Introducere Scopul educației rezidă, în a-l face pe om să iubească ceea ce este demn de a fi iubit și să urască ceea ce trebuie urît.

Aristotel (în Politica)

Problema educatieisi a instruirii este o problema veche, dar tot timpul noua. Educatia si instruirea au aparut odata cu aparitia omului, familiei, societatii, statului. De la o treapta de dezvoltare a socitatii la alta, procesul educational si instructive se perfectioneaza, se aduc in conformitate cu etapele respectivede dezvoltare a societatii si necesitatile ei. In general procesul educational si instructiva parcurs o cale lunga, dificila si glorioasa. Fiecare civilizatie, fiecare tara, popor au particilaritatile sale, specificul sau de educatie si instruire. Un rol important in dezvoltarea proceului instructive si educational a apartinut institutiilor invatamantului si cercetatorilor filosofice grecesti antice. In aceasta lucrare voi incerca sa analizez conceptiile lui Aristotel despre educatie si instruire care este actuala pîn ain prezent.

1

instructivă și educațională a lui Platon. educației ("Despre educație"). Aristotel rămîne la curtea din 2 . Dimineața se țineau cursuri pentru tineri. etică. Despre noblețe" etc). dar adevгrul îmi este mai scump". Lui Aristotel îi aparțin cuvintele: "Platon mi-e prieten. unde cercetarea era completată cu predarea. anticipînd o interesantă formulă de gestionare democratică. Aristotel nu a susținut în întregime concepțiile filosofice ale dascălului său. logică. Este considerat unul dintre cei mai mari filosofi ai Antichității. În 343-342 î. Această școală a fost un fel de universitate. El a criticat teoria ideilor..). Provenea dintr-o familie ce practica medicina din generație în generație. după care este nevoit să plece din Atena.n. Cînd o părăsește. asemenea universităților populare. îl cheamă pe acesta la curtea macedoniană din Pella spre a-i încredința educația fiului său Alexandru.. cu care Aristotel a copilărit împreună. iar după-amiaza era deschisă unui public mai larg. deschizător de drumuri în cele mai variate direcții (metafizică. didactică. Petrece 18 sau 20 de ani în Akademia platoniciană. Repere biografice. Aristotel. cu o problematică circumscrisă retoricii ("Despre retorica" sau Gryllos). Aristotel conduce această școală timp de 12 ani. este pe deplin format. pe atunci în vоrstă de treisprezece ani. în special dialoguri. prin rotație. s-a născut în Stagira în 383 î. eticii ("Despre iubire". Aristotel a îmbinat cu succes pe parcursul vieții sale activitatea filosofică cu cea pedagogică. Filip al II-lea. Se pare că el a încredințat conducerea școlii tuturor profesorilor. Aristotel aprecia foarte înalt activitatea stiințifică. la moartea marelui magistru (Platon). "Despre bogгție". În Academie Aristotel începe să scrie primele sale lucrări. politologie. de unde și numele care i se dă adesea de Stagiritul. a "Statului ideal" ale lui Platon.Aristotel. estetică. pînă la moartea lui Alexandru (323).Hr. politicii ("Despre regalitate") etc.e. Tot odată. științe ale naturii etc. cel mai important discipol al lui Platon.

