Evaluarea stocurilor se realizeată în următoarele momente:

I Evaluarea la intrare se realizează la cost. Costul stocurilor cuprinde costulrile aferente

achiziţiei, prelucrărilor, şi alte costuri directe legate de aducerea stocurilor în locul si în forma în
care se află.
Costul de achiziţie cuprinde:
* preţ de cumpărare
+ taxe nerecuperabile (taxe vamale, comision vamal)
+ alte costuri directe legate de achiziţie
- reduceri comerciale primite
= COST DE ACHIZIŢIE.

EXEMPLU!
O entitate cumpara un stoc de marfuri in conditiile:
 Pret cumparare 50 000; Taxe vamale 5 000; Comision vamal 500; TVA platit in vama
10 000
 Chelt transport intern 12 000; Pierderi din dif de curs valutar aferente platii furnizorului
extern 11 000
 Prime de asigurare pe parcursul transportului 8 000; Cheltuieli cu reclama 7 000
 Reducere comerciala primita de la furnizor 1 000

REZOLVARE!
 Pret cumparare 50 000
+ Taxe vamale 5 000
+ Comision vamal 500
+ Chelt transport 12 000
+ Prime de asigurare 8 000
- reducere furnizor 1 000
COST DE ACHIZITIE = 74 500
FORMULA CONTABILA: 371 = 401 CU SUMA 74 500

Reducerile sunt de doua feluri:

a) reduceri comerciale acordate sau primite pentru achizitionarea unei cantitati mai mari
decat cea prevazuta in comanda, defecte de calitate a marfurilor, in cadrul relatiilor de
fidelitate clienti-furnizori. Ele nu se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte,
stocurile intrand la valoarea neta contabila (net comercial), respectiv dupa deducerea
reducerii comerciale
b) reduceri financiare, respectiv, scontul de decontare, acordat sau primit pentru plata sau
incasarea facturii inainte de termenul prevazut. In contabilitate, scontul de decontare se
inregistreaza in conturi de venituri, sau cheltuieli, dupa caz. La cumparare, in contul 767
Venituri din sconturi primite, iar la vanzare, in contul 667 Cheltuieli privind sconturile
acordate
 EXEMPLU!
O entitate cumpara marfuri in baza facturii:
 Pret cumparare 10 000; Reducere comerciala 1%; Scont dce decontare 2%; TVA
19%
REZOLVARE!
FACTURA:
 Pret cumparare 10 000
- Reducere comerciala: (1% x 10 000) -100
= 9900 NET COMERCIAL
- Scont de decontare (2% x 9900) -198
= 9702 NET FINANCIAR
+ TVA 19% 1843
= 11 545 TOTAL FACTURA

CUMPARARE: VANZARE:
% = % % = %
371 9900 767 198 11545 4111 707 9900
4426 1843 401 11545 198 667 4427 1843

In caz de subproductie, partea neinclusa in cost este denumita costul subactivitatii si se

recunoaste ca o cheltuiala pe naturi de cheltuieli

EXEMPLU!
O entitate fabrica produse finite in conditiile:
 Chelt directe 10 000; costuri variabile indirecte 4 000; costuri fixe indirecte 3
000;
 Nivel normal de activitate 1000 buc. In curul lunii s-au fabricat 600 de bucati.
REZOLVARE!
 Chelt directe 10 000
+ Costuri indirecte variabile 4 000
+ Costuri indirecte fixe x (niv real / niv normal): 3 000 x (600 / 1000) = 1800
= COST DE PRODUCTIE 15 800
FORMULA CONTABILA: 345 = 711 CU SUMA 15 800
COSTUL SUBACTIVITATII = 3 000 – 1 800 = 1 200

In caz de supraproductie, regia fixa alocata este diminuata astfel incat stocurile sa nu
figureze la o valoare mai mare decat costul lor

EXEMPLU!
presupunem ca nivelul real de activitate este 1 200 de bucati:
REZOLVARE!
 Chelt directe 10 000
+ Costuri indirecte variabile 4 000
+ Costuri indirecte fixe x (niv real / niv normal): 3 000 x (1 200 / 1000) = 3 600
= COST DE PRODUCTIE 17 000
 FORMULA CONTABILA: 345 = 711 CU SUMA 17 000

II EVALUAREA LA BILANT
Standardul International de Contabilitate nr. 2 (Contabilitatea stocurilor) precizeaza ca in
Bilant, stocurile sunt evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta.
Valoarea realizabila neta este valoarea ce s-ar obtine din vanzarea stocului la data
Bilantului (pret de vanzare estimat) mai putin cheltuielile legate de vanzare.

EXEMPLU!
O firma cumpara un stoc de marfuri la costul de 100 de lei. La sfarsitul anului N, pentru
evaluarea la bilant, pretul de vanzare estimat este 110, cheltuieli legate de vanzare 20 lei.
MIN (COST; VRN)
COST = COST ACHIZITIE = 100
VRN = PRET VANZARE ESTIMAT - CHELTUIELI LEGATE DE VANZARE = 110
– 20 = 90

______________________________________________________________________________
__
BILANT: MIN (100; 90) = 90

Costul stocurilor este adus la nivelul valorii realizabile nete prin recunoasterea unei
cheltuieli in perioada in care a avut loc:
FORMULA CONABILA: 371 = 401 cu suma 1 000
6814 = 371 cu susma 10
REZULTA, VNR = 90
In contabilitatea din Romania, pentru evaluarea stocurilor la bilant se utilizeaza tehnica
ajustarilor de valoare:
a) ajustarile de valoare se constituie pe seama cheltuielilor la sfarsitul unui exercitiu
financiar in masura in care valoarea de inventar este mai mica decat valoarea contabila de
intrare (cost)
b) ajustarile de valoare se reiau la venituri in exercitiile financiare ulterioare in masura in
care valoarea de inventar devine mai mare sau egala cu valoarea contabila de intrare sau
cand ajustarile raman fara obiect, respectiv, stocurile sunt vandute.

