P. 1
conceptia educationala a lui aristotel 2

conceptia educationala a lui aristotel 2

|Views: 1,774|Likes:
Published by Focsa Aurica

More info:

Published by: Focsa Aurica on Feb 19, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/19/2013

pdf

text

original

Introducere Scopul educației rezidă, în a-l face pe om să iubească ceea ce este demn de a fi iubit și să urască ceea ce trebuie urît.

Aristotel (în Politica)

Problema educatieisi a instruirii este o problema veche, dar tot timpul noua. Educatia si instruirea au aparut odata cu aparitia omului, familiei, societatii, statului. De la o treapta de dezvoltare a socitatii la alta, procesul educational si instructive se perfectioneaza, se aduc in conformitate cu etapele respectivede dezvoltare a societatii si necesitatile ei. In general procesul educational si instructiva parcurs o cale lunga, dificila si glorioasa. Fiecare civilizatie, fiecare tara, popor au particilaritatile sale, specificul sau de educatie si instruire. Un rol important in dezvoltarea proceului instructive si educational a apartinut institutiilor invatamantului si cercetatorilor filosofice grecesti antice. In aceasta lucrare voi incerca sa analizez conceptiile lui Aristotel despre educatie si instruire care este actuala pîn ain prezent.

1

este pe deplin format. Cînd o părăsește. îl cheamă pe acesta la curtea macedoniană din Pella spre a-i încredința educația fiului său Alexandru. unde cercetarea era completată cu predarea. În 343-342 î. didactică. El a criticat teoria ideilor. Această școală a fost un fel de universitate. anticipînd o interesantă formulă de gestionare democratică. asemenea universităților populare. Lui Aristotel îi aparțin cuvintele: "Platon mi-e prieten. științe ale naturii etc..Hr. "Despre bogгție". de unde și numele care i se dă adesea de Stagiritul. Aristotel rămîne la curtea din 2 . logică. estetică. Aristotel conduce această școală timp de 12 ani. pe atunci în vоrstă de treisprezece ani. Aristotel nu a susținut în întregime concepțiile filosofice ale dascălului său. Aristotel a îmbinat cu succes pe parcursul vieții sale activitatea filosofică cu cea pedagogică. Repere biografice.). politologie. cel mai important discipol al lui Platon. la moartea marelui magistru (Platon).n. Tot odată. Este considerat unul dintre cei mai mari filosofi ai Antichității. a "Statului ideal" ale lui Platon. Aristotel. etică. iar după-amiaza era deschisă unui public mai larg. Despre noblețe" etc).Aristotel. Filip al II-lea. instructivă și educațională a lui Platon. Provenea dintr-o familie ce practica medicina din generație în generație. Aristotel aprecia foarte înalt activitatea stiințifică. cu o problematică circumscrisă retoricii ("Despre retorica" sau Gryllos). s-a născut în Stagira în 383 î. prin rotație. Se pare că el a încredințat conducerea școlii tuturor profesorilor.e. în special dialoguri. cu care Aristotel a copilărit împreună. Dimineața se țineau cursuri pentru tineri. Petrece 18 sau 20 de ani în Akademia platoniciană. politicii ("Despre regalitate") etc. după care este nevoit să plece din Atena.. eticii ("Despre iubire". deschizător de drumuri în cele mai variate direcții (metafizică. dar adevгrul îmi este mai scump". pînă la moartea lui Alexandru (323). În Academie Aristotel începe să scrie primele sale lucrări. educației ("Despre educație").

1995. 3 .565-566. Aristotel a avut una dintre cele mai mari influențe asupra istoriei culturii.. trebuie ținut seama că pentru Platon. pe de altă parte." 1 Alexandru Macedon a apreciat munca lui Aristotel în felul următor: "Eu îl venerez pe Aristotel tot așa ca și pe tatăl meu. "Deși suntem aproape fără știri asupra felului acestei educații. educator și prieten al lui Alexandru Macedon.Hegel. Chișinău. M. Iaєi. Istoria filosofiei. 2 D. Etica eudemicг. Aristotel întemeiază această școală filosofică proprie Likeon (dupг denumirea hramului în cinstea lui Apolon unde se afla 1 Wilhelm Windelband. Aproape toate științele îl invocă pe Aristotel ca precursor. pe cînd Aristotel și-a pus drept scop.3 În 355 î. Dionisos nu era decît un instrument care ar fi trebuit să pună în practică ideile gînditorului despre stat. Căldare. Istoria filosofiei grecești. care nu peste multă vreme. Retorica. p. Hegel constată. T. Aristotel găsise un elev demn de el și din acest punct de vedere. revine în Atena spre a fonda aici o școală filosofică proprie. 3 G. p. V. 1994. el a fost mai norocos decît Platon. pînă cînd Alexandru va pomi în expediția sa contra perșilor. 1969. Principalele sale scrieri sunt: Metafizica. însoțit de prietenul și discipolul său Teofrast. timp de patru ani în calitate de învațător. W. Susținut de Antipatros regentul macedonean al Atenei. Se pare că. Despre suflet etc. Chiticari. știm totuși că profesorul a rămas și mai tîrziu în cea mai bună armonie cu marele său elev. Etica nicomahică. Gоbdirea filosofică în lumea antică. Bucureєti. iar lui Aristotel îi datorez faptul că el a atribuit vieții mele preț și valoare”2 A fost profesorul lui Alexandru Macedon (între anii 343 și 340). vol.F. Politica. Fizica.133.l. va uimi lumea. întrucît tatălui eu îi datorez viața. datorită educației oferite lui Alexandru.n. Organon. că faptul de a fi fost educatorul lui Alexandru Macedon aparține în istorie ca un destin strălucit. Moldova.e. Ed. să formeze individualitatea celui. Aristotel (la vîrsta de 50 ani). însă. iar spiritul și faptele lui Alexandru "mărturisesc despre spiritul educației primite". Poetica.Pella..

1998. o parte mare din aceste opere este pierdută. București. Chișinău. a se plimba. Moștenirea șiințificș și pedagogicș. școala a fost numită "peripatetica". Aici se studiau. din întreaga țară. unele de seară. în grădină) în instituția creată de el. foarte bine asortată ș complectată. dedicate elevilor liceului și altele de dimineață. se comentau și se dezvoltau concepțiile aristotelice. Din istoria gîndirii filosofice. cum i-a fost dat stagiritului. realizată în aer liber. Prietenia și protecția familiei regale macedoniene îi pune la dispoziție posibilități de studii și cercetare excepționale pentru acel timp. definitivă și propriei sale concepții filosofi ce. cîte îi atribue Sergiu Roșca. Aristotel a 4 Sergiu Roșea. Școala a devenit mai apoi unul din cele mai puternice centre de cultură din Atena. în general. p. Această moștenire este foarte bogată și diversă. Școala filosofică a lui Aristotel a existat pоnă la sfîrșitul lumii antice. Introducere în filosofie. (alții vorbesc chiar de 195 de tipuri)5.190. De la antici la Kant. adicг filosof peri patetic. În apropierea școlii se află o grădină pentru primblări și deoarece prelegerile se țineau în grădină. Se consideră că pînă la noi au ajuns aproximativ o pătrime din operele scrise de către Aristotel. Cazan. în celebrul Likeon își va ține Aristotel celebrele sale lecșii. nici unui om nu i-a fost dat să creeze atîtea discipline. perioadă în care dă o formă sistematică. Aici. În cele 146 de lucrări în diverse domenii. Al.școala). p. între care și o uriașă bibliotecă. 4 . educația neformalizatг.4 Diogene Laertios îi atribuie 145 de tipuri de lucrări. 1999. Pune bazele invațamantului peripatetic (din grecescul peripatein. Autorii antici apreciază această moștenire din cоteva sute de "cărți". Nici un alt filosof. Doisprezece ani (335-323) Aristotel a stat în fruntea acestei școli în activitate neobosită. 23. corespunde diapazonului și forței potenției și a gîndirii sale enciclopedice. dedicate publicului interesat de problematica abordată de filosof. 5 Gh. om de știință nu a inventat în cultură atît cît Aristotel.

"Analiticile". retorica. întreg a cărui ordine și coeziune ar aparține conceptului. Prin colecția sa de scrieri științifice Aristotel s-a manifestat ca geniul cel mai multelateral al grecilor antici și poate ca cel mai "complect" filosof al tuturor timpurilor. fizica.. atîta doar că Aristotel a pгtruns în întreaga masă și în toate laturile universului real. 5 7 . Ibidem. subjugînd bogгția și dispresia acestei mase sub concept. estetica. Psihologia ("Despre suflet". politica și economia politică. scrierile didactice. București. etc. economia politicг. nucleul concepției educative a lui Aristotel rezidă în străduința sa de a transforma filosofia socraticoplatonică a noțiunilor. dar el nu este mișcarea care leagă laolaltă"7.abordat cu rezultate strгlucite filosofia. a fost un bărbat alături de care nici o epocă nu poate pune unul care să-l egaleze. orientată în mod esențial către 6 G. Istoria filosofiei.Hegel.).6 Platon și Aristotel sunt. Opera lui Aristotel cuprinde majoritatea domeniilor științelor din lumea antică: științele naturale și filosofia naturii ("Fizica").. politologia. "Despre cer". pedagogia. p. etica. biologie ("Despre originea animalelor" în care Aristotel a descris 500 specii de animale. "Despre somn". Hegel. cele mai multe discipline filosofice îi datorează lui diferențierea și începutul lor. prima filosofie ("Metafizica" în 14 cărți). care în ordinea concepțiilor filosofice este mai aproape de Platon. "Despre insomnie"). "Categoriile". W.564. Dar aspectul general al activității sale nu se înfățișeazăca un întreg ce sar sistematiza el însuși. Miezul. logica ("Organonul". "Prelegeri de fizică". partea "este recunoscută pentru sine ca un concept determinat. psihologia. destinate pentru activitatea școlară și născută din ea. a făcut clasificarea lor). 1969. vol l. logica. "dascăli ai neamului omenesc". dupг părerea lui Hegel. avea să scrie despre Aristotel unele dintre cele mai frumoase pagini cu entuziasm și o admirație izvorîtă din sinceritatea geniului fascinat de geniul altuia: ". p.. etica. 562. poetica.. retorica și poetica. biologia. ci părțile sunt receptate empiric și așezate empiric una lîngă alta. "Topica" etc.

susține existența obiectivă a naturii. 1998. ruptura totală. În mod deosebit Aristotel se concentrează asupra criticii teoriei platoniciene a ideilor. ce vizează fгurirea unui tip ideal de cetățean aflat în relații de deplină armonie cu statul. oprindu-se doar asupra unui aspect sau a unei laturi a stiintei. Aristotel o concepe sub forma unui organism în dezvoltare. Înainte de a prezenta concepțiile sale metafizice Aristotel trece. Din istoria gîndirii filosofice.23. în general. Motivul asupra căruia se concentrează concepția aristotelică despre lume este altul decît al predecesorului său. dar întocmai că. în maniera lui Platon. Spre deosebire de Platon. fie un mecanism. Aristotel. acesta a găsit în general nu numai obiectul cunoașterii științifice ci și momentul constructiv al lucrurilor individuale. într-o imagine mai largă asupra existenței. Aristotel a identificat esența nu în afară a lucrurilor ci în lucruri însăși. a lumii lucrurilor. Cea mai gravă obiecție privește faptul că între ideile generale și lucrurile particulare există. ideea. transformare. Întreaga concepție aristotelică a lumii obiective este.8. ca și Platon. o operă de artă.. Spre deosebire de aceștia. inclusiv cele ale naturii fizice.etică. 6 . p. Chișinгu. Cu aceasta el nu a separat. Aceștia vedeau în realitate fie o unitate frumos ordonată. în care unitatea și succesiunea diferitelor 8 Sergiu Roșca. El a difinit astfel natura: "natura e totalitatea lucrurilor. Aristotel consideră drept o imposibilitate să existe în mod separat realitatea și ceea ce este esența realitгții. în care să-și găsească o explicație toate procesele realității. generalul de particular. în revistă încercările anterioare constatînd ca vechii filosofi au procedat unilateral. care au un substrat material și care se află în continuă mișcare. spre deosebire de Platon. după Platon. obiectelor. pe scurt. obiectelor. fie. în formare. străbătută de marele principiu al dezvoltării.

experiența în legătură cu memoria. particularități.42-43 7 . reprezentarea. uma. Lumea a apărut și se susține în urma unei activități organice. Aristotel recunoєtea și susținea posibilitatea cunoașterii lumii obiective. Din punctul lui de vedere.momente o asigură ideea de finalitate. Aristotel nu punea pe primul plan grija despre existența nemuritoare a vieții de apoi. în procesul educației. EI considera. ci insistă ca în măsură egală să se poarte grija de toate trei aspecte ale sufletului vegetal. lucrurile. proprietăți există înaintea cunoștințelor. animal.9 9 Problema educatiei in filosofie. misiunea ei constă în trecerea de la forma senzolială a cunoaєterii la gîndirea abstractă. Iatгă de ce. că omul posedă concomitent suflet vegetal El (sufletul) are nevoie de hrană și este sortit. Aristotel evidenția următoarele trepte ale cunoașterii: senzația. predestinat pieirii. Chișinau 2003 p. procesele cu multiplele lor însușiri. Pentru Aristotel este străină nostalgia dupг lumea de apoi. putrificării.

determinat. ca entitate angajată social. materia reprezintă obiectul pasiv si indeterminat al formelor. Pentru a fi virtuos. formală. nu este de ajuns să cunoști binele (ca la Platon). devenirea ("primul motor"). Facultatea rațională. care face ca materia să treacă de la potență la act. dar se ridică la o treaptă superioarг. Cunoașterea de nivel înalt se supune unei axiomatici. Dialectica materie ca formă. iar forma indică principiul activ. o formг pură. ci să-l și practici. cea a generalului și universalului. care investighează adevărul ca adevăr. după cum forma nu este decît formă a ceva. originară. a unui anumit conținut. Crede că generalul poate fi regăsit în lucrurile individuale. ca ființă socială. Cunoașterea de ordin științific pornește de la percepția senzorială. În plan etic. rațiunea intuitivă și înțelepciunea filosofică. ca organon. eficientă și finală. parcurge trei stadii de cunoaștere: cunoașterea științifică. Facultatea care caută adevărul practic presupune două stadii ale sufletului: arta și înțelepciunea practică. o rațiune "ce se gîndește pe sine". Există. explicînd teoria silogismului și avansînd principiile logice. Stagiritul crede că scopul vieții este fericirea (eudaimonia). 8 . a contemplării adevărului. identificată în divinitate. prin căutarea căii de mijloc. Aceste cinci tipuri de activitate constituie virtuțile intelectuale.Premise ale gîndirii pedagogice Pentru Aristotel. dar nu și suficientă. A întemeiat logica văzută ca știință a demonstrației. El stabileєte patru cauze ale devenirii: materială. de unde emerge mișcarea. punînd accentul pe funcția purificatoare a artei (catharsis). va avea rezonanțe ideatice și în plan pedagogic. Moralitatea rezidă în evitarea extremelor. după Aristotel. Materia nu existг în afara formei. Definește omul ca zoon politikon. Suprema fericire se obține în urma cugetării. unui set de principii ce trebuie să fie respectate de fiecare știință în parte. Experiența imediată este necesară. În plan estetic inaugurează teoria artei ca mimesis.

Aristotel. condamna tradiția spartană a aplicării exercițiilor fizice grele în rezultatul cărora copiii se transformă în "animale sălbatice". Gînditorul admitea educația în familie în formele ei tradiționale pоnă la vîrsta de șapte ani sub supravegherea funcționarilor de stat. Omul tinde spre relații sociale. "de la părinți buni pot proveni numai urmași buni". Aristotel a creat istoria a 158 de state grecești. de la vîrsta de cinci pînг la șapte ani să se efectueze instruirea și educația preventivă. Aristotel a acordat o atenție deosebită problemei omului. Acordînd gimnasticii o importanță deosebită. Un rol deosebit în formarea unui început foarte fiumos trebuia să-l aibă muzica. gimnastica. Gimnastica. "natura adesea tinde spre aceasta. Educația fizică. iar pe de altă parte. societății. Băieții de la șapte ani trebuia să fie instruiți și educați de către stat. EI studiază omul în manifestările și relațiile lui sociale. Aristotel propunea. Drept obiecte necesare și obligatorii. dar să obținг aceasta nu poate". "minte sănătoasă în corp sănătos". Aristotel a ocupat o poziție flexibilă. El era de părerea că fiecare formă de organizare statală are nevoie de o educație corespunzătoare. Aristotel a depus eforturi colosale în studierea și acumularea experienței sociale în domeniul conducerii statului. în acelaєi timp. statului. Inceputul instruirii și educației elevului se propunea de la "grija față de corp" și mai apoi "grija față de suflet. prealabilă. pornind de la teza sa potrivit căreia "omul este un animal politic". 9 . trebuia să contribuie educației spirituale. muzica și desenul. minte". Dacă omul este o ființă natural-socială.Examinînd problema veșnică a raportului determinantelor sociale și biologice în educație. trebuia să fie gramatica. Gimnastica este predestinată pentru formarea frumosului. comune. ca în familie. Aristotel a acordat atenție primordială educației sociale. statale. există o strînsă legătură între morală și politică. în cadrul învățămîntului primar. Pe de o parte. trebuia să aducă organismul copilului în starea de pregгtire pentru procesul însușirii cunoștințelor.

că monarhia aristocratică și democrația sunt esențiale. Statul este natural (social) pentru că. etc. оn special. istorie. individul însuși. nota el. cetățeanul este liber cînd se supune autorității legii. Aristotel considera. se ivesc numai acolo unde legea a pierdut suveranitatea. este ființă socială. grupuri sociale. monarhia poate duce la tiranie. sau mai bine zis. de exemplu. În orice stat. de parcă ar fi scris pentru vremurile noastre.Cel mai sistematic sunt expuse concepțiile lui despre educație și instruire în tractatul "Politica". cetățeanul trebuie să se supună constituției. Ibidem. Aristotel definește omul în raport cu mediul vieții lui: educație. intelectuală. spre viața conștientă. Aristotel avea în vedere egalitatea politică.paj. omul. politică. guvernare. Lucrarea lui Aristotel "Politica" este în întregime o desfгșurare și argumentare a definiției de mai sus. culturг. Aristotel pleda în favoarea statului sclavagist. După părerea lui Aristotel. indiferent de forma acestuia. "Demagogii". 42. iar democrația la demagogie. Așa. Politica. Libertatea și egalitatea sunt "bazele fundamentale ale democrației". Aceasta este una dintre cele mai faimoase definiții. Vl. esențial pentru ca democrația să nu degenereze în demagogie este respectul legii. . Cît despre formele statului.10 și considera. Acestea au și stări excesive care le alterează esența și menirea. 44 10 . căci răul cel mai rău pentru viața statului. Conceptia pedagogică 10 11 Aristotel. carte VI. în fond. În lucrarea sa "Politica" menționa că "animalul politic" se deosebește de celelalte animale prin faptul că el tinde spre bine. forma perfectă a statului este cel democratic.11 Nu este democrație acolo unde statul care își zice democratic procedează cu decrete populare. paj. București. este încălcarea dreptului politic altfel decît îl recunoaște constituția. care s-au dat cîndva omului. Pentru el. aplicare asupra cercetгrii bazelor statului și a sistemelor de guvernare. 1989. totodată. iar aceasta pentru că decretele nu au generalitatea legii. aristocrația la oligarhie.

realizate progresiv prin exerciții și studii compatibile cu puterea particular de absorbție. întrucît aceasta poate veghea și stгpîni mai îndeaproape pornirile particulare ale copiilor. În ideile sale pedagogice. pentru Aristotel. Modalitatea de a realiza educația derivă din concepția sa cu privire la sorgintea (origine) și căile cunoașterii. universalul se află în lucruri. el a înființat o grădină zoologică. cu toate că este de acord cu educația publică. Si în plan pedagogic. de negăsit în Grecia. el nu va accepta ideea abandonării copiilor de către familie unor instituții ale statului. Aristotel sugerează ideea că ceea ce nu poate face legea va face familia și ceea ce nu îndeplinește statul va prelua ca sarcină familia. Pentru aceasta. Maniera didactică poate fi detectată în toate lucrările. fostul său elev. pe un loc central se află studierea științelor naturii. filosoful din Stagira se va deosebi de punctele de vedere ale lui Platon. În Liceul pe care îl înființează. Este adeptul dezvoltării progresive a naturii umane. o bibliotecă bine dotată și un "muzeu" de științe naturale. Din nefericire. În concepția lui Hummel. facînd apologia echilibrului dintre rațiune și suflet. Reflecțiile sale despre educație au fost preluate în importante opere. tratatul său despre educație (Peri Paideias) s-a pierdut. Opera transmisă peste veacuri este o operă scrisă și predată. pentru care Alexandru Macedon. Drept urmare. îi trimitea mostre de plante și de animale. De pildă. și educația trebuie să se 11 . Se știe că. Aristotel se prezintă ca fiind exponentul punctului de vedere atenian asupra vieții.Aristotel și-a petrecut viața mai mult cu învățămîntul decît cu cercetarea. dar cu alte obiective decît cele strict educative. Copiii vor fi integrați în școlile publice începănd cu vîrsta de șapte ani. adevărul se poate deduce în urma experienței directe cu obiectele. Celor trei trepte ale dezvoltării " sufletului " (corporalitate. el este prototipul profesorului. sensibilitate și inteligibilitate) le sunt necesare tratamente diferite.

Muzica asigură petrecerea plăcută a timpului liber. scrisul și gramatica sunt necesare în îndeletnicirile de zi cu zi (comerț. dobîndirea de alte cunoștințe). ca și plăcere. Iași 2001. Gimnastica stimulează dezvoltarea fizică și o atitudine plină de curaj. În timp ce în Akademia lui Platon se studiau cu predilecție filosofia și matematicile. "După cum mîna este unealta uneltelor. se definește prin simțire. p. În lucrarea Despre suflet. întrucît "unde există simțire există și durere. Fiecare existență este rodul interferenței dintre materie și formă. respectiv capacitatea subiectului de a fi format prin propriile acte sau prin cele care vin din partea altora. La Aristotel primează acțiunea. trebuie modelată materia cu forța acelei semnificații cuprinse în noțiunea de «formă» umană" (Suchodolschi. Alături de studierea științelor naturii. Nu este neglijată formarea morală. cum am spus. Sufletul. p. tot așa și intelectul este forma formelor. ci dimpotrivă. "Despre cel ce învață pornind de la potență și care dobîndește știința de la cel ce se află în plin act și îi predă. Această «formă» modelează «materia» și creează omul. 31 12 . ori că sunt feluri de schimbări: trecerea către stările de privație și 12 C. iar unde sunt acestea e necesar să existe și dorința" (ibidem).conformeze acestui principiu. Voința și stгăile apetente sunt puse și ele în discuție. 13)12. Aristotel ne propune o teorie psihologică ce explică unele dintre preceptele sale pedagogice. în opinia lui. gimnastica și muzica. pe cînd senzația este forma lucrurilor percepute". dar în același timp purifică sufletul de pasiuni și cultivă capacitatea de valorizare a lucrurilor frumoase. trebuie să afirmăm ori că nu suferгă nici o afecțiune. Cucos Istoria pedagogiei. Aristotel recomandă studiul gramaticii. Nu pornind de la «materie» se cuvine să se tindă către «forma» omului. Există deci «forma» fiecгrui om și sarcina educației constă în faptul că ea trebuie să acționeze asupra tuturor în același fel. aceasta din urmă avînd un rol activ. după cum lasă să se întrevadă unele idei din Etica nicomahică. în noua instituție creată de Aristotel filosofia era completată cu teme de biologie sau cu cunoștințe ce țin de alte științe ale naturii. gîndire și mișcare. Cititul.

prin păstrarea căii de mijloc și prin permanenta supraveghere a simțurilor de către partea rațională a sufletului. prin rațiune. Loisir-ul este semnul libertății care înalță spiritul. meditînd asupra sensurilor profunde ale existenței și devenind conștient de potențele sale cele mai înalte. în esența ei. pe cînd la stгpînii lor se manifestă cu precгdere sufletul rațional). p. își păstrează actualitatea. Sufletului vegetativ îi sunt caracteristice hrănirea și procrearea . prin subordonarea și dominarea sufletului vegetativ și animal de către sufletul rațional. Aceste trei calitгți ale sufletului se manifestă diferențiat . Să recunoaștem că această perspectivă.la nivelul indivizilor luați izolați sau chiar vizați ca grupuri (de pildă. Cît despre perceperea ca act. la sclavi predomină sufletul vegetativ. în cazul sufletului rațional apare gîndirea care îl îndreaptă pe om spre adevăr și care îl face nemuritor. Cea dintîi schimbare a ființei cu senzație provine de la procreator.(dimpotrivă) trecerea spre dobîndirea unui caracter și spre menirea firească.13 Gînditorul grec distinge trei ipostaze ale sufletului uman: un suflet vegetativ. asupra responsabilizării omului. atrăgîndune atenția. imaginație și memorie. 1969. De îndată ce se va naște. unul animal și altul rațional. 97).scopul fundamental al devenirii omului prin educație . pentru gîndurile și faptele săvîrșite. ființa născută va avea oarecum percepere și cunoaștere. la sufletul animal se adaugă capacitatea de a avea senzații și dorințe. ea corespunde cu contemplarea activă" (Aristotel. Numai în momentele de răgaz omul poate contempla realități suprasensibile și se dedă speculației. La virtute se ajunge prin evitarea extremelor. Virtutea . 13 ibidem 13 . dincolo de limbajul deficitar din punctul de vedere al psihologiei moderne.se obține treptat.

București. 1988. prin educație. Omul fericit este un om al binelui și al virtuții. Editura Știintifică și Enciclopedică. . Texte reprezentative ce mentioneaza conceptia educationala Aristotel. 14 . ajuns în acest stadiu datorită educației. Educația este necesară pentru că numai ea actualizează omul fericit.În viziunea lui Aristotel. adică acel om care a ajuns. finalitatea educației este totuna cu finalitatea pe care o are omul. de la starea de sălbăticie la cea de om desăvîrșit. Etica nicomahică. traducere de Stella Petricel.

Editura Antet. Întrucît statul întreg are unul și același scop. știind ce se potrivește tuturor sau unei anumite categorii. statul a primit o lovitură funestг" (p. a cărui cunoaștere trebuie s-o dobîndească cît mai mult posibi spus. Dar atît medicul. chiar și neinițiat în știință. pentru a reuși în ele. iar nu particulare. unii oameni trec drep medici pentru ei însași în timp ce ar fi incapabili să aducă un remediu altcuiva. cît și profesorul de gimnastică sau orice alt profesionist se vor ocupa cel mai bine de cazurile particulare dacă posedă cunoaєterea universului. Politica. noțiuni prealabile. Bucureєti. "Nu s-ar putea deci tăgădui că educația copiilor trebuie să fie unul din obiectele de capatenie ale grijii legiuitorului. evident. Aristotel. 263).Cartea a X-a "La toate acestea trebuie să adăugăm că un sistem de educație individual este superior unui sistem de educație universal. de unde urmează că ea trebuie să fie un obiect al supravegherii publice. Tot așa este. deși sistemul cel din urmă este mai răspîndit și deși astăzi oricine învață pe copiii săi acasă obiectele și potrivit metodelor care оi 15 . nimic nu împedica pe cineva. Fără îndoială însă. 157) "Toate științele și toate artele pretind. să se ocupe corect de un caz individual. fiecare gasimd în ea ceea ce l i se adapteazг mai bine. Nu e mai putin adevărat însă că cel ce dorește să devină un specialist sau un teoretician trebue sa se ridice pîna la universal. și cu deprinderea virtuții. Pretutindeni unde educația s-a nesocotit. astfel. 1996. deprinderi anterioare. Trebuie să admitem deci că este în măsură să distingă mai exact particularitățile proprii fiecăruia. educația trebuie în mod necesar să fie una și aceiași pentru toți membrii săi. dacă datorita experienței observă cu atenție fenomenele survenite întrun anumit caz. universalul este obiectul știintelor" (p.

Omul care muncește are nevoie de relaxare. ei aparțin tot statului. nici vărstei care 16 . artă ori știință. nu prin jocuri. cel din urmă este netăgăduit de preferat. "Un punct evident este că educația. .. Munca aduce totdeauna osteneală și încordare. Cineva nu se instruiește jucîndu-se. Negreșit.Dacг munca și repausul sunt amîndouă necesare. printre lucrurile folositoare. pe acelea ce nu vor tinde să facă meșteșugari din aceia care le practică. iar jocul are numai scopul să relaxeze. "Se va recunoaște fără greutate că nu trebuie să se facă un joc din instruirea ce se dă copiilor. 160). 158). trebuie să le cuprindă pe acelea absolut necesare. căci ar оnsemna să facem din joc scopul însuși al vieții. printre lucrurile utile. Jocul este mai ales util în mijlocul lucrărilor. Adăugăm că timpul liber nu se cuvine nici copilăriei. care sunt cu totul inutile pentru a deprinde corpul. 158). dar trebuie a cгuța cu mare grijă să-I umplem cum se cuvine. Cu toate acestea. sufletul sau mintea unui om liber cu faptele virtuții" (p. tinerimea va învăța. lucru imposibil. și este o eroare gravă să se creadă că fiecare cetățean este stăpîn pe sine. pentru că toți sunt elementele lui și pentru că оngrijirile date părților trebuie să concorde cu îngrijirile date totului" (p. ceea ce este comun trebuie să se învețe în comun.plac. iar studiul este întotdeauna anevoios. Toate îndeletnicirile putînd a se deosebi în liberale și servile. însă ea nu trebuie să le cuprindă pe toate fără excepție. Mișcarea pe care ne-o dă jocul destinde spiritul și-l odihnește prin plăcerea pe care o dă" (p. Trebuie deci să putem chema la timp întrebuințarea jocurilor ca un leac mănuitor. Se numesc îndeletniciri de meseriași toate îndeletnicirile.

Alături de conținuturi specula ti ve. introducînd numeroase elemente de științe ale naturii. Concluzie 14 C.urmează după ea: lipsa de ocupație este capătul unei cariere. 164).14 Aristotel este adeptul unei educații pe etape și diferențiate în funcție de dimensiunile și caracteristicile "sufletului" persoanei educate. face loc disciplinelor realiste. Gînditorul pune accentul asupra rolului activității și al acțiunii personale a copilului în cunoașterea realității. Cucos Istoria pedagogiei. iar o ființă incompletă nu trebuie să se oprească cîtuși de puțin" (p. 34 17 . Aristotel este de părere că educaюia publică trebuie să se bazeze și să se îmbine cu educația realizată în familie. p. prin dominarea pasiunilor de către rațiune și prin practicarea valorilor înalte. Iași 2001. Scopul educației constă în atingerea virtuții.

tot așa cum sculptorul cioplește un bloc de piatra pentru ia da formă. Pentru a crea o imagine a celor spuse anterior despre conceptia educationala a lui Aristotel. se studiază în instituțiile de invățămînt. steaua s-a răspоndit în alte etemități. Concepțiile folosofice ale lui Aristotel au constituit apogeul. fie că doctrina i-a fost exaltată. cadrelor didactice. fie că a fost sau nu acceptat. il voi cita pe savantul roman C.In concepția lui Aristotel educația ar fi o acțiune de daltuire a ființei umane. Platon. Narly. se află în centrul atenției oamenilor de știință. Democrit. Aristotel a fost și este un Prim motor. Aristotel va fi pentru evul mediu. dar al filosofiei. Și la etapa actualг concepțiile filosofice și pedagogice ale lui Pytagoras. Aristotel a fost și rămîne o stea fixă a istoriei gîndirii filosofice de la care s-au împărtășit atîtea alte mari stele ale aceluiași domeniu încît. EDP București 1996 18 . Heraclit. Este ceva ce se intămpla în jurul nostru și in acelaș timp se întimplă și cu noi. în neclintirea ei. reeșind din ideia ca conceptele educaționale ale marilor savanti de la extremele timpuriloril. iar pentru modemi un sistem de referință sine qua non. punctul culminant al filosofiei Greciei antice. Aristotel etc. De la naștere si pîna la moarte fiecare din noi este spectatorul si actorul acestui fapt. Narly Pedagogie generala. care scria ”că educația este un fapt social și unul individual în acelas timp. si ca organizarea educației trebue sa fie facută de catre stat.”15 Referințe bibliografice 15 C. așa cum am spus Filosoful. oamenilor de cultură. antichitate –contemporanietate. Posteritatea aristotelică se constituie într-un capitol de sine stătător al istoriei filosofiei.

. G. 1999 Căldare. Istoria pedagogiei. W. Chiticari. Moldova. 9. Iași. Chișinău. De la antici la Kant. Chișinău. 4. Banuh N. Politica.Windelband. Pedagogie generala EDP București 1996 Problema educației în filosofie Rosca S. Gh. 1998 2.. Istoria filosofiei. Al. 1989. Bucureєti. 1995.M. 7. Gîndirea filosofică în lumea antică. S. 10.l. 8.2. Polirom Iași 1996 Cuznițov L. C. 5. Ed.București. Chișinau 2003 Roșca. 1994 Cucoș. carte VI.1. Cazan. Aristotel.. W. D. 19 . București. red. vol. Istoria filosofiei grecești. Introducere în filosofie. Filosofia educației Chișinau 2004 Hegel. 6. Din istoria gîndirii filosofice. 4. 1969 Narly C.F. 3.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->