Introducere Scopul educației rezidă, în a-l face pe om să iubească ceea ce este demn de a fi iubit și să urască ceea ce trebuie urît.

Aristotel (în Politica)

Problema educatieisi a instruirii este o problema veche, dar tot timpul noua. Educatia si instruirea au aparut odata cu aparitia omului, familiei, societatii, statului. De la o treapta de dezvoltare a socitatii la alta, procesul educational si instructive se perfectioneaza, se aduc in conformitate cu etapele respectivede dezvoltare a societatii si necesitatile ei. In general procesul educational si instructiva parcurs o cale lunga, dificila si glorioasa. Fiecare civilizatie, fiecare tara, popor au particilaritatile sale, specificul sau de educatie si instruire. Un rol important in dezvoltarea proceului instructive si educational a apartinut institutiilor invatamantului si cercetatorilor filosofice grecesti antice. In aceasta lucrare voi incerca sa analizez conceptiile lui Aristotel despre educatie si instruire care este actuala pîn ain prezent.

1

Filip al II-lea. etică. Dimineața se țineau cursuri pentru tineri. Aristotel conduce această școală timp de 12 ani. politologie. În Academie Aristotel începe să scrie primele sale lucrări. eticii ("Despre iubire". Provenea dintr-o familie ce practica medicina din generație în generație. s-a născut în Stagira în 383 î. Tot odată. anticipînd o interesantă formulă de gestionare democratică.. pînă la moartea lui Alexandru (323). pe atunci în vоrstă de treisprezece ani.Aristotel. Lui Aristotel îi aparțin cuvintele: "Platon mi-e prieten. cu o problematică circumscrisă retoricii ("Despre retorica" sau Gryllos). Petrece 18 sau 20 de ani în Akademia platoniciană. asemenea universităților populare. Aristotel aprecia foarte înalt activitatea stiințifică. în special dialoguri. îl cheamă pe acesta la curtea macedoniană din Pella spre a-i încredința educația fiului său Alexandru.n. după care este nevoit să plece din Atena. dar adevгrul îmi este mai scump". Despre noblețe" etc). politicii ("Despre regalitate") etc. Această școală a fost un fel de universitate. Aristotel. este pe deplin format.Hr.e. științe ale naturii etc. logică. instructivă și educațională a lui Platon. didactică. Aristotel rămîne la curtea din 2 . la moartea marelui magistru (Platon). În 343-342 î. El a criticat teoria ideilor. iar după-amiaza era deschisă unui public mai larg. Cînd o părăsește. Aristotel nu a susținut în întregime concepțiile filosofice ale dascălului său. estetică. a "Statului ideal" ale lui Platon. Se pare că el a încredințat conducerea școlii tuturor profesorilor. deschizător de drumuri în cele mai variate direcții (metafizică. prin rotație. Aristotel a îmbinat cu succes pe parcursul vieții sale activitatea filosofică cu cea pedagogică. cu care Aristotel a copilărit împreună. Repere biografice.). de unde și numele care i se dă adesea de Stagiritul. cel mai important discipol al lui Platon. unde cercetarea era completată cu predarea. educației ("Despre educație").. Este considerat unul dintre cei mai mari filosofi ai Antichității. "Despre bogгție".

