Sunteți pe pagina 1din 8

"Credem în progres, căci el este o condiţie a naturii fizice şi morale, căci

numai el ne poate duce singur la înălţimea la care ne este permis să aspirăm


ca societate şi naţiune."
ION GHICA

COLEGIUL ECONOMIC IANUARIE 2011 PUBLICAŢIE EDITATĂ CU PRILEJUL


"ION GHICA" - BRĂILA ANUL XXI, NR. 21 ZILEI PATRONULUI SPIRITUALAL ŞCOLII

O CIVILIZAŢIE MULTICULTURALĂ, FILE DE ISTORIE


DINAMICĂ ŞI EUROPEANĂ administraţieeconomică. 1996-125 de ani de la fondarea
1842-Inaugurarea
Multiculturalitatea, tiparul civilizaţiei timpului învăţământului comercial sub 1950-Şcoala medie tehnică GimnaziuluiComercialşi30de
nostru, constituie un cadru de referinţă care înscrie şi forma sa publică în Ţara comercială. ani de la înfiinţarea Colegiului
problematica identităţii cultural-europene. În virtutea
Românească în cadrul şcolii 1959-Şcoala tehnică financiară. Economic. Apar pliantul
interacţiunii, societăţile europene şi-au pierdut caracterul 1966-LiceulEconomic. "Economicul, o şcoală pentru
Naţionale din Brăila de sub
lor de omogenitate, devenind, în parte, societ ăţi
conducerealuiIoanPenescu. 1971-Centenarul Gimnaziului mileniulIII"şianuarulşcolii.
pluriculturale.
1863-Şcoala reală comercială. Comercial"CarolI". 1997-Conferirea titlului de
Sub acest generos aspect al pluriculturalit ăţii
1871-Crearea Gimnaziului 1972-Atribuirea numelui lui Ion Cetăţeandeonoarepost-mortem
europene, nu poate fi ignorată diversitatea reprezentărilor
şi a credinţelor religioase. Ideea anterioară nu trebuie să Comercial "Carol I", director Ghica. al municipiului Brăila,
devină, printr-o nedorită ignorare, motiv de divergenţe, de IoanC.Lerescu. 1990-Grup Şcolar Economic, profesorului Ioan C. Lerescu ,
neînţelegeri, de conflicte. 1915-Şcoala elementară de AdministrativşideServicii. primul director al Gimnaziului
Unificarea Europei, "Casa comună europeană" comerţ. 1991-Apare revista "Convorbiri Comercial, animator al vieţii
încearcă să elimine graniţele formale dintre diversele culturi 1915-Şcoala superioară de economice". culturaleşieconomicebrăilene.
care compun spaţiul european. Culturile latine, anglo-saxone comerţ. 1992-150 de ani de învăţământ 1997-Sesiune comemorativă
ori slave, pentru a le enumera numai pe cele principale, nu 1936-Liceulcomercial. comercial la Brăila şi în Ţara centenară "IonGhica".
mai trebuie să fie poziţionate în raporturi de rivalitate. 1948-Şcoala medie tehnică de Românească (aniversare pe plan 2001-Colegiul Economic "Ion
Pentru generaţiile viitoare,veritabila problemă, din naţional). Ghica"
acest punct de vedere, nu va mai trebui să o constituie
opţiunea singulară pentru una dintre culturi, ci elementul
educaţional, acela care poate permite accesul nestingherit
la oricare dintre ele. ACTUALITATEAUNUI CLASIC
Orice proiect de educaţie interculturală integrată
trebuie să ţină cont atât de realităţile sociale existente, cât Ion Ghica - Dascălul Chiosea
şi de evoluţiile previzibile ale societăţilor europene.
Primele deziderate comune prevazute în Dascălul Chiosea, bătrân cu antereu de calemcheriu, la cap cu cauc de taclit
documentele europene erau "educaţia pentru democraţie", vărgat cu cearşaf alb, se primbla pe dinaintea băieţilor înarmat c-o vargă lungă, arzând
"educaţ ia pe parcursul întregii vie ţi", "educaţ ia când pe unul, când pe altul, dupăcumisepărea;seoprea
multiculturală". Cu toate acestea, s-a putut observa că lumea dinaintea fiecăruia, la unii le asculta lecţia, la alţii le mai
a cunoscut, în special în perioadele mai recente, o înflorire
a violenţei, o recrudescenţă a rasismului, a intoleranţei adăoga câte un ucu scurt pe ici, pe colea, sau câte o
religioase şi etnice, a xenofobiei. aruncătură,douăpedeasupra, ca să fie slova mai
Ca o rezultantă a numeroaselor probleme care apar ciocoiască. Apoi să fi dus sfântul pe vreunul să nu-şi
adesea prin forţa evenimentelor, educaţia e nevoită să ştie lecţia, că dacă nu-l ajungea cu nuiaua, apoi
accelereze găsirea soluţiilor optime, remediilor prezente, scotea imineu din picior şi-l azvârlea după dânsul cu un:
dar şi a celor de perspectivă. Se aşteaptă de la educaţie ca
ea să ofere panacee. Ceea ce trebuie făcut însă, pentru
"Fir-ai al dracului cu tat-o şi cu mă-ta, că n-ai învăţat
început, nu este utilizarea acesteia ca un remediu, ci matima".
purificarea educaţiei astfel încât să nu constituie ea însăşi DascălulChioseanu era om rău, dar se necăjea,
o sursă de dificultăţi. Adesea, educaţia prin sine însăşi pentru că-ldurea inima când vedea că nu se silesc copiii
devine un instrument, o sursă de inegalităţi, de "reproducţie la învăţătură. El nu era civilizat ca să nu-i pese dacă
socio-culturală", de "fracturi" sociale, etnice, religioase etc. eleviiînvaţăsau nu.Pentruel şcoalanueraochiverniseală,
Educaţia este unul dintre rarele instrumente aflate
la dispoziţia statului şi a colectivităţii pentru asigurarea unei nu se gândea la: treci, zi, treci, noapte, apropie-te
acţiuni de coeziune socială profundă şi de formare a unei leafă. Nu sta cu ceasornicul deschis pe catedră ca nu cumva minutarul să treacă peste
atitudini de deschidere şi flexibilitate faţă de comunitatea semn.
internaţională, faţă de celelate popoare. De aceea rolul Aceibăieţi dăscălaşi,cariau fost depozitarilimbei şinaţionalităţiinoastre,duceau
acesteia trebuie reconsiderat şi forţa educaţiei regăsită. Fără o viaţă zdruncinată,plină de privaţiuni şi decoate-sparte, fără bene-merenti şi fără pensii
optimism pedagogic şi încredere în puterea educaţiei,
sansele de reuşită se văd mult periclitate. şiparapensii;plătiţi ca vaide ei cu un codru de pîne,trăiau şimureau ca necunoscuţi; fără
să bănuiască măcar că erau patrioţi, împinşi numai de un instinct bun şi generos, îşi
Prof. Andrei Puia, Director - Colegiul Economic "Ion Ghica" făceau cu sfinţenie datoria, fără să aibă cunoştiinţă de binele ce făceau ţării lor.

