Sf. părin i. În trecut. Sfântul Ioan. În calendarul posturilor. De Blagoveştenie.Sfântul Gheorge. surori. brânză şi cozonaci şi plecau la Mânăstirea Ghighiu unde se rugau şi luau apă sfin ită. de Izvorul Tămăduirii. mai existau două sărbători respectate . căci avusese în ele carne şi grăsime. de Sfintele Paşti. când poporenii fac pomeni. până în zilele noastre. a fost şi a rămas obiceiul să se consume peşte.tacâmurile cele cuvioase şi curate. copii. a căror amintire este evocată de ziua mor ilor. care este o biserică de rit greco-ortodox. cu dezlegare la peşte. obicei care a renăscut în ultimii ani: postul Sfintei Marii. Cum se ştie. Copiii plăteau cu un ou patru ture. Obiceiul era (şi se mai respectă) ca înainte de Paşti şi de Crăciun să se lase sec. scurteicile şi tot avutul pe care l-ar putea ataca moliile . peste cinci zile. toată lumea le respectă parcă şi mai mult. Biserica Ortodoxă Română. dar şi libertatea pentru celebrarea nun ilor şi a botezurilor. respectat în cel pu in prima şi ultima săptămână din cele şapte. postul Crăciunului . nu dădeau numai prilejul consumării porcului afumat din podul casei. se duc la biserică. îndeosebi cei ce-şi sărbătoresc patronimul şi nu mai pu in femeile evlavioase şi bătrânii. naşterea Sf.şase săptămâni. fiecare vrea să aibă pe masă un miel făcut la cuptor. rude. oamenii din localitate. “Câşlegile”. După Revolu ie. la cimitire să cure e mormintele. În oraşul nostru to i localnicii îi respectă pe cei pleca i în veşnicie . luau cu ei ouă roşii.bunici.o săptămână. saricele. un cozonac umplut cu nucă şi un pahar de vin. Unii ştiu şi acum să le încondeize cu frumoase linii geometrice. de exemplu. Ultima a fost uitată şi nici acum nu am aflat de unde îi vine numele şi care îi era specificul.Drăgaicele şi Marinele.

portul na ional muntenesc a dispărut întru totul încă de acum o sută de ani din acest oraş. uneori orez gătit de post. S-au răspândit mult ingredientele industriale şi prafuri preparate/semipreparate. probabil că le considerăm nu numai inutile. mai rar cu sare de lămâie. mai cu seamă în preajma sărbătorilor. Femeile bătrâne făceau mare scandal dacă vreo localnică se abătea de la tradi ie.vegeta. în afară de faptul că se prepară rapid. fasole prăjită cu sosuri şi rântaşuri). cu tindă şi o cameră în dreapta şi alta în stânga. pentru a fi prăjit pe grătar sau în tigaie. păsat sau prăjituri făcute din grâu îndulcit cu miere sau cu zahăr. Primăvara mul i preferă mâncarea de urzici şi ştevie cu usturoi. două de uică şi se încheie cu un păhăru .în special oale de pământ. Multe familii preferă supe în loc de borşuri sau alternează cele două feluri.săracilor. exces de E-uri conservante şi colesterol. oamenii cu telefoane mobile la ureche şi cu acces la internet. a locuin elor şi a artei culinare: Din păcate.numărul oalelor fiind egal cu numărul strămoşilor din arborele genealogic care se mai putea reconstitui. orez cu lapte. au dezavantajul că con in multă sare. “Profesioniştii” depăşesc adesea acest număr de păhăru e. Peştele este din ce în ce mai solicitat. pe care o intercalau printre buche ele de rosmarin şi calomfir.. La fripturile de porc nu s-a renun at şi chiar este un exces în consumarea cărnii de porc. cu borş. mai ales. de fapt pahare serioase. borş instant . Femeile tinere legau alte plante: muşcate. cireşe. dar nici în fotografii nu le-am mai găsit. cioareci şi zeghe munteneşti lungi. cu prispe lungi. Au mai rămas doar câteva din acest tip. de tip muntenesc. În celelalte zile. Arta culinară s-a diversificat şi ea. mâncarea de cartofi. nu atât pentru ciorbe cât. de nuc sau de vi ă de vie peste care se aşezau colaci. vândute la magazine . cozonaci şi o diversitate de prăjituri. Auzeam pe anumi i bătrâni că bunicii lor mai purtau opinci. chiar şi torturi. dar şi de vită. foarte gustoase (ele sunt predominante). Se consumă multă carne de pasăre (de curte sau din comer ). şi dau gust mâncărurilor. două de vin. cojoace şi zăbunuri. Femeile bătrâne poartă şi astăzi broboade ori şaluri de culoare închisă peste cap. Prin tradi ie. secretul gustului. 128 . ci de-a dreptul stupide. Tradi ia portului românesc. cât de natură disciplinatorie pentru nevolnicul spirit. iar de coada acestor vase femeile în vârstă legau fire de “iarba mare”. Toate gospodinele ştiu să gătească sarmale în foi de varză şi de vi ă.. trandafiri şi scânteioare. iahnie. mesele mari încep cu servirea unui păhăru . castrave i. În respectivele vase se turna apă curată. de 1 litru fiecare . Şi “moşii” erau onora i cu frumoase acte altruiste de binefacere fa ă de cei nevoiaşi. încercând să strice această datină pe care noi. o plantă cu dungi albe la mijloc. Pe capacele vaselor se aşezau frunze late de tei.care. varză tocată. în special iarna. pui. Cam toate gospodinele ştiu să prepare “salata Beuf”. fiecare gospodărie îşi cumpăra un număr de vase . în zilele de post predomină mâncarea de fasole (ciorbă. Până şi căciulile din piei de oaie au devenit o raritate. majoritatea au fost demolate şi înlocuite cu construc ii noi. ceea ce denotă caracterul de noble e al vechilor români. Cât despre casele vechi. şi alte produse de trufandale. De “moşi”. cu gust excelent. majoritatea gospodinelor ştiu să pregătească diferite tipuri de ciorbe. căci vechile datini opreau pe cei habotnici să mănânce din aceste produse înainte de a împăr i. nu atât de ordin practic ori religios. acrite cu fructe. Dar poate că pe vremurile acelea îşi aveau şi ele rostul lor. moderne.

După unirea celor două comune. Ion Vianu. radiologie. Stelian Ambruş . de o foarte apreciată asistentă (moaşă). mai ales că. în ziua de 12 ianuarie 1975. iar la Scăieni existau două dispensare. amintim pe Silvia Darie-Mănăstireanu (la ORL). care era atunci angajată la acest spital. ca toate naşterile primipare. Iulia Tudorache-Blebea şi Aurelia Damian. înfiin at în 1953. maternitate şi farmacie.radiolog. sec ie de boli interne. în toată cariera ei. unul al comunei şi altul în clădirea Fabricii de geamuri. sală modernă de opera ie. Dintre asisten ii care au profesat acolo mai mul i ani în şir. Valeria Pop. Codrina Maria Tatiana. la ini iativa profesorului de ed. regretata Antoaneta Lazăr. s-a născut feti a mea.medic internist. Încă de acum şapte decenii.medic oftalmolog. Vălimăreanu. servicii de urgen ă. în 1989. un film sonor despre oraşul Boldeşti-Scăieni. Puiu Huidovici. a şcolilor. În anul 1967. am lucrat. un cabinet dentar şi două farmacii.CAPITOLUL IX. oftalmologie.medic chirurg. Mihaela Voiculescu (stomatolog). Acolo au lucrat medici de elită care au recondi ionat sănătatea a mii de oameni şi au salvat sute de vie i. Numele acestor medici nu ar trebui niciodată uitate: Ion Marghescu . La fel de aprecia i şi iubi i medici au fost Tiberiu Negru iu. Cleofira Mihalcea.specialist ORL. Dinu Disescu . fizică Nicolae Vălimăreanu. Nu pot să nu-i trec numele în această carte. pe rând. Filmul dura aproape două ore de proiec ie şi noi prezentasem. Aurelian Rădulescu . ORL. când avea peste 50 de paturi. fostul primar Ilie Răspop a înfiin at şi un dispensar veterinar la Scăieni. împreună cu dumnealui şi cu prof. Corneliu Comăni ă şi Alexandru Dinescu. scene din activitatea întreprinderilor de atunci. după un scenariu scris de mine. chirurgie. iar la interne pe Cecilia Petrescu. a fost mai dificilă şi atât mama cât şi copilul au fost cu înalt profesionalism ajutate ca naşterea să se termine cu succes. a apărut şi un mare cabinet medical particular. Ion Râmniceanu. În nobila lor activitate. To i salaria ii de la schelă şi de la alte întreprinderi îi apreciau. dânsa nu avut nici o pierdere a vie ii vreunui nou-născut. Schaffer . Să le descriem. pe scurt: SPITALUL BOLDEŞTI Spitalul Boldeşti. Asisten a medicală Schela Boldeşti şi Fabrica de geamuri Scăieni au impus necesitatea unei asisten e medicale serioase în aceste două localită i industriale. la Boldeşti deja se înfiin ase un spital. autosanitară de salvare. şi-a datorat existen a Schelei Boldeşti şi a avut o perioadă maximă de eflorescen ă între anii 1966-1983. Fiind prima naştere a so iei mele Dorina. Pe când alte comune nu aveau nici un serviciu medical. Printre altele. de sport Radu Petre. medicii respectivi au fost ajuta i de numeroşi asisten i dintre care unii au lucrat pentru perioade prea scurte şi nu-i putem men iona. Sandu Ralea. scene din via a socială. sportivă etc. pusă în slujba vie ii oamenilor. artistică. cum nici o comună din jude nu avea aşa ceva. cu excelente montaje şi developări tehnice făcute de prof. dr. am fost desemnat eu să surprind activitatea acestui spital şi mi s-a permis să filmez o opera ie de fibrom 129 . La maternitatea din acest spital.

Primăria şi popula ia oraşului ar trebui să se adreseze guvernului şi să ceară cu insisten ă acest lucru.. cu program pentru deservirea adul ilor. totuşi . întregul film. de trei luni. timp de aproape o jumătate de oră şi am realizat câtă precizie şi măestrie dovedise acest regretat chirurg. Georgeta Arnăutu şi dr. întrun incendiu care a avut loc în laboratorul şcolii de sus. şi este dotat cu tot utilajul necesar unui dispensar modern. a luat foc şi s-a pierdut. terminată nu demult. dr. nu pot să ştiu ce s-a întâmplat şi cine a decis ca acest minunat spital să fie desfiin at. este medicul Leonard Tudoran care a pus la punct noua institu ie. Ar fi fost un documentar de excep ie care ar fi întărit cu multe imagini capitolele acestei monografii. a femeilor gravide şi a copiilor. Aici sunt interna i pacien ii bătrâni de la Spitalul jude ean din Ploieşti care nu pot fi inu i acolo mai mult de trei zile. DISPENSARUL BOLDEŞTI Se află într-o clădire nouă. pentru care s-ar găsi imediat. pe Calea Unirii.. iar clădirea să redevină ceea ce a fost: “Spitalul oraşului Boldeşti-Scăieni”. Până în ultima clipă. Unitatea dispune de 30 de paturi. Georgeta Buxbaum. iar la Boldeşti pot fi interna i doar pentru un timp de asemenea limitat. păstrat acolo într-un dulap. plătind o taxă modică. De fapt. de o cantină cu bucătărie modernă şi de saloane curate şi bine încălzite. care depinde acum de conducerea oraşului. 130 . Doctorul Tudoran este ajutat de încă două colege. ci de un spa iu mult mai mic.. Acest spital. Am filmat toată scena. De aici. eventual privatizat. dar nu cu mult timp în urmă. cam to i aceşti bătrâni se află într-o stare critică sau chiar irecuperabilă şi aici sunt aduşi pentru o ultimă încercare de a le prelungi via a sau de a sfârşi în condi ii profund umanitare.pentru cei câ iva bătrâni nu era deloc nevoie de o clădire atât de mare.uterin pe care medicul Ion Marghescu a făcut-o unei paciente. creând condi ii excelente pentru pacien ii interna i acolo. Din păcate. în ară sau în străinătate. este creat după modelul unită ilor spitaliere din occident care îngrijesc persoanele în vârsta. reprofilat. uşile lui au fost închise. A fost în grija direc iei patrimoniului de a înfiin a şi dota acest nou dispensar. din America. Ministerul Sănătă ii ar trebui să creeze de urgen ă un asemenea spa iu. bătrânii sunt trata i cu cea mai mare grijă. căutat de pacien ii veni i de la Bucureşti după el.chiar aşa stând lucrurile . în locul lui a apărut o nouă unitate medicală care se numeşte acum. Totuşi. cineva care să-l ia în custodie. UNITATEA DE AJUTOR MEDICO-SANITARĂ (UAMS) SAU SPITALUL DE RECUPERARE SOCIALĂ BOLDEŞTI-SCĂIENI Directorul acestui spital de recuperare (UAMS).. Pentru o perioadă necesară unor repara ii capitale.

dr. dr. Carmen Buzatu şi dr. Aşa l-am găsit şi eu. foarte căutat şi de pacien ii din oraş dar şi din alte jude e. să chem salvarea de la Ploieşti. Victoria Roşu şi regretata Mariana Albulescu. 131 . o doctori ă solicitată non-stop de mul i pacien i din oraş şi din afara oraşului. Colaboatoarea dispensarului era moaşa Niculina Vâlsănoiu. medic internist. căci îl aşteaptă nişte pacien i. Mi-a spus că nu şi că nu i-a mai fost niciodată rău. ci să corectăm unele atitudini. la Sanepid. (Cine doreşte mai multe amănunte poate verifica acest caz stând de vorbă cu familia respectivului. Jurământul Hipocratic depus de medici la absolvirea facultă ii. Maria Dancău. Cu cabinete medicale individuale mai figurează dr. I-am explicat că este o foarte mare urgen ă. dr. aproape fără via ă. la mijloc. La dispensarul din Scăieni. încălcând flagrant. cabinetul particular fiind zilnic solicitat. care sunt şi medici de familie.DISPENSARUL SCĂIENI Se află în sectorul Scăieni. i s-a făcut dintr-o dată rău. * Cu mult regret consemnez aici un act care s-a dovedit a fi în afara oricăror principii deontologice. dar nu a mai vrut să-mi răspundă. pentru ca astfel de greşeli să nu se mai repete niciodată pe viitor în Boldeşti-Scăieni. după vreo zece minute. Iată despre ce este vorba: în rarele mele reveniri în România. Am întrebat-o ce s-a întâmplat şi mi-a spus că so ului ei. medic internist. dispărută la o vârsta foarte tânără. mai ales când. La înfiin are.. Am încercat să-l resuscitez de grabă şi.. având şi un modern cabinet stomatologic la etajul propriei locuin e. că este pentru prima oară când îl vede leşinând în halul acesta.. Elvira Manoliu. nu are timp de aşa ceva. este vorba de via a oamenilor. Doctorul Alin Scarlat. Asistent principal era Gheorghe Pi a. acolo au func ionat ca medici: dr. Nimeni nu se afla atunci în jur. întrucât podul de la Blejoi este închis şi aflat pentru o oră în repara ii. Maria Cristescu. Doina Enescu. La acest dispensar au func ionat şi trei asistente medicale: Valeria Pahon u. am găsit întins la pământ pe un cetă ean din Scăieni. căci nu vrem să jignim pe nimeni. prin natura lui. fără să dăm vreun nume. Doru Şoneriu. chiar în fa a casei mele. Colinei 41. str. este medic Şoneriu Dorin. cu cabinet particular excelent dotat tehnic. dar a apucat totuşi să tragă autoturismul pe dreapta. a deschis ochii. sec.. dar tot nu putea vorbi. Viorica Lupu. în localul fostei primării din vechea comună Scăieni. care nu suportă amânări. Georgeta Buxbaum. Mi-a spus. la ora aceea. Carmen Nemerovschi şi dr. cu real regret şi cu sinceră triste e. şi Daniela Călinescu. AL I MEDICI DIN ORAŞ: Dr. detaşat ulterior într-o func ie superioară. Notez cazul respectiv în această carte. fiindcă dumnealui. Există şi doi medici stomatologi: Constantin Dinu. pe care am aflat că îl chema Ciorobea.) Lângă el se afla so ia lui care striga cu disperare după ajutor. pe lângă Direc ia de Sănătate Prahova. Ana-Maria Streianu (toate patru medici pediatru) şi dr. în prezent. L-am sunat din nou lung. Respectivul medic mi-a trântit telefonul în nas. Am întrebat-o pe so ie dacă dânsul băuse cumva ceva înainte de a-i veni rău. dr. explicându-i că este un caz foarte grav. care este uşor de găsit. de asemenea. după care el s-a prăbuşit cu fa a la pământ. pe când conducea maşina spre casă. şi că nici o salvare nu poate veni. fără nici o plăcere. Am sunat imediat pe medicul la care mă refer. m-am recomandat.

Maria Voinea.. amândouă pe aceeaşi stradă din Boldeşti: Farmacia “Elixir”. Atâta ştiu. (ia spus numele). Georgiana Dinu şi Florentina Iordache. toate explica iile necesare pentru felul cum trebuie administrate medicamentele respective. Eugen Popa. I-am făcut respira ie artificială şi presopunctură. În trecut. Ciorobea pe sus şi l-am adus la mine în casă. asistentă principală şi alte două asistente. unde to i cetă enii sunt trata i cu multă deferen ă. So ia mi-a mul umit şi am rugat pe mai mul i cetă eni să-l transporte acasă la el. fra ii mei români. Locuitorii re in cu recunoştin ă numele lor: dr. cea mai veche. aşteaptă să fie adopta i de cineva şi nu ucişi fără milă. Ana Atena Nicola. construită de primarul fostei comune Scăieni. dirigintă farmacistă. nu există scuze! FARMACIILE DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI Există două farmacii în acest oraş. sperăm. Livia Protopopescu. dr. dispensarul apar ine dr. 1993.. Această farmacie este deservită de şase salariate: Georgeta uică. Bloc 21 A. În prezent. Sper că mai trăieşte. pe binecuvântatul spa iu mioritic unde vrem să-i convingem pe to i că suntem oamenii cei mai buni la suflet? Oricum. farmacistă. foarte dezamăgită şi speriată de soarta so ului ei. Eliade Rădulescu. căci nu era departe de mine. 2. Pentru că a doua zi m-am întors în America. Am anun at Salvarea de la Ploieşti şi nu a venit nici după două ore. “Cum de pot exista asemenea doctori. Dan Drugea. Dispensarul acesta are şi o anexă unde sunt adăposti i şi relativ bine îngriji i circa 20 de câini vagabonzi care. domnule profesor?” m-a întrebat printre sughi uri de plâns biata femeie. fiecare în parte. înfiin ată la 7 dec. După vreo oră a deschis ochii şi a vorbit cu greu spunând că îi este foarte rău şi să chem pe medicul. Lucica Puşcaşu. pentru medicii care practică cu nonşalan ă asemenea refuzuri. unul asocia ii şi din fondatorii ei fiind dl. Maria Roşca. Ambele farmacii sunt riguros controlate de forurile superioare şi găsite totdeauna bine îngrijite. înfiin ată în 1979 de dr. aprovizionate cu cele mai noi produse farmaceutice româneşti şi străine. l-am luat pe dl.Apelând la un trecător. DISPENSARUL SANITAR VETERINAR BOLDEŞTI-SCĂIENI În clădirea de pe Calea Unirii nr. care era şi centru de reproduc ie bovină şi unde cetă enii din împrejurimi apelau pentru vindecarea păsărilor şi animalelor bolnave. dispensarul era deservit de medici veterinari şi asisten i veterinari foarte bine pregăti i. a func ionat vechiul Spital veterinar. Emilia Heroiu. Ilie B. 132 . Răspop. La fel mă întreb şi eu acum: cum de pot exista asemenea doctori. că so ia lui plângea şi că era extrem de supărată pe doctorul în care îşi pusese toată speran a şi care a refuzat categoric să îl ajute. Ştefan Georgescu. dr. Lucian Nicola şi locată la adresa: Calea Unirii. iar dintre asisten i: Georgeta Anton. şi farmacia “Ermia”. proprietara farmaciei. împreună cu so ia lui. la blocuri. Maria Tănase. pe care l-am lăsat totuşi în stare gravă. primind. nu am putut afla ce s-a mai întâmplat cu cetă eanul respectiv. în situa ii de maximă urgen e. într-o perfectă cură enie şi ordine.

prese metalice de ştan are. prezentând partenerilor săi cataloage cu piesele metalice lucrate la Scăieni şi semnând contracte pentru vânzarea acestor lucrări deosebit de frumoase. coturi şi curbe forjate. Din 1972 până astăzi. timp de 35 de ani. cândva. an de an. chiar şi piese de bronz. a început să crească de la 45% până la 85%. Suedia. numărul angaja ilor ajunsese între 200 şi 230. cât şi al produc iei . forje manuale. noduri. părintele şi sufletul acestei valoroase întreprinderi locale a fost inginerul Ion Nicolae (n. dar şi alte ări. dar cooperativa are ca zi oficială de naştere prima zi a Anului Nou 1979. în ziua pensionării lui. toate fiind de înaltă calitate. Olanda. corpul TESA (care cuprindea 8% din salaria i) ş. a importat. confec ii metalice. există suficiente şanse şi speran e ca “Arta Metalului” să treacă într-o etapă nouă de produc ie şi să supravie uiască. 17 IV 1947). Dumnealui se preocupa serios de bunul mers al întreprinderii lui. elaborate după preten iile şi gusturile clien ilor din Uniunea Europeană. feronerii. însă. ciocane pneumatice. şi pu in după acest an. timp de 35 de ani. care s-a aflat în func ia de preşedintele al respectivei cooperative tehnice.şi mai produce încă . aparate de sudură. Trebuie însă recunoscut faptul că adevăratul creator. Din păcate. Cu toate acestea. Aceste fructuoase ac iuni au adus cooperativei venituri de milioane de dolari. după acest an. din prima zi a acestei fabrici de bijuterii lucrate din fier şi o el. Atunci aveau loc ac iuni ini iate de Camera de Comer a României. În anul preajma anului 2000. în acel an.CAPITOLUL X. folosind recuzita din marile ei ateliere: forje mecanice. dar în primul rând în străinătate. în anul 2007.a. Italia. Toate acestea treceau prin mâinile iscusite ale unor adevăra i artişti în modelarea la cald a metalelor. deci directorul ei. prese de amputizare ş. 2 bis. pentru stimularea exportului. Cooperativa îşi deschisese câteva debuşee bănoase prin toată Europa. 133 . forjori. această cooperativă a ajuns o întreprindere serioasă şi vestită. nu numai în toată ara. care au facilitat conducerii cooperativei “Arta Metalului” să participe la un Europarteneriat. căutând locuri de desfacere. sudori. mergând prin toată Europa. Fran a. au intrat pe poartă şi au ocupat locurile de muncă din ateliere şi birouri un număr de 150 de oameni: fierari.care a ajuns doar la jumătate din ceea ce se fabrica şi exporta în anii de vârf. Pe data de 3 ianuarie. Investi ii pentru înfiin area ei s-au făcut încă din anul 1972. se află cooperativa meşteşugărească “Arta Metalului”.a. până recent. Până în 1989. Diverse COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ “ARTA METALULUI” Pe strada Gloriei nr. pentru produsele ei finite. unde avea majoritatea contractelor de export. piese turnate din aluminiu sub presiune şi. exportul nu ocupa mai mult de 20-30%. partenerii principali de export fiind Germania (care.piese de fier forjat. atât numărul salaria ilor s-a redus (astăzi având doar 100). piese de feronerie). ceea ce nu era pu in. “Arta Metalului” a produs .

precum citează ziarele. noastră) de mediu. a fost luată de Cristim de la proprietarul ei.. De fapt.000 sunt la Ecoferm Boldeşti-Scăieni). din Ploieşti. primim.raportând numărul mare al animalelor la cei numai 11. primul proprietar al acestui teren şi prieten cu savantul Nicolae Iorga.27 ha. la primărie. (. Aria de 16. sec ie a societă ii Cris-Tim. FERMA S. este suficient să dăm citate alternative din cele trei articole. din redac ia ziarului . ing. în special vara. sesizări în legătură cu mirosurile emanate de crescătoria de porci. a început din nou să dea iarăşi semne că va redeveni ceea ce a fost. 2006).500 de oameni din oraş. este de la bun început un meci pierdut pentru bie ii locuitori care fac reclama ii disperate pretutindeni.dar ce mirosuri: duhori sufocante. plus 200 de vaci lactante . am înaintea mea trei ziare mari care abordează acelaşi subiect: cel mai mare ziar american de limba română.şi anume un rău cauzat de o crescătorie imensă de porci situată în intravilanul oraşului Boldeşti-Scăieni. deoarece se află în program de modernizare. impecabile.şi ziarul “Prahova”. Oare aşa să fie? Când vorbim de ecologie. respectat până la divinizare. semnat de ziarista Gabriela Ioni ă.) Când este foarte cald.cu primarul oraşului. pe durata căruia societatea este obligată să cumpere utilaje performante cu care să transporte dejec iile animalelor. C. agronom August Călinescu. dintre fiin ele vii şi mediul ambiant. sub noua conducere. semnat de Mihnea-Petru Pârvu. din 27 sept. I-am sesizat pe cei de la 134 .oameni şi porci: oraşul cu “aromă” de hazna”. cooperativa şi-a redus vizibil ritmul dar. Până la finalizarea acestui proiect. nu putem face nimic. acest ultim cuvânt dorind să spună că este o fermă care respectă regulile ECOlogice. zilnic. de condi ii ecologice. unde s-a publicat articolul “Cetă enii străini numesc oraşul prahovean Boldeşti-Scăieni “cel mai împu it oraş din Europa!”.000 de porci (din care vreo 9. să se în eleagă că în localiatea respectivă ceva. (numărul 4839. Inginerul Călinescu şi acum se află în litigiu cu crescătoria de porci. ocupată de fermă. trebuind să le îndure zilnic mirosurile . Dumitru Ion. De ce oare? Pentru a răspunde la această întrebare. ceva rău se întâmplă . crescătorie de porci şi vite.C. Nu întâmplător aceste trei articole lasă...scrie ziarul “România liberă” . Firma Ecoferm. are autoriza ie provizorie (subl. ECOFERM BOLDEŞTI-SCĂIENI (CRESCĂTORIA DE PORCI ŞI DE VITE “CRIS TIM”) Când scriu despre această crescătorie. sute de familii trăiesc într-o cocină”.După plecarea directorului Ion Nicolae. cu articolul “BoldeştiScăieni . mirosul fecalelor fermentate ajunge până în centrul oraşului. sim ite puternic.. “Ecofermul” fiind o sec ie a marelui producător de mezeluri CRIS-TIM. care spune că reclama iile sunt reale: „Şi noi. 2006). din 7 oct. alcătuită din 40. încă din titluri. ne imaginăm nişte legături curate. 2006). “Am luat şi noi legătura . că o fermă uriaşă. crescătoria are un nume mai nobil: Ferma S. cum spuneam. Toma Călinescu. Dar tocmai aceasta este problema.. cu articolul “La Boldeşti-Scăieni. din 8 nov. ECOFERM. “Meridianul românesc”. fiul marelui ing. din California (numărul 480. ziarul “România liberă” (numărul 5073.

de mirosul fecalelor de porci.c. zi şi noapte. şi nu în arealul citadin! Singura solu ie este ca şi Ecofermul să se mute în altă parte şi să rămână în locul fermei sec ia de fabricat mezeluri foarte bune care exista înainte şi pe care. nu avem autoriza ie de la Mediu . În acest moment.popular. ing. scrie cu indignare: “Încercând să luăm legătura telefonică cu reprezentan ii acestei ferme.r. spre seară. Garda de Mediu ne-a amendat cu 35 de milioane pentru mirosuri. iar rezultatul este aproape nul. una dintre angajate ne-a spus că “nu are voie să spună nimic” şi ne-a închis telefonul în nas. aprobată prin Legea Nr.r.. Ştefan Popescu: “Noi am dat amenzi de fiecare dată când am fost în control la această fermă. şi doctori a Emilia Herescu. supranumită simplu “porcii partidului” . În ara Românească mai sunt ferme care miros. Am încheiat citatul din ziarul “România liberă”. A făcut tot ce s-a putut. dar actele normative ale O. cu cele mai bune filtre pe care le-a găsit. nu ar putea opri miasma dejec iilor porcine. locuin ele lor. după o scurtă func ionare.. intensitatea e maximă”.” Ziarista Gabriela Ioni ă. mai mult chiar că nu se mai poate.” . şeful fermei de la Boldeşti-Scăieni.care totuşi nu mirosea atât de insistent iar uneori deloc (. Luăm măsuri. Petru Şiman. Plătim taxe şi impozite de un miliard şi jumătate pe an şi sigur că miroase pu in. Ziarul de la Bucureşti mi-a citat şi cuvintele mele de indignare. dar în martie 2007 mirosurile veneau la fel ca şi mai înainte.scrie ziarul american “Meridianul românesc”. încât te apucă leşinul.U.de fecale de porc) n-a îmbolnăvit pe nimeni şi nu va îmbolnăvi pe nimeni. motiv pentru care în orice ară din lume asemenea mari crescătorii se amplasează la distan e de 20-30 km departe de orice localitate. aflate la numai câteva zeci de metri de imensa cocină. Jean Popescu. arată că aerosolii proveni i de la asemenea dejec ii pot fi foarte nocivi. Vom efectua încă unul săptămâna aceasta în urma căruia cei de aici vor fi din nou sanc iona i. de la cotidianul “Prahova”. poate cu 5-6 procente mai reduse! Crescătoria şi-a înlocuit filtrele anemice. care nu opreau nicidecum mirosurile fetide.” Mai departe. sub semnătura lui Cristian Petru Bălan .” Şeful fermei. departe de fermă. când se va termina modernizarea.spune franc inginerul zootehnist.) Deoarece ferma de astăzi este despăr ită de casele locuitorilor din oraş doar de o şosea.” Ferma a promis că imediat după la 1 ianuarie 2007. unul din medicii veterinari care fac analizele la animalele de la Ecoferm: Vara. miros atât de îngrozitor. mirosurile nu se vor mai sim i. conducerea de la Bucureşti a desfiin at-o. deoarece sistemul respirator al 135 . şi al i doi viceprimari. a declarat despre miros (citez din ziar): “Nici mie nu-mi place.acolo se aflase o fermă mică de porcine apar inând “Gospodăriei locale a Comitetului Jude ean p. “Pe timpul comunismului . ing. 84/2006. sunt primele asfixiate.Ecoferm”. 152/2005 . zootenist Petru Şiman. La fel. fiindcă se ştie: nici un filtru şi nici o lagună din lume. afirmase că mirosul fetid care asfixiază oraşul nu a îmbolnăvit pe nimeni. Tehnic vorbind. Gheorghe şi Ştefan Pahon u. şeful fermei promite solemn şi se scuză cu cinism: “Pe cuvântul meu de onoare că de la vară n-o să mai miroase.privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.G Nr. oricât de performante. da’ nu s-a auzit de atâta scandal ca pentru ferma asta. Gheorghe T. Niciodată acest miros (n. Ziarul “Prahova” aminteşte declara ia comisarului-şef al Gărzii de Mediu Prahova.” La ancheta făcută de ziarul România liberă. . adăugând: “În asentiment cu profesorul sunt şi fostul primar al urbei. şi a construit o lagună modernă pentru dejec ii.

o societate imobiliară şi de construc ii. Astăzi adresa societă ii este Bd. deteriorându-i grav echilibrul ecologic prin amplasarea cu ghinion (pentru localnici) a unei ferme “ecologice”. Nu este o simplă întâmplare că cele mai multe cazuri de îmbolnăviri se numără în familiile din vecinătatea fermei. talentul şi ambi ia de a porni o afacere cu mezeluri de la zero şi de a ajunge în scurt timp primul mezelar din ară. Bucureşti. dacă ar fi ales alt loc. o fermă piscicolă şi unele de culturi vegetale. pe care l-au botezat CRIS-TIM (de la Cristina + Timiş). Nr. ECOFERM. chiar dacă au fost din capul locului bine inten iona i. un oraş cu rapidă dezvoltare teritorială. care va deservi 1800 de magazine din Bucureşti. fără a fi păgubit nici dumnealui nici localnicii. sulfuri şi hidrogen sulfurat pur. din care două în Capitală.000$.fiin ei umane.. Dar cine sunt fondatorii acestei ferme? “Cris-Timul (sau Cristimul). jumătate printr-o finan are Sparad. Probabil că fondatorii fermei nu au prevăzut cât de puternică va fi reac ia şi rezisten a localnicilor din acest oraş. CO. altă dată cu aer curat. Dar trebuie adăugat că aerosolii din dejec ii mai con in fosfor total. SENSCONSTRUCT. Bucureştii Noi.000. La Filipeşti a investit peste 2 milioane de euro. 10 metri pătra i. prin 15 magazine Cristim. livrând 150 de tone produse pe zi. Mirosul sesizat de glandele olfactive nu s-ar sim i dacă nu ar proveni din emisiunile secundare ale H2S în condi iile incuba iei vii micoorganice care se formează din contact cu aerul şi cu solul cald. 5. cu o depozitare de 120 t/zi. cum se scrie în ultimul timp. slăbesc sistemul imunitar. escherichia coli. de aerosoli purta i de vânt la mari distan e. 4. Cristina Timiş. jud. Dâmbovi a. de cca. Aşa declară Radu Timiş. 140.toate sub formă de materie în suspensie. Cifra anuală a Cristimului depăşeşte acum 100. Italia şi Grecia. Societatea are peste 1500 de angaja i. Muntenia. pe o suprafa ă de 200 ha. Cu. proveni i de la spălarea cote elor. localizată la Filipeştii de Pădure. este o afacere de familie”. relativ tânărul om de afaceri Radu Timiş (42 de ani) ar merita sincer felicitat şi de locuitorii din Boldeşti-Scăieni (acum supăra i pe el) pentru iscusin a. bovinelor. CRISTIM 2 PROD. Centrul de Logistică de la Mogoşoaia.. inhalând zilnic emisiile azotului amoniacal. 2. detergen i sintetici biodegradabili şi nebiodegradabili. de asemenea. S. Radu Timiş ajunge să conducă una din cele mai mari companii specializată în prelucrarea şi comercializarea cărnii (18% din mezelurile româneşti) şi în care declara că a investit tot profitul ob inut. Aici este şi ferma cu pricina din Boldeşti-Scăieni. chiar când concentra ia lui este în cantită i mai mici.C. azot amoniacal. din care se vând 100 t/zi. Dacă nu ar fi comis imensa greşeală de a amplasa ferma lui pe aria unui oraş frumos. 136 . împreună cu so ul ei Radu Timiş. 3. în cartierul Militari din Bucureşti. “RECUNOŞTIN A” PRODCOM IMPEX. în anul 1992. Dar timpul nu este pierdut să-şi corecteze greşeala de rea amplasare. iar hidrogenul sulfurat atacă lent şi alveolele pulmonare. sulfa i şi sulfi i. aveau un micu chioşc alimentar. bacterii coliforme. hidrocarburi de petrol . care are 4 ferme pentru creşterea porcilor. Zn. cu peste 1500 de angaja i care lucrează în patru fabrici de mezeluri. preşedintele grupului Cris-Tim. fiind sus inută în prezent de toate companiile membre ale sale şi anume: 1. ovinelor. Paisprezece ani mai târziu. streptococi fecali (enterococi). au.

mezeluri fiert-afumate. ca loc pentru creşterea porcilor. USA. “Ca să supravie uieşti pe această pia ă. declara Radu Timiş. CAROLI şi CAMPOFRIO. Ploieşti-Vălenii de Munte nr. şunci. nu însemni nimic. ceea ce i-a atras o penalizare după conflictul cu CAMPOFRIO şi ANGST. Chopin. nu ai putere de negociere cu supermarketurile şi nu po i vinde. ci pe o pia ă europeană. fapt cu totul 137 . Oricum. dând la o parte o mul ime de concuren i mai mici. Radu Timiş a mai comis o greşeală tot atât de mare. S-ar crea şi noi locuri de muncă pentru cetă enii disponibiliza i din acest oraş. Penalizarea a fost de 7 milioane de euro. cu. l-ar putea obliga să închidă ferma de porci şi vite de la Scăieni. Dacă nu ai brand.prin tehnologiile cele mai avansate. deci cam a IX-a parte din averea sa. 16). pentru că nu te ba i cu firmele locale. trebuie să fii agresiv. Vivaldi). dar şi să reînfiin eze sec ia de salamuri. de asemenea. Dar să nu vă imagina i că acest Cristim nu mai are de înfruntat concuren i serioşi pe pia a românească. şi să facă în acel loc o modernă fabrică de produse lactate. că în timpul zilei. Ne-a convins că este în stare. Şi totuşi. preşedintele S. Fără brand. Cristim. cârna i. vacile sunt tratate non-stop.. de care este mare nevoie în jude ul Prahova. diverse . le reproducem şi în monografia de fa ă: Anul 2004 Suprafa a fermei: 65 ha Bovine: 98 capete Porcine 6259 capete Salaria i permanen i 145 Anul 2005 86 ha 121 capete 7259 capete 144 Men ionăm că vacile de aici sunt aduse din Fran a (la inaugurarea instalării lor în grajdurile moderne de la Scăieni a fost prezent însuşi ministrul francez al agriculturii) şi mai men ionăm.000 t/an . pateuri. Aceştia sunt ALDIS-Călăraşi. în urma unei monitorizări solicitate de cetă enii din Boldeşti-Scăieni. să mute porcii (nu vitele) de pe aria oraşului Boldeşti-Scăieni. Cristimul a produs 150 t de mezeluri pe zi în 2006. un asemenea transfer de animale ar costa mult mai pu in decât pierderea celor 7 milioane de euro şi i-ar aduce un mare câştig. produse carnate cruduscate. în afară de greşeala cu alegerea oraşului Boldeşti-Scăieni. i-am sugera d-lui Timiş. care o aveau deja înregistrată.C. Pentru că de inem câteva date mai vechi despre ECOFERM SRL de la BoldeştiScăieni (Şos.. ANGST RO. Destul de mult ! Din cauză ca Uniunea Europeană. deşi poate că nu ei o inventaseră. muzică clasică (Mozart. când a lansat o marcă “Salamul săsesc” fără să o înregistreze. sperând să ajungă la 200 t/zi în 2007 şi 300 t/zi în 2010. vegetale. cremwurşti.Reclamele făcute de Cristim arată că această societate comercială fabrică cele mai bune produse de parizere.compania a ajuns la o afacere de peste 200 milioane de euro pe an.” Cu asemenea ambi ii. Vânzând aceste produse în cantitate de 540. ultima sus inută de compania miliardară americană SMITHFIELD FOOD.000-560. pentru mărirea produc iei de lapte. având cel mai modern laborator fizico-chimic din România pentru analizele zilnice ale tuturor şarjelor.

224 mii RON profit net .dar dacă localnicii din oraşul care îi cere să-şi transfere de acolo ferma de porci.000 de tone .7% din sprijinul total acordat jude ului Prahova). nu numai că S. 55/19.IX. la finele anului 2004). În 2005 a primit mai mult: 2. după cum urmează: 1. găzduită pe ghimpii de la Boldeşti-Scăieni.890 mii RON. Astăzi se pare că porcinile fermei depăşesc 10.3% din sprijinul financiar acordat jude ului.6 mii RON şi o rată a profitului de 1.000 de locuitori. să rămânem cu to ii optimişti! RAMPA ECOLOGICĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI Prin Hotărârea Nr. Ecoferm/Cristim.8%. care aduce numai surprize şi mari schimbări. demonstrând hărnicia şi ambi ia familiei Timiş. Datorită rezultatelor înregistrate în 2005 . am arătat aici şi faptele rele şi faptele bune ale faimoasei ferme S.C. Rampa ecologică de la Boldeşti-Scăieni. nu vor fi asculta i. junici şi porci . plin de optimism: “Am această firmă pentru 100 de ani . va deservi toate localită ile din sudul jude ului.000 de capete (nu avem date statistice).000 sunt de la oraşe şi 260.0%.741. Alături de cele de la Bucureşti-Rudeni138 . în calendarul chinezesc.şi îi dorim succes şi o perpetuare chiar mai lungă de un secol . la 2275 capete (din care 2178 porcine şi 97 bovine).iar 844 mii RON au fost subven ii pentru laptele livrat la procesare. fireşte că sunt altele. în 2005. Chiar dacă patronul afirmă. fa ă de nivelul 66..000 t. în sumă de 1. plânsetele lor vor ajunge până la ceruri şi nu se ştie cu ce feed-back divin se pot întoarce toate suspinele şi lacrimile lor.1 RON fa ă de 1. adică 5..2 RON în anul 2004. Astfel. Cristim Boldeşti-Scăieni a acoperit pierderile.C.253 mii RON au fost subven ii pentru produc ia marfă pentru tineretul bovin. În anul 2004 ferma a beneficiat de ajutor financiar de la bugetul de stat. dar s-a reuşit chiar să se ob ină un profit net de 223. fără să putem intra în cifrele de afaceri exacte din anii 2006-2007. din care 320.000 din rural. extinsă la 800. Din aceste sume. Porcii de acolo nu sunt servi i cu muzică. 1. pentru o popula ie de 580.465. suprafa a furajeră a crescut de la 65 ha la 86 ha. De asemenea.2001. Redresarea activită ii în 2005-2006 a fost determinată de aplicarea unor politici manageriale performante. Consiliul Jude ean Prahova a aprobat realizarea a patru rampe ecologice de deşeuri menajere în acest jude .trei-patru genera i după mine” . pe când cifra de afaceri/UVM a fost 5. Pre net al fermei. a fost 236. După cum vede i.6 mii RON. ale căror decizii au condus la creşterea numărului de animale.real şi cu rezultate vizibil eficiente. urmând ca anual să primească 78. care. fiindcă fac ei şi aşa destulă muzică atunci când le este foame.care.198 mii RON (5. de la 1956 de capete (din care porcine 1878 şi bovine 78.000 tone de deşeuri. cu o capacitate totală de înmagazinare de 750. Dar cum anul 2007. este “anul porcului”. înregistrat în anul 2006. prin intermedierea a 10 sta ii de transfer. Avem însă convingerea că şi acelea demonstrează tot un progres satisfăcător şi că cifrele men ionate de mine aici au fost întru totul reale.pierderea subven iilor din cifra de afaceri/UVM a ajuns la un nivel rezonabil de 16.7% fa ă de -53% cum fusese în anul 2004.

mai multe ca în alte jude e ale ării. în jude ul Prahova se produc anual cca. pare-se chiar mai mare decât acestea. deoarece a fost solicitată insistent de această conducere.000 m..c. 3. destinată deşeurilor industriale. pe aria sectorului Scăieni.. acolo se transportă deşeuri menajere şi asimilate. Proprietarii investi iei spuneau că rampa. Astfel. anual. deoarece el a devenit un adjectiv eufemistic acoperitor şi destul de relativ în atari discu ii). Rampa de la Băneşti. Pe teritoriul jude ului Prahova au fost identificate 106 depozite menajere neamenajate. groapa ecologică de la Scăieni. Jean Popescu.345 t/an. pe o suprafa ă de 48. Rampa de la Băicoi.Chitila. În medie. nefăcută deloc public.M. 4. plăcându-le terenul. deoarece rampa se află în apropierea râului Teleajen. deşeuri stradale şi inerte. la aproape 3 km sud de oraşul care.868 t/an. zise fără noxe toxice. Consiliul Jude ean Prahova a apelat la Societatea comercială S.C. în luna septembrie 2001. în termeni 139 . IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT S. Cercetând mai amănun it aceste afirma ii. Citind-o cu aten ie.. cu o capacitate de 19. din care numai municipiul Ploieşti. Toma Călinescu. Această societate administrează. ini iate de Rodica Popescu. în scopul realizării unui impact minim asupra factorilor de mediu. care a fost înaintată la conducerea A. Deşi ni s-au dat asigurări ferme că această rampă nu aduce nici un fel de prejudiciu mediului şi popula iei. Rampa de la Vălenii de Munte. însă cele mai multe transporturi gunoiere vin de la distan ă. fiind întru totul foarte. întinsă pe câteva ha.000 metri cubi pe an. Trebuie să men ionez că groapa ecologică nu are incineratoare cu module ecologice de deşeuri nepericuloase. am descoperit şi cealaltă fa ă a “adevărului ecologic”. am dat peste o documenta ie a S. implicit se va extinde şi spre această zonă. O aten ie deosebită i s-a acordat marii rampe ecologice de la Boldeşti-Scăieni. În pofida protestelor vehemente făcute de locuitorii acestui oraş. Gheorghe Gheorghe şi al ii. este nevoită să recunoască.3 milioane tone de deşeuri. Ca materiale de depozitare. 2 km. documenta ia IRIDEXULUI înaintată AMP-ului.000 de locuitori. IRIDEX. Prahova. cu o capacitate de 10. Pentru proiectul lucrării de depozitare şi pentru construirea rampei ecologice.900 m. pe un drum agricol asfaltat.5 ha.R. au făcut prospectul. 3. 2. Ea deserveşte 49. în viitor. cu capacitate mică. rampa a fost inaugurată oficial.L. rampa din BoldeştiScăieni este unul din cele mai mari depozite de gunoi din ară. dar. deşeuri industriale asimilate.P. singur a depozitat 75. vedem că s-au depozitat 80. a fost dotată cu instala ii moderne de compactare. când s-a specificat că limita de depozitare a deşeurilor în acest loc este de 78. cu o depozitare anual de cca. ecologică (aici autorită ile cred că au abuzat prea mult de acest termen. de cel de la Costineşti şi de cel din rada portului Constan a. în prezen a autorită ilor jude ene şi locale.000 t.c. care nu putea fi deloc ascuns specialiştilor ecologişti de la Protec ia Mediului. în medie. balotare şi împachetare a deşeurilor. gra ie pozi iei favorabile pentru propunătorii care.. de la înfiin are până în prezent.C. defavorabile însă pentru localnici. 400. Transportul spre rampă se face pe o cale de acces de cca.

dar şi de gunoaie grosiere de tot felul (inclusiv morale). întrucât. de aici încolo încep marile transporturi spre ea: zi şi noapte. Când s-a ajuns la acest punct. a lui William Brânză. Au trecut mai bine de cinci ani de când există această rampă şi. Orice deşeuri poluante ar trebui transportate doar de o societate autorizată pentru activită i cu deşeurile ambalate şi etichetate. ele trebuind să fie aduse de la Termo Brazi. ridicate în plin câmp. mai recunosc deschis că în cazul în care gazul nu este evacuat deja gata controlat din depozit. deşeurile reciclabile sunt adesea amestecate cu cele nereciclabile. Printre acestea.destul de cinsti i. deoarece ajunge plin de coline frumoase şi împădurite cu diferite esen e de 140 . cantitatea cea mai mare de noxe se elimină în primii cinci ani (presupunând că nu s-ar depozita zilnic alte deşeuri).principalii constituen i ai gazului rezultat de depozitarea deşeurilor menajere. la urma urmelor. între timp. am aflat că depozitul degajă în zonă emisii continui de metan şi bioxid de carbon . degajări de mirosuri neplăcute. produşi de microorganismele prezente în depozitele de servire în condi ii anaerobe. depăşindu-se cantitatea tonajului depozitat anual. zonă străbătută continuu de curen i puternici de aer. dar s-au făcut şi abuzuri. păgubind statul cu sute de mii de euro. De asemenea. escavatoare şi compresoare muncesc câ iva ani cărând milioane de tone de pământ şi roci. Uneori se toarnă şi beton..L. documenta ia în discu ie nu arată cum se pot combate mirosurile infecte degajate de această groapă ecologică şi care ajung aduse uneori de vânt până în oraş. dar şi compuşi toxici. mascate bine printre deşeurile menajere. iar deşeurile toxice sunt uneori strecurate iresponsabil printre cele netoxice. căci orice rampă. întrucât rampa este supra-alimentată. de fapt. pericol de explozie. o ară care este nu numai cea mai mare producătoare de excelente bunuri materiale.. afectarea componen ei biologice a solului prin reducerea concentra iei de oxigen. Aşa apar nişte mari dealuri artificiale. atunci migrarea şi depozitarea acestuia pot prezenta o serie de riscuri majore. Din lecturarea ei. Cel mai mare din toate a fost un transport fictiv. deşeurile infectate pot fi zburate de vânt de pe rampă dacă baloturile nu sunt bine fixate în folie. Deoarece eu trăiesc în America. nu mai poate recunoaşte locul acela.. acestea sosesc deseori acolo. fără putin a de a fi descoperite. s-a văzut că nu se respectă clauzele de func ionare. Din păcate. pe care le deversează şi compresează în straturi peste fosta rampă. există un real pericol de explozie prin posibila apari ie a acumulării de gaze ce contribuie la efectul mondial de seră. că nici o rampă ecologică din lume nu poate oferi garan ii de acurate e de sută la sută. în aceeaşi documenta ie. când S. apele uzate pot contacta pânza freatică şi râul din apropiere. Pozi ionat fiind nu departe de firul râului Teleajen. şi dacă cineva a stat în apropiere şi se întoarce după un număr de ani. WILLIS S.R. a încasat bani pe nişte transporturi fictive spre această rampă. Conform Studiului de Impact. Potrivit aceleiaşi documenta ii. şi luând în considera ie schimbarea climaterică pe glob. vara. până ce aceasta este îngropată totalmente sub o pătură groasă de cel pu in 50 de metri de pământ. cu intensificarea vânturilor turbionare. Deşi rampa nu este destinată deşeurilor industriale.C. pericol de incendiu prin autoaprindere. uneori extrem de puternice în România. tot se va umple peste poate. sute de camioane basculante. Specialiştii angaja i la IRIDEX par oameni cinsti i. am văzut cum procedează americanii cu aceste aşa-zise rampe ecologice după ce acestea se umplu până la refuz.

din profunzimea lor. .. Până să existe rampa. Totul s-ar putea să fie o simplă coinciden ă. BAT-ul a devenit astăzi unul din cele mai importante servicii de transport agabaritic din ară şi depozit de materiale petrochimice.reparări de materiale tubulare de instala ii de foraj. se află o firmă veche de şase decenii.sisteme de conduce şi pompe. Compania afirmă că se află în căutare de noi bra e de muncă în domeniul transporturilor agabaritice. Acum ele s-au înmul it. Nu in neapărat să sperii lumea şi să fac o conexiune hazardantă între existen a acestei mari rampe ecologice şi creşterea mortalită ii. mortalitatea a crescut în Boldeşti-Scăieni în perioada 2002-2006. Cum am mai arătat şi în altă parte. Aceste păsări se pot vedea tot mai des vizitând rampa de gunoi. nu numai mirosurile dau năvală de la rampa noastră. un loc cu adevărat frumos şi demn de admirat. la fa a locului. . erau muşte pu ine în zonă. . iradieri şi mirosuri insuportabile. . unde. . dar şi roiuri nesfârşite de muşte. inclusiv gripa aviară care a apărut în Balaca. .sisteme de siguran ă şi protec ie pentru industria de petrol-gaze. pot izbucni gaze toxice periculoase. devine. S-a observat că pescăruşii şi ciorile au şi ele o mare predilec ie pentru gunoaie. firmă care astăzi se numeşte “BAT Service S. nu ar fi rău să fie înfăptuit. Peisajul. materiale de construc ie sonde). 4. dar un studiu ştiin ific.comercializarea diferitelor tipuri de eavă polietilenă. Gloriei nr. sub un capac gros de pământ. roci şi beton. pe Str. zburătoarele de acest fel pot colporta diferi i germeni patogeni.oferte de scule şi instrumente de foraj de exploatare. BOLDEŞTI-SCĂIENI În Scăieni. Dar . Deopotrivă. să nu se construiască locuin e pe aceste coline sau la poalele lor şi să nu se foreze în aceste locuri. şef era regretatul maistru Nică Petre. comparativ cu localită ile mai îndepărtate aflate împrejur.instalări de materiale tubulare şi instala ii de foraj.. în special vara. . la Boldeşti-Scăieni gazele şi odorurile nu pot fi puse sub nici un capac şi ele zburdă libere în afară. a utilajului petrolifer ( evi. prin anii ‘60.copaci şi cu brâuri de flori. specificând clar şi sub amenin area legii. BAT SERVICE S. Compania răspunde la telefonul 244-210-810 şi primeşte zilnic comenzi ferme pentru: . în primul rând pentru liniştirea popula iei din acest oraş asaltat de mirosuri.” Dintr-un loc de simplă depozitare. care înainte era scârbos. 141 .A.A. deoarece.închirieri de materiale tubulare şi instala ii de foraj. creând probleme în sezonul cald. prin interven ia mâinii umane. iar ciorile şi-au găsit un adevărat rai în întreaga zonă urbană. Deocamdată. urât mirositor şi cu totul dezolant. cunoscută înainte sub numele de Baza Tubulară. În mod inexplicabil.transportarea lor la adresa solicitată.aten ie! Totdeauna la poalele acelui deal există nişte pancarde cu avertismente scrise. închise acolo ca într-o cutie. pe arii întinse. multe venind infectate.

un modern şi spa ios depozit de congelare de unde carnea sortată şi împachetată lua drumul exportului în propor ie de 60%. Deşi s-au introdus filtre noi şi mai moderne decât cele vechi.. Controalele actuale la poarta abatorului sunt deosebit de severe. Anexat abatorului. Pentru nimic în lume nu în elegem de ce. care erau trimise apoi la sec ia de cură are mecanică a penelor.000 RON. păsări sau pentru crescătoriile de peşti. care se răspândea zilnic peste tot sectorul Scăieni şi cartierul Balaca (la Boldeşti nu se sim ea decât rareori). încât nu se mai poate fura nimic (sau cel pu in aşa se pretinde). dar de data aceasta. găseau metodele cele mai subtile să scoată ilegal pe poartă bucă i de carne pentru propriile familii sau pentru vânzare. apar inând statului şi fiind administrat de o fermă avicolă din Băicoi. transformându-se în îngrăşăminte concentrate pentru animale. localnicii se plâng în continuare şi sunt foarte nemul umi i. într-o perioadă când era criză mare de carne pe pia ă. cu o autoriza ie integrată de mediu legală şi cu autoriza ia ANPC . de-a dreptul insuportabil. Sacrificiile au fost cu totul oprite atunci când la Scăieni şi Balaca s-au semnalat focare de febră aviară H5N1 şi când au fost sacrificate toate păsările din zonă ale cetă enilor care declarau furioşi că nimicirea lor este inutilă. la poarta abatorului. Este drept că libanezii au mai modernizat pu in abatorul.. după Revolu ie. lângă steagul românesc şi al Uniunii Europene. În prezent se lucrează cu un personal mai redus decât înainte şi nu totdeauna se fac tăieri. Cele cca 80 de muncitoare de la abator. Banca Transilvaniei le-a sărit imediat în ajutor cu împrumuturi noi. mai ales când ei au auzit şi 142 . Astfel. Decizia de asociere nr. El avea câteva mii de tăieri de păsări pe zi. se afla. foarte căutate pe pia ă. unde se fabricau sortimentele “Picarom”. primii având obliga ia să găsească distribuitori ale produselor abatorului în străinătate. Tărăcilă. Produsele de bază ale AGRISOLULUI de la Scăieni sunt: carcase cu pui congela i.928. Cifra de afaceri a AGRISOLULUI a crescut de la 10 milioane de euro în 1999 la peste 25 milioane în 2005. la sec ia de coacere şi pulverizare. Exista o sec ie de sacrificare a păsărilor pe bandă. domnii Youssef Tainos Laoun. există totuşi zile când mirosul de la sec ia de concentrate (miros gre os de găina ars!) se simte când şi când pe aceeaşi arie pe care era prezent zilnic şi mai înainte. O parte din piep i şi pulpe mergeau la sec ia de afumat. exportul preferen ial fiind ările arabe.ABATORUL DE PĂSĂRI S. fiindcă au fost eutanasiate păsări foarte sănătoase. Din cauza aceasta. produse derivate de pui şi furaje concentrate. 89 a fost reînnoită la 19 mai 2005 prin Societatea Civilă a avoca ilor Radu. Viscerele şi fulgii nu se aruncau ci mergeau la etaj. “AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL” În urmă cu 45 de ani s-a înfiin at un abator de păsări la Scăieni. Abatorul devenise foarte productiv şi aducea un serios venit ării. Charbel Elias Laoun (probabil fra i) şi Sarkis Elias Sarkis. De la această sec ie. şi încă mai există. la un capital social ini ial de 4. câştigul de pe produse se împarte între beneficiarii libanezi şi statul român.Autoriza ia Na ională pentru Protec ia Consumatorilor. AGRISOL-ul s-a asociat cu trei businessmani libanezi. unde se măcinau deşeurile organice calcinate. deşi controlate la ieşire.C. se emana un miros greu. în special pui de găină până la un an. fâlfâie acum biruitor şi steagul libanez. sfârşind la sec iile de eviscerare şi împachetare.

