Introducere Scopul educației rezidă, în a-l face pe om să iubească ceea ce este demn de a fi iubit și să urască ceea ce trebuie urît.

Aristotel (în Politica)

Problema educatieisi a instruirii este o problema veche, dar tot timpul noua. Educatia si instruirea au aparut odata cu aparitia omului, familiei, societatii, statului. De la o treapta de dezvoltare a socitatii la alta, procesul educational si instructive se perfectioneaza, se aduc in conformitate cu etapele respectivede dezvoltare a societatii si necesitatile ei. In general procesul educational si instructiva parcurs o cale lunga, dificila si glorioasa. Fiecare civilizatie, fiecare tara, popor au particilaritatile sale, specificul sau de educatie si instruire. Un rol important in dezvoltarea proceului instructive si educational a apartinut institutiilor invatamantului si cercetatorilor filosofice grecesti antice. In aceasta lucrare voi incerca sa analizez conceptiile lui Aristotel despre educatie si instruire care este actuala pîn ain prezent.

1

Aristotel. Aristotel nu a susținut în întregime concepțiile filosofice ale dascălului său.). anticipînd o interesantă formulă de gestionare democratică. cel mai important discipol al lui Platon. cu o problematică circumscrisă retoricii ("Despre retorica" sau Gryllos). științe ale naturii etc. cu care Aristotel a copilărit împreună. Despre noblețe" etc).Hr. s-a născut în Stagira în 383 î. Petrece 18 sau 20 de ani în Akademia platoniciană. iar după-amiaza era deschisă unui public mai larg. unde cercetarea era completată cu predarea. deschizător de drumuri în cele mai variate direcții (metafizică. În 343-342 î.n. pe atunci în vоrstă de treisprezece ani. Dimineața se țineau cursuri pentru tineri. pînă la moartea lui Alexandru (323). de unde și numele care i se dă adesea de Stagiritul.. didactică. logică. Aristotel conduce această școală timp de 12 ani. politologie. Lui Aristotel îi aparțin cuvintele: "Platon mi-e prieten. Se pare că el a încredințat conducerea școlii tuturor profesorilor. Aristotel rămîne la curtea din 2 . dar adevгrul îmi este mai scump". Repere biografice. În Academie Aristotel începe să scrie primele sale lucrări. Aristotel aprecia foarte înalt activitatea stiințifică. instructivă și educațională a lui Platon. asemenea universităților populare.Aristotel. Această școală a fost un fel de universitate. etică. Tot odată.e. îl cheamă pe acesta la curtea macedoniană din Pella spre a-i încredința educația fiului său Alexandru. educației ("Despre educație"). este pe deplin format. Aristotel a îmbinat cu succes pe parcursul vieții sale activitatea filosofică cu cea pedagogică. după care este nevoit să plece din Atena. a "Statului ideal" ale lui Platon. în special dialoguri. estetică. prin rotație. la moartea marelui magistru (Platon). Este considerat unul dintre cei mai mari filosofi ai Antichității. El a criticat teoria ideilor. Filip al II-lea. "Despre bogгție". Provenea dintr-o familie ce practica medicina din generație în generație. politicii ("Despre regalitate") etc. eticii ("Despre iubire". Cînd o părăsește..