1871 -Fondarea Gimnaziului Comercial "Carol I"- 2011


2 BRĂILA
ASFINŢIT DE EUROPĂ, RĂSĂRIT DE ASIE (FĂNUŞ NEAGU) teamă,neguţătoriiscusiţi,străluciţicolecţionaride
BRĂILA - ORAŞ COSMOPOLIT, MULTICULTURAL artăşidefrumos, şi-audeschis statornicdrumspre
nemurire. Colbul vremelnicelor izbânzi ale
otomanilorafostrisipitdevântulistorieidararmenii
Devenită una dintre expresiile presbitariană-16; evanghelică-12; unitariană-7; au rămas mărturisindu-şimenirea.
emblematicealebătrânuluioraş dunărean,aceasta evanghelicădeconfesiuneaugustană-5;altăreligie- Vechi scrieri vorbesc despre existenţa în
continuăşi astăzisăfascineze imaginarulcolectiv 170;fărăreligie-19;atei-64;religienedeclarată-48. Brăilaauneiînsemnatecomunităţiarmeneştiaflate
brăilean(Dr.AdrianTrifan,MuzeulBrailei).Pentru Caracterul invocat presupune armonie aiciînaintede1828.Vechiulcartier armenescavea
omaibunăpercepţieafenomenului,nepropunem etnică şi confesională, ceea ce în linii mari se casezugrăviteîn verde,şigarduriverziiar biserica
o repedeochireasupracâtorvacomunităţi, acăror certifică, nelipsind şi oarecari asperităţi, ca la dinlemn,primaconstruitădearmeniînBrăilaavea
prezenţă este caracteristică mai tuturor oraşelor 1848(opoziţia negustorilor, supuşi străini,faţă de tot culoarea verde, culoare sfântă sufletului
port,cudeschiderespreoceanelelumii.Fenomenul constituireagărziinaţionale),cândadministratorul acestora.Sevorbeşte în scrieri despre existenţaîn
se explică, în primul rând, prin poziţia sa judeţuluiDimitrieGolescudefineaBrăiladreptun acele vremuri "a 25 de negustori armeni pe uliţa
geostrategică, de ultim port maritimo-fluvial oraşstrăin,o colonie.Populaţiafiind compusădin cu prăvălii a târgului", strada Mihai Eminescu de
dunărean,devenitcelmaiimportantport şidebuşeu elementeeterogene:Greci,Turci,Italieni,Bulgari, astăzi.
economic al Ţării Româneşti, când, după Pacea Sârbi şi Români, nu poate avea pentru cauza Purtaţiaicideprigoanaistoriei,ori,detaina
delaAdrianopole(2/14sept.1829)şi,maiales,după naţională zelul care se cere la vremile de acum, soartei, locuitorii mahalalei armeneşti (mahala în
declararea sa ca porto franco (13 ian.1836), ca un solicitând numirea unui comisar al guvernului cu turceşte însemna cartier) îşi aveau locurile de
veritabil El dorado, se stabilesc aici numeroşi misiedeapregătiduhurileînfavorulnoilorinstituţii. veşnicăodihnăîncimitirulexistentpeloculactualei
negustoride etniidiferite,întrecare loculprincipal Toleranţa faţă de alogeni, valoare bisericicu hramul"SfântulGheorghe".
îlocupăgrecii,dupăcumrezultădindeputăţia(1838) primordială în urbe, reiese şi din numeroasele
de5membri,cuprinzândtreigreci,un român şiun biserici creştine şi necreştine care împodobesc
turc. Brăila, pe care le enumerăm în ordinea zidirii lor:
LibertateacomerţuluipeDunăreşiMarea Biserica greacă, cu hramul Buna Vestire(1863-
Neagrăatragedupăsineunspordemografic,datorat, 1872), Biserica armenească, cu hramul Sfânta
pelângăpopulaţiaromâneascăbăştinaşă,dar şide Maria(1867-1868),Bisericabulgărească,cuhramul
conaţionalidinTransilvania,maimultorcomunităţi Înălţarea Domnului (1868-1882), Biserica
destrăini-sudiţi(greci, bulgari, lipoveni,albanezi, lipovenească, cu hramulAcoperământul Maicii
turci sau italieni), din care, în timp, mulţi se vor Domnului(1880) [în cartierulPisc,existând alte3
naturaliza. biserici], Biserica romano-catolică(italiană), cu
Suferind timp de 289 de ani asuprirea hramulAdormireaMaiciiDomnului(1839-1855),
turcească, Brăila va sprijini, la rându-i, mişcările Biserica calvină (maghiară reformată)(1892), de
naţionale care vor conduce la făurirea statelor pe Bd. Independenţei, Biserica evanghelică
naţionale din Peninsula Balcanică. Este cazul să luterană germană(1885), astăzi devenită biserica
amintim aici de comunitatea albaneză din Brăila, ortodoxăSfântulSpiridoncelNou,şiTemplulCoral
al cărei mentor, avocatul Naum Vechillargi, prin (1863) alcomunităţii israelite.Q.E.D.
activitatea sa culturală şi revoluţionară, a devenit
părintele Renaşterii albaneze.Aici, s-au născut Prof.IoanMunteanu
primulabecedar, primulalfabet şi imnul albanez.
Caracterul multietnic, cosmopolit al
oraşului de odinioară, bazat pe o dezvoltare
economică şi culturală înfloritoare, a rămas mai COMUNITATEAARMEANĂ
multo emblemă,dovadăşievoluţiademograficăa
ÎnnemărginitaluimărinimieportulBrăilei
urbei.
aadunatpasiuni,destine,averi şisuferinţedintoate
Dacă în catagrafia (recensământul fiscal)
zărilelumii.Turcii şi-au ziditcetatecu tăişulsabiei, Mistuitădeun incendiu,biserica din lemn
lui Grigore Tăut din 1828 din 591 familii doar 46
grecii şi-au purtat corăbiile pe drumul fără de aarmenilor de odinioarăa fostînlocuită cu timpul
suntstrăine(armenişievrei),înprimulrecensământ pulbere,lipoveniimândri şineînduplecaţipurtând
ştiinţific din 1899, existau 33194 de autohtoni şi de o biserică zidită "prin contribuţia întregii
însufletcredinţastrăvecheşi-augăsitsălaş încalea comunităţi"înanul1868cuhramul"SfântaMaria".
23136 de alogeni. Dacă în catagrafia din 1837, prigonirii, evreii şi-au săvârşit veşnică rătăcirea,
locuiau 469 capi de familie greci, respectiv 2345 Între zidurile bisericii,tihnă, pace, taină şi
armenii răscoliţi de viforul istoriei au poposit din infinite orizonturi, şoaptele credincioşilor,
desufletedintr-opopulaţietotalăde8695locuitori, căutând vremelnic răgaz în calea urgisitei lor rugăciunisfinteîntr-olimbăsfântăşinicicânduitată.
în1899erau 4929,numărmenţinutşiîn anii1930. soarte. Doar ochii sufletului mai pot zări umbrele
Dacă în 1837 erau 72 defamilii deevrei,numărul Deneamulstrăvechialarmenilor,mântuit cucernice ale celor plecaţipe calea fără întoarcere
acestoraajungela9830în1899 şi 11327în1930. prin sfânta lumină a credinţei, mă leagă amintiri spre înălţimile sfinte aleAraratului.
Spre comparaţie, anexăm în ordine de suflet din oraşul copilăriei mele, Focşani, cu DomnulMarianAgajamian preşedintele
descrescătoaredatele recensământuluiultim. arbori bătrâni străjuind vechea biserică Comunităţii armenilor, îmispune căastăzi în oraş
Recensământ2002 armenească,cu crucicernitede neguratimpurilor, mai sălăşluiesc, mai puţin de 30 de etnici armeni.
Structură etnică-total 216292, din care: istorisind despre oameni careau fost, cu acorduri Nu-mipot alungaun gând: moştenirea armenilor
români-210360; ruşi/lipoveni-3478; romi-1557; dureros de frumoase într-o limbă tainică şi din târgul de odinioară dăinuie asemeni zilelor ,şi
greci-318; turci-161; maghiari-118; evrei-67; misterioasă sub cerul boltelor celeste, veşti dintr- nopţilor, şi destinelor. Despre ea vorbeşte
germani-53;italieni-35;bulgari-27;ucraineni-23; o lumepribegită întreamintiri. MonumentulEroilorArmenicăzuţiînRăzboiuldin
armeni-20; tătari, sârbi, slovaci, croaţi, cehi, Întors în vreme, pe urmele armenilor din 1915,vorbescnumelecelorpoposiţiîntruveşnicie
polonezi,chinezi,ceangăi, etnienedeclarată(toate, Brăila, cu speranţa regăsirii trecutului vis al spre a nu părăsi nicicând oraşul de la Dunăre:
sub 10) şi altăetnie-46. copilăriei, îmi încep călătoria la biserica Abramkian, Hamparţumian,Artinian, Djelalian,
Structură după religie:ortodoxă-210564; armenească, hotar şi călăuză a celor plecaţi fără Kricorian,Gevsenian, Sarchisian,Arşaluis !
creştină de rit vechi-2787; romano-catolică-922; de voie din ţara de la poaleleAraratului. Credinţă,înţelepciune,mândrie şiarmenii
Prigoniţi de bizantini, urgisiţi de arabi şi
adventistă de ziua a Şaptea-453; baptistă-384; dăinuiesc încă printre noi. Istoria urbei îi poartă
turci, armenii şi-au păstrat în suflet mândria şi mai departe alături de noi şi împreună cu noi.
penticostală-358;musulmană-190;greco-catolică-
credinţa, ducând în lume veste luminoasă asupra
149; mozaică-70; reformată-48; creştină după
patimilor Mântuitorului. Monahi, înţelepţi, Prof.NicolaeBăcanu
Evanghelie-26; evanghelică luterană sinodo-
tălmăcitori de scrieri sfinte, cuceritori fără de

