UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI

TIMISOARA

COORDONATOR: SEF LUCRARI DR.ING. LEVENTE MOLNAR

STUDENT: MORARU EUGENIA NICOLETA

MOSOARCA-CABLEA SIMONA

TIMISOARA
-2010-
CUPRINS

1.STABILIREA SI AMPLASAREA CULTURILOR…..…………..pag.1-2

2.BOLILE PLANTELOR CULTIVATE-STABILIREA IMPORTANTEI

LOR…………………………………..……………………………..pag.3-8

3.DAUNATORI PLANTELOR CULTIVATE-STABILIREA IMPORTANTEI

LOR………………………………………………………………….pag.9-13

4.CONTROLUL FITOSANITAR A MATERIALULUI SEMINCER SI DE

PLANTAT; IN VEGETETIE; Si IN DEPOZITE…………………..pag.13-22
 1. STABILIREA SI AMPLARAREA CULTURILOR

Ferma noastra contine 400 hectare, din care avem : PORUMB 100 ha; SECARA 100
ha; CARTOF 60 ha; TOMATE 5 ha; ARDEI 5 ha; CEAPA 10ha; USTUROI 10 ha;
PRAZ 10 ha; MAR 50 ha; PRUN 10 ha; VITA DE VIE 50 HA;

PORUMBUL SECARA CARTOFUL VITA DE VIE

CEAPA USTUROIUL PRAZUL

ARDEI TOMATE POMI FRUCTIFERI

MAR SI PRUN

-1-
 Criteriile principale ale succesiunii culturilor

1. Asigurarea hranirii suficiente a plantelor. In functie de necesitatile de hranire, plantele

se pot imparti in 3 grupre: plante cu necesitati mari de hranire(porumbul, varza, rosiile, sfecla,
plantele din familia cucurbitaceelor – castraveti, dovleci, etc.); plante cu necesitati medii de
hranire (prazul, planele leguminoase care nu au nevoie de fertilizare directa sau pentru care
ingraamantul a fost asigurat pentru cultura anterioara, dar care necesita un sol bine-ingrijit);
plante cu necesitati reduse de hranire – morcovii, ceapa, usturoiul, patrunjelul, pastarnacul, etc.)
Exista o legatura directa intre alternanta culturilor si fertilitate. Prima data, se fertilizeaza
solul pentru o anumita perioada de timp, cu ajutorul ingrasamintelor organice, a compostului sau
a fertilizatorilor lichizi, urmand ca apoi sa fie cultivata una dintre plantele din prima categorie.
Culturile mai putin pretentioase vin dupa cele cu necesitati mari de hranire. In final, se
cultiva planta care are cele mai mici nevoi de hranire. In acest mod se asigura utilizarea cat mai
eficienta a elementelor nutritive.
Culturile de plante leguminoase au o importanta deosebita pentru alternanta culturilor.
Acestea permit reglarea cantitatii de azot cu ajutorul bacteriilor care traiesc in simbioza cu
radacinile plantelor astfel incat se pot planta culturi din primul grup dupa culturile leguminoase,
solul fiind deja imbogatit cu nitrogen.
2. Familiile de plante: Este deja cunoscut faptul ca plantele nu rodesc singure si sunt in
acelasi timp sensibile fata de alte plante din aceeasi familie. De obicei sunt atacate de aceleasi
boli si aceiasi daunatori.( Exemplu: cartofii, rosiile, vinetele, ardeiul iute, etc.apartin familiei
solanaceelor. Atunci cand cartofii sunt plantati imediat dupa vinete, gandacul de Colorado a
carui mancare favorita este vanata se trasfera catre cartofi si ii distruge pe acestia ).
3. Conditiile agro-ecologice, care includ conditiile de clima si sol din regiune.
4. Perioada de insamantare si de recoltare a culturii. Trebuie sa fie adaptate in functie de
sezon.
5. Daca este posibil, solul trebuie sa fie acoperit cu plante pe parcursul anului. In acest
scop sunt dezvoltate culturile “umplutura” care sunt foarte eficiente daca li se asigura irigarea
necesara. ( Exemplu: pe un camp, pe parcursul anului: prima cultura – ridichi sau salata; a doua
cultura – rosii sau dovleci; a treia cultura – spanac sau o mixtura din mazarica si secara sau
mazarica si orz)
6. Conditiile pietei. Acest criteriu nu ar trebui lasat pe ultimul loc pentru ca are o mare
importanta. In mod normal trebuie gasit un echilibru intre conditiile ecologice si economice.
(Exemplu: nu trebuie produse numai rosii, chiar daca acestea sunt profitabile, si nici nu trebuie
cultivate numai plante leguminoase care fac intr-adevar solul mai fertil, dar le lipseste piata de
desfacere ).

-2-
 BOLI SI AGENTI PATOGENI CU IMPORTANTA ECONOMICA LA CULTURA
PORUMBULUI

- MOZAICUL EUROPEAN - European maize mosaic virus ;

- PUTREGAIUL ROŞU AL STIULETILOR - Gibberella zeae (Schw.) Petch.;
- TĂCIUNELE COMUN (băşicat) - Ustilago maydis;
- TACIUNELE INFLORESCENTELOR - Sphacelotheca reiliana (Kühn) Clint ;
- PĂTAREA ŞI USCAREA FRUNZELOR DE PORUMB - Helminthosporium turcicum;
- INFLORIREA ALBĂ A BOABELOR - Gibberella fujikuroi (Sav.) to et.Kimura;
- RUGINA LA PORUMB - Puccinia sorghi Schwein. sin Puccinia maydis Ber;
- PUTREGAUL USCAT LA ŞTIULEŢI - Nigrospora oryzae (Berk. et Broome) Petch.;
- PĂTAREA CENUŞIE A FRUNZELOR - Drechslera zeicola ( Stout ) Subram) et Jain
(sin.Helminthosporium carborum Ustrup, Bipolaris zeicola (Stout) Shoem ;
- PĂTAREA FRUNZELOR - Drechslera maydis (Nisikado) Subram et Jain sin. Helminthosporium
maydis Nish. et Miyake, Bipolarius maydis Nisikado) Shoem;
- PUTREGAIUL USCAT - Stenocarpella maydis(Berk.)B.Sutton sin.Diploáia maydis(Berk.)Saca,
Diploáia zeae (Schw.).

www.grs-tamasiaron.ro

PĂTAREA ŞI USCAREA FRUNZELOR DE PORUMB - Helminthosporium turcicum

BOLI SI AGENTI PATOGENI CU IMPORTANTA ECONOMICA SUNT: SECARA

- CORNUL SECAREI – Claviceps purpurea ;

- ARSURA FRUNZELOR / RINCOSPORIOZA SAU„BOALA NORDULUI”– Rhynchosporium
secalis;
- SEPTORIOZA SECAREI - Septoria secalis;
- MĂLURA SECAREI - Tilletia secalis ;
- TĂCIUNELE SPICELOR DE SECARĂ - Ustilago vavilovi;
- RUGINA BRUNA - Puccinia recondita;
- RUGINA GALBENĂ A SECAREI - Puccinia striiformis f.sp.secalis;
- RUGINA NEAGRA - Puccinia graminis f.sp.secalis;
- PATAREA BRUNA A FRUNZELOR - Colletotrichum graminis;
- FUZARIOZA TULPINILOR - Fusarium roseum f. Cerealis ;
- MUCEGAIUL DE ZAPADA - Micronectriella nivalis.;
- ALBIREA ŞI ÎNROŞIREA SPICELOR - Gibberella zeae ;
 -3-
BOLI SI AGENTI PATOGENI CU IMPORTANTA ECONOMICA SUNT: CARTOF

- RASUCIREA FRUNZELOR DE CARTOFI – Solanum virus 2 Holmes;

- MOZAICUL "X" AL CARTOFULUI - Solanum virus 1 Holmes;
- STOLBURUL SOLANACEELOR – Mycoplasma sp.;
- INEGRIREA BAZEI TULPINII SI PUTREGAIUL MOALE AL TUBERCULILOR – Erwinia
carotovora pv.atroseptica v.Hall Dye;
- RAIA COMUNA – Streptomyces scabies( Thaxter) Waksmann et Henrici;
- MANA CARTOFULUI - Phytophthora infestans;
- CANCERUL CARTOFULUI ( RAIA NEAGRA A CARTOFULUI )- Synchytrium endobioticum
( Schilb); - BOALA DE CARANTINA;
- PUTREGAIUL BRUN – Ralstonia solanacearum - BOALA DE CARANTINA;
- PUTREGAIUL INELAR - Clavibacter michiganensis subsp.sepedonicum ; - BOALA DE
CARANTINA
- PUTREGAIUL USCAT AL TUBERCULILOR - Fusarium sp.;
- PĂTAREA BRUNĂ A TUBERCULILOR ( ALTERNARIOZA CARTOFULUI )– Alternaria dauci
f.spec. solani;
- RIZOCTONIOZA - Rhizoctonia solani ;
- CANGRENA – FOMOZA – Phoma exigua
- RÂIA FĂINOASĂ A TUBERCULILOR - Spongospora subterranea;
- RAIA ARGINTIE – Helminthosporium solani;
- OOSPORIOZA – Polyscytalum pustulans;
- VESTEJIREA CARTOFULUI - Ermicularia atramentaria Berk.et.Br;

www.maff.go
www.madr.ro
CANCERUL( RIIA NEAGRA) PUTREGAIUL BRUN – PUTREGAIUL INELAR -
- Synchytrium endobioticum Ralstonia solanacearum Clavibacter michiganensis

BOLI SI AGENTI PATOGENI CU IMPORTANTA ECONOMICA SUNT: TOMATE

- MOZAICUL TOMATELOR – Nicotiana virus 1;

- FILOZITATEA TOMATELOR SAU FRUNZE DE FERIGA – Cucumis virus 1 Smith;
- PETELE DE BRONZ LA TOMATE SIN.VIRUSUL OFILIRII PATATE LA TOMATE - Tomato
spotted wilt virus sin. Lycopersicum virus 3 Smith (TSWV).; – BOALA DE CARANTINA;
- VIRUSUL INGALBENIRII SI RASUCIRII FRUNZELOR DE TOMATE - Tomato yellow leaf curl
virus; - BOALA DE CARANTINA;
- STOLBURUL TOMATELOR – Mycoplasma sp.- BOALA DE CARANTINA;
- PATAREA BACTERIANA – Xanthomonas campestris pv vesicatoria ( Doidge)Dye;
 -4-
- OFILIREA BACTERIANA A TOMATELOR – Corynebacterium michiganense pv.
Michiganense (Smith)Jensen;
- CADEREA SI PUTREZIREA PLĂNTUŢELOR - Pythium debaryanum (Hesse), Rhizoctonia solani
Kühn si Phythophtora parasitica Dastur.;
- MANA TOMATELOR - Phytophthora infestan (Mont.) de Bary),sin Phythophthora parasitica ;
- FĂINAREA TOMATELOR - Leveilulla solanacearum Golovin f. Lycopersici (Berger);
- PĂTAREA ALBĂ A FRUNZELOR DE TOMATE - Septoria lycopersici Speg.;
- VERTICILIOZA TOMATELOR - Verticillium dahliae;
- PATAREA CAFENIE A FRUNZELOR DE TOMATE - Fulvie fulva (Cooke) Ciferri;
- PĂTAREA BRUNĂ A FRUNZELOR SAU ALTERNARIOZA TOMATELOR - Alternaria dauci
(Kühn J.W. Groves et Sokolo) f. Spec solani (Ell et Mart.) Neerg;
- OFILIREA FUZARIANĂ - Fusarium oxysporum (Schlecht) Sn. Et Hessen;
- PUTREGAIUL CENUŞIU - Botrytis cinerea Pers;
- PUTREGAIUL ALB AL TOMATELOR - Sclerotinia sclerotiorum;
- ANTRACNOZA TOMATELOR - Colletotrichum coccodes;
- FUZARIOZA - Fusarium oxysporum f.spec. lycopersici;
- PUTREZIREA COLETULUI - Diyimella lycopersici;
- SUBERIFICAREA RADACINILOR DE TOMATE - Pyrenochaeta lycopersici;

www.madr.ro

PETELE DE BRONZ LA TOMATE SIN.VIRUSUL OFILIRII PATATE LA TOMATE – TSWV

www.madr.ro
VIRUSUL INGALBENIRII SI RASUCIRII FRUNZELOR DE TOMATE – TYLCV

BOLI SI AGENTI PATOGENI CU IMPORTANTA ECONOMICA SUNT: ARDEI

- MOZAICUL ARDEIULUI - Nicotiana virus 1 Smith, Tobacco mosaic virus in pepper;

- PITICIREA SI INDESIREA AREDEIULUI – Cucumis virus 1 ( Doolittle) Smith.;
- STOLBURUL ARDEIULUI – Mycoplasma; Stolbur disease in pipper;
- CADERA SI PUTREZIREA PLANTUTELOR DE ARDEI – Pythium debaryanum Hesse;
Phytophthora parasitica Dast, Rhizoctonia solani Kuhn;
- FAINAREA ARDEIULUI – Leveillula solanacearum Golov.f.sp.capsici (Berger)Golovin.,f.c.
Oidiopsis taurica (Lev.) Solmon
-5-
 - OFILIREA FUZARIANĂ A ARDEIULUI – Fusarium oxysorum f.sp. vasinfectum
- PUTREGAIUL CENUSIU AL ARDEIULUI – Botryotinia fuckeliana sin.B.cinerea ;
- PUTREGAIUL ALB AL TULPINIILOR – Sclerotinia sclerotiorum(Lib.)de Bary
- MANA ARDEIULUI – Phytophthora capsici Leonian
- VERTICILIOZA ARDEIULUI – Verticillium dahliae Kleb.
- PATAREA ALBA A FRUNZELOR DE ARDEI – Phyllosticta capsici Spegazzini
- ALTERNARIOZA SAU PUTREZIREA FRUCTELOR SI SEMINTELOR DE ARDEI –
Alternaria longipes(Ell.et Ev.) Mason, Alternaria alternata Fr.Keissler(sin.:Alternaria tenuis Nees;
A.capsici annui Savul.et Sandu-Ville)
- PATAREA BRUNA A FRUNZELOR DE ARDEI – Vermicularia capsici Syd.
- PATAREA CENUSIE A FRUNZELOR DE ARDEI (ASCOCHITOZA ) – Ascochita capsici ;
- PATAREA CENUSIE A FRUCTELOR DE ARDEI – Vermicularia capsulicola Negru
- ANTRACNOZA ARDEIULUI – Colletotrichum nigrum Ell.et Halst.
- CERCOSPORIOZA ARDEIULUI – Cercospora capsici Heald et.Wolf
- PUTREZIREA COLETULUI – Didymella lycopersici Kleb.;

BOLI SI AGENTI PATOGENI CU IMPORTANTA ECONOMICA SUNT:

CEAPA, USTUROI SI PRAZ

- DUNGAREA GALBENA A FRUNZELOR DE CEAPA - Onion yellow dwarf virus;

- PUTREGAIUL BACTERIAN / MOALE AL BULBILOR DE CEAPA SI PRAZ - Erwinia carotovora;
- MANA CEPEI - Peronospora destructor;
- PUTREGAIUL CENUSIU AL CEPEI - Botrytis allii Munn.;
- MANA PRAZULUI - Phytophthora porri Foister;
- RUGINA CEPEI, PRAZULUI SI USTUROIULUI - Puccinia porri, P. allii ;
- HELMINTOSPORIOZA USTUROIULUI - Embellisia allii, Sin.Helminthosporium allii ;
- PUTREGAIUL ALB AL CEPEI SI USTUROIULUI - Sclerotium cepivorum Berk.;
- ANTRACNOZA CEPEI – Colletotrichum circinans ( Berk.)Vogl;
- ALTERNARIOZA CEPEI SI PRAZULUI - Alternaria dauci Gr.et.Sk.f.sp.porii.,Sin.Alternaria
porri;
- PROLIFEREAREA SI ASPERMIA CEPEI - Onion proliferation;
- PUTREZIREA ROSIE A RADACINILOR - Pyrenochaeta terrestris, Sin.Phoma terrestris;
- TACIUNELE CEPEI - Urocystis cepulae, Sin. Tuburcinia cepulae;
- MUCEGAIUL NEGRU AL CEPEI SI USTUROIULUI - Aspergillus niger ;
- MUCEGAIUL VERDE SI MUCEGAIUL ALBASTRU AL BULBILOR – Penicillium corymbiferum,
P.ciclopium, P.digitatum;
- FUZARIOZA CEPEI SI USTUROIULUI - Fusarium oxysporum f.sp.cepae;
www.grs-tamasiaron.ro

PUTREGAIUL ALB AL CEPEI SI USTUROIULUI – ALTERNARIOZA CEPEI SI PRAZULUI

Sclerotium cepivorum Alternaria dauci , Alternaria porri
 -6-
BOLI SI AGENTI PATOGENI CU IMPORTANTA ECONOMICA SUNT: MAR

- MOZAICUL MĂRULUI - Apple mosaic White;

- PĂTAREA CLOROTICĂ A FRUNZELOR MĂRULUI - Apple chlorotic leaf spot Mink, Shay;
- EPINASTIA ŞI DECLINUL MĂRULUI SPY 227 - Apple spy 227 epinasty and decline',
- STRICEREA LEMNULUI - Apple stern piting;
- BRĂZDAREA TULPINII MĂRULUI - Apple stern growing;
- PROLIFERAREA MĂRULUI - Mycoplasma appiè proliferation;
- FLEXIBILITATEA PATOLOGICĂ A LEMNULUI DE MĂR - Apple rubbery Wood’
- CANCERUL BACTERIAN AL POMILOR ŞI VIŢEI DE VIE - Agrobacierium radiobacter pv.
tumefaciens (Smith, et Town.) Ker Young et Panagopouìus;
- FOCUL BACTERIAN AL ROZACEELOR- Erwinia amylovora ; -BOALA DE CARANTINA;
- ARSURA MĂRULUI - Pseudomonas syringae Van Hall.;
- FĂINAREA RNĂRUIUI - Podosphaera leucotricha (Ell. et Ev.) Salmón;
- PĂTAREA CAFENIE A FRUNZELOR ŞI FRUCTELOR, RAPĂNUL RAMURILOR DE MAR –
Venturia inaequalis (Cooke) Winter.;
- MONILIOZA (PUTREGAIUL BRUN ŞI MUMIFIEREA FRUCTELOR) - Monilinia fructigena ;-
BOALA DE CARANTINA
- PUTREGAIUL COLETULUI ŞI FRUCTELOR - Phytophthora cactorum (Leb. et Cohm.) Sch.;
- CANCERUL NECTRIAN SAU ULCERATIA DESCHISA A RAMURILOR - Nectria galligena Bres.;
- CANCERUL NEGRU AL MĂRULUI - Physalospora cydoniae Arn;
- CANCERUL RUGOS AL POMILOR - Diaporthe perniciosa f. c. Phomopsis moli Raab.;
-
www.madr.ro

FOCUL BACTERIAN AL ROZACEELOR - Erwinia amylovora

www.grs-tamasiaron.ro
MONILIOZA (PUTREGAIUL BRUN ŞI MUMIFIEREA FRUCTELOR) - Monilinia fructigena

BOLI SI AGENTI PATOGENI CU IMPORTANTA ECONOMICA SUNT: PRUN

- PITICIREA PRUNULUI – Prune dwarf.;

- PATAREA INELARA NECROTICA LA PRUN – Prunus ring spot;
- MOZAICUL IN BENZI AL PRUNULUI – Marmor lineopticum ;
- CRAPAREA SCOARTEI PRUNULUI – Plum bark split;
- CIURUIREA BACTERIANA A FRUNZELOR DE SAMBUROASE - Xantomonas campestris pv.
Pruni (Smith) Dye;
 -7-
- ULCERAŢIA ŞI CIURUIREA BACTERIANA A FRUNZELOR DE SÂMBUROASE - Pseudomonas
syringae pv. mors - prunorum (Wornald) Young, Dye et Wilkie;
- CANCERUL BACTERIAN AL POMILOR - Agrobacterium radiobacter pv.tumefacien (Smith et
Townsend) Kerr, Young et Pan.;
- PATAREA ROSIE A FRUNZELOR DE PRUN - Polystigma rubrum (Pers,) D.C;
- MONILIOZASAU SAU PUTREGAIUL BRUN AL FRUCTELOR - Monilinia laxa (Aderh. et
Ruhl.)Honey; - BOALA DE CARANTINA;
- RUGINA PRUNULUI - Puccinia pruni-spinosae (Pers.) Diet.;
- VARSATUL PRUNULUI - Plum-pox virus sin.Prunus virus 7- BOALA DE CARANTINA
- HURLUPII – Taphrina pruni.

www.grs-tamasiaron.ro

MONILIOZASAU SAU PUTREGAIUL BRUN AL FRUCTELOR - Monilinia laxa

BOLI SI AGENTI PATOGENI CU IMPORTANTA ECONOMICA SUNT: VITA DE VIE

- PUTREGAIUL ALB AL RADACINILOR - Rosellinia necatrix – BOALA DE CARANTINA ;

- SCURT NODAREA - Vitis virus 1;
- CANCERUL BACTERIAN - Agrobacterium radiobacter pv.tumefacien ;BOALA DE CARANTINA ;
- MANA VIŢEI DE VIE - Plasmopara viticola ;
- FĂINAREA VIŢEI DE VIE - Uncinula necator ;
- PUTREGAIUL CENUŞIU AL STRUGURILOR - Botryetinia ( Sclerotinia ) ftickeliana ;
- ANTRACNOZA STRUGURILOR - Elsinoe ampelina;
- FLAVESCENTA AURIE - Grapevine flavescence dorée MLO – BOALA DE CARANTINA
- PATAREA ROSI SAU RUJEOLA - Pseudopeziza tracheiphilla , etc.

www.madr.ro
CANCERUL BACTERIAN – FLAVESCENTA AURIE - Grapevine flavescence
Agrobacterium radiobacter
 -8-
DAUNATORI DE IMPORTANTA ECONOMICA LA CULTURA PORUMBULUI

- GĂRGĂRIŢA (răţişoara) PORUMBULUI - Tanymecus dilaticollis Gyll.;

- SFREDELITORUL PORUMBULUI - Ostrinia nubilalis Hb.;
- BUHA SEMĂNĂTURILOR - Scoţia segetum Schiff.;
- PĂDUCHE VERDE LA PORUMB - Rhopalosiphum maydis Fitch.;
- VIERMII SÂRMĂ SAU GANDACII POCNITORI - Agriotes lineatus, A.ustulatus, A.obscurus;
- LĂCUSTA CĂLĂTOARE - Locusta migratoria L.;
- LĂCUSTA MAROCANĂ - Dociostaurus marocanus Thiib.;
- LĂCUSTA ITALIANĂ - Calliptamus italicus L.);
- CĂRĂBUŞUL DE STEPĂ - Anoxia villosa F.;
- MUSCA SUEDEZĂ - Oscinella frit L.;
- ŞOARECELE DE CÂMP - Microtus arvalis Pall.;
- HÂRCIOGUL - Cricetus cricetus L.;
- VIERMELE VESTIC AL RĂDĂCINILOR - Diabrotica virgifera virgifera – DAUNATOR DE
CARANTINA;
- PLOSNITA CEREALELOR - Eurygaster sp.;
- POPANDAUL - Citellus citellus L.;etc.

www.grs-tamasiaron.ro
VIERMELE VESTIC AL RĂDĂCINILOR –
Diabrotica virgifera virgifera

DAUNATORI DE IMPORTANTA ECONOMICA: SECARA

- VIERMELE BOABELOR - Tylenchus tritici;

- TRIPSUL CEREALELOR - Haplothrips tritici ;
- PLOSNITE LA CEREALE - Eurygaster integriceps, E.maura, E.austriaca;
- PĂDUCHELE VERDE AL CEREALELOR - Schizaphis graminum ;
- GANDACUL GHEBOS - Zabrus tenebrioides;
- VIERMI SÂRMĂ - Agriotes lineatus, A.ustulatus;
- CARABUSEII - Anisoplia austriaca, A.segetum;
- BUHA SEMANATURILOR - Scotia segetum;
- MUSCA DE HESSA - Mayetiola destructor;
- MUSCA GALBENA A CEREALELOR - Chlorops pumilionis;
- MUSCA CENUSIE - Delia coarctata;
- OPOMIZA CEREALELOR - Opomyza florum,etc.
 -9-
DAUNATORI DE IMPORTANTA ECONOMICA : CARTOF

- GANDACUL DE COLORADO – Leptinotarsa decemlineata Say.

- NEMATODUL TULPINILOR SI TUBERCULILOR DE CARTOFI – Ditylenchus destructor Thorne.;
DAUNATOR DE CARANTINA
- NEMATODUL AURIU AL CARTOFULUI – Globodera rostochiensis–DAUNATOR DE
CARANTINA;
- VIERMII SÂRMĂ SAU GANDACII POCNITORI – Agriotes sp.;
- CĂRĂBUŞUL DE MAI SAU VIERMII ALBI - Melolontha melolontha ;

www.grs-tamasiaron.ro

NEMATODUL TULPINILOR SI TUBERCULILOR DE CARTOFI

– Ditylenchus destructor

DAUNATORI DE IMPORTANTA ECONOMICA:TOMATE

- NEMATODUL RADACINILOR – Meloidogyne incognita Chitw.; - DAUNATOR DE CARANTINA

- MUSCULITA ALBA DE SERA – Trialeurodes vaporarium Westw.;
- MUSCULITA MINIERA –Liriomyza soloni Burg.
- COROPISNITA – Gryllotalpa gryllotalpa;
- OMIDA CAPSULELOR – Chloridea obsoleta Hbn.
- PADUCHELE SOLANACEELOR – Macrosiphon solani Kittel;
- CĂRĂBUŞUL DE MAI SAU VIERMII ALBI - Melolontha melolontha ;
- VIERMII SÂRMĂ SAU GANDACII POCNITORI – Agriotes sp.
- OMIDA FRUCTELOR - Chloridea armigera Hbn.;
- MUSCULITA DE OTET- Drosophila melamogaster;
- ACARIANUL LAT - Hemitarsonemus latus;
- ACARIANUL ROŞU COMUN - Tetranychus urticae;
- GANDACUL DE COLORADO – Leptinotarsa decemlineata Say.

DAUNATORI DE IMPORTANTA ECONOMICA: ARDEI

- COROPISNITA – Gryllotalpa gryllotalpa;

- OMIDA FRUCTELOR - Helicoverpa armigera Hbn.;
- PADUCHELE VERDE – Myzodes persicae;
- PADUCHELE SOLANACEELOR – Macrosiphon solani Kittel;
- GANDACUL DE COLORADO – Leptinotarsa decemlineata Say.
- MUSCULITA ALBA DE SERA – Trialeurodes vaporarium Westw.;
- ACARIANUL ROŞU COMUN - Tetranychus urticae ;
- LIMAXUL CENUSIU – Deroceras agreste;
-10-
DAUNATORI DE IMPORTANTA ECONOMICA: CEAPA, USTUROI SI PRAZ

- COROPISNITA – Gryllotalpa gryllotalpa;

- VIERMII SÂRMĂ SAU GANDACII POCNITORI – Agriotes sp.;
- MUSCA CEPEI -Delia antiqua Meig;
- GARGARITA CEPEI - Ceuthorrhynchus suturalis F;
- GANDACUL ROSU AL CEPEI - Lilioceris merdigera L.;
- TRIPSUL – Thrips tabaci Lind.;
- MUSCA USTUROIULUI - Suillia lurida Meig;
- NEMATODUL BULBILOR DE CEAPA SI USTUROI - Ditylenchus dipsaci Kuhn. - DAUNATOR
DE CARANTINA

DAUNATORI DE IMPORTANTA ECONOMICA: MAR

- ACARIANUL ROŞU AL POMILOR - Panonychus ulmi Koch.;

- ACĂRIANUL ROŞU AL MĂRULUI - Tetranychus viennensis Zach;
- PĂDUCHELE DIN SAN JOSÉ - Quadraspidiotus perniciosus Comst;
- PĂDUCHELE LÂNOS - Eriosoma lanigerum Hausm.;- DAUNATOR DE CARANTINA ;
- PĂDUCHELE VERDE AL MĂRULUI - Aphis pomi De Geer.;
- PURICELE MELIFER AL MĂRULUI - Psylla mali Schmidb.;
- GĂRGĂRIŢA FLORILOR DE MĂR - Anthonomus pomorum L.;
- GĂRGĂRIŢA MUGURILOR - Sciaphobus squalidus Gyll.;
- VIESPEA MERELOR - Hoplocampa testudínea Klug.;
- VIERMELE MERELOR - Cydìa pomonella L.;
- GĂRGĂRIŢA FRUCTELOR - Rhynchites bacchus L.;
- MOLIA FRUNZELOR DE MĂR - Yponomeuta malinella Zell.;
- MOLIA COJII FRUCTELOR - Adoxophyes reticulana Hb.;
- COTARUL VERDE - Operophtera brumată L.;
- COTARUL BRUN - Eranis defoliaria CI.;
- OMIDA PĂROASĂ A DUDULUI - Hyphantria cunea Drury.;
- CARIUL SCOARŢEI - Ruguhscofytus rugulosus Ratz.;
- CĂRĂBUŞUL DE MAI - Melolontha melolontha L.;
- ŞOBOLANUL DE APĂ - Arvìcola terestres L.;
- IEPURELE DE CÂMP - Lepus europeus L.;
- PĂDUCHELE ŢESTOS AL MĂRULUI - Diaspidiotus ostreaeformis Curt ;
- SFREDELITORUL TULPINILOR - Cossus cossus L;
- SFREDELITORUL RAMURILOR - Zeuzera pyrina L;
- ACARIANUL BRUN - Bryobia rubrioculus ;
- NALBARUL SAU ALBILITA - Aporia crataegi,
- FLUTURELE CU ABDOMEN AURIU - Euproctis chrysonrheea ;
- OMIDA PAROASA A STEJARULUI - Lymantria dispar ;
- INELARUL - Malacosoma neustria ;
- GANDACUL PAROS - Epicometis hirta ;
- GANDACUL PUIETILOR - Capnodis tenebrionis L. ;
- VIESPEA CU FERESRAU - Hoplocampa testudinea ;s.a.
 -11-

www.grs-tamasiaron.ro

PĂDUCHELE LÂNOS - Eriosoma lanigerum

DAUNATORI DE IMPORTANTA ECONOMICA: PRUN

- PĂDUCHELE DIN SAN JOSÉ -Quadraspidiotus perniciosus - DAUNATOR DE CARANTINA

- PADUCHELE TESTOS AL PRUNULUI - Parthenolecanium corni Bche;
- PADUCHELE CENUSIU AL PRUNULUI - Hyalopterus pruni Geofr.;
- ACARIANUL ROSU -Tetranychus viennensis Zach.;
- ACARIANUL ROSU AL POMILOR - Panonychus ulmi Koch.;
- VIESPEA NEAGRA A PRUNELOR - Hoplocampa minuta Christ.;
- VIESPEA ROSIE CU FIERASTRAU - Hoplocampa flava L.;
- VIERMELE PRUNILOR - Cydia funebrana Treits.;
- COTARUL VERDE - Operophtera brumata L.;
- FLUTURELE CU ABDOMENUL AURIU - Euproctis chrysorrhoea L.;
- OMIDA PAROASA A DUDULUI - Hyphantria cunea - DAUNATOR DE CARANTINA;
- INELARUL - Malacosoma neustria L.;
- ACARIANUL GALICOL AL PRUNULUI - Eriophyes phyllocoptes;
- COTARUL BRUN - Erannis defoliaria CI ; etc.

www.grs-tamasiaron.ro

OMIDA PAROASA A DUDULUI - Hyphantria cunea

-12-
DAUNATORI DE IMPORTANTA ECONOMICA: VITA DE VIE

- ACARIANUL ROŞU COMUN -Tetranychus urticae;

- ACARIANUL GALICOL SAU ERINOZA VITEI DE VIE - Eriophyes vitis Nal.
- FILOXERA - Phylloxera vastatrix ;– DAUNATOR DE CARANTINA FITOSANITARA ;
- PĂDUCHELE LANOS - Pulvinaria betulae ;
- MOLIA SAU EUDEMISUL - Lobesia botrana ;
- VIESPEA STRUGURILOR - Vespa germanica ;
- COCHILISUL STRUGURILOR - Clysia ambiguella ;
- ŢIGĂRARUL VIŢEI - Byctiscus betulae ;
- FORFECARUL VITEI DE VIE - Lethrus apterus ;
- GÎNDACUL PĂMÂNTIU - Opatrum sabulosum ;
- CĂRĂBUŞUL DE MAI - Melolontha melolontha ;
- CĂRĂBUŞUL MARMORAT - Polyphylla fullo ;
- VIERMII SARMA - Agriotes sp. ;
- OMIDA PAROASA A DUDULUI - Hyphantria cunea
- ACARIANUL GALBEN AL VIŢEI DE VIE - Eotetranychus carpini;
- PĂDUCHELE LANOS - Pulvinaria betulae ;
- COSAŞUL VIŢEI - Ephippiger ephippiger Fieb;
- TRIPSUL VIŢEI DE VIE - Anaphotkrips vitis Priesuer (Knechtel);

www.grs-tamasiaron.ro FILOXERA - Phylloxera vastatrix

NORMELE SI TEHNICA EXECUTARII CONTROLULUI FITOSANITAR

CONTROLUL CULTURILOR
Nu se poate concepe combaterea unui dăunător periculos culturilor agricole fără a se
cunoaşte cu precizie locul unde se găseşte, sub ce formă (în ce stadiu evolutiv se găseşte) şi pe
ce zonă este răspîndit. Pentru a avea aceste elemente absolut necesare, se impune, executarea
unui control fitosanitar. în cazul cînd obiectul controlului este identificarea dăunătorilor,
agenţilor fitopatogeni şi a buruienilor ce nu există în ţară sau există numai în zone bine
delimitate, acest control este denumit control de carantină fitosanitară.
Obiectivele bine stabilite a controlului fitosanitar sunt :
-sa se identifice toti parazitii care se gasesc in cultura in cadrul controlului fitosanitar, sau numai
a celor numai din lista de carantina in cazul controlului fitosanitar de carantina.
-sa stabileasaca frecventa si intensitatea atacului, precum si densitatea numerica a daunatorilor.
Frecventa atacului (F%) reprezinta valoarea relativa a numaruluI de plante sau de organe
ale plantei atacate (n), raportate la numarul total de plante sau de organe analizate (N).
F % = n *100 / N
-13-
Intensitatea atacului ( I % ) reprezinta procentul sau gradul in care este atacata o planta
sau un organ al plantei sau pierderea de recolta inregistrata la o planta sau la o cultura de pe
unitatea de separate (ha, ar, m², etc.). In care a - production plantei sau culturi neatacate; b -
production plantei sau a culturi atacate.
I = (a - b ) * 100 / a = ( 1 - a / b ) * 100
Densitatea numerica ( D) se exprima prin numarul de oua , larve , pupe, sau adulti la
unitatea de separate (cm²,m²) sau de legume (cm , m ).
Cind sondajul se face cu rama metrica patrata , numarul de indivizi gasit in cadrul ramie
reprezinta si densitatea numerica .

CONTROLUL CULTURILOR DE LEGUME PENTRU

SĂMÎNŢĂ
Controlul culturilor de legume pentru samînlă se execută la termenele indicate mai
jos.Tomatele, cand 85% din plante au fructe coapte. Ardeii cand în cultură apar primele fructe
ajunse la maturitatea fiziologică. Ceapa, cand bulbul este complet format şi frunzele sunt
uscate, iar foile exterioare ale bulbului încep să se usuce.

CONTROLUL PEPINIERELOR POMICOLE ŞI

VITICOLE
Pentru preîntîmpinarea răspîndirii paraziţilor de carantină prin materialul săditor, în
pepinierele pomicole, den- drologice şi viticole este necesară executarea unor controale
fitosanitare foarte atente.
Controlul pepinierelor pomicole şi dendrologice. în aceste pepiniere se execută
minimum patru controale de carantină pe an.
Primul control se execută în cursul lunilor februarie- martie, pentru urmărirea aplicării şi
eficacităţii tratamentelor de iarnă pentru combaterea păduchelui din San José ;
Al II-lea control se execută în perioada iunie-august, pentru urmărirea aplicării şi
eficacităţii tratamentelor de vară cit şi pentru urmărirea dezinsecţizării mlădiţelor ultoi.
Al III-lea control (controlul de bază) se execută în perioada august-septembrie, cînd se
fac şi propuneri pentru eliberarea de certificate fiţosanitare.
Al IV-lea control se execută în perioada de scoatere şi livrare a materialului săditor
(octombrie-noiembrie) pentru depistarea existenţei paraziţilor de carantină ce se localizează pe
rădăcini şi colet pentru urmărirea şi circulaţia materialului săditor.
Controalele fitosanitare suplimentare în pepinierele pomicole şi dendrologice pot fi
executate ori de cîte ori inspectorul de carantină şi protecţia plantelor găseşte că sunt necesare.
Paraziţii de carantină ce se urmăresc în pepinierele pomicole şi dendrologice sunt
următorii: păduchele din San José (Quadraspidiotus perniciosus Comst.), păduchele lanos
(Eriosoma lanigerum Hausm.), omida păroasă a dudului (Hypantria cunea Drury), molia
fructelor (Grapholita molesta Busck), molia vărgată a fructelor (Anarsia lineatella Zell), arsura
merilor şi perilor (Erwinia amylovora (Burill) Winsl. Bt al), exfolierea scoarţei la meri, peri,
gutui (Physalospora cydoniae Arn.), bacterioza nucului (Xanthomonas juglandis (Pierce)
Dawson, bacterioza dudului (Pseudomonas mori (Itoyer şi Lambert) Stevens, putregaiul alb al
rădăcinoaselor (Rosellinia nectarix (Hart). Berl.
 -14-

Fiecare control se execută în trei faze.

Faza I a controlului se verifică următoarele: dacă pepiniera posedă autorizaţie de
funcţionare şi certificat fiţosanitar pe anul în curs; dacă posedă registru de pepinieră şi dacă este
completat la zi; dacă posedă aparatura precum şi produsele fitofarmaceutice necesare aplicării
tratamentelor; dacă a respectat recomandările primite cu ocazia ultimului control.
Faza II a controlului se execută: verificarea sănătăţii plantaţiilor, pomilor izolaţi,
arbuştilor fructiferi şi gardurilor vii, pe o rază de minimum 0,5 km în jurul pepinierei;verificarea
sănătăţii plantaţiilor şi pomilor izolaţi, arbuştilor fructiferi şi gardurilor vii din incinta pepinierei.
Faza III se execută controlul propriu-zis al materialului săditor altoit şi nealtoit, prin una din
următoarele metode: pe rînd (din 3 în 3 rînduri, din 5 în 5 rînduri, din 10 în 10 rînduri) ; pe o
diagonală scarificaţă; pe două diagonale scarificaţe.
Alegerea metodei de control depinde de următorii factori: perioada controlului; felul
parazitului urmărit; suprafaţa pepinierei; densitatea pomilor la hectar; felul speciilor din
pepinieră; starea fitosaniţară a materialului săditor din pepinieră constatată cu ocazia ultimului
control, a materialului, vegetativ existent în incinta pepinierei şi a materialulu 1 din zona de sub
0,5 km în jurul pepinierei ; forma şi mărimea parcelelor; timpul disponibil pentru control ; starea
timpului şi natura terenului (umed sau uscat) ; provenienţa portaltoiului, a mlădiţelor altoi (livezi
libere de păduchele din San José sau nu) şi dacă mlădiţele altoi au fost în prealabil
dezinsectizate.
Controlul fitosanitar se execută pe parcele, pe varsta de material, pe specii şi chiar pe
soiuri, dand atenţie speciilor şi soiurilor mai sensibile la atacul parazitului urmărit.
Astfel, pentru identificarea prezenţei păduchelui din San José se obişnuieşte să se
înceapă controlul cu speciile seminţoase, apoi cu cele sîmburoase, în ordinea preferinţei
dăunătorului, în felul următor: măr, păr, gutui, prun, piersic, vişin, cireş etc., iar în cadrul
aceleiaşi specii cu soiurile sensibile şi cu coaja mai deschisă la culoare, care facilitează
observarea lui şi a aureolelor de culoare roşie ce Ie provoacă pe coajă prezenţa parazitului. De
exemplu la măr se începe cu soiurile Ionathan, Parmen auriu, Creţese, Pătul, Delicios auriu
etc.,iar la par cu soiurile Viliams şiCuré.
Nu trebuie să se neglijeze nici speciile şi soiurile mai puţin preferate sau cu coaja închisă
la culoare, ci din contra trebuie să li se acorde mai multă atenţie, pentru că la acestea
identificarea păduchelui din San José este mai dificilă (spre exemplu: prunul, mai ales soiurile
Reine-Claude, gutuiul, vişinul, cireşul, iar la mar şi păr, soiurile Astrahan roşu, Delicios roşu,
Favorita lui Claps etc.).
Pentru executarea controlului se cercetează cu atenţie pomii la colet (de obicei infestaţii
cu păduchele din San José se găsesc în această zonă, întrucît au fost aduşi în pepinieră o dată cu
procesul de altoire), pînă la vîrful ramurilor, dandu-se atenţie rîndurilor de la punctele de inserţie
ale ramurilor cu axul principal şi depresiunilor de la subsuoara frunzelor, mai ales cînd infestaţia
a fost aeriană, întrucît în aceste spaţii de obicei îşi găsesc adăpost larvele păduchelui din San
José.
Controlul se începe de obicei cu materialul din cîmpul III şi se continuă cu
cîmpurile în ordine descrescînda a vîrstei, apoi se controlează marcotiera şi şcoala de puieţi.
Controlul pepinierelor viticole. Se execută două controale pe an:
— unul în perioada vegetaţiei (iulie-septembrie) pentru identificarea paraziţilor de carantină ce
pot fi depistaţi în această perioadă;
-15-
— al doilea în octombrie-noiembrie, în perioada scoaterii materialului viticol, pentru
identificarea paraziţilor de carantină ce se localizează pe sistemul radicular.
Paraziţii de carantină ce se urmăresc în pepinierele viticole sînt următorii: păduchele din
San José şi putregaiul alb al rădăcinilor(Rosellinia necatrix (Ilart. Beri.)
Tehnica controlului fitosanitar ele carantină este asemănătoare cu cea de la pepinierele
pomicole şi dendrologice, folosindu-se metoda de control „în diagonală scarificată".Se
controlează cate 2m liniari la fiecare al 2 rand. Norma zilnică este 25-30 ha.Pentru identificarea
păduchelui din San Joeé, atenţia va fi îndreptată şi asupra împrejumirilor din imediata apropiere
a pepinierelor.
CONTROLUL CEREALELOR

Cerealele – Grau, orz, orzoaica, secara si porumb controlul are ca scop identificarea sau
stabilirea densitatii numerice a daunatorilor din sol , a stabilirii prezentei agentilor fitopatogeni si
daunatorilor de plante , precum si a infestarii culturilor cu buruieni .
Pentru depistarea si stabilirea densitatii numerice a daunatorilor din sol se va proceda la
efectuarea de sondaje. Numarul sondajelor variaza in functie de marimea culturii si de marimea
gropilor.
Pana la 1 ha se sapa 10 gropi; de la 1 la 10 ha se sapa 20 gropei; de la 10 la 50 ha se sapa
30 gropi; de la 51 la 100 ha se sapa 35 gropi; pentru fiecare 100 ha in plus se mai fac cate 5gropi.
In functie de dimensiunile insectelor , larvelor, pupelor sau oualor urmarite, marimea
gropilor poate fi diferita. Pentru insecte mici, gropile vor avea dimensiunile 0,25 m longtime,
0,25 m latime si 0,25 m adancime.
Sapaturile trebuiesc facute dupa un plan bine stabilit ,in care sa se insemne pozitia pe
plan si numarul de ordine al fiecarei gropi, astfel ca dupa determinarea speciilor sa se cunoasca
raspandirea lor in teren.
Insectele se colecteaza in borcane diferite iar pe fiecare borcan se eticheteaza , notand
locul si data efectuarii sondajului , cine la efectuat etc. In laborator se analizeaza materialul
colectat in vederea identificarii daunatorilor cercetati , clasandu-se si exprimandu-se densitatea
numerica la m².
Depistarea si stabilirea prezentei agentilor fitopatogeni si stabilirea frecventei si
intensitatiI atacului, controlul culturii de toamna sau de primavera (secara, orz si porumb) se face
in preajma coacerii in parga.
Culturile din loturile semincere si cele care provin din import si care sunt tinute in
evidenta inspectoratelor pentru carantina si protectia plantelor var fi controlate in mod
obilgatoriu .
Cu ajutorul ramie metrice avand latura de 0,71 m , pe diagonala cea mai lunga a lanului
se stabilste prezenta agentilor fitopatogeni .
Probele ridicate variaza in functie de numarul punctelor si separate lanului: cate un punct
pentru maximum 10 ha, insa nu mai putin de 3 puncte intr-un lan ;cate 3 puncte la suprafetele
pana in 100 ha;cate 5 puncte in cazul suprafetelor pana la 250 ha ;
Suprafata de 250 ha este considerate ca unitate maxima, delimitanduse loturile care
depasesc aceasta suprafata la 250 ha .Pentru analiza din lanul de 250 ha se iau probe de 500 fire
pentru analiza , din 5 puncte diferite.Probele se analizeaza la macroscop iar daca probele din
culturi ne uniforme, din teren umed sau neconcludente se va analiza o analiza microscopica .
-16-
Pentru depistarea daunatorilor pe plante se procedeaza dupa marimea daunatorilor
urmariti sau existenti daca sunt mari si vizibili , se culeg cu mana din punctele stabilite a lanului,
cu ajutorul ramei metrice, controlul daunatorilor se va executa la fel ca la controlul agentilor
fitopatogeni.
Daca insectele sunt mici si nu pot fi prinse cu manna, se va folosi o plasa de prins
fluturi,insectele se vor prinde pe o zona de 50 m longtime si 1 m latime, operatia se va executa
dupa aceleasi metote ca la insectele mari.
Pentru depistarea si stabilirea infestarii culturi cu buruieni se va face o determinare
precisa prin controlul de laborator executat la probele de seminte.
Porumb: Pentru depistarea şi stabilirea densităţii numerice a dăunătorilor din sol se va
proceda la efectuarea de sondaje, după aceleaşi criterii ca în cazul culturilor de cereale păioase.
Pentru depistarea şi stabilirea prezenţei agenţilor fitopa togeni şi a dăunătorilor animali
pe plante, controlul se va executa la începutul maturării depline, procedîndu-se astfel:
Se face o recunoaştere generală parcurgîndu-se cultura pentru a se stabili dacă există
porţiuni neuniforme (teren umed, zone cu plante insuficient dezvoltate etc.). Aceste porţiuni de
teren vor trebui incluse în numărul total al punctelor de control;
Pînă la suprafaţa de 20 ha se stabilesc 20 puncte, la distanţe egale, pe diagonala cea mai
lungă a lanului. Din fiecare punct se examinează 100 plante, în total deci 2 000 plante.
Pînă la suprafaţa de 100 ha se stabilesc 40 puncte, la distanţe egale, pe cele două
diagonale ale parcelei. Din fiecare punct se examinează 100 plante, deci în total 4 000 plante.
în cazul cînd parcela depăşeşte 100 ha, se va împărţi în loturi de cîte 100 ha, fiecare
considerîndu-se lot aparte.
La fiecare punct se examinează amănunţit planta înce- pînd cu rădăcinile, tulpina,
frunzele şi sfîrşind cu ştiuleţii, care se controlează foarte atent eu lupa. La sorg se dă o atenţie
deosebită paniculelor.
în multe cazuri, la porumb, deşi boabele păstrează o aparenţă sănătoasă, dacă sînt
curăţate sau dacă ştiuletele este rupt, se poate observa prezenţa unor boli. De aceea, la un număr
de 10% din plantele controlate se vor analiza ştiuleţii şi prin ruperea lor.
Plantele şi ştiuleţii suspecţi se ridică pentru a se continua analiza microscopică în
laborator.
Întrucît la porumb şi sorg se pot semnala dăunători şi în interiorul tulpinii, se va proceda
la despicarea tulpinii suspecte spre a se cerceta şi interiorul. Rezultatele controlului se
înregistrează în fişa de control.

CONTROLUL CULTURILOR DE CARTOF

Se urmareste identificarea sau stabilirea unui numar mare de daunatori sau agenti
patogeni .De regula se executa doua controale :primul , in perioada de implorer maxima iar al
doilea in perioada de recoltare.
Pentru depistarea bolilor si daunatorilor pe organele aeriene ale plantei, controlul se va
face pe ambele diagonale ale culturii, distante egale, stabilinduse punctele unde uremia sa se
examineze plantele .
Numarul total al plantelor examinate este dat de separate culturii:
- pana la 15 ha, punctele necesare pentru examinarea plantelor este de 5;
- peste 15 ha numarul punnctelor necesare pentru examinare este de 10.
-17-
Traversand parcela in doua diagonale scarificate, cercetand din distanta in distanta cate o
proba din 5 cuiburi scoase unu langa altul din acelasi rand, pentru depistarea raiei negre a
cartofului (Symchytrium endobioticum ) si a nematodului cartofului (Heterodera rostochiensis) ,
iar cand terenul este ingust sau neregulat controlul se va executa in zig-zag..
La suprafata de la 0,01 ha la 0,02 ha se ia 8 probe si 40 de cuiburi;de la 0,1 ha la 0,2 ha se
va lua 35 de probe si 175 de cuiburi, iar de la 1 ha la 5 ha se va lua 70 de probe si 350 de
cuiburi, iar de la 15 ha la 20 ha se va lua 140 de probe si 700 de cuiburi.
Suprafetele care depasesc 20 ha se impart in parcele de cate 20 ha, cercetand fieacre
parcela separat . Cuiburile de cartofi se scot cu cazmaua, cercetîndu-se tulpinile, rădăcinile şi
tuberculii. In cazul că se constată prezenţa tumorilor caracteristice rîiei negre a cartofului
cercetarea se întrerupe, terenul considerîndu-se infectat. In cazul cînd boala nu poate fi
determinată cu precizie în cîmp, probele reprezentative se pun în borcan cu forma- lină 20% şi
se trimit pentru analiza de laborator. Este interzisă cu desăvîrşire ridicarea de probe suspecte şi
ducerea lor pe alte terenuri sau în alte localităţi, fără a fi introduse în soluţie de formol 20%.
Pentru stabilirea prezenţei chiştilor nematodului cartofului (Heterodera rostochiensis
Woll.) în sol, se ridică probe pentru examenul de laborator după următoarea schemă: la suprafaţa
stabilită pentru cercetare se vor ridica un număr de cca. 200 probe la ha, din rînduri distanţate la
cca. 6 m, iar pe lungimea unui rînd la cca 8 m. Probele se ridică cu ajutorul unei sonde sau în
lipsa acesteia cu o săpăligă, de la o adîncime de 5 cm. Din solul ridicat, la o suprafaţă de 1 ha se
fac 4 probe medii de 200—250 cm³ fiecare, care se aduc în laborator pentru stabilirea prezenţei
şi analiza cantitativă a chiştilor.

CONTROLUL PLANTAŢIILOR DE POMI

In general, epoca potrivită pentru controlul livezilor este din luna iunie pînă în octombrie,
iar timpul cel mai prielnic este perioada de coacere a fructelor de vară.
Normele şi tehnica executării controlului. în plantaţiile l'oarte mici se cercetează toţi
pomii. Dacă livada este 'mai mare, se cercetează fiecare al doilea, al treilea sau al patrulea rînd
din plantaţie, după procentul pomilor ce urmează a fi cercetaţi.
In livezile de peste 1000 pomi se cercetează 5% din pomi. in acest caz se cercetează
fiecare al cincilea pom de pe fiecare al patrulea rînd. în cazuri speciale numărul pomilor
controlaţi poate fi mărit.
Pomii piperniciţi, suspecţi sau vădit bolnavi se cercetează In mod obligatoriu, indiferent
de rîndul pe care se află.
Dacă în livadă sînt mai multe parcele care se deosebesc după vîrsta pomilor sau după soi,
cercetarea se face pentru lineare parte separat, după aceeaşi regulă.
Dacă livada prezintă focare de infecţie, atunci se stabileşte numărul pomilor infectaţi din
fiecare focar şi se cercetează fiecare pom atacat. Restul pomilor din livadă se cercetează după
regula de mai sus.
Dacă livada nu prezintă focare de infecţie, dar nu este plantată în rînduri sau prezintă un
amestec de pomi de varste şi soiuri diferite, atunci cercetarea se face împărţind livada în porţiuni
cît mai uniforme, cerceţînd un număr do pomi din fiecare soi şi vîrstă, după norma de mai sus.
Dacă numărul şi diversitatea speciilor şi soiurilor nu permite cercetarea fiecărui soi în
parte, atunci se cercetează cu precădere mărul, părul şi prunul, care sînt mai expuşi atacului.
 -18-
Pomul ales pentru cercetare se examinează astfel:se cercetează tulpina, 2-3 ramuri mai
groase din scheletul coroanei, 10-20 ramuri mai subţiri, frunzele si fructele din diferite părţi
ale pomului ( în special cele mai greu accesibile tratamentelor). Cu o deosebita atenţie se
examinează fructele. In timpul cercetării se, utilizează scări portative. In jurul livezilor se
cercetează pomi şi arbuşti din fam. Rosaceelor (crataegus, porumbarul, măcieşul, părul
pădureţ etc.). Dintre plantele ce aparţin altor familii se cercetează plopul, salcia, frasinul,
ulmul şi teiul.

CONTROLUL ÎN TRANSPORTURI ŞI DEPOZITE

Cereale: grau, orz, ovăz, secară, porumb, mei, orez etc. La sămînţa livrată în vagoane se
iau mostre parţiale de aşa mărime încît să rezulte o mostră generală de fiecare vagon, indiferent
de mărimea vagonului.
Dacă cerealele se află în vrac, se împart pe loturi. Fiecare lot va avea mărimea de
maximum 20000 kg. Pentru fiecare lot se scot mai multe mostre parţiale, constituite din
cantităţi mici de sămînţă, luate din diferite locuri cu ajutorul sondei sau cu mîna, pentru a forma
o mostră generală de 10 kg, formată din unirea tuturor mostrelor parţiale luate dintr-un lot. Din
mostra generală se formează proba de minimum 1 000 g care se analizează.
La sămînţa ambalată în saci, mostrele parţiale se iau cu sonda din sac astfel:
a.La loturile pînă la 10saci, din trei locuri diferite ale fiecărui sac (gură, mijloc, bază).
b.La loturile de la 10 la 20 saci, din fiecare sac o singură mostră, schimbînd de la sac la sac
locul în ordinea următoare: gură, mijloc, bază.
c.La loturile de la 20 la 50 saci, din 5 în 5 saci dintr-un sac.
d.La loturile mai mari de 50 de saci, din 10 în 10 saci, dintr-un singur sac.
e.La sămînţa aflată în vrac, mostrele parţiale se iau cu sonda din diferite puncte ale lotului
dispuse în şah şi de la adîncimi diferite.
In cazul cînd stratul de sămînţă are o grosime mai mică de 50 cm, mostrele se pot lua cu
mîna.Numărul punctelor din care se iau mostrele parţiale variază cu mărimea lotului astfel:
la loturile pînă la 2 500 kg, din minimum 15 puncte; la loturile de 2 500 — 5 000 kg, din
minimum 20 puncte; la loturile de 5 000—10 000 kg, din minimum 25 puncte; la loturile din 10
000—20 000 kg, din minimum 30 puncte.
f.La sămînţa depozitată în celulele de siloz, cînd cantitatea depăşeşte lotul maxim stabilit pentru
specia respectivă, mostra generală se obţine transferînd sămînţa în altă celulă şi luînd din
curentul de scurgere cîte o mostră parţială de fiecare 500 kg, cu ajutorul unui căuş special.
g.La porumbul păstrat în ştiuleţi şi la sorgul păstrat în panicule, mostrele parţiale se iau cu mîna,
fără alegere, din diferite locuri ale lotului.
Numărul plantelor din care se extrag mostrele parţiale va fi în raport cu mărimea lotului
astfel: la loturile pînă la 5 000 kg, 40 locuri; la loturile de 5 000—10 000 kg, 50 locuri; la
loturile de 10 000—20 000 kg, 60 locuri.
Ştiuleţii şi paniculele din probele parţiale se curăţă şi din boabele obţinute se formează
mostra generală.Mostrele parţiale luate din diferite puncte ale lotului trebuie să aibă la un loc cel
puţin greutatea minimă pentru a forma mostra generală.
Mostrele parţiale, după ce se examinează sumar şi se constată că sînt omogene, se amestecă,
formîndu-se mostra generală.
 -19-
Proba se analizează cu atenţie. Se numără şi se clasează pe specii toate insectele
identificate, precum şi boabele atacate.
Intensitatea atacului de insecte se apreciază după numărul insectelor găsite la un kg de
sămînţă şi anume:
-1-3 insecte vii sau moarte la 1 kg — atac slab;
-3-7 insecte vii sau moarte la 1 kg — atac mijlociu;
-peste 7 insecte vii sau moarte la 1 kg — atac puternic;
In cazul identifici a unui singur exemplar dintre obiectele de carantină, se procedează
conform instrucţiunilor, iar în cazul cînd numarul nu a identificat nici un dăunător, transportul
este liber.
Legume şi fructe. Fructele proaspete şi legumele se controlează astfel: pînă la 10 lăzi, se
controlează toate lăzile;de la 10—100 lăzi, se controlează 15%; de la 100—200 lăzi, se
controlează 10%; de la 200—500 lăzi, se controlează 5%.
In fiecare din aceste lăzi se examinează cel puţin 25% din conţinut. Cînd numărul lăzilor
trece de 500, acestea se împart în loturi de cîte 500 lăzi. Se ridică drept probe exemplarele
suspecte sau infectate.
Fructele proaspete şi legumele în vrac se împart în loturi de pînă la 10 000 kg. Pentru
control se ia o mostră de 1 % din cantitatea totală, care se cercetează pe loc. Dacă materialul
este suspect sau infectat de boli sau dăunători, se ia o probă pînă la 2 kg, după natura fructelor
sau parazitului.
La legumele mai voluminoasă, ca varză, dovleac etc; se controlează un număr de
25—30 exemplare luate din 8 locuri diferite ale vagonului sau camionului.
Examenul se face macroscopic şi cu o lupă, exgminîndu-se fructul- leguma, la exterior,
iar la păstăioase în mod obligatoriu se desface păstaia şi se examinează conţinutul interior al
păstăii.In transport nu se va admite să fie frunze, pămînt, părţi de tulpini, rădăcini ale
legumelor. La fructe nu se admite în afara codiţei, părţi din crenguţe sau frunze.
La , lupă controlul se va face şi prin tăierea exemplarelor, pentru a se verifica şi
interiorul.In executarea controlului de fructe se va urmări în special prezenţa păduchelui de San
José şi păduchelui lanos.
La prun se va urmări în special prezenţa păduchelui din San José, moliei fructelor şi
moliei vărgate a fructelor.
In toate cazurile şi pentru toate transporturile se vor controla amănunţit ambalajele
legumelor şi fructelor (lăzi, coşuri, etc.) pentru semnalarea cărăbuşului japonez (produsele
importate), a omizii păroasă a dudului şi altor daunători ce pot infesta ambalajele şi mijloacele
de transport.
Se cercetează cu lupa fructele la exterior, iar pentru identificarea prezenţei larvelor
muştei fructelor este necesara a se decoji cu atenţie fructele. In caz de suspiciuni, se trimit probe
Laboratorului central ele carantină fitosanitara.
Tuberculifere, bulboase, rădăcinoase. Existenţa atltor paraziţi periculoşi la cartofi,
alte plante cu tuberculi, bulbi, rădăcini etc., ne obligă a acorda o deosebită importanţă
controlului acestora. Transportul făcut în saci se controlează astfel: pînă la 5 saci se controlează
fiecare sac; de la 5—20 saci, fiecare al cincilea sac; de la 20—100 saci, fiecare al zecelea sac;
din autocamioane sau alte vehicule se ia cîte o mostră de minimum 5 kg; din vagon de 10-15
tone, se iau 8 mostre, din 8puncte diferite, aproximativ cîte 5 kg o mostră.
-20-
Mostrele se iau din diferite straturi pentru a avea o imagine reală asupra întregului
transport.Mostrele parţial luate din lot se amestecă pe o prelată, formînd astfel mostra generală
care au greutatea în jur de 40 kg. Din mostra generală se scot la întîmplare un număr de la 100-
200 tuberculi, în funcţie de mărime, astfel ca să cîntărească cca 9 kg, ceea ce constituie proba.
Din vagoane ce depăşesc 15 tone sau din vase (vapoare) pentru obţinerea probelor se
procedează astfel:
Se împarte conţinutul mijlocului de transport pe loturi sau partide de cca 15 tone. Din
prima partidă de 15 tone se iau minimum 50 kg, iar din partidele următoare cate minimum 25
kg din puncte difertite, aproximativ cîte 5 kg din fiecare punct.
La luarea mostrelor, pe cît este posibil, se vor folosi vase din metal sau găleţi. Mostrele
rirdicate se pun în saci de polietilenă pentru a se evita pierderea de pamînt în timpul
transportului. In fiecare sac se pune etichetă cu numărul vagonului din care s-a ridicat mostra.
Din mostra generală se formează probă din care apoi se iau aproximativ 100 tuberculi,
rădăcini, bulbi şi se supun analizei cu ajutorul lupei. Se controlează amănunţit exteriorul
tuberculului rădăcinii bulbului, apoi se aleg exemplarele sănătoase şi cele ce prezintă simptome
de boală şi se clasează separat, după bolile şi dăunătorii constataţi, stabilindu-se pentru fiecare
procentul de infecţie sau infestare.
Tuberculii, rădăcinile, cepele etc., bolnave sau atacate de insecte, se taie în două pe
diametru cel mai mare spre a avea o suprafaţă cît mai mare de cercetat. Pentru obiectele ce
necesită analize suplimentare ca: nematozii cartofului şi sfeclei etc. este obligatorie examinarea
în laborator.
In cazul cînd analiza unei probe este îndoielnica, se procedează, la o nouă analiză din
acelaşi lot.
Cartofii, rădăcinoasele, cepele etc., rămaşi după formarea probei se reintroduc în
vehiculul de transport din care s-a ridicat. Probele ridicate ce se trimit pentru analiză trebuie
ambalate cu cea mai mare atenţie şi numai în saci dubli de polietilenă cu saci de iută în interior.
Pentru transporturile găsite fără obiecte de carantină se eliberează formele de intrare sau
ieşire din ţară, iar pentru cele infectate (infestate) se procedează conform instrucţiunilor în
vigoare, anunţîndu-se despre cele constatate Inspecţia de stat pentru protecţia plantelor.
Transporturile de cartofi, rădăcinoase şi bulboase nu trebuie să conţină resturi de plante
şi să fie libere de pămînt (în limita posibilului).
Pentru importurile de cartofi de sămînţă, din ţările infestate cu nematodul cartofului, se
va face în mod obligatoriu şi analiza pămîntului aderent pe tuberculi, procedîndu-se astfel :
pentru fiecare partidă (vagon de cartofi etc) se vor analiza cîte 3 probe a maximum 2 kg cartofi.;
cartofii care reprezintă proba aleasă se spală într-un vas, iar reziduurile obţinute după spălare se
analizează în continuare prin una din metodele de analiză pentru depistarea nematozilor.
Avînd în vedere cantităţile mari de cartofi ce se importă în anumiţi ani, s-au admis unele
modificări la modul de luarea probelor. în aceste cazuri, probele de analizat vor fi reprezentate
din 9 kg tuberculi pentru fiecare lot de maximum 100 tone, cu condiţia ca materialul din
vagoanele care constituie lotul să aibă aceeaşi provenienţă şi acelaşi destinatar.
In cazul cînd materialul de aceeaşi provenienţă şi cu acelaşi destinatar va fi în cantitate
mai mică de 100 tone, fiecare cantitate va constitui un lot pentru care se vor ridica probe de 9 kg
tuberculi, 3 kg se vor analiza la punctul de frontieră, iar restul de 6 kg vor fi expediate la
Laboratorul central de carantină fitosanitară.
-21-
De asemenea, pentru fiecare lot se va trimite o probă de pămînt (scuturat din saci sau de
pe podeaua vagoanelor) de minimum 200 g.
Fiecare probă va fi însoţită de toate datele necesare, inclusiv denumirea unităţii căreia îi
este destinat lotul.Informaţii asupra unităţilor de destinaţie se trimit şi inspectoratelor teritoriale
respective.

Material saditor pomicol, viticol, floricol. Bulbii, tuberculii, rădăcinile etc. destinate
plantărilor se controlează astfel:
- loturi pînă la 500 bucăţi se controlează în întregime;
- loturi de peste 500 bucăţi se controlează 10—15%. Ca probe se ridică exemplarele suspecte.
Butaşii, drajonii, puieţii altoi, corzile altoi şi alte plante vii, în partide pînă la 10 baloturi
sau lăzi se controlează cîte 10—15 legături din fiecare balot sau ladă. La partidele mai mari se
împart în partide de cîte 100 baloturi şi se controlează 10—15 %. Pentru analiză se ridică probe
din material suspect sau infectat care poate fi de 0,1—1% din numărul total supus controlului,
după natura parazitului şi nevoile de analiză.
Materialul ce se importă, în mod obligatoriu trebuie să aibă certificat fitosanitar. Acele
produse care nu au certificat fitosanitar nu se admit la import decît în cazuri cu totul
excepţionale cu apicbarea Inspecţiei de stat pentru protecţia plantelor. în acest caz pentru astfel
de transporturi se trimit imediat probe la Laboratorul central de carantină fitosanitară şi numai
după primirea rezultatului de la laborator se admite intrarea în ţară a transportului. Transporturile
cu pămînt, bălegar, gunoi de grajd proaspăt sau compost sînt interzise.
Controlul materialului săditor se va executa ziua, şi numai în cazuri cu totul excepţionale
se va executa şi noaptea. La export controlul se execută atît înainte de încărcare cît şi in timpul
încărcării mijlocului de transport. La materialul săditor care se ambalează, controlul se execută
înainte de ambalare.
-22-

BIBLIOGRAFIE

1.Prof.univ.dr.ing.Gheorghe Simeria, Sef lucrari dr.ing.Snejana Damianov, Sef lucrari

dr.ing.Levente Molnar; Protectia integrata a plantelor pomicole; Editura Eurobit, Timisoara
2006; pag.10-54 si 79-102.
2. Prof.univ.dr.ing.Gheorghe Simeria, Prof.univ.dr.ing. Paul Parsan, Sef lucrari
dr.ing.Snejana Damianov, STRATEGII NON-POLUANTE PENTRU COMBATEREA
PATOGENIILOR SI DAUNATORILOR, Editura Eurobit, Timisoara 2007.pag.46-55,43-46,63-
72,105-119,127—131,142-152,160-169,194-204.
3.Acad.E.Radulescu, Ing.A.Negru; Indrumator pentru determinarea bolilor si daunatorilor
la seminte; Editura Agro-Silvica, Bucuresti 1967;.
4. www.grs-tamasiaron.ro
5. www.maff.go
6. www.madr.ro
7. www.grs-tamasiaron.ro