20.

Organul lingual – limba

-organ al gustului care datorita motilitatii crescute intervine in masticatie, deglutitie, fonatie.

-se gaseste in bolta palatine si fata lingual a arcurilor dentare.

Configuratie externa: forma de con aplatizat supero-inferior; are o radacina, posterior fixata pe hyoid.

-anterior: corpul, care este mobil; cuprinde varful si 2 margini in raport cu arcurile dentare

-fata superioara este fata dorsal, convexa cu un sant terminal, formeaza V-ul lingual; portiune situate anterior santului = zona
presulcala, in partea superioara este mai mare 2/3; se mai numeste fata bucala/palatinala

-partea postsulcala 1/3 = fata faringiana

-la nivelul vf - gaura oarba, santul median presulcan

-fata inferioara – inspre planseul cav.orale, poate fi examinata prin ridicarea corpului limbii

-tunica mucoasa – mucus –senzoriala, cu rol de acoperire

*senz: functie gustativa; pe fata dorsala a limbii, de la vf limbii pana la santul terminal presulcal; prezinta papile lingual:
caliciforme (circumvalate, se gasesc anterior santului); fungiforme pe fata dorsala, presulcala; filiforme in 2/3 anterioara a
fetei dorsale; foliate pe marginea fetei dorsale.

*de acoperire – pe fata dorsal postsulcal, pe fata inferioara a limbii, este mobile, da nastere fraului limbii, se continua cu muc
planseului si a valului palatin si orofaringelui.

Constitutia limbii

-schelet fibros – suportul de insertie al m.limbii; format dintrun sept lingual cu dispozitie mediosagitala; septul se intinde
intre hyoid si vf limbii; avem aponevroza linguala reprez.prin ingrosarea mucoasei lingual, pe dosul limbii.

-muschii limbii – daca se contracta simetric ->rol de deglutitie si fonatie;

daca se contracta asimetric ->forta masticatorie; sunt muschi extrinseci si intrinseci.

-muschii extrinseci, sunt scheletici cu originea pe str osoase invecinate de unde vin pe radacina limbii, asigura pozitia ei si
deplasarea acesteia;

#m.genioglos –

#m. hioglos –

#m.condroglos –

#m. stiloglos –

-muschii intrinseci – proprii – originea si insertia pe scheletul fibros al limbii; determina forma limbii
*m. long.superiori –

*m.long.inferiori –

*m.transversali-
*m.verticali –

Glandele linguale, sunt mici si numeroase, grupate in :

-grup anterior : in vecinatatea vf si laturile fraului lingual.

-grup posterior: pe fata dorsal postsulcal.

-grup marginal: pe partile laterale ale fetei.

Vase si nervi:

Artera linguala, ramura din artera carotida externa, strabate corpul limbii si da nastere unei artere profunde a limbii ce strabate
corpul cu directie longitudinal, Venele lingual – vena jugulara interna: vena lingual, ce da ramuri profunde si dorsal.

Drenajul limfatic este o retea mucoasa si muscular:

-de la nivelul varfului limbii : current apical – noduli submentali

-de pe margini: curent lateral – noduli submandibulari: nodulul jugulodigastric

-radacina: curent bazal – nodul jugulodigastric

-portiunea central: curent median – nodul submandibular – n.cervicali profunzi omolaterali si controlaterali

Tot curentul limfatic se dreneaza in ggl. cervicali profunzi – lantul jugular intern.

Inervatia: motorize, senzitiva, senzoriala

-motorie: r.linguale alea n.9+12

-senzitiva: ramuri linguale ale n.lingual din mandibula, ale n. 9, 10

-senzoriala/gustativa: r.gustative – anterior de santul terminal, date de n.VII bis intermediofacial si r.gustative inapoia santului
terminal, date de n.IX