COMUNITATE MULTICULTURALĂ, ETNICĂ ŞI RELIGIOASĂ


BRĂILA 3

COMUNITATEA EVREILOR

Prezenţa evreilor la Brăila este atestată împăratului roman Iulius Cezar. Timpul este construităîn Brăila.Singuracaremaifuncţionează
încădin secolul alXIV-leaînlegătură cu comerţul calculat după meridianul pe care este aşezat astăzi este cea care se află pe strada Petru Maior.
practicatdenegustorii străini la Dunăre. Ierusalimul. Cel mai vechicimitir evreiesc, datând din
În catagrafia serdarului Grigore Tăut, Zilelesăptămânii suntdesemnatedenumere.Cea 1819 este amintit de Nissim Emilian Derera în
primulispravnic al Brăilei dupăeliberarea desub de-a şaptea zi, sabatul, începe la apusul zilei de "MonografiaComunităţiiIsraelitedin Brăila",dar
turciîn1828,suntmenţionate21defamiliideevrei vineri şi se încheie la apusul zilei de sâmbătă. urmele sale nu se mai regăsesc astăzi. În afara
: 3 capi de familie locuitori fruntaşi, 9 mijlocaşi şi Este sărbătoarea impusă de Decalog: acestuiaau existau2 cimitireevreieşti:cel"Vechi"
9codaşi. "Adu-ţiamintedeziuadeodihnă,casăosfinţeşti". şicel "Nou".
În1837erau72capidefamilie"dintrecare Sărbătoareaare un caracter debucurie.Treizeci şi Primul datează din 1830 şi se află între
doar paisprezece vechi, cu case, restul veniţi de nouădeprecepte precizeazăpânăîncele maimici strada Diana şi Griviţa, astăzi desfiinţat şi cel de
aiurea şi sprijiniţi pe câte o scurgere de vreme, amănunte obligaţiile religioase şi morale pe care aldoileafondat în 1874 şireamenajat în 1906 este
Maghistratul fiind mustrat de la centru pentru că israelitul trebuie să le observe pentru a sfinţi cum amplasat în cartierul Islaz pe strada Zambilelor.
mai tolerează peste termen, asemenea străini fără se cuvine sâmbăta, precepte care pentru israelitul
nici un căpătâi" (N. Iorga). pios pot însemna un jug dulce. La Ierusalim,
La15 noiembrie1859seconstituieprimul intransigenţii respectă cu atâta străşniciesâmbăta
Comitet de conducere al Comunităţii evreişti din încâtnupermitautovehiculelorsăcirculepestrăzile
Brăila, dar recunoşterea statutului de persoană cartierului locuit de ei astfel încât poliţia, pentru a
juridicăesteobţinută abiaîn 1932. Evreii au evita incidentele, blochează sâmbăta accesul
practicat la Brăila cele mai felurite meserii: acestor străzi.
mecanici,ceasornicari,legătoridecărţi,giuvaergii, Pregătirile pentru sâmbătă se fac deja de
zarafi, dentişti, simigii, argintari, plăpumari, vineri; se face curăţenie în case, se pregătesc
pălărieri, sobari, modiste, vopsitori, tinichigii, mâncărurilepentru meselerituale.Lasinagogă,cu
precupeţi, blănari, bărbieri, tocilari, cârciumari, o jumătate de oră înainte deapusul soarelui încep
sticlari,croitori, şepcari, cismari,rachieri,lăcătuşi, rugăciunile pregătitoare. În trecut se vestea
cămătari, negustori şi mai târziu bancheri. începutul sâmbetei prin sunetul din corn de pe
NicolaeIorga vorbeadespre existenţa în zidurile templului (aşa-numitul şofar). La
oraş la 1839, a unei comune a "izraeliţilor" ( un întoarcerea de la sinagogă, menora (candelabrul
cartier locuit de evrei) şi despre "Uliţa Ovreicii cu şapte braţe) este deja aprins, la lumina lui se ia
Groasa". cina într-o atmosferă de pace şi seninătate. Se
Constituţia din 1866 le dă dreptul de a fi servescmâncărurirituale,demare importanţăeste Mormintede eroievreidin Primulrăzboi
proprietari de pământ şi case în oraş, mai ales frângerea pâinii însoţită de rugăciuni speciale şi mondial(Sursa:arhivaVioletaSăraru)
pentru aceia care au "simţământul cel mai binecuvântareacupelor cuvin.
sentimental". Ziua de sâmbătă e dedicată rugăciunii la Evreiiau adus oremarcabilă contribuţiela
Activitatea portuară, prin dimensiunile sinagogă. La serviciul religios de dimineaţă şi la dezvoltareacivilizaţiei.În perioadamodernă,mulţi
sale,a dat evreilor şansade a-şi dovedipriceperea cel de seară se citesc texte din Lege. Cartea evreiau fost înavangardăîntoate sfereleactivităţii
îndomeniulcomercial. Scripturii este purtatăîn procesiune de lachivotul umane.
Înproprietatealors-auaflatpatru depozite în care este păstrată la pupitrul unde se citeşte din Camil Baltazar (1902-1977) poet, Ury
de vinuri, două distilerii, o fabrică de mobilă, una ea.Dupălecturiurmeazăpredicaşibinecuvântările Benador(1895-1971)scriitor şipublicist,Konrad
defrânghii,una decartonaje, şapte brutării şi zece rostite de rabini. Sâmbăta se încheie cu o cină Bercovici,scriitor şimuzician,LeonFeraru(1887-
hoteluri. Trebuie amintită şi Fabrica de aurit şi rituală, după care, de obicei, se face o plimbare, 1962) poet, Oscar Lemnaru (1907-1968) eseist,
argintat, Fabrica de ape gazoase , Fabrica de dar scurtă, pentru a nu se depăşi numărul de paşi autordenuvelefantastice,M.H.Maxy(1859-1968)
decorticat orez, Fabrica de pungi, Fabrica de îngăduiţi. pictor şi grafician, Eugen Schileru (1916-1968)
lichioruri,morileMercurşiHerdan,15restaurante, Sâmbăta,ezidebucurie, bucurieprovenind eseist, critic şi istoric de artă, traducător şi scriitor,
10 băcănii, peste 25 de magazine de confecţii şi 7 din aşteptarea lui Mesia şi a lui Ilie, înainte- Mihail Sebastian (1907-1945) pe adevăratul său
tipografii. mergătorullui. nume Iosif Hechter, scriitor, Solomon Semilian
În anul 1865, la iniţiativa lui Aizic Credinţaareprezentatdintotdeaunapentru (1902-1968) autor al Istoricului presei brăilene,
Steinhard,seînfiinţeazăprimaşcoalădeînvăţământ israeliţicondiţiasinequanonaexistenţeilor.Prima AndreiTudor(1907-1959)poetşicronicarmuzical,
primar pentru băieţicu predare în limba ebraică. sinagogă,"GrosseSchul"(SinagogaMare)seînălţa IlarieVoronca(1903-1946) poetavangardist,sunt
În 1882, fraţii Abraham şi David în1836 pefostaUliţăa OvreiciiGroas. În 1863se doar câteva numeilustre.
Schwartzmandoneazăcomunităţiiunlocalspaţios construieşteTemplulNou(Coral).În1892seînălţa Cel mai cunoscut este Mihail Sebastian
pentru o şcoalăprimară. Construită pebulevardul pe strada Tâmplari nr. 8 Sinagoga (n.18oct.1907,Brăila-m.29mai1945,Bucureşti)
AlexandruIoanCuza,eavafuncţiona subnumele Schneidergesellen (a croitorilor),care se va numi a fost un romancier, eseist, cronicar dramatic şi
de Şcoala israelito-română de băieţiAbraham şi apoiArmoni. literar, critic de artă, îndeosebi dramaturg - "unul
David Schwartzman din Brăila.Aici, aveau să se Sinagoga Azilului de bătrâni Marpe din exponenţii cei mai fini ai spiritului de inovare
formeze o serie de personalităţi: Iosif Hechter Lenefeş a fost construită în incinta fostului azil în atmosfera literară de la noi", "foarte înrudit cu
(Mihail Sebastian), Leon Feraru, IlarieVoronca, înfiinţatîn1888.Aumaiexistat,totînzonaSinagogii MirceaEliade."Înscrisdefinitiv înliteraturăprintre
Simon Schmit (Ury Benador), Camil Baltazar, Mari, Sinagoga Sacră, Sinagoga Meseriaşilor numelemarialecreatorilorevreidelimbăromână,
Konrad Bercovici, Rosenzweig (TudorAndrei), TâmplarişiSinagogaMeseriaşilordetoatebreslele. readus puternic în notorietateprin "Jurnal",tiparit
Holtzman(OscarLemnaru), MaxHermanMaxy, Între1924 şi1943,peBulevardulCarol,la recent şi în franceză, evreul-român, brăileanul
IsacHorowitz,Simon Schäfferman (Păstorescu). nr. 180, a funcţionat Sinagoga Bet'Iacob, ultima Iosef Hechter nu mai are nevoie de nici o
În 1911 este inaugurat Gimnaziul prezentare. În prefaţa la "De două mii de ani....",
Renaşterea într-un imobilul impropriu. H. L. Naelonescu intuiseprotestulîndreptăţitalluiIosef
Schaffer donează un teren şibanii necesaripentru Hechter, care i-ar fi putut replica: "...numeşte-mă
oconstrucţieadecvată,carevadeveniprimaşcoală cum vrei, eu ştiu însă că sunt un om de la Dunăre
de învăţământ secundar, sub numele de H. L. şi şi că Dunărea Brăilei face parte din fiinţa mea".
Netty Schaffer. În 1940, aceasta îşi va schimba Contra-răspunsulprovocator alluiNaelonescun-
numele în Liceul Teoretic H. L. şi Netty Schaffer. aîntârziat:"Eştitu,IosefHechter,omdelaDunărea
Calendarul Evreiesc începe de la crearea de către Brăilei? Nu. Ci evreu de la Dunărea Brăilei"...
Dumnezeu a primului om,Adam, corespunzător Ceea ce nu avea să zdruncine fermitatea lui
zilei de 7 Octombrie 3761 î. Hr. şi este lunisolar, Sebastian:"...eusunt,înordineavalorilorromâneşti
adicăpune deacord anotimpurilecu fazeleLunii. un valah, un muntean", fără a înceta, desigur,
Fiecarelună aCalendaruluiEvreiesc începe când niciodată să fiu evreu.Astanu e o funcţie din care
apare Luna nouă pe cer, cu o periodicitate de să poţi demisiona. Eşti sau nu eşti".
aproximativ 29 de zile şi 12 ore.
Calendarul Evreiesc are o întârziere de 1 Prof.SimonaPaulaNovac,
zi la fiecare 219 ani şi este chiar mai exact decât Sinagoga(pestradaPetruMaior) Prof.Elena Poli,
primul calendar roman conceput în vremea Prof.Violeta Săraru

COMUNITATE MULTICULTURALĂ, ETNICĂ ŞI RELIGIOASĂ


4 BRĂILA
COMUNITATEATURCĂ

În secolul al XVI-lea deveneau Casa turcească aflată pe strada


paşalâcuri, sangeacuri şi cazale otomane Orientului/Justi ţiei nr.2 p ăstrează şi în
Ungaria, Banatul şi Crişana, precum şi prezent elemente din arhitectura
cetăţile române şti dunărene Giurgiu, civilizaţiei turceşti: streaşina lată, mult
Turnu, Chilia, Cetatea Alb ă (Akkerman prelungită, construită din lemn, prevăzut
Brăila), al cărei nume, "Cetatea Albă" ,este cu un gen special de îmbin ări (saceac),
o traducere a cuvântului turcesc pereţii scunzi, acoperi şul de olane, ce
"Akkerman" şi Brăila, pronunţat în spiritul datează din secolul al XIX-lea.
limbii lor, prime şte un "i" protetic, Un monument arhitectonic de
ajungând Ibrail. interes na ţional este biserica "Sfin ţii
Brăila devine o cetate cu un "aspect Arhangheli Mihail şi Gavril". Conform
falnic, impun ător, bine ap ărată tradiţiei, vechimea bisericii este de
(<<ordukalesi>>- cetate armat ă) şi bine aproximativ 250 de ani. A fost construit ă
aprovizionată, putând rezista şi unui asediu în timp ce Brăila a fost cetate turceasc ă,
îndelungat", afirma Constantin C. servind acestora drept cas ă de rugăciune.
Giurescu). Cetatea a reprezentat pentru o Între anii 1808-1810 a fost transformat ă în
lungă perioad ă teatrul de lupt ă în biserică ortodoxă. După eliberarea de sub
războaiele ruso-turce. 1828 a fost anul ocupaţia turcească, fosta casă de rugăciune
când ruşii au câştigat războiul cu turcii, a fost transformată în biserică ortodoxă din
fapt ce a determinat demolarea cet ăţii din iniţiativa marelui duce Mihail Povlovici
temelii, nerămânând la suprafaţa solului Romanov. În anul 1829 l ăcaşul a fost
decât o ,, poternă (poartă) cu sediul ei de definitiv transformat în biseric ă ortodoxă,
susţinere a malului, care se afl ă la scările iar la data de 8 martie 1831 a fost sfin ţit.
de la faleza actualei Grădinii Publice şi o În ciuda interven ţiilor repetate, se mai
hrubă boltită pe strada Cetăţii nr. 43, bine păstrează câteva elemente cu specific
conservată pe o lungime de 54 m, cu o turcesc: plafonul de lemn, având în centru
lăţime de 6,75 m şi o înălţime de 4,75 m gobecul, stâlpii masivi din lemn care sus ţin
pulherăriilor turceşti. plafonul şi streaşina din lemn mult religioasă a etnicilor turci din România
Semnarea la data de 2/14 septembrie prelungită (saceac). prin revista "Hakses - Vocea autentic ă".
1829 a Tratatului de Pace de la Adrianopol Biserica "Sfinţii Arhangheli Mihail Cea mai mare s ărbătoare a
marchează şi revenirea Brăilei, alături de şi Gavril" a fost declarat ă monument musulmanilor, Ramazan sau Ramadan
cazalele Giurgiu şi Turcu, în componen ţa istoric prin legea pentru conservarea şi Bairam, se află în cea de-a noua şi cea mai
Ţării Române şti. Cea mai mare parte a restaurarea monumentelor istorice din iulie importantă lună a calendarului islamic,
popula ţiei turce şti s-a retras odat ă cu 1919. Biserica a fost restaurată în anii 1922 timp în care credincioşii trebuie să respecte
administraţia şi armata. Îns ă au existat - 1924 prin contribu ţia de peste dou ă interdicţiile specifice postului: pe lâng ă
documente ale vremei respective privind milioane de lei a milostivilor filantropi abstinenţa totală de la mâncare, băutură şi
prezenţa unor negustori turci la Br ăila, Ana şi Nedelcu P. Chercea. În prezent în relaţii intime, din zori pân ă la apusul
proprietari de case - Adulah Mehmed locul clopotniţei vechi de lemn (înălţată pe soarelui, cinci rug ăciuni pe zi şi timp
Ocnalglu, Osman Muslon. locul fostului minaret, de unde hogea petrecut al ături de familie şi prieteni.
Amprentele de factur ă tradiţională chema credincio şii la rugăciune), s-a Perioada postului reprezint ă pentru
turcească mai pot fi astăzi recunoscute şi ridicat, de c ătre aceiaşi donatori, o musulmani şi un act de pietate şi
admirate, totodată, în trei locaţii din Brăila clopotniţă din zid în stil românesc, cu două recunoştinţă faţă de Allah, care a relevat
casa de pe vremea domina ţiei tuce şti clopote mari (baza 9X9, iar în ălţimea de Profetului Mahommed Cartea Sfânt ă,
situată pe strada Orientului, biserica ,, 22m), după planul întocmit de inginerul Coranul.
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril'' din Gh. T. Marinescu, fondatorul revistei Pentru credincioşi este luna regăsirii
Piaţa Traian ("Grădina Mică" sau "Grădina "Analele Brăilei". spirituale şi a ajutorării celor afla ţi în
Tiriplic" - de la cuvântul turcesc, care O altă dovadă istorică a existenţei suferinţă. Pe parcursul celor 30 de zile de
înseamnă ghem, Cimitirul Eroilor Turci turceşt în în Brăila este Cimitirul Eroilor post se practic ă obiceiul împ ărţirii de
(din cartierul Chercea, şoseaua Focşani). Turci (din cartierul Nedelcu Chercea), care bunuri către membrii mai s ăraci ai
datează din Primul Război Mondial. Locul comunităţii. Indiferent dac ă este vorba
aminteşte de moartea a 12 ofiţeri şi a altor despre darurile în cereale, bani sau
754 de militari turci îngropa ţi aici în donaţiile reprezantând a 40-a parte din
timpul Primului R ăzboi Mondial. averile celor bogaţi, postul Ramadan-ului
Cimitirul a fost reconstruit prin str ămutare are scopul de a-i înt ări pe musulmani în
în anul 1936 din yona Podului Br ăiliţa, iar faţa greutăţilor, dar şi de a-i apropia de
conform tradi ţiei concet ăţenii de etnie învăţăturile Coranului. Potrivit tradi ţiei
turcă serbează, alături de reprezentanţii de islamice, în aceast ă perioad ă porţile
seamă ai Uniunii Democrate a Turcilor din Paradisului sunt deschise, cele ale Iadului
România - filiala local ă, în fiecare an la închise, iar Coranul, principalul îndrum ător
data de 18 martie, Ziua Eroilor. pe calea credinţei.
Comunitatea turcă din Brăila, deşi Considerat cel de-al treilea stâlp al
redusă numeric în ultimii ani (la Islamului, postul negru debuteaz ă cu
recensământul din anul 1930 s-a înregistrat tradiţionala urare adresat ă credincioşilor
un număr de 404 de persoane, iar la cel din de muftiul Cultului Musulman din
2002 un num ăr de 179 de suflete), se România: "Bayram Kairlî Olsun". La
remarcă, asemenea celorlalte comunit ăţi sfârşitul postului ( nu este o dat ă fixă), de
locale etnice, prin perseveren ţa faţă de regulă la mijlocul lunii octombrie,
protejarea sentimentului patriotic în rândul musulmanii s ărbătoresc Ramadan
membrilor. Bairam-ul, când petrec, se distreaz ă şi fac
În 1990 a luat fiin ţă Uniunea vizite la rude şi prieteni.
Democrat ă Turcă din România, care
încearc ă să pună în valoare identitatea prof. Carmen Mustaţă
spirituală, cultural ă, lingvistic ă şi

