Sunteți pe pagina 1din 9

Unitatea şcolară: Colegiul Economic “Virgil Madgearu”

Propunătoare: Cristea Viorica

Profesor : Hogea Geanina Laura

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Disciplina: Limba şi comunicare

Clasa: 10 A

Data: 02. XII. 2010

Unitatea de învăţare: Romanul

Tema: Stilul beletristic

Tipul lecţiei: Însușire de noi cunoştinţe

Competenţe generale:

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în


diferite situaţii de comunicare;
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor
texte literare şi nonliterare;
3. Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare;

Competenţe specifice:

Page 1 of 9
1.1. Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri
de texte;

1.2. Receptarea adecvată a sensului / sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte
orale sau scrise;

1.4. Redactarea unor compoziţii despre textele studiate şi alcătuirea unor texte funcţionale sau a
unor proiecte;

2.4. Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate;

3.3 Argumentarea unui punct de vedere privind textele studiate;

Competenţe derivate:

a) Cognitive:

C1. Identificarea caracteristicilor stilului beletristic într-un text narativ dat;


C2. Precizarea caracteristicilor stilului belletristic prin raportare la alte tipuri de texte
studiate;

C3. Recunoaşterea calităţilor generale ale stilului beletristic;

C4. Utilizarea corectă în comunicarea scrisă sau orală a stilului;

b) Afective:

C5. Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi
de comunicare.
C6. Stimularea gândirii autonome, reflexivă şi critică, prin lectura textelor.

Strategia didactică:
a. Metode şi procedee: expunerea, conversaţia, învățarea prin descoperire, explicaţia,
argumentarea, problematizarea, brainstorming, lucrul pe echipe, grupe,termenii cheie daţi în
avans, metoda bulgărelui de zăpadă;

b. Mijloace de învăţământ: fise, planșe, flip-chart.

Page 2 of 9
c. Forme de organizare a învăţării: activitate individuală, în perechi, grupe

Bibliografie pentru elevi:

Geanina Hogea, Mihaela Melinte, Elemente de limbă și comunicare, Editura


Sinteze, Galați, 2009;

Bibliografie pentru profesor:

Craia Sultana, Dicţionar de comunicare, Editura Ager, Bucureşti, 2004


Crenguta Oprea - Pedagogie. Alternative metodologice interactive ". Bucuresti: Editura
Universitatii din Bucuresti, 357 p., 2003;
Geanina Hogea, Mihaela Melinte, Elemente de limbă și comunicare, Editura Sinteze,
Galați, 2009;
Mariana Pintilie – Metode moderne de învăţare şi evaluare, Editura Eurodidact, Cluj-
Napoca, 2002
Nicola, Ioan, 2000, Tratat de pedagogie generala , Ed. Aramis, Bucuresti. etc
Vistian Goia – Didactica limbii şi literaturii române, Ed. Dacia, Cluj- Napoca, 2002

Page 3 of 9
Evenimentel Resurse
e instruirii materiale
Conţinuturi. Activităţi didactice Forme de
şi
activitate
procedur
ale
Moment
organizatori Verificarea prezenţei. Creearea atmosferei propice bunei desfăşurări
c a lecţiei

Captarea Profesorul notează pe tablă o serie de cuvinte ce vor constitui


atenţiei suportul prezicerilor cu privire la modul de funcţionare al acestora
într-un text ce urmează a fi studiat. (Anexa1) Brainstorming
15 min
Elevii au la dispoziţie 5 minute pentru a decide prin brainstorming în
perechi care este relaţia dintre aceşti termeni şi cum vor fi puşi în Termeni cheie Lucrul în echipă
relaţie- cronologic sau cu scopul de a explica un fenomen. Când, în daţi în avans
urma brainstorming-ului s-a ajuns la un consens asupra relaţiilor Frontal
între termeni, se citeşte textul pentru a vedea dacă predicţia a fost
corectă. Cele mai interesante conexiuni vor fi puse în discuţie pentru
Conversaţia
a arăta modul în care au ajuns la ele, cum au gândit, cât de
verosimile sunt şi cât de departe sau de aproape sunt de gândirea Explicaţia
celui care a conceput conţinutul textului.

Anunţarea Se anunţă titlul noii lecţii “Stilul beletristic” si competenţele ce vor fi


urmărite pe parcursul lecţiei:
temei şi a Expunerea Frontal
C1.Identificarea caracteristicilor stilului beletristic într-un text
obiectivelor narativ dat;
C2. Precizarea caracteristicilor stilului belletristic prin raportare la
alte tipuri de texte studiate;
Page 4 of 9
3 min C3. Recunoaşterea calităţilor generale ale stilului beletristic;
C4. Utilizarea corectă în comunicarea scrisă sau orală a stilului;
Dirijarea Elevii vor primi o fişă cu un fragment din romanul “Ion” de Liviu
învăţării Rebreanu.
Expunerea problemei: Fiecare dintre ei va trebui să identifice Metoda
bulgărelui de
20 min caracteristicile stilului beletristic prezente în text. Individual
Faza lucrului individual: Vor avea ca timp de lucru 5 minute, zăpadă
timp în care îşi vor nota caracteristicile identificate dar şi întrebări Învățarea prin Lucrul în echipă
legate de subiect. descoperire Pe grupe
Faza lucrului în perechi: Elevii vor lucra apoi în perechi, se
consultă cu colegul de bancă şi caută soluţii pentru întrebarile gasite Conversaţia
in etapa anterioară.
Faza reuniunii în grupuri mai mari: Elevii vor forma grupuri mai
mari şi vor discuta împreună soluţiile găsite. Explicaţia
Faza raportării soluţiilor: Vor fi prezentate soluţiile găsite iar în
faza decizională profesorul va nota pe tablă (iar elevii pe caiete)
caracteristicile şi calităţile stilului beletristic (Anexa 2+3).
Obţinerea Pe baza unei fotografii (Anexa 4)elevii vor compune în 5 minute un Scrierea liberă
performanţe text folosind 2-3 caracteristici ale stilului beletristic. După elaborarea
textului vor fi citite şi discutate câteva exemple. Conversaţia Individual
lor

10 min
Asigurarea Se realizează prin aprecieri verbale pe tot parcursul lecţiei, vizând
participarea elevilor, calitatea exemplelor şi a argumentaţiei, Explicaţia Individual
feed-back- calitatea şi corectitudinea exprimării. Frontal
ului

Page 5 of 9
Asigurarea Se comunică tema pentru acasă. De argumentat intr-un eseu de 1-2 Expunerea Frontal
retenţiei şi a pagini că (un fragment din) romanul Ion, de Liviu Rebreanu aparţine
stilului beletristic.
transferului
2 min

Page 6 of 9
Anexa 1

Ion

― Liviu Rebreanu ―

“Sub sărutarea zorilor tot pământul, crestat în mii de frânturi,


după toanele şi nevoile atâtor suflete moarte şi vii, părea că respiră şi
trăieşte. Porumbiştile, holdele de grâu şi de ovăz, cânepiştile, grădinile,
casele, pădurile, toate zumzeau, şuşoteau, fâşâiau, vorbind un grai aspru,
înţelegându-se între ele şi bucurându-se de lumina ce se aprindea din ce în
ce mai biruitoare şi roditoare. Glasul pământului pătrundea năvalnic în
sufletul flăcăului, ca o chemare, copleşindu-l. Se simţea mic şi slab, cât un
vierme pe care-l calci în picioare, sau ca o frunză pe care vântul o vâltoreşte
cum îi place. Suspină prelung, umilit şi înfricoşat în faţa uriaşului:

― Cât pământ, Doamne!...

În acelaşi timp însă iarba tăiată şi udă parcă începea să i se zvârcolească


sub picioare. Un fir îl înţepa în gleznă, din sus de opincă. Brazda culcată îl
privea neputinciosă, biruită, umplându-i inima deodată cu o mândrie de
stăpân. Şi atunci se văzu crescând din ce în ce mai mare. Vâjâiturile stranii
păreau nişte cântece de închinare. Sprijinit în coasă, pieptul i se umflă,
spinarea i se îndreptă, iar ochii i se aprinseră într-o lucire de izbândă. Se
simţea atât de puternic încât să domnească peste tot cuprinsul.

Totuşi în fundul inimii lui rodea ca un cariu părerea de rău că din atâta
hotar el nu stăpâneşte decât două-trei crâmpeie, pe când toată fiinţa lui arde
de dorul de a avea pământ mult, cât mai mult...

Iubirea pământului l-a stăpânit de mic copil. Veşnic a pizmuit pe cei


bogaţi şi veşnic s-a înarmat într-o hotărâre pătimaşă: trebuie să aibă pământ
mult, trebuie! De pe atunci pământul i-a fost mai drag ca o mamă...”

Page 7 of 9
Anexa 2 Oglinda tablei

STILUL BELETRISTIC

1. Cuprinde: opere literare în proză, versuri şi opere dramatice;


: eseuri, jurnale, memorii, amintiri;

2. Caracteristicile stilului:

a. Libertatea pe care autorul şi-o poate lua de la normele limbii literare;


b. Se adresează imaginaţiei şi sensibilităţii receptorului;
c. Contrastul între sensul denotativ şi sensul conotativ;
d. Moduri de expunere: naraţiunea, descrierea, dialogul, monologul;
e. Bogăţia lexicală;
f. Comunicarea literară este unidirecţională, dinspre creator înspre receptor;
g. Caracter subiectiv;
h. Înglobează elemente din toate stilurile funcţionale dar şi din afara limbii literare (arhaisme,
regionalism… etc);
i. Utilizează imagini artistice, cuvinte expresive, figuri de stil, topica şi punctuaţia;
j. Se adresează sensibilităţii şi imaginaţiei cititorului;
k. Mesajul are funcţie poetică şi expresivă;
l. Cuvinte din registre stilistice diferite;

3. Calităţi:

• Claritate
• Proprietatea
• Corectitudine
• Precizia
• Puritatea

Page 8 of 9
Anexa 3
Text support

„Duminică. Satul e la horă. Şi hora e pe uliţa din dos, la Todosia, văduva lui Maxim Oprea.

Casa văduvei vine chiar peste drum de bisencuţa bătrână, pleoştită şi dărăpănată. Văduvia-i
sărăcie lucie. Femeia a dat din rău în mai rău. Ce agoniseşte un cap de bărbat într-o viaţă
întreagă, o muiere nepricepută prăpădeşte într-un an de zile, şi mai puţin. Când a împreunat
Maxim mâinile pe piept, în ogradă erau clăi de fân, în cele două grajduri nu mai încăpeau vitele,
în şură şi sub şopron n-aveau loc carele. Se vedea de departe belşugul. Acuma ograda-i goală
bătătură, iar în grajduri rage a pustiu o închipuire de vacă stearpă şi veşnic flămândă.

Hora e în toi... Locul geme de oameni... Nucii bătrâni de lângă şură ţin umbră. Doar câteva
pete albe de raze răzbesc pnntre frunze gâdilând feţele aprinse de veselie. Zăduful aţâţă sângele
lumii. Peste Măgura Cocorilor atârnă soarele îngălbenit de necaz că mai are o postată bună până
la asfinţit.

Cei trei lăutari cântă lângă şopron să-şi rupă arcuşurile. Briceag, cu piciorul pe o buturugă,
cu cotul stâng pe genunchi, cu obrazul culcat pe vioară, cu ochii închişi, îşi sfârâie degetele pe
strune şi cântecul saltă aprig, înfocat. Holbea e chior şi are un picior mai scurt, iar la vioară
numai trei coarde, dar secondează cu aceeaşi patimă cu care Găvan, un ţigan urât şi negru ca un
harap, apasă cu arcul pe strunele gordunii. Din când în când Briceag se opreşte să-şi acordeze
vioara. Holbea şi Găvan atunci îşi îndoiesc meşteşugul ca să păstreze măsura. Apoi Briceag
reîncepe mai aprins, strâmbându-se uneori la Holbea, alteori la Găvan, cu deosebire când
schimbă melodia.”

Page 9 of 9