Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
musculare cardiace
Revolutia cardiaca
Contractilitatea fibrei musculare
cardiace
Potentialul de actiune este
condus de-a lungul
membranei sincitiului
miocardic până la fiecare
cardiomiocit contractil (+
membranei tubilor în T). In
fiecare celulă contractia
debutează imediat după
aparitia potentialului de
actiune si durează până la
cca. 50 ms după
repolarizarea completă.
Contractia se produce prin alunecarea reciprocă a
filamentelor de actină si miozină (ca în muschiul
scheletic), ca rezultat al atasării si detasării ciclice a
puntilor transversale, prin legarea reversibilă a
capetelor miozinei de situsuri active succesive pe
filamentul de actină.
Scurtarea fibrelor miocardice (deci a muschiului
striat cardiac) este rezultatul scurtării sarcomerelor
(~1 μm), cu mentinerea constantă a lungimii
benzilor A.
Sursele de calciu activator pentru contractia
miocardului sunt mediul extracelular (30%) si
rezervele intracelulare (70%).
Potentialul de actiune induce cresterea Ca c de la
valorile sub-micromolare din repaus la ~10 -5 M, prin
două mecanisme:
- influx din exterior prin canale de tip L
- eliberare din reticulul sarcoplasmic, indusă de însusi
calciul crescut extravezicular (calcium-induced
calcium release; CICR).
La nivelul diadei are loc de fapt un fenomen esential
de activare a CICR, cu participarea subunitătii α 1 a
canalului de tip L din membrana tubului în T (care
joacă rol de senzor de voltaj si permite influx de
calciu) si a canalelor de calciu din membrana
cisternei terminale (receptori ryanodinici tip 2).
In aceasta etapa:
- valvele atrio-ventriculare sunt inchise;
- curgerea sangelui din vene in atrii se realizeaza
conform gradientului presional si conform
gravitatiei
1. Sistola ventriculara
- se realizeaza dupa umplerea ventriculara;
- are doua faze:
Repercursiuni:
- compromite umplerea ventriculara
- compromite perfuzia coronara
- impiedica cresterea suplimentara a debitului cardiac
Curba presiune-volum pentru VS
descrie relatia dintre presiunea VS si volumul VS in cursul
unui ciclu cardiac
Segmentul AB:
- punctul A = deschiderea mitralei;
- volumul VS = 50 ml; presiunea
VS 7 mm Hg;
- valva mitrala se deschide; are loc
umplerea pasiva a VS;
- in cursul intervalului AB,
presiunea VS scade lent la ~ 5
mm Hg deoarece VS continua sa
se relaxeze in cursul diastolei;
- desi sangele patrunde in VS,
presiunea ventriculara scade
atingand valoarea cea mai mica
din cursul ciclului cardiac.
Segmentul BC
- in cea de-a doua faza de
umplere ventriculara:
- volumul VS creste de la 70
la 120 ml
- o crestere a presiunii de la
5 la 10 mm Hg
- cresterea moderata a
presiunii reflecta o mare
complianta a peretelui VS
Segmentul CD
- punctul C = inchiderea
mitralei
- umplerea ventriculara este
terminata
- are loc contractia
izovolumetrica (linia
verticala CD)
- volumul ventricular ramane
la 120 ml
- presiunea VS creste la 80
mm Hg
Segmentul DE
- punctul D = deschiderea
sigmoidelor aortice
- muschiul ventricular se
scurteaza → ejectia rapida
sangelui in aorta
- volumul ventricular scade
de la 120 ml la 75 ml
- presiunea atinge maximum
sistolic de 130 mm Hg in
punctul E
Segmentul EF
-punctul E – VS incepe sa se
relaxeze
-presiunea ventriculara scade
de la 130 mm Hg la 100
mm Hg
-sangele continua sa
paraseasca VS; volumul
ventricular scade de la 75
ml in E la 50 ml in F (120
ml – 50 ml = 70 ml sange
paraseste VS in cursul
sistolei).
Segmentul FA
- punctul F = inchiderea
valvelor aortice
- ejectia s-a terminat; incepe
relaxarea izovolumetrica
- volumul VS ramane la 50
ml
- presiunea VS scade de la
100 mm Hg in punctul F la
7 mm Hg in punctul A
- la sfarsitul relaxarii
izovolumetrice, mitrala se
deschide si ciclul cardiac
se reia.
Cele 6 segmente ale curbei
presiune-volum corespund
diferitelor faze ale ciclului
cardiac:
- faza 1: faza de umplere,
cuprinde segmentele AB si BC
- faza 2: faza de contractie
izovolumetrica, include
segmentul CD
- faza 3: faza de ejectie, include
segmentul DE si EF
- faza 4: faza de relaxare
izovolumetrica, include
segmentul FA