1969.133. 3 . Aristotel (la vîrsta de 50 ani). Istoria filosofiei. Aristotel întemeiază această școală filosofică proprie Likeon (dupг denumirea hramului în cinstea lui Apolon unde se afla 1 Wilhelm Windelband. revine în Atena spre a fonda aici o școală filosofică proprie..3 În 355 î. va uimi lumea. W. 3 G.565-566. Dionisos nu era decît un instrument care ar fi trebuit să pună în practică ideile gînditorului despre stat. Organon. Fizica. Ed. Aristotel găsise un elev demn de el și din acest punct de vedere. pînă cînd Alexandru va pomi în expediția sa contra perșilor. Bucureєti.l. Despre suflet etc. T.Hegel. Se pare că. M. Căldare. Politica. însoțit de prietenul și discipolul său Teofrast. care nu peste multă vreme. Aproape toate științele îl invocă pe Aristotel ca precursor. Principalele sale scrieri sunt: Metafizica. Etica nicomahică. educator și prieten al lui Alexandru Macedon. întrucît tatălui eu îi datorez viața. să formeze individualitatea celui. V. Moldova. iar lui Aristotel îi datorez faptul că el a atribuit vieții mele preț și valoare”2 A fost profesorul lui Alexandru Macedon (între anii 343 și 340). Gоbdirea filosofică în lumea antică. Chiticari. Etica eudemicг.n. timp de patru ani în calitate de învațător. 2 D. Chișinău. pe cînd Aristotel și-a pus drept scop." 1 Alexandru Macedon a apreciat munca lui Aristotel în felul următor: "Eu îl venerez pe Aristotel tot așa ca și pe tatăl meu.e. Retorica. însă. Susținut de Antipatros regentul macedonean al Atenei. trebuie ținut seama că pentru Platon. iar spiritul și faptele lui Alexandru "mărturisesc despre spiritul educației primite". "Deși suntem aproape fără știri asupra felului acestei educații. Hegel constată. 1995. că faptul de a fi fost educatorul lui Alexandru Macedon aparține în istorie ca un destin strălucit. datorită educației oferite lui Alexandru. știm totuși că profesorul a rămas și mai tîrziu în cea mai bună armonie cu marele său elev.F. p. vol. pe de altă parte. Iaєi. Istoria filosofiei grecești. el a fost mai norocos decît Platon.Pella. 1994. Poetica. Aristotel a avut una dintre cele mai mari influențe asupra istoriei culturii. p..

Moștenirea șiințificș și pedagogicș. De la antici la Kant. unele de seară. adicг filosof peri patetic. Pune bazele invațamantului peripatetic (din grecescul peripatein. definitivă și propriei sale concepții filosofi ce. Autorii antici apreciază această moștenire din cоteva sute de "cărți". se comentau și se dezvoltau concepțiile aristotelice. Nici un alt filosof. perioadă în care dă o formă sistematică. Această moștenire este foarte bogată și diversă. cîte îi atribue Sergiu Roșca. din întreaga țară. Școala a devenit mai apoi unul din cele mai puternice centre de cultură din Atena. 23. Al. Chișinău. În apropierea școlii se află o grădină pentru primblări și deoarece prelegerile se țineau în grădină. (alții vorbesc chiar de 195 de tipuri)5. om de știință nu a inventat în cultură atît cît Aristotel. 5 Gh. corespunde diapazonului și forței potenției și a gîndirii sale enciclopedice. 4 . p. școala a fost numită "peripatetica". Aici se studiau. educația neformalizatг. Școala filosofică a lui Aristotel a existat pоnă la sfîrșitul lumii antice. Aici. cum i-a fost dat stagiritului. dedicate publicului interesat de problematica abordată de filosof. În cele 146 de lucrări în diverse domenii. Aristotel a 4 Sergiu Roșea.școala). p. o parte mare din aceste opere este pierdută. Din istoria gîndirii filosofice.190. a se plimba. în celebrul Likeon își va ține Aristotel celebrele sale lecșii. Cazan. Introducere în filosofie. Se consideră că pînă la noi au ajuns aproximativ o pătrime din operele scrise de către Aristotel. 1998. în grădină) în instituția creată de el. 1999. dedicate elevilor liceului și altele de dimineață. nici unui om nu i-a fost dat să creeze atîtea discipline. Doisprezece ani (335-323) Aristotel a stat în fruntea acestei școli în activitate neobosită. în general.4 Diogene Laertios îi atribuie 145 de tipuri de lucrări. București. între care și o uriașă bibliotecă. Prietenia și protecția familiei regale macedoniene îi pune la dispoziție posibilități de studii și cercetare excepționale pentru acel timp. realizată în aer liber. foarte bine asortată ș complectată.