iar lui Aristotel îi datorez faptul că el a atribuit vieții mele preț și valoare”2 A fost profesorul lui Alexandru Macedon (între anii 343 și 340). Aristotel întemeiază această școală filosofică proprie Likeon (dupг denumirea hramului în cinstea lui Apolon unde se afla 1 Wilhelm Windelband. 1969. întrucît tatălui eu îi datorez viața. 2 D. Principalele sale scrieri sunt: Metafizica. datorită educației oferite lui Alexandru. Istoria filosofiei grecești. Fizica. Aristotel găsise un elev demn de el și din acest punct de vedere. pe de altă parte. educator și prieten al lui Alexandru Macedon. p. pe cînd Aristotel și-a pus drept scop. Aristotel (la vîrsta de 50 ani). vol.Hegel. Căldare.Pella. Chiticari. Ed.3 În 355 î. Organon. Aristotel a avut una dintre cele mai mari influențe asupra istoriei culturii.e.565-566.133. Aproape toate științele îl invocă pe Aristotel ca precursor.." 1 Alexandru Macedon a apreciat munca lui Aristotel în felul următor: "Eu îl venerez pe Aristotel tot așa ca și pe tatăl meu. știm totuși că profesorul a rămas și mai tîrziu în cea mai bună armonie cu marele său elev. Bucureєti. Istoria filosofiei. p. care nu peste multă vreme. 3 . Iaєi. 1995. timp de patru ani în calitate de învațător. Retorica. Politica. Se pare că.F. Susținut de Antipatros regentul macedonean al Atenei. 1994. 3 G. el a fost mai norocos decît Platon. Moldova. că faptul de a fi fost educatorul lui Alexandru Macedon aparține în istorie ca un destin strălucit. revine în Atena spre a fonda aici o școală filosofică proprie. M. pînă cînd Alexandru va pomi în expediția sa contra perșilor.n. iar spiritul și faptele lui Alexandru "mărturisesc despre spiritul educației primite". Hegel constată. însă. să formeze individualitatea celui. Despre suflet etc. Gоbdirea filosofică în lumea antică. Chișinău. W. Etica eudemicг. "Deși suntem aproape fără știri asupra felului acestei educații. va uimi lumea. însoțit de prietenul și discipolul său Teofrast. T. Poetica. Etica nicomahică.l. V. Dionisos nu era decît un instrument care ar fi trebuit să pună în practică ideile gînditorului despre stat. trebuie ținut seama că pentru Platon..

4 Diogene Laertios îi atribuie 145 de tipuri de lucrări. Școala a devenit mai apoi unul din cele mai puternice centre de cultură din Atena. om de știință nu a inventat în cultură atît cît Aristotel. perioadă în care dă o formă sistematică. p. dedicate elevilor liceului și altele de dimineață. Prietenia și protecția familiei regale macedoniene îi pune la dispoziție posibilități de studii și cercetare excepționale pentru acel timp. De la antici la Kant. dedicate publicului interesat de problematica abordată de filosof. (alții vorbesc chiar de 195 de tipuri)5. cîte îi atribue Sergiu Roșca. Această moștenire este foarte bogată și diversă.școala). În cele 146 de lucrări în diverse domenii. 1998. Nici un alt filosof. în grădină) în instituția creată de el. 23. 4 . foarte bine asortată ș complectată. 5 Gh. a se plimba. Pune bazele invațamantului peripatetic (din grecescul peripatein. Al. în celebrul Likeon își va ține Aristotel celebrele sale lecșii. Din istoria gîndirii filosofice.190. unele de seară. Aici se studiau. Se consideră că pînă la noi au ajuns aproximativ o pătrime din operele scrise de către Aristotel. Aristotel a 4 Sergiu Roșea. Școala filosofică a lui Aristotel a existat pоnă la sfîrșitul lumii antice. în general. p. Aici. nici unui om nu i-a fost dat să creeze atîtea discipline. o parte mare din aceste opere este pierdută. adicг filosof peri patetic. Introducere în filosofie. Autorii antici apreciază această moștenire din cоteva sute de "cărți". 1999. Cazan. din întreaga țară. București. Doisprezece ani (335-323) Aristotel a stat în fruntea acestei școli în activitate neobosită. se comentau și se dezvoltau concepțiile aristotelice. corespunde diapazonului și forței potenției și a gîndirii sale enciclopedice. educația neformalizatг. În apropierea școlii se află o grădină pentru primblări și deoarece prelegerile se țineau în grădină. între care și o uriașă bibliotecă. școala a fost numită "peripatetica". Moștenirea șiințificș și pedagogicș. Chișinău. definitivă și propriei sale concepții filosofi ce. realizată în aer liber. cum i-a fost dat stagiritului.

