Cristian Petru Bălan MONOGRAFIA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI

(MELEAGUL VISELOR CE TREBUIE ÎMPLINITE)

1

Coperta: tehnoredactor Cristian Bălan şi prof. Cristian Petru Bălan

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României BĂLAN, CRISTIAN PETRU Monografia oraşului Boldeşti-Scăieni / Cristian Petru Bălan – Ploieşti : Premier, 2007 Bibliogr. Index. ISBN 978-973-740-062-8 908(498 Boldeşti-Scăieni)

© Cristian Petru Bălan

ISBN 978-973-740-062-8

2

Cristian Petru Bălan

MONOGRAFIA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI
(MELEAGUL VISELOR CE TREBUIE ÎMPLINITE)
Edi ia I

Editura Premier Ploieşti -2007
3

Cetă enilor din oraşul Boldeşti-Scăieni, precum şi şo iei mele, Dorina Bălan, împreună cu fetele noastre, Codrina şi Ozana.

4

De sub pulpana lui Sevastos*) (prefa ă)
Monografia lucrată cu atâta sârg şi drag de dl. prof. Cristian Petru Bălan răspunde unei dolean e din cele mai acute, în peisajul accidentat al moralului românesc: constituirea sau consolidarea mândriei na ionale şi în special (sau prin) a celei locale, regionale. Absen a orgoliului şi a sentimentului apartenen ei la o tradi ie şi la o vatră, conjugată cu niscaiva caracteristici păgubaşe, de felul consumismului exacerbat, al exodului spre toate azimuturile, în vederea unui profit material, au făcut ca realizarea unui ,,căr i de identitate” a unei localită i să fie o îndatorire şi un ferment. În Prahova, astfel de monografii de lucru, care tind spre exhaustivitate, s-au realizat şi se vor realiza. Unele sunt lacunare, altele sunt depăşite; perspectiva este tulbure, de multe ori: un amestec de lirism apătos, un ton evocator şi nostalgic desuet, un provincialism şi un ,,propagandism” incongruente cu inuta ştiin ifică exicibilă unor astfel de lucrări. Din mul imea de monografii consacrate comunelor, satelor sau oraşelor din Prahova, re in ca meritorii, literar şi ştiin ific vorbind, pe aceea consacrată comunei Şirna, semnată de prof. Ion Dumitru şi monografia de fa ă a d-lui prof. Cristian Petru Bălan. Nu întâmplător, ambii realizatori sunt şi... literatori. Ion Dumitru este poet şi autor de aforisme, Cristian Petru Bălan este un nume ratificat de critica literară, la capitolul proză şi dramaturgie. S-ar putea spune că, după marea monografie a lui M. Sevastos, din 1937, consacrată Ploieştiului, lucrarea totalizatoare de unghiuri de vedere asupra BoldeştiScăieniului să fie ,,de departe” purtătoarea unei pece i stilistice greu confundabile. Ba, putem să spunem cu îndreptă ire că scriitorul Cristian Petru Bălan îşi limitează atributele personalită ii stilistice, asumându-şi postura mai modestă ca răsfă auctorial a unei hărnicii arhivistice, de scotocire şi dezhumare de documente, de cercetare a memoriei orale sau scrise, de investigare aproape detectivistică a semanticii toponimului Scăieni. Am avut bucuria şi onoarea să cunosc şi autorul, şi omul: coeren a este deplină, surpriza este exclusă. Modestia, franche ea, cultura, interesul na ional şi al celui local, dorin a de a contribui cu o nuan ă şi o câtime la binele material şi la spirul cunoaşterii, măcar în zona în care a trăit atâta timp, îl caracterizează şi îl impune. Cartea se încadrează în tiparul obişnuit al unei monografii de localitate: istoria, topografia, tradi iile, etnicul, lingvistica, folclorul, învă ământul, starea sanitară, cultura, divertismentul, figuri importante din varii domenii, toate acestea şi multe altele sunt avute în vedere. Aici, autorul nu se distinge net de al i realizatori; turnura stilistică, însă, ca şi interesul pentru nişte realită i absolut neglijate (capitolul privind de inu ii politici şi lupta anticomunistă are un puternic impact emo ional), mută lucrarea în sfera literaturii sui-generis, în care documentul, cifrele, mărturiile capătă o pregnan ă neverosimile. Cristian Petru Bălan poate trece cu perfectă legitimitate monografia aceasta în catagrafia scrierilor literare proprii, la capitolul ,,pregnan a literară a documentului” sau ,,monografii literare”, de felul celei a lui Sevastos. Prof. drd. Nicolae Boaru Directorul Bibliotecii Jude ene „N. Iorga”, Ploieşti _________________________
*) Scriitorul Mihai Sevastos (1892-1967) este autorul celei mai bune monografii apărute în România – „Monografia oraşului Ploieşti”.

5

6 .

vom da odată socoteală în fa a lui Dumnezeu. deoarece comunitatea umană este mult mai complexă şi are o existen ă cu mult mai lungă decât via a unui singur om. sociale.Cuvânt înainte MOTTO: Scrii un cuvânt. Orice monografie a unei localită i este. oarecum.. ales din versurile scrise de unul din cei mai mari sfin i români. ducând amănuntele prezentării până la actualizări de ultima oră. ne îndeamnă clar să lăsăm în urmă cuvinte scrise care să creeze “un drum deschis” şi să-i lumineze. le vor citi cu interes după dispari ia noastră. un semn. Dar nu uita!. geografice. Gheorghe Hozevitul din ara Sfântă nu de mult vizitată de mine. prin însemnările ce le facem acum şi prin adevărul lor. pe cei de mâine. neîndoios. nealterat. dar şi în fa a oamenilor. Ioan Iacob Hozevitul. ca şi când ar dormi) se află depus într-o raclă de sticlă. un gând. pentru ceea ce spunem în scris sau verbal. care era şi un strălucit poet creştin. deoarece întreaga redactare din paginile ce urmează nu s-a făcut în ară.. nu s-a scris cu o multitudine de documente originale adunate pe o masă. luminos. nu dorim ca aceste remarci să pară cumva un preambul facil la lucrarea de fa a şi nici să pară un fel de scuză ieftină pentru provizoratul ei. dar tot ce-ai scris rămâne-n urmă drum deschis spre moarte sau spre paradis. decât până la o anumită limită. cuvântul scris e-un leac sau o otravă. mai ales pentru cele cu caracter istorico-documentar. cum ar fi fost necesar. politice. găsit perfect. bazate pe studii şi cercetări arhivistice minu ioase. tu vei muri.. căci şi una şi alta trebuie să înceapă cu felul cum a apărut pe lume acea persoană fizică şi acea localitate. apoi să continue cu descrierea evolu iei lor în timp şi spa iu. Compara ia dintre via a unei persoane şi via a unei aşezări umane nu merge. în mănăstirea cea mare a Sf. să laşi în urmă. pe documenta ii solide şi sigure la fa a locului. Îndemnul sfântului Iacob Hozevitul este valabil pentru orice fel de scriere. Dar acest sfânt. niciuna din ele uşor de făcut. Desigur. spre-ocară sau spre slavă. Fii credincios cu grijă şi cu teamă. un drum frumos. totuşi. cu siguran ă.. asemănătoare cu biografia unei persoane. căci pentru toate. odată vei da seamă! Sfântul Ioan Iacob Hozevitul de la Neam (1913-1960) Poate că cititorii acestei prefe e se vor mira că o lucrare monografică a unei localită i începe cu un motto religios. cultural-artistice. date statistice şi evaluări judicios estimate despre evolu ia localită ii în viitor. …………………………………. Ideea versurilor citate este că totdeauna. la locul vizat. ci ea s-a redactat 7 . în general. ale cărui moaşte (trupul întreg. economice. descrierea monografică necesitând o multitudine de date istorice. care. toate informa iile trebuind.

Iar acolo ne lipseau o mul ime de informa ii precise şi elemente fundamentale. undeva în America. şi el strecura. mi-am întrerupt. necesare unei masive monografii. el a meritat dintotdeauna o descriere amplă. din cauză că am văzut că nimeni nu se apleacă să scrie aşa ceva. Din totalitatea lor. mai mult sau mai pu in importante. nici ele nu au putut fi deloc amintite. monografia ploieşteană fiind o lucrare de referin ă excep ională.să sperăm că nu cele mai importante . se doreşte a fi. autorul mul umeşte cu multă căldură tuturor celor care ne-au oferit sprijinul lor dezinteresat. la urma urmelor. ne cerem scuzele de rigoare. este. am folosit câteva informa ii destul de valoroase şi pertinente. Până la apari ia. în afară de documenta ia personală culeasă de mine şi de bibliografia men ionată la sfârşitul lucrării. printre paginile acestei căr i care sunt convins că nu ar fi putut apărea fără unele contribu ii cu importante informa ii utile venite din afară. oferindu-ne aceste comunicări esen iale. s-a ivit posibilitatea inevitabilă să existe şi o anumită marjă de relativită i şi de aproximări subiective a celor consemnate în scris. spre a motiva anumite omisiuni neinten ionate. pentru o vreme. unanim apreciată. de fapt. care. a acelei lucrări mult aşteptate. în viitorul incert.au fost deja pierdute sau au dispărut definitiv. didacticist şi oarecum sentimental-evocatorii s-a putut. cu note de uşor excurs nostalgic. de obicei. În fond. Nu încape îndoiala că. Pentru un atare inconvenient. De aceea a şi fost reeditată în anul 2001. oraşul Boldeşti-Scăieni va beneficia de o monografie atât de complexă şi similară cu cea a lui Sevastos. În acest sens. inând cont de faptul că existau deja unele premise şi date culese cu o asemenea nobilă inten ie. un ajutor orientativ imediat şi clar pentru cei interesa i să cunoască aspectele generale ale acestei frumoase şi bogate aşezări de pe valea Teleajenului. care. Dar. lirice sau dramatice şi am decis să elaborez singur lucrarea monografică de fa ă. De asemenea. scrierile mele epice. necesar să subliniem acest lucru. monografia unei comunită i urbane trebuie să devină istoria completă a acelei aşezări. nădăjduim. spre regretul autorului. De aceea. detaliile ei alcătuind o filă din istoria na ională. se obişnuieşte în asemenea lucrări extrem de preten ioase. de la distan a unde s-a elaborat monografia (din Statele Unite). ca stil. un studiu cât de cât acceptabil ar fi trebuit să apară încă mai demult. dat fiind faptul că. exhaustivă. 8 . cu speran a ca eventualele erori din această carte să fie corectate în edi iile viitoare. nu toate datele au putut fi riguros verificate. am ales pe cele care. odată cu persoanele care le de ineau. ni s-au părut cele mai credibile. în genul celei alcătuită între 1934-1937 de scriitorul Mihail Sevastos (1892-1967) pentru municipiul Ploieşti. spre a nu mai vorbi şi de alte realită i nesigure şi de nume. în baza libertă ii de expresie şi fără să aibă un caracter strict oficial. probabil. iar lucrarea de fa ă s-ar vrea o mică enciclopedie a localită ii Boldeşti-Scăieni. în viitorul apropiat. caracterul aleatoriu. primite din afară. cum. până la proba contrarie. Câteva din aceste date . Nici nu cred că putem fi chiar aşa de optimişti şi de naivi încât să credem că. care. o schi ă monografică a unei localită i. dar. Nu formulăm aici o superficială disculpă. oricum. credem. de cca 900 de pagini. cu greu am cutezat să o intitulez monografie. dată fiind importan a economică specială a oraşul prahovean Boldeşti-Scăieni*). dar este. căci mai de grabă i-aş fi zis minimonografie.departe de fruntariile patriei noastre. În acest scop.

cu valen e istorico-documentare: d-lui primar al oraşului. mi-a adăugat şi din fotografii sale. căruia îi suntem foarte recunoscător.al monografiei de fa ă. Australia sau în România. Petre Rădu ă. “Ploeşti”. Germania. domnişoarei Gina Radu. Membru al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiin e (cristianbalan1@yahoo. fost primar al oraşului. de la Poli ia comunitară orăşenească. domnului Cornel Filostache. Toma Călinescu care ne-a pus la dispozi ie unele materiale bibliografice şi fotografii originale. se încalcă în mod grosolan şi abuziv normele elementare ortografice şi ortoepice. ale limbii române moderne (conform noului Dic ionar DOOM al Academiei Române. Canada. 2005). domnului prof. Nu în cele din urmă. SUA. în prezent. d-rei înv. deosebit de reuşite. Aceleaşi sincere mul umiri le adresăm următoarelor persoane. 1 ian. iar acest “i”. este completamente greşită. Violeta Cazacu. domnului col. deoarece scriind “Scăieni”. Chicago / Glen Ellyn. preo ilor Simion Gigore. domnului arhitect Nicolae Moianu. Buc. prof. fost director al Clubului Boldeşti. Forma grafică arhaică (Scăeni) se folosea acum 100 de ani. se aude perfect în pronun are. doamnei bibliotecare Genu a Ilie. s-au bazat pe informa iile valoroase primite prin poştă de la domnul prof. Valeriu Teodorescu. cantor la Biserica “Sfânta Maria”. dar şi despre schela Boldeşti şi Fabrica de geamuri Scăieni. ed. doamnei ing. doamnei ing. capitolele care dezvoltă datele despre Fabrica de mucava din Scăieni.. fără “i”.. omis inconştient în varianta mai recent folosită. la fel de amabile. Dar nu este deloc cazul să revenim la formele grafice vechi. îi aduc sincere mul umiri d-lui Valeriu Darie. care au răspuns cu multă promptitudine solicitărilor noastre.şi poate subiectiv . domnului Ştefan Ionescu. To i cei solicita i să ne ofere informa ii sunt cetă eni remarcabili şi pe deplin onorabili ai oraşului Boldeşti-Scăieni. studentei Camelia Voinea. ing. Astăzi scriem şi pronun ăm 9 . după cum se scria chiar şi numele oraşului. Ion Dumitru. de acum un secol şi mai bine. pentru că. O men iune specială i se cuvine şi editurii “Premier” din Ploieşti care s-a achitat cu rapiditate de imprimarea şi editarea căr ii de fa ă în condi ii grafice deosebite. fără “i”. de la Biblioteca afiliată Casei de cultură orăşeneşti. Octavian Pârvu. 2007 Prof. Constan a Tănase. fost director al Întreprinderii de mucava Scăieni. domnului Ciungradi Silviu. sunt ieşite definitiv din uz. Gheorghe Genel Costache. Cristian Petru Bălan Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Gheorghe Petre. Silvestru Diaconescu. ne exprimăm totuşi încrederea că cititorii vor primi cu interes această lucrare de necesar început istoriografic pentru localitatea în discu ie. domnului înv. oferindu-ne bogate note referen iale.Astfel. Emil Popescu şi d-lui ing. grafie tot mai uzitată oficial în ultimii ani. la fotografiile mele personale. Georgeta Suditu.. fosta directoare a Grupului Şcolar Industrial Boldeşti-Scăieni. Univers Enciclopedic. În pofida caracterului oarecum succint . În lucrare am folosit şi citate din unele articole jurnalistice publicate de mine în Statele Unite.com) _____________________________________________________________ *) Scrierea numelui acestei localită i sub forma “Boldeşti-Scăeni”. domnului prof. în vigoare. care.

Vede i explica ii în plus şi la capitolul al III-lea din acest studiu. 10 . aceloraşi reguli bine stabilite ale limbii române moderne. unde se explică detaliat şi originea numelui “Boldeşti-Scăieni”. deoarece ambele substantive proprii sunt supuse. deoarece limba română este o limbă fonetică. în grafiere.“Ploieşti” şi “Scăieni”. cu “i”.

Lahovari şi generalul C.CAPITOLUL I. într-adevăr. prin absorb ie. deci Scăienii se afla lângă satul dintre fagi. Istoricul localită ii: primele men ionări documentare Prin anii 1976-1977 eram foarte des vizitat acasă la Scăieni de domnul Vasile Georgescu. acesta este copia după cel mai vechi document găsit că pomeneşte despre existen a localită ii dumitale. confirma perfect ceea ce men iona. Am avut fericirea să descopăr o parte din minunatele studii ale acestui laborios şi foarte talentat profesor . “Domnule Bălan. văd că scoate din servietă o fotocopie pe care mi-o arată zâmbind. Mémoires historique et géographiques sur la Valachie. un profesor în vârstă. “S-ar putea. vamă [=Scăieni. jefuind ara şi trecând la mahomedanism. Cunoşti alfabetul chirilic?” I-am răspuns că îl cunosc. “Atunci uite că aici scrie şi data de 15 ianuarie 1591 (7099) Mihai Viteazul întăreşte lui Ion Logofătul şi fra ilor lui cumpărăturile făcute la Scăieni “din dealul cu vii. mi-a răspuns el. Calivit. iar la 14 aprilie 1591 iată o nouă semnătură pusă pe un act de vânzare de ocini. Totdeauna venea înso it de o servietă plină doldora de căr i şi de reviste istorice sau de zapisuri originale sau în copii. dar deocamdată nu s-au găsit. Profesorul. mărun el de stat. I-am replicat domnului Georgescu că s-ar putea să existe şi alte documente.I.1944 la Iaşi).. dar nu eram sigur de el). “Marele Dic ionar Geografic al României” (1898-1902). foarte simpatic şi vorbăre . Guillaume de Bauer. specialist în istorie..98] ”. p. apoi Scăuiani şi. muzeograful şi arheologul ploieştean Octavian Onea (n. înseamnă “fag”. pasionat de colec ionarea de documente vechi rare. deşi..02. ştii ce este aceasta?” şi îmi dădu fotografia în mână.acum devenit ploieştean . Într-o zi.un 11 . pentru a deveni domn în locul lui Petru Cercel. venit la Ploieşti. Este vorba de domnul profesor Mihai Apostol (n. păduri şi altele”. p. a plătit cu mult aur Poarta Otomană. 2006. pomet. G. iar “bukov”. domnule Bălan. din Chişinău. Ploeşti. Avem nevoie de cercetători pasiona i”. desigur. editura Pygmalion. apud Ion Jercan. despre Scăieni (spuneam aceasta gândindumă la un document săsesc ce pomenea de Scăieni încă de prin 1543-44.222. Scăiani. care nu poate fi altceva decât numele vechi al Scăieniului. 1778. Tocilescu. Primul care a pus semnul egalită ii între Săcueni şi Scăieni a fost generalul Fr.. 15851891 (cel care. 11.”. I-am mărturisit sincer că nu ştiu ce este. “Ei bine. de asta sunt convins. I. din Săcuiani. p. unde autorii spuneau că această localitate este. scrie următoarea explica ie extrem de interesantă: „Săcuieni. provenit din cancelaria domnului Mihnea Turcitul. În documentul semnat de Mihnea Turcitul este numele unui localnic. din Scoiani. aflat în fruntea ării Româneşti între anii 1577-1583. în cele din urmă turcii tot l-au mazilit). om de o cuceritoare carismă şi modestie. aflat pe atunci în jude ul dispărut Saac. sud Saac. cu capitala la Bucov. pe slavoneşte. Trebuie continuate cercetările. Ploieşti. chiar cu mult mai vechi. 2005. în cartea sa „Comentarii şi contribu ii la Dic ionar(ul) istoric al jude ului Prahova”. Cetatea Teleajenului la Homorâciu. 129: „Schajeni ou Secujeni”. 28 X 1929). Brătianu. tocmai din inima Basarabiei. Şi a existat un astfel de cercetător. scos în cinci volume de Grigore G. târg. una dintre cele mai vechi comune din jude ul Prahova. Afirma ia regretatului profesor Georgescu. Era poza unui document scris cu litere vechi chirilice. încă din 1902. Frankfort et Leipsing.

profesorul găseşte. La 22 mai 1610. vândute din cauza foametei sau de “năpaste pentru o dajde la bir”. vol.întocmit între lunile ianuarie 1590 şi mai 1591 . 422. nepotul preotului Căciulat (şi acesta. în mod foarte ciudat. printre care şi un masiv dic ionar istoric care va rămâne pentru posteritate o adevărată comoară şi capodoperă a genului. tot din Scăieni).) Conform scriptelor. unde. voievodul Radu Şerban confirmă unui Neagu din Târgşor. apar a fi egumenii unor mânăstiri. Iată-le aici... Vom începe cu două noi acte. în colec ia de “Documente privind Istoria României”. după îndelungi cercetări.. V. scris greşit) din Târgşor o ocină. aveam să aflu că fotocopia prezentată mie de profesorul Vasile Georgescu nu era singura care vorbea despre Scăieni. publicat în 2004 de laboriosul şi foarte talentatul profesor. ce constituie zapisul de vânzare al unui pogon de loc şi jumătate de stânjen de ocină. după men iunea din primul document. Acad. urmărind. Ulterior. apoi ocine şi vii la Rogozeşti. în urma unei judecă i. din dic ionarul oferit. la data de 15 ianuarie 1591. primul .prin care consfin ea individului Pătul (probabil Pătrul. un alt exemplar.“un vad de moară în apa Teleajenului şi un loc de casă la Scăiani”. deoarece patru ani mai târziu. cum zice acel zapis. Buc. 472-473). fiindcă. de 620 de pagini. 1950-1960). vol. 3.. pp. al XVI-lea. 32 şi 380.. sec iunea B. VI. tot la Scăiani. alături de alte informa ii din acelaşi dic ionar. şi-a mai întărit zapisul de moştenitor definitiv şi cu iscăliturile domnitorilor Mihai Viteazul (la 4 iulie 1598) şi a lui Nicolae Pătraşcu (la 11 iunie 1600). nu ştim cum a făcut el şi cum s-a învârtit că. sec. Editura Academiei Române. şi anume la 20 august 1585.. 1965-1988). Profesorul Mihai Apostol a înşirat apoi. numele localită ii Scăieni/Scăiani în fiecare vraf prăfuit. Din eforturile dumnealui a ieşit acest excep ional “Dic ionar istoric al jude ului Prahova”. 18. l-am vizitat la locuin a sa din Ploieşti. în dic ionarul său. (DIR. autorul. cu extrema lui perseveren ă şi acurate e. unanim apreciat. semnate tot de ticălosul domn trădător Mircea. ara Românească. lângă Târgşor şi Scăiani. adăugând observa ia: “Documentele sunt semnificative pentru ilustrarea ac iunilor de acaparare a terenurilor ăranilor moşneni de către profitori. Buc. pe rând. 12 . al multor studii valoroase. cumpărată cam odată cu nişte terenuri din Scăiani şi Călugăreni. acelaşi scăienar din primul document. pp. de asemenea. 143-144. pp. 51.. de către un anume Constandin către Nenciul călugărul. alte moşii în Spatnic şi Scăiani. 11 vol. în vara anului 2006. Scăuianii lui Calivit. ara Românească.distins cărturar şi mare cunoscător al culturii prahovene. Men ionez că profesorul Apostol a găsit aceste documente. pag. Continuând cu aceeaşi râvnă răscolirea documentelor vechi.I. ocina de la Găgeni. şi este o ratificare de terenuri în favoarea logofătului Ion din Târgşor. pp. Se pare că numitul logofăt “Ion din Târgşor” avea mare trecere pe lângă domnitorii munteni. pentru a fi şi mai sigur de perenitatea moşiilor dobândite. mai exact . (Vezi DIR. 1594-1599. “din Scăiani” (numele arhaic al aşezării). acelaşi Mihnea Turcitul dădea drept de câştig de cauză pentru nişte moşii. primii profitori. unui oarecare Ioan. vol. din 28 dec. XVII. în volumele cu titlul în limba latină “Documenta Romaniae Historica” (B. Al doilea act este semnat de Mircea Turcitul. care căutau să beneficieze de pe urma greută ilor prin care treceau aceştia uneori” (Dic ionarul istoric al jude ului Prahova. Rom. probabil. Ed. şi alte câteva documente importante pe care domnia sa le-a găsit prin diferite publica ii ale Academiei Române sau în varii surse. fundamentale.

despre vânzarea unei jumătă i de pogon de vie la Scăiani.317). scriptologia din cancelariile şi divanele domneşti. iar al treilea înscris al lui jupân Sima este o vânzare petrecută între el şi un anume Radu din Gon a i (lângă Blejoi). unii moşneni scăienari. care cunoştea bine “Scăianul”. care. “vecină”. ne-au dat sfin ia sa (doar) taleri 9. mai curajoşi. şi să nu se arunce cu mâini hulpave peste pământurile bie ilor localnici şi să-i spolieze an de an. iar un oarecare jupân Neagu. nu glumea când îi dădea un ultimatum final într-un stil destul de ritos: “. ăranii se cam temeau de blestemul şi de acatistele călugărilor. “bade. printre ele. documentele dovedesc cu claritate că au încercat. Astfel. “ a ă”. jupân Tudor din Scăiani. sărăci i şi aduşi în sapă de lemn. “boier vechi şi domn creştin” (cum zice cântecul). s-a lăsat păcălit. vinde velcomisului Radu o jumătate de pogon de vie şi o jumătate de stânjen de ocină. Oficial. la feminin. de-a lungul secolelor. Totuşi. conform unui document din 13 ianuarie 1696.. la fel şi scăienarul Orhat. “bădi ă” sau îşi spuneau direct. intervenită între localnicul Radu şi jupânul Sima. primul din 25 mai 1629. care mai face un contract de vânzare-cumpărare şi cu Radu Brădea. Mul i au fost.au de vei vrea nici aşa. Cel mai des se adresau între ei (mai ales în acte) cu apelativele “jupân”. Aşa a procedat un anume Ghica. căci ei trebuia să fie fiii lui Dumnezeu nu ai lui Mamona. “vecine”. în Transilvania). ci s-au judecat vârtos la Divan cu călugării. către un alt jupân. oamenii nu foloseau între ei apelative ca astăzi. pentru 10 ughi (galbeni ungureşti). dânşii cam intuiau că rareori li se va face dreptate. trei “cedvăr i” (ciozvârte) de vie în dealul Scăianilor. pp.Cu cât se dezvoltă. nici aşa. nu au cedat cu una cu două. aflăm că monahii de la mănăstirea Târgşor s-au infiltrat cu o lăcomie câtuşi de pu in canonică. cum era comisul Lepădat şi Tudor Roşul “ot Scăiani”.. cu so ia lui Maria şi fiul lor. Tudor este amenin at.” La 7 iunie 1692. o sete de avere ce merită condamnată cu asprime. Intimida i şi pravoslavnici fiind. Neagu. şi lui Dumnezeu). Bunăoară. pentru 6 galbeni şi jumătate. să vii să stai de fa ă ca să văz domnia 13 . Atunci. de frică. termen împrumutat din slavonă. declarând că “m-am împăcat cu sfin ia sa neîndurându-se pentru sărăcia noastră. chiar dacă. la Scăiani... câ iva plângându-se deschis chiar domnitorului de lăcomia egumenilor. În cel pu in 30 de documente.. fiindcă domnul ării. 533-534 şi p. care semnează ca martori de vază. for at de împrejurări. mai ales că ei abia trăiau de azi pe mâine. pentru alte două pogoane de vie. Între 1 septembrie 1632-31 august 1633. cu executarea for ată. Petre Marie etc. la 1 august 1692. prietene (domn i se spunea doar lui vodă. s-a găsit o tranzac ie de vânzare a trei pogoane de vie la Scăiani şi a unui iaz de către două persoane. el cedează. doamnă. “jupâneasă”. s-au găsit alte zapisuri. de genul domnul... în felul acesta.. Acest document este important pentru că din el aflăm cum se numeau mul i locuitori din vechiul Scăieni. acesta fiind al doilea. nişte jupâni din Ploieşti zălogesc. au fost reclama i de monahi că dumnealor nu vor să-şi vândă pământul. domnitorului. în scripte. în sinea lor. amice. pe nume: Ioane. împreuna cu so ia sa Vişa. cu atât se înmul esc actele oficiale care pomenesc numele Scăieni. tot la Scăiani. de domnitorul Constantin Brâncoveanu. domnişoară.. iar în intimitate se adresau cu “nene” (“nană”. scris întro formă sau alta. Posaca şi Stana.. pentru o sumă de 500 de aspri (DRH. tot din Ploieşti. Dar de încercat. XXII. Pe vremea aceea. se folosea mult termenul “jupân”. neavând încotro. la 6 martie 1640.

care este tipărit cu litere chirilice (doar par ial. am şi un asemenea act rarisim şi foarte valoros. to i din Scăiani.. i-au fost vândute toate viile din Scăiani. Diploma de înnobilare specifică următoarele: NOI GEORGIE DIMITRIE BIBESKU KU MILA LUI DUMNEZEU DOMN STĂPÂNITOR A TOATĂ ARA ROMÂNEASKĂ. voi trimite domnia mea dă te va aduce treapăd”. solicită lui vodă titlul de “boier de neam”. în scrierea numelui său. însăşi o prin esă. Interesant ni se pare faptul că unii moşneni care acumulaseră mai multe pământuri în zona Scăienului ineau neapărat să nu mai fie considera i ărani boga i. alături de Theodor Diamant). fiica fostului domn Antonie Vodă din Popeşti. cu pecete domnească aplicată pe “ceară”.mea cu ce cale ii tu acel pogon de vie. Aşa ceva se întâmpla destul de rar. dar să nu crede i că au făcut acest gest din filotimie sau din banii lor. Pentru merite deosebite. ci boieri . după ce acesta îşi luase lumea în cap să scape de bir. Cam aşa stăteau lucrurile în ara noastră. de o dona ie făcută dint-o convingere mistică. prin actul de la 16 noiembrie 1677. şi alte câteva facsimiluri). printr-un valoros act de înnobilare. că neviind. atât din acturile ce a înfă işat la Comisia de catagrafie a Periodicului al 3-lea (.. al XVII-lea se pare că unii moşneni din Scăieni sărăciseră în aşa hal că nu-şi mai puteau plăti deloc birul. s-a folosit alfabetul latin de tranzi ie). prin actul de la 2 aprilie 1678.. cedează fără preten ii mănăstirii Târgşor un pogon şi jumătate de vie din dealul Scăianului. titlu ceva mai nobil decât “simplu boier”. căci ei au găsit altă solu ie: i-au vândut imediat via fugarului Udrea mânăstirii Târgşor. 80 din Regulamentul Organic. Ca să nu fie aresta i. Aşa a procedat birnicul Udrea.şi încă “boieri de neam” -. Dragomir Savu (Sava).prin care respectivul scăienar. printre cele 14 documente vechi ce le de in (v. Dragomir Savu(. Vlad Postelnicu. vedem că domnitorul ării i-l acordă. Maria. jude ul Prahova. şi cu aceşti bani l-au făcut solvabil pe acest băjenar dispărut fără urme.) volnic din oraş (?!) Scăiani. căci la 20 februarie 1700. dovedindu-şi adevărata însuşire de Boier de Neam. încă de pe atunci.. La fel s-a întâmplat şi cu State.) cât şi din condicile Vistieriei din anul 1828 şi 1831. În sec. un moşnean cu suficientă şcoală pentru vremea aceea şi ginerele lui Manolache Bălăceanu (co-fondatorul falansterului de la Scăieni de la 1835. ei îşi lăsau pământurile de izbelişte şi dădeau bir cu fugi ii ori se haiduceau. care de abia o aştepta. În colec ia mea personală (vezi reproducerea în facsimil). mai mult în cazul când fostul ăran făcuse ceva foarte util voievodului respectiv. s-a trecut numele lui în Condica Statului închipuită după Art. Actul de vânzare a fost semnat de popa Goicea ot Scăiani. feciorul lui Ivancea din Târgşor. Stan Sârbul. El este un fel de diplomă. domn al ării Româneşti (1842-1848) . Numai domnul ării le putea conferi un asemenea titlu de mare mândrie pentru un fost ăran. Tot dintr-o vreme i s-a dat la mână şi această diplomă încredin ată cu pecetia şi subscrierea 14 . Fruntaşii Scăianului din acele vremuri i-au achitat ei dările lui Udrea. datată din iunie 1847 şi are semnătura originală a domnitorului Bibescu Vodă Gheorghe Bibescu (1802-1873). Mircea Iuzbaşa. Neagoe Scăianul şi de al ii. probabil. Este vorba. Nu în elegem însă nicicum de ce.

cuvântul “opam”.L. în cartea “Contribu ii la istoricul oraşelor Ploieşti şi Târgşor” (Pl. Caragiale din Ploieşti. 141-142). adică Balaca i Colacu dă Piatră. ss/indesc. Buc. Peste trei 15 . în limba arhaică românească. ceea ce astăzi ar echivala cu un mare post de poli ie. L. scrisă răsturnat. Dat fiind însă faptul că însuşi cuvântul “opat” nu se poate descifra clar sau că este scris greşit. pag. chiar mai mare decât cel existent astăzi în oraş... în acest act de înnobilare. tipărită la Padova. Eminescu. (Litera “p”. confuzia. i Boldeştii din sud Saac.Domniei Noastre spre a’ i sluji drept aceeaşi dovadă şi a se bucura de privelegiul de Boier de Neam. domnitorul Mihai Şu u dispunea ca la Scăieni să-şi aibă sediul un căpitan cu 20 de poteraşi. Constantin Bălăceanu-Stolnici în cartea lui “Cele trei săge i” (Ed. apud Mihai Apostol. Dar dacă îl citim numai ca în slavonă. Balaca. Cât priveşte fostul cătun aflat în prelungirea Scăieniului.. în alfabetul de tranzi ie.. Extrem de ciudat ni se pare faptul că. căci pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino. pp.. ss/ Georgie Dimitrie Bibescu (iscălitură originală) Anul 1847 Luna iunie No. se citea când “p”. citat). scrisă împreună cu profesorul George Potra. când “r”. Nicolae Simache. 187. oraş(!). figurează. iar. vrea să însemne “târg”. actualul cartier dinspre sud al oraşului Boldeşti-Scăieni.S. litera “m”.” Mai târziu apar în acte şi numele Balaca. Şeful Condicei Statului ss/indesc. evident. pentru prima dată în istoria localită ii (încă din 1847). din cauza lui Drăghici Căpuş. dacă am putut bine descifra scrisul. unde. din 6 aprilie 1667. fie din comprimarea numelui Bălăceanu.”). în acest caz. o misinterpretare.. este litera “ş”. cum sus ine cu tărie astăzi acad. transcris de mine.4297. 1990. pe care aş vrea să o lămurim pu in în paranteza ce urmează. vedem că grefierul a caligrafiat şi numit. printre alte localită i ale ării... persistă!). citit “opat”... demonstrează însă că satul Balaca se numea în trecut Valea Căpuşeştilor. Profesorul meu de istorie de la Liceul I. numele derivă fie din antroponimul “Balc” sau “Balea”. iar la 26 septembrie 1791. Oricum. deoarece corect ar fi trebuit scris “opid”=târg. Aşa stând lucrurile. Scăienii devenise o localitate foarte cunoscută în ară. că Scăianiul este. Dic . în 1700. într-un inventar din 1802 al mănăstirii Târgşor (“trei funioare de moşii. un adălmăşar foarte bogat din partea locului care stăpânea multe terenuri din zonă şi care semnează un zapis./ Locul sigiliului domnesc Şeful Vistieriei Domneşti. prin care se pertractează vânzarea unor vii ce “sunt pre stânjinii noştri de moşie care se trag pre lângă funia Căpuşească. în alfabetul de tranzi ie “m” este litera “t”. probabil o greşeală. ca fiind o aşezare vestită pentru vinurile excelente produse acolo. 1969. cuvântul trebuie citit “oraş”. şi Scăienii.

“Dic ionarul topografic şi statistic al României”. Buc. publicat de D. citat de noi ceva mai sus (apud M. cu scopul să-l înlăture de la tron pe domnul Mircea Ciobanul. înso it de al i boieri venetici. Numele îi vine de la un deal defrişat cu pomi scorburoşi. într-un catastih din 1830.” La fel îl numeşte şi “Dic ionarul geografic al jude ului Prahova”: “sat al comunei Scăieni. coboară din Transilvania. Olteniei. citat). Este posibil să existe şi despre Boldeşti alte documente. cu hramul “Sf. şi anume. Ed. Viitorul. prin care o anume Stana vindea jupanului Neagu trei pogoane de vie la Scăiani (vezi DRH. date în arendă”. cu 268 locuitori”. 1897. se pomeneşte din nou despre “viile de la Balaca. citat). Cercetătorul Nicolae Stoicescu. mai precis. amplasată pe dealul din estul oraşului. despre Biserica “Sf. Piscul Sub ire. Treime” de acolo. căci numele Boldeşti apare cam de pe atunci şi se perpetuează). În scripte. plasa Podgoria. sat al comunei Scăieni. cât şi “Letopise ul cantacuzinesc”. Frunzescu. 613-614. Stoicescu se aminteşte iarăşi de Seciu. Se pare că o veche familie de boieri Boldescu exista încă din anii 14901500. s-au găsit despre Scăieni. Printre cei lua i prizonieri este şi Udrea Boldescu. După 23 de ani de la acest eveniment. 1872) pomeneşte din nou despre “Balaca. Şi Dic ionarul din 1872. 37). este cartierul Seciu. op.decenii. în 1569. pe Valea Prahovei. Dic . Podul Lat şi Valea Paraginilor (ce nume amărât!). 49. denumit în trecut Valea Căpuşarilor. în schimb. pag. Colacu dă Piatră şi Boldeşti. Nu există nici un istoric al aşezării. A doua oară numele este men ionat într-un zapis din 1546. vor fi ucişi de 16 . Statului. Mitrop. în apropiere de satul Gâlmeia a comunei Plopu. în 1797 şi refăcută în 1848. unde sunt înglobate alte cătunele vecine: Piscul lui Jugă Ursu. aminteşte de Seciu. Viitorul. Apostol. Târgovişte. Dic . pp. chiar mai vechi. cantitativ. Dacă despre Boldeşti nu dispunem de prea multe documente vechi descoperite precum. 1897). Acesta va fi ucis în satul Onceşti. această componentă a oraşului are avantajul că este men ionată cu mul i ani înaintea Scăieniului. Dar atât cronicarul Radu Popescu... info. Grigore Teologul”. cit. Ei ajung până la Periş unde oastea lui Mircea îi înfrânge.). Acestea sunt cele mai vechi documente cunoscute până acum despre Seciu.. Târgovişte. apud M. necunoscute. de Grigore Filipescu. Seciu mai este men ionat şi de un “Dic ionar Geografic al Jude ului Prahova”. deocamdată nedescoperite şi. men ionează din nou numele Boldeşti când pomeneşte despre dispari ia tragică a unor boieri originari din această localitate. era din lemn şi a fost înăl ată în 1793. pag. În aceeaşi Bibliografie a lui N. foarte vechi . cartier despre care vom mai discuta şi în alte pagini. ca fiind un mic cătun într-o conglomera ie de cca 660 de locuitori. La fel. în “Bibliografia localită ilor şi monumentelor feudale din România” (vol. după care va fi îngropat în pronaosul bisericii de la Snagov.copaci bătrâni şi seci care au fost tăia i. Alessandrescu (Tip. elaborat de Dimitrie Frunzescu în 1872 (Tip. Apostol. înso i i de o mică oaste de mercenari. (Tip. I. numele Seciu apare la 1 septembrie 1632. pe un zapis pentru biserica din Seciu. unde există o biserică fondată de familia Cantacuzino. Ioan Moruzi şi C. XXIII. deci cu patru ani mai de vreme. ridicată înainte de 1737. deci. unde se aminteşte despre “satele din ara Românească ce făceau comer cu Braşovul” (printre sate este pomenit şi “Boldeştii din jude ul Saac”. prima dată într-un registru săsesc din 1503. spune însă că Biserica de la Balaca. O componentă a oraşului Boldeşti-Scăieni. având ca autori pe Paulina Brătescu. Ambele cronici relatează acelaşi eveniment: Udrişte Vistierul.

Alexandru, fiul lui Mircea Ciobanu, şi cei trei fra i rămaşi ai săi - Radu Stolnicul din Boldeşti, Barbu şi Crăcea Boldescu - în acelaşi stil medieval, de vendetă necru ătoare. Astfel au pierit cei patru fra i Boldeşti, de la moşia cărora se trage numele micu ului sat de moşneni. (Presupunerea că numele localită ii s-ar trage de la “boldul” dealului alăturat este nefondată şi caducă, precum fantezistă şi for ată este şi cea a aşezării vecine, Scăieni, că ar veni de la “scai” (Cirsium vulgare/Carduus kerneri/ Carduus nutans), deşi acolo scaie ii au fost şi sunt o raritate. To i fra ii omorâ i cu atâta cruzime erau fiii postelnicului Dragomir Boldescu, decedat în 1545, şi ai jupânesei Marga. Din 1582 datează şi un zapis prin care un anume Marin din Boldeşti îşi vindea cuiva ocina. Un alt document, din anul 1630, care pomeneşte de această aşezare este un zapis semnat de mai mul i martori boldeşteni (“Tatul şi Ionaşcu şi Efrim, fiii lui Tatul, şi Talpă şi Micul Tabacul şi Cârstea Gelepul” - gelep=negustor de vite). Documentul este întărit de semnăturile acestor martori în fa a domnitorului Leon Tomşa, fiind un act în favoarea unui oarecare Constandin care cumpărase de la popa Manotă, fiul lui Bobul din Boldeşti o ocină de 900 de stânjeni pe care o plătise cu 1400 aspri. Alte documente datează din 1649, o danie făcută lui Stoica Boldescu din Boldeşti, făcută de Matei Basarab Voievod; o altă danie către mănăstirea Seciu, din 1665, martor fiind Vâlcu Roşu ot Boldeşti. Un alt document este despre Mânăstirea din Târgşor, care în 1784, de inea ocini nu numai la Scăieni, dar şi la Boldeşti. Mai târziu, apar acte doveditoare că la Boldeşti păcura âşnea din pământ afară şi că oamenii o foloseau la unsul carelor, la ars, la unsul oilor râioase pentru a le vindeca (în latineşte, la oaie se zice “pecora” - şi de aici numele de păcură). Existen a petrolului dă naştere la dispute, cum este procesul fra ilor Năstase şi Matache, din anul 1836, contra a 12 boldeşteni care le-ar fi furat păcura (v. Arh. Na . Ph, Procese Trib. în dos. 853/6519/1836. Informa ii apud M. Apostol, op. cit.). Deşi era legat de localitatea vecină Lipăneşti, în 1838 Boldeştiul apare atestat documentar ca o aşezare bine închegată. Aceasta într-un document care precizează că, în decembrie 1837, proprietarii oraşului Ploieşti au venit la moşia Boldeşti pentru a ruga pe clucerul Gh. Boldescu să fie prezident al Maghistratului oraşului. Respectivul clucer, care se pare că avea un conac la Boldeşti, se trăgea din neamul postelnicului Dragomir Boldescu şi era cunoscut ca un adevărat mecena pentru ploieşteni. În anul 1830 el înzestrează aproape 100 de familii nevoiaşe cu locuri de case şi îi ajută la construirea locuin elor (de la gestul lui s-o fi inspirat şi Gigi Becali?), iar în 1831, fondează spitalul ce-i poartă numele. Era primul spital din Ploieşti, pe care clucerul îl dă în supravegherea şi administra ia Eforiei Spitalelor Civile, la 11 iulie 1841. Ploieştenii îl iubeau şi l-au ales de mai multe ori primar. Ca om, clucerul Boldescu era un bărbat plăcut la înfă işare, înalt, cu inută demnă, milos, foarte energic şi întreprinzător - un adevărat părinte pentru to i. A murit în 1847. Când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a pus bazele unei noi unită i administrative mai puternice, numite comune, atunci comunei Boldeşti i se alătură Lipăneştii, Şipotul sau Colacul de Piatră şi Seciul. Mai târziu, Lipăneştiul cu Şipotul se despart de Boldeşti devenind noua comună Lipăneştii de astăzi.

17

CAPITOLUL II. Cadrul geografic, climateric, peisagistic, arheologic şi botano-faunistic al oraşului Boldeşti-Scăieni
Oraşul Boldeşti-Scăieni, spre deosebire de Ploieşti, care este la 178 m altitudine, se află situat într-o zonă colinară pitorească, la o altitudine de 250-300 m fa ă de nivelul mării, pe malul stâng al văii Teleajenului, având o lungime de peste 11 km de la un capăt la altul. Din punct de vedere geomorfologic, este zona de contact a Subcarpa ilor de Curbură cu Câmpia Română care are ca subdiviziune nordică bogata Câmpie piemontană a Ploieştilor, rezultată din acumularea pietrişurilor şi nisipurilor glazurate cu cernoziom. Ele sunt aduse şi depozitate de râul Prahova şi afluen ii săi. Stratul subteran este cunoscut sub numele de zona meopliocenă care, geologic vorbind, este cuprinsă între flişul paleogen în nord şi platforma moiesică în sud. Mişcările neotectonice din zonă au delimitat un perimetru care, în studiile specialiştilor, este amintit sub numele de zona cutelor diaspire, dispuse liniar, în culise, care formează zone structurale majore, paralele cu lan ul carpatic unde sunt cantonate pungi bogate de gaze, petrol şi apă salină. Punctul cel mai jos are altitudinea de 182-200 m, fiind, deci, o câmpie care este înclinată spre nord-sud. Partea nord-estică a acestei câmpii se leagă, prin câteva por iuni, de anticlinalul Boldeşti, printr-o denivelare foarte evidentă (tăpşan), iar prin alte por iuni se produc intrânduri ale câmpiei pe văile dealului. Punctul cel mai înalt îl atinge vârful dealului Hârsa: 408 m (după alte măsurători 406 m). Aşadar, numai în partea axială, anclinalul atinge altitudinea de 406 m, punct situat în apropierea Cramei Seciu. Hotarele de sud-est ale aşezării ating tangen ial paralela de 45o, ceea ce înseamnă că oraşul se află numai cu pu in la nord de această importantă paralelă, inclusă totuşi în marginea ariei lui. Coordonatele geografice sunt: latitudinea de 45o.0333 iar longitudinea: 26o.0333 (mai exact, 45o1, 48 N; 26o 1, 48 E). Relieful, cum spuneam, este predominant colinar (59%), prezentând fenomenul de aşa numita înşeuare, datorită prelungirii subvestice a anclinalului, cele două păr i fiind Dealul Seciului (care este partea masivă a acestui anclinal) şi Dealul Bucovel. Numai 1% din suprafa ă are o altitudine de peste 400 m iar 20% din suprafa ă are o altitudine de cuprinsă între 120-200, respectiv por iunea de câmpie şi de luncă. Boldeşti-Scăieni se învecinează cu şapte localită i: în partea de est cu comuna Plopu, la vest: cu comuna Păuleşti; la nord: cu comuna Măgurele; la sud: cu comuna Bucov; la sud-vest: cu comuna Blejoi: la nord-est: cu comuna Băl eşti şi la nord-vest: cu comuna Lipăneşti şi Găgeni. În partea colinară din stânga Teleajenului se află Dealul Pardalosul, iar de colina împădurită din partea dreaptă oraşul este despăr it de râul Teleajen. Între cele două dealuri care flanchează râul este o distan ă de 4-5 km. Suprafa a localită ii, amplasată pe văile Rogojina, Scârnava şi Vanghele, este de 3338 ha, din care 2012 ha suprafa ă agricolă. Lângă râuri este o lunca de la Iazul Morilor, cu o lă ime variabilă între 1,5-2 km şi cu o înclinare medie de 3-3,5 m pe km. Circa 706 ha sunt zone forestiere. Vreau să men ionez aici că datele oferite de primărie diferă oarecum de cele din studiile geografice, specificând că teritoriul administrativ al
18

oraşului are o suprafa ă de 3489 ha (230 ha agricol, 706 ha pădure şi 479 ha alte terenuri, împăr ite în trei cartiere: Boldeşti, Scăieni, Balaca şi o localitate componentă Seciu). Cred că precizările oferite de biroul de cadastrare al oraşului sunt cele mai corecte. În aria aşezării curg râurile Iazul, Scârnava şi Bălăcu a, acesta din urmă fiind mai mult un râu sec. Oraşul este compus, aşa cum am men ionat, din patru cartiere distincte: Boldeşti şi Scăieni (cartierele mari) şi Balaca cu Seciu (cartierele mici, foste sate). Am privit oraşul din avion şi am comparat imaginea şi cu aceea de pe monitorul calculatoarelor, cu detaliile fotografiate din satelit. Se vede clar că această aşezare prezintă o anumită regularitate, caracterizată printr-o formă alungită, comprimată de-a lungul liniei ferate Ploieşti-Văleni şi de-a lungul unor căi principale, fără multe deriva ii de străzi mici, cea mai lungă fiind Calea Unirii, care uneşte Boldeştiul cu Scăieniul; de asemenea, Şoseaua Ploieşti-Văleni, oarecum paralelă cu râul Teleajen. Scăieniul are ca străzi principale, Strada Bucovului, Strada Victoriei şi Strada Pădurii. Din ele derivă altele, mai scurte. Strada principală din Seciu are şi ea o lungime considerabilă. Densitatea clădirilor este mai mare în cartierul Balaca, în Seciu şi în centrul Boldeştiului. Din vederile aeriene se disting bine blocurile din acest cartier, construite cu mai mult echilibru arhitectonic, comparate cu cele câteva blocuri-cutii, mult mai modeste, din Scăieni, şi aranjate destul de asimetric. Casele mai vechi ale locuitorilor sunt construite fie din paiantă, fie din cărămidă, mai toate încadrându-se în stilul vechi muntenesc. Spre deosebire de casele din Transilvania, în marea lor majoritate acoperite cu iglă, sau de casele din Moldova, acoperite cu şindrilă ori de cele din nordul Dobrogei, acoperite cu stuf, cele mai multe clădiri din acest oraş au acoperişuri de tablă zincată. Majoritatea locuitorilor iubesc frumosul şi plantează flori decorative, plăcut odorizante, în grădinile şi în cur ile (de obicei mici) din fa a locuin elor, în spate având curtea utilitară, cu magazii, şoproane, cote e (pentru păsări şi porci), mici fâne e şi hambare. Cât despre grajduri şi ocoluri pentru vite şi oi, ele s-au împu inat considerabil în anii din urmă şi vor dispărea cu totul, căci în oraşele din Uniunea Europeană nu mai este voie să se crească animale şi păsări de curte, decât dacă se va face vreun amendament sau vreo excep ie specială pentru România de la normele europene stabilite. Aceasta este, deocamdată, realitatea şi va trebui să ne conformăm noilor legi. În schimb, în ultimii 30-40 de ani, s-au înmul it casele lucrate în stil orăşenesc, după planuri alcătuite de arhitec i, iar în ultimii zece ani au apărut o mul ime de clădiri moderne, cu pere i de rigips, în stil occidental, construite cu mult gust, aparent copiate după modele din reviste străine, unele dorind să pară sau să devină mici vile destul de somptuoase. Creşterea numărului lor se accelerează de la un an la altul, mai ales când miliardarii din jude şi chiar din Capitală au cumpărat terenuri pe dealul Seciului, cu frumoase pozi ii de belevedere, locuri, într-adevăr, potrivite pentru vile, în ciuda faptului că acolo se semnalează periodic alunecări imprevizibile de teren, fenomen semicarstic care, mai recent, a apărut chiar şi în vatra de şes a localită ii, cauzând serioase pagube proprietarilor. Având în vedere că re eaua de canalizare publică s-a extins atât în Scăieni, Boldeşti şi Balaca (şi că sunt planuri să se mai extindă), numărul caselor cu veceuri şi băi moderne este în creştere (nu cunosc exact acest număr). Au apărut chiar şi câteva case cu piscine, dar majoritatea gospodăriilor au rămas totuşi cu closete
19

tradi ionale, medievale - “ca la ară” - latrine primitive, “ascunse” în fundul cur ilor, ridicate peste gropi simple sau, în cel mai fericit caz, cu pu uri absorbante care poluează straturile freatice, ceea ce este foarte regretabil şi nu corespunde nicicum standardelor unei ări admisă a se afilia Uniunii Europene. Toată bătălia şi sprijinul autorită ilor locale va trebui concentrată şi la acest capitol, deoarece conducte cu apă şi gaze există cam pe toate străzile, altminteri preten iile de oraş modern nu vor mai putea fi luate serios în considera ie pentru viitorul apropiat. Cetă enii acestui oraş vor trebui cu to ii sprijini i, cu ajutoare de stat, şi chiar obliga i, ca fiecare gospodărie să facă eforturi de a avea băi şi veceuri moderne într-un viitor cât mai apropiat cu putin ă. * Clima oraşului nu mai pare nici ea, conform etichetării vechi, că ar fi de natură “temperat continentală”, cum, la modul general, s-a men ionat în unele lucrări despre clima Ploieştiului. Subliniez aici că niciodată nu s-a scris ceva specific despre clima localită ii Boldeşti-Scăieni. De aceea, voi încerca, pentru prima dată, să fac aici o succintă delimitare şi caracterizare a climatului local, deoarece clima Ploieştiului, deşi, în linii mari, aflându-se pe aceleaşi curbe izoterme, izogeoterme şi izobare, se aseamănă mult cu aceea din oraşul lui vecin de la nord (cu o temperatură medie de 10o-11oC) nu este totuşi identică (temp. medie fiind 9o-10oC în oraşul analizat, în ultimii ani în creştere până la 120C.). Curen ii sunt mai puternici la Ploieşti datorită pozi ionării lui în câmp deschis, pe când Boldeşti-Scăienii stă într-o zonă intercolinară de adăpost, care conferă anumite specificită i particulare, de microclimat colinar, cum ar fi ferirea oraşului de curen ii reci veni i iarna dinspre răsărit, deci un topoclimat de vale favorabil aşezărilor umane. Particularită ile climatice locale se datoresc dispunerii în trepte a reliefului, pozi iei acelui culoar de vale a Teleajenului, versan ii cu expunere solară sudică, sudestică şi chiar sud-vestică în zona despădurită, gradului de împădurire etc. Radia ia solară globală medie este de 123,5 kcal/cm2, depinzând de pozi ia versan ilor. Această zonă este supusă unei permanente mişcări a aerului, producând turbulen e şi reducerea calmului atmosferic, dar prezen a culoarului Teleajenului ajută la omogenizarea valorilor termice. Pe o mică por iune din sud-estul teritoriului se remarcă topoclimatul de câmpie înaltă; la fel în estul localită ii. Acest topoclimat prezintă specificită i şi în ce priveşte insola ia, evapotranspira ia, spulberarea stratului de zăpadă, durata înghe ului, inversiuni de temperatură etc. Predominante aici sunt vânturile de N-E şi S-E, cu o for ă medie de 3,1 m/sec. Predominant iarna este crivă ul, care bate dinspre nord-est spre sud-vest iar vara “fonul”, pe direc ia nord-sud, dar şi brizele de la poalele dealurilor. Precipita iile medii sunt de 600-680 ml, cele mai mici în ianuarie, cea mai ploioasă, de obicei, fiind luna mai, iar mai recent iunie. Spa iul compartimentat pe valea Teleajenului, alcătuit din microdepresiuni şi catene intercolinare despăr itoare, creează o anumită varietate de nuan e ce fac tranzi ia între climatele fierbin i vara (cu izoterme de 20o şi 22oC ale lunii iulie) şi cele viscoloase iarna ale câmpiei ploieştene (cu medii de 0o şi de -2oC ale lunii ianuarie, sus, pe deal şi -1-+10oC, jos, în vale), care continuă, estompat, la nord, climatul din Câmpia Bărăganlui, şi climatul umed adus de curen ii
20

montani pe firul apei Teleajenului, vara, motiv pentru care, mai ales prin iunie-iulie, atunci când este soare la Ploieşti, uneori în Boldeşti-Scăieni plouă toren ial. Făcând abstrac ie de excep iile cu extreme (cele mai ridicate temperaturi fiind 39oC, înregistrată în verile anilor 1960 şi 1973, iar cele mai scăzute de -30oC la 21 ian. 1942), aş putea spune că în această localitate, predominant, în ultimii 20 de ani, a fost un climat continental moderat, cu o umiditate medie de 68% şi o presiune de 760,5 mm coloană de mercur, nicidecum un climat temperat continental. Din păcate, la fel ca în toată Europa şi ca pe tot globul, de aproximativ zece ani încoace, clima s-a modificat vizibil (un factor fiind, neîndoios, şi poluarea industrială a atmosferei, tăierea cu sălbăticie a pădurilor), încât, exagerând faptele, mul i români spun cu convingere că s-a ajuns acum la două anotimpuri vizibile: vară şi iarnă (afirma ie cu care majoritatea meteorologilor nu sunt totuşi de acord, înclinând, mai de grabă, să spună că, datorită defrişărilor sălbatice, a efectului de seră şi de sub iere a stratului calotar suprapolar de ozon - unde se află 90% din tot ozonul din atmosferă -, anotimpurile anului mai degrabă s-au “deplasat” oarecum - vara mai spre toamnă; toamna - mai spre iarnă...) Poluarea cu gazele de eşapament automobilistic şi sub ierea stratului de ozon (O3), aflat la 10-15 km de sol, au contribuit şi ele la modificarea climei, stratul de ozon fiind foarte protectiv împotriva radia iilor ucigaşe ultraviolete de tip B (la Boldeşti-Scăieni gradientul ultravioletelor este 3, deci moderat). În 2006 gaura de ozon de deasupra polului nord s-a lărgit mai mult ca oricând, spărtura având 29,5 km2, fa ă de 29,4 km2 în anul 2000, ea fiind atacată de substan e de clor şi clorofluorcarbona i din aerosoli şi refrigeran i şi ducând la topirea vizibilă a ghe arilor. Dacă mai amintim că zilnic pe suprafa a globului terestru se depozitează din atmosferă 17 milioane de tone de bioxid de carbon, vom în elege şi mai bine ce tragedie ecologică posibilă ne aşteaptă pentru genera iile viitoare. Fenomenul inversiunilor de temperaturi şi de poli magnetici tereştri este încă în studiu. Ca atare, şi în Boldeşti-Scăieni, clima a devenit foarte labilă, cu instabilită i frapante, cu amplitudini relativ mari, cu alternări contrastante (secetă-inunda ii) şi cu elemente noi, în ultima vreme semnalându-se ierni neobişnuit de calde şi secetoase, precum aceasta din ianuarie 2007 (16-18oC!), cu vânturi puternice, cu nori negri turbionari şi furtuni sălbatice, apărute brusc, asemănătoare uneori tornadelor ce pot produce serioase pagube, chiar şi victime omeneşti. Dacă înainte prognoza vremii se putea face pe o perioadă de peste două săptămâni, astăzi este riscant să fie făcută pe mai mult de 8-10 zile, căci apar surprizele imposibil de prevăzut. Liniştitor rămâne totuşi faptul că, după aceste scurte răbufniri, deocamdată rare la noi, climatul revine cât de cât la normal, iar gradientul termic se echilibrează şi el oarecum. De aceea, încă putem spune că Boldeşti-Scăieniul, cu precipita ii, de obicei, satisfăcătoare şi cu o medie de 2000 de ore anuale însorite, are încă o climă relativ sănătoasă şi benefică pentru cetă enii lui, deşi nu ştim dacă va rămâne măcar aşa. Am auzit chiar de un studiu (eu nu l-am văzut) care sus ine că, pentru cardiaci şi astmatici, datorită climei lui, acest oraş ar fi foarte recomandat... Nu pot să confirm, nici să infirm o asemenea aser iune, mai ales că poluarea din acest oraş, în loc să scadă, s-a agravat mult, datorită unei ferme porcine adăpostită în aria lui, despre care voi vorbi în contextul acestui studiu.
21

împreună cu elevii. Hr. Caracteristicile acestei culturi sunt: aşezări pe boturi de deal. mici figurine de lut şi chiar urmele unui cuptor unde se crede că ele au fost arse. mici unelte de silex. Cu ele m-am înfă işat la renumitul profesor de istorie. numită astfel după numele unei măguri. Giurescu. cu ramifica ia de pe valea Teleajenului. i-a adus nişte interesante statuete şi cioburi de ceramică veche. aflată pe traseul unui important drum comercial spre Braşov. bazată pe cultivarea plantelor iar mai târziu pe creşterea animalelor. a fost locuită cu sute şi mii de ani înaintea civiliza iei de astăzi. Membrii triburilor apar inând acestei culturi aveau o economie autarhică. cred. Ulterior. apari ia unor unelte de cupru. cu o mare vamă la Vălenii de Munte. este o cultură caracteristică unei protociviliza ii dezvoltată în epoca neoliticului târziu (cca 2800-1900 î.* Meritul principal al descoperirii primelor vestigii arheologice din oraşul BoldeştiScăieni îl are.” Despre fragmentele ceramice văzute. confirmând studiile că zona aceasta apar inuse unei aşezări geto-dacice care se întindea de-a lungul traseului Giurgiu-Bucureşti-TârgşorArdeal. unde s-a descoperit o aşezare tipică. găsite pe un teren viran din apropierea şcolii. la rândul lui. fiecare din argumentele enumerate mai sus contribuind la luminarea acestui adevăr. vecine Lipăneşti. Gumelni a. mi-a cerut să-i las dumnealui acele piese şi m-a întrebat cine mai ştie de acel loc. despre Cetatea Teleajenului scrie următoarele: „Fiindcă noi situăm Târgul Săcuienilor la Scăieni. Profesorul a realizat imediat că este vorba de o descoperire importantă şi. vatra oraşului Boldeşti-Scăieni. le-a atribuit. M-a rugat să nu mai spunem nimănui despre această descoperire până nu vine o echipă de arheologi trimisă de el. Cultura gumelni a.). a transporta).d. care după ce se consultase cu al i specialişti. în cartea citată de noi. Latene geto-dacic). tot la Seciu. cea de la Bughea şi Gura Vitioarei şi cu întărituri pe dealurile înconjurătoare. dar acestea erau din sec. Am rămas surprins să-l aud. Giurescu.. Interesantă este afirma ia profesorului Octavian Onea. Am fost chemat şi subsemnatul la fa a locului şi. (Precizăm că hidronimul Teleajen provine din slavonă “telegi”=a căra. pe atunci director al Muzeului de istorie al jude ului Prahova. cred că cel mai aproape de adevăr a fost Constantin C. regretatul Nicolae Simache. vase pictate cu grafit etc. actualul primar al oraşului. ornate în relief. 22 . de Hr. Cristinoiu Vasile. s-au mai descoperit şi alte urme de civiliza ie pretracică (neolitic. s-a apucat să scormonească şi după alte mostre. I-am răspuns că profesorul Dumitru care a descoperit locul. un elev. Aşa a descoperit o mul ime de cioburi de vase ceramice pictate cu grafit. de tip Aldeni-Stoicani (sfârşitul mileniului al IV-lea înainte de Hristos). Alte urme s-au găsit pe teritoriul com. aceleiaşi perioade istorice. abunden a uneltelor de silex. care. arsă de Ştefan cel Mare în incursiunile lui în Muntenia. mai exact. din Olteni a. la rândul meu. în punctul numit “La Pompieri”. Aşadar. am găsit şi eu nişte cioburi. apreciate de arheologi a fi din epoca neolitică (5500-900 î. prin anul 1973. II-IV d.) Urmele ei se întind pe o arie mare de răspândire. Pe vremea când domnia sa era profesor de ştiin ele naturii la şcoala din Seciu. printre care şi faimoasa “Cetatea Teleajen”. profesorul Simache a opinat că apar in culturii gumelni a. profesorul Ion Dumitru. mai târziu pe profesorul Dumitru. Domnul Simache mi-a mul umit. reluând opinia marelui istoric Constantin C. Cetatea Teleajenului aflându-se la Scăieni. Hr.

crucea s-a spart şi crăpătura a fost lipită cu ciment. Lângă groapa comună era şi mormântul unui profesor universitar. Prunul este predominant. * Referindu-ne acum la flora şi fauna localită ii.. vişini. de diferite specii. îmi amintesc că-mi păşteam caprele şi oile atât printre ruinele palatului lui Petre Bălăceanu. la şes. a descifrat această inscrip ie. copacul cel mai iubit şi mai cultivat. pitindune prin ruinele şi podul bisericii care avea o curte înconjurată de ziduri înalte. am apucat să mă joc de-a v-a i ascunselea cu al i copii de vârsta mea. Nicolae Moianu). întinsă pe un substrat de soluri cernoziomice. gutui. În timpul transportului. probabil de pe vremea “ciumei lui Caragea”. a fost mutată în fa a bisericii de lângă monumentul eroilor. credem că nici livezile de pruni nu vor mai avea un viitor prea strălucit. căci ei la corcoduşe le zic tot zarzăre!). începe din Boldeşti-Scăieni. Prin componentele 23 . Dacă vorbim de speciile silvicole spontane. aluni şi. corcoduşi (nume nefolosit de locuitorii din oraş. Biserica se afla cam vizavi de acea şcoală şi despre ea bătrânii spuneau că era biserica lui Bălăceanu. în mod tradi ional. Tot prin acei ani ai copilăriei. cât şi pe lângă ruinele pivni elor de lângă palat. lângă şcoala veche de la Scăieni. la fabricarea rachiului în alambicuri artizanale improvizate din gospodăriile particulare. prunul.. cu studii la Paris. la 275 de metri. al cărui nume l-am uitat. descriind-o amănun it în “Revista de istorie” pe anul 1936. descendent colateral al Brâncovenilor..E. În curtea bisericii se afla o cruce de piatră datând din anul 1710 care. bineîn eles. Comuniştii. duzi (rareori moşmoni=Mespilus germanica). cât au media colinelor care circumdează localitatea. Se mai cunoşteau destul de bine icoanele lucrate în frescă.. Acum. reprezentat de solurile brune. În cur ile oamenilor putem găsi mici culturi de vi ă-de-vie (marile culturi sunt pe dealuri). cu un mic cimitir alături (vezi reproducerea picturii făcută de arh. sub asfaltul căruia se află zeci de morminte ale vechilor scăienari.. piersici. arunca i unul peste altul..” Având însă în vedere restric ionările impuse de U. constatăm că vegeta ia oraşului Boldeşti-Scăieni (la fel fauna) este tipică majorită ii inuturilor deluroase din ara noastră.. caişi. nuci (a fost o vreme când nucii au fost masacra i). apar ine zonei cu floră specifică central europeană.. peste groapa lui. au demolat acele semi-ruini pre ioase şi pe locul unde a fost sfântul lăcaş s-a construit terenul de sport al şcolii. ulterior. cireşi. dar cu caracteristicile tipice ale subetajului colinar subcarpatic. copiii joacă fotbal.Pe vremea când eram elev prin clasele a III-a a IV-a. Nicolae Iorga.. în vizitele lui pe la Scăieni. căci din el. cu aciditate încă ridicată. în loc să renoveze valoroasă biserică istorică. peri. a fotografiat-o pe afară şi pe dinăuntru. zarzări. Este şi o vorbă mai nouă: “ uica de Văleni. într-un articol pe care l-am citit atunci când mi l-a adus profesorul Vasile Georgescu. aici se ob in unele din cele mai bune uici din ară. cu structură grăun oasă şi con inut moderat de humus în orizontul superior.. locuri dispărute astăzi fără nici o urmă. Haina vegetală a jude ului Prahova. inclusiv o groapă comună cu zeci de mor i. în această zonă se dezvoltă etajul pădurilor de foioase (nemoral) care coboară din munte până în inuturile deluroase. a intrat în această biserică. pe dealuri. pe acest fundal de suprafa ă. plomba acoperind o parte din inscrip ia cu litere chirilice vechi. apoi livezi de pomi fructiferi: meri. în care se include ambian a locală din acest oraş.

).. L). deoarece arealul respectiv era destinat unui spa ios şi frumos parc natural. L. murul (Rubus nigra. pe o scenă. De aceea. de folii. de unde se putea coordona perfect apărarea rafinăriilor petrolifere din Ploieşti. tot interesul!). L. cătina (Hippophae rhamnoidas. mai aminteşte că acolo a fost cândva o pădure de fagi). ca să nu mai spunem că de acolo se taie şi se fură copacii într-o mare veselie! Ce este de făcut? Să lăsăm oare lucrurile aşa până la dispari ia completă a pădurii acesteia unde nimeni. cu 50 de ani în urmă. L). L). niciodată nu a făcut vreo încercare de reîmpădurire? Cu ani în urmă. ea constituie cea mai tipică forma iune forestieră central-europeană mezofilă. se află în preajma cartierului Seciu. paltinul (Acer psudoplatanus. restul terenului forestier abundând în maldăre pestilen iale de gunoaie şi scârnăvii. o mică pădure de fagi deosebit de frumoşi. contribuie la microclimatul local şi împiedică. un excelent punct de observa ie situat la înăl ime. un posibil arboretum.). stejarul (Quercus robur.). căci dura o oră până se iscălea) pentru ca spa iul respectiv să fie destinat construirii unor blocuri (de pe str. tufele de măceş (Rosa canina. de cutii şi de o infinită mizerie menajeră. Niciodată avia ia anglo-americană. operă criminală a unor cetă eni iresponsabili din preajma ei. semi24 .). L) ş. care viza în primul rând distrugerea rafinăriilor. socul (Sambucus nigra. ce să mai vorbim! Din fericire. a fost o mare greşeală. doar ea. numită Tidal Wave. Acuma. cu barăci ascunse sub coroanele copacilor. L). fusese sediul unei mari garnizoane germane. nu a ştiut de această garnizoană secretă şi bine camunflată. din drumul spre Pleaşa. Despre acele construc ii cuboide. Ea devenise un mic orăşel militar. ca umiditate şi fertilitate a solurilor.sale principale. distrugerea acelei păduri. Oricum. marile păduri ale oraşului. în zilele noastre ea a devenit lăcaşul unei stâne de oi. Nu pot să nu amintesc că. prezente cordoane tipice de arbuşti şi tufişuri: alunul (Corylus avellana. care printr-o minune a supravie uit. pe alocuri. pe alocuri. în pădurile masive de la Seciu şi Scăieni. răspândirea altor esen e. care au umplut-o de sticle de plastic. L. Aici. L) şi gorunul (Quercus petraea). acolo era o insulă frumoasă de recreere unde. se desfăşurau diverse şi interesante programe artistice. în genere. L. iar zona de blocuri trebuia să fie cea din spatele grădinii şcolii din Scăieni. în marginea zonelor silvestre din această localitate sunt. În noul oraş. fireşte. alia ii occidentali bombardând doar cazematele antiaeriene româno-germane de peste linie. adică relativ preten ioasă sub raport termic. păzită de câini periculoşi.a. denumire care. to i aceşti copaci. a fost completamente defrişată. aflată chiar în mijlocul localită ii. esen ele predominante sunt: fagul (Fagus sylvatica. L. sângerul (Cornus sanguinea. L).. mai ferite de privirile omeneşti. Dacă ocupan ii germani îngrijeau această pădure foarte bine (aveau. în vasta ei misiunea de bombardament. s-a spus de la bun început că urâ enia lor exterioară s-a luat la întrecere cu zgârcenia de spa iu din interiorul apartamentelor. cele din apropierea fabricii de hârtie. cu aprobarea grăbită a primarului comunist Ilie Gheorghe (poreclit de localnici Molea. cu arcuri murdare şi cu mirosuri de bălegar respingătoare. pe timpul celui de al doilea război mondial. în amestec chiar şi cu salcâmi (Robinia pseudacacia. au fost introduşi şi câteva esen e de arbori noi. la Scăieni. improvizate în grabă. ar arul (Acer platanoides. Pădurile de fag sunt umbroase. Ele sunt întinse pe zeci de hectare şi s-au păstrat destul de bine.). cerul (Quercus cerris. Aici este cazul să mai amintim că cealaltă pădure de la Scăieni. Fagului. L). cornul (Cornus mas.

L. brazii şi castanii rămân. ar trebui să-şi pustiască toate cur ile tăind brazii aceia frumoşi şi zvel i care conferă originalitatea şi specificul acelor faimoase oraşe montane. În schimb. L). L. copaci frumoşi. pe Str. L. cu frunze bilobate. L. există o scurtă alee de castani (Aesculus hippocastanum. vegeta ia ierboasă este perenă şi tipică întregii Câmpii ploieştene. Dar dacă ar fi să ne luăm după opiniile unor asemenea indivizi retrograzi. L. De asemenea. rup..).există trei platani uriaşi în curtea ştrandului de la Boldeşti. în fiecare primăvară. răchite (Salyx fragilis.a. ar aduce ghinion celor care îi au în curte (unii spun la fel şi despre sălciile pletoase). Predeal. menta/isma. nefiind agreate. pătlagină. (Dovadă că nu de la “scai” îşi trage denumirea)! De-a lungul străzii care uneşte cele două localită i ingeminate. coada şoricelului. cca 20 de pini decorativi (Pinus silvestris/nigra. care nu s-au mul umit niciodată cu recoltarea păr ilor inflorescente. prin fâne ele şi păşunile de pe izlazuri.). crengi întregi. pe Calea Unirii. L.). secara şi orzul (mai rar ovăzul şi floarea soarelui). atunci locuitorii din Sinaia. Şi de ce nu se iau deloc măsuri contra unor asemenea acte de sălbăticie grosieră? Nu putem încheia această paranteză despre estetic.. Există şi numeroase plante farmaceutice: muşe el. ele sunt destul de rare în această mică urbe. par ial.. şi Salix babylonica. vechea administra ie a CFR a plantat. la Scăieni am întâlnit rareori. arborele ginkgo (Ginkgo-biloba). anuale . aproape fiecare copac de pe Unirii şi Victoriei a fost vandalizat de culegătorii de flori.exotici. Victoriei din Scăieni. înainte de a afirma că este. scaie i. tremula. iar “îngrijitorii” lor.. precum platanul (Platanus acerifolia) . coada calului. noaptea. un copac dioic.). Aceştia. până moare. vezi Doamne. cei mai impozan i. de “prietenii naturii”!). În mod ciudat şi în ciuda similitudinii numelui. în formă de evantai şi sicamorul-platan american (Platanus occidentalis). prin zonele de şes ale oraşului. deversate pe furiş. Primăverii. Când oare se vor civiliza odată şi oamenii din această categorie. plantând arbori decorativi. pe ambele flancuri ale căii ferate (pline acum de deşeuri gunoiere. dar şi pe Str. că brazii. pe Str. dar şi a altor arbori decorativi. nigra. au fost planta i o mul ime de tei din specia Tilia tomentosa. urzica ş. din cauză că există încă supersti ia stupidă şi cumplit de retrogradă. rostopasca. neîndoios. an de an. catalpa (Catalpa bignonioides). Asemenea semănături nu au lipsit. între halta CFR Boldeşti şi gara Scăieni. în fa a bisericii din Scăieni.. (teiul alb). dintre care nucii. de plante agricole de bază. de fapt. dar şi al ii mai mici -. Cât despre conifere. învă ând să îmbogă ească şi mai mult natura şi să o respecte pe deplin. paralele cu linia ferată. la fel. rămas aproape neschimbat din era ter iară până azi.) etc. L. ar trebui să planteze cel pu in zece arbori în via a lui! În zonele limitrofe ale oraşului se fac. Din păcate. apoi. cu excep ia celor de pe lângă calea ferată. Monumentului. transplanta i fiind din America la Scăieni.grâul şi porumbul. plopi/plute (diferite specii de Populus alba. molizii. fiecare om. În luncile şi zăvoaiele râule elor locale întâlnim sălcii (Salix alba. niciodată de pe loturile 25 . tufe de cătină. Buşteni etc. impunători şi extrem de folositori? De fapt. culturi cerealiere alternative. pentru a corecta rupturile de ramuri. totuşi. Între gara Scăieni şi bariera apropiată. salvia. porumbari/porumbeli/poroambe (Prunus spinosa. unii copaci uscându-se din cauza aceasta. ultimii doi aclimatiza i de mine. fără nici o milă. au ciuntit şi mai rău copacii afecta i. foarte necesar să continuăm plantarea teilor din specia men ionată.

“Recompensele” primite nu le ajungeau. plantă semiacvatică. În anul 1863 a apărut filoxera. Paralel cu speciile de vi ă de vie nealtoită (Vitis silvestris. ştevie. chiar dacă poartă denumiri de-ale noastre: căpşunică. ceapă.. acolo ar trebui plantate flori sau iarbă decorativă. leuştean. unii din abunden ă. o parte din terenurile părăsite pot fi văzute.căpşuni. ceea ce nu e bine.000 ha de vii hibride. când. dar niciodată imediat după ploi sau cu pu in timp înaintea lor!). Ele nici nu dau un vin de prea bună calitate. terenurile cultivate cu fâne uri şi trifoi. mai recent. datorită faptului că apa era adusă din iazul apropiat. nici nu sunt vinuri rezistent în timp. bame. deseori dovlecei. de pe întinsul lor. Şi pentru că specificul de bază al agriculturii din Boldeşti-Scăieni rămâne tot viticultura. zmeură etc. in sau cânepă s-au restrâns şi ele. colectiviştii fiind totdeauna frustra i şi nemul umi i pentru cantitatea mică de produse ce le revenea. calitatea solului s-a degradat. cauzată de o insectă. castrave i. acest tip de ferme colective ob ineau produc ii record. datele statistice arată că cca 65% din teritoriul agricol al oraşului este cultivat cu frumoase şi productive vii. fiind destul de preten ioasă şi fără randament economic. pe versan ii spre sud. 26 . şi. din păcate.a. din păcate. usturoi. spanac. au devenit băltoace . Ar fi nedrept să nu recunoaştem că în asemenea zone fertile. căci pământ presupunem că au acum cu to ii. drept consecin ă. plantă termofilă. mărăcini. normal şi estetic. Cu excep ia a doi ani succesivi. Uneori. deşi. ajungând şi ea într-o tristă degringoladă sau pur şi simplu. bobul (Vicia faba).rezervate numai şi numai acestor recolte specifice. pălămidă şi de alte bălării. galbenă (zghihara) ş. pentru a-şi compensa lipsa acelor produse. cu un cernoziom suficient de bun. unde. preda statului cea mai mare parte a produc iei anuale. şasla. destul de preten ioasă şi lesne atacată de mană dacă nu este stropită de vreo cinci ori pe an (şi la timp. De aceea. încă sunt predominante în acest oraş. la sfârşitul sezonului agricol.).un adevărat rai pentru broaşte şi preaferici ii ân ari.). pe care mul i le cred autohtone. au fost lăsate de aceştia într-o jalnică paragină şi. mărar. vinete. pepeni. L. datorită calită ii solului. pir. româneşti. În mod surprinzător.fasole. Soiurile hibride. după o muncă aspră. obicei care continuă şi astăzi. cu toate că s-a cerut insistent ca soiul lor să fie treptat abandonat. pătrunjel. varză. la stradă. la marginea de nord-est a cartierului Balaca. şi s-a răspândit apoi şi la noi (în 1877).89. cultivă zarzavat . cea mai mare suprafa ă de acest gen din lume. ca în ările occidentale. L. România are 100. până i s-a găsit antidotul (el fusese descoperit în 1869): altoiul vi ei nobile pe rădăcini de vi ă sălbatică americană. s-au înmul it loturile cu vi ă nobilă (Vitis vinifera. La fel de îngrijite erau înainte zecile de hectare de vie ale CAP-urilor şi IAS-ului din Boldeşti-Scăieni care. L. retrocedate proprietarilor în anii din urmă. după ploi masive. mul i localnici cultivau în fa a por ilor. crâmpoşie. după Revolu ia din decembrie . tufe de cartofi (Solanum tuberosum. Destule terenuri arabile. s-a încercat cultivarea unor largi loturi cu orez (Oryza sativa).. de fapt sunt şi ele aduse. Apăruse mai întâi în Fran a. comparativ cu anii zilelor noastre. iar pe lângă garduri . dar explicabil. roşii. a inciden ei razelor solare şi a feririi de curen i reci. pe fâşiile dintre şosea şi gardul dinaintea casei. bostani. nu ar fi fost destul de bine între inute şi administrate de fostele CAP-uri şi IAS-uri. s-a renun at la orezăria experimentală şi s-a revenit la cultura cerealelor clasice. dar cultura orezului. pline de tor el. zaibăr (fraga). Produc ia cea mai mare se ob ine însă pe colinele dealurilor locale. localnicii preocupându-se îndeosebi de mica sau marea grădină de lângă casă. adusă din SUA. printre altele.). vară de vară.

în America. ci am intrat la o grădină zoologică. ursule ii coala şi prietenoasa şi gălăgioasa pasăre kucabura (kookaburra) care te lasă să o mângâi şi să o hrăneşti din mână. unde un particular a dat dovadă de serioasă tragere de inimă pentru a revigora acest spa iu. Din soiurile nobile ies vinuri nobile. prin băl i. păienjeni în majoritate neveninoşi. Concord. Şasla (ceasla) napoleon. rezultate din vi ă nobilă ce nu cunoaşte ce este aceea filoxera. mamiferele din zonă. viermi. în pajişti. Iubesc natura şi respect crea ia lui Dumnezeu. La crama Seciu (numită acum “Casa Seciu”) există pivni e largi cu o colec ie completă de soiuri nobile. am studiat cu pasiune “lumea celor care nu cuvântă” . Şasla muscat (struguri de masă) ş. crâmpoşie. iepurii sălbatici şi căprioarele ne intră deseori în curte. iar în Australia am drăgălăşit cangurii. făcându-l aşa cum fusese el pe când apar inea Societă ii Astra Română. Când am vizitat Noua Zeelandă. cu racoonii (ratonii) şi sconcşii. Personal. Isabelle. prin aer etc. de la blocurile din Scăieni. spre a cunoaşte cum arată pasărea kiwi. altele dăunătoare. prin apa Teleajenului. căci simulacrul unui teren de jocuri recreative pentru copii. Mult mai bine arată însă spa iul închis cu garduri înalte de lângă cluburi. Această pasiune o am şi aici. fetească neagră. de pe ambele coline care flanchează valea Teleajenului. este departe de a se numi parc. însă vinurile neozeelandeze sunt teribil de bune. viile de pe dealurile locale au înlocuit în bună parte soiurile de hibrizi cu vi ă nobilă altoită: Teras. melci. dacă nu prin animale mari. protejând-o oriunde ar fi. vechi şi rare. iar parcul de lângă cluburile de la Boldeşti. animălu e care ne-au intrat 27 . La fel animalele mari. Ceea ce m-a surprins este că niciodată aceste animale de aici nu fug de mine şi mă lasă să mă apropii de ele la numai câ iva paşi. larve. prin iazuri. pe sub pietre.a. primul obiectiv nu a fost un muzeu.via a animalelor. gordin. Din fericire. căci ea încă nu a pătruns în această ară din emisfera australă. am cutreierat singur. ea este totuşi prezentă pretutindeni. încă din copilărie. Într-o vizită pe care am făcut-o la o fermă viticolă din Noua Zeelandă am intrat într-o cramă de pe un deal ce semăna cu această cramă de la Seciu. este rareori îngrijit ca lumea şi nu mai seamănă aproape deloc cu cel care fusese atunci când era nou. * Deşi s-ar părea că fauna este pu in vizibilă în peisajul boldeşteano-scăienar şi mai discontinuă decât vegeta ia. atunci prin nesfârşita lume a vie uitoarelor mărunte (insecte. limacşi. foarte apreciate în ară şi la export: fetească regală. absolut toate pădurile şi câmpiile din împrejurimile acestei localită i. şi am ajuns să cunosc bine şi să recunosc o mul ime de păsări şi animale. Cu triste e. Este vorba despre curtea ştrandului. Unele sunt folositoare. Toate sunt de o mare varietate. singurul care ar merita acest nume. Lidia. am avut probleme cu veveri ele.) care mişună pe pământ. în sol. fluturi de toate culorile etc. an de an.rezistentă la atacul acestei insecte. Pentru că în America avem casa într-o pădure. unde am reuşit să fiu documentat în detalii despre o mul ime de păsări şi de animale locale. trebuie să spunem că în acest oraş nu prea există parcuri. fără excep ie. Muscat otonel (tămâioasă). La fel şi multe din păsările cerului care mai toate te acceptă să te apropii de ele sau î i mănâncă drept din mână! Nu o dată. multe inexistente în Europa. pe sub scoar a copacilor. insectelor şi a păsărilor. mustoasă etc.

care au năvălit ca sălbaticii cu armele în mâini să facă ravagii prin pădurile ării noastre şi să încalce orice regulă deontologică din branşa cinegetică! Cred că ar trebui bine studiat de medicii specialişti profilul psihologic al unor asemenea indivizi. existând şanse ca mistre iada să aibă edi ii anuale. cu suita lor de miliardari.. Gâştele canadiene şi ra ele sălbatice ni se coboară pe-aici. se vedeau nevoi i. uneori din zbor.. în aproape toate cur ile americane.. au fost ucişi 280 de mistre i. cu atât de multe victime. în piscina din curte unde nu prea se sinchisesc de prezen a noastră. într-o nouă hecatombă. dacă s-ar întâmpla o campanie cinegetică de o aşa deşăn ată amploare. ci acum 8-10. să vâneze ca să poată supravie ui! Dar nici aceia nu omorau în masă animalele sălbatice. au împuşcat fără milă. animalele. Atunci. doar într-o singură zi. întreaga mass-media ar exploda aruncând în aer toată trupa vânătorească.. lor le-a dispărut instinctul de apărare. trebuie să fii atent să nu calci pe bobocii cârdurilor de gâşte sălbatice care i se împleticesc printre picioare. să lăsăm atunci poveştile tragice de acest gen şi să vă spun că. Păsările au devenit foarte blânde pentru că. sim indu-se protejate. căci pe aceste locuri gâştele sălbatice sunt chiar mai blânde şi mai domestice decât cele crescute prin cur ile noastre din România.nepoftite în casă (unde le-am şi fotografiat). din cauză că. Ei trebuia să trăiască nu astăzi.) Oare la fel stau lucrurile şi cu lumea necuvântătoarelor din România.. desigur).. iar pe 14 ianuarie 2007. în anii 2006 şi 2007 campania “mistre iadei” s-a repetat. ele devenind la fel de blânde ca şi păsările din insula Galapagos de care se mira Darwin că toate i se aşează pe cap şi pe bra e (fiindcă zburătoarele de acolo nu mai văzuseră niciodată oameni. cu unul în plus fa ă de anul precedent. cruzime şi dispre fa ă de natură şi de opinia cetă enilor indigna i de nepăsarea acestor măcelari sângeroşi. păsările. aduna i într-un fel de arc înconjurat cu garduri de sârmă conectate la curent de 220 V şi lipsi i de apărare? Deşi presa i-a criticat. români şi străini. inclusiv scroafe cu purcei.. când oamenii sălbatici. într-o zi şi jumătate. Ce plăcere macabră la aceşti “vânători-terminatori” care ar trebui să se simtă ruşina i de ce-au făcut ei în cruciadele antiporcine de pe plaiurile mioritice! Câtă laşitate. deoarece parcă au fost scăpa i cu to ii din maşina timpului. Le-a dispărut frica de om. dacă iubi i totuşi natura. a fost împuşcat din greşeală şi un gonaci. în America. Vara suntem vizita i deseori de colibri (pasărea muscă). indiferent de func iile şi de miliardele lor! Oare ce spun organiza iile de protec ie a animalelor din România şi oare de ce fug de rup pământul păsările şi bietele animale sălbatice de noi românii secolului al XXI-lea. 185 de porci mistre i. Iar când te plimbi primăvara pe malurile lacurilor. special adus de la Braşov).. ieşi i din peşterile întunecoase. şi bravii exterminatori ai faunei na ionale nu sau lăsat până nu au spulberat fără milă al i 186 de mistre i (în 2006. nimeni nu le vânează. dacă iubi i fauna românească. mai mult pe tonuri glume e (nu pe porcii ucişi. ave i ocazia să le ocroti i pretutindeni. Şi pentru că şti i bine cu to ii să-mi da i răspunsul corect. la Balc (Bihor). Aici. unde. lacomi de trofee. de exemplu. întrucât nimeni nu le face niciodată nici un rău. De unde această blânde e a lor? Ei bine. mai cu seamă în această binecuvântată zonă prahoveană unde abundă o mul ime de splendide 28 . într-adevăr. care probabil că le părem ca nişte monştri? Sigur că se ştie de ce. un fost primministru şi un bancher.000 de ani. oamenii au instalat hrănitoare şi adăpătoare unde sunt aprovizionate zilnic cu grăun e şi apă proaspătă. din iunie 2005. păsărele minuscule venite să soarbă nectarul florilor.

reprezentante ale ei. am găsit o căprioară rănită de braconieri care a murit în mâinile noastre lăsându-ne pe to i cu ochii în lacrimi. pisica sălbatică (Felis sylvestris. pe lângă Teleajen) ş. botgrosul. De câteva ori. deosebit de impunător. pe glob. 29 . jderi (Martes artes). cântând ziua şi noaptea. Amintesc. şopârlele şi şerpii. Da. uliul. presa interna ională a semnalat cel pu in cinci cazuri. Vă asigur că. Proteja i-le. ciuful de pădure. prin pomii de lângă ferestre. adăpostesc căprioare (Capreolus capreolus). mai ales şerpii. au găsit copii mici abandona i pe care i-a adoptat şi i-a crescut cu grijă alăptându-i (şi nu era vorba de legenda cu Romulus şi Remus crescu i de lupoaica romană). codobatura. stăncu a. Chiar şi lupii. şorecarul. unde to i lupii fuseseră nimici i. prin văi şi pe coline. Uneori animalele se dovedesc mai umane decât mul i oameni.a. am întâlnit o splendoare de cerb. co ofana. că. al căror număr s-a diminuat mult în zona noastră. mai găzduiesc o mul ime variată de păsări sedentare ori migratoare: vrabia. veveri e (Scurus vulgaris fuscoater). Să sperăm. prin preajma caselor dumneavoastră. guşteri.. auşelul.nu s-a semnalat niciodată pe-aici vreun urs sau vreun bursuc. guguştiucul (apărut în stoluri venite din Asia Mică. animale frumoase şi inteligente. graurul. prin cur i. cât şi în aria imediată. Cel pu in. .. lupi (Canis lupus). gaia. pi igoiul. cucuveaua. sfrânciogul. presura. în secolul trecut. prepeli a (pitpalacul). în zona noastră. căci nu fac nimănui nici un rău şi toate aceste reptile sunt folositoare. fiind foarte întinsă. pe acoperişuri. România poate ajunge ca Anglia. L. pitulicea. n-ar fi exclus să adăpostească şi aceste animale. capântortura. un motiv în plus pentru care ar trebui protejate şi iubite mai mult. căci nici urmă de ei pe tărâmurile noastre! Extrem de frumoase sunt trilurile privighetorilor. ariciul (Erinaceus europaeus). prin anii 1942-45). turturica. Într-o pădure din Seciu. Pe la rădăcinile copacilor mişună diferite specii de reptile: şerpi. ciocârlanul mo at. guvernul britanic s-a văzut nevoit să aprobe solicitarea aducerii unor exemplare din import. când vede i guşterii. iar alteori. Toate vietă ile acestea le ave i pretutindeni: sunt prezente atât prin pădurile oraşului Boldeşti-Scăieni. bufni a. vulpi (Vulpes vulpes). sitarul. vor trebui proteja i cu grijă. şopârle. între începutul lui mai şi finele lui iunie. cât am stat în ară. la interven ia organiza iilor pentru protec ia naturii. în treacăt. Doar să le căuta i cu ochii. de poetul Corneliu Şerban). grangurul. cioara de arătură. lipitoarea. pescăruşii (ocazional. care acoperă toată zona de deal şi subdeal din oraşul acesta..). nu vă pripi i să-i omorâ i. nu prea sperios. până se termină perioada de ecloziune. ca în poezia lui Labiş “Moartea căprioarei” (caz relatat şi în ziarul “Flamura Prahovei”. pentru că distrug mul i dăunători ai agriculturii. eu n-am auzit de existen a lor. când lupoaicele. cu nişte coarne impresionante. caprimulgul.. precum şi to i arborii din oraş. ierunca. iepuri (Lepus timidus). codroşul. ciocârlia.. dropiile şi corbii au fost distruşi. Din păcate. prigoarea. sturzul.. pădurile de aici adăpostesc cerbi (Cervus elaphus carpathicus). sticletele. şoimul. într-o excursie cu copiii. dar pădurea de la Seciu. silvaticus). ciocănitoarea. râşi (Lynx lynx). mierla. Altminteri. nu există reptile veninoase! Nu există vipere! De aceea. un exemplar mare. eretele. gai a. mistre i (Suus scrofa. încât. Frumoasele păduri din jurul nostru. iubi i-le! Poate că intrarea în marea Uniune Europeană va mai îmblânzi setea de recorduri cinegetice (de distrugere a faunei) dovedită în trecut de unii români fără scrupule. drepneaua. cucul.

30 . caută.culmea ironiei! . murind în mâinile mele. după cca şapte zile de tratament. L). din America. nectarul din floare în floare sau îl sorb din vasele speciale cu sucuri pe care le atârnăm pentru ele în crengile pomilor de lângă ferestre. ştiind că muştele sunt hrana lor de bază. fiind buni numai la antrenarea pescarilor amatori pentru a-şi omorî timpul cu undi a care de cele mai multe ori iese goală din apă.. sub streşinile caselor. Cu excep ia mierlei. eliberând-o în acelaşi iaz. pe care am filmat-o cântând într-un parc din oraşul Tampa. Fără glasul lor. mai triste şi mai searbăde.. precum cele din Europa. Şcolile cred că ar putea face acest serviciu. Ce păcat! În tunelul de pe dealul de lângă biserica din Boldeşti am descoperit o mare colonie de lilieci (Pipistrellus pipistrelus. până la apari ia aşa numitei “gropi ecologice” de lângă Teleajen. s-au înmul it brusc şi numărul rândunelelor. ca fluturii. mai ales de unii copii. cinteza şi multe altele. am observat că nu acelaşi lucru se întâmplă cu rândunelele din nordul Americii. deoarece nu prezintă nici un fel de importan ă economică. din râule ul Bălăcu a sau din iazurile înconjurătoare. grangurul. am dat peste o barză şezând ca pe cuib . aceste primadone înaripate nu există în America. Amândouă speciile au un repertoriu minunat.deoarece to i le lasă să-şi construiască cuiburile oriunde vor ele.. Numărul rândunelelor şi al lăstunilor scăzuse îngrijorător pe plaiurile noastre prahovene. în grajduri. De acolo au apărut în oraş bejanii masive de sute de mii de muşte şi .şi aceasta era rănită -. spre deosebire de alte păsări. altfel spus. dar ea nu a mai putut fi salvată. unde se depozitează zilnic gunoaiele din tot jude ul. şi nu le disturbă nicicum scurtul lor sejur la noi. În mod surprinzător. cu siguran ă. zbârnâind din aripi ca nişte mini-elicoptere şi stând pe loc în aer. unitate nedorită şi blestemată de localnici. la orele de dirigen ie. primăverile ar fi. În grădina şcolii din Scăieni am găsit un şoim rănit la o aripă pe care l-am tratat şi când a putut zbura. Este partea bună a unei păr i rele sau.. Singura pasăre ce le poate imita destul de bine trilurile complexe este pasărea Mocking bird.în special pentru rândunele .. De multe ori am avut impresia că aceste fiin e gingaşe nu sunt îndeajuns de cunoscute. nedepăşit de nici o altă pasăre de pe glob. care. mierla. o consecin ă pozitiva care confirmă că lan ul trofic.odată cu înmul irea muştelor. pe verande.le-am înregistrat cântecele şi am descoperit că erau două specii distincte de privighetori: Luscinia megarhynchos şi Luscinia luscinia sau filomela. din Florida. pupăza. iar lângă iazul din Scăieni am descoperit o lişi ă împuşcată în picior căreia i-am putut vindeca rana.. unde se pot aborda subiecte interesante legate de frumuse ea şi protec ia naturii. pe câmp. aceasta din urmă mai pu in sperioasă. de iubite şi protejate de toată lumea. Într-o vară. M-am bucurat însă când am constatat că locuitorii din oraşul Boldeşti-Scăieni dovedesc în fiecare an un adevărat cult şi respect pentru rândunele şi lăstuni . Aceasta. cucul. i-am dat drumul. nu sunt atât de apropiate fa ă de om. ac ionează spontan şi în localitatea Boldeşti-Scăieni! Nu voi adăuga nimic despre peştii din Teleajen. dar parcă tot nu poate întrece privighetoarea de la noi! Cu multă bucurie aşteptăm să auzim primăvara cum aceste mici artiste înaripate dau concerte prin codrii din apropiere: privighetoarea. Mult mai blânde mi se par aici în Statele Unite micu ele păsări colibri care. când este impulsionat de om. nu ştiu de ce.

la Şcoala Scăieni. la Clubul Boldeşti.CAPITOLUL III. s-a luptat să înfiin eze acolo o societate agronomică egalitară.. Dar într-o bună zi. Păi n-ai ştiut până acum că orice propunere de genul acesta. fără să am certitudinea că Ceauşescu o va citi vreodată personal sau că îmi va răspunde cumva. un tovarăş. deosebit de toate celelalte. m-am trezit. care voia să fie model pentru noua societate românească. busturile au dispărut fără urmă. prin care eram chemat de urgen ă la Comitetul regional de partid de la Ploieşti.. o istorie aparte. Zis şi făcut: scrisoarea. mă trezesc pe neaşteptate cu un telefon acasă. Am fost foarte entuziasmat de ideea lui şi. visa ca necunoscutul Scăieni să devină un model pentru lumea întreagă. să o aprobăm dacă merită înaintată sau nu?” Cam speriat.. de îndrăzneşti să-i dai sfaturi tovarăşului secretar general Nicolae Ceauşescu ce să facă şi cum să conducă ara?! Fiindcă te-ai apucat să-i scrii şi să-l sfătuieşti prosteşte să. în care vrând-nevrând. în orice caz. mai întâi trebuia să treacă pe la noi. o scrisoare prin care îi propuneam să aprobe înfiin area unei noi comunită i urbane.. Îl vedea ca pe un oraş românesc modern. eventual o nouă capitală a ării. am trimis-o recomandată prin poştă. dar speram că măcar vreunul din preajma lui tot îmi va da vreun răspuns sau altul. implicat. Despre numele acestui oraş Înfiin area oraşului Boldeşti-Scăieni are o geneză specială. odată redactată.. cineva cu func ie mare. prin copiere. Acest tânăr. deloc cunoscută de locuitorii lui. pe care eu îl îndrăgisem. dar după plecarea mea din ară.i aprobe înfiin area unui oraş. mi-am cerut scuze şi i-am mărturisit sincer că nu aveam cunoştin ă de 31 . m-am apucat imediat să-i imaginez eu un portret. sugerându-i marelui şef ca noua localitate să se numească “Oraşul Diamant”. că nu ştiam ce vor să facă ăştia cu mine. tovarăşe profesor. Când am sosit acolo. dictatorului Nicolae Ceauşescu. Am uitat cine era acest sus-pus. care mi-a vorbit cam aşa: “Cine eşti dumneata. de la început. încă unul şi multă vreme busturile acestea au fost plimbate prin mai multe locuri: în hol la primărie. Teodor Diamant (1810-1841). după o aşa “crimă” gravă. Voi trata acest subiect într-un capitol special.. Inspirat de ideea lui Diamant. După modelul primului bust. prin unirea dintre comunele Scăieni şi Boldeşti. Înfiin area oraşului Boldeşti-Scăieni. După expedierea ei. solicitat pentru o audien ă urgentă. cam încruntat şi cu ton dojenitor. pricepându-mă la sculptură. cam cum trebuia el să arate. iam făcut şi un bust după schi ele mele. apoi. în incinta bibliotecii Casei de cultură.. am mai turnat. Pozele lor au apărut în câteva ziare şi reviste din ară şi străinătate. m-am grăbit să-i scriu preşedintelui ării de atunci.căci nu i s-a găsit niciodată vreo fotografie -. înainte de a fi trimisă preşedintelui ării. Falansterul de la Scăieni (ini iat în 1835). cu toate că nimeni nu ştia cum arăta acest visător formidabil . au trecut vreo trei luni de tăcere şi îmi cam luasem orice speran ă că îl voi mai primi în vreun fel. schi ându-l în mai multe variante. Citisem tot ce am găsit despre falansterul de la Scăieni şi aflasem că un utopist cu foarte multe inten ii bune.. ca şi macheta casei lui Eminescu de la Ipoteşti pe care o lucrasem pentru Şcoala Scăieni. şi la fel de visător ca şi el. m-a poftit în biroul său având un plic şi o hârtie în mână.

în calitate de profesor de istorie şi de română. Manolache Bălăceanu. m-a invitat în biroul său de la primărie şi m-a rugat ca. m-am trântit pe burtă peste schi a străzilor şi am început să scriu cu creionul. în persoană! Ea se ocupă cu aprobarea denumirii de străzi din noile oraşe. Ajuns acasă. Aşa că să ai răbdare până atunci şi dacă. va trebui să-şi păstreze denumirile vechi. ing.. am întins harta pe podea.. Luceafărului. ci numai denumiri inspirate din tradi ia locală. Nu a trecut nici o lună şi primarul mă anun ă să vin de urgen ă la biroul lui. când regiunile şi raioanele actuale vor fi înlocuite de jude e. în ordine alfabetică.. Str. prin Hotărârea Consiliului de Miniştri (HCM) numărul 1116. Charles Fourier (mentorul lui Diamant). numai patru i-au fost acceptate: Calea Unirii. primăria a trimis lista mea la Bucureşti.. decât numai după ce se va trece în curând la o nouă împăr ire administrativă a ării noastre. ci eventualul oraş.. Dimitrie Anghel (care locuise un timp la fratele său din Scăieni). “Ai însă norocul că tovarăşul preşedinte a fost răbdător cu sfaturile ce i le-ai recomandat cu prea mare îndrăzneală şi i-a răspuns cu omenie că a ordonat să se ină cont de sugestia dumitale. de cunoscător al ambelor localită i. apoi mam apucat să le bat la maşină pe o listă. să încerc să pun nume tuturor străzilor din oraş. atribuindu-le nume din ce în ce mai răsunătoare: Calea Unirii. nume de plante şi animale.această procedură. la care se adăugau şi satele Seciu şi Balaca. Vasile Alecsandri. Str. chiar şi fără sugestia mea ele puteau fi transformate oricând într-o unitate urbană. Monumentului. Str. tovarăşa Ceauşescu. Uite aici şi o notă cu îndrumări şi sfaturi cum ar fi trebuit să procedezi. Falansterului. Teodor Diamant. “Închipuieşte. nume de substantive comune ş. să vii mai întâi cu ea la mine şi să nu le mai adresezi direct tovarăşului preşedinte sau la comitetul central unde se primesc sute de scrisori pe zi. Nu am relatat acest amănunt cu preten ia că. Str. Nucilor. dar că nu este deloc de acord cu numele pe care i l-ai recomandat. numai datorită mie s-ar fi înfiin at acest oraş. Str. Str. Aleea 32 . s-a înfiin at noul oraş Boldeşti-Scăieni. Cireşilor. Str. compus din două comune. Păcii. Am luat din nou harta cu mine şi a doua zi m-am prezentat cu ea la primărie. fiind vorba de două comune industrializate. alcătuit din contopirea comunelor Boldeşti şi Scăieni. C-tin Brâncuşi. “Ce-ai făcut? Că propunerile tale n-au fost bune. din iunie 1968. Viilor.. Petroliştilr.. Aleea Clubului. Industriei.i că. pe undeva prin hâr oagele de arhivă ale fostelor comitete raionale şi regionale de partid trebuie să mai existe răspunsul fostului dictator la propunerea făcută de mine. Str.. Str. Aurică Marinescu. dar restul va trebui să le refaci!” “Dar cine mi le-a respins?” am întrebat eu. A doua zi.. Str. Nisipurilor. Şi a mai spus că nu vă apărea nici un oraş nou în ară. deoarece. dar am convingerea că. iar doi ani mai târziu. Str. Petroliştilor. că străzilor din oraşele nou înfiin ate să nu li se da nicicum nume de personalită i. George Enescu etc. Pe la ora unu noaptea toate străzile fuseseră botezate. Strada Victoriei. după noua împăr ire administrativă a ării. Str. După înfiin area oraşului. Victoriei.. Mihai Eminescu.” Nota specifica destul de clar. Primăverii. Petroliştilor şi Str. Mi-a dat să iau cu mine o hartă mare cu planul urbei celei noi şi m-a rugat ca în termen de două zile treaba să fie gata. adică cu acela de Oraşul Diamant.” Scena aceasta se petrecea prin toamna anului 1966. Îmi pare rău. Zorelelor. etc.. noul primar. că s-a întâmplat ceva. i leau respins! Din toate numele puse de tine.i mai zbârnâie prin cap vreo idee de genul acesta. Str. cu toate străzile rebotezate: Str. în iunie 1968.a.

din 8 noiembrie 2006). fiindcă toate numele străzilor mi-au fost aprobate.” Vă comunic mai jos toate denumirile străzilor din oraşul Boldeşti-Scăieni. spunându-i “Cartierul Seciu”! Cred că va trebui să-mi cer permisiunea să mi se aprobe să botez şi acest cartier. da. Şi a mers. Nu cred că am omis vreuna. Monumentului. cartier destul de mare şi important.. Nisipurilor. Livezilor. Unirii. a sosit timpul să trec la o altă neacceptare. Păcii. căci aşa te ştie toată lumea”. fiindcă aşa mi se spunea când eram copil. Şoseaua Ploieşti-Văleni. Gloriei. semnată cu numele lui. Boldeşti. Crinilor. Teleajenului. ing. Nouă. deoarece acesta este un nume de alint. Balaca. Gării. dar se pare că sunt condamnat să nu scap cu una cu două de acest diminutiv galinaceu care uneori mă deranjează. Perilor. Fundătura Toamnei. Intrarea Serei. pe timpul cât s-a aflat dânsul la conducerea primăriei oraşului Boldeşti-Scăieni. Străzile= Izlazului. Dealului. Gâlmeia. trebuie să-mi fac aici o autocritică. la modul general. Intrarea Levăn ica. ziarul “România liberă” din Capitală (nr. “Asta. Pădurii. mi-a răspuns el. am uitat să dau nume de străzi în cartierul Seciu. Zorilor. Intrarea Bălăcu a. mi-a scris de mână o declara ie. etc. Vestului. mai stâlcită: numele oraşului! Mă zbat de câ iva ani să demonstrez. va fi în grija altei/altor persoane să îi găsească un nume. De fapt.. din păcate. Intrarea Soarelui. Intrarea Ogrăzii.. la pag. Nordului. Izvoarelor. Coloniei. 5073. Poduri. chiar dacă l-am încadrat. Cocorilor. Victoriei. Nucilor. totuşi. în ordine alfabetică (în total. Ludu. Cristian Puiu Bălan a stabilit nomenclatura stradală a oraşului. Bucovului. Bucegi. Poligonului. Primăverii. Zorelelor. cred că va merge!” a opinat primarul. L-am întrebat de ce mi-a zis “Puiu”. Fagului. noul 33 . Aleea Clubului. Atârna i. nimeni nu mi-a corectat-o): pur şi simplu. Aurică Marinescu. Armoniei. „Cartier Seciu”.. Nu de mult. Trandafirilor. 5. Străzile= Stadionului. Şi. ni s-ar putea imputa că suntem analfabe i! Dar mai înainte de a apela la argumentele de bază. 84 de străzi): Aleea Clăbucetului. Petroliştilor. Industriei. Realitatea este că îmi place numele “Cristian” şi niciodată nu mi-a plăcut sămi zică lumea “Puiu”. conform tradi iilor locale.. Dealul Frumos. Intrarea Canalului. dl. Calea Petroliştilor. Sticlari. Intrarea Pirului. “Dl. după ce mă voi consulta cu domnul primar şi localnicii. Strada Necunoscuta. Prunilor. că revenirea la numele “Scăeni” este o greşeală imensă pe care. iar dacă se va construi vreo stradă nouă. Străzile= Albinei. Sondelor. Panselei. Secuiului. Gladiolei. Calea Unirii. Falansterului. să deschidem la pagina 707. Cireşului. Aleea Fabricii. Liliacului.. dând denumire tuturor străzilor din oraş”. Viilor. Mărgăritarului. Ogoarelor. Stejarului. Colinei. Distilăriei. prin care confirmă faptul că. * De la neacceptarea unuia din numele meu. a scris: “Profesorul Cristian Petru Bălan este cel care “a năşit” toate străzile din Boldeşti-Scăieni. folosit doar în familie şi între prieteni. dând şi acolo nume de străzi. Crizantemelor.Fabricii etc.. am comis o greşeală foarte gravă (şi. Grădinilor. Fagurilor. Seciului. Ghioceilor. “Pe mine mă cheamă Cristian Petru Bălan!” “Lasă-l aşa. cu argumentele cele mai logice şi ştiin ifice. Peste nişte ani. continuând-o. Intrarea Pie ii. (Vezi facsimilul după manuscrisul original). Străzile= Câmpiei. Calea Ploieşti. Podgoriei. Fântânei. primul primar al noului oraş. Morii. Florilor.

de parcă to i care îl folosesc acolo. ci “Scăiani” şi “Scăieni”! Forma “Scăeni” a apărut şi s-a răspândit după anul 1902. ar fi lingvişti atoateştiutori şi to i mai pricepu i decât doctorii în filologie?! Eminescu şi Caragiale le-ar spune cu indignare: pune i mâna 34 . prin unele căr i. ambele substantive se termină în vocala “i” şi acest “i” din rădăcina cuvântului trebuie păstrat în toate derivatele substantivului respectiv. “Dic ionarul explicativ al limbii române (DEX)”. căci. cel din edi ia a II-a. “secuienii” nefiind secui. cu o încăpă ânare de semidoc i. nu rezistă aceleia. Dic ionarul Ortografic. care spune: “Se scrie “ie” şi se pronun ă “ie” în cuvinte din fondul vechi” (Op. fie că plecăm de la for at-presupusul etimon “scai”.. cit.. Negoieşti etc.. Aş fi dorit ca la această pagină să existe substantivul propriu “Scăieni”. că aşa l-au găsit scris pe hăr i. XLVI). se scrie “e” sau “ie”. “scăişor”. Iar cuvântul Scăieni am văzut că apar ine prin excelen ă acestui fond istoric vechi.. pag. conform regulei nr. deoarece se respectă perfect normele ortografice de care vorbeam. ziare şi dic ionare. se scria şi se pronun a numai cu “i”.cit. Secuieni. Scăuiani şi Scăuieni. până s-a modernizat în Scăieni. Univers enciclopedic. mai sigure. la regula scrierii cu “-ie” înainte de consoane se încadrează şi alte denumiri geografice cu diftongi în “ie”: Bordeieni. La fel de convingătoare sunt exemplele lexicale oferite de cel mai actual şi mai citat dic ionar modern. născută din presupuneri nedocumentate. edi ia a II-a revizuită şi adăugită. 1998. etimologic vorbind. a lansat pentru prima oară acest exemplu din lexicul românesc. Ploieşti. motivând. în absolut toate variantele. Nici un text vechi din sec. fie de la mai sigurul “secui/săcui” (români ardeleni alunga i de secui şi aşeza i pe aceste plaiuri prahovene). din zona Ardealului în Prahova. transcriindu-l mecanic. din punct de vedere literar. prin Monitorul Oficial. “scăios”. al XVIIlea sau al XVIII-lea nu a scris vreodata “Scăeani” sau “Scăeni”. de la aceeaşi pagină.Scoiani. scriu foarte. ca şi cei din Măneciu-Ungureni. Ed. Editura Univers Enciclopedic. Buc. vă rog să încerca i a pronun a aceste patru nume înlocuind din fiecare variantă pe “i” de la mijloc cu vocala “e” şi ve i vedea că nici unul nu se poate pronun a astfel! Greşesc eu cu ceva? Dacă nu.Dic onar DOOM. ci acei transilvăneni băjenari proveni i. Litera Interna ional. în Op. pag.. 2005. 2006) care mai aduce şi alte cuvinte asemănătoare: “scăier”.. în func ie de pronun ia literară şi de etimologie” (Sublinierea Academiei... XLVI). Ortopeic şi Morfologic al Limbii Române. Scăuiani. Buc. Cine le scrie fără “ie” greşeşte! Fiindcă DOOM-ul Academiei Române precizează clar: “La început de cuvânt şi de silabă după vocală. Aşa stând lucrurile. al Academiei Române. numele vechi al localită ii. Or. 3. noi to i pronun ăm clar vocala “i” în Scă-ieni. de obicei. atunci de ce atâta îndărătnicie perseverentă din partea celor care. care este vocală sau semivocală de bază în evolu ia şi componen a tuturor variantelor arhaice ale toponimului: Scoiani. foarte greşit numele acestui oraş. apărut acum câteva luni. dar există substantivul masculin “scăiecior”. care dictează normele obligatorii ale limbii române literare. iar.. Scăiani.) Revenind însă la toponimiile de mai sus . Poieni. subliniez adjectivul “obligatorii”. Mălăieşti. Buc. un cuvânt mai rar. însă destul de asemănător cu numele localită ii care ne interesează şi care vedem că este scris cu “i” la mijloc. nu “scăecior”. precum că acest nume provine de la locurile pline de scaie i. care sus ine că numele vechi Scăuieni ar proveni din Săcuieni. în documentele citate anterior. Scăiani. “Noul dic ionar universal al limbii române” (Ed. (Oricum explica ia etimologică. Scăuieni. dar atunci nu existau regulile ortografice şi ortoepice la nivelul celor de astăzi.

şi când. ageamiilor! Nu stâlci i limba română şi renun a i la lenea de a mai adăuga o literă necesară în plus. în mod demonstrativ. decretate de forul superior al culturii din ara noastră. iar locuitorii ei văd că îşi ortografiaza fără greşeală acest substantiv propriu. 35 . conform regulilor obligatorii şi logice ale scrierii fonetice..pe carte. Când. deoarece este asemănătoare cuvântului englezesc “sky” (pronun at “scai”) şi care înseamnă “cer”. în căr i. to i ne vor urma! Iată pentru ce. Buzău şi alta în Basarabia. to i mi-au spus că prima variantă sună foarte frumos în pronun ie. noi astăzi nu mai scriem ca acum 100 de ani. iar a imita. “Scăieni” sugerându-le impresia că ar fi vorba de nişte fiin e cereşti. greşeala altora care habar nu au de ortografierea corectă a limbii române moderne. puse alăturat. nu este nicidecum un argument ştiin ific şi nu este nici măcar o scuză inteligentă! Corectarea de la noi trebuie să înceapă şi restul alogenilor ni se va supune şi. Bucuresci. pe firma primăriei. Scăeni!. cerem cu insisten ă ca pe panourile care anun ă intrarea în oraş. Suntem într-un nou mileniu şi ar fi anacronic să mai scriem ca în trecut. prin simple automatisme grafice. pe ştampile. nu mai scriem Ploeşti. acolo unde trebuie! Iar noi. aici în America. una în jud.. le-am pronun at cu voce tare în fa a vorbitorilor de limba engleză care nu ştiu deloc româneşte. am scris cele două variante ale numelui. desigur. când limba nu era evoluată. în toate dic ionarele şi în ziare să se corecteze odată pentru totdeauna această gravă eroare şi să scriem corect româneşte. deci: BOLDEŞTI-SCĂIENI! Nu putem încheia capitolul fără să vă amintesc că mai există alte două localită i Scăieni.. pe toate actele oficiale.. Academia Română. după modelul nostru. în numele adevărului ştiin ific şi al limbii române literare corecte. tuturor acestora va trebui să le explicăm cu glas calm şi limpede: oameni buni.

precizând că eu am fost recomandat de primarul de atunci al comunei Scăieni. scrisă de el împreună cu criticul Zigu Ornea (1930-2001) şi publicată în 1966 la Editura Politică din Bucureşti.) În vara anului 1959.” Teodor Diamant (Scrisoarea din 29 iunie 1835 către prietenul său. ca unul care aş şti mai multe despre acest subiect. Curios. ulterior predând-o şi în şcoală. deoarece respectivul primar a mărturisit sincer că nu auzise nicum de aşa ceva şi că nu ştia care-i “povestea cu falansterul”. deoarece eram un tânăr student de 23 de ani şi tot ce aflasem erau doar nişte informa ii generale care proveneau din cartea scriitorului Ioan Ghica “Scrisori către Vasile Alecsandri”. “suum cuique”. înainte de a se despăr i de mine. o maximă formulată de legislatorul roman Ulpianus. nici o pomeneală de promisiunea cu “suum cuique” făcută mie. şi rămâne până astăzi cel mai complet şi documentat studiu despre falansterul de la Scăieni.. i le-am arătat vizitatorului interesat. precum şi din ceea ce mai spicuisem prin “Monografia Ploieştiului” lui Mihai Sevastos.. Ei nu au putut-o redacta altfel şi va trebui. ca şi ei să trăiască pentru tine. viitorul autor al fascinantei căr ii “Falansterul de la Scăieni”. Mi-a spus cine este şi ce doreşte. nici eu nu ştiam prea multe despre acel ciudat experiment. din păcate.. Iar acesta nu era altul decât Ion Cojocaru. dar cunoşteam şi alte relicve arătate şi mie de unii bătrâni din sat. cartea a fost bine concepută. m-a îmbră işat şi mi-a dat asigurarea că va pomeni şi despre mine în cartea lui. după ce am studiat această limbă la facultate. În 1966 am primit cartea celor doi autori chiar din mâna domnului Zigu Ornea care mi-a oferit şi un autograf pe pagina de gardă a acestei interesante lucrări. I-am apreciat gestul recunoscător şi inteligen a. Tot ce îi povesteam domnului Cojocaru. iar când a plecat.. în contextul acelor vremuri. trăieşte pentru semenii tăi. şi nu aveam dreptul să mă supăr pe cei doi harnici autori. moderează-te. să le acordăm circumstan e atenuante pentru opiniile lor. exagerând activitatea şi importan a acelui experiment efemer. căci pe-acolo. pe atunci. instruieşte-te. Nimic în plus.. m-am trezit acasă. mi-a mul umit. pe când eram copil. urme destul de estompate. la Scăieni. Falansterul de la Scăieni “Păstrează-te. Numai că. chiar dacă se conformează cerin elor politice de atunci. În schimb. pe care. îmi păşteam caprele şi oile. cu vizita unui domn venit special de la Bucureşti spre a vedea localitatea unde fusese faimosul falanster al lui Teodor Diamant. Mai târziu. acesta nota de zor într-un carnet. mi-a precizat el de două ori în latineşte.. dar nu prea am în eles ce voia să-mi spună în limba strămoşilor noştri. Dar nu-i nimic. La drept vorbind. atunci când a venit să facă lansarea ei la căminul cultural din Scăieni.CAPITOLUL IV. cunoşteam destul de bine urmele palatului care fusese al lui Petre Bălăceanu (strănepotul lui Manolache Bălăceanu. cu toată bunăvoin a. descoperirile ulterioare 36 . scriitorul Ion Ghica. am citit-o cu nerăbdare de la un cap la altul şi. într-o duminică. deoarece. am aflat că “suum cuique” însemna “fiecăruia să i se dea ceea ce i se cuvine”. colaboratorul lui Diamant).

de egoismul şi setea individului de spa iu şi de proprietate privată (pe care numai o profundă educa ie religioasă o poate frâna şi anihila . el nu era singurul care lansa idei utopiste. ulterior.iar susnumi ii corifei materialişti negau din principiu 37 . în lumina canoanelor “epocii de aur”. lucrurile. pe nume Theodor Diamant (1810-1841). în realitate. prin exacerbări politice dictatoriale. dar nu în parametrii descrişi de cei doi autori şi înfă işa i cu exces de romantism socialist-revolu ionar. căci odată puse în practică. deşi modelul lui Diamant nu era nici Comuna (comunistă) din Paris. printr-o efemeră încercare practică. frizau. În fond. asta pentru că el iubea foarte mult dulciurile. de fapt. Iată. înaintea experimentului rusesc din 1917. concordan a dintre interesele individuale şi cele colective. Acesta. deoarece ar fi aflat că Fourier afirma cu toată seriozitatea şi naivitatea că fourierismul lui va ajunge la o aşa mare dezvoltare tehnică în viitorul îndepărtat. rezonabil. m-am întrebat care o fi adevărul? A existat sau n-a existat acel falanster? A existat.” (În paranteză fie spus. Aşa stând lucrurile. ci doar le frunzărise. nici “Manifestul Partidului Comunist” al lui Karl Marx (apărut în 1848). poate că Engels nu citise cu prea multă aten ie căr ile lui Fourier. fezabil. doar la suprafa ă strălucitoare şi doar în căr ile scrise de ei realiste. un egalitarism şi un liberalism dezirabil şi.. nici Lenin (ba Lenin se zice că notase undeva că se teme oarecum de “burghezia proletară”). pentru că nici unul din aceştia nu au inut seamă de individualismul firii umane. pentru că prin anii şaizeci era la modă protocronismul na ional. ridicată din drojdia proletariatului. Exact acest lucru nu l-a putut prevedea nici Fourier. ini ial. nici Engels.) Oricum. dar. fără urme de privatism şi de libertă i reale. realizată la Scăieni. ideile formulate de aceşti teoreticieni proto şi procomunişti. ci ideile şi operele filosofice ale socialistului utopic francez Charles Fourier (1772-1837). Nu ar fi lipsit de importan ă să vedem cum îl percepea Friedrich Engels pe socialistul utopic francez Clarles Fourier pe care îl admira pentru că “mânuia dialectica cu aceeaşi măestrie ca şi contemporanul său Hegel şi a prevăzut just unele trăsături ale viitoarei societă i comuniste: absen a antagonismelor sociale. Tratat despre asocia ia domestică şi agricolă” (1822) şi “Noua lume industrială şi societară” (1829). motiv pentru care câ iva cunoscu i de-ai lui l-au declarat nebun.au dat naştere la nişte polemici contradictorii care mergeau de la exaltarea experimentului făcut de Diamant şi Bălăceanu până la negarea completă a existen ei acelui falanster. s-a fundamentat. toate s-au dovedit a fi nu numai perisabile.. dezvoltarea multilaterală a personalită ii umane. făcuse un prim pas românesc spre o societate comunistă. la urma urmelor. pe un colectivism exacerbat şi exclusivist. când a putut fi materializat prin revolu ii armate. în aparen e. de la 1871. Nu a trebuit să treacă prea mult timp pentru a se vedea că întregul eşafodaj al învă ăturii lor fusese îmbrăcat în numeroase sofisme seducătoare. nici Marx. de instinctul lui natural de arivism. încât savan ii falansterieni vor putea transforma toate mările şi oceanele în mări şi oceane de limonadă. cum au stat. datorită impunerii lor cu for a şi prin crearea unei aparaturi paramilitare de coerci ie sângeroasă care să le men ină artificial durata şi supravie uirea în avantajul unei noi super-clase dominante. distructive şi criminale. cei doi autori voiau să demonstreze că un tânăr vizionar şi patriot român. transformarea muncii într-o societate vitală. pe care îl cunoscuse personal în Fran a. asistând la prelegerile lui şi citindu-i operele: “Teoria celor patru mişcări şi a destinelor generale” (1808). chiar foarte periculoase. În teorie.

deoarece nu s-a găsit aşa ceva prin arhive. îl captivaseră iluziile lui Claude Henri de Rouvroy. Saint-Simon (1760-1825) şi Charles Fourier (1772-1837). Buc. în miniatură. cine a fost visătorul Teodor (Theodor/Tudorache) Diamant. englezul Robert Owen (1771-1858) şi doi francezi. 1966). Iamandache reuşise să încropească o mică avere. la Scăieni. pentru gândirea şi activită ile lui practice viitoare. după căutări şi peregrinări. politică. dar se pare că nu a ob inut vreo diplomă de absolvire a vreunei facultă i.. Scriitorul Ion Ghica.. Sava.a. iar mama sa Anastasia. după ce a înfiin at o mică celulă agraro-industrială proto-comunistă.. vol. Acesta “era . de Eufrosin Poteca şi ce anume a întreprins el concret prin aceste locuri? Aşa cum spun autorii căr ii “Falansterul de la Scăieni”. şi nici de ideile lui benevolente notate în scris. care i-au produs destule necazuri fratelui său Teodor.. în schimb teoriile saint-simoniste şi fourieriste i-au plăcut. la fizică şi filosofie iar. de experimentul lui juvenil şi cu totul inedit pentru Europa de răsărit. după ce voia să o probeze şi în altă parte. s-a convins. mai ales după insuccesul acestuia de a înfiin a în SUA şi Anglia nişte colonii comuniste. se hotărăşte pentru profesiunea istovitoare de inginer hotarnic. cu func iunea de vtori vistier. De aceea. ESPLA. cu to ii fiind atei furibunzi). un fel de c. fiindcă via a practică i-a dezvăluit contrariul. p. Voia. în scurt timp. specializându-se în studii agronomice şi în cele de economie politică şi socială. trăind în limitele inferioare ale normalită ii intelectuale. italiana şi elina. el s-a retras cu discre ie şi s-a concentrat spre alte treburi.for ele spirituale divine. 1956. din 1828. să se pregătească pentru o carieră didactică şi. Un document din Arhivele statului atestă că Diamant s-a născut la Bucureşti în 1810.om de frunte. pe lângă latina şi greaca veche. în “Scrisori către Vasile Alecsandri” spune că bătrânul Diamandi avea doi copii: Barbu şi Teodor/Tudorache (Theodor). ajunge să studieze patru ani la Universitatea din Paris.notează Ghica . unde a fost cel dintâi. ce voia acest iluminist simpatizat şi sprijinit de Ion Heliade-Rădulescu. 44. zis Diamandi. unde. inteligent. Tatăl său se numea Iamandache Mehtupciu. Sub semnul îndoielii a stat până acum până şi data şi locul naşterii sale. Ed. Teodor a urmat cursurile şcolii de la Sf. Strălucea la matematici superioare. conte de 38 . În 1834 se reîntoarce în ară. germana. După frecventarea unei şcoli greceşti. muncitor. 238). Pe vremea aceea. I. dar se pare că tocmai tânărul nostru Diamant a ajuns repede la o concluzie realistă şi. ob inând o diplomă în acest scop. Perioada şederii la Paris a fost hotărâtoare pentru existen a lui. cu o bursă ob inută de la Aşezămintele mitropolitului Dositei Filiti. Ion Cojocaru şi Zigu Ornea. probabil. Buc.p. nu putem face abstrac ie de această premieră românească absolută. a plecat la studii la şcoala de cade i din Munchen unde se perfec ionează în calcul diferen ial şi integral. Barbu fusese cam pu in înzestrat de la natură. Ini ial. un tânăr excep ional înzestrat. nu se ştie cu ce ajutoare financiare. Aşadar. (Ion Ghica. p. “se ştiu pu ine lucruri despre copilăria şi tinere ea lui Diamant. de zădărnicia teoriilor de acest gen. Dacă ideile britanicului Owen nu-l atrăgeau prea mult. ini iat cu mult entuziasm şi curaj. Odată convins de contrastul dintre teorie şi practică. Totuşi. cit. Opere. se merită a vorbi mai pe larg de acest experiment mai mult sau mai pu in naiv. În 1830. printre care o moşioară la Pociovalişte.. tineretul francez era destul de atras de ideile filosofice ale celor trei mari socialişti utopici ai vremii. stăruitor şi plin de devotament”.” (Op. vorbea fluent franceza.

. reunindu-se “într-o masă de subscrieri îndestulătoare pentru a opera în cadru complet. Mai mult decât atât: ideile fourieriste au fost lăudate de Diamant şi românilor. Dreptul la muncă era asigurat fiecărui membru/membră. dreptă ii şi ordinelor publice să se organizeze într-un cadru complet. spre anumite genuri de activitate. 18”. între orele amiezii şi ora 4. ad-libitum. prin paginile ziarului “Curierul românesc”. Cert este însă faptul că Theodor Diamant a îmbră işat. metoda sa. ideile speculative ale lui Fourier cu care se împrietenise. la răspântiile principalelor străzi din Paris. autorul se întreabă retoric: “Ce este. Jacques. prin lucrarea “Scrieri economice”. După ce critică teoriile utopice ale lui Robert Owen şi Saint-Simon. prin discursuri laudative în fa a publicului francez. Diamant cere prietenilor libertă ii. cu toată convingerea.. Neologismul respectiv a fost inventat chiar de Fourier.Saint-Simon. Preconizând atragerea celor avu i la înfăptuirea acestei noi organizări sociale şi 39 . Atât Fourier cât şi Diamant considerau că. frecventându-i toate prelegerile şi răspândindu-i-le. tipărită la Paris în aprilie 1833. aşezarea de experiment societar. nr. la locuin a autorului din Rue de Mauthurins-St. falansterul se împăr ea în serii şi grupe (falange).. cu pregătiri culturale şi profesionale diferite. o necesitate fiziologică pentru to i membrii societă ii. ajutate de muncitori. Într-o serie urmau să intre 20-24 de grupe. potrivit aptitudinilor şi înclina iilor lui/ei. deci. de la justice et de l#ordre” (Către prietenii libertă ii. dreptă ii şi ordinei). adunând 18 până la 1900 de persoane din trei clase: bogată. rămânea însă donatorului. autorul lansează următoarea invita ie: “Persoanele care ar dori să asiste la conferin ele ce au loc la mine acasă şi al cărui obiect este de a examina procedeele care pot să facă atrăgătoare produc ia. Această broşură se împarte gratuit. intrând şi ieşind liber din grupe şi serii. fiecare asociat putea să-şi dezvolte multilateral aptitudinile şi înclina iile. fiecare grupă având 7-9 persoane. Astfel. potrivit înclina iilor diferitelor persoane. tinde să-l răspândească chiar în popor prin regimul ac ionar (.. mijlocie şi săracă. rămâne i în credin a părin ilor voştri!” . dacă acesta ar fi optat pentru aşa ceva). administra i voi înşivă prin aleşii voştri. Încă din primele pagini ale broşurii. Iar în concep ia francezului. el spune: nu încredin a i nimănui averea voastră. de făcut pentru a da celor ce nu au FĂRĂ A LUA de la cei ce au?”. dar nu avem nici o dovadă scrisă care să confirme o asemenea afilia ie. ca adep ii lui Saint-Simon: aduce i-vă averea voastră. în final. apoi printr-o broşură. care sus inea că socialismul se va putea instaura cu ajutorul claselor avute (bancherii şi industriaşii). Veniturile urmau să se împartă după calitatea muncii (5/12) şi după talent (3/12). “Aux amis de la liberte. din combina ia substantivelor “falax=falangă” (forma ie militară din Grecia antică alcătuită din solda i pedeştri înarma i cu lănci) şi “monastere” (mănăstire). iar Ion Ghica chiar sus ine că tânărul român ar fi fost membru marcant al acestei grupări.) El nu spune. gruparea trebuia să fie organizată pe teritoriul unei dona ii (care. explică superioritatea propunerilor lui Charles Fourier: “El a urmat căi cu totul diferite.” Această celulă social-economică primară a fost numită de Fourier falanster (la fel se numea şi clădirea sediului central al falansterului). dintre oraş şi sat dispărea. iar contradic ia dintre munca fizică şi intelectuală. Numărul membrilor celulei trebuia să cuprindă între 1500-2000 de persoane. sunt rugate să-mi comunice dorin a lor. Munca devenea în felul acesta o plăcere. departe de a ataca spiritul de proprietate. Ca un post-scriptum al acestei broşuri.

o igancă focoasă. dar nu a primit nici un răspuns.Conde-surVesgres. De altfel. pe lângă alte trei proprietă i mai mici: Tecuciul. deschis unor reforme. pe care îl cunoştea mai demult. colerică şi câtuşi de pu in submisivă. lansat la Paris în ziua de 25 aprilie 1833. din motive mai pu in clare. pe teren.la Scăieni. Printre altele. încrezător. Balaciul şi Tutăneasa. aproape nesolvabile. nu le-a sprijinit). fiind foarte solicitat în procesul de măsurare a multor terenuri agricole. deci după Scăieni. Ghica (1834-1842). îi adresează. era să înceapă cât mai repede un experiment românesc şi să găsească un moşier bogat dispus să-i pună la dispozi ie terenul necesar pentru înfiin area unui falanster după re etele lui Fourier. de abia întors de la Paris. din jud. Se născuse în 1807 (era deci cu doi ani mai în vârstă decât Diamant) şi nu era o personalitate de valoarea acestuia. lansează atunci apeluri către boierii patrio i explicând ce mari foloase le-ar aduce introducerea sistemului falansterian. În urma acestor apeluri. Bălăceanu se despăr ise de so ia sa. câteva promisiuni vagi începuse să primească. pentru capitalul investit. s-a remarcat ca o fire destul de voluntară. Teleorman. Prioritar. atât Fourier cât şi Diamant prevedeau că falansterul trebuie să asigure. De aceea. trăind. dar capricioasă. Emanoil (Manolache) Bălăceanu. de organizarea unor falanstere experimentale (prima.a. ob ine autoriza ia legală de “inginer hotarnic”. cam pe 7/19 aprilie. Acestea din urmă s-au experimentat atât în Africa. Edificiul central al acestui complex social era şi el numit tot falanster. dar nimeni nu se grăbea să-l sprijine concret. Cum era de aşteptat. Au fost peste 40 de încercări practice. În încheierea manifestului său. Manolache Bălăceanu. pentru Diamant. Wisconsin Phalanx. Iată câteva din grupul celor din Statele Unite: Farm Phalanx din Boston.cointeresarea lor. Familia şi greută ile familiale. el s-a întors în ară la începutul anului 1834. Boierul avea multe datorii. fiind şi ultima experien ă de acest fel realizată în timpul vie ii marelui utopist Fourier. domnitorului Ghica şi generalului rus Pavel Dimitrievici Kiseleff (1788-1872). între 1833-1835. fostă roabă pe moşia sa. unde avea o moşie apreciabilă. Pe vremea apari iei lui Diamant la Scăieni. se măresc. în care Diamant îşi imagina un om cu vederi progresiste. care-i face opt prunci. de salon. un venit fără muncă de 4/12 din venitul ei total. o “cucoană cumsecade”. toate au eşuat. dispre uind canoanele şi rigorile conven ionale. dar cele mai multe în America şi au fost înfiin ate după 1840. Tânărul nostru. cu timpul. Prin “Curierul românesc” al lui Heliade Rădulescu. cu acuze de grave escrocherii. de numele căruia este de asemenea legată întemeierea falansteului. Texas Phalanx ş. francezul le-a dezavuat pe amândouă şi. Diamant încheia cu o frază plină de încredere şi de bun augur: “În interesul umanită ii. North American Phalanx din New Jersey. Între timp. dacă e să ne 40 . Avea un şir de procese şi încurcături financiare. într-o comună nu departe de Paris . Pe tronul ării Româneşti venise de curând Al. preşedintele plenipoten iar al divanurilor ărilor Româneşti. fiica clucerului Dimitrie Ştefănescu. lăsând-o cu un copil (Lucre ia) şi preferând să legalizeze o nouă căsătorie cu Stăncu a Constandineasca. locuia în Scăieni. fie ca experimentarea să devină desăvârşită vara aceasta!” Era însă un optimism bazat pe o prea mare grabă şi pe prea multe himere. deşi se pare că avea ceva cultură. scrisori prin care le solicita slujbe potrivite studiilor sale. Un răspuns încurajator va găsi însă la un boier. Elenca. a doua din lume .

Au urmat un alt roi de invita i. în 1835. al XIX-lea. Scăieniul era situat pe vechiul “drum al sării”. Falansterul nu a început brusc. Bălăceanu era considerat ca proprietar al unei moşii care producea un venit anual mediu. desfiin at la 1 ianuarie 1845. interesat fiind. o şcoală gratuită unde primele lec ii le preda însuşi Diamant. liberi şi egali în drepturi cu to i românii.. Oricum. având o valoare de 14. fiind pusă sub sechestru. de vor fi fost sincere. ci a arendat-o falansterului. prieten cu amicii inginerului hotarnic.. cunoştea destul de bine ideile fourieriste. se străduia să o afişeze. Copiii. 10 pogoane de grâu şi 30 de pogoane de vie. la Conde-sur-Vesgre. Bălăceanu şi-a dat consim ământul şi i-a pus la dispozi ie moşia sa din Scăieni pentru un aşa promi ător experiment. De aceea. nobilul Baudet-Dulary). unii critici mai răutăcioşi ai falansterului diamantin au numit acest prim act de slobozenie “mica iganiadă”. apoi cu însuşi “Tudorache” Diamant. păr ile lui tenebroase nu anulează întru totul bunele inten ii ale lui Manolache Bălăceanu care. În Scăieni existau şi 12 moşneni ( ărani liberi. era situată în jude ul Saac sau Săcuieni. Se pare că. şi încă pe un pre nu tocmai modest. cu pământul lor). în premieră valahică absolută. Localitatea Scăieni. rămâne ca un mic mecena în istoria societă ii româneşti din sec. Unii cercetători afirmă că a făcut acest gest nu atât dintr-o spontană generozitate. Dar. trebuia să alterneze educa ia prin muncă cu cea prin învă ătură. livezi cu 600 de pruni. ca urmare a vreunui “decret”. cel pu in în aparen e. declara i. În acel an. punându-i-se nu o dată la îndoială chiar şi cinstea personală pe care. la rândul său. Teodor Diamant. nu a copiat dogmatic standardele falansteriene ale lui Fourier ci le-a adaptat la condi iile locale din ara noastră şi a cerut lui Bălăceanu să ob ină autoriza ie legală pentru func ionarea lui. zece familii de robi igani (32 de membri: părin ii şi copiii lor).luăm după plângerile lui. cu 68 de familii în 1831. cum s-a întemeiat şi cum s-a terminat falansterul. în Fran a. în 1836. abia venit din Fran a. Cel care-i recrutase. făurit din umbre şi lumini. ocupându-se de muncile mai uşoare. Fondatorul a mai adus acolo 15-16 nou veni i. să scape de amenin ările cu ipotecarea moşiei sau gândindu-se la nişte câştiguri materiale imediate şi la echilibrarea bugetului financiar care devenise atât de anemic. de exemplu. acolo erau 20 de pogoane de porumb. aproape 20 de noi membri. Putem crede acest lucru dacă inem cont că boierul Manolache nu a comis un act de pură filantropie cedând gratuit moşia de la Scăieni (cum făcuse. fiind mai mare decât jude ele vecine Prahova şi Buzău. În orice caz.. mai ales după ce noul lui prieten. Însăşi moşia Scăienilor era amenin ată cu confiscarea. prin jalbe la ocârmuire.. dintre care cei mai mul i “so i” erau străini de Scăieni. muncite de 46 de clăcaşi. dacă vrem să facem generoase concesii. ci mai mult din instinctive porniri mercantile. cărora li se spunea “so i”. în care se afla datorită ipotecilor ce-i grevau serios bunurile moştenite. îi explicase detaliat avantajele sistemului falansterian. I: 41 . printre primii falansterieni au fost iganii de pe moşie. inspira i. ca un tânăr generos. în pofida acestor încărcături negative. pozi ia aducându-i ceva venituri de tranzit. în ciuda faptului că avea talentul să scoată bani şi din piatră seacă. de fapt. Şi copiii lor veneau la pension. înscriindu-l sub numele de “Societatea agronomică şi manufacturieră”. începând de la 5 ani. Să urmărim. Mai întâi s-a înfiin at un “pansion”. 60 pogoane de fânea ă. El s-a construit lent.000 de galbeni în 1873. Manolache s-a remarcat ini ial. Fără să tergiverseze. în continuare. educa i în forme mixte. luate la un loc. într-o continuă penurie jenantă. probabil după opera “ iganiada” (vol.

socoti i arendaşi. păr ile fiind Manolache Bălăceanu. cât şi cu bani. şi “Hanul cel mare”. Pe lângă mori existau cărciumi. pentru început. 4 secretari de cancelarie (“scriitori”).a. Din punct de vedere al stării materiale. mese comune. deci 6000 de galbeni în total. 1 mentoră la pension şi 3 îngrijitoare la pension. II: 1877)..m. pe de o parte. Fourier se pare că s-a bucurat. Kretzulescu. 7 elevi.1875.. aşa încât falansterul 42 . Exista şi o “fabrică” de plase de prins peşte. De asemenea.. Majoritatea erau scăienari de origine (28 de so i). că boierii mâncau laolaltă cu gloata săracilor. muzican i). Focşani. poet. Din păcate. fratele lui Manolache. s-a încheiat un contract. temându-se că Europa de est. Gorj. au cerut informa ii detaliate despre evolu ia societă ii agrare industriale condusă de Bălăceanu. de pe Str. hanul “din sat”. praporcic (sublocotenent). 1 fierar. fără încunoştiin area autorită ilor. Contractul prevedea că Manolache Bălăceanu arendează moşia pe 5 ani. jud. Pe terenul falansterului se aflau: moara de plute de pe Str. 8 ore de odihnă). În plus. în locul unde este acum întreprinderea “Artema Plast”. La 20 sept. Diamant nu a putut recruta mai mult de 80 de “so i agronomi”. Diamant l-a rugat să-i înmâneze arhitectului Mauritze scrisoarea căruia îi cerea favoarea să schi eze proiectul clădirii centrale a falansterului. având. Proiectul trebuia să fie trimis de la Paris la Scăieni prin N. pe de altă parte. Ploieşti-Văleni de astăzi. căpătase o triplă însărcinare: “secretar. mai ales că iganii fuseseră declara i liberi. un singur lucrător. pitar (responsabil cu aprovizionarea cu grâne şi pâine a unui teritoriu) şi director (Stăncu a. 7 eleve. ulterior a rămas totuşi indiferent. cu brutărie şi curte de dejugat boii. Nici unul din Ploieşti.. 1836. ini ial. Când scriitorul Ion Ghica a plecat la Paris. Bucovului de astăzi. după modelul celui de la Conde. Divanul jude ului Saac şi “Departamentul trebilor din lăuntru” de la Bucureşti. nu poate îndeplini toate condi iile economice necesare pentru concretizarea teoriilor lui (şi. în calitate de co-fondator. 8 ore de studiu. din Bucureşti erau 21 de “so i”. depunând. că la pension nu se studia deloc religia (înlocuită cu muzică şi lec ii de dans!). La 20 sept. Alte “întreprinderi” nu existau decât în măre ele planuri ale fondatorului. din care 32 de sex masculin şi 21 de sex feminin.. 1836 tabelul “so ilor agronomi” număra 53 de membri. că noua colonie se ghida după alte legi decât legile ării (8 ore de lucru. Mehedin i şi jud. mai solicitau şi o listă cu membrii falansterului care li se părea o organiza ie cam ciudată şi oarecum suspectă. vol. a lui Ion Budai-Deleanu (1760-1820). situat pe Şos. 1 director de studii. era loc iitoarea lui) şi grupul coloniştilor . în timpul liber. “so ii agronomi” participau la comunitatea falansteriană atât cu capitaluri proprii. meseriile celor 53 de membri ai falansterului erau următoarele: 17 agricultori.. de ceea ce face elevul său la Scăieni. că între cele trei liste trimise la orânduire existau unele contradic ii şi discrepan e care păreau şi ele suspecte ş. dar s-a găsit un dosar care arată că Ion Bălăceanu. că existau dormitoare comune. cu caracteristici tipic feudale. 4 profesori. în parte. 4 croitori. so ia. după câteva luni.d. nu s-a păstrat acest contract. 1 pantofar. În pofida marilor eforturi făcute. un fel de fond de rulment al coloniei. avea dreptate). că sistemul de reparti ie părea prea egalitar. câte unul din Piteşti. cu un pre de 1200 galbeni anual. “so ii” participau cu munca şi talentul personal (lucrători. hanul “de la Movilă”. profesori. După recrutarea primului roi de colonişti. Morii de astăzi. comisioner şi advocat al fermei agronomice şi manufacturiere de la Scăieni” şi. minorii fiind predominan i. 1 bucătar.

“ci numai în unele din ele” . numai nişte presupuneri. recomandate stăruitor de Diamant. Manolache Bălăceanu. şi nu numai lor. se ştie că inginerul activase acolo concret. el a trecut printr-o rapidă perioadă de slăbire a interesului pentru organiza ia pe care a creat-o. nu s-au găsit documente convingătoare care să confirme sau să infirme aceste supozi ii. directorul “so ietă ii”. Acest lucru ne determină să dăm o anumită crezare opiniilor că între cei doi încetase orice legătură. deşi coloniştii trăiau mai mult din propriile produse pe care le vindeau şi în afara teritoriului. au mers bine sau binişor. chiar şi duminica. Diamant fusese inima şi sufletul falansterului. deoarece.după cum spuneau ei . situa ia s-a deteriorat brusc. evita să dea ochi cu nemul umi ii şi cu autorită ile. ca dovadă că. Unii spun că prietenia dintre cei doi ar fi continuat. dovadă unele acte de vânzare-cumpărare găsite prin arhive. fiind tot mai rar văzut prin Scăieni. Spre a nu intra în conflict direct cu ei. până în prezent.nu avea nicidecum un caracter autarhic. Se evita chiar şi denumirea de falanster.“prin silă” şi excesiv. Numai în primele luni ale anului 1835. treburile falansterului se pare că. o fiin ă. toată responsabilitatea fiind lăsată pe mâna so iei sale. totuşi. iganca Stăncu a Constandineasca. astăzi. precum se crezuse.ceea ce membrilor le-a redus mult din entuziasm.. undeva pe lângă Iaşi. ne-am lăudat prea mult cu acest falanster ce începuse. De aceea. Cert este că activită ile societă ii falansteriene intraseră într-o degringoladă evidentă şi că nu mai semănau cu cele din primele luni de la înfiin are. pe ultimele liste ale membrilor acelei “Societă i agronomice şi manufacturiere” numele lui Diamant nici nu mai apare deloc. regulile de aur fourieriste. într-adevăr. Nu se mai respecta nici timpul de odihnă al “so ilor” membri. chiar dacă a rupt-o cu Scăienii. dar chiar şi nouă. Rămas singur la cârma micii sale societă i falansteriene. cere să fie ajutat să înfiin eze un nou falanster cu colonişti rromi. Imediat după plecarea lui. destul de descurcărea ă şi autoritară. iată. care. între cei doi ar fi existat divergen e şi certuri serioase care i-au dus până la procese în tribunal sau la o ruptură definitivă. “vreo lună” şi încă nici atunci în toate promisiunile fundamentate. Dacă. nemul umirile şi plângerile acestora nu au întârziat să apară. atunci. Aşa stând lucrurile. la început. Comportamentul ciudat al lui Bălăceanu ar putea fi. pare-se.. apoi s-au înmul it. nu a părăsit însă niciodată convingerile sale fourieriste. după cum era de aşteptat. fie cu aceea de societate agricolă manufacturieră. (Atunci. Diamant. mai ales în cele din anul 1836. În această privin ă opiniile cercetătorilor diferă. adresat Consiliului administrativ al Moldovei. pentru bani pu ini sau pentru nimic. Bălăceanu făcea cam ce voia acolo. nici nu mai erau respectate (dacă vor fi fost respectate vreodată pe deplin!). desigur. Adevărul este că. la pu ină vreme după întemeierea lui. zece din cei mai de 43 . ea fiind înlocuită fie cu numele de fermă agricolă. chiar dacă inginerul nu mai colabora cu pitarul Manolache. una din cauzele depărtării lui Diamant de opera ce-o ini iase. în primele luni. a rămas şi ea fără nici un răspuns. încă din faşă. dimpotrivă. ajungând până la o distan are de ea aproape totală. deşi într-o scrisoare reprodusă de noi mai jos. totuşi. aceştia muncind . ca şi so ul ei. după mai pu in de opt luni de la înfiin are. încât. “so ii” de vază ai acelei societă i declară că programul a fost respectat în acest ritm doar. într-un memoriu din 1841. Sunt. Nimic imposibil. în arhive. “înlocuitoarea de director” a fermei. conform documentelor de arhivă. să devină fantomatic). cerere care. al ii spun că.

în loc de lec iile d. Citez. că promisiunile şi realizările falansteriene ale lui Diamant şi Bălăceanu nu au existat în realitate decât mai mult pe hârtie.) Iar în cele după urmă ajunserăm ca de silă să ne facem cei mai sfin i. f. Bălăceanu fiind “cel mai înşelător. în întregime. moşii şi alte negu ătorii. învinuind de mare înşelăciune pe Emanoil Bălăceanu şi chiar pe Theodor Diamant pe care. Prea-Plecată Jalbă Noi.. slobozenia care este cea mai plăcută tutulor şi altele multe. “nici nu l-au văzutără pe-acolo!”. cu folosirea unor cuvinte aspre de dojană şi frustrare. moşia d-lui prapo(r)cic Manoil Bălăceanu. nr. ns. lunga jalbă. hrană. ci numai unele din ele. au ajuns “mai rău decât păcătoşii din iad”. Teodor Diamandi matematica. din care reiese foarte limpede şi fără urme de îndoială. că în loc de iconomia so ială am învă atără ca un sfert de pâine să-l iconomisim o zi sau două. respectând limba veche a originalului de atunci. poate fi considerată un document fundamental care subliniază că triste ea şi disperarea celor ce ajunseseră să trăiască într-un fel de lagăr este un adevăr incontestabil. noastră. împreună şi cu voia stăpânirii. deoarece “în locul veacului de aur”. a lucra orice fabrică. într-acest chip: a ni să da de către d. D. nu după cum scrie. (Citate luate din textul de mai jos. 41 şi 52. (Subl. întocmită într-un stil patetic. iar nu prin silă (subl. arh..) Care aceste toate s-au urmat vreo lună. doc. extrem de importantă şi revelatorie.. cei ceia ce cu numire am fostără so i agronomi şi manofacturieri la Scăieni. nici toate. acesta fiind totdeauna dispărut. Teodor Diamant.) şi nici că să pomenesc pe la noi acele învă ături. şi chiar din gura d-lui (T. lucru cu totul despot”. mai fuseseră înaintate şi ocârmuirii de la Bucov a jude ului Saac. adresată domnitorului Ghica. pentru că. ns. încât socotim că cei mai scumpi să înşela de punea bani şi cei mai în elep i săraci de făcea ceea ce am făcutără. domnul ării Româneşti. noastră!). a celor zece falansterieni de frunte. care nu-l putuse găsi pe cel reclamat. menit să diminueze mult mitul atât de lăudat al falansterului fourierist de la Scăieni (v. 44 . păduri.. agricultură... (Subl. al ii stăpânii şi al ii alt enteresuri şi făcând contracturi cu d-lui. Agia Bucureşti. a ni să da lăcaş. ei au ajuns la “veacul cel mai întunecat. plăcerile lumii.) căci ni le citea şi dedeam ştraf. economia so ială. Bucureşti. de a face orice printr-a noastră bunăvoie. în loc de matematică. a ni să da moşia Scăienii nouă ca la nişte tovar i. original din Arhivele Statului. n. întrucât a introdus şi o cenzură severă în coresponden a “so ilor” care se plângeau că “n-avem voie (nici) d-a scri ceva tainic pe la părin i. pentru o so ietate de cinci ani. zicem că nici nu l-am văzutără (subl.) Această scrisoare a unor oameni profund înşela i în speran ele lor. copie): Prea-Înăl ate Doamne.a) ne spunea atâtea făgăduieli. Ne făgăduia că vom găsi veacul de aur. Asemenea plângeri. că afară de cele ce este în contracturi ne spune că are peste 500. întărite prin comisie. lăsându-ne unii şcoalele. din ziua de 9 decembrie 1836. pusă alături de alte documente asemănătoare. rude sau protectorii noştri (. mai viclean şi mai despot”. în locul raiului pământesc” promis. raiul pământesc şi câştigul cel mai mare.. îmbrăcăminte. facem următoarele noastre arătări către Măria Voastră că. 7233/1836.seamă so i agronomi dau de grabă jalbă direct către Alexandru Ghica.000 lei împăr i i pă vite. limba fran ozească şi alte ştiin e.

a-i săpa pu uri. slobozindu-ni-să contracturile şi răvaşurile dă drum. iar noi vii. În locul plăcerilor lumii. în locul raiului pământesc. gropi. prin ger. Care neputând a suferi ne-am cerusără contracturile şi răvaşurile de drum şi. De aceea.) că în loc de negu ătoriile. etc. vedeam că n-avem voie d-a scri ceva tainic pe la părin i.) căci ni le citea şi dedeam ştraf. ploaie. Ion Bălăceanu. oi şi capre. Costache Anastasiu. în loc de agricultură.a număra cele opt ceasuri pă zi care era de lucru spre dare de mâncare. am făcutără cunoscut cinstitii ocârmuiri a jude ului Saac spre jalbă a ni să da slobozenie spre venire la Bucureşti spre căutarea drepturilor noastre cu d-lui. iar noi nu. veacul cel mai întunecat. 1836. Costache Papadonat. rude sau protectorii noştri (subl. că ne punea dă-i făceam caraula ziua şi noaptea câte două ceasuri descul i. lucru cu totul despot”. fieştecare scria p-acasă de ni să trimitea. făcându-i-să secfestru banii ce prisosesc. în loc de îmbrăcăminte şi încăl ăminte. Costache Constandin. care nici iganii nu putea să le sufere. în loc de fabrică. ajuserăm cu to i unindune supt comanda unia şi astfel scoteam. în loc de a face orice printr-a noastră bunăvoire. de abuzurile şi ilegalită ile săvârşite de judecătoria Săcuieni. şi alte reguli ale d-lui. căci mai primise o jalbă similară şi de la un alt grup care părăsiseră foarte nemul umi i colonia. şan uri. vedeam că în curte n-are mai mult decât vreo câ iva boi. pentru că nu i-a dat niciodată adeverin e de hârtiile primite etc. Domnitorul Ghica îl cunoştea însă bine de-acuma pe 45 . nedându-ni-le. Petre Popescu. El ajunsese la numeroase certuri cu injurii şi procese nu numai cu inamicul lui de-o via ă. şi suntem prea încredin a i că ni să va împlini această rugăciune. buturugi şi alte nesufrite lucruri. pleca i ne rugăm Înăl imii Voastre ca. care el este învă at. dechemvrie 9 Şi suntem prea pleca i şi supuşi slugi ai Înăl imii Voastre: Toma Constandin Caton. a-i cură i pădurea de mărăcini. am văzutără că este secvestruită. ns. vedeam că cu sila ne punea şi. Erbaru. Iar pentru cele ce ne punea şi ne făgăduia. pentru că îi pusese “sechestru nepravilnic”. în tribunal.. care nu lucra opt ceasuri pă zi. vaci. Gheorghe Mihalovici. ns. în loc de hrană. care ni s-au şi dat. mai viclean şi mai despot: (subl. pentru despăgubire pierderea de vreme. strălucindu-ne adesea înnaintea ochilor bunătatea sentementurile cele nobile ce Dumnezeu i le-a insuflat cu cea mai mare putere sfântă. am văzutără că este cel mai înşelător. în loc de limba fran ozească este numai pentru cei începători. în loc de lăcaş. a hainelor şi a încăl ămintelor fieştecărui. N. dar şi Bălăceanu găseşte cuvinte meşteşugite să se apere de învinuiri şi să se plângă de neloialitatea colaboratorilor. mai rău decât păcătoşii în iad. nu i se da de mâncare. dar şi cu propriul său frate. dezbrăca i. ca nişte vinova i la arest. În loc de slobozenie. Tudor Zaplan. Manoil Popovici. ticăloşiile omenirii. care ei sunt mor i. Domnitorul dă ordin să se cerceteze cazul. Şi ce mâncare: mai rea decât a unui sărac ăran. în favoarea căruia se făcuse sechestrul. Gheorghe Cârjanovschi. în loc de arenda moşii Scăieni. În locul veacului de aur. care şi acelea sunt ale iganilor. Ioan Constandin.

oricum le abandonase. care îi ofereau totuşi un câştig sigur. “Striga . luate din informa ii de a treia mână. Mai auzise şi de plângerea lui Sava Rădulescu adresată Agiei (poli ei) din jud. având dreptul să fie vizitat de familie. Bălcescu ori poetul maghiar Petofi Sandor. din ordin domnesc. Aşa că nu a fost tratat ca un criminal şi nu i s-au ridicat func iile de sublocotenent şi de pitar.acuză Sava . în sărăcie şi aproape uitat. Se ştie că tânărul inginer era o fire foarte dinamică şi întreprinzătoare. Din motivele arătate mai sus. Hăr uit de atâtea procese. el murind departe de prieteni. deoarece nu există absolut nici un document care să arate că inginerul ar fi fost vreodată arestat şi surghiunit. foarte 46 . de falansterul pe care îl crease cu atâta entuziasm. fiind decis să o lichideze fără urme. la numai 32 de ani. dar când s-a întors în libertate. cu fratele său Ion. Diamant şi Bălăceanu au fost aresta i şi trimişi în surghiun şi că. aruncându-l în cele din urmă într-un iaz unde a stat gol-golu pe o ploaie cu furtună o noapte întreagă. el a început să se desprindă treptat. au fost elibera i. prin care acesta îl reclama pe Bălăceanu că-l înjurase. ne inând cont de condi iile vremii. va contracta o tuberculoză galopantă şi boala îl va răpune foarte tânăr. dar la fel ca Mozart. via a aceea trepidantă. încă din 1835. chiar dacă ea nu mai exista decât doar cu numele. Cert este că Alexandru Ghica vodă nu-l avea deloc la inimă pe pitar. prin cinci-şase jude e. din numeroasele reclama ii venite contra lui. din clemen a unor necunoscu i. El lucrase mai mult pentru binele şi folosul mul imii şi de aceea lui nu i se poate nega deloc patriotismul şi sacrificiul dezinteresat. că-l tăvălise pe jos călcându-l cu calul. pentru activitatea sa de la falanster. datorită firii sale carismatice şi a cunoştin elor sale enciclopedice. după plecarea lui Diamant.pitarul şi praporcicul Bălăceanu. obositoare şi continui deplasări pe teren. după un timp. din porunca domnitorului. iar în 1836 îl găsim peste măsură de implicat şi de solicitat cu îndeletnicirile hotarnice. Diamant nu a fost nici judecat. de pe urma unei astfel de deplasări prin ploaie. De data aceasta ceea ce descrie vechiul prieten al lui Diamant sunt nişte zvonuri fără temei. cum spune I. Saac din 25 iulie 1829. multe făcute fie călare. Scriitorul Ion Ghica ne povesteşte că. cu Obşteasca epitropie. dar nu la Mărgineni. era înconjurat de admiratori. pe când era sănătos. fie pe jos. nici arestat şi nici surghiunit. nu atât din cauza fostei lui func ii de director al coloniei ori a ideilor fourieriste pe care. Totuşi. Nici Manolache Bălăceanu nu a avut o soartă mai bună. Pentru a-şi putea men ine existen a. căci sănătatea i se deteriorase rapid. dar cel mai mult era deranjat de existen a societă ii agronomice de la Scăieni. Todeauna.că este hotărât să mă omoare” şi că a trecut peste el cu încă două slugi călări. Acolo mai mult s-a odihnit. suprasolicitările zilnice şi drumurile lungi şi obositoare l-au slăbit foarte mult iar sănătatea i se şubrezise vizibil. motive pentru care Agia de la Bucov l-a arestat. Bălăceanu. a fost trimis în surghiun la o mănăstire. Va fi înmormântat la un cimitir din Câmpina. Cu certitudine. el trebuia mereu să se înfă işeze cu explica ii scrise sau verbale în fa a autorită ilor. Ghica. trăind într-o continuă tensiune. ci la Vieroşu. ci pentru desele conflicte avute cu foştii “so i agronomi” ori cu Tudor Zaplan. într-adevăr. se sim ea deja slăbit. De altfel. dar cu un trup fragil. treptat. între 1841-1842. în ziua de 13 sau 15 august 1841. nu se ştie deloc unde îi este mormântul. dar care impuneau dese. trebuia să muncească excesiv.

pentru prea iubita-i so ie. spre a ne apărea ca bravi români şi mari patrio i! Poate ar fi fost frumos dacă ar fi fost astfel. menite să exalte gloria revolu ionară a bie ilor falansterişti. directorul este eliberat. pe măsură ce îşi lichidau obliga iile. mai cu vorba bună. presim ind ce va urma. din pricina aceleiaşi boli ca şi a lui Diamant. participase.. 47 . ce să afla cu lăcuin a în satul pomenit (. auzise zvonul că falansterienii ar fi rezistat eroic cu armele în mâini “să-şi apere colonia de furia doroban ilor”. dă cu şareta o fugă până la un doctor din Ploieşti. la cabinetul medicului. Totdeauna militarii au raportat că “so ii” erau supuşi şi ascultători. boala înaintase rapid şi pitarul se sim ea extrem de slăbit. Pe 10 sau 11 aprilie. Manolache Bălăceanu. cu o zi înainte. La 4 decembrie 1836. proprietarul moşii. prieteni. care ne surprinde cât de generos a putut să devină.. Dar există informa ii scrise că încă din a doua jumătate a lunii noiembrie. Din ele deducem că Bălăceanu mai putea fi socotit totuşi un boier destul de înstărit. pentru a-i convinge pe colonişti să plece. la nici un an de la dispari ia lui Teodor Diamant. inmormântându-l la schitul Ghighiu” (cum ceruse în testament). Practic. a constatat că dezertase şi al doilea grup de foşti falansterieni (cam pe 17 sau 30 decembrie). el se grăbeşte să-şi întocmească un testament explicit. cărora le împarte o mul ime de bunuri din restul averii ce-i mai rămăsese după sechestru. sunt pur şi simplu nişte specula ii fanteziste. cu urcuşuri şi coborâşuri. ei au supravegheat lichidarea treptată a coloniei şi au depus eforturi. oferind cu larghe e daruri în bani şi terenuri. Nu după mult timp. aleşii satului Scăieni m-au întâmpinat cu raportul lor prin care face cunoscut că d.probabil. Soarta falansterului fusese însă dinainte pecetluită.. De aceea. şi când s-a întors. dar rigorile cercetării ştiin ifice ne spun clar că o aşa minune nu s-a întâmplat nicidecum în realitate. alertat de starea-i agravată. Ca şi mentorul său Diamant. pentru a-i convinge pe colonişti să renun e la activită ile lor de acolo. după aproape 14 ani de la dizolvarea falanstrului. Şi au reuşit. au părăsit falansterul. Încă de la începutul primăverii anului 1842. Astfel falansterul a fost ocupat zilnic. s-a stins la o vârstă foarte tânără. numele rămânându-i pentru eternitate legat de experimentul acela social la care. În toată colonia nu existau decât şase flinte primitive şi numai câ iva bărba i care ştiau să le folosească. deşi nu plecau to i odată. despre manifestări ostile de rezisten ă armată. fostul director al coloniei. printre care şi unii igani săraci. praporgicul lasă impresia că a vrut să-şi mai ispăşească parcă din păcatele lumeşti. iar acolo. încetează din via ă în ziua de 12 aprilie 1842. pitar Manolache Bălăceanu. plasa Podgoria.. care consemnează că în vizita făcută de el la Scăieni în 1849. (pe când Bălăceanu fusese. pentru soacră-sa şi numeroşilor lui urmaşi. probabil pe o cau iune bine plătită.) a încetat din via ă. Subocârmuitorul Podeanu. metamorfozându-se într-un milostiv şi bun creştin. pentru rude. înso it de un ajutor. trimite de grabă următorul anun către ocârmuirea Saac: “Ieri. miercuri la 15 aprilie 1842. ci pe rând. sosind şi alte întăriri care nu s-au retras până ce ultimii colonişti nu s-au întors la localită ile de unde au fost aduşi. doroban ii şi func ionarii civili ai subocârmuirii Podgoria s-au aflat continuu la Scăieni. mai cu amenin ări şi cu for a. Aşa că informa iile ob inute de Ştefan Greceanu... Prin aceste danii testamentare. poprit temporar la sediul agiei din Bucov). Nicăieri rapoartele subocârmuirii sau ocârmuirii jude ene nu pomenesc despre nesupuneri îndârjite. primul grup de 10 “so i agronomi”.

dar ma determinat să încerc eu primul a-i reconstitui tridimensional chipul (vezi poza bustului respectiv pe care mi-a reprodus-o şi revista “Magazin istoric” Nr. 25). Mai era nevoie doar de recrutarea unor for e creatoare.. schi ându-le pe hârtie şi în final m-am oprit la una care gândeam că trebuie să semene cât de cât cu eroul care a fost şi. ajutându-i pe cei doi 48 . dar precum afirmam mai la început. fără excep ie. de un ghidaj spiritual divin. nu puteau să nu ispitească şi să nu inspire pe creatorii de artă din ara noastră. Ecaterina Tudorache şi Ştefan Macovei. începând cu mine însumi.. un patriot cinstit şi plin de multă noble e. Aceasta este lec ia oferită de faimosul experiment de la Scăieni despre care îndrăznesc să spun că a însemnat mai mult decât o furtună într-un pahar cu apă. iar cel mai spa ios loc pentru modelarea ei din lut (prima fază înainte de a o transfera în ipsos) a fost o hală de la fabrica de sticlă “Prahova” din Ploieşti. au demonstrat toate autocra iile despotice ale tuturor statelor comuniste din lume. bunele inten ii ale speciei umane s-au dovedit din nou că nu puteau evolua altfel. Lipsite însă de orice binecuvântare. ducând la evoluarea treptată a autocra iei lui Bălăceanu. febr. Acolo artiştii m-au chemat şi pe mine ca să modelăm statuia împreună şi am urcat cu ei pe o schelă specială. pe atât de nebuloase. 1985. iar Teodor Diamant primul socialist român. atunci când au lucrat o machetă în ipsos. 2. i-am sculptat primul bust (ulterior. căpătase aliura unui mic şi odios lagăr de concentrare şi demonstrând în mic ceea ce. (Diamant a trebuit să plece). STATUILE LUI DIAMANT ŞI FILMUL ARTISTIC DESPRE FALANSTER Asemenea evenimente istorice. conform mărturiei membrilor ei. copiind şi o dublură după el). de cca 1.50 m înăl ime. Dar mi-am imaginat mai multe ipostaze ale fizionomiei lui. toate aceste experimente lipsite de un crez pios. la pag. până ce colonia. în sânul ei. De la “reconstituirea” mea s-au inspirat doi foarte talenta i sculptori ploieşteni. de aprox.. în mare. sunt şi vor fi oriunde sortite unui eşec sigur. Apăruse lupta pentru putere între micii şi marii lideri. Toate au părut ca nişte boboci frumoşi de trandafiri.Falansterul de la Scăieni rămâne. 4 m. fără să o putem acuza totuşi de ateism. Nu se cunoaşte absolut nici o fotografie sau portret al acestui mare utopist român. mai ales că prin incertitudinea unor fapte şi amănunte exacte.. ucişi de ger înainte de a apuca să înflorească. neîndoios un suflet altruist. Este adevărat că falansterul acesta a fost for at să-şi înceteze activitatea înainte de a se împlini acolo toate planurile idilice ale marelui nostru visător fourierist. ca atare. Figura tânărului Teodor Diamant m-a atras fără să mă fascineze excesiv. totuşi. Evident. ele lăsau destul loc liber fabula iilor şi specula iilor “revolu ionare”. puzderie de reclama ii scrise sau verbale făcute la ocârmuirea locală. mari sau mici nedreptă i şi neîn elegeri. mai mare. În asemenea situa ii discordia nu se lasă prea mult aşteptată. falansterul de la Scăieni era o grupare în care nu se practica religia. Această machetă le-a servit ca model celor doi sculptori. dornici să creeze o statuie impunătoare a lui Diamant.. Chiar în cele aproape 20 de luni de existen ă fragilă a micii celule comunitare de la Scăieni. apăruseră deja mari sau mici frecuşuri. pe cât de inedite şi originale. o pagină inedită. originală şi destul de interesantă în istoria ării noastre. Şi ele s-au găsit.

Ultima noapte a copilăriei.. lucrând o replică a ei mare. şi autorită ile militare feudale. Doamna Tudorache. Aproape de soare. Flăcăul şi focul. George Mihăi ă. Dragoş şi colegii lui au creat un scenariu plat. ajutat de Bălăceanu. Anotimpuri. Eniko Szilagy. “Scânteia”. Fireşte că filmul divaghează aiurea pe această temă patriotardă fantezistă. împreună cu Florian Avramescu şi Nicolae Drăgan . Julieta Szonyi. oraş înflorit.c. muzica Hary Maiorovici. filma i de operatorul Ion Anton.. 1926.).c. se zice că tovul Dumitru Popescu. al p. zis “dumnezeu”. “carne şi oase”. N. pe de altă parte. Elena Albu. În acest scop. montajul Viorica Petrovici şi sub regia lui Savel Ştiopul (n. Acolo meşterii pietrari au copiat-o cu mult talent pe cea din ipsos. în anul 1979. pe de o parte.c.. la Cluj-Napoca). din piatră. Premiera produc iei a avut loc în sala mare a Clubului din Boldeşti. Romulus Mărgineanu. Muncă zadarnică! S-a ob inut în schimb aprobarea pentru o variantă mai mică. după un scenariu scris de redactorul şef-adjunct al ziarului oficial al c. trebuind să-i lămurească despre implicarea lor în această colectivitate în care vor domni egalitatea.r. Bucureşti. înfă işându-ni-l pe Diamant ca pe tânărul Lenin care explica ăranilor din Scăieni necesitatea unei agriculturi colective. 1938. a trebuit distrusă. care are prea pu in de a face cu realitatea istorică.. la care s-a muncit zile întregi. fericirea etc. care era 49 . cu jertfe din partea patrio ilor scăienari care sângerează şi mor pentru libertate. unde era o tabără de sculptură. mârâind cam în acest fel: “Păi ce le trebuie la ăia de la Scăieni o statuie de bronz atât de mare şi de costisitoare pentru Diamantul lor?” Şi. Adrian Pintea (în rolul lui Diamant).r. Când lucrarea a fost gata. Agentul straniu. Savel Ştiopu a îmbogă it cu elemente noi scenariul literar atunci când l-a transpus în scenariu regizoral. în consecin ă. Muşchetarii în vacan ă. Cu fa a spre public ş.. dar inegală ca for e. în care tânărul inginer putea fi văzut în. Filmul a fost realizat în studiourile de la Buftea. macheta a fost dusă ca model la pietrarii de la Mânăstirea Ciolanu. care se canonea cu “aprobărili” aflate atunci pe mâna lui de mare mahăr al c. imprimându-i filmului un anumit dinamism. Andrei Finti şi Fabian Gavriliu. unul din cei mai harnici şi talenta i regizori şi actori români din acei ani. doi mari eroi revolu ionari . Corneliu Revent. după care statuia respectivă a fost adusă şi instalată în curtea Casei de cultură din oraşul Boldeşti-Scăieni.c. dacă socotim cele 19 filme regizate de el (Proprietarii de stele. frumosul efort al sculptorilor a fost zadarnic. Demetriade.. O evocare mai impresionantă decât statuia lui Teodor Diamant avea să fie însă un film artistic despre el şi despre experimentul lui de la Scăieni. sculptată în piatră albă de calcar. cu lacrimi în ochi mi-a spus că uriaşa statuie. pseudonimul lui Nicolae Răcănel). “tanti Tity”.scenografia: Ladislau Lobancz şi M. Mihai Mălaimare. apărându-şi mica lor republică falansteriană. totul terminându-se cu arestarea lui Diamant şi a lui Bălăceanu. ar fi refuzat aprobarea fondurilor pentru statuie. Buzău.şi aşa mai departe. dar spectatorul are norocul să vadă măestria regizorului şi jocul impecabil al unor actori de mare elită: Liviu Ciulei. fiindcă se prefăcea că nu prea avea habar de falanster. care respecta în mod tipic “realismul socialist”. Desigur.. totul accelerându-se şi convergând spre o aprigă luptă armată finală. şi să-i combată pe cei ce nu-i în elegeau ideile. al p.maeştri să termine impunătorul proiect. poetul Nicolae Dragoş (n.. dintre doroban i şi tovarăşii din ferma independentă. conflictul dintre Diamant. cum îi ziceam noi. trebuia scos cu pregnan ă în prim plan. Ultimele zile ale verii..a. şi care răspundea de cultură.

iar după masă domnul Ştiopul m-a rugat să merg cu dumnealor şi să le arat locurile unde au fost clădirile falansterului. să se facă un nou montaj.. în ordinea lucrării. ceva mai jos. “Dacă a i şti. fiindcă acest al treilea film al domniei sale. cu dublu în eles. Anton a abuzat de filmări foarte scurte. care mereu se plângea că. fireşte. oricum.. festiviste. “vede i. Poate că astăzi ar trebui căutate rolele cu secven ele eliminate şi. La întoarcere.aşa şi pe dincolo . regizorul Savel Ştiopul şi operatorul Ion Anton. aveam mai multe. Din 2 ore şi 40 de minute. la masă. regizorul m-a întrebat dacă doresc să-mi spun părerea sinceră despre filmul lui. am putea revedea “Falansterul”. secven ele accelerate putând astfel să-l obosească. nici nu cred că s-ar fi putut altfel.a insistat regizorul. scenariştii. cu ce nu a i fost de acord din toată munca mea? Ce considera i că ar mai fi trebuit să fac?” . Cred că nu am fost prea sincer când am declarat cu emfază că filmul mi-a plăcut.. care durau numai câteva secunde pe ecran. erau scrise în spiritul epocii de-atunci: 50 . domnule Bălan. naive. fiindcă. Îl voi reproduce şi eu aici.. precum majoritatea filmelor maestrului Savel Ştiopul. Acolo s-au făcut toate filmările exterioare pentru filmul “Falansterul”. scris în grabă.” După acea explica ie justificativă. cât trebuia să aibă toată pelicula... care a fost aplaudat de to i actorii. date fiind împrejurările politice. le-am citit poemul “Teodor Diamant”. “Dar. am în eles mai bine pentru ce criticii de film iau acordat “Falansterului” numai două stele şi jumătate şi nu cinci.. mai toate scenele mi-au fost cenzurate. dacă nu întâmpina acele ciopâr iri şi piedici stupide. filmul mi-a plăcut. ca să termin cu povestea falansterului de la Scăieni. operatorul şi to i actorii au fost invita i pe scenă unde au primit laude şi multe buchete de flori. dacă nu au fost distruse.. declarându-l. pe care l-am citit la premiera filmului. Aceste versuri. destul de conven ionale .prea multe aluzii politice. Mai aproape (şi mai ieftin) le-a venit localitatea Ciocăneşti-Ilfov. mi-au fost tăiate cele mai interesante secven e.căci. poate. după cum ar fi dorit domnul Ştiopul. au fost pofti i la mine acasă. (şi mi-a spus un nume pe care l-am uitat) de la Ministerul de Interne. Regizorul. dar în loc de vreo cuvântare. spectatorul neavând suficient timp să-şi fixeze bine imaginile. a fost OK!” Au râs amândoi şi nu mi-au dat dreptate. un tânăr foarte simpatic. În rest.. zău că mi-a i plânge de milă! În primul rând. câte am pătimit eu pentru filmul ăsta.. în vara anului 1980. cu o zi înainte. bănuind că. dar îmi amintesc că i-am răspuns cam aşa: “În primul rând nu am fost de acord cu faptul că filmările nu au fost făcute la Scăieni şi cu faptul că dl. foarte bun. totuşi. şi proiec ia a durat 161 de minute într-o atmosferă deosebit de festivă. că întotdeauna trebuie să fim mai circumspec i în cinematografia de astăzi. filmul are .. Desigur. în schimb şi-au exprimat părerea de rău că studiourile de la Buftea nu le-au oferit suficiente mijloace de transport să se poată deplasa la Scăieni. După premieră. cu versuri de ocazie.. totuşi.. publicul i-a aplaudat în picioare pe realizatorii acestei pelicule..arhiplină. a fost meritoriu şi.. aş avea oarecari rezerve. la proiec ie. din vara anului 1980.. muult de tot şi că a fost foaarte bun. se afla lângă mine tovarăşul.. Primarul le-a inut un scurt discurs laudativ şi am fost invitat şi eu să iau cuvântul.. aşa că ceea ce a i văzut pe ecran este doar ce a mai rămas după cenzură. În sfârşit. La sfârşitul proiec iei. iată aici poemul “Teodor Diamant”.

le-ai zis mul imii .. Între file de istorii. “N-ar putea fi libertate.TEODOR DIAMANT Tu. Unde ai chemat norodul sus.. Întinzând modelu-acesta peste-a ării largi poieni Şi-ndemnând pe Bălăceanu să renun e-a fi boier.. mândri..Hai. Să le dai o lege nouă peste capul stăpânirii? Tu le-ai spus că-n locul urii. Trupul tău firav de muncă n-a putut să mai reziste Şi te-ai stins plin de durere înecat în lacrimi triste. trupul i-a crescut gigant. be i de fericire. ca unică răsplată.... . Prima rază socialistă peste plaiuri româneşti. glorios acum păşeşti. Asta nu plăcu acelor de la strâmba cârmuială Care pentru orice bine î i cereau dur socoteală. Ca să.. Visător al libertă ii. Căci necazurilor vremii le-ai opus o jertfă vie. veni i . Iată însă că. visul deveni-mplinire. Ei. Fiecare-aveam de toate. Dar răspunsul lor fu aprig: te-au trimis în deportare! Tu ai învă at o ară cum să iasă din cenuşe.. pe culmile cetă ii. pentru elul ei fierbinte. roade mândre de-nfră ire. Sabie şi DIAMANT! 51 . Chiar dacă se stinse visul ca oricare utopie. Cuib de vise glorioase. îi înve i legea iubirii. Şi-au pornit să te întrebe cu ce drept faci tu dreptate? Cu ce drept aduni mul imea de prin târguri.să schimbăm a noastră via ă! Şi-ai pornit marea schimbare şi-am ajuns cei mai din fa ă: Fiecare trăiam liberi. Iară numele i-e Fulger. de prin sate. Luptător pentru dreptate.. cu mare să clădi i un Falanster. i-au legat la mâini cătuşe. Unde munca ta primeşte cea mai dreaptă răsplătire! Unde robul de-altă dată este liber şi ferice... prin veacuri. ce-n vremuri de restrişte şi-asupriri revoltătoare Ai sim it durerea gloatei plănuind a ei salvare. Unde studiul şi cultura pot pe to i ca să-i ridice. al egalită ii sfinte. Îi înve i pe to i românii arta de cooperare. disciplină sau dreptate Fără grijă pentru oameni şi pu ină demnitate!” Astfel tu scriai în cartea “Către-amicii libertă ii”. L-ai convins cu mic.i sprijine Comuna Libertă ii din Scăieni.

dar care. deşi au trecut nişte ani buni peste via a ei. pe rând. coproduc ie româno-germană. desigur!) au beneficiat din plin de pleaşca de “cadouri” găsite gratis. în schimb. Localită ile Boldeşti şi Scăieni în timpul celor două războaie mondiale La fel ca mai toate localită ile din România. Alexandrescu-Toie. Românii noştri s-au dovedit.. care ar fi încercat să deschidă focul asupra unor localnici. în al doilea conflict mondial. În graba retragerii lor. Localnicii de pe aceste meleaguri au fost ceva mai norocoşi. au lăsat acolo tot ce nu puteau să care. colaci de sârmă. dar. Cam aşa se întâmplă uneori în războaie. cum s-ar spune. într-adevăr. dacă materialiceşte aşezările de aici au pierdut mai pu in. care mai trăieşte şi astăzi în acest oraş. unele lăzi cu conserve. pe măsură ce sovieticii înaintau vijelios pe frontul Iaşi-Chişinău. materiale de construc ie.. ocupan ii cerând sau luând cu for a în primul rând vin. ceva mai brutali.. unelte agricole şi de atelier etc. de un cetă ean din Scăieni. ca în alte locuri. au venit şi ei grămadă să ia câte ceva de pe-acolo. totul la repezeală încât. Un asemenea cadou a fost şi o feti ă. pături. Pu ini localnici au beneficiat însă de pe urma acestei retrageri nocturne. fără a maltrata însă grav pe locuitori. ar fi fost împuşcat. piese de veselă. cele mai avantajate fiind unele fete (astăzi babe. iar când restul consătenilor au aflat vestea plecării nem ilor. biciclete. un soldat fruntaş. în această conflagra ie localită ile 52 . nu a mai rămas acolo absolut nici o scândură din faimoasele barăci. uică şi produse alimentare de bază. Aceştia din urmă au fost.. mai târziu. Dimpotrivă. Aşa au făcut. au avut un comportament foarte civilizat fa ă de localnici. mica uzină producătoare de curent electric. foarte strângători şi.. Despre alte acte de bravadă nici că am mai auzit.. în primul rând cei din apropiere.. dar nu avem date că s-ar fi semnalat victime dintre cetă enii acestor aşezări şi nici jafuri ori furturi masive de animale. în primul război. nem ii şi austro-ungarii iar. se ştie. arătând ca o doamnă bine. s-au autorecompensat din plin pentru anii de ocupa ie nedorită. tacâmuri. Localită ile au fost jefuite de trupele străine care au trecut pe-acolo. prea târziu şi fireşte că nu au mai găsit nimic. aflat pe atunci în serviciul militar. au primit cadouri frumoase de la ofi erii şi solda ii germani cu care se împrieteniseră. pe atunci. ruşii. căci nu s-au semnalat femei violate sau vreo persoană care să fie ucisă de ocupan i.. care erau adăposti i în barăcile de la unitatea militară de la pădurea Scăieni.CAPITOLUL V. în cazul că mai trăiesc). Bătrânii spun că nem ii. cearşafuri. absolut nici o urmă. se zice că un ostaş german (al ii spun că era vorba de un rus). în curtea bisericii vechi. până în clipa retragerii. neexistând puncte strategice demne de luat în seamă şi care să atragă în mod special aten ia for elor militare inamice. după câteva zile.. solda ii germani. când au părăsit “orăşelul” din pădure. Dacă în Primul război mondial (1916-198) zonele industriale de aici erau de abia la începutul formării lor şi ceva mai ferite de ochii agresorilor. jefuind tot ce au putut zări în jurul lor: piese de mobilier militar.. şi aceste aşezări au cunoscut consecin ele dezastruoase ale celor două războaie mondiale. aşa că unii cetă eni (nu to i.. evi metalice. (numărul locuin elor era şi el insignificativ).

distrugeri de clădiri în nici una din localită ile men ionate. de fapt. care alimentau maşina de război nazistă. numele lor). deci. deci “pe ghicite”. dacă Scăieniul nu ar fi fost bine acoperit cu o întinsă şi densă pătură de cea ă artificială lansată din containere speciale. De aceea. obiective la fel de bine învăluite în cea ă ori împânzită de baloane captive. fiind clădirea “Liceului Sfin ii Petru şi Pavel . În schimb. când ex-preşedintele României Emil Constantinescu a vizitat America.o bomba incendiară .a căzut pe casa familiei Petrescu (zisă şi Fasolică).P. chiar în mijlocul străzii. unde primăria oraşului i-a oferit o frumoasă masă de gală la care au participat numeroşi oameni de afacere şi veterani de război americani.exagerat spus “la metru pătrat” . deci. erau plimbate câteva vagoane-platformă blindate. celelalte şase persoane fiind americani. ceea ce a produs imense pagube civile. La masa noastră. ci numai obiectivele militare şi petroliere. (zona prioritară fiind. Doar una singură . motiv pentru care avia ia aliată s-a văzut nevoită să aplice tactica bombardării “în covor”. Era în ziua de mar i 21 iulie 1998. apar inând nem ilor şi având montate pe ele afeturi mobile de tunuri antiaeriene. “Eşti american de origine 53 . Cred că nu ar fi rău să închei acest capitol cu o mică istorioară.. la capitolul despre monumente. Cazul. dacă stăm să-l raportăm la numărul mic al popula iei locale din acei ani (cam 1990 locuitori. Această bombă a şocat mult construc ia marii biserici din apropiere. fiind invitat şi în metropola Chicago. De asemenea. rafinăriile din Ploieşti. Restul bombelor au căzut pe câmpul din spatele fabricii de mucava. Mă aflam şi eu printre ceilal i invita i. câteva atingând cazematele betonate ale artileriei germane antiaeriene. cu rol de a proteja toate punctele strategice. Halele centrale. de pe strada Distilăriei. În dreapta mea stătea un domn în vârstă de vreo 85 de ani.Boldeşti. pe Strada monumentului. fără să o distrugă complet şi fără să facă victime. . o bombă a afectat pu in şi rambleul căii ferate PloieştiVăleni (CFPV) pe care. cu diferite gustări alese şi băuturi. afectate grav. cât era totalul popula iei acestor mici sate de atunci. când sunau alarmele. deja zguduită bine şi de cutremurul din 1940. numărul acestora fiind destul de mare (şi cam tot atât de mul i răni i). luate împreună). unde a făcut o groapă mare. care făcea parte din opera ia americană Tidal Wave. Bombardierele americane B-29 nu urmăreau întreprinderile industriale civile (fabrica de geamuri şi de mucava). casele din jur etc). O altă bombă a căzut în gol. la o distan ă de vreo 40 m în fa a monumentului eroilor. se va repeta aidoma şi la bombardarea rafinăriilor şi a oraşului Câmpina. După prezentarea făcută de primarul oraşului..toate bombele fiind lansate orbeşte. a vorbit preşedintele român. Seciu şi Balaca au suferit unele din pierderile umane cele mai mari mai exact. mul i eroi (vezi. bombele avia iei anglo-americane au atins de câteva ori şi această zonă. în cel de al doilea Război mondial. printre altele. totuşi. Au existat. doar eu şi so ia mea Dorina eram români.P. Uriaşa sală a recep iei era plină de mese rotunde. Spre ele s-au lansat câteva bombe. fiecare masă având câte opt invita i. urmat de mai mul i invita i oficiali. avia ia americană nu a putut distinge de sus această zonă de interes secundar. aici s-au înregistrat mul i militari căzu i pe câmpul de luptă. decisă de Pentagon. care au atins sta ia de dezbenzinare şi rezervoarele de petrol din apropiere. cu distrugeri în centrul oraşului şi cu multe victime umane. cu care am intrat în vorbă. fără să le distrugă însă. Scăieni. Poate că distrugerile ar fi fost chiar mai mari.)”.L. În primul război mondial nu s-au semnalat. nici una în Boldeşti. toate căzând în Scăieni.

A fost o pierdere reciprocă. pe undeva. am continuat eu discu ia. Ce interesant! Dar să ştii că ai fost foarte norocos. dar in bine minte bombardamentul vostru din 1 august 1943.) Bătrânul a râs din nou. m-a strâns prieteneşte de mână privindu-mă cu simpatie şi mi-a spus: “Ai dreptate. şi-a şters emo ionat o lacrimă cu şerve elul de pe masă. Haide-acum să ciocnim un pahar împreună.. Pe unde erai tu atunci? Te născuseşti?” “Da... Chiar eu am fotografiat cum bombele noastre au atins rafinăria Vega. sunt român-american”. că dacă noi te-atingeam cu sutele de tunuri de jos.. i-am răspuns. războaiele sunt ceva cumplit. să uităm ce-a fost atunci şi să închinăm pentru fră ia şi pacea dintre oameni. n-ai mai fi stat acum la masă cu mine. făcu moşul de lângă mine. fiindcă artileria germano-română ne-a distrus multe avioane.română?” m-a întrebat el. iar atunci. “Şi de unde eşti?” “Din Ploieşti. căci americanii nu poartă niciodată batiste prin buzunarele lor. i-am răspuns. he! Cum să nu aud..” Şi după ce a ciocnit paharul cu mine.. oamenii vorbesc între ei cu “tu”. dovadă cu moşul nu avea nici o batistă la el. dar nu cred că ai auzit vreodată de acest oraş”. când eu v-am bombardat oraşul... mă născusem. eram mic. pe jos. “Da. căci eram şi eu pe-acolo. Bătrânul a început să râdă. chiar din primul raid. şi am aruncat zeci de tone de bombe la Ploieşti. 54 . o pierdere grozavă. Eram pilot pe vremea aceea. he. în raidul de-asupra Ploieştiului. i-am replicat eu la fel de bine dispus. (În engleză. băiete. nu prea departe de locurile în flăcări.” “Şi tu ai fost norocos.. acolo... “He. my friend. indiferent de vârstă. să ştii că am pierdut o mul ime de colegi şi de prieteni apropia i de-ai mei.” “E-hei. jos. n-ai mai fi stat nici tu acum la masă cu mine”. că dacă te-atingeam.. Totul se vedea a fi numai fum şi flăcări.

vârsta medie feminină. deşi eu nu sunt de acord că de vină. per total . ori popula ia este în scădere.se prezintă cam în felul următor: în 1838 . 1965 . duce implicit la îmbătrânirea demografică. având în vedere că în România există câteva comune largi. În 2006 nu dispunem deloc de date statistice. totul pe fondul unei insuficiente asigurări sociale. cum spun unii. Mergând înapoi pe scara anilor şi adunând cifrele demografice din ambele oraşe .5%.65. 1960 . apoi.1900 locuitori.10.19 ani (cam mică pentru “sexul tare”. Dar. De aici am aflat şi numărul total al locuitorilor acestei localită i: 11. la bărba i. iar al ii alcoolul. 70% din longevitatea i-o conferă zestrea genetică şi numai 30% stilul de via ă). se pare că cifra demografică reală se învârte cam în jurul aceluiaşi număr final comunicat în 2002. Poli ia locală Ca orice oraş apărut mai tânăr pe harta ării noastre. nu ştiu de ce. creşterile în timp sunt relativ lente. Cartier. între 1988-1990. 1999) nici nu men ionează Boldeştiul. fie temporar. Având în vedere că am folosit cifrele oficiale. “Micul dic ionar enciclopedic-MDE” (Ed. nume scris însă corect. şi 45-54 ani.situa ia. 2005) repară greşeala primului dic ionar şi îi consacră noului oraş un număr de şase rânduri. comparativ cu cea masculină . Univers Enciclopedic. cu un spor de nativitate destul de mic: 3.ea ajungând la 17 la mie. mi-am pus o întrebare firească: unde au dispărut 219 oameni în numai doi ani? Cam mul i pentru un oraş mic! După cum se vede. cu un număr de locuitori chiar mai mare decât acest oraş prahovean. Creşterea duratei de via ă. Din informa ii neverificate. oraşul Boldeşti-Scăieni se prezintă cu o popula ie relativ mică. creşterea numărului de bătrâni care vor trebui sus inu i de persoanele active.272. La fel. durata medie de via ă în România a scăzut uşor până în 1997. combinată cu scăderea natalită ii. cu pensii destul de limitate în ara noastră. Alarmantă a devenit însă mortalitatea infantilă din ultimii ani . acum ar exista un număr de cca 100 de locuitori din Boldeşti-Scăieni care au părăsit ara fie definitiv. Enciclopedică şi Ed. dar având în vedere că numărul elevilor din primele clase elementare ale şcolilor de pe raza oraşului este în stagnare sau chiar în scădere. 1975 9816 locuitori. în anul 2004..8988 locuitori. Mi-aş permite să divaghez pu in pe această temă a longevită ii în ara noastră. Consecin a? Deteriorarea structurii pe vârste a popula iei.prima cauză fiind bolile respiratorii . apar mai pu ini cetă eni: 11. căci. Ori este vorba de o greşeală.6 la femei. această durată a crescut cu 2.CAPITOLUL VI..8980 locuitori. În general. 1980 . şi mortalitatea a crescut la vârstele mature active: între 34-60 ani.după hrisoavele deatunci: un efectiv de aproape 200 de familii... Buc. Popula ia oraşului Boldeşti-Scăieni. Din 1997. citat mai sus). neputându-ne compara cu nici unul din statele Uniunii Europene.272 (conform aceluiaşi MDE. în 55 . iar în 2004. 1910 . dar de fiecare dată numărul persoanelor de sex feminin depăşea cu pu in pe cel de sex masculin. din păcate. în 1890 . “Dic ionarul enciclopedic ilustrat” din 1999 (Ed. în 1970 . la recensământul popula iei din 2002 (voi da mai jos rezultatul detaliat) .491 locuitori.2022 locuitori.. 72.5 la bărba i şi cu 1. ar fi colesterolul.65 ani. în realitate. la femei.8558 locuitori.11.207 locuitori. ceea ce plasează România în categoria ărilor din lumea a treia. ci abia pomeneşte fugitiv despre falansterul din Scăieni. a început să crească.

România va ajunge să aibă cca 15-16 milioane de locuitori. sondori. Este ştiut că situa ia nu este specifică doar acestei localită i. Problema cea mai serioasă a locuitorilor din acest oraş este însă micşorarea numărului de locuri de muncă. de alogenii veni i din Orientul Mijlociu. mul i fiind de religie islamică. Când a început extrac ia petroliferă. din păcate. ea înscriindu-se în contextul general al dinamicii demografice din România contemporană. iar recenzorii le-au respectat op iunea). fierari-betonişti. este în creştere şi numărul locuitorilor de etnie rromă din Boldeşti-Scăieni (unde există acum cca 550 de rromi care totuşi se exceptează de la “regula” scăderii numărului de nou-născu i români.căutarea unor locuri de muncă “mai propice”. Anglia. mul i bărba i din aceste comune şi sate au devenit muncitori petrolişti. strungari. Germania.. plecate din acest oraş. în aceeaşi perioadă de timp. principala ocupa ie a locuitorilor localită ilor Boldeşti. excep ie. treptattreptat. fiind determinată de cauze economice. cu un câştig mai bun. până la finele secolului al XIX-lea. unde speră să trăiască o via ă mai decentă. Scăieni. în sensul că şi oraşul acesta îşi va reduce popula ia la jumătate sau chiar mai mult. De asemenea. Austria. de către societă ile “Astra Română”. consecin a fiind micşorarea treptată a indicelui demografic na ional. ceea ce. sociale. în realitate. migra ia pur şi simplu a explodat! Astfel. poate deveni adevărat că peste 50 de ani. căci numărul acestora vedem că deja este în creştere amenin ătoare în întreaga Europa. în ările occidentale. Spania. şoferi pentru maşinile de transport greu. Dacă în secolele trecute. pericolul ca golul lăsat de plecare tineretului prin alte păr i ale lumii să fie umplut. în viitor. din Asia şi Africa. Păşirea în Uniunea Europeană va facilita. electricieni. după 1880 începe concesiunea masivă a terenurilor petrolifere din zonă. “Steaua Română” şi “Româno-Americana”.. deoarece. visul tineretului de azi a devenit emigrarea în alte ări. desigur. voalată. în contextul privatizării şi al reducerii serviciilor de la fostele mari întreprinderi locale. nu se întâmplă totdeauna conform frumoaselor speran e ini iale.: După alte informa ii. Acest lucru s-ar reflecta şi asupra indicelui demografic local. Dacă lucrurile vor continua aşa. instalatori. iar România nu face. din punct de vedere demografic. suntem pândi i de fenomenul îmbătrânirii popula iei şi al creşterii numărului de pensionari. atunci. de fapt o nouă formă. La nivel de ară.a. fiindcă despre ele se discută zilnic prin mass-media din ară care ne alertează în mod serios că numărul căsătoriilor şi al noilor născu i s-a redus îngrijorător în ultimii ani. dar unii dintre ei au insistat să fie înregistra i ca români de către comisiile de recensământ. Nu stau să analizez aici nici una din cauze. Fran a. şi care lucrează în prezent în Italia. numărul iganilor din localitatea în discu ie pare ceva mai mare. de concediere definitivă. N. avem persoane cu vârste sub 40 de ani (câteva au şi peste această vârstă). 56 . Siria şi chiar prin regiunile petrolifere ale Kazahstanului. Există. în plus. fenomen ce ar putea avea consecin e economice destul de neplăcute. Nu de in date statistice despre numărul şomerilor şi al celor trecu i “în disponibilitate” (pe termene limitate) de Întreprinderea de geamuri Scăieni ori de la Întreprinderea de mucava. Seciu şi Balaca era în exclusivitate agricultura/viticultura şi creşterea vitelor. desigur. mecanici. sudori. Portugalia. politice interne şi chiar interna ionale. Israel. acest proces şi probabil că îl va accelera şi îl va încuraja. Numărul lor este în creştere anuală. ceea ce înseamnă că.

al ii de un serviciu local de taximetrie (se pare că. Boldeşti-Scăieni=11. Pleaşa şi Băicoi. totuşi. Deşi se zice că intrarea în U. care să-i găzduiască peste noapte. Unii vizitatori întreabă de o cură ătorie chimică. Breaza=17. Paralel. iar după construirea celorlalte întreprinderi. Văleni de Munte=13. În anii dictaturii comuniste. Ini ial. dacă vre i. majoritatea fiind persoane foarte tinere. Totdeauna s-a sim it în acest oraş nevoia de mai mul i mecanici auto. croitori.. Dar nici astăzi serviciile utilitare locale nu satisfac cerin ele popula iei şi nici nu sunt suficiente numeric. elevi în cursurile superioare. la recensământul din 2002. dar în acest oraş el nu există. exploatarea petrolului s-a intensificat iar numărul celor cuprinşi în această industrie a crescut. dar şi de apicultori. mai mult de jumătate din locuitorii de aici lucrau în aceste întreprinderi. raportat la totalul popula iei. tâmplari. Urla i=11.532.869. Acest număr a evoluat însă în mod considerabil spre sfârşitul secolului al XX-lea şi la începutul secolului nostru.E. asisten i medicali. contabili. telefonişti. studen i şi.491 locuitori.montatori de sonde (primele sonde având turle de lemn). socotindu-i pe cei câ iva învă ători. Băicoi=19. restul func ionarilor. Sinaia=11.276. mul i ar dori. Comarnic=13. Iată. după limba maternă şi după religie: 57 . la birourile fermelor agricole. a fost în mod nejustificat desfiin at şi înlocuit cu o casă de bătrâni care nu era o prioritate absolut necesară pentru cel mai mic oraş din jude . din sec ia de la “Pagini aurii”. computerişti. jude ul cu cele mai multe aşezări urbane din ară. pescui i de ocazie. ofi eri de diferite grade. alte persoane întreabă de o librărie papetărie ori de un modern salon de coafură şi cosmetică.254. vom avea în curând acest serviciu deservit de 5 taxiuri). medici. în toate întreprinderile locale şi în CFR. cizmari. numărul intelectualilor era încă destul de mic. totalul popula iei din Boldeşti-Scăieni a fost de 11. când au apărut profesii şi servicii cu profiluri noi.491 de locuitori.798. fie din cartea de telefoane. va spulbera cam 70% din firmele mici şi mijlocii. în sfârşit. În orice caz. De aceea. cu numărul de locuitori din toate celelalte oraşe ale jude ului Prahova. a crescut şi numărul femeilor angajate ca func ionare pe la birourile schelei Boldeşti. Le prezint în ordinea descrescândă: Câmpina=38. specialişti în mecanică fină. care să fie solicita i la astfel de interven ii. nu este rău să comparăm această cifră (recensământul din acelaşi an). chiar dacă la Casa Seciu se găsesc nişte camere de dormit cu pre inaccesibil pentru muritorii de rând. în televiziunea cu cablu etc. nu indivizi neautoriza i. toate datele demografice ob inute în urma recensământului din 2002. ei erau pu ini. de specialişti în deservirea popula iei prin servicii publice. mai jos. După 1940.202 loc. deoarece boldeştenii şi scăienarii au început să facă naveta şi spre întreprinderile petrolifere din Ploieşti. numărul celor cuprinşi în munca industrială s-a mărit. profesori. programatori. ingineri petrolişti. arhitec i. După aproape patru decenii de urbanizare. Dacă. zidari. ocupate acum de specialişti în construc ii. să existe un atelier de repara ii auto sau de aparate electronice. spre uzina de la Plopeni şi sondele de la Hârsa. Mizil=15. zootehnişti. S-a comis de asemenea o mare greşeală că spitalul local.949.918. după structura etnică. nici vorbă de aşa ceva… Tot mai mul i vizitatori caută adesea un hotel. electronişti. specialişti designeri. locuitorii apelau şi apelează încă la cei din zonele învecinate pe care îi găsesc fie prin recomandări venite de la ter e persoane. totuşi. care făcea destul de bine fa ă problemelor de sănătate ale localnicilor. dogari şi frizeri. de instalatori tehnico-sanitari. aici.

05 0.0 0.0 0.02 0. în această localitate.01 0. spre deosebire de municipiul Ploieşti. cehi. constatăm că nu au pătruns deloc noile culte de provenien ă americană. spre deosebire de alte oraşe din ară.02 PROCENTAJ (%) 99.02 0. slovaci. evrei.01 0.0 1.ETNIA români maghiari rromi ruşi armeni turci greci italieni alte etnii Total LIMBA MATERNĂ română maghiară rusă armeni turcă Nr.07 0. Aşadar. polonezi.0 0. 11476 7 1 2 2 PROCENTAJ (%) 95. în Boldeşti-Scăieni. chinezi sau ceangăi.7 0.09 2. “Martorii lui Iehova” (iehoviştii) şi nici cei din Biserica lui Iisus Hristos a Sfin ilor din Zilele de pe urmă 58 .0 0.02 0.1 0. 10922 10 550 1 2 2 1 1 2 11491 Nr. sârbi.0 0.01 0. 11112 22 3 71 7 7 29 2 200 22 6 2 6 2 PROCENTAJ (%) 96.01 0. bulgari. cetă enii care apar in de alte localită i şi care fac naveta având servicii în Boldeşti-Scăieni ori militarii în termen de la importanta unitate de pompieri a oraşului.02 Nr.0 STRUCTURA DUPĂ RELIGIE: ortodoxă romano-catolică reformată penticostală greco-catolică baptistă adventistă de ziua a şaptea musulmană creştină după Evanghelie evanghelică evanghelică de confesiune augustană altele fără religie atei Men ionăm că în fişele de recensământ nu au fost înregistrate persoanele aflate atunci în tranzit.7 0.06 0.6 0. germani. croa i. nu există ucrainieni.87 0.0 0. tătari. De asemenea.2 0.1 0.

este un compartiment în cadrul aparatului de specialitate al primăriilor orăşeneşti. Comisarul şef al Poli iei orăşeneşti .. credem. ajutorarea persoanelor amenin ate etc. În 2006 erau 15 asemenea func ionari publici. dreptul de control şi de re inere a persoanelor suspecte şi trimiterea lor rapidă în instan ă. asisten ă imediată în caz de accidente de transport. dotat cu aparatura necesară. 5 . de comisia de proximitate. Petre Rădu ă. controlul circula iei. de serviciul de eviden ă persoane (de care răspunde cel mai vechi func ionar al poli iei din acest oraş. catolice. ultragii. toate aceste structuri noi fiind copiate după actualele structuri ale Uniunii Europene la care ne-am aliniat şi în acest domeniu al protec iei cetă enilor. Tache Gheorghe) ş. siguran a publică. Ion Dumitru. De atari probleme se ocupă. Rezisten a localnicilor se datorează şi meritului bisericilor istorice. protestante şi neoprotestante. lăudabilă care se explică şi datorită intercolaborării dintre poli ia orăşenească şi cea comunitară (cum ar fi patrulele mixte formate din agen ii ambelor poli ii). în ciuda propagandei lor asidue în care aceste culte marginale au investit mul i bani pentru a face noi prozeli i. cum ar fi protec ia mediului. Atribu iile acestei poli ii îi conferă dreptul de control pe linie de ordine publică. Revăzând datele ultimului recensământ. în schimb. POLI IA. de asemenea. Gloriei nr. evaziuni fiscale). câteva accidente. o situa ie. mai pu ine numeric decât în celelalte oraşe ale jude ului Prahova. având subordona i 10 angaja i de poli ie comunitară. comisar şef. dreptul de a aplica amenzi şi de ridicarea carnetelor de şofer. pe teritoriul oraşului Boldeşti-Scăieni nu a fost înregistrat decât un număr redus de incidente grave (o crimă . Poli ia orăşenească. până acum. într-adevăr. apar inând religiilor ortodoxe. constatăm că din cei înregistra i în categoria persoanelor religioase. Poli ia orăşenească de ine. ale celor ortodoxe şi catolice. în ultimii ani. a fost aruncată prin cam toate col urile ării noastre. de pildă. un număr de 11487 cetă eni declară că ei cred cu to ii în Dumnezeu. să ne bucurăm sincer dacă este aşa şi dacă dovedesc că. unele scandaluri familiale sau pe la cârciumi. cură enia oraşului. În baza spiritului ecumenic. ei sunt buni creştini! Diminuarea actelor infrac ionale din oraş poate proba cu destulă certitudine o asemenea realitate. de subinspectori. Prima este subordonată Inspectoratului Jude ean de Poli ie.(mormonii). Boldeştenii şi scăienarii nu au putut fi prinşi în plasa lor care. în orice caz.este Emil Dumitrescu. Şeful acestui serviciu în oraşul Boldeşti-Scăieni este col. După Revolu ia din 1989 s-au înfiin at două feluri de poli ii pe teritoriul ării: poli ia orăşenească şi cea comunitară. subordonată Ministerului Administra iei şi Internelor. Ea poate. 59 .a.locată pe str. stări conflictuale. Din fericire. are atribu ii mai largi: eviden a popula iei.Poli ia comunitară . îndemnând oamenii să vină la Dumnezeu. şi are aceeaşi adresă cu primăria. că sunt buni creştini.când cetă eanul ănău Pavel a fost ucis într-un conflict cu ciobanii din Seciu -. prof. în situa ii de încălcări grave ale normelor civice etc. dar acest număr nu rămâne întoteauna fix. ajutat de ofi eri agen i. aplica sanc iuni contraven ionale în cazuri de nerespectarea protec iei mediului. în primul rând. coroborat cu cel al bisericilor protestante şi neoprotestante care activează în deplină libertate şi egalitate pe aria acestei aşezări străvechi. iar cea de a doua . pentru nerespectarea vitezei legale a conducătorilor auto (serviciu facilitat şi de dotarea recentă cu un automobil nou de poli ie. furturi. Ea a fost înfiin ată la 1 mai 2005 şi este subordonată direct primarului. care patrulează frecvent pe toată suprafa a oraşului).

O problemă alertantă pentru acest oraş este viteza excesivă a maşinilor. 60 . precum şi o zebră de reducere a pietonilor. În zona barierei de lângă gară ar trebui puse fie semnale de STOP. mai cu seama pe strada Bucovului (chiar prin fa a sediului poli iei) unde autovehiculele trec cu peste 70 km/h. fie semne de reducere a vitezei.

având în vedere că. did. Va avea exponate din istoria oraşului şi din istoria petrolului. Profesorul Gheorghe Pârnu ă.Buzău. au stat la baza procesului de instruire în comunitatea asocia ionistă de la Scăieni care avea un cadru bine fundamentat de desfăşurare.. notează că. în organizarea falansterului conceput de harnicul inginer. şi pedagogică. Aşadar. privind organizarea învă ământului pe căi noi.monografie sociologică”. unul din cei mai harnici autori români de monografii. dar documentele cele mai sigure şi mai complexe sunt cele ale şcolii din Scăieni înfiin ată de Teodor Diamant în cadrul falansterului său. Se bănuieşte că şi la Valea Căpuşeştilor. func iona o şcoală condusă de dascălul Arion care. în primăvara anului 1582. Cultura în oraşul Boldeşti-Scăieni MUZEUL ORAŞULUI Este un muzeu în devenire. Treime” din Seciu. educa ia şi instruc ia ocupau un loc prioritar. Ed. neîntâlnit în nici o altă şcoală din ara Românească. care a avut amabilitatea să-mi ofere în 1976. am în eles că avea un profil predominant industrial-agricol. un studiu de peste 360 pag. la rândul lui. faimosul “pansion” al lui Diamant. pag. Am arătat. Acelaşi lucru îl făcea şi dascălul bisericii “Sf. Buc. 36. aflat lângă Şcoala nr. cit. că. În acest scop. ridicată înainte de 1737. după cum reiese şi din articolele publicate de el în “Curierul românesc”. Aceste principii. 1971). 1 cl. unde activitatea instructivă era armonios combinată cu cea practică. sunt aduse acolo elemente cu o anumită pregătire intelectuală.CAPITOLUL VII. cel pu in ca plan teoretic de învă ământ.. înfiin at în 1835. func iona ca un nou tip de şcoală rurală. în “Istoria învă ământului din ara Românească”. oficiind cu numele de 61 . motiv pentru care voi insista mai pe larg pentru prezentarea acestei şcoli. din capitolele precedente. că a existat o veche şi frumoasă tradi ie de culturalizare în istoria localită ilor ingeminate care. ŞCOLILE ORAŞULUI Am văzut. ar fi existat un dascăl care preda scrisul şi cititul slovelor pentru copiii lui Grigore Filipescu şi ai unor moşneni din sat. viitorul cătun Balaca. ea era superioară tuturor şcolilor de pe teritoriile româneşti existente atunci. între 1797-1840. la Boldeşti. (Op. domnia sa. I-VIII din Boldeşti. învă ase carte pe lângă şcoala mănăstirii Menedic (Vintilă Vodă) . încă din secolele trecute. pe lângă unele elemente inovative inedite. în care mă îndemna să-i iau exemplul său personal şi să scriu o monografie a oraşului Boldeşti-Scăieni. pe lângă biserica satului. de asemenea. fondată de familia Cantacuzino. care. căruia directorul Bălăceanu voia să-i dea o mare extindere pentru anii viitori. Capitolele programei lui şcolare surprind prin amplitudinea şi modernitatea lor cvasirevolu ionară pentru acele timpuri. nu au dus lipsă de mici unită i şcolare. intitulat “Rucăr . cu autograf.

ceea ce crea totdeauna o atmosferă veselă. în publica iile vremii. Borănescu. asigura cerin ele planului de învă ământ la următoarele obiecte: limba română. care are 4 anişori. muzica (vocală şi instrumentală). atunci profesorii decideau să-i încurajeze în acea preferin ă. teoria şi practica “militărească”. fiica lui Bălăceanu din prima căsătorie. La început. În cadrul pensionului se afla şi o clasă de fete. Programa didactică. Orele de învă ătură alternau cu activită ile practice: grădinărit. şi o feti ă Herselia Manoleasca. catehismul şi secretar al societă ii.) iar elevii cei mai îndemânatici instruiau şi pe ceilal i. 2) Nicolae Marcu Diilă: aritmetica. limba franceză. dar şi unic pe ară. limba franceză. educa ia şcolară începând de la vârsta fragedă de 4 ani. teoria şi practica agricolă. pentru rezultatele ei pozitive. (de ex. care se angajase să predea economia socială. Teodor Diamant a participat ca profesor numai în primele luni. dispare misterios din activitatea falansterului. Pentru că la acea şcoală se studia şi muzica. introduseseră sistemul “învă ăturii împrumutate” şi anume metoda lancasteriană (a instruirii reciproce între şcolari). caligrafie. deschizând o pagină de aur în istoria învă ământului românesc. un impuls nobil şi un model educa ional armonios. nu numai nou. în felul lui. 3) Costache Şerbănescu: geografia. asemănător şcolilor gimnaziale pariziene. o anumită meserie (croitoria. în raportul său către Vornicia din lăuntru a ării Româneşti. conchide că seriozitatea învă ăturii în pension este incontestabilă. În această privin ă.. împletitul. numărul redus de copii permi ându-le cadrelor didactice să se ocupe separat de fiecare elev în parte. în cele trei clase ale şcolii erau 14 elevi. după vizita din 14 septembrie 1836 la şcoala falansterului. matematica şi ingineria (“inginerlâcul”!). Dacă elevii preferau un obiect mai mult decât altul. demnă de urmat. întrucât în acele clase copiii românilor stăteau în bănci cu copiii de igani. sunt men iona i doi copilaşi. unde învă a şi Lucre ia. desenul. în final. ceea ce era un act esen ialmente democratic şi umanitar pentru acea perioadă. de ex. limba franceză (clasa I) şi muzica vocală. jocurile. orice s-ar spune. la Scăieni au predat al i patru profesori.profesori care. după care trece la alte coordonări şi. precum revistele “Curierul românesc” şi “Muzeul Na ional”. 4) Toma Constandin: desenul. matematica şi franceza. despre şcoala de la Scăieni se auzise în toată ara. Este un program semiacademic ambi ios. elevii urmând să capete cunoştin e generale de economie politică şi “so ială”. De altfel. băie elul Aurelian Manoil. muzică etc.. de 5 ani). limba franceză (clasa a II-a) şi mentor la pension. brodatul. după cum urmează: 1) Ioan Vretos: limba română (clasa I). în fiecare zi copiii erau văzu i şi auzi i cântând şi jucând (probabil dansuri na ionale). evident fourieristă. delegatul ocârmuirii jude ului Saac. nu se poate contesta faptul că dascălii de astăzi din acest oraş nu s-ar 62 . nu să-l for eze pe elev să înve e ceea ce lui nu-i place. Elevii sunt înscrişi contra unei minime contribu ii băneşti. Exemplul şcolii falansteriene de la Scăieni era. desen. mai ales în cercurile intelectuale şi a fost citată. la propunerea lui Diamant.. aritmetică. În lipsa inginerului. festivă şi de destindere liniştitoare. caligrafia română şi caligrafia franceză (care diferă de cea română prin frecventele semne duble pentru un acelaşi sunet). cu care localnicii zilelor noastre vor trebui totdeauna să se mândrească. legatul căr ilor. fiind învă a i să se respecte şi să se iubească unii pe al ii. Datorită lui Teodor Diamant putem spune că oraşul Boldeşti-Scăieni a primit o tradi ie încurajatoare.

cel care proiectase şi clădirea şcolii din Scăieni. s-a adăugat o clădire etajată impunătoare. Boldeşti şi Scăieni! Pentru că le-am cunoscut bine pe toate trei. Poate nu aş fi ajuns niciodată să predau în învă ământul universitar american . Acolo veneau ca elevi copiii din Seciu sau din Scăieni (eu presupun că foştii elevi ai lui Teodor Diamant. aflăm că la Boldeşti o şcoală publică îşi începe activitatea prin 1838. 1 cu cl. pentru clasele I-IV (aceasta s-a desfiin at). având gradele I şi II. pe str. după ce falansterul a fost desfiin at cu doi ani mai înainte. În 1944-48. Cutremurul din 1977 le-a avariat pe amândouă. Ca mul i foşti colegi de la şcolile acestui oraş. I-VIII din Boldeşti-Scăieni” este cea mai mare şcoală din oraş. 8-12. cu patru decenii în urmă. Copiii din Balaca erau repartiza i la şcoala din Pleaşa). nu numai şcoala generală. unele c. cu câ iva ani în urmă. vom vedea că urmaşii lui Diamant. evolu ia din aceste şcoli şi să începem cu şcolile de la Boldeşti. numai că în timp ce clădirea şcolii din Scăieni a fost complet demolată. De aceea. 22 sunt titulari).dacă nu aveam experien a şcolilor româneşti din Seciu. părăsită şi pustie. de ieri şi de astăzi. având 14 clase de învă ământ primar (jumătate din efectiv). Podgoriei nr. dar şi liceul. şcolile aveau numai primele patru clase. Astăzi astăzi dl. cea “dinspre igănie”.d. în Ploieşti şi în Seciu. Acolo func ionase.. în 1836. în rândurile ce urmează. lângă care. Paşii următori. şi o clădire mai mare. începând cu şcoala din Seciu. cât şi la Scăieni. Directoarea acestei şcoli este profesoara de chimie Petcu Ioana. clădirea vechii şcoli de la Boldeşti a rămas în picioare. apoi cu cea din Boldeşti şi sfârşind cu cea din Scăieni. se construieşte la Boldeşti o şcoală nouă. să urmărim. după planurile arhitectului ploieştean Mihai (Mişu) Rădulescu. pe măsură ce numărul locuitorilor din aceste localită i creştea. Reformele ulterioare ale învă ământului de la începutul secolului al XX-lea au introdus treptat învă ământul obligatoriu de şapte clase. construită după planurile talentatului arhitect şi pictor Nicolae Moianu. spre a elibera terenul pentru noul local.. dar nu erau identice. fiind vorba de un domeniu fundamental şi vital educa iei na ionale. originar din Scăieni. Boldeştiul mai avea o altă şcoală mai mică. cea de la Scăieni fiind imaginea din oglindă (adică inversată) a şcolii din Boldeşti. şi eu am trecut pe la toate din ele.. În anul şcolar 2006/2007 ea era frecventată de un număr de 715 elevi. apoi şi la Seciu. ambele din Chicago . l-au continuat în mod onorabil şi creativ. acum lucrurile s-au cam inversat. La ora actuală. pe rând. “Şcoala nr. în aşteptarea vreunui cumpărător. unde func iona ca învă ător Anghel Popescu. 13 de gimnaziu şi 42 de cadre didactice (din 28 de profesori. Dacă prin anii ‘50 elevii de ciclul doi din Boldeşti veneau să înve e la Scăieni. ŞCOALA DIN BOLDEŞTI Din documentele găsite până acum. atât la Boldeşti.fi conformat întru totul acestui deziderat. La început. 63 . o şcoală frumoasă şi modernă. Acele clase erau obligatorii pentru to i. apoi de opt clase. Clădirile celor două şcoli semănau foarte mult.la “Truman College” şi la “Berlitz University”. Moianu are domiciliu dublu. a fost grija autorită ilor locale de a construi şcoli în fiecare sector şi de a recruta popula ie şcolară după nişte recensăminte repetate..

Popa Cristina Latină: Enache Larisa Istorie: Alionte Constan a. Tudor Lucica IV C: înv. Iancu Valentina (director adjunct). Sava Oana III A: înv. Licu Vera II D: inst. Jercan Angelica II C: inst. în ordinea claselor: I A: inst. Dobre Florentina Ed. Bucur Diana. Coman Carmen Ed. fizică şi sport: Radu Petre. 64 . Adet Gabriela IV A: înv. Mânzală Iuliana. institutori şi învă ători. Tatu Dumitru Chimie: Petcu Ioana (director) Fizică: Stănescu Daniela. Săncescu Gheorghe I C: înv. Necula Ofelia.Reproduc mai jos toate cadrele didactice din anul şc. 2006/07. Popa Irina. Stroe-Bibescu Camelia I B: înv. Panaete Cristina Cultură civică şi consiliere: Nica Raluca Ed. Constantin Olga Georgeta IV D: inst. plastică: Olaru Mioara Religie: Soare Alina. Maestrul mecanic al şcolii este Ciulei Florin. Simionescu Leon Informatică: Ianculescu Mădălina Franceză: Stan Anca. Stan Fabiola Geografie: Manolache Cristian. muzicală: Cârcioiu Martya Biologie: Radu Victoria. Georgeta Suditu IV B: înv. Ni ă Angela Matematică: Bilciurescu Ion. Neagu Ana Profesori: Limba română: Enache Larisa. tehnologică: Teodorescu Junona. şi încep cu personalul de la clasele I-IV. Posea Tatiana II A: inst. Bilciurescu Florina II B: inst. Diaconescu Steliana. Vasile Silvia III B: inst. Dinu Daniela Elena III C: înv. Tudor Gheorghe Ed. Brînzea Mădălina Engleză: Toma Mirela. când s-a redactat cartea de fa ă.

prof. prof. Arcanu Dumitru (director 1966-1976). Ambele grădini e continuă activitatea grădini elor vechi unde educatoare erau Cătălin şi Adriana Năstase. şi prof. mat. Ciocârdaru Gabriela. deveni i la maturitate cetă eni valoroşi.. educând sute şi sute de copii. pe str. Rădulescu Georgeta. Farcaş Minerva. Podgoriei nr. l. prof. înv. Pe u Cristina. Ne bucurăm să auzim că şi noua echipă boldeşteană de cadre didactice se arată la fel de devotată nobilei cauze educa ionale a tinerii genera ii studioase din Boldeşti. +Seiciu Ecaterina. geogr. ist. mat. +înv. l. pe aceeaşi stradă. 116. +Dănilă Ion.GRĂDINI ELE DIN BOLDEŞTI Prima. înv. Dumitrescu Elena. biologie Hanganu Maria. prof. l. înv. Prima grădini ă s-a schimbat de la o adresă la alta. Dinu Maria. înv. română-istorie Bălan Cristian Petru. învă ători şi profesori. prof. Grădini a nr. +Emilia Dincă. mobilier nou şi grupuri sanitare în interior. în continuare. biologie Munteanu-Draghini Margareta. română Draga şi so ul ei Dorohoi. Toate cele şase grădini e din oraş au fost modernizate recent şi arondate la grădini a nr. ajunşi acum la a doua tinere e sau respectabili pensionari. prof. sport. apoi de acolo s-a mutat la nr. Arcanu Vasilica. +înv. Cei care au parcurs această şcoală sau care au studiat la liceul seral din Boldeşti. 1. l. prof. după cum urmează: înv. o necesară retrospectivă asupra unei foarte valoroase genera ii de cadre didactice boldeştene.. ieşi i la pensie. prof. română Pârvulescu Constan a. +Cătălin Anton. în subordonarea căreia se află patru alte educatoare: Brujban Valeria. Grădini a cu Program Normal nr. având ferestre termopane. se află pe Calea Unirii. şi grupa mare-pregătitoare. de biologie-chimie +Ionescu Constan a (directoare adjunctă între 1961-65). 65 . Diaconescu Silvestru (director între anii 1959-60 şi 1961-65). istorie Filote Eugenia. +Iordache Maria. cum se prezintă şcolile din sectorul vecin. 4. prof. +Nichita Constantin (director de şcoală elementară din 1945 până în 1959). îşi vor aminti cu multă stimă de bravii lor învă ători şi profesori (cei trecu i în nefiin ă au înaintea numelui o cruciuli ă). 60 şi iarăşi a revenit la nr. prof. mat. rusă +Dănilă Larisa. înv. prof. cu 25 de copii (educatoare Grosu Elena şi Popescu Ioana Andreea). ist. apă caldă. Vasile Mircea. română Popa Azisa. Nu putem încheia descrierea şcolilor din Boldeşti fără a detalia. geogr. Ivaşcu Daniela şi Săvulescu Lumini a. mat. Diaconescu Constan a. prof. totdeauna mândri că au avut asemenea dascăli. română Leontieş Viorica. prof. prof. prof. Grădini a are două grupe: grupa mică-mijlocie. care au făcut mare cinste acestei localită i. 4 are ca directoare pe ed. înv. Ionescu Mioara. sport Vălimăreanu Nicolae. prof. prof. Calea Unirii. prof. unde adresa era comună cu cea a şcolii primare de acolo. Tănăsescu Floarea. iar a doua. 20 de copii (educatoare: Petrescu Rozalia). Să urmărim. 4. fiind găzduită într-o sală de clasă. centrale termice proprii. Arieşeanu Ion. prof. în lăcaşul fostei şcoli. Grădini a nr. Ionescu Mândru a. l. de l. înv. 4. “dinspre igănie”. de la numărul 116. înv. cu sinceră acribie.

iar în 1967 la 22 de învă ători şi profesori. Tănase Bălan. Mai spre zilele noastre. Presupun că se afla cam tot pe locul actualei şcoli din Scăieni. În curtea şcolii a fost construită locuin a directorului. s-au mai adăugat încă trei săli de clasă. de asemenea. Astfel putem spune că s-a împlinit visul lui Teodor Diamant. se va construi un local de şcoală. Bălan. Nicolae Nedelcu. pe cât a putut. mărit. Dacă în trecut erau numai 7 cadre didactice. existau două şcoli: una în satul Balaca. Boldeşti. până ce dânsul a ieşit la pensie. a modernizat localul) şi şcoala din Scăieni. prin contribu ia voluntară a localnicilor. de data aceasta. neavând nimic comun cu preten ioasa şcoală-pension din cadrul falansterului. cea zidită în 1864. de limba rusă Platon Go onoga. Prin reforma din 1948. sub direc ia prof. Bătrânul Mihăilescu a fos mutat abuziv de boierul Petre Bălăceanu la o şcoală dintr-un sat din Bărăgan spre a-şi aduce în locul lui o rubedenie. În 1945 această şcoală se găsea sub direc ia profesorului de română Tănase I. Acea şcoală era înzestrată cu material didactic suficient şi încadrată cu cadre didactice corespunzătoare. care a urmat înv. din 1956. având două odăi e. Înaintea lui. s-a început un nou local care a fost definitivat între anii 1944-1948. reflectând. tot cu patru clase. când a fost numit ca director prof. Fireşte. un dascăl gospodar. În 1962 însă numărul copiilor de la această unitate şcolară s-a dublat. într-un fel. pe baza planurilor arhitectului Mişu Rădulescu. când această şcoală a devenit una dintre institu iile de învă ământ rural cu numărul cel mai mare de elevi. Vasilescu Constantin (care. În locul şcolii avariate. Neavând clădire proprie. pe vremea când era director (între 1928-1945) învă ătorul Tănase Nicolae. În anul 1949 se înfiin ează clasele a 6-a şi a 7-a. învă ător la şcoala din Scăieni a fost Dumitru Mihăilescu. şcoala de la Scăieni devine de 7 ani. adăugându-se şi o locuin ă pentru director. Cât priveşte şcoala de la Scăieni. veneau şi copiii din Balaca. la aproape o jumătate de mie de elevi. învă au înainte numai 200 de elevi. în anul 1861 apare în documente că era o şcoli ă improvizată care func iona într-o casă particulară. însăşi numărul cadrelor didactice a trebuit. şcoala de la Balaca func iona într-un local particular. grajd şi şopron în spate. atingând un număr total de 280 de elevi. bunicul învă ătorului Emil Popescu. după cutremur. La această şcoli ă era învă ător Iancu Gheorghe. înfiin ată în 1932. dispărută în 1836. Aici. în 1864. primind în clasa a Va elevi din comunele Scăieni. în 1956. Din nenorocire. Seciu şi Pleaşa. în 1963. în anii următori. din jude ul Prahova. Peste trei ani. ajungând la 425. care dorea ca la Scăieni să existe o asemenea şcoală 66 . în 1962 s-a ajuns la 18. această construc ie a fost complet dărâmată de cutremurul din 1940. Tot prin asemenea contribu ii. În anul 1960 s-au mai construit două săli de clasă. cea din 1864. ea s-a mai lărgit. la care predau 16 cadre didactice. creşterea nivelului cultural-material al sătenilor din fosta comună Scăieni. o prispă.ŞCOLILE DIN SCĂIENI În fosta comună Scăieni. apoi a înv. În cele două şcoli existente. unde nu existau decât şcoli cu ciclu elementar. iar în anul 1967 numărul elevilor care frecventau şcoala de la Scăieni a atins apogeul. ajungând la 480 de elevi. foarte lăudat mai ales pentru ini iativa de a înfiin a o grădină a şcolii super-model. aflată sub direc ia învă ătorului Ion Frecău eanu. unde func iona cu patru clase.

mare. Poate că par lipsit de modestie că amintesc acest amănunt aici. treptat. În plus. se deciseseră să facă o altă nouă repara ie. am luat de grabă primul avion şi am sosit de la Chicago la Scăieni unde am fotografiat şi filmat clădirea în întregime şubrezită. înso it de fotografii cu clădirea afectată. devenise liberă. alta guvernului şi alta Ministerului Educa iei. ştiam că ar fi fost construită cu 67 . am publicat un articol de-al meu.) O scrisoare detaliată am trimis-o preşedintelui ării de atunci. ea fiind tot prima inclusă în Proiectul de reabilitare al şcolilor . ea fiind oricând dispusă a difuza filmul ce-l făcusem.5 R. s-a procedat la repararea superficială a clădirii. întrucât clasele anexe. întărind-o cu bare de o el şi cu console de fier exterioare. numărul elevilor a început să scadă. care îmi dădea un anumit curaj şi autoritate. Seismul din 4 martie 1977 a zguduit puternic structurile clădirii. fiindcă era şcoala unde învă asem eu ca elev şi unde slujisem ca profesor şi eram foarte indignat că până atunci nimeni din cei sus-puşi nu se sinchisise nici măcar să dea un răspuns. el a mai avut darul să întărească plângerile părin ilor şi ale cadrelor didactice adresate anterior Ministerului Învă ământului în acelaşi scop. dar ele nu au servit la nimic. cel din 1986. Din păcate. dar pentru că. de ziarist american şi de corespondent al posturilor de radio “Vocea Americii” şi “Europa Liberă”. în care insistam asupra faptului că a continua să fie folosită această clădire şubredă. inclusiv ministrul educa iei însuşi. ce se poate prăbuşi oricând peste copii şi peste cadrele didactice.. Din fericire. treptat.f. Neexistând fonduri pentru construc ia unui nou local. din care eu fusesem silit să emigrez ilegal în Austria. ara mea. de crainic la un post de televiziune din Chicago. într-o parte a ei. ajungându-se astăzi la 315 şcolari (în 2007). tot se mai învă a. fără asemenea presiuni din afară. Ion Iliescu. că s-a inut cont de materialul critic ce lam publicat în presa americană şi că prima clădire de şcoală antiseismică din România va fi începută în curând la Scăieni. la care arhitectul Grecu mai adăugase cinci săli de clasă.. profitam de mass-media americană din spatele meu. deoarece construc ia. o construc ie modernă anti-seismică. într-un ziar american de mare tiraj. când clădirea “consolidată” la suprafa ă devenise total nefolosibilă. mi s-a răspuns încurajator. am cerut ca şcoala veche să fie imediat demolată şi înlocuită cu o clădire având schelet metalic. În scrisoarea mea şi în articol. Cu toate acestea.program finan at de Banca Mondială. de care se vor face grav vinova i atât responsabilii locali cât şi cei de la minister. inclusiv cu sprijinul Consiliului Local Boldeşti-Scăieni. În noua mea calitate. dar nu puteam să tac. Am sunat din America la telefon pe cei de la minister care cunoşteau de acuma articolul meu.l. şi am amenin at că voi difuza filmul pe unul din canalele mari TV americane. prezentând clasele cu pere ii crăpa i şi tavanurile sparte. Eram sigur că dacă mesajul-protest al meu nu îi va speria de tot pe liderii din ară. apoi şi la cel din 1990. echivalează cu o crimă strigătoare la cer. în lipsă acută de bani. d-lui ministru Marga. tot îi va impresiona în vreun fel şi că ei vor da ascultare acestui puternic semnal de alarmă venit din America. după Revolu ie. apoi în America. am făcut reportaje speciale despre acest subiect. în curtea şcolii. nu puteau cuprinde pe to i elevii. chiar la un seism de gradul 3. Autorită ile. Pe de altă parte. a suferit alte mari slăbiri de structură la un alt puternic cutremur. construite de p. De aceea nu puteam să rămân pasiv şi să nu accelerez această urgen ă care. lângă un WC primitiv. (Anexez faximilul cu acest articol. după acea perioadă de vârf.

1999). şcoala de la Scăieni (care poartă numele de “Şcoala nr. tit. la cl. desigur. I-IV. Şi. Apostu Steliana (01.toate paralele . Daniela Bică.12. sunt 8 învă ători şi 13 profesori titulari. cu pere i exteriori metalici.07. pentru că restul scândurilor s-au furat. grup sanitar cu veceuri moderne. o mare nemul umire încă a rămas. Grigorescu Elena (01. sunt bine primit acolo. dotată de minister cu toate facilită ile necesare..09. supl. o clădire frumoasă (eu o visam chiar şi mai frumoasă!) şi modernă. Fiindcă nu numai fa ada trebuie să fie frumoasă.1990). chiar dacă cineva.2001-01. Dinu Maria (01. dacă se poate.09. dar nu la eventualele tornade care. 4 profesori suplinitori. totuşi.09.şi opt pentru clasele VVIII. de la o vreme.2001-până în prezent: 2007). călca i frumos. în fa ă. frumos şi rezistent.1991-01. a II-a). aparatură modernă de încălzire centrală (în spa iul special de la demisol). func ia de director au mai avut-o profesorii: Bălan Tănase (01. care predau în anul şcolar 2006-2007: Dinică Lelia (înv. un laborator de fizică-chimie. un tânăr harnic. Dan Manuela (înv. con ine opt săli de clasă. precum împrejmuirea solidă de la fa ada noii institu ii. 40. Iar eu vizitez cu emo ie şi plăcere această frumoasă şi îngrijită construc ie. Acolo va fi nevoie în curând de un gard nou. se cam rătăcesc şi prin România. a II-a). căci este o dolean ă cu totul fezabilă local: gardul din spatele şcolii.09. de existen a căreia mă bucur sincer.1945-01. Pantelimonescu Silviu Paul (01.196301. prof. Diaconescu Steliana (01.02. vreodată. Pase Ramona (înv. Iată numele învă ătorilor de la cl. Boldeşti-Scăieni”). cu încălzire centrală. 200 m de gard vechi au mai rămas cca 20 m. Manea Florica (înv. spa ii suficiente pentru bibliotecă. Înaintea directorului Co ac.1980-01. Colinei nr. cancelaria spa ioasă a cadrelor didactice. Construc ia şcolii s-a demarat însă imediat şi în februarie 2003.09. deservite de peste 20 de cadre didactice. confec ionat tot din metal.1963.2001). iar pentru ea nu mai pot apela din nou la Ministerul Educa iei. 68 . De asemenea secretara şcolii. va face abstrac ie sau va nega interven iile mele din afară pentru existen a ei. cu un etaj. Mai exact. de matematică Leonard Co ac. are un total de 315 elevi.02. 2 cu clasele I-VIII. ceea ce.1980). I). dar rup i şi decupa i complet în spate. inclusiv cu multe calculatoare. Altminteri ea arată ca o pereche de pantaloni noi şi elegan i. biroul secretariatului şi cabinetul pentru director.. Directorul şcolii este.. fiindcă sunt sigur că oricare ar fi fost în locul meu ar fi procedat la fel. un cabinet de limbi străine. Actuala conducere a şcolii mi-a mul umit pentru acest sprijin şi totdeauna când vin în ara de unde am plecat cu peste 20 de ani în urmă. la cl.1991). str. Go onoga Platon (01.09.09. un hol mare luminos. supl.07.09.un an..12. nu mă deranjează. din 2001 până în prezent. Enescu Veronica (înv.2001). I). arătând cumplit de dezolată. ci şi spatele şcolii. În prezent (în 2007). supl. doi sau cu mai mul i ani mai târziu. la cl. repartiza i în 16 clase: opt pentru clasele I-IV .1999-01. lăsând să se vadă o goliciune ruşinoasă. Din cei aprox. Co ac Leonard (01. tit.09. 7. Ea a fost proiectată de arhitectul ploieştean Ni ă Savu care a fost destul de inspirat. Clădirea va rezista la cutremure de gr. Noul local de şcoală. la cl.5 R. iar curtea a rămas practic fără gard. la cl. arhivă.1990-01. elevii şcolii de la Scăieni s-au mutat într-un local nou. la dungă. bun organizator şi respectat de colegii lui.

predau următorii profesori: Dinu Ion (l. precum şi profesorii Apostu Steliana. la rândul meu. în Statele Unite. supl. de părin ii lor. după ce şi-au făcut pe deplin datoria de dascăli. apreciată de to i ceilal i foşti directori şi de cel prezent.. Manolache Cristina (geografie). Tănăsescu Florica şi Dinu Maria. dar şi a tuturor cadrelor didactice participante. învă ătorii Vasilescu Titel. a III-a). doi paznici de noapte: Tomescu Mihai şi Dima Grigore. În Scăieni se află şi trei GRĂDINI E: “Grădini a nr. este minunatul obicei de a sărbători pe fiecare cadru didactic atunci când iese la pensie. Teodorescu Junona (educa ie tehnologică).. O tradi ie frumoasă. Grigorescu Elena (l. Balaca).. Popescu Eugenia. am ieşit la altă pensie. 2” (cu 54 de copii preşcolari. dar desfăşurată cu devo iune şi cu înalt profesionism. în 1999. care se lasă deseori cu lacrimi. Dacă este să vorbim de corpul tehnic. to i colegii organizându-i o zi festivă. având ca educatoare pe Popa Adriana şi Toma Ana). Panaete Cristina (istorie). tot prin tradi ie. Ciucă Laura (biologie). indiferent dacă sunt în activitate sau ieşite la pensie. ca un original şi impresionant eveniment. Ilie Lenu a. cu o asemenea sărbătorire emo ionantă. pleacă în. Pi a Claudia. Vasilescu Maria (înv. organizându-mi-se o festivitate asemănătoare cu cea din România. urmată de muzică şi dans. română). ca nişte cadre didactice de excep ie. engleză). patru îngrijitoare: Puiu Victoria. de foştii colegi. 5” (în clădirea creşei.a III-a). de cadrele didactice respective. supl. am fost onorat de colegii mei de la Şcoala Scăieni. să vin special din America şi pentru care le mul umesc încă o dată pe această cale. desfăşurată de-a lungul unui lung şir de ani. a unei munci la catedră plină de multă dăruire şi sacrificiu. atât de foştii elevi. pe deplin meritat. anul editării acestei căr i. o depune d-ra secretară a şcolii Bică Daniela. în 2003. Vasilescu Georgeta. to i aceştia fiind deosebit de aprecia i. la cl. Doroftei Floare (chimie). concedii de odihnă nelimitate. fizică). 3” (la Balaca. cinci la număr. a IV-a) şi Şerban Diana (înv. cu 45 de copii. Ioni ă Elena. Sava Aurica şi Drăghici Marioara (la şc. supl. la cl. la cl. încadrată cu educatoarele Bucuroiu Claudia şi Dumitru Camelia) şi “Grădini a nr. “Grădini a nr. În plus. ceea ce. Chivu Luciana (înv. Popescu Emil Petre. Trebuie să mărturisesc cititorilor acestei căr i că şi subsemnatul. În anul şcolar 2006/2007. tit. şcoala are un specialist fochist: David Florica. cu discursuri emo ionante. eu am avut avantajul şi fericirea de a mai fi fost încă o dată sărbătorit şi de colegii mei americani. Diaconescu Steliana (matematică). Tudor Gheorghe (ed. educatoare fiind Pătraşcu Elena şi Voica Cristina). a IV-a). Manolescu Ana (l. şi acolo. română). Soare Alina (religie). cu siguran ă. franceză). Cârcioiu Marta (pens. Cu această ocazie s-a putut vedea cât de mult au fost aprecia i şi iubi i colegii care. cât şi de to i locuitorii oraşului Boldeşti-Scăieni care. Este un nobil gest de recunoaştere colectivă. desen). cu multe flori şi cu o bogată masă românească tradi ională. muzică). deloc uşoară. supl. cu 30 de copii. pe rând. o adevărată sărbătoare de suflet. atunci când. va rămâne întipărit nu numai în amintirea sărbători ilor. pentru care am fost invitat. 69 . Olaru Mioara (pens. Pantelimonescu Silviu Paul (matematică). Aşa au fost sărbători i. încetă enită de ani de zile la şcoala din Scăieni. poartă o deosebită stimă tuturor cadrelor didactice. O muncă deosebit de responsabilă.. Stan Ioana. Co ac Leonard (matematică). Toboş Magdalena (l.

fizica). apoi al i profesori: +Leon Lavric (l. +Stoica Veronica şi a unor profesori ca +Nicolae Rotaru (deşi cu studii juridice. preot înv. un dascăl care învă a pe câ iva copilaşi să 70 . Ştefan Ioana. Dumitrescu Ana (l. mă văd obligat să precizez că unele foste cadre didactice din listele ce urmează. astăzi oameni maturi. Vasiliu Aura (l. deocamdată fără cruciuli ă. +Margareta Bălan. Ionescu Doina (chimie). lideri politici. Constan a Diaconescu. română). au trecut în lumea de dincolo. un capitol cu totul special în istoricul şcolii de la Scăieni. Treime”. Miroiu Florica. 17 cu cl. biologie). Florica FlorescuŞaghy (fizică. să fie adăugat aici. scriitori etc. secretarii şcolii de atunci: Cucu Florin. rusă. Carpin Dumitru (matematică). ar merita. profesori. fost director al şcolii). Melchior Dumitru (chimie).Cu triste e. unde fusesem numit director la Şcoala generală nr. Codescu Tudorina (istorie). română). +Georgescu Galina (matematică). franceză şi latină). rusă. Să trecem acum în revistă. Spre a-i cunoaşte care sunt. de locuitori ceru i). rusă). română). +Nica.. +Nedelcu Nicolae. Popescu Maria (istorie). Popişteanu Nicolae (matematică). to i aceştia fiindumi şi mie profesori. +Tănăsescu Constantin (rusă. lăsând o frumoasă amintire atât în inimile foştilor elevi cât şi ale colegilor din aceeaşi institu ie. profesori universitari. că şi această şcoală a avut norocul să se bucure de o serie superior calificată de învă ători şi profesori de elită.. ingineri. pot să mă adaug şi pe mine. Pârvulescu Constan a (l. ofi eri superiori. chimie. Catrinoiu Silvia (geografie). Victoria Simionescu (istorie. +Iulia Dinescu. ridicată înainte de 1737. am trecut o micu ă cruciuli ă. Minea Florica. Cristian Petru Bălan (română. +Juncu Maria (franceză). care de câteva ori a încercat fără succes să devină comună independentă (nu îndeplinea nr. română). emigrată din Rusia sovietică în România de frica bolşevicilor). Cerchizan Marieta. O prestigioasă muncă au depus-o. le-a fost de un imens folos în via ă. Suditu Georgeta. română). +Leti ia Axente (l. un excelent profesor de matematică). +Casieru Valeria (franceză). 3 (1966-1971) apoi profesor titular la Şcoala nr. Pi a Claudia (biologie). Pavel Elisabeta şi Darie Elena. Stan Fabiola (matematică). ed. deoarece o notabilă parte a acestor foşti elevi au ajuns oameni de mare valoare în ara noastră: medici. la cererea mea de transfer. spre a aminti genera iilor care vin. +Brezeanu Elvira. rusă). I-X din acelaşi municipiu. în continuare. La urmă. am revenit la Scăieni de la Ploieşti. Ioni ă Elena (ed. +Adriana Filcescu. De aceea. +Dubeanu Marta (geografie). pe lângă biserica “Sf. Matei Paul (istorie). oameni de artă şi cultură. după ce. +Go onoga Platon (l. naturii). +Ioan Vlaiculescu. geografie).. +Tănase Nicolae. cărora foştilor copii de atunci. Diaconescu Silvestru (geografie şi director între anii 1979-1980).. Gaşpar Remus (matematică). +Brandabur Ecaterina. +Tănase Bălan. în urmă cu patru decenii. +Bobe Nicolae (istorie). Marinescu Veronica (biologie). +Lidia Bagrov (l. în dreptul numelui lor. fizică). +Dincă Emilia (chimie). avea. Popescu Maria. Adam-Nica Vasilica (supl. Voicu Elena. Păunescu Aurora (l. Ei sunt rezultatul strădaniei unor învă ători ca: +Damian Ion. Stroescu Petre (istorie).. ŞCOALA DE LA SECIU Am văzut că localitatea Seciu. Dumitru Constan a (matematică). Tănase Natalia (şt.

mai ales în prolifica perioadă a “ceauşeilor”. româna şi sportul.pe ploi. De asemenea s-a procurat mobilier didactic nou în toate clasele (bănci. introducându-se.scrie şi să citească. magazie ş. poarta de intrare (şi de stagiatură) pentru cadrele didactice care voiau să ocupe mai târziu catedre la şcolile din Boldeşti sau Scăieni. pentru etanşarea claselor şi reducerea consumului de combustibil în timpul iernii. La început. iar d-ra Munteanu biologia şi alte obiecte). eu. În 2006 s-au primit investi ii noi pentru un grup sanitar în incinta clădirii. de asemenea. am fost găzdui i. tip termopan. din 1972 până în 1980. în 1991 s-au făcut repara ii capitale. de biologie Dumitru Ion... de fapt. de matematică 71 .. pe care.. cifrele s-au tot micşorat. un deal noroios. prof. iar de la data de 1 mai 1986 până în prezent (2007). în ciuda multor dificultă i cărora a trebuit să le facă cu greu fa ă. dar clădirea s-a construit în 1910. cu boii lui moş Du ă. care continuă dotarea şcolii. Au fost înlocuite ferestrele vechi cu ferestre noi. urcând. s-a dovedit acolo un foarte bun gospodar. Pe acolo au trecut înv. când se ajunsese la două genera ii cu clase paralele. înv. dar după aceea. Într-un fel. arşi ă. Popescu Emil. Părin ii ne-au ajutat să cărăm din pădure. La clasele primare fusese director învă ătorul +Dănilă Ion care preda împreună cu învă ătoarea + Avramescu şi înv. cu noi a început să se fundamenteze. intervenind cât s-a putut pentru îmbogă irea inventarului ei şi în vederea înfrumuse ării şcolii. care a pus şcoala la punct. la ora actuală şcoala Seciu mai are doar 95 de elevi (40 la clasele I-IV şi 55 la clasele V-VIII). În prezent se definitivează lucrările la încălzirea centrală. Documentele din arhivă arată însă că şcoala propriu zisă a început să existe acolo în anul 1906. am fost numi i primii profesori la Seciu (eu predam matematica. de la Boldeşti a primit func ia de director. unde lucram cu vreo 16 copii. în micu a casă parohială de lângă biserica satului. l-am transformat într-un stâlp ce sus inea sârmele de curent electric şi astfel “şcoli a” a fost electrificată. pentru prima dată. ciclul gimnazial. care era. prin cioplire şi fasonare. din direc ii diferite. cancelarie. de matematică Valeriu Teodorescu care. Teodorescu Lucica. Fiindcă nu mai exista deloc spa iu pentru clasa a V-a în clădirea şcolii primare. împreună cu prof. După pensionarea dumnealui. Dar aveam două mari avantaje: acest soi de alpinism ne crease o excelentă condi ie fizică şi. câ i erau prin anii 1978-82. eram foarte tineri. un suiş extenuant şi deloc plăcut. bibliotecă. În 1980 (până în 1985). şcoala Seciu devenise.. în 1972. dat fiind că de la 240 elevi. prof. în incinta clădirii. actualul primar al oraşului. inclusiv apă caldă. dulapuri.a. când se construieşte un local cu patru săli de clasă (pentru clasele I-IV). având cinci săli de clasă. cu clasa a V-a. De o şcoală nouă nu se poate vorbi până în 1964. Amândoi veneam pe jos. Între timp şi numărul cadrelor didactice crescuse. scaune). chiar de la debut. ceea ce nu echivala nicicum cu o şcoală. un copac lung. într-o odaie modestă. El a fost director până la pensionare. vine ca director prof. numărul copiilor a crescut. de geografie Diaconescu Silvestru. la care. câ iva ani la rând. viscol sau ger. un an de zile. este numit director prof. încât existen a acestei şcoli a început să fie deja pusă sub semnul întrebării. Dănilă Ion. măsu e. De atunci până în 1960 nu au existat decât două săli de clasă. Munteanu Margareta. În 1960. În 1986 s-a dat în folosin ă şcoala nouă. În 1960 a fost numit ca director prof. pe acele meleaguri. apă curentă. venit de la Reghin. abrupt. de biologie Pop Simion. lung de patru km .

Dumitru Ion. şcoala de la Seciu va ajunge de unde a plecat: cu unul sau două grupuri mici de copii învă ând într-o odaie de patru pere i.. fizică şi ed. de 24 de copii. prof. la Şcoala cu clasele I-VIII de la Seciu mai sunt doar 13 cadre didactice. iar cadrele didactice vor intra în şomaj sau vor merge să culeagă căpşuni în Spania. 6) care. venind din Ploieştiori. destul de bine dotată. Tudor Otilia (istorie). Bucovului nr. Institu ia demarase numai cu două săli de clasă şi o bibliotecă iar elevii din afara localită ii aveau asigurată cazarea gratuită. avea înainte două grupe. copiii preşcolari din Seciu frecventează cu to ii grădini a de acolo. şi al ii (c. did. În prezent. Dar cine ştie. între timp. la ciclul întâi. în prezent. (Dar mai întâi trebuie să amintesc că. titulari fiind Isbăşoiu Adriana (cu clasele simultane I şi a III-a) şi Dumitru Victor (cu cl. sunt: Isbăşoiu Georgeta (l. Ştefănescu Lauren iu (religie). Munteanu-Draghini Margareta. nişte eforturi fizice mai mari. rămăseseră doar trei posturi de învă ători. s-a ajuns la numai două posturi de învă ători. Teodorescu Margareta (ed. tehnologică).. dar în prezent a rămas numai cu o singură grupă. Ion Damaris. simultane a II-a şi a IV-a). de l. la rândul lui. Directoare şi educatoare este o proaspătă absolventă a Liceului pedagogic din Ploieşti. GRĂDINI A DE LA SECIU În afară de această şcoală. prof. română). Manolache Cristian (geografie). Teodorescu Junona (ed. temporare. care func ionează în clădirea fostului cămin cultural local. de matematică Mândrilă Elisabeta. poate că tinerii căsători i se vor răzgândi şi vor face. muzicală). care era învă ătoare. În toamna anului 1962 se deschide oficial Grupul Şcolar Materiale de 72 .. Această grădini ă. după cum urmează. din anul 1992 până astăzi. unde este găzduit şi dispensarul teritorial. Ciucă Laura (biologie). fosta mea elevă. subsemnatul. GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIA STICLEI BOLDEŞTI-SCĂIENI Este cunoscut şi sub numele vechi de “Liceul Boldeşti-Scăieni” (str. care face zilnic naveta cu autobuzul.. s-a pensionat din anul 2000). netitulare). Teodorescu Valeriu (matematică). să mai schimbe ceva. Cum numărul copiilor a continuat să scadă.. ceea ce a impus să se lucreze cu clase simultane). Altminteri. prof. Prin Ordinul 367 al Ministerului Educa iei şi Cercetării din 28 iunie 1962 s-a înfiin at această şcoală ai cărei absolven i urmau să devină şamotori şi operatori în fabricarea geamului. din anii 1986-1992. apoi prof. Deci. această şcoală a rămas cu numai doi învă ători. franceză). în anul şcolar 2006/2007. Dar şi numărul preşcolarilor a scăzut într-o propor ie alarmantă! Dacă popula ia şcolară va scădea în acelaşi ritm.Arcanu Valeria. are un bogat şi fructuos istoric. Profesorii de la şcoala Seciu. engleză). Brânzea Mădălina (l. Lupu Daniela (l. dat fiind scăderea numărului de copii. (Educatoaredirectoare dintre anii 1968-2000. Du u Viorica. fără copii.. română Vaida Gavril cu so ia dumnealui Vaida Maria. por ile deschise ale frumoasei şcoli din Seciu aşteaptă de geaba.

ca nou director al Grupului Şcolar a fost numit ing. Anul următor.director adjunct.000 de volume.şi anume una cu profilul “lăcătuş mecanic de între inere” şi cea de a doua cu profilul “repara ii în industria geamurilor şi electricieni pentru instala ii electrice”. titulatură care a fost men inută până în 1990. adjunct.1983-1986: Micu Silvia .director. deoarece era nevoie urgentă de asemenea cadre la fabrică.2004-2007: Tănase Constan a . Necula Gheorghe . . sa demarat construc ia unui nou corp de clădire cu 6 săli de clasă. termenul de predare la cheie fiind octombrie 2007. În anul 1972. În prezent. Vă prezentăm mai jos conducerea liceului/gr. În 1965 existau 7 săli de clasă. cu următoarele profile: electrotehnică.director. o cantină şcolară cu 200 de locuri. laboratoare. La finele anului 1971. Burt Vladimir şi Gheorghe Gheorghe. Simionescu Lucian . Conform tradi iei. În primăvara anului 1963 s-a deschis şantierul pentru o nouă clădire a şcolii.dir. maiştri-5.director. ecologie şi protec ia mediului. În anul 1964 se numeşte în func ia de director adjunct doamna inginer Brebeanu Elena. o sală de sport şi o bogată bibliotecă. Corpul profesoral era format în vremea aceea din: directorul şcolii prof.5. Grupul Şcolar a primit titulatura de Liceu Industrial cu profil chimie. un internat şcolar cu 100 de locuri. Tănase Constan a . cancelarie. 1966. . . corpul de clădire cu ateliere şcoală şi laboratoare s-a deteriorat vizibil şi. Norme profesori în anul şcolar 2006-2007: 38. gra ie eforturilor regretatului profesor de educa ie fizică Pop Emil. .director adjunct. Sperăm să fie ultima schimbare de titluri. birouri. ca director şi pe Brebeanu Elena ca director adjunct.1997-1999: Necula Gheorghe . În anul şcolar 2006-2007.1972-1982: Vasiliu Traian . prof. În acelaşi an.director adjunct. se înfiin ează şi o clasă de maiştri-operatori în industria materialelor de construc ie (curs seral). un atelier mecanico-electric.Construc ie care avea un număr de 60 de elevi. Brebeanu Elena . avându-i la conducere pe Vasiliu Traian. în meseria de operatori în fabricarea şi prelucrarea geamului.dir. având spa iu insuficient. Din cauza cutremurelor din anii 1989-1990.director. în majoritate copiii muncitorilor Fabricii de Geamuri Scăieni. şcoala a beneficiat de munca 73 . în toamna anului 2006. 4 laboratoare (fizică.director. ingineri-7.director. chimie. . cu 30. . Paralel. la care se adaugă şi trei ingineri din fabrică: Brebeanu Elena. maiştri instructori Stanciu Ion şi Ioni ă C-tin. şc. s-a amenajat şi un frumos teren de sport.director. de matematică Enescu Ion. adjunct. Sunt create două clase . şcoala a dat şi prima promo ie de absolven i. informatică şi electrotehnică). Vasiliu Traian.1999-2004: Tănase Constan a . Alexandru Gheorghe .1986-1997: Necula Gheorghe . de română Bălan Tănase. Grupul Şcolar Industria Sticlei Boldeşti-Scăieni.director adjunct. mecanică şi materiale de construc ie.1982-1983: Bodan Aurelia . şcolarizează un număr de 650 de elevi care înva ă în 20 de clase. între anii 1972-2007: . Bidulescu Constantin . numărul de profesori este de 22. un cămin şcolar cu 260 de locuri de cazare.director adjunct. Şcoala are în dotare 8 săli de clasă. Bidulescu Constantin . bibliotecă. când a devenit Grupul Şcolar Industria Sticlei Boldeşti-Scăieni. În anul 1976 Liceul Industrial şi-a schimbat din nou titulatura în Grup Şcolar pentru industria materialelor de construc ii.

sticlar). ŞCOALA MILITARĂ DE SUBOFI ERI POMPIERI “PAUL ZĂGĂNESCU” BOLDEŞTI-SCĂIENI Pu ini locuitori ai oraşului Boldeşti-Scăieni ştiu că pe aria localită ii lor. Sandu Cristina (consilier educativ). să fie foarte sănătoşi.70 m. rom. dar admiterea se face pe bază de concursuri anuale sus inute pe un număr limitat de locuri. să nu apar ină nici unui partid politic. sticlar şi textilist). fiz. Lec iile se desfăşoară în clase şi pe teren şi au un complex caracter tehnico-practic. sticlar). rom. mat. colonel Ion Ungureanu. amintim (cei deceda i au o cruciuli ă înainte): +Enescu Ion (prof. sticlar).). franceză-română). Numele i s-a dat de la bravul erou român Paul Zăgănescu. nu se primesc decât candida ii care pot îndeplini cumulativ o serie de condi ii cum ar fi: să aibă vârsta până la 25 de ani. cu laboratoare. 2. l. Actuala genera ie: Necula Gheorghe (prof.). să nu fi avut niciodată în liceu nota la purtare sub 8. pompe.). vestitul luptător din Dealul Spirii care a comandat armata de pompieri împotriva unei unită i militare turceşti venită să înăbuşe revolu ia bucureştenilor de la 1848.). Din vechea genera ie. undeva. să nu prezinte semne particulare evidente. Bodan Aurelia (ing. maşini. Gheorghe Gheorghe (ing. dar serioasă. ofi eri superiori. Şcoala este foarte solicitată de mul i candida i care au absolvit liceul. +Micu Silvia (prof.). după absolvire. engleză). La concursul din anul acesta şcolar au fost repartizate 100 de locuri pentru subofi erii pompieri şi 25 de locuri pentru maiştri militari auto (la 5 aug. l. “academie militară” care formează maiştri militari auto. predau studen ilor cursuri de un înalt nivel tehnic. Dumitru Elisabeta (prof. pe malul stâng al Teleajenului. +Pop Emil (prof. Sunt concursuri destul de preten ioase. cu durata de 2 ani. remunerarea este deosebit de convenabilă. arme şi motoare moderne. servan i pompieri. mat.). +Vasiliu Traian (ing. Este o mică. Samoilă Doina (ing. unde cei mai buni specialişti în branşa pompieristică din ară. pe strada Poligonului nr. specialişti în servicii logistice. Bidulescu Constantin (prof. având regim de colegiu tehnic militar. Comanda şcolii este exercitată în prezent de dl. l. departe. 2006). sticlar). indiferent de locul reparti iei. cu grad de subofi eri pompieri.). Pârvulescu Constan a (prof. Şcoala este excelent dotată cu tot materialul didactic necesar. Această institu ie este subordonată direct Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari şi pregăteşte maiştri şi subofi eri militari în specialitatea auto pentru toate structurile Ministerului Afacerilor de Interne.). Horia Luciana (prof. Având în vedere că. tehn. Anton Mariana (prof. cursuri de zi. Brebeanu Elena (ing. so ia să nu aibă cetă enie străină sau să fie apatridă etc. Tănase Constan a (ing. 74 .asiduă a multor cadre didactice care au depus un efort sus inut pentru educarea tinerilor. biol. mat. există o mare şcoală care func ionează ca institu ie de învă ământ postliceal. Bălan Cristian Petru (prof. având un poligon adecvat pentru excerci ii. şi înăl imea de minimum 1. din punct de vedere fizic şi psihologic. ap i medical. sport).

Desigur. grada ii primesc o diplomă cu care. deşi nu dispunea de fonduri de la vreo societate petroliferă. echipele artistice de la Boldeşti sus ineau frumoase programe artistice la Scăieni. acum 55-60 de ani.Examenul de admitere se desfăşoară în două etape: Etapa I . Din acest punct de vedere. Etapa a II-a: sus inerea lucrărilor scrise (pentru subofi eri pompieri . iar artiştii amatori din Scăieni sus ineau la fel de frumoase programe artistice la Boldeşti. Pe parcursul celor doi ani de studii. flotări. era o adevărată întrecere între aceste două localită i şi deseori nu ştiai pe care din ele să le admiri mai mult. la fizică. au avut o îndelungată tradi ie culturală. numindu-se simplu 75 . din secolul trecut. pe rând. text pe grilă. nu se lăsa mai prejos. eu o cunosc destul de bine. to i studen ii capătă carnete de conducere auto. căci şi acolo exista un cămin cultural unde exista o frumoasă activitate. fizică moleculară şi termodinamică.50. la fizică. CLUBURI. electricitate şi magnetism. şcolarizarea. înfiin ată la Londra în anul 1907 iar astăzi cu sedii la Londra şi Haga. geometrie.). din mecanică. din mecanică. din care nu lipseau numeroase serate de dans. categoria B şi C.. activitatea acestor două dinamice (pe atunci. cazarea. Pentru maiştri militari auto . examinarea medicală. iar Clubul de acolo devenise un centru cultural nu numai local. avea posibilită i materiale destul de mari.) Bineîn eles că participă numai candida ii care au promovat etapa întâi. trigonometrie.eliminatorie . CĂMINE CULTURALE. electricitate şi magnetism. în primul rând ca martorul ocular care le urmăream îndeaproape pe amândouă.. La absolvire. Nici Seciu nu se lăsa mai prejos. asisten a medicală. dar pe care. nu astăzi!) foruri culturale locale şi să începem cu. iar reparti ia este asigurată pe baza mediilor socotite în ordine descrescândă.la matematică un test grilă. dar începuse să fie cunoscut în toată ara. la algebră şi geometrie. deci. Pentru informa ii suplimentare. aşadar. transportul toate acestea sunt gratuite. fizică moleculară şi termodinamică.a. CASE DE CULTURĂ Atât Boldeştii cât şi Scăienii. Vă rog să re ine i amănuntul că vorbesc de o perioadă trecută. Încă din anul întâi.21. Să încercăm să evocăm.C. iar studen ii beneficiază de o soldă lunară şi alte beneficii. care. dacă doresc. Nici Căminul cultural de la Scăieni. şcoala poate fi sunată la tel: 0244/12. CLUBUL BOLDEŞTI Clubul Schelei Boldeşti a fost un produs al societă ii S. schela Boldeşti.cuprinde testarea psihologică. sărituri în lungime de pe loc. deşi eram copil pe vremea aceea. Astra Română S. de-a lungul deceniilor. din fapte concrete sau din amintiri. care se afla în apogeul produc iei.A. tot test grilă. pot continua studiile militare pentru a deveni ofi eri. Deşi erau localită i separate. din algebră. verificarea aptitudinilor fizice (alergare 50 m plat. desfăşurată în frumoase şi solide clădiri speciale. la rândul ei. este fiica societă ii petrolifere anglo-olandeze Royal Dutch Shell.la matematică un test grilă. alergări de rezisten ă pe 1000 m plat ş.

. o sală de ping-pong. rafinăria Astra Română S. la cluburi aveau loc dese spectacolo artistice. Pe vremea când nu apăruseră încă televizoarele. o branşă românească a lui Royal Dutch. a înfiin at.. s-a construit un nucleu al unui proiectat centru petrolifer . ca şi astăzi. în timp ce zeci de tineri dansau cumin i tangouri. sub cerul liber. servicii sanitare. Considerându-se că sala mică a clubului nu mai putea face fa ă tuturor solicitărilor. În anul 1880. săli de repeti ie. altfel spus. clădiri foarte moderne pentru vremea aceea.. în nop ile cu lună plină şi cu lumina stinsă. s-a mai construit o clădire a unui nou club. pentru că a înglobat societă ile petrolifere mai mici Sospero. Toate erau destinate ca locuin e pentru inginerii şi func ionarii schelei. Existând o asemenea bază materială. conferin e. subsoluri cu instala ii de încălzire centrală. la etaj o bibliotecă. precum orchestra Radio.în special Clubul mic . societatea Astra le-a construit un frumos club. un mare teren de fotbal. de spa iul lor slujindu-se atât programele culturale ale schelei Boldeşti. pentru adul i şi înotători. la Ploieşti.au constituit baza materială sau mai bine zis motorul. Xenia şi Venus.importantul sediu al Schelei Boldeşti. întreprinzătorul industriaş român Ioan Niculescu Bazar. de asemenea cu case tip. în curtea căruia au plantat esen e rare de arbori. garderobă. Pe scena clubului mare au dat spectacol numeroase ansambluri vestite din ară. 76 . italiene şi. având în mijloc un havuz cu apă âşnind din nişte avionaşe “cu reac ie” în mişcare rotitoare. tip microvile. cele de pe Zorilor fiind mult mai elegante. alăturat. plus două mici colonii. sovietice. Pentru a le face via a şi mai plăcută salaria ilor. rafinăria Astra fiind. se ineau serbări şcolare. după planurile unor arhitec i români şi străini. au adăugat un ştrand mic pentru copii şi altul mare. cânta o romantică orchestră. proiectate de inginerul Barboni (avioanele au zburat astăzi la ceruri. fiindcă aşa era atunci.) Aceste două construc ii . lângă grătarele cu mititei şi lângă mesele cu bere. şedin e. fundalul şi inima tuturor activită ilor culturale ale Boldeştiului. cândva plin de flori diverse şi bine îngrijit. Pe când eram copil. ambele la Scăieni. Ceva mai înainte. fireşte. Acest club este înconjurat de un mic parc. franceze. cât şi propaganda comunistă dirijată de culturnici. pe terasa şi spa iul liber de lângă ştrand. sus inute afară. în anul 1938. unul de voley şi. pe iarba din curtea clubului. pe strada Zorilor (astăzi inclusă în sectorul Boldeşti) şi pe strada Distilăriei. mult mai mare. cele mai multe. de-a lungul a câtorva zeci de ani. cu participarea unor solişti vesti i. baluri. În 1936 existau 16 rafinării în Ploieşti şi astfel oraşul acesta a devenit primul oraş petrolifer al Europei. Acolo. cea mai mare din toate distilăriile petrochimice de acolo. acolo am văzut cele mai bune filme americane. În unele seri de vară. filme etc. având o scenă pentru spectacole. Clădirea clubului adăpostea o frumoasă sală pentru proiec ii cinematografice. prezentate fie de artiştii locali fie de artiştii invita i din ară. Ea se consolidase mult.Shell. cu o scenă modernă care era bine venită. ca Maria Tănase sau Maria Lătăre u. după anul 1950. o sală de popice. două terenuri de tenis. A. în Boldeşti şi Scăieni nu existau alte distrac ii. dar la clubul mic din Boldeşti se puteau vedea filmele cele mai noi care deseori rulau înaintea premierelor din cinematografele ploieştene. pe actuala Alee a Clubului din Boldeşti. cu capital străin. nun i. în stil occidental. până peste miezul nop ii. societatea Astra Română cumpărase terenuri petrolifere pe actuala rază a oraşului Boldeşti-Scăieni unde. Aşa se organizau pe atunci acele originale baluri. s-au ridicat frumoase şi rezistente case.

acest minunat profesor. El scrisese şi “Imnul Boldeştiului”. un cor militar de 80 de persoane. Când profesorul Bănă eanu a fost solicitat de Casa Centrală a Armatei din Capitală ca instructor al cercului de muzică militară./ E-o localitate/ Numită Boldeşti!/ Şi-n via a nu-i mai bine/ Să trăieşti/ Ca la Scăieni/ Şi la Boldeşti! .” autorul a localizat-o în româneşte. Între anii 1952-1966. prezentată la Club şi la Teatrul de Stat din Ploieşti. mai to i habar neavând înainte de muzică. urmărită de cârduri de copii şi de lumea curioasă ieşită pe la por i! Vibrau toate geamurile caselor pe lângă care trecea voioasa bandă cu alămuri strălucind în soare! Ea cânta pe stradă. a înfiin at o mare fanfară şi o mică orchestră simfonică alcătuită din 14 instrumentişti. de la schela Boldeşti. fiul unui mecanic.etc. cântate pe celebra melodie germană “Lili Marlene” (sau “Lanterna”). a putut să înve e pe tinerii recruta i de dumnealui în orchestre. Cea mai strălucită perioadă a clubului s-a datorat activită ii unui artist deosebit de talentat şi devotat culturii boldeştene. de un ofi er francez care-l crezuse spion! După ce studentul în muzică i-a vorbit ofi erului în 77 . pe când slujea ca militar în primul război mondial (în noaptea de 12 nov. nu ştiu cum . la fel.” Însă pe atunci to i boldeştenii o ştiau. în mai pu in de un an de zile.. autorul unui roman de aventuri turistice şi al unei piese de teatru despre petroliştii boldeşteni. la serbări şi chiar şi la unele înmormântări. căci fusese lansată de actri a americană de origine germană Marlene Dietrich (dar. profesorul şi compozitorul Ion Cucu Bănă eanu. interpretul la tuba şi la bombardonul lui uriaş de alamă. unde se născuse. Nu ştiu prin ce metode miraculoase. cu totul altfel). nişte versuri simple. pe deal.că. preferata solda ilor germani şi americani pe timpul celui de-al doilea război mondial. Clubul Boldeşti a avut mare noroc cu achizi ionarea acestui profesor inimos. pe malul Dunării.. la sediul Societă ii Steaua Română din Scăieni. care bătea să spargă toba. unde subsemnatul am tradus în engleză discursul primarului Aurică Marinescu. Aproape zilnic se putea auzi fanfara (mai to i din fanfară erau simpli muncitori!) răsunând puternic. Dinu Stelian. din care eu mai re in doar prima strofă: “Undeva departe. care era şi scriitor. Nae Tomescu sau toboşarul orchestrei. şi fost profesor de muzică la Alexandria. trompetistul Puiu Păun (Virgil Păunescu). Cucu Bănă eanu era gata să fie împuşcat cu pistolul.. compusă de Norbert Schultze în 1938. autorul piesei simfonice “Fiat lux!”. numai în câteva luni. uşor de memorat. “Lumină din adâncuri”. Atmosfera Boldeştiului era mereu plină de muzică. din celebrele versuri germane ale poetului Hans Leip: “Vor der Kaserne/Vor den grossen Tor/ Stad eine Lanterne/ Und steht sie noch davor. marea activitate muzicală a clubului Boldeşti a încetat. pentru boldeşteni şi scăienari. dirijat de col. care umbla tot timpul în mână cu o cutie specială construită pentru cele două nedespăr ite viori ale lui. el fiind şi un talentat acordeonist.iar altă dată Ansamblul Armatei... care pomenea şi de Scăieni.. odată venit la Boldeşti din Turnu Măgurele. Neuita i rămân pianistul polonez emigrant Paşuk.. în ritmuri de marş. Jean Pandele.. acest talentat muzician. Tot de neuitat este şi activitatea tehnică a inginerului Barbone şi mai ales aceea a inginerului Corneliu Axente. Şi când te gândeşti că. Îmi amintesc şi de o mare orchestră şi cor studen esc american din seria “Ambasadorii prieteniei”.zic ./ Aproape de Ploieşti. to i elevii domnului Cucu Bănă eanu ştiau să cânte foarte bine la instrumentele acelea noi şi strălucitoare comandate de el la Bucureşti şi plătite cu bani grei de schelă. 1918).

şi el muzician -. şi pentru că noi n-o putem lungi.franceză . în ciuda presiunilor ce veneau de la forurile superioare. Titi Iosif şi Corneliu Filostache. în bună parte.. Ionel (Popa) Costache. făcute de schelă. au organizat cercuri de studii. mai recent.. le plouă. Păcat de ultimele dotări. înregistrate pe primele videocasete şi prezentate la un videorecorder de prof. amândoi s-au împrietenit şi au rămas prieteni până la sfârşitul vie ii. uneori au fost strecurate la club şi câteva filme americane interzise în ară. iar a trecut la schelă. cu o bibliotecă de peste 62. s-ar putea organiza acolo concursuri de înot cu premii.perioadă în care institu ia s-a impus şi s-a mândrit cu armonioasele ei coruri. a avut totuşi norocul să revină pu in la via ă. Este şi meritul conducerii clubului de atunci. Îmi amintesc şi acuma o haioasă butadă lansată de unul dintre ei: “Via a este scurtă.a. haide i so facem lată!” Am fi dorit ca şi în zilele noastre să mai existe. o echipă reprezentativă de tenis şi de voley. dar. lasă impresia că sunt din nou acceptabil de îngrijite şi încăpute pe mâini bune. cu brigăzi artistice. cucuvelele. fiindcă amatori se găsesc imediat. cu solişti talenta i. clubul trecuse în grija primăriei apoi.. câte ceva din faimoasa activitate a Clubului de la Boldeşti. măcar pe sfert.. Chiar şi astăzi. Directorii clubului care au urmat la Boldeşti au căutat. el avea geamurile sparte. s-au achitat cu brio de responsabilitatea lor cetă enească. de muzică ploieştean Leonida Brezeanu în fa a unui public avid de noută i artistice şi tehnice. ultimul conducând clubul douăzeci de ani (1973-93) . să men ină în ritm dinamic activitatea clubului.. apoi iar 78 . de la schelă. Gheorghiu Nicolae. i se imprima de sus un caracter propagandistic standardizat şi axat pe principiile găunoase ale “educa iei culturale socialiste”. existând anumite planificări rigide şi obligatorii şi un control sever al oricărei activită i culturale căreia i se trasa un anumit plan de îndeplinit. peste care. al directorilor.Boldeştiul trăieşte mai mult cu aceste nostalgice. precum şi terenurile de sport. interpretând în spirit mai pragmatic ordinele şi conferindu-le adesea un specific local destul de liberal: Şandru Ion. unde a apărut şi un mic bar. s-au străduit să men ină vie flacăra culturii locale şi ştim că. Ca şi înainte. cu o echipă de teatru şi de dansuri populare ş.. (Plusurile acestea nu ne împiedică să în elegem pentru ce oare micu ul ştrand destinat copiilor a fost desfiin at. pentru că primăria nu avea bani să-l refacă. de scenetele şi textele comice lansate cu mult umor de artişii locali deveni i populari. oameni buni. Când l-am văzut ultima dată. frumoase şi apuse amintiri. au reuşit. s-au dovedit a fi destul de nonconformişti. pe cât le-a stat în putin ă. într-adevăr. deşi nu totdeauna condi iile erau propice. cu tarafe de muzică populară. pere ii exteriori au devenit veceuri publice iar înăuntru cântă. În ciuda acestui control riguros. cu scaune noi. curtea ştrandului.. avea obloane grele de fier cu multe lacăte la uşi. în vara anului 2006. Dacă Clubul mic. pluşate. înăuntru! Dar. când plouă afară. cu excep ia unor seri de discotecă ceea ce nu echivalează 100% cu no iunea de cultură .) Cu totul tragică a devenit însă soarta clubului nou. Ciucă şi Mihăilă. care prin subterfugii inteligente. mul i îşi amintesc cu zâmbetul pe buze. realizări cu care nu o dată sau distins la concursurile locale şi jude ene. au invitat artişti de seamă din ară.000 de volume. Men ionăm numele acestor directori care. deşi interioarele modificate nu mai slujesc scopului prioritar cu care demarase ini ial.

nun i. foarte frumos modernizată în anii trecu i.. datorită harnicei bibliotecare şefe care ştie cum să-şi atragă cititorii. Bucovului nr. Oamenii votează. au cerut să i se schimbe numele în Căminul cultural “Horia.m. Înainte. în sala aceea goală. poate. Părea o firmă cu nume mai revolu ionar.. dar cum comuniştii auziseră că acesta fusese “boier vechi şi domn creştin” şi cum analfabe ia lor habar nu aveau de istorie. şi Casa de cultură Scăieni (str. Spa iul abandonat a devenit un jalnic adăpost pentru lilieci şi cucuvele. Să încercăm a o reconstitui. când este folosită ca sediu de votare. Cu peste două decenii în urmă. în câ iva ani.. poate va veni şi pentru clubul nou o zi bună de renaştere. ce vremuri pline de via ă mai erau! În zilele noastre e pace.. degradându-se pe zi ce trece şi făcându-l să pară mai vechi decât vechiul club. bănuiesc că am găsit 79 . fiindcă stă mai mult închisă? Păcat de noul acoperiş de tablă zincată ce l-a înlocuit pe cel de iglă spartă. cu care uneori colabora şi făcea fructuoase schimburi de experien ă. sala mare a institu iei mai prinde oleacă via ă. merg doar la bibliotecă. Şi ar fi păcat. de altfel.. fiind şi el prea lung. clubul nou a rămas o clădire părăsită şi pustie în care predomină mirosul de mucegai şi putreziciune. tapisate. Casa de cultură din Scăieni s-a născut cu un alt nume. în ultima vreme. conferin e.la primărie şi. tot gândindu-mă şi gândindu-mă. unde nu se întâmplă totuşi mai nimic. fiindcă altminteri se demolează singur. pe care rareori a stat cineva! Nu mai vezi acolo filme. însă văd că astăzi nimeni nu-i mai zice nici casă de cultură. E linişte. filme. nici nu prea se mai sinchiseşte nimeni să mai intre în acea clădire . Pustiu. Acum doar o dată la câ iva ani. aveau loc săptămânal. nu mai vezi localnicii intrând zilnic. pleacă .a. cine ştie. stârnite de bălăcenii cu itari. E-hei. decât să trăiesc cu speran a că. care transpusese de pe planşetă pe teren schi a şcolilor vechi din Scăieni şi Boldeşti.. bătăi ca-n filme. nici cămin cultural. El a fost botezat de două ori: întâi a căpătat numele de Căminul cultural “Constantin Brâncoveanu”. denumirea a fost definitiv uitată. hore. de un bleu imaculat. decât doar copiii şi unele persoanele mature care. eu propusesem să i se spună “Casa de cultură “Mihai Eminescu”. nimeni nu-i zicea aşa şi.. din America. singura institu ie care o duce acolo binemersi. mult frecventatele baluri .ah! vestitele baluri de la Scăieni .. Cloşca şi Crişan”. 5) are o istorioară a ei specială. între doi flăcăi. sângeroase şi spectaculoase. nici club şi. nu pot să dau nici un răspuns la această întrebare. Nu ştiu pe cine să dau vina că se întâmplă aşa ceva şi.că ce să facă acolo. păcat de scaunele acelea noi. baluri. în perioadele electorale. la cămin. motiv pentru care am şi pictat chipul poetului na ional pe frontispiciul clădirii. ca altă dată. de fapt. datorită litigiului dintre cele două foste stăpâne. la Scăieni.şi cam atât.d. pe uşile clădirii. Proiectată în 1939 de acelaşi harnic arhitect Mişu Rădulescu. CASA DE CULTURĂ SCĂIENI Cândva rivala dar şi prietena Clubului Boldeşti. spectacole de teatru. Dar numele acesta. Oare a cui o fi vina că a ajuns în acest hal? De aici.terminate adesea cu bătăi de pomină. La început i se spunea Căminul cultural Scăieni. la drept vorbind... pentru vreo codană care îi privea cu indiferen ă peamândoi pentru că ea iubea pe un al treilea ş.

seară de seară. totul la nas: filme de aventuri. cinematografele. până. fiindcă. fete frumoase. îi zâce 80 .şi dai de greută ile diurne. pentru câ iva ani de zile. etc. ştiri senza ionale de ultimă oră. În camerele de la etaj ale căminului cultural. cu nişte ani în urmă. precum au dispărut vătăşiile. din difuzoare răsuna vocea frumoasă a Emanuelei Cerbu: “America vorbeşte României!” Şi imediat începea extraordinar de frumosul marş american “O. pentru scurt timp. nea Lisandru mă chema să mergem amândoi în cabina de proiec ie unde se afla aparatul de radio al căminului. să fim serioşi.. aici în America. dar când ieşi afară în lume . căminele culturale şi casele de cultură de astăzi.. Era să strig: jos televiziunea! dar. de te ame eşte.i face capul plin. şi deodată. la prieteni. cea na ională... cluburile..la oraş.unde î i serveşte. În plus. televizorul sau televiziunea . Doamne fereşte. ne întâlneam tainic amândoi în cabină. locuia familia femeii de serviciu de la această institu ie. un elev în clasa a VII-a la şcoala din comună. la deal şi la vale .oriunde! Ce mai: ea se face că te informează la minut. fost cândva. multina ională.vinovatul principal: televizorul! Da. În fiecare seară. cu canale multiple. “Îi zâce bine. cu so ul ei.. fiindcă cine mai poate trăi astăzi fără ea. din toată ara. filme lacrimogene. sculă rară pe vremurile acelea. nea Lisandru Fati. intrând în casă la tine. interna ională. lideri de partide în conflicte interminabile. politicieni corup i. răsuceam de două ori cheia în uşă. manelu e „na ionale” rromâneşti. Imnul de Stat al SUA. Mi se înfiora de emo ie pielea pe mine şi-mi dădeau lacrimile când auzeam acest cântec armonios şi impunător. căci nu oricine îşi permitea să aibă radio în casă şi nici dumnealui nu avea cu cine să discute politică. de pe etc.. medelniceriile şi hătmăniile.. însă tot nu am găsit adevăra ii vinova ii fiindcă.. Ea a distrus casele de cultură. pârcălăbiile. şi o găseşti peste tot ... după care vocea continua: “Transmitem ştirile. la munte. cea de pe sateli i.. Fati Floarea.. dansatoare la bară. apelând la mine. ui i deodată totul şi sim i că ai sufletul gol. eu proiectam filmele şi schimbam rolele. butonam ni eluş.. cu fundurile semi-goale.cea pe cablu. la ară. cu telenovele.. tehnicolor. ne aşezam amândoi în jurul mesei pe care se afla aparatul. este foarte puternic informativă şi foarte diversă. nea Lisandru nu prea ştia să prindă posturile de radio “Vocea Americii” şi “BBC Londra”. care era pasionat de politică anticomunistă ca şi mine. vibrând pe sticla monitoarelor TV etc. frate.” Amândoi aşteptam cu sufletul la gură vestea cea mare “cu debarcatul paraşutiştilor americani în România”. un ardelean în vârstă. sport. unde când lipsea operatorul Mielu Soroiu. conform unor legi istorice necunoscute.. în casă la mine. în general. având numeroase tentacule tentante. Pe la orele 19. lângă aparatul de proiec ie. când eu însumi am organizat. infiltrânduse clipă de clipă pe sub pielea şi pe sub pleoapele noastre . şi State Anthem. După ce intram. cu intrare pe la balcon. scandaluri faimoase. Columbia The Gem of The Ocean”. iar Nea Lisandru îşi aprindea tacticos o igară. pentru a vă povesti şi altceva ceva despre acest Cămin cultural de la Scăieni. programe de TV? Poate că glumesc şi exagerez un pic când acuz televiziunea română şi din toată lumea cu pu ină mali ie. nu mai sunt luate cu asalt ca ieri.. folosit ca semnal de începere a emisiunilor în limba română. Cine ştie? Or fi şi ele pe cale de dispari ie. ca în locul lor să nu apară vreun “The Romanian Manele’s Club” sau chiar Ministerul Na ional al Manelelor! Din această cauză nici nu îndrăznesc să învinuiesc pe cineva şi încerc să vă propun a ne întoarce încă pu in.. pe antene... de frică să nu ne surprindă cineva că ascultăm clandestin pe imperialişti. că te culturalizează. “cine cu cine”.

bine. Nu ştiu cine a fost anchetatorul acela.. “Ce zici. nici nu bănuiam pe-atunci că voi ajunge să transmit şi eu ştiri de la microfonul acestui iubit post de radio din Washington. într-o duminică. şi de mari comentatori politicieni. pe care a întrebat-o dacă taică-su ascultă la aparatul de radio. Puiule. d-aia de-a noastră.. apăruseră pe-acolo câ iva cântăre i de muzică populară de la Radiodifuziune.. că nu-i voie aşa ceva şi i-a cerut aparatul. Că de vreo două ori am ascultat şi eu. Flory i-a răspuns cu toată naivitatea de copil apolitic: “Sigur că ascultă. aduşi cu sila direct de la sapă. Vorbea şoptind misterios. arii din opere celebre: Verdi. pentru culturalizare.” Apoi i-a completat că mai este totdeauna şi un copil cu el (adică eu). a venit. c-a trebuit să vin eu la ei. nu pe artişti). nene Lisandre. nu. pe rând. iată că. “Vin. cum să nu vină. după ce. dar se pare că nu era un om chiar rău. neinvitat. la acel cămin şi o aleasă trupă de cântăre i de seamă de la Opera de stat din Bucureşti soprane.. “Când om scăpa de eştia?” . peste câteva zile. la care participa şi Ilie Moromete. cu alai mare. Subsemnatul. baritoni. primi i cu aclama ii. da?” “A. vin americanii au ba în ăst an?” . şi-o doină!” iar către cei din orchestră: “cânta i-ne. feti a lui cea mare. Tipul i-a mul umit zâmbind şi a plecat satisfăcut. to i râdeau. la paaie!” Altul striga: “zi-ne. l-a rugat să nu mai asculte. nu. to i numai un zâmbet . başi.. din Capitală. Ceaikovski.. fiindcă americanii ăia vorbesc bine româneşte.. plini de aceleaşi vagi speran e nobile. Massenet ş. cu urechile lipite de difuzorul lăsat în surdină.. prin anii 60. Însă operatorul Mielu Soroiu a deblocat cu dibăcie condensatorul şi noi ne-am reluat meseria de pasiona i ascultători-amatori. numai ce vine. În schimb. spre a ne da vreun răspuns. că o să-i facă praf pe ruşi cu bomba aia atomică a lor dacă mai fură din România” .mă întreba câteodată deznădăjduit. în fa a unei săli arhipline de ărani colectivişti şi de lucrători de la IAS. câ iva imitau nechezatul iepelor iar unul a strigat tare: “niiiee.. plin de mari speran e. Tata ascultă numai Vocea Americii şi Londra. coborându-le lungi şi în trepte cu tremolo. fără să ştim a fixa vreo dată apropiată... iacă aici la radio de la căminul nostru.. un tovarăş de la Secu şi l-a căutat pe nea Lisandru acasă (el era plecat la serviciu). Dar au venit pe naiba.. păpuşico? Radio Moscova. băi fra ilor. neînvă ate cu muzică “grea”. boaa-lăă! Huo.a. s81 . Spectacolul. unde a găsit-o singură pe Flory. Când o soprană cu un bust voluminos şi-a înăl at glasul în cascade cristaline. A doua zi. Glinka. în loc să-i potolească pe bădăranii prost-crescu i. să se producă pe scenă. A fost o unică experien ă pentru bie ii noştri solişti de operă. cu câteva săptămâni înainte. cu mugete de boi şi deseori era întrerupt. de vreo 12-13 ani.. când l-a adus înapoi. că fiecare era imitat de unii din sală cu behăituri de oi. cu discu ii asemănătoare cu ale eroilor lui Marin Preda din Poiana lui Ioacan. s-a legitimat şi a reprodus ce a mărturisit feti a lui din naivitate sau din prostie. ca să li se prezinte în premieră pentru urechile lor.înso i i de o miniorchestră simfonică şi încep. Chiar aşe-i!” . ărănească!” Sala.îi răspundeam eu cu naivitate şi cu mare încredere în zeii de peste ocean care nici nu ştiau dacă România este o ară sau o marcă de maşini. Ravel. murea de râs şi îi încuraja aplaudându-i (desigur. De ce să nasculte?” “Şi ce ascultă.mă întreba nea Lisandru. Radio Bucureşti. care abia începuse de vreo douăzeci de minute.. muzică. fă..aproba bătrânelul de lângă mine seria de critici la adresa regimului comunist al lui Gheorghiu Dej. condensatorul mobil a fost blocat numai pe radio Bucureşti şi nu se mai puteau asculta alte posturi de radio. Nici n-au început bine să solfegieze ariile lor. fiindcă l-a chemat pe tatăl fetei. în două autobuze. şi-o sârbă. Tot aşa.

a primit zeci de elogii şi diplome. cu protagonişti din comună.a întrerupt brusc. în urma reclama iilor primite. Puiu Popa. George Moroianu. de română Tănase Bălan care a condus căminul cultural timp de peste două decenii. în care excelau actorii amatori: Cornel Tănase (tatăl marii artiste de film Carmen Tănase). două echipe de teatru. unde îşi prezenta frumosul şi bogatul lor repertoriu. chiar şi un dans igănesc. o aşa numită “brigadă de agita ie” şi de recitatori. un dans comic de imens succes. un inginer vecin cu această institu ie. înso i i de o echipă de cineaşti de la jurnalul de actualită i a studiourilor cinematografice “Alexandru Sahia” din Bucureşti. cu simularea unei bătăi între două tabere de “ igani” danstori care foloseau copiii mici ca “proiectile” unii contra altora. Într-o sală decorată festiv. Drept urmare. deschis cu imnurile de stat ale celor două “ ări surori”. Cam aşa arăta educa ia socialistă a unor indivizi din acele vremuri.. după aceea.. am amintit că în sediul acestui cămin cultural se adăpostise conducerea prefecturii jude ene iar în perioada când şcoala de la Scăieni era în construc ie. viitorul inginer Gheorghe Gheorghe care era şi acordeonistul echipelor de dans. ca săli de clasă. la care lumea aplauda entuziasmată. În timpul războiului. a urmat un măre spectacol de gală.. echipele artistice ale căminului cultural de la Scăieni au beneficiat de transport absolut gratuit cu camioane (rareori cu autobuze) în tot jude ul. Lenu a Matei. la care au participat redactorii şefi de la ziarele Scânteia şi România liberă. A urmat o ancheta de două zile. Vasile Crăciun. au venit la spectacolul special oferit de “zilele prieteniei cu Uniunea Sovietică”. Totul era filmat. Echipele de coruri şi dansuri au participat la concursuri pe jude şi au ocupat de fiecare dată locul întâi. Atunci Căminul cultural “Horia. mul i ani. iar altă săli ă ca oficiu poştal. două din încăperile institu iei au servit. Pentru că acest cămin a fost dat ca exemplu în presa centrală. apoi “Kazaciok”. . Pionierii le-au oferit flori. câ iva ani la rând. un alt cor de fete. Cloşca şi Crişan” din Scăieni a fost lăudat şi răs-lăudat. o echipă de dansuri na ionale. după orele de şcoală. spunându-se că indivizii cu pricina nu erau scăienari. iar jurnalul cu activitatea acestui cămin a rulat zile întregi la toate cinematografele din ară. înso it de to i membrii ambasadei lui. pentru această mare ruşine. surorile Tan a şi Nu a Mihăilescu. regretatul Paul Svistovici82 . S-a cântat “Katiuşa”.. cu steaguri roşii şi tricolore. lucrând zilnic la cămin. S-au prezentat cu succes piese de teatru. ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti Rodion Dumbadze. s-a dansat “Căluşarii”. Atunci a luat fiin ă un mare cor mixt. fiind dat ca model. pe patru voci. ambele instruite şi dirijate de acelaşi profesor. Mielu Soroiu. unii cu lacrimi în ochi. în costume ruseşti. în fine.de data aceasta era o audien ă foarte disciplinată şi receptivă -. Până să se aducă aparate de proiec ie la cabina cinematografică. care probabil că speraseră mult în vreo şuşanea copioasă în provincie. plină de multă lume (şi de securişti în civil). viitorul primar al oraşului şi al ii. Drept răsplată. Iar foştii spectatori i-au huiduit până s-au urcat în autobuze şi au plecat acasă la Bucureşti cu coada între picioare. fra ii Titus şi Coca Beuca. “Ca la uşa cortului”. To i cântăre ii au coborât indigna i de pe scenă (careva din ei chiar a protestat cu voce tare) şi au plecat umili i. până seara târziu. conducerea căminului a fost imediat schimbată şi ca director al institu iei a fost numit prof. dar nimeni nu i-a găsit vreodată pe acei vinova i anonimi. Elena Stoicescu. în mare rumoare şi cu un total fiasco pentru bie ii oaspe i. A fost ceva original.

13. în prezent pensionară.09. mult mai productiv. director al Casei de cultură a fost numit Gheorghe Tudor.tripod.. sora poetului Corneliu Şerban.biblioteca. cântă şi dansează” (Vesiolîie rebiata). cu nume englezesc: “Satelit String” (string=pe româneşte “instrument cu coarde/coarda/struna/sfoara” satelitului). s-a înfiin at un prim cenaclu literar. când a luat fiin ă oraşul. 1995. Ilie (Bednarovschin) Angela-Georgiana (n. Cornelia Stan şi prof. Şi ca să închei istorioara de fa ă. între 19781981.. după care a fost numită Eugenia Ilie (n.. 24. Pentru majoritatea dintre noi acelea erau primele filme pe care le vedeam vreodată în via a noastră. la data de 21 oct. Cristian Petru Bălan.împrumuturi. care nu durau mai mult de 2-3 secunde. “Prin esa mofturoasă”. licen iată a Facultă ii de Litere Bucureşti. a găzduit de-a lungul anilor. cu aparatul lui personal. pe teren. la ini iativa doamnei Ilie. Existen a acestui cerc literar destul de activ este atestată şi de un site pe Internet al cenaclurilor din România. o frumoasă şi bogată bibliotecă.a. Ciudatul nume se datorează faptului că unii dintre membrii fondatori erau deja membri ai cenaclului bucureştean “String”.1981).02. În anul 2007 biblioteca are un fond de carte de 20. (n. 20. men inându-i faima de care se bucura. Doamna Eugenia Ilie este mama a două fete studioase şi realizate profesional: Ilie (Rada) Andreea. căminul cultural Scăieni. în prezent studentă în Canda la Departamentul de matematică al Universită ii Carolina. ulterior rebotezat “Casa de cultură Scăieni”. “Primăvara”. la care participau elevele Daniela Zeca (viitoarea directoare TVR Cultural). Dar în sală imita iile acustice se prelungeau până la aproape un minut. cifra mărindu-se în fiecare lună. După vreo 15 ani.htm.1954 la Teişani. “Balaurul” (Krasivaia Vassilisa). Universitatea Bucureşti. Numărul curent de utilizatori activi este de 1550.1979). International Publishing Company. care a continuat cu mult succes activitatea institu iei. sec ia româno-franceza. a înfiin at un al doilea Cenaclu Literar. Dar şi pentru cei mari era o delectare. După ieşirea prof. era o frumoasă fetişcană angajată la Fabrica de geamuri Scăieni. începând cu anul 1968. redactor şef la Editura RAO. ajutată temporar de Andreea Cristina Călin (care este şi inginer energetician) şi de Iulia Stârceanu. Tănase Bălan la pensie. absolventă a Facultă ii de Matematică. “Copiii căpitanului Grant” ş. Universitatea Bucureşti. În afară de serviciile oferite publicului .800 de volume şi trei periodice la care este abonată. de popularizarea a căr ii şi a bibliotecii . amintesc amănuntul că pe scena acestui cămin cultural şi-a făcut debutul marea interpretă Irina Loghin care.Simionescu. Prahova). ac iuni specifice. cu masterat în Comunicări şi rela ii publice. BIBLIOTECA DE PE LÂNGĂ CASA DE CULTURĂ SCĂIENI Ca şi Clubul de la Boldeşti. la adresa: http://memebers. De fapt. scene foarte pudice. imitând şi amplificând cu mari intensificări sonore sunetul intim al sărutărilor eroilor de pe ecran.. Atunci mai to i tinerii din sală îşi uguiau buzele. a binevoit să ne proiecteze. mai ales când doi îndrăgosti i se sărutau pe ecran.com/-quasaris/cntact/dreapta. Daniela Matei. câteva filme ruseşti care ne-au delectat mult pe noi copiii: comedia “Toată lumea râde. pe atunci. Atunci era bibliotecară Valeria Paraschivescu. acum bibliotecară-şefă. ea a continuat activitatea Bibliotecii Comunale Scăieni.06. 83 .

de o cantină. prin testament. Efectivul maxim de copii înscrişi a fost de 52.proză. îndeosebi din Moldova lovită de marea secetă. de Angela Ilie (5 poezii).. editat de Bibliotecă. de Silviu Nicolae şi “Prezen a aripei” . 84 . spălătorese. Acolo copiii prestau şi mici activită i agricole. vă spun de la bun început că el nu mai există. dar.asp?cautare=&categ=7.În perioada 1995-2004. 44). şi au apărut cu sprijinul Funda iei Pentru Tineret Bucureşti. în anul 1947. a fost o foarte frumoasă şi altruistă ini iativă. “ArtPanorama” ş. de Robert David. “Cronica Română”. şi-a donat toată averea şi casa pentru a fi dăruite unei case de copii orfani ce trebuia să poarte numele “Elena Doamna”. adunând copii orfani între 7-15 ani din toată ara. so ia domnitorului Alexandru Ioan Cuza. care a decedat de curând la Scăieni în vârstă de 101 ani. Dăncescu. venită din sufletul unui descendent al lui Mihail Kogălnceanu.nemira. precum fra ii Lozneanu şi fra ii Tameş. cu to ii ofi eri cu grade înalte în fosta securitate. este men ionat în dic ionarul de proză ştiin ificofantastică numit “Dic ionar SF”. Numeroase teste apărute în acest fanzin au fost republicate în reviste literare centrale. “Satelit String”.ro/dictionare/sf. Vezi: http://www. în toamna anului 1945. lăcaş situat pe un deal. toate aflate în interiorul unui fost mare conac boieresc (clădirea există şi astăzi. în decembrie 1999. precum “Magazin”. pe str. Nu ştiu dacă această Casă de copii de la Scăieni a purtat sau nu vreodată acest nume. cu titlurile: “Turnurile Gemene” . Primul administrator al acestei Case a fost Ion Munteanu. CASA DE COPII ORFANI DIN SCĂIENI Pentru cei care vor căuta adresa acestui orfelinat. despre care am mai vorbit la capitolul despre şcoli. Director al orfelinatului a fost viitorul profesor Silviu Diaconescu. mai ales că fanzinul respectiv. asisten ă medicală şi o echipă de personal adecvat: bucătari.poezie. Ei dispuneau de dormitoare luminoase şi curate. Domnia sa a făcut tot posibilul ca to i copiii veni i acolo să se simtă bine. ca într-o nouă familie. apărut la Editura Nemira. cele mai reuşite crea ii literare ale membrilor cenaclului au fost publicate în Fazinul “Satelit String”. îngrijitori şi educatori. în volume de poezie sau proză. Este o activitate a bibliotecii care merită toate laudele. un anume Sergiu Kogălniceanu care.antologie de texte. cu mese şi bănci. Când familia mea s-a mutat de la Ceptura de Jos (Prahova) la Scăieni. înconjurat de câteva pogoane de vii cu vi ă nobilă şi cu livezi de pomi fructiferi. Viilor la nr. ca un nou Mecena. un copil orfan din Ceptura. intervenind pe lângă autorită i să li se ofere îmbrăcăminte şi hrană bună.a. Părin ii mei i-au îndeplinit dorin a şi lui Dăncescu i-a plăcut foarte mult noul lui domiciliu şi anturaj. “O zona-zoster pentru îngeri” . Ea a fost fondată în vara anului 1945. cu to ii frecventând Şcoala generală de la Scăieni. s-a rugat să-l luăm cu noi şi să-l ducem la orfelinatul respectiv. lenjerie. la timpul acela. Numerele con in proză scurtă şi poezie. Îmi amintesc bine de acest orfelinat pentru că mergeam acolo deseori să mă joc cu unii dintre copii. care are ca autor pe Dan Mihai Pavelescu. “Anticipa ia”. de o sală de studiu. Dintre acei copii unii erau foarte dota i din punct de vedere intelectual şi au ajuns departe.

femeile ieşeau pe la por i şi privindu-i îşi ştergeau lacrimile de la ochi de mila lor sau le dădeau câte ceva. formată din aceşti copilaşi orfani. Nu ştiu ce s-a întâmplat cu Cocu a lui. căci era interzis să cerşească sau să primească ceva de la oamenii din sat. orfelinatul a fost desfiin at iar copiii au fost muta i la un alt orfelinat mai mare. Ea avea o turlă centrală şi două turle mai mici în fa ă.. maimu ica. că “de-aia n-au oamenii ce să mănânce”. Coca. mergeau totdeauna pe drum. la Buzău. iar în Boldeşti-Scăieni: 96.. să nu uităm pisica. În acest oraş sunt trei biserici ortodoxe şi trei neoprotestante. Pe Coca o iubea foarte mult şi pasărea.. conf./ Papagalul. IAS Boldeşti iar în prezent locuin ă particulară. a mai fost o biserică veche în Boldeşti. îmi amintesc cum. iar seismul din 1977 a anihilat-o complet. în recrea ii.. Mi l-a dat şi mie în mână spunând că i-a pus numele mamei lui decedate. în majoritate.. BISERICILE DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI În România. Să le prezentăm pe rând: BISERICA “SF.Pe vremea aceea venise ordin să fie distruse toate cuiburile de ciori./ Merge şi că elul. disciplina i. zbura şi se amesteca cu alte ciori. devenită foarte blândă.Hai la drum! Hai la drum!/ Haide i să pornim acum!/ Luăm şi cocoşelul. Unul dintre copii. în drum spre şcoală. De asemenea. deseori. şi. În noiembrie 1955. dar copiii refuzau. ea a fost foarte grav avariată de cutremurul din 1940. Îmi amintesc că. În anul 1938 se începuse construirea unei noi biserici. În anii următori.. recensământului din 2002). cioara se desprindea de cârd şi cobora imediat pe bra ele sale. căci am văzut cât de mult se pot ataşa fa ă de noi oamenii./ Dar să nu uităm pisica!/ Dar. conform aceluiaşi recensământ. mai milos.” De fiecare dată când coloana..7%. precum era vesela compozi ie a lui Mihail Leontievici Starokadomsky “Drume ii veseli”: “. trecea spre şcoală cântând sau când ei se întorceau de la şcoală. unde func ionam ca profesor. declarată monument istoric.. acei copii înşira i în coloane. din totalul popula iei de 18. veneam şi priveam cu aten ie zidurile cu acele picturi destul de şterse şi scrijelate. marea majoritate a popula iei este de religie ortodoxă (86. Din cauza 85 . la o popula ie de 11112 locuitori. drept urmare. după planurile arhitectului Ioan Socolescu. traduse din limba rusă. dar de atunci iubesc şi eu ciorile. mereu numai cântând şi cântând.7%. aflată chiar lângă şcoala veche din Boldeşti. îi răspundea cu aceeaşi dragoste. Din păcate. despre care se spunea cu sunt “mari dăunători ai culturilor agricole”.428. clădirea fostei Case de copii a devenit sediul Întreprinderii de Stat. melodii pe care eu le ştiu de la ei şi acum. pictată de vestitul zugrav de icoane Pârvu Mutu şi cercetată de Nicolae Iorga. dar când o striga “Cocaa!”. cântând destul de frumos. şi-a pitit în sân un pui de cioară care mai avea pu in până să zboare şi l-a crescut în taină mai bine de un an de zile. de unde trânteau la pământ toate cuiburile ciorilor.806. dar nu ştiam că fuseseră pictate de Pârvu Mutu. fel de fel de cântece. cu pui şi cu ouă cu tot. aceşti copii au fost folosi i ca primii “vânători” care se că ărau prin copaci. ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIL” DIN BOLDEŞTI Până în anul 1949. O arunca în sus.

prin stăruin a consiliului parohial şi a preotului PÎRVU OCTAVIAN. în luna mai. Deasupra intrării în pronaos şi a unor uşi duble. între anii 1985-1990. după mari insisten e.devenind un factor care amplifică vibra iile teluriene locale până la 8 grade pe scara Rihter. cu dona iile Sfintei Arhiepiscopii. Binecuvântează.războiului.F. La 22 mai 1994. Patriarh Teoctist. precum şi de ajutoare importante venite din partea Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor.însăşi masivitatea acelui deal este săltată prin trepida ii de undele seismice . Fondurile pentru lucrare au fost suportate de enoriaşii parohiei.C. din ini iativa preotului Ioan Popescu şi a preotului foarte popular. Mihăi ă al Târgoviştei. am fost cu so ia mea Dorina Bălan la serviciul religios de sfin ire a bisericii. pe cei ce trec pragul Casei Tale! Donată de AUREL IONESCU ŞI NELI DĂSCĂLESCU din Ploieşti”. biserica aceasta a fost sfin ită de Prea Fericitul Patriarh Justinian Marina. în fruntea unui sobor de preo i condus de P. Doamne. Mihail şi Gavril. Arhiepiscop al minoritarei Biserici Ortodoxe a Finlandei şi cu Î. dar se pare că terenul foarte labil de la poalele dealului care se termină sus. frumos sculptate. pe o placă de marmoră. s-a primit aprobarea de construc ie a unei noi biserici care a fost terminată în 1992. Peste unsprezece ani.F. era stringentă nevoie de un alt proiect şi trebuia de urgen ă început un alt nou lăcaş. Târnosirea bisericii a fost săvârşită de P. pe baza unui plan al arhitec ilor Mihai (Mişu) Rădulescu şi Vasile Grecu. Arh. În 1994.P. de părintele secretar al Patriarhiei să particip la marele prânz al invita ilor de onoare care a avut loc la Casa Seciu şi să stau de vobă cu P. a fost construită biserica cu hramul Sf. cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh. împreună cu Î. Constantin Bercaru. apreciat şi sprijinit de enoriaşi. ziua 22. la marele cutremur din 4 martie 1977. VASILE. la Seciu.P. în locul altei biserici care a fost complet distrusă de cutremurul din 1977. Aşadar. inclusiv pictura care a fost executată de pictorul Marian Roncelli. . Vasile şi de un număr mare de preo i. şi această biserică a fost totalmente distrusă. care mi-a oferit o lucrare teologică publicată de P. se află pisania bisericii care consemnează acest eveniment în următoarele cuvinte: “Cu vrerea Tatălui. în 1949. asistat de protoiereul Ilie T. John. în ziua de 22 mai 1994. PREOT ILIE T. ca ziarist american. În anul 1984. Pictura a fost executată de MARIAN RONDELLI. lăcaşul a fost târnosit de Prea Fericitul Părinte Teoctist Arăpaşu.F.S. fiind invitat. s-a întocmit un deviz pentru o nouă biserică. motiv pentru care. PĂRINTE TEOCTIST. Sa în acel 86 . Această biserică a fost clădită cu ajutorul enoriaşilor. lucrările au fost întrerupte şi reluate în anul 1946.S. Sub îndrumarea harnicului preot Octavian Pârvu. în stil neobizantin.

an. Sale Teoctist care m-a asigurat că este întru totul de acord cu propunerea mea. până sus. a fost începută în 1936. Finlanda. Noua biserică.F. cu bani oferi i de Schela Boldeşti şi de primăria condusă de Ilie Răspop. Chicago. purtând hramul “Adormirea Maicii Domnului”. John. a luat fiin ă în 1864. Totuşi. în 1993.F Justin. BISERICA “ADORMIREA MAICII DOMNULUI” DIN SCĂIENI Prima biserică solidă în Scăieni.) Sfântul lăcaş 87 . pe atunci director al BOR. astăzi dispărut. încercările mele de a reeditat trilogia lui Diamandi au mai întâmpinat câteva piedici birocratice şi nici acum nu am putut-o reedita.. m-a sfătuit să am răbdare. Este o construc ie masivă. care mi-a declarat că iubeşte America şi cunoaşte bine metropola lângă care locuiesc. P. a durat trei ani. devenită parohie. cum mă rugase cu limbă de moarte distinsul şi regretatul autor aromân. “Via a lui Iisus în secven e cronologice”. cu o funda ie puternică şi pe un soclu înalt. Arhiepiscop al Kareliei şi Finlandei. la Editura “Holy Cross” din San Francisco.S. alta din cărămidă. ar fi existat un tunel secret care apoi se continua pe sub deal. scriitorul aromân Sterie Diamandi (1897-1981). spa ioasă. constructorul halelor şi a catedralei din Ploieşti. îmi păşteam oi ele pe lângă acel cavou. îmi spusese că autorul căr ii îi fusese diriginte la liceul din Roman şi că mă ajută să reeditez eu excep ionala-i trilogie cristologică.F.S. ridicată de familia lui Bălăceanu. De aici. La rândul meu. din America. la cavoul unde îi fusese depus sarcofagul. Sterie Diamandi. largă. Pe când eram copil. Teoctist i-am relatat convorbirea pe care o avusesem în 1981 cu predecesorul lui. Fiul lui Dumnezeu” (Via a lui Iisus). care-mi citise înainte în ziarul “Tribuna” din Sibiu necrologul scris de mine pentru prof. cu echipa constructorilor ei. Iar a treia a fost distrusă de cutremurul din 1882 şi rezidită de Bălăceanu. la fa a locului. scrisă de un prieten al meu. Bătrânii îmi povesteau că de sub biserica lui Bălăceanu până la conacul lui. între 1936-38. În convorbirea mea cu P. în parcul Patriarhiei din Capitală. arsă în 1715. din oraşul Kuopio. şi tot căutam cu al i copii vestitul tunel. apărută în America. Părintele Anania. a acestei bisericii. care este scriitor şi erudit teolog. din 1938. Aceste amănunte i le-am etalat atunci P. i-am oferit cartea pe care-o scrisesem cu un an înainte.. Patriarh mi l-a prezentat pe P.F. “Adormirea Maicii Domnului”. apoi “Sfântul Nicolae şi Sfântul Spiridon”. dar din nou distrusă de cutremurul din 10 noiembrie 1940. Construc ia. aflată pe moşia Scăieni şi dăruită falansterului. nu este deloc simplu să rezolvi unele probleme care pot fi finalizate numai printr-o prezen ă continuă acolo. Patriarh Justin. proiectată de arhitectul Toma Socolescu. P. Documentele păstrate ne arată însă că în Scăieni au mai existat înainte şi alte trei biserici: una din bârne. despre necesitatea republicării trilogiei “Fiul Omului. dar cu ziduri nu prea bine consolidate. primarul comunei. că s-ar putea să o reedităm în curând. dar nu am dat niciodată de urmele lui. Arhiepiscop Valeriu Anania. zidită din ini iativa domnitorul Constantin Brâncoveanu. mutat ulterior la un cimitir din Bucureşti. în acest scop trimi ăndu-mă să iau imediat legătura cu P. traducător al Bibliei.F. Am mai vorbit despre ea la capitolul despre şcoala Scăieni. P. şi s-a ridicat pe un loc de împroprietărire căpătat în 1923. (Vezi fotografia inedită.

reprezentându-i pe Iisus şi pe Fecioara Maria. În interior nu s-a apucat a fi pictată. în anul 1941. după un nou plan. Construc ia. Biserica a avut şi pre ioase căr i de cult care. La cutremur însă.1957 la Bucureşti. şi pe necesită ile utilitare. întreaga construc ie. Ambele turlişoare aveau acum un schelet de lemn. După ce părintele Vlaiculescu s-a pensionat. pe partea economică. Ca exterior. sa. pe urgen a pragmatică de a fi dată cât mai repede în folosin ă. Cu banii de la enoriaşi şi de la stat. apoi turlă cubică din fa ă. noua biserică apărea frumoasă şi impunătoare. renovarea era gata. până a ieşit la pensie. Vineri” din Capitală) a slujit atât la Scăieni cât şi la Balaca între 1913-1952. 17. scurtată şi ea şi lucrată tot din materiale uşoare. Cam din acea perioadă durează şi casa parohială de pe strada Colinei. Preotul Ioan Vlaiculescu (n. cu ajutorul enoriaşilor. La fel turla din spate. Oricum. fără să se priceapă la construc ii. a adus un tractor de la schelă. adăugând două turle mai mici şi mai uşoare. Poate că ar fi trebuit să se insiste pentru păstrarea lor la Scăieni. desigur. în spate. Cele mai pre ioase sunt două icoane pe lemn. În cădere. venit de la Chi orani. nu de 46 m. a opinat că există pericolul ca turla cea înaltă să cadă peste oameni şi. Vlad (Vladimir). Între anii 1960-65. în comuna Opări i. Pe atunci. şi. Înainte biserica aceasta avea numai două turle: una înaltă. în 1952 a fost numit ca preot paroh părintele Babi Gh. când s-a înlocuit acoperişul greu de iglă cu unul mai uşor. ca provizorat.1889. Să nu uităm că fosta conducere comunistă era ostilă bisericii şi nu voia să sprijine lăcaşele de cult. S-a mers. ini ial). folosindu-se icoanele adăugate pe pere i şi vechea catapeteasmă. Prahova. a suferit estetic.05. de tablă zincată. dar Mânzală nu l-a ascultat. înmormântat la cimitirul „Sf. Mânzală. aşa cum o proiectase arhitectul Socolescu. par ial. totul depinzând de fondurile insuficiente. de asemenea largă şi masivă. au fost cerute şi trimise la Mănăstirea Sinaia. evident. mai mult decât stricase cutremurul însuşi. Icoanele actuale sunt valoroase şi provin de la trei biserici vechi (2 icoane pe lemn şi 6 icoane mari. dispărându-i acel echilibru arhitectonic pe care-l avusese la început. în fa ă (de 36 m înăl ime. căci a fost impusă această solicitare. pare-se. a construit şi casa parorhială în 1934. care servea şi de clopotni ă. cât fusese cea veche. preot paroh era Ioan Vlaiculescu care îl sfătuise pe primar să găsească altă solu ie de demolare. a legat nişte lan uri de turlă şi a tras-o jos. fiind şi învă ător.era acoperit cu iglă şi la ridicarea lui au contribuit şi cetă enii din fosta comună Scăieni. Sf. cutremurul din 1940 a apucat-o întreagă. Acum biserica a căpătat trei turle. Gazele şi lumina s-au introdus abia în 1974. mai grea decât puteau zidurile să suporte masivitatea ei.09. de la biserica cu picturi în frescă de la 1796). a fost tencuită exterior. Ele sunt înregistrate la patrimoniu. 88 . 9. din propria-i ini iativă. Prahova. iar primarul de atunci. căci stilul este grigorescian. părintele Babi reface acoperişul. pictate în 1855 de zugravul Afanasir care a lucrat înainte cu marele Nicolae Grigorescu. cel care a făcut şi schi a pentru capela cimitirului. basarabean de origine. de pe pronaos. A urmat un şir de ani de reparări treptate. între 1952-1959. Au existat opinii că acolo este mai mult mâna lui Grigorescu decât a ucenicului său. turla a stricat naosul. din păcate. dar mai cu seamă turlele (cel mai mult turla din spate) s-au şubrezit mult. La finele anului 1951. m. cum pe la sate nu găseşti alta asemănătoare.

1990. op. în “Bibliografia localită ilor şi monumentelor feudale din România”. estimativ. în 1840. contractul. În prezent. PH. În 1927 s-a ridicat o biserică de cărămidă şi vârghii de stejar. Din 1993. pentru încălzirea centrală. biserica s-a ales cu alte noi fisuri.). a intervenit pentru un nou deviz de repara ii şi consolidare. Grigore Teologul” şi că era din lemn. Mitrop. la cutremurul din 30 aug. exista o biserică a satului.. când. de 600 de milioane lei vechi. pentru gard şi.Ceea ce s-a reparat cu multă migală şi cu mari sacrificii financiare a avut de suferit din nou la cutremurul din 4 martie 1977. în anii 1986. învelită cu tablă actuala “Sfin ii Împăra i”. pentru consolidare. adică din anul 1793. Ed. vecinul bisericii. continuă. topografic şi statistic al României”. La 22 noiembrie 1936. şi refăcută. De asemenea. în special. Deşi s-au ob inut o parte din fondurile necesare. (toate inf. ar mai trebui cel pu in încă un miliard şi jumătate de lei vechi. până în 1914. sora Maria Leucă). geogr. 37). La ultimele cutremure. Viitorul. în 1995. Se pare că această biserică a durat un timp. unele de o periculoasă profunzime. Un sprijin deosebit primeşte preotul acestei biserici de la dascălul Ştefan Ionescu şi de la consiliul parohial (epitrop fiind Costache Anghel. lucrările. 1987. Prahova”. 1897. Părintele Babi avusese talenta i cantori la strană. refăcându-se destul de bine frontonul bisericii. apud “Dic . a trebuit înhisă. Costul întregii lucrări s-a ridicat la 3 miliarde şi jumătate de lei vechi. din care totuşi s-au achitat mai mult de jumătate. Statului. 1971. al jud. fondată de familia Cantacuzino. Tip. Tipogr. că avea hramul “Sf. preotul Ioan Vlaiculescu a târnosit-o. biserică va fi reparată complet. în valoare. O ştire mai completă ne-o oferă Nicolae Stoicescu. serviciile religioase au loc în capela cimitirului de la Scăieni. I. precum regreta ii Drăgoi Ioan. profitând de iarna primăvăratecă. trebuia terminat in vara anului 2007. sumă care. în 2007. al jud. catapeteasmă care costă 600 de milioane de lei. preotul paroh Vlad Babi s-a pensionat (la fel dăscăli a. fiind în stare de ruină. Oltenia. dar trebuie spus că mai sunt necesari bani pentru noul mobilier. “Dic .). cum se numea înainte Balaca. Încă din 1996 până azi. Predescu Costache ş. Buzău. Parianu Vasile şi Darie Chiril. Profesorul Stoicescu specifică faptul că acea biserică era chiar mai veche. “Dic . Dimitrie Frunzescu. Buc. noul preot paroh este Constantin Banu care. BISERICA “SFIN II ÎMPĂRA I CONSTANTIN ŞI ELENA” DIN BALACA La Valea Căpuşeştilor sau Valea Căpuşanilor. Până ce Sf. pentru splendida catapeteasmă de stejar sculptat. p. cit. după renovarea ei din 1850. aflată acum în lucru la un mare meşter din Nehoiu. ajutat de consilieri ca Zârnea Ion. 89 . Târgovişte. de fiecare dată trebuind luate de la capăt noi şi noi repara ii.. în 1797. de Mihai Apostol. 49. 1986 şi la cel din mai 1990. p. ist. estimativă. 1972. mai mult ca sigur că nu este totuşi suficientă. În anul 1993. atât ea cât şi clopotni a.a.”. semnat în 2004. fostul diriginte al poştei din Scăieni. de Grigore Filipescu (vezi. vol. 1988. pentru că oraşul se află într-o zonă seismică destul de activă.

jud. toartele Cristelni ei de aramă din 1863 şi un anafornic. s-a pus serios pe treabă şi fosta biserică anexă. Întrucât. Atunci s-a adus şi mobilier nou. cum îi defineşte preotul paroh. mare. nu ar fi realizat ceea ce 90 . sa face repara ii capitale la clădirea damagiată de cutremurul din 1977. Ultimii preo i din satul Balaca au fost: Ioan Vlaiculescu. din cărămidă. părintele paroh Simion Grigore. imediat după absolvire fiind numit preot paroh în com. Teleorman. Schela Boldeşti. aici: Preotul Grigore Simion s-a născut la 4 martie 1946. O pot face. Mai întâi preotul a făcut o solidă şi elegantă împrejmuire a cur ii parohiale.C. Alexandru Ionescu. fără fiii lor Lăcrămioara şi Justinian şi fără poporeni. în frescă. Astra Română şi enoriaşii. men ionând că ar merita chiar mai multe laude. Sf. Cutremurele din 1986 şi 1990 avariază iarăşi grav clădirea. la Câmpenii de Videle. pentru un an de zile. “Minuna ii enoriaşii bălăceni”. acelaşi maestru care pictase şi biserica din Boldeşti. iar în ziua de 21 mai 1985. până astăzi. realizate de pictorul Marian Rondelli. vol. între anii 19992003. sărăcu ă cum era. Fabrica de Mucava. trebuia să se facă o nouă resfin ire a bisericii. sa crede că fără preoteasa MarianaGeorgeta. foarte iubit şi sprijinit de parohieni. Prahova. căr i de Te-Deumuri pe anul 1879. în dreptul intrării la biserică.S. cu acea ocazie. Vladimir Babi. nu s-au mai restituit la Balaca. datând din 1850. Sunt obiecte de valoare care trebuie în continuare bine conservate. de către P. fost Vlaşca. având toate facilită ile. Vasile. Între 1961-66 a urmat Seminarul Teologic la Bucureşti. Cazania din 1892. protopop fiind acolo P. cu picturi noi. Ilie T. cu un gard lung de 350 m. bisericile care depind de alte biserici nu au mare putere de ini iativă locală. episcop-vicar al Sf. miau confirmat că părintele Simion a avut în permanen ă sprijinul familiei. Vasile Cazacu. Mai putem men iona faptul că în 1975 biserica “Sf. dar după ce “Sf. în 2007. până în 1976. a reuşit să devină un puternic centru religios local. această biserică din Balaca devine parohie de sine stătătoare.). De obicei. pe scurt. Din biserica veche se păstrează până în prezent: Sf. Împăra i” devine. Împăra i” a devenit parohie. desigur. Aceasta a avut loc în ziua de 4 iunie 2006. iar sponsori au fost Primăria oraşului. aceştia m-au rugat să consemnez câteva date despre preotul lor. Mineiul pe luna octombrie 1892 şi Apostolul pe anul 1899 (ambele la Tipografia Căr ilor Bisericeşti. o icoană de la 1850. biserica este resfin ită de către Vasile Târgovişteanu. din Bucureşti. protoieria Vălenii de Munte. În 1977 a construit o modernă casă parohială. Cărbuneşti din jud. mai ales în momentele când sănătatea îi era amenin ată.incluzând-o în parohia bisericii de la Scăieni unde “Sf. Cum se obişnuieşte după asemenea renovări. am putut sta de vorbă cu mai mul i enoriaşi de la Balaca. În 1979 Sf. iar între 1966-1970. Clopotni a ei veche a trebuit demolată şi construită alta. Facultatea de Teologie din Capitală. trimis de patriarhul Justin Moisescu. Arhiepiscopii a Bucureştilor şi un sobor de preo i. din aceeaşi perioadă. până astăzi. cu “Naşterea Domnului”. Sebastian Ilfoveanu. Împăra i” devine filială. masă din altar (aflată în incinta micului Monument al eroilor din parohia Balaca). cu cele 8 ha de teren care. Însă din 1976. Costul a fost. Buc. Crucea Răstignirii. filială la biserica din Blejoi unde preot slujitor este Nicolae Marinescu. I. părintele Simion. iar de la 1 ianuarie 1975. Am fost de fa ă la acest eveniment. făcând necesară o altă repara ie totală. De asemenea. care a oferit 62 de milioane şi Prefectura Prahova 100 milioane. Lăcaşul însuşi şi-a schimbat repede înfă işarea.

În anul 1862 biserica a fost restaurată şi zugrăvită. care a donat mobilierul şi icoanele praznicare ce se păstrează şi acum. men ionat de DERS (“Dic ionarul Elementelor Româneşti din doc. Datorită vechimii ei. fiind ruinată cu totul şi sortită distrugerii. sprijinit de contribu ia enoriaşilor şi a unui proprietar de vii. demolându-se acoperişul şi zidăria până deasupra ferestrelor. dărâmându-se până jos de marele cutremur. Despre vechimea bisericii ne vorbeşte şi pisania aşezată în pridvorul bisericii. Am avea serioase bănuieli că această biserică a fost un schit al puternicii mânăstiri Vornicul Mărgineanul. zidită pe culmea cea mai înaltă a Dealului Frums. iunie 16. 2). bisericu a a trebuit lărgită prin zidirea arcadelor pronaosului şi suprimarea zidului despăr itor dintre pronaos şi naos. amintită de noi mai înainte. Academiei Române în 1981).” Având în vedere propor iile reduse ale acestui monument. într-o pozi ie pitorească. la parohia “Sf. Deoarece numărul locuitorilor crescuse. publ. şi că a fost dărâmată de marele seism din 26 oct.fiecare vizitator poate admira. în care se arată că lăcaşul în forma actuală a fost terminat la 2 iunie 1808.vestita Casa Seciu . care a fost adăugată mai târziu din scândură. mi se spune că au mai rămas încă multe lucruri frumoase de făcut. dar înainte de 1737. În 1928. Să rămânem optimişti. cu turlă de lemn deasupra pridvorului deschis. învelit cu tablă galvanizată şi. O nouă repara ie s-a efectuat în 1926. de Edit. Stoicescu. sub păstorirea preotului Iordache Vlădescu. împreună cu Casa Ruşescu de la nr. s-au ridicat din te(melie) în zilele prea înăl atului Domn Io Constantin Alexandru Ipsilante Vvd şi ale Prea Sfin iei Sale Părintelui Mitropolit al Ungro-Vlahiei (fără nume). lipsa bol ilor şi a turlei. Iunie 8. câştigându-se în lungime cca 4 m. Ion Ghi ă. să vadă bisericu a de acolo. acum găsindu-se de cuviin ă să se stremute în fa a de afară în 1862. Treime”.n-ar face rău dacă ar mai merge câteva sute de metri. BISERICA “SFÂNTA TREIME” DIN SECIU În toponomastica ării Româneşti numele Seciu apare de pe la 1567. Împăra i” din Balaca. slavo-române”. de către egumenul mânăstirii Mărgineni. de osârdie cu silin a şi cu cheltuiala Părintelui Arhimandrit şi egumen.1808. s-au degajat arcadele pridvorului de zidăria făcută în 91 . la recomandarea Comisiei Monumentelor Istorice. înăl ată prin 1829. 67 din Seciu. biserica a fost declarată “monument de arhitectură” (cuprinsă în “Lista monumentelor” din 1956 la nr. cu ocazia acelor repara ii. 2436 arhitectură). sub formă de navă. a fost ridicată prin sec. ne informează că biserica “Sf. în “Bibliografia” sa (I. s-a făcut un nou acoperiş. leat 1802 octombrie 14. Cine urcă la Crama de la Seciu . s-a înfăptuit o repara ie generală. care poseda numeroase vii pe dealul acela şi din soborul căreia probabil că făcea parte şi ctitorul. Textul pisaniei este următorul: “Acest titlu a fost la uşa bisericii de când s-au ridicat de la marele cutremur. al XVIII-lea. credem că zidirea din temelie de către egumenul Ioachim se reduce la o restaurare generală a bisericii pe fostele ziduri şi exact pe aceeaşi temelie. vornicul Kir Ioachim Mărgineanul. Cu toate acestea. s-au consolidat zidurile. Profesorul N. vol. Această sfântă şi Dumnezeiască biserică ce se prăznuieşte sub hramul Sfintei Treime. 1802 şi refăcută în 1808. Kir Ioachim Mărgineanu .

În interior nu are bol i. fără abside laterale. a apărut. care s-au organizat în biserici specifice (case de rugăciuni). minune care s-a repetat şi la înmormântarea ei. În schimb. în miezul zilei. plecând la cele veşnice. conform recensământului din anul 2002. Întrucât există destul de multă confuzie în cultura religioasă a multor persoane despre românii creştini care nu frecventează bisericile ortodoxe sau catolice. ca preot paroh. i s-a arătat Dumnezeu într-o mare minune. căreia. Înăl imea până la acoperiş este de 6 m. deasupra cortegiului mortuar. de pictorul C-tin Călinescu. fiind din cărămidă presată.2%). mai precis. o uriaşă cruce de lumină a cărei imagine a fost transmisă în direct de televiziunea română. În prezent. afară. pentru minute întregi. încă din anul 1948. în ziua de 29 august 1935. reprezentând pe Mântuitorul Iisus Hristos Arhiereu şi Sfânta Fecioară cu pruncul. la sfârşitul căr ii). lăcaşul este pardosit cu dale de piatră cioplită. fiind un cult minoritar. de asemenea. sa a fost plâns de întreaga comunitate. mai există şi un număr de cca 200 creştini evanghelişti (1. se păstrează nişte căr i de cult valoroase. tipărită la Snagov de către mitropolitul Antim Ivireanul şi un număr de căr i de ritual din sec. minune ce i-a făcut până şi pe atei să îngenunche înfiora i (v.963 de credincioşi în 1992 (0. a slujit cu mare vrednicie şi cinste. În ară. îndeosebi la arcadele pridvorului şi la zidul naosului dinspre sud. biserica este păstorită cu multă osârdie şi dragoste de Dumnezeu şi de oameni de către părintele paroh Gheorghe Petre. respectat şi iubit de to i locuitorii din Seciu. plafonul vechi de scândură a fost înlocuit cu altul din şipcă tencuită. părintele Stelian Dinescu. BISERICILE CREŞTINE DUPĂ EVANGHELIE În oraşul Boldeşti-Scăieni. este mai solidă decât înainte şi mai bine propor ionată. Clădirea bisericii de astăzi pare modestă.7%). Lăcaşul dispune de instala ie electrică şi de gaze. donate în 1808 de ctitorul bisericii Ioachim Mărgineanul şi pictate de Fotache Zugravul. care a fost pictată în tempera. căci avea mare rol în consolidare. dar. al XVIII-lea şi al XIX-lea. s-a refăcut zidul despăr itor între pridvor şi naos. desigur un termen folosit mai mult în 92 . redându-i forma ini ială din 1808. format din sute de oameni şi al soborului de preo i. în afară de cei 11112 ortodocşi (96. Înaintea preotului Gheorghe Petre. alte picturi mai deosebite nu există.anul 1862. cu forma ini ială de navă. nepotul celebrei Maria Petre. Cultul Creştin după Evanghelie avea un total de 49. având o lungime de 18 metri şi o lă ime de 6 metri. Cu excep ia a două Icoane Împărăteşti. când.7%). Marele seism din noiembrie 1940 a adus din nou mari stricăciuni. până în ultimele clipe ale vie ii sale când. în 1955. precum o Evanghelie în limba română. din 11 ianuarie 1948. pe cerul senin. la care a asistat toată comunitatea de atunci. Pe jos. Ele au fost însă reparate între 194243. împreună cu zidurile şi tencuielele căzute atunci. pe soclu tot de cărămidă presată. mari vizitatori în acest oraş. Aceste biserici au însă un statut legal de func ionare. Sf. cel care a restaurat şi picturile lui Nicolae Grigorescu de la mănăstirea Zamfira. denumi i simplu “pocăi i”. fecioara cea sfântă de la Parepa.

fiindcă bizantinii din Constantinopole sus ineau că Sfântul Duh provine numai “de la Tatăl prin Fiul”.dar o dată cu apari ia Imperiului Bizantin al împăratului Constantin cel Mare. şi biserica ortodoxă. la Constantinopole o delega ie papală în frunte cu Humbert. cardinalul Humbert compune din capul lui un act de excomunicare (blestem cu anatemizare şi nerecunoaştere definitivă) a Patriarhului bizantin şi a Bisericii de răsărit şi în ziua de 16 iulie 1054.. idee care este o piedică mare în fa a ecumenismului. în cadrul unui fel de congres bisericesc. Patriarhul cere cu calmitate să se discute această problemă în comun. La început. refuzând categoric să vină la Sinod. pe numele real Bruno Hugonis (1049-1054).sens pejorativ. care-i ura pe “câinii de greci”. În fapt. la cea mai importantă şi mai recentă întâlnire dintre ele reuşindu-se ca excomunicarările reciproce să fie definitiv anulate. iar ortodocşii că ei pot fi considera i adevăra ii catolici. de la această mică scânteie. pe care nu le voi analiza aici. pe delega ia romană. adică neschimbată în idei. adică universală. drept “primus inter pares”= primul între egali. (Împăcarea şi colaborarea dintre toate bisericile creştine se numeşte ecumenism. fireşte. Biserica ortodoxă română sprijină ecumenismul. numit Sinod. în excomunicarea lui. trimite. E drept că s-au făcut câteva încercări lăudabile de a se reuni cele două biserici. iar mişcarea ecumenică este activă. Acest act de excomunicare reciprocă poartă numele de Marea Schismă. dintr-un condei. numită AIDROM.unul vorbea latina. Patriarhul Bizan ului. biserică a lumii întregi. un cardinal german nervos şi înfumurat. De la cuvântul “filioque” . Mai sunt multe de reparat. În plus. Să urmărim pe îndelete firul faptelor istorice spre afla cum s-a ajuns la asemenea biserici. ci în primul rând de la Dumnezeu.. Biblia începuse să fie interpretată diferit în cele două jumătă i ale fostului Imperiu Roman. la rândul lor.. în rândurile ce urmează. nu exista decât o singură biserică creştină . am aflat că există o Asocia ie Ecumenică a Bisericilor din România. În ciuda faptului că Humbert a fost primit cu toate onorurile cuvenite. Atunci Papa Leon al IX-lea. a pornit un adevărat război de învinuiri reciproce.. să aduc câteva simple precizări pe care le consider strict necesare pentru cunoştin ele generale ale fiecăruia. altul greaca. cuvânt care se traduce: de la Fiul).. după regretabilul “divor ”. Deseori catolicii sus ineau că ei sunt adevăra ii ortodocşi. pe la începutul lui ianuarie 1054. la mica în elegere. şi nu de la amândoi odată. voi căuta. cu sediul la Bucureşti. fără nervi. care şi-a zis catolică. biserică de dreaptă credin ă. Dar. sunt mai multe puncte de vedere teologice care îi despart. unul la Roma şi altul la Constantinopole .. pe papa Leon al IX-lea şi întreaga Biserică romană. În urma acestei rupturi. 93 . Scânteia discordiei a fost pornită de la întrebarea: de la cine emană Duhul Sfânt? Teologii din Roma răspundeau că atât de la Tatăl. dar rupturile totuşi nu s-au sudat. problema lui “filioque”. Sinod unde. fiindcă aşa spune şi Biblia. Catolicii nu vor să participe. la 24 iulie 1054...biserica primară . dacă a văzut că teologii greci şi Cerularie nu vor să cedeze. după cum îi numea el. apăruseră doi episcopi. Recent. Atunci. au apărut două mari biserici: biserica occidentală.. să discute cu Mihail Cerularie.. excomunică şi el pe to i: pe cardinalul Humbert. cât şi de la Fiul (în latină filioque. în ciuda faptului că fiecare biserică sus ine că numai credin a ei este cea adevărată. Patriarhul Constantinopolui convoacă unilateral Sf. Humbert îl învinuia pe Cerularie că nu vrea să-l recunoască pe papă. îl trânteşte pe Sfânta Masă din Biserica Sfânta Sofia.

devenită mişcare social-politică şi teologică întinsă pe tot veacul al XVI-lea. în anul 1830. De aceea neoprotestan ii îşi zic că sunt adevărate culte evanghelice . căci ei nu pot intermedia între oamenii planetei şi Dumnezeu. iar cele 95 de teze marchează începutul Reformei.). în orice biserică. lansată de John Nelson Darby (1800-1882). Dar şi Luther a fost criticat. traducătorul Bibliei din latină în germană (1534) şi părintele limbii germane moderne. Anglia. majoritatea reprezentan ilor ei provenind din neoliberalii protestan i sau chiar catolici din Statele Unite sau Anglia. era. Aceştia au afirmat că Luther însuşi nu a mers până la capăt cu eliminarea greşelilor catolicismului. ci chiar şi ortodox ori catolic. chiar şi luteranismul) să se debaraseze total de balastul dogmelor şi al tradi iilor nefolositoare. gărzi militare preo eşti etc. capitol cu capitol. ci Plymouth Brethren (Fra ii din Plymouth). Luter declanşează o puternică mişcare anticatolică de masă. indiferent de denomina iune!) În cadrul bisericii catolice au apărut proteste contra multor practici catolice (indulgen e.m. Omul de rând. de dată mai recentă. fiindcă protesta împotriva multor precepte catolice. ci nişte oameni mai credincioşi. Iisus ducea o via ă de om simplu şi sărac ş. accentul punându-se pe studiul Noului Testament. pe cele patru evanghelii.a. Aşa a apărut neoprotestantismul care cere ca religiile istorice creştine (ortodoxia şi catolicismul. taxe mari. dar şi diferen e. să nu ne mai rugăm la ei. Cele mai răspândite culte evanghelice din România sunt: baptiştii. decât numai Iisus este singurul mijlocitor. dar şi unele diferen e între ele. care nu ştie prea bine să deosebească o religie creştină de alta. le spune tuturor acestora: “pocăi i”. Există mul i factori comuni. şi să se revină la creştinismul primar de pe timpul apostolilor şi al lui Iisus. po i fi cu adevărat pocăit. La mine în America ei nu se numesc aşa. papa se lăfăia în palate bogate. Imediat. el a afişat pe uşa Bisericii Catolice apar inând Castelului din Wittenberg (catedrala catolică din oraş) cele 95 de teze antipapale care au dat naştere la o nouă religie creştină. ortodoxă şi catolică. Vaticanul îl excomunică şi îl cheamă pe Luther la Roma să fie judecat şi ars pe rug. căci ea nu este decât “Maria” şi nu este sfântă. cu condi ia să respec i întru totul poruncile lui Dumnezeu). că a fost prea blând cu catolicii. cel mai vehement fiind al preotului catolic german Martin Luther (1483-1546). Iisus coroană de spini. numită religie protestantă. inchizi ie.evanghelişti. de o nouă mişcare reformistă. fiindcă această religie neoprotestantă s-a născut în oraşul Plymouth. (deşi. comparându-l defavorabil pe papa de la Vatican cu Iisus Hristos: papa purta coroană de aur. bule papale. să nu se mai ia în considera ie altă carte decât numai Biblia care trebuie explicată amănun it tuturor oamenilor. unele fiind de esen ă păgână. penticostalii. la rândul lui. Există şi multe asemănări cu bisericile istorice. de asemenea. un predicator notabil care şi-a răspândit noua lui religie în 94 . să nu se mai ia în considerare Sfânta Fecioară. În anul 1517.propăvăduirea Evangheliei este o obliga ie pentru toate cultele. care era şi profesor de teologie la Universitatea Wittenberg (1513). Germanii fac zid de fier în jurul profesorului şi majoritatea germanilor renun ă la catolicism îmbră işând noua religie protestantă. în realitate. nu numai dacă eşti protestant sau neoprotestant. Aşa s-a născut biserica luterană. Ei s-au angajat să facă acest lucru şi să desăvârşească ceea ce Luther nu a terminat de făcut. precum nici sfin ii nu sunt sfin i.d. În Boldeşti-Scăieni sunt cca 200 de creştini după evanghelie. creştinii după evanghelie şi adventiştii.

Cartea lui “Memoriu sau scurtă expunere a doctrinei Creştinilor după Evanghelie” s-a răspândit în toată ara şi numărul membrilor acestei biserici a crescut. 20 de tineri şi 40 de copii. În ultimii ani. În general. În prezent. Germania. În România cultul evanghelic a fost adus din Elve ia de Grigorie Constantinescu. Panselei nr. într-un local care a suferit trei modificări ale construc iei.la Boldeşti. cimitirele sunt bine îngrijite. str. dar numărul deceda ilor înmormânta i în ele este cu mult mai mare şi destul de greu de stabilit. în zona “Nisipurilor”. 1. În oraşul nostru sunt trei biserici de acest fel: 1) BISERICA CREŞTINĂ DUPĂ EVANGHELIE NR. 2. după care se mută la Bucureşti unde dă numele cultului “Creştini după evanghelie”. iar din anul 1997 numărul membrilor s-a dublat. cu sediul în Boldeşti. 5. dintre care 10 sunt copii. noaptea. Lalelelor. Constantinescu întemeiază prima casă de rugăciuni evanghelistă. 1800 de morminte. 2) BISERICA CREŞTINĂ DUPĂ EVANGHELIE NR. patru judecă i dumnezeieşti (în cer. În Boldeşti-Scăieni există un cult al mor ilor şi un respect pentru aminitirea celor dragi pleca i dintre noi. 3) BISERICA CREŞTINĂ DUPĂ EVANGHELIE NR. 95 . dacă ne referim la fiecare mormânt în parte. când to i iudeii se vor converti la creştinism ş. pentru motivul ca acelaşi mormânt a fost uneori folosit de mai mul i membri ai familiei. a celor în via ă. de-a lungul anilor. CIMITIRELE Există patru mari cimitire în acest oraş . cu cruci de marmoră. a îngerilor trădători). Atunci când este sâmbăta mor ilor. la Iaşi. str. în spatele haltei CFR.Fran a. o judecată a păcătoşilor. va fi o adevărată înviere din mor i. aproape toate mrmintele sunt luminate cu candele şi lumânări. La orele de religie de la Şcoala Scăieni. ultima fiind cea din 1977. multe familii fac eforturi deosebite şi îşi construiesc mici cavouri betonate. adunarea are 90 de membri. tot cu vreo 40 de membri. Ei nu au ierarhii religioase şi oricine crede că poate exprima cuvântul lui Dumnezeu poate fi predicator. În cadrul cimitirelor există şi spa ii rezervate persoanelor decedate apar inând cultelor neoprotestante. Anglia. după cutremur. ceea ce dă un aspect civilizat acestor spa ii cu locuri de veci.numită “a fra ilor rromi”. Casa de rugăciuni a fost construită în 1989 şi are statut de func ionare din anul 1991. În anul 1957 erau 74 de membri şi prieteni simpatizan i.a. desigur cu unele excep ii. Doctrina lor evanghelică sus ine că există un singur botez (la maturitate). Elve ia şi în Statele Unite.d. cu sediul în Balaca. considerând numărul de cruci. Nucilor. La a doua venire. Nu de in prea multe amănunte despre ea. cu un număr de aprox. . cu sediul în Boldeşti. Numărul total al membrilor este de 50 de credincioşi. Pastor: Viorel Oprişan. pe str. În timpul primului război mondial. când va începe mileniul şi când se vor despăr i oile de capre. Scăieni.m. pentru cei cura i sufleteşte. la a doua venire în via ă a Domnului. Balaca şi Seciu -. profesoară de religie pentru elevii evanghelişti este d-ra Vasile Cezarina. la finele mileniului. 3. Primii membri ai acestei biserici au fost: Toma Cobzaru şi Antonescu Gheorghe. ară unde el a stat patru ani.

iar străinii coboară de acolo entuziasma i. am cerut să mi se aprobe vizitarea ei cu elevii de la o clasă unde eram diriginte. ajungi cu siguran ă la aşa numita Casa Seciu. Într-o zi însă.. care mai târziu am aflat că erau membri ai CC. dar şi întregul municipiu Ploieşti. cu saloane.. şi a devenit unul din principalele puncte turistice ale României. După vizită. şi aceştia pe jumătate dezbrăca i.i-a răspuns o cadână blondă şi a sărit din bra ele lui lângă mine. Deosebit de inspiratul arhitect Boceanu a lăsat în urmă o adevărată capodoperă arhitectonică care merită a fi cunoscută de to i românii. ului i şi ame i i. pentru câteva minute. apoi Întreprinderii Agricole de Stat IAS Valea Călugărească. curios fiind. dar şi pe alte şosele din preajma Ploieştiului. am auzit muzică şi veselie în dreptul unei camere unde. Casa Seciu a fost construită între 1970-75. cu fazani şi căprioare pentru sacrificiu) şi. Mi s-a aprobat. de modernă pivnicerie şi de vilă occidentală terasată.. această splendidă şi masivă construc ie care este o fericită îmbinare a celui mai tradi ional stil românesc de culă boierească. o inscrip ie mare. cu nume schimbat. prim-secretari de partid. însă cu condi ia să vedem numai curtea exterioară care adăpostea şi o mică grădină zoologică (printre altele. larga panoramă a câmpiilor muntene submontane şi Masivul mun ilor Caraiman (numai dacă este timp frumos) cu crucea din vârful lor.. doar sala mare. bre?” “Este tovarăşul profesor care-a pictat pe cămin tabloul admirat de dumneavoastră” . înconjurată de vii nobile.. pe care scrie DRUMUL VINULUI. Proiectată în 1965 aproape de cota 400 de arhitectul Ion Bocianu. cunoscută înainte şi sub denumirea de Crama Seciu.. Fiind localnic şi având foşti elevi care lucrau pe-acolo. Ce crede i că am văzut înăuntru? O sfântă orgie cu fete frumoase goale-puşcă săltând în bra ele unor “tovarăşi” în vârstă. apoi am ieşit în parcul din fa ă. Haide. le-am spus copiilor să mă aştepte pu in afară. lângă fântâna arteziană. aici lân’ă mine. tot oraşul Boldeşti-Scăieni. miniştri etc. Am vrut să închid încetişor uşa la loc. fiindcă eu aveam nevoie de o urgen ă. sta i pu in cu noi!” “Hai.. “Boborul” de rând era proscris. va avea ocazia să citească. ia loc şi tu. de unde se poate vedea toată valea Teleajenului. numai cu interven ii serioase puteai să ai acces la interioarele ei. Dacă te iei după aceste indicatoare. pe locul unei crame mai vechi apar inând boierului Ra iu. a început să fie cunoscută ca un important punct turistic căruia i se fac frumoase reclame. Ea m-a tras de mână înăuntru şi mi-a şoptit: “Ăştia sunt be i mor i şi ascultă de noi făcând tot ce le spunem. am deschis binişor uşa fără să mai ciocăn. Înainte vreme. Ajuns sus. care pe-aici îşi aveau raiul ascuns unde chefuiau şi se destrăbălau zile şi nop i fără să-i ştie nimeni. dar abia după Revolu ie Crama Seciu. puteam să o vizitez “pe şest”. to’aşu. când şi când. că avem mâncare căcălău şi 96 .CASA SECIU Cine călătoreşte pe şoseaua Ploieşti-Văleni. însă unul din ei m-a văzut şi a strigat cu voce împleticită: “Ce vrea ăsta? De ce n-a i zăvorât uşa. inut aproape ca un loc secret de marii potenta i comunişti de la cârma ării.. cu săge i indicatoare.. M-am întors şi am urcat în vârful picioarelor nişte scări în căutarea toaletelor. impresionează nu numai prin pozi ia ei pitorească “la cumpăna de dealuri”. de unul singur. la uşă. Actuala Casa Seciu este astăzi recomandată întregii lumi spre a-i cunoaşte splendorile. prin anumite locuri de pe marginea drumului.

Pe la Seciu a trecut o listă întreagă de mari personalită i. sub forma unei elegante galerii lungi. onomastice. desigur contra-cost. Cănd am ieşit. terase acoperite ori terase libere. Casă Seciu.. însă mă grăbeam. ce â e avea gacica de după uşă!. surpriză! Jumătate de clasă urcase tiptil după mine şi au văzut şi ei.leam răspuns eu . fiindcă acest complex turistic.. fiindcă tata a făcut pe-aici nişte repara ii şi ne-a spus că ăştia urcă la cramă în fiecare săptămână de la Bucureşti şi se îmbată ca porcii”. Gruia. “Văd că voi şti i mai multe decât mine . condi ionări sau chiar serioase re ineri. dar nu m-au lăsat să ies până n-am gustat dintr-un pahar de-al lor. şi-au găsit repede dezlegarea tuturor limbilor şi aprobarea cea mai simplă şi mai rapidă. am refuzat. Din acest răspuns se vede că regimul super-comunist ascu ise destul de bine spiritul critic până şi la nivelul min ii copiilor. a intervenit un alt băiat. ştiind că mă aşteaptă copiii afară. fiind compartimentat în patru saloane.. oameni de ştiin ă şi artă de peste hotare. Aici se in nun i. şi dispunând de 30 de locuri de cazare. saloane cu specific vânătoresc-pescăresc. Aici au loc mereu diverse festivită i: întâlniri oficiale cu şefi de state. Există. iar locurile proscrise la care atunci aveau acces gratuit numai grangurii de la partid. există un salon clasic..” Nu era nicidecum un vin fenomenal. ci aici la parter. au devenit acum publice. iar pe un coleg de-al lor l-am auzit şoptindu-i celui de lângă el: “Mamăă. dom’ diriginte?” . făcând pe naiva. după faimoasele degustări stropite cu licorile derutante de pe-aici. Elevele mele râdeau pe înfundate cu mâna la gură.i-am confirmat şi eu opinia. dom’ profesor. Aproape săptămânal cerul de deasupra cramei este luminat noaptea de focuri feerice de artificii. care cu o zi-două înainte păreau imposibile. că i-am întrebat de ce-au venit după mine. al cărui proprietar este dl. manifestând multiple ezitări. ci văzută aievea.dar uita i că veceurile nu sunt la etaj.. fără a mai fi nevoie de noi tergiversări diplomatice. Fetească Albă. fără să insist prea mult pe acest subiect cam delicat. prin scurtele deschizături ale uşii.să-mi spui dac-ai mai băut v’o’dată vinuri d-astea. aniversări. fă deşteapto? Tovarăşii care ne conduc ara!” “Eu cred că ai dreptate” . deschise spre partea de vest şi sud-est. cu o impresionantă ofertă gastronomică. căci asemenea amănunte nu se uită uşor.. întâlniri de promo ie.” Desigur. după care tipul m-a pupat şi m-a pus pe liber. de 400 de locuri (dar cu posibilită i de extindere la 600 de locuri). cu salon de degustare şi cramă de vinifica ie cu o vastă colec ie de vinuri: Riesling. cu expuneri de trofee şi de blănuri de animale sălbatice întinse pe pere i şi cu vânat naturalizat. botezeuri.. I-a răspuns în locul meu unul din colegii ei de clasă: “Păi cine să fie..” Vreau să vă asigur că scena descrisă şi reconstituită aici cu destulă acurate e nu este nicicum o poveste plăsmuită. “Păi aveam şi noi nevoie de un veceu şi ne-am luat după dumneavoastră” . de vară. “Dar cine erau ăia dinăuntru.mi-a răspuns o elevă.m-a întrebat o colegă de-a ei. fiindcă străinii se codeau. pe care vi le voi aminti la finalul acestei căr i. revelioane etc. în acest complex..” Fireşte. “Aşa-i. Multe tranzac ii comerciale interna ionale şi aranjamente între firmele româneşti şi străine. crâmpeie din scena fierbinte dinăuntru. cu ambasadori. Numeroase tarafuri faimoase cântă la Casa Seciu. iar cu bubuiturile lor s-a obişnuit acum toată comunitatea din vale fără să se mai sperie de ele nici măcar câinii din jur. Fetească 97 . altă dată terifia i de exploziile policrome. neputând fi nicicum semnate şi rezolvate la Bucureşti.. contează în zilele noastre ca un mare restaurant de lux.

conf.. 117 ha livadă intensivă de măr şi prun. decalând timpul. soirile pentru vinuri roşii (Cabernet Saugvinon. toate acestea organizate pe 12 ferme şi un combinat de vinifica ie. Autorii lor sunt Vasile Chiva. împletită cu cercetarea. Pe cât este de frumos complexul Casa Seciu. parte din ei din Boldeşti. de cimenturi speciale. ROVIT exploatează o suprafa ă de 800 ha luată în arendă de la proprietari individuali.. dar şi cu vinuri şi lichioruri de import. Scăieni şi Seciu. Mă refer la alunecarea de teren. Ceea ce conferă un plus de frumuse e în ochii tuturor vizitatorilor acestei faimoase Case Seciu este. la vale. Bertea. nici clădirea cramei nu a scăpat de această amenin are.vinificarea primară. proverbial din acest punct de vedere.. sub presiune. Societatea ROVIT S. după nişte ploi interminabile. fermentarea. toate lucrate pe teme cinegetice. (Notă: precizez că ambele denumiri de “Saugvinon” şi “Sauvignon” sunt corecte.. mare meşter lemnar din comuna Aluniş şi fiul său Petre Chiva. va fi străbătut în numai câteva minute gra ie unor viitoare telecabine. a devenit. suprafa ă cultivată numai cu vi ă de vie nobilă. învechirea şi îmbutelierea lor. dacă nu cumva chiar mai insidios. să înlocuiesc anul 2000 cu 2050? Zău că l-aş face. Saugvinon Blanc. construc ia începuse să dea semne că ar vrea să o ieie binişor din loc. Dealul Seciului.) La subsolul cramei se efectuează întreaga gamă tehnologică . Într-un articol publicat de mine cu patruzeci de ani în urmă într-o revistă din Bucureşti şi intitulat “Ploieştiul în anul 2000”.. separarea şi asamblarea vinurilor în partiz. Valea Călugărească. La viile apar inând Casei Seciu. dar dacă nici atunci.. Construc ia are însă un inamic tot atât de temut ca şi seismele. de pe marginea scărilor. Anual se pot prelucra până în 5000 t de struguri. Fetească Albă. ele te întâmpină. cele pentru vinuri albe 51% (Riesling. Saugvinon şi Pinot Gris) iar soiurile pentru masă 11%. în genere. Valea Călugărească exportă vinuri româneşti până aici la mine în America. umplând magazinele de băuturi cu vinuri româneşti. La Valea se realizează 35. fiindcă ea a făcut relativ cu succes fa ă marilor seisme din 1977.000 hl sunt destinate exportului. cu toate casele de pe el. Voi reveni cu alte amănunte despre aceste splendide sculpturi la capitolul de mai jos. de oenologie. Merlot. prezen a minunatelor sculpturi în lemn existente acolo. Fetească Neagră şi Pinot Noir) ocupă 38% din suprafa a plantată cu vi ă de vie. realiza i în stil rustic. crama fiind dependentă de această societate. fără îndoială. Prahova. Desigur. dispunându-se injectarea. sub fundamentul vestic şi protejarea 98 . pornind de la verandă şi de la stâlpii de lemn de afară.A. scriam că drumul lung şi obositor pe care îl fac oamenii din Boldeşti şi Scăieni. Cunosc bine familia Chiva. “Opere de artă din Boldeşti-Scăieni”. care urcă aproape o oră de mers pe jos până sus la crama Seciu.000 hl vin (socotind şi pe cel de la crama Seciu) din care 10. experien a dobândită de-a lungul anilor. Iată că nu s-a realizat această dolean ă. Pinot Gris etc. dic . din hol şi din sala mare. Astfel. Cabernet. a permis stabilirea unei structuri de soiuri corespunzătoare cerin elor din anul 2007. stabilit în Scăieni. Oare va trebui să-l scriu din nou şi. Imediat s-au adus exper i şi s-au început prospec iuni serioase de salvare.. până la decora iunile interioare. Încă de la intrare. deoarece la fratele regretatului Vasile Chiva am stat eu în gazdă pe vremea când func ionam ca profesor în com.Neagră. pe atât de vulnerabilă s-a dovedit a fi întreaga lui clădire. 1989 şi 1990. vinuri produse de SC ROVIT SA. Cu peste treizeci de ani în urmă. şi asta nu neapărat din cauza cutremurelor.

Nimeni nu doreşte să i se întâmple vreun dezastru acestei frumoase clădiri de pe raza localită ii. ucenicul lui Nicolae Grigorescu. cel care a restaurat şi pictura lui Nicolae Grigorescu de la Mânăstirea Zamfira. făcute la Casa Seciu. căprioare şi berbeci. Monumentului nr. din in iativa unor capete stupide şi nepricepute la valorile culturale autentice ale ării noastre. veveri e. sunt făcute pe tematică cinegetice (de vânătoare) înfă işând destul de bine forme de vulturi. Ioan din acelaşi municipiu. dar vizibilă şi la suprafa ă. ale căror picturi în frescă vor rămâne să fie admirate pentru zeci de genera ii în numeroase biserici pe care aceşti pictori cu mâini de aur le-au pictat prin alte localită i. LUCRĂRI DE ARTĂ DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI Spre deosebire de celelalte oraşe din jude ul Prahova. pictate în 1855 de Afanasir. În bisericile din Boldeşti şi Balaca sunt picturile în stil neobizantin. Să sperăm însă că nu se va petrece niciodată un asemenea eveniment prejudicios care depinde mai mult de mâna lui Dumnezeu decât de mâna omului. pictura din 1955 restaurată de pictorul C. în caz că va fi iarăşi nevoie. pictori de biserici. Călinescu. clădire cândva etajată înainte de cutremurul din 1940 (str. spre a se evita orice surpriză nedorită care. Am amintit mai sus de sculpturile în lemn ale meşterilor Vasile Chiva şi fiul său Petre Chiva. Ca şi dumnealui. a Halelor Centrale din Ploieşti şi a Catedralei Sf. o lucrare de elită a arhitectului Mişu Rădulescu. cu siluete hieratice similare. în crama de jos. au sculptat frumos butoaiele de 10 şi 50 de decalitri. consider acest gest o 99 . Reliefurile sculptate au fost acoperite cu un strat conservant lucios şi se păstrează destul de bine până astăzi. ambele executate de arhitectul Toma Socolescu. executate în frescă de pictorul Marian Rondelli. pictate de Fotache Zugravul a căror importan ă este mai mult istorică decât artistică. La Scăieni am arătat că destul de pre ioase sunt cele două icoane. iconari greu de egalat. Sculpturile lor au fost executate între anii 1969-70-75 în lemn de stejar şi. cu lucrări deosebit de frumoase.întregii funda iei labile cu o centură adâncă. Tot dumnealor. care. 1). de pe str. cum spuneam. Boldeşti-Scăieni nu se prea poate lăuda cu nişte opere măre e de artă pe care să le găseşti în vreun dic ionar de artă românesc sau interna ional. desigur. fra ii Emil şi Ionu Stoica. cu noi consolidări la adâncime. pentru a se putea preveni şi interveni la timp. În Scăieni există doi fra i gemeni. Armoniei nr. a fost demolată fără pic de discernământ. unde Petre chiar şi acum este angajat într-o serie de noi lucrări. Ea este şi va fi în continuare monitorizată şi măsurată an de an. ar putea avea consecin e negative incalculabile dacă s-ar materializa. casa învă ătorului Emil Popescu. iar la biserica din Seciu cele două Icoane Împărăteşti (Iisus şi Fecioara cu Pruncul). La fel. 1). de beton armat. deoarece complexul turistic Casa Seciu a fost şi este mândria oraşului Boldeşti-Scăieni. în loc să fie renovată. cu ornamente de frunze de vi ă şi ciorchini de strugure. autorul Bisericii din Scăieni. Iisus şi Fecioara cu Pruncul. care a oprit această alunecare periculoasă. însă nu în bisericile locale. Petroliştilor. Tot la capitolul lucrări de artă aş mai putea aminti casa inginerului Toma Călinescu (str. Despre ele am mai vorbit în paginile precedente. Arhitectul Moianu a considerat că foarte valoros a fost şi originalul complex de clădiri din Boldeşti de lângă halta CFR.

continuat în spate de o coloană ce se îngustează. stând în picioare. sunt scrişi anii Primului Război Mondial: 1916-1910. La picioarele ostaşului a fost depusă o cască militară. primise de la guvern recomandarea ca to i eroii căzu i pentru apărarea patriei să fie cinsti i prin ridicarea unor monumente ad-hoc. pentru a se şti autorul lucrării. ca toate primăriile din ară. Sub picioarele statuii stă scris cu litere mari: EROILOR DIN SCÂIENI. Fondurile au fost oferite de prefectura jude eană şi de la fosta perceptură locală. Culorile tricolorului le-am adăugat eu cu peste trei decenii în urmă şi se păstrează intacte.. Men ionez că baioneta de bronz de la puşcă i-a fost furată şi nu a mai fost înlocuită. direc ionată pu in spre un orizont ridicat. s-a apelat la unul din cei mai cunoscu i autori specializa i în astfel de monumente militare. simbolul vitejiei. deoarece vopseaua originală dispăruse complet şi se citeau foarte greu numele eroilor. cu arma inută strâns în ambele mâini. lucrată din acelaşi material. sub picioarele vulturului.adevărată crimă. aşezată pe tricolor şi pe o ramură de stejar. MONUMENTUL EROILOR DIN SCĂIENI (1916-1919) Se află la jumătatea străzii Monumentului şi a fost ridicat acolo în anul 1939 de primăria fostei comune Scăieni care.5 m. am adăugat eu numele sculptorului: I. aflat în pozi ie de repaos şi având o privirea mândră. COMUNA RECUNOSCÂTOARE. Întregul monument este înconjurat de o grădini ă rotundă. mai ieftină. primăria locală nu a fost de acord. IORDĂNESCU. Pe laturile din dreapta şi stânga soldatului sunt scrişi vitejii eroi din Scăieni căzu i în primul război mondial. postat pe un soclu crem de marmoră. Pentru înfăptuirea acestei lucrări. compozi ie turnată din ciment. iar sub casca militară. PATRIA RECUNOSCĂTOARE. cu o poartă de acces... Cei înscrişi pe latura din dreapta statuii: EROII DIN SCĂIENI MOR I ÎN RĂZBOIUL DIN 1916-1919: Nicolae Stelian caporal Părăginaru Vasile soldat Ioan Ioan “ 100 Năstase Constantin soldat Grigore Ştefan “ Costache Ioan “ . am întărit cu vopsea neagră toate literele săpate în marmoră. în vârful căreia se află un vultur. Să citim numele acestor eroi. Deasupra statuii. Sub statuie scrie: EROILOR DIN SCĂIENI. înalt. pe coloană. în spa iul grădinii. preferându-se varianta a doua. Dar nu despre arhitectură vreau să vă vorbesc acum ci despre monumente sculpturale din oraş şi despre câteva picturi aflate pe teritoriul acestei aşezări. tot metalică. circumrondată de un soclu de ciment pe care se află montat un solid grilaj metalic. Probabil că ho ul avea nevoie de ea să-şi facă harakiri. cu aripile desfăcute. De asemenea. cu un diametru de 4. care prezintă un soldat turnat în bronz. având 4 m lungime. destinată pentru flori.. unde distingem soclul de la baza monumentului cu cele patru trepte în retragere descrescendă piramidală. sculptorul Ion Iordănescu din Bucureşti. Ostaşul apare răsucit pu in spre stânga. Cu prima variantă a monumentului (vezi fotografia).

a participat la câteva galerii expozi ionale de sculptură. la 18 iulie 1881. sculptorul Ioan Iordănescu. Petre “ Mihăilescu Constantin “ Gheorghe Anghel “ Până să se inaugureze Monumentul Eroilor din Boldeşti.. Când s-a întors din război. “ Anghel Niculae “ Gheorghe Andronic soldat Ni ă Gheorghe “ Dobre Nicolae “ Sbrancea Dumitru “ Nicolae Dumitru “ Andrei Ioan “ Dumitrescu I.trei băie i şi patru fete . a fost preşedintele Sindicatului Artelor Frumoase. A luptat pe front în primul război mondial. şi această frumoasă sărbătorire s-a mutat la Boldeşti. înfiin at chiar de el. fiind cel mai mare din cei şapte fra i . 10. Despre autorul acestui frumos monument. datorită aprecierilor. în Italia.) Ca mai toate celelalte facilită i şi merite uitate. de Ziua Eroilor. De la dumnealor am ob inut fotografiile cu autorul sculpturii pe care le public aici ca documente absolut inedite. (Vezi foto. Mioara Parianu. celelalte zeci de coroane mergând “dincolo”. O dovadă în plus se poate constata şi de Ziua Eroilor. cu tematică militară. pentru că.Dumitru Gheorghe Tomescu Nicolae Stan Tudor Ilie Constantin Pleaşcă Iancu Ilie Tănase “ “ “ “ “ “ Anghel Ioan Dinescu Toma Georgescu Toma Iliescu Ioan Tomescu Gheorghe Mihăilescu Ioan “ “ “ “ “ “ Cei înscrişi pe latura din stânga statuii: EROII DIN SCĂIENI MOR I ÎN RĂZBOIUL DIN 1916-1919: Ioni ă Dumitrache caporal Stan Gheorghe soldat Dumitrache Dumitru “ Darie Constantin “ Andrei Nicolae “ Oprea Constantin “ Du u Ion “ Ion Radu “ Năstase Alex. specializându-se în monumente de acest gen. care a locuit în Scăieni. Pentru câ iva ani. Astfel ştim că Ioan (Mielu) Iordănescu s-a născut la Bucureşti. fiind căsătorită cu ing.. născută Iordănescu. la fel ca în restul priorită ilor. în dreptul acestui monument.în timp ce Scăienii a devenit anexa vitregită a localită ii componente. dar avute cândva de sectorul Scăieni. a primit multe comenzi. experien ă care l-a decis să abordeze cu pasiune subiecte glorioase. Liceul l-a urmat la Bucureşti. Păcii nr. nu vă pot spune prea multe. unde. aveau loc solemne parăzi militare. când oricine vede că abia dacă mai pridideşte cineva să adauge la acest vechi monument o coroni ă anemică de flori. Erau frumoase şi impresionante programe artistice adecvate comemorărilor respective. iar studiile de artă le-a făcut la Paris şi Neapole. vorba bănă enilor: “Boldeştiul este fruncea!” .fiul unui feroviar care a avut ambi ia ca to i copiii lui să studieze. 101 . decât că l-am cunoscut pe fratele lui şi pe nepoata sa. pare-se. slujbe religioase pentru pomenirea acestor bravi fii ai comunei şi ai ării noastre. Alexandru Parianu care locuia pe str.

nu s-a omis să fie neapărat trecute şi numele unor consilieri. având în vedere că Iordănescu era un sculptor de mare talent şi chiar fost preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din acea perioadă. din Pia a Regală. dar cei mai mul i s-au obişnuit deja cu amplasamentul lui acolo şi îl găsesc bine venit. în afară de bravii eroi ai fostei comune Boldeşti.şi. dar şi al altor monumente. Indiferent dacă monumentul din Boldeşti place sau nu unora sau altora dintre privitorii lui. dar tocmai cel mai important nume . pentru a aborda un subiect inedit de cercetare care ar contribui. George Dumitru. Curios este faptul că despre acest original artist. a devenit chiar preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România şi directorul unei reviste de artă la care colabora şi prietenul lui. mai ales că este executată după proiectul fostului profesor de desen de la şcolile din Scăieni şi Boldeşti. printre care şi acesta din Scăieni. lucrări pe care le-am văzut cât de frumoase şi impunătoare sunt. Numele sculptorului George Dumitru lipseşte cu desăvârşire! Pe vremea când mă aflam în ară.a fost omis! Rareori se întâmplă o aşa colosală greşeală. ceea ce ne surprinde. nu îi plăcea să noteze sau să comunice prea multe date asupra persoanei proprii şi poate de aceea nu se cunosc suficiente informa ii biografice despre acest minunat artist. de la moartea lui. nelipsind nici unul. neconfirmate. un tânăr şi talentat sculptor ploieştean. în revista Muzeului Na ional de Istorie din Bucureşti. dar se pare că ideea de a plasa acolo un monument al eroilor este chiar mai bine venită. iată că ofer criticilor de artă interesa i o asemenea nobilă invita ie. la 26 decembrie 1950 (informa ia cu anul 1949 se pare a fi greşită). a doua zi de Crăciun. în fa a primăriei. conform unor alte informa ii.. el rămâne. Sculptorul a decedat în Capitală. 102 . Am văzut macheta monumentului încă din atelierul sculptorului şi aceea nu diferea prea mult de lucrarea de pe teren.a. Fiind o fire modestă. autor al monumentelor eroilor din Râmnicul Vâlcea şi Azuga. MONUMENTUL EROILOR DIN BOLDEŞTI Despre această lucrare. ridicată de curând în plin centru oraşului. cred. Gala i ş. am fost totuşi indignat să constat că pe plăcile lui de marmoră albă. la îmbogă irea cu noi pagini a Istoriei artelor plastice din România. nu s-a publicat nimic altceva decât. pentru scurt timp. Până astăzi. de la Bucureşti să existe şi alte detalii biografice care să ne ajute în astfel de reconstituiri. fireşte. ştim mai multe. o scurtă informa ie a lui Virgiliu Teodorescu. alături de aceşti mari viteji. reconstitui cu suficiente alte amănunte inedite şi mai credem că artistul ar merita un album cu toate impresionantele sale sculpturi. Credem că biografia sculptorului i s-ar putea. Probabil că în arhivele U.adică al autorului monumentului . A. al monumentului închinat lui Costache Negri. cu siguran ă. marele Constantin Brâncuşi! Prietenia cu Brâncuşi este ceva sigur. Unii locuitori ai oraşului opinează că monumentul este prea mare şi că estompează perspectiva pie ii. cel mai mare sculptor de monumente militare din ară. în acel loc plănuiam să lucrez eu un monument dedicat petroliştilor care să fie reprezentat de doi sondori lucrând la “masa Rotary” de la gura sondei. Cu prilejul publicării căr ii de fa ă. în anul 2000. P.

Bălănescu Pricopie Sold. Dinu Gheorghe Cap.cu versuri închinate eroilor. Pe laturile medii ale monumentului sunt aminti i un număr de 109 de eroi. Ca prezentare.” Nichita Stănescu Pe latura fundamentului. aplicate pe laturile de la baza coloanei. înaltă de peste 6 m. 3. scrise de poetul ploieştean Nichita Stănescu.placa frontală . El a fost lucrat în întregime din marmoră albă de Ruşchi a şi din plăci aplicate (unele deja s-au dezlipit!).. Tabără Stelian Sold. fost director al Direc iei de Patrimoniu din oraş. de culoare neagră. se află inscrip ia cu consilierii. În vârful coloanei. uşor tăiat descendent spre vest. cu floricele multicolore. Matei Petr Sold. Stan Dumitru Sold. cu parade militare în ritm de fanfară. Fundamentul rotund.Acest Monument al eroilor boldeşteni a fost propus să fie ridicat din ini iativa fostului primar Vasile Enache şi a lui Cristu Vlăsceanu. ce sus ine un mare suport cuboidal al celor patru plăci largi de marmoră: trei cu inscrip ii de nume de eroi pe ele şi cea de a patra . din pozi ie perpendiculară. Striga i-l din când în când pe nume... dinspre stânga privitorului. Ea ar putea fi aplicată în altă parte şi nu direct pe monument. au loc festivită i solemne. trebuia pus). Stroe Ion Sold. grupa i pe cele trei plăci. oricum. de pe fundament. de Ziua Eroilor. Pe placa frontală din dreptul scărilor este scris cu litere metalice aurii: CINSTIRE EROILOR DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI (lipseşte semnul exclamării care. Partea din spate a fundamentului este mărginită de un parapet de marmoră. fără accesări de coborâre. perceput astfel numai dacă este privit de sus. Simion Dumitru Sold. În fiecare an. pentru aten ionarea vehiculelor care trebuie să facă sens giratoriu în jurul acestui mare amplasament central.. Cruci propriu-zise sunt cele patru. Mâinea Stelia Sold. cu ocazia cărora se depun numeroase coroane de flori pe platforma lui. 2. există un modelaj în formă de treflă. după cum urmează (toate titlurile mari sunt scrise cu litere de metal aurii): EROII CĂZU I ÎN RĂZBOIUL DIN 1916-1919 BOLDEŞTI-SECIU Serg. este o solidă piesă geometrică nonfigurativă. cum ar fi dintr-un elicopter. Mâinea Năsse Sold. Marin Năstase Sold. cu invita i de onoare. La mijlocul plăcii sunt versurile marelui Nichita Stănescu: “Nu-l uita i pe cel căzut în război. Tatu Chivu 103 . pe care se poate urca pe cele şase trepte. vopsită totdeauna bicolor (albroşu). Ion Cap. cu muchii fasonate. terminat abrupt. Întregul monument este înconjurat de o mică grădină verde. cu scurte programe artistice. Ca şi când ar fi viu printre noi . mărginită de o largă bordură ovală. pe războaie şi pe localită i. Coloana verticală prismatică. În fa a celor şase trepte este o alee pavată cu dale albe.şi atunci el va surâde în lume. Bălănescu Gh. organizate de primăria oraşului. Savu Gheorghe Sold. Moise Constantin Sold. Bilciurescu Ion Sold. cu discursuri comemorative. având trei elemente distincte: 1. Platforma cea mare. în jurul monumentului.

Bârla Ioan Sold. Ghinea Dumitru Sold. Georgescu Nicolae Sold. Vişan Gheorghe Sold. Dodan Anton-Lazăr EROII CĂZU I ÎN RĂZBOIUL DIN 1941-1945 BOLDEŞTI-SECIU Cap. Ioftor Constantin Sold. Dogaru Nicolae Sold. ănău Gheorghe Sold. Diaconu Ion Sold. Ion Sold. Nicolae Ion Sold. Ioni ă Gheorghe Sold. Prică Nicolae Sold. D. Toma Năstase Sold. Gheorghe Sold. Tudoran Vasile Sold. ănău Ioan Sold. Iancu Gheorghe Sold.Sold. Furtună Stelian Frt. Soare N. Nae Gheorghe Sold. Vasilescu Constantin Sold. Ion Constantin Sold. Bratu Florea Sold. Vasilescu Zaharia Sold. Popescu I. uică Constantin Sold. Dinu Neculai Sold. Sburlea Vasile Sold. Moraru Alecu Sold. Manea Tănase Sold. Tomescu Gheorghe Frt. Păpuşe S. Ion Gheorghe (1) Sold. Rotaru Eftimie Sold. Bilciurescu Stan Sold. Constantin Sold. Ioni ă Savu Sold. Bocioacă C. Vlad Ştefan Sold. Vlad Tudor EROII CĂZU I ÎN RĂZBOIUL 1941-1945 SCĂIENI BALACA Slt. Neagu E. Stârceanu N. Iancu Gheorghe Sold. Stroe Tănase Sold. Dragomir Iacob Sold. Tănase Ştefan Sold. Pi a Alexandru Sold. Nicolae Sold. Ştefan D. Bălănescu Petre Sold. Iancu Gheorghe Lazăr Sold. Petre Sold. Savu Iancu Sold. Păpuşe Ion Sold. Pârvu Alexandru Sold. Dumitru Tudor Sold. Constantin I. Pi a Dumitru Sold. Moraru I. Vianu D. Vasilescu Vasile Sold. Ioni ă Gheorghe Sold. Zăbet Constntin Sold. Vişan Constantin 104 . Ion Sold. Moraru Vasile Cap. Samoilă Gheorghe Sold. Manolache Ion Sold. Radu Sold. Constantin Vasile Sold. Vasile Gheorghe Sold. Gheorghe Cap. Manolache Gheorghe Sold. Darie I. Toma Petre Sold. Ioan Sold. Dinescu Gh. Barbu Gheorghe Sold. I. Manea Barbu Sold. Toma Vasile Sold. Ilie Constantin Sold. Marin Grigore Sold. Săndulescu Stelian Sold. Manea Ion Sold. Tomescu N. Tănăsescu Ion Sold. Ni ă Ion Sold. Constantin Sold. Petricioiu Constantin Sold. Ceapă Marin Sold. Tănăsescu Stelian Sold. Ştefan Vasile Sold. Stroe Petre Sold. M. Ioni ă Ioan Sold. Bociu Gheorghe Sold. Marin Gheorghe Sold. Gu ă Nicolae Sold. Stârceanu T. Oprea Alexandru Sold. Stănescu Atanase Sold. Cârcioiu Stan Sold. Gheorghe Lt. I. Ion Gheorghe (2) Sold. D. Vasile Vasile Sold. Măceaşă Tudor Sold. Tănase Sold. Darie Frt. Ion Srg. Gavrilă Zevedei Sold.

Aşadar. era şi statuia mare de cca 4. 105 . îşi zicea “dumnezeu”. Lucrarea este realizată în calcar dens. a ajuns după gratii. în spatele gării Scăieni.. Însă persoanele care nu cunosc istorie. În pumnul drept ine strâns un sul cu manuscrisul său “Către amicii libertă ii” (cu planul falansterului) iar mâna stângă are palma întinsă aşezată pe o carte deschisă pusă pe o măsu ă-suport. în ambele războaie mondiale. folosit la tabăra de sculptură de la Măgura.40 m a tânărului Diamant având o mică pelerină pe spate şi papion la gât. cu multă arogan ă.. în oraşul Boldeşti-Scăieni. dar cu fonduri respinse brutal de slugoiul lui Ceauşescu. Monumentul este amplasat în curtea Casei de cultură. rezultă că au fost 172 de eroi căzu i pentru patrie.5-5 m. Tânărul inginer stă în picioare şi are capul întors spre partea stângă. iar finisările au fost realizate de pietrarii de la tabăra de sculptură din localitatea Măgura. la Revolu ie. Pe soclul statuii este o placă metalică pe care scrie: TEODOR DIAMANT. ÎNTRE ANII 1835-1836. CREA IA INGINERULUI TEODOR DIAMANT (1810-1841). se află acum la Biblioteca de la Casa de Cultură Scăieni. comemorativă. consider că acea inscrip ie ar trebui repusă imediat în locul unde a fost. pe strada Bucovului nr. Dacă ar fi avut un asemenea con inut. Identică. cu chipul reconstituit al lui Teodor Diamant.5 m se află un soclu de marmoră înalt de 2. care urma a fi turnată în bronz. socotindu-i şi pe eroii nota i pe Monumentul de la Scăieni.20 m care sus ine statuia de 2. carte ce nu poate fi alta decât opera lui Charles Fourier din care s-a inspirat. Dumnezeu să-i aibă în paza Lui! STATUIA LUI TEODOR DIAMANT Am oferit destule amănunte despre această statuie atunci când am vorbit despre Falansterul de la Scăieni. Dumitru Popescu. inspirată după bustul realizat de Cristian Petru Bălan. deşi nu avea absolut nimic comunist în mesajul ei. SOCIETATEA AGRONOMICĂ ŞI MANUFACTURIERĂ FALANSTEUL DE LA SCĂIENI. s-a fixat o altă placă de maromoră. 3. ÎNTEMEIETORUL FALANSTERULUI DE LA SCĂIENI (1835-1836) În 1966. nefondat din punct de vedere al adevărului istoric. Autorii lucrării sunt Ecaterina Tudorache şi Ştefan Macovei. placa aceea a fost scoasă fără rost. într-un exces de zel. După Revolu ie. cel ce. ÎNCERCARE DE EXPERIMENTARE A CONCEP IEI SOCIALIST-UTOPICE. în dreapta portretului actual al lui Eminescu. când s-au împlinit 130 de ani de la întemeierea falansterului. în privin a detaliilor de compozi e. pe fa ada Casei de cultură. Buzău. Macheta lucrării... atitudine de care nu s-a lepădat nici atunci când. Iată care era con inutul ei: ÎN ACEASTĂ COMUNĂ A FIIN AT.În total. eu aş fi fost primul care aş fi cerut scoaterea ei. nu trebuie să se grăbească a lua măsuri decizionale pripite care frizează mai mult decât stupiditate. cu franjuri. Pe o platformă lungă de 4.

“Domnule profesor. Privirea mi s-a oprit. alerga ca o suveică de la o latură la alta. confec ionată din o el inox şi amplasată în curtea Întreprinderii de Geamuri Scăieni (I. care se încadrează perfect în micu ul parc verde unde a fost aşezată. la atelierele mecanice. simplu . la cuptoare etc. Ei bine..I. la baza plăcii fierbin i. o apuca zdravăn de sus. se află un fundal masiv şi înalt. poarta principală..această întreprindere din industria sticlei româneşti. Luată în ansamblu.Dar să revenim la statuia lui Teodor Diamant. foarte maleabilă şi foarte fierbinte.. atunci haide i să mergem împreună amândoi prin sec iile fabricii şi să alegem ceva care să vă placă. de calcar cioplit. deşi opinez că junele visător ar fi meritat această aten ie din partea autorită ilor sau a localnicilor. iar statuia este o lucrare realizată în stil modern.. la sec ia “geam tras”. apoi îi 106 . cândva cea mai mare întreprindere cu acest profil din ară.. Cu triste e vă spun că niciodată nu i s-au pus jerbe de flori la picioarele statuii lui Diamant. cam de aceeaşi lungime cu soclul. mi-a răspuns directorul Olteanu. imediat ce ieşea foaia uriaşă de geam. numai că la această fabrică ştiu că nu se mai lucrează sticle. Nu demult m-am întors dintr-o vizită făcută în Fran a la o întreprindere din industria sticlei. Am pornit de la sec ia amestec de materie primă. care aştepta în picioare să ajungă placa uriaşă în dreptul lui. În primăvara anului 1981 am fost invitat de directorul din acea perioadă al Fabricii de Geamuri din Scăieni.” Şi am pornit imediat să cutreierăm sec ie după sec ie.. damigene şi borcane cam de mult timp. de artă. În calitate de autor al lucrării.).S. Constantin Olteanu. pe care sunt înfă işate scene dinamice într-un basorelief amintind basoreliefurile antice grecoromane şi reprezentând activitatea membrilor falansterieni: scene de muncă agraroindustrială. şi acolo. îmi permit să evoc pu in istoricul genezei ei. conferindu-i multă elegan ă şi personalitate. de învă ătură etc. aceasta este o lucrare destul de frumoasă. i-am răspuns eu directorului. ceva în genul ăsta aş vrea să avem şi noi. în dreptul Por ii nr. asupra unui muncitor cu mănuşi de azbest în mâini care. cu bra ele deschise şi o zgâl âia o dată scurt. lucrătorul (“rupătorul de geam”). încă roşie.G. am văzut statuia unui muncitor care se afla în procesul de fabricare a unui borcan sau a unei sticle. mi s-a confesat atunci directorul fabricii..aşa cum şti i că se suflă şi se modelează sticla topită. 1. în biroul dumnealui. la intrare..G. după ce dispozitivul automat de tăiere cu diamant la vârf.” “Dacă este aşa. ing. STATUIA “RUPĂTORUL DE GEAM” Autorul ei este profesorul Cristian Petru Bălan. Lucrarea “Rupătorul de geam” a costat atunci o sumă destul de mare de bani.. uşor curbat. . dl. unde mi s-a făcut tentanta propunere de a lucra o statuie care să reprezinte simbolic activitatea principală a lucrătorilor din acea întreprindere. Aşa se numea.S.” “Sunt perfect de acord cu propunerea dumneavoastră şi o accept cu plăcere. din maşina de tras geam pe verticală.. fie măcar şi pentru motivul că le-au scos pentru totdeauna numele Scăieniului din anonimat. costul ei fiind plătit din bugetul fabricii. suflând într-o eavă metalică . Poate va trebui să ne gândim la o scenă de muncă mai reprezentativă pentru tehnologia de astăzi. precum fabrica noastră de la Scăieni. În spatele ei.

” Odată ajuns acasă. am croit exact modelul mare al statuii actuale din inox. Pentru că lucrarea a plăcut tuturor salaria ilor întreprinderii. Priveam cu uimire cum foaia aceea uriaşă de sticlă. după cum urmează: RUPĂTORUL DE GEAM AUTOR: PROF. până am asamblat o mică statuietă. a trebuit transportată cu macaraua şi montată pe marele postament de beton de la Poarta 1. atunci eu n-o mai lucrez.m-am decis eu. m-am apucat să fac nişte schi e. deşi din 40-50 de asemenea căderi.. pe convaierul moale şi nu se spărgea. că dacă este vorba de bani. Acestea.S. a aprobat-o cu un zâmbet şi mi-a spus să-mi continui lucrarea. Pe acelaşi postament. după ce am vopsit-o în bronz argintiu. tăiate după modelul meu. care. pe care. încrustat cu pietre late de râu. “Gata.G. după cum şi eu urmam sfaturile lor. desigur. cădea lin. meşterii urmând pas cu pas toate sfaturile primite. care apoi au fost sudate şi şlefuite în fa a mea. era scris numele meu şi al membrilor echipei care m-au ajutat să o ridicăm. folosind o foarfecă şi pelicanol. A privit-o curios. Aşa s-a născut acest “Rupător de geam” . iam dus-o directorului. mergeau imediat la retopit. strălucind ca oglinda în razele soarelui. a fost prinsă între mâinile “Rupătorului”.. ca o paraşută. fiindcă mă va plăti. Voi încerca să transpun acest moment de lucru într-o sculptură modernă. din bucă i de carton. o siluetă zveltă de metal. dom’ director: am ales! . odată ruptă şi uşor împinsă. dl. CRISTIAN PETRU BĂLAN ACEASTĂ STATUIE A FOST EXECUTATĂ ÎN ATELIERELE I. de unde am cumpărat nişte postere mari de carton din care. grea fiind. de mărimea unei căr i.dădea drumul să cadă liber pe banda rulantă cea lungă. director Olteanu a comandat nişte plăci metalice spre a fi ataşate cu inscrip ii pe postament. am procedat exact ca maiştrii croitori. am cerut să se monteze şi o maşină de tras geam. cap. iar din maşina respectivă să iasă o folie uriaşă de geam care. I-am răspuns că vreau să o fac gratis. o lucrare înaltă de peste trei metri.o statuie modernă. după ce a fost adusă cu grijă din depozit. până la sec ia de asamblare. cu care m-am în eles perfect cum să transpunem tiparele mele de carton (bra e lungi. trup. cu o cască de o el pe cap. Pe una din ele (pe cea din latura dreaptă a privitorului). unele se mai spărgeau totuşi. A fost de acord. picioare lungi) în plăci groase de o el inox. cu centură la mijloc. exact cum era aceea din fabrică. m-am dus la fabrica de mucava din oraşul nostru. iar acest convaier o purta încet. Apoi. la distan ă. La atelierul de tinchigerie al fabricii au fost aleşi cinci dintre meşterii cei mai buni de acolo. ÎN ANUL 1981 DE ECHIPA FORMATĂ DIN: PETRE ILIE C-TIN STANCU ION ZAMFIR ION MOLDOVAN ION OBIELOIU MAISTRU ŞEF ECHIPĂ TINICHIGIU TINICHIGIU SUDOR 107 . În zilele următoare. în câteva zile.

Aşa s-a împlinit dorin a directorului C. astăzi acoperit de tufişuri şi de crăcile unor arbori. dar. EFORT ŞI RISC. la un loc vizibil. fiind din o el greu. încât de abia se mai vede. Olteanu şi. pentru că fabrica a trecut într-un regim nou de proprietate. pe un soclu mai înalt. După “fuga” mea din ară în America.. adusă din Italia. Şi aşa răzuit a rămas până astăzi. precum şi în alte ări. pentru că această lucrare este făcută cadou nu numai fabricii dar şi tuturor cetă enilor din oraşul Boldeşti-Scăien. tovarăşii de atunci. MOTIV PENTRU CARE O RESPECTĂM ŞI O OMAGIEM. SE IDENTIFICĂ CU PROFESIA DE RUPĂTOR. în această carte. Această statuie mai are replici asemănătoare la Bucureşti. directorul de atunci al I. nu au putut să-l distrugă. Iată de ce. în Pia a Romană. Dar eu ineam neapărat să existe una şi în localitatea noastră. din o el inoxidabil.. am făcut o fotografie (anexată aici) în care directorul şi cu mine ne aflăm la mijloc. remontându-i-se şi geamul spart care se afla între bra ele modelului de o el. geamul dintre bra ele lui a fost şi el făcut ăndări.: NOBLE EA. Dar pe acesta. doresc să fie demontată şi scoasă din locul unde se află acum dosită după copaci şi mutată. fără ca nimeni să intervină pentru. existentă la Muzeul Pallazo dei Conservatori de pe Capitoliul din capitala Italiei. această statuie. înconjura i de trei din echipa de lucru. încerc să cer cu insisten ă nu numai ca plăcu a cu numele meu şters să fie refăcută cum a fost concepută (adăugându-i-se şi numele directorului C-tin Olteanu pe ea. pentru că pe mine nu puteau să se răzbune direct.d. vestita lupoaică alăptând pe copiii legendari Romulus şi Remus. După inaugurarea statuii.. în parcul din fa a fabricii. în apropiere şi cu fa a la calea ferată. pe care le-au făcut bucă i. cum sunt cele din oraşele amintite. la Timişoara în pia a Operei şi la Cluj. s-au răzbunat cumplit pe operele mele.. LUPOAICA ROMANĂ DE LA SCĂIENI (“LUPA CAPITOLINA” CU ROMULUS ŞI REMUS) Pu in ştiu că celebrul simbol al Romei. încă mai există acel “Rupător de geam”. în centru. ării întregi. iar gemenii au fost adăuga i (lucra i) mai mult ca sigur de sculptorul şi pictorul italian Antonio del Pollaiuolo (1432-1498). căci dumnealui a fost cel care a ini iat-o). după douăzeci şi şase de ani. să fie în rezonan ă cu legenda întemeierii Romei. şi pentru că o asemenea copie. Este dorin a mea expresă pe care o las cu limbă de moarte comunită ii. lupoaica originală era o sculptură de bronz etruscă datând din anii 500480 î. În schimb. costă câteva zeci de mii de dolari 108 . repunerea lui în drepturi.S. De fapt. expusă într-un loc public. apoi şi pe bietul meu “Rupător”.Pe placa din fa ă este notat un frumos text compus de inginerul Constantin Olteanu. deoarece peste 90% din locuitorii oraşului nici nu ştiu de existen a statuii..G. iar numele meu a fost răzuit cu ură de pe placa unde era scris. începând cu cele două busturi “Teodor Diamant”. REZULTATĂ DIN ABNEGA IE. a avut o copie identică şi la Scăieni.Hr.

Mie îmi rămăsese doar capul îngerului. dar trebuie să vă spunem că lupoaica 109 .sus pe acoperişul capelei de la cimitirul din Scăieni. Unul capul lupoaicei. o aşteptam sus. Acest loc era peronul gării din Scăieni pe unde treceau zilnic numeroase trenuri pline de călători şi navetişti. m-aş bucura să-mi trimită cineva şi mie o copie. Ştiam însă că nu voi ob ine niciodată aşa ceva. regretatul serg.. ne pare rău. că ărat pe o scară înaltă. Această persoană a fost un mili ian de la postul de mili ie din Scăieni. Cei care se aflau prin apropierea coloanelor căzute. Cel mai vizibil şi mai ferit spa iu pentru postarea statuii “Lupa capitolina” era o coloană înaltă de 10 m din fa a pergolei de cărămidă de pe peronul gării. peronul gării era plin de navetişti şi s-ar fi putut întâmpla o nenorocire. au luat piesele găsite.. iar la câteva minute după cutremur. nimeni nu o va mai putea da jos din pozi ia unde o că ărasem. am decis să o sculptez eu gratis şi nu numai că am realizat-o la aceeaşi scară cu originalul. dar nimeni nu mă ajuta.. şi anume un vultur mare. El mi-a adus de nu ştiu unde o macara cu bra lung şi trei oameni să mă ajute.. să instalez o altă sculptură .un înger de aproape o jumătate de tonă . în acelaşi timp fiind sigur că odată instalată. rotind-o până s-a potrivit pe capătul plat al coloanei. Ei au văzut-o acolo timp de aproape doi ani.una. Tot drăgălaşul de Gheorghi ă Bârjoveanu m-a ajutat. am răsucit cu ambele mâini platforma agă ată cu cabluri de o el. Arăta superb şi era prea frumoasă spre a supravie ui şi a se lua la întrecere cu surorile ei din Roma. cu aripile desfăcute . lucrată la IFLGS ca şi scheletul lupoaicei. Dar.stând pe o roată de tren (acesta a fost şi motivul pentru care şeful gării mi-a aprobat postarea celor două sculpturi acolo. Voi vorbi imediat şi despre această sculptură la care ineam foarte mult..27. cu aceeaşi macara. a fost legată de bra ul macaralei iar eu. Aşa s-a şi întâmplat.. maj. În plus. Bucureşti. care răspundea şi de circula ia auto pe teritoriu. căci românii noştri ştiu să facă haz de necaz în orice situa ie: “Domnule profesor. altul pe Remus. unele spuse chiar pe un ton mucalit. Cutremurul din 4 martie 1977 le-a nimicit într-o clipă pe toate trei! Ambele coloane s-au rupt de la bază şi ambele sculpturi s-au fragmentat în bucă i.. Când a fost gata. Chiar atunci. Când grupul statuar a ajuns în dreptul meu. Platforma de metal a sculpturii. lupoaica parcă fusese pusă acolo de când lumea. m-am rugat de mul i să mă ajute să o urc acolo sus.. majestuos. ci după cum vrea Domnul. Deoarece ştiu că şi alte persoane au fotografiat aceste două sculpturi. n-a fost să fie. un moldovean sufletist.. dar nu am făcut decât două poze cu lupoaica şi nici una cu frumosul vultur. fiindcă nu este după cum vrea omul.Vulturul Feroviarilor . Adevărul este că am comis un abuz instalând o lucrare de artă fără să cer vreo aprobare.) Am fost anun at că cineva de la televiziune le filmase. Gheorghe Bârjoveanu. lucrasem şi pentru cealaltă coloană ceva specific CFR-ului. dar şi acela a dispărut. altul pe Romulus. încât după retragerea cablurilor şi a macaralei. Şi eu le-am filmat cu un aparat de amatori de 8 mm. Timişoara sau Cluj! Multe lucruri frumoase sunt perisabile. iar statuia era grea de peste 200 kg şi de abia patru oameni o puteau transporta. eu sunt omul surprizelor şi voiam să fac locuitorilor o frumoasă surpriză. la ora 21. lumea venea pe rând la poarta mea să-mi dea în serie veştile triste. Dar pentru că erau două coloane.. care sunau ca nişte condolean e. iar ajutorul a venit de la cine nici nu mă aşteptam. dar am şi expus-o în public în locul de unde putea fi văzută cel mai bine de mii şi mii de oameni (vezi fotografia).

Eu lucram zilnic.slavă Domnului! Să fim noi sănătoşi. luate din diferite unghiuri. După orele de curs de la şcoală.. Sau: “Vulturul ce l-a i sculptat la gară a fost ajutat de cutremur să-şi ia zborul la ceruri. în punctul “grajdurile comunale”. am coborât-o cu frânghii la cuptor.. dacă este expusă în aer liber. cot la cot cu “pământarii” care. în igănie. Ei mi-au permis să folosesc spa iul lor . dădeam fuga la fabrică.. nici condi iile nu-mi mai permiteau aşa ceva. îi răspund: în Egipt. întrucât adevărul este că nu am mai putut face altele de aceeaşi anvergură.” “Îngerul de la cimitir a căzut la doi metri de o babă. imitând culoarea închisă a bronzului învechit.. văzându-mă sculptând.” Dar vorba vine. Singura grijă este ca ele să nu fie trântite cu putere ori lovite cu duritate..şi le mul umesc şi acum dacă mai trăiesc... caolin de cea mai bună calitate şi un ditamai cuptorul (subteran) în care încăpea o şarjă de până la peste 1000 de plăci pentru sobele de teracotă... prin fa a capelei. era o fabrică de teracotă şi la acea fabrică mă împrietenisem cu fra ii Badea Nicolae (da. Pentru cine se întreabă dacă o sculptură de caolin ars poate avea aceeaşi durabilitate cu cea de bronz adevărat. de obicei cu autobuzul.. care făceau zilnic naveta tocmai de la Periş. motiv pentru care în Germania se pot vedea asemenea statui expuse în aer liber. să reiau lucrarea de la început. la înăl ime. Căci statui . fie pentru că materialul crăpa. iar când am scos-o era o frumoasă lupoaică lucioasă de teracotă. şi m-am jurat să nu mă las până ce lupoaica mare nu va ieşit perfect asemănătoare cu cea mică. am lăsat-o cam o lună să se usuce. spre a nu mai aminti de faptul intempestiv că o conductă urâtă şi uriaşă barează. Acolo aveam materia primă . mă ghidam şi după nişte fotografii mărite ale originalului. exact locul unde aş putea repune un alt înger în locul celui pierdut. În fond. indiferent de intemperii. dar uneori şi cu bicicleta şi astfel îmbinam munca intelectuală de la catedră cu cea fizică din atelier. A ars mai mult de 24 de ore.dumneavoastră s-a sinucis la cutremur”. fiindcă altminteri aş fi avut vie ile unor oameni pe conştiin ă. atunci este bine. China şi Japonia asemenea sculpturi au rezistat mii de ani. la locul de întoarcere de la grajduri.pământ de teracotă cât pofteam. ca meşterul Manole. Eu aveam un bibelou mic cu “lupa capitolina” (statueta lupoaicei) drept model. de culoare maronie închisă. după o re etă secretă ce o aveam de la un sculptor iugoslav. deoarece nici fondurile. Când s-a răcit. apoi am dat-o cu smal umed de teracotă iar după uscarea completă. care făcea cursa Blejoi-Boldeşti. începuseră să mă îndrăgească şi-mi admirau munca. 110 . pe amândoi fra ii îi chema Nicolae!). Lupoaica am construit-o pe un schelet gros de o el. c-o să facem altele. Când lucrarea a fost gata.. fie pentru că era prea moale şi umplutura modelată cădea. am dat-o cu două straturi de bronz ce nu se mai cură ă niciodată. care şi acuma se închină şi îşi scuipă în sân că a scăpat... îmbrăcat în caolin. De câteva ori a trebuit. unde şi cum le lucram eu pe toate? La capătul autobuzului local.. deci la fel cu cea de la Roma! De asemenea. responsabilii fabricii.” Ce puteam face? Le răspundeam prin aceeaşi întrebare: “A căzut vreo statuie de-a mea pe cineva?” To i răspundeau că nu: “Ei.

s-a transformat în cenuşă. foarte mare . şi amândoi au strigat de acolo. dar statuia a rezistat peste un an de zile şi a ajuns acolo unde voiam . Cam asta era explica ia că se poate rezista câteva secunde la peste 500 de grade Celsius într-un cuptor încins la roşu. aflată lângă strada principală şi l-am instalat pe acoperişul ei. au avut dreptate. îmi venea să plâng şi am sărit repede în groapa de lângă cuptor.. Badea Niculae. singurul care a 111 . To i se bucurau.. aveam nevoie. în două!” Auzind asta. el a fost transportat pe baloturi de paie la capela cimitirului. s-au desfăcut uşile uriaşului cuptor şi primul care a coborât să-l vadă a fost meşterul Badea Nicu.. Pe urmă mi-a explicat maestrul cum stă treaba: “Temperatura este.l-am întrebat. însă nu din cauza modelului viu. În fiecare seară visam că opera mea s-a făcut bucă i. Atâta se poate sta. eu vă spun că se poate. însă ea nu este flacără să te ardă şi dogoarea nu are timp să. Îngerul la care v-a i chinuit atâta s-a crăpat la jumătate.. După ce îngerul s-a uscat.excesiv de fierbinte. într-adevăr. Aveam mari emo ii. o sculptură frumoasă reprezentând un înger înalt de 1.. unde îi îngropasem baza sculpturii. Drept bază de sus inere era un drug gros de lemn care. n-o mai lua i pe asta drept model pentru înger.ÎNGERUL JUDECĂ II La acelaşi atelier am lucrat din caolin şi “Îngerul Judecă ii”. (Vezi poza.. mai în serios: “Dom’ profesor. cu aripile lipite de corp şi cu o trompetă lungă până la pământ. Unii “colegi” de atelier îmi spuneau. l-am tras zece inşi afară cu frânghiile..65 m. Acolo a ars 48 de ore la peste 600 de grade Celsius.i prăjească pielea ca flacăra sau ca apa opărită. unele poze cu îngeri. lângă ei. căci nu este prima dată când intru să văd cum s-a copt marfa. Apoi am intrat şi eu pentru 4-5 secunde.. de jos: “Dom profesor. Îmi părea rău şi o iubeam. nenorocire! Jale maree!.deşi. şeful atelierului m-a invitat să intru în cuptor. Amândoi au început să râdă: “O. “Se poate intra într-un cuptor de 500 grade Celsius?” . l-am putut procura. “Dacă vă zice cineva că nu se poate. Când am ieşit sus.. în final. apoi fratele lui. pe care numai la o fabrică de por elan din Bucureşti. dar adevărat!” Când îngerul s-a răcit. glazurată cu smal alb! Din ea n-a mai rămas decât soclul de ciment şi un ciot găunos în care anual îşi fac păsările cerului cuib. sculptura rămânând cu un gol prin mijloc.” Şi a intrat. fiindcă era cea mai mare statuie de por elan din ară. dar şi o fată care lucra la acea fabrică. Nici măcar părul nu mi s-a pârlit. mi-au slujit nişte schi e de-ale mele. Pe soclul de beton. sta i liniştit. ci din cauza cutremurului. mai în glumă. (Deci tot a fost bun la ceva!) Ca să iasă un înger de por elan alb. după care am făcut cu to ii o poză în jurul lui. că uite: este o splendoare de înger! Este de un alb care vă ia ochii! Dar nu-l atinge i că vă arde rău!” Exact aşa era şi i-am îmbră işat pe amândoi.. Incredibil. din Scăieni. Ca model. am sărbătorit evenimentul cu un mic chef. după coacere.. tot s-a făcut ăndări. unde lucra maistrul Diaconu Ovidiu (Videl). Pere ii dogorau şi am sim it că mor. (Vezi fotografiile). Sta i liniştit. După ce s-a oprit coacerea.. A doua zi. pe capela cimitirului . desigur.adică sus. l-am glazurat cu alb şi vreo şapte inşi l-am lăsat încet cu frânghiile în cuptor. Totul este să păşi i pe placa rece pusă de mine acum. dar am ieşit repede fără să mi se întâmple nimic. de smal alb.) În aceeaşi zi. cu ajutorul lui.” Într-un fel. că o să se facă ăndări imediat după ce îl scoate i afară din cuptor. să nu vă apropia i de pere i şi să vă ine i respira ia pentru 7-8 secunde şi să nu ave i nimic de nailon pe dumneavoastră.

” După momentele pasagere de laudă şi felicitări.. reconstituite din imagina ia mea. Deşi cutremurul îmi distrusese această sculptură.. Imediat ce “binevoitorii” m-au pârât la organe pentru isprăvile făcute. şeful Securită ii Prahova. De to i aceştia mi-am bătut şi eu joc în romanul “Oaspe ii din Elizeu”. am revenit şi am vrut să stau de vorbă cu ambii colonei Dumitru. localnicii se obişnuiseră foarte repede cu el. Dar după câteva săptămâni. căci nu voiam să fie idolatrizat. sta iile de televiziune transmit filmul cu ea şi cu crucea uriaşă apărută pe cerul senin la înmormântarea ei. dispari ia ei tot nu i-a potolit pe cei care se porniseră contra mea. tovarăşii de la partid şi de la Inspectoratul de învă ământ s-au sesizat şi m-au chemat la ordine să le dau explica ii cum un profesor care pictează icoane şi sculptează îngeri mai poate să facă şi educa ia comunistă a elevilor? Inspectorii şcolari mă urmăreau şi ei. Atunci am luat decizia să scap din gura lupului. Vorba lui Goethe: “Un curcubeu care stă mai mult de un sfert de oră pe cer. Lupoaică şi după Vulturul meu de la gară. dar în urma căreia inima mi-a fost grav afectată pentru ani de zile).. prima noastră feti ă. ceea ce mi-a displăcut. Maria Petre. nu mai este privit de nimeni. păstrându-le numele. Cornel Păltânea. Era anul când se născuse Codrina. Unul era la primărie . M-am lăsat păgubaş să-i mai anchetez acolo. BUSTUL LUI TEODOR DIAMANT În 1971 am sculptat un bust al lui Teodor Diamant. (dar şi la Catedrala din Ploieşti.vorba lui Caragiale altul la şcoală.. am aflat de la fostul col. Fecioara de la Parepa. au sosit însă şi momente mai dure. Când. Cine vrea 112 . apărut în Editura Eminescu (Bucureşti. o sculptură reprezentând macheta Sfântului Mormânt. de natură politică. epuizat din librării într-o singură săptămână. Ambele busturi. Când şi când. multă lume a venit să-mi privească “Îngerul Judecă ii”. şeful SRI Prahova.rămas intact. După emigrarea mea ilegală din ară. în fa a altarului. am avut expusă. Codrina Maria Tatiana. Am fost anchetat în serie şi ore întregi de colonelul de securitate Dumitru. să-i caut la cimitir. Pe lângă acuza iile cu operele religioase mi s-au adus şi altele.. de căpitanul Cursaru. (Despre Fecioara de la Parepa am dat amănunte care pot fi găsite la pagina unde descriu biserica de la Seciu. după modelul căruia am făcut un tipar spre a mai turna încă unul.. poate prea dure.) În primele zile. căci anchetele la sediul securită ii din Ploieşti şi amenin ările abia începuseră şi se înmul eau în progresie geometrică.a. deci. au fost realizate din ghips dentar (vezi pozele). trebuind. ceea ce nu era departe de adevăr. Anul 1975”. cu posturile de radio străine ş. şi naşei sale. to i prietenii. mai grave. timp de peste două decenii. după Revolu ie. ştiind că judecata mea ar fi fost mai mică şi mai nedreaptă decât aceea la care au fost ei supuşi imediat după trecerea Styxului. că şi unul şi celălalt s-au dus după. nimeni nu-l mai băga în seamă. Cercul amenin ărilor se strângea în jurul meu şi într-o împrejurare mi s-a turnat otravă într-o ceaşcă de cafea (pe care nu o băusem toată. era scris: “Dedicat feti ei mele. 2004). Unii chiar se închinau în dreptul lui. de legături secrete cu străinătatea. rudele şi cunoscu ii mei apropia i au fost minu ios ancheta i. de colonelul Pescaru şi de colonelul Ion Dumitru.. care răspundea de sectorul Boldeşti-Scăieni.

De la primărie au mai fost plimbate. ara mea de glorii. apoi a fost spart cu dalta şi distrus din ini iative criminale.i nervoase arma de tărie. 2 (95). după Revolu ie. Portretul. Cert este că nu a mai rămas nici unul. Aşa o fi. la pag. 25. am spart tencuiala până la cărămidă. 1975.Mihai Eminescu”. în 1967 (scenariu publicat la Western Publishing. pe o pânză cauciucată. dulce Românie”: Ce. Iar când. PORTRETUL LUI MIHAI EMINESCU DE PE CASA DE CULTURĂ Mai corect era să fi scris: “Portretele lui Mihai Eminescu de pe Casa de Cultură”. 32). scris în 1965/66 şi achizi ionat. pe care am aplicat-o în locul portretului distrus. pentru aceleaşi motive pentru care mi s-au distrus şi busturile lui Diamant. specificându-se că este cel mai mare portret al lui Eminescu din ară. căci i s-a schimbat locul). Un bust se spune că a fost distrus din cauză că autorul fugise din România şi despre celălalt că fusese distrus de unul din cutremure. după ce. Primul portret a fost pictat în vara anului 1974. improvizată de pe care am şi căzut odată.o poate vedea după ce îl anun ă pe preot. iar sub iscălitură prima strofă din poezia “Ce. Aşa cum au dispărut busturile. Chicago. Spa iul a fost retencuit de mine cu ciment fin peste care am pictat în ulei portretul. decât amintirea lor frumoasă în aceste fotografii pe care le public în monografia de fa ă. m-am întors în vizită în ară. n-am mai găsit nici urmă de ele. prin contract oficial. unde este reprodus scenariul meu de film cu acelaşi nume. la vârsta de 19 ani. pozele. La trecutu. în 1996). ci trei asemenea portrete pe această institu ie din oraşul Boldeşti-Scăieni.i doresc eu ie.i doresc eu ie. cu o daltă. stând că ărat pe o schelă înaltă. căci pe vremea aceea fotografiile color erau o raritate la noi). Acest gest m-a ambi ionat şi mai mult. (V. fiindcă nu a fost numai unul. dulce Românie. pe la Clubul Boldeşti. În 1991. pe la Casa de cultură din Scăieni. am lucrat în America un alt portret Eminescu. tabloul mai întâi a fost văruit. creând un spa iu oval unde urma să lucrez portretul. ara mea de dor? Bra ele. prima poză color a fost făcută de un italian care a trecut prin Scăieni. la fel de misterios a dispărut şi macheta casei lui Mihai Eminescu. singurul de acest fel expus pe un zid exterior.i mare. Alte reproduceri cu sculptura mea apăruseră în “Magazinul istoric” Nr. şi într-o revistă americană care vorbea despre socialismul utopic (nu de in această revistă). îl înfă işa pe Luceafăr. după fotografia de la Praga şi reproducerea acestui portret a apărut pe coperta căr ii mele “Geniu sublim . Sub acest tablou de pe fa ada Casei de cultură am copiat iscălitura mărită a poetului. Pe pieptul 113 . Deşi a rezistat perfect timp de 26 de ani. de Studiourile Cinematografice Buftea. inclusiv în acelaşi “Magazin istoric” citat mai sus (la pag. (vezi poza) realizată de mine după casa de la Ipoteşti a poetului. mare viitor! Imaginea picturii respective a fost transmisă de mai multe ori la TVR şi reprodusă prin diferite publica ii.

. Dispensarul veterinar. a extins electrificarea comunei şi gazeificarea ei. pentru că locuitorii l-au respectat şi iubit. Sub noul tablou exista aceeaşi frumoasă semnătura mărită a lui Eminescu şi. din ini iativa lui. Sub tabloul rotund cu portretul. lucrat în America. CÂND A FOST ÎNLĂTURAT DE LEGIONARI. în culorile tricolore. sub ea.) 114 . DIN 1938 PÂNĂ ÎN 1940. în 1978. Ultima pictură seamănă cel mai mult cu primul portret care a fost distrus inten ionat. Portretul a fost dezvelit cu o frumoasă festivitate. Pentru aceste merite. am scris următoarele: ILIE B. a extins liniile de apă în comună şi a construit un trotuar modern de la gară până la şcoală. şi acest tablou a fost dat cu var. mai ales că în locul ferit unde se află. AL BĂII COMUNALE. Şi acest tablou a fost filmat şi transmis de un post local de televiziune. RĂSPOP (1888-1952) CTITOR AL ACESTUI LĂCAŞ DE CULTURĂ.i doresc eu ie”. Maria Albulescu. nu bate deloc soarele şi nu i se alterează coloratura. După plecarea mea din ară. înlocuindu-l cu cel de-al treilea portret. între 1938-1940. În anul 2000 am scos acest tablou şi l-am făcut cadou Editurii Eminescu din Bucureşti. având diametrul ovalului de 2. Acest al treilea portret este ceva mai mare decât primele două. DISPENSARULUI VETERINAR. citate din “Ce. i-am pictat acest portret pe care l-am aşezat deasupra uşii principale de intrare în Casa de cultură de la Scăieni. înconjurată de luceferi. Biserica nouă. CRISTIAN BĂLAN. strănepotul lui Octavian Goga şi a venit la Scăieni ca primar pentru scurt timp. Dar în aceşti doi ani şi-a dovedit o hărnicie fără seamăn. cu întreaga familie. alături de un fragment din poezia “Doină” : Din Hotin şi pân’ la mare. Mă bucur să constat că nuan ele culorilor s-au păstrat destul de bine până la apari ia acestei căr i. s-au construit Căminul cultural.. la care a participat fiica dumnealui. Monumentul Eroilor.Luceafărului se află harta României Mari.35 m. şi ele scrise pe acelaşi tip de pânze. însă i-am păstrat iscălitura şi cele două citate de la al doilea portret. tot pe o pânză cauciucată. Îndrăgi-i-ar ciorile Şi spânzurătorile. de aceea. Baia comunală. pictate cu uleiurile cele mai scumpe şi mai rezistente la intemperii. dar l-am recondi ionat. AL MONUMENTULUI EROILOR ŞI AL ALTOR REALIZĂRI EDILITARE ÎNFĂPTUITE CA PRIMAR AL SCĂIENIULUI. am considerat că ar trebui men ionat şi cinstit în vreun fel şi. CINSTE LUI ! (PORTRET EXECUTAT ÎN ANUL 1978 DE PROF. căci. şi în prezent el arată destul de bine. PORTRETUL PRIMARULUI ILIE RĂSPOP (1888-1952) Ilie Răspop era un intelectual de vază. păstrându-şi neschimbat culorile. Vin muscalii de-a călare. locuitori ai oraşului şi un grup de pionieri.

scris cu litere ebraice. cauciucată. simbolul suferin elor noastre istorice încă nesfârşite. expus ploilor şi razelor solare. pe o pânză foarte scumpă. Sf. a cărei hartă (cu România Mare. În octombrie-decembrie 2000. pe hartă este crucea cu Iisus răstignit. galben. Trebuia. Deci n-am făcut acest gest din propria-mi ini iativă precum celelalte lucrări de artă. Contrar unor opinii lipsite total de informare. cum era odată) are deasupra coroana de spini. din Chicago. în anul 2001. Vestmintele Mântuitorului sunt tricolore: roşu. (V. înfă işându-L pe Mântuitorul nostru cu bra ele rănite întinse ca să ne binecuvânteze. În nişele din dreapta şi stânga tabloului i-am pictat. poza) Sub mâna stângă a Mântuitorului am pictat un om păcătos. în anul 1980. în aprilie 2000. fiindcă s-a îmbolnăvit grav şi nu după mult timp a decedat. să-i împlinesc dorin a acestui preot respectat de comunitate şi de aceea.Duh. reprezentând “Judecata supremă”. Am inut foarte mult să pictez un Iisus frumos. dar preotul nu a mai apucat să o vadă. De aceea. pe Fiul. înfă işam pe Tatăl Ceresc. pe Sfin ii Apostoli Petru şi Pavel. iar dacă vreunul a spus că acest chip seamănă cu mine . sub formă de nişe ovale. este o compozi ie mai modernă. cel de sus. cu ochii albaştri cum spun to i vizionarii care L-au văzut. aplicată şi ea pe capelă. sus. de preotul Simion Pavel. Sfânta Precista ine în mâna stângă Biblia. o primă pictură. nevoie să se roage pentru ara noastră. iar Sf. Tabloul. am pictat în America un alt tablou religios. dacă vre i o icoană simbolică. roagă-te pentru România! Şi este. Preotul Babi mi-a mul umit şi l-a sfin it. în planul ceresc. Părintele m-a rugat să-l înlocuiesc cu o Sf. Petru ine în mâini cheile raiului şi Cartea Vie ii. Proiectantul a lăsat nişte spa ii libere speciale. sângele Lui se scurge pe harta ării noastre şi cine are ochi de văzut în elege ce simbol adânc este acesta. am pictat şi aplicat Sf. privindu-Şi Fiul cu ochii în lacrimi. pentru a fi pictate.PICTURILE RELIGIOASE DE PE CAPELA CIMITIRULUI SCĂIENI Această capelă cu clopotni ă datează din acelaşi an cu biserica nouă. care in o eşarfă scrisă în latină: Sfântă Maria. încadrată de doi îngeri mai mari. Aceasta am lucrat-o în America. aşadar. Pavel un citat din scrierile lui notate în limba greacă: “Harul Domnului nostru 115 . Sub mâna dreaptă se află Sfânta Fecioară Maria cu mâinile îmbinate pentru rugăciune. Fondul este un cer plin de stele luminoase. în stânga Luna. Sf. fiind lucrată după planul arhitectului Toma Socolescu. În mâna-I dreaptă Iisus ine Soarele. cu adevărat. după cum se vede. mai pu in pregnante. în stil neobizantin. la Scăieni. Icoană a Mântuitorului.foarte bine (măcar de-ar fi aşa!). cu tunelul de lumină ce duce spre Eden. Acest tablou a fost sfin it în Biserica ortodoxă Română “Naşterea Domnului”. Fecioară Maria. îmbinând elementele clasice ale picturilor religioase occidentale cu cele răsăritene. am executat pe un panou de p. iar un înger ine tot în mâna stângă Noul Testament. în anul 2000. în care personajul central este Sf. având titlul grecesc IISUS PANTOCRATOR (Iisus Atoatecreator). albastru. în care.f. iar în partea stângă scene terifiante din iad. s-a degradat însă repede şi a trebuit să-l dau jos. Fecioară Maria cu Pruncul în bra e. pe cei 12 apostoli şi un sobor de îngeri. Predominant însă este tabloul central. în vara aceluiaşi an. sub ei scena raiului.l. Icoană cu Mântuitorul pe frontonul capelei. Acest tablou. pe Sf. În tablou. Peste Mun ii Carpa i. căci Iisus pentru păcătoşi S-a jertfit. fostul preot Vlad Babi a fost acela care m-a rugat să pictez acele spa ii. doi mai mici şi al i patru îngeraşi pe norii din col ul stâng.

cu dorul fa ă de locurile natale. După decorarea acesteia cu picturi religioase şi cu citate din Biblie. dimpotrivă: le-am lucrat cu tot sufletul. rele.la faptul evident că ceva. din cauza terorismului. Nu ştiu dacă bunele mele inten ii au contribuit cât de cât la educa ia religioasă a localnicilor. îndeosebi a copiilor. înainte de a te urca cu ele în avioane. pentru un motiv sau altul. în spa iul de sub icoană şi în cel de deasupra compozi iei alegorice. 24. măcar la acest lucru să se gândească . mohorâtă şi nimeni nu se închina când trecea pe lângă ea. ceva. să critici şi să jigneşti.şi el mi-a fost confirmat. fără să apelez vreodată la sponsori. în spa iul liber din jurul micu ei nişe ovale. din Luca. din vest în est. să se familiarizeze cu ele. şi-a ales ca model. de câteva ori şi de mul i martori: înainte fa ada acestei capele de la cimitir părea goală. Eu nu am preten ia că sunt artist profesionist şi nu am cerut niciodată vreun leu sau vreo altă recompensă pentru vreuna din picturile şi sculpturile mele expuse public.. să li se imprime în minte şi să le memoreze. bătrâni şi tineri. ori de câte ori le privesc. Nu cred că am comis o blasfemie când am urmat acelaşi procedeu clasic. şi cât de greu ob ii aprobările patrimoniului american. atunci când zugrăvea sfin ii de la Mânăstirea Zamfira.Iisus Hristos să fie cu voi cu to i!” Când am lucrat la compozi ia religioasă alegorică.36. când trec prin dreptul ei. dar mult mai greu să înlocuieşti lucrări ca ale mele . pe ramele aplicate ale tabloului meu votiv. dar de un lucru am fost sigur . s-a schimbat în urma efortului ce lam depus în această direc ie. deci litere mobile. cum or fi . Criticii mei nici nu-şi pot imagina câtă energie trebuie investită ca să lucrezi asemenea tablouri şi ei nici măcar nu ştiu cu ce eforturi fizice şi financiare sau cu ce riscuri deosebit de mari po i trece. Între marele tablou de sus şi compozi ia alegorică de jos. mai elevate. care nici nu ar vrea să audă să lucreze ceva gratis în România. de vamele foarte severe în ultimul timp. salutul lui Iisus adresat ucenicilor când le-a apărut după înviere: PACE VOUĂ ! . Chiar dacă există critici care. nişte versete de aur.bune. se închină cu evlavie. cu dragostea caldă fa ă de oamenii de acolo. foarte chi ibuşar atunci când vrei să ieşi cu orice lucrări de artă peste grani ă. Am considerat necesar ca în spa iul curb de deasupra icoanei cu Iisus. în mentalitatea şi-n sufletul unor oameni. Este tare uşor să bârfeşti. tinerii din sat sau chiar membrii familiei lui. inventat de mine. fa ă de conorăşenii mei şi poate că am investit sume serioase în realizarea lor. cu fluturaşi metalici mobili care tremură la cea mai mică adiere a vântului. Pentru a încheia descrierea acestor icoane. cu scopul ca oamenii.. după cum se vede şi în reproducerea anexată. sunt scrise nişte explica ii pe care le transcriu mai jos aşa cum au fost afişate: DETALII DESPRE FA ADA CIMITIRULUI “ETERNITATEA” DIN SCĂIENI: “Capela cimitirului “Eternitatea” din oraşul Boldeşti-Scăieni s-a realizat după planurile marelui arhitect român Toma Socolescu. să transcriu trei citate fundamentale din Biblie. folosit şi cu sute de ani în urmă de to i pictorii iconari din Europa. pustie. am scris. cel care a proiectat şi clădirea bisericii “Sfin ii Împăra i 116 .folosind un sistem de litere.cu lucrările altuia. trebuie să specific aici că în col ul din stânga lor. am mers şi după exemplul marelui Nicolae Grigorescu care. mai ales dacă este şi artist profesionist. multă lume. nu pot fi de acord cu munca mea.

SF. Ea a înlocuit vechea pictură “JUDECATA DE APOI”. probabil pentru că persoana care luase icoana citise avertizarea de mai jos). iar sângele lui Iisus se revarsă peste Mun ii Carpa i. Pe soclul de sus . în aprilie 2001. Împăratul lumii). o compozi ie picturală complexă şi alegorică. “Vulturul feroviarilor”. în prezent cetă ean american domiciliat în Chicago-Glen Ellyn.dec. concepută în 1975 la Boldeşti. 3. În nişa ovală de sub curbura acoperişului se află o lucrare pe pânză. în America. pe peronul gării Scăieni şi bustul lui Teodor Diamant). aceste picturi au fost expuse în câteva biserici româneşti şi americane din SUA (ortodoxe. deasupra hăr ii României Întregite. împreună cu alte sculpturi ale aceluiaşi autor(“Lupoaica romană”. dată fiind rezisten a culorilor bazate pe uleiuri extrafine şi polimeri. dar. înconjurată de îngeri şi îmbrăcată în tricolorul românesc. pe zid ori pe pânză. protestante ori neoprotestante) şi prezentate în câteva programe ale posturilor de televiziune americane. Sub bra ele întinse ale Mântuitorului se află Fecioara Maria şi o figură umană cu mâinile împreunate pentru rugăciune. Statele Unite ale Americii. Vă prezentăm. ÎN NUMELE POPULA IEI DIN ÎNTREAGA ROMÂNIE. înaltă de 1. picturile cu Sf. executate gratuit. câteva versete de aur din Biblie. intitulată “IISUS PANTOCRATOR” (Iisus Atoatecreator. este Creatorul Universului. APOSOL PETRU . din Scăieni.în nişa din dreapta fa adei cimitirului.în nişa din stânga fa adei. Ioan” din Ploieşti. Fecioară Maria a fost postată pe un soclu. APOSTOL PAVEL . Preafericita Mamă a lui Iisus. catolice. DE ASEMENEA.. Dacă ar fi fost expuse în interiorul vreunei biserici ori al vreunui muzeu. de-a lungul anilor. renumite prin frumuse ea lor. şi care s-a degradat din cauza intemperiilor. 5.. Pentru acest motiv. catedrala “Sf. AUTORUL A DECIS CĂ ACESTE PICTURI SUNT DEDICATE ANIVERSĂRII A 2000 DE ANI DE LA NAŞTEREA MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS. Celelalte icoane sunt: 4. (Aceasta s-a furat. a fost returnată şi relipită. Expunerea lor în exterior 117 . Mai înainte de a fi aduse în ară. pictată în ulei şi culori acrilice. REGINA ROMÂNIEI. fiind văzute de milioane de americani şi întrunind aprecierile lor unanime. executată în America şi lucrată în acrilic şi ulei (oct. Un îngeraş oferă Madonei trei flori de culoarea tricolorului na ional. executată în America în aprilie 2000 şi lipită pe zid. Ca şi icoanele alăturate lor. făcută în ară cu 25 de ani în urmă de acelaşi autor pe o placă de pefele. a fost distrusă de cutremurul din 4 martie 1977.65 m şi grea de 450 kg. pictorul a citat. pe rând. Sculptorul inten ionează să reediteze “Îngerul Judecă ii” dacă autorită ile locale decid înlăturarea conductei rămasă în prezent fără nici o folosin ă şi care opturează fa ada cimitirului în dauna esteticii acestei localită i. împreună cu Tatăl. ele au fost reproduse în culori de mai multe publica ii americane şi româneşti. simbolizând că. 2000).Constantin şi Elena” din localitate. peste care se află o coroană de spini. în mici detalii: 1. În locul unde era intrarea principală a fost postată “PREABINECUVÂNTATA ŞI SFÂNTA FECIOARĂ MARIA. Fa ada capelei a fost împodobită cu şase lucrări artistice de inspira ie religioasă (două din ele dispărute). CU PRUNCUL IISUS ÎN BRA E”. aceste lucrări pe pânză ar fi durat cca 5-600 de ani. Între tablouri. 2. spre a ne aminti că Mântuitorul S-a jertfit şi pentru noi românii. aduse în România în vara aceluiaşi an şi lipite. Apostoli au fost lucrate în acrilic şi ulei.doar soclul a mai rămas . Sf. Lucrarea. În mijlocul hăr ii se află Crucifixul. de profesorul Cristian Petru Bălan (cunoscut de localnici sub numele de Puiu Bălan). Ea are ca figură centrală pe Sfânta Fecioară. De asemenea. Iisus sus ine în mâinile Sale Soarele şi Luna. “Halele Centrale” din acelaşi municipiu şi multe alte construc ii arhitectonice din ară. ca şi precedentele. toate aceste lucrări. pe zid. lucrată tot de Cristian Petru Bălan. din caolin glazurat cu smal ceramic alb.fusese aşezată sculptura “ÎNGERUL JUDECA II”. aşezate pe două coloane de10 m înăl ime. ca simbol al suferin elor neamului nostru în aceşti 2000 de ani. în tabloul de jos. DEDICA IE FĂCUTĂ ÎN NUMELE LOCUITORILOR ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI ŞI. lăudate şi descrise pe larg pentru simbolistica lor originală. SF.

Bine ar fi ca ori de câte ori trecem pe-aici şi vedem versetele de aur biblice. pentru sufletele celor pe care-i îndrăgim. fără excep ie. Avertizăm pe cei ce vor tenta să le profaneze că. ŞI EU VĂ VOI DA ODIHNĂ! (Matei. asemenea indivizi nelegiui i vor avea cumplit de suferit toată via a lor. nici un profanator de icoane nu a rămas nepedepsit. pentru sfârşirea suferin elor ării noastre iubite. CINE CREDE ÎN MINE CHIAR DACĂ AR FI MURIT VA TRĂI ! ŞI ORICINE TRĂIEŞTE ŞI CREDE ÎN MINE NU VA MURI ÎN VECI! (Ioan. vom sim i şi mai deplin harul şi măre ia ajutorului ceresc. existând totuşi posibilitatea reconstituirii lor ulterioare. dedicându-I-le. să încercăm a le memora şi să înăl ăm atunci în gândul nostru o scurtă rugăciune către Dumnezeu. aspru pedepsi i nu numai de legile omeneşti. face ca perenitatea culorilor să fie redusă substan ial. cutremurelor ori din cauza poluării atmosferice.amin!” Atâta despre singurele opere de artă afişate public în oraşul Boldeşti-Scăieni.25). şi întreaga Românie! Fie ca mâna ocrotitoare a lui Dumnezeu să ne protejeze cu milă şi dărnicie pe to i acum şi pururea şi în vecii vecilor . ploilor. ATÂT DE MULT A IUBIT DUMNEZEU LUMEA. dar în primul rând de cele divine. zăpezilor. la maximum 15-20 de ani. cu jurăminte sacre în fa a lui Dumnezeu. EU SUNT ÎNVIEREA ŞI VIA A. pentru prietenii noştri. 2. CĂ L-A DAT PE UNICUL SĂU FIU. să le citim cu evlavie. Fără excep ie. Fără recondi ionări. sfin ite de preo i. Iată cele trei versete de aur de pe fa ada acestei capele: 1. 3.însă. garantându-le virtualilor răufăcători că. CI SĂ AIBĂ VIA Ă VEŞNICĂ! (Ioan. mai rău decât i-ar urmări cel mai rău blestem. 118 . 11. sub bătaia razelor soarelui. protec ia divinită ii. consemnate între cele două tablouri. Boldeşti-Scăieni. vor fi. pentru noi. căci procedând astfel. atât ei cât şi familiile lor.16) Fie ca aceste sfinte icoane să ne aducă îndurarea Preabunului Părinte Ceresc pe care. 11. fiind tablouri votive.28) 3. pentru familiile noastre. Îl rugăm să ne apere de rău localitatea noastră. Este un foarte cunoscut şi temut legământ al Bisericilor ortodoxe şi catolice din întreaga lume. CA ORICINE CREDE ÎN EL SĂ NU PIARĂ. a vânturilor. picturile de fa ă nu pot fi garantate mai mult. VENI I LA MINE TO I CEI TRUDI I ŞI ÎMPOVĂRA I.

mai ales că ecoul unora dintre ele încă se mai păstrează prin diferite familii. polca şi. au diminuat vizibil tradi iile locale. Vom în elege mai bine toate aceste tradi ii dacă ne vom referi la principalele momente ale vie ii sociale de pe teritoriul oraşului pe care îl analizăm. apăru i atât din localită ile sudice ale ării. schimbarea rapidă a nivelului de cultură. de obicei sâmbăta sau duminicile după amiaza. prilejul de întâlnire al tinerilor erau horele. cu bogate tradi ii etnice şi cu frumoase obiceiuri păstrate din bătrâni. Atât la Boldeşti cât şi la Scăieni. foaia de zestre era semnată de ambele familii şi uneori legiferată şi la tribunal. flăcăii . care este căsătoria. balurile. al XIX-lea . Aş vrea să încep cu descrierea celui mai de neuitat eveniment din via a oamenilor. Desigur. jianul. La mijlocul şi sfârşitul secolului al XX-lea apar dansurile occidentale. Lăutarii cântau: brâul. mai pregnantă în zonele de deal şi de munte.uneori şi fetele . sârba. Chiar dacă s-a întâmplat aşa ceva. numărul băştinaşilor a început a fi depăşit de cel al “veneticilor”. se alegeau naşii. Pe vremea când erau cârciumi. 119 . Cu cât oraşele sunt mai noi. al deprinderilor şi al concep iilor de via ă. Dacă se decideau pentru unirea vie ilor. în deficitul celor populare. la părin ii tinerilor. ca şi astăzi. Acolo tinerii se cunoşteau şi dacă se plăceau. În general. petrecerile continuau la claca de porumb. se întocmea foaia de zestre şi se stabilea nunta (cam la 2-4 săptămâni viitoare). Tradi ii locale. formând un adevărat mozaic în care noii veni i au fost nevoi i să renun e la obiceiurile din locurile natale şi să adopte altele noi. adică obiceiurile locale. cu satele aferente ambelor foste comune. rela iile lor se extindeau şi la rela iile dintre cele două familii. Cu această ocazie. obiceiuri păstrate din bătrâni Oraşul Boldeşti-Scăieni se află într-o zonă a ării noastre cu un bogat patrimoniu cultural. începând de la finele sec. cât şi din cele nordice. În trecut. jude ul Prahova se poate lăuda că a fost binecuvântat cu o paletă bogată şi diversă de asemenea moşteniri pre ioase.CAPITOLUL VIII. acceptate de toată lumea. cu atât se adoptă obiceiuri cu un grad mai mare de universalitate. Fetele se supuneau cel mai mult deciziei parentale. începând de pe la prânz până la lăsarea amurgului. În trecut. slujbele religioase. Dar la hore şi sârbe. accelerat de mass-media modernă. se schimbau inelele.valsuri şi tangouri.. Când părin ii erau de acord. dintre care cele mai multe au dispărut pentru totdeauna.. încât popula ia aceasta nouă nu era deloc unitară. nun ile. nu avem dreptul să omitem acele tradi iile populare şi să nu le descriem măcar în linii generale cum au fost. Ceremonia logodnei avea loc cu o masă de petrecere la una din casele tinerilor şi la ceremonie participau mai multe rubedenii şi prieteni. urbanizarea şi industrializarea rapidă a acestei localită i. horele şi balurile aveau loc aproape săptămânal. În restul săptămânii. precum şi afluxul continuu de nou veni i din alte zone. ardeleanca. breaza. tinerii cereau consim ământul părin ilor şi numai după aprobarea lor hotărârea se definitiva. începea perioada de logodnă. La un moment dat. strigau comenzi şi âpurituri. horele se ineau ziua în bătătura lor ori în salonul cârciumii. nu neapărat cu gândul să se stabilească definitiv aici.chiuiau. după culesul viilor etc. ci se compunea din grupuri de origini sociale şi etnografice foarte variate din punctul de vedere al obiceiurilor. unele cu con inut ironic.

cu participarea tinerilor. aceia care dăruiau pu in se sim eau umili i de cei care se umflau în pene că au oferit cel mai mult. moaşele îngrijeau femeile gravide şi gospodăria lor înainte de naştere şi câteva zile din perioada de lăuzie a tinerelor mămici. pasămite. uică vin . Astăzi mesele de nuntă sunt foarte să ioase.. lăsa i acolo mai multe zile. Tot cu bradul în frunte. cu faimoasa ciorba de potroace. Cu o zi-două înaintea nun ii. preotul. naşii.) Înainte vreme ospă ul de nuntă era mai sărac decât astăzi varză. aceasta arunca peste cap buchetul de flori . li se spune. buchetul aruncat de mireasă zbura drept spre mine şi era gata să-mi pice mie în cap. plicul cu bani. Balaca şi Seciu . cu strigături. În por ile tinerilor se prindeau brazi. până la dezbrăcatul miresei.. cu nelipsitele sarmale. oale. având o batistă şi poleială în vârf. principala aten ie acordându-i-se noului născut. a rudelor şi prietenilor. de obicei. fără să se facă discriminări între întâiul născut şi ultimul. În aceste localită i. le punea verighetele şi pirostriile de încununare.. Momentul ofertei darului. Scăieni. La salon. fiindcă. fripturi. un gest mai civilizat. a părin ilor acestora. căci la botez sunt chema i numeroşi invita i pentru o petrecerea de bucurie organizată în acest scop. împreună cu părin ii copiilor. în care se prindeau de mână mirii. Botezul era un alt prilej de mare sărbătorire în familie. obligându-mă să-l prind din zbor şi săl arunc înapoi miresei. la fel ca în America. carne de oaie. aflat ca invitat la o nuntă cu asemenea obiceiuri. vin să menească viitorul copilului. cu sărutări pe obraji (rareori pe gură). este înmânat discret mirelui. în mijlocul căreia se învârteau multe perechi de nuntaşi. rareori se mai strigă darul de nuntă. naşii de nuntă deveneau şi naşii de botez. Naşterea pruncilor era şi ea un eveniment deosebit de important al ambelor familii.avea moaşa sau moaşele ei. iar darul de nuntă .obiceiul acesta văd că există şi în America şi fata care îl prindea prima se zice că va fi următoarea mireasă (aici trebuie să vă spun că. acest tip arhaic de invita ii au fost înlocuit de invita iile tipărite. era atrăgător.rareori sarmale.se striga în gura mare de unul din lăutari. gulie. după care urma “Isaia dăn uieşte”.. la Boldeşti-Scăieni. după miri. spre ziuă. Unul din flăcăii de onoare purta bradul cu care începea dansul “nuneasca”. tipic românesc şi de nelipsit. ca la reclame. uneori. Dansul “Perini a”. păstrat de la evrei. De aceea. bani . desigur. urmau domnişoarele şi cavalerii de onoare. începuse să devină jenant. La nuntă toată lumea se prindea în horă. dansul ortodox ritual. însă astăzi nu se mai respectă neapărat 120 . De obicei. cu tortul miresei şi. Petrecerea nun ii.Căsătoria civilă era următorul pas şi se oficia la primărie. În asemenea situa ii. inea de sâmbătă până mar ea. dar partea cea mai solemnă era cununia religioasă de la biserică unde preotul le citea din Biblie. Astăzi nimeni nu le mai caută. Mai târziu. fiindcă gravidele merg la maternitate unde naşterile sunt supravegheate de medicii obstetricieni şi de asistentele lor (cărora.crati e. diverse. Este. iar viitoarea mireasă împăr ea bomboane în acelaşi scop pe la prietenele ei. în general. tatăl sau fratele ginerelui mergea pe la casele oamenilor cu plosca sau sticla de vin făcând invita ii verbale pentru nuntă. cu opriri. Spre diminea ă.. începea convoiul nuntaşilor care mergeau pe stradă chiuind cu lăutarii după ei. în zilele noastre. miresei sau persoanei apropiate lor care adună darurile. deşi moaşele erau foarte empirice şi fără studii comparabile cu cele ale asistentelor de la maternitate). prin tradi ie. moaşe. În aria aceasta de jude nu a existat niciodată credin a că la noul născut apar ursitoarele care.. Fiecare localitate Boldeşti.

în majoritatea cazurilor. cu lungi vaiete şi sfâşietoare cuvinte rostite cu voce tare printre lacrimi fierbin i. printre altele. (iar la igani: Mercedes. propunere discutată înainte cu părin ii noului născut. dreptul să-i pună pruncului numele ce-l poartă el sau so ia lui. cu atât jalea expandată sonor este mai mare. ofensate de dangătul clopotelor creştine! Sperăm să nu se importe şi în România legi din acestea. când minorii. bine aleşi şi. erau numele Ion. de clopot. cum S-a botezat şi Iisus. sau cu cât moartea a survenit mai surprinzătoare. al părin ilor.această obliga ie. nici pentru sărbători. fără tragice exteriorizări. Constan a. în trecut. Madonna ş. în România. deoarece nou născu ii nici nu ştiu că sunt boteza i iar naşii copiilor mici nu fac nicicum o educa ie religioasă finului lor. fiindcă aşa au cerut comunită ile evreilor. Astăzi predomină numele Alexandru (Alex). Alina. când tinerii vin ei singuri să ceară botezul. ale budiştilor sau ale altor confesiuni care. Daniela. dacă se poate. Mai nou. nici pentru mor i. Dumitru şi Vasile. În acest oraş. Biserica are obliga ia să anun e comunită ii dispari ia unei persoane prin dangăte rare.. Dolărel. (Aici. Elisabeta.. cum deja 121 . Naşul. predominante. avea acest rol de ini iator al vie ii creştine şi. . Andreea. Andrei. sacadate. în elegeau semnifica ia botezului. Ioana. Copiii apar inând cultelor neoprotestante nu au naşi. fără ca familia decedatului să plătească această obliga ie. Cristian. în plus. în secolele trecute. oameni cât mai boga i şi mai influen i în societate. pentru motivul că mortul sau familia lui nu şi-a achitat taxele la biserică. bisericile ortodoxe sau catolice nu mai au voie să tragă deloc clopotele. s-au semnalat unele cazuri când vreun preot local nu a permis să se tragă clopotul pentru vreo persoană decedată. Gheorghe. Eduard etc. într-adevăr.). Înainte vreme. Monica. Înmormântarea.. Cu cât fiin a era mai tânăra. avea un mare rol şi în alegerea numelui noului născut.a. Georgeta. naşii aveau datoria să le facă educa ia religioasă a finilor lor până la maturitate. Este evenimentul cel mai trist din via a oricărei familii de români. cu seria derivatelor diminutive. Există încă înrădăcinată credin a că numele dat copilului ascunde o for ă magică şi determinantă a norocului în restul vie ii lui. vezi Doamne. Totuşi. Doliul însă se poartă mult timp. Prin aceste păr i nu au existat bocitoare plătite care se prefac că plâng. deveni i majori. mai cutremurătoare şi mai nesfârşită. în gura mare. Dacă în occident plânsul la mort este făcut în surdină. păstrând. Elvis. în America. aşa este “corect din punct de vedere politic”. cei rămaşi în urmă neputându-se ab ine să nu-şi strige durerea până la ceruri. în urma vreunei tragedii fulgerătoare. iar uneori fără îmbrăcăminte cernită. copilul primea câte două-trei nume: al naşului. Melania ş. clopotul se auzea imediat sunând. Diamanta etc. Nicolae. Petre. se sim eau. Cristina.respectiv Alexandra.a. ale musulmanilor. al vreunui prieten cu nume frumos.. oferind iarăşi ocazia de o nouă petrecere în familie. la băie i. La doi. ca să nu mai vorbim de moda importării numelor după eroii din filmele americane sau după denumirile unor actori şi cântăre i celebri: Mannix. iar pentru a-i împăca pe to i. nu au o educa ie teologică. trei ani copilului i se taie mo ul. mai frumoasă. iar la fete Maria. Constantin. moartea unei fiin e dragi este percepută ca o tragedie supremă. fiindcă ei înşişi. după achitarea taxei. sub pretextul că. deci şi în oraşul nostru. pentru că aceste confesiuni religioase consideră că botezul trebuie făcut numai la vârsta maturită ii.. Nicoleta şi derivatele (apocoristicele) lor. s-a extins moda ca pruncule ul să aibă mai mul i naşi (doi-trei!). obicei care a început să dispară în familiile de intelectuali cu preten ie.

steagul bisericii. cineva străin de familie trebuie să scalde mortul. i se scot osemintele acelui decedat spre a fi puse într-un sac alb ce va fi stropit cu vin sfin it şi pus apoi la capul cosciugului. bărba ii mor i în localitatea aceasta . de dragul “corectitudinii politice”. cădelni ează şi recită versete pentru pomenirea mortului. în căru a cu boi sau cai. La răspântii preotul se opreşte. cu omul care duce steagul bisericii şi cu cel care duce crucea. Tot ele bărbieresc mortul. După aceea. asistat de rude. În Boldeşti-Scăieni există femei specializate în asemenea opera ii pe care acestea le fac în urma unei plă i oarecare.. în ginere. o îmbracă în mireasă. ordinea cortegiului funerar la Boldeşti-Scăieni este următoarea: în frunte . După ce cosciugul a fost lăsat pe fundul gropii. dacă este flăcău. participan ii la funeralii merg la casa mortului unde are loc un mare parastas şi unde se fac danii pentru cei săraci care mul umesc totdeauna numai în limba slavonă: “Bog da prosti! (Bogdaproste)”=Dumnezeu să. plata celor “9 vămi” prin care trece sufletul spre rai. iar femeilor li se pune o basma). insistă să se scoată şi icoanele din şcoli. catolice. preotul şi dascălul. În cosciug li se mai pune. cu apă caldă şi săpun (apa aceea era aruncată după casă).cu excep ia tinerilor şi copiilor . vecini sau prieteni. cu mâinile încrucişate pe piept. iar în urma lor coloana lungă formată din rude. potrivit religiei ortodoxe. Se aprind în jur câteva lumânări. cu capul spre răsărit. Mortul este inut trei zile.cer acum unii români care.. protestante şi unele religii neoprotestante. Salutul în casa mortului şi la parastas nu mai este “bună ziua” sau “bună seara”. Până la biserică. iar când slujba s-a terminat.. femeile cu coşul în care se află coliva şi colacii.. mortul este scos din casă cu picioarele înainte. ci “Dumnezeu să-l/s-o ierte!” (Neoprotestan ii nu 122 . în timp ce o rudă aruncă pe margine bani sau bomboane învelite în poleială. prieteni şi oameni din localitate. apoi crucea cu numele decedatului/decedatei scris pe ea. Dacă era vas metalic. astăzi devansată spre orele 12-13. deci la capul mortului. când. Preotul face slujba citind “stâlpii”. pieptenul şi briciul folosite erau puse în cosciug şi rămâneau acolo definitiv. dacă este femeie. şapcă sau bască. o icoană. sau piaptănă persoana. sosesc preotul cu dascălul. atunci se sparge un pahar sau o cană de faian ă. iar dacă este fată tânără. Foarfeca. punându-i câteva monede pe pleoape şi le lasă aşa mai mult de o oră. to i mor ii vor învia). iar crucea este pusă spre apus. cât este moale. pe o masă ori direct în cosciugul pregătit cu pânze albe. aranjându-i părul. obicei dispărut (uneori căciula este înlocuită cu o pălărie. dacă este bărbat. (uneori cu dricul iar astăzi cu vreo maşină de la vreo întreprindere). deseori flori frumoase. aşezat pe o pernă. sfeşnicul cu lumânări arzând. Groapa se sapă în ziua înmormântării.i dea milă!”. nop ile făcându-se priveghi în jurul lui. pentru. Atunci încep funeraliile propriu-zise. Mortul este totdeauna îngropat cu fa a spre răsărit. la casa decedatului. moment în care se sparge oala cu care s-a turnat apa folosită la scăldat. Dacă cu ani înainte a fost înmormântat altcineva. preotul aruncă cu sapa sau cu lopata primii bulgări de pământ şi rosteşte: “Se pecetluieşte acest mormânt până la a doua venire a Mântuitorului Iisus Hristos!” (când. Există obiceiul să se lege mortul sub bărbie cu o faşă spre a nu rămâne cu gura deschisă. după care îi închide ochii. Copiii şi săracii le caută.erau îngropa i cu aşa numita “căciulă de mort”. Între anii 1920-1930. cosciugul transportat “pe pat”. Ora înmormântării era 14-15. purtătorii de coroane. 5-6 covrigi şi bani.) Imediat după ce se constata decesul. apoi îl îmbracă cu veşmintele cele mai bune şi îl aşează.

afirmând că rugăciunile celor vii pentru cei deceda i nu sunt ascultate de Dumnezeu. bărba ii nu se bărbieresc nouă zile. la fel cum s-a întâmplat în multe ări din occident. timp în care nu se fac nun i în familie. de trei. semidezbrăcate. deoarece ei spun că Dumnezeu nu-l mai iartă pe mort. ci îl iartă numai în func ie de credin a şi faptele lui săvârşite atunci când era viu. Pe vremea când. la schela Boldeşti. cântând şi strigând: “Paparudă-rudă/ Vino de ne udă/ Cu găleata plină/ Ploile să vină.cu ce credin ă şi valori morale au adunat în sufletul lor. Până acum 55-60 de ani se mai practica aşa numita Joia furnicilor. Ion Cucu Bănă eanu. vara sau toamna.) Doliul durează şase săptămâni. Creatorul luând în considerare numai zestrea morală a vie ii oamenilor. împreună cu 123 . În schimb. la unele funeralii. deja au dispărut.. după ce a murit. uneori cu extindere până la 40 de zile. practicate primăvara. exista fanfara condusă de prof. cunosc un cadru didactic din oraş care se opunea cu vehemen ă şi-i certa pe elevii care mergeau cu steaua. nici nu avem de ce să regretăm că pier fără urme asemenea obiceiuri păgâne ca Joia furnicilor. care. Rugăciunile celor vii nu-i mai pot ajuta cu nimic pe cei pleca i dintre noi şi de aceea. dacă nu vor exista condi ii să fie continuate. de şase săptămâni. care era însă estival.. şase. ea înso ea cortegiul mortuar cântând “Marşul funebru” de Fryderyk (Frederic) Chopin (1810-1849). ortodocşii şi catolicii aduc argumente că Dumnezeu poate ierta oamenii şi după ce au murit.. practicat de igănci tinere. sărbătorile de peste an. Altfel spus . dansau în bătăturile oamenilor. fiindcă înaintea Lui nu există diferen ă între vii şi mor i. sufletul fiind viu şi etern. acoperite doar cu frunze de bozii. în săptămâna brânzei. dinainte de postul Paştelui. se învârteau şi băteau din palme invocând ploile. cred. neoprotestan ii nici nu le mai fac. iar în ultimii ani. Un alt obicei profan.. uimi i şi încânta i de frumuse ea lor. celelalte se practică din ce în ce mai rar şi se observă că nici nu sunt încurajate de cineva priceput spre a fi revitalizate. cu excep ia protestan ilor şi neoprotestan ilor care nu fac parastase şi pomeni. cu acelea pleacă să se înfă işeze la înalta Judecată a lui Hristos. Astăzi numărul acestora nu a dispărut de tot. con inutul lor s-a superficializat. în vreme de secetă.folosesc acest salut. ele fiind zadarnice. probabil că ele vor dispărea de tot. Deci. rugăciunile pentru mor i trebuie făcute. cu colindele sau cu moş ajunul. dar s-a împu inat considerabil. Este greu să în elegem altă semnifica ie subsidiară a ei şi. s-a diluat şi simplificat. doar pe perioada cât aceştia au trăit o adevărată via ă creştină. de trei săptămâni. Şi obiceiul “Paparudelor” a dispărut. După înmormântare urmează un serial de pomeni comemorative: de 9 zile. Vechile sărbători agrare. Aşa stând lucrurile. Atunci gospodarii râdeau şi aruncau pe ele cofi e cu apă făcându-le ciuciulete. din actualul oraş. nouă ani. SĂRBĂTORILE DE PESTE AN Dacă am putea să dăm timpul înapoi cu nişte decenii şi să urmărim ca într-un film cum respectau bătrânii noştri. Dimpotrivă. când cei din casă mâncau brânza pe gunoi ca să nu vină furnicile în casă. cronologie care este respectată cu stricte e la Boldeşti-Scăieni./ Da i cu apă rece/ Ploile să-nece!”. În acelaşi timp. la drept vorbind. se numea “Paparudele”. am rămâne. în afară de mersul cu pluguşorul. după care le ofereau bani.

colaci. şi încep să colinde din casă în casă rostind doar trei cuvinte: “Treat or trick!” = Ne trata i sau vă speriem! . nuci sau bani. când copiii vecinilor mei se îmbracă în strigoi. C-tin Brăiloiu. G. mai mare priză la tineri. Aceştia îi somau pe intruşi: “Închină steaua!” ceea ce însemna: ceda i-ne terenul şi pleca i pe străzile voastre (aceasta 124 . ar vrea acum să o extindă şi să o facă românească. Ei bine. când copiii veni i din altă parte a satului. dacă ne gândim numai la exemplul corului “Madrigal”. mai ales dacă era toată lumea acasă. seara. apoi seara. Ion Vidu ş. nume nu prea frumos. cât şi copiii mai mici. în compara ie cu dragobetele. Razele stelei erau fixate pe o sită plasată în centru iar pe sită se lipea o iconi ă cu scena Nativită ii. Steaua. “Ziua Sfântului Valentin” (Valentine’ Day). De fapt. ci evident slavonă. băie ii mai mari. cu nume slavon “glavovreatenie”. tradi iile legate de sărbătorile religioase şi cele din preajma Anului Nou. organiza i pe mici cete. dar şi pentru compozitori de muzică corală ca Ioan D. Ei ziceau doar atâta: Bună diminea a la Moş Ajun! . o deosebită valoare artistică. Balaca şi Seciu. purtând bâte să se apere de câini. Scăieni. de pe la orele 16 la 17. Cu adevărat românească este doar “măr işorul” . care a prins deja rădăcini extensibile în România.după care primesc dulciuri./ Sănătoşi să vă găsim. Nu odată se întâmplau conflicte între colindătorii “stelişti”. Mergeau numai băie ii mai mari. unde existau două personaje comice Moşul şi Brezaia. apreciat în toată lumea. dar românii o pronun au greşit românizândo în “dragobete”. Colindele religioase româneşti au constituit o inepuizabilă sursă de inspira ie nu numai pentru poe i ca Mihai Eminescu. Ele sunt străvechi. se strângeau băie i cu armata făcută şi o luau de la un capăt la altul al satului cu “Bună diminea a”. Col urile erau unite între ele cu un rând sau două de sârme cu fluturaşi de poleială sau hârtie creponată de diferite culori. Fără să am vreo confirmare sigură. totodată. desigur. pe care unii. Până prin 1916. prin zona noastră ar fi existat şi o sărbătoare.). To i aveau traiste făcute din şervete agă ate după gât. adânc consolidate în conştiin a na ională şi continuă să aibă o mare valoare moral-creştină şi. de iarnă. văd că are sărbătoarea anglo-americană a îndrăgosti ilor. Putere mai mare de rezisten ă au avut. făcute din carton acoperit cu poleială. D.. în schelete de mor i. intrau să colinde pe străzile colindătorilor din cartierul lor./ Şi la anu-o să venim. cu acest colind merg doar copiii mai mici.” Este o tradi ie infinit mai frumoasă decât colindele americane cu “Halloween”-ul (13 oct. biscui i. fete şi băie i. repartizate pe străzi şi cartiere care cântă: “Bună diminea a la Moş Ajun!/ Am venit şi noi o dată. Dracula.. Gh. atât flăcăii. prin Boldeşti. a îndrăgosti ilor (în ziua de 3 martie/24 februarie). pentru prezentarea unor colinde populare româneşti prelucrate şi devenite comori na ionale şi perle ale muzicii universale./ La un an. Chirescu. Kiriac. covrigi. poate nu. Poate va rămâne.şi primeau în schimb de la oameni mere. cu sănătate. Cu “Steaua” se colinda prin localitate timp de trei săptămâni: de la Sfântul Nicolae până la Crăciun.1 martie. sunt frumoase. când li se alăturau şi fete de 16-17 ani. am auzit că. cu care ne mândrim pretutindeni. numit “Brezaia”. Viitorul va decide. Paul Constantinescu. turte. În ultima vreme. Cucu. sus inută de o coadă. avea cinci-şase col uri.a. în diavoli. Mergeau de la ora 6 până la 9 dimine a.un alt obicei profan. de origine slavă. nu este românească. Vasile Alecsandri sau George Coşbuc. lilieci negri etc. Timotei Popovici. în care îşi puneau darurile primite. for ând lucrurile. Se formau cete mari de colindători şi erau primi i cu mare bucurie.

Prin anii 1944-45. Prin anii ‘40 s-au abandonat colindele cu “Vasilca” (în care se specializaseră doar iganii ce purtau pe-o tavă un cap de porc) şi “Iordănitorii” (practicat de Sf. iar dacă intruşii erau mai mul i. ne-am îmbrăcat în costume speciale şi. conflict prelungit până spre vară. Gaşpar. Ion. după care cântam “Steaua sus răsare” urmată de fragmente din alte colinde şi eram chiar aplauda i. bine organiza i de un băiat Ruli Sorescu. care mergeau cu to ii să colinde gratuit. primind carne. când scăienarii de pe deal.i aducă noroc. străbătută de grupuri mari de copii. Tot în ajunul Crăciunului se mergea cu “Cântecele”. cârna i pentru frigare şi bani). Beregoi Ion. (copiii întrebau: “Primi i cu cânticili?”) şi când erau accepta i. veni i din partea şcolii. purtând în mâini farfurioare cu grâu încol it.a. “Astă seară-i seară mare” ş.. la rând). unde interpretam această mică scenetă pseudobiblică în versuri. atunci aceştia refuzau să se predea şi răspundeau imediat cu violen ă distrugându-le steaua. menind a recolte bune: “Grâu de toamnă./ Ieşi pu in afară. se luau la bătaie şi le rupeau steaua.deoarece gazdele refuzau să primească trei-patru şiruri de colindători. îndeosebi în seara de revelion şi a doua zi diminea a. “Florile mărului”. Acestea nu erau “ganguri” de tip occidental./ Să ne mul umeşti!/ La anul şi la mul i ani!. dar ar fi devenit un fel de ganguri dacă nu interveneau autorită ile să-i potolească. câ iva ani la rând. Cu “Irozii” noştri noi am avut atunci mari succese pe la casele oamenilor. la şcoala din Scăieni../ Că murim de frig!/ Ori eşti ocupată/ Ori eşti supărată/ De nu vrei să ieşi. colinde şcolare cu elevii şcolii Scăieni. grâu de vară/ Deie Domnul să răsară!”) sau când iganii mergeau cu “Vasilică” (a nu se confunda cu “Vasilca”!). pe care. Melhior (cei trei crai de la Răsărit) ori Moşul.) am făcut o mică echipă de teatru. aruncau cu boabe pe prispa gospodarilor. Baltazar. inând în bra e primii miei născu i./ Dă-ne un covrig. la Scăieni. după ce puneai bani. Până în anii ‘40. “Pluguşorul”. dintre care unul purta frigarea şi altul căldăruşa de la biserică. de 1 ianuarie. Tănase Bălan director. 125 .” În diminea a Anului Nou se mergea cu “Grâuşorul” (când colindătorii. îi mângâiai să. cu steaua în frunte. fiecare având cunoscutele roluri de teatru popular: Irod împărat. am pornit să colindăm cu “Irozii” prin Scăieni. Pe când era prof. în urma unei bătălii cu pietre. eu. Deseori prichindeii erau înso i i de părin i. bine răsplăti i şi întreba i ai cui suntem. Un an. Dacă ceata adversă nu voia. un asemenea conflict luase o aşa mare amploare încât s-a transformat într-un război în miniatură între “suseni” şi “joseni”... împreună cu al i copii (Popescu Emil. dracul băgându-şi coada şi dând altă turnură unei frumoase tradi ii creştine. mai mari şi mai puternici. De aici se ajungeau la procese între părin ii copiilor implica i în dispută. “Cântecele” se terminau invariabil cu: “Dragă domnişoară.. Cel mai spectaculos din toate tradi iile sfârşitului de an şi ale debutului în noul an era. desigur. a cărei vechime este cam egală cu cea a poporului român. de la Crăciun până la Sfântul Vasile. doi mai târziu. de grupuri de 20-30 de flăcăi la un loc. până s-au împiciorogănat comuniştii la putere. prin toată comuna.. Pruncul. Dinu Constantin şi Costache Vasile ş. cu “Sorcova” mergeau copiii cei mai mici.a. el a organizat. reuşise să ia câ iva prizonieri dintre cei din vale (joseni) şi să-i închidă într-o mică peşteră artificială din vălceaua aflată în spatele casei lui Sorescu şi nu i-a eliberat până ceilal i nu au eliberat pe un prizonier de-al lor. ei prezentau derivate de colinde: “Nouă azi ne-a răsărit”.

P. Scăieni. improvizate din putini mari. Crăciunul. mângâindu-i cu drag. iar cei care ne primeau. to i făceau ochii mari. înainte de a merge acasă. dar nici al i boi cu patru picioare nu mai existau în toată localitatea. suna prelung tulnicul meu pe care-l adusesem din ara Mo ilor.. Lumea se mira. fete şi băie i. unde aceşti boi cumin i fuseseră deja vându i. într-o zi geroasă şi fără zăpadă. am făcut rost de o pereche de boi mari şi frumoşi. Şi. la fel de puternic. pe la por i. Cred că măcelarii şi parlagiii de la abator nu mai văzuseră în via a lor boi aduşi la tăiere cu cornele poleite în culori de aur şi cu copitele date cu cremă. le făcuserăm copitele cu cremă şi le vopsiserăm coarnele cu lac. Văzând cât de impresionant este “Plugul mare”. de fapt. Şi.. care au fost puternic reînvigorate astăzi. (Vezi pozele anexate). Aceasta era în ajunul Anului Nou 1973. Acela a fost. având un brad montat pe un plug tras de cai sau boi. 126 .. Pe to i oamenii am reuşit atunci să-i scoatem afară din case. la care participau un grup mare de flăcăi. Sfânta Marie. pe prispe. din comuna lui Avram Iancu. cu buhaiul. peste care. când am umplut străzile de pocnete ca de pistoale şi de hăulituri. cu bicele şi cu zurgălăi. Mai aveam şi două buhaiuri urlătoare. poleindu-le la vârf cu poleială aurie!. deoarece cu to ii ştiam că aceste animale bătrâne şi nevinovate.. lăcrimând şi îmbră işându-le gâtul ros de jug . Când pluguşorul nostru s-a terminat.începuturile trebuind căutate în sărbătorile agrare ale romanilor. mai ales că noi le împodobisem jugul cu flori roşii de hârtie şi cu cetine de brad.. Grigorescu. ci de un cor întreg. ca în dramele antice greceşti. de la C. care munciseră ani mul i trăgând poveri grele. Rareori se mai vedea prin Boldeşti.şi noi eram foarte mul i. Şi l-am realizat! Am pregătit o clasă întreagă pentru acest spectacol. pe vremea cât eram profesor la Scăieni. la abatorul din Ploieşti. Tot din seria obiceiurilor locale fac parte şi respectarea sărbătorilor religioase mari.. ce impusese după sine oprelişti religioase severe. în plus.un gest suprem de mul umire şi de adio. tras de boi.. Scăieni. şi-au luat pe rând rămas bun de la boule i. pentru motivul că nu prea mai existau animale de trac iune. În oraşul nostru acest obicei avea două variante: “Pluguşorul mic”. trăgând plugul în pas solemn. şi ultimul mare pluguşor din istoria oraşului nostru şi din seria “Plugului mare”. ce boi frumoşi şi blânzi mai erau aceia. cu alai mare. căci de atunci până astăzi nici că s-a mai văzut aşa ceva. eram un pluguşor “oficial”. cu multe talăngi şi cu mul i mânuitori de bice pocnitoare cu pleasnă de borangic în vârf. dar veneau urători cu plugul tras de cai din comunele vecine şi erau bine primi i. fiindcă nu mai văzuse nimeni pe aceste plaiuri un aşa pitoresc tămbălău.de! . şi de un plug nou cu brad împodobit cu ghirlande. Apoi am pornit pe străzi. la care participau doar 2-3 băie i (un urător cu clopo elul în mână şi 1-2 băie i care pocneau cu biciul). îmbrăcându-ne absolut to i în frumoase costume na ionale.. cu to ii împreuna. amândoi fiind parcă rup i din picturile lui N. m-am gândit să organizez şi eu cel mai mare pluguşor din câte au fost vreodată pe-acolo.A. Balaca sau Seciu urători cu “Plugul mare”. după o jumătate de secol de ateism furibund. Doamne. sărutându-i pe ochi. se sim eau obliga i să ne dea bani mai mul i ca de obicei. fiindcă . poate şi ale dacilor. vrând-nevrând. Eram pluguşorul şcolii! Nimeni nu ne-a ignorat. a doua variantă fiind “Plugul mare”. erau programate să fie tăiate în ziua de 3 ianuarie... Acum putem vorbi liber despre obiceiurile de la aceste sărbători creştine mari: Paştile. Urările nu se spuneau de unul singur. înarma i cu zeci de zurgălăi. mul i copii.

şi tot ele. până în zilele noastre.care erau folosit numai pe întreaga perioadă a postului. Copiii plăteau cu un ou patru ture. când poporenii fac pomeni. sâmbăta moşilor. de sărbătorirea Sf. dăruiau 127 .şapte săptămâni. Cum se ştie. respectat în cel pu in prima şi ultima săptămână din cele şapte. brânză şi cozonaci şi plecau la Mânăstirea Ghighiu unde se rugau şi luau apă sfin ită. tacâmuri de post . Ultima a fost uitată şi nici acum nu am aflat de unde îi vine numele şi care îi era specificul. postul Paştelui . Existau mai multe posturi peste an şi majoritatea locuitorilor le respectau cu sfin enie. a căror amintire este evocată de ziua mor ilor. nu dădeau numai prilejul consumării porcului afumat din podul casei. surori. îndeosebi cei ce-şi sărbătoresc patronimul şi nu mai pu in femeile evlavioase şi bătrânii. erau şi câteva zile permisive (de har i). la cimitire să cure e mormintele. toată lumea le respectă parcă şi mai mult.Sfântul Gheorge. rude. să asculte tarafe de muzică populară. luau cu ei ouă roşii. Din pod se coborau altele nefolosite . obicei care a renăscut în ultimii ani: postul Sfintei Marii. mai existau două sărbători respectate . fiecare vrea să aibă pe masă un miel făcut la cuptor. ce nu putea fi consumată. scoteau la aer scoar ele. respectând cu sfin enie tradi ia.tacâmurile cele cuvioase şi curate. lungi de şase-şapte săptămâni. Unii ştiu şi acum să le încondeize cu frumoase linii geometrice. De Blagoveştenie. ea era dată la câini şi la porci. scurteicile şi tot avutul pe care l-ar putea ataca moliile . cere ca săptămânal să existe două zile de post . să pună flori. de Izvorul Tămăduirii. Obiceiul era (şi se mai respectă) ca înainte de Paşti şi de Crăciun să se lase sec. care dura două săptămâni. a fost şi a rămas obiceiul să se consume peşte. De Drăgaică (24 iunie. Există un respectat cult al mor ilor. Cârciumi similare erau atât la Boldeşti cât şi la Balaca. De Paşti. Anul Nou. La Scăieni. La acelaşi regim de purificare şi odihnă erau supuse şi lingurile de lemn. “Câşlegile”. copii. un cozonac umplut cu nucă şi un pahar de vin. cu nealterată cuvioşenie. fra i. naşterea Sf. Sfântul Ioan.Drăgaicele şi Marinele. de Sfintele Paşti. pe care unii bătrâni le respectă. peste cinci zile. părin i. care este o biserică de rit greco-ortodox. unde căpăta culoarea de rugină şi gust deosebit. Sfântul Nicolae.o săptămână. În trecut. În calendarul posturilor. Ioan Botezătorul) se ineau bâlciuri şi târguri pe la Mizil şi prin alte păr i. în preajma Rusaliilor. se spălau bine cu apă caldă şi leşie şi erau urcate pe toată perioada postului în pod. Postul Sfin ilor Apostoli Petru şi Pavel . velin ele. de exemplu. Seara. saricele. În toate familiile se înroşesc ouă. Dacă rămânea mâncare de dulce în surplus. Tot atunci gospodinele care se pregăteau. Biserica Ortodoxă Română. oamenii din localitate. dar şi libertatea pentru celebrarea nun ilor şi a botezurilor.şase săptămâni. cuvânt slavon care înseamnă Buna Vestire. Aşa numita “Săptămână a brânzei” constituia un antrenament pentru postul cel mare. Vinerea după Paşti. După Revolu ie. Prin 1900-1910 străchinile de pământ în care se mânca “de dulce”. postul Crăciunului . prieteni. rugându-se pentru sufletele lor să li se ierte păcatele. căci avusese în ele carne şi grăsime.miercurea şi vinerea. Sfântul Vasile. să aprindă lumânări şi candele la mormintele celor dragi. În oraşul nostru to i localnicii îi respectă pe cei pleca i în veşnicie . cu dezlegare la peşte. era nea Istrate care venea cu dulapul cu policioare pe care în unii ani îl instala şi prin Boldeşti. Petru. dacă nu aveau bani.bunici. se duc la biserică. sătenii mai cu dare de mână mergeau la cârciuma lui Niculescu din Scăieni.

oamenii cu telefoane mobile la ureche şi cu acces la internet. iahnie.. cu tindă şi o cameră în dreapta şi alta în stânga. mai rar cu sare de lămâie. fasole prăjită cu sosuri şi rântaşuri). acrite cu fructe. În celelalte zile. două de vin. cu prispe lungi. majoritatea au fost demolate şi înlocuite cu construc ii noi. S-au răspândit mult ingredientele industriale şi prafuri preparate/semipreparate.numărul oalelor fiind egal cu numărul strămoşilor din arborele genealogic care se mai putea reconstitui. Până şi căciulile din piei de oaie au devenit o raritate. ci de-a dreptul stupide. pentru a fi prăjit pe grătar sau în tigaie. Dar poate că pe vremurile acelea îşi aveau şi ele rostul lor. probabil că le considerăm nu numai inutile. castrave i. de tip muntenesc. Femeile tinere legau alte plante: muşcate. cireşe. portul na ional muntenesc a dispărut întru totul încă de acum o sută de ani din acest oraş. o plantă cu dungi albe la mijloc. borş instant . În respectivele vase se turna apă curată. şi dau gust mâncărurilor. Cât despre casele vechi. mesele mari încep cu servirea unui păhăru . Peştele este din ce în ce mai solicitat. chiar şi torturi. secretul gustului. cioareci şi zeghe munteneşti lungi. exces de E-uri conservante şi colesterol. Au mai rămas doar câteva din acest tip. Prin tradi ie. moderne. 128 . în zilele de post predomină mâncarea de fasole (ciorbă. De “moşi”. cu borş. cu gust excelent. ceea ce denotă caracterul de noble e al vechilor români. cozonaci şi o diversitate de prăjituri.în special oale de pământ. vândute la magazine . şi alte produse de trufandale. majoritatea gospodinelor ştiu să pregătească diferite tipuri de ciorbe. de nuc sau de vi ă de vie peste care se aşezau colaci. păsat sau prăjituri făcute din grâu îndulcit cu miere sau cu zahăr.. cojoace şi zăbunuri. căci vechile datini opreau pe cei habotnici să mănânce din aceste produse înainte de a împăr i. mai ales. “Profesioniştii” depăşesc adesea acest număr de păhăru e. dar şi de vită.săracilor. Pe capacele vaselor se aşezau frunze late de tei. pe care o intercalau printre buche ele de rosmarin şi calomfir. uneori orez gătit de post. Femeile bătrâne poartă şi astăzi broboade ori şaluri de culoare închisă peste cap. Şi “moşii” erau onora i cu frumoase acte altruiste de binefacere fa ă de cei nevoiaşi. nu atât pentru ciorbe cât. varză tocată. în special iarna. iar de coada acestor vase femeile în vârstă legau fire de “iarba mare”. cât de natură disciplinatorie pentru nevolnicul spirit. Tradi ia portului românesc. fiecare gospodărie îşi cumpăra un număr de vase . dar nici în fotografii nu le-am mai găsit. Arta culinară s-a diversificat şi ea. au dezavantajul că con in multă sare. două de uică şi se încheie cu un păhăru . de 1 litru fiecare . încercând să strice această datină pe care noi. Toate gospodinele ştiu să gătească sarmale în foi de varză şi de vi ă. Primăvara mul i preferă mâncarea de urzici şi ştevie cu usturoi. Multe familii preferă supe în loc de borşuri sau alternează cele două feluri. de fapt pahare serioase.vegeta. La fripturile de porc nu s-a renun at şi chiar este un exces în consumarea cărnii de porc. Se consumă multă carne de pasăre (de curte sau din comer ). Cam toate gospodinele ştiu să prepare “salata Beuf”. a locuin elor şi a artei culinare: Din păcate. în afară de faptul că se prepară rapid. Auzeam pe anumi i bătrâni că bunicii lor mai purtau opinci. pui. mai cu seamă în preajma sărbătorilor. mâncarea de cartofi. Femeile bătrâne făceau mare scandal dacă vreo localnică se abătea de la tradi ie. trandafiri şi scânteioare. foarte gustoase (ele sunt predominante). orez cu lapte. nu atât de ordin practic ori religios.care.

mai ales că. am lucrat.radiolog. pe scurt: SPITALUL BOLDEŞTI Spitalul Boldeşti. Numele acestor medici nu ar trebui niciodată uitate: Ion Marghescu . a şcolilor. radiologie. de o foarte apreciată asistentă (moaşă). la ini iativa profesorului de ed. şi-a datorat existen a Schelei Boldeşti şi a avut o perioadă maximă de eflorescen ă între anii 1966-1983. Vălimăreanu. Dinu Disescu . autosanitară de salvare. s-a născut feti a mea. Schaffer . Nu pot să nu-i trec numele în această carte. Ion Râmniceanu. Codrina Maria Tatiana. servicii de urgen ă. Corneliu Comăni ă şi Alexandru Dinescu. sală modernă de opera ie. Printre altele. ca toate naşterile primipare. la Boldeşti deja se înfiin ase un spital. regretata Antoaneta Lazăr. chirurgie.specialist ORL. am fost desemnat eu să surprind activitatea acestui spital şi mi s-a permis să filmez o opera ie de fibrom 129 . ORL. Ion Vianu. oftalmologie. în 1989. Mihaela Voiculescu (stomatolog). când avea peste 50 de paturi. un film sonor despre oraşul Boldeşti-Scăieni. artistică. care era atunci angajată la acest spital.medic internist. scene din via a socială.medic oftalmolog. Încă de acum şapte decenii. Pe când alte comune nu aveau nici un serviciu medical. scene din activitatea întreprinderilor de atunci. maternitate şi farmacie. iar la interne pe Cecilia Petrescu. Dintre asisten ii care au profesat acolo mai mul i ani în şir. În nobila lor activitate. To i salaria ii de la schelă şi de la alte întreprinderi îi apreciau. După unirea celor două comune. medicii respectivi au fost ajuta i de numeroşi asisten i dintre care unii au lucrat pentru perioade prea scurte şi nu-i putem men iona. La maternitatea din acest spital. dânsa nu avut nici o pierdere a vie ii vreunui nou-născut. pe rând. fostul primar Ilie Răspop a înfiin at şi un dispensar veterinar la Scăieni. Fiind prima naştere a so iei mele Dorina. La fel de aprecia i şi iubi i medici au fost Tiberiu Negru iu. Puiu Huidovici. pusă în slujba vie ii oamenilor. Sandu Ralea. Aurelian Rădulescu . unul al comunei şi altul în clădirea Fabricii de geamuri. împreună cu dumnealui şi cu prof. amintim pe Silvia Darie-Mănăstireanu (la ORL). cum nici o comună din jude nu avea aşa ceva. cu excelente montaje şi developări tehnice făcute de prof. de sport Radu Petre. Acolo au lucrat medici de elită care au recondi ionat sănătatea a mii de oameni şi au salvat sute de vie i. Filmul dura aproape două ore de proiec ie şi noi prezentasem. Asisten a medicală Schela Boldeşti şi Fabrica de geamuri Scăieni au impus necesitatea unei asisten e medicale serioase în aceste două localită i industriale. Stelian Ambruş . în ziua de 12 ianuarie 1975. un cabinet dentar şi două farmacii. În anul 1967. înfiin at în 1953. sec ie de boli interne. Cleofira Mihalcea. dr. în toată cariera ei. sportivă etc.medic chirurg.CAPITOLUL IX. după un scenariu scris de mine. fizică Nicolae Vălimăreanu. a apărut şi un mare cabinet medical particular. a fost mai dificilă şi atât mama cât şi copilul au fost cu înalt profesionalism ajutate ca naşterea să se termine cu succes. iar la Scăieni existau două dispensare. Valeria Pop. Să le descriem. Iulia Tudorache-Blebea şi Aurelia Damian.

Unitatea dispune de 30 de paturi.uterin pe care medicul Ion Marghescu a făcut-o unei paciente. 130 . dar nu cu mult timp în urmă. Doctorul Tudoran este ajutat de încă două colege. din America. Din păcate. a luat foc şi s-a pierdut. De aici. a femeilor gravide şi a copiilor. dr.. Până în ultima clipă.. este creat după modelul unită ilor spitaliere din occident care îngrijesc persoanele în vârsta. creând condi ii excelente pentru pacien ii interna i acolo.pentru cei câ iva bătrâni nu era deloc nevoie de o clădire atât de mare... terminată nu demult. pe Calea Unirii. cineva care să-l ia în custodie. Ministerul Sănătă ii ar trebui să creeze de urgen ă un asemenea spa iu. Ar fi fost un documentar de excep ie care ar fi întărit cu multe imagini capitolele acestei monografii. şi este dotat cu tot utilajul necesar unui dispensar modern. căutat de pacien ii veni i de la Bucureşti după el. Georgeta Arnăutu şi dr. iar clădirea să redevină ceea ce a fost: “Spitalul oraşului Boldeşti-Scăieni”. nu pot să ştiu ce s-a întâmplat şi cine a decis ca acest minunat spital să fie desfiin at. este medicul Leonard Tudoran care a pus la punct noua institu ie. De fapt. de trei luni. în ară sau în străinătate. Georgeta Buxbaum. cu program pentru deservirea adul ilor. Aici sunt interna i pacien ii bătrâni de la Spitalul jude ean din Ploieşti care nu pot fi inu i acolo mai mult de trei zile. întregul film.chiar aşa stând lucrurile . Primăria şi popula ia oraşului ar trebui să se adreseze guvernului şi să ceară cu insisten ă acest lucru. care depinde acum de conducerea oraşului. plătind o taxă modică. totuşi . A fost în grija direc iei patrimoniului de a înfiin a şi dota acest nou dispensar. păstrat acolo într-un dulap. iar la Boldeşti pot fi interna i doar pentru un timp de asemenea limitat. eventual privatizat. reprofilat. UNITATEA DE AJUTOR MEDICO-SANITARĂ (UAMS) SAU SPITALUL DE RECUPERARE SOCIALĂ BOLDEŞTI-SCĂIENI Directorul acestui spital de recuperare (UAMS). cam to i aceşti bătrâni se află într-o stare critică sau chiar irecuperabilă şi aici sunt aduşi pentru o ultimă încercare de a le prelungi via a sau de a sfârşi în condi ii profund umanitare. în locul lui a apărut o nouă unitate medicală care se numeşte acum. pentru care s-ar găsi imediat. Am filmat toată scena. bătrânii sunt trata i cu cea mai mare grijă. ci de un spa iu mult mai mic. timp de aproape o jumătate de oră şi am realizat câtă precizie şi măestrie dovedise acest regretat chirurg. întrun incendiu care a avut loc în laboratorul şcolii de sus. DISPENSARUL BOLDEŞTI Se află într-o clădire nouă. de o cantină cu bucătărie modernă şi de saloane curate şi bine încălzite. uşile lui au fost închise. Totuşi. Acest spital. Pentru o perioadă necesară unor repara ii capitale.

mai ales când. acolo au func ionat ca medici: dr. Respectivul medic mi-a trântit telefonul în nas. Iată despre ce este vorba: în rarele mele reveniri în România.) Lângă el se afla so ia lui care striga cu disperare după ajutor. încălcând flagrant. Am încercat să-l resuscitez de grabă şi. la Sanepid. Aşa l-am găsit şi eu. Am întrebat-o pe so ie dacă dânsul băuse cumva ceva înainte de a-i veni rău. Cu cabinete medicale individuale mai figurează dr. Colinei 41. detaşat ulterior într-o func ie superioară. Am sunat imediat pe medicul la care mă refer. fiindcă dumnealui. cu cabinet particular excelent dotat tehnic. Maria Dancău. în prezent. dr. care sunt şi medici de familie. str. dar a apucat totuşi să tragă autoturismul pe dreapta. căci nu vrem să jignim pe nimeni. explicându-i că este un caz foarte grav. Doru Şoneriu. a deschis ochii. care este uşor de găsit. fără să dăm vreun nume.DISPENSARUL SCĂIENI Se află în sectorul Scăieni. Notez cazul respectiv în această carte. Maria Cristescu. nu are timp de aşa ceva. cu real regret şi cu sinceră triste e. după care el s-a prăbuşit cu fa a la pământ. Există şi doi medici stomatologi: Constantin Dinu. dr. La dispensarul din Scăieni. pentru ca astfel de greşeli să nu se mai repete niciodată pe viitor în Boldeşti-Scăieni. dr. Doina Enescu. după vreo zece minute. Asistent principal era Gheorghe Pi a. (Cine doreşte mai multe amănunte poate verifica acest caz stând de vorbă cu familia respectivului. Nimeni nu se afla atunci în jur. Georgeta Buxbaum. sec. i s-a făcut dintr-o dată rău. medic internist. * Cu mult regret consemnez aici un act care s-a dovedit a fi în afara oricăror principii deontologice. Doctorul Alin Scarlat. Carmen Buzatu şi dr. Ana-Maria Streianu (toate patru medici pediatru) şi dr. şi că nici o salvare nu poate veni.... m-am recomandat. pe care am aflat că îl chema Ciorobea. căci îl aşteaptă nişte pacien i. Mi-a spus că nu şi că nu i-a mai fost niciodată rău. să chem salvarea de la Ploieşti. La înfiin are.. că este pentru prima oară când îl vede leşinând în halul acesta. foarte căutat şi de pacien ii din oraş dar şi din alte jude e. Colaboatoarea dispensarului era moaşa Niculina Vâlsănoiu. de asemenea. chiar în fa a casei mele. cabinetul particular fiind zilnic solicitat. medic internist. Viorica Lupu. 131 . Jurământul Hipocratic depus de medici la absolvirea facultă ii. este vorba de via a oamenilor. ci să corectăm unele atitudini. I-am explicat că este o foarte mare urgen ă. în localul fostei primării din vechea comună Scăieni. dispărută la o vârsta foarte tânără. dar nu a mai vrut să-mi răspundă. Victoria Roşu şi regretata Mariana Albulescu. prin natura lui. dr. la mijloc. Am întrebat-o ce s-a întâmplat şi mi-a spus că so ului ei. AL I MEDICI DIN ORAŞ: Dr. şi Daniela Călinescu. dar tot nu putea vorbi. la ora aceea. care nu suportă amânări. având şi un modern cabinet stomatologic la etajul propriei locuin e. Carmen Nemerovschi şi dr. întrucât podul de la Blejoi este închis şi aflat pentru o oră în repara ii. pe când conducea maşina spre casă. La acest dispensar au func ionat şi trei asistente medicale: Valeria Pahon u. Elvira Manoliu. fără nici o plăcere. Mi-a spus. este medic Şoneriu Dorin. pe lângă Direc ia de Sănătate Prahova. L-am sunat din nou lung. aproape fără via ă. o doctori ă solicitată non-stop de mul i pacien i din oraş şi din afara oraşului. am găsit întins la pământ pe un cetă ean din Scăieni.

dr. proprietara farmaciei. înfiin ată la 7 dec. nu am putut afla ce s-a mai întâmplat cu cetă eanul respectiv. 1993. construită de primarul fostei comune Scăieni. cea mai veche. care era şi centru de reproduc ie bovină şi unde cetă enii din împrejurimi apelau pentru vindecarea păsărilor şi animalelor bolnave. În prezent. So ia mi-a mul umit şi am rugat pe mai mul i cetă eni să-l transporte acasă la el. Lucian Nicola şi locată la adresa: Calea Unirii. amândouă pe aceeaşi stradă din Boldeşti: Farmacia “Elixir”. 2. Eliade Rădulescu. (ia spus numele). într-o perfectă cură enie şi ordine. Ştefan Georgescu. a func ionat vechiul Spital veterinar. Lucica Puşcaşu. Livia Protopopescu. Sper că mai trăieşte. După vreo oră a deschis ochii şi a vorbit cu greu spunând că îi este foarte rău şi să chem pe medicul. unde to i cetă enii sunt trata i cu multă deferen ă.. asistentă principală şi alte două asistente. I-am făcut respira ie artificială şi presopunctură. primind. Ciorobea pe sus şi l-am adus la mine în casă. fra ii mei români. împreună cu so ia lui. Ilie B. căci nu era departe de mine. “Cum de pot exista asemenea doctori. Dan Drugea.. toate explica iile necesare pentru felul cum trebuie administrate medicamentele respective. Atâta ştiu. că so ia lui plângea şi că era extrem de supărată pe doctorul în care îşi pusese toată speran a şi care a refuzat categoric să îl ajute. Răspop. Maria Roşca. La fel mă întreb şi eu acum: cum de pot exista asemenea doctori. sperăm. Această farmacie este deservită de şase salariate: Georgeta uică. Locuitorii re in cu recunoştin ă numele lor: dr. 132 . Am anun at Salvarea de la Ploieşti şi nu a venit nici după două ore. pentru medicii care practică cu nonşalan ă asemenea refuzuri. în situa ii de maximă urgen e. Dispensarul acesta are şi o anexă unde sunt adăposti i şi relativ bine îngriji i circa 20 de câini vagabonzi care. nu există scuze! FARMACIILE DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI Există două farmacii în acest oraş. pe care l-am lăsat totuşi în stare gravă. dispensarul era deservit de medici veterinari şi asisten i veterinari foarte bine pregăti i. înfiin ată în 1979 de dr. fiecare în parte. dirigintă farmacistă. foarte dezamăgită şi speriată de soarta so ului ei. domnule profesor?” m-a întrebat printre sughi uri de plâns biata femeie. Ana Atena Nicola. la blocuri. Maria Voinea. l-am luat pe dl. farmacistă. Emilia Heroiu. DISPENSARUL SANITAR VETERINAR BOLDEŞTI-SCĂIENI În clădirea de pe Calea Unirii nr. Ambele farmacii sunt riguros controlate de forurile superioare şi găsite totdeauna bine îngrijite.Apelând la un trecător. În trecut. iar dintre asisten i: Georgeta Anton. aprovizionate cu cele mai noi produse farmaceutice româneşti şi străine. dispensarul apar ine dr. pe binecuvântatul spa iu mioritic unde vrem să-i convingem pe to i că suntem oamenii cei mai buni la suflet? Oricum. Maria Tănase. Georgiana Dinu şi Florentina Iordache. şi farmacia “Ermia”. aşteaptă să fie adopta i de cineva şi nu ucişi fără milă. Bloc 21 A. dr. unul asocia ii şi din fondatorii ei fiind dl. Pentru că a doua zi m-am întors în America. Eugen Popa.

elaborate după preten iile şi gusturile clien ilor din Uniunea Europeană. a început să crească de la 45% până la 85%. exportul nu ocupa mai mult de 20-30%. 133 . pentru stimularea exportului. se află cooperativa meşteşugărească “Arta Metalului”. ceea ce nu era pu in. coturi şi curbe forjate. feronerii. timp de 35 de ani. Până în 1989. Trebuie însă recunoscut faptul că adevăratul creator. care s-a aflat în func ia de preşedintele al respectivei cooperative tehnice. unde avea majoritatea contractelor de export. În anul preajma anului 2000. care au facilitat conducerii cooperativei “Arta Metalului” să participe la un Europarteneriat. Olanda. a importat. dar şi alte ări. pentru produsele ei finite. până recent. prezentând partenerilor săi cataloage cu piesele metalice lucrate la Scăieni şi semnând contracte pentru vânzarea acestor lucrări deosebit de frumoase. din prima zi a acestei fabrici de bijuterii lucrate din fier şi o el.şi mai produce încă .care a ajuns doar la jumătate din ceea ce se fabrica şi exporta în anii de vârf. în acel an. Dumnealui se preocupa serios de bunul mers al întreprinderii lui. partenerii principali de export fiind Germania (care.piese de fier forjat. Aceste fructuoase ac iuni au adus cooperativei venituri de milioane de dolari.a. dar în primul rând în străinătate. 17 IV 1947). Toate acestea treceau prin mâinile iscusite ale unor adevăra i artişti în modelarea la cald a metalelor. timp de 35 de ani. corpul TESA (care cuprindea 8% din salaria i) ş.a. însă. există suficiente şanse şi speran e ca “Arta Metalului” să treacă într-o etapă nouă de produc ie şi să supravie uiască. şi pu in după acest an. confec ii metalice. piese turnate din aluminiu sub presiune şi. în anul 2007. Atunci aveau loc ac iuni ini iate de Camera de Comer a României. forje manuale. Din 1972 până astăzi. după acest an. Suedia. an de an. Din păcate. mergând prin toată Europa. căutând locuri de desfacere. chiar şi piese de bronz. Diverse COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ “ARTA METALULUI” Pe strada Gloriei nr. prese de amputizare ş. toate fiind de înaltă calitate. numărul angaja ilor ajunsese între 200 şi 230. sudori. noduri. Italia. ciocane pneumatice. au intrat pe poartă şi au ocupat locurile de muncă din ateliere şi birouri un număr de 150 de oameni: fierari. părintele şi sufletul acestei valoroase întreprinderi locale a fost inginerul Ion Nicolae (n. piese de feronerie).CAPITOLUL X. cândva. Cooperativa îşi deschisese câteva debuşee bănoase prin toată Europa. nu numai în toată ara. Investi ii pentru înfiin area ei s-au făcut încă din anul 1972. Pe data de 3 ianuarie. “Arta Metalului” a produs . cât şi al produc iei . deci directorul ei. dar cooperativa are ca zi oficială de naştere prima zi a Anului Nou 1979. aparate de sudură. atât numărul salaria ilor s-a redus (astăzi având doar 100). folosind recuzita din marile ei ateliere: forje mecanice. această cooperativă a ajuns o întreprindere serioasă şi vestită. în ziua pensionării lui. forjori. Cu toate acestea. Fran a. prese metalice de ştan are. 2 bis.

a început din nou să dea iarăşi semne că va redeveni ceea ce a fost. din 7 oct. în special vara. sesizări în legătură cu mirosurile emanate de crescătoria de porci. 2006). nu putem face nimic. dintre fiin ele vii şi mediul ambiant. pe durata căruia societatea este obligată să cumpere utilaje performante cu care să transporte dejec iile animalelor. de condi ii ecologice. mirosul fecalelor fermentate ajunge până în centrul oraşului. din 8 nov. Oare aşa să fie? Când vorbim de ecologie. C. precum citează ziarele..dar ce mirosuri: duhori sufocante. De fapt.raportând numărul mare al animalelor la cei numai 11. 2006). ocupată de fermă. Firma Ecoferm. din 27 sept.27 ha.şi ziarul “Prahova”. cooperativa şi-a redus vizibil ritmul dar. primul proprietar al acestui teren şi prieten cu savantul Nicolae Iorga. ne imaginăm nişte legături curate. plus 200 de vaci lactante . din Ploieşti. Toma Călinescu. la primărie. fiul marelui ing. respectat până la divinizare.şi anume un rău cauzat de o crescătorie imensă de porci situată în intravilanul oraşului Boldeşti-Scăieni. De ce oare? Pentru a răspunde la această întrebare. “Ecofermul” fiind o sec ie a marelui producător de mezeluri CRIS-TIM. semnat de Mihnea-Petru Pârvu. cum spuneam. Până la finalizarea acestui proiect. 2006). că o fermă uriaşă.oameni şi porci: oraşul cu “aromă” de hazna”. crescătorie de porci şi vite. sim ite puternic. noastră) de mediu. Inginerul Călinescu şi acum se află în litigiu cu crescătoria de porci.000 sunt la Ecoferm Boldeşti-Scăieni). FERMA S.scrie ziarul “România liberă” . sec ie a societă ii Cris-Tim. sub noua conducere. impecabile.) Când este foarte cald. Nu întâmplător aceste trei articole lasă. (. am înaintea mea trei ziare mari care abordează acelaşi subiect: cel mai mare ziar american de limba română. are autoriza ie provizorie (subl. (numărul 4839. ceva rău se întâmplă . semnat de ziarista Gabriela Ioni ă. sute de familii trăiesc într-o cocină”.500 de oameni din oraş. unde s-a publicat articolul “Cetă enii străini numesc oraşul prahovean Boldeşti-Scăieni “cel mai împu it oraş din Europa!”. Dar tocmai aceasta este problema. ziarul “România liberă” (numărul 5073. este de la bun început un meci pierdut pentru bie ii locuitori care fac reclama ii disperate pretutindeni.După plecarea directorului Ion Nicolae. care spune că reclama iile sunt reale: „Şi noi.000 de porci (din care vreo 9.C.cu primarul oraşului.. din redac ia ziarului . deoarece se află în program de modernizare. alcătuită din 40. Aria de 16. să se în eleagă că în localiatea respectivă ceva. cu articolul “BoldeştiScăieni . “Meridianul românesc”.. Dumitru Ion. este suficient să dăm citate alternative din cele trei articole.. ECOFERM. ECOFERM BOLDEŞTI-SCĂIENI (CRESCĂTORIA DE PORCI ŞI DE VITE “CRIS TIM”) Când scriu despre această crescătorie. crescătoria are un nume mai nobil: Ferma S. agronom August Călinescu. primim. din California (numărul 480. încă din titluri. trebuind să le îndure zilnic mirosurile . “Am luat şi noi legătura . a fost luată de Cristim de la proprietarul ei. ing. zilnic. cu articolul “La Boldeşti-Scăieni. acest ultim cuvânt dorind să spună că este o fermă care respectă regulile ECOlogice. I-am sesizat pe cei de la 134 ..

fiindcă se ştie: nici un filtru şi nici o lagună din lume. şi al i doi viceprimari.acolo se aflase o fermă mică de porcine apar inând “Gospodăriei locale a Comitetului Jude ean p. Gheorghe T. scrie cu indignare: “Încercând să luăm legătura telefonică cu reprezentan ii acestei ferme. motiv pentru care în orice ară din lume asemenea mari crescătorii se amplasează la distan e de 20-30 km departe de orice localitate. 84/2006. La fel. Am încheiat citatul din ziarul “România liberă”. A făcut tot ce s-a putut. şeful fermei de la Boldeşti-Scăieni. mai mult chiar că nu se mai poate. nu ar putea opri miasma dejec iilor porcine. afirmase că mirosul fetid care asfixiază oraşul nu a îmbolnăvit pe nimeni.” La ancheta făcută de ziarul România liberă. sunt primele asfixiate.spune franc inginerul zootehnist.” . dar în martie 2007 mirosurile veneau la fel ca şi mai înainte. Petru Şiman. Luăm măsuri.de fecale de porc) n-a îmbolnăvit pe nimeni şi nu va îmbolnăvi pe nimeni. sub semnătura lui Cristian Petru Bălan . arată că aerosolii proveni i de la asemenea dejec ii pot fi foarte nocivi. departe de fermă. a declarat despre miros (citez din ziar): “Nici mie nu-mi place.G Nr. unul din medicii veterinari care fac analizele la animalele de la Ecoferm: Vara. Gheorghe şi Ştefan Pahon u. conducerea de la Bucureşti a desfiin at-o. Vom efectua încă unul săptămâna aceasta în urma căruia cei de aici vor fi din nou sanc iona i. “Pe timpul comunismului . de mirosul fecalelor de porci. ing..popular. după o scurtă func ionare.) Deoarece ferma de astăzi este despăr ită de casele locuitorilor din oraş doar de o şosea.” Ziarista Gabriela Ioni ă. zootenist Petru Şiman.r. da’ nu s-a auzit de atâta scandal ca pentru ferma asta. şi nu în arealul citadin! Singura solu ie este ca şi Ecofermul să se mute în altă parte şi să rămână în locul fermei sec ia de fabricat mezeluri foarte bune care exista înainte şi pe care.” Şeful fermei. ing.scrie ziarul american “Meridianul românesc”.c. una dintre angajate ne-a spus că “nu are voie să spună nimic” şi ne-a închis telefonul în nas. mirosurile nu se vor mai sim i. Tehnic vorbind. cu cele mai bune filtre pe care le-a găsit. Garda de Mediu ne-a amendat cu 35 de milioane pentru mirosuri. oricât de performante.privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. În ara Românească mai sunt ferme care miros. locuin ele lor. nu avem autoriza ie de la Mediu . şeful fermei promite solemn şi se scuză cu cinism: “Pe cuvântul meu de onoare că de la vară n-o să mai miroase.U. aflate la numai câteva zeci de metri de imensa cocină. care nu opreau nicidecum mirosurile fetide. Jean Popescu. deoarece sistemul respirator al 135 . Niciodată acest miros (n. În acest moment. Ziarul de la Bucureşti mi-a citat şi cuvintele mele de indignare.” Mai departe. iar rezultatul este aproape nul. Ştefan Popescu: “Noi am dat amenzi de fiecare dată când am fost în control la această fermă. când se va termina modernizarea. Ziarul “Prahova” aminteşte declara ia comisarului-şef al Gărzii de Mediu Prahova. spre seară. poate cu 5-6 procente mai reduse! Crescătoria şi-a înlocuit filtrele anemice.care totuşi nu mirosea atât de insistent iar uneori deloc (. de la cotidianul “Prahova”.r. supranumită simplu “porcii partidului” . Plătim taxe şi impozite de un miliard şi jumătate pe an şi sigur că miroase pu in. şi a construit o lagună modernă pentru dejec ii. încât te apucă leşinul. miros atât de îngrozitor. adăugând: “În asentiment cu profesorul sunt şi fostul primar al urbei. intensitatea e maximă”. şi doctori a Emilia Herescu. aprobată prin Legea Nr. . dar actele normative ale O. zi şi noapte.Ecoferm”.. 152/2005 .” Ferma a promis că imediat după la 1 ianuarie 2007.

4. Cifra anuală a Cristimului depăşeşte acum 100. CO. cu peste 1500 de angaja i care lucrează în patru fabrici de mezeluri. relativ tânărul om de afaceri Radu Timiş (42 de ani) ar merita sincer felicitat şi de locuitorii din Boldeşti-Scăieni (acum supăra i pe el) pentru iscusin a. bacterii coliforme. prin 15 magazine Cristim. pe care l-au botezat CRIS-TIM (de la Cristina + Timiş). sulfuri şi hidrogen sulfurat pur. sulfa i şi sulfi i. ovinelor. Paisprezece ani mai târziu. au. pe o suprafa ă de 200 ha. 136 . altă dată cu aer curat. localizată la Filipeştii de Pădure. un oraş cu rapidă dezvoltare teritorială. hidrocarburi de petrol . iar hidrogenul sulfurat atacă lent şi alveolele pulmonare. este o afacere de familie”. livrând 150 de tone produse pe zi. Bucureşti. ECOFERM. Astăzi adresa societă ii este Bd. Bucureştii Noi. Dar cine sunt fondatorii acestei ferme? “Cris-Timul (sau Cristimul). azot amoniacal.000$. în anul 1992. Zn. din care se vând 100 t/zi. de asemenea. proveni i de la spălarea cote elor. Dar timpul nu este pierdut să-şi corecteze greşeala de rea amplasare. o societate imobiliară şi de construc ii. Italia şi Grecia.toate sub formă de materie în suspensie. Cristina Timiş. de cca. Muntenia. din care două în Capitală.fiin ei umane. Probabil că fondatorii fermei nu au prevăzut cât de puternică va fi reac ia şi rezisten a localnicilor din acest oraş. SENSCONSTRUCT.. o fermă piscicolă şi unele de culturi vegetale. care va deservi 1800 de magazine din Bucureşti. 5. Nu este o simplă întâmplare că cele mai multe cazuri de îmbolnăviri se numără în familiile din vecinătatea fermei. Dâmbovi a. chiar când concentra ia lui este în cantită i mai mici.. streptococi fecali (enterococi). în cartierul Militari din Bucureşti. jud. talentul şi ambi ia de a porni o afacere cu mezeluri de la zero şi de a ajunge în scurt timp primul mezelar din ară. preşedintele grupului Cris-Tim. Societatea are peste 1500 de angaja i. Centrul de Logistică de la Mogoşoaia. CRISTIM 2 PROD. jumătate printr-o finan are Sparad. Aici este şi ferma cu pricina din Boldeşti-Scăieni. S. 10 metri pătra i. împreună cu so ul ei Radu Timiş. care are 4 ferme pentru creşterea porcilor.000. Nr. aveau un micu chioşc alimentar. cum se scrie în ultimul timp. de aerosoli purta i de vânt la mari distan e. Aşa declară Radu Timiş. dacă ar fi ales alt loc. bovinelor. slăbesc sistemul imunitar. 3. inhalând zilnic emisiile azotului amoniacal. Cu. 2. fără a fi păgubit nici dumnealui nici localnicii. chiar dacă au fost din capul locului bine inten iona i. Mirosul sesizat de glandele olfactive nu s-ar sim i dacă nu ar proveni din emisiunile secundare ale H2S în condi iile incuba iei vii micoorganice care se formează din contact cu aerul şi cu solul cald. La Filipeşti a investit peste 2 milioane de euro. detergen i sintetici biodegradabili şi nebiodegradabili. Dacă nu ar fi comis imensa greşeală de a amplasa ferma lui pe aria unui oraş frumos.C. fiind sus inută în prezent de toate companiile membre ale sale şi anume: 1. escherichia coli. 140. cu o depozitare de 120 t/zi. “RECUNOŞTIN A” PRODCOM IMPEX. Dar trebuie adăugat că aerosolii din dejec ii mai con in fosfor total. Radu Timiş ajunge să conducă una din cele mai mari companii specializată în prelucrarea şi comercializarea cărnii (18% din mezelurile româneşti) şi în care declara că a investit tot profitul ob inut. deteriorându-i grav echilibrul ecologic prin amplasarea cu ghinion (pentru localnici) a unei ferme “ecologice”.

. în afară de greşeala cu alegerea oraşului Boldeşti-Scăieni.” Cu asemenea ambi ii. Dar să nu vă imagina i că acest Cristim nu mai are de înfruntat concuren i serioşi pe pia a românească. vacile sunt tratate non-stop. 16). cârna i.prin tehnologiile cele mai avansate. CAROLI şi CAMPOFRIO. vegetale. preşedintele S.compania a ajuns la o afacere de peste 200 milioane de euro pe an. ceea ce i-a atras o penalizare după conflictul cu CAMPOFRIO şi ANGST. dând la o parte o mul ime de concuren i mai mici. să mute porcii (nu vitele) de pe aria oraşului Boldeşti-Scăieni.000-560. USA. Cristimul a produs 150 t de mezeluri pe zi în 2006. de care este mare nevoie în jude ul Prahova. trebuie să fii agresiv. mezeluri fiert-afumate. că în timpul zilei. S-ar crea şi noi locuri de muncă pentru cetă enii disponibiliza i din acest oraş. Oricum. diverse . l-ar putea obliga să închidă ferma de porci şi vite de la Scăieni. când a lansat o marcă “Salamul săsesc” fără să o înregistreze. şunci. pateuri. nu însemni nimic. ultima sus inută de compania miliardară americană SMITHFIELD FOOD. Vânzând aceste produse în cantitate de 540. Destul de mult ! Din cauză ca Uniunea Europeană. Dacă nu ai brand.. ci pe o pia ă europeană.Reclamele făcute de Cristim arată că această societate comercială fabrică cele mai bune produse de parizere. care o aveau deja înregistrată. Ne-a convins că este în stare. cremwurşti. Penalizarea a fost de 7 milioane de euro. Aceştia sunt ALDIS-Călăraşi.000 t/an . un asemenea transfer de animale ar costa mult mai pu in decât pierderea celor 7 milioane de euro şi i-ar aduce un mare câştig. muzică clasică (Mozart. deci cam a IX-a parte din averea sa. declara Radu Timiş.C. Radu Timiş a mai comis o greşeală tot atât de mare. i-am sugera d-lui Timiş. ca loc pentru creşterea porcilor. Şi totuşi. şi să facă în acel loc o modernă fabrică de produse lactate. nu ai putere de negociere cu supermarketurile şi nu po i vinde. sperând să ajungă la 200 t/zi în 2007 şi 300 t/zi în 2010. Pentru că de inem câteva date mai vechi despre ECOFERM SRL de la BoldeştiScăieni (Şos. produse carnate cruduscate. de asemenea. Fără brand. fapt cu totul 137 . dar şi să reînfiin eze sec ia de salamuri. având cel mai modern laborator fizico-chimic din România pentru analizele zilnice ale tuturor şarjelor. “Ca să supravie uieşti pe această pia ă. Vivaldi). le reproducem şi în monografia de fa ă: Anul 2004 Suprafa a fermei: 65 ha Bovine: 98 capete Porcine 6259 capete Salaria i permanen i 145 Anul 2005 86 ha 121 capete 7259 capete 144 Men ionăm că vacile de aici sunt aduse din Fran a (la inaugurarea instalării lor în grajdurile moderne de la Scăieni a fost prezent însuşi ministrul francez al agriculturii) şi mai men ionăm. ANGST RO. pentru că nu te ba i cu firmele locale. Chopin. pentru mărirea produc iei de lapte. în urma unei monitorizări solicitate de cetă enii din Boldeşti-Scăieni. deşi poate că nu ei o inventaseră. Cristim. Ploieşti-Vălenii de Munte nr. cu.

În 2005 a primit mai mult: 2. nu numai că S. la 2275 capete (din care 2178 porcine şi 97 bovine). în calendarul chinezesc. adică 5. Dar cum anul 2007. Din aceste sume. Chiar dacă patronul afirmă. Cristim Boldeşti-Scăieni a acoperit pierderile.3% din sprijinul financiar acordat jude ului. din care 320.253 mii RON au fost subven ii pentru produc ia marfă pentru tineretul bovin. Datorită rezultatelor înregistrate în 2005 .000 de locuitori. demonstrând hărnicia şi ambi ia familiei Timiş.7% din sprijinul total acordat jude ului Prahova).000 de capete (nu avem date statistice). după cum urmează: 1. Redresarea activită ii în 2005-2006 a fost determinată de aplicarea unor politici manageriale performante. urmând ca anual să primească 78.C. După cum vede i.6 mii RON. va deservi toate localită ile din sudul jude ului. găzduită pe ghimpii de la Boldeşti-Scăieni. 1. este “anul porcului”. Astăzi se pare că porcinile fermei depăşesc 10. suprafa a furajeră a crescut de la 65 ha la 86 ha.8%. Porcii de acolo nu sunt servi i cu muzică. Consiliul Jude ean Prahova a aprobat realizarea a patru rampe ecologice de deşeuri menajere în acest jude .7% fa ă de -53% cum fusese în anul 2004. fără să putem intra în cifrele de afaceri exacte din anii 2006-2007. a fost 236.. De asemenea. Astfel.pierderea subven iilor din cifra de afaceri/UVM a ajuns la un nivel rezonabil de 16.0%. Alături de cele de la Bucureşti-Rudeni138 . Avem însă convingerea că şi acelea demonstrează tot un progres satisfăcător şi că cifrele men ionate de mine aici au fost întru totul reale.000 t. fiindcă fac ei şi aşa destulă muzică atunci când le este foame. care. Pre net al fermei.şi îi dorim succes şi o perpetuare chiar mai lungă de un secol .000 sunt de la oraşe şi 260.890 mii RON. junici şi porci . în 2005.000 de tone .000 tone de deşeuri.care. fa ă de nivelul 66. prin intermedierea a 10 sta ii de transfer.1 RON fa ă de 1.741.trei-patru genera i după mine” . fireşte că sunt altele.real şi cu rezultate vizibil eficiente. cu o capacitate totală de înmagazinare de 750. 55/19.465. care aduce numai surprize şi mari schimbări..C. extinsă la 800.224 mii RON profit net .6 mii RON şi o rată a profitului de 1. dar s-a reuşit chiar să se ob ină un profit net de 223. Rampa ecologică de la Boldeşti-Scăieni. de la 1956 de capete (din care porcine 1878 şi bovine 78.198 mii RON (5. să rămânem cu to ii optimişti! RAMPA ECOLOGICĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI Prin Hotărârea Nr. înregistrat în anul 2006. nu vor fi asculta i. ale căror decizii au condus la creşterea numărului de animale. în sumă de 1. plânsetele lor vor ajunge până la ceruri şi nu se ştie cu ce feed-back divin se pot întoarce toate suspinele şi lacrimile lor.000 din rural. am arătat aici şi faptele rele şi faptele bune ale faimoasei ferme S. pentru o popula ie de 580. pe când cifra de afaceri/UVM a fost 5. Ecoferm/Cristim.iar 844 mii RON au fost subven ii pentru laptele livrat la procesare. la finele anului 2004).2001.IX. În anul 2004 ferma a beneficiat de ajutor financiar de la bugetul de stat.2 RON în anul 2004. plin de optimism: “Am această firmă pentru 100 de ani .dar dacă localnicii din oraşul care îi cere să-şi transfere de acolo ferma de porci.

rampa din BoldeştiScăieni este unul din cele mai mari depozite de gunoi din ară. la aproape 3 km sud de oraşul care. în luna septembrie 2001. groapa ecologică de la Scăieni. când s-a specificat că limita de depozitare a deşeurilor în acest loc este de 78.3 milioane tone de deşeuri. pe un drum agricol asfaltat. pe aria sectorului Scăieni. Astfel. Rampa de la Vălenii de Munte.M.C. deoarece rampa se află în apropierea râului Teleajen. cu o capacitate de 10. Deşi ni s-au dat asigurări ferme că această rampă nu aduce nici un fel de prejudiciu mediului şi popula iei.. destinată deşeurilor industriale.. cu capacitate mică.C. pe o suprafa ă de 48. acolo se transportă deşeuri menajere şi asimilate. care a fost înaintată la conducerea A.868 t/an. Jean Popescu. Rampa de la Băneşti. Citind-o cu aten ie. însă cele mai multe transporturi gunoiere vin de la distan ă. mai multe ca în alte jude e ale ării. Prahova. Pe teritoriul jude ului Prahova au fost identificate 106 depozite menajere neamenajate.900 m. în viitor. Trebuie să men ionez că groapa ecologică nu are incineratoare cu module ecologice de deşeuri nepericuloase. 4. plăcându-le terenul. cu o capacitate de 19. deoarece el a devenit un adjectiv eufemistic acoperitor şi destul de relativ în atari discu ii). în medie. 3. balotare şi împachetare a deşeurilor. deşeuri industriale asimilate.. în jude ul Prahova se produc anual cca.5 ha. documenta ia IRIDEXULUI înaintată AMP-ului. Rampa de la Băicoi.000 m. IRIDEX.345 t/an. 2. a fost dotată cu instala ii moderne de compactare. Transportul spre rampă se face pe o cale de acces de cca. de cel de la Costineşti şi de cel din rada portului Constan a. 400. deşeuri stradale şi inerte. gra ie pozi iei favorabile pentru propunătorii care. care nu putea fi deloc ascuns specialiştilor ecologişti de la Protec ia Mediului.000 metri cubi pe an. Consiliul Jude ean Prahova a apelat la Societatea comercială S.000 de locuitori. Ca materiale de depozitare.000 t.Chitila.L. Gheorghe Gheorghe şi al ii. am dat peste o documenta ie a S. nefăcută deloc public. din care numai municipiul Ploieşti. rampa a fost inaugurată oficial. ini iate de Rodica Popescu. au făcut prospectul. în scopul realizării unui impact minim asupra factorilor de mediu. în prezen a autorită ilor jude ene şi locale. În pofida protestelor vehemente făcute de locuitorii acestui oraş. în termeni 139 . de la înfiin are până în prezent.c. anual.P. Pentru proiectul lucrării de depozitare şi pentru construirea rampei ecologice.. fiind întru totul foarte. O aten ie deosebită i s-a acordat marii rampe ecologice de la Boldeşti-Scăieni. În medie. implicit se va extinde şi spre această zonă. cu o depozitare anual de cca. întinsă pe câteva ha. Ea deserveşte 49. deoarece a fost solicitată insistent de această conducere. am descoperit şi cealaltă fa ă a “adevărului ecologic”. Proprietarii investi iei spuneau că rampa. 3. vedem că s-au depozitat 80. dar. IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT S.R. Această societate administrează. ecologică (aici autorită ile cred că au abuzat prea mult de acest termen. pare-se chiar mai mare decât acestea. defavorabile însă pentru localnici. este nevoită să recunoască. zise fără noxe toxice. Toma Călinescu. singur a depozitat 75. Cercetând mai amănun it aceste afirma ii. 2 km.c.

mai recunosc deschis că în cazul în care gazul nu este evacuat deja gata controlat din depozit. degajări de mirosuri neplăcute. Conform Studiului de Impact. am văzut cum procedează americanii cu aceste aşa-zise rampe ecologice după ce acestea se umplu până la refuz. zonă străbătută continuu de curen i puternici de aer. de fapt. căci orice rampă. produşi de microorganismele prezente în depozitele de servire în condi ii anaerobe. Pozi ionat fiind nu departe de firul râului Teleajen. Au trecut mai bine de cinci ani de când există această rampă şi. până ce aceasta este îngropată totalmente sub o pătură groasă de cel pu in 50 de metri de pământ. de aici încolo încep marile transporturi spre ea: zi şi noapte. dar şi de gunoaie grosiere de tot felul (inclusiv morale). păgubind statul cu sute de mii de euro. Orice deşeuri poluante ar trebui transportate doar de o societate autorizată pentru activită i cu deşeurile ambalate şi etichetate. întrucât. dar şi compuşi toxici.. Când s-a ajuns la acest punct. întrucât rampa este supra-alimentată. acestea sosesc deseori acolo. iar deşeurile toxice sunt uneori strecurate iresponsabil printre cele netoxice. dar s-au făcut şi abuzuri. pericol de incendiu prin autoaprindere. Uneori se toarnă şi beton. apele uzate pot contacta pânza freatică şi râul din apropiere. nu mai poate recunoaşte locul acela. s-a văzut că nu se respectă clauzele de func ionare. o ară care este nu numai cea mai mare producătoare de excelente bunuri materiale. a încasat bani pe nişte transporturi fictive spre această rampă. am aflat că depozitul degajă în zonă emisii continui de metan şi bioxid de carbon . Deşi rampa nu este destinată deşeurilor industriale. sute de camioane basculante. deşeurile infectate pot fi zburate de vânt de pe rampă dacă baloturile nu sunt bine fixate în folie. cantitatea cea mai mare de noxe se elimină în primii cinci ani (presupunând că nu s-ar depozita zilnic alte deşeuri). tot se va umple peste poate. WILLIS S. există un real pericol de explozie prin posibila apari ie a acumulării de gaze ce contribuie la efectul mondial de seră. fără putin a de a fi descoperite. cu intensificarea vânturilor turbionare. şi luând în considera ie schimbarea climaterică pe glob. Printre acestea. pe care le deversează şi compresează în straturi peste fosta rampă. ele trebuind să fie aduse de la Termo Brazi. vara. uneori extrem de puternice în România. ridicate în plin câmp. mascate bine printre deşeurile menajere. şi dacă cineva a stat în apropiere şi se întoarce după un număr de ani. Aşa apar nişte mari dealuri artificiale. deoarece ajunge plin de coline frumoase şi împădurite cu diferite esen e de 140 . depăşindu-se cantitatea tonajului depozitat anual. Potrivit aceleiaşi documenta ii.L. în aceeaşi documenta ie. între timp. atunci migrarea şi depozitarea acestuia pot prezenta o serie de riscuri majore. la urma urmelor. afectarea componen ei biologice a solului prin reducerea concentra iei de oxigen.principalii constituen i ai gazului rezultat de depozitarea deşeurilor menajere.. a lui William Brânză. Din lecturarea ei.C. deşeurile reciclabile sunt adesea amestecate cu cele nereciclabile. când S. documenta ia în discu ie nu arată cum se pot combate mirosurile infecte degajate de această groapă ecologică şi care ajung aduse uneori de vânt până în oraş.. Din păcate. că nici o rampă ecologică din lume nu poate oferi garan ii de acurate e de sută la sută.R. pericol de explozie. Specialiştii angaja i la IRIDEX par oameni cinsti i. Cel mai mare din toate a fost un transport fictiv. escavatoare şi compresoare muncesc câ iva ani cărând milioane de tone de pământ şi roci. De asemenea. Deoarece eu trăiesc în America.destul de cinsti i.

. deoarece.instalări de materiale tubulare şi instala ii de foraj. erau muşte pu ine în zonă. BOLDEŞTI-SCĂIENI În Scăieni. în primul rând pentru liniştirea popula iei din acest oraş asaltat de mirosuri. BAT-ul a devenit astăzi unul din cele mai importante servicii de transport agabaritic din ară şi depozit de materiale petrochimice. Gloriei nr. Totul s-ar putea să fie o simplă coinciden ă. 141 . Dar . iradieri şi mirosuri insuportabile. să nu se construiască locuin e pe aceste coline sau la poalele lor şi să nu se foreze în aceste locuri. care înainte era scârbos. pe arii întinse. nu numai mirosurile dau năvală de la rampa noastră.închirieri de materiale tubulare şi instala ii de foraj.” Dintr-un loc de simplă depozitare. .oferte de scule şi instrumente de foraj de exploatare. a utilajului petrolifer ( evi. un loc cu adevărat frumos şi demn de admirat. Cum am mai arătat şi în altă parte. comparativ cu localită ile mai îndepărtate aflate împrejur. Compania răspunde la telefonul 244-210-810 şi primeşte zilnic comenzi ferme pentru: . inclusiv gripa aviară care a apărut în Balaca. multe venind infectate. şef era regretatul maistru Nică Petre.A.aten ie! Totdeauna la poalele acelui deal există nişte pancarde cu avertismente scrise. în special vara. 4. unde.sisteme de conduce şi pompe. cunoscută înainte sub numele de Baza Tubulară. . S-a observat că pescăruşii şi ciorile au şi ele o mare predilec ie pentru gunoaie. se află o firmă veche de şase decenii.comercializarea diferitelor tipuri de eavă polietilenă. Aceste păsări se pot vedea tot mai des vizitând rampa de gunoi. materiale de construc ie sonde). . . la fa a locului. prin interven ia mâinii umane. roci şi beton.. Deocamdată. devine. Până să existe rampa. În mod inexplicabil.transportarea lor la adresa solicitată. . Nu in neapărat să sperii lumea şi să fac o conexiune hazardantă între existen a acestei mari rampe ecologice şi creşterea mortalită ii. creând probleme în sezonul cald. Peisajul.reparări de materiale tubulare de instala ii de foraj.copaci şi cu brâuri de flori. Acum ele s-au înmul it. închise acolo ca într-o cutie. zburătoarele de acest fel pot colporta diferi i germeni patogeni.. firmă care astăzi se numeşte “BAT Service S. din profunzimea lor. sub un capac gros de pământ. nu ar fi rău să fie înfăptuit. Deopotrivă.A. la Boldeşti-Scăieni gazele şi odorurile nu pot fi puse sub nici un capac şi ele zburdă libere în afară. BAT SERVICE S. specificând clar şi sub amenin area legii. iar ciorile şi-au găsit un adevărat rai în întreaga zonă urbană. dar un studiu ştiin ific. urât mirositor şi cu totul dezolant. Compania afirmă că se află în căutare de noi bra e de muncă în domeniul transporturilor agabaritice. mortalitatea a crescut în Boldeşti-Scăieni în perioada 2002-2006. pe Str. . dar şi roiuri nesfârşite de muşte. prin anii ‘60. pot izbucni gaze toxice periculoase.sisteme de siguran ă şi protec ie pentru industria de petrol-gaze.

păsări sau pentru crescătoriile de peşti. Sacrificiile au fost cu totul oprite atunci când la Scăieni şi Balaca s-au semnalat focare de febră aviară H5N1 şi când au fost sacrificate toate păsările din zonă ale cetă enilor care declarau furioşi că nimicirea lor este inutilă. fiindcă au fost eutanasiate păsări foarte sănătoase. El avea câteva mii de tăieri de păsări pe zi. câştigul de pe produse se împarte între beneficiarii libanezi şi statul român. Anexat abatorului. Charbel Elias Laoun (probabil fra i) şi Sarkis Elias Sarkis. Este drept că libanezii au mai modernizat pu in abatorul. la poarta abatorului. Abatorul devenise foarte productiv şi aducea un serios venit ării. dar de data aceasta. transformându-se în îngrăşăminte concentrate pentru animale. Cele cca 80 de muncitoare de la abator. Pentru nimic în lume nu în elegem de ce. Controalele actuale la poarta abatorului sunt deosebit de severe. la sec ia de coacere şi pulverizare.928. exportul preferen ial fiind ările arabe. găseau metodele cele mai subtile să scoată ilegal pe poartă bucă i de carne pentru propriile familii sau pentru vânzare. unde se măcinau deşeurile organice calcinate. după Revolu ie. mai ales când ei au auzit şi 142 .C. Produsele de bază ale AGRISOLULUI de la Scăieni sunt: carcase cu pui congela i. 89 a fost reînnoită la 19 mai 2005 prin Societatea Civilă a avoca ilor Radu. unde se fabricau sortimentele “Picarom”. În prezent se lucrează cu un personal mai redus decât înainte şi nu totdeauna se fac tăieri. fâlfâie acum biruitor şi steagul libanez. foarte căutate pe pia ă. “AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL” În urmă cu 45 de ani s-a înfiin at un abator de păsări la Scăieni. în special pui de găină până la un an. care erau trimise apoi la sec ia de cură are mecanică a penelor. Decizia de asociere nr. produse derivate de pui şi furaje concentrate. un modern şi spa ios depozit de congelare de unde carnea sortată şi împachetată lua drumul exportului în propor ie de 60%. Viscerele şi fulgii nu se aruncau ci mergeau la etaj. şi încă mai există. Exista o sec ie de sacrificare a păsărilor pe bandă. Banca Transilvaniei le-a sărit imediat în ajutor cu împrumuturi noi. de-a dreptul insuportabil. De la această sec ie.000 RON. deşi controlate la ieşire. se emana un miros greu. localnicii se plâng în continuare şi sunt foarte nemul umi i. O parte din piep i şi pulpe mergeau la sec ia de afumat. lângă steagul românesc şi al Uniunii Europene. AGRISOL-ul s-a asociat cu trei businessmani libanezi. Tărăcilă. la un capital social ini ial de 4. cu o autoriza ie integrată de mediu legală şi cu autoriza ia ANPC . Cifra de afaceri a AGRISOLULUI a crescut de la 10 milioane de euro în 1999 la peste 25 milioane în 2005.. sfârşind la sec iile de eviscerare şi împachetare. există totuşi zile când mirosul de la sec ia de concentrate (miros gre os de găina ars!) se simte când şi când pe aceeaşi arie pe care era prezent zilnic şi mai înainte. într-o perioadă când era criză mare de carne pe pia ă.ABATORUL DE PĂSĂRI S. apar inând statului şi fiind administrat de o fermă avicolă din Băicoi. Din cauza aceasta..Autoriza ia Na ională pentru Protec ia Consumatorilor. se afla. Astfel. domnii Youssef Tainos Laoun. primii având obliga ia să găsească distribuitori ale produselor abatorului în străinătate. Deşi s-au introdus filtre noi şi mai moderne decât cele vechi. care se răspândea zilnic peste tot sectorul Scăieni şi cartierul Balaca (la Boldeşti nu se sim ea decât rareori). încât nu se mai poate fura nimic (sau cel pu in aşa se pretinde).

una etajată. care apar inea trustului de panifica ie Ploieşti şi care lucrează angro (en gros). TECAR-SAN. urmărite cu aten ie şi descrise într-un material special de studiu economic. INVEST MANAGEMENT. DANCOR COM. câteva firme noi şi este de prevăzut ca numărul lor să crească în viitor.000 euro. GAFTOS PRODUCTION (Str. aceiaşi indici financiari. A doua moară se află pe Calea Unirii. la poarta abatorului s-a înfiin at şi un magazin de vânzare a cărnii de pasăre. cifra de afaceri era de 500. PRODSIG cooperează cu LUX MOB. în 2003. lângă dispensarul veterinar.L. capital social 500 RON.R.067 RON.000 euro. GAFTOS.793. capitalul social fiind de 2. TECAR-SAN (Şos. FIRMELE MICI DIN ORAŞ: ROM FOR. Recent. MORILE DIN ORAŞ: Există două mori. întărind şi profilul industrial al oraşului Boldeşti-Scăieni. AGRISOL INTERNATIONAL RO. BAZA DE APOVIZIONARE FLOREŞTI În Boldeşti-Scăieni. LUX MOB. tel. făcând necesare eforturi să nu colapseze. cea mai mare şi mai veche dintre ele. Bucovului nr.000 euro. au apărut.821. cifra de afaceri 500. Dacă vor rezista concuren ei. aceeaşi firmă cu AGRISOL. capital social 200 RON. cu tendin e de extindere şi de aceea trebuie să le acordăm încredere şi să le dorim succes. Aceasta a fost cumpărată recent de un cetă ean turc. cum au dispărut varni ele şi Sticlăria . PRODSIG. din cifrele de afaceri şi din capitalul lor social afişat. pe şoseaua Ploieşti – Văleni.. Multe zvonuri însă ar putea fi neadevărate. INVEST MANAGEMENT (Str. Voi men iona fugitiv indicatorii lor financiari de evolu ie şi rezisten ă. 143 . capital social 200 RON. Gloriei). în schimb. S. 79). Este o moară mică. Sediul central al S. cu pre de abator. se află în Scăieni. Morii 38). Morii nr.acestea erau peste drum de gară sau Fabrica de pâine (dar se va redeschide curând o alta nouă. ele ar merita sprijinite de bănci. Ploieşti-Văleni). care a dispărut deja. Str. cifră de afaceri 1-2 milioane euro. Deocamdată. după intrarea ării noastre în Uniunea Europeană. în 1995. Ele au diferite profiluri şi câteva se luptă cu greută i inerente începutului în business. nu putem să spunem altceva decât că. în 2001. în 1992 pornise cu o cifră de afaceri de 1 milion de euro. 23). 244-211. cu val uri.zvonul că această societate ar inten iona să construiască în apropiere şi o mare crescătorie de ra e. în majoritate. LUX MOB (Şos. au demarat bine. în 2004. ROM FOR (Str. capital social 5000 RON. apar inând d-nei Caty Pahon u. încurajate de forurile locale. cu capital american. 38.C. care sunt defini i de cifra de afaceri şi de capitalul lor social. cifra de afaceri era de 500. în acelaşi loc). Liliacului nr. Ploieşti-Văleni nr. întrucât ele contribuie la consolidarea economiei locale. 19).. cu excep ia vechii Baze de Aprovizionare Floreşti. DANCOR COM (Str. că promit să devină companii serioase.

Se în elege că. ar putea deveni cu adevărat mari. 144 . la ieşirea acestei căr i din tipografie. indicii respectivi vor fi deja depăşi i. în viitor. fiindcă ei sunt arăta i aici doar cu un simplu scop orientativ şi comparativ pentru evolu iile viitoare ale acestor mici companii locale care.

1962). Vlăsceanu Cristu. eligibilită ii autorită ilor. se întemeiază pe principiile autonomiei locale. descentralizării serviciilor publice. legalită ii şi consultării cetă enilor în probleme locale de interes deosebit. autoritatea în limitele administrativ-teritoriale stabilite. Stârceanu Anca.oraşul Boldeşti-Scăieni este unitate administrativ-teritorială cu distinsă personalitate juridică. I de ştiin ele naturii. 31 martie 1942). Este căsătorit cu profesoara Dumitru Elisabeta (n. Din partea PARTIDULUI DEMOCRAT: Marinescu Ion. Marinescu Florin. pentru orice problemă importantă. la fel ca primăria oraşului Glen Ellyn. prof. : Lupu Viorel. În România există şi func ia de vice-primar. pentru spiritul său gospodăresc şi pentru comportamentul lui deosebit de politicos fa ă de to i cetă enii. primarul se consultă periodic. administra iei publice locale. şi un nepot. exercitând. cu Consiliul Local al Primăriei din Boldeşti-Scăieni. promo ia 1965. Au o fiică. fostă colegă de grupă la aceeaşi universitate. de ştiin ele naturii. elev cl. profesoară gr. iar ca 145 .: Enache Vasile. din Blaj. statul Illinois.ârlea. în Boldeşti). la fel ca oraşele americane din jurul meu. absolvent al Facultă ii de biologie-geografie din cadrul Universită ii Babeş-Bolyai din Cluj. 215 din 23 aprilie 2001 . Administra ia publică a oraşului Boldeşti-Scăieni. Ei au fost aleşi din reprezentan ii a cinci partide politice. Din partea PARTIDULUI CONSERVATOR: Bibescu Ion. Stăncescu Gheorghe. sec ia engleză. a X-a la Liceul de Administra ie şi Turism din Ploieşti. vice-primar este dl. Petcu Paul Dorian (n. Pe parcursul mandatului său. Din partea P. Tănase Răzvan Ionu . Este profesor gradul I. 10 mai 1940. Samoilă Nicolae. La Primăria din Boldeşti-Scăieni. în condi iile prevăzute de lege. a fost şi continuă să fie foarte apreciat de alegătorii care i-au acordat această încredere. Primăria oraşului Boldeşti-Scăieni În baza legii nr. Isbăşoiu Constantin.R. Stăncescu Petru a.a administra iei publice locale . alcătuit din 17 membri care pot aproba sau nu unele decizii locale. Posedă un patrimoniu şi are ini iativă în ceea ce priveşte administrarea intereselor publice locale. în condi iile legii. cu o mare majoritate de voturi. Mirea Mihai. absolventă a Colegiului de Institutori.M.D. profesor de fizică. Gheorghe Nicolae. În activitatea sa. Primarul oraşului Boldeşti-Scăieni se numeşte Ion Dumitru (n. Consiliul local şi primarul func ionează ca autorită i administrative autonome şi rezolvă toate treburile publice din oraş.02. 15. fiul unui muncitor petrolist. unde locuiesc. cu o vechime de 41 de ani în învă ământ. Alina-Paula.CAPITOLUL XI. după cum urmează: Din partea PARTIDULUI LIBERAL: Bi ă Paul. Vasilescu Alin Alexandru. Profesorul Ion Dumitru a candidat la func ia de primar din partea Partidului Conservator (fost Partidul Umanist) şi a fost ales. Dinu Nelu.S. Popescu Ion. în 2004. Din partea P.

1947). Podgorie nr. Dumitru Ion (2004-până în prezent). DIREC IA DE PATRIMONIU A ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI După revolu ie. înregistrări ale decesului (în termen de 3 zile de la decesul unei persoane). prof. 2. Cu dumnealui începe seria nouă de primari. 21. 0244-211. Noile organe de conducere ale jude ului Prahova l-au numit ca primar interimar pe un specialist în economie. iar telefon/fax: 0244-211. care nu fusese membru de partid. Pentru ca o persoană să poată fi înscrisă în programul de audien e. Secretară este Georgescu Liliana. Popescu P. iar dactilograf-arhivar Moraru Mihaela.09. prof. Dumitru Ion. Dobre Valeriu (1992-1994). dl. Miercuri: dl. contabilitate este d-na Elena Ionescu. Prin hotărârea de descentralizare a serviciilor publice a primăriilor.30-16. în care să precizeze motivul solicitării audien ei. iar programul de audien e este afişat după cum urmează: Luni: d-na Marinescu Florina Neli. Adresa primăriei este str. primarul oraşului. Enache Vasile (1996-2004). adresa şi telefonul sau să se adreseze pe e-mailul primăriei: pbs@opticnet. s-au înfiin at direc iile de patrimoniu 146 . guvernul a decis ca primăriile să fie degrevate de multitudinea de sarcini care le împiedicau să se descurce bine pentru rezolvarea lor. Gheorghe Dumitru (1981-1988). Jean. Mar i: dl. BoldeştiScăieni. din Scăieni. absolventă a Facultă ii de Drept Bucureşti. cu o veche experien ă în această solicitantă branşă. Moroianu Gheorghe (1994-1996). post comunistă şi post ceauşistă. 0244-211.1363. pentru că era o perioada politică postrevolu ionară încă în fierbere. să specifice numele. Joi: dl. prof. Ciungradi Silviu (1979-1981). 105300. următorii fiind aleşi prin vot democratic: Popescu Jean (1991-1992). între orele 8. secretara oraşului.30. aceasta trebuie să depună o cerere la Registratura Primăriei. înainte de Revolu ie. Şef serviciu financiar. Petcu Paul Dorian. Bengea Nicolae (1988-1989).ro. La primăria oraşului se fac înregistrări pentru naşterea copiilor (termenul fiind 15 zile după naşterea lor).275. Ultimii patru primari ai oraşului Boldeşti-Scăieni. viceprimar.secretar este d-na Marinescu Florina Neli (n.287. cod. Rela iile cu publicul sunt de luni până vineri. Dar era nevoie de primar şi trebuia numit cineva care să nu fi fost membru de partid şi să aibă studii superioare. căci împrejurările nu permiteau aşa ceva. Petcu Paul Dorian. nu s-au mai inut alegeri. în condi ii în care oraşul trăia o nouă epocă de libertate. au fost următoarele persoane (în paranteză sunt nota i anii cât au func ionat în această func ie): Marinescu Aurică (1968-1979). cu studii superioare. Iată pe to i primarii acestei noi perioade. viceprimar. După Revolu ie. înregistrări ale căsătoriei.

nu a fost niciodată nimănui de nici un folos. Referent contabil. se pare că direc ia de patrimoniu a lăsat în părăsire marele parc de lângă Clubul Boldeşti. Cristu Vlăsceanu. Este meritul primului director al patrimoniului local. al Casei de cultură. Moraru Mariana ş. numit în func ie în iunie 2004. cotind prin fa a cimitirului şi luând-o paralel cu Calea Victoriei. de câteva decenii. astăzi nu există nici o diferen ă dintre străzile Capitalei şi cele din Boldeşti-Scăieni. dl.. unele străzi mai lăturalnice şi chiar parcurile Agrisol.şi ele . o expertă în domeniu. multe altele. 3. procurarea şi distribuirea materialelor de cură enie. alimentarea cu apă. Bucovului nr. Albert Sebastian Nicolae. a însemnat un ruşinos. a următorului director. al grădini elor. S-au făcut numeroase lucrări concrete în acest oraş . este Iosif Elena. în privin a iluminatului public. dl. Enache Vasile. Direc ia patrimoniului s-a înfiin at în anul 2001 şi principala sarcină a acestei importante institu ii este gospodărirea oraşului. Lângă biroul direc iei sunt birourile tehnico-administrative. până la intrarea în Boldeşti unde. Cu toate acestea. contactul permanent cu primăria locală. având o solidă experien ă şi lucrând cu alte două specialiste în contabilitate. al bibliotecii.54 la număr . dl. încă de la înfiin are. reglarea noilor contracte de salubritate şi încă multe. De asemenea.care se îngrijesc de estetica şi cură enia localită ii. care a continuat modernizarea şi dotarea birourilor cu toată recuzita necesară. pe acolo pe unde ea a fost fără cap montată. procurarea de investi ii pentru bunul mers al şcolilor din oraş. pasămite. al UAMS-ului (Unită ii de Ajutor Medico-Sanitară). de la cuptoarele de topit sticlă. există o armată întreagă de salaria i . Voicu Filofteia.local. plantări de arbuşti şi de flori cu plante aduse din serele proprii de lângă clubul Boldeşti. măturarea străzilor şi a trotuarelor. lungă de cca 2 km.a. în anul 1938. Actualul director al institu iei. urâ eşte cumplit sectorul Scăieni. împreună cu alte salariate de la partea tehnică. ici-colo abia zăreai câte un bec la stâlpii de pe stradă. Contabil-şef este Mariana Nedelcu. În oraşul Boldeşti-Scăieni sediul acestei direc ii se află pe str. de a fi renovat vechea clădire a băii transformând-o în frumosul sediu al patrimoniului. un uriaş şi 147 . Alexandru Viorica şi Ilie Rodica. cu capace de beton căci pe acestea ştim că nu le mai fură nimeni. Conducta porneşte de la punctul de evacuare a refulărilor termice. dimpotrivă. La fel. care. Dacă în urmă cu nişte ani.sunt deplorabile! Dar problema cea mai urgentă şi cea mai gravă. construită de primarul Ilie Răspop. Dar nu numai problema luminii pe străzi stă în grija patrimoniului. în clădirea fostei băi comunale. continuă cu succes activitatea predecesorilor dumnealui şi rezultatele muncii patrimoniale se văd atunci când parcurgi străzile oraşului.nimeni nu le poate contesta . deşi au mai rămas încă multe lucruri de pus la punct. Dar a cedat de la primele probe. şi merge aşa pe nişte străzi. pe lângă blocuri. În acest scop. toaletarea plantelor. trebuia să încălzească blocurile. pentru care vedem că patrimoniul nu mişcă nici un pai şi nu se zbate nici un pic este demontarea totală a monstruoasei conducte aeriene. Trotuarele . Câteva persoane s-au accidentat sau erau să se accidenteze grav şi să cadă în gurile de canal de unde s-au furat capacele de metal şi care mult timp au rămas deschise fără ca să fie înlocuite imediat cu altele. eventual. Şi ce urâtă este! Acea conductă nu a func ionat niciodată. ci o mul ime de alte capitole legate de gospodărire: drenări de canale. asfaltări de drumuri. aflat în spatele statuii lui Teodor Diamant.

deasupra stemei trebuie să apară un singur crenel. Dacă este vorba de o comună. Direc ia patrimoniului ar avea bani să mai înfiin eze încă două-trei parcuri în oraş.şi anume o formă de scut cu simboluri pe el.. când pe stema jude elor Suceava. din vânzarea fierului vechi. se în elege că acolo au fost nişte cetă i. care într-adevăr spune ceva.S. Scuza că. Prin tradi ie şi prin lege... Dar heraldiştii români au vrut să aplice forme STAS ca în tradi iile regimului trecut şi au spus: haide să le dăm tuturor stemelor româneşti un contur comun . Cluj-Napoca ori pe cea a municipiului Târgovişte apar nişte turnuri de cetate cu creneluri.. cu orice risc! (Este un subiect copios de reportaj TVR pe toate canalele de televiziune. 148 .. coroana să aibă trei creneluri.-ULUI!! O altă mare ruşine a localită ii este dizgra ioasa stemă a oraşului BoldeştiScăieni. Ei bine.. Heraldiştii noştri însă au cugetat altfel. specialişti în demontat fiare. Atunci care este problema cu stema nouă? Vă voi convinge. fără standardizări impuse prin reguli din afară. Pentru a în elege mai bine în ce constă acea gravitate.L.G.. Cei care proiectează stemele localită ilor (membrii Comisiei Na ionale de Heraldică) se presupune că ar avea cunoştin e solide în domeniul lor (heraldica este o disciplină auxiliară a istoriei care se ocupa cu studiul blazoanelor. ar putea-o face să dispară în numai câteva ore. dar ştim că n-am avut. aşa scrie într-un contract (comunist!) că nu avem voie să. când vedem o sondă. nişte relicve medievale. frumuse ea şi bogă iile acelor locuri. E nevoie să chemăm pe americani ori pe ruşi să o demonteze? iganii din Boldeşti. dacă este municipiu. până nu expiră contractu’. De aceea. semănând cu o coroană şi ornată cu creneluri. Am avut noi vreodată vreo cetate istorică pe aceste meleaguri? Poate n-ar fi fost rău. iar deasupra scutului să aşezăm o coroană cu creneluri (care ar fi semnul noble ei poporului nostru). un simbol grafic. STEMA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI ESTE JUMĂTATE DIN STEMA A. conducta va trebui demontată imediat. Ei s-au gândit la un fel de standardizare a stemelor. care să spună ceva despre istoria. a stemelor). în paragrafele de mai jos.. nu ca aici in SUA. o asemenea scuză este stupită! De aceea.. a i văzut? eu nici n-am reprodus-o pe coperta căr ii mele. poate cu mult mai gravă decât aceea cu conducta monstruoasă despre care am scris mai sus. în elegem cu to ii că simbolizează industria petroliferă şi bogă ia faunistică a jude ului. pe stema oraşului Boldeşti-Scăieni?. fiecare oraş trebuie să aibă o stemă.. unde fiecare stat şi oraş îşi poate alege liber forma stemei. o distilerie de petrol şi o capră neagră.costisitor rateu tehnic al epocii Ceauşescu. dar pentru nimic în lume nimeni nu pricepe ce caută oare turnul de cetate. fiecare jude . era o stemă logică. pe stema jude ului Prahova. Oricum. trebuie să descriem pu in stema impusă aleatoriu. bogată în simboluri şi chiar frumuşică..) Din demontarea ei.U... dacă le-am spune doar atâta: şo pe ea!. ŞI DIN STEMA COMUNISTĂ A C. că este o problemă de imagine foarte gravă.. dacă este vorba de un oraş. să vede i.. ci am folosit o stemă mai veche. Fiecare desen dintr-un blazon sau dintr-o stemă trebuie să simbolizeze ceva. deşi s-ar mai putea cizela şi aceasta vreun pic.. Urmări i imaginile..R.M. De ex.

este.R. prin “colosala” lui importan ă istorică. simbolul sărăciei.. În plus. Dar ce are de a face noble ea coroanei cu scaiul? Cele două no iuni se bat cap în cap. se înfiin ase la Bucureşti “Asocia ia Română de Legături cu Uniunea Sovietică”. în orice parte a lumii.P.dacă într-adevăr. absolut intacte. ci de la “Săcuieni”. fiindcă noble ea se împacă minunat cu imaginea florilor suave: cu crinii. Heraldiştii . s-au găsit nişte “min i 149 .S. căci secuienii nu erau secui.. au fost heraldişti cei care au desenat stema cu pricina trebuia să ştie că. asta să fie clar..S. pe celălalt sfert al blazonului. şi ale C. Î i vine să plângi (de în epăturile lui). nu din punct de vedere profesionist. care avea ca bază a stemei mâinile strânse tovărăşeşte pe un fond roşu. Aşadar.R. cu frunzele de laur.G.adică pe stema C.. ci şi de păr i de steme comuniste. scaiul.şi uite că nu are! Dar fie: să rămână oraşul nostru încoronoat cu trei creneluri. Sunt printre pu inii care posedă o mare colec ie de steme şi de steaguri din toate ările lumii şi am aproape gata o carte în care am colec ionat imnurile de stat ale tuturor ărilor din lume.şapte creneluri. la Boldeşti-Scăieni. genialii creatori ai stemei au furat pur şi simplu păr ile de jos ale stemelor comuniste ale asocia iei staliniste A. este prea mult.R. iar în acea carte există şi mici explica ii heraldice. veni i aici din zona secuilor şi stabili i pe aceste meleaguri. inclusiv pentru scăienari! Nu sunt heraldist de profesie. se pot face transplantări nu numai de organe sau de păr i de organe.cu asta au şi explicat ştiin ifico-băbeşte numele de “Scăieni”. Pe timpul când “Republica Populară Română” devenise o jecmănită colonie rusească. exact cele două mâini din stema aprobată anii trecu i pentru BoldeştiScăieni. . la baza (!) stemei oraşului nostru. imaginile celor două mâini strânse tovărăşeşte pe fond roşu .. nu cu ghimpii.. cu notele muzicale şi cu textele imnurilor pe care le-am tradus toate în româneşte. ca de foc. cu trandafirii. Imaginile dintre stemele comuniste şi stema oraşului nostru sunt absolut identice! Ce vre i mai mult? Toate fostele ări comuniste se feresc. Cred că toate persoanele mai în vârstă îşi amintesc detaliat şi cu scârbă de acele blestemate blazoane ale regimului dictatorial.G.U. dar m-am ocupat cu heraldica. şi nu orice scai... fiindcă nu putem admite aşa ceva! Noi nu mai avem nevoie de simboluri comuniste.M. măria sa scaiul ocupă. pe un fond. în limbaj simbolic.L. iar ei ne-au trântit o ciumăfaie de scai. de simbolurile care le-au nenorocit existen a şi. iar dacă este jude .. în stema comunistă mâinile îmbinate strâns simbolizând prietenia “fră ească şi de nezdruncinat” dintre poporul român şi “marele frate sovietic”. însăşi stema ării trebuia să aibă coroane cu creneluri . tot cenuşiu. nu alta. A.respectiv. Conform acestui principiu. hopa. căci treacă-meargă. domnilor. Iată pentru ce va trebui să protestăm şi să respingem cu hotărâre această stemă blasfematoare pentru noul oraş. Însă greşeala cea mai mare este că.-ului . înnobilat şi el cu o coroni ă de petale roşii pe cap.şi le-au transplantat. ci în calitate de profesor de istorie şi de pasionat amator. ciulinele de scai.gata! .M. tocmai la noi. pe scurt. ci românii alunga i din Ardeal. crezând că ..U. un sfert din stema oraşului. veninoşi şi lipicioşi.L. Ei bine. “Confedera ia Generală a Muncii” (1945-1953). fiecare doreşte să avem un oraş de oameni nobili. Aceleaşi mâini tovărăşeşti se puteau vedea şi pe stema sindicatelor comuniste din fosta R.. pe cel de jos. ci unul plin de epi mari. care nici pe departe nu vine de la “scai”. chiar pe cel de bază. Cine o fi aprobat această inep ie? Probabil cineva din comisia de heraldică jude eană.atunci să i se pună cinci creneluri.

bogă iile oraşului Boldeşti-Scăieni. La etajul clădirii a func ionat o mare centrală telefonică. până ce aceasta s-a mutat la Vălenii de Munte. mai stupidă. Acum cred că s-a în eles clar de ce am reprodus pe coperta căr ii stema ce provenea dintr-o propunere mai veche care este.a. totuşi. să ne propună o stemă-model! Cu excep ia ciorchinelui de strugure aflat între cele 4 frunze gălbejite din jurul lui. nici că se putea imagina. cerând să se înlocuiască stema oraşului. o imagine destul de logică. Georgiana Bratu. de falanster . să colec ioneze abonamente radio ş. colete rapide etc. am expediat o recomandată spre 150 . colete cu mandate poştale. La numai câtva timp după înfiin area noului oraş. În acest scop. spre a decide schimbarea de urgen ă a simbolului noului oraş. nu de geaba a protestat domnul primar Ion Dumitru. de la această poştă. destul de mare (pe Calea Unirii 54). de fabrica de geamuri. chiar dacă nu dispuneau de clădiri proprii. veche de peste 150 de ani iar Boldeştiul poşta lui. numai cea de la Boldeşti. câteodată chiar şi duminica. unele scrisori trimise de mine din America nu au ajuns deloc la destina ia persoanelor din raza acestui oficiu poştal şi nici atunci când. devota i întru totul slujbei lor. trebuia să fie şi centralişti-telefonişti la PTTR. Hoancă Ecaterina. în mod vizibil. Poate ar mai fi nevoie de un func ionar la ghişeul de primirea taxelor de plată. fenomen care se întâmplă des producând mari nemul umiri cetă enilor care aşteaptă deseori la cozi lungi. reflectând.autorii acestui blazon al crea iilor neroade ar merita. de pachete. iar în acest sens. la umbra lui. fiindcă este departe de a avea un aspect de poştă modernă europeană. cetă enii din unele zone din Scăieni trebuind să meargă pe jos chiar şi 6 km (3 dus şi 3 întors) pentru a putea expedia o simplă recomandată. la vagonul poştei. premiul întâi! De altfel. saci de bani. şi specialişti în codul Morse. de multe ori până noaptea târziu. Nu pot să-mi explic. i-a luat apărarea în articolul despre schimbarea stemei oraşului. întradevăr. colindate de stihiile comunismului. pentru economia ării. frumoasă şi corectă. pentru ce. s-a hotărât să existe o singură poştă. fiind adăpostite de case particulare.ca şi când noi to i din acest oraş am locui sub un turn cenuşiu de cetate medievală unde. cultivăm marea bogă ie a cetă ii. pentru evitarea aglomera iei. de industrie.. func ionari cinsti i. să recep ioneze şi să distribuie stive zilnice de ziare. poşta de la Scăieni (unde coresponden a era şi este imensă. dar nicidecum bine împăr ită. Scăieniul avea poşta lui. Cunosc bine doar pe dirigin ii poştei din Scăieni: Beuca Traian. în zilele noastre. afla i sub conducerea d-lui diriginte Jipa Ion. s-a construit la Boldeşti o clădire specială. frumoşii scaie i verzi! Halal blazon! O idee mai ira ională. Atunci ei munceau zi lumină. Darie Chiril. nici un alt element nu aminteşte de alte bogă ii locale. datorită întreprinderilor de acolo) s-a desfiin at şi. dar ei trebuia să expedieze zilnic la tren. dar propunerea i-a fost tratată cu indiferen ă. de petrol. chiar dacă şi în ziarul Adevărul o ziaristă. căci făceau nu numai pe poştaşii. Poşta are în prezent şaptesprezece salaria i. OFICIUL POŞTAL DIN BOLDEŞTI SCĂIENI Pe vremea cât erau comune.. da! .luminate cu bec roşu”. cum vă spuneam. de sonde. Poate că acest caz trebuia reclamat la Tribunalul Suprem.

F. care făceau curse dus-întors de la Ploieşti-Sud la Mâneciu Pământeni. pentru motivul că se înmul ise mult numărul navetiştilor. după planurile arhitectului ploieştean Vasile Grecu . HALTA BOLDEŞTI ŞI MIJLOACELE DE TRANSPORT DIN ORAŞ În anul 1908 a fost terminată şi dată în folosin ă calea ferată Ploieşti Sud-Vălenii de Munte. începută în 1904. (de fapt. a unor ac ionari străini şi români. fiindcă pe acolo nu-i prea controla “naşul”. fiindcă nu avea bănci. din oră în oră. nu aveam unde mă urca. fiind totuşi norocos că am scăpat doar cu nişte julituri). A fost un şantier bănos pentru echipele de muncitori aleşi din locuitorii satelor de pe traseul viitoarei linii de tren. cl. a III-a. cum a fost în trecut. abia inându-mă de bare. Oare aşa o fi func ionând toate poştele din România? GARA SCĂIENI. importată din Germania.V. De multe ori. ea nu a ajuns nici până astăzi acolo unde am trimis-o. am mers eu şi al i copii. cursele cu automotorul s-au rărit şi în locul automotoarelor s-au introdus trenuri lungi pentru călători. a II-a şi cl. După 1940. erau nişte simple gherete. numai pentru ei. numărul trenurilor s-a redus drastic: doar câteva pe zi. au dispărut şi automotoarele. că nici pe scări sau între tampoane nu aveai loc. un tren automotor rapid. În locul lor. Treptat.Moldova. Încă nu ştiu pe cine să dau vina. pe scări. cu vagoane vopsite în galben. care atingea 100 km/oră şi pe care localnicii au botezat-o “Nem oaica”. a fost decuplată de la re eaua de curent electric şi în interiorul gării s-au folosit lămpi cu gaz). Era o cale ferată particulară: C.L. I. şi în asemenea zile eram nevoit să lipsesc de la şcoală. unde. fiindcă făceam naveta de la Scăieni la Liceul I. asemănătoare ce cele de la Blejoi. În 1974 s-a demolat gara veche şi s-a construit gara nouă din Scăieni. fiindcă numărul trenurilor s-a redus drastic. până în cel mai umil cătun. Atât gara Scăieni.P. ca şi toate gările de pe linia Ploieşti Nord – Văleni. Patru ani mai târziu. Vara călătorii mergeau sus pe vagoane şi mul i nu scoteau bilete. cât de cât. gara Scăieni. dar astăzi mai mult pustie. Noroc cu prăvălioara “Artis”. având trei clase: cl. 151 . inclusiv iarna. ani de-a rândul. (De-a lungul a mai multor luni. Totuşi.-ul a dispărut. numit “bou vagon”. Lipăneşti şi Scăioşi. Aşa. fabricate la Arad. Prin 1955 decovilul a fost desfiin at iar rambleul lui a fost transformat în şosea pentru maşini. un trenule forestier. fiindcă experien e similare am avut şi cu unele oficii poştale din Bucureşti. garniturile erau trase de o locomotivă mare. . Ea depăşea în viteză automotoarele. Cauza? SNCFR-ul este concurat teribil de companiile de autobuze care circulă des. asimilat de CFR. nici măcar pe scări (de pe care odată am căzut când trenul abia pornise. coborau şi luau “trenule ul de plăcere”. Elevilor navetişti li se rezervase un vagon special.V.Calea Ferată Ploieşti Văleni. la început. cât şi halta Boldeşti. dar. pe această linie circula regulat. după câteva luni acest fragment feroviar a revenit la stat. Când C. cu lume. vara. deschisă non-stop pe peron. s-a făcut şi cocheta haltă de la Boldeşti. Prin anul 1936 s-a construit la Scăieni o gară-tip. decovilul. în toate direc iile.o gară frumoasă. pe linie îngustă) care îi transporta până la Cheia. excusioniştii veni i din Bucureşti şi din toată ara. Caragiale din Ploieşti. Uneori trenurile veneau atât de aglomerate. Astăzi linia redevenise particulară.F.P. care mai animă.

lichioruri. cucoană. şi avea o casă cu balcon. ape minerale. uleiuri. În Boldeşti-Scăieni. proiectantul gării. are o barieră lângă gară (cea veche. Sta ia CFR Scăieni are două cantoane. ei nu mai trebuie să alerge după ea până la sta iile din preajma Ploieştiului. mai rare fiind sâmbăta şi duminica.. Din această cauză nu voi aminti aici decât numai pe câteva din ele. Câteva vând şi produse alimentare: mezeluri. era foarte căutat de oamenii de la ară. arhitectul a ieşit în balcon şi ăranul i s-a adresat politicos: “Sărut mâna. vara . ouă. stau în picioare. Soarta lor nu se ştie însă de azi pe mâine .locul pustiu de acolo. purta părul tuns castron. care îi acoperea urechile.înghe ată. Victoriei. Nu se află sta ii de taximetrie. De obicei. pe cele care au rezistat timpului sau care. lactate. Gara are şi o sta ie de cântărire a vagoanelor. El locuia în Ploieşti. cam din jumătate în jumătate de oră. covrigi. func ionari şi copiii petroliştilor. Cam toate vând aceleaşi produse: pâine. numărul posesorilor de autoturisme din acest oraş creşte. sucuri.. UNITĂ I UTILITARE ÎN BOLDEŞTI-SCĂIENI În afară de 8-9 bodegu e şi 2 restaurante. căci le proiecta case simple. Când localnicilor li se termină benzina. există numeroase unită i comerciale mărunte în acest oraş. contrar legilor. pe aproape toate străzile principale. dulciuri. multe fiind mici prăvălioare sau dughene înfiin ate de persoane cu spirit comercial mai mult sau mai pu in nativ sau de oameni ambi ioşi care au dispus de ceva bani împrumuta i de pe la bănci şi le-au deschis cu mari speran e de afaceri frumoase. începând cu anul 1950-1952. igări. cinci linii de manevră. pe Str. Când un ăran i-a sunat la poartă. Distileriei. vin şampanizat. Astăzi cursele dintre BoldeştiScăieni şi Ploieşti le fac nişte microbuze speciale care circulă regulat. An de an. la intrarea în Boldeşti. banane. Majoritatea navetiştilor din Boldeşti-Scăieni folosesc microbuzele şi autobuzele care circulă foarte des. care continua str. citrice etc. micobuzele ar trebui înlocuite toate cu autobuze. a fost în mod nejustificat desfiin ată în urma cu 60 de ani). de intare la Baza Floreşti.cea mai bună dovadă fiind faptul că unele au dispărut deja. săpunuri.. promit că vor mai rezista. spre str. s-au introdus autobuzele schelei pentru navetişti. Ştefan Greceanu. cu părul alb. o rampă de descărcare şi încă o linie moartă. zarzavaturi. desigur. ele sunt aglomerate. Era un domn în vârstă. Fiind un oraş cu mul i navetişti. frumoase şi nu prea costisitoare. consolidându-se. Există curse de microbuze şi spre Seciu. bariera dinspre nord. dând faliment nu după câ iva ani. 152 . având oarecum o înfă işare de femeie bătrână. cu pre uri ceva mai mari decât magazinele universale din Ploieşti. deoarece s-a înfiin at o mare benzinărie “Petrom” pe şoseaua Ploieşti-Văleni. deşi ghereta aceea de lemn nu are darul să contribuie cu nimic la estetica oraşului. ci chiar după câteva luni. o linie de trimitere spre fabrica de geamuri. Domnul arhitect Grecu este acasă?”. Arhitectul Grecu. călătorii suplimentari. prin toate localită ile. peste linie. fructe. produse cosmetice mărunte.

Romtelecomul S. ambele în centrul Boldeştiului. Apari ia lui va însemna scurtarea vie ii micilor magazine din oraş. patronat de Tudose Gabriel. din care una. Horia Ho oiu. construirea unui mare complex comercial în acest oraş. de asemenea. vara. trebuie să stau la o coadă lungă la gaze. din parcul de lângă clubul Boldeşti. cumpărat recent de noul proprietar. asemănător cu cele din Ploieşti. fructe.sunt ale lui Catrinoiu Gheorghe şi Tronaru Ion (Tron Prod SRL). existând încă destui vânzători ambulan i pe străzile şi pia etele din apropierea blocurilor. chioşcurile de ziare. în viitor. o unitate care are prăjituri mai bune decât cele produse la cofetăria “Scala” din Bucureşti. frizeriile şi alte servicii mărunte. Nici Seciu nu duce lipsă de asemenea prăvălii. de lenjerie. Se preconizează. UNITĂ I SPECIALE DE DESERVIRE A POPULA IEI Aici trebuie să men ionăm serviciile de distribuire a apei. cu un patron turc din Dobrogea. bine preparate. altul la complexul comercial “Omnia”. cooperativa de consum şi de credit “Albina”. nu putem face abstrac ie de restaurantul “Sonda” din Boldeşti. la lumină sau la birourile de distribuire a apei. odată intra i în UE. unde aceştia vând. Ficus SRL. cu adrese schimbătoare. unde toate chitan ele de plată ale familiei mele (bill-uri. la bodega din Balaca de la răscrucea străzilor Bucovului cu Morii şi încă două. Unele sunt mai vechi. în engleză). 21 (sub patronatul d-nei Minea Victoria. Bucovului nr. Nu credem că.Patronii care se ambi ionează să mai înfiin eze asemenea prăvălioare ar trebui să nu uite de o lege nescrisă a comer ului: cu cât apar mai multe unită i similare în acelaşi loc. peşte şi fructe. Magazinele cele mai aprovizionate . Unirii. Şi pe lângă Fabrica de geamuri Scăieni există două unită i comerciale. frumos decorat în interior şi cu mâncăruri gustoase. Magazin de 38. foarte necesare acolo.A. Vostan SRL. Din fericire. locuitori al oraşului Glen Ellyn.cu o gamă foarte diversă de produse alimentare . Spre deosebire de noi. nici de restaurantul-bar “Grădina Parc”. str. legume. gazelor şi luminii din oraş. de la blocurile Scăieni. precum şi CEC-ul din Boldeşti. 27. Cu toate acestea. cu birourile lor de încasare a taxelor. Există. chioşcul de ziare Caliope ş. “Altis” SRL (non-stop). de carne. clubul de noapte “Night Club”. cu atât mai pu ini clien i vor avea şi cu atât mai mari sunt şansele de a da faliment. care sunt la zi cu aprovizionarea: Magazin de desfacere. bl. se află magazine de menaj. acest tip de comer va mai putea continua. două cofetării în Boldeşti. lapte. din America. Agen ii Loto 29-38 Boldeşti. în acelaşi spa iu cu gogoşeria). oraşul nu are o pia ă ca alte oraşe. când îmi plătesc “bill”-urile în România. Agen ia Loto şi ziare Scăieni de pe str. Imita ii mai slabe ale lor se mai află în complexul comercial de la blocurile din Scăieni.. Din păcate. SC Ulgerox SRL (non-stop). trei aflate pe Şoseaua Ploieşti-Vălenii de Munte. şi la 153 . SC Ziua Com. cu servicii de internet şi jocuri electronice. concuren a reciprocă fiind una din cauzele anihilărilor reciproce.a. Pe lângă cele din Boldeşti. altele mai noi: Panait SNC (non-stop). tânărul Musa Samir. SC Elysmarc Nicolae SNC (non-stop). toate cu vitrine (din păcate sărăcu şi neprofesional amenajate). ne sosesc lunar prin poştă (şi tot prin poştă le achităm).

Când eşti tânăr. se încearcă sistemul american şi sunt convins că nu va trece mult timp până va exista şi în România aceeaşi procedură de plată ca în Statele Unite sau în ările vestice din Uniunea Europeană. pentru lumină la ELECTRICA MUNTENIA NORD S. eliminate cât mai rapid aceste situa ii jenante. Până atunci. pe str.D. deci. la rând. pentru apă la JOVILA CONSTRUCT S. 14.R. sau iarna. str.A. dacă se poate.A. SCDGN Distrigaz sud-est A. când te congelezi de frig. Dealului 42.Boldeşti-Scăieni. La Televiziunea prin cablu deocamdată este greu de spus unde trebuie făcută plata. PLOIEŞTI. adică prin poştă sau prin Internet. să-şi achite datoriile la zi. Pie ii nr. Mai tragic este când întâlneşti acolo bătrâni..L. 154 . pentru plata gazelor. S. căci altminteri acestea cresc. nu este o problemă să stai în picioare la cozi şi să pierzi o jumătate de zi pentru achitarea acestor consumuri.E. trebuie să mergem la birourile S. Vor trebui.E.1. mai ales vara este foarte greu. fiindcă biroul se mută de colo-colo. veni i de la distan e mari şi care stau mult timp în picioare. str. Podgoriei nr.F. chiar anul acesta (2007). când te sufoci de cald.

pentru toată cultura şi istoria lui mărea ă. nici scăienarii. nu sunt nici scăienar. de fapt. în acest an. Conştient de acest adevăr. Capitala Culturală a Europei . fiindcă patriotismul local este pretutindeni în vogă. vă declar aici tuturor că. între Boldeşti şi Scăieni. Aş vrea să fiu.Sibiul meu fiind. bine în eles: subsemnatul. pe care. eu mi-s foarte mândru mai ales de faptul că sunt. ambele localită i. ara cea mai avansată a lumii. Am făcut totul pentru a dovedi acest lucru. cât şi de nobila cetă enie română. căci există un contrast izbitor între cele două sectoare ale oraşului. Ba pe mul i oaspe i i-am auzit că există sate chiar mai frumoase şi cu un aspect mai urban decât sectorul Scăieni. autor al acestei căr i. încă din primele minute. America mi-a deschis toate pun ile spre cunoaştere absolută. am rămas Român. fiindcă aici este un loc binecuvântat de Dumnezeu unde am învă at şi văzut lucruri atât de minunate şi de utile pe care probabil că în nici un alt loc de pe Terra nu mi le-aş fi putut însuşi. Oare acesta este un motiv care să ne bucure? Oare eu am putut să mă bucur când l-am auzit pe un boldeştean tachinând pe un cetă ean din Scăieni când îi spunea: Scăieniul tău a ajuns veceul Boldeştiului?! De aici era să se işte o bătaie. E sunt sibian . este ca şi când aş intra în Grădina de Aur a Maicii Domnului. de la început. înainte de toate. pe lângă multe altele pe care le-am publicat. am scris monografia localită ii Boldeşti-Scăieni cu un mare dor şi profund respect fa ă de oamenii ei. Contrar acuza iei unei cucoane nevrotice şi penale din Scăieni care. nu va fi cu putin ă. cu toate plaiurile ei. Contraste dureroase sau discrepan a dintre Boldeşti şi Scăieni Iată că am ajuns să dezbat un capitol destul de delicat al monografiei mele. că voi fi Român şi voi muri Român. îndrăgostit nebuneşte de România. chiar dacă aceste glorii au răsărit din sânge şi din lacrimi amare şi sfinte. ci pentru tot poporul nostru. în pofida unui asemenea screamăt periferic. nici boldeştenii. un capitol necesar al istoriei ării noastre. nici boldeştean. însă când păşesc pe spa iul mioritic al României. Însăşi cartea de fa ă. S-a afirmat de multe ori că orice monografie dedicată unei localită i este. cu toate luminile şi umbrele ei. Neîndoios. vorba papei Ioan Paul al II-lea.CAPITOLUL XII. încât nimeni nu îl poate nega. asfaltată şi nimic mai mult. De-a lungul paginilor ei se poate vedea clar nu numai pre uirea mea aleasă pentru aceste minunate plaiuri prahovene. după ce a străbătut în goană. am scris-o şi pentru că sosise de mult 155 . în splendoarea căreia locuiesc în deplină libertate de peste două decenii. cu maşina. Român. mai mult ca de orice altă no iune materială din această lume trecătoare. mi-a reproşat că dispre uiesc locul de unde am plecat. plină de glorii strălucite. oricât aş dori să-l ocolesc. Acest lucru este atât de vizibil şi de scandalos. cunoscându-mă prea pu in.Scăieniul ca o comună veche. în primul rând. este tot o dovadă a dragostei mele pentru ara Mamă din care m-am rupt. cu atât mai mult el sare în ochii oricărui vizitator străin care. va trage o concluzie logică şi implacabilă: Boldeştiul arată ca un oraş în devenire . că indiferent de limbile străine pe care le vorbesc şi în ce ară trăiesc.iar în momentul de fa ă sunt cetă ean american care şi-a păstrat cetă enia română şi declar oricui că sunt mândru atât de cetă enia americană.

La fel. Ca şi Anteu. despre care nu po i spune că îi iubeşti numai col ul de sus. Atunci când s-a decis urbanizarea localită ilor. s-au construit la Boldeşti. Înseamnă că cineva s-a făcut vinovat sau vinova i de părtinire. Văzând însă că anii se scurg cu repeziciune şi că nimeni nu are timp să se consacre unui asemenea studiu nu prea simplu de cărat în spinare.timpul să o scrie cineva. Boldeşti. generând sursa discrepan elor. numai imaginea unei mâini sau numai col ul de jos .şi compara i-le cu jerpeliturile celor câteva blocuri trântite fără nici o noimă la Scăieni. de această discrepan ă urbanistică. unde mă aflu când scriu aceste rânduri. între Boldeşti şi Scăieni. când trăiam în Austria şi încă de acolo dorul de România devenise ucigător. Bucureşti. şi iată de ce.ci o adori pe toată. toate fiind ca o icoană a Mântuitorului Iisus Hristos. Din păcate. culmile Carpa ilor. şi Balaca .. Dar în acelaşi timp.sine ira et studio . am vrut să văd dacă cineva din exil o poate face iar acela am decis să fiu chiar eu. fiindcă Boldeştiul. cum Creatorul a pus atâta frumuse e în componen a fiecărei păr i a corpului omenesc . Pe toate le iubesc la fel. cu magazine având vitrine la parter . să punem mână pe rană . deja s-a produs un dezechilibru în ponderea umană. nu pot face nici o diferen iere între Scăieni. toată puterea financiară era atunci (dar chiar şi acum) localizată exclusiv în Scăieni. dar construind acolo blocuri mai impunătoare şi cu mai multe etaje. Speram că vreun băştinaş din partea locului se va apleca peste pagini să o redacteze. în primul rând. dând timpul cu nişte ani buni înapoi.unde capul are frumuse ea şi măre ia lui. Via a în exil este o experien ă dureroasă şi complexă care. făcându-se un pas fundamental spre 156 . foarte vizibilă. Nu trecuse nici un an de zile. Nu ştiu cine a decis această mişcare. unde toate elementele sunt armonios alcătuite . căci am pre uit foarte mult Boldeştiul şi oamenii lui. De la miile de kilometri depărtare.. iubesc cu aceeaşi devo iune şi Boldeştiul. din mitologia grecilor antici. vom constata că toată ponderea industrială. nu avea nici o industrie. încă din start. în ansamblu.şi. există o dizarmonie foarte vizibilă şi creată artificial de oameni nepricepu i sau rău inten iona i. iar acesta este motivul pentru care bateriile inimii şi ale sufletului meu se încarcă numai şi numai atunci când vin anual în România. îmi dă for a deplină să trăiesc şi să creez.. Rezultatul? Privi i numai ce blocuri. încă de la început. şi Seciu. pentru că în străinătate nu ai toate datele la îndemână ca în ara ta. trupul frumuse ea şi măre ia lui. şi Scăieniul.tot aşa în componen a unei localită i nu ar trebui să existe dizarmonie.. pornind chiar de la arhitectonica modernă şi de la planul de urbanizare. mai înalte.. şi că in foarte mult la el. Ploieşti. te înva ă ce este acela dorul de Patria natală. fără diferen ieri. Dar la început nu a fost aşa. Era mai mare nevoie să fie mărită artificial popula ia Boldeştiului decât cea a Scăieniului? Nu era nevoie. ărmurile Mării Negre şi oricare altă parte a României mele.căci aş dori să fie componentele aceluiaşi trup teluric: oraşul Boldeşti-Scăieni. de tipul celor din Bucureşti şi Ploieşti. iar eu nu am ales exilul dintr-o simplă aventură. cu apartamente mai spa ioase şi mai moderne. Haide i. în afară de schelă. ci pentru a-mi salva via a amenin ată de monştrii comunişti. Vă mărturisesc că mai mul i prieteni am avut din Boldeşti decât din Scăieni. mai zvelte. numai atingerea cu pământul ării mele.. Nu am auzit pe nimeni din exil să mai încerce aşa ceva. Sibiu. cuantumul financiar din veniturile întreprinderilor din Scăieni mergea cu părtinită prioritate pentru urbanizarea Boldeştiului.

. telefoanele. Emil Constantinescu. deci “divor ul” dintre ele. Nu exagerez cu absolut nimic când afirm aşa ceva. cum ar fi Ziua eroilor. muzeul. desigur.. Re inem din nou ideea de părtinire.. la Boldeşti. căci exemplele. la acest mare fiasco făcut în defavoarea sectorului Scăieni.a.o amară dezamăgire! Unde mergem. eu care militasem cu insisten ă pentru formarea acestui oraş. vorbeau numai despre. serviciile ei proprii de plată . tot eu m-am adresat fostului preşedinte al României. Imensă nedreptate! În câteva ocazii solemne. majoritatea. deşi conducta trecea numai la câ iva paşi de zidurile blocurilor de la Scăieni. Dispensarul cel mai modern s-a construit la Boldeşti. Când s-a solicitat necesitatea construirii unei şcoli noi la Scăieni. de la abatorul de păsări şi de la marea groapă ecologică unde tot jude ul îşi varsă deşeurile de gunoi. scris în stil analfabetic şi în batjocură “Scăeni”!). tot pe teritoriul Scăieniului se aflau).. vor avea şi ei parte de nişte avantaje în plus fa a de cele avute înainte. la care am asistat în ultimii ani. Scăienii putând să rămână încă mult timp fără şcoală nouă... nu la Scăieni. atunci nedreptatea este strigătoare la cer. dacă nu ar fi fost proteste şi nu s-ar fi tras mari semnale de alarmă. Re inem iarăşi ideea de părtinire nedreaptă .n-au mai rămas absolut nimic. li s-a desfiin at şi poşta veche pe care o aveau. punând serios în discu ie separarea celor două localită i. căci am videoclipuri cu înregistrarea sonoră a discursurilor. însă re inem ideea de părtinire. acea energie a fost dirijată imediat tot spre Boldeşti. Cui (quid) prodest?=Cui foloseşte? În felul acesta Boldeştiul a devenit capitala cătunizatelor Scăieni. cât şi oaspe ii străini invita i să ia cuvântul în fa a unei mari mul imi. este înjositoare şi pentru mul i extrem de jignitoare. A fost exact invers . lan ul de magazine. unică. un dezechilibru de for e. atât unii lideri localnici. pentru tot oraşul. Dacă Teodor Diamant ar trăi astăzi. ar putea continua. unde nu s-a încercat nici măcar o mică deriva ie de branşare spre ele (dar am văzut. decât mirosul de la crescătoria de porci. mai ales dacă analizăm speran ele şi entuziasmul naiv investite de locuitorii din Scăieni. fiindcă acolo. La fosta comună Scăieni .. că instala ia aceasta tot nu a mers). Eu îi cerusem 157 . sunt convins că ar plânge sau ar chema pe urmaşii falansterienilor pe metereze. restaurantele. farmacia veterinară. al celui nordic şi creându-se un decalaj de popula ie. poşta. spitalul.. şi dacă ne gândim că sutele de milioane de dolari erau produse de marile fabrici din Scăieni şi de sondele (care.urbanizarea sectorului respectiv.. sunt: primăria. cu cererea să renun ăm la acest experiment. farmaciile.care îşi avea înainte primăria ei. nu la Scăieni. fotograful. oameni buni? Datorită acestui fapt. care credeau sincer că dacă se unesc cele două comune într-un oraş mare şi puternic. nimic din toate acestea.şi aşa mai departe.. construindu-se o poştă nouă. centrul de plată al televiziunii pe cablu. centrul de plată a luminii. Când s-a decis ca să fie încălzite blocurile de la Boldeşti cu energie termică adusă prin conducta de la fabrica de geamuri. tot la Boldeşti. muzeul pe care îl va avea oraşul se face la Boldeşti. Seciu şi Balaca. centrul de plată al gazelor... banii s-au repartizat imediat pentru o şcoală mare şi modernă la Boldeşti. centrul de plată al apei şi canalizării ş. poşta ei. într-o discu ie personală cu d-lui. “oraşul Boldeşti” şi numai despre “oraşul Boldeşti” (re ine i: nu mai pronun au deloc numele de “Scăieni”. CEC-ul. benzinărie. însă contribuabile erau tot întreprinderile de la Scăieni. Romtelecomul. Când scăienarii au cerut să li se construiască o poştă nouă. cofetăriile. continuând pe această cale.

care se va dezvolta sub auspiciile epocii respective. spre câmpul care se termină la Balaca. să se construiască un mare magazin universal sau un mall care să uşureze via a localnicilor. şi mult mai eterogenă în compara ie cu noi cei de la debutul veacului al XXIlea.de ing. să se înfrumuse eze sectorul prin plantări de noi arbori decorativi. fireşte. Ce rămâne atunci de făcut? În primul rând să se ceară conducerii jude ului Prahova ca reparti ia fondurilor să favorizeze. ajunsă până aici. Propunerea. fiecare cu conducerea lui. cu o arenă în aer liber. de ing. luxoase. să se refacă trotuarele. dacă Terra aceasta va supravie ui cu bine schimbărilor vizibile din natură. deşi poli ia rutieră strigă zilnic prin megafoane pietonilor să nu mai circule pe străzi. sectorul Scăieni. fa ă de cum arată acum. o altă înfă işare. nu cârciumi ordinare. cu lac artificial. spre a da posibilitate localită ii Scăieni să-şi revină din decăderea jalnică în care a intrat. cu cele mai diverse profiluri utilitare. din care ne zbatem din răsputeri să ieşim. statutul de oraş de sine stătător. atâta timp ne îndepărtăm cu vinovă ie de poruncile divine. Gheorghe Gheorghe. total deteriorate. cum era de aşteptat. ci numai pe trotuare. poate chiar cartiere reziden iale. la poalele pădurii din Scăieni. cu primăria lui şi cu bugetul lui. o cofetărie. să existe şi aici o farmacie. (Deja. să se construiască o poştă şi în Scăieni. după cum preşedintele însuşi a fost respins de cei care au crezut prea mult în promisiunile lui. care făceau parte din această categorie a dezamăgi ilor. ajungând să fie două cartiere moderne şi de elită. de înv. să se construiască un mare parc. Eram. la ora actuală. în afară de Oradea. să se încurajeze înfiin area de noi magazine.) Atunci această localitate îşi poate pierde. o pia ă. Însăşi popula ia care va trăi în acele decenii va deveni mult mai evoluată din punct de vedere material. inclusiv Ploieştii. pentru o perioadă de timp. în viitor. cu straturi de flori ş. Iaşi şi Constan a. un restaurant modern şi luxos. în mod implicit Boldeştiul şi Scăieniul au şanse mari să devină cartierele de nord ale Marelui Municipiu Ploieşti sau Marii Meropole Ploieşti.fostului preşedinte să se înfiin eze două oraşe separate. modernizând cu prioritate acest sector. pe care nu se poate merge. fără să găsim solu ia ideală. să existe sec ii ale serviciilor de plată utilitare. în următorii 50-80 de ani. care am trăit şi mai trăim încă o epocă destul de zbuciumată şi plină de multe neajunsuri materiale şi contradic ii. Având în vedere că. mi-a fost respinsă. conform gusturilor urbanistice specifice acelei perioade. de familia fostului primar Jean Popescu şi de mul i al ii. Emil Popescu. există încă 9 proiecte de constituire a zonelor metropolitane. categorie absolut majoritară. în toate domeniile rămase în urmă. care vor asocia toate localită ile din jurul municipiilor. 158 . La nivelul tehnologiei viitoare. oricum. Toma Călinescu.a. sus inut şi de al ii ca mine . ele vor căpăta. intelectual şi tehnologic. incluse în aria Ploieştiului. pe o rază de 30 km.

specialist în predarea lec iilor de mandolină şi chitară. Dimitrii Paşuk. Buc. A fost chemată să cânte la ospe ele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. director la Direc ia Muzicală din Ministerul Culturii.solistă a Teatrului de Operetă “Ion Dacian” din Bucureşti. muzicieni S-a spus că. dirijor de orchestre şi fanfară. Miltiade Păun. Poienarii Burchii. Dumitru A. Iosif (1911-2003). Cei mai cunoscu i sunt: Ligia Dună.n. la Berlin. succesorul prof. A continuat să cânte muzică populară şi muzică uşoară acompaniată de diferite orchestre. trebuie să ne aşteptăm ca numărul artiştilor să fie mic. instrumentale sau în domeniul muzicologiei. 3 oct. mai pe larg. Jean Pandele.. Ion (Nelu) Păun. fost copil de trupă. Ligia Dună (n. Iosif. Costache Marian. Marin Cioacă. Prahova). După pensionare. fra ii Bratu (dar poate că mai sunt şi al ii de care eu încă nu am auzit). cum este oraşul Boldeşti-Scăieni. a învă at zeci de copii să cânte bine la aceste instrumente. asistent universitar la Conservatorul de Muzică din Bucureşti. Vasile Pandele. Ca nimeni altul. Opinia nu este departe de adevăr. libretist şi autor al căr ii “Opereta” (Ed. Elena Licu. despre care am vorbit înainte pe larg. mergând prin toate regiunile ării. Cu toate acestea. Petre Petcu. excelent interpret la trompetă. Ion Pârvu. ale lui Nicolae Ceauşescu date în cinstea preşedintelui Fran ei. Dumitru A. unde şi-a sus inut şi masteratul. A participat la concursuri pe ară şi a ob inut premii şi diplome. prin anul 1958. pe plan local sau chiar la nivel de ară. Muzicală. pe rol de soprană. deoarece în acest loc găseşti mai de grabă un număr mare de oameni pasiona i de calcule şi de tehnică decât de artă. 1949. Florentin Dună. Florentin Dună (n. Ion Cucu Bănă eanu. intepretând melodii populare. în 1967 şi 159 . în localită ile cu profil industrial. Aş începe cu Miltiade Păun (1928-2002). Este fratele Ligiei Dună.CAPITOLUL XIII. la acordeon şi la orgă electronică. Ovidiu Pascu. profesor de vioară în Germania. Ion Nistor. formând câteva orchestre cu ei şi participând la concursuri în care a ob inut totdeauna locul întâi. despre Miltiade Păun şi cei doi fra i Dună. Puica Bălan. Puica Bălan (Victoria Pascu . foarte căutat pentru a cânta la diferite ocazii. secretar literar la Teatrul de Operă şi la Teatrul de Operetă din Bucureşti. a debutat la Televiziunea Română şi la radio încă de la vârsta de 17 ani. sub bagheta unor cunoscu i dirijori şi violonişti ca Ionel Budişteanu. atunci când acesta ne-a vizitat ara. Scăieni . 19 aprilie 1970. există câteva persoane care sau făcut cunoscute. în domeniul muzicii vocale. Mircea Dumitrache. 1969). Artişti. cântăre i. la capitolul “Personalită i de seamă din BoldeştiScăieni”. Voi vorbi. a lucrat cam toată via a punându-şi întregul talent de interpret la mandolină şi chitară în slujba copiilor. cu excep ia Moldovei. membru al unui cuartet german de coarde care a ob inut numeroase premii interna ionale. Charles De Gaulle. 19 iunie 1969. prezentă în numeroase spectacole transmise de Radioteleviziunea Română. Titi Iosif. Mircea Dumitrache (1925-2006). Scăieni).

organizator de orchestre şi de concerte pe raza oraşului Boldeşti-Scăieni. diferite arii de operă şi operetă din repertoriul clasic universal. Vasile Pandele. trompetist de elită în toate orchestrele locale. a fost solist al diferitelor orchestre populare sau de muzică uşoară. Iosif. de asemenea. cel mai bun interpret la trombon din tot oraşul. fără să aibă studii speciale în domeniul muzicii. 1946). talentat interpret la chitară şi mandolină. Virgil Păunescu. Ion Nistor. Ion (Nelu) Păun. Păcat că vocea ei splendidă nu i-a fost valorificată după cum ar fi meritat. acordeonist iar Florică interpret la mandolină. Jean Pandele. A fost şi trompetistul fanfarei lui Cucu Bănă eanu. domiciliat în Scăieni. înso it de diferite orchestre. A cântat la TVR Prahova. a fost deseori solicitat pentru diverse ocazii festive. n. acest tânăr cu voce frumoasă ar fi ajuns mai departe. Marian Costache (1947-1996). motiv pentru care a fost solicitat de toate orchestrele locale şi regretat de to i pentru pierderea prematură a acestui talent înnăscut al ritmurilor sonore.nu sunt rude între ei. Este şi cel mai bun patineur din oraş pe patinele cu role. solistă a Corului armatei din Ploieşti. A fost director al Clubului (1970-75). datorită căreia putea interpreta. Iosif (Titi Iosif. a fost cel mai bun baterist din tot oraşul. 160 . dânsul era trompetist în orchestra lui Cucu Bănă eanu. vechi membru al orchestrei şi fanfarei lui Ion Cucu Bănă eanu. frate cu Miltiade Păun.vezi următorii doi . fiul lui Dumitru A. alt trompetist solist al fanfarei lui Cucu Bănă eanu. Trebui să men ionez că aceşti trei Păuni . Ovidiu Pascu (n. având o voce cuceritoare. Boldeşti). unde prezintă atât piese de muzică uşoară. într-o manieră distinsă. mai mult sau mai pu in cunoscute. 1 apr. Petre Petcu. domiciliată în Balaca. baterist şi saxofonist în câteva orchestre de pe raza oraşului. cât şi populară. cu domiciliul în Scăieni şi la Piteşti. interpret al preten ioaselor valsuri franceze în acord cromatic.a aplaudat-o. Dumitru D. Au prezentat împreună frumoase piese muzicale prezentate deseori în public. frate cu Jean Pandele.Nicu şi Florică . Ilie Păun. pentru că a moştenit o voce frumoasă. unde era toboşarul forma iilor. este solist de muzică populară al orchestrei “Doina Argeşului” din Piteşti. zis şi Puiu Păun (1932-2006). Elena Licu. Dacă ar fi fost sprijinit. un saxofonist apreciat pentru frumoasele piese interpretate cu multă măiestrie la acest instrument. este în acelaşi timp un deosebit de talentat acordeonist. 10 martie 1968. De asemenea. înregistrată pe casete şi CD-uri cu principalele piese de succes din concertele sus inute cu această mare orchestră prin toată ara şi peste hotare. Cristina Panaitescu – solistă vocală cu repertoriu din muzica populară şi uşoară. Era o soprană cu o voce de o largă amplitudine.primul. Ion Pârvu. Fra ii Bratu . fiul d-nei Puica Bălan. La Crama Seciu i-a cântat lui Henri Coandă care a sărutat-o pe frunte după concert.

Bogdan Albulescu (n. la Teatrul Na ional şi la Teatrul Casandra din Bucureşti. îl cităm printre artiştii din acest oraş fiind un bun actor dramatic angajat la Teatrul Mic. la Ploieşti).A. 22. Caragiale din Ploieşti.03.L. Facultatea de Drept din Bucureşti dar şi Institutul de Artă.). El a terminat liceul I.C. deşi nu este cântăre . 161 .T.1978. Teatru şi Cinematografie (I.

destul de modernă. cât şi Schela Boldeşti. Pe terenul de fotbal al schelei. Activitatea sportivă din Boldeşti-Scăieni Terenurile de sport din acest oraş au dat ării doi mari fotbalişti. Nelu Slăboiu).pe Viorel Mateianu şi Valeriu (Vivi) Răchită. au existat câteva echipe de fotbal cu jucători minuna i pe care ar fi păcat să-i dăm uitării. are adâncimea de 3. acum 65 de ani. Despre ei voi oferi amănunte la capitolul “Personalită i de seamă din Boldeşti-Scăieni”. Comparativ cu acesta. indiferent de faptul că era veche. împăr it în două jumătă i de un baraj separator de ciment: prima jumătate fiind pentru neînotători şi cealaltă jumătate pentru înotători. cea mai veche (bătrânii) fiind manşa întâi .. cu câteva decenii în urmă. În curtea fostei Baze de Aprovizionare Floreşti. împreună cu partenerul lui permanent. cu peste 60 de ani în urmă. acesta din urmă săpat mai adânc şi dotat cu o trambulină înaltă de 3 m.. Spre fala întregului jude .50 m. recent vândut cu fabrică cu tot. cât şi în prezent. sportul rege . incluzând grupuri mai constante sau mai pu in constante de jucători. au fost patru manşe. atât pe timpul războiului. o sală de ping-pong. o popicărie.CAPITOLUL XIV. Pilică Ion (Mânzu). deoarece atât Fabrica de geamuri Scăieni. desfiin at. un teren de volei. apoi un splendid teren de tenis de câmp.frecvent pe teren la meciurile dintre anii 1937-1949.era şi a rămas fotbalul. Toate aceste terenuri de la Boldeşti există şi astăzi şi sunt din nou bine îngrijite. poate că nu ar fi existat asemenea personalită i sportive de elită. împăr i i pe mai multe manşe cronologice. Fiind nişte sportivi de elită. adâncimea maximă fiind 1. apoi astupat. sporadic. cam în spatele întreprinderii Arta Metalului şi a Bazei Tubulare din Scăieni. Bazinul pentru înotători. a ajuns să arate pe an ce trece tot mai abandonat. în mare. cât şi după război. în dreptul trambulinei. un alt bazin modern de înot. Ambele bazine de înot au fost construite (1940) în pantă: primul are şi trepte de intrare în apă. cabine vestiare şi un mare ştrand. Fotbaliştii forma i în această zonă nu a fost nevoie să se ridice de pe terenuri improvizate. sub pretextul că nu avea scurgere. Cel mai vechi dintre ei a fost Pelinescu Titus. Atât în trecut. dar. numele lor merită să rămână amintite în această carte. se construise. Şi la Fabrica de mucava era un bazin de înot. aveau echipe în divizia C şi frumoase terenuri proprii de fotbal. din păcate. aflate undeva pe maidane lăturalnice. fără nici un motiv. a mai apărat şi după acea perioadă de vârf. M-am interesat de numele lor şi. portarul echipei . aici sportul preferat . terenul de fotbal al Fabricii de geamuri. forma iuni întregi ale fotbaliştilor schelei Boldeşti. Baza sportivă a schelei mai cuprindea: o sală de şah (aici repurtau frumoase victorii un mare şahist din Boldeşti.20 m. în special modernul şi bine îngrijitul stadion de la Boldeşti. jucători în echipa na ională şi mari antrenori . într-un bazin de colectare a lichidelor reziduale petroliere.într-adevăr. regretatul şi simpaticul Ionel Damian. 162 . deşi ele nu au fost singurele. Doar micu ul bazin pentru copilaşii de 4-5 ani a fost desfiin at. El a fost transformat.şi cea mai adulată de public. În total. am putut reconstitui. Fără o puternică bază materială sportivă. părăsit însă de mai mul i ani. se antrenau zilnic fotbaliştii de la Schela Boldeşti. de la un fost jucător.

la Strejnic. zis Mânzu (extremă dr. zis Boly (extr. zis Tanana Gheorghe Anghel. Prahova). zis Cairo (înaintare) Vasile Vancea Vasile Georgescu (stoper) Victor Iofter (mijlocaş) Jean Boieru (mijlocaş) Nicolae Pilică. curajoasa feti ă deja pilota perfect avioanele uşoare de sport. deoarece numai la acea vârstă se putea primi un brevet de pilot. inginera Lidia Belea (n. înso ită de instructorul de zbor care. admirau deseori o avionetă rapidă care le săgeta deseori cerul. Câ iva dintre ei au trecut deja în lumea celor drep i. La 20 şi 21 de ani a 163 . zburându-le peste case şi făcând loopinguri spectaculoase şi mici acroba ii prin aer. pe Clubul mic de la Boldeşti. LIDIA BELEA.MANŞA I (anii ‘50) MANŞA a II-a (anii ‘60) Titus Pelinescu (portar) Augustin Ghioca. însă brevetul l-a luat la 18 ani. zis Paganel Nicu Teodorescu Ică Filipoiu Ion Loghin (frate cu Irina Loghin) Vasile Olteanu Aceştia au fost fotbaliştii din genera ia de aur a sportivilor de la Schela Boldeşti. astăzi nu mai are 16 ani. însă de mică visa să fie pilot de avioane. zis Gică Constantin Niculae. În carlinga avionului acela se afla Lidia. zis Mânzu (extr. singură. PILOT DE AVION Desigur. motiv pentru care. dar s-ar merita ca numele tuturor să fie men ionate undeva.. mai târziu. O FETI Ă DE 16 ANI DIN SCĂIENI. a urmat o şcoală de pilotaj.. La 16 ani. 2 mai 1957. zis Tolo (stoper) Jean Berilă (portar) Nicolae Stroe Ion Marinscu-Pisica (portar) Matei Vlăducă Gheorghe (Ghi ă) Armean (fundaş) Puiu Dragomirescu Gheorghe Teşcula (fundaş) Constantin Diaconu. frate cu Boly) MANŞA a III-a (anii 60-65) VIOREL MATEIANU (înaintare) Haralambie Eftimie Constantin ârcovnicu Ion Tănase Vasile Gheorghe. pe o placă comemorativă aplicată înăuntru sau afară.) Ion Stroe. avea să-i devină so . care deseori cobora foarte jos avionul pe deasupra casei părinteşti de lângă pădurea Scăieni. zis Nei MANŞA a IV-a (anii 65-80) Ilie Dragnea (portar) Nicolae (Puiu) Doman Ion Voinea (stoper) Stelică Julea Ion Pilică. dreapta) Ion Pilică. Slănic. stângă. Cetă enii din Boldeşti-Scăieni.

De aici.ro.. pe 103. 31 m. la rândul ei. dl. şi pe alte colege de facultate să-i urmeze exemplul. 16 m. îl salut cu un simbolic QSL american din partea sta iei vecine cu mine W9CCU.5/145. alternativ. 41 m şi 49 m. îndemnând. fără să cunoaştem exact derivatele frecven elor (bănuim. în func ie de momentele favorabile ale ionosferei. FEDERA IA ROMÂNĂ DE RADIOAMATORISM (YO9A) În oraşul Boldeşti-Scăieni există şi un radioamator sportiv.câştigat toate concursurile de aterizare la punct fix şi a făcut câteva salturi curajoase cu paraşuta. ca să-l putem recep iona.hamradio. din oraşul Glen Ellyn. specializată şi în comunicări meteo. Sandu Doru. Îl felicităm! To i radioamatorii din lume .câteva zeci de mii .. de Radioamatori. 25 m. 164 . dar îl putem repera şi prin www.390 KHz. pe unde scurte. în spa iile rezervate numai radioamatorilor). din America. Sta ia dumnealui are următoarele indicative tehnice: PREFIX INDICATIV CLASA NUME DOMICILIUL CXY YO9CXY a III-a Sandu Doru Boldeşti-Scăieni Ştim că YO9CXY emite/recep ionează. în benzile de 13 m. aşteptând un QSL card de la YO9CXY-Boldeşti-Scăieni.îl pot contacta. 19 m. membru al Federa iei Române de Radioamatorism care are indicatorul YO9A şi al Federa iei Prahova (ZYO7Z-Repetor). Ca studentă a Facultă ii de Foraj-extrac ie a Institutului de Petrol şi Gaze din Ploieşti. a continuat să piloteze încă doi ani.

căci 165 . Deşi Boldeşti-Scăieni era cel mai tânăr din toate.C. Schela Boldeşti şi Întreprinderea de Foraj şi Lucrări Geologice Speciale (IFLGS). Chiar şi numele unor întreprinderi s-a schimbat. de pe locul ultim a propulsat pe locul al treilea în ceea ce priveşte ponderea economică. fugitive şi.. ca şi sticla produsă acolo. ca şi numărul salaria ilor de acolo. S. s. ÎNTREPRINDEREA DE GEAMURI SCĂIENI (IGS) La început se numea simplu: Fabrica de Geamuri Scăieni (FGS). ele sunt: Întreprinderea de Geamuri Scăieni.. întreprinderea respectivă poate ajunge la faliment. într-o oarecare măsură. pe rând. Acestea să sperăm că nu. produc ia de sticlă de la această întreprindere fostă de elită. În America.CAPITOLUL XV.. condusă de oameni destoinici. TRANSFEROVIAR (??!) S. S. loc în care s-a men inut timp de zece ani! Nu a fost acesta un miracol? Sigur că a fost. SCAIGLASS SRL.A. după care a căpătat nişte nume instabile. urmate de Arta Metalului. i s-a zis Întreprinderea de Geamuri Scăieni (IGS). de o puternică bază industrială. gata a fi din nou schimbate şi fragmentate peste noapte. Industria din oraşul Boldeşti-Scăieni Se ştie că jude ul Prahova este jude ul cu cele mai multe oraşe din ară. imediat după Ploieşti şi Câmpina. ARTEMA Plast SRL (din 1996). toate aceste oraşe..A. Între anii 1970-1980.iată.R. Se pare că şi în România schimbarea numelor unei firme a început să coste. Vom descrie toate aceste unită i. Boldeşti-Scăieni . pentru o perioadă. În ordinea tradi iei locale.C. Nu ştim dacă şi calitatea produselor finite. Evident. Un caz special este firma PETROMSERVICE S. având un vechi statut de urbanizare. Poate că nu chiar din această cauză fabrica de geamuri de la Scăieni a cunoscut crize endemice. cu excep ia oraşului nostru. biata fabrică. iar acest miracol s-a putut întâmpla numai datorită faptului că această localitate dispunea şi încă mai dispune..c. friabile. din cele treisprezece oraşe (12 fiind cu mult mai mari). (“firma mamă” care a cumpărat-o pentru a-i mai adăuga un nume: GES GLASS SRL) şi Dumnezeu ştie ce alte nume noi de “botez” va mai căpăta. el a avut o dezvoltare economică uluitor de rapidă. ajunsese cea mai mare fabrică de geamuri din ară. Cert este că de când s-a închis sec ia de la Blejoi. fiind înfiin at în 1968. Baza Autotubulară (BAT). imediat după Ploieşti şi Câmpina.A. peste o altă perioadă de timp.L.. ocupa deja locul al treilea. iar a unei firme mari de sute de milioane. Astăzi. s-a redus sim itor. încât numai la doi ani de la înfiin are. Fabrica de mucava Scăieni. Dacă îşi schimbă numele de trei ori. GES S. Abatorul de păsări. SCĂIENI. În oraş existau patru unită i industriale de anvergură şi alte câteva mai mici. schimbarea numelui unei firme mijlocii aduce cheltuieli şi pagube de zeci de milioane de dolari. ca urmare a diminuării puterii ei productive şi de vânzare: SCAIGLAS S. Firma Ecoferm Cris-Tim şi alte câteva firme mai mici.. apoi când. din păcate. for a lui economică nu mai este aceeaşi. şi ve i vedea de ce. denumirile finale sunt neinspirate din punctul de vedere al preten iilor de branduri europene. 13 la număr.

aşezat direct pe pământ. neavând personal românesc specializat în industria sticlei. capitalul social fiind fixat la 8. că mai există încă două mari fabrici de geamuri. de unde această materie primă se putea transporta lesne pe calea ferată. la Buzău şi Târnăveni. Prin apropiere trecea linia electrică de înaltă tensiune de la posturile TRAFO ale schelei Boldeşti. de gaze bogate de sondă şi se afla nu departe de cariera de nisip fin de la Vălenii de Munte. Fabrica avea hale de produc ie. La fel. cam primitive. costr. geam tras (de 3 mm grosime) în 24 de ore. în anul 1941 capitalul social a ajuns la 60. Documentele de arhivă ne arată că. în compara ie cu complexitatea tehnologiei de astăzi controlată electronic. Se ştie că sticla este un element de bază al oricărei construc ii şi locuin e omeneşti.000. 166 .longevitatea oricărei întreprinderi depinde cel mai mult de valoarea produselor ei şi a mediului de marketing. care avea o capacitate de produc ie de 2000 m. şi Fabrica de sticlă Ardeleana. p. constituită ca societate anonimă prin actul constitutiv şi prin statutele publicate în Monitorul Oficial nr. unde erau amplasate liniile tehnologice. Societatea Anonimă Mediaş.000. ruperea geamului se făcea manual. Ei au proiectat cuptorul care avea următorii parametri: L=10 m. erau şi nişte pu uri de joasă adâncime pentru apă industrială. cu mari riscuri de accidentare (ele nu au putut fi totdeauna evitate). Ulterior. prima industrie de geamuri românească din Vechiul Regat. înfiin ată în 1918. În 1940 fabrica mai func iona şi cu o linie de încărcat butelii. (Astăzi. La început. la nivelul anului 1934. depozitul de mărfuri. dar atunci ele nu se înfiin aseră. În România mai existau trei fabrici de geamuri: Fabrica de sticlă de la Azuga cu gaz metan. sumă destul de rezonabilă. tehnic Warteschi. se montează o a doua maşină de tras geam. necesitatea de geamuri a fost suplimentată de încă trei fabrici similare mai mici: Fabrica de sticlărie. geam tras. atelier de prelucrări mecanice. de fapt. ing. geamuri. Capacitatea totală maximă de produc ie proiectată era de 2400-2800 m. laborator chimic de analize. Totdeauna a fost nevoie de fabricarea ei. nu departe. rampă auto. capacitatea cuptorului crescând la 1. 56. pe an. De-a lungul anilor. Urmare beneficiilor ob inute şi subscrip iei ac ionarilor. iar cererea de geamuri era din ce în ce mai mare. de tip Fourcauld. fiind înregistrată sub numele de Industria Română de Geamuri Scăieni. Sediul societă ii era la Bucureşti. depăşind produc ia celorlalte firme similare din ară. s-a recurs la doi specialişti germani. Peste patru ani. atelier de repara ii utilaje. bineîn eles.000 de ac iuni nominative a câte 500 de lei fiecare.000 lei. depozitul de materii prime. deoarece dispunea de bra e de muncă. bineîn eles. dar după 1948 s-a unit cu sec ia de la Blejoi. fără camere regeneratoare (ardere. în 1938. Kristionsent şi ing.) Localitatea Scăieni oferea locul optim pentru construirea unei noi şi mari fabrici. nu ne-am putea imagina civiliza ia modernă. această capacitate a crescut progresiv.500. împăr it în 17. limpezire) care erau comune şi.000 mp/an. rampă de cale ferată. Fabrica de sticlărie Turda şi Fabrica de geamuri Ploieşti. din 10 aprilie 1934. becuri electrice din Putna.p.000 lei. numărul salaria ilor. Alte fabrici nu existau. lângă care s-a decis să se construiască această fabrică. În aprilie 1934 a început construc ia primului cuptor de topire şi de tragere a geamului. topire. Localitatea Scăieni îndeplinea prin excelen ă toate condi iile să se înfiin eze pe teritoriul ei o asemenea fabrică. Fără sticlă. Fabrica de la Scăieni era.

Întrucât.C. rămas neterminat. observăm că dacă la “geam laminat” ea s-a men inut oarecum constantă.L. Scăieni de inea 60% din capital. Ini ial. La fel în produc ia de “metri pătra i bază”. utilajele erau în cea mai mare parte uzate fizic. fiind concuren a. dar mai ales moral.R.care apar inuse fra ilor Vernescu. avea 1200 de oameni în produc ie.. pentru producerea geamului. Această firmă şi-a concentrat toată aten ia pe producerea şi comercializarea geamului securizat. şi care avea un cuptor de geam colorat. Tot în acea perioadă s-a înfiin at şi sec ia de vată de sticlă/vată minerală. în 1965. în trecut.C. de vată de sticlă şi de alte produse de sticlă etc. Ca urmare. mult mai solicitat pe pia ă decât geamul clasic. În 1999 se exporta peste 80% din totalul produc iei. un club. prin asimilarea de noi tehnologii pentru tragerea geamului. apoi. accelerând dinamica produc iei fizice la principalele sortimente finisate. deci cu risc mai mic de periclitate. indiferent de calitatea lui. ar putea deveni acum hotelul oraşului. dar după un deceniu deja avea 800. după opinia autorului acestei monografii. la sortimentul de “geam tras” a scăzut îngrijorător. conform acelor contracte. a trebuit să se caute noi solu ii salvatoare pentru comercializarea produselor de geamuri. ările din fostele state comuniste erau obligate să cumpere cantită ile de geam românesc. chiar dacă costul geamului lor era mai ridicat. Dacă.A. din fondul de investi ii s-a realizat o instalare de securizare a geamului cu încălzire mixtă (gaze naturale şi energie electrică). s-a sim it necesitatea executării unor serioase lucrări de refacere a capacită ii de produc ie. să cumpere produsele fabricii de la Scăieni. vânzarea geamului tras şi laminat mergea strună pentru că. în peioada 1997-1999. întreprinderea a mai luat o gură de oxigen întăritor şi vedem că încă mai trăieşte. un cămin pentru nefamilişti. având loc conversia primelor maşini de tras geam de pe vechiul procedeu Fourcault pe altul mai avansat. căi de acces asfaltate. de pildă. apoi şi un hotel. diminuarea cererii de pe pia a interna ională şi contractele nepatriotice ale unor companii româneşti de construc ii cu societă ile occidentale care le condi ionau regimul de finan are numai dacă acceptau să importe geam tras de la firmele lor apusene. o cantină. în perioada 1991-1993. Prima etapă de refacere a avut loc în anii 1955-1960. Deşi dinamica produc iei fizice îşi propunea un ritm ascendent sau măcar constant. De aceea. deşi nu există garan ii absolute de supravi uire continuă. finisat. SCAIGLAS-S. Gra ie geamului securizat. urmată. spre a scăpa de faliment. astăzi nu putem obliga nici o firmă din ară. căci este nevoie de aşa ceva. linie ferată interioară. GES S. în care S. despre care am amintit mai sus. urmărind graficele dintre anii 1993-2000. Astfel a luat fiin ă S. Acesta. În 1998 s-a trecut la construirea unei linii moderne franceze de geam float. fabrica pornise numai cu 60 de muncitori. prin contractul din cadrul fostului CAER. se impunea necesitatea unor investi ii. fabrica a putut construi un liceu industrial. cauza. iar etapa a doua între 1961-1965. cu atât mai pu in cele de peste hotare. În urma cutremurului din 1977. pe bază de brevet japonez. de realizarea unei instala ii de producere a geamului prin tehnologia float-glass. Având un buget favorabil. cât şi implementarea unor noi tehnologii care să se ridice la nivelul celor utilizate în ările avansate ale lumii. când s-au construit încă trei cuptoare cu tragere orizontală. care se lucra exclusiv pentru export. şi s-a ajuns la colaborarea cu o firmă americană.. totul depinzând de 167 . procedeul Atachi.

juridică.. CTC. motiv care a făcut ca o parte din întreprinderile de geam din România. trecerea la privatizare poate fi un salt dureros. care a făcut ca întreprinderea să lucreze uneori la limita de avarie. administra ie. inclusiv cea din Scăieni. aparent ireconciliabile. În ceea ce priveşte numărul de personal. atât pentru posturile din produc ie cât şi pentru personalul TESA. S. Prin acelaşi proces de şoc trec şi furnizorii de materii prime. Celelalte categorii de salaria i au fost recrutate prin organizarea de interviuri. politică. De aceea. furnizorul noii genera ii de sticlari.C.C. în acest proces de privatizare şi chiar de lichidare. laborator 168 102 salaria i 186 193 149 . Furnizorii de materii prime pentru fabrica de la Scăieni sunt S. Sticloval Vălenii de Munte (furnizoarea de nisip). perioada de înflorire a Întreprinderii de Geamuri Scăieni a fost ajutată de Grupul Şcolar de Industria Sticlei (liceul industrial) din localitate. socială. exista următoarea structură a salaria ilor: TESA Complex SME Aprov. rupând ritmul de coordonare a produc iei. După aproape o jumătate de secol de comunism. la rândul lui. desfacere. nouă ne lipsea în totalitate experien a dinamicii capitaliste şi a sistemului de privatizări. cuprinde un ansamblu de factori. Scăieni se confruntă în prezent cu un mediu extern nefavorabil. demografică. Uzina de produse chimice Govora (furnizoarea de sodă calcinată) şi Exploatările miniere din Harghita. unii deveni i destul de nefavorabili. calcar. Societatea S. chiar turbulent. În mod indubitabil. Braşov şi Hunedoara (furnizoarele de dolomit.mediul de marketing care. plin de contradic ii antagoniste. de natură economică. redăm mai jos situa ia scriptică la data de 31 mai 1999: Din care la SCĂIENI la sec ia BLEJOI ________________________________________________________________ Total personal 1390 1240 150 Muncitori 1340 1091 150 Personal tehnic 50 149 0 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------maşinişti 28 28 0 personal CAF 70 70 0 personal de deservire generală 30 30 0 personal cercetare proiectare 4 4 0 ________________________________________________________________ Pe compartimente. ecologică.A. culturală. feldspat şi alabastru). GES S. să fie restructurate.C.

Oradea etc.L. proiectare 16 16 5 6 4 pers. vindea/vinde produsele ei către firme din Piteşti. Braşov. Bucureşti. Îmi pare rău că nu dispun de graficul cu personalul fabricii dintre anii 2001 şi 2007. Astfel. CRISTAL BRAD S. datorită concuren ei. Oneşti. Există clien i interni şi clien i externi. tehn. dacă atunci numărul salaria ilor scădea într-un ritm relativ lent. VĂLENII DE MUNTE. BUCUREŞTI. Câmpina. Fiecare fabrică de geam are zona ei de distribuire.C. dar urmărind tabelul de mai jos. Covasna.R. 60/190 şi nr. deşi geamul chinezesc este 169 . În ceea ce priveşte pia a externă. Târgovişte. Botoşani. ACHETRANS S. Constan a. ferindu-se să intre în “parohiile” celorlalte fabrici. aceasta este foarte restrânsă. ajungându-se în prezent la peste 50%.C. fa ă de ceea ce era atunci: ________________________________________________________________ personal 1995 1997 1998 1999 2000 ________________________________________________________________ TOTAL PERSONAL. numărul acestor clien i micşorându-se în prezent. fabrica de la Scăieni. evitând. S.R. tot globul. cercet. Brăila. S. s-au sistat angajările.C. China comunistă acaparând. MOBREAL S.L. practic.L.Geam laminat 160 Geam tras Blejoi 188 Geam tras Scăieni 246 Prelucrări 42 Geam cristal 83 Confec ii lăzi 41 ________________________________________________________________ Analizând evolu ia în ultimii ani a numărului scriptic de personal.R.L. deci. respectiv către clien i ca S. S.R. CONSTAN A. devenire generală 30 30 33 29 30 ________________________________________________________________ Clien ii fabricii de la Scăieni au contribuit şi ei la ridicarea şi coborârea prestigiului fabricii.C. se observă o scădere a acestuia în anul 1997. S. De asemenea. DAKO DISTRIBUTION S. Dorohoi. productiv 101 97 63 61 50 maiştri 49 44 39 36 28 personal CAF 82 83 93 88 70 pers. STORAD EXIM S. 2154 2037 1842 1450 1390 DIN CARE: muncitori 1925 1811 1648 1389 1208 pers. Bacău. POSEŞTI. Găieşti. în ultimii şapte ani reducerea s-a accelerat iar numărul salaria ilor s-a redus cu şi mai mare viteză. 70/1990.. PLOIEŞTI. ca urmare a pensionării masive în condi iile decretelorlege nr.C. conflictele comerciale. Câmpulung-Muşcel.R. fiind închise două cuptoare (cuptorul 2 şi cuptorul 3). ve i deduce că.L.

ca să nu mai vorbim de geamurile aduse din China. GEROM BUZĂU (concura/concurează pe sectorul de geam prelucrat) şi S. soldată uneori cu accidente şi sacrificii. fiind dificil sa se reprofileze în alte joburi într-un timp scurt.000 RON în 2006 întreprinderea. Cehia. În 2005 cifra de afaceri a scăzut între 10-20 milioane de euro. PTOP-VICTORIA-Macedonia. deseori neloială. structuri adiacente de amestecuri chimice sub presiune în care. de la d-na operatoare Camelia Voinea. Ungaria. Cităm concuren ii cei mai persisten i din această categorie: S. str. mai ieftine dar de cea mai proastă calitate. Polonia. Coreea de Sud sau Iran. iar restul angaja ilor prezentau studii superioare de specialitate (numai 10% erau vârstnici. în urma unei licita ii. va fi foarte greu să-şi găsească imediat alt loc de muncă. cuptoare sigure şi solide pentru folosirea materiei prime în vederea procesului topirii. de grija şi măiestria cărora depinde nu numai siguran a de perfectă func ionare a procesului. către clien i precum DEMGEXIM-Grecia. Indonezia. În istoria lungă de peste 73 de ani a Fabricii de Geamuri din Scăieni. În asemenea puncte importante s-au construit structuri calculate să reziste şi la seisme de gradul 8 pe scara lui Charles Richter.L. neştiind altă meserie decât aceea de sticlari. OMEGA PROD COM TÂRNĂVENI (care concura pe sectorul geamului ornament şi geamul armat). iar capitalul social la 4. Republica Moldova (Basarabia). TARDINT-Serbia. Trans Expedition Feroviar S. Bulgaria. Un factor frenator în evolu ia acestei fabrici a fost totdeauna concuren a internă. ci însăşi existen a neafectată a întregului mediu înconjurător.categoric mai slab calitativ decât cel de la Scăieni. s-a folosit nu numai o mare energie umană.. că datorită înaltei calificări a personalului. 30% până în 30 de ani. în ultimii ani. din Bucureşti. GOTCEV-Bulgaria. Am în eles. fabrica de la Scăieni. VORMICELRepublica Moldova. cu un capital social de 6.928. spre a nu se întâmpla evenimente posibil catastrofice.C. Grecia. Din totalul efectivului de salaria i 80% aveau studii medii. Cu toată această concuren ă în creştere. KEM WOOD-Bulgaria. Serbia. de fabricare a sticlei. de ex. UMRAMIYETurcia.C. dar de priceperea acestor tehnicieni operatori depinde nu numai via a colectivului. Ungaria. sunt califica i sticlari. uneori periculos. Fran a. dar şi o tehnologie modernă bazată pe mecanisme sofisticate şi comandate electronic. 1-9 (director general Cristi 170 .R.3 miliarde RON. dar şi cu enorm de multă energie termică şi electrică. dar este vândut mai ieftin.26%. a fost achizi ionată la un pre minim de firma S. INDIGENA-Republica Moldova. la sec ia fluide. cu adevărat vital. deci marea majoritate. la această fabrică nu se va întâmpla niciodată nimic rău. iar 60% cu vârste între 30-50 de ani. avută de o via ă. venind din ări ca Turcia. Singura mare neplăcere întâmplată recent acolo şi în toate sec iile a fost reducerea numărului de salaria i. trecerea lor pe listele de persoane intrate în şomaj care. nr.C. asemenea sec ii având un personal supercalificat de dirijare şi supraveghere. încă a mai putut exporta produsele de sticlă securizată în ări ca Turcia. cuptoare ultramoderne electrice sau termice cu gaze pentru recoacerea geamului. azotul lichid joacă un rol esen ial. La concuren a lor se adaugă afluxul firmelor străine de geam care vând produsele lor în ara noastră. care lucrează cu devo iune într-un asemenea loc de mare responsabilitate. Din totalul salaria ilor 77. Economul Cesărescu.) În 1991 cifra de afaceri a fabricii era de 10-26 milioane de euro.

ar trebui să zicem “hirtie”. Tahir. Mircea Popescu (dir.“Trăiască Republica Populară Română. Constantin Olteanu. dl. fără să fie rudă cu campionul la box) care. pe unde trec zilnic trenurile. din geam vopsit. În acest caz. licita ia pentru această fabrică a fost câştigată de un nou patron. lozinca aceea comunistă . Luis Robert construieşte în Fran a prima maşină de fabricat hârtie cu sită esută de cupru. puteau găsi o alta. care avea o respectabilă etate de 118 de ani. însă. căci vedem scris CaHIro !) În fine. dacă nu de-a dreptul arăbesc: CAHIRO!. în cel mai fericit caz... sfidând anacronic timpul de peste 60 de ani. pe o suprafa ă de 5 ha.. Am dori ca noul director al acestei foarte utile întreprinderi.CAHIRO !... vizitat de fantome. Nu ştim dacă din cauza aceasta nu a îndrăznit nimeni să o şteargă. se înfiin ează. Stelian Grecu. Este cea mai veche întreprindere din oraş şi una din cele mai vechi din ară. şi să şteargă odată. Sau .. scumpa noastră patrie!” . Este.. ca un fel de memento. dacă tot nu le plăcea denumirea veche.care zace acolo.iar după numele propus de dv. La un secol după maşina lui Robert. dar au nimerit-o cu oiştea-n gard . electrică. montase deasupra ei o stea roşie.). pentru vecie.A. care lumina noaptea. în ziua de 24 august 1889.. fabrica de hârtie. Ion Nagy (dir. în căzătură.alipind for at silabele din alte trei cuvinte: CArtonHÎrtieROmânia (dar hârtie nu se mai scrie cu “î”. cam greu de pronun at în româneşte. Sayyidati ua sadati assallamu alaykum!”=“Aici CAIRO... pentru genera iile viitoare. cum au fost neuita ii ingineri Mircea Vasiliu. În ultimă instan ă. după ce a scris-o.. Vasile Dragoş. sub directori deosebit de întreprinzători..cine ştie .. comercial) ş. cum s-ar spune.Rădulescu. owneri Vasile Didilă şi Gruia.. Când ascult cel mai mare post de radio egiptean.poate că se inten ionează să fie păstrată nealterată pe acel zid ca să devină un zid al plângerii pentru cei nostalgici ori. Este o poveste adevărată în legătură cu ea: lozinca a fost scrisă de un zugrav moldovean (se numea Doroftei. Noii conduceri şi edililor oraşului le mai dăm un sfat: să se uite pe zidul fabricii de lângă linia ferată. zugravul a murit pe loc.a. ÎNTREPRINDEREA DE MUCAVA BOLDEŞTI-SCĂIENI . ci cu cu “â” . cu semnifica ii muzeistice.. la vest. 171 . Să lăsăm problemele filologice şi să descriem acum această întreprindere. scara s-a rupt şi. să se ştie ce a fost înainte. În timp ce o monta. pacea să fie cu voi!” Cine ar fi crezut vreodată ca fabrica de mucava din Boldeşti-Scăieni să primească numele capitalei Egiptului şi încă în pronun ie arabă? (Fără măcar să aibă în ea vreun capital de la băncile egiptene)? Am în eles că noii stăpâni nu ştiu limba arabă şi că s-au gândit să formeze un nou cuvânt. un muzeu al sticlei.. dar nu rostită pe arăbeşte . domnilor. la Scăieni. cum ar fi: FABCARO=fabrica de carton românească FAMURO=fabrica de mucava românească iar dacă şi astea par caraghioase. având ca vecini. Astăzi i s-a dat un nume destul de neinspirat. fabrica însăşi are şanse serioase să devină o piesă de muzeu.. adm. neatinsă. o lozincă cu blestem. el începe programul în limba arabă astfel: “Hunaa al-CAHIRO.CAHIRO S. spre a i se atribui locului valori istorice. În 1789. atunci oricare alta. să facă necesare eforturi de a men ine faima de care ea se bucura înainte. poate.Doamnelor şi domnilor. o clădire părăsită precum arată acum fosta fabrică de sticlă de la Blejoi sau.

fabrica este cumpărată de ing. cartoane perforate. reprezentând 3. A. În 1945 fabrica a fost na ionalizată de comunişti. începând din anii 1949 până în 1989.a. După zece ani de activitate. pe care. înăl ând fabrica pe un câmp cumpărat de la Mauriciu Blank. la înfiin are. alimentară. De la început. deveniseră mari 172 . În baza legii de protejare a industriei româneşti din 1912. fabrica de la Scăieni are un număr de 120 de lucrători (fa ă de 50 cu cât pornise ini ial). clădirea de serviciu a patronului (directorului) şi alte instala ii utile producerii de hârtie. şi ani de-a rândul. în care s-a mutat întreaga instala ie de fabricat hârtie. din care se fabricau 300. celuloză . Tehener. de la Petre Bălăceanu. veneau la Scăieni pentru.. Documentele arată că din 1969 şi până în 1985.000 tone. o va anexa fabricii de la Scăieni . “LETEA” Bacău şi Fabrica de hârtie de la Câmpulung.. şi la nord tot moşia lui Bălăceanu. La finele secolului trecut. apoi al lui Ceauşescu. Primul proprietar a fost Esra Penhas. cu avantaje pe 30 de ani. Eforia Spitalelor. este scoasă la licita ie şi va fi cumpărată.000 de tone. la est. de unde veneau camioanele să le încarce pentru topit (abia mai târziu s-a construit o linie ferată care să meargă direct în fabrică). Între anii 1935-1973. Vă rog să re ine i că această creştere spectaculoasă a produc iei nu se datora atât celulozei ob inută din lemnul pădurilor. În timpul primului război mondial întreprinderea nu a putut lucra şi a fost închisă până în 1920. de inea instala ii de 600. fabrica avea două corpuri de clădire. hârtie de ambalaj. de ing. avea capital imobiliar de 609. cât miilor de tone de căr i sosite zilnic. locuin e pentru muncitori. în 1892. De asemenea. când milioane şi milioane de căr i. proprietar de terenuri. prin modernizarea instala iilor sau înlocuirea celor vechi. hârtie igienică sanitară. încât fabricile de hârtie. numărul de salaria i a crescut de la 800 la 1300. la sud. iar produc ia de la 15. reciclat (topit). În anii de criză 1933. confiscate din biblioteci particulare ori de la toate marile biblioteci publice.toate livrate în ară. culori minerale etc). de textile. Ini ial.22% din totalul de hârtie pe ară. în 1899. A fost perioada crâncenă de librocid. de “ardere pe rug” a căr ilor.). carton suport tapi erie auto. uzate. auto ş. la rândul lui. pivni e. erau paiele.şoseaua Ploieşti-Vălenii de Munte. ateliere pentru repara ii. La scurt timp. cazane de abur. fabrica de mucava de inea magazii. capacitate fabricii a crescut la 268. pentru suma de 420. moşia lui Bălăceanu. producându-se carton duplex. Inginerul Zahareanu mai era proprietar şi al fabricii de pastă celulozică de la Cheia-Mâneciu Ungureni.m. fabrica îşi reduce produc ia relansată din plin în 1922. Materia primă. confec ii de carton pentru cca 400 de beneficiari interni şi externi (industria de încăl ăminte.000 kg hârtie.000 lei. dar şi în două ări importatoare: Austria şi Germania. inclusiv cea de la Scăieni. trimise la distrugere din ordinul regimului stalinist al lui Gheorghiu Dej. la jumătate.000 lei. clădirea aceasta fiind cu un etaj.000 lei. valoarea produc iei fiind de 400. Ele erau aruncate în vagoane fără nici un discernământ. cum scutite erau şi celelalte fabrici de hârtie şi celuloză existente la acea dată: Fabrica de la Buşteni. această întreprindere a beneficiat de scutiri de vamă pentru materialele de import (clorură de calciu.d. Zahareanu. 2422 şi 423 din 1888. nr.000 tone la 23. în baza hotărârii Tribunalului Jude ean Prahova. cumpărat de acesta. în gara Scăieni (un nou tip de materie primă).751 lei.

căr ile cu poeziile lui Eminescu erau interzise numai pentru că aveau între filele ei. deja putreziseră. N-am putut verifica această aser iune. pentru motive minore. După 1989.abatoare culturale.000 lei zilnic. fenomen specific şi la celelalte întreprinderi cu profil similar. ceea ce a cauzat o involu ie în produc ia de materiale finite. ALEXANDRION. “furam” căr i de la maculatură din vagoanele prost păzite şi astfel reuşisem să-mi fac o bibliotecă aleasă. poezia antirusească “Doina”. Gheorghiu Dej şi ale lui Ceauşescu.. împreună cu mul i colegi de-ai mei de clasă.. Edi ii întregi de opere de Eminescu.toate. făcând cumpărături prin magazinul “Interex” din Ploieşti. de frica raziilor.adică făcută la CAHIRO! Vai. Lăudabile au fost realizările tehnice şi sociale pe timpul când fabrica se afla sub direc ia inginerului Gheorghe Genel Costache. Cei care descărcau vagoanele de maculatură de la fabrică. unde au fost distruse imense valori. Deci.. roata istoriei s-a întors. De aceea.. când Întreprinderea de mucava Scăieni s-a aflat la apogeul perioadei ei de aur. le-am îngropat. În 2001. învelite bine în cartoane.. s-au început primele privatizări.. iar acele căr i din anii de teroare comunistă. Din ordinul lui Ceauşescu au sosit zeci de mii de Biblii şi căr i de rugăciune la topit pentru a se fabrica din ele. din Grecia (proprietara firmei de băuturi alcoolice). . Astăzi. mai piteau dintre ele şi le vindeau. fiindcă. Istoria literaturii române din 1941 a lui George Călinescu. opere filosofice. pe atunci. hârtie igienică! Regretatul părinte Gh.. Distrugerea a mii de biblioteci întregi din ară a fost un mare “auto da fe”. să nu ştie ce valori treceau prin mâinile lor! Când s-au pornit cercetările prin case după căr ile luate de oameni de la maculatură.C. având şi o necunoscută cotă-parte de capital românesc despre care pe Internet s-a scris că apar ine unui fost prim-ministru din România. traduceri din marii clasici ai lumii etc. una din cele mai mari crime anti-culturale din istorie. Alecsandri. în urmă cu un an de zile. Goga. toate cele zece Istorii ale României scrise de Iorga. noua firmă a dispus reducerea activită ii şi a personalului la un număr de 130 de oameni. cunoscut ca mare disident anticomunist care a zăcut două decenii prin închisori. irecuperabile. o parte. dar când le-am dezgropat. cu un personal de 1950 de salaria i. descărcătorii au fost aleşi numai din persoanele analfabete. care au fost procurate cu greu de la maculatura din Scăieni. etc. întreprinderea a fost cumpărată de S. nu apăruseră foliile de plastic. în condi iile apari iei economiei de pia ă. Coşbuc. se vând acum pe la anticariate cu pre uri fabuloase. la maculatură vin vagoane cu “genialele” opere ale lui Gh. Lucian Blaga. De exemplu. dar cei rămaşi la putere în institu iile statului n-au acordat aten ie modernizării fabricii. ce distinsă “onoare” pe biata noastră localitate! 173 . Nu mă pot ab ine să nu amintesc că. Opere de V. din lipsă de fonduri. din întreaga lume. În anul Revolu iei 1989 fabrica aducea 376. pe care scria cu litere mari tipărite: HÂRTIE IGIENICĂ “SCĂIENI” . în care se mai cunoşteau texte fragmentate din căr ile sfinte! Pe când eram copil. m-am mirat văzând că lumea se înghesuia să cumpere suluri de hârtie de toaletă cu pre redus. toate acestea erau trimise la topit. cu opere de mare valoare. Din păcate. existând o produc ie de zece ori mai mică decât în anul 2000. a trimis la ONU un sul de hârtie igienică fabricat la Scăieni din pagini de Biblii. Calciu Dumitreasa.

direct în pământ. ei au înfiin at marea societate sovieto-română de petrol . Predealul Sărari. Primele pu uri de păcură (de fapt. Prima societate petroliferă care a achizi ionat terenuri a fost Regatul român (devenită Astra română din 1 ianuarie 1911). în 1836. este un exemplu tipic în acest sens. fie de gaze. să se asigure 20% din totalul de produc ie pe ară. prin sondele lor. Totodată a apărut şi o concuren ă mare între societă i pentru achizi ionarea terenurilor care au înghi it o sumedenie de parcele de la ărani. cât mai ales de către misi i şi de tot felul de al i intermediari care au speculat acest domeniu bănos de activitate. Acest lucru vor atrage societă ile nou născute Astra Română. Ea fusese forată la adâncimea de 469 m. s-au descoperit şi extins alte zăcăminte de i ei. Fra ii Schumberger au făcut prima investiga ie geologică a unei sonde pe structura Boldeşti. Ceptura. mai mult sarma ianul pe care era profilat majoritatea sondelor. pu uri cu adâncime maximă de 300 m. fiindcă zona aceasta este un pământ binecuvântat de Dumnezeu nu numai la suprafa ă. dar şi în adâncime. Forajul adevărat a început abia în 1933. Din arhive aflăm că. unde exploatarea meo ianului s-a extins. De-a lungul anilor. Între 1921-1940 se cam terminase împăr irea terenurilor petroliere dintre societă i. În 1970 s-a dat în exploatare prima sondă de gaze la Sinaia de Mizil. Poseşti şi Bărăitaru. fra ii Năstase şi Matache se judecau cu 12 locuitori boldeşteni pentru păcură. 70%. Urla i. Între 1951-1965. Creditul Minier. Schela Boldeşti se dezvoltă rapid. Româno-Americană. cele mai mari terenuri revenind Astrei Române (3318 ha) şi societă ii Sospiro (2181 ha). izvoare de suprafa ă) s-au descoperit la Păcure i şi Izeşti. ajungându-se. concesionarea terenurilor petrolifere a condus la ob inerea unor câştiguri mari. la Mati a. apoi la Podeni. în 1955. Între 1932-35 s-a exploatat mai mult meo ianul iar între 1952-54.în urma forajului rezultând o produc ie de cca 40 vagoane/zi.SCHELA PETROLIFERĂ BOLDEŞTI Oriunde ai fi forat terenul înainte. Steaua Română. Când ruşii ne-au cerut să le plătim despăgubirile de război prin bogă iile noastre naturale. Urla i. fie de petrol. în 1929. toate în perimetrul schelei Boldeşti. Sondele s-au 174 . prima sondă fiind ridicată la Păcure i. Cu toate acestea. Sovieticii nici nu mai aveau unde să depoziteze petrolul furat din România şi îl pompau la ei. În 1933 se forează pentru prima dată în România la 2540 m adâncime . după actul na ionalizării comuniste din 11 iunie 1948. Continuarea exploatării meo ianului de către stat. găsea zăcământul produs în propor ie de aprox. Apostolache. Urziceni. ai fi dat fie de apă sărată fierbinte.“Sovrompetrol” (românii îi ziceau “Săvăluămpetrol”) care a găsit straturi şi mai bogate. în 1676. descoperind meo ianul productiv de aici. în noi şi noi localită i: Podeni. forând în sarma ian. cazane cu aburi şi turle de foraj de lemn. Sospiro. pe suprafa a oraşului Boldeşti-Scăieni. în 1747. În general. nu neapărat de către proprietari. în anul 1901. în 1813. Tot ea a săpat prima sondă la Boldeşti. toate trei reale bogă ii. Schela Boldeşti. Copăceni. nu la Boldeşti a început exploatarea petrolului. folosindu-se sisteme noi de pozi ionare a sondelor la suprafa ă.record pentru Europa . Ea a instalat baterii. Între 1900-1920 s-a trecut la exploatarea i eiului prin sonde. În anii următori apar pe rând sonde de foraj şi extrac ie la Scăioşi. pe pre uri de nimic.

Sondele de i ei de la schela Boldeşti exploatau zăcământul prin trei sisteme diferite: erup ie naturală. Adâncimea medie a sondelor productive era de 2450 m. pe straturi. Vom avea nevoie de o asemenea tehnologie de foraj care există în prezent doar în SUA. şi cu cât devierea este mai mare. iar sonda 700 PM la 3032 m. Când liftingul de gaze şi i ei înceta. De ce nu au nem ii aceste ape? La schela Boldeşti. şi 2350 m la sarma ian. erup ie artificială sau gazlift şi pompaj. la meo ian. cele de pe flancul sudic cu talpa spre nord şi invers. în timpul forării. 293 la meo ian. Aceste sape de foraj au gradele cele mai mici de deviere de la linia verticală. se înfiin aseră nişte băi cu apă sărată şi caldă de tratament antireumatic. şi anume spre axul anticlinalului. era semn că petrolul va trebui scos prin instalarea de pompe canadiene. Se spune că există unele studii şi prospec iuni la adâncime. după care au fost 175 .prin transmisie . în forajul cu turbină hidraulică. iar mai modern prin metode “secundare” (apă sărată sub super-presiune). din care: 31 la dacian. s-a mers şi mai departe: sonda 94 AR atinsese 3013 m la meo ian. ac iunea de deblocare şi sfărâmare a rocii se face cu ajutorul unei sape ac ionată de la o sursă de energie de suprafa ă. care au dovedit că România ar sta pe o adevărate mare de petrol şi dacă s-ar fora la 10. cu apa sărată de la alte sonde care era pompată sub presiune de la sta ia de Recuperări din Scăieni. Pompele cu noroi (şpülung) se folosesc să micşoreze indicele de frecare şi să răcească coloana. Desigur. Uneori împuşcăturile se sim eau şi la suprafa ă. 167 la sarma ian şi numai 1 la helve ian (cu destina ie la oligogen). în fond. Continuarea produc iei sondelor prin gazlift se face prin folosirea gazelor de la separatoarele sondelor de i ei. foarte pre ioase ape geotermale. Mişcarea de rota ie a sapei este ob inută prin intermediul unei garnituri de prăjini încastrate într-o masă rotativă de suprafa ă şi ac ionată . Trebuie să men ionez faptul că. căci provocau microseisme artificiale. Şi sondele de la Boldeşti au tendin a naturală de a devia în sens perpendicular pe direc ia straturilor. Trebuie men ionat ca întreg materialul de foraj folosit la schela Boldeşti era fabricat la noi în ară. la sarma ian. ulterior. sondele au pornit eruptiv. La pon ian nu de in date. iar la sec ia dezbenzinare era un prim proces de distilare. Acestea extrag şi mai mult petrol dacă în stratul de adâncime se injectează apă sub presiune de la sondele de injec ie. La început. se produc devieri. cu debite maxime de 740 tone/zi de la meotic (sonda 206 RA) şi 450 tone/zi de la sarma ian (702 SRP). cu atât forajul durează mai mult. Pe teritoriul schelei existau separatoarele care separau apa sărată de i ei. apoi la perforări (împuşcături cu explozibil). Aici aveau un cuvânt greu de spus specialiştii în carotaj. Turlele de foraj de lemn au fost înlocuite cu cele de metal. pe str. În mod normal. Tot la Scăieni. băi în prezent desfiin ate fără rost. doar una prin turbină electrică..de la un motor (care înainte era o maşină cu abur iar acum cu motor diesel).000 m.săpat prin turbină hidraulică. deocamdată secrete. s-ar descoperi pungi largi de petrol cu mai mult i ei decât are acum Irakul.. în total se săpaseră 493 de sonde. la Uzina 1 Mai Ploieşti. dar ştim că s-a putut fora la peste 4000 m. În perioada ini ială. pentru acelea de pe flancul nordic. După forare se trecea la tubing. Distileriei. apa era adusă din pu urile de la Recea (care era dedurizată). În forajul rotativ hidraulic Rotary. dar s-a ajuns şi la 2530 m. gaura sondei deviază circa 40-60 grade în stânga direc iei pe care ar fi avut-o cu masa rotativă. căci ele puteau fi extinse şi modernizate.

băi.5 3. Personalul tehnic-administrativ era obligat să locuiască în schelă. din care 21 aduşi din străinătate.în total: 1512 salaria i.a. Pentru comprimarea gazelor existau trei sta ii de compresoare. maiştri şi maiştri-şefi (“chirovnici” cum li se spunea atunci). în 1968 . Cu trecerea anilor. dormitoare. 83 maiştri sondori-şefi şi ajutori.. constructori-montaje etc. după care se cură ă prin emulsii con inând detergen i speciali de sondă. bibliotecă ş. căci primele echipe de sondori. 989 total tehnicieni. În ce priveşte gazele de la separatoare. chiar dacă erau folosi i 1 an . Muncitorilor. Când gazliftingul încetează. Societatea Astra Română era lidera schelei. care lucra în legătură cu o direc ie tehnică în unul din oraşele Câmpina sau Ploieşti şi o direc ie generală la Bucureşti. În 1946 erau 1506 muncitori şi salaria i. de-a lungul anilor. astăzi există o sta ie de dehidrolizare a gazelor. sunt utilizate direct la gazlificare. Ei au învă at repede să lucreze la sonde. în primul rând locuin e. electricieni. dezvoltarea activită ii de foraj-extrac ie s-a început cu aprox. au urmat şcoli şi. Lărgirea şi dezvoltarea schelei a impus formarea de multe categorii de muncitori. care sunt apoi distribuite curate spre ardere fără dificultă i. care se în elege că erau pu ini. după care urma un inginer-şef de exploatare pentru partea tehnică. deşi se spera ca acest număr să se dubleze. el a început să scadă în primul rând pentru faptul că sec ia de foraj începuse să fie dezactivată.1 an şi 176 . atingând presiuni mari. care refulau gazele în trei conducte magistrale de presiuni diferite. ajutat de o serie de ingineri şefi de servicii şi un administrator pentru problemele de contabilitate şi cele administrative. Pompajul prin pompele canadiene este acum predominant: peste 75% la sondele de pe raza schelei Boldeşti.000 de tone de i ei). Conducerea schelei o avea directorul. În general. un club. cauză pentru care iarna gazele acelea înghe au. chiar din cele de la munte. în func ie de condi iile social-economice şi statale. Când sondele se înfundă. de un grup de câteva societă i cu capital străin. creându-i-se toate facilită ile. Ele au venit cu un personal de conducere şi specialişti din afară. au devenit maiştri şi brigadieri. func ionari şi ingineri. Oricum. În schela Boldeşti. 128 de func ionari administrativi . li s-au oferit cantine. Sondele tinere func ionează prin gazlifting între 3 şi 23 de ani (sonda 10 St. apoi a fost oprită. În 1932 erau 24 de ingineri. Tinerii ingineri erau de la început bine plăti i şi bine primi i. 288 sondori de extrac ie. se deparafinează cu un cu it răzuitor (şaibăr) adăugat pe tubing şi el merge până la 1000 m adâncime. fostele societă i aveau în schelă o conducere unică pentru foraj şi extrac ie. Organizarea tehnică-administrativă a schelei Boldeşti a variat.3200 muncitori şi salaria i. de asemenea. care a dat o produc ie record de 594. care lucrează la o presiune de 2. Mai întâi au fost atraşi ăranii muncitori din localitate şi comunele învecinate. acestea sunt colectate şi pompate pe o conductă magistrală la sta ia de dezbenzinare de la Scăieni.R. erau aduşi de la alte schele. Dacă înainte aceste gaze aveau o cantitate de apă sub formă de vapori în con inutul lor.2 atm. Se sim ea nevoia formării unor cadre de specialişti localnici. 80 de ani în urmă. tot la Scăieni. prinzând dragoste de sondărit. terenuri sportive.dezbenzinate şi apoi recomprimate în sta iile de compresoare care. tehnicieni. dar şi numărul de angaja i la schelă s-a mărit. petrolul este extras prin metoda pompajului. O parte s-au stabilit la Boldeşti şi astfel atât numărul de locuitori ai aşezării a crescut. Gazele superflue erau trimise popula iei pentru consum sau fabricilor din Scăieni care le foloseau la centralele lor.

Ele erau formate dintr-un număr de 2-3 brigăzi complexe.. gaze şi compresoare. inginer-şef şi contabil-şef care se considera un fel de director financiar. la rândul lui. puteau cumpăra mai mult (o pâine întreagă). presa i puternic să muncească cu teamă şi dăruire pentru randamente superioare şi mărirea produc iei acestei importante întreprinderi. care. era subordonat unei direc ii generale la Bucureşti şi Ministerului Petrolului. zahărul etc. a fost promovat ca ministru al petrolului. plan şi fond de for e de muncă. cu cartelele verzi. Dar. îndruma i zilnic. Cu cartelele roşii (muncă grea. Conducerea oficiilor era formată dintr-un colectiv de trei persoane: director. Revolu ia a prins schela cu o schemă mai simplificată. fixat de trust. Corneliu Dan ov. în mod strict secret.. activitatea din schelă era subordonată unui trust cu reşedin ă teritorială centrală pentru mai multe schele. sec iile de produc ie lucrând după aceiaşi indicatori de plan ca şi schela. era şi geologul-şef. La conducerea schelei s-au aflat directori pricepu i şi. voind ca lucrurile în petrol să meargă şi mai bine. comuna lui natală). buget de venituri şi cheltuieli. plus un număr apreciabil de muncitori califica i şi maiştri în serviciile auxiliare de: mecanică. Amintesc numele lor: Ion Stan. 177 . subordonată trustului de la Ploieşti. pentru rezultatele frumoase. după modelul dictat de Moscova. răspundea de activitatea lor politică secretarul de partid al schelei. deci şi de director (nu însă de directorul rus. pre de cost. din care două corespunzătoare vechii schele. adică 1948-1956. Schela Boldeşti era compusă din cinci sec ii complexe. iar mai presus de to i. atunci când. dar şi inu i sub strictă supraveghere.a. schela devenise o întreprindere numai de extrac ie. inclusiv echipe de muncitori pentru între inerea drumurilor de acces la sonde. bunuri sociale ş. După na ionalizarea comunistă de la 11 iunie 1948 şi mai ales în perioada de activitate a Societă ii tâlharilor sovietici de la “Sovrompetrol”. în primele clase primare făcute în Ceptura-Prahova. transporturi. până primeau aprobarea de a rămâne definitiv în posturi. şef era C-tin Muşat). Subordonate lor erau aproximativ aceleaşi servicii şi sec ii. de mai înainte. Vasile Ardeleanu. recuperare secundară. de func ionar (numai o jumătate de pâine. coordonarea lucrărilor făcându-se pe baza unui plan actual de produc ie. inginer-şef şi contabil. respectiv la Ploieşti pentru Schela Boldeşti. nu mai mult!). de între inere şi interven ie la sonde. fireşte) era ofi erul de securitate al cărui nume nu trebuia ştiut decât numai de directorul schelei şi de şeful Biroului de Documente Secrete (BDS-Biroul Unu). precum şi pe baza unui plan de investi ii şi repara ii capitale. Vasile Ardeleanu era o fire cam dură. Pe linie ierarhică.jumătate ca ingineri stagiari. pe când forajul se separase devenind şi el o întreprindere dependentă de acelaşi trust. regretatul Nicolae Metea (colegul meu de bancă. uleiul. numai la “extrac ie”. transporturi. gaze şi dezbenzinare.şi în acea perioadă. Nu mai ştiu pe al i directori. sub el era directorul român care dădea raport lunar scris politrucului sovietic şi supraveghea următoarele departamente: foraj. la BDS. prin rapoarte lunare de comportare. categorică şi bătăioasă care. Conducerea era formată numai dintr-un colectiv format din trei persoane: director. Muncitorii cumpărau hrană ra ionalizată (pâinea. însă repartiza i de conducerea schelei şi de comitetul de direc ie. De ea răspundea un director rus iar. adică sondorii). Ştiu însă că ing. apoi şeful Biroului 1 (cu documente militare strict-secrete . extrac ie. schela a fost fărâmi ată în “oficii”.) vânzându-se pe cartele. mai exact spus. construc ii şi montaje. electrică. Până în Revolu ie. în conducere.

a.. atelierele mecanice. care răspunde de noul satelit al schelei Băicoi (unde este director ing. Rezultatul? Dictatorul. a accelerat şi sus inut apari ia unor alte întreprinderi în oraş . în anul 1503.la fel ca Papa Pius al III-lea . Schela Boldeşti era una dintre cele mai importante unită i petroliere din ară şi din Europa. de mucava. şeful unită ii. 692 din 7 oct.. privind înfiin area de societă i comerciale cu capital integral de stat prin reorganizarea unor subunită i din cadrul Regiei Autonome a Petrolului “Petrom” Bucureşti.fabricile de geamuri. Vasile Ardeleanu a intrat în istoria României ca ministrul cu cea mai scurtă domnie: doar 26 de zile. fiindcă multe for e locale s-au diminuat. la Scăieni şi la Boldeşti să vadă cum se forează sondele. fabricile de cărămizi din vecinătate. În baza Hotărârii guvernului nr. magazii. gra ie zăcămintelor sale foarte bogate în i ei şi gaze şi a unui petrol de cea mai bună calitate. Aici a venit Ceauşescu şi consoarta lui. laboratoarele. l-a dat imediat pe uşă afară şi l-a destituit. de la 3000 la 600. urbanizând-o înainte de a fi devenit oficial un oraş. atelierele electrice.. restul sec iilor nu mai clocotesc nici ele de efervescen a impresionantă care era mai înainte. o vizitau şi se mândreau cu această schelă la oaspe ii străini. Ghi ă). Activitatea febrilă a epocilor strălucite de dezvoltare a zăcămintelor de 178 . după care a murit subit! (Inginerul Ardeleanu însă nu a murit. cele de repara ii ale utilajelor. Şi se vede că a avut gura aurită. se zbate din răsputeri ca rămăşi ele schelei Boldeşti să nu moară de tot şi realizează că este tare greu acest lucru. s-a decis în pripă ca schela să nu mai depindă de ea însăşi ci să aibă un alt pupitru de comandă. culoarele goale. Doar ing. pentru acest motiv sau pentru altele ştiute numai de ei. s-a decis ca Schela Boldeşti să devină o unitate petroliferă subordonată. aducându-i aici să o vadă. Ea a îmbunătă it enorm condi iile de via ă ale popula iei locale. Schela nu mai are nici sec ie de foraj. Florin Marinescu. depozite.care a fost papă tot 26 de zile. Aşa a făcut Gheorghe Gheorghiu-Dej care i-a adus pe Tito şi pe liderul comunist german. ci se zice că l-a blestemat pe Ceaşcă să ajungă acolo unde a ajuns. la Schela Băicoi. astăzi. Aşa se face că acum birourile schelei sunt pe jumătate pustii. Astfel ing. sec ia de transporturi grele şi uşoare. probabil pentru motivul că schela nu mai produce petrol ca înainte. multe uşi închise. Din acest motiv.m. Personalul fostei schele este şi el mult mai redus. Poate că s-au grăbit luând o asemenea decizie nu îndeajuns justificată şi peste câ iva ani se va vedea cât de mare a fost greşeala. sta ia de pompieri.. a devenit furios. foştii lideri politici o aveau în centrul aten iei. care nu accepta decât sfaturile Leanăi lui.d. centrala telefonică şi multe altele. 1994. a ajutat enorm buna func ionare a rafinăriilor de la Ploieşti.s-a dus curajos la Ceauşescu să-i vorbească despre corup ia găsită în minister şi să-i dea sfaturi ce să facă.. Walter Ulbricht. nici măcar o singură lună . varni e (acestea din urmă dispărute). a creat un nou centru cultural. dintr-un subsol stors fără milă de aurul negru până la ultimele picături (deşi acest aur nu s-au terminat de tot!). Astăzi persoane de la cârma ării şi de la Ministerul Petrolului.) Astăzi la întreprinderea boldeşteană s-au moştenit toate componentele lăsate în urmă de vechii stăpâni: birourile care erau destul de moderne. garaje. chiar dacă în ultimii ani s-au mai forat două-trei sonde. Câmpina ş.. dar au plecat supăra i şi cu coada între picioare că scăienarii şi boldeştenii nu se prea înghesuiau să-i aplaude.

. înfiin ată pe scheletul Petro Serv. toate.A. sus ine că a intrat. ajunse la un grad înalt de epuizare.02. doar exploatarea unor sonde vechi. tatonând cu febrilitate noi energii alternative. de asemenea. în perspectivă.. bunăoară. urmărea micşorarea substan ială a impactului negativ asupra mediului. Masele plastice domină totul! Doar privi i pu in în jur: telefonul mobil sau fix. dar să nu uităm: de petrol nu ne putem despăr i totuşi chiar atât de uşor. mai ales că. Fiindcă din petrol. jucăriile. microcasetele. ce urmau a fi disponibiliza i ca urmare a restructurării gigantului petrolier autohton. Bine. apoi şi alte ziare din Capitală. radioul. cu alte motoare conven ionale. în posesia unor documente care atestă. a fost gândită ca o entitate închisă care să servească exclusiv interesele salaria ilor din Petrom. trenurile.. mai ales că în zilele noastre tehnologia mondială face eforturi imense să înlocuiască combustibilul lichid. din pre iosul aur negru.. pixul.. fără tăgadă. filmele.cu care încă mai merg automobilele.000 m profunzime sau mai adânc. la 10. faptul că Petromservice S. pare foarte posibil ca adevăratele straturi explodând de i ei să se afle. atunci trebuie să ne gândim serios cum să inventăm cel mai bun petrol artificial. Poate va veni timpul să forăm şi în Boldeşti la această adâncime. vapoarele etc. . ca întreprindere eroină. la pensie. ob inem 99% din masele plastice existente în lume. recent. rachetele cosmice. înfiin ată în Bucueşti. benzile de magnetofon. kerosenul . SUCURSALA BOLDEŞTI La nivelul declarativ. sucursală a SNP Petrom (patronată de Austrian OMW). toate acestea sunt făcute integral din plastic sau au componente indispensabile din mase plastice.. Aici în America s-a forat deja la această adâncime şi s-a găsit petrol mult şi foarte bun. peste 60% din obiectele de îmbrăcăminte şi încăl ăminte.02. benzina. PetromService S. bine . al XXI-lea .i ei de la meo ian şi sarma ian s-a dus de mult. schela şi-a făcut până acum pe deplin datoria şi se poate retrage încet. Doamne fereşte! Iată de ce încă mai este nevoie de Schela Boldeşti. sunt de altă părere. împreună cu oamenii care au deservit-o. Aici va continua. “Curentul”. iar lumea modernă nu cred că ar mai putea fi numită modernă fără aceste mase plastice care au devenit a doua natură a omului. Oricum. Poate că aşa vor sfârşi toate schelele petrolifere din lume. avioanele etc. spre a evita să mai poluăm planeta. al cărui patrimoniu a fost “externalizat” cu dedica ie pe mai nimic către firma “năşită” de către controversatul 179 . Cotidianul “Curentul”. şi foarte glorioasă. factorii poluan i de bază ai sec. CD-urile. Iar dacă nu-l vom găsi. vizitată imaginar de Jules Verne în romanul “Călătorie spre centrul pământului”. motorina.. automobilele.A. încet.A. de mult petrol! Din lupta pentru petrol poate lua foc toată planeta. televizorul. cu mai pu in entuziasm. că el încă mai stă la baza chimiei mondiale a polimerilor şi nu-l văd chiar atât de curând eliminat din cursă. etc. Poate chiar am făcut o imensă crimă că ne-am bătut joc de el transformându-l în fum... Însă ce ne facem.. la data de 02.cu o altă energie.nu-l vom mai arde. cum spuneam. deci din petrol! Iată de ce încă mai este nevoie de petrol. O ÎNTREPINDERE PETROLIFERĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI INTRATĂ ÎN GURA MASS-MEDIEI: PETROMSERVICE S. avioanele.fără îndoială.

Însă toate trei voiau probabil să-l umilească sau să-şi bată joc de el. fiecare doamnă cu metodele ei. pe Aleea Clubului la nr. alături de cele din Târgovişte.IGEX. afla i într-un vizibil conflict de interese. Şi de-aia am venit la dumneavoastră. încât mi-a zăpăcit de tot copilul.L. prin documente declarate ferme. cauzându-i acesteia mari prejudicii.L. 3. sucursala PETROMSERVICE S. să se plângă de faptul că bietul băiatul lui..I. Că 180 . vă rog să privi i carnetul de note al băiatului meu şi să vede i că are numai medii de 8 şi de 9 la principalele obiecte. Iată întâmplarea: într-o bună zi. Până în prezent.iar schimbarea numelor în serie îmi aminteşte de un caz real. stăpânul Petromului.FORADEX. să demonstreze modalitatea prin care PETROMSERVICE-ul lui Luca a reuşit să căpuşeze activitatea SNP PETROM. având şi o sec ie de interven ii (Sec ia I).. încât a trebuit să-i pun meditator ca să nu mi-l lase iarăşi corigent. fiindcă în fiecare an a avut o altă şi o altă profesoară . îşi are ca sursă principală de venit SNP PETROM. era în fiecare an lăsat corigent la unul şi acelaşi obiect (o limbă străină) de trei profesoare la rând. dar nici nu putea fi ocolită.ISEM . de la Boldeşti. prof. probabil în elese între ele să-l tracaseze . Şi cred că toate astea se întâmplă. ACEX. spune ziarul. au lovit dureros în economia na ională. iar în opinia mea. dar la păcătoasa asta de limbă străină din 4 şi din 5 nu mi-l mai scoate.sindicalist miliardar Liviu Luca. De aceea. se află în oraşul Boldeşti-Scăieni. la urechile Cur ii de Conturi. dat fiind faptul că una din sucursalele importante ale Petromservice-ului S.. via Petromservice. a venit un părinte extrem de furios. percepută de aceasta ca un canal de exteriorizare şi subtilizare a unor uriaşe profituri ilegale.şi le-a spus numele la toate trei -. (Dar vă aminti i când neocomuniştii strigau până răguşeau: “Nu ne vindem ara?”).S. sau Comac Lmtd. dezvăluie ziarul “Cotidianul”. care mai de care mai severe. Pentru a astupa gura presei libere. petrecut pe vremea când eram eu elev la Liceul “I. Caragiale” din Ploieşti actualul Colegiu “I. în complicitate cu directori ai acestei companii. fără să aducă vreun beneficiu localită ilor respective.L. din Cipru. Craiova. un adolescent silitor care avea note bune la aproape toate obiectele. la domnul director de atunci al liceului.A. Caragiale”.A. cu preten iile ei. Protestul tăticului nemul umit suna cam aşa: “Domnule director. deci către AUSTRIAN OMW. Nici această întreprindere nu a scăpat de avatarul schimbării numelor . subiectul respectiv ascunde interese nu tocmai ortodoxe.în titlu leam amintit şi pe cele vechi . . cu manevre inteligente făcute prin intermediul unor firme străine ca Elbahold Limited. pe Str. problema nu a fost pe deplin limpezită. sute de milioane de euro au fost vântura i în Cipru. să vă anun . Ziarul respectiv încearcă. Astfel. Andrei Vijoli. în 2004. înainte de a cere o anchetă de la minister. prin tandemul de interese Sorin Ovidiu Vîntu-Liviu Luca. patronii marii companii se zice că au decis vânzarea acestei companii către aceiaşi stăpâni austrieci ai petrolului românesc. Viilor nr. elev la una din clasele a X-a din acel liceu.G.. 7. Afacerea a ajuns. Piteşti şi Moineşti.F. care nu pot fi dezvoltate mai mult într-o monografie precum cea de fa ă.şi barem nici măcar nu era vorba de un obiect de bază.

A. FORADEXUL de astăzi. Până la începutul anului 1991.C. argint. Deci.. numai că atunci când preda la clasa a VIII-a ea purta un nume. dar o ştia tot liceul şi este absolut adevărată. pot fi men ionate: . minerale şi potabile... 140/1864/1504/1991. înregistrată în Registrul Comer ului al Muncipiului Bucureşti cu nr.. are iarăşi un alt nume. apoi în “Întreprinderea Geologică de Explorări” (IGEX). înfiin at în 1939.. uraniu etc. dar nu e nevoie să mai reclama i la minister. începând din 1970. De la înfiin are până în prezent. fiindcă a divor at. dioxid de carbon. betoanelor uşoare şi greu armate (cca. încât a mers în ara unde ea se vorbea şi a terminat acolo o facultate tehnică. roci utile etc. prin ini ierea programului “offshore” în România. ape geotermale şi alte resurse minerale (cărbuni. pe baza licen ei Christensen-SUA.A.. s-au concretizat prin: . eu nici că am mai auzit. minereuri de fier. Ca realizări tehnice deosebite. revenind în ară cu func ii mari pe la Ministerul Comer ului Exterior.descoperirea şi eviden ierea a 850 de zăcăminte exploatabile de petrol. Rezultatele cercetărilor geologice ale S. fiindcă s-a recăsătorit a treia oară. vă anun că respectivul elev “persecutat” şi-a însuşit atât de bine limba aceea străină. şi când predă anul acesta. cu precădere pentru lucrări speciale. societatea s-a numit succesiv: “Întreprinderea de Stat pentru Exploatări Miniere” (ISEM). apoi în “Întreprinderea pentru Foraje şi Lucrări Geologice Speciale” (IFLGS). “FORADEX” S. .. fără să aibă nimic de a face cu vreun divor . a sculelor de foraj cu diamante naturale tip “surface set”. se numea “Administra ia Comercială pentru Prospec iuni şi Explorări Miniere” (ACEX).eviden ierea primului zăcământ de petrol şi gaze din Marea Neagră. v-am în eles.. FORADEX S. obiectivul principal de activitate al societă ii l-a constituit: executarea de prospec iuni şi explorări geologice pe teritoriul României.) cât şi crearea de mijloace tehnice specifice activită ii de foraj. iar ca istorioara aceasta să aibă şi un happyend. aur.. gaze. minerale.. că rezolv eu problema asta. Numele actual provine de la Foraj-Exploatări.” Directorul l-a ascultat cu aten ie.punerea la punct a tehnologiei şi echipamentului destinat forajului cu diametru mare (de 500 mm şi adâncime de 400 m).fabricarea în ară. La început. destinate forajului geologic şi celui petrolier. Istorioara sună a anecdotă. concluzia: tot răul spre bine. căsătorită în fiecare an cu altul. M-a i în eles?” Tăticul a rămas cu gura căscată şi a plecat resemnat. minerit şi alte metode specifice pentru descoperirea de noi rezerve de i ei.. 300.. renun ând la alte reclama ii.de o aşa persecu ie. 181 . S. fiindcă acea persoană mi-a fost şi mie profesoară. când preda la a IX-a şi-a luat un alt nume. iar din 1991 s-a transformat în societate comercială pe ac iuni. ape geotermale.. gaze. apoi l-a calmat cu următoarea explica ie: “Stimate domn. . prin lucrări de foraj.. cum spune i. Şi să şti i că băiatul dumneavoastră nu a schimbat trei profesoare.. A avut aceeaşi şi aceeaşi profesoară în fiecare an. Dar este una şi aceeaşi profesoară. în anul 1975. Să vedem acuma ce se întâmplă când schimbi un nume de cinci ori la o întreprindere.C. mustăcind..000 de bucă i coroane şi 4000 de bucă i sape).

dar întreprinderea de la Scăieni nu s-a predat. această echipă mică încearcă să egaleze recordurile şi rezultatele strălucite din anii preceden i. în prezent.. Contabil şef este Lia Petre. O pierdere de personal dureroasă. peste 3. mi-a spus că. Violeta Cazacu. mai ales că s-au semnat noi contracte cu ările enumerate mai sus. realiza i în România. 400. luminoase. pe care însă i-a calificat să devină cei mai buni. care fusese mai înainte şeful platformei de foraj marin de la Constan a şi Nicolae Toma. Peru. Libia. Iancu Feldman. producerea uneltelor de forajare de dimensiuni mari. din care 340. Tanzania şi Zambia. cel al explorării şi exploatării resurselor de substan e minerale. cu macarale rulante.A. Activitatea întreprinderii poate fi pe scurt exemplificată prin următoarele mari realizări: descoperirea zăcămintelor de petrol şi gaze de pe platforma continentală a Mării Negre.. Men ionăm că o bună parte din aceste realizări s-a făcut cu personalul acestei sec ii de la Scăieni. Grecia. din care a păstrat numai 57... această întreprindere cu hale mari. În concluzie. am vorbit despre S. Germania.000 m în Libia şi Zambia. Zambia. Republicii Moldova şi Kazahstanului.000 m în ară şi restul în Grecia şi Tunisia. peste 360. la modul general. Algeria. 600 de salaria i . plină de strunguri. prin folosirea celor 365 de sonde realizate în România.a. deoarece sec ia de la Scăieni are o vechime de numai 63 de ani. Aceştia erau ing.800. tot răul spre bine! 182 . De peste şaizeci de ani. Republica Sud Africană.000 m fora i în domeniul petrolului şi gazelor naturale. sub conducerea unor directori devota i trup şi suflet acestui loc de muncă. cercetarea geologică şi hidrogeologică a zăcămintelor de lignit din Oltenia. producerea şi comercializarea sapelor şi coroanelor de foraj cu diamante naturale. Prin efortul lor unit şi calificările superioare ce le au. După 1991. Dan Păduroiu.executarea prin foraj a suitorilor şi pu urilor de aeraj cu instala ii proiectate şi realizate de societate. şi până la 400 m adâncime. zăcămintele de fier de la Ghelar. contribuia zilnic la îndeplinirea contractelor interne şi externe. de asemenea 740. 400. sintetizare sau PDC etc.000 m fora i în România care au dus la identificarea a peste 100 acvifere de apă exploatabilă. FORADEX S. mec.000 m fora i pentru valorificare apelor geotermale. dar şi ea a lucrat cu toate for ele umane de care dispunea – cca. Tanzania. care este angajată de mul i ani acolo. nu a dispărut şi încă mai lucrează. Ghana. întreprinderea de la Scăieni a pierdut câteva sute de salaria i buni. Ion Berbecaru. Yemen.fabricarea echipamentelor destinate cercetării geologice şi geotermice pentru platformele marine şi pentru substan ele minerale utile solide. peste 930. sec ia de la Scăieni mai lucrează cu 57 de salaria i. cca. inclusiv la această unitate. Atunci contractele mergeau strună şi echipele IFLGS-ului lucrau simultan în ări ca Marea Britanie. Peru. până la diametru de 4000 mm. amândoi colaboratori cu direc ia centrala de la Bucureşti unde director general era ing.C.. iar numărul lor este din nou promi ător. . cuptoare şi ateliere mecanice complexe. Peru.000 m fora i pentru alimentarea cu apă potabilă în România şi cca. Deci. Turkmenia ş. destinate ării noastre. etc. al doilea director al fostului IFLGS.000 m de foraje destinate cercetărilor geologice de substan e minerale solide. Trebuie să amintesc că. Ing. şi veniturile erau mari. FORADEX-ul de la Scăieni este condus de ing. zăcămintele de cupru de la Moldova Nouă.pentru consolidarea unui domeniu strategic al economiei na ionale. până aici.

unul din seria de numeroase alte produse folosite la ambalarea mărfurilor. din toată Europe de est”. în aeroportul din Milano. mi-a specificat odată. un tânăr plin de energie. M-am bucurat sincer să aud aceste cuvinte din gura unui fost elev de-al meu de elită cu care mă mândresc şi pe care îl văd decis să facă tot ceea ce îi stă în putin ă pentru a dezvolta şi alte activită i în oraşul Boldeşti-Scăieni. se arată foarte optimist şi încearcă săşi transforme firma în unitatea de profil cea mai mare din ară. ajungând astăzi una din cele mai importante întreprinderi industriale cu acest profil din România. Este o veste foarte bună. turism. prin noile malluri. An de an. patronul companiei. A fost un prim pas. de personal calificat şi de un număr în creştere de lucrători. iată că pe teritoriul oraşului a apărut şi o întreprindere nouă. Probabil că aceasta a şi fost cauza pentru care. El se află pe Şoseaua Ploieşti-Văleni nr. zbătându-se să supravie uiască şi să-şi păstreze salaria ii. Domeniul de activitate abordat de noua societate este fabricarea ambalajelor flexibile pentru industrie şi în special pentru industria alimentară. în cadrul componentelor ei. Firma română. Cine face cumpărături prin marile magazine din ară. hotărât să-şi mărească numărul de angaja i . Imediat după Revolu ie. cu litere frumos scrise şi cu imagini comerciale viu colorate. BOLDEŞTI-SCĂIENI În timp ce majoritatea întreprinderilor din acest oraş se plâng că întâmpină serioase dificultă i. în oraşul Boldeşti-Scăieni. a înfiin at actuala Societate ARTEMA PLAST SRL. l-am văzut pe inginerul Comănescu angajat în discu ii febrile şi prieteneşti cu partenerii lui italieni pe care ştiu că îi vizitează foarte des. inginerul Gheorghe Comănescu a înfiin at o firmă privată pe care a numit-o GEMATO. având un design bine gândit şi făcut cu mult gust. 183 .şi aceasta cât mai curând. diferite alte servicii. Ei bine. această firmă s-a dezvoltat armonios. acelea sunt sacoşele fabricate la ARTEMA PLAST. În acest scop. produc ie. Nu rămâne decât să-l felicităm călduros pe inginerul Gigi Comănescu şi să ne dorim să avem cât mai mul i oameni ca el. care dispune de un utilaj modern. a fost cumpărat un teren pe care s-a construit sediul noii companii. să diversifice foarte mult gama de produse şi să devină astfel cea mai mare întreprindere cu acest profil din România . inginerul Gheorghe Comănescu. în special prin atragerea de noi investitori străini. cu multă încredere. al cărei director fondator. În anul 1996.ARTEMA PLAST SRL. în cadrul căreia a abordat diferite activită i: comer . care să-i urmeze nobilul său exemplu. primeşte deseori produsele alese în nişte sacoşe foarte elegant decorate. speră să definitiveze atragerea unui mare grup industrial italian din domeniu. ca urmare a asocierii firmei GEMATO cu firma italiană de mase plastice ARTEMA PLAST SRL. în bună parte califica i la locul de muncă. 26. Cooperarea cu firma italiană va permite firmei din Boldeşti-Scăieni să-şi mărească de câteva ori capacitatea de produc ie.“şi de ce nu.

au fost batjocori i. se merită a fi ştiute. într-un fel. Rezisten a anticomunistă în Boldeşti-Scăieni . pe care am publicat-o la Chicago. asta nu înseamnă că. şi faptele unor eroi locali. la o scară mai mică. aleşi chiar din oraşul unde locuiam. căci şi tinerii din Scăieni. după cum. într-adevăr. nu au apucat să lupte prin mun i cu hoardele comuniste înarmate. pe care am publicat-o în editura “White Wings”.14 NOIEMBRIE 1981 . imitându-i. dacă se poate. consider că trebuie neapărat să le ştie toată lumea. extrem de interesante. despre lupta lor temerară. în acelaşi an.PRIMA GREVĂ GENERALĂ MUNCITOREASCĂ DIN ROMÂNIA. deci.. pe faimoşii partizani anticomunişti români din mun i pe care îi aveau ca exemplu. CU 6 ANI ÎNAINTEA GREVEI DE LA 14-15 NOIEMBRIE 1987 DE LA BRAŞOV ! Din localitatea Boldeşti-Scăieni nu s-au ridicat partizani ca generalul Ion Aldea. în 1993. până ce curajoşii răzvrăti i au fost prinşi.. fiind nişte pagini deosebit de dinamice. din Glen Ellyn. am relatat amănun it. Astfel. rezisten a anticomunistă a fost de două feluri: una pasivă (o rezisten ă în surdină sau chiar ascunsă) şi alta activă (pe fa ă). la Boldeşti şi Scăieni am avut luptători extrem de curajoşi care să le semene. Şi nu mi-a trebuit mult timp să-i caut şi să-i găsesc. prin Mun ii Vrancei. în Mun ii Apuseni ori ai Dobrogei. despre schingiuitorii lor “Dic ionarul criminalilor politici comunişti din România”. ca partizani ai rezisten ei anticomuniste. destul de bine şi de curajos. Dacă nu le-aş reaminti. cât şi prin jurnalele americane.. deoarece ve i vedea că. Acei partizani eroi. atunci când au fost prinşi. atât prin ziarele din ară. trebuie să specific că. 184 . ci chiar pe dealurile dimprejurul localită ii. Chiar dacă eroii mei.CAPITOLUL XVI. în Boldeşti-Scăieni.. bătându-se cu trupele securită ii criminale şi căzând eroic în aceste lupte. Illinos. colonelul U ă. m-am decis să le reproduc şi în monografia de fa ă. totuşi. ca scriitor. Pentru că nu toată lumea cunoaşte aceste amănunte. mul i al i eroi cunoscu i şi necunoscu i . Şi. schingiui i cu cruzime şi mul i dintre ei ucişi în cumplitele temni e comuniste. am mai scris şi o altă carte. eu căutam să descriu. Dar scena nu se petrecea undeva prin Mun ii Făgăraşului. cu siguran ă că ele s-ar pierde şi ar fi mare păcat să fie uitate. De aceea. Iar după ce i-am gasit. Cruciada lor a durat ore întregi. ca şi partizanii. nu au încercat şi ei aşa ceva. ca ăranca Elisabeta Rizea ori ca întreaga familie a lui Toma Arnău oiu ori ca mul i. SUA. aproape nişte copii. Aveam avantajul că pe aceştia eu îi cunoşteam personal şi am putut sta de vorbă cu to i. un “Dic ionar al eroilor căzu i victime ale comunismului în România”. Desigur. cât şi urmaşii noştri. atât contemporanii. fiind foarte tineri. în Mun ii Banatului... am aflat nemijlocit toate ac iunile de bravură făcute de fiecare în parte. Despre eroii partizani şi despre al ii ca ei am scris o carte.care să lupte cu arma în mână. tot ce ştiam că au făcut ei. Mai înainte de a povesti isprăvile lor. trăgând în mili ieni şi în securişti şi rănindu-i. reale şi glorioase din istoria localită ii. ÎNSO ITĂ DE UN MARE PROTEST PE STRĂZI. pe culmile Făgăraşului. tot cu arma în mână au luptat.

“Radio Roma” sau chiar “Radio Ankara”. cât şi sub dictatura lui Ceauşescu. Mai târziu. fiind vorba de două localită i muncitoreşti cu poten ial mai mare de nesupunere. dar năravul ba. portretele regelui Mihai I şi ale lui Iuliu Maniu. “Europa liberă”. Matei Grigore (Mielu Soroiu). în plus... deoarece. “Radio Gorianin” din Balcani. ziarului “Ziua” nr. seară de seară. şi specialistul în lucrări de foraj marine. Pe timpul lui Dej. bine lipite (erau afişate cam pe la 3-4 diminea a) şi cu toată paza. lupul păru-şi schimbă. poli ia secretă politică. În urma unor astfel de turnătorii. Bancurile anticomuniste. făceau deliciul na iunii şi erau pe buzele tuturor. chiar dacă emisiunile erau bruiate continuu. înaintau raporturi scrise sau telefonice la securitate şi aceasta trecea pe loc la ac iuni drastice. din ordine date de sus.Ca pretutindeni în ară. voia să facă uitate numele schingiuitorilor. pe unde scurte. îşi muta frecven ele din minut în minut. al doilea din Scăieni. imediat ce auzeau că unii localnici nemul umi i ac ionau contra statului comunist sau numai că ridicau tonul mai mult decât trebuie. de teamă să nu fie desconspira i.000 de dosare ale membrilor de partid şi turnătorilor securişti vinova i. au fost ancheta i mai mul i scăienari şi boldeşteni.I. care. topite la fabrica de mucava din Scăieni. niciodată nu au fost prinşi cei care riscau să le afişeze. 1988). mai puternici. el distrusese cinci tancuri ruseşti. atât sub regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. vorba de un risc enorm. care a fost bătut de securitate numai pentru că un “binevoitor” adusese la securitate un ziar vechi militar care îl lăuda pe Petrescu că. de foste victime ale comunismului . (Printre cele 270.conf. totuşi. securitatea.. “Radio Madrid”. mai versa i. la fel ca şi postul de radio clandestin bulgar. pe alimente. şeful serviciului salarizare de la Schela Boldeşti. s-au aflat şi unele dosare grele ale unor cozi de topor locale . dintre care cel mai rău au pă it-o doi prieteni de-ai mei: şeful protec iei muncii de la Schela Boldeşti. cum a pă it Gh. plini de iluzii şi de speran e. cu Dej sau cu Ceauşeştii amândoi. Petrescu (1917-2001). oamenii erau nervoşi. Acum 40-50 de ani.însă acum aceşti “foşti” sunt infinit mai şire i. primul din Boldeşti. fiind bruiat. M. “BBC-Londra”. cu ruşii.mă rog. Iar aceşti temerari au fost fra ii Mircea. fie prin agen ii ei turnători care. pe când luptase pe frontul de est. familiile care aveau aparate de radio riscau şi făceau eforturi să asculte. după amiezile şi seara. au învă at să interpreteze perfect rolul de anticomunişti. vecinii fabricii. mereu apăreau pe por ile (pe atunci din lemn) ale Fabricii de Geamuri Scăieni. “Radio Paris”. fie direct. se afla infiltrată peste tot.nu neapărat to i cei afla i la scara guvernamentală . ridicau vocea şi îndrăzneau câteodată să învinuiască direct conducerea. Din mun ii Carpa i emitea. se certau între ei pe locuri. mai îndrăzne i şi mai corup i decât erau înainte şi. Petrescu nu a fost singura victimă de acest fel. 185 . cu dosarele vechi prelucrate şi falsificate. promisiunile de libertate făcute în limba română de posturile de radio “Vocea Americii”. Nici astăzi nu pot spune că cetă enii de acolo sunt mai mul umi i. 1216 din 2406. cetă enii din această localitate industrială se arătau foarte nemul umi i de via a precară pe care majoritatea popula iei a dus-o timp de o jumătate de secol. Puiu şi Nicu Angelescu. un post de radio clandestin numit “Radio România Viitoare”. mai boga i. Pe la cozi.. pentru că tot foştii comunişti se pare că îi conduc . Era. cu Stalin. prin anii 1959-60. Jean Pandele.

treceau nişte ore bune în care sondele stagnau şi nu mai scoteau petrol. iar la anchetele făcute ore întregi. pe un câmp dintre Scăieni şi comuna vecină Pleaşa. În timp ce ruşii ne furau zi şi noapte petrolul. Când s-a văzut în biroul lui. Întors în America. începând să urle şi să înjure de mama focului. anul trecut. i-a zdrobit degetele. Atunci el mi-a povestit cu glasul stins tot ceea ce ceea pă ise. bătându-l minute întregi fără oprire şi făcându-l lac de sânge. Desigur. din Pleaşa. la sediul securită ii din Ploieşti.. După acele anchete dubioase. alături de alte mari crime ale fostei securită i ploieştene. lam vizitat acasă unde l-am găsit în pat. când l-am văzut pe Pandele. frumos şi înalt. a fost şi el bătut câteva zile de-a rândul. a fost inut pe un scaun special. Înainte de a muri. Până veneau operatorii de serviciu ca să repornească motorul pompelor. Aceasta se întâmpla în preajma anului de gra ie 1989.c. care povestea colegilor ce mai spun posturile de radio “de peste gârlă” şi care îl tot critica pe Ceauşescu. de la sediul securită ii din Ploieşti. 186 . atunci când fusese auzit povestindu-le sondorilor despre cum a fost furată Basarabia de ruşi. Ancheta a durat zile de-a rândul. pe rând. nici până astăzi nu se ştie cine sabota. toate sondele având acest sistem. iar articolul l-am expediat familiei. N-a trecut mult timp după aceste discu ii şi Jean Pandele s-a trezit la serviciu cu un ofi er de securitate. Este vorba despre băiatul poştarului Stănescu. chiar foarte politicos. sub care se afla “Răducu” (aşa se numea în limbaj conspirativ aparatul de iradiat cu doze mari). eu am publicat un amplu material despre această crimă. s-a scuzat câteva momente. despre care se spunea că este securist şi că arestase pe nişte muncitori de la întreprinderile de ceramică de la Bucov. a pă it-o şi mai rău. fiul său. iar Jean s-a conformat întocmai. la marginea Scăieniului. aproape toate sondele cu pompă canadiană de pe aria Boldeşti-Scăieni. mi-a părut rău de frumuse ea lui. victima murind în chinuri amarnice după ce penisul i-a fost amputat. erau zilnic sabotate prin oprirea curentului electric de la şaltărul central al dinamurilor electrice care puneau în mişcare pompele. cu o pensie mai mare decât salariul unui profesor universitar! Mielu Soroiu. încercând să i le rupă. prin societatea “Sovrompetrol”. cu metastaze la penis. având înfă işarea unui star cinematografic. deşi încearcă acest lucru de peste 16 ani! Se cunoaşte un singur caz de agent securist pedepsit “de reac ionari” cu moartea.t. mirându-mă că acel tânăr putuse să fie atât de rău. a tăbărât cu pumnii şi cu picioarele asupra boldeşteanului. i-a vorbit frumos. securistul Lazăr. mi-a spus că Lazăr o duce bine-mersi. Securistul a venit îmbrăcat civil. după ce a făcut o sumedenie de declara ii scrise prin care promitea să nu mai spună nimănui că Basarabia este românească. Sincer vorbind. Cu toată paza intensă. şi l-a rugat cu amabilitate pe Jean să-l ducă înapoi la sediul securită ii cu maşina. Abia a scăpat cu via ă. s-a dus în biroul vecin de unde a venit îmbrăcat cu un halat muncitoresc şi deodată s-a transformat brusc într-o fiară turbată: şia sumecat mânecile şi. Ştiind că Jean este un foarte bun acordeonist.Jean Pandele a fost turnat la securitate de un secretar u. nederanjat de nimeni. un tânăr cu musta ă. Paul Matei. Nici în momentul de fa ă. Nu s-a putut afla niciodată cine l-a asasinat. lovindu-l cel mai mult peste testicule. Lazăr. nu a putut ob ine dosarul cu ancheta făcută de fosta securitate tatălui său. Mielu s-a îmbolnăvit de un cancer galopant în regiunea anală. Ultima oară.

Prin anii 1978-79, la clubul Schelei petrolifere Boldeşti, sosise prietenul cel mai bun al lui Nicu Ceauşescu, Ion Traian Ştefănescu, să-i muştruluiască pe muncitorii petrolişti că nu merge bine produc ia. Mă aflam şi eu în sală. Ştefănescu, deşi un bun şi foarte inteligent intelectual, bazat pe vocea lui de tunet şi pe faptul că era prim secretar al c.c al u.t.c., ministrul tineretului (ulterior prim secretar la jud. Sălaj şi Dolj), bazat pe marea sa putere politică, folosea fa ă de muncitori un vocabular dur, execrabil, vorbindule de sus, cu arogan ă şi total dispre , neavând nici un respect pentru ei: “Bă, la voi aicea nu se munceşte suficient şi de-aia merge treaba prost în schela voastră!...” În clipa aceea, sutele de muncitori din sala au protestat cu glas tare; unii l-au fluierat, al ii l-au huiduit. Un sondor l-a apostrofat fără frică: “Vă rugăm, tovarăşu’, să ne vorbi i frumos, că noi nu suntem nici “bă” şi nici “voi”... Noi muncim din greu de diminea a până seara la sonde şi vrem să fim respecta i, şi nu ne vorbi i ca unor slugi, cum le vorbeau boierii!” “Aşa-i! Aşa-i!” - îl aprobau to i din sală. Ştefănescu o cam sfeclise şi mitingul nu a putut continua până nu şi-a schimbat stilul de vorbire. Şi eu am fost admonestat verbal de acest ministru pe când făceam practica agricolă cu copiii în viile de la IAS BoldeştiScăieni, la cules de struguri. Din senin, a apărut acolo o maşină neagră sosită pe drumul de acces între vii, din care a coborât acest ştab înso it de primarul din Boldeşti şi de încă doi tovărăşei de la jude , veni i în control să vadă cum muncesc elevii. I.T.Ş. îl întreabă încruntat pe un copil de clasa a V-a: “Câte găle i ai făcut tu, puştiule, de diminea ă până acum?” “Cinci găle i, iar norma este de zece găle i. Aşa ne-a spus tovarăşul diriginte”, a răspuns copilul. “Trebuiau cinsprezece! - i-a dat el răspunsul - Cine-i dirigintele, dumneata?” - mi s-a adresat secretarul mie. “Da, eu le-am spus numărul găle ilor - 8 pentru elevii mici, 12 pentru cei mari. 15-20 găle i este norma pentru studen i. Şi vă rog să privi i de la ce distan ă cară copiii găle ile până la benă. Eu nu pot să le cer mai mult la copiii ăştia mici şi slăbu i”. “Cine-i proful ăsta de-mi răspunde aşa obraznic?” l-a întrebat I.T.Ş. pe primarul Dumitru Puişor. “Este profesorul care l-a pictat pe Eminescu pe Casa de cultură”. Ştefănescu a făcut un gest de mirare şi a plecat fără să salute pe nimeni. Dacă nu era revolu ia, Nicu Ceauşescu, care voia să-l debarce pe taică-su şi să-i ia locul, numindu-l pe bătrân într-o func ie moartă (de secretar general onorific al p.c.r.), Tr. Ştefănescu era propus de Nicu ca vice-prim ministru sau chiar premier în fruntea ării condusă de el, căci fiul dictatorului plănuise cu maică-sa o “lovitură familială de stat”, pentru a deveni el preşedinte. Dar nu i-a mers. La Revolu ie însă, Ştefănescu nu mai ştia unde să se ascundă de frică. În ziua de luni, 18 decembrie 2006, în prezentarea Raportului Comisiei Preziden iale de “Analiza dictaturii comuniste din România” (în aşa-numitul “Raport Tismăneanu”), care condamna cu vehemen ă comunismul, citit în sesiunea Parlamentului de preşedintele Băsescu, Ion Traian Ştefănescu era printre primii cita i pe lista neagră a foştilor mari lideri comunişti, învinui i de crimele din România, dar lui pu in îi mai pasă, fiindcă el şi-a păstrat titlul vechi de profesor universitar, func ionând acum la Academia de Ştiin e Economice, specializat în probleme de drepturile muncii şi ale muncitorilor, fiindcă tare mult îl doare grija fa ă de dragii lui muncitori... Cine-l cunoaşte spune că foloseşte acelaşi vocabular moştenit din trecut. Şi, totuşi, trebuie să men ionez aici şi o faptă bună a lui Tr. Ştefănescu care l-a ajutat pe un prieten de-al meu, scriitorul
187

Nicolae Mihai, să-şi publice un excelent roman respins de toate editurile, pe criterii politice. O tulburare mult mai mare decât cea din sala Clubului, s-a produs în ziua de 14 noiembrie 1981, pe la orele 11 diminea a. În acea zi, to i muncitorii de la Întreprinderea de Foraj şi Lucrări Geologice Speciale (IFLGS) din Scăieni, actualul FORADEX, s-au revoltat spontan şi, uni i, au declarat grevă generală (grevele, se ştie, erau strict interzise pe vremea aceea, fiind socotite crime politice). Mai întâi greviştii s-au strâns în curtea fabricii. Apoi to i muncitorii din uzină, ca la o comandă, au ieşit pe poarta întreprinderii şi au pornit hotărâ i în mare grup pe străzi, strigând curajoşi: “Vrem pâi-ne! Vrem pâi-ne!” Era, de fapt, şi o lozincă mascată de protest, împotriva politicii de opresiune, dar ei ştiau că punând accentul pe lipsa de pâine, protestul lor nu va fi interpretat neapărat ca o mişcare politică, deşi mişcarea avea evidente conota ii politice. De câteva zile, nu se mai găsea aproape deloc pâine pe pia ă şi nu s-a mai adus pâine nici la chioşcul din incinta fabricii. Coloana mare de vreo 270 de muncitori, s-a îndreptat mărşăluind vreo 3 km cu dârzenie, pe şoseaua PloieştiVăleni, apoi pe str. Petroliştilor, scandând cererea lor neîncetat, până ce au ajuns în centrul oraşului, în fa a primăriei. Grupului, format ini ial numai din demonstran ii grevişti, li s-au alăturat numeroşi trecători şi angaja i ai societă ilor din împrejurimi. În final, se adunaseră cca. 1000 de demonstran i. Cu to ii erau foarte decişi să ajungă la primăria oraşului. Informatorii din cadrul primăriei l-au anun at pe primarul Silviu Ciungradi ce avalanşă mare se apropie şi neştiind pe ce traseu au luat-o greviştii, primarul s-a urcat grăbit în maşină, hotărât să plece la Ploieşti pe şoseaua na ională. Pe drum, însă, ghinion! El a dat chiar de masa compactă a demonstran ilor. Maşina i-a fost oprită şi luată pe sus de muncitori. Primarul a ieşit din ea afară. Greviştii nu numai că l-au întors din drum, ci, după ce fugarul a primit câteva ghionturi anonime, a fost pus în fruntea coloanei, fiind obligat să strige alături de demonstran i “Vrem pâine!”, pe tot traseul, până în dreptul primăriei. Ajunşi acolo, a avut loc un consiliu la care au participat primarul, consilierii şi reprezentantul greviştilor, Sandu Stelian. Ca temă de discu ie a fost cauza care a declanşat această grevă. La fel era să pă ească şi plutonierul de mili ie Cremeneanu, care era responsabil pe această zonă, dar el a fost mai norocos, deoarece a putut fugi cu maşina. Între timp, a apărut acolo intempestiv şi... Ion Traian Ştefănescu, împreună cu colonelul Pescaru, şeful adjunct al securită ii din Prahova, cu care începuse să se ciondănească, fiecare pretinzând că reprezintă cuvântul partidului şi că ştie ce decizie să ia. La un moment dat, Pescaru i-a replicat lui Ştefănescu: „Tu să taci, fiindcă noi ştim ce avem de făcut !” Nu ştim cine îi anun ase, căci vestea ajunsese până la Ceauşescu, iar Ştefănescu fusese trimis cu porunca să restabilească imediat ordinea. Cu Pescaru sosiseră o mul ime de al i securişti, în civil, înarma i, care înconjuraseră clădirea primăriei şi pe to i greviştii, decişi să intervină cu for a dacă va fi nevoie. Întregul Inspectorat M. I. de la Ploieşti intrase în alertă şi camioanele cu mili ieni şi securişti erau pregătite să meargă la Boldeşti-Scăieni pentru interven ie. Aşteptau doar un semnal să pornească, dacă va fi nevoie. Delegatul greviştilor, Sandu Stelian a explicat limpede că trebuie să li se acorde mai multă aten ie muncitorilor şi să li se aducă pâine, ca să poată munci.
188

Ştefănescu a telefonat pe loc la Bucureşti şi a primit răspunsul că, pentru a nu agrava situa ia, cererea muncitorilor va trebui pe deplin împlinită. Aşa le-a răspuns şi el primarului şi lui Sandu Stelian. Acesta a ieşit afară, s-a urcat pe o pubelă metalică de gunoi şi s-a adresat colegilor săi, strigându-le că problema a fost rezolvată iar cererea le va fi, în următoarele ore, îndeplinită, rugându-şi colegii să se întoarcă la uzină. Oamenii s-au întors potoli i, mergând agale la locurile de muncă, însă nu au început lucrul până nu au sosit maşinile cu pâine, mezeluri şi carne. Într-adevăr, au venit atunci câteva maşini supraîncărcate şi au descărcat la IFLGS pâinea cea mai bună, pachete întregi de mezeluri şi carne de cea mai bună calitate, chiar mai multă marfă decât puteau cumpăra muncitorii. Concluzia: deci, iată că se putea! De atunci, IFLGS era prima întreprindere din oraş unde se aducea totdeauna marfă, înaintea altor puncte de desfacere. Din păcate, Sandu Stelian a fost ore întregi anchetat la sediul securită ii din Ploieşti, iar dacă nu a fost arestat se datorează faptului că pentru el a intervenit Gheorghe Deliu, vărul său şi ministrul metalurgiei din acea perioadă. Greva a fost, aşadar, o reuşită deplină şi a demonstrat nu numai faptul că “unirea face puterea”, dar şi că regimul comunist se temea serios de furia maselor. Vestea despre greva din Boldeşti-Scăieni şi despre succesul ei s-a răspândit cu repeziciune în toată România, în primul rând, prin posturile de radio occidentale. Evident, succesul ei a încurajat şi pe muncitorii de la Întreprinderea de Autocamioane “Steagul roşu”, de la Braşov, care au ales, nu întâmplător, exact aceeaşi zi - 14 noiembrie 1987. Ea a început la acele uzine în seara zilei de 14 noiembrie, la schimbul al III-a, şi a continuat toată noaptea, când schimbul nu a lucrat deloc, iar diminea a, pe 15 noiembrie, la fel ca la Boldeşti-Scăieni, şi tot pe la orele 11, sutele de muncitori au ieşit în stradă îndreptându-se spre primărie şi spre sediul partidului, strigând lozinci anticomuniste. Uzina fiind mai mare, se în elege că şi numărul demonstran ilor era mult mai mare, dar şi organizarea grevei era mai bună şi cu o listă de mai multe revendicări, predominând nu cele economice ci cele politice. Greva aceea luase, încă de la început, aspectul unei răscoale anticomuniste şi s-a lansat cu ciocniri serioase cu mili ienii şi securiştii, cu devastarea sediului p.c.r., a depozitelor alimentare ale ştabilor (unde s-a văzut ce bunătă i consumau ei), cu ruperea tablourilor lui Ceauşescu şi aruncarea lor pe geam în stradă, deşi revolta s-a terminat cu o mul ime de arestări şi deportări. Cum era de aşteptat, ea a fost înfrântă de masiva interven ie militară securistă, dar a pregătit solid terenul pentru marea revolu ie ce va avea loc peste numai doi ani, când regimul dictatorial a fost aruncat jos de la putere printr-o revolu ie na ională. În lan ul acestor evenimente, muncitorii din oraşul Boldeşti-Scăieni, au aprins prima scânteie, vizibil anticomunistă, fiindcă a fost prima grevă muncitorească din ară, cu o masivă ieşire pe străzi din toată perioada domina iei comuniste. A fost prima treaptă, primul pas revolu ionar spre libertate şi mă mir cum, până la aceste consemnări ale mele, nimeni nu a pus vreodată mână să descrie amănun it această grevă extrem, extrem de importantă în contextul rezisten ei na ionale anticomuniste din România. Nu a fost un fapt comun oarecare, peste care să-l trecem cu uşurin ă şi cu nepăsare la index! Ne-am dovedi nepăsători şi nerecunoscători, am fi demni de condamnat, dacă l-am omite din paginile de istorie ale ării noastre. Până atunci, nu se mai întâmplase aşa ceva în regimul dictatorial din România, chiar dacă mici opriri de la lucru s-au mai
189

produs uneori, ici şi colo, însă acelea au fost numai în interiorul uzinelor. IFLG-esiştii au riscat şi au ieşit vitejeşte în stradă - ini iind o fază nouă, una publică, un pas, într-adevăr, mic, poate nu lipsit de o anumită timiditate, dar care, în viitor, va încuraja enorm, prin reuşita lui, pornirea la luptă cu paşi mai mari şi mai vijelioşi... Acesta este marele merit al grevei de la Scăieni din anul 1981 şi ea va rămâne în istorie! De aceea propun ca în Pia a Petroliştilor din fa a primăriei oraşului să fie pusă o placă comemorativă în care să se specifice greva şi demonstra ia muncitorilor de la IFLGS. Tot pe teritoriul acestei localită i a avut loc şi prima luptă cu arme de foc, nu în mun i, cum luptau partizanii, ci chiar în interiorul localită ii, între trupele securită ii şi o mică gherilă anticomunistă alcătuită de un grup de tineri curajoşi, destul de bine instrui i şi organiza i de un tânăr de 19 ani, Gheorghe C. Nicolae ârlea-Castellano, absolvent al Liceului agricol din Valea Călugărească. Gheorghe Nicolae- ârlea (a nu se confunda cu actualul consilier Gheorghe Nicolae ârlea, o rudă omonimă a lui Castellano) a devenit o figură legendară în Scăieni, prin organizarea a două ac iuni extrem de curajoase, cum nimeni înaintea lui nu a îndrăznit pe susnumitele meleaguri. Să urmărim, pe rând, aceste importante şi palpitante evenimente... În toamna anului 1966, Nicu ârlea-Catellano (n. 10.08.1948) bate la poarta vecinului său Ilie Savu (I.D.), un băie el de 16 ani, firav şi brune el, cu care era bun prieten, spunându-i că vrea să discute amândoi ceva important. Atunci Nicu i-a destăinuit un plan secret ce-l avea mai demult în cap, în legătură cu organizarea unei armate de rezisten ă na ională anticomunistă în mun i, cum fuseseră grupurile de partizani anticomunişti formate imediat după ocuparea ării de către ruşi. “N-ai văzut că bestiile comuniste ne-au luat totul: pământul, boi, cai, oi, vaci, toate vitele, obligându-ne să ne înscriem la colhozurile CAP? Nu se poate să-i lăsăm aşa! Eu cred că formând un mic nucleu militar în mun i, mai târziu vom atrage şi armata ării de partea noastră, căci ne vor ajuta cu siguran ă şi occidentalii - şi ne vom elibera de comunişti!” Era un plan pe cât de eroic, pe atât de infantil, aproape imposibil de materializat, dar în care adolescentul Nicu ârlea credea cu toată convingerea şi vom vedea că o parte din planul lui, primele începuturi “logistice”, vor fi, totuşi, pline de succes, ceea ce îl va stimula şi mai mult să le continue. În plus, Nicu avea o carismă a lui aparte şi o mare putere de convingere. Era un excelent organizator, iar Iliu ă îl asculta încântat, cu gura căscată, fiindcă totul semăna cu un palpitant scenariu din filmele americane de aventuri (ulterior ei îşi aleseseră chiar şi nişte nume conspirative, inspirate din aceste filme, Nicu zicându-şi “Sfântul”, Iliu ă “Fantomas”). Planurile strategice erau gata. Trebuia găsi i restul luptătorilor... “Mai întâi am încercat cu prietenul nostru, Ticu ă Lucian (Manghini ă) (19 ani), să-l atrag în această treabă”, îl încuraja ârlea pe Ilie. “Deşi lui îi plăcea propunerea mea şi era întru totul de acord cu mine, mai târziu însă mi-a mărturisit că nu are curajul să se angajeze la aşa treabă dificilă şi riscantă. Cine nu riscă nu câştigă, iam răspuns eu. Lucian mi-a urat succes şi s-a exprimat că mai indicat ai fi tu decât el... Şi, iată, de aceea am venit acum la tine...” Iliu ă, i-a mul umit pentru încredere, i-a jurat că va fi fidel viitorului grup de luptători şi a acceptat bucuros să-l ajute în acest măre plan secret, care l-ar fi inspirat pe romancierul Constantin Chiri ă să mai scrie un roman pentru tineret, tot aşa de bun ca şi “Cireşarii”.

190

Amândoi au căutat, în continuare, al i alia i ai “Armatei Prahovene de Luptă Contra Comunismului”. Şi i-au găsit. Ei erau: Nicolae Gheorghe, zis Baronul (n. 8.12.1952), vărul lui Nicu (15 ani), Gheorghe Constantin, zis Puişor (n. 17.08.1951), fratele lui Nicu (16 ani) şi Urzică Vasile (1950-2005), care pe atunci avea 17 ani şi jumătate. “Sfântul”, comandantul lor, le-a cerut să jure că vor lupta până la victoria finală şi că nu vor trăda. Planul mai avea şi o altă variantă, în cazul că lupta gherilieră ar fi prematură, grupul va încerca să pună în aplicare un atac de răpire - şi anume băie ii să pândească elicopterul care stropea viile de la IAS, să pătrundă în el şi să-l oblige pe pilot să-i transporte peste hotare, revenind de acolo paraşuta i pentru a organiza grupe anticomuniste de partizani în mun i. Dar şi pentru acest plan era nevoie de arme. Aceasta era o primă necesitate. De aceea “Sfântul” a început instruirea grupului, explicându-le tuturor că îi aşteaptă o misiune grea, dar foarte importantă pentru întreaga ară care, cu siguran ă, că li se va alătura şi îi va sus ine, că micul nucleu va deveni cu timpul o armată mare şi puternică şi că planul este fără riscuri... Cea mai fezabilă variantă nu mai părea aceea cu elicopterul, ci varianta cu urgen a forma iunii de partizani. Ca atare, ei vor trebui să se retragă înarma i în mun i, cam prin locurile pe unde luptaseră înainte partizanii anticomunişti. În vederea acestui lucru, vor fi necesare următoarele: procurarea de arme, de corturi, de rucsacuri, de telefoane fără fir pentru comunicare la distan ă, de conserve alimentare, de îmbrăcăminte de munte şi îmbrăcăminte groasă de iarnă, de pături, medicamente, cutii medicale cu componente de prim-ajutor şi, mai cu seamă, de bani, de cât mai mul i bani. O bună parte din acea recuzită fusese deja procurată. Chiar şi o sumă bună de bani. Necesitatea cea mai urgentă erau însă armele. De unde arme? Nicu ârlea juca fotbal în echipa de juniori a “Petrolului” din Ploieşti şi i-a explicat lui Ilie că el cunoştea perfect sălile stadionului. I-a mai spus că într-una din săli văzuse, cu câteva zile în urmă, depozitul de arme şi că ştie sigur cum se poate ajunge în depozit, fără mari probleme. Planul era să dea o lovitură în sala de arme a stadionului, şi să ia de acolo câte arme şi muni ii va putea căra fiecare. Zis şi făcut... În martie 1967, au pornit-o amândoi la Ploieşti. Pe la orele 8-9 seara, au ajuns la por ile înalte ale stadionului. Închise. Trebuia escaladate. Le-au escaladat cu bine, deşi aveau în spinare rucsacurile îndesate cu lanterne, pături, cleşti, bomfaiere, mini-răngi, şperacle, şurubelni e ş.a. Nicu cunoştea perfect toate interioarele. Nu a fost o mare problemă for area uşii de la sala cu arme. S-a lucrat cu mănuşi să nu lase urme de amprente... Odată acolo, trebuia alese armele cele mai bune. Au luat din ele 5 puşti mari şi 3 pistoale automate. Alte pistoale nu mai erau. Gloan ele se aflau împachetate în cutii de carton, fiecare cutie con inând 50 de cartuşe. Cutiile ar fi fost incomode la transport, aşa că au fost desfăcute şi toate gloan ele deşertate în rucsacuri. Au luat peste 3000 de gloan e, căci atâtea au încăput în rani ele lor. Puştile au fost învelite în pături şi legate peste umăr cu câteva curele, astfel încât păreau că transportă nişte chitare... Pe la ora unu noaptea erau din nou în stradă, după ce au şters urmele şi au închis uşile la loc, să nu se cunoască imediat sustragerea armelor. Nu au făcut nici câ iva paşi, că le-a ieşit înainte un mili ian şi doi elevi de la şcoala de mili ie. Nicu s-a dus curajos spre ei, i-a

191

le-au mul umit cu acelaşi zâmbet amabil şi au mers pe drum înainte. Au dormit câteva ore. aproape simultan. prin care. dar neexistând urme clare şi nici un fel de amprente. înso ite de un câine lup care tot lătra spre direc ia celor ascunşi. dar nici maica-sa nu a vrut să i-o înapoieze. s-au retras cu to ii repede pe dealul plin de numeroase tufişuri. două luni. nebătător la ochi. Vasile nu a vrut să-i spună. cu voce mai mult plângând: “Vasile.I. haide. mamă. Când băie ii au auzit că pe urma lor s-a trimis un mare număr de securişti. Chiar aşa s-a întâmplat. Se apropia ziua plecării spre mun i. Tatonarea aceasta a durat ore întregi. ci a plecat cu ea şi a predat-o mili iei. Între timp.. până la pod la Blejoi. băie ii făceau exerci ii de tragere la intă. să deschidă şi ei focul din mai multe unghiuri. Dar este o vorbă: socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. Au trecut de bariera de lângă rafinăria Vega şi au mers pe jos. Băie ii. numai pe lângă linia ferată şi prin locuri unde să nu întâlnească oameni. fiindcă sunte i înconjura i de mul i trăgători înarma i şi nu deschide i focul! Nu ave i scăpare! Preda i-vă!”.. După aceea. cu inimile ticăind. Mili ia din Scăieni avea deja semnalmentele de calibru şi de marcă ale armei şi a anun at Inspectoratul jude ean al M. au trecut apoi podul şi şi-au continuat calea pe poteca din lunca paralelă cu linia ferată până la Balaca. apoi au reluat programul de instruire cu grupul “micii armate de eliberare”. au mai sosit întăriri. au mers grijulii. Între timp. de te predă că nu. Foarte amabili. Antrenamentul a durat cca. La un semnal. securiştii au folosit un difuzor porta-voce.i face nimeni nimic! Coboară şi vino acasă!” Nimeni nu se mişca. că au pus mâna pe capătul firului în povestea cu armele furate de la stadion. până au ajuns acasă. cartuşele şi restul echipamentului urmau a fi cărate cu o căru ă trasă de nişte cai procura i ilegal de Puişor. toată încărcătura trebuind bine mascată sub un material transportabil oarecare. Nici un răspuns. căutând ceva prin casă.salutat zâmbind şi le-a spus că sunt nişte artişti instrumentişti din alt oraş şi căutau drumul spre Gara de sud. astfel încât atacan ii să aibă impresia că luptă cu o armată întreagă şi să nu urce la ei. în elegându-se între ei să nu stea grămadă. foarte mul umi i de reuşita perfectă a ac iunii lor. Mama lui Urzică Vasile a constatat că fiul ei lipseşte foarte des de acasă şi de la şcoală. tot pe drumuri ocolite. în toiul nop ii. nu s-au putut depista deloc vinova ii.. Armele. iar în cazul că se va trăgea asupra lor. pe dealul Seciului. fiindcă s-a întâmplat ceva neprevăzut. strigau răspicat: “Preda i-vă. în afară de ecourile megafonului. Acest lucru a schimbat brusc cursul evenimentelor care s-au precipitat în defavoarea virtualilor partizani. mămico. învă ând bine să mânuiască armele. Au repetat apelul de mai multe ori. până la poalele mun ilor. târziu noaptea. şi-a întrebat băiatul de unde are arma. dând însă col ul spre Gara de nord. Pe la 3-4 diminea a erau la casele lor din Scăieni. mili ienii le-au arătat drumul spre gară. to i securişti încep să urce şi să descarce focuri de avertisment în aer. a găsit întâmplător pistolul ascuns. îndreptându-l în toate punctele cardinale. Când. Atunci au recurs la o altă stratagemă: au pus-o pe mama lui Vasile să strige. Spargerea a fost sesizată abia după un mare număr de ore şi dispari ia armelor a declanşat din partea securită ii o deosebită îngrijorare şi o alertă de anvergură. cu o considerabilă putere de amplificare. într-o zi. crezând că în felul acesta îi face un mare bine băiatului. Când s-a 192 .. bucuroşi că au scăpat. Înainte de a deschide focul. S-au început cu disperare cercetările. ci ascunşi la distan ă mai mare unul de altul.

i-au văzut pe securişti şi pe mili ieni cum îi urcă pe luptători într-o dubă care a demarat rapid cu ei spre Ploieşti. pe care îl vedea bine. iar partizanii amatori. Ceilal i. care semăna cu o scenă de atac din cel de al doilea război mondial. care au subliniat caracterul de aventură ludică a evenimentelor de pe deal. a intit în el şi a tras. tinerii au fost bătu i. fiindcă au omorât pe un ofi er de securitate. semn că se predă. aceştia s-au întors foarte furioşi şi to i au început să mitralieze numai cu focuri automate. au început şi ei să tragă numeroase focuri din toate păr ile. Nu după mult timp. perioada de deten ie nu a fost uşoară. acoperite 193 . Câinele lup lătra continuu spre tufişurile băie ilor. Rafalele armei automate începuseră să şuiere foarte aproape de ârlea. Apoi din nou s-a auzit prin difuzor vocea plângând a mamei lui Urzică: “Aoleu. în care s-a cerut pedeapsa cu moartea pentru Nicolae Gheorghe ârlea. Bătălia a durat vreo două ore. Puişor. Totuşi. nu au fost bătu i. Planul măre al tinerilor partizani. încât focurile băie ilor nici nu se mai auzeau. aşa cum îi instruise “Sfântul”. fiindcă băie ii. procesul s-a reluat şi s-a rejudecat la Tribunalul jude ului Prahova. Paturile din celulă erau din ciment. în care erau implica i nişte minori. afla i în recrea ie. la început. şi aceasta tocmai când România începuse să se mai reabiliteze oarecum în fa a occidentului. mass-media din occident a condamnat cu asprime regimul lui Ceauşescu care condamnă copiii la moarte în procese politice. Erau muta i de la subsol la etaj cu şuturi în spate şi cu cătuşe la mâini. căci nu avea răni prea grave. iar pentru ceilal i. de data aceasta un ofi er. Imediat. s-a aflat că ofi erul nu a murit. Securiştii. folosind o armă SKS. fratele sau. ca să-l potolească pe trăgătorul cu armă automată. s-au speriat şi au repliat. precum s-au în eles. Atunci elevii. Pe moment. de data aceasta ca un proces de drept comun. să nu vadă pe unde merg. După un timp. De aici începe calvarul lor. La securitate stăteau câte doi în celulă (al doilea fiind un fals de inut care îi tot trăgea de limbă pe condamna i). au pornit iarăşi la deal. îşi schimbau imediat locul. Securistul a fost rănit şi a început să se vaiete. După ce ofi erul rănit a fost transportat de colegii lui la vale. Vasile mamă! Mai trăieşti? Vino jos. Evident. Nici unul din ei nu fusese rănit. Colegii lui s-au oprit din tragere şi au venit să-l salveze pe rănit. Ca şi când nu ar fi fost de ajuns. un fel de grenade. după ce deschideau focul. lupta era inegală. Au fost condamna i într-un proces politic. au realizat că nu se pot bate cu nişte profesionişti care erau numeroşi şi foarte bine dota i cu SKS-uri automate. Judecata a durat peste şase luni. Tot drumul. care făceau să răsune văile ca nişte canonade de tunuri. La ochi li se puneau ochelari de tablă. strigând după ajutor. securiştii au folosit şi nişte detonan i fumigeni. Ilie . Vasile. a eşuat în mod lamentabil aici. zi de zi. văzând cum stă treaba. că acolo sus po i fi împuşcat!” Vasile a ieşit din tufiş cu bra ele ridicate. sentin ele s-au îndulcit mult: Nicu ârlea a primit 8 ani. Un ofi er a strigat: “Prinde i-i vii sau mor i!” Era o hărmălaie de nedescris.un an şi trei luni. sentin a a fost închisoare între un an şi trei ani. fiindcă se ascunsese pe lângă Parcul Petrolier 803. devenind greu de descifrat. iar ceilal i numai un an. Atunci acesta. Pe Iliu ă l-au găsit mai greu. Drept urmare. Mai târziu. acuzându-i că sunt criminali şi ucigaşi. ci au fost aduşi la sediul mili iei aflat vizavi de şcoală.apropiat prea mult de băie i. fiindcă părin ii acuza ilor le-au pus ca apărători pe cei mai buni avoca i. cărora li se cam terminaseră cartuşele. 3 ani şi jumătate. Ancheta de la securitate a durat două săptămâni. fiind minori. “de eliberarea patriei de sub jugul comunist”. aceştia. au făcut la fel. trăgând cu ea împrăştiat.

Ea ar fi dat aripi nemul umirilor generale ale popula iei. care. ârlea trecuse prin următoarele închisori: Ploieşti. În încheiere. să facă ceva împotriva dictaturii! Dar cine? Şi cum? Prin revoltă în masă nu se putea. devine avalanşă. publicat la rubrica “Dezvăluiri” a ziarului ploieştean “Telegraful de Prahova”. vorbeam cu mama şi cu fratele meu. fiul primarului din Scăieni Gheorghe Ni ă (primar 16 ani. pe risc propriu. începând să se rostogolească. iar securitatea înăbuşea totul încă din nucleu.. după ce a scăpat din deten ie. am fost şi eu anchetat la sediul securită ii din Ploieşti. Veceul se afla în celulă. fiind lângă mareşalul Ion Antonescu când acesta a dat ordin: „Români. Trebuie spus că atitudinea revolu ionară şi curajoasă de răzvrătit contra nedreptă ii îşi are originea în familie. (.cu o saltea sub ire. Dar organizatorul principal fusese tot curajosul Nicu ârlea şi nu eu. Personal. din însemnările acestui erou pe care îl cunosc de pe când era copil: “. Fortul nr. am să citez câteva fragmente din articolul: “Nicolae Gheorghe ârlea . bănuit că sunt probabil unul din organizatorii grupului respectiv. Puiu.. Constantin. Chilia şi Periprava. Poarta Albă.) Pe parcursul a cinci ani. (.. iar tatăl lui Nicu ârlea Castellano este sergentul Gheorghe N. Anchetatorii securişti m-au pus să dau mai multe declara ii despre participarea mea la acel grup şi mă vor ancheta de mai multe ori. 13 Jilava. acum mai maturizat şi cu o fermă experien ă de luptător neînfricat. finalizată. trece i Prutul !”.un erou care a băgat spaima în comunişti”. motiv pentru care am publicat despre el mai multe articole în presa americană şi în cea din Românie. pentru că tot nu credeau că nişte copii pot fi atât de bine organiza i.. iar mesele erau foarte sărace şi insuficiente.. În a doua campanie anticomunistă. foşti elevi de-ai mei de la şcoala Scăieni. să protesteze. dacă nu chiar şeful lor din umbră. Deva. Gala i.. T. cu mai mari izbânzi pentru el şi cu mai puternice lovituri date comunismului. “În 1967 Nicolae Gheorghe ârlea a fost condamnat la temni ă grea. iar după Revolu ie. unde le fusesem profesor). a început o nouă campanie de luptă anticomunistă.. Bucureşti. ca Nicu ârlea. Nicu ârlea. Pu ini români au gustat din “dulcea a” bătăilor securiste la o vârsta atât de tânără. va ieşi întru totul victorios. în continuare. de data aceasta. din 27 mai 1998. afirmând că cineva trebuie să se ridice. consemnat acolo în calitate de traducător. între vârsta de 19 şi 23 de ani.. între 1902-1918) care a primit numeroase decora ii pentru că a făcut tot frontul 1937-1945. Tinere ea din ei însă i-a făcut să reziste cu bine tuturor încercărilor. criminali trădători şi mari duşmani ai poporului şi ai orânduirii socialiste”. Nu aveam însă nici o legătură cu această tentativă de highjacking decât dovada că securiştii m-au găsit pe lista alcătuită de acuza i. după ce tinerii au fost prinşi (unii din ei erau copii. este faimosul „erou de la Grivi a” (Războiul de independen ă 1877) care a smuls steagul turcesc şi a pus în locul lui steagul românesc pe reduta de la Grivi a. fiind ca un bulgăre mic de zăpadă.Ascultam şi urmăream în fiecare zi tot ce se întâmpla în jur.) Singura cale accesibilă era o ac iune individuală.ârlea Castellano. deşi semnase o declara ie prin care se angaja ferm că se va cumin i. lăuda i de to i. deşi ştia bine că este urmărit pas cu pas. în cazul când elicopterul ar fi ajuns în Vest.. Întorsăturile vie ii sunt uneori ciudate. şi declanşată cât mai curând. fără ca urmăritorii lui să-l mai poată înfrânge.) Voi cita.. A 194 . Străbunicul său. Grigore Ion.. (. acestor tineri li s-a schimbat brusc statutul: din “mari bandi i. luptători pentru libertate”. au devenit “mari eroi. Văcăreşti. Interesant este că Gheorghe Nicolae. condi iile nu erau coapte..

care trebuia să dovedească prin ceva concret că ara a început să se mişte. al Ploieştiului.şi era semnat “Armata Republicană Prahoveană”. care nu aveau explozibil să ucidă. pe suprafa a manifestului. privind înfricoşat la popula ia care nu-l aclama. angajat la Uzina Mecanică Plopeni. cu declanşări programate prin ceas. 17 din Ploieşti. pentru apropiata vizită a lui Ceauşescu la Ploieşti. Bombe artizanale pentru dictator Bombele trecuseră probele de “laborator”. pe Valea Vărbilăului şi pe Dealul Mălăieşti. Ceauşescu totuşi a venit la Ploieşti. Cu ajutorul lui Dumnezeu. fiind testate pe deal. precum şi în diferite trenuri. bazat pe un mare curaj. care totdeauna se temea de atentate cu bombe. Nicu ârlea a cercetat cu aten ie locul unde să le poată amplasa. Ceauşescu. Atunci mi s-au solicitat şi mie trei probe caligrafice şi de amprente. Odată multiplicate. exact în fa a clădirii administrative. unde locuia mama. atât ziua cât şi noaptea. Pe blocuri şi în balcoane. Tot în acele zile. În ciuda specula iilor. unde era şi sediul partidului. acasă. A fost un sacrificiu al meu. Auzindu-le. arătând că dictatorul criminal nu are ce căuta în acest oraş şi nici în alte aşezări ale Prahovei. prin toate gările municipiului Ploieşti. prin care protesta. O parte din ele a fost aruncată de la terasa cofetăriei aflată la ultimul etaj al magazinului “Omnia” din Ploieşti. un tânăr de 22 de ani. noi am reuşit!” Îndemnul la rezisten ă trebuia făcut prin manifeste. la Scăieni. din apropierea acestor aşezări. În diagonală. A fost imposibil să fie 195 . al familiei mele. Securitatea se alertase şi intrase în febra nebună a căutărilor. materialul exploziv nu provenea de la Uzina Plopeni. Nicu ârlea s-a apucat să elaboreze manifestele. Nicolae Li oiu. spre a-mi dicta un text oarecare. care păzeau să nu se întâmple ceva. amprente. numită de ploieşteni “Casa Albă”. dar care bubuiau mai tare decât bombele de avion.fost un risc enorm. Textul lor suna: “Români! Lupta i prin toate mijloacele posibile pentru răsturnarea dictaturii comuniste! Jos dictatorul Ceauşescu!” . manifestele au fost împăr ite în două: cu distribuirea primei jumătă i a fost însărcinat cumnatul lui Nicu ârlea. Nicu ârlea îi pregătise lui Ceauşescu. dar. al elevilor şi al studen ilor. la Plopeni. la Scăieni şi la Mălăieşti. pe care poate numai divinitatea mi-l poate insufla. Ilie Câşu. anun ată în august 1981. centrul Ploieştiului era strajnic păzit de patrule de securişti şi mili ieni. din partea ploieştenilor. figura tricolorul românesc. al Mălăieştiului. Se luau probe scrise. Cealaltă jumătate a manifestelor a fost răspândită personal de autorul lor. ci un explozibil artizanal.nişte bombe. Înainte de a transporta bombele în centrul Ploieştiului. nici măcar să rănească. făcute în locuri izolate. pe valea Teleajenului. surpriza surprizelor . experien e la scară redusă. Le-a lucrat manual. apoi în oraşul Boldeşti-Scăieni. unde locuiam. apoi alte probe. dar a fost o vizită pe fugă. îndeosebi în rândul intelectualilor. începând cu uşa directorului şi până în fiecare sec ie. de către nişte ofi eri de securitate care m-au scos din ore afară de la Şcoala nr. Nicolae Gheorghe adresase o scrisoare către primul secretar al organiza iei de partid a jude ului Prahova. stăteau mili ieni înarma i. la Ploieşti. nici de la cea de la Găvănel. fără să găsească pe nimeni. ar fi făcut stop cardiac auzindu-le. cu excep ia grupurilor de securişti puşi să urle lozinci la apari ia delega iei. pe valea Prahovei. El a răspândit manifestele prin toată uzina. Securitatea intrase în panică şi a început pretutindeni cercetări masive. al localită ii Scăieni. al Prahovei.

aduse acolo şi montate pentru a-l primi “fierbinte” pe Ceauşescu. Riscul era prea mare şi ar fi intrat cu siguran ă în gura lupului. Trebuiau găsite alte momente, eventual după trecerea delega iei preziden iale din august. Pentru detonare s-au ales datele de 12 şi 15 septembrie, în ajunul începerii anului şcolar, când Ploieştiul forfoteşte de elevi şi de studen i. Exploziile, fiind inofensive, erau menite să ac ioneze psihic, să creeze o atmosferă de protest “sonor”. Fuseseră planificate cinci explozii succesive, una la “Casa Albă” (pe o coloană de sus inere, în formă de Y, între unghiul celor două laturi), una în cartierul Nord al Ploieştiului, una în incinta unei librării centrale, una la Procuratură şi una lângă lozinca “Trăiască PCR” de pe acoperişul Cinemascopului. Practic însă nu s-a putut monta decât bomba de la sediul partidului şi cea de la librărie. Ele au fost instalate personal de Nicu ârlea, fiecare fiind înso ită de un ceas programat să le detoneze la ora prânzului. Bubuiturile au fost infernale şi s-au auzit în tot oraşul. Întregul centru a fost zguduit din temelii şi toate geamurile dimprejur s-au spart, dar nimeni nu a fost rănit. “Nici la bombardarea Ploieştiului de către americani nu s-au auzit aşa puternice bubuituri”, spuneau bătrânii. “Tocmai serveam masa, îmi povestea vărul meu care locuia în centrul oraşului, în blocul de lângă sediul partidului. Când s-a auzit bubuitura, farfuria cu ciorbă a săltat în sus pe suprafa a mesei...” Imediat au apărut securiştii, pompierii, mili ienii, armata. “Era ca şi cum s-a răscolit într-un cuib de viespi. Exploziile veniseră după campania cu afişe. Efectul a fost teribil. Pentru scurt timp, magazinele începuseră să se umple cu bunătă i. S-a vorbit foarte mult în presa străină şi la posturile de radio occidentale, iar lumea a căpătat curaj. Pentru exil, a fost un motiv în plus de a ataca şi mai puternic dictatura comunistă”, notează Nicolae Gheorghe în însemnările sale. Încep arestările Prima victimă a fost Manu Gheorghe, un tânăr de 20 de ani, care lucrase înainte la I.U.P.C. Băicoi, bănuit că ar fi furnizat focoasele, şi care atunci era încorporat în Garda Na ională, la U.M. 02546 din Drumul Taberei. El a fost transportat la sediul Securită ii din Calea Rahovei, unde a fost bătut de ministrul Tudor Postelnicu, ajutat de şeful arestului, col. Vasile Vasile. Tribunalul Militar Bucureşti, prin sentin a nr. 33, dosarul 127/1982, îl va condamna pe Manu Gheorghe la 8 ani închisoare, în baza articolului 167, aliniatele I, III şi IV din Codul Penal. Evident, Manu era complet nevinovat, dar va executa 64 de luni în Penitenciarele Rahova şi Aiud. Apoi anchetele sau îndreptat cu repeziciune spre Uzinele Metalurgice Plopeni, întrucât aici era o sec ie specială care producea muni ie. În urma cercetărilor de la Plopeni, în ziua de 20 septembrie 1981, a fost ridicat Nicolae Li oiu, cumnatul lui ârlea, care distribuise afişele în toată uzina, şi a fost bătut la sediul Securită ii din Ploieşti de maiorul Ion Traşcu, avansat ulterior la gradul de colonel. Şeful securită ii din Ploieşti era col. Dumitru Popa, care mă va ancheta mai târziu şi pe mine. Tânărul Li oiu (22 de ani) a fost condamnat la 20 de ani deten ie şi a stat după gratii 87 de luni, trecând prin închisorile din Prahova, Aiud şi Jilava. ârlea dispare la timp, dar Li oiu nu a mai putut scăpa de arestare. Doi binevoitori s-au oferit să-l ajute pe Nicu ârlea să fie scos din zona de urmărire, ducându-l într-o noapte la Constan a. Cei doi erau Costel Lucian şi Costel Liviu Ionescu, tatăl şi fiu. Numai pentru simpla încercare de a-l ajuta pe cel urmărit, tatăl şi fiul vor fi aresta i de Securitate, acuza i de gravă complicitate şi condamna i de TMB, în ziua de 14 aprilie 1982, primul la 5 ani închisoare, iar fiul la 20 de ani închisoare. Tatăl a
196

executat 16 luni, iar sentin a dată fiului nu s-a mai aplicat. Pus provizoriu în libertate, pentru a fi capcană de prindere a altor implica i, Costel Liviu Ionescu se întâlneşte în secret cu Nicu ârlea şi, întrucât asupra lor plana pericolul arestării, ambii se decid să părăsească de urgen ă ara, mai ales că autorul bombelor de la Ploieşti fusese deja declarat “inamicul public nr. 1%, căutat febril de securişti şi mili ieni în toată ara, pe toate drumurile, fotografiile lui, fa ă-profil, fiind distribuite pretutindeni. Drumul exilului Cu mare pruden ă, ei ajung până la Drobeta Turnu Severin. Au reuşit apoi să treacă în Iugoslavia, de unde sârbii i-au transportat până la grani a cu Italia, sfătuindu-i să înainteze cel pu in 20 km pe teritoriul acestei ări, apoi să se predea poli iei, ceea ce au şi făcut. La Udine, poli ia i-a înregistrat şi i-a trimis la Roma. Poli ia romană i-a transferat în lagărul de refugia i de la Latina, unde au ajuns pe 21 octombrie 1981. Fiind sigur de acordul azilului, Nicu ârlea s-a grăbit să sune pe cei de acasă şi să le spună unde se află. În mod ironic, urmăritul i-a felicitat pe securişti pentru nereuşita de a-l prinde... Imediat, punctele de pază de la Scăieni şi Mălăieşti ale Securită ii sunt retrase şi urmărirea tinerilor pe teritoriul României încetează. Dar, din acel moment, se declanşează războiul diplomatic între Bucureşti şi Roma. Ceauşescu intervine personal pe lângă guvernul italian, ca tinerii fugari să fie imediat extrăda i, fiind nişte... “ucigaşi de rând şi criminali periculoşi”. El încearcă şi prin Interpol să-i scoată din Italia, dar nu reuşeşte. Atunci îl trimite pe Ştefan Andrei, ministrul de externe, la Roma, să insiste pentru extrădare, sub motivul că italienii apără nişte criminali sângeroşi. De fapt, Nicu ârlea fusese deja condamnat la moarte, în contumacie, de TMB şi, odată adus în ară, ar fi fost executat. Spre a-i oferi o oarecare satisfac ie ministrului de externe de atunci, Nicu ârlea şi Costel Liviu Ionescu sunt, pentru 24 de ore, puşi sub stare de arest şi cerceta i mai amănun it de italieni, dar anchetatorii se lămuresc că au de a face cu refugia i politici autentici şi nicidecum cu criminali de drept comun, refuzând categoric extrădarea lor. Îi eliberează cu condi ia să se prezinte zilnic la Poli ie. În apărarea celor doi fugari au intervenit de urgen ă câ iva reprezentan i ai exilului românesc. Imediat, Costel Liviu Ionescu părăseşte Italia, stabilindu-se în Fran a, iar Nicu ârlea primeşte viza de intrare în America în ziua de 18 februarie 1982. El este scos din lagăr şi trimis la o familie de italieni, capul familiei fiind de profesie detectiv. În ziua de 11 mai 1982, sponsorizat de Biserica Catolică, Nicu ârlea pleacă din Roma cu un avion al Companiei americane TWA şi aterizează la New York, unde stă o lună. Din ofertele făcute de statul american, preferă Dakota de Nord, oraşul Bismark. În America, Nicolae Gheorghe ârlea va continua lupta împotriva comunismului, având legături permanente cu mari personalită i ale exilului, cu posturile de radio anticomuniste, cu presa liberă de aici, căreia îi oferă informa ii detaliate despre rezisten a na ională din patria lăsată în urmă. Devine membru al Uniunii Mondiale a Românilor. Revista “ ara şi Exilul” publică un articol despre bombele de la Ploieşti; la fel ziarul “Micro Magazin”, din New York. Noul venit scrie articole la “Stindardul” din Germania, la “Cuvântul românesc” din Canada; se oferă voluntar în campania de alegere a preşedintelui Ronald Reagan, de la care primeşte mul umiri personale. La Bismark îşi realizează unul din visurile sale, urmând o şcoală de pilotaj. În 1987 părăseşte Bismark-ul, venind în Richmond, Virginia. Apoi urmează cursurile a două şcoli
197

de detectivi, ambele în Washington D.C. În timpul Revolu iei din 1989 din România, a manifestat în fa a Ambasadei române din Washington, alături de părintele Gheorghe Calciu, şi a cerut să lupte ca voluntar pe baricadele anticomuniste. Plecarea în România i-a fost însă refuzată”. Aici se termină citatul din articolul publicat de mine în “Telegraful de Prahova”, precum şi episodul rezisten ei oraşului Boldeşti-Scăieni împotriva comunismului. Dacă fiecare localitate din ară s-ar fi opus dictaturii cum s-au opus cetă enii din această localitate, cu siguran ă că am fi rupt şi mai devreme lan urile asupririi comuniste. La numai câ iva ani după Nicolae Gheorghe ârlea, sim indu-mă zilnic urmărit de Securitatea din Ploieşti, fiind deseori anchetat la sediul ei de pe str. Vasile Lupu nr. 60, apoi chiar otrăvit de agen ii securită ii, am decis să-mi salvez via a şi în ziua de 12 august 1985 am părăsit şi eu ilegal ara, împreună cu so ia. Din Ungaria, falsificând ambele paşapoarte, am trecut în Austria (securitatea şi vameşii maghiari au descoperit falsul pe unul dintre ele - cealaltă falsificare o făcusem perfect - şi ne-au arestat, dar ulterior ne-au eliberat şi ne-au lăsat să trecem). La Viena, primele zile am dormit prin parcuri şi prin gară, apoi ne-am predat poli iei care ne-a internat în lagărul de refugia i de la Traiskirchen, care ne-au inut 21 de zile sub arest, ca suspec i, apoi, constatându-se cine suntem, ne-au detaşat într-o sec ie mai sigură a acelui lagăr, care să ne ferească de spionii şi atacan ii comunişti români ce forfoteau pe lângă lagăr căutând să-i lichideze pe cei nota i pe listele lor. Această sec ie specială se afla ascunsă în oraşul de munte Gloggnitz, NiederOsterreich, de unde, după aproape un an de zile şi după ce am fost chemat personal de ambasadorul american la Viena, am ob inut viza de emigrare în SUA, ca refugia i politici. Cu sponsorizarea vărului meu, prof. dr. George Nicolae şi so ia sa Mariana Lorisa, am venit în SUA, cu compania aviatică PANAM, aterizând la aeroportul “Kennedy” din New York, pe data de 22 aprilie 1985. A doua zi, pe data de 23 aprilie, de la aeroportul “La Guardia”, am decolat spre Chicago unde am ajuns după mai bine de trei ore de zbor. Drumul ne-a fost plătit de Organiza ia Mondială a Bisericilor (The Church World Service). Din Chicago am început demersurile pentru aducerea feti elor noastre, de 10 şi 11 ani, rămase acasă cu bunicul lor, prof. Tănase Bălan. Autorită ile comuniste au refuzat să ni le trimită, iar convorbirile telefonice cu feti ele ne erau întrerupte de fiecare dată de securitate, încă de la primele cuvinte. Când am apelat la unul din vecinii noştri să le comunice copiilor o urgen ă, acesta a răspuns furios: “Ia mai lăsa i-ne în pace, că nu vrem să vă cunoaştem cine sunte i!” şi ne-a închis telefonul. Mai mult decât atât: am fost surprinşi chiar şi de atitudinea unor profesori, foşti colegi de-ai mei de la şcoala Scăieni, unde Codrina şi Ozana erau eleve în clasa a V-a (nu le divulg aici numele acelor dascăli care şi ei aveau copii, spre a nu fi blama i public), deoarece la revederea cu ele ni s-au plâns cât au fost de persecutate şi că, o dată li s-a strigat în fa ă: “copii părăsi i şi lăsa i pe drumuri de părin i trădători şi fugari, care habar nu au de voi!”, obligându-le pe fete să se apere plângând şi să răspundă “cu obrăznicie” că nu este adevărat ce li se spune. Una din ele a fost chiar bătută, încât bunicul lor, prof. Bălan Tănase, fost director al şcolii respective, s-a văzut obligat să vină la şcoală să protesteze şi să le ia apărarea. În final, ele nici nu au mai fost primite la şcoală.

198

Pe de altă parte, securitatea îi ancheta pe prietenii mei de acolo. Spre a ne aduce copiii, am cerut ajutor Crucii Roşii din Austria, Crucii Roşii Americane, organiza iilor interna ionale de protec ia copiilor, dar interven iile lor pe lângă guvernul român nu au fost luate în seamă. Am făcut şi proteste publice în centrul Chicago-ului, însă nici acestea nu ne-au ajutat cu nimic. Ne-am adresat atunci preşedintelui Statelor Unite, Ronald Reagan, arătând că feti ele noastre sunt mici, sunt singure, că bunicul lor este internat în spital şi că nici nu mai au din ce să-şi mai gătească de mâncare, hrană căpătând sporadic, de la unii vecini şi rude, ceea ce era absolut adevărat. Preşedintele american ne-a răspuns, prin so ia sa Nancy Reagan, că vor interveni imediat pentru aducerea lor. Interven ia a fost promptă şi de bun augur, deoarece am primit vestea bună că atât lor, cât şi bunicului lor, li s-a aprobat cererea de reîntregirea familiei. Le-am trimis biletele de avion şi a sosit ziua plecării spre America. Dar securiştii tot securişti diabolici au rămas, căci au recurs la o ultimă răzbunare împotriva mea... Era în ziua de 24 noiembrie 1986, Thanksgiving Day (Ziua mul umirii) şi ne aşteptam feti ele şi bunicul lor la marele aeroport O’Hare din Chicago - o mul ime de peste 40 de persoane, români şi americani, cu multe buchete de flori în mâini, inclusiv reprezentan i ai presei şi televiziunii locale. Cu câteva ore înainte, în timp ce avionul se afla în zbor deasupra Atlanticului, primisem un telefon din România în care aud vocea plângândă a tatălui meu care povestea cum bestiile cu chip de om şi-au bătut joc de el. Mai întâi l-au lăsat să se urce în avion şi tocmai când motoarele porniseră şi aeronava era gata de decolare, un “organ” s-a urcat la bord şi a întrebat cine este domnul Bălan, fiindcă “se găsise ceva în neregulă” şi trebuie să coboare imediat. Codrina şi Ozana au început să plângă şi să ipe: “Nu-l lua i pe bunicu’, nu-l lua i pe bunicu’ !” - o scenă care a mişcat şi intrigat pe to i pasagerii, mul i fiind străini - dar au fost potolite cu vorbe blânde de o stewardesă. Toate asistentele de bord au venit repede la ele să le consoleze, feti ele noastre trecând din clipa aceea sub îngrijirea lor care le-au mai sus inut cât de cât moralul. Totuşi ele au călătorit restul drumului singure şi plângând. După ce avionul decolase cu feti ele noastre, i s-a spus bunicului lor de către securiştii din aeroport că în geamantanul său i se găsise... “corpul delict”: “o carte religioasă interzisă (?!) - romanul “Cămaşa lui Cristos”, de Lloyd C. Douglas, roman celebru, tradus în mai toate limbile lumii, care nu avea absolut nimic subversiv în con inutul lui!! Un motiv mai diabolic, mai stupid, nici că se putuse găsi şi se vedea de la o poştă că era vorba de o răzbunare murdară, de un şantaj criminal făcut nici măcar cu o brumă de inteligen ă. Ajuns acasă, am pus imediat mâna pe telefon şi am sunat la sediul Inspectoratului M.I. din Ploieşti. La şantaj am răspuns prin şantaj... Eram perfect informat că doi dintre liderii securită ii prahovene se urau de moarte din cauza unei func ionare drăgu e de acolo care trăia cu amândoi, căci se certaseră cumplit între ei, cu mâinile pe pistoale. Ca să-i conving că ştiu bine cazul, le-am pronun at numele fiecăruia şi le-am spus că voi divulga acest secret, întâi la Ministerul de Interne, apoi prin radio şi presă - şi asta în cel mai scurt timp - dacă nu i se permite tatălui meu sa ni se alăture. Amenin area a avut efectul trăsnet, fiindcă numai după trei zile bunicul fetelor era cu noi în America. Aici dânsul nu a rămas definitiv, căci după revolu ie s-a întors în ară. Securitatea ne-au mai produs şi alte necazuri (condamnarea noastră la cinci ani închisoare, în contumacie, confiscarea casei, a tuturor bunurilor,
199

perchezi ii la casa din Scăieni etc), dar nici nu-mi mai face plăcerea să mai amintesc de ele şi să insist asupra acestor lucruri urâte şi murdare, pe care numai un regim terorist le putea întreprinde. Iar timpul a trecut repede. Sufleteşte şi materialiceşte, noi ne-am redresat. A trebuit să luăm totul de la început, de la zero... După trei ani de domiciliere în metropola Chicago, din statul Illinois, ne-am mutat în suburbia Wheaton, apoi la vest de Wheaton, la Glen Ellyn, orăşele foarte liniştite, bogate şi splendide, ambele suburbii ale marii metropole. Aici, în liniştitul Glen Ellyn, ne-am cumpărat o casă proprie, situată în frumosul parc-pădure Arboretum, unde locuim şi astăzi şi unde ne-au vizitat o mul ime de prieteni din Boldeşti-Scăieni şi din toată ara. Dumnezeu ne-a ajutat să facem fa ă dificultă ilor inerente începutului şi nu avem cuvinte să-I mul umim.

200

Toate au crescut. prin întreaga lor activitate depusă de-a lungul anilor în slujba acestei comunită i.) În final. Operele ei artistice vor fi prezentate în lista cetă enilor cu contribu ii de seamă din acest oraş. cum rareori se poate vedea într-o via ă de om. au răsărit şase persoane minunate. 201 . cât şi prin recunoaşterea lor ca personalită i marcante pe plan na ional sau interna ional. Zorelelor. etalându-i în prim-plan pe cei pe care îi cunosc personal. Deocamdată prezint ceea ce mi s-a adus la cunoştin ă. după câteva nominări din această primă categorie. prin titlurile ştiin ifice şi onorifice. Alexandru Parianu. foarte aproape una de alta. precum şi de vecina lor. Sunt convins că această listă este incompletă. toate trei absolvente a două facultă i. Este vorba de ing. astăzi în vârstă de 77 de ani. unii dintre cititorii căr ii nu vor fi de acord cu includerea unor persoane pe această listă. care în curând va avea şi ea titlul de doctor în drept. fosta lor colegă de şcoală. La urma urmelor. nimeni nu este perfect în lumea noastră şi nu pot fi excluse nici impresiile ori informa iile aparent corecte.CAPITOLUL XVII. al cititorilor. directoarea postului de Televiziune Culturală. Vecinele lui. cred că ar fi men ionat această stradă în cartea lui. au învă at cu pasiune şi astăzi tot mai multă lume vorbeşte numai laudativ despre ele. sper ca edi ia a doua a monografiei să-i cuprindă pe to i. prin distinsa profesie pe care o au. fiind sigur că înfă işez date a căror realitate este verificabilă. dintr-un motiv sau altul şi pot veni cu exemple contestatare. Cam to i românii îndrăgosti i de cultură au auzit despre Zeca Daniela-Buzura. la capetele ei: str. şi destul de mul i au aflat despre fostele ei colege de şcoală generală. Bucovului şi str. Rodica şi Lidia). ambi ie şi hărnicie. din 4-5 case. (Fireşte. Pe această stradă. însă cu ajutorul dumneavoastră. Este Strada Păcii. parcă mai ieri nişte şcolări e nu numai frumoase. Ele au ajuns acum mândria întregului oraş. caracterizate nu numai prin inteligen ă. toate trei cu titlul de doctor în ştiin e (Cornelia. faptele cele mai ieşite din comun ar fi cunoscut acest lucru. voi prezenta şi activitatea personalită ilor locale mai în vârstă sau a celor plecate dintre noi şi voi începe această rubrică cu subtitlul: De pe micu a stradă a Păcii din Scăieni au răsărit câteva nume mari În spatele gării Scăieni există o strădu ă care face jonc iunea cu alte două străzi mai mari. dar şi printr-o for ă de muncă creatoare ieşită din comun. veneau când şi când să-l viziteze. Tot pe această stradă stă o reputată specialistă în restaurări de obiecte istorice de artă şi pictori ă de icoane pe sticlă. Dacă editorul care a adunat în “Cartea recordurilor”. dar autorul monografiei de fa ă declară limpede că este foarte greu să împace toate opiniile şi să evalueze la centime toate caracterele umane. procuroarea Oana Alexandru. State-Iliescu Veronica. surorile Stan. Este dreptul lor să creadă altfel. dar cumin i şi deosebit de studioase. una dintre ele dovedind un spirit de sacrificiu suprem. foarte. Persoane de onoare ale oraşului Din oraşul Boldeşti-Scăieni s-au ridicat câteva personalită i care au făcut sau fac în continuare mare onoare localită ii respective.

Cel mai mult curgea ventilul nr. la fel de merituoşi. cu excep ia a câ iva. O altă avansare. 2. Fiind unul din absolven ii eminen i. a continuat studiile la Liceul comercial “Spiru Haret”. 202 . au rupt-o la fugă. deşi primul merit este în mod categoric al acestor fete. din jude ul Constan a. după care. Izopetanul era dirijat prin conducte la un catalizator care polimeriza izopetanul în faza întâi de cauciucare (această sta ie se va transfera ulterior la Oneşti). a fost avansat ca inginer operator la desalinizarea i eiului din cadrul Rafinăriei Teleajen.. Între anii 1940-1944. în 1955. apoi la Liceul “Sfin ii Petru şi Pavel”. Această întreprindere se afla locată în zona Blocurilor Nord de la Ploieşti. Să-i prezentăm. Când s-a înfiin at moderna sta ie de deparafinare. Şi to i aceşti distinşi colocatari ai străzii au fost elevi ai şcolii din Scăieni. a fost aceea de inspector tehnic la Banca Română de Investi ii. casnică. în apropiere. Mai pu in lichid se scurgea din ventilul nr. cu câteva minute înainte de ieşirea din tură şi de plecarea acasă. ca diriginte de şantier la Blocul de ulei de la Brazi. 1. din cadrul Institutului de Petrol din Bucureşti.deoarece rareori se întâmplă ca dintr-un spa iu atât de mic. în lan . pline de tinere e şi în elepciune. un gaz extrem de inflamabil. nişte muncitori îl anun ă alarma i că s-au spart ventilele cu gazul izopetan lichid. Când au văzut cum curg ventilele şi că se măreşte jetul. A urmat Facultatea de Tehnologia i eiului. de pe o singură strădu ă. aşa cum există şi foşti elevi. când dânsul făcea o verificare de rutină. pe scurt. ar fi rămas în continuare pe postul de inspector tehnic la bancă. pe fiecare în parte: Inginerul Alexandru Parianu s-a născut la 13 mai 1929 în comuna Castelul. inginer tehnolog în petrol. mai există şi al i foşti elevi ai acestei şcoli. Dar e greu să ne cunoaştem viitorul. cei din jur. ambele din Ploieşti. muncitor. să răsară asemenea personalită i dotate cu un aşa mare har de la Dumnezeu. mai ales în apropiere de flăcări. la acest subcapitol. Se ştia ce urma în minutele următoare: o explozie uriaşă a întregii coloane care ar fi antrenat alte explozii catastrofale. Dacă inginerul Parianu ar fi ştiut peste ce mare necaz va da acceptând acest transfer.. din cauză că. Vom vedea că. dar până să-l închidă fusese deja stropit cu lichid pe pantaloni şi pe mâini. fiind fiul lui Vasile Parianu. inginerul a fost solicitat la acest nou loc de muncă unde multe instala ii nu func ionau bine şi se lucra cu ele defecte. ale rezervoarelor din vecinătate. ai Şcolii nr. Şi de data aceasta tânărul inginer lucra la un complex de inven ii care reduceau timpul de deparafinarea i eiurilor. 1 din Boldeşti. cu care mă mândresc împreună cu toate celelalte cadre didactice care le-au educat. dintre care cinci sunt fostele mele eleve. De mic s-a mutat la Scăieni. Inginerul a alergat spre el şi la închis. inginerul Parianu a fost numit inginer şef la sec ia de Instala ii de deparafinare la aceeaşi rafinărie. devenind. pe la orele 18. în ziua de 15 august 1959. dar chiar acesta era cel mai periculos punct detonant. lângă întreprinderea de detergen i DERO. a fost repartizat din prima zi de serviciu pe o func ie de răspundere. în urma unor inova ii tehnice făcute. Cel mai mult lichid se scurgea dintr-o coloană principală şi jeturile lui erau împrăştiate cu putere în toate păr ile. din apropierea cuptorului. şi al Elenei. venită din partea conducerii centrale de la Bucureşti. uitată de to i. unde a învă at primele clase primare. Într-o zi nefastă. Întrucât la întreprinderea “Petrochim” din Ploieşti era însă mare nevoie de nişte îmbunătă iri tehnice urgente. ardea focul de la cuptorul de la sta ia de polimerizare. Tocmai când voia să fugă spre ventilul al doilea.

dânşii au făcut tot ce au putut să-i aline suferin ele. s-a ridicat în pielea goală. Cine stă de vorbă cu el. fiindcă Sandu era unicul lor copil. Suferin a l-a apropiat şi mai mult de Dumnezeu. decât numai de câteva ori. De 49 de ani. încât la cumplitele-i răni fizice i s-au mai adăugat şi alte răni sufleteşti. s-a trântit cu spatele pe iarba şi s-a tăvălit cu flăcările pe el. filosofie. pe directoarea unei grădini e din Ploieşti. inginerul a cerut căr i să citească. numai cu fa a în sus. Zilnic îi făceau băi cu ceaiuri de plante. Rareori a putut să fie ridicat şi pus cu dificultate într-un cărucior cu roate. Urlând de durere. Mioara Iordănescu. “Citirea Bibliei şi a rugăciunilor. mai pu in pe fa ă. Sandu a putut să-şi întindă picioarele şi să stea în şezut. Pensiile mici nu li se ajung nicicum. iar accidentul lui le-a scurtat mult via a. Focul i s-a stins. Ea a fost îngerul lui păzitor şi sufletul de aur care i-a insuflat inginerului dorin a de a supravie ui. nepoata sculptorului Ion Iordănescu. l-au ajutat să trăiască” . Părin ii sufereau şi ei eroic alături de fiul lor. III şi IV pe toată suprafa a trupului (75%). matematici superioare etc. ştiind că tot va muri. Chiar aşa ars. la acel spital. atunci tot cartierul de nord aflat lângă Petrochim a fost salvat. Bravul inginer făcuse un gest măre de sacrificiu. însă avea arsuri de gradele II. După câ iva ani. a devenit nu numai o persoană extrem de în eleaptă. Gra ie lui. după câ iva ani. devenise o rană vie. Dar trupul lui. În felul acesta explozia nu a mai avut loc.aşa spuneau părin ii lui.şi dusă a rămas până astăzi. un coleg de serviciu. s-a speriat şi a fugit . oprind instala ia de polimerizare.a devenit un sfânt. deşi multe plesneau la cea mai mică mişcare. şi a mai fugit 30 m să oprească pompa care alimenta izopetanul lichid. ştiin ă. beletristică. Cel mai curajos a fost inginerul Sturm. a cunoscut-o pe cea de a doua so ie a sa. Medicii de la spital l-au trimis să moară acasă. Îl ungeau zi şi noapte cu “leacuri băbeşti” . So ia inginerului. De-a lungul acestor ani. s-au aprins şi inginerul Alexandru Parianu a devenit o tor ă vie. în care dizolvau antibiotice etc. A urmat o serie de patru opera ii dificile făcute la spitalul din Azuga de marele medic osteolog Gheorghe Meghea. inginerul-erou stă lungit în pat. Cât timp au stat la Scăieni. De când au părăsit strada Păcii şi sau mutat la bloc. cu care am fost prieten de-a lungul întregii lui suferin e. de la etajul întâi. Acolo. mii de vie i s-au aflat atunci în mare pericol fără ca oamenii nici măcar să ştie acest lucru. numai în chilo i. Durerile şi usturimile îi erau însă cumplite. dar şi scurgerea ventilului care se îndrepta spre cuptor. din nenorocire. inginerul a citit însă enorm de multă literatură: religie. când l-a văzut în ce hal arată. Nu numai toată întreprinderea a fost salvată de la dezastru. plină de multă carismă . iar dacă nu chiar tot Ploieştiul. descoperă un 203 . la Ploieşti. ceară de albine topită cu ulei. rănile începuseră să i se cicatrizeze. insuportabile. care a avut prezen ă de spirit să-i tragă repede pantalonii.gazele lichide care îl stropiseră pe corp.naturiste. iar trupul i-a rămas chircit în pozi ia de stat cu genunchii ridica i. artă. au trecut câ iva ani buni şi de atunci Alexandru nu a mai putut fi coborât pe scări afară. Sandu Parianu. ci întreg oraşul. seu topit cu ceară. Părin ii inginerului au fost distruşi. Poate ar fi avut nevoie de tratament în străinătate. Salvarea a sosit după câteva minute. miere. Mioara îşi mai plimba so ul cu căruciorul. Până în ultima lor clipă. rareori a putut fi scos afară. Când a putut să mişte pu in mâna stângă. În cei 49 de ani de suferin ă. însă medicii de la serviciul de salvare nu-i mai dădeau absolut nici o şansă de supravie uire. cum le zicem noi astăzi: albuş de ou. dar mijloacele lor materiale sunt extrem de modeste. Ani de-a rândul tânărul acesta a urlat de durere.

01. este o romancieră care s-a impus prin lansarea. care-mi citea acasă la ea sau la mine din caietul ei de poezii adolescentine. un erou respectat şi iubit de to i. după cum şi sacrificiul so iei lui. dar şi studen ilor de la facultă ile de jurnalism. Dacă îi spui că a fost un erou. cu care a debutat în 1993.. singurul post serios de TV românesc. etalându-ne o artă nouă. Cartea. oricum. a romanului ei “Îngeri pe carosabil” şi mai este o excelentă memorialistă. de telenovele nesiropoase şi reale. “Melonul domnului comisar”. dovedind aceasta prin volumul ei de versuri “Orfeea”. Via a lor. Este o poetă de o rară sensibilitate.11. “N-a fost nimic excep ional. Când a aflat că a devenit unul din eroii romanului meu “Dincolo de curcubeu”.. dăruit de Dumnezeu cu talent şi elocin ă. care au darul să fascineze atât pe telespectatorul/ascultătorul cel mai exigent. oricum. un filosof autentic şi un om de o bunătate şi modestie rară. cât şi pe interlocutorul însuşi . însă acest lucru l-a cam deranjat. trecând în revistă principalele genuri ale audio-vizualului. merita din plin să fi fost făcut cunoscut. cu ochi frumoşi şi cu voce blândă (n. membră a Uniunii Scriitorilor şi a Uniunii Ziariştilor din România. Daniela Zeca-Buzura. încât a sim it nevoia să elaboreze primul manual de “Jurnalism de televiziune” din istoria României. până a ajuns în cercurile cele mai rafinate ale elitiştilor români.Nici nu-mi vine să cred că feti a aceea micu ă. Daniela este lector univ. Despre dânsul au apărut câteva articole elogioase prin ziarele locale. am observat că nu s-a bucurat prea mult. dr. scris de poetul Corneliu Şerban în Flamura Prahovei). fără să se intimideze de prestan a lor. scrisul. Daniela Zeca-Buzura . (unul dintre ele este impresionantul articol “A merge”. care îi puneau în eviden ă marele său eroism. se pare că a trecut din nou pe prim plan.dar chiar şi pe oamenii cei mai simpli. a acumulat o experien ă atât de bogată în acest domeniu. Teza de doctorat din anul 2002. a apărut în vara anului 2006 în colec ia “Media” a Editurii Polirom din Bucureşti. cu somită ile culturii contemporane de la noi. asociat la Catedra de Jurnalism a Universită ii din Bucureşti. răspunde el cu simplitate. este şi va fi totdeauna un subiect de filme. destinată profesioniştilor de televiziune. După cele peste 200 de interviuri luate unei diversită i de mari intelectuali din ară. pe orice subiect doreşti. Am făcut doar ceea ce trebuia făcut”. Pu ini cunosc istoria aceasta. Vechea ei pasiune. con ine pagini antologice. Iată pentru ce inginerul Alexandru Parianu s-a remarcat ca o personalitate de onoare şi de frumoasă excep ie în oraşul Boldeşti-Scăieni. a devenit directoarea Televiziunii Culturale Române.1966). necunoscută înainte. pe care îl urmăresc deseori şi aici în America pe Internet. în anul 2000. Este o reală plăcere şi destindere să o urmăreşti pe lectorul universitar dr. se supără şi schimbă vorba. deşi mi-a mărturisit că romanul i-a plăcut. Mioara Parianu. A muncit enorm de mult copilul acesta. Părerea mea este că enormul său sacrificiu trebuia. care te fascinează când te prinzi cu el în discu iile elevate. un simbol al demnită ii şi sacrificiului suprem. 204 . iar eroismul celor doi ar fi trebuit prezentat întregii ări. cu mult interes. conducând discu iile în stil peripatetic.mare în elept. aceea a interviurilor radiofonice sau de televiziune profund elevate şi deosebit de originale. să fi fost şi mai mult scos în eviden ă. În prezent.

s-au născut cinci copii-minune . Lucia Hossu-Longin.. 4. “Luceafărul”. prin numeroasele emisiuni de radio pe care le-a realizat. celălalt un excelent mecanic auto. 14 ian. astăzi fiecare cu două facultă i şi cu doctorate luate... să nu mă întrebe şi ea: De ce ai părăsit frumoasa ta ară ducându-te peste mări şi ări? La urma urmelor. cu distinsul ei so . la rândul ei. carnetul. Ion. Pe când Cornelia era elevă la liceul “Mihai Viteazul” din Ploieşti. fiul cunoscutului scriitor Augustin Buzura. “Ora”.. de teorii şi concepte pentru realizarea unor emisiuni TV. în urmă cu câ iva ani. Oricum. de când scăienara noastră este directoarea sta iei TVR Cultural. autoarei i-a fost decernat Premiul Na ional de Televiziune pe anul 1997. unul profesor de sport şi ziarist. precum Robert Turcescu. de teamă ca nu cumva. precum “Cafeneaua artelor”. a făcut-o cunoscută prin sutele de emisiuni de autor.i revedea locurile copilăriei? Dar poate că. Când 205 . desigur. venind acasă. în care profesionişti ai programelor româneşti de televiziune. acordat de Uniunea Scriitorilor şi Funda ia “Scrisul Românesc”. “Convorbiri literare”. fără să mai treci spre a. “Librăria pe ro i” ori emisiunea “Ceva de citit”. Marius Tucă. De atunci eu nu am mai văzut-o decât pe micile ecrane. o mamă eroină. care era şi căru aş în timpul liber (Stan I. de ce i-ai vândut frumoasa ta casă de la Scăieni. Eugenia Vodă. şi Cornelia se întorceau amândouă în aceeaşi maşină mică spre Scăieni. cât şi prin texte inedite. Apari ia ei elegantă pe micile ecrane. Să nu uităm că Daniela este încă foarte tânără şi că mai are destul de multe de spus. o să mă răzgândesc şi nu o să-i mai adresez niciodată această întrebare. cu un înalt spirit de sacrificiu). Dar oriunde neam duce.trei fete frumoase. ea a ridicat mult ştacheta gustului estetic al românilor. Când dânsa. m-a vizitat acasă la Scăieni. lucrătorul de la circula ie cerându-i conducătorului prins în culpă. împărtăşesc din experien a lor. Am survolat cu privirea un manual american similar. Dorina. Aş începe însemnările mele despre ea cu o mică istorioară. După căsătorie. Surorile Stan: Din casa modestă a unui muncitor harnic. moderatorilor Octavian Paler şi Nicolae Manolescu. la acea dată.Daniela a devenit cunoscută şi prin seria de articole apărute în publica iile “Viitorul Românesc”.. el mi s-a părut sărac în modalită ile de punere în practică a conceptelor clasice şi moderne.. fetele şi-au schimbat. Irina Păcuraru ş. fiecare am avut motivele noastre personale. Mihai Buzura. numele: Cornelia Raicea (n. la Ploieşti) este cea mai mare dintre fra ii Stan. 1966. poate că am să-i pun o întrebare care mă roade: Daniela. care au făcut părin ilor şi localită ii o foarte mare cinste. so ia mea. prin exemple. de pe strada Păcii nr. de abia de acum încolo.. precum şi doi flăcăi. dar şi prestigiul acestei televiziuni care are ca vedete numai personalită i de primă mână ale vie ii culturale din România. “Ramuri” etc. m-am bucurat foarte mult. reuşind să integreze armonios TVRC în simfonia televiziunilor culturale europene. la fel de inteligen i (Abel şi Daniel). locurile copilăriei nu le vom putea smulge niciodată din sufletul nostru. Pentru emisiunile sale de televiziune. “Caiete critice”. exerci ii utile şi aplica ii. dar comparativ cu “Jurnalismul” Danielei Zeca-Buzura. distinc ie acordată.. căsătorit cu Elena.a.. Când am să o întâlnesc. cu vocea deosebit de caldă şi explicită. Şoferul gonea cu o viteză mult peste viteza normală şi deodată o maşină a mili iei o ajunge din urmă şi o opreşte.

În urma unor concursuri preten ioase. primind diploma de inginer specialist în automobile. iar răspunsul pe care mi l-am dat ar fi că. Gheorghe Fră ilă. tentată de dragostea pentru motoarele maşinilor. drumul ei nu se va opri aici. căci to i sunt un produs exemplar nu atât al unei atmosfere familiale rigide. destul de dăunătoare ansamblului auto. din cadrul Universită ii Politehnice Bucureşti. desigur. al mamei. izvorâtă din modelul viu. o carte de 206 . care-l intea cam speriată cu privirile ei albastre. C. Nu ştiu de ce to i şoferii când au fete frumoase lângă ei. Iulian Raicea. căci la caracterul ei blând trebuie adăugat şi surplusul de inteligen ă şi seriozitate. dorind să concureze pentru func ia de conferen iar iar mai târziu pentru aceea de profesor universitar. precum şi căr i tehnice de mare căutare pentru specialişti: “Combustibili pentru automobile”.” Dar jocul poate fi periculos. întrucât a stimulat impulsul voli ional al tuturor copiilor. Conducătorul lucrării era prof. într-un asemenea anturaj. inima i se înmoaie şi îi dă şoferului carnetul înapoi spunând: “Ai noroc cu domnişoara asta frumoasă de lângă dumneata. fiindcă altminteri î i luam carnetul. dintr-o dată mutra lui încruntată i se transformă într-un zâmbet larg. După terminarea liceului. demonstrând practic că asemenea trepida ii. ing. şi după aducerea pe lume a două feti e minunate. după căsătoria cu un campion la tir al României. specifice mai ales motoarelor diesel. Cornelia s-a înscris la Facultatea de Transporturi. cu to ii educa i într-o cură enie de spiritualitate exemplară. Cam aceasta au fost dintotdeauna privirea şi sufletul Corneliei. împreună cu colegul ei. Nici o barieră nu îi poate rezista. să publice o serie întreagă de articole de specialitate. Rezultatul a fost excelent. ing. Grecii antici aveau despre privirile oamenilor un cuvânt: “kalokagathia”. de mucenicie. Teza de doctorat se baza pe cercetările originale întreprinse de tânăra ingineră în ateliere şi în laborator. Edit. “Documente. De acest lucru putem fi siguri. Buc. după o stagiatură de asisten ă. accelerează totdeauna vitezele. ci în primul rând al seriozită ii.” Acuma şi eu. Alexia-Teodora şi Anastasia-Ioana. Însă la ea era mult mai mult. chiar dacă. care s-ar traduce în româneşte prin “frumuse e şi bunătate”. Ioz. o caracteristică transmisă genetic tuturor fra ilor ei. ca semn că dispune şi de restul celorlalte. Printech. pe care a absolvit-o cu brio. combinată cu unele asperită i restrictive venite din direc ii paterne. Ia i carnetul înapoi şi mergi cu viteza normală. Numai aşa se explică felul cum aceste fete au răspuns cu acelaşi sacrificiu sacrificiului făcut de părin i. într-un fel de întrecere ambi ioasă la care Cornelia a dat startul. mi-am pus de câteva ori aceeaşi întrebare: de ce bărba ii când au fete frumoase lângă ei apasă mai tare pe accelerator.mili ianul furios dă cu ochii de frumoasa elevă blondă din maşină. grijile dăscăli ei universitare se împart între familie şi facultate. conducătorii auto vor să-şi mărească prestigiul demonstrând bărbătoşi una din agilită ile lor. având titlul “Cercetări privind reducerea transmisibilită ii vibra iilor de la motor la cabina autocamionului”. ca şi mili ianul din România. 2000. un cunoscut specialist în domeniu. dr. tabele şi date bază pentru MS Office Applications”. a devenit Senior Lector la Facultatea de Transporturi din cadrul aceleiaşi universită i politehnice şi. pot fi mult reduse. ceea ce i-a permis să se înscrie la doctorat. A continuat cu masteratul în management. Acest lucru nu a împiedicat-o să participe la congresele interna ionale din Europa sau să colaboreze la Buletinul INFO SIAR (Societatea Inginerilor de Automobile din România). efortul finalizându-se cu rezultate admirabile..

păstrează în sânge. În engleză. la fel ca surorile ei. Germania. s-a văzut nevoită să le abandoneze din lipsă de timp: Facultatea de Psihologie din Oradea şi Facultatea de Automatizări şi Calculatoare din cadrul Universită ii Tehnice Cluj-Napoca. Deşi avea două facultă i terminate. surioara Corneliei şi a Lidiei. a mai făcut o facultate de cibernetică şi a mai urmat încă o Facultate de Teologie interconfesională din cadrul Institutului Teologic Ortodox Bucureşti. Geografie şi geologie. la aceeaşi facultate clujeană. apărută în Editura MATRIX. a publicat lucrarea “A model for theoretical studies of the dynam behavior of truck structures”. în final. descriind compozi ia combustibililor. filiala Cluj. Rodica Puşte (n. între 1998-2002. Rodica Puşte este autoarea a 15 lucrări de specialitate publicate în ară şi străinătate şi a fost invitată să participe la cinci şcoli de vară. Capacitatea de a demonstra abilită i profesionale şi-a etalat-o la cursul ei de combustibili. Alături de vecinul ei. specialista Cornelia Raicea nu are astâmpăr. Acest curs se bucură în continuare de mare succes. la Ciorani. dorin a de a coborî ştiin a din cer pe pământ şi de a o stăpâni în totalitate. pe care l-a absolvit în 1986. pe care le-a urmat în paralel un an (1996-1997). a studiat la Liceul de chimie nr. Rodica a vrut să mărească numărul lor la patru. Între 1994-1995 face masteratul şi devine Master în geologie. specificită ile lor fizice şi chimice. din cadrul Universită ii Bolyai-Babeş din Cluj-Napoca. Se înscrie la doctorat şi ob ine titlul de Doctor în geologie. Evident. PH). aflată acum în America. nu din orgolii. 2005. până în prezent. Pentru mul i spiritul universal al lui Leonardo da Vinci s-a dovedit o boală care se ia. Munchen şi Luebek. Prin concurs. începând încă două facultă i preten ioase. Nedorind să întrerupă tradi ia lansată de sora ei mai mare. lubrican i şi materiale speciale pentru automobile pe care îl predă studen ilor ca director de curs. absolvind-o cu teza de licen ă “Iubire şi euharistie” (2002). ing. 4 din Ploieşti. Totdeauna m-am sim it onorat să corespondez cu dânsa prin e-mailuri şi să avem rarissime colocvii când se nimereşte să vizităm amândoi Scăienii de care şi ea şi eu suntem despăr i i pentru mult timp. pregătind scrierea unor căr i care să abordeze şi o tematică aferentă acestor studii. a lucrat pe postul de cercetător principal gradul 3 la Institutul de Geologie din Bucureşti. la Budapesta.computerologie cu elemente introductive şi de bază în MS Word. lucrare unanim apreciată de comisie şi care am dori să fie publicată. urmează facultatea de Biologie. urmează Facultatea de istorie şi Filozofie a aceleiaşi universită i. dânsa a câştigat 3 granturi şi a avut 11 contracte în care a lucrat. Buc. este greu să în elegem cum această fiin ă tentată să devină un spirit universal. de la care a cerut concediu fără plată pentru perioada cât va sta în Statele Unite. După terminarea şcolii generale din Scăieni. Rodica este una din eroinele romanului meu “Dincolo de curcubeu”. ci din setea nestinsă de a şti şi de a ne fi tuturor de folos. geolog şi asistent universitar. contaminând acum şi sexul frumos. 207 . Alexandru Parianu. combustibilii pe care îi descrie şi îi analizează ea în laboratoare aprinzându-i spiritul avid ce se vrea propulsat tot mai sus. Între 1996. Angrenată în atâtea direc ii. 14 IV 1967. la două ore şi jumătate de zbor cu avionul de la Chicago. cu so ul ei Adrian.. Între anii 1989-1984. dar pe care.

Asachi” din Iaşi. 1968. Era un copil inteligent.fenomen ce le-a stimulat pe amândouă . prima . Deşi afla i departe unii de al ii. 11. Conform tradi iei lansată de Cornelia şi continuată de sora ei Rodica. Doctoratul l-a sus inut anul trecut (2006). dar s-a dezvoltat foarte normal.1968. Dacă Oana şi-a amânat pu in ob inerea doctoratului în drept. care îşi iubea feti a ca pe ochii din cap. făcute la Liceul “Mihai Viteazul” din Ploieşti.) este colega de clasă a Lidiei care de mică dorea să ajungă juristă ca mama ei. pe care l-a absolvit în 1987. Ultima func ie . dar pentru că era să o piardă. cu care se afla în permanentă întrecere . 208 . Oana este proprietara celei mai mari săli de fitness din Ploieşti. aceasta se datorează faptului că. nu au mai rămas cu nici unul pe acasă. Maximilian-Alexandru. condi iile de stare pentru adolescen i şi factorii principali de micro sau macro climat”. Oana Alexandru (n.. nu numai pentru motivul că era unicul ei copil. Facultatea de Drept. a terminat şcoala generală din Scăieni. terminat în 1987. to i fiind răspândi i în toate punctele cardinale.ultima. Căsătorită în capitala Ardealului cu ing. Ca şi colega ei de clasă. La fel de bună s-a dovedit şi în perioada studiilor medii. una cu profil tehnic. ambi ios şi de o cumin enie exemplară. din cinci copii. dar tot la fel de. elevă în cl.02. ceea ce îi uneşte pe to i clipă de clipă este marea nădejde şi credin ă pe care întreaga familie şi-a pus-o în Creatorul Suprem. rareori fiind prilejurile când se pot aduna cu to ii împreună. şi cei doi copilaşi. Prahova). Lidia fiind un model în această privin ă. iar acest lucru asigură familiei o bună stabilitate financiară. sora cea mai mică din cele trei surori . Gabriela Rădulescu. 28..12. fiind una din cele mai bune eleve ale şcolii. În anul 1993 a absolvit Facultatea de Textile-Pielărie din cadrul Universită ii Tehnice “Gh. cealaltă cu profil umanist.Lidia Stan-Ghioltan (n. unde studiaseră şi surioarele ei. elev în cl.Oana va fi o elevă şi studentă de elită.cea pe care o de ine şi în prezent . după care s-a înscris la Universitatea din Bucureşti. unde i-am fost diriginte. managerul echipei Petrolul Ploieşti. la Procuratură. 7 aug. iar acasă o aşteaptă so ul ei. a III-a. electronist Ghioltan-Stan Sorin Ioan (n. com Ciorani. În urma unei opera ii extrem de dificile şi riscante la care feti a a fost supusă. recăpătându-şi puterea de muncă şi voin a de a se depăşi pe sine însăşi. Buc. apoi în 2002 a absolvit Facultatea de Istorie şi Filosofie din cadrul Universită ii Bolyai-Babeş din Cluj-Napoca. pentru că reuşitele exemplare ale acestei familii binecuvântate se datoresc în primul rând tradi iei familiale şi credin ei de care nici un copil nu s-a dezis. Lidia este inginer-profesor la Colegiul Tehnic Napoca” din Cluj şi apari ia ei la Scăieni este un prilej imens de bucurie pentru bătrânii care. a VII-a la Liceul de informatică şi feti a. are un program foarte încărcat. Oana nu numai că a scăpat. pe care a absolvit-o în 1993 cu note maxime.cu un an mai mică decât Rodica. Lidioara nu s-a lăsat mai prejos până nu a terminat două facultă i. Lidia.este procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti. cu procese dificile care o solicită peste programul de lucru. Bianca-Amelia. cu o teză din domeniul ingineriei industriale cu aplica ii practice: “Contribu ii privind studiul confortului în corela ie cu parametri îmbrăcămintei.1969). A urmat Liceul pedagogic din Ploieşti.

iar un an mai târziu îşi va sus ine masteratul în ştiin e. În 2003 îşi ia doctoratul în Fran a. Întrucât austriecii aveau nevoie de o personalitate competentă. tratând despre dinamica de recombinare a purtătorilor de sarcină în structurile semiconductoare. laserii ultrarapizi şi cristalele fotonice. Gabriel. directorul PETROM-ului din Ploieşti şi fostul purtător de cuvânt oficial al PETROM-ului. cuprinzând cercetări foarte avansate. Marian Zamfirescu are. studii ale nanostructurilor fotonice prin laseri ultrarapizi ş. metode optice de nanostructurare. Ea se află sub ac ionariatul companiei austriece OMV. Moreni) . cu o teză în fizica materialelor. prin optimizări şi implementări de tehnici noi. francezi. Din 2005 până în prezent este membru al NILPRP cercetând opticile nonlineare.a. sa înscris la Liceul industrial de la Scăieni. fizicianul boldeştean este autor/coautor a cca 20 de lucrări ştiin ifice de bază. 19 ian. Inginerul Marian Zamfirescu este autorul unor cercetări vaste şi minu ioase.aşa cum Şcoala din Scăieni se mândreşte cu personalită ile descrise mai sus. pregătită acolo timp de trei ani. în Italia. pe care a absolvit-o în 1998. Singur. Între 2003-2005. sau în colectiv cu al i cercetători români. Gabriel Năstase (n. între lunile martie 2006-februarie 2008. japonezi britanici etc. microscopia for ei atomice. După absolvirea Liceului “I. spectroscopie şi fizica nanostructurilor. planuri frumoase. Facultatea de Petrol. Caragiale” din Ploieşti. incluzând spectroscopia temporal-rezolvată. în Fizica Materialelor. Facultatea de Fizică. 6 apr. dr. ci întreaga comunitate din care tânărul doctor fizician s-a ridicat prin eforturi demne de admirat. ei s-au orientat la inginerul boldeştean Gabriel Năstase. companie privatizată în ultimele luni de mandat ale fostului guvern. din ianuarie 2007. 1975. În prezent accentul este pus mai cu seamă pe creşterea nanostructurii şi pulsurilor de laser ultra-rapide. doi ani în Italia. cu care nu numai părin ii şi foştii lui dascăli se pot mândri. Iată că din oraşul Boldeşti-Scăieni se ridică şi un viitor mare savant al microstructurilor atomice. printre al ii. se înscrie la Universitatea Bucureşti. cercetând spectroscopia ultra-rapidă a semiconductorilor nanostructura i. a lucrat la INFM . devenind asistent cercetător la NILPRP-Bucureşti (Institutul Na ional de Fizica Laserelor. în domeniul structurilor investigate. după absolvirea celor opt clase la Şcoala din Boldeşti. italieni. Fizicianul atomist. pe facilită ile acestui tip de lasere şi pe nanotehnologie în general. Perioada de studii ştiin ifice este mai îndelungată: şase luni la Strasbourg. Parte din ele le-a făcut deja cunoscute prin diferite comunicări ştiin ifice.. de pe lângă Institutul de Fizică Atomică din Măgurele. în continuare. Plasmei şi Radia iilor). ca urmare a experien ei ştiin ifice din ară şi străinătate. microscopia confocală. specializat în optică. în 1992. absolvită în anul 1978. cu inginerul fizician Marian Zamfirescu. fizica microcavită ilor. pentru post-doctorat. absolut originale. în reuniuni cu specialişti din acest domeniu. Dipartamento di Fisica Paolo Scientifico.“Instituto Nazionale per la Fisica della Materia. fizica nitridelor bazate pe microcavită i. în domeniul nanostructurilor. 1963) este. cu numeroase aplica ii în scrierea structurilor fotonice şi ale materialelor semiconductoare. la Universitatea “Blaise Pascal” din oraşul Clermond Ferrand. Universita degli studi di Firenze”. iar de acolo reuşise la examenul de admitere 209 . laseri. Şcoala din Boldeşti se mândreşte. baza i pe experien a lui şi pe faptul că fusese unui dintre cei mai buni studen i ai Universită ii din Ploieşti.L. programate pe o perioadă de un an de zile.Marian Zamfirescu (n. ruşi.

De câteva ori am asistat la orele lor de antrenament şi. Ceea ce ne surprinde este faptul că. cât şi cu cei doi copii Negoi ă. Astăzi feti a lui este printre cele mai bune suli are din ară (54. devenit unul din marii antrenori români la aruncatul cu suli a. Petru şi Pavel” din Ploieşti . iar Alexandru-Dory. neîndoios.el însuşi fost campion na ional la aruncatul suli ei . ei au mers pe urmele tatălui campion. Din acest an a fost chemat de Societatea Na ională Petrom care l-a recrutat pentru importanta func ie de purtător al ei de cuvânt. “Monografia comunei Telega” (1926). În perioada când era purtătorul de cuvânt al susnumitei companii. Dumitru Negoi ă este singurul sportiv din oraşul Boldeşti-Scăieni. cum ar fi cele din Bucureşti. conchidem că este unul din cercetătorii de bază ai istoriei prahovene. purtând parafele unor mari organiza ii sportive din ară şi din străinătate. Propunerea i-a fost aprobată şi suma a ajutat mult la finisarea acestei lucrări.75 de ani de la înfiin are: 1864-1939”. Gabriel a solicitat aprobarea unei oferte de 200 milioane lei vechi necesari pentru ridicarea noului Monument al Eroilor din Pia a Petroliştilor. ceea ce s-a adeverit. după absolvirea facultă ii. Oraşul din care a âşnit şi el spre înăl imi precum suli ele lansate din mâinile lui puternice. analizând căr ile lăsate în urma sa. a nutrit ambi ia ca şi cei doi copii ai săi.a. devenind principala verigă de comunicare dintre marea societate privată şi restul colaboratorilor sau chiar dintre ea şi mass-media. Când această func ie a dispărut. Gabriel Năstase a fost numit într-o func ie mult mai responsabilă.la Facultatea de petrol şi gaze ploieşteană. Ini ial. cu mari puteri decizionale. s-a situat printre primii cinci aruncători. i-am prezis lui Motor că într-o zi va ajunge un mare campion. Iar acest motor a func ionat atât de bine încât. deşi 210 . Stara Zagora. ambii copii fiind antrena i sistematic de tăticul lor. alături de profesorul Nae Vălimăreanu. se mândreşte atât cu numele său. Japonia ş.24 m).bineîn eles. de la Şcoala nr. din diplomele câştigate. într-adevăr. medaliat cu o medalie de aur. Kobe (de aici medalia de aur luată la Universala din Kobe). Ceea ce a impresionat pe mul i a fost faptul că Motor. “Monografia liceului “Sf. şi-ar putea croi câteva costume de haine . Lui îi datorăm “Monografia oraşului Câmpina” (1924). fiind preluată de alte subsec ii. aceea de director PETROM. AL I CETĂ ENI DE ONOARE: Stoica Teodorescu (1887-1973): Profesorul Teodorescu s-a născut în Boldeşti şi. Dar Dumitru Negoi ă a preferat să-şi decoreze to i pere ii casei cu frumoasele sale diplome. l-a poreclit “Motor”. “Unitatea geografică şi etnografică a pământului şi poporului românesc” (1925). serviciu unde a lucrat până în anul 1980. un mare îndrăgostit de plaiurile acestor locuri. pe func ia de şef al for ei de interven ie. văzând în elevul lui mult dinamism şi multă voin ă. şi Alexandru-Dory să devină aruncători şi medalia i. Maria-Nicoleta. Iugoslavia. fiind prieten cu maestrul său. Cel care şi-a pus tot sufletul în descoperirea şi antrenarea tânărului Negoi ă ca aruncător de suli ă a fost profesorul său de educa ie fizică Nicolae Vălimăreanu. la rândul lui. Şi. 1 Boldeşti-Scăieni. Negoi ă este în mod cert crea ia profesorului Vălimăreanu . Această ultimă monografie a fost publicată în 1940. din hârtia lor care este de cea mai bună calitate. aceasta l-a repartizat la Schela petroliferă Boldeşti. al i viitori mari campioni ai României în acest sport frumos şi vechi de câteva mii de ani.care. ing.

dar şi pentru diminuarea rolului lor în ceea ce priveşte ini iativele guvernamentale. considerat unul dintre cei mai buni şi carismatici analişti. Bunica sa era cunoscuta învă ătoare Ioana Mocanu de la Şcoala nr. În copilărie. În 1997 s-a retras din practicile juridice interne pentru a deveni consilier în probleme externe de natură europeană pe lângă Secretariatul General al Guvernului Român. din Boldeşti. lângă Casa Seciu. Sever Voinescu este jurist si ziarist. În anul 2000 a debutat în cariera diplomatică externă devenind Prim Consul General al României la Chicago unde l-am întâlnit de câteva ori.C.Asocia ia Prodemocra ia. unul din exper ii în domeniul ştiin elor partidelor sau partidologiei. dacă nu aş încerca o descriere a Boldeştiul şi Scăieniul vremii mele. Cristian este fiul Constan ei Pârvulescu. în care locuieşte când şi când. de fapt. a trăit şi în casa bunicilor de pe strada Podgoriei.. tânărului diplomat Sever Voinescu îi revin câteva misiuni considerate grele. aceasta fiind o cauză a ineficien ei politice. cu localită ile anexe. ambasadorul României la Washington D. Ca analist politic s-a pronun at pentru corectitudinea şi transparen a finan ării partidelor şi a actualului politic. fiindcă suntem sigur că ar fi scris despre Boldeştii vremii lui lucruri pe care noi nu le cunoaştem.. a absolvit Facultatea de Filosofie a Universită ii Bucureşti (1989) şi s-a format la şcoala de politologie franceză. fost Coordonator al Programului Guvernamental de Afaceri Externe din cadrul IPP (Institutul Politicilor Publice) din Bucureşti. datorită războiului din golf şi amenin ărilor terorismului islamic care sunt îndreptate deopotrivă atât contra Americii cât şi contra României. contra întregii omeniri civilizate. unde locuia şi mama lui. Este. profesoară de limba română la şcolile din Boldeşti şi Scăieni. Are o extensivă experien ă în probleme de afaceri guvernamentale. Ne-ar fi fost de mare folos la monografia de fa ă. Ca nou ambasador român în America. s-a remarcat în presă şi prin multe programe televizate. Tatăl său era medic expert în medicina legistă. A condus multe seminarii şi şcoli de vară privind modificarea Constitu iei şi a legii partidelor.boldeştean prin naştere. 9 ianuarie 1965 în Ploieşti) este profesor universitar. urmaşii noştri ar şti mai pu in despre aceste localită i. doctor în politologie. pentru că atât România cât şi Statele Unite trec printr-o perioadă dificilă şi destul de încordată pe plan extern. locuitor al oraşului Boldeşti-Scăieni. ziarist şi bun mânuitor al frazei rostită sau scrisă pe româneşte. C. Ca politolog. În acelaşi timp. activează ca profesor universitar la Şcoala Na ională de Ştiin e Politice şi Administrative unde sus ine cursurile de Politică Comparată şi Institu ionalism 211 ..1 Boldeşti. după cum eu. de vreme ce are o frumoasă casă în acest oraş.P. capitala Statelor Unite. este considerat. În prezent.. este bine cunoscut în calitate de jurnalist la ziarul Cotidianul şi la cel mai prestigios jurnal cultural Dilema Veche. Din 1999 este preşedintele celui mai mare ONG . profesorul Teodorescu nu a conceput o monografie despre locul lui natal. peste 50-100 de ani. Sever Voinescu. de altfel. remarcându-se în România ca una din vocile importante ale societă ii civile şi unul din liderii de opinie din genera ia tânără care cerea independen a de politic şi democratizarea societă ii în primii ani de după Revolu ie.. A devenit un frecvent comentator al vie ii sociale şi politice din România. Cristian Pârvulescu (n. date fiind neutralitatea şi spiritul său critic lipsit de angajament politic. de asemenea.

Fani Sigler. poetul Nicolae Labiş. iar mama. printre al ii. Via a Românească. Buc. Ne bucurăm că Horia Gane este sănătos şi continuă să scrie. iar editorial cu volumul de versuri Lumină întârziată (1967). 2002. Între 1954-1956 frecventează cursurile Facultă ii Muncitoreşti din Bucureşti. casnică . Buc.poet. Cronica etc. Roşu-Gutman. corector la revista Ateneu (1970-74).tata: Samoil Gutman. apoi va intra la Facultatea de Limba şi Literatura Română (neterminată) a Universită ii din Bucureşti (1956-1960). 212 . poeme. calitate în care şi-a dovedit toată destoinicia. se naşte H. Luceafărul. când se unesc comunele Boldeşti cu Scăieni. dispari ia so iei sale. după cum merită. Puntea de hârtie. în anul 1936. A fost primar al comunei Boldeşti din anul 1969. Diminea a noului venit. care era muncitor. Buc. Împreună cu al i colegi. apoi coregraf pentru dansuri na ionale.. Buc. Bucureşti. muncitor la fabrica “Proletarul” din Bacău etc. echivalente studiilor liceale. într-o familie de muncitori. 1990. 1967. instructor de brigăzi artistice (1967-68). To i iubitorii de poezie din România au apreciat frumoasele lui poeme iar cine ia cunoscut familia . 1986. numai pentru motivul că erau evrei. S-a stins în ziua de 17 septembrie 2005. Buc.. 1974. Cetă enii l-au considerat unul dintre cei mai valoroşi lideri din câ i a avut acest oraş. roman. regretat de întreaga comunitate. am mare încredere că drumul ascensiv al lui Cristian Pârvulescu nu se va opri aici. redactor la o sta ie de radioficare.. El va urma Şcoala elementară (19451949) şi Şcoala Profesională textile (1950-1952) la Buhuşi. Va debuta la Scrisul bănă ean (1956). la Bibl. pus deoparte. Jud. A lucrat la Schela Boldeşti pe postul de şef contabil (director economic). devine primul primar al noului oraş.au putut afla nenorocirile acestor părin i harnici şi nevinova i. Va avea servicii de bibliotecar la Bucureşti. În 1968. care au suferit cruzimile unei deportări nedrepte din Bucovina de Nord (Gura Humorului). la Şantierul Naval Olteni a. Opera: Lumină întârziată.. scriitor. părin ii se stabilesc la Scăieni. Mimi. În 1935. Horia Gane . la care citeşte. poeme. va fi director la Biblioteca Raională din Urziceni. la Scăieni). iar din decembrie 2005 este decanul Facultă ii de Ştiin e Politice. Melior. unde. A studiat Liceul Militar Mânăstrea Dealului. Plante gânditoare. din Timişoara. antologie de autor. Aurică Marinescu: Primul primar al noii localita i s-a născut la Boldeşti în ziua de 3 noiembrie 1930.. poezii pentru copii. viitorul poet care îşi va alege pseudonimul Horia Gane. pentru o scurtă perioadă. continuându-şi studiile superioare la Academia de Studii Economice (ASE) la Bucureşti. Personal. Horia Gane înfiin ează primul cenaclu literar studen esc. poezii. Tot în acel oraş. publicist de mare sensibilitate (n. versuri. Calm. se va angaja ca muncitor la Fabrica de Postav (1951-1953). Aşteptăm să-l întâlnim odată şi în Boldeşti-Scăieni unde i s-ar face o primire festivă. Ateneu. 1981. devenind economist. Bacău. Tribuna. din care s-a transferat la Liceul “Sfin ii Petru şi Pavel” din Ploieşti. 1977. Dupa ce a ieşit la pensie.Politic. Despre dânsul s-a mai scris în această carte. în Transnistria. Buc. Frageda fire. i-a slăbit mult starea de sănătate. la 10 aprilie 1936. Va colabora la multe reviste literare: România literară.

Comisarul şef Iulian Bach a pornit-o de la nivelul de simplu ofi er de poli ie economică din cadrul Poli iei oraşului Boldeşti-Scăieni (1985-1990). Înainte de a se pensiona. Între 1997-2001 a fost avansat ca Prim-adjunct al Şefului Poli iei Municipale Ploieşti. s-a născut la 10 mai 1940 în Boldeşti. a fost profesor la şcolile generale din Gornetul Cuib.arma poli ie specializarea: investigarea fraudelor (1985). fosta lui colegă de facultate şi de grupă. Prin şcoli şi-a însuşit no iuni de limba rusă şi engleză. la Şcoala de agen i de poli ie “Vasile Lascăr”.G. de Drept a Universită ii Bucureşti . ultima fiind actuala pozi ie primită în luna aprilie 2006. devenind pentru şapte ani Şeful poli iei acestui oraş (1990-1997). comparative. curs de management poli ienesc. Ini iativa principală de a se ridica un monument al eroilor în fa a primăriei a venit din partea dumnealui. cărora nu li se cerea mai mult decât for a pumnilor. în martie 2005. Este profesor gr. jud. Iulian Gheorghe Bach este Comisar şef de poli ie. Alte amănunte despre primarul Ion Dumitru pot fi găsite la capitolul despre primăria oraşului Boldeşti-Scăieni. pe strada Falansterului. Astfel. promovând examene preten ioase şi urcând toate treptele necesare. prin dispozi ia Şefului I.R. de computere. Conservator (fost Umanist Român) şi a fost ales primar în 2004. 1 Boldeşti-Scăieni unde era profesoară gr. Este domiciliat în Scăieni.I. Prahova. conform însemnărilor dintr-un proces-verbal. Este absolvent al Facultă ii de Biologie Geografie a Universită ii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. curs de Drepturile Omului. în prezent pensionar. viitorul lider de poli ie s-a distins prin nişte merite.între 1995-96). Câmpina ş. Ar trebui să ne iasă din cap ideea că poli iştii de astăzi. după care a func ionat ca profesor la Seciu. Au o fată profesoară. pentru a căpăta asemenea atribu ii. le ajută. cu treptele de grade militare. I so ia sa. s-a ataşat mult de oamenii şi de via a acestor locuri pe care. după ce. şi de când s-a mutat în această localitate.Ştiin e juridice (1995). Studiile militare şi civile l-au calificat pentru viitoarele func ii în care a fost promovat. apoi la Teişani. cu vot majoritar. la Fac.. Dumitru Elisabeta Mona (născută la 31 martie 1942 la Blaj. Desigur. În primul an după absolvire. I. profil . cât îi stă în posibilită i. S-a născut la 4 iunie 1956 în com. după care a absolvit foarte importante cursuri post-universitare (“Drept civil”. . de “Analiză tranzac ională”. cu o vechime de 41 de ani în învă ământ. dacă vre i. cu un an înainte. timp de 23 de ani. sunt echivalentul mili ienilor de ieri. unde a fost şi director. Bucureşti. Balta Doamnei. Profesorul Ion Dumitru a candidat la func ia de primar din partea P.P. fusese desemnat pentru îndeplinirea atribu iilor specifice func iei de inspector şef al Poli iei Jude ene Prahova.a. a func ionat la Şcoala nr. Alina Paula. şi un nepot Alin Alexandru. care trec prin atâtea şcoli. Inspector şef al Inspectoratului de Poli ie al Jude ului Prahova. având numele de domnişoară Sevestrean).Ion Dumitru. func ie din care a 213 . în familia unui muncitor petrolist. A continuat cu Facultatea de Poli ie Academia de Poli ie “Alexandru Ioan Cuza”. Iulian Gheorghe Bach a absolvit Şcoala de ofi eri activi a M. În Boldeşti este apreciat de boldeşteni pentru felul cum conduce oraşul iar colaboratorii lui de la primărie spun că adevărata casa a primarului a devenit Primăria unde se zbate să rezolve problemele oraşului care uneori sunt foarte complicate. promo ia 1965. Este căsătorit şi are doi copii. iar între 2001-2005 Adjunct al Inspectoratului şef. actualul primar al oraşului.

devine primarul oraşului. prima institu ie de acest fel din ară. continuarea asfaltării şi reparării infrastructurii unor străzi ş. la SN Petrom Prahova.1954. ing. Pentru serviciile aduse. La alegerile pentru postul de primar al oraşului Boldeşti-Scăieni. 214 . 28. Cristu Vlăsceanu (n. Fostul primar este căsătorit cu Mioara Enache. a fost ales viceprimar.04. Este absolvent al IANP Bucureşti. iar din 2001 până în 2004 a desfăşurat o splendidă activitate în cadrul patrimoniului local. între 1 iunie 1996 şi 1 iunie 2004. şi au doi băie i: Mirel Mircea Cătălin. ob inând majoritatea voturilor. mul i cetă eni se consideră atât de liberi încât fac cam ceea ce vor. Inspectorul Şef este şi coautor în editarea lucrării “Noua legisla ie rutieră completă”. În urma activită ii de primar. creşa de la Boldeşti. apărută în 2003. iar unii chiar se întrec să încalce legile. Universitatea Agricolă şi de Medicină Veterinară. controlul a şase birouri de poli ie comunală.l. nedeschis încă. intea-Băicoi. sec ia veterinară (1973-1977). lucrare de licen ă (1995). devine director EGA Metal Ploieşti.a. când a devenit tehnician veterinar. Între 1990-2001. continuând studiile la Liceul din Băicoi. După terminarea şcolii generale din com. canalizarea centrului Boldeşti până la Scăieni. profesie similară cu aceea a tatălui său. dispensar. După acel mandat. demararea construc iei şi de şcoli la Boldeşti şi Scăieni. după Revolu ie. de Administra ie Publică SNSPA. 22. student an. viceprimari fiind Cristu Vlăsceanu şi C-tin Năstase. pe care le-aş numi mari responsabilită i. ca şef de laborator al oficiului de reproducere. Atribu iile noului şef sunt: coordonarea activită ii Serviciului Poli iei de Ordine Publică. Vasile Enache (n. monumentul eroilor de la Boldeşti. Impetuos şi plin de dinamism l-a sus inut în activitate pe primarul Vasile Enache. fiind directorul-fondator al Direc iei Patrimoniului din Boldeşti-Scăieni. Măgurele. în oraşul Boldeşti-Scăieni au rămas următoarele obiective realizate: modernizarea clădirii primăriei. într-o perioadă când. Prahova). a primit o Diplomă de Onoare în anul 2001 şi Semnul Onorific “În Serviciul Armatei”. Aici îndeplineşte o serie întreagă de activită i. în 2002. V la Biotehnologie medical-veterinară. Măgurele Prahova) . şi a lucrării “Timpul de muncă”. a urmat Liceul Agricol din Râmnicu Sărat.06. Serviciului Poli iei Rutiere. terminat în 2004 la Universitatea Petrol şi Gaze Ploieşti (UPGP). asisten a socială pusă la punct. func ionară la oficiul de gaze. Serviciului Transporturi. monumentul ş. fundamentarea unui muzeu al oraşului. şi Liviu Adrian. în toate realizările din perioada acelui mandat de primariat: construc ii de şcoli. Între 31 decembrie 1989 şi iunie 1996 lucrează ca şef al Gospodăriei agro-zootehnice la UM 0443 Boldeşti. De asemenea.c. între 2005-2007.medic veterinar şi fost primar al oraşului Boldeşti-Scăieni. înfiin area Direc iei patrimoniului (prima de acest fel din ară). În 2004 a terminat o a doua facultate. a urmat şi un curs postuniversitar de administra ie publică. Şcoala generală a absolvit-o la intea.fost promovat în postul ocupat în prezent. Facultatea de economie agrară (1993). dispensarul nou de la Boldeşti. 1958. Între 1984-1989. în calitate de Adjunct al Şefului Inspectoratului Şef al Poli iei de Siguran ă Publică din anul 2001 şi până în prezent. din cadrul Universită ii Agricole. a urmat Facultatea de medicina veterinară din Bucureşti.

tânăra doctori ă fiind acolo. din acelaşi municipiu. iar următorii cinci ani (1999-2004) a fost un timp necesar de specializare în pneumologie. Cristina a revenit la vechea ei specializare din medicina muncii. este specialistă în ingineria proceselor chimice la Schela Boldeşti. ca medic internist. admiră frumuse ea şi originalitatea “Hanului Prahova”. duce şi o importantă activitate de cercetare. când vizitează Satul de Vacan ă de la Mamaia. Sora Cristinei. absolvent al aceleeaşi facultă i. admiram şi eu acest bulevard. un model de corectitudine. 4. cinematograful-cineplex “Modern”. după o perioadă de lucru în spitalele din Capitală.09. Reziden iatul a fost făcut între 1994-1998 în medicina muncii. 7 aug. În serviciul pe care îl are acum. extrem de cunoscute de milioane de oameni care. le văd. ing. de pe Şoseaua Vestului (construit în 1975). autor de lucrări splendide. care are 12 săli de clasă. 4 alte săli pentru clasele I-IV. Sute de mii de cetă eni trec anual prin fa a Gării de Sud şi văd acolo o mare şi frumoasă fântână arteziană. dar nu ştiam că este opera con-orăşeanului meu. însă. care este o branşă destul de responsabilă a medicinii moderne din zilele noastre.fosta elevă a Şcolii nr. deocamdată.1959.) Şi tot aşa. Niculina Voinea (n.Cristina Stoicescu .. le folosesc. prin ară. mai accesibile.Policlinica “Cina” de pe Str. 2 cu clasele I-VIII din Scăieni. Vă dau numai trei exemple din lucrările lui şi o să vă convinge i că am dreptate. putem înşira o lungă listă cu o serie de alte lucrări minunate create de arhitectul din Scăieni. au cerut să fie transfera i la Ploieşti. 1941 la Ariceşti Rahtivani. fiindcă multe sunt răspândite pe o arie largă. Sala Polivalentă de 1000 de locuri. Este căsătorită cu medicul Dănu Stoicescu. de la Plopeni (1984215 . jud. Nicolae Moianu (n. cu două săli.. Voi începe cu marea şi noua şcoală etajată din Boldeşti. mă voi mul umi să amintesc doar pe cele mai apropiate. care a trăit mai toată via a la Scăieni? Zeci de mii de turişti români şi străini. cu câ iva ani în urmă. Scăieni). Andrei şi Răzvan. ca şi în via a de toate zilele. dar câ i ştiu că a fost conceput mai întâi pe planşeta arhitectului Moianu? De asemenea. este actualul şef al sec iei de Medicina muncii de la Spitalul jude ean Prahova din Ploieşti. Prahova) este unul dintre cei mai prolifici arhitec i români din genera ia sa. Au doi băie ei. Andrei Mureşanu. zeci şi zeci de mii de oameni circulă sau se plimbă pe frumosul Bulevard CFR din Giurgiu. apărută în 1969 lângă monumentul eroilor. Ea s-a născut la 25 ianuarie 1969 în Ploieşti şi după terminarea Liceului “Mihai Viteazul” (1983-1987). La fel . studen i la Facultatea de Informatică. o mare sală de sport (15 x 30 m) şi o înfă işare impunătoare. Cristina Stârceanu din Balaca. dar câ i ştiu oare că modernul bulevard este tot opera lui? (La drept vorbind. dar numai câ iva se întreabă cine o fi fost autorul lor. precum şi cartierul Costieni din Râmnicu Sărat. dar cine ştie că autorul ei este arhitectul Moianu. pe care o va absolvi în 1995. Întregul centru al oraşului Mizil este proiectat tot de acest arhitect. din păcate. va reuşi printre primii la Facultatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti. 4 laboratoare. absolventă a Universită ii Politehnice Bucureşti. mamă a doi copii. Deşi amândoi so ii fuseseră repartiza i la Bucureşti. din Ploieşti. dintre ele. După cum vedem. apoi întregul cartier Micro-14 din Buzău.

patronul casei şi al lui. apoi a lucrat ca arhitect la DSAPC Ploieşti (1965-1968). nu ştiu cum”. avocata Oana Moianu. Pentru că am copilărit cu Nicuşor. incendiat cu rele inten ii de nişte criminali mafio i). inten ionează să publice un curs de vioară. Caragiale” din Ploieşti (1959-1965). 1970) Despre Ligia am mai vorbit când am prezentat talentele muzicale ivite din acest oraş. “Hello Dolly”. din păcate. După absolvirea Conservatorului de muzică din Bucureşti. 19 apr. 9 iun. 3 oct.. şi mi-a răspuns: “Ai să po i!”.P. de Marius eicu (rolul Barzei Berta). aceasta fiind locuin a de vară a marelui constructor care locuieşte acum mai mult în Ploieşti..1985). spre a nu mai vorbi de atâtea şi atâtea renovări. Hanul Roşu de la Vălenii de Munte (acesta. Arhitectul Moianu a făcut acelaşi liceu ca şi mine . arhitectul Moianu era cunoscut şi ca “violonistul Moianu”. a luat din perete icoana Sfântului Nicolae. 1969) Şi pe fratele Ligiei l-am prezentat la capitolul despre talentele muzicale ridicate din acest oraş. Ea debutase ca pianistă. proiectări de case particulare. Florin Dună (n. Casa de cultură Plopeni (1980). a fost repartizată ca soprană la Teatrul de Operetă “Ion Dacian” din Capitală.nu aceea părintească din Scăieni. absolvent al Liceului Militar din Predeal. Este un foarte talentat violonist.P. până într-o zi când mi-a zis-o în fa ă: “Decât să te ui i la mine. fiindcă interpreta piese clasice la vioară. dragostea mea”. ca soprană.. mai bine pune mâna şi încearcă să faci şi tu o pictură!” “Nu. Anul acesta pregăteşte şi alte roluri. 1928 la Pleaşa.. Miltiade Păun (n. Predă cursuri de vioară în limba germană la o şcoală de muzică din capitala Germaniei. (Institutul de Proiectări Ploieşti). în opereta “Farmecul operetei” de Emmerich Kalman şi în “Opereta.Liceul “I. căci a pictat o serie de minunate tablouri care. îmi amintesc cum îl chibi am când el picta. În cartea de fa ă sunt şi reproduceri după picturile acestui distins arhitect român. de Jerry Hems (rolul Irenei Malloy). că nu pot şi. Până să iasă la pensie. însă profesoara ei de canto a descoperit că are o voce de excep ie şi a îndemnat-o să studieze canto.numai datorită lui.a. i se mai spunea şi “pictorul Moianu”. a terminat Liceul de muzică din Bucureşti şi conservatorul “Ciprian Porumbescu”. dar având înclina ii muzicale. în următoarele operete: “Frumoasa din pădurea adormită”. cimitire ş. Prahova . La toate aş mai putea adăuga şi propria lui casă . apoi Facultatea de Arhitectură de la Institutul de Arhitectură “Ion Mincu” din Bucureşti (1959-1965).ci eleganta vilă din Seciu. pe care a vândut-o .decedat la 29 iulie 2002 la Scăieni). etc. Ligia Dună (n. a 216 . Mai nou. printre care Casa Cămărăşiei din Slănic Prahova. i-am răspuns eu. fotografiate şi adunate.L. Atunci Nicuşor mi-a dat în mână o pensulă şi tuburi cu ulei. mi-a pus în fa ă o bucată de carton pregătit pentru a fi pictat. Este căsătorit cu o reputată profesoară de franceză. De acolo a ieşit la pensie în anul 2004. a urmat studii de urbanism şi proiecte de arhitectură. devenit I. ar putea alcătui astăzi un frumos album de artă ce ar merita să fie publicat. Astfel am devenit şi eu pictor . Ca şi sora lui. Hotel-Park din Băile Govora etc. El locuieşte în Berlin. cum îi ziceam eu în copilărie. Până acum a avut roluri interpretative. Şi l-am “greşit” destul de bine. Constan a Florica Moianu şi au o fată care a absolvit Facultatea de Ştiin e Juridice din Bucureşti.

1961). Sa ocupat cu verificarea produselor impuse accizării. Este căsătorit cu Raicu Angela Iuliana (n. împreună cu Titus Moisescu (Ed. descrisă la capitolul respectiv. Are un băiat inginer. autor de librete muzicale. A condus ansambluri româneşti peste hotare. devine director la Direc ia de muzică din Ministerul Culturii.1946): Pentru lupta cu arma în mână împotriva comunismului.07. deoarece chiar şi acestea se falsificau. declanşând atacuri bine documentate contra firmelor fantomă.05. 21. Au doi copii: Andreea – studentă anul I la Universitatea Hiperion şi Corina Teodora. Rusu Dragoş (n. pe acest fost elev al Şcolii din Scăieni l-am trecut pe lista cetă enilor de onoare. director general al Direc iei Generale de Inspec ie Financiar-Fiscală din cadrul Ministerului Finan elor Publice. Este doctor în Finan e-bănci. elevă clasa a II-a. Costin Pelinescu (n. a contribuit concret la combaterea acestui flagel care păgubeşte bugetul de stat cu sume de ordinul miliardelor de euro (peste 50% din valoarea bugetului de stat). contra valului de evaziuni fiscale din ară.sau. director la “Electrecord”. absolventă a ASE 1988. care locuieşte tot la Scăieni. după absolvirea Facultă ii de Economie Industrială din cadrul ASE (1989). secretar literar muzical la Operă şi Operetă. De pe această pozi ie a devenit primul luptător cu re elele mafiote. 1969). 8 iulie 1936) este inginer. 20. Gheorghe ârlea-Castellano (n. care trebuia să aibă . preşedinte de Antrepozitare Fiscală.mai multe niveluri de securizare. fost inspector generaladjunct al Inspectoratului de Învă ământ al Municipiului Bucureşti şi inspector general şef al Sec iei de Învă ământ din Sectorul 1 al Capitalei. muzicală. colaborator extern la revista “Muzica”. sus inându-şi masteratul în ştiin e economice la ASE – Finan e-bănci şi a devenit director general în cadrul Agen iei Na ionale de Administra ie Fiscală ANAF. Ionel Păun. Titus Pelinescu. secretar muzical la agen ia de impresariat artistic ARIA. fiind necesar introducerea obligatorie a controlului şi verificării cu lampa ultravioletă a etichetelor holografice.continuat studiile la Conservatorul din Bucureşti. a tutunului fin din import prin folosirea banderolelor false netimbrate corespunzător şi fără elemente de siguran ă specifice). Bucureşti. co-autorul căr ii “Opereta Ghid”. inclusiv a foliilor holografice care au . A fost oprit acolo ca asistent. 21. Ilie Du u (n. Tatăl său este cunoscutul portar al echipei de fotbal a Schelei Boldeşti.06. Prieten cu marele tenor Ion Dacian care îl va cununa cu Elena Nicolae din Scăieni şi care le-a cântat la nunta ce a avut loc în această localitate.08. mai bine zis. în prezent director în Ministerul Finan elor. Peste câ iva ani.1963) este un fost elev al Şcolii din Scăieni care. a mai urmat Facultatea de Drept a Universită ii Ecologice Bucureşti. descrisă la capitolul respectiv. cerând intensificarea expertizelor (în special în vânzările la negru de băuturi alcoolice de marcă. 10. 217 . A fost vicepreşedinte şi comisar la Garda Financiară Centrală. Alte amănunte sunt descrise la capitolul despre talentele muzicale ale oraşului.1951): Pentru lupta împotriva comunismului. profesor. Nicolae C. pe acest fost elev al Şcolii din Scăieni l-am trecut pe lista cetă enilor de onoare. Rusu Dragoş.

absolvită în 1966 cu titlul de inginer mecanic. Ca jucător extrem de dinamic. în func iile amintite. că. a fost recrutat. succesiv. Inspectorul general Costin Pelinescu a venit şi continuă să vină deseori în vizită în Boldeşti-Scăieni. apoi. la Progresul CSPS. apreciat de to i directorii de licee şi şcoli generale pentru impar ialitatea şi corectitudinea sa exemplară despre care. De aici. Între 1985-1998 a fost inspector şef la Sectorul 1 Bucureşti. ridicând. pe care a adus-o în prima linie din divizia A. “Vio” era cel mai bun dribleur al fotbalului românesc din toate timpurile. i s-a oferit . a fost ales ca Preşedinte pe ară a Federa iei Sportive de Înot. Abia în preajma decesului. de-a lungul anilor. motiv pentru care. fiind adesea comparat cu marele brazilian Pele. a fost nu numai un mare fotbalist român. rapid şi imbatabil în fente zigzagate de tip sud-american. odată minge intrată în iureşul paşilor săi. Viorel jucând ulterior în ambele echipe na ionale . Viorel Mateianu: Unul din cei mai mari fotbalişti şi antrenori de fotbal. între anii 1978-1980. Federa ia Română de Fotbal l-a 218 . După o perioadă de stagiatură ca profesor inginer de tehnologie la Grupul şcolar de construc ii metalurgie. Maramureş Baia Mare la nivelul unei imbatabile echipe de club european (amintim că la Baia Mare clubul sportiv îi poartă numele. Deşi primele clase le-a făcut în comuna natală. Prahova.Şcoala generală a făcut-o la Ploieşti şi la Scăieni iar studiile medii la Liceul “Spiru Haret” din Bucureşti (1954). în calitate de antrenor de elită. manageri ai marilor echipe occidentale i-au oferit sume tentante de sute de mii de dolari încercând să-l achizi ioneze în forma iile lor. ca sportiv el s-a născut la echipa de fotbal a schelei Boldeşti. Universitatea Cluj. într-un fel nemeritat şi dureros.cea de juniori şi de seniori . juristul Viorel Mateianu. unul din cei mai aprecia i şi respecta i inspectori din învă ământul bucureştean. în 1972. după revolu ie. unde a fost şi director. la Inspectoratul Şcolar Bucureşti. echipa purtătoare a “felinarului roşu”. unul dintre fruntaşii la învă ătură pe şcoală. venea zilnic pe jos de acasă la terenul de fotbal din Boldeşti şi deseori se recomanda că este fotbalist boldeştean. Dar Viorel le-a respins pe toate cu demnitate. Ca inspector general a fost. A continuat cu studii la Institutul Politehnic din Bucureşti (actuala Universitate Politehnică). pe drept cuvânt. între 1954-1970 în alte mari echipe.C. V.L. de-a lungul anilor. locuri de care îl leagă cele mai frumoase amintiri din copilărie. fostul centru-înaintaş al echipei boldeştene a fost remarcat şi recrutat mai întâi în echipa Petrolului din Ploieşti. s-a născut la 1 iunie 1938 la Lipăneşti. Viorel trăia zilnic în Boldeşti. s-au scris frumoase articole de laudă. Progresul Finan e-Bănci Bucureşti. Steaua-CCA. apoi Liceul “I.M. După asemenea rezultate. echipa F. care i-au şlefuit talentul până la nivelul de mare vedetă interna ională şi l-au transformat în idolul numărul unu al spectatorilor din întreaga ară. Caragiale” la Ploieşti (abs. apoi din nou la Progresul Bucureşti.destul de tardiv titlul de “maestru al sportului”. chiar dacă în patria sa. În şcoala generală a fost colegul meu de clasă.şi participând în turnee na ionale ori interna ionale. creându-i o stare psihică ce a contribuit considerabil la îmbolnăvirea lui. S-a spus despre el. nu se oprea decât în poarta adversarului. 1956) şi studiile de drept civil la Facultatea de Drept din Cluj şi Bucureşti. Are două lucrări publicate în domeniul sociologiei. dar şi unul dintre cei mai buni antrenori. a revolu ionat fotbalul românesc prin metode ştiin ifice şi idei de joc personale. de mai multe ori. adeseori a fost nedreptă it din invidia unor potenta i. De asemenea.

“împrumutat” pentru trei ani (1970-73) echipei germane TUS Wansee din Berlinul Occidental, unde, de asemenea, Viorel Mateianu a făcut minuni pe teren. Necazurile trăite în relativ scurta sa via ă (moartea unicului fiu care de abia se căsătorise, un prim accident vascular), nu l-au mai ajutat să reziste la al doilea stroke cerebral şi în ziua de 25 nov. 1996, a plecat dintre noi, cu trei ore înaintea meciului echipei “Steaua” în cupa UEFA, pe care o iubea şi voia să o vadă evoluând pe teren. A lăsat în urmă pe iubitoarea lui so ie, jurista Mihaela Mateianu, redactor la ziarul Libertatea, şi doi nepo i, astăzi studen i - Dănu şi Viorel Mateianu-2, care locuiesc la Boldeşti cu Dana, mama lor, profesoară de matematică la şcoala din această localitate. Fiindu-mi bun prieten şi coleg de liceu, am apucat să-l vizitez acasă la Bucureşti, unde ne-am îmbră işat cu emo ie când ne-am revăzut după mai bine de patru decenii. Am scris despre el în ziarele americane, iar acum consemnez trecerea lui prin lume şi în această monografie care este închinată locului pe care Viorel îl iubea atât de mult. Vivi Răchită: (n. 30 mai 1970 la Boldeşti-Scăieni). A fost elev al Şcolii din Scăieni. Alături de Viorel Mateianu, Valeriu Răchită este unul din cei mai de seamă fotbalişti şi antrenori români. Pe undeva, chiar li se aseamănă soarta şi stilul lor de lucru. Ar fi multe punct comune care îi apropie - chiar şi ini ialele de “V” de la “victorie” - dar şi multe diferen e. Dacă Viorel era centru-înaintaş, Vivi era “back”, adică fundaş, despre care mul i au spus, în perioada când a mai evoluat la Steaua, că are ceva din Prodan, cu excep ia unor mici gafe de care fireşte că nu poate scăpa nici un fotbalist. Ob inuse o medie foarte bună (8,48) într-un meci cu Bistri a, cam prin vremea când el juca la Steaua. De fapt, Răchită a fost preferatul spectatorilor cam în toate echipele şi meciurile în care a jucat - şi se poate mândri că are un palmares de jucător formidabil, evoluând în vreo opt echipe bune, în decursul a numai câ iva ani. Dacă ne gândim că a pornit de pe simulacrul de stadion al IGS-ului, de lângă casa lui din Scăieni, şi a ajuns cu repeziciune pe marile stadioane ale ării şi ale Europei, aceasta nu e lucru pu in. Între anii 1990-1996 a jucat la Petrolul; între 1989-1990, 1996-1999, 2002-2005, deci în trei rânduri, ajunsese să fie idolul steliştilor, căci Vivi se dedicase trup şi suflet echipei “Steaua” şi poate că ar fi rămas acolo mai mult timp dacă nu ar fi intrat în conflict cu Gigi Becali. După plecarea de la echipa roş-albaştrilor, a mai perindat pe la Plopeni şi pe la Oneşti, apoi în capitala Turciei, în echipa Ankaragükü, iar din Turcia la Farul Constan a, apoi la echipa Litex, din Bulgaria şi, în sfârşit, la Universitatea Craiova... A jucat ca fundaş şi în echipa na ională. Cele mai mari foloase, Răchită cred că le-a adus echipei ploieştene Petrolul, unde s-a remarcat ca un bun şi devotat antrenor. Din această func ie, s-a retras în mod festiv, în august 2005, când i s-a şi organizat un “meci festiv” special, sus inut în cinstea lui, un meci de retragere, cu participarea forma iilor din anul 1995 ale Petrolului şi Rapidului, finalistele acelui an. Incontestabil, Valeriu Răchită este unul din marii fotbalişti ai ării, motiv pentru care consider că merită să intre pe lista de onoare a oraşului Boldeşti-Scăieni.

219

O PRIMĂ LISTĂ CU CETĂ ENII CARE ŞI-AU ADUS CONTRIBU II DE SEAMĂ ÎN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI, SPRIJININD, PRIN MUNCA LOR ZILNICĂ, RIDICAREA LOCALITĂ II Deoarece această listă este alcătuită de la mare distan ă de ară, fără să existe posibilitatea de a fi întru totul completată cu datele necesare, nici verificată sută la sută, precum autorul şi-ar fi dorit, sunt dator cu nişte explica ii. Mai întâi m-am izbit de criza de spa iu şi de timp, dar şi de imposibilitatea de a intra în contact direct cu o mul ime de locuitori care sunt sigur că meritau să figureze pe ea şi pe care încă nu am putut să-i contactez, deşi am încercat aşa ceva. (Câteva plicuri cu date personale expediate din ară nu au ajuns la mine în America, probabil oprite de SRI, căci au văzut că erau liste care transmiteau date personale din România în America şi, de aceea, aş avea dreptul să spun că acest serviciu de informa ii mi-a făcut un mare deserviciu, deoarece mi-a sabotat lucrarea de fa ă. Credeam că am scăpat de cenzurarea scrisorilor, obicei criminal moştenit de pe vremea dictaturii comuniste. Se vede treaba că mai avem mult până să ne aliniem la cerin ele UE.) De aceea, trebuie să îmi cer scuze de la persoanele apar inând acestei categorii şi care sper să mă în eleagă că, deocamdată, nu figurează aici, nu din rea voin ă, ci din simplul motiv că, în ciuda unor eforturi făcute, până la tipărirea căr ii, cerută urgent de editură, nu am putut afla totuşi numele lor şi celelalte amănunte. De asemenea, însăşi uitarea, uneori, ne joacă feste... Sunt sigur că lista trebuia să fie cu mult mai mare, fiindcă majoritatea cetă enilor şi-au adus obolul la ridicarea localită ii. Cauzele omisiunilor respective rămân, totuşi, motive serioase, vizavi de pre uirea fiecărui locuitor în parte, pentru care îi rog pe cei care lipsesc din această succintă enumerare şi se consideră neîndreptă i i, ştiind că au contribuit cu ceva concret la ridicarea spirituală sau materială a oraşului, să aibă răbdare şi să-mi comunice numele lor pe următoarea adresă: Prof. Cristian Petru Bălan, str. Bucovului nr.19, Boldeşti-Scăieni, jud. Prahova, cod. 105300 (sau prin e-mail: cristianbalan1@yahoo.com). Observa iile şi adăugirile îmi vor fi comunicate electronic aici, în Statele Unite. În afară de nume, i-aş ruga pe aceşti solicitan i să specifice profesia, domiciliul şi care anume a fost contribu ia lor principală la consolidarea bunului renume al acestei localită i. Dacă explica iile vor fi plauzibile, după verificare, numele lor vor fi cu certitudine incluse în edi ia a doua a acestei monografii. Le mul umesc încă de pe acum cu anticipa ie. Deocamdată, în această primă edi ie, avem informa ii despre următoarele persoane, domiciliate în Boldeşti-Scăieni. Din păcate, câteva sunt decedate (numele însemnate cu o cruciuli ă), dar aceasta nu înseamnă că nu meritau a fi amintite. Toate numele sunt men ionate în ordine alfabetică (oferind şi unele amănunte în cazul că activitatea lor a fost necesar a fi subliniată): Prof. univ. Alecu Ioan-Nicolae (n. 09.07.1945, Bucureşti), fost preşedinte AGA în cadrul S.C. “Agros” Boldeşti-Scăieni, între 1990-1999; +Albulescu Mariana (asist. med., n. 21.12.1953, Ploieşti – m. 19.12.1996), Albulescu Şerban (n. 19.07.1949), electronist, Albulescu Doina (n. 12.05.1955), economistă, Albulescu Bogdan (n. 22.03.1978), actor Teatru Na ional Bucureşti, Albulescu Andreea (n. 31.10.1980), economistă, ing. Ion Nicolae Alexandru, ing. Ion Angelescu, +Margareta Angelescu, ing. +Mircea Angelescu,
220

Nicolae Angelescu, +Petrache (Petre) Angelescu, ing. Petre (Puiu) Angelescu, Georgeta Anton (tehnician veterinar), Gh. Antonescu, Liliana Antonescu, Ion Anton, Silviu Andrei Antonoiu, prof. Steliana Apostu, ing. Vasile Ardeleanu, Daniela Aron (asist. medicală), Valentin Aron, prof. Natalia Atanase, +Corneliu Axente, ing. Ion Baraonici, Titi Bădica, +Ion Bălan, Puica Bălan, ing. geolog Bărbătescu, Coca Beuca, +Traian Beuca, Daniela Bică, C-tin Belea, ing. Lidia Belea-Mitu, ing. Aurel Bilciurescu (preşedintele unei companii de import-export), ing. Doina Bilciurescu (n.1949), ing. Olga Bilciurescu (n.1957), Mariana Bilciurescu, prof. Ana Bi ă, +prof. Ion Bi ă, Paul Bi ă, Stelian Bi ă, +Gheorghe Bîrjoveanu, ing. C-tin Blebea, Ana Bocioacă, Gh. Bratosin, Paulina Bratu, Elena Buiac, Simion Buiac, ing. Valeriu Carp, Marilena Carp, Gheorghe Catrinoiu, Antoanta Cazacu, ing. Violeta Cazacu, Tiberiu Ceauşu, +înv. Gheorghe Cătălin, ing. Gabriel Călinescu, medic stomatolog Daniela Călinescu, Puiu Călinescu, Filofteia Căproiu, Simona Cârcioiu, Stelian Cârcioiu, Cristina Cernat, +Dumitru Cernat, +Emilia Cernat, C-tin Cheşca, Niculina Chiriac, ing. prof. Doina Marina Chiri ă, prof. Constantin Chiri ă, Ion Chivăran, Rodica Chivăran, Cristina Ciobanu, Natalia Ciobanu, Gabriel Cioc, Rodica Cioc, Ciorobea Daniela, farm. Valeria Ciupercă, econ. Cristina Ciulei, Florin Ciulei (n. 15.09.1969), admin. Şc. nr. 1 Boldeşti, Ion Ciulei, Florica Ciulei, Vasile Ciulei (n. 22.04.1941), abs. Fac. Electromecanică, Ciulei Fănică (n. 8.10.1967), sudor, CiuleiGurău Irina (n. 15.01.1963) economistă şi patron de magazin, Ion Constantin, ing. Ciprian Costache, Iulian Costache, Elena-Lumini a Costache, ing. Stelian Croitoru, col. sec. Ion Croitoru, Florin Croitoru, Cucu Croitoru, +Crozzolo Alexandrina, Gheorghe Danciu, +Chiril Darie, Valeriu Darie, prof. Elena Darie, Ion Darie, Mariana Darie, ing. Mihai Darie, Petre Darie, Virginia Darie, Cornel Diaconu, +Elena Diaconu, +Ion Diaconu, Fivi Diaconu, +Ovidiu Diaconu, înv. Constan a Diaconescu, ing. Dan Diaconescu, prof. Dana Diaconescu, prof. Silviu Diaconescu, ing. Ion Dima, prof. +Emilia Dincă, econ. Ion Dincă, prof. Constantin Dinu, prof. Ion Dinu, prof. Maria Dinu, ing. Viorel Dinu, ing. +Nanu Dragu, prof. Mona Dumitru, Gh. Duma, Cristian Petre Dumitrache, Eremia Dună, ing. Gh. Dună, Eugenia Du u-Mihăilescu, ing. Gheorghe Enache, ing. Liana Enache, ing. Enescu Traian, înv. Enescu Veronica, Carol Fechete, Virgil Fechete, Floarea Fechete, Ana Filip, Adrian Filostache, Ioana Filostache, Florea Daniela, Elena Frecău eanu, Teodor Frecău eanu, prof. Eugenia Filote, Ionu Filote, ing. Gheorghe T. Gheorghe, Rosika Gheorghe, Constantin Gheorghe, prof. Tatiana Gheorghe, Alexandra Georgescu, ing. Marian Georgescu, Adriano Valeriu Geotti, Corneliu Geotti, +Maria Go onoga, prof. +Platon Go onoga, +Leon Grigore, +Nicolae Grigore, Marilena Grigore, +Tamara Grigore, econ. +Valerică Hancu, prof. Hanganu Maria, Ecaterina Hoancă, Eugenia Ilie, Gh. Ilie, ing. Mircea Ilie, Benone Ionescu, econ. Elena Ionescu, cant. Ştefan Ionescu, Constantin Iosif, Elena Iosif, C-tin Isbăşoiu, Stelu Ivan, +Antoaneta Lazăr, Maria Leucă, Elena Leucă, Elena Licu, Maria-Lala Licu, Nicolae Licu, înv. Vera Licu, Ion Loghin, înv. Florica Manea, Elena Manole, Ilie Manole, Miruna Manole, Valentin Manole, Aurel Marin, +Constan a Marin, ing. Petre Marinescu (inginer pensionar, fost director a Uzinei de maşini şi utilaje din Giurgiu), Elena Matei, +Grigore Matei, Marian Matei, +Niculina Matei, Paul Matei, C-tin Mateescu, ing. text. Teodora Mateescu, Valeriu Mateescu, Ion Mazilu, Bogdan Metea, ing. Corina Metea-Pătrănescu, Elena Mihai, Cleofira Mihalcea, Cristian Mihalcea, Ing. Aurelian Mihăilescu, ing. +Elena Mihăilescu, ing. Constan a
221

Mihăilescu-Dragu, prof. Dorina Mihăilescu, Victoria Minea, Petre Miti ă, prof. Cireşica Marciu, educ. Elisabeta Marciu, înv. +Ioana Mocanu, Maria Musceleanu, Ştefan Musceleanu, farm. Ileana Munteanu, Ion Munteanu, econ. Maria Munteanu, Aurelia Mureşanu, +Mircea Mureşanu, Musa Samir (proprietar cofetărie), Laura Musa, Elisabeta Nagy, Mihai Năstase, Gheorghe Negu , dr. Nemerovschi Carmen, înv. +Constantin Nichita, Elena Nichita, asist. farmac. Ana Atena Nicola, Lucian Nicola, Gheorghe Nicolae, Bodola Nicolescu, Lizica Nicolescu, C-tin Nicolescu, Puiu Olaru, Valeria Pahon u, Adrian Pantelimonescu, Maria Pantelimonescu, Roxana Pantelimonescu, +Ioan Paraschivescu, Valeria Paraschivescu, Oni iu Eugenia, Vanda Oprea, Ovidiu Pascu, ing. Corina Metea-Pătrânescu, dr. Doru Pârvan, prof. Constan a Pârvulescu, econ. Lia Petre, +Maria Petre, +Nică Petre, Romeo Petricioiu, Ion Pilică, econ. Adrian Petre Popescu, +C-tin Popescu, înv. Eugenia Popescu, ing. prof. Emilia Raluca Popescu, Steliana Popescu, Caius Aurelian Pi a, Eduard Mihai Pi a, asist. med. Gheorghe Pi a, Eugenia Pi a (maistru cofetar cu practică îndelungată în Germania), +Ion Pi a, Eugen Popa, Florica Popa, Ileana Popa, Liviu Popa, Lucica Popa, Manole Popa (fost viceprimar), Marius Popa, Olgu a Popa, +Puiu Popa, econ. +Constantin Popescu, +Paraschiva Popescu, +Petre G. Popescu (fost notar, primar de centru), Mihai Predescu, farm. Livia Protopopescu, Lucia Puşcaşu, Victor Puşcaşu, Aurelia Radu, C-tin Radu, Dr. Luiza Radu, Radu Dumitru (Conu’ Mitică, figură pitorescă a oraşului, prin nota distinsă de elegan ă a vestmintelor sale), prof. Petre Radu, Elisabeta Radu, Eugenia Lelia (Gina) Radu, ing. Gh. Răchită, jurist Gabriela Rădulescu, Georgeta Rădulescu, Ion Rădulescu, Jana Rădulescu, Dorina Rădulescu, col. Mircea Rădulescu, Paul Rădulescu, Relu Rădulescu, Ion Roşca, Lucica Roşca, +Răzvan Roşca, Aurelia Samoilă, Nicolae Savu, Ana Săndulescu, dr. Alin Scarlat, Elena Scărlătescu, Jean Scărlătescu, +Lică Scărlătescu, ing. Elisei Scirenco, Mihaela Scirenco, Pavel Scirenco, ing. Floru Secre eanu, ing. Nelu Slăboiu (Pavel), Silvia Sorescu, prof. Abel I. Stan, Daniel I. Stan, Elena I. Stan, Aurel Stan, prof. Fabiola Stan, ing. Sever Stan, Ioan I. Stan, înv. Ioana Stan, Valentin Stanciu, Ana State, +Gheorghe State, Mariana State, prof. Petre State, Veronica State, înv. Georgeta Suditu, prof. ing. Constan a Tănase (directoarea Liceului industrial Scăieni; v. Liceul), econ. +Corneliu Tănase, +Aurelian Tănăsescu, prof. Florica Tănăsescu, Ilie Tănăsescu, Remus Tănăsescu, +Ilie Teodorescu, dr. Valentin Teodorescu, Elena Teodorescu, C-tin Teodoru, Alexandru Tolomei, Aurică Tomescu, ing. Ion Tomescu, C-tin Tomescu, +Nicolae Tomescu, Petre Tomescu, +Vasile Tomescu, Ioan Tronaru, Gheorghe Tudor (fost director cămin cultural, consilier primărie), Severa Tudor, ing. Florin Turbatu, tehn. oper. Camelia Voinea, Marius Voinea, Mădălina Voinea, ing. Niculina Voinea, econ. Mariana Urdea, +Vasile Urzică, prof. Cezarina Vasile, ing. Dorin Vasile, Lucica Vasile, Petre Vasile, înv. Georgeta Vasilescu, Grigore Vasilescu, înv. Mariana Vasilescu, ing. Sorin Vasilescu, +Niculina Vâlsănoiu, Octavian Vişan, Maria Vodă, Alexandru Zamfirescu, Emil Zamfirescu, Silvia Zamfirescu, Mirela Zeca, +Tănase Zeca, Ion Zîrnea. (Lista va continua, cu corectarea omisiunilor, în edi ia a II-a). FOŞTI PRIMARI ŞI AJUTOARELE LOR : +Tănase Vasilache (v. mai jos: fondatori), +Ilie B. Răspop (v. mai jos: fondatori), +Popa Manole, Maria Musceleanu
222

(fostă secretară şefă a primăriei oraşului, un model de conştiinciozitate), C-tin Năstase, Cristu Vlăsceanu, +Stela Chivăran, Gheorghe T. Gheorghe, (v. mai jos: foşti lideri locali), jurist Dumitru Pi a, Gh. Tudor, Ştefan Pahon u. FOŞTI ŞI ACTUALI LIDERI DE INSTITU II LOCALE ŞI ÎNTREPRINDERI : Col. Petre Rădu ă (n. 01.01.1946 la Valea Sălciei, Buzău). După terminarea Şcolii generale din comuna natală, a urmat Liceul din Râmnicu Sărat şi Şcoala Militară din Bucureşti (1964-1967). Are gradul de colonel. S-a înscris la Universitatea Bucureşti, urmând Facultatea de Drept şi Filosofie (1970-1979) pe care a terminat-o cu titlul de Diplomat în Drept. Este căsătorit cu prof. de matematica Alexandra Rădu ă (n. 15.03.1951, la Râmnicu Sărat), licen iată a Facultă ii de matematică din cadrul Universită ii “Al. I. Cuza” din Iaşi. Au doi copii: Cristian Rădu ă, sculptor (prezentat la artiştii locali) şi Georgeta Rădu ă, asist. univ. la catedra de matematică a Universită ii Ploieşti, (n. 24.03. 1976), căsătorită cu ing. Valentin Maniu. Georgeta şi Valentin au doi copii. Colonelul Petre Rădu ă a lucrat în cadrul Ministerului de Interne, în fosta mili ie, fiind detaşat la Buzău, Mizil, Văleni şi Boldeşti-Scăieni unde a fost comandantul Postului de mili ie orăşenesc (1973-1985). În prezent, este pensionar, dar, avându-se în vedere înalta sa calificare şi experien ă, a fost numit comandantul Poli iei comunitare din Boldeşti-Scăieni, de la înfiin are (2005) până în prezent. (Vezi. cap. poli ia locală). Trebuie men ionat faptul că atunci când Securitatea a aflat că Petre Rădu ă a avut nişte rela ii mai strânse cu familia mea “fugită în America”, a fost mutat din postul ce-l avea în Boldeşti-Scăieni, la Slănic Prahova. Abia după revolu ie a fost repus în drepturi. Ing. Florin Marinescu (n. 28.12.1954, Ploieşti), actualul şef al “Unită ii Boldeşti”, cum se numeşte reminiscen a fostei şi glorioasei Schele petrolifere Boldeşti care, de la peste 3000 de salaria i, a mai rămas cu vreo 300, se străduieşte, pe cât îi stă în putin ă, să men ină această unitate la linia de plutire. Eradicarea Schelei Boldeşti s-a produs prin Hotărârea nr. 692 din 7 oct. 1994 privind înfiin area de societă i comerciale cu capital integral de stat prin reorganizarea unor subunită i din cadrul Regieiei Autonme a Petrolului “Petrom” Bucureşti. Inginerul Florin Marinescu continuă munca începută de pe când lucra la fosta schelă. Experien a îndelungată îl ajută în acest efort pe care îl duce cu speran a că va fi din nou posibil ca “Unitatea Boldeşti” să redevină ceea ce a fost Schela petroliferă Boldeşti - nicidecum o anexă a Schelei Băicoi. După absolvirea cursurilor elementare la Boldeşti, apoi a claselor V-VIII la Liceul Caragiale din Ploieşti, a urmat Liceul militar “Dimitrie Cantemir” din Breaza. Nu şi-a ales cariera militară ci a vrut să devină inginer petrolist. De aceea a urmat cursurile Institutului de petrol şi gaze din Ploieşti (1976-1981) pe care le-a absolvit cu titlul de inginer. A lucrat în fosta schelă Boldeşti din 1981 până în prezent, 2007, având mai multe responsabilită i: inginer şef de brigadă, şef de sec ie, şef de produc ie, până la func ia actuală - supervizor interven ii, şef de unitate. Constantin Năstase (n. 24.07.1936, com. Corbii Mari, Dâmbovi a, fosta Tudor Vladimirescu). Sudii elementare şi gimnaziale în comuna natală (cl. I-VI la Corbii Mari, cl. a VII-a la Tudor Vladimirescu). A urmat o şcoală profesională de electricieni la Târgovişte, fiind repartizat la Schela Boldeşti unde a lucrat până în 1955. Din 1955 până
223

30. Adriana Năstase (vezi A. Editura Arhiepiscopiei Alba Iulia (Reîntregirea). a lucrat 32 de ani. un expert electrician auto şi fost operator de cinematograf (v.). construindu-le acolo o fabrică de mucava. construirea monumentului ş. Silviu fusese operator chimist la Brazi. a ajuns la locul întâi pe ară într-un concurs artistic. 1949. în cadrul asocia iei sindicale din Ploieşti. după cum arată cartea “Preo i ortodocşi în închisorile comuniste”. absolvent al Liceului industrial Scăieni.. Conducerea schelei îl trimite la Academia Ştefan Gheorghiu unde se specializează în probleme economice. a urmat Facultatea de mecanică. Fac.. El a terminat şcoala generală la Lipăneşti. fostul director al Fabricii de mucava Scăieni. inginerul a urmat Liceul I.10. 4. pe vremea când era primar dr. Cu certificat de muncitor. 17 la Scăieni). la Sibiu. Prahova). Ceilal i doi fra i ai lui Genel Costache au decedat: Costache Marian (1946-1996). unde a stat mai bine de un an de zile. absolvent al Liceului seral Boldeşti (1968) şi al unei şcoli de maiştri (1978). Este căsătorit cu educ. G.06. doctor în economie. În 1969 revine la schelă. şeful statului. prof. aceştia fiind tot strungari. În acel an a fost ales preşedinte de sindicat pe schelă de unde a fost trimis la o şcoală de partid de un an de zile după care este numit instructor teritorial pe fostul raion Ploieşti. fiind “băiat de popă”. iar de aici va fi cerut ca director comercial timp de zece ani la Măgurele. după trei ani de şcoală tehnică. A fost luat în armată la tancuri. ca şi el. gra ie măiestriei sale actoriceşti. Teodor Costache.03. Silviu Costache (n. a întâmpinat mari dificultă i cu înscrierea la facultate. de drept administrativ. lângă Piatra Neam . Din 1987 până în 2001. timp în care a fost şi profesor de tehnologie la Liceul industrial din Scăieni. În această perioadă s-a avut ca sarcină colectivă două obiective principale: construirea şcolii noi de la Scăieni şi a sălii de sport de la Şcoala cu cl. lucrând ca maistru la schelă până în 1959. Dar. Mariana (1933-1980) şi Elena (administrator la o grădini ă).2004). Gheorghe Genel Costache (n. la această fabrică. la Uzinele “Steagul Roşu” din Braşov. fost secretar al primăriei în perioada când Aurică Marinescu era primar. devine directorul general al acestei fabrici care acum a fost rebotezată CAHIRO. care. apoi ca director comercial la Întreprinderea de aparataje electrice din Ploieşti. În prezent este jurist la Ploieşti. N.N. Mai avea colegi 14 fii de preo i. În afară de două surori. I-VIII nr. Ploieşti).a. Va lucra. personal de Yumjaaghiin edenbal (1916-1991). dotarea lor cu 52 de computere (35 la Boldeşti. 1 Boldeşti-Scăieni. este fiul Paraschivei şi al preotului surghiunit de comunişti. În 1969 se transferă ca diriginte de şantier la Fabrica de mucava din Scăieni. Inginerul Costache a fost trimis de trei ori în Mongolia. Revine la schela Boldeşti de unde va ieşi la pensie în 1995. A candidat la alegerile pentru primărie din partea PSD şi va deveni viceprimar între anii 2001-2006. 224 . deoarece acea ară nici nu ştia ce sunt acelea cutiile de carton. 1936-09. fostul director mai are un frate. în continuare. După terminarea şcolii generale de la Lipăneşti. asfaltarea a 14 km de străzi. Caragiale din Ploieşti (1960). talente muzicale locale) şi Ionel Costache (14. A trebuit să se angajeze ca muncitor strungar. Ing.1942 la Măgurele.03. A fost medaliat cu cea mai înaltă medalie a muncii mongolă.în 1958 a urmat o şcoală de maiştri. liceul seral la Boldeşti şi Universitatea. de asemenea. Vasile Enache.L. de Vasile Manea. din cadrul Politehnicii Bucureşti (1968) şi a primit reparti ia la Uzinele de fibre sintetice “Republica” din Săvineşti. Deci.) şi au doi copii Gabriel şi Mihai (v. fost director al Clubului de la Schela Boldeşti.

Jean (primar între 1991-1992) a fost primul primar al oraşului numit după Revolu ie. cu care. când întreaga ară era încă destul de debusolată. Posedă o firmă proprie de instala ii. Ploieşti). de altfel. După terminarea liceului şi a Institutului de construc ii din Bucureşti (1962-1968). De aceea lui îi revenise sarcinile cele mai încâlcite pe care. aşa că a trebuit să se descurce singur. Fra ii inginerului sunt: Mihai Călinescu (n. Daniela Călinescu de pe str.a. inginer constructor.06. Toma Călinescu (n. sprijinind orice activitate a autorită ilor dusă în această direc ie. Gina (n. Alexandru. Bucureşti. Liliacului. Alexandru Puiu Călinescu (n. desenator tehnic. 1970 la Scăieni) este medic specialist stomatolog. Econ. 10. Mihai Moraru. provenit din Balaca. în ciuda faptului că a avut ghinionul să fie primar pe timpul grevei de la IFLGS. Ciungradi Silviu (primar între 1979-1981). până la pensie. lucrând foarte conştiincios şi fiind deosebit de apreciat. absolvent al Institutului de construc ii. Monumentului. a cooperat foarte echitabil. Ploieşti) este inginer constructor şi proiectant arhitectură. 1932. a lucrat la proiectul clădirilor Omnia. Este autorul unor frumoase construc ii (casa ing.11.1928. Bianca-Andreea fiind pianistă la Viena. Gabriel Călinescu (n. 20. Popa Manole (1936-1993) regretatul viceprimar. inginer constructor. nov. nu a mai vrut să continue această muncă. trei la număr. casa familiei Vâlcu.toate din Scăieni. aşa că nu şi-a mai depus candidatura pentru continuarea mandatului. 1929. luat zilnic cu asalt de pacien i locali sau din afara localită ii. amândouă absolvente a liceului de muzică. Inginerul Călinescu este un militant neobosit pentru drepturile cetă eneşti ale locuitorilor din Scăieni. Fabrica de pâine de la bariera Rafinăriei Vega ş. de pe str. Ing. le-a depăşit cu bine.04. de pe str. absolventă a Facultă ii de Medicină din Constan a (1995). din fericire. facultatea de construc ii. în Canada. Monumentului . şofer. a fost foarte ataşat de scăienarii pe care îi reprezenta şi a fost totdeauna purtătorul lor de cuvânt în primărie. au făcut cinste familiei sale Daniela Călinescu (n. Scarlat. casa dr. După un an de zile de primariat. Ploieşti. de pe str. Are două fete.09. 14. acoperind perioada cea mai dificilă. având cabinet propriu. Copiii lui.1955 Ploieşti) este profesoară la Toronto.). acceptând până şi “sacrificarea” propriei case pe care a lăsat-o ca mul i ani să fie lăcaşul dispensarului localită ii Scăieni.AL I CETĂ ENI DE FRUNTE AI LOCALITĂ II: Ing. rămâne un primar care era vestit pentru fine ea sa de a sta de vorbă cu cetă enii şi de a le oferi sprijinul solicitat de cei care îşi puteau justifica solicitările. din cauză că a constatat lipsa de cooperare a autorită ilor superioare. Deşi ceruse sprijin din partea conducerii jude ene. a lucrat ca inginer constructor la aşa numita Casa Albă din Ploieşti. fost ministru al petrolului. în regimul trecut. Păcii din Scăieni. casa dr. mai ales că era primul primar care nu apar inuse fostului partid de la guvernare. venind cu numeroase ini iative frumoase şi deosebit de utile. 22.1956. Ploieşti. aceasta nu l-a ajutat după cum dorise. Popescu P. 225 . sora lui Gabriel.

s-a înconjurat de un consiliu comunal în care predomina tineretul şi i-a mobilizat pe to i cu sarcini concrete. a fost trimis la un curs pe care l-a terminat cu gradul de locotenent.” Prof.G. A ajutat pe cetă eni. liceul Nichita Stănescu ş. Dobre Valeriu (primar între 1992-1994) a fost unul dintre primarii care au colaborat îndeaproape cu conducerea schelei Boldeşti. a păstrat legătura cu învă ământul. ing. În 1989. toate apreciate de un auditoriu format din specialişti. Gheorghe a inventat şi pus în produc ie “sticla spongioasă” şi geamul armat. Gheorghe Dumitru (primar între 1981-1988) era unul dintre cei mai tineri primari din jude şi meritul lui principal este că.1936.L. A publicat în revista “Viitorul social” materialul “Critica social-economică a lui Virgil Magiaru. În ultimii ani. După ce. printr-o în elegere. demonstrând că este o personalitate cu ini iative originale şi practice. doi. având rela ii la jude mai concrete decât ceilal i predecesori ai lui. func ionând independentă. îndrumându-i şi controlându-i pe fiecare în parte. Desemnat de conducerea uteceului pe jude . Mircea Vasiliu. În 1963 a absolvit Facultatea de filosofie din cadrul Universită ii Bucureşti. a lucrat în informatică. În bună parte. activitate pe care nu era voie să o desfăşoare decât profesorii califica i. va deveni secretar cu probleme de şcolarizare şi pioniereşti. Directorul Î. după terminarea Liceului Sf. inclusiv pe linie de educare a tineretului. liceul Mihai Viteazul. Constantin Dinu are două fete: Dr. Ing. De asemenea.L. Pe când a făcut armata. Era văzut zilnic controlând cură enia străzilor şi discutând cu cetă enii să-şi înfrumuse eze fa adele caselor şi cur ilor din partea străzilor.Moroianu Gheorghe (1993-1996) este al doilea primar provenind din Scăieni şi a căutat să facă totul pentru ridicarea acestui sector al oraşului. ing. unde ine 31 de comunicări ştiin ifice în fa a unor profesori universitari specialişti. Liceul “I. Uneori a fost nevoie să se documenteze în străinătate (într-o bibliotecă universitară din Praga) pentru elaborarea materialelor. Gheorghe devine preşedintele local al PN CD iar între 1994-1995 devine viceprimar al oraşului. 226 . îndeosebi pentru cartierul Balaca pe care l-a ridicat mult. Gheorghe T. ob inând sprijinul schelei în multe probleme gospodăreşti.30. predând ore (plata cu ora) de filosofie la liceele din Ploieşti: Liceul I. Petru şi Pavel din Ploieşti. pentru comportament excep ional. a ob inut fonduri şi sprijin direct. filos. fiind profesor gr. în calitate de analist programator de sistem electronic. organiza ia pionierilor s-a rupt de organiza ia uteceului. Gheorghe (n. În 1990 a trecut la catedră. ceea ce i-a facilitat intrarea în partidul de la putere. profesorul Constantin Dinu este numit şeful unei Comisii de comunicări ştiin ifice pe teme de educa ie şi filosofie. oferindu-le sfaturi şi planuri moderne pentru remodelarea locuin elor. sub conducerea Consiliului na ional jude ean. l-a angajat ca inginer la fabrica de geamuri.1931 la Scăieni).06. destul de consistent. Caragiale” la Ploieşti (1950-1954). Caragiale. lui i se datorează estetizarea oraşului. 24.02. de unde s-a pensionat în 1996.S. unde ing. a urmat Facultatea de mecanică textile din Iaşi (1955). Între timp. Constantin Dinu (n. Scăieni) a urmat clasele primare şi gimnaziale la Scăieni. Pahon u Ştefan rămâne ca unul dintre cei mai activi viceprimari. timp de 14 ani. Prof.a. elaborată pe baza cuvântărilor lui de la Liga Na iunilor pe când era ministru de externe. Altă func ie avută a fost cea de inspector şef al corpului de control al preşedintelui consiliului popular jude ean de atunci.

După terminarea Şcolii Normale de 8 clase de la Bârlad şi a Liceului teoretic. 07.2001). inginer informatician. Florin Turbatu (n. Valentina Teodorescu a urmat şi dânsa Universitatea Româno-Americană Facultatea de Economie a Turismului şi Universitatea Ploieşti.2005). Viorica Bălan (n. 15. 1988. Bucureşti). Facultatea de metalurgie (abs. a fost dat afară din facultate împreună cu numeroşi al i studen i ca şi el. absolventă a Facultă ii de medicină veterinară din Bucureşti.01.03. 1967). a deschis.1924-22. în 1956. 1990). Liceul industrial tot la Scăieni. Cealaltă fată.06. Facultatea de drept. mai jos. Au doi copii: Sorin Vasilescu (9. este învă ătorul cel mai în vârstă din oraş. Prof. după care a urmat Institutul politehnic din Bucureşti. la Scăieni). 30. Ing. absolvent al Institutului “Maxim Gorki” din Bucureşti.10. director al Şcolii generale nr. 01. învă ătorului Frecău eanu. cunoscut mai ales prin buna dispozi ie pe care o împrăştia totdeauna în jurul său. urmându-i.1958) inginer petrolist. Conturimob”. Inginerul Florin Turbatu a studiat clasele primare şi gimnaziale la Scăieni.L. (1947) dar. Cristina-Denisa Dinu (n. Căsătorit cu ing. 10. căruia i-a trecut prin mâini mai multe genera ii de elevi. rusă Platon Go onoga (19.02. A fost căsătorit cu Maria Go onoga (n. petrolistă Valentina Teodorescu. Rodica Dinescu). 18. au doi copii: Letitia Gabriela. 1936. chiar şi atunci când era bolnav. un foarte solicitat birou.1924. Bucureşti (1969-1975) fost director medical al Spitalului Sinaia. absolventă a Şcolii Na ionale de Ştiin e Politice şi Administrative Bucureşti şi Maximilian Mihai.01. Ploieşti). Constantin (Titel) Vasilescu (n. pentru îngrădirea cur ii şi dotarea claselor cu materiale didactice noi. absolventă a Facultă ii de informatică. la Şarânga. în prezent lucrând în administra ia de stat. absolventă a Liceului pedagogic. “S. profesor de limba română la Şcoala nr. Bucureşti. pe str. 1963 şi 1 iulie 1980.08. I-IV din Balaca. Pe vremea cât a fost director la Şcoala cu cl. Au avut două fete: Rodica şi Gabriela. a absolvit Facultatea de biochimie şi domiciliază în Italia.1965. în 2001. absolvent al Universită ii Româno-Americane.1951). 1938.09. 2 Boldeşti-Scăieni despre care procesele verbale ale inspec iilor făcute în acea institu ie consemnează elogios că predă orele de limba română la un înalt nivel profesional.03. fiind socotit “fiu de chiabur”. A urmat un an ca student la Universitatea Bucureşti. s-a îngrijit pentru mărirea spa iului şcolii. Este căsătorit cu Georgeta Vasilescu (n. Caragiale Ploieşti (1965-1969) şi al Universită ii de Medicină Carol Davila. C-tin Dinu. Medicul Teodorescu Valentin (n. 1970 la Ploieşti). Liliacului nr. având şi masteratul în branşă. a peregrinat prin şcolile ardelene de lângă Beiuş. Ion Dinu (n. absolvent al facultă ii de petrol şi gaze din Ploieşti şi Lizeta Vasilescu (n. ca şi sora lui. profesoară de matematică. ing.vet. Loredana-Irene (n. specialist în boli interne (1987-1990). Lizeta este căsătorită în Italia şi locuieşte acolo cu so ul ei. 18. (V. Focşani). Prof. Înv. I. medic şef (1987-2007). post din care va ieşi la pensie. învă ătoare gr.11. 7.C.11. căsătorită cu italianul Imes. absolvent al Liceului I. Buzău). care a func ionat la şcoala din Scăieni până la pensionare. So ia prof.2 Boldeşti-Scăieni. fiind mama unui copil de patru ani. este învă ătoare pensionară.1916-29. Maria Dinu. Ing. revenind anual la Scăieni. specializată în marketing şi management.11. 09.1945). de proiectări şi de copiat documente prin sistem xerox. între 1 sept. frate cu inginerul Gheorghe. 227 . În 1956 vine ca învă ător şi director al şcolii de la Balaca.

Necula (fost director al Liceului industrial Scăieni. alimentarea cu apă a oraşului). Ioan-Liviu Todoran. pe care a condus-o timp de 10 ani.05.1932. General rez.L. chimist Murăşan Iuliana (n. Boldeşti). 31. Braşov). ing. născut la 24 iunie 1958. Facultatea de Horticultură. este directoare la Banca Românească Ploieşti. 1 Boldeşti-Scăieni. PH).11.01. proprietaru firmei DANCOR. +Ion Ioni ă (fost deputat în MAN pe timpul lui Petru Groza). Ing. C-tin Chiri ă (director al Grupului Şcolar Industrial “1 Mai” Ploieşti). 1970. Ing. prof.1924. Din persoanele cu func ii trecute sau actuale. chimist Murăşan Nicolae (n. Artur State (specialist în fibre optice). Prof. Ionescu Mihai (n. Scăieni. ing. Scăieni). col. 4. jurist Gh.1960.R. Director economic Valeria Todoran (n. Ploieşti. Bătrâni.1949. Universitatea Bucureşti. Georgeta Necula.06. Ing. fost director al Şcolii Seciu). S-a pensionat după 35 de ani de vechime. Ploieşti.04. 17 mai 1929 în Boldeşti228 . Dima Valeria (n. timp de 4 ani. Ion Nagy (fost director economic al I. Segarcea-Vale. PH). Ioan Ionescu (n. Ploieşti. 1. Are 2 copii: Alexandru – student anul III la automatică şi Andre – clasa a IX-a.1956. Facultatea Management Industrial.. fost director al BAT. Jean Boeru. Geamuri Scăieni).1970.07. inginer petrolist pe Platforma Maritimă „Gloria”.12. Ing. so ia lui Dan Mogoş. Este inginer la firma personală ArtSoft S. Ionescu Nicolae-Claudiu (n. absolventă a ASE. Pârscov. fostă directoare la Grădini a Boldeşti nr.1960. Gh. So ia d-lui este învă ătoarea Ionescu Mândru a (n. Are 2 copii: Lumini a. Ploieşti). a suferit persecu ii sub regimul comunist).1942. Băneşti. şi Radu Florian – clasa a XII-a la Liceul de Artă. şeful catedrei de hidraulică. com. Ing. 19. Scăieni). facultatea de Muzicologie anul I. Bucureşti. dirigintele oficiului PTTR).1946. absolvent al Institutului Agronomic Bucureşti. dr. Caragiale Ploieşti (1991) şi a ASE Bucureşti. de brigadă Teodorescu D. fondată în 1998. Cristian Tomescu (director tehnic la Romtelecom).11.08. 15. Dima Ion (n. Ion Jipa (în prezent. univ. Ing. profesor la Academia Militară Bucureşti. Buzău). fost director al Şcolii generale nr. 8. şef contabil schela Boldeşti. So ii Murăşan au 2 copii: Diana Elena – studentă la Conservator. 20.09. prof. Ing. Alecse Olteanu (n. de la UPG Ploieşti. 21. Stelian (n. mai cităm pe: Dinu Neacşu (fost deputat în fosta Mare Adunare Na ională). Ing. Ploieşti). 4 (1961-1990). clasa a V-a.1959. absolventă a aceleeaşi facultă i în 1974.05. specializată în Informatică şi Gestiuni. 13. În prezent. Teleorman).L. Dan Mogoş (n. absolventă a ASE. Ogretin. Ilie Mircea (fost director la Jovila Construct. educ. Adriana Năstase. manager la firma Unilever Ploieşti. econ. So ii Dima au doi copii studen i: Dragoş şi Bogdan. 25.Facultatea de Contabilitate. absolvent al Liceului Pedagogic Ploieşti.1932. Pavel (fost judecător la Judecătoria Ploieşti. fost şef de sec ie la schela Boldeşti. clasa a IX-a şi Cezar. econ. absolventă a Liceului I. prof. Nicolae Ion. Prof. Ing. agu – Bistri a Năsăud. Nică Petre (1930-1992).1959.12. Crengu a Mogoş (n. absolvent al Facultă ii de automatică. Ploieşti) manager la firma de Protec ie a Mediului. Vezi Liceul Scăieni. fostă directoare a Băncii Transilvania Ploieşti. 5. Simion Pop. Facultatea de economie agrară 1994. PH). 11. ing.

după care a fost numit învă ător-director la Şcoala cu cl.1967). mat. lângă Vălenii de Munte. fostă directoare a Şcolii nr.10. Prahova). Prof. fost director la Şcoala cu cl. Prof. Bucur Cristian şi au un copil. Este şefă de birou administrativ la Casa de cultură a studen ilor din Ploieşti. lăsat la vatră. personalitate distinsă prin toate ini iativele şi lucrările sale pe plan de învă ământ şi de conducere îndelungată a tuturor şcolilor din oraş (singurul profesor care a fost director la toate şcolile generale din Boldeşti.07. se transferă la Şcoala generală Scăieni. I-IV din Fundeni. 1980-8 sept. fost director al Şcolii nr.03. căsătorită Bucur (n. 12. între 1 sept. pentru că era fiu de „chiabur”.Scăieni) fost loc iitor al şefului Inspectoratului Jud. 21. după 42 de ani de învă ământ. După absolvirea liceului teoretic a satisfăcut stagiul militar într-un detaşament de muncă DGSM (Direc ia Generală a Serviciului Muncii. fiind căsătorită cu ing.1944. 27. 2000. comuna Scăioşi (Făgetu) Prahova. specializată în Utilaj Petrolifer (1996).10. IIV de la şcoala Fundeni. So ii Popescu au trei copii: Popescu Camelia-Anca. ist. Împreună cu so ia sa. Scăieni şi Seciu). mul i ani directoare la Liceul Scăieni. Constan a Diaconescu. unde a excelat cu elevii dumneaei la olimpiadele de română şi matematică. absolventă a Liceului I. Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică.09. 1 cu cl. I-VIII şi al Liceului seral Boldeşti. So ia sa. Învă ătorul Emil Popescu a func ionat peste 30 de ani la Şcoala generală Scăieni de unde s-a pensionat la 1 sept. fost director la şcolile din Boldeşti. Acolo a fost repartizat ca învă ător la una din şcolile de alfabetizare ale unită ii militare.1937. Emil Petre Popescu (n. a avut trei copii ingineri: Lioara-Aurelia Bodan. a func ionat ca profesor suplinitor necalificat la Şcoala generală din comuna Gura Viitoarei. În 1960. (n. Scăieni). Vlădu de 3 ani şi jumătate. Prahova. înv. fost coleg cu preşedintele Traian Băsescu. func ionând ca învă ătoare la Şoimari şi Surani. Octavian Diaconescu (n. În 1968. prof. 1989. Teleorman în 1970. Eugenia-Victori a Popescu (născută Sorescu la 2. S-a pensionat la 1 septembrie 2002.1946 în Podenii Vechi). apoi la Şcoala Seciu.1932). Scăieni şi Seciu. I-VIII Boldeşti-Scăieni.12.1946 – m. Emilia Raluca Popescu (n.1947). absolventă a Universită ii Petrol şi Gaze Ploieşti. 30. Prof. 2. Înv. respectat de to i cetă enii. Caragiale Ploieşti în 1997 şi a Universită ii 229 .07.L. în comuna Şoimari) a urmat Şcoala Pedagogică de 6 ani din Buzău. Georgeta Nicula. Eugenia Filote.1921. între 1968-1980.05. absolventă a Universită ii Bucureşti Facultatea de istorie. distinsa înv. Prof. 12. 1 cu cl.1948). În doi ani a alfabetizat complet peste 200 de solda i. Între 1963-1965. fostă directoare între anii 1989-2000. În 1977 ajunge şef-plin al securită ii la Teleorman. iar cu forma iile şcolare de teatru a ob inut locul al doilea pe jude . Silviu Diaconescu (n. Înv. absolvită în 1965. Făget. motiv pentru care a fost recompensat de conducerea detaşamentului respectiv.09. Dumitru Arcanu. inginer specialist în turboreactoare (în unele articole apărute în străinătate s-a scris că a fost asasinat de securitate în fa a uzinei Turbomecanica din Bucureşti unde avea o func ie de răspundere) şi Dan Diaconescu (n. la Podenii Vechi. cu gradul didactic I. 19. a urmat Institutul Pedagogic de doi ani din Buzău. apoi la Şcoala generală din Gornetul Cuib. până an 1978. Cealaltă fiică este ing. 27. Eugenia Popescu a fost mul i ani conducătoare de cerc pedagogic şi a colaborat cu articole la revista Tribuna şcolii. inginer naval pe vapoare comerciale.

după care a urmat Institutul de Petrol şi Gaze din Bucureşti (1967). Este inginer la o firmă de burse de valori Bucureşti .1947. iar la Bucureşti Şcoala tehnică de chimie (1959). Prahova . Caragiale” din Ploieşti (1956). So ii Georgescu au doi băie i ingineri: CristinFlorin Georgescu (n. În prezent este angajat ca specialist la Vodafone Ploieşti.1969 la Ploieşti). La pensie ieşise în 1990. câ iva ajunşi în înalte func ii din conducerea statului.10. SUA.1936. Căsătorit cu Ana Bocioacă (n. A absolvit Liceul “I.01. A absolvit şcoala generală la Scăieni. apoi. gradul I la Catedra de Industrie Uşoară de la Grupul Şcolar Agromontan „Romeo Constantinescu” din Vălenii de Munte. la seral şi Institutul politehnic Bucureşti. profil Chimie-Biologie şi al Universită ii „Valahia” din Târgovişte şi al Universită ii de Petrol şi Gaze Ploieşti.m. Ceptura de Sus. Facultatea de geologie tehnică. apoi Facultatea de petrol şi gaze. a lucrat ca tehnician principal la Schela de foraj Zemeş. Din mâinile învă ătorilor Emil Popescu şi Eugenia Popescu.1940 la Câmpina) este fostul director tehnic al Uzinei de utilaj petrolifer “1 Mai” din Ploieşti. Are doi copii: Silviu Nicolae. Şcoala medie tehnică de petrol a absolvit-o la Ploieşti (1955). 16. scriitorii din oraşul Boldeşti-Scăieni) şi Gabriel Nicolae. doctorand în calculatoare. Ing. Ultimul copil al învă ătorilor Popescu este Adrian Petre Popescu (n. la Dallas. 30.01.L.Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi.05. unde a ob inut calificativul foarte bine în fiecare an şi unde i s-a decernat diploma de excelen ă din partea primăriei oraşului Vălenii de Munte pentru elevii ajunşi pe locul I la concursurile pe meserii. Scăieni) director/preşedinte al cooperativei Arta Metalului Scăieni timp de 28 de ani. 29. Facultatea de Textile-Pielărie. Nicolae Metea (n. sec ia electromecanică (1996). profesor la Bucureşti.2004).firma “Confident”. Este ing. La început.10. Ing. absolvent al Liceului “Mihai Viteazul” şi al Universită ii de petrol Ploieşti. Germania. Italia. Ing. 25. Rusia etc. apoi director între 1977-1987. Coleg cu prof.09. A fost trimis în delega ii în Grecia. Ca inginer petrolist.2005 la Boldeşti). I. Mai întâi a fost şef de sec ie la Uzina “1 Mai” Ploieşti. 18. ultima oară la Schela Boldeşti.08. a urmat aceleaşi şcoli. 30. 17.12. ambii cu gr. 13.05. şef şantier. Ungaria. mai întâi. Texas. iar facultatea la Institutul de petrol şi gaze. industria locală). a lucrat în mai multe locuri. cu titlul de inginer foraj-extrac ie. de Fizică Atomică Măgurele). Facultatea de petrol şi gaze (1996). (Vezi amănunte la cap. Cristian Petru Bălan în clasele I-III la Şcoala primară din Ceptura de Sus. Ion Nicolae (n. Victor Drăgoi (cercetător fizician la Inst. absolventă a fostului 230 .04. absolvent al Liceului Nichita Stănescu. Adesea foştii elevi vin să le mul umească pentru felul cum i-a învă at şi educat. Bucureşti.1970. 10 mai 1980m Ploieşti). 1939 la Giurgiu). (1961-1966). Lucrează ca inginer la Uzina “1 Mai” Ploieşti. A înfiin at sute de locuri de muncă pentru mul i cetă eni din acest oraş. În oraşul natal. Moineşti. dânsa a terminat Liceul teoretic (1956). unde a fost. Ploieşti). Liceul uzinei “1 Mai” Ploieşti. absolvent al Facultă ii de filozofie (v. fost director general al Schelei Boldeşti. Florin Georgescu (n. apoi ca tehnician geolog la Schela Modârzău. Este căsătorit cu Alexandra (Sanda) Georgescu (n. A lucrat ca tehnician chimist la Institutul de cercetări şi inginerie tehnologică Ploieşti. Colegiul de birotică (2003). specializarea Filaturăesătorie (1998). Vivian Georgescu (n. directorul tehnic al uzinei. au ieşit unii din cei mai străluci i intelectuali din oraşul Boldeşti-Scăieni. din 1987 până în 1998. Ing. inginer geolog.1942-m. prof.

Ciprian Costache (n. Toma din Ploieşti. Ing. Maria Dinu şi Fabiola Stan. cu contracte de lucru în Marea Britanie. oct. Ploieşti). actualul Colegiu “Mihai Viteazul”. sa este preot la biserica din comuna Blejoi. sec ia Grădina zoologică din Parcul Bucov. preot de mare har duhovnicesc. 26 dec. alături de ceilal i colegi ai lui. Corina Metea-Pătrănescu (n. şi a unei şcoli tehnice de trei ani de drumuri şi poduri.04. lucrând în Capitală. şefi de institu ii etc.12. Acum sf. au devenit cunoscu i cercetători. Brazi. 1935. la Clinica de stomatologie şi la Centrul de investiga ii radiologice “Maxdent”. continuată cu un an postuniversitar de Studii aprofundate de inginerie de zăcământ (2005-2006). Facultatea de medicină dentară (2006). 15. Şc. cu specializare în Managementul dezvoltării rurale în inginerie economică . econ. Scăieni). apoi.07. I-VIII. pot fi socoti i printre cei mai buni dascăli de matematică din jude . ingineri. Prof. Sorin Dinescu (n. ulterior. Scăieni). Ion Bilciurescu. Fratele său.func ii de conducere globală.1968). trimis acolo cu o bursă de Facultatea de Teologie din Bucureşti . absolventă a Liceului economic Ploieşti (în prezent. Practic. după aceleaşi studii ca ale lui Iulian. a urmat Facultatea de finan e şi management de la Universitatea “Spiru Haret” din Ploieşti.1972. Silviu Paul Pantelimonescu (n. Scăieni) fost director tehnic adjunct al Schelei Boldeşti.12. urmarea fiind faptul că mul i din elevii lor. Elve ia. Prof. la Primăria municipiului Ploieşti. Mircea Bocioacă (n. Luiza este căsătorită cu preotul Cristi Radu. Fra ii Costache au o soră medic stomatolog. So ii Metea au avut doi copii: Bogdan Metea (n. cel de al doilea job.16. Este 231 . Luiza Radu (n. Prahova. Turcia. Ciprian face naveta între Scăieni şi Londra de câteva ori pe an. Prof. Au locuit amândoi un an la Geneva.07.1981. Este fiul lui Marian Costache şi al Elenei-Lumini a Costache. Paul Pantelimonescu a fost şi director al Şcolii cu clasele I-VIII nr. care a fost preot în Geneva. dacă îi judecăm după rezultatele impresionante ale foştilor lor elevi. În prezent. 2 Boldeşti-Scăieni şi Liceul industrial din Scăieni. Midia. jud. Colegiul Virgil Magiaru) (1996-2000) şi a Universită ii de Petrol Ploieşti. 17 iunie. Anatolia. inspector de specialitate gradul 1 A. electrician auto şi ing. A emigrat în Canada (1988) unde lucrează la SNC Lavalin. A urmat clasele elementare şi gimnaziale la Şcoala nr. Teleajen. 1940) a fost mul i ani Şeful Departamentului Termotehnic la IPIP (Institutul de Proiectaăi Petrolifere Ploieşti). a urmat Universitatea “Titu Maiorescu”. 1943). lucrează la Compania Wiltelski.1990. Seciu). absolvent al Liceului auto. 1968) din Scăieni. implicat în proiectarea rafinăriilor: Piteşti. 05. (n.1878. So ia a func ionat ca tehniciană la primăria oraşului până la pensionare (1967-1997).1980-01.1973. 2 din BoldeştiScăieni între 01. Ploieşti.Liceu A. companie de investi ii a teritoriilor petrolifere din nordul Albertei.Facultatea de Ortodoxie Greco-ortodoxă.02. iar studiile superioare le-a făcut la USAMV (Universitatea de Ştiin e Agricole şi Medicină Veterinară) Bucureşti. Iulian Costache (20.02. Valeriu Teodorescu (directorul Şcolii Seciu cu cl. cotate pe locul doi în lume după Arabia Saudită.01. 04.1950) a fost angajat ca maistru militar la Strejnic. Scăieni). orienta i de aceşti profesori să aprofundeze matematica. 01. profesori în învă ământul mediu şi universitar. Stelian Croitoru (n. Dânsa a făcut aceleaşi şcoli ca şi fra ii ei. Ing. profesori de matematică. Facultatea de petrol şi gaze (2000-2005). Fratele ei. la Bucureşti. Banias-Siria. V.

Senior Mechanical Specialist. au înfiin at. 1968). A absolvit Liceul de arte plastice din Ploieşti şi Universitatea de Arte Plastice din Bucureşti.. Lucian Nicola (n. 01. Paris şi Roma. prin asociere. valoroasă. Med. inclusiv pentru compania TAROM. în prezent la TransCanada ca şef instalare sisteme de operare şi alt soft specific la servere care monitorizează acest proces. 1986. +Ionescu. Ea a inut să aibă în expozi ia de restaurări un minunat Crucifix din argint aurit datând din secolul al XII-lea şi descoperit la Dobârca”. împreună cu so ul ei. Rodica Dinescu (n. facultatea de Electronică. Petre. C-tin Banu. Studii postuniversitare de arte plastice la Paris iar în prezent în Italia. Ploieşti). unde era şef colectiv Calculator. cetă eni de onoare). farm. A fost restauratoare a Muzeului Na ional de Istorie Bucureşti. So ia sa. Mare colec ionară de artă rară. +D. Institutul Politehnic Bucureşti şi Facultatea Mecanică la Michigan University-Kalamazoo USA (1994) este Manager la Concernul MAGNA Windowmotion Toronto . specializată ca restauratoare de artă şi pictor de icoane pe sticlă (reproduceri după icoane vechi din sec. care este considerat o capodoperă a 232 . cu to ii împreună. C. absolventă a Facultă ii de farmacie Bucureşti.) ARTIŞTI PLASTICI. Facultatea de Sculptură (2005). 3 Februarie 1946). Veronica State-Iliescu (n. firmă de soft şi echipamente avia ie. absolvent al Fac. 1950. farm. la Roma (2006-2007). care face cinste oraşului nostru. Bercaru. 4 oct. 16 aug. absolventă a Facultă ii de farmacie Bucureşti şi Ana-Atena Nicola (n. Bucureşti) sculptor profesionist care a domiciliat la Scăieni. După cum vedem. +Vasile Cazacu. arta în B. Malaiezia şi China. XVIII ş XIX). Boldeşti). 1974). USA (2001) şi lucrează la firma Rockwell Collins Rapids Iowa. PREO II LOCALI: +Ioan Vlaiculescu. 1945. Med. +Ion Pi a. 7 din 1 aug. tehn. A ilustrat unele căr i de versuri ale scriitoarei Viorica Rădu ă din Ploieşti.1955). Alina Dinescu (n. la IPIP. Farmacia “Ermia” din oraş care este de mare ajutor popula iei locale prin gama largă de medicamente aflate zilnic în stocul farmaciei. cu diferite lucrări de sculptură modernă. promo ia 1968. 17 apr. Adrian Dinescu (n. 1982. +Vlad Babi. fra ii Stoica (V. (Vezi biserici. a terminat Institutul Politehnic Bucureşti. În Canada a lucrat la IBM ca System Implementor.) Cristian Rădu ă (n. căsătorită Warner. de Mecanică. Fiica lor.04. Dânsa a restaurat Tezaurul de la Peretu. Cristi Radu. farm. Grigore Simion. specializată în obiecte de podoabă. A avut câteva expozi ii în Bucureşti. apreciază că „Veronica Iliescu este una din cele mai vechi restauratoare ale muzeului fiind foarte exigentă cu bijuteriile. absolventă a Şcolii tehnice de farmacie Ploieşti şi a Liceului de farmacie Ploieşti (1969).firmă implicată în construirea automobilelor din Detroit USA. a terminat University of Iowa. o familie de scăienaro-boldeşteni foarte realizată. Maria Tănase (n. 1956). A lucrat la Ploieşti alături de so ul ei. uică Georgeta (n. TINERI ZIARIŞTI ŞI SCRIITORI : Nicolae Moianu (v. 10 ian. +Lică Dinescu.-Sc. cu o bursă “Vasile Pârvan” oferită de “Academia di Romania” din Roma. Scăieni). Fiul lor. Marian Dincă (în Noua Zeelandă). Revista Tribuna României nr.1946.

El a adus inova ii la motoarele cu ardere internă. S-a căsătorit la Scăieni cu Florin Ciulei (n.11. ca de pildă „Maica Precista” şi „Cina cea de taină”. în stilul tradi ional al vechilor iconari pe sticlă din România. A descoperit că bătrâna Victoria Ghi ă (n. Cităm: „Ciopli-voi în copacii minerali / sufletul tău coconi de diamant / Va mirosi în jur a portocali / Când ei (plesnind) vor recita din Kant”. visul Danielei este să ajungă inginer geolog. economistă şi pictor de icoane pe sticlă. copii de pe icoanele din sec. absolvent al Liceului seral Boldeşti-Scăieni. Ariceşti-Zeletin) care avea 110 ani şi 3 luni era cea mai bătrână persoană din România. Subiecte preferate: Sfântul Petru. Dragomir. Învierea. dar cu inima-i de înger împovărată de apari ia ei nedorită într-o familie cu probleme. fost Preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România. Cristina a donat la institu ii 15 frumoase icoane pe sticlă. fost secretar local PN . 15 sept. absolvit în 1970.1973. cu masteratul din 1999. 1968.07. A urmat cursurile Facultă ii de Filozofie din Cadrul Universită ii Bucureşti. restauratoarea se ocupă cu pictarea de icoane pe sticlă. REPREZENTAN I AI REZISTEN EI ANTICOMUNISTE DIN BOLDEŞTISCĂIENI: Petrache (Petre) Angelescu (1906-1973) . Bucureşti. Ne-am bucura ca ea însăşi să ajungă o piatră rară. Deşi doreşte să scrie versuri şi proză. arestat şi dus la Canalul Dunăre233 . Piteşti).12. So ia fostului viceprimar Cristu Vlăsceanu. 9 iunie 1952. Cea mai delicată restaurare pe care Veronica Iliescu a executat-o au fost piesele Traco Getice turnate din argint dublate cu foi e de aur. 2004). 19.1970). Abel Stan (n. A terminat şcoala generală şi liceul la Piteşti şi ASE. Sfânta Fecioară Maria cu Pruncul. A lucrat pictură şi grafică (portrete. Naşterea Domnului. la rubrica “Acasă”. Şcoala generală absolvită la Scăieni. a publicat un prim grupaj de poeme în „Facla literară” (1999) şi a debutat cu volumul de versuri „O zonă Zoster interzisă”. 1. 1969). Silviu Nicolae a fost sufletul cenaclului literar „String” din Scăieni. Silviu Nicolae (n. 20. Scăieni-Balaca).1934). 2000. fiind o pasionată colec ionară de roci şi de pietre rare.func ionar la Asigurarea Românească între 1936-1943. Boldeşti-Scăieni) absolvent al Facultă ii de Educa ie Fizică şi Sport din cadrul Universită ii Babeş-Bolyai din Cluj. compozi ii şi peisaje) şi a participat la expozi ii colective în saloane de artă din Prahova. nr. .artei metalurgice realizată de marii maeştrii. lucrate în serie. 20. cu maestrul Ovidiu Paştina (n. Cristina Ciulei (n. I-VIII din Mati a Prahova şi ziarist la Ploieşti. Scăieni) poet de mare talent cu capacită i de a deveni o voce dinstinctă în marea poezie modernă românească. o fată de o sensibilitate literară deosebită.1889. cu străluciri de diamant. XVII şi XIX. un talent real. editura Vinea. 28. Fratele profesorului Abel Stan este Daniel Stan (n. scrie un foarte mişcător articol “Un înger căzut vrea să zboare”.1975. Profesor de sport la Şcoala cu cl. după care a urmat Liceul de arte plastice din Ploieşti. Sfântul Vasile. Specializare în pictură la Şcoala populară de artă de pe lângă Palatul Culturii din Ploieşti. prof.06. 528 (din 15-21 ian. În prezent. la Liceele din Ploieşti şi Bucureşti. precum şi lucrări de inspira ie personală. Daniela Neagu este elevă în ultimul an la Liceul Pedagogic din Ploieşti. în 1990.03. despre care revista Formula As.Academia de Ştiin e Economice la Bucureşti. 18 aug. Rodica Vlăsceanu (n.

Gheorghe Catrinoiu (a oferit locuri de muncă în magazinul său din Boldeşti). Codru a Mogoş. prof. tratând rezisten a locală anticomunistă. Gheorghe Genel Costache. capit. şef de sec ie care a angajat mul i muncitori). Popescu (n. invocându-se şi poluarea cu miros de cauciuc. depinzând de timpul când PN . ing. întrerupte. Tot organizatoare de excursii mai sunt Puica Bălan. ing. BĂTRÂNII FONDATORI: Bălăceanu Manolache (v. primarul Tănase V. Întrucât Scăieniul ducea o mare criză de apă. ing. zis şi Vasilache: (1889-1969) A fost de profesie croitor. aceste mandate de primariat. Toma Călinescu. în parlamentările ei cu primăria locală. întreprinderile locale). Gheorghe Comănescu (v. 07. Ion Tomescu (şef cadre la schelă.12. Ori de câte ori veneau liberalii. coordonatori şi organizatori de excursii de documentare în locuri istorice: ing. Ioan Tronaru (a oferit locuri de muncă în magazinul său din Boldeşti). capit. Ştefan Pahon u. al cărui membru era. organizatoare de excursii). Ghorghe Petrescu (1917-2001). Mielu Soroiu (Grigore Matei). Fabrica de anvelope s-a construit atunci la Floreşti (Întreprinderea Banloc). Răspop (v. Nicolae Gheorghe ârlea. Tănase Gheorghe a ini iat săparea a două fântâni în comună. din Scăieni. între anii 1930-1936.19332004). venea la putere în parlamentul ării. Tănase V. trebuia distribuită localnicilor după dispari ia moşierului. ing. Emil Popescu. Gheorghe Constantin (Puişor). MILITAN II LUPTĂTORI PENTRU DREPTURI LOCALE: O listă care cuprinde localnici bătăioşi pentru drepturi cetă eneşti şi teritoriale. La vârsta de 18 ani a plecat ca voluntar în Războiul de întregire a neamului (1916-1918). Petre Popescu a urmat şcoala de notari.1898). ing. Contează ca unul dintre primarii care. După război. prin lege. Ilie Răspop. înv. Titel Vasilescu. O tentativă a unei firme germane de a înfiin a o fabrică de cauciuc sintetic la Scăieni a eşuat. scăienarii l-au ales primar în primele decade ale secolului trecut. Ion Nicolae. Vasile Urzică (1950-2005). fost director comercial la Gara de Sud Ploieşti. sub 12 primari din Scăieni. au avut cele mai multe numiri succesive în această func ie. Gheorghe.Marea Neagră între 1951-1953. Rodica Popescu (militantă pentru organizarea de proteste contra celor ce au poluat oraşul cu mirosuri infestate la aşa-zisa rampă ecologică. Teodor Diamant (v. +Ilie B. Gheorghe. Falansterul). Fiind un om foarte întreprinzător. fiind notar timp de 35 de ani. Silviu Diaconescu. a 234 . fost notar al comunei Scăieni şi primar de centru pe mai multe comune. dânsul a avut o misiune destul de dificilă. Mircea Angelescu (1932-2006). Datorită rezultatelor ob inute. În acea perioadă de alternan ă. Nicolae Gheorghe (Bărbosu). unde au supravie uit 300 de solda i din cei 3000 de colegi ai regimentului Doroban i. dar readus când ărăniştii redeveneau lideri politici. tot cu pensionarii sau al i cetă eni dornici de a cunoaşte frumuse ile ării. Nicolae Angelescu (n. opere de artă). Dan Mogoş. Petre G. pe motiv că propunătorii cereau extensie mare de teren din fosta moşie a lui Bălăceanu. capit. Gheorghe T. luptând eroic la Mărăşeşti şi Mărăşti. Despre to i am vorbit la cap. ing. Petre Bălăceanu (strănepotul lui Manolache). colaborator principal al celui mai bun primar. apoi proprietarul unei mici prăvălioare. de reîmpăr irea marii moşii ce apar inuse lui Petre Bălăceanu şi care. pentru fondări de noi locuri de muncă. Falansterul). din Boldeşti (îndeosebi cu pensionarii) şi Aurelia Radu. înv. Petre (Puiu) Angelescu (131. ISAR şi IMUT Buzău. Jean Pandele. la primăria din Scăieni. Gheorghe era schimbat cu un primar liberal.01.1936 Ploieşti).

a urmat ASE Bucureşti. timp de 6 ani. Ionescu-Şişeşti (1885-1867). între 1924-1965. Participase ca reprezentant al jude ului la împroprietărirea ăranilor în 1923. devenind tehnician proiectant la Institutul de Proiectări Miniere din Bucureşti. în continuare. După absolvirea Liceului I. Comuniştii l-au declarat chiabur şi i-au confiscat toată averea. Covasna. apreciat de inspectorat ca unul din învă ători cei mai buni de pe valea Teleajenului. Prahova şi vicepreşedinte al Asocia iei Notarilor din România. 1978) a fost un mare inginer agronom din jud. jud. Nicolae Tănase a absolvit Şcoala Normală din Ploieşti. So ii Tănase au fost considera i de localnici întemeietorii noii şcoli elementare din comunna Scăieni. unde va lupta având gradul de căpitan. Absolvent de frunte al Şcolii Na ionale de Agricultură Bucureşti-Herăstrău. ferma transformându-i-o în Gospodăria de partid Prahova. după care a func ionat ca învă ător în Baraolt. 14.1934 . iar în cele din urmă şef al serviciului de transporturi ICIL Ploieşti.09. Şia construit o fermă-model la Scăieni. căsătorit cu înv. Vor avea doi copii: Cornel şi Natalia. la Homorâciu. 19. Înv.m. Jean Popescu (n. Prahova. a fost numit primar până în 1992 când. 1893-31 oct. Caragiale în 1952. devenind economist. învă ător. Între 1924-1941 va func iona ca învă ător la Şcoala elementară Scăieni. dar care se află. unul din primii directori ai şcolii din Boldeşti.1993). apoi mecanic şef la Întreprinderea Valea Telejeanului din Vălenii de Munte. Adriana Filcescu (învă ătoarea mea în clasele III-IV). Pleaşa şi Măgurele. Constantin Nichita. Prahova: tractoare.fost ales preşedinte al Asocia iei Notarilor din jud. A condus comisia de unificare a legilor din vechiul regat cu sediul la Braşov. de unde s-a pensionat în 1990. Dânsul mai func ionase şi ca şef al Consiliatului Agricol Ialomi a. prin legile noi urmând a fi moştenit de fiul său. dispărut prematur. confiscată de comuniştii locali. se va despăr i de 235 . În 1990. August Călinescu (13 oct. întemeietorul ICAR-ului (Institutul de Cercetări Agronomice din România) şi de savantul Nicolae Iorga (1871-1940). din motive personale nu a mai putut candida la alegeri. N. actuala Universitate Agricolă.03. pe când inginerul era Şeful Regionalei Agricole din Vălenii de Munte. Locuia la Scăieni şi era foarte apreciat de prof. Boldeşti. 29. iar în 1952 a fost alungat cu familia din propria casă.a. şef la BAUPS Ploieşti (Baza de Aprovizionare de Utilaj Petrolifer). Jean Popescu s-a distins ca un activ militant pentru drepturile cetă enilor din oraşul Boldeşti-Scăieni. n. Lipăneşti. unde a fost coleg de clasă cu Nichita Stănescu şi Eugen Simion (preşedintele Academiei Române). ing. ajutând şi pe agricultorii din comună.06. Inginerul August Călinescu a fost printre primii români care au introdus maşini agricole mecanizate în jud. agronomul Călinescu era un mare îndrăgostit de natură şi un mare fermier. El fusese absolvent al Şcolii medii tehnice din Ploieşti (1952). În 1930 a reuşit la concursul de primari de centru devenind. univ.L. trioare ş. batoze. În 1950 a fost dat afară din serviciu de comunişti.1933. Băicoi şi intea. care va deveni baza Ocolului Agricol Scăieni. Actuala fermă ECOFARM/CRIS TIM se află pe pământul lui. Înv. Aceasta va coordona ocolurile agricole subordonate din Valea Călugărească. absolventă a Şcolii Normale din Arad şi care a predat la Şcoala elementară Scăieni. apoi va fi luat pe front. Prahova). Nicolae Tănase (1905-1979. combine. Toma Călinescu. primar de centru peste comunele Prahovene Surani. T. unde va fi şi director. Mai târziu şi-a recăpătat casa inându-se cont că fusese erou cu multe decora ii din primul război mondial.. în conflict cu noii proprietari. Scăieni). ca şi fratele lui Constatin Raul Popescu (n. Gh.

05.. cu so ul ei. 10 iulie 1934 la Scăieni -m.1906-27.) So ia domniei sale. jud. Este tatăl marii artiste Carmen Tănase (n. apoi Institutul pedagogic de 3 ani. a studiat la fără frecven ă ASE Bucureşti şi a fost numit ca şef al Serviciului de informatică la Coopera ia din Ploieşti. urmează Liceul “Despina Doamna” . care s-a străduit să transforme şcoala primară într-o şcoală generală cu clasele I-VIII şi a ob inut fonduri pentru construirea unui nou local de şcoală.05 1982.din Ploieşti. după studiile elementare din comuna natală. ajunse la concursuri de mai multe ori la finala pe ară.05. apoi la Şcoala generală nr. până în ultimele clipe ale vie ii.27. S-a stins din via ă în ziua de 17 martie 1999. care a ob inut rezultate excep ionale cu echipele de coruri. într-o familie de ărani săraci. Prahova. apoi Şcoala normală din Focşani. fostul inspector şef al raionului Ploieşti. la Tripoli. i s-a datorat crearea grădinii model din anexa şcolii. continuat la Universitatea Bucureşti. teatre şi dansuri na ionale. Învă ătoarea Adriana Filcescu (n.03. Acolo s-a căsătorit cu Margareta Vasilescu. unul dintre eroii devota i care au luptat la Mărăşeşti în primul război mondial.196 . 18.L. Drajna de Sus. Acolo îi moare unul din copii.1963) distinsul învă ător Tănase Bălan. la 1 sept. Despre el. Ploieşti) de la Teatrul Odeon Bucureşti. mai întâi predând zece ani la Scăieni. Scăieni) a făcut Şcoala normală din Arad.D. sub titlul “Profesorul Tănase Bălan . scrie următoarele: “În toamna anului 1945 este numit directorul Şcolii din Scăieni (01. La Râu de Mori a fost directorul şcolii până în anul 1938. Scăieni). 3 din Ploieşti. Prof. devenind profesoară de biologie. după care a predat la Liceul Pedagogic din Ploieşti (1970-1980) şi la Liceul economic din Ploieşti (1980-1991). în cartea sa “Din istoricul unor şcoli prahovene”. 1982.01. Editura PRINTEURO. . timp de şapte ani. căsătorită cu ing. dar din care astăzi nu a mai rămas nici o urmă.09. remarcabila învă ătoare Margareta Bălan (n. (. în ciuda faptului că în fa a comunită ii dânşii contau ca unii dintre cei mai buni învă ători. devenit primar la Cârligele. Natalia Tănase.învă ătoarea Adriana Filcescu (n. Bălan (1911-1999). având doi copii. Lui N. Şcoala pe care o conducea devenise una dintre cele mai bune din Prahova. Natalia (Păpuşa) Atanase (n. La absolvirea şcolii. 1963.05. jude ul Vrancea. Născut la 22 aprilie 1911 în satul Blidarele. Aici devine şi directorul căminului cultural.1945-01. 191-192. după care este numit ca director la şcoala din Scăieni. a ob inut titlul de învă ător şi a func ionat în primii ani în Moldova. Tănase I.T. după care a func ionat ca învă ătoare la Scăieni între 1924-1965. Liceul Sf. jude ul Hunedoara. Între timp. Bălan. Tănase Bălan a func ionat ca învă ător atât la Ceptura de Jos cât şi la Ceptura de Sus.1961. 2003).D. apoi mai mult în Transilvania. Ploieşti. I. la şcolile din Clopotiva şi Râu de Mori. prof. + Anton Atanase. la pag. Maria-Doina.exemplu luminos de dascăl autentic”. între inându-se prieteneşte. era fiul lui Ioan D. după studiile elementare de la Scăieni. a devenit profesor de limba română şi istorie. o colegă de la şcoala unde func ionau amândoi ca învă ători. de matematică Gheorghe Nedelea. considerată cea mai frumoasă grădină din tot jude ul.1902 în oraşul 236 . fapt pentru ca a fost păstrat ca director până la pensionare. 31. Viitorul dascăl a urmat şcoala primară în satul natal. Un an a locuit în Libia. când se mută în comuna Ceptura. Facultatea de Biologie (1958). în Drajna de Sus la 15. vol. Ploieşti.. Cornel Tănase (1928-1987). Petru şi Pavel. răspunzându-le întotdeauna cu aceeaşi căldură.09. comuna Cârligele. condusă de subsemnatul. 2005. fiind în fiecare an elev premiant. cu aceeaşi blânde e şi prietenie ce i-au fost caracteristice în întreaga via ă. lângă Sarmisegetuza. PH -15. cu to i cei care îl vizitau.

s-a stabilit cu familia în capitala Noii Zeelande. Econ. fosta capitală a Noii Zeelande.boldeşteanca Violeta Zamfirescu . din Scăieni. În apropierea vârstei de pensie. în înv.C. în Quito. devotat întru totul nobilei meserii pe care şi-a ales-o. jud. prof. D. fiind foarte apreciată de aceştia. ing. în Germania. Fran a şi Floren a. Ing. absolventă a ASE. Tănase Bălan şi-a cucerit o bună reputa ie prin toate locurile prin care a muncit. este şefa unui mare birou din Washington.. revine când şi când în ară. Indiana). iar fiul lor. Ozana Bălan (cu masterat la Universitatea din Bloomington. Codrina Bălan (graduată a Universită ii din Chicago. Canada. şi-a crescut mai mult dânsa cei şase fra i mai mici. stabilită în Italia. directoare „Muzeului Apelor” din Chicago. a emigrat în Germania. Nicolae Angelescu. Foarte conştiincioasă în muncă. frate cu Petrică.. arhit. Libia. a revenit în ară. recunoscut prin corectitudinea lui destul de drastică şi preten ioasă. provincia Alberta. Şi-a încheiat via a exemplară la aproape 82 de ani. Petrică Angelescu şi so ia sa Olimpia Angelescu. (. Figura domniei sale de dascăl de elită va rămâne neştearsă în memoria foştilor elevi. s-a căsătorit în Fran a. ei locuiesc în Calgary. Mă aflam în Auckland. noi nu ne-am repatriat. Ecuador. neam Hubert Bahlmann. şi-au urmat pe fiica lor. fost student la IPG Ploieşti. fiind pentru to i un exemplu luminos de dascăl autentic. Gala i). la fel. talentul său didactic incontestabil. îi ajuta întotdeauna pe cei afla i în dificultă i materiale. a continuat să func ioneze ca profesoară de muzică la Măneciu-Pământeni. Violeta Popescu. până la terminarea liceelor şi facultă ilor. Dr. dar promit să revină în ară după pensionare. Tatiana Mihalcea-Cotillard. din Scăieni. se stabileşte în Toronto. Lizeta Vasilescu. căsătorită în SUA. Wellington. care ia controlat şcoala de mai multe ori.. Constantin Valeria (Busnakowsky). Rodica Dinescu. Mii de oameni i-au apreciat devotamentul fa ă de meseria aleasă. în Scăieni. din Scăieni. Raluca Pascu (Serrano). Violeta s-a repatriat. datorită serviciilor cărora li s-au dedicat acolo cu pasiune.Bereşti. prin inteligen a şi calmul proverbial. cu Alain şi locuieşte în Saint Brieuc. ing.s-a căsătorit cu libianul Abdulatif Aljizawi. Italia). Surorile Constantin. Liliana Tatu (Bahlmann) s-a căsătorit cu ing. universitar din Tripoli.) Prin comportarea respectuoasă fa ă de fiecare cetă ean. Familia de ingineri. din Scăieni. Adrian Angelescu. preotul Marian Dincă. revenind doar în vizite anuale în Boldeşti-Scăieni. Părin ii îndurera i se repatriază. Canada. a colegilor şi prietenilor. unde a decedat în urma unui accident. revine doar în vizită la părin ii din Scăieni. Acolo Adriana a fost ucisă într-un accident de circula ie. cu specializări la Sorbona. fost coleg de facultate la IPG Ploieşti. La fel. căsătorite şi stabilite definitiv în Toronto. Rodica Darie. revin doar ca vizitatoare în Boldeşti. deşi orfană de mamă de la vârsta de 14 ani. Constantin Liliana (Glasser) şi ing. Boldeştencele Florentina Savu-Aguletti şi Nely Cârcioiu. din Boldeşti. unde va rămâne definitiv. După pensionare. s-a ostenit nespus pentru instruirea şi educarea elevilor. Dorina Bălan (dr. ara so ului ei. de unde l-am contactat şi m-a invitat să-l vizitez. a părin ilor acestora. Familia mea a emigrat în SUA: Cristian Petru Bălan şi so ia. Bucureşti. revin rar să-şi viziteze părin ii din oraşul Boldeşti-Scăieni 237 . VECHII ŞI NOII EMIGRAN I: Violeta Aljizawi .” Este consemnarea unui inspector şef. care ajunsese ing. de asemenea. vizitează rar oraşul de unde a plecat. la 15 octombrie 1983. stabilite în Fran a. prof. în cosmetologie estetică). Adriana Angelescu. biologul Loredana Irene Dinu-Imes. căsătorită în Italia. Ing. blânde ea şi bunătatea fa ă de to i românii. în Canada. Sorin Dinescu.

D.ş. în 1879. cât şi în prezent. V-am oferit aceste câteva exemple. au trecut: Ştefan cel Mare. Acesta este şi fenomenul care li se întâmplă multor români care şi-au găsit în ultimii ani de lucru în ările din Uniunea Europeană şi decizia lor nu poate fi condamnată. indiferent de pozi ionarea lor politică. MARI PERSONALITĂ I DIN ARĂ ŞI DIN STRĂINĂTATE CARE. N. Mircea Mali a (n. au trecut sau . din multe altele. nici nu se poate trece pe un alt drum mai scurt spre Văleni decât. Moisil. Horia Patapievci. deci. Gh. în marea majoritate a lor. pictor. de asemenea. Gh. Chivu 238 . Mareşalul Ion Antonescu (1882-1946). Regele Carol al II-lea. ing. Simionescu. N.d. miniştri.le diminuează dorin a de repatriere. mai ales dacă acel loc de muncă este excelent şi le permite să-şi cumpere case în ările de adop iune. spre sta iunea turistică Cheia şi spre Braşov. Valeriu Sârbu (1931). A. 1927). Domnul Moldovei (care a distrus Cetatea Teleajenului de pe dealurile din Scăieni). fiind. sculptor. N. Dinspre Ploieşti. Corneliu Vadim Tudor. oameni de artă şi ştiin ă. M. de numeroase delega ii străine. Paraschivescu. localită ile Boldeşti şi Scăieni au fost vizitate de mari oameni de seamă.chiar sau oprit să viziteze faimoasa Cramă Seciu. o mul ime de mari personalită i din ară şi din străinătate. de-a lungul timpului. Pănculescu din Vălenii de Munte. Să trecem. Nicolae Manolescu. Bogdan Duică. Al. Mihai Viteazul.. Când a venit în vizită la prietenul său ing.această obişnuin ă care le devine cea de a doua natură . Ioan Kemeny (principe al Transilvaniei (1661-1662). R. Tonitza.. Xenopol (1847-1920). obişnuindu-se cu noile locuri unde îşi formează noi rela ii. noi prieteni . trupelor lui Gheorghe Rakocsi I. s-a oprit să admire peisajul sălbatic pe atunci. Încă înainte de construirea vilei de la Casa Seciu. gen. Octavian Paler. Uneori necazurile îi cheamă definitiv acasă. Delavrancea. scriitori.m. G. Moses Gaster. alteori bucuriile. Gabriel Liiceanu. Constantin Brâncoveanu (1688-1714). poet şi ziarist legionar.a. domnul Munteniei. ambasadori. Vlahu ă. Gustave Eiffel (1832-1923). Şt. un loc de pasaj rapid spre Vălenii de Munte. I. Mavrogheni (1786-1791). Ion Ghica (1817-1897). şefi de state. pictor Horia Stamatu (1912-1989). Mihail Sadoveanu. cdt. spre a dovedi că persoanele care au părăsit ara. Al ii nu mai vin deloc. Mircea Cărtărescu. Andrei Pleşu. actor. AU VIZITAT LOCALITĂ ILE BOLDEŞTI ŞI SCĂIENI SAU NUMAI AU TRECUT PRIN ELE FĂRĂ SĂ LE VIZITEZE AMĂNUN IT Fiind o zonă foarte bogată şi bine aranjată peisagistic.mai spre zilele noastre . Nicolae Grigorescu. B. Domnitorul ării Româneşti. C. Oscar Han (1891-1976). Cartojan. francez care a construit Turnul Eiffel. în revistă câteva din aceste nume celebre. Domnul ării Româneşti al Moldovei şi al Ardealului. de-a lungul timpurilor. artişti etc. Pe drumul care merge dinspre Ploieşti spre Vălenii de Munte şi spre Ardeal. Agârbiceau. atât în trecut. traversând pe teritoriul Scăieniului şi Boldeştiului. Vasile Pârvan.N. obligatoriu. prin cele două localită i. chiar dacă ar dori să revină în locurile de baştină. I. Vasile Brezeanu. din actuala aşezare Boldeşti-Scăieni. Călinescu. ÎN DECURSUL TIMPULUI.

Bălan. preşedintele fostei RSR şi consoarta lui. lider politic. Anghel celebrul poem “Balul pomilor”. vestit pictor de biserici. mareşal. Ştirea o am de la fiica prefectului. conducătorii socialişti Iosif Nădejde şi Paul Bujor. D. com. cu care am stat multe ore de vorbă la Scăieni şi acasă la dânsul. au mai fost vizitate de: Dimitrie Anghel (1872-1914). naşa de botez a Codrinei Bălan şi a Ozanei Bălan). 5979 din 13 mai 1971. profesor. om politic. colaborator al lui Henri Coandă şi vechi prieten al lui Cristian Petru Bălan.. poet clasic român. redau aici câteva date biografice ale Mariei Petre. Mateiu Caragiale (1885-1936). Colceag. Mareşalul Iosip Broz Tito (1892-1980). Era prieten cu Cristian Petru Bălan cu care se vizita reciproc. d-ra Viorica Anghel. care mi-a povestit despre vizita unchiului ei la Scăieni. fiul lui I. Gheorghe Eminescu (18891987). printre multe somită i din ară. Nicolae Furdui Iancu. Acolo. Germană. preşedintele ării.” În acea grădină am stat mult de vorbă cu acad. Nicolae Simache (1905-1972). Justin Capră. Localită ile Boldeşti şi Scăieni.L. Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu. Continuăm lista cu vizitatorii de seamă a acestor localită i: Nicolae Iorga (1871-1940). la Bucureşti. Gheorghe Turda. Tot în acea grădină veneau adesea prietenii prefectului. arhitect. la nivelul de conducere a Bisericii Ortodoxe Române. D. preşedintele Consiliului de Stat al fostei R. Întrucât. Acad. nr. Ea s-a născut în satul Parepa-Ruşani. Ion Iliescu. D. 1923 şi a decedat în casa ei în ziua de 5 iunie 1996. Corneliu Zelea Codreanu (1899-1938). Henri Coandă (1886-1972).1933). la vârsta de 73 de ani. Panaitescu-Perpessicius. care a cântat la Scăieni. colegul de clasă al fostului primar Jean Popescu. Gheorghe Gheorghiu-Dej./ În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea. director de muzee prahovene. arhitect. Eugen Simion (n. Constantin D. Patriarhul Iustin al Bisericii Ortodoxe Române. colegul de clasă al fostului primar Jean Popescu. rez. Anghel (1867-1935). nepotul de frate al poetului na ional M. A cercetat bisericile din Scăieni şi Boldeşti. primul secretar al partidului comunist român. se discută posibilitatea sanctificării în viitor a acestei fiin e deosebite. scriitor. A pictat biserica (dispărută) de la Boldeşti. Despre geneza poeziei “Balul pomilor” am publicat un articol în Flamura Prahovei. Iată un citat din această gingaşă poezie: “Ce e de spumă sus pe ramuri. preşedintele Iugoslaviei. istoric. prietena mamei mele. Patriarhul Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române. Toma Socolescu (1883-1960). Pârvu Mutu (1657-1735). inventator român. Maria Petre (Fecioara de la Parepa. fondator al mişcării legionare. în ziua de 22 sept. istoric. era o copilă 239 . col. tenorul Ion Dacian. prefectul jude ului care avea un conac la Scăieni. Ion Dichiseanu şi mul i al ii (vezi numele lor la pozele anexă). istoric. Gheorghe Zamfir. când el îşi vizitează casa de la Scăieni. inventator de reputa ie mondială. Ioan Socolescu (1856-1924). Prahova. care a venit de mai multe ori în vizită la fratele său. se face jos de catifea. care vine anual acasă la prof. Nichita Stănescu (1933-1983). Panaitescu Perpessicius (18911971). în majoritate lideri politici de la Bucureşti. preşedintele Academiei Române. Caragiale. Emil Constantinescu. Atunci nepotul Luceafărului a fost adus să viziteze Şcoala de la Scăieni şi Clubul de la Boldeşti unde a vorbit mul imii adunate. Acad. De mică. în livada din fa a casei. Regele Mihai I. preşedintele ării. Eminescu. Walter Ulbricht (1893-1973). a scris impetuosul D. poet.Stoica./ Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par mantii grele/ Zvârlite de dăn uitorii ce au rămas numa-n dantele. scriitor.

Mihai Apostol. actri ă. A înfiin at Corul Ansamblului CFR. 01. Mureş (1927). “Flori din Prahova” etc. univ. Ioan Botezătorul. a luminat puternic. În acel loc s-au mai petrecu şi alte minuni. Vasile Nicolescu (1929-1990). 1927). Alte a Sa. lieduri etc. principele de Hohenzollen. prieten cu autorul acestei căr i. Nicolae Boaru. o cruce albă. compozi ii pt. Din clipa aceea. scriitor. Corul Sindicatului Învă ământ. după ora prânzului. a urmat IATC Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti (1980-1984) la clasa Prof. prof. Editează antologii muzicale cu folclor prahovean (“Mândră floare-i Prahova”. publicist. Cristian Petru Bălan. Ploieşti). Corneliu Şerban. C-tin Enciu.18. Leonida Vasilescu-Brezeanu (n. Margareta Bălan. Vladimir Zamfirescu.L. com.1907 la Tg. regizor. pe malul lacului. luând forma unui tunel plin de mii de îngeri. Într-o noapte. iar crucea nu a dispărut decât atunci când Maria Petre a fost aşezată în mormânt.1961. Maria putea vindeca bolnavii de cele mai grele boli şi putea prezice evenimente care s-au realizat. fratele înv. dirijor. Matilda CaragiuMario eanu (n.1971. de estradă. Este unchiul prof. Teişani). la bătrâne e. poet. Bujor-m. prof. dirijor al orchestrei populare Flacăra Prahovei Ploieşti. directorul Bibliotecii Jude ene “N. A fost vizitată de patriarhul Miron. iar. corală. apoi director general al Ministerului Telecomunica iilor. timp în care s-a strâns în jurul ei o mul ime de lume. rămânând aşa câteva ore. al lui Toma Caragiu şi al lui C. când feti a nu împlinise 12 ani. Şcoala Normală la Tg. colegă cu Oana Pellea şi cu Radu Duda.. autor de căr i de câtece şi coruri “Carte de cântece şi coruri şcolare” (1936). de muzică la Liceul I. Carmen 240 . Emil Vasilescu (n. Emil Vasilescu. pian. folclorist. de cameră. şi prolific istoriograf prahovean. inspector general al CFR. al lui Eugen Simion. Maria. Compune muzică de scenă. Toma Caragiu (1925-1977). Ploieşti. poet (n. operete. Al i vizitatori ai oraşului: prof. În ziua de joi. Zigu Ornea. vecinii crezând că arde mânăstirea. zi mare de post. televizată în direct. trăind la Scăieni. pictor. publicist. imensă. coleg de clasă cu autorul căr ii de fa ă. George Vasilescu (1904-1983). acoperişul mânăstirii construită la locul apari iei. Tatăl şi bunica ei. a căzut în genunchi. I pentru prof. prof. compozitor. Savel Ştiopul. Nicolae Mihai (1932-2001) romancier. Mureş.10. 1937). Carmen Tănase (n. Cristian Petru Bălan.P. “Moş Cocoloş” (1940) etc. sora lui Toma Caragiu. Corul Primăriei Ploieşti.01. muzică vocal-simfonică. Iorga”. de patriarhul Teoctist. 29 august 1935. 27. Olga Tudoreche. când. într-o zi senină. “De pe plaiuri prahovene”. spunându-i că a ales-o pentru sfânta misiune de a fi un exemplu a credin ei adevărate şi pentru a sfătui pe oameni să se întoarcă la credin ă. vioară. dânsa a avut o revela ie copleşitoare. econ. I s-a cerut ca în acel loc să se facă o fântână şi o biserică. profesor de muzică. fiul prof. la sărbătoarea Tăierii capului Sf. Ploieşti). a apărut deasupra cortegiului de preo i şi de oameni. Conservatorul de Muzică tot la Tg. Bălan. coleg de clasă cu autorul acestei căr i.foarte evlavioasă.01. a operei “Corina”. 28. frate cu înv. având mormintele la Scăieni.1938. venită la Scăieni în inspec ia de grad. autorul “Simfoniei ploieştene”. Caragiale Ploieşti (1954-pensionare). univ. care se afla la marginea lacului din spatele casei. dar lumina vorbitoare a atins-o şi copila s-a calmat. Margareta Bălan. prof. Fiin a de lumină i-a vorbit cu un glas blând. Cei care încercau să o atingă erau arunca i de o for ă invizibilă înapoi. ca în gravura lui Gustav Dore din cartea lui Dante “Divina comedie”. La înmormântarea ei. profesor. dintr-un nor care s-a coborât din cer asupra ei. coruri mixte. actor. compozitor. a apărut o figură de lumină puternică. La început. prof. Maria s-a speriat. lui Nichita Sănescu. prof.06.

Maria Lătăre u. Pu ine orăşele atât de mici au fost vizitate de oameni atât de mari. Ileana Constantinescu.a. 241 . îl amintim pe marele campion mondial de box la categoria semiuşoară.a venit şi a stat de multe ori în această localitate. adus de colegul său care l-a recrutat de la juniori. Irina Loghin. Leonard Doroftei. Dintre sportivii care şi-au sărbătorit victoriile la Casa Seciu. au călcat pe frumoasele meleaguri ale mult căutatului oraş Boldeşti-Scăieni. Maria Tănase. Nelu Hu u. Romica Puceanu.. Ion Bogza.. nedescoperi i de mine. posesorul “Centurii cu diamante”.şi încă mult mai mul i. Ileana Sărăroiu. Ion Luican. Angela Moldovan. Ştefan Lăzărescu. boxeurul Dan Codescu ş. Aceştia .

valoarea localită ii am urmărit să fie percepută şi în întreaga ei complexitate social-istorică. cum sunt acele informa ii inedite despre Falansterul de la Scăieni. dar. dar m-am gândit că s-ar putea. să aibă dreptate. Lăsând la o parte importan a ei economică şi industrială pentru întreaga ară. alte dimensiuni şi . m-am gândit în primul rând să o redactez mai mult pentru localnici. vor ajunge. ea va fi percepută de orice lector interesat. Ei bine. realită ile şi oamenii lui vor capătă alte aprecieri. vizibil pentru el. demne de ştiut de fiecare român. aflat într-un rapid proces de schimbare. care este şi va rămâne un factor indiscutabil. cu siguran ă. Pe cât a fost posibil. Nu a fost uşor să le găsesc de la distan a de peste 10. alta decât fusese înfă işat sub interpretările ideologice impuse de regimul comunist. mi-a spus: “Cristian. sau cei care le parcurg cu răbdare cronicărească. Ştiu. Poate a vrut să mă flateze şi să-mi gâdile pu in patriotismul meu local. Dintr-o localitate din Prahova.cine ştie . pierdute undeva pe valea Teleajenului. Oamenii au valorificat mai mult sau mai pu in acest uriaş avantaj. cât şi de prezen a în contemporaneitate a noului oraş. iar alte capitole m-am străduit să le prezint ca pagini necesare a fi incluse în însăşi Istoria României. mi-am dat seama că aş face o greşeală să nu lărgesc mai mult aria descriptivă şi să nu o adresez oricărui cititor din România. Un american care a venit la mine şi a privit peisagiile locale din jur. Oricum. de care nici o istorie contemporană nu pomeneşte. că la intea există nişte băi termale pentru tratarea reumatismului. pentru că nu fuseseră făcute cunoscute de nimeni înaintea mea. apele termale saline care fuseseră folosite acum cincizeci de ani la băile improvizate de pe strada Distilăriei din Scăieni. suficient de amplificată. pe spa iul acestei localită i. mi s-au spus de nişte specialişti că erau mult mai bune 242 . din orice jude . cu numeroase exemple concrete alese din via a zilnică.poate chiar şi o anumită aură strălucitoare. prezentat aici într-o lumină nouă. de pildă. importan ă la care a contribuit în primul rând valoarea însăşi a multor cetă eni care au trăit aici. fii sigur că s-ar face investi ii colosale şi s-ar scoate din el o perlă. care provin de aici sau care trăiesc aici în zilele noastre. când m-am decis să scriu această monografie.000 de kilometri şi după o lipsă din ară de peste 22 de ani. atât de un trecut istoric impresionant. Desigur. oraşul Boldeşti-Scăieni va fi în eles şi va fi văzut într-o altă lumină. chiar ca un punct unic. este departe de a fi fost valorificat în întregime. ca un punct geografic destul de important pe harta ării noastre . m-am străduit să scot în eviden ă cât mai multe din aceste valori. la rând. precum ar fi trebuit. în multe privin e. Aşadar. dacă ar exista acest loc frumos în America. de o splendoare unică. Peisajul natural intercolinar.şi. deoarece unele capitole se referă la problemele generale ale ării. totuşi.Concluzii Cititorii care survolează cu privirea unele sau altele din capitolele acestei monografii. pe măsură ce avansam în cercetarea documentelor. o sta iune balneoclimaterică de prim rang”. sau cum sunt paginile de revoltă muncitorească din Boldeşti-Scăieni şi de luptă armată cu organele securită ii. la o concluzie clară: citind paginile respective. mai mult sau mai pu in cunoscută. Dumnezeu a aşezat localitatea descrisă de noi într-un loc destul de binecuvântat şi de bogat. s-au petrecut evenimente istorice deosebite.

a început să moară sub ochii noştri şi că locuitorii lui tineri au plecat deznădăjdui i în bejanie. necenzurate. Zilnic creşte numărul miliardarilor răsări i din rândul acestor vampiri hidoşi şi. Nicolae Iorga. Din păcate. ei sfidează masa popula iei sărace care este majoritară şi care spera cu entuziasm că Revolu ia le va aduce frumoasele schimbări visate. aurul negru de sub pământul lor era folosit mai mult de străini decât de ei. încurajează corup ia.şi de ea se fac vinova i neocomuniştii care făceau spume la gură strigând cu ipocrizie: “Nu ne vindem ara!” . fermele. Dar cineva a avut grijă să desfiin eze acele băi scăienare. vă garantăm că s-ar fi putut pava cu marmură trei oraşe de mărimea acestui oraş. de un organ de presă distribuit gratis fiecărui locuitor. spre a acumula averi fabuloase. Dumitru Panaitescu Perpessicius. Să fim convinşi că se pot găsi şi căi concrete de rezolvare a ei. care să difuzeze ştiri locale. prin străinătă uri. am putut înfiin a atât o publica ie locală.. căci. Desigur. date lor printr-un contract criminal de un fost premier neocomunist care a fost deja adus în fa a justi iei fără a pă i totuşi mai nimic. Nicolae Mihai. ca să-şi poată între ine familiile. Corneliu Şerban. “Suflet românesc”. “Datoria românească”. chiar unul destul de urgent. situa ia este specifică multor alte aşezări. la urma urmelor. ştiri din ară şi de pretutindeni. nu numai acestui oraş . Gheorghe Eminescu. Mateiu Caragiale. vite şi păsări . iar oameni cu spirit practic au ales întinderile de teren locale să ridice pe ele solide întreprinderi. chiar dacă au existat şi câteva cuceri de libertă i evidente. baza i pe for a banilor.paralel cu existen a unui post de radio şi de televiziune local. Vasile Nicolescu. Frumuse ea peisajului local a atras scriitori care l-au vizitat cu inters (poetul Dimitrie Anghel. toate companiile petrolifere fiind acum în mâna austriecilor. crescătoriile de porci. ei au privatizat (vândut) străinilor cele mai valoroase terenuri. elaborată cu greu şi cu mari sacrificii. Nichita Stănescu). Ne doare sufletul să vedem şi să spunem acum că toată industria locală din Boldeşti-Scăieni. to i la un loc.. Inechitatea acestui contract a fost arătată şi de preşedintele Băsescu. În Chicago. realitate deosebit de tristă care vedem neputincioşi că. procurate necinstit din avutul statului român. sărăcindu-ne şi distrugându-ne valorile na ionale. ei au vândut bogă iile subsolului companiilor străine. Dacă numai 5% din pre ul petrolului scos din sondele locale ar fi fost folosit pentru modernizarea localită ii. Un prim pas.tot ce s-a mai putut vinde spre folosul lor. Oraşul devenise o mică citadelă industrială. Nici acum nu este târziu să fie repuse în func ie. Zigu Ornea.aceşti neomafio i .şi mai puternic curative decât apa din băile de la intea. iată. în trecut. oraşul Boldeşti-Scăieni nu a scăpat de tentaculele acestei caracati e mafiotice. încalcă moralitatea creştină. de-a lungul zecilor de ani. material şi spiritual . ar fi ca oraşul Boldeşti-Scăieni să dispună de un ziar propriu. continuă şi astăzi. care să mobilizeze popula ia şi să trezească conştiin a oamenilor în orice domeniu economic. Grija mare a edililor din prezent şi din viitor este să creeze condi ii care să schimbe radical această situa ie. cumpără pe justi iari. sfidează cu nonşalan ă legile şi. fără să poată interveni nici el cu ceva concret spre a-l anula.au distrus industria înfloritoare. Nici de bogă iile subsolului nu s-ar spune că locuitorii boldeşteni şi scăienari ar fi profitat cât trebuie.dar iată că ne-au vândut-o în propriul lor folos. ei au devalorizat băncile. cât şi un post local de televiziune pentru românii americani. care au mers bine ani 243 . Dar ei . Nu mi-a fost teamă să arăt deschis acest lucru în lucrarea de fa ă.

Las altora mai tineri împlinirea acestui deziderat şi sunt convins că se vor găsi ini iatori. în primul rând ea va uni pe to i locuitorii frumoasei aşezări să-i accelereze evolu ia şi lupta pentru drepturile cetă eneşti inalienabile. Ei vor trebui să fie mândri că am existat şi că am trăit înaintea lor pe aceste blânde meleaguri ale visurilor ce trebuie împlinite. Tocmai de aceea. chiar dacă au mai rămas încă multe de spus. Ceea ce am dori cu to ii este ca urmaşii urmaşilor noştri să nu uite că aceste genera ii . Trebuie umblat la buget pentru asemenea priorită i şi trebuie apelat insistent chiar şi la bugetul statului. este una de bun augur: EXCELSIOR! . În perspectiva viitorului. în speran a că va fi şi va rămâne o carte de referin ă. pentru prezentul şi viitorul Boldeşti-Scăieni. Urarea mea. 8 martie 2007 244 . el va fi un cartier nordic al viitoarei Metropole Ploieşti. Fără îndoială. deoarece eu nu trăiesc acolo. cu totul diferit de felul cum îl cunoaştem noi astăzi.numite fără exagerare genera ii de sacrificiu .TOT MAI SUS! Cristian Petru Bălan Membru al Uniunii Scriitorilor din România Membru al Academiei de Ştiin e şi Arte Româno-Americană Chicago/Glen Ellyn. dar dorin a mea de a face aşa ceva şi la BoldeştiScăieni nu este realizabilă.de zile (“Datoria” mai apare şi acum). În oraş există destule resurse materiale şi umane ce pot fi valorificate. tehnologia de asemenea. construindu-le o pistă de decolare spre viitor. ea va fi vocea cetă enilor din oraş şi. ştim că Boldeşti-Scăieni va arăta ca un oraş ultramodern.au pus bazele fundamentale ale noii cetă i. nu putem încheia aceste pagini pe un ton pesimist. Lumea evoluează rapid. For a massmediei este uriaşă. Autorul s-a străduit să ofere tuturor cititorilor o mică enciclopedie despre oraşul pe care cu drag l-a descris.

plays. the engineer Teodor Diamant (1810-1841)-a young disciple of the French socialist Utopian Charles Fourier (1772-1837) . More recently. were transformed by the discovery of petroleum in the heart of their hills. two towns with rich individual histories. Romania. The city officially formed in June 1968. political. located in the picturesque undulating region along the Teleajen River valley where residents practiced agriculture. Bucharest. through the unification of Boldesti and Scaieni. Ploiesti.About this book Author Christian Petru Balan was born in 1936 in Sibiu.and a paper mill in Scaieni. and 10 kilometers north of the county seat. and schools. with an emphasis on its industrial transformation and its cultural development. 245 . while the headquarters of the oil extraction operation were located in Boldesti.and his friend Manolache Balaceanu (1807-1842) founded an agrarian-industrial Utopian community based on egalitarianism called a phalanstere where the locals worked together for mutual benefit. It is located 80 kilometers north of Romania's capital. The city's main tourist attraction is Crama Seciu." is the first book dedicated exclusively to documenting the history of the city where he spent most of his life before moving to the United States. His latest book. the city's picturesque areas have become a favorite vacation home destination. The accompanying population boom mostly industrial workers . a beautiful villa that crowns a hilltop and is home to a winery and restaurant and which attracts hundreds of Romanian and foreign visitors every year. In conclusion.at one time the largest in Romania . cultural and artistic vantage points.485 residents located in Prahova County. A former teacher in both Romania and the United States. where he has been residing with his wife Dorina and their two daughters for more than twenty years. his published works include novels. In Scaieni. With the onset of petroleum extraction. The author describes the evolution of the city from historical.led to the construction of new residential buildings. The two formerly modest towns. "The Monograph of Boldesti-Scaieni. Boldesti-Scaieni is an agrarian-industrial city of 11. social. screenplays. books of poems and various dictionaries. stores. the author shows the potential that the city of Boldesti-Scaieni has to become one of the most beautiful and prosperous locations in Romania. the towns grew quickly and local industry expanded to include a glass factory . after which it was forcibly dissolved by the authorities of the day. viticulture and cattle raising. as well as a painter and sculptor. The Scaieni phalanstere lasted only one year. economic.

neîndoios.Via a lui Mihai Eminescu”..P. dar admirabil. scris în 1967. cu personaje şi ac iuni oglindite prin alternan ă sau în planuri paralele. Bucureşti. Stilul însuşi e de o viguroasă prioritate. Bălan. de expresie neaoşă românească. nepotul de frate al marelui poet..” (Prof. Lumii efemere ale veleitarismului şi minciunii i se opune. amintind întrucâtva de tehnica şi mijloacele de realizare artistică a romanului “Sertarul cu aplauze” de Ana Blandiana. un prea frumos efort şi nu odată m-am surprins minunându-mă de fermitatea cu care povesteşti. fără exces de pedanterie. Scriitor şi critic literar despre nuvela “Sânge spaniol”. Dumitru Panaitescu-Perpessicius (1891-1971).faptul că el se lansează şi în genul aforistic nu constituie o surpriză. umanismul iubirii. chiar surprinzător de perfectă. este un bun exemplu de tratare literară a unor probleme de conştiin ă cu mijloacele simple ale polemicii de idei. scris de C. cu un limbaj colorat şi savuros.) “Excep ional!” (Marele poet Ion Alexandru (1941-2000) despre romanul “Dincolo de curcubeu”. cu o tehnică a contrapunctului menită să finalizeze momentele de înaltă tensiune.” (Col.) Povestea se desfăşoară nu numai nestingherită.) “Romanul “Dincolo de curcubeu”. (. scrisă la vârsta de 25 de ani.) “Pentru cine a citit căr ile lui Cristian Petru Bălan . cu dialoguri şi comentarii subtile. Sincere felicitări.N.în special excelentul roman “Dincolo de curcubeu” .” 246 .) “M-am delectat citind scenariul dumitale închinat unchiului meu Mihai Eminesu şi achizi ionat de cinematografia română. de la prima până la ultima pagină.Despre căr ile scriitorului Cristian Petru Bălan “Sânge spaniol” e. 2001. până la cea savantă. pocăin ei şi iubiri de neam. de siguran a cu care zugrăveşti tablouri din natură. (Acad. L-am citit cu emo ie şi entuziasm. Editura Albatros.) “Scris într-o manieră incitantă. critic şi istoric literar despre cartea de aforisme”Cioburi de cristal”.” (Text publicat). erudite. Rusu. Gheorghe Eminescu (1894-1989). romanul “Dincolo de curcubeu” surprinde şi captează.” (M. Dr. despre scenariul de film “Geniu sublim . Aurel Sasu în “Dic ionarul scriitorilor români în Statele Unite şi Canada”. scriitor şi memorialist. Univ.

201.” (Prof.) “Cristian Petru Bălan . 2001. tehnici şi formule artistice mânuite într-un mod cu totul original.traducător mai ales din limbi romanice.) “Rareori mi se întâmplă să iau o carte în mână şi să nu o pot lăsa. Editura Funda ia Luceafărul.” (“Istoria literaturii române de azi pe mâine” de Marian Popa. Constantin Enciu despre romanul „Oaspe ii din Elizeu”.(“George Băjenaru. Bucureşti . Eugen Simion.” (Ioan Dan (1922-2003).) “O carte care surprinde cititorii.. precum şi pasionat OZN-ist. 120. în cartea “Cititor în exilul creator”. Enciu este fostul profesor al lui Nichita Stănescu. scriitor şi critic literar.) 247 . Prof. pag. mare romancier român. citind-o cu nesa până la capăt. artist plastic patriotic şi religios cu teme române şi americane. Meridianul românesc din 23 mai 2004. Bucureşti. Toma Caragiu şi Cristian Petru Bălan. Editura “Danubius”. în primul rând prin modalită i. este un poet eclectic care se roagă pentru resurec ia virtu ilor na ionale şi pentru înlăturarea răului abătut peste ai săi. critic literar.

Constantin. I. – Contribu ii la istoria petrolului românesc. 2005. ESPLA. 2. cercetare de psihosociologie concretă la Boldeşti. Bucureşti. sub redac ia prof. – Arhivele Na ionale – Direc ia Jude ului Prahova. de Mihai Racheru şi E. – Ion Ghica. de Gr. Traian Herseni. – Contribu ii la istoricul oraşelor Ploieşti şi Târgovişte. 1956.Bibliografie selectivă – Marele dic ionar geografic al României (1898-1902). – Oameni care au fost. Negulescu. Bucureşti. Bucureşti. – Micul dic ionar enciclopedic. 1939. – Industrializare şi urbanizare. Ploieşti. feb. Statului Bucureşti. Gherghe Pârnu ă. editura Politică. 1966. tip. editura Printeuro. editura Academiei R. de Boncu M. – Micul dic ionar enciclopedic MDE.. editura Academiei R. editura Mileniul III. 5 vol. Opere vol. vol. vol. la Hovari gen. – Monografia unui sat. Bucureşti. – Dic ionar istoric al jude ului Prahova. de Henri N. 1999. de D. – Rucăr (monografie). editura Univers Enciclopedic.R. de Mihai Apostol. G. Nedelea. editura Pygmalion. – Comentarii şi contribu ii la Dic ionar(ul) istoric al jude ului Prahova. de prof.. 2006. de prof. Date noi privind industria petrolieră din jude ul prahova în jurul anului 1900. – Dic ionar topografic şi statistic al României. editura Cartier. 1969. de Nicolae Iorga. 2004. edi ia a II-a. 1872.S. de Zigu Ornea şi Ion Cojocaru. editura Enciclopedică şi editura Univers Enciclopedic. 1972. ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM). Bucureşti. de Octavian Onea. editura Funda iei Regale. 2005. – Falansterul de la Scăieni. 1985. al Academiei Române. 2005. 1970 (258 pagini). univ. C. Nicolae Simache. Ploieşti.I. Gh. – Studii şi materiale privitoare la trecutul istoric al jude ului Prahova.S. 248 . – Dic ionarul ortografic. Stahl.R. Bucureşti. I. Tocilescu. Bucureşti. Frunzescu. I. I şi II. 1971. Brătianu. de prof. – Din istoricul unor şcoli prahovene. Societatea Culturală Ploieşti. – Magazin istoric nr.

............................................................61 ŞCOLILE ORAŞULUI ...............................................................79 BIBLIOTECA DE PE LÂNGĂ CASA DE CULTURĂ SCĂIENI............................................................................................................................ Istoricul localită ii: primele men ionări documentare....................................................................................70 GRĂDINI A DE LA SECIU .......................................................................................................................................................................................................................................... Cultura în oraşul Boldeşti-Scăieni ........ Cadrul geografic............................................................................ CĂMINE CULTURALE..........................................102 249 ..................72 ŞCOALA MILITARĂ DE SUBOFI ERI POMPIERI “PAUL ZĂGĂNESCU” BOLDEŞTI-SCĂIENI..............................................96 LUCRĂRI DE ARTĂ DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI ....61 ŞCOALA DIN BOLDEŞTI ............................................................................................................................................ 11 CAPITOLUL II........................................................ peisagistic....................................................83 CASA DE COPII ORFANI DIN SCĂIENI .............. 61 MUZEUL ORAŞULUI................................ Înfiin area oraşului Boldeşti-Scăieni......72 GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIA STICLEI BOLDEŞTI-SCĂIENI...75 CLUBUL BOLDEŞTI ....................................................................................................................................................................................... Popula ia oraşului Boldeşti-Scăieni................ Despre numele acestui oraş.... 52 CAPITOLUL VI........ arheologic şi botano-faunistic al oraşului Boldeşti-Scăieni............................................................................. Localită ile Boldeşti şi Scăieni în timpul celor două războaie mondiale...................................................................................................................................... 55 CAPITOLUL VII......................... Falansterul de la Scăieni............................................................................92 CIMITIRELE...............................................................................................................................66 ŞCOALA DE LA SECIU ..91 BISERICILE CREŞTINE DUPĂ EVANGHELIE ....84 BISERICILE DIN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI...............74 CLUBURI....................................................................................................................100 MONUMENTUL EROILOR DIN BOLDEŞTI ..................................................... climateric...........48 CAPITOLUL V....63 GRĂDINI ELE DIN BOLDEŞTI ...89 BISERICA “SFÂNTA TREIME” DIN SECIU.................................................................65 ŞCOLILE DIN SCĂIENI ...........................Cuprins De sub pulpana lui Sevastos*) (prefa ă) .. 18 CAPITOLUL III............................................................95 CASA SECIU ....75 CASA DE CULTURĂ SCĂIENI.................87 BISERICA “SFIN II ÎMPĂRA I CONSTANTIN ŞI ELENA” DIN BALACA................................. ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIL” DIN BOLDEŞTI ................ 36 STATUILE LUI DIAMANT ŞI FILMUL ARTISTIC DESPRE FALANSTER ............99 MONUMENTUL EROILOR DIN SCĂIENI (1916-1919).................. 5 Cuvânt înainte....................................... CASE DE CULTURĂ .......................................................................................................................... Poli ia locală.................................................................... 31 CAPITOLUL IV....... 7 CAPITOLUL I.................85 BISERICA “ADORMIREA MAICII DOMNULUI” DIN SCĂIENI ............................85 BISERICA “SF..............................................................................

... ŞI DIN STEMA COMUNISTĂ A C............................................................................105 STATUIA “RUPĂTORUL DE GEAM” ........ 159 CAPITOLUL XIV..................... 129 SPITALUL BOLDEŞTI ................................................112 PORTRETUL LUI MIHAI EMINESCU DE PE CASA DE CULTURĂ ........................................... 162 250 ............................. Asisten a medicală......................................................................................................143 CAPITOLUL XI......................................153 CAPITOLUL XII..................................................... Activitatea sportivă din Boldeşti-Scăieni........ 145 DIREC IA DE PATRIMONIU A ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI.........................152 UNITĂ I SPECIALE DE DESERVIRE A POPULA IEI ........................................................ PRODSIG.....L.............STATUIA LUI TEODOR DIAMANT........132 CAPITOLUL X.. 119 SĂRBĂTORILE DE PESTE AN ...........................................................................108 ÎNGERUL JUDECĂ II........................... Tradi ii locale........................... TECAR-SAN......................................... obiceiuri păstrate din bătrâni ...........151 UNITĂ I UTILITARE ÎN BOLDEŞTI-SCĂIENI......................................................................................................134 RAMPA ECOLOGICĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI...............................................123 CAPITOLUL IX......... Artişti.......................... ECOFERM BOLDEŞTI-SCĂIENI (CRESCĂTORIA DE PORCI ŞI DE VITE “CRIS TIM”) ........................ Diverse ...........148 OFICIUL POŞTAL DIN BOLDEŞTI SCĂIENI...................................................................................................................................................................114 PICTURILE RELIGIOASE DE PE CAPELA CIMITIRULUI SCĂIENI........106 LUPOAICA ROMANĂ DE LA SCĂIENI (“LUPA CAPITOLINA” CU ROMULUS ŞI REMUS) ..... Contraste dureroase sau discrepan a dintre Boldeşti şi Scăieni.......................113 PORTRETUL PRIMARULUI ILIE RĂSPOP (1888-1952) ...... muzicieni.................... DANCOR COM........130 DISPENSARUL BOLDEŞTI ..................... 155 CAPITOLUL XIII...........-ULUI!! ......132 DISPENSARUL SANITAR VETERINAR BOLDEŞTI-SCĂIENI ....................U........................................................G.. HALTA BOLDEŞTI ŞI MIJLOACELE DE TRANSPORT DIN ORAŞ .................................................................................................................................................................... BAZA DE APOVIZIONARE FLOREŞTI....................................................................................................S..................................A....... BOLDEŞTI-SCĂIENI ......C............129 UNITATEA DE AJUTOR MEDICO-SANITARĂ (UAMS) SAU SPITALUL DE RECUPERARE SOCIALĂ BOLDEŞTI-SCĂIENI ...138 BAT SERVICE S..... Primăria oraşului Boldeşti-Scăieni ...................... INVEST MANAGEMENT...................................................................................R..146 STEMA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI ESTE JUMĂTATE DIN STEMA A........................................130 DISPENSARUL SCĂIENI ......................................................133 FERMA S........................................111 BUSTUL LUI TEODOR DIAMANT.........150 GARA SCĂIENI.142 FIRMELE MICI DIN ORAŞ: ROM FOR.......115 DETALII DESPRE FA ADA CIMITIRULUI “ETERNITATEA” DIN SCĂIENI: .................................. 133 COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ “ARTA METALULUI”.........................131 FARMACIILE DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI ................... GAFTOS.......116 CAPITOLUL VIII........................................................................................................C.........141 ABATORUL DE PĂSĂRI S....................................................................................... “AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL” ....................M.............................................. cântăre i................... LUX MOB........................................................................

.................A..........................CAPITOLUL XV.......................... 246 Bibliografie selectivă.................PRIMA GREVĂ GENERALĂ MUNCITOREASCĂ DIN ROMÂNIA.................................................................... 249 251 .............................. 165 ÎNTREPRINDEREA DE GEAMURI SCĂIENI (IGS) ...............................................................................................................................I.......180 ARTEMA PLAST SRL.................................. CU 6 ANI ÎNAINTEA GREVEI DE LA 14-15 NOIEMBRIE 1987 DE LA BRAŞOV ! .................................................................................................................................................. PRIN MUNCA LOR ZILNICĂ.................................. Industria din oraşul Boldeşti-Scăieni ........................................179 ACEX.IGEX.................................................... 242 About this book ...G.................A..........................................171 SCHELA PETROLIFERĂ BOLDEŞTI..................................L............................................................................................................................. ÎN DECURSUL TIMPULUI..........222 FOŞTI ŞI ACTUALI LIDERI DE INSTITU II LOCALE ŞI ÎNTREPRINDERI ...............14 NOIEMBRIE 1981 ........ 184 .232 ARTIŞTI PLASTICI.... TINERI ZIARIŞTI ŞI SCRIITORI : .................................. Rezisten a anticomunistă în Boldeşti-Scăieni...........................................................174 O ÎNTREPINDERE PETROLIFERĂ DIN BOLDEŞTI-SCĂIENI INTRATĂ ÎN GURA MASS-MEDIEI: PETROMSERVICE S..................... Persoane de onoare ale oraşului ........CAHIRO S...................................................... RIDICAREA LOCALITĂ II.S............220 FOŞTI PRIMARI ŞI AJUTOARELE LOR .......................................184 CAPITOLUL XVII.. SPRIJININD.......183 CAPITOLUL XVI.........................................FORADEX...225 PREO II LOCALI.................223 AL I CETĂ ENI DE FRUNTE AI LOCALITĂ II: .ISEM ....................... 245 Despre căr ile scriitorului Cristian Petru Bălan......................................... 248 Cuprins.....238 Concluzii ............... 201 AL I CETĂ ENI DE ONOARE: .210 O PRIMĂ LISTĂ CU CETĂ ENII CARE ŞI-AU ADUS CONTRIBU II DE SEAMĂ ÎN ORAŞUL BOLDEŞTI-SCĂIENI.............................................. ............ ......... ÎNSO ITĂ DE UN MARE PROTEST PE STRĂZI.................. SUCURSALA BOLDEŞTI ..............................................................F..232 MARI PERSONALITĂ I DIN ARĂ ŞI DIN STRĂINĂTATE CARE......165 ÎNTREPRINDEREA DE MUCAVA BOLDEŞTI-SCĂIENI ............ AU VIZITAT LOCALITĂ ILE BOLDEŞTI ŞI SCĂIENI SAU NUMAI AU TRECUT PRIN ELE FĂRĂ SĂ LE VIZITEZE AMĂNUN IT ............................................................................... BOLDEŞTI-SCĂIENI ..............

Glen Ellyn. Ploieşti. OASPE II DIN ELIZEU (romani) Editura „Eminescu”. Washington. Chicago. 1993.DE ACELAŞI AUTOR: DINCOLO DE CURCUBEU (Roman politic si religios). 1987.) Editat de A. DESPERATION ABOARD (Scenariu de film. Editura „Western".R. Bucureşti. Editura „White Wings". din copilărie pană la plecarea sa in eternitate. USA. 1993. Chicago. 2003. Glen Ellyn. Chicago. Editura „North America". 1992. 1994. UN DIC IONAR AL EROILOR CĂZU I VICTIME ALE COMUNISMULUI DIN ROMÂNIA. Chicago. Chicago.. 1993. 252 .USA. MONOGRAFIA ORAŞULUI BOLDEŞTI-SCĂIENI. DIC IONARUL PARTIDELOR POLITICE DIN ROMÂNIA. Editura „Liberty". TEATRU (Ispită şi virtute şi Neprihănitului Iov). despre soarta vietnamezilor refugia i. 1996 GENIU SUBLIM (Mihai Eminescu) . Editura Premier. California. VAGABOND PE MAPAMOND (Jurnal de călătorii) Editura WINDOWS. Glen Ellyn. Editura „Yellow Bird". USA. NESTINSA LUMINĂ (poeme religioase) Editura „Atlantic World". 2006 STINDARDE TRANSPARENTE. 2004. VISURI COSMICE (poeme cosmice). Editura Premier. în limba engleză. scrise intre 1955-1981). 1998. Editura „Holy Cross". ZBORUL DESTINULUI (roman) Editura „Eminescu". 1993. Bucureşti. Editura ARA. USA. San Francisco. 1996. DIC IONARUL CRIMINALILOR POLITICI COMUNIŞTI DIN ROMÂNIA. 2007. . Editura „Yellow Bird". USA. in 1967. scris in 1965-1966 şi contractat cu Cinematografia Română. D. 1993. Bucureşti. Editura „Pheonix". CIOBURI DE CRISTAL (4000 de maxime şi cugetări. 2006. 406 pag. Chicago.) Editura „Yellow Bird". JURNALUL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE (ARA). Studiourile Cinematografice Buftea. Hollywood. New York. 1999. STROPI DE ROUĂ (Colec ie de poezii pentru copii. AMPLIFICĂRILE TĂCERII (poeme). VIA A LUI IISUS (Prezentata in secven e istorice şi cronologice). Volum colectiv. edi ie de lux.B. 2003.C. 1993. Editura „California".. 1993.Un scenariu de film prezentând via a lui Eminescu.

Nicolae Castellano. cartea a mai fost sponsorizată de următorii: ing. japoneză). maghiară. ebraică. ARA. finlandeză. din S.) TRIDIRAME . Aprox. de la Universitatea Bucureşti şi de prof. managerul companiei Artema Plast. Editura „International". col. turcă. muzicală. germană.. spaniolă. ID. Gheorghi ă Catrinescu. rusă. USA. Lupu Viorel. Ioan Tronaru. cehă. De asemenea. Stăncescu Gheorghe. Emil Popescu. scris în 1964. în 26 de limbi moderne: română. daneză. Tănase Răzvan Ionu .Studiu filologic. în limba engleză). univ. de la Universitatea Bucureşti şi Lisabona. Mihai Zamfir. Dan Mogoş. polonă. esperanto. Gheorghe Nicolae. Premieră editorială absolută.ârlea. (Editura Academiei Româno-Americană de Ştiin e şi Arte.U. directorul economic Dragoş Rusu din Ministerul Finan elor. SPONSORI Autorul le mul umeşte cu distinsă gratitudine celor care au sponsorizat această monografie. norvegiană. engleză. 2003. consilierilor primăriei din oraşul Boldeşti-Scăieni: Bi ă Paul. ing. Vlăsceanu Cristu. univ. suedeză. italiană. ing. Marinescu Ion. Tuturor le aducem calde mul umiri. arabă. DIC IONARUL IMNURILOR DE STAT ALE ĂRILOR LUMII (Ed. Gheorghe Comănescu. în frunte cu primarul Ion Dumitru şi viceprimarul Paul Dorian Petcu. Stârceanu Anca. California. olandeză. Bălan. swahili. Petre Rădu ă. În pregătire: UN BLESTEM NUMIT YALTA (Roman istoric. idiş. portugheză. indoneziana. Bucureşti). având două prezentări făcute de prof. Portugalia. greacă. Popescu Ion. Bibescu Ion. franceză. Dinu Nelu. Isbăşoiu Constantin. 500 pag. Los Angeles.SUB TIPAR: DIC IONAR ROMÂN-MULTILINGV (Un dic ionar inedit. înv. Stăncescu Petru a. Marinescu Florin.) LET'S GLORIFY AMERICA! (Poeme patriotice despre America. Enache Vasile. Samoilă Nicolae.Carte color cu imagini tridimensionale vizibile de pe suprafe e plane. George C. Toma Călinescu. 253 . Mirea Mihai. sârbo-croată. GATA DE TIPAR: EMINESCU ŞI FOLCLORUL . Lucian şi Atena Nicola.A.