P. 1
Caracteristica generala

Caracteristica generala

|Views: 2,179|Likes:
Published by Ana Maria

More info:

Published by: Ana Maria on Feb 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial
List Price: $4.99 Buy Now

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See more
See less

01/19/2015

$4.99

USD

pdf

text

original

Caracteristica generala.

Rol si importanta
Oul este in alimentatia omului dintotdeauna. Desi in general se consuma interiorul, coaja
este si ea comestibila, avand cantitati importante de calciu si proteine. Cele mai intalnite sunt
ouale de gaina, dar putem gasi in magazine oua de prepelita si chiar strut. Este foarte importanta
sursa, continutul nutritiv fiind diferit. De exemplu, doar ouale de la gaini crescute in liberate
contin vitamina D sau zinc.
Oul reprezinta un aliment deosebit de valoros pentru hrana omului datorita imbogatiei lui
in factori nutritivi indispensabil organismului. În oua sunt concentrate substante vitale, bine
echilibrate. In alimentatia dietetica se utilizeaza oua de gaina, mult mai rar de prepelita, curca
differentiate prin marime si prin proportia diverselor componente. !ub denumirea de oua se
comercializeaza oule de gaina" mai sunt consumate, pe scara mai restransa, si oule de rata, de
gasca, de curca, diferentiate prin marime si prin proportia diverselor componente.
Ouale sunt utilizate atat in culinarie cat si in diferite sectoare de productie in industria
alimentara. In alimentatie se folosesc in mod obisnuit, ouale de gaina, rata si gasca. Cea mai
mare cantitate a oualor se produc si se livreaza sunt ouale de gaina, acestea avand cel mai bun,
fiind totodata mai rezistente la pastrare si transport.
Structura si compozitia chimica a oului
Oul de gaina are, in general, o greutate cuprinsa intr #$%&g si se compune din trei parti
principale anatomice' coaja, albususul si galbenusul.
coaja' (&()*
albusul' +,$&*
galbenusul' )-#(*
!tructura oului'
cuticul
coaja .(/
porii cojii
membrana cochiliera viscerala
camera de aer
membrana cochiliera viscerala
salaze .0/
stratul extern de albus fluid .)/
stratul de albus dens .)/
stratul intern de albus .)/
membrana vifelina
disc germinativ .+/
nifelus alb
nifelus galben .#/
Coaja .cochilia/ constituie invelisul exterior al partilor comestibile ale oului" culoarea ei
variaza de la alb la galben sau verzui, depinzand in specia de rasa gaini sau pasarii ouatoare. Este
formata dintro substanta impregnata cu carbonat de calciu si mici cantitati de carbonat de
magneziu, fosfat de calciu.
Coaja oului are o grosime care variaza intre &,##(,+,mm" ea este strabatuta de orificii
mici, microscopice, care formeaza pori oului prin care se face schimbul de gaze si aer care
asigura dezvoltarea embrionului din ou.
!uprafata cojii este acoperita cu o pelicula subtire denumita cuticula" ea are un rol
protector, impiedicand evaporarea lichidelor din interiorul oului si totodata patrunderea
murdariei si microbilor in ou. 1ri distrugera cuticulei, in urma spalari spalari sau frecarii cojii cu
materiale aspre, se favorizeaza alterarea oualor datorita patrunderi germenelor microbieni in
interiorul oului.
!ub coaja se gasesc doua membrane, denumite membrane cochilifere" imediat dupa ouat
ele sunt stranse una de alta. 1rin racirea oului la temperatura mediului ambiant continutul oului
se contracta din cauza evaporarii apei si eliminarii de gaze si la capatul rotunjit al oului
(
membranele se departeaza un de alta formand un gol numit camera de aer, care creste pe masura
invechirii oului.
Albusul: !e reprezinta ca o masa semifluida, transparenta, de culoare slab verzuie, la care
se disting trei straturi de consistenta diferita si care inconjoara galbenusul, partea centrala a
oului. !tratu exterior este format din albus fluid, stratul mijlociu din albus dens iar stratul
profund este format din albus fluid.
Din albus pornesc doua cordoane rasucita care fixeaza galbenusul din centrul oului si care
poarta denumirea de 2salaze3.
!traturile albusului pot fi observate foarte bine cand spargem un ou proaspat si varsam
continutul intro farfurie.
!e vede atunci cand stratul mijlociu isi pastreaza forma sa in timp ce albuslu exterior se
intinde pe fundul farfuriei.
Compozitia chimica medie a albusului este urmatoarea'
apa ,&*
protide ()*, intre care ovoallumina, ovoglobulina, ovomucina si aminoacizii care au mare
valoare nutritiva, substante organice neazotoase&,%* printre care grasimi, glucoza si enzime.
In compozitia albusului intra si cantitati reduse de substante minerale.
Galbenusul: se prezinta ca un corp sferic, a carui culoare varieaza de la galben deschis
pana la galben rosiatic si uneori verzui in functie de alimentatia pasarilor.
Este format dintrun lichid vascos, dens, acoperit la exterior cu o membrana numita
membrana 2vitelina3. 4albenusul este format din straturi alternative de culoare galbena si galben
inchis .galbenus nutritiv/, in centru culoarea fiind galben deschis .galbenus geserator/. 1e
suprafata galbenusului se gasete un disc mic, albicos, numit disc sau poate germinativa .banutul/.
4reutatea specifica a discului germinativ este mai mica decat a galbenusului, de aceea el se va
gasi pe partea orientata in sus a acestuia.
4albenusul contine'
apa +(*
proteine ($*
lipide #(*
saruri minerale ((* .sub forma de fosfor" fier" magneziu" potasiu" calciu/.
4albenusul contine o cantitate importanta de vitamine .5" 6(" 6)" D" 7/, enzime si
substante colorante .luteina" xantofila/
Componentele care alcatuiesc galbenusului si albusului confera oului o mare valoare
nutritiva, el fiind folosit ca aliment de baza in hrana copiilor, a tinerilor si a adultilor in unele
imprejurari fiind utilizat ca aliment dietetic.
El contine toti aminoacizii esentiali, adica indispensabili organismului.
Compozitia medie a oualor intregi de gaina
In topul alimentelor bogate in nutrienti ouale intregi se afla pe primul loc. 1entru ca ouale
sunt o sursa bogata de aminoacizi, sunt considerate standardul de aur dupa care nivelul de
proteine in organism este masura
Apa %),+ *
Protide (#,# *
Lipide ((,$ *
Substante extractive neazotate (,+ *
Saruri minerale (,( *
Energie -& 8cal
Vitamine 5, D, E si grupul 6
Cele mai multe proteine se regasesc in albusul de ou, in timp ce vitaminele, mineralele,
grasimile, carotenoidele .pigmentii portocalii, rosii si galbeni/ si colesterolul se regasesc in
galbenus.
)
Oul, ca aliment, prezinta urmatoarele avantaje:
5re o valoare nutritiva ridicata. Doua oua de marime potrivita au aproximativ aceeasi valoare
calorica ca (&& grame de carne,
1roteinele oului au o mare valoare biologica .proteine de clasa I/
Contine substante minerale ca sulf, fosfor, fier, potasiu, calciu, iod, mangan, cupru, concentrate
mai ales in galbenus.
Este o buna sursa de vitamine, in special 5, D, E si grupul 6.
9u contine glucide, ceea ce il face bun de consumat de catre bolnavii de diabet.
Este sursa cea mai importanta de lecitina. :ecitinele din ou se evidentiaza printro compozitie
asemanatoare cu acelea din tesutul creierului .lecitina este o lipida care face parte din grupa
fosfatidelor/.
Datorita proprietatilor sale absorbante si a combinatiilor chimice pe care le face cu sarurile
metalelor grele, oul este folosit ca antidot in tratamentul anumitor intoxicatii.
Sortimentul de oua
Oul se diferentiaza in functie de specia de la care provine.
Denumirea de oua se atribuie celor de gaina. Ouale celorlate specii preiau si denumirea
de specie de la care provin .ouale de rata/.
!ortimentul de oua se diferntiaza dupa prospetime in oua foarte proaspete .dietice/, de
maximum cinci zile .pastrate in conditi de refrigerare/ si proaspete, peste cinci zile. Ouale dietice
trebuie sa fie marcate cu data obtinerii.
!ortimentului de oua de gaina se diferentiaza dupa marime in'
oua mascate, cu masa de peste +& gr,
oua mici, cu masa de 0& +& gr,
oua marunte, cu masa unui ou sub 0& gr.
1e plan internatinal, ouale de gaina se clasifica dupa greutate in $ grupe' speciale, mari,
standar, obisnuite, mici si foarte mici.
In circuitul international pot intra numai ouale din primele patru categorii' speciale, mari,
standar si obisnuite.
Clasificarea oualor dupa standarele internationale
Clase de marime Greutate minima Greutatea medie din ambalaj
!peciale $+ $$
;ari $& $(
!tandar ++ +%
Obisnuite +& +)
;ici 0+ 0%
<oarte mici 0& 0)
Verifcarea calitatilor oualor
=erificarea calitati se face asupra cantitatii provenite din aceiasi categorie si clasa, in
ambalaje de acelasi fel.
1entru verificarea ambalari si marcarii se iau la intamplare (&* din numarul ambalajelor.
=erificarea se face vizual.
1entru examenul organoleptic, din ambalaje luate pentru verificare, se iau la intamplare
#* din numarul de oua, dar nu mai putin de (&& de oua formand asfel proba de analizat.
=erificare masei se face prin cantarire individuala, a + pana la (& oua .din cele mai mici/
din proba de analizat cu precizie de un gram. Ca rezultat se ia medi aritmetica a cintaririlor
efectuate.
#
=erificarea aspectului cojii, albusului, galbenusului si a dimensiunilor camerei de aer se
face prin ovoscopare. Ovoscopul se compune dintrun cilindru metalic care in interior spre baza
o sursa de lumina .bec electric/ iar in dreptul focarului se gaseste de o parte si de alta doua orifici
cu diametru de #,+ cm prevazut cu un dispozitiv metalic cu care se masoar si in acelas timp
inaltimea cameri de aer. Ovoscoparea se efectueaza numai in camere obscure. 1entru
determinare, asezam oul cu partea rotunda in orificiul ovoscopului astupandul complet.
Observam integritatea coji, inaltimea cameri de aer, pozitia si mobilitatea galbenusului, discul
germinativ. 1ot fi observate si eventualele pete de mucegai.
:a verificarea cojii, ouale gasite foarte usor patate si ouale ciocnite, dar cu membrana
intacta se numara separat si se repartizeaza la numarul oualor din proba, rezultatul exprimandu
se in procente.
=erificarea gustului si mirosului se face organoleptic atit la ouale crude cat si dupa o
usoare prajire cu putin ulei.
Ouale destinate conservarii si prelucraii industriale sint verificate nu numai prin coaje si
si prin metode care necesita spargera cojii. !e verifica astfel' indicele de albus, indicile de
galbenus, proba de fierbere.
Indicele de albus se stabileste prin separarea albusului fluid de cel viscos si masurarea
celor doua volume obtinute. 5lbusul fluid la oule proaspete reprezinta o treime din volumul total,
prin invechire raportul ajunge la jumatate. Indicele de galbenus se stabileste prin raportul de
inaltime si diametru acestuia masurate cu sublerul, oul fiind asezat pe o suprafata tare. :a oul
proaspat inaltimea este jumate de diametru. 1e masura inveciri inaltimea scade devenind o
treime, o patrime.
Calitatea si prospetimea oualor
Oul este un produs usor alterabil. 1astrat in conditi nefaborabile sufera numerose
modificari de natura fizica, chimica si biologica.
In timpul pastrari o parte di apa oului se evapora, continutul lui se micsoreaza si camera da aer
creste.
Cu timpul, albusul .in special cel dens/ se subtiaza, salazele slabesc si galbenusul se
ridica putan sa ajunga coaja, de care se lipesce, inlesnind astfel dezvoltarea microoraganismelor,
patrunse prin porii cojii. Odata cu subtierea albusului, continutul oului se clatina, la agitare iar
galbenusul si pata germinativa devine mai vizibila. In acelasi timp, se micsoreaza rezistenta
membranei viteline, ea putanduse rupe, iar galbenusul se amesteca cu albusu la miscari bruste
sau la spargere.
4albenusul capata uneori gust si miros neplacut datorita degredarii proteinelor si
rancezirii grasimilor in timpul pastrarii indelungate, in conditi necorespunzatoare.
5lterarea oualor poate fi provocata de microorganismele care patrund prin porii cojii. Ouale se
contamineaza in diferita bacterii care exista in mod curent in apa si in aer sau pe suprafata cojii,
precum si cu mucegaiuri. 6acterile de putrefactie descompun substantele proteice, lichefiaza
albusu si distruge membrana vitelina. 1rintre produsele finale de descompunere se formeaza
hidrogen sulfurat, care da miros caracteristic oualor alterate.
;ucegaiurile se dezvolta in ou cand umiditatea depaseste ,+*, in specia pe menbrana
cochilifera si mai ales in jurul camerai de aer. :a inceput apar mici colonii sub forma unor pete
izolate, care se intind, producand aspectul de ou patat si mirosul de mucegai.
In afara mucegaiurilor si bacterilor saprofite, ouale pot fi contaminate cu microorganisme
patogene, care dau toxiinefectii alimentare .de obicei salmonele/, frecvente mai ales la oule de
rata.
Din cauza mediului de viata al palmipedelor .rate si gaste/, ouale acestora nu pot fi
folosite la prepararea unor produse sau semifabricarea care nu sunt supuse tratamentelor termice
eficiente.
Dat fiind modificari profunde care pot avea loc in ou, starea de prospetime devine o
componenta de baza a calitati oualor.
Evaluarea garadului de prospetime se poate face asupra oului crud intreg, asupra
continutului oului dupa spargere sau dupa fierbere.
0
!tabilirea prospetimeii oualor crude se poate face prin examinarea aspectului, prin proba
clatinatului, examinarea la ovoscop sau proba densitatii in apa rece si in solutie de saramura, de
diferite concentratii.
Caracteristici exterioare
Ouale proaspete au coaja intrega, nefisurata, curata, mata, aspra, fara pete sau porii
vizibili, iar in cuticula intacta si fara neregularitati. Ouale vechi sau alterate prezinta coaja
lucioasa, unsuroasa, patata cu porii maritii.
Conform !tandardului !; ,- Coaja oualor de gaina de toate categoriile, destinate
consumului alimentar, trebuie sa fie nevatamata si curata.
1e coaja oualor de gaina se admit puncte unice, pete si dungi de impuritati pe maximum
(>, din suprafata cojii.
ndicii organoleptici ai oualor
:ichefierea albusului si ruperea sau slabirea salzelor, pe masura invechirii si chiar a
alterarii oualor, determina mobilitatea galbenusului la scuturarea oului. Ouale foarte proaspete nu
trebuie sa aiba mobilitate, care sa poata fi sesizabila la scuturarea usoara.
Conform !tandardului !; ,-
Categoria Caracteristicile
Camera de aer,
inaltimea
Albusul Galbenusul
Oua de gaina
dietice
Imobila, inaltimea
pina la 0 mm.
?ransparent, dens, fara
miros si gust nespecific,
de culoare alba
Compact, centrul fara
contur precis, se
mentine in pozitie
centrala, imobila, de
culoare galbenaoranj
Oua de gaina de
masa
Imobila, inaltimea
pina la % mm
?ransparent, se admite o
fluiditate neinsemnata,
fara miros si gust strain,
de culoare alba
Compact vizibil, se
admite putin mobil, de
culoare galbenoranj
Oul proaspat are coaja curata, mata, stralucitoare, fara pete. 1rin prinderea in mana nu
trebuie sa produca sunetul unui lichid care se misca.
Greutatea specifica a oului proaspat nu trebuie sa fie mai mica de (,&%,. 1entru control
ouale se introduc in apa de robinet intro solutie de clorura de sodiu in concentratie de (&* si
avand greutatea specifica de (,&%%. Ouale proaspete vor cadea la fund, iar cele vechi vor pluti.
Ouale cu valoare economica normala trebuie sa aiba diametru mai mare de 0( de mm.
Ouale de gaina pentru consum alimentar se clasifica in functie de prospetime in trei categorii'
oua foarte proaspete . dietetice/ @ oua de gaina cu termenul de pastrare la temperatura
pina la )& A C max. % zile de la data ouatului
oua proaspete oua de gaina cu termenul de pastrare la temperatura pina la )& A C
max. )+ zile de la data ouatului
Dupa greutate ouale de gaina pentru consum alimentar se clasifica in doua calase'
oua mascate, cu masa de peste +& gr,
oua mici, cu masa de 0& +& gr,
oua marunte, cu masa unui ou sub 0& gr.
1entru a asigura o permanentizare a consumului industrial de oua in tot timpul anului din
cauza productiei sezoniere sau gasit diferite 2metode de conservare3. 5stfel se practica '
Conservarea prin refrigerare la temperatura de B(+ grade C si umiditate de ,&* la
ouale foarte proaspete, cu coaja curata, necrapata, nespalata
Conservarea prin 2congelare3 sub forma de melanj de ou. Oul se omogenizeaza in
prealabil, apoi se ambaleaza si pasteurizeaza.
+
Conservarea prin 2deshidratare3 sub forma de praf de oua' praf de ou integral, praf de
galbenus si praf de albus.
Conservarea in 2solutie de var3 .&,+ mg*/ asociata si cu temperatura scazuta, metoda
putin folosita in ultimul timp.
Metode de verificare
1entru verificarea categoriei oualor din proba de analiza se preleva (& oua dintre cele mai
marunte. <iecare ou se cintareste individual cu precizia ( gr folosind o balanta conform 4O!?
)0(&0,& cu clasa de precizie # si limita maxima de cintarire ( 8g si valoarea diviziunii de &,+
mg.
Coaja si mirosul se apreciaza organoleptic.
Caracteristicile interioare .camera de aer, albusul, galbenusul/ se verifica cu ajutorul
ovoscopului. 5ceasta metoda permite stabilirea prospetimii oului intreg fara al sparge.
Examinarea oului la ovoscop da rezultate deosebite de concludente privind prospetimea.
Ouale foarte proaspete au camera de aer foarte mica. 1e masura invechirii camera de aer se
mareste si devine mobila. Interiourul oualor proaspete este limpede, galbenusul este intreg ,
asezat in centru s apare o umbar fara contur precis. 1e masura alterarii, galbenusul devine vizibil,
este mobil sau poate fi fixat pe coaja.
Gustul se verifica pe )+ oua crude sau fierte.
Camera de aer se masoara cu ajutorul unui sablon. In urama desfasurarii proceselor de
respiratie sau degradare substantele componente sunt hidrolizate sau chiar oxiadate. Din aceste
motive, camera de aer creste iar oule isi reduc densitatea, in functie de prospetime si ca urmare,
ocupa pozitii diferite intrum vas cu apa rece sau in solutie de sare de diferite concentratii.
Prospetimea oualor se determina prin analiza densitatii oualor in apa rece si in solutie de
saramura, de diferite concentratii. In solutie de sare ()*, ouale foarte proaspete se aseaza in
pozitie verticala, capatul ascuti atingand fundul vasului. 1e masura invechirii plutesc la distante
diferite in saramura si se ridica deasupra solutiee din ce in ce mai mult.
Examinarea continutului permite determinarea precisa a prospetimii oualor. Continutul
oului se trece cu grija pe o placa de sticla examinanduse mirosul, starea albusului si a
galbenusului. Ouale proaspete nu prezinta miros neplacut, albusul ocupa o suprafata mica,
sraturile consistente si fluide sunt distincte, proportia albusului consistent ridicata, galbenusul se
afla in centru are inaltime mare si diametru redus iar membrana vitelina este intinsa si lucioasa.
!e poate determina indicele vitelinic care reprezinta raportul dintre inaltimea si diametru
galbenusului. 1entru ouale foarte proaspete indicele vitelinic are valoarea de &,00, cele proaspete
pana la &,#$, iar cele vechi sub &,#&.
1rospetimea oualor se poate evalua si cu ajutorul prorietatilor fizicochimice' p7ul
albusului si galbenusului, continutul de fosfati din albus si altele.
P!"ul albusului oului proaspat este usor bazic .%,,C.,,)/ si creste pe masura invechirii.
4albenusul oului proaspat are o reactie slab acida .p7D$/ iar pe masura invechirii se apropie de
neutralitate .p7D$,,C..%/.
#os$atii, in care oul este foarte bogat, sunt prezenti in galbenus. 1e masura invechirii migreaza in
albus. 1rezenta fosfatilor in albus in cantitatii mari indica oua cu prospetime redusa sau in curs
de alterare.
ndicii microbiologici se verifica o data in trei luni conform EIndicatiilor metodice pentru
laboratoarele de diagnostica a salmoneleiE editate de E5gropromizdatE ina anul (--&, aprobate
de ;inisterul !anatatii.
:a ouale infectate se pot observa colonii de mucegai sau bacteri pe membranele
cochilifere, sub forma de pete de culoare inchisa sau chiar neagre. 5ceste oua sunt scoase din
circuitulu economic, ele reprezentand un real pericol de infectare, inclusiv a mediului.
Determinarea continutului de antibiotice, a$latoxina %&, pesticide, elemente toxice se
efectueaza conform modului stabilit de ;inisterul 5griculturii si 5limentatiei si coordonat cu
;inisterul !anatatii.
Continutul de elemente toxice, aflatoxina 6( si antibiotice in ouale de gaina pentru
consum alimentar nu trebuie sa depaseasca limitele admisibile fixate prin ;6? +&$(,- si
indicate in tabelul de mai jos.
$
ndicii Limita admisibila
mg'(g,max
1lumb
Cadmiu
5rsen
;ercur
Cupru
Finc
5flatoxina 6(
?etraciclina .GI>g/
!treptomicina .GI>g/
&.#
&.&(
&.(
&.&)
#.&
+&.&
&.&&+
&.&&(
&.+
Defectele oualor
5baterile de la forma normala ovala cu un capat rotund iar altul mai ascutit, cum ar fi
ouale rotunde, cele cu lungime mare si diametru redus, sunt considerate defecte, deoarece creaza
dificultati la ambalare, sporind riscul de spargere in timpul transportului.
<orma oului se aprecieaza cu ochiul liber sau prin masurarea diametrului longitudinal si
transversal cu compasul, sublerulu sau cu ajutorul unui inel de control" cele care trec prin inelul
cu diametru de 0(mm sunt considerate cu valoare economica si redusa.
Din cauza unor boli ale pasarilor, ouale pot prezenta si alte modificari' fara coaja sau
coaja subtire, oua cu doua galbenusuri, oua duble sau corpuri straine in interior.
Sunt considerate cu de$ecte majore)
H ouale patate, la care murdaria aderenta la suprafata coji nu depaseste (>#"
H ouale murdare la care murdaria depaseste (>#"
H ouale cu pete sau chiaguri de sange in interior"
H ouale incalzite, cu discul germinatin vizibil, care capat o culoare albicioasa, cu marginile brun
roscate .apar prin pstrarea la cald douatrei zile/"
H ouale de iarba, cu galbenusul colorat in brun sau verde sau cu aroma straina, defecte cauzate de
hranirea pasrilor cu furaje neadecvate.
Ambalarea, marcarea, depozitarea si
utilizarea oualor
Ambalarea oualor proaspete se face in cutii speciale de carton conform 4O!? (#+(#,$
cu capacitatea de #$& oua folosindu se gofraje. <iecare unitate de ambalaj trebuie sa contina oua
de aceeasi categorie de prospetime si greutate..
5mbalajele pentru oua trebuie sa fie in stare perfecta' curate, uscate, fara miros de
mucegai sau alte mirosuri straine. <olosirea repetata a ambalajelor se admite numai dupa
dezinfectarea acestora, asigurind posibilitatea aplicarii marcajului repetat.
In cutiile cu gofraje ouale se aseaza in pozitie verticala cu varful in jos, pentru evitarea
fixarii galbenusului pe coaja in urma slabirii sau ruperii salazelor. Ouale foarte proaspete se
livreaza numai preambalate in cuti de carton tip gofraje, in numar de $() bucati.
Incheieturile cutiilor de carton gofrat trebuie sa fie incleiate cu o banda speciala de hirtie
capabila sa asigure integritatea ambalajului si a continutului acesteia.
Ouale cu coaja murdara, cele curatite si cele marunte cum asa pina la 0&g se aleg si se
ambaleaza separat, aplicind pe eticheta ambalajului inscriptiile E1utin murdareE, ECuratiteE,
E;arunteE.
*arcarea de transport se realizeaza conform 4O!? (0(-)%% cu aplicarea semnului de
avertizare E<ragil, a se manipula cu grijaE
%
1e partea frontala a cutiei de transport se lipeste o eticheta cu specificatiile prevazute in
anexa, notind data ouatului. Caracterul de litere pentru notarea intreprinderii producatoare si data
ouatului pe eticheta trebuie sa fie minimum + mm.
Ouale de gaina dietice vor fi marcate prin indicarea pe coaja fiecaruia a datei ouatului.
;arcarea se efectueaza prin cifre arabe cu inaltimea de maximum + mm folosind vopsea rosie
admisa de ;inisterul !anatatii al Iepublicii ;oldova pentru marcarea produselor alimentare.
In cazul livrarii prin reteaua de comert a oualor de gaina dietice dupa expirarea
termenului pastrarii, acestea din urma se trec la categoria oualor de gaina de masa schimbind
eticheta pe cutie.
+ransport si depozitare 1ina la vinzarea cu amanuntul, ouale trebuie sa se pastreze in
incaperile dezinfectate ale depozitelor, curate si uscate, ferite de razele solare, fara miros strain,
cu temperatura aerului de la & AC pina la )& AC cu umiditatea relativa %& @ ,& *. ?ermenul de
pastrare a oualor la intreprinderea avicola este de pina la , zile
In unitatile comerciale si de alimentatie publica pastrarea oualor de masa se permite in
camere frigorifice cu temperatura de la & AC pina la 0 AC si umiditatea relativa ,+ @ -& * pe un
termen de 0& de zile de la data ouatului.
1astrarea si livrarea oualor de masa cuatite se admite la temperatura de plus )& AC pentru
cel mult ) zile de la data ouatului.
?ermenul de pastrare a oualor putin vatamate in frigorifer trebuie sa fie de cel mult ) zile
de la data ouatului inclusiv la temperatura de la & AC pina la plus (& AC.
Cutiile ambalate trebuie sa fie asezate pe rafturi de lemn in stive a cite + cutii, cu spatii
libere peste fiecare al patrulea rind.
!e interzice depozitarea oualor sub cerul liber sau expunerea in vitrine neferite de razele
solare.
La utilizarea oualor se vor respecta urmatoarele)
Oul inainte de a fi spart se spala bine cu apa.
Oul nu se sparge direct in preparatul in care dorim sal pregatim, ci intrun vas separat, sa poata
fi examinat.
Daca in timp ce sparge ouale, cel ce efectueaza aceasta operatie gaseste unul alterat, se spala
obligatoriu pe maini, si numai dupa aceea isi continua treaba.
Oul spart nu se pastreaza mai mult de cate ore.
?oate preparatele de oua facute la rece se vor pastra obligatoriu pana la consumare, la
maximum 0 grade C, dar nu mai mult de )0 de ore.
Ouale se pot prepara in mai multe $eluri)
<orma de folosire a oualor 1rodusul culinar !ortimentul de preparat culinar
Intrebuintare ca atare
In componenta meniurilor
Oua fierte in coaja
Oua fierte moi sau cleioase, oua fierte tari,calde
sau reci
Oua fara coaja
Ochiuri fierte sau prajite, jumari la abur sau
tigaie, omlete
Ca aliment auxiliar
:a ingrosarea unor lichide
Ciorbe, sosuri, prepararea inghetatelor, a
cremelor si a diferitelor dulciuri de bucatarie
Ca material de legatura
Compozitie de imbracat .paneuri/ si la diferite
umpluturi
Ca aliment de baza
:a prepararea aluaturilor, cremelor si a
diferitelor compozitii
Compozitii diferite pentru fursecuri, aluat
oparit, aluat fraged, aluat dospit, etc.
:a stabilizarea sosurilor emulsionate :a prepararea maionezei si a sosurilor derivate
:a prepararea supelorcrema CrJme cu baza de albus
<ormele cele mai digerabile sunt ochiuri in apa si omleta sau ochiuri la baia de aburi.
Evaluarea calitatii oualor
,
!pre analiza au fost luate oua de gaina procurate din doua surse diferite.
1rimele analizate au fost ouale comercializate in reteaua supermar8eturilor K<idescoL din
mun. Chisinau. Distribuitorul acestora este intreprinderea KE?5:O9G!4IG1L !.I.:.
Date de contact :
Mos. ;unceMti, ($(>(.
;D)&&) ChiMinNu, Iepublica ;oldova
?el ' #%#))+#-+(&
<ax ' #%#))$#--%#
Email ' etnordcomOgmail.com
Pe eticheta produsului sunt indicate urmatoarele :
,enumirea produsului ) Oua de gaina foarte proaspete
Clasa de calitate ) clasa 5
Sortimentul de oua ) Oua mascate
,ata ouatului ) )%.(&.)&(&
Conditiile de pastrare si termenul de valabilitate ) 5 se pastra la o temperatura de la & AC pina la
)& AC Gmiditatea relativa a aerului ,+-& * =alabilitatea )+ de zile de la data ouatului.
Standardul ) !; ,-
5l doilea produs analizat au fost ouale procurate din 1iata Centrala mun. Chisinau. :a
procurare acestea au fost ambalate intrun pachet simplu de polietilena. :a cumparare nea fost
indicat producatorul E5vicola !NrNtenii=echiE !I:.
Date de contact
;D+,#& s. !NrNtenii =echi
rnul ?eleneMti, Iepublica ;oldova
?el. ' B#%# )+,> %#+&&" %#0--
<ax ' B#%# )+,> %#+&&
Email ' avicolasarateniOmail.ru
Date despre termenul de valabilitate, conditii de pastrare nu neau fost comunicate la
procurare si nici nu au fost indicate pe ambalaj. 1e oua este marcata data ouatului' )+.(&.)&(&.
Chestionar de verificare a calitatii oualor conform standartului SM !
Caracteristica 1. 2.
Clasa
oua de gaina dietice .foarte
proaspete/
oua de gaina de masa .proaspete/
Oua de gaina dietice
.foarte proaspete/
Oua de gaina de masa
.proaspete/
Masa
oua mascate, cu masa de peste
+&g,
oua mici, cu masa de 0& +& g,
oua marunte, cu masa unui ou sub
0& gr.
Oua mascate, masa
acestora determinata la
cintarire fiind de +%$0 g
Oua mascate. ;asa
determinata prin cintarire
este de +&++ g
Camera de aer
dietice @ imobila, inaltimea pina
la 0 mm
de masa @ imobila, inaltimea pina
la % mm
Camera de aer este imobila
avind inaltimea de #0 mm
Camera de aer imobila cu
inaltimea 0+ mm.
Albusul
dietice transparent, dens, fara
miros si gust nespecific, de
5lbusul este transparent si
dens la preparare termica
capatind culoare alba.
5lbusul este transparent,
dens, nu prezinta fluiditate.
:a preparare termica albusul
-
culoare alba
de masa transparent, se admite o
fluiditate neinsemnata, fara miros
si gust strain, de culoare alba
;isosul si gustul este
specific albusului.
este de culoare alba.
1oseda miros si gust specific
pentru albus.
Galbenusul
dietice compact, centrul fara
contur precis, se mentine in
pozitie centrala, imobila, de
culoare galbenaoranj
de masa Compact vizibil, se
admite putin mobil, de culoare
galbenoranj
4albenusul este de culoare
galbena. 5cesta nu prezinta
mobilitate mentininduse
in pozitie centrala.
4albenusul este de culoare
galbena. 5cesta este compact
si nu prezinta mobilitate
pronuntata.
Coaja
?rebuie sa fie nevatamata si curata.
1e coaja oualor de gaina se admit
puncte unice, pete si dungi de
impuritati pe maximum (>, din
suprafata cojii. 9u se admit pete de
singe si excremente.
Coaja oualor este curata si
nevatamata, fara pete si
impuritati. Grme de singe
sau excremente pe coarja
nu se observa.
Coaja este nevatamata si
curata. 1e alocuri coaja
prezinta pete de marimi
reduse. Grme de singe si
excremente nu se observa.
Gustul 4ust specific. 4ust specific produsului.
Mirosul
placut
neplacut
;iros placut, specific, fara
arome straine.
;iros placut, specific, fara
arome straine.
"ndicii microbiologici
!e verifica o data in trei luni
:a ouale infectate se pot observa
colonii de mucegai sau bacteri pe
membranele cochilifere, sub forma
de pete de culoare inchisa sau chiar
neagre.
1rin analiza organoleptica
nu se sesizeaza infectarea
microbiologica a acestora.
1rin analiza organoleptica nu
se sesizeaza infectarea
microbiologica a acestora.
Continutul de pesticide si substante
hormonale
9u trebuie sa depaseasca limitele
admisibile stabilite de ;inisterul
!anatatii al Iepublicii ;oldova
Continutul de pesticide si
substante hormonale poate
fi determinat doar in
conditii de laborator.
Continutul de pesticide si
substante hormonale poate fi
determinat doar in conditii
de laborator.
Prospetimea
!e determina prin analiza densitatii
oualor in apa rece si in solutie de
saramura, de diferite concentratii. In
solutie de sare ()*, ouale foarte
proaspete se aseaza in pozitie
verticala, capatul ascutit atingand
fundul vasului. 1e masura invechirii
plutesc la distante diferite in
saramura si se ridica deasupra
solutiei din ce in ce mai mult.
:a analiza densitatii oualor
in apa rece ouale se aseaza
in pozitie verticala, cu
virful in jos. Capatul
ascutit al oualor atinge
fundul vasului, oul
situinduse la limita
inferioara.
Ouale analizate prezinta
densitate inalta in apa rece.
5cestea se aseaza in pozitie
verticala cu virful in jos.
Capatul ascutit al oualor
atinge fundul vasului.
Starea ambalajului
5mbalajele pentru oua trebuie sa fie
in stare perfecta' curate, uscate, fara
miros de mucegai sau alte mirosuri
straine
1rodusul este ambalat in
cutie cu gofraje de culoare
bej, in pozitie verticala cu
virful in jos.
5mbalajul este curat,
1rodusul este ambalat in
sacosa de polietilena.
5mbalajul este curat, fara
miros de mucegai sau alte
mirosuri straine
(&
In cutiile cu gofraje ouale se aseaza
in pozitie verticala cu varful in jos
uscat, fara miros de
mucegai sau alte mirosuri
starine.
Marcarea
Ouale de gaina dietice vor fi marcate
prin indicarea pe coaja fiecaruia a
datei ouatului. ;arcarea se
efectueaza prin cifre arabe cu
inaltimea de maximum + mm
folosind vopsea rosie.
Dupa expirarea termenului pastrarii
oualor de gaina dietice, acestea se
trec la categoria oualor de gaina de
masa schimbind eticheta pe cutie.
Ouale sunt marcate
corespunzator prin
indicarea datei ouatului
prin cifre arabe cu
inaltimea de pina la + mm
folosind vopsea rosie.
Ouale sunt marcate
corespunzator prin indicarea
datei ouatului prin cifre
arabe cu inaltimea de pina la
+ mm folosind vopsea rosie.
Concluzie:
In urma evaluarii calitatii senzoriale am apreciat calitatea oualor analizind indicii
organoleptici .forma, culoare, gust, miros/ si am dedus urmatoarele '
Ouale de gaina comercializate in !upermar8etul P <idesco 3 situat pe str. 6anulescu
6odoni +%, or. Chisinau, distribuite de catre KEtanonus4roupL !I: sunt de calitate inalta fiind
oua dietice .foarte proaspete/ si avind caracteristicile specificate in !tandardul !; ,-. 5cestea
sunt ambalate si marcate corespunzator.
Ouale de gaina procurate din 1iata Centrala de asemenea au o calitate inalta fiind oua de
masa .proaspete/. 5cest fapt a fost confirmat prin analiza organoleptica. Caliatatea oualor
corespunde !tandardului !; ,-.
((

Compozitia medie a oualor intregi de gaina In topul alimentelor bogate in nutrienti ouale intregi se afla pe primul loc. a tinerilor si a adultilor in unele imprejurari fiind utilizat ca aliment dietetic. adica indispensabili organismului. B1. a carui culoare varieaza de la galben deschis pana la galben rosiatic si uneori verzui in functie de alimentatia pasarilor. Albusul: Se reprezinta ca o masa semifluida. 2 . Este format dintr-un lichid vascos. sunt considerate standardul de aur dupa care nivelul de proteine in organism este masura Apa .A.1. in centru culoarea fiind galben deschis (galbenus geserator). Stratu exterior este format din albus fluid. calciu). D. enzime si substante colorante (luteina. In compozitia albusului intra si cantitati reduse de substante minerale. el fiind folosit ca aliment de baza in hrana copiilor. albicos. la care se disting trei straturi de consistenta diferita si care inconjoara galbenusul.11.90 kcal Vitamine . Straturile albusului pot fi observate foarte bine cand spargem un ou proaspat si varsam continutul intr-o farfurie. ovoglobulina. mineralele. B2.3 % Lipide .6 % Substante extractive neazotate . care creste pe masura invechirii oului. stratul mijlociu din albus dens iar stratul profund este format din albus fluid. xantofila) Componentele care alcatuiesc galbenusului si albusului confera oului o mare valoare nutritiva. substante organice neazotoase-0.1.membranele se departeaza un de alta formand un gol numit camera de aer. El contine toti aminoacizii esentiali. potasiu. D.1 % Energie . fier. Din albus pornesc doua cordoane rasucita care fixeaza galbenusul din centrul oului si care poarta denumirea de “salaze”. Compozitia chimica medie a albusului este urmatoarea: -apa 80% -protide 12%. Greutatea specifica a discului germinativ este mai mica decat a galbenusului. grasimile. Pe suprafata galbenusului se gasete un disc mic.72. dens. ovomucina si aminoacizii care au mare valoare nutritiva. glucoza si enzime. rosii si galbeni) si colesterolul se regasesc in galbenus. Galbenusul este format din straturi alternative de culoare galbena si galben inchis (galbenus nutritiv). numit disc sau poate germinativa (banutul). magneziu.7% printre care grasimi. Pentru ca ouale sunt o sursa bogata de aminoacizi. intre care ovoal-lumina. Galbenusul contine: -apa 51% -proteine 16% -lipide 31% -saruri minerale 11% (sub forma de fosfor. Galbenusul: se prezinta ca un corp sferic. carotenoidele (pigmentii portocalii.13.5 % Saruri minerale . H). Se vede atunci cand stratul mijlociu isi pastreaza forma sa in timp ce albuslu exterior se intinde pe fundul farfuriei. partea centrala a oului. Galbenusul contine o cantitate importanta de vitamine (A. acoperit la exterior cu o membrana numita membrana “vitelina”. transparenta. de culoare slab verzuie. in timp ce vitaminele.5 % Protide . de aceea el se va gasi pe partea orientata in sus a acestuia. E si grupul B Cele mai multe proteine se regasesc in albusul de ou.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->