timp de patru ani în calitate de învațător. Bucureєti. știm totuși că profesorul a rămas și mai tîrziu în cea mai bună armonie cu marele său elev. 1994.Pella. vol. Istoria filosofiei grecești. V.. Aristotel găsise un elev demn de el și din acest punct de vedere. Ed. Poetica. Se pare că." 1 Alexandru Macedon a apreciat munca lui Aristotel în felul următor: "Eu îl venerez pe Aristotel tot așa ca și pe tatăl meu. Iaєi. p. Chișinău.133. datorită educației oferite lui Alexandru. pe de altă parte. Principalele sale scrieri sunt: Metafizica. pînă cînd Alexandru va pomi în expediția sa contra perșilor. Aristotel întemeiază această școală filosofică proprie Likeon (dupг denumirea hramului în cinstea lui Apolon unde se afla 1 Wilhelm Windelband. însă. însoțit de prietenul și discipolul său Teofrast. educator și prieten al lui Alexandru Macedon. 3 G. Căldare. iar lui Aristotel îi datorez faptul că el a atribuit vieții mele preț și valoare”2 A fost profesorul lui Alexandru Macedon (între anii 343 și 340). Politica. M. Hegel constată. iar spiritul și faptele lui Alexandru "mărturisesc despre spiritul educației primite".l. 1969. "Deși suntem aproape fără știri asupra felului acestei educații. Susținut de Antipatros regentul macedonean al Atenei. Aproape toate științele îl invocă pe Aristotel ca precursor. el a fost mai norocos decît Platon.. Fizica. care nu peste multă vreme.e. Etica eudemicг. trebuie ținut seama că pentru Platon.3 În 355 î. Istoria filosofiei. 1995. Moldova. Etica nicomahică. că faptul de a fi fost educatorul lui Alexandru Macedon aparține în istorie ca un destin strălucit. Dionisos nu era decît un instrument care ar fi trebuit să pună în practică ideile gînditorului despre stat. să formeze individualitatea celui. 3 . va uimi lumea. Despre suflet etc.F. revine în Atena spre a fonda aici o școală filosofică proprie. W. Retorica. Aristotel (la vîrsta de 50 ani).n. p. Gоbdirea filosofică în lumea antică. Aristotel a avut una dintre cele mai mari influențe asupra istoriei culturii. pe cînd Aristotel și-a pus drept scop. întrucît tatălui eu îi datorez viața. Organon. Chiticari.565-566. 2 D. T.Hegel.

Aici. în celebrul Likeon își va ține Aristotel celebrele sale lecșii. 23. din întreaga țară. nici unui om nu i-a fost dat să creeze atîtea discipline. dedicate elevilor liceului și altele de dimineață. Școala a devenit mai apoi unul din cele mai puternice centre de cultură din Atena. p. în general. Cazan. Din istoria gîndirii filosofice. Autorii antici apreciază această moștenire din cоteva sute de "cărți". Moștenirea șiințificș și pedagogicș. se comentau și se dezvoltau concepțiile aristotelice. În apropierea școlii se află o grădină pentru primblări și deoarece prelegerile se țineau în grădină.190. 1999.4 Diogene Laertios îi atribuie 145 de tipuri de lucrări. definitivă și propriei sale concepții filosofi ce. Aristotel a 4 Sergiu Roșea. 1998. dedicate publicului interesat de problematica abordată de filosof. Introducere în filosofie. o parte mare din aceste opere este pierdută. cum i-a fost dat stagiritului. cîte îi atribue Sergiu Roșca. (alții vorbesc chiar de 195 de tipuri)5. București. Nici un alt filosof. 4 . educația neformalizatг. În cele 146 de lucrări în diverse domenii. Al. școala a fost numită "peripatetica". om de știință nu a inventat în cultură atît cît Aristotel. Chișinău. Școala filosofică a lui Aristotel a existat pоnă la sfîrșitul lumii antice. corespunde diapazonului și forței potenției și a gîndirii sale enciclopedice. Această moștenire este foarte bogată și diversă. Pune bazele invațamantului peripatetic (din grecescul peripatein. 5 Gh. realizată în aer liber. p. a se plimba. între care și o uriașă bibliotecă. Prietenia și protecția familiei regale macedoniene îi pune la dispoziție posibilități de studii și cercetare excepționale pentru acel timp.școala). Aici se studiau. Se consideră că pînă la noi au ajuns aproximativ o pătrime din operele scrise de către Aristotel. adicг filosof peri patetic. în grădină) în instituția creată de el. unele de seară. De la antici la Kant. foarte bine asortată ș complectată. Doisprezece ani (335-323) Aristotel a stat în fruntea acestei școli în activitate neobosită. perioadă în care dă o formă sistematică.

a fost un bărbat alături de care nici o epocă nu poate pune unul care să-l egaleze. întreg a cărui ordine și coeziune ar aparține conceptului.. Dar aspectul general al activității sale nu se înfățișeazăca un întreg ce sar sistematiza el însuși.abordat cu rezultate strгlucite filosofia. destinate pentru activitatea școlară și născută din ea. retorica. economia politicг. Prin colecția sa de scrieri științifice Aristotel s-a manifestat ca geniul cel mai multelateral al grecilor antici și poate ca cel mai "complect" filosof al tuturor timpurilor. biologia. Psihologia ("Despre suflet". atîta doar că Aristotel a pгtruns în întreaga masă și în toate laturile universului real. "dascăli ai neamului omenesc". psihologia. avea să scrie despre Aristotel unele dintre cele mai frumoase pagini cu entuziasm și o admirație izvorîtă din sinceritatea geniului fascinat de geniul altuia: ". 562. etica.. logica. scrierile didactice. poetica. dupг părerea lui Hegel. partea "este recunoscută pentru sine ca un concept determinat. politologia. W. biologie ("Despre originea animalelor" în care Aristotel a descris 500 specii de animale. ci părțile sunt receptate empiric și așezate empiric una lîngă alta. nucleul concepției educative a lui Aristotel rezidă în străduința sa de a transforma filosofia socraticoplatonică a noțiunilor. "Analiticile". "Despre cer". p. subjugînd bogгția și dispresia acestei mase sub concept. p. etica.6 Platon și Aristotel sunt. prima filosofie ("Metafizica" în 14 cărți).). "Categoriile".. care în ordinea concepțiilor filosofice este mai aproape de Platon. retorica și poetica. cele mai multe discipline filosofice îi datorează lui diferențierea și începutul lor. 1969. Opera lui Aristotel cuprinde majoritatea domeniilor științelor din lumea antică: științele naturale și filosofia naturii ("Fizica").Hegel.564. "Despre insomnie"). dar el nu este mișcarea care leagă laolaltă"7. Ibidem. 5 7 . a făcut clasificarea lor). fizica. logica ("Organonul". Hegel. orientată în mod esențial către 6 G.. "Prelegeri de fizică". vol l. estetica. politica și economia politică. "Topica" etc. "Despre somn". Istoria filosofiei. pedagogia. Miezul. București. etc.

1998. în care să-și găsească o explicație toate procesele realității. în general. o operă de artă. Aristotel consideră drept o imposibilitate să existe în mod separat realitatea și ceea ce este esența realitгții. obiectelor.23. Chișinгu. Din istoria gîndirii filosofice. ruptura totală. obiectelor. În mod deosebit Aristotel se concentrează asupra criticii teoriei platoniciene a ideilor. Aristotel o concepe sub forma unui organism în dezvoltare. inclusiv cele ale naturii fizice. Spre deosebire de aceștia. spre deosebire de Platon. fie. Aristotel. pe scurt. în maniera lui Platon. după Platon. 6 . în revistă încercările anterioare constatînd ca vechii filosofi au procedat unilateral. într-o imagine mai largă asupra existenței. străbătută de marele principiu al dezvoltării. Întreaga concepție aristotelică a lumii obiective este. oprindu-se doar asupra unui aspect sau a unei laturi a stiintei. ce vizează fгurirea unui tip ideal de cetățean aflat în relații de deplină armonie cu statul. Motivul asupra căruia se concentrează concepția aristotelică despre lume este altul decît al predecesorului său.8. ideea. ca și Platon. transformare. Aceștia vedeau în realitate fie o unitate frumos ordonată. în care unitatea și succesiunea diferitelor 8 Sergiu Roșca. care au un substrat material și care se află în continuă mișcare. dar întocmai că. fie un mecanism.etică. susține existența obiectivă a naturii. Spre deosebire de Platon.. El a difinit astfel natura: "natura e totalitatea lucrurilor. acesta a găsit în general nu numai obiectul cunoașterii științifice ci și momentul constructiv al lucrurilor individuale. în formare. Aristotel a identificat esența nu în afară a lucrurilor ci în lucruri însăși. p. generalul de particular. a lumii lucrurilor. Cea mai gravă obiecție privește faptul că între ideile generale și lucrurile particulare există. Înainte de a prezenta concepțiile sale metafizice Aristotel trece. Cu aceasta el nu a separat.

misiunea ei constă în trecerea de la forma senzolială a cunoaєterii la gîndirea abstractă. în procesul educației. particularități. că omul posedă concomitent suflet vegetal El (sufletul) are nevoie de hrană și este sortit. Chișinau 2003 p.9 9 Problema educatiei in filosofie. Din punctul lui de vedere. animal.42-43 7 . EI considera. Lumea a apărut și se susține în urma unei activități organice. procesele cu multiplele lor însușiri. lucrurile. predestinat pieirii. Pentru Aristotel este străină nostalgia dupг lumea de apoi. ci insistă ca în măsură egală să se poarte grija de toate trei aspecte ale sufletului vegetal.momente o asigură ideea de finalitate. Iatгă de ce. Aristotel nu punea pe primul plan grija despre existența nemuritoare a vieții de apoi. reprezentarea. Aristotel evidenția următoarele trepte ale cunoașterii: senzația. proprietăți există înaintea cunoștințelor. putrificării. experiența în legătură cu memoria. uma. Aristotel recunoєtea și susținea posibilitatea cunoașterii lumii obiective.

Materia nu existг în afara formei. ci să-l și practici. care investighează adevărul ca adevăr. nu este de ajuns să cunoști binele (ca la Platon). după cum forma nu este decît formă a ceva. după Aristotel. Stagiritul crede că scopul vieții este fericirea (eudaimonia). prin căutarea căii de mijloc. Suprema fericire se obține în urma cugetării. a contemplării adevărului. Aceste cinci tipuri de activitate constituie virtuțile intelectuale. unui set de principii ce trebuie să fie respectate de fiecare știință în parte. Cunoașterea de ordin științific pornește de la percepția senzorială. ca ființă socială. Dialectica materie ca formă. Cunoașterea de nivel înalt se supune unei axiomatici. originară. care face ca materia să treacă de la potență la act. explicînd teoria silogismului și avansînd principiile logice. Definește omul ca zoon politikon. iar forma indică principiul activ.Premise ale gîndirii pedagogice Pentru Aristotel. Crede că generalul poate fi regăsit în lucrurile individuale. ca organon. În plan estetic inaugurează teoria artei ca mimesis. va avea rezonanțe ideatice și în plan pedagogic. În plan etic. parcurge trei stadii de cunoaștere: cunoașterea științifică. rațiunea intuitivă și înțelepciunea filosofică. dar nu și suficientă. Există. o formг pură. formală. o rațiune "ce se gîndește pe sine". A întemeiat logica văzută ca știință a demonstrației. cea a generalului și universalului. Facultatea rațională. devenirea ("primul motor"). El stabileєte patru cauze ale devenirii: materială. Facultatea care caută adevărul practic presupune două stadii ale sufletului: arta și înțelepciunea practică. identificată în divinitate. Pentru a fi virtuos. determinat. 8 . punînd accentul pe funcția purificatoare a artei (catharsis). Experiența imediată este necesară. ca entitate angajată social. dar se ridică la o treaptă superioarг. de unde emerge mișcarea. a unui anumit conținut. eficientă și finală. Moralitatea rezidă în evitarea extremelor. materia reprezintă obiectul pasiv si indeterminat al formelor.

EI studiază omul în manifestările și relațiile lui sociale. Dacă omul este o ființă natural-socială. muzica și desenul. în acelaєi timp. Gimnastica. Pe de o parte. condamna tradiția spartană a aplicării exercițiilor fizice grele în rezultatul cărora copiii se transformă în "animale sălbatice". "de la părinți buni pot proveni numai urmași buni". Educația fizică. iar pe de altă parte. Aristotel a acordat atenție primordială educației sociale. Acordînd gimnasticii o importanță deosebită. Drept obiecte necesare și obligatorii. dar să obținг aceasta nu poate". prealabilă. trebuia să aducă organismul copilului în starea de pregгtire pentru procesul însușirii cunoștințelor. comune. de la vîrsta de cinci pînг la șapte ani să se efectueze instruirea și educația preventivă. trebuia să contribuie educației spirituale. Aristotel a depus eforturi colosale în studierea și acumularea experienței sociale în domeniul conducerii statului. Aristotel a creat istoria a 158 de state grecești. Un rol deosebit în formarea unui început foarte fiumos trebuia să-l aibă muzica. minte". Aristotel a ocupat o poziție flexibilă. Aristotel a acordat o atenție deosebită problemei omului. Omul tinde spre relații sociale. trebuia să fie gramatica. Inceputul instruirii și educației elevului se propunea de la "grija față de corp" și mai apoi "grija față de suflet. Gimnastica este predestinată pentru formarea frumosului. Aristotel propunea. 9 . Gînditorul admitea educația în familie în formele ei tradiționale pоnă la vîrsta de șapte ani sub supravegherea funcționarilor de stat. Băieții de la șapte ani trebuia să fie instruiți și educați de către stat. "minte sănătoasă în corp sănătos". pornind de la teza sa potrivit căreia "omul este un animal politic". gimnastica. există o strînsă legătură între morală și politică.Examinînd problema veșnică a raportului determinantelor sociale și biologice în educație. El era de părerea că fiecare formă de organizare statală are nevoie de o educație corespunzătoare. Aristotel. societății. statale. "natura adesea tinde spre aceasta. ca în familie. statului. în cadrul învățămîntului primar.

esențial pentru ca democrația să nu degenereze în demagogie este respectul legii. nota el. Conceptia pedagogică 10 11 Aristotel. Cît despre formele statului. istorie. carte VI. Vl. cetățeanul trebuie să se supună constituției. spre viața conștientă. totodată. politică. Aristotel considera. în fond. etc. este ființă socială.Cel mai sistematic sunt expuse concepțiile lui despre educație și instruire în tractatul "Politica". paj. este încălcarea dreptului politic altfel decît îl recunoaște constituția. Politica. În orice stat. forma perfectă a statului este cel democratic. individul însuși. monarhia poate duce la tiranie.11 Nu este democrație acolo unde statul care își zice democratic procedează cu decrete populare. se ivesc numai acolo unde legea a pierdut suveranitatea.10 și considera. guvernare. Lucrarea lui Aristotel "Politica" este în întregime o desfгșurare și argumentare a definiției de mai sus. iar aceasta pentru că decretele nu au generalitatea legii. care s-au dat cîndva omului. Aceasta este una dintre cele mai faimoase definiții. 1989. aristocrația la oligarhie. de parcă ar fi scris pentru vremurile noastre. . 42. omul. Ibidem. aplicare asupra cercetгrii bazelor statului și a sistemelor de guvernare. culturг. Acestea au și stări excesive care le alterează esența și menirea. Pentru el.paj. Libertatea și egalitatea sunt "bazele fundamentale ale democrației". București. sau mai bine zis. de exemplu. "Demagogii". Statul este natural (social) pentru că. Așa. În lucrarea sa "Politica" menționa că "animalul politic" se deosebește de celelalte animale prin faptul că el tinde spre bine. 44 10 . Aristotel pleda în favoarea statului sclavagist. Aristotel definește omul în raport cu mediul vieții lui: educație. iar democrația la demagogie. căci răul cel mai rău pentru viața statului. Aristotel avea în vedere egalitatea politică. оn special. cetățeanul este liber cînd se supune autorității legii. După părerea lui Aristotel. grupuri sociale. indiferent de forma acestuia. că monarhia aristocratică și democrația sunt esențiale. intelectuală.

pentru care Alexandru Macedon. Modalitatea de a realiza educația derivă din concepția sa cu privire la sorgintea (origine) și căile cunoașterii. pentru Aristotel. el nu va accepta ideea abandonării copiilor de către familie unor instituții ale statului. tratatul său despre educație (Peri Paideias) s-a pierdut. fostul său elev. Copiii vor fi integrați în școlile publice începănd cu vîrsta de șapte ani. În ideile sale pedagogice. Si în plan pedagogic.Aristotel și-a petrecut viața mai mult cu învățămîntul decît cu cercetarea. sensibilitate și inteligibilitate) le sunt necesare tratamente diferite. universalul se află în lucruri. și educația trebuie să se 11 . de negăsit în Grecia. Maniera didactică poate fi detectată în toate lucrările. facînd apologia echilibrului dintre rațiune și suflet. Celor trei trepte ale dezvoltării " sufletului " (corporalitate. În concepția lui Hummel. Pentru aceasta. În Liceul pe care îl înființează. De pildă. Aristotel sugerează ideea că ceea ce nu poate face legea va face familia și ceea ce nu îndeplinește statul va prelua ca sarcină familia. Se știe că. filosoful din Stagira se va deosebi de punctele de vedere ale lui Platon. întrucît aceasta poate veghea și stгpîni mai îndeaproape pornirile particulare ale copiilor. îi trimitea mostre de plante și de animale. adevărul se poate deduce în urma experienței directe cu obiectele. Este adeptul dezvoltării progresive a naturii umane. o bibliotecă bine dotată și un "muzeu" de științe naturale. Opera transmisă peste veacuri este o operă scrisă și predată. cu toate că este de acord cu educația publică. dar cu alte obiective decît cele strict educative. Reflecțiile sale despre educație au fost preluate în importante opere. Drept urmare. Din nefericire. el este prototipul profesorului. pe un loc central se află studierea științelor naturii. Aristotel se prezintă ca fiind exponentul punctului de vedere atenian asupra vieții. realizate progresiv prin exerciții și studii compatibile cu puterea particular de absorbție. el a înființat o grădină zoologică.

aceasta din urmă avînd un rol activ. Alături de studierea științelor naturii. întrucît "unde există simțire există și durere. Nu pornind de la «materie» se cuvine să se tindă către «forma» omului. p.conformeze acestui principiu. Există deci «forma» fiecгrui om și sarcina educației constă în faptul că ea trebuie să acționeze asupra tuturor în același fel. dar în același timp purifică sufletul de pasiuni și cultivă capacitatea de valorizare a lucrurilor frumoase. Voința și stгăile apetente sunt puse și ele în discuție. Aristotel ne propune o teorie psihologică ce explică unele dintre preceptele sale pedagogice. pe cînd senzația este forma lucrurilor percepute". dobîndirea de alte cunoștințe). Aristotel recomandă studiul gramaticii. "Despre cel ce învață pornind de la potență și care dobîndește știința de la cel ce se află în plin act și îi predă. 13)12. cum am spus. scrisul și gramatica sunt necesare în îndeletnicirile de zi cu zi (comerț. gimnastica și muzica. tot așa și intelectul este forma formelor. Iași 2001. În lucrarea Despre suflet. Această «formă» modelează «materia» și creează omul. gîndire și mișcare. ci dimpotrivă. "După cum mîna este unealta uneltelor. În timp ce în Akademia lui Platon se studiau cu predilecție filosofia și matematicile. Gimnastica stimulează dezvoltarea fizică și o atitudine plină de curaj. 31 12 . ca și plăcere. iar unde sunt acestea e necesar să existe și dorința" (ibidem). La Aristotel primează acțiunea. Cititul. Nu este neglijată formarea morală. respectiv capacitatea subiectului de a fi format prin propriile acte sau prin cele care vin din partea altora. ori că sunt feluri de schimbări: trecerea către stările de privație și 12 C. trebuie să afirmăm ori că nu suferгă nici o afecțiune. Sufletul. în opinia lui. Fiecare existență este rodul interferenței dintre materie și formă. se definește prin simțire. în noua instituție creată de Aristotel filosofia era completată cu teme de biologie sau cu cunoștințe ce țin de alte științe ale naturii. p. Muzica asigură petrecerea plăcută a timpului liber. trebuie modelată materia cu forța acelei semnificații cuprinse în noțiunea de «formă» umană" (Suchodolschi. Cucos Istoria pedagogiei. după cum lasă să se întrevadă unele idei din Etica nicomahică.

1969. Cea dintîi schimbare a ființei cu senzație provine de la procreator. pe cînd la stгpînii lor se manifestă cu precгdere sufletul rațional). pentru gîndurile și faptele săvîrșite. Virtutea .se obține treptat. asupra responsabilizării omului. meditînd asupra sensurilor profunde ale existenței și devenind conștient de potențele sale cele mai înalte. imaginație și memorie. 97). la sufletul animal se adaugă capacitatea de a avea senzații și dorințe. Cît despre perceperea ca act.13 Gînditorul grec distinge trei ipostaze ale sufletului uman: un suflet vegetativ. Loisir-ul este semnul libertății care înalță spiritul. în esența ei. La virtute se ajunge prin evitarea extremelor. unul animal și altul rațional. Să recunoaștem că această perspectivă. atrăgîndune atenția. ființa născută va avea oarecum percepere și cunoaștere.scopul fundamental al devenirii omului prin educație . dincolo de limbajul deficitar din punctul de vedere al psihologiei moderne. Numai în momentele de răgaz omul poate contempla realități suprasensibile și se dedă speculației. la sclavi predomină sufletul vegetativ. prin păstrarea căii de mijloc și prin permanenta supraveghere a simțurilor de către partea rațională a sufletului. ea corespunde cu contemplarea activă" (Aristotel. își păstrează actualitatea.(dimpotrivă) trecerea spre dobîndirea unui caracter și spre menirea firească. în cazul sufletului rațional apare gîndirea care îl îndreaptă pe om spre adevăr și care îl face nemuritor. De îndată ce se va naște. Aceste trei calitгți ale sufletului se manifestă diferențiat . Sufletului vegetativ îi sunt caracteristice hrănirea și procrearea . prin rațiune. 13 ibidem 13 . p. prin subordonarea și dominarea sufletului vegetativ și animal de către sufletul rațional.la nivelul indivizilor luați izolați sau chiar vizați ca grupuri (de pildă.

1988. ajuns în acest stadiu datorită educației. de la starea de sălbăticie la cea de om desăvîrșit. . adică acel om care a ajuns.În viziunea lui Aristotel. prin educație. Texte reprezentative ce mentioneaza conceptia educationala Aristotel. Educația este necesară pentru că numai ea actualizează omul fericit. București. Etica nicomahică. traducere de Stella Petricel. Omul fericit este un om al binelui și al virtuții. 14 . Editura Știintifică și Enciclopedică. finalitatea educației este totuna cu finalitatea pe care o are omul.

Pretutindeni unde educația s-a nesocotit. statul a primit o lovitură funestг" (p. noțiuni prealabile. astfel. cît și profesorul de gimnastică sau orice alt profesionist se vor ocupa cel mai bine de cazurile particulare dacă posedă cunoaєterea universului. iar nu particulare. Trebuie să admitem deci că este în măsură să distingă mai exact particularitățile proprii fiecăruia. evident. Nu e mai putin adevărat însă că cel ce dorește să devină un specialist sau un teoretician trebue sa se ridice pîna la universal. Tot așa este. a cărui cunoaștere trebuie s-o dobîndească cît mai mult posibi spus. educația trebuie în mod necesar să fie una și aceiași pentru toți membrii săi. Politica. Aristotel. Fără îndoială însă. nimic nu împedica pe cineva. universalul este obiectul știintelor" (p. și cu deprinderea virtuții. de unde urmează că ea trebuie să fie un obiect al supravegherii publice. știind ce se potrivește tuturor sau unei anumite categorii. dacă datorita experienței observă cu atenție fenomenele survenite întrun anumit caz. 1996. deprinderi anterioare. unii oameni trec drep medici pentru ei însași în timp ce ar fi incapabili să aducă un remediu altcuiva. să se ocupe corect de un caz individual.Cartea a X-a "La toate acestea trebuie să adăugăm că un sistem de educație individual este superior unui sistem de educație universal. deși sistemul cel din urmă este mai răspîndit și deși astăzi oricine învață pe copiii săi acasă obiectele și potrivit metodelor care оi 15 . fiecare gasimd în ea ceea ce l i se adapteazг mai bine. chiar și neinițiat în știință. "Nu s-ar putea deci tăgădui că educația copiilor trebuie să fie unul din obiectele de capatenie ale grijii legiuitorului. Dar atît medicul. 263). 157) "Toate științele și toate artele pretind. Întrucît statul întreg are unul și același scop. Bucureєti. pentru a reuși în ele. Editura Antet.

sufletul sau mintea unui om liber cu faptele virtuții" (p. Munca aduce totdeauna osteneală și încordare. printre lucrurile utile. . Mișcarea pe care ne-o dă jocul destinde spiritul și-l odihnește prin plăcerea pe care o dă" (p. ceea ce este comun trebuie să se învețe în comun.plac. iar jocul are numai scopul să relaxeze. tinerimea va învăța. 158). Adăugăm că timpul liber nu se cuvine nici copilăriei. și este o eroare gravă să se creadă că fiecare cetățean este stăpîn pe sine. iar studiul este întotdeauna anevoios. Se numesc îndeletniciri de meseriași toate îndeletnicirile. Trebuie deci să putem chema la timp întrebuințarea jocurilor ca un leac mănuitor. dar trebuie a cгuța cu mare grijă să-I umplem cum se cuvine. Negreșit. 160). nu prin jocuri. lucru imposibil. "Se va recunoaște fără greutate că nu trebuie să se facă un joc din instruirea ce se dă copiilor.. "Un punct evident este că educația. Cineva nu se instruiește jucîndu-se. însă ea nu trebuie să le cuprindă pe toate fără excepție. trebuie să le cuprindă pe acelea absolut necesare. căci ar оnsemna să facem din joc scopul însuși al vieții. nici vărstei care 16 . Omul care muncește are nevoie de relaxare. ei aparțin tot statului.Dacг munca și repausul sunt amîndouă necesare. cel din urmă este netăgăduit de preferat. Jocul este mai ales util în mijlocul lucrărilor. Cu toate acestea. printre lucrurile folositoare. artă ori știință. pentru că toți sunt elementele lui și pentru că оngrijirile date părților trebuie să concorde cu îngrijirile date totului" (p. care sunt cu totul inutile pentru a deprinde corpul. 158). Toate îndeletnicirile putînd a se deosebi în liberale și servile. pe acelea ce nu vor tinde să facă meșteșugari din aceia care le practică.

14 Aristotel este adeptul unei educații pe etape și diferențiate în funcție de dimensiunile și caracteristicile "sufletului" persoanei educate. face loc disciplinelor realiste. Cucos Istoria pedagogiei. 164).urmează după ea: lipsa de ocupație este capătul unei cariere. prin dominarea pasiunilor de către rațiune și prin practicarea valorilor înalte. Alături de conținuturi specula ti ve. Gînditorul pune accentul asupra rolului activității și al acțiunii personale a copilului în cunoașterea realității. p. iar o ființă incompletă nu trebuie să se oprească cîtuși de puțin" (p. Concluzie 14 C. Aristotel este de părere că educaюia publică trebuie să se bazeze și să se îmbine cu educația realizată în familie. Iași 2001. introducînd numeroase elemente de științe ale naturii. Scopul educației constă în atingerea virtuții. 34 17 .

Heraclit. dar al filosofiei. si ca organizarea educației trebue sa fie facută de catre stat. antichitate –contemporanietate. Și la etapa actualг concepțiile filosofice și pedagogice ale lui Pytagoras. Pentru a crea o imagine a celor spuse anterior despre conceptia educationala a lui Aristotel. tot așa cum sculptorul cioplește un bloc de piatra pentru ia da formă. iar pentru modemi un sistem de referință sine qua non. De la naștere si pîna la moarte fiecare din noi este spectatorul si actorul acestui fapt. în neclintirea ei. așa cum am spus Filosoful. EDP București 1996 18 . il voi cita pe savantul roman C. cadrelor didactice. fie că a fost sau nu acceptat. reeșind din ideia ca conceptele educaționale ale marilor savanti de la extremele timpuriloril. oamenilor de cultură. Narly Pedagogie generala. Posteritatea aristotelică se constituie într-un capitol de sine stătător al istoriei filosofiei. Concepțiile folosofice ale lui Aristotel au constituit apogeul. Platon.”15 Referințe bibliografice 15 C. Narly. punctul culminant al filosofiei Greciei antice. Este ceva ce se intămpla în jurul nostru și in acelaș timp se întimplă și cu noi. Aristotel a fost și rămîne o stea fixă a istoriei gîndirii filosofice de la care s-au împărtășit atîtea alte mari stele ale aceluiași domeniu încît. Aristotel va fi pentru evul mediu.In concepția lui Aristotel educația ar fi o acțiune de daltuire a ființei umane. Aristotel a fost și este un Prim motor. steaua s-a răspоndit în alte etemități. Aristotel etc. se află în centrul atenției oamenilor de știință. fie că doctrina i-a fost exaltată. Democrit. care scria ”că educația este un fapt social și unul individual în acelas timp. se studiază în instituțiile de invățămînt.

Aristotel. 1989. Istoria filosofiei. Filosofia educației Chișinau 2004 Hegel. 7. 10. S. 3. Ed. Introducere în filosofie.. red. Moldova. Istoria filosofiei grecești. D. Gh. 5.M. 1995. Istoria pedagogiei.F. Chișinău. 1994 Cucoș. 6. De la antici la Kant. Al.. G. Din istoria gîndirii filosofice. W. carte VI. C.București. 1999 Căldare. Chiticari. Banuh N.1. 19 .l. Cazan. Chișinau 2003 Roșca. 9. Bucureєti.Windelband. 8. Pedagogie generala EDP București 1996 Problema educației în filosofie Rosca S. Polirom Iași 1996 Cuznițov L. Iași. W. vol. 4.. 1998 2.2. 4. Politica. Gîndirea filosofică în lumea antică. 1969 Narly C. București. Chișinău.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful