P. 1
franta

franta

|Views: 176|Likes:
Published by Nicoleta Safer

More info:

Published by: Nicoleta Safer on Feb 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/10/2013

pdf

text

original

Sistemul fiscal al frantei

Franta este o alta semnatara a "bibliei Uniunii Europene", adica a tratatului de la Roma si prin urmare una din tarile constitutive a Uniunii Europene. Aceasta tara este analizata in acest modul din perspectiva caracteristicilor semnificative ale sistemului sau fiscal si aspectelor majore ale reformelor fiscale franceze recente. Simona Scraboseti308 apreciaza ca: Franta este a doua tara europeana, dupa Germania, care prezinta o presiune fiscala totala foarte mare, conform modelului Rhine, caracterizata de un mixaj diferit de impozite directe si indirecte si contributii pentru finantarea unei asistente sociale de stat de tip Bismarckian extrem de generoasa." Inca de la o prima prire, studiind ativ presiunea fiscala din Franta fata de media europeana se observa ca procentul venituri fiscale/PIB este fara indoiala ridicat ativ cu media europeana. Cu o medie de 44,4% a indicatorului fiscalitatii globale, Franta este prima tara de dupa Belgia in ordinea poverilor fiscale inalte din Comunitatea: Europeana (ocupa asadar un fruntas loc cinci in acest clasament) (elul nr.l). Franta a incercat sa isi alinieze sarcina sa fiscala la media specifica Europei si a si reusit acest lucru in perioada anilor '70, dar in anii '80 si mai ales '90, diferentele au devenit insa ca timpul destul de pronuntate. in anul 1985, de exemplu, diferenta era de circa 5 procente (mai exact de 4,6%) din produsul intern brut, iar in anul 1995, de circa 3 procente, iar in anul 1999, presiunea fiscala franceza se situa peste media europeana cu circa 4 puncte procentuale. Aceeasi diferenta se mentine si in anul 2003 (Franta 45,7%, iar media EU25 - 40,6%), dar si in anul 2005 (Franta 44,3%, iar media EU25 39,2%). Desigur ca si Franta este o tara cu un nivel PIB/capita ridicat de 24.770 USD in anul 2003, asadar este o tara dezvoltata cu o fiscalitate ridicata. Politica fiscala franceza este caracterizata, la fel ca celelalte state comunitare, de reforme fiscale semnificative, care i-au silit caracteristicile fiscale de baza. Astfel, in perioada anilor '90, deficitul bugetar francez depasea limita de 3% silita prin tratatul de la Maastricht. in acest context, prioritatea politicii fiscale din Franta a fost determinata de dorinta respectarii legislatiei bugetare din EMU. Ca rezultat, guvernul francez a marit temporar presiunea fiscala asupra societatilor comerciale si asupra gospodariilor in perioada anilor 1997 si 1998. Efectul imediat a fost o reducere a deficitului bugetar de la 2,7% din PIB in anul 1997 la 1,6% din PIB in anul 1998. Doar in cursul anului 1999, politica fiscala franceza incepe sa-si propuna ca obiect complementar reducerea presiunii fiscale. Aceasta deoarece in anul 1999, acest indicator era de 45,7% incasari fiscala in PIB, prin urmare extrem de ridicat. Bugetele anilor 2000 si 2001 isi propun in acest sens si au reusi o scadere a poverii fiscale de circa 0,4% din PIB. Cu toate acestea, asa cum s-a aratat si in paragraful precedent, presiunea fiscala franceza este in continuare una destul de mare ativ cu media europeana. Urmeaza o scurta prezentare a impozitelor si taxelor specifice statului francez. Pentru inceput, se analizeaza impozitului pe venitul personal. Baza legala a acestui impozit se gaseste in cadrul articolelor 1-204 din Codul general de impozite (Code general des impots), beneficiarul incasarilor din acest impozit este statul francez, iar platitori sunt desigur persoanele fizice, dar si societatile de persoane care nu au optat pentru plata impozitului specific societatilor, ci pentru plata acestui impozit de catre fiecare partener (asociat) al societatii. Procedeul impunerii este caracterizat prin impunerea unitara a

1

250 a‚¬: acest prag creste pana la 7.caminului fiscal si utilizarea mecanismului catului fiscal. deoarece include totalitatea veniturilor nete apartinand urmatoarelor categorii: salarii. venit privat. rente agere. beneficiind de un drept de optiune irevocabil. Clasificarea societatilor comerciale franceze in functie de natura asocierii. dupa cum s-a prezentat si in paragrafele precedente. fata de societatile de persoane si societatile cu un singur actionar. Mecanismul catului fiscal utilizat in Franta este bazat pe utilizarea variantei catului familial. Cu alte cunte. se iau in calcul obligatiile reprezentate de copii in cadrul global al politicii familiale promovate in Franta. la cele in comandita simpla. plusuri valorice. venituri funciare. in valoare de 25 procente din suma platita in 2001 pana la 2. acest impozit partial este multiplicat cu numarul de puncte pentru a determina impozitul recuperabil. in acest fel. Rata progresiva este aplicata acestui venit rezultat.994. costurile de acomodare a unei persoane in varsta si totalul platilor insuficiente din anii anteriori). veniturile provenite din profesiilor nesalarizate. in Franta societatile de capital si cele asimilate acestora sunt incluse in sfera impozitului pe societate. dobanzile pentru imprumuturile bugetare. societatilor cu raspundere limitata cu asociat unic-persoana fizica. veniturile provenite din capitalul mobiliar. care pot opta pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice. Scutirile zeaza persoanele ale caror venit net nu depaseste minimul garantat de 5. exceptand orice cheltuiala deductibila din punct de vedere legal (cum ar fi platile pentru intretinere. Impozitul pe venitul personal este totusi. iar calcularea acestuia se bazeaza pe diferenta dintre valoarea neta la sfarsitul anului financiar si valoarea acestuia la inceputul 2 . Pentru a diminua sarcina fiscala a familiilor a fost introdusa. acordate pe bazele situatiei familiei platitorului de impozit.300 a‚¬ per copil. unele pensii. pensii. cat si castigurile de capital. Mentionez ca acest regim fiscal poarta denumirea de transparenta fiscala" si se aplica in Franta societatilor in nume colectiv. desi exista numeroase scutiri de la aceasta cerinta. drepturile si oligatiunile de o valoare considerabila. dar venitul total este impartit intr-un numar de puncte. venitul impozabil este un venit global. Baza calcularii o reprezinta venitul net total. pentru profiturile ce ren comanditatilor. Profiturile afacerilor realizate pe teritoriul francez reprezinta profitul impozabil (se observa ca se aplica regula teritorialitatii). referitoare la cheltuielile pentru copii. Beneficiul realizat de societatile franceze poate intra fie sub incidenta impozitului pe societate. iar in final. ne retine atentia impozitarea societatilor franceze. platibil din castiguri de capital realizate de persoanele fizice atunci cand isi transfera activele. determinat in functie de formula aplicabila fiecarui tip de venit (incluzand si venitul din surse straine in cazurile in care platitorii de impozite sunt rezidenti in Franta). Mai exista o reducere fiscala. prezinta importanta pentru intelegerea regimului fiscal aplicat firmelor din aceasta tara. in functie de persoanele din componenta caminului fiscal. utilizarea catului familial (prin Legea din 31 din decembrie 1945) pentru calcularea raspunderii fiscale: veniturile familiei sunt totalizate. Deosebit de interesant este si faptul ca statul francez acorda reduceri fiscale diferentiate pe transe diferite (silite in sume fixe) in functie de trecerea copilului la un alt nivel de scolarizare. Prin urmare.Intrucat impozitul pe venitul persoana! a fost studiat anterior. precum si optional.55 a‚¬ sau valoarea fixa de . in scopul atenuarii efectelor progresitatii baremului de impozitare. care sta la baza formarii lor. fie sub incidenta impozitului pe venitul persoanelor fizice.920 a‚¬ pentru persoanele peste 65 ani. beneficiile si alocatiile.

beneficiarul incasarilor fiscale din acest tip de impozit fiind statul francez. ca de altfel in multe tari europene. mai exact 51. cu exceptia unor anumite castiguri de capital de natura financiara. municipalitati. De aceea. Aceste masuri sunt destinate anihilarii dezvantajelor noilor si micilor intreprinderi pentru finantarea proiectelor de investitii. in practica.8%. precum si o rata de 24 procente sau 10 procente se aplica venitului din proprietatea imobiliara sau cooperatii sau anumitor tipuri de venit din proprietatea imobiliara acumulata de institutiile publice. poate produce o rata combinata mare asupra echitatii. Didendele pe care societatile mama le primesc de la filialele lor franceze sau straine sunt substrase din profitul total net dupa o deducere de 5 procente din didendele totale. asociatiile fermierilor si cooperativele. dar si pentru a indeplini obiectivele echitatii. Deprecierea amanata din perioada de pierderi poate fi reportata pe o perioada nelimitata. profitul unei societati comerciale este determinat pe baza conturilor sale anuale (este vorba de contul de rezultate). pot fi date inapoi trei ani. mai intai la nivel corporational si mai apoi la nivel de actionari. fie reportate pentru o perioada de cinci ani sau in anumite conditii. la care se adauga platile catre actionari.In Franta.5%. Societatile noi si cele aflate in sectoare care trebuie dezvoltate pot beneficia de scutiri temporare daca indeplinesc unele cerinte particulare. in Franta. care sunt reglementate de articolul 136 din Codul de Securitate Sociala.aceluiasi an financiar. dar numai daca aceasta depaseste 76. a adoptat un sistem care garanteaza un credit fiscal primitorilor de didende corespunzatoare cu impozitele corporationale asupra profiturilor distribuite. Rata standard este de o treime. mult peste media comunitara. scazandu-se infuziile aditionale de capital. se includ contributiile pentru asigurarile sociale. dar si de articolul 144 al Codului general de impozite. Cota de impunere implicta a impozitarii muncii era de asemenea foarte inalta. impozitele asupra muncii prezinta o presiune fiscala ridicata. aditional unor regimuri speciale si indemnizatii. in plus. societatile de investitii si societatile care zeaza determinarea disponibilitatii bunurilor pentru membrii lor. Pierderile pot fi. Toate companiile trebuie de asemenea sa plateasca o rata forfetara anuala in functie de cifra lor de afaceri. atingand 41. participante la actitatea administrativa.8%. Legea financiara complementara din 4 august 1995 a obligat organismele corporationale sa plateasca o contributie de 10 procente din venitul societatilor. aceasta insemnind un procent al impozitelor asupra muncii in veniturile fiscale totale de peste 50%. Baza legala a acestui impozit direct se regaseste de asemenea in Codul general de impozitare francez in cadrul articolului 205. Studiind sursele puse la dispozitie de pe site-ul Comunitatii Europene30". creditele fiscale fiind incluse. in anumite conditii acestea incluzand regiuni. Rata acestei contributii a fost redusa la 6 procente pentru anul 2001 si la 3 procente pentru 2002 (Legea financiara pentru 2001). dar exista si o rata redusa. proprietatea imobiliara a asociatiilor cice si a organizatiilor non-profit. cu ajustari ale formei deducerilor statistice si cu completari pentru a respecta regulile fiscale specifice. aflam ca. Beneficiarii acestor contributii sociale sunt: Casa 3 . Legislatia franceza prevede insa o seama de scutiri fiscale care precizeaza organismele scutite de la plata. O dilema deosebita este reprezentata de faptul ca dubla impozitare a profiturilor distribuite. de 19 procente care se aplica castigurilor de capital pe termen lung. presiunea fiscala asupra muncii atingea valoarea de 22.000 a‚¬. asociatiile familiale. Franta impreuna cu alte tari. la nivelul anului 2002. in acesta categorie de impozitare. judete. Franta garanteaza impozite simplificate pentru afacerile mici.

care. daca sistemul contine unele elemente rezltate din mecanismul catului familial. cluburilor de jocuri si cazinourile. un impozit asupra proprietatii. acest fapt datorandu-se in special contributiilor sociale platite de angajatori. Irlanda. Germania. Actualmente indiferent de gradul lor de dezvoltare economica. » actitati supuse impozitului local pentru distractii. dar cu respectarea prevederilor silite de Directiva Comunitatii Europene nr. Printre impozitele directe. practic este inclusa in cadrul ratelor taxei pe valoarea adaugate. in plus.5%. Luxemburg. astfel. presiunile fiscale marginale mari asupra muncii ar putea descuraja un potential castigator secund de a-si lua un serciu. Franta detine si asa-intitulatul isf-ul". Marea Britanie.2% si chiar 3. cum ar fi evenimentele sportive.nationala de alocatii familiale si Fondul de solidaritate al varstnicilor. Presiunile fiscale mari asupra muncii ajuta de asemenea si la explicarea gradului scazut al utilizarii resurselor muncii din moment ce impozitele asupra muncii ar putea fi in schimb transformate in costuri de munca. care aratau ca pentru cele mai multe tari UE. Italia. Din lucrarile studiate reiese ca Franta este una din primele tari care au aplicat tehnica impunerii multistadiale care s-a extins apoi in alte saizeci de tari situate pe toate continentele."310. in Franta domina taxa pe valoarea adaugata. Grecia.7 procente este repartizata bugetului special pentru beneficiile asistentei acordate agriculturii. Danemarca. Norvegia. organisme guvernametale sau autoritati locale. dar si in alte tari. » unele actitati intrerpinse de organizatii non-profit.In categoria impozitelor indirecte. dar si unele importuri. Spania) in majoritatea tarilor dezvoltate. dar in cazuri speciale se aplica cote reduse de 6. Beneficiarul principal al acestor resurse fiscale este tot statul francez. 77/388 din 17 mai 1977). precum si intinderea sa mare si natura sa publica. Impozitarea puternica a muncii din Franta pozitiona acesta tara in anul 2002 pe locul 5 in cadrul tarilor OCDE.8%. saizeci de tari situate pe toate continentele aplica aceasta tehnica de impunere din cauza avantajelor care nu pot fi contestate. Islanda. presiunile fiscale mari asupra muncii reflecta in mare parte rolul important jucat de contributiile bazate pe salarii pentru finantarea sistemului de tranferuri. insa o cota de 0. 4 . care au jucat rolul cel mai important in determinarea acestei sarcini fiscale avand drept consecinta cresterea costurilor muncii si reducerea cererii de munca. tehnica impunerii multistadiale aparuta in anul 1954 in Franta a inlocuit treptat tehnicile bazate pe impunere unistadiala (din Canada. Belgia.In cadru! Codului general de impozitare francez sunt prevazute numeroase scutiri de TVA. Ratele acestor contributii sunt silite inca din 1 ianuarie 1998 la 7. care se refera la: » exporturile si tranzactiile echivalente. Explicatia acestei poveri fiscale ridicate asupra muncii o intalnim in lucrarile de specialitate a unor autori precum Tabellini si Daveri (anul 2000). Olanda. Noua Zeelanda. Portugalia si Suedia) sau multistadiala a cifrei de afaceri brute (din Austria. » unele operatiuni bancare si financiare. » unele operatiuni imobiliare. Baza legala a acestui impozit se regaseste in Codul general de impozitare incepand cu articolul 256. adica impozitul de solidaritate asupra averii.

prin articolul 1609 ale Codului general. in timp ce in ceea ce priveste importurile.000 de litri de vehicul/an. guvernul francez urmarind ca ratele pentru consum sa fie semnificativ aliniate la media Comunitatii Europene. reglementate dupa cum urmeaza: » accizele pentru produsele petroliere si asimilate . Accizele pe uleiurile minerale si asupra produselor asimilate sunt platite de importatori. aceasta rambursare este acordata pentru primii 40. cota este de 0. Alaturi de TVA.» actitati medicale si paramedicale.In ceea ce priveste tutunul manufacturat.3 si graficului nr.prin articolul 438 din Codul general. Nu exista o acciza de export. » accizele pentru tutun . trebuie remarcat ca in perioada anilor 2000 si 2001 s-au inregistrat reduceri noile in cadrul ratelor de TVA. fiind silite rate standard (ca procentaj din pretul unitar) corespunzatoare diferitelor grupuri de produse. Beneficiarul acestei accize este bugetul special pentru beneficii acordate de asistenta sociala agriculturii. Beneficiarul este fondul de solidaritate pentru batranete. autovehiculelor cu remorca cu tonaj de peste 12 tone. 575A si 575B ale Codului general de impozite. » actitati educationale. majoritatea produselor alimentare. Veniturile fiscale provenite din taxa pe valoarea adaugata in Franta atingeau in perioada 1995-2005 o cota medie de 7.74 procente apHcata asupra pretului de vanzare. Beneficiai' este de asemenea statul francez. Ratele anuale. sunt silite de Actul financiar din 1999 (articolul 26).5 procente.6 procente.prin articolul 402 bis si 406 ale Codului general.1 procente. fie pe baza alcolului pur continut de un hectolitru. » rata minima de 2. Se aplica asupra uleiurilor minerale si a produselor derivate care sunt folosite drept combustibil pentru incalzire sau pentru motoare in momentul in care sunt distribuite pentru consum. s accizele pe nurile fermentate . carti si bilete de cinema si teatru. tarifele se aplica tuturor lichidelor impozabile. Beneficarul acestui impozit indirect este statul francez.In final. Acciza pe tutun este colectata atunci cand produsele derivate sunt furnizate spre consum. exclusiv TVA. in special pentru produsele agricole. » accizele pentru tigarile din productia proprie . 63). Baza de impozitare o constituie preturile unitare. manufacturieri si distribuitori de produse derivate din uleiuri minerale care vand aceste produse pentru consum. dar o parte din incasarile provenite din accize impuse conform articlului 403 din Codul general este alocata schemelor de asigurari de 5 .In Franta din data de 1 aprilie 2000 se aplica urmatoarele cote de TVA: » rata standard de 19. accizele pe alcool sunt platibile asupra produselor intermediare si bauturilor si sunt impuse fie la hectolitru de produs finit. » accize pentru alcool .5 procente in PIB (conform elului nr. » taxe speciale pe bere . fara a tine cont de originea acestora. » rata redusa de 5.prin articolul 265-l al Codului vamal francez.prin articolul 564.articolul 520 a Codului general. Acest articolul 26 al Actului financiar a silit o rambursare partiala a accizelor asupra motorinei. De asemenea. in special pentru produsele medicinale si ziare. ca impozite indirecte in Franta se remarca accizele.

De asemenea. Franta garanteaza credite fiscale rambursabile nonrezidentilor. Castigurile de capital provenite din transferul actiunilor. Din centralizarea unor date prezentate anterior. in Franta impozitele administratiei centrale de stat pron din impozitul pe venitul global. fiind exemplificata aceasta afirmatie in cazul taxei profesionale. are dreptul sa voteze o cota de impunere care se aplica la aceeasi baza. independente de impozitele de care beneficiaza statul francez. accize. incasarile fiind colectate de stat pentru bugetul special pentru aatia cila si pentru interventii speciale pe aeroporturi si pentru transportul aerian. taxa pe abatoare si taxa pe bowling in beneficiul comunelor. al carei beneficiar este Fondul National Forestier.623 a‚¬. comuna. Cateva precizari prind impozitarea veniturilor din capital in Franta in ceea ce priveste impozitarea actitatilor financiare. departament. fiind rare impozitele integral autonome in raport cu alt impozit. o taxa departamentala si o taxa comunala pe jocurile mecanice.. taxa pe valoarea adaugata.In Franta mai exista si alte impozite indirecte. Daca taxa pe sectiunea gri se percepe in beneficiul regiunilor. se observa ca. nu acelasi lucru se poate spune despre alte impozite locale in aceasta tara. datorita contractelor bilaterale cu unele tari. in ceea ce priveste impozitul pe societati platit deja in acele tari. Autoarea Carmen Cordtmeanu3" surprinde o trasatura mtereasanta a impozitelor locale franceze subinnind ca Impozitele locale se caracterizeaza prin diversitate si intrepatrundere. precum si o taxa comunala asupra drepturilor de mutare. » taxa pe aeroporturi. » taxa pentru aatia cila . astfel ca sunt intotdeauna impozabile. De aceea doar valorile peste acest prag sunt complet impozabile: acestea sunt supuse impozitului pe venit personal. reglementata din nou de articolul 1609. Acest sistem de imputatii nu asigura reduceri pentru rezidentii care sunt actionari ai societatilor din alte tari. 1693 si 1788 din Codul fiscal general. » taxa pentru biletele de cinema ca suport pentru industria cinematografica franceza.reglementata de articolul 302 din Codul general. guvernul francez utilizeaza un sistem de imputatii asupra didendelor: acestea sunt impozitate in functie de impozitul pe venitul personal al actionarilor care beneficiaza de un credit fiscal (avoir fiscal") egal cu 50 procente din didende. dar acest lucru fiind aprobat pentru societatile rezidente. Acelasi tratament este valabil pentru veniturile financiare chiar daca in acest caz nu exista acelasi prag mentionat anterior. Exista insa si alte impozite care prezinta un caracter 6 . alte impozite si taxe. » taxa pentru serciile de teleziune . taxe de habitat. beneficar fiind statul francez pentru incurajararea si sustinerea industriei nationale a audiozualului. o taxa aditionala departamentala si o taxa departamentala. din care se amintesc: » taxa forestiera." in continuare se arata ca fiecare nivel ai administratiei locale. cota fiind de 16 procente plus 10 procente care reprezinta o retinere sociala. respectiv regiune. exista un numar corsiderabil de impozite (peste 41) de impozite locale.reglementata prin articolul 302. taxei funciare pe proprietati neconstruite si construite.sanatate obligatorii. se arata ca exista o taxa aditionala regionala. gneta in beneficiul departamentelor. Alaturi de acestea. impozitul pe societati. reglementata de acelasi articol 1609. obligatiunilor si a unor actiuni necotate sunt impozabile doar daca suma totala castigata (in 2001) depaseste pragul de 7. Totusi. reglementata de articolul 169 din Codul general. beneficiari fiind liniile aeriene franceze.

o trasatura majora a perioadei 1995-2005 a fost extinderea constanta a bazei de impozitare asupra societatilor si in ceea ce priveste venitul personal.! %.38 procente.3. in 1997 . Ca o curiozitate. daca valoarea locativa depaseste 30.7%.000 franci francezi. contribuabilul recunoaste obligatiile fiscaie care ii ren. urmand ca plata sa se realizeze la o data ulterioara.7 procente. Primul si al doilea sunt extrem de similare. calculata tinand cont de valoarea locativa estimabila si care intentioneaza sa finanteze bugetele comunitatilor este o taxa mai personala": de fapt. impozitele directe locale.8%. iar in 2001 . adica un impozit pe proprietatea imobiliara. mai sus amintita taxa de habitat. Directia Generala a impozitelor (pentru taxa pe valoarea adaugata. care sa accepte efectuarea platii obligatiilor fiscale care ii ren in caz de insolvabilitate.2. ratele pot varia de la 0. insa urmarindu-se in acelasi timp nu si cresterea a presiunii fiscale asupra muncii.valoarea sa era de 1. la care se adauga TVA si monopolul fiscal asupra alcoolului.7%. in 1998 . Pentru a fi acceptate ca mijloc de plata.2%. Taxa de habitare. adica impozitul pe cladiri. chiar daca impozitul foncier bati" zeaza propietatea de cladiri inchiriate in timp ce impozitul foncier non bati" alte proprietati inchiriate (mine. utilizarea efectelor de credit.2.alternativ. sunt reduceri ale bazelor de calculatie corelate cu situatia familiala a platitorilor de impozite. Dintre impozitele locale amintite anterior. Este un impozit local important a carui relevanta a scazut in ultimii ani. impozitul pe societate a cunoscut urmatoarea evolutie: in 1995. respectiv transferul banilor de ia contribuabil catre trezoreria publica.2. politica fiscala urmarind indeosebi cresterea veniturilor fiscale. o retragere in favoarea statului. care inlocuieste taxa profesionala. stalare). Independent de majorarea cotelor standard de TVA de la 18. Acest lucru a fost posibil printr-o ajustare graduala a sistemului fiscal existent.3%. in acest caz. se accepta alaturi de mijloacele de plata traditionale. Societatile care desfasoara actitati miniere platesc redeventa minelor. in 1996 . Directia Generala a Vamilor (taxele vamale. Astfel (conform elului nr. impozitul pe venit. accize.6% in anul 1995.86 procente. in cazul obligatiunilor garantate. Perioada anilor 1995-2005 a fost una a consolidarii fiscale pentru statul francez. pentru toate taxele percepute de administratia vamilor generate de relatiile economice cu tarile din afara Uniunii Europene. mai importanta este asa numita taxa profesionala"' (taxe professionelle. dar exista o reducere de 30 si respectiv de 20 procente.6% la 20. impozitul foncier non bati" funciar fara cladiri.2. mentionez ca in Franta. in ambele cazuri.Impozite locale pot fi considerate si impozitul foncier bati" .3%. cum este cazul taxei de sejour care se percepe de la persoanele care nu sunt rezidente intr-o comuna si nu sunt supuse taxei pe habitat. denumite obligatiuni garantate sau obligatiuni pe cautiune. taxe speciale). Aceeasi crestere a 7 .2 procente pana la 1. Acestea apartin unor administratii diverse: Conilitatea publica (pentru impozitul pe societate. in timp ce pentru judete a fost de 5. anumite impozite retinute la sursa). in final. Rata se poate modifica in mod noil. de exemplu in 2001 pentru comune a fost de 10. in 2000 . in 1999 . baza de calcul o reprezinta in mod oportun valoarea estimabila adecvata. TVA asupra importurilor. Actitatea de incasare a creantelor fiscale. se realizeaza in Franta prin mai multe circuite. 9).funciar. adica ansamblul operatiunilor prin care se asigura strangerea impozitelor. aceasta trebuie platita de persoanele fizice si juridice care de obicei practica o actitate profesionala nesalarizata in Franta. contribuabilul trebuie sa prezinte o obligatiune acceptata de o banca sau de o societate de garantii colective.

3%.cu faze graduale asupra componentelor salariale pentru extinderea bazei de impozitare. guvernul francez anunta un program multianual de reducere a fiscalitatii globale distribuit pe o perioada de 3 ani. in 1999 . in august 2000.5%. care sa incurajeze dorinta de angajare a personalului si astfel o crestere a angajarilor. Masurile variate prind impozitarea muncii cuprinse in cadrul programului multianual amintit anterior erau orientate mai ales pentru o reducere a platii de impozite pentru muncitorii cu calificari inferioare. dupa cum s-a aratat anterior si in cazul impozitului pe venitul persoanelor fizice (conform elului nr. adica contributii sociale generale) au fost instituite in Franta inca din anul 1991 si s-au utilizat in scopul de a remedia anumite probleme financiare ale institutiilor prind securitatea sociala. politica fiscala franceza isi propune o reducere a presiunii fiscale. in anul 2003 cotele au fost reduse cu circa 3.5%. Restrictii au fost impuse asupra imputarii creditului atasat didendelor franceze (avoir fiscal). introdusa inca din anul 1945.8% si 8. printr-o prima de angajare. in 1998 . adica de la 20.3%. o masura legislativa care a silit o limitare a scarii de crestere a accizelor cuprinse in pretul combustibilului a fost incorporata in Actul financiar.5. au largit totusi baza contributiilor sociale. in anul 1996. » crearea unui credit fiscal rambursabil. se observa ca in relatia cu principalele impozite. 8): in anul 1995 .6%. 2001 . Cota standard de TVA a fost redusa cu un procent. in 1996 . in ceea ce priveste impozitarea societatilor. pentru 2005 2. » reducerile contributiilor sociale au fost noile in cazul muncitorilor subcalificati si cu venituri reduse. De exemplu.6%. in contrast insa. Numeroase reduceri se adreseaza mai ales persoanelor fizice (gospodariilor). ia acestea s-au adaugat alte contrubutii cunoscute sub denumirea de CRDS. in plus. iar in 2004 la 2. Baza fiscala pentru PIT" (impozitul pe venitul personal) este extrem de limitata in Franta. 8 .6% la 19. adica contributii pentru refinatarea unor datorii ale institutiilor de securitate sociala.7% in 2003.5.8. Aplicarea unei cote reduse de 19% asupra capitalului a fost de asemenea limitata.8.6%.3%. Contributiile la asigurarile sociale (cunoscute in Franta sub denumirea de CSG. Ambele aceste doua impozite directe inregistreaza insa in ultimii ani o usoara scadere: impozitul pe societate coboara in 2002 si 2003 la 2. Franta este similara cu celelate tari europene. cu o reducere finala a acestui credit in anul 1999.4%. accizele pe combustibil au fost crescute constant. iar nivelul progresitatii fiscale este mai mare in atie cu celelalte tari OECD. Ca o concluzie.8. Totusi. in 2000 . in 1997 -6%. o suprataxa de 10% asupra profiturilor societatilor a fost introdusa in anul 1995 si ea a fost majorata la 25% in anul 1997. exista numeroase elemente deosebite. in toamna anului 2000. Cateva din aceste masuri sunt: » reducerea ratelor statutare pentru veniturile personale.In ultimii ani (incepand din anul 1999). in timp ce impozitul pe venit la 8% in 2002 si la 7.mai ales a taxelor profesionale . un nivel de 2% a fost instituit asupra veniturilor din mosteniri si veniturilor din investitii ale persoanelor cu domiciliul fiscal in Franta. » reforma impozitelor locale . care desi prezinta cote reduse.5%.1%.incasarilor raportate la PIB se constata. demostrand ca PIT actioneaza ca o sarcina complementara asupra nivelurilor de venit extrem de mari. respectiv 2001-2003.8.5 procente. Anul 2004 si 2005 inregistreaza urmatoarele valori: 7. calcularea responsabilitatii fiscale folosind metoda catului familial" . Subliniez faptul ca politica recenta fiscala franceza si-a silit ca obiectiv major reducerea presiunii fiscale asupra muncii.

Fiind reeevaluata de autoritatiile fiscale franceze. impozitul nu trebuie platit de companiile al caror loc de management este in Franta si nici de companiile straine al caror loc personal cu atributii de conducere este situat intr-o tara care a incheiat un tratat de dubla impozitare cu Franta care include o clauza de asistenta mutuala sau o clauza de nediscriminare bazata pe nationalitate. astfel ca. in conformitate cu Sectiunea 990E. din moment ce in majoritatea carurilor. companiile care detin in mod direct sau indirect proprietati imobiliare sunt supuse unui impozit anual de 3% din valoarea pe piata a proprietatilor. deoarece astfel de societati au fost in mod expres excluse pe motivul clauzei de asistenta administrativa continuta in Tratatul dublei impozitari incheiat intre Franta si Luxemburg. in timp ce companiilor franceze nu le este impusa o astfel de conditie. o societate mama luxemburgheza nu a beneficiat de scutirea garantata de Sectiunea 990 E. A doua si a treia chestiune dezbatute sunt corelate cu aplicabilitatea Directivei Consiliului din 19 decembrie 1977 referitoare la asisenta mutuala. Desigur ca raspunsurile Curtii de Justitie Europenevor avea doar consecinte limitate in ceea ce priveste impozitul de 3% pentru proprietatea imobiliara franceza. Franta detine si ISF-ul (impozitul de solidaritate asupra averii). in timp ce taxa pe valoarea adaugata domina printre impozitele indirecte. care a solicitat pe 13 decembrie 2005 o hotarare preliminara a Curtii Europene de Justitie. Prima intrebare care s-a pus la Curtea Europeana de Justitie este daca prevederile franceze sunt discriminatoare. societatile strane beneficiaza de scutirea prevazuta in Sectiunea 990 E a Codului fiscal francez. dar coboara din nou in urmatoarii ani: 2004 si 2005. este inlocuita in ultimii ani (pana in 2002 inclusiv) de o usoara scadere a acestui indicator francez.6. companiile silite in state membre UE pot argumenta ca prevederile Directivei pot fi inlocuite cu o clauza de asistenta mutuala mentionata in articolul 990 E din Codul fiscal francez. din care extragem urmatoarele informatii: locul 1 in procurarea resurselor fiscale franceze il ocupa 9 . atingandu-se valoarea de 45. Apreciez aceasta dezbatere deosebit de interesanta. deoarece se observa ca si tarile cu vechime in interiorul Uniunii Europene se confrunta cu probleme de ordin fiscal care necesita adeseori identificarea de solutii si de rezolvari. Curtea Cila Suprema Franceza a prezentat Curtii De Justitie Europene intrebarea daca un resident UE care detine proprietati imobiliare in Franta poate invoca clauza de asistenta mutuala sau clauza de nediscriminare inclusa in Tratatul de dubla impozitare incheiat de Franta si alta tara cu scopul de a beneficia de scutirea de la impozite. Interesant de mentionat in acest modul apreciez a fi o dezbatere de data recenta prind impozitarea proprietatilor imobiliare detinute de societati nerezidente (decembrie 2005):^In Sectiunea 990D din Codul fiscal francez. Componenta fiscalitatii acestei tari este creionata in graficul nr. Franta adopta sistemul de imputatii si principiul teritorialitatii. Totusi anul 2003 marcheaza din nou o majorare. referitor la subiectul principiului natiunii celei mai favorizate dezbatut in decizia D (C-376/03). Evolutia presiunii fiscale in Franta in perioada 1990-2005. redata de graficul nr. 32. societatea in cauza a prezentat cazul in fata Curtii Cile Supreme. Totusi. demonstreaza ca tendinta crescatoare constanta pana la nivelul anului 1999. 13/Iunie 2006. un impozit asupra proprietatii. Astfel conform Restei Ernest&Young nr. din moment ce necesita existenta unei clauze de asistenta mutuala sau o clauza de nediscriminare pentru a acorda pesoanelor juridice din Uniunea Europeana scutiri fiscale.in ceea ce priveste impozitul pe societati.7%. Printre impozitele directe. in final.

cu un procent impresionat de 38.5% din PIB.de 21.9% (la nivelul anului 2005). in timp ce comunitatile locale doar 4.7% in totalul veniturilor.4%. Impozitele indirecte insumeaza peste 35%. 10 .2%. Institutiilor Comunitatii Europene le ren un procent de 0. iar impozitele directe 25.contributiile sociale. interesant este procentul ridicat. dar nu surprinzator (dat fiind faptul ca contributiile sociale in aceasta tara sunt ridicate).1% in PIB. Repartizarea veniturilor fiscale pe nivele de administrare arata urmatoarea organizare: guvernul central colecteaza 18. ale incasarilor fiscale raportate la PIB orientate catre steriile Fondurilor pentru protectia sociala franceze -.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->