COMUNITATE MULTICULTURALĂ, ETNICĂ ŞI RELIGIOASĂ


BRĂILA 5

COMUNITATEA BULGARĂ COMUNITATEAGREACĂ


După războiul ruso-turc şi Pacea de la Elementul grecesc a existat şi înainte de de construcţie au fost procurate din străinatate iar
Adrianopol (1829), mulţi bulgari şi-au părăsit 1829, însă, prin condiţiile favorabile practicării lucrările s-au făcut în mare măsură cu meşteri
pământurile odată cu trupele ţariste care se comerţului, numărul grecilor s-a mărit în general italieni.
retrăgeau, stabilindu-se apoi în Principatele cu emigranţi din Insulele Ionice, care aveau
Române,inclusiv laBrăila. cetăţenie engleză .
Buni gospodari, bulgarii se ocupau cu Comunitateagreacădin Brăilas-aînfiinţat
grădinăritul, dogăria şi zidăria, devenind vestiţi în la18 Februarie1863 prinvotul a315 greci ces-au
toată ţara. Ei îşi vindeau mărfurile nu numai în întrunitlaClubulluiIoannisRallis,devenitîntimp
pieţele Brăilei, ci şi în cele din Bucureşti şi din Teatrul "Maria Filotti". Grecii din Brăila şi-au
alte oraşe mari. Bulgariidin Brăila s-au organizat organizatcea maiactivăcomunitate dinRomânia,
în bresle. deşi numărul lor faţă de alte oraşe era mai mic,
ViaţaspiritualăaComunităţiiBulgarilordin circa 10.000 la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Brăila este legată şi de biserica "Inălţarea Timp de cincizecideani,greciiau deţinut
Domnului" de peB-dulCuza,cunoscută maiales aproape în totalitate controlul asupra navigaţiei,
sub numele de "Biserica Bulgărească", a cărei comerţului şi industriei, monumentele mori
piatrădetemelie s-apus în anul1868,ctitoriafiind ViolatossiLykiardopolstândmărturiepânăastăzi.
sfinţită în Duminica Floriilor, la 21 martie 1882. Printre profesiile pe care le-au practicat grecii au
fostcelede:armatori,negustori, agenţicomerciali,
Planuledificiuluiafostconceputdearhitectulitalian
marinari,funcţionari,profesori, medici,avocaţi.
Bonamelli(se observăinfluenţeale stiluluiroman
Încădelaînceput,grecii şi-au aleslocurile
la coloanele care susţin construcţia).
centrale ale oraşului: Calea Călăraşilor, străzile
MembriiBresleiGrădinarilor,care-laveau
Orientului, Veche,Justiţiei,Pensionatului, Mărăşti,
ca patron spiritual pe Sf. Mucenic Trifon, veneau Bastionului, de-a lungul malului Dunării, asa
în fiecare an la datade 1 februarie în procesiunela numitul"Carachioi".
biserică,defilândcufanfarăşidrapeleşirugându-se Existau prăvălii de tot felul, ale căror
pentru cei raposaţişipentru prosperitatea celor vii. patroni erau greci. Se comercializau: halva, rahat
Eiaudonatmulteodoaresfinte,printrecareicoana grecesc, fistic, migdale, ulei de măsline, măsline.
Sf.Trifon (1893). Breasla Dogarilor o avea drept Erau şi ateliere de mici meşteşugari ale
protectoarepeSf. MuceniţăMarina(au donat ţiei grecilor: tâmplării, tinichigerii, ateliere de
o icoana bisericii, in 1881). În prezent, în curtea confecţionatpălării, situatepeBulevardul Cuza şi
bisericii exista monumentul Societăţii Literare strada Unirii, în apropieredestrada Regală.Totpe
Bulgare. strada Regală la colţ la Cuza era un local foarte la GheorgheTăttărescu arealizato partedin
Bulgariiau întemeiat laBrăila o şcoală,în modă, unde se aduceau băuturi spirtoase din picturi, cealaltă parte fiind continuată, între anii
jurulanului1850,pecareaureorganizat-o în1865, Grecia: Mastică, Rom şi Ouzo, se serveau 1901-1903,decătreConstantinosLivadasLiochis.
de asemenea Casa de Lectură "Lumina" mâncăruri tradiţionale greceşti: meze - măsline şi Candelabrele grandioase din cristalde Murano şi
(desfiintaţa în 1968) şi vestita Societate Bulgară zacuscă, icre şi peşte afumat, toate aduse din Boemia, împreuna cu pardoseala creează
deştiinţe("Balgarsco CnijovnoDrujestvo").Dupa Grecia. vizitatoruluiunsentimentdemăreţie.Deasemenea,
eliberareaBulgarieidesubturci,la1878,societatea Greciiau reuşitsăimpunălimbagreacăîn biserica este înfrumuseţată de sfeşnice, lucrate la
- care va deveniAcademia Bulgară - s-a mutat la toateramurilevieţiieconomiceşitoţiceicedoreau ateliereledinConstantinopol,caresuntaşezateîntre
Sofia. să lucreze în port sau în piaţă, era de la sine înţeles iconostase, la baza coloanelor.
TotlaBrăilaaluatfiinţăînanul1863primul că trebuiau să vorbească limba greacă. În curtea Bisericii Greceşti era Şcoala
Astfel,foarte mulţiromâni,chiar şievreii, Grecească de fete, iar localul Şcolii de băieţi era
ziar al emigranţilor bulgari, "Balgarska Pcela"
învăţau limba greacă, fapt ce crea sentimentul că situat pe strada Rubinelor de azi. Studiul se făcea
("Albina Bulgară"), precum şi alte publicaţii
cinevase aflăîn Grecia. Progresului economici-a cuajutorulmanualeloradusedinGrecia.LaŞcoala
periodice la care au colaborat, printre alţii, poetul
urmat şi cel cultural. GreacăseorganizaubaluridecătreStateDracopol
Hristo Botev, intelectuali ai urbei noastre, dar şi ai
La26 Februarie 1863, un memoriu afost iar fiecare negustor grec participa cu produse din
Bulgariei, precum N. Tenof, V. D. Stoianof, V. magazinul lui. În incinta şcolii era şi o sală de
DrumefsiIvanVazov.Poetul-erouBotevaînfiinţat trimis domnitorului Alexandru I. Cuza , în care i
se cerea permisiunea construirii unei biserici a spectacole, cu scenă, unde se dădeau serbări de
aicio tipografie,în beciurilefostuluiHan Ceaparu sfârşit de an şi de Ziua Naţională a Greciei, pe 25
comunităţii.Biserica afostnumită"BunaVestire",
(pelocul undeseaflaastăzi bloculA1 din PiaţaH. martie.
dar are trei hramuri (Buna Vestire, Sfântul
Botev), îndemnindu-i pe conaţionali la lupta Înanul1899,primăriaBrăileiînînţelegere
Nicolae-sud,SfântulGherasim-nord).
împotrivaocupaţieiturceşti.Peloculîncarealocuit cu comunitatea greacă a hotărât să folosească
Deoarece dintre cele o mie şase sute de
poetulşirevoluţionarulbulgaresteamplasatastăzi, vapoare care veneau anual în oraş jumătate erau clopotniţa bisericii greceşti BunaVestire cafoişor
bustul lui Hristo Botev şi o placămemorială. greceşti, permisiunea a fost dată la 15 Mai 1863 defoc,deoarece eraceamaiînaltă clădiredin oraş.
Dobri Voinikov, scriitor şi revoluţionar de cătredomnitorul RomânieiAl.I. Cuza şi astfel Clopotniţa era în legătură telefonică cu serviciul
bulgar, a pus bazele teatrului bulgar la Brăila, la data de 8 Septembrie a aceluiaşi an a avut loc depompieri,şipentruasestingeincendiilelatimp,
scriindelînsuşişiconducândtrupadeactori,având slujba de punere a pietrei de temelie. La 1863, în funcţionacaobservator zi şinoapte.
reprezentaţiidesucces.În1855înfiinţeazălaBrăila timpullucrărilor depunereatemelieibisericii,unul După al doilearăzboimondialpuţiniigreci
Societateateatrală bulgară Svetlina (Lumina). La dintre ctitori a avut un vis, care s-a finalizat cu ce mai rămăseseră s-au pregătit să plece şi astfel,
spectacolul "Prinţesa Raina" prezentatăde teatrul descoperirea unui izvor natural, la o adâncime de între1946-1949s-austinsîncet,încet,comunităţile
bulgar în 1886 asistat chiar regele Carol I. În 15 metri, cu proprietăţi vindecatoare de ziua greceştişi Buna Vestire aBrăilei a rămas aproape
foaierulteatrului"MariaFilotti"existaunbasorelief IzvoruluiTămăduirii.Afost considerată ca semn pustie.
alscriitorului bulgar. divin, izvorul închizându-se într-o fântână iar Comunitateaelenădin Brăilaorganizează
Pe data de 2 iunie a fiecărui an, bulgarii deasupraconstruindu-seSfântulAltar. an de an manifestări artistice la care sunt prezenţi
omagiază memoria şi faptele eroice ale lui Hristo BisericaBunaVestiresauBisericaGreacă, membriiorganizaţiei.Ansamblurile "Parnasos" şi
Botev şi a celor care au murit pentru libertatea şi aşa cum este cunoscută de cei mai mulţi brăileni, "Asteraki"au reuşitsăimpresionezepubliculprin
independenţa Bulgariei în mai - iunie 1876, esteo capodoperăarhitecturală.Esteceamaimare dansuri folclorice, "sirtaki" fiind cuvântul care
depunând flori la bustul revoluţionarului Hristo clădire deacest fel din oraş şi este singurabiserică evidenţiază cel mai bine spiritul grec. Vigoarea
Botev. prevăzută cu 3 altare. Construităîn stil rococo, cu tradiţiei elene e transmisă foarte clar şi de
Dintre personalităţile de origine bulgară ocupolăorientală,aceastăclădiredepiatrăcustâlpi "rebetika", dans în timpul căruia se sparg farfurii,
care s-au remarcat în România şi au petrecut un o de marmură în faţadă stă mărturie prestigiului şi astfel încât necazurile să fie îndepartate.
autorităţiidecaresebucuracomunitateagrecească Ceeacea diferenţiatcomunitateagrecilor
perioadă de vreme la Brăila, amintimpe poetul şi
de atunci.Arhitectul bisericii Buna Vestire a fost din Brăila de celelalte etnii a fost sentimentul de
filozofulPanaitCerna(1881-1913),penumelesău
Avram Ioannidis din Brussa.Acesta a proiectat o mândrienaţională,deiubirefaţădepatrie,precum
denaştere Stanciof,careaabsolvit LiceulTeoretic
biserică măreaţă, cu o clopotniţă înaltă pe faţada şi orgoliul apartenenţei la o civilizaţie străveche.
"NicolaeBălcescu".
Prof.SandaVişinescu bisericii,construităla13August1872.Materialele
Prof. Mariana Ionescu

COMUNITATE MULTICULTURALĂ, ETNICĂ ŞI RELIGIOASĂ


6 BRĂILA
Proiect de Parteneriat Multilateral COMUNITATEALIPOVENEASCĂ
Comenius

Comunitatea lipovenească din Brăila credincioşiloro sobrietatedupacarelipovenii şi-au


reprezintă o oază de tradiţie în mozaicul etnic al construit un stil de viaţă.
orasului care tinde să se uniformizeze prin Brăila este capitala religioasă a
modernism. credincioşilor de rit vechi, aici se afla Mitopolia
Istoria lipovenilor începe în secolul al lipovenilor din întreaga lume. În luna ianuarie a
XVII-lea, atunci când Patriarhul Nikon încearcă fiecăruian,ruşii lipoveniseadunădin toatălumea
să reformeze ritul si practica Bisericii ruse. pentru apetrece împreunăsărbătorilede iarnă şia
Modificarea unor elemente ale cultului rusesc se închina la Catedrala Mitropolitan ă
precum semnul crucii facut cu trei degete şi AcoperământulMaiciiDomnului,prilejdebucurie,
adoptarea cărţilor religioase de model grecesc a armonieşicomuniunespirituală.
"LAFEMMED'HIERETD'AUJOURD'HUI, stârnit nemulţumiri si proteste în rândul O prima biserică a ruşilor lipoveni a fost
D'ICIETD'AILLEURS,ENTRE credinciosilor iar în final s-a ajuns la schisma, ridicată, se pare în 1837 fiind construită din lemn.
TRADITIONSETMODERNITE" raskol, în ruseşte. Credinţa a fost mai puternică O adouabisericăaaparut în1857însă, dinpăcate,
decât ţaradeaceeanumerosi ortodocsideritvechi a fost distrusă de un incendiu in 1924.Această
"Femeia de ieri şi de azi, de aici şi de oriunde
au preferat exilul. biserică avea hramul Vovidenia (Intrarea în
între tradiţie şi modernitate "
Un moment important în istoria acestei Biserică) iar pe crucea de stejar din altar stătea
comunităti îl reprezintă înfiinţarea în 1846 a scris în slavonă ca sfinţirea a fost facută "în anul
MitropolieideRitVechidelaFântanaAlbă(Belaia delafacerea lumei7365(dupănaşterealuiHristos
Krimita), localitate aflată în Bucovina, la graniţa 1857), luna Iunie, ziua 8, sub voevodul Dimitrie,
de astăzi dintre România şi Ucraina. mitropolitalstaro-obreaţilorfiind,laFântânaAlbă,
Primii raskolnici au venit în această zona (Bucovina), preacuviosul Kiril". În 1880 este
pela1819-1830,încurajaţifiind deprotecţiaPorţii. ridicată o biserică din zid, cu bani adunaţi de la
Eis-auasezatînpădureadinspreguraSiretuluicare credinciosi, ctitorul ei fiind Sava Ivanof
vadeveniîn timpsatulPisc,apoicartieralorasului. Rucasinicof.
AndreiAntipov în Monografialipovenilor (staro- Lăcaşul de cult din strada Zidari, nr. 5 are
obreadţilor) din oraşul şi judeţul Brăila (1929) ca hramAcoperământul Maicii Domnului, este
consideracanumelecelmaipotrivitpentruacestia realizatdin cărămidăşirespectă fidelsuccesiunea
estestaro-obreadti(ceidevechecredinţă);eiadmit încăperilordin lăcaşuriledecultortodoxe,pridvor,
preoţii si autoritatea bisericească superioară spre pronaos, naos şi altar şi a fost proiectată în stil
deosebire de ceilalţi raskolnici care nu au preoţi. neoclasic şi romantic, cu elemente de arhitectură
În afară de lipoveni, atât în cetate cât şi pe bizantină,anticăşigotică.Areovolumetriemasivă,
teritoriulraialeierau şiruşizaporojenimalorosieni, iar planul ei descrie o cruce cu braţele libere, cu
cazacii, despre care documentele vremii turle pe naos şi altar, sprijinite pe pandantivi şi cu
ColegiulEconomic"IonGhica"dinBrăila menţionează că în sânul celor 300 de familii erau turn-clopotniţăpeaxulfaţadeivestice.Bisericaare
derulează în perioada 2009-2011 un Proiect de mulţi care umblau înarmaţi şi se dedau la tâlhării. 10,3 mlăţime, 22,45 mlungime şi 22 mînălţime.
ParteneriatMultilateral Comenius,cu titlul " LA NumărulpopulaţieilipovenestidelaBrăila
FEMMED'HIERETD'AUJOURD'HUI,D'ICI a crescut si a scăzut în funcţie de evenimentele
ETD'AILLEURS,ENTRE TRADITIONS ET vremii. Între 1890-1930 ponderea lor în totalul
MODERNITE".ŞcolileparteneresuntdinFranta populaţieiorasuluia crescutdela0,67% la2,09%
(ţaracoordonatoare),România(douăşcoli),Italia siînintervalul1977-2002dela0,30%la1,60%.
(două şcoli), Spania şi Turcia. Bugetul alocat Scădereaceamaiaccentuatăs-aînregistrat
acestuiproiecteste de24000 EURO. după1930, pânăîn 1956 şi poatefipusă peseama
În perioada 12-17 aprilie2010 a avut loc statutului general de neîncredere pentru etnia de
laBrăilaadouaîntâlniredinprogramulproiectului origine rusă amplificat şi de numărul mare de
Comenius. conflicte politice şi militare româno-ruse privind
Programulîntalniriiacuprins: situaţia Basarabiei şi a Bucovinei. Este foarte
- vizitarea şcolii şi aexpozitiilor realizate de către
probabil,caîn acestcontext,mulţidintre eisănu-şi
eleviişiprofesorii ColegiuluiEconomic:
fi declarat la recensăminte naţionalitatea reală,
"Femeiaîntradiţiile populareromâneşti"
"Femeia în lume - imagini inedite" asumându-şistatutulde cetăţean român.
"ExpoziţiedeORIGAMI" AndreiAntipov aprecia în 1929 numărul
- prezentarea activităţilor pregatite de fiecare capilordefamilieierade600adicăuntotalde3000-
scoalăpartenerăîn perioadaianuarie-aprilie2010, 4000 de lipoveni; în 2006, potrivit afirmaţiilor
inclusiv activităţile din săptămâna 1-8 martie PreşedinteluiComunităţiiLipovene,laBrăilatrăiau
dedicate zilei femeii. peste 1600 de familii dar în evidenţele Bisericii
- spectacol de dans susţinut de elevii Colegiului Ortodoxe de Rit Vechi sunt trecuţi aproximativ
Economic"Ion Ghica" Brăila: 10000deenoriaşi.
"dans popular -Ansamblul"Dor deJoc" Cartierul Pisc are un caracter aparte prin
"dansţigănesc" arhitectura şi eleganţa caselor. Locuinţele
"dansmodern- trupa"Venus" lipovenilorsuntcolorate,predominantfiind roşuşi
-"Evoluţiacondiţieifemeiiilustrat" deexponatele albastru, cu grădini bine îngrijite şi garduri înalte,
Muzeului Naţional de Istorie şi Arheologie cu străzi largi şi curate.Aproape fiecare casă are
Constanţa" în faţa porţii o bancă pe care, în serile de vară, îşi
- participarea elevilor la câteva ore de curs,
facsiestabătrâniisauseodihnescceicareausfârşit
- s-a stabilit programul de activităţi pentru al
treburile zilnice.
doilea an de proiect, activităţile ce vor fi derulate
în fiecare şcoală, Arhitectura este cam de acelasi tip - două
Toate materialele prezentate au fost camere, un antreu, o baie în spatele curţii. Casele CatedralaMitropolieideritvechidinBrăila
postatepe site-ulproiectului: suntingrijite iar interioruleste modest,mobilierul este singurul lăcaş bisericesc de interes naţional
http://projetcomenius2009.skyrock.com/ şi reducându-se doar la strictul necesar. Cartierul prin faptul că în acestă biserică se desfăşoară
pesite-ulColegiuluiEconomic"IonGhica"Brăila: lipoveniloraparecao mica ţarămărginitădeturlele ritualul de hirotonisire a cadrelor ierarhice pentru
www.ceig.ro. bisericilor. Lăcaşurile de cult au pereţii pictaţi în funcţiadeepiscoppentrutoatebisericilederitvechi
stil bizantin a caror frumuseţestrecoarăîn sufletul din ţară şi străinătate. În anul 2000, moaştele
Coordonator de proiect,
Prof. Evelina Turiac (continuareînpagina8)