dar el nu este mișcarea care leagă laolaltă"7. scrierile didactice. a fost un bărbat alături de care nici o epocă nu poate pune unul care să-l egaleze. Psihologia ("Despre suflet". "Despre somn". poetica. "Topica" etc. atîta doar că Aristotel a pгtruns în întreaga masă și în toate laturile universului real. nucleul concepției educative a lui Aristotel rezidă în străduința sa de a transforma filosofia socraticoplatonică a noțiunilor.. psihologia. "dascăli ai neamului omenesc". "Prelegeri de fizică". W. cele mai multe discipline filosofice îi datorează lui diferențierea și începutul lor. pedagogia. Miezul. retorica. economia politicг.abordat cu rezultate strгlucite filosofia. p. Prin colecția sa de scrieri științifice Aristotel s-a manifestat ca geniul cel mai multelateral al grecilor antici și poate ca cel mai "complect" filosof al tuturor timpurilor. întreg a cărui ordine și coeziune ar aparține conceptului. retorica și poetica. Hegel. Dar aspectul general al activității sale nu se înfățișeazăca un întreg ce sar sistematiza el însuși. etc. a făcut clasificarea lor). etica.. Istoria filosofiei. 1969. vol l. destinate pentru activitatea școlară și născută din ea. logica ("Organonul". subjugînd bogгția și dispresia acestei mase sub concept. "Categoriile". etica. Opera lui Aristotel cuprinde majoritatea domeniilor științelor din lumea antică: științele naturale și filosofia naturii ("Fizica"). "Analiticile".564. avea să scrie despre Aristotel unele dintre cele mai frumoase pagini cu entuziasm și o admirație izvorîtă din sinceritatea geniului fascinat de geniul altuia: ". orientată în mod esențial către 6 G. care în ordinea concepțiilor filosofice este mai aproape de Platon. politologia. ci părțile sunt receptate empiric și așezate empiric una lîngă alta. 562. București. dupг părerea lui Hegel. logica. 5 7 . biologie ("Despre originea animalelor" în care Aristotel a descris 500 specii de animale. "Despre cer". politica și economia politică. p..Hegel. prima filosofie ("Metafizica" în 14 cărți). fizica. partea "este recunoscută pentru sine ca un concept determinat. "Despre insomnie"). biologia.). Ibidem. estetica.6 Platon și Aristotel sunt..

după Platon. fie. în formare. Spre deosebire de aceștia. El a difinit astfel natura: "natura e totalitatea lucrurilor. spre deosebire de Platon. inclusiv cele ale naturii fizice. Aristotel a identificat esența nu în afară a lucrurilor ci în lucruri însăși. Aceștia vedeau în realitate fie o unitate frumos ordonată. ruptura totală. Cu aceasta el nu a separat. într-o imagine mai largă asupra existenței. obiectelor.8. 1998. Motivul asupra căruia se concentrează concepția aristotelică despre lume este altul decît al predecesorului său. obiectelor. pe scurt. Cea mai gravă obiecție privește faptul că între ideile generale și lucrurile particulare există. o operă de artă.23. Aristotel consideră drept o imposibilitate să existe în mod separat realitatea și ceea ce este esența realitгții. Din istoria gîndirii filosofice. Întreaga concepție aristotelică a lumii obiective este. În mod deosebit Aristotel se concentrează asupra criticii teoriei platoniciene a ideilor. ca și Platon. transformare. susține existența obiectivă a naturii. în maniera lui Platon. Chișinгu. în care unitatea și succesiunea diferitelor 8 Sergiu Roșca. în care să-și găsească o explicație toate procesele realității. p. străbătută de marele principiu al dezvoltării. Aristotel. acesta a găsit în general nu numai obiectul cunoașterii științifice ci și momentul constructiv al lucrurilor individuale. Înainte de a prezenta concepțiile sale metafizice Aristotel trece. fie un mecanism. a lumii lucrurilor. care au un substrat material și care se află în continuă mișcare.etică. dar întocmai că.. generalul de particular. Aristotel o concepe sub forma unui organism în dezvoltare. în general. oprindu-se doar asupra unui aspect sau a unei laturi a stiintei. în revistă încercările anterioare constatînd ca vechii filosofi au procedat unilateral. 6 . ideea. ce vizează fгurirea unui tip ideal de cetățean aflat în relații de deplină armonie cu statul. Spre deosebire de Platon.

Chișinau 2003 p. în procesul educației. Aristotel recunoєtea și susținea posibilitatea cunoașterii lumii obiective. reprezentarea. predestinat pieirii. particularități.9 9 Problema educatiei in filosofie. că omul posedă concomitent suflet vegetal El (sufletul) are nevoie de hrană și este sortit. experiența în legătură cu memoria. Aristotel nu punea pe primul plan grija despre existența nemuritoare a vieții de apoi.42-43 7 . Din punctul lui de vedere. proprietăți există înaintea cunoștințelor. Aristotel evidenția următoarele trepte ale cunoașterii: senzația. EI considera. misiunea ei constă în trecerea de la forma senzolială a cunoaєterii la gîndirea abstractă. Iatгă de ce. ci insistă ca în măsură egală să se poarte grija de toate trei aspecte ale sufletului vegetal. Lumea a apărut și se susține în urma unei activități organice. lucrurile. procesele cu multiplele lor însușiri. animal.momente o asigură ideea de finalitate. uma. Pentru Aristotel este străină nostalgia dupг lumea de apoi. putrificării.

dar se ridică la o treaptă superioarг. ca organon. originară. după Aristotel. Facultatea care caută adevărul practic presupune două stadii ale sufletului: arta și înțelepciunea practică. A întemeiat logica văzută ca știință a demonstrației. Moralitatea rezidă în evitarea extremelor. eficientă și finală. parcurge trei stadii de cunoaștere: cunoașterea științifică. Cunoașterea de nivel înalt se supune unei axiomatici. o rațiune "ce se gîndește pe sine". materia reprezintă obiectul pasiv si indeterminat al formelor. Dialectica materie ca formă. ca entitate angajată social. care face ca materia să treacă de la potență la act. unui set de principii ce trebuie să fie respectate de fiecare știință în parte. El stabileєte patru cauze ale devenirii: materială. cea a generalului și universalului. Suprema fericire se obține în urma cugetării. Experiența imediată este necesară. Facultatea rațională. Cunoașterea de ordin științific pornește de la percepția senzorială. Există. o formг pură. Definește omul ca zoon politikon. prin căutarea căii de mijloc. nu este de ajuns să cunoști binele (ca la Platon). Materia nu existг în afara formei. punînd accentul pe funcția purificatoare a artei (catharsis). dar nu și suficientă. Crede că generalul poate fi regăsit în lucrurile individuale. Pentru a fi virtuos. formală. de unde emerge mișcarea. determinat. ca ființă socială. care investighează adevărul ca adevăr. Aceste cinci tipuri de activitate constituie virtuțile intelectuale. identificată în divinitate.Premise ale gîndirii pedagogice Pentru Aristotel. devenirea ("primul motor"). ci să-l și practici. a contemplării adevărului. va avea rezonanțe ideatice și în plan pedagogic. Stagiritul crede că scopul vieții este fericirea (eudaimonia). după cum forma nu este decît formă a ceva. În plan etic. În plan estetic inaugurează teoria artei ca mimesis. a unui anumit conținut. 8 . rațiunea intuitivă și înțelepciunea filosofică. iar forma indică principiul activ. explicînd teoria silogismului și avansînd principiile logice.

Educația fizică. "minte sănătoasă în corp sănătos". în cadrul învățămîntului primar. Aristotel a ocupat o poziție flexibilă. Aristotel propunea. dar să obținг aceasta nu poate". societății. 9 . "de la părinți buni pot proveni numai urmași buni". minte". Dacă omul este o ființă natural-socială. pornind de la teza sa potrivit căreia "omul este un animal politic". muzica și desenul.Examinînd problema veșnică a raportului determinantelor sociale și biologice în educație. trebuia să aducă organismul copilului în starea de pregгtire pentru procesul însușirii cunoștințelor. prealabilă. Gimnastica este predestinată pentru formarea frumosului. trebuia să contribuie educației spirituale. Aristotel a acordat o atenție deosebită problemei omului. comune. Aristotel a creat istoria a 158 de state grecești. gimnastica. Pe de o parte. există o strînsă legătură între morală și politică. ca în familie. de la vîrsta de cinci pînг la șapte ani să se efectueze instruirea și educația preventivă. Aristotel. statale. Omul tinde spre relații sociale. condamna tradiția spartană a aplicării exercițiilor fizice grele în rezultatul cărora copiii se transformă în "animale sălbatice". El era de părerea că fiecare formă de organizare statală are nevoie de o educație corespunzătoare. Gînditorul admitea educația în familie în formele ei tradiționale pоnă la vîrsta de șapte ani sub supravegherea funcționarilor de stat. Aristotel a acordat atenție primordială educației sociale. "natura adesea tinde spre aceasta. statului. iar pe de altă parte. Gimnastica. Un rol deosebit în formarea unui început foarte fiumos trebuia să-l aibă muzica. în acelaєi timp. Inceputul instruirii și educației elevului se propunea de la "grija față de corp" și mai apoi "grija față de suflet. Băieții de la șapte ani trebuia să fie instruiți și educați de către stat. Acordînd gimnasticii o importanță deosebită. Aristotel a depus eforturi colosale în studierea și acumularea experienței sociale în domeniul conducerii statului. trebuia să fie gramatica. EI studiază omul în manifestările și relațiile lui sociale. Drept obiecte necesare și obligatorii.

Aristotel definește omul în raport cu mediul vieții lui: educație. culturг. în fond. este încălcarea dreptului politic altfel decît îl recunoaște constituția. 1989. de exemplu. Vl. individul însuși. spre viața conștientă. . omul. Lucrarea lui Aristotel "Politica" este în întregime o desfгșurare și argumentare a definiției de mai sus. Aristotel avea în vedere egalitatea politică. guvernare. care s-au dat cîndva omului. Conceptia pedagogică 10 11 Aristotel. București. cetățeanul trebuie să se supună constituției. de parcă ar fi scris pentru vremurile noastre. Libertatea și egalitatea sunt "bazele fundamentale ale democrației". iar aceasta pentru că decretele nu au generalitatea legii. esențial pentru ca democrația să nu degenereze în demagogie este respectul legii. intelectuală. Acestea au și stări excesive care le alterează esența și menirea. etc. căci răul cel mai rău pentru viața statului. politică. carte VI. După părerea lui Aristotel.11 Nu este democrație acolo unde statul care își zice democratic procedează cu decrete populare. În lucrarea sa "Politica" menționa că "animalul politic" se deosebește de celelalte animale prin faptul că el tinde spre bine. că monarhia aristocratică și democrația sunt esențiale.10 și considera. Cît despre formele statului. Ibidem. paj. istorie. sau mai bine zis. Așa. este ființă socială.Cel mai sistematic sunt expuse concepțiile lui despre educație și instruire în tractatul "Politica". 42. nota el. forma perfectă a statului este cel democratic. Pentru el. "Demagogii". iar democrația la demagogie. 44 10 . Aceasta este una dintre cele mai faimoase definiții. оn special. aristocrația la oligarhie. totodată. indiferent de forma acestuia. grupuri sociale. aplicare asupra cercetгrii bazelor statului și a sistemelor de guvernare.paj. cetățeanul este liber cînd se supune autorității legii. Politica. Aristotel considera. În orice stat. monarhia poate duce la tiranie. se ivesc numai acolo unde legea a pierdut suveranitatea. Aristotel pleda în favoarea statului sclavagist. Statul este natural (social) pentru că.

pentru care Alexandru Macedon. fostul său elev. dar cu alte obiective decît cele strict educative. Maniera didactică poate fi detectată în toate lucrările. În concepția lui Hummel. el nu va accepta ideea abandonării copiilor de către familie unor instituții ale statului. filosoful din Stagira se va deosebi de punctele de vedere ale lui Platon. În Liceul pe care îl înființează. Drept urmare. Se știe că. Opera transmisă peste veacuri este o operă scrisă și predată. el este prototipul profesorului. îi trimitea mostre de plante și de animale. Reflecțiile sale despre educație au fost preluate în importante opere. o bibliotecă bine dotată și un "muzeu" de științe naturale. adevărul se poate deduce în urma experienței directe cu obiectele. întrucît aceasta poate veghea și stгpîni mai îndeaproape pornirile particulare ale copiilor. tratatul său despre educație (Peri Paideias) s-a pierdut. Copiii vor fi integrați în școlile publice începănd cu vîrsta de șapte ani. Celor trei trepte ale dezvoltării " sufletului " (corporalitate. pentru Aristotel. sensibilitate și inteligibilitate) le sunt necesare tratamente diferite. el a înființat o grădină zoologică. Este adeptul dezvoltării progresive a naturii umane. și educația trebuie să se 11 . De pildă. Modalitatea de a realiza educația derivă din concepția sa cu privire la sorgintea (origine) și căile cunoașterii. Pentru aceasta. pe un loc central se află studierea științelor naturii. Aristotel sugerează ideea că ceea ce nu poate face legea va face familia și ceea ce nu îndeplinește statul va prelua ca sarcină familia. Din nefericire. facînd apologia echilibrului dintre rațiune și suflet. universalul se află în lucruri. În ideile sale pedagogice. realizate progresiv prin exerciții și studii compatibile cu puterea particular de absorbție. Si în plan pedagogic. de negăsit în Grecia.Aristotel și-a petrecut viața mai mult cu învățămîntul decît cu cercetarea. Aristotel se prezintă ca fiind exponentul punctului de vedere atenian asupra vieții. cu toate că este de acord cu educația publică.

Această «formă» modelează «materia» și creează omul. Aristotel ne propune o teorie psihologică ce explică unele dintre preceptele sale pedagogice. Voința și stгăile apetente sunt puse și ele în discuție. 13)12. Iași 2001. p. pe cînd senzația este forma lucrurilor percepute". Alături de studierea științelor naturii. Muzica asigură petrecerea plăcută a timpului liber. gîndire și mișcare. "Despre cel ce învață pornind de la potență și care dobîndește știința de la cel ce se află în plin act și îi predă. gimnastica și muzica. p. La Aristotel primează acțiunea. "După cum mîna este unealta uneltelor. respectiv capacitatea subiectului de a fi format prin propriile acte sau prin cele care vin din partea altora. cum am spus. iar unde sunt acestea e necesar să existe și dorința" (ibidem). în opinia lui. dobîndirea de alte cunoștințe). dar în același timp purifică sufletul de pasiuni și cultivă capacitatea de valorizare a lucrurilor frumoase. se definește prin simțire. Există deci «forma» fiecгrui om și sarcina educației constă în faptul că ea trebuie să acționeze asupra tuturor în același fel. În timp ce în Akademia lui Platon se studiau cu predilecție filosofia și matematicile. Cititul. În lucrarea Despre suflet. Cucos Istoria pedagogiei. ci dimpotrivă. 31 12 . Gimnastica stimulează dezvoltarea fizică și o atitudine plină de curaj. Nu pornind de la «materie» se cuvine să se tindă către «forma» omului. trebuie modelată materia cu forța acelei semnificații cuprinse în noțiunea de «formă» umană" (Suchodolschi. tot așa și intelectul este forma formelor. Nu este neglijată formarea morală. scrisul și gramatica sunt necesare în îndeletnicirile de zi cu zi (comerț. în noua instituție creată de Aristotel filosofia era completată cu teme de biologie sau cu cunoștințe ce țin de alte științe ale naturii.conformeze acestui principiu. ca și plăcere. întrucît "unde există simțire există și durere. Aristotel recomandă studiul gramaticii. aceasta din urmă avînd un rol activ. Sufletul. trebuie să afirmăm ori că nu suferгă nici o afecțiune. ori că sunt feluri de schimbări: trecerea către stările de privație și 12 C. după cum lasă să se întrevadă unele idei din Etica nicomahică. Fiecare existență este rodul interferenței dintre materie și formă.

Sufletului vegetativ îi sunt caracteristice hrănirea și procrearea . Cît despre perceperea ca act. p. unul animal și altul rațional. prin rațiune. 13 ibidem 13 . ființa născută va avea oarecum percepere și cunoaștere. la sufletul animal se adaugă capacitatea de a avea senzații și dorințe. Virtutea . în cazul sufletului rațional apare gîndirea care îl îndreaptă pe om spre adevăr și care îl face nemuritor.la nivelul indivizilor luați izolați sau chiar vizați ca grupuri (de pildă. 1969. pentru gîndurile și faptele săvîrșite. pe cînd la stгpînii lor se manifestă cu precгdere sufletul rațional). imaginație și memorie. prin subordonarea și dominarea sufletului vegetativ și animal de către sufletul rațional. atrăgîndune atenția. La virtute se ajunge prin evitarea extremelor. Să recunoaștem că această perspectivă.scopul fundamental al devenirii omului prin educație .(dimpotrivă) trecerea spre dobîndirea unui caracter și spre menirea firească. dincolo de limbajul deficitar din punctul de vedere al psihologiei moderne. De îndată ce se va naște. ea corespunde cu contemplarea activă" (Aristotel. Numai în momentele de răgaz omul poate contempla realități suprasensibile și se dedă speculației. asupra responsabilizării omului.13 Gînditorul grec distinge trei ipostaze ale sufletului uman: un suflet vegetativ. își păstrează actualitatea. la sclavi predomină sufletul vegetativ. 97). în esența ei. Loisir-ul este semnul libertății care înalță spiritul. Cea dintîi schimbare a ființei cu senzație provine de la procreator. prin păstrarea căii de mijloc și prin permanenta supraveghere a simțurilor de către partea rațională a sufletului.se obține treptat. Aceste trei calitгți ale sufletului se manifestă diferențiat . meditînd asupra sensurilor profunde ale existenței și devenind conștient de potențele sale cele mai înalte.

Omul fericit este un om al binelui și al virtuții. adică acel om care a ajuns. 1988. traducere de Stella Petricel. București.În viziunea lui Aristotel. Etica nicomahică. de la starea de sălbăticie la cea de om desăvîrșit. 14 . finalitatea educației este totuna cu finalitatea pe care o are omul. prin educație. Texte reprezentative ce mentioneaza conceptia educationala Aristotel. ajuns în acest stadiu datorită educației. Educația este necesară pentru că numai ea actualizează omul fericit. Editura Știintifică și Enciclopedică. .

și cu deprinderea virtuții. a cărui cunoaștere trebuie s-o dobîndească cît mai mult posibi spus. educația trebuie în mod necesar să fie una și aceiași pentru toți membrii săi. deși sistemul cel din urmă este mai răspîndit și deși astăzi oricine învață pe copiii săi acasă obiectele și potrivit metodelor care оi 15 . Dar atît medicul. știind ce se potrivește tuturor sau unei anumite categorii. deprinderi anterioare. dacă datorita experienței observă cu atenție fenomenele survenite întrun anumit caz. nimic nu împedica pe cineva. chiar și neinițiat în știință. Fără îndoială însă. unii oameni trec drep medici pentru ei însași în timp ce ar fi incapabili să aducă un remediu altcuiva. Aristotel. Pretutindeni unde educația s-a nesocotit.Cartea a X-a "La toate acestea trebuie să adăugăm că un sistem de educație individual este superior unui sistem de educație universal. universalul este obiectul știintelor" (p. astfel. Nu e mai putin adevărat însă că cel ce dorește să devină un specialist sau un teoretician trebue sa se ridice pîna la universal. de unde urmează că ea trebuie să fie un obiect al supravegherii publice. noțiuni prealabile. Tot așa este. 1996. Bucureєti. "Nu s-ar putea deci tăgădui că educația copiilor trebuie să fie unul din obiectele de capatenie ale grijii legiuitorului. Editura Antet. fiecare gasimd în ea ceea ce l i se adapteazг mai bine. statul a primit o lovitură funestг" (p. 263). Întrucît statul întreg are unul și același scop. Trebuie să admitem deci că este în măsură să distingă mai exact particularitățile proprii fiecăruia. pentru a reuși în ele. iar nu particulare. 157) "Toate științele și toate artele pretind. să se ocupe corect de un caz individual. cît și profesorul de gimnastică sau orice alt profesionist se vor ocupa cel mai bine de cazurile particulare dacă posedă cunoaєterea universului. Politica. evident.

Jocul este mai ales util în mijlocul lucrărilor. cel din urmă este netăgăduit de preferat. nici vărstei care 16 . pentru că toți sunt elementele lui și pentru că оngrijirile date părților trebuie să concorde cu îngrijirile date totului" (p. Toate îndeletnicirile putînd a se deosebi în liberale și servile. Adăugăm că timpul liber nu se cuvine nici copilăriei.Dacг munca și repausul sunt amîndouă necesare. Omul care muncește are nevoie de relaxare. 158). iar studiul este întotdeauna anevoios. Negreșit. . pe acelea ce nu vor tinde să facă meșteșugari din aceia care le practică. Munca aduce totdeauna osteneală și încordare. "Se va recunoaște fără greutate că nu trebuie să se facă un joc din instruirea ce se dă copiilor. 158). tinerimea va învăța. "Un punct evident este că educația. trebuie să le cuprindă pe acelea absolut necesare. 160). iar jocul are numai scopul să relaxeze. sufletul sau mintea unui om liber cu faptele virtuții" (p. nu prin jocuri. însă ea nu trebuie să le cuprindă pe toate fără excepție. Mișcarea pe care ne-o dă jocul destinde spiritul și-l odihnește prin plăcerea pe care o dă" (p. care sunt cu totul inutile pentru a deprinde corpul. Se numesc îndeletniciri de meseriași toate îndeletnicirile. Cu toate acestea. și este o eroare gravă să se creadă că fiecare cetățean este stăpîn pe sine. printre lucrurile folositoare. ceea ce este comun trebuie să se învețe în comun. Cineva nu se instruiește jucîndu-se. căci ar оnsemna să facem din joc scopul însuși al vieții. dar trebuie a cгuța cu mare grijă să-I umplem cum se cuvine. Trebuie deci să putem chema la timp întrebuințarea jocurilor ca un leac mănuitor.plac. artă ori știință.. printre lucrurile utile. lucru imposibil. ei aparțin tot statului.

introducînd numeroase elemente de științe ale naturii. prin dominarea pasiunilor de către rațiune și prin practicarea valorilor înalte. 164). Gînditorul pune accentul asupra rolului activității și al acțiunii personale a copilului în cunoașterea realității. iar o ființă incompletă nu trebuie să se oprească cîtuși de puțin" (p. Alături de conținuturi specula ti ve.14 Aristotel este adeptul unei educații pe etape și diferențiate în funcție de dimensiunile și caracteristicile "sufletului" persoanei educate. face loc disciplinelor realiste. p.urmează după ea: lipsa de ocupație este capătul unei cariere. Concluzie 14 C. Aristotel este de părere că educaюia publică trebuie să se bazeze și să se îmbine cu educația realizată în familie. Iași 2001. Cucos Istoria pedagogiei. Scopul educației constă în atingerea virtuții. 34 17 .

fie că doctrina i-a fost exaltată. EDP București 1996 18 . Heraclit. se află în centrul atenției oamenilor de știință. așa cum am spus Filosoful. Și la etapa actualг concepțiile filosofice și pedagogice ale lui Pytagoras. il voi cita pe savantul roman C. care scria ”că educația este un fapt social și unul individual în acelas timp. se studiază în instituțiile de invățămînt. iar pentru modemi un sistem de referință sine qua non. tot așa cum sculptorul cioplește un bloc de piatra pentru ia da formă. Democrit. Este ceva ce se intămpla în jurul nostru și in acelaș timp se întimplă și cu noi. în neclintirea ei. Narly Pedagogie generala. dar al filosofiei. Narly. Aristotel etc. Posteritatea aristotelică se constituie într-un capitol de sine stătător al istoriei filosofiei. Platon. cadrelor didactice. Concepțiile folosofice ale lui Aristotel au constituit apogeul. si ca organizarea educației trebue sa fie facută de catre stat. fie că a fost sau nu acceptat. Pentru a crea o imagine a celor spuse anterior despre conceptia educationala a lui Aristotel. Aristotel a fost și este un Prim motor. reeșind din ideia ca conceptele educaționale ale marilor savanti de la extremele timpuriloril. Aristotel va fi pentru evul mediu. De la naștere si pîna la moarte fiecare din noi este spectatorul si actorul acestui fapt. punctul culminant al filosofiei Greciei antice. oamenilor de cultură.”15 Referințe bibliografice 15 C. antichitate –contemporanietate. steaua s-a răspоndit în alte etemități.In concepția lui Aristotel educația ar fi o acțiune de daltuire a ființei umane. Aristotel a fost și rămîne o stea fixă a istoriei gîndirii filosofice de la care s-au împărtășit atîtea alte mari stele ale aceluiași domeniu încît.

carte VI.. C.2. 1995. 4.l. Banuh N. 3. Introducere în filosofie. S. Ed. Din istoria gîndirii filosofice. 4. Gh. 8. 1999 Căldare. 19 . Chișinau 2003 Roșca. Moldova.București. W. Gîndirea filosofică în lumea antică. vol. Istoria filosofiei grecești. Aristotel. 5. Filosofia educației Chișinau 2004 Hegel. Chișinău. Chiticari. red. Chișinău. Cazan.1. W. Politica. 10. 1969 Narly C. 1998 2. 6. 1989. 7. G. Istoria filosofiei.Windelband. Istoria pedagogiei.. Polirom Iași 1996 Cuznițov L.F. București. 1994 Cucoș. Iași. Al. De la antici la Kant. Bucureєti.M. Pedagogie generala EDP București 1996 Problema educației în filosofie Rosca S.. 9. D.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful