Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Placerea e Un Viciu
Placerea e Un Viciu
Marin Cumesceanu
Panteea
Luiza
Bobo
Bătrânul
ACT I
Scena 1
Bătrânul: Directorul unei mici firme din Sibiu, Marin Cumesceanu, va semna un contract de
parteneriat cu o firmă gigant din Liverpool. Afacerea se anunţă a fi una de succes.
(Un interior de apartament. Marin stă pe un scaun se uită la meci şi bea bere, intră soţia foarte
fericită)
P: LA LA LA ce zi frumoasă........
P: Ce faci iubitule?
R: Prost, prost...
M: Cine?
(se termină meciul şi Marin stinge nervos televizorul iar apoi foarte ironic)
M: Ce e iubire?
P: Vorbeam de vecină...
M: Nu ea... câinele, ce să am eu cu aia că nici nu o cunosc, eşti tot la ea toată ziua dar ea nu vine
pe aici...ciudat.
M: Păi mâine la 6.
P: Aha...
P: Eh mă bucur...cum să mă bucur?
M: Vezi de treabă.
P: Hai te rog şi aşa vei fi plecat mult timp, ce voi face eu singură pe urmă?
P: Eh.... Bine...
M: Tu n-auzi? Ce dracu!
Scena 2
P: Uite mă duc la piaţă să mai cumpăr câte ceva şi Marin nu a vrut să vină să mă ajute.
P: Ce să fac, asta e.
P: Cam aşa e.
L: Păi copii nu a vrut să faceţi, de înţeles nu vă înţelegeţi deloc şi îţi face şi o grămadă de
probleme.
L: Eh... cum vrei dar eu zic că îţi iroseşti viaţa cu el. Oricum poţi apela la mine de câte ori ai
nevoie. Şti ce, hai că te ajut eu la cumpărături. Bine?
Scena 3
M: Egal.
B: Da numai că am pariat destul de mult, şti că am câştigat atunci dar s-a cam dus tot norocul.
M: Măi Bobo ai luat cam mult atunci şi acum ... gata ... la revedere ... mai laşi şi pe alţii să câştige
(râde).
M: Mersi mult. Sper să meargă treaba pe acolo că am auzit că sunt cam dificili şefii. Da lasă asta,
auzi cât timp sunt plecat să mai vi din când în când pe aici să vezi ce dracu face nevastă-mea.
M: Păi nu ştiu dar în ultimul timp e cam distrată. Poate nu e nimic dar totuşi te rog să vi .
M: Cum să meargă? Ţi-am zis, vedem. Oricum, de abia aştept să ajung acolo să încep să fac bani.
Nu? Va fi mai greu să tot merg şi să mă întorc dar merită.
B: Cu siguranţă merită.
B: Bună.
M: Bună Luiza.
R: Mersi! Auzi Bobule, hai să mergem noi să sărbătorim cum se cuvine treaba asta. Ce zici?
P: Încep să îţi dau dreptate nici eu nu ştiu cum am putut rezista atât de mult timp cu el.
L: Auzi, tot e plecat multă vreme de acasă ce ar fi să te distrezi şi tu puţin să te mai relaxezi. Te
ajut eu şi ne putem simţi foarte bine amândouă.
P: Şi ce propui să facem?
L : Păi putem merge să dansăm undeva, să bem şi noi ceva, să mâncăm în oraş la un restaurant
frumos.
L: Vezi? Îţi promit că vei avea parte de cele mai frumoase clipe din viaţa ta.
L: Aşa şi trebuie. Nu te va mai stresa nimeni şi dacă îmi spui mie ceva poţi fi sigură că te ascult şi
că te înţeleg. Va fi ceva de vis pentru amândouă.
P: Ai dreptate. De ce nu?
L: Hai că mă duc acasă s-a făcut târziu şi dacă se întoarce soţul tău nu vreau să mă găsească tot
aici şi sunt şi puţin obosită. Te-am pupat. vorbim mâine.
Scena 4
M: Da aşa e. Acum plec. A, era să uit am vorbit cu Bobo să mai vină din când în când să vadă
dacă eşti în ordine sau să te mai ajute cu ceva.
M: Cine?
P: Vecina noastră.
P: Da iubitule. Succes.
L: Ia uite ce am aici.
P: Hm bun, bun.
P: Vai ce relaxată mă simt, în sfârşit pot să stau liniştită şi să nu mă gândesc deloc la probleme.
P: Şi eu.
( cele două continuă să bea şi se ameţesc, încep să danseze şi să se apropie tot mai mult)
L: Şti, nu m-am mai simţit de mult atât de bine în prezenţa cuiva. De când a murit soţul meu m-
am retras foarte mult.
P: Nici eu. De fapt cu Marin nici nu cred că m-am simţit atât de bine vreodată. Mă bucur că te-am
cunoscut Luiza.
(Luiza o săruta)
P: Super. Să mergem.
(pleacă)
Scena 5
(Intră Bătrânul cu ziarul şi citeşte un articol)
Batarnul: Ceea ce părea a fi o afacere foarte bună pentru domnul Cumesceanu a fost într-un final
o dezamăgire completă, deoarece contractul nu s-a mai concretizat.
(În cameră Panteea şi Luiza stau în pat, beau vin şi se simt bine)
P: Exact. Mă tot gândesc cum am putut să-mi irosesc viaţa cu el. Să şti că primul lucru care îl voi
face când va veni va fi să mă despart de el.
L: În sfârşit ţi-ai dat seama de asta. Bravo. Mă bucur că ai realizat acest lucru. Nu are sens să mai
stai cu el. Nu te merită.
P: Într-adevăr.
(Sună la uşă)
(Deschide uşa)
P: Da...
P: Vrei o bere?
B: Da. Mersi.
B: Bogdan mă numesc ... sau Bobo, cum vrei. Nu am apucat să facem cunoştinţă.
L: Luiza. Sunt... vecină... cu ei.
B: Da ştiu. Cu ce te ocupi?
P: Uite berea. Ştiu că te-a rugat Marin să mai vi să vezi ce e cu mine dar mă descurc
deocamdată.
L: Nu fi aşa rea cu el. A vrut doar să se asigure că eşti în regulă. Hai stai jos, relaxează-te.
L: E bine?
L: Ştiu.
(Luiza se dezbracă şi îi sugerează şi Panteei să facă acelaşi lucru, ceea ce se şi întâmplă, Bobo
foarte surprins se ridică)
B: Ba da, dar...
(Bobo se aşează, iar după câteva momente apare Marin care intră încet şi îi priveşte pe cei trei
după care ia un cuţit)
M: Ce dracu e aici?
(Panteea se ridică din pat zbierând şi repezindu-se spre Marin dar Bobo o ţine. În acel moment
Marin o străpunge cu cuţitul. În tot acest timp apare bătrânul citind un articol din ziar)
Bătrânul: Ieri noapte în jurul orei două, Marin Cumesceanu, din Sibiu, se întoarse pe neanunţate,
soţ nedelicat, şi o străpunse pe soţia sa cu un cuţit, aceasta se zbătea în braţele unui prieten.
ACT II
Scena 1
Bătrânul: S-au întâmplat multe de la accidentul cu sărmana Panteea Cumesceanu, s-a făcut bine,
s-a despărţit de Marin, soţul ei netrebnic, acesta e la puşcărie acum. Luiza s-a mutat din bloc.
Panteea şi Bobo s-au căsătorit, au deja 3 ani împreună, lucrurile nu merg însă chiar... (intră Bobo,
bătrânul iese în grabă)
B: Iar se uită la mine ca la o lămâie necoaptă. Mă uit şi eu la ea dar niciun gest, probabil crede că
sunt eu prea distant şi că mă doare în cur de ea. Nu e aşa. Mă priveşte insistent dar nu zice
nimic. Mă uit şi eu dar iau privirea de pe ea. Mă uit în jos, şi zic: Îmi spui şi mie unde dracu ai
fost? (apare brusc Panteea privindu-l pe Bobo cu superioritate)
P: Peste tot!
B: Curva dracului! (Bobo se întoarce spre public) Zâmbeşte scârbos şi se duce la baie. O înjur în
gând vreo 10 minute după care mă îmbrac şi plec. (se îmbracă) Mă duc de obicei în astfel de
situaţii la prietenul meu Iacob, stăm, bem o bere şi ne destăinuim unul altuia, adică dintr-o curvă
în altă. Şi nevastă-să e ca şi a mea. Nu ştiu ce a fost în capul meu, doar ştiam cu cine am de-a
face. Iacob îmi spune cum a venit azi noapte pe la trei şi nu zicea nimic nevastă-să şi mai puţea
şi a alcool, vedeai de la o poştă ca o fost la careva , mama măsii. "Dupa ce că avem ca neveste
nişte curve mai trăim şi în România, a mai mare curvă dintre toate!” îmi zice Iacob, e vorba lui.
"N-ai ce-i face!” îi spun, suntem noi mult prea inapţi. M-am gândit să mă mut în alt oraş şi să o
las dracu pe asta cu ochii în soare. Dar Iacob îmi tot spune că trebuie să fiu prost să las totul
pentru o curvă. Mă întorc acasă.
B: Nu mai pot, explodez. Ieşi în morţii mătii afară în momentul ăsta! Ea începe să mă ia ba cu aia,
ba cu aia, că vai, că miau. Acuma îţi iei toate boarfele şi te cari, vaca dracului. Şi a plecat.
(Panteea iese. Bobo se aşează pe un scaun, scoate din buzunarul de la haină o sticlă. Bea. Pare
beat.)
B: Au trecut 3 luni de când nu mai e. Sunt singur. N-am mai ieşit din casă decât să merg la lucru,
nici măcar la Iacob nu am mai mers, adică nu mai aveam motiv, despre ce să discutăm? Şi el a
dat-o afară pe aia . Mă delectez cu gânduri anticoncepţionale. Ascund în mine multe astfel de
gânduri tâmpite, şi pline de aerul ăsta prăfuit. Mă uit pe fereastră şi văd oamenii trecând în
intermitenţă deocheată, trec toţi, ocupaţi, îngânduraţi şi parcă tot degeaba. E clar, e aiurea totul.
Aş vrea să pot să spun că o urăsc pe nevastă-mea că din cauza ei m-am despărţit de viaţa mea
socială, de lucrurile pe care obişnuiam să le fac, de faptul că ieri mi-am dat demisia de la lucru
pentru că nu-mi mai suportam şeful care nu avea nimic cu mine, de faptul că azi a venit Iacob la
mine şi nu i-am deschis uşa, de faptul că stau ca un prost şi vegetez în casă. Nu! N-o urăsc. Ar
vrea şi ea să mă urască pentru că din cauză că am dat-o afară, acum stă la mamă-să pe care nu
o poate suporta şi cu care se ceartă non-stop, mamă-să îi face capul mare pentru că nu a fost de-
acord cu faptul că s-a măritat cu mine . Asta nu e tot, toate colegele ei de la lucru şi toate
prietenele ei o fac curvă şi o acuză că nu şi-a putut salva căsnicia. Mai mult ca sigur nici nu mă
înşela iar eu, iar eu... am dat-o afară din casă. Dar nu eu nu o urăsc, ea nu mă urăşte, suntem
neatinşi de ură. Iau telefonul şi o sun. O chem acasă. Îmi spune că vine. Nerăbdător o aştept. În
aproximativ trei ceasuri ajunge acasă. Ne bucurăm amândoi ca nişte copii de revedere. Am stat
până târziu în noapte să povestim să ne aducem aminte de momentele frumoase petrecute
împreună, dar şi de cele mai neplăcute, de anii ce-au trecut, de tot, de viaţă. (pauză) Sunt 2 zile
de când s-a întors. E ora 2 noaptea. Nevastă-mea a plecat la lucru la 10 dimineaţa, la 6 seara a
terminat programul. Nu e acasă. Eu plec la Iacob la o bere. Bagajul l-am făcut, mâine am autocar,
mă duc la nemţi.
(Intră Bătrânul)
Bătrânul: Bobo, a plecat în Germania, undeva lângă Koln, vroia de mult să plece acolo, are nişte
prieteni, nu contează. Dar oare de ce nu a venit Panteea acasă în acea seară?
Scena 2
(Un interior de apartament, altul de cât cel precedent, lumină slabă, atmosferă intimă, Luiza stă
în pat dezbrăcată.)
L: Hai iubire.
(Intră Panteea îmbrăcată într-un halat, muzică, Panteea începe să danseze şi să se dezbrace)
L: Aşa iubire, aşa. ( Se ridică, o dezbracă pe Panteea şi se aruncă împreună în pat, se săruta, se
mângâie, intră bătrânul cu un ziar în mână, stop cadru.)
Bătrânul: În seara de 23 mai un deţinut de la penitenciarul Jilava a evadat, numele său este Marin
Cumesceanu şi a fost închis datorită faptului că a încercat să îşi ucidă soţia. Infractorul poate fi
periculos, oricine îl observă este rugat să contacteze poliţia.(Iese, cele două continuă)
P: Da suntem doar noi, nimeni nu ne mai poate deranja, nimic nu ne mai poate opri să fim
împreună.
(se aude soneria de la uşă, cele două se opresc, se uită întrebător una la alta, Luiza se ridica şi se
îndreaptă spre uşă.)
L: Cine e? (niciun răspuns) Cine e? Dacă nu spuneţi cine e nu deschid. (Cineva după uşă îşi drege
glasul după care tuşeşte) Cine sunteţi? Ştiţi e destul de târziu pentru vizite.
(Se aude un zgomot puternic, individul a rupt uşa, apare Marin şi Bobo, Luiza leşină, Panteea îşi
caută hainele şi îşi ia halatul în grabă. Bobo vrea să se îndrepte spre ea, Marin îl opreşte.)
M: Stai, calmează-te. Ce ai văzut tu acum e nimic faţă de ce am văzut eu când era în braţele tale,
aşa că nu te agita prea tare. Draga mea (către Panteea) ce mai faci? E totul OK?
M: Stai liniştită dragă. Nu sunt nebun să te omor că nu am chef să stau toată viaţă la zdup şi aşa
cu evadarea asta ce şti cât mai îmi pun ăştia. Eu am venit de fapt să îţi spun că nu am nimic
împotrivă cu relaţia ta cu Bobo, dar când să ajung la apartament m-am întâlnit cu el şi mi-a
povestit tot. El e mai prostuţ aşa, se mai ia şi după ameţitul de Iacob... în fine, eu eram sigur că
eşti cu târfa asta şi am venit aici.
M: Tu crezi că am numit-o târfă degeaba draga mea? I-am tras-o de multe ori stai liniştită, şi
veneam aici, e chiar OK apartamentul, nu?
M: Normal dragă, ce credeai?(Pauza) Da, păi nu mai avem ce să mai facem aici... Bobo, mă duci
tu până la secţie?
M: Hai.
B: Curvelor! (Iese)
L: Ce s-a întâmplat?
L: Dar... Panteea, ce am făcut? (Îi sună telefonul.) Alo! Da, sigur iubitule, mă îmbrac şi vin... şi eu
te iubesc... da iubire... te pup. (închide telefonul) Ups! (zâmbeşte pervers, îşi ia o haină pe ea şi
iese)