COMUNITATE MULTICULTURALĂ, ETNICĂ ŞI RELIGIOASĂ


BRĂILA 7

BUCĂTĂRIE ROMÂNEASCĂ, BALCANICĂ ŞI TRANSFRONTALIERĂ

De-alugulveacurilorbucatăriaromânescă, tradiţieputernicăşiesteasociatăintim cu bucătăria nu poatefi confundatăcu aceasta.


pe lângă tradiţiile moştenite de la străbuni şi-a noastrănaţională. Lanoi sarmalele se prepară atât Reţeta originală, adoptată şi adaptată cu
îmbogăţitsortimenteledepreparatecu reţetelealtor cu frunze de viţă, cât şi cu foi de varză. Sarmalele dragderomâni,acunoscutolargăpopularitatepână
popoare. cu foi de varză se prepară asemănător cu varianta în deceniul cinci al secoului XX. Smântâna şi,
ImperiulaustriacinfluenţeazăTransilvania sârbească, din carne de porc, orez, condimente şi uneori, hreanul sunt accente specific româneşti.
şi Banatul, Rusia influenţează Moldova, Franţa, afumătură,fierteore în şir lafoc domol.Sarmalele Reţetaoriginală,conformăcucutumelebucătăriei
Italia şi Grecia influenţează Muntenia, Turcia sunt un preparat destinat în special sărbătorilor turceşti,foloseşteexclusiviaurtulpentruadesăvârşi
influenţează Dobrogea: ghiveciul, tuslamaua şi religioase,caPaşteleşiCrăciunul,şichiarocaziilor acestă mâncare deosebită.
baclavale vin de laturci,ciorbele şi borşurile de la festive, mai ales la nunţilor. Zacusca este o mâncarede legumefoarte
ruşi,gulaşuldelaunguri,ştiucaumplutădelaevrei, Oricum, Crăciun fără sarmale nici că se populară în România şi în alte ţări învecinate.
de la greci musacaua, de la bulgari zacusca, iar poateînchipui,după cumsunăun frumos distih al Cuvântul zacuscă estede origine slavă(zakuska),
şniţelul vine de la austrieci. luiIonNicolescu,dinanii1970,"miroaseasarmale la origine având înţelesul de "gustare" sau
Aceste preparate au fost îmbunătăţite de pestemunţiiCarpaţi,miroasede-ţivinesămori...". "aperitiv". Rădăcina slavă a cuvântului (kus)
bucătăriaromâneascăînfuncţiedegusturi,obiceiuri Scordoleaua este un sos grecesc, care la înseamnă gustos, delicios sau a muşca.
şi preferinţe. De pildă sarmalele sunt mâncare origine se numeşte Skordalya, dar aclimatizat şi Plăcinta - Istoricii cred totuşi că grecii au
turcească care la origine se prepară din tocătură pe deplin romanizat. Scordoleaua e absolut fostceicareauinventataluatuldeplacintă.Peatunci
deberbec cu orez şistafide înveliteîn foi devarză, excepţională lângă raci fierţi, minunată servită cu aluatulerao pastărezultatădin amestecul defaină
foi de viţă sau ştevie. peşte fiert sau la grătar, fabuloasă la dovlecei şi şi apă, care "ambala" carnea, aluatul avea într-un
Atât grecii, cât şi albanezii, bulgarii şi, nu alte legume prăjite ori fripte, dar se poate mânca fel rolul de vas în care era gătită carnea.Aluatul
în ultimul rând, croaţii şi turcii cred că ei sun şi tartinată pe pâine, atât e de gustoasă. păstra astfel în interior sucurile şi aromele.
inventatoriisarmalei. Musacaua (română musaca; turcă
Termenul "sarma" provine din cuvântul musakka) este un aliment prezent în special în
turcesc "sarmak", care înseamnă "rulou", sau bucătăriaţărilor dinBalcanişi OrientulÎndepărtat.
"pachet".Este vorbadecidespreun ambalaj,ceva
careînfăşoară o umplutură.
Denumirea de sarma, comună pentru
români şi croaţi, este asemănătoare cu "sarmi" în
bulgară şi "sarmalaki" în greacă.
Mulţi cercetători nu exclud deloc ipoteza
conformcăreiasarmalelebalcanicedinsud aravea
o altă origine decât cele româneşti, care ar fi fost
reinventate pe teritoriul ţării noastre. În sprijinul
aceste ipoteze vine şi faptul că românii stau cel
mai bine la capitolul creativitate din tot sudul şi
sud-estulEuropei.Alegerea sarmalei ca mâncare
naţionalăpoatefi astfelo ideejustă, deşiavemde- Cuvântul musaca vine din arabă ?i Romanii au preluat de la greci reţeta
a face cu un preparat culinar prezent şi la vecinii înseamnă servitrece. În limbaromână a ajuns din plăcinteişi au diversificat-o,folosind midii, peşte,
noştridin Balcani. limba greacă. Varianta grecească a acestui fel de pui, vită. Există mărturii despre o plăcinta numită
mâncare este dealtfel şi versiunea care s-a impus "Placenta", un fel de tartă cu brânză, cu baza de
îngastronomie. aluat. Romanii au răspândit delicioasele plăcinte
Baclavaua, de origine turcă, e un desert în toată Europa,fiecare ţinutadaptând reţeta după
foarte dulce şi popular în locuri care erau, pe ingredienteledisponibileşidupăobiceiurilelocului.
vremuri,subdominaţiaImperiuluiOtoman. Brânză telemea, brânză de Brăila -
Cuvântul telemea este de origină turcă, având
semnificaţia de felie de la cuvântul turc "telim"
saubrânzăcu găuridelacuvântul"telme".Această
brânză, obţinută din lapte de oaie, este cunoscută
şisub numele debrânzăalbăsau brânzădeBrăila,
datorită prezenţei turcilor în această regiune, care
comercializau brânza la felie. După unii autori,
strămoşulbrânzeturilor însaramurăestesocotităo
brânză egipteană cunoscută încă din timpurile
antice.
Bucătăriile lumii sunt înrudite, iar
Sarmalele sunt un univers în sine, la care preparatele sunt nu atât naţionale sau etnice, cât
fiecare ţară şi-a adus contribuţia. Sarmaua regionale.Când mâncăm, nu nealimentăm pur şi
reprezintăpoate celmaiclar exemplu desprecum simplu, ci ne punem în legătură cu lumea.
istoria,comerţul,culturaşigastronomiasuntlegate
unele de altele. Este interesant de văzut cum o Prof.LigiaIchim
civilizaţie,ceaotomană,apututpropuneşirăspândi Tuslamaua- alăturideciulama- faceparte
unpreparattuturor ţărilorcucareaintratîncontact, dinmoştenireaculinarăturcăaDobrogei.Mâncare
indiferent că a fost vorba despre război, comerţ arhaică, întâlnită cu precădere în estul Munteniei, Materialele sunt rodul
sauschimb cultural. tuslamaua - tuzlama în turcă - este o mâncare din aspiraţiilor proprii sau al prelucrării
Nu se ştie cu exactitate când a apărut burtă şi picioare de vacă.Asemănătoare până la unor articole de pe site-urile dedicate
sarmaua pe teritoriul ţării noastre. Ea are însă o nivelde ingredientecu ciorbade burtă,tuslamaua temei.

COMUNITATE MULTICULTURALĂ, ETNICĂ ŞI RELIGIOASĂ


8 CONVORBIRI ECONOMICE
COMUNITATEALIPOVENEASCĂ UN ITALIAN GET-BEGET
(continuaredinpagina6) SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR
M-am gândit că pentru a scrie ceva despre Rugăciune
italienii de pelanoi, la Brăila, nu trebuie neapărat
primului Mitropolit,Ambrozie,mortîn exil şi să caut în statistici şi în arhivele istorice, ci mai Să ne asemuim celor ce zidesc case.
îngropat la Trieste în Italia au fost aduse la bine ar fi să iau un interviu unui italian autentic. Când au de ridicat pereţi de cărămidă, ţinând
Brăila. Nu o să-i dezvălui numele, aşa că o să-l botez seama de şubrezenia acestor materiale, ei
Tradiţiileşiobiceiurilelipovenilorsunt "Carlo". întăresc clădirea cu bârne lungi de lemn de
strâns legate de credinţa lor neschimbată din lemn. Şi nu le aşează departe unele de altele,
secolul al X-lea, cu slujbe în limba slavonă si MN:Bunăziua,Carlo.Cefaci? ci la distanţă mică, pentru ca prin desimea lor
calendarul iulian în urma cu 13 zile faţă de cel Carlo:La 67 de aniaimei,lucrurile secomplică! să facă bună legătură între cărămizi.
MN:Cumesafiiunitalian înRomânia? Faceţi şi voi la fel. Întăriţi îndeletniciri
gregorian. Crăciunul, care ţine trei zile, este
Carlo:Totdeaunam-am simţitfoartebine,poate şi voastre lumeşti cu dese rugăciuni, care vor avea
sărbătorit pe 7 ianuarie, după ce în ajun au pentru faptulcă m-amnăscutaici. acelaşi rost ca acele bârne de lemn - şi daţi,
împodobitbradulşiauintonatcolindeleîncasă, MN:Şibunicii? astfel, vieţii voastre, de peste tot, o puternică
în faţa icoanelor, colinde care sunt de fapt Carlo:Bunicii mei au venit în 1916 împreună cu armătură.
cântece bisericeşti în slavona veche, care copiiilorşis-austabilitînjudetulTulcea,laCataloi. Atunci, fie că vor bate mulţime de
vestescNaşterea Domnului. Erau pietrari.Mama s-a căsătoritla Macin totcu furtuni, fie că vor bate mulţime de furtuni, fie
Dis-de-dimineaţă, femeile cu fuste un italian, iar peste un număr de ani s-a mutat la că vor veni ispite, descurajări, gânduri proaste
lungi şi batic pe cap, bărbaţii cu cămăşile lor Brăila.Am ofamilemare, mamaavând10 frati.În şi orice altceva, casa ale cărei mădulare sunt
lungişialbe,însoţiţidenumeroşiilorcopii,adică Italia am 40 de veri. ţinute la olaltă prin atâtea rugăciuni, nu se va
toată suflarea, porneşte la biserică, unde MN:Astaînseamnă căfraţiimameisuntacolo? prăbuşi.
regulilesuntfoartestricte.Doarbărbaţiicubarbă Carlo:Da, au plecat impreună cu părintii ei, pe Dar - veţi zice - cum e cu putinţă unui
vremealuiMussolini. om de lume, legat de slujba lui, să se roage
foarte mare pătrund mai adânc în interiorul trei ceasuri pe zi şi să alerge la biserică? Se
MN:Mamanuavrut?
lăcaşului şi iau parte la cântarea bisericească, Carlo:Nu.Am fost 4 fraţila mama. Toţiamrămas poate, - si-i foarte uşor. Dacă nu-i vine la
ceinebărbieriţi stau aproapedeintrare, în plus, înRomânia. îndemână să alerge la biserică, se poate ruga
femeile nu se amestecă niciodată cu bărbaţii. MN:Dar în vizită în Italia aţifost? pe loc, acolo, la slujba lui. Căci ceea ce-i de
În seara de ajun, copiii şi tinerii Carlo:Da, mi-am vizitat verii, unchii, mătuşile şi trebuinţă, e mai puţin cuvântul decât gândul, e
îmbrăcaţi în costume tradiţionale, iau cu ei pe vremea lui Ceauşescu. Numai mama putea mai puţin întinsul mâinilor decât predarea
colaci legaţi cu ştergare înflorate şi trec pe la merge fără restricţie. Eu şi soţia mea, care este sufletului, e mai puţin ţinuta trupului decât
casele rudelor şi prietenilor, în cete de urători româncă,trebuia sălăsămcopii în ţară. simţămintele. Ana n-a fost ascultată pentru că
MN:Nute-aigânditsărămâiacolo? strigase cu glas tare şi înalt, ci pentru că făcuse
pentru a aduce vestea naşterii prunculuiIisus.
Carlo:Ba da, dar dorul de copii mă sfâşia ! Am să izbucnească glasuri mari în inima ei.
În searadin ajunulCrăciunuluifamilia "Glasul ei - este scris - nu se auzea, şi
seadunălaCinaSfântă,o masăausterădepost. lucrat până la pensie la Uzina Progresul, am o
pensie bunicică şi, pentru ca nu mi-a plăcut cu toate acestea, Domnul îl auzi…". Faceţi ca
Pe masă se pune iarbă uscată, simbol al ieslei
niciodatasă stau,măocup şicugrădinăritul. ea. Căiţi-vă cu amar, aduceţi-vă în faţă
în care s-a născut Iisus şi peste ea se aşterne o MN:Esticatolic,nu? păcatele, ziceţi în voi înşivă: "Ai milă de mine,
faţă de masă albă, impecabilă, care aminteşte Carlo:Da,da. Doamne!" - şi rugăciunea voastră va fi primită.
de scutecele pruncului. Mai întâi se face MN:Darcopiii? Să nu zicem, aşadar, că nu este în apropiere o
rugăciunea, cu mâinile strânse la piept, în faţa Carlo:Copiii-ambotezatlabisericacatolică.Soţia casă de rugăciune. Noi înşine, de vom fi curaţi,
icoaneicare trebuieaşezatăîntr-un locpotrivit. eortodoxă.Noiţinem dedouăoriPastele, şicatolic suntem, prin harul Sfântului Duh, templele
şiortodox.Ca samulţumimpetoatălumea. Domnului… Oriunde veţi fi, puteţi ridica un
Cinasfântătrebuiesăaibă12feluri demâncare
MN:Dar pe copii i-ai indemnat vreodată să se altar, numai să vădiţi o voie curată. Nu este
carereprezintă prezenţa celor 12 apostoli,cele împiedicare în ce priveşte locul şi nici vremea.
maimulte preparatebazându-sepe peşte,totul stabileascăîn Italia?
Carlo:Nuînmoddeosebit.Cinemunceşteareşiaici Chiar fără să îngenunchem, fără să ne
fiind stropit cu votcă din belşug şi vin rubiniu. batem în piept, fără să întindem mâinile spre
Bărbaţii trebuie să bea paharul până la fund şiacolo.Fatas-acăsătoritdejaiarbaiatulmunceşte
cer, ci numai să arătăm un cuget arzător, vom
la Trieste.Vine de 3 oripean, nevedem destul.Are
pentruca"săfieungândbunduspânălacapăt". atinge desăvârşirea rugăciunii. O femeie care
un contractacolo decevaani.
Braila -târg, cetate, oras modern a primit de-a lucrează la serviciu sau acasă, poate ridica la
MN:Aifostvreodatadiscriminat?
lungul secolelor populaţii venite din toată cer privirea sufletului ei şi să se roage fierbinte
Carlo:Aaa....nu...niciodată.Badincontra!
Europa.Mergând astăzipestrăzilevechiuloras lui Dumnezeu. Un bărbat care merge singuratic
MN:Ceîmispui că încheiere?
pe drum, poate alcătui stăruitoare rugăciuni.
dunărean nu mai poţi recunoaste sub straiele Carlo:Îtispuncăsuntunitalian100%român!
Altul, stând în prăvălia lui, cosând piei,
moderne cine este român, grec, evreu, italian, MN:MultumescpentruinterviuCarlo! poate să-şi înalţe sufletul la Domnul. Un slujitor,
însăbătrânulvoiniccubarbălungă,arsdesoare, Carlo:Cumultdrag.Maivinopelamine. făcând cumpărături, suind şi coborând, lucrând
plesnind de sănătate este recunoscut de toată la bucătărie, când nu-i este cu putinţă să meargă
lumea - este un lipovean, o bucăţicădetradiţie L-am lasat pe Carlo în liniştea căminului la biserică, se poate ruga cu băgare de seamă,
depealtemeleagurilamalulDunăriiromânesti. său,un apartamentcudouăcameredintr-uncartier cu pietate. Dumnezeu nu vede nicăieri oprelişti.
brăilean. El nu cere decât un singur lucru: clocotul
Prof.CiprianToma duhului şi curăţia inimii.
Prof.Neli Mustaţă

PROVERBE
Proverbearmeneşti Proverbeturceşti
Unde este iarba mai mare acolo sunt si serpii
Mintea de la tinereţe este toiag la bătrâneţe. Broasca ţestoasăspuse privindu-şi carapacea:
batrani
O mie de minciuni nu preţuiesccât un adevăr. "Ce palat mare am eu!".
Proverbeevreieşti
Existăo sancţiunepentru bine şi pentru rău, Fiecare pierdere este un avertisment.
Viaţa este prea scurtă pentru a te grăbi.
dacă întârzie să apară, înseamnă că nu a sosit Allah găseşte o ramură joasă pentru pasărea
La părinţii netoţi, copiiisunthoţi.
încămomentul. carenu poatezbura.
Dacă vrei ca visele să devină realitate, nu mai
Nu timpul ţi se potriveşte ţie, ci tu potriveşte-te Cel mai scurtdrum pentru atingerea ţelului
dormi.
timpului. propus este răbdarea.
Viaţa este cea mai mare afacere. O primeşti pe
Strâmtorează-te în zilele largi ca să trăieşti din Fereşte-te de omul care priveşte în jos şi de
gratis.
larg când te vei afla la strâmtorare. apa care curge lin.
Proverbegreceşti
Nu te depărta de omul înţelept şi nu te apropia Nu certa copilul prea mult, fiindcă se face
O societate vadeveniprosperă atunci când
de cel prost. obraznic; nu-l încuia, fiindcă se face hoţ.
oameniibătrâni vor plantacopaci deşiştiu că nu
UneoriAdevărultrebuierostitîn glumă. Pe unde trece roata din faţă, tot pe acolo trece
vor sta niciodată în umbralor.
Proverbebulgăreşti şi cea din spate.
O inimă care iubeşte este întotdeauna tânără.
Dacă te căsătoreşti pentru bani, te-ai vândut pe
Începutulreprezintă jumătate din oriceacţiune. Culese de prof. Iulian Cojocaru
datorie.

Colegiul prof. Andrei Puia - director prof. Camelia Istrate - dir.adj. Tehnoredactarecomputerizată:prof.IulianCojocaru,prof. Daniel
redacţional prof. Doiniţa Zafiu - dir. adj. prof. Ioan Munteanu - redactor şef Lepădatu,MarioaraComişan,GabrielaGanea,LinaPană
ISSN 1220 - 9732 Tiparul executat la:S.C.OFFSETGRAFICSERV S.R.L. BRÃILA