"Despre cer". politica și economia politică. subjugînd bogгția și dispresia acestei mase sub concept. W. estetica.564. Ibidem. politologia. retorica. a făcut clasificarea lor). orientată în mod esențial către 6 G. logica ("Organonul". destinate pentru activitatea școlară și născută din ea. pedagogia. "Despre somn". 1969. care în ordinea concepțiilor filosofice este mai aproape de Platon. a fost un bărbat alături de care nici o epocă nu poate pune unul care să-l egaleze. Psihologia ("Despre suflet".6 Platon și Aristotel sunt. "Topica" etc.. Prin colecția sa de scrieri științifice Aristotel s-a manifestat ca geniul cel mai multelateral al grecilor antici și poate ca cel mai "complect" filosof al tuturor timpurilor. economia politicг. retorica și poetica. biologia. etica.. "Despre insomnie"). Istoria filosofiei. vol l. atîta doar că Aristotel a pгtruns în întreaga masă și în toate laturile universului real.. scrierile didactice. p. etc.Hegel. 5 7 . poetica. București. cele mai multe discipline filosofice îi datorează lui diferențierea și începutul lor. "Categoriile". "dascăli ai neamului omenesc". "Analiticile". biologie ("Despre originea animalelor" în care Aristotel a descris 500 specii de animale. Opera lui Aristotel cuprinde majoritatea domeniilor științelor din lumea antică: științele naturale și filosofia naturii ("Fizica"). fizica. prima filosofie ("Metafizica" în 14 cărți). Hegel. 562.. partea "este recunoscută pentru sine ca un concept determinat. etica. psihologia.abordat cu rezultate strгlucite filosofia. Dar aspectul general al activității sale nu se înfățișeazăca un întreg ce sar sistematiza el însuși. dupг părerea lui Hegel. avea să scrie despre Aristotel unele dintre cele mai frumoase pagini cu entuziasm și o admirație izvorîtă din sinceritatea geniului fascinat de geniul altuia: ". întreg a cărui ordine și coeziune ar aparține conceptului. "Prelegeri de fizică". Miezul. dar el nu este mișcarea care leagă laolaltă"7. nucleul concepției educative a lui Aristotel rezidă în străduința sa de a transforma filosofia socraticoplatonică a noțiunilor. p. ci părțile sunt receptate empiric și așezate empiric una lîngă alta.). logica.

străbătută de marele principiu al dezvoltării. Spre deosebire de aceștia. în maniera lui Platon. ce vizează fгurirea unui tip ideal de cetățean aflat în relații de deplină armonie cu statul. după Platon.. susține existența obiectivă a naturii. Înainte de a prezenta concepțiile sale metafizice Aristotel trece. transformare. Aceștia vedeau în realitate fie o unitate frumos ordonată. a lumii lucrurilor. ideea. Cu aceasta el nu a separat. Motivul asupra căruia se concentrează concepția aristotelică despre lume este altul decît al predecesorului său. obiectelor. în care unitatea și succesiunea diferitelor 8 Sergiu Roșca. în formare. în general. spre deosebire de Platon. fie un mecanism. În mod deosebit Aristotel se concentrează asupra criticii teoriei platoniciene a ideilor. oprindu-se doar asupra unui aspect sau a unei laturi a stiintei. generalul de particular. El a difinit astfel natura: "natura e totalitatea lucrurilor.23. Aristotel a identificat esența nu în afară a lucrurilor ci în lucruri însăși. Chișinгu. obiectelor. acesta a găsit în general nu numai obiectul cunoașterii științifice ci și momentul constructiv al lucrurilor individuale.etică. inclusiv cele ale naturii fizice. 1998. în revistă încercările anterioare constatînd ca vechii filosofi au procedat unilateral. Aristotel. p. Cea mai gravă obiecție privește faptul că între ideile generale și lucrurile particulare există. 6 . Spre deosebire de Platon.8. pe scurt. ruptura totală. Aristotel o concepe sub forma unui organism în dezvoltare. ca și Platon. Aristotel consideră drept o imposibilitate să existe în mod separat realitatea și ceea ce este esența realitгții. Din istoria gîndirii filosofice. care au un substrat material și care se află în continuă mișcare. dar întocmai că. fie. o operă de artă. într-o imagine mai largă asupra existenței. în care să-și găsească o explicație toate procesele realității. Întreaga concepție aristotelică a lumii obiective este.

Din punctul lui de vedere. procesele cu multiplele lor însușiri.42-43 7 . misiunea ei constă în trecerea de la forma senzolială a cunoaєterii la gîndirea abstractă. Aristotel evidenția următoarele trepte ale cunoașterii: senzația. Pentru Aristotel este străină nostalgia dupг lumea de apoi.9 9 Problema educatiei in filosofie. Aristotel nu punea pe primul plan grija despre existența nemuritoare a vieții de apoi. experiența în legătură cu memoria. putrificării. predestinat pieirii. lucrurile. în procesul educației. ci insistă ca în măsură egală să se poarte grija de toate trei aspecte ale sufletului vegetal. că omul posedă concomitent suflet vegetal El (sufletul) are nevoie de hrană și este sortit. Aristotel recunoєtea și susținea posibilitatea cunoașterii lumii obiective.momente o asigură ideea de finalitate. Chișinau 2003 p. uma. particularități. proprietăți există înaintea cunoștințelor. Lumea a apărut și se susține în urma unei activități organice. EI considera. Iatгă de ce. reprezentarea. animal.

Premise ale gîndirii pedagogice Pentru Aristotel. rațiunea intuitivă și înțelepciunea filosofică. care face ca materia să treacă de la potență la act. cea a generalului și universalului. determinat. Există. Aceste cinci tipuri de activitate constituie virtuțile intelectuale. Dialectica materie ca formă. eficientă și finală. În plan estetic inaugurează teoria artei ca mimesis. Cunoașterea de nivel înalt se supune unei axiomatici. Facultatea rațională. a unui anumit conținut. Cunoașterea de ordin științific pornește de la percepția senzorială. originară. A întemeiat logica văzută ca știință a demonstrației. iar forma indică principiul activ. În plan etic. o rațiune "ce se gîndește pe sine". formală. punînd accentul pe funcția purificatoare a artei (catharsis). după cum forma nu este decît formă a ceva. El stabileєte patru cauze ale devenirii: materială. după Aristotel. prin căutarea căii de mijloc. ca ființă socială. dar nu și suficientă. va avea rezonanțe ideatice și în plan pedagogic. parcurge trei stadii de cunoaștere: cunoașterea științifică. ca organon. ci să-l și practici. unui set de principii ce trebuie să fie respectate de fiecare știință în parte. Experiența imediată este necesară. o formг pură. materia reprezintă obiectul pasiv si indeterminat al formelor. Moralitatea rezidă în evitarea extremelor. identificată în divinitate. de unde emerge mișcarea. ca entitate angajată social. Suprema fericire se obține în urma cugetării. care investighează adevărul ca adevăr. Stagiritul crede că scopul vieții este fericirea (eudaimonia). nu este de ajuns să cunoști binele (ca la Platon). devenirea ("primul motor"). Materia nu existг în afara formei. Pentru a fi virtuos. Crede că generalul poate fi regăsit în lucrurile individuale. 8 . a contemplării adevărului. dar se ridică la o treaptă superioarг. Facultatea care caută adevărul practic presupune două stadii ale sufletului: arta și înțelepciunea practică. Definește omul ca zoon politikon. explicînd teoria silogismului și avansînd principiile logice.

iar pe de altă parte. Aristotel a ocupat o poziție flexibilă. 9 . în cadrul învățămîntului primar. Pe de o parte.Examinînd problema veșnică a raportului determinantelor sociale și biologice în educație. de la vîrsta de cinci pînг la șapte ani să se efectueze instruirea și educația preventivă. Gimnastica. Inceputul instruirii și educației elevului se propunea de la "grija față de corp" și mai apoi "grija față de suflet. Gimnastica este predestinată pentru formarea frumosului. trebuia să fie gramatica. ca în familie. EI studiază omul în manifestările și relațiile lui sociale. Educația fizică. El era de părerea că fiecare formă de organizare statală are nevoie de o educație corespunzătoare. condamna tradiția spartană a aplicării exercițiilor fizice grele în rezultatul cărora copiii se transformă în "animale sălbatice". pornind de la teza sa potrivit căreia "omul este un animal politic". trebuia să contribuie educației spirituale. Băieții de la șapte ani trebuia să fie instruiți și educați de către stat. Dacă omul este o ființă natural-socială. Un rol deosebit în formarea unui început foarte fiumos trebuia să-l aibă muzica. în acelaєi timp. Aristotel. trebuia să aducă organismul copilului în starea de pregгtire pentru procesul însușirii cunoștințelor. minte". "natura adesea tinde spre aceasta. "de la părinți buni pot proveni numai urmași buni". prealabilă. Aristotel a acordat o atenție deosebită problemei omului. Aristotel a depus eforturi colosale în studierea și acumularea experienței sociale în domeniul conducerii statului. comune. muzica și desenul. Drept obiecte necesare și obligatorii. Aristotel propunea. Gînditorul admitea educația în familie în formele ei tradiționale pоnă la vîrsta de șapte ani sub supravegherea funcționarilor de stat. Omul tinde spre relații sociale. statului. există o strînsă legătură între morală și politică. gimnastica. societății. dar să obținг aceasta nu poate". statale. Aristotel a creat istoria a 158 de state grecești. "minte sănătoasă în corp sănătos". Acordînd gimnasticii o importanță deosebită. Aristotel a acordat atenție primordială educației sociale.

că monarhia aristocratică și democrația sunt esențiale. nota el. 42. spre viața conștientă. iar aceasta pentru că decretele nu au generalitatea legii. Aristotel definește omul în raport cu mediul vieții lui: educație. Aristotel pleda în favoarea statului sclavagist. indiferent de forma acestuia. monarhia poate duce la tiranie. "Demagogii". individul însuși. politică. Politica.Cel mai sistematic sunt expuse concepțiile lui despre educație și instruire în tractatul "Politica". cetățeanul trebuie să se supună constituției. în fond. omul. totodată. București. Lucrarea lui Aristotel "Politica" este în întregime o desfгșurare și argumentare a definiției de mai sus.11 Nu este democrație acolo unde statul care își zice democratic procedează cu decrete populare. este încălcarea dreptului politic altfel decît îl recunoaște constituția. carte VI. Statul este natural (social) pentru că. esențial pentru ca democrația să nu degenereze în demagogie este respectul legii. este ființă socială. Libertatea și egalitatea sunt "bazele fundamentale ale democrației". 44 10 . În orice stat. căci răul cel mai rău pentru viața statului. istorie. După părerea lui Aristotel. aristocrația la oligarhie. paj. forma perfectă a statului este cel democratic. Așa.paj. culturг. care s-au dat cîndva omului. de exemplu. Vl. Aceasta este una dintre cele mai faimoase definiții. 1989. se ivesc numai acolo unde legea a pierdut suveranitatea.10 și considera. Pentru el. de parcă ar fi scris pentru vremurile noastre. Conceptia pedagogică 10 11 Aristotel. cetățeanul este liber cînd se supune autorității legii. grupuri sociale. Aristotel considera. оn special. În lucrarea sa "Politica" menționa că "animalul politic" se deosebește de celelalte animale prin faptul că el tinde spre bine. intelectuală. sau mai bine zis. aplicare asupra cercetгrii bazelor statului și a sistemelor de guvernare. guvernare. . Acestea au și stări excesive care le alterează esența și menirea. Cît despre formele statului. iar democrația la demagogie. Aristotel avea în vedere egalitatea politică. etc. Ibidem.

Drept urmare. Din nefericire. Modalitatea de a realiza educația derivă din concepția sa cu privire la sorgintea (origine) și căile cunoașterii. el este prototipul profesorului. îi trimitea mostre de plante și de animale. Si în plan pedagogic. el a înființat o grădină zoologică. În concepția lui Hummel. Este adeptul dezvoltării progresive a naturii umane. tratatul său despre educație (Peri Paideias) s-a pierdut. fostul său elev. Reflecțiile sale despre educație au fost preluate în importante opere. Aristotel sugerează ideea că ceea ce nu poate face legea va face familia și ceea ce nu îndeplinește statul va prelua ca sarcină familia. și educația trebuie să se 11 . facînd apologia echilibrului dintre rațiune și suflet. Opera transmisă peste veacuri este o operă scrisă și predată. realizate progresiv prin exerciții și studii compatibile cu puterea particular de absorbție.Aristotel și-a petrecut viața mai mult cu învățămîntul decît cu cercetarea. de negăsit în Grecia. Celor trei trepte ale dezvoltării " sufletului " (corporalitate. pentru Aristotel. pe un loc central se află studierea științelor naturii. universalul se află în lucruri. cu toate că este de acord cu educația publică. Maniera didactică poate fi detectată în toate lucrările. Copiii vor fi integrați în școlile publice începănd cu vîrsta de șapte ani. Se știe că. sensibilitate și inteligibilitate) le sunt necesare tratamente diferite. adevărul se poate deduce în urma experienței directe cu obiectele. pentru care Alexandru Macedon. dar cu alte obiective decît cele strict educative. filosoful din Stagira se va deosebi de punctele de vedere ale lui Platon. De pildă. Pentru aceasta. el nu va accepta ideea abandonării copiilor de către familie unor instituții ale statului. În ideile sale pedagogice. întrucît aceasta poate veghea și stгpîni mai îndeaproape pornirile particulare ale copiilor. Aristotel se prezintă ca fiind exponentul punctului de vedere atenian asupra vieții. În Liceul pe care îl înființează. o bibliotecă bine dotată și un "muzeu" de științe naturale.

conformeze acestui principiu. ori că sunt feluri de schimbări: trecerea către stările de privație și 12 C. trebuie să afirmăm ori că nu suferгă nici o afecțiune. "După cum mîna este unealta uneltelor. Sufletul. Fiecare existență este rodul interferenței dintre materie și formă. Voința și stгăile apetente sunt puse și ele în discuție. Această «formă» modelează «materia» și creează omul. tot așa și intelectul este forma formelor. aceasta din urmă avînd un rol activ. trebuie modelată materia cu forța acelei semnificații cuprinse în noțiunea de «formă» umană" (Suchodolschi. gimnastica și muzica. În lucrarea Despre suflet. p. în noua instituție creată de Aristotel filosofia era completată cu teme de biologie sau cu cunoștințe ce țin de alte științe ale naturii. Cucos Istoria pedagogiei. Există deci «forma» fiecгrui om și sarcina educației constă în faptul că ea trebuie să acționeze asupra tuturor în același fel. Aristotel recomandă studiul gramaticii. ci dimpotrivă. respectiv capacitatea subiectului de a fi format prin propriile acte sau prin cele care vin din partea altora. Cititul. se definește prin simțire. Alături de studierea științelor naturii. pe cînd senzația este forma lucrurilor percepute". În timp ce în Akademia lui Platon se studiau cu predilecție filosofia și matematicile. Iași 2001. ca și plăcere. în opinia lui. Gimnastica stimulează dezvoltarea fizică și o atitudine plină de curaj. 13)12. scrisul și gramatica sunt necesare în îndeletnicirile de zi cu zi (comerț. întrucît "unde există simțire există și durere. dobîndirea de alte cunoștințe). Nu pornind de la «materie» se cuvine să se tindă către «forma» omului. gîndire și mișcare. Nu este neglijată formarea morală. dar în același timp purifică sufletul de pasiuni și cultivă capacitatea de valorizare a lucrurilor frumoase. p. 31 12 . cum am spus. iar unde sunt acestea e necesar să existe și dorința" (ibidem). Aristotel ne propune o teorie psihologică ce explică unele dintre preceptele sale pedagogice. Muzica asigură petrecerea plăcută a timpului liber. după cum lasă să se întrevadă unele idei din Etica nicomahică. "Despre cel ce învață pornind de la potență și care dobîndește știința de la cel ce se află în plin act și îi predă. La Aristotel primează acțiunea.

Sufletului vegetativ îi sunt caracteristice hrănirea și procrearea . Loisir-ul este semnul libertății care înalță spiritul. Numai în momentele de răgaz omul poate contempla realități suprasensibile și se dedă speculației. își păstrează actualitatea.13 Gînditorul grec distinge trei ipostaze ale sufletului uman: un suflet vegetativ. prin subordonarea și dominarea sufletului vegetativ și animal de către sufletul rațional. în esența ei. asupra responsabilizării omului. dincolo de limbajul deficitar din punctul de vedere al psihologiei moderne. la sufletul animal se adaugă capacitatea de a avea senzații și dorințe. la sclavi predomină sufletul vegetativ. Aceste trei calitгți ale sufletului se manifestă diferențiat .scopul fundamental al devenirii omului prin educație . prin păstrarea căii de mijloc și prin permanenta supraveghere a simțurilor de către partea rațională a sufletului. în cazul sufletului rațional apare gîndirea care îl îndreaptă pe om spre adevăr și care îl face nemuritor. p. ea corespunde cu contemplarea activă" (Aristotel. pentru gîndurile și faptele săvîrșite. prin rațiune. Cît despre perceperea ca act. Să recunoaștem că această perspectivă. atrăgîndune atenția. La virtute se ajunge prin evitarea extremelor. Cea dintîi schimbare a ființei cu senzație provine de la procreator.se obține treptat. 13 ibidem 13 .(dimpotrivă) trecerea spre dobîndirea unui caracter și spre menirea firească. 97). pe cînd la stгpînii lor se manifestă cu precгdere sufletul rațional). De îndată ce se va naște. 1969. ființa născută va avea oarecum percepere și cunoaștere. unul animal și altul rațional. Virtutea . imaginație și memorie.la nivelul indivizilor luați izolați sau chiar vizați ca grupuri (de pildă. meditînd asupra sensurilor profunde ale existenței și devenind conștient de potențele sale cele mai înalte.

traducere de Stella Petricel. ajuns în acest stadiu datorită educației. Etica nicomahică. 1988. 14 . de la starea de sălbăticie la cea de om desăvîrșit. Texte reprezentative ce mentioneaza conceptia educationala Aristotel. prin educație. finalitatea educației este totuna cu finalitatea pe care o are omul. Educația este necesară pentru că numai ea actualizează omul fericit. adică acel om care a ajuns.În viziunea lui Aristotel. . București. Editura Știintifică și Enciclopedică. Omul fericit este un om al binelui și al virtuții.

să se ocupe corect de un caz individual. educația trebuie în mod necesar să fie una și aceiași pentru toți membrii săi. a cărui cunoaștere trebuie s-o dobîndească cît mai mult posibi spus.Cartea a X-a "La toate acestea trebuie să adăugăm că un sistem de educație individual este superior unui sistem de educație universal. Trebuie să admitem deci că este în măsură să distingă mai exact particularitățile proprii fiecăruia. și cu deprinderea virtuții. deși sistemul cel din urmă este mai răspîndit și deși astăzi oricine învață pe copiii săi acasă obiectele și potrivit metodelor care оi 15 . nimic nu împedica pe cineva. Bucureєti. Pretutindeni unde educația s-a nesocotit. Dar atît medicul. iar nu particulare. unii oameni trec drep medici pentru ei însași în timp ce ar fi incapabili să aducă un remediu altcuiva. astfel. noțiuni prealabile. știind ce se potrivește tuturor sau unei anumite categorii. 157) "Toate științele și toate artele pretind. evident. cît și profesorul de gimnastică sau orice alt profesionist se vor ocupa cel mai bine de cazurile particulare dacă posedă cunoaєterea universului. universalul este obiectul știintelor" (p. Editura Antet. statul a primit o lovitură funestг" (p. Politica. "Nu s-ar putea deci tăgădui că educația copiilor trebuie să fie unul din obiectele de capatenie ale grijii legiuitorului. Nu e mai putin adevărat însă că cel ce dorește să devină un specialist sau un teoretician trebue sa se ridice pîna la universal. chiar și neinițiat în știință. pentru a reuși în ele. dacă datorita experienței observă cu atenție fenomenele survenite întrun anumit caz. 1996. Fără îndoială însă. deprinderi anterioare. de unde urmează că ea trebuie să fie un obiect al supravegherii publice. Tot așa este. Întrucît statul întreg are unul și același scop. Aristotel. 263). fiecare gasimd în ea ceea ce l i se adapteazг mai bine.

sufletul sau mintea unui om liber cu faptele virtuții" (p. pe acelea ce nu vor tinde să facă meșteșugari din aceia care le practică.plac. Trebuie deci să putem chema la timp întrebuințarea jocurilor ca un leac mănuitor. iar jocul are numai scopul să relaxeze. ei aparțin tot statului. Cineva nu se instruiește jucîndu-se. nu prin jocuri. iar studiul este întotdeauna anevoios. 160).. Toate îndeletnicirile putînd a se deosebi în liberale și servile.Dacг munca și repausul sunt amîndouă necesare. 158). și este o eroare gravă să se creadă că fiecare cetățean este stăpîn pe sine. printre lucrurile folositoare. nici vărstei care 16 . "Se va recunoaște fără greutate că nu trebuie să se facă un joc din instruirea ce se dă copiilor. cel din urmă este netăgăduit de preferat. Adăugăm că timpul liber nu se cuvine nici copilăriei. Mișcarea pe care ne-o dă jocul destinde spiritul și-l odihnește prin plăcerea pe care o dă" (p. Jocul este mai ales util în mijlocul lucrărilor. ceea ce este comun trebuie să se învețe în comun. Munca aduce totdeauna osteneală și încordare. artă ori știință. printre lucrurile utile. pentru că toți sunt elementele lui și pentru că оngrijirile date părților trebuie să concorde cu îngrijirile date totului" (p. care sunt cu totul inutile pentru a deprinde corpul. tinerimea va învăța. dar trebuie a cгuța cu mare grijă să-I umplem cum se cuvine. . Omul care muncește are nevoie de relaxare. Negreșit. lucru imposibil. 158). însă ea nu trebuie să le cuprindă pe toate fără excepție. Cu toate acestea. Se numesc îndeletniciri de meseriași toate îndeletnicirile. căci ar оnsemna să facem din joc scopul însuși al vieții. trebuie să le cuprindă pe acelea absolut necesare. "Un punct evident este că educația.

Iași 2001. Aristotel este de părere că educaюia publică trebuie să se bazeze și să se îmbine cu educația realizată în familie.urmează după ea: lipsa de ocupație este capătul unei cariere. 164). Cucos Istoria pedagogiei. Scopul educației constă în atingerea virtuții.14 Aristotel este adeptul unei educații pe etape și diferențiate în funcție de dimensiunile și caracteristicile "sufletului" persoanei educate. face loc disciplinelor realiste. Concluzie 14 C. prin dominarea pasiunilor de către rațiune și prin practicarea valorilor înalte. iar o ființă incompletă nu trebuie să se oprească cîtuși de puțin" (p. Alături de conținuturi specula ti ve. p. Gînditorul pune accentul asupra rolului activității și al acțiunii personale a copilului în cunoașterea realității. introducînd numeroase elemente de științe ale naturii. 34 17 .

antichitate –contemporanietate. dar al filosofiei. oamenilor de cultură. steaua s-a răspоndit în alte etemități. Aristotel a fost și este un Prim motor. în neclintirea ei. Heraclit. Și la etapa actualг concepțiile filosofice și pedagogice ale lui Pytagoras. Posteritatea aristotelică se constituie într-un capitol de sine stătător al istoriei filosofiei.”15 Referințe bibliografice 15 C. il voi cita pe savantul roman C. EDP București 1996 18 . Aristotel a fost și rămîne o stea fixă a istoriei gîndirii filosofice de la care s-au împărtășit atîtea alte mari stele ale aceluiași domeniu încît. Narly. reeșind din ideia ca conceptele educaționale ale marilor savanti de la extremele timpuriloril. iar pentru modemi un sistem de referință sine qua non. fie că doctrina i-a fost exaltată. Pentru a crea o imagine a celor spuse anterior despre conceptia educationala a lui Aristotel. Democrit. Platon. tot așa cum sculptorul cioplește un bloc de piatra pentru ia da formă. Concepțiile folosofice ale lui Aristotel au constituit apogeul.In concepția lui Aristotel educația ar fi o acțiune de daltuire a ființei umane. se studiază în instituțiile de invățămînt. punctul culminant al filosofiei Greciei antice. cadrelor didactice. Aristotel etc. se află în centrul atenției oamenilor de știință. fie că a fost sau nu acceptat. așa cum am spus Filosoful. Este ceva ce se intămpla în jurul nostru și in acelaș timp se întimplă și cu noi. care scria ”că educația este un fapt social și unul individual în acelas timp. si ca organizarea educației trebue sa fie facută de catre stat. Aristotel va fi pentru evul mediu. Narly Pedagogie generala. De la naștere si pîna la moarte fiecare din noi este spectatorul si actorul acestui fapt.

D.M.F.l. Chișinau 2003 Roșca. vol.București. Istoria pedagogiei. Istoria filosofiei grecești. Gh. Al. W. W. Gîndirea filosofică în lumea antică.. 1995. Din istoria gîndirii filosofice. 4. 6. 19 . G.. Bucureєti. S. Polirom Iași 1996 Cuznițov L. C. Chiticari. Chișinău. De la antici la Kant. red. Politica. 8. Cazan. 1994 Cucoș. Istoria filosofiei. Aristotel. 1998 2. Filosofia educației Chișinau 2004 Hegel. Chișinău. 9. 1969 Narly C. 5. Pedagogie generala EDP București 1996 Problema educației în filosofie Rosca S. Moldova. 1989. Iași. 4.Windelband. 10. Introducere în filosofie.1.2. 1999 Căldare. 7. carte VI. Ed. 3.. București. Banuh N.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful