Sunteți pe pagina 1din 64

Că s ă toria şi Familia:

Dimensiunea care Lipse ş te

@ 2005 Biserica Unit ă a lui Dumnezeu, o Asocia ţ ie Interna ţ ional ă . Tip ărită în SUA.

Toate drepturile rezervate.

prin e-Sword ¤ copyright 2000-2005 Rick Myers, www.e-Sword.net, toate drepturile rezervate mondial (dac ă nu este men ţ ionat altfel).

.Scripturile în această bro ş ur ă sunt citate din traducerea româneasc ă a lui Dumitru Cornilescu

Autor: David Treybig Autori Contributori: Scott Ashley, Larry Neff Critici Editoriali: John Bald, Roger Foster, Bruce Gore, Paul Kieffer, Graemme Marshall, Richard Thompson, Lyle Welty,.

ACEASTĂ PUBLICA ŢIE NU ESTE DE VÂNZARE. Este un serviciu educativ gratuit în interesul public, publicat de Biserica Unit ă a lui Dumnezeu, o Asocia ţie Interna ţ ională [United Church of God, an International Association].

Introducere

„Oare nu i-a f ă cut El ca să fie o singură f ă ptur ă cu trup şi suflet? şi aceast ă f ă ptură întrunit ă ce

n ă zuieşte ea? Urma şi de la Dumnezeu!” (Maleahi 2:15, Biblia Ortodox ă Român ă).

Bucuria unei căsătorii fericite binecuvântat ă cu copii iubitori, ascult ători, care trec u şor dela copil ărie la adul ţ i r ăspunzători, este visul celor mai mul ţ i oameni. Dorin ţ a aceasta, aflat ă aproape în fiecare naţ iune şi cultur ă, pare să fie instalat ă genetic în min ţ ile şi în constitu ţ ia noastr ă. Tradi ţ ional, căsătoria a fost o leg ătur ă exclusiv ă între un b ărbat şi o femeie care a inclus cel mai intim dintre acte, uniunea sexual ă. Totu şi, în ultimii ani acest tipar este în schimbare. Unii aleg să aib ă copiii în afara căsătoriei iar al ţ ii optează pentru relaţ ii sexuale cu acelaşi gender. Cu toate acestea, se pare că fiecare î ş i doreşte bucuria şi binecuvânt ările familiei. Chiar şi acei care deviază dela tradi ţ ie doresc ca relaţ ia lor să fie numit ă „căsătorie” şi unitatea lor social ă „familie.” Perechile homosexuale, neputincioase de a se reproduce, se str ăduiesc s ă adopte copii sau fac alte aranjamente ca şi ei să poat ă avea urmaşi. Nu este ironic că experimentatorii sociali doresc nomenclatura şi fructele căsătoriei tradi ţ ionale dar nu vor să urmeze reţ eta tradi ţ ional ă? Cum se face că noi, fiin ţ ele omeneşti, suntem atraşi atâta de termenii că să torie şi familie?

Că să toria: va supravieţ ui?

Privind la condi ţ ia căsătoriei de ast ăzi nu este nici o îndoial ă că institu ţ ia este sub un atac serios. În naţiunile Occidentale, incluzând Statele Unite, Canada şi Europa, aproape jum ătate din căsătoriile de prima dat ă se sfâr şesc în divor ţ . Lume care spune de bun ă voie „Da,” sfâr şesc din ce în ce mai mult prin a spune „Numai vreau.” Bazat pe ratele de faliment ale c ăsătoriilor de ast ăzi, unii sociologi au prezis că în curând căsătoriile vor deveni demodate. Dar în ciuda şanselor crescute împotriva unei relaţ ii fericite, pe viaţ ă, perechile încă se căsătoresc şi sper ă să- şi petreacă viaţ a împreun ă. Dece continu ăm noi atunci să urm ărim acest ideal? Ş i unde se pune Dumnezeu în tablou? A avut El de a face cu instituţ ia căsătoriei şi, dacă da, ne-a l ăsat El instrucţ iuni? Când nimic altceva nu va mai reu şi, poate că atunci vom citim instrucţ iunile Lui! Bine-n ţ eles, problemele întâlnite în căsătorie nu sunt limitate numai la b ărbaţ i şi neveste atunci când sunt amestecaţ i şi copiii. Pentru că atunci, când ei intr ă în amestec, şi ei suferă consecin ţ ele relaţ iei p ărin ţ ilor lor – dacă este solidă şi puternică sau cu probleme şi defect ă.

Creşterea copiilor se afl ă în criză

O criză în creşeterea copiilor s-a dezvoltat în parte din cauza crizei în că sătorii. Reflectând consecin ţ ele divor ţ ului, şi a p ărin ţ ilor care nu ştiu cum să fie p ărin ţ i, copiii sosesc la u şile şcolilor f ără să ştie cum să înveţ e. Ş colile sunt acum însărcinate cu înv ăţ area copiilor a principiilor de bază cum sunt a fi civilizat şi respectuos, care erau înv ăţ ate universal de la p ărin ţ i şi care astfel îi preparau pe copii să înveţ e la şcoal ă.

Marriage&Family The Missing Dimension - C ă s ătoria ş i Familia - Dimensiunea care lipseş te.doc

- 2 -

Acum şcolile trebuie să-i înveţ e pe copii principiile acestea fundamentale mai înainte să poat ă spera s ă-i educe. În conjuncţ ie cu sarcina adi ţ ional ă de a-i prepara pe copii să înveţ e, şcolile ast ăzi sunt criticate sever, de p ărin ţ i preten ţ io şi, că nu fac o treab ă mai bun ă în a-i înv ăţ a pe copiii lor. Psihologul Robert Evans, susţ ine că criza sistemului educativ al Statelor Unite nu este una de şcolarizare (cum se plâng adesea ziarele, p ărin ţ ii şi conducătorii guvernelor) dar o criză de creştere a copiilor. Dup ă spusele lui Evans, „Simptomele acestei crize – o deteriorare rapid ă a politeţ i, a valorilor, eticei de lucru şi realizărilor academice a multor tineri – apar cel mai vivid la şcoal ă, astfel criza este adesea văzut ă ca educaţ ional ă, dar începe cu mult înainte de şcoal ă şi se extinde cu mult dincolo de ea…Cauzele ei imediate zac acas ă cu p ărin ţ ii, care sufer ă de o r ăspândire larg ă de lipsă de încredere şi competen ţ ă” (Family Matters: How School Can Cope With the Crisis in Childrearig [Probleme de Familie: Cum poate şcoala să facă fa ţ ă crizei în creşterea copiilor], 2004, p. xi).

Unde putem afla ră spunsurile?

Deci care sunt cheile unei căsătorii şi familii fericite şi cu succes? Recunoscând valoarea unică pe care căsătoria o ofer ă atât indivizilor cât şi comunit ăţ ilor, multe biserici ofer ă acum (în unele cazuri o pretind) consf ătuire prenup ţ ial ă pentru perechi înainte de a le oficia căs ătoria. Unele perechi prefer ă un nou tip de căs ătorie numit „căs ătorie de leg ământ” [„covenant marriage”], – o relaţ ie mult mai dificil de terminat – într-un efort să facă căsătoriile lor „imposibil de divor ţ at” [„divorce-proof”]. Au fost înfiinţ ate multe organizaţ ii şi programe care să înt ărească familia şi căsătoria. Consilieri specializaţ i în ajutorarea perechilor de a- şi repara relaţ iile stricate şi în ajutorarea p ărin ţ ilor în creşterea copiilor. Dar rezultatele sunt limitate şi nu prea încurajatoare. Că sătoriile încă se termin ă în divor ţ şi criza în creşterea copiilor continu ă. Ce putem noi oferi, în acest ocean de cuno ştin ţ e, să te poat ă ajuta s ă tr ăieşti o că sătorie mai bun ă şi copii mul ţ umi ţ i, respectuo şi şi responsabili, care să aib ă succes la şcoal ă şi în viaţ ă ? Răspunsul este o în ţ elegere clară a scopului lui Dumnezeu pentru căsătorie şi familie, motivele principale dece oamenii întâmpin ă greut ăţ i în zonele acestea şi lucrurile practice pe care tu le po ţ i face ca să- ţ i înt ăreşti căsătoria şi familia. Al ătur ă-te nou ă să explor ăm calea dezv ăluit ă de Dumnezeu şi paşii pe care po ţ i să-i iei ca s ă te bucuri de visul universal al unei familii şi căsătorii fericite şi cu succes.

Marriage&Family The Missing Dimension - C ă s ătoria ş i Familia - Dimensiunea care lipseş te.doc

- 3 -

Capitolul 1

C ă s ă toria ş i Familia:

Semnifica ţ ia spiritual ă

„Dar tuturor celor ce L-au primit…le-a dat dreptul s ă se fac ă copii ai lui Dumnezeu” (Ioan 1:12).

Speran ţ a într-o căsătorie fericit ă, satisf ăcătoare, cu persoana pe care o iubim cel mai profund, este una dintre dorin ţ ele cele mai aprinse ale b ărbaţ ilor şi femeilor. Împ ăr ţ ind ferici ţ i speran ţ ele, visurile, succesul şi experien ţ ele întregii vieţ i, în cel mai intim mod, este una dintre cele mai satisf ăcătoare activit ăţ i. O căsătorie bun ă, binecuvântat ă mai departe cu copiii ferici ţi, respectuo şi, care au succes şi care pot produce acelaşi fel de nepo ţ i, este încoronarea unei vieţ i bune. Ş i ce mai viaţ ă este aceasta! Ce succes! Dac ă ar fi posibil am fi ferici ţ i s ă avem povestea aceasta ca fiind povestea noastr ă . Tabloul acesta idealist este visul universal. Fiecare doreşte rezultatele, dar nu fiecare vrea să tr ăiască viaţ a care le produce. Dela început Dumnezeu a dezv ăluit căsătoria ca fiind o uniune special ă între un b ărbat şi o femeie, pentru că, s-o spunem pe şleau, acela a fost modul potrivit de a avea copiii. Relaţ ia sexual ă, între b ărbatul şi femeia uni ţ i prin că sătorie, a produs copiii în cadrul acelei familii. Totu şi beneficiile căsătoriei tradi ţ ionale se extind dincolo de reproducere. Cercet ările continu ă să arate că b ărbaţ ii şi femeile, când sunt căsători ţ i cu cineva de sexul opus, tr ăiesc vieţ i mult mai lungi şi mai fericite. În uniunile acestea tradi ţ ionale, copiii de asemenea cresc, în general, mai bine adaptaţ i social şi cu mai mult succes financiar decât copiii care au crescut în aranjamente diferite. Cu siguran ţ ă că se poate face un caz puternic în favoarea că sătoriilor monogame între un

b ărbat şi o femeie. Prin paginile acestei publicaţ ii vom vedea de asemenea că este şi un caz biblic incontestabil pentru uniunile tradi ţ ionale. Experien ţ a a ar ătat din nou şi din nou, că directivele acestea biblice pentru relaţ ii şi pentru a fi un bun părinte sunt cele care lucrează cel mai bine.

Exist ă reguli?

Dar înainte de a ajunge la instrucţ iunile acestea biblice trebuie să recunoaştem că mult ă lume nu este sigur ă dacă Dumnezeu exist ă cu adev ărat sau dacă instrucţ iunile Lui sunt relevante ast ăzi. Unii cred că fiin ţ ele omeneşti au ap ărut în existen ţ ă prin for ţ e evolu ţ ionare, urmând o selecţ ie natural ă oarb ă şi supravieţ uirea celui mai bine dotat. Teoria aceasta postulează că oamenii, pur şi simplu, sunt numai animale la un nivel mai înalt şi că nu exist ă legi spirituale care să îndrume comportarea omenească, nu exist ă cerin ţ a de a avea relaţ ii sexuale numai în cadrul căsătoriei. Experimentând din perspectiva aceasta, sau simplu pentru că nu au vrut să urmeze instrucţ iunile biblice, b ărbaţ ii şi femeile, de-a lungul veacurilor, au încercat multe relaţ ii sexuale

Marriage&Family The Missing Dimension - C ă s ătoria ş i Familia - Dimensiunea care lipseş te.doc

- 4 -

diferite, inclusiv sex înainte de că sătorie, adulter, poligamie (un b ărbat cu mai multe neveste), poliandria (o femeie cu mai mul ţ i b ărbaţ i), homosexualitatea şi căsătoriile în grup. Ast ăzi, sexul înaintea căsătoriei, adulterul şi relaţ iile homosexuale au căp ătat o acceptare mai larg ă – provocând şi subminând că sătoria tradi ţ ional ă. Presupunerea multora, inclusiv guverne ş i judecători, legalizând acceptarea tuturor punctelor de vedere a oamenilor, indiferent de practicile şi stilul lor ce viaţ ă, este că toate alegerile sunt egale – că oameni pot face orice le-ar place. Trist, dar atitudinea aceasta este presupus să fie moral superioar ă tuturor celorlalte.

Am fost noi desemna ţ i pentru că să torie şi familie?

Totu şi, cu toat ă experimentarea sexual ă, aproape fiecare doreşte aceea şi viaţ ă bun ă, inclusiv copiii. Pare ca şi cum toat ă lumea a fost programat ă psihologic să dorească să fie că sătorit ă şi cu familie. Dar dece suntem noi astfel? Este posibil să fi fost concepu ţ i dela început în felul acesta de un Creator? Ce s-ar fi întâmplat cu rasa omenească dacă b ărbaţ ii şi femeile nu ar fi fost creaţ i cu o dorin ţ ă pentru activitatea sexual ă care să asigure procrearea, o dorin ţ ă pentru intimitatea atât emo ţ ional ă cât şi fizică cu o alt ă persoan ă şi o dorin ţ ă pentru urmaşi?

A fost o simpl ă şans ă că lucrurile s-au potrivit astfel? Suntem noi simplu noroco şi? Pentru

acei care au ochi să vad ă, tr ăsăturile acestea înn ă scute sunt simpli indicatori în plus, între mul ţ i al ţ ii, care arat ă to ţ i spre concluzia inevitabil ă că omenirea a fost desenat ă şi creat ă de Dumnezeu. Biblia explică cum noi am fost creaţ i în propria imagine a lui Dumnezeu (Genesa 1:27) – însemnând în modul cum ap ărem în general precum şi cu min ţ i cu care să gândim.

Un principiu important dezv ăluit aici, continuat în că sătorie şi familie, este că viaţ a omenească este ş ablonat ă dup ă entit ăţ i spirituale, ne-fizice, nev ăzute. Întocmai cum fiin ţ ele omeneşti au fost create în imaginea lui Dumnezeu, căs ătoria şi familia au fost şablonate dup ă concep ţ ii spirituale. (Pentru a afla mai mult despre originea omenirii, cere bro şurile noastre gratuite: Crea ţ ie sau Evolu ţ ie – are vre-o importan ţ ă ce crezi? [Creation or Evolution: Does It Really Matter What You Believe?] şi Exist ă Dumnezeu? Întrebarea fundamental ă a vieţ ii [Life’s Ultimate Question:

Does God Exist?] sau coboar ă-le depe Internet la: www.ucg.org/litlibrary/easteuropean/index.html ).

Dumnezeu, Desenatorul că să toriei şi al familiei

Pentru a în ţ elege semnificaţ ia spiritual ă a căsătoriei şi a familiei, trebuie să ne întoarcem la Dumnezeu, Creatorul nostru, şi să afl ăm care a fost inten ţ ia Lui în crearea rasei omeneşti.

În timp ce ne-am putea duce la prima carte din Biblie, Genesa, să afl ăm despre căs ătorie şi

cum a creat Dumnezeu primele fiin ţ e umane (ceva ce vom acoperi în mai mult am ănunt mai târziu), trebuie să ne ducem la alte secţ iuni ale Cuvântului Lui Dumnezeu ca să afl ăm dece ne-a creat aş a cum suntem. Când ne întoarcem spre pasajele acestea, afl ăm despre un plan pe care Dumnezeu l-a avut nu numai pentru Adam şi Eva, primele fiin ţ e omeneşti, dar pentru întreaga omenire – fiecare persoan ă care a tr ăit sau avea să tr ăiască. Afl ăm de asemenea că planul acesta, care a fost determinat înainte de fundaţ ia lumii, este reflectat în căsătorie şi familie. Cu pu ţ in înainte ca Isus Hristos să fi venit pe p ământ să tr ăiască ca Dumnezeu încarnat, unul dintre discipolii S ăi, Ioan, a scris o carte ca să dovedească contemporanilor săi şi omenirii de ast ăzi că Isus a fost într-adev ăr Dumnezeu.

Marriage&Family The Missing Dimension - C ă s ătoria ş i Familia - Dimensiunea care lipseş te.doc

- 5 -

În cartea aceasta, Ioan spune despre Isus: „El era în lume, şi lumea a fost f ăcut ă prin El, dar lumea nu L-a cunoscut. A venit la ai S ăi, şi ai S ăi nu L-au primit. Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu” (Ioan 1:10-12, accentuarea ad ăugat ă peste tot). Fraza „copii ai lui Dumnezeu” ne spune că Dumnezeu î şi creeaz ă propria Sa familie. Pasaje în plus ne dezv ăluie acelaşi adev ăr uimitor. În Evrei 2:10 afl ăm că Isus a fost şi continu ă să fie amestecat în planul lui Dumnezeu şi în scopul „să ducă pe mul ţ i fii la slav ă.” Pavel, un alt scriitor din primul secol al unor por ţ iuni din Noul Testament al Bibliei, a ”

Acest acela şi autor a scris de asemenea de „Tat ă l Domnului nostru Isus Hristos, din care î şi trage

observat că fiin ţ ele omeneşti sunt într-adev ăr „din neamul lui

(Faptele Apostolilor 17:28-29).

numele orice familie, în ceruri şi pe p ământ” (Efeseni 3:14-15).

Dumnezeu ne-a desemnat să fim parte din familia Lui

Pavel a încurajat de asemenea poporul lui Dumnezeu din Corint cu promisiunea Lui specifică:

„Deaceea: „Ieşi ţ i din mijlocul lor, şi desp ăr ţ i ţ i-vă de ei, zice Domnul; nu v ă atingeţ i de ce este necurat, şi v ă voi primi. Eu v ă voi fi Tat ă, şi voi Îmi veţ i fi, fii şi fiice, zice Domnul Cel Atotputernic” (2 Corinteni 6:17-18). Întocmai ca şi familiile omeneşti în care se nasc copiii şi care sunt parte din familiile lor, Dumnezeu a creat ini ţ ial pe Adam şi Eva şi descenden ţ ii lor – noi to ţ i – să devenim parte din familia Lui. Familiile fizice sunt astfel un tip al propriei familii spirituale a lui Dumnezeu. Continuând tema aceasta, Apocalipsa 21:7 adaug ă: „Cel ce va birui, va mo şteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, şi el va fi fiul Meu.” Scripturile acestea şi altele ne spun că planul lui Dumnezeu, dela bun început, a fost ca mai întâi să-i creeze pe oameni ca fiin ţ e temporare cu carne

şi sânge, supu şi mor ţ ii, şi atunci să ne dea ocazia să tr ăim veşnic ca fiin ţ e spirituale în familia Sa. Dacă îi r ă spundem lui Dumnezeu, prin dragoste şi supunere, Dumnezeu ne ofer ă promisiunea aceasta

m ăreaţ ă. Dumnezeu eventual va face oferta aceasta, de a deveni parte din familia Lui, fiecărei fiin ţ e omeneşti. Explicând dragostea lui Dumnezeu pentru to ţ i copiii S ăi, un alt discipol, Petru, a scris:

„Domnul nu întârzie în împlinirea f ăg ăduin ţ ei Lui, cum cred unii; ci are o îndelung ă r ăbdare pentru voi, şi doreşte ca nici unul să nu piară , ci to ţ i să vin ă la pocăin ţ ă” (2 Petru 3:9). Dumnezeu doreşte ca nici unul să nu piard ă ocazia aceasta de o viaţ ă – ocazia pentru viaţ a veşnică! Acesta este scopul în general, transcendent, al lui Dumnezeu pentru crearea omenirii – să ne ofere ocazia de a deveni parte din familia Sa etern ă, proprii S ăi copiii. Dacă ne pocăim şi ne botezăm, atunci putem primi darul acesta minunat. Când suntem botezaţ i, primim Duhul Sfânt al lui Dumnezeu (Faptele Apostolilor 2:38) – ceva ce ne va pune deoparte ca fiind copiii S ăi. Pavel, în Romani 8:14, explică „Căci to ţ i cei ce sunt căl ăuzi ţ i de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu.”

Devenind copiii Tat ă lui

Marele scop al lui Dumnezeu pentru a produce fii şi fiice literal în familia Sa a fost în efect încă înainte de începutul lumii. Dumnezeu se reproduce, creând copiii care vor poseda caracterul S ău drept şi sfânt şi, cu timpul, vor împ ărt ăşi viaţ a veşnică cu El ca fiin ţ e spirituale cu natura Sa divin ă! De sigur, când r ăspundem poruncii lui Dumnezeu, de a ne pocăi şi a ne boteza, noi încă tr ăim ca fiin ţ e fizice omeneşti, ne fiind încă schimbaţ i în duhuri. Pentru a-i reasigura pe noii creştini

Marriage&Family The Missing Dimension - C ă s ătoria ş i Familia - Dimensiunea care lipseş te.doc

- 6 -

botezaţ i, Pavel compar ă procesul acesta de devenire a copiilor lui Dumnezeu cu maniera prin care, în societatea Roman ă a epocii lui, cineva putea ajunge să primească toate drepturile şi privilegiile ca fiu şi mo ştenitor într-o familie, prin adoptarea lui în acea familie. În versul 15 Pavel continu ă, „Ş i voi n-aţ i primit un duh de robie, ca să mai aveţ i frică; ci aţ i primit un duh de înfiere, care ne face să strig ăm: „Ava! adică: Tat ă!” Ad ăugat la promisiunea de a deveni fii lui Dumnezeu, versul acesta arat ă c ă relaţ ia noastr ă cu Dumnezeu poate deveni atât de apropiat ă şi personal ă încât ne putem referi la El ca la „T ăticul! Tat ăl!” – înţ elesul lui „Ava! Tat ă!” Pavel continu ă să ne explice în versul 17 că „dacă suntem copii, suntem şi mo ştenitori:

mo ştenitori ai lui Dumnezeu, şi împreun ă mo ştenitori cu Hristos, dacă suferim cu adev ărat împreun ă cu El, ca să fim şi prosl ăvi ţ i împreun ă cu El.” În societatea Roman ă a epocii lui Pavel, un tat ă putea să-l declare pe fiul său ca fiind complet fiul său şi mo ştenitor când fiul atingea o anumit ă vârst ă de maturitate. Înainte de declaraţ ia aceasta, fiul era ţ inut într-o pozi ţ ie inferioar ă cu a tat ălui. Dar când era declarat ă atingerea vârstei, fiul devenea investit legal cu toate drepturile, împuternicirile şi privilegiile de fiu şi mo ştenitor al tat ălui său.

Pavel se refer ă la procesul acesta în Romani 8 (şi Galateni 4, unde foloseşte limbaj foarte asem ăn ător pentru a- şi exprima aceea şi p ărere). Procesul nu era complet pân ă când fiul nu atingea o anumit ă vârst ă şi primea toate drepturile şi privilegiile. Continuând tema aceasta, Pavel a scris în versul 23: „dar şi noi, cari avem cele dintâi roade ale Duhului, suspin ăm în noi, şi aştept ăm înfierea, adică r ăscump ărarea trupului nostru.” Pavel explică cum situaţ ia noastr ă de acum este asem ăn ătoare cu aceea a copiilor care nu au atins încă punctul de a avea toate drepturile de fii – deşi vom ob ţ ine acea stare prin învierea la imortalitate la sosirea lui Hristos (1 Tesaloniceni 4:15-17). Inspirarea lui Pavel de Dumnezeu ca să folosească analogia aceasta subliniază realitatea şi

garan ţ ia absolut ă pe care o face Dumnezeu că şi noi putem într-adev ăr să devenim copiii Lui, în final,

tr ăind pentru totdeauna în familia Sa. Promisiunea lui Dumnezeu de a avea drepturi complete ca fii

va fi acordat ă la înviere sau la schimbarea dela mortalitate la imortalitate, când vom fi investi ţ i cu toat ă puterea şi privilegiile unui fiu divin. Reflectând gândurile acestea, Ioan scrie în 1 Ioan 3:1-3: „Vedeţ i ce dragoste ne-a ar ătat Tat ăl, să ne numim copii ai lui Dumnezeu! Ş i suntem. Lumea nu ne cunoaşte, pentrucă nu L-a cunoscut nici pe El. Prea iubi ţ ilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Ş i ce vom fi, nu s-a ar ătat încă. Dar ştim că atunci cînd Se va ar ăta El, vom fi ca El; pentrucă Îl vom vedea aşa cum este. Oricine are n ădejdea

aceasta în El, se cur ăţ eşte, dup ă cum El este curat.” Uimitorul adev ăr dezv ăluit în versurile acestea este că noi, ca şi Hristos, vom avea viaţ ă

veşnică cu putere şi slav ă neimaginabil ă! Ca s ă avem o sclipire de cum va fi aparen ţ a noastr ă glorificat ă, citim în Apocalipsa 1:12-16, unde este descrisă aparen ţ a glorificat ă a lui Hristos. (Pentru

a afla mai mult despre ce înseamn ă să ne purificăm pentru a deveni un copil al lui Dumnezeu, cere

bro şura noastr ă gratuit ă Transformându- ţ i via ţ a: Procesul de convertire [Transforming your life:

The Process of Conversion] sau coboar-o depe Internet la:

www.ucg.org/litlibrary/easteuropean/index.html . Pus simplu, planul lui Dumnezeu pentru omenire este planul unei familii. Acum ce se petrece cu căsătoria?

Marriage&Family The Missing Dimension - C ă s ătoria ş i Familia - Dimensiunea care lipseş te.doc

- 7 -

Implica ţ ia spiritual ă a că să toriei

Asem ăn ător cu felul în care o familie omenească reflect ă planul lui Dumnezeu de a avea o familie, căsătoria omenească reflect ă o relaţ ie spiritual ă . Căsătoria omeneasc ă este modelat ă dup ă relaţ ia dintre Isus Hristos şi Biserică. Observ ă cum explică Pavel concep ţ ia aceasta. Dup ă ce discut ă responsabilit ăţ ile so ţ ilor şi a so ţ iilor şi relaţ ia dintre ei, Pavel spune: „Taina aceasta este mare - (vorbesc despre Hristos şi despre Biserică ). Încolo fiecare din voi să- şi iubească nevasta ca pe sine; şi nevasta să se team ă de b ărbat” (Efeseni 5:32-33). Ce exemplu frumos este relaţ ia dintre Hristos ş i Biserică! Pavel explică mai departe că Hristos a iubit Biserica atât de mult încât Ş i-a dat viaţ a pentru Ea (versul 25). Cum am putea, acei dintre noi în Biserică, să ne îndoim vre-odat ă de dragostea Lui pentru noi? Cum am putea noi să nu r ăspundem lucrurilor pe care El ni le cere să facem? În ţ elegerea căsătoriei dintre un b ărbat şi o femeie, ca fiind un tip al relaţ iei dintre Hristos şi Biserică, este în ţ eleasă şi mai mult printr-o viziune dezv ăluit ă de Isus Hristos lui Ioan la sfâr şitul primului secol. Ioan a înregistrat viziunea aceasta în ultima carte a Bibliei, cartea Apocalipsa. Dup ă ce Isus se reîntoarce ca s ă ia în st ăpânire împ ăr ăţ iile p ământului şi să stabilească Împ ăr ăţ ia lui Dumnezeu, El dezv ăluie că avea să fie angajat într-o nunt ă foarte special ă. Aici este cum a înregistrat Ioan viziunea: „S ă ne bucur ăm, să ne veselim, şi să-i d ăm slav ă! Căci a venit nunta Mielului; so ţ ia Lui s-a preg ătit, şi i s-a dat să se îmbrace cu in sup ţ ire, str ălucitor, şi curat.” - (Inul sub ţ ire sunt faptele neprih ănite ale sfin ţ ilor.) Apoi mi-a zis: „Scrie: Ferice de cei chemaţ i la osp ăţ ul nun ţ ii Mielului!” (Apocalipsa 19:7-9). Sfin ţ ii credincio şi, care au f ăcut parte din Biserica fondat ă de Isus Hristos, vor deveni Mireasa lui Hristos. Comportarea lor neprih ănit ă este asem ănat ă cu lenjeria fin ă, costisitoare. O căsătorie omenească fericit ă ne d ă astfel o introspecţ ie într-o căsătorie mai mare – una care cu adev ărat va dura veşnic pentru că ambele p ăr ţ i vor fi duhuri. Asem ăn ător, şi în leg ătur ă apropiată cu familia, căsătoria ne d ă o fereastr ă de introspecţ ie în dragostea şi planul lui Dumnezeu pentru omenire. Deoarece căsătoriile omeneşti sunt concepute dup ă relaţ ia aceasta spiritual ă, ele ne pot ajuta să pricepem aceast ă faţ et ă prezent ă şi viitoare a relaţ iei cu Dumnezeu. Acum, pentru că avem o în ţ elegere mai bun ă a vederii lui Dumnezeu a ceea ce reprezint ă căsătoria şi familia, putem să examin ăm mai în de aproape instrucţ iunile date de El privitor la căsătorie.

Marriage&Family The Missing Dimension - C ă s ătoria ş i Familia - Dimensiunea care lipseş te.doc

- 8 -

Capitolul 2

Manualul de instrucţ iuni al lui Dumnezeu pentru c ăs ătorie

Deaceea va lăsa omul pe tată l s ă u ş i pe mama sa, ş i se va lipi de nevasta sa, ş i se vor face un singur trup” (Genesa 2:24).

Când ne cump ăr ăm un aparat sau o unealt ă nou ă, este foarte obi şnuit să citim pe afara cutiei de ambalaj: „Puţ in ă asamblare poate fi necesar ă. Instrucţ iunile sunt în ăuntru.” Desigur, mul ţ i dintre noi nu se preocup ă cu instrucţ iunile. Asambl ăm obiectul cât putem de bine. Ş i uneori aceasta lucrează. Dar dacă nu, trebuie să ne ducem înapoi să citim direcţ iile ca să g ăsim unde am greşit. Dup ă cum zice vechea zical ă, „Când totul cade, citeşte direcţ iile.” Când este vorba să asambleze o căsătorie, multe perechi au folosit aceea şi metod ă. Ei o fac f ăr ă să se îngrijească să citească instrucţ iunile. Trist, dar rezultatul este că multe căsătorii nu funcţ ionează. Bărbaţ ii şi nevestele descoper ă c ă nu pot tr ăi împreun ă în pace. Pentru că perechile nu citesc sau nu dau aten ţ ie instrucţ iunilor, căsătoriile se destram ă în rate extraordinar de ridicate. În ultima parte a secolului trecut, ratele de divor ţ în multe ţ ări au crescut vertiginos. Rezultatul tragic este că din ce în ce mai mul ţ i copii sunt crescu ţ i în case cu p ărin ţ i necăsători ţ i. În Statele Unite, psihologul Robert Evans spune: „Numere f ăr ă precedent de oameni amân ă acum căsătoria pân ă târziu în anii 20 sau 30 sau coabitează f ăr ă să fie căsători ţ i. Când se că sătoresc, şansele primei căsătorii să se desfacă sunt între 40 şi 50 la sut ă; ale celei de a doua căsătorii între 50 şi 60 la sut ă (abia mai mult de jum ătate din americanii adul ţ i sunt curent căs ători ţ i); când coabitează , şansele lor de a se desp ăr ţ i sunt şi mai mari. „Mai mult de un sfert din familiile cu copii sunt conduse de p ărin ţ i necăsători ţ i, în cea mai mare parte de mame. Mai mult de 40 la sut ă din copiii americani nu tr ăiesc curent cu taţ ii lor biologici” (Evans, p. 61). În Canada, se aşteapt ă curent că 37,7 la sut ă din toate căs ătoriile se vor termina în divor ţ înainte de a 30 aniversare (Behrendt Law Chambers Divorce and Family Law, Ottawa). În Anglia, reporteri David Taylor şi Lucy McDonald au scris: „Mai mult de o treime din adul ţ ii din Angli sunt destinaţ i să nu se c ăsătorească niciodat ă, conform cu un studiu oficial al vieţ ii de familie în secolul 21. Raportul, numit Familia [The Family], prezice că în 2011, 39 la sut ă dintre b ărbaţ i şi 31 la sut ă dintre femeile din populaţ ie nu se vor căsători niciodat ă. „Totu şi, num ărul oamenilor tr ăind împreun ă se va dubla în urm ătorii 20 de ani dela figura curent ă de 12 la sut ă. Astfel este foarte probabil că în cadrul urm ătorului deceniu cei mai mul ţi copii se vor naşte în afara căsătoriei” („Wave Goodbuy to Marriage” („Spune la revedere căsătoriei”], Daily Express, 2 noiembrie, 2000). Ne putem îngropa în statistici privitoare la nivelele din jurul lumii de ratare ale căsătoriilor, dar tabloul general va r ămâne acelaşi: Divor ţ ul, sau dizolvarea căsătoriei cum unii prefer ă s-o numească, va pl ăgui omenirea în aproape fiecare naţ iune.

Marriage&Family The Missing Dimension - C ă s ătoria ş i Familia - Dimensiunea care lipseş te.doc

- 9 -

Înfruntaţ i de aceste rapoarte paralizante, mul ţ i, în particular Suedia şi Danemarca, prefer ă să evite căsătoria şi, pur şi simplu, să tr ăiască împreun ă. În condi ţ iile acestea, pentru că numai sunt căsătorii, când perechile se separ ă, numai sunt de raportat nici divorţ uri. Dar aceste aceleaşi relaţ ii distruse aduc dureri de inim ă atât la adul ţ i cât şi la copii – cu copiii suferind în mod special când sunt separaţ i de unul din p ărin ţ ii lor biologici.

Îndrum ă ri pentru că să torie

Recunoscând ratele de dizolvare a atâtor căsătorii ast ăzi, o persoan ă logică va examina cauzele acestor dizolv ări să vad ă ce s-ar putea face să- şi salveze relaţ ia lui, sau a ei, dela o asemenea soart ă.

Când hot ărâm să examin ăm instrucţ iunile, întâmpin ăm, de asemenea, întrebarea critică a unde ne îndrept ă m pentru o asemenea îndrumare. Dac ă omul ar fi un simplu animal, şi Dumnezeu nu ar exista, atunci nu ar exista nici îndrum ări divine! Dacă nu sunt îndrum ări divine, logic, am dori să ob ţ inem cele mai bune date statistice posibile din cercet ări astfel să putem face deciziile pe baza celei mai mari probabilit ăţ i de fericire şi succes. Totu şi, unii oameni nu vor să ştie nici ce poate folosi. În aparen ţ ă, ei ş-ar lua şansele ( şi proaste şanse sunt ele) pe contul lor propriu, f ăr ă nici un fel de îndrumare. Are aceasta vre-un sens? Putem fi recunoscători însă, că Biblia ne ofer ă îndrum ări asupra căsătoriei. Ş i nu numai aceasta, validitatea acestor instrucţ iuni este susţ inut ă continuu de cercet ările sociologice. Ai vrea să ştii care sunt aceste instrucţ iuni? E şti dispus să tr ăieşti conform acestor îndrum ări? Sau e şti determinat să tr ăieşti conform căii celei mai mici rezisten ţ e şi e şti dispus s ă suferi consecin ţ ele legilor violate? Fiecare dintre noi trebuie să aleag ă ce vom face. Aminteşte- ţ i, nici o alegere este totu şi o alegere – de obicei una proast ă. Deci ce spune Dumnezeu? Unde putem g ăsi noi îndrum ările Lui?

Fundalul primei că să torii

Când Dumnezeu a creat fiin ţ ele omeneşti, El a f ăcut dou ă „modele” – una de b ărbat şi una de femeie. Genesa 1:27 spune, „Dumnezeu a f ăcut pe om dup ă chipul S ău, l-a f ăcut dup ă chipul lui Dumnezeu; parte b ărb ătească şi parte femeiască i-a f ăcut.” Reflectând asupra creaţ iei Sale, incluzând că am fost f ăcu ţ i parte b ărb ătească şi parte femeiască, Genesa 1:31 zice, „Dumnezeu S'a uitat la tot ce f ăcuse; şi iat ă că erau foarte bune.” Sexualitatea în fiin ţ ele omeneşti nu a fost desemnat ă să fie numai bun ă; a fost menit ă să fie extrem de bun ă! Ş i este sublim şi minunat când folosim acest dar special în felul inten ţ ionat de Dumnezeu. Trist, mult ă lume nu respect ă sexualitatea lor (sau a altora) cum ar trebui. Prin comportarea sexual ă imoral ă noi denigr ăm ceea ce Dumnezeu a inten ţ ionat să fie o experien ţ ă foarte special ă. Povestea primei căsătorii este înregistrat ă în Genesa 2. Aici citim că ini ţ ial Dumnezeu l-a creat pe Adam ca singura fiin ţ ă omeneasc ă. În cel mai devreme început al omenirii nu poate fi g ă sit ă nici o Ev ă. „dar pentru Adam nu s-a g ăsit ajutor de potriva lui” (versul 20, Biblia Ortodox ă Român ă). În momentul acela Adam a fost singur, izolat, singura fiin ţ ă omenească de pretutindeni. Biblia ne descrie ceva ce nu era în ordine cu scena aceasta. Dup ă ce Dumnezeu l-a creat pe Adam, „l-a aşezat în gr ădina Edenului, ca s-o lucreze şi s-o p ăzească” (versul 15). Astfel Adam a avut o r ăspundere, o ocupaţ ie care cu siguran ţ ă că s-a dovedit fascinant ă pentru el. Adam a explorat şi a înv ăţ at tot ce s-a putut despre lume – animale, plante, minunatele şi variaţ iile complicate ale

Marriage&Family The Missing Dimension - C ă s ătoria ş i Familia - Dimensiunea care lipseş te.doc

- 10 -

creaţ iei lui Dumnezeu. Nu numai că el le-a înv ăţ at, dar Dumnezeu i-a acordat privilegiul de a numi toate p ăsările şi animalele şi alte fiin ţ e vii (versul 19). Dacă Adam şi-a dat seama sau nu, Dumnezeu a ştiut că ceva despre el era incomplet. „Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac un ajutor potrivit pentru el” (versul 18). S ă ne gândim pentru o clip ă dece nu a fost bine pentru Adam să fie singur. El, singurul între toate creaţ iile fizice în viaţ ă a fost f ăr ă un ajutor pe m ăsura lui (versul 20). Imagin ă cum trebuie să se fi sim ţ it Adam observând că toate animalele aveau fiecare perechea lor. Prin observaţ iile sale ale regnului animal, cu masculinitatea şi feminitatea lui, i se reamintea mereu că el era singura fiin ţ ă omenească pe planet ă. El era un b ărbat f ăr ă femeia corespunzătoare.

Dumnezeu o creează pe Eva

Lumea celibatar ă se g ăse şte adesea în circumstan ţ e singuratice. Ei doresc prietenii şi simt izolarea de a fi singur. Din cauza situaţ iilor prea comune în lumea noastr ă, chiar şi lumea căs ătorit ă poate suferi de singur ătate. Dumnezeu a recunoscut că Adam a avut o problem ă şi i-a prev ăzut solu ţ ia perfect ă – o femeie care să-i fie so ţ ie. Dumnezeu, ca surs ă a fiecărui dar perfect (Iacov 1:17), a ştiut exact cum s-o formeze pe femeie. Dumnezeu îl f ăcuse pe Adam din ţ ărâna p ământului. „Adam” este înrudit cu cuvântul ebraic adamah, care înseamn ă ţ ărân ă.” Dar în loc să folosească mai mult ă ţ ărân ă să o facă pe Eva, Dumnezeu l-a f ăcut pe Adam s ă cad ă într-un somn adânc şi a f ăcut-o pe Eva dintr-una din coastele lui Adam (Genesa 2:21-22). Cuvântul ebraic tradus „f ăcut ă, cl ădit ă” este banah, de obicei tradus „cl ădit.” Dumnezeu literal a cl ădit-o pe Eva. Ca întotdeauna cu dragoste, bun ătate şi milostenie, Dumnezeu a sim ţ it mult ă pl ăcere formând-o, fizic şi intelectual, să fie o completare perfect ă lui Adam.

Scriptura accentuează un alt aspect al primei relaţ ii matrimoniale. Pentru că Dumnezeu a f ăcut-o pe Eva dintr-una din coastele lui Adam, între ei a existat o leg ătur ă imediat ă. Punctul acesta a fost f ăr ă îndoial ă semnificativ pentru Adam. Primele lui cuvinte înregistrate privitor la Eva au fost, „Iat ă aceasta-i os din oasele mele şi carne din carnea mea; ea se va numi femeie [în ebraică ishah], pentru că este luat ă din b ărbatul [ebraic ish] său” (versul 23, BOR). Adam a recunoscut leg ătura lui cu aceast ă creatur ă fermecătoare numit ă Eva. Ea a fost parte din el, şi el a fost parte din ea.

Prima că să torie

Raportul acesta nu ne informează ce se gândeau Adam şi Eva sau cum s-au sim ţ it în timp ce se cuno şteau unul pe cel ălalt. Dar în urm ătoarele dou ă versuri afl ăm schi ţ a căs ătoriei cum a stabilit-o Dumnezeu. „Deaceea va l ăsa omul pe tat ăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevasta sa, şi se vor face un singur trup. Omul şi nevasta lui erau amândoi goi, şi nu le era ru şine” (versurile 24-25). S ă examin ăm delinearea mai cu am ănuntul.

S ă p ă ră sească pe tat ă l şi pe mama sa

Un aspect important al căsătoriei este să p ăr ă seasc ă „pe tat ăl său şi pe mama sa,” dup ă cum a îndrumat Dumnezeu, ca să formeze o nou ă unitate de familie. Adam şi Eva nu au avut p ărin ţ i fizici pe care să-i p ăr ăsească, dar generaţ iile urm ătoare au trebuit să aplice îndrumarea aceasta. Onorând p ărin ţ ii şi căutându-le sfatul este în ţ elept, dar noii căsători ţ i trebuie s ă- şi aduc ă aminte că ei sunt

Marriage&Family The Missing Dimension - C ă s ătoria ş i Familia - Dimensiunea care lipseş te.doc

- 11 -

acum o nou ă unitate de familie. Numai pentru că lucrurile au fost f ăcute într-un anumit mod în familia ta nu înseamn ă că so ţ ul/so ţ ia trebuie să vrea să facă lucrurile în acelaşi fel. Doi oameni trebuie să înveţ e să colaboreze împreun ă în căsătorie, să arate respect şi dragoste unul pentru altul. O asemenea abordare urmează principiile biblice ale so ţ iei supunându-se so ţ ilor lor, şi so ţ ii iubind şi onorând pe so ţ iile lor (Efeseni 5:22, 25; 1 Petru 3-1, 7). Stabilind direcţ ii ş i tradi ţ ii de familie într-o atmosfer ă de dragoste şi respect d ă noii perechi căsătorite o bază pe care să- şi cl ădească vieţ ile.

S ă fie uni ţ i împreun ă

Un alt principiu din Genesa 2:24 este că so ţ ul trebuie să fie „unit” cu so ţ ia sa. Alte traduceri spun că el trebuie să „se lipeasc ă.” Ast ăzi noi spunem că trebuie să fie legat de ea. În afar ă de Dumnezeu, ea trebuie să fie dedicarea noastră cea mai înalt ă. Textul biblic este clar că b ărbatul trebuie să cl ădească relaţ ia aceasta special ă, apropiat ă cu so ţ ia sa. Ideea de a se lipi de mai mul ţ i parteneri este str ăin ă acestui raport. Chiar dacă Dumnezeu a permis unor oameni în Vechiul Testament să aib ă mai multe neveste în acelaşi timp, asemenea aranjamente nu au fost în inten ţ ia de început a lui Dumnezeu. Pe lista calificărilor pentru episcopi, sau administratori, ai Bisericii, 1 Timotei 3:2 o spune clar că un asemenea om trebuie să urmeze instrucţ iunile lui Dumnezeu şi „să fie f ăr ă prihan ă, b ărbatul unei singure neveste.” Cum pot b ărbaţ ii şi nevestele să „se unească ” unii cu al ţ ii şi să facă relaţ iile lor iubitoare şi de durat ă? Acte simple ca îmbr ăţ i şări, săruturi şi declaraţ ii de dragoste, cl ădesc şi înt ăresc leg ătura pe care Dumnezeu a inten ţ ionat-o între partenerii casnici. Când so ţ ii şi so ţ iile lucrează continuu la cl ădirea relaţ iei lor, ei sunt mai u şor să fie de acord asupra op ţ iunilor valabile în rezolvarea neîn ţ elegerilor familiare. Unii oameni cred că dragostea este o emo ţ ie magică, misterioasă, în care doi oameni cad sau ies f ăr ă nici un motiv aparent. Adev ărul este altul: relaţ iile de dragoste trebuie să fie hră nite. Ele cer efort. Dragostea este grija şi consideraţ ia către o alt ă persoan ă, nu numai o emo ţ ie eterică asupra căreia nu avem nici un control. Totu şi, munca în cl ădirea şi men ţ inerea leg ăturii matrimoniale merit ă efortul şi timpul. So ţ ii şi so ţ iile, care sunt dedicate acestui process, adesea descriu partenerul lor de c ăsătorie ca prietenul lor cel mai bun. Acesta este numai un alt fel de a descrie felul de leg ătur ă pe care Dumnezeu o dore şte pentru fiecare căsătorie. O căsătorie exprimând legătura aceasta dumnezeiască este caracterizat ă prin doi oameni care sunt dispu şi să asculte şi să discute diferen ţ ele sau problemele lor într-un spirit de modestie. Dacă ei nu- şi pot rezolva problemele lor pe cont propriu, ei caut ă sf ătuire pentru că ei valorează relaţ ia lor şi nu vor s-o piard ă. Cercet ările confirm ă că m ă surând nivelul conflictului într-o relaţ ie poate prezice acurat dacă va supravieţ ui căsătoria. Oamenii a căror căsătorii se destram ă adesea spun că ei au pierdut dorin ţ a pentru o relaţ ie special ă cu perechea lor. Unii parteneri de căsătorie au reaprins dorin ţ a aceasta cerându-i lui Dumnezeu o atitudine iubitoare, umil ă şi prin a face acte care arat ă dragostea pentru perechea lor, chiar şi atunci când nu o simt s-o facă. Mult ă lume căs ătorit ă a aflat că sim ţ ămintele de care le este dor se reîntorc atunci când încep să facă lucrurile care leag ă doi oameni împreun ă.

Marriage&Family The Missing Dimension - C ă s ătoria ş i Familia - Dimensiunea care lipseş te.doc

- 12 -

S ă devin ă un trup

Al doilea principiu din Genesa 2 spune c ă b ărbatul şi nevasta se vor face un singur trup; adic ă se vor bucura de relaţ ii sexuale intime unul cu altul (versul 24; compar ă cu 1 Corinteni 6:16). Paşii care duc la o relaţ ie sexual ă de dragoste sunt vitali unei căs ătorii cu succes. În timp ce Dumnezeu vrea ca acei care pl ănuiesc să se că sătorească să dezvolte o prietenie profund ă şi de durat ă, El de asemenea ne învaţ ă că noi nu trebuie să ne permitem sexul pân ă dup ă ceremonia de căsătorie. Regretabil, mult ă lume ast ăzi nu urmează instrucţ iunile lui Dumnezeu în chestiunea aceasta. „Întâlnindu-se” cu cineva acum a ajuns adesea să însemne dormind cu el sau ea. În societ ăţ ile Occidentale, majoritatea adul ţ ilor tineri de ambele sexe se angajeaz ă în activitate sexual ă înainte de căsătorie. Ei iau presupusa vedere iluminat ă că sexul nu este parte dintr-o relaţ ie sacr ă, de dragoste, ci simplu o funcţ ie biologică a fi permisă oricând o vor ambele p ăr ţ i. Multe perechi cred că ele trebuie s-o facă înainte de căsătorie ca să ştie dacă sunt „compatibili sexual,” crezând că aceasta le va îmbun ăt ăţ i şansele de reu şit ă a căsătoriei lor. Însă, cercet ările au ar ătat conclusiv că atunci când oamenii tr ăiesc împreun ă şi au relaţ ii sexuale înainte de că sătorie, acţ iunea aceasta le m ăreşte şansele ca atunci când se căs ătoresc, căsătoria lor nu va reu şi. Dumnezeu a inten ţ ionat ca sexul să fie o parte a relaţ iei de c ăsătorie şi s ă nu aib ă loc în afara ei. Numai în starea de căsătorie permite Dumnezeu relaţ iile sexuale (Evrei 13:4; 1 Corinteni 6:9-10, 18; 7:2-5). Instrucţ iunile Lui pentru noi să ne ab ţ inem dela orice fel de activitate sexual ă înainte sau în afara căsătoriei sunt protecţ ii pentru relaţ ia matrimonial ă. Dumnezeu a inten ţ ionat ca sexul să fie o experien ţ ă intim ă care leag ă împreun ă b ărbatul şi nevasta. În că sătorie cu siguran ţ ă că este, şi urmând instrucţ iunile acestea ajut ă căs ătoria s ă supravieţ uiască şi să înflorească. Dar ignorând instrucţ iunile lui Dumnezeu poart ă un preţ . Dup ă cum vom vedea în capitolul urm ător, angajându-ne în actul acesta intim cu mai mul ţ i parteneri înainte de căsătorie micşorează

dramatic puterea unuia de a forma o leg ătur ă de durat ă dup ă căsătorie. Pentru că atât de mul ţ i b ărbaţ i şi femei se angajează în activitate sexual ă înainte de căsătorie, nu este de mirare că atât de mul ţi

g ăsesc că este greu să cl ădească şi să men ţ in ă acel nivel de apropiere dup ă căsătorie. De asemenea, pentru că aproape o treime din b ărbaţ ii căsători ţ i şi un sfert din femeile căsătorite în Statele Unite admit că şi-au permis relaţ ii de adulter, nu trebuie să fim surprin şi că aproximativ jum ătate din căsătoriile americane se termin ă în divor ţ . Acestea sunt toate parte din ciclul vicios şi distructiv care urmează când ignor ăm îndrum ările lui Dumnezeu privitor la sex ş i căsătorie. Calea de a inversa tendinţ a căsătoriilor distruse, şi protejarea propriei relaţ ii a cuiva, este simpl ă: accept ă şi practică instrucţ iunea lui Dumnezeu de a limita activitatea sexual ă numai la căsătorie. O asemenea apropiere arat ă onorarea şi respectul pentru sexualitatea pe care ne-a dat-o Dumnezeu. În abordarea aceasta, sexul nu este ieftinit sau coborât la o comportare animalică. În schimb este un act onorabil, rezervat pentru relaţ ia omenească cea mai intim ă dintre toate, intrat cu cele mai onorabile inten ţ ii.

F ă ră ru şine

Ultimul principiu din primele îndrum ări ale lui Dumnezeu pentru căsătorie dezv ăluie că Adam şi Eva erau goi şi nu le era ru şine de nuditatea lor (Genesa 2:25). Pentru că ei au fost singurii

Marriage&Family The Missing Dimension - C ă s ătoria ş i Familia - Dimensiunea care lipseş te.doc

- 13 -

doi oameni pe planet ă, intimitatea nu a fost o problem ă. Sexualitatea nu a fost, şi nu este, intrinsecă murdar ă sau ru şinoasă. În cadrul căsătoriei b ărbatul şi nevasta trebuie să fie confortabili cu masculinitatea sau feminitatea unul altuia. Dar dezv ăluind prea mult din corpul unuia altor membri de sex opus în afara căsătoriei invit ă violarea poruncii lui Dumnezeu împotriva poftei şi a relaţ iilor sexuale nepermise. Isus ne-a prevenit că „ori şi cine se uit ă la o femeie, ca s-o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui” (Matei 5:28). Bărbaţ ii şi femeile la fel, au nevoie să- şi controleze min ţ ile şi s ă se îmbrace cu modestie ca să descurajeze excitarea şi tentaţ ia sexual ă în afara căsătoriei. Pentru noi, acţ iunile acestea arat ă respect pentru sexualitatea noastr ă, respect pentru al ţ ii şi respect pentru Dumnezeu – Autorul tuturor acestor instrucţ iuni. Oamenii care tr ăiesc dup ă îndrum ările acestea nu sunt puritani nici nu sunt atât de contractaţ i mintal încât să nu se bucure de sex când sunt căsători ţ i. Sf ătuitoarea Pam Stenzel, în cartea ei Sexul are un preţ [Sex Has a Price Tag], scrie: „Cu câţ iva ani în urm ă, cercet ătorii au f ăcut un studiu despre cine are cel mai bun sex. În ţ elepciunea conven ţ ional ă spune că acei care au avut mult ă experien ţ ă cu o varietate de parteneri, şi care se simt liberaţ i de regulile şi regul ările asupra activit ăţ ii sexuale – cu alte cuvinte, oamenii care au sex oricând le vine cheful şi cu oricine poftesc. „Dar ce surpriză! În ţ elepciunea conven ţ ional ă a fost greşit ă. Conform studiilor, femeile creştine m ăritate au cel mai bun sex. Aşa şi este. Femeile Bisericii sunt grupul cel mai satisf ăcut al lumii active sexual. Pun prinsoare c ă şi b ărbaţ ii lor sunt de asemenea ferici ţ i” (2003, p. 34). Simplu pus, acei care urmează instrucţ iunile lui Dumnezeu sunt oamenii care se bucur ă de sex cel mai mult şi primesc cea mai mare satisfacţ ie!

Conducerea dumnezeiască în că să torie

În explicaţ ia lui Pavel, care aseam ăn ă că sătoria cu relaţ ia dintre Hristos şi Biserică, el ne învaţ ă de asemenea despre conducerea în cadrul relaţ iei de so ţ -so ţ ie. Întocmai cum Isus este capul Bisericii, so ţ ii sunt conducătorii în cadrul căsătoriei: „căci b ărbatul este capul nevestei, dup ă cum ş i Hristos este capul Bisericii…” (Efeseni 5:23). Felul în care Isus conduce Biserica este modul în care b ărbaţ ii trebuie să- şi conducă nevestele. Isus a fost şi este „…Mântuitorul trupului” – Biserica (versul 23). El literal Şi-a dat viaţ a în dragoste pentru Biserică. Cu gândul acesta în minte, Pavel i-a îndrumat pe b ărbaţ i în modul în care trebuie să se poarte:

„Bărbaţ ilor, iubi ţ i-v ă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfin ţ ească, dup ă ce a cur ăţ it-o prin botezul cu ap ă prin Cuvânt, ca să înf ăţ i şeze înaintea Lui aceast ă Biserică, sl ăvit ă, f ăr ă pat ă, f ăr ă sbârcitur ă sau altceva de felul acesta, ci sfânt ă şi f ăr ă prihan ă. Tot aşa trebuie să- şi iubească şi b ărbaţ ii nevestele, ca pe trupurile lor. Cine î şi iubeşte nevasta, se iubeşte pe sine însu şi. Căci nimeni nu şi-a urât vreodat ă trupul lui, ci îl hr ăneşte, îl îngrijeşte cu drag, ca ş