GLUCONEOGENEZA

DEFINIŢIE: procesul prin care se biosintetizează glucoză din precursori neglucidici

precum acidul lactic, glicerolul, propionatul la rumegătoare şi unii aminoacizi
LOCALIZARE: ficat şi rinichi, reacţiile principale sunt localizate în citosol dar unii
intermediari şi enzime sunt de origine mitocondrială

IMPORTANŢĂ: -realizează conexiunea metab. glucidic cu cel lipidic şi protidic

-asigură apovizionarea cu glucoză a ţesuturilor atunci când aportul de
glucoză este insuficient
-la rumegătoare este principala sursă de glucoză

PARTICULARITĂŢI: -fiind un proces anabolic, decurge cu consum de compuşi

macroergici şi de coenzime reduse
-cale inversă glicolizei cu condiţia găsirii unor modalităţi de
trecere peste 3 puncte cheie (r.ireversibile), când intervin
enzime diferite de cele din glicoliză
 Schema generală a gluconeogenezei
Ciclul GTP
Lactat +CO2+ATP CO2
ATC

Alanină Piruvat Oxaloacetat Fosfoenolpiruvat

Fosfoenolpiruvat
Piruvatcarboxilaza
carboxikinaza

Gliceraldehid-3-P 1,3-bifosfoglicerat 3-fosfoglicerat

NADH(H+) ATP
Dihidroxiaceton-P

ATP Glicerol-3-P Glicerol

Fru-1,6.bi-P Fru-6-P Glu-6-P Glucoză

Fru-1,6-bifosfataza Glu-6-fosfataza
 METABOLISMUL GLICOGENULUI

DISTRIBUŢIA : în cant mici în toate celulele şi în cant semnificative în ficat şi muşchii

scheletici – adult 70 kg, ficat aprox. 100g, iar în masa musculară aprox.
400g
se află în citosol sub formă de granule-corpusculi care conţin atât
glicogenul propriu-zis cât şi toate enzimele implicate în catabolismul şi
anabolismul său – glicogenoliza şi glicogenogeneza

ROLUL MAJOR – sursă de glucoză pentru necesităţile metabolice iar în cazul

hepatocitului pentru menţinerea glicemiei

Glicogenoliza şi glicogenogeneza funcţionează într-o manieră integrată datorită unora

Dintre enzimele implicate (allosterice) şi acţiunii unor hormoni
 SCHEMA GENERALĂ A GLICOGENOGENEZEI ŞI GLICOGENOLIZEI

Enzima ramificatoare Glicogen Glicogenfosforilaza

formează leg α-1,6 (glu-α-1,4,α-1,6)n
H3PO4

Glicogenina-(glu α-1,4)n

Glicogen Enzima de deramificare

sintaza rupe leg. α-1,6

Glicogenina
proteină UDP-glu
H3PO4

Glu-1-P
UDP-glu-fosforilaza
Fosfoglucomutaza
UTP
Glu-6-P
Glucozo-6-fosfataza
H4P2O7 în ficat
Glucoză Sânge
Glicogenfosforilaza scindează leg α-1,4 de la capetele nereducătoare ale moleculei
de glicogen eliberând câte o unitate de glu sub formă de ester fosforic G-1-P

Enzima de deramificare scindează leg α-1,6 eliberând tot G-1-P

Fosfoglucomutaza izomerizează G-1-P la G-6-P care poate intra în glicoliză

Glucozo -6-fosfataza hidrolizează leg ester fosforic permiţând exportul glucozei către
Sânge pentru a restabili glicemia; ac. enz se găseşte numai în ficat

Glicogenoliza este un proces de FOSFOROLIZĂ

UDP-glucozofosforilaza activează g-1-P la udp-glucoză

Glicogensintaza ataşază UDP-glucoza la capătul nereducător al unei molecule de

glicogen preexistent, numită glicogen primer, printr-o leg. α-1,4 sau direct pe
glicogenină care este reprezentată de un miez proteic ce expune 8 radicali glucoză
legaţi α-1,4 şi ataşaţi de gruparea –OH a aminoacidului tirozina

Enzima de ramificare intervine prin formarea de leg α-1,6, permiţând expunerea mai
multor capete nereducătoare susceptibile de intrarea în procesul opus de fosforoliză
 Controlul enzimatic al metabolismului glicogenului

OH ATP OPO3H2

Fosforilaza b
Fosforilaza a
defosforilată Fosforilaza kinaza
fosforilată
inactivă
activă
proteinfosfataza
H3PO4

Glicogenoliză
Glicogenogeneză

ATP OPO3H2
OH

Fosforilaza kinaza
Glicogensintaza a Glicogensintaza b
defosforilată fosforilată
activă proteinfosfataza
H3PO4 inactivă
 CONTROLUL HORMONAL AL METABOLISMULUI GLICOGENULUI

EPINEFRINA (ADRENALINA) –stimulează glicogenoliza în muşchi şi ficat, deci

stimulează metabolismul energetic şi determină creşterea glicemiei
GLUCAGONUL-stimulează glicogenoliza hepatică (hiperglicemiant)
INSULINA-este eliberată în fluxul sanguin când glicemia este crescută,
stimulează glicogenogeneza
IONII DE CALCIU- eliberaţi din reticulul endoplasmic activează
fosforilazakinaza promovând glicogenoliza şi implicit blocînd biosinteza
glicogenului

PARAMETRI BIOCHIMICI SERICI UTILIZAŢI PENTRU MONITORIZAREA

METABOLISMULUI GLUCIDIC

GLICEMIA – are valori diferite de la o specie la alta. Valori crescute pot indica
insuficienţa de insulină care determină apariţia bolii diabet zaharat
HEMOGLOBINA GLICOZILATĂ –sugerează expunerea la hiperglicemie de cel puţin
40 de zile la pisică şi 2 luni la câine
ALBUMINA GLICOZILATĂ – care conduce la fructozamină arată o expunere de cel
Mult 2 săptămâni la câine şi pisică şi de 4-7 zile la om.