P. 1
Arhive Personale, Vol I

Arhive Personale, Vol I

|Views: 2,057|Likes:
Published by RA
Repertoriu arhivistic
Repertoriu arhivistic

More info:

Categories:Types, Research, History
Published by: RA on Feb 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/14/2014

pdf

text

original

Arhive personale şi familiale

Vol. 1 Repertoriu arhivistic

2

ISBN 973-8308-04-6

3

ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI

Arhive personale şi familiale
Vol. I Repertoriu arhivistic

Autor: Filofteia Rînziş

Bucureşti 2001

4

• Redactor: Ioana Alexandra Negreanu

• Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici

• Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton

• Coperta: Filofteia Rînziş

• Coperta 1: • Coperta 4:

Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931

Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor

5

CUPRINS

Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356

6

INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată în măsura în care adevărul istoric este cunoscut, înţeles şi însuşit, iar învăţămintele desprinse devin realitate şi nu doar ilustrări episodice risipite de-a lungul timpului. La început de mileniu şi secol, Arhivele Naţionale ale României, instituţie de stat creată în urmă cu 170 de ani, având menirea de a aduna şi proteja documentele, se află în faţa unor transformări de structură legate de exercitarea atribuţiilor majore ce îi revin în crearea, administrarea, conservarea şi folosirea Fondului Arhivistic Naţional, de modernizarea întregului său sistem, de reevaluare a dialogului cu lumea ştiinţifică şi publicul larg, precum şi a mijloacelor de comunicare şi acces rapid la fondurile şi colecţiile arhivistice pe care le păstrează. Trăinicia peste veacuri a Arhivelor Naţionale ale României se explică prin valoarea istorico-documentară a tezaurului arhivistic pe care îl administrează, numărul mare de fonduri şi colecţii arhivistice pe care le conservă (peste 30000 de fonduri şi colecţii ce însumează circa 280000 metri liniari de arhivă), interesul tot mai larg, greu de estimat, faţă de documentul de arhivă ca izvor istoric şi probă juridică, manifestat de către cetăţeni români şi străini, dar şi prin dăruirea şi strădania cu care generaţii de arhivişti au organizat, prelucrat şi publicat documentele ce constituie Fondul Arhivistic Naţional. In Arhivele Naţionale documentele sunt organizate în fonduri şi colecţii arhivistice, respectându-se principiile de fondare şi ordonare a documentelor, de clasificare a fondurilor arhivistice, de constituire a unităţilor de păstrare şi de prelucrare de specialitate a acestora. Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale conservă cu predilecţie arhive create de instituţii centrale, fonduri personale, familiale şi colecţii de documente de mare importanţă. La direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale sunt gestionate fondurile arhivistice create de instituţii, întreprinderi şi bănci zonale, personalităţi şi familii de interes local (unele dintre acestea deţin şi fonduri sau fragmente de fonduri create de mari personalităţi şi familii), precum

8

şi numeroase colecţii de documente. Semnalăm faptul că la unele direcţii judeţene sunt păstrate şi fonduri arhivistice create de instituţii centrale 1 cu atribuţii la nivelul provinciilor istorice româneşti. Între cele mai valoroase şi interesante tipuri de fonduri existente în Arhivele Naţionale ale României se numără şi fondurile personale şi familiale. Peste 1500 de asemenea arhive create de personalităţi româneşti şi străine, de familii importante sau mai puţin importante în istoria poporului român sunt prelucrate şi protejate cu grijă în depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, Direcţiei Municipiului Bucureşti şi la cele 40 de direcţii judeţene ale Arhivelor Naţionale. Lucrarea Arhive personale şi familiale este un repertoriu al arhivelor de această categorie, achiziţionate şi introduse în circuitul ştiinţific de Arhivele Naţionale ale României până în anul 2000. Piesele documentare ce intră în componenţa unor astfel de fonduri fac cunoscut rolul personalităţilor în societate, dezvăluie viaţa particulară a creatorilor de arhive, conturează zbaterile, succesele şi neîmplinirile acestora, dorinţele înfăptuite sau neatinse niciodată, descriu complexitatea relaţiilor dintre membrii unor familii, prieteniile şi duşmăniile, faptele importante şi măruntele crâmpeie din viaţa oamenilor importanţi, a celor simpli sau a marilor şi micilor familii. Istoria nu s-a scris şi nu va fi scrisă numai pe baza documentelor administrative, oficiale, alături de acestea este vital să fie semnalate şi fructificate arhivele personale, create de cei care fac istoria pas cu pas. Desigur că cele două tipuri de arhive – oficiale şi particulare – se completează reciproc, dar cele din urmă dau originalitatea, culoarea, spiritul şi mentalităţile unei epoci. Arhivele personale şi familiale sunt în aceeaşi măsură viaţă şi istorie. Importanţa şi numărul considerabil al unor astfel de fonduri păstrate în depozitele Arhivelor Naţionale ne-au determinat să elaborăm repertoriul în două volume. Primul cuprinde descrierea arhivelor personale şi familiale conservate la Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, Direcţia Municipiului Bucureşti a Arhivelor Naţionale şi direcţiile judeţene Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Constanţa şi Covasna. Cel de-al doilea volum va fi constituit din prezentările arhivelor personale şi familiale existente în depozitele celorlalte direcţii judeţene. Repertoriul este constituit din fişe complexe de prezentare a documentelor fondurilor personale şi familiale şi a unor colecţii de documente clasate alfabetic, pentru fiecare deţinător de arhivă şi concepute potrivit cerinţelor şi uzanţelor de
1 La Iaşi – Divanul Domnesc (1786-1862); Ministerul de Finanţe al Moldovei (17631862); Ministerul de Justiţie al Moldovei (1832-1862); Ministerul de Interne al Moldovei (1831-1862); Secretariatul de Stat al Moldovei (1832-1862); la Cluj – Directoratul Fiscal (1722-1918); Tezaurariatul Minier al Transilvaniei (1694-1848); la Alba Iulia – Tezaurariatul Montanistic al Transilvaniei (1772-1848); la Sibiu – Dieta Transilvaniei (1520-1900) şi Tezaurariatul Transilvaniei (1690-1864); vezi şi la Marcel-Dumitru Ciucă, Arhivele existente în depozitele Arhivelor Statului şi la alţi deţinători, în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1978, p. 429443.

9

elaborare a unui repertoriu arhivistic: 1– denumirea fondului, date generale despre fond: anii extremi ai documentelor, numărul unităţilor arhivistice, numerele de inventare arhivistice şi limbile în care sunt scrise documentele; 2 – informaţii generale despre creatorul fondului; 3 – descrierea conţinutului şi genului documentelor arhivelor personale şi familiale; 4 – referinţe despre locurile de depozitare a diferitelor fragmente de fond aparţinând aceluiaşi creator şi 5 – bibliografia fondului sau colecţiei, acolo unde aceasta a putut fi depistată şi studiată. Menţionăm că, pentru unele direcţii judeţene au fost repertorizate şi colecţii de arhive personale sau familiale, precum şi fragmente din colecţiile de documente provenite din achiziţii compacte, prelucrate în inventare separate sau evidenţiate în acestea şi definite ca aparţinând unor persoane sau familii 2 . O asemenea opţiune are ca bază argumente ce ţin de oportunitatea şi operativitatea intrării în circuitul ştiinţific a unor surse istorice care întregesc baza documentară referitoare la creatorii arhivelor personale şi familiale păstrate la unele direcţii judeţene şi de faptul că în multe cazuri acestea deţin o cantitate mică de astfel de arhive. Unele precizări trebuie făcute şi pentru Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale. La acest mare deţinător de fonduri şi colecţii extrem de importante, au fost prezentate arhivele ce se încadrează în categoria fondurilor personale şi familiale, excepţie de la acest criteriu făcând-o colecţiile constituite pentru unele dintre marile personalităţi ale istoriei şi culturii româneşti, cum sunt Alexandru Ioan Cuza, Mihai Eminescu, Take Ionescu, Nicolae Iorga şi pentru unele personalităţi străine, cum ar fi Paul Bataillard. Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale conservă documente referitoare la personalităţi şi familii şi în colecţia „Achiziţii Noi” 3 , în multe alte colecţii de documente 4 şi manuscrise 5 , în Colecţia Personalităţi 6 din domeniile

2 Este cazul direcţiilor judeţene Arad, Bacău, Bihor, Braşov, Buzău, Caraş-Severin şi Covasna. 3 Bellu Barbu, Apostoiu P., Bolintineanu C. Şt. şi Bolintineanu Al., Brătăşanu D., Brescan I., Cachi Alexandru Ene, Călinoiu Ioniţă, Cantacuzino I. A., inventar nr. 86; Cioculescu Şt., Ciorănescu, Ciuceanu Ştefan, Cocărăscu I., Colibăşeanu, Cosmescu, Depărăţeanu Teodor, Diţulescu Florea, Dubău A., Filipescu G. Em., Filişanu Smaranda, Filitis Procopie, Frunzescu Iancu, Gribinicea Iosif, Gurănescu, Ivanovici Gh., inventar nr. 87; Krupenschi, inventar nr. 88, Hurmuzaki, Mălureanu, Mihăiescu I., Mihăilă Lungu Dorea, Iosif Monnier, Nădejde N. C., Năsturel P. V., Negoescu I., Simionescu Râmniceanu, Telescu Ioan D., inventar nr. 88; Olănescu C., Petrino A., Piloiu Niţă I., Popescu I. N., Popescu N., Papazoglu, Vârnav Sofronie, inventar nr. 89; Nectarie Moraitul, inventar nr. 90; Roznovanu, inventar nr. 91, 92; Cantacuzino, inventar nr. 93. 4 Colecţiile: Cantacuzino, inventar nr. 2308, Constantinescu-Mirceşti, inventar nr. 1724, Bălăianu Mihail Diosti, inventar nr. 2242, Buzdugan Gheorghe, inventar nr. 1497, Ion Ionaşcu, inventar nr. 1499, Marinescu-Sârbulescu, inventar nr. 1500, Nicolaeasa Gheorghe, inventar nr. 1746, Potra George, inventar nr. 1501, Vineş Vasile, inventar nr. 906 şi alte colecţii de documente: Diplomatice, inventar nr. 77, Istorice, inventarele nr. 2244, 2245, 2267-2270, 2301, 2371, 2391, Moldoveneşti, inventarele nr. 716-718, 753, 1299, 1931, Munteneşti, inventarele nr. 748-752, 1081,1329, 1498, 1930, privind Transilvania,inventar nr. 1853, Peceţi I,

10

economic, politic, juridic, militar, tehnic ş.a., Colecţia Scriitori şi artişti români şi străini 7 , în unele fonduri create de instituţii şi organisme de stat, precum şi în fondul Casa Regală la structurile de fond 8 constituite pentru membrii familiei regale. Nu au format obiectul repertoriului arhivele „caselor comerciale” conservate în depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice Centrale. Documentele fondurilor şi colecţiilor arhivistice incluse în repertoriu au fost create de politicieni şi oameni de ştiinţă, nobili şi boieri, diplomaţi, profesori, medici, avocaţi, economişti, arhitecţi, ofiţeri, preoţi, ziarişti şi redactori, cineaşti şi regizori, istorici, arhivişti, scriitori şi artişti plastici de renume sau mai puţin cunoscuţi, din ţară şi din afara graniţelor României. Deosebita valoare a pieselor documentare ce compun asemenea arhive nu poate fi discutată, ele oferind o paletă extrem de complexă de informaţii, puţin cunoscute şi studiate sau cercetate cu predilecţie ca izvor al vieţii politice. Arhivele personale şi familiale prezintă la un moment dat mai mult interes decât arhivele administrative sau politice, de exemplu. Ele favorizează aprofundarea vechilor studii, lămurirea unor fenomene istorice şi evenimente politice controversate, precum şi extinderea domeniilor de investigare prin abordarea unora noi, specializate. Cercetarea şi scrierea istoriei devin mai atractive şi mai apropiate de realitatea vieţii cotidiene, fenomenele importante vor îmbrăca haina epocii, cu tradiţiile şi specificul transmis de creatorii arhivelor personale şi familiale. Deşi nu ne-am propus o analiză a conţinutului documentelor fondurilor familiale şi personale, dat fiind faptul că acesta poate fi parcurs în paginile lucrării noastre, în cele ce urmează dorim să menţionăm totuşi importanţa câtorva genuri de documente conţinute de astfel de arhive. De la început, apreciem valoarea deosebită a scrisorilor personale şi de familie, a ilustratelor şi chiar a cărţilor de vizită ce scot la lumină momente inedite din viaţa marilor personalităţi şi a oamenilor obişnuiţi. Remarcăm scrisorile păstrate în fondurile familiale Balş, Bălăceanu, Bengescu, Brâncoveanu, Cantacuzino, Cicio-Pop, Chrissoveloni, Ghica, Greceanu, Haller, Hasnaş, Kemény, Mavrocordat, Simu, Porcia, Suţu, Sturdza, Ugray-Bölönyi şi Űrményi, în fondurile personale ale politicienilor, diplomaţilor, istoricilor, juriştilor, scriitorilor sau artiştilor: Anton Alexandrescu, Constantin Argetoianu, George Bariţiu, Nicolae Bagdasar,
inventar nr. 75 şi II, inventar nr. 2246, Secţia Istorică, inventar nr. 1330, Suluri I, inventar nr. 76 şi II inventar nr. 2366. 5 Hasdeu Iulia, inventarele nr. 1427-1461, Moscu, vol. I-IV, inventarele nr. 14831485, 1512-1515. 6 Inventar nr. 1875. 7 Inventar nr. 1864. 8 Regele Carol II, inventar nr. 1336, regele Ferdinand, inventar nr. 1337, regina Maria, vol. I-IV, inventarele nr.1338-1341, regina Elena, inventar nr. 1342, principesa Elisabeta, inventar nr.1343, principesa Ileana, inventar nr. 1344, principesa Marioara, inventar nr. 1345, regele Mihai, inventar nr. 1346, principele Nicolae, inventar nr. 1347, regina Elisabeta, inventar nr. 1457.

11

Alexandru Beldiman, Ion C. Cantacuzino, Petre P. Carp, Timotei Cipariu, Elena Davila-Perticari, George Enescu, Onisifor Ghibu, Solomon Haliţa, Octavian Lupaş, Iuliu Maniu, Alexandru Marghiloman, Iuliu Marţian, Paolo Mercuri, Jean Mihail, Gheorghe Moroianu, Ioan Raţiu, Vasile Stoica, Aida Vrioni. Deosebit de importante sunt caietele cu însemnări zilnice, amintirile sau memoriile unora dintre creatorii de arhivă. Acestea pot fi cercetate în fondurile: Acterian, Constantin Argetoianu, Lazăr Stan Belcin, Bengescu, Henri Berthelot, Cantacuzino, Caradja, Armand Călinescu, Emil Cerkez, Goga, Pavel Jumanca, Ludovic Kónya, Octavian Lupaş, George Nenişior, Nicolae Nitrean, Ion Pelivan, Savel Rădulescu, Alexandru Serescu, Vasile Tănăsescu, Nistor Teodorescu şi mulţi alţii. Fondurile personale şi familiale abundă de manuscrise ale lucrărilor ştiinţifice şi literare, de cursuri şi note de curs sau de caiete cu notiţe luate în anii de studiu. Asemenea genuri de documente se regăsesc în fondurile şi colecţiile George Bacovia, Camil Baltazar, Paul Bataillard, Teodor Bălan, Damian Bogdan, Alexandru Boldur, Vincenţiu Bunyitay, George Catană, Emil Chifa, George Coşbuc, Nichifor Crainic, Bucura Dumbravă, Virginia Grivase, Hasnaş, Titus Hotnog, Sigismund Justh, Nicolae Leonăchescu-Nandraşu, Gheorghe Lipovan, Alexandru Macedonski, Traian Mager, Jean Mihail, Vasile Petri, Aurel Goian Poenariu, Ion Podea, Ion Pelivan, Vasile Popeangă, Florian Porcius, Emil Precup, Petru Râmneanţu, Marcel Romanescu, Aurelian Sacerdoţeanu, Marin Tohăneanu şi Petre Vintilă. La toate acestea se adaugă o multitudine de brevete pentru acordarea unor ordine sau distincţii militare şi ştiinţifice, schiţe şi arbori genealogici, plicuri cu valoare filatelică, amprente sigilare, sigilii poştale, partituri muzicale, desene, gravuri, stampe şi timbre, colecţii de ziare şi reviste. Documentele fotografice – albume şi fotografii – conservate în mai toate arhivele incluse în repertoriu aduc în faţa cititorilor portretele celor care au creat sau colecţionat asemenea mărturii istorice, ale rudelor şi prietenilor acestora, în multe situaţii personalităţi marcante în diferite domenii de activitate, proiectează siluetele oraşelor şi clădirilor de altădată, interioarele unor case boiereşti, vestimentaţia şi coafurile de epocă. Informaţiile oferite de asemenea documente întregesc aria de cunoaştere a unui domeniu sau a altuia, oferă posibilitatea înţelegerii sistemelor de educaţie prin familie şi şcoală a tinerilor din generaţiile trecute, a influenţelor primite de aceştia şi, în cele din urmă, de societatea românească. Studiind izvoarele documentare incluse în arhivele personale şi familiale, învăţăm că nimic din ceea ce există astăzi făurit de mintea şi mâna omului nu a fost creat fără zbatere, implicare şi dăruire, fără renunţări şi sacrificii, marcate oră de oră şi zi de zi, clădirea oricărui lucru sau fapt fiind rostul şi puterea vieţii unei persoane, a unei societăţi. Ca genuri de documente întâlnim în această categorie de fonduri şi colecţii, pe lângă cele amintite mai sus, cărţi domneşti, diplome şi privilegii princiare, regale şi imperiale, confirmări de proprietăţi, diplome de nobilitate, certificate de stare civilă şi de studii, testamente, invitaţii la manifestări ştiinţifice şi mondene, programe ale acestora, decrete de numiri în funcţii, sentinţe

12

judecătoreşti, hotărnicii, jalbe, contracte de vânzare-cumpărare, de moştenire, de arendare, de zălogire, inventare de bunuri şi biblioteci, registre de socoteli, conscripţii, catagrafii şi urbarii. Documentele ce intră în componenţa fondurilor personale şi familiale se păstrează sub formă de originale, concepte şi copii de diferite tipuri, au fost scrise, în cea mai mare parte, pe hârtie, extrem de puţine au ca suport pergamentul şi mai puţine dintre ele, în special diplomele medievale poartă reprezentări ale stemelor de stat, de familie sau personale, precum şi sigilii de diferite tipuri. Din punct de vedere al limbii în care au fost scrise documentele subliniem că, în funcţie de zona geografică şi locurile de emitere, predominantă este limba română 9 , în unele cazuri maghiara şi germana, nelipsind fireşte nici documentele redactate în limbile clasice, latină şi greacă, precum şi cele scrise în limbile de circulaţie internaţională ca franceza, engleza, italiana, spaniola şi chiar în ebraică şi chineză. Toate aceste sublinieri demonstrează, o dată în plus, procesul continuu de angrenare a românilor în lumea europeană, de asimilare a valorilor culturale şi ştiinţifice europene. Mulţi români au tradus din operele unor scriitori clasici, moderni şi contemporani, de asemenea, valorile culturale naţionale s-au bucurat de interesul şi aprecierea oamenilor de cultură şi ştiinţă de peste hotare. Dovada elocventă în acest sens este schimbul de scrisori purtat de membrii unor familii şi de personalităţile româneşti cu personalităţi străine, interesul manifestat de acestea din urmă faţă de istoria şi cultura poporului român, exprimat şi prin acordarea de titluri ştiinţifice şi academice sau prin dreptul de a purta ordine şi medalii emise de alte state. Repertoriul arhivelor personale şi familiale are şi calitatea de a semnala diferitele locuri de depozitare a unor fragmente de fonduri arhivistice create de acelaşi autor, persoană sau familie. Astfel că întregirea unor importante arhive prin copierea documentelor pe microfilm şi suporţi informatici sau cel puţin studierea tuturor inventarelor arhivistice elaborate pentru diferitele fragmente de fonduri, devin mijloace de orientare rapidă, exactă şi completă a cercetătorilor şi publicului în multitudinea de fonduri şi colecţii pe care Arhivele le deţin. Referitor la acest aspect, ne-am propus să prezentăm câteva exemple de arhive personale şi familiale aparţinând aceluiaşi creator, dar păstrate (fragmentar) în mai multe depozite ale Arhivelor Naţionale. O parte din arhiva familiei Bacovia se află în depozitele D.A.N.I.C. şi la Iaşi, arhiva creată de George Bariţiu este păstrată la Alba şi la Cluj, fragmente ale fondului personal Teodor Bălan sunt conservate la D.A.N.I.C. şi la Suceava, documente aparţinând membrilor familiei Cantacuzino se păstrează atât la D.A.N.I.C., cât şi la Vâlcea, arhiva lui George Coşbuc este depozitată la BistriţaNăsăud şi la Cluj, arhiva membrilor familiei Davila şi a lui I. G. Duca poate fi studiată la D.A.N.I.C şi la Dolj; documente create de George Enescu sunt

9 Pentru fondurile arhivistice cu documente scrise numai în limba română, această semnalare nu a mai fost menţionată.

13

conservate la D.A.N.I.C. şi la Direcţia Municipiului Bucureşti, fragmente ale fondurilor Emil Haţieganu şi Onisifor Ghibu sunt păstrate la D.A.N.I.C. şi la Cluj, fondul familiei Hurmuzaki se află la D.A.N.I.C. şi la Sibiu, al familiei Kemény la Alba şi la Cluj. Documente create de Alexandru Lapedatu sunt depozitate la D.A.N.I.C. şi la Cluj, părţi din arhiva generalului Gheorghe Magheru le regăsim la Dolj şi la D.A.N.I.C., arhiva omului politic Iuliu Maniu se păstreză la D.A.N.I.C. şi la Cluj, fragmente din arhiva lui Iuliu Marţian pot fi cercetate la Bistriţa-Năsăud şi la Cluj, fragmente ale fondurilor Dimitrie Moldovan şi Ioan Micu Moldovan sunt depozitate la Alba şi la Cluj, părţi ale arhivei familiei Sturdza sunt conservate în depozitele D.A.N.I.C., la Argeş şi la Iaşi, arhiva lui Alexandru Vaida-Voevod este păstrată la D.A.N.I.C. şi la Sibiu, iar cea creată de Sever Zotta este depozitată la D.A.N.I.C. şi la Iaşi. Considerăm util să facem unele aprecieri în legătură cu primele intrări de arhive personale şi familiale în depozitele Arhivelor Naţionale şi cu preocupările conducătorilor acestei instituţii pentru îmbogăţirea tezaurului arhivistic naţional. Dacă la înfiinţarea lor, Arhivele Statului au avut atribuţia de a „…ţine în bună păstrare hârtiile cele vechi, diplomaticeşti, administrative, miliţieneşti şi cele judecătoreşti”, treptat, an după an, îşi vor găsi locul în depozitele instituţiei şi alte genuri de arhive, la fel de preţioase, aşa cum sunt arhivele create de diferite persoane şi familii. Astfel a procedat Cezar Bolliac, director al Arhivelor Statului în perioada 1864-1866, prin apelul său din 26 august 1864 în care arăta că Arhivele au menirea „..de a aduna din orişice parte se vor afla toate actele atingătoare de dreptăţile şi pronomiele ţării…” 10 . Rezultatele s-au arătat curând, persoane particulare începând să depună la Arhive documentele pe care le deţineau. Constantin D. Aricescu, director al Arhivelor Statului între anii 18691870, 1871-1876 a avut deosebite preocupări pentru îmbogăţirea fondului arhivistic prin achiziţionarea documentelor păstrate la particulari, solicitând pentru aceasta Ministerului Instrucţiunii ca în bugetul Arhivelor să fie incluse şi sume de bani pentru cumpărarea de documente. 11 Sever Zotta, director la Arhivele din Iaşi între anii 1912-1934, deşi nu avea, în bugetul instituţiei, bani destinaţi achiziţionării de documente, a convins particularii să depună la Arhive documentele pe care le păstrau. În acest mod, au ajuns în depozite documente de la prietenul său, Pavel Gore 12 . De asemenea, bogata arhivă particulară creată de Nicolae Rosetti-Roznovanu 13 a ajuns, pentru un timp, în depozitele Arhivelor Iaşi. Sever Zotta a mers la palatul Stânca, judeţul Iaşi, i-a determinat pe urmaşii acestuia să ofere documentele pentru achiziţionare, de aici fiind cumpărate abia în anul 1944 de Arhivele Statului din Bucureşti.

10

Figuri de arhivişti, Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Bucureşti, 1971, p.

118.
11 12

Ibidem, p. 162. Ibidem, p. 234. 13 Ibidem, p. 235, astăzi în colecţia „Achiziţii Noi”.

14

Un rol important în strângerea de arhive particulare l-a avut şi Franz Zimmermann, arhivar şef la Sibiu între anii 1875-1906. Acesta a cerut foştilor funcţionari ai oraşului şi Universităţii săseşti să cedeze Arhivei Sibiului documentele proprii. Constantin Moisil, director general al Arhivelor Statului în perioada 1923-1939, considera că „…una dintre îndatoririle principale ale Arhivelor Statului este de a colecţiona documentele şi manuscrisele vechi ce se găsesc în comerţ sau la particulari şi sunt astfel expuse, de cele mai multe ori, să fie distruse sau înstrăinate” 14 . În acest sens, pornind de la convingerea că particularii „…nu sunt în realitate proprietari ai acestui material, ci au numai calitatea de a fi deţinătorii unei părţi din avuţia naţională…” 15 , va trimite salariaţi ai Arhivelor să caute şi să cumpere documente în toată ţara. Grija pentru creşterea fondului documentar s-a exprimat la Constantin Moisil şi prin strădania de a înfiinţa noi direcţii ale Arhivelor Statului la Târgu Mureş şi Craiova şi subdirecţii la Timişoara şi Năsăud. Iuliu Moisil, director al noului Muzeu al Năsăudului (1931) şi al Subdirecţiei Arhivelor Statului din Năsăud, înfiinţată în anul 1937, s-a remarcat şi prin eforturile depuse pentru aducerea arhivelor particulare atât de bogate ale Năsăudului în depozitele Arhivelor Statului. În anul 1937, Iuliu Moisil publica în revista „Arhiva Someşană” un apel adresat românilor „…iubitori de trecutul nostru să dăruiască acestui muzeu naţional orice acte de naştere, de studii, de serviciu ale diferitelor persoane, familii, monografii de sate ” 16 . În Arhivele Năsăudului au ajuns mai întâi arhivele colecţionate şi create de Virgil Şotropa, Alexa David, Iuliu Moisil şi Artene Mureşan, artizanii muzeului năsăudean. De altfel, aceste arhive personale precum şi ale lui Ioan Ciocan, Florian Porcius, Artemie Publiu Alessi sunt înregistrate în Inventarul Arhivelor Statului17 publicat în 1939, sub titlul „Arhiva Muzeului Grăniceresc al Năsăudului”. La Cluj, la scurt timp după înfiinţarea Direcţiei Regionale a Arhivelor Statului (1920) se preiau şi arhive vechi particulare ale unor familii 18 ca Barcsay, Kemény, Csató, Doboly şi Récsey, care se aflau în sediul Prefecturii Alba. La Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale a existat o preocupare constantă pentru achiziţionarea, prin donaţie sau cumpărare, a documentelor create de personalităţi şi familii. Cu siguranţă, acestea au ajuns de timpuriu în depozitele sale (avem deja exemplul pentru arhiva Nicolae Rosetti-Roznovanu), prima menţiune este cunoscută pentru anul 1904, dată la care sunt înregistrate intrări de documente în Colecţia Donaţii, viitoarea colecţie „Achiziţii Noi”,
Ibidem, p. 273. Ibidem. 16 Ibidem, p. 305. 17 Inventarul Arhivelor Statului-Bucureşti-Cernăuţi-Chişinău-Cluj-Craiova-IaşiNăsăud-Timişoara-Braşov, Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Centrală, Bucureşti, 1939, 398 p. 18 Arhivele Statului. 125 ani de activitate, 1831-1956, Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Bucureşti, 1957, p. 133.
15 14

15

arhiva lui Bogdan Petriceicu Hasdeu a fost înregistrată la intrări în anul 1950, a lui Victor Slăvescu în 1953, cea a lui Vasile G. Morţun a fost depusă în anul următor, documentele familiei Stârcea au fost preluate în anul 1955, iar ale familiei Cantacuzino în anul 1956. După acest an, numărul intrărilor de documente create de personalităţi şi familii a început să crească constant. Prin stăruinţele şi abnegaţia mai multor generaţii de arhivişti, pe care ne permitem să-i omagiem cu aceast prilej, şi-au găsit, în depozitele Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, adăpostul şi preţuirea un număr de 315 fonduri personale, familiale şi colecţii, iar la direcţiile judeţene un număr de 451. Numeroase fonduri personale şi familiale au fost preluate în depozitele Arhivelor Statului şi în anii ce au urmat reorganizărilor administrativ-teritoriale ale României, de exemplu, după desfiinţarea regiunilor şi a raioanelor, precum şi ca urmare a aplicării prevederilor legislative special dedicate Fondului Arhivistic Naţional (Decretul nr. 353 din 1957 pentru înfiinţarea Fondului Arhivistic de Stat, Decretul nr. 472 din 1971 şi Legea Arhivelor Naţionale nr. 16 din 1996 ). La Direcţia Judeţeană Alba a Arhivelor Naţionale o parte dintre arhivele create de personalităţi au fost depistate în fondul Mitropoliei Greco-Catolice din Blaj. Aşa este cazul arhivei lui George Anghel, care, probabil după pensionare, în anul 1869, şi-a depus arhiva proprie spre păstrare la Mitropolie, precum şi a fragmentelor de fond aparţinând lui Timotei Cipariu, Dimitrie Moldovan şi Ioan Micu Moldovan. Pentru Direcţia Judeţeană Arad a Arhivelor Naţionale putem sublinia că arhiva creată de Octavian Lupaş a fost donată de moştenitorii acestuia în anul 1976. La Arhivele Argeş, de exemplu, documentele aparţinând lui Nicolae Leonăchescu-Nandraşu au fost donate în anul 1981. Direcţia Judeţeană Bacău a Arhivelor Naţionale a achiziţionat prin donaţie mai multe colecţii personale, printre care amintim colecţia Constantin I. M. Făiniţă, preluată în anul 1972, şi colecţia Dumitru Andone, intrată în depozite în anul 1975. Pentru Direcţia Judeţeană Botoşani a Arhivelor Naţionale reţin atenţia, în această problemă, donaţiile făcute de creatorii unor colecţii. Astfel, Alexandru D. Faliboga a donat documente în anii 1968, 1971 şi 1975, iar Eugen G. Nicolau în anul 1986. Direcţia Judeţeană Brăila a Arhivelor Naţionale se remarcă prin valoroase intrări de documente. Astfel, documente aparţinând lui Ion N. Dianescu au fost donate de fiica sa, Doina Sabian Dianescu, în anul 1996; fondul Aricescu a fost iniţial constituit ca fond personal, dar preluările ulterioare, din anii 1978 şi 1983 au dus la transformarea acestuia într-un fond familial; documentele familiei Hasnaş au fost depuse de Victoria Elena Paulopol, fiica lui Gh. Hasnaş, în anul 1976, iar colecţia Panait Istrati a fost constituită în anul 1990 ca urmare a desprinderii unor piese documentare din colecţia Lucian Enescu şi din Colecţia Documente.

16

Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale a preluat în anii 1960 şi 1975 Colecţia de Documente a Bibliotecii ASTRA Braşov, formată la rândul său din donaţii de arhive create de unele personalităţi şi familii. Pentru Arhivele din Constanţa amintim că fondul familial Mastero a fost donat de Rose Marie Mastero în anul 1978. La Arhivele din Caraş-Severin colecţia George Catană a fost donată în anul 1975 de profesorul Vasile Nemiş, care depistase documentele în clădirea Liceului Pedagogic din Caransebeş, fondul Dragalina a fost donat în anul 1972 de locotenent-colonel Liviu Groza, un pasionat istoric şi colecţionar. * * Se apreciază că cele mai vechi arhive familiale de pe teritoriul României sunt cunoscute în Transilvania, constituirea lor începând cu secolul al XIII-lea, iar în Ţara Românească şi Moldova de la sfârşitul secolului al XIV-lea 19 . Fondurile arhivistice repertorizate în lucrarea de faţă nu conţin informaţii foarte exacte în legătură cu acest subiect, dar existenţa unor documente foarte vechi, în astfel de arhive, precum şi a unora extrem de noi, ne determină să apreciem că, procesul de creare a arhivelor familiale şi personale este continuu şi de durată, practic acesta neîncheindu-se atâta vreme cât omenirea va avea ceva de comunicat şi consemnat în scris, indiferent pe ce suport. Arhiva familiei Ugray-Bölönyi păstrată la Direcţia Judeţeană Bihor a Arhivelor Naţionale conţine un document emis în anul 1295, iar în fondul personal Nicolae Nitreanu de la Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale au fost incluse documente emise în anii 1999 şi 2000. Documente foarte vechi se află şi la Direcţia Judeţeană Covasna a Arhivelor Naţionale, în fondul familiei Apor din Turia de Jos, judeţul Covasna (1325), la Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale, în donaţia D. Z. Furnică, este păstrată o poruncă din anul 1435 a domnului Moldovei, Ştefan al IIlea, referitoare la comerţul cu negustorii braşoveni; la Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, în fondul personal Alexandru Cernat (1448), la Direcţia Judeţeană Alba, în fondul familial Haller (1455), la Argeş, în fondul Nicolae Leonăchescu-Nandraşu (1515), la Bistriţa-Năsăud, în colecţia Iulian Marţian (1515) şi la Bacău, în fondul Gheorghe Cristea (1546). Arhivele personale şi familiale conţin documente extrem de valoroase, cercetarea lor sprijinind nu numai dezvoltarea istoriei şi a ştiinţelor speciale ale istoriei, dar şi a arhivisticii, mai ales, în domeniul extinderii şi modernizării metodelor şi mijloacelor de folosire a tezaurului arhivistic naţional. Genurile şi tematicile publicaţiilor arhivistice pot fi diversificate prin abordarea unor categorii de documente speciale, existente în asemenea fonduri. Interesante ar *

19

Marcel-Dumitru Ciucă, Arhivele existente, în loc.cit., p. 435-436.

17

putea fi repertoriile sau cataloagele elaborate pentru desene, stampe şi gravuri, hărţi sau manuscrise 20 ale operelor literare sau ştiinţifice. Piesele documentare ce intră în structura fondurilor personale şi familiale au fost create în epoci istorice diferite, fie în evul mediu, fie în perioada modernă sau în cea contemporană. Indiferent de anul emiterii acestora, de limite istorice sau politice, fondarea documentelor a avut ca bază principiul respectului faţă de creatorul acestora. Organizarea documentelor în funcţie de apartenenţa acestora la un anume creator este una dintre cele mai utilizate tipuri de clasificare atât în arhivistica românească, cât şi în cea internaţională, ea putând fi apreciată şi ca o clasificare după conţinut, caracteristică oferită chiar de structura arhivelor personale şi familiale, care grupează documentele şi pe criteriul conţinutului acestora. În cele ce urmează vom defini noţiunile de fond personal, familial şi colecţie de documente. Fondul personal este format din totalitatea documentelor create în decursul vieţii şi activităţii unei persoane, sau care au aparţinut persoanei respective. Numele de familie, iniţialele prenumelui tatălui, prenumele creatorului şi pseudonimul sau un alt element al numelui care îl individualizează pe creatorul de fond constituie denumirea fondului respectiv. Fondul familial este format din totalitatea documentelor create de membrii unei familii sau de membrii mai multor familii înrudite, care provin dintr-un strămoş comun, sau înrudite prin alianţă. Numele de familie, la care, în unele cazuri, se adaugă şi denumirea localităţii de reşedinţă reprezintă denumirea fondului. Prin colecţie arhivistică se înţelege totalitatea documentelor grupate de o instituţie, familie, persoană, conform unui anumit criteriu (tematic, cronologic, particularităţi externe), fără a se ţine seama de provenienţa lor sau de existenţa unor legături organice. Colecţia de documente constituită de o persoană sau o familie face parte din fondul persoanei sau familiei respective, doar în situaţia în care cantitatea acestora este redusă. Mai trebuie să menţionăm faptul că la unele direcţii judeţene, micile arhive familiale au fost adunate într-o singură colecţie de arhive familiale, aşa este cazul colecţiei de arhive familiale de la D.J.A.N. Bihor şi a colecţiei de acelaşi tip de la D.J.A.N. Covasna. În Transilvania, arhiva familială s-a născut o dată cu obţinerea primului privilegiu de proprietate în favoarea unui membru al familiei sau de către întreaga familie şi se va îmbogăţi prin noi acte de donaţie sau înglobate prin căsătorii. Arhiva familială 21 a fost supusă unui proces continuu de compunere, descompunere şi reintegrare. Căsătoriile, moştenirile şi divorţurile au dus fie la dezvoltarea arhivei unei familii, fie la înghiţirea unora de către altele. Aceasta se
20 Este în curs de elaborare un catalog al manuscriselor depozitate la Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale. 21 Maria Ursuţiu, Formarea şi funcţionarea unei arhive familiale feudale transilvănene, în „Revista Arhivelor”, 2, 1973, p. 187-192.

18

păstra, de regulă, la reşedinţa familiei, era transmisă din generaţie în generaţie o dată cu proprietăţile şi prerogativele familiale şi se bucura de o atenţie deosebită, documentele din arhiva familiei fiind des uzitate în procese de proprietate, împărţiri de avere şi succesiuni. Arhivele familiale create în epoca medievală au avut diverse forme de evidenţă, de la simple liste până la registre realizate de arhivari calificaţi 22 , întâlniţi, în Transilvania, încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, păstrarea cu grijă a diplomelor şi privilegiilor de danie sau de confirmare a dreptului de proprietate şi a nobilităţii familiei sau a unora dintre membrii acesteia, rămânând de cea mai mare importanţă. Cu trecerea timpului, asemenea arhive au dispus de sisteme de ordonare şi evidenţă, cel puţin în Transilvania, asemănătoare cu cel folosit în cancelariile instituţiilor administrative şi judecătoreşti. Astfel, actele ce se referă la un domeniu au fost grupate într-o fascicolă, ele fiind ordonate potrivit numărului de înregistrare, numărului de bază sau după alte criterii. Restul actelor, care nu aveau legătură cu domeniile familiei, având un caracter general sau special, erau grupate în alte fascicole, după conţinut, denumite potrivit acestuia. După ordonare, documentele erau trecute în registre şi regestate. Pentru unele fonduri familiale transilvănene s-au păstrat registrele contemporane de evidenţă a documentelor, acestea fiind o dovadă a ordonărilor succesive suferite de arhiva unei familii, pentru altele nu s-au păstrat decât documente care poartă pe verso vechile cote sau numere de regest 23 . Pentru arhivele personale, momentul apariţiei şi procesul de dezvoltare ale acestora sunt mai puţin cunoscute, dar cu siguranţă formarea şi îmbogăţirea lor cu noi documente au parcurs un flux asemănător cu cel al arhivelor familiale. Constituirea arhivelor personale a avut ca punct de pornire, probabil tot emiterea vechilor acte de danie sau confirmare a stăpânirii unor proprietăţi. La acestea se vor adăuga treptat actele provenite din administrarea moşiilor şi a altor bunuri imobile, cele rezultate din exercitarea unor dregătorii, funcţii sau profesii, condicile de socoteli şi venituri şi actele personale. Corespondenţa este şi ea nelipsită din arhiva personală şi s-a bucurat de atenţie specială din partea creatorilor care au ordonat-o pe emitenţi şi destinatari. Tot astfel vor fi tratate şi manuscrisele operelor literare şi artistice, care prin valoarea lor culturală sporeau importanţa unei arhive personale. Nu cunoaştem cu exactitate momentul constituirii primelor arhive personale, dar vechimea documentelor care intră în componenţa lor şi numărul considerabil de asemenea arhive conservate până astăzi ne determină să apreciem că acestea au apărut de timpuriu, în secolul al XVIII-lea fiind deja formate. De asemenea, nu putem face precizări în legătură cu formele incipiente de evidenţă a documentelor incluse în arhivele personale, cu siguranţă că cei care deţineau asemenea arhive

L. Ursuţiu, Consideraţii privind tehnica prelucrării arhivelor familiale feudale, în „Revista Arhivelor”, 4, 1972, p. 589-593. 23 D.J.A.N.Covasna, fond Hamar, din Alungeni.

22

19

şi-au întocmit o simplă listă, iar mai târziu un registru unde erau numerotate şi rezumate actele ce compuneau respectiva arhivă. Păstrarea arhivelor familiale şi personale la destinatar, războaiele, tulburările interne, calamităţile naturale sunt tot atâtea cauze care au dus la răvăşirea lor, la dispariţia sau împuţinarea acestora şi la pierderea instrumentelor de evidenţă. După cum am văzut, arhivele personale şi familiale au fost create de persoane şi familii diverse, în epoci istorice diferite şi au intrat în depozitele Arhivelor Naţionale, de asemenea, la intervale de timp diferite. În general, astfel de arhive nu se mai păstrează astăzi potrivit sistemelor de ordonare utilizate de creator (cu excepţia celor create în Transilvania), după intrarea lor în depozitele Arhivelor de Stat, documentele fondurilor familiale şi personale fiind în mare parte supuse ordonării şi inventarierii pe baza principiilor arhivistice ştiinţifice moderne, menţinându-se în forma iniţială doar cele care au intrat astfel în circuitul ştiinţific. În Arhivele Naţionale preocupările pentru organizarea fondurilor personale şi familiale, potrivit unor metodologii speciale, sunt destul de recente. Acestea apar în anul 1959 24 şi s-au concretizat în publicarea şi aplicarea Instrucţiunilor pentru ordonarea, inventarierea şi expertiza materialelor documentare din depozitele Arhivelor Statului 25 , din anul 1965, care la capitolul IV tratează şi problema ordonării şi inventarierii fondurilor personale şi familiale. Metodologia de prelucrare a documentelor clasate în asemenea tip de fonduri a fost reluată în Normele tehnice privind desfăşurarea activităţii în Arhive, elaborate de specialiştii instituţiei în anii 1976, 1984 şi 1996. În principiu, acestea au rămas stabile şi nu au impus modificări majore la capitolul privind ordonarea şi inventarierea fondurilor personale şi familiale, fapt ce a determinat aplicarea unei metode unitare de tratare şi prelucrare arhivistică a unor astfel de arhive, Normele tehnice fiind acceptate ca standard de lucru. În cele ce urmează vom face o succintă prezentare a unor forme de aplicare a metodologiilor de lucru abordate pentru ordonarea şi inventarierea fondurilor personale şi familiale, prin folosirea schemei de ordonare devenită clasică (ce va fi expusă mai jos) şi a unor metode mixte care îmbină forma iniţială de ordonare dată de creator cu nevoia de a gestiona şi regăsi corect astăzi documentele în depozite . La Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, documentele fondului familial Hurmuzaki au fost ordonate în XIII grupe, pentru fiecare membru al familiei câte una, iar în cadrul grupei, clasate cronologic pe probleme. De exemplu, documentele aparţinând lui Eudoxiu Hurmuzaki (grupa I) sunt organizate în subgrupe: documente personale, documente rezultate din activitatea politică şi obştească, manuscrise şi corespondenţă, cotarea unităţilor arhivistice
24 Marcel Ciucă, Ordonarea şi inventarierea documentelor din fondurile personale şi familiale, capitol în Tratat de Arhivistică, vol. I, p. 559-566. 25 Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, fond Direcţia Generală a Arhivelor Statului, dosar 2/1964, f. 132-137.

20

fiind realizată în ordine crescătoare pentru întregul fond, peste grupele de acte. Documentele fondului familial Oteteleşanu au fost ordonate în patru grupe: primele două se referă la moşiile familiei, în a III-a grupă sunt cuprinse documentele privind afacerile familiei şi în cea de a IV-a a fost clasată corespondenţa, cotarea unităţilor arhivistice începând cu numărul unu la fiecare grupă de documente. Fondul personal Constantin Diamandi a fost structurat în VI grupe: documente personale, privind proprietăţile, rezultate din îndeplinirea unor funcţii (grupă subdivizată în corespondenţă diplomatică, discursuri şi cupuri de ziare), manuscrise ale lucrărilor personale, corespondenţă cu personalităţi şi diverse. Arhiva lui Aurelian Sacerdoţeanu, foarte bogată şi valoroasă, a fost ordonată în 10 grupe (de la A la M 26 ) şi numeroase subgrupe stabilite pentru categorii speciale de documente, cotarea unităţilor de păstrare fiind crescătoare pe întregul fond arhivistic. Fondul familial Apor, conservat la Direcţia Judeţeană Covasna a Arhivelor Naţionale, inventariat în anul 1897 de arhivarul Barabas Samuel, a fost păstrat, potrivit ordonării de la acea dată, pe fascicole şi probleme, documentele fiind integrate în acestea şi ordonate cronologic şi alfabetic: A. acte, B. posesiuni, în ordine alfabetică, C. conscripţii urbariale, D. procese succesorale, E. socoteli privind veniturile posesiunilor, F. date privind istoricul familiei Apor, G. acte financiare, H. istorie, I. cultură 27 , L. date privind arhiva familiei Apor, M. manuscrise, N. corespondenţă particulară. Unele serii de acte se întind pe mai multe fascicole, aşa este cazul seriei E. posesiuni, care are XXVIII de fascicole cu documente aşezate alfabetic pe proprietăţi şi cronologic în cadrul acestora şi cel al seriei F., istoricul familiei Apor care are XXVII de fascicole. În schimb pentru arhiva familiei Hamar din Alungeni, scaunul Trei Scaune, documentele au fost reordonate pe criteriul cronologic de la nr. 1 la nr.1412, la rubrica numărul vechi al unităţii de păstrare, inclusă în tipizatul specific inventarelor acestui gen de arhivă fiind semnalate şi vechile cote: numere de fascicole, numărul documentelor în fascicole şi numărul regestului documentelor atribuit într-un registru, care cu siguranţă a existat, dar s-a pierdut. La Direcţia Judeţeană Alba documentele fondului personal George Bariţiu sunt ordonate cronologic, la fel şi cele din fondul personal Aurel Mitrea, dar în cazul fondului personal Ştefan Pop, avocat din Alba Iulia, documentele sunt ordonate pe serii. În prima serie A. sunt trecute registrele de evidenţă contemporană a cauzelor de judecată, în două volume şi indexul alfabetic al cauzelor, apoi în grupa B. dosarele de cauze existente, la C. registrele diverse (registre de cauze grupate pe localităţi şi registrul de intrare-ieşire al Societăţii Vânătorilor şi Pescarilor din Alba Iulia, la D. acte de studii, la E. acte rezultate din profesia de avocat, F. lucrări ştiinţifice, G. corespondenţă particulară, H. note personale, I. acte financiare, J. fotografii şi albume: I. de familie, II. cu conţinut

26 27

Pentru grupa K. nu există documente. Pentru grupele J. şi K. nu există documente.

21

militar, III. ale persoanelor care au făcut parte din Societatea Vânătorilor şi Pescarilor din Alba Iulia şi IV. ilustrate. Spre deosebire de arhivele create de instituţii pentru care, în general, s-a folosit ca schemă de ordonare a documentelor însăşi structura respectivei instituţii, pentru arhivele personale şi familiale stabilirea locului unei piese documentare este un proces mai complex. Schemele de ordonare propuse prin Normele tehnice, pentru asemenea fonduri, trebuie aplicate elastic, ţinându-se cont de mai multe elemente, cum ar fi cantitatea documentelor, conţinutul acestora şi încadrarea lor în grupele prestabilite, tendinţa de a folosi sisteme de cotare mai simple, care să determine circulaţia rapidă a documentelor din depozite la sălile de studiu şi, nu în ultimul rând, de necesitatea aplicării informaticii în practica arhivistică. Fondurile personale se ordonează astăzi în Arhivele Naţionale avându-se în vedere elementele următoarei scheme generale: a. documente personale ale creatorului de fond, ca: actele de stare civilă, de studii, diplomele nobiliare, actele de numire în diferite funcţii, actele donaţionale, testamentele, actele proceselor (altele decât cele de proprietate), genealogiile, invitaţiile la congrese şi conferinţe, manifestări politice, ştiinţifice, culturale, artistice, banchete, programele diferitelor manifestări, necrologuri, albume de amintiri etc; b. documente rezultate din îndeplinirea de către creatorul fondului a unor funcţii de răspundere sau misiuni în stat, din activitatea desfăşurată în viaţa politică, militară, socială, economică, ştiinţifică, culturală, artistică, de cult etc., şi documente provenite din fondurile unor instituţii sau asociaţii, care nu pot fi integrate la fondurile respective; c. documentele originale şi copii rezultate din administrarea şi exploatarea posesiunilor şi referitoare la evoluţia lor, ca: acte de proprietate, acte de vânzare-cumpărare, de moştenire, de arendare, de zălogire, de ipotecare, procesele de succesiune şi de proprietate, de administrare a averii, inventarele de bunuri mobile şi imobile, registre de socoteli, conscripţii, catagrafii, urbarii, recensăminte, hotărnicii, regulamente de organizare a domeniilor, dările de seamă ale administratorilor, procese-verbale de inspecţie a posesiunilor, acte privind drepturile şi obligaţiile ţăranilor şi ale personalului angajat, copiile de documente emise de locurile de adeverire şi de alte instituţii care deţin sau au deţinut originalele etc. Dacă pentru moşii sau domenii există un mare număr de documente, acestea se pot grupa separat, în ordine alfabetică şi cronologică; d. manuscrise şi copii ale lucrărilor ştiinţifice, literare şi artistice ale creatorului de fond sau ale altor persoane; în cadrul acestei grupe se ordonează şi jurnalele, memoriile, carnetele cu însemnări etc.; e. corespondenţa personală cuprinde: scrisorile primite de creatorul de fond de la diverse persoane sau organizaţii (cu excepţia celor încadrate la punctele b. şi c.), inclusiv plicurile cu valoare artistică şi cele cu timbre de valoare deosebită, precum şi conceptele scrisorilor trimise de creator şi registrele de concepte. Corespondenţa primită de creatorul de fond se clasează alfabetic, după numele emitenţilor, iar cea expediată de creatorul de fond, se ordonează

22

alfabetic pe destinatari şi în cadrul acestora în ordine cronologică. Anexele scrisorilor – fotografii, acte etc. – nu se separă de acestea; f. documente despre creatorul de fond: articole, note, memorii, monografii, studii privind viaţa şi activitatea, precum şi recenzii la lucrările acestuia; g. instrumentele contemporane de evidenţă: registrele de intrare-ieşire, elencusurile, inventarele etc.; h. documente ale unor persoane şi familii, altele decât creatorul de fond sau familia acestuia sau ale unor instituţii sau asociaţii; i. lucrări artistice şi reproduceri de opere de artă ca: desene, stampe, gravuri, reproduceri de pe opere de artă etc.; tot în această grupă se ordonează şi cărţile poştale ilustrate care nu sunt cuprinse în corespondenţa altei grupe; j. documentele fotografice (plăci şi filme fotografice, diapozitive, fotografii, precum şi albume), altele decât cele prevăzute la litera e. se includ la colecţia de documente fotografice, se ordonează şi se inventariază potrivit metodelor speciale pentru aceste genuri de documente. Lista documentelor care se trec la colecţia documente fotografice se depune la grupa de la litera k.; k. evidenţele documentelor care se ordonează la colecţii. În mod obişnuit la ordonarea şi inventarierea documentelor din fondurile familiale se aplică următoarele principii: - la începutul fondului se vor ordona documentele referitoare la întreaga familie: privilegiile şi înscrisurile din care decurg drepturile familiale, protocoale de şedinţe familiale, actele de proprietate rezultate din administrarea bunurilor în indiviziune, genealogiile şi actele proceselor susţinute de familie, care vor fi ordonate pe procese, în mod cronologic; - documentele membrilor familiei se vor ordona separat pentru fiecare persoană, conform metodei şi schemei utilizate la fondurile personale. * * În încheiere, considerăm că este necesar să ne îndreptăm gândurile şi spre viitorul arhivelor personale şi familiale care se mai găsesc încă în posesia unor particulari, depozitate probabil în condiţii improprii şi, desigur, inaccesibile cercetării. Arhiviştii din România au, în prezent, o sarcină extrem de importantă, şi anume, aceea de a milita pentru ca documentele aflate încă la organizaţii particulare sau persoane fizice să fie depuse spre păstrare permanentă în depozitele Arhivelor Naţionale, unde există certitudinea protejării, conservării şi cercetării acestora. Instituţia va trebui să abordeze o politică de depistare şi colectare generală a unor astfel de arhive. În acest sens, cunoaşterea reciprocă a intereselor deţinătorilor privaţi şi a Arhivelor Naţionale ni se pare esenţială. Aceştia trebuie să fie informaţi în legătură cu reglementările Legii Arhivelor Naţionale şi condiţiile de conservare oferite de Arhivele Naţionale pentru documentele aflate deja în depozitele ei, să fie convinşi că păstrarea acestora în *

23

depozite publice reprezintă singurul mijloc de protejare a valorilor documentare pe care le deţin şi că studierea lor este total deschisă, cercetarea acestora fiind limitată doar de reglementările legale sau de clauzele impuse de foştii deţinători. Nu ni se pare lipsit de importanţă să remarcăm faptul că, astăzi, preocuparea pentru trecut este mai puternică, particularii îşi constituie tot felul de colecţii de autografe, de scrisori, de plicuri cu valoare, de fotografii, de manuscrise etc. Acestea circulă de la un colecţionar la altul, fapt ce îngreunează procesul de cunoaştere şi protejare a unor astfel de izvoare istorice. Dar nu numai particularii sunt deţinători de arhive personale, ci şi unele institute şi laboratoare de cercetare ştiinţifică unde se păstrează originale şi copii ale lucrărilor de specialitate sau corespondenţa unor oameni de ştiinţă. Mai „produc arhivă personală” şi uniunile scriitorilor, ale artiştilor plastici, ale fotografilor, ale avocaţilor, fundaţiile, asociaţiile, cenaclurile literare şi cluburile. Arhivele create de persoane particulare, instituţiile şi societăţile amintite vor ajunge, cu siguranţă, într-un viitor apropiat în depozitele Arhivelor Naţionale, conservarea acestora fiind una dintre atribuţiile majore ale instituţiei ce administrează Fondul Arhivistic Naţional al României. Editarea repertoriului arhivelor personale şi familiale existente în Arhivele Naţionale se doreşte a fi un apel de suflet transmis acelora care nu s-au decis încă să depună documentele pe care le deţin spre păstrare permanentă la Arhivele Naţionale, o formă de a convinge publicul să facă acest lucru şi un prilej de a le mulţumi acelora care au făcut-o deja, oferind arhivelor proprii siguranţă, metode ştiinţifice de prelucrare şi folosire. Convinşi fiind că aceste gânduri au stârnit interesul specialiştilor şi publicului larg, dorim să adresăm mulţumiri direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, doamnei Crisanta Ilie şi colectivului Sălii de studiu din Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, pentru modul în care au sprijinit elaborarea acestei lucrări. Filofteia Rînziş 10.10.2001

24

RESUMÉ „…nous aussi, nous avons la noble tâche de donner à nos archives l’attention qu’elles méritent de ramasser et d’organiser pour la postérité toutes les catégories de documents archivistiques qui puissent éclaircir aux générations futures la vie présente du peuple roumain en son entier.” Constantin Moisil Á ce début de millénaire et de siècle les Archives nationales de la Roumanie, crées il y a 170 années pour ramasser et préserver les documents, se trouvent devant des modifications de structure liées à l’exercice des attributions qui leurs reviennent en ce qui concerne la création, l’administration, la conservation et la valorisation du Fonds Archivistique National, la modernisation de leur système tout entier, la réévaluation du dialogue avec le monde scientifique et le grand public ainsi que des moyens de communication et d’accès rapide aux fonds et collections archivistiques qu’elles conservent. La continuité des Archives nationales de Roumanie est prouvée par la valeur historique documentaire du trésor archivistique qu’elles administrent, le grand nombre de fonds et de collections archivistiques qu’elles conservent (plus de 30.000 fonds et collections qui comptent 280.000 mètres d’archives environ), l’intérêt poussé des Roumains et des étrangers aussi, pour le document d’archives conçu comme source historique et preuve juridique, ainsi que le travail assidu par lequel les générations d’archivistes ont organisé, traité et publié des documents qui font partie du Fonds Archivistique National. Les fonds privés et familiaux sont parmi les plus intéressants et importants qui se trouvent aux Archives nationales. Plus de 1500 de telles archives créées par des personnalités roumaines et étrangères, des familles plus ou moins importantes pour l’histoire du peuple roumain sont traitées et soigneusement conservées dans les dépôts de la Direction des Archives Nationales Historiques Centrales, de la Direction du Municipe Bucarest et des 40 autres directions départementales des Archives nationales. Le présent travail „Archives privées et familiales” est un repertoire des archives du même type, dont on a fait l’acquisition et la valorisation dans le circuit scientifique des Archives nationales roumaines avant l’an 2000. Les documents compris dans ces fonds témoignent du rôle des personnalités dans la société, dévoilent la vie privée des créateurs d’archives, retracent les tourments, les réussites et les insuccès de ceux-ci, leurs souhaits réalisés, ou jamais atteints, témoignent de la complexité des relations entre les membres de famille, l’amitié et l’inimitié, les faits importants et les moments de la vie des hommes importants, des plus simples aux plus grandes familles

25

L’histoire, on ne l’écrit pas seulement d’après les documents administratifs, officiels; il reste aussi à signaler et à mettre en valeur les archives privées, créées par ceux qui suivent l’histoire pas à pas. Les deux types d’archives – publiques et privées – pourraient se compléter réciproquement, les dernières accentuant encore plus l’originalité, la couleur, l’esprit et les mentalités d’une époque. Les archives privées et familiales sont donc en même temps vie et histoire. L’importance et le grand nombre de tels fonds conservés dans les dépôts des Archives nationales ont déterminé l’élaboration de ce répertoire en deux volumes. Le premier renferme la description des archives privées et familiales conservées à la Direction des Archives Nationales Historiques Centrales, la Direction du Municipe Bucarest et aux directions départementales d’Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, CaraşSeverin, Călăraşi, Constanţa et Covasna. Le deuxième volume comprendra la présentation des archives privées et familiales des autres directions départementales des Archives nationales. Le repertoire comprend des fiches complexes qui présentent les fonds privés et familiaux et les collections de documents ordonnés alphabétiquement pour chaque détenteur d’archives et conçus conformément aux exigences d’élaboration archivistique: 1 – dénomination du fonds, données générales (les années extrêmes des documents, le numéro des inventaires archivistiques, les langues dans lesquelles ont été écrites les documents); 2 – informations générales relatives au créateur du fonds; 3 – description du contenu et du type des documents; 4 – références sur les places de dépôt des différents fragments de fonds appartenent au même créateur; 5 – bibliographie du fonds ou de la collection, là où on l’avait dépistée et étudiée. L’importance des documents compris dans ces archives est évidente: ils fournissent plusieurs renseignements peu connus et étudiés ou bien recherchés surtout comme source pour la vie politique. Les archives privées et familiales présentent à un moment donnée beaucoup plus d’intérêt que les archives administratives ou politiques, par exemple. Elles favorisent la reprise des vieilles études, l’éclaircissement des événements politiques controversés ainsi que l’élargissement du domaine d’investigation tout en abordant un nouveau domaine particulier. La recherche et l’écriture des faits de l’histoire deviennent de plus en plus attractives et proches de la réalité quotidienne, les phénomènes revêtant l’habit de l’époque, avec les traditions et le specifique transmis par les créateurs des archives privées et familiales. Quoique l’auteur ne s’est pas proposé de faire une analyse du contenu des documents existents dans les fonds familiaux et privés, contenu que chaque lecteur peut consulter, on a mentionné pourtant l’importance de quelques types de documents renfermés dans ces archives. Le repertoire des archives privées et familiales signale aussi les différentes places de dépôt pour les fragments de fonds archivistiques ayant le même auteur, personne ou famille. On peut donc remarquer que le copiage des documents sur microfilm ou la numérisation des documents mènent vers

26

l’étude de tous les inventaires archivistiques élaborés pour les différents fragments de fonds et deviennent ainsi les meilleurs moyens d’orientation rapide, exacte et complète des chercheurs et du public dans la multitude des fonds et des collections détenus dans les dépôts des Archives nationales. On estime que les plus anciennes archives familiales qu’on ait connu sur le territoire de la Roumanie sont celles de Transylvanie, leur constitution remontant vers le début du XIIIe siècle, pendant qu’en Valachie et en Moldavie on les retrouve vers la fin du XIVe siècle. En Transylvanie les archives familiales commencent à se constituer dès l’apparition du premier privilège donné en faveur d’un membre de la famille ou de toute la famille et s’enrichissent continuellement par les nouveaux actes de donnation ou à l’occasion des mariages. Les archives familiales furent soumises à un perpetuel processus de composition, décomposition ou de réintégration. Les mariages, les héritages et les divorces menèrent ou à leur développement ou à leur agglutination par les autres archives. Les archives étaient alors conservées en général là où il y avait la résidence de la famille et on leur prêtait une attention particulière car les documents inclus étaient souvent présentés dans les procès visant la propriété, le partage de l’héritage et les successions. Les archives familiales créées au Moyen Age avaient diverses formes d’enregistrement, à partir de simples listes jusqu’aux registres rédigés par des archivistes professionnels qu’on rencontrait en Transylvanie encore vers la fin du XVIIIe siècle. La conservation des diplômes et des privilèges de donnation ou de confirmation du droit de propriété ou de noblesse de la famille ou de quelques-uns de ses membres était alors de la plus grande importance. Ces archives disposèrent, au fil du temps, de systèmes de classement, du moins en Transylvanie, semblables à celui qu’on utilisait dans les chancelleries des institutions administratives ou judiciaires. Les documents d’un domaine étaient regroupés alors pour former un fascicule; ils seront ordonnés selon le numéro d’enregistrement, le numéro de base ou d’après autres critères. Le reste des actes, qui n’avaient d’autres liaisons avec les domaines de la famille, ayant un caratère général ou spécial, étaient groupés dans d’autres fascicules, d’après leur contenu qui déterminait aussi leur dénomination. Après avoir été ordonnés, les documents étaient enregistrés dans des registres et en même temps copiés. Pour quelques fonds familiaux transylvains on avait conservé les registres qui témoignent des classements successifs opérés dans les archives d’une famille tandis que pour d’autres fonds on n’a que des documents qui portent au verso les vieux nombres des anciens registres. La constitution des archives privées eût comme point de départ probablement les anciens actes de donnation ou de confirmation des terres. À ceux-ci viennent de s’ajouter aussi les actes d’administration des domaines ou des autres biens, comme l’exercice d’une fonction ou profession, les registres de comptes et revenus et les actes personnelles. La correspondance est, elle aussi, présente dans les archives privées, ses créateurs l’ayant ordonnée selon

27

les émetteurs et les destinataires. De la même manière on a traîté les manuscrits des oeuvres littéraires et artistiques qui agrandissaient encore l’importance des archives privées. On ne connait pas exactement le moment de la constitution des archives privées mais vu l’ancienneté des documents qu’on y trouve et le nombre considérable d’archives qu’on a conservées jusqu’à nos jours, on peut estimer qu’elles avaient apparu assez tôt, au XVIIIe siècle étant déjà constituées. On ne peut non plus faire des précisions en ce qui concerne les manières d’enregistrement des documents inclus dans les archives privées; ceux qui détenaient de tels documents ont redigé sûrement une liste pour remplir, plus tard, un registre où on mentionnait le numéro et le résumé des actes qui composaient leurs archives privées. La conservation des archives familiales et privées chez le destinataire, les guerres, les troubles internes et les calamités naturelles sont autant de causes qui contribuèrent à leur éparpillement, disparition et diminution ainsi qu’à la perte des registres. Les archives privées et familiales ont été créées par diverses personnes et familles, à des époques historiques différentes et ont été versées aux Archives nationales à des intervalles de temps différents. Ce genre d’archives ne sont plus généralement conservées aujourd’hui dans l’ordre donnée par leur créateur (sauf celles de Transylvanie); une fois dans les dépôts des archives, les documents des fonds familiaux et privés ont été classés et inventoriés conformément aux principes archivistiques modernes tout en maintenant dans la forme initiale ceux qui étaient déjà entrés dans le circuit scientifique. Les préoccupations des Archives nationales pour organiser les fonds privés et familiaux conformément à une méthodologie spéciale sont assez récentes. Elles datent de l’année 1959 et on les a concrétisées en publiant en 1965 les „Instructions pour ordonner, inventorier et expertiser les documents des dépôts des Archives de l’Etat”; le chapitre IV traîte aussi le classement et l’inventaire des fonds privés et familiaux. La méthodologie de traîtement des documents classés dans ce type de fond fut reprise dans les „Normes techniques concernant l’activité dans les Archives”, élaborées par les archivistes en 1976, 1984 et 1996. Ces normes restèrent en principe stables; on n’avait pas fait des modifications majeures en ce qui concerne le classement et l’inventaire des fonds privés et familiaux, fait qui détermina l’application d’une méthode unitaire de traîtement archivistique, les Normes techniques étant acceptées comme standard. Les archivistes de Roumanie doivent à présent remplir une tâche très importante: militer pour que les documents qui existent encore chez des organisations privés ou des personnes physiques soient versés en vue de leur conservation dans les dépôts des Archives nationales, où on pourraît les traîter, les préserver et les faire valoir. Notre institution doit aborder désormais une politique de dépistage et de collecte générale de ces archives. La connaissance réciproque des intérêts des détenteurs privés et aussi des Archives nationales nous parraît en ce sens

28

essentielle. Les détenteurs doivent être informés sur les derniers règlements de la Loi des Archives nationales et les conditions de conservation des documents qui s’y trouvent déjà; ils doivent être convaincus que la conservation dans les dépôts des Archives nationales représente le meilleur moyen de préserver les valeurs documentaires qu’ils détiennent, leur étude étant tout à fait ouverte à la recherche et limitée seulement conformément aux règlements en vigueur ou aux clauses imposées par les anciens détenteurs. Cette édition du répertoire des archives privées et familiales existentes aux Archives nationales s’avère un appel pour ceux qui n’ont pas encore décidé de remettre les documents qu’ils détiennent pour une conservation permanente aux Archives nationales, un appel au grand public pour le convaincre et en même temps une occasion de remercier tous ceux qui l’ont déjà fait, choisissant pour leurs propres archives la sûreté et la possibilité de les mettre en valeur.

29

LISTA ABREVIERILOR

A. N. R. D. A. N. I. C. D. G. A. S. D. J. A. N. D. M. A. N. I. A. R. O. N. T. O. S. I. M.

- Arhivele Naţionale ale României - Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale - Direcţia Generală a Arhivelor Statului - Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale - Direcţia Municipiului (Bucureşti) a Arhivelor Naţionale - Întreprinderile Aeronautice Române - Oficiul Naţional de Turism - Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci

30

Arhive personale şi familiale ► Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale Bucureşti, Bdul Regina Elisabeta nr. 49, sector 5; tel.: 3152505 fax: 3125841 e-mail: ArhNat@mi.ro

1. ACTERIAN ●Anii extremi: 1904-1973, 87 u.a., inventar nr. 1824. Familia Acterian a locuit la Constanţa, soţii Aram şi Haiganuş Acterian au avut trei copii: Haig, Arşavir şi Eugenia Jeni. Haig Acterian a urmat Facultatea de Filosofie şi Conservatorul de Artă Dramatică, a devenit actor şi s-a ocupat de literatură şi publicistică. A fost căsătorit cu actriţa Marietta Sadova. Au fost incluse în acest fond documente personale şi lucrări literare aparţinând lui Haig Acterian, corespondenţa purtată cu mama şi soţia sa, precum şi caiete cu însemnări zilnice ale Eugeniei Jeni Acterian. 2. ADAMACHI Vasile (1830-1896) ●Anii extremi: 1830-1896, 148 u.a., inventar nr. 1516, limbile: română, greacă, franceză şi armeană. Vasile Adamachi, om politic şi filantrop român, este cunoscut şi prin faptul că a lăsat, prin testament, averea sa Academiei Române, pentru acordarea de premii ştiinţifice şi burse de studii. Fondul arhivistic creat de Vasile Adamachi a fost ordonat în cinci părţi structurale: documente personale; relative la activitatea socialpolitică a lui Vasile Adamachi; acte rezultate din administrarea şi exploatarea posesiunilor, moşiile Călimăneşti, judeţul Tutova şi Roşiori, judeţul Suceava; corespondenţă (expediată şi primită) şi diverse. Reţin atenţia documentele referitoare la activitatea lui Vasile Adamachi ca membru în Consiliul Partidului Naţional Liberal şi în „Societatea de Navigaţie”, precum şi corespondenţa purtată cu D. Basarabescu, Dumitru Brătianu, Alexandru Hrisoscoleu, Ion Ionescu de la Brad, Alexandru Sihleanu şi membrii familiei. Bibliografie: Ion Vitan, Colecţia „Vasile Adamachi”, în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1992, p. 449-458.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

31

3. ALEXANDRESCU Anton (1905-1984) ●Anii extremi: 1875-1994, 507 u.a., inventar nr. 2341. Anton Alexandrescu, membru al Partidului Naţional Ţărănesc, licenţiat în ştiinţe economice, a funcţionat la Banca Naţională şi Institutul Naţional al Cooperaţiei, iar în 1946 a devenit ministru al Cooperaţiei. După acest an, a fost deputat în Marea Adunare Naţională, vicepreşedinte al Băncii Agricole, rector al Institutului de Ştiinţe Economice şi Planificare, director general adjunct la A.D.A.S. Fondul arhivistic creat de Anton Alexandrescu este constituit din documente deosebit de valoroase referitoare la istoria Partidului Naţional Ţărănesc – programele partidului din anii 1921, 1926, 1935, liste cu candidaţii Partidului Naţional Ţărănesc la alegerile locale din 1936 – la activitatea politică desfăşurată de acesta după anul 1945 în cadrul Partidului Naţional Ţărănesc şi Frontului Plugarilor. Corespondenţa purtată cu Victor Eftimiu, Victor Jinga, Ion Mihalache, Iuliu Maniu, I. V. Popescu-Mehedinţi, secretarul lui Ion Mihalache, reflectă şi ea aspecte ale vieţii politice. De asemenea, fondul mai conţine şi un impresionant număr de memorii păstrate în manuscris, broşuri, reviste şi ziare. Bibliografie: Narcis-Dorin Ion, Partidul Naţional Ţărănesc-Anton Alexandrescu. Scurtă istorie. I şi II în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1997, p. 101-156, nr. 1-2, 1998, p. 35-80. 4. ALEXANDRESCU Niculae ●Anii extremi: 1727-1915, 905 u.a., inventar nr. 1065, limbile: română, greacă şi franceză. Niculae Alexandrescu a ocupat în anul 1846 dregătoria de paharnic, a fost judecător la Tribunalul judeţului Ilfov, Secţia I, proprietar al unor imobile din Bucureşti şi moşii în judeţele Dâmboviţa, Prahova, Vlaşca şi Buzău. Fondul arhivistic cuprinde documente privitoare la familia Alexandrescu şi rudele apropiate, la soţia lui Niculae Alexandrescu, Sevastiţa Cătuneanu, la familiile Gherman şi Dociu, înrudite prin alianţă. Documentele oferă date despre situaţia Bucureştilor în anii războiului Crimeii, viaţa şi activitatea lui Ion N. Alexandrescu, unul dintre fiii lui Niculae Alexandrescu, asociat la Fabrica de chibrituri „Filaret”, delimitările rurale din anul 1864, vânzări, schimburi şi hotărnicii de moşii şi despre călătoriile membrilor familiei Alexandrescu

32

Arhive personale şi familiale

în străinătate. În fond sunt păstrate şi scrisori de la generalul H. Arion, Constantin Bilciurescu, Constantin Cuţarida, Iancu Golescu, prinţul Miloš Obrenović, Ioan Oteteleşanu, Alexandru Vilara. 5. ALEXIANU George (1882-1946) ●Anii extremi: 1936-1946, 12 u.a., inventar nr. 1215. George Alexianu, profesor de drept constituţional comparat la Universitatea din Cernăuţi, a fost rezident regal al ţinuturilor Suceava (august 1938 - februarie 1939) şi Bucegi (februarie 1938), iar în perioada 1941-1944, guvernator al Transnistriei. Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale păstrează un mic fragment din arhiva Alexianu. Este de remarcat corespondenţa cu „Monitorul Oficial” şi Imprimeriile Statului privind tipărirea şi corecturile la Codul de legi, vol. IV şi V şi la Indexul General Alfabetic al colecţiilor de legi, precum şi cea cu Creditul Agricol Ipotecar şi Banca Ilfov. 6. ANDRICU J. Mihail (1894-1974) ●Anii extremi: 1913-1973, 56 u.a., inventar nr. 1517, limbile: română şi franceză. Deşi a fost licenţiat în drept la Universitatea din Bucureşti din anul 1919, Mihail Andricu a devenit un cunoscut compozitor şi profesor la Conservatorul din Bucureşti. A fost vicepreşedinte al Uniunii Compozitorilor din R. S. România şi membru corespondent al Academiei Române. Documentele fondului personal Mihail Andricu au fost ordonate pe trei secţiuni: documente personale, documente rezultate din activitatea creatorului şi corespondenţă. Menţionăm scrisorile primite de creatorul fondului de la Nadia Boulanger, Viorel Cosma, Charles Delaunay, redactor şef la „Revista Internaţională de Muzică de Jaz”, editată la Paris şi de la Monica Lovinescu. Sunt inventariate, de asemenea, în fond compoziţii proprii şi diverse partituri. 7. ANGELESCU Constantin ●Anii extremi: 1907-1949, 16 u.a., inventar nr.1691. Constantin Angelescu este cunoscut prin activitatea sa de guvernator al Băncii Urbane şi al Creditului Funciar din Bucureşti (1919-1949). Fragmentul de fond păstrat la Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale conţine printre alte documente şi corespondenţă primită de Constantin Angelescu de la prieteni din ţară şi străinătate. Menţionăm

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

33

scrisorile trimise de S. G. Mironescu în care este descrisă o întrevedere avută cu Nicolae Titulescu şi sunt expuse mijloacele de redresare financiară a ţării, precum şi pe cele ale salariaţilor Băncii Urbane prin care cer demisia lui Constantin Angelescu (1945). ◊ Numeroase informaţii despre acesta se mai regăsesc în fondurile arhivistice ale Băncii Urbane Bucureşti şi ale Creditului Funciar Bucureşti, depozitate la Direcţia Municipiului Bucureşti a Arhivelor Naţionale. 8. ANTONESCU Ion (1882-1946) ●Anii extremi: 1918-1943, 20 u.a., inventar nr. 1216. Mareşalul Ion Antonescu s-a născut la Piteşti, într-o familie de militari. Este cunoscut pentru strălucita carieră militară, devotamentul faţă de patrie, onoarea şi disciplina militară desăvârşită pe care le-a respectat şi aplicat cu consecvenţă. Ion Antonescu a ocupat importante funcţii: şef al Biroului operaţii din Marele Cartier General, în primul război mondial, comandant al Şcolii Superioare de Război, şef al Statului Major General Român, ministrul Apărării Naţionale şi al Afacerilor Străine, preşedinte al Consiliului de Miniştri. La 23 August 1944 a fost arestat, predat autorităţilor sovietice, apoi judecat în faţa unui „Tribunal al poporului”, care l-a condamnat la moarte, fiind executat la 1 iunie 1946. Fondul arhivistic Ion Antonescu este constituit din: documente personale şi de proprietate (imobilele din Bucureşti şi Predeal); corespondenţă oficială şi particulară purtată cu Vintilă Brătianu, ministru de Finanţe, cu Dimitrie N. Ciotori, generalul Henri Philippe Pétain, Stelian Popescu, Constantin Prezan şi Nicolae Titulescu; decrete de numiri în funcţii diplomatice, memorii şi cereri adresate lui Ion Antonescu de persoane particulare, hărţi ale unor regiuni în care s-au desfăşurat manevre, precum şi din scrisori ale Mariei Antonescu primite de la diferite persoane, printre care şi Elena Davila Perticari. 9. ARGETOIANU Constantin (1871-1955) ●Anii extremi: 1883-1941, 75 u.a., inventar nr. 1624, limbile: română, franceză şi maghiară. Constantin Argetoianu, descendent al unei vechi familii din Oltenia, doctor în medicină, licenţiat în drept şi litere la Paris (18881896), este cunoscut ca un marcant om politic. A făcut parte din Partidul Conservator, după război l-a sprijinit pe Alexandru Averescu la

34

Arhive personale şi familiale

constituirea Partidului Poporului, a intrat în Partidul Naţional Liberal fiind ministru, a făcut parte din cabinetul de tehnicieni al lui Nicolae Iorga. În anul 1932 a creat Uniunea Agrară şi în 1936 o transformă în Partidul Agrar, a fost ministru şi preşedinte al Consiliului de Miniştri în lunile septembrie-noiembrie 1938, a fost arestat de legionari, dar a reuşit să scape. În primăvara anului 1944 se afla în Elveţia, se întoarce în ţară în 1946 şi constituie Uniunea Naţională-Muncă şi Refacere. A fost arestat în noaptea de 5-6 mai 1950 şi moare întemniţat la Sighet. Documentele fondului conţin, în cea mai mare parte, informaţii despre participarea lui Constantin Argetoianu în consiliile de administraţie ale marilor societăţi şi fabrici: Banca Ardeleană, Banca Ţărănească, Fabrica şi Rafinăria de Zahăr şi Spirt Ripiceni, Societatea Petrol-Block, Societatea Steaua Română ş.a. La acestea se adaugă acte economico-financiare: facturi, poliţe, conturi, bugete, acţiuni bancare, dări de seamă şi corespondenţa personală (o carte de vizită de la pictorul George Petraşcu şi o scrisoare de la Nicolae Titulescu). Deosebit de valoroase sunt cele 14 caiete de memorii şi însemnări zilnice. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Dolj. Bibliografie: Constantin Argetoianu, Memorii. Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, ediţie cu prefaţă şi indice de Stelian Neagoe, vol. I-XI, Editura Humanitas şi Editura Machiavelli, Bucureşti, 1991-1998. 10. ARSACHI Apostol (1789-1874) ●Anii extremi: 1684-1933, 777 u.a., inventar nr. 2178. Apostol Arsachi, grec de origine, cu studii de medicină la Halle, om politic, a fost consilier al domnilor români în anii 1830-1860, secretar particular al generalului A. O. Duhamel, membru în Comisia Centrală de la Focşani, ministru de Externe în guvernarea Barbu Catargi şi prim-ministru (1862). S-a căsătorit cu Ana Darvari, verişoară primară a mamei lui Nicolae Bălcescu. După anul 1850, Apostol Arsachi a făcut parte, împreună cu Petrache Poenaru, Simion Marcovici şi alţii din Comisia Eforiei Şcoalelor, desemnată pentru a stabili modalităţile de înlocuire a alfabetului chirilic cu cel latin. Documentele fondului se referă în primul rând la administrarea averii acestuia, la proprietăţile din Paraipan, Cucuruzu, Buteneşti, judeţul Giurgiu, Călineşti, judeţul <Muscel>, la luarea în antrepriză, în asociere

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

35

cu Alexandru Vilara, Gheorghe Oteteleşanu şi firma „Fraţii Ghermanii” a exploatării ocnelor de sare din Ţara Românească şi Moldova. Într-o altă grupă de documente au fost ordonate bilanţuri, socoteli, poliţe şi scrisori primite de la unii membri ai familiilor Costa-Foru, Lahovari, Mavrocordat, Oteteleşanu, Suţu, Văcăreşti şi de la George Bibescu, relative la afacerile lui Apostol Arsachi, la relaţiile comerciale cu Hagi Constantin Pop din Sibiu şi cu Ştefan Moscu. De asemenea, au fost incluse în fond testamentele lui Alexandru Vilara şi actele proceselor de moştenire a averii acestuia, documente referitoare la mănăstirile româneşti închinate la Sfântul munte Athos, la ajutorul acordat compatrioţilor greci pentru construirea unui institut de fete la Atena, denumit „Arsakion”, la situaţia casei Nicolae Creţulescu, precum şi poezii patriotice care privesc Grecia. Bibliografie: Natalia Trandafirescu, Fondul personal „Doctor Apostol Arsachi”, în „Revista Arhivelor”, nr. 3, 1984, p. 333-338. 11. AUŞNIT Max (1888-?) ●Anii extremi: 1933-1946, 43 u.a., inventar nr. 1518, limbile: română, franceză şi germană. Max Auşnit a absolvit studiile comerciale şi de export la Viena, a devenit unul dintre marii industriaşi ai României, administrator delegat al Uzinelor Reşiţa, Titan, Nădrag, Călan, preşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România, al Societăţii de Telefoane şi al Băncii „Chrisoveloni” etc. Documentele fondului se referă, în special, la afacerile lui Max Auşnit, la convenţiile şi înţelegerile încheiate de acesta cu diferite bănci şi firme industriale, la procesele avute în anii 1944-1946 cu Ministerul Economiei Naţionale şi Ministerul Finanţelor. 12. AVERESCU Alexandru (1859-1938) ●Anii extremi: 1913-1938, 126 u.a., inventar nr. 1753. Militar de carieră, general şi mareşal în armata română, comandant al trupelor în războiul cu Bulgaria şi al Armatei a II-a în anii 1916-1918, Alexandru Averescu a fost şi un marcant om politic al timpului său. A înfiinţat Partidul Poporului, devenind prim-ministru în anii 1920-1921 şi 1925-1927. Fondul personal creat de Alexandru Averescu conţine documente rezultate din activitatea politică şi publicistică a acestuia, precum şi corespondenţă.

36

Arhive personale şi familiale

Un număr însemnat de unităţi arhivistice se referă la eforturile depuse de Alexandru Averescu pentru organizarea Partidului Poporului (campanii şi alegeri electorale, tabele cu rezultatele alegerilor, editarea ziarului „Îndreptarea”), la proclamarea generalului ca cetăţean de onoare al unor judeţe (Bălţi, Cahul, Cetatea Albă, Hotin, Orhei, Soroca). Din corespondenţa lui Alexandru Averescu semnalăm schimbul de scrisori cu Martha Bibescu, Ion Brătianu, Gheorghe Brătianu, Miron Cristea, principesa Elena, regele Ferdinand, Ioan Jianu, Mihail Manoilescu, regina Marioara a Iugoslaviei, Ion Mihalache, Ion Moţa, Grigore L. Trancu-Iaşi, Alexandru Vaida-Voevod. Bibliografie: Crisanta Podăreanu, Fondul personal Mareşal Alexandru Averescu, în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1993, p. 478-484. 13. BABEŞ Vincenţiu (1821-1907) ●Anii extremi: 1865-1894, 13 u.a., inventar nr. 1519. Vincenţiu Babeş, reprezentant al românilor din Transilvania, a fost preşedinte al Partidului Naţional Român, avocat şi publicist. Deşi fondul conţine puţine documente, acestea sunt extrem de importante, ele caracterizând eforturile depuse pentru redactarea Memorandumului. Amintim memoriul adresat de Vincenţiu Babeş, în 1890, lui Gheorghe Pop de Băseşti şi notiţele redactate în legătură cu acesta. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Cluj. 14. BACOVIA ●Anii extremi: 1881-1981, 37 u.a., inventar nr. 1999. Poetul George Bacovia (George Vasiliu) (1881-1957) s-a născut la Bacău şi a absolvit Facultatea de Drept la Iaşi. A fost redactor şi bibliotecar la Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, a lucrat la Teatrul Poporului, la Ministerul Instrucţiunii şi Cultelor, a fost membru al Societăţii Scriitorilor Români. Fondul familial Bacovia cuprinde acte de stare civilă şi de studii pentru George Bacovia, documente rezultate din activitatea profesională a acestuia, manuscrise şi lucrări despre poet. În partea a doua a fondului au fost ordonate manuscrise aparţinând Agathei Bacovia Grigorescu, soţia lui George Bacovia, versuri, jurnalul acesteia, precum şi fotografii reprezentându-i pe George, Agatha şi Gabriel Bacovia, Cicerone Teodorescu şi Miliţa Petraşcu. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Iaşi.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

37

15. BAGDAT D. Dumitru ●Anii extremi: 1890-1955, 28 u.a., inventar nr.1826, limbile: română şi franceză. Fondul conţine documente relative la Dumitru Bagdat, agricultor din Iaşi şi la fiii săi, Ion şi George, la administrarea moşiei Băbeanca, judeţul Buzău şi corespondenţă de familie. Semnalăm o scrisoare a Marthei Bibescu din anul 1911, adresată verişoarei sale, născută Bellio. 16. BAGDASAR ●Anii extremi: 1901-1979, 219 u.a., inventar nr. 1765. Fondul arhivistic Bagdasar a fost creat de Dumitru Bagdasar (1893-1946), născut în comuna Roşieşti, judeţul Fălciu, părintele neurochirurgiei româneşti, ministru al Sănătăţii în guvernul Petru Groza şi de soţia acestuia, Florica Bagdasar (1901-1978), originară din Bitolia, Macedonia, specialistă în neuropsihiatrie infantilă, prima femeie ministru din istoria României şi singura femeie delegată la Conferinţa de Pace de la Paris din anul 1947. Dumitru şi Florica Bagdasar (Ciumetti) au avut o fiică, Alexandra, căsătorită cu scriitorul american Saul Bellow. Între structurile fondului, deosebit de bogată este seria corespondenţă. Menţionăm schimbul de scrisori purtat cu oameni de ştiinţă, savanţi şi literaţi din ţară şi străinătate: dr. Virgil Angelescu, Tudor Arghezi, Constantin Arseni, Emil Bodnăraş, Alexandru BrătescuVoineşti, Valeriu Bologa, Otilia Cazimir, George Călinescu, Petre Constantinescu-Iaşi, Gheorghe Gheorghiu-Dej, dr. Victor Gomoiu, Petru Groza, Gheorge Marinescu, Ion Gheorghe Maurer, dr. D. Mezincescu, Ştefan Milcu, Constantin I. Parhon, Mihail Sadoveanu, Nicolae Ionescu Siseşti, John Fulton, istoriograf american, Percival Boiley, R. C. Buckley, Harvey Cushing, Walter Dendy, Louise Eisenhardt, Walter Freeman, B. M. Fried, A. Mac Leon, neurochirurgi americani, Clovis Vincent, neorochirurg francez, Otto Marburg şi Hubert Urban, neurochirurgi vienezi, Henry Viets, istoric al medicinei americane şi alţii. 17. BAGDASAR Nicolae (1896-1971) ●Anii extremi: 1921-1974, 509 u.a., inventar nr. 1441, limbile: română, franceză şi germană. Pedagog de prestigiu, Nicolae Bagdasar s-a remarcat şi prin cercetările şi lucrările sale în domeniul istoriei filosofiei, teoriei culturii şi gnoseologiei. A fost membru corespondent al Academiei Române, secretar al Societăţii Române de Filosofie, coordonator ştiinţific al

38

Arhive personale şi familiale

Dicţionarului Enciclopedic. Fondul arhivistic creat de Nicolae Bagdasar cuprinde manuscrise ale lucrărilor publicate şi nepublicate, studii, articole, recenzii, corespondenţă cu oameni de ştiinţă şi cultură şi un număr de 31 de fotografii reprezentându-l pe creatorul fondului, prieteni şi cunoscuţi. Din bogata corespondenţă păstrată în fond, amintim schimbul de scrisori cu: Ion Agârbiceanu, Iorgu Alexa, C. Baimuş, Nicolae Balca, Ion A. Bassarabescu, Raimond Bayer, preşedinte al Institutului Internaţional de Colaborare Filosofică din Franţa, Dan Bădărău, Vasile Băncilă, Ştefan Bârsănescu, Lucian Blaga, George Bontilă, Constantin I. Botez, Mihai Beniuc, Ion Biberi, Otilia Cazimir, Şerban Cioculescu, Alexandru Claudian, Ion Clopoţel, C. Georgiade, Iorgu Iordan, Eugen Lovinescu, Constantin Rădulescu-Motru, P. P. Negulescu, Constantin Noica, P. P. Panaitescu, Edgar Papu, Alexandru Rosetti, D. D. Roşca, Tudor Vianu, Vasile Pavelcu, Ion Petrovici, Liviu Rusu, Vincenzo de Tuvo, Giorgio Del Vecchio etc. 18. BALŞ ●Anii extremi: 1811-1947, 48 u.a., inventar nr. 1137. Familia Balş, una dintre cele mai de seamă familii ale Moldovei, cunoscută încă din secolul al XV-lea, a avut de-a lungul timpului mai multe ramuri. Cea care stă la originea Bălşeştilor de astăzi este aceea care se trage din Lupu Balş (fiul lui Ionaşcu Balş), căsătorit cu Safta Cantacuzino cu care a avut şase copii din care trei băieţi, George, Teodor şi Constantin, fiecare dintre ei formând câte o ramură a familiei. Fondul familial este constituit din documente create de membrii ramurii lui Alexandru Balş, vistier, fiul lui George (Iordache) Balş, mare logofăt şi al Mariei Mavrocordat, căsătorit cu Smaranda Sturdza. Din căsătoria acestora au rezultat doi fii: Constantin şi George. Constantin Balş a avut un singur fiu, Demetru Balş, iar George pe Alexandru, Caterina şi Olga. Pentru Alexandru Balş, logofăt, amintim două scrisori, una adresată unui prieten căruia îi cere să intervină pentru obţinerea arendării moşiei Cucuteni, cealaltă emisă de Vasile Pogor, pentru Aristia Balş, căsătorită Panagalos (înrudită pe linie maternă cu familia Hangerli), priveşte rolul lui Alexandru Balş într-o afacere bănească. De la Constantin Balş s-au păstrat scrisori primite de la mama sa, fratele său, George, de la Catinca Sturdza şi Constantin Rosetti. Corespondenţă particulară s-a conservat şi pentru Dimitrie Balş (de la soţia sa, Liky), Grigore Balş (de la tutorele său, Vasile Pogor şi de la

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

39

mitropolitul Moldovei, Veniamin Costache), Ion (Iancu) Balş şi Smaranda Balş. Dintr-o preluare ulterioară de documente provin acte dotale, cărţi de hotărnicie şi scrisori aparţinând Caterinei, lui Victor, Mihail, Nataliei şi lui Teodor Balş. ◊ Vezi şi: colecţia „Achiziţii Noi”, inventarele nr. 84 şi 900. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 131-132. 19. BALTAZAR ●Anii extremi: 1902-1977, 232 u.a., inventar nr. 1616. Fondul familial Baltazar conţine documente create de Camil Baltazar, poet şi prozator, absolvent al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti şi de soţia acestuia, Iosefina Baltazar, de asemenea scriitoare. Din activitatea desfăşurată de Camil Baltazar s-au păstrat manuscrise ale operelor literare, studii despre scriitori români şi străini, jurnalul său pentru anii 1919-1947 şi corespondenţă primită de la Alexandru Andriţoiu, Tudor Arghezi, Aristide Blank, Otilia Cazimir, Dimitrie Gusti, Ion Jalea, Perpessicius, Valeriu Râpeanu, Alexandru Rosetti, Zaharia Stancu, Petru Vintilă. De la Iosefina Baltazar au fost clasate în fond manuscrise literare şi corespondenţă purtată cu surorile sale, Mina şi Eugenia. 20. BATAILLARD Paul (1816-1894) ●Anii extremi: 1849-1878, 17 u.a., inventar nr. 1217, limbile: română şi franceză. Ziaristul francez Paul Bataillard, susţinător al intereselor poporului român, a publicat studii şi lucrări privind istoria Principatelor Române, a fost membru al Academiei Române. Materialele documentare cuprinse în fond sunt scrisori emise şi primite de Paul Bataillard, manuscrise şi concepte ale unor lucrări referitoare la Prusia şi problema Orientului, naţionalităţile din AustroUngaria, note cu privire la naţionalităţile din România şi însemnări luate la Congresul de la Berlin din anul 1878. Semnalăm scrisorile primite de la Francesco Bilbao, revoluţionar chilian, Dimitrie Brătianu, Constantin Gr. Cantacuzino, A. Dessus, Ed. Gioia, fraţii Golescu, Edgar şi Maria Quinet, C. A. Rosetti. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător

40

Arhive personale şi familiale

în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 133-135. 21. BĂDESCU Constantin Dinu ●Anii extremi: 1934-1980, 24 u.a., inventar nr. 2358, limbile: română şi germană. În arhiva lui Constantin Bădescu, cântăreţ de operă, au fost ordonate memorii, partituri, diplome, medalii, versuri, fotografii ale acestuia şi ale unor personalităţi ale muzicii româneşti. 22. BĂJAN I. Dumitru ●Anii extremi: 1893-1940, 54 u.a., inventar nr. 1827. Fondul personal Dumitru I. Băjan cuprinde documente rezultate din activitatea de cercetare istorică, etnografică şi lingvistică a creatorului de fond. Cea mai mare parte dintre unităţile arhivistice sunt constituite din transcrieri de documente, note, însemnări, studii, fişe cu referire la Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Vlad Călugărul, la istoricul judeţului Muscel, mănăstirile Câmpulung, Tismana, Horezu, precum şi la etimologia unor cuvinte: Transalpino, altino, Strunga etc. 23. BĂLAN Teodor (1885-1972) ●Anii extremi: 1865-1972, 56 u.a., inventar nr. 2124, limbile: română şi germană. Istoricul Teodor Bălan s-a născut în anul 1885, la Gura Humorului, a urmat studiile superioare la Cernăuţi şi Viena. A fost profesor şi doctor în istorie, directorul Arhivelor Statului de la Cernăuţi între anii 1929-1940 şi conferenţiar la Universitatea din acelaşi oraş, în perioada 1932-1940. În fondul arhivistic Teodor Bălan s-au păstrat în special manuscrisele lucrărilor şi studiilor publicate: Valahia maior et minor, Gărzile naţionale din Bucovina 1848, Conflictul pentru tricolor – un capitol din istoria Bucovinei, Istoria teatrului românesc din Bucovina, Bucovina în anul 1848, Documentele mănăstirilor din Bucovina, documente aparţinând unor persoane din familia Flondor, o declaraţie a lui Iancu Flondor din anul 1918 şi cinci fotografii reprezentându-l pe acesta. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Suceava. 24. BĂLĂCEANU ●Anii extremi: 1690-1949, 70 u.a., inventar nr. 1625, limbile: română şi franceză. Pentru familia Bălăceanu, vechi neam de boieri din Ţara Românească,

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

41

a fost constituit un fond arhivistic ce cuprinde documente create de unii dintre membrii acesteia. Astfel, un document din 1690, aflat în copie, se referă la Constantin Bălăceanu, numit de împăratul Leopold I în funcţia de general de trupe în „Valahia”, iar altele două la Constantin-Costache Bălăceanu, mare ban, mort în anul 1850, căsătorit cu Maria C. Bălăceanu, fiica poetului Alecu Văcărescu. Regăsim în fond şi documente pentru Ioan Bălăceanu, fiul lui Constantin-Costache Bălăceanu, ministru de Externe, ministru plenipotenţiar la Paris şi de la soţia acestuia, Maria du Mont Beaufort, de la cei trei fii ai lor, Constantin, Ştefan şi Ioan, precum şi de la Ştefania Gr. Bălăceanu, soţia lui Constantin şi de la fiul acestora, Grigore C. Bălăceanu. De asemenea, au fost ordonate în fond şi documente create de Janna Rosetti-Roznovanu, verişoară cu Grigore C. Bălăceanu. 25. BĂLCESCU Nicolae (1819-1852) ●Anii extremi: 1848-1864, 7 u.a., inventar nr. 1520, limbile: română şi franceză. Nicolae Bălcescu, descendent al unei vechi familii boiereşti, a fost unul dintre fruntaşii Revoluţiei de la 1848, membru al Guvernului Provizoriu, editorul revistei „Magazin Istoric pentru Dacia”, remarcabil istoric, patriot român şi vizionar politic. Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale păstrează extrem de puţine documente rezultate din activitatea marelui revoluţionar român, Nicolae Bălcescu. Printre acestea amintim Proclamaţia de la Islaz, Apelul Guvernului Provizoriu din 16 iunie 1848, o scrisoare a lui Bălcescu adresată de la Palermo nepoatei sale, fiica Mariei Bălcescu. 26. BENGESCU ●Anii extremi: 1850-1937, 61 u.a., inventar nr. 1521, limbile: română, franceză şi germană. Fondul arhivistic al familiei Bengescu, originară din Oltenia, întemeietoare a satului Bengeşti din judeţul Gorj, cuprinde documente provenind de la mai mulţi membri ai familiei: soţii Zoe Bengescu (Rosetti) şi Alexandru Bengescu, fiica lor Zozo Bengescu, de la Dimitrie Bengescu, fratele Zoei Bengescu, Noemi D. Rosetti, nepoata Zoei Bengescu şi de la Hortensia Papadat-Bengescu, fiica căpitanului Dimitrie Bengescu, fratele dramaturgului George Bengescu-Dabija. De la Zoe Bengescu Rosetti se păstrează un jurnal cu însemnări,

42

Arhive personale şi familiale

corespondenţă cu Ion I. C. Brătianu, principesa Elisabeta, George Enescu şi Netty Maiorescu, iar de la Alexandru Bengescu amintim un jurnal cu însemnări şi corespondenţa cu Henry Catargi, mareşalul Casei Regale. Pentru Zozo Bengescu reţin atenţia jurnalul personal pe anii 1909-1936, scrisorile primite de la principesa Elisabeta şi de la Noemi D. Rosetti, corespondenţa cu Martha Bibescu şi L. C. Negruzzi. Un loc important în fond îl ocupă scrisorile primite de Hortensia Papadat-Bengescu de la Alexandrina Suţu şi Eugen Lovinescu. 27. BERCEANU Mihail (1882-1957) ●Anii extremi: 1873-1948, 388 u.a., inventar nr. 1118. Mihail Berceanu, fiul lui Gheorghe Berceanu (mare proprietar, fost primar al Brăilei), a urmat studii juridice la Bucureşti şi Paris, devenind profesor de drept roman la Universitatea din Iaşi. A activat în Partidul Naţional Liberal, fiind şef de cabinet al lui Ion I. C. Brătianu, preşedinte al Consiliului de Miniştri în anii 1909-1910, prefect de Vaslui, Ialomiţa şi Roman, subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor şi la Ministerul Industriei şi Comerţului. La sfârşitul războiului a fost întemniţat la închisoarea din Sighet fiind eliberat în anul 1955. Fondul arhivistic creat de Mihail Berceanu cuprinde o cantitate importantă de documente, ordonate potrivit principiilor de organizare a arhivelor personale. Majoritatea unităţilor arhivistice se referă la aspecte legate de exercitarea activităţilor profesionale, a funcţiilor administrative şi politice avute şi la bunurile familiei. În grupa „corespondenţă” regăsim scrisori primite de la membrii familiei Berceanu, de la Sever Bocu, Ion I. C. Brătianu, Vintilă Brătianu, Alexandru C. Carianopol, I. G. Duca, Mircea Eliade, C. Filipescu, Spiru Haret, Ion Manolescu, director al Teatrului Naţional şi de la Elena Pastia. De asemenea, au fost clasate în arhiva Berceanu documente aparţinând lui Barbu şi Ion Berceanu. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 136-137. 28. BERDAN Gheorghe (1894-1971) ●Anii extremi: 1894-1971, 9 u.a., inventar nr. 2276. Gheorghe Berdan, militar de carieră, s-a născut în localitatea Fundătura, judeţul Bacău, în anul 1894. A participat la cel de-al doilea război mondial, pe frontul de Est, în Crimeea. Reţin atenţia documentele referitoare la bătălia pentru Sevastopol

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

43

din 2 iunie-2 iulie 1942 şi luptele de la „Bastion II” purtate de Divizia 4 Vânători de munte. 29. BERTHELOT Henri (1861-1931) ●Anii extremi: 1916-1919, 2 u.a., inventar nr. 1770, limba franceză. De la generalul francez Henri Mathias Berthelot, şef al misiunii militare franceze în România (1916-1918) s-a păstrat jurnalul acestuia cu însemnări din perioada 1916-1919. 30. BIBESCU ●Anii extremi: 1848-1919, 38 u.a., inventar nr. 1218. Boierii Bibeşti, originari din Oltenia, sunt menţionaţi în documente încă din secolul al XVIII-lea. Arhiva familiei Bibescu conţine scrisori ale Marthei Bibescu primite de la soţul ei, George Valentin Bibescu, preşedinte al Federaţiei Internaţionale Aeronautice, aflat pe front în primul război mondial şi de la Alexandru Rosetti, precum şi pe cele aparţinând lui George Bibescu, fiul domnitorului Gheorghe Bibescu, în legătură cu o proprietate a fostului domn, situată în apropierea Bosforului, procesul pentru fabrica de zahăr Chitila şi administrarea moşiei Chitila-Mogoşoaia. De asemenea, au fost ordonate în fond o scrisoare a lui Nicolae G. Bibescu referitoare la procesul „Casei Bibescu” cu municipalitatea Bucureşti şi o notă biografică asupra vieţii şi activităţii lui Emanuel Epureanu. ◊ Vezi şi: D.M.A.N. Bucureşti. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 138-139. 31. BIJU ●Anii extremi: 1858-1931, 15 u.a., inventar nr. 1626. Alexandru Biju s-a născut la Caransebeş în anul 1847, a studiat la Politehnica din Viena, a participat la organizarea Expoziţiei Naţionale din 1906. A fost căsătorit cu Elena, născută Niezinski şi a avut patru copii: Alexandrina, pictoriţă, Leon Dumitru, pictor, Aurel, marinar şi aviator, deschizător de drumuri în arta paraşutismului, decedat în anul 1925, în urma unui salt nereuşit cu paraşuta şi Traian, profesor. Fondul familial include acte personale şi scrisori ale lui Alexandru Biju, certificatul Elenei Biju de trecere de la religia romanocatolică la religia ortodoxă, inventarul bibiliotecii Mihail Biju şi o hartă

44

Arhive personale şi familiale

hidrografică a României din anul 1893. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Caraş-Severin. 32. BOBULESCU Constantin ●Anii extremi: 1918-1957, 42 u.a., inventar nr. 1828. Preotul Constantin Bobulescu, subdirector la Seminarul „Veniamin Costache” din Iaşi, paroh al Bisericii Tabacu din Bucureşti, este cunoscut pentru activitatea sa literară şi preocupările pentru studierea istoriei. Între documentele pe care le cuprinde acest fond, semnalăm ca deosebit de valoroase scrisorile primite de Constantin Bobulescu de la Ion Bianu, Vasile Bogrea, Mihai Costăchescu, Gala Galaction, Nae Popa, profesor universitar şi academician, Constantin Turcu, şeful Arhivelor Statului Iaşi. O mare parte a corespondenţei a fost purtată cu Gheorghe T. Kirileanu, bibliotecarul Curţii Regale. 33. BOERESCU Mihai şi Vasile ●Anii extremi: 1839-1966, 9 u.a., inventar nr. 2067. Cele nouă unităţi arhivistice ale fondului sunt formate din scrisori particulare şi brevete de acordare a unor decoraţii lui Mihai Boerescu (1877-?), fost ministru plenipotenţiar şi şef al Departamentului Politic de la Ministerul de Externe, din scrisori aparţinând lui Vasile Boerescu (1830-1883), profesor de drept comercial (a înfiinţat Facultatea de Drept din Bucureşti) şi schiţe genealogice ale familiilor: Prisăceanu, Strâmbeanu, Şoimescu, Tigveanu din judeţul Neamţ şi Boerescu, originară din Lugoj. 34. BOERESCU Neagu ●Anii extremi: 1904-1947, 10 u.a., inventar nr. 1613, limbile: română, germană şi engleză. Neagu Boerescu a fost ofiţer în armata română, participant la primul război mondial, cu Divizia a XI-a. În fond s-au păstrat printre alte documente, hărţi militare, corespondenţă de familie şi un expozeu asupra zăcămintelor de chihlimbar din judeţul Buzău, elaborat de George V. Cruglicov. 35. BOGA T. Leon ●Anii extremi: 1923-1968, 9 u.a., inventar nr. 1614. Leon Boga, istoric român, macedonean de origine, fost director al Arhivelor Statului din Chişinău, este cunoscut pentru volumele de documente basarabene pe care le-a publicat şi scrierile sale literare.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

45

Din fragmentul de fond donat de creator, menţionăm Pomelnicul martirilor aromâni căzuţi în lupta de apărare a graiului strămoşesc, Cartea Liceului românesc din Bitolia şi caietele cu versuri aparţinând lui Leon T. Boga. 36. BOGDAN Damian (1907-?) ●Anii extremi: 1943-1980, 131 u.a., inventar nr. 2101, limbile: română şi rusă. Istoricul, slavistul şi paleograful Damian Bogdan s-a născut la Buteşti, azi Republica Moldova, a urmat Facultatea de Filosofie şi Litere, Şcoala Superioară de Arhivistică, a fost doctor în istorie, membru fondator al Asociaţiei Slaviştilor şi al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă. Arhiva donată în anul 1983 de profesorul Damian Bogdan este formată din manuscrisele unor lucrări de istorie, fişe şi note pentru acestea, fotocopii, transcrieri şi traduceri de documente, corespondenţă cu membrii familiei rămaşi în Basarabia. 37. BOGDAN Nicolae (1903-?) ●Anii extremi: 1925-1973, 71 u.a., inventar nr. 1522, limbile: română şi franceză. Ziaristul basarabean Nicolae Bogdan este cunoscut pentru studiile şi lucrările sale din domeniul istoriei şi culturii. În fond sunt conservate caietele în manuscris ale unora dintre lucrările lui Nicolae Bogdan: Sensul experienţei napoleoniene, Tragedia Brâncovenilor, Miracolul Creangă-Eminescu, Adevărata poziţie a chestiunii păcii etc. şi corespondenţă cu diverse personalităţi, printre care Traian Vuia, Henry Catargi şi Mihail Manoilescu. 38. BOLDUR Alexandru (1886-1982) ●Anii extremi: 1909-1977, 75 u.a., inventar nr. 2232, limbile: română, franceză, rusă şi engleză. Alexandru Boldur s-a născut în Chişinău la 9 martie 1886, a urmat Facultatea de Drept şi Institutul Superior de Arheologie de la Petersburg, a fost profesor la Institutul Superior Juridic din Sevastopol, la Facultatea de Teologie din Chişinău şi la cea de Litere din Iaşi, fiind unul dintre marii cunoscători ai istoriei Basarabiei şi Moldovei şi a izvoarelor narative slave. În fondul personal creat de Alexandru Boldur, s-au păstrat manuscrise, note şi recenzii ale lucrărilor şi studiilor acestuia, corespondenţă cu personalităţi şi instituţii, o listă cu profesorii şi conferenţiarii Universităţii din Iaşi, din perioada 1941-1944 etc.

46

Arhive personale şi familiale

39. BOSIE Vasile (1855-1939) ●Anii extremi: 1780-1936, 491 u.a., inventar nr. 756, limbile: română, italiană, engleză şi germană. Documentele fondul sunt organizate pe mai multe pachete. Primele şase pachete constituite din: porunci şi cărţi domneşti, zapise, jalbe, învoieli şi hotărnicii oferă informaţii relative la diverşi membri ai familiei (slugerul Ioan Bosie, Vasile Bosie, comis, spătar, căminar şi agă, Costache Bosie şi Răducanu Bosie), la moşiile acestora, la litigii pentru hotare şi case. Pachetele VII şi VIII cuprind documente despre Raoul V. Bosie (Bossy), fiul lui Vasile Bosie, ce reflectă activitatea acestuia ca şef de cabinet în Ministerul de Externe, ataşat şi secretar de legaţie la Roma, ministru al României la Viena şi Helsinki, consilier tehnic la Societatea Naţiunilor şi scriitor. Menţionăm, pentru conţinutul lor, scrisorile şi telegramele primite de Raoul V. Bossy de la Constantin Diamandi, K. Nelson Gay, Vasile M. Kogălniceanu, A. Lapedatu, Savel Rădulescu şi Nicolae Titulescu. ◊ Vezi şi: colecţia „Achiziţii Noi”, inventar nr. 122. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 140-142. 40. BOTEANU ●Anii extremi: 1863-1942, 71 u.a., inventar nr. 1762, limbile: franceză, germană, rusă şi portugheză. Botenii, familie boierească din Ţara Românească, şi-au luat numele de la moşia Boteni din judeţul Muscel. Ramura care a creat documentele fondului familial conservat la Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale este cea a lui Emanoil Constantin Boteanu, născut la Bucureşti în anul 1812, militar de carieră, participant la Revoluţia de la 1848, căsătorit cu Zoe Panaitescu din Ploieşti cu care a avut 16 copii (Emanoil, Romulus, Remus, Gheorghe etc.). În fond se păstrează documente create de Emanoil Constantin Boteanu, de fiul acestuia Remus, colonel, participant la luptele pentru Griviţa din timpul Războiului de Independenţă, de medicii Emanoil R. Boteanu şi Gheorghe Panaitescu, precum şi de inginerul agonom, Solomon Sofonea.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

47

41. BRĂTĂNESCU Mircea (1893-?) ●Anii extremi: 1684-1950, 115 u.a., inventar nr. 2277, limbile: română şi franceză. Mircea Brătănescu, general şi profesor la Academia Militară, ataşat militar la Lisabona şi Madrid, s-a născut la Giurgiu, la 3 noiembrie 1893. Arhiva creată de Mircea Brătănescu a fost ordonată în trei grupe: documente de proprietate, documente rezultate din activitatea creatorului de fond, material didactic de la Şcoala Superioară de Război de la Paris şi de la Bucureşti: planuri, crochiuri, manuale de istorie şi tactică militară. Între documentele fondului menţionăm brevetul de conferire a ordinului militar „Mihai Viteazul”, clasa a III-a, acordat în anul 1942 lui Mircea Brătănescu pentru merite militare în bătăliile de la Bug, Balaki, Malaja Belosjorka, Tarmak şi satul Zara. 42. BRĂTIANU ●Anii extremi: 1850-1948, 648 u.a., inventar nr.1286, 1287. Familia Brătianu este cunoscută ca una dintre familiile care a dat României importanţi oameni politici şi de cultură. Fondul familial Brătianu este constituit din documente create de unii dintre cei mai importanţi membrii ai acesteia, genealogiile şi actele unor familii boiereşti ca Bucşanu, Ceparu, Balotă, Greceanu, Lerescu, Rudeanu, Şuica şi Vlădescu-Tigveanu. Pentru Ion C. Brătianu (1821-1891), fiul stolnicului Constantin Brătianu şi al Anastasiei Tigveanu se păstrează documente privind activitatea sa politică şi scrisori primite de la Ion Bălăceanu, Vasile Boerescu, Dimitrie Brătianu, Eugen Carada, guvernatorul Băncii Naţionale, Nicolae Creţulescu, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Gheorghe Vârnav-Liteanu, C. A. Rosetti, Dimitrie Sturdza. Mai există câteva scrisori şi note de la Dimitrie Brătianu (1864-1892), fratele lui Ion C. Brătianu şi Constantin I. C. Brătianu (1866-1953), fiul lui Ion C. Brătianu. Însemnate momente ale vieţii lui Ion I. C. Brătianu (1864-1927), fiul lui Ion C. Brătianu sunt redate de telegrame şi scrisori primite de la Victor Antonescu, Constantin Argetoianu, Nicolae Bianu, regele Carol II, Constantin H. Cesianu, generalul Cihovschi, Lucia Cosma, Constantin Diamandi, Iancu Flondor, Vasile Goldiş, Emil Lahovari, Constantin Moisil, Sextil Puşcariu, Iuliu Roşca, Anghel Saligny, precum şi de corespondenţa politică şi administrativă purtată cu C. N. Alimănişteanu, Ion Antonescu, Corneliu Zelea Codreanu, Alexandru Djuvara, Ion Mitilineu, Petre G. Papacostea, Petru Poni.

48

Arhive personale şi familiale

Unele documente incluse în fond aparţin lui Vintilă Brătianu (1867-1930), frate cu Ion I. C. Brătianu. Amintim schimbul de scrisori cu Constantin Argetoianu, G. N. Gologan, prinţul Nicolae şi Nicolae Titulescu. Pentru Gheorghe I. Brătianu (1898-1953), fiul lui Ion I. C. Brătianu, istoric şi şef al Partidului Naţional Liberal, închis în anul 1948 la Sighetu Marmaţiei, se conservă documente rezultate din activitatea sa administrativă, politică, ştiinţifică şi didactică. În seria de acte „alţi corespondenţi” pot fi cercetate scrisori expediate de Ion Barnea, Victor Eftimiu, Emile Hubain, Armand Lévi, Jules Michelet, Gheorghe Panu, Edgar Quinet şi de Dimitrie Brătianu către Edgar Quinet, note manuscris de la Cornelia Bodea, rapoarte referitoare la regele Carol II, o scrisoare a lui Gheorghe Tătărescu adesată lui Vintilă Brătianu, inventarul imobilelor din Bucureşti donate de Eliza Brătianu, precum şi însemnări aparţinând lui Dimitrie Sturdza. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 143-144. Crisanta Ilie, Fondul familial Brătianu, în „Revista Arhivelor”, nr. 1-2, 1999, p. 202-204. 43. BRATU ●Anii extremi: 1896-1985, 19 u.a., inventar nr. 2339. Fondul arhivistic Bratu a fost creat de Anton I. Bratu şi Constantin Lupescu şi cuprinde lucrări ştiinţifice şi literare aparţinând lui Anton I. Bratu (Dicţionar al lumii antice), corespondenţa lui Constantin Lupescu, fotografii cu Ion şi Maria Antonescu şi Mihai Antonescu. 44. BROCINER Joseph (1858-1916) ●Anii extremi: 1861-1930, 32 u.a., inventar nr. 1523, limbile: română, franceză şi germană. Publicistul Joseph Brociner s-a născut la Iaşi, a urmat studii juridice, apoi s-a stabilit la Galaţi unde s-a ocupat de problemele şi istoria comunităţii israelite din România. În fond sunt conservate câteva scrisori primite de Joseph Brociner între anii 1878-1879, broşuri, articole din presă şi lucrări referitoare la protecţia evreilor în lume şi în România.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

49

45. BROŞTEANU Ernest (1869-1932) ●Anii extremi: 1870-1976, 28 u.a., inventar nr. 2306, limbile: română, franceză, germană, engleză şi italiană. Generalul Ernest Broşteanu s-a născut la Roman, a participat la luptele de pe frontul dobrogean, în 1917 şi la cele de la Mărăşeşti, iar în 1918 cu Divizia a XI-a intră în Basarabia. În arhiva generalului Ernest Broşteanu se regăsesc scrisori prin care Clubul Nobilimii Basarabene din Chişinău şi societăţi culturale basarabene mulţumesc generalului pentru acţiunile sale din Basarabia, scrisori adresate lui Radu Broşteanu, fiul generalului Ernest Broşteanu şi fotografii. De asemenea, sunt inventariate în acest fond scrisori adresate lui Charles Eisenecker, inginer la Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti. Bibliografie: Crisanta Podăreanu, Fondul personal General Ernest Broşteanu, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1997, p. 198-199. 46. BUCŞAN Constantin (1883-?) ●Anii extremi: 1923-1934, 3 u.a., inventar nr. 2072. Din activitatea lui Constantin Bucşan, avocat şi membru al Partidului Poporului s-au păstrat doar câteva scrisori primite de la Petru Groza şi una de la Alexandru Averescu. 47. BUNESCU Mihail ●Anii extremi: <1905-1935>, 8 u.a., inventar nr. 1748, limbile: română şi franceză. Fondul arhivistic creat de Mihail Bunescu cuprinde câteva documente rezultate din activitatea sa de critic de teatru: articole în manuscris, nedatate, intitulate Chestiuni de teatru şi Scrisori din Paris. Impresiuni de teatru, referitoare la teatrul românesc condus de Alexandru Davila şi Constantin Nottara, la spectacolele pariziene cu piese de teatru ale lui Paul Hervien, Robert de Flers, G. A. de Caillavet, Eugène Brieux şi Pierre Berton. 48. BUSUIOCEANU Alexandru (1896-1963) ●Anii extremi: 1916-1963, 131 u.a., inventar nr. 1524, limbile: română, spaniolă, franceză, engleză, germană şi italiană. În decursul vieţii sale, Alexandru Busuioceanu a fost specialist în istoria artei, publicist şi poet, profesor la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, consilier cultural la Legaţia Română din Madrid (1942-1945).

50

Arhive personale şi familiale

După anul 1945, a activat ca profesor de limba şi literatura română la Universitatea din Madrid, director al Institutului Român de Cultură de la Madrid, a devenit membru corespondent al Academiei de Istorie a Artei din Toledo şi al Academiei Internaţionale Libere de Ştiinţă şi Litere din Paris. Documentele provenite de la Alexandru Busuioceanu sunt în mare parte studii, bibliografii ale pictorilor spanioli, conferinţe, discursuri, interviuri, volume de poezii şi fotografii ale unor opere de artă. Putem parcurge, de asemenea, şi o interesantă corespondenţă care reflectă preocupările literare şi activitatea editorială a lui Alexandru Busuioceanu. Menţionăm scrisorile de la Alexandru Ciorănescu, Dimitrie N. Ciotori, Mircea Eliade, Virgil Ierunca, pictorul Alexis Macedonski, poetului Carlos Edmundo d’Ory, Valeriu Papahagi, Fanny Rebreanu, Horia Surianu şi Horia Vintilă. În fond sunt ordonate şi documentele provenite din activitatea desfăşurată de Alexandru Busuioceanu la Legaţia Română de la Madrid şi un important număr de hărţi. 49. BUTCULESCU ●Anii extremi: 1537-1948, 1567 u.a., inventar nr. 1062, 1138, 2234. Butculeştii, mari proprietari de pământ şi oameni politici, îşi au originea în judeţul Teleorman. Documentele aparţinând membrilor acestei familii au fost organizate în mai multe grupe, potrivit schemei de ordonare a fondurilor familiale. În prima grupă a fondului au fost cuprinse documente personale, cele care reflectă modul de viaţă şi bunurile familiei Butculescu. Tot aici au fost incluse şi actele create de serdarul Marin Butculescu, ispravnic de Olt, mort pe la 1830, pitarul Costache M. Butculescu, de Dimitrie C. Butculescu, fiul mai mare al lui Costache M. Butculescu, de Nicolae Butculescu, fiul cel mic al serdarului Marin Butculescu (diplome de acordare a unor ordine româneşti şi străine) şi de alţi membri ai familiei. În cea de a doua grupă au fost inventariate documente provenind din activitatea socială şi politică a lui Dimitrie C. Butculescu (studii de drept şi arheologie, promotor al cooperaţiei române, iniţiator al multor societăţi economice, organizator al unor expoziţii industriale), scrisori expediate de Constantin Bacalbaşa, Georges Barrel, fratele exploratorului Leon Barrel, George Bibescu, Ion C. Brătianu, Luigi Cazzavilan, G. de Coutouly, ministrul Franţei la Bucureşti, Elena Cuza, Frédéric Dame, ziarist francez, D. D. Gerota, Maria I. Glogoveanu

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

51

(născută Butculescu), Vasile Lucaciu, Vasile Popan, teolog transilvănean, Maria C. A. Rosetti, V. A. Urechia, generalul Vlădoianu şi Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române, precum şi unele referitoare la Conferinţa Interparlamentară de la Berna (1887-1899). La sfârşitul fondului au fost ordonate scrisori aparţinând: Mariei Butculescu, mama lui Dimitrie C. Butculescu, Elenei Butculescu, Marinei Brătianu, lui Nicolae şi Irinei Butculescu, guvernantei fiilor lui Dimitrie C. Butculescu, A. Colin, precum şi testamentul Elenei Ch. Pherekyde, cu menţiuni pentru fiica sa, Irina N. Butculescu. În inventare separate au fost grupate documentele preluate ulterior constituirii fondului: zapise, anaforale, cărţi de judecată, hotărnicii, porunci de la domnii Mihai Suţu şi Alexandru Moruzi, condici de socoteli pentru bunurile imobile ale familiei Butculescu. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 145-147. 50. BUTEANU Aurel (1904-?) ●Anii extremi: 1929-1948, 17 u.a., inventar nr. 1627, limbile: română şi franceză. Aurel Buteanu, ziarist de profesie, a ocupat funcţia de reprezentant de presă la Bruxelles, a fost director al ziarului „Patria” din Cluj şi director general al Teatrului Naţional din Cluj. Fondul arhivistic creat de acesta conservă o parte din corespondenţa purtată cu compozitorul român Stan Golestan, referitoare la: concursuri şi concerte, succesele muzicii româneşti la Paris şi Bruxelles, activitatea lui George Enescu, relaţiile cu Viorel V. Tillea şi opiniile autorităţilor franceze faţă de schimbarea guvernului Vaida-Voevod. 51. CANTACUZINO ●Anii extremi: 1834-1940, 365 u.a., inventar nr. 1289. Familia Cantacuzino, de origine bizantină, este menţionată în Ţările Române la începutul secolului al XVII-lea. Cantacuzinii se trag din Mihai Cantacuzino, mare negustor din Constantinopol, urmaşul acestuia, Andronic, îl va ajuta pe Mihai Vitezul să devină domn al Ţării Româneşti. Întemeietorul ramurii acestei familii în Ţara Românească este postelnicul Constantin Cantacuzino, căsătorit cu Ilinca, fiica domnului muntean, Radu Şerban. Ramura din Moldova este dată de George Cantacuzino şi el fiu al lui Andronic Cantacuzino.

52

Arhive personale şi familiale

La Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale se păstrează în fondul familial Cantacuzino documente create de Constantin Cantacuzino (1800-1875), om politic român, caimacam al Ţării Româneşti, fiul lui Iordache Cantacuzino şi al Mariei Pârşcoveanu, referitoare la Revoluţia de la 1848. Se mai află în fondul familiei şi corespondenţa Alexandrinei Cantacuzino, fiica lui Constantin Cantacuzino (căsătorită cu generalul George Manu), primită de la Alexandrina Blaremberg, născută Ghica, pentru anii 1848-1869. De la Ioan A. Cantacuzino (Zizine) (1829-1897), ministru de Finanţe, agent diplomatic la Belgrad, director general al Teatrelor din România s-a păstrat o parte a corespondenţei purtată cu Zoe Bagration, Alfred Ballif, Vasile Boerescu, Zoe Cantacuzino (soţie), Petre P. Carp, Lascăr Catargi, Ion Câmpineanu, M. Costa-Foru, N. Goilav, Titu Maiorescu, P. Mavrogheni, A. Mikuli, Mihail Mitilineu, Marie Negruzzi, Frederik Peytavain, Victor Place, Dimitrie Sturdza, Maria Suţu, C. Vogel, Caterina Zotta (nepoată) şi cu N. Zotta. Au fost ordonate în fond scrisori aparţinând Elizei şi Ecaterinei (Jarka) Cantacuzino (1840, 1882-1883), Mariei Cantacuzino (18821889), lui G. Cantacuzino (1870-1896), relative la moşia Măgureni, comuna Edera, judeţul Prahova, medicului Mihai Cantacuzino (19161917), lui M. G. Cantacuzino (1911-1922), precum şi corespondenţa lui Nicolae B. Cantacuzino (1898-1902), ginerele prinţului Gh. Bibescu şi a colonelului Nicolae G. Cantacuzino (1909-1940). Se adaugă la documentele membrilor familiei planuri şi inventare ale moşiilor Cantacuzinilor, scrisori relative la averea lui Paul Greceanu şi un testament al Lucreţiei Cantacuzino. ◊ Vezi şi: colecţia „Achiziţii Noi”, inventar nr. 93, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino şi D.J.A.N. Vâlcea. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea II-a, Bucureşti, 1974, p. 148-151. 52. CANTACUZINO (Grigore Gh. şi Alexandrina Gr.) ●Anii extremi: 1838-1965, 1121 u.a., inventar nr. 1830, limbile: română, franceză, germană, engleză, chineză, japoneză ş.a. Cea mai mare parte a documentelor fondului a fost creată de Grigore Gh. Cantacuzino (1873-1930), ministru secretar de stat, senator, director al ziarului „Voinţa Naţională”, fiul lui Gheorghe Gr.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

53

Cantacuzino 1 şi al Ecaterinei Băleanu şi de soţia acestuia, Alexandrina (1876-1944), născută Pallady, militantă pentru apărarea drepturilor femeii şi copilului, preşedinta Consiliului Naţional al Femeilor Române, a Micii Antante a Femeilor, delegată a României la Societatea Naţiunilor. Grigore Gh. şi Alexandrina Cantacuzino au avut trei copii: Gheorghe, arheolog şi profesor universitar, Constantin şi Alexandru, avocat. Gheorghe Cantacuzino a fost căsătorit cu Zoe Greceanu, cu care a avut doi copii: Ileana şi Ioana Cantacuzino. Deosebit de valoroase sunt documentele aparţinând Alexandrinei Gr. Cantacuzino: testamente, brevete ale medaliilor primite, memorii adresate unor societăţi, note şi rapoarte rezultate din activitatea depusă în cadrul asociaţiilor şi organismelor internaţionale, ca membră sau preşedintă a acestora, discursuri, articole, apeluri şi documentaţie tehnică pentru ridicarea Mausoleului Eroilor Neamului de la Mărăşeşti. Se adaugă la acestea albumele cu fotografii, invitaţiile şi ilustratele ce reflectă intensa activitate desfăşurată de Alexandrina la congrese internaţionale şi Societatea Naţiunilor, precum şi un album cu desene realizate de Oscar Lazăr. Corespondenţa Alexandrinei Cantacuzino purtată cu membrii familiei, personalităţi din ţară şi străinătate ocupă şi ea un loc special în acest fond arhivistic. Scrisorile provin de la tatăl său, Theodor Pallady, de la surorile sale, Maria şi Georgeta, de la fiii săi (Alexandru, Gheorghe şi Constantin) şi soţul său, de la prinţul Carol, scriitorul Petre Cătunaru, Miron Cristea, I. G. Duca, D. I. Ghica, consul general la Salonic, de la Vladimir Ghica, Olga Grigorovici, Victor Mihaly, mitropolit de Alba Iulia, Vespasian V. Pella, Maria Pelivan, Aglaie Rosetti, născută Moruzi, Tudor Vianu, de la soldaţii din lagărul Hehustedt din Germania, de la prieteni, organisme internaţionale şi societăţi culturale. Pentru Grigore Gh. Cantacuzino se păstrează documente din anii 1888-1931, printre care testamentul acestuia şi corespondenţă de la Alexandrina Cantacuzino şi I. Mirea. Un număr redus de acte aparţin fiilor acestora, Constantin Gr. şi Gheorghe Gr.Cantacuzino. Alte serii de documente se referă la Jean A. Cantacuzino (18591898), agent dipolmatic al României în Serbia (scrisori de la Nicolae Golescu, Alexandru şi I. Ghica, Matilda Groulier, Eliza şi I. Marghiloman), Gheorghe Gr. Cantacuzino este fiul lui Grigore Cantacuzino, vornic, mort la 1849, căsătorit cu Luxiţa Creţulescu; au avut doi copii: Nicolae şi Mihail Cantacuzino.
1

54

Arhive personale şi familiale

la Mihail Cantacuzino (1927-1931), Ştefania Cantacuzino (1836-1948), Theodor Pallady (1853-1915), participant cu Regimentul 2 Roşiori la Războiul de Independenţă, la Vladimir Ghica (1866-1912), soţul Elizei Ghica (scrisori de la Maria Blaremberg, George Cantacuzino), Luxiţa Cantacuzino (1855-1858) şi la Zoe Cantacuzino (1870). O importantă cantitate de acte a fost colecţionată de familia Cantacuzino: hărţi, corespondenţa lui Iosif Mildner din Braşov, de pe front (1944) şi din Viena; desene şi schiţe executate de Ion Heliade Rădulescu, student la Arhitectură la Paris (1867-1868), memoriile familiei Ion Heliade Rădulescu, volume cu amintiri, atlase cu imagini din primul război mondial, ilustrate, reproduceri după opere de artă şi fotografii. De asemenea, se regăsesc în fond numeroase documente rezultate din administrarea şi exploatarea proprietăţilor deţinute de familie în judeţele Ialomiţa, Ilfov, Dâmboviţa şi Prahova. 53. CANTACUZINO C. Ion (1825-1878) ●Anii extremi: 1557-1906, 1208 u.a., inventar nr. 1288, limbile: română, franceză, greacă, rusă şi sârbă. Ion C. Cantacuzino, fiul lui Constantin Cantacuzino, caimacam al Ţării Româneşti (1848-1849) şi al Zoei Slătineanu, nepotul lui Ion Ghica, a fost de mai multe ori deputat, ministru de justiţie între anii 1866-1867. A fost căsătorit cu Maria Mavros, fiica generalului Nicolae Mavros şi a Sevastiţei Suţu. Fondul personal Ion C. Cantacuzino este constituit din cărţi domneşti de la domnii Alexandru Ipsilanti, Constantin Mavrocordat, Constantin Moruzi, Mihai Suţu, Ion Caradgea, Alexandru Ghica, Grigore Ghica IV, hotărnicii, catagrafii, catastihe, învoieli, jalbe, foi de zestre, testamente, zapise, chitanţe, contracte de arendare referitoare la moşiile Pătârlagele, judeţul Buzău, Călineşti, Căzăneşti, Corbeanca, Piteasca, judeţul Ilfov, Bordeni, Fântânele, Fulga, Mugureni, Mărgineni, judeţul Prahova şi Cătina, judeţul Muscel, aparţinând acestuia. O altă grupă de documente se referă la familia Mavros, la proprietăţile acesteia, la aspecte privind războiul Crimeii, la testamentul Mariei Cantacuzino, al Alexandrei Mavros, la Sevastiţa Suţu, la prinţul Gr. Gagarin Sturdza, la membri ai familiilor Mavrocordat, Kotzebue şi Rizu. 54. CANTACUZINO Gr. Gheorghe (1900-1977) ●Anii extremi: 1907-1978, 845 u.a., inventar nr. 1829, limbile: română, franceză, germană şi engleză. Gheorghe Gr. Cantacuzino, profesor universitar, doctor docent,

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

55

membru al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, arheolog de renume, s-a născut în Bucureşti la 21 februarie 1900, ca fiu al Alexandrinei şi al lui Grigore Gh. Cantacuzino. Fondul personal creat de acesta a fost ordonat pe mai multe structuri: documente personale; rezultate din activitatea ştiinţifică (19391977): comunicări ştiinţifice, studii, rapoarte, note, schiţe, participări la congrese de istorie şi arheologie, fotografii privind şantierele arheologice pe care le-a condus în localităţile Băneasa, judeţul Teleorman, Cernica, judeţul Ilfov, Mănăstirea Mihai Vodă etc. Reţin atenţia şi documentele privind administrarea proprietăţilor, precum şi corespondenţa purtată cu F. Van Bellingen, Alexandrina Gr. Cantacuzino, Alexe Cantacuzino, Maria Bălaşa Cantacuzino, Zoe Cantacuzino, C. Creţianu, Constantin Daicoviciu, S. Donici, Gertrud Fischer din Viena, Harald Hauptmann din Istanbul, Maria Gimbutas de la Universitatea din California, Nicolae Iorga, Constantin Moisil, Paul Laptev, nepot, V. Milojcic de la Universitatea din Heidelberg, Miron Constantinescu, Ion Nestor, Lois H. Smith, de la Universitatea Harvard, S.U.A. Se mai pot studia în acest fond documente aparţinând soţiei lui Gheorghe Gr. Cantacuzino, Zoe Florica, născută Greceanu şi fiicelor Ileana şi Ioana Cantacuzino. 55. CANTACUZINO M. Constantin (Bâzu) (1905-?) ●Anii extremi: 1850-1947, 511 u.a., inventar nr. 1045, limbile: română, engleză şi franceză. Aviatorul şi inventatorul Constantin M. Cantacuzino (Bâzu) s-a născut la Bucureşti în anul 1905, din părinţii Mihai G. Cantacuzino şi Maria Rosetti Tescanu, recăsătorită după moartea lui Mihai G. Cantacuzino cu George Enescu. Acest fond cuprinde documente personale aparţinând lui Constantin M.Cantacuzino (Bâzu), (căsătorit cu Georgeta Diamandi şi Ana Diamandi cu care a avut o fiică, Maria Ioana Cantacuzino), corespondenţă referitoare la construirea avionului Tyfon, la raiduri şi mitinguri aviatice (Paris-Saigon, Londra-Capetown, Paris-New York, Paris-Bucureşti), documente rezultate din administrarea proprietăţilor, corespondenţă personală (scrisori de la Alice Sturdza, Maria Cantacuzino, George Enescu, pilotul Keisser), documente provenind de la rudele creatorului de fond: Irina Băleanu, Mihai G. Cantacuzino, Maria Cantacuzino Enescu, Ecaterina Gr. Cantacuzino, Gheorghe Gr. Cantacuzino, Nicolae Gr. Cantacuzino şi Mihai D. Sturdza.

56

Arhive personale şi familiale

56. CANTACUZINO-RÂFOV-CAZIMIR ●Anii extremi: 1871-1979, 103 u.a., inventar nr. 1693, limbile: română, franceză şi germană. În fondul familial Cantacuzino-Râfov-Cazimir au fost inventariate documente create de membrii acestei ramuri a neamului Cantacuzino. Constantin Gh. Cantacuzino a fost căsătorit cu Elena C. Mavrocordat. A avut cinci copii: Elena, căsătorită cu Ioan G. Ghica, Ion, Gheorghe, Constantin şi Marica, căsătorită cu chimistul Emil E. Cazimir, care la rândul lor au avut doi copii, Costache şi Irina, căsătorită cu Mircea Moschuna-Sion. Pentru Gheorghe C. Cantacuzino (1845-1989), care şi-a petrecut copilăria la moşia Râfov, judeţul Prahova (moştenire de la bunica Anca Râfoveanu) şi Bucureşti, matematician, ministru de Finanţe în anii 18961898, reţin atenţia notele şi un caiet de însemnări cu date biografice, scrisorile de la domnitorul Carol I şi George Murgescu, discursurile rostite în Adunarea Deputaţilor între anii 1889-1898 şi o scrisoare din 1878 (numele emitentului indescifrabil) adresată inginerului Anghel Saligny. De la Elena G. Cantacuzino (1860-<1936>) există documente din anii 1898-1946, în special corespondenţă de la copii, nepoţi şi de la mama sa, Ana Caţeleanu, de la diverse persoane (ordonată alfabetic, pe expeditori) şi de la unele bănci din Bucureşti. În ceea ce îl priveşte pe fratele acesteia, Ioan G. Cantacuzino (1888-?), inginer, remarcăm corespondenţa de la rude, unele societăţi industriale şi un istoric al relaţiilor economice cu firma „Sandoz” din Elveţia. Documentele aparţinând lui Gheorghe G. Cantacuzino, avocat, şef de cabinet la Preşedinţia Consiliului de Miniştri în anul 1917, director al Băncii „Româneşti”, sunt reprezentate de scrisori primite de la Emil Cazimir, Mitiţă Constantinescu, Dimitrie Cuclin, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Ion Ghica şi acte personale pentru anii 1871-1947. Pentru Marica E. Cazimir s-au păstrat documente din anii 19061979, mai ales, corespondenţa primită de la soţ, copii, fraţi şi ginerele său, Mircea Moschuna Sion, de la Ana Haret, Alexandru Rosetti şi membrii familiilor Băicoianu, Davila şi Odobescu. Aceleaşi categorii de documente se conservă şi pentru Emil E. Cazimir pentru anii 1920-1976 şi copiii acestuia, Costache şi Irina. Un număr mic de acte, ziare străine, un carnet cu însemnări şi corespondenţă cu prietena sa, Elena Greceanu (Băicoianu) se păstrează şi pentru Elena I. Ghica, născută Cantacuzino-Râfov.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

57

57. CANTILI George P. (1838-1908) ●Anii extremi: 1860-1934, 11 u.a., inventar nr. 2105. Din arhiva creată de George P. Cantili, doctor în drept la Paris, membru fondator al Partidului Naţional Liberal, ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice în anii 1878-1879, reţin atenţia diplomele de licenţă şi doctor în drept, precum şi brevetele de acordare a unor ordine. 58. CARADGEA ●Anii extremi: 1334-1934, 516 u.a., inventar nr. 1525, limbile: română, franceză, suedeză, turcă, poloneză, germană, slavă, latină, engleză şi greacă. Fondul arhivistic al familiei Caradgea (Caradja, Karadja), familie de origine greacă stabilită în Muntenia încă din vremea lui Matei Basarab voievod, cuprinde mai multe serii de acte: documente personale provenite de la diferiţi membri ai familiei Caradja, corespondenţa unor reprezentanţi ai acesteia, printre care Eufrosina Caradja-CapodistriaSouffi şi fiii acesteia, Constantin Jean Karadja, ministru plenipotenţiar al Turciei la Haga şi Felix Capodistria-Souffi. Separat au fost grupate documente aparţinând lui Mihalache Caradja, serdar, fiul lui Constantin, mare postelnic în vremea lui Vasile Lupu, lui Constantin Karadja, dragoman al Turciei în Suedia (17141735), precum şi cele emise de Ioan Gheorghe Caradgea, domn al Ţării Româneşti (1812-1818). La acestea se adaugă şi grupele cu scrisori primite de Aristide Karadja (1913), născut la Dresda în 1861, fiul dragomanului Constantin Karadja; de Constantin Ion Karadja, ambasador al Greciei la Paris şi Londra (1824-1861); de Constantin Ion Karadja, trimis otoman la Berlin, Hanovra şi Haga, tatăl lui Ioan Alexandru Karadja, pentru anii 18341860 (semnalăm o scrisoare de la naturalistul Alexander von Humboldt); de Ion Alexandru Karadja, ministru otoman la Stockholm, la Haga şi Berlin (mort în 1894), (1861-1894) şi de Maria Karadja (1890-1923), soţia lui Ioan Alexandru Karadja (între acestea remarcăm o scrisoare de la dramaturgul suedez, August Strindberg). Menţionăm şi documentele aparţinând lui Constantin Ion Caradja (1889-1948), istoric, membru al Academiei Române, fiul lui Ioan Alexandru Karadja (scrisori de la von Metternich Klemens şi Nicolae Iorga), precum şi pe cele ale Marcelei Karadja, Elenei Karadja (1834-1839), Despinei Karadja şi ale lui Alexandru Karadja-Grumăzeşti (1923-1924). Au fost incluse în fond schiţe şi arbori genealogici ai familiei.

58

Arhive personale şi familiale

În seria „Colecţia Caradja” au fost clasate foi de zestre, plicuri, o carte domnească de la Petru Şchiopul, scrisori de la Ion Bianu, domnul Alexandru Ghica, Victor Hugo, Alexandru şi Saşa Odobescu. Bibliografie: Crisanta Podăreanu, Fondul personal Karadja, în „Revista Arhivelor”, nr. 3, 1994, p. 299-301. 59. CARANFIL G. Nicolae (1893-?) ●Anii extremi: 1839-1944, 603 u.a., inventar nr. 765, limbile: română, franceză, engleză şi germană. Inginerul Nicolae G. Caranfil a urmat studiile superioare la GandBelgia şi la Universitatea Cambridge. A ocupat funcţii importante: director general al Societăţii Generale de Gaz şi Electricitate, al Uzinelor Comunale Bucureşti, membru în Consiliul de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Apelor, preşedintele Iaht-Clubului Regal, al Federaţiei Române de Scrimă, ministrul Aerului şi al Marinei. Fondul arhivistic cuprinde documente valoroase: studii, planuri (planul canalului navigabil Bucureşti-Argeş-Dunăre), schiţe, memorii, proiecte de legi, fotografii cu referire la activitatea de inginerie şi creaţie a lui Nicolae Caranfil, la cea de conducător de întreprinderi, precum şi corespondenţă particulară şi de familie, primită de la mama sa, Maria, soţia sa, Eufrosina şi fiul său, Andrei, pentru anii 1890-1944. Prezintă un interes deosebit materialele documentare referitoare la construirea aeroporturilor din Timişoara, Cluj, Oradea, Craiova, Satu Mare, situaţia societăţilor I.A.R. Braşov, LARES-Liniile Aeriene Române, exploatate de stat, precum şi cele păstrate de la George Atanase Caranfil, tatăl lui George Caranfil, care a avut un rol important în dezvoltarea relaţiilor comerciale ale României cu Franţa şi înfiinţarea Societăţii de Navigaţie pe Dunăre şi Prut. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 152-154. 60. CARP P. Petre (1837-1918) ●Anii extremi: 1828-1933, 158 u.a., inventar nr. 1119, limbile: română, franceză şi germană. Petre P. Carp, membru al unei vechi familii de boieri moldoveni, a urmat Facultatea de Litere şi cea de Drept la Berlin. A avut o

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

59

fructuoasă carieră politică, a fost ministrul Cultelor, de Externe, de Finanţe şi prim-ministru, filo-german convins, a rămas în Bucureşti în timpul primului război mondial. Materialul documentar provenit de la familia Carp este fragmentar şi eterogen. Astfel, s-au păstrat acte ale spătarului Niculai I. Carp, de la stolnicul Petre Carp şi Smaranda Carp, părinţii lui Petre P. Carp. De asemenea, regăsim în fond documente referitoare la administrarea proprietăţilor familiei şi corespondenţă personală (schimburi de scrisori dintre fraţii Neculai şi Petre P. Carp, scrisori de la Smaranda Carp, mama lui Petre P. Carp şi primite de acesta de la I. Radowitz, ataşat la Constantinopol şi Gheorghe Costa-Foru). Deosebit de importante, pentru istoria României, sunt documentele din seria a treia, ce oglindesc situaţia Principatelor Române înainte de Unirea de la 1859, procesul de reorganizare administrativă şi politică, alegerile pentru divanurile ad-hoc. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 155-156. 61. CASTRIŞOAIA Safta ●Anii extremi: 1850-1883, 33 u.a., inventar nr. 609. Documentele fondului Safta Castrişoaia au, în general, un conţinut economic, se referă la administrarea averii acesteia de către epitropia constituită după moartea Saftei Castrişoaia. Ca genuri de documente întâlnim condici cu jurnale ale epitropilor „Casei Castrişoaia”, acte justificative pentru veniturile şi cheltuielile casei, contracte de arendare a moşiilor Călineşti şi Slătineanca, judeţul Muscel, Măgura din Buzău, Părul Rotund şi Plosca de Jos din Teleorman, Grosu şi Guruieni din judeţul Vlaşca. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 157. 62. CATARGI ●Anii extremi: 1844-1958, 40 u.a., inventar nr. 1628, limbile: română şi franceză. În fondul familial Catargi au fost grupate scrisori aparţinând lui Lascăr Catargi (1823-1899), om politic conservator, preşedinte al Consiliului de Miniştri, corespondenţa Elenei Catargi (1906-1913), soţia

60

Arhive personale şi familiale

lui Lascăr Catargi, acte personale şi scrisori ale fiicelor acestora, Elena şi Margareta Catargi (1876-1958), ale lui Henry Catargi, precum şi scrisori ale lui George Valentin Bibescu, Mariei Cantacuzino şi Mariei Mavrocordat. 63. CAZIMIR ●Anii extremi: 1696-1970, 54 u.a., inventar nr. 1629, limbile: română, germană şi franceză. Familia Cazimir (Kazimir) provine dintr-o veche familie boierească originară din Polonia, unii dintre membrii acesteia au emigrat în Moldova în vremea lui Eustratie Dabija voievod (1622). Safta, fiica lui Costache Cazimir a fost căsătorită cu stolnicul Constantin Kogălniceanu (străbunii lui Mihail Kogălniceanu). Teodor Cazimir, colonel, a fost căsătorit cu Elena, sora lui Mihail Kogălniceanu, decedată la Paris în 1849, din această căsătorie au rezultat doi copii, Neculai şi Emil. Cel din urmă a fost căsătorit cu Maria Vârnav-Liteanu, de la care a avut trei copii: Elena, Alexandru şi Emil. În fondul familial Cazimir sunt ordonate documente provenind de la colonelul Teodor Cazimir (1839-1878), Neculai Cazimir (1856-1866), doctor în ştiinţe juridice la Heidelberg, Emil T. Cazimir, lt. colonel (1858-1918), precum şi de la fraţii Elena, Alexandru şi Emil E. Cazimir, inginer chimist (1886-1970). 64 CĂLINESCU Armand (1893-1939) ●Anii extremi 1905-1948, 29 u.a., inventar nr. 1692, limbile: română, franceză şi latină. Din arhiva creată de Armand Călinescu, om politic, unul dintre membrii marcanţi ai Partidului Naţional Ţărănesc, prim-ministru, asasinat de legionari în septembrie 1939, s-au păstrat puţine documente. Unele dintre ele sunt acte personale: ordine, brevete şi distincţii primite de Armand Călinescu de la şefi de state şi organisme internaţionale. Se adaugă corespondenţa relativă la Adela Călinescu, născută Baranga, la naşterea lui Barbu (fiul lui Armand şi al Adelei Călinescu) şi diferite registre privind moşia Ciupa din judeţul Argeş. În copie xerox, se păstreză memoriile lui Armand Călinescu. 65. CĂLUGĂRU Ion (1902-1956) ●Anii extremi: 1920-1972, 100 u.a., inventar nr. 1630. Scriitorul Ion Călugăru, pe numele adevărat Croitoru Buium a Ţiprei, s-a născut la Dorohoi, în anul 1902. Cea mai mare parte a documentelor incluse în fond ilustrează

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

61

activitatea de prozator, dramaturg şi publicist a lui Ion Călugăru: manuscrise originale şi copii ale lucrărilor literare, jurnale şi note, referate şi articole. Corespondenţa creatorului fondului a fost ordonată alfabetic, menţionăm scrisorile primite de la Camil Baltazar, Eusebiu Camilar, Oscar Walter Cisek, Henri de Kerielis, membru în Camera Deputaţilor din Franţa, Cezar Petrescu, Mihail Sadoveanu, Mihail Sebastian, Leonte Răutu, Ilarie Voronca, Perpessicius. Semnalăm, de asemenea, existenţa unei scrisori de la Martha Bibescu către Preşedinţia Consiliului de Miniştri şi copia unui ordin al Cabinetului Militar Ion Antonescu din anul 1944, referitor la trecerile frauduloase peste frontieră ale evreilor din Ungaria în România. 66. CÂMPINEANU ●Anii extremi: 1848-1919, 117 u.a., inventar nr. 1219, limbile: română şi franceză. Câmpinenii, veche familie munteană, au dat doi reprezentanţi de seamă pentru istoria României: colonelul Ion Câmpineanu (1798-1863), participant la Revoluţia de la 1848 şi pe fiul său mai mare, Ion Câmpineanu (1841-1888), căsătorit cu Irina Bellu (Bellio), lider al Partidului Naţional Liberal, ministru de Justiţie, de Externe şi guvernator al Băncii Naţionale a României. Pentru Ion Câmpineanu, fostul ministru liberal, Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale deţine un număr important de scrisori primite de la Alecu Balş, Basarab Brâncoveanu, N. Bălăceanu, Constantin Bellio, George Bibescu, Dimitrie Brătianu, Ion C. Brătianu, G. Cantacuzino, E. Costinescu, Nicolae Creţulescu, Fréderic Debains, consul al Franţei la Bucureşti, T. G. Djuvara, <Nicolae> Fleva, Dimitrie Ghica, A. G. Golescu, mitropolitul Moldovei, Iosif, Ion Kalinderu, Mihail Kogălniceanu, V. Liteanu, M. Mitilineu, Alexandru Papiu-Ilarian, Petru conte de Roma, Dimitrie Sturdza, Eliza Ştirbei, Elica Ştirbei, Grigore Tocilescu, G. Tornielli, N. Voinov şi trimise soţiei, Irina. De la Irina Câmpineanu menţionăm scrisorile primite de la Alexandru şi Martha Beldiman, avocatul A. C. Constantinescu, T. G. Djuvara şi G. Roznovanu. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 160-162.

62

Arhive personale şi familiale

67. CERNAT Alexandru (1828-1893) ●Anii extremi: 1774-1928, 168 u.a., inventar nr. 1135, limbile: română şi franceză. Alexandru Cernat, născut la Galaţi în anul 1828, personalitate marcantă a istoriei României, este cunoscut ca general, ministru de război şi comandant al Armatei Române de Operaţii în timpul Războiului pentru Independenţă. La grupa documente de familie şi personale au fost incluse actele de proprietate ale familiei Cernat pentru moşiile: Miceşti, Purcăreni, Ruginoasa, Movila Turcului, Gura Vadului, imobilele din Galaţi şi Bucureşti, actele de numire în diferite funcţii, de acordare a decoraţiilor şi ordinelor, precum şi certificate de deces. Documentele rezultate din activitatea de militar a lui Alexandru Cernat – ordine, instrucţiuni, dispoziţiuni, corespondenţă, amintirile generalului (1877-1878) – se referă în principal la desfăşurarea Războiului pentru Independenţă şi anume la bombardarea Islazului, retragerea inamicului la Nicopole, evacuarea Vidinului, victoria de la Plevna, starea sanitară a trupelor, efectivele şi armamentul armatei turce. Corespondenţa a fost ordonată pe criteriul oficial şi de familie. Astfel, pot fi studiate scrisori primite de la generalul Ştefan Fălcoianu, colonelul Pastia, M. Kogălniceanu, C. A. Rosetti, Gh. Lapedatu, precum şi cele de la soţia sa, Sevastia, născută Budişteanu, de la copii şi alte rude. La cele semnalate se adaugă fotografiile generalului Alexandru Cernat, prietenilor şi familiei Cernat. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 158-159. 68. CHEMALE Anton ●Anii extremi: 1914-1949, 8 u.a., inventar nr. 1758. Fondul arhivistic creat de Anton Chemale, de profesie avocat, conţine scrisori de la Nicolae Iorga şi trimise de Ion Pelivan lui Teofil Iancu. De asemenea, cuprinde Actul constitutiv al Institutului de Studii Sud-Est Europene. 69. CIHOVSCHI Alexandru ●Anii extremi: 1890-1929, 28 u.a., inventar nr. 1768. Fondul este constituit din brevete de înaintare în grade militare, de acordare a unor ordine militare lui Alexandru Cihovschi, printre care şi ordinul „Steaua României”, conferit pentru destoinicia cu care a condus

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

63

Regimentul 8 Călăraşi în luptele din anul 1917 şi de autorizare a purtării unor ordine străine. 70. CIUGUREANU Daniil ●Anii exremi: 1902-1949, 3 u.a., inventar nr. 2227, limbile: română şi rusă. Daniil Ciugureanu, preot şi absolvent al Facultăţii de Medicină din Kiev, este cunoscut ca susţinător al unirii Basarabiei cu România, a fost deputat în Sfatul Ţării, ministru şi parlamentar. Cele trei unităţi arhivistice sunt singurele recuperate din locuinţa lui Daniil Ciugureanu, multe documente importante, printre care şi corespondenţa cu Winston Churchill, s-au distrus. Dintre documentele păstrate reţin atenţia notele telefonice referitoare la Basarabia (1917-1918) şi fotografiile unor personalităţi politice (1934-1938). 71. COANDĂ Henri (1886-1972) ●Anii extremi: 1925-1968, 9 u.a., inventar nr. 1674, limbile: română şi franceză. Din activitatea lui Henri Coandă, inginer român, om de ştiinţă, academician şi inventator s-au păstrat puţine documente la Arhivele Naţionale. Menţionăm existenţa corespondenţei purtate cu inginerul Constantin Gheorghiu în scopul editării de către acesta a unor lucrări de istorie a aviaţiei. 72. CONSTANTINESCU Ion (1903-?) ●Anii extremi: 1939-1947, 7 u.a., inventar nr. 1527. Din arhiva lui Ion Constantinescu, teolog, director al revistei „Slova Ortodoxă”, semnalăm manuscrisul unor însemnări despre personalitatea şi opera lui Tudor Arghezi. 73. CONSTANTINESCU Miron (1917-1974) ●Anii extremi: 1911-1975, 41 u.a., inventar nr. 1528, limbile: română, franceză, engleză şi germană. Miron Constantinescu, licenţiat şi doctor în filosofie, profesor universitar, director al Institutului de Cercetări Economice al Academiei R. P. R., deputat al Marii Adunări Naţionale, a desfăşurat o intensă activitate didactică, ştiinţifică şi politică. Dintre documentele conservate în fond menţionăm acte personale, ordine de numire în funcţii didactice, comunicări ştiinţifice, articole, diferite cuvântări ţinute la plenare ale C.C. al Partidului Comunist

64

Arhive personale şi familiale

Român, corespondenţă relativă la congrese şi întruniri internaţionale, memoriile lui Alexandru Vaida-Voevod (1906-1917), vizita unei delegaţii a Partidului Comunist Român în Elveţia şi o rolă cu filmul „Excursie în Macedonia” (1911). 74. CORBU C. Adrian (1901-?) ●Anii extremi: 1914-1970, 207 u.a., inventar nr. 1831. Adrian C. Corbu, doctor în drept la Paris şi pictor scenograf, a contribuit la crearea şi dezvoltarea Organizaţiei Naţionale de Turism, în special a birourilor de la Paris, Berlin, Varşovia şi Praga. După anul 1955 a lucrat la Cabinetul de stampe al Bibliotecii Academiei Române. Cea mai mare parte a documentelor din fond, rapoarte, note de serviciu, planuri şi itinerarii pentru excursii, acte constitutive şi statute ale societăţii de turism „România”, legi şi proiecte de legi, se referă la organizarea turismului în România, Federaţia Societăţilor de Turism din România, reorganizarea turismului în Bucovina, înfiinţarea Oficiului Naţional al Cinematografiei şi la activitatea O. N. T. (1936-1944). În acest fond arhivistic au fost incluse schiţe şi acuarele originale ale creatorului fondului, reproduceri ale operelor unor pictori străini, corespondenţă privind omologarea aparatului de mărit foto alb-negru, inovat de Adrian C. Corbu în colaborare cu inginerul Ion Constantinescu şi documente referitoare la agronomul Constantin I. Corbu, tatăl lui Adrian Corbu. 75. COSTACHE ●Anii extremi: 1865-1941, 25 u.a., inventar. nr. 1529. Fondul arhivistic al familiei Costache a fost creat de Nicolae (Niki) Costache (1888-?), fiul lui Lupu Costache şi al Clemenţei JuvaraCostache, prefect de Argeş, şef de cabinet în Ministerul de Interne şi de soţia acestuia, Florica, născută Rosetti. Dintre documente reţin atenţia scrisorile lui Lupu Costache şi Nicolae Lupu Costache, primite de la Cella Delevrancea, Constantin Meissner, N. Missir şi cărţile poştale primite de Florica Costache. 76. COSTESCU George (1881-?) ●Anii extremi: 1865-1969, 21 u.a., inventar nr. 1526. George Costescu, avocat, poet şi ziarist, a scris articole despre începuturile aviaţiei, turismului şi automobilismului în România, a publicat lucrări de psihologie şi istorie. În fond se regăsesc manuscrise ale lucrărilor lui George Costescu, comunicări la radio, proiecte de lege şi regulamente pentru organizarea

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

65

educaţiei fizice a naţiunii, actele constitutive şi de organizare a administraţiei Epitropiei Bisericii Colentina, aşezământul Ghica Voievod (1833-1918). 77. CRAINIC Nichifor (1889-1972) ●Anii extremi: 1930-1964, 15 u.a., inventar nr. 2302. Nichifor Crainic (pseudonim al lui Ion Dobre), poet şi eseist, membru al Academiei Române, s-a născut la Bulbucata, judeţul Giurgiu. A urmat seminarul teologic, iar la Universitatea din Bucureşti şi cea din Viena a studiat filosofia şi teologia, a fost directorul revistei „Gândirea”, a colaborat la revistele „Ramuri”, „Neamul Românesc”, „Curentul” şi „Viaţa Românească”. A fost profesor universitar la Chişinău şi Bucureşti, deputat, iar în anul 1941 ministrul Propagandei Naţionale. În anul 1947 a fost arestat şi închis la Aiud, de unde va fi eliberat în 1962. În fondul personal Nichifor Crainic sunt inventariate memoriile sale Zile albe, zile negre - amintiri din viaţa mea, 1889-1947, articole şi versuri în manuscris, însemnări despre mişcarea legionară. Bibliografie: Nedic Lemnaru, Zile albe, zile negre, Bucureşti, 1991, 389 p. 78. CREMER Isidor ●Anii extremi: 1901-1955, 5 u.a., inventar nr. 1694. Isidor Cremer a fost redactor al ziarului „Vreme Nouă”, organ al Frontului Naţional Democrat din Vaslui. Semnalăm existenţa în fondul personal Isidor Cremer a unor referate semnate de Alexandru Vlahuţă, angajat al Casei Şcoalelor şi a unei scrisori de la Cezar Petrescu. 79. CREŢULESCU ●Anii extremi: 1644-1968, 1592 u.a., inventar nr. 1839, limbile: română, franceză, rusă, greacă, germană, engleză ş.a. Documentele ce au intrat în fondul Creţulescu aparţin familiilor înrudite Creţulescu, Lahovari, Arsachi, Plagino, Slătineanu şi Rudeanu. Cea mai mare parte dintre acestea aparţin membrilor familiilor Creţulescu şi Lahovari. Alexandru Creţulescu (1779-?), mare postelnic şi mare vornic de poliţie, soţia lui Anica Câmpineanu şi copiii lor Scarlat, Constantin, Dimitrie, Nicolae, Ralu, Smaranda, Lina, Maria, Zinca Dudescu şi Alexandrina Irimescu au creat numeroase şi importante documente.

66

Arhive personale şi familiale

Pentru Nicolae Creţulescu (1812-1900), medic, fruntaş al Revoluţiei de la 1848, ministru şi prim-ministru există documente din anii 1837-1944, pentru soţia acestuia Sofia Creţulescu documentele acoperă anii 1854-1913. Pentru ceilalţi fraţi Creţulescu, înscrierile au fost create astfel: Smaranda (pentru anii 1850-1904), Alexandrina Irimescu (în perioada 1846-1869), Constantin (pentru anii 1862-1882), Dimitrie (în perioada 1859-1884) şi Scarlat-Carol (în perioada 1837-1874), iar pentru alte rude ale familiei actele acoperă anii 1787-1900. Documentele familiei Arsachi, reprezentată prin Apostol, Gheorghe şi Elena Arsachi (Mănescu), au fost emise între anii 1746-1940. Familia Lahovari, de asemenea, veche familie de boieri greci, venită în Ţara Românească, este reprezentată de Emanoil Lahovari, preşedinte al Curţii Apelative Civile din Bucureşti la 1862, căsătorit cu Olimpia Arsachi, fiica medicului Apostol Arsachi şi de copiii acestora: George, Alexandru, Maria, Grigore şi Zoe. Alexandru Emanoil Lahovari (1855-?), ministrul României la Roma, Constantinopol, Viena şi Paris, a fost căsătorit cu Ana, fiica medicului Nicolae Creţulescu, cu care a avut şase copii: Nicolae, AnaMaria, Maria-Nicole, căsătorită Plagino, Maria Sofia-Micutza, căsătorită Panaitescu, Tatiana, căsătorită Rudeanu şi Alexandra-Pici, căsătorită Slătineanu. Documentele pentru aceştia, inclusiv pentru George Al. Plagino, acoperă anii 1830-1968. Familia Slătineanu este cunoscută prin membrii săi: Smaranda, Iordache şi Alexandru, Alexandru Al., Barbu Al., Alexandra B., născută Lahovari şi Nicolae Al. Slătineanu şi prin alte rude ale familiilor Creţulescu şi Lahovari, documentele pentru aceştia acoperă anii <1814>-1944. Marea cantitate de documente ordonate în acest fond nu ne-a permis să descriem seria „corespondenţă”, organizată pentru aproape toţi membrii acestor familii, aşa cum am procedat pentru arhivele familiale şi personale de mai mică întindere. Menţionăm şi faptul că au fost ordonate în această arhivă numeroase documente referitoare la administrarea şi exploatarea moşiilor, precum şi manuscrise şi acte achiziţionate de familiile amintite mai sus. 80. CRISTEA Miron (1868-1939) ●Anii extremi: 1866-1975, 50 u.a., inventar nr. 1662, limbile: română, franceză, germană, engleză şi poloneză. Miron Cristea, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române a fost membru al regenţei regale (1927-1930) şi prim-ministru în anul 1938.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

67

În fond au fost incluse documente privind activitatea lui Elie Cristea ca episcop al Caransebeşului şi ca participant la Unirea de la 1918, scrisori primite de Miron Cristea de la Mihai G. Cantacuzino, mareşalul Palatului Regal, regele Carol II, A. C. Cuza, regele Ferdinand, Octavian Goga, Nicolae Iorga, Ion Mihalache; circulare adresate clerului şi poporului, pastorale şi cuvântări; comunicate, referate, rapoarte şi discursuri rezultate din activitatea de prim-ministru a lui Miron Cristea; imnul patriarhal compus de Gheorghe Cucu, imnul încoronării regelui Ferdinand şi a reginei Maria, cu text al patriarhului; manuscrisele unor studii; condici de audienţe, indicii acestora şi fotografii. Bibliografie: Crisanta Podăreanu, Fondul personal Miron Cristea, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1992, p. 93-97. 81. CUMPĂNAŞU I. Dumitru ●Anii extremi: 1469-1913, 215 u.a., inventar nr. 1442, limbile: română, slavonă, rusă şi turcă. Problematica principală ilustrată de fondul de documente este obştea moşnenilor din Grădiştea, judeţul Vâlcea. Astfel, au fost ordonate cronologic danii şi porunci domneşti, contracte de vânzare-cumpărare, arendare, schimb de moşii şi împrumuturi, scutiri de dări, foi de zestre şi acte de proprietate aparţinând unor membrii ai familiei Cumpănaşu. 82. CUŢARIDA ●Anii extremi: 1911-1942, 21 u.a., inventar nr. 1631. În fondul familiei Cuţarida au fost incluse un studiu genealogic asupra familiei, mai multe scrisori primite de Radu Cuţarida, însărcinat cu afaceri în Egipt, de la principesa Ileana, principele Nicolae, membrii familiei, precum şi scrisori ale Marthei Bibescu adresate Anei Cuţarida. 83. CUZA Alexandru C. (1857-1946) ●Anii extremi: 1880-1948, 126 u.a., inventar nr. 1139, limbile: română, franceză, germană, engleză şi italiană. Alexandru C. Cuza, profesor universitar de economie politică la Iaşi, om politic şi publicist, a fost unul dintre întemeietorii Partidului Naţional Democrat şi ai Ligii Apărării Naţional Creştine (L.A.N.C.). A fost ministru de stat la Ministerul Muncii, în timpul guvernului Octavian Goga (decembrie 1937 - februarie 1938). Materialul documentar provenit de la Alexandru C. Cuza a fost ordonat în trei grupe, dintre acestea, seria actelor rezultate din activitatea

68

Arhive personale şi familiale

politică şi corespondenţa prezintă un interes deosebit. Procesele-verbale ale unor şedinţe ale Partidului Naţional Democrat şi L.A.N.C., corespondenţa cu şefii comitetelor judeţene L.A.N.C., telegramele, cupurile de ziare, discursurile lui Alexandru C. Cuza reflectă activitatea politică desfăşurată de creatorul fondului arhivistic. Dintre scrisorile primite de Alexandru C. Cuza le menţionăm pe cele de la Corneliu Zelea Codreanu, A. C. Cusin, Ion Delateişani, Mircea Djuvara, Octavian Goga, V. Grămadă, Nae Ionescu, Nicolae Iorga, Ion Kalinderu, Constantin Kiriţescu, Ion Moţa, Alexandru Tzigara-Samurcaş şi A. D. Xenopol. 84. CUZA Alexandru Ioan (1820-1873) ●Anii extremi: 1839-1866, 61 u.a., inventar nr. 1140, limbile: română, franceză, germană şi turcă. Alexandru Ioan Cuza, primul domn al Principatelor Unite şi domnitor al României, mare patriot şi om politic, este cunoscut ca promotor al unor schimbări de fond în planul vieţii interne şi externe a României, stat modern, ce păşea sigur pe drumul independenţei naţionale. Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale a constituit pentru această mare personalitate a României o colecţie de documente. Dintre documentele colecţiei, reţin atenţia cele câteva note, apeluri şi cupuri din ziare privind lucrările Comitetului pentru Unire din districtul Buzău şi ale Comitetului Central al Unirii din Bucureşti, precum şi corespondenţă oficială referitoare la problema insulelor Dunării, la tariful vamal al Porţii Otomane şi la conflictele de frontieră. Un loc aparte în cadrul colecţiei îl au scrisorile primite de Alexandru Ioan Cuza de la Iancu Alexandru, agentul Principatelor Unite la Paris, Alexandrina Cantacuzino, A. Cantacuzino, Elena Cuza (Rosetti), Nicolae Giers, consulul Rusiei la Bucureşti, Ion Gr. Ghica, Victor Place, M. Suţu şi Eduard Thouvenel, ministru de Externe al Franţei. Menţionăm, de asemenea, existenţa a două scrisori adresate de Mihail Kogălniceanu lui Manuel Kostaki, a diplomelor de încetăţenire acordate de Alexandru Ioan Cuza unor locuitori din Principate, precum şi cererile inginerilor francezi F. Henry şi E. Foucaul pentru obţinerea dreptului de prospectare geologică şi concesionări de terenuri petrolifere. ◊ Vezi şi: colecţia „Achiziţii Noi”, inventar nr. 121, 127. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

69

în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 163-165. 85. DAMASCHIN Maria ●Anii extremi: 1819-1972, 33 u.a., inventar nr. 1832, limbile: română, franceză, latină şi germană. Fondul personal Maria Damaschin este format, în mare parte, din fotocopiile unor scrisori, apeluri, memorii şi fotografii, referitoare la anul revoluţionar 1821, activitatea Ligii Drepturilor Omului din România (date despre Elena Văcărescu, membră a Federaţiei Internaţionale a Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului) şi Congresul Mondial al Luptei contra Războiului Imperialist. Dintre scrisorile existente în fond menţionăm pe cele adresate de Ecaterina Arbore, Petre Constantinescu-Iaşi, Constantin Dobrogeanu Gherea, Ion Pas, Victor Ion Popa şi Emil Vârtosu lui Gheorghe CostaForu, secretar general al Ligii Drepturilor Omului din România. Una din fotografiile incluse în fond îl reprezintă pe Henri Coandă în anul 1972. 86. DARCLÉE Hariclea (1860-1939) ●Anii extremi: 1835-1939, 119 u.a., inventar nr. 1063, limbile: română, franceză, italiană. Artista lirică română Hariclea Darclée s-a născut la Brăila, din părinţii Ion Haricli şi Maria Aslan, a studiat canto cu profesoara La Kerré la Bucureşti şi apoi la Paris. S-a căsătorit cu Iorgu Hartulari, erou al Războiului de Independenţă, cu care a avut un fiu Ion, compozitor. Fondul cuprinde documente aparţinând Haricleei Darclée, unor rude şi prieteni cu care a stabilit legături în decursul vieţii. Menţionăm corespondenţa purtată de Hariclea Darclée cu Eugen Aslan (văr), Aristide Blank, Alexandru Catargi, Coco, fiul artistei, Trandafir Djuvara, ministru plenipotenţiar la Paris, Nicolae Fleva, Iorgu Hartulari, Take Ionescu, generalul Jaques Lahovari, N. Mavrocordat, Alexandru Marghiloman, Nathaly Paciurea, cumnată, avocatul Victor Raţiu, soţii Sihleanu, I. Tanoviceanu şi Elena Văcărescu. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 166-169. 87. DAVIDESCU Şt. Nicolae (?-1941) ●Anii extremi: 1871-1941, 7 u.a., inventar nr. 1749. De la avocatul, procurorul şi judecătorul Nicolae Şt. Davidescu sau arhivat decizii de numire ale acestuia în funcţia de judecător la

70

Arhive personale şi familiale

tribunalele din Brăila, Galaţi şi un istoric al Şcolii Centrale de Fete din Bucureşti. 88. DAVILA ●Anii extremi: 1852-1949, 41 u.a., inventar nr. 1615, limbile: română şi franceză. Carol Davila, medic de origine franceză, s-a stabilit în Ţara Românească în anul 1853, aici s-a căsătorit cu Anica Racoviţă Davila, cu care a avut doi copii, Elena şi Alexandru. Familia Davila s-a înrudit prin căsătorii cu familiile Golescu şi Racoviţă. Medicul Carol Davila este cunoscut, în special, pentru activitatea intensă depusă la înfiinţarea Serviciului Sanitar al Armatei. Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale păstrează în acest fond câteva scrisori primite de Carol Davila de la profesori şi medici din Franţa, acte aparţinând Elenei Davila-Perticari, piese de teatru şi scrisori aparţinând lui Alexandru Davila, corespondenţa lui Carol A. Davila, ministru plenipotenţiar la Washington. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Argeş. 89. DIAMANDI Constantin (1880-1931) ●Anii extremi: 1863-1930, 416 u.a., inventar nr. 1530, limbile: română, franceză şi engleză. Diplomatul Constantin Diamandi s-a născut la Bârlad în anul 1880, a urmat studii de drept la Paris. A fost ministru plenipotenţiar la Paris, semnatar din partea României al mai multor documente internaţionale, doctor Honoris Causa al Universităţilor din Toulouse şi Lille. O mare parte dintre documentele fondului: rapoarte, telegrame, discursuri, alocuţiuni reflectă intensa activitate de diplomat a lui Constantin Diamandi. La acestea se adaugă manuscrise ale lucrărilor şi articolelor diplomatului român, precum şi corespondenţa acestuia cu Constantin Argetoianu, Alexandru Averescu, Martha Bibescu, Raoul V. Bossy, Ion I. C. Brătianu, Vintilă Brătianu, George Budişteanu, George Buzdugan, A. C. Cuza, I. G. Duca, Iancu Flondor, Constantin C. Giurescu, Dimitrie Gusti, Alexandru Lapedatu, G. G. Mironescu, Raymond Poincaré, preşedintele Franţei, generalul Constantin Prezan, Barbu Ştirbei, Gheorghe Tătărescu, Nicolae Titulescu, Elena Văcărescu şi Arthur Văitoianu. Bibliografie: Crisanta Podăreanu, Fondul personal Constantin Diamandi, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1994, p. 123-127.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

71

90. DIMA-DRĂGAN Corneliu (1936-1985) ●Anii extremi: 1936-1985, 86 u. a., inventar nr. 2102, limbile: română, engleză, franceză, germană, italiană şi spaniolă. Corneliu Dima-Drăgan s-a născut în anul 1936 la Bacău, a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti, a fost lector şi asistent universitar, a publicat lucrări şi studii. In anul 1979 a emigrat în Canada, unde şi-a continuat activitatea publicistică. Fondul personal cuprinde lucrări, studii, articole şi comunicări aparţinând lui Corneliu Dima-Drăgan şi altor autori. La acestea se adaugă un bogat material documentar format din fişe bibliografice, însemnări, fotocopii ale unor cărţi şi documente vechi, corespondenţă, precum şi statutul Societăţii Canadiene pentru Studii Româneşti. 91. DINU Paul ●Anii extremi: 1935-1939, 9 u.a., inventar nr. 1695. Din activitatea desfăşurată de Paul Dinu s-au conservat în depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice Centrale manuscrise cu poezii, carnete cu însemnări zilnice pentru anii 1937-1939, cînd a fost închis la Penitenciarul Central Craiova, din cauza activităţii legionare, precum şi scrisori personale. 92. DJUVARA ●Anii extremi: 1861-1966, 506 u.a., inventar nr. 1220, limbile: română, franceză şi latină. În fondul familial Djuvara au fost incluse documente ce reflectă viaţa şi activitatea diplomatului Trandafir Djuvara (1856-1935), născut la Brăila, secretar de legaţie la Bruxelles, însărcinat cu afaceri la Belgrad, consul general la Sofia şi a fiului acestuia, Radu Djuvara (1881-1968), consilier de legaţie la Londra, ministru la Washington şi la Berlin, ambasador la Atena, a demisionat în timpul regimului Antonescu şi s-a pensionat în anul 1941. Remarcăm bogata corespondenţă aparţinând reprezentanţilor familiei Djuvara, ce cuprinde ample referiri la activitatea diplomatică şi viaţa personală a acestora: scrisori de la Maria Chabadian, mama lui Trandafir Djuvara, (informaţii despre Războiul pentru Independenţă), de la Vasile Alecsandri, Martha Bibescu, Raoul V. Bossy, Petre P. Carp, George Creţeanu, Alexandru Djuvara, Take Ionescu, Dimitrie Ghica, ministru de Externe, contesa Nauteuil-Halgouet, Alexandru Emanoil Lahovari, ministrul României la Roma şi Duiliu Zamfirescu. De asemenea, au fost clasate în fond memorii, note, rapoarte,

72

Arhive personale şi familiale

cupuri de ziare şi discursuri ce reflectă politica externă a României şi tabele cu membrii corpului diplomatic. 93. DOBRESCU Ion ●Anii extremi: 1920-1968, 11 u.a., inventar nr. 2307, limbile: română, rusă şi greacă. De la Ion Dobrescu, cartograf şi arhivist la Direcţia Generală a Arhivelor Statului s-au păstrat puţine documente, dintre acestea amintim: hărţi şi nomenclatoare pentru hărţi, note, transcrieri de documente şi planşe ale unor documente greceşti. 94. DOGARU Ion ●Anii extremi: 1960-1967, 6 u.a., inventar nr. 2068. Farmacistul Ion Dogaru a activat în cadrul Oficiului Farmaceutic al Capitalei, împreună cu alţi colegi, a propus spre omologare articole şi aparate farmaceutice. Dosarele de inovaţii au fost respinse, produsele existând deja în industria farmaceutică, dar au fost donate Arhivelor Naţionale pentru studiu şi astfel s-a constituit fondul personal. 95. DRĂGHICESCU Dumitru (1875-1945) ●Anii extremi: 1890-1989, 8 u.a., inventar nr. 2278. Dumitru Drăghicescu, sociolog, doctor în filosofie la Paris, s-a născut în comuna Zăvoeni, judeţul Vâlcea. În anul 1917 a încercat să organizeze o legiune de prizonieri transilvăneni, apoi a înfiinţat Comitetul Naţional Român de la Paris şi revista „Transilvania”. A fost un antifascist convins şi în 1940 a devenit membru al asociaţiei secrete „Ardealul”, care a luat atitudine împotriva Dictatului de la Viena. Deşi fondul este extrem de redus cantitativ, merită semnalate documentele personale, lucrările şi articolele lui Dumitru Drăghicescu, ale lui Amadeus Bădescu despre societatea „Ardealul” şi manuscrisul monografiei localităţii Copăceni, judeţul Vâlcea, elaborată de Vasile Veţeleanu. 96. DRĂGHICI Al. George (1858-?) ●Anii extremi: 1878-1927, 22 u.a., inventar nr. 1531, limbile: română, franceză şi germană. George Al. Drăghici, procuror general la Curtea de Apel din Bucureşti, s-a născut în anul 1858, în localitatea Găşteni, judeţul Bacău. Fondul arhivistic creat de acesta cuprinde câteva documente personale şi corespondenţă primită de la Iuliu Coroianu (în legătură cu procesul pentru pădurile de la Topliţa), Iuliu Maniu şi Iuliu Pordea.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

73

97. DUCA Ion Gheorghe (1879-1933) ●Anii extremi: 1887-1945, 361 u.a., inventar nr. 1443, limbile: română, franceză, engleză şi germană. I. G. Duca, unul dintre marii politicieni ai României este cunoscut ca preşedinte al Partidului Naţional Liberal, deputat, ministru şi prim-ministru (noiembrie-decembrie 1933). A fost asasinat de legionari la 29 decembrie 1933. Un loc important în cadrul fondului personal îl ocupă documentele rezultate din activitatea politică a lui I. G. Duca: discursuri, rapoarte, ordine circulare, manifeste, moţiuni, precum şi manuscrisele lucrărilor acestuia. Corespondenţa personală şi politică purtată de I. G. Duca cu diferite personalităţi, reprezintă o importantă sursă pentru cunoaşterea vieţii acestuia. Semnalăm scrisorile primite de la: Alexandrina Cantacuzino, Luigi Cazzavillan, Cecilia Cruţescu Storck, Cella Delavrancea, Robert de Flers, ministru plenipotenţiar al Franţei în România, membrii ai familiei Ghica, Radu N. Mandrea, avocat şi prieten, Mihail Seulescu, Constantin Stere, Nicolae Titulescu, Maria Ventura. La fel de valoroase sunt şi scrisorile adresate Nadiei Duca, soţia lui I. G. Duca. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Dolj. Bibliografie: Crisanta Podăreanu, Fondul personal I. G. Duca, în „Revista Arhivelor”, nr. 3, 1993, p. 342-347. 98. DUDU Velicu (1905-?) ●Anii extremi: 1709; 1846-1977, 1481 u.a., inventar nr. 1617, limbile: română, franceză, engleză, germană, latină, poloneză şi rusă. Velicu Dudu s-a născut în comuna Ciocăneşti, judeţul Ilfov, a urmat cursurile Facultăţii de Teologie a Universităţii „Jozef Pilsudski” din Varşovia şi studii de specializare la Facultatea de Teologie RomanoCatolică din Strasbourg. Întreaga activitate profesională şi-a desfăşurat-o în domeniul cultelor religioase, ocupând diferite funcţii: secretar particular al patriarhului Miron Cristea, secretar la cabinetul patriarhului Nicodim Munteanu, şef de secţie la Centrul Eparhial Iaşi, cântăreţ bisericesc la unele parohii din Bucureşti şi Ilfov, şef al Serviciului relaţii externe bisericeşti din cadrul Patriarhiei Române. În anii 1951-1956 a fost deţinut în închisoare. A scris numeroase studii şi lucrări, a copiat şi transcris condici de

74

Arhive personale şi familiale

documente şi registre, a tradus opere din literatura universală. Velicu Dudu a creat în timpul vieţii sale un important şi voluminos fond arhivistic, care a fost organizat în 13 grupe de documente. Se detaşează corespondenţa purtată cu Gheorghe Adoc, Eugen Barbu, Viorel Cosma, Paul D. Goma, rezident regal al ţinutului Dunărea de Jos, Ioan Lupaş, Simion Mehedinţi, Emanoil Hagi Moscu, Victor Ion Popa, R. Raszynski, ambasadorul Poloniei la Bucureşti, Constantin Vasiliu-Răşcanu, preoţi, înalţi prelaţi şi profesori de teologie. La fel de importante sunt şi scrisorile aparţinând patriarhului Justinian Marina, unor membri ai familiei Cantacuzino, lui Gala Galaction, Pantelimon Halippa, Alexandru Ionescu, vicar al Patriarhiei, deputat în Marea Adunare Naţională, Nicolae Iorga, Gheorghe T. Kirileanu, preotului şi muzicologului I. D. Petrescu, Ceciliei Cruţescu Storck, lui Andrei Şaguna (cu Gyerd Ştefan, administratorul moşiei Micăsasa, din comitatul Sibiu, proprietate a Mitropoliei Ortodoxe Române) şi lui Gheorghe Tătărescu. La sfârşitul fondului au fost ordonate scrisorile Vasilicăi Dudu (soţia lui Velicu Dudu), cele ale Mariei Dudu (mama creatorului de fond) şi ale lui Vasile Velicu, fratele acestuia. Un mare număr de unităţi arhivistice conţin date despre preoţi, diaconi, cântăreţi bisericeşti (grupaţi alfabetic), pictori şi zugravi grupaţi în „Enciclopedia ad-hoc”, biserici şi mitropolii, inventare, indici de arhivă şi condici. Menţionăm existenţa a numeroase manuscrise şi transcrieri de documente, a unor fotografii, sigilii, cărţi poştale şi ilustrate, autografe, dedicaţii, desene şi reproduceri după lucrări de artă. 99. DUILIU N. Marcu ●Anii extremi: 1854-1877, 2 u.a., inventar nr. 610. De la pitarul, avocatul şi deputatul în Divanul ad-hoc, Marcu N. Duiliu se păstrează în depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice Centrale două volume cu procuri, sentinţe judecătoreşti şi un număr mare de scrisori expediate de Ion Heliade Rădulescu. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 170. 100. DUMBRAVĂ Bucura (1868-1926) ●Anii extremi: 1902-1984, 34 u.a., inventar nr. 1825, limbile: română, engleză şi germană. Fanny Seculici, scriitoare, cu pseudonimul Bucura Dumbravă, s-a născut la Bratislava, dar a trăit în România până la sfârşitul vieţii.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

75

Cea mai mare parte a documentelor fondului o reprezintă manuscrisele lucrărilor literare ale scriitoarei Bucura Dumbravă, dar au fost incluse în fond şi texte ale unor conferinţe, prelegeri, însemnări, articole, un jurnal pentru anii 1917-1919 şi fotografii. 101. ELEFTERESCU ●Anii extremi: 1882-1942, 38 u.a., inventar nr. 1532. Luca Elefterescu a fost prefect al judeţului Prahova, preşedintele Clubului Conservator din Prahova. În arhiva creată de Luca Elefterescu se află scrisori de la Gheorghe Gr. Cantacuzino, Petre P. Carp, Take Ionescu, Alexandru Marghiloman, generalul T. Văcărescu şi documente relative la George Elefterescu, absolvent al studiilor de drept la Paris. 102. EMINESCU Mihai (1850-1889) ●Anii extremi: 1844-1943, 127 u.a., inventar nr. 715. Pentru Mihai Eminescu, poet, prozator, dramaturg, geniul şi luceafărul poeziei româneşti, liric universal, născut în Botoşani la 15 ianuarie 1850 şi decedat la 15 iunie 1889 în Bucureşti, s-au păstrat în depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice Centrale extrem de puţine documente. Mare parte dintre ele se află la Biblioteca Academiei Române, biblioteci şi muzee din ţară şi de peste hotare, dar şi în depozitele unor direcţii judeţene ale Arhivelor Naţionale. Colecţia creată pentru Mihai Eminescu cuprinde două serii de documente: scrisori adresate de marele poet lui Iacob Negruzzi, Henriettei, sora poetului şi lui Titu Maiorescu, chitanţe, poezii în manuscris şi fotografii pentru anii 1871-1888. În a doua serie au fost incluse documente aparţinând lui Gheorghe Eminovici, tatăl poetului, scrisori din perioada 1876-1889 ale Veronicăi Micle, Henriettei Eminovici, lui Ioan Slavici, Matei Eminovici, fratele lui Eminescu, F.A. Brocghaus, Petru Missir, jurist şi junimist, ale Emiliei Humpel, C. Popasu, Ion Bianu, Al. Chibici-Râvneanu, Alexandru D. Xenopol şi Nicolae Iorga (studenţi). Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 171-176. 103. ENESCU George (1881-1955) ●Anii extremi: 1888-1982, 16 u.a., inventar nr. 1760. Din activitatea şi viaţa compozitorului, violonistului şi dirijorului

76

Arhive personale şi familiale

George Enescu s-au păstrat, în arhivele româneşti puţine documente. Menţionăm existenţa unor scrisori aparţinând lui George Enescu adresate mareşalului Ion Antonescu şi lui D. Buchenthal, Comisiei pentru asimilarea evreilor, în scopul protejării evreului A. H. Cohen, impresar artistic, partitura muzicală „Poema Română” (semnată de George Enescu) şi fotografii reprezentându-i pe Enescu, Yehudi Menuhin şi membrii familiei lui Vasile Enescu, unchiul compozitorului. ◊ Vezi şi: D.M.A.N. Bucureşti. 104. FARRA ●Anii extremi: 1812-1914, 16 u.a., inventar nr. 1533, limbile: română şi franceză. În fondul familiei Farra au fost ordonate documente referitoare la Alexandru Farra, consul al României la Constantinopol şi la Budapesta (1879, 1881), prefect de Mehedinţi şi senator, scrisori primite de la fiicele acestuia, Rose şi Cathérine, precum şi acte privind succesiunea Mariei Farra, născută Simmons. 105. FĂLCOIANU ●Anii extremi: 1836-1944, 48 u.a., inventar nr. 1757. Familia Fălcoianu, originară din judeţul Romanaţi, este cunoscută încă din secolul al XVI-lea prin Badea, logofătul din Fălcoi. Documentele fondului se referă la mai mulţi membri ai ramurii familiei, dezvoltată din Ştefan Fălcoianu, născut în anul 1835 şi căsătorit cu Alexandrina Brâncoveanu. Din această căsătorie au rezultat doi copii: Elena-Lucia şi Ştefan Fălcoianu, viitorul general. Ştefan I. Fălcoianu (1835-1905) a urmat studii militare şi Şcoala Politehnică din Paris. În anul 1877 revine la cariera militară, participă la Războiul de Independenţă, remarcându-se în luptele de la Smârdan, apoi a devenit ministru de Război şi şef al Statului Major General al Armatei. A fost membru şi preşedinte al Academiei Române. Fondul arhivistic Fălcoianu conţine documente de familie, schiţe genealogice, scrisori de la C. Barozzi, D. Desliu, Octav George Lecca adresate generalului Ştefan Fălcoianu, scrisori şi documente personale ale Mariei Şt. Fălcoianu (1863-1919), ale Alexandrinei Şt. Fălcoianu (1836-1942), printre care şi manuscrisul lucrării Din zile grele, precum şi scrisori adresate lui Corneliu Zelea Codreanu, Nicolae Iorga şi Simion Mehedinţi.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

77

106. FILALITI George (1864-?) ●Anii extremi: 1864-1930, 22 u.a., inventar nr. 1633, limbile: română, franceză şi germană. Diplomatul George Filaliti s-a născut la Ploieşti în 1864, a urmat studii juridice la Bucureşti şi Paris şi a ocupat funcţia de secretar plenipotenţiar al României la Constantinopol. În arhiva George Filaliti au fost inventariate acte şcolare, documente rezultate din activitatea diplomatică a creatorului de fond şi brevete de acordare a unor ordine de către şefi de state din Belgia, Turcia, Italia, Portugalia, Iugoslavia. 107. FILIPESCU ●Anii extremi: 1850-1949, 81 u.a., inventar nr. 1141, limbile: română şi franceză. De la vechea familie de boieri munteni Filipescu, originară din judeţul Prahova, Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale deţine o serie de documente create de Iordache George Filipescu (1765-1855), Ioan (Iancu) Filipescu (1811-1863), ministru de Externe, Ioana Filipescu (1915), Lidia Filipescu (1925) şi Maria Filipescu (1916). Cele mai multe documente ale fondului sunt create de Gheorghe (George) Constantin Filipescu (1840-1902), numit „mareşalul” (fiul lui Constantin Filipescu), mareşal al Palatului între anii 1866-1874. Acesta a fost căsătorit cu Natalia Filipescu, născută Ghica şi cu Lidia Hangerli. Din grupa actelor lui Gheorghe Constantin Filipescu remarcăm scrisorile expediate de A. Balş, Ion C. Brătianu, Ioan Cantacuzino, Constance Dumas,Vasile Florescu, Alexandru I. Ghica, Dimitrie Ghica, Nicolae Golescu, Maria Gorceakov, Dimitrie Gusti, Alexandru Laptev, P. Mavrogheni, G. Racoviţă, M. Roznovanu, Constantin de Skinas, George B. Ştirbei, profesorul J. Trippenbach şi de Natalia Filipescu, precum şi acte de succesiune ale prinţesei Elena Hangerli, soacra lui Gheorghe Constantin Filipescu. Pentru Ioan (Iancu) Filipescu (1811-1863) reţin atenţia scrisorile transmise de Zoe Bagration, E. Crowe, Zoe Grant şi de baronul Eder, consulul Austriei în Principate. Activitatea lui Nicolae Filipescu (1861-1916), fruntaş al Partidului Conservator, fondatorul ziarului „Epoca” este ilustrată de câteva scrisori, între care una de la N. Coandă, referitoare la alegerile din 1901. ◊ Vezi şi: colecţia „Achiziţii Noi”, inventar nr. 87. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător

78

Arhive personale şi familiale

în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 177-179. 108. FILIPESCU Gheorghe (1811-1889) ●Anii extremi: 1852-1853, 33 u.a., inventar nr. 1697, limba greacă. Gheorghe Filipescu, militar de carieră, a participat la războiul Crimeii, în armata rusă, iar în timpul Războiului de Independenţă a fost adjutant al marelui duce Nicolae. În acest fond sunt conservate scrisorile lui Gheorghe Filipescu adresate fiicei sale, Alexandrina Lenş, în legătură cu probleme de familie şi de sănătate. Sunt amintite şi aspecte privind încartiruirea trupelor ruseşti, a prinţului Alexandru Mihailovici Gorcekov în 1853, la Craiova. 109. FILITTI ●Anii extremi: 1862-1945, 23 u.a., inventar nr. 1664. Familia Filitti (Filittis) este o veche familie greacă împământenită de Alexandru Ioan Cuza. Constantin Filitti s-a născut la Bucureşti în anul 1863, a fost căsătorit cu Elena Barbu Slătineanu cu care a avut trei copii: Constantin, Alexandru şi Ioan C. Filitti. În fond au fost incluse acte personale ale membrilor familiei şi scrisori primite de Ion C. Filitti de la I. Argetoianu, Vladimir Ghica, Titu Maiorescu şi Alexandru Rosetti. 110. FILOTTI ●Anii extremi: 1921-1944, 19 u.a., inventar nr. 1767. O parte din documentele incluse în acest fond se referă la Puiu şi Flori Filotti, aflaţi la Legaţia României din Budapesta, în anul 1944. La acestea se adaugă scrisori de familie, acte personale ale lui Constantin A. Filotti şi testamentul Elizei Filotti. 111. FINKELSTEIN Gustav (1889-?) ●Anii extremi: 1909-1959, 17 u.a., inventar nr. 1833. Gustav Finkelstein s-a născut la Bârlad. A fost funcţionar şi în această calitate a întreţinut corespondenţă cu diferite personalităţi, muzee şi librării din ţară şi străinătate, a achiziţionat şi vândut documente, manuscrise şi cărţi. 112. FLONDOR Iancu (1865-1924) ●Anii extremi: 1861-1948, 77 u.a., inventar nr. 945, limbile: română, germană, franceză şi latină. Iancu Flondor şi-a făcut studiile la Cernăuţi şi Viena. Se numără

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

79

printre cei care pun bazele Partidului Naţional Român din Bucovina şi se impune ca principal lider al mişcării naţionale a românilor bucovineni; va conduce lucrările Congresului General al Bucovinei (28 noiembrie) care a hotărât Unirea cu România. Fondul personal Iancu Flondor este constituit din documente referitoare la creatorul acestuia: acte personale, rezultate din viaţa politică, corespondenţă purtată cu Alexandru Averescu, Valeriu şi Victor Branişte, Ion I. C. Brătianu, Ion Bogdan-Duică, Matei Eminovici, Iuliu Maniu, Ion Nistor, Aurel Onciul, M. Pherekyde şi Sever Zotta, memorii adresate de Iancu Flondor regelui Ferdinand şi lui Ion I. C. Brătianu şi expuneri ale lui Vespasian V. Pella în problema aplicării Tratatului de la Craiova. O serie de documente aparţin Elenei Flondor, soţia lui Iancu Flondor, fiului acestora Şerban, Nadèjei Flondor, născută Ştirbei, soţia lui Şerban Flondor şi lui Nicolae Flondor, fratele lui Iancu Flondor. Bibliografie: Dragoş Şesan, Fondul personal Iancu Flondor, în „Revista Arhivelor”, nr. 1-2, 1999, p. 198-201. 113. FLORESCU Florea Bobu ●Anii extremi: 1939-1970, 27 u.a., inventar nr. 1696, limbile: română, germană, engleză şi italiană. În arhiva lui Florea Bobu Florescu, doctor în litere şi filosofie la Bucureşti şi Berlin, se regăsesc documente privind lucrarea acestuia, Monumentul de la Adam Klisi–Tropaeum Traiani, transportarea copiei Columnei lui Traian, articole referitoare la arta populară românească, scrisori primite de la Mihai Beniuc şi adresate unor institute şi societăţi în probleme de arheologie. 114. FLORESCU Th. Jean (1871-?) ●Anii extremi: 1908-1937, 38 u.a., inventar nr. 1225, limbile: română şi franceză. Magistratul şi omul politic Jean Th. Florescu s-a născut la Râmnicu Vâlcea, a studiat dreptul la Bucureşti şi Paris. A devenit membru al Partidului Naţional Liberal, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, ministru de Justiţie, ministru plenipotenţiar la Madrid şi preşedinte al Partidului Liberal Democrat. A editat revista „Roumanie Nouvelle”. În cadrul fondului un loc aparte îl ocupă scrisorile primite de Jean Th. Florescu de la G. Bienainé, I. Grey de la Bosse, Dinu Brătianu, I. G. Duca, George Enescu, Take Ionescu, Marius Ary Leblond, Paul

80

Arhive personale şi familiale

Negulescu, Constantin Nottara, Cincinat Pavelescu, Ion Pillat, Grigore Tocilescu şi Elena Văcărescu. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 177-179. 115. GĂLĂŞESCU Gr. Dumitru ●Anii extremi: 1905-1951, 7 u.a., inventar nr. 1766. Dumitru Gr. Gălăşescu, doctor în drept la Paris, a îmbrăţişat cariera didactică, a fost profesor universitar la Facultatea de Drept din Bucureşti. Diplome de absolvire a liceului, de licenţă, de doctor în drept, memorii privind activitatea didactică a lui Dumitru Gălăşescu, sunt câteva dintre documentele conservate în acest fond. Semnalăm, de asemenea, existenţa unor documente aparţinând filologului bucovinean, Constantin Gheorghian. 116. GĂRDESCU ●Anii extremi: 1800-1976, 38 u.a., inventar nr. 2237. Familia Gărdescu este cunoscută prin Nicolae Gărdescu, mare actor, artist emerit, născut în anul 1905. Regăsim în fondul familiei documente personale aparţinând lui Alexandru şi Constantin Gărdescu, bunicul şi tatăl actorului, lui Nicolae Gărdescu, precum şi acte din secolul al XIX-lea privitoare la familiile Papadat şi Titeanu, rudele dinspre mamă ale lui Nicolae Gărdescu. 117. GHENZUL Vasile (1885-1969) ●Anii extremi: 1885-1970, 157 u.a., inventar nr. 1534. Vasile Ghenzul s-a născut la Chişinău, a fost deputat în Sfatul Ţării şi preşedinte al Centralei Uniunii Basarabene. Şi-a dedicat viaţa activităţii cooperatiste la sate, ridicării economice şi culturale a satului românesc. Între documentele păstrate în fond menţionăm notele autobiografice, reflecţiile filosofice, unele acte referitoare la Sfatul Ţării şi unirea Basarabiei cu România, articolele publicate în diferite reviste, printre care „Furnica” şi, în special, lucrările dedicate activităţii cooperatiste şi de credit: 50 de ani ai cooperaţiei de credit în Basarabia 1874-1924, Statul şi cooperaţia. 118. GHEORGHIAN ●Anii extremi: 1877-1930, 31 u.a., inventar nr. 1754. Fondul este constituit din documente create de Vasile Gheorghian

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

81

(1844-1901), prefect de Iaşi, ministru al Agriculturii, Domeniilor, Comerţului şi Industriilor în cabinetul Ion C. Brătianu (1886-1888), printre care semnalăm telegrame trimise de Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu şi D. Lecca, referitoare la Războiul de Independenţă. Se adaugă şi documente create în perioada 1893-1917 de Nicolae Gheorghian, medic veterinar: (scrisori din perioada retragerii în Moldova, în primul război mondial), de Gheorghe Gheorghian, pentru anii 1917-1930 şi de Iosif Kalinderu, mitropolit al României, emise în anii 1898-1909. 119. GHERASI ●Anii extremi: 1838-1927, 40 u.a., inventar nr. 1834. În arhiva Gherasi au fost reunite documente create de Lazăr Gherasi şi de fiii acestuia: Nicolae, Elisabeta şi Anastasia Zissu. Nicolae L. Gherasi, jurist, consilier la Curtea de Casaţie, ministru de Justiţie, a avut din prima căsătorie doi copii, Constantin şi Maria, măritată cu Constantin Filipescu. Din a doua căsătorie cu Athena a avut două fiice, Eugenia şi Elena, căsătorită cu Aurel Procopiu. În marea lor majoritate, documentele fondului se referă la membrii familiei, la administrarea moşiei Dudeasca din judeţul <Ialomiţa> şi la împărţirea averii între moştenitori. 120. GHIBU Onisifor (1883-1972) ●Anii extremi: 1883-1973, 1079 u.a., inventar nr. 1835, limbile: română, latină, germană, franceză şi maghiară. Pedagogul român Onisifor Ghibu s-a născut în comuna Sălişte, judeţul Sibiu. După studii la Institutul de Teologie din Sibiu, de Istorie, Filosofie şi Pedagogie la Universitatea din Bucureşti, continuă aprofundarea pedagogiei la Universităţile din Budapesta, Jena şi Strasbourg. În timpul primului război mondial a fost profesor de pedagogie la Focşani, Chişinău şi Soroca. După Marea Unire, profesorul Ghibu este ales în Consiliul Dirigent ca secretar general al resortului Educaţiei şi Instrucţiunii Publice. Din 1919 până în anul 1943, Onisifor Ghibu a fost profesor de pedagogie la Universitatea din Cluj, iar în 1957 a fost condamnat. A fost membru corespondent al Academiei Române. Fondul arhivistic cuprinde 1079 de unităţi de păstrare şi a fost organizat pe grupe de documente: documente personale, rezultate din activitatea didactică, ştiinţifică şi culturală, actele familiei, procesele deschise de şi lui Onisifor Ghibu, acte provenite din administrarea proprietăţilor, documente referitoare la biblioteca şi arhiva creată de Ghibu, la activitatea Consiliului Dirigent şi a ASTREI, manuscrise ale

82

Arhive personale şi familiale

lucrărilor proprii şi ale altor autori, corespondenţă, precum şi documente aparţinând Veturiei Ghibu şi sigilii ale Consiliului Dirigent. Menţionăm existenţa în fondul Onisifor Ghibu a unor documente deosebite: o diplomă de la Ştefan Bathory, scrisori de la Inochentie Micu-Klein, memoriul lui Gyalui Farkaş, profesor universitar la Cluj, scrisori de la Gheorghe Bogdan-Duică, Ion Ciolan, academicienii Constantin Motaş şi Emil Pop, profesor Dumitru Stăniloaia, Mihail Jora, Viorel Cosma, Ioan Lupaş, Marţian Negrea, George Sbârcea, Henri Coandă şi manuscrise ale poeziilor lui Horia Petra-Petrescu. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Cluj. Bibliografie: Lidia Brânceanu, Fondul personal Onisifor Ghibu, în „Revista Arhivelor”, nr. 1-2, 1999, p.205-210. 121. GHICA ●Anii extremi: 1840-1935, 468 u.a., inventar nr. 1933, limbile: română şi franceză. Familia Ghica, originară din Albania, este cunoscută pentru membrii săi marcanţi, atât în istoria Ţării Româneşti, cât şi a Moldovei. În fondul familiei au fost ordonate documente provenind de la prinţul Constantin Ghica, ban (1840-1887), în special, scrisori de la Omer-Paşa, Reşid-Paşa, mare vizir şi Fuad-Paşa, de la Vladimir Ghica şi Eufrosina Ghica, a treia soţie a domnitorului Grigore Alexandru Ghica din Moldova. Semnalăm şi unele acte create de alţi membri ai familiei ca Natalia şi Aurelia Ghica, (scrisori expediate de Ferdinand Lesseps, I. Vieru), Matilda Ghica-Comăneşti, Maria Ghica şi Eufrosina Gr. Ghica (scrisori adresate Alexandrinei Ghica). Pentru Ion Ghica (1816-1897), ministru de Interne, preşedinte al Consiliului de Miniştri şi al Academiei Române s-au păstrat mai multe înscrisuri, printre care corespondenţă de la Vasile Alecsandri, prinţul Carol, principele Al. I. Cuza, Alexandru Lahovari, Bogdan Petriceicu Hasdeu, de la fiul său, Alexandru Ghica, Ion Bianu, George IonescuGion, poezii (o poezie a lui Grégoire Ghica, fiul lui Ion Ghica, arhivist la Sion), articole şi manuscrisul intitulat Un boier cum a dat Dumnezeu. Au mai fost integrate în fond şi unele acte emise de Grigore Alexandru Ghica, voievodul Ţării Româneşti şi o scrisoare a generalului Pavel Kisseleff, precum şi acte create de Constantin Ghica (1815-1858). De asemenea, menţionăm că există ordonate în fond şi documente aparţinând lui Dimitrie Ghica, mare hatman (1776-1857); bănesei

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

83

Ecaterina Ghica (1807-1857); lui Dumitrache Ghica (1752-1834), (scrisori de la Alexandru Marghiloman şi C. A. Rosetti); lui Gheorghe Iorgu Ghica (1846-1900) – scrisori de la Ion C. Brătianu, N. Creţulescu, C. A. Rosetti –; logofetesei Maria Ghica (1822-1859); banului Mihail Ghica (1827-1876); lui Scarlat Ghica (1787-1849); banului Matei Ghica (18491858), preşedintele Eforiei Şcoalelor; şi lui Vladimir Ghica (1859-1888). Recent au fost incluse în fondul familiei Ghica documente provenind de la Dimitrie Ion Ghica, absolvent, în 1870, al Facultăţii de Ştiinţe Morale a Universităţii din Cambridge, printre care şi manuscrisul unui curs de psihologie pe care l-a susţinut la Universitatea din Bucureşti şi traducerea lucrării The British Constitution a lordului Braugham. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 185-189. 122. GHICA Alexandru Dimitrie (1796-1862) ●Anii extremi: 1825-1885; 1904, 763 u.a., inventar nr. 1226, limbile: franceză şi greacă. Alexandru Dimitrie Ghica, domn al Ţării Româneşti (1834-1842) şi caimacam al Ţării Româneşti (1856-1858), a fost fiul lui Dimitrie Al. Ghica, mare ban, susţinător al Unirii Principatelor Române. Fondul arhivistic creat de acesta cuprinde documente cu problematică extrem de variată, multe dintre ele reflectă starea materială a prinţului Alexandru Dimitrie Ghica: situaţia moşiilor Paşcani, litigiile cu familia Şerbăneştilor, afacerea Moscu, împrumutul de la prinţul Miloš Obrenović. Predominantă în fond este corespondenţa. Cea oficială este purtată cu: Adolphe Billecocq, consul al Franţei la Bucureşti şi Iaşi, contele Cronin-Cronberg, guvernator al Banatului, patriarhul Constantinopolului, <Chirillos>, contele Demidoff, generalul A. O. Duhamel, Fuad Efendi, ministru de Externe al Porţii, Pavel Kiseleff, Ch. Kotzebue, generalul A. Lüders, Reşid-Paşa, mare vizir, Ali-Paşa, SavetPaşa, comisar al Porţii Otomane în Valahia, Wenzel von Metternich, Mincisky şi Daschkooff, consuli ruşi la Bucureşti, contele Karl Robert von Nesselrode, lordul Henry John Temple Palmerston, Conachi Vogoride, caimacamul Moldovei. Corespondenţa de familie provine de la Alexandrina Blaremberg, nepoată, Elena Blaremberg, Vladimir Blaremberg, cumnatul prinţului, Pulcheria Blaremberg, sora prinţului, Constantin Ghica, frate, prinţesa

84

Arhive personale şi familiale

Hélène Massalsky, născută Ghica (scriitoarea Dora D’Istria), Carol Ghica, nepot, I. A. Vaillant, baronul d’Allègre şi reflectă situaţia politică a anilor 1848, 1856 şi 1859 din ţară şi din alte state, printre care şi Italia. O parte dintre scrisori sunt primite de la Dimitrie Bolintineanu, Elena Ghica, Iordachi Ghica, vistier, Constantin Ghica, fratele prinţului, Nicolae Golescu, Ştefan Golescu, prinţesa Safta din Italia, Alexandrina Magheru, generalul Gheorghe Magheru, Ion Heliade Rădulescu şi fac referire la situaţia politică din ţară. În afara documentelor menţionate se regăsesc în fond şi un istoric al primei biserici luterane din Bucureşti (1836), acte ce reflectă viaţa mondenă, bilanţul casei domneşti pe anii 1853-1856, cheltuielile casei Alexandru Dimitrie Ghica, lista cu numele marilor proprietari, cu menţiunea poziţiei acestora faţă de Unirea Principatelor şi un memoriu adresat Puterilor semnatare ale Tratatului de la Paris, privind dorinţa românilor de a uni cele două Principate într-o singură ţară. 123. GHICA Dimitrie (1816-1897) ●Anii extremi: 1735-1889, 258 u.a., inventar nr. 1064, limbile: română, greacă, rusă şi franceză. Dimitrie Ghica, Beizadea Mitică, fiul lui Grigore Ghica IV, domn al Munteniei, a făcut studii în Germania, a fost ofiţer în armata rusă, apoi un susţinător al Unirii Principatelor. A fost preşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Lucrărilor Publice, al Afacerilor Străine, al Justiţiei, al Industriei şi de Interne. În plan politic, Dimitrie Ghica a fost un conservator moderat, apoi din 1881 a trecut la liberali. Viaţa politică intensă nu l-a împiedicat pe acesta să sprijine activitatea spitalelor din Bucureşti şi a azilului „Elena Doamna”. Fondul cuprinde documente oficiale provenite de la diferite instituţii (corespondenţă de la Prefectura Poliţiei Capitalei, referitoare la venirea lui Mircea Mălăieru în Bucureşti), proiecte de legi (1858-1864), o serie de acte ale familiei Ghica, corespondenţă diplomatică şi personală primită de Dimitrie Ghica de la A. N. Filipescu, Alexandru Ghica, Ion Ghica, Maria Ghica (mama lui Dimitrie Ghica), Alexandru Laptev, George Scaramanga, bancher din Viena, Alexandru şi George Ştirbei. Se mai regăsesc în fond şi scrisori ale Ecaterinei Ghica trimise lui A. D. Ghica şi ale reginei Elisabeta adresate Charlotei Ghica, un memoriu al inginerului Carol Caracioni şi mesajul lui Alexandru Ioan Cuza din 1862 prezentat în şedinţa Adunării Elective. ◊ Documente referitoare la Dimitrie Ghica se află şi în fondul arhivistic Ministerul de Interne, structura Cabinet Dimitrie Ghica (1852-

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

85

1866), 30 u.a., inventar nr. 1177. Din cadrul acestuia semnalăm corespondenţa primită de la C. A. Rosetti, D. Sturdza, Ştefan Rosetti, Petre P. Carp şi Ion Ghica, referitoare la anul 1866, scrisorile de la Maria Ghica, mamă, Zoe Ghica şi Maria Filipescu, surori, memoriul delegaţilor Vasile Boerescu, C. Fălcoianu şi I. Steege în problema alegerii unui principe străin în Principatele Unite şi un memoriu semnat de Victor Babeş relativ la înfiinţarea unui ziar în limba română la Viena. 124. GHICA Grigore Alexandru (1807-1857) ●Anii extremi: 1833-1860, 67 u.a., inventar nr. 1228, limbile: română, franceză şi germană. Grigore Alexandru Ghica, domn al Moldovei între anii 18491856, fiul lui Alexandru G. Ghica, s-a remarcat prin „aşezământul agricol” ce reglementa raporturile dintre proprietari şi ţărani şi organizarea învăţământului public, cu limba de predare română, în cele trei grade de învăţământ şi înfiinţarea Facultăţilor de Filosofie şi Drept la Academia Mihăileană. Dintre documentele incluse în fond semnalăm rapoartele consulare şi scrisorile primite de domnul Grigore Alexandru Ghica de la Ana Balş, B. Burger, prinţul Callimachi, Fuad Efendi, ministru de externe al Porţii, prinţul Constantin Gr. Ghica, fiul lui Grigore Alexandru Ghica, Nicolae Giers, consul rus, prinţul Alexandru Mihailovici Gorceakov, Mihail Kogălniceanu, Ch. Kotzebue, consulul Rusiei, generalul A. Lüders, contele Karl Robert von Nesselrode, Ion Odobescu, regele Othon al Greciei, Ali-Paşa, Mihai Sturdza, domnul Moldovei, Constantin de Skinas şi Eugen Tastu. Corespondenţa reflectă relaţiile Moldovei cu Rusia şi Poarta Otomană, situaţia Moldovei în anul 1848, venirea lui Fuad Efendi şi a generalului A. O. Duhamel în Principate. 125. GHICA Grigore Dimitrie (?-1834) ●Anii extremi: 1822-1829, 63 u.a., inventar nr. 1227, limbile: română, franceză şi germană. Grigore Dimitrie Ghica, domn al Ţării Româneşti, cunoscut cu titulatura de Grigore IV Ghica (1822-1828), s-a remarcat în istoria României prin deschiderea Şcolii de la Sfântul Sava şi înfiinţarea Societăţii Filarmonice. În fondul arhivistic creat de domnul Grigore Ghica IV au fost ordonate un număr de 63 de scrisori transmise sau primite, referitoare la relaţiile Ţării Româneşti cu Austria, starea drumurilor şi a poştei, taxele

86

Arhive personale şi familiale

vamale plătite de supuşii austrieci, activitatea ienicerilor, protecţia supuşilor francezi din Bucureşti, decesul mitropolitului Nectarie Moraitul la Braşov, procesul lui Alexandru Grigore Ghica cu prinţul Miloš Obrenović. Printre semnatarii scrisorilor menţionăm pe Apostol Arsachi, secretarul particular al domnului Grigore Ghica IV, Emmanuel L. Blutte, agent britanic la Bucureşti, Strattford Canning, ambasadorul Angliei la Constantinopol, Grigore C. Filipescu, cavalerul Hackenau, agentul Austriei la Bucureşti, cavalerul Hugo, consulul Franţei în Ţara Românescă. Menţionăm şi o scrisoare prin care o persoană necunoscută trimite domnului Grigore IV Ghica Regulamentul <Organic> pentru Moldova. 126. GIGURTU Ioan (1886-1959) ●Anii extremi: 1933-1939, 8 u.a., inventar nr. 1229. În arhiva lui Ioan Gigurtu, inginer de mine, cu studii la Freiburg şi Berlin, director al Societăţii „Mica”, deputat, ministru, prim-ministru în perioada 4 iulie - 3 septembrie 1940, s-au păstrat cronici politice ale evenimentelor interne şi externe şi cuvântări rostite în Camera Deputaţilor, publicate în periodice apărute între anii 1933-1939. 127. GOGA ●Anii extremi: 1900-1944, 160 u.a., inventar nr. 1142. În fondul familial Goga au fost ordonate documente aparţinând poetului Octavian Goga (1881-1983) şi soţiei acestuia Veturia Goga. În grupa documentelor cu caracter politic au fost incluse scrisori de la Corneliu Zelea Codreanu, discursuri politice, manifeste electorale ale Partidului Naţional Creştin şi demisii ale unor membri ai acestui partid. Documentele de creaţie ale poetului Octavian Goga sunt reprezentate de poezii publicate în diferite reviste, articole, studii politice şi însemnări „Din zilele războiului”. Între scrisorile primite de Octavian Goga le menţionăm pe cele de la Alexandru Averescu, regele Carol II, A. C. Cuza, Pantelimon Halippa, G. Liţescu, R. M. Nijhoff, colecţionar olandez, Alice Pavelescu, soţia lui Cincinat Pavelescu, profesorul Aurel Pop din Oradea şi Egbert J. Sormani, colecţionar din New York. Pentru Veturia Goga semnalăm existenţa unor scrisori expediate de Martha Fabricius, soţia fostului ambasador al Germaniei la Bucureşti, Camil Petrescu şi de Editura „Georgescu-Delafras”, în legătură cu publicarea unui volum de poezii ale lui Octavian Goga.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

87

128. GOGA Dimitrie ●Anii extremi: 1860-1896, 22 u.a., inventar nr. 1535. Farmacistul Dimitrie Goga este originar din localitatea Pleniţa, judeţul Dolj. În fondul arhivistic creat de acesta se regăsesc documente privind moştenirea lui Dimitrie Goga disputată între copiii acestuia, George şi Eufrosina. 129. GOLESCU G. Alexandru (1819-1881) ●Anii extremi: 1823-1922, 51 u.a., inventar nr. 1120, limbile: română, franceză şi germană. Alexandru G. Golescu „Arăpilă”, inginer de profesie, absolvent al Politehnicii de la Paris, fiul lui Iordache Golescu, a fost un remarcabil om politic şi conducător al Revoluţiei române de la 1848. Revenit din exil a devenit membru al Divanului ad-hoc, ministru şi preşedinte al Consiliului de Miniştri. A fost căsătorit cu Catinca Vlădoianu şi a avut 11 copii. Cea mai mare parte din arhiva păstrată de la Alexandru G. Golescu provine din activitatea acestuia ca ministru al Cultelor (18591860) şi Finanţelor (1868-1870). Fondul cuprinde dări de seamă financiare, bilanţuri ale Visteriei Munteniei şi Moldovei, rapoarte ale lui Alexandru G. Golescu privind dezechilibrul financiar din anii 1863-1864, despre baterea monedei naţionale, date statistice asupra exploatării şi administraţiei salinelor, un memoriu relativ la Legea de organizare a Bisericii Ortodoxe din anul 1870, o convenţie încheiată în 1873 cu Austro-Ungaria, privind joncţiunea de căi ferate pe linia Cernăuţi-Suceava-Iaşi. Şi-au găsit locul în această arhivă şi scrisori primite de la Nicolae Bălcescu şi generalul Gheorghe Magheru, aflat la Viena, în legătură cu dezideratul unirii românilor cu cei din Transilvania, însemnări ale lui Alexandru G. Golescu privind convorbirile avute cu generalul Ignatiev asupra mişcării albaneze din Epir şi Tesalia (1866-1867), raportul asupra unei şedinţe ţinute la prinţul Adam Czartoryski, precum şi caietele şcolare ale lui C. Golescu, aflat la studii la Bruxelles, hărţi, planuri, schiţe, decupări din presa franceză din anii 1903-1922. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 190-191. 130. GORĂNESCU ●Anii extremi: 1893; 1920-1945, 41 u.a., inventar nr. 1536. În fondul Gorănescu au fost clasate scrisori aparţinând Ecaterinei

88

Arhive personale şi familiale

Gorănescu (Finkelstein) şi fiului acesteia, Florian Gheorghiu. 131. GORE Pavel (1875-1927) ●Anii extremi: 1579-1945, 96 u.a., inventar nr. 1445, limbile: română, rusă, franceză şi germană. În arhiva creată de Pavel Gore, istoric, publicist şi heraldist, preşedinte al Comisiei Arhivelor Statului şi a Monumentelor Istorice din Chişinău (1919), membru al Academiei Române, marcant susţinător al unirii Basarabiei cu Romania, s-au păstrat acte de studii, diplome acordate de societăţi de heraldică şi genealogie din Viena şi Berlin, studii referitoare la modificarea stemei României, judeţelor şi oraşelor din Basarabia după Unirea din 1918, la partidele politice din Basarabia (1912-1923), la monumentele istorice ale acestei provincii româneşti şi un studiu istorico-statistic asupra populaţiei Basarabiei. Fondul arhivistic mai cuprinde şi documente în legătură cu activitatea desfăşurată de Pavel Gore în cadrul Crucii Roşii, în perioada primului război mondial, de Gheorghe Gore, tatăl său şi activitatea acestuia depusă în cadrul Crucii Roşii în timpul Războiului de Independenţă, genealogia şi stema familiei, precum şi catalogul cărţilor din biblioteca lui Pavel Gore, discursuri ale acestuia privind unirea Basarabiei cu România şi culorile naţionale ale basarabenilor. De asemenea, semnalăm şi importanţa altor documente cum ar fi: scrisori de la Alecu Russo, o cerere a nobililor basarabeni adresată guvernatorului general al Odessei cu privire la neregulile săvârşite în alegerea şi numirea funcţionarilor din Basarabia, o scrisoare a lui Ioan Pangal adresată lui Nicolae Alecsandri, venerabil al lojei masonice de Chişinău şi una de la Constantin G. Cantacuzino, un studiu privind situaţia evreilor din Rusia (1880), acte de vânzare a unor proprietăţi aparţinând familiei, două manuscrise chinezeşti şi discursul lui Gala Galaction cu prilejul morţii lui Pavel Gore. 132. GRECEANU (Grecianu) ●Anii extremi: 1789-1948, 184 u.a., inventar nr. 1634, limbile: română, franceză, engleză, germană şi rusă. Cea mai mare parte a documentelor fondului familial Greceanu se referă la activitatea şi viaţa lui Ştefan D. Greceanu (1825-1908), fiul lui Dimitrie şi al Elenei Greceanu, născută Bălăceanu, căsătorit cu Elena Prejbeanu, cu care a avut trei copii: Paul, Saşa şi Zoe. Acestea oglindesc, în special, munca depusă pentru elaborarea lucrărilor Genealogiile documentate ale familiilor boiereşti, publicată de fiul său, Paul, Eraldica

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

89

Română şi editarea cronicilor Ţării Româneşti. La cele de mai sus se adaugă şi acte personale aparţinând lui Ştefan D. Greceanu în legătură cu administrarea proprietăţilor, note şi transcrieri de documente care au stat la baza întocmirii lucrărilor sale ştiinţifice, precum şi corespondenţa personală primită de la familie şi prieteni, printre care Bogdan Petriceicu Hasdeu, Saşa Odobescu (născută Prejbeanu) şi contele Pavel Kisseleff. În fond au fost organizate şi acte aparţinând altor membri ai familiei: Paul Greceanu, căsătorit cu Lisette Ghica (au avut cinci copii: Radu, Constantin, Ninicu, Zozi, Didi şi Ştefan), Saşa Şt. Greceanu, căsătorită cu Emil Miclescu, Zoe, căsătorită cu Ion C. Suţu şi apoi cu Iorgu Vlahuţă-Slătineanu. Viaţa de familie, călătoriile, studiile urmate de copii etc. sunt oglindite în corespondenţa Elenei Bălăceanu Greceanu (1846-1882), mama genealogistului Ştefan D. Greceanu, primită de la noră şi nepoţi (cu referiri la un local închiriat de aceasta lui Carol Pop de Szathmari), în scrisorile Elenei Greceanu, soţia lui Ştefan D. Greceanu, primite de la soacră, copii şi bunica Zoe Bagration şi în manuscrisele literare ale acesteia. Pe lângă cele menţionate, fondul Greceanu mai conţine corespondenţa Zoei Bagration (1851), născută Văcărescu (grand maman de la Rusie), corespondenţa Saşei, Zoei şi a lui Paul Şt. Greceanu (18591923), în special, scrisorile primite de la Valeriu Mussu, secretarul lui Paul Şt. Greceanu, corespondenţa Lisettei P. Greceanu Ghica (18971948), a lui Radu P. Greceanu (1910-1947), scrisori aparţinând lui Constantin P. Greceanu (1919-1939), Didi P. Greceanu (1922) şi Ştefan P. Greceanu (1922), copiii lui Paul şi ai Lisettei Greceanu. Sunt organizate în fond documente create de Scarlat Greceanu, subprefect al judeţului Dorohoi şi soţia acestuia, Alina Greceanu (o scrisoare de la Ion I. C. Brătianu adresată lui Dimitrie Ghica), de Melania Ghica, mama Alinei Greceanu şi fotografii. 133. GRECESCU Grigore ●Anii extremi: 1903-1948, 6 u.a., inventar nr. 2073. În fond s-au păstrat registre cu situaţia încasărilor chiriilor şi vânzărilor de terenuri pentru case aflate în proprietatea lui Grigore Grecescu şi acte de stare civilă aparţinând unor diferite persoane. 134. GRINŢESCU Ernest ●Anii extremi: 1911-1961, 46 u.a., inventar nr. 1837. Profesorul Ernest Grinţescu s-a născut la Piatra Neamţ şi a fost

90

Arhive personale şi familiale

profesor de ştiinţe naturale la Şcoala de Agricultură de la Herăstrău. Din fondul arhivistic creat de acesta, reţin atenţia manuscrisele unor lucrări ştiinţifice cu profil agricol, memoriile în trei volume, referinţele asupra inginerului agronom Ştefan Munteanu, corespondenţa referitoare la viaţa din Bărăgan, la romanul Ciulinii Bărăganului de Panait Istrati, unele fotografii reprezentându-l pe Ernest Grinţescu şi un album cu plante noi din flora României ce a aparţinut fratelui său, generalul farmacist G. P. Grinţescu. 135. GUBOGLU Mihail (1911-1995) ●Anii extremi: 1910-1995, 136 u.a., inventar nr. 2356, limbile: română, turcă şi franceză. Turcologul Mihail Guboglu s-a născut în localitatea CeadârLunga, judeţul Tighina, a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie din Cernăuţi, a fost cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene, arhivist la Arhivele Statului şi din 1968, conferenţiar la Facultatea de Istorie din Bucureşti. Fondul arhivistic este constituit din documente ce reflectă viaţa şi activitatea neobositului cercetător al arhivelor şi bibliotecilor: diplome şi distincţii acordate de instituţii ştiinţifice, o autobiografie şi un curriculum vitae, rapoarte de activitate, lucrări, studii, articole şi recenzii, fişe şi note pentru lucrările proprii, corespondenţă purtată cu numeroşi turcologi, orientalişti şi istorici din străinătate şi din ţară. 136. GYALUI Jenö ●Anii extremi: 1920-1921, 17 u.a., inventar nr. 1291, limbile: română şi maghiară. De la scenaristul şi regizorul de film Jenö Gyalui s-au păstrat în depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice Centrale manuscrisele unor scenarii de film, adaptate după diferite opere literare (Frumoasa ţigancă după opereta lui Schmitzler Ignàcz; Ţiganul după Szigheti; Medicii cu acţiunea inspirată din evenimentele anului 1918; Şeful Salvării şi Regele Balului, drame), scrisori adresate lui Szighethy Adolf, una primită de la dr. Nicolau şi o altă scrisoare de la dr. Levaditi, precum şi un contract încheiat de Institutul de Medicină Experimentală din Cluj cu firma „Transilvania”, pentru realizarea unui film de combatere a bolilor venerice. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 192.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

91

137. HALFON Abraham ●Anii extremi: 1831-1916, 24 u.a., inventar nr. 1876, limbile: română, italiană, franceză, engleză, germană şi spaniolă. Documentele fondului (corespondenţă, chitanţe) aparţin lui Abraham şi Samuilă Halfon, bancheri din Bucureşti şi fac referire la probleme financiare şi de familie. 138. HALIPPA Pantelimon (1883-1979) ●Anii extremi: 1803-1972, 1155 u.a., inventar nr. 2126, limbile: română şi rusă. Pantelimon Halippa s-a născut în comuna Cublota, judeţul Bălţi, ca fiu al preotului Nicolae Halippa, a urmat studiile liceale la Chişinău, pe cele de drept la Dorpat, dar a fost exmatriculat pentru participarea la o grevă studenţească, apoi şi-a finalizat studiile de istorie-geografie la Iaşi. Activitatea lui Pantelimon Halippa este strâns legată de istoria Basarabiei dintre cele două războaie mondiale, dar, mai ales, de unirea acestei provincii româneşti cu România. A fost vicepreşedinte al Sfatului Ţării şi a participat la Adunarea de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918, apoi a devenit preşedinte al Partidului Ţărănesc Basarabean, deputat şi senator, ministru al Sănătăţii şi Lucrărilor Publice, membru al Partidului Naţional Ţărănesc. În anul 1947 a fost arestat, iar în 1952, predat autorităţilor U.R.S.S., fiind condamnat la 25 de ani de muncă în Siberia, readus în ţară şi închis la Gherla până în anul 1957. Dintre cele mai importante documente incluse în acest fond personal, menţionăm: Actul Unirii Basarabiei cu România votat de Sfatul Ţării la 27 martie 1918, un memoriu din anul 1971 în legătură cu acest eveniment istoric, memoriul unui grup de intelectuali prin care cer ca la Conferinţa de Pace de la Paris din 1947 să fie pusă problema Basarabiei româneşti; scrisori expediate şi primite de la Ion Antonescu, Y. C. Arbore, George Bezviconi, Alexandru Boldur, Toma Gh. Bulat, Anton Crihan, Gala Galaction, Gh. Ghibănescu, Onisifor Ghibu, Octavian Goga, Arthur Gorovei, Dimitrie Gusti, Ion Inculeţ, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, G. G. Mironescu, Nicolae Nitreanu, Ion Pelivan, Constantin Stere, I. Tanoviceanu, Nicolae Titulescu; scrisori trimise de Iuliu Maniu lui Ion Antonescu şi Valeriu Pop, scrisorile lui Ivan N. Halippa, fratele lui Pantelimon Halippa; memoriul mitropolitului Bucovinei, Visarion Puiu adresat lui I. V. Stalin, apelul adresat de I. Păscăluţă Conferinţei Interaliate de Pace din 1967, memoriul lui Ghiţă Popp transmis lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, documente referitoare la Victor Catargi şi Constantin Stere.

92

Arhive personale şi familiale

Bibliografie: Crisanta Podăreanu, Fondul personal Pantelimon Halippa, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1993, p. 197-206. 139. HARET Spiru (1851-1912) ●Anii extremi: 1884-1937, 22 u.a., inventar nr. 825. Spiru Haret este cunoscut ca pedagog, matematician, sociolog, ministru al Instrucţiunii Publice, reformator al învăţământului românesc şi promotor al organizării învăţătorilor din mediul rural. A fost profesor de mecanică la Universitatea din Bucureşti şi membru al Academiei Române. Fondul arhivistic creat de acesta cuprinde rapoarte, memorii, plângeri, referate privind diferite aspecte din învăţământ, numiri şi transferări de cadre didactice, caiete cu privire la şcolile profesionale şi de menaj; corespondenţă expediată de Gustave Eiffel, Octavian Goga, Alexandru Macedonski, Loris Olivier, directorul „Revistei Generale de Ştiinţe Pure şi Aplicate” din Paris, Henri Poincaré şi Emile Picard, matematicieni, Aurel Vlaicu, A. D. Xenopol, precum şi note şi tabele referitoare la răscoala de la 1907 din judeţele Dorohoi, Râmnicu Sărat şi oraşul Brăila. Bibliografie: Maria Dogaru, Mioara Tudorică, Colecţia „Spiru Haret”, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1966, p. 258-266. Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 193-196. 140. HASDEU Bogdan Petriceicu (1838-1907) ●Anii extremi: 1711-1907, 2210 u.a., inventar nr. 611. În arhiva lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, savant, academician, profesor universitar, director al Arhivelor Statului, fondator al unor reviste, membru al multor societăţi ştiinţifice străine a fost ordonată corespondenţa acestuia cu soţia Iulia, fiica Iulia, personalităţi ştiinţifice şi politice, prieteni, manuscrisele literare ale Iuliei Hasdeu, diplome, genealogii şi albume cu fotografii. Dintre scrisorile primite de Bogdan Petriceicu Hasdeu menţionăm pe cele de la Vasile Alecsandri, Zamfir C. Arbore, P. S. Aurelian, Victor Babeş, Ioan C. Bacalbaşa, Paul Bataillard, Alexandru Beldiman, George Bengescu, Marcu Beza, Ion Bianu, Ioan Bogdan, Aureliu Candrea, A. C. Cuza, Frédéric Dame, Alexandru Davila, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Nicolae Densuşianu, Nicolae Filipescu, C. Fortunescu, Gheorghe

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

93

Ghibănescu, Ion Ghica, Alexandru Haţieganu, Nicolae Iorga, Take Ionescu, Constantin Istrati, Alexandru Lahovari, Octav George Lecca, Titu Maiorescu, Gr. N. Mano, C. D. Mumuianu, Constantin Nottara, Alexandru Odobescu, C. A. Rosetti, Ioan Slavici, Lazăr Şeineanu, Alexandru Ştefulescu, Barbu Ştirbei, Dumitru Teclu, George Tocilescu, V. A. Urechia, Iosif Vulcan, Duiliu Zamfirescu şi Alexandru D. Xenopol. ◊ Vezi şi: Colecţia Manuscrise, nr. 1427-1461, referitoare la Iulia Hasdeu. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 197-198. 141. HAŢIEGANU Emil (1878-?) ●Anii extremi: 1893-1950, 227 u.a., inventar nr. 1635, limbile: română, maghiară şi germană. Emil Haţieganu, personalitate cu rezonanţă în lupta românilor transilvăneni pentru unirea cu România şi participarea la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, este cunoscut şi pentru activitatea depusă în cadrul Consiliului Dirigent, înfiinţarea Universităţii din Cluj, menţinerea limbii şi culturii române în Ardealul de Nord prin editarea revistei „Tribuna Ardealului” şi organizarea cooperaţiei ţărăneşti. O parte dintre documentele fondului arhivistic creat de acesta se referă la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, Marele Sfat Naţional, organizarea sfaturilor şi gărzilor săteşti, la situaţia românilor din Ardealul de Nord, la atrocităţile suportate de românii din această zonă. Menţionăm o serie de documente mai deosebite ca: memoriul lui Sabin Mănuilă asupra tratamentului ce trebuie asigurat românilor din Ungaria, propunerile Comunităţii naţionale româneşti prezentate Guvernului regal ungar după Dictatul de la Viena, tabelele nominale cu funcţionarii români destituiţi după 30 august 1940, actele procesului intentat lui Ion Constan, Aurel Nedelea şi Macedon Pop pentru că au strigat „Trăiască România Mare”; observaţiile partidelor politice istorice faţă de legile din anii 1945-1946, memoriul Partidului Naţional Ţărănesc adresat lui I. V. Stalin în 1946 şi declaraţia lui Iuliu Maniu asupra Tratatului de Pace de la Paris. Unele dintre documentele conservate în fond se referă la Partidul Naţional Ţărănesc, la fuziunea cu Partidul Ţărănesc dr. Lupu şi la situaţia din România după anul 1944.

94

Arhive personale şi familiale ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Cluj.

Bibliografie: Crisanta Podăreanu, Fondul personal Emil Haţieganu, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1992, p. 231-234. 142. HÂRLESCU ●Anii extremi: 1500-1995, 242 u.a., inventar nr. 2338. Fondul arhivistic Hârlescu a fost creat de familia pictorului Dimitrie Hârlescu (1872-?), familia Rusu din care a făcut parte soţia acestuia, Elena şi de familiile Moţăş, Dobrovolschi şi Mitre, înrudite cu Hârleştii. Cele mai multe dintre documente reflectă activitatea artistică a lui Dimitrie Hârlescu: refacerea picturii Bisericii Sf. Ioan din Tecuci, împreună cu Nicolae Vermont şi expoziţiile retrospective organizate. Reţin atenţia şi scrisorile primite de la Lupu C. Costache şi Nicolae Vermont şi cele ale Elenei Hârlescu primite de la Frederic Storck. Au fost ordonate în fond scrisori ale Magdalenei şi ale lui Anatol Hârlescu, copiii pictorului, primite de la Roland Hârlescu, note despre farmaciştii Ioan Binder, Ion Giorgio, Emeric Haynal, Johann Ziegler, precum şi documente relative la proprietăţile familiilor amintite. 143. HENING ●Anii extremi: 1957-1971, 17 u.a., inventar nr. 1750. Fondul familiei Hening este constituit din corespondenţă purtată între membrii familiei: Friedrich, Melitta şi Suzi şi invitaţii primite de la organe ale Partidului Comunist Român. 144. HOTNOG Titus (1890-?) ●Anii extremi: 1905-1949, 46 u.a., inventar nr. 1877. Titus Hotnog, absolvent la Facultăţii de Filologie la Iaşi, a desfăşurat o intensă activitate didactică în Moldova, a fost directorul Directoratului Culturii Naţionale şi Cultelor de la Chişinău, iar după anul 1944 a fost profesor la Liceul nr. 1 din Iaşi. Fondul Titus Hotnog cuprinde documente personale, rezultate din activitatea didactică a creatorului de fond, manuscrisele unor studii tratând problemele şcolilor din Basarabia, precum şi rapoarte în legătură cu evacuarea şcolilor şi cadrelor didactice din Basarabia în anul 1941. 145. HURMUZAKI ●Anii extremi: 1591-1930, 361 u.a., inventar nr. 949, limbile: română, germană, greacă şi latină. Familia Hurmuzaki are rădăcini adânci în pământul Moldovei şi

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

95

al Bucovinei. Membrii acesteia au ocupat funcţii administrative superioare şi s-au remarcat în viaţa ştiinţifică şi culturală românească. Dintre documentele create de Eudoxiu Hurmuzaki (1812-1874), om politic şi scriitor ne reţine atenţia corespondenţa primită de la fraţii săi, Alexandru, George, Nicolae şi Constantin, de la Alexandru Ioan Cuza, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Titu Maiorescu, Costache Negri, Lascăr Rosetti, N. Roznovanu, Conachi Vogoride şi Alecu Russo. Pentru Doxache Hurmuzaki (1782-1876), mare agă, tatăl lui Eudoxiu Hurmuzaki, s-au păstrat mai multe scrisori transmise de fiii săi Constantin, Alexandru şi Eudoxiu, de George Bariţiu, Safta Cantacuzino, G. Diaconoviciu, serdarul Ion Jianu, Ion Murguleţ, Teodor Mustaţă (socru), Petru Petrino, soţul fiicei sale Eufrosina, <Aron> Pumnul, Ioan Tabără, spătarul Gh. M. Varlaam, corespondenţa dintre M. D. Manu şi Lascarache <Rosetti>, precum şi cărţi domneşti de la Alexandru Moruzi, Mihai Suţu şi Ion Sandu Sturdza. Se mai găseşte în fond şi corespondenţa Elenei, soţia lui Doxache Hurmuzaki, a fiilor acestora: Alexandru (primită de la N. Ghica, Costache Negri, P. Petrino, Aron Pumnul, George Sion) şi Constantin (trimisă lui C. Balş, Lascăr Rosetti, primită de la tatăl său, Doxache), scrisori aparţinând lui Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Andrei Şaguna şi caimacamului Vogoride. De asemenea, a fost inclusă în fond corespondenţa lui George Hurmuzaki (fratele lui Eudoxiu Hurmuzaki), a soţiei lui, Eufrosina, născută Flondor (scrisori de la Miron Cristea, Iancu Flondor, Alexandru Lahovari, Dimitrie C. Sturdza, Andrei Şaguna), a fiului acestora, George G. Hurmuzaki şi a soţiei acestuia, Ştefania; a lui Nicolae, a Eufrosinei Petrino şi a Elisabetei Sturdza, fiul şi fiicele lui Doxache şi ai Elenei Hurmuzaki, scrisori aparţinând lui Mihail Kogălniceanu, precum şi unor membrii ai familiilor înrudite: Buchental, Grigorcea, Roznovanu şi Petrovici. ◊ Vezi şi: colecţia „Achiziţii Noi”, inventar nr. 89 şi D.J.A.N. Sibiu. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 199-201. 146. IACOBESCU Teodor (1827-1966) ●Anii extremi: 1815-1968, 271 u.a., inventar nr. 2230. Teodor Iacobescu a fost învăţător în Basarabia, participant la primul război mondial (căpitan), şef al Partidului Naţional Ţărănesc în

96

Arhive personale şi familiale

judeţul Cetatea Albă, parlamentar şi revizor şcolar. Din arhiva creată de Teodor Iacobescu reţin atenţia însemnările şi jurnalul de front, statisticile privind alegerile din anii 1928 şi 1937, listele cu membrii Partidul Naţional Ţărănesc din judeţul Cetatea Albă, hărţile Basarabiei şi ale judeţelor, corespondenţa cu Vasile Goldiş, Titus Hotnog, Ion Inculeţ, Viorel V. Tillea şi Alexandru Vaida-Voevod. 147. IACOVACHI ●Anii extremi: 1883-1946, 16 u.a., inventar nr. 1932. Documentele incluse în fond, în mare parte scrisori cu caracter personal, au fost create de Nicolae Iacovachi, moşier, proprietar la VaduAnei din comuna Brăneşti, judeţul Ilfov, de fiul acestuia Alexandru, secretar al legaţiilor României la Berlin, Sofia şi Varşovia şi de Meta Iacovachi, fiică, căsătorită cu Nicu Cerchez. 148. ICONOMU Mircea ●Anii extremi: 1918-1929, 8 u.a., inventar nr. 2079. Fondul arhivistic creat de Mircea Iconomu cuprinde scrisori de felicitare primite de la Ion Cămărăşescu şi Nicolae S. Caranfil, prilejuite de căsătoria acestuia, o adresă a Comitetului Olimpic al României, prin care creatorul fondului era desemnat delegat la Jocurile Olimpice de la Paris din anul 1924, actul fundaţional pentru instituirea Cupei de argint la tenis, „Cupa dr. Gh. Lupu” şi instrucţiuni de organizare a jocurilor atletice la Cluj în anii 1928-1929. 149. IGIROŞANU Horia ●Anii extremi: 1920-1928, 110 u.a., inventar nr. 1446. Horia Igiroşanu, sculptor, director al gazetei „Clipa” şi al Academiei Libere de Pictură, este cunoscut ca fondator al Societăţii de Industrie Cinematografică „Clipa-film“ şi regizor al filmului „Iancu Jianu”. Documentele păstrate în fond oglindesc greutăţile întâmpinate de acesta în timpul filmărilor la mănăstirea Tismana şi problemele legate de difuzarea filmului „Iancu Jianu” în Germania. Corespondenţa purtată cu pictorul Ghenes, Petre Ghiaţă, sculptorul Ioan Iordănescu, Liviu Rebreanu şi Nicolae Vermont se referă în general la probleme legate de revista „Clipa” şi de saloanele de pictură. 150. ILIESCU Dumitru (1865-?) ●Anii extremi: 1909-1921, 62 u.a., inventar nr. 1290, limbile: română şi franceză. Dumitru Iliescu s-a născut la Bucureşti, a urmat Şcoala Superioară

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

97

Politehnică la Paris, a fost profesor la Şcoala de Artilerie din Bucureşti, a condus operaţiunile militare din primul război mondial până în 1917, apoi a fost reprezentantul misiunii militare române în Franţa. Fondul personal Dumitru Iliescu este alcătuit din documente ce reflectă desfăşurarea războiului, operaţiuni şi efective militare, situaţia frontului în Transilvania, activitatea depusă de general în Franţa, ca şef al misiunii române, situaţia prizonierilor români din Austria, Franţa, Italia şi formarea Legiunii străine române. Generalul Dumitru Iliescu a purtat corespondenţă cu Ion I. C. Brătianu, dr. Ioan Cantacuzino, lt. col. G. Cantacuzino, prinţul Carol, Henri Coandă, Constantin Diamandescu, I. G. Duca, Take Ionescu, Paul Müler, ataşat naval german, N. Neculcea, Carsten Nielsoncol, Cincinat Pavelescu, Radu Rosetti şi Dimitrie A. Sturdza. Ciornele unor scrisori şi rapoartele adresate de generalul Dumitru Iliescu diferitelor persoane au fost clasate după seria corespondenţă. Menţionăm rapoartele înaintate generalului Ferdinand Foch, şeful Statului Major General al Armatelor Aliate, preşedintelui Thomas Woodrow Wilson, primului ministru al Franţei, Georges Clémenceau. Se mai găsesc în fond şi hărţi cu frontierele României şi ale statelor învecinate. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 202-204. 151. ILIEŞIU Iustin (1900-1975) ●Anii extremi: 1868; 1914-1975, 189 u.a., inventar nr. 1447. Profesorul, redactorul, poetul şi scriitorul Iustin Ilieşiu s-a născut în comuna Maieru, judeţul Bistriţa-Năsăud, după război a urmat cursurile Facultăţii de Litere la Cluj, în 1940 s-a refugiat la Bucureşti şi a fost redactor la ziarul „Ardealul”. În fondul personal Iustin Ilieşiu au fost ordonate documente personale, manuscrise ale lucrărilor literare, însemnări, note, memorii, o autobiografie, corespondenţă cu Tiron Albani, Aurel Buteanu, Ion Clopoţel, profesorul Teodor Ghiţan, episcopul Iuliu Hossu, Dumitru Nacu, Emil Precup, fotografii ale unor personalităţii culturale şi ale foştilor membrii ai Gărzii Naţionale din Ardeal şi Banat, precum şi publicaţii. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Bistriţa-Năsăud.

98

Arhive personale şi familiale

152. IONESCU Emilian ●Anii extremi: 1866-1978, 43 u.a., inventar nr. 2231, limbile: română şi franceză. Generalul Emilian Ionescu, profesor la Şcoala de Război, prim-adjutant regal în perioada 1944-1947, a fost condamnat la închisoare între anii 1948-1954. Deosebit de importante sunt descrierile operaţiunilor militare de pe frontul de Est şi Vest din anii 1941-1945, însoţite de declaraţiile ofiţerilor participanţi, culegerile de documente referitoare la actul de la 23 August 1944, amintirile din închisoare şi manuscrisele lucrărilor Din culisele Palatului Regal şi Din viaţa lui Ion Antonescu. 153. IONESCU Take (1858-1922) ●Anii extremi: 1900-1928, 58 u.a., inventar nr. 1232, limbile: română şi franceză. Take Ionescu, doctor în drept la Paris, avocat şi publicist, a fost ministru conservator şi conservator democrat, vicepreşedinte şi preşedinte al Consiliului de Miniştri în mai multe guverne. Este cunoscut ca unul dintre susţinătorii intrării României în război de partea Antantei şi al intereselor naţionale ale românilor la Paris, devenind şi preşedinte al Comitetului Naţional pentru Unitatea Românilor. Colecţia Take Ionescu a fost constituită prin selecţia unor documente conservate în depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice Centrale. Aceasta cuprinde scrisori şi telegrame trimise lui Papamihailopol, directorul ziarului conservator „La Roumanie” şi fac referire la conflictele avute cu Dimitrie A. Sturdza şi Nicolae Filipescu, la tranzacţiile cu Societatea Diskonto, la relaţiile cu Petre P. Carp şi cu Brătienii, la trimiterea unor articole pentru publicare, precum şi la articole şi ştiri despre România apărute în ziare străine. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 205-206. 154. IONESCU-NIŞCOV Traian (1898-?) ●Anii extremi: 1937-1980, 124 u.a., inventar nr. 1998, limbile: română, franceză, bulgară, germană, cehă şi rusă. Slavistul Traian Ionescu-Nişcov s-a născut în satul Grăjdaru, judeţul Buzău, a fost doctor în filosofie al Universităţii din Praga,

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

99

viceconsul la Praga, cercetător şi membru al Asociaţiei Slaviştilor din România. Fondul arhivistic creat de Traian Ionescu-Nişcov cuprinde documente rezultate din activitatea administrativă şi ştiinţifică, manuscrisele unor lucrări, corespondenţă purtată cu Nicolae Cartojan, Otilia Cazimir, Emil Condurachi, Ştefan Pascu, Cezar Petrescu, N. Ion Simache, Constantin Velichi, instituţii de cultură din Cehia şi Slovacia. 155. IORGA Nicolae (1871-1940) ●Anii extremi: 1895-1950, 55 u.a., inventar nr. 1230. Nicolae Iorga, ilustră personalitate în domeniul istoriei, publicist şi om politic, s-a născut la Botoşani la 5 iunie 1871. La vârsta de 19 ani era licenţiat în litere la Iaşi, iar la 23 de ani era profesor suplinitor la catedra de istorie universală a Universităţii din Bucureşti. În anul 1911, la vârsta de 40 de ani, Nicolae Iorga devine membru plin al Academiei Române. A fost secretarul Ligii Culturale, fondatorul Universităţii Populare de la Vălenii de Munte şi întemeietor, împreună cu Vasile Pârvan şi George Murgoci al Institutului de Studii Sud-Est Europene; a fondat, în 1930, Casa Romena din Veneţia, fiind, de asemenea, şi preşedinte al Comisiei Monumentelor Istorice, decan, rector al Universităţii din Bucureşti, profesor la Sorbona şi la Cluj, membru al multor academii şi societăţi de ştiinţe din străinătate. În viaţa politică a României, Nicolae Iorga a ocupat însemnate funcţii: deputat, senator de drept, prim-ministru şi ministru al Instrucţiunii Publice şi Cultelor, ministru de stat şi consilier regal. Prin poziţia sa faţă de Garda de Fier, Nicolae Iorga şi-a atras ura şi duşmănia legionarilor, o „echipă a morţii” asasinându-l în comuna Strejnic, la 27 noiembrie 1940. Nicolae Iorga a editat şi redactat un mare număr de periodice, printre care amintim „Floarea Darurilor”, „Neamul Românesc”, „Neamul Românesc Pentru Popor”, „Ramuri”, „Revista Istorică”, „Universul Literar”, „Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice” etc. Opera istorică a savantului Nicolae Iorga însumează numeroase studii, monografii, sinteze de istorie românească şi universală, precum şi din alte domenii de activitate umană. Academicianul şi istoricul A. D. Xenopol se întreba „cum a putut un creier să conceapă atâtea lucrări şi o mână să le scrie, mai ales dacă adăugăm la această activitate şi aceea a ziaristicii”.

100

Arhive personale şi familiale

Din păcate, Arhivele Naţionale ale României deţin doar o colecţie arhivistică, creată prin selecţia unor documente concepute de Nicolae Iorga şi a unora care se referă la personalitatea acestuia. Dar, multe documente aparţinând istoricului român, în special scrisori se află în fonduri personale şi familiale păstrate de unele direcţii judeţene ale Arhivelor Naţionale, aşa cum rezultă din repertoriul arhivelor personale şi familiale. Documentele colecţiei au fost grupate pe genuri de activităţi. Unele dintre ele se referă la Universitatea Populară de la Vălenii de Munte, la Liga Culturală şi la ziarul „Neamul Românesc”, altele sunt articole de presă cu caracter politic şi manuscrise ale unora dintre ele. Memoriile (printre ele şi ale unor văduve de război), referatele şi telegramele oglindesc latura politică a vieţii lui Nicolae Iorga. În acest sens, semnificativă este corespondenţa purtată cu generalul Nicolae Petala, Constantin Cesianu, episcopul Iuliu Hossu, Bela Maurer, politician ungur şi C. P. Gorovei. Semnalăm existenţa în fond a grupei scrisorilor primite de la Lucia Leon Bogdan, fiica lui Mihail Kogălniceanu, Constantin şi Gheorghe Brătianu, principele Nicolae, învăţătorul Ilie Olteanu din Suceava, Dimitrie A. Sturdza, Elena Sturdza, Uniunea Studenţilor Armeni din Bucureşti, Biblioteca Armeană, precum şi a maximelor scrise de savant, a unei epigrame aparţinând lui Păstorel Teodoreanu şi a unor file din teza de doctorat a lui Nicolae Iorga. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 207-208. 156. IOV Dumitru (1888-1959) ●Anii extremi: 1917-1945, 84 u.a., inventar nr. 1636. Poetul Dumitru Iov s-a născut la Urziceni, judeţul Botoşani şi a absolvit Şcoala Comercială Superioară din Iaşi. După primul război mondial a rămas în Basarabia unde a condus unele publicaţii, a înfiinţat Compania Dramatică Română, a fost deputat şi senator, prefect de Soroca în 1921, iar în anul 1942 director al Teatrului Naţional din Iaşi. Au fost ordonate în cadrul fondului documente personale, manuscrise literare având ca temă Basarabia şi corespondenţă purtată cu Mihai Antonescu, Otilia Cazimir, Octav Dessila, generalul Virgil Economu, sculptorul Ioan Iordănescu, Nicolae Kiriţescu, Tudor Muşatescu, Vasile Stoica şi Ionel Teodoreanu.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

101

157. ISTRATI Constantin I. (1850-1918) ●Anii extremi: 1902-1915, 17 u.a., inventar nr. 1231, limbile: română şi franceză. Din arhiva lui Constantin Istrati, om de ştiinţă, profesor la Universitatea din Bucureşti, doctor în chimie la Paris, membru al Academiei Române, ministru la Lucrări Publice, la Culte şi Instrucţiunea Publică, la Industrie şi Comerţ, se păstrează în depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice Centrale un număr redus de documente: corespondenţă primită de la baronul Fasciotti, Manuel Multedo, miniştrii Italiei şi Spaniei la Bucureşti, inginerul Elie Radu, profesorul Orest Tafrali, acte de studii şi caiete de notiţe aparţinând Eugeniei Istrati, sora chimistului. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 209. 158. JUSTH Gyula (1850-1917) ●Anii extremi: 1691-1929, 2712 u.a., inventar nr. 757, limbile: maghiară, latină şi germană. Gyula Justh a studiat ştiinţele juridice, în scurt timp s-a implicat în viaţa politică a Ungariei, ajungând preşedintele Partidului Independenţei 48-ist (1893-1895) şi preşedinte al Parlamentului în anii 1905-1909. Arhiva creată de politicianul Gyula Justh cuprinde o mare cantitate de documente rezultate din activitatea politică a acestuia, ordonarea lor urmând schema clasică pentru fondurile personale. Între documentele fondului se remarcă corespondenţa purtată cu oameni politici şi prieteni: Emil Babeş, Ferencz Biró, redactor, János Csernoch, episcop, dr. Pétar Dobroszláv, Antal Dolezsalek, sociolog, Sándor Gaál, episcopul Cenadului, Nicolae Grozescu, Borda Gyula, inginer, dr. Glattfeldar Gyula, Werner şi Wessel Gyula, Dániel Haviár, Jözsef Kiss, redactor, Ferencz Kossuth, preşedinte al Partidului Independenţei, Jözsef Madarász, deputat, Károly Nagy, Ede Ormos, Gh. Popovici, Gheorghe Popp, Lajos Posa, ziarist, Tiberiu Raţ, Viktor Rhorer, avocat din Budapesta, Pétar Szalay, director general P.T.T., Zsombor Szász, Nicolae Şerban din Braşov, Lászlo Teleki şi Henrik Vámos. Un număr mic de documente privesc activitatea politică a lui Bela Kun. Bibliografie: Iosif Adam, Justh Gyula (1850-1917), în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1967, p. 309-316.

102

Arhive personale şi familiale

Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 210-212. 159. KAROLY Iosif Francisc (1897-?) ●Anii extremi: 1763-1977, 106 u.a., inventar nr. 1759, limbile: română şi maghiară. Fotoreporterul Iosif Francisc Karoly s-a născut la Timişoara. În anul 1919 s-a înrolat în Armata Roşie Ungară, a fost membru al Partidului Socialist şi al Partidului Comunist Român şi deţinut la Târgu Jiu. După anul 1944 s-a ocupat de mişcarea sindicală a fotografilor, pensionându-se în anul 1957. În acest fond sunt ordonate documente personale, diplome şi brevete de conferire a unor ordine şi scrisori aparţinând lui Iosif Francisc Karoly, precum şi broşuri, apeluri, afişe, cupuri de ziare, referitoare la mişcarea muncitorească şi comunistă. De asemenea, au fost ordonate un caiet cu descrierea insignelor din colecţia sa, colecţia de timbre, bancnote, vederi şi desene executate de Iosif Francisc Karoly, reprezentând chipuri de deţinuţi din lagărul de la Târgu Jiu. 160. KÖBER Hans şi Anny ●Anii extremi: 1942-1944, 26 u.a., inventar nr. 1665, limba germană. Fondul este constituit din scrisori primite de soţii Köber Hans şi Anny de la Kurt Gentrmer, unde sunt descrise pregătirea militară a acestuia în Germania, viaţa pe frontul de Est, precum şi de Irina şi Hannes Wagner din Germania, prieteni de familie. 161. KOGĂLNICEANU ●Anii extremi: 1862-1938, 87 u.a., inventar nr. 1700, limbile: română, franceză, germană şi italiană. În fondul familial Kogălniceanu se regăsesc documente create de omul politic, istoricul, ziaristul şi oratorul român, Mihail Kogălniceanu (1817-1891) şi de fiul acestuia, Vasile Kogălniceanu (1863-1941). Dintre documentele relative la viaţa şi activitatea lui Mihail Kogălniceanu, reţin atenţia scrisorile ce relatează diferite probleme legate de Tratatul de Pace de la Berlin, primite de la Vasile Alecsandri, Ion C. Brătianu, dr. M. Beck, Nicu Catargi, Th. Cerchez, generalul George Lecca, de la fiica sa, Maria Leon, generalul N. Lupu, I. Macovei, generalul George Manu, Alexandru Marghiloman, <Petre> Mavrogheni, George Mârzescu, Candiano Popescu, de la prefecţi de judeţe, oameni de

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

103

afaceri şi prieteni. Pentru Vasile Kogălniceanu, ziarist şi om politic, semnalăm corespondenţa purtată cu Vasile Alecsandri, <Constantin> Bacalbaşa, Maria Leon şi sentinţele judecătoreşti date în procesele deschise acestuia pentru instigarea ţăranilor împotriva guvernului. 162. LAPEDATU Alexandru (1876-1950) ●Anii extremi: 1920-1944, 25 u.a., inventar nr. 1234. Alexandru Lapedatu s-a născut în Cenatul Săcelelor, judeţul Braşov, a fost profesor de istorie veche a românilor la Universitatea din Cluj, vicepreşedinte al Comitetului Naţional al Românilor Refugiaţi din Austro-Ungaria, expert în probleme etnografice şi geografice al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919, director general al Arhivelor Statului la Cluj (1923), preşedinte al Academiei Române (1935-1937), al Camerei Deputaţilor, deputat şi senator liberal, ministrul Cultelor şi Artelor. A fost arestat în noaptea de 5/6 mai 1950 şi întemniţat la Sighet, unde îşi găseşte şi sfârşitul. Deşi fondul arhivistic este redus ca dimensiune, acesta conţine scrisori primite de la personalităţile timpului: Nina Arbore, Tudor Arghezi, Laurenţia Bacalbaşa, Grigorie Botoşăneanu, Otilia Cazimir, Ioan C. Cătuneanu, Dimitrie N. Ciotori, Corneliu I. Codarcea, A. C. Cuza, Alexandru Davila, Constantin Daicoviciu, Virgil Drăghiceanu, Eugen Dunka, Ioan C. Filitti, Petre Ghiaţă, Veturia Ghibu, soţia lui Onisifor Ghibu, Octavian Goga, muzicianul Stan Golestan, Farkas Gyalui, director al Bibliotecii Universităţii din Cluj, Nicolae Iorga, Emil Isac, folcloristul Gheorghe T. Kirileanu, Mica Lapedatu, fiica lui Alexandru Lapedatu, Ioan Lupaş, Alexandru Marcu, Gabriel Marinescu, Iuliu Marţian, Ion Muşlea, episcopul Nicodim, Zenovie Pâclişanu, Vasile Pârvan, Camil Petrescu, Valeriu Pop, Sextil Puşcariu, Mihail Sadoveanu, Octavian Tăslăuanu, Nicolae Titulescu, Nicolae Tonitza, Ernest Urdăreanu, mareşal al Palatului. De asemenea, se află în acest fond memorii adresate de Onisifor Ghibu şi profesorul Drag Demetrescu lui Ion I. C. Brătianu, actul de renunţare la tron al lui Carol II şi procesele-verbale de constituire a Regenţei, Calendarul sectorului politic Apahida al Partidul Naţional Liberal (1937) cu portretele fruntaşilor politici. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Cluj. 163. LARIONESCU Traian (1905-<1978>) ●Anii extremi: 1928-1979, 61 u.a., inventar nr. 1663. Traian Larionescu s-a născut la Rădăuţi, a fost profesor de istorie

104

Arhive personale şi familiale

la Cernăuţi, apoi bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară, a fost membru fondator al Cercului Genealogic Român, al revistei „Arhiva Genealogică Română” (1943) şi al Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie de pe lângă Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” (1971). Documentele ordonate în fond se referă la activitatea ştiinţifică desfăşurată de Traian Larionescu, la relaţiile cu Comisia Internaţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie şi cu Institutul „Adler”. Au fost incluse în fond corespondenţa cu Marcel Sturdza-Săuceşti, profesorul Hanns Jäger-Sunstenau, fotografii de familie şi desene. 164. LĂMOTESCU Nicolae ●Anii extremi: 1864-1888, 102 u.a., inventar nr. 1292. Nicolae Lămotescu, ofiţer în armata română, căsătorit cu Elena, fiica lui Constantin Iovipala, a locuit la Brăila şi Craiova şi a avut trei copii: Mihai, Maria şi Ecaterina. Fondul este compus din scrisori de familie, cele mai numeroase fiind ale Elenei Lămotescu, referitoare la studiile la Paris ale lui Mihai, la cariera militară a lui Nicolae Lămotescu, la situaţia financiară a familiei, participarea la activităţile societăţilor „Concordia Română” şi „Enciclopedică Română” şi succesiunea lui Manolache Califarov. Au fost incluse, de asemenea, în fond o scrisoare de la Mihail Kogălniceanu şi una de la Nicolae Blaremberg. 165. LECCA Iunin Ioan (1862-?) ●Anii extremi: 1906-1921, 8 u.a., inventar nr. 1701. Iunin Ioan Lecca s-a născut la Iaşi, a studiat la Paris, a fost prefect al judeţului Bacău în mai multe rânduri, începând cu 1891 până în anul 1914. Fondul arhivistic este alcătuit din opt caiete cu însemnări aparţinând lui Iunin Ioan Lecca din anii 1906-1921, referitoare la călătoriile la Bucureşti, Bacău, Iaşi, Paris şi Viena, întâlniri cu oameni de cultură ai vremii, întruniri politice, alegerile din Bacău în 1914 şi viaţa la moşia Radomireşti. 166. LIMONA Dumitru (1912-1977) ●Anii extremi: 1912-1979, 31 u.a., inventar nr. 2000, limbile: română, greacă, franceză şi germană. Dumitru Limona s-a născut în satul Liveni din Macedonia, a venit în România şi a absolvit Facultatea de Teologie din Bucureşti. A fost mai întâi învăţător, apoi a lucrat în Ministerul Artelor şi Informaţiilor, în anii 1949-1974 a fost arhivist la Braşov şi la Direcţia Generală a Arhivelor Statului. A fost căsătorit cu Elena Moisuc, arhivistă la aceeaşi instituţie.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

105

Fondul personal a fost organizat pe grupe de documente ce cuprind manuscrise ale lucrărilor ştiinţifice, corespondenţă primită de cei doi soţi de la Asociaţia Emigranţilor Politici din Grecia în România, Biblioteca de Stat din Bulgaria, Institutul de Studii Balcanice din Atena, profesori şi prieteni din Grecia şi fotografii reprezentăndu-i pe Dumitru Limona, Mihai Regleanu ş.a. 167. LIPOVAN Gheorghe (1904-1972) ●Anii extremi: 1904-1972, 95 u.a., inventar nr. 1537, limbile: română şi franceză. Inginerul Gheorghe Lipovan s-a născut la Sânnicolaul Mare, judeţul Timiş-Torontal, a urmat liceul la Arad, Şcoala Politehnică din Timişoara şi Şcoala Superioară de Aeronautică de la Paris. În anul 1925, aflându-se la Paris, îl cunoaşte pe Traian Vuia, de activitatea căruia se va ocupa până la sfârşitul vieţii sale, devenind în acest domeniu unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti. A publicat mai multe lucrări despre Vuia şi avionul său, printre care amintim: Zborul fără motor, Pilotajul planoarelor, Planorul, Mărturii, cu ediţii în 1954 şi 1956 şi Traian Vuia, un pionier al aviaţiei moderne. În acest fond, un spaţiu important îl ocupă manuscrisele lucrărilor lui Gheorghe Lipovan, studii şi articole ale lui Aurel Vlaicu, Henri Coandă, Charles Émile Picard, cel care a restaurat avionul lui Vuia şi scrisorile primite de la Traian Vuia, Simion Burada, Gabriel Brola, Cornelia Mateiaş, nepoata lui Vuia, Mihai Veliciu şi de la Ion Vlaicu, fratele lui Aurel Vlaicu. Importante sunt schiţele şi planşele originale ale generatorului de abur şi ale aeroplanului lui Vuia, documentele referitoare la recunoaşterea meritelor acestuia şi rolul lui Gheorghe Lipovan şi Petru Groza în această chestiune, precum şi fotografiile cu Traian Vuia şi Gheorghe Lipovan. 168. LUNGULESCU Gheorghe ●Anii extremi: 1929-1944, 15 u.a., inventar nr. 1702, limbile: română, franceză şi italiană. Ziaristul Gheorghe Lungulescu s-a născut în localitatea Vânăta, judeţul Gorj, a fost redactor la „Universul” şi secretar general al Ligii Antirevizioniste Române (1933-1940). Dintre documentele incluse în fondul personal Gheorghe Lungulescu reţin atenţia actele personale, articolele primite de acesta pentru a fi publicate în „Universul”, scrisorile adresate acestuia de Stelian Popescu, preşedinte al Ligii Antirevizioniste şi fotografiile reprezentând monumente istorice, biserici etc.

106

Arhive personale şi familiale

169. LUPAŞ Ioan (1880-1967) ●Anii extremi: 1921-1930, 187 u.a., inventar nr. 2066. Academicianul Ioan Lupaş s-a născut la Sălişte, judeţul Sibiu, a urmat literele şi filosofia la Budapesta şi Berlin. A militat pentru Unirea Transilvaniei cu România, a fost secretar general la Resortul Culte şi Instrucţiune Publică, preşedintele Secţiei istorice a Academiei Române, ministru al Sănătăţii şi al Instrucţiunii Publice, profesor la Universitatea din Cluj, apropiat al lui Octavian Goga, membru al Partidului Naţional Creştin. După anul 1945 este epurat din învăţământ, în 1948 este închis la Aiud şi Sighet, fiind eliberat în anul 1955. În fond au fost ordonate documente provenind din activitatea administrativă a istoricului şi scrisori de la protopopul Romulus Buzilă, Alexandrina Gr. Cantacuzino, B. Domide, Gheorghe Bogdan-Duică, arhiepiscopul Gurie, Gh. Ghibănescu, Alexandru Hodoş, Andrei Oţetea, Ion Pelivan, Valeriu Pop, Ioan Popp, preşedintele Curţii de Apel din Cluj, Sextil Puşcariu, D. D. Roşca, Ion Tolu, Iuliu Valaori, preşedinte al Societăţii de Cultură Macedo-Română şi de la profesorul Mety Wilmos, mentorul lui Lupaş. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 218-219. 170. MACEDONSKI Alexandru (1854-1920) ●Anii extremi: 1812-1941, 185 u.a., inventar nr. 1448, limbile: română şi franceză. Poetul Alexandru Macedonski, fiul generalului Alexandru D. Macedonski şi al Mariei Pârâianu, s-a născut la Bucureşti, copilăria petrecându-şi-o la Pometeşti şi Adâncata, judeţul Dolj. A fost adeptul luptei antidinastice, fiind judecat pentru acţiunile sale în mai multe rânduri, dar adevărata sa glorie s-a dovedit a fi pe tărâmul literaturii. În 1880 fondează revista „Literatorul”, în care îşi fac debutul Duiliu Zamfirescu, Traian Demetrescu, iar în anul 1883 înfiinţează Societatea Revistei „Literatorul”. A fost căsătorit cu Ana Rallet Slătineanu şi a avut cinci copii: George, Alexis, Nichita, Pavel şi Ana, s-a pensionat în 1920 din funcţia de istoriograf în administraţie la Casa Bisericii. Fondul arhivistic cuprinde acte personale, corespondenţă oficială purtată cu Direcţia Generală a Teatrelor, manuscrise ale operelor literare şi corespondenţă personală primită de la personalităţi din străinătate şi

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

107

ţară: George Bacovia, Sarah Bernhardt, V. C. Bilciurescu, Paul Bourget, Aristide Demetriade, I. G. Duca, Bucura Dumbravă, Emil Faguet, Gala Galaction, Emil Gârleanu, Louis de Gonzague Frick, Take Ionescu, Nicolae Iorga, Pierre Loti, Ion Minulescu, Albert Mockel, Marcel Montundon, Eufrosina Popescu, Adolf Reichman (Alexandru Dominic), Aristiţa Romanescu, C. A. Rosetti, Alexandru Stamatiad, Ana V. A. Urechia, V. A. Urechia, Tudor Vianu şi Duiliu Zamfirescu. 171. MAGHERU Gheorghe (1804-1880) ●Anii extremi: 1854-1877, 4 u.a., inventar nr. 1235. Generalul Gheorghe Magheru a fost o remarcabilă personalitate a istoriei românilor, cu un rol deosebit în izbucnirea şi desfăşurarea Revoluţiei române de la 1848, în Oltenia şi organizarea taberei militare de la Râureni de lângă Râmnicu Vâlcea. Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale păstrează din arhiva generalului Gheorghe Magheru numai patru scrisori, din care două sunt autografe, expediate în 1854 de la Viena şi Constantinopol, o scrisoare este adresată tot în 1854 de colonelul Solomon logofătului Dimitrie Ioanid, iar alta din 1877 se pare că aparţine lui Gheorghe, fiul lui Gheorghe Magheru. Din corespondenţă rezultă atitudinea antirusă a generalului şi informaţii privind poziţia puterilor garante faţă de Principatele Române şi unirea acestora. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Dolj. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 220-221. Mihai Regleanu, O scrisoare necunoscută de la Gheorghe Magheru, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1964, p. 250-254. 172. MANIU Iuliu (1873-1953) ●Anii extremi: 1918-1947, 10 u.a., inventar nr. 1637. Reputatul om politic român, Iuliu Maniu, fruntaş al luptei pentru eliberarea Transilvaniei, s-a născut la Şimleu Silvaniei ca fiu al avocatului Ion Maniu şi al Clarei, fiind strănepot al lui Simion Bărnuţiu şi nepot al memorandistului Iuliu Coroianu, fratele mamei sale. Urmează studii de drept la Budapesta şi Viena, devenind doctor în ştiinţe juridice. În timpul primului război mondial este trimis pe frontul italian, constituie la Viena Senatul Militar Român, participă la Adunarea Naţională de la Alba Iulia şi este ales preşedinte al Consiliului Dirigent.

108

Arhive personale şi familiale

În anii 1926-1933, 1937-1947 a fost preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc, preşedinte al Consiliului de Miniştri în mai multe guverne. După anul 1944 s-a opus sovietizării ţării şi comunismului, fiind arestat şi după un proces politic este condamnat pe viaţă la temniţă grea. Moare în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei. Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale păstrează din arhiva lui Iuliu Maniu numai zece unităţi arhivistice: broşura cu discursul „Chestia Basarabiei”, rostit de Maniu în Adunarea Deputaţilor la 27 decembrie 1923, două scrisori de mulţumire adresate lui D. D. Gerota pentru activitatea depusă în Partidul Naţional Ţărănesc, note informative ale Securităţii elaborate ca urmare a urmăririi lui Iuliu Maniu şi a colaboratorilor săi, un protest faţă de bruscarea lui Ion Mihalache şi Emil Haţieganu, lipsa de libertate şi de drepturi, din anul 1946. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Cluj. 173. MANOLESCU-STRUNGA ●Anii extremi: 1875-1947, 62 u.a., inventar nr. 1705, limbile: română, franceză şi germană. Arhiva provenită de la Nicolae Manolescu (1850-1910), medic, iniţiatorul oftalmologiei moderne româneşti, profesor universitar, fondator al „Băilor Strunga”, judeţul Iaşi şi editorul „Analelor Medicale Române”, cuprinde decrete de acordare a unor ordine şi medalii, corespondenţă de numire în funcţii şi o scrisoare de la medicul Carol Davila. Pentru Ion N. Manolescu-Strunga (1889-1951), doctor în economie la Berlin, subsecretar de stat la Agricultură şi Domenii, ministru la Industrie şi Comerţ, ministru secretar de stat, arestat în 1950 şi decedat la Sighet în anul 1951, se conservă documente ce reflectă activitatea acestuia desfăşurată în agricultură şi în cadrul unor societăţi comerciale şi scrisori de la Ion C. Brătianu, Petru Comarnescu, Mihai Popovici, ministru de Finanţe, <Gheorghe> Tătărescu, bănci federale şi societăţi. La sfârşitul fondului au fost clasate documente create de alte persoane, dintre acestea semnalăm un discurs al lui Nicolae Titulescu ţinut la Liga Naţiunilor. 174. MANOLIU Petre ●Anii extremi: 1935-1970, 11 u.a., inventar nr. 1703. De la Petre Manoliu, redactor la ziarul „Credinţa”, s-au păstrat scrisori primite de la George Călinescu, Emil Cioran, Sergiu Dan, Victor

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

109

Eftimiu, Eugen Ionescu, Dinu Noica şi Horia Roman (aminteşte de un portret făcut de Nicolae Tonitza, distrus în bombardament). Au fost incluse în fond şi scrisori aparţinând lui Ion Mirea adresate familiei Manoliu, referitoare la anii 1958 şi la expoziţiile organizate la Paris şi Bucureşti. 175. MANU ●Anii extremi: sec.XVI-1948, 249 u.a., inventar nr. 1840. Familia Manu este originară din Grecia. Mihail Manu, născut în anul 1650, a avut trei fii: Manuel, George şi Nicolae, care au format trei ramuri cunoscute ale familiei Manu din Moldova, Ţara Românească şi Grecia. Majoritatea documentelor păstrate la Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale provin de la Ioan M. Manu (1803-1874), mare vornic, prefect de poliţie şi caimacam al Ţării Româneşti în 1858, căsătorit cu Ana Ghica, descendentă a familiei Herescu Năsturel, cu care a avut şase copii: Dimitrie, Iorgu, Constantin, Alexandru, George şi Elena. Dintre fii, George Manu (1833-1911) a urmat cariera militară, fiind însărcinat în anul 1858 cu reorganizarea artileriei şi predarea acestui curs la Şcoala Militară din Bucureşti. În guvernul Lascăr Catargi a fost ministru de Război, apoi primar al Capitalei, iar în timpul Războiului de Independenţă a României a participat la luptele de la Plevna şi Vidin, în calitate de general de brigadă. George Manu a fost preşedinte al Consiliului de Miniştri în anii 1890-1891, apoi ministru la Agricultură şi Finanţe. S-a remarcat ca membru de frunte al Partidului Conservator, după fuziunea cu „junimiştii” s-a retras din politică. A fost căsătorit cu Alexandrina Cantacuzino şi a avut cinci copii: Constantin, Ana, Zoe, Ion şi George. Fondul este organizat pe serii de acte aparţinând diferiţilor membri ai familiei, la prima grupă au fost ordonate documente referitoare la familia Manu. Astfel, se pot cerceta documente aparţinând lui Nicu Manu (1831), Ioan Mihail Manu (1810-1929), Anica Ioan Manu (sec.XV-1867), Constantin Manu (1867-1899), Dimitrie Manu (1898-1903), Elena Manu Cornescu (1895), generalul George Manu (1835-1909), Constantin G. Manu (1909-1937), însărcinat cu afacerile României la Constantinopol, Iorgu Manu (1862), Mihail Manu (1901-1931), familiei Mavrodi (19371948), familiei Cantacuzino, ramura Alexandrina George Manu Cantacuzino (sec. XVII-1893), precum şi documente colecţionate, în special genealogii ale marilor familii boiereşti.

110

Arhive personale şi familiale

Corespondenţa este în mare parte adresată lui Ioan M. Manu de către contele Lallemand, ambasadorul Franţei la Constantinopol, Fuad-Paşa, ministru de Externe turc, Ali-Paşa, mare vizir şi lordul Thomas Wentworth Strafford, ambasadorul Angliei la Constantinopol. Menţionăm scrisorile lui Mihail Kogălniceanu şi o telegramă a regelui Carol I (prinţ), adresate lui Constantin Manu. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Cluj. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 222-223. 176. MARGHILOMAN Alexandru (1854-1925) ●Anii extremi: 1870-1924, 368 u.a., inventar nr. 1143, limbile: română, franceză şi germană. Alexandru Marghiloman s-a născut la Bucureşti într-o familie de mici boieri, şi-a luat doctoratul în drept şi ştiinţe politice la Paris, s-a remarcat ca parlamentar şi orator. Devine unul dintre liderii Partidului Conservator şi din 1914 preşedinte al partidului, ministru în mai multe rânduri şi şef de guvern în anul 1918. În această ultimă calitate susţine actul Unirii Basarabiei cu România la 27 martie 1918 şi semnează pacea cu Puterile Centrale. Prin căsătoria cu Eliza Ştirbei intră în această renumită familie, iar prin sora sa, Elena s-a înrudit cu familia Pherekyde. Fondul arhivistic creat de Alexandru Maghiloman este extrem de important prin cele opt caiete de note politice (1897-1924), corespondenţa extrem de bogată, discursurile şi interpelările parlamentare, precum şi prin documentele personale. Din corespondenţa personală şi politică amintim scrisorile de la: George Valentin Bibescu, Ion I. C. Brătianu, Gh. Gr. Cantacuzino, prinţul A. Caradja, Petre P. Carp, Lascăr Catargi, G. de Coutouly, ambasadorul Franţei, O. Czernin, ambasadorul Austriei, G. Dering, ambasadorul Angliei, Fasciotti, ministrul Italiei la Bucureşti, regele Ferdinand, regina Maria, Alexandru şi Nicolae Filipescu, Nicolae Fleva, A. D. Holban, Lupu C. Kostake, Alexandru Lahovari, Ana Maiorescu, Simion Mehedinţi, Constantin Meissner, Constantin Olănescu, G. Roznovanu, Sefat, ministrul Turciei la Bucureşti, Achille Levy Strauss, Barbu Ştirbei, rabinul A. Taubes, Eleutherios Venizelos, prim-ministru al Greciei, Ch. Vopicka, ambasador al S.U.A. ◊ Vezi şi: colecţia „Achiziţii Noi”, inventarele nr. 121, 127.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

111

Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 224-226. 177. MĂNUILĂ Sabin ●Anii extremi: 1853-1947, 2030 u.a., inventar nr. 614, limbile: română, engleză, maghiară, germană, franceză şi italiană. Sabin Mănuilă s-a născut în Transilvania, a urmat studiile superioare la Budapesta şi în Statele Unite ale Americii, a fost numit în funcţia de director al Institutului Central de Statistică şi ministru al Sănătăţii, ocupându-se în această calitate de organizarea ministerului. Arhiva creată de Sabin Mănuilă a fost structurată pe mai multe serii de acte, definite în baza conţinutului şi domeniilor de referinţă ale documentelor. În prima serie a fost inventariată corespondenţa personală purtată cu Fabriţiu Mănuilă, sora sa, Letiţia, fratele său, Camil, cu Veturia Leucuţia, soţia sa, fiul lor, Sandu, fraţii Veturiei, Traian, Mişu şi Aurel Leucuţia, prieteni şi personalităţi ca Tudor Arghezi, Ştefan Bidnei din Cernăuţi, Alexandrina Gr. Cantacuzino, I. Clopoţel, Xenia Costa-Foru, Dimitrie Gusti, Emil Haţieganu, D.F. Howard, secretar general la Liga Naţiunilor, Panait Istrati, Alexandru Vârnav-Liteanu, Ioan Lupaş, Vasile Meruţiu, Constantin Moisil, Zenovie Pâclişanu, Sextil Puşcariu, N. Râmneanţu, D. K. Solacolu, P. Vlad, medic şef al Clujului. Următoarele serii de acte sunt legate de activitatea profesională şi funcţiile îndeplinite de Sabin Mănuilă, între acestea menţionăm corespondenţa cu Liga Naţiunilor în problema populaţiei şi a statisticii acesteia, documente de recensământ, statistică şi asistenţă socială, articole, conferinţe şi studii ştiinţifice. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 227-229. 178. MÂRZESCU ●Anii extremi: 1843-1926, 151 u.a., inventar nr. 1642. Fondul familial Mârzescu a fost creat de arhimandritul Gherasim Mârzescu (1852-1878), stareţ la mănăstirile Buhalniţa şi Coşula, de George Mârzescu (1834-1911), avocat, profesor de drept civil şi om politic, ministrul Cultelor şi Instrucţiunii şi de către George G. Mârzescu (18761926), fiul precedentului om politic, avocat, deputat, ministru liberal la Agricultură şi Domenii, la Interne, la Ministerul Muncii şi Ocrotirilor

112

Arhive personale şi familiale

Sociale, primar al oraşului Iaşi. De la George Mârzescu s-au păstrat acte probatorii, decizii în unele procese susţinute de acesta şi de biroul său de avocatură din Iaşi, rapoarte şi note privind activitatea didactică şi ştiinţifică, corespondenţă purtată cu I. B. Brociner, Iosif Galesowschi, director al Muzeului Naţional Polonez, mitropolitul Ghenadie ş.a. Pentru George G. Mârzescu au fost ordonate în fond acte rezultate din activitatea politică şi juridică, proiecte de legi (în domeniul sănătăţii, al ocrotirilor sociale şi al justiţiei), scrisori de la Victor Stârcea şi Manciu, prefectul judeţului Iaşi. 179. MEHEDINŢI Simion (1869-1962) ●Anii extremi: 1869-1927, 89 u.a., inventar nr. 1237. Academicianul Simion Mehedinţi s-a născut la Soveja, judeţul Putna, a făcut studii de geografie la Paris, Berlin şi Leipzig, unde îşi va lua doctoratul. S-a remarcat în organizarea învăţământului geografic din România, a fost director la „Convorbiri Literare”, vicepreşedinte al Societăţii Geografice Române. Ca politician a făcut parte din Partidul Conservator, Partidul Ţărănesc, iar după 1930 din Partidul Naţional Liberal. În anul 1948 este înlăturat din Academia Română. Fondul arhivistic Simion Mehedinţi cuprinde numeroase scrisori primite de la: A. Balthazar, Ion Bianu, G. Bogdan-Duică, Ioan Bogdan, Valeriu Branişte, Ion Alexandru Brătescu-Voineşti, Augustin Bunea, Panait Cerna, A. C. Cuza, Şt. O. Iosif, Gheorghe T. Kirileanu, Ştefan G. Longinescu, Alexandru Macedonski, Titu Maiorescu, Alexandru Marghiloman, Iacob Mureşianu, A. Naum, Iacob Negruzzi, Alexandru Odobescu, Saşa Odobescu, soţia lui Odobescu, George G. Orleanu, Ermil Pangrati, Alexandru Papacostea, Ghiţă Pop şi membrii de familie. 180. MEISSNER Constantin şi Elena ●Anii extremi: 1837; 1840-1943, 816 u.a., inventar nr. 1077. Documentele fondul arhivistic au fost create de Constantin şi Elena Meissner, fiind organizate pe mai multe serii de documente. Constantin Meissner (1854-1942) s-a născut la Iaşi, a absolvit facultăţile de Litere şi Drept din Viena şi Berlin, a fost mult timp inspector general al învăţământului primar şi normal, secretar general în Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, ministru la Industrie şi Comerţ şi la Lucrări Publice. Este cunoscut ca un mare proprietar de

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

113

moşii şi acţionar la societăţi industriale şi comerciale. În domeniul cultural s-a remarcat ca „vechi junimist”, casa lui din Iaşi devenind cenaclu muzical şi prin sprijinirea societăţilor filantropice. Elena Meissner (1866-1939), profesoară, absolventă a Facultăţii de Litere şi Ştiinţe, a funcţionat la mai multe şcoli din Iaşi, a activat în mod susţinut la societăţile „Reuniunea Femeilor Române”, „Crucea Roşie”, „Asociaţia pentru Emanciparea Civilă şi Politică a Femeilor Române”, a participat la congrese şi reuniuni din ţară şi străinătate. Pentru Elena Meissner se păstrează un număr însemnat de documente rezultate din activitatea sa didactică şi culturală, dar şi scrisori primite de la George Bacovia, Agatha Bârsescu, Alexandrina Cantacuzino, Claudia Caudella, regele Carol II, Cella Delavrancea, Gheorghe T. Kirileanu, Elena Mârzescu, Nicolae Malaxa, Eugenia Scriban, Nadèje Ştirbei. Dintre seriile de acte ale fondului, extrem de importantă este corespondenţa purtată de Constantin Meissner cu Grigore şi Alina Antipa, Gheorghe Adamescu, C. C. Arion, I. A. Basarabescu, Octav Băncilă, Agatha Bârsescu, I. Berceanu, Ion Alexandru Brătescu-Voineşti, E. Broşteanu, dr. I. Cantacuzino, regele Carol II, Victor Cădere, Eduard şi Clara Caudella, Barbu Ştefănescu Delevrancea, I. Bogdan Duică, N. Gr. Filipescu, D. Furtună, Emil Gârleanu, Octavian Goga, I. C. Goilav, Vasile Goldiş, scriitorul Eugen Horoveanu, Take Ionescu, Gheoghe T. Kirileanu, Elena Meissner (soţie), Titu Maiorescu, Simion Mehedinţi, Vasile G. Morţun, Alexandru Marghiloman, N. Olănescu, Dimitre Onciul, Ermil Pangrati, C. I. Parhon, generalul Nicolae Petala, Petru Poni, Emil Racoviţă, Constantin RădulescuMotru, Mihail Sadoveanu, Nicolae Tonitza, Gr. Trancu-Iaşi, Alexandru Tzigara-Samurcaş ş.a. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 230-232. 181. MELIC Iacob ●Anii extremi: 1842-1867, 7 u.a., inventar nr. 1639, limbile: română şi armeană. Din activitatea şi viaţa lui Iacob Melic, probabil armean, bogat, „finanţator” al revoluţionarilor de la 1848, aflaţi în exil în Turcia şi Franţa, s-au păstrat câteva scrisori primite de la Alecu, Nicolae şi Ştefan Golescu şi Cristian Tell, referitoare la exilul acestora şi strângerea de fonduri necesare propagandei revoluţionare.

114

Arhive personale şi familiale

182. MELINTE ●Anii extremi: 1881-1976, 153 u.a., inventar nr. 1704. Familia Melinte este originară din satul Curteni, comuna Olteneşti, judeţul Huşi. Dintre membrii familiei s-a remarcat Vasile Melinte, magistrat şi avocat la Buzău şi Bucureşti, căsătorit cu pictoriţa Adina Paula Moscu. Cea mai mare parte a documentelor fondului au fost create de Adina Paula Moscu şi fac referire la studiile şi cariera sa artistică. Se adaugă şi documentele aparţinând lui George Moscu, tatăl Adinei, avocat din Buzău, căsătorit cu scriitoarea Constanţa Moscu, lui Alexandru Moscu, pictor, director al Muzeului Theodor Aman şi Tatianei Moscu, pictoriţă. Pentru Adina Paula Moscu amintim scrisorile primite de la Alice Basarab, pictoriţa sovietică Tatiana Iablonscaia, Nicolae şi Ecaterina Iorga, Nicolae Tonitza. 183. MERCURI Paolo (1804-1884) ●Anii extremi: 1822-1919, 132 u.a., inventar nr. 1144, limbile: română, italiană, franceză, latină, germană, spaniolă şi rusă. Gravorul şi profesorul Paolo Mercuri s-a născut la Roma, a studiat la Paris, a fost cavaler al Legiunii de Onoare a Franţei, membru corespondent al academiilor de belle-arte din Franţa, Belgia, Rusia şi Brazilia. În anul 1882 îl găsim în România, unde fiica sa Enrichetta s-a căsătorit cu un român, Tudor Rădulescu, preşedinte al Casei de Depunere din Bucureşti, director în Ministerul Agriculturii. Fiica gravorului italian a avut mai mulţi copii: Ileana, Elena şi Ana Maria, căsătorită cu Benedetto de Luca. Documentele conservate în fond oglindesc viaţa lui Paolo Mercuri în Italia, anii de exil în Franţa, munca depusă pentru realizarea gravurilor „Jane Gray”, după tabloul lui Paul Delaroche, „Şcoala din Atena” după Rafael, comenzile de lucrări, iniţierea unor pictori, modul de preparare a cernelurilor, participarea la expoziţii, întoarcerea la Roma şi numirea ca director al Calcografiei Camerale din Roma, primirea de ordine, medalii şi titluri academice. Au mai fost incluse în acest fond arhivistic liste cu picturile şi gravurile lui Paolo Mercuri, descrierea şi evaluarea acestora, desene în peniţă şi creion, gravuri reprezentând câteva costume din lucrarea Costumes des XIII, XIV et XV siécles de Camille Bonnard, gravuri şi desene ale lui C. Bonnard. O altă grupă de documente aparţine lui Tudor Rădulescu, soţul ficei sale Enrichetta: articole scrise de acesta despre istoria şi situaţia

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

115

economică a României, scrisori primite de la Fillipo Agricola, Domenico Amici, Carlo Bardeschi, Giuseppe Bardi, Rinaldo Belloli, C. Bonnard, Giambatista Borani, Giovanni Ali Brandi, Ion I. C. Brătianu, Vintilă Brătianu, Angelo Faberi, Dimitrie Filipescu, Pietro Folo, Felix Fuillet, Eduard Grasset, Gaetano Guadachini, Spiru Haret, pictorii Henry şi Rodolph Lehmann, Giuseppe Onofri, B. Pistrucci, Leopold Robert, Victor Schnetz, Grigore Tocilescu, cardinalul A. Tosi ş.a., corespondenţă oficială cu Comisia Specială de Cercetări Economice de pe lângă Ministerul Agriculturii, Industriei şi Comerţului (secretar al Comisiei fiind Tudor Rădulescu) şi o convenţie comercială a României cu Franţa. Au fost incluse în fond şi articole scrise de Benedetto de Luca. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 233-235. Crisanta Podăreanu, Fondul personal Paolo Mercuri, în „Arhiva Românească”, an CLV (serie nouă), tom I, fasc. 1, 1995, p. 186-187. 184. METAXA Toma ●Anii extremi: 1903-1956, 115 u.a., inventar nr. 1640. De la avocatul Toma Metaxa se păstrează corespondenţă privind activitatea acestuia ca prefect al judeţelor Fălciu, Ilfov şi Trei Scaune (1931-1932), ca secretar al Ligii „Vlad Ţepeş” (acordarea de ajutoare, numiri în posturi de funcţionari), o scrisoare de la Octavian Goga şi una de la ziaristul Pavel Al. Mecedinski. 185. METZULESCU Stelian ●Anii extremi: 1917-1973, 30 u.a., inventar nr. 1641, limbile: română şi franceză. Pentru Stelian Metzulescu, heraldist şi sigilograf, au fost ordonate în fondul personal studii de specialitate, planşe cu steme, Albumul istoric heraldică-sigilografie-arte minore-numismatică, culegeri de folclor şi piese de teatru. 186. MEXIS George ●Anii extremi: 1844-1945, 8 u.a., inventar nr. 2109. Fondul cuprinde în mare parte corespondenţa lui George Mexis, proprietar al moşiilor Broşteni şi Uleşti din judeţul Ialomiţa, cu diferite bănci şi firme pentru obţinerea de credite, procese-verbale de împărţire a loturilor ca urmare a reformei agrare din 1864, sentinţe privind reglementarea succesiunii François Leon Mexis şi ordine de rechiziţie.

116

Arhive personale şi familiale

187. MIHAIL Jean (1896-1963) ●Anii extremi: 1922-1959, 18 u.a., inventar nr. 1238. Regizorul şi profesorul universitar, Jean Mihail s-a născut în localitatea Hălăuceşti, judeţul Iaşi. Din activitatea artistică a acestuia reţinem regia filmelor „Die Lest” (Povara), realizat la Viena, „Prima dragoste”, filmat la Budapesta, „Omul fără identitate”, „O scrisoare pierdută”, „Omul cu mârţoaga”şi documentarul „Rapsodia română” prezentat la Festivalul de la Cannes. O parte dintre scrisorile ordonate în fond au caracter oficial fiind primite, în special, de la societăţi cinematografice din Viena, Oficiul Naţional Cinematografic, o scrisoare provine de la actorul M. Storin. Se pot cerceta în acest fond însemnările despre istoria filmului românesc, scenariile filmelor „Omul fără identitate”, „Rapsodia română” şi „România 1945”, fotografii ale regizorului şi reprezentând scene din filme româneşti. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 236-237. 188. MIHALACHE Ion (1882-1963) ●Anii extremi: 1860-1947, 93 u.a., inventar nr. 1121. Politicianul Ion Mihalache s-a născut la 3 martie 1882 la Topoloveni, judeţul Argeş, a absolvit Şcoala Normală din Câmpulung-Muscel şi a devenit profesor. A intrat în politică, iar în 1918, fondează Partidul Ţărănesc, după fuziunea cu Partidul Naţional, Ion Mihalache va fi ales vicepreşedinte al noului partid. În perioada anilor 1933-1937 a fost preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc, deputat, ministrul Agriculturii şi al Internelor, în mai multe guverne. S-a opus comunismului şi puterii sovietice, în anul 1947 a fost arestat şi întemniţat pe viaţă la Râmnicu Sărat, unde a încetat din viaţă. Fondul personal Ion Mihalache este constituit din proceseverbale, rapoarte, telegrame, note informative, discursuri, dări de seamă şi memorii referitoare la activitatea politică desfăşurată în cadrul celor două partide, politica externă a României, procesele intentate de autorităţile maghiare românilor acuzaţi de trădare, la alegeri şi campanii electorale, la afacerea „Skoda”, la drepturile românilor din Ungaria, la Grigore Gafencu, atitudinea legionarilor faţă de Partidul Naţional Ţărănesc şi la românii aflaţi în închisorile sovietice. Reţin atenţia scrisorile primite de la Grigore Antipa, Sever Bocu, avocatul Ioan Ciordaş, patriarhul Miron Cristea, dr. Nicolae Lupu, Virgil

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

117

Madgearu, G. G. Mironescu, Gheorghe Pop, Ştefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-Voevod, memoriul românilor din Transilvania şi Banat adresat regelui Carol II (1938), articolele despre Pantelimon Halippa, precum şi hărţile Bucovinei şi judeţelor Bihor, Bălţi, Odorhei, Târnava-Mare, Satu Mare şi Timiş-Torontal. Bibliografie: Victor Tănase, Fondul personal Ion Mihalache, în „Arhiva Românească”, an CLVI (serie nouă), tom II, fasc. 1, 1996, p. 206-211. 189. MILCU Ştefan (1903-1997) ●Anii extremi: 1898-1982, 460 u.a., inventar nr. 2097. Academicianul Ştefan Milcu s-a născut la Craiova în anul 1903. A absolvit Medicina la Bucureşti, în 1927 a intrat în învăţământul universitar, apoi a devenit vicepreşedinte al Academiei Române, director al Institutului de Endocrinologie, preşedintele Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale, deputat în Marea Adunare Naţională şi membru a numeroase societăţi ştiinţifice străine. Fondul personal Ştefan Milcu conţine documente personale, rezultate din activitatea de director şi deputat a creatorului de fond, din cea desfăşurată în cadrul societăţilor de ştiinţe, de la congrese şi simpozioane internaţionale, articole, studii, conferinţe, referate, recenzii, corespondenţă şi fotografii. Corespondenţa a fost purtată cu academii şi societăţi medicale din diverse ţări, asociaţii şi redacţiile unor reviste, fabrici de medicamente, tipografii şi edituri, ambasade, direcţii sanitare, universităţi, facultăţi, fundaţii şi institute de cercetare din ţară şi străinătate. Din corespondenţa extrem de bogată semnalăm pe aceea primită de la Tudor Arghezi, Ion Agârbiceanu, Elie Carafoli, George Călinescu, Şerban Cioculescu, Emil Condurachi, Petre Constantinescu-Iaşi, Victor Eftimiu, Gala Galaction, Iorgu Iordan, Constantin Kiriţescu, I. Kogălniceanu, Simion Mehedinţi, Constantin Nicolaescu-Plopşor, Mihail Ralea, Traian Săvulescu, Gheorghe Vlădescu-Răcoasa, Romulus Vulcănescu. 190. MINAR Octav (1886-?) ●Anii extremi: 1914-1922, 9 u.a., inventar nr. 1239, limbile: română şi franceză. Octav Minar, istoric literar, licenţiat în litere şi filosofie la Iaşi, a colaborat cu studii istorico-literare la periodicele „Convorbiri Literare”, „Luceafărul”, „Tribuna” şi „Universul”, ocupându-se de operele lui Ion Luca Caragiale, Mihai Eminescu şi George Coşbuc.

118

Arhive personale şi familiale

În fondul personal Octav Minar se păstreză câteva scrisori preţioase referitoare la scenariul scris de el pentru filmul „EminescuVeronica Micle” (adresate lui Paul Pigeard, concesionarul pentru România al cinematografului Pathé Frères-Paris) şi la difuzarea acestuia în unele judeţe din Transilvania şi în şcolile de toate gradele (scrisori de la colonelul Bacaloglu, redactor al revistei „Cele Trei Crişuri”). Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 238. 191. MIRCEA Ion-Radu ●Anii extremi: 1510-1991, 201 u.a., inventar nr. 2357, limbile: română şi franceză. În fondul arhivistic creat de Ion-Radu Mircea, istoric, slavist, arhivist la Arhivele Statului şi cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene au fost ordonate şi inventariate documente personale, studii şi articole, teza de doctorat „Domnia lui Mircea Ciobanul şi politica turcească în Muntenia”, note şi fişe de nume proprii, de localităţi, de manuscrise; transcrieri de documente, fotocopii de sigilii şi documente din arhiva Odessei. La acestea se adaugă corespondenţa cu academiile de ştiinţe din Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, Marcu Beza, C. D. Fortunescu, Florica Moisil, P. P. Panaitescu şi de cea de familie. 192. MIRCESCU Constantin ●Anii extremi: 1842-1892, 10 u.a., inventar nr. 1892. De la Constantin Mircescu, pitar, serdar, iar din 1864 şef contabil la Ministerul Justiţiei şi membru supleant la Curtea de Apel din Craiova, s-au păstrat diplome de ridicare în rang de la voievozii Dimitrie Ghica şi Barbu Dimitrie Ştirbei şi decizii de numire în funcţiile deţinute în Ministerul de Justiţie. 193. MITILINEU M. Ion (1868-1946) ●Anii extremi: 1918-1930, 6 u.a., inventar nr. 1666. Ion M. Mitilineu, licenţiat în drept la Paris, a fost avocat, membru al Partidului Conservator şi al Partidului Poporului, prefect al Poliţiei Capitalei, senator şi membru al Consiliului Superior al Frontului Renaşterii Naţionale (1939). Din activitatea lui s-au păstrat puţine documente, printre care menţionăm telegrame în legătură cu raporturile României cu Bulgaria în

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

119

1918, o scrisoare de la Constantin Manoilescu şi rapoarte privind situaţia din ţară după venirea lui Carol II (1930). 194. MOCIONI (MOCSONYI) ●Anii extremi: 1701-1948, 163 u.a., inventar nr. 1293, limbile: română, germană, maghiară, franceză, sârbă şi latină. Familia Mocioni (Mocsonyi), de origine aromână, s-a stabilit în Ungaria şi Banat la sfârşitul secolului al XVII-lea, stăpânind în timp întinse domenii şi castele. Documentele fondului menţionează pe Constantin Mocsonyi, preot, pe cei trei fii, Petru (+1775), Mihai (+1789), căsătorit cu Eva Kefala şi pe Andrei (+1782), căsătorit cu Ecaterina Cojoca. Mihai este considerat întemeietorul liniei Mocsonyi, iar Andrei al liniei Mocsonyi de Foen 2 . Dintre membrii familiei, mai cunoscuţi sunt Andrei Mocsonyi (1812-1880) şi Alexandru Mocsonyi (1841-1909). Andrei Mocsonyi a fost căsătorit cu Laura Cernovici. În anul 1849 era comisar districtual suprem în zonele locuite de români în Banat, după ocuparea unor funcţii administrative se retrage la domeniul familial din Foen. În 1866, în perioada „regimului liberal” devine membru al Senatului Imperial lărgit de la Viena şi militează pentru declararea Banatului ca provincie aparte; s-a făcut cunoscut prin colaborarea cu Andrei Şaguna pentru înfiinţarea Mitropoliei Ortodoxe Române. Alexandru Mocsonyi, fiul lui Mihai şi al Ecaterinei Mocsonyi, a fost căsătorit cu Elena, născută Somogzi de Gyöngyös, a făcut studii juridice la Budapesta şi Viena, a fost deputat în Parlamentul din Budapesta (1865-1874) şi reprezentant al luptei românilor din Banat şi vestul Transilvaniei pentru obţinerea egalităţii în drepturi cu celelalte naţiuni din imperiu. A fost primul preşedinte al Partidului Naţional al Românilor din Banat şi Ungaria, promotor al unirii acestuia cu Partidul Naţional Român din Transilvania (1881) şi preşedinte al ASTREI în anii 1901-1904. Alexandru Mocsonyi a contribuit în mod deosebit la dezvoltarea literaturii şi ziaristicii din Transilvania, a fost şi un bun compozitor şi pianist. Documentele fondului familial Mocioni au fost ordonate în şapte grupe. În prima grupă au fost clasate actele de familie, testamente (testamentul lui Mihai Mocsonyi Popovici, al soţiei acestuia, Eva Kefala
2

Vezi prefaţa la Inventarul fondului Familial Mocioni (Mocsonyi),

p. 1-2.

120

Arhive personale şi familiale

şi al lui Anton Mocsonyi), genealogii, acte de moştenire şi ale proceselor de succesiuni (actele de înfiere a lui Ionel Stârcea Mocsonyi) şi diverse documente emise de avocaţii Emil Babeş, Maximilian Lederer şi C. Diaconovici. Grupa a doua de documente însumează documente relative la activitatea socială şi politică a membrilor familiei Mocsonyi, la eforturile depuse pentru înfiinţarea Mitropoliei Ortodoxe din Transilvania, alegerea lui Andrei Şaguna ca mitropolit, numirea lui Miron Cristea ca episcop de Caransebeş, precum şi pentru subvenţionarea unor ziare şi fundaţii, construirea de şcoli şi biserici româneşti. Menţionăm şi existenţa corespondenţei contelui Appóni cu mitropolitul Meţianu, a lui Andrei Mureşianu cu Alexandru Mocsonyi şi pe cea a episcopului Dionisius Popovici din Foen. La grupa corespondenţă au fost incluse scrisorile aparţinând membrilor familiei, cele primite de la Victor şi Emil Babeş, Alexandru Bojinca, Iacob Bologa, Miron Cristea, Elie Dăianu, C. Diaconovici, Vasile Goldiş, Take Ionescu, George Popp, Ioan Popp şi o sinteză a declaraţiei lui Ioan Stârcea-Mocsonyi din anul 1947. La sfârşitul fondului au fost ordonate fotografii ale unei fabrici, caiete cu însemnări ale lui Alexandru Mocsonyi şi versuri scrise de Gheorghe Mocsonyi. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 239-241. 195. MOLDA Paul (1885-?) ●Anii extremi: 1884-1975, 196 u.a., inventar nr. 1842. Pictorul Paul Molda – Pavel Ioan Popescu – s-a născut la Bârlad, a urmat cursurile Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti şi Veneţia, a fost profesor la Giurgiu, a pictat şi refăcut pictura murală a mai multor biserici. Fondul personal Paul Molda conservă acte de stare civilă, de şcolaritate, articole de specialitate, memorii de activitate ale pictorului, cataloage de expoziţii, afişe, desene, schiţe şi reproduceri după lucrările sale, note şi însemnări, corespondenţă cu Nicolae Grigorescu, Margareta Mexis, Arthur Verona, fotografii şi documente relative la părinţii pictorului, Ion şi Polixenia Popescu, domiciliaţi în Ploieşti. 196. MOLDOVAN Victor ●Anii extremi: 1918-1973, 21 u.a., inventar nr. 1643.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

121

Fondul arhivistic creat de Victor Moldovan, participant la Adunarea Naţională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, membru al Sfatului Naţional Român, cuprinde documente personale, memorii privind recuperarea locuinţelor naţionalizate din Bucureşti şi Predeal, studii şi articole ştiinţifice din domeniul istoriei mişcărilor sociale, o cerere de intrare în Partidul Comunist Român, corespondenţă cu Muzeul din Alba Iulia şi fotografii. 197. MOLDOVEANU Ştefan Ion ●Anii extremi: 1939-1973, 7 u.a., inventar nr. 1843. De la profesorul Ştefan Ion Moldoveanu se păstrează doar câteva studii în manuscris, referitoare la Gimnaziul din Buzău, Liceul Bogdan Petriceicu Hasdeu şi învăţătorul Dionisie Romano. 198. MORŢUN G. Vasile (1860-1919) ●Anii extremi: 1893-1921, 220 u.a., inventar nr. 612, limbile: română, franceză şi italiană. Vasile Morţun, descendent al unei vechi familii boiereşti, a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie de la Bruxelles. A fost atras de ideile socialiste şi, în colaborare cu Ioan Nădejde, a condus revista „Contemporanul”. Fondul personal Vasile G. Morţun cuprinde un mare număr de scrisori, acte personale şi referitoare la succesiunea Ana Gh. Morţun, administrarea averii maiorului Al. G. Morţun şi vânzarea moşiei Armăşeşti. Între semnatarii scrisorilor se numără personalităţi politice, scriitori, artişti dramatici şi plastici şi oameni de ştiinţă: Paulina Alecsandri, I. C. Bacalbaşa, Emanoil Bardasare, Ion Bianu, Ionel şi Vintilă Brătianu, dr. I. Cantacuzino, Anton Carp, I. Cămărăşescu, Alexandru Davila, Susanne Deprés, Alda Borelli De Sanctis, M. A. Dumitrecu, Nicolae Gane, Ion Ghica, Octavian Goga, Spiru Haret, Nerva Hodoş, Take Ionescu, Petre Liciu, Jeanne Lion, I. Manolescu, Constantin Mille, G. Naum, Ioan Nădejde, Constantin Nottara, Louis Olivier, Gheorghe Panu, generalii Constantin Prezan şi Nicolae Petala, Camil Ressu, Aristiţa Romanescu, G. Schelle, N. Soreanu, Toma Stelian, Lucia Sturdza-Bulandra, Alexandru Vlahuţă, Marioara Voiculescu, Ilarie Voronca şi Dall Zamphiropol. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 242-243. 199. MORUZI Panaiot (<1822>-1859)

122

Arhive personale şi familiale

●Anii extremi: 1855-1862, 1916-1949, 44 u.a., inventar nr. 1046, limbile: română şi franceză. Panaiot Moruzi a fost fiul lui Constantin dragomanul, decapitat în anul 1821, acuzat de favorizarea revoluţiei greceşti, a fost căsătorit cu Aglae Plagino cu care a avut un fiu, Dumitru Moruzi. Corespondenţa prinţului Panaiot Moruzi, adresată soţiei sale, şi fratelui său, Costaki, face referire, în special, la Războiul Crimeii, în timpul căruia a condus un batalion de voluntari greci şi moldoveni. La aceasta se adaugă scrisorile aparţinând lui Alexandru Moruzi adresate lui Apostol Arsachi, ministru, în legătură cu problemele Comisiei Centrale de la Focşani. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 244-245. 200. MUREŞIANU Aurel Horia ●Anii extremi: 1879-1882; 1914-1942, 19 u.a., inventar nr. 1122. Aurel Horia Mureşianu (1889-1950) este nepotul lui Iacob şi Andrei Mureşianu, tatăl acestuia, Aurel Mureşianu (1847-1909), doctor în filosofie, ziarist şi om politic, a fost unul dintre autorii Memorandumului şi redactorii „Gazetei Transilvaniei”. De la Aurel Horia Mureşianu, care a condus „Gazeta Transilvaniei”, se păstrează manuscrisele studiilor istorice, corespondenţa de redacţie şi cea cu diferite personalităţi, cum ar fi Emanoil Bucuţa, Ioan C. Filitti, Francisc Hossu-Longin, I. Magheru, Sextil Puşcariu, Alexandru Socec şi documente de la Spitalul nr. 162 din Braşov, din timpul celui de-al doilea război mondial. Din arhiva tatălui său, Aurel Mureşianu, reţine atenţia un dosar de la Comitetul instituit la Braşov în anul 1879 pentru ajutorarea românilor care au suferit de pe urma inundaţiilor. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 246-247. 201. NACU Constantin (1844-1920) ●Anii extremi: 1870-1887, 19 u.a., inventar nr.1240. Pentru magistratul şi omul politic Constantin Nacu se păstrează puţine documente, doar câteva scrisori primite de la mitropolitul Calinic, Eugen Carada, P. Cristea, N. Guran, I. C. Kostan, Vasile Lascăr, Livia

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

123

Maiorescu, Alexandru A. Plagino, R. Rallet, Radu Rosetti, I. D. Spineanu, Vasile Sturdza şi V.A. Urechia, referitoare la intervenţiile lui Constantin Nacu, în calitate de ministru al Justiţiei. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 248. 202. NAUM ●Anii extremi: 1891-1948, 87 u.a., inventar nr. 917. Documentele fondului Naum au fost create de Anton Naum (1829-1917), poet, profesor de limba franceză la Universitatea din Iaşi, membru al Academiei Române, al Societăţii „Junimea”, colaborator la revista „Convorbiri Literare” şi de fiii acestuia, Alexandru, scriitor şi conferenţiar de istoria artelor la Universitatea din Iaşi şi de către Teodor Naum, poet şi profesor de limba latină la Universitatea din Cluj. Fondul familiei Naum a fost structurat pe grupe de documente: personale, privind activitatea creatorilor de fond, de proprietate (administrarea moşiei Vădurelele din judeţul Neamţ), despre modul de viaţă şi corespondenţă. Corespondenţa organizată în fond aparţine fraţilor Naum şi a fost purtată cu universităţile din Iaşi şi Cluj, Constantin Daicoviciu, R. Manoliu, Sextil Puşcariu, cu mama lor, Ecaterina Naum. Semnalăm şi un număr de 189 de fotografii ale fraţilor Naum şi ale prietenilor acestora. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 249-250. 203. NEDIOGLU Gheorghe (1883-1963) ●Anii extremi: 1851; 1906-1920, 26 u.a., inventar nr. 1145. Gheorghe Nedioglu a fost profesor de limba română şi latină, director la Liceul „Gheorghe Şincai” din Bucureşti, a editat şi manuale şcolare. În anii 1904-1923 a funcţionat la Arhivele Statului ca arhivist paleograf şi subdirector, colaborator apropiat a lui Dimitre Onciul (director general al Arhivelor Statului 1900-1923). În acest fond au fost ordonate scrisori de la Eugen Lovinescu, Dimitre Onciul şi R. Schröder, cu referire la chestiuni şcolare, precum şi scrisori de la părinţii şi fraţii lui Gheorghe Nedioglu. Menţionăm şi existenţa unei fotografii a lui Constantin Moisil.

124

Arhive personale şi familiale

Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 251-252. 204. NENIŞIOR ●Anii extremi: 1858-1939, 125 u.a., inventar nr. 1707. Fondul însumează documente create de Ion Nenişior, proprietar, de soţia acestuia, Erofilica şi copiii lor: colonelul Gheorghe (căsătorit cu sora lui Nicolae Titulescu, Cornelia), Constantin, Maria (căsătorită Sergiu şi Bogdan), Alexandra şi Elena Nenişior şi sunt grupate în acte personale, de administrare a averii şi corespondenţă. În grupa „corespondenţă” se detaşează scrisorile Corneliei Titulescu Nenişior primite de la Paola Cristu şi Sever Rădulescu, ale Mariei Titulescu şi telegramele mareşalului Constantin Prezan adresate Mariei Bogdan, scrisorile primite de colonelul Gheorghe Nenişior de la Paola Cristu, născută Titulescu şi Alexandra Kiriacescu, precum şi ale lui Sergiu Nenişior, secretar particular al lui Nicolae Titulescu, primite de la N. Buzdugan şi Maria Bogdan. Un loc aparte îl ocupă documentele create de avocatul George Nenişior, şef de cabinet în Ministerul de Interne, fiul lui Gheorghe şi al Corneliei Nenişior şi de soţia acestuia Marise Nenişior, născută Iuca. De la George Nenişior s-au păstrat manuscrise literare, un jurnal intim şi scrisori adresate soţiei. Pentru Marise Nenişior remarcăm corespondenţa primită de la Maria Alimănişteanu, Angela Băltăţeanu, actriţă, Lia Brătianu, Lucia Sturdza-Bulandra, Mircea Eliade, Alexandru Kiriţescu, Mihai Oromolu, fost guvernator al Băncii Naţionale, Ioana Perticari şi de la Virginia Stăinar, actriţă. Au mai fost incluse în fond un jurnal al Paolei Cristu şi acte ale familiei Iuca. 205. NESTORESCU Jean ●Anii extremi: 1907-1972, 28 u.a., inventar nr. 1619, limbile: franceză, engleză şi română. Din activitatea violonistului Jean Nestorescu s-au păstrat în fondul arhivistic constituit pentru acesta, programe ale unor concerte susţinute în ţară şi în Statele Unite, decupări din ziare americane, corespondenţă cu <Theodor> Orghidan, contele de la Salle, Walter Logan, director la Şcoala de vioară din Cleveland, cu soţia sa, Caterina Nestorescu, mezzo-soprană şi fotografii, printre care şi una reprezentându-l pe aviatorul român Romeo Popescu.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

125

206. NISTOR Petre ●Anii extremi: 1940-1960, 10 u.a., inventar nr. 1844. Profesorul de limba română Petre Nistor s-a ocupat şi cu achiziţionarea de documente, cărţi şi lucrări artistice pentru diverse muzee şi persoane particulare. În fondul său personal se găsesc oferte de documente pentru achiziţionare făcute muzeelor din Focşani, Iaşi, Sfântu Gheorghe şi Arhivelor Naţinale din Târgu Mureş, precum şi scrisori de familie. 207. NITREANU Nicolae ●Anii extremi: 1882-2000, 91 u.a., inventar nr. 2467, limbile: română şi rusă. Învăţătorul Nicolae Nitreanu s-a născut în judeţul Tighina, a fost cadru didactic în satul Plop-Ştiubei, în anul 1944 s-a refugiat cu familia în Transilvania. Nicolae Nitreanu a cercetat documente şi a scris lucrări despre istoria Basarabiei şi apartenenţa ei la România. În fondul donat Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice Centrale se regăsesc amintiri despre refugierea familiei sale din Basarabia, manuscrisele unor lucrări printre care şi Moldova – pagini de istorie. Documente, mărturii, studii, 11 volume şi Albumul istoric al Moldovei dintre Prut şi Nistru – Basarabia, 2 volume, actul constitutiv şi statutul asociaţiei „Sfatul Ţării”, documente relative la Cercul basarabenilor, banca „Cooperativa Refugiaţilor Basarabeni”, organizaţia „Femeile basarabene”, Liga „Fiii lui Ştefan cel Mare” şi Pantelimon Halippa; copii după documente importante pentru istoria Basarabiei, extrase din arhiva lui Ion Pelivan de la Biblioteca Academiei Române, articole din lucrările altor autori privind Basarabia şi fotografii reprezentând diferite personalităţi ale culturii şi politicii româneşti. 208. NIŢESCU ●Anii extremi: 1857-1969, 32 u.a., inventar nr. 1706. Arhiva familiei Niţescu, constituită din acte de stare civilă, certificate de studii, brevete de acordare a unor distincţii şi scrisori, a fost creată de fraţii Alexandru, militar de carieră şi Nicolae Niţescu, avocat şi apoi colonel, de Ana, căsătorită cu Mihai Şt. Marinescu, precum şi de acesta din urmă, profesor la Râmnicu Vâlcea şi Bucureşti, membru în diferite comisii în cadrul Direcţiei Generale a Teatrelor din Ministerul Instrucţiunii şi Cultelor.

126

Arhive personale şi familiale

209. OBEDEANU ●Anii extremi: 1642-1929, 7 u.a., inventar nr. 1620. Pentru membrii familiei Obedeanu, boieri originari din Oltenia, atestată încă din secolul al XVI-lea, există foarte puţine documente: un arbore genealogic al familiei, fotografii ale şcolii şi bisericii Obedeanu din Craiova şi o scrisoare a Academiei Regale a Serbiei prin care i se solicită lui Constantin B. Obedeanu (1875-?) lucrarea Relaţiile istorice ale României cu Serbia, publicată în anul 1929. 210. OBRENOVIĆ Miloš (1780-1860) ●Anii extremi: 1827-1860, 55 u.a., inventar nr. 1623. Miloš Obrenović, prinţ al Serbiei (1815-1839), (1858-1860), prin căsătoria cu Maria M. Catargi a stăpânit mai multe moşii în Ţara Românească, printre care Tămădău şi Mavrodin din judeţul Teleorman. În arhiva Miloš Obrenović au fost clasate documente referitoare la proprietăţile acestuia, la conflictele avute cu Vasile Bacaloglu pentru pădurea Tămădău, pricina avută cu moştenitorii baronului Hristofor Sachelarie în problema moşiei Mavrodin, la datoriile lui Iacob Medeni din Silistra. 211. OPRIŞ Ştefan (1893-1979) ●Anii extremi: 1915-1946, 34 u.a., inventar nr. 2085. Generalul Ştefan Opriş s-a născut la Bucureşti, a studiat la Şcoala Militară de Ofiţeri de Infanterie, a condus Regimentul de Gardă „Mihai Viteazul”, infanteria Diviziei I Gardă. În perioada 26 - 30 septembrie 1944 a fost capturat de sovietici. În acest fond au fost incluse registre, jurnale de operaţiuni ale Regimentului 6 de Gardă „Mihai Viteazul” pe timpul campaniei din Basarabia şi Ucraina, ordine ale Diviziei I, rapoarte operative, note informative, tabele cu pierderi de armament şi materiale din timpul operaţiunilor militare din anul 1944 de pe frontul din Moldova, însemnări despre luptele şi situaţia din Ungaria şi fotografii de pe frontul de Est. Bibliografie: Crisanta Podăreanu, Fondul personal „General Ştefan Opriş”, în „Arhiva Românească”, an CLV (serie nouă), tom I, fasc. 2, 1995, p. 229-230. 212. OPRIŞANU Emil (1906-?) ●Anii extremi: 1933-1947, 10 u.a., inventar nr. 1845.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

127

Emil Oprişanu, licenţiat în drept, s-a născut la Buzău, a îndeplinit diferite misiuni în Ministerul de Externe: secretar III al Legaţiei României la Atena şi Belgrad, consul la Consulatul român de la Skoplje, secretar al Comisiei pentru Studierea şi Pregătirea Documentelor pentru Conferinţa de Pace de la Paris, director adjunct al Cabinetului şi Cifrului. În anul 1947 a fost însărcinat cu lucrările de aplicare a prevederilor Tratatului de Pace. În fondul arhivistic Emil Oprişanu au fost ordonate documente personale, decizii de numire în funcţii, corespondenţă purtată cu N. Todiraşcu, referitoare la documentele de aplicare a Armistiţiului, şi Alexandru Creţianu; o scrisoare a lui Constantin Moisil adresată directorului Arhivelor Iaşi, Gheorghe Ungureanu, despre trecutul familiei Oprişanu, precum şi un articol din 1947 intitulat Preludiu la o eră Molotov. 213. OTETELEŞANU ●Anii extremi: 1579-1888, 551 u.a., inventar nr. 1538, limbile: română, greacă, franceză şi germană. Pentru cunoscuta familie Oteteleşanu (Otetelişanu), originară din Vâlcea, Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale deţine un număr important de documente ce au fost organizate în mai multe serii. Primele două grupe de documente ale fondului se referă la moşiile familiei Oteteleşanu: Măgurele, Chiselet, Clinciu, Sinteşti, Floceşti din judeţul Ilfov, Brăgăreşti, judeţul Saac, Gârla, Valea-Anilor, Vlădaia, judeţul Mehedinţi, Otetelişu, Gergeni, Beneşti, Băbeni, judeţul Vâlcea ş.a., la case, locuri de case şi vii. Menţionăm existenţa unor cărţi domneşti de la Mihnea Turcitul, Radu Mihnea, Alexandru Iliaş, Constantin Şerban, Nicolae şi Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, Alexandru Moruzi, Mihai Suţu şi Ioan Gheorghe Caradgea, a unor zapise, anaforale, hotărnicii şi hotărâri judecătoreşti, emise în legătură cu proprietăţile familiei. În ultima grupă de documente a fost clasată corespondenţa primită de către Ioan Oteteleşanu, în perioada 1843-1888, de la diferite persoane: Iorgu Alexandrescu, Lascăr Catargi, A. şi C. Serghiad, S. Siomănescu, U. Ubicini. De asemenea, au fost incluse în fond acte despre Epitropia Bisericii Sf. Ilie din Craiova, bilanţul vămilor Valahiei pe anul 1856 şi al Ţării Româneşti pe anul 1857.

128

Arhive personale şi familiale

214. PANAITESCU Emil (1885-?) ●Anii extremi: 1910-1955, 339 u.a., inventar nr. 946, limbile: română, italiană şi franceză. Emil Panaitescu, absolvent al studiilor de istorie şi filosofie în Germania şi Italia, profesor de arheologie şi istorie antică la Universitatea din Cluj, a fost directorul Şcolii de la Roma şi consilier al Legaţiei României pe lângă Vatican. După anul 1944, a emigrat în Occident. Fondul arhivistic organizat pentru acesta cuprinde documente provenite din activitatea desfăşurată de Emil Panaitescu la Şcoala de la Roma, manuscrisele unor lucrări şi însemnări zilnice (1940-1947), transcrieri de documente medievale şi corespondenţă primită de la: Vittorio Alfieri, ministrul italian al Culturii, dr. Angelescu, Dumitru Berciu, Mihail Berza, A. Bollaté, consulul Italiei în Elveţia, Alexandru Ciorănescu, Dimitrie N. Ciotori, Dimitrie Ciurea, Constantin Daicoviciu, Aurel Decei, pictorul Eugen Drăguţescu, Dimitrie Gusti, Nicolae Iorga, Gheorghe T. Kirileanu, Al. Kiriţescu, G. Popa-Lisseanu, Ion Minulescu, Sextil Puşcariu, Constantin Rădulescu-Motru, Gheorghe Tătărescu, Dumitru Tudor, Andrei Veréss, Ştefan Voitec, Radu Vulpe şi membrii familiei. 215. PANGICĂ D. Nicolae ●Anii extremi: 1944-1977, 7 u.a., inventar nr. 1711. De la aviatorul Nicolae Pangică, participant la cel de-al doilea război mondial, au fost ordonate în fond ordine de zi, un raport asupra activităţii acestuia din timpul evenimentelor de la 23 August 1944 şi un extras de jurnal de operaţiuni al Batalionului de Paraşutişti cu referiri la aceeaşi perioadă. 216. PANOPOL ●Anii extremi: <1800>-1917, 27 u.a., inventar nr. 1667, limbile: română şi franceză. În fondul familiei Panopol au fost inventariate documente ce aparţin lui Leonida Panopol (Panopulo), secretarul lui Rosetti Bălănescu, membru al Epitropiei Spitalelor Casei Sf. Spiridon din Iaşi şi soţiei acestuia Ecaterina Panopol, din Iaşi. Dintre acestea menţionăm o înştiinţare semnată de Mihail Kogălniceanu, ministru de Externe, o telegramă de condoleanţe trimisă de George Mârzescu, scrisori ale lui Ion Vineş, avocat al Legaţiei Franţei la Bucureşti şi ale Luciei Kogălniceanu-Bogdan.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

129

217. PAPACOSTEA G. Petre • Anii extremi: 1907-1963, 85 u.a., inventar nr. 1769. Petre G. Papacostea a fost deputat, secretar al mareşalului Alexandru Averescu şi membru marcant al Partidului Poporului. Între documentele incluse în fond semnalăm scrisorile primite de la Constantin Argetoianu, Alexandru Averescu, Clotilda şi Silvia Averescu, Gheorghe I. Brătianu, Grigore Carp, A. C. Cuza, I. G. Duca, Nicolae Filipescu, Constantin C. Giurescu, Octavian Goga, Eugen şi Veturia Goga, Vasile Goldiş, Virgil Madgearu, Mihail Manoilescu, Constantin Meissner, Ion Mihalache, C. I. Mitilineu, generalul Ioan Răşcanu, Radu Sbiera, Gheorghe Tătărescu, precum şi note, discursuri şi articole. 218. PAPINIU ●Anii extremi: 1853-1950, 301 u.a., inventar nr. 1645. Fondul Papiniu cuprinde documente create de preotul Nicolae Ioachimescu, descendent dintr-o familie de preoţi transilvăneni şi de fiul acestuia, Ioan N. Papiniu Ioachimescu (1853-?), licenţiat în drept la Paris, diplomat, secretar de legaţie al României la Salonic şi Constantinopol, consul general la Budapesta şi Sofia, ministru plenipotenţiar la Belgrad şi Haga. În general, documentele fondului fac referiri la preotul Nicolae Ioachimescu, Ioan N. Papiniu, la soţia acestuia Franceschina Papiniu, născută Aqvarone şi la fiii lor, Eugen şi Emil. Un loc important îl ocupă documentele referitoare la activitatea diplomatică a lui Ioan N. Papiniu şi corespondenţa acestuia purtată cu generalul Alexandru Averescu, D. C. Băicoianu, Alexandru Beldiman, Marcu Beza, V. Diamandi (profesor la şcolile române din Macedonia), Petre P. Carp, I. C. Caragiani, A. Constantinescu, profesor în Bitolia, G. Derussi, Ioan C. Filitti, Dimitrie Ghica, F. Greceanu, C. Hiotu, Take Ionescu, Nicolae Iorga, Ion Kalinderu, C. Kogălniceanu, consul la Salonic, G. Manu, Alexandru Marghiloman, Gabriel M. Mitilineu, C. S. Nanu, Hercule Pavaliuc, G. C. Popovici, diplomat, Constantin LangaRăşcanu, C. Sordony, Nicolae Xenopol şi Duiliu Zamfirescu. Sunt incluse în fond şi corespondenţa Franceschinei Papiniu cu rudele sale din familia Aqvarone, a lui Emil Papiniu, avocat, Eugen Papiniu şi fotografii.

130

Arhive personale şi familiale

219. PARASCHIVESCU George ●Anii extremi: 1898-1944, 55 u.a., inventar nr. 2228. George Paraschivescu a fost consilier al României la Budapesta, New York şi Tokio, secretar în Ministerul de Externe. În fondul acestuia se regăsesc scrisori de la Anton Bibescu, I. Contzescu, Radu Cuţarida, Octav George Lecca, consul în Brazilia, Victor Onişor, Traian Stârcea şi Ioan Stârcea-Mocsonyi. 220. PARHON Constantin I. (1874-1969) ●Anii extremi: 1874-1974, 277 u.a., inventar nr. 1709, limbile: română, franceză, engleză şi germană. Academicianul Constantin I. Parhon s-a născut la 28 octombrie 1874, la Câmpulung Muscel. A studiat la Bucureşti, a fost profesor la Iaşi şi din anul 1946 director al Institutului de Endocrinologie din Bucureşti. A fost membru a numeroase societăţi ştiinţifice naţionale şi internaţionale, preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale în anul 1948 şi preşedinte al ARLUS. Din căsătoria cu Constanţa Mândreanu (1901), au rezultat patru copii: Constantin, Constanţa, Florica şi Ionica, căsătorită cu academicianul Ştefan Milcu. Fondul de documente aparţinând lui Constantin I. Parhon cuprinde acte personale, decizii de numire în diverse funcţii, invitaţii la manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale. O mare parte dintre acestea este reprezentată de corespondenţa purtată de C. I. Parhon cu membri de familie, savanţi, medici şi personalităţi româneşti: Ana Aslan, Tudor Arghezi, Dumitru Bagdazar, T. Burghele, Gala Galaction, Dimitrie Gusti, Gheorghe Marinescu, <C. D.> Neniţescu şi Constantin Rădulescu-Motru. Bibliografie: Viorica Hostiuc, Fondul personal „Academician prof. dr. C. I. Parhon”, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1986, p. 48-55. 221. PĂDURARU Teodor (1893-?) ●Anii extremi: 1907-<1974>, 27 u.a., inventar nr. 2279. Documentele create de Teodor Păduraru, militant basarabean pentru unire şi membru al Partidului Naţional Ţărănesc, au fost organizate într-un mic fond personal ce conţine apeluri către ostaşii basarabeni, Declaraţia Sfatului Ţării din 27 martie 1918, un program şi apele ale Partidului Ţărănesc Basarabean, versuri pe tema asupririi

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

131

basarabenilor, carnete cu proverbe basarabene, însemnări ale poetului Alexie Mateevici, ilustrate şi fotografii. 222. PÂCLIANU Elena ●Anii extremi: 1868-1895, 5 u.a., inventar nr. 2082. În fondul arhivistic constituit pentru Elena Pâclianu se păstrează corespondenţa referitoare la moşiile Brăieşti şi Cândeşti, judeţul <Buzău>. 223. PÂNTEA Gherman (1894-?) ●Anii extremi: 1916-1967, 26 u.a., inventar nr. 1646. Gherman Pântea s-a născut la Zăiceni, judeţul Bălţi, a fost deputat în Sfatul Ţării, primar al Chişinăului şi al Odessei. Pentru Gherman Pântea a fost constituit un fond personal ce cuprinde acte personale, memorii pentru anii 1941-1942, documente în legătură cu judecarea acestuia după 1946, telegrame de la Gheorghe şi Vintilă Brătianu, Ion Inculeţ, Nicolae Iorga, scrisori de la Onisifor Ghibu şi Theodor Pahoaţă, tăieturi de ziare şi fotografii. 224. PELIVAN Ion (1876-1954) ●Anii extremi: 1821-1944, 802 u.a., inventar nr. 1449. Ion Pelivan, militant al mişcării de eliberare naţională a Basarabiei, om politic şi publicist, s-a născut în localitatea Răzeni, judeţul Chişinău, a făcut studii de drept la Dorpet. În anul 1916 a fost mobilizat şi trimis pe front, apoi a contribuit la fondarea Partidului Naţional Moldovenesc. A fost deputat în Sfatul Ţării şi în Parlamentul României, ministru al Justiţiei şi la Externe, a participat la Conferinţa de Pace de la Paris (timp în care a editat revista „La Bessarabie”), la Conferinţa ambasadorilor de la Londra în 1920 şi la Conferinţa de la Geneva în 1922. Din anul 1939 este numit senator, iar în anul 1950 este arestat şi închis la Sighet, unde a decedat. Fondul arhivistic Ion Pelivan cuprinde documente deosebit de valoroase: peste 100 de caiete cu caracter memorialistic şi acte copiate de creatorul fondului, referitoare la istoria Basarabiei, studii, lucrări, note şi recenzii păstrate în manuscris, dactilografiate sau publicate, o colecţie de ziare, corespondenţă cu Zamfir C. Arbore, poetul Ion Buzdugan, Gala Galaction, Pantelimon Halippa, Mihail Kogălniceanu, Ion Inculeţ, Alexei Mateevici, Nicolae Titulescu, precum şi alte documente, printre care o adresă relativă la înfiinţarea Ligii pentru Eliberarea Românilor din Timoc şi Macedonia, un raport adresat lui Ion Antonescu privind schimbul de populaţie din Cadrilater şi memoriul lui Onisifor Ghibu din 1944 referitor la Comisia de epuraţie.

132

Arhive personale şi familiale

225. PERIEŢEANU I. Grigore (1879-1959) ●Anii extremi: 1897-1959, 135 u.a., inventar nr. 1241. Avocatul şi poetul Grigore I. Perieţeanu s-a născut la Bucureşti, a ocupat diferite funcţii: inspector la Poliţia Capitalei, secretar general al primăriei Bucureştilor, ministru al Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor, preşedinte al Reuniunii Avocaţilor din România, membru al Partidului Naţional Ţărănesc, al Societăţii Scriitorilor Români, în Consiliul Superior Naţional al Frontului Renaşterii Naţionale, senator în anul 1939. În anul 1948 a fost epurat din baroul Ilfov, apoi în 1950 arestat şi închis. În fondul Grigore I. Perieţeanu se regăsesc acte personale ale acestuia, documente referitoare la relaţiile de familie şi succesiunea Alexandru G. Djuvara, la epurarea din baroul Ilfov, genealogia familiei Perieţeanu, manuscrise ale operelor literare, corespondenţă cu Mircea Djuvara, Istrate Micescu, Ion Pillat şi Radu Rosetti. 226. PERIEŢEANU Vasile Alexandru ●Anii extremi: 1963-1973, 12 u.a., inventar nr. 1846. Vasile Alexandru Perieţeanu, membru al Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie de pe lângă Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, aparţine ramurii „Perieţeanu” din judeţul Buzău, familia fiind răspândită şi în judeţele Ialomiţa, Galaţi, Giurgiu, Olt, Mehedinţi şi în oraşul Bucureşti. Fondul este constituit din lucrările de genealogie şi sigilografie elaborate de Vasile Alexandru Perieţeanu. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Botoşani. 227. PETALA Nicolae (1869-?) ●Anii extremi: 1914-1925; 1942, 32 u.a., inventar nr. 1242. Generalul Nicolae Petala s-a născut la Vaslui, a urmat liceul militar, iar studiile superioare le-a absolvit în Italia şi Austria. A participat la operaţiunile militare din timpul primului război mondial, fiind numit comandant de divizie şi de corp de armată, a fost senator de drept. Documentele ce alcătuiesc fondul se referă, în special, la activitatea militară a generalului. Pe lângă acestea menţionăm corespondenţa purtată cu Gheorghe Bogdan-Duică, Vasile Meruţiu şi Gavril Precup.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

133

228. PETRESCU Alexandru (?-1896) ●Anii extremi: 1878-1911, 8 u.a., inventar nr. 2070. Pentru Alexandru Petrescu, funcţionar la Înalta Curte de Casaţie, s-au păstrat în micul fond personal scrisori adresate soţiei sale, Sarah şi invitaţii de participare la recepţii organizate de Palatul Regal. 229. PETRESCU Camil (1894-1957) ●Anii extremi: 1927-1956, 45 u.a., inventar nr. 1673. Scriitorul Camil Petrescu s-a născut în Bucureşti, a urmat cursurile liceelor Sf. Sava şi Gheorghe Lazăr şi Facultatea de Litere şi Filosofie. Camil Petrescu a participat ca voluntar la primul război mondial şi a colaborat la diferite reviste, a fost redactor şef al „Revistei Fundaţiilor Regale” şi director al Teatrului Naţional din Bucureşti. După anul 1948, devine membru al Academiei şi a fost laureat al Premiului de Stat. Dintre cele mai interesante documente incluse în fond, menţionăm scrisorile primite de la Camil Baltazar, Martha Bibescu, Emanoil Bucuţa, George Călinescu, dramaturgul G. Ciprian, Petre Comarnescu, I. Igiroşanu, Alexandru Kiriţescu, Eugen Lovinescu, Perpessicius, Irina Procopiu, Mircea Străinul şi de la dr. V. Vâlcovici, rectorul Politehnicii din Timişoara. 230. PETRESCU Paul ●Anii extremi: 1933-1948, 9 u.a., inventar nr. 1712. Fondul arhivistic al scriitorului Paul Petrescu cuprinde manuscrisele unor conferinţe şi o fotografie reprezentându-l pe acesta. 231. PETRESCU Zaharia (1841-1901) ●Anii extremi: 1787-1956, 279 u.a., inventar nr.1621, limbile: română, franceză şi germană. Din bogata viaţă şi activitate a lui Zaharia Petrescu, medic militar, profesor de terapeutică la Facultatea de Medicină din Bucureşti, colaborator apropiat al lui Carol Davila, participant la Războiul de Independenţă a României, cu o prestigioasă activitate ştiinţifică, sunt conservate în depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice Centrale acte personale, liste cu personalul medical participant la războiul din 1877-1878, manuscrise ale lucrărilor ştiinţifice şi corespondenţă. În cadrul seriei corespondenţă se detaşează scrisorile trimise soţiei sale, Iosephina Thierman (au avut mai mulţi copii, Olga, Victoria, Nica, Alina şi George) de pe front, din Calafat şi Plevna (relatează atacul

134

Arhive personale şi familiale

Plevnei, la 31 august 1877 şi capitularea lui Osman Paşa), Lom-Palanka şi Vidin. Se mai găsesc în fond şi documente de la George Z. Petrescu (acte personale, studii şi lucrări ştiinţifice, corespondenţă cu soţia sa, Maria, fiica lui C. I. Istrati), fiul lui Zaharia Petrescu, medic, profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti, cu o bogată activitate în domeniul istoriei medicinei, participant ca medic militar la războaiele balcanice şi la primul război mondial. Dintre scrisorile primite de George Z. Petrescu le amintim pe cele de la Grigore Antipa, din partea unor clinici medicale, de la medicul Edmond Knaff şi Paula Kotzebue. De asemenea, au fost incluse în fond documente create de C. I. Istrati (1850-1918), doctor în medicină, profesor la Universitatea din Bucureşti: corespondenţă cu generalului George Manu, Eugenia de Reus-Ianculescu, Maspero de la Muzeul din Cairo, Pulcheria Nicolae Moscu şi Nicolae C. Rosetti, precum şi desene, gravuri, cărţi de vizită, publicaţii medicale, fotografii de familie şi ale unor personalităţi. 232. PLACE Victor (1822-1875) ●Anii extremi: 1844-1899, 34 u.a., inventar nr. 1539. Diplomatul Victor Place s-a născut la Corbeil în Franţa, a făcut studii de drept la Paris. A fost numit consul în Haiti, la Mosul în Irak, până în 1855, unde a efectuat săpături arheologice pe locul vechiului oraş asirian Ninive, rezultatele şi descrierile săpăturilor fiind publicate în Ninive şi Asiria. La 5 iunie 1855, Victor Place soseşte la Iaşi în calitate de consul, susţinând în perioada premergătoare Unirii Principatelor activităţile şi propaganda unionistă. După anul 1863 a fost înlocuit şi numit consul la New York. În anul 1873 se întoarce în Moldova şi se stabileşte la Tăngujei, judeţul Vaslui, la moşia cumnatul său, Leon Ballif. Fondul cuprinde documente personale ale lui Victor Place: numirea în funcţia de consul general la Calcutta, diploma acordată de Ulysse Grant, preşedintele S.U.A., prin care-l recunoaşte pe acesta consul general al Franţei la New York; rapoarte şi interogatorii referitoare la procesul intentat lui Victor Place pentru modul de îndeplinire a tratatului privind importul de arme din S.U.A. La acestea se adaugă o enciclică papală din 1848 privind unirea bisericilor creştine, corespondenţă primită de Charles Place, episcop de Marsilia, fratele lui Victor Place şi unele rapoarte şi note ce reflectă activitatea desfăşurată de Victor Place la Mosul şi mersul campaniei arheologice de la Ninive.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

135

233. PLEŞOIANU I. Ştefan (1895-?) ●Anii extremi: 1735; 1801-1947, 54 u.a., inventar nr. 1123. Avocatul Ştefan I. Pleşoianu se trage dintr-o familie de boieri din judeţul Vâlcea, unde stăpâneau moşia Măldăreşti (părinţii, Iancu Pleşoianu, inspector comunal şi mama sa, Elisa, născută Turbure). A făcut politică liberală, fiind prieten cu familia I.G. Duca, şef de cabinet al lui Vintilă Brătianu, s-a căsătorit cu Georgeta Frunzeanu, cu care a avut un fiu pe Ioan (Jean) Pleşoianu. Arhiva Ştefan I. Pleşoianu cuprinde acte personale ale creatorului de fond şi rezultate din administrarea proprietăţilor, dar şi corespondenţă de familie şi personală primită de la Puiu Angelescu, Constantin Antonescu, Constantin Brătianu, C. Davidescu, I.G. Duca, Nadia Duca, Antonel Goilav, Al. Gussi, C. Kiriţescu, Alexandru Lapedatu, Constantin Moisil, Elena Pherekyde, M. F. Sion, C. Sordony, Oreste Tafrali, George Vărtosu, D. Zombory, Paul Zotta şi Ion Zurescu. Mai regăsim în fond şi corespondenţa Elisei Pleşoianu purtată cu Alexandru Marghiloman, Elena Pherekyde, Maria Ştirbei, George Tulbure şi Thyra Xenopol. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 253-254. 234. PODEA Ion ●Anii extremi: 1637-1964, 167 u.a., inventar nr. 1997, limbile: română, latină, germană şi maghiară. Ion Podea s-a născut în comuna Săcădat, judeţul Braşov, a fost preot misionar în S.U.A., unde a sprijinit emigraţia română şi a susţinut lupta naţională a românilor transilvăneni aflaţi sub dominaţia austro-ungară. S-a remarcat şi prin studiile etnografice, filologice şi istorice elaborate, a fost arhivar, preşedinte al Asociaţiei Funcţionarilor Publici Administrativi. După anul 1944 s-a numărat printre activiştii Partidului Comunist Român, a fost numit director al Muzeului regional Braşov. Fondul arhivistic Ion Podea este structurat pe mai multe grupe de documente, în care au fost ordonate şi manuscrise ale lucrărilor ştiinţifice, printre care monografiile unor localităţi din Transilvania şi a regiunii Braşov, tabele cu soldaţii căzuţi pe front în primul război mondial, corespondenţă aparţinând lui Octavian şi Ontario Podea, o listă

136

Arhive personale şi familiale

a episcopilor Bisericii evanghelice săseşti din Transilvania pentru anii 1553-1822. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Braşov. 235. PONICI ●Anii extremi: 1492-1945, 22 u.a., inventar nr. 1648. Pentru familia Ponici atestată în documente emise de voievozii Ştefan cel Mare, Ieremia Movilă, Alexandru Moruzi şi Mihai Suţu, se păstrează acte referitoare, în special, la Petre Ponici, fiul serdarului Iancu Ponici şi al Ilincăi, născută Mădărjac, participant la Războiul de Independenţă şi la Radu I. Ponici, locotenent. 236. POPA Augustin (1893-?) ●Anii extremi: 1895; 1911; 1915-1944, 12 u.a., inventar nr. 1147, limbile: română, latină şi germană. În arhiva lui Augustin Popa, profesor la Seminarul teologic din Blaj, directorul ziarului „Unirea”, preşedinte al ASTREI, se păstrează note şi însemnări pentru cursurile ţinute la Blaj, corespondenţă cu Ioan Farcaş şi Vasile Suciu, extrase din ziare şi broşuri privind activitatea ASTREI şi opinii faţă de situaţia politică a României în vara anului 1940. 237. POPESCU Dionisie ●Anii extremi: 1871-1897, 5 u.a., inventar nr. 2090, limbile: română, germană şi franceză. O diplomă a Universităţii din Roma de acordare a titlului de doctor în ştiinţe juridice lui Dionisie Popescu din Galaţi şi corespondenţă particulară se păstrează în acest fond. 238. POPOVICI Dimitrie ●Anii extremi: 1870-1887, 47 u.a., inventar nr. 1622. Fondul personal conţine corespondenţa preotului Marcu din <Buzău>cu fiul său, Dimitrie Popovici în legătură cu probleme particulare. 239. POPOVICI-TAŞCĂ ●Anii extremi: 1885-1945, 16 u.a., inventar nr. 1713. Familia Popovici este originară din comuna Corod, judeţul Tecuci. Documentele fondului sunt, în cea mai mare parte, create de Constantin Popovici-Taşcă, proprietar, Albert Popovici-Taşcă, preşedinte şi administrator delegat al Societăţii Baia de Aramă şi de Ionel PopoviciTaşcă. Acestea reflectă vânzările şi cumpărările de terenuri, precum şi procesele familiei Popovici-Taşcă cu locuitorii din comuna Corod.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

137

240. POPP Felix ●Anii extremi: 1916-1971, 24 u.a., inventar nr. 1751. Pentru inginerul Felix Popp (fost Popper), s-a constituit un fond arhivistic ce cuprinde: acte şcolare, un memoriu privind activitatea desfăşurată de acesta în cadrul Direcţiei Generale a Lucrărilor Canalului Dunăre-Marea Neagră şi în perioada de detenţie, precum şi certificate de inovator eliberate de O.S.I.M. 241. POPP Ghiţă (1883-1967) ●Anii extremi: 1963-1967, 6 u.a., inventar nr. 2233. Ghiţă Popp s-a născut în Poiana Sărată din scaunul Trei Scaune, a studiat dreptul la Budapesta, Cluj şi Viena. Este unul dintre participanţii la Adunarea Naţională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918, ministru şi secretar general al Partidului Naţional Ţărănesc. În 1947 a fost arestat, fiind eliberat din închisoare abia în anul 1964. Fondul creat de omul politic Ghiţă Popp este extrem de mic, cuprinde câteva memorii adresate lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu, referitoare la răpirea Basarabiei şi aducerea osemintelor lui Nicolae Titulescu în ţară. 242. PORDEA Barbu-Bubu ●Anii extremi: 1935-1940, 24 u.a., inventar nr. 1668, limbile: română şi franceză. Fondul este constituit din scrisori aparţinând lui Barbu-Bubu Pordea, aflat în anii 1938-1940 la Londra şi la Paris şi Litzei Pordea, căsătorită cu Max Auşnit, administrator delegat al Uzinelor TitanNădrag-Călan, trimise părinţilor lor, Augustin şi Mimi Pordea. 243. POROINEANU Sache (1805-1874) ●Anii extremi: 1824-1930, 130 u.a., inventar nr. 2280, limbile: română, franceză, engleză şi germană. Sache Poroineanu s-a născut la Târgovişte, a fost pitar, serdar şi sameş la cancelariile financiare ale judeţelor Romanaţi, Teleorman, Râmnicu Sărat şi Ialomiţa. În cursul vieţii a devenit autor de stihuri satirice, culegător de proverbe şi traducător al unor opere ale poetului francez A. de Lamartine. A fost căsătorit cu Elena, fiica lui Ştefan Jianu din Craiova cu care a avut doi copii, Eufrosina şi Constantin. În fond sunt incluse memorii, jalbe, corespondenţa lui Sache Poroineanu cu Dimitrie Bildirescu, avocat şi Alexandru Vilara, transcrieri de poezii din creaţia lui Ion Heliade Rădulescu, Vasile

138

Arhive personale şi familiale

Cârlova şi Iancu Văcărescu; scrisori primite de Eufrosina Poroineanu, caiete cu teme în limbile engleză şi germană şi poezii scrise de aceasta, precum şi scrisori aparţinând lui Constantin Poroineanu (1843-1905), senator liberal. 244. POWEL Howard Hare ●Anii extremi: 1916-1952, 27 u.a., inventar nr. 1838, limbile: franceză şi engleză. Familia Powel a trăit în S.U.A., apoi în Franţa. În fond se regăsesc acte personale, diplome, acte de proprietate şi de administrare a averii, corespondenţă cu Trustul Gretchen - H. Hare Powel, ordine militare acordate lui Howard Hare Powel, participant la primul război mondial, referate privind activitatea acestuia ca ofiţer în flota aeriană a S.U.A., reproduceri de artă şi fotografii ale familiei. 245. PREDA George ●Anii extremi: 1866-1944, 16 u.a., inventar nr. 1710. Pentru George Preda, publicist, au fost ordonate în fond scrisori primite de la Ion A. Bassarabescu, Alexandru Bădăuţă, Alexandru Busuioceanu, Tudor Muşatescu, Camil Petrescu, Ion Marin Sadoveanu, manifeste ale armatei germane (1918), americane şi engleze (1940-1941) şi apeluri ale Frontului Naţional Democrat. 246. PRODAN ●Anii extremi: 1849-1933, 5 u.a., inventar nr. 1669. În fondul de documente creat de membrii familiei Prodan au fost ordonate un arbore genealogic al familiei, planul moşiei Faraoanele, judeţul Râmnicu Sărat, note şi însemnări de la Universitatea „Regele Ferdinand” din Cluj, cuprinzând contribuţii genealogice asupra familiilor ardelene ce poartă numele Prodan. 247. PROTOPOPESCU-PACHE Emmanuel (1845-1893) ●Anii extremi: 1882-1938, 27 u.a., inventar nr. 1647, limbile: română şi franceză. Emmanuel Protopopescu-Pache, licenţiat în drept la Bucureşti şi la Geneva, a fost membru al Partidului Conservator, prefect al Poliţiei Capitalei şi între anii 1888-1891, primar al Bucureştilor, membru fondator şi profesor al Şcolii de Ştiinţe Politice şi Administrative, unul dintre fondatorii revistei „Dreptul” şi al ziarelor „Binele public” şi „România”.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

139

Între documentele ordonate în fond menţionăm corespondenţa primită de Emmanuel Protopopescu-Pache ca avocat de la diverse persoane din ţară, din Franţa, unele firme din Hamburg şi Viena, în legătură cu tranzacţiile financiare, precum şi conceptele scrisorilor prin care acesta îşi comunica intenţia de a demisiona din funcţia de primar al Capitalei. De asemenea, se află în fond şi corespondenţa unui alt avocat bucureştean care a purtat tot numele de Protopopescu-Pache Emanuel, născut la 1881, ajutor de primar al Capitalei, şeful sectorului Galben. 248. PUIU Visarion (1879-?) ●Anii extremi: 1886-1944, 246 u.a., inventar nr. 823, limbile: română, franceză, engleză, germană, finlandeză, bulgară şi rusă. Visarion Puiu, cu numele de mirean Victor Puiu, doctor în teologie la Kiev, a fost director al Seminarului Teologic din Chişinău, episcop de Argeş, de Hotin şi de Bălţi, mitropolit al Bucovinei în anul 1935, membru al Comisiei Monumentelor Istorice şi în Comisia Arhivelor Statului din Basarabia. Între anii 1941-1944 a fost şeful Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria, a contribuit la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe Române din Statele Unite ale Americii. Fondul arhivistic cuprinde documente personale, rezultate din exercitarea demnităţilor bisericeşti, manuscrise şi corespondenţă purtată cu Ilie Bărbulescu, Marcu Beza, Gheorghe Brătianu, Nicolae Cartojan, Miron Cristea, A. C. Cuza, Gala Galaction, Pavel Gore, Spiru Haret, Nicolae Iorga, Alexandru Lapedatu, Alexandru Marghiloman, Simion Mehedinţi, Ion Mihalache, Ioan Slavici, Vasile Stoica, I. D. Ştefănescu, Orest Tafrali, preoţi şi înalţi prelaţi. 249. RACOTĂ Simona ●Anii extremi: 1943-1947, 12 u.a., inventar nr. 1878. Documentele create de Simona Racotă, în mare parte scrisori, se referă la probleme personale, sporadic la situaţia din ţară din anii 19451946, la sărbătorirea zilei de 10 mai 1946, la un concert susţinut de Yehudi Menuhin şi George Enescu. 250. RADOCEA Cornel (1910-?) ●Anii extremi: 1931-1980, 43 u.a., inventar nr. 2281. Din arhiva lui Cornel Radocea, doctor în ştiinţe economice, licenţiat al Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, membru al Partidului Naţional Ţărănesc reţin atenţia lucrările, studiile şi memoriile acestuia privind situaţia României între cele două războaie

140

Arhive personale şi familiale

mondiale, evenimentele de la 23 August 1944 şi rolul lui Iuliu Maniu în „lovitura de stat ”, o scrisoare a lui Cornel Radocea adresată preşedintelui S.U.A., Richard Nixon, lucrarea lui Pamfil Şeicaru România în războiul cel mare, vol. I şi studii aparţinând lui Aurel Mărgineanu. 251. RADOCEA Gheorghe ●Anii extremi: 1918-1971, 24 u.a., inventar nr. 2425. Gheorghe Radocea, inginer şi pasionat de arta populară românească, a fost în strânse relaţii de prietenie cu Victor Cădere, de la care a deţinut scrisori şi lucrări pe care le-a donat Arhivelor Naţionale. Fondul arhivistic poartă denumirea donatorului documentelor, dar acestea au fost create de Victor Cădere, cu excepţia manuscrisului lucrării Istoria mobilierului şi a stilurilor de mobilă, elaborat de Victor Radocea şi Mihai Ionescu. Predominantă în fond este corespondenţa lui Victor Cădere purtată cu profesori universitari de drept de la Paris, Bordeaux, Lille, Lyon, Toulouse, cu membrii F.I.D.A.C. (Federaţia Internaţională a Foştilor Combatanţi) şi a lui Gheorghe Radocea. La acest gen de documente se adaugă brevetele unor ordine şi decoraţii primite de Victor Cădere şi lucrări publicate de acesta. 252. RAŢIU Ioan (1828-1902) ●Anii extremi: 1848-1928, 1352 u.a., inventar nr. 1246, limbile: română, germană şi maghiară. Marele patriot român a văzut lumina zilei la Turda, a urmat şcoala primară la Blaj şi Cluj, seminarul la Budapesta. În timpul Revoluţiei de la 1848 s-a înrolat în legiunile lui Avram Iancu, a renunţat la cariera de preot, dedicându-se luptei pentru drepturile românilor aflaţi în graniţele Austro-Ungariei. A devenit doctor în drept la Budapesta, iar în anul 1861 a obţinut aprobarea pentru înfiinţarea ASTREI. S-a afirmat în lupta pentru convocarea Dietei Transilvaniei, pentru susţinerea Pronunciamentului de la Blaj şi constituirea Partidului Naţional Român şi a Comitetului Central Naţional. Ioan Raţiu s-a bucurat de respect şi autoritate politică, a fost unul dintre susţinătorii Memorandumului românilor de la 1892, a fost judecat şi apoi închis la Seghedin şi Vacz, la 15 aprilie 1895. Din păcate, boala şi moartea l-au împiedicat pe Ioan Raţiu să vadă împlinit idealul naţional, Unirea românilor într-un singur stat. Ioan Raţiu a fost căsătorit cu Emilia Orghidan, fiica unui preot ortodox din Braşov şi a avut cinci copii: Aurel, Iancu, Emilia, Felicia şi

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

141

Dorina, căsătorită Coroianu. Nepoţii: Ionel, Eugen şi Onoriu sunt copiii fiicei sale Emilia, măritată Tilea, apoi Russu. Documentele incluse în fondul arhivistic Ioan Raţiu sunt extrem de valoroase, fiind pe măsura personalităţii politice care le-a creat. Dintre acestea menţionăm scrisorile primite de la: A. P. Alexianu, Septimiu Albini, Gustav Augustini, Sever Axente, Vincenţiu Babeş, Daniil P. Barcianu, George Bariţiu, Ieronim Bariţiu, fiul lui George Bariţiu, Valeriu Branişte, George Bogdan-Duică, Eugen Brote, Iuliu Coroianu, Elie Dăianu, Mihail Dobreanu, Vasile Goldiş, Iosif Hodoş, Vasile Lucaciu, Iuliu Maniu, Vasile Mangra, Ioan Mesaroş, Teodor Mihali, Vasile Moldovan, Iuliu Moldovan, Aurel şi Iacob Mureşianu, Teodor Păcăţian, S. Perieţeanu-Buzău, Gheorghe Pop de Băseşti, Ştefan-Cicio Pop, Aurel C. Popovici, Alexandru Roman, Ioan Russu-Şirianu, Ioan Slavici, Ioan Suciu, Iosif Suluţiu-Sterca, Virgil Şotropa, V. A. Urechia, Alexandru Vaida-Voevod, Mihai Veliciu, Aurel Vlad; corespondenţa Emiliei Raţiu, a Feliciei şi Dorinei Raţiu, precum şi fotografii. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Cluj. Bibliografie: Marcel-Dumitru Ciucă, Elena-Teodora Ciucă, Dr. Ioan Raţiu şi Emilia Raţiu Corespondenţă I (scrisori primite, 1866-1895), Editura „Progresul Românesc”, Bucureşti, 1994, 430 p. 253. RAŢIU Victor ●Anii extremi: 1925-1949, 99 u.a., inventar nr. 1649, limbile: română, franceză, engleză şi germană. În fondul avocatului Victor Raţiu s-au păstrat documente referitoare la procesele unor familii importante ca: Bălăceanu, Moruzi, Ghica, Filipescu, Greceanu, Lahovari, principesa Sofia de Albania şi ale unor societăţi industriale din Basarabia. La acestea se adaugă actele proceselor deschise de Victor Raţiu pentru proprietăţile sale din Prahova şi Teleorman, scrisori particulare ale familiilor Cerchez, Haricleai Darclée, Nanu, Racoviţă şi fotografii. 254. RĂDULESCU Savel (1895-1970) ●Anii extremi: 1916-1955, 217 u.a., inventar nr. 1657. Diplomatul Savel Rădulescu s-a născut la Râmnicu Sărat, a urmat liceul la Focşani, a devenit doctor în drept la Paris şi consilier financiar în mai multe organisme. Din 1927 este expert şi delegat al României la Liga Naţiunilor, iar între anii 1931-1936, subsecretar de stat la Ministerul de Externe. De asemenea, a fost unul dintre apropiaţii lui Nicolae

142

Arhive personale şi familiale

Titulescu, consilier al regelui Mihai I, preşedinte al Comisiei Române pentru Aplicarea Armistiţiului. După război a fost arestat şi întemniţat. Arhiva sa cuprinde documente personale: brevete de decoraţii, numiri în funcţii diplomatice; rapoarte şi note în legătură cu reglementarea datoriilor României faţă de S.U.A., datoria publică a Austro-Ungariei preluată de statele succesoare şi patru volume cu însemnări ale convorbirilor avute cu diferite personalităţi politice. În grupa corespondenţă au fost clasate scrisorile primite de la Nicolae J. Alexandrescu, Gregorie Alexinsky, preşedintele Cercului Basarabenilor de la Paris, Pia Alimănişteanu, Vasile Anastasiu, consilier, Constantin Antoniade, Mihail Arion, Hortensia Papadat-Bengescu, Nicolae Bloc, Mihai Boerescu, Vintilă Brătianu, Coriolan Brediceanu, Alexandru Cantacuzino, preşedintele Micii Antante a Studenţilor, George Caranfil, Mihai Cămărăşescu, Dimitrie N. Ciotori, M. Costiescu, Grigore Crăiniceanu, Alexandru Creţianu, Carol Davila, Grigore Gafencu, Octavian Goga, Alecu Gurănescu, generalul Dumitru Iliescu, Nicolae Iorga, Alexandru Kiriţescu, C. Laptev, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Cincinat Pavelescu, Nicolae şi Ecaterina Titulescu, Elena Văcărescu, Costel Vişoianu, Valentina de Walmar, poetă franceză de origine română. De asemenea, fondul conţine şi scrisori de la Nicolae şi Ecaterina Rădulescu, părinţii lui Savel Rădulescu, de la Jean, fratele acestuia, profesor universitar, precum şi o scrisoare de la căpitanul Constantin Butca, prizonier în Uniunea Sovietică. 255. RÂMNEANŢU Petru ●Anii extremi: 1896-1975, 15 u.a., inventar nr. 1651. Medicul Petru Râmneanţu s-a născut în localitatea Gaiul Mic, la graniţa cu Iugoslavia, a absolvit Facultatea de Medicină la Cluj şi a urmat cursuri de perfecţionare la Universitatea „John Hopkins” din Baltimore, S.U.A. În anul 1941 era medic la Odessa şi şeful laboratorului de combatere a bolilor contagioase de pe frontul antisovietic. Între documentele păstrate în fond, semnalăm manuscrisele unor lucrări, printre care Statistica locuitorilor români din Serbia şi a comunelor locuite de ei şi Despre românii din Banatul iugoslav. 256. REBHUHN Fritz (1883-?) ●Anii extremi: 1904-1965, 27 u.a., inventar nr. 1650, limbile: română şi germană. Arhitectul peisagist Fritz Rebhuhn s-a născut în Germania, a studiat şi a lucrat în Germania, Anglia, Franţa şi Elveţia. În anul 1910 era

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

143

„grădinar arhitect” la Bucureşti, apoi director general şi consilier; după pensionare, în 1943 a lucrat la Serviciul Horticol al Capitalei. Fondul cuprinde articole şi studii publicate de Fritz Rebhuhn în legătură cu estetica spaţiilor verzi în urbanism şi parcul Cişmigiu, registre de plante adecvate climei României, manuscrisul Viaţa mea şi plantele, schiţe în tuş reprezentând frunze şi arbori. 257. RIZESCU Ion ●Anii extremi: 1918-1946, 19 u.a., inventar nr. 2108. În fondul de documente creat de Ion Rizescu, agricultor din judeţul Ialomiţa, se păstrează corespondenţa acestuia cu bănci şi firme în probleme de credite şi cumpărare de maşini-unelte necesare exploatării moşiei Alexeni, decizii de expropriere şi planul moşiei, precum şi o scrisoare de la Henry Ford. 258. ROBESCU C. F. (1839-1920) ●Anii extremi: 1870-1948, 7 u.a., inventar nr. 1652. Se regăsesc în fond testamentele lui Dimitrie Robescu, al lui C. F. Robescu şi al Teodorei C. F. Robescu. 259. ROMALO ●Anii extremi: 1840-1975, 36 u.a., inventar nr. 1653, limbile: română, franceză şi greacă. Familia Romalo este originară din cartierul Fanar al oraşului Constantinopol. Pe Gheorghe (Iordache) Gregoriade Romalo îl găsim, în anul 1821, la Iaşi ca secretar al doamnei Smaranda, soţia lui Scarlat Callimachi, fiica lui Nicolae Mavrogheni. Acesta s-a căsătorit cu Maria Roset, fiica vornicului Iordache Roset, a devenit paharnic, postelnic şi spătar, deputat în Adunarea Obştească a Moldovei. Copiii lui Iordache şi ai Mariei Romalo: Alexandru, Grigore, Eufrosina, căsătorită cu Costache Rosetti-Tescanu, Emanuel, Vasile, căsătorit cu Iosefina, fiica lui Costache Negri, Smărăndiţa, Pulheria, căsătorită cu dr. Emil Max (fiul lor Eduard-Alexandru, va fi tragedianul de mai târziu De Max, secretar al Comediei Franceze), au participat la Revoluţia de la 1848 din Moldova şi la acţiunile pentru unirea Moldovei cu Ţara Românească. Documentele ce constituie fondul Romalo fac referire la numirea în diverse funcţii a membrilor familiei şi la originea acesteia. De asemenea, menţionăm existenţa tezei de licenţă a lui Grigore Romalo, a scrisorilor acestuia trimise din exil surorilor, fraţilor şi lui Nicu Catargi, precum şi a unei fotografii ce-l reprezintă pe De Max.

144

Arhive personale şi familiale

260. ROMANESCU Marcel (1897-?) ●Anii extremi: 1690-1952, 158 u.a., inventar nr. 1756. Marcel Romanescu s-a născut în Belgia, la Liège. Tatăl său, Nicolae P. Romanescu a fost senator de drept, primar al Craiovei şi vicepreşedinte al Senatului; mama sa, Lucia Elena Romanescu era fiica generalului Ştefan Fălcoianu, fost ministru de Război. Bunicul patern, Petrache Romanescu, a fost pitar, avocat şi scriitor. Marcel Romanescu, un foarte bun cunoscător de limbi străine (vorbea peste 12 limbi străine) a intrat în diplomaţie, în anul 1923 îl găsim secretar III la Legaţia României din Varşovia, apoi secretar al Comisiei româno-ungare din Ministerul Afacerilor Străine. A scris poezie, teatru, critică literară, lucrări cu caracter istoric şi genealogii, a tradus din literatura străină, a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România. Documentele existente în fond se referă la perioada studiilor din ţară şi străinătate urmate de Marcel Romanescu, la funcţiile ocupate şi activitatea diplomatică desfăşurată de acesta, la studiile istorice elaborate şi la genealogiile unor familii. De asemenea, în fond au fost ordonate manuscrisele unor volume de poezii, piese de teatru, traduceri de poezie franceză, corespondenţă de la copiii lui Marcel Romanescu: Ionel, aviator, mort pe câmpul de luptă în Franţa, în 1918, Nicolae, Costache şi Maria, precum şi unele documente colecţionate: zapise, „Proclamaţia revoluţionarilor de la 1848” şi ordonanţe adresate de Alexandru Ioan Cuza bucureştenilor la 2 mai 1864. 261. ROSENTHAL S. ●Anii extremi: 1938-1942, 11 u.a., inventar nr. 1654. Fondul conţine scrisori primite de avocatul S. Rosenthal de la avocatul Victor Raţiu şi de la alte persoane, în legătură cu afacerile personale, pentru care este solicitată intervenţia mareşalului Ion Antonescu. 262. ROSETTI Alexandru (1895-1990) ●Anii extremi: 1935-1951, 3 u.a., inventar nr. 1655. Academicianul Alexandru Rosetti s-a născut la Bucureşti, a făcut studii la Paris, devenind doctor în litere, a fost căsătorit cu Maria Rallet. Întors în ţară, a fost numit profesor la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. După anul 1944 este decan şi rector al Universităţii şi director al Centrului de Cercetări Fonetice şi Dialectale. În fond sunt grupate scrisori de la George Călinescu, ilustrate şi

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

145

cărţi de vizită, precum şi articolul „Barbiana” referitor la Ion Barbu. 263. ROSETTI C. A. ●Anii extremi: 1870-1955, 103 u.a., inventar nr. 1294, limbile: română şi franceză. Pentru familia lui C.A. Rosetti (1816-1885), Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale păstrează, în special, corespondenţă provenind de la fiii acestuia: Mircea (1850-1882), democrat şi publicist, Vintilă (1853-?) editor al ziarului „Românul”, fondator al „Ligii Culturale”, ajutor de primar în 1888, director al Monitorului Oficial şi al Imprimeriilor Statului (s-a ocupat de publicarea lucrărilor fratelui său, Mircea), mama sa, Maria C. A. Rosetti (născută Grant), de la avocatul Horia (1856-?), precum şi documente aparţinând generalului Radu Rosetti. ◊ Scrisorile lui C.A. Rosetti către Paul Bataillard ş.a. se găsesc în fondul Saint Georges, inventar nr. 1126. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 255-256. 264. RUCĂREANU ●Anii extremi: 1736-1957, 190 u.a., inventar nr. 1656. Arhiva Rucăreanu a fost creată de fraţii Dimitrie, prefect de Muscel, Nicolae şi Mihail Rucăreanu, deţinători de proprietăţi funciare în judeţul Muscel. Cele mai multe documente fac referire la stabilirea hotarelor şi la administrarea moşiilor Nămăeşti, Valea Mare şi Suslăneşti, judeţul Muscel. De asemenea, regăsim şi corespondenţă primită de la Constantin Aricescu, Nicolae Creţulescu, Alecu şi Ştefan Golescu, I. Negulici şi M. Râmniceanu, documente ale familiilor Fotino şi Ciudin, înrudite cu familia Rucăreanu, portretele membrilor Comitetului Unionist din Iaşi <1836> şi un portret al lui Ion Heliade Rădulescu, executat de Stăncescu. 265. SACERDOŢEANU Aurelian (1904-1976) ●Anii extremi: 1904-1976, 913 u.a., inventar nr. 1715, limbile: română şi franceză. Profesorul şi arhivistul Aurelian Sacerdoţeanu s-a născut la 20 decembrie 1904 în localitatea Costeşti, din judeţul Vâlcea. Studiile medii le-a făcut în Bucureşti la Liceul „Gheorghe Şincai”, a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie şi cursurile Şcolii de Arhivistică

146

Arhive personale şi familiale

din Bucureşti. În anul 1928 era bursier la Şcoala Română de la Paris şi frecventa cursuri la Sorbona, Şcoala Naţională de la Chartres şi la Institutul Panthéon. Prin Decretul Regal nr. 314/1938 a fost numit director general al Arhivelor Statului, din acest moment până în anul 1953 îşi va dedica viaţa modernizării activităţilor arhivistice, aşezării acestora pe baza normelor şi principiilor ştiinţifice, sprijinului şi îndrumării Arhivelor teritoriale şi a celor curente create de instituţii. Paralel cu munca din Arhivele Statului, Aurelian Sacerdoţeanu a desfăşurat o competentă activitate didactică la Facultatea de Istorie din Bucureşti, predând cursul de istorie a României şi pe cel de ştiinţe speciale. Profesorul şi arhivistul Aurelian Sacerdoţeanu, pasionat cercetător al documentelor de arhivă, a elaborat numeroase studii de istorie, arhivistică, diplomatică, heraldică, sigilografie şi numismatică. Este autorul singurului manual românesc de arhivistică, intitulat Arhivistica, apărut în anul 1970. De asemenea, a studiat opera lui Nicolae Iorga, Bogdan Petriceicu-Hasdeu, Dimitre Onciul şi a elaborat cursuri şi lecţii pentru ştiinţele speciale ale istoriei. Fondul personal Aurelian Sacerdoţeanu a fost organizat potrivit schemei de ordonare specifice acestei categorii de fonduri: documente personale, rezultate din activitatea desfăşurată la Arhivele Statului, Institutul de Istorie Universală, Universitatea Populară din Vălenii de Munte, precum şi din cea ştiinţifică: manuscrise, însemnări, note, traduceri de documente, extrase ale lucrărilor publicate; documente ale altor instituţii şi persoane, altele decât creatorul fondului. În vasta corespondenţă purtată de Aurelian Sacerdoţeanu regăsim şi scrisori primite de la: Dumitru Almaş, Romulus şi Petre Antonescu, Teodor Bălan, Dumitru Berciu, Dan Berindei, Martha Bibescu, Cornelia Bodea, Damian Bogdan, Aneta Boiangiu, Lucian Bologa, Gheorghe Brătianu, Gheorghe Buzdugan, Nicolae Cartojan, Paul şi Dan Cernovodeanu, Emil Condurachi, Constantin Daicoviciu, Aurel Decei, Maria Dogaru, C. D. Fortunescu, Gala Galaction, Nicolae Grămadă, Mihail Guboglu, Ion Ionaşcu, Iorgu Iordan, Nicolae Iorga, Gheorghe T. Kirileanu, Alexandru Lapedatu, Ioan Lupaş, Radu Manolescu, Ion Mărcuş, Simion Mehedinţi, Ştefan Meteş, Stelian Metzulescu, Ilie Minea, Ion Moga, Constantin şi Iuliu Moisil, Florica Moisil, P.S. Năsturel, P. P. Panaitescu, Bogdan Petriceicu-Hasdeu, Alexandru Philipide, Aurel Pop, Mihai Regleanu, Radu Rosetti, Mihail Sadoveanu,

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

147

Jakó Sigismund, N. Ion Simache, Victor Slăvescu, Henri Stahl, Orest Tafrali, Constantin Turcu, Gheorghe Ungureanu şi Emil Vârtosu. Bibliografie: Crisanta Podăreanu, Fondul personal Aurelian Sacerdoţeanu, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1994, p. 206-210. 266. SĂBĂU Ion • Anii extremi: 1943, 2 u.a., inventar nr. 2098. În fondul de documente creat de Ion Săbău s-au păstrat însemnări, o scrisoare primită de la Arhiva Vaticanului şi corespondenţă cu Şcoala Română din Roma, în legătură cu întocmirea unor indici şi publicarea lucrării sale Dyplomatiorum Italicum. 267. SĂHLEANU Victor (1924-?) ●Anii extremi: 1939-1994, 85 u.a., inventar nr. 1717. Omul de ştiinţă şi scriitorul Victor Săhleanu s-a născut la Gura Humorului, a absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti, a fost cercetător la Institutul de Geriatrie din Bucureşti, membru în asociaţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Fondul arhivistic conţine însemnări cu caracter filosofic din anii 1939-1980, o genealogie a familiei, articole şi conferinţe de specialitate, recenzii şi fotografii. 268. SĂRĂŢEANU Constantin (1862-1935) ●Anii extremi: 1630-1948, 1550 u.a., inventar nr. 827, 1716. Familia Sărăţeanu, originară din judeţul Buzău, unde stăpânea moşia Sărata, este atestată documentar în secolul al XV-lea. Prin căsătorii, membrii acesteia s-au înrudit cu familiile Musceleanu şi Vernescu. Documentele fondului au fost create de paharnicul Dumitrache Sărăţeanu (1783-1859), clucer, serdar şi deputat în Obşteasca Adunare şi de fiul acestuia din a doua căsătorie, Constantin Sărăţeanu. Constantin Sărăţeanu (1862-1935) este cunoscut prin cariera de magistrat şi om politic, fiind procuror la Curtea de Apel din Iaşi şi Bucureşti, secretar general în Ministerul de Justiţie, procuror general, ministru de Interne în guvernul Averescu, înalt regent în anul 1929, dar şi prin studiile sale juridice. Documentele sunt ordonate în pachete, conţin informaţii valoroase şi variate genuri de acte, de la cărţi domneşti emise de Matei

148

Arhive personale şi familiale

Basarab, Şerban Cantacuzino, Grigore Ghica II, Constantin Mavrocordat, Mihai Racoviţă, Nicolae Mavrogheni, Alexandru Moruzi, Constantin Ipsilanti, Alexandru Suţu, Grigore Ghica IV şi Alexandru Ghica la corespondenţa oficială şi particulară. O mare parte a documentelor reflectă procesul de constituire şi administrare a moşiilor deţinute de familia Sărăţeanu în judeţele Buzău şi Ilfov. Corespondenţa aparţine în mare măsură lui Constantin D. Sărăţeanu. Acesta a primit scrisori de la C. Alexandrescu, D. C. Angelescu, P. S. Aurelian, N. Basilescu, H. Bertrand, P. Botzan, George Borănescu-Filliti, C. Brăiloiu, N. Budişteanu, Nicolae Buzdugan, Gh. Gr. Cantacuzino, Anton Carp, Henry Catargi, Iuliu Maniu, Alexandru Marghiloman, Victor Miclescu, G. G. Mironescu, Constantin Moisil, D. Moşoi, Em. Pantazi, D. C. Penescu, Alexandru Vaida-Voevod, Duiliu Zamfirescu, Sever Zotta ş.a. ◊ Vezi şi: colecţia „Achiziţii Noi”; Biblioteca Academiei Române. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 260-262. 269. SCHMIDT-FAUR Ion (1883-1934) ●Anii extremi: 1883-1969, 33 u.a., inventar nr. 2123, limbile: română şi germană. Ion Schmidt-Faur s-a născut la Znaim-Moravia (Cehia), în anul 1901 a venit în România, a înfiinţat o şcoală de ceramică şi a fost numit profesor la Şcoala Superioară de Arte şi Meserii. Între documentele fondului, remarcăm corespondenţa privitoare la realizarea statuilor lui Avram Iancu la Cluj şi Târgu Mureş, a lui Luca Oancea la Hârşova, Mihai Eminescu la Iaşi, Gheorghe Şincai şi Spiru Haret la Bucureşti şi a monumentelor închinate eroilor Războiului de Independenţă şi primului război mondial, precum şi invenţiile sculptorului în domeniul aviaţiei. 270. SILBERMAN Roman Sacha ●Anii extremi: 1921-1948, 72 u.a., inventar nr. 1047. Documentele provenite de la avocatul Roman Sacha Silberman au fost organizate pe clienţi, în ordine alfabetică. Acestea se referă la litigiile dintre unele societăţi şi firme: „Apex” de foraje şi furnituri pentru industria petrolului, „British and Danubian Manufactures

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

149

Corporation Ltd.” din Londra, „Naphta Română” S.A.R. de petrol, „Dunlop Rubber Company”, „Fraţii Wurm” şi „Tretorn” din Bucureşti. 271. SIRUNI Hagop Djolonian (1890-1973) ●Anii extremi: 1890-1973, 1585 u.a., inventar nr. 2125, limbile: armeană, română, turcă, franceză, italiană şi engleză. Orientalistul, istoricul şi arhivistul Hagop Djolonian Siruni s-a născut în anul 1890 în Turcia; la îndemnurile lui Nicolae Iorga, în anul 1922 s-a stabilit în România, iar în 1933 a primit cetăţenia română. A fost lector de limba turcă şi armeană la Institutul de Studii SudEst Europene, Facultatea de Litere, Şcoala Superioară de Arhivistică (1933-1941, 1943-1945), arhivist la Arhivele Statului (1939-1944, 19591963), muzeograf şi preşedinte de onoare al Asociaţiei de Studii Orientale din România. A catalogat documente armeneşti şi turceşti, a publicat studii şi culegeri de facsimile şi documente. Fondul „Siruni” cuprinde numeroase documente arhivate în şaptesprezece părţi structurale: documente personale, printre care şi cereri ale soţiei şi Arhivelor Statului pentru eliberarea lui din lagăr din Armenia Sovietică, autobiografii, carnete de însemnări zilnice referitoare la călătoriile efectuate în Armenia Sovietică în anii 1961-1971, aniversarea a 80 de ani de viaţă şi modalităţile de sărbătorire în S.U.A., Franţa şi România; documente privind activitatea ştiinţifică şi literară, o bibliografie întocmită de autor; manuscrise ale lucrărilor lui Hagop Djolonian Siruni, printre care şi Biserica armeană în Europa răsăriteană. La acestea se adaugă însemnări privind unele manuscrise armeneşti, despre Vasile Conta, Garabet Ibrăileanu, Manuc Bey, Iacob Melic, participant la Revoluţia de la 1848, familia Vartic, Krikor Zambaccian, asociaţiile armeneşti din România, precum şi cugetări şi carnete cu însemnări în legătură cu persoane cunoscute în Turcia în anii 1915-1918. Regăsim, de asemenea, memorii despre perioada de detenţie din Armenia Sovietică, interogatoriile de la Moscova, articole scrise de Vlad Bănăţeanu, cupuri din periodice, corespondenţă cu prelaţi de naţionalitate armeană, biblioteci şi societăţi din Argentina, Armenia Sovietică, Bulgaria, Canada, Egipt, Franţa, Italia, Liban, Maroc, România, S.U.A., Turcia, cu Gheorghe Cantacuzino, Mihail Guboglu, Elena Limona, George Potra, Mihai Regleanu; manuscrise ale unor studii publicate în revista „Ani”; desene pe calc, acuarele, caricaturi, gravuri cu scene religioase, reproduceri de costume şi picturi celebre armeneşti. 272. de SKINAS Constantin (1801-?) ●Anii extremi: 1817-1856, 31 u.a., inventar nr.1245.

150

Arhive personale şi familiale

De la Constantin de Skinas, comisar regal pe lângă Sinodul din Grecia, ministru de Justiţie, profesor de istorie la Universitatea din Atena şi ministru plenipotenţiar al Greciei la Viena şi München s-au păstrat scrisori de la contele P. Eszterházy, baron von Pelkhorn, contele d’Yrsch, Duvantura, Maria Filipescu (fiică), prinţul şi prinţesa de Tour. Au mai fost ordonate în acest fond personal documente create de Constantin Eustache Skinas, Michail Skinas (1867-1945), Chiril Comarnischi (1867) şi Eufrosina Comarnischi Alcaz (1888-1889). Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 263-264. 273. SLĂTINEANU Barbu ●Anii extremi: 1841-1863, 5 u.a., inventar nr. 1658. Cele cinci unităţi arhivistice ale fondului se referă la căsătoria pitarului Barbu Slătineanu cu Mariţa Lăhloiaca din mahalaua Doamnei, a fiicei acestora, Elena cu căpitanul Constantin Filitti şi la participarea lui Barbu Slătineanu, funcţionar la Înalta Curte de Casaţie la diferite evenimente mondene, printre care şi un bal organizat în cinstea generalului rus Alexandru Nicolaevici Lüders. 274. SLĂVESCU Victor (1891-1977) ●Anii extremi: 1908-1947, 225 u.a., inventar nr. 1048. Victor Slăvescu, specialist în domeniul finanţelor, absolvent al Universităţii din Halle (Germania), guvernator al Băncii Naţionale şi membru al Academiei Române, s-a născut la Rucăr, judeţul Argeş, a fost căsătorit cu Valentina Orleanu, fiica lui Mihai Orleanu şi a avut un fiu, Mircea. În fond au fost clasate documente personale, rezultate din activitatea depusă de Victor Slăvescu la Creditul Industrial, Banca Naţională, Ministerul de Finanţe, Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, Ministerul de Război, Adunarea Deputaţilor, din administrarea proprietăţilor din Vârlazi, Petreanu, Andreieşti şi Coteşti, judeţul Rămnicu Sărat, manuscrise ale lucrărilor de specialitate. Menţionăm şi corespondenţa purtată cu membrii familiei, cu generalul Paul Angelescu, Constantin Argetoianu, Dimitrie Gusti, Mihai Manoilescu, Virgil Potârcă, Mihai Ralea, Savel Rădulescu, G. Ionescu Siseşti, Gheorghe Tătărescu, Nicolae Titulescu, precum şi unele documente ce reflectă activitatea creatorului de fond desfăşurată ca membru al Partidului Naţional Liberal.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

151

275. SMARANDACHE Florentin ●Anii extremi: 1979-1984, 17 u.a., inventar nr. 1847, limbile: română şi franceză. Profesorul de matematică Florentin Smarandache a predat această disciplină la şcoli din Maroc. Paralel cu profesia de cadru didactic s-a preocupat de literatură, scriind versuri şi piese de teatru. Regăsim în fondul arhivistic creat de Florentin Smarandache manuscrisele volumelor de poezie şi cel al unei piese de teatru, semnate cu pseudonimul Ovidiu Florentin. 276. SMOCHINĂ Nichita (1894-1980) ●Anii extremi: 1802-1970, 74 u.a., inventar nr. 1719, limbile: română, franceză, rusă, slavă şi poloneză. Nichita Smochină s-a născut în comuna Mahala, din Basarabia, a urmat şcoala militară în Rusia şi a susţinut doctoratul în drept şi ştiinţe sociale la Paris. În anul 1935 înfiinţează la Iaşi şi Bucureşti revista „Moldova Nouă” cu subtitlul „Revistă de studii şi cercetări transnistrene”, din anul 1940 deţine funcţia de director adjunct în Ministerul pentru Minorităţi şi de preşedinte al Asociaţiei Românilor Transnistreni de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri. Nichita Smochină s-a străduit ca prin studiile sale, publicate în ţară, în Suedia, Franţa şi Olanda, documentele şi manuscrisele adunate sau transcrise să aducă noi dovezi ale unităţii naţionale a românilor şi să soluţioneze problemele românilor transnistreni, susţinând interesele acestora în Parlamentul de la Kiev şi la Liga Naţiunilor. Şi-au găsit locul în acest fond arhivistic documente emise de domnii Mihai Sturdza şi Grigore Alexandru Ghica, memorii adresate de Pantelimon Halippa şi Alexandru Smochină autorităţilor în problema Basarabiei, rapoarte de activitate ale Direcţiei Propagandei de pe lângă Guvernământul civil al Transnistriei, telegrame şi memorii adresate mareşalului Ion Antonescu, note şi referate privind vizita regelui Boris al Bulgariei în România, corespondenţa lui Armand Levy cu Edgar Quinet şi Jules Michelet, a exilaţilor de la 1848 la Paris, scrisori ale lui C. A. Rosetti trimise lui A. Panu (transcrieri), carnete cu scrisori din arhiva Adam Mickiewiczy din Paris, ale lui Ion C. Brătianu, Ion Odobescu, C. A. Rosetti şi Ion Ghica, volume de amintiri şi însemnări zilnice. 277. SOCEC Alexandru (1859-1928) ●Anii extremi: 1877-1951, 26 u.a., inventar nr. 1243.

152

Arhive personale şi familiale

Generalul Alexandru Socec, fiul celebrului editor Ioan V. Socec, participant la Revoluţia de la 1848 din Transilvania, s-a născut în Bucureşti, a urmat studii militare la Leipzig, la Şcoala de Subofiţeri de la Mănăstirea Dealul şi la Viena (Şcoala Superioară de Ofiţeri de Cavalerie), în cele din urmă devine ordonanţă pe lângă principele Ferdinand. La începutul primului război mondial, Alexandru Socec era general, în această calitate a condus trupele Divizei 2 Craiova pe frontul din Dobrogea, apoi în luptele de la Piteşti, Flămânda, Matei Basarab, Bragadiru şi Băneasa. După grele pierderi se retrage în Moldova, unde este acuzat de părăsirea postului de comandă din localitatea Matei Basarab şi este închis la Iaşi, dar în urma procesului este declarat nevinovat. În fondul arhivistic Alexandru Socec se păstrează memoriile acestuia ce acoperă anii 1877-1928, scrisori de la Nicolae Iorga şi generalul Alexandru Averescu, adresate Smarandei Socec, soţia generalului Alexandru Socec. Bibliografie: Crisanta Podăreanu, Fondul personal General Alexandru Socec, în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1991, p. 557-560. 278. SOLACOLU ●Anii extremi: 1816-1948, 64 u.a., inventar nr. 1718. Documentele fondului familial Solacolu au fost create de Nicolae Solacolu, secretar de legaţie, consilier la Belgrad, ministru plenipotenţiar, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri în 1947, de Ion Solacolu, tatăl său şi de Dimitrie Solacolu. Pentru Nicolae Solacolu s-au păstrat corespondenţă diplomatică, memorii adresate lui Gheorghe Tătărescu, referitoare la situaţia Legaţiei României la Belgrad şi invadarea localului acesteia de către trupele sovietice. 279. SPAHI Panaiot ●Anii extremi: 1803-1840, 66 u.a., inventar nr. 1708, limba greacă. În fondul arhivistic Panaiot Spahi, serdar şi zaraf al vistieriei domneşti au fost ordonate scrisori, poliţe, adeveriri şi înţelegeri privind împrumuturile acordate de acesta, datoriile pe care le are de recuperat, diferite afaceri, precum şi o scrisoare a patriarhului Constantinopolului, testamentul său şi al soţiei sale, Despina Spahi. 280. STÂRCEA ●Anii extremi: 1835-1948, 68 u.a., inventar nr. 2075.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

153

Familia Stârcea este o veche familie boierească din Moldova de Sus şi Bucovina, menţionată documentar în secolul al XVI-lea. În secolul al XIX-lea sunt cunoscuţi fraţii Eugen şi Victor, baroni de Stârcea, titlu acordat de austrieci după ocuparea Bucovinei. O serie de documente, în special scrisori, provin de la Victor Stârcea (1840-1900), membru în Camera Legislativă a Bucovinei, în Consiliul Imperial din Viena şi preşedinte al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina. Dar cele mai multe acte aparţin lui Ion V. Stârcea (Zizin) (?-1940), fiul lui Victor Stârcea, doctor în drept, diplomat al AustroUngariei, ministrul Bucovinei în guvernul Averescu, mare maestru de ceremonii al Casei Regale. Astfel, menţionăm corespondenţa lui Ion V. Stârcea cu tatăl său Victor Stârcea, cu mama sa, Mina, cu sora sa, Mitiţa Popovici, cu soţia sa, Bertie (Vizmeş), corespondenţa Bertiei Stârcea cu Sever Zotta şi a soţilor Ion V. şi Bertie Stârcea cu fiii lor, Ionel şi Victor. ◊ Vezi şi: colecţia „Achiziţii Noi”, inventar nr. 89. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 265-266. 281. STOEANOVICI ●Anii extremi: 1884-1963, 73 u.a., inventar nr.1659. Creatorii fondului sunt Alexandru Stoeanovici (1834-?), inginer, căsătorit cu Tinareta Uhrinovschi şi fiul lor, Constantin (1884-?), avocat, profesor de drept comercial comparat, ataşat al Legaţiei României la Paris, căsătorit cu Lucia Ştefan Rigler şi Maria Capşa. Documentele personale, privindu-l pe Constantin Stoeanovici, au fost ordonate la începutul fondului, apoi au fost clasate cele rezultate din îndeplinirea funcţiilor publice, administrarea proprietăţilor, manuscrisele ştiinţifice şi literare şi corespondenţa cu I. Leatris, Evy Moga, Stelian Popescu, directorul ziarului „Universul”, C. Rippert şi Zoe VlahuţăSlătineanu. Documente aparţinând Mariei C. Stoeanovici şi lui Alexandru Stoeanovici, tatăl, au fost ordonate la sfârşitul fondului. 282. STOIAN G. Ion ●Anii extremi: 1904-1968, 15 u.a., inventar nr. 1670.

154

Arhive personale şi familiale

În arhiva avocatului Ion G. Stoian se păstrează acte personale aparţinând fiicei sale Alice, scrisori de la mareşalul Alexandru Averescu, I. A. Bassarabescu, Constantin Hamangiu, Alexandru Marghiloman, I. Gr. Perieţeanu, de la un grup de persoane, printre care Ghiţă Cristescu, I. C. Frimu şi Panait Istrati. 283. STOICA Vasile (1889-?) ●Anii extremi: 1689-1948, 677 u.a., inventar nr. 1771, limbile: română, engleză, franceză, germană, maghiară, italiană şi greacă. Diplomatul Vasile Stoica s-a născut la Avrig, judeţul Sibiu, a urmat Facultatea de Litere din Bucureşti, apoi Filologia la Paris. În anul 1915 renunţă la cetăţenia austro-ungară şi trece în Regat, războiul îl determină să se înroleze voluntar, fiind ofiţer de informaţii. A plecat în S.U.A. unde s-a ocupat de organizarea unei legiuni a românilor ce urmau să lupte pentru eliberarea Transilvaniei şi unirea acesteia cu România şi de înfiinţarea Ligii Naţionale a Românilor din America. Imediat după război este ales vicepreşedinte al Comitetului Românilor Transilvăneni şi Bucovineni de la Paris. În anii 1920-1921 se afla tot în S.U.A., unde participa la organizarea serviciilor consulare române în Statele Unite şi Canada. În anii 1930-1932 a fost ministru al României în Albania, în Bulgaria în perioada 1932-1936, în Letonia şi Lituania în anii 1936-1939 şi în Turcia în perioada 1939-1940. În 1946 este numit ambasador în Olanda. Fondul arhivistic Vasile Stoica a fost structurat pe criterii tematice: acte personale, documente referitoare la activitatea diplomatică desfăşurată de acesta, lucrări istorice, politice şi literare ale creatorului de fond, corespondenţă personală, documente şi corespondenţă de familie şi ale familiei Paulei Niţescu. Se detaşează corespondenţa primită de la numeroase personalităţi: Herbert Adams Gibbons, istoric american, Ion şi Mihai Antonescu, Petre Antonescu, rectorul Academiei de Arhitectură, Constantin Argetoianu, Lucian Blaga, Ion I. C. Brătianu, regele Carol II, Victor Cădere, Ştefan Ciocâlteu, Aron Cotruş, Miron Cristea, Sabin Drăgoi, C. D. Fortunescu, Ioan Gigurtu, Petru Groza, A. Gurăneanu, Emil Haţieganu, Adolf Hitler, Habert A. Horgan de la Departamentul de Război american, Iorgu Iordan, ataşat la Moscova, Emil Isac, Alexandru Lapedatu, Vasile Lucaciu, Iuliu Maniu, Jan Masaryk, pictorul Gheorghe A. Matei, Benito Mussolini, Gheorghe Popp, Sextil Puşcariu, Savel Rădulescu, Mihail Sadoveanu, pictorul D. Stoica, Gheorghe Tătărescu, Viorel V. Tillea,

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

155

Nicolae Titulescu, pictorul Nicolae Tonitza, Alexandru Vaida-Voevod, Elena Văcărescu şi Traian Vuia. Bibliografie: Crisanta Podăreanu, Fondul personal Vasile Stoica, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1993, p. 76-82. 284. STRAT George (1894-?) ●Anii extremi: 1917-1949, 42 u.a., inventar nr. 1714, limbile: română şi franceză. Profesorul George Strat, doctor în drept la Paris, subsecretar de stat la Ministerul Economiei Naţionale (1938-1940), fondator al Asociaţiei Economiştilor din România s-a remarcat prin cercetările şi studiile dedicate economiei româneşti. În fondul creat de acesta se află scrisori de familie de la Cristea Al. Cardolea, C. Cioculescu, Mircea Djuvara, Nini Howard şi George Mironescu. 285. STURDZA ●Anii extremi: 1822-1947, 123 u.a., inventar nr. 1295, limbile: română, franceză şi germană. Familia Sturdza este menţionată în Moldova la începutul secolului al XV-lea, strămoşul ei, Baliţa, trăia în vremea lui Alexandru cel Bun. De-a lungul secolelor familia Sturdza a dat reprezentanţi de seamă ai vieţii politice şi culturale româneşti. Între aceştia se numără domnii Ion Sandu Sturdza (1822-1828) şi Mihai Sturdza (1834-1849), omul politic Dimitrie Sturdza, publicistul Alexandru Sturdza şi alţii. O mare parte a documentelor fondului provin de la Dimitrie Sturdza (1833-1914), om politic român, secretar al Divanului ad-hoc, secretar particular al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, ministru şi prim-ministru, fruntaş şi fondator al Partidului Naţional Liberal, membru al Academiei Române. Astfel, pentru acesta există în Arhivele Naţionale corespondenţă oficială şi particulară purtată cu Grigore Antipa, Ion Bianu, Vintilă Brătianu, Ion I. C. Brătianu, Lascăr Catargi, George Esarcu, Alexandru Emanoil Lahovari, C. I. Nacu, I. Papiniu, Petru Poni, Radu Rosetti, M.Theodorian, Grigore Tocilescu, G. Vârnav-Liteanu şi scrisori de la membrii familiei: soţia sa, Zoe şi fiul său, Alexandru. La acestea se adaugă corespondenţa privind administrarea moşiei Floreşti, judeţul Prahova, contracte de arendări şi închirieri încheiate cu societăţi petroliere, de asigurări şi Creditul Funciar Rural, precum şi

156

Arhive personale şi familiale

corespondenţa Alicei Mihail Sturdza, născută Cantacuzino pentru anii 1905-1947. La sfârşitul fondului au fost clasate documente provenind de la Ioan Sturdza (1844-1845), schimbul de scrisori dintre I. Bellio, Ruxandra Balş şi Lisetta Sturdza, scrisori primite de Maria G. Sturdza, Caterina Cantacuzino de la A. Ghica, Ana Maria Sturdza, Sofia Suţu şi Şerban Cantacuzino, precum şi caiete cu însemnări din primul război mondial ale lui Dimitrie A. Sturdza. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Argeş; D.J.A.N. Iaşi. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 267-269. 286. SUŢU ●Anii extremi: 1819-1903, 475 u.a., inventar nr. 1244, limbile: română, franceză şi greacă. Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale conservă în depozitele sale şi fondul arhivistic al familiei Suţu, familie fanariotă originară din Epir, care a dat domni în Ţara Românescă şi Moldova. De la Mihai Vodă Suţu (1784-1864), domn al Moldovei (18191821) se păstrează mai multe scrisori primite de la grupuri de boieri şi de la fratele său Nicolae Suţu, mort în anul 1871. De la Constantin Suţu, postelnic (?-1866) şi mare logofăt în Ţara Românească reţin atenţia scrisorile relative la administrarea averii, cele primite de la personalităţi şi prieteni, cum ar fi Th. Apostol, arhimandritul şi exarhul Athanasie, A. Callimachi, E. Călinescu, fraţii Dumba, Preda Lăcusteanu, fost mare vornic, prinţul Miloš Obrenović, I. Stâlpeanu, Elena Suţu, Grigore C. Suţu, fiul lui Constantin Suţu şi Irina Suţu, noră. Se mai află în fond scrisori de la soţia lui Constantin Suţu, Ruxandra Suţu, născută Racoviţă, de la prinţesa Elisabeta Suţu, născută Dudescu, de la George Iorgu, M. Suţu, Maria Suţu şi Nicolae Suţu. O altă parte a documentelor provin de la Grigore C. Suţu (?1893), fost senator în Ţara Românească, căsătorit cu Irina Suţu, născută Hagi Moscu şi sunt scrisori primite de la C. Brăiloiu, Adolf Cantacuzino, C. Boerescu, Polixenia Gioni, C. şi E. P. Mavromihails, nepoţi, A. Minis, prinţul Miloš Obrenović, C. Poumay, bancherul său, G. Petrovici, P. Platanitis şi I. Stâlpeanu, administratori de moşii. ◊ Vezi şi: Colecţia Documente Munteneşti.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

157

Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 270-271. 287. ŞTEFĂNESCU ●Anii extremi: 1906-1947, 23 u.a., inventar nr. 1880. Fondul familial Ştefănescu este constituit din scrisori şi acte personale create de Ştefan Ştefănescu, colonel şi apoi general, comandant general al Jandarmeriei şi de fiii acestuia, Constantin, Radu şi Florica Ştefănescu, proprietari ai moşiei Uzun din Vlaşca. 288. ŞTEFĂNESCU-AMZA Constantin (1875-1964) ●Anii extremi: 1885-1936; 1949; 1592 u.a., inventar nr. 1148. Generalul Constantin Ştefănescu-Amza a urmat studii militare la Iaşi şi Bucureşti, a participat la campania din anul 1913, la primul război mondial, a fost deputat, ministru al Apărării Naţionale (1931-1932) şi preşedinte al Societăţii Române de Radiodifuziune. Fondul personal Constantin Ştefănescu-Amza conţine brevete militare şi ordine de zi, cursuri ţinute de creatorul fondului la Şcoala de Artilerie şi Geniu, un jurnal de operaţiuni pentru Divizia a 21-a din anul 1916 şi corespondenţă. Dintre emitenţii scrisorilor primite de generalul ŞtefănescuAmza, amintim pe Nicolae Iorga, generalii Belhague, Culmann, M. Weygand şi colonelul Gimpel. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 272-273. 289. ŞTIRBEI ●Anii extremi: 1849-1946, 100 u.a., inventar nr. 947, limbile: germană, rusă, italiană, engleză, franceză şi maghiară. În fondul familial Ştirbei au fost ordonate documente provenind de la Barbu Ştirbei (1872-1946), membru de onoare al Academiei Române, preşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru de Interne, ad-interim la Finanţe şi Externe (1927), referitoare la succesiunea Barbu Ştirbei, palatul Ştirbei, Fabrica de Vată Buftea. În grupa „corespondenţă” au fost ordonate scrisori primite de Barbu Ştirbei de la: Martha, George şi N. N. Bibescu, Valentina Bibescu,

158

Arhive personale şi familiale

mama acestuia, Take Ionescu, Nicolae Iorga, Alexandru Marghiloman, regina Maria, D. Pherekyde, Nicolae Ştirbei şi Elena Văcărescu. De asemenea, fondul cuprinde şi scrisori aparţinând Nadèjei Ştirbei (1906-1946), soţia lui Barbu Ştirbei; Mariei Costinescu, Nadèjei (1904-1947) şi Elisabetei Boxhall (1912-1947), fiicele lui Barbu Ştirbei; Ecaterinei Hiott (fiica lui Barbu Ştirbei) şi altor membri ai familiei Hiott (1904-1948), precum şi lui Edwin Boxhall şi George Creţianu. În fond sunt păstrate şi documente emise de domnitorul Ţării Româneşti, Barbu Dimitrie Ştirbei (1849-1853; 1854-1856), scrisori de la Reşid-Paşa, ministru de Externe şi de la Ali-Paşa, prim-ministru turc, scrisori ale răniţilor internaţi în Spitalul de la Buftea (1942-1948); însemnări ale Marthei Blome, născută Ştirbei; documente ale familiei Brandsch (1920-1948, Ursula Brandsch îngrijea copiii familiei Hiott) şi numeroase documente fotografice reprezentând familiile şi persoanele menţionate, familia regală şi unele palate. 290. TELL Cristian (1807-1884) ●Anii extremi: 1760-1891, 107 u.a., inventar nr. 1540, limbile: română şi franceză. Cristian Tell, cunoscut om politic, participant la Revoluţia din 1848 din Ţara Românescă, membru în Guvernul Provizoriu, a devenit, după reîntoarcerea din exilul de la Smirna, deputat în Divanul ad-hoc, ministru de Război, al Cultelor şi Instrucţiunii Publice şi de Finanţe în guvernul generalului Ioan Em. Florescu. Documentele incluse în fond sunt ordonate în două secţiuni: corespondenţă şi lucrări diverse. Corespondenţa a fost clasată, la rândul ei, în trei grupe: corespondenţă primită de Cristian Tell de la C. D. Aricescu, Arthur Baligot de Beyne, Dimitrie Brătianu, Constantin Cantacuzino, C. Duca, Marcu N. Duiliu, A. G. Golescu, Nicolae Golescu (20 de scrisori), Ştefan Golescu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Manu, N. Opran, Nicolae Pleşoianu, Ioasaf Znagoveanu; corespondenţă expediată de generalul Tell către Mihail Kogălniceanu şi corespondenţă purtată între diferite personalităţi: Dimitrie Bolintineanu – Gheorghe Bogathy, Ion Florescu – Vasile Alecsandri. În grupa „lucrări diverse” regăsim şi corespondenţa lui Anastasie Panu cu Ludovig Steege, a lui Alexandru Papadopol-Callimachi cu Dimitrie Ghica, pe cea a lui C. A. Rosetti cu Mihail Kogălniceanu şi a lui Ludovic Steege cu Vasile Alecsandri.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

159

291. TEODORESCU G. Dem (Ghedem) (1849-?) ●Anii extremi: 1881-1911, 35 u.a., inventar nr. 1848, limbile: română şi franceză. G. Dem Teodorescu a absolvit Facultatea de Litere din Bucureşti şi de la Sorbona, a fost profesor de limba latină şi limba română la Liceul „Matei Basarab” din Bucureşti, director al Fundaţiilor Carol I, redactor la „România” şi „Ghimpele”, ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice în anul 1891. Fondul arhivistic cuprinde lucrarea Cronica din Nürnberg - 1493, (manuscris în limba franceză, tipărit în anul 1893), corespondenţă cu Petru Poni şi Jules Brun, litografii, cărţi poştale şi ilustrate. 292. TICAN RUMANO Mihai (1893-1967) ●Anii extremi: 1905-1981, 249 u.a., inventar nr. 1849. Scriitorul Mihai Tican Rumano s-a născut în comuna Berevoeşti, judeţul Muscel. După călătorii îndelungate se stabileşte în Spania unde se afirmă în publicistică, prin editarea ziarului propriu „Dacia”. Se întoarce în ţară în anul 1931 şi colaborează la revistele „Universul” şi „Realitatea românească”, pledând pentru păstrarea specificului naţional. A devenit un pasionat colecţionar de artă, pinacoteca sa constituită din sute de piese fiind donată Muzeului oraşului Câmpulung şi satului său natal. Documentele fondului arhivistic Mihai Tican Rumano au fost ordonate pe mai multe serii, potrivit criteriilor specifice de prelucrare a fondurilor personale. În seria „corespondenţă personală” regăsim scrisori primite şi expediate de Mihai Tican Rumano unor personalităţi din ţară şi străinătate: Antoine Bibescu, ministrul României la Madrid, Salvator Bonet, Sabina Cantacuzino, Manuel de Castro, Henry Helfant, ataşat comercial al României la Madrid, Maquilar, directorul ziarului „El Dia Grafico” din Barcelona, Ion Mihalache, Cezar Petrescu, Liviu Rebreanu, Ion Marin Sadoveanu, Elena Văcărescu, Silvia Elena, soţia sa, precum şi cărţi de vizită de la Paul Molda, Savel Rădulescu, Viorel V. Tillea. Menţionăm existenţa unui număr de 419 fotografii, reprezentându-l pe Mihai Tican Romano în familie şi diferite călătorii. 293. TITULESCU Nicolae (1882-1941) ●Anii extremi: 1836-1971, 371 u.a., inventar nr. 1720, limbile: română, franceză, engleză, germană, maghiară şi italiană.

160

Arhive personale şi familiale

Nicolae Titulescu, unul dintre iluştrii diplomaţi ai perioadei interbelice, om politic, profesor universitar, membru al Academiei Române, doctor honoris causa al universităţilor din Atena şi Bratislava, preşedinte al Academiei Diplomatice Internaţionale, s-a născut la Craiova. A studiat dreptul la Paris şi în scurt timp a devenit ministru de Finanţe, delegat al României la Conferinţa de Pace de la Paris, ministru de Externe, delegat permanent la Societatea Naţiunilor. În anul 1936 a fost înlăturat din guvern de către regele Carol II, a plecat la Paris unde a rămas până la sfârşitul vieţii. Marea parte a documentelor păstrate în fond reflectă activitatea de diplomat a lui Nicolae Titulescu: ministru la Londra, ministru de Externe, delegat la Societatea Naţiunilor, la Mica Înţelegere, câteva dintre acte se referă la moşiile din judeţul Olt ale familiei Titulescu. Din corespondenţa vastă purtată de Nicolae Titulescu menţionăm scrisorile primite de la Constantin Argetoianu, Mihail Arion, Vasile Boerescu, Alexandrina Cantacuzino, Dimitrie N. Ciotori, Alecu Gurănescu, Take Ionescu, Virgil Madgearu, Vasile G. Morţun, Vasile Stoica şi Elena Văcărescu. Au mai fost incluse în fond corespondenţa Ecaterinei Titulescu purtată cu membrii familiei şi Savel Rădulescu, a lui Ion şi Maria Titulescu, părinţii lui Nicolae Titulescu, cu fiicele lor, Cornelia şi Paula, a Ellei Davis, secretara reginei Maria şi fotografii. Bibliografie: Crisanta Podăreanu, Fondul personal Nicolae Titulescu, în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1994, p. 395-398. 294. TOMESCU Constantin (1890-1983) ●Anii extremi: 1919-1974, 50 u.a., inventar nr. 1450. Constantin Tomescu, licenţiat şi doctor în teologie s-a remarcat prin activitatea depusă în învăţământ, în cultura şi ştiinţa românească. Astfel, a fost cadru didactic la Facultăţile de Teologie din Chişinău, Iaşi, Cernăuţi şi Sibiu, membru al societăţilor ASTRA, „Liga Culturală” şi în Comisia Monumentelor Istorice pentru Bucovina, ministru în 1938. A publicat catagrafii pentru Moldova şi Basarabia. Între documentele ce constituie fondul, semnalăm albumele cu fotografii ale elevilor Seminarului Teologic „Veniamin Costache” şi învestitura patriarhului Miron Cristea, fotografii şi 6 volume de memorii aparţinând lui Constantin Tomescu. 295. TOMESCU George ●Anii extremi: 1912-1943, 3 u.a., inventar nr. 2092.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

161

În fragmentul de fond păstrat de la George Tomescu, profesor, şef al biroului de vânzare al „Pescăriilor Statului Galaţi” sunt ordonate scrisori primite de la Grigore Antipa, profesorul Ion Borcea şi Elena Farago. 296. TUDOR Iorgu (1885-?) ●Anii extremi: 1899-1976, 34 u.a., inventar nr. 1699, limbile: română şi rusă. Din activitatea profesorului Iorgu Tudor (basarabean de origine) s-au păstrat scrisori de la Pantelimon Halippa, Nicolae Nitreanu, Zaharia Stancu, Onisifor Ghibu, acte personale ale creatorului de fond, poezii scrise de acesta şi numere din revistele „Soldatul Moldovean”, „Pagini Basarabene”, „Viaţa Basarabiei”, „Nistru” etc. 297. TUTUNARU Alexandru (?-<1918>) ●Anii extremi: 1916-1919, 4 u.a., inventar nr. 2093. Fondul arhivistic este constituit din scrisori ale locotenentului Alexandru Tutunaru, participant la luptele din Transilvania în primul război mondial, adresate familiei sale şi din diploma „Patria recunoscătoare”, acordată eroului Alexandru Tutunaru, mort pe front. 298. ŢEPOSU Emil (1890-?) ●Anii extremi: 1909-1952, 9 u.a., inventar nr. 1752. De la profesorul universitar dr. Emil Ţeposu s-au păstrat unele acte referitoare la numirea sa ca medic secundar şi profesor la Facultatea de Medicină din Cluj, note şi fişe personale, mesaje şi discursuri (cu prilejul proclamării Republicii Populare Române), certificate ale preoţilor Gheorghe Ţeposu şi Ioan Ţeposu, tatăl şi bunicul creatorului de fond. 299. URZICEANU Gheorghe ●Anii extremi: 1863-1921, 22 u.a., inventar nr. 1850. În fondul arhivistic creat de profesorul Gheorghe Urziceanu, absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Naturale din Iaşi, sunt ordonate decizii ale ministrului Instrucţiunii Publice de numire a acestuia în diferite funcţii didactice. 300. VAIDA-VOEVOD Alexandru (1872-1950) ●Anii extremi: 1901-1945, 291 u.a., inventar nr. 2107, limbile: română, germană, franceză, maghiară şi latină.

162

Arhive personale şi familiale

Alexandru Vaida-Voevod, fruntaş al Partidului Naţional Român din Transilvania şi al Partidului Naţional Ţărănesc, medic de profesie, s-a născut în localitatea Olpret, judeţul Cluj. După Unire a fost membru în Consiliul Dirigent, ministru de mai multe ori şi prim-ministru. În 1935 a creat partidul de dreapta, Frontul Românesc. Fondul Alexandru Vaida-Voevod este format în mare parte din scrisori primite de la <Mihail> Arion, Alexandru Beldiman, Vasile Boerescu, Zaharia Boilă, Caius Brediceanu, Carl <Brosch>, aghiotantul ducelui Franz Ferdinand, Cicerin, ministru de Externe al Rusiei Sovietice, Dimitrie N. Ciotori, Georges Clémenceau, Dimitrie Ghica, Octavian Goga, Maurice Hankey, secretarul lui George Lloyd, Take Ionescu, Nicolae Iorga, Emil Isac, Iuliu Maniu, <Carol M.> Mitilineu, Ion Pelivan, Gheorghe Pop, Ştefan Pop, Mihai Popovici, Viorel V. Tillea, Traian Vuia, referitoare la eforturile delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris pentru recunoaşterea Unirii Transilvaniei cu România şi stabilirea graniţelor cu Ungaria şi Iugoslavia. Au fost incluse în fond copiile memoriilor lui Vaida-Voevod şi fotografii ale arhiducelui Franz Ferdinand, regelui Carol I, principelui Ferdinand şi ale lui Alexandru Vaida-Voevod. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Sibiu. Bibliografie: Crisanta Podăreanu, Fondul personal Vaida-Voevod, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1997, p. 220-223. 301. VASILIU Ion ●Anii extremi: 1941-1944, 13 u.a., inventar nr. 2071. În fondul arhivistic creat de Ion Vasiliu, absolvent al Şcolii de Ofiţeri de Rezervă de Infanterie de la Slănic Prahova sunt clasate scrisori referitoare la probleme de interes personal (predomină scrisorile de dragoste). 302. VASILIU-RĂŞCANU Constantin (1887-1980) ●Anii extremi: 1852-1972, 62 u.a., inventar nr. 1764. Constantin Vasiliu-Răşcanu a fost ministru de Război în anii 1945-1946, general de Corp de Armată în 1945 şi participant la politizarea armatei după 23 August 1944. În fondul arhivistic creat de acesta au fost ordonate documente de familie şi personale (brevete de conferire a unor ordine şi medalii pentru merite militare din primul şi al doilea război mondial), manuscrise, studii, memorii în legătură cu evenimentele de la 23 August 1944,

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

163

corespondenţă purtată cu foşti ofiţeri ai armatei române, precum şi o diplomă emisă de Grigore Alexandru Ghica în anul 1852 pentru ridicarea lui Dimitrie Golian din Huşi la rangul de medelnicer. 303. VĂITOIANU Arthur (1890-1956) ●Anii extremi: 1878-1948, 45 u.a., inventar nr. 1452. Arthur Văitoianu, ofiţer de carieră şi om politic, s-a născut în oraşul Ismail, a fost căsătorit cu Olga Ciornei din Slobozia, cu care a avut patru fete şi un băiat. S-a remarcat în primul război mondial în luptele din Dobrogea, apoi în cel de-al doilea război ca şef al Corpului IV Armată în bătăliile de la Mărăşti, Oituz şi Târgu Ocna. În plan politic, este cunoscut ca ministru de Interne, de Război şi prim-ministru. Fondul arhivistic Arthur Văitoianu conţine documente şcolare şi de numire în funcţii şi grade militare, un număr mic de scrisori primite de la Constantin Vasiliu-Răşcanu, albume cu fotografii reprezentând familia regală şi aspecte de pe front din anul 1916-1918. 304. VEISA Iacovachi ●Anii extremi: 1760-1904, 246 u.a., inventar nr. 1082, limbile: română şi franceză. Documentele fondului au fost create de Iacovachi Veisa (1827<1853>), serdar, căminar şi postelnic în Moldova şi se referă la împrumuturi de sume de bani, stăpânirea moşiilor Tăoştii şi Bălţaţi, ţinutul Vaslui, pricini cu răzeşii Bodeşti şi Bălţaţi, de Mihail Veisa, agă (<1850>), fratele lui Iacovachi, căsătorit cu Ecaterina Sevastos şi de fiii acestora, Teodor şi Petrache Veisa. Teodor Veisa, licenţiat în drept la Paris (1853), a făcut carieră juridică, fiind numit asesor la Judecătoria din Iaşi (1857), inspector general al şcolilor (1858), preşedinte al Curţii de Apel (1859), profesor de cod civil la Iaşi, membru în Comisia de Unificare a Legilor Principatelor Unite (1862). Documentele acestuia privesc studiile de la Paris, arendarea moşiilor, moştenirea averii tatălui şi unchiului său, numirea în funcţii juridice. Între documentele fondului semnalăm şi scrisori ale Elenei şi D. Veisa, fraţi cu Teodor Veisa, procuri ale lui Petras Eugen Poujade, consul al Franţei şi un testament al voievodului Dimitrie Ştirbei şi al soţiei sale. 305. VELOVAN Ştefan (1852-1932) ●Anii extremi: 1864-1947, 21 u.a., inventar nr. 1721.

164

Arhive personale şi familiale

Ştefan Velovan, profesor şi publicist s-a născut în localitatea Roşia Montană, a urmat cursurile filosofice la universităţile din Viena şi Gotha. A fost profesor la Institutul Pedagogic din Caransebeş, apoi la şcoli din Bucureşti, Câmpulung şi Craiova, de unde s-a pensionat. Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale deţine un fragment din arhiva „Velovan”, în care au fost grupate acte de studii, o adresă a Fundaţiei Gojdu pentru acordarea unei burse elevului Ştefan Velovan, corespondenţa lui Ştefan Velovan cu Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, ASTRA şi Nicolae Iorga, scrisori ale Anei Velovan, soţia creatorului de fond, manuscrisul lucrării Istoria perlelor şi articolul Omagiul femeii române de V. A. Urechia. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Caraş-Severin. Bibliografie: Constantin Brătescu, Ştefan Velovan. Pedagog şi filozof român. (1852-1932), Editura Ionescu, Caransebeş, 2000, 134 p. 306. VIDRAŞCU Pascal (1879-<1964>) ●Anii extremi: 1869-1966, 84 u.a., inventar nr. 1451, limbile: română şi franceză. Pascal Vidraşcu a fost voluntar în primul război mondial, locotenent în Regimentul 4 Artilerie Grea, s-a căsătorit cu Alina Canano şi a făcut parte din protipendada bucureşteană. Fondul este constituit în mare parte din scrisori primite de Alina Vidraşcu de la prieteni, rude şi personalităţi ca: Elena Djuvara, George şi Maria Enescu, Elisabeta Ghica, soţia lui Dimitrie Ghica, Maria Lecca, soţia ministrului român la Helsinki, Octav George Lecca, D. Manu, ministrul României la Paris, Ion Mitilineu, Theodor Pallady, Ecaterina Titulescu, membri ai familiilor Sturdza, Cantacuzino şi Brâncoveanu şi cărţi poştale trimise de către Pascal Vidraşcu, prizonier în Germania. 307. VLAD Aurel (1895-1953) ●Anii extremi: 1904-1969, 18 u.a., inventar nr. 1672, limbile: maghiară, germană şi română. Aurel Vlad, om politic român, născut la Orăştie, adept al activismului politic în Transilvania, s-a remarcat şi prin activitatea de susţinere financiară a luptei naţionale a românilor din acest teritoriu şi a fost membru al Consiliului Naţional Român. După Unire a deţinut portofoliul de finanţe în Consiliul Dirigent, a fost ministru la Culte, Industrie şi Comerţ. A susţinut ziarul naţional-ţărănist, „Solia Dreptăţii”. În anul 1950 a fost întemniţat la Sighet, unde a încetat din viaţă.

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

165

În fondul arhivistic Aurel Vlad au fost incluse scrisori de la Enea Grapini, membru al Consiliului Naţional Român Central din Transilvania, Iuliu Maniu şi Teodor Mihali. Reţin atenţia şi articolele lui Aurel Vlad privind lupta naţională a românilor din Transilvania şi rolul Partidului Naţional Român, precum şi textul conferinţei „Unirea Ardealului”, ţinută de Iuliu Maniu la radio în anul 1934. 308. VRIONI Aida (1886-?) ●Anii extremi: 1890-1953, 116 u.a., inventar nr. 1671. Aida Vrioni s-a născut la Ploieşti, a urmat Conservatorul din Bucureşti, dar a debutat în publicistică, fiind considerată prima femeie ziarist din România. Între anii 1926-1944 a condus „Revista Scriitorilor şi Scriitoarelor din România”, a publicat piese de teatru, romane şi jurnale. Documentele conservate în fond reflectă activitatea desfăşurată de Aida Vrioni în diferite organisme, cum ar fi Consiliul Naţional al Femeilor Române, cea de creaţie literară şi viaţa personală a acesteia. Dintre documentele incluse în fond se detaşează scrisorile primite de Aida Vrioni de la: Hortensia Papadat Bengescu, Ion Alexandru Brătescu-Voineşti, Alexandrina Gr. Cantacuzino, Nichifor Crainic, Cecilia Cruţescu Storck, Alice Gabrielescu, M. I. Herescu, preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români, Constantin Mille, Constantin Rădulescu Motru, Camil Petrescu, însemnările zilnice pentru anii 1919-1953, precum şi scrisori primite de Ştefan Vrioni, soţul Aidei Vrioni (între care una de la Tudor Arghezi). 309. VULPESCU ●Anii extremi: 1864-1975, 117 u.a., inventar nr.1541. Cea mai mare parte a documentelor incluse în fond au fost create de Mihail Vulpescu, născut în comuna Lupşani, judeţul Ialomiţa, în anul 1889, absolvent al Seminarului Nifon din Bucureşti şi al Conservatorului de muzică din Paris. În scurt timp, acesta a devenit profesor la Conservatorul bucureştean, solist vocal al teatrelor de operă din Paris, Monte Carlo, Cannes şi Bucureşti, un neobosit folclorist şi publicist. Predominantă în fond este corespondenţa purtată cu soţia sa Constanţa Obreja, dar reţin atenţia şi scrisorile de la Isac Bahar, Elena Bârzu, studentă, C. Fichefet, Arthur Gorovei, Nicolae şi Ecaterina Iorga, Simona Lahovari, Alexandru Negrea, Alexandru Racolţea, George Vechi, Radu Vulpe, precum şi volumul Omul şi opera. Mihail Vulpescu scris de soţia sa, Constanţa Obreja.

166

Arhive personale şi familiale

Au mai fost ordonate în acest fond familial scrisorile lui Constantin Vulpescu şi Stelei Vulpescu, a doua soţie a lui Mihail Vulpescu, precum şi o serie de documente create de Clemence (un manuscris cu amintiri ale artistei), de Maria, căsătorită Manu şi Ioan Obreja şi de Ion Hociung. 310. XENI Constantin (1878-?) ●Anii extremi: 1942-1968, 7 u.a., inventar nr. 1851. Avocatul şi publicistul Constantin Xeni s-a născut la Bucureşti, a fost deputat, ministru al Muncii şi Ocrotirilor Sociale în guvernul Take Ionescu şi ministru de stat în guvernul Tătărescu. În paralel cu viaţa politică, Constantin Xeni a colaborat la revistele literare „Luceafărul” şi „Semănătorul”, a elaborat lucrări dedicate lui Take Ionescu şi I. G. Duca. Fondul arhivistic Constantin Xeni cuprinde manuscrisele lucrării Figuri ilustre în epoca României Mari şi fotografii reprezentându-l pe generalul De Gaulle în momentul eliberării Franţei (1945) şi în timpul unei vizite în Africa, în anul 1968. 311. ZAMFIRESCU Duiliu (1858-1922) ●Anii extremi: 1880-1930, 57 u.a., inventar nr. 1761, limbile: română, italiană, spaniolă, germană, franceză şi rusă. Prozatorul şi poetul Duiliu Zamfirescu, fiul lui Lascăr Zamfirescu şi al Sultanei Mincu, s-a născut în localitatea Plăineşti, judeţul Râmnicu Sărat. A absolvit studiile de drept la Bucureşti, a devenit avocat şi apoi secretar de legaţie la Roma, Atena şi Bruxelles, delegat în Comisia Dunării şi ministru de Externe. A fost vicepreşedinte al Academiei Române şi preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români. Arhiva creată de Duiliu Zamfirescu cuprinde brevete de acordare a unor ordine româneşti şi străine, corespondenţa scriitorului cu Constantin Argetoianu, Ion Kalinderu, Alexandru Emanoil Lahovari, Titu Maiorescu, Dumitru C. Olănescu, Nicolae Petraşcu şi cu fiul său Alexandru D. Zamfirescu. În fond au fost ordonate şi scrisori aparţinând lui Alexandru D. Zamfirescu adresate avocatului Victor Raţiu şi Corneliei Allievi, cumnata lui Alexandru D. Zamfirescu. 312. ZAMFIRESCU Ramiro (1892-1972) ●Anii extremi: 1912-1972, 14 u.a., inventar nr. 1661. Ramiro Zamfirescu s-a născut la Piteşti, a urmat liceul în acelaşi oraş şi studiile superioare la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

167

Bucureşti. A luat parte ca voluntar la campania din 1913, a fost şeful Serviciului de Poduri şi Şosele al judeţului Argeş, iar din anul 1940 director al Direcţiei Lucrărilor Noi din Direcţia Generală a Drumurilor. Inginerul Ramiro Zamfirescu a făcut călătorii de studii şi a participat la congrese internaţionale în problema drumurilor în anii 1934 şi 1938. Între documentele conservate în fondul Ramiro Zamfirescu menţionăm diploma de inginer a acestuia, brevete de acordare a unor decoraţii, un memoriu de activitate pentru anii 1912-1957, contracte rutiere încheiate de statul român cu societatea Sven Vägaktiebolaget din Stockholm, lucrările Congresului Internaţional al Drumurilor de la Haga din 1938, precum şi o scrisoare a tenorului Nicolae Leonard. 313. ZARIFOPOL (1874-1934) ●Anii extremi: 1857-1933, 123 u.a., inventar nr. 1723, limbile: română, franceză şi germană. Familia Zarifopol, de origine greacă, s-a stabilit în Moldova. Documentele fondului au fost create în mare parte de Paul şi Elena Zarifopol, proprietari ai moşiei Cârligi, judeţul Roman, stabiliţi la Iaşi şi de copiii acestora, Iorgu, cu studii de chimie la Paris, Ştefan, absolvent al studiilor de drept, tot la Paris şi Paul (1874-1934), absolvent al Facultăţii de Litere, doctor în filologie la Halle, critic literar şi eseist, redactor şef la „Revista Fundaţiilor Regale”. Paul Zarifopol s-a stabilit la Leipzig, unde s-a căsătorit cu Ştefania Dobrogeanu-Gherea. În timpul vieţii a legat o strânsă prietenie cu Ion Luca Caragiale, cu rudele din familia poetului Dimitrie Anghel, cu cele din familia Culianu (Nicolae Culianu era fratele mamei sale), cu personalităţi ale culturii româneşti. Cele mai multe documente din fond se referă la Paul Zarifopol, acestea sunt acte de studii, de administrare a proprietăţii de la Cârligi, corespondenţă purtată cu soţia sa, Ştefania Gherea, cu copiii lui, Sonia şi Koki, cu Saşa Dobrogeanu-Gherea, cu Natalia Culianu, verişoara sa, cu Alexandru şi Petre Culianu, cu membrii familiei Nanu (veri cu membrii familiei Zarifopol), Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ion Luca Caragiale (Tuski), D. V. Barnovski, Constantin Băncescu, Cella Delavrancea, Dimitrie Gusti, Gheorghe Jianu de la revista „Progresul”, Constantin Marino-Moscu, Cezar Petrescu, pictorul Ştefan Popescu, Cristian Racovschi, Alexandru Rosetti, Ion Marin şi Marietta Sadoveanu, Ion San-Giorgiu, Elize Socor şi cu foştii profesori şi colegi de studii din Germania.

168

Arhive personale şi familiale

A mai fost organizată în fond corespondenţa părinţilor, fraţilor şi copiilor lui Paul Zarifopol, a nepoţilor E. şi Dimitrie Anghel şi a celor din familia Nanu (Maria Nanu era soră cu Elena Zarifopol, mama eseistului Paul Zarifopol), a rudelor pe linia Culianu şi Nei, precum şi fotografii de familie. 314. ZIGRE Nicolae (1882-1962) ●Anii extremi: 1903-1949, 47 u.a., inventar nr. 1722, limbile: germană, maghiară şi română. Nicolae Zigre a absolvit Facultatea de Drept la Budapesta, a fost membru al Comitetului Executiv al Consiliului Naţional Român din Bihor şi delegat la Adunarea Naţională de la Alba Iulia, deputat şi senator liberal, ministru la Culte şi Arte. În anul 1950 a fost arestat şi închis la Sighet până în anul 1955. Dintre documentele incluse în fond le semnalăm pe cele referitoare la activitatea politică a lui Nicolae Zigre depusă în cadrul organizaţiei Partidului Naţional Liberal din Oradea, scrisorile primite de la Gheorghe Brătianu, I. S. Lapedatu, Lucia, soţie, Iuliu Maniu, mitropolitul Nicolae al Ardealului, precum şi un număr de patru acte despre procesul deschis pentru Fundaţia Gojdu. 315. ZOTTA Sever (1874-1943) ●Anii extremi: 1502-1942, 221 u.a., inventar nr. 948, limbile: română, germană, franceză, italiană, latină, rusă, poloneză, slavă şi turcă. Istoricul român Sever Zotta s-a născut în localitatea Chisălău, azi în Ucraina, ca fiu al lui Ioan (Iancu) şi al Elenei Zotta, născută Hurmuzaki. A absolvit dreptul şi ştiinţele sociale la Viena şi Bucureşti, a fondat revista „Arhiva Genealogică”, a fost director al Arhivelor Statului Iaşi, membru corespondent al Academiei şi onorific al Comisiei Monumentelor Istorice. În anul 1934 s-a pensionat, s-a retras apoi la proprietatea sa de la Davideni, judeţul Neamţ, unde a continuat studiile şi cercetările. Fondul arhivistic Sever Zotta este organizat pe serii de documente şi, în principal, cuprinde acte provenind de la creatorul fondului, de la alţi membri ai familiei Zotta şi achiziţionate. Din corespondenţa purtată de Sever Zotta cu personalităţile vremii, menţionăm scrisorile de la Nicolae Cartojan, Nicolae Docan,

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

169

Gheorghe Bogdan-Duică, Constantin Giurescu, Pavel Gore, Nicolae Iorga, Dimitre Onciul şi Radu Rosetti. În fond se mai păstrează şi corespondenţa Margaretei Zotta, soţia lui Sever Zotta, a tatălui său, Ioan (Iancu) Zotta primită de la soţia sa Elena şi fiul său Sever, scrisori de la George Hurmuzaki, socrul lui Sever Zotta, scrisori ale Elenei Zotta şi testamentul acesteia, precum şi scrisori aparţinând lui Octavian Zotta, fratele lui Sever Zotta. În afara acestor documente au fost ordonate în fond numeroase studii şi note despre genealogia unor familii nobile (clasate alfabetic) şi documente colecţionate de Sever Zotta. Din ultima serie de documente evidenţiem un fragment din arhiva lui Pavel Gore şi a familiei RosettiRoznovanu (scrisori de la baronul Stroganov şi Karl Robert von Nesselrode), scrisori de la Costache Negri, A. Morariu, note şi acte juridice din perioada 1695-1918, privind starea materială şi socială a unor persoane din Bucovina, precum şi manuscrise provenind de la Dimitrie Anghel, Jean Bart, Ion Bârsan, I. L. Caragiale, George Coşbuc, O. Carp, A. C. Cuza, Arthur Gorovei, Şt. O. Iosif, Haralamb G. Lecca, Vasile G. Morţun, Constantin Rădulescu-Motru, Cincinat Pavelescu, G. Ranetti, Mihail Sadoveanu, Gr. I. Tollea, V. A. Urechia şi Alexandru Vlahuţă. Bibliografie: Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 276-278.

170

Arhive personale şi familiale ► Direcţia Municipiului Bucureşti a Arhivelor Naţionale Bucureşti, Calea Văcăreşti, nr. 470; tel.: 01/3320761

316. BIBESCU ●Anii extremi: 1848-1976, 25 u.a., inventar nr. 1027, 1281, limbile: română, franceză şi olandeză. Fragmentul de fond al familiei Bibescu cuprinde acte personale ale Ecaterinei N. C. Bibescu, testamentul Alexandrei I. Filipescu, documente privind averea familiei, împărţirea averii principesei Zoe Basarab Brâncoveanu, scrisori şi fotografii ale Marthei Bibescu şi ale soţul ei, George Valentin Bibescu, precum şi un inventar al moştenirii fostului domn al Ţării Româneşti, Gheorghe Dimitrie Bibescu. ◊ Vezi şi: D.A.N.I.C. 317. BRÂNCOVEANU ●Anii extremi: 1864-1968, 157 u.a., inventar nr. 1289, limbile: română, franceză şi olandeză. În depozitele Direcţiei Municipiului Bucureşti a Arhivelor Naţionale este conservată o parte a arhivei unora dintre membrii familiei Brâncoveanu, veche familie domnească a Ţării Româneşti. Astfel, de la prinţul Mihail Constantin Basarab Brâncoveanu, născut la Paris, editor al revistei „La Renaissance Latine”, şef al Partidului Agrar din Romanaţi, se păstrează acte personale, de căsătorie cu Eugenia Antoniadis, scrisori primite de la rude, prieteni, de la fiica sa, Elisabeta şi fiul său, Grigore Ioan Matei. Fondul cuprinde şi scrisori ale Nicolei Basarab Brâncoveanu, cea de-a doua soţie a prinţului Mihail Constantin Basarab Brâncoveanu, adresate fiilor săi Mihai (aviator, mort în 1943), George şi Costi Basarab Brâncoveanu. De asemenea, mai pot fi studiate scrisori ale marchizei Elena Clara Bibescu de Belloy de Saint Lienard, mama Nicolei Basarab Brâncoveanu, testamentul lui Gheorghe Dimitrie Bibescu, domn al Ţării Româneşti, mort la Paris şi al lui Alexandru I. Filipescu, precum şi documente de administrare a averii familiei Brâncoveanu, fotografii de familie şi reproduceri ale icoanelor executate de pictorul Octavian Smigelski, aflate în catedralele de la Blaj şi Sibiu.

Bucureşti

171

Bibliografie: Alexandru Nastovici, Fondul familial „Basarab Brâncoveanu”, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1985, p. 60-62. 318. CESIANU (JIANU) Stănuţă ●Anii extremi: 1574-1905, 155 u.a., inventar nr. 1318. Documentele colecţiei se referă la proprietăţile marelui serdar Stănuţă Cesianu (1857), moşia Racoviţa din judeţul Romanaţi (hrisoave şi cărţi domneşti de la Alexandru II Mircea şi Radu Mihnea) şi Cezieni din Olt. La acestea se adaugă şi documente în legătură cu succesiunea averii domnului Grigore Ghica IV între Eufrosina Ghica, soţia domnului şi beizadelele Constantin şi Scarlat Ghica. 319. CHRISSOVELONI ●Anii extremi: 1917-1940, 101 u.a., inventar nr. 1282, limbile: română, franceză şi engleză. Familia Chrissoveloni, de origine greacă, s-a stabilit în Constanţa la mijlocul secolului al XIX-lea. Jean, Leonida şi Hélène au înfiinţat la Bucureşti Banca „Chrissoveloni”, în scurt timp instituţia având sucursale în ţară şi străinătate. Jean Chrissoveloni (?-1920) a rămas în Bucureşti şi a condus banca până la moartea sa, după care aceasta a trecut sub controlul fiului său, Nicolae (1909 Paris-?), cu studii de drept la Oxford. Banca a fost etatizată în 1946, iar după anul 1950, Nicolae Chrissoveloni a plecat în Grecia. Majoritatea documentelor fondului conţin informaţii despre activitatea băncii Chrissoveloni, a sucursalelor din ţară şi străinătate, investiţii, împrumuturi, acţionarii băncii, bilanţuri, situaţia falimentară a acesteia, afacerile cu Malaxa. La acestea se adaugă şi corespondenţa personală a lui Nicolae Chrissoveloni purtată cu rude, prieteni şi oameni de afaceri. 320. DARVARI ●Anii extremi: 1808-1950, 2 u.a., inventar nr. 399, 1024, limbile: română şi franceză. În arhiva familiei Darvari au fost incluse documente referitoare la moşiile de la Baia de Aramă, Clăbucetul Baiului, Cornu şi Breaza din judeţul Prahova, Ciulniţa şi Cocora, judeţul Ialomiţa, Cucuteni, judeţul Iaşi, terenurile petrolifere şi de vânătoare, precum şi corespondenţa lui Alexandru şi a Mariei Nicole Darvari, primită de la Martha Bibescu,

172

Arhive personale şi familiale

regina Maria, Eliza Gerliczy-Ştirbei şi rude. Au fost ordonate în fond ziare şi publicaţii, o procură despre Administraţia Averii Bisericii Schitul Darvari, o scrisoare adresată lui Mihail Sadoveanu în anul 1946, hărţi (harta etnografică a Transilvaniei Banatului, Crişanei şi Maramureşului din 1919) şi planuri. 321. DONCEA Constantin ●Anii extremi: 1926-1971, 33 u.a., inventar nr. 259. În arhiva creată de Constantin Doncea, activist al Partidului Comunist Român, ministru al Colectivizării în anii 1956-1957, au fost incluse schema de amenajarea complexă a Deltei Dunării, documente relative la activitatea sindicală, note explicative şi cercetări penale asupra activităţii unor societăţi comerciale de aprovizionare a Capitalei şi pentru export de lemn, referate privind fermele Popeşti-Leordeni şi Popeşti sere, Grădina zoologică din Bucureşti şi inundaţiile din anul 1971, rapoarte înaintate lui Nicolae Ceauşescu, Leonte Răutu şi Virgil Trofin, planul hidrocentralei de la Lotru, acte constitutive ale Uniunii Asociaţilor de Avicultură şi Crescători de Animale Mici şi corespondenţă personală aparţinând lui Constantin Doncea. 322. ENESCU George (1881-1955) ●Anii extremi: 1881-1979, 229 u.a., inventar nr. 352, 1058, 1126, 1127, 1132, 1133, 1141, 1151, 1641, limbile: română şi franceză. În arhiva lui George Enescu, compozitor, violonist, pianist, dirijor român, academician, profesor la Paris, Siena, Ilinois şi Harvard, sunt păstrate cu deosebită grijă valoroase documente originale şi copii. Numeroase sunt scrisorile primite de George Enescu de la părinţii săi, Maria şi Cristache Enescu, scrisorile trimise de acesta soţiei sale, Maria Enescu (fostă Cantacuzino, născută Rosetti-Tescanu), scrisorile primite de la Mendelsson Bartholdy, Zoe, Ella şi Mimi Bengescu, Elena Bibescu, Hélène Alexandre Bibescu, Alfred Cartot, Lyidia Cedre, Marcel Dupré, preşedintele Asociaţiei „Les Amis d’Enescu”, Gabriel Fauré, muzicianul Henry Février, André Gèdalge, profesorul Joseph Hellmesberger jr., Alfred Mangeot, S. Massenet, Ella Rolland, Camille Saint Saëns, Florent Schmitt, George Simonis, prieten al compozitorului şi de la Constantin Silvestri. De asemenea, au fost incluse în fond: corespondenţa lui Romeo Drăghici, director al Muzeului George Enescu, scrisori de la Victor

Bucureşti

173

Cădere, profesor de drept la Paris, corespondenţa pianistului Nicolae Caravia referitoare la expoziţia Enescu organizată în 1973 la Paris, documente de proprietate aparţinând părinţilor Mariei Cantacuzino, Constantin şi Alice Rosetti-Tescanu, programe ale Festivalului „George Enescu”, ale unor concerte susţinute de muzicianul român, articole din presă, un fragment din arhiva Asociaţiei „Les Amis d’Enescu”, partituri ale compoziţiilor Enescu, fotografii reprezentându-i pe George Enescu, părinţii şi soţia acestuia, alte personalităţi. ◊ Vezi şi: D.A.N.I.C. 323. HARET ●Anii extremi: 1802-1919, 31 u.a., inventar nr. 1667. În fondul arhivistic al familiei Haret au fost incluse documente create de Costache, Pulcheria, Adam şi Spiru Haret (1851-1912), corespondenţă privind genealogia familiei Haret, transcrieri de documente aflate la Biblioteca Academiei, în legătură cu proprietăţile familiei Haret, viaţa şi activitatea lui Costache Haret (1842-1868), serdar şi comis, căsătorit cu Smaranda Ştefanovici. Pentru Spiru Haret (1851-1912), pedagog, matematician şi sociolog, s-au păstrat certificatul de căsătorie cu Ana C. Popescu (1883), două scrisori particulare şi „buletinul” de naştere al fiului acestuia, Ioan Haret. ◊ Vezi şi: D.A.N.I.C. 324. IORDACHE ●Anii extremi: 1588-1932, 57 u.a., inventar nr. 1668. Creatorii fondului sunt Ion Toma Iordache (1897-?) şi soţia acestuia Elena, născută Petrache. Documentele aparţinând acestora se referă la administrarea şi întreţinerea moşiilor Brăniştari, Moşteni, Călugăreni, Crucea de Piatră, Poenari, judeţul Giurgiu, Periş, judeţul Ilfov şi a imobilelor din străzile Lipscani şi Gabroveni din Bucureşti. 325. LIPATTI Dinu (1917-1950) ●Anii extremi: 1921-1978, 49 u.a., inventar nr. 1149, limbile: română şi franceză. În arhiva compozitorului şi pianistului Dinu Lipatti şi-au găsit locul scrisorile acestuia trimise lui George Enescu, ale Anei Lipatti, mama muzicianului şi ale Madlenei Lipatti, expediate directorului Muzeului George Enescu, Romeo Drăghici; o scrisoare a Nadiei

174

Arhive personale şi familiale

Boulanger, fosta profesoară de compoziţie a lui Dinu Lipatti de la Şcoala normală de muzică din Paris, articole şi studii dedicate comemorării morţii compozitorului, concerte omagiale şi fotografii reprezentându-l pe Dinu Lipatti şi alţi muzicieni. 326. MAREŞ-BREZIANU-CONSTANTINIDI ●Anii extremi: 1838-1957, 511 u.a., inventar nr. 1656. În acest fond au fost ordonate documente aparţinând familiilor înrudite Brezianu, Mareş şi Arion. Pentru familia Brezianu reprezentată de Maria Brezianu, soţia lui Gheorghe Brezianu, fiii acestora, Ion, Vasile, Alexandra, Alexandru şi Leonida Brezianu; de Caliopi Brezianu (Cociu) şi Elena Brezianu (Negoescu), fiicele lui Vasile şi Elisabetei Brezianu, precum şi de Grigore şi Alexandrina Brezianu (Stareşin), copiii lui V. Mareş Brezianu şi ai Elizei Hina; de Nicolae Brezianu, fiul lui Iancu Brezianu; de Catherine şi Constance, fiicele lui Nicolae Brezianu, s-au păstrat acte de proprietate, de administrare a averii şi corespondenţă de familie. Informaţii despre familia Mareş sunt oferite de documentele create de Constantin Mareş şi Constanţa Mareş Brezianu, diplomatul Constantin Dinu Mareş (poezii în manuscris, caiete cu eseuri, jurnal pentru anul 1941) şi ziarista Noti Constantinidi (caiete de amintiri). Au mai fost ordonate în fond documente despre familiile Arion, Wachman şi Vilara, despre George Mumuianu (scrisori de la Victor Antonescu şi <Ioan D.> Filliti), precum şi un mare număr de fotografii. 327. MAVROCORDAT ●Anii extremi: 1790-1947, 170 u.a., inventar nr. 397, 1023, limbile: română şi franceză. Pentru vechea familie domnitoare din Ţările Române, Direcţia Municipiului Bucureşti a Arhivelor Naţionale conservă în depozitele sale mai multe documente provenind din donaţii diferite şi grupate în colecţii şi fonduri diferite. Un număr important de unităţi arhivistice se referă la moşiile situate în localităţile Măgurele-Filipeşti-Dărăşti, Căciulaţi-Paşcani, judeţul Ilfov, proprietăţi ale Irinei Mavrocordat. Alte documente dezvăluie informaţii despre Maria Blaremberg şi fiica sa Irina Mavrocordat, soţia lui Edgar Mavrocordat şi Maria Filipescu. În acest fond au fost incluse şi jurnalele Irinei Mavrocordat pentru anii 1914-1916.

Bucureşti

175

◊ Direcţia Municipiului Bucureşti a Arhivelor Naţionale păstrează în Colecţia de Documente două donaţii (scrisori) ale Mariei Mavrocordat pentru anii 1850-1903, 39 u.a., inventarele nr. 1079 şi 1080, în legătură cu unii membri ai familiilor Manu, Florescu, Rosetti şi Mitilineu. 328. METSCH ●Anii extremi: 1899-1977, 38 u.a., inventar nr. 1646, limbile: română, germană şi ebraică. Pentru familia Metsch (Mecz), originară din Cernăuţi, se păstrează sentinţe judecătoreşti de stabilire a cetăţeniei române pentru unii membri ai familiei, corespondenţă, caiete de însemnări zilnice şi certificate de inventator în domeniul exploatării petrolului aparţinând inginerului Max Metsch. 329. SILVESTRI Constantin (1913-1969) ●Anii extremi: 1959-1965, 6 u.a., inventar nr. 1150, limbile: română şi franceză. În mica arhivă a lui Constantin Silvestri, compozitor, dirijor şi pianist (donată de Romeo Drăghici), se păstrează programele unor concerte dirijate de acesta, articole şi o fotografie a lui Constantin Silvestri la pupitrul orchestrei simfonice din Bournemounth (staţiune balneară în Anglia). 330. SIMU ●Anii extremi: 1847-1937, 62 u.a., inventar nr. 1669. Familia Simu este cunoscută prin activitatea lui Anastasie Simu (1854-1935), membru onorific al Academiei Române, colecţionar şi fondator al Muzeului Simu, inaugurat în anul 1910. Fondul conţine documente personale ale membrilor familiei, în legătură cu activitatea lui Anastasie Simu şi Petre Simu, unchi al colecţionarului, cu administrarea proprietăţilor: planuri ale terenului şi Muzeului Anastasie Simu, executate de arhitectul C. Cichi, actul de donaţie a Muzeului Simu către statul român (1927), corespondenţă cu Elena Simu, soţia lui Anastasie şi Vladimir Simu, fratele lui Anastasie Simu, planuri de moşii, un ordin privind aprobarea construirii unei biserici bulgare în oraşul Brăila şi fotografii. Între acestea remarcăm o fotografie în grup, în care este reprezentat savantul Nicolae Iorga.

176

Arhive personale şi familiale ► Direcţia Judeţeană Alba a Arhivelor Naţionale Alba Iulia, Str. Mihai Viteazu, nr. 29; tel.: 058/810996

331. ANGHEL George (1807-1887) • Anii extremi: 1848-1884, 5 u.a., inventar nr. 101. George Anghel a studiat dreptul şi filosofia la Cluj, apoi a urmat cursurile Colegiului Montan din Schemnitz (1832-1834). A fost avocat şi geolog, a ocupat funcţii tehnice la monetăria şi minele din Alba şi de judecător la Tabla Regească din Târgu-Mureş. În anii 1862-1865 a fost numit secretar al Cancelariei Aulice din Viena. În timpul Revoluţiei de la 1848 a fost unul dintre cei zece secretari ai Adunării Naţionale din 3-15 mai 1848 de pe Câmpia Libertăţii din Blaj. Fondul se păstrează organizat în cinci fascicole, aşa cum le-a ordonat creatorul său. Importanţa deosebită a acestuia este oferită de documentele ce privesc evenimentele din Munţii Apuseni, din anii 1848-1849, atmosfera din Transilvania după Dieta din 1848, prin care a fost decretată alipirea Transilvaniei la Ungaria. Bibliografie: Constantin Daicoviciu, Enciclopedia Română, vol. I, Sibiu, 1898, p. 174-175. Aurel Băruţă, Ioan Mircea, Liviu Palihovici, Ioan Pleşa, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Alba, Bucureşti, 1989, p. 403-406. 332. BARIŢIU George (1812-1893) ●Anii extremi: 1860-1867, 51 u.a., inventar nr. 2069, limbile: română, maghiară şi latină. De la George Bariţiu, om politic, publicist şi istoric român, fondator al presei româneşti din Transilvania („Gazeta de Transilvania”, „Foaie pentru Minte, Inimă şi Literatură”), se păstrează scrisori primite de la mitropolitul unit Alexandru Suluţiu-Sterca, note ale lui Bariţiu pe marginea unor scrisori ale lui Andrei Şaguna şi corespondenţă dintre Alexandru Suluţiu-Sterca şi Andrei Şaguna, în problema naţională a românilor din Transilvania. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Cluj.

Alba

177

333. CIPARIU Timotei (1805-1887) ● Anii extremi: 1851-1879, 71 u.a., inventar nr. 99. Timotei Cipariu este cunoscut ca profesor şi director al liceului din Blaj, membru fondator al Asociaţiei Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), membru al Dietei de la Sibiu şi Viena, din anul 1866, membru al Academiei Române şi participant la evenimentele politice şi culturale însemnate ale românilor transilvăneni din epoca sa. Direcţia Judeţeană Alba a Arhivelor Naţionale deţine o mică parte din arhiva lui Timotei Cipariu, în special, scrisori primite de la diverse persoane, precum şi unele documente referitoare la învăţământul românesc, la tipărirea şi răspândirea cărţilor, precum şi la activitatea politică a creatorului fondului. Din corespondenţa păstrată menţionăm scrisorile expediate de avocatul I. Bran, Demetriu Coroianu, August Treboniu Laurian, Ioan Micu Moldovan, Ioan Mureşianu, preot din Chiciud, Ioan Puşcariu, Ion Heliade Rădulescu, Alexandru Suluţiu-Sterca, mitropolit de Blaj, pictorii George Vlădăreanu şi N. Popescu, Nicolae Stoia, medicul lui Timotei Cipariu, care printre sfaturi medicale îi vorbeşte despre Axente Sever aflat în 1870 la Cricău. Semnalăm şi diploma Societăţii Orientale Germane de numire a lui Timotei Cipariu ca membru (1846). ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Cluj. Bibliografie: Constantin Daicoviciu, Enciclopedia Română, vol. I, Sibiu, 1898, p. 840-841. Aurel Băruţă, Ioan Mircea, Liviu Palihovici, Ioan Pleşa, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Alba, Bucureşti, 1989, p. 406-409. 334. DREGHICIU Marian, din Ocna Mureş ●Anii extremi: 1917-1972, 50 u.a., inventar nr. 1613, limbile: română şi maghiară. De la Marian Dreghiciu, fost primar al oraşului Ocna Mureş (1931), au fost conservate cărţi şi certificate de alegător pentru anii 19311932, 1949-1950, o chitanţă pentru plata cotizaţiei Partidului Comunist Român, însemnări personale, ilustrate şi fotografii.

178

Arhive personale şi familiale

335. FARKAS Alexandru ●Anii extremi: 1934-1960, 16 u.a., inventar nr. 1095, limbile: română, maghiară şi arabă. În fondul profesorului Alexandru Farkas au fost incluse documente personale ale creatorului de fond, corespondenţă personală, cărţi, ziare şi reviste. 336. FETTI Spiridon ●Anii extremi: 1862, 2 u.a., inventar nr. 98. Se păstrează în acest fond două scrisori primite de Spiridon Fetti de la Elie Măcelariu şi una trimisă lui Demetriu Moldovan, referitoare la plecarea sa la Viena şi la problema naţională a românilor transilvăneni. 337. HALLER • Anii extremi: 1455-1948, 1978 u.a., inventar nr. 64, limbile: română, maghiară, germană, latină şi franceză. Familia conţilor Haller se numără între importantele familii nobiliare ale Transilvaniei. Dintre membrii acesteia amintim pe: judele Sibiului, Petrus Haller (1545), Istvan Haller, guvernator al Transilvaniei în anul 1752, conţii Gabriel şi Gabor Haller, ofiţeri în armata imperială la jumătatea secolului al XVIII-lea, Gabor Haller, comite suprem al comitatului Târnava în anii 1793-1801, Gabriel Haller, preşedinte al Tablei Regale de Judecată a Transilvaniei în 1805, comisar suprem provincial şi consilier gubernial la 1810. Familia Haller s-a înrudit cu familiile Bornemisza şi Teleki. Documentele fondului: diplome, testamente, zălogiri, contracte de vânzare-cumpărare, scrisori de adeverire, audieri de martori, planuri de marş şi chitanţe, se referă la administrarea şi stăpânirea domeniului familiei şi a moşiilor din Sibiu, Bord, Vad (comitatul Solnocul Inferior), Sânpaul, Matei, Ugra, Ampoiţa, Dumbrava, a caselor, hanurilor, morilor, măcelăriilor aparţinând diverşilor membri ai familiei Haller; la procese de succesiune şi partaj a bunurilor; numiri în funcţii, activitatea militară (participarea la războaiele napoleoniene) desfăşurată de membrii familiei ce au deţinut şi asemenea funcţii; exproprierea în anul 1922 a unor moşii aparţinând familiei (Ogra, Sânpaul, Blăjel, Şincai, Mădăraş, Riciu, Cernatul de Jos). În fond au fost incluse fotografii reprezentând viaţa la ţară, ateliere fotografice, precum şi ilustrate cu imagini din diferite oraşe şi sate. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Cluj.

Alba

179

338. KEMÉNY ● Anii extremi: 1610-1908; 1937, 189 u.a., inventar nr. 790, 1019, limbile: maghiară, latină şi germană. Familia Kemény este una dintre cele mai vechi şi de seamă familii nobiliare din Transilvania. Dintre membrii familiei amintim pe Ioannes Kemény, principe al Transilvaniei (1607-1662), baronii Ioannes, Simeon Kemény, Simeon junior Kemény de Mânăstireni, comite suprem al comitatului Alba de Jos, contele Ioséf Kemény, istoric şi pe baronul Gabor Kemény, membru al Academiei de Ştiinţe. Marea parte a documentelor reflectă organizarea şi exploatarea proprietăţilor familiei din localităţile: Mesentea, Stremţ, Hurezul Mare, Racşa, Racova din comitatele Satu Mare, Turda, Cămăraşi din comitatul Cluj şi domeniul Brâncoveneşti, situaţia castelului Gerend, relaţiile dintre proprietari iobagi, jeleri şi meseriaşi, numeroasele procese de succesiune cu familia Bánffy, delimitările de moşii, împrumuturile acordate de familie, revoltele locuitorilor din Vurpăr, comitatul Alba, efectuarea conscripţiilor militare. De asemenea, semnalăm o scrisoare a baronului Simeon Kemény ce cuprinde şi referiri la preotul ortodox Ilia din Glada de Jos, mutat pe motiv că a colaborat cu răsculaţii (1785), un registru de evidenţa cauzelor dezbătute la Tabla Continuă a comitatului Alba pe anul 1753, situaţia nobilei Maria Glogovanka şi arborele genealogic al familiei Kemény. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Cluj. Bibliografie: Aurel Băruţă, Ioan Mircea, Liviu Palihovici, Ioan Pleşa, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Alba, Bucureşti, 1989, p. 410-414. 339. MITREA Aurel, din Teiuş ●Anii extremi: 1933-1947, 750 u.a., inventar nr. 1380. Fondul este constituit din dosarele cauzelor civile (încălcări şi intabulări de proprietăţi, moşteniri, datorii) pledate de avocatul Aurel Mitrea. 340. MOLDOVAN Dimitrie (1811-1889) ●Anii extremi: 1851-1867, 46 u. a., inventar nr. 97. Dimitrie Moldovan, absolvent al Politehnicii din Viena şi al Institutului de Montanistică din Schemnitz, s-a născut la Deva, a urcat pe treptele ierarhiei administrative, fiind numit secretar şi consilier imperial

180

Arhive personale şi familiale

al Cancelariei Aulice din Viena (între anii 1863-1864 a participat la lucrările Dietei Transilvaniei de la Sibiu). Dintre puţinele documente aparţinând lui Dimitrie Moldovan, păstrate la această direcţie judeţeană, se remarcă corespondenţa purtată cu fruntaşii politici români: Spiridon Fetti (despre o călătorie la Viena, la George Bariţiu, împreună cu Elie Măcelariu), Gavril Manu, baronul Urs de Marginea, Demetriu Moga, Vasile Popp (amintind de George Anghel) şi baronul Ladislau Popp, referitoare la acţiunile întreprinse pentru ocuparea de funcţii în administraţie şi justiţie, folosirea limbii române în administraţie şi la formarea unui district românesc în zona Sibiului. ◊ Vezi şi: D.J.A.N.Cluj. Bibliografie: Constantin Daicoviciu, Enciclopedia Română, vol. II, Sibiu, 1904, p. 314. Aurel Băruţă, Ioan Mircea, Liviu Palihovici, Ioan Pleşa, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Alba, Bucureşti, 1989, p. 415-417. 341. MOLDOVAN Ioan Micu (1833-1915) ●Anii extremi: 1853-1913, 129 u.a., inventar nr. 102. Ioan Micu Moldovan, marcantă personalitate a românilor transilvăneni, a fost profesor de limbi orientale, de studiu biblic, de istorie, de geografie, limba română şi latină la Seminarul Teologic şi la Liceul Unit din Blaj, vicar general arhidiecezan, papa distingându-l cu titlul de „prelat papal”, preşedinte al ASTREI între anii 1894-1901 şi membru al Academiei Române. A editat „Foaia Scolastică”, prima publicaţie pedagogică de la Blaj. Direcţia Judeţeană Alba păstrează un fragment de fond din care semnificative pentru cunoaşterea luptei de emancipare naţională a românilor transilvăneni sunt scrisorile primite de creatorul fondului de la Eugen Bianu, George Borgovan, Iuliu Maniu (student la Budapesta), Elie Măcelariu, Iacob Mureşianu (în problema Pronunciamentului de la Blaj), Gheorghe Pop de Băseşti, Ioan Raţiu, Alexandru Roman, profesor la Universitatea din Pesta, Visarion Roman, Axente Sever, preotul Dănilă din Săband şi Ioan Vulcan. ◊ Vezi şi: D.J.A.N.Cluj. Bibliografie: Ioana Botezan, Fondul de documente Ioan Micu Moldovan, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1970, p. 505-516.

Alba

181

Aurel Băruţă, Ioan Mircea, Liviu Palihovici, Ioan Pleşa, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Alba, Bucureşti, 1989, p 417-420. 342. POP Ştefan ●Anii extremi: 1917-1966, 36 u.a., inventar nr. 1687. Regăsim în acest fond acte de studii ale avocatului Ştefan Pop, registre ale cauzelor, teza de doctorat a acestuia, fotografii de familie şi un album cu imagini din al doilea război mondial. 343. POPOVICI Virgil ●Anii extremi: 1849-1970, 11 u.a., inventar nr. 1105. Fondul grupează documente de stare civilă şi de studii, extrase din lucrări ştiinţifice, certificate de invenţii, fotografii de familie şi presă, referitoare la medicul Virgil Popovici din Timişoara. 344. THOROCZKAY, din Colţeşti-Trascău ●Anii extremi: 1725-1886, 13 u.a., inventar nr. 1384, limbile: maghiară şi română. În arhiva familia Thoroczkay, originară din Colţeşti-Trascău, (comitatul Alba), au fost clasate documente relative la procesul împotriva comunităţii localităţii Bedeleu, rapoarte şi însemnări despre situaţia moşiilor familiei. 345. UTÖ Bela ●Anii extremi: 1908-1948, 28 u.a., inventar nr. 2007, limbile: maghiară şi română. Au fost ordonate în fond documente relative la moşiile lui Janos Borbely, certificate şcolare şi chitanţe de plată a cotizaţiei Partidului Comunist Român aparţinând lui Bela Utö. 346. VAS Ioan ●Anii extremi: 1854-1947, 47 u.a., inventar nr. 1376, limbile: maghiară şi română. Fondul cuprinde documentaţie tehnică privind minereurile din zona Zlatnei, Băiţa, Baia de Arieş; acte personale ale inginerului Ioan Vas, corespondenţă particulară, notiţe şi studii geologice, cereri de concesionare a unor perimetre miniere.

182

Arhive personale şi familiale ► Direcţia Judeţeană Arad a Arhivelor Naţionale Arad, Str. Ceaikovski, nr. 2-6; tel.: 057/223321

347. ÁLGYAY de Aldeşti ●Anii extremi: 1829-1867, 7 u.a., inventar nr. 89, limbile: germană şi maghiară. În fond au fost arhivate contracte de arendare încheiate de Leopold Álgyay de Aldeşti, liste cu situaţia salariaţilor de la manufacturile de fier din localităţile Sebiş, Zugău şi Reştirata, <comitatul Alba>, dări de seamă privind veniturile, cheltuielile şi inventarul moşiilor din localităţile Aldeşti, Bocsig, Dieci, Sebiş, Crocna, Lazi, Roşia, Rehetiş şi Şiria, din acelaşi comitat, evidenţa zilelor de robotă efectuate de iobagi, declaraţii de faliment şi sistare a acestuia pentru Leopold Álgyay de Aldeşti. 348. ANDRÉNYI de Ghioroc ●Anii extremi: 1786-1912, 4 u.a., inventar nr. 231, limbile: latină, maghiară şi germană. Regăsim în cele trei unităţi arhivistice documente de stare civilă pentru Gheorghe, Adalbert, Grigore şi Carol Andrényi, o dovadă despre bunurile deţinute de Gheorghe Andrényi în Oltenia, în timpul ocupaţiei austriece, un proces-verbal ce atestă originea nobilă a familiei Andrényi, actele unor fundaţii, precum şi informaţii despre sumele de bani acordate de membrii familiei Andrényi pentru întreţinerea în şcoli a unor elevi şi construirea unui spital de copii în Arad. 349. ASBÓTH, din Arad ●Anii extremi: 1838-1913, 3 u.a., inventar nr.232, limbile: latină, maghiară şi germană. Fondul familial Asbóth cu reşedinţa în Arad cuprinde adrese şi certificate parohiale, relative la genealogia familiei, originară din Anglia. 350. ATZÉL Petru ●Anii extremi: 1844-1853, 2 u.a., inventar nr. 233, limbile: germană, maghiară şi franceză. De la moşierul Petru Atzél din <Sicula>, comitatul Arad, s-au păstrat acte contabile şi o gramatică a limbii elene, redactată de acesta.

Arad

183

351. BALÁZS Balogh ●Anii extremi: 1869-1905, 4 u.a., inventar nr. 234, limbile: română, maghiară şi franceză. Documentele fondului se referă la Gheorghe Balázs, tâmplar din Arad, la premiul acordat acestuia la Expoziţia Internaţională de la Paris din anul 1920. Fondul mai cuprinde un memoriu adresat Ministerului de Interne regal maghiar faţă de abuzul căpitanului Poliţiei oraşului Arad, care a ordonat expulzarea lui Gheorghe Balázs, un album cu tipuri de sobe de teracotă fabricate de Balogh David din Arad şi fotografii ale Aradului. 352. BATTHAYÁNY de Ujvar şi LÁZÁR de Gyalakuta, conţi ●Anii extremi: 1795-1808, 2 u.a., inventar nr. 235, limbile: maghiară şi germană. Unităţile arhivistice ale fondului cuprind inventarul casei construite de contele Lázár Ioan de Gyalakuta, situată în comuna Ungureni, comitatul Alba Inferioară, precum şi corespondenţă privind producţia şi lucrările agricole. 353. BIRÓ de Vacsárcsi ●Anii extremi: 1676-1782, 1 u.a., inventar nr. 236, limbile: latină şi maghiară. Singura unitate arhivistică păstrată cuprinde diplome, transumpturi şi declaraţii eliberate de Universitatea scaunului secuilor din Miercurea Ciuc, ce atestă originea nobilă a familiei Biró de Vacsárcsi din scaunul Ciuc. 354. BOCU Sever (1874-1951) ●Anii extremi: 1869-1948, 8 u.a., inventar nr. 237, limbile: română şi franceză. Sever Bocu a absolvit Academia Comercială şi Şcoala de Înalte Studii de la Paris, a fost contabil şi apoi ziarist, membru al Partidului Naţional Român, fruntaş al Partidului Naţional Ţărănesc şi deputat în anul 1946. A fost arestat în 1950 şi întemniţat la Sighet, unde a încetat din viaţă. Direcţia Judeţeană Alba a Arhivelor Naţionale conservă o mică parte din arhiva Sever Bocu şi anume: corespondenţă despre organizarea de către acesta a serbărilor Unirii în 1920, ridicarea statuilor lui Simion Bărnuţiu şi Nicolae Bălcescu la Iaşi, construirea catedralei ortodoxe din Timişoara, a Palatului Culturii şi a Teatrului de Vest, scrisori de familie, planuri de construcţie a bisericii româneşti din Lipova, o stampă a

184

Arhive personale şi familiale

Ierusalimului (1869), hărţi (harta etnografică a Banatului din 1919) şi o colecţie de ziare. 355. BOGDANOVICS ●Anii extremi: 1782-1881, 23 u.a., inventar nr. 687, limbile: germană, maghiară şi latină. Fondul cuprinde documente relative la posesiunile familiei Bogdanovics din localităţile Zimbru, Cavana, Dulcele, Brusturesc şi Agriş din comitatul Arad, tabele urbariale pentru localitatea Zimbru, contracte de vânzare-cumpărare şi convenţii încheiate între Alexandru, Gheorghe şi Bernard Bogdanovics pentru topitoria de fier „Zimbru”, copia „scrisorii de bun rămas”, adresată de Lájos Kossuth naţiunii maghiare la plecarea din ţară în anul 1849. 356. BOHUS-SZÖGYÉNY ●Anii extremi: 1759-1883, 5 u.a., inventar nr. 238, limbile: germană, maghiară şi latină. Materialele documentare se referă la acţiunile filantropice organizate de Antonia Bohus-Szögyény din Şiria, pentru ajutorarea foştilor întemniţaţi în cetăţile Aradului şi Kufstein, participanţi la Revoluţia de la 1848-1849. De asemenea, au fost ordonate în fond corespondenţa familiei şi însemnări de călătorie. 357. CICIO-POP ●Anii extremi: 1880-1948, 7 u.a., inventar nr. 239, limbile: română, maghiară şi germană. Fondul familial cuprinde documente rezultate din activitatea politică şi de avocat a lui Ştefan Cicio-Pop (1865-1934), din administrarea proprietăţilor din comuna Chelmac, judeţul Arad, corespondenţă cu familia şi cu românii internaţi în primul război mondial în lagărul de la Sopron din Ungaria şi fotografii reprezentând defilarea trupelor române în Oradea la 23 mai 1919. 358. CONSTANTINI-PETROVICI ●Anii extremi: 1716-1923, 8 u.a., inventar nr. 253, limbile: latină, germană şi maghiară. Între documentele familiei semnalăm existenţa unor testamente, acte de stare civilă şi studii, numiri în funcţii, brevete pentru decoraţii şi

Arad

185

medalii, arbori genealogici, corespondenţă de familie, un discurs electoral şi o dare de seamă parlamentară aparţinând lui Aurel Vigh, fotografii ale familiei şi blazoane. 359. CRIŞAN Ştefan ●Anii extremi: 1783-1926, 44 u.a., inventar nr. 803, limbile: română, latină, germană şi maghiară. În colecţia Ştefan Crişan au fost inventariate corespondenţa Vicariatului Greco-Catolic Haţeg şi a Episcopiei Unite a Lugojului, referitoare la activitatea şcolilor confesionale, administrarea bunurilor, istoricul parohiilor vicariatului, statistica populaţiei greco-catolice, Şcoala preparandială din Arad, norme şi instrucţiuni publicate în Buletinul Guberniului Provincial al Transilvaniei. De asemenea, regăsim în colecţie circulare şi pastorale emise de Andrei Şaguna, episcop ortodox român din Sibiu, de Mitropolia şi Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Transilvaniei şi Episcopia Aradului, privind reinstaurarea Mitropoliei la Sibiu şi reorganizarea acesteia, alegerea deputaţilor sinodali, îndrumarea activităţilor şcolare şi de cult, administrarea bunurilor bisericii, organizarea bisericii după actul Unirii de la 1918; schiţe genealogice ale familiilor Şaguna şi Munciu, precum şi pomelnicul ierarhilor Mitropoliei Banatului. 360. CUCU ●Anii extremi: 1892-1962, 8 u.a., inventar nr. 1192, limbile: română, maghiară şi latină. În fondul arhivistic al familiei Cucu au fost ordonate documente personale ale soţilor Vasile şi Aurelia Cucu, printre care diploma de doctor în medicină a Universităţii din Budapesta aparţinând lui Vasile Cucu, rezultate din activitatea medicală şi social-culturală a creatorilor de fond, precum şi cele referitoare la participarea medicului Vasile Cucu la mişcarea pentru unitate naţională a românilor. 361. CZÁRÁN-TÖRÖK de Şepreuş şi Şimand ●Anii extremi: 1871-1933, 5 u.a., inventar nr. 240, limbile: maghiară şi germană. Arhiva Czárán-Török este constituită din corespondenţa primită de Ioan Török, primar al oraşului Timişoara, consilier regal şi şef al poliţiei şi de Iuliu Török, student la matematică şi ştiinţe naturale la Cluj şi Budapesta.

186

Arhive personale şi familiale

362. DEMETRESCU Ioan ●Anii extremi: 1922-1948, 23 u.a., inventar nr. 323, limbile: română şi maghiară. Fondul arhivistic Ioan Demetrescu cuprinde un album, insigne, planşe şi cupuri din ziare referitoare la familia regală a României, hărţi şi articole din ziare privind desfăşurarea celui de-al doilea război mondial (şase volume 1939-1945), materiale de propagandă ale Blocului Partidelor Democrate, Frontului Plugarilor, Partidului Poporului, Frontului Renaşterii Naţionale, Partidului Naţional Ţărănesc, Partidului Naţional Creştin, în legătură cu proclamarea R. P. Române şi alegerile din anul 1948, hărţi istorice, militare şi geografice ale României. 363. DINJER (Dinyer) Iosif ●Anii extremi: 1716-1982, 16 u.a., inventar nr. 799, limbile: română şi germană. În arhiva Iosif Dinjer se păstrează, dactilografiate, lucrările: Izvoare privind istoricul colonizărilor în Banat, volumele I-III, Monografia satului Vizejdia, Dicţionar onomastic al numelor de familii şvăbeşti, volumele I-III, Vocabularul şi expresiile graiului şvăbesc, volumele I-II şi Nume de locuri din Banat. 364. FABIAN-SCHENK ●Anii extremi: 1794-1917, 29 u.a., inventar nr. 241, limbile: română, latină, maghiară şi germană. Între documentele incluse în fondul Fabian-Schenk menţionăm: o diplomă privind originea nobilă a familiei Fabian, certificate şcolare, ordine de numiri în funcţii administrative ale unor membrii ai familiilor Fabian şi Schenk, cum ar fi Galér Fabian, pretor al plasei Şiria; rapoarte ale administratorului moşiilor familiei Schenk din Neutettscheln; manuscrise ale lucrărilor: „Descrierea comitatului Arad din punct de vedere istoric, geografic şi artistic” de Gabor Fabian, „Scrisorile lui Publius Ovidius Naso de lângă Pontus Euxinus”, traducere de Iosif Fabian, ale unor poezii, opere ale scriitorilor maghiari, precum şi corespondenţă primită de Gabor Fabian. 365. FALUDY Franyo Carol (?-1974) ●Anii extremi: 1882-1974, 12 u.a., inventar nr. 688, limbile: română, maghiară şi germană. Documentele fondului se referă la activitatea artistică a lui Franyo

Arad

187

Carol Faludy, actor, constructor de aeroplane, la zborurile şi la aeroplanul construit de creatorul fondului. Remarcăm, de asemenea, jurnalul vieţii şi activităţii acestuia, fotografii ale aparatelor de zbor construite de Franyo Carol Faludy şi unele documente aparţinând lui Rozsnay M., inventator în domeniul farmaciei. 366. FERMENDJIN Ioan ●Anii extremi: 1730-1955, 13 u.a., inventar nr. 242, limbile: română, latină, bulgară, maghiară şi germană. Fondul arhivistic cuprinde documente personale ale lui Ioan Fermendjin, corespondenţă a Comunităţii bulgare din Banat relativă la schimbul de populaţie din anul 1940, a bulgarilor din Brădiceni, judeţul Gorj şi Craiova transmisă bulgarilor din Vinga, judeţul Arad, culegeri de rugăciuni şi cântece bisericeşti latino-bulgare şi o diplomă acordată de Maria Tereza localităţii Vinga. 367. FORRAY-NADASDY de Săvârşin ●Anii extremi: 1826-1866, 3 u.a., inventar nr. 243, limbile: germană, maghiară şi latină. Documentele incluse în fond se referă la administrarea proprietăţilor familiei situate în localitatea Săvârşin, judeţul Arad, la repararea unor imobile din Arad, avariate în timpul Revoluţiei de la 1848 şi la genealogia familiei Adelsberg de Jabuka. 368. GOLDIŞ Vasile (1840-1934) ●Anii extremi: 1882-1934, 10 u.a., inventar nr. 487, limbile: română, maghiară şi germană. Vasile Goldiş, fiu de preot, politician român, fruntaş al Partidului Naţional Român, a studiat istoria şi latina la Pesta şi Viena, a devenit secretar al Consistoriului diecezan din Arad şi deputat în Congresul Naţional Bisericesc. În timpul vieţii a desfăşurat o intensă activitate în Parlamentul de la Budapesta, s-a situat în fruntea luptei pentru unirea românilor transilvăneni cu România. În Consiliul Dirigent a deţinut portofoliul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, iar în anul 1925 a fost ales preşedinte al ASTREI. Fondul personal Vasile Goldiş cuprinde documente de numire a acestuia în diferite funcţii, două autobiografii, scrisori trimise soţiei sale, Elena (Luţai), lui Alexandru Averescu, Nichifor Crainic, Octavian şi

188

Arhive personale şi familiale

Preda Rusu (vicepreşedinţi ai ASTREI), Nicolae Zigre, precum şi scrisori primite de la Alexis H. Blank, de la Cairo şi Horia Petra Petrescu, conspecte din opere politice şi filosofice, numere disparate din ziare şi reviste ce conţin articole elaborate de Vasile Goldiş. De asemenea, au fost incluse în fond şi scrisorile Elenei Goldiş primite de la Ion Clopoţel, Aurelia Pop şi o scrisoare adresată lui Take Ionescu. 369. HAŞIAS Silviu ●Anii extremi: 1948-1951, 1 u.a., inventar nr. 260. Singurul dosar al fondului conţine declaraţii de impunere, un contract de muncă şi un proces-verbal privind angajarea avocatului Silviu Haşias la firma „Ungureanu” din Arad. 370. HORVATH ●Anii extremi: 1913-1951, 2 u.a., inventar nr. 244, limbile: română, maghiară şi germană. În fond se regăseşte corespondenţă de familie şi un manual de economie politică. 371. INSTITORIS ●Anii extremi: 1800-1916, 9 u.a., inventar nr. 806, limbile: latină şi maghiară. Arhiva Institoris conţine informaţii despre cumpărarea de către George Institoris de Mossoczy a posesiunilor camerale Şoimoş şi Buceava din comitatul Arad, conscripţia iobagilor din Şoimoş, scutiri de plata vămilor Aradului acordate lui Ianos Institoris, prim-notar al comitatului Arad. 372. JUSTH Sigismund (1863-1897) ●Anii extremi: 1883-1897, 9 u.a., inventar nr. 245, limba maghiară. De la Sigismund Justh s-au păstrat manuscrise ale operelor literare, un certificat medical al scriitorului, decedat la Cannes, corespondenţă cu scriitorii Halasy şi Szabolcska Mihai.

Arad

189

373. KÁROSI ●Anii extremi: 1821-1962, 6 u.a., inventar nr. 246, limbile: română şi maghiară. Arhiva Károsi cuprinde manuscrise referitoare la istoricul comunei Păuliş, judeţul Arad şi al Băilor Herculane, precum şi desene tehnice ale unui pod din oraşul Saint Louis construit peste fluviul Mississippi. 374. KONOPI-LENGYEL ●Anii extremi: 1853-1950, 9 u.a., inventar nr. 247, limbile: română, maghiară, germană şi latină. Fondul conţine acte personale ale lui Coloman Konopi din comuna Odvoş, judeţul Arad, şef al Staţiunii de ameliorare a cerealelor din Odvoş, corespondenţa acestuia în legătură cu soiurile de grâu, purtată cu clienţi din ţară şi străinătate. 375. KÓNYA Ludovic ●Anii extremi: 1858-1911, 26 u.a., inventar nr. 248, limbile: maghiară şi germană. În fond au fost arhivate jurnalele ofiţerului Ludovic Kónya pe anii 1860-1911, privind viaţa în garnizoanele din Austro-Ungaria şi Transilvania, războiul italo-austriac, viaţa economică şi mişcările sociale din Arad, studii şi cursuri de tactică militară, corespondenţă şi fotografii de familie. 376. LUPAŞ Octavian ●Anii extremi: 1702-1950, 85 u.a., inventar nr. 183, limbile: română şi maghiară. Avocatul, istoricul şi fostul primar al Aradului, Octavian Lupaş a creat şi colecţionat în decursul vieţii documente ce cuprind o mare diversitate de probleme. Dintre acestea, menţionăm: memoriile iobagilor din comuna Turnu, rămaşi fără sesii, procese-verbale cu privire la membrii Gărzii Naţionale Române şi condamnarea fruntaşilor mişcării naţionale N. Oncu, Ioan Suciu, Vasile Goldiş, Ştefan Cicio-Pop şi Mihai Veliciu, pentru înfiinţarea Clubului dietal al naţionalităţilor, fişe de anchete sociale întocmite pentru comuna Sâmbăteni, urbarii, manuscrisul lucrării „Monografia comunei Sâmbăteni, judeţul Arad”, un ordin al Procuraturii principale din Oradea, prin care Sever Bocu este trimis în judecată ca autor al manifestului „Fraţi

190

Arhive personale şi familiale

Români”, difuzat în numele Clubului Naţional Român comitatens din Arad, apreciat de autorităţi ca o organizaţie ilegală şi antistatală. Se adaugă la acestea, apeluri şi statute ale ASTREI din Arad, un registru-jurnal cu consemnarea evenimentelor petrecute la Arad între 5 septembrie - 10 octombrie 1944, fotografii ale regelui Ferdinand aflat în vizită la Arad în 1919, ale oraşului Arad (1944) şi ale unor personalităţi, afişe ale Frontului Democraţiei Populare şi un manifest al intelectualităţii arădene pentru sprijinirea forţelor democratice în alegerile parlamentare din anul 1946. În fond se păstrează şi scrisori de la Ion Clopoţel, Francisc Hossu Longin, Iosif Moldovan şi Ion Rusu-Şirianu. 377. MAGER Traian ●Anii extremi: 1873-1950, 21 u.a., inventar nr. 249. În arhiva profesorului Traian Mager se regăsesc documente ce reflectă activitatea şi pensionarea creatorului de fond, pagubele cauzate acestuia de armata revoluţionară maghiară în 1919, arborele genealogic al familiei sale, manuscrise ale lucrărilor personale, articole referitoare la regiunea Hălmagiu, însemnări despre personalităţi culturale şi politice locale şi fotografii reprezentând serbări populare şi peisaje din Hălmagiu. 378. NAGY de Dombrad ●Anii extremi: 1836-1907, 7 u.a., inventar nr. 250, limbile: maghiară, germană şi latină. În fondul familiei Nagy de Dombrad au fost arhivate acte notariale, inventare şi contracte referitoare la moşia Răpsig, judeţul Arad, certificate de stare civilă şi de studii, genealogii ale creatorilor de fond, poezii scrise de Alexandru Nagy de Dombrad şi corespondenţă de familie. 379. NAGY de Nagy de Felsö-Bükk ●Anii extremi: 1564-1789, 11 u.a., inventar nr. 251, limbile: latină, maghiară şi germană. Materialele documentare ale fondului se referă la activitatea avocaţilor Ştefan şi Paul de Felsö-Bükk, procesele avute de familie pentru posesia unor moşii situate în comitatul Sopron (Ungaria). Se mai regăsesc în fond diplome, genealogii şi corespondenţă de familie.

Arad

191

380. NERVA Iercan (1895-1975) ●Anii extremi: 1878-1997, 33 u.a., inventar nr. 1196. În arhiva economistului Iercan Nerva se regăsesc documente în legătură cu activitatea desfăşurată în cadrul Băncii „Victoria”, însemnări privind participarea acestuia la Adunarea Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, ca delegat al tineretului universitar din Oradea, despre Vasile Mangra, mitropolit ortodox al Transilvaniei şi Miron Constantinescu. Regăsim în fond un număr de 22 de scrisori, în copie, adresate de Ioan Slavici lui Roman Ciorogariu, scrisori de la protopopul Vasile Popovici din Oradea, de la Ion Clopoţel, un memoriu aparţinând lui George Bariţiu, note ale lui Alexandru Vaida-Voevod privind intrarea României în război în anul 1916 şi însemnări ale lui Mihai Veliciu din Sibiu. Extrem de valoroase sunt şi documentele create de Roman Ciorogariu, incluse în arhiva proprie de Iercan Nerva: carnete cu impresii de călătorie cu referiri la politica României faţă de românii din Transilvania şi la alegerea lui Vasile Mangra ca mitropolit al Transilvaniei. 381. ORCZY-VÁSÁRHELYI ●Anii extremi: 1781-1856, 6 u.a., inventar nr. 252, limbile: latină, maghiară, germană şi franceză. Se regăsesc în fondul familial Orczy-Vásárhelyi acte relative la moşia din localitatea Cermei, comitatul Arad, evidenţa bibliotecii familiei şi corespondenţă de familie. 382. POPA Gheorghe, din Teiuş ●Anii extremi: 1849-1932, 3 u.a., inventar nr. 254, limbile: română, maghiară şi latină. Fondul avocatului şi consilierului aulic Gheorghe Popa din Teiuş este constituit din certificate şcolare, acte de numire în funcţia de pretor al plasei Şimand, rapoarte despre starea de spirit a populaţiei din plasa Zarand şi comuna Mişca şi comportamentul lui Gheorghe Popa în timpul Revoluţiei de la 1848-1849. 383. POPEANGĂ I. Vasile (1920-?) ●Anii extremi: 1916, 53 u.a., inventar nr. 505. În fondul creat de profesorul Vasile I. Popeangă, doctor în pedagogie, au fost arhivate documente rezultate din activitatea didactică şi

192

Arhive personale şi familiale

ştiinţifică, manuscrisele unor lucrări nepublicate şi ale comunicărilor ştiinţifice, corespondenţă personală şi acte colecţionate: circulare emise de Dimitrie Bolintineanu, ministrul Instrucţiunii Publice, de Miron Românul, mitropolitul ortodox al Transilvaniei, o expunere de motive a lui Simion Bărnuţiu, referitoare la „rezistenţa pasivă”, scrisori de la Vasile Mangra şi Vasile Goldiş (copii), tabel nominal cu românii întemniţaţi la Caransebeş şi Seghedin în 1914, acuzaţi de „spionaj şi agitaţie pentru România”, un memoriu al Biroului Central al Partidului Naţional Român din anul 1915, situaţii privind şcolile din municipiul şi judeţul Arad, statutele de organizare şi funcţionare ale Asociaţiei Pro Basarabia şi Bucovina. 384. PORCIA ●Anii extremi: 1620-1948, 3 u.a., inventar nr. 255, limbile: maghiară şi germană. În fondul familial Porcia au fost arhivate testamentul contelui Sforza Ioan de Porcia (1620, copie), inventare de bunuri mobile şi imobile deţinute de familie în Ungaria, memoriul lui Ludovic de Porcia în legătură cu construirea căii ferate Arad-Valea Crişului şi corespondenţă cu membrii familiei Porcia din România, Italia şi Ungaria. 385. SÂRBUŢ Iosif ●Anii extremi: 1824-1982, 24 u.a., inventar nr. 712. Iosif Sârbuţ a colecţionat documente referitoare la viaţa muzicală a Aradului între anii 1824-1945, scrisori ale lui Szendrey Mihaly, director de teatru în Arad, afişe, programe, invitaţii pentru anii 18911960 şi corespondenţă relativă la situaţia cinematografiei din Arad, fotografii cu secvenţe din timpul turnării la Arad a filmelor „Străinul” şi „Pe aici nu se trece”. 386. SEILER ●Anii extremi: 1844-1847, 2 u.a., inventar nr. 256, limba germană. Cele două unităţi arhivistice sunt constituite din corespondenţă de familie, chitanţe şi note pentru achitarea unor datorii.

Arad

193

387. SINA Gheorghe, baron ●Anii extremi: 1834-1842, 1 u.a., inventar nr. 257, limbile: maghiară şi germană. Scrisorile baronului Gheorghe Sina se referă la administrarea moşiei sale din Tormac, comitatul Arad şi nemulţumirile iobagilor din localitate. 388. SUCIU Ioan (1862-1939) ●Anii extremi: 1867-1951, 22 u.a., inventar nr. 635, limbile: română, maghiară, germană şi franceză. Ioan Suciu, doctor în drept la Budapesta, a desfăşurat o activitate laborioasă în cadrul Partidului Naţional Român, numele lui rămânând legat de ceilalţi fruntaşi politici arădeni Vasile Goldiş şi Ştefan Cicio-Pop, de organizarea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Fondul creat de Ioan Suciu cuprinde acte personale ale acestuia, credenţionale încheiate în adunările cercurilor electorale din comitatele Cenad, Arad, Bihor, Făgăraş, Cojocna şi Sătmar, procese-verbale ale şedinţelor Consiliului Dirigent Român, precum şi rapoarte în legătură cu ziarele „Tribuna” şi „Românul”, dezvelirea bustului memorandistului Mihai Veliciu la Chişineu-Criş şi sprijinirea activităţii ASTREI. De asemenea, regăsim în fond manuscrisele unor lucrări aparţinând lui Ioan Suciu, corespondenţă personală şi de familie, fotografii reprezentâdu-i pe Ioan Suciu şi fiii săi, Eugen şi Viorel. Bibliografie: Mircea Timbus, Fondul Personal dr. Ioan Suciu, în „Revista Arhivelor”, nr. 3, 1989, p. 291-295. 389. SZALAY ●Anii extremi: 1892-1941, 4 u.a., inventar nr. 488, limbile: maghiară şi latină. În fondul familiei Szalay au fost arhivate documente privind administrarea posesiunilor din Deta, judeţul Timiş şi oraşul Arad, plata muncitorilor agricoli, cumpărarea maşinilor agricole şi alegerile parlamentare din anul 1906. 390. SZEPSY Zoltan ●Anii extremi: 1954-1975, 4 u.a., inventar nr. 564, limba maghiară. Istoricul farmaciilor din oraşul şi comitatul Arad (1851-1900, patru volume dactilografiate), elaborat de cercetătorul Zoltan Szepsy, poate fi

194

Arhive personale şi familiale

cercetat în acest fond. 391. SZILÁRD Emil ●Anii extremi: 1902-1918, 8 u.a., inventar nr. 230, limba maghiară. Arhiva inginerului constructor Emil Szilárd este constituită din proiecte de legi, memorii tehnice, planuri topografice şi de nivel privind regularizarea Dunării, a râurilor Tisa, Darva şi Sava, a canalului BegaTimiş, construirea unei hidrocentrale pe Mureş şi înfiinţarea unei noi şcoli politehnice la Timişoara. 392. ŢĂRCUŞ Gheorghe ●Anii extremi: 1845-1999, 12 u.a., inventar nr. 564, limbile: română, maghiară şi germană. Fondul Gheorghe Ţărcuş este constituit din documente personale, articole, studii, conferinţe şi corespondenţă relative la ţinutul Hălmagiu, voievodatele româneşti de pe Valea Crişului Alb şi Ţara Zarandului, răscoala lui Horea, etimologii ale unor cuvinte, genealogii ale familiilor Ţiucra şi Vuculescu, studii despre Cornel Lazăr, protopop de Hălmagiu, Petru şi Aurel Groza, Unirea de la 1918, precum şi arhiva rezultată din activitatea de colaborator a lui Gheorghe Ţărcuş la Oficiul Judeţean de Turism Arad. 393. ÜRMÉNYI, din Săvârşin ●Anii extremi: 1801-1943, 5 u.a., inventar nr. 258, limbile: română, latină, maghiară, germană, franceză, engleză. Arhiva Ürményi conservă extrase de carte funduară pentru moşiile din localităţile Val (Ungaria) şi Rapoltul Mare, comitatul Hunedoara, date genealogice pentru familiile Sina, Ghica şi Ipsilanti, corespondenţa lui Paul Ürményi, o stampă reprezentându-l pe generalul Bem, diplome de acordare a unor decoraţii militare, fotografii ale palatului Ürményi din Bucureşti şi corespondenţă de familie. 394. VARJASSY ●Anii extremi: 1820-1888, 4 u.a., inventar nr. 259, limbile: maghiară, latină şi germană. Documentele se referă la împărţirea averii familiei, la schimbarea numelui de familie din Varnovics în Varjassy şi la activitatea medicului Iosif Varjassy.

Arhive personale şi familiale

195

► Direcţia Judeţeană Argeş a Arhivelor Naţionale Piteşti, Str. Exerciţiului, nr. 208; tel.: 048/253144 395. APOSTOLESCU I. Nicolae (1876-1918) ●Anii extremi: 1899-1919, 188 u.a., inventar nr. 1613. Fondul arhivistic creat de Nicolae I. Apostolescu, scriitor, profesor şi istoric literar, este constituit dintr-o bogată corespondenţă, precum şi din manuscrisele unor studii şi articole elaborate de acesta. Dintre scrisorile primite, le menţionăm pe cele de la Paul Boyer, Basarab Brâncoveanu, Demetru N. Burileanu, Alexandru Cazaban, Ovid Densuşianu, Charles Drouets, Emile Faguet, Nicolae Filipescu, George Ionescu-Gion, Angelo de Gubernatis, Haralamb Lecca, Alexandru Marghiloman, Simion Mehedinţi, Francesco Neri, Nicolae Petraşcu, Mario Roques, Honoré Schampion, Frederic Storck, Grigore Tocilescu şi Nicolae Xenopol. 396. ARSU Constantin ●Anii extremi: 1622-1920, 24 u.a., inventar nr. 1611. Printre cele câteva documente incluse în colecţie semnalăm cărţile domneşti emise de Radu Mihnea, Alexandru Iliaş şi Matei Basarab, referitoare la părţile de moşie din Fundata, stăpânite de familia Arsu, precum şi zapisele referitoare la moşiile Dragoslavele, Stoeneşti şi Fundata din judeţul Argeş. 397. DAVILA-PERTICARI Elena (1865-<1949>) ●Anii extremi: 1848-1949, 4924 u.a., inventar nr. 2864, limbile: română, franceză, engleză şi germană. Elena Davila-Perticari, fiica lui Carol Davila şi a Anicăi Racoviţă, a fost una dintre femeile române „de viţă nobilă” implicate puternic în societatea românescă, în viaţa culturală şi chiar politică, timp de mai bine de jumătate de secol. Viaţa lungă pe care a trăit-o, permanentele preocupări caritabile şi legăturile de rudenie şi prietenie cu Casa Regală a României şi cu cele mai cunoscute familii din veacurile XIX şi XX, i-au oferit posibilitatea transmiterii şi primirii unei foarte bogate corespondenţe. Fondul personal este organizat în 49 de pachete de documente, clasate cronologic. Documentele din primele pachete se referă la viaţa de student şi

196

Argeş

venirea lui Carol Davila în Ţara Românească (1853), la căsătoria acestuia cu Anica Racoviţă Davila, la copiii Elena şi Alexandru, la strânsele legături de rudenie cu familiile Golescu şi Racoviţă, la crearea Serviciului Sanitar al Armatei, la relaţiile cu regele Carol I şi regina Elisabeta. O mare parte a corespondenţei Elenei Davila-Perticari este purtată cu sora sa Felicia Racoviţă şi generalul Jean Perticari, soţul său şi se referă la probleme personale, dar şi la viaţa politică şi culturală din prima jumătate a secolului al XX-lea, cum ar fi aspecte legate de războaiele balcanice, primul război mondial şi luptele de la Turtucaia, activitatea generalului Jean Perticari în calitate de reprezentant al armatei române pe lângă Comandamentul Suprem Aliat, în Italia, exproprierea unor părţi din moşiile Izvoru, Serboieni din judeţul Argeş şi Vâlcele din judeţul Rămnicu Sărat, construirea unor şcoli, spitale şi dispensare la Izvoru şi a muzeului de la conacul Goleşti, opera şi activitatea lui Alexandru Davila, fratele Elenei, asasinarea lui I. G. Duca, moartea nepotului său Teodor (Doru) Davila, la Odessa, în anul 1941, aspecte ale vieţii diplomatului Citta Davila, evenimentele de la 23 August 1944, viaţa de la curte, invitaţii la dinee şi excursii. Numeroase scrisori oferă date despre activitatea Elenei Davila pentru publicarea scrisorilor lui Carol Davila şi stabilirea filiaţiei acestuia (aşa zisul dosar „Liszt–d’Agoult–Davila), bunurile Elenei Davila aflate în diferite bănci şi transportate la Moscova cu tezaurul României (1923), intensa activitate desfăşurată la Societatea Ortodoxă a Femeilor Române, Societatea de Cruce Roşie, Azilul „Elena Doamna” şi crearea lanţului de donaţii Felicia Racoviţă, Anica şi Elena Davila. Unele scrisori incluse în fond provin de la fiica sa, Ioana Ghica Cantacuzino, căsătorită cu Matei Ghica Cantacuzino, apoi cu Constantin Suţu şi de la nepoatele sale Ioana şi Irina aflate în Elveţia, la Diamandi, refugiat şi el după anul 1944. Semnalăm şi scrisorile primite de la Charles Gos (fiul pictorului Albert Gos) din Franţa şi se referă la problemele filiaţiei lui Carol Davila. Elena Davila a purtat corespondenţă şi cu membrii Casei Regale: regii Carol I, Ferdinand şi Carol II, reginele Elisabeta şi Maria, regina Elena a Greciei, principesele Mărioara şi Ileana, cu membrii ai familiilor Bălăceanu, Cantacuzino, Creţulescu, Cuţarida, Golescu, Odobescu, Racoviţă, Slătineanu, Stârcea, Suţu şi Tell, cu oameni politici şi de cultură, printre care amintim pe: Ion Antonescu, Constantin Argetoianu, Constanţa Argetoianu, Martha Bibescu, Armand Călinescu, Radu Cuţarida, pictorul Nicolae Grant, Nicolae Iorga, generalul Ionel Perlea, Alexandru TzigaraSamurcaş, Radu Sbiera şi Henri Stahl.

Arhive personale şi familiale

197

La acestea se adaugă memorii şi testamente ale Elenei Davila Perticari şi ale lui Jean Perticari, poezii ale reginei Elisabeta, scrisori ale contesei d’Agoult, o cuvântarea ţinută de Elena Davila-Perticari la sărbătorirea zilei de 23 August în 1945, precum şi o scrisoare din 1946 adresată lui Constantin I. C. Brătianu, prin care Elena Davila cerea să fie înscrisă în Partidul Naţional Liberal. ◊ Vezi şi: D.A.N.I.C. 398. DUMITRESCU JUPÂNEŞTI Ion ●Anii extremi: 1742-1980, 104 u.a., inventar nr. 1617, 1618, 1756, 1757. Ion Dumitrescu Jupâneşti este autor al monografiei satului Jupâneşti din judeţul Argeş şi creator al unei colecţii de documente. Între actele colecţionate menţionăm o carte de judecată de la Grigore Ghica IV, diata postelnicesei Stanca Vlădescu din anul 1770, zapise, jalbe şi cărţi de hotărnicie pentru moşiile din Jupâneşti şi Tămăşeşti, judeţul Argeş, contracte de vânzare a unor proprietăţi ale baronului Barbu Bellu. De asemenea, se păstrează şi scrisori aparţinând creatorului colecţiei, în legătură cu ridicarea unui monument în comuna Jupâneşti, în amintirea veteranilor din Războiul de Independenţă şi fotografii reprezentând case vechi şi chipuri de ţărani în haine de sărbătoare. 399. FĂCULETE Şerban ●Anii extremi: 1582-1926, 62 u.a., inventar nr. 1620 . În colecţia Şerban Făculete au fost incluse unele hrisoave de la domnii Mihnea Turcitul, Nicolae Pătraşcu, Alexandru II, înscrisuri şi zapise de vânzare a unor proprietăţi din localitatea Văleni, judeţul Argeş. 400. LEONĂCHESCU-NANDRAŞU Nicolae ●Anii extremi: 1515-1921, 55 u.a., inventar nr. 1621, 1759, 2199. În fondul profesorului universitar, inginer Nicolae Leonăchescu, regăsim manuscrisul „Nandraşu” cuprinzând însemnări despre gramatica românească, reţete medicale, povestiri şi cuvântări bisericeşti, studii ale lui C. I. Parhon, fotocopii ale unor hărţi ale Ţărilor Române din anii 1515-1788 (harta Daciei din 1482 editată la Ulm, harta stolnicului Constantin Cantacuzino) şi câteva contracte de vânzare a unor proprietăţi din Bălileşti, Goleşti, judeţul Argeş şi comuna Pescena, judeţul Vâlcea.

198

Argeş

401. RĂUŢESCU-DRAGOSLAVELE Ion ●Anii extremi: 1640-1869, 214 u.a., inventar nr. 1734. Preotul Ion Răuţescu-Dragoslavele a fost un iubitor şi colecţionar de documente. În colecţia sa personală regăsim cărţi domneşti de la Matei Basarab, Gheorghe Duca şi Grigore Ghica IV, o circulară a mitropolitului Neofit din anul 1846 (pentru registrele de stare civilă). De asemenea, au fost colecţionate zapise, acte de învoială, diate, hotărâri ale Judecătoriei judeţului Muscel privind încălcarea, vânzarea şi hotărnicia unor moşii din Piscani, Mioveni, Dragoslavele, Fundata şi Stoeneşti din judeţul Argeş, precum şi ale moşiilor mănăstirilor Vieroşu şi Valea. 402. STURDZA ●Anii extremi: 1910-1949, 543 u.a., inventar nr. 2865, limbile: română şi franceză. Fondul familial Sturdza cuprinde scrisori adresate lui Constantin Sturdza şi soţiei acestuia, Maria Irina Sturdza în care se fac referiri despre administrarea moşiei Slobozia din Argeş, ajutoarele acordate de familia Sturdza, împărţirea averii între membrii familiei (Ileana, Irina, Ion, fiii celor doi), exproprierea acestei moşii în anul 1945, contestaţii şi procese pentru menţinerea proprietăţilor. O parte dintre scrisori conţin informaţii valoroase despre Societatea de Cruce Roşie condusă de Ioana Burileanu şi apoi de Maria Irina Sturdza, spitalul militar românesc din Rusia, de la Kamensk (1942), rolul Yvonnei Burileanu şi al Ilenei Sturdza în cadrul acestui spital, aprecieri asupra aniversării zilei de 23 August în anul 1945, seceta din 1946, despre Petre P. Carp, Elena Davila-Perticari, Ionescu Siseşti (având domiciliu forţat), familiile Lahovari şi Rosetti cărora li s-au rechiziţionat casele din Bucureşti. ◊ Vezi şi: D.A.N.I.C.

Arhive personale şi familiale

199

► Direcţia Judeţeană Bacău a Arhivelor Naţionale Bacău, Str. Vasile Alecsandri, nr. 5; tel.: 034/111686 403. ANDONE Dumitru ●Anii extremi: 1805-1842, 5 u.a., inventar nr. 1577. Documentele colecţionate se referă la procesul dintre răzeşii din Văleni şi Mileşti, ţinutul Bacău, cu boierul Petrache Sturdza care împresurase proprietăţile acestora din satele Bibireşti şi Mileşti, la încălcarea moşiei Şerbăneşti, proprietatea mănăstirii Bistriţa, de către vistiernicul Iancu Vintilă, precum şi la contribuţiile băneşti ale unor locuitori pentru cumpărarea unei mine. 404. ARDELEANU D. ●Anii extremi: 1927-1948, 1 u.a., inventar nr.1284. Unitatea arhivistică cuprinde testamente, expertize, hotărâri judecătoreşti, contracte, procuri şi corespondenţă în legătură cu administrarea averii mobile rămase la moartea lui Gheorghe Buzdugan, fost regent. 405. BANAŞU Eugen ●Anii extremi: 1823; 1830-1869, 34 u.a., inventar nr. 593, 817. Profesorul Eugen Banaşu din Măgireşti, judeţul Bacău, a colecţionat chitanţe şi ţidule pentru împrumuturi şi datorii, zapise de vânzare a unor locuri din moşia Stăneşti, judeţul Bacău, în care sunt amintiţi strămoşii acestuia, Constantin, Gheorghe şi Gavril Banaşu. 406. BANU Gheorghe ●Anii extremi: 1787; 1819-1871, 30 u.a., inventar nr. 798, 1235. Gheorghe Banu , învăţător din satul Fundeni, comuna Secuieni, judeţul Bacău, a colecţionat documente ce cuprind informaţii despre vânzarea unor proprietăţi ale răzeşilor din neamul Banu, înaintaşi ai creatorului şi transmiterea dreptului de stăpânire asupra unor pământuri din localităţile Odobeşti, Câmpeni şi Fundeni, ţinutul Bacău.

200

Bacău

407. BĂLĂIŢĂ Neculai ●Anii extremi: 1546-1939, 18 u.a., inventar nr. 1237. Colecţia de documente donată de Neculai Bălăiţă oferă posibilitatea cunoaşterii trecutului aşezării Secuieni, ţinutul Roman (în prezent judeţul Bacău), evoluţiei procesului de alegere, împărţire şi stâlpire a moşiilor răzeşeşti din această localitate. Între documente se numără şi contracte de cumpărare a unor suprafeţe de pământ de către donatorul colecţiei. 408. BUDA A. ●Anii extremi: 1856-1947, 67 u.a., inventar nr. 1586. Colecţia profesoarei A. Buda este constituită din acte de vânzarecumpărare şi de moştenire a unor suprafeţe de pământ din localităţile Glodurile, Dămieneşti, Galbeni, Orbeni, Şerbeşti, Ciumaşi, Mohorâţi, Scurta, Stăniceşti, Crăieşti, judeţul Bacău, precum şi din brevete de acordare a unor ordine militare participanţilor la primul şi al doilea război mondial, printre care şi Ioan Lehăduş. 409. BURGHELEA Alexandru ●Anii extremi: 1785-1941, 159 u.a., inventar nr. 964. Înaintaşii lui Alexandru Burghelea, neam de răzeşi, au colecţionat hotărnicii, danii, zapise, mărturii şi ţidule privitoare la stăpânirea unor suprafeţe de teren din satele Drăguşeni, Parva, Orbeni, Pădureni, Păteşti, Modruzeşti, Crucea de Sus, Crucea de Jos şi târgul Panciu din ţinutul Putna, Săcăleni şi Bozieni din ţinutul Roman. S-au păstrat în colecţie scrisori de la Atanasie T. Gavrilescu (Athanasy Gavrilles), înrudit cu familia Burghelea, emigrant în Statele Unite ale Americii, Youngstown, statul Ohio, în care sunt descrise călătoria, munca depusă, strădaniile pentru a face avere, situaţia din S.U.A., precum şi decrete de acordare a unor decoraţii miltare. 410. CĂŞIERU Cezar ●Anii extremi: 1702 aprilie 19, 1 u.a., inventar nr. 794. Colecţia este constituită din diploma lui Leopold I, împărat al romanilor, rege al Germaniei, Ungariei, Boemiei, Dalmaţiei etc., prin care Ioan Moldovan de Herbiile este înnobilat şi i se acordă dreptul de a folosi stemă proprie.

Arhive personale şi familiale

201

411. CIUCHI V. Cornelia ●Anii extremi: 1818-1861; 1917, 12 u.a., inventar nr.1236. Cele 12 documente reliefează evoluţia dreptului de proprietate asupra unor terenuri din Frunteşti şi Godineşti, ţinutul Tecuci. Între beneficiari se numără şi membrii familiei Ciuchi. 412. CIUHODARU Vasile ●Anii extremi: 1772-1943, 223 u.a., inventar nr. 819. Documentele colecţionate de Vasile Ciuhodaru, probabil urmaş al Antoheştilor, ciohodari din Oţeleşti, se referă la situaţia proprietăţilor răzeşeşti din satele Oţeleşti, Brehneşti şi Pădureni, ţinutul Bacău, la lungile şi costisitoarele procese purtate între familiile de răzeşi Antoheşti, Brehneşti şi Făgheneşti pentru hotare, precum şi la cele avute cu călugării de la Mănăstirea Răchitoasa. Regăsim în această colecţie porunci şi hotărâri emise de domnii Scarlat Alexandru Callimachi, Constantin Moruzi, Ion Sandu Sturdza şi Mihai Sturdza, precum şi câteva documente ce cuprind informaţii despre obligaţiile locuitorilor faţă de trupele imperiale ruse aflate în Moldova în anul 1848. 413. CRISTEA Gheorghe ●Anii extremi: 1546; 1813-1834, 3 u. a., inventar nr. 799. O carte domnească de la Petru Rareş, un perilipsis de documente privind satul Verişanii de la Cobile pentru anii 1546-1812 şi un jurnal al Divanului Apelativ al Ţării de Jos, dat în pricina pentru moşiile Lăleşti şi Obârşia din ţinutul Tutova, sunt incluse în această colecţie. 414. DESPA Gheorghe ●Anii extremi: 1944, 2 u.a., inventar nr. 1592. Din colecţie fac parte un manifest al Partidului Social Democrat pentru participarea la o întrunire în localitatea Găioasa, judeţul Bacău şi o adresă a primarului comunei Comăneşti, prin care solicita Societăţii Creditul Carbonifer muncitori care să îndeplinească unele obligaţii faţă de unităţile armatei sovietice. 415. FARŢADE Petre ●Anii extremi: 1827-1845, 7 u.a., inventar nr. 1301. Profesorul Petre Farţade a donat Direcţiei Judeţene Bacău a

202

Bacău

Arhivelor Naţionale şapte documente, care descriu conflictul răzeşilor din Cleja de Jos cu cei din Cleja de Sus, pentru stabilirea hotarului celor două moşii din ţinutul Bacău şi încercările vornicului Vasile Sturdza de a intra în posesia unor suprafeţe din aceste moşii. 416. FĂINIŢĂ I. M. Constantin ●Anii extremi: 1811-1866, 11 u.a., inventar nr. 476. Constantin Făiniţă din localitatea Măgireşti, judeţul Bacău, a colecţionat zapise, jurnale şi ţidule în legătură cu vânzarea şi dreptul de stăpânire a unor părţi de moşii din Măgireşti şi Stăneşti, precum şi cu trecutul răzeşilor din neamul Făiniţă. 417. FLORESCU Alexandru ●Anii extremi: 1904-1919, 1 u.a., inventar nr. 1352. Fondul este constituit din corespondenţă purtată cu Ministerul de Interne, Poliţia oraşului Bacău, brevete regale şi certificate privind situaţia militară a lui Alexandru Florescu. 418. GHERGUŢĂ Mihai ●Anii extremi: 1700; 1809-1890; 1905, 16 u.a., inventar nr. 811. În această colecţie au fost incluse o carte domnească de la domnul Mihai Sturdza, zapise şi o jalbă referitoare la procesul Mănăstirii Precista din Târgu Ocna cu răzeşii din Poiana şi la stăpânirea moşiilor Gârtan, Poiana, Bereşti, Stroeşti şi Nadişa din ţinutul Bacău. 419. GHIOLDUM V. ●Anii extremi: 1808-1879, 76 u.a., inventar nr. 826. Colecţia V. Ghioldum cuprinde porunci ale Isprăvniciei ţinuturilor şi judecătoriilor Bacău şi Putna, jurnale, mărturii, jalbe şi zapise despre conflictul dintre răzeşii Ghioldum din Filipeşti pe Oituz, ţinutul Bacău şi unele neamuri ale lor din Mărăşti şi Răcoasa din ţinutul Putna, pentru stăpânirea unor pământuri situate în hotarele satelor amintite. 420. MANDREA ●Anii extremi: 1486; 1813-1846, 6 u.a., inventar nr. 803. În colecţie sunt păstrate o carte domnească din anul 1486, de la Ştefan cel Mare pentru stăpânirea satului Ştefăneşti şi zapise de vânzare

Arhive personale şi familiale

203

a unor moşii situate în Poiana Oancei, ţinutul Roman, Soholeţul, ţinutul Vaslui şi Tălpălcei, ţinutul Vaslui. 421. MORARU Andrei ●Anii extremi: 1835, 1 u.a., inventar nr. 1597. Un hrisov de la domnul Mihai Sturdza în legătură cu hotarele moşiei Lunca Mare, ţinutul Bacău, disputată de răzeşii satelor Cleja de Sus şi de Jos, a fost donat Arhivelor judeţului Bacău. 422. OLAH Iosif ●Anii extremi: 1827-1978, 66 u.a., inventar nr. 1598. Iosif Olah din Bacău a colecţionat diferite documente, apreciind numai valoarea timbrelor, ştampilelor de epocă şi a sigiliilor poştale din Transilvania, Germania şi Italia, conservate pe acestea. Privită sub aspect documentar ştiinţific, colecţia formată din scrisori şi plicuri aparţinând unor oameni de afaceri şi firme din Banat şi Transilvania oferă date despre istoria poştei şi unele chestiuni comerciale. 423. POPA Gheorghe ●Anii extremi: 1789-1919, 291 u.a., inventar nr. 797. În colecţia Gheorghe Popa regăsim o poruncă şi o patentă de la Ion Sandu Sturdza şi Mihai Sturdza ce conţin date despre răzeşii din Băseşti şi plata impozitelor; zapise, învoieli, foi de zestre şi jalbe privind dreptul de stăpânire al familiilor Hanu, Heisu şi Podoleanu asupra unor proprietăţi din Băseşti, Bistriţa şi Moineşti, din judeţele Bacău şi Neamţ. O parte din documente conţin informaţii despre construirea în anii 1858-1861 a unei biserici în satul Câmpeni cu hramul Schimbarea la faţă (Constantin spătar şi Neduli spătar au executat strana şi catapeteasma) şi exproprierea moşiilor Ludaşi şi Băseşti din judeţul Bacău. 424. SAVIN Gheorghe ●Anii extremi: 1825-1861, 19 u.a., inventar nr. 805. Preotul Gheorghe Savin a colecţionat zapise, acte de învoială, o patentă din 1845, de la Mihai Sturdza, voievodul Moldovei şi jalbe privitoare la proprietăţile familiei Bucă din satul Parva, ţinutul Putna şi trecerea lui Mihalache Bucă în rândul ruptaşilor. Regăsim o însemnare a Marghioalei Cantacuzino pe fila unei cărţi de ritual bisericesc, donată Bisericii Sf. Neculai din Răcăciuni, ţinutul Bacău.

204

Bacău

425. SIMION I. ●Anii extremi: 1802, 1 u.a., inventar nr. 292. Unitatea arhivistică este constituită dintr-un manuscris în versuri al Istoriei morţii lui Ghica voievod (Grigore Ghica III), autor anonim. 426. TĂNĂSESCU Vasile ●Anii extremi: 1945-1948, 2 u.a., inventar nr. 816. Cele două unităţi arhivistice sunt formate din jurnalul de front aparţinând sublocotenentului Oprea Mihai din Bălţăteşti, judeţul Neamţ, căzut pe front în Munţii Tatra la 18 februarie 1945 şi un brevet pentru acordarea unei decoraţii cehoslovace în anul 1948. 427. TEODORESCU Maria ●Anii extremi: 1811-1832, 5 u.a., inventar nr. 1617. În colecţie se păstrează un ordin al guvernatorului Transilvaniei Gheorghe Bánffy II, publicaţii ale Sfatului Administrativ al Moldovei şi Marii Logofeţii (semnate de vornicul Costache Conachi), referitoare la înfiinţarea unor judecătorii de comerţ în oraşele Iaşi, Galaţi, Focşani şi Botoşani, a unor comisii de judecată la sate şi la plata contravalorii produselor rechiziţionate de armata rusă în timpul războiului ruso-turc. 428. TOHĂNEANU Marin ●Anii extremi: 1923-1985, 9 u.a., inventar nr. 1302. Colecţia cuprinde nouă dosare cu declaraţii ale românilor din localităţile: Armăşeni, Ghimeş, Lunca de Jos, de Mijloc şi de Sus, Siculeni, Sânsimion, Sândominic, Sânmartin, Tuşnad, Valea Rece, Vrabia, judeţul Ciuc, prin care, în anul 1940, obligaţi de trupele şi autorităţile horthyste, îşi dau consimţământul de trecere de la religia greco-catolică la cea romano-catolică şi de maghiarizare a numelor proprii. La acestea se adaugă un manuscris al învăţătorului Vasile Tohăneanu din comuna Ghimeş, intitulat „Încercări de maghiarizare a românilor în perioada 1940-1944”, rapoarte ale preotului Victor Gherghel din Ghimeş despre abuzurile trupelor horthyste şi o scrisoare adresată lui Petru Groza referitoare la românii din Ghimeş. 429. TOMESCU Ion ●Anii extremi: 1900-1948, 107 u.a., inventar nr. 795. În colecţie au fost ordonate apeluri, manifeste şi chemări ale

Arhive personale şi familiale

205

organizaţiilor sindicale, Partidului Social Democrat, Partidului Naţional Liberal şi Partidului Naţional Ţărănesc din Botoşani şi Piatra Neamţ privitoare la alegeri parlamentare, la întruniri publice de protest împotriva războiului, oligarhiei financiare şi a legii meseriilor, precum şi două caiete cu amintiri privind viaţa muncitorilor din România. 430. ŢARĂLUNGĂ Paul ●Anii extremi: 1855, 1 u.a., inventar nr. 939. Profesorul Paul Ţarălungă din satul Prăjeşti a donat Arhivelor băcăuane o diplomă de la Grigore Al. Ghica, voievodul Moldovei, prin care Gheorghe Mustea primeşte titlul de sluger pentru meritele dovedite în apărarea ţării. 431. VASCAN Gheorghe ●Anii extremi: 1601;1761-1839, 44 u. a., inventar nr. 818. Cele 44 de zapise, hotărnicii, izvoade, scrisori şi cărţi domneşti colecţionate de preotul Gheorghe Vascan din <Năneşti>, judeţul Bacău, oglindesc procesele purtate de răzeşii din Năneşti, ţinutul Bacău, pentru vechile lor pământuri, măsurarea şi vânzarea moşiilor Tămeşti, Văleni, Mileşti, Zlătari, Parincea, Fichiteşti şi Boteşti din acelaşi ţinut. 432. VASCAN Nicolae ●Anii extremi: 1832-1881, 149 u.a., inventar nr.1625. Preotul Nicolae Vascan, paroh din Năneşti, comuna Parincea, ţinutul Bacău, a colecţionat jalbe, porunci domneşti, ale Divanului Apelativ al Ţării de Jos, Logofeţiei Dreptăţii, zapise de vânzarecumpărare, spiţe de neam, rapoarte de anchetă, relative la proprietăţile răzeşilor din satul Năneşti, la conflictul îndelungat avut de aceştia cu banul Atanasie Ioan şi căminarul Costea Polieni. 433. VĂDUVA Geo ●Anii extremi: 1813-1885, 164 u.a., inventar nr. 804. Documentele colecţionate, hotărâri ale Divanului Apelativ al Ţării de Jos şi ale judecătoriilor ţinuturilor Roman şi Bacău, zapise şi hotărnicii oferă informaţii despre evoluţia proprietăţilor răzeşeşti din satele Neguşeni, Căutişani şi Berbiceni, aşezări vechi din ţinutul Roman şi Bacău, îndelungatele şi cheltuitoarele procese de menţinere a dreptului răzeşesc de proprietate.

206

Arhive personale şi familiale ► Direcţia Judeţeană Bihor a Arhivelor Naţionale Oradea, P-ţa Independenţei, nr. 1; tel.: 059/413876

• Anii extremi: 1519-1861, 24 u.a., inventar nr. 270, limbile: latină şi maghiară. Arhiva familiei Barany cuprinde acte de donaţie, confirmări de danii, zălogiri, contracte de împrumut şi de vânzare privind administrarea domeniului nobiliar de la Mişca şi a posesiunilor de pe Valea Crişului Repede, actele procesului de moştenire dintre familiile Bethlen şi Rédáy, statistici privind situaţia iobagilor şi arbori genealogici. Regăsim, de asemenea, în fond documente relative la activitatea desfăşurată de membrii familiei în domeniul administrativ şi judecătoresc, la modul de viaţă şi la procesul de succesiune al familiei. • Anii extremi: 1862-1911, 2 u.a., inventar nr. 209, limbile: latină, germană şi maghiară. Cele două unităţi arhivistice conţin acte de stare civilă, diplome papale şi imperiale, privind numirea şi promovarea în funcţii ecleziastice a lui Coloman Belopotoczky şi un memoriu transmis Nunţiaturii apostolice din Viena cu referire la starea diecezei de Viena. • Anii extremi: 1769-1950, 4 u.a., inventar nr. 210, limbile: maghiară şi latină. Arhiva Gheorghe Beöthy conservă documente în legătură cu genealogia familiei, caiete cu însemnări economice, scrisori şi fotografii personale şi ale familiei. • Anii extremi: 1896-1956, 11 u.a., inventar nr. 211, limbile: română, maghiară şi germană. Iosif Bieleck a fost ofiţer şi director al Societăţii Industria de Lemne S.A. „La Roche şi Darvas”.
437. BIELECK Iosif 436. BEÖTHY Gheorghe 435. BELOPOTOCZKY Coloman

434. BARANY

Bihor

207

Fondul arhivistic cuprinde documente rezultate din activitatea de director a lui Iosif Bieleck, acte de stare civilă şi studii, corespondenţă de la fiii săi, Iosif şi Alexandru, hărţi tipărite şi desenate.

• Anii extremi: 1874-1899, 25 u.a., inventar nr. 213, limba maghiară. De la avocatul Francisc Bota s-au păstrat documente referitoare la procese pentru pretenţii băneşti, moşteniri, vânzări şi cumpărări de bunuri, intabulări de ipoteci, violenţa locuitorilor din Sitani împotriva autorităţilor (1891). • Anii extremi: 1717-1915, 51 u.a., inventar nr. 214, limbile: maghiară, latină şi franceză. Vincenţiu Bunyitay a studiat teologia, a urcat treptele ierarhice ecleziastice, ajungând în 1915 episcop de Oradea. A avut, de asemenea, un rol important în studierea şi cercetarea istoriei, în special a celei privind oraşul şi Episcopia de Oradea, a fost membru al Academiei de Ştiinţe din Budapesta şi redactor al colecţiei Monumenta Vaticanum Hungarica. Fondul arhivistic cuprinde manuscrise ale unor lucrări ale creatorului de fond (Istoria Episcopiei de Oradea, 1883, Monumentele medievale ale comitatului Sălaj, 1896), acte de stare civilă ale membrilor de familie, diplome de numire şi promovare a lui Vincenţiu Bunyitay în diferite funcţii ecleziastice, corespondenţă cu Wilhelm Fraknay şi Kandra Kabos, istorici, schiţe, desene, gravuri, reproduceri, fotografii şi file de album cu portrete ale personalităţilor politice, militare şi ecleziastice, de naţionalitate maghiară din secolul al XIX-lea. • Anii extremi: 1758-1761, 1 u.a., inventar nr. 212, limbile: latină şi maghiară. Unitatea arhivistică păstrată este reprezentată de un jurnal economic pentru anii 1758-1761.
440. EÖSZY Francisc 439. BUNYITAY Vincenţiu (1837-1915)

438. BOTA Francisc

208

Arhive personale şi familiale 441. FARKAS Ştefan

• Anii extremi: 1895-1901, 1 u.a., inventar nr. 215, limba maghiară. În arhiva Ştefan Farkas s-a păstrat un registru cu însemnări şi tăieturi din ziare referitoare la istoria Ungariei. Se evidenţiază notele în legătură cu Revoluţia de la 1848-1849. • Anii extremi: 1416-1941, 21 u.a., inventar nr. 271, limbile: latină şi maghiară. Din arhiva creată de familia Frater s-au păstrat acte de donaţie, confirmări de danii, contracte de vânzare-cumpărare pentru domeniul nobiliar, scrisori de înnobilare, plângeri ale iobagilor, arbori genealogici şi acte de numire a membrilor familiei în funcţii administrative, judecătoreşti şi bisericeşti. Semnalăm o scrisoare emisă de Pal Frater în anul 1659, în care este relatată înaintarea trupelor turceşti şi o diplomă de la principele Mihail Apafi I prin care unele localităţi sunt obligate la plata impozitului anual. • Anii extremi: 1900-1942, 4 u.a., inventar nr. 216, limba maghiară. Regăsim în acest fond patru volume cu acte ale proceselor susţinute de avocatul Gusztáv Imrik. • Anii extremi: 1845-1860, 7 u.a., inventar nr. 217, limba maghiară. Fondul conservă actele proceselor pledate de avocatul János Incze şi corespondenţă particulară. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Cluj; D.J.A.N. Covasna. • Anii extremi: 1821-1872, 4 u.a., inventar nr. 218, limbile: latină, slovacă, germană şi maghiară. Fondul arhivistic cuprinde diplome imperiale şi episcopale referitoare la numirea lui Iosif Kozacsek în diferite funcţii ecleziastice
445. KOZACSEK Iosif 444. INCZE János 443. IMRIK Gusztáv 442. FRATER

Bihor

209

şi director şcolar al districtului Bratislava, note şi broşuri privind organizarea învăţământului, un imn în limba slovacă din anul 1849.

• Anii extremi: 1724-1852, 11 u.a., inventar nr. 272, limbile: latină şi maghiară. Se pot cerceta în acest fond confirmări de danii, acte de succesiune, de administrare şi arendare a domeniului familial, ale proceselor de proprietate, precum şi scrisori de familie şi un arbore genealogic. • Anii extremi: 1881-1946, 3 u.a., inventar nr. 219, limbile: latină, maghiară, germană şi chineză. Materialul documentar este format din diplome şi corespondenţă relative la numirea şi promovarea lui Ioan Lindenberger în funcţii ecleziastice, la misiunea catolică maghiară în China, la Taming (1939-1944) şi din fotografii ale bisericii Sf. Ana din Debreţin. • Anii extremi: 1827-1873, 2 u.a., inventar nr. 220, limbile: latină, germană şi maghiară. Cele două unităţi arhivistice cuprind tabele, rapoarte, studii şi corespondenţă în legătură cu Facultatea de Teologie a Universităţii din Budapesta, viaţa pastorală şi predarea religiei în învăţământ. • Anii extremi: 1910-1945, 1 u.a., inventar nr. 18, limba maghiară. În fondul Iuliu Maar, avocat din Oradea, s-au păstrat documente privind ocupaţia maghiară în Transilvania, activitatea desfăşurată de avocat în cadrul Partidului Independent Agrar al Micilor Proprietari, precum şi funcţionarea Colegiului Avocaţilor din Oradea.
449. MAAR Iuliu 448. LOPUSSNY Francisc 447. LINDENBERGER Ioan

446. LEEL-ÖSSY

210

Arhive personale şi familiale 450. MIHĂILESCU Nicolae (1920-1944)

• Anii extremi: 1886-1956, 19 u.a., inventar nr. 875, limbile: română şi franceză. Nicolae Mihăilescu a fost general în armata română, participant la primul război mondial şi comandant de pluton în Regimentului 91 Infanterie, a murit pe front în luptele pentru capul de pod de peste Mureş, de la Bogata, din 27 septembrie 1944. Din arhiva generalului Nicolae Mihăilescu reţin atenţia documentele personale, brevetele de înaintare în grade militare şi conferire de medalii, fotografiile şi albumele cu fotografii şi ilustrate, hărţile şi un arbore genealogic al conducătorilor Ungariei până la Miklós Horthy. • Anii extremi: 1800-1944, 3 u.a., inventar nr. 233, limbile: maghiară şi germană. În fondul arhivistic al poetului Zoltán Nadányi regăsim manuscrise ale poeziilor, nuvelelor şi pieselor de teatru scrise de acesta, corespondenţă de familie, scrisori primite de Zoltán Nadányi în calitate de arhivar al comitatului Bihor şi documente despre morile din Borod (1800-1943). • Anii extremi: 1880-1950, 8 u.a., inventar nr. 221, limbile: română, maghiară şi latină. Documentele fondului cuprind informaţii despre funcţiile ecleziastic e ocupate de Iuliu Némethy, activitatea ştiinţifică a acestuia şi expoziţia de la Paris din anul 1900. Semnalăm fotografiile şi desenele reprezentând clădiri şi biserici din dioceza de Oradea, personalul clerical pentru secolele XIX-XX şi membrii familiei. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Cluj. • Anii extremi: 1914-1944, 1 u.a., inventar nr. 222, limbile: română şi maghiară. De la Iosif Nobik se păstrează acte de stare civilă şi certificate şcolare.
453. NOBIK Iosif 452. NÉMETHY Iuliu 451. NADÁNYI Zoltán

Bihor 454. PETRE A. Petre

211

• Anii extremi: 1922-1975, 50 u.a., inventar nr. 535. Din activitatea poetului Petre A. Petre, Arhivele bihorene deţin acte personale, scrisori, telegrame, caiete cu poezii în manuscris şi revista „Familia” pe anii 1934-1935. • Anii extremi: 1907-1960, 16 u.a., inventar nr. 223, limbile: română, latină, maghiară, germană şi franceză. Iosif Pop s-a născut la 2 octombrie 1886 la Sighetu Marmaţiei, în familia nobilă Pop de Şomcuta-Mare, a devenit doctor în teologie la Budapesta şi a ocupat înalte funcţii ecleziastice, a fost deputat în Marea Adunare Naţională ca reprezentant al Bisericii Catolice. În timpul ocupaţiei horthyste a fost expulzat în România, apoi în 1945 revine la Oradea, unde îşi reocupă funcţiile de abate de Sâniob şi canonic de Oradea. Documentele incluse în fond conţin informaţii despre expulzarea abatelui Iosif Pop din Oradea, suspendarea acestuia din demnitatea de abate de Sâniob, administrarea pădurilor bisericii catolice din Bihor, teritoriu rămas între graniţele României după Dictatul de la Viena. La acestea se adaugă corespondenţa personală primită de la fraţii şi surorile sale, Sigismund, Vasile, Margareta, Elisabeta şi Dotea. • Anii extremi: 1885-1951, 11 u.a., inventar nr. 138. Din viaţa şi activitatea preotului Moise Popovici din judeţul Arad au fost inventariate documente personale, circulare, pastorale, apeluri, memorii şi corespondenţă particulară referitoare la înfiinţarea Cooperativei de aprovizionare şi desfacere „Măderătana”, judeţul Arad, precum şi un album cu fotografii. • Anii extremi: 1815-1860, 3 u.a., inventar nr. 224, limbile: latină, maghiară şi germană. De la Francisc Szaniszló, doctor în teologie, s-au păstrat caiete cu note teologice şi morale specifice religiei protestante şi căsătoriilor mixte, extrase din reviste, precum şi corespondenţă personală.
457. SZANISZLÓ Francisc 456. POPOVICI Moise 455. POP Iosif (1886-1960)

212

Arhive personale şi familiale 458. TRELECZKY Iosif

• Anii extremi: 1865-1879, 1 u.a., inventar nr. 225, limba maghiară. Unitatea arhivistică păstrată este constituită din diplome de numire şi promovare a lui Iosif Treleczky în diferite funcţii ecleziastice. • Anii extremi: 1295-1860, 41 u.a., inventar nr. 101, limbile: latină şi maghiară. În arhiva familiei Ugray-Bölönyi se regăsesc privilegii, confirmări de danii, scrisori de întărire şi mărturie referitoare la proprietăţile familiei (domeniile Petreu şi Făncica), la litigiile pentru proprietăţi dintre fraţii Andrei şi Johan Renoldy şi Paul de Ayka (1295-1347) şi între familia Ugray şi oraşul Salonta; acte de înnobilare şi condici de documente, corespondenţă personală şi documente de creaţie ale membrilor familiei, arbori genealogici, inventarul actelor de proprietate aparţinând familiilor Vásári şi Telegdi din anii 1291-1747, precum şi inventarul bibliotecii lui Alexandru Bölönyi.
459. UGRAY-BÖLÖNYI

Arhive personale şi familiale

213

► Direcţia Judeţeană Bistriţa-Năsăud a Arhivelor Naţionale Bistriţa, Str. Gării, nr. 3-5; tel.: 063/211143 460. ALESSI (ALEXI) Artemie Publiu (1846-1896) • Anii extremi: 1876-1894, 1 u.a., inventar nr. 97. De la Artemie Publiu Alessi, profesor de ştiinţe naturale la Liceul Grăniceresc din Năsăud, doctor în filosofie al Universităţii din Graz (Austria), Arhivele bistriţene păstrează fragmente de cursuri de geologie şi mineralogie, date biografice şi o parte a corespondenţei profesorului. Bibliografie: Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. I, Bistriţa, 1973, p. 211-212. 461. ALEXA David • Anii extremi: 1881-1938, 10 u.a., inventar nr. 79. Avocatul şi judecătorul David Alexa (nepotul lui Ioan Ciocan) a inclus în colecţia sa diplome de studii, dosare judecătoreşti în care acesta a fost avocat pledant, impresii despre intrarea armatei ruse în anul 1914 în comuna Romuli, corespondenţă particulară, jurnale, instrucţiuni şi manifeste ale Partidului Naţional. 462. ANTON Ileana • Anii extremi: 1750-1937, 3 u.a., inventar nr. 114. În acest fond sunt incluse un album cu fotografii, precum şi documente de familie şi ale colonelului Nicolae Anton. 463. BANCU Leon • Anii extremi: 1914-1940, 5 u.a., inventar nr. 122. În fondul personal Leon Bancu regăsim corespondenţa acestuia, în calitate de membru în comisia de administrare a Fondului central şcolar şi de burse (stipendii) din districtul Năsăudului, referitoare la starea precară a fondurilor grănicereşti, alegerea de noi membrii, administrarea pădurilor comunale din fostul district al Năsăudului, documente ale Şcolii normale de învăţători din Năsăud, un tabel cu românii grăniceri, locuitori ai comunelor grănicereşti care au luat parte la

214

Bistriţa-Năsăud

primul război mondial, publicaţii şi cupuri din ziare în legătură cu Societatea cooperatistă „Regna” pentru exploatarea pădurilor grănicereşti din judeţul Bistriţa. 464. BARDOCZ Adam • Anii extremi: 1684-1875, 123 u.a., inventar nr. 76, limbile: maghiară şi germană. Au fost ordonate în această colecţie actele proceselor de proprietate şi de recuperare a sumelor de bani împrumutate de Adam Bardocz şi de soţia acestuia, Maria Bardocz, inventarele averii familiei, audieri de martori în legătură cu diferite pricini, printre care şi fuga unor iobagi de la stăpânii lor, corespondenţă de familie, dispoziţii imperiale cu privire la procedura recursurilor, norme din anii 1773-1810, referitoare la împărţirea moşiilor, o adresă din care rezultă că Samuilă Bethlen, grof, a trimis împăratului o scrisoare în care relatează faptul că „Ardealul nu vrea să se unească cu Ţara Ungurească”. 465. BICHIGEAN Gavril şi Vasile • Anii extremi:1904-1946, 4 u.a., inventar nr. 120, limbile: română şi maghiară. Regăsim în acest fond acte personale ale lui Vasile Bichigean, articole ale preotului Gavril Bichigean din Năsăud şi diferite numere din ziarele „Dreptatea”, „Curentul”, „Dimineaţa”, „Universul” şi „Transilvania” din anii 1928-1930, 1933-1935 şi 1945-1946. 466. BOŞCA E. Mălin • Anii extremi: 1967-1967, 7 u.a., inventar nr. 117. Fondul arhivistic cuprinde articole ale lui Mălin E. Boşca despre „Academicienii Năsăudului”, Ion Agârbiceanu, episcopul Emil Hosu şi două volume în manuscris ale lucrării Telepatia din 1967. 467. BRETAN Nicolae (1887-1968) • Anii extremi: 1927-1948, 17 u.a., inventar nr. 115. De la compozitorul Nicolae Bretan, director al Teatrului şi Operei Române din Cluj, s-au păstrat discursuri ale acestuia rostite pentru omagierea artiştilor Nae Dumitru, Traian Grozăvescu şi la premiera operei „Horia”, un tabel al compoziţiilor muzicale ale lui Nicolae Bretan şi fotografii.

Arhive personale şi familiale

215

Bibliografie: Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. II, Bistriţa, 1974, p. 312-314. 468. BUZDUG Bazil • Anii extremi: 1798-1872, 7 u.a., inventar nr. 111, limbile: română şi germană. În fond se regăseşte corespondenţa oficială a lui Bazil Buzdug, cancelist şi subjude în Prundu-Bârgăului, purtată cu Alexandru Bohăţel, căpitanul suprem al districtului Năsăud, o parte din corespondenţa Regimentului II românesc de graniţă din anii 1799-1847, protocoale ale şedinţelor comitetului Fondurilor grănicereşti din Năsăud pe anii 1862-1865. 469. CHIFA Emil (1882-1950) • Anii extremi: 1918-1936, 20 u.a., inventar nr. 110. Din arhiva poetului Emil Chifa, Arhivele bistriţene conservă poezii şi traduceri în manuscris, o bibliografie şi corespondenţă particulară. Bibliografie: Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. IV, Bistriţa, 1981, p. 255-258. 470. CIOCAN Ioan (1850-1915) ●Anii extremi: 1865-1912, 213 u.a., inventar nr. 54, limbile: română, latină, maghiară şi germană. Ioan Ciocan a absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din Budapesta. Din anul 1878 şi-a luat diploma de profesor de limba română, geografie şi istorie, apoi a devenit deputat în Parlamentul de la Budapesta, director al Gimnaziului greco-catolic românesc din Năsăud şi director provizoriu al Administraţiei Fondurilor grănicereşti năsăudene. Cea mai mare parte a documentelor fondului o constituie corespondenţa purtată de Ioan Ciocan cu oameni politici şi funcţionari: Vasile Neacşu, Vasile Petri, Vasile Rebreanu, tatăl scriitorului Liviu Rebreanu şi Ion Pop Reteganul. Se adaugă arhiva referitoare la Fondurile grănicereşti ale districtului Năsăud, la Gimnaziul din Năsăud, documente personale, acte de studii şi referitoare la alegerile de deputaţi din anul 1896, corespondenţă privind construirea liniei de cale ferată Ilva Mică-Rodna.

216

Bistriţa-Năsăud

Bibliografie: Alexandru Nistor, Ioan Mureşan, Ion Rusu-Sărăţeanu, Ioan Viraj, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Năsăud, Bucureşti, 1988, p. 381-383. 471. CORBU Ioan şi Victor • Anii extremi: 1891-1946, 19 u.a., inventar nr. 75. Victor Corbu a fost medic colonel, iar Ioan Corbu (1873-1954) notar la Sedria orfanală a judeţului Năsăud, au fost membri ai Societăţii astronomice române „Flammarion”. Regăsim în colecţie acte de studii, corespondenţă şi fotografii, studii publicate şi în manuscris, referitoare la corpurile cereşti şi un dicţionar al limbii române elaborat de Ioan Corbu. Bibliografie: Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. IV, Bistriţa, 1981, p. 264-267. 472. COSTAN Ion (1911-1987) • Anii extremi: 1869-1952, 61 u.a., inventar nr. 74. În arhiva lui Ion Costan, director al gazetei politice „Săptămâna”, sunt păstrate date statistice în legătură cu patrimoniul grăniceresc, Fondurile şcolare şi de burse grănicereşti, cereri de reînfiinţare a fostelor şcoli confesionale, procese-verbale şi statute de înfiinţare a cooperativelor „Rebrişoara”, „Regna Bistriţa” şi „Plugarul” din judeţul Bistriţa, registre ale bisericii greco-catolice din Cepari şi filiala Dumitra, fotografii de familie şi inventarul bibliotecii lui Ion Costan. Bibliografie: Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. IV, Bistriţa, 1981, p. 436-441. 473. COŞBUC George (1866-1918) • Anii extremi: 1878-1912, 5 u.a., inventar nr. 71. Poetul român George Coşbuc, reprezentant al şcolii transilvănene de literatură, s-a născut în satul Hordou din judeţul Bistriţa-Năsăud. A fost unul dintre fondatorii revistei „Vatra”, apoi cu Alexandru Vlahuţă a întemeiat revista „Semănătorul”, iar cu I. Gorun revista „Viaţa Literară”. A lăsat posterităţii o operă poetică clasică valoroasă, specifică sufletului neamului românesc.

Arhive personale şi familiale

217

În fond au fost arhivate manuscrisele unor articole ale lui Nicolae Iorga şi Dumitru Evolceanu, referitoare la opera lui George Coşbuc, însemnări, explicaţii pentru unele cuvinte vechi din limba română, o descriere geografică a Americii. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Cluj. 474. DOMIDE Emil (1867-1936) • Anii extremi: 1911-1920, 1 u.a., inventar nr. 103. De la profesorul şi povestitorul Emil Domide, director al Liceului din Năsăud s-a păstrat un dosar cu documente financiare şi corespondenţă privată cu rude şi prieteni. Bibliografie: Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. IV, Bistriţa, 1981, p. 232-235. 475. GRIVASE Virginia (1883-1950) • Anii extremi: 1801-1943, 10 u.a., inventar nr. 81. În colecţia învăţătoarei şi scriitoarei Virginia Grivase regăsim carnete cu amintiri, scrisori ale mitropolitului Ardealului, Nicolae Bălan, lucrări din domeniul pedagogiei în manuscris, fotografii şi albume de familie, o fotografie a poetului Emil Chifa. Bibliografie: Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. II, Bistriţa, 1974, p. 280-282. Idem, Dicţionar literar 1639-1997 al judeţului Bistriţa-Năsăud, Editura Virtus Romana Rediviva, Cluj-Napoca, 1998, p. 176-177. 476. HALIŢA Solomon (1859-1926) ●Anii extremi: 1860-1929, 101 u.a., inventar nr. 78. Ca absolvent al cursurilor de istorie, filosofie şi pedagogie ale Universităţii din Budapesta, Solomon Haliţa a desfăşurat o activitate remarcabilă în domeniul învăţămâtului primar şi normal din România. A fost profesor la şcoli din Dorohoi, Bârlad, Galaţi şi revizor şcolar. În anii 1919-1924 a fost prefect al judeţelor Iaşi şi Bistriţa-Năsăud. Spiru Haret, ministru al învăţământului în acea epocă, i-a apreciat calităţile de pedagog şi l-a numit inspector general al învăţământului şi astfel, Solomon Haliţa a contribuit în mare măsură la promovarea şi aplicarea reformelor şcolare iniţiate de ministru.

218

Bistriţa-Năsăud

Fondul arhivistic cuprinde o cantitate însemnată de documente rezultate din activitatea lui Solomon Haliţa ca revizor şi inspector general al învăţământului din România: programe pentru învăţământul primar şi preşcolar, conferinţe susţinute de diferiţi învăţători, Regulament de aplicare a Legii învăţământului primar şi normal în Dobrogea, precum şi unele provenind din arhivele unor şcoli normale din Năsăud, Galaţi, Iaşi şi Bârlad şi ale unor bănci populare şi case de economii. Menţionăm şi dosarele unor intelectuali transilvăneni şi bucovineni care au făcut parte din corpul voluntarilor români în primul război mondial. Bibliografie: Alexandru Nistor, Ioan Mureşan, Ion Rusu-Sărăţeanu, Ioan Viraj, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Năsăud, Bucureşti, 1988, p. 384-387. 477. HANDREA • Anii extremi: 1796-1866, 1 u.a., inventar nr. 100, limbile: germană, maghiară şi latină. Documentele incluse în fond se referă la familia Handrea din localitatea Maieru şi la activităţi administrative şi financiare ale unor componente ale Regimentului II românesc de graniţă. 478. HOLTZTRÄGER Friederich • Anii extremi: 1778-1888, 8 u.a., inventar nr. 24. Fondul arhivistic cuprinde registre de încasări, plăţi şi însemnări ale lui Friederich Holtzträger, fierar şi rotar şi ale lui I. Nussbächer din Bistriţa. 479. ILIEŞIU Iustin (1900-1976) • Anii extremi: 1862-1957, 137 u.a., inventar nr. 116. În fondul arhivistic creat de Iustin Ilieşiu, poet şi profesor, au fost inventariate manuscrisele unor poezii publicate în volume şi reviste, scrisori ale lui Constantin Moisil, Dimitre Onciul, Constantin Butculescu, de la poeţii Teodor Murăşanu, G. Boiculescu, Ion Al. George şi editorul Augustin S. Deac din Gherla, acte relative la alegerile de deputaţi dietali din Năsăud în anul 1869, precum şi fotografii ale creatorului de fond, ale protopopului Ilie Dăianu, profesorului Nicolae Drăganu, primar al Clujului, prefectului judeţului Bistriţa-Năsăud,

Arhive personale şi familiale

219

Dumitru Nacu, Ghiţă Pop, ministrul Cultelor şi Artelor, Ion Pop Reteganul şi ale poetului Lucian Valea. Semnalăm existenţa unei copii a Memorandumului românilor transilvăneni din anul 1892, un marş al Ardealului pe versuri de Iustin Ilieşiu şi muzică de Artene Istrate, un caiet cu cântece vechi culese de Laurenţiu Ilieşiu. ◊ Vezi şi: D.A.N.I.C. Bibliografie: Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. IV, Bistriţa, 1981, p. 302-305. 480. LINUL Gavrilă • Anii extremi: 1848-1859, 1 u.a., inventar nr. 96. Documentele se referă la viaţa de militar a notarului Gavrilă Linul din localitatea Rebrişoara pentru anii 1848-1858. 481. MARŢIAN Iulian (1866-1937) ●Anii extremi: 1515-1945, 221 u.a., inventar nr. 48, limbile: română, latină, slavă şi germană. Deşi a absolvit şcoala militară de la Sibiu şi a fost ofiţer de garnizoană la Triest, Sarajevo, Braşov, Cluj şi Dej, Iulian Marţian a devenit un pasionat cercetător şi cunoscător al istoriei românilor. Istoria României a devenit o adevărată profesiune de credinţă pentru academicianul Iulian Marţian (1933), care în decursul vieţii a colecţionat documente şi cărţi rare. Bogăţia şi valoarea colecţiei au fost apreciate pe deplin de către Nicolae Iorga, Sextil Puşcariu, Andrei Veréss, Constantin Moisil, Alexandru Lapedatu, Ion Bianu, Nerva Hodoş etc., scrisorile acestora devenind piese importante ale colecţiei. Un loc important în colecţie îl ocupă donaţiile şi diplomele de înnobilare acordate de principii Transilvaniei şi împăraţii Austriei diferiţilor nobili, precum şi cărţile domneşti provenite de la Matei Basarab, Mircea Ciobanul, Alexandru Coconul, Vasile Lupu, Radu Şerban, Gheorghe Ştefan şi Mihai Viteazul. Reţin atenţia documentele referitoare la revoluţia de la 1848-1849 desfăşurată în ţinutul Bistriţei şi Năsăudului, cele emise de cancelaria districtului autonom românesc al Năsăudului în legătură cu organizarea districtului şi finanţarea şcolilor româneşti, precum şi hărţile unor bătălii din anii 1796 şi 1797.

220

Bistriţa-Năsăud

Fondul de carte Iulian Marţian se păstrează la Biblioteca documentară a filialei Bibliotecii Academiei din Cluj. Bibliografie: Ion Rusu Sărăţeanu, Arhivele Statului, filiala Năsăud după 25 ani de activitate, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1963, p. 257-265. Idem, Iulian Marţian, în „Revista Arhivelor”, nr. 3, 1982, p. 289-293. Alexandru Nistor, Ioan Mureşan, Ion Rusu-Sărăţeanu, Ioan Viraj, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Năsăud, Bucureşti, 1988, p. 388-396. 482. MOISIL Iuliu (1859-1947) ●Anii extremi: 1812-1946, 269 u.a., inventar nr. 55. Patriotul şi învăţatul român a desfăşurat o arie largă de activităţi pedagogice, ştiinţifice, culturale şi, în special de cunoaştere a istoriei naţionale, fapt pentru care, la venerabila vîrstă de 84 de ani (1943) a fost ales membru de onoare al Academiei Române. A fost întemeietorul şi directorul Muzeului Năsăudean, iar în 1937 a pus bazele Subdirecţiei Arhivelor Statului din Năsăud, fiind directorul onorific al acestei importante instituţii. Documentele conservate în colecţia personală Iuliu Moisil sunt extrem de variate şi importante, dintre acestea amintim vasta corespondenţă purtată cu personalităţile ştiinţifice şi culturale ale vremii (Ion Bianu, Elena Densuşianu, C. D. Fortunescu, Nicolae Iorga, Grigore Moisil, George Munteanu Murgoci, Sever Mureşan, Aurel Mureşianu, Costache Negruzzi, Dimitre Onciul, Ioan Raţiu, I. Schmidt-Faur, Ion Simionescu, Virgil Şotropa, Nicolae Teclu, dr. docent Fr. Ulrich de la Praga) şi Academia Română în legătură cu donaţiile făcute de Iuliu Moisil, manuscrisele unor lucrări publicate şi nepublicate, fişele bibliografice ale ardelenilor stabiliţi în România până la 1918. Se adaugă la cele subliniate mai sus însemnările zilnice ale creatorului arhivei, fişe, note şi conferinţe despre viaţa şi activitatea unor personalităţi, corespondenţa ASTREI Despărţământul Năsăud pentru anii 1934-1939, a Şcolii de ceramică din Târgu Jiu, fotografii ale elevilor şi profesorilor de la Târgu Jiu. Bibliografie: Ion Rusu, 100 de ani de la naşterea academicianului Iuliu Moisil, întemeietorul Arhivelor Statului din Năsăud, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1958, p. 311-314.

Arhive personale şi familiale

221

Alexandru Nistor, Ioan Mureşan, Ion Rusu-Sărăţeanu, Ioan Viraj, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Năsăud, Bucureşti, 1988, p. 397-407. 483. MORARIU Tiberiu (1905-1982) • Anii extremi: 1910-1970, 70 u.a., inventar nr. 118. În fondul personal al profesorului universitar, doctor docent în ştiinţe geografice, membru al Academiei Române, decan al Facultăţii de Biologie-Geografie a Universităţii Babeş-Bolyai, Tiberiu Morariu, au fost ordonate corespondenţa cu Universitatea din Strasbourg, articole şi studii publicate în reviste de specialitate, fotografii, hărţi etnice şi confesionale ale Năsăudului şi Ţării Oaşului din anii 1900, 1910, 1925, 1930, harta etnografică a Maramureşului din 1880, hărţi hidrografice ale Transilvaniei şi date statistice privind pădurile proprietate a comunelor grănicereşti din Năsăud. Bibliografie: Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. V, Bistriţa, 1982, p. 379-383. 484. MUREŞAN Artenie (1877-1932) • Anii extremi: 1845-1931, 22 u.a., inventar nr. 77, limbile: română, germană şi maghiară. În colecţia avocatului Artenie Mureşan au fost ordonate acte personale, dosare ale cauzelor judecătoreşti reprezentate de colecţionar, documente referitoare la participarea acestuia la primul război mondial, corespondenţă particulară (scrisori de la teologul Vasile Suciu), cursuri de drept roman şi civil. Bibliografie: Nicolae Teclu, Virtus Romana Rediviva, vol. VI, Bistriţa, 1987, p. 306-110. 485. MUREŞIANU Ioachim (1832-1903) ●Anii extremi: 1778-1925, 373 u.a., inventar nr. 50, limbile: română, germană, maghiară şi latină. Ioachim Mureşianu a urmat studii de drept la Sibiu şi Viena, a ocupat funcţii importante în cadrul districtului autonom românesc al Năsăudului şi Administraţia Fondurilor grănicereşti năsăudene, a fost deputat în Dieta Transilvaniei şi în Parlamentul de la Budapesta.

222

Bistriţa-Năsăud

Creatorul fondului s-a remarcat şi prin activitatea publicistică dedicată luptei românilor pentru libertate naţională. Fondul arhivistic conservă documente personale şi de familie, statute, protocoale de şedinţe, regulamente şi instrucţiuni care reflectă funcţionarea districtului autonom românesc al Năsăudului şi a Fondurilor grănicereşti, activitatea lui Ioachim Mureşianu ca preşedinte al Sedriei districtuale Năsăud, dosare judecătoreşti reprezentate de avocatul Ioachim Mureşianu, protocoale ale şedinţelor Comisiei cadastrale, articole trimise spre publicare şi o bogată corespondenţă purtată cu personalităţi ale timpului: George Bariţiu, Alexandru Bohăţel, Timotei Cipariu, Ilie Măcelariu, Iacob Mureşianu, Grigore Silaşi. Bibliografie: Iuliu Moisil, Ioachim Mureşianu, în „Arhiva Someşană”, Năsăud, nr. 20, 1936, p. 441-452. Alexandru Nistor, Ioan Mureşan, Ion Rusu-Sărăţeanu, Ioan Viraj, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Năsăud, Bucureşti, 1988, p. 408-410. 486. NACU Dumitru • Anii extremi: 1915-1946, 3 u.a., inventar nr. 105. Dumitru Nacu din Năsăud a strâns în colecţia sa ordine militare ale Regimentului 9 Vânători de munte din anul 1919, documente privind alegerea deputaţilor pentru Adunarea de la Alba Iulia, statistici şi grafice pe judeţe reprezentând raportul între populaţia română şi a naţionalităţilor din anul 1940 până în 1944, repartiţia refugiaţilor din Transilvania după Dictatul de la Viena şi fişele organizaţiilor refugiaţilor din Ardealul de Nord. 487. ONIŞOR Victor (1874-1932) ●Anii extremi: 1892-1932, 15 u.a., inventar nr. 112. Victor Onişor avocat, redactor la ziare şi reviste, profesor universitar de drept şi membru marcant al Partidului Naţional Român din Transilvania, a avut contribuţii însemnate la realizarea Marii Unirii de la 1 Decembrie 1918. A făcut parte din Consiliul Dirigent ca secretar general al Resortului Afacerilor Interne şi a fost ales deputat al Năsăudului pentru Adunarea Constituantă a României. Deşi în fond s-au păstrat un număr redus de documente, acestea oglindesc preocupările lui Victor Onişor ca profesor la Facultatea de Drept din Cluj, pentru organizarea unor societăţi ale meseriaşilor

Arhive personale şi familiale

223

bistriţeni, dar mai ales activitatea sa politică desfăşurată ca membru al Partidului Naţional Român din Transilvania, în perioada premergătoare şi în timpul Unirii din 1918. Bibliografie: Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. II, Bistriţa, 1974, p. 271-273. Alexandru Nistor, Ioan Mureşan, Ion Rusu-Sărăţeanu, Ioan Viraj, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Năsăud, Bucureşti, 1988, p. 411-415. 488. PETRI Vasile (1833-1905) • Anii extremi: 1848-1903, 1 u.a., inventar nr. 99. De la pedagogul din Mocod, Vasile Petri, profesor la Preparandia greco-catolică din Năsăud s-au transmis peste timp manuscrise ale unor conferinţe, discursuri, articole şi lucrări, certificate şcolare, decrete de numire în funcţie, corespondenţă cu Inspectoratul şcolar. Bibliografie: Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. I, Bistriţa, 1973, p. 216-217. 489. POP Titus (1905-1960) • Anii extremi: 1858-1918, 2 u.a., inventar nr. 102. Profesorul şi cărturarul Titus Pop-Poienaru s-a născut la Poiana Ilvei, a colaborat la diferite publicaţii, a scris poezie şi culegeri de folclor. A fost membru al Partidului Comunist Român, secretar al Consiliului politic judeţean, în anul 1950 a fost exclus din partid. Titus Pop-Poienaru a colecţionat documente de la locuitorii din comuna Rodna, contracte, protocoale, testimonii. Printre acestea semnalăm o declaraţie a românilor bucovineni care cer eliberarea de sub stăpânirea Austro-Ungariei şi unirea cu România şi acte ale procesului comunei Rodna cu baronul Kemény. Bibliografie: Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. IV, Bistriţa, 1981, p. 287-291.

224

Bistriţa-Năsăud

490. POPIŢAN Vasile • Anii extremi: 1945, 1 u.a., inventar nr. 98. Regăsim în unitatea arhivistică colecţionată un inventar al obiectelor trimise Muzeului Năsăudului, decrete şi decoraţii ale lui Vasile Popiţan (1833-1892), ofiţer în Regimentul de linie nr. 50 din Alba Iulia. 491. PORCIUS Florian (1816-1906) ●Anii extremi: 1748-1906, 42 u.a., inventar nr. 52, limbile: română, latină, germană şi maghiară. Florian Porcius şi-a desfăşurat activitatea în două domenii principale: administraţie, unde a ocupat diverse funcţii în conducerea districtului autonom românesc al Năsăudului şi studiul botanicii, care i-a adus titlul de academician, în anul 1892. Fondul arhivistic cuprinde documente personale, note şi studii ştiinţifice, manuscrise (despre fondurile grănicereşti, o istorie a saşilor), un inventar al edificiilor grănicereşti şi al bibliotecii lui Florian Porcius, protocoale ale şedinţelor Comitetului administrativ al Fondurilor şcolare ale Năsăudului, hărţi ale districtului Năsăud, precum şi o însemnată corespondenţă purtată cu diferiţi botanişti. Menţionăm schimbul de scrisori purtat cu: dr. Paul Ascherson, profesor universitar la Berlin, Fr. Maly, grădinar al curţii regale din Londra, Vasile Meruţiu, profesor universitar la Cluj, Iuliu Prodan, dr. Theodor Schube de la Grădina Botanică Regală din Bresslau, Alberth Zimmeter, profesor în Steyer, Austria etc. Bibliografie: Florian Porcius, Autobiografie, în „Arhiva Someşană”, Năsăud, nr. 20, 1936, p. 416-428. Alexandru Nistor, Ioan Mureşan, Ion Rusu-Sărăţeanu, Ioan Viraj, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Năsăud, Bucureşti, 1988, p. 416-421. 492. PRECUP Emil (1886-1966) ●Anii extremi: 1751-1965, 343 u.a., inventar nr. 72. Ca absolvent al Facultăţii de Litere a Universităţii din Cluj, Emil Precup a desfăşurat o intensă activitate didactică, publicistică şi ştiinţifică. A fost organizatorul vieţii culturale şi artistice a oraşului Gherla, a editat anuarele Liceului „Petru Maior”, a fost un neobosit conferenţiar pentru luminarea poporului.

Arhive personale şi familiale

225

În fondul personal Emil Precup sunt păstrate documente personale şi de familie, dar şi registre cu procesele-verbale ale adunărilor generale ale ASTREI Despărţământul Gherla, din anii 1909-1940, monografii de comune şi oraşe din Transilvania, biografii ale unor oameni politici şi de cultură, cum ar fi Andrei Mureşianu, Ion Pop Reteganul, Octavian Goga, George Bariţiu şi Vasile Goldiş, statute ale Fondurilor centrale şcolare şi de stipendii din fostul district al Năsăudului. Semnalăm şi existenţa culegerilor de folclor din Transilvania, a notelor lui Emil Precup în calitate de profesor la Gimnaziul comercial „Regele Ferdinand” şi Liceul comercial „Nicolae Creţulescu” din Bucureşti, pentru anii 1941-1945, statutelelor şi regulamentului Fondurilor centrale şcolare şi de stipendii din districtul Năsăud, actelor referitoare la refugiul familiei din Transilvania de Nord, lucrărilor lui Valer Seni, precum şi a unor fotografii. Între documentele incluse în fond se detaşează corespondenţa lui Gavril Precup, unchiul lui Emil Precup şi corespondenţa purtată de acesta din urmă cu Ion Agârbiceanu, Ion Bianu, Augustin Bunea, Aron Cotruş, Miron Cristea, Augustin S. Deac, editor din Gherla, Vasile Goldiş, Solomon Haliţa, Nicolae Iorga, Popa Lisseanu, Iuliu Moisil, Ioachim Mureşianu, Emilia Raţiu şi alţii. Bibliografie: Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. I-II, Bistriţa, 19731974, p. 237-238. Alexandru Nistor, Ioan Mureşan, Ion Rusu-Sărăţeanu, Ioan Viraj, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Năsăud, Bucureşti, 1988, p. 422-424. 493. SCRIDON Gavril • Anii extremi: 1883; 1941-1942, 1 u.a., inventar nr. 94. Regăsim în colecţia lui Gavril Scridon statute pentru administrarea Fondurilor şcolare din Năsăud, o moţiune a românilor din Năsăud împotriva discursului lui Benito Mussolini ţinut la Milano, prin care acesta cerea dreptate pentru Ungaria nedreptăţită prin Tratatul de Pace de la Trianon şi numere din ziarul „Ardealul” din anii 1941-1942.

494. SCURTU Vasile (1906-1968)

226

Bistriţa-Năsăud

• Anii extremi: 1897-1968, 60 u.a., inventar nr. 80. Vasile Scurtu s-a născut în comuna Parva din judeţul BistriţaNăsăud, a urmat studiile superioare la Facultatea de Litere şi Filologie din Cluj. În anul 1940 s-a refugiat la Craiova, apoi din 1945 s-a stabilit la Cluj, unde s-a lansat în cercetări etnografice şi va rămâne profesor până la sfârşitul vieţii. Colecţionarul Vasile Scurtu, ocupându-se de cercetarea vieţii ofiţerului Victor Russu, a adunat fotografii reprezentându-l pe acesta pe front, în primul război mondial, precum şi pe alţi ofiţeri şi soldaţi (colonelul Dănilă Popp, Aurel Pop, plutonier în Regimentul 37 Infanterie Satu Mare).
Bibliografie: Teodor Tanco, Dicţionar literar (1639-1997) al Judeţului Bistriţa-Năsăud, Editura Virtus Romana Rediviva, Cluj-Napoca, 1998, p. 41-43. 495. SILAŞI Grigore (1836-1897) • Anii extremi: 1898-1898, 1 u.a., inventar nr. 107. În colecţia profesorului universitar de limba şi literatura română de la Universitatea din Cluj, membru de onoare al Academiei Române, Grigore Silaşi se găsesc fişe şi tabele privitoare la biblioteca acestuia. Bibliografie: Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. IV, Bistriţa, 1981, p. 213-214. 496. ŞERBAN Ioan • Anii extremi: 1898-1950, 12 u.a., inventar nr. 106. În mica arhivă Ioan Şerban se păstrează o fotografie, note despre reforma agrară din anul 1921, o autobiografie, programul vizitei regelui Ferdinand la Bistriţa în anul 1919, un proces-verbal de predare şi preluare a Prefecturii judeţului Bistriţa în anul 1921. 497. ŞERBAN Ionel • Anii extremi: 1924-1929, 1 u.a., inventar nr. 121. În colecţia Ionel Şerban au fost incluse compoziţii muzicale originale şi prelucrări. 498. ŞOLDEA Anchidim

Arhive personale şi familiale

227

• Anii extremi: 1858-1915, 2 u.a., inventar nr. 104. Colecţia este constituită din fotografii reprezentându-l pe colonelul Anchidim Şoldea.
499. ŞOTROPA Virgil (1867-1954) ●Anii extremi: 1838-1954, 489 u.a., inventar nr. 65, limbile: română, germană, latină şi maghiară. Virgil Şotropa, redactor la „Gazeta Transilvaniei” şi „Arhiva Someşană”, profesor la Gimnaziul superior fundaţional din Năsăud, este cunoscut ca un asiduu arhivist şi colecţionar, cunoscător şi iubitor al istoriei românilor, în special, a zonei Năsăudului, ca un neobosit editor de izvoare istorice. Creatorul colecţiei a păstrat cu grijă documente personale şi de familie, manuscrisele lucrărilor publicate sau primite pentru tipărire, o impresionantă corespondenţă avută cu Ion Bianu, Teodor Gh. Bulat, Ioan Lupaş, Constantin Moisil, Iuliu Moisil, Victor Motogna, Aurel Mureşianu, Simion Pop şi Sextil Puşcariu, diplome de acordare a decoraţiilor militare pentru generalul Basiliu Ladislau de Popp, baron corespondenţă relativă la Regimentul II românesc de graniţă, jurnalul zilnic al lui Ioachim Mureşianu. Cu mare grijă a strâns, după moartea lor, documentele aparţinând rudelor sale, Florian Porcius şi Iulian Marţian. Astfel, pot fi cercetate în acest fond scrisorile primite de Florian Porcius de la Iuliu Prodan şi alte personalităţi, precum şi de la botanişti de renume, de la Ion Bianu, Vasile Bogrea, Toma Gh. Bulat, Constantin Daicoviciu, Emil Dăianu, Nerva Hodoş, Nicolae Iorga, Alexandru Lapedatu, Iulian Marţian, Simion Mehedinţi, Constantin Moisil, Sextil Puşcariu, Alexandru Tzigara Samurcaş şi Iosif Suluţiu-Sterca. Bibliografie: Ion Rusu-Sărăţeanu, Virgil Şotropa – 1867-1954, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1967, p. 269-278. Alexandru Nistor, Ioan Mureşan, Ion Rusu-Sărăţeanu, Ioan Viraj, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Năsăud, Bucureşti, 1988, p. 425-432.

500. TANCO Simion (1856-1934)

228

Bistriţa-Năsăud

• Anii extremi: 1864-1878, 1 u.a., inventar nr. 95. Simion Tanco, preot din localitatea Monor este cunoscut pentru participarea sa în „garda civilă” a memorandiştilor şi asigurarea protecţiei lui Ioan Urban-Jarnik, profesor universitar de la Praga, la sosirea acestuia la Cluj. După Unire, i-a fost decernată Coroana României în grad de cavaler. În colecţie se păstrează adresa Fondurilor şcolare şi de stipendii năsăudene prin care i se comunică lui Simion Tanco, faptul că a fost desemnat membru în Comisia de alegere a învăţătorilor şi numit catihet în Sângeorz Băi, precum şi testimonii referitoare la activitatea lui Simion Tanco.
Bibliografie: Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. II, Bistriţa, 1974, p. 259-261. 501. ZIKELI Ernest • Anii extremi: 1828-1941, 19 u.a., inventar nr. 145, limba germană. În această colecţie personală au fost ordonate procese-verbale şi statute ale Societăţii de Vânătoare din oraşul Bistriţa, monografia comunei Dumitra, judeţul Bistriţa, un jurnal pentru anii 1908-1916 al farmacistei Klara Glok, o autobiografie şi diferite hărţi ale statelor din Europa.

Arhive personale şi familiale

229

► Direcţia Judeţeană Botoşani a Arhivelor Naţionale Botoşani, Str. Col. V. Tomoroveanu, nr. 7; tel.: 031/584047

502. ARITONOVICI ●Anii extremi: 1831-1951, 76 u.a., inventar nr. 687. Documentele create de membrii familiei Aritonovici, armeni stabiliţi în Bucovina, apoi la Iaşi şi Botoşani, se referă la înrudirea cu familiile Zadurovici, Enăşescu, Manea şi Goilav şi la proprietăţile familiei situate în localităţile Bivol, Hăneşti şi Grâmeţii, judeţul Dorohoi. De asemenea, acestea mai cuprind date în legătură cu activitatea lui Valerian Aritonovici, agronom cu studii la Iaşi, Cernăuţi şi Strasbourg, exproprierea moşiei Culiceni, judeţul Dorohoi şi alegerea lui Valerian Goilav ca preşedinte al Comunităţii armeneşti din Botoşani (1869). 503. DAUŞ Ludovic (1873-1954) ●Anii extremi: 1856-1956, 232 u.a., inventar nr. 691. Scriitorul botoşănean Alfred Ludwig Daus (semna Ludovic Dauş), absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti, director al Teatrului Naţional din Chişinău, senator şi deputat, este autor de romane, piese de teatru şi de traduceri din poezia lui Alexandr Serghevici Puşkin şi Heinrich Heine. În fond regăsim documente de familie, corespondenţă purtată cu generalul Nicolae Condiescu, Vasile Goldiş, Ion Livescu, Mihail Sadoveanu, Duiliu Zamfirescu, manuscrisele unor conferinţe, discursuri şi interviuri ale scriitorului, fotografii şi un memoriu adresat regelui Carol II în anul 1939. 504. DOMBROVSCHI ●Anii extremi: 1824-1956, 135 u.a., inventar nr. 684, limbile: română, germană, maghiară, latină şi italiană. Arhiva familiei Dombrovschi, constituită din certificate de stare civilă, diplome de studii, atestate, testamente şi memorii descrie activitatea desfăşurată de Sigismund Dombrovschi, magistrat şi membru al Partidului Conservator, membru al organizaţiei masonice Familia Italiană, relaţiile stabilite cu fiul acestuia, Norbert Dombrovschi, familia Hajnal din Botoşani,

230

Botoşani

farmaciştii Ioan Binder, Anton Lochman şi chirurgul Petru Lochman (1851, Universitatea din Bavaria). Menţionăm şi documentele privitoare la familiile Zotta şi Flondor, precum şi scrisorile lui Eugen Neculau din Iaşi adresate lui N. Dombrovschi în legătură cu genealogia unor familii botoşănene. 505. FALIBOGA D. Alexandru ●Anii extremi: 1881-1974, 240 u.a., inventar nr.722. Învăţătorul Alexandru D. Faliboga, din satul Vlăsineşti, judeţul Dorohoi, participant cu Regimentul 14 Argeş la primul război mondial, a desfăşurat o interesantă activitate politică şi culturală. Fondul este constituit din documente personale aparţinând creatorului de fond, însemnări de pe front din anul 1917, procese-verbale privind arestarea acestuia pentru constituirea de comitete de soldaţi în armată (1917, 1925); documente rezultate din activitatea lui Alexandru D. Faliboga (1944-1945), ca prefect de Dorohoi; cereri adresate C.C. al Rartidului Comunist Român pentru recunoaşterea calităţii de membru de partid ilegalist; memorii ale unor elevi arestaţi în anul 1947 şi ale deputaţilor Frontului Plugarilor; schiţe privind depăşirea frontierei de stat, în zona comunei Oroftiana, de către U.R.S.S. în anul 1944; scrisori şi cărţi poştale referitoare la Mihai Eminescu, familia Eminovici, construirea bisericii „M. Eminescu” din Ipoteşti şi ridicarea statuii poetului la Iaşi. Reţin atenţia şi scrisorile lui Gheorghe Cristescu, George Ionescu Siseşti, I. Niculi, Panait Moşoiu, Dumitru Furtună, preot, Simion Mehedinţi, A. C. Cuza, Gh. Gh. Burghele, Alexandru Sidorovici (de la Tribunalul Special pentru judecarea celor vinovaţi de dezastrul ţării în 1945), precum şi afişele, apelurile şi manifestele diferitelor formaţiuni politice. 506. GANCEVICI Corneliu (1888-1954) ●Anii extremi: 1916-1962, 11 u.a., inventar nr. 281. Medicul Corneliu Gancevici, doctor în ştiinţe medicale, specialist în fiziologie şi bacteriologie, s-a născut în comuna Dorobanţu, judeţul Teleorman. În perioada anilor 1917-1918 a fost detaşat în Crimeea, din anul 1922 a fost numit director al Sanatoriului TBC Bârnova (evacuat în timpul războiului la Marila, judeţul Caraş). Fondul documentar cuprinde corespondenţă personală şi oficială, însemnări şi note privind metodele de tratare a tuberculozei, un album, reviste şi broşuri de specialitate.

Arhive personale şi familiale

231

507. MANEA ●Anii extremi: 1861-1896, 139 u.a., inventar nr. 683, limbile: română, germană şi armeană. Viaţa şi activitatea unora dintre membrii familiei Manea, jurişti şi medici, proprietari în Botoşani sunt reflectate de documentele incluse în acest fond. O parte dintre ele aparţin avocatului Andreas Manea, membru al Epitropiei Comunităţii armeneşti din Botoşani şi fac referire la procesele susţinute de acesta pentru moşiile Teioasa şi Hudeşti din judeţul Dorohoi. Scrisorile ordonate în fond conţin informaţii despre Comunitatea armenească din Botoşani, Epitropia bisericilor armeneşti, moşia Hăneşti, judeţul Dorohoi, proprietatea Catincăi Zotta, velniţa de băuturi spirtoase de la Dumbrăveni (1886) şi lichidarea unor bănci din Iaşi. 508. MAVROCORDAT ●Anii extremi: 1850-1948, 105 u.a., inventar nr. 690, limbile: română, franceză şi germană. Arhivele botoşănene păstreză şi documente provenind de la unii dintre membrii familiei Mavrocordat, printre care amintim: acte de studii ale lui George I. Mavrocordat (1853, 1856) şi o diplomă de absolvire emisă de Universitatea Otto din Bavaria pentru George Mavrocordat, prefect de Botoşani. Corespondenţa ordonată în fond se referă la proprietăţile Dâlgeni, Socrujeni, Iacobeni, Buneni şi Stăneşti din judeţul Botoşani, Zahoreni şi Teşcureni, judeţul Dorohoi şi din oraşul Botoşani aparţinând lui Ioan şi Aglae Mavrocordat şi la administrarea bunurilor familiei de către copiii lui Ioan Mavrocordat: George, Constantin, Nicu, Alexandru, Zoe, căsătorită Dombrovschi, Elena, căsătorită Scheleti şi Maria, decrete regale pentru conferirea unor ordine, testamentul olograf al lui Ioan G. Mavrocordat, contracte de arendă, vânzare-cumpărare, hotărnicii, fişe cadastrale ale unor moşii ale familiei şi corespondenţă de familie. 509. NECULAU G. Eugen ●Anii extremi: 1950-1986, 100 u.a., inventar nr. 723. Eugen G. Neculau, avocat la Botoşani şi apoi la Bucureşti, a donat Arhivelor botoşănene, în anul 1986, documentele proprii rezultate din activitatea de cercetare. În fond sunt păstrate un număr de peste 100 de schiţe genealogice ale unor familii botoşănene, două volume de studii privind aceste familii, adunate sub genericul „Botoşanii de ieri şi mai de demult”, schiţe ale

232

Botoşani

familiilor armeneşti şi evreieşti din Botoşani şi prezentările a trei personalităţi botoşănene: profesorul Tiberiu Crudu, magistratul Ramiro Savinescu şi muzicologul Emanoil Ciomac. 510. NEUMAN Mizes (1875-1950 ) ●Anii extremi: 1872-1949, 98 u.a., inventar nr. 688, limbile: română şi germană. Documentele create de Mizes Neuman, arendaş şi comerciant din Botoşani, fac referire la arendarea unor moşii din judeţul Botoşani, la Societatea „Teddy”, prima fabrică de jucării din Botoşani, Ţesătoria mecanică „Minerva” şi la activitatea Comunităţii evreieşti din Botoşani. 511. PERIEŢEANU ●Anii extremi: 1867-1959, 71 u.a., inventar nr. 686. Fondul familiei Perieţeanu, originară din judeţul Buzău, este constituit din: certificate de stare civilă, diplome de studii, acte de proprietate, cărţi de alegător pentru Cameră şi Senat, decrete regale de acordare a unor ordine şi corespondenţă aparţinând membrilor familiei Perieţeanu: Gheorghe Iorgu Perieţeanu (1853-1934), fiului său, Ion Gheorghe Perieţeanu şi fiicelor sale: Maria Medelena, Lucia şi Margareta Coralia. ◊ Vezi şi: D.A.N.I.C. 512. SIMIONESCU H. Alexandru ●Anii extremi: 1906-1935, 213 u.a., inventar nr. 689. Alexandru H. Simionescu, preot şi protoereu al judeţului Botoşani, s-a născut în anul 1880, în localitatea Brehueşti-Vlădeni. Documentele depuse la Direcţia Judeţeană Botoşani a Arhivelor Naţionale sunt în mare parte scrisori şi cărţi poştale primite de creatorul fondului de la Gheorghe T. Kirileanu, bibliotecarul Curţii Regale, Raluca Callimachi, arhimandritul Iuliu Scriban, Ion Kalinderu, administratorul Domeniilor Coroanei, pictorii de biserici N. Craft şi I. C. Ionescu, de la fratele său, Gheorghe Simionescu, de pe frontul din Bulgaria. La acestea se adaugă o telegramă de participare la înmormântarea lui Spiru Haret, predici şi o invitaţie pentru a fi prezent la aşezarea „pietrei fundamentale” a Teatrului Eminescu din Botoşani.

Arhive personale şi familiale

233

513. SOFIAN ●Anii extremi: 1882-1943, 145 u.a., inventar nr. 685. Documentele ordonate în fond se referă, în principal, la activitatea desfăşurată de Nicolae Sofian în domeniul şcolar şi al ocrotirilor sociale. Între acestea menţionăm: decrete regale de acordare a unor ordine, acte financiare rezultate din administrarea moşiilor Pilipăuţi, Havârna, Lozana, Liveni, Sofian, Buda din judeţul Dorohoi şi Băluşeni din judeţul Botoşani, contracte încheiate de Epitropia Institutului „N. Sofian”, inventarele bunurilor Azilului de bătrâni „N. Sofian” şi corespondenţa despre funcţionarea şcolilor de agricultură de la Pilipăuţi şi Băluşeni. Regăsim în fond şi foia de zestre aparţinând Elenei Olga Obolinschi, născută Sturdza, precum şi corespondenţă relativă la fraţii Goilav şi Holban. 514. ŞMELŢ ●Anii extremi: 1785-1979, 82 u.a., inventar nr. 357, limbile: română, germană şi latină. Familia Şmelţ este una din vechile familii de medici şi farmacişti din Moldova. Cea mai mare parte a documentelor incluse în fond se referă la Franciscus Nicolaus Şmelţ, medic la 1785, la Iosef Şmelţ (1834-1889), atestat ca farmacist de Universitatea din München, ajutor de primar al oraşului Botoşani în 1884 şi la fiii acestuia, Nicolae, doctor în medicină la Universitatea din Viena, medic al oraşului Botoşani şi Alexandru, medic militar, la Radu Şmelţ, chimist. Găsim în fond o schiţă genealogică a familiilor Smelţ şi Stavri.

234

Arhive personale şi familiale ► Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale Braşov, Str. Gh. Bariţiu, nr. 34; tel.: 068/478742

515. ALBULEŢ Constantin ●Anii extremi: 1898, 2 u.a., inventar nr. 500. În colecţie au fost incluse un proiect de statut al Societăţii „Ulpia Traiana” şi o scrisoare adresată lui Constantin Albuleţ în legătură cu donarea unei hărţi a Transilvaniei. 516. BĂRBUCEANU Nicolae ●Anii extremi: 1896; 1919; 1934, 3 u.a., inventar nr. 505. Cele trei unităţi arhivistice ale colecţiei cuprind: memoriul lui Nicolae Bărbuceanu adresat preşedintelui ASTRA din Braşov, referitor la străduinţele românilor pentru înfăptuirea unităţii naţionale, o declaraţie-protest a românilor din Transilvania împotriva politicii dualiste (1896) şi o fotografie reprezentând adunarea solemnă în care s-a emis ordonanţa pentru administrarea teritoriului ungar de la Tisa, ocupat de trupele române. 517. BÂRSEANU Andrei ●Anii extremi: 1900, 1 u.a., inventar nr. 502. O poezie de Andrei Bârseanu scrisă pentru serbarea jubiliară a Gimnaziului Român din Braşov se regăseşte în mica colecţie menţionată. 518. BELDIMAN Alexandru (1855-?) ●Anii extremi: 1866-1917, 123 u.a., inventar nr. 398, limbile: română, franceză şi germană. Din activitatea lui Alexandru Beldiman, doctor în drept la Berlin, diplomat de carieră, cu însărcinări la Sofia şi mai ales la Berlin, s-au păstrat documente relative la activitatea sa diplomatică, la Conferinţa de la Haga din 1899 (discursul ministrului român de Externe, apelul de pace a lui Otto von Bismarck către împuterniciţii şi delegaţii la Conferinţa de Pace de la Haga, notiţe ale lui Alexandru Beldiman la conferinţă), la propunerile privind organizarea unei noi conferinţe a păcii. De asemenea, semnalăm şi corespondenţa de la Ion I. C. Brătianu, Iacob N. Lahovari, Paul Petrini, profesor de anatomie descriptivă,

Braşov

235

Dimitrie A. Sturdza şi ediţii speciale ale unor ziare germane din anii 1870-1871, cu referire la războiul franco-prusac. 519. BOBANCU Emanoil ●Anii extremi: 1820-1926, 23 u.a., inventar nr. 501, limbile: română şi germană. În cadrul colecţiei regăsim documente rezultate din activitatea lui Emanoil Bobancu desfăşurată în domeniul comercial şi al meseriilor, conferinţe susţinute de acesta, date despre istoria azilului de bătrâni din Braşov, certificate şcolare ale lui Ion Bobancu, o monografie a districtului Mehadia, o scrisoare de la Aurel Mureşianu şi litografii de cult. 520. BOGDAN Alexandru (?-1914) ●Anii extremi: 1876-1918, 249 u.a., inventar nr. 503. Alexandru Bogdan, profesor, licenţiat la Budapesta şi Berlin, doctor în litere la Universitatea din Leipzig (tema „Metrica lui Eminescu”-1903), frate cu Ioan Bogdan, Ştefan Bogdan şi Gheorghe Bogdan-Duică, a colecţionat atât documente proprii, cât şi unele aparţinând fraţilor săi. Acestea reflectă activitatea didactică şi ştiinţifică a lui Alexandru Bogdan, rolul avut în cadrul ASTREI şi al Societăţii pentru fond de teatru românesc. Între documentele aflate în colecţie, menţionăm scrisorile aparţinând lui Ion Agârbiceanu, Septimiu Albini, Ion Popovici Bănăţeanu, Ion Bianu, Ion Bogdan, Ion Borcea, Eugen Brote, George Coşbuc, Gheorghe Bogdan-Duică, Onisifor Ghibu, Vasile Goldiş, Ştefan O. Iosif, Virgil Oniţiu, directorul Liceului român din Braşov, Gheorghe Popp, Ioan Raţiu, dr. Rudorov, Ioan Slavici, Vasile Stoica, Nicolae Xenopol, G. Weigand, precum şi unele manuscrise, studii de literatură şi istorie. 521. BORGOVAN N. ●Anii extremi: 1848-1931, 12 u.a., inventar nr. 494. Colecţia Nicolae Borgovan cuprinde documente referitoare la incidentul din Beiuş din anul 1888, când mai mulţi elevi români, printre care şi N. Borgovan, au coborât drapelul unguresc de pe gimnaziul din localitate şi un hrisov de înfiinţare a unei farmacii în Mihăileni, judeţul Dorohoi, în anul 1848.

236

Arhive personale şi familiale

522. BRANIŞTE Valeriu (1869-1928) ●Anii extremi: 1849-1930, 62 u.a., inventar nr. 397. Pentru Valeriu Branişte, doctor în litere la Budapesta şi ziarist, regăsim în colecţie o parte a corespondenţei purtată cu fratele său, Victor Branişte, cu Virgil Oniţiu şi Ioan Rusan Abrudeanul, în legătură cu probleme personale, lucrările publicate şi societatea „Petru Maior”. Menţionăm existenţa unei fotografii a soţiei lui Valeriu Branişte şi a unei „Cuvântări de rugăciune a naţiei româneşti despre străluciţii boieri ai Ţării Româneşti şi ai Moldovei”, de Emanuel Gojdu, jurat al Ungariei la Tabla Regească. 523. BRANIŞTE CĂLIMAN Valeria ●Anii extremi: 1922-1924, 7 u.a., inventar nr. 512. Dintre documentele donate de Valeria Branişte Căliman semnalăm şapte scrisori adresate de Iuliu Maniu lui Valeriu Branişte referitoare la conflictul dintre Aurel Vlad şi Ioan Moţa, alegerile parlamentare din anul 1924, reorganizarea ziarului „Patria” şi la rolul avut de Vasile Goldiş în organizarea Partidului Naţional Român în Regat. 524. CETĂŢEANU I. ●Anii extremi: 1852-1859, 5 u.a., inventar nr. 510. Atestate şcolare aparţinând lui Marcu Popescu din Bretei, elev la gimnaziul din Blaj, au fost incluse în mica colecţie. 525. CIORNEI Gabriela ●Anii extremi: 1851-1912, 12 u.a., inventar nr. 492. Certificate şcolare ale elevei Gabriela Ciornei şi un contract de vânzare-cumpărare al Ecaterinei Ciornei pentru moşia Avrămeni, judeţul Dorohoi, sunt conservate în colecţie. 526. COLIBAN Iancu ●Anii extremi: 1894; 1936, 5 u.a., inventar nr. 499. De la meseriaşul Iancu Coliban din Braşov s-a păstrat un memoriu despre activitatea desfăşurată de acesta timp de 67 de ani şi extrase din diferite ziare relative la meseriaşii români din Braşov.

Braşov

237

527. COMĂNESCU I. ●Anii extremi: 1932-1932, 3 u.a., inventar nr. 495. Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale deţine şi scrisori ale inginerului C. Comănescu, adresate redacţiei ziarului „Poporul românesc”, privind abonamentele „caselor de citit” din comunele Ghimbav, Codlea şi Cristian. 528. CRISTOLOVEANU Romul ●Anii extremi: 1915-1918, 1 u.a., inventar nr. 535. Un caiet referitor la procesul intentat unor patrioţi români din Braşov <acuzaţi de spionaj> a fost donat de Romul Cristoloveanu. ◊ Vezi şi: colecţia Pompiliu Dan. 529. CURCĂ Gheorghe ●Anii extremi: 1793-1864, 29 u.a., inventar nr. 443, limbile: română, latină şi germană. Creatorul colecţiei a strâns câteva documente importante despre Revoluţia de la 1848-1849 din Transilvania: proclamaţii ale generalului Wardener şi ale baronului Puhner, manifeste ale Comitetului Naţiunii Române de la Sibiu (manifestul „Fraţi români”-1848) şi ale lui Andrei Şaguna, referitoare la credinţa faţă de împărat, lupta împotriva dominaţiei ungureşti, respectarea legilor şi păcii, recunoaşterea Comitetului Naţiunii Române de la Sibiu de către autorităţile imperiale. 530. DAN Pompiliu ●Anii extremi: 1873-1954, 45 u.a., inventar nr. 534. De la profesorul şi autorul de manuale şcolare Pompiliu Dan din Zărneşti s-au păstrat, în Arhivele braşovene, certificate şcolare, ordine de numire ca profesor la gimnaziul românesc din Braşov, un decret al Consiliului Dirigent-Resortul Cultelor şi Instrucţiunilor de numire ca inspector şcolar pe lângă Directoratul regional al învăţământului din Lugoj, corespondenţă relativă la tipărirea manualelor şcolare, editate la „Scrisul Românesc” din Craiova, la procesul politic din 1917, în care mai mulţi români transilvăneni au fost condamnaţi pentru spionaj în favoarea armatei române. Se remarcă scrisorile de la Miron Cristea, Sofia Cristoloveanu, soţia lui Romul Cristoloveanu, unul dintre acuzaţii „de spionaj”, Ioan Erdelyi, avocat în procesul din anul 1917 şi de la Vasile Goldiş. De asemenea, reţin atenţia o serie de documente relative la „epoca” memorandistă: un manifest al tinerimii române studenţeşti de la Viena de

238

Arhive personale şi familiale

solidarizare cu lupta memorandiştilor, un protest al junimii academice din 1893 referitor la aceeaşi problemă, „Charta rotundă” nr. 2 şi 3 din 1893, organ de presă al studenţilor români din diferite centre universitare ale Europei, fotografiile reprezentându-l pe Pompiliu Dan şi un arbore genealogic al familiilor Nicodim Dan şi Ioan Grigore din Zărneşti. ◊ Vezi şi: colecţia Cristoloveanu Romul. 531. DEMETRESCU I. ●Anii extremi: 1905, 1 u.a., inventar nr. 493. În colecţie a fost inclusă o scrisoare adresată de Gregoriu I. Demetrescu din Belgia lui Petre I. Demetrescu, privind unele nuvele primite de la acesta din urmă. 532. DOGARIU Domeţiu ●Anii extremi: 1848-1935, 18 u.a., inventar nr. 395. Profesorul Domeţiu Dogariu a colecţionat o serie de documente, printre care menţionăm manifestul „Iubiţilor fraţi moldoveni” din 1848, împotriva domnului Mihai Sturdza, două cântece patriotice compuse în cinstea armatei române care luptase în Războiul pentru Independenţă, abecedare ilustrate scrise de Domeţiu Dogariu, precum şi genealogii ale familiilor Ciurcu, Leco-Răuţ şi Nicolau. 533. FURNICĂ Z. Dumitru ●Anii extremi: 1435-1939, 1058 u.a., inventar nr. 394, limbile: română, franceză, italiană şi germană. Dumitru Z. Furnică, cunoscut comerciant român din prima jumătate a secolului al XX-lea, numit de Nicolae Iorga „fruntaş al negoţului românesc”, a fost membru al Camerei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti, a publicat mai multe volume cu documente referitoare la comerţul României (1473-1868). În colecţia Furnică Z. Dumitru se regăsesc copii ale unor documente emise de domnii Moldovei şi Ţării Româneşti: Ştefan II, Roman II, Alexăndrel, Ştefan cel Mare, Mihai Racoviţă, Grigore Ghica II, Alexandru Mavrocordat, Nicolae Mavrocordat, Mihail Suţu, Alexandru Moruzi, Ion Sandu Sturdza, Gheorghe Duca şi firmane destinate domnilor români, rapoarte ale consulilor austrieci Raicevic şi Timoni la Bucureşti şi Iaşi, referitoare la relaţiile comerciale cu Braşovul, protecţia negustorilor austrieci, probleme vamale, comerţul cu cereale, preţuri ale unor mărfuri,

Braşov

239

precum şi scrisori ale unor negustori greci din Sibiu, cum ar fi Constantin Hagi Pop (aceste documente au stat la baza elaborării lucrărilor sale). O altă categorie de documente este formată din scrisori de mulţumire primite de Dumitru Z. Furnică de la personalităţi şi societăţi pentru transmiterea volumelor sale de documente privind comerţul românesc, planşe utilizate la ilustrarea lucrărilor şi stampe din diferite ţări. 534. GHERCUASCU Toma ●Anii extremi: 1787-1858, 5 u.a., inventar nr. 513. Colecţia este constituită din două cărţi domneşti de la Mihail Suţu şi Grigore Alexandru Ghica pentru moşia Movila, din judeţul <Botoşani>, un registru cu transcrierea a 28 de acte (1787-1836) ale moşiei Movileni, din acelaşi judeţ, precum şi documente referitoare la moşia Mărăţei, judeţul <Neamţ>. 535. GROSS Carl ●Anii extremi: 1854-1939, 11 u.a., inventar nr. 485. Fondul arhivistic conţine certificate de activitate ale farmacistului Carl Gross din Sighişoara, pentru anii 1872-1887, reţete farmaceutice, o fotografie şi o acuarelă C. Gross. 536. GUST Alfred ●Anii extremi: 1775-1949, 7 u.a., inventar nr. 465. Au fost clasate în acest fond albume ale familiei Gust şi state de plată pe anii 1944-1949 pentru Alfred Gust. 537. GYÁRFÁS ●Anii extremi: 1626-1871, 71 u.a., inventar nr. 931, limbile: română, maghiară, latină şi germană. Fondul familial Gyárfás din Leţ (Covasna), conţine porunci de la principele Transilvaniei Gheorghe Rakoczi I, împăraţii Austriei Leopold I, Iosif II, Francisc I şi împărăteasa Maria Tereza, scrisori, adeverinţe, declaraţii şi conscripţii de bunuri, despre proprietăţile nobiliare ale familiilor Rety, Thury, Tassaly, Bodor, Benkö, Janko, Czrjek şi Gyárfás din cele trei scaune secuieşti: Kesdi, Sepsi şi Orbai, scaunele Gurghiu şi Ciuc, localităţile Micăsasa, Chesler şi Făget de lângă Mediaş, precum şi tabele genealogice ale familiilor Tomori şi Barta. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Covasna.

240

Arhive personale şi familiale

538. GYURGYEVICH I. E. ●Anii extremi: 1816-1976, 24 u.a., inventar nr. 458, 486, limbile: română, germană şi maghiară. Şi-au regăsit locul în acest fond personal manuscrisele unor lucrări despre istoria armenilor, evreilor, ţiganilor, colonizarea şvabilor în Satu Mare, viaţa şi activitatea pictorilor Friedrich Amerling (18031887) şi Friedrich Miess (1854-1935), istoricul fabricilor de hârtie din Transilvania, extrase din publicaţii şi ziare, memorii aparţinând lui E. I. Gyurgyevich, memorii ale Universităţii săseşti privind dreptul electoral, poezii scrise de Horia Petra Petrescu şi un apel al lui Valeriu Branişte din anul 1922. 539. KOGĂLNICEANU Mihail şi Vasile ●Anii extremi: 1758-1929, 144 u.a., inventar nr. 393. În colecţie au fost ordonate documente referitoare la convocarea Divanurilor ad-hoc, o telegramă şi un mesaj de la domnitorul Alexandru Ioan Cuza, corespondenţa lui Mihail Kogălniceanu (18171891) şi Vasile Kogălniceanu (1863-1941), purtată cu Constantin Argetoianu, Ion Brătianu, Tiberiu Brediceanu, Petre P. Carp, Aron Densuşianu, C. A. Rosetti, Nicolae Titulescu, A. T. Zissu, prefect de Argeş, o scrisoare a lui Ion Heliade Rădulescu de felicitare adresată regelui Carol I, o telegramă a ţarului Rusiei, Alexandru III, prin care îşi anunţă vizita în România, una a prinţului Millan al Serbiei, un extras din Regulamentul Organic „oştirea românească” şi conceptul unui discurs aparţinând lui Ion Ghica. 540. LACEA Constantin ●Anii extremi: 1934-1950, 2 u.a., inventar nr. 536. Se păstrează în fondul profesorului Constantin Lacea corespondenţă în legătură cu elaborarea Marelui Dicţionar al Limbii Române şi probleme de familie. 541. LIŢU EMIL ●Anii extremi: 1925, 4 u.a., inventar nr. 508. Colecţia cuprinde poezii scrise de Ioan Urban Jarnic şi notiţe ale acestuia referitoare la regina Elisabeta a României.

Braşov

241

542. LUPAN Dumitru ●Anii extremi: 1814-1924, 107 u.a., inventar nr. 504, limbile: română, germană şi greacă. Dumitru Lupan a colecţionat documente în legătură cu activitatea Liceului românesc din Braşov, salariile profesorilor, ajutoarele acordate de Eforia liceului, repararea sălii de gimnastică (1872), concertele organizate de Reuniunea Română de Gimnastică şi Cântări din Braşov. Semnalăm şi moţiunea votată la mitingul de protest de la Bucureşti din 24 aprilie 1894, faţă de procesul memorandiştilor şi manifeste ale „Tinerimii române” relative la acelaşi eveniment. 543. MĂRCULESCU E. ●Anii extremi: 1823-1933, 21 u.a., inventar nr. 400. Note zilnice, însemnări filosofice, însemnări privind activitatea ASTREI, o broşură despre constituirea unei instituţii de credit în Principatele Române (1864) şi invitaţii ale Reuniunii Femeilor Române din Braşov au fost colecţionate de E. Mărculescu. 544. MOROIANU Gheorghe (1870-1945) ●Anii extremi: 1829-1945, 362 u.a., inventar nr. 507, limbile: română şi franceză. Profesorul şi rectorul Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj, licenţiat la universităţile din Belgia şi Franţa, doctor al Universităţii din Tübingen, Gheorghe Moroianu este cunoscut pentru activitatea sa depusă în Franţa şi Belgia în slujba unirii tuturor românilor. În colecţia sa au fost inventariate documente privitoare la mişcarea memorandistă, scrisori de la Paul Augustin, George Bariţiu, Maria Băiulescu, Andrei Bârseanu, G. Blondel, Victor Branişte, regele Carol II, Ovid Densuşianu, Octavian Goga, Vasile Goldiş, Pantelimon Halippa, episcopul Vasile Hossu, Emil Isac, Victor Jinga, Popa Liseanu, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, George G. Mironescu, Elena Popea, Ioan Raţiu, de la scriitorul englez R. W. Seton Watson, Dimitrie Sturdza, Alexandru Vaida-Voevod, Tudor Vianu şi Societatea etnografică din Paris. La acestea se adaugă opinii asupra lucrării lui Gheorghe Moroianu Luptele românilor transilvăneni pentru libertate şi opinia europeană, buletine informative interne şi britanice pentru anul 1940, tabele cu şcolile secundare de stat şi cu cele particulare minoritare şi şcolile româneşti cu secţii minoritare pe anul 1928-1929, studiul Situaţia

242

Arhive personale şi familiale

învăţământului românesc sub regimul maghiar şi a învăţământului maghiar sub regim românesc, genealogia familiei Turcă din Cernatul Săcele, întocmită de Ion I. Lapedatu, precum şi numeroase fotografii ale personalităţilor politice şi culturale româneşti. 545. MUŞLEA C. (1886-?) ●Anii extremi: 1791-1943, 93 u.a., inventar nr. 399, limbile: română, germană şi maghiară. Colecţia lui C. Muşlea cuprinde o dare de seamă a Reuniunii Femeilor Române din Braşov, un proces-verbal al ASTREI din 1894, o cerere a lui Octavian Goga, secretar al ASTREI, scrisori de la Vasile Goldiş şi V. Teodor Păcăţianu, unele documente de la medicul Virgil Popea, un prospect pentru portul naţional român la femei şi apeluri ale lui Andrei Şaguna. 546. NISTOR Pompiliu ●Anii extremi: 1820-1946, 48 u.a., inventar nr. 511, limbile: română, germană şi italiană. În mica colecţie Pompiliu Nistor au fost ordonate documente privind activitatea Consiliului Dirigent, a Reuniunii Române de Gimnastică şi Cântări din Braşov, precum şi participarea românilor la adunarea din Cluj din 1 Decembrie 1918. De asemenea, regăsim documentul intitulat „ Hotărârea noastră”, text al adeziunii la Unirea Transilvaniei cu România, manifeste ale Corpului voluntarilor ardeleni din Rusia şi Darniţa, ale Comitetului şi Sfatului Naţional din Sibiu despre organizarea sfaturilor şi gărzilor naţionale şi Unirea cu România, corespondenţă a Legiunii Române din Praga şi manifeste ale soldaţilor „roşii” maghiari adresate soldaţilor români pentru fraternizare. 547. OLTEANU Radu ●Anii extremi: 1933-1939, 12 u.a., inventar nr. 533. Din activitatea avocatului Radu Olteanu, membru al Partidului Naţional Ţărănesc, s-au păstrat câteva documente şi fotografii. Menţionăm memoriile referitoare la situaţia avocaţilor din Botoşani, sechestrarea unor bunuri în comuna Măieruş, judeţul Braşov şi la Ştefan Foriş. De asemenea regăsim în acest fond un caiet cu însemnări şi copia scrisorii luptătorilor antifascişti deţinuţi la Braşov în 1936, precum şi corespondenţă cu Petru Groza pe anii 1936-1939.

Braşov

243

548. ONIŢIU Virgil (1864-1915) ●Anii extremi: 1902-1917, 19 u.a., inventar nr. 392. În colecţia Virgil Oniţiu, profesor de limba română şi latină la Liceul românesc din Braşov, s-au păstrat articole şi note despre acesta, însemnări aparţinând lui Axente Banciu, profesor la Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov, cugetări din opera lui Nicolae Iorga, un memoriu elaborat de Constantin Alimănişteanu, Ludovic Mrazec şi Vintilă Brătianu, privind industria petrolului şi liste cuprinzând numele prizonierilor români aflaţi în lagărele germane în primul război mondial. 549. PODEA Ion ●Anii extremi: 1918, 2 u.a., inventar nr. 925. Mica colecţie de documente conţine procese-verbale ale şedinţelor preoţilor ortodocşi români de la „Washington-Day”, S.U.A., din 22 februarie şi 9 martie 1918, referitoare la adeziunea acestora la unirea tuturor românilor. ◊ Vezi şi: D.A.N.I.C. 550. POPEA I. ●Anii extremi: 1840-1899, 9 u.a., inventar nr. 396. S-au păstrat în colecţia I. Popea exemplare din „Foaie pentru Minte, Inimă şi Literatură” din octombrie 1840 şi ianuarie 1845, corespondenţă de familie şi o scrisoare de la Nicolae Iorga. 551. PRECUP Aurel ●Anii extremi: 1942, 1 u.a., inventar nr. 498. Singura unitate arhivistică a colecţiei este lucrarea lui Aurel Pop Cauzele care au înlesnit după Unire, la Braşov, sporirea populaţiei ungureşti, precum şi menţinerea supremaţiei economice minoritare. 552. REBREANU Liviu (1885-1944) ●Anii extremi: 1936, 1 u.a., inventar nr. 497. Pentru Liviu Rebreanu (născut în comuna Târlişua, judeţul Bistriţa-Năsăud), unul dintre cel mai importanţi romancieri români, se păstrează textul unei conferinţe ţinute la Braşov, cu prilejul aniversării a 75 de ani de la crearea ASTREI.

244

Arhive personale şi familiale

553. SAVU Ilie ●Anii extremi: 1843-1861, 2 u.a., inventar nr. 496. Instrucţiuni pentru reprezentanţii bisericii româneşti „Sf. Nicolae” din Braşov şi memoriul semnat de Iosif Suluţiu-Sterca, Bologa şi Ioan Raţiu privind acordarea de drepturi egale românilor, saşilor şi maghiarilor au fost colecţionate de Ilie Savu. 554. SÂNJOANU N. ●Anii extremi: 1935-1935, 1 u.a., inventar nr. 506. Colecţia cuprinde introducerea la lucrarea Boala de cârcei pentru cei ce nu sunt doctori. 555. STINGHE Sterie ●Anii extremi: 1835-1868, 5 u.a., inventar nr. 402. Pot fi cercetate în această colecţie compoziţii muzicale ale lui Niki Popovici şi un document pentru Vama Ţării Româneşti. 556. VOINA Dumitru ●Anii extremi: 1972, 1 u.a., inventar nr. 487. Manuscrisul cursului „Istoricul contabilităţii pe perioada 12021945”, elaborat de prof. dr. Dumitru Voina, este clasat în această colecţie.

Arhive personale şi familial

245

► Direcţia Judeţeană Brăila a Arhivelor Naţionale Brăila, Str. Plevnei, nr. 8 bis; tel.: 093/613147

557. ALEXANDRESCU Vasile (1903-?) • Anii extremi: 1903-1945, 78 u.a., inventar nr. 185. Vasile Alexandrescu a fost profesor de limba română la licee din Dorohoi şi Brăila. Dintre documentele create de acesta enumerăm însemnări, caiete de dirigenţie, manuscrise literare, printre care şi poezii dedicate lui Mihai Eminescu, studii despre Mihai Eminescu, manuscrisul lucrării Eminescu văzut de poeţii noştri, apărută la Cernăuţi în 1940, corespondenţa purtată cu Vasile Băncilă, preotul Dumitru Furtună, Leca Morariu, profesor la Universitatea de la Cernăuţi, Ovidiu Papadima, George Vrabie şi fotografii. Bibliografie: Nicolae Mocioiu, Gheorghe Iavorschi, Stanca Bounegru, Gabriela Vidis, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Brăila, Bucureşti, 1979, p. 273. 558. ANTOHI Vasile (1891-?) • Anii extremi: 1899-1970, 27 u.a., inventar nr. 74. Au fost inventariate în acest fond documente rezultate din activitatea sindicală desfăşurată de Vasile Antohi în oraşul Brăila, statute sindicale, împuterniciri de reprezentare sindicală, memoriul Sindicatului Naţional al Marinarilor Români din portul Brăila, corespondenţă primită de la Gheorghe Cristescu, Leonte Gheorghe, poetul George Buznea Moldoveanu şi fotografii. Bibliografie: Nicolae Mocioiu, Gheorghe Iavorschi, Stanca Bounegru, Gabriela Vidis, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Brăila, Bucureşti, 1979, p. 274. 559. ARICESCU • Anii extremi: 1848-1950, 66 u.a., inventar nr. 180. Pentru Constantin D. Aricescu (1823-1886), istoric, arhivist şi

246

Brăila

editor de documente, director al Arhivelor Statului (1871-1876), s-au păstrat scrisori primite de la soţia sa Iulia, născută Ciocârdia, manuscrise literare, printre care şi poezii dedicate Revoluţiei de la 1848. Este ordonată în fond şi corespondenţa Iuliei Aricescu, precum şi cea a altor membri ai familiei: Constantin C. Aricescu, colonelul Theodor Aricescu, Maria Aricescu Gregoriade, Nicu Gregoriade, ginerele lui C. D. Aricescu. Bibliografie: Nicolae Mocioiu, Gheorghe Iavorschi, Stanca Bounegru, Gabriela Vidis, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Brăila, Bucureşti, 1979, p. 275-277. 560. AVESALOM V. Avesalom (1883-<1970>) • Anii extremi: 1883-1966, 19 u.a., inventar nr. 179. Avesalom V. Avesalom, licenţiat în drept, a fost prefect al judeţului Brăila în anul 1932. Documentele incluse în fond sunt memorii ale Prefecturii Brăila cu privire la aplicarea Legii de organizare administrativă a României din 1930, manifestările studenţeşti din 1932, însemnări ale prefectului Avesalom, în legătură cu atmosfera în care s-a desfăşurat congresul studenţilor organizat la Brăila, în anul 1932, corespondenţă personală şi fotografii. Bibliografie: Nicolae Mocioiu, Gheorghe Iavorschi, Stanca Bounegru, Gabriela Vidis, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Brăila, Bucureşti, 1979, p. 278. 561. CÂRLAN M. Ştefan (1920-<1987>) • Anii extremi: 1940-1979, 16 u.a., inventar nr. 371. Din activitatea lui Ştefan Cârlan, participant la cel de-al doilea război mondial cu Regimentul 38 Infanterie, în Caucaz şi Cehoslovacia, s-au păstrat jurnale de front (1941-1944), corespondenţă şi fotografii de pe frontul din Caucaz. 562. DIANESCU N. Ion (1899-1980) • Anii extremi: 1907-1979, 44 u.a., inventar nr. 477. Ion Dianescu a fost profesor la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila.

Arhive personale şi familial

247

Între documentele aparţinând acestuia menţionăm certificate de studii, programe ale Universităţii Populare Vălenii de Munte, conferinţe, articole publicate în diferite reviste şi corespondenţă primită de la Vasile Băncilă, Ovid Densuşianu, Vasile Goraş şi fotografii. 563. DOMUSCIU Theodor Alfred Basarab Tibereanu (1909-?) • Anii extremi: 1931-1995, 17 u.a., inventar nr. 474. Poetul Alfred Basarab Tibereanu, originar din judeţul Cahul, a fost muzeograf la Brăila. În fondul arhivistic constituit pentru acesta au fost incluse corespondenţa cu Radu Baconschi, Miron Radu Paraschivescu, Lucian Predescu (privind Enciclopedia) şi Timonu Dominte, romancier din Transnistria, referitoare la publicarea poeziilor şi primirea în Uniunea Scriitorilor, precum şi manuscrisele unor volume de poezii şi fotografii. 564. DE ROMA Petru, conte • Anii extremi: 1864-1946, 31 u.a., inventar nr.76, limbile: română, franceză şi greacă. În colecţia de documente a conţilor de Roma au fost ordonate documente aparţinând membrilor familiei (Petru, preşedinte al Comunităţii elene din Brăila, Adela, Alexandru, politician grec, Camille şi Candiano de Roma), referitoare la proprietăţile acestora din judeţul Brăila, navele maritime deţinute, despăgubirile de război datorate de statul român, Comunitatea grecilor din Brăila. Se mai află în fond manuscrise ale creaţiilor literare, inventare ale bibiliotecii lui Petru de Roma, fotografii de familie şi publicaţii în legătură cu familia. Bibliografie: Nicolae Mocioiu, Gheorghe Iavorschi, Stanca Bounegru, Gabriela Vidis, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Brăila, Bucureşti, 1979, p. 288-289. 565. GÂLCĂ V. Vasile (1893-1982) • Anii extremi: 1868-1978, 19 u.a., inventar nr. 364. Între documentele aparţinând lui Vasile V. Gâlcă, colonel, participant la cel de-al doilea război mondial, pe frontul 3 Ucrainean (1944), semnalăm manuscrise despre căpitanul Grigore Ignat, erou din primul război mondial, cetatea Brăilei, cetăţile genoveze de la Marea

248

Brăila

Neagră, planuri şi schiţe; un album cu reproduceri şi fotografii reprezentând personalităţi din armata română şi rusă din timpul Războiului de Independenţă, aspecte de la serbările victoriei desfăşurate la Paris în 1919 şi trecerea în revistă a armatei române de către mareşalul Ferdinand Foch şi generalul Henri Mathias Berthelot. 566. GEORGESCU George Theologu (1891-1966) • Anii extremi: 1873-1977, 132 u.a., inventar nr. 181. Fondul cuprinde documente create de familiile Georgescu (George Theologu) şi Dobroneanu (Lazăr), înrudite prin alianţă. Dintre documentele poetului George Georgescu Theologu reţin atenţia manuscrisele creaţiei literare, partiturile muzicale cu versuri ale poetului, scrisori de la Clara Caudella (fiica compozitorului Eduard Caudella), de la muzicologul Viorel Cosma, profesorul Orest Tafrali, fotografii reprezentând familia, pe generalul Leon Cerchez, Eduard Caudella, Eugen Boureanu, Radu Rosetti etc., articole şi poezii publicate în diferite reviste. În corespondenţa Aureliei Georgescu, pictoriţă, soţia lui George Georgescu Theologu, regăsim scrisori de la Ana Blandiana, Ion Biberi, Vasile Goraş, Florica Perlea, fotografii, note şi însemnări despre căpitanul Dobroneanu L. Ion, căzut pe frontul de Est în al doilea război mondial. Bibliografie: Nicolae Mocioiu, Gheorghe Iavorschi, Stanca Bounegru, Gabriela Vidis, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Brăila, Bucureşti, 1979, p. 281-282. 567. GORAŞ Vasile (1881-1975) • Anii extremi: 1914-1975, 23 u.a., inventar nr. 75. Vasile Goraş, licenţiat în limbi clasice la Iaşi, a fost profesor de latină, greacă, română şi istorie la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila. În fondul constituit pentru acesta se regăsesc situaţii financiare ale profesorilor de la Liceul „Nicolae Bălcescu”, corespondenţă primită de la diferiţi artişti: Nicu Apostolescu şi G. Niculescu-Bassu, tenori la Opera Română, Al. Ionescu Ghibericon, actor şi Mihail Sebastian, în legătură cu aniversarea a 75 de ani de la înfiinţarea liceului (1939) şi fotografii. Bibliografie:

Arhive personale şi familial

249

Nicolae Mocioiu, Gheorghe Iavorschi, Stanca Bounegru, Gabriela Vidis, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Brăila, Bucureşti, 1979, p. 283. 568. HASNAŞ • Anii extremi: 1781-1965, 122 u.a., inventar nr. 107. Familia Hasnaş este originară din Moldova, o ramură a familiei este cea deschisă de Spiridon Hasnaş, ale cărui documente sunt ordonate în fond. Cele mai multe dintre documentele fondului aparţin lui Spiru Hasnaş (născut în 1873, în Dumbrăveni, judeţul Botoşani), procuror şi judecător la Galaţi şi Brăila, scriitor şi redactor al ziarului „Dunărea de Jos”. Dintre ele amintim manuscrisele operelor literare proprii, nuvele, teatru şi pe cele primite spre publicare de la Gh. Eftimiu, Margareta Isbăşoiu, Nicolau George etc. Pentru Ion Hasnaş, inginer silvic şi Gheorghe Hasnaş (18801966), profesor de contabilitate au fost clasate în fond caiete de cursuri, corespondenţă şi fotografii, iar de la profesoara Victoria Hasnaş corespondenţă privind Legiunea de Străjere Covurlui. Bibliografie: Nicolae Mocioiu, Gheorghe Iavorschi, Stanca Bounegru, Gabriela Vidis, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Brăila, Bucureşti, 1979, p. 284-285. 569. IOAN • Anii extremi: 1857-1982, 23 u.a., inventar nr. 365. Fondul este constituit din documente create de membrii şi prietenii familiei Ioan. Reţin atenţia brevetul pentru medalia „Crucea trecerii Dunării” conferită căpitanului Ioan Dumitrache, comandant de escadron în Războiul de Independenţă şi o fotografie a acestuia, realizată într-un atelier din Brăila, precum şi unele fotografii de la Odessa din timpul celui de al doilea război mondial. 570. IONESCU Gheorghe (1882-?) • Anii extremi: 1876-1978, 22 u.a., inventar nr. 210. Documentele incluse în fond aparţin lui Gheorghe Ionescu (18821898), Haralamb Ionescu (1907-1922), Mariei Ionescu (1912-1926) şi sunt în mare parte scrisori, cărţi poştale (de la Petru Groza) şi fotografii

250

Brăila

(sergentul Gheorghe Ionescu, participant la Războiul de Independenţă, atelier R. Rigopulo, Brăila). 571. IONESCU Ion C. • Anii extremi: 1836-1977, 7 u.a., inventar nr. 500. Din activitatea profesorului brăilean, Ion C. Ionescu au fost arhivate note de călătorie, însemnări, scrisori primite de la foşti colegi şi elevi, manuscrise ale unor poezii, cărţi poştale şi fotografii. 572. ISTRATI Panait (1884-1935) • Anii extremi: 1902-1984, 41 u.a., inventar nr. 405. Colecţia este formată din cărţi poştale trimise de Panait Istrati, scriitor de limbă franceză şi română, între anii 1925-1931, din Franţa, Austria, Elveţia, Iaşi şi Bucureşti, fotografii ale scriitorului şi ale soţiei sale, Margareta, precum şi din corespondenţa cu Nicu Constantinescu, frizer din Brăila, prieten cu Panait Istrati. 573. MALCOCI D. Vasile • Anii extremi: 1856-1968, 15 u.a., inventar nr. 499, limbile: română şi franceză. În colecţia Vasile D. Malcoci au fost ordonate documente referitoare la viaţa lui I. Vasile D. Malcoci, comerciant şi proprietar din Brăila (1856-1859), brevete de ordine şi medalii conferite lui Vasile D. Malcoci, ofiţer şi inginer hotarnic şi cărţi poştale aparţinând altor membri ai familiei. 574. MANOLESCU Sorin (1895-1981) • Anii extremi: 1915-1975, 37 u.a., inventar nr. 184, limbile: română, franceză, greacă şi italiană. Pictorului Sorin Manolescu s-a născut în anul 1895, în comuna Armăşeşti, judeţul Ialomiţa, a absolvit Academia Comercială, şi-a luat doctoratul în ştiinţe economice şi juridice la Genova. Pe lângă documentele relative la preocupările profesionale, la expoziţiile personale şi saloanele oficiale de pictură din Bucureşti, menţionăm şi corespondenţa cu pictorii Mihail Gavrilov, Gheorghe Naum, Pantelimon Vedenischi, Ion Teodorescu-Sion, cu profesorul Vlădescu-Răcoasa, teza de doctorat a pictorului, brevete de acordare a diferitelor ordine şi albume cu fotografii.

Arhive personale şi familial

251

Bibliografie: Nicolae Mocioiu, Gheorghe Iavorschi, Stanca Bounegru, Gabriela Vidis, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Brăila, Bucureşti, 1979, p. 286-287. 575. MARINESCU Gheorghe (1895-1980) • Anii extremi: 1832-1985, 123 u.a., inventar nr. 383. Gheorghe Marinescu a absolvit Şcoala Politehnică din Bucureşti, a fost director în Serviciul tehnic al Primăriei Brăila. În fond regăsim documente rezultate din activitatea depusă de inginerul Gheorghe Marinescu pentru editarea revistei „Analele Brăilei”, scrisori de la filosoful Vasile Băncilă, de la Gheorghe Brătianu, Ioan Ciupală, administratorul Domeniului Coroanei, Borca din judeţul Neamţ, Gheorghe Eminescu, Vasile Goraş, Nicolae Iorga, George Hutchison, secretar al Societăţii Naţionale de Geografie de la Washington, Mihail Manoilescu, Simion Mehedinţi, Ion Mihalache, Ion Marin Sadoveanu, Ion Vârtosu, Ioan C. Filitti, Iorgu Iordan şi Petre Pintilie, scriitor brăilean şi fotografii. 576. SECAN Gh. Constantin (1892-?) • Anii extremi: 1916-1939, 7 u.a., inventar nr. 363. Constantin Gh. Secan, lt. colonel în armata română, s-a născut la Galaţi. În timpul celui de al doilea război mondial a activat la Comandamentul Etapelor de Est, a fost demobilizat în anul 1945. Pentru acesta s-au păstrat certificate de stare civilă şi de studii, brevete pentru decoraţii, fotografii şi albume reprezentând cadre militare, printre care şi pe cele ale Regimentului 5 Grăniceri. 577. SECĂREANU Lucia • Anii extremi: 1909-1948, 15 u.a., inventar nr. 182, limbilele: română, franceză şi germană. Fondul este constituit din caiete cu însemnări zilnice ale Luciei Secăreanu pentru anii 1909-1947, cu referi la probleme personale şi de familie, situaţia politică din ţară, din Germania şi Anglia, moartea regelui Ferdinand, starea de spirit a populaţiei în timpul celor două războaie mondiale. 578. SERESCU Alexandru (1890-?) • Anii extremi: 1889-1982, 66 u.a., inventar nr. 208.

252

Brăila

Dintre documentele create de Alexandru Serescu, inginer hotarnic, şef al Serviciului tehnic al judeţului Brăila, originar din Balta Albă, judeţul Râmnicu Sărat, semnalăm memoriile pentru anii 1913, 1916-1918, 1944-1945, o scrisoare de la Vasile Sadoveanu, fratele lui Mihail Sadoveanu, situaţii ale Serviciului tehnic al judeţului Brăila pentru anii 1935-1945, planurile podului de pe Călmăţui, un arbore genealogic şi fotografii. Bibliografie: Nicolae Mocioiu, Gheorghe Iavorschi, Stanca Bounegru, Gabriela Vidis, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Brăila, Bucureşti, 1979, p. 290. 579. TEMELIESCU Ion Temelie (1888-?) • Anii extremi: 1914-1958, 6 u.a., inventar nr. 475. Din activitatea lui Ion Temelie Temeliescu (Gogu), secretar al Sindicatului lucrătorilor în lemn din Brăila, secretar al Comitetului orăşenesc P.C.R. Brăila, s-au păstrat o autobiografie, un memoriu adresat Asociaţiei foştilor deţinuţi politici şi antifascişti în 1958, o carte poştală de pe front (1916) şi fotografii. 580. TEODORESCU Nistor (1893-1979) • Anii extremi: 1915-1979, 7 u.a., inventar nr. 329. Generalul Nistor Teodorescu s-a născut la Nicoreşti, judeţul Vrancea în anul 1893. În primul război mondial a comandat o subunitate de grăniceri, a fost luat prizonier. Al doilea război modial îl găseşte la comanda unui detaşament de grăniceri, înglobat în Divizia germană 3 de munte, în zona Câmpulung Moldovenesc. Din fondul personal Nistor Teodorescu fac parte memorii de război, conferinţe şi expuneri, scrisori primite de creatorul arhivei de la foştii camarazi de arme, brevete pentru acordarea unor decoraţii şi fotografii. Bibliografie: Gheorghe Iavorschi, Fondul personal „General Nistor Teodorescu”, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1984, p. 194-196. 581. ŢANE • Anii extremi: 1847-1985, 163 u.a., inventar nr. 183.

Arhive personale şi familial

253

Fondul familial Ţane cuprinde documente ce au aparţinut descendenţilor lui Sficiu Ţane, bulgar stabilit la Brăila. Dintre membrii familiei s-a remarcat Nicolae Ţane (1903-1986), profesor de pedagogie la Şcoala normală de învăţători din Cetatea Albă, finanţator al revistei „Cetatea Albă” (1930-1938). Pentru acesta se regăsesc documente privind activitatea pedagogică, scrisori primite de la foşti colegi şi elevi, fotografii, albume şi articole publicate în ziare şi reviste. În fond se află şi documente despre pictorul Mihail Grecu (19361985), elev al lui Nicolae Ţane, Elena Aurora P. Ţane, fostă şefă a filialei Brăila a Arhivelor Statului şi albume cu fotografii. Bibliografie: Nicolae Mocioiu, Gheorghe Iavorschi, Stanca Bounegru, Gabriela Vidis, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Brăila, Bucureşti, 1979, p. 291.

254

Arhive personale şi familiale ► Direcţia Judeţeană Buzău a Arhivelor Naţionale Buzău, Str. N. Bălcescu, nr. 42; tel.: 038/719465

582. BUTTU Constanţa
●Anii extremi: 1891-1948, 22 u.a., inventar nr. 1315. Regăsim în această colecţie schiţe, planuri şi acte de proprietate ale Constanţei şi ale lui Romulus Buttu pentru terenuri şi Fabrica de cherestea din comuna Chiojdeni, judeţul Buzău, contestaţii la aplicarea Reformei agrare din 1945, contracte de împrumut încheiate între Societatea de Credit Funciar Român şi Alexandru Marghiloman şi corespondenţă de familie.

• Anii extremi: 1893-1948, 3 u.a., inventar nr. 1990. În cele trei unităţi arhivistice ale fondului au fost incluse corespondenţa familiei Capotă, originară din Râmnicu Sărat şi documente de stare civilă, referitoare la probleme economice.
584. CERKEZ Emil
●Anii extremi: 1856-1939, 49 u.a., inventar nr. 1217. Au fost ordonate în acest fond corespondenţă şi amintiri în legătură cu Războiul de Independenţă, primul război mondial, moştenirea Perieţeanu, aplicarea Reformei agrare din 1945, genealogia familiei Cerkez şi a familiilor înrudite, catastife ale pădurii Budeşti şi ale moşiei Plopii Ierculeşti, judeţul Râmnicu-Sărat.

583. CAPOTĂ

585. DUNKA
●Anii extremi: 1644-1942, 23 u.a., inventar nr. 1202. Documentele create de familia Dunka, originară din Polonia, cuprind informaţii despre membrii acesteia, printre care şi George Dunka, absolvent al Şcolii tehnice de la Stuttgart, membru titular al Societăţii Astronomice din Franţa şi despre administrarea moşiilor Bălăceanu şi Cochirleanca, din judeţul Buzău. Menţionăm existenţa unor brevete de înaintare în grade militare şi acordarea de ordine aparţinând lui George Dunka şi a unei monografii a familiei.

Buzău

255

586. FOARFECĂ
●Anii extremi: 1931-1946, 14 u.a., inventar nr. 1320. Direcţia Judeţeană Buzău a Arhivelor Naţionale conservă şi documente create de familia Foarfecă, din Râmnicu-Sărat, în special, corespondenţă relativă la aplicarea Reformei agrare din anul 1945.

587. MACAROVICI George
●Anii extremi: 1870-<1920>, 7 u.a., inventar nr. 1225, limbile: română şi franceză. În fondul creat de judecătorul George Macarovici, au fost incluse documente despre administrarea moşiei Plopii Vechi din Râmnicu Sărat, prizonierii români din primul război mondial şi fotografii din oraşul Râmnicu Sărat, corespondenţă de familie.

588. ZAMFIRESCU Alexandru
●Anii extremi: 1914-1948, 32 u.a., inventar nr. 1922, limbile: română, italiană şi franceză. Documentele ordonate în fondul personal Alexandru Zamfirescu: corespondenţă de familie, fotografii, schiţe şi planuri ale proprietăţilor, se referă la administrarea moşiei Dragosloveni, judeţul Vrancea şi pădurii „Căpăţâna”, judeţul Râmnicu-Sărat, la aplicarea Reformei agrare din 1945 şi la pagube de război.

256

Arhive personale şi familiale ► Direcţia Judeţeană Caraş-Severin a Arhivelor Naţionale Caransebeş, Str. Bistrei, nr.2; tel.: 055/512981

589. CATANĂ George (1865-1944) ●Anii extemi: 1876-1944, 16 u.a., inventar nr. 216. Colecţia George Catană este constituită din manuscrise ale povestirilor şi poveştilor publicate de folcloristul şi învăţătorul George Catană în timpul vieţii, în volumele În ceasuri de odihnă, Amintiri şi povestiri şi Poveştile Banatului, ale scenetelor şi poeziilor populare, ale unor studii etnografice, religioase şi istorice, precum şi din însemnări despre bisericile din Brebu şi Cornuţel, din Banat. Bibliografie: Constantin Brătescu, Istorie şi cultură în Arhivele CaraşSeverinului, Îndrumător, Bucureşti, 1997, p. 165-167. 590. CORNEAN Nicolae ●Anii extemi: 1939, 1 u.a., inventar nr. 119. Singura unitate arhivistică a colecţiei este reprezentată de monografia Eparhiei Caransebeş (manuscris). 591. DRAGALINA (1860-1916) ●Anii extemi: 1844-1954, 61 u.a., inventar nr. 118. În fondul familial Dragalina au fost ordonate documente aparţinând membrilor familiei generalului Ion Dragalina: Alexandru, tatăl generalului, funcţionar, Alexandru, fratele generalului şi Corneliu Dragalina, fiul generalului, ataşat militar la Budapesta. Generalul Ion Dragalina (1860-1916), unul dintre cei mai renumiţi ofiţeri ai armatei române din primul război mondial, s-a născut la Caransebeş, părinţii săi fiind originari din localitatea Borlova, sat aşezat pe malul râului Sebeş. O mare parte dintre documentele incluse în fond se referă la viaţa şi activitatea generalului Ion Dragalina, cel care a condus operaţiunile militare din zona Timiş-Cerna şi a organizat rezistenţa armată în Valea Jiului, în anul 1916. Acestea sunt certificate şcolare, aprecieri de serviciu, decrete regale pentru acordarea de ordine şi avansarea în grade militare, ordine de operaţiuni ale Armatei I, Divizia I din zona Turnu Severin, buletine de informaţii de pe front (din anul 1916) şi manuscrise

Caraş-Severin

257

ale unor lucrări cu caracter militar redactate în anii 1914-1915. De asemenea, se regăsesc în acest fond memoriile căpitanului Alexandru Gărdescu, în legătură cu operaţiunile militare desfăşurate în Oltenia şi fotografii reprezentând pe generalul Ion Dragalina, pe Elena soţia acestuia şi alţi membri ai familiei. Bibliografie: Constantin Brătescu, Istorie şi cultură în Arhivele CaraşSeverinului, Îndrumător, Bucureşti, 1997, p. 156-159. 592. JUMANCA Pavel (1886-1975) ●Anii extemi: 1856-1965, 11 u.a., inventar nr. 521. Învăţătorul Pavel Jumanca a transmis urmaşilor un mare număr de caiete cu memorii ce acoperă tinereţea acestuia, perioadele de elev şi cadru didactic („Învăţător de şcoală românescă în vremea stăpânirii ungureşti”), ce descriu luptele de la Mărăşeşti şi refugiul, precum şi destrămarea Imperiului Ţarist. În caietul VI, intitulat „În România Mare” sunt prezentate evenimentele din Caransebeş din noiembrie-decembrie 1918, ocupaţia sârbă şi franceză, intrarea armatei române în oraş în anul 1919. Bibliografie: Constantin Brătescu, Istorie şi cultură în Arhivele CaraşSeverinului, Îndrumător, Bucureşti, 1997, p.168-169. 593. NEMEŞ Vasile ●Anii extemi:1792-1937, 40 u.a., inventar nr. 415. Învăţătorul Vasile Nemeş, iubitor de istorie românească a adunat în colecţia sa documente referitoare la viaţa şi rolul localităţilor din Valea Almăjului, Rudăria, Bănia şi Bozovici. Printre ele semnalăm o listă cu numele elevilor ce urmau să fie şterşi din evidenţele şcolii româneşti din Rudăria şi cu cei recrutaţi pentru şcoala germană (1885), însemnări zilnice din anii 1857-1895 ale învăţătorului Craia din Rudăria, o foaie volantă cuprinzând poezia „Revedere frăţească” de Doamna Smara, dedicată ardelenilor şi bănăţenilor care au participat la jubileul din 1906. De asemenea, dintre documentele colecţiei mai enumerăm jurnalul de front şi memoriile lui Alimpiu Radulea (pentru anii 19151917), învăţător la şcoala din Ritişor (azi în Iugoslavia) şi la cea din Rudăria, cântece ostăşeşti culese de la militarii români din armata austroungară în timpul primului război mondial, conscripţia satului Rudăria din anii 1855-1897 (azi Eftimie Murgu), o stampă şi un tabel cu locuitorii

258

Arhive personale şi familiale

acestei localităţi căzuţi în primul război mondial, precum şi partituri muzicale dedicate lui Eftimie Murgu, compuse de Ioan Vida. 594. NOVACOVICI Romulus ●Anii extemi: 1881-1927, 7 u.a., inventar nr. 426. Cele şapte unităţi arhivistice ordonate în colecţie cuprind documente referitoare la viaţa învăţătorului Emilian Novacovici din Răcăjdia, judeţul Caraş, la activitatea depusă de acesta pentru organizarea vieţii politice a românilor din cercul Răcăjdia şi educaţia elevilor. La acestea se adaugă şi apeluri ale Partidului Naţional Român, manifeste ale tinerimii academice române din Transilvania şi Banat adresate memorandiştilor arestaţi, scrisori primite de Emilian Novacovici de la redacţia ziarului „Poporul Român” din Budapesta şi trimise de acesta din Lagărul de internaţi politici de la Kabold, Ungaria, soţiei sale, Carolina, scrisori de familie şi decupaje din ziarele vremii. Bibliografie: Constantin Brătescu, Istorie şi cultură în Arhivele CaraşSeverinului, Îndrumător, Bucureşti, 1997, p.160-164. Idem, Fondul personal „Romulus Novacovici”, în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1985, p. 408-412. 595. POIENARIU Goian Aurel ●Anii extemi: 1910-1957, 4 u.a., inventar nr. 264. Colecţia este constituită din manuscrisele unor poezii ale lui Aurel Goian Poienariu, câteva numere din publicaţia editată de acesta „Solia Graniţei”, autobiografia şi o fotografie a poetului. 596. VELOVAN Ştefan – BIJU Mircea Traian 1 ●Anii extemi: 1859-1948, 81 u.a., inventar nr. 988, limbile: română, germană, maghiară şi franceză. Documentele fondul au fost create de Eftimie şi Elisabeta Biju din Caransebeş, membrii unei bogate şi respectate familii din oraş şi de către Ştefan Velovan, mare pedagog al şcolii româneşti, căsătorit cu Ana, fiica celor doi învăţători. Arhivele Naţionale din Caraş-Severin conservă mai multe documente provenind de la membrii acestei familii, cum ar fi: arborele

1

Denumirea fondului a fost stabilită de Biju Mircea Traian.

Caraş-Severin

259

genealogic al familiei Biju, acte de stare civilă, certificate şcolare şi fotografii. Menţionăm existenţa unor scrisori aparţinând lui Mihai Biju, fiul lui Eftimie şi al Elisabetei Biju, referioare la tipărirea unor hărţi ale Banatului şi a inventarului bibliotecii acestuia, precum şi a unor documente provenind de la fratele acestuia, Alexandru, inginer, despre trecerea în România, renunţarea la cetăţenia maghiară şi activitatea desfăşurată în cadrul Epitropiei Aşezămintelor Brâncoveneşti. Reţin atenţia şi fotografiile pictoriţei Alexandrina Biju şi un imn al Liceului „Radu Greceanu” din Slatina, compus de profesorul Traian Biju. Pentru Ştefan Velovan se păstreză documente privitoare la numirea ca profesor la şcoli de învăţători din Bucureşti, Câmpulung Muscel şi Craiova şi la participarea sa la redactarea Enciclopediei Române publicată de ASTRA de la Sibiu. ◊ Vezi şi: D.A.N.I.C. Bibliografie: Constantin Brătescu, Ştefan Velovan. Pedagog şi filozof român (1852-1932), Editura Ionescu, Caransebeş, 2000, 134 p. 597. VINTILĂ Petru (n. 1922) ●Anii extemi: 1874-1982, 68 u.a., inventar nr. 382. Fondul arhivistic al scriitorului Petru Vintilă cuprinde documente personale şi de familie, rezultate din activitatea ziaristică, corespondenţă cu Camil Baltazar, Radu Cârneci, Aurel Cosma, Nichifor Mihuţa, Mircea Şerbănescu, Dragoş Vicol, precum şi Uniunea Scriitorilor şi diverse edituri. Au fost incluse în fond manuscrisele ştiinţifice şi literare ale lui Petru Vintilă, între care menţionăm lucrările Cum era Eminescu, Culegere de documente, mărturii şi evocări, Dicţionarul de geografie literară, Romanul cronologic Eminescu, romanul Horea, studiul Veteranul doctor Isac, privitor la unul dintre medicii lui Eminescu, precum şi manuscrise aparţinând altor scriitori ca Fănuş Neagu şi Aurel Cosma. Au fost ordonate în fond şi lucrări artistice ale lui Petru Vintilă schiţe, desene, fotografii şi vederi. Dintre fotografii, semnalăm pe aceea care reprezintă intrarea armatei române în Oraviţa la 3 august 1919.

260

Arhive personale şi familiale ► Direcţia Judeţeană Călăraşi a Arhivelor Naţionale Călăraşi, Str. Pompierilor, nr. 1; tel.: 042/316118

598. BELCIN Stan Lazăr (1902-1982) • Anii extremi: 1902-1982, 94 u.a., inventar nr. 207. Lazăr Stan Belcin, licenţiat în litere şi filosofie, s-a născut în localitatea Griviţa, judeţul Ialomiţa, a fost magistrat la Miercurea Ciuc, apoi avocat şi profesor la Călăraşi, primar al oraşului în anul 1938 şi ajutor de primar până în 1940. S-a remarcat prin activitatea depusă la Liga Culturală – secţia Ialomiţa, ca director al Ateneului Popular Ialomiţa din Călăraşi, preşedinte al societăţii sportive „Freamătul ”, ca membru al „Fundaţiilor Regale” – subdirecţia Călăraşi şi ca publicist la gazetele „Acţiunea”, „Viaţa Bărăganului”, „Gazeta Ialomiţenilor” etc. Între documentele incluse în fond semnalăm un jurnal de război, în două volume (1942-1944), articole despre personalităţile ce au vizitat oraşul: Iancu Brezeanu, Nicolae Iorga, Cezar Petrescu, Bibliografia istorică şi literară a Bărăganului, primită de la profesorul Nicolae Scăunaş, statutului Universităţii Populare „Ialomiţa” - Călăraşi, din anul 1927, corespondenţa primită de la scriitorul George Acsinteanu, arheologul Vladimir Dumitrescu, Ştefania Petrescu, soţia lui Cezar Petrescu, Liviu Rebreanu, poeţii Octav Sangeţiu şi Teodor Scarlat, istoricul I. D. Ştefănescu, baritonul Mihail Vulpescu şi Constantin C. Giurescu, textele unor conferinţe, impresii de călătorie şi amintiri. 599. CULICĂ Vasile Florian (1916-1980) • Anii extremi: 1935-1980, 15 u.a., inventar nr. 173, limbile: română, franceză şi engleză. Juristul şi literatul Vasile Florian Culică s-a născut la Călăraşi într-o familie de marinari. A urmat liceul la Odorhei şi studiile superioare la Bucureşti, a fost procuror, judecător şi preşedinte al Tribunalului judeţului Ialomiţa şi autor a trei volume de versuri, fiind şi un pasionat arheolog şi numismat. În arhiva lui Vasile Florian Culică regăsim acte de studii, manuscrise ale poeziilor şi lucrărilor ştiinţifice, articole publicate, programe şi afişe ale unor sesiuni de comunicări ştiinţifice, un jurnal al unei expediţii arheologice întreprinsă pe Dunăre în anul 1963. Bibliografie: Doina Hagea, Fondul personal Vasile Culică, în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1994, p. 399-402.

Arhive personale şi familiale

261

► Direcţia Judeţeană Constanţa a Arhivelor Naţionale Constanţa, Str. Ştefan cel Mare, nr.121; tel.: 041/665463

• Anii extremi: 1857; 1870-1974, 52 u.a., inventar nr. 303, limbile: română, franceză, greacă, rusă şi poloneză. Familia Mastero s-a stabilit la Constanţa după anul 1878, venind din oraşul Ismail, unii dintre membrii familiei au ocupat funcţii publice în cadrul primăriei Constanţa. De la Nicolae Mastero s-au păstrat contracte de arendare şi de vânzare, hotărâri judecătoreşti, poliţe, privind proprietăţile din judeţul Constanţa şi participarea la societăţi pe acţiuni şi bănci, corespondenţă purtată cu I. Dunka, colonelul Nicolae Kiriţescu, Vasile G. Morţun şi Iuliu Roşca, relativă la afaceri, probleme de politică şi alegeri locale, precum şi la colonizarea în Dobrogea. Pentru soţia acestuia, Angela Mastero Priapopulus, învăţătoare din Grecia, menţionăm unele documente ce reflectă situaţia proprietăţilor, evenimentele din viaţa familiei regale a României în anul 1926, moartea regentului Nicolae Buzdugan în 1929, relaţiile cu Ioan Gigurtu, pagubele produse de rechiziţionarea unor clădiri pentru trupele germane şi apoi sovietice şi scrisori primite de la cel de al doilea soţ, Paul Adamis, consul al Greciei la Constanţa şi membrii familiei. S-au păstrat documente personale şi scrisori provenind de la Alexandru Mastero, fiul lui Nicolae şi al Angelei Mastero, de la Maria Luiza Mastero, soţia lui Alexandru Mastero şi de la Nicoleta Mastero Cantacuzino, fiica lui Alexandru şi a Mariei Luiza Mastero. De asemenea, au fost clasate şi documente aparţinând lui Anatol Magrin, agent consular al Franţei la Constanţa, funcţionar consular la Galaţi, Poznan şi San Francisco, soţiei acestuia, Rosa (Hesse) Magrin şi fiul lor, Marţial Magrin, consul al Franţei la Constanţa, referitoare la proprietăţile acestora din Bucureşti. Fotografiile reprezentând membri ai familiei Mastero şi cărţile poştale au fost ordonate la Colecţia Fotografii a Direcţiei Judeţene Constanţa a Arhivelor Naţionale.

600. MASTERO

262

Constanţa

• Anii extremi: 1906-1985, 61 u.a., inventar nr. 432. Gheorghe Popescu (1878-?) a fost învăţător şi director de şcoală, primar al Constanţei între anii 1929-1933 şi membru fondator al Partidului Naţional Ţărănesc. Soţia acestuia, Paulina a fost profesoară şi directoare a Şcolii normale de fete din Constanţa. În fond au fost incluse brevete de acordare a unor medalii şi ordine lui Gheorghe Popescu, un memoriu relativ la retragerea abuzivă a pensiei (1960), referinţe prin care se afirmă că Gheorghe Popescu a cunoscut şi a tolerat activitatea comunistă în cadrul Partidului Naţional Ţărănesc; proces-verbal de predare a apartamentului lui Gheorghe Popescu către maiorul sovietic Tiganov. De asemenea, menţionăm şi unele documente privind activitatea didactică a Paulinei Popescu; procese-verbale de inspecţie, caiete cu poezii şi fotografii. • Anii extremi: 1838-1973, 51 u.a., inventar nr. 428. Fondul este constituit din documente aparţinând unor membrii ai familiei, printre acestea menţionăm: diplome de licenţă în farmacie şi drept, eliberate de Universitatea din Bucureşti şi din Liège, un afiş electoral al Partidului Conservator Democrat din anul 1910, brevete de acordare a unor medalii lui Constanţiu Rădulescu, participant la luptele din primul război mondial, publicaţii şi fotografii de familie. De asemenea, au fost incluse în fond reţete eliberate de chirurgul Alexandru Gafencu şi o serie de documente referitoare la cumpărarea de către Costache Movilă a unor proprietăţi în Bucureşti, judeţele Dâmboviţa şi Prahova.
603. STANCIU I. Ovidiu
● Anii extremi: 1877-1943, 91 u.a., inventar nr. 387. Ovidiu I. Stanciu s-a născut la Ostrov, a fost cercetaş în primul război mondial, a absolvit Şcoala de Război în 1934 şi a participat la luptele din al doilea război mondial, cu gradul de colonel. În fond se regăsesc documente create de învăţătorul Ion Soltescu (Soltis, nume de origine basarabeană), născut în anul 1848, căsătorit cu Luiza Ghezzo din Italia, venită la Giurgiu, (din căsătoria acestora s-a născut o fiică, Virginia, mama lui Ovidiu I. Stanciu); de Virginia Soltescu, căsătorită cu Ivanciu Iordan Stanciu şi de Ion Cotovu, învăţător

601. POPESCU Gheorghe şi Paulina

602. RĂDULESCU A. Constanţiu şi Smaranda

Arhive personale şi familiale

263

la Şcoala primară nr. 1 din Ismail, al doilea soţ al Anastasiei Soltescu, bunica lui Ovidiu I. Soltescu. De asemenea, au fost ordonate documente aparţinând lui Ivanciu Iordan Stanciu şi ale fiului său, Ovidiu I. Stanciu, precum şi numeroase fotografii cu membrii familiei, unii dintre ei, prizonieri în primul război mondial.

264

Arhive personale şi familiale Direcţia Judeţeană Covasna a Arhivelor Naţionale Sf. Gheorghe, Str. P-ţa Libertăţii, nr.7; tel.: 067/311090/233

604. ABOD, din Dalnic • Anii extremi: 1689-1800, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. Arhiva familiei Abod din Dalnic, scaunul Trei Scaune, conţine contracte de vânzare, de zălogire şi de împărţire a averii acestei familii. 605. ADAMOS Francisc şi CACSO Dominic • Anii extremi: 1654-1915, 10 u.a., inventar nr. 96, limba maghiară. Între documentele colecţiei personale regăsim conscripţii ale posesiunilor din Aluniş şi Măgheruş, <scaunul Trei Scaune>, o diplomă de înnobilare de la Gabriel Bethlen, sentinţe judecătoreşti, acte ale familiilor Galfi din Măgheruş, Nagy, Szabadi şi Tokes din <scaunul Trei Scaune>. 606. ANDRAD şi BEDER, din Brateş • Anii extremi: 1635-1848, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. O confirmare de posesie de la principele Gheorghe Rakoczi I, contracte de împărţire a averii, schimb de terenuri pentru familiile Andrad şi Beder din Brateş, scaunul Trei Scaune, au fost adunate în arhiva familiei. 607. ANTAL, din Moacşa • Anii extremi: 1812-1843, 1 u.a., inventar nr. 74, limba

latină.

Certificate şcolare de absolvire a Colegiului reformat din Odorheiu Secuiesc, aparţinând lui Sigismund Antal din Moacşa, scaunul Trei Scaune, se află în această unitate arhivistică. 608. APÁTI, din Vurpăr • Anii extremi: 1797-1801, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Contracte de împrumuturi şi audieri de martori pentru familia Apáti din Vurpăr, <judeţul Sibiu>, sunt incluse în arhiva familiei.

Covasna

265

609. APOR, din Turia de Jos • Anii extremi: 1325-1895; 1918 u.a., inventar nr. 2, limbile: maghiară, latină şi germană. Familia Apor este una dintre importantele familii nobiliare ale Transilvaniei ce a deţinut numeroase posesiuni şi curţi nobiliare. Unii dintre membrii acestei familii, originară din Turia de Jos, scaunul Trei Scaune, au îndeplinit funcţii în administraţia şi justiţia transilvană. Astfel, amintim pe contele Ştefan Apor, prefect al comitatului Turda în anul 1696 şi comisar superior militar în 1703, pe baronul Peter Apor, doctor în filosofie în 1696, prefect al comitatului Târnava în anul 1699, pe Iosif Apor, administrator al arhivelor conventului Cluj-Mănăştur în anul 1793, pe Apor Lazăr care era la 1823 jude regal al comitatului Alba de Sus şi pe Carol Apor ce era în 1861 magistrat la Tabla regească din Târgu Mureş. Mulţi membri ai familiei au fost între anii 1578-1849 consilieri de curte. Fondul familial Apor este ordonat pe serii de documente: A. acte, B. posesiuni, în ordine alfabetică, C. conscripţii urbariale, D. procese succesorale, E. socoteli privind veniturile de pe posesiuni, F. date privind istoricul familiei Apor, G. acte financiare, H. istorie, I. cultură 1 , L. date privind arhiva familiei Apor, M. manuscrise, N. corespondenţă particulară. Arhiva familiei Apor este un adevărat manual de istorie a Transilvaniei, aici şi-au găsit locul diplome regale, imperiale, voievodale şi princiare emise de: Carol Robert şi Ioan Zapolya, Petru Rareş, Ferdinand I de Habsburg, voievozii Emeric Balassa şi Ştefan Mailat, Ioan Sigismund, Cristofor Bathory, Sigismund Bathory, Mihai Viteazul, Sigismund Rakoczi, Gabriel Bathory, Gabriel Bethlen, Gh. Rakoczi I şi II, Acaţiu Barcsai, Ioan Kemény, Mihail Apafi I. Documentele incluse în fond cuprind informaţii despre posesiunile, curţile nobiliare şi castelele familiei Apor (castelul din Sânzieni, curtea nobiliară de la Plăieşii de Sus, cetatea Balvanyos, castelul din Caşinul Mic), rolul unora dintre membrii ei în administraţia, justiţia şi armata Transilvaniei, numeroasele procese de împărţire a averii familiei, intrări în posesie asupra moşiilor şi iobagilor, împrumuturi acordate, datorii în sume de bani, litigiile avute cu moldovenii pentru Muntele Mic, precum şi despre castelul din Caşinul Mic. Menţionăm şi documentele referitoare la răscoala seimenilor, la Andrei, Mihai şi Francisc Apor, prizonieri la tătari în Crimeea în anul 1663, la răscumpărarea lui Andrei cu suma de 200 florini, la scrisoarea
1

Pentru grupele J. şi K. nu există documente.

266

Arhive personale şi familiale

lui Constantin Cantacuzino prin care îl informa pe Samuel Kálnoky despre mişcările trupelor otomane la sud de Dunăre în anul 1685, la papa Inocenţiu al IX-lea, care a aprobat ţinerea de procesiuni religioase la curtea lui Ştefan Apor, drept recunoaştere a jertfei lui Lazăr Apor căzut în campania din 1683-1684, la papa Inocenţiu XII care a dat lui Ştefan Apor binecuvântarea apostolică (1698), la răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan, precum şi la acţiunile lui Carol Apor pentru alipirea Partiumului la Ungaria în 1861, dietele Transilvaniei, activitatea Tablei regale din Târgu Mureş. A fost inclusă în fond şi corespondenţa lui Lájos Kossuth şi Lazăr Apor din anul 1848. Multe dintre documente fac referire la situaţia familiei Kálnoky, iar altele la familiile Apafi, Bodor, Boer, Beldy, Bethlen, Bornemisza, Balint, Csaki, Gyulay, Haller, Kornis, Macskási, Petki, Románi, Simony, Szekely, Teleki, Tőkőli, Thoroczkay, Toldalaghy şi Wesselenyi. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Cluj. 610. APOR, din Zălan • Anii extremi: 1692-1882, 4 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. În arhiva familiei Apor din Zălan, scaunul Trei Scaune, au fost incluse contracte de zălogire, de împărţire de posesiuni între membrii familiei şi corespondenţă particulară aparţinând lui Iosif Apor. 611. BABOS, din Beşeneu • Anii extremi: 1816, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Contracte de zălogire, de schimb şi conscripţii de bunuri se regăsesc în arhiva familiei Babos din Beşeneu, scaunul Trei Scaune. 612. BACZONI, din Dobolii de Jos şi KISS, din Sânzieni • Anii extremi: 1659-1822, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Unitatea arhivistică este constituită din documente referitoare la împărţirea averii din localităţile Dobolii de Jos şi Sâncrai, aparţinând membrilor familiilor Baczoni din Dobolii de Jos şi Kiss din Sânzieni, scaunul Trei Scaune. 613. BAKTSI, din Albiş • Anii extremi: 1826-1874, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. Contracte de împărţire, de schimb şi de zălogire a averii familiei

Covasna

267

Baktsi din Albiş, scaunul Trei Scaune, sunt reunite în această arhivă. 614. BALÓ, din Batani Mari • Anii extremi: 1745-1917, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Arhiva familiei Baló din Batani Mari, judeţul Covasna, cuprinde contracte de schimb de posesiuni, de zălogire şi vânzare-cumpărare, o scrisoare a prizonierului Vilmos Baló, trimisă din Siberia în anul 1917. 615. BALOG, din Fotos • Anii extremi: 1734-1862, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Pentru familia Balog din Fotos, scaunul Trei Scaune, s-au păstrat contracte de vânzare-cumpărare şi de schimb a unor posesiuni. 616. BÁNDI şi BENEDEK, din Biborţeni • Anii extremi: 1661-1867, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Scrisori testimoniale, contracte de schimb şi de înţelegere asupra succesiunii între fraţii Benedek se regăsesc în arhiva familiilor Bándi şi Benedek din Biborţeni. 617. BÁNYAI, din Odorheiu Secuiesc • Anii extremi: 1853-1854, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi franceză. Scrisori ale lui Bányai Anton din Odorheiu Secuiesc, aflat în închisoarea din Alba Iulia, sunt incluse în arhiva familiei. 618. BARABÁS, din Lisnău • Anii extremi: 1652-1816, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. Regăsim în această arhivă contracte de înţelegere, scrisori de zestre, audieri de martori ale familiei Barabás din Lisnău, scaunul Trei Scaune. 619. BARABÁS Samuil (?-1880), din Popăuţi • Anii extremi: 1447-1939, 34 u.a., inventar nr. 87, limbile: maghiară, latină şi germană. Colecţia conţine documente în legătură cu pensionarea lui Barabás Samuil, dascăl reformat din Popăuţi, posesiunile familiei şi corespondenţă personală cu membrii familiilor Apor şi Bogáts, fişe de documente emise în anii 1303-1789, referitoare la istoria secuilor, copii

268

Arhive personale şi familiale

de documente provenind de la Iancu de Hunedoara, fragmente din cronica lui Simon de Geza, Anonymus şi Cronica pictată de la Viena. Mai sunt păstrate în această colecţie şi conscrieri ale posesiunilor familiilor Bede din Boroşneu Mare şi Pál din Brateş, scaunul Trei Scaune, privilegii emise de regina Isabela, Sigismund Bathory, Gheorghe Rakoczi I, modele de monede de 5, 10, 50, 100 şi 1000 de guldeni. 620. BARTHA, din Boroşneu Mare • Anii extremi: 1820-1877, 2 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Contracte de împărţire de posesiuni, privilegiile secuilor, extrase din procesele-verbale ale adunărilor scaunului Trei Scaune au fost incluse în arhiva familiei Bartha din Boroşneu Mare, scaunul Trei Scaune. 621. BARTHA, din Dalnic • Anii extremi: 1512-1842, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. În arhiva familiei Bartha, din Dalnic, scaunul Trei Scaune, au fost ordonate testamente şi contracte de împărţire a averii familiei şi note genealogice privind înrudirea cu familia Bartha din Boroşneu Mare. 622. BARTOK, din Mărtineni • Anii extremi: 1626-1830, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Genealogia familiei Bartok din Mărtineni, scaunul Trei Scaune, şi contracte de împărţire a averii între membrii familiei sunt cuprinse în arhivă. 623. BEDO, din Calnic • Anii extremi: 1689-1816, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Pentru familia Bedo din Calnic, scaunul Trei Scaune, au fost ordonate în arhivă contracte de zălogire, de schimb de posesiuni şi audieri de martori . 624. BEDO, din Ilieni • Anii extremi: 1827-1828, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Certificate de calfă emise de breasla croitorilor din Aiud pentru Bedo Mihai din Ilieni, scaunul Trei Scaune, au fost ordonate în arhiva familiei.

Covasna

269

625. BEKE, din Cernatul de Sus • Anii extremi: 1651-1761, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Pentru familia Beke din Cernatul de Sus, scaunul Trei Scaune, se păstrează contracte de schimb, de vânzare şi împărţire de posesiuni. 626. BEKE, din Cernatul de Jos • Anii extremi: 1635-1901, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. În această arhivă se conservă conscripţia nobililor din scaunul Trei Scaune pentru anul 1635, un extras din această conscripţie privind bunurile familiei Beke din Cernatul de Jos, testamente şi contracte de împărţire a averii între fraţi. 627. BÉLDI, din Ozun • Anii extremi: 1655, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Documentele procesului familiei Béldi din Ozun pentru pădurea din Prejmer se află în această arhivă. 628. BENE, din Pava • Anii extremi: 1782-1846, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Contracte de împărţire a averii şi de înţelegere, scrisori testimoniale ale familiei Bene din Pava, scaunul Trei Scaune, au fost ordonate în arhivă. 629. BENEDEK, din Batani Mici • Anii extremi: 1800-1915, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Scrisori testimoniale, cărţi poştale trimise de prizonieri şi corespondenţa familiei Benedek din Batani Mici, <judeţul Covasna>, se regăsesc în arhiva acestei familii. 630. BENEDEK, din Tălişoara • Anii extremi: 1729-1881, 6 u.a., inventar nr. 70, limbile: maghiară şi latină. Arhiva familială cuprinde scrisori adresate preotului reformat Jozsef Benedek din Tălişoara, scaunul Trei Scaune, privind probleme personale, de familie, bisericeşti şi despre fabrica de sticlă din Zălan. Menţionăm şi existenţa unor scrisori din timpul Revoluţiei de la 1848 aparţinând lui Sandor, fiul lui Jozsef Benedek.

270

Arhive personale şi familiale

631. BENKÖ, din Turia de Jos • Anii extremi: 1784-1808, 2 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Cele două unităţi arhivistice conţin documente relative la activitatea desfăşurată de Dionisie Benkö, maior în timpul Revoluţiei de la 1848-1849 şi acte de dovedire a nobilităţii familiei Benkö din Turia de Jos, scaunul Trei Scaune. 632. BERNALD, din Cernatul de Jos • Anii extremi: 1585-1842, 8 u.a., inventar nr. 71, limba maghiară. Au fost incluse în această colecţie acte relative la membrii familiei Bernald din Cernatul de Jos, scaunul Trei Scaune, Francisc, Ioan, Gheorghe, Cristina şi alţii, contracte de vânzare-cumpărare, de schimb şi de zălogire a unor proprietăţi, documente despre familia Kálnoky şi un registru cu conscripţia moşiilor lui Maurer Ştefan din Ormeniş, comitatul Mureş. 633. BETHLEN conţi • Anii extremi: 1688-1831, 7 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. Cele şapte unităţi arhivistice conţin: conscripţia moşiilor din comitatul Alba de Sus ale contelui Emeric Bethlen, o diplomă de înnobilare pentru contele Peki Laurenţiu şi informaţii despre familiile Daniel din Vârghiş şi Révai. 634. BIÁLIS, din Ilieni • Anii extremi: 1693-1788, 2 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Conscripţia bunurilor familiei Biális aflate în localităţile Ilieni, Dobolii de Jos, Sâncrăieni şi Coşeni, scaunul Trei Scaune, se păstrează în arhiva familială. 635. BIRÓ • Anii extremi: 1833-1871, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Arhiva cuprinde certificate şcolare emise de Colegiul reformat din Aiud pentru Iosif Biró, precum şi acte de plată a pensiei.

Covasna

271

636. BIRÓ, din Zetea • Anii extremi: 1712-1854, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Pentru familia Biró din Zetea, scaunul Trei Scaune, au fost adunate contracte de zălogire, de vânzare-cumpărare, de schimb de posesiuni şi testamente. 637. BIRTALAN, din Baraolt • Anii extremi: 1694-1861, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Testamente, genealogia familiei, contracte de schimb a unor posesiuni şi de împărţire a averii între fraţii Birtalan din Baraolt se află în singura unitate de păstrare a arhivei. 638. BITAI, din Chilieni şi Purcăreni • Anii extremi: 1694-1888, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Documentele create de familia Bitai se referă la împărţirea averii între fraţi, activitatea învăţătorilor Gheorghe Bitai din <Chilieni>, a lui Alexandru Bitai din Purcăreni, scaunul Trei Scaune şi la plângerile locuitorilor din „cele şapte sate”. 639. BODOR, din Leţ • Anii extremi: 1508-1509, 1 u.a., inventar nr. 74. Un document emis de voievodul Petru de Szentgyorgy şi de Bozin, comitele secuilor în procesul Bodor, genealogia familiei Bodor din Leţ, scaunul Trei Scaune, au fost ordonate în arhivă. 640. BOGÁTS Dionisie, din Mădăraş • Anii extremi: 1607-1945, 7 u.a., inventar nr. 90, limbile: maghiară, latină şi germană. În colecţia personală a lui Bogáts Dionisie din localitatea Mădăraş, scaunul Ciuc, au fost adunate documente în legătură cu genealogia unor familii, primul guvern maghiar format la 1848, procese şi conscrieri ale posesiunilor familiilor Haller şi Apor, conscrieri de posesiuni din localităţile Ozun şi Dalnic, judeţul Covasna. Se mai regăsesc în colecţie o diplomă de la Sigismund Rakoczi, conscripţii ale parohiilor reformate, romano-catolice, neunite şi unitariene din scaunul Orbai din anul 1780 şi ale pădurilor, precum şi indexuri ale documentelor familiei Bogdan din Covasna, ramura

272

Arhive personale şi familiale

descendentă din localitatea Mărtineni. 641. BOGDAN, din Mărtineni • Anii extremi: 1573-1937, 38 u.a., inventar nr. 66, limba maghiară. În fondul familiei Bogdan din Mărtineni regăsim genealogii ale familiei originară din Covasna şi ale ramurilor Bogdan din comitatul Dobâca, localitatea Mikola, din comitatul Satu-Mare şi comitatul Maramureş, contracte de cumpărare şi împărţire a averii, testamente, audieri de martori şi corespondenţă relativă la nobilitatea familiei. Sunt ordonate în fond şi documente ale familiilor Rákosi din Cernatul de Sus, ramura din satul Mărtineni, Potsa din Hătuica, Tusa din Mărtineni, Hamar din Alungeni şi un istoric al familiei Bogdan, întocmit de Geza Bogdan în anul 1904. 642. BOGDÁN, din Sfântu Gheorghe • Anii extremi: 1803-1919, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. În arhivă au fost incluse acte şcolare aparţinând membrilor familiei Bogdán din Sfântu Gheorghe şi scrisori ale „băieţilor Zathureczky” din prizonierat, în primul război mondial (1914-1919). 643. BORA, din Simeria • Anii extremi: 1700-1721, 1 u.a., inventar nr. 74, limba Arhiva conţine acte de înnobilare ale familiei Bora din Simeria. 644. BUÇSI, din Brateş • Anii extremi: 1783-1846, 1 u.a., inventar nr. 74, limba

latină.

latină.

Singura unitate arhivistică conţine contracte de împărţire a averii, testamente şi date genealogice pentru familia Buçsi din Brateş, scaunul Trei Scaune. 645. BUDAI, din Turda • Anii extremi: 1777-1856, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi germană. În arhivă au fost incluse contracte de schimb, de vânzarecumpărare şi de împărţire a averii familiei Budai din Turda.

Covasna

273

646. CSÁKÁN, din Zăbala • Anii extremi: 1804-1902, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi germană. Contracte de schimb, de împărţire a averii şi de succesiune ale familiei Csákán din Zăbala, scaunul Trei Scaune, se regăsesc în arhiva acestei familii. 647. CSEH, din Catalina • Anii extremi: 1594-1910, 33 u.a., inventar nr. 62, limba maghiară. Fondul arhivistic Cseh conţine acte procesuale, împărţiri şi conscripţii de posesiuni, testamente, genealogia familiei, date despre familiile Demien din Dalnic, Demien şi Vajna din Catalina, un registru cu copiile documentelor familiei Cseh, originară din localitatea Catalina, scaunul Trei Scaune. Corespondenţa inclusă în fond se referă la Ignatie Cseh, vicejude regal al scaunului Kesdi şi comisar gubernial, precum şi la desfiinţarea robotei în anul 1848. 648. CSEH, din Cernatul de Jos • Anii extremi: 1660-1828, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. Audieri de martori în cauze judiciare ale familiei Cseh din Cernatul de Jos, scaunul Trei Scaune şi genealogia familiei Bornemisza au fost incluse în arhiva familiei. 649. CSIA, din Sântionlunca • Anii extremi: 1841-1884, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Scrisori aparţinând lui Csia din Sântionlunca, scaunul Trei Scaune, expediate din Braşov, Cluj şi Bologna, sunt cuprinse în arhivă. 650. CSISZER, din Etfalău • Anii extremi: 1575-1598, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. În arhiva familiei Csiszer din Etfalău, scaunul Trei Scaune, se regăseşte un testament şi o conscripţie a terenurilor din Etfalău şi Zoltan.

274

Arhive personale şi familiale

651. CSOMA, din Ghelinţa • Anii extremi: 1596-1882, 53 u.a., inventar nr. 469, limba maghiară. Documentele fondului se referă la posesiunile familiei Csoma din Ghelinţa, scaunul Trei Scaune, audieri de martori, cumpărarea unei păduri în localitate, zălogiri de terenuri, arendarea unei mori, proprietate a familiei şi la Iosif Csoma, notar al Transilvaniei în anul 1783. 652. CSUTAK Vilhelm, din Covasna • Anii extremi: 1610-1895, 5 u.a., inventar nr. 79, limbile: maghiară, latină şi germană. Arhiva familiei conţine acte de zălogire, contracte de vânzarecumpărare, învoieli, cauze procesuale, hotărâri judecătoreşti referitoare la bunuri şi posesiuni din Voineşti, ridicarea lui Karoly Csutak la rangul de ductor al scaunului Trei Scaune în anul 1895 şi conscripţii pentru localităţile Voineşti, Boroşneu Mare, Ghelinţa, Zagon şi Zăbala din scaunul Trei Scaune. De asemenea, au fost clasate şi documente de la Mihail Apafi I şi Gabriel Bathory privind localităţile Brâncoveneşti şi Ocna Sibiului, însemnări despre principele Francisc Rakoczi II, Revoluţia de la 1848 din Banat, familiile Apor şi Kemény. 653. DAMOKOS, din Cernatul de Jos • Anii extremi: 1470-1921, 38 u.a., inventar nr. 40, limbile: latină, maghiară. Fondul familial conţine acte de succesiune, schimb de posesiuni, procese de partaj, conscripţii urbariale, testamente, registre de procese, referitoare la familia Damokos din Cernatul de Jos, scaunul Trei Scaune. Menţionăm existenţa unei împuterniciri dată de principele Gabriel Bethlen lui Damokos Ştefan, ca sol la voievodul Radu Mihnea, a unor hotărâri ale obştii satului Cernatul de Jos şi a unor genealogii ale familiilor Damokos, Tompa, Bernád şi Kálnoky. 654. DÁNCS, din Pachia • Anii extremi: 1661-1851, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. Singura unitate arhivistică conţine contracte de schimb, de zălogire de posesiuni şi genealogii aparţinând familiei Dáncs din Pachia, scaunul Trei Scaune.

Covasna

275

655. DANIEL, baron, din Vârghiş • Anii extremi: 1589-1589, 1u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Arhiva cuprinde contracte de zălogire şi de împărţire a averii aflată în posesia lui Daniel, baron din Vârghiş, scaunul Trei Scaune. 656. DEÁK, din Pava • Anii extremi: 1815-1932, 2 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Cele două unităţi arhivistice cuprind contracte de zălogire, de vânzare-cumpărare a unor posesiuni şi un testament aparţinând familiei Deák din Pava, judeţul Covasna. 657. DOMBI, din Icafalău • Anii extremi: 1563-1816, 3 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. Actele unor procese de succesiune ale familiei Dombi din Icafalău, scaunul Trei Scaune, testamentele contelui Nicolae Bethlen şi contracte de împărţire a averii între urmaşii contesei Ileana Bethlen din comitatul Dobâca au fost incluse în arhiva familiei. 658. DONATH, din Surcea • Anii extremi: 1604-1856, 7 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. Se află în arhivă inventarul actelor familiei Donath, originară din Surcea, scaunul Trei Scaune, referitoare la moşteniri, vânzări, hotărnicii, schimburi şi conscripţii de posesiuni, precum şi un document de la Gabriel Bathory. 659. DOSA, din Ilieni • Anii extremi: 1815-1852, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. În arhivă se află contracte de zălogire şi împărţire a averii pentru familia Dosa din Ilieni, scaunul Trei Scaune. 660. ÉGETO şi BENKO, din Căpeni • Anii extremi: 1682-1872, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. Hotărâri judecătoreşti, contracte de împărţire a averii, audieri de martori şi scrisori testimoniare ale familiilor Égeto şi Benko din Căpeni,

276

Arhive personale şi familiale

scaunul Trei Scaune, au fost adunate în singura unitate arhivistică a arhivei. 661. ERESZTEVENY, din Eresteghin • Anii extremi: 1576-1854, 2 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. O diplomă de la Mihail Apafi I, acte privind Băile Tuşnad, testamente şi corespondenţa familiei Ereszteveny din Eresteghin, scaunul Trei Scaune, sunt clasate în arhiva familiei. 662. FADGYAS, din Reci • Anii extremi: 1628-1859, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi germană. În această mică arhivă regăsim un contract de înţelegere şi actele procesului de moştenire pentru familia Fadgyas din Reci, scaunul Trei Scaune. 663. FANTSALI, din Lupeni • Anii extremi: 1769-1848, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Contracte de vânzare-cumpărare de terenuri şi actele proceselor familiei Fantsali din Lupeni, scaunul Trei Scaune, au fost incluse în această arhivă. 664. FEKET-NAGY, din Găleşti • Anii extremi: 1636-1875, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. Conscripţia, acte de împărţire a bunurilor familiei Feket-Nagy din Găleşti, scaunul Mureş şi o listă a născuţilor din anii 1752-1836 se află în această arhivă. 665. FERENCZI Ioan • Anii extremi:1650-1867, 11 u.a., inventar nr. 99, limbile: maghiară, latină, şi germană. În cadrul colecţiei s-au păstrat scrisori de la Gabriel Bethlen şi Mihail Apafi I, actele unor procese de proprietate ale lui Ferenczi Ioan, preot reformat din Dalnic cu familia Cseh din Cernatul de Jos, scaunul Trei Scaune, liste cu regeste de documente ale familiei Ferenczi, acte de partaj al bunurilor familiei Veres din Albiş, zălogiri de terenuri la Dalnic, conscrieri ale posesiunilor familiei Farkas din Cernatul de Jos, scaunul Trei Scaune. De asemenea, pot fi studiate documente despre localităţile Aninoasa, Bita, Brateş, Cernatul de Jos, Dalnic, Leţ, Mărcuş, Târgu

Covasna

277

Secuiesc, Zagon din scaunul Trei Scaune şi amprente ale sigiliilor aparţinând unor biserici reformate din aceeaşi zonă. 666. FORRÖ, din Angheluş • Anii extremi: 1551-1769, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. Documente emise de Gabriel Bethlen şi Gheorghe Rakoczi I privind nobilitatea familiei Forrö din Angheluş, scaunul Trei Scaune, sunt incluse în arhivă. 667. FÜLÖP, din Târgu Secuiesc • Anii extremi: 1558-1834, 4 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi germană. În cele patru unităţi arhivistice au fost incluse conscripţia bunurilor familiei Fülöp din Târgu Secuiesc, contracte de împărţire a averii şi corespondenţă. 668. GABOR, din Breţcu • Anii extremi: 1843-1860, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi germană. Pentru familia Gabor din Breţcu, scaunul Trei Scaune, au fost incluse în arhivă contracte de arendare a dreptului de vânzare a băuturilor în această localitate. 669. GÁL, din Hilib • Anii extremi: 1824-1846, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. Actele procesului de succesiune al familiei Gál din Hilib, scaunul Trei Scaune, se păstrează în arhivă. 670. GAZDA, din Reci • Anii extremi: 1617-1847, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. O diplomă de la Gabriel Bethlen, sentinţe judecătoreşti, testamente şi contracte de împărţire a averii familiei Gazda din Reci, scaunul Trei Scaune, se regăsesc în această unitate arhivistică. 671. GEDÖ, din Orăşeni • Anii extremi: 1825-1863, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Contracte de înţelegere şi împărţire a averii familiei Gedö din

278

Arhive personale şi familiale

Orăşeni, scaunul Trei Scaune, au fost incluse în arhiva familiei. 672. GEREB, din Araci • Anii extremi: 1404-1917, 10 u.a., inventar nr. 67, limba maghiară. În fondul familiei Gereb, originară din localitatea Araci, scaunul Trei Scaune, se păstrează conscrieri ale averii familiei şi a iobagilor, schimburi şi arendări de terenuri, scrisori şi sentinţe judecătoreşti relative la Adam Gereb. 673. GIDAFALVI, din <Ghidfalău> • Anii extremi: 1656-1890, 41 u.a., inventar nr. 63, limba maghiară. Fondul familial Gidafalvi, <originară din Ghidfalău>, scaunul Trei Scaune, cuprinde conscripţii de posesiuni, împărţiri de averi, scrisori testimoniale, registrul actelor adunate de Ştefan Gidafalvi, lista terenurilor arabile şi a fâneţelor aparţinând familiei şi procese-verbale ale Societăţii balneare din Vâlcele (preşedinte al societăţii era în anul 1822 Ştefan Gidafalvi). 674. GÖDRI Alexandru • Anii extremi: 1602-1849, 3 u.a., inventar nr. 94, limbile: maghiară şi latină. În colecţia personală Gödri Alexandru au fost adunate sentinţe judecătoreşti în procesul dintre comunitatea din Dumbrăveni şi biserica evanghelică din localitatea Roandola, <astăzi judeţul Sibiu>, acte relative la situaţia bisericii unite din Bărcuţ, judeţul Braşov şi a celei neunite din Văleni, conscrieri de sesii iobăgeşti în scaunul Micloşoara, zălogiri de terenuri între preotul unit Popa Dumitru şi contele Toldi Samuel, acte de zălogire a curiei nobiliare din Alungeni, precum şi acte personale ale lui Sandor Gödri din Nădlac, comitatul Arad. 675. GÖDRI Francisc, din Ilieni • Anii extremi: 1513-1949, 37 u.a., inventar nr. 77, limbile: maghiară şi latină. Colecţia Gödri Francisc conţine documente aparţinând membrilor familiei Gödri, privind posesiunile din localităţile Ilieni şi Noşlac, unor familii din oraşul Covasna, din Reci, Mereni, Icafalău, Viişoara, Arcuş şi Saciova, judeţul Covasna, colecţii de ziare şi afişe privind moartea lui Lájos Kossuth, ordine guberniale tipărite, colecţia de publicaţii Erdely

Covasna

279

Hirlap din anul 1838, şase volume cu documente privind istoria oraşului Sfântu Gheorghe (1564-1874), precum şi date despre familiile Kemény din Brâncoveneşti, Sera din Ilieni, Boer şi Haller. De asemenea, au fost ordonate în colecţie documente de la domnul Vladislav III, principii şi voievozii Emeric Balassa, Ioan Zapolya, Ioan Sigismund, Cristofor Sigismund şi Gabriel Bathory, Mihail Apafi I, Gheorghe Rakoczi II, transcrieri de documente ale Capitlului de Alba Iulia, date genealogice despre familiile Gereb, Gödri, Mihaly de Arcuş, Apor din Turia de Jos şi Bánffy I din Catalina, judeţul Covasna. 676. GYÁRFÁS, din Leţ • Anii extremi: 1721-1900, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Au fost incluse în arhivă contracte de împărţire a averii familiei Gyárfás din Leţ, scaunul Trei Scaune şi un proces-verbal de constituire a societăţii pentru ridicarea unei statui în cinstea revoluţionarului Gabor Anton, în comuna Breţcu. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Braşov. 677. GYULAY • Anii extremi: 1514-1796, 9 u.a., inventar nr. 74, limbile: latină, maghiară şi germană. În arhiva Gyulay au fost inventariate documente emise de Ioan Zapolya, Ştefan Bathory, Ştefan Mailat, Gabriel Bethlen, Gheorghe Rakoczi I , Gheorghe Rakoczi II, domnul Moldovei, Alexandru Iliaş, Mihail Apafi I, Gheorghe Bánffy I, corespondenţa lui Ştefan Gyulay, vicecăpitan al cetăţii Făgăraş, conscripţia posesiunilor familiei Gyulay din Oradea, domiciliată în satul Moacşa şi acte despre familia Haller. 678. HAMAR, din Alungeni • Anii extremi: 1570-1861, 1418 u.a., inventar nr. 74, 593, limbile: maghiară şi latină. Fondul familiei Hamar din Alungeni cuprinde numeroase scrisori de adeverire, de înţelegere şi de zălogire a unor posesiuni, situate în Alungeni, scaunul Trei Scaune, aparţinând familiei Hamar, inventarul acestora, precum şi testamente, contracte de arendare, actele proceselor de succesiune între urmaşii familiei Hamar, ale proceselor avute cu comunităţile din Alungeni, Ruseni şi Icafalău, cu membrii ai familiilor Dombi, Kálnoky şi Mikó. Au fost incluse în fond şi acte emise de Cristofor Bathory, registre

280

Arhive personale şi familiale

cu inventarul posesiunilor din Alungeni, aparţinând familiei, documente relative la cercetarea cu preoţii români a unei pietre cu inscripţie, descoperită la Nemira în anul 1743, la familiile Apor, Csoma şi Ugron din Covasna, locuitorii secui din Covasna şi note genealogice pentru familiile Bogdan, Vajna şi Busa. 679. HAMAR, din Simeria • Anii extremi: 1675-1782, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Contracte de vânzare-cumpărare şi de schimb de posesiuni pentru familia Hamar din Simeria se regăsesc în această arhivă. 680. HENTER, din Sântion • Anii extremi: 1687-1829, 3 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. Regăsim în această arhivă un registru cu inventarul şi conscrierea posesiunilor şi iobagilor din scaunele Trei Scaune şi Mureş, acte ale procesului baronului Adam Henter din Sântion, pentru posesiuni în oraşul Târgu Mureş. 681. HEREPEI Ioan • Anii extremi: 1745-1912, 4 u.a., inventar nr. 80, limbile: maghiară, latină şi germană. În colecţie au fost clasate corespondenţă, testamente şi liste cu bunuri ale unor preoţi din Lupeni, Dealul, Sâncrai, Bisericani şi Hosasău, <scaunul Trei Scaune>, audieri de martori în legătură cu proprietăţile din Dobeni şi extrase de stare civilă de la bisericile reformate din scaunul Trei Scaune. 682. HODOR, din Tinoasa • Anii extremi: 1797-1840, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Contracte de vânzare-cumpărare a unor terenuri şi scrisori testimoniale aparţinând familiei Hodor din Tinoasa se regăsesc în arhivă. 683. HOZO, din Sânmartin • Anii extremi: 1669-1872, 3 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. În arhiva familiei sunt ordonate contracte de schimb, de împărţire a averii şi testamente ale familiei Hozo din Sânmartin, scaunul Trei Scaune.

Covasna

281

684. HUSZAR, din Aita Mare • Anii extremi: 1584-1969, 4 u.a., inventar nr. 474, limba maghiară. Fondul cuprinde documente aparţinând familiei Huszar din Aita Mare, judeţul Covasna şi genealogia familiei Tordai Erdody. 685. IMREH, din Etfalău • Anii extremi: 1833-1876, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară Arhiva cuprinde un registru cu adnotări aparţinând lui Imreh din Etfalău, scaunul Trei Scaune. 686. IMREH, din Etfalău şi Pava • Anii extremi: 1697-1864, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Arhiva cuprinde contracte de vânzare-cumpărare, de zălogire şi de împărţire a averii familiei Imreh din Etfalău şi Pava, scaunul Trei Scaune. 687. IMREH, din Fotos • Anii extremi: 1797-1870, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Unitatea arhivistică cuprinde testamente şi contracte de împărţire a averii familiei Imreh din Fotos, scaunul Trei Scaune. 688. INCZE, din Lisnău • Anii extremi: 1670-1843, 16 u.a., inventar nr. 68, limbile: maghiară şi latină. Regăsim în fondul familiei Incze o diplomă de înnobilare emisă de principele Mihail Apafi I, registre cu procesele şi actele familiilor Incze din Lisnău şi Vas din Ojdula, scaunul Trei Scaune, Ajtoni din comitatul Cluj, decrete aulice, ordine guberniale şi hotărâri ale Dietelor din secolele XVI-XIX (copii). ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Cluj; D.J.A.N. Bihor. 689. ISTOK, din Breţcu • Anii extremi: 1712-1814, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Arhiva conţine testamente, contracte de împărţire a averii, de zălogire şi de schimburi de terenuri referitoare la familia Istok din Breţcu, scaunul Trei Scaune.

282

Arhive personale şi familiale

690. JANKO, din Zagon • Anii extremi: 1691-1797, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. În arhiva familiei Janko au fost clasate plângeri ale locuitorilor din Zagon, scaunul Trei Scaune, pentru faptul că armata încartiruită la Întorsura Buzăului a ridicat o cantitate de fân, precum şi audieri de martori în procese ale familiei. 691. KÁLNOKY, din Valea Crişului • Anii extremi: 1525-1902, 37 u.a., inventar nr. 58, limba maghiară. În fondul familiei Kálnoky din Valea Crişului au fost ordonate contracte de zălogire, conscripţii, inventare ale bunurilor familiei, procese de succesiune, ordine şi instrucţiuni cu caracter militar, corespondenţa conţilor Samuilă Kálnoky şi Antal Kálnoky, Ferenc Kálnoky, jude regal al scaunului Ciuc, Ludovic Kálnoky, jude regal al comitatului Târnava, cu referire la răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan şi documente privind Revoluţia de la 1848-1849 din Transilvania. De asemenea, se află în fond şi corespondenţă aparţinând baronului Petru Apor, pentru anii 1706-1716. 692. KEREZTES, din Leţ • Anii extremi: 1621, 1 u.a., inventar nr. 74, limba latină. Unitatea arhivistică cuprinde un privilegiu de la Gabriel Bethlen pentru familia Kereztes din Leţ, scaunul Trei Scaune. 693. KIS, din Popăuţi • Anii extremi: 1594-1831, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Arhiva familiei Kis din Popăuţi, scaunul Trei Scaune, cuprinde contracte de zălogire, certificate şcolare, audieri de martori şi date despre construirea bisericii reformate din localitate. 694. KISPAL, din Sântionlunca şi Ozun • Anii extremi: 1637-1937, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Istoricul scaunului Trei Scaune (1555-1900) şi registrul alfabetic al arhivei familiei Kispal din Sântionlunca şi Ozun, scaunul Trei Scaune, sunt cuprinse în arhiva familiei.

Covasna

283

695. KISS Arpad • Anii extremi: 1555-1875, 152 u.a., inventar nr. 139, limbile: română, maghiară şi latină. În colecţia creată de Kiss Arpad sunt clasate documente emise de Ştefan Bathory, Maximilian II, Andrei Bathory, Moise Syekeli, Gabriel Bethlen, Sigismund Bathory, Ana Bornemisza, Francisc Rakoczi II, acte relative la mănăstirea Sâncrai, fondată la 1350, o listă a documentelor despre secui aflată în arhiva naţiunii săseşti din Sibiu pentru anii 1436-1698, „legile” vechi ale secuilor din anul 1555, „Articolelele” scaunului superior de judecată din Făgăraş pentru anii 1634-1690, Statutele oraşului Turda din anul 1666, o scrisoare a poetului maghiar Iosif Gvadányi din anul 1779, scrisori din anul 1785 referitoare la privilegiile oraşului Ilieni, distruse de tătari în 1658 şi o descriere în versuri a ocupării de către aceştia a cetăţii şi bisericii din localitate. Au mai fost incluse în colecţie cererea secuilor din 28 aprilie 1791 adresată Dietei Transilvaniei pentru repunerea secuilor în drepturile lor conform Diplomei Leopoldine, un afiş pentru alegeri de deputaţi în Dieta de la Pesta la 1848, o scrisoare din 29 noiembrie 1848 a preotului catolic Baltazar Antalfy din Luncani, către Florian Mikes, comandant român, prefect al Legiunii III, referitoare la protejarea curţii contelui Iosif Kemény, „aşa cum a dispus Avram Iancu”, memoriul cultului unitarian către curtea imperială din Viena privind accesul românilor din comitatul Turda la funcţii în comitat (după anul 1800), un indice alfabetic de persoane şi localităţi întocmit pentru colecţia de documente privind istoria Transilvaniei a contelui Iosif Kemény, un studiu asupra neamurilor şi familiilor secuieşti elaborat în 1839, o statistică a populaţiei unitariene din Transilvania pe comune şi sexe din 1852, o monografie a oraşului Târgu Mureş şi înscrisuri de dovedire a nobilităţii familiei Kiss. De asemenea, unele dintre documente fac referire la familiile Haller, Apor, Gyulay din Ormeniş, Miko şi Toldalaghy din Toldal, scaunul Trei Scaune. 696. KÖNCZEI, din Caratna • Anii extremi: 1580-1940, 27 u.a., inventar nr. 61, limba maghiară. Au fost inventariate în fond contracte de schimb, conscripţii de posesiuni, scrisori testimoniale aparţinând membrilor familiei Könczei din localitatea Caratna, precum şi acte aparţinând familiilor Babos, Kövér din satul Beşeneu, Barabás, Mattyus şi Folti din Sânzieni, judeţul Covasna.

284

Arhive personale şi familiale

697. KONSZA, din Sfântu Gheorghe • Anii extremi: 1885-1974, 12 u.a., inventar nr. 476, limba maghiară. În acest fond au fost incluse documente rezultate din viaţa şi activitatea lui Samuel Konsza, profesor în oraşul Sfântu Gheorghe, versuri în manuscris, acte personale, expuneri şi articole publicate, precum şi versuri ale poetului Mihálik Jozsef. 698. KÓNYA, din Boroşneu Mare • Anii extremi: 1848, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. O diplomă de avocat a lui Andrei Kónya din Boroşneu Mare, scaunul Trei Scaune, emisă de Tabla Regală din Târgu Mureş se află în singura unitate de păstrare a arhivei. 699. KOVÁCS, din Leţ • Anii extremi: 1730-1857, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. O conscripţie de bunuri, contracte de zălogire, de împărţire a averii şi testamente ale familiei Kovács din Leţ, scaunul Trei Scaune, se află în această arhivă. 700. KOVATS, din Doboşeni • Anii extremi: 1837-1844, 2 u.a., inventar nr. 470, limba maghiară. Cele două unităţi arhivistice ale fondului cuprind o dovadă a „nobililor secui din Forseni” asupra originii nobile a familiei de secui Kovats, o cerere de pensionare şi scutire de impozite pentru Ladislau Kovats din Doboşeni. 701. KOVATS, din Mărtineni • Anii extremi: 1598-1915, 9 u.a., inventar nr. 72, limbile: română şi maghiară. Se regăsesc în acest fond familial scrisori, sentinţe judecătoreşti, audieri de martori, contracte de împărţire a averii, genealogii, înscrisuri în limba română cu alfabet chirilic din anii 1714-1720, aparţinând membrilor familiei Kovats din Mărtineni, judeţul Covasna: Nicolae şi Martin, preoţi reformaţi, Ştefan, Mihai şi Samuilă.

Covasna

285

702. KÖVÉR, din Beşeneu • Anii extremi: 1736-1781, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Documentele cuprinse în arhivă se referă la biserica reformată din Beşeneu, scaunul Trei Scaune. 703. KÖVÉR, din Covasna • Anii extremi: 1701-1883, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. În arhiva familiei Kövér din Covasna s-au păstrat contracte de vânzare-cumpărare, de zălogire şi de împărţire a averii familiei. 704. KOZMA, din Lunga • Anii extremi: 1841-1856, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Regăsim în arhiva acestei familii contracte de înţelegere, de vânzare-cumpărare şi de zălogire a averii familiei Kozma din Lunga, scaunul Trei Scaune. 705. KUN, din Caratna • Anii extremi: 1607-1878, 5 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. Pentru familia Kun din Caratna, scaunul Trei Scaune, se păstrează date genealogice privind înrudirea cu familia Apor, documente emise de regele Ungariei Ladislau IV, de Gheorghe Rakoczi I şi Mihail Apafi I. 706. KUSANTAL, din Zagon • Anii extremi: 1848-1887, 7 u.a., inventar nr. 471, limba maghiară. Din viaţa şi activitatea lui Samuilă Kusantal, preot reformat în Zagon şi Reci, scaunul Trei Scaune, s-au păstrat certificate şcolare şi o sentinţă a Tribunalului din Târgu Secuiesc referitoare la moştenitorii acestuia. 707. LABONC, din Moacşa • Anii extremi: 1862-1887, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Regăsim în această unitate arhivistică documente relative la alegerea lui Labonc Moise ca primar al satului Moacşa, din scaunul Trei Scaune.

286

Arhive personale şi familiale

708. LÁZÁR, din Dalnic • Anii extremi: 1574-1854, 6 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. Arhiva familiei cuprinde o diplomă de înnobilare acordată de principele Transilvaniei, Gheorghe Rakoczi I, lui Lázár Ştefan şi fiilor săi Blaziu, Ioan şi Andrei din Dalnic, scaunul Trei Scaune, precum şi documente ale familiei Potsa şi tabele cu dările luate de trupele ruseşti în anii 1849-1854. 709. LOSONCZI, din Reci • Anii extremi: 1819-1838, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. În această arhivă sunt incluse contracte de zălogire încheiate de membrii familiei Losonczi din Reci, scaunul Trei Scaune. 710. MÁLNÁŞI, din Malnaş • Anii extremi: 1779, 1 u.a., inventar nr. 74, limba latină. Decizia de numire a lui Sigismund Málnáşi din Malnaş, scaunul Trei Scaune, în dezbaterea procesului unui preot reformat din Alba Iulia, se păstrează în această unitate arhivistică. 711. MÁRK, din Aninoasa • Anii extremi: 1591, 1 u.a., inventar nr. 74, limba latină. Unitatea arhivistică este constituită din diploma de înnobilare acordată de Sigismund Bathory familiei Márk din Aninoasa, scaunul Trei Scaune. 712. MÁRKUS Deák, din Sântion • Anii extremi: 1603-1932, 6 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi germană. Contracte de arendare, de împărţire a averii familiei, zălogiri de terenuri, precum şi acte emise de Márkus Deák Balthazár, primar al Covasnei (1846-1866), au fost ordonate în arhiva familiei. 713. MAURER, din Ormeniş • Anii extremi: 1780, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. Regăsim în această unitate arhivistică documente referitoare la bunurile nobilului Maurer din Ormeniş, aflate în localităţile Valea Mare, Petriceni şi Canta din comitatul Alba de Sus, din Poian, Valea Scurtă şi

Covasna Tinoasa, scaunul Trei Scaune.

287

714. MIKES, conţi, din Zăbala • Anii extremi: 1658-1804; 1944, 10 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. În arhiva familiei conţilor Mikes din Zăbala, judeţul Covasna, au fost incluse dispoziţii testamentare, corespondenţă particulară purtată cu contele Ştefan Apor, Samuilă Kalnoki, Ştefan Boer, cu referiri şi la zălogirea, în anul 1701, a unor bijuterii ale soţiei lui Mikes Ştefan, domnului Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, precum şi un inventar al arhivei familiei. 715. MIKO, conte, din Hăghig şi Bodoc • Anii extremi: 1439-1879, 6 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară, latină şi germană. Documente emise de Ştefan Bathory, Gabriel Bathory, Samuel de Bruckenthal, conscripţia bunurilor aflate în satele Olteni, Malnaş, Zălan, Araci, Vâlcele, Ariuşd şi Bodoc din scaunul Trei Scaune, corespondenţă cu familiile Banffy, Szekely şi Haller, conscripţia moşiilor contelui Miko Nicolae, precum şi acte despre „insurecţia“ Regimentului III de Husari din scaunul Trei Scaune, din 1809, se regăsesc în arhiva contelui Miko. 716. NAGY de BÁTORSZIV, din Coşeni • Anii extremi: 1789-1906, 5 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi germană. Genealogia familiei Nagy de Bátorsziv din Coşeni, scaunul Trei Scaune, contracte de împărţire a averii şi vânzare-cumpărare se află în această arhivă. 717. NAGY, din Sfântu Gheorghe • Anii extremi: 1624-1892, 10 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară, latină şi franceză. Arhiva familiei cuprinde acte relative la preoţii reformaţi Francisc şi Alexandru Nagy din Sfântu Gheorghe, un document emis de Ştefan Bethlen, cataloage de cărţi, „cuvinte de îndemn” rostite la 1456 de Iancu de Hunedoara, legile regilor unguri cu referire la secui, corespondenţa contelui Adam Teleki şi procese succesorale cu familia Andrad.

288

Arhive personale şi familiale

718. NAGY, din Târgu Secuiesc • Anii extremi: 1751-1843, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: latină şi maghiară. Contracte de zălogire, de vânzare-cumpărare şi date genealogice despre familia Nagy din Târgu Secuiesc au fost incluse în arhiva familială. 719. PÁLFFI, din Tălceşti • Anii extremi: 1758-1929, 5 u.a., inventar nr. 74, limbile: română, maghiară şi germană. Cele cinci unităţi arhivistice conţin o conscripţie urbarială a familiei Palffi din Tălceşti, judeţul Harghita, cu proprietăţi în Odorhei, Turda şi Dobâca, tabele cu bunuri ale familiei Bethlen din Josenii Bârgăului, judeţul Bistriţa-Năsăud, date despre familia Seethal din Micloşoara şi Sântionlunca, judeţul Covasna, conscripţia părţilor de moşie din Voivodeni, Filipişul Mare, Fărăgău, Sânmartinul de Câmpie, Onuca, Pogăceaua, judeţul Mureş, testamentul lui Ştefan Bocskay şi o scrisoare de la Ştefan Bathory. 720. PETKE, din Ilieni • Anii extremi: 1719-1897, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Regăsim în arhivă contracte de zălogire, de împărţire a averii şi testamente pentru familia Petke din Ilieni, scaunul Trei Scaune. 721. POTSA, din Hătuica • Anii extremi: 1520-1898, 35 u.a., inventar nr. 59, limba maghiară. În fondul familial Potsa din Hătuica, scaunul Trei Scaune, au fost clasate hotărâri judecătoreşti, testamente, scrisori de chezăşie, audieri de martori, corespondenţă aparţinând membrilor familiei, printre care Iosif Potsa, prefect al comitatului Trei Scaune (1897), precum şi diverse documente relative la familii din această zonă a României (Apor, Mihaly, Benko, Gidafalvi, Toldi şi Rapolti). 722. PÜNKÖSTI, din Ozun • Anii extremi: 1606-1891, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. Acte ale proceselor de succesiune şi contracte de zălogiri de terenuri ale familiei Pünkösti din Ozun, scaunul Trei Scaune, au fost

Covasna incluse în arhiva familiei.

289

723. RAFAI, din Arcuş • Anii extremi: 1640-1875, 4 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. Această mică arhivă cuprinde contracte de zălogire, de împărţire a averii şi testamente ale familiei Rafai din Arcuş, scaunul Trei Scaune. 724. RÁKOSI, din Cernatul de Sus • Anii extremi: 1694-1843, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi germană. Regăsim în arhiva familială contracte de schimb, de vânzare şi zălogire a averii, aparţinând familiei Rákosi din Cernatul de Sus, scaunul Trei Scaune. 725. ROEDIGER Ludovic • Anii extremi: 1647-1936, 6 u.a., inventar nr. 91, limba maghiară. În această colecţie au fost înglobate acte ale unor membri ai familiei Roediger care au ocupat funcţii militare în Regimentul II secuiesc din localitatea Angheluş, judeţul Covasna, însemnări etnografice, recensământul populaţiei din Ţările Române pentru anii 1856-1913 şi comentarii la lucrarea lui Gheorghe Popa Lisseanu, Secuii şi românii secuizaţi. 726. SÁNDOR, din Dealul • Anii extremi: 1796-1847, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: latină şi maghiară. Arhiva cuprinde audieri de martori şi contracte de zălogire ale posesiunilor, aparţinând familiei Sándor din Dealul, scaunul Odorhei. 727. SÁNDOR, din Forţeni • Anii extremi: 1832-1854 , 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. O scrisoare relativă la alegeri pentru Dietă în anul 1848 şi contracte de vânzare-cumpărare ale familiei Sándor din Forţeni, scaunul Trei Scaune, au fost incluse în arhiva acestei familii. 728. SÁNDOR Gavril • Anii extremi: 1603-1900, 4 u.a., inventar nr. 92, limbile: maghiară şi latină. Colecţia este constituită din contracte de vânzare-cumpărare,

290

Arhive personale şi familiale

zălogiri de terenuri, audieri de martori privind posesiunile familiilor Hamar şi Fettes din Icafalău, scaunul Trei Scaune şi plângeri adresate Regimentului secuiesc de graniţă. 729. SEBESTYEN, din Bezid • Anii extremi: 1643-1873, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. În această arhivă se păstrează: contracte de vânzare, de zălogire şi de împărţire a averii, pentru familia Sebestyen din Bezid, judeţul Mureş. 730. SEETHAL, din Micloşoara şi Sântionlunca • Anii extremi: 1793-1891, 3 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi germană. Arhiva familiei Seethal cuprinde contracte de arendare a unor terenuri şi a fabricii de sticlă din Valea Zălanului, judeţul Mureş, acte ale familiei Kálnoky şi o descriere a originii familiei Seethal, provenită din Croaţia. 731. SIKÖ şi KANDAL, din Belin • Anii extremi: 1612-1874, 7 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. Documente de nobilitate a familiilor Sikö şi Kandal din Belin, scaunul Trei Scaune, contracte de vânzare, zălogire şi de împărţire a averii au fost clasate în arhivă. 732. SILVESTER, din Comandău • Anii extremi: 1798-1889, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Au fost incluse în arhiva familiei Silvester contracte de schimb şi de vânzare de posesiuni, un inventar al documentelor lui Anton Silvester din Comandău, scaunul Trei Scaune. 733. SZABO, din Aita Medie • Anii extremi: 1670-1867, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi germană. Contracte de schimb, de vânzare şi zălogire aparţinând familiei Szabo din Aita Medie, scaunul Trei Scaune, au fost adunate în mica arhivă familială.

Covasna

291

734. SZABO, din Chilieni • Anii extremi: 1851-1897, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Plângeri în cauze succesorale privind familia Szabo din Chilieni, scaunul Trei Scaune, alcătuiesc arhiva familiei. 735. SZABO, din Ozun • Anii extremi: 1764, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Între actele familiei Szabo din Ozun, scaunul Trei Scaune, se regăsesc genealogia familiei şi un registru cu documentele rămase după incendiul din anul 1764. 736. SZABO, din Sânmartin Ciuc • Anii extremi: 1501-1839, 11 u.a., inventar nr. 65, limbile: maghiară şi latină. Au fost inventariate în fondul familiei Szabo din Sânmartin Ciuc, tabele şi registre de contribuabili, dări în bani şi produse colectate din comitatele Dobâca şi Turda de către unii dintre membrii familiei ce au ocupat funcţii de perceptori regali, acte ale adunării generale a scaunului Mureş şi ale familiilor Haller, Miko, Koblosi etc. 737. SZABÓ, din Zetea • Anii extremi: 1771-1873, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Arhiva familiei este constituită din contracte de vânzare şi zălogire de posesiuni şi scrisori testimoniale ale familiei Szabó din Zetea, scaunul Trei Scaune. 738. SZABO şi NAGY, din Biborţeni • Anii extremi: 1811-1932, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. În arhiva celor două familii au fost clasate contracte de schimb, de vânzare şi zălogire a unor posesiuni, aparţinând familiilor Szabo şi Nagy din Biborţeni. 739. SZARAZ, din Sâncrai • Anii extremi: 1606-1861, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Contracte de vânzare, de zălogire şi de împărţire a averii familiei

292

Arhive personale şi familiale

Szaraz din Sâncrai, scaunul Trei Scaune şi informaţii despre bunuri date trupelor austriece şi ruse în anul 1848 au fost adunate în arhiva familială. 740. SZASZ, din Sfântu Gheorghe • Anii extremi: 1873-1913, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: latină şi maghiară. Pentru familia Szasz din Sfântu Gheorghe s-au păstrat certificate şi diplome de studii aparţinând membrilor acesteia. 741. SZÉKELY, din Dalnic • Anii extremi: 1595-1837, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Arhiva familială conţine contracte de vânzare, de zălogire şi de împărţire a averii, notiţe genealogice ale familiei Székely din Dalnic, scaunul Trei Scaune. 742. SZÉKELY BETZÖ, din Icafalău • Anii extremi: 1695-1822, 2 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Cele două unităţi arhivistice cuprind un registru de scrisori ale familiei originară din Icafalău, scaunul Trei Scaune şi contracte de vânzare şi zălogire de posesiuni. 743. SZENTIVANYI, din Sântionlunca • Anii extremi: 1380-1896, 27 u.a., inventar nr. 60, limba maghiară. În fondul familiei au fost ordonate scrisori emise de principele Mihail Apafi I, audieri de martori, zălogiri de terenuri pentru Samuilă Szentivanyi din Găleşti, scaunul Mureş, acte ale familiei Szentivanyi, din Sântionlunca, scaunul Trei Scaune, pentru secolele XIV, XVII, XIX şi testamentul contelui Ferrati Bartolomeu. ◊ Vezi şi: D.J.A.N. Cluj 744. SZENTKERESZTY de Zagon, din Arcuş • Anii extremi: 1559-1939, 79 u.a., inventar nr. 57, limbile: română şi maghiară. În arhiva familiei Szentkereszty de Zagon din Arcuş, judeţul Covasna, au fost ordonate documente în legătură cu viaţa şi activitatea baronului Sigismund Szentkereszty, deputat în dietă, soţia acestuia Ana,

Covasna

293

născută Haller, baronul Bela Szentkereszty şi soţia acestuia, născută Floresco Maria, Revoluţia de la 1848-1849 din Transilvania, băile Tuşnad şi conscrierea unor posesiuni din comitatele Turda şi Alba de Jos. Se regăsesc în fond importante documente referitoare la prizonierii din primul război mondial aflaţi în lagăre în Rusia, precum şi registre de evidenţa prizonierilor, dispăruţilor şi morţilor în război. De asemenea, au fost clasate şi documente ce privesc familia Haller (1570-1846), „Casa Geréb” din Ocna Sibiului, fotografii şi cărţi poştale. 745. SZÖCS, din Dalnic • Anii extremi: 1595-1869, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Arhiva familiei este formată din contracte de vânzare, de zălogire şi de împărţire a averii familiei Szöcs din Dalnic, scaunul Trei Scaune. 746. SZORCSEI Vincenţiu • Anii extremi: 1570-1818, 5 u.a., inventar nr. 97, limbile: română, maghiară şi latină. Colecţia personală cuprinde documente emise de Sigismund Bathory, Gabriel Bethlen, Gheorghe Rakoczi II privind rânduirea călăreţilor în tabăra de la Stroeşti din Ţara Românească (1655 iulie 6), Mihail Apafi I şi Emeric Thököly I, referitoare la diferite posesiuni, moşteniri, iobagi etc. 747. SZÖTS, din Covasna • Anii extremi: 1744-1834, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Regăsim în mica arhivă contracte de zălogire, de arendare şi conscripţia bunurilor familiei Szöts din Covasna. 748. SZÖTS, din Zagon • Anii extremi: 1787-1909, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: germană şi maghiară. O scrisoare a profesorului Thaly Kalman, membru al Academiei de Ştiinţe Maghiare şi certificate de serviciu ale familiei Szöts din Zagon, scaunul Trei Scaune, se regăsesc în această arhivă. 749. TELEKI, din Dalnic • Anii extremi: 1735-1881, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. În singura unitate arhivistică au fost incluse contracte de vânzare,

294

Arhive personale şi familiale

de zălogire şi de împărţire a averii, precum şi un inventar de bunuri ale familiei Teleki din Dalnic, scaunul Trei Scaune. 750. THURY, din Tamaşfalău • Anii extremi: 1606-1896, 8 u.a., inventar nr. 74, limbile: latină şi maghiară. Arhiva familiei Thury din Tamaşfalău, scaunul Trei Scaune, este formată din scrisori emise de principii Gheorghe Rakoczi I şi Mihail Apafi I, blazonul şi acte de moştenire ale familiei Thury, conscripţii de iobagi şi jeleri din satul Reci, scaunul Trei Scaune, registru cu posesiunile din Belin, Aita Medie din scaunul Micloşoara, Dobolii de Jos, Ilieni, Lunca Calnicului din scaunul Sepsi, Araci, Ariuşd din comitatul Alba de Sus, Lodroman şi Gogan Varolea din comitatul Târnava. 751. TOMPA, din Boroşneu Mic • Anii extremi: 1763-1866, 4 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară, latină şi germană. În arhiva familiei Tompa din Boroşneu Mic, scaunul Trei Scaune, se păstrează o conscripţie a nobililor din scaunul Sepsi din anii 1797 şi 1815, actele proceselor de împărţire a averii familiei nobile Tompa (unii membri au ocupat funcţia de vicejuzi regali ai scaunului Sepsi) şi o cerere a oierilor români de la Întorsura Buzăului pentru micşorarea impozitului pe animale. 752. TÖRÖK, din Zagon • Anii extremi: 1660-1861, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Arhiva familiei este constituită din testamente, contracte de vânzare şi zălogire aparţinând familiei Török din Zagon, scaunul Trei Scaune. 753. TUROCZI, din Târgu Secuiesc • Anii extremi: 1687-1885, 5 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară, latină şi germană. Arhiva familiei Turoczi din Târgu Secuiesc este constituită din actele proceselor de moştenire şi împărţire a averii între membrii familiei Turoczi, documente relative la şcoala militară secuiască din Târgu Secuiesc, o descriere a confecţionării alicelor şi un tabel genealogic al familiei Jantcó din Târgu Secuiesc.

Covasna

295

754. TUSZON Ioan • Anii extremi: 1686-1861, 4 u.a., inventar nr. 89, limbile: maghiară, germană şi latină. Arhiva familiei este alcătuită din contracte de vânzare-cumpărare, audieri de martori, evidenţa cheltuielilor de judecată de la Tabla regească din Târgu Mureş pentru proprietăţi situate în Cernatul de Jos şi de Sus, scaunul Trei Scaune, note privind Asociaţia pentru ajutorarea honvezilor pentru anii 1848-1849 şi genealogii ale familiei Vitáalyos din Ghidfalău. 755. VAJNA, din Covasna • Anii extremi: 1771-1935, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Singura unitate arhivistică cuprinde monografia comunei Covasna şi genealogia familiei Vajna din Covasna, scrise de profesorul Mihai Vajna. 756. VAJNA, din Pava • Anii extremi: 1555-1933, 25 u.a., inventar nr. 64, limba maghiară. Fondul familial Vajna conţine actele familiei, originară din Pava, judeţul Covasna, cu privire la posesiuni, împărţiri şi moşteniri de averi. Printre acestea enumerăm privilegii de la principii Gabriel Bethlen şi Mihail Apafi I, inventarul documentelor familiei pentru secolele XVIXIX, genealogii, diverse acte provenite din activitatea lui Toma Vajna, preşedinte al Tribunalului din oraşul Miercurea Ciuc. Menţionăm şi existenţa unor tabele cu juzii regali din scaunul Trei Scaune din anii 1608-1835 şi vicejuzii regali din scaunele Sepsi, Kesdi şi Orbai şi a unui tabel cu membrii gărzii naţionale maghiare din anul 1848, din satul Ozun, scaunul Trei Scaune. 757. VAJNA, din Simeria • Anii extremi: 1611-1839, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. Arhiva cuprinde contracte de zălogire, de vânzare-cumpărare şi de succesiune pentru familia Vajna din Simeria. 758. VALADY Filep Ladislau • Anii extremi: 1656-1857, 2 u.a., inventar nr. 93, limbile: latină şi maghiară. Colecţia personală Valady Filep Ladislau cuprinde contracte de vânzare-cumpărare a unor terenuri în localităţile Angheluş şi Lisnău,

296

Arhive personale şi familiale

scaunul Trei Scaune, documente privind familiile Gál din Dalnic, Gazda din Ghidfalău, Bod din Alba, arbori genealogici pentru familiile Damokos din Cernatul de Jos şi Farkas din Dalnic, scaunul Trei Scaune. 759. VASARHFLYI, din Sfântu Gheorghe • Anii extremi: 1805-1842 , 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. În arhiva familiei Vasarhflyi din Sfântu Gheorghe au fost incluse scrisori testimoniale, de adeverire şi de zălogire a unor posesiuni. 760. VERES, din Aita Medie • Anii extremi: 1823-1826, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. Mica arhivă cuprinde sentinţe în procesul de succesiune al familiei Veres din Aita Medie, scaunul Trei Scaune. 761. VERES şi LÖRINCZ, din Dalnic • Anii extremi: 1539-1826, 2 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. În cele două unităţi arhivistice au fost incluse diplome de la principele Cristofor Bathory, o confirmare a posesiunilor aparţinând celor două familii din Dalnic, scaunul Trei Scaune, de la regele Carol VI (1539), contracte de vânzare şi zălogire a unor proprietăţi. 762. VOLONTS, din Turia de Sus • Anii extremi: 1800-1892, 1 u.a., inventar nr. 74, limba maghiară. În arhiva familiei au fost adunate contracte de zălogire, de schimb, de vânzare-cumpărare şi conscripţii de bunuri ale familiei Volonts din Turia de Sus, scaunul Trei Scaune. 763. ZAMBLER, din Cernatul de Jos • Anii extremi: 1636-1910, 41 u.a., inventar nr. 69, limba maghiară. Documentele fondului se referă la posesiunile familiei Zambler din Cernatul de Jos, scaunul Trei Scaune, aflate în localităţile Nades, comitatul Târnava şi Băcăiuţi, comitatul Hunedoara, precum şi la familiile Bernald, Potsa, Kálnoky, Boer, Damokos şi Apor.

Covasna

297

764. ZATHURECZKY • Anii extremi: 1568-1917, 20 u.a., inventar nr. 73, limba maghiară. Între documentele ordonate în fond menţionăm existenţa unor contracte, conscripţii, inventare de bunuri ale familiei, registre de „gospodărire” a posesiunilor, a corespondenţei membrilor familiei Zathureczky. De asemenea, regăsim în fond şi genealogia familiei Mikes, acte ale familiei Daniel din Vârghiş, scaunul Trei Scaune, precum şi informaţii referitoare la împărţirea Transilvaniei în comitate şi scaune. 765. ZAYZON Francisc • Anii extremi: 1651-1859, 3 u.a., inventar nr. 95, limbile: maghiară şi germană. Cele trei unităţi arhivistice ale colecţiei personale cuprind testamente secuieşti, contracte de vânzare a unor terenuri din Brateş şi Sâmbăteni, comitatul Arad, conscrierea posesiunilor familiei Daniel din Vârghiş, genealogiile unor familii şi date despre curia din Corun a conţilor Eszterházy. 766. ZÖLD, din Sântioana • Anii extremi: 1649-1689, 3 u.a., inventar nr. 74, limbile: maghiară şi latină. În această arhivă se regăsesc testamente, contracte de vânzare şi zălogire, procese de moştenire, un act de înnobilare din anul 1649, pentru familia Zöld din Sântioana, scaunul Trei Scaune.

298

BIBLIOGRAFIE Aioanei, Varvara; Ranca, Florica, Noi instrumente de informare la Sala de studiu a Direcţiei Generale a Arhivelor Statului, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1985, p. 62-68. Anuar al Arhivelor Municipiului Bucureşti. Din trecutul istoric şi urbanistic al oraşului Bucureşti, I, coordonator Ion Vitan, Editura Ministerului de Interne, Bucureşti, 1997, 112 p. Les archives personnelles des scientifiques. Classement et conservation, Archives Nationales, Paris, 1995, 97 p. Archivi di famiglie e di persone. Materiali per una guida, I, Abruzzo Liguria, a cura di Giovanni Tesiri, Micaela Trocaccio, Irma Paola Tascini, Laura Vallone, coordinamento di Gabriella De Longis Cristaldi, Ministero per i beni culturali e ambientali, Roma, 1991, XX+280 p. Argetoianu, Constantin, Memorii. Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, Ediţie îngrijită de Stelian Neagoe, vol. I-XI, Editura Humanitas şi Editura Machiavelli, Bucureşti, 1991-1998. Arhivele Statului. 125 ani de activitate, 1831-1956, D.G.A.S., Bucureşti, 1957, 514 p. Balacciu, Jana; Chiriacescu, Rodica, Dicţionar de lingvişti şi filologi români, Editura Albatros, Bucureşti, 1978, 262 p. Balintescu, Alexandru, Arhiva generalului Gheorghe Magheru - Catalog de documente - 1582-1880, D.G.A.S., Bucureşti, 1968, 179 p. Barbosa, Octavian, Dicţionarul artiştilor români contemporani, Editura Meridiane, Bucureşti, 1976, 535 p. Bautier, Robert-Henri; Vallée-Karcher, Aline, Les papiers de Sully aux Archives Nationales. Inventaire. Imprimerie Nationale, <Paris>, 1959, 91 p. Băruţă, Aurel; Mircea, Ioan; Palihovici, Liviu; Pleşa, Ioan, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Alba, vol. I, D.G.A.S., Bucureşti, 1989, 579 p. Berciu-Drăghicescu, Adina, Arhivistica - Curs general - (pentru Facultatea de Litere, secţia Bibliologie şi Ştiinţele Informării, Colegiul de Biblioteconomie şi Arhivistică, Colegiul de Birotică), Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 1997, 280 p. Bercuş, Const. I., Pagini din trecutul medicinii, Editura Medicală, Bucureşti, 1970, 229 p. Biblioteca documentară Năsăud a Academiei Române, Arhivele Statului. Filiala judeţului Bistriţa-Năsăud, Arhiva someşană (1924-1994), Editura Tipomur, <Târgu-Mureş>, <1994>, 173 p. Botezan, Ioana; Matei, Alexandru, Arhiva personală Timotei Cipariu. Catalog, D.G.A.S., Bucureşti, 1982, 519 p. Bounegru, Stanca, Documente achiziţionate de Arhivele Statului în 1975. Brăila, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1976, p. 197-198. Brătescu, Constantin, Documente achiziţionate de Arhivele Statului în anul 1975. Caraş-Severin, în „Revista Arhivelor”, nr. 3, 1976, p. 304-305. Brătescu, Constantin, Istorie şi cultură în arhivele Caraş-Severinului. Îndrumător, A.N.R., Bucureşti, 1997, 197 p.

299

Brătescu, Constantin, Ştefan Velovan. Pedagog şi filozof român (18521932), Editura Ionescu, Caransebeş, 2000, 134 p. Brânceanu, Lidia, B. P. Hasdeu. Mărturii, D.G.A.S., Bucureşti, 1993, 234 p. Callu, Agnès, Papiers René Pleven 560 AP. Inventaire. Archives Nationales, Paris, 1995, 63 p. Cantacuzino, Sabina, Din viaţa familiei Ion C. Brătianu, Editura Albatros, Bucureşti, 1993, vol. I, XXV+242 p. Căuş, Bogdan, Figuri de armeni din România, Editura Ararat, Bucureşti, 1997, 280 p. Cervatiuc, Ştefan, F.A.S. Botoşani, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1986, p. 44-45. Chipurici, Nicolae; Răţoi, Tudor, Colecţia Dr. Constantin I. Istrati. 14291945, D.G.A.S., Bucureşti, 1988, 511 p. Ciucă, Marcel-Dumitru, Colecţia „Achiziţii Noi”, în „Revista Arhivelor”, nr.1, 1976, p. 55-77. Ciucă, Marcel-Dumitru, Colecţia „Achiziţii Noi”, în „Revista Arhivelor”, nr. 3, 1976, p. 337-351. Ciucă, Marcel-Dumitru, Arhivele existente în depozitele Arhivelor Statului şi la alţi deţinători, în „Revista Arhivelor” nr. 4, 1978, p. 429-444. Ciucă, Marcel-Dumitru; Ciucă, Elena-Teodora, Dr. Ioan Raţiu şi Emilia Raţiu Corespondenţă I (scrisori primite, 1866-1895), Editura „Progresul Românesc”, Bucureşti, 1994, 430 p. Cohn, Emilia; Nichifor, Octavia, Colecţia Mavrocordat, în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1977, p. 430. Constantin, Paul, Dicţionar universal al arhitecţilor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986, 352 p. Corciovescu, Cristina; Râpeanu, Bujor T., 1234 cineaşti români. Ghid bio-filmografic, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996, 398 p. Cosma, Viorel, Muzicieni români. Compozitori şi muzicologi. Lexicon, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, Bucureşti, 1970, 473 p. Costache, Valentina, Fonduri intrate recent în cercetare la Sala de studiu, în „Revista Arhivelor”, nr. 1-2, 1974, p. 291-296. Courtoy, F.; Bovesse, J.; Jacquet-Landrier, F., Inventaire des archives de la famille D’Harscamp (XVII-XIX-ème siècle). Archives Générales du Royaume, Bruxelles, 1977, 58 p. Datcu, Iordan; Stroescu, C. C., Dicţionarul folcloriştilor. Folclorul literar românesc, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979, 501 p. Dicţionar Enciclopedic Român. Vol. II-IV, Editura Politică, Bucureşti, 1964-1966. Dicţionar Enciclopedic. Vol. I-II, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1993-1996. Dicţionar Enciclopedic (98.000 de definiţii), Editura Cartier, Chişinău, 2000, 1696 p.

300

Dicţionarul Scriitorilor Români A-C, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995, LXIV+815 p. Dicţionarul Scriitorilor Români. D-L, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1998, XXXII +863 p. Dinu, Cristina, Noi documente în Fondul Arhivistic Naţional. Direcţia Generală a Arhivelor Statului, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1978, p. 89-93. Dinu, Cristina, Noi documente în Fondul Arhivistic Naţional. Direcţia Generală a Arhivelor Statului, în „Revista Arhivelor”, nr. 3, 1978, p. 302. Dumitru, Zaharia; Cărămidaru, Corneliu, Documente achiziţionate de Arhivele Statului în anul 1975. Bacău, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1976, p. 192-194. Dumont C., Inventaires des archives de la famille du Roy de Blicquy (XIII-XX-ème siècles), Archives Générales du Royaume, Bruxelles, 1980, 93 p. Dumont C., Inventaires des Archives des familles de la Barre et de Rouille, Archives Générales du Royaume, Bruxelles, 1985, 145 p. Duţu, Alexandru; Dobre, Florica; Loghin, Leonida, Armata română în al doilea război mondial (1941-1945). Dicţionar enciclopedic, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1999, 399 p. Enciclopedia istoriografiei româneşti, coordonator prof. univ. dr. Ştefan Ştefănescu, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978, 471 p. Figuri de arhivişti, D.G.A.S., Bucureşti, 1971, 328 p. Florea, Constantin, Documente achiziţionate de Arhivele Statului în anul 1975. Argeş, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1976, p. 192. Florea, Constantin; Gâlcă, Mircea; Trâmbaciu, Ştefan, Argeşenii şi muscelenii participanţi la războiul de independenţă a României: 1877-1878, Piteşti, 1980, 208 p. Gheorghe, Florian; Popescu, Mihai; conf. dr. Rotaru, Ion, Prezenţe militare în ştiinţa şi cultura românească. Mic dicţionar, Editura Militară, Bucureşti, 1982, 304 p. Ghinea, Dan; Ghinea, Eliza, Localităţile din România. Dicţionar, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000, 620 p. Hannick, Pierre, Inventaire des archives de la famille Poncelet. Archives Générales du Royaume, Bruxelles, 1978, 39 p. Inventarul Arhivelor Statului, Bucureşti - Cernăuţi - Chişinău - Cluj Craiova - Iaşi - Năsăud - Timişoara - Braşov, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Centrală, Bucureşti, 1939, 420 p. Inventaire de papiers personnales Groubau, Schuermans, de Brouckère, Kersten, de Trooz, de Sadeleer, Lesaffre. Archives Générales du Royaume, Bruxelles, 1980, 103 p. Istoria lumii în date, sub conducerea acad. prof. Andrei Oţetea, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1972, XVI+616 p. Istoria României în date, coordonator Constantin C. Giurescu, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, 525 p.

301

Joly Bertrand, Archives de la famille et des entreprises de Wendel (sousséries 189 AQ et 190 AQ) Répertoire numérique. Archives Nationales, Paris, 1994, 334 p. Kiss, Andrei, Vechile inventare, registrele auxiliare de arhivă şi cele de registratură din Transilvania, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1978, p. 67-79. Literatura Română. Dicţionar cronologic, coordonator I. C. Chiţimia şi Al. Dima, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979, 862 p. A Magyar Országos Levéltár. Levéltáris mertetö (Arhiva Naţională a Ungariei. Prospect Arhivistic), Szerkesztette Lakos János, Nonfoglalás 1100, Magyar Országos Levéltár, Budapest, 1996, 296 p. Mamina, Ion; Bulei, Ion, Guverne şi guvernanţi (1866-1916), SILEX Casă de Editură, Presă şi Impresariat S.R.L., Bucureşti, 1994, 255 p. Mamina, Ion; Scurtu, Ioan, Guverne şi guvernanţi (1916-1938), SILEX Casă de Editură, Presă şi Impresariat, Bucureşti, 1996, 271 p. Manole, Vasile; Bădescu, Mihaela; Ciucă, Elena, Documente privind dezvoltarea industriei în oraşul Bucureşti. Vol. I. 1856-1933, D.G.A.S., Bucureşti, 1991, 525 p. Mărcuş, Ion, Câteva propuneri în problema folosirii materialelor arhivistice, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1958, p. 186-194. Mărcuş, Ion; Arimia, Vasile, Instrucţiunile arhivistice - factor de seamă în îmbunătăţirea muncii, în „Revista Arhivelor”, nr.1, 1967, p. 3-20. Meteş, Ştefan, Din corespondenţa poetului Gheorghe Sion, Tipografia Hermes, Cluj, 1940, 117 p. Mic dicţionar enciclopedic, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978, 1851 p. Micluţia, Viorica; Căpăţână, Nicolae, Documente achiziţionate de Arhivele Statului în anul 1975, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1976, p. 189-191. Mihalcea, Anda-Anca, Îmbogăţirea bazei documentare la Direcţia Generală a Arhivelor Statului, în „Revista Arhivelor”, tom I, fasc. 1, 1993, p. 83-86. Mihalcea, Anda-Anca, Îmbogăţirea bazei documentare la Direcţia Generală a Arhivelor Statului, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1994, p. 211-213. Mihalcea, Anda-Anca, Îmbogăţirea bazei documentare la Direcţia Generală a Arhivelor Statului, în „Arhiva Românească”, tom I, fasc. 1, 1995, p. 205-207. Mihăilă, Gheorghe, Din activitatea lui Bogdan Petriceicu-Hasdeu la Arhivele Statului: Cuvente den bătrâni (t.I), în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1982, p. 344-352. Mocioiu, Nicolae; Iavorschi, Gheorghe; Bounegru, Stanca; Vidis, Gabriela, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Brăila, D.G.A.S., Bucureşti, 1979, 345 p. Moisil, Constantin, Problema arhivelor româneşti, în „Revista Arhivelor”, vol. III, nr. 6-7, 1936-1937, p. 1-46. Nastovici, Alexandru, F.A.S. Municipiul Bucureşti, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1982, p. 151-152. The National Archives of Hungary. Its history and holdings, Budapest, 1999, 39 p.

302

Nedelea, Marin, Istoria României în date (1940-1995), Editura Niculescu, Bucureşti, 1997, 464 p. Nemuritorii. Academicieni români, Agenţia Naţională de Presă ROMPRES, Bucureşti, 1995, 446 p. Nicula, Vasile, Unele probleme cu privire la completarea bazei documentare păstrată la Arhivele Statului, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1973, p. 341-346. Nistor, Alexandru; Mureşan, Ioan; Rusu-Sărăţeanu, Ion; Viraj, Ioan, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Bistriţa-Năsăud, D.G.A.S., Bucureşti, 1988, 515 p. Personalităţi ale ştiinţei. Mic dicţionar, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977, 312 p. Podăreanu, Crisanta, Fondul personal Miron Cristea, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1992, p. 93-97. Podăreanu, Crisanta, Fondul personal Pantelimon Halippa, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1993, p. 197-206. Podăreanu, Crisanta, Fondul personal I. G. Duca, în „Revista Arhivelor”, nr. 3, 1993, p. 342-347. Podăreanu, Crisanta, Fondul personal Mareşal Alexandru Averescu, în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1993, p. 478-484. Podăreanu, Crisanta, Fondul personal Constantin Diamandi, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1994, p. 123-127. Podăreanu, Crisanta, Fondul personal Karadja, în „Revista Arhivelor”, nr. 3, 1994, p. 299-301. Potra, George, Contribuţii la istoricul arhivelor româneşti, în „Revista Arhivelor”, vol. VI, nr. 1, 1944, p. 1-29. La pratique archivistique francaise, sous la direction de Jean Favier, Archives Nationales, Paris, 1993, 630 p. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea, Editurile SAECULUM I.O. şi VESTALA, Bucureşti, 1999, 960 p. Preud’Homme Gaston, Inventaire des archives de la famille Cornet d’Elzius provenant du château Vilain XIII à Maisières (XIV-XX-ème siècles). Archives Générales du Royaume, Bruxelles, 1978, 116 p. Sacerdoţeanu, Aurelian, Arhiva generală la mitropolie, în „Revista Arhivelor”, vol. VII, nr. 2, 1947, p. 383-394. Sacerdoţeanu, Aurelian, Inventare arhivistice, în „Revista Arhivelor”, vol. VII, nr. 2, 1947, p. 217-238. Sacerdoţeanu, Aurelian, Arhivistica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1970, 330 p. Sava, Iosif; Vartolomei, Luminiţa, Dicţionar de muzică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979, 225 p. Scriitori români, coordonator Mircea Zaciu, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978, 527 p. Sima, Violeta, F.A.S. judeţul Argeş, în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1986, p. 426-427.

303

Soveja, Maria, Îmbogăţirea depozitelor Arhivei Istorice Centrale cu noi materiale documentare, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1967, p. 261-268. Soveja, Maria; Gheorghian, Iulia; Costache, Valentina, Îndrumător în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, D.G.A.S., Bucureşti, 1974, 336 p. Speranţia, Eugeniu, Figuri universitare, Editura Tineretului, fără localitate, 1967, 119 p. Straje, Mihail, Dicţionar de pseudonime, alonime, anagrame, asteronime, criptonime ale scriitorilor şi publiciştilor români, Editura Minerva, Bucureşti, 1973, XXIII+810 p. Szasz, Vasilica, F.A.S. Covasna, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1984, p. 60-61. Şcoala de Arhivistică, Carnetul studentului, ediţia a II-a, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1945, 86 p. Tanco, Teodor, Virtus Romana Rediviva, vol. I-VII, C.J.C.E.S., Bistriţa, 1973-1987. Tatomir, Virgiliu; Cohn, Emilia; Dinu, Cristina; Nichifor, Octavia, Îndrumător în Arhivele Statului Municipiul Bucureşti, vol. I, D.G.A.S., Bucureşti, 1976, 383 p. Texe, Rozalia, Evoluţia sistemului de registratură cu evidenţele create în arhivele comitatelor din Transilvania şi folosirea acestora ca instrumente de informare ştiinţifică, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1964, p. 32-60. Tourtier-Bonazzi, Chantal de, Archives de Joseph Bonaparte, roi de Naples, puis d’Espagne (381 AP). Inventaire, Archives Nationales, Paris, 1982, 128 p. Tratat de arhivistică, vol. I, Bucureşti, 1982, 591 p., în manuscris la Arhivele Naţionale. Tudorică, Mioara, Bibliografia arhivisticii româneşti, D.G.A.S., Bucureşti, 1969, 107 p. Ursuţiu, L., Consideraţii privind tehnica prelucrării arhivelor familiale feudale, în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1972, p. 589-593. Ursuţiu, Maria, Formarea şi funcţionarea unei arhive familiale şi funcţionale transilvănene, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1973, p. 187-192. Vătafu-Găitan, Silvia, Noi fonduri la Sala de studiu a Direcţiei Generale a Arhivelor Statului (1984), în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1985, p. 402-404. Vătafu-Găitan, Silvia, Îmbogăţirea fondului documentar la Direcţia Generală a Arhivelor Statului, în „Revista Arhivelor”, nr. 3, 1987, p. 346. Vătafu-Găitan, Silvia, Îmbogăţirea fondului documentar la Direcţia Generală a Arhivelor Statului, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1991, p. 145-146. Vătafu-Găitan, Silvia, Direcţia Arhivelor Centrale, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1992, p. 103-105. Zaharia, Dumitru, Colecţia de documente de la Filiala Arhivelor Statului judeţul Bacău (1400-1864). Catalog, D.G.A.S., Bucureşti, 1986, 480 p. Zotta, Sever, Conducătorii Arhivelor Statului din Iaşi în curs de 100 de ani, în „Revista Arhivelor”, vol. IV, nr. 2, 1941, p. 381-382. Wellens, Robert, Inventaire des papiers de Marcel-Henri Jaspar, député, ministre et ambassadeur de Belgique. Archives Générales du Royaume, Bruxelles, 1982, 198 p.

304

INDICE DE ARHIVE A Abod, din Dalnic, 604 Acterian, 1 Adamachi Vasile, 2 Adamos Francisc şi Cacso Dominic, 605 Albuleţ Constantin, 515 Alessi (Alexi) Artemie Publiu, 460 Alexa David, 461 Alexandrescu Anton, 3 Alexandrescu Niculae, 4 Alexandrescu Vasile, 557 Alexianu George, 5 Álgyay de Aldeşti, 347 Andone Dumitru, 403 Andrad şi Beder, din Brateş, 606 Andrényi de Ghioroc, 348 Andricu J. Mihail, 6 Angelescu Constantin, 7 Anghel George, 331 Antal, din Moacşa, 607 Antohi Vasile, 558 Anton Ileana, 462 Antonescu Ion, 8 Apáti, din Vurpăr, 608 Apor, din Turia de Jos, 609 Apor, din Zălan, 610 Apostolescu I. Nicolae, 395 Ardeleanu D., 404 Argetoianu Constantin, 9 Aricescu, 559 Aritonovici, 502 Arsachi Apostol, 10 Arsu Constantin, 396 Asbóth, din Arad, 349 Atzél Petru, 350 Auşnit Max, 11 Averescu Alexandru, 12 Avesalom V. Avesalom, 560 B Babeş Vincenţiu, 13 Babos, din Beşeneu, 611 Bacovia, 14 Baczoni, din Dobolii de Jos şi Kiss, din Sânzieni, 612 Bagdat D. Dumitru, 15 Bagdasar, 16 Bagdasar Nicolae, 17 Baktsi, din Albiş, 613 Balázs Balogh, 351 Baló, din Batani Mari, 614 Balog, din Fotos, 615 Balş, 18 Baltazar, 19 Banaşu Eugen, 405 Bancu Leon, 463 Bándi şi Benedek, din Biborţeni, 616 Banu Gheorghe, 406 Bányai, din Odorheiu Secuiesc, 617 Barabás, din Lisnău, 618 Barabás Samuil, din Popăuţi, 619 Barany, 434 Bardocz Adam, 464 Bariţiu George, 332 Bartha, din Boroşneu Mare, 620 Bartha, din Dalnic, 621 Bartok, din Mărtineni, 622 Bataillard Paul, 20 Batthayány de Ujvar şi Lázár de Gyalakuta, conţi, 352 Bădescu Constantin Dinu, 21 Băjan I. Dumitru, 22 Bălan Teodor, 23 Bălăceanu, 24 Bălăiţă Neculai, 407 Bălcescu Nicolae, 25 Bărbuceanu Nicolae, 516 Bârseanu Andrei, 517 Bedo, din Calnic, 623 Bedo, din Ilieni, 624 Beke, din Cernatul de Jos, 626 Beke, din Cernatul de Sus, 625 Belcin Stan Lazăr, 598 Béldi, din Ozun, 627 Beldiman Alexandru, 518 Belopotoczky Coloman, 435

305

Bene, din Pava, 628 Benedek, din Batani Mici, 629 Benedek, din Tălişoara, 630 Bengescu, 26 Benkö, din Turia de Jos, 631 Beöthy Gheorghe, 436 Berceanu Mihail, 27 Berdan Gheorghe, 28 Bernald, din Cernatul de Jos, 632 Berthelot Henri, 29 Bethlen, 633 Biális, din Ilieni, 634 Bibescu, 30, 316 Bichigean Gavril şi Vasile, 465 Bieleck Iosif, 437 Biju, 31 Biró, 635 Biró de Vacsárcsi, 353 Biró, din Zetea, 636 Birtalan, din Baraolt, 637 Bitai, din <Chilieni> şi Purcăreni, 638 Bobancu Emanoil, 519 Bobulescu Constantin, 32 Bocu Sever, 354 Bodor, din Leţ, 639 Boerescu Mihai şi Vasile, 33 Boerescu Neagu, 34 Boga T. Leon, 35 Bogáts Dionisie, din Mădăraş, 640 Bogdan Alexandru, 520 Bogdan Damian, 36 Bogdan, din Mărtineni, 641 Bogdan Nicolae, 37 Bogdán, din Sfântu Gheorghe, 642 Bogdanovics, 355 Bohus-Szögyény, 356 Boldur Alexandru, 38 Bora, din Simeria, 643 Borgovan N., 521 Bosie Vasile, 39 Boşca E. Mălin, 466 Bota Francisc, 438 Boteanu, 40 Branişte Căliman Valeria, 523 Branişte Valeriu, 522 Bratu, 43

Brătănescu Mircea, 41 Brătianu, 42 Brâncoveanu, 317 Bretan Nicolae, 467 Brociner Joseph, 44 Broşteanu Ernest, 45 Bucşan Constantin, 46 Buçsi, din Brateş, 644 Buda A., 408 Budai, din Turda, 645 Bunescu Mihail, 47 Bunyitay Vincenţiu, 439 Burghelea Alexandru, 409 Busuioceanu Alexandru, 48 Butculescu, 49 Buteanu Aurel, 50 Buttu Constanţa, 582 Buzdug Bazil, 468 C Cantacuzino, 51 Cantacuzino (Grigore Gh. şi Alexandrina Gr.), 52 Cantacuzino C. Ion, 53 Cantacuzino Gr. Gheorghe, 54 Cantacuzino M. Constantin (Bâzu), 55 Cantacuzino-Râfov-Cazimir, 56 Cantili George P., 57 Capotă, 583 Caradgea, 58 Caranfil G. Nicolae, 59 Carp P. Petre, 60 Castrişoaia Safta, 61 Catană George, 589 Catargi, 62 Cazimir, 63 Călinescu Armand, 64 Călugăru Ion, 65 Căşieru Cezar, 410 Câmpineanu, 66 Cârlan M. Ştefan, 561 Cerkez Emil, 584 Cernat Alexandru, 67 Cesianu (Jianu) Stănuţă, 318 Cetăţeanu I., 524 Chemale Anton, 68

306

Chifa Emil, 469 Chrissoveloni, 319 Ciocan Ioan, 470 Cicio-Pop, 357 Cihovschi Alexandru, 69 Ciornei Gabriela, 525 Cipariu Timotei, 333 Ciuchi V. Cornelia, 411 Ciugureanu Daniil, 70 Ciuhodaru Vasile, 412 Coandă Henri, 71 Coliban Iancu, 526 Comănescu I., 527 Constantinescu Ion, 72 Constantinescu Miron, 73 Constantini-Petrovici, 358 Corbu C. Adrian, 74 Corbu Ioan şi Victor, 471 Cornean Nicolae, 590 Costache, 75 Costan Ion, 472 Costescu George, 76 Coşbuc George, 473 Crainic Nichifor, 77 Cremer Isidor, 78 Creţulescu, 79 Cristea Gheorghe, 413 Cristea Miron, 80 Cristoloveanu Romul, 528 Crişan Ştefan, 359 Csákán, din Zăbala, 646 Cseh, din Catalina, 647 Cseh, din Cernatul de Jos, 648 Csia, din Sântionlunca, 649 Csiszer, din Etfalău, 650 Csoma, din Ghelinţa, 651 Csutak Vilhelm, din Covasna, 652 Cucu, 360 Culică Vasile Florian, 599 Cumpănaşu I. Dumitru, 81 Curcă Gheorghe, 529 Cuţarida, 82 Cuza Alexandru C., 83 Cuza Alexandru Ioan, 84 Czárán-Török de Şepreuş şi Şimand, 361

D Damaschin Maria, 85 Damokos, din Cernatul de Jos, 653 Dan Pompiliu, 530 Dáncs, din Pachia, 654 Daniel, baron, din Vârghiş, 655 Darclée Hariclea, 86 Darvari, 320 Dauş Ludovic, 503 Davidescu Şt. Nicolae, 87 Davila, 88 Davila-Perticari Elena, 397 De Roma Petru, conte, 564 Deák, din Pava, 656 Demetrescu I., 531 Demetrescu Ioan, 362 Despa Gheorghe, 414 Diamandi Constantin, 89 Dianescu N. Ion, 562 Dima-Drăgan Corneliu, 90 Dinjer (Dinyer) Iosif, 363 Dinu Paul, 91 Djuvara, 92 Dobrescu Ion, 93 Dogaru Ion, 94 Dogariu Domeţiu, 532 Dombi, din Icafalău, 657 Dombrovschi, 504 Domide Emil, 474 Domusciu Theodor Alfred Basarab Tibereanu, 563 Donath, din Surcea, 658 Doncea Constantin, 321 Dosa, din Ilieni, 659 Dragalina, 591 Drăghicescu Dumitru, 95 Drăghici Al. George, 96 Dreghiciu Marian, din Ocna Mureş, 334 Duca Ion Gheorghe, 97 Dudu Velicu, 98 Duiliu N. Marcu, 99 Dumbravă Bucura, 100 Dumitrescu Jupâneşti Ion, 398 Dunka, 585

307

E Égeto şi Benko, din Căpeni, 660 Elefterescu, 101 Eminescu Mihai, 102 Enescu George, 103, 322 Eöszy Francisc, 440 Ereszteveny, din Eresteghin, 661 F Fabian-Schenk, 364 Fadgyas, din Reci, 662 Faliboga D. Alexandru, 505 Faludy Franyo Carol, 356 Fantsali, fin Lupeni, 663 Farkas Alexandru, 335 Farkas Ştefan, 441 Farra, 104 Farţade Petre, 415 Făculete Şerban, 399 Făiniţă I. M. Constantin, 416 Fălcoianu, 105 Feket-Nagy, din Găleşti, 664 Ferenczi Ioan, 665 Fermendjin Ioan, 366 Fetti Spiridon, 336 Filaliti George, 106 Filipescu, 107 Filipescu Gheorghe, 108 Filitti, 109 Filotti, 110 Finkelstein Gustav, 111 Flondor Iancu, 112 Florescu Alexandru, 417 Florescu Florea Bobu, 113 Florescu Th. Jean, 114 Foarfecă, din Râmnicu Sărat, 586 Forray-Nadasdy de Săvârşin, 367 Forrö, din Angheluş, 666 Frater, 442 Furnică Z. Dumitru, 533 Fülöp, din Târgu Secuiesc, 667 G Gabor, din Breţcu, 668 Gál, din Hilib, 669 Gancevici Corneliu, 506 Gazda, din Reci, 670 Gălăşescu Gr. Dumitru, 115

Gărdescu, 116 Gâlcă V. Vasile, 565 Gedö, din Orăşeni, 671 Georgescu George Theologu, 566 Gereb, din Araci, 672 Ghenzul Vasile, 117 Gheorghian, 118 Gherasi, 119 Ghercuascu Toma, 534 Gherguţă Mihai, 418 Ghibu Onisifor, 120 Ghica, 121 Ghica Alexandru Dimitrie, 122 Ghica Dimitrie, 123 Ghica Grigore Alexandru, 124 Ghica Grigore Dimitrie, 125 Ghioldum V., 419 Gidafalvi, din <Ghidfalău>, 673 Gigurtu Ioan, 126 Goga, 127 Goga Dimitrie, 128 Goldiş Vasile, 368 Golescu G. Alexandru, 129 Goraş Vasile, 567 Gorănescu, 130 Gore Pavel, 131 Gödri Alexandru, 674 Gödri Francisc, din Ilieni, 675 Greceanu (Grecianu), 132 Grecescu Grigore, 133 Grinţescu Ernest, 134 Grivase Virginia, 475 Gross Carl, 535 Guboglu Mihail, 135 Gust Alfred, 536 Gyalui Jeno, 136 Gyárfás, din Leţ, 537, 676 Gyulay, 677 Gyurgyevich I. E., 538 H Halfon Abraham, 137 Halippa Pantelimon, 138 Haliţa Solomon, 476 Haller, 337 Hamar, din Alungeni, 678 Hamar, din Simeria, 679

308

Handrea, 477 Haret, 323 Haret Spiru, 139 Hasdeu Bogdan Petriceicu, 140 Hasnaş, 568 Haşias Silviu, 369 Haţieganu Emil, 141 Hârlescu, 142 Hening, 143 Henter, din Sântion, 680 Herepei Ioan, 681 Hodor, din Tinoasa, 682 Holtzträger Friederich, 478 Horvath, 370 Hotnog Titus, 144 Hozo, din Sânmartin, 683 Hurmuzaki, 145 Huszar, din Aita Mare, 684 I Iacobescu Teodor, 146 Iacovachi, 147 Iconomu Mircea, 148 Igiroşanu Horia, 149 Iliescu Dumitru, 150 Ilieşiu Iustin, 151, 479 Imreh, din Eftalău, 685 Imreh, din Eftalău şi Pava, 686 Imreh, din Fotos, 687 Imrik Gusztáv, 443 Incze János, 444 Incze, din Lisnău, 688 Institoris, 371 Ioan, 569 Ionescu Emilian, 152 Ionescu Gheorghe, 570 Ionescu C. Ion, 571 Ionescu Take, 153 Ionescu-Nişcov Traian, 154 Iordache, 324 Iorga Nicolae, 155 Iov Dumitru, 156 Istok, din Breţcu, 689 Istrati Constantin I., 157 Istrati Panait, 572 J Janko, din Zagon, 690

Jumanca Pavel, 592 Justh Gyula, 158 Justh Sigismund, 372 K Kalnoky, din Valea Crişului, 691 Karoly Iosif Francisc, 159 Károsi, 373 Kemény, 338 Kereztes, din Leţ, 692 Kis, din Popăuţi, 693 Kispal, din Sântionlunca şi Ozun, 694 Kiss Arpad, 695 Köber Hans şi Anny, 160 Könczei, din Caratna, 696 Kogălniceanu, 161 Kogălniceanu Mihail şi Vasile, 539 Konopi-Lengyel, 374 Konsza, din Sfântu Gheorghe, 697 Kónya, din Boroşneu Mare, 698 Kónya Ludovic, 375 Kovács, din Leţ, 699 Kovats, din Doboşeni, 700 Kovats, din Mărtineni, 701 Kövér, din Beşeneu, 702 Kövér, din Covasna, 703 Kozacsek Iosif, 445 Kozma, din Lunga, 704 Kun, din Caratna, 705 Kusantal, din Zagon, 706 L Labonc, din Moacşa, 707 Lacea Constantin, 540 Lapedatu Alexandru, 162 Larionescu Traian, 163 Lázár, din Dalnic, 708 Lămotescu Nicolae, 164 Lecca Iunin Ioan, 165 Leel-Össy, 446 Leonăchescu-Nandraşu Nicolae 400 Limona Dumitru, 166 Lindenberger Ioan, 447 Linul Gavrilă, 480 Lipatti Dinu, 325 Lipovan Gheorghe, 167 Liţu Emil, 541 Lopussny Francisc, 448

309

Losonczi, din Reci, 709 Lungulescu Gheorghe, 168 Lupan Dumitru, 542 Lupaş Ioan, 169 Lupaş Octavian, 376 M Maar Iuliu, 449 Macarovici George, 587 Macedonski Alexandru, 170 Mager Traian, 377 Magheru Gheorghe, 171 Malcoci D. Vasile, 573 Málnási, din Malnaş, 710 Mandrea, 420 Manea, 507 Maniu Iuliu, 172 Manolescu Sorin, 574 Manolescu-Strunga, 173 Manoliu Petre, 174 Manu, 175 Mareş-Brezianu-Constantinidi, 326 Marghiloman Alexandru, 176 Marinescu Gheorghe, 575 Márk, din Aninoasa, 711 Márkus Deák, din Sântion, 712 Marţian Iulian, 481 Mastero, 600 Maurer, din Ormeniş, 713 Mavrocordat, 327, 508 Mănuilă Sabin, 177 Mărculescu E., 543 Mârzescu, 178 Mehedinţi Simion, 179 Meissner Constantin şi Elena, 180 Melic Iacob, 181 Melinte, 182 Mercuri Paolo, 183 Metaxa Toma, 184 Metsch, 328 Metzulescu Stelian, 185 Mexis George, 186 Mihail Jean, 187 Mihalache Ion, 188 Mihăilescu Nicolae, 450 Mikes, conţi, din Zăbala, 714 Miko, conte, din Hăghic şi Bodoc, 715

Milcu Ştefan, 189 Minar Octav, 190 Mircea Ion-Radu, 191 Mircescu Constantin, 192 Mitilineu M. Ion, 193 Mitrea Aurel, din Teiuş, 339 Mocioni (Mocsony), 194 Moisil Iuliu, 482 Molda Paul, 195 Moldovan Dimitrie, 340 Moldovan Ioan Micu, 341 Moldovan Victor, 196 Moldoveanu Ştefan Ion, 197 Morariu Tiberiu, 483 Moraru Andrei, 421 Moroianu Gheorghe, 544 Morţun G. Vasile, 198 Moruzi Panaiot, 199 Mureşan Artenie, 484 Mureşianu Aurel Horia, 200 Mureşianu Ioachim, 485 Muşlea C., 545 N Nacu Constantin, 201 Nacu Dumitru, 486 Nadányi Zoltán, 451 Nagy de Bátorsziv, din Coşeni, 716 Nagy de Dombrad, 378 Nagy de Nagy de Felsö-Bükk, 379 Nagy, din Sfântu Gheorghe, 717 Nagy, din Târgu Secuiesc, 718 Naum, 202 Neculau G. Eugen, 509 Nedioglu Gheorghe, 203 Nemeş Vasile, 593 Némethy Iuliu, 452 Nenişior, 204 Nerva Iercan, 380 Nestorescu Jean, 205 Neuman Mizes, 510 Nistor Petre, 206 Nistor Pompiliu, 546 Nitreanu Nicolae, 207 Niţescu, 208 Nobik Iosif, 453 Novacovici Romulus, 594

310

O Obedeanu, 209 Obrenović Miloš, 210 Olah Iosif, 422 Olteanu Radu, 547 Onişor Victor, 487 Oniţiu Virgil, 548 Opriş Ştefan, 211 Oprişanu Emil, 212 Orczy-Vásárhelyi, 381 Oteteleşanu, 213 P Pálffi, din Tălceşti, 719 Panaitescu Emil, 214 Pangică D. Nicolae, 215 Panopol, 216 Papacostea G. Petre, 217 Papiniu, 218 Paraschivescu George, 219 Parhon Constantin I., 220 Păduraru Teodor, 221 Pâclianu Elena, 222 Pântea Gherman, 223 Pelivan Ion, 224 Perieţeanu, 511 Perieţeanu I. Grigore, 225 Perieţeanu Vasile Alexandru, 226 Petala Nicolae, 227 Petke, din Ilieni, 720 Petre A. Petre, 454 Petrescu Alexandru, 228 Petrescu Camil, 229 Petrescu Paul, 230 Petrescu Zaharia, 231 Petri Vasile, 488 Place Victor, 232 Pleşoianu I. Ştefan, 233 Podea I., 234, 549 Poienariu Goian Aurel, 595 Ponici, 235 Pop Iosif, 455 Pop Ştefan, 342 Pop Titus, 489 Popa Augustin, 236 Popa Gheorghe, 423 Popa Gheorghe, din Teiuş, 382

Popea I., 550 Popeangă I. Vasile, 383 Popescu Dionisie, 237 Popescu Gheorghe şi Paulina, 601 Popiţan Vasile, 490 Popovici Dimitrie, 238 Popovici Moise, 456 Popovici-Taşcă, 239 Popovici Virgil, 343 Popp Felix, 240 Popp Ghiţă, 241 Porcia, 384 Porcius Florian, 491 Pordea Barbu-Bubu, 242 Poroineanu Sache, 243 Potsa, din Hătuica, 721 Powel Howard Hare, 244 Precup Aurel, 551 Precup Emil, 492 Preda George, 245 Prodan, 246 Protopopescu-Pache Emmanuel, 247 Puiu Visarion, 248 Pünkösti, din Ozun, 722 R Racotă Simona, 249 Radocea Cornel, 250 Radocea Gheorghe, 251 Rafai, din Arcuş, 723 Rákosi, din Cernatul de Sus, 724 Raţiu Ioan, 252 Raţiu Victor, 253 Rădulescu A. Constanţiu şi Smaranda, 602 Rădulescu Savel, 254 Răuţescu-Dragoslavele Ion, 401 Râmneanţu Petru, 255 Rebhuhn Fritz, 256 Rebreanu Liviu, 552 Rizescu Ion, 257 Robescu C. F., 258 Roediger Ludovic, 725 Romalo, 259 Romanescu Marcel, 280 Rosenthal S., 261 Rosetti Alexandru, 262

311

Rosetti C. A., 263 Rucăreanu, 264 S Sacerdoţeanu Aurelian, 265 Sándor, din Dealul, 726 Sándor, din Forţeni, 727 Sándor Gavril, 728 Savin Gheorghe, 424 Savu Ilie, 553 Săbău Ion, 266 Săhleanu Victor, 267 Sărăţeanu Constantin, 268 Sânjoanu N., 554 Sârbuţ Iosif, 385 Schmidt-Faur Ion, 269 Scridon Gavril, 493 Scurtu Vasile, 494 Sebestyen, din Bezid, 729 Secan Gh. Constantin, 576 Secăreanu Lucia, 577 Seethal, din Micloşoara Sântionlunca, 730 Seiler, 386 Serescu Alexandru, 578 Sikö şi Kandal, din Belin, 731 Silaşi Grigore, 495 Silberman Roman Sacha, 270 Silvester, din Comandău, 732 Silvestri Constantin, 329 Simion I., 425 Simionescu H. Alexandru, 512 Simu, 330 Sina Gheorghe, baron, 387 Siruni Hagop Djolonian, 271 de Skinas Constantin, 272 Slătineanu Barbu, 273 Slăvescu Victor, 274 Smarandache Florentin, 275 Smochină Nichita, 276 Socec Alexandru, 277 Sofian, 513 Solacolu, 278 Spahi Panaiot, 279 Stanciu I. Ovidiu, 603 Stârcea, 280 Stinghe Sterie, 555

Stoeanovici, 281 Stoian G. Ion, 282 Stoica Vasile, 283 Strat George, 284 Sturdza, 285, 402 Suciu Ioan, 388 Suţu, 286 Szabo, din Aita Medie, 733 Szabo, din Chilieni, 734 Szabo, din Ozun, 735 Szabo, din Sânmartin Ciuc, 736 Szabó, din Zetea, 737 Szabo şi Nagy, din Biborţeni, 738 Szalay, 389 Szaniszló Francisc, 457 Szaraz, din Sâncrai, 739 Szasz, din Sfântu Gheorghe, 740 Székely, din Dalnic, 741 Székely Betzö, din Icafalău, 742 Szentivanyi, din Sântionlunca, 743 şi Szentkereszty de Zagon, din Arcuş, 744 Szepsy Zoltan, 390 Szilárd Emil, 391 Szöcs, din Dalnic, 745 Szorcsei Vincenţiu, 746 Szöts, din Covasna, 747 Szöts, din Zagon, 748 Ş Şerban Ioan, 496 Şerban Ionel, 497 Şmelţ, 514 Şoldea Anchidim, 498 Şotropa Virgil, 499 Ştefănescu, 287 Ştefănescu-Amza Constantin, 288 Ştirbei, 289 T Tanco Simion, 500 Tănăsescu Vasile, 426 Teleki, din Dalnic, 749 Tell Cristian, 290 Temeliescu Ion Temelie, 579 Teodorescu G. Dem (Ghedem), 291 Teodorescu Maria, 427 Teodorescu Nistor, 580

312

Thoroczkay, din Colţeşti-Trascău, 344 Thury, din Tamaşfalău, 750 Tican Rumano Mihai, 292 Titulescu Nicolae, 293 Tohăneanu Marin, 428 Tomescu Constantin, 294 Tomescu George, 295 Tomescu Ion, 429 Tompa, din Boroşneu Mic, 751 Török, din Zagon, 752 Treleczky Iosif, 458 Tudor Iorgu, 296 Turoczi, din Târgu Secuiesc, 753 Tuszon Ioan, 754 Tutunaru Alexandru, 297 Ţ Ţane, 581 Ţarălungă Paul, 430 Ţărcuş Gheorghe, 392 Ţeposu Emil, 298 U Ugray-Bölönyi, 459 Urziceanu Gheorghe, 299 Ürményi, din Săvârşin, 393 Utö Bela, 345 V Vaida-Voevod Alexandru, 300 Vajna, din Covasna, 755 Vajna, din Pava, 756 Vajna, din Simeria, 757 Valady Filep Ladislau, 758 Varjassy, 394 Vas Ioan, 346 Vasarhflyi, din Sfântu Gheorghe, 759 Vascan Gheorghe, 431 Vascan Nicolae, 432 Vasiliu Ion, 301 Vasiliu-Răşcanu Constantin, 302 Văduva Geo, 433 Văitoianu Arthur, 303 Veisa Iacovachi, 304 Velovan Ştefan, 305 Velovan Ştefan-Biju Mircea Traian, 596 Veres, din Aita Medie, 760 Veres şi Lörincz, din Dalnic, 761

Vidraşcu Pascal, 306 Vintilă Petru, 597 Vlad Aurel, 307 Voina Dumitru, 556 Volonts, din Turia de Sus,762 Vrioni Aida, 308 Vulpescu, 309 X Xeni Constantin, 310 Z Zambler, din Cernatul de Jos, 763 Zamfirescu Alexandru, 588 Zamfirescu Duiliu, 311 Zamfirescu Ramiro, 312 Zarifopol, 313 Zathureczky, 764 Zayzon Francisc, 765 Zigre Nicolae, 314 Zikeli Ernest, 501 Zotta Sever, 315 Zöld, din Sântioana, 766

313

INDICE ANTROPONIMIC A Abod, din Dalnic, familie, 604 Acaţiu Barcsai, 609 Acsinteanu George, 598 Acterian, familie, 1 Acterian Aram, 1 Acterian Arşavir, 1 Acterian Eugenia Jeni, 1 Acterian Haig, 1 Acterian Haiganuş, 1 Adam Iosif, 158 Adamachi Vasile, 2 Adamescu Gheorghe, 180 Adamis Paul, 600 Adamos Francisc, 605 Adams Gibbons Herbert, 283 Adelberg de Jabuka, 367 Adoc Gheorghe, 98 Agârbiceanu Ion, 17, 189, 466, 492, 520 d’Agoult, contesă, 397 Agricola Fillipo, 183 Ajtoni, familie, 688 Albani Tiron, 151 Albini Septimiu, 252, 520 Albuleţ Constantin, 515 Alecsandri Nicolae, 131 Alecsandri Paulina, 198 Alecsandri Vasile, 92, 121, 140, 145, 161, 290 Alexa David, 461 Alexa Iorgu, 17 Alexandrescu, familie, 4 Alexandrescu Anton, 3 Alexandrescu C., 268 Alexandrescu N. Ion, 4 Alexandrescu Iorgu, 213 Alexandrescu J. Nicolae, 254 Alexandrescu Niculae, 4 Alexandrescu Vasile, 557 Alexandru II, 399 Alexandru III, 539 Alexandru cel Bun, 285 Alexandru Coconul, 481 Alexandru Iancu, 84 Alexandru Iliaş, 213, 396 Alexandru II, Mircea, 318 Alexăndrel, domn, 533 Alexianu A. P., 252 Alexianu George, 5 Alexinsky Gregorie, 254 Alessi (Alexei) Artemie Publiu, 460 Alfieri Vittorio, 214 Álgyay de Aldeşti, 347 Álgyay Leopold, 347 Ali Brandi Giovani, 183 Ali-Paşa, 122, 124, 175, 289 Alimănişteanu Constantin, 548 Alimănişteanu C. N., 42 Alimănişteanu Maria, 204 Alimănişteanu Pia, 254 d’Allègre, baron, 122 Allievi Cornelia, 311 Almaş Dumitru, 265 Amerling Friedrich, 538 Amici Domenico, 183 Anastasiu Vasile, 254 Andone Dumitru, 403 Andrad, familie, 717 Andrad, din Brateş, 606 Andrényi Adalbert, 348 Andrényi Carol, 348 Andrényi Gheorghe, 348 Andrényi Grigore, 348 Andrényi de Ghioroc, 348 Andricu J. Mihail, 6 Andriţoiu Alexandru, 19 Angelescu Constantin, 7 Angelescu D. C., 268 Angelescu Paul, 274 Angelescu Puiu, 233 Angelescu Virgil, 16 Anghel Dimitrie, 313, 315 Anghel E., 313 Anghel George, 331, 340 Anonymus, 619 Antal, din Moacşa, 607 Antal Sigismund, din Moacşa, 607

314

Antalfy Baltazar, 695 Antipa Alina, 180 Antipa Grigore, 180, 188, 231, 285, 295 Antohi Vasile, 558 Anton Ileana, 462 Anton Nicolae, 462 Antonescu Constantin, 233 Antonescu Ion, 8, 42, 43, 65, 103, 138, 152, 224, 261, 276, 283, 397 Antonescu Maria, 8, 43 Antonescu Mihai, 43, 156, 283 Antonescu Petre, 265, 283 Antonescu Romulus, 265 Antonescu Victor, 42, 326 Antoniade Constantin, 254 Antoniadis Eugenia, 317 Apafi, familie, 69 Apafi Mihail I, 442, 609, 652, 661, 665, 668, 675, 677, 706, 743, 746, 750, 756 Apáti, din Vurpăr, 608 Apor, familie, 619, 640, 562, 695, 705, 721, 763 Apor, din Covasna, familie, 678 Apor, din Turia de Jos, familie, 609, 675 Apor, din Zălan, familie, 610 Apor Andrei, 609 Apor Carol, 609 Apor Francisc, 609 Apor Iosif, din Turia de Jos, 609 Apor Iosif, din Zălan, 610 Apor Lazăr, 609 Apor Mihai, 609 Apor Peter, 609 Apor Petru, baron, 691 Apor Ştefan, 609 Apor Ştefan, conte, 714 Apostol Th., 286 Apostolescu I. Nicolae, 395 Apostolescu Nicu, 567 Appóni, conte, 194 Aqvarone, familie, 218 Aqvarone Papiniu Franceschina, 218 Arbore Ecaterina, 85

Arbore Nina, 162 Arbore C. Zamfir, 140, 224 Ardeleanu D., 404 Argetoianu Constantin, 9, 42, 89, 217, 274, 283, 293, 311, 397, 539 Argetoianu Constanţa, 397 Argetoianu I., 109 Arghezi Tudor, 16, 19, 72, 162, 177, 189, 220, 308 Aricescu Constantin, 264 Aricescu C. Constantin, 559 Aricescu C. D., 290, 559 Aricescu Gregoriade Maria, 559 Aricescu Theodor, 559 Arion, familie, 326 Arion C.C., 180 Arion H., 4 Arion Mihail, 254, 293, 300 Aritonovici, familie, 502 Aritonovici Valerian, 502 Arsachi, familie, 79 Arsachi Apostol, 10, 79, 125, 199 Arsachi Gheorghe, 79 Arsachi Lahovari Olimpia, 79 Arsachi Mănescu Elena, 79 Arseni Constantin, 16 Arsu Constantin, 396 Artene Istrate, 479 Asbóth, din Arad, 349 Ascherson Paul, 491 Aslan Ana, 220 Aslan Eugen, 86 Aslan Maria, 86 Atzél Petru, 350 Augustin Paul, 544 Augustini Gustav, 252 Aurelian P. S., 140, 268 Auşnit Max, 11, 242 Averescu Alexandru, 9, 12, 46, 89, 112, 127, 217, 218, 277, 282, 368 Averescu Clotilda, 217 Averescu Silvia, 217 Avesalom V. Avesalom, 560 Axente Sever, 252 de Ayka Paul, 459

315

B Babeş Emil, 158, 194 Babeş Victor, 123, 140, 194 Babeş Vincenţiu, 13, 252 Babos, din Beşeneu, familie, 611, 696 Bacalbaşa Constantin, 49, 161 Bacalbaşa C. Ioan, 140, 198 Bacalbaşa Laurenţia, 162 Bacaloglu, colonel, 190 Bacaloglu Vasile, 210 Baconschi Radu, 563 Bacovia, familie, 14 Bacovia Gabriel, 14 Bacovia George (Vasiliu George), 14, 170, 180 Bacovia Grigorescu Agatha, 14 Baczoni, din Dobolii de Jos, 612 Badea, logofăt, 105 Bagdasar, familie, 16 Bagdasar Alexandra, 16 Bagdasar Dumitru, 16, 220 Bagdasar Florica, 16 Bagdasar Nicolae, 17 Bagdat D. Dumitru, 15 Bagdat George, 15 Bagdat Ion, 15 Bagration Zoe, grand maman de la Rusie, 51, 107, 132 Bahar Isac, 309 Baibuş C., 17 Baktsi, din Albiş, familie, 613 Balassa Emeric, 609, 675 Balázs Balogh, 351 Balázs Gheorghe, 351 Balca Nicolae, 17 Baligot de Beyne Arthur, 290 Balint, familie, 609 Baliţa, 285 Ballif Alfred, 51 Ballif Leon, 232 Baló, din Batanii Mari, 614 Baló Vilmos, 614 Balog, din Fotos, 615 Balogh David, 351 Balotă, familie, 42

Balş, familie, 18 Balş Alecu, 66 Balş Alexandru, 18 Balş Alexandru, fiul lui George (Iordache) Bals, 18 Balş Ana, 107, 124 Balş Aristia, căsătorită Paragalos, 18 Balş Caterina, 18 Balş Constantin, fiul lui Alexandru Balş, 18 Balş Constantin, fiul lui Lupu Balş, 18 Balş C., 145 Balş Demetru, 18 Balş Dimitrie, 18 Balş George, fiul lui Alexandru Balş, 18 Balş George (Iordache), 18 Balş George, fiul lui Lupu Balş, 18 Balş Grigore, 18 Balş Ion (Iancu), 18 Balş Ionaşcu, 28 Balş Liky, 18 Balş Lupu, 18 Balş Mihail, 18 Balş Natalia, 18 Balş Olga, 18 Balş Ruxandra, 285 Balş Smaranda, 18 Balş Teodor, 18 Balş Victor, 18 Baltazar, familie, 19 Baltazar Camil, 19, 65, 229, 597 Baltazar Iosefina, 19 Baltazar A., 179 Banaşu Constantin, 405 Banaşu Eugen, 405 Banaşu Gavril, 405 Banaşu Gheorghe, 405 Banciu Axente, 548 Bancu Leon, 463 Bándi, din Biborţeni, 616 Bánffy, familie, 338, 715 Bánffy, din Catalina, 675 Bánffy Gheorghe I, 677 Bánffy Gheorghe II, 427

316

Banu Gheorghe, 406 Bányai, din Odorheiu Secuiesc, familie, 617 Bányai Anton, 617 Barabás, din Lisnău, 618 Barabás, din Sânzierni, familie, 696 Barabás Samuil, din Popăuţi, 619 Barany, 434 Barbu Eugen, 98 Barbu Ion, 262 Barbu Slătineanu Elena, 109 Bariţiu George, 145, 252, 332, 340, 380, 485, 492, 544 Bariţiu Ieronim, 252 Barnea Ion, 42 Barnovski D. V., 313 Barozzi C., 105 Barrel Georges, 49 Barrel Leon, 49 Barta, familie, 537 Bartha, din Boroşneu Mare, 620 Bartha, din Dalnic, 621 Bartholdy Mendelsson, 322 Bartok, din Mărtineni, 622 Basarab Alice, 182 Basarab Brâncoveanu, familie, 66, 395 Basarab Brâncoveanu Costi, 317 Basarab Brâncoveanu Elisabeta, 317 Basarab Brâncoveanu George, 317 Basarab Brâncoveanu Grigore Ioan Matei, 317 Basarab Brâncoveanu Mihai, 317 Basarab Brâncoveanu Mihail Constantin, 317 Basarab Brâncoveanu Nicola, 317 Basarab Brâncoveanu Zoe, 316 Barcianu P. Daniel, 252 Bardasare Emanoil, 198 Bardeschi Carlo, 183 Bardi Giuseppe, 183 Bardocz Adam, 464 Bardocz Maria, 464 Basarabescu D., 2 Basarabescu I. A. , 180

Basilescu N., 268 Bassarabescu Ion A., 17, 245, 282 Bataillard Paul, 20, 140, 263 Bathory Andrei, 695, 719 Bathory Cristofor, 609, 678, 761 Bathory Gabriel, 609, 652, 658, 675, 715 Bathory Sigismund, 609, 619, 711, 746 Bathory Ştefan, 121, 677, 695, 715, 719 Batthayány de Ujvar, 352 Bayer Raimond, 17 Bădărău Dan, 17 Bădăuţă Alexandru, 245 Bădescu Amadeus, 95 Bădescu Constantin Dinu, 21 Băicoianu, familie, 56 Băicoianu D. C., 218 Băiulescu Maria, 544 Băjan I. Dumitru, 22 Bălan Nicolae, 475 Bălan Teodor, 23, 265 Bălăceanu, familie, 24, 253, 397 Bălăceanu Constantin, 24 Bălăceanu I. Constantin, 24 Bălăceanu Constantin-Costache, 24 Bălăceanu C. Grigore, 24 Bălăceanu Ioan, fiu, 24 Bălăceanu Ioan, tată, 24 Bălăceanu Ion, 42 Bălăceanu C. Maria, 24 Bălăceanu N., 66 Bălăceanu Ştefan, 24 Bălăceanu Gr. Ştefania, 24 Bălăceanu Greceanu Elena, 132 Bălăiţă Neculai, 407 Bălcescu Maria, 25 Bălcescu Nicolae, 10, 25, 129, 354 Băleanu Ecaterina, 52 Băleanu Irina, 55 Băltăţeanu Angela, 204 Bănăţeanu Vlad, 271 Băncescu Constantin, 313 Băncilă Octav, 180 Băncilă Vasile, 17, 557, 562, 575

317

Bărbuceanu Nicolae, 516 Bărbulescu Ilie,248 Bărnuţiu Simion, 172, 354, 383 Băruţă Aurel, 331, 333, 338, 340, 341 Bârsânescu Ştefan, 17 Bârseanu Andrei, 517, 544 Bârsescu Agatha, 180 Bârzu Elena, 309 Beck M., 161 Bede, familie, 619 Beder, din Brateş, 606 Bedo, din Calnic, 623 Bedo, din Ilieni, 624 Bedo Mihai, din Ilieni, 624 Beke, din Cernatul de Jos, 624 Beke, din Cernatul de Sus, 625 Belcin Stan Lazăr, 598 Beldiman Alexandru, 66, 140, 218, 300, 518 Beldiman Martha, 66 Beldy, familie, 609 Belhague, general, 288 Bellio, familie, 15 Bellio Constantin, 66 Bellio I., 285 Belloli Rinaldo, 183 Bellow Saul, 16 Bellu Radu, 398 Bellu (Bellio) Câmpineanu Irina, 66 Belopotoczky Coloman, 435 Bem, general, 393 Bene, din Pava, 628 Benedek, din Batani Mici, 629 Benedek, din Biborţeni, 616 Benedek Jozef, 630 Benedek Sandor, 630 Benedek, din Tălişoara, 630 Bengescu, 26 Bengescu Alexandru, 263 Bengescu Dimitrie, 26 Bengescu Ella, 322 Bengescu George, 140 Bengescu Mimi, 322 Bengescu Zoe (Zozo), 26, 322 Bengescu-Dabija George, 26

Bengescu Rosetti Zoe, 26 Beniuc Mihai, 17, 113 Benko, familie, 721 Benko, din Căpeni, 660 Benkö, familie, 537 Benkö Dionisei, 631 Benkö, din Turia de Jos, 631 Beöthy Gheorghe, 436 Berceanu, familie, 27 Berceanu Barbu, 27 Berceanu Gheorghe, 27 Berceanu Ion, 27, 180 Berceanu Mihail, 27 Berciu Dumitru, 265 Berdan Gheorghe, 28 Béldi, din Ozun, 627 Berindei Dan, 265 Bernád, familie, 653 Bernald, familie, 763 Bernald, din Cernatul de Jos, 632 Bernald Cristina, 632 Bernald Francisc, 632 Bernald Gheorghe, 632 Bernald Ioan, 632 Bernhardt Sarah, 170 Berthelot Henri Mathias, 29, 565 Berton Pierre, 47 Bertrand H., 268 Bethlen, familie, 434, 609 Bethlen, conţi, 633 Bethlen, din Josenii Bârgăului, familie, 719 Bethlen Emeric, 633 Bethlen Gabriel, 605, 609, 653, 665, 666, 670, 677, 692, 695, 746, 756 Bethlen Ileana, 657 Bethlen Nicolae, 657 Bethlen Samuilă, 464 Bethlen Ştefan, 717 Beza Marcu, 140, 191, 218, 248 Bezviconi George, 138 Biális, din Ilieni, 634 Bianu Eugen, 341 Bianu Ion, 32, 58, 102, 121, 140, 179, 198, 285, 481, 482, 492, 499, 520

318

Bianu Nicolae, 42 Biberi Ion, 17, 566 Bibescu, familie, 30, 316 Bibescu Anton (Antonie), 219, 292 Bibescu N. C. Ecaterina, 316 Bibescu Elena, 322 Bibescu Elena Clara, 317 Bibescu George, 10, 30, 49, 66, 289 Bibescu George Valentin, 30, 62, 176, 316 Bibescu Gheorghe, 30 Bibescu Gheorghe Dimitrie, 316, 317 Bibescu Hélène Alexadre, 322 Bibescu Martha, 12, 15, 26, 30, 65, 82, 89, 92, 229, 265, 289, 316, 320, 397 Bibescu G. Nicolae, 30 Bibescu N. N., 289 Bibescu Valentina, 289 Bichigean Gavril, 465 Bichigean Vasile, 465 Bidnei Ştefan, 177 Bieleck Alexandru, 437 Bieleck Iosif, 437 Bieleck Iosif, fiu, 437 Bienainé G., 114 Biju, famile, 31, 596 Biju Alexandrina, 31, 596 Biju Alexandru, 31, 596 Biju Aurel, 31 Biju Eftimie, 596 Biju Elena, 31 Biju Elisabeta, 596 Biju Leon Dumitru, 31 Biju Mihai, 596 Biju Mihail, 31 Biju Mircea Traian, 596 Biju Traian, 31, 596 Bilbao Francesco, 20 Bilciurescu Constantin, 4 Bilciurescu V. C., 170 Bildirescu Dimitrie, 243 Billecocq Adolphe, 122 Binder Ioan, 142, 504 Biró, 635

Biró, din Zetea, 636 Biró de Vacsárcsi, 353 Biró Ferencz, 158 Biró Iosif, 635 Birtalan, din Baraolt, fraţi, 637 von Bsimarck Otto, 518 Bitai Gheorghe, din Chilieni, 638 Bitai, din Chilieni şi Purcăreni, 638 Bitai Alexandru, din Purcăreni, 638 Blaga Lucian, 17, 293 Blandiana Ana, 566 Blank Aristide, 19, 86 Blank H. Alexis, 368 Blaremberg Alexandrina, 51, 122 Blaremberg Elena, 122 Blaremberg Maria, 52, 327 Blaremberg Nicolae, 164 Blaremberg Pulcheria, 122 Blaremberg Vladimir, 122 Bloc Nicolae, 254 Blondel G., 544 Blutte L. Emmanuel, 125 Bobancu Emoanoil, 519 Bobancu Ion, 519 Bobulescu Constantin, 32 Bocskay Mihai, 719 Bocu Sever, 27, 188, 354, 376 Bod, din Alba, familie, 758 Bodea Cornelia, 42, 265 Bodnăraş Emilia, 16 Bodor, familie, 537, 609 Bodor, din Leţ, 639 Boer, familie, 609, 675, 763 Boer Ştefan, 714 Boerescu, familie, 33 Boerescu C., 286 Boerescu Mihai, 33, 254 Boerescu Neagu, 34 Boerescu Vasile, 33, 42, 51, 123, 293, 300 Boga T. Leon, 35 Bogathy Gheorghe, 290 Bogáts, familie, 619 Bogáts Dionisie, din Mădăraş, 640 Bogdan, familie, 641, 678 Bogdan, din Covasna, familie, 640

319

Bogdan, din comitatul Dobâca, familie, 641 Bogdan, din Mărtineni, 641 Bogdán, din Sfântu Gheorghe, 642 Bogdan Alexandru, 520 Bogdan Damian, 36, 265 Bogdan Geza, 641 Bogdan Ioan, 140, 179, 520 Bogdan Maria, 204 Bogdan Nicolae, 37 Bogdan Ştefan, 520 Bogdan-Duică Gheorghe, 120, 169, 179, 227, 315, 520 Bogdan-Duică Ion, 112, 180 Bogdan-Duică Valeriu, 252 Bogdanovics, 355 Bogdanovics Alexandru, 355 Bogdanovics Bernard, 355 Bogdanovics Gheorghe, 355 Bogrea Vasile, 32, 499 Bohăţel Alexandru, 468, 485 Bohus-Szögyény, 356 Bohus-Szögyény Antonia, 356 Boiangiu Aneta, 265 Boiculescu G., 479 Boilă Zaharia, 300 Boiley Percival, 16 Bojinca Alexandru, 194 Boldur Alexandru, 38, 138 Bolintineanu Dimitrie, 122, 290, 383 Bologa, 553 Bologa Iacob, 194 Bologa Lucia, 254 Bologa Valeriu, 16 Bölönyi Alexandru, 459 Bonet Salvator, 292 Bonnard Camille, 183 Bontilă George, 17 Bora, din Simeria, 643 Borani Giambatista, 183 Borănescu-Filliti George, 268 Borbely Janos, 345 Borcea Ion, 295, 520 Borgovan George, 341 Borgovan Nicolae, 521

Boris, rege al Bulgariei, 276 Bornemisza, familie, 337, 609, 648 Bornemisza Ana, 695 Bosie Costache, 39 Bosie Ioan, 39 Bossy (Bosie) V. Raoul, 39, 89, 92 Bosie Răducanu, 39 Bosie Vasile, 39 Bocşa E. Mălin, 466 Bota Francisc, 438 Boteanu, 40 Boteanu Emanoil Constantin, tată, 40 Boteanu Emanoil, fiu, 40 Boteanu Emanoil R., 40 Boteanu Gheorghe, 40 Boteanu Remus, 40 Boteanu Romulus, 40 Botez I. Constantin, 17 Botezan Ioana, 341 Botoşăneanu Grigore, 162 Botezan P., 268 Boulanger Nadia, 6, 325 Bounegru Stanca, 557-560, 564, 566-568, 574, 578, 581 Boureanu Eugen, 566 Bourget Paul, 170 Boxhall Edwin, 289 Boyer Paul, 395 Bran I., 333 Brandsch, familie, 289 Brandsch Ursula, 289 Branişte Valeriu, 112, 179, 252, 522, 523, 538 Branişte Victor, 112, 522, 544 Branişte Căliman Valeria, 523 Bratu, familie, 43 Bratu I. Anton, 43 Braugham, lord, 121 Brăiloiu C., 268, 286 Brătănescu Mircea, 41 Brătescu Constantin, 589, 591, 592, 594, 596 Brătescu-Voineşti Alexandru, 16 Brătescu-Voineşti Ion Alexandru, 179, 180, 308

320

Brătianu, 42 Brătianu Constantin, 42, 155, 233 Brătianu Constantin I. C., 42, 397 Brătianu Dimitrie, 20, 42, 66, 290 Brătianu Dinu, 114 Brătianu Dumitru, 2 Brătianu Eliza, 42 Brătianu Gheorghe, 12, 155, 223, 265, 314, 575, 648 Brătianu I. Gheorghe, 42, 217 Brătianu Ion, 12, 539 Brătianu Ion C., 107, 118, 121, 161, 173, 276 Brătianu Ion I. C. (Ionel), 26, 27, 42, 89, 112, 132, 150, 162, 176, 183, 198, 283, 285, 518 Brătianu Lia, 204 Brătianu Marina, 49 Brătianu Vintilă, 8, 27, 42, 89, 183, 198, 223, 233, 254, 285, 548 Brânceanu Lidia, 120 Brâncoveanu, familie, 306, 317 Brâncoveanu Alexandrina, 105 Brâncoveanu Constantin, 714 Brediceanu Caius, 300 Brediceanu Coriolan, 254 Brediceanu Tiberiu, 539 Bretean Nicolae, 467 Brezeanu Iancu, 598 Brezianu, 326 Brezianu Alexandra, 326 Brezianu Alexandrina, 326 Brezianu Alexandru, 326 Brezianu Caliopi, 326 Brezianu Catherine, 326 Brezianu Constance, 326 Brezianu Elena, 326 Brezianu Elisabeta, 326 Brezianu Gheorghe, 326 Brezianu Grigore, 326 Brezianu Iancu, 326 Brezianu Ion, 326 Brezianu Leonida, 326 Brezianu Maria, 326 Brezianu Nicolae, 326 Brezianu Vasile, 326

Brezianu V. Mareş, 326 Brieux Eugène, 47 Brocghaus F. A., 102 Brociner <Joseph>, 44, 178 Brosch Carl, 300 Brola Gabriel, 167 Broşteanu Ernest, 45, 180 Broşteanu Radu, 45 Brote Eugen, 252, 520 de Bruckenthal Samuel, 715 Brun Jules, 291 Bucă, familie, 424 Bucă Mihalache, 424 Buchental, familie, 145 Buchenthal D., 103 Buckley R. C., 16 Bucşan Constantin, 46 Bucşanu, familie, 42 Bucşi, din Brateş, 644 Bucuţa Emanoil, 200, 229 Buda A., 408 Budai, din Turda, 645 Budişteanu George, 89 Budişteanu N., 268 Budişteanu Cernat Sevastia, 67 Bulat Gh. Teodor, 499 Bulat Gh. Toma, 138 Bunea Augustin, 179, 492 Bunescu Mihail, 47 Bunyitay Vincenţiu, 439 Burada Simion, 167 Burger B., 124 Burghele Gh. Gh., 505 Burghele T., 220 Burghelea, familie, 409 Burghelea Alexandru, 409 Burileanu Demetru, 395 Burileanu Ioana, 402 Burileanu Yvonne, 402 Busa, familie, 678 Busuioceanu Alexandru, 48, 245 Butca Constantin, 254 Butculescu, 49 Butculescu Constantin, 479 Butculescu M. Costache, 49 Butculescu C. Dimitrie, 49

321

Butculescu Elena, 49 Butculescu N. Irina, 49 Butculescu Maria, 49 Butculescu Marin, 49 Butculescu Nicolae, 49 Buteanu Aurel, 50, 151 Buttu Constanţa, 582 Buttu Romulus, 582 Buzdug Bazil, 468 Buzdugan Gheorghe, 89, 265, 404 Buzdugan Ion, 224 Buzdugan Nicolae, 204, 268, 600 Buzilă Romulus, 169 Buznea Moldoveanu George, 558 C Cacso Dominic, 605 de Caillavet G. A., 47 Califarov Manolache, 164 Calinic, mitropolit, 201 Callimachi, prinţ, 124 Callimachi A. Athanasie, 286 Callimachi Raluca, 512 Callimachi Scarlat Alexandru, 259, 412 Camilar Eusebiu, 65 Candrea Aureliu, 140 Canning Strattford, 125 Cantacuzino, familie, 51, 52, 98, 175, 306, 397 Cantacuzino A., 84 Cantacuzino Adolf, 286 Cantacuzino Alexandrina, 51, 84, 97, 175, 293 Cantacuzino (Pallady) Gr. Alexandrina, 52, 54, 169, 177, 180, 308 Cantacuzino Alexandru, 52, 254 Cantacuzino Alexe, 54 Cantacuzino Andronic, 51 Cantacuzino Caterina, 285 Cantacuzino Constantin, caimacam, 51 Cantacuzino Constantin, stolnic, fiu, 56, 400, 609 Cantacuzino Constantin, postelnic, tată, 51

Cantacuzino Constantin, fiul lui Grigore Gh. Cantacuzino, 20, 52, 131 Cantacuzino Constantin, 290 Cantacuzino Gh. Constantin, 56 Cantacuzino M. Constantin (Bâzu), 55 Cantacuzino Gr. Ecaterina, 55 Cantacuzino Ecaterina (Jarka), 51 Cantacuzino Eliza, 51 Cantacuzino G., 66 Cantacuzino G., lt. col., 150 Cantacuzino George, 51 Cantacuzino Gheorghe, 52 Cantacuzino C. Gheorghe, 56 Cantacuzino G. Gheorghe, avocat, 56 Cantacuzino Gr. Gheorghe, arheolog, profesor universitar, 51, 52, 54, 55, 101, 176, 268, 271 Cantacuzino Grigore, vornic, 52 Cantacuzino Gh. Grigore, 52, 54 Cantacuzino Ileana, 52, 54 Cantacuzino Ioan, dr., 107, 150, 180, 198 Cantacuzino A. Ioan (Zizine), 51 Cantacuzino G. Ioan, 56 Cantacuzino Ioana, 52, 54 Cantacuzino Ion, 56 Cantacuzino C. Ion, 53 Cantacuzino Iordache, 51 Cantacuzino A. Jean, agent diplomatic, 52 Cantacuzino Lucreţia, 51 Cantacuzino Luxiţa, 52 Cantacuzino Marghioala, 424 Cantacuzino Maria, 51, 53, 55, 62, 322 Cantacuzino Maria Bălaşa, 54 Cantacuzino Maria Ioana, 55 Cantacuzino Mihai, mare negustor, 51 Cantacuzino Mihai, medic, 51 Cantacuzino G. Mihai, 55 Cantacuzino G. Mihai, mareşalul Palatului Regal, 80

322

Cantacuzino Mihail, 52 Cantacuzino M. O., 51 Cantacuzino Nicolae, 52 Cantacuzino B. Nicolae, 51 Cantacuzino G. Nicolae, 51 Cantacuzino Gr. Nicolae, 55 Cantacuzino Sabina, 292 Cantacuzino Safta, 18, 145 Cantacuzino Şerban, 285 Cantacuzino Ştefania, 52 Cantacuzino Zoe, 51, 52 Cantacuzino Zoe Florica, 54 Cantacuzino Cazimir Marica, 56 Cantacuzino Ghica Elena, 56 Cantacuzino-Râfov-Cazimir, 56 Cantacuzino Sturdza Alice, 285 Cantili P. George, 57 Capodistira-Souffi Felix, 58 Capotă, 583 Capşa Maria, 281 Caracioni Carol, 123 Carada Eugen, 42, 201 Caradgea (Caradja, Karadja), 58 Caradja A., 176 Caradja Constantin, 58 Caradja Ion, 53 Caradja Ion Constantin, 58 Caradja Ioan Gheorghe, 58, 213 Caradja Mihalache, 58 Caradja-Capodistria-Souffi Eufrosina, 58 Carafoli Elie, 189 Caragiale Ion Luca, 190, 313, 315 Caragiani I. C., 218 Caranfil Andrei, 59 Caranfil Eufrosina, 59 Caranfil George, 59, 254 Caranfil George Atanase, 59 Caranfil G. Nicolae, 59 Caranfil Maria, 59 Caravia Nicolae, 322 Cardolea Al. Cristea, 284 Carianopol C. Alexandru, 27 Carol I, 52, 56, 150, 175, 300, 397, 539

Carol II, 42, 80, 127, 162, 180, 188, 193, 283, 293, 397, 544 Carol VI, 761 Carol Robert, 609 Carp Anton, 198, 268 Carp Grigore, 217 Carp Neculai, 60 Carp I. Neculai, 60 Carp O., 315 Carp Petre, 60 Carp P. Petre, 51, 60, 92, 101, 123, 153, 176, 218, 539 Carp Smaranda, 60 Cartojan Nicolae, 154, 248, 265, 315 Cartot Alfred, 322 Castrişoaia Safta, 61 de Castro Manuel, 292 Catană George, 589 Catargi, 62 Catargi Alexandru, 86 Catargi Barbu, 10 Catargi Elena, 62 Catargi Elena, fiică, 62 Catargi Henry, 26, 37, 62, 268 Catargi Lascăr, 51, 62, 175, 176, 213, 285 Catargi Margareta, 62 Catargi M. Maria, 210 Catargi Nicu, 161, 259 Catargi Victor, 138 Caţeleanu Ana, 56 Caudella Clara, 566 Caudella Claudia, 180 Caudella Eduard, 180, 566 Cazaban Alexandru, 395 Cazimir, 63 Cazimir Alexandru, 63 Cazimir Costache, 56, 63 Cazimir Elena, 63 Cazimir Emil, tată, 63 Cazimir Emil, fiu, 56, 63 Cazimir Irina, 56 Cazimir Neculai, 63 Cazimir Otilia, 16, 17, 19, 154, 156, 162

323

Cazimir Teodor, 63 Cazimir Kogălniceanu Safta, 63 Cazzavilan Luigi, 49, 97 Cădere Victor, 180, 251, 281, 322 Călinescu Adela, 64 Călinescu Armand, 64, 397 Călinescu Barbu, 64 Călinescu E., 286 Călinescu George, 16, 174, 189, 229, 262 Călugăru Ion (Croitoru Buium a Ţiprei), 65 Cămărăşescu Ion, 148, 198 Cămărăşescu Mihai, 254 Cătunaru Petre, 52 Cătuneanu C. Ioan, 162 Cătuneanu Sevastiţa, 4 Căşieru Cezar, 410 Câmpineanu, 66 Câmpineanu Ion, fiu, 51, 66 Câmpineanu Ion, tată, 66 Câmpineanu Creţulescu Anica, 79 Cârlan M. Ştefa, 561 Cârneci Radu, 597 Cârlova Vasile, 243 Ceauşescu Nicolae, 241, 321 Cedre Lydia, 322 Ceparu, familie, 42 Cerchez, familie, 253 Cerchez Leon, 566 Cerchez Nicu, 147 Cerchez Th., 161 Cerkez Emil, 584 Cernat, familie, 67 Cernat Alexandru, 67 Cerna Panait, 179 Cernovici Laura, 194 Cernovodeanu Dan, 265 Cernovodeanu Paul, 265 Cesianu Constantin, 155 Cesianu H. Constantin, 42 Cesianu (Jianu) Stănuţă, 318 Cetăţeanu I., 524 Chabadian Maria, 92 Chemale Anton, 68 Chibici-Râvneanu Al., 102

Chifa Emil, 469, 475 <Chirillos>, patriarh, 122 Chrissoveloni, 319 Chrissoveloni Hélène, 319 Chrissoveloni Jean, 319 Chrissoveloni Leonida, 319 Chrissoveloni Nicolae, 319 Churchill Winston, 70 Cicerin, ministru, 300 Cichi C., 330 Cicio-Pop, 357 Cicio-Pop Ştefan, 188, 252, 357, 376, 388 Cihovschi, general, 42 Cihovschi Alexandru, 69 Ciocan Ioan, 460, 470 Ciocâlteu Ştefan, 283 Cioculescu C., 284 Cioculescu Şerban, 17, 189 Ciomac Emanoil, 510 Ciolan Ion, 120 Cioran Emil, 174 Ciorănescu Alexandru, 48 Ciordaş Ioan, 188 Ciornei Ecaterina, 525 Ciornei Gabriela, 525 Ciornei Olga, 303 Ciorogariu Roman, 380 Ciotori Dimitrie N., 8, 48, 162, 254, 293, 300 Cipariu Timotei, 333, 485 Ciprian G., 229 Cisek Oscar Walter, 65 Ciuchi V. Cornelia, 411 Ciudin, familie, 264 Ciugureanu Daniil, 70 Ciuhodaru Vasile, 412 Ciupală Ioan, 575 Ciurcu, familie, 532 Claudian Alexandru, 17 Clemence, artistă, 309 Clémenceau Georges, 150, 300 Clopoţel Ion, 17, 151, 368, 376, 380 Cloşca, 609, 691 Coandă Henri, 71, 85, 107, 120, 150, 167

324

Codarcea I. Corneliu, 162 Cohen A. H., 103 Cojoca Ecaterina, 194 Coliban Iancu, 526 Colin A., 49 Comarnescu Petru, 173, 229 Comarnischi Chiril, 272 Comarnischi Alcaz Eufrosina, 272 Comănescu I., 527 Conachi Costache, 427 Condiescu Nicolae, 503 Condurachi Emil, 154, 189, 265 Costan Ion, 141 Constantin, dragoman, 199 Constantin, spătar, 423 Constantin Moruzi, 412 Constantin Şerban, 213 Constantinescu A., 218 Constantinescu A. C., 66 Constantinescu Ion, inginer, 74 Constantinescu Ion, teolog, 72 Constantinescu Miron, 54, 73, 380 Constantinescu Mitiţă, 56 Constantinescu Nicu, 572 Constantinescu-Iaşi Petre, 16, 85, 189 Constantinidi Noti, 326 Constantini-Petrovici, 358 Conta Vasile, 271 Contzescu I., 219 Corbu C. Adrian, 74 Corbu Ioan, 471 Corbu I. Constantin, 74 Corbu Victor, 471 Cornean Nicolae, 590 Coroianu Demetriu, 333 Coroianu Iuliu, 96, 172, 252 Cosma Aurel, 597 Cosma Lucia, 42 Cosma Viorel, 6, 98, 120, 505, 566 Costa-Foru, familie, 10 Costa-Foru Gheorghe, 60, 85 Costa-Foru M., 51 Costa-Foru Xenia, 177 Costache, 75 Costache Lupu C., 75, 142, 176

Costache Nicolae (Niki), 75 Costache Valentina, 18, 20, 27, 30, 39, 42, 49, 51, 59-61, 66, 67, 84, 86, 99, 102, 107, 114, 121, 129, 136, 139, 140, 145, 150, 153, 155, 157, 158, 169, 171, 175, 176, 180, 183, 187, 190, 194, 198-203, 233, 263, 268, 272, 280, 285-288 Costan Ion, 472 Costăchescu Mihai, 32 Costescu George, 76 Costiescu M., 254 Costinescu E., 66 Costinescu Maria, 289 Coşbuc George, 190, 315, 473, 520 Cotovu Ion, 603 Cotruş Anton, 283 Cotruş Aron, 492 de Coutouly G., 49, 176 Craft N., 512 Craia, învăţător, 593 Crainic Nichifor (Dobre Ion), 77, 308, 368 Crăiniceanu Grigore, 254 Cremer Isidor, 78 Creţeanu George, 92 Creţianu Alexandru, 212, 254 Creţianu C., 54 Creţianu George, 289 Creţulescu, familie, 79, 397 Creţulescu Alexandru, 79 Creţulescu Constantin, 79 Creţulescu Dimitrie, 79 Creţulescu Lina, 79 Creţulescu Maria, 79 Creţulescu Nicolae, 42, 66, 79, 121, 264 Creţulescu Ralu, 79 Creţulescu Scarlat, 79 Creţulescu Smaranda, 79 Creţulescu Sofia, 79 Creţulescu Dudescu Zinca, 79 Creţulescu Irimescu Alexandrina, 79 Creţulescu Lahovari Ana, 79 Crihan Anton, 138

325

Cristea Gheorghe, 413 Cristea Miron, 12, 52, 80, 98, 145, 188, 194, 248, 283, 294, 492, 530 Cristea P., 201 Cristescu Gheorghe, 505, 558 Cristescu Ghiţă, 282 Cristoloveanu Romul, 528, 530 Cristoloveanu Sofia, 530 Cristu Paola, 204 Crişan, 609, 691 Crişan Ştefan, 359 Cronin-Cronberg, 122 Crowe E., 107 Crudu Tiberiu, 510 Cruglicov V. George, 34 Cruţescu Stork Cecilia, 97, 98, 308 Csaki, familie, 609 Csákán, din Zăbala, 646 Cseh, din Catalina, 647 Cseh, din Cernatul de Jos, familie, 648, 665 Cseh Ignatie, 647 Csernoch János, 158 Csia, din Sântionlunca, 649 Csiszer, din Etfalău, 650 Csoma, din Covasna, familie, 678 Csoma, din Ghelniţa, 651 Csoma Iosif, 651 Csutak Karoly, 652 Csutak Vilhelm, din Covasna, 652 Cuclin Dimitrie, 56 Cucu, 360 Cucu Aurelia, 360 Cucu Gheorghe, 80 Cucu Vasile, 360 Culian, familie, 313 Culianu Alexandru, 313 Culianu Nicolae, 313 Culianu Petre, 313 Culică Vasile Florian, 599 Culmann, general, 288 Cumpănaşu, familie, 81 Cumpănaşu I. Dumitru, 81 Curcă Gheorghe, 529 Cushing Harvey, 16 Cusin A. C., 83

Cuţarida, familie, 82, 397 Cuţarida Ana, 82 Cuţarida Constantin, 4 Cuţarida Radu, 82, 219, 397 Cuza Alexandru C., 80, 83, 89, 127, 140, 162, 217, 248, 315, 505 Cuza Alexandru Ioan, 84, 109, 123, 145, 260, 285, 539 Cuza Elena, 49 Czárán-Török de Şepreuş şi Şimand, 361 Czartoryski Adam, 129 Czernin O., 176 Czerjek, familie, 537 D Dabija Eustratie, voievod, 63 Daicoviciu Constantin, 52,162, 202, 265, 331, 333, 340, 499 Damaschin Maria, 85 Dame Frédéric, 49, 140 Daniel, din Vârghiş, familie, 633, 764 Damokos, familie, 763 Damokos, din Cernatul de Jos, 653, 758 Damokos Ştefan, 653 Dan Nicodim, 530 Dan Pompiliu, 528, 530 Dan Sergiu, 174 Dáncs, din Pachia, 654 Daniel, din Vârghiş, baron, 655 Darclée Hariclea, 86, 253 Darvari, 320 Darvari Alexandru, 320 Darvari Ana, 10 Darvari Maria Nicole, 320 Daschkooff, conte, 122 Dauş Ludovic (Daus Alfred Ludwig), 503 Davidescu C., 233 Davidescu Şt. Nicolae, 87 Davila, familie, 56, 88 Davila Alexandru, 47, 88, 140, 162, 198, 397 Davila Carol, 88, 173, 231, 254, 397 Davila A. Carol, 88

326

Davila Citta, 397 Davila Teodor (Doru), 397 Davila-Petricari Elena, 8, 88, 397, 402 Davis Ella, 293 Dăianu Elie, 194, 252 Dăianu Ilie, 479 Dăianu Emil, 499 Dănilă, preot, 341 Deac S. Augustin, 479, 492 Deák, din Pava, 656 Debains Fréderic, 66 Decei Aurel, 265 De Gaulle Charles, 310 Delateişani Ion, 83 Delaroche Paul, 183 Delaunay Charles, 6 Delavrancea Barbu Ştefănescu, 56, 140, 180 Delavrancea Cella, 75, 97, 180, 313 Del Vecchio Giorgio, 17 Demetrescu Drag, 162 Demetrescu I. Gregoriu, 531 Demetrescu Ioan, 362 Demetrescu I. Petre, 531 Demetrescu Traian, 170 Demetriade Aristide, 170 Demidoff, conte, 122 Demien, din Catalina, familie, 647 Demien, din Dalnic, familie, 647 Dendy Walter, 16 Densuşianu Aron, 539 Densuşianu Elena, 482 Densuşianu Nicolae, 140 Densuşianu Ovid, 395, 544, 562 Deprés Susanne, 198 Dering G., 176 De Roma Adela, 564 De Roma Alexandru, 564 De Roma Camille, 564 De Roma Candiano, 564 De Roma Petru, conte, 66, 654 Derussi G., 218 De Sanctis Alda Borelli, 198 Desliu D., 105 Despa Gheorghe, 414

Dessila Octav, 156 Dessus A., 20 Diaconovici C., 194 Diaconoviciu G., 146 Diamandescu Constantin, 150 Diamandi, familie, 397 Diamandi Ana, 55 Diamandi Constantin, 39, 42, 89 Diamandi Georgeta, 55 Diamandi V., 218 Dianescu N. Ion, 562 Dima-Drăgan Corneliu, 90 Dinjer (Dinyer) Iosif, 363 Dinu Paul, 91 Djuvara, 92 Djuvara Alexandru, 42 Djuvara G. Alexandru, 225 Djuvara Elena, 306 Djuvara Mircea, 83, 225, 284 Djuvara Radu, 92 Djuvara T. G., 66 Djuvara Trandafir, 86, 92 Dobreanu Mihail, 252 Dobrescu Ion, 93 Dobrogeanu-Gherea Constantin, 85, 313 Dobrogeanu-Gherea Saşa, 313 Dobrogeanu-Gherea Ştefania, 313 Dobroneanu, familie, 565 Dobroneanu L. Ion, 565 Dobroneanu Lazăr, 565 Dobrosláv Pétar, 158 Dobrovolschi, familie, 142 Docan Nicolae, 315 Dociu, familie, 4 Dogariu Domeţiu, 532 Dogaru Ion, 94 Dogaru Maria, 139, 265 Dolezsalek Antal, 158 Dombi, familie, 678 Dombi, din Icafalău, 657 Dombrovschi, 504 Dombrovschi Norbert, 504 Dombrovschi Sigismund, 504 Domide B., 169 Domide Emil, 474

327

Dominte Timonu, 563 Domusciu Theodor Alfred Basarab Tibereanu, 563 Doncea Constantin, 321 Donath, din Surcea, 658 Donici S., 54 Dosa, din Ilieni, 659 Dragalina, 591 Dragalina Alexandru, tată, 591 Dragalina Alexandru, frate, 591 Dragalina Corneliu, 591 Dragalina Elena, 591 Dragalina Ion, 591 Drăganu Nicolae, 479 Drăghicescu Dumitru, 95 Drăghicescu Virgil, 162 Drăghici Al. George, 96 Drăghici Romeo, 322, 325, 329 Dreghiciu Marian, 334 Drăgoi Sabin, 283 Drouets Charles, 395 Duca C., 290 Duca Gheorghe, 401, 533 Duca Ion Gheorghe, 27, 52, 89, 97, 114, 150, 170, 217, 233, 310, 397 Duca Nadia, 97, 233 Dudescu Suţu Elisabeta, prinţesă, 286 Dudu Vasile Velicu, 98 Dudu Vasilica, 98 Dudu Velicu, 98 Dudu Maria, 98 Duhamel A. O., 10, 122, 124 Duiliu N. Marcu, 99, 290 Dumas Constance, 107 Dumba, fraţi, 286 Dumbravă Bucura (Fanny Seculici), 100, 170 Dumitrache Ioan, 569 Dumitrescu M. A., 198 Dumitrescu Vladimir, 598 Dumitrescu Jupâneşti Ion, 398 Dumitru Nae, 467 Dunka Eugen, 162 Dunka, familie, 585 Dunka George, 585

Dunka I., 600 Dupré Marcel, 322 Duvantura, 272 E Economu Virgil, 156 Eder, baron, 107 Eftimiu Gheorghe, 42, 568 Eftimiu Victor, 3, 174, 189 Égeto, din Căpeni, 660 Eiffel Gustave, 139 Eisenecker Charles, 45 Eisenhardt Louise, 16 Elefterescu, familie, 101 Elefterescu George, 101 Elefterescu Luca, 101 Elena, principesa, 12 Elena, regină a Greciei, 397 Elena Silvia, 292 Eliade Mircea, 27, 48, 204 Elisabeta, principesă, 26 Elisabeta, regină, 397, 541 Eminescu Gheorghe, 575 Eminescu Mihai, 102, 190, 269, 505, 557, 597 Eminovici, familie, 505 Eminovici Gheorghe, 102 Eminovici Henrietta, 102 Eminovici Matei, 102, 112 Enăşescu, familie, 502 Enescu Cristache, 322 Enescu George, 26, 50, 55, 103, 114, 249, 306, 322, 325 Enescu Vasile, 103 Enescu (Cantacuzino) Maria, 55, 306, 322 Eöszy Francisc, 440 Epureanu Emanuel, 30 Erdelyi Ioan, 530 Ereszteveny, din Eresteghin, 661 Esarcu George, 285 Eszterházy, conţi, 765 Eszterházy P., conte, 272 Evolceanu Dumitru, 473 F Faberi Angelo, 183 Fabian, 364

328

Fabian Gabor, 364 Fabian Galér, 364 Fabian Iosif, 364 Fabian-Schenk, 364 Fabricius Martha, 127 Fadgyas, din Reci, 662 Faguet Emil, 170, 395 Faliboga D. Alexandru, 505 Faludy Franyo Carol, 365 Fantsali, din Lupeni, 663 Farago Elena, 295 Farcaş Ioan, 236 Farkas, din Cernatul de Jos, familie, 665 Farkas, din Dalnic, familie, 758 Farkas Alexandru, 335 Farkas Ştefan, 441 Farkaş Gyalui, 120 Farra, 104 Farra Alexandru, 104 Farra Cathérine, 104 Farra (Simons) Maria, 104 Farra Rose, 104 Farţade Petre, 415 Fasciotti, baron, 157, 176 Fauré Gabriel, 322 Făculete Şerban, 399 Făiniţă I. M. Constantin, 416 Fălcoianu, 105 Fălcoianu Şt. Alexandrina, 105 Fălcoianu C., 123 Fălcoianu Elena-Lucia, 105 Fălcoianu Ştefan, 67, 105, 260 Feket-Nagy, din Găleşti, 664 de Felsö-Bükk Paul, 379 de Felsö-Bükk Ştefan, 379 Ferdinand, rege, 12, 80, 112, 176, 300, 376, 397, 496, 577 Ferdinand I de Habsburg, 609 Ferenczi, familie, 665 Ferenczi Ioan, 665 Fermendjin Ioan, 366 Ferrati Bartolomeu, conte, 743 Fettes, din Icafalău, familie, 728 Fetti Spiridon, 336, 340 Février Henry, 322

Fichefet C., 309 Filaliti George, 106 Filipescu, 107, 253 Filipescu A. N., 123 Filipescu Constantin, 27, 107, 119, 176 Filipescu Dimitrie, 183 Filipescu Gheorghe, 108 Filipescu Gheorghe (George) Constantin, 107 Filipescu C. Grigore, 125 Filipescu Ioan (Iancu), 107 Filipescu Ioana, 107 Filipescu Iordache George, 107 Filipescu Lidia, 107 Filipescu Maria, 107, 123, 272, 327 Filipescu Natalia, 107 Filipescu Nicolae, 107, 140, 153, 176, 217, 395 Filipescu I. Alexandra, 316 Filipescu I. Alexandru, 317 Filipescu N. Gr., 180 Filitti, familie, 109 Filitti Alexandru, 109 Filitti Constantin, fiu, 109 Filitti Constantin, tată, 109, 273 Filitti Ioan, 575 Filitti C. Ioan, 109, 162, 200, 218 Filitti <Ioan D.>, 326 Filotti, 110 Filotti A. Constantin, 110 Filotti Eliza, 110 Filotti Flori, 110 Filotti Puiu, 110 Finkelstein Gustav, 111 Fischer Gertrud, 54 de Flers Robert, 47, 97 Fleva Nicolae, 66, 86, 176 Flondor, familie, 23, 504 Flondor Elena, 112 Flondor Iancu, 23, 42, 89, 112, 145 Flondor Nicolae, 112 Flondor Şerban, 112 Floresco Maria, 744 Florescu, 327 Florescu Alexandru, 417

329

Florescu Florea Bobu, 113 Florescu Ion, 290 Florescu Vasile, 107 Florescu Em. Ioan, 290 Florescu Th. Jean, 114 Foarfecă, familie, 586 Foch Ferdinand, 150, 565 Folo Pietro, 183 Folti, din Sânzieni, familie, 696 Ford Henry, 257 Foriş Ştefan, 547 Forray-Nadasdy, de Săvărşin, 367 Forrö, din Angheluş, familie, 666 Fortunescu C. D., 140, 191, 265, 283, 482 Fotino, familie, 264 Foucaul E., 84 Fraknay Wilhelm, 439 Francisc I., 537 Franz Ferdinand, 300 Frater, familie, 442 Frater Pal, 442 Freeman Walter, 16 Fried B. M., 16 Frimu I. C., 282 Frunzeanu Georgeta, 233 Fuad-Paşa, 121, 122, 124, 175 Fuillet Felix, 183 Fülöp, din Târgu Secuiesc, 667 Fulton John, 16 Furnică Z. Dumitru, 533 Furtună Dumitru, 180, 505, 557 G Gaál Sándor, 158 Gabor Anton, 676 Gabor, din Breţcu, 668 Gabrielescu Alice, 308 Gafencu Grigore, 188, 254 Gál, din Dalnic, familie, 758 Gál, din Hilib, 669 Galaction Gala, 32, 98, 131, 138, 170, 189, 220, 224, 248, 265 Galesowschi Iosif, 178 Galfi, din Măgheruş, familie, 605 Gancevici Corneliu, 506 Gane Nicolae, 198

Gavrilescu Atanasie T. (Gavrilles Athanasy), 409 Gavrilov Mihail, 574 Gazda, din Ghidfalău, familie, 758 Gazda, din Reci, 670 Gălăşescu Gr. Dumitru, 115 Gărdescu, 116 Gărdescu Alexandru, 116, 591 Gărdescu Constantin, 116 Gărdescu Nicolae, 116 Gâlcă V. Vasile, 565 Gârleanu Emil, 170, 180 Gedö, din Orăşeni, 671 George Al. Ion, 479 Georgescu, familie, 566 Georgescu Aurelia, 566 Georgescu George Theologu, 566 Gentrmer Kurt, 160 Gédalge André, 322 Georgiade C., 17 Gereb, familie, 675 Gereb, din Araci, 672 Gereb Adam, 672 Gerliczy-Ştirbei Eliza, 320 Gerota D. D., 49, 172 de Geza Simon, 619 Ghenadie, mitropolit, 178 Ghenes, pictor, 149 Ghenzul Vasile, 117 Gheorghe Florian, 130 Gheorghe Leonte, 558 Gheorghe Ştefan, 481 Gheorghian, 118 Gheorghian Constantin, 115 Gheorghian Gheorghe, 118 Gheorghian Nicolae, 118 Gheorghian Vasile, 118 Gheorghiev Iulia, 18, 20, 27, 30, 39, 42, 49, 51, 59-61, 66, 67, 84, 86, 99, 102, 107, 114, 121, 129, 136, 139, 140, 145, 150, 153, 155, 157, 158, 169, 171, 175, 176, 180, 183, 187, 190, 194, 198-203, 233, 263, 268, 272, 280, 285-288 Gheorghiu Constantin, 71

330

Gheorghiu-Dej Gheorghe, 16, 138, 241 Gherasi, 119 Gherasi Athena, 119 Gherasi Constantin, 119 Gherasi Elena, 119 Gherasi Elisabeta, 119 Gherasi Eugenia, 119 Gherasi Lazăr, 119 Gherasi Maria, 119 Gherasi Nicolae, 119 Gherasi L. Nicolae, 119 Gherghel Victor, 428 Gherguascu Toma, 534 Gherguţă Mihai, 418 Gherman, familie, 4 Ghezzo Luiza, 603 Ghiaţă Petre, 149, 162 Ghibănescu Gheorghe, 138, 140, 169 Ghibu Onisifor, 120, 138, 223, 224, 296, 520 Ghibu Veturia, 120, 162 Ghica, familie, 97, 121, 123, 253, 393 Ghica Alexandrina, 121 Ghica Alexandru, 52, 53, 58, 123, 268, 285 Ghica Alexandru Dimitrie, 122 Ghica G. Alexandru, 124, 125 Ghica I. Alexandru, 107 121 Ghica Ana, 175 Ghica Aurelia, 121 Ghica Carol, 122 Ghica Charlota, 123 Ghica Constantin, 121, 122, 124, 318 Ghica Dimitrie, 66, 218, 290, 300, 306 Ghica Dimitrie, domn, 123, 192 Ghica Dimitrie, mare hatman, 121 Ghica Dimitrie, ministru de Externe, 92, 107, 123 Ghica Dimitrie Alexandru, 122 Ghica Dimitrie Ion, 52, 121 Ghica Dumitrache, 121 Ghica Ecaterina, 121 Ghica Elena, 122

Ghica I. Elena, 56 Ghica Elisabeta, 123, 306 Ghica Eliza, 52 Ghica Eufrosina, 121, 318 Ghica Gr. Eufrosina, 121 Ghica Gheorghe Iorgu, 121 Ghica Grégoire, 121 Ghica Grigore II, 268, 533 Ghica Grigore III, 425 Ghica Grigore Alexandru, 120, 121, 124, 276, 301, 430, 534 Ghica Grigore Dimitrie (Ghica Grigore IV), 53, 123, 125, 268, 318, 398, 401 Ghica Ioan, 56 Ghica G. Ioan, 56 Ghica Ion, 42, 52, 53, 121, 123, 140, 145, 198, 276, 539 Ghica Gr. Ion, 84 Ghica Iordachi, 122 Ghica Maria, logofeteasă, 121 Ghica Maria, 123 Ghica Matei, 121 Ghica Melania,132 Ghica Mihail, 121 Ghica N., 145 Ghica Natalia, 121 Ghica Scarlat, 121, 318 Ghica Vladimir, 52, 109, 121 Ghica Zoe, 123 Ghica Cantacuzino Ioana, 397 Ghica Cantacuzino Irina, 397 Ghica Cantacuzino Matei, 397 Ghica Comăneşti Matilda, 121 Ghica Greceanu Lisette, 132 Ghica Massalsky Hélène (Dora D’Istria), 122 Ghioldum V., 419 Ghiţan Teodor, 151 Gidafalvi, familie, 721 Gidafalvi, din <Ghidfalău>, 673 Gidafalvi Ştefan, 673 Giers Nicolae, 84, 124 Gigurtu Ioan, 126, 283, 600 Gimbutas Maria, 54 Gimpel, 288

331

Gioia Ed., 20 Gioni Polixenia, 286 Giorgio Ion, 142 Giurescu C. Constantin, 89, 217, 315, 598 Glogovanka Maria, 338 Glogoveanu I. Maria, 49 Glok Klara, 501 Gödri, din Ilieni, familie, 675 Gödri Alexandru (Sandor), 674 Gödri Francisc, din Ilieni, 675 Goga, 127 Goga Dimitrie, 128 Goga Eugen, 217 Goga Eufrosina, 128 Goga George, 128 Goga Octavian, 80, 83, 127, 138, 139, 162, 169, 180, 184, 198, 217, 254, 300, 492, 544, 545 Goga Veturia, 127, 217 Goilav, familie, 502, 513 Goilav Antonel, 233 Goilav I. C., 180 Goilav N., 51 Gojdu Emanuel, 522 Goldiş Elena, 368 Goldiş Vasile, 42, 146, 180, 194, 217, 252, 368, 376, 383, 388, 492, 503, 520, 523, 530, 544, 545 Golescu, familie, 20, 88, 397 Golescu Alecu, 181, 264 Golescu G. Alexandru (Arăpilă), 66, 129, 290 Golescu C., 129 Golescu Iancu, 4 Golescu Iordache, 129 Golescu Nicolae, 52, 107, 122, 181, 290 Golescu Stan, 50, 162 Golescu Ştefan, 122, 181, 264, 290 Golian Dimitrie, 302 Gologan G. N., 42 Goma D. Paul, 98 Gomoiu Victor, 16 de Gonzaque Frick Louis, 170 Goraş Vasile, 562, 566, 567, 575

Gorănescu, 130 Gorănescu Ecaterina, 130 Gorceakov Alexandru Mihailovici, 108, 124 Gorceakov Maria, 107 Gore Gheorghe, 131 Gore Pavel, 131, 248, 315 Gorovei Arthur, 138, 309, 315 Gorovei C. P., 155 Gorun I., 473 Gos Albert, 397 Gos Charles, 397 Grant Nicolae, 397 Grant Ulysse, 232 Grant Zoe, 107 Grasset Eduard, 183 Grămadă Nicolae, 265 Grămadă V., 83 Greceanu (Grecianu), familie, 42, 132, 253 Greceanu Alina, 132 Greceanu Constantin, 132 Greceanu P. Didi, 132 Greceanu Dimitrie, 132 Greceanu Elena, 132 Greceanu F., 218 Greceanu Ninicu, 132 Greceanu Paul, 51, 132 Greceanu Radu, 132 Greceanu Saşa, 132 Greceanu Şt. Saşa, 132 Greceanu Scarlat, 132 Greceanu Ştefan, 132 Greceanu D. Ştefan, 132 Greceanu Zoe, 52, 132 Greceanu Zozi, 132 Greceanu Băicoianu Elena, 56 Grecescu Grigore, 133 Grecu Mihail, 581 Gregoriade Nicu, 559 Grey de la Bosse I., 114 Grigorcea, familie, 145 Grigore Ioan, 530 Grigorescu Nicolae, 195 Grigorivici Olga, 52 Grinţescu Ernest, 134

332

Grinţescu G. P., 134 Grivase Virginia, 475 Gross Carl, 535 Groulier Matilda, 52 Groza Petru, 16, 46, 167, 283, 428, 547, 570 Grozăvescu Traian, 467 Grozescu Nicolae, 158 Guadachini Gaetano, 183 de Gubernalis Angelo, 395 Guboglu Mihail, 135, 265, 271 Guran N., 201 Gurănescu Alecu, 254, 283, 293 Gurie, arhiepiscop, 169 Gussi Al., 233 Gust Alfred, 536 Gusti Dimitrie, 18, 89, 107, 138, 177, 220, 274, 313 Gvadányi Iosif, 695 Gyalui Farkas, 162 Gyalui Jenö, 136 Gyárfás, 537 Gyárfás, din Leţ, 676 Gyula Borda, 158 Gyula Glattfeldar, 158 Gyula Werner, 158 Gyula Wessel, 158 Gyulay, familie, 609, 677 Gyulay, din Ormeniş, 695 Gyulay Ştefan, 677 Gyurgyevich I. E., 538 H Habert A., 283 Hackenau, cavaler, 125 Hagea Doina, 599 Hagi-Moscu Emanoil, 98 Hajnal, familie, 504 Halasy, 372 Halfon Abraham, 137 Halfon Samuilă, 137 Halippa N. Ivan, 138 Halippa Nicolae, 138 Halippa Pantelimon, 98, 127, 138, 188, 207, 224, 296, 544 Haliţa Solomon, 476, 492

Haller, familie, 337, 609, 640, 675, 677, 695, 715, 736 Haller Gabor, 337 Haller Gabriel, 337 Haller Istvan, 337 Haller Petrus, 337 Hamangiu Constantin, 282 Hamar, din Alungeni, familie, 641, 678 Hamar, din Icafalău, familie, 728 Hamar, din Simeria,679 Handrea, 477 Hangerli, familie, 18 Hangerli Elena, 107 Hangerli Lidia, 107 Hankey Maurice, 300 Hanu, familie, 423 Haret, 323 Haret Adam, 323 Haret Ana, 56 Haret Costache, 323 Haret Ioan, 323 Haret Pulcheria, 323 Haret Spiru, 27, 139, 183, 198, 248, 269, 323, 476, 512 Haricli Ion, 86 Hartulari Ion (Coco), 86 Hartulari Iorgu, 86 Hasdeu Bogdan Petriceicu, 121, 132, 140, 265 Hasdeu Iulia, fiică, 140 Hasdeu Iulia, soţie, 140 Hasnaş, 568 Hasnaş Gheorghe, 568 Hasnaş Ion, 568 Hasnaş Spiridon (Spiru), 568 Hasnaş Victoria, 568 Haşias Silviu, 369 Haţieganu Alexandru, 140 Haţieganu Emil, 141, 172, 177, 283 Hauptmann Harald, 54 Haviár Dániel, 158 Haynal Emeric, 142 Hârlescu, 142 Hârlescu Anatol, 142 Hârlescu Dimitrie, 142

333

Hârlescu Elena, 142 Hârlescu Magdalena, 142 Hârlescu Ronald, 142 Heine Heinrich, 503 Heisu, familie, 423 Heliade-Rădulescu Ion, 52, 99, 122, 243, 264, 333, 539 Helfant Henry, 292 Hellmesberger Joseph jr., 322 Hening, 143 Hening Friedrich, 143 Hening Melitta, 143 Hening Suzi, 143 Henry F., 84 Henter, din Sântion, 680 Henter Adam, 680 Herepei Ioan, 681 Herescu M. I., 308 Herescu Năsturel, 175 Hervien Paul, 47 Hina Eliza, 326 Hiott, familie, 289 Hiotu C., 218 Hitler Adolf, 283 Hociung Ion, 309 Hodor, din Tinosa, 682 Hodoş Alexandru, 169 Hodoş Iosif, 252 Hodoş Nerva, 198, 481, 499 Holban A. D., 176 Holban, fraţi, 513 Holtzträger Friederich, 478 Horea, 392, 609, 691 Horgan A., 283 Horia, avocat, 263 Horoveanu Eugen, 180 Horthy Miklós, 450 Horvath, 370 Hossu Iuliu, 151, 155 Hossu Vasile, 544 Hossu-Login Francisc, 200, 376 Hostiuc Viorica, 220 Hotnog Titus, 144, 146 Hosu Emil, 466 Howard D. F., 177 Howard Nini, 284

Hozo, din Sînmartin, 683 Hrisoscoleu Alexandru, 2 Hubain Emil, 42 Hugo, cavaler, 125 Hugo Victor, 58 von Humboldt Alexander, 58 Humpel Emilia, 102 Hurmuzaki, 145 Hurmuzaki Alexandru, 145 Hurmuzaki Constantin, 145 Hurmuzaki Doxache, 145 Hurmuzaki Elena, 145 Hurmuzaki Eudoxiu, 145 Hurmuzaki Eufrosina, 145 Hurmuzaki George, 145, 315 Hurmuzaki C. George, 145 Hurmuzaki Nicolae, 145 Hurmuzaki Ştefania, 145 Huszar, din Aita Mare, 648 Hutchison George, 575 I Iablonscaia Tatiana, 182 Iacobescu Teodor, 146 Iacovachi, 147 Iacovachi Alexandru, 147 Iacovachi Meta, 147 Iacovachi Nicolae, 147 Iancu Avram, 252, 269, 695 Iancu de Hunedoara, 619, 717 Iancu Teofil, 68 Iavorschi Gheorghe, 557-560, 564, 566-568, 574, 578, 580, 581 Ibrăileanu Garabet, 271 Iconomu Mircea, 148 Ierunca Virgil, 48 Igiroşanu Horia, 149 Igiroşanu I., 229 Ignàcz Schmitzler, 136 Ignat Grigore, 565 Ignatijev Nicolas Pavlovici, 129 Ileana, principesă, 82, 397 Ilia, preot, 338 Iliaş Alexandru, 677 Iliescu Dumitru, 150, 254 Ilieşiu Iustin, 151, 479

334

Ilinca, fiica domnului Radu Şerban, 51 Imreh, din Etfalău, 685 Imreh, din Etfalău şi Pava, 686 Imreh, din Fotos, 687 Imrik Gusztáv, 443 Inculeţ Ion, 138, 146, 223, 224 Incze, din Lisnău, 688 Incze János, 444 Inocenţiu IX, papă, 609 Inocenţiu XII, papă, 609 Institoris, 371 Institoris George de Mossoczy, 371 Institoris Ianos, 371 Ioachimescu Nicolae, 218 Ioan, 569 Ioan Atanasie, 432 Ioanid Dimitrie, 171 Ion Narcis-Dorian, 3 Ionaşcu Ion, 265 Ionescu Alexandru, 98 Ionescu Emilian, 152 Ionescu Eugen, 174 Ionescu Gheorghe, 570 Ionescu Haralamb, 570 Ionescu Ion, de la Brad, 2 Ionescu C. Ion, 571 Ionescu I. C., 512 Ionescu Maria, 570 Ionescu Mihai, 251 Ionescu Nae, 83 Ionescu Take, 86, 92, 101, 114, 150, 153, 170, 180, 194, 198, 218, 289, 293, 300, 310, 368 Ionescu Al. Ghibericon, 567 Ionescu-Gion George, 121, 395 Ionescu-Nişcov Traian, 154 Ionescu Siseşti George, 274, 505 Ionescu Siseşti Nicolae, 16, 402 Iordache, 324 Iordache Elena, 324 Iordache Ion Toma, 324 Iordan Iorgu, 17, 189, 265, 283, 575 Iordănescu Ioan, 149, 156 Iorga Ecaterina, 182, 309

Iorga Nicolae, 9, 54, 58, 68, 80, 83, 98, 102, 105, 155, 162, 170, 182, 218, 223, 248, 254, 265, 277, 288, 289, 300, 305, 309, 315, 330, 397, 473, 481, 482, 492, 499, 533, 548, 550, 575, 598 Iorgu George, 286 Iosif, mitropolit, 66 Iosif II, 537 Iosif Şt. O., 179, 315, 520 Iov Dumitru, 156 Iovipala Lămotescu Elena, 164 Ipsilanti, familie, 393 Ipsilanti Alexandru, 53, 213 Ipsilanti Constantin, 268 Isabela, regină, 619 Isac Emil, 162, 283, 300, 544 Isbăşoiu Margareta, 568 Istok, din Breţcu, 689 Istrati I. Constantin, 157, 231 Istrati Eugenia, 157 Istrati Margareta, 572 Istrati Panait, 134, 177, 282, 572 Iuca, familie, 204 J Jäger-Sustenau Hanns, 163 Jalea Ion, 19 Jakó Sigismund, 265 Janko, familie, 537 Janko din Zagon, 690 Jantcó, din Târgu Secuiesc, familie, 753 Jarnic Ioan Urban, 541 Jean Bart, 315 Jianu Gheorghe, 313 Jianu Ion, 12, 145 Jianu Ştefan, 243 Jinga Victor, 3, 544 John Henry, 122 Jora Mihail, 120 Jozsef Mihálik, 697 Jumanca Pavel, 592 Justh Gyula, 158 Justh Sigismund, 372 Juvara-Costache Clemenţa, 75

335

K Kabos Kandra, 439 Kalinderu Ion, 66, 83, 218, 311, 512 Kalinderu Iosif, 118 Kalman Thaly, 748 Kálnoky, familie, 609, 632, 653, 678, 730, 763 Kálnoky, din Valea Crişului, 691 Kálnoky Antal, 691 Kálnoky Ferenc, 691 Kálnoky Ludovic, 691 Kálnoky Samuel, 609 Kálnoky Samuilă, 691, 714 Knaff Edmond, 231 Karadja Aristide, 58 Karadja Constantin, ministru, 58 Karadja Constantin, dragoman, 58 Karadja Constantin Ion, 58 Karadja Despina, 58 Karadja Elena, 58 Karadja Ioan Alexandru, 58 Karadja Ion Alexandru, ministru otoman, 58 Karadja Marcela, 58 Karadja Maria, 58 Karadja-Grumăzeşti Alexandru, 58 Karoly Iosif Francisc, 159 Károsi, 373 Kefala Eva, 194 Keisser, pilot, 55 Kemény, din Brâncoveneşti, familie, 675 Kémény, familie, 338, 489, 652 Kemény Gabor, 338 Kemény Ioan, 609 Kemény Ioannes, 338 Kemény Ioséf, 338 Kemény Iosif, conte, 695 Kemény Simeon, 338 Kemény Simeon jr., 338 Kereztes, din Leţ, 692 Kiriacescu Alexandra, 204 de Kerielis Henri, 65 Kirileanu Gheorghe T., 32, 98, 162, 179, 180, 265, 512 Kiriţescu Alexandru, 204, 229, 254

Kiriţescu Constantin, 83, 189, 233 Kiriţescu Nicolae, 156, 600 Kis, din Popăuţi, 693 Kiss, din Sânzieni, 612 Kispal, din Sântionlunca şi Ozun, 694 Kiss Arpad, 695 Kiss Jözsef, 158 Kisseleff Pavel, 121, 122, 132 Köber Hans şi Anny, 160 Koblosi, familie, 736 Kogălniceanu, familie, 161 Kogălniceanu C., 218 Kogălniceanu Constantin, stolnic, 63 Kogălniceanu I., 189 Kogălniceanu Mihail, 42, 63, 66, 67, 84, 118, 124, 145, 155, 161, 164, 175, 216, 224, 290, 539 Kogălniceanu Vasile, 39, 161, 539 Kogălniceanu Cazimir Elena, 63 Könczei, din Caratna, 696 Konopi Coloman, 374 Konopi-Lengyel, 374 Konsza, din Sfântu Gheorghe, 697 Konsza Samuel, 697 Kónya, din Boroşneu Mare, 698 Kónya Andrei, 698 Kónya Ludovic, 375 Kornis, familie, 609 Kossuth Ferencz, 158 Kossuth Lájos, 355, 609, 675 Kostaki Manuel, 84 Kostan I. C., 201 Kotzebue, familie, 53 Kotzebue Ch., 122, 124 Kotzebue Paula, 231 Kovács, din Leţ, 699 Kovats, din Doboşeni, 700 Kovats, din Mărtineni, 701 Kovats Ladislau, 700 Kovats Martin, din Mărtineni, 701 Kovats Mihai, din Mărtineni, 701 Kovats Nicolae, din Mărtineni, 701 Kovats Samuilă, din Mărtineni, 701 Kovats Ştefan, din Mărtineni, 701

336

Kövér, din Beşeneu, 696, 702 Kövér, din Covasna, 703 Kozacsek Iosif, 445 Kozma, din Lunga, 704 Kun, din Caratna, 705 Kun Bela, 158 Kusantal, din Zagon, 706 Kusantal Samuilă, 706 L Labonc, din Moacşa, 707 Labonc Moise, 707 Lacea Constantin, 540 Ladislau IV, 705 Lahovari, familie, 10, 79, 253, 402 Lahovari Alexandru, 79, 121, 145, 176 Lahovari Alexandru Emanoil, 79, 92, 285, 311 Lahovari Ana-Maria, 79 Lahovari Emil, 42 Lahovari George, 79 Lahovari Grigore, 79 Lahovari Iacob N., 518 Lahovari Jaques, general, 86 Lahovari Maria, 79 Lahovari Nicolae, 79 Lahovari Simona, 309 Lahovari Zoe, 79 Lahovari Panaitescu Maria SofiaMicutza, 79 Lahovari Plagino Maria-Nicole, 79 Lahovari Rudeanu Tatiana, 79 Lahovari Slătineanu B. Alexandra, 79 Lahovari Slătineanu AlexandraPici, 79 La Keré, 86 Lallemand, conte, 175 de Lamartine A., 243 Langa-Răşcanu Constantin, 218 Lapedatu Alexandru, 39, 89, 107, 123, 162, 233, 248, 265, 283, 481, 499 Lapedatu Gh., 67 Lapedatu Ion I., 544 Lapedatu I. S., 314

Lapedatu Mica, 162 Laptev C., 254 Laptev Paul, 54 Larionescu Traian, 163 Lascăr Vasile, 201 Laurian August Trehoniu, 333 Lazăr Cornel, 392 Lazăr Oscar, 52 Lázár, din Dalnic, 708 Lázár Andrei, din Dalnic, 708 Lázár Blaziu, din Dalnic, 708 Lázár Ioan, din Dalnic, 708 Lázár de Gyalakuta, 352 Lázár Ioan de Gyalakuta, 352 Lázár Ştefan, 708 Lăcusteanu Preda, 286 Lăhloiaca Mariţa, 273 Lămotescu Ecaterina, 164 Lămotescu Maria, 164 Lămotescu Mihai, 164 Lămotescu Nicolae, 164 Leatris I., 281 Leblond Marius Ary, 114 Lecca D., 118 Lecca George, 161, 306 Lecca Haralamb, 395 Lecca Haralamb G., 315 Lecca Iunin Ioan, 165 Lecca Maria, 306 Lecca Octav George, 105, 140, 219 Leco-Răuţ, familie, 532 Lederer Maximilian, 194 Leel-Össy, 446 Lehăduş Ioan, 408 Lehmann Henry, 183 Lehmann Rodolf, 183 Lemnaru Nedic, 77 Lenş Alexandrina, 108 Leon Maria, 161 Leon Bogdan Lucia, 155 Leonard Nicolae, 312 Leonăchescu-Nandraşu Nicolae, 400 Leopold I, 24, 410, 537 Lerescu, familie, 42 Lesseps Ferdinand, 121

337

Leucuţia Aurel, 177 Leucuţia Mişu, 177 Leucuţia Traian, 177 Leucuţia Veturia, 177 Levaditi, 136 Lévi Armand, 42, 276 Liciu Petre, 198 Limona Dumitru, 166 Limona Elena, 271 Lindenberger Ioan, 447 Lion Jeanne, 198 Linul Gavrilă, 480 Lipatti Ana, 325 Lipatti Dinu, 325 Lipatti Madlene, 325 Lipovan Gheorghe, 167 Liteanu V., 66 Liţescu G., 127 Liţu Emil, 541 Livescu Ion, 503 Lloyd George, 300 Lochman Anton, 504 Lochman Petru, 504 Logan Walter, 205 Longinescu Ştefan G., 179 Lopussny Francisc, 448 Losonczi, din Reci, 709 Loti Pierre, 170 Lovinescu Eugen, 17, 26, 203, 229 Lovinescu Monica, 6 de Luca Benedetto, 183 Lucaciu Vasile, 49, 252, 283 Lüders Alexandru Nicolaevici, 122, 124, 273 Lungulescu Gheorghe, 168 Lupan Dumitru, 542 Lupaş Ioan, 98, 120, 162, 169, 177, 265, 499 Lupaş Octavian, 376 Lupescu Constantin, 43 Lupu N., general, 161 Lupu Nicolae, doctor, 188 M Maar Iuliu, 449 Mac Leon A., 16 Macarovici George, 587

Macedonski Alexandru, 139, 170, 179 Macedonski Alexandru D., 170 Macedonski Alexis, 48, 170 Macedonski Ana, 170 Macedonski George, 170 Macedonski Pavel, 170 Macovei I., 161 Macskási, familie, 609 Madarász Jözsef, 158 Madgearu Virgil, 188, 217, 293 Mager Traian, 377 Magheru Alexandrina, 122 Magheru Gheorghe, general, 122, 129, 171 Magheru Gheorghe, fiu, 171 Magheru I., 200 Magrin Anatol, 600 Magrin Marţial, 600 Magrin Rosa (Hesse), 600 Mailat Ştefan, 609, 677 Maiorescu Ana, 176 Maiorescu Livia, 201 Maiorescu Netty, 26 Maiorescu Titu, 51, 102, 109, 140, 145, 179, 180, 311 Malaxa, 319 Malaxa Nicolae, 180 Malcoci D. Vasile, 573 Malcoci I. Vasile D., 573 Málnáşi, din Malnaş, 710 Málnáşi Sigismund, 710 Maly Fr., 491 Manciu, 178 Mandrea, 420 Mandrea N. Radu, 97 Manea, familie, 502, 507 Manea Andreas, 507 Mangeot Alfred, 322 Mangra Vasile, 252, 380, 383 Maniu Clara, 172 Maniu Iuliu, 3, 96, 112, 138, 141, 172, 250, 252-254, 268, 283, 300, 307, 314, 341, 544 Mano Gr. N., 140 Manoilescu Constantin, 193

338

Manoilescu Mihail, 12, 37, 217, 274, 575 Manolescu Ion, 27, 198 Manolescu Nicolae, 173 Manolescu Radu, 265 Manolescu Sorin, 574 Manolescu-Strunga, familie, 173 Manolescu-Strunga N. Ion, 173 Manoliu Petre, 174 Manoliu R., 202 Manu, familie, 175, 327 Manu Alexandru, 175, 290 Manu Ana, 175 Manu Anica I., 175 Manu Constantin, 175 Manu Constantin G., 175 Manu Dimitrie, 175, 306 Manu G., 218 Manu Gavril, 340 Manu George, fiu, 51, 161, 175, 231 Manu George, tată, 175 Manu G. George, 175 Manu I. George, 175 Manu Ioan Mihail, 175 Manu Ion, 175 Manu Iorgu, 175 Manu Manuel, 175 Manu Maria, 309 Manu Mihail, 175 Manu M. D., 145 Manu Nicolae, 175 Manu Nicu, 175 Manu Zoe, 175 Manu Cornescu Elena, 175 Manuc Bey, 271 Maquilar, 292 Marburg Otto, 16 Marcovici Simion, 10 Marcu Alexandru, 162 Mareş, 326 Mareş Constantin, 326 Mareş Constantin Dinu, 326 Mareş Brezianu Constanţa, 326 Mareş-Brezianu-Constantinidi, 326

Marghiloman Alexandru, 86, 101, 121, 161, 176, 179, 180, 218, 233, 248, 268, 282, 289, 395, 582 Marghiloman Eliza, 52 Marghiloman I., 52 Maria, regină, 80, 176, 289, 293, 320, 397 Maria-Tereza, 366, 537 Marina Iustinian, 98 Marinescu Gabriel, 162 Marinescu Gheorghe, 16, 220, 575 Marinescu Şt. Ştefan, 208 Marino-Moscu Constantin, 313 Marioara, regină a Iugoslaviei, 12 Márk, din Aninoasa, 711 Márkus Deák, din Sântion, 712 Marţian Iulian, 481, 499 Marţian Iuliu, 162 Masaryk Jan, 283 Maspero, 231 Massenet S., 322 Mastero, familie, 600 Mastero Alexandru, 600 Mastero Cantacuzino Nicoleta, 600 Mastero Maria Luiza, 600 Mastero Nicolae, 600 Mastero Priapopulus Angela, 600 Mateevici Alexe, 220, 224 Matei Basarab, 22, 58, 268, 396, 401, 481 Matei A. Gheorghe, 283 Mateiaş Cornelia, 167 Mattyus, din Sânzieni, familie, 696 Maurer, din Ormeniş, 713 Maurer Bela, 155 Maurer Ion Gheorghe, 16 Maurer Ştefan, din Ormeniş, 632 Mavrocordat, familie, 10, 53, 327, 508 Mavrocordat Aglae, 508 Mavrocordat Alexandru, domn, 508, 533 Mavrocordat Constantin, 53, 213, 268, 508 Mavrocordat Edgar, 327 Mavrocordat Elena, 508

339

Mavrocordat C. Elena, căsătorită cu Constantin Gh. Cantacuzino, 56 Mavrocordat I. George, 508 Mavrocordat G. Ioan, 508 Mavrocordat Irina, 327 Mavrocordat Maria, 18, 62, 508 Mavrocordat N., 86 Mavrocordat Nicolae, 533 Mavrocordat Nicu, 508 Mavrocordat Zoe, 508 Mavrodi, familie, 175 Mavrogheni Nicolae, 259, 268 Mavrogheni P., 51 Mavrogheni <Petre>, 107, 161 Mavromihails C., 286 Mavromihails E. P., 286 Mavros, familie, 53 Mavros Alexandra, 53 Mavros Maria, 53 Mavros Nicolae, 53 Max Eduard-Alexandru (De Max), 259 Max Emil, 259 Maximilian II, 695 Măcelariu Elie, 336, 340, 341 Măcelariu Ilie, 485 Mălăieru Mircea, 123 Mănuilă Camil, 177 Mănuilă Fabriţiu, 177 Mănuilă Letiţia, 177 Mănuilă Sabin, 141, 177 Mănuilă Sandu, 177 Mărculescu E., 543 Mărcuş Ion, 265 Mărgineanu Aurel, 250 Mărioara, principesă, 397 Mândreanu Constanţa, 220 Mârzescu, familie, 178 Mârzescu Elena, 180 Mârzescu George, 161, 178, 216 Mârzescu G. George, 178 Mârzescu Gherasim, 178 Mecedinski Al. Pavel, 184 Medeni Iacob, 210

Mehedinţi Simion, 98, 105, 176, 179, 180, 189, 248, 265, 395, 499, 505, 575 Meissner Constantin, 75, 176, 180, 217 Meissner Constantin şi Elena, 180 Meissner Elena, 180 Melic Iacob, 181, 271 Melinte, familie, 182 Melinte Vasile, 182 Menuhin Yehudi, 103, 249 Mercuri Ana Maria, 183 Mercuri Elena, 183 Mercuri Enrichetta, 183 Mercuri Ileana, 183 Mercuri Paolo, 183 Meruţiu Vasile, 177, 227, 491 Mesaroş Ioan, 252 Metaxa Toma, 184 Meteş Ştefan, 265 Metsch (Mecz), 328 Metsch Max, 328 von Metternich Klemens, 58 von Metternich Wenzel, 122 Metzulescu Stelian, 185 Metzulescu Ştefan, 265 Meţianu, mitropolit, 194 Mexis François Leon, 186 Mexis George, 186 Mexis Margareta, 195 Mezincescu D., 16 Micescu Istrate, 225 Michelet Jules, 42, 276 Mickiewiczy Adam, 276 Micle Veronica, 102, 190 Miclescu Emil, 132 Miclescu Victor, 268 Micu Klein Inochentie, 120 Miess Friedrich, 538 Mihai Viteazul, 22, 51, 481, 609 Mihai I, 254 Mihail Jean, 187 Mihalache Ion, 3, 12, 80, 138, 172, 188, 217, 248, 254, 292, 544, 575 Mihaly, familie, 721 Mihaly de Arcuş, familie, 675

340

Mihali Teodor, 252, 307 Mihaly Szendrey, 385 Mihaly Victor, 52 Mihăilescu Nicolae, 450 Mihnea Turcitul, 213, 399 Mihuţa Nichifor, 597 Mikes, familie, 764 Mikes, conţi din Zăbala, 714 Mikes Florian, 695 Mikes Ştefan, 714 Mikó, familie, 678, 695, 736 Miko, conte din Hăghig şi Bodoc, 715 Miko Nicolae, conte, 715 Mikuli A., 51 Milcu Ştefan, 16, 189, 220 Mildner Iosif, 52 Millan, prinţ, 539 Mille Constantin, 198, 308 Milojcic V., 54 Minar Octav, 190 Mincisky, conte, 122 Mincu Sultana, 311 Minea Ilie, 265 Minis A., 286 Minulescu Ion, 170 Mircea cel Bătrân, 22 Mircea Ciobanul, 191, 481 Mircescu Constantin, 192 Mircea Ioan, 331, 333, 338, 341 Mircea Ion-Radu, 191 Mircea I., 52 Mirea Ion, 174 Miron Românul, 383 Mironescu G. G., 89, 138, 188, 268 Mironescu George, 284 Mironescu G. George, 544 Mironescu S. G., 7 Missir N., 75 Missir Petru, 102 Mitilineu, 327 Mitilineu C. I., 217 Mitilineu M. Carol, 300 Mitilineu M. Gabriel, 218 Mitilineu Ion, 42, 306 Mitilineu M. Ion, 193

Mitilineu Mihail, 51 Mitilineu M., 66 Mitre, familie, 142 Mitrea Aurel, 339 Mocioiu Nicolae, 557-560, 564, 566568, 574, 578, 581 Mocioni (Mocsonyi), 194 Mockel Albert, 170 Mocsonyi Alexandru, 194 Mocsonyi Andrei, 194 Mocsonyi Anton, 194 Mocsonyi Constantin, 194 Mocsonyi Ecaterina, 194 Mocsonyi Gheorghe, 194 Mocsonyi Mihai, 194 Mocsonyi Petru, 194 Mocsonyi de Foen Andrei, 194 Mocsonyi Popovici Mihai, 194 Moga Demetriu, 340 Moga Evy, 281 Moga Ion, 265 Moisil Constantin, 42, 54, 177, 203, 212, 233, 265, 268, 479, 481, 499 Moisil Florica, 191, 265 Moisil Grigore, 482 Moisil Iuliu, 265, 482, 486, 492, 499 Moisuc Elena, 166 Molda Paul (Popovici Pavel Ioan), 195, 292 Moldovan Demetriu, 336 Moldovan Dimitrie, 340 Moldovan Ioan Micu, 333, 341 Moldovan Iosif, 376 Moldovan Iuliu, 252 Moldovan Vasile, 252 Moldovan Victor, 196 Moldovan de Herbiile Ion, 410 Moldoveanu Ştefan Ion, 197 du Mont Beaufort Maria, 24 Montundon Marcel, 170 Morariu A., 315 Morariu Leca, 557 Morariu Tiberiu, 483 Moraru Andrei, 421 Moroianu Gheorghe, 544 Morţun G. Al., 198

341

Morţun G. Ana, 198 Morţun Vasile, 293 Morţun G. Vasile, 180, 198, 315, 600 Moruzi, familia, 253 Moruzi Alexandru, 49, 145, 199, 213, 235, 268, 533 Moruzi Constantin, 533 Moruzi Costaki, 199 Moruzi Dumitru, 199 Moruzi Panaiot, 199 Moruzi Rosetti Aglaie, 52 Moschuna-Sion Mircea, 56 Moscu Adina Paula, 182 Moscu Alexandru, 182 Moscu Constanţa, 182 Moscu George, 182 Moscu Ştefan, 10 Moscu Tatiana, 182 Moşoi D., 268 Moşoiu Panait, 505 Motaş Constantin, 120 Motogna Victor, 499 Moţa Ioan, 523 Moţa Ion, 12, 83 Moţăş, familie, 142 Movilă Costache, 602 Movilă Ieremia, 235 Mrazec Ludovic, 548 Multedo Manuel, 157 Müler Paul, 150 Mumuianu C. D., 140 Mumuianu George, 326 Munciu, 359 Munteanu Nicodim, 98 Munteanu Ştefan, 134 Munteanu Murgoci George, 482 Murăşanu Teodor, 479 Mureşan Artenie, 484 Mureşan Aurel, 499 Mureşan Ioan, 470, 476, 481, 482, 485, 487, 491, 492, 499 Mureşan Sever, 482 Mureşianu Andrei, 194, 200, 492 Mureşianu Aurel, 200, 252, 482, 519

Mureşianu Aurel Horia, 200 Mureşianu Iacob, 179, 200, 252, 341, 485 Mureşan Ioachim, 485, 492, 499 Mureşianu Ioan, 333 Murgescu George, 56 Murgoci George, 155 Murgu Eftimie, 593 Murguleţ Ion, 145 Musceleanu, familie, 268 Mussolini Benito, 283, 493 Mussu Valeriu, 132 Mustaţă Teodor, 145 Mustea Gheorghe, 430 Muşatescu Tudor, 156, 245 Muşlea C., 545 Muşlea Ion, 162 N Nacu Constantin, 201 Nacu C. I., 285 Nacu Dumitru, 151, 479, 486 Nadányi Zoltán, 451 Nagy, familie, 605 Nagy Alexandru, 714 Nagy Francisc, 717 Nagy Károly, 158 Nagy de Bátorsziv, din Coşeni, 716 Nagy, din Sfântu Gheorghe, 717 Nagy, din Târgu Secuiesc, 718 Nagy de Dombrad, familie, 378 Nagy de Dombrad Alexandru, 378 Nagy de Nagy de Felsö-Bükk, 379 Nanu, familie, 253, 313 Nanu C. S., 218 Nanu Maria, 313 Nastovici Alexandru, 317 Naum, familie, 202 Naum A., 179 Naum Alexandru, 202 Naum Anton, 202 Naum Ecaterina, 202 Naum G., 198 Naum Gheorghe, 574 Naum Teodor, 202 Nauteuil-Halgouet, contesă, 92 Nădejde Ioan, 198

342

Năsturel P. S., 265 Neacşu Vasile, 470 Neagoe Stelian, 9 Neagu Fănuş, 597 Nectarie Moraitul, mitropolit, 125 Neculau G. Eugen, 504, 509 Neculcea N., 150 Nedelea Aurel, 141 Nedioglu Gheorghe, 203 Neduli, 423 Negrea Alexandru, 309 Negrea Marţian, 120 Negri Costache, 145, 259, 315 Negri Romalo Iosefina, 259 Negruzzi Costache, 482 Negruzzi Iacob, 102, 179 Negruzzi L. C., 26 Negruzzi Marie, 51 Negulescu Paul, 114 Negulescu P. P., 17 Negulici I., 264 Nei, familie, 313 Nelson Gay K., 39 Nemeş Vasile, 593 Némethy Iuliu, 452 Nenişor, 204 Nenişior Alexandra, 204 Nenişior Constantin, 204 Nenişior Elena, 204 Nenişior Erofolica, 204 Nenişior George, 204 Nenişior Gheorghe, 204 Nenişior Ion, 204 Nenişior Maria, 204 Nenişior Marise, 204 Nenişior Sergiu, 204 Neniţescu <C.D.>, 220 Neofit, mitropolit, 401 Neri Francesco, 395 Nerva Iercan, 380 von Nesselrode Karl Robert, 122, 124, 315 Nestor b, 54 Nestorescu Caterina, 205 Nestorescu Jean, 205 Neuman Mizes, 510

Nicodim, episcop, 162 Nicolae, mare duce, 108 Nicolae, mitropolit, 314 Nicolae, prinţ, 42, 82, 155 Nicolae Pătraşcu, 399 Nicolae Moscu Pulcheria, 231 Nicolaescu-Plopşor Constantin, 189 Nicolau, familie, 532 Nicolau George, 568 Niculescu-Bassu G., 567 Niculi I., 505 Nielsoncol Carsten, 150 Nijhoff R. M., 127 Nistor Alexandru, 470, 476, 481, 482, 485, 487, 491, 492, 499 Nistor Ion, 112 Nistor Petre, 206 Nistor Pompiliu, 546 Nitreanu Nicolae, 138, 207, 296 Niţescu, familie, 208 Niţescu Alexandru, 208 Niţescu Ana, 208 Niţescu Nicolae, 208 Niţescu Paula, 283 Nixon Richard, 250 Nobik Iosif, 453 Noica Constantin, 17 Noica Dinu, 174 Nottara Constantin, 47, 114, 140, 198 Novacovici Carolina, 594 Novacovici Emilian, 594 Novacovici Romulus, 594 Nussbächer I., 478 O Oancea Luca, 269 Obedeanu, 209 Obedeanu B. Constantin, 209 Obolinschi Elena Olga, 513 Obreja Constanţa, 309 Obreja Ioan, 309 Obrenović Miloš, 4, 122, 125, 210, 286 Odobescu, familia, 56, 397 Odobescu Alexandru, 58, 140, 179 Odobescu Ion, 124, 276

343

Odobescu Saşa, 58, 132, 179 Olah Iosif, 422 Olănescu Constantin, 176 Olănescu C. Dumitru, 311 Olănescu N., 180 Oliver Loris, 139, 198 Olteanu Ilie, 155 Olteanu Radu, 547 Omer-Paşa, 121 Onciul Aurel, 112 Onciul Dimitre, 180, 203, 265, 315, 479, 482 Oncu N., 376 Onişor Victor, 219, 487 Oniţiu Virgil, 520, 522, 548 Onofri Giuseppe, 183 Opran N., 290 Oprea Mihai, 426 Opriş Ştefan, 211 Oprişanu, familie, 212 Oprişanu Emil, 212 Orczy-Vásárhelyi, 381 Orghidan Emilia, 252 Orghidan <Theodor>, 205 Orleanu G. George, 179 Orleanu Mihai, 274 Orleanu Slăvescu Valentina, 274 Ormos Ede, 158 Oromolu Mihai, 204 d’Ory Carlos Edmundo, 48 Osman-Paşa, 231 Oteteleşanu, familie, 10, 213 Oteteleşanu Gheorghe, 10 Oteteleşanu Ioan, 4, 213 Othon, rege al Greciei, 124 Oţetea Andrei, 169 P Paciurea Nathaly, 86 Pahoaţă Theodor, 223 Pál, din Brateş, familie, 619 Pallady Georgeta, 52 Pallady Maria, 52 Pallady Theodor, 52 Pálffi, din Tălceşti, 719 Palihovici Liviu, 331, 333, 338, 340, 341

Pallady Theodor, 306 Palmerston Temple, 122 Panaitescu Emil, 214 Panaitescu Gheorghe, 40 Panaitescu P. P., 17, 191, 265 Panaitescu Boteanu Zoe, 40 Pangal Ioan, 131 Pangică D. Nicolae, 215 Pangrati Ermil, 179, 180 Panopol, 216 Panopol Ecaterina, 216 Panopol (Panopulo) Leonida, 216 Pantazi Em., 268 Panu A., 276 Panu Anastasie, 290 Panu Gheorghe, 42, 198 Papacostea Alexandru, 179 Papacostea G. Petre, 42, 217 Papadat, familie, 116 Papadat-Bengescu Hortensia, 26, 254, 308 Papadima Ovidiu, 557 Papadopol-Callimachi Alexandru, 290 Papahagi Valeriu, 48 Papamihailopol, 153 Papiniu, 218 Papiniu Emil, 218 Papiniu Eugen, 218 Papiniu I., 285 Papiniu-Ioachimescu N. Ioan, 218 Papiu-Ilarian Alexandru, 66 Papu Edgar, 17 Paraschivescu George, 219 Paraschivescu Miron Radu, 563 Parhon Constantin, fiu, 220 Parhon Constantin I., 16, 180, 220, 400 Parhon Constanţa, 220 Parhon Florica, 220 Parhon Ionica, 220 Pas Ion, 85 Pascu Ştefan, 154 Pastia, 67 Pastia Elena, 27 Pavelcu Vasile, 17

344

Pavelescu Alice, 127 Pavelescu Cincinat, 114, 127, 150, 254, 315 Păcăţian Teodor, 252 Păcăţianu V. Teodor, 545 Păduraru Teodor, 221 Păscăluţă I., 138 Pâclianu Elena, 222 Pâclişanu Zenovie, 162, 177 Pântea Gherman, 223 Pârâianu Maria, 170 Pârvan Vasile, 155, 162 Pârşcoveanu Maria, 51 Peki Laurenţiu, 633 Pelivan Ion, 68, 138, 169, 207, 224, 300 Pelivan Maria, 52 von Pelkhorn, baron, 272 Pella V. Vespasian, 52, 112 Penescu D. C., 268 Perieţeanu, familie, 511, 584 Perieţeanu Gheorghe Iorgu, 511 Perieţeanu Ion Gheorghe, 511 Perieţeanu I. Grigore, 225, 282 Perieţeanu Lucia, 511 Perieţeanu Margareta Coralia, 511 Perieţeanu Maria Medelena, 511 Perieţeanu Vasile Alexandru, 226 Perieţeanu-Buzău S., 252 Perlea Florica, 566 Perlea Ionel, 397 Perpessicius (Dimitrie S. Panaitescu), 19, 65, 229 Perticari Ioana, 204 Perticari Jean, 397 Petala Nicolae, 155, 180, 198, 227 Pétain Henri Philippe, 8 Petke, din Ilieni, 720 Petki, familie, 609 Petra-Petrescu Horia, 120, 368, 538 Petraşcu George, 9 Petraşcu Miliţa, 14 Petraşcu Nicolae, 311, 395 Petre A. Petre, 454 Petrescu Alexandru, 228 Petrescu Alina, 231

Petrescu Camil, 127, 162, 229, 245, 308 Petrescu Cezar, 65, 78, 154, 292, 313, 598 Petrescu George, 231 Petrescu I. D., 98 Petrescu Maria, 231 Petrescu Nica, 2311 Petrescu Olga, 231 Petrescu Paul, 230 Petrescu Sarah, 228 Petrescu Ştefania, 598 Petrescu Victoria, 231 Petrescu Zaharia, 231 Petri Vasile, 470, 488 Petrovici G., 286 Petrini Paul, 518 Petrino Eufrosina, 145 Petrino Petru, 145 Petrovici, familie, 145 Petrovici Ion, 17 Petru Rareş, 413, 609 Petru Şchiopul, 58 Peytavain Frederik, 51 Pherekyde D., 289 Pherekyde Elena, 176, 233 Pherekyde Ch. Elena, 49 Pherekyde M., 112 Philipide Alexandru, 265 Picard Charles Émile, 139, 167 Pigeard Paul, 190 Pillat Ion, 114, 225 Pintilie Petre, 575 Pistrucci B., 183 Place Charles, 232 Place Victor, 51, 84, 232 Plagino, familie, 79 Plagino Aglae, 199, 201 Plagino Al. George, 79 Platanitis P., 286 Pleşa Ioan, 331, 333, 338, 340, 341 Pleşoianu Iancu, 233 Pleşoianu Ioan (Jean), 233 Pleşoianu Nicolae, 290 Pleşoianu I. Ştefan, 233

345

Podăreanu Crisanta, 12, 45, 58, 80, 89, 97, 131, 141, 183, 211, 265, 277, 283, 293, 300 Podea Ion, 234, 549 Podea Octavian, 234 Podea Ontario, 234 Podoleanu, familie, 423 Poenaru Petrache, 10 Pogor Vasile, 18 Poienariu Goian Aurel, 595 Poincaré Henri, 139 Poincaré Raymond, 89 Polieni Costea, 432 Poni Petru, 42, 180, 285, 291 Ponici, 235 Ponici Iancu, 235 Ponici Ilinca, 235 Ponici Petre, 235 Ponici I. Radu, 235 Pop Aurel, 127, 265, 494, 551 Pop Aurelia, 368 Pop Dotea, 455 Pop Elisabeta, 455 Pop Emil, 120 Pop Gheorghe, 300 Pop Ghiţă, 179, 479 Pop Iosif, 455 Pop Macedon, 141 Pop Margareta, 455 Pop Sigismund, 455 Pop Simion, 499 Pop Ştefan, 300, 342 Pop Valeriu, 138, 162, 169 Pop Vasile, 455 Pop de Băseşti Gheorghe, 13, 252, 341 Pop Hagi Constantin, 10, 533 Pop-Poienariu Titus, 489 Pop Reteganul Ion, 470, 479, 492 Pop de Şomcuta-Mare, familie, 455 Popa Augustin, 236 Popa Dumitru, 674 Popa Gheorghe, din Teiuş, 382 Popa Gheorghe, 423 Popa Nae, 32 Popa Victor Ion, 85, 98

Popa Lisseanu, 492, 544 Popa-Lisseanu Gheorghe, 725 Popan Vasile, 49 Popasu C., 102 Popea Elena, 544 Popea I., 550 Popea Virgil, 545 Popeagă I. Vasile, 383 Popescu Candiano, 161 Popescu C. Ana, 323 Popescu Dionisie, 237 Popescu Eufrosina, 170 Popescu Gheorghe, 601 Popescu Ion, 195 Popescu Marcu, 524 Popescu N., 333 Popescu Paulina, 601 Popescu Polixenia, 195 Popescu Romeo, 205 Popescu Stelian, 8, 168, 281 Popescu Ştefan, 313 Popescu-Mehedinţi I. V., 3 Popiţan Vasile, 490 Popovici C. Aurel, 252 Popovici Dimitrie, 238 Popovici Dionisius, 194 Popovici G. C., 218 Popovici Gh., 158 Popovici Mihai, 173, 300 Popovici Mitiţa, 280 Popovici Moise, 456 Popovici Niki, 555 Popovici Vasile, 380 Popovici Virgil, 343 Popovici Bănăţeanu Ion, 520 Popovici-Taşcă, 239 Popovici-Taşcă Albert, 239 Popovici-Taşcă Constantin, 239 Popovici-Taşcă Ionel, 239 de Popp Basiliu Ladislau, baron, 499 Popp Dănilă, 494 Popp Felix, 240 Popp George, 194 Popp Gheorghe, 158, 283, 520 Popp Ghiţă, 138, 241

346

Popp Ioan, 169, 194 Popp Ladislau, 340 Popp Vasile, 340 Porcia, 384 de Porcia Ludovic, 384 de Porcia Sforza Ioan, 384 Porcius Florian, 491, 499 Pordea Augustin, 242 Pordea Barbu-Bubu, 242 Pordea Iuliu, 96 Pordea Litzei, 242 Pordea Mimi, 242 Poroineanu Constantin, 243 Poroineanu Elena, 243 Poroineanu Eufrosina, 243 Poroineanu Sache, 243 Posa Lajos, 158 Potârcă Virgil, 274 Potra George, 271 Potsa, familie, 708, 763 Potsa, din Hătuica, familie, 641, 721 Potsa Iosif, 721 Poujade Petraş Eugen, 304 Poumay C., 286 Powel Howard Hare, 244 Precup Aurel, 551 Precup Emil, 151, 492 Precup Gavril, 227, 492 Preda George, 245 Predescu Lucian, 563 Prejbeanu Elena, 132 Prezan Constantin, 8, 89, 198, 204 Prisăceanu, familie, 33 Procopiu Aurel, 119 Procopiu Irina, 229 Prodan, 246 Prodan Iuliu, 491, 499 Protopopescu-Pache Emmanuel, 247 Publius Ovidius Naso, 364 Puhner, baron, 529 Puiu Victor, 248 Puiu Visarion, 138, 248 Pumnul Aron, 145 Pünkösti, din Ozun, 722 Puşcariu Ioan, 333

Puşcariu Sextil, 42, 162, 169, 177, 200, 202, 283, 481, 499 Puşkin Alexandr Sergheevici, 503 Q Quinet Edgar, 20, 42, 276 Quinet Maria, 20 R Racolţea Alexandru, 309 Racotă Simona, 249 Racoviţă, familie, 88, 253, 397 Racoviţă Felicia, 397 Racoviţă G., 107 Racoviţă Mihai, 180, 268, 533 Racoviţă Davila Anica, 88, 397 Racoviţă Suţu Ruxandra, 286 Racovschi Cristian, 313 Radocea Cornel, 250 Radocea Gheorghe, 251 Radowitz I., 60 Radu Elie, 157 Radu Mihnea, 213, 318, 396, 653 Radu Şerban, 481 Radulea Alimpiu, 593 Rafai, din Arcuş, 723 Rafael, 183 Raicevic, consul austriac, 533 Rakoczi Francisc II, 652, 695 Rakoczi Gheorghe I, 537, 606, 609, 619, 677, 705, 708, 750 Rakoczi Gheorghe II, 609, 675, 677, 746 Rakoczi Sigismund, 609, 640 Rákosi, familie, 641 Rákosi, din Cernatul de Sus, 724 Ralea Mihail, 189, 274 Rallet Maria, 262 Rallet R., 201 Rallet Slătineanu Ana, 170 Ranetti G., 315 Rapolti, familie, 721 Raszynski R., 98 Raţiu Aurel, 252 Raţiu Emilia, 252, 492 Raţiu Felicia, 252 Raţiu Iancu, 252

347

Raţiu Ioan, 252, 341, 482, 520, 544, 553 Raţiu Victor, 86, 253, 261, 311 Raţiu Coroianu Dorina, 252 Raţ Tiberiu, 158 Rădulescu Constanţiu, 602 Rădulescu Ecaterina, 254 Rădulescu Jean, 254 Rădulescu Nicolae, 254 Rădulescu Savel, 39, 204, 254, 274, 283, 292, 293 Rădulescu Smaranda, 602 Rădulescu Tudor, 183 Rădulescu-Motru Constantin, 17, 220, 308, 315 Răşcanu Ioan, 217 Răutu Leonte, 65, 321 Răuţescu-Dragoslavele Ion, 401 Râfoveanu Anca, 56 Râmneanţu N., 177 Râmneanţu Petru, 255 Râmniceanu M., 264 Râpeanu Valeriu, 19 Rebhuhn Fritz, 256 Rebreanu Fanny, 48 Rebreanu Liviu, 149, 292, 470, 552, 598 Rebreanu Vasile, 470 Regleanu Mihai, 166, 171, 265, 271 Rédáy, familie, 434 Reichman Adolf (Dominic Alexandru), 170 Renoldy Andrei, 459 Renoldy Johan, 459 Ressu Camil, 198 Reşid-Paşa, 121, 122, 289 Rety, familie, 537 de Reus-Ianculescu Eugenia, 231 Révai, familie, 633 Rhorer Viktor, 158 Rippert C., 281 Rizescu Ion, 257 Rizu, familie, 53 Robert Leopold, 183 Robescu C. F., 258 Robescu C. F. Teodora, 258

Roedinger Ludovic, 725 Rolland Ella, 322 Romalo, 259 Romalo Alexandru, 259 Romalo Emanuel, 259 Romalo Gheorghe (Iordache) Gregoriade, 259 Romalo Grigore, 259 Romalo Smărăndiţa, 259 Romalo Vasile, 259 Romalo Max Pulheria, 259 Romalo Rosetti-Teţcanu Eufrosina, 259 Roman II, 533 Roman Alexandru, 252, 341 Roman Horia, 174 Roman Visarion, 341 Romanescu Aristiţa, 170, 198 Romanescu Costache, 260 Romanescu Lucia Elena, 260 Romanescu Marcel, 260 Romanescu Maria, 260 Romanescu Nicolae, 260 Romanescu P. Nicolae, 260 Romanescu Petrache, 260 Románi, familie, 609 Romano Dionisie, 197 Roques Mario, 395 Rosenthal S., 261 Roset Iordache, 259 Roset Romalo Maria, 259 Rosetti, familie, 327, 402 Rosetti Alexandru, 17, 19, 30, 56, 109, 262, 313 Rosetti Constantin, 18 Rosetti C. A., 20, 42, 67, 121, 123, 140, 170, 263, 276, 290, 539 <Rosetti> Lascarache, 145 Rosetti Lascăr, 145 Rosetti C. A. Maria, 49, 263 Rosetti Mircea, 263 Rosetti C. Nicolae, 231 Rosetti D. Noemi, 26 Rosetti Radu, 150, 201, 225, 263, 265, 285, 315, 566 Rosetti Ştefan, 123

348

Rosetti Vintilă, 263 Rosetti Costache Florica, 75 Rosetti Cuza Elena, 84 Rosetti Bălănescu, 216 Rosetti-Roznovanu, familie, 315 Rosetti-Roznovanu Janna, 24 Rosetti-Tescanu Alice, 322 Rosetti-Tescanu Constantin, 322 Rosetti-Tescanu Costache, 259 Roşca D. D., 17, 169 Roşca Iuliu, 42, 600 Roznovanu, familie, 145 Roznovanu G., 66, 176 Roznovanu N., 107, 145 Rozsnay M., 365 Rucăreanu, 264 Rucăreanu Dimitrie, 264 Rucăreanu Mihail, 264 Rucăreanu Nicolae, 264 Rudeanu, familie, 42, 79 Rudorov, 520 Ruson Abrudeanul Ioan, 522 Russo Alecu, 131, 145 Rusu, familie, 142 Rusu Ion, 482, 499 Rusu Liviu, 17 Rusu Octavian, 368 Rusu Preda, 368 Rusu-Sărăţeanu Ion, 470, 476, 481, 482, 485, 487, 491, 492, 499 Russu Victor, 494 Russu-Şirianu Ioan, 252, 376 S Sacerdoţeanu Aurelian, 265 Sachelarie Hristofor, 210 Sadoveanu Ion Marin, 245, 292, 313, 575 Sadova Marietta, 1, 313 Sadoveanu Mihail, 16, 65, 162, 180, 265, 283, 315, 320, 503, 578 Sadoveanu Vasile, 578 Safta, prinţesă, 122 de Saint Lienard Belloy, 317 Saint Saëns Camille, 322 Saligny Angel, 42, 56 de la Salle, conte, 205

Sangeţiu Octav, 598 San-Giorgiu Ion, 313 Sándor, din Dealul, 726 Sándor, din Forţeni, 727 Sándor Gavril, 728 Savet-Paşa, 122 Savin Gheorghe, 424 Savinescu Ramiro, 510 Savu Ilie, 553 Săbău Ion, 266 Săhleanu Victor, 267 Sărăţeanu Constantin, 268 Sărăţeanu Dumitrache, 268 Săvulescu Traian, 189 Sânjoanu N., 554 Sârbuţ Iosif, 385 Sbârcea George, 120 Sbiera Radu, 217, 397 Scaramanga George, 123 Scarlat Teodor, 598 Scăunaş Nicolae, 598 Schampion Honoré, 395 Schelle G., 198 Schenk, 364 Schmidt-Faur Ion, 269, 482 Schmitt Florent, 322 Schnetz Victor, 183 Schröder R., 203 Schube Theodor, 491 Scriban Eugenia, 180 Scriban Iuliu, 512 Scridon Gavril, 493 Scurtu Vasile, 494 Sebastian Mihail, 65, 567 Sebestyen, din Bezid, 729 Secan Gh. Constantin, 576 Secăreanu Lucia, 577 Seethal, din Micloşoara, familie, 719 Seethal, din Micloşoara şi Sântionlunca, 730 Seiler, 386 Seni Valer, 492 Sera, din Ilieni, familie, 675 Serescu Alexandru, 578 Serghiad A., 213 Seton Watson R. W., 544

349

Seulescu Mihail, 97 Sevastos Ecaterina, 304 Sever Axente, 333 Sidorovici Alexandru, 505 Sigismund Cristofor, 675 Sigismund Ioan, 675 Sihleanu, 86 Sihleanu Alexandru, 2 Sikö şi Kandal, din Belin, 731 Silaşi Grigore, 485, 495 Silberman Roman Sacha, 270 Silvester, din Comandău, 732 Silvester Anton, din Comandău, 732 Silvestri Constantin, 322, 329 Simache N. Ion, 154 Simion I., 425 Simionescu H. Alexandru, 512 Simionescu Gheorghe, 512 Simionescu Ion, 482 Simonis George, 322 Simony, familie, 609 Simu, 330 Simu Anastasie, 330 Simu Elena, 330 Simu Petre, 330 Simu Vladimir, 330 Sina, familie, 393 Sina Gheorghe, baron, 387 Siomănescu S., 213 Sion George, 145 Sion M. F., 233 Siruni Hagop Djolonian, 271 de Skinas Constantin, 107, 124, 272 Skinas Constantin Eustache, 272 Skinas Michail, 272 Slavici Ioan, 102, 140, 248, 252, 380, 520 Slătineanu, familie, 79, 397 Slătineanu Alexandru, 79 Slătineanu Al. Alexandru, 79 Slătineanu Barbu, 273 Slătineanu Al. Barbu, 79 Slătineanu Filitti Elena, 273 Slătineanu Iordache, 79 Slătineanu Al. Nicolae, 79 Slătineanu Smaranda, 79

Slătineanu Zoe, 53 Slăvescu Mircea, 274 Slăvescu Victor, 265, 274 Smara (Smaranda Gheorghiu), 593 Smarandache Florentin (Ovidiu Florentin), 275 Smigelski Octavian, 317 Smith Lois H., 54 Smochină Alexandru, 276 Smochină Nichita, 276 Socec Alexandru, 200, 277 Socor Elize, 313 Socec V. Ioan, 277 Socec Smaranda, 277 Sofia de Albania, principesă, 253 Sofian Nicolae, 513 Sofonea Solomon, 40 Solacolu, 278 Solacolu Dimitrie, 177, 278 Solacolu Ion, 278 Solacolu Nicolae, 278 Soltescu Anastasia, 603 Soltescu (Soltis) Ion, 603 Soltescu Virgia, 603 Somogzi de Gyöngyös Elena, 194 Sordony C., 218, 233 Soreanu N., 198 Sormani Edgar J., 127 Soveja Maria, 18, 20, 27, 30, 39, 42, 49, 51, 59, 60, 61, 66, 67, 84, 86, 99, 102, 107, 114, 121, 129, 136, 139, 140, 145, 150, 153, 155, 157159, 169, 171, 175, 176, 180, 183, 187, 190, 194, 198-203, 233, 263, 268, 272, 280, 285-288 Spahi Despina, 279 Spahi Panaiot, 279 Spineanu I. D., 201 Stahl Henri, 265, 397 Stalin I. V., 138, 141 Stamatiad Alexandru, 170 Stanciu Ivanciu Iordan, 603 Stanciu I. Ovidiu, 603 Stancu Zaharia, 19, 296 Stavri, familie, 514 Stăncescu, 264

350

Stâlpeanu I., 286 Stârcea, familie, 280, 397 Stârcea Bertie (Vizmeş), 280 Stârcea Eugen, baron, 280 Stârcea I. Ionel, 280 Stârcea Mina, 280 Stârcea Traian, 219 Stârcea V. Ion (Zizin), 280 Stârcea Victor, baron, 178, 280 Stârcea Mocsonyi Ioan, 194, 219 Stăinar Virginia, 204 Stăniloaia Dumitru, 120 Steege I., 123 Steege Ludovic, 290 Stelian Toma, 198 Stere Constantin, 97, 138 Stinghe Sterie, 555 Stoeanovici, 281 Stoeanovici Constantin, 281 Stoeanovici C. Maria, 281 Stoian Alice, 282 Stoian G. Ion, 282 Stoica D., 283 Stoica Nicolae, 333 Stoica Vasile, 156, 248, 283, 293, 520 Storck Frederic, 141, 395 Storin M., 187 Strafford Thomas Wentworth, 175 Strat George, 284 Strauss Achille Levy, 176 Străinul Mircea, 229 Strâmbeanu, familie, 33 Strindberg August, 58 Stroganov, baron, 315 Sturdza, familie, 285, 306, 402 Sturdza Alexandru, 285 Sturdza Alice, 55 Sturdza Ana-Maria, 285 Sturdza Catinca, 18 Sturdza Constantin, 402 Sturdza Dimitrie, 42, 51, 66, 285, 544 Sturdza Dimitrie A., 150, 153, 155, 285, 518 Sturdza Dimitrie C., 145 Sturdza Elisabeta, 145

Sturdza Gr. Gagarin, prinţ, 53 Sturdza Ileana, 402 Sturdza Ioan, 285, 402 Sturdza Ion Sandu, 145, 285, 412, 423, 533 Sturdza Irina, 402 Sturdza Lisetta, 285 Sturdza G. Maria, 285 Sturdza Maria Irina, 402 Sturdza Mihai, 55, 124, 276, 285, 412, 418, 421, 423, 424, 532 Sturdza Petrache, 403 Sturdza Smaranda, 18 Sturdza Vasile, 201, 415 Sturdza Zoe, 285 Sturdza-Bulandra Lucia, 198, 204 Sturdza-Săuceşti Marcel, 163 Suciu Eugen, 388 Suciu Ioan, 252, 376, 388 Suciu Vasile, 236, 484 Suciu Viorel, 388 Suluţiu-Sterca Alexandru, 332, 333 Suluţiu-Sterca Iosif, 252, 499 553 Surianu Horia, 48 Suţu, familie, 10, 286, 397 Suţu Alexandrina, 26 Suţu Alexandru, 268 Suţu Constantin, 286, 397 Suţu Elena, 286 Suţu C. Grigore, 286 Suţu C. Ion, 132 Suţu Irina, 286 Suţu M., 84, 286 Suţu Maria, 51, 286 Suţu Mihai, 49, 53, 84, 145, 213, 235, 286, 334, 533 Suţu Nicolae, 286 Suţu Sevastiţa, 53 Suţu Sofia, 285 Szabadi, familie, 605 Szabo, din Aita Medie, 733 Szabo, din Chilieni, 734 Szabo, din Ozun, 735 Szabo, din Sânmartin Ciuc, 736 Szabó, din Zetea, 737 Szabo şi Nagy, din Biborţeni, 738

351

Szabolcska Mihai, 372 Szalay, 389 Szalay Pétar, 158 Szaniszló Francisc, 457 Szaraz, din Sâncrai, 739 Szasz, din Sfântu Gheorghe, 740 Szasz Zsombor, 158 de Szathmari Carol Pop, 132 Szekely, familie, 609, 715 Szekely, din Dalnic, 741 Székely Betzö, din Icafalău, 742 de Szentgyorgy şi Bozin Petru, 639 Szentivanyi, din Sântionlunca, 743 Szentivanyi Samuilă, 743 Szentkereszty Ana, 744 Szentkereszty Bela, baron, 744 Szentkereszty Sigismund, 744 Szentkereszty de Zagon, din Arcuş, 744 Szepsy Zoltan, 390 Szighethy Adolf, 136 Szigligeti, 136 Szilárd Emil, 391 Szorcsei Vincenţiu, 746 Szöcs, din Dalnic, 745 Szöts, din Covasna, 747 Szöts, din Zagon, 748 Ş Şaguna Andrei, 98, 145, 194, 332, 359, 529, 545 Şeineanu Lazăr, 140 Şerban, familie, 122 Şerban Ioan, 496 Şerban Ionel, 497 Şerban Nicolae, 158 Şerbănescu Mircea, 597 Şesan Dragoş, 112 Şincai Gheorghe, 269 Şmelţ, 514 Şmelţ Alexandru, 514 Şmelţ Franciscus Nicolaus, 514 Şmelţ, Nicolae, 514 Şmelţ Radu, 514 Şoimescu, 33 Şoldea Anchidim, 498 Şotropa Virgil, 252, 482, 499

Ştefan II, 533 Ştefan Gyerd, 98 Ştefan cel Mare, 235, 420, 533 Ştefan Rigler Lucia, 281 Ştefanovici Smaranda, 323 Ştefănescu, 287 Ştefănescu Constantin, 287 Ştefănescu-Amza Constantin, 288 Ştefănescu Florica, 287 Ştefănescu I. D., 248, 598 Ştefănescu Radu, 287 Ştefănescu Ştefan, 287 Ştefulescu Alexandru, 140 Ştirbei, 289 Ştirbei Alexandru, 123 Ştirbei Barbu, 89, 140,176, 289 Ştirbei Barbu Dimitrie, 192, 289 Ştirbei Dimitrie, 304 Ştirbei Elica, 66 Ştirbei Eliza, 66 Ştirbei George, 123 Ştirbei B. George, 107 Ştirbei Maria, 233 Ştirbei Boxhall Elisabeta, 289 Ştirbei Blome Martha, 285 Ştirbei Nagèje, soţie, 112, 180, 289 Ştirbei Nagèje, fiică, 289 Ştirbei Nicolae, 289 Ştirbei Hiott Ecaterina, 289 Şuica, familie, 42 T Tabără Ioan, 145 Tafrali Orest, 157, 233, 248, 265, 566 Tanco Simion, 500 Tanco Teodor, 460, 467, 469, 471, 472, 474, 475, 479, 483, 487, 488, 489, 492, 494, 495, 500 Tanoviceanu I., 86, 138 Tassaly, familie, 537 Tastu Eugen, 124 Taubes A., 176 Tănase Victor, 188 Tănăsescu Vasile, 426 Tăslăuanu Octavian, 162

352

Tătărescu Gheorghe, 42, 89, 98, 173, 217, 274, 278, 283 Teclu Dumitru, 140 Teclu Nicolae, 482, 484 Telegdi, familie, 459 Teleki, familie, 337, 609 Teleki, din Dalnic, 749 Teleki Adam, 717 Teleki Lászlo, 158 Tell, familie, 397 Tell Cristian, 181, 290 Temeliescu Ion Temelie (Gogu), 579 Teodorescu Cicerone, 14 Teodorescu G. Dem (Ghedem), 291 Teodoreanu Ionel, 156 Teodorescu Maria, 427 Teodorescu Nistor, 580 Teodoreanu Păstorel, 155 Teodorescu-Sion Ion, 574 Theodorian M., 285 Thierman Iosephina, 231 Thoroczkay, 344, 609 Thouvenel Eduard, 84 Thököly Emeric I, 746 Thury, familie, 537 Thury, din Tamaşfalău, 750 Tican Rumano Mihai, 292 Tiganov, 601 Tigveanu, familie, 33 Tigveanu Anastasia, 42 Tillea Viorel V., 50, 146, 283, 292, 300 Timbus Mircea, 388 Timoni, 533 Titeanu, familie, 116 Titulescu Cornelia, 293 Titulescu Ecaterina, 293, 254, 306 Titulescu Ion, 293 Titulescu Maria, 204, 293 Titulescu Nicolae, 7-9, 39, 42, 89, 97, 138, 162, 173, 224, 241, 254, 274, 283, 293, 539 Titulescu Paula, 293 Titulescu Nenişior Cornelia, 204 Tocilescu George, 140, 395 Tocilescu Grigore, 66, 114, 183, 285

Todiraşcu N., 212 Tohăneanu Marin, 428 Tohăneanu Vasile, 428 Tokes, familie, 605 Tököli, familie, 609 Toldalaghy, familie, 609 Toldalaghy, din Toldal, familie, 695 Toldi, familie, 721 Toldi Samuel, conte, 674 Tollea Gr. I., 315 Tolu Ion, 169 Tomescu Constantin, 294 Tomescu George, 295 Tomescu Ion, 429 Tomori, familie, 537 Tompa, familie, 653 Tompa, din Boroşneu Mic, 751 Tonitza Nicolae, 162, 174, 180, 182, 283 Tordai Erdody, familie, 684 Tornielli G., 66 de Tour, prinţ, 272 de Tour, prinţesă, 272 Török, din Zagon, 752 Török Ioan, 361 Török Iuliu, 361 Tosi A., cardinal, 183 Trancu-Iaşi L. Grigore, 12, 180 Trandafirescu Natalia, 10 Treleczky Iosif, 458 Trippenbach J., 107 Trofin Virgil, 321 Tudor Iorgu, 296 Tudorică Mioara, 139 Tulbure George, 233 Tulbure Pleşoianu Elisa, 233 Turcă, familie, 544 Turcu Constantin, 32, 265 Turoczi, din Târgu Secuiesc, 753 Tusa, din Mărtineni, familie, 641 Tuszon Ioan, 754 Tutunaru Alexandru, 297 de Tuvo Vincenzo, 17 Tzigara-Samurcaş Alexandru, 83, 180, 397, 499

353

Ţ Ţane, 581 Ţane Elena Aurora P., 581 Ţane Nicolae, 581 Ţane Sficiu, 581 Ţeposu Emil, 298 Ţeposu Gheorghe, 298 Ţeposu Ioan, 298 Ţarălungă Paul, 430 Ţărcuş Gheorghe, 392 Ţiucra, 392 U Ubicini U., 213 Ugray-Bölönyi, , 459 Ugron, din Covasna, familie, 678 Uhrinovschi Stoeanovici Tinareta, 281 Ulrich Fr., 482 Ungureanu Gheorghe, 212, 265 Urban Hubert, 16 Urban-Jarnik Ioan, 500 Urdăreanu Ernest, 162 Urechia Ana V. A., 170 Urechia V. A., 49, 140, 170, 201, 252, 305, 315 Ürményi, din Săvârşin, 393 Ürményi Paul, 393 Urs de Marginea, baron, 340 Urziceanu Gheorghe, 299 Utö Bela, 345 V Vaida-Voevod Alexandru, 12, 73, 146, 188, 252, 268, 283, 300, 380, 544 Vaillant I. A., 122 Vajna, familie, 678 Vajna, din Catalina, 647 Vajna, din Covasna, 755 Vajna Mihai, din Covasna, 755 Vajna, din Pava, 756 Vajna Toma, din Pava, 756 Vajna, din Simeria, 757 Valady Filep Ladislau, 758 Valaori Iuliu, 169 Valea Lucian, 479 Vámos Henrik, 158

Van Bellingen F., 54 Varjassi, 394 Varjassy Iosif, 394 Varlaam Gh. M., 145 Varnovics, familie, 394 Vartic, familie, 271 Vas Ioan, 346 Vas, din Ojdula, familie, 688 Vasarhflyi, din Sfântu Gheorghe, 759 Vásári, familie, 459 Vascan Gheorghe, 431 Vascan Nicolae, 432 Vasile Lupu, 481 Vasiliu-Răşcanu Constantin, 98, 302, 303 Vasiliu Ion, 301 Văcărescu, familie, 10 Văcărescu Alecu, 24 Văcărescu Elena, 85, 86, 89, 114, 254, 283, 289, 292, 293 Văcărescu Iancu, 243 Văcărescu T., 101 Văduva Geo, 433 Văitoianu Arthur, 89, 303 Vărtosu George, 233 Vâlcovici V., 229 Vârnav-Liteanu Alexandru, 177 Vârnav-Liteanu Gheorghe, 42, 285 Vârnav-Liteanu Maria, 63 Vârtosu Emil, 85, 265 Vârtosu Ion, 575 Vechi George, 309 Vedenischi Pantelimon, 574 Veisa Elena, 304 Veisa Iacovachi, 304 Veisa Mihail, 304 Veisa Petrache, 304 Veisa Teodor, 304 Velichi Constantin, 154 Veliciu Mihai, 167, 252, 380, 388 Velicu Ştefan, 376 Velovan Ana, 305, 596 Velovan Ştefan, 305, 596 Veniamin Costache, 18 Venizelos Eleutherios, 176

354

Ventura Maria, 97 Veres, din Aita Medie, 760 Veres, din Albiş, familie, 665 Veréss Andrei, 481 Veres şi Lörincz, din Dalnic, 761 Vermont Nicolae, 142, 149 Vernescu, 268 Verona Arthur, 195 Veţeleanu Vasile, 95 Vianu Tudor, 17, 52, 170, 544 Vicol Dragoş, 597 Vida Ioan, 593 Vidis Gabriela, 557-560, 564, 566568, 574, 578, 581 Vidraşcu Pascal, 306 Vieru I., 121 Viets Henry, 16 Vigh Aurel, 358 Vilara, familie, 326 Vilara Alexandru, 4, 10, 243 Vincent Clovis, 16 Vineş Ion, 216 Vintilă Horia, 48 Vintilă Iancu, 403 Vintilă Petru, 19, 597 Viraj Ioan, 470, 476, 481, 482, 485, 487, 491, 492, 499 Vişoianu Costel, 254 Vitáalyos, din Ghidfalău, familie, 754 Vitan Ion, 2 Vlad Aurel, 252, 307, 523 Vlad Călugăru, 22 Vladislav III, 675 Vlădescu-Răcoasa, 574 Vlădescu-Tigveanu, familie, 42 Vlădoianu, general, 49 Vlahuţă Alexandru, 198, 315, 473 Vlahuţă-Slătineanu Iorgu, 132 Vlahuţă-Slătineanu Zoe, 281 Vlaicu Aurel, 139, 167 Vlaicu Ion, 167 Vlădăreanu George, 333 Vlădescu Stanca, 398 Vlădescu-Răcoasa Gheorghe, 189 Vlădoianu Catinca, 129

Vogel C., 51 Vogoride Conachi, 122, 145 Vogoride <Nicolae>, 145 Voiculescu Marioara, 198 Voinea Dumitru, 556 Voinov N., 66 Volonts, din Turia de Sus, 762 Vopicka Ch., 176 Voronca Ilarie, 65, 198 Vrabie George, 557 Vrioni Aida, 308 Vrioni Ştefan, 308 Vuculescu, 392 Vuia Traian, 37, 167, 283, 300 Vulcan Ioan, 341 Vulcan Iosif, 140 Vulcănescu Romulus, 189 Vulpe Radu, 309 Vulpescu, 309 Vulpescu Constantin, 309 Vulpescu Mihail, 309, 598 Vulpescu Stela, 309 W Wachman, 326 Wagner Hannes, 160 Wagner Irina, 160 de Walmar Valentin, 254 Wardener, general, 529 Weigand G., 520 Wesselenyi, familie, 609 Weygand M., 288 Wilmos Mety, 169 Wilson Thomas Woodrow, 150 Y d’Yrsch, conte, 272 X Xeni Constantin, 310 Xenopol A. D., 83, 102, 139, 140, 155 Xenopol Nicolae, 218, 395, 520 Xenopol Thyra, 233 Z Zadurovici, 502 Zambaccian Krikor, 271 Zambler, din Cernatul de Jos, 763 Zamfirescu Alexandru, 588

355

Zamfirescu Duiliu, 92, 170, 218, 268, 311, 503 Zamfirescu Lascăr, 311 Zamfirescu Ramiro, 312 Zamphiropol Dall, 198 Zapolya Ioan, 609, 675, 677 Zarifopol, 313 Zarifopol Elena, 313 Zarifopol Iorgu, 313 Zarifopol Koki, 313 Zarifopol Paul, fiu, 313 Zarifopol Paul, tată, 313 Zarifopol Sonia, 313 Zarifopol Ştefan, 313 Zathureczky, 642, 764 Zayzon Francisc, 765 Zelea Codreanu Corneliu, 42, 83, 105, 127 Ziegler Johann, 142 Zigre Lucia, 314

Zigre Nicolae, 314, 368 Zikeli Ernest, 501 Zimmeter Albert, 491 Zissu Anastasia, 119 Zissu A. T., 539 Zöld, din Sântioara, 766 Zombory D., 233 Zotta, familie, 504 Zotta Caterina, 51 Zotta Catinca, 507 Zotta Elena, 315 Zotta Ioan (Iancu), 315 Zotta Margareta, 315 Zotta N., 51 Zotta Octavian, 315 Zotta Paul, 233 Zotta Sever, 112, 268, 280, 315 Znagoveanu Ioasaf, 290 Zurescu Ion, 233

356

INDICE TOPONIMIC A Adâncata, 170 Africa, 310 Agriş, 355 Aita Mare, 684 Aita Medie, 733, 750, 760 Aiud, 77, 169, 624, 635 Alba, 331, 333, 338, 340, 341, 347, 354 Alba Inferioară, comitat, 352 Alba Iulia, 52, 138, 141, 172, 196, 241, 314, 380, 388,486, 490, 617, 675, 710 Alba de Jos, comitat, 338, 744 Alba de Sus, comitat, 609, 633, 713, 750 Albania, 121, 253, 283 Albiş, 613, 665 Aldeşti, 347 Alexeni, moşie, 257 Alungeni, 641, 674, 678 Aluniş, 605 America (S.U.A.), 54, 176, 177, 205, 232, 234, 244, 248, 250, 254, 255, 271, 283, 409, 473 Ampoiţa, 337 Andreieşti, 274 Angheluş, 666, 725, 758 Anglia, 125, 176, 256, 329, 349, 577 Aninoasa, 665, 711 Apuseni, munţi, 331 Araci, 672, 715, 750 Arad, comitat, judeţ, oraş, 167, 348351, 355-357, 359, 364, 366-369, 371, 373-376, 378, 381, 383, 385, 387-390, 392, 456, 674, 765 Arcuş, 675, 723, 744 Ardealul de Nord, 141 Argentina, 271 Argeş, judeţ, 59, 64, 75, 88, 188, 248, 274, 285, 312, 396-399, 401, 402, 539 Armăşeşti, 198, 574 Armenia Sovietică, 271 Ariuşd, 750 Armăşeni, 428 Asiria, 232 Atena, 10, 92, 166, 212, 272, 293, 311 Austria, 107, 125, 150, 176, 227, 460, 481, 491, 537, 572 Austro-Ungaria, 20, 129, 162, 252, 254, 280, 375, 489 Avrămeni, moşie, 525 Avrig, 283 B Bacău, judeţ, oraş, ţinut, 14, 28, 90, 96, 165, 403, 405-408, 412, 414419, 421-424, 431-433 Baia de Aramă, 320 Baia de Arieş, 346 Balaki, 41 Balta Albă, 578 Balvanyos, 609 Banat, 122, 151, 188, 194, 320, 354, 359, 363, 366, 422, 589, 594, 596, 652 Baraolt, 637 Barcelona, 292 Basarabia, 36, 39, 45, 70, 117, 131, 138, 144, 146, 156, 172, 176, 207, 211, 224, 241, 248, 253, 276, 294 Batani Mari, 614 Batani Mici, 629 Bavaria, 504, 508 Băbeanca, moşie, 15 Băbeni, 213 Băcăiuţi, 763 Băile Herculane, 373 Băile Tuşnad, 661 Băiţa, 346 Bălăceanca, moşie, 585 Bălileşti, 400 Bălţaţi, moşie, 304 Bălţăteşti, 426 Bălţi, judeţ, 12, 138, 188, 223, 248 Băluşeni, moşie, 513 Băneasa, 54, 277

357

Bănia, 593 Bărăgan, 134 Bărcuţ, 674 Băseşti, 423 Bârlad, 89, 111, 195, 476 Bârnova, 506 Bedeleu, 344 Bega-Timiş, canal, 391 Beiuş, 521 Belgia, 59, 106, 183, 260, 531, 544 Belgrad, 51, 92, 212, 218, 278 Belin, 731, 750 Beneşti, 213 Bengeşti, 26 Berbiceni, 433 Bereşti, 418 Berevoeşti, 292 Berlin, 20, 58, 60, 73, 92, 113, 126, 131, 137, 147, 161, 169, 179, 180, 491, 518, 520 Berna, 49 Beşeneu, 611, 696, 702 Bezid, 729 Bibireşti, 403 Biborţeni, 616, 738 Bihor, comitat, judeţ, 188, 314, 388, 451, 455, 688 Bisericani, 681 Bistriţa, 423, 460, 463, 467, 469, 471, 472, 474-479, 481, 483, 484, 487489, 492, 495, 496, 500, 501, 719 Bistriţa, mănăstire, 403 Bistriţa-Năsăud, 151, 473, 475, 476, 479, 494, 552 Bita, 665 Bitolia, 16, 218 Bivol, 502 Blaj, 236, 252, 317, 331, 333, 341, 524 Blăjel, 337 Bocsig, 347 Bodoc, 715 Boemia, 410 Bogata, 450 Bologna, 649 Borca, 575 Bord, moşie, 337

Bordeaux, 251 Bordeni, moşie, 53 Borlova, 591 Borod, 451 Boroşneu Mare, 619-621, 652, 698 Boroşneu Mic, 751 Bosfor, 30 Boteni, 40 Boteşti, 431 Botoşani, 102, 155, 226, 427, 429, 502, 504, 507-510, 512-514, 534, 547, 568 Bournemounth, 329 Bozieni, 409 Bozin, 639 Bozovici, 593 Bragadiru, 277 Braşov, judeţ, oraş, 31, 59, 125, 162,166, 200, 234, 252, 481, 516, 517, 519, 520, 526, 528, 533, 542, 543, 545548, 551-553, 649, 647, 676 Brăteş, 606, 619, 620, 644, 665, 765 Bratislava, 100, 293, 445 Brazilia, 183, 219 Brădiceni, 366 Brăgăreşti, 213 Brăieşti, 222 Brăila, 27, 86, 87, 92, 139, 164, 330, 557-560, 562-570, 572-575, 578579, 581 Brăneşti, 147 Brăniştari, 324 Brâncoveneşti, 338, 652, 675 Breaza, 320 Brebu, 589 Brehneşti, 412 Brehueşti-Vlădeni, 512 Bresslau, 491 Bretei, 524 Breţcu, 676, 668, 689 Broşteni, 186 Brustureşti, 355 Bruxelles, 50, 92, 129, 198, 311 Bucegi, ţinut, 5 Bucovina, 73, 112, 138, 145, 188, 248, 280, 294, 315, 502

358

Bucureşi, 4, 6-9, 18-20, 27, 30, 32, 33, 39-42, 45, 48, 49, 51, 54-56, 59-61, 66, 67, 77, 78, 84, 86, 87, 90, 96, 98, 99, 102, 103, 106, 107, 109, 113-115, 120-123, 125, 127, 129, 135-137, 139, 140, 150, 151, 153, 155, 157, 158, 165, 166, 169-171, 174-176, 180, 182, 183, 187, 189, 190, 194-196, 198-203, 208, 211, 216, 220, 225, 229, 231, 233, 247, 248, 250, 256, 262, 263, 265, 267270, 272, 276, 277, 280, 283, 285288, 291, 305, 308-312, 314, 315, 317, 319, 321, 324, 327, 331, 333, 338, 340, 341, 393, 402, 470, 476, 481, 482, 485, 487, 491, 492, 499, 503, 509, 533, 542, 557-560, 564, 565, 567, 568, 572, 574, 575, 578, 581, 589, 591, 592, 594, 596, 599, 600, 602 Buda, moşie, 513 Budapesta, 104, 110, 120, 158, 169, 172, 177, 187, 194, 218, 219, 241, 252, 314, 341, 361, 368, 388, 439, 448, 455, 470, 476, 485, 520, 522, 591, 594, 695 Budeşti, 584 Buftea, 289 Bug, 41 Buhalniţa, mănăstire, 178 Bulgaria, 12, 166, 191, 193, 271, 276, 283, 512 Buteneşti, 10 Buteşti, 36 Buzău, judeţ, oraş, 4, 15, 34, 53, 61, 84, 154, 182, 197, 212, 222, 226, 268, 511, 582, 585, 586 C Cadrilater, 224 Cahul, 12, 563 Cairo, 231, 368 Calafat, 231 Calcutta, 232 California, 54 Calnic, 623 Cambridge, 59, 121

Canada, 90, 271, 283 Cannes, 187, 372 Canta, 713 Capetown, 55 Caransebeş, 31, 80, 194, 305, 383, 590-592, 596 Caraş, 594 Caraş-Severin, 31, 305, 589, 591, 592, 594, 596 Caratna, 696, 705 Caşinul Mic, 609 Catalina, 647, 675 Caucaz, 561 Cavana, 355 Căciulaţi-Paşcani, 327 Călan, 11 Călăraşi, 598, 599 Călimăneşti, moşie, 2 Călineşti, moşie, 10, 53, 61 Călmăţui, 578 Călugăreni, 324 Cămăraşi, 338 Căpeni, 660 Cătina, moşie, 53 Căutişani, 433 Căzăneşti, moşie, 53 Câmpeni, 406, 423 Câmpulung, mănăstire, 22 Câmpulung Moldovenesc, 580 Câmpulung Muscel, 188, 220, 292, 305, 596 Cândeşti, 222 Cârligi, 313 Ceadâr-Lunga, 135 Cehia, 154, 269 Cehoslovacia, 561 Cenad, 158, 388 Cepari, 472 Cernatul de Jos, 337, 626, 632, 648, 653, 665, 754, 758, 763 Cernatul Săcele, 544 Cernatul de Sus, 625, 641, 724, 754 Cernăuţi, 5, 23, 112, 129, 135, 163, 177, 294, 328, 502, 557 Cernica, 54 Cermei, 381

359

Cetatea Albă, 12, 146, 581 Cezieni, 318 Chartres, 265 Chelmac, 357 Chesler, 537 Chiciud, 333 Chilieni, 638 China, 447 Chiojdeni, 582 Chisălău, 315 Chiselet, 213 Chitila, 30 Chitila-Mogoşoaia, moşie, 30 Chişinău, 35, 38, 45, 77, 117, 120, 131,138, 144, 223, 224, 248, 294, 503 Chişineu-Criş, 388 Ciocăneşti, 98 Ciocârdia, 559 Cişmigiu, parc, 256 Ciuc, judeţ, scaun, 353, 428, 537, 640, 691 Ciulniţa, 320 Ciumaşi, 408 Ciupa, moşie, 64 Clăbucetul Baiului, 320 Cleja de Jos, 415, 421 Cleja de Sus, 415, 421 Cleveland, 205 Clinciu, 213, Cluj, comitat, judeţ, oraş, 13, 50, 59, 120, 136, 141, 148, 151, 155, 162, 169, 172, 175, 177, 202, 214, 241, 246, 252, 255, 269, 298, 300, 331333, 337, 338, 340, 341, 361, 444, 452, 467, 473, 475, 479, 481, 487, 491, 492, 494, 495, 544, 546, 649, 688, 743 Cochirleanca, moşie, 585 Cocora, 320 Codlea, 527 Cojocna, 388 Colţeşti-Trascău, 344 Comandău, 732 Comăneşti, 414 Constantinopol, 60, 79, 104, 106, 125, 171,175, 218, 259, 279

Constanţa, 1, 319, 600, 601 Copăceni, 95 Corbeanca, moşie, 53 Corbeil, 232 Cornu, 320 Cornuţel, 589 Corod, 239 Corun, 765 Costeşti, 265 Coşeni, 634, 716 Coşula, 178 Coteşti, 274 Covasna, judeţ, oraş, 444, 614, 629, 640, 641, 656, 675, 678, 684, 696, 701, 703, 712, 714, 719, 725, 744, 747, 755, 755 Covurlui, 568 Craiova, 59, 91, 108, 112, 164, 189, 192, 209, 213, 243, 260, 293, 305, 366, 494, 530, 596 Crăieşti, 408 Cricău, 333 Crimeea, 28, 53, 108, 199, 506, 609 Cristian, 527 Crişana, 320 Crişul Alb, 392 Crişul Repede, vale, 434 Croaţia, 730 Crocna, 347 Crucea de Jos, 409 Crucea de Piatră, 324 Crucea de Sus, 409 Cubolta, 138 Cucuruzu, 10 Cucuteni, moşie, 18, 320 Culiceni, moşie, 502 Curteni, 182 D Dacia, 400 Dalnic, 604, 640, 647, 665, 741, 745, 749, 758, 761 Darniţa, 546 Darva, 391 Davideni, 315 Dămineşti, 408 Dărăşti, 327

360

Dâlgeni, 508 Dâmboviţa, judeţ, 4, 52, 602 Dealul, 681, 726 Dealul, mănăstire, 277 Debreţin, 447 Dej, 481 Delta Dunării, 321 Deva, 340 Deta, 389 Dieci, 347 Dobâca, 657, 719, 736 Dobeni, 681 Dobolii de Jos, 612, 634, 750 Doboşeni, 700 Dobrogea, 277, 303, 476, 600 Dolj, 9, 97, 128, 170, 171 Dorobanţu, 506 Dorohoi, 65, 132, 139, 476, 502, 505, 507, 508, 513, 521, 525, 557 Dorpet, 138, 224 Dragoslavele, 396, 401 Dragosloveni, moşie, 588 Drăguşeni, 409 Dresda, 58 Dulcele, 355 Dumbrava, 337 Dumbrăveni, 507, 568, 674 Dumitra, 472, 501 Dunăre, 59, 84, 391, 599, 609 Dunăre-Marea Neagră, canal, 240 Dunărea de Jos, ţinut, 98 E Edera, 51 Egipt, 82, 271 Elveţia, 56, 73, 256, 397, 572 Epir, 129, 286 Eresteghin, 661 Etfalău, 650, 685, 686 Europa, 501, 530 F Fanar, cartier, 259 Faraoanele, 246 Făgăraş, scaun, localitate, 388, 695, 677 Făget, 537 Fălciu, 16, 184

Fălcoi, 105 Fărăgău, 719 Fântânele, moşie, 53 Fichiteşti, 431 Filipeşti, 327, 419 Filipişul Mare, 719 Flămânda, 277 Floceşti, 213 Floreşti, 285 Focşani, 10, 120, 199, 206, 254, 427 Foen, 194 Forseni, 700 Forţeni, 727 Fotos, 615, 687 Franţa, 17, 49, 59, 65, 66, 84, 88, 89, 97, 122, 125, 150, 175, 176, 181, 183, 216, 232, 244, 247, 256, 260, 271, 276, 304, 310, 397, 544, 572, 585, 600 Freiburg, 126 Fulga, moşie, 53 Fundata, 396, 401 Fundătura, 28 Fundeni, judeţul Bacău, 406 Frunteşti, 411 G Gaiul Mic, 255 Galaţi, judeţ, oraş, 44, 67, 87, 226, 237, 427, 476, 568, 576, 600 Galbeni, 408 Gant (Gent), 59 Găioasa, 414 Găleşti, 664 Gârtan, 418 Găşteni, 96 Gârla, 213 Geneva, 224, 247 Genova, 574 Gerend, 338 Gergeni, 213 Germania, 52, 127, 149, 160, 214, 256, 274, 303, 313, 410, 422, 577 Ghelniţa, 651, 652 Gherla, 138, 479, 492 Ghidfalău, 673, 754, 758 Ghimbav, 527

361

Hotin, 12, 248 Ghimeş, 428 Giurgiu, judeţ, oraş, 10, 41, 77, 195, Hudeşti, moşie, 507 Hunedoara, comitat, oraş, 393, 763 226, 324, 603 Hurezul Mare, 338 Glada de Jos, 338 Huşi, judeţ, oraş, 182, 302 Glodurile, 408 Godineşti, 411 I Iacobeni, 508 Gogan Varolea, 750 Ialomiţa, judeţ, 27, 52, 119, 186, 226, Goleşti, 397, 400 243, 257, 309, 320, 574, 598, 599 Gorj, 26, 168, 366 Iaşi, judeţ, oraş, 14, 15, 27, 32, 39, 44, Gotha, 305 98, 122, 129, 138, 144, 155, 156, Graz, 460 165, 178, 180, 187, 202, 206, 212, Grădiştea, 81 216, 232, 259, 264, 268, 269, 276, Grăjdaru, 154 277, 285, 294, 299, 304, 313, 315, Grâmeţi, 502 320, 354, 427, 476, 502, 504, 505, Grecia, 10, 58, 124, 166, 175, 176, 507, 533, 572 191, 272, 319, 600 Icafalău, 657, 675, 678, 728, 742 Griviţa (Bulgaria), 40 Ieruaslim, 354 Griviţa, 598 lfov, judeţ, 4, 52-54, 98, 147, 184, 213, Grosu, moşie, 61 225, 268, 324, 327 Gura Humorului, 23, 267 Ilieni, 624, 634, 659, 675, 695, 720, Gura Vadului, moşie, 67 750 Gurghiu, scaun, 537 Ilinois, 322 Guruieni, moşie, 61 Ilva Mică, 470 H Ipoteşti, 505 Haga, 58, 218, 312, 518 Irak, 232 Haiti, 232 Islaz, 25, 67 Halle, 10, 274, 313 Ismail, 303, 600 Hamburg, 247 Istanbul, 54 Hanovra, 58 Italia, 106, 122, 150, 157, 176, 183, Harghita, 719 214, 227, 271, 384, 397, 422, 603 Harvard, 54, 322 Iugoslavia, 106, 191, 255, 300, 593 Haţeg, 359 Izvoru, 397 Havârna, moşie, 513 Hăghig, 715 Î Întorsura Buzăului, 690, 751 Hălăuceşti, 187 Hălmagiu, 377, 392 Hăneşti, 502 J Jena, 120 Hătuica, 641, 721 Josenii Bârgăului, 719 Hârşova, 269 Jupâneşti, 398 Hehustedt, lagăr, 52 Heidelberg, 54, 63 K Kabold, 594 Helsinki, 39, 306 Kamensk, 402 Hilib, 669 Kesdi, scaun, 537, 647, 756 Hosasău, 681 Kiev, 70, 248, 276 Hordou, 473 Kufstein, 356 Horezu, mănăstire, 22

362

L Lazi, 347 Lăleşti, 413 Leipzig, 178, 277, 313, 520 Letonia, 283 Leţ, 537, 639, 665, 676, 692, 699 Liban, 271 Liège, 260, 602 Lille, 89, 251 Lion, 251 Lipova, 354 Lisabona, 41 Lisnău, 618, 688, 758 Lituania, 283 Liveni, moşie, 166, 513 Lodroman, 750 Lom-Palanka, 231 Londra, 55, 58, 92, 224, 242, 270, 293, 491 Lotru, 321 Lozana, moşie, 513 Ludaşi, 423 Lugoj, 359, 530 Lunca Calnicului, 750 Lunca de Jos, 428 Lunca Mare, 421 Lunca de Mijloc, 428 Lunca de Sus, 428 Luncani, 695 Lunga, 704 Lupeni, 663, 681 Lupşani, 309 M Macedonia, 16, 166, 218, 224 Madrid, 41, 48, 114, 292 Mahala, 276 Maieru, 151, 477 Malaja Belosjorka, 41 Malnaş, 710, 715 Maramureş, comitat, judeţ, 320, 483, 641 Marea Neagră, 565 Marila, 506 Maroc, 271, 275 Marsilia, 232 Matei Basarab, 277

Mavrodin, moşie, 210 Mădăraş, 337, 640 Măgheruş, 605 Măgireşti, 405, 416 Măgura, moşie, 61 Măgurele, 213, 327 Măgureni, moşie, 51 Măieruş, 547 Măldăreşti, 233 Mărăşeşti, 45, 52, 303, 592 Mărăţei, moşie, 534 Mărăşti, 419 Mărcuş, 665 Mărgineni, moşie, 53 Mărtineni, 622, 640, 641, 701 Mânăstireni, 338 Mediaş, 537 Mehadia, 519 Mehedinţi, 104, 213, 226 Mereni, 675 Mesentea, 338 Micăsasa, 98, 537 Miceşti, moşie, 67 Micloşoara, scaun, 674, 719, 730, 750 Micola, 641 Miercurea Ciuc, 353, 598, 756 Mihai Vodă, mănăstire, 54 Mihăileni, 521 Milano, 493 Mileşti, 403, 431 Mioveni, 401 Mississippi, 373 Mişca, 382, 434 Moacşa, 607, 677, 707 Mocod, 488 Modruzeşti, 409 Mohorâţi, 408 Moineşti, 423 Moldova, 10, 18, 38, 51, 63, 66, 118, 121, 122, 124, 125, 129, 144, 145, 175, 207, 211, 232, 259, 277, 280, 285, 286, 294, 304, 313, 412, 424, 427, 430, 514, 522, 677 Monor, 500 Moscova, 271, 283, 397 Mosul, 232

363

Moşteni, 324 Movila, moşie, 534 Movila Turcului, moşie, 67 Movileni, moşie, 534 Mugureni, moşie, 53 München, 272, 514 Muntele Mic, 609 Mureş, comitat, judeţ, scaun, 632, 644, 680, 719, 729, 730, 736, 743 Mureş, râu, 391, 450 Muscel, 10, 22, 40, 53, 61, 264, 292, 401 N Nades, 763 Nadişa, 418 Nădlac, 674 Nădrag, 11 Nămăeşti, moşie, 264 Năneşti, 431, 432 Năsăud, 460, 463, 465, 466, 468, 470, 471, 474, 476, 479, 481-483, 485488, 490-493, 499 Neamţ, 33, 202, 315, 423, 426, 534, 575 Neguşeni, 433 Nemira, 678 New York, 55, 127, 219, 232 Nicopole, 67 Nicoreşti, 580 Ninive, 232 Nistru, 207 Noşlac, 675 O Obârşia, 413 Ocna Mureş, 334 Ocna Sibiului, 652, 744 Odessa, 131, 191, 223, 255, 397, 569 Odobeşti, 406 Odorhei, localitate, scaun, 188, 599, 719, 726 Odorheiu Secuiesc, 607, 617 Odvoş, 374 Ogra, 337 Ohio, 409 Oituz, 303, 419 Ojdula, 688 Olanda, 276, 283

Olpret, 300 Olt, 49, 226, 293, 318 Olteni, 715 Oltenia, 9, 26, 30, 171, 209, 348, 591 Olteneşti, 182 Onuca, 719 Oradea, 59, 127, 314, 357, 380, 439, 449, 452, 455, 677 Oraviţa, 597 Orăşeni, 671 Orăştie, 307 Orbai, scaun, 537, 640, 756 Orbeni, 408, 409 Orhei, 12 Ormeniş, 632, 695, 713 Oroftiana, 505 Ostrov, 603 Otetelişu, 213 Oţeleşti, 412 Ozun, 627, 640, 694, 722, 735, 755 Oxford, 319 P Pachia, 654 Palermo, 25 Panciu, 409 Paraipan, 10 Parincea, 431, 432 Paris, 6, 9, 16, 24, 27, 41, 48, 50, 52, 55, 57, 58, 63, 74, 79, 86, 89, 95, 101, 105, 106, 114, 115, 122, 129, 138, 139, 141, 148, 150, 153, 157, 162, 164, 165, 167, 174, 176, 179, 190, 193, 212, 218, 224, 232, 242, 251, 254, 262, 265, 276, 281, 283, 284, 293, 300, 304, 306, 309, 313, 317, 319, 322, 325, 351, 354, 452, 544, 565 Parva, 409, 424, 494 Paşcani, 122 Pava, 628, 656, 686, 756 Pădureni, 409, 412 Părul Rotund, moşie, 61 Pătârlagele, moşie, 53 Păteşti, 409 Păuliş, 373 Periş, 324

364

Pescena, 400 Petersburg, 38 Petreanu, 274 Petriceni, 713 Piatra Neamţ, 134, 429 Pilipăuţi, moşie, 513 Piscani, 401 Piteasca, moşie, 53 Piteşti, 8, 277, 312 Plăieşii de Sus, 609 Plăineşti, 311 Pleiţa, 128 Plevna, 67, 175, 231 Ploieşti, 106, 195, 308 Plopii Ierculeşti, moşie, 584 Plopii Vechi, moşie, 587 Plop-Ştiubei, 207 Plosca de Jos, 61 Poiana Ilvei, 489 Poiana Sărată, 241 Poenari, 324 Poian, 713 Poiana, 418 Poiana Oancei, 420 Pogăceaua, 719 Polonia, 63, 98, 585 Pometeşti, 170 Popăuţi, 619, 693 Popeşti, 321 Popeşti-Leordeni, 321 Portugalia, 106 Poznan, 600 Praga, 73, 154, 482, 500, 546 Prahova, 4, 51-53, 56, 101, 106, 107, 253, 285, 320, 602 Prăjeşti, 430 Precista, mănăstire, 418 Predeal, 8, 196 Prejmer, 627 Principatele Române, 20 Prundu-Bârgăului, 468 Prusia, 20 Prut, 59, 207 Purcăreni, moşie, 67, 638 Putna, judeţ, ţinut, 178, 419, 424 Putna, judeţul Bacău, 409, 419

R Racova, 338 Racoviţa, 318 Racşa, 338 Radomireşti, 165 Rapoltul Mare, 393 Răcăciuni, 424 Răcăjdia, 594 Răchitoasa, mănăstire, 412 Răcoasa, 419 Rădăuţi, 163 Răpsif, 378 Răzeni, 224 Râfov, moşie, 56 Râmnicu Sărat, judeţ, oraş, 139, 188, 243, 246, 254, 274, 311, 397, 578, 583, 584, 586-588 Râmnicu Vâlcea, 114, 171, 208 Râureni, 171 Rebrişoara, 480 Reci, 662, 670, 675, 706, 709, 750 Rehetiş, 347 Republica Moldova, 36 Reşiţa, 11 Reştirata, 347 Riciu, 337 Ripiceni, 9 Ritişor, 593 Roandola, 674 Rodna, 470, 489 Roma, 39, 79, 92, 183, 214, 237, 266, 311 Roman, localitate, ţinut, 27, 45, 313, 407, 409, 420, 433 Romanaţi, 105, 243, 317, 318 România, 6, 11, 16, 20, 29, 44, 51, 52, 59, 60, 65-67, 70, 73, 76, 79, 84, 85, 89, 92, 97, 100, 104, 106, 110, 112, 117, 118, 125, 131, 134, 138, 141, 147, 148, 150, 153-155, 166, 169, 175, 176, 179, 183, 188, 190, 193, 207, 209, 212, 214, 218, 219, 224-226, 231, 250, 254, 256, 260, 265, 269, 271, 276, 278, 281, 283, 284, 292, 298, 300, 306, 308, 362, 368, 380, 383, 397, 429, 455, 476,

365

481, 482, 487, 533, 539, 541, 546, 560, 596, 600, 721 Romuli, comună, 461 Roşia, 347 Roşia Montană, 305 Roşieşti, 16 Roşiori, 2 Rucăr, 274 Rudăria, 593 Ruginoasa, moşie, 67 Ruseni, 678 Rusia, (U.R.S.S.), 84, 124, 131, 138, 183, 254, 276, 402, 505, 539, 546, 744 S Saac, judeţ, 213 Saciova, 675 Saigon, 55 Saint Louis, 373 Salonic, 52, 218 Salonta, 459 San Francisco, 600 Sarajevo, 481 Satu Mare, comitat, judeţ, oraş, 59, 338, 388, 494, 538, 641 Sava, 391 Săband, 341 Săcădat, 234 Săcăleni, 409 Sălaj, comitat, 439 Sălişte, 120, 169 Sărata, moşie, 268 Săvârşin, 367 Sâmbăteni, 376, 765 Sâncrai, 612, 681, 739 Sâncrai, mănăstire, 695 Sâncrăieni, 634 Sândominic, 428 Sângeorz Băi, 500 Sâniob, 455 Sânmartin, 428, 683 Sânmartin Ciuc, 736 Sânmartinul de Câmpie, 719 Sânnicolaul Mare, 167 Sânpaul, 337 Sânsimion, 428

Sântioana, 766 Sântion, 712 Sântionlunca, 694, 719, 730, 743 Sânzieni, 609, 612, 696 Schemnitz, 331, 340 Scurta, 408 Sebeş, râu, 591 Schiş, 347 Secuieni, 406, 407 Seghedin, 252, 383 Serboieni, 397 Sepsi, scaun, 537, 750, 751, 756 Serbia, 52, 209, 210, 539 Sevastopol, 28, 38 Sfântu Gheorghe, 206, 639, 642, 675, 697, 716, 717, 40, 759 Siberia, 138, 614 Sibiu, comitat, judeţ, oraş, 10, 98, 120, 145, 169, 283, 294, 300, 317, 331, 333, 337, 340, 359, 380, 481, 485, 529, 533, 546, 596, 608, 674, 695 <Sicula>, 350 Siculeni, 428 Siena, 322 Sighetu Marmaţiei (Sighet), 9, 27, 42, 162, 169, 172, 173, 224, 307, 314, 354, 455 Sighişoara, 535 Silistra, 210 Simeria, 643, 679, 757 Sinteşti, 213 Sion, 121 Sitani, 438 Skoplje, 212 Slatina, 596 Slănic Prahova, 301 Slătineanca, moşie, 61 Slobozia, 303, 402 Slovacia, 154 Smârdan, 105 Smirna, 290 Socrujeni, 508 Sofia, 92, 147, 218, 518 Sofian, moşie, 513 Soholeţul, 420 Solnocul Inferior, comitat 337

366

Sopron, 357, 379 Sorbona, 155, 265, 291 Soroca, 12, 120, 156 Soveja, 178 Spania, 157, 292 Stăneşti, 405, 416, 508 Stăniceşti, 408 Stockholm, 58, 312 Stoeneşti, 396, 401 Strasbourg, 98, 120, 483, 502 Strejnic, 155 Stremţ, 338 Steyer, 491 Stroeşti, 418, 746 Strunga, băi, 173 Stuttgart, 585 Suceava, 2, 5, 23, 129, 155 Suedia, 58, 276 Surcea, 658 Suslăneşti, 264 Ş Şerbăneşti, 403 Şerbeşti, 408 Şimand, 382 Şimleu Silvaniei, 172 Şincai, 337 Şiria, 347, 356, 364 Şoimoş, 371 Ştefăneşti, 420 T Tamaşfalău, 750 Taming (China), 447 Tarmak, 41 Tatra, munţi, 426 Tălceşti, 719 Tălişoara, 630 Tălpălcei, 420 Tămăşeşti, 398 Tămeşti, 431 Tăoşti, moşie, 304 Tămădău, 210 Tăngujei, 232 Târgovişte, 243 Târgu Jiu, 159, 482 Târgu Mureş, 206, 269, 331, 609, 680, 695, 698, 754

Târgu Ocna, 303, 418 Târgu Secuiesc, 665, 667, 706, 718, 753 Târlişua, 552 Târnava, comitat, 337, 609, 691, 750, 763 Târnava-Mare, judeţ, 188 Tecuci, judeţ, oraş, 142, 239, 411 Teioasa, moşie, 507 Teiuş, 339 Teleorman, 49, 54, 61, 200, 243, 253, 506 Tesalia, 129 Teşcureni, 508 Tighina, 135, 207 Timiş, 389 Timiş-Cerna, 591 Timiş-Torontal, 167, 188 Timişoara, 59, 159, 167, 229, 343, 354, 361, 391 Timoc, 224 Tinoasa, 713 Tisa, 391, 516 Tismana, mănăstire, 22, 149 Titan, 11 Tokio, 219 Toldal, 695 Toledo, 48 Topliţa, 96 Topoloveni, 188 Tormac, 387 Toulouse, 89, 251 Transilvania (Ardeal), 13, 129, 150, 151, 169, 172, 177, 188, 190, 194, 207, 234, 277, 283, 297, 300, 307, 314, 320, 331, 332, 337, 338, 340, 359, 375, 380, 422, 427, 449, 464, 472, 479, 481, 483, 485-487, 492, 516, 529, 537, 538, 546, 594, 609, 651, 695, 708, 744, 764 Transnistria, 5, 248, 276, 563 Trei Scaune, comitat, judeţ, scaun, 184, 241, 604-607, 610-613, 615, 618-626, 628, 630-632, 634, 636, 638, 639, 644, 646-655, 657-663, 665, 668-673, 676, 678, 680, 681,

367

683, 685-690, 692-695, 698, 699, 702, 704-711, 713, 715, 716, 720724, 727, 728, 731-735, 737, 739, 741-743, 745, 748-752, 754, 756, 758, 760-764, 766 Trianon, 493 Triest, 481 Turcia (Poarta Otomană), 58, 84, 106, 122, 124, 176, 181, 271, 283 Turda, comitat, oraş, 252, 338, 609, 645, 695, 736, 744 Turia de Jos, 609, 631, 675 Turia de Sus, 762 Turnu, 376 Turnu Severin, 591 Turtucaia, 397 Tuşnad, băi, 428, 744 Tutova, judeţ, ţinut, 2, 413 Tübingen, 544 Ţ Ţara Oaşului, 483 Ţara Românească (Muntenia, Valahia), 10, 24, 40, 51, 58, 79, 88, 120, 121, 122, 124, 125, 129, 132, 175, 191, 210, 213, 259, 286, 289, 290, 316, 317, 397, 522, 555, 714, 746 Ţara Ungurească, 464 Ţara Zarandului, 392 U Ucraina, 211, 315 Ugra, 337 Uleşti, 186 Ulm, 400 Ungaria, 65, 158, 188, 194, 211, 300, 331, 357, 379, 384, 393, 410, 441, 450, 493, 522, 594, 609, 705 Ungureni, 352 Urziceni, judeţul Botoşani, 156 Uzun, 387 V Vacz, 252 Vad, 337 Val, 393 Valea, mănăstire, 401 Valea Almăjului, 593

Valea-Anilor, 213 Valea Crişului, 691 Valea Jiului, 591 Valea Mare, 264, 713 Valea Rece, 428 Valea Zălanului, 730 Varşovia, 73, 98, 147, 260 Vaslui, judeţ, oraş, ţinut, 27, 78, 227, 232, 304, 420 Vatican, 214 Vădurele, 202 Văleni, 399, 403, 431, 674 Vălenii de Munte, 155, 265, 562 Vâlcea, 51, 81, 95, 213, 233, 265, 400 Vâlcele, 397, 673 Vânăta, 168 Vârghiş, 633, 655, 764, 765 Vârlazi, 274 Veneţia, 155, 195 Vidin, 67, 175, 231 Viena, 11, 23, 31, 39, 52, 54, 79, 95, 112, 123, 129, 131, 141, 165, 171, 172, 180, 187, 194, 241, 247, 272, 277, 280, 305, 315, 331, 333, 336, 340, 368, 435, 455, 485, 486, 514, 530, 619, 695 Vieroşu, mănăstire, 401 Viişoara, 675 Vinga, 366 Vizejdia, 363 Vlaşca, 4, 61, 287 Vlădaia, 213 Vlăsineşti, 505 Voineşti, 652 Voivodeni, 719 Vrabia, 428 Vrancea, 580, 588 Vurpăr, 338, 608 W Washington, 88, 92, 575 Y Youngtown, 409 Z Zagon, 652, 665, 690, 706, 748, 752 Zahoreni, 508 Zara, 41

368

Zarand, 382 Zăbala, 646, 652, 714 Zălan, 630, 715 Zărneşti, 530 Zăvoeni, 95 Zetea, 636, 737 Zlatna, 346 Zlătari, 431 Zimbru, 355 Znaim (Moravia), 269 Zoltan, 650 Zugău, 347

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->