Ploieşti-Văleni). capital social 200 RON. în 1995. BAZA DE APOVIZIONARE FLOREŞTI În Boldeşti-Scăieni.. DANCOR COM (Str. DANCOR COM. Deocamdată. INVEST MANAGEMENT (Str. Sediul central al S. LUX MOB. în acelaşi loc). Aceasta a fost cumpărată recent de un cetă ean turc. cu capital american. aceiaşi indici financiari. pe şoseaua Ploieşti – Văleni..000 euro. 19). Morii 38). cum au dispărut varni ele şi Sticlăria . cu tendin e de extindere şi de aceea trebuie să le acordăm încredere şi să le dorim succes. A doua moară se află pe Calea Unirii. lângă dispensarul veterinar.R. S. întărind şi profilul industrial al oraşului Boldeşti-Scăieni. Morii nr. că promit să devină companii serioase. capital social 200 RON. capital social 5000 RON. 38. 244-211. TECAR-SAN (Şos. AGRISOL INTERNATIONAL RO. la poarta abatorului s-a înfiin at şi un magazin de vânzare a cărnii de pasăre. după intrarea ării noastre în Uniunea Europeană.C.000 euro. întrucât ele contribuie la consolidarea economiei locale. în 2003. care sunt defini i de cifra de afaceri şi de capitalul lor social. cifra de afaceri era de 500. în majoritate.acestea erau peste drum de gară sau Fabrica de pâine (dar se va redeschide curând o alta nouă. cu val uri. INVEST MANAGEMENT. PRODSIG cooperează cu LUX MOB. au apărut. Ele au diferite profiluri şi câteva se luptă cu greută i inerente începutului în business. se află în Scăieni. Dacă vor rezista concuren ei. din cifrele de afaceri şi din capitalul lor social afişat. cifră de afaceri 1-2 milioane euro. Bucovului nr. 23). 143 .000 euro. au demarat bine. Str.L.067 RON. cea mai mare şi mai veche dintre ele. PRODSIG. care apar inea trustului de panifica ie Ploieşti şi care lucrează angro (en gros). Recent. 79). capital social 500 RON. ele ar merita sprijinite de bănci. care a dispărut deja. câteva firme noi şi este de prevăzut ca numărul lor să crească în viitor. făcând necesare eforturi să nu colapseze. apar inând d-nei Caty Pahon u. în schimb. GAFTOS PRODUCTION (Str. Este o moară mică. cu excep ia vechii Baze de Aprovizionare Floreşti. TECAR-SAN. cifra de afaceri 500. nu putem să spunem altceva decât că. cu pre de abator. Ploieşti-Văleni nr. Liliacului nr. aceeaşi firmă cu AGRISOL. GAFTOS. Voi men iona fugitiv indicatorii lor financiari de evolu ie şi rezisten ă. în 2004. încurajate de forurile locale. capitalul social fiind de 2.821. cifra de afaceri era de 500. în 1992 pornise cu o cifră de afaceri de 1 milion de euro. urmărite cu aten ie şi descrise într-un material special de studiu economic. FIRMELE MICI DIN ORAŞ: ROM FOR. LUX MOB (Şos. Multe zvonuri însă ar putea fi neadevărate. ROM FOR (Str. Gloriei).zvonul că această societate ar inten iona să construiască în apropiere şi o mare crescătorie de ra e.793. în 2001. MORILE DIN ORAŞ: Există două mori. una etajată. tel.

fiindcă ei sunt arăta i aici doar cu un simplu scop orientativ şi comparativ pentru evolu iile viitoare ale acestor mici companii locale care. în viitor. 144 .Se în elege că. ar putea deveni cu adevărat mari. la ieşirea acestei căr i din tipografie. indicii respectivi vor fi deja depăşi i.

În România există şi func ia de vice-primar. iar ca 145 .: Enache Vasile. Din partea P. Din partea PARTIDULUI CONSERVATOR: Bibescu Ion.02. 31 martie 1942). Consiliul local şi primarul func ionează ca autorită i administrative autonome şi rezolvă toate treburile publice din oraş. se întemeiază pe principiile autonomiei locale. 15. pentru orice problemă importantă. Gheorghe Nicolae. descentralizării serviciilor publice. Vlăsceanu Cristu. Popescu Ion. Tănase Răzvan Ionu . Este căsătorit cu profesoara Dumitru Elisabeta (n. statul Illinois.D. 215 din 23 aprilie 2001 .S. : Lupu Viorel. autoritatea în limitele administrativ-teritoriale stabilite. fiul unui muncitor petrolist. 10 mai 1940. eligibilită ii autorită ilor. a fost şi continuă să fie foarte apreciat de alegătorii care i-au acordat această încredere. elev cl.a administra iei publice locale . în 2004. primarul se consultă periodic. sec ia engleză. Pe parcursul mandatului său. În activitatea sa.R. Stârceanu Anca.ârlea. profesoară gr. Isbăşoiu Constantin. absolvent al Facultă ii de biologie-geografie din cadrul Universită ii Babeş-Bolyai din Cluj. legalită ii şi consultării cetă enilor în probleme locale de interes deosebit. la fel ca primăria oraşului Glen Ellyn. exercitând.1962). în condi iile legii. vice-primar este dl. în condi iile prevăzute de lege. pentru spiritul său gospodăresc şi pentru comportamentul lui deosebit de politicos fa ă de to i cetă enii. Primăria oraşului Boldeşti-Scăieni În baza legii nr. Este profesor gradul I. Stăncescu Gheorghe.CAPITOLUL XI.M. profesor de fizică. alcătuit din 17 membri care pot aproba sau nu unele decizii locale. de ştiin ele naturii. Au o fiică. I de ştiin ele naturii. fostă colegă de grupă la aceeaşi universitate. Din partea PARTIDULUI DEMOCRAT: Marinescu Ion. La Primăria din Boldeşti-Scăieni. Din partea P. după cum urmează: Din partea PARTIDULUI LIBERAL: Bi ă Paul. cu o mare majoritate de voturi. unde locuiesc. Vasilescu Alin Alexandru. cu o vechime de 41 de ani în învă ământ. Dinu Nelu. Marinescu Florin. Primarul oraşului Boldeşti-Scăieni se numeşte Ion Dumitru (n. Samoilă Nicolae. Profesorul Ion Dumitru a candidat la func ia de primar din partea Partidului Conservator (fost Partidul Umanist) şi a fost ales. Petcu Paul Dorian (n. Posedă un patrimoniu şi are ini iativă în ceea ce priveşte administrarea intereselor publice locale. la fel ca oraşele americane din jurul meu. cu Consiliul Local al Primăriei din Boldeşti-Scăieni. a X-a la Liceul de Administra ie şi Turism din Ploieşti. Mirea Mihai. Administra ia publică a oraşului Boldeşti-Scăieni. prof. absolventă a Colegiului de Institutori. Alina-Paula. administra iei publice locale. şi un nepot. promo ia 1965. în Boldeşti). Ei au fost aleşi din reprezentan ii a cinci partide politice. Stăncescu Petru a.oraşul Boldeşti-Scăieni este unitate administrativ-teritorială cu distinsă personalitate juridică. din Blaj.

1363. înregistrări ale decesului (în termen de 3 zile de la decesul unei persoane). Noile organe de conducere ale jude ului Prahova l-au numit ca primar interimar pe un specialist în economie. Dumitru Ion (2004-până în prezent). Joi: dl. prof. cod. contabilitate este d-na Elena Ionescu. din Scăieni. 0244-211. Prin hotărârea de descentralizare a serviciilor publice a primăriilor. iar telefon/fax: 0244-211. în condi ii în care oraşul trăia o nouă epocă de libertate. Dumitru Ion. să specifice numele. Moroianu Gheorghe (1994-1996). Ciungradi Silviu (1979-1981).09. care nu fusese membru de partid. în care să precizeze motivul solicitării audien ei. viceprimar. dl. înregistrări ale căsătoriei.secretar este d-na Marinescu Florina Neli (n. Ultimii patru primari ai oraşului Boldeşti-Scăieni. Miercuri: dl. aceasta trebuie să depună o cerere la Registratura Primăriei. între orele 8. căci împrejurările nu permiteau aşa ceva. următorii fiind aleşi prin vot democratic: Popescu Jean (1991-1992). au fost următoarele persoane (în paranteză sunt nota i anii cât au func ionat în această func ie): Marinescu Aurică (1968-1979). Şef serviciu financiar. prof. s-au înfiin at direc iile de patrimoniu 146 . Cu dumnealui începe seria nouă de primari. 2. Popescu P. Podgorie nr. viceprimar. Dobre Valeriu (1992-1994). La primăria oraşului se fac înregistrări pentru naşterea copiilor (termenul fiind 15 zile după naşterea lor).30-16.ro. iar dactilograf-arhivar Moraru Mihaela. Rela iile cu publicul sunt de luni până vineri. DIREC IA DE PATRIMONIU A ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI După revolu ie. Petcu Paul Dorian.287. Bengea Nicolae (1988-1989). Dar era nevoie de primar şi trebuia numit cineva care să nu fi fost membru de partid şi să aibă studii superioare. absolventă a Facultă ii de Drept Bucureşti. secretara oraşului. prof. iar programul de audien e este afişat după cum urmează: Luni: d-na Marinescu Florina Neli.275. 21. post comunistă şi post ceauşistă. înainte de Revolu ie. pentru că era o perioada politică postrevolu ionară încă în fierbere. cu studii superioare. BoldeştiScăieni. primarul oraşului.1947). adresa şi telefonul sau să se adreseze pe e-mailul primăriei: pbs@opticnet. cu o veche experien ă în această solicitantă branşă. Iată pe to i primarii acestei noi perioade. Mar i: dl. După Revolu ie. Gheorghe Dumitru (1981-1988). nu s-au mai inut alegeri. guvernul a decis ca primăriile să fie degrevate de multitudinea de sarcini care le împiedicau să se descurce bine pentru rezolvarea lor. Adresa primăriei este str. Enache Vasile (1996-2004). 0244-211. Petcu Paul Dorian.30. Pentru ca o persoană să poată fi înscrisă în programul de audien e. Jean. 105300. Secretară este Georgescu Liliana.

aflat în spatele statuii lui Teodor Diamant. Bucovului nr. Moraru Mariana ş.a. cotind prin fa a cimitirului şi luând-o paralel cu Calea Victoriei.54 la număr . care a continuat modernizarea şi dotarea birourilor cu toată recuzita necesară. de la cuptoarele de topit sticlă. dl. al bibliotecii. o expertă în domeniu. a următorului director. pe lângă blocuri. Conducta porneşte de la punctul de evacuare a refulărilor termice. contactul permanent cu primăria locală. un uriaş şi 147 . ici-colo abia zăreai câte un bec la stâlpii de pe stradă. nu a fost niciodată nimănui de nici un folos. Referent contabil. alimentarea cu apă. În oraşul Boldeşti-Scăieni sediul acestei direc ii se află pe str. de câteva decenii. măturarea străzilor şi a trotuarelor. este Iosif Elena. al grădini elor. Cristu Vlăsceanu. urâ eşte cumplit sectorul Scăieni. în anul 1938. al Casei de cultură. pasămite.care se îngrijesc de estetica şi cură enia localită ii. Cu toate acestea. se pare că direc ia de patrimoniu a lăsat în părăsire marele parc de lângă Clubul Boldeşti. trebuia să încălzească blocurile. eventual. Direc ia patrimoniului s-a înfiin at în anul 2001 şi principala sarcină a acestei importante institu ii este gospodărirea oraşului. încă de la înfiin are. care. ci o mul ime de alte capitole legate de gospodărire: drenări de canale. În acest scop. unele străzi mai lăturalnice şi chiar parcurile Agrisol. lungă de cca 2 km. Alexandru Viorica şi Ilie Rodica. Dar nu numai problema luminii pe străzi stă în grija patrimoniului. Albert Sebastian Nicolae. există o armată întreagă de salaria i . Dacă în urmă cu nişte ani. al UAMS-ului (Unită ii de Ajutor Medico-Sanitară). Şi ce urâtă este! Acea conductă nu a func ionat niciodată. până la intrarea în Boldeşti unde. toaletarea plantelor. S-au făcut numeroase lucrări concrete în acest oraş . reglarea noilor contracte de salubritate şi încă multe. Câteva persoane s-au accidentat sau erau să se accidenteze grav şi să cadă în gurile de canal de unde s-au furat capacele de metal şi care mult timp au rămas deschise fără ca să fie înlocuite imediat cu altele.local. procurarea de investi ii pentru bunul mers al şcolilor din oraş. Enache Vasile. Actualul director al institu iei. construită de primarul Ilie Răspop. de a fi renovat vechea clădire a băii transformând-o în frumosul sediu al patrimoniului. pentru care vedem că patrimoniul nu mişcă nici un pai şi nu se zbate nici un pic este demontarea totală a monstruoasei conducte aeriene.şi ele .. în privin a iluminatului public. 3. având o solidă experien ă şi lucrând cu alte două specialiste în contabilitate. dl. procurarea şi distribuirea materialelor de cură enie. împreună cu alte salariate de la partea tehnică. Contabil-şef este Mariana Nedelcu. multe altele. Lângă biroul direc iei sunt birourile tehnico-administrative. dl. asfaltări de drumuri. La fel. Este meritul primului director al patrimoniului local. dimpotrivă. în clădirea fostei băi comunale.nimeni nu le poate contesta . plantări de arbuşti şi de flori cu plante aduse din serele proprii de lângă clubul Boldeşti. a însemnat un ruşinos. şi merge aşa pe nişte străzi. astăzi nu există nici o diferen ă dintre străzile Capitalei şi cele din Boldeşti-Scăieni. continuă cu succes activitatea predecesorilor dumnealui şi rezultatele muncii patrimoniale se văd atunci când parcurgi străzile oraşului. cu capace de beton căci pe acestea ştim că nu le mai fură nimeni. pe acolo pe unde ea a fost fără cap montată. De asemenea. numit în func ie în iunie 2004. Trotuarele . Dar a cedat de la primele probe.sunt deplorabile! Dar problema cea mai urgentă şi cea mai gravă. deşi au mai rămas încă multe lucruri de pus la punct. Voicu Filofteia.

Direc ia patrimoniului ar avea bani să mai înfiin eze încă două-trei parcuri în oraş. în elegem cu to ii că simbolizează industria petroliferă şi bogă ia faunistică a jude ului.. aşa scrie într-un contract (comunist!) că nu avem voie să.. ci am folosit o stemă mai veche. ar putea-o face să dispară în numai câteva ore. bogată în simboluri şi chiar frumuşică. o asemenea scuză este stupită! De aceea. a i văzut? eu nici n-am reprodus-o pe coperta căr ii mele..U. De ex.S. dacă este municipiu. pe stema oraşului Boldeşti-Scăieni?. a stemelor). fiecare oraş trebuie să aibă o stemă.G. trebuie să descriem pu in stema impusă aleatoriu. Ei s-au gândit la un fel de standardizare a stemelor. specialişti în demontat fiare. dacă le-am spune doar atâta: şo pe ea!. iar deasupra scutului să aşezăm o coroană cu creneluri (care ar fi semnul noble ei poporului nostru). fără standardizări impuse prin reguli din afară. Oricum. deşi s-ar mai putea cizela şi aceasta vreun pic. deasupra stemei trebuie să apară un singur crenel. până nu expiră contractu’. un simbol grafic. în paragrafele de mai jos. se în elege că acolo au fost nişte cetă i.. dacă este vorba de un oraş. Cluj-Napoca ori pe cea a municipiului Târgovişte apar nişte turnuri de cetate cu creneluri.... care într-adevăr spune ceva. care să spună ceva despre istoria. fiecare jude . când pe stema jude elor Suceava. STEMA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI ESTE JUMĂTATE DIN STEMA A. Dar heraldiştii români au vrut să aplice forme STAS ca în tradi iile regimului trecut şi au spus: haide să le dăm tuturor stemelor româneşti un contur comun .L.... Atunci care este problema cu stema nouă? Vă voi convinge. cu orice risc! (Este un subiect copios de reportaj TVR pe toate canalele de televiziune.. când vedem o sondă. pe stema jude ului Prahova..R. dar ştim că n-am avut. De aceea. nişte relicve medievale.. Prin tradi ie şi prin lege. nu ca aici in SUA. Am avut noi vreodată vreo cetate istorică pe aceste meleaguri? Poate n-ar fi fost rău. coroana să aibă trei creneluri..şi anume o formă de scut cu simboluri pe el. Heraldiştii noştri însă au cugetat altfel. Urmări i imaginile.-ULUI!! O altă mare ruşine a localită ii este dizgra ioasa stemă a oraşului BoldeştiScăieni. poate cu mult mai gravă decât aceea cu conducta monstruoasă despre care am scris mai sus.costisitor rateu tehnic al epocii Ceauşescu. din vânzarea fierului vechi.. Ei bine. Cei care proiectează stemele localită ilor (membrii Comisiei Na ionale de Heraldică) se presupune că ar avea cunoştin e solide în domeniul lor (heraldica este o disciplină auxiliară a istoriei care se ocupa cu studiul blazoanelor. E nevoie să chemăm pe americani ori pe ruşi să o demonteze? iganii din Boldeşti. ŞI DIN STEMA COMUNISTĂ A C.M. să vede i. Fiecare desen dintr-un blazon sau dintr-o stemă trebuie să simbolizeze ceva. semănând cu o coroană şi ornată cu creneluri.) Din demontarea ei.. unde fiecare stat şi oraş îşi poate alege liber forma stemei. 148 . Scuza că. dar pentru nimic în lume nimeni nu pricepe ce caută oare turnul de cetate. Pentru a în elege mai bine în ce constă acea gravitate. Dacă este vorba de o comună.. frumuse ea şi bogă iile acelor locuri. era o stemă logică. conducta va trebui demontată imediat. o distilerie de petrol şi o capră neagră. că este o problemă de imagine foarte gravă.

nu alta. A. în stema comunistă mâinile îmbinate strâns simbolizând prietenia “fră ească şi de nezdruncinat” dintre poporul român şi “marele frate sovietic”. chiar pe cel de bază.dacă într-adevăr. Heraldiştii . iar dacă este jude . însăşi stema ării trebuia să aibă coroane cu creneluri . ci în calitate de profesor de istorie şi de pasionat amator. în limbaj simbolic. ciulinele de scai.cu asta au şi explicat ştiin ifico-băbeşte numele de “Scăieni”.S. veninoşi şi lipicioşi. la Boldeşti-Scăieni. pe celălalt sfert al blazonului. Conform acestui principiu. şi ale C. dar m-am ocupat cu heraldica. se înfiin ase la Bucureşti “Asocia ia Română de Legături cu Uniunea Sovietică”. care nici pe departe nu vine de la “scai”. Dar ce are de a face noble ea coroanei cu scaiul? Cele două no iuni se bat cap în cap. scaiul.U. pe cel de jos..P. se pot face transplantări nu numai de organe sau de păr i de organe.. au fost heraldişti cei care au desenat stema cu pricina trebuia să ştie că. prin “colosala” lui importan ă istorică.şapte creneluri. ci românii alunga i din Ardeal.G. absolut intacte.U. cu notele muzicale şi cu textele imnurilor pe care le-am tradus toate în româneşte. ci şi de păr i de steme comuniste. fiindcă noble ea se împacă minunat cu imaginea florilor suave: cu crinii. un sfert din stema oraşului. tot cenuşiu. fiindcă nu putem admite aşa ceva! Noi nu mai avem nevoie de simboluri comuniste. înnobilat şi el cu o coroni ă de petale roşii pe cap. cu frunzele de laur. simbolul sărăciei. Î i vine să plângi (de în epăturile lui).M.. măria sa scaiul ocupă. ci de la “Săcuieni”. Însă greşeala cea mai mare este că.şi le-au transplantat.. exact cele două mâini din stema aprobată anii trecu i pentru BoldeştiScăieni. în orice parte a lumii. cu trandafirii.L. este. Sunt printre pu inii care posedă o mare colec ie de steme şi de steaguri din toate ările lumii şi am aproape gata o carte în care am colec ionat imnurile de stat ale tuturor ărilor din lume. iar ei ne-au trântit o ciumăfaie de scai. hopa.R. iar în acea carte există şi mici explica ii heraldice. nu din punct de vedere profesionist. căci secuienii nu erau secui. pe un fond.R. crezând că .G.atunci să i se pună cinci creneluri.S.. şi nu orice scai. fiecare doreşte să avem un oraş de oameni nobili. ca de foc.. care avea ca bază a stemei mâinile strânse tovărăşeşte pe un fond roşu.-ului .. . imaginile celor două mâini strânse tovărăşeşte pe fond roşu . inclusiv pentru scăienari! Nu sunt heraldist de profesie. În plus.L..adică pe stema C. veni i aici din zona secuilor şi stabili i pe aceste meleaguri. Aşadar. Ei bine. tocmai la noi.M. Aceleaşi mâini tovărăşeşti se puteau vedea şi pe stema sindicatelor comuniste din fosta R. domnilor. Cred că toate persoanele mai în vârstă îşi amintesc detaliat şi cu scârbă de acele blestemate blazoane ale regimului dictatorial.R. Pe timpul când “Republica Populară Română” devenise o jecmănită colonie rusească.gata! . Imaginile dintre stemele comuniste şi stema oraşului nostru sunt absolut identice! Ce vre i mai mult? Toate fostele ări comuniste se feresc.. “Confedera ia Generală a Muncii” (1945-1953). ci unul plin de epi mari..respectiv. Cine o fi aprobat această inep ie? Probabil cineva din comisia de heraldică jude eană.şi uite că nu are! Dar fie: să rămână oraşul nostru încoronoat cu trei creneluri. este prea mult. de simbolurile care le-au nenorocit existen a şi. s-au găsit nişte “min i 149 . Iată pentru ce va trebui să protestăm şi să respingem cu hotărâre această stemă blasfematoare pentru noul oraş. pe scurt. la baza (!) stemei oraşului nostru. nu cu ghimpii.. asta să fie clar. genialii creatori ai stemei au furat pur şi simplu păr ile de jos ale stemelor comuniste ale asocia iei staliniste A. căci treacă-meargă.

destul de mare (pe Calea Unirii 54). colete cu mandate poştale. de industrie. de sonde. chiar dacă şi în ziarul Adevărul o ziaristă. veche de peste 150 de ani iar Boldeştiul poşta lui. nici că se putea imagina. mai stupidă. cultivăm marea bogă ie a cetă ii. Georgiana Bratu. să ne propună o stemă-model! Cu excep ia ciorchinelui de strugure aflat între cele 4 frunze gălbejite din jurul lui. bogă iile oraşului Boldeşti-Scăieni. numai cea de la Boldeşti. colindate de stihiile comunismului. da! . întradevăr. premiul întâi! De altfel. i-a luat apărarea în articolul despre schimbarea stemei oraşului. frumoasă şi corectă. Hoancă Ecaterina. până ce aceasta s-a mutat la Vălenii de Munte. s-a construit la Boldeşti o clădire specială. în mod vizibil. s-a hotărât să existe o singură poştă. Poate ar mai fi nevoie de un func ionar la ghişeul de primirea taxelor de plată. de fabrica de geamuri. de petrol. câteodată chiar şi duminica. iar în acest sens. Nu pot să-mi explic.ca şi când noi to i din acest oraş am locui sub un turn cenuşiu de cetate medievală unde. trebuia să fie şi centralişti-telefonişti la PTTR.. chiar dacă nu dispuneau de clădiri proprii. o imagine destul de logică. frumoşii scaie i verzi! Halal blazon! O idee mai ira ională. cerând să se înlocuiască stema oraşului. Cunosc bine doar pe dirigin ii poştei din Scăieni: Beuca Traian. am expediat o recomandată spre 150 . de multe ori până noaptea târziu.. La numai câtva timp după înfiin area noului oraş. Poate că acest caz trebuia reclamat la Tribunalul Suprem. În acest scop. reflectând. devota i întru totul slujbei lor. dar nicidecum bine împăr ită. Darie Chiril.autorii acestui blazon al crea iilor neroade ar merita. de pachete. fiindcă este departe de a avea un aspect de poştă modernă europeană. Poşta are în prezent şaptesprezece salaria i. fiind adăpostite de case particulare. OFICIUL POŞTAL DIN BOLDEŞTI SCĂIENI Pe vremea cât erau comune. Atunci ei munceau zi lumină. Scăieniul avea poşta lui. pentru ce.a. pentru economia ării. La etajul clădirii a func ionat o mare centrală telefonică. afla i sub conducerea d-lui diriginte Jipa Ion. dar ei trebuia să expedieze zilnic la tren. spre a decide schimbarea de urgen ă a simbolului noului oraş. colete rapide etc. să colec ioneze abonamente radio ş. nu de geaba a protestat domnul primar Ion Dumitru. cetă enii din unele zone din Scăieni trebuind să meargă pe jos chiar şi 6 km (3 dus şi 3 întors) pentru a putea expedia o simplă recomandată. de falanster . de la această poştă. nici un alt element nu aminteşte de alte bogă ii locale. să recep ioneze şi să distribuie stive zilnice de ziare. func ionari cinsti i. cum vă spuneam. şi specialişti în codul Morse. la umbra lui. pentru evitarea aglomera iei. Acum cred că s-a în eles clar de ce am reprodus pe coperta căr ii stema ce provenea dintr-o propunere mai veche care este. în zilele noastre. datorită întreprinderilor de acolo) s-a desfiin at şi. saci de bani.luminate cu bec roşu”. fenomen care se întâmplă des producând mari nemul umiri cetă enilor care aşteaptă deseori la cozi lungi. căci făceau nu numai pe poştaşii. dar propunerea i-a fost tratată cu indiferen ă. la vagonul poştei. unele scrisori trimise de mine din America nu au ajuns deloc la destina ia persoanelor din raza acestui oficiu poştal şi nici atunci când. totuşi. poşta de la Scăieni (unde coresponden a era şi este imensă.

s-a făcut şi cocheta haltă de la Boldeşti. la început. a unor ac ionari străini şi români. fabricate la Arad. fiindcă experien e similare am avut şi cu unele oficii poştale din Bucureşti. după planurile arhitectului ploieştean Vasile Grecu .P. Era o cale ferată particulară: C. fiindcă făceam naveta de la Scăieni la Liceul I. Totuşi. Lipăneşti şi Scăioşi. unde. gara Scăieni. numit “bou vagon”. Încă nu ştiu pe cine să dau vina. cl. . importată din Germania. fiind totuşi norocos că am scăpat doar cu nişte julituri).-ul a dispărut. numai pentru ei. fiindcă nu avea bănci. până în cel mai umil cătun. abia inându-mă de bare.F. HALTA BOLDEŞTI ŞI MIJLOACELE DE TRANSPORT DIN ORAŞ În anul 1908 a fost terminată şi dată în folosin ă calea ferată Ploieşti Sud-Vălenii de Munte. dar. fiindcă numărul trenurilor s-a redus drastic. fiindcă pe acolo nu-i prea controla “naşul”. După 1940. ea nu a ajuns nici până astăzi acolo unde am trimis-o. pentru motivul că se înmul ise mult numărul navetiştilor. cât şi halta Boldeşti. care făceau curse dus-întors de la Ploieşti-Sud la Mâneciu Pământeni. A fost un şantier bănos pentru echipele de muncitori aleşi din locuitorii satelor de pe traseul viitoarei linii de tren. a III-a. cursele cu automotorul s-au rărit şi în locul automotoarelor s-au introdus trenuri lungi pentru călători. Prin anul 1936 s-a construit la Scăieni o gară-tip. un tren automotor rapid. Vara călătorii mergeau sus pe vagoane şi mul i nu scoteau bilete. Treptat.P. care atingea 100 km/oră şi pe care localnicii au botezat-o “Nem oaica”. De multe ori. Atât gara Scăieni. am mers eu şi al i copii. vara. deschisă non-stop pe peron. (De-a lungul a mai multor luni. Uneori trenurile veneau atât de aglomerate. inclusiv iarna. Când C. după câteva luni acest fragment feroviar a revenit la stat. Oare aşa o fi func ionând toate poştele din România? GARA SCĂIENI. pe această linie circula regulat.o gară frumoasă. pe scări.L. din oră în oră. excusioniştii veni i din Bucureşti şi din toată ara. şi în asemenea zile eram nevoit să lipsesc de la şcoală. I. 151 . În locul lor. Aşa.Moldova. (de fapt. pe linie îngustă) care îi transporta până la Cheia. în toate direc iile. Caragiale din Ploieşti. ani de-a rândul. cât de cât. dar astăzi mai mult pustie. au dispărut şi automotoarele. asemănătoare ce cele de la Blejoi. Prin 1955 decovilul a fost desfiin at iar rambleul lui a fost transformat în şosea pentru maşini. ca şi toate gările de pe linia Ploieşti Nord – Văleni. Ea depăşea în viteză automotoarele. numărul trenurilor s-a redus drastic: doar câteva pe zi. nici măcar pe scări (de pe care odată am căzut când trenul abia pornise. asimilat de CFR. având trei clase: cl. cu vagoane vopsite în galben. cum a fost în trecut. garniturile erau trase de o locomotivă mare. nu aveam unde mă urca. În 1974 s-a demolat gara veche şi s-a construit gara nouă din Scăieni. care mai animă. decovilul. coborau şi luau “trenule ul de plăcere”. că nici pe scări sau între tampoane nu aveai loc. Cauza? SNCFR-ul este concurat teribil de companiile de autobuze care circulă des.V. Patru ani mai târziu.F. Elevilor navetişti li se rezervase un vagon special.V. cu lume. a II-a şi cl. a fost decuplată de la re eaua de curent electric şi în interiorul gării s-au folosit lămpi cu gaz). un trenule forestier. erau nişte simple gherete. Noroc cu prăvălioara “Artis”.Calea Ferată Ploieşti Văleni. Astăzi linia redevenise particulară. începută în 1904.

promit că vor mai rezista. pe cele care au rezistat timpului sau care. El locuia în Ploieşti. la intrarea în Boldeşti.. călătorii suplimentari. care îi acoperea urechile. are o barieră lângă gară (cea veche. există numeroase unită i comerciale mărunte în acest oraş. Era un domn în vârstă. An de an. ouă. vara . numărul posesorilor de autoturisme din acest oraş creşte. Astăzi cursele dintre BoldeştiScăieni şi Ploieşti le fac nişte microbuze speciale care circulă regulat. având oarecum o înfă işare de femeie bătrână. Fiind un oraş cu mul i navetişti. spre str. 152 . o linie de trimitere spre fabrica de geamuri. citrice etc. vin şampanizat. ei nu mai trebuie să alerge după ea până la sta iile din preajma Ploieştiului. cu pre uri ceva mai mari decât magazinele universale din Ploieşti. uleiuri. lactate. dând faliment nu după câ iva ani. Când un ăran i-a sunat la poartă. săpunuri. zarzavaturi. cucoană. Victoriei. Arhitectul Grecu. ele sunt aglomerate. cinci linii de manevră. multe fiind mici prăvălioare sau dughene înfiin ate de persoane cu spirit comercial mai mult sau mai pu in nativ sau de oameni ambi ioşi care au dispus de ceva bani împrumuta i de pe la bănci şi le-au deschis cu mari speran e de afaceri frumoase. prin toate localită ile. era foarte căutat de oamenii de la ară.cea mai bună dovadă fiind faptul că unele au dispărut deja. Sta ia CFR Scăieni are două cantoane. care continua str. micobuzele ar trebui înlocuite toate cu autobuze. deşi ghereta aceea de lemn nu are darul să contribuie cu nimic la estetica oraşului. sucuri. desigur. ci chiar după câteva luni. deoarece s-a înfiin at o mare benzinărie “Petrom” pe şoseaua Ploieşti-Văleni. Cam toate vând aceleaşi produse: pâine. căci le proiecta case simple. începând cu anul 1950-1952. covrigi. bariera dinspre nord.înghe ată. UNITĂ I UTILITARE ÎN BOLDEŞTI-SCĂIENI În afară de 8-9 bodegu e şi 2 restaurante. proiectantul gării. Câteva vând şi produse alimentare: mezeluri. În Boldeşti-Scăieni. Nu se află sta ii de taximetrie. pe aproape toate străzile principale. produse cosmetice mărunte. Gara are şi o sta ie de cântărire a vagoanelor. stau în picioare. arhitectul a ieşit în balcon şi ăranul i s-a adresat politicos: “Sărut mâna. dulciuri. func ionari şi copiii petroliştilor. fructe. s-au introdus autobuzele schelei pentru navetişti. de intare la Baza Floreşti. mai rare fiind sâmbăta şi duminica. Distileriei. consolidându-se. contrar legilor.locul pustiu de acolo. Ştefan Greceanu. şi avea o casă cu balcon. Există curse de microbuze şi spre Seciu. a fost în mod nejustificat desfiin ată în urma cu 60 de ani). banane.. Soarta lor nu se ştie însă de azi pe mâine . ape minerale. lichioruri. o rampă de descărcare şi încă o linie moartă. cam din jumătate în jumătate de oră.. Din această cauză nu voi aminti aici decât numai pe câteva din ele. purta părul tuns castron. Când localnicilor li se termină benzina. igări. pe Str. peste linie. frumoase şi nu prea costisitoare. cu părul alb. Domnul arhitect Grecu este acasă?”. Majoritatea navetiştilor din Boldeşti-Scăieni folosesc microbuzele şi autobuzele care circulă foarte des. De obicei.

clubul de noapte “Night Club”. existând încă destui vânzători ambulan i pe străzile şi pia etele din apropierea blocurilor. trei aflate pe Şoseaua Ploieşti-Vălenii de Munte. SC Elysmarc Nicolae SNC (non-stop). cu adrese schimbătoare. Agen ia Loto şi ziare Scăieni de pe str. cu servicii de internet şi jocuri electronice. din parcul de lângă clubul Boldeşti. lapte. gazelor şi luminii din oraş. Există. “Altis” SRL (non-stop). peşte şi fructe. concuren a reciprocă fiind una din cauzele anihilărilor reciproce. se află magazine de menaj. frizeriile şi alte servicii mărunte. nu putem face abstrac ie de restaurantul “Sonda” din Boldeşti. fructe. cu un patron turc din Dobrogea. frumos decorat în interior şi cu mâncăruri gustoase.Patronii care se ambi ionează să mai înfiin eze asemenea prăvălioare ar trebui să nu uite de o lege nescrisă a comer ului: cu cât apar mai multe unită i similare în acelaşi loc. Agen ii Loto 29-38 Boldeşti. Bucovului nr. cu birourile lor de încasare a taxelor. patronat de Tudose Gabriel. Magazin de 38. foarte necesare acolo.sunt ale lui Catrinoiu Gheorghe şi Tronaru Ion (Tron Prod SRL). Magazinele cele mai aprovizionate . bl. nici de restaurantul-bar “Grădina Parc”. str. toate cu vitrine (din păcate sărăcu şi neprofesional amenajate). 21 (sub patronatul d-nei Minea Victoria. Şi pe lângă Fabrica de geamuri Scăieni există două unită i comerciale. cu atât mai pu ini clien i vor avea şi cu atât mai mari sunt şansele de a da faliment. altul la complexul comercial “Omnia”. acest tip de comer va mai putea continua. două cofetării în Boldeşti. 27. Nici Seciu nu duce lipsă de asemenea prăvălii. locuitori al oraşului Glen Ellyn. la bodega din Balaca de la răscrucea străzilor Bucovului cu Morii şi încă două. Imita ii mai slabe ale lor se mai află în complexul comercial de la blocurile din Scăieni. vara. Apari ia lui va însemna scurtarea vie ii micilor magazine din oraş. Din păcate. unde aceştia vând. SC Ziua Com. de lenjerie. cooperativa de consum şi de credit “Albina”. chioşcul de ziare Caliope ş. trebuie să stau la o coadă lungă la gaze. în engleză). Cu toate acestea. în acelaşi spa iu cu gogoşeria). unde toate chitan ele de plată ale familiei mele (bill-uri. Vostan SRL. Horia Ho oiu. Se preconizează.. tânărul Musa Samir. Ficus SRL.a. de asemenea. Unirii. Pe lângă cele din Boldeşti. la lumină sau la birourile de distribuire a apei.A. UNITĂ I SPECIALE DE DESERVIRE A POPULA IEI Aici trebuie să men ionăm serviciile de distribuire a apei. din America. în viitor. de la blocurile Scăieni. SC Ulgerox SRL (non-stop). construirea unui mare complex comercial în acest oraş. Spre deosebire de noi. care sunt la zi cu aprovizionarea: Magazin de desfacere. ne sosesc lunar prin poştă (şi tot prin poştă le achităm). cumpărat recent de noul proprietar. ambele în centrul Boldeştiului. precum şi CEC-ul din Boldeşti. de carne. bine preparate. Romtelecomul S. altele mai noi: Panait SNC (non-stop).cu o gamă foarte diversă de produse alimentare . Din fericire. Nu credem că. din care una. odată intra i în UE. oraşul nu are o pia ă ca alte oraşe. când îmi plătesc “bill”-urile în România. o unitate care are prăjituri mai bune decât cele produse la cofetăria “Scala” din Bucureşti. şi la 153 . chioşcurile de ziare. asemănător cu cele din Ploieşti. legume. Unele sunt mai vechi.

str. nu este o problemă să stai în picioare la cozi şi să pierzi o jumătate de zi pentru achitarea acestor consumuri.Boldeşti-Scăieni. veni i de la distan e mari şi care stau mult timp în picioare. La Televiziunea prin cablu deocamdată este greu de spus unde trebuie făcută plata. când te sufoci de cald. Vor trebui. pentru lumină la ELECTRICA MUNTENIA NORD S.A. S. când te congelezi de frig.F. Dealului 42.D. 14. Pie ii nr. mai ales vara este foarte greu. PLOIEŞTI.E.. trebuie să mergem la birourile S.E. Mai tragic este când întâlneşti acolo bătrâni. căci altminteri acestea cresc. să-şi achite datoriile la zi. Podgoriei nr. Când eşti tânăr.R. pentru apă la JOVILA CONSTRUCT S. 154 .A. adică prin poştă sau prin Internet. sau iarna.1. eliminate cât mai rapid aceste situa ii jenante. la rând. fiindcă biroul se mută de colo-colo. pe str. deci. SCDGN Distrigaz sud-est A. dacă se poate.L. str. chiar anul acesta (2007). se încearcă sistemul american şi sunt convins că nu va trece mult timp până va exista şi în România aceeaşi procedură de plată ca în Statele Unite sau în ările vestice din Uniunea Europeană. pentru plata gazelor. Până atunci.

Însăşi cartea de fa ă. între Boldeşti şi Scăieni. de la început. Capitala Culturală a Europei . nu sunt nici scăienar. după ce a străbătut în goană. că indiferent de limbile străine pe care le vorbesc şi în ce ară trăiesc. autor al acestei căr i. cu maşina. chiar dacă aceste glorii au răsărit din sânge şi din lacrimi amare şi sfinte. Aş vrea să fiu. în pofida unui asemenea screamăt periferic. De-a lungul paginilor ei se poate vedea clar nu numai pre uirea mea aleasă pentru aceste minunate plaiuri prahovene. America mi-a deschis toate pun ile spre cunoaştere absolută. va trage o concluzie logică şi implacabilă: Boldeştiul arată ca un oraş în devenire . vorba papei Ioan Paul al II-lea. este tot o dovadă a dragostei mele pentru ara Mamă din care m-am rupt. Am făcut totul pentru a dovedi acest lucru. vă declar aici tuturor că.Scăieniul ca o comună veche. oricât aş dori să-l ocolesc. nici boldeştean. ara cea mai avansată a lumii. îndrăgostit nebuneşte de România. bine în eles: subsemnatul. ambele localită i. fiindcă patriotismul local este pretutindeni în vogă. Contraste dureroase sau discrepan a dintre Boldeşti şi Scăieni Iată că am ajuns să dezbat un capitol destul de delicat al monografiei mele. de fapt. am scris monografia localită ii Boldeşti-Scăieni cu un mare dor şi profund respect fa ă de oamenii ei. în splendoarea căreia locuiesc în deplină libertate de peste două decenii. cunoscându-mă prea pu in. cât şi de nobila cetă enie română. plină de glorii strălucite. nu va fi cu putin ă. mi-a reproşat că dispre uiesc locul de unde am plecat. un capitol necesar al istoriei ării noastre. pe lângă multe altele pe care le-am publicat. asfaltată şi nimic mai mult. în acest an. cu toate luminile şi umbrele ei. căci există un contrast izbitor între cele două sectoare ale oraşului. S-a afirmat de multe ori că orice monografie dedicată unei localită i este.iar în momentul de fa ă sunt cetă ean american care şi-a păstrat cetă enia română şi declar oricui că sunt mândru atât de cetă enia americană.Sibiul meu fiind. Român. Contrar acuza iei unei cucoane nevrotice şi penale din Scăieni care.CAPITOLUL XII. pentru toată cultura şi istoria lui mărea ă. este ca şi când aş intra în Grădina de Aur a Maicii Domnului. Conştient de acest adevăr. mai mult ca de orice altă no iune materială din această lume trecătoare. ci pentru tot poporul nostru. cu atât mai mult el sare în ochii oricărui vizitator străin care. înainte de toate. eu mi-s foarte mândru mai ales de faptul că sunt. Acest lucru este atât de vizibil şi de scandalos. însă când păşesc pe spa iul mioritic al României. nici boldeştenii. încât nimeni nu îl poate nega. cu toate plaiurile ei. am rămas Român. Neîndoios. Ba pe mul i oaspe i i-am auzit că există sate chiar mai frumoase şi cu un aspect mai urban decât sectorul Scăieni. în primul rând. nici scăienarii. fiindcă aici este un loc binecuvântat de Dumnezeu unde am învă at şi văzut lucruri atât de minunate şi de utile pe care probabil că în nici un alt loc de pe Terra nu mi le-aş fi putut însuşi. încă din primele minute. Oare acesta este un motiv care să ne bucure? Oare eu am putut să mă bucur când l-am auzit pe un boldeştean tachinând pe un cetă ean din Scăieni când îi spunea: Scăieniul tău a ajuns veceul Boldeştiului?! De aici era să se işte o bătaie. am scris-o şi pentru că sosise de mult 155 . că voi fi Român şi voi muri Român. E sunt sibian . pe care.

Era mai mare nevoie să fie mărită artificial popula ia Boldeştiului decât cea a Scăieniului? Nu era nevoie. nu avea nici o industrie. Boldeşti. ci pentru a-mi salva via a amenin ată de monştrii comunişti.. pentru că în străinătate nu ai toate datele la îndemână ca în ara ta. toată puterea financiară era atunci (dar chiar şi acum) localizată exclusiv în Scăieni.timpul să o scrie cineva. Vă mărturisesc că mai mul i prieteni am avut din Boldeşti decât din Scăieni. culmile Carpa ilor. între Boldeşti şi Scăieni. Nu trecuse nici un an de zile. dar construind acolo blocuri mai impunătoare şi cu mai multe etaje. trupul frumuse ea şi măre ia lui. din mitologia grecilor antici. Dar la început nu a fost aşa.căci aş dori să fie componentele aceluiaşi trup teluric: oraşul Boldeşti-Scăieni. există o dizarmonie foarte vizibilă şi creată artificial de oameni nepricepu i sau rău inten iona i. Văzând însă că anii se scurg cu repeziciune şi că nimeni nu are timp să se consacre unui asemenea studiu nu prea simplu de cărat în spinare. iar eu nu am ales exilul dintr-o simplă aventură. mai zvelte. în afară de schelă. s-au construit la Boldeşti. şi Scăieniul.. despre care nu po i spune că îi iubeşti numai col ul de sus. unde mă aflu când scriu aceste rânduri. De la miile de kilometri depărtare. Ca şi Anteu. şi iată de ce. Via a în exil este o experien ă dureroasă şi complexă care.. deja s-a produs un dezechilibru în ponderea umană. iar acesta este motivul pentru care bateriile inimii şi ale sufletului meu se încarcă numai şi numai atunci când vin anual în România. unde toate elementele sunt armonios alcătuite . generând sursa discrepan elor. încă de la început. Ploieşti. Dar în acelaşi timp. Bucureşti. şi Seciu. şi Balaca . am vrut să văd dacă cineva din exil o poate face iar acela am decis să fiu chiar eu. cu magazine având vitrine la parter .. ărmurile Mării Negre şi oricare altă parte a României mele.. iubesc cu aceeaşi devo iune şi Boldeştiul. pornind chiar de la arhitectonica modernă şi de la planul de urbanizare. La fel. în primul rând.. mai înalte. Haide i.unde capul are frumuse ea şi măre ia lui. nu pot face nici o diferen iere între Scăieni. Rezultatul? Privi i numai ce blocuri. Sibiu. fără diferen ieri. să punem mână pe rană . fiindcă Boldeştiul. Înseamnă că cineva s-a făcut vinovat sau vinova i de părtinire. de această discrepan ă urbanistică. numai atingerea cu pământul ării mele. căci am pre uit foarte mult Boldeştiul şi oamenii lui. când trăiam în Austria şi încă de acolo dorul de România devenise ucigător.ci o adori pe toată.sine ira et studio . Nu am auzit pe nimeni din exil să mai încerce aşa ceva. Din păcate. Atunci când s-a decis urbanizarea localită ilor. Nu ştiu cine a decis această mişcare.şi compara i-le cu jerpeliturile celor câteva blocuri trântite fără nici o noimă la Scăieni. Pe toate le iubesc la fel. foarte vizibilă. numai imaginea unei mâini sau numai col ul de jos . Speram că vreun băştinaş din partea locului se va apleca peste pagini să o redacteze. cuantumul financiar din veniturile întreprinderilor din Scăieni mergea cu părtinită prioritate pentru urbanizarea Boldeştiului. te înva ă ce este acela dorul de Patria natală. vom constata că toată ponderea industrială. şi că in foarte mult la el. îmi dă for a deplină să trăiesc şi să creez. în ansamblu. încă din start. cum Creatorul a pus atâta frumuse e în componen a fiecărei păr i a corpului omenesc .tot aşa în componen a unei localită i nu ar trebui să existe dizarmonie. dând timpul cu nişte ani buni înapoi. cu apartamente mai spa ioase şi mai moderne.şi. făcându-se un pas fundamental spre 156 . de tipul celor din Bucureşti şi Ploieşti. toate fiind ca o icoană a Mântuitorului Iisus Hristos.

urbanizarea sectorului respectiv. tot eu m-am adresat fostului preşedinte al României. benzinărie. Când scăienarii au cerut să li se construiască o poştă nouă. La fosta comună Scăieni . Eu îi cerusem 157 . că instala ia aceasta tot nu a mers). la care am asistat în ultimii ani. cât şi oaspe ii străini invita i să ia cuvântul în fa a unei mari mul imi.. Emil Constantinescu. Când s-a solicitat necesitatea construirii unei şcoli noi la Scăieni. însă re inem ideea de părtinire. eu care militasem cu insisten ă pentru formarea acestui oraş. cum ar fi Ziua eroilor. fiindcă acolo.a. căci am videoclipuri cu înregistrarea sonoră a discursurilor. căci exemplele. banii s-au repartizat imediat pentru o şcoală mare şi modernă la Boldeşti.. deşi conducta trecea numai la câ iva paşi de zidurile blocurilor de la Scăieni. muzeul pe care îl va avea oraşul se face la Boldeşti.. Dacă Teodor Diamant ar trăi astăzi. telefoanele. la Boldeşti. Seciu şi Balaca. atunci nedreptatea este strigătoare la cer..o amară dezamăgire! Unde mergem. CEC-ul. restaurantele. farmaciile. A fost exact invers . nu la Scăieni. centrul de plată a luminii. vor avea şi ei parte de nişte avantaje în plus fa a de cele avute înainte. punând serios în discu ie separarea celor două localită i. lan ul de magazine. poşta ei. scris în stil analfabetic şi în batjocură “Scăeni”!). sunt: primăria.. construindu-se o poştă nouă. serviciile ei proprii de plată .. Romtelecomul. un dezechilibru de for e. centrul de plată al gazelor. la acest mare fiasco făcut în defavoarea sectorului Scăieni. poşta. Nu exagerez cu absolut nimic când afirm aşa ceva. Dispensarul cel mai modern s-a construit la Boldeşti. Re inem din nou ideea de părtinire. al celui nordic şi creându-se un decalaj de popula ie. însă contribuabile erau tot întreprinderile de la Scăieni. nimic din toate acestea.. deci “divor ul” dintre ele. nu la Scăieni. sunt convins că ar plânge sau ar chema pe urmaşii falansterienilor pe metereze. Imensă nedreptate! În câteva ocazii solemne. de la abatorul de păsări şi de la marea groapă ecologică unde tot jude ul îşi varsă deşeurile de gunoi. fotograful. decât mirosul de la crescătoria de porci. care credeau sincer că dacă se unesc cele două comune într-un oraş mare şi puternic. Când s-a decis ca să fie încălzite blocurile de la Boldeşti cu energie termică adusă prin conducta de la fabrica de geamuri. li s-a desfiin at şi poşta veche pe care o aveau. muzeul.n-au mai rămas absolut nimic. oameni buni? Datorită acestui fapt. acea energie a fost dirijată imediat tot spre Boldeşti. spitalul. pentru tot oraşul. tot la Boldeşti.şi aşa mai departe. unică. majoritatea. continuând pe această cale. vorbeau numai despre.. desigur. centrul de plată al televiziunii pe cablu.. într-o discu ie personală cu d-lui. tot pe teritoriul Scăieniului se aflau). Scăienii putând să rămână încă mult timp fără şcoală nouă.. mai ales dacă analizăm speran ele şi entuziasmul naiv investite de locuitorii din Scăieni. este înjositoare şi pentru mul i extrem de jignitoare. cu cererea să renun ăm la acest experiment. atât unii lideri localnici. centrul de plată al apei şi canalizării ş. unde nu s-a încercat nici măcar o mică deriva ie de branşare spre ele (dar am văzut. Re inem iarăşi ideea de părtinire nedreaptă . cofetăriile.care îşi avea înainte primăria ei. şi dacă ne gândim că sutele de milioane de dolari erau produse de marile fabrici din Scăieni şi de sondele (care. dacă nu ar fi fost proteste şi nu s-ar fi tras mari semnale de alarmă. “oraşul Boldeşti” şi numai despre “oraşul Boldeşti” (re ine i: nu mai pronun au deloc numele de “Scăieni”. ar putea continua.. farmacia veterinară. Cui (quid) prodest?=Cui foloseşte? În felul acesta Boldeştiul a devenit capitala cătunizatelor Scăieni..

) Atunci această localitate îşi poate pierde. spre a da posibilitate localită ii Scăieni să-şi revină din decăderea jalnică în care a intrat. fiecare cu conducerea lui. să se construiască o poştă şi în Scăieni. La nivelul tehnologiei viitoare. să se înfrumuse eze sectorul prin plantări de noi arbori decorativi. Propunerea. Ce rămâne atunci de făcut? În primul rând să se ceară conducerii jude ului Prahova ca reparti ia fondurilor să favorizeze. Având în vedere că. care vor asocia toate localită ile din jurul municipiilor. sus inut şi de al ii ca mine . Însăşi popula ia care va trăi în acele decenii va deveni mult mai evoluată din punct de vedere material. să se construiască un mare parc. mi-a fost respinsă. deşi poli ia rutieră strigă zilnic prin megafoane pietonilor să nu mai circule pe străzi. care se va dezvolta sub auspiciile epocii respective. Gheorghe Gheorghe. ajunsă până aici. fără să găsim solu ia ideală. să existe sec ii ale serviciilor de plată utilitare. să se încurajeze înfiin area de noi magazine. atâta timp ne îndepărtăm cu vinovă ie de poruncile divine. ajungând să fie două cartiere moderne şi de elită. categorie absolut majoritară. cu primăria lui şi cu bugetul lui. incluse în aria Ploieştiului. Eram. în mod implicit Boldeştiul şi Scăieniul au şanse mari să devină cartierele de nord ale Marelui Municipiu Ploieşti sau Marii Meropole Ploieşti. cu o arenă în aer liber. un restaurant modern şi luxos. Emil Popescu. spre câmpul care se termină la Balaca. poate chiar cartiere reziden iale. de ing. din care ne zbatem din răsputeri să ieşim. modernizând cu prioritate acest sector. o pia ă. să se construiască un mare magazin universal sau un mall care să uşureze via a localnicilor. pentru o perioadă de timp.a. cu lac artificial. dacă Terra aceasta va supravie ui cu bine schimbărilor vizibile din natură. de înv. o cofetărie.de ing. cu cele mai diverse profiluri utilitare. fireşte. în viitor. total deteriorate. pe care nu se poate merge. Toma Călinescu. statutul de oraş de sine stătător. în toate domeniile rămase în urmă. pe o rază de 30 km. care am trăit şi mai trăim încă o epocă destul de zbuciumată şi plină de multe neajunsuri materiale şi contradic ii. în următorii 50-80 de ani. intelectual şi tehnologic. în afară de Oradea. ci numai pe trotuare. care făceau parte din această categorie a dezamăgi ilor. conform gusturilor urbanistice specifice acelei perioade. există încă 9 proiecte de constituire a zonelor metropolitane. inclusiv Ploieştii. (Deja. oricum. la ora actuală. să existe şi aici o farmacie. sectorul Scăieni. de familia fostului primar Jean Popescu şi de mul i al ii. nu cârciumi ordinare. şi mult mai eterogenă în compara ie cu noi cei de la debutul veacului al XXIlea. la poalele pădurii din Scăieni. ele vor căpăta.fostului preşedinte să se înfiin eze două oraşe separate. cum era de aşteptat. 158 . să se refacă trotuarele. fa ă de cum arată acum. cu straturi de flori ş. Iaşi şi Constan a. luxoase. după cum preşedintele însuşi a fost respins de cei care au crezut prea mult în promisiunile lui. o altă înfă işare.

. 19 iunie 1969. După pensionare. Mircea Dumitrache (1925-2006). la Berlin. în domeniul muzicii vocale. atunci când acesta ne-a vizitat ara. în localită ile cu profil industrial. formând câteva orchestre cu ei şi participând la concursuri în care a ob inut totdeauna locul întâi. Iosif. Florentin Dună. Opinia nu este departe de adevăr.n. Costache Marian. în 1967 şi 159 . Muzicală. sub bagheta unor cunoscu i dirijori şi violonişti ca Ionel Budişteanu. foarte căutat pentru a cânta la diferite ocazii. Charles De Gaulle. pe rol de soprană. Jean Pandele. la acordeon şi la orgă electronică. A participat la concursuri pe ară şi a ob inut premii şi diplome. mergând prin toate regiunile ării. prin anul 1958. dirijor de orchestre şi fanfară.solistă a Teatrului de Operetă “Ion Dacian” din Bucureşti. prezentă în numeroase spectacole transmise de Radioteleviziunea Română. Prahova). Titi Iosif. trebuie să ne aşteptăm ca numărul artiştilor să fie mic. asistent universitar la Conservatorul de Muzică din Bucureşti. director la Direc ia Muzicală din Ministerul Culturii. unde şi-a sus inut şi masteratul. cu excep ia Moldovei. Ca nimeni altul. instrumentale sau în domeniul muzicologiei. Buc. 19 aprilie 1970. Dumitru A. Florentin Dună (n. despre care am vorbit înainte pe larg. Miltiade Păun. Dimitrii Paşuk. Ligia Dună (n. Ion (Nelu) Păun. intepretând melodii populare. 1969). excelent interpret la trompetă. A fost chemată să cânte la ospe ele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. 1949. specialist în predarea lec iilor de mandolină şi chitară. Artişti. succesorul prof. Ovidiu Pascu. a debutat la Televiziunea Română şi la radio încă de la vârsta de 17 ani. 3 oct. Ion Pârvu. Marin Cioacă. muzicieni S-a spus că. A continuat să cânte muzică populară şi muzică uşoară acompaniată de diferite orchestre. Iosif (1911-2003). Puica Bălan. fost copil de trupă. ale lui Nicolae Ceauşescu date în cinstea preşedintelui Fran ei. Vasile Pandele. fra ii Bratu (dar poate că mai sunt şi al ii de care eu încă nu am auzit). Aş începe cu Miltiade Păun (1928-2002). Scăieni . Scăieni). Ion Cucu Bănă eanu. Mircea Dumitrache. Dumitru A. pe plan local sau chiar la nivel de ară. Cei mai cunoscu i sunt: Ligia Dună. Petre Petcu. membru al unui cuartet german de coarde care a ob inut numeroase premii interna ionale.CAPITOLUL XIII. secretar literar la Teatrul de Operă şi la Teatrul de Operetă din Bucureşti. a învă at zeci de copii să cânte bine la aceste instrumente. cum este oraşul Boldeşti-Scăieni. libretist şi autor al căr ii “Opereta” (Ed. deoarece în acest loc găseşti mai de grabă un număr mare de oameni pasiona i de calcule şi de tehnică decât de artă. Voi vorbi. profesor de vioară în Germania. Cu toate acestea. există câteva persoane care sau făcut cunoscute. despre Miltiade Păun şi cei doi fra i Dună. Puica Bălan (Victoria Pascu . cântăre i. Elena Licu. a lucrat cam toată via a punându-şi întregul talent de interpret la mandolină şi chitară în slujba copiilor. Poienarii Burchii. mai pe larg. la capitolul “Personalită i de seamă din BoldeştiScăieni”. Ion Nistor. Este fratele Ligiei Dună.

motiv pentru care a fost solicitat de toate orchestrele locale şi regretat de to i pentru pierderea prematură a acestui talent înnăscut al ritmurilor sonore. într-o manieră distinsă. A cântat la TVR Prahova. domiciliat în Scăieni. n. La Crama Seciu i-a cântat lui Henri Coandă care a sărutat-o pe frunte după concert. solistă a Corului armatei din Ploieşti. Au prezentat împreună frumoase piese muzicale prezentate deseori în public. Virgil Păunescu.Nicu şi Florică . diferite arii de operă şi operetă din repertoriul clasic universal.primul. Ion Pârvu. cu domiciliul în Scăieni şi la Piteşti. Boldeşti). trompetist de elită în toate orchestrele locale. unde prezintă atât piese de muzică uşoară. zis şi Puiu Păun (1932-2006). A fost director al Clubului (1970-75). interpret al preten ioaselor valsuri franceze în acord cromatic. unde era toboşarul forma iilor. acordeonist iar Florică interpret la mandolină. frate cu Jean Pandele. este în acelaşi timp un deosebit de talentat acordeonist. Marian Costache (1947-1996). Iosif (Titi Iosif. baterist şi saxofonist în câteva orchestre de pe raza oraşului. organizator de orchestre şi de concerte pe raza oraşului Boldeşti-Scăieni. Ovidiu Pascu (n. a fost solist al diferitelor orchestre populare sau de muzică uşoară. înregistrată pe casete şi CD-uri cu principalele piese de succes din concertele sus inute cu această mare orchestră prin toată ara şi peste hotare. 10 martie 1968.nu sunt rude între ei. cel mai bun interpret la trombon din tot oraşul. având o voce cuceritoare. Era o soprană cu o voce de o largă amplitudine. Petre Petcu. Trebui să men ionez că aceşti trei Păuni . dânsul era trompetist în orchestra lui Cucu Bănă eanu. Cristina Panaitescu – solistă vocală cu repertoriu din muzica populară şi uşoară. domiciliată în Balaca. 1946). acest tânăr cu voce frumoasă ar fi ajuns mai departe. alt trompetist solist al fanfarei lui Cucu Bănă eanu. A fost şi trompetistul fanfarei lui Cucu Bănă eanu. Dumitru D. fără să aibă studii speciale în domeniul muzicii. De asemenea. Ion Nistor. pentru că a moştenit o voce frumoasă. a fost deseori solicitat pentru diverse ocazii festive. este solist de muzică populară al orchestrei “Doina Argeşului” din Piteşti. înso it de diferite orchestre.vezi următorii doi . Iosif. de asemenea. Fra ii Bratu . talentat interpret la chitară şi mandolină. Este şi cel mai bun patineur din oraş pe patinele cu role. datorită căreia putea interpreta. fiul d-nei Puica Bălan. fiul lui Dumitru A. cât şi populară.a aplaudat-o. mai mult sau mai pu in cunoscute. Ion (Nelu) Păun. vechi membru al orchestrei şi fanfarei lui Ion Cucu Bănă eanu. frate cu Miltiade Păun. Elena Licu. Păcat că vocea ei splendidă nu i-a fost valorificată după cum ar fi meritat. Vasile Pandele. un saxofonist apreciat pentru frumoasele piese interpretate cu multă măiestrie la acest instrument. Jean Pandele. a fost cel mai bun baterist din tot oraşul. 1 apr. 160 . Dacă ar fi fost sprijinit. Ilie Păun.

la Ploieşti). Facultatea de Drept din Bucureşti dar şi Institutul de Artă.). El a terminat liceul I. deşi nu este cântăre .A. Teatru şi Cinematografie (I.C.Bogdan Albulescu (n. 161 . 22. îl cităm printre artiştii din acest oraş fiind un bun actor dramatic angajat la Teatrul Mic.1978.L.03. la Teatrul Na ional şi la Teatrul Casandra din Bucureşti. Caragiale din Ploieşti.T.

în special modernul şi bine îngrijitul stadion de la Boldeşti. sportul rege . aflate undeva pe maidane lăturalnice. M-am interesat de numele lor şi. au existat câteva echipe de fotbal cu jucători minuna i pe care ar fi păcat să-i dăm uitării.frecvent pe teren la meciurile dintre anii 1937-1949. un teren de volei. cabine vestiare şi un mare ştrand. adâncimea maximă fiind 1.CAPITOLUL XIV. cât şi după război.. fără nici un motiv. sporadic. jucători în echipa na ională şi mari antrenori . a ajuns să arate pe an ce trece tot mai abandonat. împreună cu partenerul lui permanent.era şi a rămas fotbalul. cea mai veche (bătrânii) fiind manşa întâi .într-adevăr. împăr i i pe mai multe manşe cronologice. acum 65 de ani. apoi un splendid teren de tenis de câmp.. cu câteva decenii în urmă. se construise.pe Viorel Mateianu şi Valeriu (Vivi) Răchită. cât şi Schela Boldeşti. Pilică Ion (Mânzu). Fără o puternică bază materială sportivă. Şi la Fabrica de mucava era un bazin de înot. regretatul şi simpaticul Ionel Damian. Fotbaliştii forma i în această zonă nu a fost nevoie să se ridice de pe terenuri improvizate. într-un bazin de colectare a lichidelor reziduale petroliere. se antrenau zilnic fotbaliştii de la Schela Boldeşti. Ambele bazine de înot au fost construite (1940) în pantă: primul are şi trepte de intrare în apă. destul de modernă. aici sportul preferat . cam în spatele întreprinderii Arta Metalului şi a Bazei Tubulare din Scăieni. Spre fala întregului jude . sub pretextul că nu avea scurgere. Pe terenul de fotbal al schelei. Activitatea sportivă din Boldeşti-Scăieni Terenurile de sport din acest oraş au dat ării doi mari fotbalişti. desfiin at. Despre ei voi oferi amănunte la capitolul “Personalită i de seamă din Boldeşti-Scăieni”. Atât în trecut. Baza sportivă a schelei mai cuprindea: o sală de şah (aici repurtau frumoase victorii un mare şahist din Boldeşti. cât şi în prezent. Comparativ cu acesta. atât pe timpul războiului. au fost patru manşe. deoarece atât Fabrica de geamuri Scăieni. numele lor merită să rămână amintite în această carte. Nelu Slăboiu). Bazinul pentru înotători. indiferent de faptul că era veche. de la un fost jucător. incluzând grupuri mai constante sau mai pu in constante de jucători. dar. părăsit însă de mai mul i ani. terenul de fotbal al Fabricii de geamuri. am putut reconstitui. poate că nu ar fi existat asemenea personalită i sportive de elită. a mai apărat şi după acea perioadă de vârf.20 m. Toate aceste terenuri de la Boldeşti există şi astăzi şi sunt din nou bine îngrijite. o sală de ping-pong. în mare. recent vândut cu fabrică cu tot. deşi ele nu au fost singurele. El a fost transformat. în dreptul trambulinei. 162 . În total. aveau echipe în divizia C şi frumoase terenuri proprii de fotbal. o popicărie. cu peste 60 de ani în urmă. împăr it în două jumătă i de un baraj separator de ciment: prima jumătate fiind pentru neînotători şi cealaltă jumătate pentru înotători. apoi astupat. În curtea fostei Baze de Aprovizionare Floreşti. din păcate. portarul echipei . acesta din urmă săpat mai adânc şi dotat cu o trambulină înaltă de 3 m. Fiind nişte sportivi de elită. are adâncimea de 3. Cel mai vechi dintre ei a fost Pelinescu Titus. forma iuni întregi ale fotbaliştilor schelei Boldeşti. un alt bazin modern de înot.50 m.şi cea mai adulată de public. Doar micu ul bazin pentru copilaşii de 4-5 ani a fost desfiin at.

zis Boly (extr. curajoasa feti ă deja pilota perfect avioanele uşoare de sport. frate cu Boly) MANŞA a III-a (anii 60-65) VIOREL MATEIANU (înaintare) Haralambie Eftimie Constantin ârcovnicu Ion Tănase Vasile Gheorghe. LIDIA BELEA. singură. La 16 ani. 2 mai 1957.MANŞA I (anii ‘50) MANŞA a II-a (anii ‘60) Titus Pelinescu (portar) Augustin Ghioca. motiv pentru care.) Ion Stroe. zis Gică Constantin Niculae. astăzi nu mai are 16 ani. zis Mânzu (extr. zis Paganel Nicu Teodorescu Ică Filipoiu Ion Loghin (frate cu Irina Loghin) Vasile Olteanu Aceştia au fost fotbaliştii din genera ia de aur a sportivilor de la Schela Boldeşti. Cetă enii din Boldeşti-Scăieni. înso ită de instructorul de zbor care. însă brevetul l-a luat la 18 ani. dreapta) Ion Pilică.. zis Cairo (înaintare) Vasile Vancea Vasile Georgescu (stoper) Victor Iofter (mijlocaş) Jean Boieru (mijlocaş) Nicolae Pilică. însă de mică visa să fie pilot de avioane. zis Tolo (stoper) Jean Berilă (portar) Nicolae Stroe Ion Marinscu-Pisica (portar) Matei Vlăducă Gheorghe (Ghi ă) Armean (fundaş) Puiu Dragomirescu Gheorghe Teşcula (fundaş) Constantin Diaconu. stângă. admirau deseori o avionetă rapidă care le săgeta deseori cerul. a urmat o şcoală de pilotaj. care deseori cobora foarte jos avionul pe deasupra casei părinteşti de lângă pădurea Scăieni. zis Mânzu (extremă dr. O FETI Ă DE 16 ANI DIN SCĂIENI. PILOT DE AVION Desigur. zburându-le peste case şi făcând loopinguri spectaculoase şi mici acroba ii prin aer. Prahova). deoarece numai la acea vârstă se putea primi un brevet de pilot. În carlinga avionului acela se afla Lidia. La 20 şi 21 de ani a 163 . pe Clubul mic de la Boldeşti. mai târziu. inginera Lidia Belea (n. zis Nei MANŞA a IV-a (anii 65-80) Ilie Dragnea (portar) Nicolae (Puiu) Doman Ion Voinea (stoper) Stelică Julea Ion Pilică.. pe o placă comemorativă aplicată înăuntru sau afară. Slănic. dar s-ar merita ca numele tuturor să fie men ionate undeva. Câ iva dintre ei au trecut deja în lumea celor drep i. la Strejnic. zis Tanana Gheorghe Anghel. avea să-i devină so .

de Radioamatori.îl pot contacta.hamradio. 41 m şi 49 m.5/145. şi pe alte colege de facultate să-i urmeze exemplul. Ca studentă a Facultă ii de Foraj-extrac ie a Institutului de Petrol şi Gaze din Ploieşti. a continuat să piloteze încă doi ani. 19 m. îndemnând. la rândul ei. pe 103. De aici. Sandu Doru. Îl felicităm! To i radioamatorii din lume .câştigat toate concursurile de aterizare la punct fix şi a făcut câteva salturi curajoase cu paraşuta. aşteptând un QSL card de la YO9CXY-Boldeşti-Scăieni. Sta ia dumnealui are următoarele indicative tehnice: PREFIX INDICATIV CLASA NUME DOMICILIUL CXY YO9CXY a III-a Sandu Doru Boldeşti-Scăieni Ştim că YO9CXY emite/recep ionează. alternativ. ca să-l putem recep iona. 164 .câteva zeci de mii . dar îl putem repera şi prin www. pe unde scurte. fără să cunoaştem exact derivatele frecven elor (bănuim.. 31 m. specializată şi în comunicări meteo. din America.390 KHz. în spa iile rezervate numai radioamatorilor).ro. în benzile de 13 m. din oraşul Glen Ellyn. FEDERA IA ROMÂNĂ DE RADIOAMATORISM (YO9A) În oraşul Boldeşti-Scăieni există şi un radioamator sportiv.. în func ie de momentele favorabile ale ionosferei. 16 m. îl salut cu un simbolic QSL american din partea sta iei vecine cu mine W9CCU. 25 m. membru al Federa iei Române de Radioamatorism care are indicatorul YO9A şi al Federa iei Prahova (ZYO7Z-Repetor). dl.

. întreprinderea respectivă poate ajunge la faliment. loc în care s-a men inut timp de zece ani! Nu a fost acesta un miracol? Sigur că a fost. Între anii 1970-1980. pe rând.. produc ia de sticlă de la această întreprindere fostă de elită. Abatorul de păsări. căci 165 . urmate de Arta Metalului. schimbarea numelui unei firme mijlocii aduce cheltuieli şi pagube de zeci de milioane de dolari.A. Vom descrie toate aceste unită i. În America. friabile. Acestea să sperăm că nu. Se pare că şi în România schimbarea numelor unei firme a început să coste. SCĂIENI. În oraş existau patru unită i industriale de anvergură şi alte câteva mai mici. ocupa deja locul al treilea.. În ordinea tradi iei locale. cu excep ia oraşului nostru. ca şi sticla produsă acolo. Cert este că de când s-a închis sec ia de la Blejoi.A. biata fabrică. (“firma mamă” care a cumpărat-o pentru a-i mai adăuga un nume: GES GLASS SRL) şi Dumnezeu ştie ce alte nume noi de “botez” va mai căpăta. Industria din oraşul Boldeşti-Scăieni Se ştie că jude ul Prahova este jude ul cu cele mai multe oraşe din ară. ele sunt: Întreprinderea de Geamuri Scăieni.iată.. Chiar şi numele unor întreprinderi s-a schimbat. 13 la număr. Fabrica de mucava Scăieni. imediat după Ploieşti şi Câmpina. imediat după Ploieşti şi Câmpina. Dacă îşi schimbă numele de trei ori. de o puternică bază industrială. ÎNTREPRINDEREA DE GEAMURI SCĂIENI (IGS) La început se numea simplu: Fabrica de Geamuri Scăieni (FGS).CAPITOLUL XV. S. apoi când.A.C. Poate că nu chiar din această cauză fabrica de geamuri de la Scăieni a cunoscut crize endemice. din păcate. el a avut o dezvoltare economică uluitor de rapidă. din cele treisprezece oraşe (12 fiind cu mult mai mari).C. Evident. ca şi numărul salaria ilor de acolo. fiind înfiin at în 1968. într-o oarecare măsură. condusă de oameni destoinici. şi ve i vedea de ce. s.L.. Firma Ecoferm Cris-Tim şi alte câteva firme mai mici.. Astăzi. for a lui economică nu mai este aceeaşi. ca urmare a diminuării puterii ei productive şi de vânzare: SCAIGLAS S.c. SCAIGLASS SRL. având un vechi statut de urbanizare. Boldeşti-Scăieni . încât numai la doi ani de la înfiin are. de pe locul ultim a propulsat pe locul al treilea în ceea ce priveşte ponderea economică. Schela Boldeşti şi Întreprinderea de Foraj şi Lucrări Geologice Speciale (IFLGS). Un caz special este firma PETROMSERVICE S. toate aceste oraşe. ajunsese cea mai mare fabrică de geamuri din ară. TRANSFEROVIAR (??!) S. după care a căpătat nişte nume instabile. Nu ştim dacă şi calitatea produselor finite. s-a redus sim itor. i s-a zis Întreprinderea de Geamuri Scăieni (IGS). denumirile finale sunt neinspirate din punctul de vedere al preten iilor de branduri europene. Deşi Boldeşti-Scăieni era cel mai tânăr din toate.R. pentru o perioadă. ARTEMA Plast SRL (din 1996). GES S.. iar a unei firme mari de sute de milioane. iar acest miracol s-a putut întâmpla numai datorită faptului că această localitate dispunea şi încă mai dispune. peste o altă perioadă de timp. fugitive şi. Baza Autotubulară (BAT). gata a fi din nou schimbate şi fragmentate peste noapte. S.

nu ne-am putea imagina civiliza ia modernă. Ulterior.000. Capacitatea totală maximă de produc ie proiectată era de 2400-2800 m. prima industrie de geamuri românească din Vechiul Regat. de tip Fourcauld. costr. fără camere regeneratoare (ardere. de gaze bogate de sondă şi se afla nu departe de cariera de nisip fin de la Vălenii de Munte. în 1938. ruperea geamului se făcea manual. deoarece dispunea de bra e de muncă. că mai există încă două mari fabrici de geamuri.longevitatea oricărei întreprinderi depinde cel mai mult de valoarea produselor ei şi a mediului de marketing. topire. unde erau amplasate liniile tehnologice. La început. depozitul de materii prime. care avea o capacitate de produc ie de 2000 m. împăr it în 17. geam tras. Fără sticlă. dar atunci ele nu se înfiin aseră. în anul 1941 capitalul social a ajuns la 60. 56. constituită ca societate anonimă prin actul constitutiv şi prin statutele publicate în Monitorul Oficial nr. depăşind produc ia celorlalte firme similare din ară. Fabrica avea hale de produc ie. în compara ie cu complexitatea tehnologiei de astăzi controlată electronic. Localitatea Scăieni îndeplinea prin excelen ă toate condi iile să se înfiin eze pe teritoriul ei o asemenea fabrică.000 lei. neavând personal românesc specializat în industria sticlei. 166 . cu mari riscuri de accidentare (ele nu au putut fi totdeauna evitate). de fapt. cam primitive. capitalul social fiind fixat la 8. înfiin ată în 1918. pe an. laborator chimic de analize.p. la Buzău şi Târnăveni. Fabrica de sticlărie Turda şi Fabrica de geamuri Ploieşti. Urmare beneficiilor ob inute şi subscrip iei ac ionarilor. De-a lungul anilor. becuri electrice din Putna. şi Fabrica de sticlă Ardeleana. nu departe. geam tras (de 3 mm grosime) în 24 de ore. Sediul societă ii era la Bucureşti. În România mai existau trei fabrici de geamuri: Fabrica de sticlă de la Azuga cu gaz metan. lângă care s-a decis să se construiască această fabrică.) Localitatea Scăieni oferea locul optim pentru construirea unei noi şi mari fabrici. În 1940 fabrica mai func iona şi cu o linie de încărcat butelii. bineîn eles. sumă destul de rezonabilă. atelier de prelucrări mecanice.000 lei. rampă auto.000. numărul salaria ilor. se montează o a doua maşină de tras geam. tehnic Warteschi. dar după 1948 s-a unit cu sec ia de la Blejoi. Prin apropiere trecea linia electrică de înaltă tensiune de la posturile TRAFO ale schelei Boldeşti. (Astăzi. la nivelul anului 1934. În aprilie 1934 a început construc ia primului cuptor de topire şi de tragere a geamului. rampă de cale ferată. bineîn eles. p. Peste patru ani. depozitul de mărfuri. geamuri. limpezire) care erau comune şi. Fabrica de la Scăieni era. iar cererea de geamuri era din ce în ce mai mare. din 10 aprilie 1934. această capacitate a crescut progresiv. Se ştie că sticla este un element de bază al oricărei construc ii şi locuin e omeneşti. atelier de repara ii utilaje.000 de ac iuni nominative a câte 500 de lei fiecare.500. Totdeauna a fost nevoie de fabricarea ei. Alte fabrici nu existau. necesitatea de geamuri a fost suplimentată de încă trei fabrici similare mai mici: Fabrica de sticlărie. Ei au proiectat cuptorul care avea următorii parametri: L=10 m. de unde această materie primă se putea transporta lesne pe calea ferată. Documentele de arhivă ne arată că.000 mp/an. s-a recurs la doi specialişti germani. La fel. capacitatea cuptorului crescând la 1. ing. Societatea Anonimă Mediaş. aşezat direct pe pământ. Kristionsent şi ing. fiind înregistrată sub numele de Industria Română de Geamuri Scăieni. erau şi nişte pu uri de joasă adâncime pentru apă industrială.

. de vată de sticlă şi de alte produse de sticlă etc. un cămin pentru nefamilişti.. indiferent de calitatea lui. întreprinderea a mai luat o gură de oxigen întăritor şi vedem că încă mai trăieşte. rămas neterminat. apoi. observăm că dacă la “geam laminat” ea s-a men inut oarecum constantă. mult mai solicitat pe pia ă decât geamul clasic.C. ar putea deveni acum hotelul oraşului. de realizarea unei instala ii de producere a geamului prin tehnologia float-glass. dar după un deceniu deja avea 800. SCAIGLAS-S. ările din fostele state comuniste erau obligate să cumpere cantită ile de geam românesc. Această firmă şi-a concentrat toată aten ia pe producerea şi comercializarea geamului securizat.R. Prima etapă de refacere a avut loc în anii 1955-1960. utilajele erau în cea mai mare parte uzate fizic. cu atât mai pu in cele de peste hotare. în peioada 1997-1999. La fel în produc ia de “metri pătra i bază”. pe bază de brevet japonez. chiar dacă costul geamului lor era mai ridicat. fiind concuren a. prin asimilarea de noi tehnologii pentru tragerea geamului. fabrica a putut construi un liceu industrial. Acesta. GES S. diminuarea cererii de pe pia a interna ională şi contractele nepatriotice ale unor companii româneşti de construc ii cu societă ile occidentale care le condi ionau regimul de finan are numai dacă acceptau să importe geam tras de la firmele lor apusene. la sortimentul de “geam tras” a scăzut îngrijorător. fabrica pornise numai cu 60 de muncitori. Întrucât. spre a scăpa de faliment. În urma cutremurului din 1977. care se lucra exclusiv pentru export. a trebuit să se caute noi solu ii salvatoare pentru comercializarea produselor de geamuri. Astfel a luat fiin ă S. accelerând dinamica produc iei fizice la principalele sortimente finisate. De aceea.care apar inuse fra ilor Vernescu. urmată. deşi nu există garan ii absolute de supravi uire continuă.L. s-a sim it necesitatea executării unor serioase lucrări de refacere a capacită ii de produc ie. totul depinzând de 167 .C. un club. Dacă. În 1998 s-a trecut la construirea unei linii moderne franceze de geam float. când s-au construit încă trei cuptoare cu tragere orizontală. din fondul de investi ii s-a realizat o instalare de securizare a geamului cu încălzire mixtă (gaze naturale şi energie electrică). urmărind graficele dintre anii 1993-2000. linie ferată interioară. despre care am amintit mai sus. deci cu risc mai mic de periclitate. Având un buget favorabil. cât şi implementarea unor noi tehnologii care să se ridice la nivelul celor utilizate în ările avansate ale lumii. prin contractul din cadrul fostului CAER. vânzarea geamului tras şi laminat mergea strună pentru că. o cantină. Deşi dinamica produc iei fizice îşi propunea un ritm ascendent sau măcar constant. avea 1200 de oameni în produc ie. în trecut. Gra ie geamului securizat. căi de acces asfaltate. se impunea necesitatea unor investi ii. după opinia autorului acestei monografii. având loc conversia primelor maşini de tras geam de pe vechiul procedeu Fourcault pe altul mai avansat. de pildă. astăzi nu putem obliga nici o firmă din ară. finisat. în 1965. apoi şi un hotel. Ca urmare. dar mai ales moral.A. să cumpere produsele fabricii de la Scăieni. căci este nevoie de aşa ceva. Tot în acea perioadă s-a înfiin at şi sec ia de vată de sticlă/vată minerală. Ini ial. şi s-a ajuns la colaborarea cu o firmă americană. şi care avea un cuptor de geam colorat. în care S. conform acelor contracte. În 1999 se exporta peste 80% din totalul produc iei. procedeul Atachi. Scăieni de inea 60% din capital. cauza. pentru producerea geamului. iar etapa a doua între 1961-1965. în perioada 1991-1993.

motiv care a făcut ca o parte din întreprinderile de geam din România. culturală. perioada de înflorire a Întreprinderii de Geamuri Scăieni a fost ajutată de Grupul Şcolar de Industria Sticlei (liceul industrial) din localitate. politică. S. demografică. juridică. plin de contradic ii antagoniste. inclusiv cea din Scăieni. desfacere. Uzina de produse chimice Govora (furnizoarea de sodă calcinată) şi Exploatările miniere din Harghita. De aceea. În ceea ce priveşte numărul de personal. Scăieni se confruntă în prezent cu un mediu extern nefavorabil. socială. feldspat şi alabastru). Sticloval Vălenii de Munte (furnizoarea de nisip). chiar turbulent. să fie restructurate. Braşov şi Hunedoara (furnizoarele de dolomit. unii deveni i destul de nefavorabili. care a făcut ca întreprinderea să lucreze uneori la limita de avarie. Societatea S. la rândul lui. Celelalte categorii de salaria i au fost recrutate prin organizarea de interviuri. rupând ritmul de coordonare a produc iei. nouă ne lipsea în totalitate experien a dinamicii capitaliste şi a sistemului de privatizări.. După aproape o jumătate de secol de comunism. GES S.C.C. calcar. CTC.A. redăm mai jos situa ia scriptică la data de 31 mai 1999: Din care la SCĂIENI la sec ia BLEJOI ________________________________________________________________ Total personal 1390 1240 150 Muncitori 1340 1091 150 Personal tehnic 50 149 0 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------maşinişti 28 28 0 personal CAF 70 70 0 personal de deservire generală 30 30 0 personal cercetare proiectare 4 4 0 ________________________________________________________________ Pe compartimente. laborator 168 102 salaria i 186 193 149 . în acest proces de privatizare şi chiar de lichidare. ecologică. furnizorul noii genera ii de sticlari. cuprinde un ansamblu de factori. Furnizorii de materii prime pentru fabrica de la Scăieni sunt S. exista următoarea structură a salaria ilor: TESA Complex SME Aprov. trecerea la privatizare poate fi un salt dureros. În mod indubitabil. Prin acelaşi proces de şoc trec şi furnizorii de materii prime.C.mediul de marketing care. atât pentru posturile din produc ie cât şi pentru personalul TESA. administra ie. aparent ireconciliabile. de natură economică.

fa ă de ceea ce era atunci: ________________________________________________________________ personal 1995 1997 1998 1999 2000 ________________________________________________________________ TOTAL PERSONAL. fiind închise două cuptoare (cuptorul 2 şi cuptorul 3). fabrica de la Scăieni.R. S. s-au sistat angajările.R. deşi geamul chinezesc este 169 . dar urmărind tabelul de mai jos. dacă atunci numărul salaria ilor scădea într-un ritm relativ lent. vindea/vinde produsele ei către firme din Piteşti. Braşov. VĂLENII DE MUNTE. Covasna. Fiecare fabrică de geam are zona ei de distribuire. 2154 2037 1842 1450 1390 DIN CARE: muncitori 1925 1811 1648 1389 1208 pers. Există clien i interni şi clien i externi. Oneşti. De asemenea.R. productiv 101 97 63 61 50 maiştri 49 44 39 36 28 personal CAF 82 83 93 88 70 pers. devenire generală 30 30 33 29 30 ________________________________________________________________ Clien ii fabricii de la Scăieni au contribuit şi ei la ridicarea şi coborârea prestigiului fabricii. deci. Oradea etc. ca urmare a pensionării masive în condi iile decretelorlege nr. în ultimii şapte ani reducerea s-a accelerat iar numărul salaria ilor s-a redus cu şi mai mare viteză. 70/1990. S. MOBREAL S.L.C. Bacău. practic. cercet. Câmpina.. Astfel.C.L. numărul acestor clien i micşorându-se în prezent. Câmpulung-Muşcel.L. aceasta este foarte restrânsă. CONSTAN A. Brăila. evitând. ACHETRANS S. se observă o scădere a acestuia în anul 1997. Târgovişte. Bucureşti. POSEŞTI. S. China comunistă acaparând. ajungându-se în prezent la peste 50%. 60/190 şi nr. proiectare 16 16 5 6 4 pers. conflictele comerciale. Botoşani.C. STORAD EXIM S.L.L. Îmi pare rău că nu dispun de graficul cu personalul fabricii dintre anii 2001 şi 2007. BUCUREŞTI. CRISTAL BRAD S.R. Găieşti. ferindu-se să intre în “parohiile” celorlalte fabrici. În ceea ce priveşte pia a externă. tot globul. Constan a.C. DAKO DISTRIBUTION S. PLOIEŞTI. ve i deduce că. tehn.Geam laminat 160 Geam tras Blejoi 188 Geam tras Scăieni 246 Prelucrări 42 Geam cristal 83 Confec ii lăzi 41 ________________________________________________________________ Analizând evolu ia în ultimii ani a numărului scriptic de personal. Dorohoi.C.R. datorită concuren ei. S. respectiv către clien i ca S.

GOTCEV-Bulgaria. deseori neloială. OMEGA PROD COM TÂRNĂVENI (care concura pe sectorul geamului ornament şi geamul armat). cuptoare ultramoderne electrice sau termice cu gaze pentru recoacerea geamului. KEM WOOD-Bulgaria. Singura mare neplăcere întâmplată recent acolo şi în toate sec iile a fost reducerea numărului de salaria i. cu un capital social de 6. Economul Cesărescu.3 miliarde RON. 1-9 (director general Cristi 170 . Indonezia.C. GEROM BUZĂU (concura/concurează pe sectorul de geam prelucrat) şi S. PTOP-VICTORIA-Macedonia.categoric mai slab calitativ decât cel de la Scăieni.928. Coreea de Sud sau Iran. Cităm concuren ii cei mai persisten i din această categorie: S. cu adevărat vital. În istoria lungă de peste 73 de ani a Fabricii de Geamuri din Scăieni. fabrica de la Scăieni. din Bucureşti. care lucrează cu devo iune într-un asemenea loc de mare responsabilitate. iar 60% cu vârste între 30-50 de ani. uneori periculos. Un factor frenator în evolu ia acestei fabrici a fost totdeauna concuren a internă. Republica Moldova (Basarabia). în urma unei licita ii. sunt califica i sticlari.C. la sec ia fluide.R. dar şi o tehnologie modernă bazată pe mecanisme sofisticate şi comandate electronic. de fabricare a sticlei.26%. deci marea majoritate. Ungaria. dar de priceperea acestor tehnicieni operatori depinde nu numai via a colectivului. Cehia. va fi foarte greu să-şi găsească imediat alt loc de muncă. dar şi cu enorm de multă energie termică şi electrică. Grecia. dar este vândut mai ieftin. Trans Expedition Feroviar S. azotul lichid joacă un rol esen ial. nr. că datorită înaltei calificări a personalului. INDIGENA-Republica Moldova. Fran a. cuptoare sigure şi solide pentru folosirea materiei prime în vederea procesului topirii. neştiind altă meserie decât aceea de sticlari. iar capitalul social la 4. de grija şi măiestria cărora depinde nu numai siguran a de perfectă func ionare a procesului. Din totalul efectivului de salaria i 80% aveau studii medii. În asemenea puncte importante s-au construit structuri calculate să reziste şi la seisme de gradul 8 pe scara lui Charles Richter.C. iar restul angaja ilor prezentau studii superioare de specialitate (numai 10% erau vârstnici. Bulgaria. Serbia. În 2005 cifra de afaceri a scăzut între 10-20 milioane de euro. încă a mai putut exporta produsele de sticlă securizată în ări ca Turcia. 30% până în 30 de ani. VORMICELRepublica Moldova. asemenea sec ii având un personal supercalificat de dirijare şi supraveghere. de la d-na operatoare Camelia Voinea. Ungaria. trecerea lor pe listele de persoane intrate în şomaj care. TARDINT-Serbia. de ex. structuri adiacente de amestecuri chimice sub presiune în care. Am în eles. la această fabrică nu se va întâmpla niciodată nimic rău. spre a nu se întâmpla evenimente posibil catastrofice. avută de o via ă. La concuren a lor se adaugă afluxul firmelor străine de geam care vând produsele lor în ara noastră. în ultimii ani. ca să nu mai vorbim de geamurile aduse din China. mai ieftine dar de cea mai proastă calitate.. ci însăşi existen a neafectată a întregului mediu înconjurător. UMRAMIYETurcia. s-a folosit nu numai o mare energie umană.L. str. către clien i precum DEMGEXIM-Grecia. Din totalul salaria ilor 77.) În 1991 cifra de afaceri a fabricii era de 10-26 milioane de euro. fiind dificil sa se reprofileze în alte joburi într-un timp scurt. Polonia.000 RON în 2006 întreprinderea. venind din ări ca Turcia. Cu toată această concuren ă în creştere. a fost achizi ionată la un pre minim de firma S. soldată uneori cu accidente şi sacrificii.

În acest caz.. Noii conduceri şi edililor oraşului le mai dăm un sfat: să se uite pe zidul fabricii de lângă linia ferată.. owneri Vasile Didilă şi Gruia.poate că se inten ionează să fie păstrată nealterată pe acel zid ca să devină un zid al plângerii pentru cei nostalgici ori. vizitat de fantome. pentru vecie. scara s-a rupt şi. dl. scumpa noastră patrie!” . pe o suprafa ă de 5 ha. În 1789.CAHIRO S. care lumina noaptea. la vest. cu semnifica ii muzeistice.. Luis Robert construieşte în Fran a prima maşină de fabricat hârtie cu sită esută de cupru.cine ştie . adm.A.“Trăiască Republica Populară Română....CAHIRO !. Este.). Tahir. cum s-ar spune.. să se ştie ce a fost înainte.. ÎNTREPRINDEREA DE MUCAVA BOLDEŞTI-SCĂIENI . o clădire părăsită precum arată acum fosta fabrică de sticlă de la Blejoi sau. domnilor. un muzeu al sticlei. în căzătură. montase deasupra ei o stea roşie.. atunci oricare alta. şi să şteargă odată. dacă tot nu le plăcea denumirea veche. În ultimă instan ă.Rădulescu. lozinca aceea comunistă .Doamnelor şi domnilor.. Sayyidati ua sadati assallamu alaykum!”=“Aici CAIRO. comercial) ş. ca un fel de memento. pe unde trec zilnic trenurile. 171 . în cel mai fericit caz. Ion Nagy (dir. după ce a scris-o. sub directori deosebit de întreprinzători. licita ia pentru această fabrică a fost câştigată de un nou patron... căci vedem scris CaHIro !) În fine. pentru genera iile viitoare. Constantin Olteanu. puteau găsi o alta. Sau . Când ascult cel mai mare post de radio egiptean. la Scăieni. Să lăsăm problemele filologice şi să descriem acum această întreprindere. cam greu de pronun at în româneşte. fabrica însăşi are şanse serioase să devină o piesă de muzeu. fără să fie rudă cu campionul la box) care. La un secol după maşina lui Robert. se înfiin ează. Nu ştim dacă din cauza aceasta nu a îndrăznit nimeni să o şteargă. În timp ce o monta.iar după numele propus de dv. cum ar fi: FABCARO=fabrica de carton românească FAMURO=fabrica de mucava românească iar dacă şi astea par caraghioase. însă.alipind for at silabele din alte trei cuvinte: CArtonHÎrtieROmânia (dar hârtie nu se mai scrie cu “î”. dar nu rostită pe arăbeşte .. neatinsă. fabrica de hârtie. din geam vopsit. să facă necesare eforturi de a men ine faima de care ea se bucura înainte. Este cea mai veche întreprindere din oraş şi una din cele mai vechi din ară. dar au nimerit-o cu oiştea-n gard .. cum au fost neuita ii ingineri Mircea Vasiliu.. el începe programul în limba arabă astfel: “Hunaa al-CAHIRO. poate. pacea să fie cu voi!” Cine ar fi crezut vreodată ca fabrica de mucava din Boldeşti-Scăieni să primească numele capitalei Egiptului şi încă în pronun ie arabă? (Fără măcar să aibă în ea vreun capital de la băncile egiptene)? Am în eles că noii stăpâni nu ştiu limba arabă şi că s-au gândit să formeze un nou cuvânt. zugravul a murit pe loc. electrică. Stelian Grecu. Astăzi i s-a dat un nume destul de neinspirat. Am dori ca noul director al acestei foarte utile întreprinderi..a. spre a i se atribui locului valori istorice.. o lozincă cu blestem. având ca vecini. dacă nu de-a dreptul arăbesc: CAHIRO!. Este o poveste adevărată în legătură cu ea: lozinca a fost scrisă de un zugrav moldovean (se numea Doroftei. ci cu cu “â” . Mircea Popescu (dir. în ziua de 24 august 1889. Vasile Dragoş. ar trebui să zicem “hirtie”.care zace acolo. care avea o respectabilă etate de 118 de ani. sfidând anacronic timpul de peste 60 de ani.

este scoasă la licita ie şi va fi cumpărată. şi ani de-a rândul. De la început. şi la nord tot moşia lui Bălăceanu. cât miilor de tone de căr i sosite zilnic. Tehener. fabrica de la Scăieni are un număr de 120 de lucrători (fa ă de 50 cu cât pornise ini ial).000 tone la 23. în baza hotărârii Tribunalului Jude ean Prahova. uzate. clădirea de serviciu a patronului (directorului) şi alte instala ii utile producerii de hârtie. iar produc ia de la 15. De asemenea. avea capital imobiliar de 609. Ele erau aruncate în vagoane fără nici un discernământ. Între anii 1935-1973. La scurt timp. cu avantaje pe 30 de ani.. reciclat (topit). “LETEA” Bacău şi Fabrica de hârtie de la Câmpulung. capacitate fabricii a crescut la 268. moşia lui Bălăceanu. În baza legii de protejare a industriei româneşti din 1912. culori minerale etc).m.751 lei. auto ş. A. valoarea produc iei fiind de 400. Eforia Spitalelor. fabrica îşi reduce produc ia relansată din plin în 1922. Materia primă. deveniseră mari 172 . la înfiin are. această întreprindere a beneficiat de scutiri de vamă pentru materialele de import (clorură de calciu. când milioane şi milioane de căr i. în care s-a mutat întreaga instala ie de fabricat hârtie. numărul de salaria i a crescut de la 800 la 1300. Zahareanu. Primul proprietar a fost Esra Penhas. La finele secolului trecut. pentru suma de 420. confiscate din biblioteci particulare ori de la toate marile biblioteci publice. de inea instala ii de 600. După zece ani de activitate. cazane de abur.toate livrate în ară. veneau la Scăieni pentru. celuloză . o va anexa fabricii de la Scăieni . încât fabricile de hârtie. erau paiele. clădirea aceasta fiind cu un etaj. inclusiv cea de la Scăieni. la jumătate. proprietar de terenuri. Documentele arată că din 1969 şi până în 1985. locuin e pentru muncitori. înăl ând fabrica pe un câmp cumpărat de la Mauriciu Blank. de la Petre Bălăceanu. carton suport tapi erie auto. Ini ial. în 1892. hârtie de ambalaj. din care se fabricau 300. nr.000 lei.22% din totalul de hârtie pe ară.a. apoi al lui Ceauşescu. la est.). În anii de criză 1933. A fost perioada crâncenă de librocid. cum scutite erau şi celelalte fabrici de hârtie şi celuloză existente la acea dată: Fabrica de la Buşteni. pe care.000 tone. prin modernizarea instala iilor sau înlocuirea celor vechi. începând din anii 1949 până în 1989. În timpul primului război mondial întreprinderea nu a putut lucra şi a fost închisă până în 1920. de textile.. ateliere pentru repara ii.şoseaua Ploieşti-Vălenii de Munte. de unde veneau camioanele să le încarce pentru topit (abia mai târziu s-a construit o linie ferată care să meargă direct în fabrică). fabrica avea două corpuri de clădire.000 lei. la sud. dar şi în două ări importatoare: Austria şi Germania. la rândul lui. fabrica de mucava de inea magazii. trimise la distrugere din ordinul regimului stalinist al lui Gheorghiu Dej. hârtie igienică sanitară. de “ardere pe rug” a căr ilor. alimentară.000 lei. în 1899. fabrica este cumpărată de ing. 2422 şi 423 din 1888.d. pivni e. în gara Scăieni (un nou tip de materie primă). cartoane perforate.000 de tone. reprezentând 3.000 kg hârtie. producându-se carton duplex. de ing. Vă rog să re ine i că această creştere spectaculoasă a produc iei nu se datora atât celulozei ob inută din lemnul pădurilor. În 1945 fabrica a fost na ionalizată de comunişti. confec ii de carton pentru cca 400 de beneficiari interni şi externi (industria de încăl ăminte. cumpărat de acesta. Inginerul Zahareanu mai era proprietar şi al fabricii de pastă celulozică de la Cheia-Mâneciu Ungureni.

hârtie igienică! Regretatul părinte Gh. Lăudabile au fost realizările tehnice şi sociale pe timpul când fabrica se afla sub direc ia inginerului Gheorghe Genel Costache. a trimis la ONU un sul de hârtie igienică fabricat la Scăieni din pagini de Biblii. o parte. pe atunci. la maculatură vin vagoane cu “genialele” opere ale lui Gh. una din cele mai mari crime anti-culturale din istorie. împreună cu mul i colegi de-ai mei de clasă. având şi o necunoscută cotă-parte de capital românesc despre care pe Internet s-a scris că apar ine unui fost prim-ministru din România. existând o produc ie de zece ori mai mică decât în anul 2000. toate cele zece Istorii ale României scrise de Iorga. unde au fost distruse imense valori. pentru motive minore. noua firmă a dispus reducerea activită ii şi a personalului la un număr de 130 de oameni. Din păcate. fiindcă. dar cei rămaşi la putere în institu iile statului n-au acordat aten ie modernizării fabricii. descărcătorii au fost aleşi numai din persoanele analfabete. din lipsă de fonduri. Edi ii întregi de opere de Eminescu. din Grecia (proprietara firmei de băuturi alcoolice).. Din ordinul lui Ceauşescu au sosit zeci de mii de Biblii şi căr i de rugăciune la topit pentru a se fabrica din ele. cu un personal de 1950 de salaria i. le-am îngropat. să nu ştie ce valori treceau prin mâinile lor! Când s-au pornit cercetările prin case după căr ile luate de oameni de la maculatură. etc. ceea ce a cauzat o involu ie în produc ia de materiale finite. pe care scria cu litere mari tipărite: HÂRTIE IGIENICĂ “SCĂIENI” ..adică făcută la CAHIRO! Vai. De exemplu. Calciu Dumitreasa.. traduceri din marii clasici ai lumii etc. făcând cumpărături prin magazinul “Interex” din Ploieşti. poezia antirusească “Doina”. ALEXANDRION. În 2001. s-au început primele privatizări. din întreaga lume. Cei care descărcau vagoanele de maculatură de la fabrică. căr ile cu poeziile lui Eminescu erau interzise numai pentru că aveau între filele ei. După 1989. roata istoriei s-a întors. deja putreziseră. dar când le-am dezgropat.toate. Nu mă pot ab ine să nu amintesc că.. care au fost procurate cu greu de la maculatura din Scăieni.C. Gheorghiu Dej şi ale lui Ceauşescu. Distrugerea a mii de biblioteci întregi din ară a fost un mare “auto da fe”. irecuperabile. mai piteau dintre ele şi le vindeau.. ce distinsă “onoare” pe biata noastră localitate! 173 . cu opere de mare valoare.. . m-am mirat văzând că lumea se înghesuia să cumpere suluri de hârtie de toaletă cu pre redus. Alecsandri. se vând acum pe la anticariate cu pre uri fabuloase. în urmă cu un an de zile. “furam” căr i de la maculatură din vagoanele prost păzite şi astfel reuşisem să-mi fac o bibliotecă aleasă. nu apăruseră foliile de plastic. Lucian Blaga. De aceea. Istoria literaturii române din 1941 a lui George Călinescu. întreprinderea a fost cumpărată de S. toate acestea erau trimise la topit. de frica raziilor. iar acele căr i din anii de teroare comunistă.000 lei zilnic. În anul Revolu iei 1989 fabrica aducea 376. Astăzi. Opere de V. când Întreprinderea de mucava Scăieni s-a aflat la apogeul perioadei ei de aur. fenomen specific şi la celelalte întreprinderi cu profil similar. cunoscut ca mare disident anticomunist care a zăcut două decenii prin închisori.. N-am putut verifica această aser iune. Coşbuc. învelite bine în cartoane. Goga. în condi iile apari iei economiei de pia ă. opere filosofice. în care se mai cunoşteau texte fragmentate din căr ile sfinte! Pe când eram copil. Deci.abatoare culturale.

Din arhive aflăm că. fie de gaze. fie de petrol. să se asigure 20% din totalul de produc ie pe ară. fiindcă zona aceasta este un pământ binecuvântat de Dumnezeu nu numai la suprafa ă. unde exploatarea meo ianului s-a extins. în noi şi noi localită i: Podeni. Ceptura. Urla i. Româno-Americană. Urziceni. Urla i. Sondele s-au 174 . fra ii Năstase şi Matache se judecau cu 12 locuitori boldeşteni pentru păcură. Sovieticii nici nu mai aveau unde să depoziteze petrolul furat din România şi îl pompau la ei. prin sondele lor. Totodată a apărut şi o concuren ă mare între societă i pentru achizi ionarea terenurilor care au înghi it o sumedenie de parcele de la ărani. Continuarea exploatării meo ianului de către stat. toate în perimetrul schelei Boldeşti. toate trei reale bogă ii. în 1747. găsea zăcământul produs în propor ie de aprox.“Sovrompetrol” (românii îi ziceau “Săvăluămpetrol”) care a găsit straturi şi mai bogate. prima sondă fiind ridicată la Păcure i. Ea fusese forată la adâncimea de 469 m.în urma forajului rezultând o produc ie de cca 40 vagoane/zi. În general. în anul 1901. cazane cu aburi şi turle de foraj de lemn. Schela Boldeşti. În anii următori apar pe rând sonde de foraj şi extrac ie la Scăioşi. descoperind meo ianul productiv de aici. Steaua Română. mai mult sarma ianul pe care era profilat majoritatea sondelor. Copăceni. pu uri cu adâncime maximă de 300 m. nu neapărat de către proprietari. pe pre uri de nimic. Acest lucru vor atrage societă ile nou născute Astra Română. concesionarea terenurilor petrolifere a condus la ob inerea unor câştiguri mari. Când ruşii ne-au cerut să le plătim despăgubirile de război prin bogă iile noastre naturale. De-a lungul anilor. nu la Boldeşti a început exploatarea petrolului. apoi la Podeni. Cu toate acestea. în 1836. Ea a instalat baterii. Prima societate petroliferă care a achizi ionat terenuri a fost Regatul român (devenită Astra română din 1 ianuarie 1911). 70%. în 1955. Între 1951-1965. Între 1900-1920 s-a trecut la exploatarea i eiului prin sonde. În 1970 s-a dat în exploatare prima sondă de gaze la Sinaia de Mizil. direct în pământ. în 1813. forând în sarma ian.record pentru Europa . Tot ea a săpat prima sondă la Boldeşti. ajungându-se. este un exemplu tipic în acest sens. Poseşti şi Bărăitaru. ai fi dat fie de apă sărată fierbinte. Primele pu uri de păcură (de fapt. Predealul Sărari. Forajul adevărat a început abia în 1933. Între 1921-1940 se cam terminase împăr irea terenurilor petroliere dintre societă i. după actul na ionalizării comuniste din 11 iunie 1948. Sospiro. la Mati a. Schela Boldeşti se dezvoltă rapid. în 1929. folosindu-se sisteme noi de pozi ionare a sondelor la suprafa ă. în 1676. s-au descoperit şi extins alte zăcăminte de i ei. dar şi în adâncime. Fra ii Schumberger au făcut prima investiga ie geologică a unei sonde pe structura Boldeşti. izvoare de suprafa ă) s-au descoperit la Păcure i şi Izeşti. pe suprafa a oraşului Boldeşti-Scăieni. Creditul Minier. Apostolache. cât mai ales de către misi i şi de tot felul de al i intermediari care au speculat acest domeniu bănos de activitate. Între 1932-35 s-a exploatat mai mult meo ianul iar între 1952-54. În 1933 se forează pentru prima dată în România la 2540 m adâncime . cele mai mari terenuri revenind Astrei Române (3318 ha) şi societă ii Sospiro (2181 ha).SCHELA PETROLIFERĂ BOLDEŞTI Oriunde ai fi forat terenul înainte. ei au înfiin at marea societate sovieto-română de petrol .

în fond. Sondele de i ei de la schela Boldeşti exploatau zăcământul prin trei sisteme diferite: erup ie naturală. După forare se trecea la tubing. s-a mers şi mai departe: sonda 94 AR atinsese 3013 m la meo ian. în forajul cu turbină hidraulică.. care au dovedit că România ar sta pe o adevărate mare de petrol şi dacă s-ar fora la 10. În mod normal. Aceste sape de foraj au gradele cele mai mici de deviere de la linia verticală. iar sonda 700 PM la 3032 m. căci provocau microseisme artificiale. Turlele de foraj de lemn au fost înlocuite cu cele de metal. Pe teritoriul schelei existau separatoarele care separau apa sărată de i ei. s-ar descoperi pungi largi de petrol cu mai mult i ei decât are acum Irakul. Distileriei. Continuarea produc iei sondelor prin gazlift se face prin folosirea gazelor de la separatoarele sondelor de i ei. iar la sec ia dezbenzinare era un prim proces de distilare. Aici aveau un cuvânt greu de spus specialiştii în carotaj. foarte pre ioase ape geotermale. dar ştim că s-a putut fora la peste 4000 m. apoi la perforări (împuşcături cu explozibil). În forajul rotativ hidraulic Rotary. Uneori împuşcăturile se sim eau şi la suprafa ă. Când liftingul de gaze şi i ei înceta. Adâncimea medie a sondelor productive era de 2450 m. La pon ian nu de in date. după care au fost 175 . gaura sondei deviază circa 40-60 grade în stânga direc iei pe care ar fi avut-o cu masa rotativă. Pompele cu noroi (şpülung) se folosesc să micşoreze indicele de frecare şi să răcească coloana. La început. pe str. căci ele puteau fi extinse şi modernizate. în timpul forării. De ce nu au nem ii aceste ape? La schela Boldeşti. ac iunea de deblocare şi sfărâmare a rocii se face cu ajutorul unei sape ac ionată de la o sursă de energie de suprafa ă. Mişcarea de rota ie a sapei este ob inută prin intermediul unei garnituri de prăjini încastrate într-o masă rotativă de suprafa ă şi ac ionată . Tot la Scăieni. băi în prezent desfiin ate fără rost. sondele au pornit eruptiv. la Uzina 1 Mai Ploieşti. Trebuie men ionat ca întreg materialul de foraj folosit la schela Boldeşti era fabricat la noi în ară. şi 2350 m la sarma ian. în total se săpaseră 493 de sonde. cu atât forajul durează mai mult. Şi sondele de la Boldeşti au tendin a naturală de a devia în sens perpendicular pe direc ia straturilor.000 m. şi anume spre axul anticlinalului. 167 la sarma ian şi numai 1 la helve ian (cu destina ie la oligogen). Vom avea nevoie de o asemenea tehnologie de foraj care există în prezent doar în SUA. dar s-a ajuns şi la 2530 m.prin transmisie . 293 la meo ian. cu debite maxime de 740 tone/zi de la meotic (sonda 206 RA) şi 450 tone/zi de la sarma ian (702 SRP).de la un motor (care înainte era o maşină cu abur iar acum cu motor diesel). la sarma ian. iar mai modern prin metode “secundare” (apă sărată sub super-presiune). erup ie artificială sau gazlift şi pompaj. doar una prin turbină electrică. la meo ian. se produc devieri. cele de pe flancul sudic cu talpa spre nord şi invers. deocamdată secrete. era semn că petrolul va trebui scos prin instalarea de pompe canadiene. ulterior. apa era adusă din pu urile de la Recea (care era dedurizată)..săpat prin turbină hidraulică. pentru acelea de pe flancul nordic. şi cu cât devierea este mai mare. Desigur. În perioada ini ială. Trebuie să men ionez faptul că. cu apa sărată de la alte sonde care era pompată sub presiune de la sta ia de Recuperări din Scăieni. din care: 31 la dacian. Se spune că există unele studii şi prospec iuni la adâncime. pe straturi. se înfiin aseră nişte băi cu apă sărată şi caldă de tratament antireumatic. Acestea extrag şi mai mult petrol dacă în stratul de adâncime se injectează apă sub presiune de la sondele de injec ie.

care a dat o produc ie record de 594.R. dezvoltarea activită ii de foraj-extrac ie s-a început cu aprox. bibliotecă ş. dar şi numărul de angaja i la schelă s-a mărit. Se sim ea nevoia formării unor cadre de specialişti localnici. Dacă înainte aceste gaze aveau o cantitate de apă sub formă de vapori în con inutul lor. În general. Ei au învă at repede să lucreze la sonde.dezbenzinate şi apoi recomprimate în sta iile de compresoare care. în primul rând locuin e. de-a lungul anilor. Pentru comprimarea gazelor existau trei sta ii de compresoare. 83 maiştri sondori-şefi şi ajutori. creându-i-se toate facilită ile. În schela Boldeşti. Conducerea schelei o avea directorul. Lărgirea şi dezvoltarea schelei a impus formarea de multe categorii de muncitori. În ce priveşte gazele de la separatoare. Cu trecerea anilor. Ele au venit cu un personal de conducere şi specialişti din afară..2 atm. care refulau gazele în trei conducte magistrale de presiuni diferite. terenuri sportive. Tinerii ingineri erau de la început bine plăti i şi bine primi i. în func ie de condi iile social-economice şi statale.1 an şi 176 . din care 21 aduşi din străinătate. apoi a fost oprită. 128 de func ionari administrativi . Organizarea tehnică-administrativă a schelei Boldeşti a variat. în 1968 . deşi se spera ca acest număr să se dubleze.5 3.3200 muncitori şi salaria i. care sunt apoi distribuite curate spre ardere fără dificultă i. maiştri şi maiştri-şefi (“chirovnici” cum li se spunea atunci). sunt utilizate direct la gazlificare. Muncitorilor. de asemenea. Sondele tinere func ionează prin gazlifting între 3 şi 23 de ani (sonda 10 St. dormitoare. el a început să scadă în primul rând pentru faptul că sec ia de foraj începuse să fie dezactivată. În 1946 erau 1506 muncitori şi salaria i. atingând presiuni mari. au devenit maiştri şi brigadieri. care lucrează la o presiune de 2. cauză pentru care iarna gazele acelea înghe au. func ionari şi ingineri. chiar din cele de la munte. Pompajul prin pompele canadiene este acum predominant: peste 75% la sondele de pe raza schelei Boldeşti. li s-au oferit cantine. tehnicieni. tot la Scăieni. În 1932 erau 24 de ingineri. Când sondele se înfundă. fostele societă i aveau în schelă o conducere unică pentru foraj şi extrac ie. 288 sondori de extrac ie. căci primele echipe de sondori. după care se cură ă prin emulsii con inând detergen i speciali de sondă. Societatea Astra Română era lidera schelei. O parte s-au stabilit la Boldeşti şi astfel atât numărul de locuitori ai aşezării a crescut. ajutat de o serie de ingineri şefi de servicii şi un administrator pentru problemele de contabilitate şi cele administrative. care se în elege că erau pu ini. au urmat şcoli şi. un club. de un grup de câteva societă i cu capital străin. petrolul este extras prin metoda pompajului. Oricum. chiar dacă erau folosi i 1 an . se deparafinează cu un cu it răzuitor (şaibăr) adăugat pe tubing şi el merge până la 1000 m adâncime. băi. acestea sunt colectate şi pompate pe o conductă magistrală la sta ia de dezbenzinare de la Scăieni. prinzând dragoste de sondărit. 989 total tehnicieni. care lucra în legătură cu o direc ie tehnică în unul din oraşele Câmpina sau Ploieşti şi o direc ie generală la Bucureşti. electricieni. constructori-montaje etc. Când gazliftingul încetează.000 de tone de i ei).a. Personalul tehnic-administrativ era obligat să locuiască în schelă. Mai întâi au fost atraşi ăranii muncitori din localitate şi comunele învecinate. Gazele superflue erau trimise popula iei pentru consum sau fabricilor din Scăieni care le foloseau la centralele lor. erau aduşi de la alte schele. după care urma un inginer-şef de exploatare pentru partea tehnică.în total: 1512 salaria i. 80 de ani în urmă. astăzi există o sta ie de dehidrolizare a gazelor.

însă repartiza i de conducerea schelei şi de comitetul de direc ie. După na ionalizarea comunistă de la 11 iunie 1948 şi mai ales în perioada de activitate a Societă ii tâlharilor sovietici de la “Sovrompetrol”. subordonată trustului de la Ploieşti. 177 . până primeau aprobarea de a rămâne definitiv în posturi. bunuri sociale ş. coordonarea lucrărilor făcându-se pe baza unui plan actual de produc ie. voind ca lucrurile în petrol să meargă şi mai bine. la BDS. presa i puternic să muncească cu teamă şi dăruire pentru randamente superioare şi mărirea produc iei acestei importante întreprinderi. după modelul dictat de Moscova. mai exact spus. regretatul Nicolae Metea (colegul meu de bancă. dar şi inu i sub strictă supraveghere. care. de mai înainte. nu mai mult!).) vânzându-se pe cartele. gaze şi dezbenzinare. atunci când. gaze şi compresoare. Vasile Ardeleanu. prin rapoarte lunare de comportare. transporturi. numai la “extrac ie”. în primele clase primare făcute în Ceptura-Prahova.şi în acea perioadă. răspundea de activitatea lor politică secretarul de partid al schelei. din care două corespunzătoare vechii schele. plus un număr apreciabil de muncitori califica i şi maiştri în serviciile auxiliare de: mecanică. Până în Revolu ie. a fost promovat ca ministru al petrolului. puteau cumpăra mai mult (o pâine întreagă). precum şi pe baza unui plan de investi ii şi repara ii capitale. fixat de trust. sub el era directorul român care dădea raport lunar scris politrucului sovietic şi supraveghea următoarele departamente: foraj. inginer-şef şi contabil-şef care se considera un fel de director financiar. pre de cost. Subordonate lor erau aproximativ aceleaşi servicii şi sec ii. sec iile de produc ie lucrând după aceiaşi indicatori de plan ca şi schela. extrac ie. Ele erau formate dintr-un număr de 2-3 brigăzi complexe. Conducerea era formată numai dintr-un colectiv format din trei persoane: director. de între inere şi interven ie la sonde. inclusiv echipe de muncitori pentru între inerea drumurilor de acces la sonde. Schela Boldeşti era compusă din cinci sec ii complexe. Nu mai ştiu pe al i directori. şef era C-tin Muşat).. adică 1948-1956. Cu cartelele roşii (muncă grea. la rândul lui. Conducerea oficiilor era formată dintr-un colectiv de trei persoane: director. pentru rezultatele frumoase. Amintesc numele lor: Ion Stan. Pe linie ierarhică.jumătate ca ingineri stagiari. era subordonat unei direc ii generale la Bucureşti şi Ministerului Petrolului. Muncitorii cumpărau hrană ra ionalizată (pâinea. recuperare secundară.. apoi şeful Biroului 1 (cu documente militare strict-secrete . pe când forajul se separase devenind şi el o întreprindere dependentă de acelaşi trust. plan şi fond de for e de muncă. De ea răspundea un director rus iar. comuna lui natală). fireşte) era ofi erul de securitate al cărui nume nu trebuia ştiut decât numai de directorul schelei şi de şeful Biroului de Documente Secrete (BDS-Biroul Unu). îndruma i zilnic. schela a fost fărâmi ată în “oficii”. buget de venituri şi cheltuieli. inginer-şef şi contabil. în mod strict secret. transporturi. Corneliu Dan ov. cu cartelele verzi. de func ionar (numai o jumătate de pâine. era şi geologul-şef. Ştiu însă că ing. Revolu ia a prins schela cu o schemă mai simplificată. respectiv la Ploieşti pentru Schela Boldeşti. categorică şi bătăioasă care. construc ii şi montaje. schela devenise o întreprindere numai de extrac ie. activitatea din schelă era subordonată unui trust cu reşedin ă teritorială centrală pentru mai multe schele. electrică. Dar. deci şi de director (nu însă de directorul rus. zahărul etc. Vasile Ardeleanu era o fire cam dură.a. La conducerea schelei s-au aflat directori pricepu i şi. în conducere. iar mai presus de to i. uleiul. adică sondorii).

. şeful unită ii. magazii. a ajutat enorm buna func ionare a rafinăriilor de la Ploieşti. cele de repara ii ale utilajelor. după care a murit subit! (Inginerul Ardeleanu însă nu a murit. aducându-i aici să o vadă. Şi se vede că a avut gura aurită. astăzi. Walter Ulbricht. sta ia de pompieri. centrala telefonică şi multe altele. Astăzi persoane de la cârma ării şi de la Ministerul Petrolului..s-a dus curajos la Ceauşescu să-i vorbească despre corup ia găsită în minister şi să-i dea sfaturi ce să facă. Aici a venit Ceauşescu şi consoarta lui. Din acest motiv. dintr-un subsol stors fără milă de aurul negru până la ultimele picături (deşi acest aur nu s-au terminat de tot!).m. s-a decis în pripă ca schela să nu mai depindă de ea însăşi ci să aibă un alt pupitru de comandă. garaje. o vizitau şi se mândreau cu această schelă la oaspe ii străini. care răspunde de noul satelit al schelei Băicoi (unde este director ing.d. urbanizând-o înainte de a fi devenit oficial un oraş. probabil pentru motivul că schela nu mai produce petrol ca înainte. la Scăieni şi la Boldeşti să vadă cum se forează sondele. Personalul fostei schele este şi el mult mai redus. a creat un nou centru cultural.a. privind înfiin area de societă i comerciale cu capital integral de stat prin reorganizarea unor subunită i din cadrul Regiei Autonome a Petrolului “Petrom” Bucureşti. Astfel ing.care a fost papă tot 26 de zile.. foştii lideri politici o aveau în centrul aten iei. culoarele goale. Florin Marinescu. fiindcă multe for e locale s-au diminuat. 692 din 7 oct. depozite. Schela nu mai are nici sec ie de foraj.fabricile de geamuri. În baza Hotărârii guvernului nr. chiar dacă în ultimii ani s-au mai forat două-trei sonde. multe uşi închise.. nici măcar o singură lună . sec ia de transporturi grele şi uşoare. Rezultatul? Dictatorul. a accelerat şi sus inut apari ia unor alte întreprinderi în oraş . la Schela Băicoi. Aşa a făcut Gheorghe Gheorghiu-Dej care i-a adus pe Tito şi pe liderul comunist german. în anul 1503. 1994. laboratoarele. de mucava. care nu accepta decât sfaturile Leanăi lui. s-a decis ca Schela Boldeşti să devină o unitate petroliferă subordonată. pentru acest motiv sau pentru altele ştiute numai de ei. Ghi ă). Activitatea febrilă a epocilor strălucite de dezvoltare a zăcămintelor de 178 . Aşa se face că acum birourile schelei sunt pe jumătate pustii. gra ie zăcămintelor sale foarte bogate în i ei şi gaze şi a unui petrol de cea mai bună calitate. Doar ing. ci se zice că l-a blestemat pe Ceaşcă să ajungă acolo unde a ajuns. l-a dat imediat pe uşă afară şi l-a destituit.la fel ca Papa Pius al III-lea . se zbate din răsputeri ca rămăşi ele schelei Boldeşti să nu moară de tot şi realizează că este tare greu acest lucru.. Poate că s-au grăbit luând o asemenea decizie nu îndeajuns justificată şi peste câ iva ani se va vedea cât de mare a fost greşeala. Câmpina ş. atelierele mecanice. Ea a îmbunătă it enorm condi iile de via ă ale popula iei locale.) Astăzi la întreprinderea boldeşteană s-au moştenit toate componentele lăsate în urmă de vechii stăpâni: birourile care erau destul de moderne. Vasile Ardeleanu a intrat în istoria României ca ministrul cu cea mai scurtă domnie: doar 26 de zile. Schela Boldeşti era una dintre cele mai importante unită i petroliere din ară şi din Europa. fabricile de cărămizi din vecinătate. varni e (acestea din urmă dispărute). restul sec iilor nu mai clocotesc nici ele de efervescen a impresionantă care era mai înainte.. a devenit furios. de la 3000 la 600. atelierele electrice. dar au plecat supăra i şi cu coada între picioare că scăienarii şi boldeştenii nu se prea înghesuiau să-i aplaude.

. încet. filmele. “Curentul”. la 10.nu-l vom mai arde. bunăoară. dar să nu uităm: de petrol nu ne putem despăr i totuşi chiar atât de uşor. factorii poluan i de bază ai sec. cum spuneam... fără tăgadă.A. trenurile.. din pre iosul aur negru. sucursală a SNP Petrom (patronată de Austrian OMW). Aici în America s-a forat deja la această adâncime şi s-a găsit petrol mult şi foarte bun. avioanele. toate. tatonând cu febrilitate noi energii alternative. vizitată imaginar de Jules Verne în romanul “Călătorie spre centrul pământului”. Fiindcă din petrol. cu mai pu in entuziasm. televizorul. Masele plastice domină totul! Doar privi i pu in în jur: telefonul mobil sau fix..02. urmărea micşorarea substan ială a impactului negativ asupra mediului. la pensie. toate acestea sunt făcute integral din plastic sau au componente indispensabile din mase plastice. şi foarte glorioasă. împreună cu oamenii care au deservit-o. mai ales că. deci din petrol! Iată de ce încă mai este nevoie de petrol. Poate va veni timpul să forăm şi în Boldeşti la această adâncime. iar lumea modernă nu cred că ar mai putea fi numită modernă fără aceste mase plastice care au devenit a doua natură a omului. SUCURSALA BOLDEŞTI La nivelul declarativ. faptul că Petromservice S. la data de 02. vapoarele etc. automobilele. jucăriile.. că el încă mai stă la baza chimiei mondiale a polimerilor şi nu-l văd chiar atât de curând eliminat din cursă. de mult petrol! Din lupta pentru petrol poate lua foc toată planeta.02. radioul. în posesia unor documente care atestă.A. spre a evita să mai poluăm planeta. benzile de magnetofon.i ei de la meo ian şi sarma ian s-a dus de mult.. schela şi-a făcut până acum pe deplin datoria şi se poate retrage încet. doar exploatarea unor sonde vechi. al XXI-lea . pare foarte posibil ca adevăratele straturi explodând de i ei să se afle. peste 60% din obiectele de îmbrăcăminte şi încăl ăminte. rachetele cosmice. Doamne fereşte! Iată de ce încă mai este nevoie de Schela Boldeşti. Poate chiar am făcut o imensă crimă că ne-am bătut joc de el transformându-l în fum. pixul. Cotidianul “Curentul”. O ÎNTREPINDERE PETROLIFERĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI INTRATĂ ÎN GURA MASS-MEDIEI: PETROMSERVICE S... ajunse la un grad înalt de epuizare. sus ine că a intrat.cu o altă energie. PetromService S. benzina. atunci trebuie să ne gândim serios cum să inventăm cel mai bun petrol artificial.cu care încă mai merg automobilele.000 m profunzime sau mai adânc. înfiin ată în Bucueşti. etc... Însă ce ne facem. CD-urile. recent. Aici va continua. de asemenea. ob inem 99% din masele plastice existente în lume. Oricum. microcasetele. motorina. ce urmau a fi disponibiliza i ca urmare a restructurării gigantului petrolier autohton. sunt de altă părere. înfiin ată pe scheletul Petro Serv. al cărui patrimoniu a fost “externalizat” cu dedica ie pe mai nimic către firma “năşită” de către controversatul 179 . Bine. bine .A. cu alte motoare conven ionale.fără îndoială. avioanele etc. Iar dacă nu-l vom găsi. ca întreprindere eroină. mai ales că în zilele noastre tehnologia mondială face eforturi imense să înlocuiască combustibilul lichid. apoi şi alte ziare din Capitală. în perspectivă. Poate că aşa vor sfârşi toate schelele petrolifere din lume. kerosenul . a fost gândită ca o entitate închisă care să servească exclusiv interesele salaria ilor din Petrom.

F. Iată întâmplarea: într-o bună zi. elev la una din clasele a X-a din acel liceu. Şi de-aia am venit la dumneavoastră. a venit un părinte extrem de furios. Protestul tăticului nemul umit suna cam aşa: “Domnule director.A.. din Cipru. în complicitate cu directori ai acestei companii. să demonstreze modalitatea prin care PETROMSERVICE-ul lui Luca a reuşit să căpuşeze activitatea SNP PETROM. Caragiale” din Ploieşti actualul Colegiu “I. pe Str.L. spune ziarul. 7. sau Comac Lmtd. prin documente declarate ferme. Piteşti şi Moineşti.FORADEX. cu manevre inteligente făcute prin intermediul unor firme străine ca Elbahold Limited. 3. un adolescent silitor care avea note bune la aproape toate obiectele.sindicalist miliardar Liviu Luca. încât a trebuit să-i pun meditator ca să nu mi-l lase iarăşi corigent. Afacerea a ajuns. în 2004. alături de cele din Târgovişte.I. iar în opinia mea.A. Şi cred că toate astea se întâmplă. la domnul director de atunci al liceului.şi le-a spus numele la toate trei -. vă rog să privi i carnetul de note al băiatului meu şi să vede i că are numai medii de 8 şi de 9 la principalele obiecte. deci către AUSTRIAN OMW. pe Aleea Clubului la nr. era în fiecare an lăsat corigent la unul şi acelaşi obiect (o limbă străină) de trei profesoare la rând. probabil în elese între ele să-l tracaseze . care mai de care mai severe. Andrei Vijoli. sucursala PETROMSERVICE S. fiindcă în fiecare an a avut o altă şi o altă profesoară . prof. având şi o sec ie de interven ii (Sec ia I).G. stăpânul Petromului. au lovit dureros în economia na ională. înainte de a cere o anchetă de la minister.L. la urechile Cur ii de Conturi.IGEX. Caragiale”. Astfel. cu preten iile ei. prin tandemul de interese Sorin Ovidiu Vîntu-Liviu Luca. să se plângă de faptul că bietul băiatul lui. fiecare doamnă cu metodele ei. percepută de aceasta ca un canal de exteriorizare şi subtilizare a unor uriaşe profituri ilegale. cauzându-i acesteia mari prejudicii.S.şi barem nici măcar nu era vorba de un obiect de bază. Viilor nr. (Dar vă aminti i când neocomuniştii strigau până răguşeau: “Nu ne vindem ara?”). Craiova. via Petromservice. să vă anun . dar la păcătoasa asta de limbă străină din 4 şi din 5 nu mi-l mai scoate. Pentru a astupa gura presei libere. ACEX.. De aceea.. problema nu a fost pe deplin limpezită. petrecut pe vremea când eram eu elev la Liceul “I.. dar nici nu putea fi ocolită. care nu pot fi dezvoltate mai mult într-o monografie precum cea de fa ă. . fără să aducă vreun beneficiu localită ilor respective. de la Boldeşti. dat fiind faptul că una din sucursalele importante ale Petromservice-ului S. afla i într-un vizibil conflict de interese. sute de milioane de euro au fost vântura i în Cipru. Ziarul respectiv încearcă. Nici această întreprindere nu a scăpat de avatarul schimbării numelor .L. patronii marii companii se zice că au decis vânzarea acestei companii către aceiaşi stăpâni austrieci ai petrolului românesc. se află în oraşul Boldeşti-Scăieni. subiectul respectiv ascunde interese nu tocmai ortodoxe. Însă toate trei voiau probabil să-l umilească sau să-şi bată joc de el. încât mi-a zăpăcit de tot copilul. dezvăluie ziarul “Cotidianul”.iar schimbarea numelor în serie îmi aminteşte de un caz real. îşi are ca sursă principală de venit SNP PETROM. Că 180 . Până în prezent.în titlu leam amintit şi pe cele vechi .ISEM .

. minereuri de fier... De la înfiin are până în prezent. revenind în ară cu func ii mari pe la Ministerul Comer ului Exterior. prin ini ierea programului “offshore” în România.. iar ca istorioara aceasta să aibă şi un happyend.descoperirea şi eviden ierea a 850 de zăcăminte exploatabile de petrol. pe baza licen ei Christensen-SUA.A. pot fi men ionate: . destinate forajului geologic şi celui petrolier. cum spune i.) cât şi crearea de mijloace tehnice specifice activită ii de foraj. apoi în “Întreprinderea Geologică de Explorări” (IGEX).. gaze. minerale şi potabile. Rezultatele cercetărilor geologice ale S. FORADEX S.. FORADEXUL de astăzi. Istorioara sună a anecdotă. ape geotermale şi alte resurse minerale (cărbuni. cu precădere pentru lucrări speciale.. concluzia: tot răul spre bine.. Ca realizări tehnice deosebite. înfiin at în 1939.punerea la punct a tehnologiei şi echipamentului destinat forajului cu diametru mare (de 500 mm şi adâncime de 400 m). minerale. fără să aibă nimic de a face cu vreun divor . . că rezolv eu problema asta. prin lucrări de foraj. are iarăşi un alt nume. fiindcă s-a recăsătorit a treia oară. mustăcind. când preda la a IX-a şi-a luat un alt nume. Numele actual provine de la Foraj-Exploatări. 300.fabricarea în ară.C.A. şi când predă anul acesta. fiindcă a divor at. a sculelor de foraj cu diamante naturale tip “surface set”. renun ând la alte reclama ii. betoanelor uşoare şi greu armate (cca.de o aşa persecu ie.. societatea s-a numit succesiv: “Întreprinderea de Stat pentru Exploatări Miniere” (ISEM). roci utile etc.. fiindcă acea persoană mi-a fost şi mie profesoară.. aur. “FORADEX” S. S. .. La început.eviden ierea primului zăcământ de petrol şi gaze din Marea Neagră. se numea “Administra ia Comercială pentru Prospec iuni şi Explorări Miniere” (ACEX). iar din 1991 s-a transformat în societate comercială pe ac iuni. dar nu e nevoie să mai reclama i la minister. apoi în “Întreprinderea pentru Foraje şi Lucrări Geologice Speciale” (IFLGS). dar o ştia tot liceul şi este absolut adevărată. obiectivul principal de activitate al societă ii l-a constituit: executarea de prospec iuni şi explorări geologice pe teritoriul României. Până la începutul anului 1991. căsătorită în fiecare an cu altul. ape geotermale. încât a mers în ara unde ea se vorbea şi a terminat acolo o facultate tehnică. M-a i în eles?” Tăticul a rămas cu gura căscată şi a plecat resemnat.000 de bucă i coroane şi 4000 de bucă i sape). vă anun că respectivul elev “persecutat” şi-a însuşit atât de bine limba aceea străină.C. 181 .. Şi să şti i că băiatul dumneavoastră nu a schimbat trei profesoare. înregistrată în Registrul Comer ului al Muncipiului Bucureşti cu nr. Dar este una şi aceeaşi profesoară. argint. gaze. v-am în eles. eu nici că am mai auzit.. Deci. s-au concretizat prin: . Să vedem acuma ce se întâmplă când schimbi un nume de cinci ori la o întreprindere. începând din 1970. A avut aceeaşi şi aceeaşi profesoară în fiecare an. 140/1864/1504/1991. dioxid de carbon.. minerit şi alte metode specifice pentru descoperirea de noi rezerve de i ei.” Directorul l-a ascultat cu aten ie. uraniu etc. numai că atunci când preda la clasa a VIII-a ea purta un nume. apoi l-a calmat cu următoarea explica ie: “Stimate domn.. în anul 1975.

Dan Păduroiu. Iancu Feldman. sintetizare sau PDC etc. Ghana. 400. mi-a spus că. Tanzania şi Zambia. inclusiv la această unitate.. prin folosirea celor 365 de sonde realizate în România. Peru. pe care însă i-a calificat să devină cei mai buni.. până la diametru de 4000 mm.000 m de foraje destinate cercetărilor geologice de substan e minerale solide.fabricarea echipamentelor destinate cercetării geologice şi geotermice pentru platformele marine şi pentru substan ele minerale utile solide. FORADEX-ul de la Scăieni este condus de ing.pentru consolidarea unui domeniu strategic al economiei na ionale. sec ia de la Scăieni mai lucrează cu 57 de salaria i. Violeta Cazacu. de asemenea 740. O pierdere de personal dureroasă. care fusese mai înainte şeful platformei de foraj marin de la Constan a şi Nicolae Toma. până aici. plină de strunguri. întreprinderea de la Scăieni a pierdut câteva sute de salaria i buni. mec. cel al explorării şi exploatării resurselor de substan e minerale. peste 930. am vorbit despre S. Contabil şef este Lia Petre. contribuia zilnic la îndeplinirea contractelor interne şi externe.a. producerea şi comercializarea sapelor şi coroanelor de foraj cu diamante naturale. Prin efortul lor unit şi calificările superioare ce le au. dar şi ea a lucrat cu toate for ele umane de care dispunea – cca. De peste şaizeci de ani.800. Men ionăm că o bună parte din aceste realizări s-a făcut cu personalul acestei sec ii de la Scăieni. zăcămintele de cupru de la Moldova Nouă. care este angajată de mul i ani acolo. destinate ării noastre.000 m fora i pentru valorificare apelor geotermale. Ing. realiza i în România. sub conducerea unor directori devota i trup şi suflet acestui loc de muncă. amândoi colaboratori cu direc ia centrala de la Bucureşti unde director general era ing. Turkmenia ş. Deci. zăcămintele de fier de la Ghelar.000 m fora i pentru alimentarea cu apă potabilă în România şi cca. în prezent. al doilea director al fostului IFLGS. Republica Sud Africană. ..A. Libia. deoarece sec ia de la Scăieni are o vechime de numai 63 de ani. Yemen. Peru. Activitatea întreprinderii poate fi pe scurt exemplificată prin următoarele mari realizări: descoperirea zăcămintelor de petrol şi gaze de pe platforma continentală a Mării Negre.000 m fora i în România care au dus la identificarea a peste 100 acvifere de apă exploatabilă. 600 de salaria i . cuptoare şi ateliere mecanice complexe.000 m în ară şi restul în Grecia şi Tunisia. mai ales că s-au semnat noi contracte cu ările enumerate mai sus. cu macarale rulante. După 1991. dar întreprinderea de la Scăieni nu s-a predat.000 m fora i în domeniul petrolului şi gazelor naturale. În concluzie. peste 3. Grecia. tot răul spre bine! 182 . producerea uneltelor de forajare de dimensiuni mari. această echipă mică încearcă să egaleze recordurile şi rezultatele strălucite din anii preceden i. Trebuie să amintesc că. peste 360. Peru. Tanzania. luminoase. la modul general. şi veniturile erau mari. Algeria.C.executarea prin foraj a suitorilor şi pu urilor de aeraj cu instala ii proiectate şi realizate de societate.. 400. şi până la 400 m adâncime. etc. această întreprindere cu hale mari. nu a dispărut şi încă mai lucrează. Atunci contractele mergeau strună şi echipele IFLGS-ului lucrau simultan în ări ca Marea Britanie. cercetarea geologică şi hidrogeologică a zăcămintelor de lignit din Oltenia.. Zambia. iar numărul lor este din nou promi ător. Aceştia erau ing. din care 340. Germania. Republicii Moldova şi Kazahstanului. FORADEX S.000 m în Libia şi Zambia. Ion Berbecaru. cca. din care a păstrat numai 57.

Cooperarea cu firma italiană va permite firmei din Boldeşti-Scăieni să-şi mărească de câteva ori capacitatea de produc ie. Imediat după Revolu ie. Este o veste foarte bună. în bună parte califica i la locul de muncă. ajungând astăzi una din cele mai importante întreprinderi industriale cu acest profil din România. zbătându-se să supravie uiască şi să-şi păstreze salaria ii. cu litere frumos scrise şi cu imagini comerciale viu colorate. se arată foarte optimist şi încearcă săşi transforme firma în unitatea de profil cea mai mare din ară. hotărât să-şi mărească numărul de angaja i . 183 . Ei bine. În anul 1996. în oraşul Boldeşti-Scăieni. în aeroportul din Milano. Domeniul de activitate abordat de noua societate este fabricarea ambalajelor flexibile pentru industrie şi în special pentru industria alimentară. de personal calificat şi de un număr în creştere de lucrători. prin noile malluri. acelea sunt sacoşele fabricate la ARTEMA PLAST. 26. turism. BOLDEŞTI-SCĂIENI În timp ce majoritatea întreprinderilor din acest oraş se plâng că întâmpină serioase dificultă i. care să-i urmeze nobilul său exemplu. Nu rămâne decât să-l felicităm călduros pe inginerul Gigi Comănescu şi să ne dorim să avem cât mai mul i oameni ca el. având un design bine gândit şi făcut cu mult gust. mi-a specificat odată. să diversifice foarte mult gama de produse şi să devină astfel cea mai mare întreprindere cu acest profil din România .şi aceasta cât mai curând.ARTEMA PLAST SRL. în cadrul căreia a abordat diferite activită i: comer . În acest scop. An de an. în cadrul componentelor ei. l-am văzut pe inginerul Comănescu angajat în discu ii febrile şi prieteneşti cu partenerii lui italieni pe care ştiu că îi vizitează foarte des. a înfiin at actuala Societate ARTEMA PLAST SRL. inginerul Gheorghe Comănescu a înfiin at o firmă privată pe care a numit-o GEMATO. speră să definitiveze atragerea unui mare grup industrial italian din domeniu. unul din seria de numeroase alte produse folosite la ambalarea mărfurilor. A fost un prim pas. a fost cumpărat un teren pe care s-a construit sediul noii companii. iată că pe teritoriul oraşului a apărut şi o întreprindere nouă. al cărei director fondator. El se află pe Şoseaua Ploieşti-Văleni nr. un tânăr plin de energie. în special prin atragerea de noi investitori străini. inginerul Gheorghe Comănescu. cu multă încredere. primeşte deseori produsele alese în nişte sacoşe foarte elegant decorate. Firma română. patronul companiei. produc ie. diferite alte servicii. ca urmare a asocierii firmei GEMATO cu firma italiană de mase plastice ARTEMA PLAST SRL. Probabil că aceasta a şi fost cauza pentru care. din toată Europe de est”. M-am bucurat sincer să aud aceste cuvinte din gura unui fost elev de-al meu de elită cu care mă mândresc şi pe care îl văd decis să facă tot ceea ce îi stă în putin ă pentru a dezvolta şi alte activită i în oraşul Boldeşti-Scăieni.“şi de ce nu. Cine face cumpărături prin marile magazine din ară. care dispune de un utilaj modern. această firmă s-a dezvoltat armonios.

SUA. trăgând în mili ieni şi în securişti şi rănindu-i. Şi. atât prin ziarele din ară. nu au apucat să lupte prin mun i cu hoardele comuniste înarmate. cât şi urmaşii noştri. Rezisten a anticomunistă în Boldeşti-Scăieni . rezisten a anticomunistă a fost de două feluri: una pasivă (o rezisten ă în surdină sau chiar ascunsă) şi alta activă (pe fa ă). consider că trebuie neapărat să le ştie toată lumea. atât contemporanii. în 1993.CAPITOLUL XVI. prin Mun ii Vrancei. ca şi partizanii. fiind foarte tineri. Illinos. Dar scena nu se petrecea undeva prin Mun ii Făgăraşului. dacă se poate. totuşi. după cum. şi faptele unor eroi locali.care să lupte cu arma în mână. pe care am publicat-o în editura “White Wings”. am mai scris şi o altă carte.PRIMA GREVĂ GENERALĂ MUNCITOREASCĂ DIN ROMÂNIA. din Glen Ellyn. pe care am publicat-o la Chicago. ca ăranca Elisabeta Rizea ori ca întreaga familie a lui Toma Arnău oiu ori ca mul i. destul de bine şi de curajos. eu căutam să descriu. deci. trebuie să specific că.. am relatat amănun it. m-am decis să le reproduc şi în monografia de fa ă. tot cu arma în mână au luptat.. Şi nu mi-a trebuit mult timp să-i caut şi să-i găsesc. ÎNSO ITĂ DE UN MARE PROTEST PE STRĂZI. în acelaşi an. au fost batjocori i. ca partizani ai rezisten ei anticomuniste. pe culmile Făgăraşului. mul i al i eroi cunoscu i şi necunoscu i . se merită a fi ştiute. Despre eroii partizani şi despre al ii ca ei am scris o carte. aproape nişte copii. De aceea. în Mun ii Apuseni ori ai Dobrogei. colonelul U ă. căci şi tinerii din Scăieni. Acei partizani eroi. atunci când au fost prinşi. Aveam avantajul că pe aceştia eu îi cunoşteam personal şi am putut sta de vorbă cu to i. ci chiar pe dealurile dimprejurul localită ii. în Boldeşti-Scăieni. cât şi prin jurnalele americane. Mai înainte de a povesti isprăvile lor. schingiui i cu cruzime şi mul i dintre ei ucişi în cumplitele temni e comuniste. până ce curajoşii răzvrăti i au fost prinşi. extrem de interesante. ca scriitor. Astfel. aleşi chiar din oraşul unde locuiam. Iar după ce i-am gasit. despre schingiuitorii lor “Dic ionarul criminalilor politici comunişti din România”. 184 . am aflat nemijlocit toate ac iunile de bravură făcute de fiecare în parte. Desigur. tot ce ştiam că au făcut ei. pe faimoşii partizani anticomunişti români din mun i pe care îi aveau ca exemplu.14 NOIEMBRIE 1981 . un “Dic ionar al eroilor căzu i victime ale comunismului în România”.. despre lupta lor temerară. cu siguran ă că ele s-ar pierde şi ar fi mare păcat să fie uitate. imitându-i.. CU 6 ANI ÎNAINTEA GREVEI DE LA 14-15 NOIEMBRIE 1987 DE LA BRAŞOV ! Din localitatea Boldeşti-Scăieni nu s-au ridicat partizani ca generalul Ion Aldea. Pentru că nu toată lumea cunoaşte aceste amănunte. în Mun ii Banatului. la o scară mai mică. asta nu înseamnă că. Chiar dacă eroii mei.. într-adevăr. într-un fel. Dacă nu le-aş reaminti. fiind nişte pagini deosebit de dinamice. nu au încercat şi ei aşa ceva. Cruciada lor a durat ore întregi. bătându-se cu trupele securită ii criminale şi căzând eroic în aceste lupte. la Boldeşti şi Scăieni am avut luptători extrem de curajoşi care să le semene. reale şi glorioase din istoria localită ii.. deoarece ve i vedea că.

fie direct. el distrusese cinci tancuri ruseşti. al doilea din Scăieni.. “Radio Gorianin” din Balcani. mereu apăreau pe por ile (pe atunci din lemn) ale Fabricii de Geamuri Scăieni. din ordine date de sus. fie prin agen ii ei turnători care. chiar dacă emisiunile erau bruiate continuu. înaintau raporturi scrise sau telefonice la securitate şi aceasta trecea pe loc la ac iuni drastice. “Radio Roma” sau chiar “Radio Ankara”. şi specialistul în lucrări de foraj marine. mai puternici. de foste victime ale comunismului . au fost ancheta i mai mul i scăienari şi boldeşteni. cât şi sub dictatura lui Ceauşescu. care a fost bătut de securitate numai pentru că un “binevoitor” adusese la securitate un ziar vechi militar care îl lăuda pe Petrescu că. M.. “BBC-Londra”. seară de seară.Ca pretutindeni în ară. ridicau vocea şi îndrăzneau câteodată să învinuiască direct conducerea. 1988). Jean Pandele. poli ia secretă politică. cu Stalin. securitatea. Pe timpul lui Dej. se certau între ei pe locuri. cu dosarele vechi prelucrate şi falsificate. cu Dej sau cu Ceauşeştii amândoi. Petrescu nu a fost singura victimă de acest fel. bine lipite (erau afişate cam pe la 3-4 diminea a) şi cu toată paza. plini de iluzii şi de speran e. fiind vorba de două localită i muncitoreşti cu poten ial mai mare de nesupunere. promisiunile de libertate făcute în limba română de posturile de radio “Vocea Americii”. “Radio Paris”.000 de dosare ale membrilor de partid şi turnătorilor securişti vinova i. mai îndrăzne i şi mai corup i decât erau înainte şi. familiile care aveau aparate de radio riscau şi făceau eforturi să asculte. topite la fabrica de mucava din Scăieni. pe când luptase pe frontul de est. care. la fel ca şi postul de radio clandestin bulgar. vorba de un risc enorm. făceau deliciul na iunii şi erau pe buzele tuturor. cu ruşii. Iar aceşti temerari au fost fra ii Mircea. (Printre cele 270. cetă enii din această localitate industrială se arătau foarte nemul umi i de via a precară pe care majoritatea popula iei a dus-o timp de o jumătate de secol. Era. primul din Boldeşti.nu neapărat to i cei afla i la scara guvernamentală . imediat ce auzeau că unii localnici nemul umi i ac ionau contra statului comunist sau numai că ridicau tonul mai mult decât trebuie. ziarului “Ziua” nr.. se afla infiltrată peste tot. pe unde scurte. pe alimente. oamenii erau nervoşi. fiind bruiat. Din mun ii Carpa i emitea. în plus. atât sub regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. niciodată nu au fost prinşi cei care riscau să le afişeze. Nici astăzi nu pot spune că cetă enii de acolo sunt mai mul umi i. mai versa i. Puiu şi Nicu Angelescu. deoarece. În urma unor astfel de turnătorii. 185 . portretele regelui Mihai I şi ale lui Iuliu Maniu. şeful serviciului salarizare de la Schela Boldeşti. lupul păru-şi schimbă. vecinii fabricii. dar năravul ba.I. Petrescu (1917-2001). un post de radio clandestin numit “Radio România Viitoare”.conf. totuşi. Mai târziu. cum a pă it Gh. au învă at să interpreteze perfect rolul de anticomunişti. s-au aflat şi unele dosare grele ale unor cozi de topor locale . pentru că tot foştii comunişti se pare că îi conduc . prin anii 1959-60. îşi muta frecven ele din minut în minut. “Radio Madrid”. de teamă să nu fie desconspira i.însă acum aceşti “foşti” sunt infinit mai şire i. 1216 din 2406. Acum 40-50 de ani. voia să facă uitate numele schingiuitorilor. Bancurile anticomuniste.mă rog.. Pe la cozi. dintre care cel mai rău au pă it-o doi prieteni de-ai mei: şeful protec iei muncii de la Schela Boldeşti. mai boga i. după amiezile şi seara. Matei Grigore (Mielu Soroiu). “Europa liberă”.

N-a trecut mult timp după aceste discu ii şi Jean Pandele s-a trezit la serviciu cu un ofi er de securitate. securistul Lazăr. Abia a scăpat cu via ă. pe un câmp dintre Scăieni şi comuna vecină Pleaşa. Securistul a venit îmbrăcat civil. s-a dus în biroul vecin de unde a venit îmbrăcat cu un halat muncitoresc şi deodată s-a transformat brusc într-o fiară turbată: şia sumecat mânecile şi. după ce a făcut o sumedenie de declara ii scrise prin care promitea să nu mai spună nimănui că Basarabia este românească. i-a vorbit frumos. 186 . Paul Matei. anul trecut. începând să urle şi să înjure de mama focului. Când s-a văzut în biroul lui. cu metastaze la penis. mi-a părut rău de frumuse ea lui. un tânăr cu musta ă. nici până astăzi nu se ştie cine sabota. când l-am văzut pe Pandele. Până veneau operatorii de serviciu ca să repornească motorul pompelor. la sediul securită ii din Ploieşti. a pă it-o şi mai rău. Ultima oară. nederanjat de nimeni. având înfă işarea unui star cinematografic. Ancheta a durat zile de-a rândul. aproape toate sondele cu pompă canadiană de pe aria Boldeşti-Scăieni. Aceasta se întâmpla în preajma anului de gra ie 1989. iar articolul l-am expediat familiei. Nici în momentul de fa ă. i-a zdrobit degetele.t. cu o pensie mai mare decât salariul unui profesor universitar! Mielu Soroiu. Lazăr. Este vorba despre băiatul poştarului Stănescu. Înainte de a muri. pe rând. deşi încearcă acest lucru de peste 16 ani! Se cunoaşte un singur caz de agent securist pedepsit “de reac ionari” cu moartea. lam vizitat acasă unde l-am găsit în pat. frumos şi înalt. la marginea Scăieniului. s-a scuzat câteva momente.Jean Pandele a fost turnat la securitate de un secretar u. atunci când fusese auzit povestindu-le sondorilor despre cum a fost furată Basarabia de ruşi. fiul său. chiar foarte politicos. Cu toată paza intensă. alături de alte mari crime ale fostei securită i ploieştene. din Pleaşa. prin societatea “Sovrompetrol”. Sincer vorbind. mi-a spus că Lazăr o duce bine-mersi. nu a putut ob ine dosarul cu ancheta făcută de fosta securitate tatălui său. Întors în America. a fost şi el bătut câteva zile de-a rândul. care povestea colegilor ce mai spun posturile de radio “de peste gârlă” şi care îl tot critica pe Ceauşescu. toate sondele având acest sistem. După acele anchete dubioase. a fost inut pe un scaun special.. despre care se spunea că este securist şi că arestase pe nişte muncitori de la întreprinderile de ceramică de la Bucov. Atunci el mi-a povestit cu glasul stins tot ceea ce ceea pă ise. a tăbărât cu pumnii şi cu picioarele asupra boldeşteanului. de la sediul securită ii din Ploieşti.c. şi l-a rugat cu amabilitate pe Jean să-l ducă înapoi la sediul securită ii cu maşina. bătându-l minute întregi fără oprire şi făcându-l lac de sânge. lovindu-l cel mai mult peste testicule. sub care se afla “Răducu” (aşa se numea în limbaj conspirativ aparatul de iradiat cu doze mari). Mielu s-a îmbolnăvit de un cancer galopant în regiunea anală. mirându-mă că acel tânăr putuse să fie atât de rău. Nu s-a putut afla niciodată cine l-a asasinat. Ştiind că Jean este un foarte bun acordeonist. treceau nişte ore bune în care sondele stagnau şi nu mai scoteau petrol. Desigur. eu am publicat un amplu material despre această crimă. încercând să i le rupă. erau zilnic sabotate prin oprirea curentului electric de la şaltărul central al dinamurilor electrice care puneau în mişcare pompele. iar la anchetele făcute ore întregi. iar Jean s-a conformat întocmai. victima murind în chinuri amarnice după ce penisul i-a fost amputat. În timp ce ruşii ne furau zi şi noapte petrolul.

Prin anii 1978-79, la clubul Schelei petrolifere Boldeşti, sosise prietenul cel mai bun al lui Nicu Ceauşescu, Ion Traian Ştefănescu, să-i muştruluiască pe muncitorii petrolişti că nu merge bine produc ia. Mă aflam şi eu în sală. Ştefănescu, deşi un bun şi foarte inteligent intelectual, bazat pe vocea lui de tunet şi pe faptul că era prim secretar al c.c al u.t.c., ministrul tineretului (ulterior prim secretar la jud. Sălaj şi Dolj), bazat pe marea sa putere politică, folosea fa ă de muncitori un vocabular dur, execrabil, vorbindule de sus, cu arogan ă şi total dispre , neavând nici un respect pentru ei: “Bă, la voi aicea nu se munceşte suficient şi de-aia merge treaba prost în schela voastră!...” În clipa aceea, sutele de muncitori din sala au protestat cu glas tare; unii l-au fluierat, al ii l-au huiduit. Un sondor l-a apostrofat fără frică: “Vă rugăm, tovarăşu’, să ne vorbi i frumos, că noi nu suntem nici “bă” şi nici “voi”... Noi muncim din greu de diminea a până seara la sonde şi vrem să fim respecta i, şi nu ne vorbi i ca unor slugi, cum le vorbeau boierii!” “Aşa-i! Aşa-i!” - îl aprobau to i din sală. Ştefănescu o cam sfeclise şi mitingul nu a putut continua până nu şi-a schimbat stilul de vorbire. Şi eu am fost admonestat verbal de acest ministru pe când făceam practica agricolă cu copiii în viile de la IAS BoldeştiScăieni, la cules de struguri. Din senin, a apărut acolo o maşină neagră sosită pe drumul de acces între vii, din care a coborât acest ştab înso it de primarul din Boldeşti şi de încă doi tovărăşei de la jude , veni i în control să vadă cum muncesc elevii. I.T.Ş. îl întreabă încruntat pe un copil de clasa a V-a: “Câte găle i ai făcut tu, puştiule, de diminea ă până acum?” “Cinci găle i, iar norma este de zece găle i. Aşa ne-a spus tovarăşul diriginte”, a răspuns copilul. “Trebuiau cinsprezece! - i-a dat el răspunsul - Cine-i dirigintele, dumneata?” - mi s-a adresat secretarul mie. “Da, eu le-am spus numărul găle ilor - 8 pentru elevii mici, 12 pentru cei mari. 15-20 găle i este norma pentru studen i. Şi vă rog să privi i de la ce distan ă cară copiii găle ile până la benă. Eu nu pot să le cer mai mult la copiii ăştia mici şi slăbu i”. “Cine-i proful ăsta de-mi răspunde aşa obraznic?” l-a întrebat I.T.Ş. pe primarul Dumitru Puişor. “Este profesorul care l-a pictat pe Eminescu pe Casa de cultură”. Ştefănescu a făcut un gest de mirare şi a plecat fără să salute pe nimeni. Dacă nu era revolu ia, Nicu Ceauşescu, care voia să-l debarce pe taică-su şi să-i ia locul, numindu-l pe bătrân într-o func ie moartă (de secretar general onorific al p.c.r.), Tr. Ştefănescu era propus de Nicu ca vice-prim ministru sau chiar premier în fruntea ării condusă de el, căci fiul dictatorului plănuise cu maică-sa o “lovitură familială de stat”, pentru a deveni el preşedinte. Dar nu i-a mers. La Revolu ie însă, Ştefănescu nu mai ştia unde să se ascundă de frică. În ziua de luni, 18 decembrie 2006, în prezentarea Raportului Comisiei Preziden iale de “Analiza dictaturii comuniste din România” (în aşa-numitul “Raport Tismăneanu”), care condamna cu vehemen ă comunismul, citit în sesiunea Parlamentului de preşedintele Băsescu, Ion Traian Ştefănescu era printre primii cita i pe lista neagră a foştilor mari lideri comunişti, învinui i de crimele din România, dar lui pu in îi mai pasă, fiindcă el şi-a păstrat titlul vechi de profesor universitar, func ionând acum la Academia de Ştiin e Economice, specializat în probleme de drepturile muncii şi ale muncitorilor, fiindcă tare mult îl doare grija fa ă de dragii lui muncitori... Cine-l cunoaşte spune că foloseşte acelaşi vocabular moştenit din trecut. Şi, totuşi, trebuie să men ionez aici şi o faptă bună a lui Tr. Ştefănescu care l-a ajutat pe un prieten de-al meu, scriitorul
187

Nicolae Mihai, să-şi publice un excelent roman respins de toate editurile, pe criterii politice. O tulburare mult mai mare decât cea din sala Clubului, s-a produs în ziua de 14 noiembrie 1981, pe la orele 11 diminea a. În acea zi, to i muncitorii de la Întreprinderea de Foraj şi Lucrări Geologice Speciale (IFLGS) din Scăieni, actualul FORADEX, s-au revoltat spontan şi, uni i, au declarat grevă generală (grevele, se ştie, erau strict interzise pe vremea aceea, fiind socotite crime politice). Mai întâi greviştii s-au strâns în curtea fabricii. Apoi to i muncitorii din uzină, ca la o comandă, au ieşit pe poarta întreprinderii şi au pornit hotărâ i în mare grup pe străzi, strigând curajoşi: “Vrem pâi-ne! Vrem pâi-ne!” Era, de fapt, şi o lozincă mascată de protest, împotriva politicii de opresiune, dar ei ştiau că punând accentul pe lipsa de pâine, protestul lor nu va fi interpretat neapărat ca o mişcare politică, deşi mişcarea avea evidente conota ii politice. De câteva zile, nu se mai găsea aproape deloc pâine pe pia ă şi nu s-a mai adus pâine nici la chioşcul din incinta fabricii. Coloana mare de vreo 270 de muncitori, s-a îndreptat mărşăluind vreo 3 km cu dârzenie, pe şoseaua PloieştiVăleni, apoi pe str. Petroliştilor, scandând cererea lor neîncetat, până ce au ajuns în centrul oraşului, în fa a primăriei. Grupului, format ini ial numai din demonstran ii grevişti, li s-au alăturat numeroşi trecători şi angaja i ai societă ilor din împrejurimi. În final, se adunaseră cca. 1000 de demonstran i. Cu to ii erau foarte decişi să ajungă la primăria oraşului. Informatorii din cadrul primăriei l-au anun at pe primarul Silviu Ciungradi ce avalanşă mare se apropie şi neştiind pe ce traseu au luat-o greviştii, primarul s-a urcat grăbit în maşină, hotărât să plece la Ploieşti pe şoseaua na ională. Pe drum, însă, ghinion! El a dat chiar de masa compactă a demonstran ilor. Maşina i-a fost oprită şi luată pe sus de muncitori. Primarul a ieşit din ea afară. Greviştii nu numai că l-au întors din drum, ci, după ce fugarul a primit câteva ghionturi anonime, a fost pus în fruntea coloanei, fiind obligat să strige alături de demonstran i “Vrem pâine!”, pe tot traseul, până în dreptul primăriei. Ajunşi acolo, a avut loc un consiliu la care au participat primarul, consilierii şi reprezentantul greviştilor, Sandu Stelian. Ca temă de discu ie a fost cauza care a declanşat această grevă. La fel era să pă ească şi plutonierul de mili ie Cremeneanu, care era responsabil pe această zonă, dar el a fost mai norocos, deoarece a putut fugi cu maşina. Între timp, a apărut acolo intempestiv şi... Ion Traian Ştefănescu, împreună cu colonelul Pescaru, şeful adjunct al securită ii din Prahova, cu care începuse să se ciondănească, fiecare pretinzând că reprezintă cuvântul partidului şi că ştie ce decizie să ia. La un moment dat, Pescaru i-a replicat lui Ştefănescu: „Tu să taci, fiindcă noi ştim ce avem de făcut !” Nu ştim cine îi anun ase, căci vestea ajunsese până la Ceauşescu, iar Ştefănescu fusese trimis cu porunca să restabilească imediat ordinea. Cu Pescaru sosiseră o mul ime de al i securişti, în civil, înarma i, care înconjuraseră clădirea primăriei şi pe to i greviştii, decişi să intervină cu for a dacă va fi nevoie. Întregul Inspectorat M. I. de la Ploieşti intrase în alertă şi camioanele cu mili ieni şi securişti erau pregătite să meargă la Boldeşti-Scăieni pentru interven ie. Aşteptau doar un semnal să pornească, dacă va fi nevoie. Delegatul greviştilor, Sandu Stelian a explicat limpede că trebuie să li se acorde mai multă aten ie muncitorilor şi să li se aducă pâine, ca să poată munci.
188

Ştefănescu a telefonat pe loc la Bucureşti şi a primit răspunsul că, pentru a nu agrava situa ia, cererea muncitorilor va trebui pe deplin împlinită. Aşa le-a răspuns şi el primarului şi lui Sandu Stelian. Acesta a ieşit afară, s-a urcat pe o pubelă metalică de gunoi şi s-a adresat colegilor săi, strigându-le că problema a fost rezolvată iar cererea le va fi, în următoarele ore, îndeplinită, rugându-şi colegii să se întoarcă la uzină. Oamenii s-au întors potoli i, mergând agale la locurile de muncă, însă nu au început lucrul până nu au sosit maşinile cu pâine, mezeluri şi carne. Într-adevăr, au venit atunci câteva maşini supraîncărcate şi au descărcat la IFLGS pâinea cea mai bună, pachete întregi de mezeluri şi carne de cea mai bună calitate, chiar mai multă marfă decât puteau cumpăra muncitorii. Concluzia: deci, iată că se putea! De atunci, IFLGS era prima întreprindere din oraş unde se aducea totdeauna marfă, înaintea altor puncte de desfacere. Din păcate, Sandu Stelian a fost ore întregi anchetat la sediul securită ii din Ploieşti, iar dacă nu a fost arestat se datorează faptului că pentru el a intervenit Gheorghe Deliu, vărul său şi ministrul metalurgiei din acea perioadă. Greva a fost, aşadar, o reuşită deplină şi a demonstrat nu numai faptul că “unirea face puterea”, dar şi că regimul comunist se temea serios de furia maselor. Vestea despre greva din Boldeşti-Scăieni şi despre succesul ei s-a răspândit cu repeziciune în toată România, în primul rând, prin posturile de radio occidentale. Evident, succesul ei a încurajat şi pe muncitorii de la Întreprinderea de Autocamioane “Steagul roşu”, de la Braşov, care au ales, nu întâmplător, exact aceeaşi zi - 14 noiembrie 1987. Ea a început la acele uzine în seara zilei de 14 noiembrie, la schimbul al III-a, şi a continuat toată noaptea, când schimbul nu a lucrat deloc, iar diminea a, pe 15 noiembrie, la fel ca la Boldeşti-Scăieni, şi tot pe la orele 11, sutele de muncitori au ieşit în stradă îndreptându-se spre primărie şi spre sediul partidului, strigând lozinci anticomuniste. Uzina fiind mai mare, se în elege că şi numărul demonstran ilor era mult mai mare, dar şi organizarea grevei era mai bună şi cu o listă de mai multe revendicări, predominând nu cele economice ci cele politice. Greva aceea luase, încă de la început, aspectul unei răscoale anticomuniste şi s-a lansat cu ciocniri serioase cu mili ienii şi securiştii, cu devastarea sediului p.c.r., a depozitelor alimentare ale ştabilor (unde s-a văzut ce bunătă i consumau ei), cu ruperea tablourilor lui Ceauşescu şi aruncarea lor pe geam în stradă, deşi revolta s-a terminat cu o mul ime de arestări şi deportări. Cum era de aşteptat, ea a fost înfrântă de masiva interven ie militară securistă, dar a pregătit solid terenul pentru marea revolu ie ce va avea loc peste numai doi ani, când regimul dictatorial a fost aruncat jos de la putere printr-o revolu ie na ională. În lan ul acestor evenimente, muncitorii din oraşul Boldeşti-Scăieni, au aprins prima scânteie, vizibil anticomunistă, fiindcă a fost prima grevă muncitorească din ară, cu o masivă ieşire pe străzi din toată perioada domina iei comuniste. A fost prima treaptă, primul pas revolu ionar spre libertate şi mă mir cum, până la aceste consemnări ale mele, nimeni nu a pus vreodată mână să descrie amănun it această grevă extrem, extrem de importantă în contextul rezisten ei na ionale anticomuniste din România. Nu a fost un fapt comun oarecare, peste care să-l trecem cu uşurin ă şi cu nepăsare la index! Ne-am dovedi nepăsători şi nerecunoscători, am fi demni de condamnat, dacă l-am omite din paginile de istorie ale ării noastre. Până atunci, nu se mai întâmplase aşa ceva în regimul dictatorial din România, chiar dacă mici opriri de la lucru s-au mai
189

produs uneori, ici şi colo, însă acelea au fost numai în interiorul uzinelor. IFLG-esiştii au riscat şi au ieşit vitejeşte în stradă - ini iind o fază nouă, una publică, un pas, într-adevăr, mic, poate nu lipsit de o anumită timiditate, dar care, în viitor, va încuraja enorm, prin reuşita lui, pornirea la luptă cu paşi mai mari şi mai vijelioşi... Acesta este marele merit al grevei de la Scăieni din anul 1981 şi ea va rămâne în istorie! De aceea propun ca în Pia a Petroliştilor din fa a primăriei oraşului să fie pusă o placă comemorativă în care să se specifice greva şi demonstra ia muncitorilor de la IFLGS. Tot pe teritoriul acestei localită i a avut loc şi prima luptă cu arme de foc, nu în mun i, cum luptau partizanii, ci chiar în interiorul localită ii, între trupele securită ii şi o mică gherilă anticomunistă alcătuită de un grup de tineri curajoşi, destul de bine instrui i şi organiza i de un tânăr de 19 ani, Gheorghe C. Nicolae ârlea-Castellano, absolvent al Liceului agricol din Valea Călugărească. Gheorghe Nicolae- ârlea (a nu se confunda cu actualul consilier Gheorghe Nicolae ârlea, o rudă omonimă a lui Castellano) a devenit o figură legendară în Scăieni, prin organizarea a două ac iuni extrem de curajoase, cum nimeni înaintea lui nu a îndrăznit pe susnumitele meleaguri. Să urmărim, pe rând, aceste importante şi palpitante evenimente... În toamna anului 1966, Nicu ârlea-Catellano (n. 10.08.1948) bate la poarta vecinului său Ilie Savu (I.D.), un băie el de 16 ani, firav şi brune el, cu care era bun prieten, spunându-i că vrea să discute amândoi ceva important. Atunci Nicu i-a destăinuit un plan secret ce-l avea mai demult în cap, în legătură cu organizarea unei armate de rezisten ă na ională anticomunistă în mun i, cum fuseseră grupurile de partizani anticomunişti formate imediat după ocuparea ării de către ruşi. “N-ai văzut că bestiile comuniste ne-au luat totul: pământul, boi, cai, oi, vaci, toate vitele, obligându-ne să ne înscriem la colhozurile CAP? Nu se poate să-i lăsăm aşa! Eu cred că formând un mic nucleu militar în mun i, mai târziu vom atrage şi armata ării de partea noastră, căci ne vor ajuta cu siguran ă şi occidentalii - şi ne vom elibera de comunişti!” Era un plan pe cât de eroic, pe atât de infantil, aproape imposibil de materializat, dar în care adolescentul Nicu ârlea credea cu toată convingerea şi vom vedea că o parte din planul lui, primele începuturi “logistice”, vor fi, totuşi, pline de succes, ceea ce îl va stimula şi mai mult să le continue. În plus, Nicu avea o carismă a lui aparte şi o mare putere de convingere. Era un excelent organizator, iar Iliu ă îl asculta încântat, cu gura căscată, fiindcă totul semăna cu un palpitant scenariu din filmele americane de aventuri (ulterior ei îşi aleseseră chiar şi nişte nume conspirative, inspirate din aceste filme, Nicu zicându-şi “Sfântul”, Iliu ă “Fantomas”). Planurile strategice erau gata. Trebuia găsi i restul luptătorilor... “Mai întâi am încercat cu prietenul nostru, Ticu ă Lucian (Manghini ă) (19 ani), să-l atrag în această treabă”, îl încuraja ârlea pe Ilie. “Deşi lui îi plăcea propunerea mea şi era întru totul de acord cu mine, mai târziu însă mi-a mărturisit că nu are curajul să se angajeze la aşa treabă dificilă şi riscantă. Cine nu riscă nu câştigă, iam răspuns eu. Lucian mi-a urat succes şi s-a exprimat că mai indicat ai fi tu decât el... Şi, iată, de aceea am venit acum la tine...” Iliu ă, i-a mul umit pentru încredere, i-a jurat că va fi fidel viitorului grup de luptători şi a acceptat bucuros să-l ajute în acest măre plan secret, care l-ar fi inspirat pe romancierul Constantin Chiri ă să mai scrie un roman pentru tineret, tot aşa de bun ca şi “Cireşarii”.

190

Amândoi au căutat, în continuare, al i alia i ai “Armatei Prahovene de Luptă Contra Comunismului”. Şi i-au găsit. Ei erau: Nicolae Gheorghe, zis Baronul (n. 8.12.1952), vărul lui Nicu (15 ani), Gheorghe Constantin, zis Puişor (n. 17.08.1951), fratele lui Nicu (16 ani) şi Urzică Vasile (1950-2005), care pe atunci avea 17 ani şi jumătate. “Sfântul”, comandantul lor, le-a cerut să jure că vor lupta până la victoria finală şi că nu vor trăda. Planul mai avea şi o altă variantă, în cazul că lupta gherilieră ar fi prematură, grupul va încerca să pună în aplicare un atac de răpire - şi anume băie ii să pândească elicopterul care stropea viile de la IAS, să pătrundă în el şi să-l oblige pe pilot să-i transporte peste hotare, revenind de acolo paraşuta i pentru a organiza grupe anticomuniste de partizani în mun i. Dar şi pentru acest plan era nevoie de arme. Aceasta era o primă necesitate. De aceea “Sfântul” a început instruirea grupului, explicându-le tuturor că îi aşteaptă o misiune grea, dar foarte importantă pentru întreaga ară care, cu siguran ă, că li se va alătura şi îi va sus ine, că micul nucleu va deveni cu timpul o armată mare şi puternică şi că planul este fără riscuri... Cea mai fezabilă variantă nu mai părea aceea cu elicopterul, ci varianta cu urgen a forma iunii de partizani. Ca atare, ei vor trebui să se retragă înarma i în mun i, cam prin locurile pe unde luptaseră înainte partizanii anticomunişti. În vederea acestui lucru, vor fi necesare următoarele: procurarea de arme, de corturi, de rucsacuri, de telefoane fără fir pentru comunicare la distan ă, de conserve alimentare, de îmbrăcăminte de munte şi îmbrăcăminte groasă de iarnă, de pături, medicamente, cutii medicale cu componente de prim-ajutor şi, mai cu seamă, de bani, de cât mai mul i bani. O bună parte din acea recuzită fusese deja procurată. Chiar şi o sumă bună de bani. Necesitatea cea mai urgentă erau însă armele. De unde arme? Nicu ârlea juca fotbal în echipa de juniori a “Petrolului” din Ploieşti şi i-a explicat lui Ilie că el cunoştea perfect sălile stadionului. I-a mai spus că într-una din săli văzuse, cu câteva zile în urmă, depozitul de arme şi că ştie sigur cum se poate ajunge în depozit, fără mari probleme. Planul era să dea o lovitură în sala de arme a stadionului, şi să ia de acolo câte arme şi muni ii va putea căra fiecare. Zis şi făcut... În martie 1967, au pornit-o amândoi la Ploieşti. Pe la orele 8-9 seara, au ajuns la por ile înalte ale stadionului. Închise. Trebuia escaladate. Le-au escaladat cu bine, deşi aveau în spinare rucsacurile îndesate cu lanterne, pături, cleşti, bomfaiere, mini-răngi, şperacle, şurubelni e ş.a. Nicu cunoştea perfect toate interioarele. Nu a fost o mare problemă for area uşii de la sala cu arme. S-a lucrat cu mănuşi să nu lase urme de amprente... Odată acolo, trebuia alese armele cele mai bune. Au luat din ele 5 puşti mari şi 3 pistoale automate. Alte pistoale nu mai erau. Gloan ele se aflau împachetate în cutii de carton, fiecare cutie con inând 50 de cartuşe. Cutiile ar fi fost incomode la transport, aşa că au fost desfăcute şi toate gloan ele deşertate în rucsacuri. Au luat peste 3000 de gloan e, căci atâtea au încăput în rani ele lor. Puştile au fost învelite în pături şi legate peste umăr cu câteva curele, astfel încât păreau că transportă nişte chitare... Pe la ora unu noaptea erau din nou în stradă, după ce au şters urmele şi au închis uşile la loc, să nu se cunoască imediat sustragerea armelor. Nu au făcut nici câ iva paşi, că le-a ieşit înainte un mili ian şi doi elevi de la şcoala de mili ie. Nicu s-a dus curajos spre ei, i-a

191

Tatonarea aceasta a durat ore întregi. foarte mul umi i de reuşita perfectă a ac iunii lor. dar neexistând urme clare şi nici un fel de amprente. bucuroşi că au scăpat. Au dormit câteva ore. că au pus mâna pe capătul firului în povestea cu armele furate de la stadion. într-o zi. pe dealul Seciului. cu o considerabilă putere de amplificare. cartuşele şi restul echipamentului urmau a fi cărate cu o căru ă trasă de nişte cai procura i ilegal de Puişor. fiindcă sunte i înconjura i de mul i trăgători înarma i şi nu deschide i focul! Nu ave i scăpare! Preda i-vă!”. Antrenamentul a durat cca. Atunci au recurs la o altă stratagemă: au pus-o pe mama lui Vasile să strige. mamă. până la poalele mun ilor. Mili ia din Scăieni avea deja semnalmentele de calibru şi de marcă ale armei şi a anun at Inspectoratul jude ean al M. învă ând bine să mânuiască armele. numai pe lângă linia ferată şi prin locuri unde să nu întâlnească oameni. iar în cazul că se va trăgea asupra lor. Băie ii. Între timp. mili ienii le-au arătat drumul spre gară. prin care. până la pod la Blejoi. Armele.. to i securişti încep să urce şi să descarce focuri de avertisment în aer. S-au început cu disperare cercetările. au mers grijulii. s-au retras cu to ii repede pe dealul plin de numeroase tufişuri.. în toiul nop ii. Se apropia ziua plecării spre mun i. apoi au reluat programul de instruire cu grupul “micii armate de eliberare”. ci ascunşi la distan ă mai mare unul de altul. tot pe drumuri ocolite.I. Mama lui Urzică Vasile a constatat că fiul ei lipseşte foarte des de acasă şi de la şcoală. şi-a întrebat băiatul de unde are arma. până au ajuns acasă. înso ite de un câine lup care tot lătra spre direc ia celor ascunşi. Vasile nu a vrut să-i spună. haide. aproape simultan. Au repetat apelul de mai multe ori. au trecut apoi podul şi şi-au continuat calea pe poteca din lunca paralelă cu linia ferată până la Balaca. Când s-a 192 . securiştii au folosit un difuzor porta-voce. Înainte de a deschide focul. ci a plecat cu ea şi a predat-o mili iei. cu voce mai mult plângând: “Vasile. toată încărcătura trebuind bine mascată sub un material transportabil oarecare. fiindcă s-a întâmplat ceva neprevăzut. Au trecut de bariera de lângă rafinăria Vega şi au mers pe jos. strigau răspicat: “Preda i-vă. nebătător la ochi.salutat zâmbind şi le-a spus că sunt nişte artişti instrumentişti din alt oraş şi căutau drumul spre Gara de sud. Spargerea a fost sesizată abia după un mare număr de ore şi dispari ia armelor a declanşat din partea securită ii o deosebită îngrijorare şi o alertă de anvergură. Foarte amabili. le-au mul umit cu acelaşi zâmbet amabil şi au mers pe drum înainte. au mai sosit întăriri. băie ii făceau exerci ii de tragere la intă. crezând că în felul acesta îi face un mare bine băiatului. Chiar aşa s-a întâmplat. astfel încât atacan ii să aibă impresia că luptă cu o armată întreagă şi să nu urce la ei. După aceea. târziu noaptea. două luni. în afară de ecourile megafonului. nu s-au putut depista deloc vinova ii. în elegându-se între ei să nu stea grămadă. Dar este o vorbă: socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. dar nici maica-sa nu a vrut să i-o înapoieze. dând însă col ul spre Gara de nord. Nici un răspuns. căutând ceva prin casă. La un semnal. mămico. a găsit întâmplător pistolul ascuns..i face nimeni nimic! Coboară şi vino acasă!” Nimeni nu se mişca. îndreptându-l în toate punctele cardinale.. de te predă că nu. Când. Între timp. Acest lucru a schimbat brusc cursul evenimentelor care s-au precipitat în defavoarea virtualilor partizani. Când băie ii au auzit că pe urma lor s-a trimis un mare număr de securişti. să deschidă şi ei focul din mai multe unghiuri. cu inimile ticăind. Pe la 3-4 diminea a erau la casele lor din Scăieni.

Au fost condamna i într-un proces politic. iar partizanii amatori. căci nu avea răni prea grave. fiindcă părin ii acuza ilor le-au pus ca apărători pe cei mai buni avoca i.apropiat prea mult de băie i. Pe Iliu ă l-au găsit mai greu. a intit în el şi a tras. Erau muta i de la subsol la etaj cu şuturi în spate şi cu cătuşe la mâini. afla i în recrea ie. Securiştii. semn că se predă. i-au văzut pe securişti şi pe mili ieni cum îi urcă pe luptători într-o dubă care a demarat rapid cu ei spre Ploieşti. iar pentru ceilal i. sentin a a fost închisoare între un an şi trei ani. aceştia s-au întors foarte furioşi şi to i au început să mitralieze numai cu focuri automate. îşi schimbau imediat locul. După ce ofi erul rănit a fost transportat de colegii lui la vale. Securistul a fost rănit şi a început să se vaiete. au început şi ei să tragă numeroase focuri din toate păr ile. au realizat că nu se pot bate cu nişte profesionişti care erau numeroşi şi foarte bine dota i cu SKS-uri automate. aşa cum îi instruise “Sfântul”. care făceau să răsune văile ca nişte canonade de tunuri. La securitate stăteau câte doi în celulă (al doilea fiind un fals de inut care îi tot trăgea de limbă pe condamna i). fiindcă se ascunsese pe lângă Parcul Petrolier 803. securiştii au folosit şi nişte detonan i fumigeni. un fel de grenade. să nu vadă pe unde merg. pe care îl vedea bine. Evident. Pe moment. Paturile din celulă erau din ciment. trăgând cu ea împrăştiat. care au subliniat caracterul de aventură ludică a evenimentelor de pe deal. Ceilal i. 3 ani şi jumătate. acuzându-i că sunt criminali şi ucigaşi. Imediat. Colegii lui s-au oprit din tragere şi au venit să-l salveze pe rănit. La ochi li se puneau ochelari de tablă. Nici unul din ei nu fusese rănit. sentin ele s-au îndulcit mult: Nicu ârlea a primit 8 ani. cărora li se cam terminaseră cartuşele. devenind greu de descifrat. tinerii au fost bătu i. precum s-au în eles. iar ceilal i numai un an. Vasile. au făcut la fel. Vasile mamă! Mai trăieşti? Vino jos. Planul măre al tinerilor partizani. strigând după ajutor. că acolo sus po i fi împuşcat!” Vasile a ieşit din tufiş cu bra ele ridicate. fratele sau. folosind o armă SKS. lupta era inegală. Totuşi. zi de zi. după ce deschideau focul. de data aceasta ca un proces de drept comun. au pornit iarăşi la deal. încât focurile băie ilor nici nu se mai auzeau. Apoi din nou s-a auzit prin difuzor vocea plângând a mamei lui Urzică: “Aoleu. de data aceasta un ofi er. Mai târziu. Puişor. şi aceasta tocmai când România începuse să se mai reabiliteze oarecum în fa a occidentului. Rafalele armei automate începuseră să şuiere foarte aproape de ârlea. Câinele lup lătra continuu spre tufişurile băie ilor. Atunci elevii. ci au fost aduşi la sediul mili iei aflat vizavi de şcoală. Judecata a durat peste şase luni. s-au speriat şi au repliat. Ilie . perioada de deten ie nu a fost uşoară. în care s-a cerut pedeapsa cu moartea pentru Nicolae Gheorghe ârlea. mass-media din occident a condamnat cu asprime regimul lui Ceauşescu care condamnă copiii la moarte în procese politice. După un timp. Nu după mult timp. s-a aflat că ofi erul nu a murit. a eşuat în mod lamentabil aici. Tot drumul. în care erau implica i nişte minori. Bătălia a durat vreo două ore. Un ofi er a strigat: “Prinde i-i vii sau mor i!” Era o hărmălaie de nedescris. Drept urmare. fiindcă au omorât pe un ofi er de securitate. “de eliberarea patriei de sub jugul comunist”. fiindcă băie ii. Atunci acesta. la început. Ca şi când nu ar fi fost de ajuns. De aici începe calvarul lor. acoperite 193 . procesul s-a reluat şi s-a rejudecat la Tribunalul jude ului Prahova.un an şi trei luni. fiind minori. aceştia. nu au fost bătu i. văzând cum stă treaba. Ancheta de la securitate a durat două săptămâni. care semăna cu o scenă de atac din cel de al doilea război mondial. ca să-l potolească pe trăgătorul cu armă automată.

devine avalanşă. fiind ca un bulgăre mic de zăpadă. Văcăreşti. Trebuie spus că atitudinea revolu ionară şi curajoasă de răzvrătit contra nedreptă ii îşi are originea în familie. Ea ar fi dat aripi nemul umirilor generale ale popula iei. să facă ceva împotriva dictaturii! Dar cine? Şi cum? Prin revoltă în masă nu se putea. finalizată. cu mai mari izbânzi pentru el şi cu mai puternice lovituri date comunismului. Întorsăturile vie ii sunt uneori ciudate.. este faimosul „erou de la Grivi a” (Războiul de independen ă 1877) care a smuls steagul turcesc şi a pus în locul lui steagul românesc pe reduta de la Grivi a. În a doua campanie anticomunistă. lăuda i de to i. începând să se rostogolească. Gala i. condi iile nu erau coapte. Grigore Ion.) Pe parcursul a cinci ani.) Singura cale accesibilă era o ac iune individuală. Tinere ea din ei însă i-a făcut să reziste cu bine tuturor încercărilor. din însemnările acestui erou pe care îl cunosc de pe când era copil: “. (. să protesteze. în continuare. (.un erou care a băgat spaima în comunişti”. a început o nouă campanie de luptă anticomunistă. acum mai maturizat şi cu o fermă experien ă de luptător neînfricat. consemnat acolo în calitate de traducător.Ascultam şi urmăream în fiecare zi tot ce se întâmpla în jur. iar tatăl lui Nicu ârlea Castellano este sergentul Gheorghe N. Interesant este că Gheorghe Nicolae. după ce a scăpat din deten ie. A 194 . motiv pentru care am publicat despre el mai multe articole în presa americană şi în cea din Românie. Pu ini români au gustat din “dulcea a” bătăilor securiste la o vârsta atât de tânără.. vorbeam cu mama şi cu fratele meu. au devenit “mari eroi. Chilia şi Periprava. pentru că tot nu credeau că nişte copii pot fi atât de bine organiza i. Puiu. acestor tineri li s-a schimbat brusc statutul: din “mari bandi i. între vârsta de 19 şi 23 de ani. Deva. criminali trădători şi mari duşmani ai poporului şi ai orânduirii socialiste”. în cazul când elicopterul ar fi ajuns în Vest. Constantin. (. ca Nicu ârlea. T. foşti elevi de-ai mei de la şcoala Scăieni.. “În 1967 Nicolae Gheorghe ârlea a fost condamnat la temni ă grea. Fortul nr. Poarta Albă. luptători pentru libertate”. deşi ştia bine că este urmărit pas cu pas. Nicu ârlea. iar mesele erau foarte sărace şi insuficiente.. Dar organizatorul principal fusese tot curajosul Nicu ârlea şi nu eu. fiul primarului din Scăieni Gheorghe Ni ă (primar 16 ani..ârlea Castellano. fiind lângă mareşalul Ion Antonescu când acesta a dat ordin: „Români. bănuit că sunt probabil unul din organizatorii grupului respectiv. care. din 27 mai 1998. iar după Revolu ie. am să citez câteva fragmente din articolul: “Nicolae Gheorghe ârlea .. pe risc propriu. ârlea trecuse prin următoarele închisori: Ploieşti.) Voi cita. trece i Prutul !”.. deşi semnase o declara ie prin care se angaja ferm că se va cumin i. dacă nu chiar şeful lor din umbră... după ce tinerii au fost prinşi (unii din ei erau copii. Străbunicul său. fără ca urmăritorii lui să-l mai poată înfrânge. unde le fusesem profesor). 13 Jilava. iar securitatea înăbuşea totul încă din nucleu. publicat la rubrica “Dezvăluiri” a ziarului ploieştean “Telegraful de Prahova”. şi declanşată cât mai curând. de data aceasta. În încheiere. Anchetatorii securişti m-au pus să dau mai multe declara ii despre participarea mea la acel grup şi mă vor ancheta de mai multe ori. Nu aveam însă nici o legătură cu această tentativă de highjacking decât dovada că securiştii m-au găsit pe lista alcătuită de acuza i. va ieşi întru totul victorios. afirmând că cineva trebuie să se ridice. Veceul se afla în celulă..cu o saltea sub ire. Personal. Bucureşti. am fost şi eu anchetat la sediul securită ii din Ploieşti... între 1902-1918) care a primit numeroase decora ii pentru că a făcut tot frontul 1937-1945.

făcute în locuri izolate. A fost imposibil să fie 195 . precum şi în diferite trenuri. unde locuia mama. al familiei mele. ar fi făcut stop cardiac auzindu-le. experien e la scară redusă. surpriza surprizelor . unde era şi sediul partidului. la Ploieşti. numită de ploieşteni “Casa Albă”. În diagonală. pe Valea Vărbilăului şi pe Dealul Mălăieşti. al Ploieştiului. începând cu uşa directorului şi până în fiecare sec ie. al Mălăieştiului. noi am reuşit!” Îndemnul la rezisten ă trebuia făcut prin manifeste. Nicolae Li oiu. prin toate gările municipiului Ploieşti. pe suprafa a manifestului. anun ată în august 1981. care păzeau să nu se întâmple ceva. îndeosebi în rândul intelectualilor. Nicu ârlea s-a apucat să elaboreze manifestele. Nicu ârlea îi pregătise lui Ceauşescu. amprente. El a răspândit manifestele prin toată uzina. al Prahovei. la Scăieni şi la Mălăieşti. Atunci mi s-au solicitat şi mie trei probe caligrafice şi de amprente. nici de la cea de la Găvănel. Pe blocuri şi în balcoane. Nicolae Gheorghe adresase o scrisoare către primul secretar al organiza iei de partid a jude ului Prahova. dar. la Scăieni. O parte din ele a fost aruncată de la terasa cofetăriei aflată la ultimul etaj al magazinului “Omnia” din Ploieşti. materialul exploziv nu provenea de la Uzina Plopeni. 17 din Ploieşti. Auzindu-le. care totdeauna se temea de atentate cu bombe. nici măcar să rănească. fără să găsească pe nimeni. În ciuda specula iilor. din apropierea acestor aşezări. cu excep ia grupurilor de securişti puşi să urle lozinci la apari ia delega iei. acasă. Securitatea intrase în panică şi a început pretutindeni cercetări masive. de către nişte ofi eri de securitate care m-au scos din ore afară de la Şcoala nr. unde locuiam. apoi în oraşul Boldeşti-Scăieni. manifestele au fost împăr ite în două: cu distribuirea primei jumătă i a fost însărcinat cumnatul lui Nicu ârlea.şi era semnat “Armata Republicană Prahoveană”. Ceauşescu totuşi a venit la Ploieşti. Odată multiplicate. Bombe artizanale pentru dictator Bombele trecuseră probele de “laborator”. Cealaltă jumătate a manifestelor a fost răspândită personal de autorul lor. din partea ploieştenilor. dar care bubuiau mai tare decât bombele de avion. care trebuia să dovedească prin ceva concret că ara a început să se mişte. centrul Ploieştiului era strajnic păzit de patrule de securişti şi mili ieni. Tot în acele zile. Cu ajutorul lui Dumnezeu. Înainte de a transporta bombele în centrul Ploieştiului. Ceauşescu. A fost un sacrificiu al meu. al localită ii Scăieni. Ilie Câşu. Securitatea se alertase şi intrase în febra nebună a căutărilor. privind înfricoşat la popula ia care nu-l aclama. arătând că dictatorul criminal nu are ce căuta în acest oraş şi nici în alte aşezări ale Prahovei.nişte bombe. Textul lor suna: “Români! Lupta i prin toate mijloacele posibile pentru răsturnarea dictaturii comuniste! Jos dictatorul Ceauşescu!” . apoi alte probe. exact în fa a clădirii administrative. Se luau probe scrise. care nu aveau explozibil să ucidă. pe valea Prahovei. cu declanşări programate prin ceas. ci un explozibil artizanal. Le-a lucrat manual. la Plopeni. al elevilor şi al studen ilor. prin care protesta.fost un risc enorm. fiind testate pe deal. angajat la Uzina Mecanică Plopeni. bazat pe un mare curaj. pentru apropiata vizită a lui Ceauşescu la Ploieşti. atât ziua cât şi noaptea. un tânăr de 22 de ani. pe valea Teleajenului. spre a-mi dicta un text oarecare. stăteau mili ieni înarma i. dar a fost o vizită pe fugă. pe care poate numai divinitatea mi-l poate insufla. figura tricolorul românesc. Nicu ârlea a cercetat cu aten ie locul unde să le poată amplasa.

aduse acolo şi montate pentru a-l primi “fierbinte” pe Ceauşescu. Riscul era prea mare şi ar fi intrat cu siguran ă în gura lupului. Trebuiau găsite alte momente, eventual după trecerea delega iei preziden iale din august. Pentru detonare s-au ales datele de 12 şi 15 septembrie, în ajunul începerii anului şcolar, când Ploieştiul forfoteşte de elevi şi de studen i. Exploziile, fiind inofensive, erau menite să ac ioneze psihic, să creeze o atmosferă de protest “sonor”. Fuseseră planificate cinci explozii succesive, una la “Casa Albă” (pe o coloană de sus inere, în formă de Y, între unghiul celor două laturi), una în cartierul Nord al Ploieştiului, una în incinta unei librării centrale, una la Procuratură şi una lângă lozinca “Trăiască PCR” de pe acoperişul Cinemascopului. Practic însă nu s-a putut monta decât bomba de la sediul partidului şi cea de la librărie. Ele au fost instalate personal de Nicu ârlea, fiecare fiind înso ită de un ceas programat să le detoneze la ora prânzului. Bubuiturile au fost infernale şi s-au auzit în tot oraşul. Întregul centru a fost zguduit din temelii şi toate geamurile dimprejur s-au spart, dar nimeni nu a fost rănit. “Nici la bombardarea Ploieştiului de către americani nu s-au auzit aşa puternice bubuituri”, spuneau bătrânii. “Tocmai serveam masa, îmi povestea vărul meu care locuia în centrul oraşului, în blocul de lângă sediul partidului. Când s-a auzit bubuitura, farfuria cu ciorbă a săltat în sus pe suprafa a mesei...” Imediat au apărut securiştii, pompierii, mili ienii, armata. “Era ca şi cum s-a răscolit într-un cuib de viespi. Exploziile veniseră după campania cu afişe. Efectul a fost teribil. Pentru scurt timp, magazinele începuseră să se umple cu bunătă i. S-a vorbit foarte mult în presa străină şi la posturile de radio occidentale, iar lumea a căpătat curaj. Pentru exil, a fost un motiv în plus de a ataca şi mai puternic dictatura comunistă”, notează Nicolae Gheorghe în însemnările sale. Încep arestările Prima victimă a fost Manu Gheorghe, un tânăr de 20 de ani, care lucrase înainte la I.U.P.C. Băicoi, bănuit că ar fi furnizat focoasele, şi care atunci era încorporat în Garda Na ională, la U.M. 02546 din Drumul Taberei. El a fost transportat la sediul Securită ii din Calea Rahovei, unde a fost bătut de ministrul Tudor Postelnicu, ajutat de şeful arestului, col. Vasile Vasile. Tribunalul Militar Bucureşti, prin sentin a nr. 33, dosarul 127/1982, îl va condamna pe Manu Gheorghe la 8 ani închisoare, în baza articolului 167, aliniatele I, III şi IV din Codul Penal. Evident, Manu era complet nevinovat, dar va executa 64 de luni în Penitenciarele Rahova şi Aiud. Apoi anchetele sau îndreptat cu repeziciune spre Uzinele Metalurgice Plopeni, întrucât aici era o sec ie specială care producea muni ie. În urma cercetărilor de la Plopeni, în ziua de 20 septembrie 1981, a fost ridicat Nicolae Li oiu, cumnatul lui ârlea, care distribuise afişele în toată uzina, şi a fost bătut la sediul Securită ii din Ploieşti de maiorul Ion Traşcu, avansat ulterior la gradul de colonel. Şeful securită ii din Ploieşti era col. Dumitru Popa, care mă va ancheta mai târziu şi pe mine. Tânărul Li oiu (22 de ani) a fost condamnat la 20 de ani deten ie şi a stat după gratii 87 de luni, trecând prin închisorile din Prahova, Aiud şi Jilava. ârlea dispare la timp, dar Li oiu nu a mai putut scăpa de arestare. Doi binevoitori s-au oferit să-l ajute pe Nicu ârlea să fie scos din zona de urmărire, ducându-l într-o noapte la Constan a. Cei doi erau Costel Lucian şi Costel Liviu Ionescu, tatăl şi fiu. Numai pentru simpla încercare de a-l ajuta pe cel urmărit, tatăl şi fiul vor fi aresta i de Securitate, acuza i de gravă complicitate şi condamna i de TMB, în ziua de 14 aprilie 1982, primul la 5 ani închisoare, iar fiul la 20 de ani închisoare. Tatăl a
196

executat 16 luni, iar sentin a dată fiului nu s-a mai aplicat. Pus provizoriu în libertate, pentru a fi capcană de prindere a altor implica i, Costel Liviu Ionescu se întâlneşte în secret cu Nicu ârlea şi, întrucât asupra lor plana pericolul arestării, ambii se decid să părăsească de urgen ă ara, mai ales că autorul bombelor de la Ploieşti fusese deja declarat “inamicul public nr. 1%, căutat febril de securişti şi mili ieni în toată ara, pe toate drumurile, fotografiile lui, fa ă-profil, fiind distribuite pretutindeni. Drumul exilului Cu mare pruden ă, ei ajung până la Drobeta Turnu Severin. Au reuşit apoi să treacă în Iugoslavia, de unde sârbii i-au transportat până la grani a cu Italia, sfătuindu-i să înainteze cel pu in 20 km pe teritoriul acestei ări, apoi să se predea poli iei, ceea ce au şi făcut. La Udine, poli ia i-a înregistrat şi i-a trimis la Roma. Poli ia romană i-a transferat în lagărul de refugia i de la Latina, unde au ajuns pe 21 octombrie 1981. Fiind sigur de acordul azilului, Nicu ârlea s-a grăbit să sune pe cei de acasă şi să le spună unde se află. În mod ironic, urmăritul i-a felicitat pe securişti pentru nereuşita de a-l prinde... Imediat, punctele de pază de la Scăieni şi Mălăieşti ale Securită ii sunt retrase şi urmărirea tinerilor pe teritoriul României încetează. Dar, din acel moment, se declanşează războiul diplomatic între Bucureşti şi Roma. Ceauşescu intervine personal pe lângă guvernul italian, ca tinerii fugari să fie imediat extrăda i, fiind nişte... “ucigaşi de rând şi criminali periculoşi”. El încearcă şi prin Interpol să-i scoată din Italia, dar nu reuşeşte. Atunci îl trimite pe Ştefan Andrei, ministrul de externe, la Roma, să insiste pentru extrădare, sub motivul că italienii apără nişte criminali sângeroşi. De fapt, Nicu ârlea fusese deja condamnat la moarte, în contumacie, de TMB şi, odată adus în ară, ar fi fost executat. Spre a-i oferi o oarecare satisfac ie ministrului de externe de atunci, Nicu ârlea şi Costel Liviu Ionescu sunt, pentru 24 de ore, puşi sub stare de arest şi cerceta i mai amănun it de italieni, dar anchetatorii se lămuresc că au de a face cu refugia i politici autentici şi nicidecum cu criminali de drept comun, refuzând categoric extrădarea lor. Îi eliberează cu condi ia să se prezinte zilnic la Poli ie. În apărarea celor doi fugari au intervenit de urgen ă câ iva reprezentan i ai exilului românesc. Imediat, Costel Liviu Ionescu părăseşte Italia, stabilindu-se în Fran a, iar Nicu ârlea primeşte viza de intrare în America în ziua de 18 februarie 1982. El este scos din lagăr şi trimis la o familie de italieni, capul familiei fiind de profesie detectiv. În ziua de 11 mai 1982, sponsorizat de Biserica Catolică, Nicu ârlea pleacă din Roma cu un avion al Companiei americane TWA şi aterizează la New York, unde stă o lună. Din ofertele făcute de statul american, preferă Dakota de Nord, oraşul Bismark. În America, Nicolae Gheorghe ârlea va continua lupta împotriva comunismului, având legături permanente cu mari personalită i ale exilului, cu posturile de radio anticomuniste, cu presa liberă de aici, căreia îi oferă informa ii detaliate despre rezisten a na ională din patria lăsată în urmă. Devine membru al Uniunii Mondiale a Românilor. Revista “ ara şi Exilul” publică un articol despre bombele de la Ploieşti; la fel ziarul “Micro Magazin”, din New York. Noul venit scrie articole la “Stindardul” din Germania, la “Cuvântul românesc” din Canada; se oferă voluntar în campania de alegere a preşedintelui Ronald Reagan, de la care primeşte mul umiri personale. La Bismark îşi realizează unul din visurile sale, urmând o şcoală de pilotaj. În 1987 părăseşte Bismark-ul, venind în Richmond, Virginia. Apoi urmează cursurile a două şcoli
197

de detectivi, ambele în Washington D.C. În timpul Revolu iei din 1989 din România, a manifestat în fa a Ambasadei române din Washington, alături de părintele Gheorghe Calciu, şi a cerut să lupte ca voluntar pe baricadele anticomuniste. Plecarea în România i-a fost însă refuzată”. Aici se termină citatul din articolul publicat de mine în “Telegraful de Prahova”, precum şi episodul rezisten ei oraşului Boldeşti-Scăieni împotriva comunismului. Dacă fiecare localitate din ară s-ar fi opus dictaturii cum s-au opus cetă enii din această localitate, cu siguran ă că am fi rupt şi mai devreme lan urile asupririi comuniste. La numai câ iva ani după Nicolae Gheorghe ârlea, sim indu-mă zilnic urmărit de Securitatea din Ploieşti, fiind deseori anchetat la sediul ei de pe str. Vasile Lupu nr. 60, apoi chiar otrăvit de agen ii securită ii, am decis să-mi salvez via a şi în ziua de 12 august 1985 am părăsit şi eu ilegal ara, împreună cu so ia. Din Ungaria, falsificând ambele paşapoarte, am trecut în Austria (securitatea şi vameşii maghiari au descoperit falsul pe unul dintre ele - cealaltă falsificare o făcusem perfect - şi ne-au arestat, dar ulterior ne-au eliberat şi ne-au lăsat să trecem). La Viena, primele zile am dormit prin parcuri şi prin gară, apoi ne-am predat poli iei care ne-a internat în lagărul de refugia i de la Traiskirchen, care ne-au inut 21 de zile sub arest, ca suspec i, apoi, constatându-se cine suntem, ne-au detaşat într-o sec ie mai sigură a acelui lagăr, care să ne ferească de spionii şi atacan ii comunişti români ce forfoteau pe lângă lagăr căutând să-i lichideze pe cei nota i pe listele lor. Această sec ie specială se afla ascunsă în oraşul de munte Gloggnitz, NiederOsterreich, de unde, după aproape un an de zile şi după ce am fost chemat personal de ambasadorul american la Viena, am ob inut viza de emigrare în SUA, ca refugia i politici. Cu sponsorizarea vărului meu, prof. dr. George Nicolae şi so ia sa Mariana Lorisa, am venit în SUA, cu compania aviatică PANAM, aterizând la aeroportul “Kennedy” din New York, pe data de 22 aprilie 1985. A doua zi, pe data de 23 aprilie, de la aeroportul “La Guardia”, am decolat spre Chicago unde am ajuns după mai bine de trei ore de zbor. Drumul ne-a fost plătit de Organiza ia Mondială a Bisericilor (The Church World Service). Din Chicago am început demersurile pentru aducerea feti elor noastre, de 10 şi 11 ani, rămase acasă cu bunicul lor, prof. Tănase Bălan. Autorită ile comuniste au refuzat să ni le trimită, iar convorbirile telefonice cu feti ele ne erau întrerupte de fiecare dată de securitate, încă de la primele cuvinte. Când am apelat la unul din vecinii noştri să le comunice copiilor o urgen ă, acesta a răspuns furios: “Ia mai lăsa i-ne în pace, că nu vrem să vă cunoaştem cine sunte i!” şi ne-a închis telefonul. Mai mult decât atât: am fost surprinşi chiar şi de atitudinea unor profesori, foşti colegi de-ai mei de la şcoala Scăieni, unde Codrina şi Ozana erau eleve în clasa a V-a (nu le divulg aici numele acelor dascăli care şi ei aveau copii, spre a nu fi blama i public), deoarece la revederea cu ele ni s-au plâns cât au fost de persecutate şi că, o dată li s-a strigat în fa ă: “copii părăsi i şi lăsa i pe drumuri de părin i trădători şi fugari, care habar nu au de voi!”, obligându-le pe fete să se apere plângând şi să răspundă “cu obrăznicie” că nu este adevărat ce li se spune. Una din ele a fost chiar bătută, încât bunicul lor, prof. Bălan Tănase, fost director al şcolii respective, s-a văzut obligat să vină la şcoală să protesteze şi să le ia apărarea. În final, ele nici nu au mai fost primite la şcoală.

198

Pe de altă parte, securitatea îi ancheta pe prietenii mei de acolo. Spre a ne aduce copiii, am cerut ajutor Crucii Roşii din Austria, Crucii Roşii Americane, organiza iilor interna ionale de protec ia copiilor, dar interven iile lor pe lângă guvernul român nu au fost luate în seamă. Am făcut şi proteste publice în centrul Chicago-ului, însă nici acestea nu ne-au ajutat cu nimic. Ne-am adresat atunci preşedintelui Statelor Unite, Ronald Reagan, arătând că feti ele noastre sunt mici, sunt singure, că bunicul lor este internat în spital şi că nici nu mai au din ce să-şi mai gătească de mâncare, hrană căpătând sporadic, de la unii vecini şi rude, ceea ce era absolut adevărat. Preşedintele american ne-a răspuns, prin so ia sa Nancy Reagan, că vor interveni imediat pentru aducerea lor. Interven ia a fost promptă şi de bun augur, deoarece am primit vestea bună că atât lor, cât şi bunicului lor, li s-a aprobat cererea de reîntregirea familiei. Le-am trimis biletele de avion şi a sosit ziua plecării spre America. Dar securiştii tot securişti diabolici au rămas, căci au recurs la o ultimă răzbunare împotriva mea... Era în ziua de 24 noiembrie 1986, Thanksgiving Day (Ziua mul umirii) şi ne aşteptam feti ele şi bunicul lor la marele aeroport O’Hare din Chicago - o mul ime de peste 40 de persoane, români şi americani, cu multe buchete de flori în mâini, inclusiv reprezentan i ai presei şi televiziunii locale. Cu câteva ore înainte, în timp ce avionul se afla în zbor deasupra Atlanticului, primisem un telefon din România în care aud vocea plângândă a tatălui meu care povestea cum bestiile cu chip de om şi-au bătut joc de el. Mai întâi l-au lăsat să se urce în avion şi tocmai când motoarele porniseră şi aeronava era gata de decolare, un “organ” s-a urcat la bord şi a întrebat cine este domnul Bălan, fiindcă “se găsise ceva în neregulă” şi trebuie să coboare imediat. Codrina şi Ozana au început să plângă şi să ipe: “Nu-l lua i pe bunicu’, nu-l lua i pe bunicu’ !” - o scenă care a mişcat şi intrigat pe to i pasagerii, mul i fiind străini - dar au fost potolite cu vorbe blânde de o stewardesă. Toate asistentele de bord au venit repede la ele să le consoleze, feti ele noastre trecând din clipa aceea sub îngrijirea lor care le-au mai sus inut cât de cât moralul. Totuşi ele au călătorit restul drumului singure şi plângând. După ce avionul decolase cu feti ele noastre, i s-a spus bunicului lor de către securiştii din aeroport că în geamantanul său i se găsise... “corpul delict”: “o carte religioasă interzisă (?!) - romanul “Cămaşa lui Cristos”, de Lloyd C. Douglas, roman celebru, tradus în mai toate limbile lumii, care nu avea absolut nimic subversiv în con inutul lui!! Un motiv mai diabolic, mai stupid, nici că se putuse găsi şi se vedea de la o poştă că era vorba de o răzbunare murdară, de un şantaj criminal făcut nici măcar cu o brumă de inteligen ă. Ajuns acasă, am pus imediat mâna pe telefon şi am sunat la sediul Inspectoratului M.I. din Ploieşti. La şantaj am răspuns prin şantaj... Eram perfect informat că doi dintre liderii securită ii prahovene se urau de moarte din cauza unei func ionare drăgu e de acolo care trăia cu amândoi, căci se certaseră cumplit între ei, cu mâinile pe pistoale. Ca să-i conving că ştiu bine cazul, le-am pronun at numele fiecăruia şi le-am spus că voi divulga acest secret, întâi la Ministerul de Interne, apoi prin radio şi presă - şi asta în cel mai scurt timp - dacă nu i se permite tatălui meu sa ni se alăture. Amenin area a avut efectul trăsnet, fiindcă numai după trei zile bunicul fetelor era cu noi în America. Aici dânsul nu a rămas definitiv, căci după revolu ie s-a întors în ară. Securitatea ne-au mai produs şi alte necazuri (condamnarea noastră la cinci ani închisoare, în contumacie, confiscarea casei, a tuturor bunurilor,
199

perchezi ii la casa din Scăieni etc), dar nici nu-mi mai face plăcerea să mai amintesc de ele şi să insist asupra acestor lucruri urâte şi murdare, pe care numai un regim terorist le putea întreprinde. Iar timpul a trecut repede. Sufleteşte şi materialiceşte, noi ne-am redresat. A trebuit să luăm totul de la început, de la zero... După trei ani de domiciliere în metropola Chicago, din statul Illinois, ne-am mutat în suburbia Wheaton, apoi la vest de Wheaton, la Glen Ellyn, orăşele foarte liniştite, bogate şi splendide, ambele suburbii ale marii metropole. Aici, în liniştitul Glen Ellyn, ne-am cumpărat o casă proprie, situată în frumosul parc-pădure Arboretum, unde locuim şi astăzi şi unde ne-au vizitat o mul ime de prieteni din Boldeşti-Scăieni şi din toată ara. Dumnezeu ne-a ajutat să facem fa ă dificultă ilor inerente începutului şi nu avem cuvinte să-I mul umim.

200

cred că ar fi men ionat această stradă în cartea lui. La urma urmelor. prin întreaga lor activitate depusă de-a lungul anilor în slujba acestei comunită i. surorile Stan.CAPITOLUL XVII. fosta lor colegă de şcoală. toate trei cu titlul de doctor în ştiin e (Cornelia. care în curând va avea şi ea titlul de doctor în drept. cum rareori se poate vedea într-o via ă de om. Toate au crescut. Deocamdată prezint ceea ce mi s-a adus la cunoştin ă. cât şi prin recunoaşterea lor ca personalită i marcante pe plan na ional sau interna ional. Cam to i românii îndrăgosti i de cultură au auzit despre Zeca Daniela-Buzura. foarte aproape una de alta. Dacă editorul care a adunat în “Cartea recordurilor”. Sunt convins că această listă este incompletă. după câteva nominări din această primă categorie. prin distinsa profesie pe care o au. voi prezenta şi activitatea personalită ilor locale mai în vârstă sau a celor plecate dintre noi şi voi începe această rubrică cu subtitlul: De pe micu a stradă a Păcii din Scăieni au răsărit câteva nume mari În spatele gării Scăieni există o strădu ă care face jonc iunea cu alte două străzi mai mari. (Fireşte. etalându-i în prim-plan pe cei pe care îi cunosc personal. Ele au ajuns acum mândria întregului oraş. la capetele ei: str. foarte. dar cumin i şi deosebit de studioase. Rodica şi Lidia). nimeni nu este perfect în lumea noastră şi nu pot fi excluse nici impresiile ori informa iile aparent corecte. Operele ei artistice vor fi prezentate în lista cetă enilor cu contribu ii de seamă din acest oraş. Tot pe această stradă stă o reputată specialistă în restaurări de obiecte istorice de artă şi pictori ă de icoane pe sticlă. caracterizate nu numai prin inteligen ă. au răsărit şase persoane minunate. directoarea postului de Televiziune Culturală. Este dreptul lor să creadă altfel. Pe această stradă. una dintre ele dovedind un spirit de sacrificiu suprem. dar şi printr-o for ă de muncă creatoare ieşită din comun. însă cu ajutorul dumneavoastră.) În final. prin titlurile ştiin ifice şi onorifice. Persoane de onoare ale oraşului Din oraşul Boldeşti-Scăieni s-au ridicat câteva personalită i care au făcut sau fac în continuare mare onoare localită ii respective. Este vorba de ing. Alexandru Parianu. faptele cele mai ieşite din comun ar fi cunoscut acest lucru. procuroarea Oana Alexandru. al cititorilor. şi destul de mul i au aflat despre fostele ei colege de şcoală generală. Vecinele lui. parcă mai ieri nişte şcolări e nu numai frumoase. au învă at cu pasiune şi astăzi tot mai multă lume vorbeşte numai laudativ despre ele. toate trei absolvente a două facultă i. ambi ie şi hărnicie. astăzi în vârstă de 77 de ani. din 4-5 case. unii dintre cititorii căr ii nu vor fi de acord cu includerea unor persoane pe această listă. dar autorul monografiei de fa ă declară limpede că este foarte greu să împace toate opiniile şi să evalueze la centime toate caracterele umane. veneau când şi când să-l viziteze. Zorelelor. State-Iliescu Veronica. 201 . precum şi de vecina lor. sper ca edi ia a doua a monografiei să-i cuprindă pe to i. fiind sigur că înfă işez date a căror realitate este verificabilă. Bucovului şi str. dintr-un motiv sau altul şi pot veni cu exemple contestatare. Este Strada Păcii.

lângă întreprinderea de detergen i DERO. Această întreprindere se afla locată în zona Blocurilor Nord de la Ploieşti. în 1955. Izopetanul era dirijat prin conducte la un catalizator care polimeriza izopetanul în faza întâi de cauciucare (această sta ie se va transfera ulterior la Oneşti). mai ales în apropiere de flăcări. apoi la Liceul “Sfin ii Petru şi Pavel”. cu excep ia a câ iva. din cadrul Institutului de Petrol din Bucureşti. unde a învă at primele clase primare. casnică. Dacă inginerul Parianu ar fi ştiut peste ce mare necaz va da acceptând acest transfer. mai există şi al i foşti elevi ai acestei şcoli. muncitor. în urma unor inova ii tehnice făcute. la fel de merituoşi. Între anii 1940-1944. pe fiecare în parte: Inginerul Alexandru Parianu s-a născut la 13 mai 1929 în comuna Castelul. inginer tehnolog în petrol. pe la orele 18. Cel mai mult lichid se scurgea dintr-o coloană principală şi jeturile lui erau împrăştiate cu putere în toate păr ile. Se ştia ce urma în minutele următoare: o explozie uriaşă a întregii coloane care ar fi antrenat alte explozii catastrofale. deşi primul merit este în mod categoric al acestor fete. 1 din Boldeşti. 2. din cauză că. la acest subcapitol. după care. de pe o singură strădu ă. cu câteva minute înainte de ieşirea din tură şi de plecarea acasă. O altă avansare. din apropierea cuptorului. ale rezervoarelor din vecinătate. 202 . să răsară asemenea personalită i dotate cu un aşa mare har de la Dumnezeu. când dânsul făcea o verificare de rutină. Tocmai când voia să fugă spre ventilul al doilea. dar până să-l închidă fusese deja stropit cu lichid pe pantaloni şi pe mâini. şi al Elenei. cei din jur. a fost repartizat din prima zi de serviciu pe o func ie de răspundere. un gaz extrem de inflamabil. a fost aceea de inspector tehnic la Banca Română de Investi ii. ambele din Ploieşti. a fost avansat ca inginer operator la desalinizarea i eiului din cadrul Rafinăriei Teleajen. dintre care cinci sunt fostele mele eleve. uitată de to i. A urmat Facultatea de Tehnologia i eiului. au rupt-o la fugă. cu care mă mândresc împreună cu toate celelalte cadre didactice care le-au educat. pe scurt. 1. Într-o zi nefastă. din jude ul Constan a. pline de tinere e şi în elepciune.deoarece rareori se întâmplă ca dintr-un spa iu atât de mic. nişte muncitori îl anun ă alarma i că s-au spart ventilele cu gazul izopetan lichid. fiind fiul lui Vasile Parianu. Când s-a înfiin at moderna sta ie de deparafinare. în lan . Fiind unul din absolven ii eminen i. în apropiere.. aşa cum există şi foşti elevi. a continuat studiile la Liceul comercial “Spiru Haret”. Inginerul a alergat spre el şi la închis. ai Şcolii nr. venită din partea conducerii centrale de la Bucureşti. inginerul a fost solicitat la acest nou loc de muncă unde multe instala ii nu func ionau bine şi se lucra cu ele defecte. Şi to i aceşti distinşi colocatari ai străzii au fost elevi ai şcolii din Scăieni. Întrucât la întreprinderea “Petrochim” din Ploieşti era însă mare nevoie de nişte îmbunătă iri tehnice urgente. Cel mai mult curgea ventilul nr. Mai pu in lichid se scurgea din ventilul nr. inginerul Parianu a fost numit inginer şef la sec ia de Instala ii de deparafinare la aceeaşi rafinărie. ca diriginte de şantier la Blocul de ulei de la Brazi. ar fi rămas în continuare pe postul de inspector tehnic la bancă. dar chiar acesta era cel mai periculos punct detonant. devenind. în ziua de 15 august 1959. Să-i prezentăm.. Dar e greu să ne cunoaştem viitorul. ardea focul de la cuptorul de la sta ia de polimerizare. Şi de data aceasta tânărul inginer lucra la un complex de inven ii care reduceau timpul de deparafinarea i eiurilor. Vom vedea că. Când au văzut cum curg ventilele şi că se măreşte jetul. De mic s-a mutat la Scăieni.

şi a mai fugit 30 m să oprească pompa care alimenta izopetanul lichid. Cine stă de vorbă cu el. s-a ridicat în pielea goală. Cel mai curajos a fost inginerul Sturm. III şi IV pe toată suprafa a trupului (75%).naturiste. artă. filosofie. fiindcă Sandu era unicul lor copil.aşa spuneau părin ii lui. mii de vie i s-au aflat atunci în mare pericol fără ca oamenii nici măcar să ştie acest lucru. descoperă un 203 . În cei 49 de ani de suferin ă. iar accidentul lui le-a scurtat mult via a. De-a lungul acestor ani. iar dacă nu chiar tot Ploieştiul. deşi multe plesneau la cea mai mică mişcare. dânşii au făcut tot ce au putut să-i aline suferin ele. matematici superioare etc. Zilnic îi făceau băi cu ceaiuri de plante. cu care am fost prieten de-a lungul întregii lui suferin e. Salvarea a sosit după câteva minute. numai în chilo i. dar şi scurgerea ventilului care se îndrepta spre cuptor. Urlând de durere. pe directoarea unei grădini e din Ploieşti. Părin ii sufereau şi ei eroic alături de fiul lor.şi dusă a rămas până astăzi. Dar trupul lui. devenise o rană vie. Părin ii inginerului au fost distruşi. după câ iva ani. la Ploieşti. l-au ajutat să trăiască” . la acel spital. ceară de albine topită cu ulei. nepoata sculptorului Ion Iordănescu. Până în ultima lor clipă. a devenit nu numai o persoană extrem de în eleaptă. care a avut prezen ă de spirit să-i tragă repede pantalonii. un coleg de serviciu. inginerul-erou stă lungit în pat. s-a trântit cu spatele pe iarba şi s-a tăvălit cu flăcările pe el. inginerul a citit însă enorm de multă literatură: religie. dar mijloacele lor materiale sunt extrem de modeste. Focul i s-a stins. rareori a putut fi scos afară. din nenorocire. mai pu in pe fa ă. insuportabile. Când a putut să mişte pu in mâna stângă. însă avea arsuri de gradele II. cum le zicem noi astăzi: albuş de ou. Ani de-a rândul tânărul acesta a urlat de durere. Durerile şi usturimile îi erau însă cumplite. Bravul inginer făcuse un gest măre de sacrificiu. Rareori a putut să fie ridicat şi pus cu dificultate într-un cărucior cu roate. numai cu fa a în sus. Acolo. iar trupul i-a rămas chircit în pozi ia de stat cu genunchii ridica i. Îl ungeau zi şi noapte cu “leacuri băbeşti” . În felul acesta explozia nu a mai avut loc. So ia inginerului.gazele lichide care îl stropiseră pe corp. încât la cumplitele-i răni fizice i s-au mai adăugat şi alte răni sufleteşti. atunci tot cartierul de nord aflat lângă Petrochim a fost salvat. Sandu a putut să-şi întindă picioarele şi să stea în şezut. a cunoscut-o pe cea de a doua so ie a sa. decât numai de câteva ori. în care dizolvau antibiotice etc. ştiin ă. de la etajul întâi. A urmat o serie de patru opera ii dificile făcute la spitalul din Azuga de marele medic osteolog Gheorghe Meghea. Gra ie lui. beletristică. plină de multă carismă . miere.a devenit un sfânt. Suferin a l-a apropiat şi mai mult de Dumnezeu. Mioara Iordănescu. Sandu Parianu. ştiind că tot va muri. însă medicii de la serviciul de salvare nu-i mai dădeau absolut nici o şansă de supravie uire. oprind instala ia de polimerizare. Medicii de la spital l-au trimis să moară acasă. După câ iva ani. Poate ar fi avut nevoie de tratament în străinătate. Nu numai toată întreprinderea a fost salvată de la dezastru. au trecut câ iva ani buni şi de atunci Alexandru nu a mai putut fi coborât pe scări afară. De când au părăsit strada Păcii şi sau mutat la bloc. rănile începuseră să i se cicatrizeze. inginerul a cerut căr i să citească. seu topit cu ceară. Chiar aşa ars. Ea a fost îngerul lui păzitor şi sufletul de aur care i-a insuflat inginerului dorin a de a supravie ui. “Citirea Bibliei şi a rugăciunilor. Mioara îşi mai plimba so ul cu căruciorul. ci întreg oraşul. s-au aprins şi inginerul Alexandru Parianu a devenit o tor ă vie. când l-a văzut în ce hal arată. De 49 de ani. s-a speriat şi a fugit . Cât timp au stat la Scăieni. Pensiile mici nu li se ajung nicicum.

până a ajuns în cercurile cele mai rafinate ale elitiştilor români. scrisul. care te fascinează când te prinzi cu el în discu iile elevate. a acumulat o experien ă atât de bogată în acest domeniu. Mioara Parianu. A muncit enorm de mult copilul acesta. asociat la Catedra de Jurnalism a Universită ii din Bucureşti. aceea a interviurilor radiofonice sau de televiziune profund elevate şi deosebit de originale. merita din plin să fi fost făcut cunoscut. Daniela Zeca-Buzura. cât şi pe interlocutorul însuşi . a devenit directoarea Televiziunii Culturale Române. necunoscută înainte. pe orice subiect doreşti. (unul dintre ele este impresionantul articol “A merge”. este o romancieră care s-a impus prin lansarea. care-mi citea acasă la ea sau la mine din caietul ei de poezii adolescentine. se supără şi schimbă vorba. fără să se intimideze de prestan a lor. Despre dânsul au apărut câteva articole elogioase prin ziarele locale. 204 . Teza de doctorat din anul 2002. După cele peste 200 de interviuri luate unei diversită i de mari intelectuali din ară. să fi fost şi mai mult scos în eviden ă.dar chiar şi pe oamenii cei mai simpli. dar şi studen ilor de la facultă ile de jurnalism. un simbol al demnită ii şi sacrificiului suprem. care au darul să fascineze atât pe telespectatorul/ascultătorul cel mai exigent. Părerea mea este că enormul său sacrificiu trebuia. Daniela Zeca-Buzura . un erou respectat şi iubit de to i. Daniela este lector univ. a apărut în vara anului 2006 în colec ia “Media” a Editurii Polirom din Bucureşti. singurul post serios de TV românesc. Am făcut doar ceea ce trebuia făcut”. Când a aflat că a devenit unul din eroii romanului meu “Dincolo de curcubeu”. Pu ini cunosc istoria aceasta. iar eroismul celor doi ar fi trebuit prezentat întregii ări. însă acest lucru l-a cam deranjat. Este o poetă de o rară sensibilitate.11. Via a lor. care îi puneau în eviden ă marele său eroism. cu mult interes.. dăruit de Dumnezeu cu talent şi elocin ă. etalându-ne o artă nouă. Iată pentru ce inginerul Alexandru Parianu s-a remarcat ca o personalitate de onoare şi de frumoasă excep ie în oraşul Boldeşti-Scăieni. încât a sim it nevoia să elaboreze primul manual de “Jurnalism de televiziune” din istoria României. cu care a debutat în 1993. trecând în revistă principalele genuri ale audio-vizualului.1966). “Melonul domnului comisar”. pe care îl urmăresc deseori şi aici în America pe Internet. am observat că nu s-a bucurat prea mult. oricum. dr. cu somită ile culturii contemporane de la noi. “N-a fost nimic excep ional. Este o reală plăcere şi destindere să o urmăreşti pe lectorul universitar dr. dovedind aceasta prin volumul ei de versuri “Orfeea”.Nici nu-mi vine să cred că feti a aceea micu ă. cu ochi frumoşi şi cu voce blândă (n. Cartea.mare în elept. oricum. În prezent. scris de poetul Corneliu Şerban în Flamura Prahovei). este şi va fi totdeauna un subiect de filme. destinată profesioniştilor de televiziune. de telenovele nesiropoase şi reale. în anul 2000. un filosof autentic şi un om de o bunătate şi modestie rară. după cum şi sacrificiul so iei lui. con ine pagini antologice. Vechea ei pasiune. conducând discu iile în stil peripatetic. deşi mi-a mărturisit că romanul i-a plăcut. membră a Uniunii Scriitorilor şi a Uniunii Ziariştilor din România. a romanului ei “Îngeri pe carosabil” şi mai este o excelentă memorialistă. răspunde el cu simplitate.. 01. se pare că a trecut din nou pe prim plan. Dacă îi spui că a fost un erou.

“Ramuri” etc. m-a vizitat acasă la Scăieni.Daniela a devenit cunoscută şi prin seria de articole apărute în publica iile “Viitorul Românesc”. să nu mă întrebe şi ea: De ce ai părăsit frumoasa ta ară ducându-te peste mări şi ări? La urma urmelor. Când dânsa. de când scăienara noastră este directoarea sta iei TVR Cultural.. Când am să o întâlnesc. so ia mea.. de teamă ca nu cumva. Mihai Buzura. Ion. moderatorilor Octavian Paler şi Nicolae Manolescu. carnetul. de ce i-ai vândut frumoasa ta casă de la Scăieni. împărtăşesc din experien a lor. în care profesionişti ai programelor româneşti de televiziune. astăzi fiecare cu două facultă i şi cu doctorate luate.. “Luceafărul”. Pentru emisiunile sale de televiziune. După căsătorie. Dar oriunde neam duce. Pe când Cornelia era elevă la liceul “Mihai Viteazul” din Ploieşti. 14 ian. s-au născut cinci copii-minune .. fiecare am avut motivele noastre personale. fiul cunoscutului scriitor Augustin Buzura.a.i revedea locurile copilăriei? Dar poate că.. Eugenia Vodă. căsătorit cu Elena. Să nu uităm că Daniela este încă foarte tânără şi că mai are destul de multe de spus. Şoferul gonea cu o viteză mult peste viteza normală şi deodată o maşină a mili iei o ajunge din urmă şi o opreşte. cât şi prin texte inedite. locurile copilăriei nu le vom putea smulge niciodată din sufletul nostru. la acea dată. Irina Păcuraru ş. de abia de acum încolo. şi Cornelia se întorceau amândouă în aceeaşi maşină mică spre Scăieni. Dorina. exerci ii utile şi aplica ii. precum Robert Turcescu.. Aş începe însemnările mele despre ea cu o mică istorioară. cu un înalt spirit de sacrificiu). celălalt un excelent mecanic auto. Oricum. “Ora”. care era şi căru aş în timpul liber (Stan I. m-am bucurat foarte mult. la Ploieşti) este cea mai mare dintre fra ii Stan. a făcut-o cunoscută prin sutele de emisiuni de autor. fetele şi-au schimbat. ea a ridicat mult ştacheta gustului estetic al românilor. Marius Tucă.. o să mă răzgândesc şi nu o să-i mai adresez niciodată această întrebare. acordat de Uniunea Scriitorilor şi Funda ia “Scrisul Românesc”.. cu distinsul ei so . prin exemple. unul profesor de sport şi ziarist. dar şi prestigiul acestei televiziuni care are ca vedete numai personalită i de primă mână ale vie ii culturale din România. precum şi doi flăcăi. o mamă eroină. “Librăria pe ro i” ori emisiunea “Ceva de citit”. reuşind să integreze armonios TVRC în simfonia televiziunilor culturale europene. el mi s-a părut sărac în modalită ile de punere în practică a conceptelor clasice şi moderne. prin numeroasele emisiuni de radio pe care le-a realizat. venind acasă. numele: Cornelia Raicea (n. Surorile Stan: Din casa modestă a unui muncitor harnic.. distinc ie acordată. la rândul ei. la fel de inteligen i (Abel şi Daniel). cu vocea deosebit de caldă şi explicită. “Convorbiri literare”. precum “Cafeneaua artelor”. De atunci eu nu am mai văzut-o decât pe micile ecrane. lucrătorul de la circula ie cerându-i conducătorului prins în culpă. dar comparativ cu “Jurnalismul” Danielei Zeca-Buzura. “Caiete critice”. desigur. Când 205 . autoarei i-a fost decernat Premiul Na ional de Televiziune pe anul 1997. în urmă cu câ iva ani. care au făcut părin ilor şi localită ii o foarte mare cinste. fără să mai treci spre a. Apari ia ei elegantă pe micile ecrane. de pe strada Păcii nr. de teorii şi concepte pentru realizarea unor emisiuni TV.trei fete frumoase. 1966. poate că am să-i pun o întrebare care mă roade: Daniela. 4. Am survolat cu privirea un manual american similar. Lucia Hossu-Longin.

care-l intea cam speriată cu privirile ei albastre. tabele şi date bază pentru MS Office Applications”. efortul finalizându-se cu rezultate admirabile. şi după aducerea pe lume a două feti e minunate. Numai aşa se explică felul cum aceste fete au răspuns cu acelaşi sacrificiu sacrificiului făcut de părin i. dorind să concureze pentru func ia de conferen iar iar mai târziu pentru aceea de profesor universitar. Acest lucru nu a împiedicat-o să participe la congresele interna ionale din Europa sau să colaboreze la Buletinul INFO SIAR (Societatea Inginerilor de Automobile din România). combinată cu unele asperită i restrictive venite din direc ii paterne. Grecii antici aveau despre privirile oamenilor un cuvânt: “kalokagathia”. ceea ce i-a permis să se înscrie la doctorat. într-un asemenea anturaj. căci to i sunt un produs exemplar nu atât al unei atmosfere familiale rigide. Cam aceasta au fost dintotdeauna privirea şi sufletul Corneliei. Alexia-Teodora şi Anastasia-Ioana. împreună cu colegul ei. Nici o barieră nu îi poate rezista. de mucenicie. destul de dăunătoare ansamblului auto. precum şi căr i tehnice de mare căutare pentru specialişti: “Combustibili pentru automobile”. conducătorii auto vor să-şi mărească prestigiul demonstrând bărbătoşi una din agilită ile lor. primind diploma de inginer specialist în automobile. Teza de doctorat se baza pe cercetările originale întreprinse de tânăra ingineră în ateliere şi în laborator. întrucât a stimulat impulsul voli ional al tuturor copiilor. Rezultatul a fost excelent. din cadrul Universită ii Politehnice Bucureşti. Gheorghe Fră ilă. C. Însă la ea era mult mai mult. grijile dăscăli ei universitare se împart între familie şi facultate. dintr-o dată mutra lui încruntată i se transformă într-un zâmbet larg. ing. drumul ei nu se va opri aici. izvorâtă din modelul viu. o caracteristică transmisă genetic tuturor fra ilor ei. un cunoscut specialist în domeniu. care s-ar traduce în româneşte prin “frumuse e şi bunătate”. Iulian Raicea. Ia i carnetul înapoi şi mergi cu viteza normală. după o stagiatură de asisten ă.mili ianul furios dă cu ochii de frumoasa elevă blondă din maşină. accelerează totdeauna vitezele. Nu ştiu de ce to i şoferii când au fete frumoase lângă ei. mi-am pus de câteva ori aceeaşi întrebare: de ce bărba ii când au fete frumoase lângă ei apasă mai tare pe accelerator. desigur. chiar dacă. specifice mai ales motoarelor diesel. ca şi mili ianul din România. fiindcă altminteri î i luam carnetul. În urma unor concursuri preten ioase. După terminarea liceului. Edit. pot fi mult reduse. ci în primul rând al seriozită ii. De acest lucru putem fi siguri.” Acuma şi eu. dr. Ioz. iar răspunsul pe care mi l-am dat ar fi că. A continuat cu masteratul în management. 2000. demonstrând practic că asemenea trepida ii. cu to ii educa i într-o cură enie de spiritualitate exemplară. Printech. ing. a devenit Senior Lector la Facultatea de Transporturi din cadrul aceleiaşi universită i politehnice şi. având titlul “Cercetări privind reducerea transmisibilită ii vibra iilor de la motor la cabina autocamionului”. într-un fel de întrecere ambi ioasă la care Cornelia a dat startul.. al mamei. căci la caracterul ei blând trebuie adăugat şi surplusul de inteligen ă şi seriozitate. “Documente. pe care a absolvit-o cu brio. tentată de dragostea pentru motoarele maşinilor. Conducătorul lucrării era prof. după căsătoria cu un campion la tir al României.” Dar jocul poate fi periculos. ca semn că dispune şi de restul celorlalte. Buc. inima i se înmoaie şi îi dă şoferului carnetul înapoi spunând: “Ai noroc cu domnişoara asta frumoasă de lângă dumneata. Cornelia s-a înscris la Facultatea de Transporturi. să publice o serie întreagă de articole de specialitate. o carte de 206 .

Între 1994-1995 face masteratul şi devine Master în geologie. în final. la Ciorani. urmează facultatea de Biologie. de la care a cerut concediu fără plată pentru perioada cât va sta în Statele Unite. Germania. apărută în Editura MATRIX. În engleză. a mai făcut o facultate de cibernetică şi a mai urmat încă o Facultate de Teologie interconfesională din cadrul Institutului Teologic Ortodox Bucureşti. la aceeaşi facultate clujeană. Pentru mul i spiritul universal al lui Leonardo da Vinci s-a dovedit o boală care se ia. geolog şi asistent universitar. Alături de vecinul ei. Deşi avea două facultă i terminate. s-a văzut nevoită să le abandoneze din lipsă de timp: Facultatea de Psihologie din Oradea şi Facultatea de Automatizări şi Calculatoare din cadrul Universită ii Tehnice Cluj-Napoca. 207 . Între 1996. dar pe care. începând încă două facultă i preten ioase. Alexandru Parianu. Acest curs se bucură în continuare de mare succes. 14 IV 1967. surioara Corneliei şi a Lidiei. aflată acum în America. combustibilii pe care îi descrie şi îi analizează ea în laboratoare aprinzându-i spiritul avid ce se vrea propulsat tot mai sus. la fel ca surorile ei. Geografie şi geologie. Buc. la Budapesta. specificită ile lor fizice şi chimice. nu din orgolii. descriind compozi ia combustibililor. Nedorind să întrerupă tradi ia lansată de sora ei mai mare. După terminarea şcolii generale din Scăieni. ing. Angrenată în atâtea direc ii. contaminând acum şi sexul frumos. lucrare unanim apreciată de comisie şi care am dori să fie publicată. Între anii 1989-1984. Rodica este una din eroinele romanului meu “Dincolo de curcubeu”. Se înscrie la doctorat şi ob ine titlul de Doctor în geologie. pe care l-a absolvit în 1986. Prin concurs. Evident. ci din setea nestinsă de a şti şi de a ne fi tuturor de folos. a lucrat pe postul de cercetător principal gradul 3 la Institutul de Geologie din Bucureşti.. este greu să în elegem cum această fiin ă tentată să devină un spirit universal. până în prezent. Rodica Puşte (n. Totdeauna m-am sim it onorat să corespondez cu dânsa prin e-mailuri şi să avem rarissime colocvii când se nimereşte să vizităm amândoi Scăienii de care şi ea şi eu suntem despăr i i pentru mult timp. dorin a de a coborî ştiin a din cer pe pământ şi de a o stăpâni în totalitate. specialista Cornelia Raicea nu are astâmpăr. Munchen şi Luebek. la două ore şi jumătate de zbor cu avionul de la Chicago. pe care le-a urmat în paralel un an (1996-1997). păstrează în sânge. absolvind-o cu teza de licen ă “Iubire şi euharistie” (2002). între 1998-2002. a publicat lucrarea “A model for theoretical studies of the dynam behavior of truck structures”. filiala Cluj. pregătind scrierea unor căr i care să abordeze şi o tematică aferentă acestor studii. Rodica a vrut să mărească numărul lor la patru.computerologie cu elemente introductive şi de bază în MS Word. lubrican i şi materiale speciale pentru automobile pe care îl predă studen ilor ca director de curs. 4 din Ploieşti. a studiat la Liceul de chimie nr. cu so ul ei Adrian. din cadrul Universită ii Bolyai-Babeş din Cluj-Napoca. Rodica Puşte este autoarea a 15 lucrări de specialitate publicate în ară şi străinătate şi a fost invitată să participe la cinci şcoli de vară. dânsa a câştigat 3 granturi şi a avut 11 contracte în care a lucrat. Capacitatea de a demonstra abilită i profesionale şi-a etalat-o la cursul ei de combustibili. urmează Facultatea de istorie şi Filozofie a aceleiaşi universită i. PH). 2005.

recăpătându-şi puterea de muncă şi voin a de a se depăşi pe sine însăşi. a III-a.fenomen ce le-a stimulat pe amândouă . Căsătorită în capitala Ardealului cu ing.12. dar s-a dezvoltat foarte normal. are un program foarte încărcat. pe care a absolvit-o în 1993 cu note maxime. Oana nu numai că a scăpat. Lidia este inginer-profesor la Colegiul Tehnic Napoca” din Cluj şi apari ia ei la Scăieni este un prilej imens de bucurie pentru bătrânii care.ultima. terminat în 1987. electronist Ghioltan-Stan Sorin Ioan (n.Lidia Stan-Ghioltan (n. 7 aug. Lidia fiind un model în această privin ă. dar tot la fel de. unde studiaseră şi surioarele ei. prima . elev în cl. Ultima func ie . pentru că reuşitele exemplare ale acestei familii binecuvântate se datoresc în primul rând tradi iei familiale şi credin ei de care nici un copil nu s-a dezis.cu un an mai mică decât Rodica. care îşi iubea feti a ca pe ochii din cap. Doctoratul l-a sus inut anul trecut (2006).1968. Asachi” din Iaşi. 11. cu o teză din domeniul ingineriei industriale cu aplica ii practice: “Contribu ii privind studiul confortului în corela ie cu parametri îmbrăcămintei. A urmat Liceul pedagogic din Ploieşti. dar pentru că era să o piardă. Maximilian-Alexandru. ceea ce îi uneşte pe to i clipă de clipă este marea nădejde şi credin ă pe care întreaga familie şi-a pus-o în Creatorul Suprem. a VII-a la Liceul de informatică şi feti a. com Ciorani. La fel de bună s-a dovedit şi în perioada studiilor medii. cealaltă cu profil umanist. iar acest lucru asigură familiei o bună stabilitate financiară. una cu profil tehnic. Bianca-Amelia. la Procuratură. managerul echipei Petrolul Ploieşti. Facultatea de Drept. pe care l-a absolvit în 1987. 1968. În urma unei opera ii extrem de dificile şi riscante la care feti a a fost supusă. to i fiind răspândi i în toate punctele cardinale. Buc. Oana Alexandru (n. 208 . unde i-am fost diriginte..) este colega de clasă a Lidiei care de mică dorea să ajungă juristă ca mama ei. aceasta se datorează faptului că. iar acasă o aşteaptă so ul ei. şi cei doi copilaşi. a terminat şcoala generală din Scăieni.. rareori fiind prilejurile când se pot aduna cu to ii împreună. Conform tradi iei lansată de Cornelia şi continuată de sora ei Rodica.02.este procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti. În anul 1993 a absolvit Facultatea de Textile-Pielărie din cadrul Universită ii Tehnice “Gh. Oana este proprietara celei mai mari săli de fitness din Ploieşti. Lidioara nu s-a lăsat mai prejos până nu a terminat două facultă i. Dacă Oana şi-a amânat pu in ob inerea doctoratului în drept. Prahova).cea pe care o de ine şi în prezent .1969). Deşi afla i departe unii de al ii. condi iile de stare pentru adolescen i şi factorii principali de micro sau macro climat”. fiind una din cele mai bune eleve ale şcolii. nu numai pentru motivul că era unicul ei copil. ambi ios şi de o cumin enie exemplară. cu procese dificile care o solicită peste programul de lucru.Oana va fi o elevă şi studentă de elită. Ca şi colega ei de clasă. apoi în 2002 a absolvit Facultatea de Istorie şi Filosofie din cadrul Universită ii Bolyai-Babeş din Cluj-Napoca. după care s-a înscris la Universitatea din Bucureşti. elevă în cl. Gabriela Rădulescu. Lidia. cu care se afla în permanentă întrecere . nu au mai rămas cu nici unul pe acasă. făcute la Liceul “Mihai Viteazul” din Ploieşti. sora cea mai mică din cele trei surori . 28. Era un copil inteligent. din cinci copii.

aşa cum Şcoala din Scăieni se mândreşte cu personalită ile descrise mai sus. a lucrat la INFM . în continuare. absolut originale. 1975. Inginerul Marian Zamfirescu este autorul unor cercetări vaste şi minu ioase. specializat în optică. sau în colectiv cu al i cercetători români. fizica microcavită ilor. metode optice de nanostructurare. pregătită acolo timp de trei ani.L. cu inginerul fizician Marian Zamfirescu. în 1992. spectroscopie şi fizica nanostructurilor. Moreni) . ca urmare a experien ei ştiin ifice din ară şi străinătate.“Instituto Nazionale per la Fisica della Materia. directorul PETROM-ului din Ploieşti şi fostul purtător de cuvânt oficial al PETROM-ului. Singur. companie privatizată în ultimele luni de mandat ale fostului guvern. Universita degli studi di Firenze”. din ianuarie 2007. tratând despre dinamica de recombinare a purtătorilor de sarcină în structurile semiconductoare. sa înscris la Liceul industrial de la Scăieni.Marian Zamfirescu (n. printre al ii. în Fizica Materialelor. laseri. Gabriel Năstase (n. în domeniul structurilor investigate. francezi. ei s-au orientat la inginerul boldeştean Gabriel Năstase. După absolvirea Liceului “I. Dipartamento di Fisica Paolo Scientifico. Parte din ele le-a făcut deja cunoscute prin diferite comunicări ştiin ifice. în domeniul nanostructurilor. dr. 19 ian. japonezi britanici etc. Facultatea de Petrol. cuprinzând cercetări foarte avansate. între lunile martie 2006-februarie 2008. cu numeroase aplica ii în scrierea structurilor fotonice şi ale materialelor semiconductoare. la Universitatea “Blaise Pascal” din oraşul Clermond Ferrand.. fizica nitridelor bazate pe microcavită i. planuri frumoase. în Italia. devenind asistent cercetător la NILPRP-Bucureşti (Institutul Na ional de Fizica Laserelor. fizicianul boldeştean este autor/coautor a cca 20 de lucrări ştiin ifice de bază. cercetând spectroscopia ultra-rapidă a semiconductorilor nanostructura i. În prezent accentul este pus mai cu seamă pe creşterea nanostructurii şi pulsurilor de laser ultra-rapide. Iată că din oraşul Boldeşti-Scăieni se ridică şi un viitor mare savant al microstructurilor atomice. ruşi. Din 2005 până în prezent este membru al NILPRP cercetând opticile nonlineare. Facultatea de Fizică.a. prin optimizări şi implementări de tehnici noi. laserii ultrarapizi şi cristalele fotonice. Ea se află sub ac ionariatul companiei austriece OMV. programate pe o perioadă de un an de zile. studii ale nanostructurilor fotonice prin laseri ultrarapizi ş. microscopia for ei atomice. pentru post-doctorat. 1963) este. doi ani în Italia. Plasmei şi Radia iilor). se înscrie la Universitatea Bucureşti. de pe lângă Institutul de Fizică Atomică din Măgurele. în reuniuni cu specialişti din acest domeniu. 6 apr. absolvită în anul 1978. Perioada de studii ştiin ifice este mai îndelungată: şase luni la Strasbourg. italieni. cu care nu numai părin ii şi foştii lui dascăli se pot mândri. Întrucât austriecii aveau nevoie de o personalitate competentă. Caragiale” din Ploieşti. baza i pe experien a lui şi pe faptul că fusese unui dintre cei mai buni studen i ai Universită ii din Ploieşti. Gabriel. Fizicianul atomist. iar un an mai târziu îşi va sus ine masteratul în ştiin e. după absolvirea celor opt clase la Şcoala din Boldeşti. iar de acolo reuşise la examenul de admitere 209 . pe facilită ile acestui tip de lasere şi pe nanotehnologie în general. microscopia confocală. ci întreaga comunitate din care tânărul doctor fizician s-a ridicat prin eforturi demne de admirat. cu o teză în fizica materialelor. În 2003 îşi ia doctoratul în Fran a. Marian Zamfirescu are. Între 2003-2005. pe care a absolvit-o în 1998. incluzând spectroscopia temporal-rezolvată. Şcoala din Boldeşti se mândreşte.

el însuşi fost campion na ional la aruncatul suli ei . analizând căr ile lăsate în urma sa. cu mari puteri decizionale. “Monografia comunei Telega” (1926). Gabriel Năstase a fost numit într-o func ie mult mai responsabilă. Lui îi datorăm “Monografia oraşului Câmpina” (1924). purtând parafele unor mari organiza ii sportive din ară şi din străinătate. Şi.24 m). într-adevăr. iar Alexandru-Dory. un mare îndrăgostit de plaiurile acestor locuri. serviciu unde a lucrat până în anul 1980. Iar acest motor a func ionat atât de bine încât. Dumitru Negoi ă este singurul sportiv din oraşul Boldeşti-Scăieni. Kobe (de aici medalia de aur luată la Universala din Kobe). a nutrit ambi ia ca şi cei doi copii ai săi. la rândul lui. cum ar fi cele din Bucureşti. ambii copii fiind antrena i sistematic de tăticul lor.a. În perioada când era purtătorul de cuvânt al susnumitei companii. “Unitatea geografică şi etnografică a pământului şi poporului românesc” (1925). Maria-Nicoleta. văzând în elevul lui mult dinamism şi multă voin ă. din hârtia lor care este de cea mai bună calitate. pe func ia de şef al for ei de interven ie. Propunerea i-a fost aprobată şi suma a ajutat mult la finisarea acestei lucrări. alături de profesorul Nae Vălimăreanu. aceea de director PETROM. l-a poreclit “Motor”. Cel care şi-a pus tot sufletul în descoperirea şi antrenarea tânărului Negoi ă ca aruncător de suli ă a fost profesorul său de educa ie fizică Nicolae Vălimăreanu. cât şi cu cei doi copii Negoi ă. Gabriel a solicitat aprobarea unei oferte de 200 milioane lei vechi necesari pentru ridicarea noului Monument al Eroilor din Pia a Petroliştilor. “Monografia liceului “Sf.75 de ani de la înfiin are: 1864-1939”. Dar Dumitru Negoi ă a preferat să-şi decoreze to i pere ii casei cu frumoasele sale diplome. din diplomele câştigate. Iugoslavia.bineîn eles. Oraşul din care a âşnit şi el spre înăl imi precum suli ele lansate din mâinile lui puternice. 1 Boldeşti-Scăieni. fiind prieten cu maestrul său. devenit unul din marii antrenori români la aruncatul cu suli a. Ceea ce a impresionat pe mul i a fost faptul că Motor. medaliat cu o medalie de aur. conchidem că este unul din cercetătorii de bază ai istoriei prahovene. deşi 210 . Japonia ş. neîndoios. al i viitori mari campioni ai României în acest sport frumos şi vechi de câteva mii de ani. Această ultimă monografie a fost publicată în 1940. de la Şcoala nr. De câteva ori am asistat la orele lor de antrenament şi. AL I CETĂ ENI DE ONOARE: Stoica Teodorescu (1887-1973): Profesorul Teodorescu s-a născut în Boldeşti şi. Din acest an a fost chemat de Societatea Na ională Petrom care l-a recrutat pentru importanta func ie de purtător al ei de cuvânt. Petru şi Pavel” din Ploieşti . devenind principala verigă de comunicare dintre marea societate privată şi restul colaboratorilor sau chiar dintre ea şi mass-media. i-am prezis lui Motor că într-o zi va ajunge un mare campion. ceea ce s-a adeverit.care. Când această func ie a dispărut. Astăzi feti a lui este printre cele mai bune suli are din ară (54.la Facultatea de petrol şi gaze ploieşteană. ing. şi Alexandru-Dory să devină aruncători şi medalia i. se mândreşte atât cu numele său. ei au mers pe urmele tatălui campion. s-a situat printre primii cinci aruncători. Ini ial. Negoi ă este în mod cert crea ia profesorului Vălimăreanu . Stara Zagora. şi-ar putea croi câteva costume de haine . aceasta l-a repartizat la Schela petroliferă Boldeşti. după absolvirea facultă ii. fiind preluată de alte subsec ii. Ceea ce ne surprinde este faptul că.

. 9 ianuarie 1965 în Ploieşti) este profesor universitar. C. fost Coordonator al Programului Guvernamental de Afaceri Externe din cadrul IPP (Institutul Politicilor Publice) din Bucureşti. Ca nou ambasador român în America. doctor în politologie. considerat unul dintre cei mai buni şi carismatici analişti. activează ca profesor universitar la Şcoala Na ională de Ştiin e Politice şi Administrative unde sus ine cursurile de Politică Comparată şi Institu ionalism 211 . Sever Voinescu este jurist si ziarist. contra întregii omeniri civilizate. dacă nu aş încerca o descriere a Boldeştiul şi Scăieniul vremii mele.C. A devenit un frecvent comentator al vie ii sociale şi politice din România. În copilărie. Din 1999 este preşedintele celui mai mare ONG . ambasadorul României la Washington D. Cristian este fiul Constan ei Pârvulescu. de vreme ce are o frumoasă casă în acest oraş. profesorul Teodorescu nu a conceput o monografie despre locul lui natal. Este. profesoară de limba română la şcolile din Boldeşti şi Scăieni. tânărului diplomat Sever Voinescu îi revin câteva misiuni considerate grele.. dar şi pentru diminuarea rolului lor în ceea ce priveşte ini iativele guvernamentale. ziarist şi bun mânuitor al frazei rostită sau scrisă pe româneşte.. Are o extensivă experien ă în probleme de afaceri guvernamentale. În acelaşi timp. peste 50-100 de ani. este bine cunoscut în calitate de jurnalist la ziarul Cotidianul şi la cel mai prestigios jurnal cultural Dilema Veche. cu localită ile anexe. datorită războiului din golf şi amenin ărilor terorismului islamic care sunt îndreptate deopotrivă atât contra Americii cât şi contra României. s-a remarcat în presă şi prin multe programe televizate.1 Boldeşti. de asemenea. din Boldeşti. urmaşii noştri ar şti mai pu in despre aceste localită i.P.boldeştean prin naştere. Ca analist politic s-a pronun at pentru corectitudinea şi transparen a finan ării partidelor şi a actualului politic. aceasta fiind o cauză a ineficien ei politice. de altfel. În prezent. Ne-ar fi fost de mare folos la monografia de fa ă. remarcându-se în România ca una din vocile importante ale societă ii civile şi unul din liderii de opinie din genera ia tânără care cerea independen a de politic şi democratizarea societă ii în primii ani de după Revolu ie. a absolvit Facultatea de Filosofie a Universită ii Bucureşti (1989) şi s-a format la şcoala de politologie franceză. Bunica sa era cunoscuta învă ătoare Ioana Mocanu de la Şcoala nr. locuitor al oraşului Boldeşti-Scăieni. Ca politolog. Sever Voinescu. în care locuieşte când şi când.Asocia ia Prodemocra ia. unde locuia şi mama lui. A condus multe seminarii şi şcoli de vară privind modificarea Constitu iei şi a legii partidelor. de fapt.. este considerat. unul din exper ii în domeniul ştiin elor partidelor sau partidologiei. date fiind neutralitatea şi spiritul său critic lipsit de angajament politic. Tatăl său era medic expert în medicina legistă. Cristian Pârvulescu (n. În anul 2000 a debutat în cariera diplomatică externă devenind Prim Consul General al României la Chicago unde l-am întâlnit de câteva ori. fiindcă suntem sigur că ar fi scris despre Boldeştii vremii lui lucruri pe care noi nu le cunoaştem. după cum eu. a trăit şi în casa bunicilor de pe strada Podgoriei. pentru că atât România cât şi Statele Unite trec printr-o perioadă dificilă şi destul de încordată pe plan extern. capitala Statelor Unite. lângă Casa Seciu. În 1997 s-a retras din practicile juridice interne pentru a deveni consilier în probleme externe de natură europeană pe lângă Secretariatul General al Guvernului Român..

apoi va intra la Facultatea de Limba şi Literatura Română (neterminată) a Universită ii din Bucureşti (1956-1960). A lucrat la Schela Boldeşti pe postul de şef contabil (director economic). muncitor la fabrica “Proletarul” din Bacău etc. Buc. unde. poeme.poet. scriitor.au putut afla nenorocirile acestor părin i harnici şi nevinova i.. Aurică Marinescu: Primul primar al noii localita i s-a născut la Boldeşti în ziua de 3 noiembrie 1930. la Scăieni). la Bibl. Buc. apoi coregraf pentru dansuri na ionale. 1974. roman. Mimi. 1986. versuri. Via a Românească. din Timişoara. Buc.. A studiat Liceul Militar Mânăstrea Dealului. se va angaja ca muncitor la Fabrica de Postav (1951-1953). poeme. când se unesc comunele Boldeşti cu Scăieni. Dupa ce a ieşit la pensie. Va debuta la Scrisul bănă ean (1956). i-a slăbit mult starea de sănătate. Horia Gane înfiin ează primul cenaclu literar studen esc. 2002. 1981. care au suferit cruzimile unei deportări nedrepte din Bucovina de Nord (Gura Humorului). Horia Gane . Ne bucurăm că Horia Gane este sănătos şi continuă să scrie. Despre dânsul s-a mai scris în această carte. Bacău. în Transnistria. În 1968.tata: Samoil Gutman. iar editorial cu volumul de versuri Lumină întârziată (1967). Ateneu. într-o familie de muncitori. la Şantierul Naval Olteni a. în anul 1936. iar mama. 1977. Buc. la care citeşte. continuându-şi studiile superioare la Academia de Studii Economice (ASE) la Bucureşti. am mare încredere că drumul ascensiv al lui Cristian Pârvulescu nu se va opri aici. 1967. Între 1954-1956 frecventează cursurile Facultă ii Muncitoreşti din Bucureşti. pus deoparte. va fi director la Biblioteca Raională din Urziceni. echivalente studiilor liceale. Împreună cu al i colegi. printre al ii. la 10 aprilie 1936.Politic. devenind economist. din care s-a transferat la Liceul “Sfin ii Petru şi Pavel” din Ploieşti. S-a stins în ziua de 17 septembrie 2005. calitate în care şi-a dovedit toată destoinicia. Tot în acel oraş. Roşu-Gutman. iar din decembrie 2005 este decanul Facultă ii de Ştiin e Politice. To i iubitorii de poezie din România au apreciat frumoasele lui poeme iar cine ia cunoscut familia . casnică . Plante gânditoare. devine primul primar al noului oraş. A fost primar al comunei Boldeşti din anul 1969. dispari ia so iei sale. regretat de întreaga comunitate. Luceafărul. instructor de brigăzi artistice (1967-68). El va urma Şcoala elementară (19451949) şi Şcoala Profesională textile (1950-1952) la Buhuşi. viitorul poet care îşi va alege pseudonimul Horia Gane. pentru o scurtă perioadă. Aşteptăm să-l întâlnim odată şi în Boldeşti-Scăieni unde i s-ar face o primire festivă.. poezii pentru copii. care era muncitor. Cetă enii l-au considerat unul dintre cei mai valoroşi lideri din câ i a avut acest oraş. 1990. Melior. Cronica etc. 212 . Calm. antologie de autor. Personal.. Puntea de hârtie. Diminea a noului venit. după cum merită. publicist de mare sensibilitate (n. părin ii se stabilesc la Scăieni. Va avea servicii de bibliotecar la Bucureşti. Jud. Tribuna. poetul Nicolae Labiş. Frageda fire. Opera: Lumină întârziată. numai pentru motivul că erau evrei. Buc.. Buc. Va colabora la multe reviste literare: România literară. poezii. corector la revista Ateneu (1970-74). Fani Sigler. În 1935. Bucureşti. redactor la o sta ie de radioficare. se naşte H.

Ar trebui să ne iasă din cap ideea că poli iştii de astăzi. sunt echivalentul mili ienilor de ieri. le ajută. I. Este domiciliat în Scăieni. s-a născut la 10 mai 1940 în Boldeşti.arma poli ie specializarea: investigarea fraudelor (1985).. comparative. 1 Boldeşti-Scăieni unde era profesoară gr. având numele de domnişoară Sevestrean).P. pe strada Falansterului.între 1995-96). Bucureşti. Desigur. în prezent pensionar. fusese desemnat pentru îndeplinirea atribu iilor specifice func iei de inspector şef al Poli iei Jude ene Prahova. cât îi stă în posibilită i. şi un nepot Alin Alexandru. Profesorul Ion Dumitru a candidat la func ia de primar din partea P. func ie din care a 213 . ultima fiind actuala pozi ie primită în luna aprilie 2006. . care trec prin atâtea şcoli. în familia unui muncitor petrolist. viitorul lider de poli ie s-a distins prin nişte merite. după ce. în martie 2005. Dumitru Elisabeta Mona (născută la 31 martie 1942 la Blaj. În Boldeşti este apreciat de boldeşteni pentru felul cum conduce oraşul iar colaboratorii lui de la primărie spun că adevărata casa a primarului a devenit Primăria unde se zbate să rezolve problemele oraşului care uneori sunt foarte complicate. Este căsătorit şi are doi copii. dacă vre i. În primul an după absolvire. jud. Comisarul şef Iulian Bach a pornit-o de la nivelul de simplu ofi er de poli ie economică din cadrul Poli iei oraşului Boldeşti-Scăieni (1985-1990). de Drept a Universită ii Bucureşti . a func ionat la Şcoala nr. actualul primar al oraşului. cu treptele de grade militare. Prahova. devenind pentru şapte ani Şeful poli iei acestui oraş (1990-1997). Este profesor gr. prin dispozi ia Şefului I. profil .a. Iulian Gheorghe Bach a absolvit Şcoala de ofi eri activi a M.R. timp de 23 de ani. promo ia 1965. Au o fată profesoară. Balta Doamnei. Înainte de a se pensiona. s-a ataşat mult de oamenii şi de via a acestor locuri pe care. A continuat cu Facultatea de Poli ie Academia de Poli ie “Alexandru Ioan Cuza”.G. a fost profesor la şcolile generale din Gornetul Cuib. curs de management poli ienesc. Ini iativa principală de a se ridica un monument al eroilor în fa a primăriei a venit din partea dumnealui. Câmpina ş. Între 1997-2001 a fost avansat ca Prim-adjunct al Şefului Poli iei Municipale Ploieşti. Studiile militare şi civile l-au calificat pentru viitoarele func ii în care a fost promovat. Prin şcoli şi-a însuşit no iuni de limba rusă şi engleză. cu o vechime de 41 de ani în învă ământ. şi de când s-a mutat în această localitate. curs de Drepturile Omului. I so ia sa. la Şcoala de agen i de poli ie “Vasile Lascăr”. cu vot majoritar. apoi la Teişani. conform însemnărilor dintr-un proces-verbal.Ion Dumitru.I. cu un an înainte. Iulian Gheorghe Bach este Comisar şef de poli ie. iar între 2001-2005 Adjunct al Inspectoratului şef. Alina Paula. după care a func ionat ca profesor la Seciu. unde a fost şi director. Conservator (fost Umanist Român) şi a fost ales primar în 2004.Ştiin e juridice (1995). promovând examene preten ioase şi urcând toate treptele necesare. Inspector şef al Inspectoratului de Poli ie al Jude ului Prahova. fosta lui colegă de facultate şi de grupă. după care a absolvit foarte importante cursuri post-universitare (“Drept civil”. Astfel. pentru a căpăta asemenea atribu ii. de computere. Alte amănunte despre primarul Ion Dumitru pot fi găsite la capitolul despre primăria oraşului Boldeşti-Scăieni. Este absolvent al Facultă ii de Biologie Geografie a Universită ii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. de “Analiză tranzac ională”. la Fac. cărora nu li se cerea mai mult decât for a pumnilor. S-a născut la 4 iunie 1956 în com.

Vasile Enache (n. intea-Băicoi. a urmat Facultatea de medicina veterinară din Bucureşti. Măgurele. La alegerile pentru postul de primar al oraşului Boldeşti-Scăieni. Serviciului Transporturi. Inspectorul Şef este şi coautor în editarea lucrării “Noua legisla ie rutieră completă”. continuarea asfaltării şi reparării infrastructurii unor străzi ş. apărută în 2003. canalizarea centrului Boldeşti până la Scăieni. sec ia veterinară (1973-1977). fiind directorul-fondator al Direc iei Patrimoniului din Boldeşti-Scăieni. şi a lucrării “Timpul de muncă”. înfiin area Direc iei patrimoniului (prima de acest fel din ară). Între 1984-1989.04. Atribu iile noului şef sunt: coordonarea activită ii Serviciului Poli iei de Ordine Publică. iar din 2001 până în 2004 a desfăşurat o splendidă activitate în cadrul patrimoniului local.fost promovat în postul ocupat în prezent. terminat în 2004 la Universitatea Petrol şi Gaze Ploieşti (UPGP). a urmat şi un curs postuniversitar de administra ie publică. ing. în oraşul Boldeşti-Scăieni au rămas următoarele obiective realizate: modernizarea clădirii primăriei. în toate realizările din perioada acelui mandat de primariat: construc ii de şcoli. a fost ales viceprimar. într-o perioadă când. controlul a şase birouri de poli ie comunală. În urma activită ii de primar. dispensar. ob inând majoritatea voturilor.c.06.medic veterinar şi fost primar al oraşului Boldeşti-Scăieni.l. mul i cetă eni se consideră atât de liberi încât fac cam ceea ce vor. devine director EGA Metal Ploieşti. Măgurele Prahova) . iar unii chiar se întrec să încalce legile. viceprimari fiind Cristu Vlăsceanu şi C-tin Năstase. după Revolu ie. Şcoala generală a absolvit-o la intea. Prahova). la SN Petrom Prahova. Pentru serviciile aduse. Între 1990-2001. Facultatea de economie agrară (1993). creşa de la Boldeşti. 28. pe care le-aş numi mari responsabilită i. Universitatea Agricolă şi de Medicină Veterinară. demararea construc iei şi de şcoli la Boldeşti şi Scăieni. Cristu Vlăsceanu (n.1954. prima institu ie de acest fel din ară. profesie similară cu aceea a tatălui său. din cadrul Universită ii Agricole. ca şef de laborator al oficiului de reproducere. monumentul eroilor de la Boldeşti. Este absolvent al IANP Bucureşti. fundamentarea unui muzeu al oraşului. lucrare de licen ă (1995). Serviciului Poli iei Rutiere. şi au doi băie i: Mirel Mircea Cătălin. 214 . devine primarul oraşului. 22. După acel mandat. În 2004 a terminat o a doua facultate. între 2005-2007. continuând studiile la Liceul din Băicoi. Fostul primar este căsătorit cu Mioara Enache. După terminarea şcolii generale din com. a primit o Diplomă de Onoare în anul 2001 şi Semnul Onorific “În Serviciul Armatei”. de Administra ie Publică SNSPA. şi Liviu Adrian. Aici îndeplineşte o serie întreagă de activită i. între 1 iunie 1996 şi 1 iunie 2004. dispensarul nou de la Boldeşti. student an. func ionară la oficiul de gaze. Între 31 decembrie 1989 şi iunie 1996 lucrează ca şef al Gospodăriei agro-zootehnice la UM 0443 Boldeşti. De asemenea. Impetuos şi plin de dinamism l-a sus inut în activitate pe primarul Vasile Enache. nedeschis încă. asisten a socială pusă la punct. a urmat Liceul Agricol din Râmnicu Sărat. V la Biotehnologie medical-veterinară. 1958.a. în 2002. în calitate de Adjunct al Şefului Inspectoratului Şef al Poli iei de Siguran ă Publică din anul 2001 şi până în prezent. când a devenit tehnician veterinar. monumentul ş.

Sora Cristinei. o mare sală de sport (15 x 30 m) şi o înfă işare impunătoare. care este o branşă destul de responsabilă a medicinii moderne din zilele noastre. 4 laboratoare. fiindcă multe sunt răspândite pe o arie largă. Reziden iatul a fost făcut între 1994-1998 în medicina muncii.. Andrei Mureşanu. ing. Este căsătorită cu medicul Dănu Stoicescu. dar câ i ştiu că a fost conceput mai întâi pe planşeta arhitectului Moianu? De asemenea. admiră frumuse ea şi originalitatea “Hanului Prahova”.1959. Prahova) este unul dintre cei mai prolifici arhitec i români din genera ia sa. autor de lucrări splendide. admiram şi eu acest bulevard. cinematograful-cineplex “Modern”. care are 12 săli de clasă. Sala Polivalentă de 1000 de locuri. În serviciul pe care îl are acum. cu câ iva ani în urmă. 2 cu clasele I-VIII din Scăieni. Sute de mii de cetă eni trec anual prin fa a Gării de Sud şi văd acolo o mare şi frumoasă fântână arteziană. ca şi în via a de toate zilele. Ea s-a născut la 25 ianuarie 1969 în Ploieşti şi după terminarea Liceului “Mihai Viteazul” (1983-1987). când vizitează Satul de Vacan ă de la Mamaia. care a trăit mai toată via a la Scăieni? Zeci de mii de turişti români şi străini. După cum vedem. dar cine ştie că autorul ei este arhitectul Moianu. absolventă a Universită ii Politehnice Bucureşti. Deşi amândoi so ii fuseseră repartiza i la Bucureşti. Cristina a revenit la vechea ei specializare din medicina muncii. Scăieni). Andrei şi Răzvan. 4 alte săli pentru clasele I-IV. apărută în 1969 lângă monumentul eroilor. de pe Şoseaua Vestului (construit în 1975).09. le folosesc. un model de corectitudine. mamă a doi copii. precum şi cartierul Costieni din Râmnicu Sărat.. 4. dintre ele.fosta elevă a Şcolii nr. Vă dau numai trei exemple din lucrările lui şi o să vă convinge i că am dreptate. este specialistă în ingineria proceselor chimice la Schela Boldeşti. Au doi băie ei. 1941 la Ariceşti Rahtivani.Cristina Stoicescu . pe care o va absolvi în 1995. este actualul şef al sec iei de Medicina muncii de la Spitalul jude ean Prahova din Ploieşti. absolvent al aceleeaşi facultă i. mai accesibile. Voi începe cu marea şi noua şcoală etajată din Boldeşti. 7 aug. mă voi mul umi să amintesc doar pe cele mai apropiate. iar următorii cinci ani (1999-2004) a fost un timp necesar de specializare în pneumologie. Nicolae Moianu (n. La fel . studen i la Facultatea de Informatică. zeci şi zeci de mii de oameni circulă sau se plimbă pe frumosul Bulevard CFR din Giurgiu.Policlinica “Cina” de pe Str. au cerut să fie transfera i la Ploieşti. din păcate. după o perioadă de lucru în spitalele din Capitală. de la Plopeni (1984215 . dar numai câ iva se întreabă cine o fi fost autorul lor. prin ară. Întregul centru al oraşului Mizil este proiectat tot de acest arhitect. Cristina Stârceanu din Balaca. din acelaşi municipiu. dar câ i ştiu oare că modernul bulevard este tot opera lui? (La drept vorbind. duce şi o importantă activitate de cercetare. Niculina Voinea (n. deocamdată. jud. dar nu ştiam că este opera con-orăşeanului meu. cu două săli. din Ploieşti. însă. extrem de cunoscute de milioane de oameni care. putem înşira o lungă listă cu o serie de alte lucrări minunate create de arhitectul din Scăieni. ca medic internist. apoi întregul cartier Micro-14 din Buzău. le văd.) Şi tot aşa. va reuşi printre primii la Facultatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti. tânăra doctori ă fiind acolo.

proiectări de case particulare. i se mai spunea şi “pictorul Moianu”. De acolo a ieşit la pensie în anul 2004. El locuieşte în Berlin. Astfel am devenit şi eu pictor . Ca şi sora lui. spre a nu mai vorbi de atâtea şi atâtea renovări.P. 9 iun. a 216 . Arhitectul Moianu a făcut acelaşi liceu ca şi mine . a terminat Liceul de muzică din Bucureşti şi conservatorul “Ciprian Porumbescu”.. Hotel-Park din Băile Govora etc. dragostea mea”. arhitectul Moianu era cunoscut şi ca “violonistul Moianu”. că nu pot şi. din păcate.P. însă profesoara ei de canto a descoperit că are o voce de excep ie şi a îndemnat-o să studieze canto. Anul acesta pregăteşte şi alte roluri. Prahova . a urmat studii de urbanism şi proiecte de arhitectură. de Jerry Hems (rolul Irenei Malloy). 3 oct.1985). printre care Casa Cămărăşiei din Slănic Prahova.numai datorită lui. Pentru că am copilărit cu Nicuşor. Până acum a avut roluri interpretative.Liceul “I. de Marius eicu (rolul Barzei Berta). Ligia Dună (n. Caragiale” din Ploieşti (1959-1965). apoi a lucrat ca arhitect la DSAPC Ploieşti (1965-1968). apoi Facultatea de Arhitectură de la Institutul de Arhitectură “Ion Mincu” din Bucureşti (1959-1965). avocata Oana Moianu. 1970) Despre Ligia am mai vorbit când am prezentat talentele muzicale ivite din acest oraş. patronul casei şi al lui. Miltiade Păun (n. inten ionează să publice un curs de vioară.ci eleganta vilă din Seciu. devenit I. absolvent al Liceului Militar din Predeal.. îmi amintesc cum îl chibi am când el picta. pe care a vândut-o . până într-o zi când mi-a zis-o în fa ă: “Decât să te ui i la mine. Până să iasă la pensie. 1969) Şi pe fratele Ligiei l-am prezentat la capitolul despre talentele muzicale ridicate din acest oraş. Predă cursuri de vioară în limba germană la o şcoală de muzică din capitala Germaniei. mi-a pus în fa ă o bucată de carton pregătit pentru a fi pictat. Florin Dună (n.. Şi l-am “greşit” destul de bine. ar putea alcătui astăzi un frumos album de artă ce ar merita să fie publicat. “Hello Dolly”. 1928 la Pleaşa. cimitire ş. dar având înclina ii muzicale. în următoarele operete: “Frumoasa din pădurea adormită”. nu ştiu cum”. Mai nou.nu aceea părintească din Scăieni. Constan a Florica Moianu şi au o fată care a absolvit Facultatea de Ştiin e Juridice din Bucureşti. La toate aş mai putea adăuga şi propria lui casă . (Institutul de Proiectări Ploieşti). fiindcă interpreta piese clasice la vioară. Hanul Roşu de la Vălenii de Munte (acesta. căci a pictat o serie de minunate tablouri care. Ea debutase ca pianistă.decedat la 29 iulie 2002 la Scăieni). Atunci Nicuşor mi-a dat în mână o pensulă şi tuburi cu ulei. i-am răspuns eu. etc. în opereta “Farmecul operetei” de Emmerich Kalman şi în “Opereta. 19 apr.a.L. Este căsătorit cu o reputată profesoară de franceză. aceasta fiind locuin a de vară a marelui constructor care locuieşte acum mai mult în Ploieşti. şi mi-a răspuns: “Ai să po i!”. cum îi ziceam eu în copilărie. fotografiate şi adunate. Casa de cultură Plopeni (1980). ca soprană. Este un foarte talentat violonist. După absolvirea Conservatorului de muzică din Bucureşti. incendiat cu rele inten ii de nişte criminali mafio i). În cartea de fa ă sunt şi reproduceri după picturile acestui distins arhitect român. a luat din perete icoana Sfântului Nicolae. a fost repartizată ca soprană la Teatrul de Operetă “Ion Dacian” din Capitală. mai bine pune mâna şi încearcă să faci şi tu o pictură!” “Nu..

Alte amănunte sunt descrise la capitolul despre talentele muzicale ale oraşului. a tutunului fin din import prin folosirea banderolelor false netimbrate corespunzător şi fără elemente de siguran ă specifice). secretar literar muzical la Operă şi Operetă. în prezent director în Ministerul Finan elor. după absolvirea Facultă ii de Economie Industrială din cadrul ASE (1989). contra valului de evaziuni fiscale din ară. absolventă a ASE 1988.1951): Pentru lupta împotriva comunismului.continuat studiile la Conservatorul din Bucureşti. declanşând atacuri bine documentate contra firmelor fantomă. Este căsătorit cu Raicu Angela Iuliana (n. Costin Pelinescu (n.1961).1946): Pentru lupta cu arma în mână împotriva comunismului. 217 . care trebuia să aibă . Este doctor în Finan e-bănci. deoarece chiar şi acestea se falsificau. Rusu Dragoş (n. mai bine zis. împreună cu Titus Moisescu (Ed. A fost oprit acolo ca asistent. Gheorghe ârlea-Castellano (n. De pe această pozi ie a devenit primul luptător cu re elele mafiote. colaborator extern la revista “Muzica”. co-autorul căr ii “Opereta Ghid”. elevă clasa a II-a. cerând intensificarea expertizelor (în special în vânzările la negru de băuturi alcoolice de marcă. Nicolae C. 8 iulie 1936) este inginer. Au doi copii: Andreea – studentă anul I la Universitatea Hiperion şi Corina Teodora. devine director la Direc ia de muzică din Ministerul Culturii. Sa ocupat cu verificarea produselor impuse accizării. preşedinte de Antrepozitare Fiscală. autor de librete muzicale. director general al Direc iei Generale de Inspec ie Financiar-Fiscală din cadrul Ministerului Finan elor Publice. Ilie Du u (n. fost inspector generaladjunct al Inspectoratului de Învă ământ al Municipiului Bucureşti şi inspector general şef al Sec iei de Învă ământ din Sectorul 1 al Capitalei.sau.08. A condus ansambluri româneşti peste hotare.mai multe niveluri de securizare. Rusu Dragoş.06.1963) este un fost elev al Şcolii din Scăieni care. fiind necesar introducerea obligatorie a controlului şi verificării cu lampa ultravioletă a etichetelor holografice. descrisă la capitolul respectiv. profesor. Are un băiat inginer. inclusiv a foliilor holografice care au . Peste câ iva ani. pe acest fost elev al Şcolii din Scăieni l-am trecut pe lista cetă enilor de onoare. Bucureşti. director la “Electrecord”. Prieten cu marele tenor Ion Dacian care îl va cununa cu Elena Nicolae din Scăieni şi care le-a cântat la nunta ce a avut loc în această localitate.07. 10. Titus Pelinescu. a mai urmat Facultatea de Drept a Universită ii Ecologice Bucureşti. 21. A fost vicepreşedinte şi comisar la Garda Financiară Centrală. Ionel Păun. 21. 20.05. a contribuit concret la combaterea acestui flagel care păgubeşte bugetul de stat cu sume de ordinul miliardelor de euro (peste 50% din valoarea bugetului de stat). descrisă la capitolul respectiv. muzicală. Tatăl său este cunoscutul portar al echipei de fotbal a Schelei Boldeşti. pe acest fost elev al Şcolii din Scăieni l-am trecut pe lista cetă enilor de onoare. sus inându-şi masteratul în ştiin e economice la ASE – Finan e-bănci şi a devenit director general în cadrul Agen iei Na ionale de Administra ie Fiscală ANAF. 1969). care locuieşte tot la Scăieni. secretar muzical la agen ia de impresariat artistic ARIA.

Ca jucător extrem de dinamic.C. pe drept cuvânt. i s-a oferit . unul dintre fruntaşii la învă ătură pe şcoală. odată minge intrată în iureşul paşilor săi. Ca inspector general a fost. fostul centru-înaintaş al echipei boldeştene a fost remarcat şi recrutat mai întâi în echipa Petrolului din Ploieşti. După o perioadă de stagiatură ca profesor inginer de tehnologie la Grupul şcolar de construc ii metalurgie. echipa purtătoare a “felinarului roşu”. rapid şi imbatabil în fente zigzagate de tip sud-american. la Inspectoratul Şcolar Bucureşti. S-a spus despre el. Federa ia Română de Fotbal l-a 218 . Viorel Mateianu: Unul din cei mai mari fotbalişti şi antrenori de fotbal. de mai multe ori. între anii 1978-1980. Între 1985-1998 a fost inspector şef la Sectorul 1 Bucureşti. Maramureş Baia Mare la nivelul unei imbatabile echipe de club european (amintim că la Baia Mare clubul sportiv îi poartă numele. în calitate de antrenor de elită. pe care a adus-o în prima linie din divizia A. Viorel jucând ulterior în ambele echipe na ionale . unul din cei mai aprecia i şi respecta i inspectori din învă ământul bucureştean. Universitatea Cluj. Viorel trăia zilnic în Boldeşti. creându-i o stare psihică ce a contribuit considerabil la îmbolnăvirea lui. de-a lungul anilor. “Vio” era cel mai bun dribleur al fotbalului românesc din toate timpurile.Şcoala generală a făcut-o la Ploieşti şi la Scăieni iar studiile medii la Liceul “Spiru Haret” din Bucureşti (1954). Steaua-CCA. a fost ales ca Preşedinte pe ară a Federa iei Sportive de Înot. a fost recrutat. în 1972. Dar Viorel le-a respins pe toate cu demnitate. După asemenea rezultate. la Progresul CSPS.cea de juniori şi de seniori . 1956) şi studiile de drept civil la Facultatea de Drept din Cluj şi Bucureşti. V. a revolu ionat fotbalul românesc prin metode ştiin ifice şi idei de joc personale. Are două lucrări publicate în domeniul sociologiei. ca sportiv el s-a născut la echipa de fotbal a schelei Boldeşti. s-au scris frumoase articole de laudă. care i-au şlefuit talentul până la nivelul de mare vedetă interna ională şi l-au transformat în idolul numărul unu al spectatorilor din întreaga ară.şi participând în turnee na ionale ori interna ionale.M. dar şi unul dintre cei mai buni antrenori. unde a fost şi director. A continuat cu studii la Institutul Politehnic din Bucureşti (actuala Universitate Politehnică). după revolu ie. apoi. nu se oprea decât în poarta adversarului.L. În şcoala generală a fost colegul meu de clasă. succesiv. echipa F. chiar dacă în patria sa. locuri de care îl leagă cele mai frumoase amintiri din copilărie. că. ridicând. absolvită în 1966 cu titlul de inginer mecanic. într-un fel nemeritat şi dureros.destul de tardiv titlul de “maestru al sportului”. Inspectorul general Costin Pelinescu a venit şi continuă să vină deseori în vizită în Boldeşti-Scăieni. Deşi primele clase le-a făcut în comuna natală. juristul Viorel Mateianu. De asemenea. Caragiale” la Ploieşti (abs. apoi Liceul “I. s-a născut la 1 iunie 1938 la Lipăneşti. manageri ai marilor echipe occidentale i-au oferit sume tentante de sute de mii de dolari încercând să-l achizi ioneze în forma iile lor. Abia în preajma decesului. fiind adesea comparat cu marele brazilian Pele. apreciat de to i directorii de licee şi şcoli generale pentru impar ialitatea şi corectitudinea sa exemplară despre care. a fost nu numai un mare fotbalist român. motiv pentru care. de-a lungul anilor. în func iile amintite. venea zilnic pe jos de acasă la terenul de fotbal din Boldeşti şi deseori se recomanda că este fotbalist boldeştean. Progresul Finan e-Bănci Bucureşti. De aici. între 1954-1970 în alte mari echipe. Prahova. apoi din nou la Progresul Bucureşti. adeseori a fost nedreptă it din invidia unor potenta i.

“împrumutat” pentru trei ani (1970-73) echipei germane TUS Wansee din Berlinul Occidental, unde, de asemenea, Viorel Mateianu a făcut minuni pe teren. Necazurile trăite în relativ scurta sa via ă (moartea unicului fiu care de abia se căsătorise, un prim accident vascular), nu l-au mai ajutat să reziste la al doilea stroke cerebral şi în ziua de 25 nov. 1996, a plecat dintre noi, cu trei ore înaintea meciului echipei “Steaua” în cupa UEFA, pe care o iubea şi voia să o vadă evoluând pe teren. A lăsat în urmă pe iubitoarea lui so ie, jurista Mihaela Mateianu, redactor la ziarul Libertatea, şi doi nepo i, astăzi studen i - Dănu şi Viorel Mateianu-2, care locuiesc la Boldeşti cu Dana, mama lor, profesoară de matematică la şcoala din această localitate. Fiindu-mi bun prieten şi coleg de liceu, am apucat să-l vizitez acasă la Bucureşti, unde ne-am îmbră işat cu emo ie când ne-am revăzut după mai bine de patru decenii. Am scris despre el în ziarele americane, iar acum consemnez trecerea lui prin lume şi în această monografie care este închinată locului pe care Viorel îl iubea atât de mult. Vivi Răchită: (n. 30 mai 1970 la Boldeşti-Scăieni). A fost elev al Şcolii din Scăieni. Alături de Viorel Mateianu, Valeriu Răchită este unul din cei mai de seamă fotbalişti şi antrenori români. Pe undeva, chiar li se aseamănă soarta şi stilul lor de lucru. Ar fi multe punct comune care îi apropie - chiar şi ini ialele de “V” de la “victorie” - dar şi multe diferen e. Dacă Viorel era centru-înaintaş, Vivi era “back”, adică fundaş, despre care mul i au spus, în perioada când a mai evoluat la Steaua, că are ceva din Prodan, cu excep ia unor mici gafe de care fireşte că nu poate scăpa nici un fotbalist. Ob inuse o medie foarte bună (8,48) într-un meci cu Bistri a, cam prin vremea când el juca la Steaua. De fapt, Răchită a fost preferatul spectatorilor cam în toate echipele şi meciurile în care a jucat - şi se poate mândri că are un palmares de jucător formidabil, evoluând în vreo opt echipe bune, în decursul a numai câ iva ani. Dacă ne gândim că a pornit de pe simulacrul de stadion al IGS-ului, de lângă casa lui din Scăieni, şi a ajuns cu repeziciune pe marile stadioane ale ării şi ale Europei, aceasta nu e lucru pu in. Între anii 1990-1996 a jucat la Petrolul; între 1989-1990, 1996-1999, 2002-2005, deci în trei rânduri, ajunsese să fie idolul steliştilor, căci Vivi se dedicase trup şi suflet echipei “Steaua” şi poate că ar fi rămas acolo mai mult timp dacă nu ar fi intrat în conflict cu Gigi Becali. După plecarea de la echipa roş-albaştrilor, a mai perindat pe la Plopeni şi pe la Oneşti, apoi în capitala Turciei, în echipa Ankaragükü, iar din Turcia la Farul Constan a, apoi la echipa Litex, din Bulgaria şi, în sfârşit, la Universitatea Craiova... A jucat ca fundaş şi în echipa na ională. Cele mai mari foloase, Răchită cred că le-a adus echipei ploieştene Petrolul, unde s-a remarcat ca un bun şi devotat antrenor. Din această func ie, s-a retras în mod festiv, în august 2005, când i s-a şi organizat un “meci festiv” special, sus inut în cinstea lui, un meci de retragere, cu participarea forma iilor din anul 1995 ale Petrolului şi Rapidului, finalistele acelui an. Incontestabil, Valeriu Răchită este unul din marii fotbalişti ai ării, motiv pentru care consider că merită să intre pe lista de onoare a oraşului Boldeşti-Scăieni.

219

O PRIMĂ LISTĂ CU CETĂ ENII CARE ŞI-AU ADUS CONTRIBU II DE SEAMĂ ÎN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI, SPRIJININD, PRIN MUNCA LOR ZILNICĂ, RIDICAREA LOCALITĂ II Deoarece această listă este alcătuită de la mare distan ă de ară, fără să existe posibilitatea de a fi întru totul completată cu datele necesare, nici verificată sută la sută, precum autorul şi-ar fi dorit, sunt dator cu nişte explica ii. Mai întâi m-am izbit de criza de spa iu şi de timp, dar şi de imposibilitatea de a intra în contact direct cu o mul ime de locuitori care sunt sigur că meritau să figureze pe ea şi pe care încă nu am putut să-i contactez, deşi am încercat aşa ceva. (Câteva plicuri cu date personale expediate din ară nu au ajuns la mine în America, probabil oprite de SRI, căci au văzut că erau liste care transmiteau date personale din România în America şi, de aceea, aş avea dreptul să spun că acest serviciu de informa ii mi-a făcut un mare deserviciu, deoarece mi-a sabotat lucrarea de fa ă. Credeam că am scăpat de cenzurarea scrisorilor, obicei criminal moştenit de pe vremea dictaturii comuniste. Se vede treaba că mai avem mult până să ne aliniem la cerin ele UE.) De aceea, trebuie să îmi cer scuze de la persoanele apar inând acestei categorii şi care sper să mă în eleagă că, deocamdată, nu figurează aici, nu din rea voin ă, ci din simplul motiv că, în ciuda unor eforturi făcute, până la tipărirea căr ii, cerută urgent de editură, nu am putut afla totuşi numele lor şi celelalte amănunte. De asemenea, însăşi uitarea, uneori, ne joacă feste... Sunt sigur că lista trebuia să fie cu mult mai mare, fiindcă majoritatea cetă enilor şi-au adus obolul la ridicarea localită ii. Cauzele omisiunilor respective rămân, totuşi, motive serioase, vizavi de pre uirea fiecărui locuitor în parte, pentru care îi rog pe cei care lipsesc din această succintă enumerare şi se consideră neîndreptă i i, ştiind că au contribuit cu ceva concret la ridicarea spirituală sau materială a oraşului, să aibă răbdare şi să-mi comunice numele lor pe următoarea adresă: Prof. Cristian Petru Bălan, str. Bucovului nr.19, Boldeşti-Scăieni, jud. Prahova, cod. 105300 (sau prin e-mail: cristianbalan1@yahoo.com). Observa iile şi adăugirile îmi vor fi comunicate electronic aici, în Statele Unite. În afară de nume, i-aş ruga pe aceşti solicitan i să specifice profesia, domiciliul şi care anume a fost contribu ia lor principală la consolidarea bunului renume al acestei localită i. Dacă explica iile vor fi plauzibile, după verificare, numele lor vor fi cu certitudine incluse în edi ia a doua a acestei monografii. Le mul umesc încă de pe acum cu anticipa ie. Deocamdată, în această primă edi ie, avem informa ii despre următoarele persoane, domiciliate în Boldeşti-Scăieni. Din păcate, câteva sunt decedate (numele însemnate cu o cruciuli ă), dar aceasta nu înseamnă că nu meritau a fi amintite. Toate numele sunt men ionate în ordine alfabetică (oferind şi unele amănunte în cazul că activitatea lor a fost necesar a fi subliniată): Prof. univ. Alecu Ioan-Nicolae (n. 09.07.1945, Bucureşti), fost preşedinte AGA în cadrul S.C. “Agros” Boldeşti-Scăieni, între 1990-1999; +Albulescu Mariana (asist. med., n. 21.12.1953, Ploieşti – m. 19.12.1996), Albulescu Şerban (n. 19.07.1949), electronist, Albulescu Doina (n. 12.05.1955), economistă, Albulescu Bogdan (n. 22.03.1978), actor Teatru Na ional Bucureşti, Albulescu Andreea (n. 31.10.1980), economistă, ing. Ion Nicolae Alexandru, ing. Ion Angelescu, +Margareta Angelescu, ing. +Mircea Angelescu,
220

Nicolae Angelescu, +Petrache (Petre) Angelescu, ing. Petre (Puiu) Angelescu, Georgeta Anton (tehnician veterinar), Gh. Antonescu, Liliana Antonescu, Ion Anton, Silviu Andrei Antonoiu, prof. Steliana Apostu, ing. Vasile Ardeleanu, Daniela Aron (asist. medicală), Valentin Aron, prof. Natalia Atanase, +Corneliu Axente, ing. Ion Baraonici, Titi Bădica, +Ion Bălan, Puica Bălan, ing. geolog Bărbătescu, Coca Beuca, +Traian Beuca, Daniela Bică, C-tin Belea, ing. Lidia Belea-Mitu, ing. Aurel Bilciurescu (preşedintele unei companii de import-export), ing. Doina Bilciurescu (n.1949), ing. Olga Bilciurescu (n.1957), Mariana Bilciurescu, prof. Ana Bi ă, +prof. Ion Bi ă, Paul Bi ă, Stelian Bi ă, +Gheorghe Bîrjoveanu, ing. C-tin Blebea, Ana Bocioacă, Gh. Bratosin, Paulina Bratu, Elena Buiac, Simion Buiac, ing. Valeriu Carp, Marilena Carp, Gheorghe Catrinoiu, Antoanta Cazacu, ing. Violeta Cazacu, Tiberiu Ceauşu, +înv. Gheorghe Cătălin, ing. Gabriel Călinescu, medic stomatolog Daniela Călinescu, Puiu Călinescu, Filofteia Căproiu, Simona Cârcioiu, Stelian Cârcioiu, Cristina Cernat, +Dumitru Cernat, +Emilia Cernat, C-tin Cheşca, Niculina Chiriac, ing. prof. Doina Marina Chiri ă, prof. Constantin Chiri ă, Ion Chivăran, Rodica Chivăran, Cristina Ciobanu, Natalia Ciobanu, Gabriel Cioc, Rodica Cioc, Ciorobea Daniela, farm. Valeria Ciupercă, econ. Cristina Ciulei, Florin Ciulei (n. 15.09.1969), admin. Şc. nr. 1 Boldeşti, Ion Ciulei, Florica Ciulei, Vasile Ciulei (n. 22.04.1941), abs. Fac. Electromecanică, Ciulei Fănică (n. 8.10.1967), sudor, CiuleiGurău Irina (n. 15.01.1963) economistă şi patron de magazin, Ion Constantin, ing. Ciprian Costache, Iulian Costache, Elena-Lumini a Costache, ing. Stelian Croitoru, col. sec. Ion Croitoru, Florin Croitoru, Cucu Croitoru, +Crozzolo Alexandrina, Gheorghe Danciu, +Chiril Darie, Valeriu Darie, prof. Elena Darie, Ion Darie, Mariana Darie, ing. Mihai Darie, Petre Darie, Virginia Darie, Cornel Diaconu, +Elena Diaconu, +Ion Diaconu, Fivi Diaconu, +Ovidiu Diaconu, înv. Constan a Diaconescu, ing. Dan Diaconescu, prof. Dana Diaconescu, prof. Silviu Diaconescu, ing. Ion Dima, prof. +Emilia Dincă, econ. Ion Dincă, prof. Constantin Dinu, prof. Ion Dinu, prof. Maria Dinu, ing. Viorel Dinu, ing. +Nanu Dragu, prof. Mona Dumitru, Gh. Duma, Cristian Petre Dumitrache, Eremia Dună, ing. Gh. Dună, Eugenia Du u-Mihăilescu, ing. Gheorghe Enache, ing. Liana Enache, ing. Enescu Traian, înv. Enescu Veronica, Carol Fechete, Virgil Fechete, Floarea Fechete, Ana Filip, Adrian Filostache, Ioana Filostache, Florea Daniela, Elena Frecău eanu, Teodor Frecău eanu, prof. Eugenia Filote, Ionu Filote, ing. Gheorghe T. Gheorghe, Rosika Gheorghe, Constantin Gheorghe, prof. Tatiana Gheorghe, Alexandra Georgescu, ing. Marian Georgescu, Adriano Valeriu Geotti, Corneliu Geotti, +Maria Go onoga, prof. +Platon Go onoga, +Leon Grigore, +Nicolae Grigore, Marilena Grigore, +Tamara Grigore, econ. +Valerică Hancu, prof. Hanganu Maria, Ecaterina Hoancă, Eugenia Ilie, Gh. Ilie, ing. Mircea Ilie, Benone Ionescu, econ. Elena Ionescu, cant. Ştefan Ionescu, Constantin Iosif, Elena Iosif, C-tin Isbăşoiu, Stelu Ivan, +Antoaneta Lazăr, Maria Leucă, Elena Leucă, Elena Licu, Maria-Lala Licu, Nicolae Licu, înv. Vera Licu, Ion Loghin, înv. Florica Manea, Elena Manole, Ilie Manole, Miruna Manole, Valentin Manole, Aurel Marin, +Constan a Marin, ing. Petre Marinescu (inginer pensionar, fost director a Uzinei de maşini şi utilaje din Giurgiu), Elena Matei, +Grigore Matei, Marian Matei, +Niculina Matei, Paul Matei, C-tin Mateescu, ing. text. Teodora Mateescu, Valeriu Mateescu, Ion Mazilu, Bogdan Metea, ing. Corina Metea-Pătrănescu, Elena Mihai, Cleofira Mihalcea, Cristian Mihalcea, Ing. Aurelian Mihăilescu, ing. +Elena Mihăilescu, ing. Constan a
221

Mihăilescu-Dragu, prof. Dorina Mihăilescu, Victoria Minea, Petre Miti ă, prof. Cireşica Marciu, educ. Elisabeta Marciu, înv. +Ioana Mocanu, Maria Musceleanu, Ştefan Musceleanu, farm. Ileana Munteanu, Ion Munteanu, econ. Maria Munteanu, Aurelia Mureşanu, +Mircea Mureşanu, Musa Samir (proprietar cofetărie), Laura Musa, Elisabeta Nagy, Mihai Năstase, Gheorghe Negu , dr. Nemerovschi Carmen, înv. +Constantin Nichita, Elena Nichita, asist. farmac. Ana Atena Nicola, Lucian Nicola, Gheorghe Nicolae, Bodola Nicolescu, Lizica Nicolescu, C-tin Nicolescu, Puiu Olaru, Valeria Pahon u, Adrian Pantelimonescu, Maria Pantelimonescu, Roxana Pantelimonescu, +Ioan Paraschivescu, Valeria Paraschivescu, Oni iu Eugenia, Vanda Oprea, Ovidiu Pascu, ing. Corina Metea-Pătrânescu, dr. Doru Pârvan, prof. Constan a Pârvulescu, econ. Lia Petre, +Maria Petre, +Nică Petre, Romeo Petricioiu, Ion Pilică, econ. Adrian Petre Popescu, +C-tin Popescu, înv. Eugenia Popescu, ing. prof. Emilia Raluca Popescu, Steliana Popescu, Caius Aurelian Pi a, Eduard Mihai Pi a, asist. med. Gheorghe Pi a, Eugenia Pi a (maistru cofetar cu practică îndelungată în Germania), +Ion Pi a, Eugen Popa, Florica Popa, Ileana Popa, Liviu Popa, Lucica Popa, Manole Popa (fost viceprimar), Marius Popa, Olgu a Popa, +Puiu Popa, econ. +Constantin Popescu, +Paraschiva Popescu, +Petre G. Popescu (fost notar, primar de centru), Mihai Predescu, farm. Livia Protopopescu, Lucia Puşcaşu, Victor Puşcaşu, Aurelia Radu, C-tin Radu, Dr. Luiza Radu, Radu Dumitru (Conu’ Mitică, figură pitorescă a oraşului, prin nota distinsă de elegan ă a vestmintelor sale), prof. Petre Radu, Elisabeta Radu, Eugenia Lelia (Gina) Radu, ing. Gh. Răchită, jurist Gabriela Rădulescu, Georgeta Rădulescu, Ion Rădulescu, Jana Rădulescu, Dorina Rădulescu, col. Mircea Rădulescu, Paul Rădulescu, Relu Rădulescu, Ion Roşca, Lucica Roşca, +Răzvan Roşca, Aurelia Samoilă, Nicolae Savu, Ana Săndulescu, dr. Alin Scarlat, Elena Scărlătescu, Jean Scărlătescu, +Lică Scărlătescu, ing. Elisei Scirenco, Mihaela Scirenco, Pavel Scirenco, ing. Floru Secre eanu, ing. Nelu Slăboiu (Pavel), Silvia Sorescu, prof. Abel I. Stan, Daniel I. Stan, Elena I. Stan, Aurel Stan, prof. Fabiola Stan, ing. Sever Stan, Ioan I. Stan, înv. Ioana Stan, Valentin Stanciu, Ana State, +Gheorghe State, Mariana State, prof. Petre State, Veronica State, înv. Georgeta Suditu, prof. ing. Constan a Tănase (directoarea Liceului industrial Scăieni; v. Liceul), econ. +Corneliu Tănase, +Aurelian Tănăsescu, prof. Florica Tănăsescu, Ilie Tănăsescu, Remus Tănăsescu, +Ilie Teodorescu, dr. Valentin Teodorescu, Elena Teodorescu, C-tin Teodoru, Alexandru Tolomei, Aurică Tomescu, ing. Ion Tomescu, C-tin Tomescu, +Nicolae Tomescu, Petre Tomescu, +Vasile Tomescu, Ioan Tronaru, Gheorghe Tudor (fost director cămin cultural, consilier primărie), Severa Tudor, ing. Florin Turbatu, tehn. oper. Camelia Voinea, Marius Voinea, Mădălina Voinea, ing. Niculina Voinea, econ. Mariana Urdea, +Vasile Urzică, prof. Cezarina Vasile, ing. Dorin Vasile, Lucica Vasile, Petre Vasile, înv. Georgeta Vasilescu, Grigore Vasilescu, înv. Mariana Vasilescu, ing. Sorin Vasilescu, +Niculina Vâlsănoiu, Octavian Vişan, Maria Vodă, Alexandru Zamfirescu, Emil Zamfirescu, Silvia Zamfirescu, Mirela Zeca, +Tănase Zeca, Ion Zîrnea. (Lista va continua, cu corectarea omisiunilor, în edi ia a II-a). FOŞTI PRIMARI ŞI AJUTOARELE LOR : +Tănase Vasilache (v. mai jos: fondatori), +Ilie B. Răspop (v. mai jos: fondatori), +Popa Manole, Maria Musceleanu
222

(fostă secretară şefă a primăriei oraşului, un model de conştiinciozitate), C-tin Năstase, Cristu Vlăsceanu, +Stela Chivăran, Gheorghe T. Gheorghe, (v. mai jos: foşti lideri locali), jurist Dumitru Pi a, Gh. Tudor, Ştefan Pahon u. FOŞTI ŞI ACTUALI LIDERI DE INSTITU II LOCALE ŞI ÎNTREPRINDERI : Col. Petre Rădu ă (n. 01.01.1946 la Valea Sălciei, Buzău). După terminarea Şcolii generale din comuna natală, a urmat Liceul din Râmnicu Sărat şi Şcoala Militară din Bucureşti (1964-1967). Are gradul de colonel. S-a înscris la Universitatea Bucureşti, urmând Facultatea de Drept şi Filosofie (1970-1979) pe care a terminat-o cu titlul de Diplomat în Drept. Este căsătorit cu prof. de matematica Alexandra Rădu ă (n. 15.03.1951, la Râmnicu Sărat), licen iată a Facultă ii de matematică din cadrul Universită ii “Al. I. Cuza” din Iaşi. Au doi copii: Cristian Rădu ă, sculptor (prezentat la artiştii locali) şi Georgeta Rădu ă, asist. univ. la catedra de matematică a Universită ii Ploieşti, (n. 24.03. 1976), căsătorită cu ing. Valentin Maniu. Georgeta şi Valentin au doi copii. Colonelul Petre Rădu ă a lucrat în cadrul Ministerului de Interne, în fosta mili ie, fiind detaşat la Buzău, Mizil, Văleni şi Boldeşti-Scăieni unde a fost comandantul Postului de mili ie orăşenesc (1973-1985). În prezent, este pensionar, dar, avându-se în vedere înalta sa calificare şi experien ă, a fost numit comandantul Poli iei comunitare din Boldeşti-Scăieni, de la înfiin are (2005) până în prezent. (Vezi. cap. poli ia locală). Trebuie men ionat faptul că atunci când Securitatea a aflat că Petre Rădu ă a avut nişte rela ii mai strânse cu familia mea “fugită în America”, a fost mutat din postul ce-l avea în Boldeşti-Scăieni, la Slănic Prahova. Abia după revolu ie a fost repus în drepturi. Ing. Florin Marinescu (n. 28.12.1954, Ploieşti), actualul şef al “Unită ii Boldeşti”, cum se numeşte reminiscen a fostei şi glorioasei Schele petrolifere Boldeşti care, de la peste 3000 de salaria i, a mai rămas cu vreo 300, se străduieşte, pe cât îi stă în putin ă, să men ină această unitate la linia de plutire. Eradicarea Schelei Boldeşti s-a produs prin Hotărârea nr. 692 din 7 oct. 1994 privind înfiin area de societă i comerciale cu capital integral de stat prin reorganizarea unor subunită i din cadrul Regieiei Autonme a Petrolului “Petrom” Bucureşti. Inginerul Florin Marinescu continuă munca începută de pe când lucra la fosta schelă. Experien a îndelungată îl ajută în acest efort pe care îl duce cu speran a că va fi din nou posibil ca “Unitatea Boldeşti” să redevină ceea ce a fost Schela petroliferă Boldeşti - nicidecum o anexă a Schelei Băicoi. După absolvirea cursurilor elementare la Boldeşti, apoi a claselor V-VIII la Liceul Caragiale din Ploieşti, a urmat Liceul militar “Dimitrie Cantemir” din Breaza. Nu şi-a ales cariera militară ci a vrut să devină inginer petrolist. De aceea a urmat cursurile Institutului de petrol şi gaze din Ploieşti (1976-1981) pe care le-a absolvit cu titlul de inginer. A lucrat în fosta schelă Boldeşti din 1981 până în prezent, 2007, având mai multe responsabilită i: inginer şef de brigadă, şef de sec ie, şef de produc ie, până la func ia actuală - supervizor interven ii, şef de unitate. Constantin Năstase (n. 24.07.1936, com. Corbii Mari, Dâmbovi a, fosta Tudor Vladimirescu). Sudii elementare şi gimnaziale în comuna natală (cl. I-VI la Corbii Mari, cl. a VII-a la Tudor Vladimirescu). A urmat o şcoală profesională de electricieni la Târgovişte, fiind repartizat la Schela Boldeşti unde a lucrat până în 1955. Din 1955 până
223

prof. după cum arată cartea “Preo i ortodocşi în închisorile comuniste”. talente muzicale locale) şi Ionel Costache (14. iar de aici va fi cerut ca director comercial timp de zece ani la Măgurele.a. A trebuit să se angajeze ca muncitor strungar.N. Silviu Costache (n. a urmat Facultatea de mecanică. unde a stat mai bine de un an de zile. A fost medaliat cu cea mai înaltă medalie a muncii mongolă. liceul seral la Boldeşti şi Universitatea. în continuare. Vasile Enache. Editura Arhiepiscopiei Alba Iulia (Reîntregirea). Ploieşti). El a terminat şcoala generală la Lipăneşti. N. de drept administrativ. Adriana Năstase (vezi A. Gheorghe Genel Costache (n. Caragiale din Ploieşti (1960). apoi ca director comercial la Întreprinderea de aparataje electrice din Ploieşti. 1949. În 1969 se transferă ca diriginte de şantier la Fabrica de mucava din Scăieni. 1 Boldeşti-Scăieni.. personal de Yumjaaghiin edenbal (1916-1991). În prezent este jurist la Ploieşti. Ing. construirea monumentului ş. După terminarea şcolii generale de la Lipăneşti. Prahova). în cadrul asocia iei sindicale din Ploieşti. 4. Conducerea schelei îl trimite la Academia Ştefan Gheorghiu unde se specializează în probleme economice. de Vasile Manea. la această fabrică. inginerul a urmat Liceul I. Inginerul Costache a fost trimis de trei ori în Mongolia. absolvent al Liceului industrial Scăieni. 1936-09. Revine la schela Boldeşti de unde va ieşi la pensie în 1995. Mai avea colegi 14 fii de preo i. care. de asemenea. G. ca şi el. În 1969 revine la schelă. Ceilal i doi fra i ai lui Genel Costache au decedat: Costache Marian (1946-1996).06. a ajuns la locul întâi pe ară într-un concurs artistic. Mariana (1933-1980) şi Elena (administrator la o grădini ă). Este căsătorit cu educ.L.03. În această perioadă s-a avut ca sarcină colectivă două obiective principale: construirea şcolii noi de la Scăieni şi a sălii de sport de la Şcoala cu cl.10. fostul director al Fabricii de mucava Scăieni. 30. a lucrat 32 de ani. gra ie măiestriei sale actoriceşti.03. lucrând ca maistru la schelă până în 1959. pe vremea când era primar dr. lângă Piatra Neam . aceştia fiind tot strungari. fost secretar al primăriei în perioada când Aurică Marinescu era primar.2004). fost director al Clubului de la Schela Boldeşti. Din 1987 până în 2001. Fac. 17 la Scăieni). a întâmpinat mari dificultă i cu înscrierea la facultate. fiind “băiat de popă”. 224 . deoarece acea ară nici nu ştia ce sunt acelea cutiile de carton. după trei ani de şcoală tehnică. În acel an a fost ales preşedinte de sindicat pe schelă de unde a fost trimis la o şcoală de partid de un an de zile după care este numit instructor teritorial pe fostul raion Ploieşti. la Sibiu. şeful statului. doctor în economie. Silviu fusese operator chimist la Brazi. timp în care a fost şi profesor de tehnologie la Liceul industrial din Scăieni.1942 la Măgurele. asfaltarea a 14 km de străzi. Dar. un expert electrician auto şi fost operator de cinematograf (v. Deci. Teodor Costache.. absolvent al Liceului seral Boldeşti (1968) şi al unei şcoli de maiştri (1978). este fiul Paraschivei şi al preotului surghiunit de comunişti. fostul director mai are un frate. Cu certificat de muncitor.).în 1958 a urmat o şcoală de maiştri. Va lucra. I-VIII nr. devine directorul general al acestei fabrici care acum a fost rebotezată CAHIRO. dotarea lor cu 52 de computere (35 la Boldeşti.) şi au doi copii Gabriel şi Mihai (v. A fost luat în armată la tancuri. din cadrul Politehnicii Bucureşti (1968) şi a primit reparti ia la Uzinele de fibre sintetice “Republica” din Săvineşti. În afară de două surori. construindu-le acolo o fabrică de mucava. la Uzinele “Steagul Roşu” din Braşov. A candidat la alegerile pentru primărie din partea PSD şi va deveni viceprimar între anii 2001-2006.

cu care. din cauză că a constatat lipsa de cooperare a autorită ilor superioare. inginer constructor. au făcut cinste familiei sale Daniela Călinescu (n.toate din Scăieni. trei la număr.a. Ing. de altfel. aceasta nu l-a ajutat după cum dorise.04. Ploieşti). Ciungradi Silviu (primar între 1979-1981). luat zilnic cu asalt de pacien i locali sau din afara localită ii. Popa Manole (1936-1993) regretatul viceprimar. le-a depăşit cu bine. absolvent al Institutului de construc ii. fost ministru al petrolului. Are două fete. casa familiei Vâlcu. casa dr. a fost foarte ataşat de scăienarii pe care îi reprezenta şi a fost totdeauna purtătorul lor de cuvânt în primărie. nov. Ploieşti) este inginer constructor şi proiectant arhitectură. Este autorul unor frumoase construc ii (casa ing. 14. până la pensie. sprijinind orice activitate a autorită ilor dusă în această direc ie. Daniela Călinescu de pe str. Bucureşti. amândouă absolvente a liceului de muzică. având cabinet propriu. Mihai Moraru. desenator tehnic. şofer. Gina (n. în regimul trecut. a cooperat foarte echitabil. După un an de zile de primariat. Liliacului. în ciuda faptului că a avut ghinionul să fie primar pe timpul grevei de la IFLGS. Scarlat. de pe str. inginer constructor. în Canada. lucrând foarte conştiincios şi fiind deosebit de apreciat. sora lui Gabriel. venind cu numeroase ini iative frumoase şi deosebit de utile. Econ. Fabrica de pâine de la bariera Rafinăriei Vega ş. Posedă o firmă proprie de instala ii.06. De aceea lui îi revenise sarcinile cele mai încâlcite pe care.). din fericire. nu a mai vrut să continue această muncă. Păcii din Scăieni. Jean (primar între 1991-1992) a fost primul primar al oraşului numit după Revolu ie. Gabriel Călinescu (n. Deşi ceruse sprijin din partea conducerii jude ene. Bianca-Andreea fiind pianistă la Viena. Popescu P. Monumentului . După terminarea liceului şi a Institutului de construc ii din Bucureşti (1962-1968). Monumentului. de pe str. 1932. facultatea de construc ii. 1929. Ploieşti.AL I CETĂ ENI DE FRUNTE AI LOCALITĂ II: Ing. Inginerul Călinescu este un militant neobosit pentru drepturile cetă eneşti ale locuitorilor din Scăieni. aşa că nu şi-a mai depus candidatura pentru continuarea mandatului. casa dr.1928. când întreaga ară era încă destul de debusolată. mai ales că era primul primar care nu apar inuse fostului partid de la guvernare. acoperind perioada cea mai dificilă.09.1955 Ploieşti) este profesoară la Toronto.11. Toma Călinescu (n. Alexandru Puiu Călinescu (n. 10.1956. 20. acceptând până şi “sacrificarea” propriei case pe care a lăsat-o ca mul i ani să fie lăcaşul dispensarului localită ii Scăieni. aşa că a trebuit să se descurce singur. Alexandru. 22. Fra ii inginerului sunt: Mihai Călinescu (n. rămâne un primar care era vestit pentru fine ea sa de a sta de vorbă cu cetă enii şi de a le oferi sprijinul solicitat de cei care îşi puteau justifica solicitările. a lucrat ca inginer constructor la aşa numita Casa Albă din Ploieşti. absolventă a Facultă ii de Medicină din Constan a (1995). 1970 la Scăieni) este medic specialist stomatolog. a lucrat la proiectul clădirilor Omnia. 225 . Copiii lui. de pe str. Ploieşti. provenit din Balaca.

sub conducerea Consiliului na ional jude ean. filos. fiind profesor gr. profesorul Constantin Dinu este numit şeful unei Comisii de comunicări ştiin ifice pe teme de educa ie şi filosofie. Gheorghe devine preşedintele local al PN CD iar între 1994-1995 devine viceprimar al oraşului. Prof. Constantin Dinu are două fete: Dr. După ce. de unde s-a pensionat în 1996. În ultimii ani. În 1990 a trecut la catedră. destul de consistent. Petru şi Pavel din Ploieşti. func ionând independentă. Ing. De asemenea. Gheorghe T. În bună parte.L. va deveni secretar cu probleme de şcolarizare şi pioniereşti. după terminarea Liceului Sf. demonstrând că este o personalitate cu ini iative originale şi practice. Uneori a fost nevoie să se documenteze în străinătate (într-o bibliotecă universitară din Praga) pentru elaborarea materialelor. ing. Era văzut zilnic controlând cură enia străzilor şi discutând cu cetă enii să-şi înfrumuse eze fa adele caselor şi cur ilor din partea străzilor. predând ore (plata cu ora) de filosofie la liceele din Ploieşti: Liceul I. a fost trimis la un curs pe care l-a terminat cu gradul de locotenent. În 1989. Liceul “I.Moroianu Gheorghe (1993-1996) este al doilea primar provenind din Scăieni şi a căutat să facă totul pentru ridicarea acestui sector al oraşului.30.1931 la Scăieni). 226 . A ajutat pe cetă eni.a. Mircea Vasiliu. a lucrat în informatică. Pe când a făcut armata. Gheorghe Dumitru (primar între 1981-1988) era unul dintre cei mai tineri primari din jude şi meritul lui principal este că. liceul Mihai Viteazul. Directorul Î. activitate pe care nu era voie să o desfăşoare decât profesorii califica i. A publicat în revista “Viitorul social” materialul “Critica social-economică a lui Virgil Magiaru. În 1963 a absolvit Facultatea de filosofie din cadrul Universită ii Bucureşti. Gheorghe a inventat şi pus în produc ie “sticla spongioasă” şi geamul armat. Constantin Dinu (n. Desemnat de conducerea uteceului pe jude . Scăieni) a urmat clasele primare şi gimnaziale la Scăieni. 24. îndeosebi pentru cartierul Balaca pe care l-a ridicat mult. ing. unde ine 31 de comunicări ştiin ifice în fa a unor profesori universitari specialişti. Caragiale” la Ploieşti (1950-1954).S. liceul Nichita Stănescu ş. îndrumându-i şi controlându-i pe fiecare în parte.G.1936. elaborată pe baza cuvântărilor lui de la Liga Na iunilor pe când era ministru de externe. Caragiale. inclusiv pe linie de educare a tineretului. Între timp. lui i se datorează estetizarea oraşului. s-a înconjurat de un consiliu comunal în care predomina tineretul şi i-a mobilizat pe to i cu sarcini concrete. printr-o în elegere. doi. toate apreciate de un auditoriu format din specialişti. organiza ia pionierilor s-a rupt de organiza ia uteceului.06. având rela ii la jude mai concrete decât ceilal i predecesori ai lui. Pahon u Ştefan rămâne ca unul dintre cei mai activi viceprimari. unde ing. timp de 14 ani. Dobre Valeriu (primar între 1992-1994) a fost unul dintre primarii care au colaborat îndeaproape cu conducerea schelei Boldeşti. Altă func ie avută a fost cea de inspector şef al corpului de control al preşedintelui consiliului popular jude ean de atunci.” Prof. pentru comportament excep ional. oferindu-le sfaturi şi planuri moderne pentru remodelarea locuin elor. a păstrat legătura cu învă ământul. ob inând sprijinul schelei în multe probleme gospodăreşti. ceea ce i-a facilitat intrarea în partidul de la putere. a ob inut fonduri şi sprijin direct.L. a urmat Facultatea de mecanică textile din Iaşi (1955). în calitate de analist programator de sistem electronic.02. Gheorghe (n. l-a angajat ca inginer la fabrica de geamuri.

Bucureşti (1969-1975) fost director medical al Spitalului Sinaia. Căsătorit cu ing. a absolvit Facultatea de biochimie şi domiciliază în Italia. Facultatea de drept. 1990). ing. un foarte solicitat birou. absolvent al Institutului “Maxim Gorki” din Bucureşti. 1938. Prof.1951). Bucureşti. absolvent al Universită ii Româno-Americane. în 1956. revenind anual la Scăieni. Caragiale Ploieşti (1965-1969) şi al Universită ii de Medicină Carol Davila.2005). Medicul Teodorescu Valentin (n.08. este învă ătoare pensionară. specialist în boli interne (1987-1990). care a func ionat la şcoala din Scăieni până la pensionare. Florin Turbatu (n.06. a deschis. este învă ătorul cel mai în vârstă din oraş.1945). pe str. Cristina-Denisa Dinu (n. C-tin Dinu. frate cu inginerul Gheorghe. I.1958) inginer petrolist. Lizeta este căsătorită în Italia şi locuieşte acolo cu so ul ei. 30. absolvent al Liceului I. 09. Ing. între 1 sept. au doi copii: Letitia Gabriela. Au avut două fete: Rodica şi Gabriela.10. Buzău). 1936. profesor de limba română la Şcoala nr. absolventă a Liceului pedagogic.11. 2 Boldeşti-Scăieni despre care procesele verbale ale inspec iilor făcute în acea institu ie consemnează elogios că predă orele de limba română la un înalt nivel profesional. I-IV din Balaca.02.01. petrolistă Valentina Teodorescu.1924.11.01. După terminarea Şcolii Normale de 8 clase de la Bârlad şi a Liceului teoretic.2 Boldeşti-Scăieni. fiind mama unui copil de patru ani.1924-22. de proiectări şi de copiat documente prin sistem xerox. căsătorită cu italianul Imes.1916-29.09. Ion Dinu (n. Este căsătorit cu Georgeta Vasilescu (n. Liliacului nr. 1963 şi 1 iulie 1980. învă ătorului Frecău eanu. Focşani). căruia i-a trecut prin mâini mai multe genera ii de elevi. la Scăieni).11. având şi masteratul în branşă. pentru îngrădirea cur ii şi dotarea claselor cu materiale didactice noi. a fost dat afară din facultate împreună cu numeroşi al i studen i ca şi el.03. absolventă a Şcolii Na ionale de Ştiin e Politice şi Administrative Bucureşti şi Maximilian Mihai. inginer informatician. Liceul industrial tot la Scăieni. absolventă a Facultă ii de medicină veterinară din Bucureşti. A fost căsătorit cu Maria Go onoga (n. la Şarânga. Rodica Dinescu). Ploieşti). 18. învă ătoare gr. mai jos. ca şi sora lui.C. Pe vremea cât a fost director la Şcoala cu cl. 07. după care a urmat Institutul politehnic din Bucureşti. 7. 01.2001). a peregrinat prin şcolile ardelene de lângă Beiuş. s-a îngrijit pentru mărirea spa iului şcolii. profesoară de matematică. So ia prof.1965.03. A urmat un an ca student la Universitatea Bucureşti. fiind socotit “fiu de chiabur”. medic şef (1987-2007).L. absolventă a Facultă ii de informatică. Au doi copii: Sorin Vasilescu (9. Constantin (Titel) Vasilescu (n. 10. Maria Dinu. 227 . în prezent lucrând în administra ia de stat. Înv. 1970 la Ploieşti). “S. Bucureşti). În 1956 vine ca învă ător şi director al şcolii de la Balaca. Viorica Bălan (n. Conturimob”. Prof. Facultatea de metalurgie (abs. în 2001. rusă Platon Go onoga (19. Loredana-Irene (n.vet. specializată în marketing şi management. (V. 1967). Inginerul Florin Turbatu a studiat clasele primare şi gimnaziale la Scăieni. urmându-i. 15. cunoscut mai ales prin buna dispozi ie pe care o împrăştia totdeauna în jurul său. absolvent al facultă ii de petrol şi gaze din Ploieşti şi Lizeta Vasilescu (n. Valentina Teodorescu a urmat şi dânsa Universitatea Româno-Americană Facultatea de Economie a Turismului şi Universitatea Ploieşti. Ing. 18. chiar şi atunci când era bolnav. director al Şcolii generale nr. Cealaltă fată. post din care va ieşi la pensie. 1988. (1947) dar.

1959. 13. So ia d-lui este învă ătoarea Ionescu Mândru a (n. Ing.08.09.11. fondată în 1998. specializată în Informatică şi Gestiuni. timp de 4 ani. 1 Boldeşti-Scăieni. Adriana Năstase. dirigintele oficiului PTTR). fostă directoare a Băncii Transilvania Ploieşti. 17 mai 1929 în Boldeşti228 . Ion Jipa (în prezent.L. Ing. 1970.1959. PH). şeful catedrei de hidraulică. Are 2 copii: Lumini a. Stelian (n. absolventă a Liceului I. 5. fost şef de sec ie la schela Boldeşti. 25. Din persoanele cu func ii trecute sau actuale. chimist Murăşan Iuliana (n. este directoare la Banca Românească Ploieşti. Dima Ion (n. General rez. Buzău). Necula (fost director al Liceului industrial Scăieni. absolvent al Institutului Agronomic Bucureşti. Simion Pop. Teleorman). ing. econ. Pârscov. Băneşti. Facultatea Management Industrial. Alecse Olteanu (n. com. Prof. dr. Georgeta Necula. Artur State (specialist în fibre optice). 4 (1961-1990). Ionescu Mihai (n. Cristian Tomescu (director tehnic la Romtelecom). 15. C-tin Chiri ă (director al Grupului Şcolar Industrial “1 Mai” Ploieşti). Ing. Ploieşti). fost director al Şcolii Seciu). Director economic Valeria Todoran (n. 31. Scăieni). jurist Gh.1956. univ. şef contabil schela Boldeşti. Scăieni).1932. Ing. Scăieni.1932. prof. absolventă a ASE. Boldeşti). S-a pensionat după 35 de ani de vechime. agu – Bistri a Năsăud. Are 2 copii: Alexandru – student anul III la automatică şi Andre – clasa a IX-a.01. Ing. Braşov). Jean Boeru. prof.05. fost director al BAT.1970. Nică Petre (1930-1992). Dan Mogoş (n.12. PH). În prezent. PH). absolventă a aceleeaşi facultă i în 1974. chimist Murăşan Nicolae (n. 4.1949. Ploieşti. 21. Ploieşti).06.R. ing. Ploieşti.. inginer petrolist pe Platforma Maritimă „Gloria”. fost director al Şcolii generale nr. so ia lui Dan Mogoş. econ. Ogretin. proprietaru firmei DANCOR. Segarcea-Vale. Ing. a suferit persecu ii sub regimul comunist). clasa a V-a. prof. Pavel (fost judecător la Judecătoria Ploieşti.1960. Bucureşti. Ploieşti. 8. profesor la Academia Militară Bucureşti. Ilie Mircea (fost director la Jovila Construct. 19. col. Ing. Dima Valeria (n.11. absolventă a ASE. Geamuri Scăieni).1924. Facultatea de economie agrară 1994. Ing. Ploieşti) manager la firma de Protec ie a Mediului. 1. Facultatea de Horticultură. absolvent al Liceului Pedagogic Ploieşti.L. alimentarea cu apă a oraşului). născut la 24 iunie 1958. ing.04. fostă directoare la Grădini a Boldeşti nr. 20. Caragiale Ploieşti (1991) şi a ASE Bucureşti. manager la firma Unilever Ploieşti. +Ion Ioni ă (fost deputat în MAN pe timpul lui Petru Groza). Ioan-Liviu Todoran.1960. Este inginer la firma personală ArtSoft S. pe care a condus-o timp de 10 ani. So ii Dima au doi copii studen i: Dragoş şi Bogdan. Ing. 11.1946. educ. Ioan Ionescu (n.05. Nicolae Ion.12.Facultatea de Contabilitate. clasa a IX-a şi Cezar. de la UPG Ploieşti. Crengu a Mogoş (n. facultatea de Muzicologie anul I. Gh. şi Radu Florian – clasa a XII-a la Liceul de Artă. Universitatea Bucureşti.1942. mai cităm pe: Dinu Neacşu (fost deputat în fosta Mare Adunare Na ională). Bătrâni. Prof. So ii Murăşan au 2 copii: Diana Elena – studentă la Conservator. de brigadă Teodorescu D. Ionescu Nicolae-Claudiu (n. Ion Nagy (fost director economic al I.07. absolvent al Facultă ii de automatică. Vezi Liceul Scăieni.

fostă directoare între anii 1989-2000. 12. După absolvirea liceului teoretic a satisfăcut stagiul militar într-un detaşament de muncă DGSM (Direc ia Generală a Serviciului Muncii.1946 în Podenii Vechi). inginer naval pe vapoare comerciale. unde a excelat cu elevii dumneaei la olimpiadele de română şi matematică.12. a avut trei copii ingineri: Lioara-Aurelia Bodan. Împreună cu so ia sa. Este şefă de birou administrativ la Casa de cultură a studen ilor din Ploieşti. Vlădu de 3 ani şi jumătate. apoi la Şcoala Seciu. căsătorită Bucur (n. prof.09. Prof. a func ionat ca profesor suplinitor necalificat la Şcoala generală din comuna Gura Viitoarei. 1989. Georgeta Nicula. se transferă la Şcoala generală Scăieni. I-IV din Fundeni. În 1960. Înv. ist. Eugenia Popescu a fost mul i ani conducătoare de cerc pedagogic şi a colaborat cu articole la revista Tribuna şcolii. fostă directoare a Şcolii nr. în comuna Şoimari) a urmat Şcoala Pedagogică de 6 ani din Buzău.09. În 1977 ajunge şef-plin al securită ii la Teleorman. mat. 12. după care a fost numit învă ător-director la Şcoala cu cl. lângă Vălenii de Munte. func ionând ca învă ătoare la Şoimari şi Surani. Acolo a fost repartizat ca învă ător la una din şcolile de alfabetizare ale unită ii militare. Înv. după 42 de ani de învă ământ. cu gradul didactic I. între 1 sept. la Podenii Vechi. 1 cu cl. Emil Petre Popescu (n. Scăieni şi Seciu.1937. Caragiale Ploieşti în 1997 şi a Universită ii 229 . Cealaltă fiică este ing. Bucur Cristian şi au un copil. între 1968-1980.1932). În doi ani a alfabetizat complet peste 200 de solda i.1967).1921. Prof. 2. Făget. fost director la Şcoala cu cl. absolvită în 1965. I-VIII Boldeşti-Scăieni. Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică. IIV de la şcoala Fundeni. Prof. S-a pensionat la 1 septembrie 2002. fiind căsătorită cu ing.Scăieni) fost loc iitor al şefului Inspectoratului Jud. Eugenia Filote. a urmat Institutul Pedagogic de doi ani din Buzău. So ii Popescu au trei copii: Popescu Camelia-Anca.1947). absolventă a Universită ii Bucureşti Facultatea de istorie. până an 1978. Între 1963-1965. So ia sa.1944.05. 1980-8 sept. fost coleg cu preşedintele Traian Băsescu. înv. În 1968. 2000. 27. motiv pentru care a fost recompensat de conducerea detaşamentului respectiv. 21. Silviu Diaconescu (n. 27. inginer specialist în turboreactoare (în unele articole apărute în străinătate s-a scris că a fost asasinat de securitate în fa a uzinei Turbomecanica din Bucureşti unde avea o func ie de răspundere) şi Dan Diaconescu (n. Prof. specializată în Utilaj Petrolifer (1996).L. Eugenia-Victori a Popescu (născută Sorescu la 2.07.1948). respectat de to i cetă enii. 1 cu cl. fost director la şcolile din Boldeşti. pentru că era fiu de „chiabur”. Prahova). (n.07. absolventă a Liceului I. Dumitru Arcanu. lăsat la vatră. mul i ani directoare la Liceul Scăieni. Scăieni). apoi la Şcoala generală din Gornetul Cuib. Învă ătorul Emil Popescu a func ionat peste 30 de ani la Şcoala generală Scăieni de unde s-a pensionat la 1 sept. distinsa înv. Teleorman în 1970. Scăieni şi Seciu).1946 – m. comuna Scăioşi (Făgetu) Prahova. Emilia Raluca Popescu (n. Constan a Diaconescu. iar cu forma iile şcolare de teatru a ob inut locul al doilea pe jude . 30. 19. absolventă a Universită ii Petrol şi Gaze Ploieşti. Octavian Diaconescu (n. Prahova. I-VIII şi al Liceului seral Boldeşti.03.10.10. fost director al Şcolii nr. personalitate distinsă prin toate ini iativele şi lucrările sale pe plan de învă ământ şi de conducere îndelungată a tuturor şcolilor din oraş (singurul profesor care a fost director la toate şcolile generale din Boldeşti.

Moineşti.1942-m. A înfiin at sute de locuri de muncă pentru mul i cetă eni din acest oraş. 25. 29.10. În oraşul natal. fost director general al Schelei Boldeşti. Ungaria. Are doi copii: Silviu Nicolae. iar la Bucureşti Şcoala tehnică de chimie (1959). Ing. Cristian Petru Bălan în clasele I-III la Şcoala primară din Ceptura de Sus. Coleg cu prof. În prezent este angajat ca specialist la Vodafone Ploieşti. dânsa a terminat Liceul teoretic (1956). cu titlul de inginer foraj-extrac ie. Italia. sec ia electromecanică (1996). inginer geolog. Lucrează ca inginer la Uzina “1 Mai” Ploieşti.01. Facultatea de Textile-Pielărie. Şcoala medie tehnică de petrol a absolvit-o la Ploieşti (1955). Bucureşti. Germania. a lucrat ca tehnician principal la Schela de foraj Zemeş. apoi Facultatea de petrol şi gaze. Victor Drăgoi (cercetător fizician la Inst. Scăieni) director/preşedinte al cooperativei Arta Metalului Scăieni timp de 28 de ani. unde a fost.12.01. Este căsătorit cu Alexandra (Sanda) Georgescu (n.1936. 30. 17.L. Nicolae Metea (n. 16. Ploieşti). Facultatea de geologie tehnică. Facultatea de petrol şi gaze (1996).05. La pensie ieşise în 1990. doctorand în calculatoare. (Vezi amănunte la cap.Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi. absolventă a fostului 230 .08.09.m. gradul I la Catedra de Industrie Uşoară de la Grupul Şcolar Agromontan „Romeo Constantinescu” din Vălenii de Munte. Ing. Ultimul copil al învă ătorilor Popescu este Adrian Petre Popescu (n. apoi ca tehnician geolog la Schela Modârzău. mai întâi. Căsătorit cu Ana Bocioacă (n. prof. (1961-1966). A absolvit Liceul “I. SUA. la Dallas. apoi. absolvent al Liceului Nichita Stănescu. 10 mai 1980m Ploieşti). absolvent al Facultă ii de filozofie (v. Din mâinile învă ătorilor Emil Popescu şi Eugenia Popescu. absolvent al Liceului “Mihai Viteazul” şi al Universită ii de petrol Ploieşti. A lucrat ca tehnician chimist la Institutul de cercetări şi inginerie tehnologică Ploieşti. Liceul uzinei “1 Mai” Ploieşti. So ii Georgescu au doi băie i ingineri: CristinFlorin Georgescu (n. unde a ob inut calificativul foarte bine în fiecare an şi unde i s-a decernat diploma de excelen ă din partea primăriei oraşului Vălenii de Munte pentru elevii ajunşi pe locul I la concursurile pe meserii. Ing. profil Chimie-Biologie şi al Universită ii „Valahia” din Târgovişte şi al Universită ii de Petrol şi Gaze Ploieşti. 1939 la Giurgiu). apoi director între 1977-1987. a lucrat în mai multe locuri. specializarea Filaturăesătorie (1998). Vivian Georgescu (n.2005 la Boldeşti). 30. directorul tehnic al uzinei. Ca inginer petrolist.10. Este inginer la o firmă de burse de valori Bucureşti . 13. de Fizică Atomică Măgurele).firma “Confident”. Rusia etc. şef şantier. A fost trimis în delega ii în Grecia. profesor la Bucureşti. industria locală).1970. I. la seral şi Institutul politehnic Bucureşti.1969 la Ploieşti). ultima oară la Schela Boldeşti. Prahova . 18. din 1987 până în 1998.1947.05.2004). Caragiale” din Ploieşti (1956). Texas. au ieşit unii din cei mai străluci i intelectuali din oraşul Boldeşti-Scăieni. a urmat aceleaşi şcoli. Mai întâi a fost şef de sec ie la Uzina “1 Mai” Ploieşti. La început. ambii cu gr. iar facultatea la Institutul de petrol şi gaze. A absolvit şcoala generală la Scăieni. Ing. după care a urmat Institutul de Petrol şi Gaze din Bucureşti (1967). Ceptura de Sus.04. Este ing. câ iva ajunşi în înalte func ii din conducerea statului. Florin Georgescu (n.1940 la Câmpina) este fostul director tehnic al Uzinei de utilaj petrolifer “1 Mai” din Ploieşti. Ion Nicolae (n. Adesea foştii elevi vin să le mul umească pentru felul cum i-a învă at şi educat. scriitorii din oraşul Boldeşti-Scăieni) şi Gabriel Nicolae. Colegiul de birotică (2003).

Liceu A. Ciprian face naveta între Scăieni şi Londra de câteva ori pe an. profesori în învă ământul mediu şi universitar. Prof. Facultatea de medicină dentară (2006). dacă îi judecăm după rezultatele impresionante ale foştilor lor elevi. Este 231 . şi a unei şcoli tehnice de trei ani de drumuri şi poduri. Au locuit amândoi un an la Geneva. ingineri. Toma din Ploieşti. 17 iunie. Ion Bilciurescu. urmarea fiind faptul că mul i din elevii lor. cel de al doilea job.1990.1980-01. iar studiile superioare le-a făcut la USAMV (Universitatea de Ştiin e Agricole şi Medicină Veterinară) Bucureşti. orienta i de aceşti profesori să aprofundeze matematica. Scăieni). trimis acolo cu o bursă de Facultatea de Teologie din Bucureşti .16. cotate pe locul doi în lume după Arabia Saudită. So ii Metea au avut doi copii: Bogdan Metea (n. cu contracte de lucru în Marea Britanie.04. au devenit cunoscu i cercetători. electrician auto şi ing. Dânsa a făcut aceleaşi şcoli ca şi fra ii ei. În prezent.1950) a fost angajat ca maistru militar la Strejnic. econ. 2 Boldeşti-Scăieni şi Liceul industrial din Scăieni. 05. Iulian Costache (20.01. Fratele său. Brazi. lucrează la Compania Wiltelski.12. (n. Scăieni) fost director tehnic adjunct al Schelei Boldeşti. A emigrat în Canada (1988) unde lucrează la SNC Lavalin. ulterior. Ing. Teleajen. Stelian Croitoru (n. Seciu). Prof. V. şefi de institu ii etc. sa este preot la biserica din comuna Blejoi. 04.07. Anatolia. Ing. Prahova. 1935. absolventă a Liceului economic Ploieşti (în prezent. 1940) a fost mul i ani Şeful Departamentului Termotehnic la IPIP (Institutul de Proiectaăi Petrolifere Ploieşti). Acum sf. cu specializare în Managementul dezvoltării rurale în inginerie economică . la Primăria municipiului Ploieşti. Ploieşti. Scăieni). Elve ia.Facultatea de Ortodoxie Greco-ortodoxă. Mircea Bocioacă (n.02. 2 din BoldeştiScăieni între 01. Luiza este căsătorită cu preotul Cristi Radu. Scăieni).1972. 26 dec. Facultatea de petrol şi gaze (2000-2005). după aceleaşi studii ca ale lui Iulian. apoi. preot de mare har duhovnicesc. 15. absolvent al Liceului auto.1878. Valeriu Teodorescu (directorul Şcolii Seciu cu cl. continuată cu un an postuniversitar de Studii aprofundate de inginerie de zăcământ (2005-2006). Şc. 1968) din Scăieni. Colegiul Virgil Magiaru) (1996-2000) şi a Universită ii de Petrol Ploieşti. care a fost preot în Geneva. Paul Pantelimonescu a fost şi director al Şcolii cu clasele I-VIII nr. a urmat Universitatea “Titu Maiorescu”. Midia. Luiza Radu (n. la Clinica de stomatologie şi la Centrul de investiga ii radiologice “Maxdent”. Ploieşti). oct. Corina Metea-Pătrănescu (n. I-VIII. Banias-Siria. sec ia Grădina zoologică din Parcul Bucov. jud. implicat în proiectarea rafinăriilor: Piteşti. Fratele ei. Fra ii Costache au o soră medic stomatolog. Sorin Dinescu (n. Ciprian Costache (n. alături de ceilal i colegi ai lui. Este fiul lui Marian Costache şi al Elenei-Lumini a Costache. Practic. Turcia. lucrând în Capitală. Silviu Paul Pantelimonescu (n. Maria Dinu şi Fabiola Stan. companie de investi ii a teritoriilor petrolifere din nordul Albertei. actualul Colegiu “Mihai Viteazul”. a urmat Facultatea de finan e şi management de la Universitatea “Spiru Haret” din Ploieşti. pot fi socoti i printre cei mai buni dascăli de matematică din jude .1973. A urmat clasele elementare şi gimnaziale la Şcoala nr. So ia a func ionat ca tehniciană la primăria oraşului până la pensionare (1967-1997).1981.07. 01. la Bucureşti.02.12. profesori de matematică. Prof. inspector de specialitate gradul 1 A.1968). 1943).func ii de conducere globală.

Bucureşti) sculptor profesionist care a domiciliat la Scăieni. absolventă a Şcolii tehnice de farmacie Ploieşti şi a Liceului de farmacie Ploieşti (1969). la Roma (2006-2007). 1986. Fiul lor. valoroasă.firmă implicată în construirea automobilelor din Detroit USA. prin asociere. unde era şef colectiv Calculator. fra ii Stoica (V. la IPIP. A fost restauratoare a Muzeului Na ional de Istorie Bucureşti. Farmacia “Ermia” din oraş care este de mare ajutor popula iei locale prin gama largă de medicamente aflate zilnic în stocul farmaciei. Med. A lucrat la Ploieşti alături de so ul ei. A absolvit Liceul de arte plastice din Ploieşti şi Universitatea de Arte Plastice din Bucureşti. specializată în obiecte de podoabă. cetă eni de onoare). Alina Dinescu (n. Facultatea de Sculptură (2005). PREO II LOCALI: +Ioan Vlaiculescu. Veronica State-Iliescu (n. cu to ii împreună. 01. Fiica lor. farm. +Ion Pi a. a terminat Institutul Politehnic Bucureşti. absolventă a Facultă ii de farmacie Bucureşti şi Ana-Atena Nicola (n. împreună cu so ul ei. 1956). în prezent la TransCanada ca şef instalare sisteme de operare şi alt soft specific la servere care monitorizează acest proces. +Ionescu. farm. 7 din 1 aug.Senior Mechanical Specialist. C-tin Banu. Ea a inut să aibă în expozi ia de restaurări un minunat Crucifix din argint aurit datând din secolul al XII-lea şi descoperit la Dobârca”. Grigore Simion. cu o bursă “Vasile Pârvan” oferită de “Academia di Romania” din Roma. Lucian Nicola (n. inclusiv pentru compania TAROM. Malaiezia şi China. 16 aug. Bercaru. promo ia 1968. apreciază că „Veronica Iliescu este una din cele mai vechi restauratoare ale muzeului fiind foarte exigentă cu bijuteriile.. 1974). uică Georgeta (n. Adrian Dinescu (n.) ARTIŞTI PLASTICI. Studii postuniversitare de arte plastice la Paris iar în prezent în Italia. firmă de soft şi echipamente avia ie. În Canada a lucrat la IBM ca System Implementor. facultatea de Electronică. USA (2001) şi lucrează la firma Rockwell Collins Rapids Iowa. care face cinste oraşului nostru. Revista Tribuna României nr. care este considerat o capodoperă a 232 . 17 apr. cu diferite lucrări de sculptură modernă.1946. XVIII ş XIX). 1982. TINERI ZIARIŞTI ŞI SCRIITORI : Nicolae Moianu (v. +Lică Dinescu. So ia sa. arta în B. 10 ian. specializată ca restauratoare de artă şi pictor de icoane pe sticlă (reproduceri după icoane vechi din sec. A ilustrat unele căr i de versuri ale scriitoarei Viorica Rădu ă din Ploieşti. căsătorită Warner. de Mecanică. Petre. După cum vedem. Med. Marian Dincă (în Noua Zeelandă). Scăieni). +Vasile Cazacu. Mare colec ionară de artă rară. Boldeşti). Rodica Dinescu (n. absolvent al Fac. Institutul Politehnic Bucureşti şi Facultatea Mecanică la Michigan University-Kalamazoo USA (1994) este Manager la Concernul MAGNA Windowmotion Toronto . 1945. 3 Februarie 1946). o familie de scăienaro-boldeşteni foarte realizată. Cristi Radu.1955). tehn. Paris şi Roma. (Vezi biserici. A avut câteva expozi ii în Bucureşti.04.) Cristian Rădu ă (n. Dânsa a restaurat Tezaurul de la Peretu. 1968). farm. Maria Tănase (n. au înfiin at. C. a terminat University of Iowa. absolventă a Facultă ii de farmacie Bucureşti. 1950. 4 oct. Ploieşti). +Vlad Babi.-Sc. +D.

în 1990. visul Danielei este să ajungă inginer geolog. absolvit în 1970. Abel Stan (n. A descoperit că bătrâna Victoria Ghi ă (n. cu străluciri de diamant.1889. XVII şi XIX. despre care revista Formula As. un talent real. 20. fiind o pasionată colec ionară de roci şi de pietre rare. 1969). Fratele profesorului Abel Stan este Daniel Stan (n.func ionar la Asigurarea Românească între 1936-1943. A urmat cursurile Facultă ii de Filozofie din Cadrul Universită ii Bucureşti.06. fost secretar local PN . So ia fostului viceprimar Cristu Vlăsceanu. 9 iunie 1952. lucrate în serie.artei metalurgice realizată de marii maeştrii. în stilul tradi ional al vechilor iconari pe sticlă din România. 18 aug. Dragomir. după care a urmat Liceul de arte plastice din Ploieşti. Sfântul Vasile. Cristina Ciulei (n. Ne-am bucura ca ea însăşi să ajungă o piatră rară.03. 528 (din 15-21 ian. Bucureşti. 1968. REPREZENTAN I AI REZISTEN EI ANTICOMUNISTE DIN BOLDEŞTISCĂIENI: Petrache (Petre) Angelescu (1906-1973) . Silviu Nicolae a fost sufletul cenaclului literar „String” din Scăieni.1975. cu masteratul din 1999. I-VIII din Mati a Prahova şi ziarist la Ploieşti.07. Cea mai delicată restaurare pe care Veronica Iliescu a executat-o au fost piesele Traco Getice turnate din argint dublate cu foi e de aur. la Liceele din Ploieşti şi Bucureşti.1973. la rubrica “Acasă”. Sfânta Fecioară Maria cu Pruncul. restauratoarea se ocupă cu pictarea de icoane pe sticlă. S-a căsătorit la Scăieni cu Florin Ciulei (n. Boldeşti-Scăieni) absolvent al Facultă ii de Educa ie Fizică şi Sport din cadrul Universită ii Babeş-Bolyai din Cluj. 15 sept. copii de pe icoanele din sec. Scăieni) poet de mare talent cu capacită i de a deveni o voce dinstinctă în marea poezie modernă românească. 20. Rodica Vlăsceanu (n. Daniela Neagu este elevă în ultimul an la Liceul Pedagogic din Ploieşti. 28. 1. absolvent al Liceului seral Boldeşti-Scăieni.12. Piteşti). 2000.Academia de Ştiin e Economice la Bucureşti. Silviu Nicolae (n. fost Preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România. arestat şi dus la Canalul Dunăre233 . editura Vinea. precum şi lucrări de inspira ie personală. El a adus inova ii la motoarele cu ardere internă. . scrie un foarte mişcător articol “Un înger căzut vrea să zboare”. ca de pildă „Maica Precista” şi „Cina cea de taină”. Învierea. a publicat un prim grupaj de poeme în „Facla literară” (1999) şi a debutat cu volumul de versuri „O zonă Zoster interzisă”. cu maestrul Ovidiu Paştina (n. Cristina a donat la institu ii 15 frumoase icoane pe sticlă.11.1934). În prezent. Scăieni-Balaca). 2004). o fată de o sensibilitate literară deosebită. economistă şi pictor de icoane pe sticlă. Profesor de sport la Şcoala cu cl. Specializare în pictură la Şcoala populară de artă de pe lângă Palatul Culturii din Ploieşti. nr. Cităm: „Ciopli-voi în copacii minerali / sufletul tău coconi de diamant / Va mirosi în jur a portocali / Când ei (plesnind) vor recita din Kant”. Subiecte preferate: Sfântul Petru. 19. Naşterea Domnului. Deşi doreşte să scrie versuri şi proză. prof.1970). Şcoala generală absolvită la Scăieni. Ariceşti-Zeletin) care avea 110 ani şi 3 luni era cea mai bătrână persoană din România. A terminat şcoala generală şi liceul la Piteşti şi ASE. A lucrat pictură şi grafică (portrete. compozi ii şi peisaje) şi a participat la expozi ii colective în saloane de artă din Prahova. dar cu inima-i de înger împovărată de apari ia ei nedorită într-o familie cu probleme.

12. al cărui membru era. ing. în parlamentările ei cu primăria locală. Gheorghe era schimbat cu un primar liberal.19332004). Răspop (v. Nicolae Gheorghe (Bărbosu). Fiind un om foarte întreprinzător. Datorită rezultatelor ob inute. întreprinderile locale). pe motiv că propunătorii cereau extensie mare de teren din fosta moşie a lui Bălăceanu. apoi proprietarul unei mici prăvălioare. opere de artă). Jean Pandele. ing. tratând rezisten a locală anticomunistă. Gheorghe Genel Costache. tot cu pensionarii sau al i cetă eni dornici de a cunoaşte frumuse ile ării. Ioan Tronaru (a oferit locuri de muncă în magazinul său din Boldeşti). zis şi Vasilache: (1889-1969) A fost de profesie croitor. Tănase Gheorghe a ini iat săparea a două fântâni în comună. Ghorghe Petrescu (1917-2001). scăienarii l-au ales primar în primele decade ale secolului trecut.01. Ilie Răspop. Dan Mogoş. Popescu (n. fost director comercial la Gara de Sud Ploieşti. Nicolae Angelescu (n. fost notar al comunei Scăieni şi primar de centru pe mai multe comune. O tentativă a unei firme germane de a înfiin a o fabrică de cauciuc sintetic la Scăieni a eşuat. Gheorghe Catrinoiu (a oferit locuri de muncă în magazinul său din Boldeşti). Petre Bălăceanu (strănepotul lui Manolache). Rodica Popescu (militantă pentru organizarea de proteste contra celor ce au poluat oraşul cu mirosuri infestate la aşa-zisa rampă ecologică. fiind notar timp de 35 de ani. capit. ing. sub 12 primari din Scăieni. Fabrica de anvelope s-a construit atunci la Floreşti (Întreprinderea Banloc). Ştefan Pahon u. depinzând de timpul când PN . a 234 . Despre to i am vorbit la cap.Marea Neagră între 1951-1953. Silviu Diaconescu. de reîmpăr irea marii moşii ce apar inuse lui Petre Bălăceanu şi care. şef de sec ie care a angajat mul i muncitori). Nicolae Gheorghe ârlea. BĂTRÂNII FONDATORI: Bălăceanu Manolache (v. Gheorghe. dânsul a avut o misiune destul de dificilă. ing. În acea perioadă de alternan ă. +Ilie B. Tot organizatoare de excursii mai sunt Puica Bălan.1936 Ploieşti). După război. prof. La vârsta de 18 ani a plecat ca voluntar în Războiul de întregire a neamului (1916-1918).1898). trebuia distribuită localnicilor după dispari ia moşierului. primarul Tănase V. Întrucât Scăieniul ducea o mare criză de apă. Codru a Mogoş. unde au supravie uit 300 de solda i din cei 3000 de colegi ai regimentului Doroban i. Gheorghe T. Tănase V. capit. din Boldeşti (îndeosebi cu pensionarii) şi Aurelia Radu. 07. Emil Popescu. Petre Popescu a urmat şcoala de notari. colaborator principal al celui mai bun primar. venea la putere în parlamentul ării. invocându-se şi poluarea cu miros de cauciuc. ing. Gheorghe Constantin (Puişor). întrerupte. înv. organizatoare de excursii). Ion Tomescu (şef cadre la schelă. MILITAN II LUPTĂTORI PENTRU DREPTURI LOCALE: O listă care cuprinde localnici bătăioşi pentru drepturi cetă eneşti şi teritoriale. capit. Petre (Puiu) Angelescu (131. coordonatori şi organizatori de excursii de documentare în locuri istorice: ing. Teodor Diamant (v. au avut cele mai multe numiri succesive în această func ie. Ori de câte ori veneau liberalii. pentru fondări de noi locuri de muncă. ISAR şi IMUT Buzău. Contează ca unul dintre primarii care. din Scăieni. Toma Călinescu. dar readus când ărăniştii redeveneau lideri politici. Vasile Urzică (1950-2005). ing. Gheorghe. la primăria din Scăieni. Falansterul). Petre G. luptând eroic la Mărăşeşti şi Mărăşti. Gheorghe Comănescu (v. prin lege. Ion Nicolae. înv. aceste mandate de primariat. Mielu Soroiu (Grigore Matei). Mircea Angelescu (1932-2006). Falansterul). între anii 1930-1936. Titel Vasilescu.

Dânsul mai func ionase şi ca şef al Consiliatului Agricol Ialomi a. iar în cele din urmă şef al serviciului de transporturi ICIL Ploieşti. primar de centru peste comunele Prahovene Surani. unde va lupta având gradul de căpitan. n. de unde s-a pensionat în 1990.03. Mai târziu şi-a recăpătat casa inându-se cont că fusese erou cu multe decora ii din primul război mondial. devenind economist. 29. absolventă a Şcolii Normale din Arad şi care a predat la Şcoala elementară Scăieni. a urmat ASE Bucureşti. trioare ş. Ionescu-Şişeşti (1885-1867). căsătorit cu înv. În 1930 a reuşit la concursul de primari de centru devenind. învă ător.1933. Şia construit o fermă-model la Scăieni. apoi mecanic şef la Întreprinderea Valea Telejeanului din Vălenii de Munte. între 1924-1965. Înv. Comuniştii l-au declarat chiabur şi i-au confiscat toată averea.L. confiscată de comuniştii locali. după care a func ionat ca învă ător în Baraolt. combine. Adriana Filcescu (învă ătoarea mea în clasele III-IV). a fost numit primar până în 1992 când. pe când inginerul era Şeful Regionalei Agricole din Vălenii de Munte.09.fost ales preşedinte al Asocia iei Notarilor din jud. timp de 6 ani. unde a fost coleg de clasă cu Nichita Stănescu şi Eugen Simion (preşedintele Academiei Române). Nicolae Tănase (1905-1979. iar în 1952 a fost alungat cu familia din propria casă. dispărut prematur. Constantin Nichita. la Homorâciu. se va despăr i de 235 . unde va fi şi director. în conflict cu noii proprietari. Pleaşa şi Măgurele. Prahova). 1893-31 oct. şef la BAUPS Ploieşti (Baza de Aprovizionare de Utilaj Petrolifer). Prahova: tractoare. 14. Băicoi şi intea. jud. N. Caragiale în 1952. T. So ii Tănase au fost considera i de localnici întemeietorii noii şcoli elementare din comunna Scăieni. Lipăneşti.1993). A condus comisia de unificare a legilor din vechiul regat cu sediul la Braşov. Jean Popescu s-a distins ca un activ militant pentru drepturile cetă enilor din oraşul Boldeşti-Scăieni. Prahova şi vicepreşedinte al Asocia iei Notarilor din România. prin legile noi urmând a fi moştenit de fiul său. Jean Popescu (n. Inginerul August Călinescu a fost printre primii români care au introdus maşini agricole mecanizate în jud. În 1950 a fost dat afară din serviciu de comunişti. El fusese absolvent al Şcolii medii tehnice din Ploieşti (1952). întemeietorul ICAR-ului (Institutul de Cercetări Agronomice din România) şi de savantul Nicolae Iorga (1871-1940). ferma transformându-i-o în Gospodăria de partid Prahova.a. apoi va fi luat pe front. 1978) a fost un mare inginer agronom din jud.m. 19. apreciat de inspectorat ca unul din învă ători cei mai buni de pe valea Teleajenului. Vor avea doi copii: Cornel şi Natalia. August Călinescu (13 oct. Actuala fermă ECOFARM/CRIS TIM se află pe pământul lui. ca şi fratele lui Constatin Raul Popescu (n. Locuia la Scăieni şi era foarte apreciat de prof. agronomul Călinescu era un mare îndrăgostit de natură şi un mare fermier. Absolvent de frunte al Şcolii Na ionale de Agricultură Bucureşti-Herăstrău. Nicolae Tănase a absolvit Şcoala Normală din Ploieşti. După absolvirea Liceului I. Boldeşti. din motive personale nu a mai putut candida la alegeri. ing. ajutând şi pe agricultorii din comună. Între 1924-1941 va func iona ca învă ător la Şcoala elementară Scăieni. Prahova.06. batoze.. Toma Călinescu. Înv. Gh.1934 . Covasna. Scăieni). în continuare. Aceasta va coordona ocolurile agricole subordonate din Valea Călugărească. actuala Universitate Agricolă. unul din primii directori ai şcolii din Boldeşti. univ. În 1990. Participase ca reprezentant al jude ului la împroprietărirea ăranilor în 1923. devenind tehnician proiectant la Institutul de Proiectări Miniere din Bucureşti. dar care se află. care va deveni baza Ocolului Agricol Scăieni.

fiind în fiecare an elev premiant. care s-a străduit să transforme şcoala primară într-o şcoală generală cu clasele I-VIII şi a ob inut fonduri pentru construirea unui nou local de şcoală.01. 31. La absolvirea şcolii. Născut la 22 aprilie 1911 în satul Blidarele. Ploieşti) de la Teatrul Odeon Bucureşti. 1963. Şcoala pe care o conducea devenise una dintre cele mai bune din Prahova. era fiul lui Ioan D. cu to i cei care îl vizitau.învă ătoarea Adriana Filcescu (n. considerată cea mai frumoasă grădină din tot jude ul. până în ultimele clipe ale vie ii.1945-01. după studiile elementare din comuna natală.L. devenit primar la Cârligele. de matematică Gheorghe Nedelea. Maria-Doina. a ob inut titlul de învă ător şi a func ionat în primii ani în Moldova. în ciuda faptului că în fa a comunită ii dânşii contau ca unii dintre cei mai buni învă ători.exemplu luminos de dascăl autentic”. în Drajna de Sus la 15. Ploieşti. 1982. lângă Sarmisegetuza. a studiat la fără frecven ă ASE Bucureşti şi a fost numit ca şef al Serviciului de informatică la Coopera ia din Ploieşti. teatre şi dansuri na ionale.1961. când se mută în comuna Ceptura.27. Viitorul dascăl a urmat şcoala primară în satul natal. mai întâi predând zece ani la Scăieni. unul dintre eroii devota i care au luptat la Mărăşeşti în primul război mondial. Scăieni). Un an a locuit în Libia.03. căsătorită cu ing. la 1 sept. Natalia (Păpuşa) Atanase (n. La Râu de Mori a fost directorul şcolii până în anul 1938. răspunzându-le întotdeauna cu aceeaşi căldură. la Tripoli. Prahova. prof. Scăieni) a făcut Şcoala normală din Arad. condusă de subsemnatul. Aici devine şi directorul căminului cultural. a devenit profesor de limba română şi istorie.D. urmează Liceul “Despina Doamna” . 2005.1963) distinsul învă ător Tănase Bălan. 191-192. care a ob inut rezultate excep ionale cu echipele de coruri. Despre el. Petru şi Pavel.D. apoi Institutul pedagogic de 3 ani. o colegă de la şcoala unde func ionau amândoi ca învă ători. după studiile elementare de la Scăieni. între inându-se prieteneşte. Acolo s-a căsătorit cu Margareta Vasilescu. ajunse la concursuri de mai multe ori la finala pe ară. apoi la Şcoala generală nr.din Ploieşti. apoi Şcoala normală din Focşani.05. Este tatăl marii artiste Carmen Tănase (n.1906-27.. I. Ploieşti. având doi copii. Bălan. la şcolile din Clopotiva şi Râu de Mori. Tănase I. fostul inspector şef al raionului Ploieşti. după care a predat la Liceul Pedagogic din Ploieşti (1970-1980) şi la Liceul economic din Ploieşti (1980-1991).) So ia domniei sale. .09. într-o familie de ărani săraci. 10 iulie 1934 la Scăieni -m.05 1982. după care a func ionat ca învă ătoare la Scăieni între 1924-1965. cu so ul ei. dar din care astăzi nu a mai rămas nici o urmă. Natalia Tănase. Facultatea de Biologie (1958). scrie următoarele: “În toamna anului 1945 este numit directorul Şcolii din Scăieni (01. jude ul Hunedoara. după care este numit ca director la şcoala din Scăieni.05. 18. remarcabila învă ătoare Margareta Bălan (n. Prof. 2003). Editura PRINTEURO. 3 din Ploieşti. la pag. Acolo îi moare unul din copii. Bălan (1911-1999). (. continuat la Universitatea Bucureşti. sub titlul “Profesorul Tănase Bălan .196 . Drajna de Sus.09. Între timp. S-a stins din via ă în ziua de 17 martie 1999. devenind profesoară de biologie. cu aceeaşi blânde e şi prietenie ce i-au fost caracteristice în întreaga via ă. Învă ătoarea Adriana Filcescu (n. Tănase Bălan a func ionat ca învă ător atât la Ceptura de Jos cât şi la Ceptura de Sus. timp de şapte ani. apoi mai mult în Transilvania. jud. Liceul Sf. fapt pentru ca a fost păstrat ca director până la pensionare. vol. jude ul Vrancea. i s-a datorat crearea grădinii model din anexa şcolii. în cartea sa “Din istoricul unor şcoli prahovene”.05.. PH -15. + Anton Atanase. comuna Cârligele.T. Cornel Tănase (1928-1987). Lui N.1902 în oraşul 236 .

stabilită în Italia. cu specializări la Sorbona. Canada. şi-a crescut mai mult dânsa cei şase fra i mai mici. prof. din Boldeşti. este şefa unui mare birou din Washington. deşi orfană de mamă de la vârsta de 14 ani. Violeta s-a repatriat. Acolo Adriana a fost ucisă într-un accident de circula ie. Ozana Bălan (cu masterat la Universitatea din Bloomington. recunoscut prin corectitudinea lui destul de drastică şi preten ioasă. Tatiana Mihalcea-Cotillard. talentul său didactic incontestabil. Figura domniei sale de dascăl de elită va rămâne neştearsă în memoria foştilor elevi. Dr. şi-au urmat pe fiica lor. iar fiul lor. După pensionare. fost student la IPG Ploieşti. Adriana Angelescu. datorită serviciilor cărora li s-au dedicat acolo cu pasiune. blânde ea şi bunătatea fa ă de to i românii. VECHII ŞI NOII EMIGRAN I: Violeta Aljizawi . a continuat să func ioneze ca profesoară de muzică la Măneciu-Pământeni. Rodica Dinescu. frate cu Petrică. ing. Părin ii îndurera i se repatriază. (. căsătorite şi stabilite definitiv în Toronto. provincia Alberta. Liliana Tatu (Bahlmann) s-a căsătorit cu ing. Raluca Pascu (Serrano). din Scăieni. Surorile Constantin. directoare „Muzeului Apelor” din Chicago. Ing. Libia. în cosmetologie estetică). arhit. Fran a şi Floren a. Rodica Darie. Econ. Mii de oameni i-au apreciat devotamentul fa ă de meseria aleasă.C. a părin ilor acestora. Gala i). la 15 octombrie 1983. în Scăieni. care ia controlat şcoala de mai multe ori. ing. cu Alain şi locuieşte în Saint Brieuc. dar promit să revină în ară după pensionare. la fel. preotul Marian Dincă. în Canada. îi ajuta întotdeauna pe cei afla i în dificultă i materiale. revine doar în vizită la părin ii din Scăieni. a emigrat în Germania. care ajunsese ing. Ecuador.Bereşti. fosta capitală a Noii Zeelande. în Quito. Codrina Bălan (graduată a Universită ii din Chicago. revin doar ca vizitatoare în Boldeşti.s-a căsătorit cu libianul Abdulatif Aljizawi. de asemenea. revin rar să-şi viziteze părin ii din oraşul Boldeşti-Scăieni 237 . neam Hubert Bahlmann.) Prin comportarea respectuoasă fa ă de fiecare cetă ean. prin inteligen a şi calmul proverbial. a revenit în ară. Boldeştencele Florentina Savu-Aguletti şi Nely Cârcioiu.. de unde l-am contactat şi m-a invitat să-l vizitez. se stabileşte în Toronto. Tănase Bălan şi-a cucerit o bună reputa ie prin toate locurile prin care a muncit. revenind doar în vizite anuale în Boldeşti-Scăieni. jud. Ing. unde va rămâne definitiv. din Scăieni. din Scăieni. Bucureşti. unde a decedat în urma unui accident. D. vizitează rar oraşul de unde a plecat. Lizeta Vasilescu. Adrian Angelescu.. căsătorită în Italia. revine când şi când în ară. fiind pentru to i un exemplu luminos de dascăl autentic. în Germania.boldeşteanca Violeta Zamfirescu . ara so ului ei. absolventă a ASE. stabilite în Fran a. Foarte conştiincioasă în muncă. Sorin Dinescu. s-a ostenit nespus pentru instruirea şi educarea elevilor. Dorina Bălan (dr. Canada. prof. devotat întru totul nobilei meserii pe care şi-a ales-o. Violeta Popescu. Constantin Valeria (Busnakowsky). Petrică Angelescu şi so ia sa Olimpia Angelescu.. Familia mea a emigrat în SUA: Cristian Petru Bălan şi so ia. Şi-a încheiat via a exemplară la aproape 82 de ani. La fel. universitar din Tripoli. Mă aflam în Auckland. fost coleg de facultate la IPG Ploieşti. Italia). Indiana). s-a stabilit cu familia în capitala Noii Zeelande. în înv. Familia de ingineri. Nicolae Angelescu. s-a căsătorit în Fran a. ei locuiesc în Calgary. fiind foarte apreciată de aceştia. a colegilor şi prietenilor. noi nu ne-am repatriat.” Este consemnarea unui inspector şef. până la terminarea liceelor şi facultă ilor. Constantin Liliana (Glasser) şi ing. În apropierea vârstei de pensie. Wellington. din Scăieni. biologul Loredana Irene Dinu-Imes. căsătorită în SUA.

Încă înainte de construirea vilei de la Casa Seciu. Vasile Brezeanu. Gh. V-am oferit aceste câteva exemple. Valeriu Sârbu (1931). ÎN DECURSUL TIMPULUI. pictor Horia Stamatu (1912-1989). sculptor. Regele Carol al II-lea. Vasile Pârvan. Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Corneliu Vadim Tudor. R. oameni de artă şi ştiin ă. prin cele două localită i. obligatoriu. din multe altele. Mavrogheni (1786-1791). AU VIZITAT LOCALITĂ ILE BOLDEŞTI ŞI SCĂIENI SAU NUMAI AU TRECUT PRIN ELE FĂRĂ SĂ LE VIZITEZE AMĂNUN IT Fiind o zonă foarte bogată şi bine aranjată peisagistic. poet şi ziarist legionar. I. mai ales dacă acel loc de muncă este excelent şi le permite să-şi cumpere case în ările de adop iune. noi prieteni . o mul ime de mari personalită i din ară şi din străinătate. Pănculescu din Vălenii de Munte. Pe drumul care merge dinspre Ploieşti spre Vălenii de Munte şi spre Ardeal. N. Uneori necazurile îi cheamă definitiv acasă. actor. au trecut sau . Călinescu. localită ile Boldeşti şi Scăieni au fost vizitate de mari oameni de seamă. MARI PERSONALITĂ I DIN ARĂ ŞI DIN STRĂINĂTATE CARE. deci. Acesta este şi fenomenul care li se întâmplă multor români care şi-au găsit în ultimii ani de lucru în ările din Uniunea Europeană şi decizia lor nu poate fi condamnată. traversând pe teritoriul Scăieniului şi Boldeştiului.. de-a lungul timpului. Ion Ghica (1817-1897). nici nu se poate trece pe un alt drum mai scurt spre Văleni decât.mai spre zilele noastre . în 1879. B. Vlahu ă. Agârbiceau. Andrei Pleşu. trupelor lui Gheorghe Rakocsi I. C. N. Mihail Sadoveanu. gen. Ioan Kemeny (principe al Transilvaniei (1661-1662). alteori bucuriile. Mihai Viteazul. scriitori. Cartojan. Al.N. ing. Să trecem. şefi de state. domnul Munteniei. Domnul ării Româneşti al Moldovei şi al Ardealului. Domnul Moldovei (care a distrus Cetatea Teleajenului de pe dealurile din Scăieni). I. G. Nicolae Grigorescu. Oscar Han (1891-1976). chiar dacă ar dori să revină în locurile de baştină. Gabriel Liiceanu. s-a oprit să admire peisajul sălbatic pe atunci. Nicolae Manolescu. A. în revistă câteva din aceste nume celebre. Chivu 238 . miniştri. obişnuindu-se cu noile locuri unde îşi formează noi rela ii. au trecut: Ştefan cel Mare. Al ii nu mai vin deloc. artişti etc. Xenopol (1847-1920). Octavian Paler. Tonitza. Mircea Cărtărescu. Paraschivescu. indiferent de pozi ionarea lor politică. Şt. fiind. un loc de pasaj rapid spre Vălenii de Munte. Delavrancea. cdt. atât în trecut. Mareşalul Ion Antonescu (1882-1946). Mircea Mali a (n. 1927).a. Simionescu. din actuala aşezare Boldeşti-Scăieni. cât şi în prezent. M.această obişnuin ă care le devine cea de a doua natură . D. în marea majoritate a lor.ş. francez care a construit Turnul Eiffel. Moses Gaster. Gh. spre a dovedi că persoanele care au părăsit ara. spre sta iunea turistică Cheia şi spre Braşov. Dinspre Ploieşti. N.d. Gustave Eiffel (1832-1923). Domnitorul ării Româneşti. de asemenea. Când a venit în vizită la prietenul său ing.m.le diminuează dorin a de repatriere. Moisil.. Horia Patapievci. pictor. de numeroase delega ii străine.chiar sau oprit să viziteze faimoasa Cramă Seciu. de-a lungul timpurilor. ambasadori. Bogdan Duică.

Walter Ulbricht (1893-1973). Caragiale. Gheorghe Turda. Prahova. colaborator al lui Henri Coandă şi vechi prieten al lui Cristian Petru Bălan. Pârvu Mutu (1657-1735)./ În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea. Corneliu Zelea Codreanu (1899-1938). istoric. 5979 din 13 mai 1971. Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu. preşedintele ării.L. A cercetat bisericile din Scăieni şi Boldeşti. Ştirea o am de la fiica prefectului. colegul de clasă al fostului primar Jean Popescu. se face jos de catifea. Anghel (1867-1935). Regele Mihai I. care mi-a povestit despre vizita unchiului ei la Scăieni. istoric. fondator al mişcării legionare. inventator român. Emil Constantinescu. Ioan Socolescu (1856-1924). Bălan. Era prieten cu Cristian Petru Bălan cu care se vizita reciproc.. mareşal. Anghel celebrul poem “Balul pomilor”. Continuăm lista cu vizitatorii de seamă a acestor localită i: Nicolae Iorga (1871-1940). director de muzee prahovene. în majoritate lideri politici de la Bucureşti. printre multe somită i din ară. nr. Colceag. preşedintele Iugoslaviei. poet. în livada din fa a casei. care a venit de mai multe ori în vizită la fratele său. fiul lui I. Patriarhul Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române. lider politic. prietena mamei mele. vestit pictor de biserici. Germană. Acad. 1923 şi a decedat în casa ei în ziua de 5 iunie 1996. scriitor. Eminescu. Despre geneza poeziei “Balul pomilor” am publicat un articol în Flamura Prahovei. Gheorghe Eminescu (18891987). arhitect. era o copilă 239 . Atunci nepotul Luceafărului a fost adus să viziteze Şcoala de la Scăieni şi Clubul de la Boldeşti unde a vorbit mul imii adunate. cu care am stat multe ore de vorbă la Scăieni şi acasă la dânsul. Iată un citat din această gingaşă poezie: “Ce e de spumă sus pe ramuri. istoric. Panaitescu-Perpessicius. A pictat biserica (dispărută) de la Boldeşti. inventator de reputa ie mondială. redau aici câteva date biografice ale Mariei Petre. Ea s-a născut în satul Parepa-Ruşani. De mică. D. Localită ile Boldeşti şi Scăieni. Mareşalul Iosip Broz Tito (1892-1980). Acolo. colegul de clasă al fostului primar Jean Popescu. Ion Dichiseanu şi mul i al ii (vezi numele lor la pozele anexă). Eugen Simion (n. care a cântat la Scăieni. tenorul Ion Dacian. Justin Capră. preşedintele ării. Gheorghe Zamfir. D. com. la vârsta de 73 de ani. Acad. Ion Iliescu. au mai fost vizitate de: Dimitrie Anghel (1872-1914). la Bucureşti. poet clasic român. Maria Petre (Fecioara de la Parepa. Nichita Stănescu (1933-1983). Constantin D. se discută posibilitatea sanctificării în viitor a acestei fiin e deosebite. profesor. d-ra Viorica Anghel. la nivelul de conducere a Bisericii Ortodoxe Române. rez. nepotul de frate al poetului na ional M. Henri Coandă (1886-1972). primul secretar al partidului comunist român. preşedintele Consiliului de Stat al fostei R. preşedintele Academiei Române./ Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par mantii grele/ Zvârlite de dăn uitorii ce au rămas numa-n dantele. Panaitescu Perpessicius (18911971). om politic. care vine anual acasă la prof. scriitor. Mateiu Caragiale (1885-1936). arhitect.1933). naşa de botez a Codrinei Bălan şi a Ozanei Bălan). în ziua de 22 sept. D. Toma Socolescu (1883-1960).Stoica. când el îşi vizitează casa de la Scăieni. Întrucât. col. Patriarhul Iustin al Bisericii Ortodoxe Române. Nicolae Simache (1905-1972). Gheorghe Gheorghiu-Dej. Nicolae Furdui Iancu.” În acea grădină am stat mult de vorbă cu acad. conducătorii socialişti Iosif Nădejde şi Paul Bujor. prefectul jude ului care avea un conac la Scăieni. Tot în acea grădină veneau adesea prietenii prefectului. preşedintele fostei RSR şi consoarta lui. a scris impetuosul D.

Emil Vasilescu (n. vecinii crezând că arde mânăstirea. acoperişul mânăstirii construită la locul apari iei. A fost vizitată de patriarhul Miron. Ioan Botezătorul.01. prof.10. pe malul lacului. Într-o noapte. iar crucea nu a dispărut decât atunci când Maria Petre a fost aşezată în mormânt. a căzut în genunchi. 1927).06. timp în care s-a strâns în jurul ei o mul ime de lume. zi mare de post. de muzică la Liceul I.L. publicist. Margareta Bălan. Nicolae Mihai (1932-2001) romancier. Mihai Apostol. pictor. Compune muzică de scenă. Cristian Petru Bălan. George Vasilescu (1904-1983). la sărbătoarea Tăierii capului Sf. “Moş Cocoloş” (1940) etc. 29 august 1935. Cristian Petru Bălan. compozitor. Margareta Bălan. al lui Toma Caragiu şi al lui C. lieduri etc. Mureş (1927). televizată în direct. actor. econ. univ. La început. Cei care încercau să o atingă erau arunca i de o for ă invizibilă înapoi. “De pe plaiuri prahovene”. poet (n. a operei “Corina”. Toma Caragiu (1925-1977). Corul Sindicatului Învă ământ. poet. de estradă. autorul “Simfoniei ploieştene”. Leonida Vasilescu-Brezeanu (n. regizor. după ora prânzului. apoi director general al Ministerului Telecomunica iilor. 27. de patriarhul Teoctist. prof. operete.. Ploieşti). profesor de muzică. venită la Scăieni în inspec ia de grad. dirijor. A înfiin at Corul Ansamblului CFR. C-tin Enciu. univ. Conservatorul de Muzică tot la Tg.1907 la Tg. care se afla la marginea lacului din spatele casei. 28. prof. Caragiale Ploieşti (1954-pensionare). profesor. a apărut deasupra cortegiului de preo i şi de oameni. scriitor. al lui Eugen Simion. 01.foarte evlavioasă. de cameră. Şcoala Normală la Tg. frate cu înv. I s-a cerut ca în acel loc să se facă o fântână şi o biserică. folclorist. prof. vioară. La înmormântarea ei. Corneliu Şerban. I pentru prof. când. a apărut o figură de lumină puternică.01. Savel Ştiopul. Carmen Tănase (n. Ploieşti. iar. coleg de clasă cu autorul acestei căr i. prof. Tatăl şi bunica ei. rămânând aşa câteva ore. ca în gravura lui Gustav Dore din cartea lui Dante “Divina comedie”. luând forma unui tunel plin de mii de îngeri.P. fratele înv.1938. În acel loc s-au mai petrecu şi alte minuni. sora lui Toma Caragiu. publicist. având mormintele la Scăieni. Carmen 240 . dirijor al orchestrei populare Flacăra Prahovei Ploieşti. Editează antologii muzicale cu folclor prahovean (“Mândră floare-i Prahova”. actri ă. a urmat IATC Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti (1980-1984) la clasa Prof. muzică vocal-simfonică. Ploieşti). Emil Vasilescu. dar lumina vorbitoare a atins-o şi copila s-a calmat.1971. Maria putea vindeca bolnavii de cele mai grele boli şi putea prezice evenimente care s-au realizat. compozi ii pt. şi prolific istoriograf prahovean. prieten cu autorul acestei căr i. o cruce albă. când feti a nu împlinise 12 ani. autor de căr i de câtece şi coruri “Carte de cântece şi coruri şcolare” (1936). spunându-i că a ales-o pentru sfânta misiune de a fi un exemplu a credin ei adevărate şi pentru a sfătui pe oameni să se întoarcă la credin ă. inspector general al CFR. Alte a Sa. Iorga”. într-o zi senină. Fiin a de lumină i-a vorbit cu un glas blând. principele de Hohenzollen. compozitor. pian. lui Nichita Sănescu. colegă cu Oana Pellea şi cu Radu Duda. “Flori din Prahova” etc. Este unchiul prof. Maria. Vasile Nicolescu (1929-1990). 1937). corală. prof. trăind la Scăieni. directorul Bibliotecii Jude ene “N. coruri mixte. Bălan. imensă. Corul Primăriei Ploieşti. În ziua de joi.18. Matilda CaragiuMario eanu (n. a luminat puternic. Zigu Ornea. Vladimir Zamfirescu. fiul prof. Olga Tudoreche. la bătrâne e. Maria s-a speriat. dintr-un nor care s-a coborât din cer asupra ei.1961. Mureş. Teişani). Bujor-m. dânsa a avut o revela ie copleşitoare. coleg de clasă cu autorul căr ii de fa ă. com. Din clipa aceea. Al i vizitatori ai oraşului: prof. Nicolae Boaru.

posesorul “Centurii cu diamante”. au călcat pe frumoasele meleaguri ale mult căutatului oraş Boldeşti-Scăieni. Ion Bogza. Leonard Doroftei. Irina Loghin. Romica Puceanu. 241 . Maria Lătăre u. boxeurul Dan Codescu ş. Maria Tănase. Ion Luican. Pu ine orăşele atât de mici au fost vizitate de oameni atât de mari. Ileana Constantinescu. Aceştia .a. îl amintim pe marele campion mondial de box la categoria semiuşoară. Ştefan Lăzărescu.şi încă mult mai mul i.a venit şi a stat de multe ori în această localitate.. Nelu Hu u.. Ileana Sărăroiu. nedescoperi i de mine. Angela Moldovan. adus de colegul său care l-a recrutat de la juniori. Dintre sportivii care şi-au sărbătorit victoriile la Casa Seciu.

mi-am dat seama că aş face o greşeală să nu lărgesc mai mult aria descriptivă şi să nu o adresez oricărui cititor din România. sau cum sunt paginile de revoltă muncitorească din Boldeşti-Scăieni şi de luptă armată cu organele securită ii. m-am gândit în primul rând să o redactez mai mult pentru localnici. Peisajul natural intercolinar. Oamenii au valorificat mai mult sau mai pu in acest uriaş avantaj. importan ă la care a contribuit în primul rând valoarea însăşi a multor cetă eni care au trăit aici. de care nici o istorie contemporană nu pomeneşte. Aşadar. ca un punct geografic destul de important pe harta ării noastre . să aibă dreptate. deoarece unele capitole se referă la problemele generale ale ării. mi s-au spus de nişte specialişti că erau mult mai bune 242 . cu siguran ă. alte dimensiuni şi .000 de kilometri şi după o lipsă din ară de peste 22 de ani. precum ar fi trebuit. fii sigur că s-ar face investi ii colosale şi s-ar scoate din el o perlă. Poate a vrut să mă flateze şi să-mi gâdile pu in patriotismul meu local. Pe cât a fost posibil. Ştiu. m-am străduit să scot în eviden ă cât mai multe din aceste valori. Lăsând la o parte importan a ei economică şi industrială pentru întreaga ară.şi. este departe de a fi fost valorificat în întregime. cum sunt acele informa ii inedite despre Falansterul de la Scăieni. care provin de aici sau care trăiesc aici în zilele noastre. oraşul Boldeşti-Scăieni va fi în eles şi va fi văzut într-o altă lumină. aflat într-un rapid proces de schimbare. sau cei care le parcurg cu răbdare cronicărească. Nu a fost uşor să le găsesc de la distan a de peste 10. la rând. cât şi de prezen a în contemporaneitate a noului oraş. Dumnezeu a aşezat localitatea descrisă de noi într-un loc destul de binecuvântat şi de bogat. pierdute undeva pe valea Teleajenului. la o concluzie clară: citind paginile respective. în multe privin e. atât de un trecut istoric impresionant. cu numeroase exemple concrete alese din via a zilnică. o sta iune balneoclimaterică de prim rang”. iar alte capitole m-am străduit să le prezint ca pagini necesare a fi incluse în însăşi Istoria României. că la intea există nişte băi termale pentru tratarea reumatismului. apele termale saline care fuseseră folosite acum cincizeci de ani la băile improvizate de pe strada Distilăriei din Scăieni. când m-am decis să scriu această monografie. Dintr-o localitate din Prahova. vizibil pentru el. alta decât fusese înfă işat sub interpretările ideologice impuse de regimul comunist. suficient de amplificată. pentru că nu fuseseră făcute cunoscute de nimeni înaintea mea. Ei bine.Concluzii Cititorii care survolează cu privirea unele sau altele din capitolele acestei monografii. dar m-am gândit că s-ar putea. valoarea localită ii am urmărit să fie percepută şi în întreaga ei complexitate social-istorică. care este şi va rămâne un factor indiscutabil. totuşi.poate chiar şi o anumită aură strălucitoare. dacă ar exista acest loc frumos în America. de pildă. mi-a spus: “Cristian. dar. de o splendoare unică. Oricum. ea va fi percepută de orice lector interesat. mai mult sau mai pu in cunoscută. realită ile şi oamenii lui vor capătă alte aprecieri. pe spa iul acestei localită i. prezentat aici într-o lumină nouă. din orice jude . Un american care a venit la mine şi a privit peisagiile locale din jur.cine ştie . chiar ca un punct unic. Desigur. pe măsură ce avansam în cercetarea documentelor. demne de ştiut de fiecare român. vor ajunge. s-au petrecut evenimente istorice deosebite.

care au mers bine ani 243 . de un organ de presă distribuit gratis fiecărui locuitor. oraşul Boldeşti-Scăieni nu a scăpat de tentaculele acestei caracati e mafiotice. Zilnic creşte numărul miliardarilor răsări i din rândul acestor vampiri hidoşi şi. a început să moară sub ochii noştri şi că locuitorii lui tineri au plecat deznădăjdui i în bejanie. crescătoriile de porci. aurul negru de sub pământul lor era folosit mai mult de străini decât de ei. ştiri din ară şi de pretutindeni. Nichita Stănescu).tot ce s-a mai putut vinde spre folosul lor. Gheorghe Eminescu. cumpără pe justi iari. cât şi un post local de televiziune pentru românii americani. continuă şi astăzi. baza i pe for a banilor. Frumuse ea peisajului local a atras scriitori care l-au vizitat cu inters (poetul Dimitrie Anghel. care să difuzeze ştiri locale. căci. iată. “Suflet românesc”. Nu mi-a fost teamă să arăt deschis acest lucru în lucrarea de fa ă. toate companiile petrolifere fiind acum în mâna austriecilor. încurajează corup ia. realitate deosebit de tristă care vedem neputincioşi că. ei au privatizat (vândut) străinilor cele mai valoroase terenuri. date lor printr-un contract criminal de un fost premier neocomunist care a fost deja adus în fa a justi iei fără a pă i totuşi mai nimic. elaborată cu greu şi cu mari sacrificii. Dar cineva a avut grijă să desfiin eze acele băi scăienare. material şi spiritual .paralel cu existen a unui post de radio şi de televiziune local. Inechitatea acestui contract a fost arătată şi de preşedintele Băsescu. Dar ei . ei au devalorizat băncile. Mateiu Caragiale. În Chicago. Nici acum nu este târziu să fie repuse în func ie. Zigu Ornea. fermele. Un prim pas. necenzurate. care să mobilizeze popula ia şi să trezească conştiin a oamenilor în orice domeniu economic.au distrus industria înfloritoare. Din păcate. Dumitru Panaitescu Perpessicius. ei sfidează masa popula iei sărace care este majoritară şi care spera cu entuziasm că Revolu ia le va aduce frumoasele schimbări visate. chiar unul destul de urgent. ar fi ca oraşul Boldeşti-Scăieni să dispună de un ziar propriu. la urma urmelor. prin străinătă uri. ei au vândut bogă iile subsolului companiilor străine. de-a lungul zecilor de ani.dar iată că ne-au vândut-o în propriul lor folos. Corneliu Şerban. Nicolae Mihai. procurate necinstit din avutul statului român.şi de ea se fac vinova i neocomuniştii care făceau spume la gură strigând cu ipocrizie: “Nu ne vindem ara!” . Dacă numai 5% din pre ul petrolului scos din sondele locale ar fi fost folosit pentru modernizarea localită ii. ca să-şi poată între ine familiile.. vă garantăm că s-ar fi putut pava cu marmură trei oraşe de mărimea acestui oraş. Nici de bogă iile subsolului nu s-ar spune că locuitorii boldeşteni şi scăienari ar fi profitat cât trebuie. sfidează cu nonşalan ă legile şi. în trecut. Oraşul devenise o mică citadelă industrială. vite şi păsări . Ne doare sufletul să vedem şi să spunem acum că toată industria locală din Boldeşti-Scăieni. încalcă moralitatea creştină. Vasile Nicolescu. Să fim convinşi că se pot găsi şi căi concrete de rezolvare a ei. “Datoria românească”. Desigur. spre a acumula averi fabuloase..şi mai puternic curative decât apa din băile de la intea. Grija mare a edililor din prezent şi din viitor este să creeze condi ii care să schimbe radical această situa ie. am putut înfiin a atât o publica ie locală. to i la un loc. fără să poată interveni nici el cu ceva concret spre a-l anula. sărăcindu-ne şi distrugându-ne valorile na ionale. situa ia este specifică multor alte aşezări.aceşti neomafio i . chiar dacă au existat şi câteva cuceri de libertă i evidente. iar oameni cu spirit practic au ales întinderile de teren locale să ridice pe ele solide întreprinderi. Nicolae Iorga. nu numai acestui oraş .

în primul rând ea va uni pe to i locuitorii frumoasei aşezări să-i accelereze evolu ia şi lupta pentru drepturile cetă eneşti inalienabile.TOT MAI SUS! Cristian Petru Bălan Membru al Uniunii Scriitorilor din România Membru al Academiei de Ştiin e şi Arte Româno-Americană Chicago/Glen Ellyn. În oraş există destule resurse materiale şi umane ce pot fi valorificate. dar dorin a mea de a face aşa ceva şi la BoldeştiScăieni nu este realizabilă. 8 martie 2007 244 . Urarea mea. deoarece eu nu trăiesc acolo. construindu-le o pistă de decolare spre viitor. Lumea evoluează rapid. For a massmediei este uriaşă. Trebuie umblat la buget pentru asemenea priorită i şi trebuie apelat insistent chiar şi la bugetul statului. ştim că Boldeşti-Scăieni va arăta ca un oraş ultramodern. Fără îndoială. pentru prezentul şi viitorul Boldeşti-Scăieni. Ei vor trebui să fie mândri că am existat şi că am trăit înaintea lor pe aceste blânde meleaguri ale visurilor ce trebuie împlinite. el va fi un cartier nordic al viitoarei Metropole Ploieşti. Tocmai de aceea. Autorul s-a străduit să ofere tuturor cititorilor o mică enciclopedie despre oraşul pe care cu drag l-a descris.de zile (“Datoria” mai apare şi acum). chiar dacă au mai rămas încă multe de spus. este una de bun augur: EXCELSIOR! . În perspectiva viitorului. în speran a că va fi şi va rămâne o carte de referin ă.numite fără exagerare genera ii de sacrificiu . nu putem încheia aceste pagini pe un ton pesimist. tehnologia de asemenea. Las altora mai tineri împlinirea acestui deziderat şi sunt convins că se vor găsi ini iatori. Ceea ce am dori cu to ii este ca urmaşii urmaşilor noştri să nu uite că aceste genera ii .au pus bazele fundamentale ale noii cetă i. cu totul diferit de felul cum îl cunoaştem noi astăzi. ea va fi vocea cetă enilor din oraş şi.

with an emphasis on its industrial transformation and its cultural development.at one time the largest in Romania . viticulture and cattle raising. plays. Bucharest. cultural and artistic vantage points. The accompanying population boom mostly industrial workers . as well as a painter and sculptor. "The Monograph of Boldesti-Scaieni. books of poems and various dictionaries. A former teacher in both Romania and the United States. The Scaieni phalanstere lasted only one year. screenplays. and 10 kilometers north of the county seat. the author shows the potential that the city of Boldesti-Scaieni has to become one of the most beautiful and prosperous locations in Romania.About this book Author Christian Petru Balan was born in 1936 in Sibiu. The two formerly modest towns. stores.485 residents located in Prahova County. while the headquarters of the oil extraction operation were located in Boldesti. With the onset of petroleum extraction. a beautiful villa that crowns a hilltop and is home to a winery and restaurant and which attracts hundreds of Romanian and foreign visitors every year. after which it was forcibly dissolved by the authorities of the day. More recently. the engineer Teodor Diamant (1810-1841)-a young disciple of the French socialist Utopian Charles Fourier (1772-1837) . through the unification of Boldesti and Scaieni. where he has been residing with his wife Dorina and their two daughters for more than twenty years. Boldesti-Scaieni is an agrarian-industrial city of 11.and his friend Manolache Balaceanu (1807-1842) founded an agrarian-industrial Utopian community based on egalitarianism called a phalanstere where the locals worked together for mutual benefit. In conclusion. social. the city's picturesque areas have become a favorite vacation home destination. his published works include novels. economic.and a paper mill in Scaieni. His latest book. The city's main tourist attraction is Crama Seciu. two towns with rich individual histories. political. located in the picturesque undulating region along the Teleajen River valley where residents practiced agriculture. It is located 80 kilometers north of Romania's capital. the towns grew quickly and local industry expanded to include a glass factory . and schools. Romania. were transformed by the discovery of petroleum in the heart of their hills. The city officially formed in June 1968. In Scaieni.led to the construction of new residential buildings. The author describes the evolution of the city from historical. 245 . Ploiesti." is the first book dedicated exclusively to documenting the history of the city where he spent most of his life before moving to the United States.

Dr. un prea frumos efort şi nu odată m-am surprins minunându-mă de fermitatea cu care povesteşti. Stilul însuşi e de o viguroasă prioritate. scriitor şi memorialist. Univ. cu un limbaj colorat şi savuros. Gheorghe Eminescu (1894-1989).) “Pentru cine a citit căr ile lui Cristian Petru Bălan . umanismul iubirii. scris de C. neîndoios. este un bun exemplu de tratare literară a unor probleme de conştiin ă cu mijloacele simple ale polemicii de idei.) Povestea se desfăşoară nu numai nestingherită. Dumitru Panaitescu-Perpessicius (1891-1971).” (Prof.în special excelentul roman “Dincolo de curcubeu” . scrisă la vârsta de 25 de ani. Aurel Sasu în “Dic ionarul scriitorilor români în Statele Unite şi Canada”. (Acad. Sincere felicitări.) “M-am delectat citind scenariul dumitale închinat unchiului meu Mihai Eminesu şi achizi ionat de cinematografia română. Bucureşti. romanul “Dincolo de curcubeu” surprinde şi captează.P.Via a lui Mihai Eminescu”. L-am citit cu emo ie şi entuziasm. dar admirabil. Bălan. pocăin ei şi iubiri de neam.Despre căr ile scriitorului Cristian Petru Bălan “Sânge spaniol” e.” (M. despre scenariul de film “Geniu sublim .. amintind întrucâtva de tehnica şi mijloacele de realizare artistică a romanului “Sertarul cu aplauze” de Ana Blandiana. fără exces de pedanterie.) “Scris într-o manieră incitantă. Rusu. (.” 246 . Editura Albatros. Lumii efemere ale veleitarismului şi minciunii i se opune. cu o tehnică a contrapunctului menită să finalizeze momentele de înaltă tensiune.) “Excep ional!” (Marele poet Ion Alexandru (1941-2000) despre romanul “Dincolo de curcubeu”. până la cea savantă. cu dialoguri şi comentarii subtile.” (Col. cu personaje şi ac iuni oglindite prin alternan ă sau în planuri paralele.faptul că el se lansează şi în genul aforistic nu constituie o surpriză. 2001. chiar surprinzător de perfectă. erudite. Scriitor şi critic literar despre nuvela “Sânge spaniol”. scris în 1967. critic şi istoric literar despre cartea de aforisme”Cioburi de cristal”. de la prima până la ultima pagină.) “Romanul “Dincolo de curcubeu”.” (Text publicat).N. de siguran a cu care zugrăveşti tablouri din natură.. de expresie neaoşă românească. nepotul de frate al marelui poet.

în primul rând prin modalită i.traducător mai ales din limbi romanice. scriitor şi critic literar. Prof.(“George Băjenaru.) “Cristian Petru Bălan . precum şi pasionat OZN-ist. în cartea “Cititor în exilul creator”. pag.) “O carte care surprinde cititorii. artist plastic patriotic şi religios cu teme române şi americane.) 247 . tehnici şi formule artistice mânuite într-un mod cu totul original. 120.” (Prof.) “Rareori mi se întâmplă să iau o carte în mână şi să nu o pot lăsa. citind-o cu nesa până la capăt. Constantin Enciu despre romanul „Oaspe ii din Elizeu”. mare romancier român. Eugen Simion. critic literar.” (“Istoria literaturii române de azi pe mâine” de Marian Popa. este un poet eclectic care se roagă pentru resurec ia virtu ilor na ionale şi pentru înlăturarea răului abătut peste ai săi.” (Ioan Dan (1922-2003). Bucureşti. 201. Bucureşti . Editura Funda ia Luceafărul. Enciu este fostul profesor al lui Nichita Stănescu. Editura “Danubius”. 2001. Meridianul românesc din 23 mai 2004. Toma Caragiu şi Cristian Petru Bălan..

de prof.R. edi ia a II-a. 1970 (258 pagini). feb. de Zigu Ornea şi Ion Cojocaru.S. de Nicolae Iorga. – Ion Ghica. Gherghe Pârnu ă. – Micul dic ionar enciclopedic MDE. cercetare de psihosociologie concretă la Boldeşti. Opere vol. Nedelea.. I. de prof. editura Academiei R. al Academiei Române. 248 . univ. 2005. 1966. de prof. Bucureşti. Stahl. Bucureşti. vol. Date noi privind industria petrolieră din jude ul prahova în jurul anului 1900. Tocilescu. – Oameni care au fost. editura Funda iei Regale. Bucureşti. vol. ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM). Ploieşti. I şi II. – Contribu ii la istoria petrolului românesc. G. 1971. editura Academiei R. – Industrializare şi urbanizare. Constantin. Bucureşti. – Dic ionar istoric al jude ului Prahova. – Monografia unui sat. editura Printeuro. – Din istoricul unor şcoli prahovene. – Magazin istoric nr. Ploieşti. de D. Traian Herseni. Gh.S. tip.R. 5 vol.Bibliografie selectivă – Marele dic ionar geografic al României (1898-1902). editura Pygmalion. sub redac ia prof. I. 2006. editura Enciclopedică şi editura Univers Enciclopedic. editura Cartier. de Mihai Racheru şi E.. Bucureşti. 1939. – Micul dic ionar enciclopedic. – Dic ionarul ortografic. – Arhivele Na ionale – Direc ia Jude ului Prahova. 1972. de Mihai Apostol. Statului Bucureşti. I. Bucureşti. 2. 2005. editura Politică. de Gr. – Contribu ii la istoricul oraşelor Ploieşti şi Târgovişte. C. – Rucăr (monografie). Brătianu. 2005. 1999. 1956. – Comentarii şi contribu ii la Dic ionar(ul) istoric al jude ului Prahova. – Dic ionar topografic şi statistic al României. la Hovari gen. 1872. Frunzescu. ESPLA. Bucureşti.I. de Octavian Onea. editura Univers Enciclopedic. Negulescu. Societatea Culturală Ploieşti. Nicolae Simache. – Studii şi materiale privitoare la trecutul istoric al jude ului Prahova. 1969. 1985. de Boncu M. 2004. – Falansterul de la Scăieni. editura Mileniul III. de Henri N.

.................................................. Popula ia oraşului Boldeşti-Scăieni...............................................................................................................75 CASA DE CULTURĂ SCĂIENI.................................92 CIMITIRELE....74 CLUBURI................................................................................................................66 ŞCOALA DE LA SECIU ........ 36 STATUILE LUI DIAMANT ŞI FILMUL ARTISTIC DESPRE FALANSTER ..................................................................85 BISERICA “SF.......... Cultura în oraşul Boldeşti-Scăieni .........................63 GRĂDINI ELE DIN BOLDEŞTI ...............................79 BIBLIOTECA DE PE LÂNGĂ CASA DE CULTURĂ SCĂIENI........................................................................................102 249 ..........................85 BISERICA “ADORMIREA MAICII DOMNULUI” DIN SCĂIENI ...................................................................... Cadrul geografic................................................................. Despre numele acestui oraş................................ climateric......................... arheologic şi botano-faunistic al oraşului Boldeşti-Scăieni.................... 61 MUZEUL ORAŞULUI...... Istoricul localită ii: primele men ionări documentare........... Falansterul de la Scăieni.....89 BISERICA “SFÂNTA TREIME” DIN SECIU....................75 CLUBUL BOLDEŞTI ...............72 GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIA STICLEI BOLDEŞTI-SCĂIENI................. peisagistic...................... 7 CAPITOLUL I................96 LUCRĂRI DE ARTĂ DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI ................................... 31 CAPITOLUL IV..................................................................................................................................... Înfiin area oraşului Boldeşti-Scăieni....................................................61 ŞCOLILE ORAŞULUI ............................................................................................................................................................100 MONUMENTUL EROILOR DIN BOLDEŞTI ..................................................................91 BISERICILE CREŞTINE DUPĂ EVANGHELIE ......................................................... Poli ia locală................................ 55 CAPITOLUL VII..................................................Cuprins De sub pulpana lui Sevastos*) (prefa ă) ...................... Localită ile Boldeşti şi Scăieni în timpul celor două războaie mondiale............................................................................99 MONUMENTUL EROILOR DIN SCĂIENI (1916-1919)........................ 11 CAPITOLUL II...................................... 18 CAPITOLUL III................................................87 BISERICA “SFIN II ÎMPĂRA I CONSTANTIN ŞI ELENA” DIN BALACA....................... CĂMINE CULTURALE......................................................61 ŞCOALA DIN BOLDEŞTI ....................65 ŞCOLILE DIN SCĂIENI .......70 GRĂDINI A DE LA SECIU ..........83 CASA DE COPII ORFANI DIN SCĂIENI ................................................................................................................................................................................................... 52 CAPITOLUL VI......................................................................................................... ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIL” DIN BOLDEŞTI .........................................................................................................................................................................................72 ŞCOALA MILITARĂ DE SUBOFI ERI POMPIERI “PAUL ZĂGĂNESCU” BOLDEŞTI-SCĂIENI....................................84 BISERICILE DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI............. CASE DE CULTURĂ .............................48 CAPITOLUL V................................................................. 5 Cuvânt înainte.................................................................95 CASA SECIU .................................................

...................A...133 FERMA S..... ECOFERM BOLDEŞTI-SCĂIENI (CRESCĂTORIA DE PORCI ŞI DE VITE “CRIS TIM”) .............. LUX MOB.......................... muzicieni.. Activitatea sportivă din Boldeşti-Scăieni................................................................................................................. 119 SĂRBĂTORILE DE PESTE AN .....................................U...STATUIA LUI TEODOR DIAMANT.................. INVEST MANAGEMENT......................................C...L......132 CAPITOLUL X........... BAZA DE APOVIZIONARE FLOREŞTI........................................................................................................... “AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL” ..................................152 UNITĂ I SPECIALE DE DESERVIRE A POPULA IEI .................148 OFICIUL POŞTAL DIN BOLDEŞTI SCĂIENI..............-ULUI!! ........ cântăre i...................................................150 GARA SCĂIENI.........141 ABATORUL DE PĂSĂRI S.... Artişti..........................................S.........115 DETALII DESPRE FA ADA CIMITIRULUI “ETERNITATEA” DIN SCĂIENI: ..................116 CAPITOLUL VIII.................153 CAPITOLUL XII.......M...............................114 PICTURILE RELIGIOASE DE PE CAPELA CIMITIRULUI SCĂIENI..............................................R....G............................132 DISPENSARUL SANITAR VETERINAR BOLDEŞTI-SCĂIENI ............. 133 COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ “ARTA METALULUI”......................................................................................................... DANCOR COM......................................108 ÎNGERUL JUDECĂ II...................................................... BOLDEŞTI-SCĂIENI ..................................................113 PORTRETUL PRIMARULUI ILIE RĂSPOP (1888-1952) .....................................112 PORTRETUL LUI MIHAI EMINESCU DE PE CASA DE CULTURĂ .............................................................................................................................. Asisten a medicală.................142 FIRMELE MICI DIN ORAŞ: ROM FOR.....................................151 UNITĂ I UTILITARE ÎN BOLDEŞTI-SCĂIENI..........................106 LUPOAICA ROMANĂ DE LA SCĂIENI (“LUPA CAPITOLINA” CU ROMULUS ŞI REMUS) ..................... TECAR-SAN.......................................................................................................................................... Primăria oraşului Boldeşti-Scăieni .. HALTA BOLDEŞTI ŞI MIJLOACELE DE TRANSPORT DIN ORAŞ ..................................... Tradi ii locale.....................................................................................138 BAT SERVICE S.......................................... 162 250 ......................111 BUSTUL LUI TEODOR DIAMANT..........................129 UNITATEA DE AJUTOR MEDICO-SANITARĂ (UAMS) SAU SPITALUL DE RECUPERARE SOCIALĂ BOLDEŞTI-SCĂIENI .... 129 SPITALUL BOLDEŞTI ..130 DISPENSARUL SCĂIENI .................... 155 CAPITOLUL XIII...................................................... Diverse ............................ GAFTOS......................................................................130 DISPENSARUL BOLDEŞTI .............................................. obiceiuri păstrate din bătrâni ................................................. 159 CAPITOLUL XIV..................................................................... 145 DIREC IA DE PATRIMONIU A ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI................................................................C..............123 CAPITOLUL IX.... PRODSIG.....................................................131 FARMACIILE DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI ...143 CAPITOLUL XI........................................................ Contraste dureroase sau discrepan a dintre Boldeşti şi Scăieni................................................134 RAMPA ECOLOGICĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI......... ŞI DIN STEMA COMUNISTĂ A C.............................................................146 STEMA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI ESTE JUMĂTATE DIN STEMA A.......105 STATUIA “RUPĂTORUL DE GEAM” .....................................

.174 O ÎNTREPINDERE PETROLIFERĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI INTRATĂ ÎN GURA MASS-MEDIEI: PETROMSERVICE S..................................................CAPITOLUL XV..................................179 ACEX.....210 O PRIMĂ LISTĂ CU CETĂ ENII CARE ŞI-AU ADUS CONTRIBU II DE SEAMĂ ÎN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI.....................................................223 AL I CETĂ ENI DE FRUNTE AI LOCALITĂ II: ..............................................IGEX............ 245 Despre căr ile scriitorului Cristian Petru Bălan......... 249 251 ..........................................14 NOIEMBRIE 1981 ................. PRIN MUNCA LOR ZILNICĂ..............................................................180 ARTEMA PLAST SRL......................................... AU VIZITAT LOCALITĂ ILE BOLDEŞTI ŞI SCĂIENI SAU NUMAI AU TRECUT PRIN ELE FĂRĂ SĂ LE VIZITEZE AMĂNUN IT ................184 CAPITOLUL XVII...... BOLDEŞTI-SCĂIENI ....................................................................... Industria din oraşul Boldeşti-Scăieni ............................. SPRIJININD................................. Rezisten a anticomunistă în Boldeşti-Scăieni........................................................S......................................... 165 ÎNTREPRINDEREA DE GEAMURI SCĂIENI (IGS) . ÎNSO ITĂ DE UN MARE PROTEST PE STRĂZI...........................183 CAPITOLUL XVI.... SUCURSALA BOLDEŞTI ......................................................................PRIMA GREVĂ GENERALĂ MUNCITOREASCĂ DIN ROMÂNIA...... 248 Cuprins................L.................................CAHIRO S.........................................................232 MARI PERSONALITĂ I DIN ARĂ ŞI DIN STRĂINĂTATE CARE.. 201 AL I CETĂ ENI DE ONOARE: ..............................................220 FOŞTI PRIMARI ŞI AJUTOARELE LOR ... .........................I.G............A...................................................................165 ÎNTREPRINDEREA DE MUCAVA BOLDEŞTI-SCĂIENI ............ TINERI ZIARIŞTI ŞI SCRIITORI : ....... 242 About this book ........225 PREO II LOCALI................... CU 6 ANI ÎNAINTEA GREVEI DE LA 14-15 NOIEMBRIE 1987 DE LA BRAŞOV ! ....................................... 184 ...............FORADEX.......................222 FOŞTI ŞI ACTUALI LIDERI DE INSTITU II LOCALE ŞI ÎNTREPRINDERI ..................................................... RIDICAREA LOCALITĂ II................................... ..........232 ARTIŞTI PLASTICI............. 246 Bibliografie selectivă.............................................................................................ISEM .................171 SCHELA PETROLIFERĂ BOLDEŞTI........................................ ÎN DECURSUL TIMPULUI........A......................................................F............................238 Concluzii ............................ Persoane de onoare ale oraşului ................................

Chicago. Glen Ellyn. 1994. Chicago. UN DIC IONAR AL EROILOR CĂZU I VICTIME ALE COMUNISMULUI DIN ROMÂNIA.C. CIOBURI DE CRISTAL (4000 de maxime şi cugetări. Bucureşti. USA. DIC IONARUL CRIMINALILOR POLITICI COMUNIŞTI DIN ROMÂNIA. ZBORUL DESTINULUI (roman) Editura „Eminescu". Chicago. despre soarta vietnamezilor refugia i.R. Editura „Yellow Bird". Washington. New York. 2003. AMPLIFICĂRILE TĂCERII (poeme). in 1967. în limba engleză. San Francisco. . DIC IONARUL PARTIDELOR POLITICE DIN ROMÂNIA.) Editura „Yellow Bird". din copilărie pană la plecarea sa in eternitate. Studiourile Cinematografice Buftea. 406 pag. Editura ARA. Chicago. 1993. JURNALUL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE (ARA).Un scenariu de film prezentând via a lui Eminescu. OASPE II DIN ELIZEU (romani) Editura „Eminescu”. 1993. 252 . MONOGRAFIA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI. Glen Ellyn. D. Chicago. STROPI DE ROUĂ (Colec ie de poezii pentru copii.) Editat de A. Bucureşti. 2006 STINDARDE TRANSPARENTE. 1993. USA.. Ploieşti. 1998. 1996.B. 1993. 1993. 2004. Editura „White Wings". Editura „North America". 2007. Editura „Yellow Bird".DE ACELAŞI AUTOR: DINCOLO DE CURCUBEU (Roman politic si religios). Hollywood. Chicago. Bucureşti. USA. Volum colectiv. edi ie de lux. Editura Premier. NESTINSA LUMINĂ (poeme religioase) Editura „Atlantic World". 2003. 2006.. VISURI COSMICE (poeme cosmice). 1993. DESPERATION ABOARD (Scenariu de film. VAGABOND PE MAPAMOND (Jurnal de călătorii) Editura WINDOWS. Editura „Western". 1987. Editura „Pheonix". Editura „Holy Cross". TEATRU (Ispită şi virtute şi Neprihănitului Iov). 1992. Editura Premier. Editura „Liberty". scris in 1965-1966 şi contractat cu Cinematografia Română. Glen Ellyn. scrise intre 1955-1981). USA. 1999. 1996 GENIU SUBLIM (Mihai Eminescu) . Editura „California". California. VIA A LUI IISUS (Prezentata in secven e istorice şi cronologice).USA. 1993.

în limba engleză). Bucureşti). ID. Popescu Ion.) LET'S GLORIFY AMERICA! (Poeme patriotice despre America. Gheorghe Comănescu. Vlăsceanu Cristu. consilierilor primăriei din oraşul Boldeşti-Scăieni: Bi ă Paul.Studiu filologic. în 26 de limbi moderne: română. finlandeză. directorul economic Dragoş Rusu din Ministerul Finan elor. managerul companiei Artema Plast. scris în 1964. Gheorghi ă Catrinescu. Ioan Tronaru. germană. Nicolae Castellano. Premieră editorială absolută.) TRIDIRAME . Mihai Zamfir.SUB TIPAR: DIC IONAR ROMÂN-MULTILINGV (Un dic ionar inedit. înv. italiană. 2003. California. Mirea Mihai. Lupu Viorel. Aprox. Dinu Nelu. De asemenea. Stăncescu Petru a. olandeză. USA.A. Marinescu Ion. Stăncescu Gheorghe. sârbo-croată. suedeză. idiş. franceză. arabă. cartea a mai fost sponsorizată de următorii: ing. 500 pag. ing. Lucian şi Atena Nicola. în frunte cu primarul Ion Dumitru şi viceprimarul Paul Dorian Petcu. de la Universitatea Bucureşti şi Lisabona. Tuturor le aducem calde mul umiri. Tănase Răzvan Ionu . Isbăşoiu Constantin. norvegiană. DIC IONARUL IMNURILOR DE STAT ALE ĂRILOR LUMII (Ed. spaniolă. Portugalia. Stârceanu Anca. ing. ebraică. rusă. swahili. Toma Călinescu. maghiară. portugheză. Petre Rădu ă. Gheorghe Nicolae. Enache Vasile. turcă. esperanto. engleză. indoneziana. Bibescu Ion. având două prezentări făcute de prof. SPONSORI Autorul le mul umeşte cu distinsă gratitudine celor care au sponsorizat această monografie. greacă. muzicală.. polonă. de la Universitatea Bucureşti şi de prof. din S. GATA DE TIPAR: EMINESCU ŞI FOLCLORUL . Dan Mogoş. univ. daneză. Marinescu Florin.Carte color cu imagini tridimensionale vizibile de pe suprafe e plane. Samoilă Nicolae. col. George C. japoneză). (Editura Academiei Româno-Americană de Ştiin e şi Arte. 253 . Emil Popescu. univ.ârlea. În pregătire: UN BLESTEM NUMIT YALTA (Roman istoric. Los Angeles. Bălan. cehă.U. ARA. Editura „International".

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->