Efectele ei

asupra mediului
 Încălzirea globală
 Dacă fenomenul de încălzire este cvasi-unanim acceptat
de oamenii de ştiinţă şi de factorii de decizie, există mai
multe explicaţii asupra cauzelor procesului. Opinia
dominantă este că încălzirea se datorează activităţii
umane, în special prin eliberarea de gaz carbonic in
atmosferă prin arderea de combustibili fosili.
 Încălzirea globală este fenomenul de creştere continuă
a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în
imediata apropiere a solului, precum şi a apei oceanelor,
constatată în ultimele două secole, dar mai ales în
ultimele decenii.
 Cauze
 Clima se schimbă datorită forcingului extern, în funcţie de influenţa
deplasării pe orbită în jurul Soarelui,erupţiilor vulcanice şi efectului
de seră. Ponderea diverselor cauze ale încălzirii este în studiu, dar
in viziunea oamenilor de stiinta principala cauză este creşterea
concentraţiei gazelor cu efect de seră datorită activităţilor umane din
epoca industrializării. În special în ultimii 50 de ani, când se dispun
de date detaliate, acest lucru este evident. Există şi alte ipoteze,
care atribuie încălzirea variaţiilor activităţii solare.
 Efectul de seră este un fenomen natural prin care o parte a radiaţiei
terestre în infrarosu este reţinută de atmosfera terestră. Efectul se
datorează gazelor cu efect de seră care reflectă înapoi această
radiaţie.
 Efectul antropic

 Activitatea umană în perioada industrializării a dus la:

 Emisii de dioxid de carbon ca urmare a arderii combustibililor fosili
folositi in transporturi, încălzire, climatizare, producerea curentului
electric în termocentrale şi în industrie. Creşterea emisiilor de CO2
este agravată de defrişări, care se datorează tot activităţii omului,
defrişări care reduc cantitatea de CO2 absorbită de plante.
 Emisii de metan, ca urmare a activităţilor agricole, cum ar fi creşterea
vacilor şi cultivarea orezului, datorită scăpărilor prin neetanşeităţile
conductelor de transport şi distribuţie a gazului metan precum şi
datorită utilizării solului.
 Emisii de N2O ca urmare a folosirii îngrăşămintelor chimice şi a arderii
combustibililor fosili.
 Emisii de compuşi halogenaţi datorită utilizării freonilor în instalaţiile
frigorifice, în instalaţiile pentru stingerea incendiilor şi ca agent de
propulsie în sprayuri, precum şi datorită utilizării hexafluorurii de sulf
ca protecţie împotriva arcurilor electrice.
 Creşterea concentraţiei aerosolilor, ca urmare a activităţilor
industriale, de exemplu mineritul la suprafaţă.
Efectul de sera
 Lacul Ciad

Tip-lac endoreic
Suprafata- 1.500 km²
Adancime medie-4 m
Adancime maxima-10.5 m
Rau afluent-Chari
 Lacul Ciad , un rezervor de apă dulce vast şi
presărat cu multe insule, este situat în inima Africii
la altitudinea de 280 m deasupra nivelului mării, în
locul unde se întâlnesc graniţele statelor Ciad,
Camerun, Nigeria şi Niger. Suprafaţa sa variază în
mod semnificativ în funcţie de cantitatea de
precipitaţii, dar media este de 1.500 km².
Schimbările de clima survenite în ultimii ani au
contribuit la scăderea nivelului apelor în lac.
 Cel mai important râu care se varsă în lacul Ciad
este Chari. Deşi lacul este endoreic, acesta pierde
totuşi o mare parte din ape ca urmare a infiltraţiei
şi a evaporării sub fierbintele soare african. În
nord-vest, adâncimea sa este numai de un metru,
iar în sud, aceasta atinge 6 metri. Lângă ţărmul
estic al lacului se află numeroase insule locuite.
 Flora si fauna
 Flora
 În apele lacului Ciad cresc peste 1000 de specii de alge.
 De lac se leagă şi numele unui explorator român. Biologul
Nicolae Botnariuc, conducătorul primei expediţii ştiinţifice
româneşti transafricane din anul 1970, a descoperit, în lacul
Ciad, cunoscuta algă numită spirulină.
 Fauna
 În apele lacului Ciad trăieşte o faună bogată. Cocorii, stârcii şi
cormoranii îşi fac cuib pe malurile lacului şi pe insule, unde mai
pot fi întâlniţi crocodili şi hipopotami. În desişurile de stuf din
partea de nord-vest, trăiesc elefanţi (unicul loc unde aceste
animale pot fi întâlnite în afara savanelor.)
 Un atlas al Africii realizat exclusiv cu fotografii făcute din spaţiu ilustrează
amploarea dezastrului provocat de încălzirea globală pe acest continent.
Volumul cu fotografii efectuate pe parcursul a 35 de ani prezintă etapele
dispariţiei gheţarilor, lacurilor şi pădurilor africane.
 Faţa schimbătoare a continentului negru reiese limpede din alăturarea
pozelor făcute deasupra aceluiaşi loc, acum 30 de ani şi în prezent.
Fotografiile din satelit, publicate sub egida ONU, arată cum s-au topit
gheţarii de pe Muntele Kilimanjaro sau cum au dispărut apele Lacului Ciad
Defrisarea o problema majora-Continentul african pierde anual
peste patru milioane de hectare de pădure aproximativ
suprafaţa Elveţiei precizează un comunicat ONU, dat publicităţii
împreună cu atlasul.
Defrişările majore au atins aproximativ 25 de ţări africane, printre
care Republica Democratică Congo, Malawi, Nigeria şi
Rwanda. Efectele schimbărilor climatice se observă foarte clar
pe Muntele Kilimandjaro, care îşi pierde zăpezile eterne, iar
Lacul Ciad a scăzut atât de mult, încât riscă să dispară, precum
lacurile din Mali.
 Evolutia lacului Ciad

 Lacul Ciad vazut din spatiu

(Apollo 7 in 1968. NASA)
Lacul Ciad intre 1973-2001
 Lacul Aral…o alta catastrofa
•Aral este un lac sărat (în tradiţia geografică rusă era considerată drept
mare închisă) în Asia Centrala, situat între Kazahstan şiUzbekistan
• În 1960 avea suprafaţa de 68,5 mii km² şi adîncimea maximală de 69 m.
Din anul 1961 nivelul Aralului a început să scadă dramatic din cauza
deturnării apelor Amudariei şi Sîrdariei spre canalele de irigare din Asia
Centrala .Dacă în 1960 cotele apelor Aralului erau cu 53,5 m mai sus în
raport cu nivelul Oceanului Mondial, în 1970 ele vor scădea cu 2 m, în
1975 cu încă 1,5 m, pentru ca în 1983 să fie cu doar 43,5 m mai sus de
nivelul Oceanului Mondial (adică cu 10 m mai jos faţă de nivelul din anul
1960.
•În 1987Aralul s-a separat în două bazine independente - Aralul Mare şi
Aralul Mic (ultimul avînd în 2006 suprafaţa de 3,3 mii km²).
•În anul 2001 cotele apelor Aralului Mare au scăzut cu încă 7 m fiind cu
33,3 m mai sus de nivelul Oceanului Mondial (adică cu 20 mai jos faţă de
nivelul anului 1961), iar salinitatea a crescut pînă la 5,86 %.
Tragedia Aralului este considerată ca fiind una din cele mai mari
catastrofe ecologice ale omenirii.
 Topirea ghetarilor- consecinta a incalziri globale
 Arctica s-a încălzit ca rezultat al schimbărilor climatice, în pofida
faptului că Pământul este cel mai departe de soare în timpul
lunilor de vară. Încălzirea globală a anulat efectul distanţei mari
dintre Pământ şi Soare din timpul solstiţiului de vară…
 Calota glaciară a Groenlandei, al cărei volum actual este estimat
la 2,9 milioane de metri cubi, şi a gheţurilor din Oceanul Arctic,
cu un volum estimat la 4,4 milioane de metri cubi în septembrie
2007, sunt la cel mai scăzut nivel.
 Volumul gheţurilor din ocean a scăzut cu 39% faţă de volumul
mediu înregistrat în perioada 1979 - 2000.
 Şi gheţarii tereştri suferă un proces de topire. Observaţii
disparate indică retragerea gheţarilor începând din anul 1800.
Măsurători regulate au fost făcute începând din anul 1950 de
către Serviciul Mondial de Urmărire a Gheţarilor
 Retragerea gheţarilor alpini este vizibila în special în vestul
Americii de Nord, în Groenlanda,Asia, Alpi, Indonezia,
Africa( Kilimandjaro) şi în America de Sud.
 Lacul Aral

 1989-2008
 Muntele
Retragerea gheţarului Helheim din Groenlanda Kilimanjaro.
 Efectele încălzirii globale sunt devastatoare pentru
economia mondială şi pot fi comparate cu cele două
războaie mondiale şi cu marea criză economică din anii
30, luate la un loc
 O evaluare economică a schimbărilor climatice atrage
atenţia asupra pierderilor enorme ce pot fi înregistrate
pe plan global, dacă nu sunt luate măsuri urgente.
Potrivit studiului, costurile totale ar depăşi 7 mii de
miliarde de dolari, adică între 5 şi 20 de procente din
produsul global brut în următoarele decenii.
 Încălzirea globală va atrage după sine secetă şi
deşertificare în unele zone ale globului şi inundaţii în
altele. Fenomenele meteorologice vor provoca migraţii ale
populaţiilor afectate.
 Pentru a opri acest scenariu de coşmar, comunitatea
internaţională trebuie să reducă emisiile industriale de dioxid
de carbon şi să cheltuiască aproximativ un procent din
produsul mondial brut, pentru investiţiile de mediu. În caz
contrar, atrage atenţia studiul, pierderile pot fi de 20 de ori
mai mari.