EXEMPLU!
O entitate cumpara in anul N un stoc de marfuri la cost 100 lei.
a) la sfarsitul anului N valoarea de inventar este 80 lei
b) la sfarsitul anului N+1 valoarea de inventar este 30 lei
c) la sfarsitul anului N+2 valoarea de inventar este 90 lei
d) in anul N+3 stocurile sunt vandute
REZOLVARE!
a) VI 80 < VC 100, rezulta ca stocurile sunt depreciate si se constituie o ajustare de valoare
in suma de 20
6814 = 397 cu suma de 20 lei
Sf N bilant: 100 – 20 = 80 lei
b) VI 30 < VC 100, rezulta ca stocurile sunt depreciate.
Ajustare necesara: 100 – 30 = 70 lei
Ajustare existenta: 20 lei
REZULTA majorare ajustare cu: 70 – 20 = 50 lei
6814 = 397 cu suma de 50 lei
Sf N+1 bilant: 100 – 70 = 30 lei
c) VI 90 < VC 100, rezulta ca stocurile sunt depreciate.
Ajustare necesara: 100 – 90 = 10 lei
Ajustare existenta: 70 lei
REZULTA diminuare ajustare cu: 70 – 10 = 60 lei
397 = 7814 cu suma de 60 lei
Sf N+2 bilant: 100 – 10 = 90 lei

d) In anul N+3, o data cu vanzarea marfurilor ajustate, existenta ramane fara obiect si se
anuleaza, prin reluare, la venituri.
N+3 bilant: 397 = 7814 cu suma de 10 lei (sold)

CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR CORPORALE

Imobilizarile sunt active detinute de entitate cu scopul de a fi utilizate in productia de bunuri

si servicii spre a fi inchiriate tertilor sau utilizate in scopuri administrative, posibil a fi
utilizate pe parcursul mai multor perioade.
I Recunoasterea initiala. Initial, imobilizarile corporale sunt evaluate la cost, ale carui
componente sunt:
 Pret de cumparare (exclusiv reducerile comerciale primite)
+ Taxe nerecuperabile (taxe vamale, comision vamal)
+ Alte costuri directe legate de achizitia si punerea in functiune a imobilizarilor
corporale
a) costuri de amenajare a amplasamentului
b) costuri de livrare si manipulare
c) costuri de montaj
d) onorariile arhitectilor si inginerilor
+ Costuri estimate cu demontarea, mutarea si restaurarea activului, recunoscute
printr-un provizion
= COST – VALOARE ACTIV

EXEMPLU!
O entitate importa o linie tehnologica pentru extractia petrolului in urmatoarele conditii:
- pret de cumparare 60 000
- taxe vamale 6 000
- comision vamal 500
- cheltuieli de transport 12 000
- costuri de amenajare a amplasamentului 8 000
- pierderi din diferente de curs valutar rezultate in urma platii furnizorului extern 7 000
- costuri de montaj 5 000
- cheltuieli cu dobanzi aferente unui credit contractat pentru achizitia instalatiei 3 000
- onorarii ingineri care monteaza instalatia 18 000
- pierderi initiale din exploatare 2 000
Firma estimeaza ca la terminarea extractiei va efectua costul cu demontarea si mutarea
activului de 7 000
REZOLVARE!
 Pret de cumparare 60 000
+ taxe vamale 6 000
+ comision vamal 500
+ chelt de transport 12 000
+ costuri de amenajare a amplasamentului 8 000
+ costuri de montaj 5 000
+ onorarii ingineri 18 000
+ costuri estimate cu demontarea – provizion – 7 000
= COST 116 500
RECUNOASTEREA INITIALA – FORMULA CONTABILA:
213 = % 116 500
404 103 000
446 6 500
1513 7 000
II Cheltuieli ulterioare recunoasterii initiale: se recunosc ca activ (se adauga la cost) numai
in masura in care imbunatatesc performantele activului peste cele estimate initial, respectiv
conduc la cresterea beneficiilor lor.
Toate celelalte cheltuieli cu intretineri sau reparatii efectuate deoarece activul nu
functioneaza la parametrii estimati initial se recunosc drept cheltuieli ale perioadei (in clasa
6, conturi de cheltuieli)
EXEMPLU!
In baza datelor anterioare, se presupune ca inaintea de inceperea functionarii se inlocuiesc 2
piese de schimb astfel:
a) piesa „A” in valoare de 5000, schimb care duce la cresterea capacitatii de productie cu
30%
REZULTA CA: Piesa „A” se recunoaste ca activ (se adauga la cost) :
213 = 401 cu suma de 500
b) Piesa „B” in valoare de 3000 inlocuita deoarece activul nu functiona la parametrii
estimati initial.
REZULTA CA: piesa „B” se recunoaste ca o chelt (consum de mat consumabile):
602 = 302 cu suma 3 000

III Evaluarea la Bilant.

Pentru evaluarea la bilant, exista 2 modele:
a) Modelul cost: Ulterior recunoasterii un element de natura imobilizarilor corporale este
recunoscut la costul sau mai putin orice amortizare cumulata si orice pierdere din
depreciere cumulata
COST – AMORTIZARE CUMULATA – PIERDERE DIN DEPRECIERE
CUMULATA
b) Modelul valorii juste: ulterior recunoasterii initiale, un element de natura imobilizarilor
corporale este recunoscut la valoarea justa (valoarea actuala din momentul reevaluarii)
mai putin orice amortizare cumulata si orice pierdere din depreciere cumulata. La data
unei reevaluari orice amortizare cumulata poate fi:
a. Dedusa din costul activului (o scad), iar valoarea ramasa adusa la nivelul valorii
evaluate (valoarea justa). Metoda este denumita Metoda actualizarii valorii
ramase sau valorii nete;
b. Recalculata proportional cu schimbare in valoarea bruta a activului astfel incat
aceasta sa fie egala cu valoarea reevaluata. Metoda este denumita metoda
actualizarii valorii brute si se realizeaza pe baza unui indice de reevaluare (de
actualizare) calculat ca raport intre valoarea justa si valoarea ramasa.
 3. Contabilizarea amortizarii imobilizarii corporale

Cu exceptia terenurilor, imobilizarile corporale isi pierd treptat din valoare ca urmare a uzurii
fizice si morale. Constatarea contabila a acestei pierderi de valoare si includerea ei in cheltuieli
este denumita amortizare.
a) amortizarea liniara – consta in alocarea uniforma a valorii contabile de intrare (cost) pe
durata de viata activa a utilului. A anuala = VCI x Ra
Ra = rata anuala de amortizare sau cota anuala de amortizare: Ra = (100 / nr. ani)(%)
VCI = valoarea contabila de intrare.
O problema legata de amortizare o reprezinta intrarea imobilizarilor corporale in cursul
anului, problema rezolvata prin intermediul proratei amortizarii, calculata in functie de numarul
de luni de functionare, incepand cu luna urmatoare celei de intrare
EXEMPLU!
O entitate cumpara pe data de 05.05.N un utilaj la cost 10 000 u.m, amortizat liniar in 5 ani.
REZOLVARE!
1) Ra = 100/5 = 20%
2) Prorata amortizarii = 7/12 = 58,33
3) Tabloul de amortizare:

Ani De amortizat Rata Amortizare Val. ramasa

N(7luni) 10 000 20% x 7/12 1167 8833
N+1 (1) 10 000 20% 2000 6833
N+2 (2) 10 000 20% 2000 4830
N+3 (3) 10 000 20% 2000 2833
N+4 (4) 10 000 20% 2000 833
N+5 (5) 10 000 20% x 5/12 833 0
An N: 6811 = 2813 1167; An N+1: 6811 = 2813 2000; An N+5: 6811 = 2813 833

b) Amortizarea degresiva – consta in multiplicarea cotei liniare de amortizare cu unul

dintre urmatorii coeficienti:
- 1,5 daca durata de viata utila a activului este cuprinsa intre 2 si 5 ani
- 2,0 daca durata de viata utila a activului este cuprinsa intre 6 si 10 ani
- 2,5 daca durata de viata utila a activului este mai mare de 10 ani.
1) In primul an se aplica cota degresiva la valoarea contabila de intrare (cost)
2) In anii urmatori amortizarea se calculeaza aplicand cota degresiva la valoarea
ramasa de amortizat, pana in anul in care amortizarea degresiva astfel calculata
devine mai mica sau egala cu amortizarea liniara calculata ca raport intre
valoarea ramasa de amortizat si numarul de ani de amortizat ramasi, in momentul
in care se trece la amortizarea liniara.
EXEMPLU!
Se reiau datele anterioare, cu mentiunea ca activul este amortizat degresiv.
1) Cota liniara de amortizat = 100 / 5 ani = 20%
2) Cota degresiva de amortizat 20% x 1,5
3) Prorata amortizarii = 7 / 12
 4) Tabloul de amortizare:

Ani De amortizat Rata Amortizare Val. ramasa

N (1) 10 000 20% x 1,5 x 7/12 1750 8250
N+1 (2) 8250 20% x 1,5 2475 5775
N+2 (3) 5775 5775 / 3 1925 3850
N+3 (4) 3850 3850 / 2 1925 1925
N+4 (5) 1925 1925 / 1 1925 0
Test pentu N+1
A degresiva: 8250 x 20% x 1,5 = 2475
A liniara: 8250 / 4 = 2062,5
A degresiva > A liniara REZULTA se aplica A degresiva.
Test pentu N+1
A degresiva: 5775 x 20% x 1,5 = 1732,5
A liniara: 5775 / 3 = 1925
A degresiva < A liniara REZULTA se aplica A liniara.

c) Amortizarea acceletara – consta in includerea in cheltuieli in primul an de amortizare a

unei cote de pana la 50% din valoarea contabila de intrare a activului. In anii urmatori se
trece la amortizarea liniara calculata ca raport intre valoarea ramasa de amortizat si
numarul de ani de amortizare ramasi.
EXEMPLU!
Se reiau datele antrioare, cu mentiunea ca activul este amortizat accelerat.
1) Tabloul de amortizare:

Ani Amortizare Val. ramasa

N (1) 10000 x 50% = 5000 5000
N+1 (2) 5000 / 4 = 1250 3750
N+2 (3) 3750 / 3 = 1250 2500
N+3 (4) 2500 / 2 = 1250 1250
N+4 (5) 1250 / 1 = 1250 0

Standarsul International de Contabilitate nr. 16 (imobilizari corporale)

- defineste amortizarea ca fiind alocarea valorii amortizabile pe durata de viata utila a
activului
 A anuala = valoarea amortizabila / durata de viata utila
 Valoarea amortizabila reprezinta costul activului sau o alta valoare care a substituit costul
in situatiile financiare (valoarea reevaluata), mai putin valoarea reziduala a activului.
Valoarea amortizabila = [cost (valoare reevaluata) – valoare reziduala]
durata de viata.
 Valoarea reziduala reprezinta valoarea ramasa ce s-ar obtine din vanzarea activului la data
bilantului, dupa deducerea cheltuielilor legate de vanzare
Valoarea reziduala = Pret vanzare estimat – Cheltuieli legate de vanzare.
 Durata de viata utila este:
a) fie numarul de ani in care entitatea estimeaza ca va utiliza activul
b) fie numarul de unitati de productie ce s-ar obtine din utilizarea activului.
 EXEMPLU!
O entitate cumpara o cladire la costul de 800 000, iar un consultant imobiliar ii stabileste
durata de viata la 25 de ani. Entitatea estimeaza vanzarea cladirii peste 5 ani, pretul de vanzare
actual pentru o cladire similara este 200 000, cheltuieli legate de vanzare 25 000
REZOLVARE!
 Valoarea reziduala = 200 000 – 25 000 = 175 000
 Valoarea amortizabila = 800 000 – 175 000 = 625 000
 Durata de viata utila este 5 ani: An = 625 000 / 5 ani = 125 000.
EXEMPLU!
O entitate cumpara un utilaj la costul de 500 000. In cartea tehnica, numarul de rotatii
prevazut este 200 000. practic, numarul rotatiilor au fost: luna 1 = 1 200, luna 2 = 1 500, luna 3 =
1650, luna 4 = 1 700, luna 5 = 1 850.
REZOLVARE!
 Total rotatii 5 luni = 7 900
 Grad de utilizare = 7900 / 200 000 = 0.0395
 Amortizare = 500 000 x 0,0395 = 19 750.

Contabilitatea deprecierii imobilizarilor corporale

4) Contabilitatea deprecierii imobilizarilor corporale

IAS 36 „deprecierea activelor” precizeaza ca primul pas in testarea deprecierii
imobilizarilor il constituie stabilirea unui indiciu potrivit caruia activul este sau nu depreciat.
In masura in care s-a stabilit ca exista indiciul potrivit caruia activul este depreciat, urmatorul
pas il constituie determinarea valorii recuperabile a activului egala cu:
Max (valoarea justa depreciata cu costurile cedarii; valoarea de utilizare)
Pentru a determina valoarea justa diminuata cu costurile cedarii, se ia in considerare pretul de
vanzare daca exista un contract incheiat de vanzare sau pretul pietei pentru active similare in
cazul contrar.
Valoarea de utilizare = valoarea actualizata a viitoarelor intrari si iesiri de numerar care
rezulta din utilizarea continua a activului, incluziv din ultima lui vanzare.
EXEMPLU DE DETERMINARE A VALORII DE UTILIZARE!
O entitate, testeaza la depreciere un utilaj. Pentru a determina valoarea de utilizare se cunosc
datele: venituri nete (pret de vanzare incasat – cost de productie) din vanzarea produselor finite
fabricate cu utilajul respectiv sunt 10 000 um, urmand sa creasca cu 20% in urmatorii 4 ani; rata
de actualizare 10%.

Ani Venit net (1) Rata de actualizare Venit net actualizat

N+1 (N) 10000  1  20%   12000 1 10909
 1  10% 
1

N+2 10000  1  20%   14400 1 11900

2

 1  10% 
2

N+3 10000  1  20%   17280 1 12982

3

 1  10% 
3
 N+4 10000  1  20%   20763 1 14162
4

 1  10% 
4

TOTAL Val de utilizare 49953

Un activ se considera a fi depreciat daca valoarea recuperabila < valoarea neta contabila
(valoarea ramasa). In acest caz, valoarea ramasa este adusa la nivelul valorii recuperabile prin
recunoasterea in contul de profit si pierdere a unei pierderi din depreciere.
Daca in anii urmatori, valoarea recuperabila devine mai mare ca valoarea ramasa, pierderea
din depreciere trebuie reluata la venituri, astfel incat, noua valoare a activului sa nu depaseasca
valoarea ramasa daca actinul nu ar fi fost depreciat (test de depreciere a activelor)
EXEMPLU!
O firma achizitioneaza la inceputul anului 1 un utilaj la cost de 150 000 amortizat liniar in 15
ani. La sfarsitul celui de-al treilea an de functionare, exista indicii cum ca activul este depreciat
si se calculeaza valoarea recuperabilain baza datelor de 120 000, cheltuieli legate de vanzare
20000, valoarea de utilizare 90 000. Tot acum, datorita schimbarilor conditiilor de utilizare,
durata de viata utila ramasa este reevaluata la 5 ani. Peste alti 2 ani de functionare, valoarea
recuperabila devine 80000.
REZOLVARE!
I Situatia activului la sfarsitul anului 3:
 Cost 150 000 (213 = 404)
- Amortizare cumulata pe 3 ani: 3 ani x 150 000 / 15 ani = 30 000
= Valoarea ramasa la sfarsitul anului 3: 120 000
Valoarea rec. = max (120 000 (pret vz) – 20 000 (chelt vz); 90 000 (val ut)) = 100
000.
Valoarea recuperabila (100 000) < Valoarea ramasa (120 000) rezulta ca activul este
depreciat si se recunoaste o pierdere din depreciere de 20 000.
FORMULA CONTABILA ESTE: 6813 = 213 SUMA 20 000.
II Situatia la sfarsitul anului 5 in conditiile deprecierii la sfarsitul anului.
 Valoarea recuperabila an 5 100 000;
- Amortizarea cumulata pe 2 ani = -2 ani x 100 000 / 5 ani (reestimat) = 40 000
= Valoarea ramasa la sfarsitul an 5 in conditiile deprecierii activului la sf anului 5 =
60 000
FORMULA CONTABILA: 281 = 213 SUMA 40 000.
Rezulta ca pierderea trebuie reluata la venituri
FORMULA CONTABILA: 213 = 7813 SUMA X?
III Valoarea ramasa a activului la sfarsitul anului 5 daca el nu era depreciat la sfarsitul anului
3
 Valoarea ramasa la sfarsitul anului 3 dc activul nu era depreciat 120 000
- amortizarea cumulata pe 2 ani (4 si 5): 2 ani x 120 000 / 5 ani = 48 000
= Valoarea ramasa la sfarsitul anului 5 daca activul nu era depreciat la sfarsitul an 3 =
72 000
Rezulta ca se reia 72 000 – 60 000 = 12 000
FORMULA CONTABILA: 213 = 7813 SUMA 12 000
 5.1. Imobilizari corporale subventionate:

Standardul International de Contabilitate nr 20 „Subventii guvernamentale” defineste

subventia ca fiind o asistenta acordata de guvern in legatura cu transferul unor resurse catre
entitate in masura in care aceasta indeplineste in prezent sau in viitor anumite conditii legate de
activele ei de exploatare.
a) subventii aferente activelor: sunt cele a caror principala conditie de acordare este ca
entitatea sa achizitioneze sau sa produca imobilizari corporale, putand exista conditii
suplimentare legate de tipul sau amplasamentul activului sau perioada de constructie.
b) subventii aferente veniturilor;
Pentru recunoasterea subventiilor in bilant, standardul propune 2 modele:
1) Metoda recunoasterii subventiei ca venit amanat si transferul acesteia la venituri curente
in aceeasi proportie cu amortizarea.
2) Metoda deducerii (scadere) subventiei din costul activului.
In masura in care entitatea nu indeplineste conditiile acordarii, subventia trebuie rambursata.
Corespunzator celor doua modele de recunoastere, rambursarea poate fi realizata prin doua
tratamente contabile:
1) Metoda anularii soldului contului de venit amanat si recunoasterea diferentei drept
cheltuieli.
2) Metoda adaugirii subventiei rambursate la cost cu inregistrarea diferentei de amortizare.

EXEMPLU!
O entitate cumpara un utilaj la cost 60 000 um, amortizat liniar in 5 ani.utilajul este
subventionat pentru 10 000 um.
I Metoda recunoasterii subventiei ca venit amanat:
1) Achizitie: 213 = 404 suma 60 000
2) Primire subventie: 445 = 472 suma 10 000
3) Incasare subventie: 512 = 455 suma 10 000
4) Amortizare anuala: 681 = 281 suma 12 000
5) Transfer venit amanat la venit curent: 10 000 / 5 = 2 000: 472 = 7584 suma 2 000
La sfarsitul anului 1:
Bilant: 213 = 60 000 – 12 000 (a) = 48 000
472 = 10 000 – 2 000 = 8 000.
Cont de profit – pierdere: cheltuieli 681: 12 000
venit 7584: 2 000
PIERDERE: 10 000

II Metoda scaderii subventiei din cost:

1) Achizitie: 213 = 404 suma 60 000
2) Primire subventie: 445 = 213 suma 10 000
3) Incasare subventie: 512 = 455 suma 10 000
4) Amortizare anuala: 681 = 281 suma 10 000
5) Transfer venit amanat la venit curent: 10 000 / 5 = 2 000: 472 = 7584 suma 2 000
La sfarsitul anului 1:
Bilant: 213 = 50 000 – 10 000 (a) = 40 000.
Cont de profit – pierdere: cheltuieli 681: 10 000
 PIERDERE: 10 000.
In cont se presupune ca la inceputul anului 3 subventia este rambursata intru-cat entitatea nu
indeplineste conditia rambursarii.

I Metoda anularii sold cont 472:

La sfarsitul anului 2:
1) Sold 6 000
2) Rambursarea subventiei:
% = 5121 suma 10 000
472 6 000
658 4 000
3) Cont de profit – pierdere: 4 000

II Metoda adaugarii subventiei rambursate la cost:

La sfarsitul anului 2:
1) Rambursarea subventiei:
213 = 512 suma 10 000
2) Diferenta de amortizare: 2 ani x (12 000 – 10 000): 681 = 281 suma 4 000
3) Cont de profit – pierdere: 4 000

5.2. Costurile indatorarii:

Ele cuprind dobanzile si alte costuri suportate de entitate in legatira cu imprumutul de

fonduri. Pentru recunoasterea costurilor indatorarii, Standardul International de Contabilitate nr.
23 „costurile indatorarii” prevede 2 tratamente:
1) Tratamentul contabilitatii de baza: costurile indatorarii se recunosc ca o cheltuiala
a perioadei in care au avut loc (chelt cu dobanzi = dobanzi)
2) Tratamentul Contabilitatii alternativ permis: costurile indatorarii care pot fi direct
atribuite achizitiei sau productiei unui activ pe termen lung se recunosc ca parte
componenta a costului acelui activ (activ = dobanzi)
Un activ pe termen lung este un activ care necesita o perioada indelungata de timp pentru a fi
gata de utilizare dau vanzare. De regula inflatia se regaseste in costurile indatorarii, motiv pentru
care acestea se impart in 2 componente:
1) respectarea inflatiei si este recunoscuta ca o cheltuiala a perioadei
2) costurile reale ale indatorarii care se recunosc ca parte componenta a costului unui activ

Perioada de capitalizare:
1) Incepe:
a. cand s-au finalizat partile pentru activ;
b. cand au fost generate costurile indatorarii;
c. cand sunt in curs, cea mai mare parte a lucrarilor necesare ca activul sa fie gata de
utilizare sau vanzare.
2) Este intrerupta pe perioade lungi de timp cand nu se lucreaza la constructia activului
3) Inceteaza cand sunt gata, cea mai mare parte a lucrarilor necesare ca activul sa fie gata
de utilizare sau vanzare
 Rata de capitalizare se calculeaza ca medie ponderata a imprumuturilor contractate cu rate
de dobanzi diferite. In masura in care o entitate imprumuta fonduri, costurile indatorarii care au
fost capitalizate se diminueaza cu orice venit rezultat din investirea temoprara a acelor fonduri
EXEMPLU!
O firma construieste un hotel pe o perioada de 3 ani.
a) in perioadele precedente inceperii constructiei, s-au contractat credite: 100 000 cu dobanda
de 8% si 150 000 cu dobanda de 10%. Constructia incepe la data de 01.03.N. Cand din
creditele anterioare au mai ramas 80 000?
b) Pe data de 01.10. N se achita constructorului o factura in valoare de 80 000;
c) pe data de 01.01.N+1, se mai contracteaza un credit bancar cu dobanda de 7% in valoare
de 180000. aceste disponibilitati sunt plasate intr-un depozit bancar cu dobanda de 5%.
d) Pe data de 01.05.N+1, se plateste constructorului o factura de 60 000.
e) Pe data de 01.09. N+1 se mai plateste o factura de 100 000. Tot acum, lucrarile de
constructie se intrerup pana pe data de 01.06.N+2 cand se reiau.
f) Pe data de 01.11.n+2, constructia este finalizata si se achita ultima factura de 20 000.
g) pe data de 30.12.N+2 are loc receptia constructiei. Pe perioadat constructiei, rata inflatiei =
3%
REZOLVARE!
100000  8%  150000 10%
I Rata Medie Ponderata:  9, 2
100000  150000
II Rata de Capitalizare, tinand cont de inflatie:
o Imprumutul vechi: 9, 2%  3%  6, 2%
o Imprumutul nou: 7%  3%  4%
III Contabilizare in N:
a) Contabilizarea costurilor indatorarilor pe perioada: 01.10.N – 31.12.N+2
3
80000
  6, 2%   1240 ; activ = dobanzi: 231 = 1682 suma 1240
ramas 12
b) Inflatia: 80000  3%  2400 ; activ = dobanzi: 666 = 1682 suma 2400
c) Perioada de necapitalizare: (01.01.N - 01.)
9
80000  6, 2%   3720 ; chelt = dobanzi: 666 = 1682 suma 3720
12
 Leasingul = acord prin care locatorul transmite locatarului dreptul de a utiliza un bun in
schimbul unor plati sau serii de plati efectuate intr-o anumita perioada de timp.
In Standardul International de Contabilitate numarul 17 „leasingul financiar si leasingul
operational”. Leasingul financiar este acel contract care transmite locatarului toate riscurile si
avantajele care decurg din dreptul de proprietate asupra bunurilor, la sfarsitul contractului de
leasing, dreptul de proprietate putand fi sau nu transferat. Leasingul operational este definit ca
fiind oricare alt contract de leasing neincadrat in categoria leasingului financiar.
Standardul sus mentionat prevede situatii in care un leasing este inclus in categoria
leasingului financiar:
a) La sfarsitul contractului de leasing se transfera locatorului dreptul de proprietate asupra
bunului;
b) Durata contractului de leasing acopera cea mai mare parte din durata de viata
economica asupra bunului;
c) La inceputul contractului de leasing exista o operatiune de cumparare a bunului la un pret
suficient de mic in raport cu valoarea justa a bunului, astfel incat sa fie aproape sigur ca
la sfarsitul contractului, locatorul va exercita optiunea.
d) La inceputul contractului de leasing valoarea justa a bunului este aproximativ egala cu
valoarea actualizata a platilor minimale de leasing (VAPML);
e) Bunurile au o natura specifica astfel incat numai locatorul sa le poata utiliza fara alte
modificari.

I Leasingul financiar:

A) Tratamentul contabil la locator (cel care primeste bunul)

Locatorul recunoaste bunul primit ca active si datorii la valoarea cea mai mica dintre
valoarea justa a bunului si valoarea actualizata a platilor minime de leasing:
min(val. justa; VAPML).
Platile minimale de leasing sunt acele plati pe care locatorul este obligat sau poate fi
obligat sa le plateasca de-a lungul contractului de leasing (avans, redevente, rate). Daca exista o
optiune de cumparare a bunului la sfarsitul contractului de leasing atunci ea se include in platile
minimale de leasing. Relatia de calcul a VAPML este:
n
redevente optiunea de a cumpara
avans    ,
r 1  1  r   1 r 
n n

r = rata de actualizare;
n = numarul de ani;
Platile minime de leasing se impart in cheltuieli financiare cu dobanda si reducerea
datoriei nerambursate. Anual, in contul de profit si pierdere figureaza cheltuieli cu dobanda si
cheltuieli cu amortizarea determinate astfel:
a) daca exista certitudinea ca locatorul devine proprietarul bunului la sfarsitul contractului
de leasing, amortizarea se calculeaza pe durata de viata economica a bunului.
b) Daca nu exista certitudinea anterioara, perioada de amortizare este minimul dintre durata
contractului de leasing si durata de viata economica a bunului.
 EXEMPLU!
Intre societatea „ALFA” (locatar) si „BETA” (locator) se incheie un contract de leasing
cu urmatoarele caracteristici:
a) obiectul contractului: un mijloc de transport
b) durata incheierii contractului 01.01.N
c) avans platit 6 000 um
d) sunt prevazute trei redevente anuale de catre 1500 um platibile la sfarsitul anului
e) exista o optiune de cumparare la sfarsitul contractului de leasing in valoare de 2000 um
f) rata implicita a dobanzii din contractul de leasing este 10%
g) valoarea justa a bunului este 13 000 um
h) durata de viata economica a bunului este de 8 ani, iar valoarea reziduala este de 3 000 um
i) exista certitudinea ca la sfarsitul contractului, locatarul devine proprietarul bunului
REZOLVARE!
a) calculez valoarea actualizata a platii minime de leasing.
1500 1500 1500 2000
VAPML  6000      11232
 1  10%   1  10%   1  10%   1  10% 
1 2 3 3

b) Locatarul recunoaste bunul primit ca active si datorii: min (1 300;11 232) = 11 232;
c) Impartirea platilor minime de leasing:

Ani Flux de Dobanda Capital rambursat Sald ramas

numerar
01.01.N - - - 11 232
31.01.N 6 000 - 6 000 11 232 – 6 000 =
5232
31.12.N 1 500 5 232 x 10% = 1500 – 523 = 977 5 232 – 977 = 4 255
523
31.12.N+1 1 500 4 255 x 10% = 1 500 – 426 = 1 074 4 255 – 1 074 = 3 181
426
31.12.N+2 1 500 + 2 000 3 181 x 10% = 3 500 – 318 = 3 181 0
318

Contabilizare:
a) Primirea bunului: 01.01.N: 2133 = 167 cu suma 11 232;
b) Plata avans: 01.01.N: 167 = 512 cu suma 6 000;
c) 31.12.N: Plata redeventa 1:
% = 512 cu suma 1 500
666 cu suma 523
167 cu suma 977
11232  3000  valoare reziduala 
d) Amortizarea: A   1029 : 681 = 281 cu suma 1029
8 ani

B) Tratamente contabile la locator:

Locatorul recunoaste bunul predat drept creante la o valoare egala cu valoarea justa a
bunului.
Platile minime de leasing se impart in:
 - venit financiar din dobanzi
- reducerea creantei.

EXEMPLU!
In baza datelor de mai sus se presupune ca valoarea justa a bunului este 11 232
Inregistrarile contabile efectuate de locator:
a) Predarea bunului 01.01.N: 267 = 2133 cu suma 11 232
b) Incasare avans: 512 = 267 cu suma 6 000
c) Incasare redeventa 1:
512 = % cu suma 1 500
766 cu suma 523
267 cu suma 977

II Leasingul operational:

Locatarul recunoaste platile minime de leasing ca o cheltuiala liniara pe durata

contractului de leasing. Locatorul recunoaste:
a) bunul predat in bilant conform naturii lui si il amortizeaza;
b) platile minime de leasing ca un venit liniar pe durata contractului de leasing;
c) eventualele cheltuieli de cautare a locatarului sunt amanate si amortizate pe durata
contractului de leasing.

EXEMPLU!
Pe data de 01.10.N, „ALFA” inchiriaza lui „BETA” o cladire pe o durata de 5 ani, chiriile
lunare fiind 16 000. Costul de achizitie al cladirii a fost 90 000 m, iar durata de viata utila
50 de ani. Cheltuielile de cautare ale locatarului sunt in total 1 000.
REZOLVARE!
Locatar: 612 = 512 (16 000/ luna x 3) 48 000
Locator:
1) incasare plati min de leasing: 512 = 707 cu suma 48 000;
2) Amortizarea: 90 000 / 5 ani = 18 000 x 3/12 = 450: 681 = 281 cu suma 450;
3) Cheltuieli de cautare locatari: 471 = 512 cu suma 1 000;
4) Amortizarea cheltuielilor de cautare: 1000/5 = 200 pe an x 3/13 = 50: 612 = 471
cu 50.
Fluxuri de numerar

Fluxurile de numerar, la nivelul unei societati se impart in trei activitati:

1) activ de exploatare;
2) activ de investitii;
3) activ de finantare;
METODA DIRECTA DE DESCOPERIRE A FLUXURILOR
EXPLOATARE – CLASA 1
 incasari de la clienti
- plati catre furnizori
- plati catre salariati
- plati catre stat
+ asigurare incasare
+ dobanzi si dividende incasate ce tin de activitati de exploatare
- dobanzi si dividende platite ce tin de activitati de exploatare
= FLUX DE NUMERAR DIN ACTIVITATI DE EXPLOATARE

INVESTITII – CLASA 2
 incasari din vanzari imobiliare necorporale, corporale, financiare
- plati privind achizitia de imobilizari
- plati privind achizitia unei filiale din care se deduce numerarul dobandit
± imprumuturi acordate pe termen lung (creante imobilizate)
+ dobanzi si dividende incasate
= FLUX DE NUMERAR DIN ACTIV DE INVESTITII

FINANTARE – CLASA 1
 incasari din majorarea capitalului social
- rambursari de capital catre actionari
± imprumuturi contractate (luate) de la banci sau alte institurii de credit
- dobanda si dividende platite
- plata obligatiilor de leasing financiar
± imprumuturi din emisiuni de obligatiuni
= FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIV DE FINANTARE

 FLUX DE NUMERAR DIN ACTIVITATI DE EXPLOATARE

+ FLUX DE NUMERAR DIN ACTIV DE INVESTITII
+ FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIV DE FINANTARE
= FLUXUL DE NUMERAR TOTAL = VARIATIA DISPONIBILITATILOR
SOLD FINAL – SOLD INITIAL = FLUX DE NUMERAR

METODA INDIRECTA

 Profit brut (venit - cheltuieli)

 + cheltuieli cu amortizarile si provizioanele
- veniturile din reluarea provizioanelor
+ cheltuieli cu dobanzile
- venituri din investitii financiare
+ cheltuieli cu diferente de curs valutar
- venituri din diferente de curs valutar
= REZULTATUL DIN EXPLOATARE INAINTE DE VARIATIA
ELEMENTELOR NEVOII DE FOND DE RULMENT
- cresterile de active (stocuri, creante, cheltuieli in avans)
+ scaderile de active (stocuri, creante, cheltuieli in avans)
+ cresterile de datorii fata de furnizori, salariati si veniturile in avans
- scadreirle de datorii fata de furnizori, salariati si veniturile in avans
- dobanzi si dividende platite aferente exploatarii
+ dobanzi si dividende incasate aferente exploatarii
- impozit pe profit
+ incasari din asigurari
= FLUX DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

EXEMPLU!
Dispuneti de urmatoarele informatii:
 incasari clienti 200 000;
 plati furnizori 15 000;
 plati angajati 2 500;
 dobanzi platite legate de activitatea de exploatare 100;
 impozit pe profit platit 6 000;
 plati privind achizitia de terenuri 100 000;
 plati privind achizitia de instalatii 400 000;
 incasari din vanzari de echipament 50 000;
 dividende incasate 120 000;
 incasari din majorarea de capital social 7 000;
 incasari din imprumuturile contractate pe termen lung 1 500;
Calculati fluxurile de numerar din activ de exploatare, investitii si finantare.
REZOLVARE!
1) EXPLOATARE:
+ incasari clienti 200 000;
- plati furnizori 15 000;
- plai angajati 2 500;
- dobanzi platite legate de activitatea de exploatare 100;
- impozit pe profit platit 6 000;
= 176 400

2) INVESTITII:
- plati privind achizitia de terenuri 100 000;
- plati privind achizitia de instalatii 400 000;
+ incasari din vanzari de echipament 50 000;
 + dividende incasate 120 000;
= -330 000

3) FINANTARE:

+ incasari din majorarea de capital social 7 000;

+ incasari din imprumuturile contractate pe termen lung 1 500;
= 8 500

EXEMPLU!
Dispuneti de urmatoarele informatii:
 Profit inaintea impozitarii 25 000;
 Cheltuieli cu amortizarea 1 700;
 Pierderi din diferente de curs valutar 1 200
 Venituri din investitii financiare 3 600;
 Clienti: sold initial 4 000 – sold final 4 600 rezulta o crestere de 600;
 Stocuri: sold initial 7000 – sold final 1 500 rezulta o scadere de 5 500
 Furnizori: sold initial 4 600 – sold final 3 500 rezulta o scadere de 1 100;
 Dobanzi platite legate de exploatare 1 200;
 Impozit pe profit platit 1 400;
 Asigurare incasata 200;
Determinati fluxul din activ de exploatare!
REZOLVARE!
 Profit inaintea impozitarii 25 000;
+ Cheltuieli cu amortizarea 1 700;
+ Pierderi din diferente de curs valutar 1 200
- Venituri din investitii financiare 3 600;
- Clienti: 600;
+ Stocuri: 5 500
- Furnizori: 1 100;
- Dobanzi platite legate de exploatare 1 200;
- Impozit pe profit platit 1 400;
+ Asigurare incasata 200;
= FLUXUL DE NUMERAR DIN ACTIV DE EXPLOATARE 25 700

EXEMPLU!
Dispuneti de urmatoarele informatii:
 Toate activele filialei au fost achizitionate cu 9 200;
 Valorile juste ale actualelor achizitii si obligatiilor preluate sunt
 Stocuri 3 000;
 Creante 400;
 Numerar 4 000;
 Terenuri si cladiri 8 000;
 Furnizori 3 200;
 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 3 000
Care este fluxul din activ de investitii?
REXOLVARE!
- 9 200 + 4 000 = 5 200

EXEMPLU!
In cursul anului N, o societate comerciala efectueaza urmatoarele operatii:
 Incaseaza 1500 din vanzare marfuri;
 Incaseaza 4 000 din vanzarea unei cladiri;
 Plateste 1 200 pentru achizitia unor materii prime;
 Plateste 3 700 pentru achizitia unui autoturism
 Incaseaza 2 800 din majorarea capitalului social (emisiune capital social)
 Plateste o obligatie de leasing financiar de 550;
 Plateste dividende in valoare de 1 700 din care 1 000 aferente activitatii de
finantare
 Incaseaza dobanda si dividende in valoare de 850 din care 50 activ de exploatare;
 Incaseaza o asigurare de 400;
Calculati fluxurile de activ de investitii si de finantare!
REZOLVARE!
FLUX DE INVESTITII = +4000 – 3 700 + 800 = 1 100;
FLUX DE FINANTARE = 2 800 – 550 – 1 000 = 1 250;