CERCETĂRI DE MARKETING

Cristinel CONSTANTIN

2009

CUPRINS
Introducere .......................................................................................................................... 5
Unitatea de învătare U1. Notiuni de bază privind cercetarea de marketing..................... 7
U1.1. Introducere................................................................................................................... 7
U1.2. Obiectivele unită!ii de învă!are..................................................................................... 7
U1.3. Definirea şi rolul cercetării de marketing...................................................................... 8
U1.4. Clasificarea cercetărilor de marketing .........................................................................11
U1.5.
Rezumat......................................................................................................................13
U1.6. Test de autoevaluare a cunoştin!elor............................................................................14
U1.7. Test de evaluare a cunoştin!elor ..................................................................................15
Unitatea de învătare U2. Procesul cercetării de marketing ..............................................16
U2.1.
Introducere..................................................................................................................16
U2.2. Obiectivele unită!ii de învă!are....................................................................................16
U2.3. Etapele procesului cercetării de marketing ..................................................................17
U2.4. Descoperirea şi definirea problemei de cercetat...........................................................18
U2.5.
Rezumat......................................................................................................................22
U2.6. Test de autoevaluare a cunoştin!elor............................................................................23
U2.7. Test de evaluare a cunoştin!elor ..................................................................................23
Unitatea de învătare U3. Metode de cercetare exploratorie .............................................24
U3.1.
Introducere..................................................................................................................24
U3.2. Obiectivele unită!ii de învă!are....................................................................................24
U3.3. Caracteristici ale cercetărilor exploratorii ....................................................................25
U3.4. Metode de cercetare exploratorie.................................................................................27
U3.5.
Rezumat......................................................................................................................29
U3.6. Test de autoevaluare a cunoştin!elor............................................................................30
U3.7. Test de evaluare a cunoştin!elor ..................................................................................30
Unitatea de învătare U4. Studiile calitative .......................................................................31
U4.1.
Introducere..................................................................................................................31
U4.2. Obiectivele unită!ii de învă!are....................................................................................31
U4.3. Caracteristici ale studiilor calitative.............................................................................32
U4.4. Interviurile ..................................................................................................................32
U4.4.1. Clasificarea interviurilor...........................................................................................33
U4.4.2. Etapele de realizare a interviurilor ............................................................................36
U.4.5. Cercetări proiective....................................................................................................43
U4.6.
Rezumat......................................................................................................................45
U4.8. Test de autoevaluare a cunoştin!elor............................................................................46
U4.9. Test de evaluare a cunoştin!elor ..................................................................................47
Unitatea de învătare U5. Stabilirea ipotezelor şi obiectivelor cercetării ..........................48
U5.1.
Introducere..................................................................................................................48
U5.2. Obiectivele unită!ii de învă!are....................................................................................48
U5.3. Stabilirea ipotezelor cercetării.....................................................................................49
U5.4. Stabilirea obiectivelor cercetării ..................................................................................54
U5.5.
Rezumat......................................................................................................................56
U5.6. Test de autoevaluare a cunoştin!elor............................................................................57

U5.7. Test de evaluare a cunoştin!elor ..................................................................................58
Unitatea de învătare U6. Anchetele pe bază de sondaj .....................................................59
U6.1.
Introducere..................................................................................................................59
U6.2. Obiectivele unită!ii de învă!are....................................................................................59
U6.3. Tipuri de anchete ........................................................................................................60

U6.4. Etape de desfăşurare a anchetelor ................................................................................66
U6.5.
Rezumat......................................................................................................................67
U6.6. Test de autoevaluare a cunoştin!elor............................................................................67
U6.7. Test de evaluare a cunoştin!elor ..................................................................................68
Unitatea de învătare U7. Conceperea chestionarului (1) ..................................................69
U7.1.
Introducere..................................................................................................................69
U7.2. Obiectivele unită!ii de învă!are....................................................................................69
U7.3. Măsurarea în cercetările cantitative de marketing ........................................................70
U7.4. Scala nominală............................................................................................................70
U7.5. Scala ordinală .............................................................................................................71
U7.6. Scala interval ..............................................................................................................75
U7.7. Scala propor!ională .....................................................................................................77
U7.8.
Rezumat......................................................................................................................79
U7.9. Test de autoevaluare a cunoştin!elor............................................................................80
U7.10. Test de evaluare a cunoştin!elor.................................................................................81
Unitatea de învătare U8. Conceperea chestionarului (2) ..................................................82
U8.1.
Introducere..................................................................................................................82
U8.2. Obiectivele unită!ii de învă!are....................................................................................82
U8.3. Formularea întrebărilor unui chestionar.......................................................................83
U8.4. Ordinea de plasare a întrebărilor în cadrul chestionarului ............................................85
U8.5. Realizarea legăturilor între întrebări ............................................................................86
U8.6. Aşezarea în pagină a întrebărilor şi pretestarea chestionarului .....................................89
U8.7.
Rezumat......................................................................................................................91
U8.8. Test de autoevaluare a cunoştin!elor............................................................................92
U8.9. Test de evaluare a cunoştin!elor ..................................................................................93
Unitatea de învătare U9. Constituirea eşantionului ..........................................................94
U9.1.
Introducere..................................................................................................................94
U9.2. Obiectivele unită!ii de învă!are....................................................................................94
U9.3. Stabilirea popula!iei cercetate......................................................................................95
U9.4. Eşantionul şi condi!iile de reprezentativitate a acestuia................................................96
U9.5. Determinarea mărimii eşantionului..............................................................................97
U9.6. Alegerea metodei de eşantionare ...............................................................................103
U9.7.
Rezumat....................................................................................................................112
U9.8. Test de autoevaluare a cunoştin!elor..........................................................................113
U9.9. Test de evaluare a cunoştin!elor ................................................................................113
Unitatea de învătare U10. Culegerea datelor şi validarea eşantionului .........................114
U10.1.
Introducere..............................................................................................................114
U10.2. Obiectivele unită!ii de învă!are................................................................................114
U10.3. Procesul de culegere a datelor .................................................................................115
U10.4. Culegerea datelor în cazul diferitelor tipuri de anchete ............................................116
U10.5. Validarea şi redresarea eşantionului ........................................................................122
U10.6.
Rezumat..................................................................................................................126
U10.7. Test de autoevaluare a cunoştin!elor ........................................................................127
U10.8. Test de evaluare a cunoştin!elor...............................................................................127
Unitatea de învătare U11. Analiza preliminară a datelor de marketing ........................128

U11.1.
Introducere..............................................................................................................128
U11.2. Obiectivele unită!ii de învă!are................................................................................128
U11.3. Procesul de transformare a datelor în informa!ii ......................................................129
U11.4. Estimarea parametrilor popula!iei (statistica inferen!ială) ........................................137
U11.5. Rezumat..................................................................................................................141

..............................................................6........164 BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................... Testarea legăturilor dintre variabile ........................... Introducere......................................................... Testarea ipotezelor cercetării....142 U11............................152 U12..........160 U12...........8.........144 U12................................................................................................................................162 Răspunsurile corecte pentru testele de autoevaluare...............7.......................7.................................... Obiectivele unită!ii de învă!are..................................5............................143 Unitatea de învătare U12.......................U11.................144 U12.....................2......................................................... Test de autoevaluare a cunoştin!elor .3........160 Rezumat .............. Test de evaluare a cunoştin!elor......... Test de evaluare a cunoştin!elor................................................144 U12.............................145 U12...4...................................................................... Testarea parametrilor popula!iei .................................................................................6.......................1................. Rezumat.. Test de autoevaluare a cunoştin!elor .......159 U12..........146 U12...................165 ....................................................................................................................................... Procesul de testare a ipotezelor cercetării ..

dar şi persoanele mai experimentate cu utilizarea instrumentelor 352474200000000 000000000000000 cercetării pentru identificarea informa!iilor despre pia!ă şi tendin!ele 00000f6d6000100 acesteia. 61726420436f6d7 0616e7900006465 736300000000000 000127352474220 494543363139363 62d322e31000000 . la sfârşitul acestui curs. s 420286329203139 ă pună în practică procese specifice de culegere a datelor. e 80c625452430000 043c0000080c746 identifice problemele de marketing şisă-şi proiecteze metodele de cercetare e procesului decizional. 574742d5061636b s ă utilizeze metodele de bază pentru prelucrarea datelor de marketing. cercetarea de pia!ă permite întreprinzătorilor. 024000000014646 Cursul are un înalt nivel de aplicabilitate practică. 000020400000014 prin îmbinarea ştiin!ei cu arta. să pătrundă în mintea consumatorului. să 7258595a0000021 identifice care sunt necesită!ile acestora şisă propună strategii şi programe 800000014675859 de marketing menite să satisfacă respectivele nevoi la cele mai înalte 5a0000022c00000 0146258595a0000 standarde de exigen!ă. În plus. 578740000000043 în conformitate cu cerin!ele 6f7079726967687 construiască iinstrumente specifice de culegere a datelor de marketing. în scopul sprijinirii procesului decizional cu privire la activitatea de 000000d32d48502 marketing a întreprinderii. pentru a-şi asigura succesul pe termen 033646573630000 lung. fiind influen!ată de o serie de factori de 000000000000000 000000000000000 mediu care generează în permanen!ă oportunită!i şi amenin!ări pentru 000000000000000 activitatea respectivei întreprinderi. ceea ce 01840000006c777 presupune adaptarea în permanen!ă a ofertei la nevoile şi cerin!ele 47074000001f000 000014626b70740 consumatorilor. Cunoaşterea evolu!iei şi tendin!ei 000000000000000 acestor factori este absolut necesară pentru ca întreprinderea să-şi poată 000000000000000 000000011637072 stabili cele mai bune strategii de adaptare la factorii de mediu. orice întreprindere îşi 020000000000000 desfăşoară activitatea pe o pia!ă. dar şi de 740000015000000 influen!are activă a acestora. După cum se cunoaşte.ffd8ffe000104a4 649460001020100 dc00dc0000ffe20c 584943435f50524 f46494c45000101 00000c484c696e6 f021000006d6e74 725247422058595 Introducere a2007ce00020009 000600310000616 373704d53465400 Cursul intitulat Cercetări de marketing îşi propune să familiarizeze studen! 000000494543207 ii. fiind conceput astfel încât d6e640000025400 cursantul să înve!esă-şi construiască singur instrumentele de culegere şi 000070646d64640 00002c400000088 prelucrare a datelor de pe pia!ă în vederea transformării acestora în 767565640000034 informa!ii utile pentru factorii decizionali. c00000086766965 77000003d400000 0246c756d690000 Obiectivele cursului 03f8000000146d6 Cursul intitulat Cercetări de marketing are ca obiectiv principal formarea 561730000040c00 competen!elor antreprenoriale privind conceperea şi utilizarea diferitelor 000024746563680 00004300000000c metode de cercetare a pie!ei în scopul fundamentării ştiin!ifice a deciziilor 725452430000043 manageriale şi de marketing. În acest sens. c0000080c675452 absolven!ii vor fi capabili să:: 430000043c00000 Facă deosebirea între principalele metode de cercetare a pie!ei. inclusiv 3938204865776c6 aactivitate de teren. În acest sens. întreprinderea trebuie să aibă o orientare de marketing.

ffd8ffe000104a4 64946000101010 12d012d0000ffee 000e41646f62650 0640000000001ff db004300040303 04030304040304 05040405060a07 060606060c0909 Cerinte preliminare 070a0f0d0f0f0e0d Existen!a unor cunoştin!e fundamentale de marketing. 0e0e10121714101 116110e0e141b14 1618191a1a1a101 31c1e1c191e1719 1a19ffdb0043010 405050605060c0 7070c19110e1119 19191919191919 19191919191919 19191919191919 19191919191919 19191919191919 19191919191919 19191919191919f fc0001108008d00 ae0301110002110 1031101ffc4001f 00000105010101 01010100000000 00000000010203 0405060708090a 0bffc400b510000 20103030204030 50504040000017 d0102030004110 51221314106135 16107227114328 191a1082342b1c1 1552d1f02433627 282090a1617181 91a25262728292a 3435363738393a 43444546474849 4a535455565758 595a6364656667 68696a73747576 7778797a838485 868788898a9293 9495969798999aa 2a3a4a5a6a7a8a9 aab2b3b4b5b6b7b 8b9bac2c3c4c5c6 c7c8c9cad2d3d4d 5d6d7d8d9dae1e2 e3e4e5e6e7e8e9e af1f2f3f4f5f6f7f8 f9faffc4001f0100 03010101010101 01010100000000 00000102030405 060708090a0bffc .

12 (U12). a căror rezolvare este obligatorie. 000008676696577 0000014646d6e 000008676696577 000003d40000002 6400000254000 000003d40000002 46c756d69000003 00070646d6464 46c756d69000003 f8000000146d656 000002c400000 f8000000146d656 1730000040c0000 0887675656400 1730000040c0000 002474656368000 00034c0000008 002474656368000 004300000000c72 6766965770000 004300000000c72 5452430000043c0 03d4000000246 5452430000043c0 000080c67545243 c756d69000003f 000080c67545243 0000043c0000080 8000000146d65 0000043c0000080 c62545243000004 61730000040c0 c62545243000004 3c0000080c74657 0000024746563 3c0000080c74657 87400000000436f 6800000430000 87400000000436f 707972696768742 0000c72545243 707972696768742 028632920313939 0000043c00000 028632920313939 38204865776c657 80c6754524300 38204865776c657 4742d5061636b61 00043c0000080 4742d5061636b61 726420436f6d706 c625452430000 726420436f6d706 16e790000646573 043c0000080c7 16e790000646573 630000000000000 4657874000000 630000000000000 012735247422049 00436f70797269 012735247422049 454336313936362 6768742028632 454336313936362 d322e3100000000 9203139393820 d322e3100000000 . exemple. 000000000000000 000f6d60001000 000000000000000 000000000000000 00000d32d4850 000000000000000 Fiecare unitate de învă!are cuprinde: obiective. teste de autoevaluare 000000000000000 0000000000000 000000000000000 precum şi probleme propuse spre discu!ie şi rezolvare. Sunt indicate 2 000000000000000 0000000000000 000000000000000 000000000000000 0000000000000 000000000000000 teme de control.ffd8ffe000104a4 ffd8ffe000104a ffd8ffe000104a4 649460001020100 4649460001020 649460001020100 c800c80000ffe20c 100c800c80000f c800c80000ffe20c 584943435f50524f fe20c584943435 584943435f50524f 46494c450001010 f50524f46494c4 46494c450001010 0000c484c696e6f0 500010100000c 0000c484c696e6f0 21000006d6e7472 484c696e6f0210 21000006d6e7472 5247422058595a2 00006d6e74725 5247422058595a2 Mijloace de lucru 007ce0002000900 247422058595a 007ce0002000900 Pentru dezvoltarea tuturor competen!elor specifice cursului este necesară 060031000061637 2007ce0002000 060031000061637 utilizarea 3704d5346540000 9000600310000 3704d5346540000 unui calculator având instalat pachetul software Microsoft Office şi op! 000049454320735 616373704d534 000049454320735 247420000000000 6540000000049 247420000000000 ional sistemul SPSS for Windows. 58595a000002180 0006c77747074 58595a000002180 00000146758595a 000001f0000000 00000146758595a 0000022c0000001 14626b7074000 0000022c0000001 Evaluarea 46258595a000002 0020400000014 46258595a000002 4000000014646d6 7258595a00000 4000000014646d6 Evaluarea se face pe baza celor două teme de control şi a unui test de e64000002540000 2180000001467 e64000002540000 verificare a 0070646d6464000 58595a0000022 0070646d6464000 cunoştin!elor teoretice. aspecte teoretice privind 000000000000000 2020000000000 000000000000000 tematica unită!ii de învă!are respective. 000000000000000 4543207352474 000000000000000 000f6d600010000 2000000000000 000f6d600010000 Structura cursului 0000d32d4850202 0000000000000 0000d32d4850202 Cursul cercetări de marketing este structurat pe 12 unită!i de învă!are. una după unitatea de învă!are nr. Temele de control vor avea o pondere de 30% 002c40000008876 c000000146258 002c40000008876 în nota finală. restul de 70% reprezentând nota la testul de verificare a 7565640000034c0 595a000002400 7565640000034c0 cunoştin!elor. 000001500000003 0000000000000 000001500000003 364657363000001 0000000000000 364657363000001 Durata medie de studiu individual 840000006c77747 0000000116370 840000006c77747 074000001f00000 7274000001500 074000001f00000 Parcurgerea unită!ilor de învă!are şi rezolvarea problemelor propuse în 0014626b7074000 0000033646573 0014626b7074000 scopul fixării cunoştin!elor necesită în medie 2-3 ore pentru fiecare 002040000001472 6300000184000 002040000001472 unitate. 4 (U4) şi una după 000001163707274 0000000000000 000001163707274 unitatea de învă!are nr.

......................... 00000000000000 46540000 00061637 00061637 00006163 2000900 16373704 0900060 00006163 00061637 16373704 00061637 16373704 0020009 Introducere..................................................................... 30000018400000 6d600010 .................. 74202863292031 18000000 014626b7 014626b7 0014626b 3646573 b7074000 6573630 0014626b 014626b7 b7074000 014626b7 b7074000 0033646 39393820486577 14675859 07400000 07400000 70740000 6300000 00204000 0000184 70740000 07400000 00204000 07400000 00204000 5736300 6c6574742d5061 5a000002 20400000 20400000 02040000 1840000 00014725 0000006 02040000 20400000 00014725 20400000 00014725 0001840 636b6172642043 2c000000 01472585 01472585 00147258 006c777 8595a000 c777470 00147258 01472585 8595a000 01472585 8595a000 000006c 6f6d70616e79000 14625859 06465736300000 5a000002 95a00000 95a00000 595a0000 4707400 00218000 7400000 595a0000 95a00000 00218000 95a00000 00218000 7774707 ...... care 43c0000080c746 04000000 06c77747 06c77747 006c7774 7072740 74707400 2740000 006c7774 06c77747 74707400 06c77747 74707400 1637072 57874000000004 14725859 07400000 07400000 70740000 0000150 0001f0000 0150000 70740000 07400000 0001f0000 07400000 0001f0000 7400000 urmează a fi definită în cuprinsul acestei unită!i 36f707972696768 5a000002 1f000000 1f000000 01f00000 0000003 00014626 0003364 01f00000 1f000000 00014626 1f000000 00014626 1500000 de învă!are.....................14 U1.11 6b707400000204 02000000 Rezumat........15 000070646d6464 00000000 00000000 00000000 00000000 0000000 00000000 0000000 00000000 00000000 00000000 00000000 00000000 0200000 000002c4000000 00000000 00000000 00000000 00000000 0000000 00000000 0000000 00000000 00000000 00000000 00000000 00000000 0000000 88767565640000 00000000 00000000 00000000 00000000 0000000 00000000 0000000 00000000 00000000 00000000 00000000 00000000 0000000 U1.... un rol primordial c6254524300000 74000002 18400000 18400000 01840000 0001163 00006c77 1163707 01840000 18400000 00006c77 18400000 00006c77 0000001 este jucat de cercetarea de marketing.............. este nevoie de un proces de culegere a 00000000c72545 06c77747 2430000043c000 07400000 15000000 15000000 01500000 0000000 00003364 0000000 01500000 15000000 00003364 15000000 00003364 0000000 informa!iilor de pe pia!ă..... 0000000d 0000000d 00000000 0000000 00d32d48 0000000 00000000 0000000d 00d32d48 0000000d 00d32d48 0000000 ...4....................2................. 00000000011637 00000000 .. având ca obiectiv 69000003f800000 15000000 00000000 00000000 00000000 0000000 00000000 0000000 00000000 00000000 00000000 00000000 00000000 0000000 0146d656173000 03364657 principal satisfacerea nevoilor şi dorin!elor 00000000 00000000 00000000 0000000 00001163 0000000 00000000 00000000 00001163 00000000 00001163 0000000 0040c000000247 36300000 01163707 01163707 00116370 0000000 70727400 0000000 00116370 01163707 70727400 01163707 70727400 0000000 acestuia.... 00000000000000 00004945 3704d534 3704d534 73704d53 0600310 d5346540 0310000 73704d53 3704d534 d5346540 3704d534 d5346540 0006003 ..... 43207352 65400000 65400000 46540000 0006163 00000004 6163737 46540000 65400000 00000004 65400000 00000004 1000061 Obiectivele unită!ii de învă! 00000000000000 47420000 00049454 00049454 00004945 73704d5 94543207 04d5346 00004945 00049454 94543207 00049454 94543207 6373704 are....7................ ............... Notiuni 0524f464 0524f464 50524f46 3435f505 24f46494c 435f5052 50524f46 0524f464 24f46494c 0524f464 24f46494c 3435f50 8595a2007ce0002 50001010 de bază privind cercetarea de 94c45000 94c45000 494c4500 24f46494 45000101 4f46494c 494c4500 94c45000 45000101 94c45000 45000101 524f464 00090006003100 0000c484c 10100000 10100000 01010000 c450001 00000c48 4500010 01010000 10100000 00000c48 10100000 00000c48 94c4500 00616373704d53 696e6f021 marketing c484c696 c484c696 0c484c69 0100000 4c696e6f0 100000c 0c484c69 c484c696 4c696e6f0 c484c696 4c696e6f0 0101000 46540000000049 000006d6 45432073524742 e7472524 e6f02100 e6f02100 6e6f0210 c484c69 21000006 484c696e 6e6f0210 e6f02100 21000006 e6f02100 21000006 00c484c 00000000000000 74220585 0006d6e7 0006d6e7 00006d6e 6e6f0210 d6e74725 6f021000 00006d6e 0006d6e7 d6e74725 0006d6e7 d6e74725 696e6f02 00000000000000f 95a2007ce 47252474 47252474 74725247 00006d6 24742205 006d6e7 74725247 47252474 24742205 47252474 24742205 1000006 6d600010000000 00020009 22058595 22058595 42205859 e747252 8595a200 4725247 42205859 22058595 8595a200 22058595 8595a200 d6e7472 0d32d485020200 00060031 a2007ce0 a2007ce0 5a2007ce 4742205 7ce00020 4220585 5a2007ce a2007ce0 7ce00020 a2007ce0 7ce00020 5247422 Cuprins 00000000000000 00006163 00200090 00200090 00020009 8595a20 00900060 95a2007c 00020009 00200090 00900060 00200090 00900060 058595a 00000000000000 73704d53 00600310 00600310 00060031 07ce000 03100006 e000200 00060031 00600310 03100006 00600310 03100006 2007ce0 U1.... 00000000 .. 00000000 00000000 00000000 9454320 00000000 4320735 00000000 00000000 00000000 00000000 00000000 0494543 ......... 00000000000000 7 U1.......1............ 02000000 02000000 20200000 0f6d6000 00000000 6000100 20200000 02000000 00000000 02000000 00000000 000f6d6 00022c00000014 00000000 ... Definirea şi rolul cercetării de 00000336465736 00000000f 74200000 74200000 47420000 0000004 00000000 0004945 47420000 74200000 00000000 74200000 00000000 0000000 marketing.................... 4000000014646d 00000000 00000000 00000000 00d32d4 00000000 32d4850 00000000 00000000 00000000 00000000 00000000 00000d3 . Clasificarea cercetărilor de 06c77747074000 0000000d 00000000 00000000 00000000 7352474 00000000 2474200 00000000 00000000 00000000 00000000 00000000 2073524 marketing .................... 001f00000001462 32d48502 ............ 6e640000025400 00000000 00000000 00000000 00000000 8502020 00000000 2020000 00000000 00000000 00000000 00000000 00000000 2d48502 . 07274000001500 00000000 32073524 32073524 43207352 3465400 35247420 5400000 43207352 32073524 35247420 32073524 35247420 d534654 ............... Test de evaluare a cunoştin!elor 00000000 ..................1..... 6258595a000002 00000000 00000000 00000000 1000000 00000000 000000d 00000000 00000000 00000000 00000000 00000000 0001000 ....................................................................................... În 000043c0000080 14626b70 36300000 36300000 73630000 0000000 00018400 0000000 73630000 36300000 00018400 36300000 00018400 0000000 culegerea acestor informa!ii......... Test de 5a000002180000 00000000 a cunoştin! 32d48502 32d48502 d32d4850 0000000 50202000 00000f6d d32d4850 32d48502 50202000 32d48502 50202000 0000000 autoevaluare 00146758595a00 00000000 elor.........ffd8ffe000104a4 ffd8ffe00 ffd8ffe0 ffd8ffe0 ffd8ffe0 ffd8ffe0 ffd8ffe00 ffd8ffe0 ffd8ffe0 ffd8ffe0 ffd8ffe00 ffd8ffe0 ffd8ffe00 ffd8ffe0 64946000102010 0104a464 00104a46 00104a46 00104a46 00104a4 0104a464 00104a4 00104a46 00104a46 0104a464 00104a46 0104a464 00104a4 0c800c80000ffe2 94600010 49460001 49460001 49460001 6494600 94600010 6494600 49460001 49460001 94600010 49460001 94600010 6494600 0c584943435f505 20100c80 020100c8 020100c8 020100c8 0102010 20100c80 0102010 020100c8 020100c8 20100c80 020100c8 20100c80 0102010 24f46494c450001 0c80000ff 00c80000 00c80000 00c80000 0c800c8 0c80000ff 0c800c80 00c80000 00c80000 0c80000ff 00c80000 0c80000ff 0c800c8 0100000c484c69 e20c58494 ffe20c584 ffe20c584 ffe20c58 0000ffe2 e20c5849 000ffe20 ffe20c58 ffe20c584 e20c5849 ffe20c584 e20c5849 0000ffe2 6e6f021000006d6 3435f5052 943435f5 943435f5 4943435f 0c58494 43435f505 c584943 4943435f 943435f5 43435f505 943435f5 43435f505 0c58494 e7472524742205 4f46494c4 Unitatea de învătare U1........ Pentru a cunoaşte aceste nevoi şi 46563680000043 18400000 27400000 27400000 72740000 0000000 00015000 0000000 72740000 27400000 00015000 27400000 00015000 0000000 dorin!e................... 6d600010 6d600010 f6d60001 0000000 01000000 0000000 f6d60001 6d600010 01000000 6d600010 01000000 0000000 00000014725859 00000000 ... 8 U1................13 U1................... 7 U1. Introducere 034c0000008676 00000000 00000000 00000000 00000000 0000000 00000000 0000000 00000000 00000000 00000000 00000000 00000000 0000000 696577000003d4 01163707 00000000 00000000 00000000 0000000 00000000 0000000 00000000 00000000 00000000 00000000 00000000 0000000 Marketingul plasează clientul în centrul 000000246c756d 27400000 00000000 00000000 00000000 0000000 00000000 0000000 00000000 00000000 00000000 00000000 00000000 0000000 preocupărilor unei firme.......... în scopul 0080c675452430 1f0000000 03364657 03364657 00336465 0000000 65736300 0000000 00336465 03364657 65736300 03364657 65736300 0000000 fundamentării deciziei pe baze ştiin!ifice..................3...... 0000000f 0000000f 00000000 2000000 000f6d600 0000000 00000000 0000000f 000f6d600 0000000f 000f6d600 7420000 ...............6................ U1....5...................

000000000000000 000000000000000 000000011637072 740000015000000 033646573630000 01840000006c777 47074000001f000 000014626b70740 000020400000014 7258595a0000021 800000014675859 5a0000022c00000 0146258595a0000 024000000014646 d6e640000025400 000070646d64640 00002c400000088 767565640000034 c00000086766965 77000003d400000 0246c756d690000 03f8000000146d6 561730000040c00 000024746563680 00004300000000c 725452430000043 c0000080c675452 430000043c00000 80c625452430000 043c0000080c746 578740000000043 6f7079726967687 420286329203139 3938204865776c6 574742d5061636b 61726420436f6d7 0616e7900006465 736300000000000 000127352474220 494543363139363 62d322e31000000 .ffd8ffe000104a4 649460001020100 db00db0000ffe20c f500f50000ffe20c 584943435f50524 f46494c45000101 00000c484c696e6 f021000006d6e74 725247422058595 U1. cursan!ii vor fi capabili să: 000600310000616 definească cercetările de marketing. 000000d32d48502 020000000000000 facă deosebirea între principalele tipuri de cercetări de marketing. Obiectivele unitătii de învătare a2007ce00020009 După parcurgerea acestei unită!i de învă!are. 000000000000000 identifice importan!a cercetării de marketing pentru managementul unei 00000f6d6000100 firme. 000000000000000 caracterizeze principalele tipuri de cercetări de marketing 000000000000000 000000000000000 Durata medie de parcurgere a acestei unităti de învătare este de 2 ore.2. 373704d53465400 000000494543207 descrie diferen!a dintre cercetarea de marketing şi sistemul informatic de 352474200000000 marketing.

3.aşa cum este definită de Asocia!ia Americană de Marketing. Sistemul informatic de marketing sprijină procesul decizional în activitatea sa curentă. Pe baza cercetării de marketing. Pe scurt. de zi cu zi. Pe baza cercetărilor de marketing se identifică nevoile şi cerin!ele consumatorilor. Cercetarea de marketing. specialistul de marketing trebuie să facă deosebire între cercetarea de marketing şi sistemul informatic de marketing. o organiza!ie poate afla informa!ii cu privire la caracteristicile componentelor mediului ambiant. tendin!e ale pie!ei. oportunită!i oferite de mediul de marketing etc. este func!ia care leagă consumatorul. în timp ce sistemul informatic creează fluxuri permanente de date şi informa!ii necesare activită!ii curente a organiza!iei. producerea şi transmiterea informa!iilor. în vederea identificării amenin!ărilor şi oportunită!ilor care vin din partea acestora. se generează clarificăşi evaluează ac!iunile de marketing.1 Sistemul informatic de marketing se bazează foarte mult pe cercetarea de marketing. cumpărătorul şi publicul larg cu specialistul de marketing prin intermediul informa!iilor – informa!ii prin care se identificăşi se definesc oportunită!ile şi problemele de marketing. prelucrarea şi stocarea acestora.U1. Fiind în esen!ă instrumente de culegere a informa!iilor de pia!ă. cele două concepte pot fi prezentate astfel: Sistemul informatic de marketing este un instrument care asigură culegerea continuă a datelor atât din interiorul cât şi din exteriorul organiza!iei. Definirea şi rolul cercetării de marketing Cercetările de marketing sunt deosebit de importante pentru activitatea unei organiza!ii în general şi pentru sistemul de marketing în special. însă acestea nu trebuie să fie confundate. se monitorizează performan!ele de marketing şi se asigură în!elegerea . prin furnizarea rapoartelor cu privire la realizările firmei. Cercetările de marketing sunt astfel indispensabile procesului fundamentării ştiin!ifice a deciziilor. Principala diferen!ă dintre cercetarea de marketing şi sistemul informatic de marketing constă în faptul că cercetarea de marketing reprezintă un proces de culegere a datelor pentru situa!ii specifice create de diferite probleme sau oportunită!i de marketing. elemente absolut necesare în orientarea politicilor de marketing specifice fiecărei componente a mix-ului de marketing. ele reducând aspectele de incertitudine în privin!a comportamentului de marketing al agen!ilor economici. disfunc!ionalită!ile opera!iunilor de bază.

pg.-Sisteme informatice de marketing. Infomarket. Ed. Braşov. 15 . C. Analiza şi prelucrarea datelor de marketing.1 Constantin. 2006. Aplica!ii practice în SPSS.

Datele furnizate de cercetările de marketing vizează acele aspecte care nu sunt comunicate direct de consumatori sau utilizatori. analizeazăşi 2 comunică rezultatele şi implica!iile lor. studii de caz). fiind realizată cu o frecven!ă mult mai mare decât cercetările obişnuite pe bază de eşantioane. Acest proces de culegere a datelor despre mediul de marketing este întâlnit în literatura de specialitate sub numele de “Competitive intelligence”. unde se află ei. Această activitate are o importan!ă deosebită. o cercetare de marketing trebuie să ofere răspunsuri la întrebări de genul:3 cine sunt consumatorii bunului sau serviciului oferit. motivele. de fiecare dată când sunt confrunta!i cu anumite probleme. cercetările de marketing culeg date şi despre elementele mediului de afaceri (date despre concuren!i. fiind utilizate în special surse deschise (publica!ii de specialitate. statistici. Astfel. prelucrate. clasificate şi utilizate ca informa!ii pentru orientarea ac!iunilor de marketing. rapoarte de activitate. preferin!ele. bazate pe metode specifice care se aplică în func!ie de cerin!ele de informa!ii existente la momentul demarării fiecărui proiect. fie datorită faptului că o mare parte dintre clien!i nu sunt dispuşisă facă o reclama!ie sau să ofere o sugestie. dirijeazăşi asigură realizarea procesului de culegere a datelor. pre!uri. observări. fie datorită existen!ei unor canale indirecte de distribu!ie a produselor firmei. cum anume pot fi descrişi sub aspect demografic. Pe lângă identificarea acestor aspecte. Cercetările de marketing sunt în sine nişte proiecte.). tendin!e macroeconomice etc. Din defini!ia de mai sus rezultă că cercetarea de marketing este un proces de culegere a datelor de pia!ă. economic şi socio-cultural ? cine sunt non-consumatorii şi de ce aceştia nu cumpără bunul sau serviciul oferit? cum este structurată pia!a din punctul de vedere al ofertei bunului sau serviciului cercetat? înce măsură se poate realiza segmentarea pie!ei? . legisla!ie. Cercetările de marketing stabilesc informa!iile cerute de investigarea aspectelor legate de problema cercetată. stabilesc metodele de ob!inere a informa! iilor.marketingului ca un proces. Din punct de vedere al activită!ii de afaceri. de prelucrare şi interpretare a acestora şi de furnizare a informa!iilor necesare sistemului decizional de marketing pentru anumite situa!ii specifice. rolul cercetării de marketing este de a identifica atitudinile. semnificând tocmai culegerea de date utile despre mediul de afaceri. inten!iile consumatorilor sau utilizatorilor cu privire la produsele şi activitatea de ansamblu a firmei. Datele sunt culese din orice sursă posibilă. comportamentele. Cele mai răspândite cercetări de marketing sunt cele care au în vedere cerin!ele diferitelor categorii de agen!i economici.

php -The American Marketing Association Board of Directors. 2004 pg. 25 .care sunt caracteristicile comportamentului de pia!ă al consumatorilor şi cum se manifestă acest comportament? ce bunuri şi servicii sunt cerute. 2004 3 Lefter. în ce cantită!i şi la ce pre!uri? care sunt dimensiunile şi viabilitatea economică a diferitelor pie!e sau segmente de pia!ă? ce schimbări au intervenit sau pot interveni în cadrul pie!elor? 2 www. Ed.com/content4620. la ce nivel calitativ. C-Cercetarea de marketing. Infomarket.marketingpower. Braşov.

Sistemul informatic de marketing serveşte la culegerea de informatii pe baze sistematice. 00147258595a000002 18000000146758595a 0000022c0000001462 58595a000002400000 0014646d6e64000002 5400000070646d6464 000002c40000008876 7565640000034c0000 008676696577000003 d4000000246c756d69 000003f8000000146d 6561730000040c0000 002474656368000004 300000000c72545243 0000043c0000080c67 5452430000043c0000 080c62545243000004 3c0000080c74657874 00000000436f707972 696768742028632920 31393938204865776c 6574742d5061636b61 726420436f6d70616e 790000646573630000 000000000012735247 422049454336313936 362d322e3100000000 000000000000001273 524742204945433631 3936362d322e310000 000000000000000000 000000000000000000 00000000000000 . Cercetarea de marketing este un proiect 460001020100c800c8 0000ffe20c58494343 de o amploare mai mică sau mai mare. cu o anumită periodicitate (continuu. care necesită un anumit nivel de informare. Ea este generată de necesitatea existentă la un 6b7074000002040000 moment dat. Cercetarea de marketing şi sistemul informatic de marketing sunt procese utilizate pentru culegerea informatiilor de marketing. nefiind o activitate cu caracter permanent. 000000000000000000 000000000000000000 Un manager solicită departamentului marketing să facă până la sfârşitul s 000000000000000000 ăptămânii o analiză a vânzărilor realizate de firmele concurente în 000000000000001163 ultimele 3 luni.. având obiective specifice şio 000001f00000001462 durată limitată în timp. O astfel de activitate se situează în sfera sistemului 000000000000000000 informatic de marketing pentru că are un caracter permanent. întrucât s-a constatat scăderea cotei de pia!ă a firmei.. O 707274000001500000 003364657363000001 astfel de activitate reprezintă o cercetare de marketing. zilnic. ce0002000900060031 0000616373704d5346 540000000049454320 Exemple 735247420000000000 000000000000000000 Un manager de marketing solicită departamentului de specialitate din f6d6000100000000d3 cadrul firmei rapoarte zilnice privind vânzările realizate în ziua 2d4850202000000000 precedentă. ffd8ffe000104a4649 săptămânal.). întrucât aceasta 840000006c77747074 este organizată pe principiile unui proiect.Să ne reamintim. lunar etc. care se realizează ori de 5f50524f46494c4500 010100000c484c696e câte ori este nevoie pentru rezolvarea unor probleme de 6f021000006d6e7472 5247422058595a2007 marketing.

4. Clasificarea cercetărilor de marketing 0001840000006c 01110002110103 7774707400000 1101ffc4001f000 Cercetările de marketing pot fi structurate în raport cu diferite 1f000000014626 00105010101010 b707400000204 criterii de analiză.ffd8ffe000104a ffd8ffe000104a 4649460001020 46494600010101 100c800c80000f 00a400a60000ffe fe20c584943435 e000e41646f626 f50524f46494c4 50064000000000 500010100000c4 1ffdb004300040 84c696e6f02100 30304030304040 0006d6e7472524 Aplicatii 30405040405060 7422058595a200 Identifica!i în care dintre cele 2 procese generatoare de informa!ii (cercetare a07060606060c0 7ce00020009000 de 909070a0f0d0f0f 6003100006163 marketing sau sistem informatic de marketing) se încadrează 0e0d0e0e101217 73704d5346540 activită!ile de mai jos: 0000000494543 14101116110e0e 1Scanarea codurilor de bare ale produselor vândute la casele 2073524742000 141b141618191a hypermaketului Carrefour_________________________ 0000000000000 1a1a10131c1e1c 000000000000f6 2Identificarea percep!iei consumatorilor asupra calită!ii produselor unei 191e17191a19ffd d600010000000 firme_____________________ b0043010405050 0d32d48502020 605060c07070c1 3Identificarea nevoilor consumatorilor cu ajutorul unui chestionar în 0000000000000 vederea îmbunătă!irii ofertei firmei____________________________ 9110e111919191 0000000000000 4Căutarea pe Internet a unor furnizori. Se urmăreşte găsirea unor răspunsuri la anumite probleme sau 1a25262728292a 6c756d69000003 3435363738393a f8000000146d65 oportunită!i reale. În functie de obiectivele activitătii de cercetare: 00000010203040 95a00000218000 5060708090a0bff 000146758595a0 Cercetări fundamentale -au rolul de a extinde grani!ele cunoaşterii ştiin! c400b510000201 000022c0000001 ifice cu privire la diferitele aspecte ale activită!ii de marketing. În functie de complexitatea cercetării: 8000004300000 595a6364656667 000c7254524300 Cercetări exploratorii sunt menite să clarifice o serie de aspecte 68696a73747576 00043c0000080c 7778797a838485 6754524300000 legate de problemele cu care se confruntă factorii de 868788898a9293 43c0000080c625 9495969798999a decizie. 0000247465636 4a535455565758 2. sau la fundamentarea unor decizii 43444546474849 61730000040c00 corespunzătoare privind o anumită ac!iune sau politică de marketing. cu scopul de a afla cât mai multe detalii care să 9aab2b3b4b5b6b 400000000436f7 7b8b9bac2c3c4c 0797269676874 5c6c7c8c9cad2d 2028632920313 3d4d5d6d7d8d9d 9393820486577 6c6574742d5061 ae1e2e3e4e5e6e7 . Ele au în vedere o activitate de explorare a unei 452430000043c0 a2a3a4a5a6a7a8a 000080c7465787 probleme. institu! 0000034c000000 52d1f024336272 8676696577000 iilor şi organiza!ilor şi sunt efectuate în raport cu necesită!ile procesului de 82090a16171819 003d400000024 decizie. specifice. Ele au 46258595a00000 03030204030505 2400000001464 menirea de a fundamenta şi evalua concepte. 10100000000000 0000001472585 1. teorii şi instrumente de 04040000017d01 6d6e6400000254 02030004110512 măsurare şi analiză a datelor şi informa!iilor de marketing şi nu de a găsi 00000070646d6 21314106135161 464000002c4000 solu!ii la anumite probleme concrete. ca urmare a necesită!ii de lansare a 91919191919191 0000000000000 unui produs nou_______________________ 91919191919191 0000000000000 91919191919191 0000000000000 5Realizarea unor rapoarte de vânzări pe clien!i____________________ 91919191919191 0000000000000 6Identificarea cauzelor care stau la baza nemul!umirilor clien!ilor ca urmare 0000000000000 constatării unui număr tot mai mare de reclama!ii ale a91919191919191 0001163707274 acestora_______________________________ 91919191919191 0000015000000 919191919ffc000 0336465736300 1108005b006703 U1. 07227114328191 0008876756564 a1082342b1c115 Cercetările aplicative -au în vedere cerin!e specifice ale firmelor.

cercetătorul nefiind orientat către măsurarea fenomenelor de marketing. Aceste metode sunt relativ simple şi se bazează pe ob!inerea unor informa!ii cât mai bogate în detalii.servească la o definire corectă a problemei de cercetat şi la identificarea cauzelor reale care stau la baza unor fenomene de marketing. .

0000015000000 3. ei 00043c0000080c pot efectua cercetări exploratorii menite să clarifice criteriile care stau la 6754524300000 baza alegerii respectivului produs. În functie de tipul informatiilor generate de cercetare: 0336465736300 0001840000006c Cercetări calitative – caracterizate prin ob!inerea unor informa!ii detaliate. comportamentelor de cumpărare 0d32d48502020 ş i de consumare. care permit stabilirea legită!ilor care stau la 0000000000000 baza evolu!iei unor variabile de marketing aflate în rela!ii de dependen!ă 0000000000000 0001163707274 unele fa!ă de altele. Din această categorii fac parte cu precădere 0000001472585 cercetările exploratorii. atitudini. 6003100006163 Cercetările descriptive urmăresc să ob!ină răspunsuri la întrebări de genul: 73704d5346540 0000000494543 cine? ce? când? unde? cum? cât? de ce? 2073524742000 În mod frecvent cercetările descriptive urmăresc să determine amploarea 0000000000000 000000000000f6 diferen!elor dintre diferitele segmente sau grupuri de consumatori. 7774707400000 bazate pe relatarea în cuvinte a unor comportamente. 0000000000000 0000000000000 Cercetările cauzale (sau explicative) au în vedere cuantificarea rela!ii de 0000000000000 tip cauză – efect dintre diferite fenomene de marketing. 95a00000218000 000146758595a0 Întrebările la care răspund cercetările calitative sunt cele de genul: de ce? 000022c0000001 cum? în ce condifii? În cele mai multe cazuri.ffd8ffe000104a 4649460001020 100c800c80000f fe20c584943435 f50524f46494c4 500010100000c4 84c696e6f02100 0006d6e7472524 Cercetările descriptive au rolul de a caracteriza. Întrebările 003d400000024 specifice sunt: câ!i?câte ?cât ?când ?unde ? 6c756d69000003 f8000000146d65 61730000040c00 0000247465636 Exemple 8000004300000 Un întreprinzător doreşte să afle cât mai multe detalii despre cum gândesc 000c7254524300 consumatorii atunci când decid să cumpere un produs. Întrucât cercetătorul este interesat de 43c0000080c625 relatarea amănun!ită a procesului de luare a deciziei. atitudinilor. cercetările calitative 46258595a00000 2400000001464 reprezintă o condi!ie necesară a realizării cercetărilor cantitative. 6d6e6400000254 Cercetări cantitative -au rolul de a defini şi evalua fenomenele de 00000070646d6 464000002c4000 marketing şi diferite aspecte ale problemei de cercetat identificate prin 0008876756564 metodele calitative. Principalul obiectiv al acestor cercetări constă în 0000034c000000 8676696577000 măsurarea diferitelor variabile studiate în cadrul cercetării. cercetarea respectivă 452430000043c0 este una de natură calitativă. din d600010000000 punctul de vedere al nevoilor. sau al opiniilor lor. de a descrie caracteristicile 7422058595a200 7ce00020009000 fenomenelor de marketing şi de a determina frecven!a lor de manifestare. credin!e. managerul 400000000436f7 0797269676874 2028632920313 9393820486577 6c6574742d5061 . • 000080c7465787 După identificarea principalelor criterii de alegere a produsului. Acestea se bazează 0000000000000 0000000000000 în special pe date cantitative. În astfel de situa!ii. 1f000000014626 b707400000204 situa!ii specifice de marketing.

prin înregistrări ale vânzărilor înainte. care măsoară rela!ia de tip cauză-efect dintre reclamăşi vânzări. el poate solicita o ierarhizare a criteriilor pornind de la atitudinile înregistrate la nivelul segmentului !intă. este nevoie de o cercetare descriptivă. De asemenea. . Managerii de marketing obişnuiesc să măsoare impactul reclamei. care este în esen!ă de natură cantitativă. pe parcursul şi după finalizarea campaniei de reclamă.poate solicita o cercetare în care să identifice care este procentul celor care utilizează respectivele criterii la nivelul segmentului !intă de consumatori. În această situa!ie. În acest caz ne confruntăm cu cercetări cauzale. acestea fiind în esen!ă tot cercetări cantitative.

care se realizează ori de câte ori este nevoie pentru rezolvarea unor 191a1082342b1c1 1552d1f02433627 0014626b7074 probleme de marketing. În acest caz. 4445464748494a5 Astfel de cercetări se numesc cercetări exploratorii.5. care necesită un anumit nivel de informare. s 017d01020300041 630000018400 105122131410613 00006c7774707 Cercetarea de marketing este un proiect de o amploare mai mică sau mai 516107227114328 4000001f00000 mare. 08090a0bffc400b5 000011637072 100002010303020 Sistemul informatic de marketing serveşte la culegerea de informatii pe 740000015000 baze sistematice. zilnic. se culeg informa!ii cât mai 435363738393a43 000021800000 detaliate de la un număr redus de consumatori sau din alte surse existente.). 282090a16171819 000002040000 Cercetarea de marketing poate fi orientată către clarificarea unor anumite 1a25262728292a3 00147258595a0 aspecte ale problemei de cercetat. 00022c0000001 636465666768696 46258595a0000 a73747576777879 024000000014 7a8384858687888 646d6e6400000 98a929394959697 254000000706 98999aa2a3a4a5a6 46d646400000 a7a8a9aab2b3b4b5 b6b7b8b9bac2c3c 2c40000008876 4c5c6c7c8c9cad2d 756564000003 3d4d5d6d7d8d9da 4c00000086766 e1e2e3e4e5e6e7e8 96577000003d e9eaf1f2f3f4f5f6f7 4000000246c75 f8f9faffc4001f010 6d69000003f80 003010101010101 00000146d656 010101000000000 1730000040c00 000010203040506 000024746563 0708090a0bffc400 680000043000 b51100020102040 00000c7254524 403040705040400 010277000102031 30000043c0000 . informa!iile ob!inute 0146758595a00 35455565758595a fiind de natură calitativă. lunar etc. 403050504040000 000033646573 ăptămânal. cu o anumită periodicitate (continuu.ffd8ffe000104a46 ffd8ffe000104 49460001010100a a464946000102 400a60000ffee000 0100a300a5000 e41646f62650064 0ffe20c584943 0000000001ffdb00 435f50524f464 430004030304030 94c4500010100 304040304050404 000c484c696e6 Aplicatii 05060a070606060 f021000006d6e 60c0909070a0f0d0 Identifica!i ce tipuri de cercetări trebuie să fie efectuate în cazurile de mai 747252474220 f0f0e0d0e0e10121 58595a2007ce0 jos: 714101116110e0e 002000900060 1Relatarea amănun!ită a procesului de cumpărare a unui produs 141b141618191a1 a1a10131c1e1c191 031000061637 e17191a19ffdb004 3704d5346540 2Identificarea percep!iei consumatorilor asupra calită!ii produselor unei 301040505060506 000000049454 firme_____________________ 0c07070c19110e1 320735247420 119191919191919 000000000000 191919191919191 3Măsurarea atitudinilor şi comportamentelor popula!iei cu privire la 000000000000 919191919191919 achizi!ionarea serviciilor turistice___________________________ 000f6d6000100 191919191919191 000000d32d48 919191919191919 502020000000 4Identificarea impactului crizei economice asupra activită!ii firmei 191919191919191 000000000000 91919191919ffc00 000000000000 5Determinarea gradului de satisfac!ie fa!ă de produsele firmei în rândul 01108005b006703 011100021101031 000000000000 popula!iei unui oraş____________________ 101ffc4001f00000 000000000000 105010101010101 000000000000 U1. Rezumat 000000000000000 000000000000 Cercetarea de marketing şi sistemul informatic de marketing sunt 001020304050607 000000000000 procese utilizate pentru culegerea informatiilor de marketing.

pentru rezolvarea unei probleme de marketing d. Aplicarea la nivel teoretic d. 1. Informa!iile se culeg din surse interne ale firmei b.6. Cercetările descriptive c. U1. Test de autoevaluare a cunoştintelor *Întrebările pot avea mai multe răspunsuri corecte. Informa!iile nu pot fi considerate de încredere 2. Orientarea către rezolvarea problemelor firmelor b. Informa!iile sunt generate pe o bază permanentă c.întrucât au în vedere ob!inerea de detalii şi nu măsurarea fenomenelor studiate. Cercetările cauzale . ca proces generator de informa!ii? a. Cercetările fundamentale d. acestea furnizând informa!ii tot de natură cantitativă. Acestea furnizează informa!ii de natură cantitativă deoarece măsoară fenomenele de marketing prin ob!inerea de răspunsuri la întrebări de genul: Cât? În ce măsură? Cum? Dacă se doreşte explicarea fenomenului studiat pe baza evolu!iei altor fenomene se utilizează cercetări cauzale. Aplicarea în practică pentru fundamentarea deciziilor 3. Printre cercetările cantitative se numără: a. caz în care utilizăm cercetările descriptive. Care este caracteristica de bază a cercetării de marketing. Informa!iile sunt generate atunci când este nevoie. Cercetările exploratorii b. Cercetarea poate fi orientată către descrierea comportamentelor sau atitudinilor unor segmente de consumatori cu dimensiuni mari. Printre caracteristicile cercetărilor aplicative se numără: a. Orientarea către dezvoltarea ştiin!ei marketingului c. Răspunsurile corecte se găsesc la sfârşitul cursului.

Defini!i. Test de evaluare a cunoştintelor 1. utilizând cuvintele dumneavoastră.Când are nevoie o organiza!ie să întreprindă o cercetare de marketing? 3. 2.7.Dar cel al cercetărilor exploratorii? .U1. cercetarea de marketing.Care sunt principalele tipuri de cercetări? 5.Care este rolul cercetărilor descriptive? 6.Care este diferen!a principală între cercetarea de marketing şi sistemul informatic de marketing? 4.

.............. ........................ fiind necesară parcurgerea unor etape menite să d6e640000025400 6258595a000002 000070646d64640 4000000014646d asigure ducerea la îndeplinire a obiectivelor cercetării....... culegerea datelor şi se finalizează cu ob!inerea informa!iei şi 03f8000000146d6 696577000003d4 realizarea raportului cercetării...23 a47074000001f000 000014626b70740 06c77747074000 000020400000014 001f00000001462 7258595a0000021 6b707400000204 800000014675859 00000014725859 U2........ 000000000000000 00000000000000 Introducere.................3...................... În această unitate de 00002c400000088 6e640000025400 învă!are ve!i face cunoştin!ă cu aceste etape..........ffd8ffe000104a4 649460001020100 64946000102010 db00db0000ffe20c f500f50000ffe20c 0c800c80000ffe2 584943435f50524 0c584943435f505 f46494c45000101 24f46494c450001 00000c484c696e6 0100000c484c69 f021000006d6e74 6e6f021000006d6 725247422058595 e7472524742205 Unitatea de învătare U2............. 000000000000000 .......................... Introducere 5a0000022c00000 5a000002180000 0146258595a0000 00146758595a00 Cercetarea de marketing este în esen!ă un proiect......................................................................7... care pornesc de la 767565640000034 000070646d6464 identificarea problemei de marketing ce face necesară cercetarea şi c00000086766965 000002c4000000 stabilirea obiectivelor cercetării....... continuă cu proiectarea metodei de 77000003d400000 88767565640000 0246c756d690000 034c0000008676 cercetare...............2.... Etapele 000000000000000 00000000000000 cercetării de marketing 000000000000000 00000000000000 procesului ........... 561730000040c00 000000246c756d 000024746563680 69000003f800000 U2............1.................16 U2.................................18 U2.......... 574742d5061636b 36f707972696768 61726420436f6d7 74202863292031 0616e7900006465 39393820486577 736300000000000 6c6574742d5061 000127352474220 636b6172642043 494543363139363 6f6d70616e79000 62d322e31000000 06465736300000 ............ Test de autoevaluare a cunoştin! 01840000006c777 00000336465736 elor..........................23 U2....................................22 .. Descoperirea şi definirea 00000000000000 000000011637072 00000000000000 problemei de cercetat.. Procesul cercetării de a2007ce00020009 8595a2007ce0002 marketing 000600310000616 00090006003100 373704d53465400 00616373704d53 000000494543207 46540000000049 352474200000000 45432073524742 000000000000000 00000000000000 Cuprins 00000f6d6000100 00000000000000f 000000d32d48502 6d600010000000 020000000000000 0d32d485020200 U2...6.......... 740000015000000 00000000011637 Rezumat................ studen!ii vor fi capabili să:: c0000080c675452 46563680000043 430000043c00000 00000000c72545 stabilească ordinea corectă de desfăşurare a etapelor procesului cercetării 80c625452430000 2430000043c000 d de marketing 043c0000080c746 0080c675452430 identifice o problemă d de marketing 578740000000043 000043c0000080 6f7079726967687 c6254524300000 formuleze o temă de cercetare 420286329203139 43c0000080c746 3938204865776c6 57874000000004 Durata medie de parcurgere a acestei unităti de învătare este de 2 ore..4........... Obiectivele unită!ii de învă! 00000000000000 ...................... Obiectivele unitătii de învătare 00004300000000c 0146d656173000 725452430000043 0040c000000247 După parcurgerea acestei unită!i de învă!are.16 are............................ Test de evaluare 30000018400000 cunoştin!elor ...................................... care are o durată bine 024000000014646 00022c00000014 determinată în timp...... 07274000001500 ..2.........1... 033646573630000 U2.......5........17 U2.......................................... 000000000000000 U2................

Acestea sunt reprezentate schematic în fig. Braşov. Infomarket.U2.3. Etapele procesului cercetării de marketing ffd8ffe000104a464946000102010086007e0000ffe20c584943435f50524f46494c4500010100000c48 4c696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce00020009000600310000616373704d534654000 0000049454320735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d32d4850202000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 00000001163707274000001500000003364657363000001840000006c77747074000001f0000000146 26b707400000204000000147258595a00000218000000146758595a0000022c000000146258595a000 0024000000014646d6e640000025400000070646d6464000002c400000088767565640000034c00000 08676696577000003d4000000246c756d69000003f8000000146d6561730000040c000000247465636 8000004300000000c725452430000043c0000080c675452430000043c0000080c625452430000043c0 000080c7465787400000000436f70797269676874202863292031393938204865776c6574742d50616 36b61726420436f6d70616e790000646573630000000000000012735247422049454336313936362d3 22e31000000000000000000000012735247422049454336313936362d322e310000000000000000000 00000000000000000000000000000000000 Procesul cercetării de marketing constă în parcurgerea mai multor faze înlăn!uite logic. Ed. C-Cercetarea de marketing.2. 2.1. 2004) 17 . Fig.1 Fluxul şi componentele fazelor cercetării de marketing (Sursa: Lefter.

000c7254524300 00043c0000080c 6754524300000 Exemple 43c0000080c625 • Managerul unei întreprinderi descoperă că în ultimele luni le-au scăzut 452430000043c0 vânzările. în primul rând. în prealabil. Cunoaşterea dimensiunii reale a problemei are în vedere în primul rând 003d400000024 cunoaşterea laturii sale invizibile. 464000002c4000 Cercetarea exploratorie are menirea să asigure conturarea precisă a scopului 0008876756564 cercetării şi determinarea obiectivelor specifice ale cercetării. 61730000040c00 3. Cercetarea de marketing trebuie să răspundă unor obiective stabilite de c 000146758595a0 ătre factorii de decizie de la nivelul organiza!iei care solicită realizarea unei 000022c0000001 cercetări de marketing. iar firma pierde teren în 000080c7465787 400000000436f7 0797269676874 2028632920313 9393820486577 6c6574742d5061 . Aceasta poate avea diferite 0000000494543 conota!ii negative la nivelul activită!ii curente a unei organiza!ii sau poate 2073524742000 0000000000000 îmbrăca forma unei oportunită!i ivite în cadrul pie!ei care pune conducerea 000000000000f6 în situa!ia de a lua o decizie majoră. 0000034c000000 8676696577000 2. 0000001472585 95a00000218000 1. De 2400000001464 multe ori.ffd8ffe000104a 4649460001020 100c800c80000f fe20c584943435 f50524f46494c4 500010100000c4 84c696e6f02100 0006d6e7472524 U2. În!elegerea cauzei reale a problemei de cercetat impune acordarea unei 0000247465636 mari aten!ii departajării clare a simptomelor de cauza reală deoarece nu 8000004300000 simptomele trebuie tratate ci cauza reală care generează fenomenul apărut. se regăseşte de cele mai multe ori într-o formulare 0000000000000 ambiguă urmând ca ulterior aceasta să fie definită clar şi apoi să se 0000000000000 0000000000000 specifice ce anume trebuie cercetat. 0000000000000 Procesul definirii temei de cercetat indiferent dacă în această activitate se 0001163707274 0000015000000 implică specialişti din cadrul firmei sau din afara ei. există o serie de clien!i nemul!umi!i. pentru a clarifica natura problemei sau oportunită!ii de marketing 6d6e6400000254 ivite sau pentru a ob!ine anumite informa!ii de pia!ă. cercetătorul ajunge la 00000070646d6 concluzia că se impune. 1f000000014626 3 b707400000204 în!elegerea esen!ei problemei.4. latura sa invizibilă. necesită: 1 0336465736300 stabilirea scopului şi orientarea obiectivelor cercetării în raport cu cerin!ele 0001840000006c procesului decizional. 2 7774707400000 cunoaşterea dimensiunii reale a problemei. realizarea unei cercetări exploratorii. Prin analogie cu "principiul iceberg” 6c756d69000003 cercetătorul trebuie să ia în considerare nu numai partea vizibilă a f8000000146d65 problemei ci. d600010000000 0d32d48502020 Identificarea problemei apărute înseamnă de fapt descoperirea a ceea ce se 0000000000000 îndepărtează de la normalitate. Descoperirea şi definirea problemei de cercetat 7422058595a200 7ce00020009000 6003100006163 Procesul cercetării de marketing începe cu descoperirea sau identificarea 73704d5346540 problemei ce va impune activitatea de cercetare. aceştia trebuie să primească informa!ii de 46258595a00000 încredere în vederea fundamentării corecte a deciziilor de marketing. ca 0000000000000 0000000000000 fază ini!ială a cercetării. Descoperirea problemei de marketing. Astfel.

În aceste condi!ii. . care însă are nevoie de o cercetare pentru a se lua o decizie în cunoştin!ă de cauză. o analiză a condi!iilor şi factorilor care generează această evolu!ie. Aceasta este o problemă de marketing care are drept consecin!e o evolu!ie negativă în activitatea firmei. i În cadrul unei întreprinderi afacerile merg foarte bine. În acest caz. se impune o cercetare.fa!a concuren!ilor. iar întreprinzătorul consideră că ar trebui să-şi extindă pia!a. oportunitatea sesizată de întreprinzător devine o problemă de marketing cu conota!ii pozitive. fiind nevoie de o fundamentare a eficien!ei unor astfel de investi!ii. Această extindere necesită însă o investi!ie în activită!i promo!ionale.

1552d1f02433627 282090a16171819 astfel încât să exprime sintetic ceea ce se doreşte a se afla în urma 1a25262728292a3 cercetării. Având în vedere organizafia pentru care lucrafi sau 714101116110e0e o altă 141b141618191a1 întreprindere pe care o cunoaştefi. care trebuie să fie concisăşi sugestivă. în formularea temei de cercetat vor fi 35455565758595a cuprinse trei aspecte deosebit de importante: 636465666768696 a73747576777879 7a8384858687888 98a929394959697 98999aa2a3a4a5a6 a7a8a9aab2b3b4b5 b6b7b8b9bac2c3c 4c5c6c7c8c9cad2d 3d4d5d6d7d8d9da e1e2e3e4e5e6e7e8 e9eaf1f2f3f4f5f6f7 f8f9faffc4001f010 003010101010101 010101000000000 000010203040506 0708090a0bffc400 b51100020102040 403040705040400 010277000102031 . Problema poate avea 0c07070c19110e1 119191919191919 conotafii negative sau poate fi o oportunitate pentru respectiva 191919191919191 întreprindere. 919191919191919 191919191919191 919191919191919 191919191919191 91919191919ffc00 01108005b006703 011100021101031 101ffc4001f00000 105010101010101 000000000000000 001020304050607 08090a0bffc400b5 100002010303020 403050504040000 017d01020300041 Tot în această primă fază a procesului cercetării de marketing. gândifi-vă care ar fi o a1a10131c1e1c191 e17191a19ffdb004 problemă de marketing care ar putea determina respectiva 301040505060506 firmă să facă o cercetare de marketing. În acest sens.1. Transcriefi pe hârtie această problemă. 105122131410613 cercetătorul va alege şi 516107227114328 191a1082342b1c1 o denumire a temei de cercetare.ffd8ffe000104a46 49460001010100a 400a60000ffee000 e41646f62650064 0000000001ffdb00 430004030304030 304040304050404 05060a070606060 Aplicatii 60c0909070a0f0d0 f0f0e0d0e0e10121 Aplica�ia 2. precum şi segmentul !intă de consumatori care urmează să 435363738393a43 4445464748494a5 furnizeze informa!iile.

care se află în concuren!ă directă (ex: detergen!i de rufe. frecven!ă de cumpărare locuri de cumpărare şi consum etc. femeile dintr-o anumită zonă (în cazul produselor destinate exclusiv femeilor). Care este domeniul pe care se face cercetarea? A treia parte a denumirii temei de cercetat face referire la domeniul pe care se va face cercetarea. un serviciu. atitudinile. cercetătorul este interesat să afle de la persoanele investigate o serie de aspecte legate de comportamentele. Pe scurt. cantită!i. Reprezintă o serie de ac!iuni în diferite circumstan!e.). 3. Astfel. o firmă. un fenomen de marketing etc. Motivele – reprezintă stări psihice care energizează comportamentul. care nu sunt în mod obligatoriu expresia unor atitudini. produs serviciu sau fenomen de marketing.) . motivele.1. De asemenea. dacă se doreşte o cercetare referitoare la produsele unei firme. Reprezintă pozi!ii subiective. Opiniile – reprezintă o modalitate de verbalizare a atitudinilor. Ce trebuie să aflăm de la persoanele investigate? Sunt definite sintetic elementele de con!inut ale informa!iei care urmează a fi ob!inute. articole de vestimenta!ie. Astfel se pot avea în vedere diferite popula!ii cum ar fi: locuitorii unui municipiu sau ai unei !ări. opiniile. obiecte electrocasnice etc. Acest domeniu trebuie să fie definit într-un sens suficient de larg pentru a cuprinde întreaga problematică de interes pentru problema cercetată. care fiind sentimente interioare nu pot fi observate cu uşurin!ă. De exemplu. Aceasta poate fi constituită din totalitatea indivizilor dintr-o anumită arie geografică sau de un anumit segment. Care este populatia ce va face obiectul cercetării? A doua parte a denumirii temei de cercetat trebuie să identifice în mod sintetic popula!ia de la care vor fi ob!inute informa!iile. studen!ii unui centru universitar etc. popula!ia poate fi constituită din agen!i economici sau diferite organiza!ii. domeniul de cercetare ar trebui să cuprindă toate produsele din respectiva categorie. inten!iile acestora în ceea ce priveşte un produs. 2. Atitudinile – expresii ale unor sentimente interioare care reflectă modul în care o persoană se raportează favorabil sau nefavorabil la un obiect. în func!ie de specificul domeniului de cercetat. fiind partea vizibilă a stilului de via!ă al unui individ (ex: produse cumpărate. Acestea pot fi însăşi simple păreri sau judecă!i. fiind cel mai adesea o explica!ie a ra!iunii pentru care un individ alege un anumit comportament din mai multe alternative posibile. adesea formate pe baza unor experien!e plăcute sau mai pu!in plăcute în rela!ia cu aspectul studiat. acestea pot fi definite astfel: Comportamentul – modalitate de a ac!iona în anumite împrejurări.

2. Identificafi în cadrul fiecăruia dintre exemplele de mai 6d6e6400000254 02030004110512 sus cele 3 componente ale titlului temei de cercetat. 0000000000000 91919191919191 0000000000000 comportamente şi intenfii ale liceenilor braşoveni cu 91919191919191 0000000000000 privire la admiterea în facultăfi”. 1a25262728292a 6c756d69000003 3435363738393a f8000000146d65 43444546474849 61730000040c00 0000247465636 4a535455565758 8000004300000 595a6364656667 000c7254524300 68696a73747576 00043c0000080c 7778797a838485 6754524300000 868788898a9293 43c0000080c625 9495969798999a 452430000043c0 a2a3a4a5a6a7a8a 000080c7465787 9aab2b3b4b5b6b 400000000436f7 7b8b9bac2c3c4c 0797269676874 5c6c7c8c9cad2d 2028632920313 3d4d5d6d7d8d9d 9393820486577 6c6574742d5061 ae1e2e3e4e5e6e7 . „Opinii. 82090a16171819 003d400000024 formulafio temă de cercetare pentru firma avută în vedere. Subliniafi. atitudini.ffd8ffe000104a ffd8ffe000104a 4649460001020 46494600010101 100c800c80000f 00a400a60000ffe fe20c584943435 e000e41646f626 f50524f46494c4 50064000000000 500010100000c4 1ffdb004300040 84c696e6f02100 30304030304040 0006d6e7472524 Exemple 30405040405060 7422058595a200 a07060606060c0 7ce00020009000 909070a0f0d0f0f 6003100006163 În cele ce urmează am dat câteva exemple de teme de cercetare. „Opinii. „Atitudini. 07227114328191 0008876756564 a1082342b1c115 0000034c000000 52d1f024336272 8676696577000 Aplica�ia 2.1. în cadrul 73704d5346540 ărora pot fi identificate cele 3 componente ale temei de cercetare: c0e0d0e0e101217 0000000494543 14101116110e0e „Atitudini. „Atitudini şi opinii 0000015000000 919191919ffc000 0336465736300 1108005b006703 ale firmelor braşovene cu privire la beneficiile şi 0001840000006c 01110002110103 problemele generate de integrarea României în cadrul 7774707400000 1101ffc4001f000 1f000000014626 Uniunii Europene” 00105010101010 b707400000204 10100000000000 0000001472585 00000010203040 95a00000218000 5060708090a0bff 000146758595a0 Aplicatii c400b510000201 000022c0000001 46258595a00000 03030204030505 2400000001464 04040000017d01 Aplica�ia 2. opinii şi intenfii ale populafiei 0d32d48502020 605060c07070c1 0000000000000 municipiului Braşov cu privire la participarea la 9110e111919191 0000000000000 91919191919191 viitoarele alegeri parlamentare”. utilizând 00000070646d6 21314106135161 464000002c4000 culori diferite fiecare dintre cele 3 componente. opinii şi comportamente ale 2073524742000 141b141618191a 0000000000000 populafiei din municipiul Braşov referitoare la 1a1a10131c1e1c 000000000000f6 191e17191a19ffd achizifionarea şi utilizarea produselor de igienă d600010000000 b0043010405050 corporală”. atitudini şi 91919191919191 0000000000000 0000000000000 91919191919191 comportamente ale femeilor braşovene privind 0001163707274 91919191919191 confinutul revistelor pentru femei”. Pornind de la problema enunfată la Aplicafia 2.3.

00000000000000 000000000000000 comportamente. astfel încât 00c72545243000 25452430000043c s ă fie izolate cauzele reale de simptomele fenomenului. După luarea deciziei efectuării 00000f6d600010 000d32d48502020 0000000d32d485 000000000000000 unei cercetări de marketing trebuie definită tema de 02020000000000 000000000000000 cercetare. începând cu 00003d40000002 30000040c000000 46c756d6900000 247465636800000 identificarea problemei de marketing şi continuând cu stabilirea 3f8000000146d6 4300000000c7254 obiectivelor cercetării. atunci când în a0000024000000 070646d64640000 activitatea 014646d6e64000 02c400000088767 00254000000706 565640000034c00 organizatiei apare un fenomen care se abate de la normalitate. Adesea 0043c0000080c6 0000080c7465787 definirea problemei necesită o cercetare exploratorie care să 75452430000043 400000000436f70 c0000080c62545 797269676874202 constituie baza de plecare pentru o cercetare de amploare (descriptivă ) 2430000043c000 863292031393938 sau cauzală). numit 46d6464000002c 000086766965770 generic problemă de marketing. care reprezintă ceva ce se 03100006163737 704d53465400000 abate de la normalitate în activitatea firmei. până la întocmirea raportului cercetării. 00000247465636 0080c6754524300 care marcheazăşii finalul proiectului. 80000043000000 00043c0000080c6 Definirea problemei de cercetat trebuie făcută cu atentie. 04d53465400000 000494543207352 Problema de marketing poate avea conotatii negative (ceva 00049454320735 474200000000000 24742000000000 000000000000000 merge rău în activitatea organizatiei) sau conotatii pozitive 00000000000000 00f6d6000100000 (oportunităti de marketing). 0080c746578740 204865776c65747 În faza de descoperire şi definire a problemei de cercetat se stabileşte 0000000436f707 42d5061636b6172 şi titlul cercetării care trebuie să contină informatii sintetice privind 97269676874202 6420436f6d70616e 86329203139393 790000646573630 8204865776c657 000000000000012 4742d5061636b6 735247422049454 1726420436f6d7 336313936362d32 0616e790000646 2e3100000000000 . accentul 074000001f0000 020400000014725 fiind pus pe diferite metode de ac!iune practicăşi pe instrumentele de bază 00014626b70740 8595a0000021800 00002040000001 0000146758595a0 ale cercetării. 00086766965770 000000146d65617 trebuie să urmeze o serie de etape bine stabilite. care contine 3 componente majore: 00000000000000 000000000000000 00000000000000 000000000000000 1Ce trebuie să aflăm de la persoanele investigate? (atitudini. Rezumat 00000146258595 640000025400000 • Cercetarea de marketing devine o necesitate..5. culegerea datelor şi 561730000040c0 52430000043c000 prelucrarea informatiei. proiectarea acesteia.ffd8ffe000104a ffd8ffe000104a46 46494600010201 49460001020100c 00c800c80000ffe 800c80000ffe20c5 20c584943435f5 84943435f50524f4 0524f46494c450 6494c4500010100 0010100000c484 000c484c696e6f02 c696e6f0210000 1000006d6e74725 06d6e747252474 247422058595a20 Să ne reamintim. Orice cercetare de marketing porneşte de la 22058595a2007c 07ce00020009000 e0002000900060 600310000616373 identificarea unei probleme de marketing. 47258595a00000 000022c00000014 21800000014675 6258595a0000024 8595a0000022c0 000000014646d6e U2. intentii) 00000000000000 000000000000000 2Care este populatia ce va face obiectul cercetării? 00000000000000 000011637072740 00000000000000 000015000000033 3Care este domeniul pe care se face cercetarea? 01163707274000 646573630000018 00150000000336 40000006c777470 În cadrul unită!ilor de învă!are următoare vor fi detaliate pe larg 46573630000018 74000001f000000 40000006c77747 014626b70740000 fiecare dintre celelalte faze ale procesului cercetării de marketing. fiind o activitate cu specific de proiect. motive. 5640000034c000 6c756d69000003f8 Cercetarea de marketing. Acesta poate avea conotatii pozitive 40000008876756 00003d400000024 ssau negative. opinii..

tipul

informatiilor dorite, populatia care va fi cercetatăşi domeniul pe care va fi efectuată
cercetarea.
U2.6. Test de autoevaluare a cunoştintelor
*Întrebările pot avea mai multe răspunsuri corecte. Răspunsurile corecte se găsesc la sfârşitul cursului.

1. Care dintre următoarele etape fac parte din procesul cercetării de marketing?
a. Descoperirea şi definirea problemei de cercetat
b. Identificarea elementelor mix-ului de marketing
c. Proiectarea cercetării
d. Culegerea şi analiza datelor

2. Prin problema de marketing care face necesară o cercetare se în!elege:
a. Ceva care se abate de la normalitate în activitatea firmei
b. Existen!a unor oportunită!i de pia!ă care necesită decizii majore
c. Calcularea cotelor de pia!ă
d. Existen!a unor aspecte negative în activitatea firmei

3. Care sunt elementele de bază care trebuie să fie con!inute de titlul unei teme de cercetare?
a. Denumirea firmei care a comandat cercetarea
b. Ceea ce trebuie să aflăm de la popula!ia cercetată
c. Definirea sintetică a popula!iei cercetate
d. Domeniul pe care se efectuează cercetarea

U2.7. Test de evaluare a cunoştintelor

1.Care sunt principalele etape ale procesului cercetării de marketing?
2.Da!i exemple de 3 probleme distincte cu conota!ii negative şi 3 probleme cu conota!ii
pozitive ce pot să apară în activitatea unei firme.

3.Care sunt principalele aspecte în legătură cu care cercetătorul doreşte să ob!ină informa!ii
de la consumatori şi care ar trebui să fie con!inute de titlul unei teme de cercetare?

ffd8ffe000104a4
649460001020100
64946000102010
db00db0000ffe20c
0c800c80000ffe2
584943435f50524
0c584943435f505
f46494c45000101
24f46494c450001
00000c484c696e6
0100000c484c69
f021000006d6e74
6e6f021000006d6
725247422058595
e7472524742205
Unitatea de învătare U3. Metode de cercetare
a2007ce00020009
8595a2007ce0002
exploratorie
000600310000616
00090006003100
373704d53465400
00616373704d53
000000494543207
46540000000049
352474200000000
45432073524742
000000000000000
00000000000000 Cuprins
00000f6d6000100
00000000000000f
000000d32d48502
6d600010000000 U3.1.
020000000000000
0d32d485020200 Introducere..........................................................................................................
.000000000000000
U3.2.
Obiectivele
unită!ii
de
învă!
00000000000000 .......24
000000000000000
00000000000000 are....................................................................................24
U3.3.
000000000000000
00000000000000 Caracteristici
ale
cercetărilor
exploratorii
00000000000000 ...................................................................25 U3.4. Metode de cercetare
.000000000000000
000000000000000
00000000000000 exploratorie.................................................................................27
U3.5.
000000011637072
00000000000000 Rezumat..............................................................................................................
00000000011637 .......29
.740000015000000
U3.6.
Test
de
autoevaluare
a
cunoştin!
033646573630000
07274000001500
elor............................................................................30 U3.7. Test de evaluare
01840000006c777
00000336465736
a cunoştin!elor ..................................................................................30
47074000001f000
30000018400000
000014626b70740
06c77747074000
000020400000014
001f00000001462
7258595a0000021
6b707400000204
800000014675859
00000014725859 U3.1. Introducere
5a0000022c00000
5a000002180000
0146258595a0000
00146758595a00 Cercetările exploratorii de marketing se realizează atunci când problema de
024000000014646
00022c00000014 marketing este destul de vag definităşi este nevoie de informa!ii detaliate
d6e640000025400
6258595a000002 care pot contura dimensiunile reale ale problemei. Datorită acestui fapt,
000070646d64640
4000000014646d
cercetările exploratorii sunt incluse în categoria cercetărilor calitative, în
00002c400000088
6e640000025400
767565640000034
000070646d6464 cadrul cărora este importantă bogă!ia detaliilor şi nu măsurarea
c00000086766965
000002c4000000 fenomenelor de marketing. Concluziile cercetărilor exploratorii pot fi
77000003d400000
88767565640000 utilizate ca atare pentru fundamentarea procesului decizional sau pentru
0246c756d690000
034c0000008676
formularea ipotezelor şi obiectivelor unor cercetări cantitative de amploare
03f8000000146d6
696577000003d4
561730000040c00
000000246c756d mai mare. În primul dintre aceste cazuri, utilizarea rezultatelor trebuie făcută
000024746563680
69000003f800000 cu o mare precau!ie întrucât concluziile cercetărilor exploratorii nu pot fi
00004300000000c
0146d656173000 generalizate la nivelul întregului segment !intă.
725452430000043
0040c000000247
c0000080c675452
46563680000043
430000043c00000
00000000c72545
80c625452430000
2430000043c000 U3.2. Obiectivele unitătii de învătare
043c0000080c746
0080c675452430
La sfârşitul acestei unită!i de învă!are studen!ii vor fi capabili să:
578740000000043
000043c0000080
6f7079726967687
c6254524300000 explice rolul şi importan!a cercetărilor exploratorii de marketing;
420286329203139
43c0000080c746 realizeze anchete exploratorii în rândul consumatorilor poten!iali;
3938204865776c6
57874000000004
realizeze anchetele exploratorii în rândul exper!ilor;
574742d5061636b
36f707972696768
61726420436f6d7
74202863292031 utilizeze datele secundare şi studiile de caz în cercetarea de marketing .
0616e7900006465
39393820486577
736300000000000
6c6574742d5061
000127352474220
636b6172642043
494543363139363
6f6d70616e79000
62d322e31000000
06465736300000

ffd8ffe000104a4
649460001020100
f400f40000ffe20c
584943435f50524
f46494c45000101
00000c484c696e6
f021000006d6e74
725247422058595
a2007ce00020009 Durata medie de parcurgere a acestei unităti de învătare este de 2 ore.
000600310000616
373704d53465400
000000494543207
352474200000000
000000000000000
00000f6d6000100
000000d32d48502
020000000000000
000000000000000
000000000000000
000000000000000
000000000000000
000000000000000
000000011637072
740000015000000
033646573630000
01840000006c777
47074000001f000
000014626b70740
000020400000014
7258595a0000021
800000014675859
5a0000022c00000
0146258595a0000
024000000014646
d6e640000025400
000070646d64640
00002c400000088
767565640000034
c00000086766965
77000003d400000
0246c756d690000
03f8000000146d6
561730000040c00
000024746563680
00004300000000c
725452430000043
c0000080c675452
430000043c00000
80c625452430000
043c0000080c746
578740000000043
6f7079726967687
420286329203139
3938204865776c6
574742d5061636b
61726420436f6d7
0616e7900006465
736300000000000
000127352474220
494543363139363
62d322e31000000

U3.3. Caracteristici ale cercetărilor exploratorii
Cercetările exploratorii sunt menite să identifice şisă definească o serie de aspecte
care caracterizează problema de cercetat, fiind orientate către ob!inerea unui volum mare de
informa!ii sub forma unor detalieri amănun!ite ale diferitelor aspecte care vizează tema de
cercetat.
Fiind orientate către detalii şi relatări cât mai amănun!ite ale aspectelor relevante
referitoare la tema de cercetat, cercetările exploratorii sunt în esen!ă cercetări calitative, care
nu vizează măsurarea fenomenelor de marketing, ci conturarea coordonatelor acestora.
Principalele caracteristici ale cercetărilor
r exploratorii sunt:
cercetătorul are în vedere în!elegerea şii explicarea fenomenelor studiate;
sunt utilizate metode şi tehnici folosite cu precădere în investiga!iile psihologice şii sociologice;
sunt folosite eşantioane de mici dimensiuni, dar riguros stabilite din punct de vedere al structurii,
astfel încât să reflecte diversitatea de comportamente şi atitudini existente la nivelul popula!iei;
i
cercetătorul este interesat de bogă!ia limbajului şi a detaliilor, nefiind preocupat de măsurarea
uunor variabile dinainte stabilite.
Sunt de regulă utilizate pentru identificarea unor ipoteze şi obiective ale unor cercetări
cantitative, care să conducă la stabilirea unor variabile măsurabile în cadrul unor astfel de
cercetări.
Cercetările exploratorii, fiind in esen!ă metode calitative, caută răspunsuri la întrebări
de genul: de ce? şi cum?, ele urmărind cunoaşterea cauzelor profunde ale atitudinilor,
comportamentelor, preferin!elor şi opiniilor consumatorilor precum şi elementele subiective,
emo!ionale sau inconştiente care stau la baza lor.
Cercetările exploratorii se utilizează în special pentru definirea corectă a problemei de
marketing care conduce la necesitatea realizării unei cercetări. După cum am precizat în
unitatea de învă!are anterioară, organiza!iile pot să înregistreze în activitatea lor o serie de
aspecte care se abat de la normalitate, fie într-un sens negativ, fie într-un sens pozitiv
(oportunită!i de marketing). Aceste aspecte constituie situa!ii problematice, fiind nevoie de
decizii majore pentru rezolvarea lor la nivelul organiza!iei. În acest sens, managerii au nevoie de
informa!iipebaza cărora să fundamenteze cât mai bine decizia.
Întrucât la nivelul problemei de marketing adesea sunt vizibile doar efectele şi nu
cauzele reale, utilizarea unor cercetări exploratorii poate conduce la identificarea clară a
dimensiunii reale a problemei. În continuare, managerii pot utiliza rezultatele cercetărilor
exploratorii pentru fundamentarea deciziei, dacă aceştia consideră că au ob!inut suficiente

.informa!ii pentru rezolvarea problemei.

Cercetările exploratorii pot fi utilizate ca metode de sine stătătoare şi după realizarea . ffd8ffe000104a4649460001020100c800c80000ffe20c584943435f50524f46494c45000101000 00c484c696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce00020009000600310000616373704 d5346540000000049454320735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d3 2d485020200000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000001163707274000001500000003364657363000001840000006c 77747074000001f000000014626b707400000204000000147258595a000002180000001467585 95a0000022c000000146258595a0000024000000014646d6e640000025400000070646d646400 0002c400000088767565640000034c0000008676696577000003d4000000246c756d69000003f 8000000146d6561730000040c0000002474656368000004300000000c725452430000043c0000 080c675452430000043c0000080c625452430000043c0000080c7465787400000000436f707972 69676874202863292031393938204865776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e79000 0646573630000000000000012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000 000012735247422049454336313936362d322e310000000000000000000000000000000000000 00000000000000000Exemple Managerul unei întreprinderi descoperă că în ultimele luni le-au scăzut vânzările. imaginea produselor firmei în raport cu cele ale concuren!ei etc. care îşi propun să verifice modul în care informa!iile ob!inute pot fi considerate de încredere la nivelul întregului segment !intă de consumatori sau utilizatori. Pentru acest motiv. Aceasta este o problemă de marketing care are drept consecin!eo evolu!ie negativă în activitatea firmei. care constă în alegerea unui grup restrâns de clien!i ai firmei. de la care să fie ob!inute informa!ii amănun!ite privind motivele de nemul! umire. există o serie de clien!i nemul!umi!i. managerul poate întreprinde o cercetare exploratorie. iar firma pierde teren în fa!a concuren!ilor. Pe astfel de informa!ii se pot fundamenta deciziile de îmbunătă!ire a activită!ii firmei sau acestea pot fi utilizate pentru stabilirea ipotezelor şi obiectivelor unei cercetări cantitative de tip descriptiv sau cauzal. întrucât opiniile unui număr restrâns de indivizi selecta!i în eşantionul unei cercetări exploratorii nu pot fi considerate reprezentative pentru întreaga popula!ie.Utilizarea acestor rezultate trebuie făcută însă cu precau!ie. Pentru rezolvarea acestei situa!ii problematice. cercetările exploratorii sunt urmate de multe ori de cercetări descriptive.

informa!iile ob!inute cu ajutorul cercetării exploratorii pot fi 00f6d6000100000 000d32d48502020 folosite pentru fundamentarea programelor de îmbunătă!ire continuă din 000000000000000 cadrul organiza!iei. fiind în esen!ă de natură calitativă.ffd8ffe000104a46 49460001020100c 800c80000ffe20c5 84943435f50524f4 6494c4500010100 000c484c696e6f02 1000006d6e74725 247422058595a20 unor cercetări descriptive de tip cantitativ. Astfel. el poate să efectueze o cercetare 000494543207352 474200000000000 exploratorie pentru a identifica în profunzime care sunt motivele de nemul! 000000000000000 umire. 020400000014725 8595a0000021800 0000146758595a0 000022c00000014 6258595a0000024 000000014646d6e 640000025400000 070646d64640000 02c400000088767 565640000034c00 000086766965770 00003d400000024 6c756d69000003f8 000000146d65617 30000040c000000 247465636800000 4300000000c7254 52430000043c000 0080c6754524300 00043c0000080c6 25452430000043c 0000080c7465787 400000000436f70 797269676874202 863292031393938 204865776c65747 42d5061636b6172 6420436f6d70616e 790000646573630 000000000000012 735247422049454 336313936362d32 2e3100000000000 . De exemplu.. 40000006c777470 stabileşte detaliile 74000001f000000 014626b70740000 referitoare modul de manifestare a respectivului fenomen.. 646573630000018 o cercetare exploratorie. dacă în urma unei 07ce00020009000 600310000616373 cercetări cantitative managerul unei organiza!ii constată că există un 704d53465400000 procent mare de clien!i nemul!umi!i. 000000000000000 Cercetările exploratorii caută răspunsuri la întrebări de genul: de ce? şi 000000000000000 cum? c 000000000000000 000011637072740 În timp ce o cercetare cantitativă stabileşte dimensiunile fenomenului 000015000000033 studiat. 000000000000000 000000000000000 Să n ne reamintim.

comunicări ştiin!ifice etc.U3. Studiul de caz reprezintă o descriere a unui comportament ce a rezultat direct dintr-o situa!ie managerială. rapoarte. stocate sub diferite forme. Cercetarea pe baza studiilor de caz reprezintă o modalitate foarte utilă de a învă!a din experien!a altora. i studii calitative (interviurile şi cercetările proiective) Utilizarea datelor secundare Utilizarea datelor secundare reprezintă o metodă bazată pe date existente. Astfel de întrebări . Studiile de caz Cercetarea pe baza studiilor de caz reprezintă o altă tehnică exploratorie care îşi propune să analizeze în profunzime una sau mai multe situa!ii similare cu problema avută în vedere. în publica!ii. Metode de cercetare exploratorie Cele mai importante metode utilizate în cercetările r exploratorii sunt: uutilizarea datelor secundare. Anchetele exploratorii în rândul consumatorilor Anchetele exploratorii în rândul consumatorilor poten!iali au în vedere ob!inerea unor informa!ii de la consumatorii produselor sau serviciilor analizate utilizând ca instrument de culegere a datelor chestionarul. i anchetele exploratorii în rândul exper!ilor. prin adoptarea celor mai bune practici şi prin evitarea greşelilor comise de anumite organiza!ii în situa!ii similare. care con!ine modul în care au fost luate deciziile şi rezultatul acestora. sstudiile de caz. Datele provenite de la alte cercetări de marketing efectuate pe acelaşi domeniu sau domenii asemănătoare devin de asemenea date secundare pentru cercetarea efectuată de către o întreprindere la un moment dat. Astfel de date pot fi găsite în diferite reviste şicăr!i. anchetele exploratorii în rândul consumatorilor poten!iali.4. Chestionarele specifice unor astfel de anchete con!in întrebări care în marea lor majoritate sunt deschise (fără răspunsuri dinainte stabilite). Datele secundare pot fi utilizate cu succes pentru identificarea unor tendin!e în stilul de via!ă al consumatorilor sau în evolu!ia elementelor componente ale mediului de marketing. Aceste date se numesc secundare întrucât au fost produse pentru alte scopuri decât cele ale cercetării în cauză.

îndeamnă subiectul să furnizeze cât mai multe detalii referitoare la aspectele cuprinse în
cadrul respectivelor întrebări, fără a-i restric!iona la un număr limitat de răspunsuri stabilite de
către cercetător.

ffd8ffe000104a
4649460001020
100c800c80000f
fe20c584943435
f50524f46494c4
500010100000c4
84c696e6f02100
0006d6e7472524 Anchetele exploratorii în rândul expertilor
7422058595a200
7ce00020009000 Acest tip de anchete are la bază tot un chestionar cu întrebări deschise, care
6003100006163 este adresat exper!ilor din domeniul de cercetat. Exper!ii sunt persoane înalt
73704d5346540
0000000494543 calificate, care dispun de experien!ă în domeniul legat de tema care face
2073524742000 obiectul cercetării, cercetătorul apelând la astfel de persoane atunci când
0000000000000
000000000000f6 problema de cercetat con!ine multe aspecte de noutate absolută, fa!ă de care
d600010000000 consumatorilor le este greu să se pronun!e.
0d32d48502020
Prin urmare, principalele obiective ale unei astfel de anchete sunt:
P
0000000000000
0000000000000 de clarificare conceptuală,,
0000000000000 de formulare corectăşi precisă a problemei în cauză,,
0000000000000
0000000000000 de stabilire a ipotezelor de cercetare. În practică, se recurge la metoda
i atunci când:
0000000000000 anchetei în rândul exper!ilor
0000000000000 domeniul de cercetare este nou şii complex,
0001163707274
i
0000015000000 informa!iile disponibile sunt extrem de pu!ine,
0336465736300 se doreşte păstrarea secretului asupra problemei ce stă la baza investiga!iei,
i
0001840000006c
7774707400000 în absen!a unei teorii.
1f000000014626
b707400000204 Exemple
0000001472585
95a00000218000 Întrebările specifice anchetelor exploratorii trebuie să conducă la răspunsuri
000146758595a0
largi, detaliate, fără a solicita răspunsuri stricte de tip Da/Nu.
000022c0000001
46258595a00000
Se recomandă întrebări de genul:
2400000001464 1.Cum proceda!i când intra!i într-un hypermarket?
6d6e6400000254
00000070646d6 2.Care sunt factorii care vă determină să lua!i decizia achizi!ionării
464000002c4000
0008876756564
unor produse alimentare? Nu se recomandă întrebări de
0000034c000000
genul:
8676696577000
003d400000024 1.Obişnui!isă vizita!i toate raioanele unui hypermarket?
6c756d69000003 2.Vă uita!i pe con!inutul produselor alimentare înainte de
f8000000146d65
61730000040c00
achizi!ionarea acestora? Astfel de întrebări conduc inevitabil
0000247465636
8000004300000
la răspunsuri seci, de tipul Da sau Nu.
000c7254524300
00043c0000080c
6754524300000
43c0000080c625
452430000043c0
000080c7465787
400000000436f7
0797269676874
2028632920313
9393820486577
6c6574742d5061

ffd8ffe000104a46
ffd8ffe000104a
49460001010100a
46494600010201
400a60000ffee000
00a300a50000ffe
e41646f62650064
20c584943435f5
0000000001ffdb00
0524f46494c450
430004030304030
0010100000c484
304040304050404
c696e6f0210000
05060a070606060
06d6e747252474 Aplicatii
60c0909070a0f0d0
22058595a2007c
Aplica�ia 3.1. Explicafi principalele avantaje şi dezavantaje ale
f0f0e0d0e0e10121
e0002000900060
714101116110e0e
03100006163737
metodelor de cercetare mai sus menfionate.
141b141618191a1
04d53465400000
Aplica�ia 3.2. Identificafi o metodă de cercetare
a1a10131c1e1c191
00049454320735
e17191a19ffdb004
24742000000000
exploratorie dintre cele studiate mai sus care poate fi
301040505060506
00000000000000
utilizată pentru tema de cercetare enunfată de
0c07070c19110e1
00000f6d600010
119191919191919
0000000d32d485
dumneavoastră la Aplicafia 2.3. Descriefi pe scurt
191919191919191
02020000000000
modalitatea în care această metodă poate fi pusă în
919191919191919
00000000000000
191919191919191
00000000000000
practică.
919191919191919
00000000000000
191919191919191
00000000000000
91919191919ffc00
00000000000000 Problematica celorlalte tehnici de cercetare exploratorie, cum ar fi studiile
01108005b006703
00000000000000
calitative (interviurile şi cercetările proiective) va fi dezbătută pe larg în
011100021101031
01163707274000
101ffc4001f00000
00150000000336 subcapitolele următoare. Astfel de tehnici sunt utilizate pe scară largă în
105010101010101
46573630000018 cercetarea de marketing datorită oportunită!ilor multiple pe care le oferă
000000000000000
40000006c77747
001020304050607
074000001f0000 cu privire la aprofundarea principalelor aspecte care caracterizează tema de
08090a0bffc400b5
00014626b70740 cercetat.
100002010303020
00002040000001
403050504040000
47258595a00000
017d01020300041
21800000014675
U3.5. Rezumat
105122131410613
8595a0000022c0
• 516107227114328
00000146258595 Cercetarea exploratorie (calitativă) reprezintă o investiga!ie cu nivele
191a1082342b1c1
a0000024000000 diferite de complexitate, ce permite o mai profundă în!elegere a conceptelor
1552d1f02433627
014646d6e64000 şi esen!ei fenomenelor şii proceselor avute în vedere.
282090a16171819
00254000000706
1a25262728292a3
46d6464000002c Cercetările exploratorii au în vedere ob!inerea de informa!ii detaliate
435363738393a43
40000008876756 despre fenomenele studiate fără a-şi propune măsurarea diferitelor aspecte
4445464748494a5
5640000034c000 aale acestora.
• 35455565758595a
r exploratorii sunt:
00086766965770 Printre cele mai importante metode utilizate în cercetările
anchetele exploratorii în rândul consumatorilor poten!iali;
i
636465666768696
00003d40000002
a73747576777879
46c756d6900000
anchetele exploratorii în rândul exper!ilor;
i
7a8384858687888
3f8000000146d6
uutilizarea datelor secundare;
98a929394959697
561730000040c0
98999aa2a3a4a5a6
00000247465636
studiile de caz.
a7a8a9aab2b3b4b5
80000043000000
b6b7b8b9bac2c3c
00c72545243000
4c5c6c7c8c9cad2d
0043c0000080c6 Anchetele sunt bazate pe ob!inerea datelor direct de la membrii segmentului
75452430000043 intă, în timp ce studiile de caz şi datele secundare se bazează pe analiza
! 3d4d5d6d7d8d9da
e1e2e3e4e5e6e7e8
c0000080c62545
e9eaf1f2f3f4f5f6f7
2430000043c000 unor situa!ii specifice care deja au avut loc în practică, ele reprezentând
f8f9faffc4001f010
0080c746578740 doar situa!ii similare cu problema de marketing întâmpinată de respectiva
003010101010101
0000000436f707
010101000000000
97269676874202 organiza!ie.
000010203040506
86329203139393
0708090a0bffc400
8204865776c657
b51100020102040
4742d5061636b6
403040705040400
1726420436f6d7
010277000102031
0616e790000646

U3.6. Test de autoevaluare a cunoştintelor
*Întrebările pot avea mai multe răspunsuri corecte. Răspunsurile corecte se găsesc la sfârşitul cursului.

1. Care este principalul scop al cercetărilor exploratorii?
a. Măsurarea fenomenelor studiate
b. Stabilirea rela!iilor de tip cauză efect
c. Identificarea coeficien!ilor de corela!ie exploratorie
d. Ob!inerea unor informa!ii cât mai detaliate
2. Cum sunt eşantioanele utilizate în cadrul cercetărilor exploratorii?
a. Reprezentative pentru popula!ia cercetată
b. Nereprezentative pentru popula!ia cercetată
c. De mici dimensiuni
d. De mari dimensiuni
3. Printre cercetările exploratorii se regăsesc:
a. Studiile de caz
b. Cercetările descriptive
c. Anchetele exploratorii în rândul consumatorilor
d. Datele secundare
U3.7. Test de evaluare a cunoştintelor

1.Care sunt principalele caracteristici ale cercetărilor exploratorii?
2.Care sunt principalele metode de cercetare exploratorie?

3.Caracteriza!i principalele metode de cercetare exploratorie.

ffd8ffe000104a4
649460001020100
64946000102010
db00db0000ffe20c
0c800c80000ffe2
584943435f50524
0c584943435f505
f46494c45000101
24f46494c450001
00000c484c696e6
0100000c484c69
f021000006d6e74
6e6f021000006d6
725247422058595
e7472524742205
Unitatea de învătare U4. Studiile calitative
a2007ce00020009
8595a2007ce0002
000600310000616
00090006003100
373704d53465400
00616373704d53
000000494543207
46540000000049
352474200000000
45432073524742 Cuprins
000000000000000
00000000000000
00000f6d6000100
00000000000000f U4.1.
000000d32d48502
6d600010000000 Introducere.........................................................................................................
0d32d485020200 ........31
. 020000000000000
U4.2.
Obiectivele
unită!ii
de
învă!
000000000000000
00000000000000 are....................................................................................31
U4.3.
000000000000000
00000000000000 Caracteristici
ale
studiilor
000000000000000
00000000000000 calitative.............................................................................32
U4.4.
000000000000000
00000000000000 Interviurile ........................................................................................................
000000000000000
00000000000000
.
.........32
U4.4.1.
Clasificarea
000000011637072
00000000000000
interviurilor...........................................................................................33
740000015000000
00000000011637
U4.4.2.
Etapele
de
realizare
a
interviurilor
033646573630000
07274000001500
. 01840000006c777
00000336465736 ...........................................................................36
Cercetări
47074000001f000
30000018400000 U.4.5.
proiective....................................................................................................43
000014626b70740
06c77747074000
000020400000014
001f00000001462 U4.6.
7258595a0000021
6b707400000204 Rezumat.............................................................................................................
. 800000014675859
U4.8.
Test
de
autoevaluare
a
cunoştin!
00000014725859 ........45
5a0000022c00000
5a000002180000 elor............................................................................46 U4.9. Test de evaluare
00146758595a00 cunoştin!elor ..................................................................................47
a0146258595a0000
024000000014646
00022c00000014
d6e640000025400
6258595a000002
000070646d64640
4000000014646d
00002c400000088
6e640000025400 U4.1. Introducere
767565640000034
000070646d6464 Studiile calitative au în vedere investigarea atitudinilor, motivelor şi
c00000086766965
000002c4000000
77000003d400000
88767565640000 comportamentelor membrilor segmentului !intă. Acestea au la bază atât
0246c756d690000
034c0000008676 tehnici de comunicare directă, cum este cazul interviurilor, care pot fi
03f8000000146d6
696577000003d4
561730000040c00
000000246c756d nestructurate, semistructurate sau structurate cât şi tehnici indirecte,
000024746563680
69000003f800000 denumite tehnici proiective. În func!ie de modul în care se realizează
00004300000000c
0146d656173000
725452430000043
0040c000000247 culegerea datelor, interviurile pot fi individuale, caz în care discu!iile se
c0000080c675452
46563680000043 realizează cu fiecare persoană în parte sau interviuri de grup, caz în care
430000043c00000
00000000c72545
80c625452430000
2430000043c000 discu!ia se realizează cu mai multe persoane prezente la o reuniune de grup.
043c0000080c746
0080c675452430 Tehnicile proiective vizează transpunerea comportamentelor şi atitudinilor
578740000000043
000043c0000080
6f7079726967687
c6254524300000 asupra unei ter!e persoane, utilizând cu precădere tehnici psihologice.
420286329203139
43c0000080c746
3938204865776c6
57874000000004 U4.2. Obiectivele unitătii de învătare
574742d5061636b
36f707972696768
61726420436f6d7
74202863292031 La sfârşitul acestei unită!i de învă!are studen!ii vor fi capabili să:
0616e7900006465
39393820486577
736300000000000
6c6574742d5061
000127352474220
636b6172642043
494543363139363
6f6d70616e79000
62d322e31000000
06465736300000

ffd8ffe000104a 46494600010201 011301130000ffe 20c584943435f5 0524f46494c450 0010100000c484 c696e6f0210000 06d6e747252474 facă deosebirea între principalele tipuri de studii calitative 22058595a2007c descrie caracteristicile principalelor categorii de interviuri e0002000900060 realizeze interviuri urmând etapele de desfăşurare a acestora 03100006163737 04d53465400000 aplice tehnici proiective. 00049454320735 24742000000000 Durata medie de parcurgere a acestei unităti de învătare este de 3 ore. 00000000000000 00000f6d600010 0000000d32d485 02020000000000 00000000000000 00000000000000 00000000000000 00000000000000 00000000000000 00000000000000 01163707274000 00150000000336 46573630000018 40000006c77747 074000001f0000 00014626b70740 00002040000001 47258595a00000 21800000014675 8595a0000022c0 00000146258595 a0000024000000 014646d6e64000 00254000000706 46d6464000002c 40000008876756 5640000034c000 00086766965770 00003d40000002 46c756d6900000 3f8000000146d6 561730000040c0 00000247465636 80000043000000 00c72545243000 0043c0000080c6 75452430000043 c0000080c62545 2430000043c000 0080c746578740 0000000436f707 97269676874202 86329203139393 8204865776c657 4742d5061636b6 1726420436f6d7 0616e790000646 .

să-l convingă să spună tot ce doreşte despre tema studiată. U4. întrucât tot ceea ce spune este important pentru realizarea cercetării4. Bucureşti.4. Ele păstrează caracteristicile cercetărilor exploratorii. În acest sens. cunoscute în literatura de specialitate şi sub denumirea de studii pilot. Aceste categorii sunt: Tehnici directe – în cadrul cărora se realizează o comunicare directă între un reprezentant al cercetătorului şi membrii eşantionului cu privire la comportamentele. să prefigureze răspunsurile. să interpreteze răspunsurile. Aplicarea acestui principiu implică o aten!ie pozitivă necondi!ionată acordată intervievatului de către operator (moderator). Acesta trebuie să-i inspire încredere intervievatului. Ed. Prin intermediul acestora. având diferite grade de structurare. în cadrul unor astfel de interviuri se respectă principiul non-directivită!ii în ceea ce priveşte interac!iunea cu subiec!ii intervieva!i. motivelor şi comportamentelor membrilor grupurilor !intă în legătură cu fenomenul de marketing studiat. 4 Popescu. . În vederea respectării acestui principiu. respectivele metode sunt cunoscute sub denumirea de tehnici proiective. Pentru acest motiv. să facă judecă!i de valoare. fiind grupate în două categorii în func!ie de modul în care se realizează comunicarea cu membrii eşantionului. ASE. cercetătorul doreşte ob!inerea unor informa!ii cât mai detaliate cu privire la tema de cercetare.U4. Aceste tehnici sunt cunoscute sub denumirea de interviuri de profunzime. Interviurile Interviurile sunt tehnici de comunicare directă între un reprezentant al cercetătorului şi subiec!ii care fac parte din eşantionul analizat. să-şi exprime acordul sau dezacordul în legătură cu relatările subiectului. Acestea sunt cercetări de mică amploare. atitudinile şi motivele care stau la baza respectivelor atitudini şi comportamente. operatorul sau moderatorul de interviu trebuie să respecte anumite reguli în desfăşurarea propriu zisă a interviurilor5. Caracteristici ale studiilor calitative Studiile calitative sunt metode de cercetare exploratorie utilizate în scopul identificării atitudinilor. acestuia îi este interzis: să intervină în sensul direc!ionării şi orientării discu!iei (cu excep!ia cazurilor când urmăreşte un anumit ghid de interviu) să abordeze aspecte care nu au legătură cu tema propusă.C – Metode calitative utilizate în cercetările de marketing. I. să-l întrerupă pe subiect.3. Tehnici indirecte – care vizează ob!inerea informa!iilor prin proiectarea atitudinilor sau comportamentelor unei persoane către o altă persoană sau obiect. Astfel.

Braşov. 44 . pg. Infomarket. C-Cercetarea de marketing. Ed. 2004 pg.19 5 Lefter.2000.

de intimitate a persoanei. numit operator de interviu şi fiecare dintre membrii eşantionului.. fiind posibilă în acelaşi timp discutarea unor probleme delicate. putem întâlni trei tipuri de interviuri: de iinterviuri nestructurate (nondirective sau nedirijate) iinterviuri semistructurate (semidirective sau semidirijate) interviuri structurate (directive sau dirijate) Fiecare din interviurile de mai sus poate fi: i individual de grup Interviurile individuale sunt tehnici de comunicare directă între un reprezentant al cercetătorului. să aprofundeze un aspect abordat anterior.4.1. a să reformuleze ultimul cuvânt sau ultima frază când subiectul se opreşte.Operatorului (moderatorului) de interviu i se permite: O să intervină pentru a uşura expunerea şi pentru a aprofunda aspectele legate de tema dialogului. aha. Clasificarea interviurilor Având în vedere gradul de interven!ie care îi este permis operatorului sau moderatorului d interviu. . vă ascult). care de regulă nu sunt relatate cu uşurin!ă în cadrul unor discu!ii la care participă mai multe persoane. U4. în cadrul unor discu!ii individuale fa!ă în fa!ă. cu scopul de a relansa discu!ia. Astfel de tehnici prezintă avantajul că tema de cercetat poate fi abordată în detaliu. să arate aten!ia pe care o acordă interlocutorului (da. i să arate că-l în!elege e pe subiect. să sintetizeze ce a spus subiectul folosind propriile lui cuvinte şi propria lui logică.

Discu!ia debutează cu o invita!ie din partea operatorului (moderatorului) adresată intervieva!ilor cu privire la o dezbatere amănun!ită asupra temei puse în discu!ie. interviurile de grup nu se recomandă atunci când subiectele discutate sunt delicate şi vizează intimitatea persoanei sau anumite comportamente indezirabile la nivelul societă!ii (consumul de alcool. cum ar fi de exemplu: „Despre detergenfi”.Interviurile de grup sunt tehnici de cercetare calitativă în cadrul cărora au loc o serie de discu!ii între mai mul!i membri ai eşantionului cercetat. putând să aducă în discu!ie aspecte pe care cercetătorul nu le-ar fi luat niciodată în considerare. Interviurile nestructurate Interviurile nestructurate. În continuare vom analiza fiecare dintre cele trei categorii de interviuri în func!ie de gradul de structurare (nestructurate.). Discu!iile sunt conduse de către un moderator (omologul operatorului din interviurile individuale). operatorul nu are voie să mai intervină în discu!ie în scopul direc!ionării acesteia. Dacă subiectul cere lămuriri suplimentare. Tema de cercetare se defineşte de regulă într-o manieră generală. Principalul avantaj al metodei constă însă în faptul că interac!iunea de grup contribuie la crearea unor efecte sinergetice ce conduc la o calitate superioară a informa!iilor comparativ cu interviurile individuale. Subiectul are în felul acesta o libertate deplină. operatorul îi va men!iona faptul că poate vorbi despre orice în legătură cu alimentele şi modul în care obişnuieşte să mănânce. misiunea sa rezumându-se la încurajarea subiectului în sensul furnizării unor informa!ii cât mai detaliate. trebuie ca to!i membrii grupului să fie disponibili la data şi ora când are loc interviul. întâlnite şi sub denumirile de interviuri nondirective sau nedirijate. sunt tehnici prin care se urmăreşte ob!inerea unui număr mare de detalii referitoare la problema cercetată. semistructurate. întrucât orice amănunt este important. Cu toate acestea. aducând în discu!ie şi o serie de metode consacrate de cercetare. Spre exemplu. Timpul de recoltare a datelor este mult mai redus decât în cazul interviurilor individuale. caracteristice fiecăreia dintre aceste categorii. În plus. prin asigurarea unei libertă!i depline subiectului intervievat în a relata tot ce doreşte despre fenomenul pus în discu!ie. „Despre articole de vestimentafie”. de droguri etc. . însă este nevoie de o organizare mai detaliată întrucât trebuie asigurate condi!iile optime de desfăşurare a discu!iilor. debutul conversa!iei poate fi de genul: „Haidefisă discutăm despre obiceiurile dumneavoastră alimentare!”. În continuare. structurate).

operatorul poate veni cu o serie de întrebări precum: de ce spunefiaşa? sau de ce facefi aceste afirmafii? sau îmi putefi spune mai mult? sau dorifisă mai adăugafi ceva? Acesta. Pentru uşurarea expunerii.ffd8ffe000104a4649460001020100c800c80000ffe20c584943435f50524f46494c45000101000 00c484c696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce00020009000600310000616373704 d5346540000000049454320735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d3 2d485020200000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000001163707274000001500000003364657363000001840000006c 77747074000001f000000014626b707400000204000000147258595a000002180000001467585 95a0000022c000000146258595a0000024000000014646d6e640000025400000070646d646400 0002c400000088767565640000034c0000008676696577000003d4000000246c756d69000003f 8000000146d6561730000040c0000002474656368000004300000000c725452430000043c0000 080c675452430000043c0000080c625452430000043c0000080c7465787400000000436f707972 69676874202863292031393938204865776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e79000 0646573630000000000000012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000 000012735247422049454336313936362d322e310000000000000000000000000000000000000 00000000000000000Exemple În cazul unui interviu de profunzime nestructurat. Principalul dezavantaj al metodei constă în imposibilitatea ob!inerii unor informa!ii legate de anumite aspecte ale temei de cercetat dacă subiec!ii nu abordează din proprie ini!iativă respectivele aspecte. Tot ce vă vine în minte despre alimentele şi modul în care obişnui!isă mânca!i este important. discu!ia poate începe astfel: Operatorul: Haidefisă discutăm despre obiceiurile dumneavoastră alimentare! Subiectul: Dorifisă vorbim despre anumite alimente? Operatorul: Despre tot ce dori!i dumneavoastră. nu poate interveni în vederea direc!ionării discu!iei către anumite teme specifice consumului de produse alimentare. Pute!isă ne furniza!i orice detaliu în legătură cu acest subiect. Interviul nestructurat este utilizat de regulă atunci când fenomenul cercetat este destul de pu!in cunoscut celui care comandă cercetarea. Metodele consacrate de cercetare din această ccategorie sunt: Interviul de profunzime nondirectiv – interviu individual . însă. motiv pentru care se caută acele elemente invizibile care generează problema de marketing.

Interviurile semistrucurate se desfăşoară pe baza unui ghid de interviu. rolul său fiind acela de a interveni în scopul asigurării posibilită!ii de a se exprima pentru to!i membrii grupului. urmând ca subtemele din cadrul ghidului de interviu să fie aduse în discu!ie în măsura în care subiec!ii nu le ating din proprie ini!iativă sau nu le aprofundează îndeajuns.Grupul de discutii – interviu de grup. Moderatorul nu are posibilitatea de a direc!iona discu!ia. . Interviurile semistructurate Interviurile semistructurate vin să înlăture principalul neajuns al interviurilor nestructurate. care constă într-o discu!ie nestructurată între membrii unui grup format din 4-8 membri. Operatorul sau moderatorul abordează discu!ia la fel ca în cazul unui interviu nestructurat. care constă în imposibilitatea direc!ionării subiectului către anumite subteme ale temei de cercetat. care con!ine 56 puncte ce urmează a fi atinse în cadrul discu!iei.

are loc o alternan!ă între fazele de reflec!ie individualăşi discu!iile de grup. necesită parcurgerea mai multor etape. însă temele acestuia sunt abordate în mod secven!ial. a ipotezelor şi obiectivelor acesteia. subiec!ii fiind invita!isă spună tot ceea ce doresc în legătură cu fiecare temă pusă în discu!ie. De exemplu. dacă dorim informa!ii cu privire la utilizarea produselor tip gel de duş.2. Pe parcursul desfăşurării discu!iilor. Metodele consacrate de cercetare din această categorie sunt: Interviul „creion plus hârtie” – interviu individual bazat pe o listă de teme. Grupul este format din 6-12 membrii. Principalele etape caracteristice interviurilor sunt următoarele: 1. care să exprime succint fenomenul de marketing analizat. Etapele de realizare a interviurilor Realizarea interviurilor. pornind de la definirea temei de cercetat. definirea temelor de cercetare calitativă este mult mai pu!in riguroasă decât definirea unei teme complexe de cercetare care include de regulăşi o cercetare de natură cantitativă (descriptivă sau cauzală). De regulă. Subiec!ilor li se comunică un domeniu general.Metodele consacrate de cercetare din această categorie sunt: Interviul de profunzime semidirectiv – interviu individual.4. Prin urmare. tot el fiind cel care notează răspunsurile pe hârtie pe măsura ob! inerii lor. cum ar fi: „Despre produsele de igienă corporală”. În felul acesta pot fi identificate şi motiva!iile de achizi!ionare a unor . Grupul nominal – metodă de grup utilizată în special pentru identificarea şi evaluarea criteriilor de alegere a unor produse sau a unor atribute relevante ale produselor. până la ob!inerea informa!iilor şi realizarea raportului cercetării. discu! iile putând să dureze între 2 şi4 ore. U4. parcurgând un proces de culegere a datelor. de la prima până la ultima. indiferent de tipul acestora. Definirea temei de cercetat Tema unei cercetări exploratorii (calitative) se defineşte într-o manieră generală. putem denumi cercetarea: „Motivafii de achizifionare şi utilizare a gelului de duş”. această temă nu este comunicată ca atare viitorilor subiec!i de interviu. pe care operatorul le aduce în discu!ie pe rând. Interviurile structurate Interviurile structurate au la bază tot un ghid de interviu. care se desfăşoară pe baza unui ghid de interviu Discutia orientată de grup (Focus-group) -foarte des întâlnită în practică datorită rezultatelor deosebite ob!inute în urma poten!ării reciproce a participan!ilor la discu!ii în vederea furnizării unui volum ridicat de informa!ii.

. cum ar fi săpunul.produse de substitu!ie.

Având în vedere tema generală de cercetare 191919191919191 0000000000000 formulată 919191919191919 0000000000000 191919191919191 0000000000000 în cadrul aplicafiei 2.3. 7a8384858687888 003d400000024 98a929394959697 6c756d69000003 98999aa2a3a4a5a6 f8000000146d65 a7a8a9aab2b3b4b5 61730000040c00 b6b7b8b9bac2c3c 0000247465636 4c5c6c7c8c9cad2d 8000004300000 3d4d5d6d7d8d9da 000c7254524300 e1e2e3e4e5e6e7e8 00043c0000080c e9eaf1f2f3f4f5f6f7 6754524300000 f8f9faffc4001f010 43c0000080c625 003010101010101 452430000043c0 010101000000000 000080c7465787 000010203040506 400000000436f7 0708090a0bffc400 0797269676874 b51100020102040 2028632920313 403040705040400 9393820486577 010277000102031 6c6574742d5061 . Definifi această temă în termeni 101ffc4001f00000 0001163707274 generali.ffd8ffe000104a46 ffd8ffe000104a 49460001010100a 4649460001020 400a60000ffee000 100c800c80000f e41646f62650064 fe20c584943435 0000000001ffdb00 f50524f46494c4 430004030304030 500010100000c4 304040304050404 84c696e6f02100 05060a070606060 0006d6e7472524 Exemple Posibile formulări de teme pentru o cercetare exploratorie 60c0909070a0f0d0 7422058595a200 (calitativă): f0f0e0d0e0e10121 7ce00020009000 714101116110e0e 6003100006163 Despre achizifionarea şi utilizarea detergenfilor de rufe 141b141618191a1 73704d5346540 a1a10131c1e1c191 0000000494543 Obiceiuri alimentare ale tinerilor e17191a19ffdb004 2073524742000 Imaginea automobilelor Dacia în rândul utilizatorilor 301040505060506 0000000000000 0c07070c19110e1 000000000000f6 Intenfii de achizifionare a automobilelor ecologice 119191919191919 d600010000000 191919191919191 0d32d48502020 Aplicatii 919191919191919 0000000000000 Aplica�ia 4. 636465666768696 0000034c000000 Pentru exemplificarea etapelor caracteristice realizării interviurilor am a73747576777879 8676696577000 apelat la o temă intitulată: „Obiceiuri alimentare ale studen!ilor”. Acestea sunt formulate 435363738393a43 00000070646d6 ca ipoteze generale referitoare la modul în care se raportează membrii 4445464748494a5 464000002c4000 e35455565758595a 0008876756564 şantionului la diferite aspecte ale temei de cercetat. alegefi o metodă de cercetare 91919191919ffc00 0000000000000 calitativă pe care o considerafi potrivită pentru obfinerea 01108005b006703 0000000000000 011100021101031 0000000000000 informafiilor necesare. Stabilirea ipotezelor şi obiectivelor cercetării 1552d1f02433627 46258595a00000 Ipotezele unei cercetări calitative sunt o serie de supozi!ii nedemonstrate 282090a16171819 2400000001464 1a25262728292a3 6d6e6400000254 ale cercetătorului cu privire la rezultatele cercetării.1. specifici unei cercetări exploratorii (calitative): 105010101010101 0000015000000 000000000000000 0336465736300 001020304050607 0001840000006c 08090a0bffc400b5 7774707400000 100002010303020 1f000000014626 403050504040000 b707400000204 017d01020300041 0000001472585 105122131410613 95a00000218000 516107227114328 000146758595a0 191a1082342b1c1 000022c0000001 2.

ffd8ffe000104a46 ffd8ffe000104a 49460001010100a 4649460001020 400a70000ffee000 100c800c80000f e41646f62650064 fe20c584943435 0000000001ffdb00 f50524f46494c4 430004030304030 500010100000c4 304040304050404 84c696e6f02100 05060a070606060 0006d6e7472524 Exemple Ipotezele cercetării pentru tema aleasă sunt: 60c0909070a0f0d0 7422058595a200 f0f0e0d0e0e10121 7ce00020009000 714101116110e0e 6003100006163 141b141618191a1 73704d5346540 Majoritatea studen!ilor din eşantionul analizat preferă produsele de tip fast a1a10131c1e1c191 0000000494543 -food. studen!ii care fac parte din eşantion nu au un program regulat de 919191919191919 0000000000000 servire a meselor din timpul zilei. astfel încât să poată fi evaluată atingerea obiectivelor în finalul 4445464748494a5 464000002c4000 cercetării. e17191a19ffdb004 2073524742000 301040505060506 0000000000000 O mare parte dintre membrii eşantionului consumă în timpul săptămânii 0c07070c19110e1 000000000000f6 alimente preparate. a73747576777879 8676696577000 7a8384858687888 003d400000024 98a929394959697 6c756d69000003 98999aa2a3a4a5a6 f8000000146d65 Exemple Obiectivele cercetării a7a8a9aab2b3b4b5 61730000040c00 b6b7b8b9bac2c3c 0000247465636 Identificarea obişnuin!elor alimentare ale studen!ilor. 191919191919191 0000000000000 919191919191919 0000000000000 Aplicatii 191919191919191 0000000000000 Aplica�ia 4. care să aibă în vedere 101ffc4001f00000 0001163707274 rezultatele previzibile ale cercetării dumneavoastră: 105010101010101 0000015000000 000000000000000 0336465736300 001020304050607 0001840000006c 08090a0bffc400b5 7774707400000 100002010303020 1f000000014626 403050504040000 b707400000204 017d01020300041 0000001472585 105122131410613 95a00000218000 516107227114328 000146758595a0 191a1082342b1c1 000022c0000001 1552d1f02433627 46258595a00000 Obiectivele cercetării constau în stabilirea necesarului de informa!ii 282090a16171819 2400000001464 referitoare la tema de cercetat. Acestea se stabilesc în termeni cât mai 1a25262728292a3 6d6e6400000254 435363738393a43 00000070646d6 concre!i. 4c5c6c7c8c9cad2d 8000004300000 Evaluarea atitudinilor cu privire la consumul de fast-food. 119191919191919 d600010000000 191919191919191 0d32d48502020 În general.1. În mod concret. tema de cercetat este împăr!ită în mai multe 35455565758595a 0008876756564 636465666768696 0000034c000000 linii directoare care con!in un necesar de informa!ii specifice. formulafi 4 ipoteze generale. Pentru tema şi metoda de cercetare alese la 91919191919ffc00 0000000000000 aplicafia 01108005b006703 0000000000000 011100021101031 0000000000000 4. pe care le aduc de acasă. de la părin!i. 3d4d5d6d7d8d9da 000c7254524300 e1e2e3e4e5e6e7e8 00043c0000080c Stabilirea unei strategii de introducere pe pia!ă a unui nou serviciu faste9eaf1f2f3f4f5f6f7 6754524300000 food f8f9faffc4001f010 43c0000080c625 003010101010101 452430000043c0 010101000000000 000080c7465787 000010203040506 400000000436f7 0708090a0bffc400 0797269676874 b51100020102040 2028632920313 403040705040400 9393820486577 010277000102031 6c6574742d5061 .2.

105010101010101 Pentru acest motiv. e9eaf1f2f3f4f5f6f7 realizafi un chestionar de recrutare a membrilor f8f9faffc4001f010 003010101010101 eşantionului finând cont de aspectele prezentate în cadrul 010101000000000 000010203040506 0708090a0bffc400 b51100020102040 403040705040400 010277000102031 .4.ffd8ffe000104a46 49460001010100a 400a60000ffee000 e41646f62650064 0000000001ffdb00 430004030304030 304040304050404 05060a070606060 Aplicatii 60c0909070a0f0d0 Aplica�ia 4. venituri. La fel ca în cazul aplicafiei anterioare. statut social). considerate importante pentru 1a25262728292a3 cercetare (sex. sociologia sau 636465666768696 a73747576777879 psihologia. 191a1082342b1c1 utilizându-se un chestionar de selec!ie. Pentru cercetarea concepută de dumneavoastră. eşantionul va fi constituit în mod obligatoriu din 000000000000000 001020304050607 consumatori sau utilizatori cunoscători ai fenomenului cercetat. selecta!i 08090a0bffc400b5 după mai multe criterii considerate ca fiind generatoare de comportamente 100002010303020 403050504040000 şi atitudini diferite la nivelul segmentului !intă. Definirea şi constituirea eşantionului 191919191919191 91919191919ffc00 Eşantionul analizat în cadrul cercetărilor exploratorii nu trebuie să fie 01108005b006703 reprezentativ pentru popula!ia cercetată din punct de vedere al mărimii. vârstă. 011100021101031 101ffc4001f00000 însă acesta trebuie să reflecte cât mai bine structura respectivei popula!ii. Se va evita selectarea în e35455565758595a şantion a specialiştilor în domenii precum marketingul. Se consideră că astfel de persoane pot crea o serie de 98a929394959697 98999aa2a3a4a5a6 efecte negative ca urmare a experien!ei lor în domeniul unor cercetări de a7a8a9aab2b3b4b5 acest gen. b6b7b8b9bac2c3c 4c5c6c7c8c9cad2d Aplicatii 3d4d5d6d7d8d9da e1e2e3e4e5e6e7e8 Aplica�ia 4. formulafi4 f0f0e0d0e0e10121 714101116110e0e obiective referitoare la necesarul de informafii pentru 141b141618191a1 cercetarea dumneavoastră: a1a10131c1e1c191 e17191a19ffdb004 301040505060506 0c07070c19110e1 119191919191919 191919191919191 919191919191919 191919191919191 919191919191919 3. precum şi întrebări referitoare 435363738393a43 4445464748494a5 la pregătirea profesională a participan!ilor. precum şi a persoanelor care au participat în ultimele 6 luni la 7a8384858687888 interviuri similare.3. 017d01020300041 Recrutarea membrilor eşantionului se face din locurile de consum sau alte 105122131410613 516107227114328 locuri unde pot figăsi!i membrii segmentului !intă de consumatori. Acest chestionar con!ine întrebări 1552d1f02433627 282090a16171819 referitoare la caracteristicile popula!iei.

Conceperea ghidului de interviu Conceperea ghidului de interviu are în vedere transpunerea fiecărui obiectiv în aspecte specifice. cu privire la care se doreşte ob!inerea unor informa!i de la membrii segmentului !intă analizat. 4. Aceste aspecte pot fi introduse în ghidul de interviu sub forma unor întrebări .paragrafului anterior.

ce satisfac!ii vă aduce consumul de fast-food? 1552d1f02433627 46258595a00000 Care sunt aşteptările neîmplinite referitoare la acest consum? 282090a16171819 2400000001464 1a25262728292a3 6d6e6400000254 Aplicatii 435363738393a43 00000070646d6 4445464748494a5 464000002c4000 Aplica�ia 4. fiecare fiind invitat să se gândească la aceasta 003010101010101 452430000043c0 010101000000000 000080c7465787 şisă spună tot ceea ce doresc şi consideră important în legătură cu 000010203040506 400000000436f7 0708090a0bffc400 0797269676874 b51100020102040 2028632920313 403040705040400 9393820486577 010277000102031 6c6574742d5061 . 7a8384858687888 003d400000024 98a929394959697 6c756d69000003 98999aa2a3a4a5a6 f8000000146d65 5. 3d4d5d6d7d8d9da 000c7254524300 în care participan!ii sunt invita!i să spună ceva hazliu care li s-a întâmplat e1e2e3e4e5e6e7e8 00043c0000080c e9eaf1f2f3f4f5f6f7 6754524300000 în cursul zilei sau să se prezinte reciproc. Atitudinea fată de consumul de fast-food 516107227114328 000146758595a0 Gândindu-ne că putem să ne procurăm hrana din diferite surse (alimentara. 35455565758595a 0008876756564 realizafi un ghid de interviu având în vedere fiecare dintre 636465666768696 0000034c000000 a73747576777879 8676696577000 obiectivele stabilite.ffd8ffe000104a46 ffd8ffe000104a 49460001010100a 4649460001020 400a60000ffee000 100c800c80000f e41646f62650064 fe20c584943435 0000000001ffdb00 f50524f46494c4 430004030304030 500010100000c4 304040304050404 84c696e6f02100 05060a070606060 0006d6e7472524 deschise (ex: Ce anume obişnui!isă mânca!i în timpul prânzului?) sau 60c0909070a0f0d0 7422058595a200 sub forma unor îndemnuri (ex: Haide!isă discutăm despre ceea ce f0f0e0d0e0e10121 7ce00020009000 714101116110e0e 6003100006163 obişnui!isă mânca!i în timpul prânzului!). considerate importante de către a1a10131c1e1c191 0000000494543 e17191a19ffdb004 2073524742000 cercetător. 301040505060506 0000000000000 0c07070c19110e1 000000000000f6 119191919191919 d600010000000 191919191919191 0d32d48502020 Exemple Ghid de interviu 919191919191919 0000000000000 191919191919191 0000000000000 Obiectiv 1. Ghidul de interviu va con!ine 141b141618191a1 73704d5346540 acele aspecte ale temei de cercetat. cum proceda!i? Unde anume mânca!i? 001020304050607 0001840000006c Care sunt localurile unde obişnui!isă mânca!i în prezent? 08090a0bffc400b5 7774707400000 100002010303020 1f000000014626 Ce v-a determinat să alege!i aceste localuri? 403050504040000 b707400000204 Cât timp aloca!i consumului în diferite localuri? 017d01020300041 0000001472585 105122131410613 95a00000218000 Obiectiv 2. în special în cazul interviurilor de grup. Pentru cercetarea concepută de dumneavoastră. Desfăşurarea propriu -zisă a interviului şi culegerea datelor a7a8a9aab2b3b4b5 61730000040c00 Interviul debutează cu enun!area regulilor de desfăşurare a discu!iilor şi b6b7b8b9bac2c3c 0000247465636 4c5c6c7c8c9cad2d 8000004300000 cu o scurtă perioadă de încălzire.5. 191a1082342b1c1 000022c0000001 gogoşerie. grupate pe fiecare obiectiv al cercetării în parte. f8f9faffc4001f010 43c0000080c625 Se enun!ă tema. Obişnuinte alimentare – Cum mănâncă studen!ii? 919191919191919 0000000000000 191919191919191 0000000000000 Ce alimente consuma!i de obicei pe parcursul unei zile? 91919191919ffc00 0000000000000 Unde consuma!i aceste alimente? 01108005b006703 0000000000000 Care este programul dumneavoastră zilnic de masă? 011100021101031 0000000000000 Cât cheltui!i lunar pe produse de tip fast food? 101ffc4001f00000 0001163707274 Localuri frecventate: 105010101010101 0000015000000 000000000000000 0336465736300 Dacă mânca!i în oraş.). covrigărie etc.

.respectiva temă. Subtemele din ghidul de interviu vor fi aduse în discu!ie doar în măsura în care acestea nu sunt atinse din proprie ini!iativă de către subiec!i.

ffd8ffe000104a4649460001010100c900c8 95a00000218000 000146758595a0 Înainte de venirea0000ffee000e41646f626500640000000001ff db0043000403030403030404030405040405 000022c0000001 participan!ilor se060a07060606060c0909070a0f0d0f0f0e0d0 verifică 46258595a00000 2400000001464 dacă aparatura dee0e10121714101116110e0e141b141618191 a1a1a10131c1e1c191e17191a19ffdb004301 6d6e6400000254 înregistrare func!0405050605060c07070c19110e1119191919 ionează. 0001163707274 Mesele vor fi de formă rotundă sau ovală. Subiec!ii 73704d5346540 0000000494543 trebuie să fie înştiin!a!i cu privire la aceste înregistrări astfel încât să fie 2073524742000 respectată intimitatea fiecărei persoane şi op!iunea sa privind acceptarea 0000000000000 000000000000f6 înregistrării unor discu!ii personale. apă minerală. 7774707400000 fursecuri etc. 0000000000000 f 0000000000000 ără multe postere. U4. Pentru a crea o 0336465736300 0001840000006c atmosferă cât mai plăcutăşi relaxată se servesc: cafea. astfel încât to!i participan!ii să 0000015000000 se vadăşisă nu se creeze pozi!ii opuse şi contradictorii. se folosesc loca!ii neutre şi se amenajează spa!ii izolate şi aerisite. Sală 000c7254524300 desfăşurare focus 748494a535455565758595a6364656667686 group 96a737475767778797a838485868788898a9 00043c0000080c 2939495969798999aa2a3a4a5a6a7a8a9aab2 6754524300000 b3b4b5b6b7b8b9bac2c3c4c5c6c7c8c9cad2d 43c0000080c625 3d4d5d6d7d8d9dae1e2e3e4e5e6e7e8e9eaf1f 452430000043c0 2f3f4f5f6f7f8f9faffc4001f01000301010101 000080c7465787 010101010100000000000001020304050607 400000000436f7 08090a0bffc400b511000201020404030407 0797269676874 050404000102770001020311040521310612 2028632920313 41510761711322328108144291a1b1c10923 9393820486577 3352f0156272d10a162434e125f11718191a2 6c6574742d5061 6 . tablouri ce ar putea distrage aten!ia celor care participă. 7422058595a200 f 7ce00020009000 ăcând posibilă reluarea acestora ori de câtre ori este nevoie în scopul 6003100006163 surprinderii unor detalii sau a unor elemente de limbaj non-verbal. 22131410613516107227114328191a108234 2b1c11552d1f02433627282090a161718191 0000247465636 a25262728292a3435363738393a434445464 8000004300000 Fig. O sală specială pentru focus group poate avea un perete 1f000000014626 b707400000204 oglindă în spatele căruia pot sta specialişti sau observatori din partea 0000001472585 beneficiarului.ffd8ffe000104a 4649460001020 100c800c80000f fe20c584943435 f50524f46494c4 500010100000c4 84c696e6f02100 0006d6e7472524 Discu!iile sunt înregistrate prin intermediul unor mijloace audio-vizuale. d600010000000 0d32d48502020 0000000000000 Exemple 0000000000000 Pentru organizarea unor interviuri semistructurate de grup (de tip 0000000000000 „Focus 0000000000000 0000000000000 Group”).1. 00000070646d6 focus 464000002c4000 Orele de desfăşurare191919191919191919191919191919191919 a 191919191919191919191919191919191919 0008876756564 group-ului se19191919191919191919ffc0001108012b01 stabilesc 0000034c000000 8676696577000 în func!ie de timpulb803011100021101031101ffc4001f0000010 disponibil 501010101010100000000000000000102030 al003d400000024 subiec!ilor fără a se405060708090a0bffc400b51000020103030 suprapune 6c756d69000003 evenimente20403050504040000017d010203000411051 culturale f8000000146d65 pe 61730000040c00 sau sociale deosebite.

e17191a19ffdb004 301040505060506 0c07070c19110e1 119191919191919 191919191919191 919191919191919 191919191919191 919191919191919 191919191919191 91919191919ffc00 01108005b006703 011100021101031 101ffc4001f00000 105010101010101 000000000000000 001020304050607 08090a0bffc400b5 100002010303020 403050504040000 017d01020300041 105122131410613 516107227114328 191a1082342b1c1 1552d1f02433627 282090a16171819 1a25262728292a3 435363738393a43 4445464748494a5 35455565758595a 636465666768696 a73747576777879 7a8384858687888 98a929394959697 98999aa2a3a4a5a6 a7a8a9aab2b3b4b5 b6b7b8b9bac2c3c 4c5c6c7c8c9cad2d 3d4d5d6d7d8d9da e1e2e3e4e5e6e7e8 e9eaf1f2f3f4f5f6f7 f8f9faffc4001f010 003010101010101 010101000000000 000010203040506 0708090a0bffc400 b51100020102040 403040705040400 010277000102031 . efectuafi 714101116110e0e 141b141618191a1 culegerea datelor. în conformitate cu tipul de interviu ales.6. utilizând un a1a10131c1e1c191 eşantion de 8-10 persoane .ffd8ffe000104a46 49460001010100a 400a70000ffee000 e41646f62650064 0000000001ffdb00 430004030304030 304040304050404 05060a070606060 Aplicatii 60c0909070a0f0d0 f0f0e0d0e0e10121 Aplica�ia 4. Pentru cercetarea concepută de dumneavoastră.

La intersec!ia dintre o coloanăşi o linie găsim răspunsul individului situat pe ffd8ffe000104a4649460001020100c800c80000ffe20c584943435f50524f46494c4500010100000c484c696 e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce00020009000600310000616373704d534654000000004945 4320735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d32d485020200000000000000000000 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000011637072740 00001500000003364657363000001840000006c77747074000001f000000014626b70740000020400000014 7258595a00000218000000146758595a0000022c000000146258595a0000024000000014646d6e640000025 400000070646d6464000002c400000088767565640000034c0000008676696577000003d4000000246c756d 69000003f8000000146d6561730000040c0000002474656368000004300000000c725452430000043c00000 80c675452430000043c0000080c625452430000043c0000080c7465787400000000436f7079726967687420 2863292031393938204865776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e7900006465736300000000000 00012735247422049454336313936362d322e3100000000000000000000001273524742204945433631393 6362d322e31000000000000000000000000000000000000000000000000000000 respectiva coloană la tema de pe linia luată în considerare. indiferent de tipul acestora (anchete exploratorii.6. iar pe coloane sunt dispuşi indivizii care participă la interviu. exprimă aceleaşi idei referitoare la temele puse în discu!ie. Analiza datelor rezultate din cercetările exploratorii Metoda specifică de analiză a datelor din cercetările exploratorii. în care pe linii sunt dispuse toate temele din ghidul de interviu. Grila de analiză se reprezintă sub forma unui tabel cu dublă intrare. Exemple Analiza de continut Analiza de con!inut se finalizează cu două categorii de analize (sinteze) : Analiza pe orizontală – concretizată în calcularea unor frecven!e de apari!ie pentru fiecare categorie de răspuns. care deşi sunt exprimate în mod diferit. Sunt stabilite astfel anumite categorii de răspunsuri pornind de la relatări diferite ale subiec!ilor. Astfel de răspunsuri similare sunt codificate cu un simbol unic şi transcrise ca atare într-o grilă de analiză arăspunsurilor. Analiza de con!inut presupune reluarea înregistrărilor cu privire la discu!iile derulate în timpul interviurilor şi analizarea con!inutului fiecărui răspuns în scopul identificării esen!ei relatărilor fiecărui individ. în scopul identificării principalelor comportamente şi atitudini ale subiec!ilor analiza!i cu privire la fiecare temă cuprinsă în ghidul de interviu. . interviuri. studii proiective) este analiza de continut.

Prin raportare la 141b141618191a1 a1a10131c1e1c191 caracteristicile demografice ale subiec!ilor se pot identifica o serie de e17191a19ffdb004 diferen!e comportamentale sau atitudinale între diferite categorii de public 301040505060506 0c07070c19110e1 (în func!ie de sex. statut social etc. i 3d4d5d6d7d8d9da testul continuării r povestirii.5.ffd8ffe000104a46 49460001010100a 400a70000ffee000 e41646f62650064 0000000001ffdb00 430004030304030 304040304050404 05060a070606060 Analiza pe verticală – con!ine o sinteză arăspunsurilor fiecărui individ în 60c0909070a0f0d0 f0f0e0d0e0e10121 scopul creării unei priviri de ansamblu asupra modului în care fiecare dintre 714101116110e0e aceştia au abordat întreaga tematică pusă în discu!ie. Subiectul atribuie altora propriile dorin!e 35455565758595a 636465666768696 şi credin!e care. e1e2e3e4e5e6e7e8 e9eaf1f2f3f4f5f6f7 testul apercep!iei i tematice f8f9faffc4001f010 003010101010101 ttehnica benzilor desenate. Acestea sunt înso!ite de propuneri 919191919191919 referitoare la ac!iunile viitoare. nu sunt acceptate sau recunoscute ca fiind a73747576777879 ale sale. Formularea concluziilor şi propunerilor 191919191919191 Pornind de la analiza de con!inut se formulează o serie de concluzii 919191919191919 191919191919191 referitoare la relatările subiec!ilor. 105122131410613 516107227114328 191a1082342b1c1 1552d1f02433627 U. Astfel de propuneri vizează în principal 191919191919191 91919191919ffc00 temele de cercetare cantitativă care urmează a fi abordate în cadrul unei 01108005b006703 cercetări de o amploare mai mare: cercetare descriptivă sau cercetare 011100021101031 101ffc4001f00000 cauzală. prin proiectarea credin!elor. dorin!elor şi sim!ămintelor unei 4445464748494a5 persoane. către o altă persoană. 105010101010101 000000000000000 001020304050607 Aplicatii 08090a0bffc400b5 Aplica�ia 4. vârstă. Subiec!ii sunt puşi în situa!ia să interpreteze comportamentul 7a8384858687888 98a929394959697 altora proiectându-şi indirect propriile lor credin!e şi sentimente6. venituri. în mod direct. Cercetări proiective 282090a16171819 1a25262728292a3 Metodele proiective reprezintă modalită!i indirecte de ob!inere a informa! 435363738393a43 iilor. Pentru datele obfinute în cadrul cercetării 100002010303020 403050504040000 dumneavoastră efectuafi o analiză de confinut şi 017d01020300041 elaborafi concluziile cercetării. b6b7b8b9bac2c3c 4c5c6c7c8c9cad2d testul completării propozi!iilor.4.). 119191919191919 7. 010101000000000 tehnica autoportretului fotografic 000010203040506 0708090a0bffc400 b51100020102040 403040705040400 010277000102031 . 98999aa2a3a4a5a6 Cele mai importante metode proiective sunt: C a7a8a9aab2b3b4b5 ttestul de asociere a cuvintelor.7.

Ed. Braşov. 6 Lefter. Infomarket.tehnica persoanei a treia tehnica portretului chinezesc tehnica interpretării unui rol. 54 . 2004 pg. C-Cercetarea de marketing.

. fie un număr mic de desene (imagini) urmând ca el să relateze o situa!ie care se manifestă sau se poate întâmpla.. ...... .... . . . Prin această metodă se pot cunoaşte.. subiec!ilor.. ... ... . sau ce anume urmează să facă personajele respective. ... Semnifica!ia imaginilor este ambiguă. ..Cea mai frumoasă vacanfă a mea a fost. (satisfacfie) 2. .. . .. ....Când plec în vacanfă . ... (social) 4.Dacă vreau să mă odihnesc. de către so!şi so!ie.a) testul de asociere a cuvintelor -subiectului i se prezintă o listă de cuvinte şi i se cere să găsească prompt câte un cuvânt pe care să-l asocieze fiecărui cuvânt aflat pe listă.. atitudini legate de marcă..... . b) testul completării propozitiilor -subiectului i se cere să completeze un număr de propozi!ii neterminate. . d) testul aperceptiei tematice. Cercetătorul va reda şi apoi va analiza con!inutul relatării subiectului.Cei care-şi pot permite vacanfe sunt.Vacanfa este . cu primul cuvânt sau propozi!ie care îi vine în minte. . . ......... .. (propria persoana) 3. Spre exemplu... . . se expune o situa!ie care se manifestă într-un anume context. ..De obicei în vacanfă mergcu..... ... . . e) tehnica benzilor desenate -în acest caz subiectului i se prezintă fie un desen. (social) 7....... Ea trebuie să fie influen!ată cât mai pu!in de interpretările subiective ale cercetătorului. spre exemplu.. (relaxare) 6.. (satisfacfie) 5... . . .... . . . .. .. urmând ca subiec!ii să contureze care va fi evolu!ia.. . .. . ...Cei de vârsta mea consideră că vacanfelesunt .. ........ .. .... .. ... . . cum ar fi luarea unei decizii de cumpărare a unui bun de folosin!ă îndelungată.. .. . De exemplu pentru o cercetare referitoare la vacan!a ideală se pot constitui o serie de fraze incomplete cum ar fi: 1. . . ... În cazul studiilor de pia! ă se urmăreşte cunoaşterea opiniilor subiec!ilor privind motivele sau restric!iile legate de consumul unor produse alimentare sau rela!ia calitate-pre! în cazul cumpărării unui produs cosmetic etc.. ce se poate întâmpla. fiind de regulă lăsată la aprecierea unor specialişti în psihologie. Se utilizează pentru a testa poten!ialul numelor de marcă pentru diferite produse. .. pentru ca aceştia să le descrie sau să relateze despre ce se întâmplă în desenul prezentat.. Reprezintă acea tehnică proiectivă care se bazează pe prezentarea unor desene sau imagini cu produse sau consumatori.... ( social) c) testul continuării povestirii -subiectului i se oferă posibilitatea de a continua o povestire care are un început..... .. Interpretarea rezultatelor testului de asociere a cuvintelor este o problemă dificilă. .... pentru a pretesta cuvinte cheie sau pentru a identifica criteriile de alegere a unui produs de către un segment de cumpărători...

6. Pot fi concepute afirma!ii de a0000024000000 genul: 014646d6e64000 00254000000706 dacă firma X ar fi un om celebru. ambalaj. Ea presupune ca un subiect să interpreteze un rol sau să ac! 561730000040c0 00000247465636 ioneze în func!ie de comportamentul unei alte persoane privind o anume 80000043000000 situa!ie dată. pentru pozi!ionarea produselor. sport. reclamă etc. acesteia i se atribuie 21800000014675 diferite înfă!işări iar subiectul trebuie să indice un răspuns la afirma!ia 8595a0000022c0 00000146258595 respectivă pentru ca aceasta să fie completă. 46d6464000002c dacă firma X ar fi un animal acesta ar fi ……. pentru evaluări legate de o campanie publicitară etc. 03100006163737 exprimă o anumită activitate: odihnă. Rezumat c0000080c62545 În cadrul studiilor calitative se regăsesc atât tehnici de comunicare 2430000043c000 0080c746578740 directe. Tot ce se spune se înregistreazăşi apoi se realizează analiza de 00000000000000 00000f6d600010 con!inut. fiecare în parte. convingeri şi atitudini asupra celei de-a treia persoane.. 40000006c77747 074000001f0000 h) tehnica portretului chinezesc -se face apel la imagina!ia subiectului 00014626b70740 sugerând transpunerea aspectului cercetat într-o altă lume. În acest fel se consideră că subiec!ii îşi vor transfera. îşi vor proiecta 46573630000018 propriile lor opinii. 04d53465400000 00049454320735 Subiec!ilor li se cere: „Spune!i-mi tot ce vă vine în minte privind fiecare 24742000000000 fotografie”. care pot fi nestructurate. denumite tehnici proiective. o îndeletnicire favorită etc. semistructurate sau structurate cât şi tehnici 0000000436f707 97269676874202 indirecte.. 40000008876756 dacă firma X ar fi o culoare acesta ar fi…… 5640000034c000 00086766965770 dacă firma X ar fi o plantă aceasta ar fi…. Prin această metodă se pot cunoaşte părerile reale ale subiec! 00c72545243000 ilor în legătură cu un produs. 86329203139393 8204865776c657 4742d5061636b6 1726420436f6d7 0616e790000646 . 00003d40000002 46c756d6900000 i) tehnica interpretării unui rol -face parte din categoria tehnicilor de 3f8000000146d6 exprimare. Metoda este indicată pentru cunoaşterea în profunzime a motivelor 0000000d32d485 de cumpărare. pentru descoperirea unor noi utilizări 00000000000000 a00000000000000 unor produse.ffd8ffe000104a 46494600010201 00c800c80000ffe 20c584943435f5 0524f46494c450 0010100000c484 c696e6f0210000 06d6e747252474 f) autoportretul fotografic -este o metodă care îi pune pe subiec!i în situa!ia 22058595a2007c e0002000900060 de a se autodescrie având în vedere seturi de fotografii care. acesta ar fi ……. pentru o mai bună în!elegere a folosirii unui produs sau a unei 02020000000000 mărci. Spre exemplu 00002040000001 47258595a00000 dacă se doreşte o cercetare a imaginii unei întreprinderi. 0043c0000080c6 75452430000043 U4. 00000000000000 g) tehnica persoanei a treia -reprezintă o tehnică proiectivă care presupune 00000000000000 00000000000000 întrebarea subiec!ilor şi aflarea răspunsului lor în legătură cu ce crede o a 00000000000000 treia persoană despre un produs sau serviciu sau de ce aceasta face ceea ce 01163707274000 00150000000336 face.

Interviurile pot fi clasificate în func!ie de nivelul de structurare în trei categorii: -interviul de profunzime nondirectiv (nestructurat). -interviul de profunzime semidirectiv (semistructurat). .

-interviul de profunzime directiv (structurat).
Realizarea interviurilor presupune parcurgerea mai multor etape, care cuprind proiectarea
cercetării, culegerea datelor şi interpretarea informa!iilor în scopul formulării raportului
cercetării.
Din categoria tehnicilor de comunicare indirecte, structurate sau nestructurate fac parte
metodele proiective care sunt mijloace de investigare a personalită!ii. Acestea utilizează cu
precădere metode psihologice de culegere şi interpretare a datelor

U4.8. Test de autoevaluare a cunoştintelor
*Întrebările pot avea mai multe răspunsuri corecte. Răspunsurile corecte se găsesc la sfârşitul
cursului.

1. În cazul comunicării non-directive, operatorului i se permite:
e. a dovedi că-l în!elege pe subiect
f. a face interpretări personale
g. a aprofunda un aspect abordat
h. a-l întrerupe pe subiect

2. Printre interviurile semistructurate se numără:
e. Interviul creion+hârtie
f. Tehnica completării frazelor
g. Interviul de profunzime semidirectiv
h. Discu!ia orientată de grup (Focus-group)

3. Tehnicile proiective se încadrează în categoria:
e. Tehnicilor directe de cercetare calitativă
f. Tehnicilor indirecte de cercetare calitativă
g. Tehnicilor cantitative
h. Tehnicilor cantitativ-calitative

U4.9. Test de evaluare a cunoştintelor
1.Care sunt principalele caracteristici ale interviurilor?
2.Care sunt principalele tipuri de interviuri?

3.Prin ce se deosebeşte un interviu semistructurat de unul nestructurat?
4.Ce fel de interviu este focus-grupul.
5.Ce este acela un ghid de interviu?

6.Care sunt etapele de desfăşurare a interviurilor?
7.În ce constă analiza de con!inut?
8.Caracteriza!i principalele metode de cercetare proiectivă
Temă de control nr. 1
Gândi!i-vă la o problemă ce ar putea face obiectul unei cercetări exploratorii de
marketing. Defini!i titlul acestei cercetări, identifica!i obiectivele şi ipotezele cercetării.
Proiecta!i şi realiza!i o cercetare exploratorie de marketing pin metoda focus group.
Realiza!i analiza de con!inut şi raportul cercetării. Lucrarea poate fi efectuată prin rezolvarea
tuturor aplica!iilor de la unită!ile de învă!are U3 şi U4.
Această lucrare reprezintă 10% din nota finală.
Lucrarea va fi transmisă cadrului didactic prin e-mail la data convenită de comun acord..

ffd8ffe000104a4
649460001020100
64946000102010
db00db0000ffe20c
f400f40000ffe20c
0c800c80000ffe2
584943435f50524
0c584943435f505
f46494c45000101
24f46494c450001
00000c484c696e6
0100000c484c69
f021000006d6e74
6e6f021000006d6
725247422058595
e7472524742205
Unitatea de învătare U5. Stabilirea ipotezelor şi
a2007ce00020009
8595a2007ce0002
obiectivelor cercetării
000600310000616
00090006003100
373704d53465400
00616373704d53
000000494543207
46540000000049
352474200000000
45432073524742
000000000000000
00000000000000 Cuprins
00000f6d6000100
00000000000000f
000000d32d48502
6d600010000000
020000000000000
0d32d485020200 U5.1.
000000000000000
00000000000000 Introducere........................................................................................................
000000000000000
00000000000000
.
.........48
U5.2.
Obiectivele
unită!ii
de
învă!
000000000000000
00000000000000
are....................................................................................48 U5.3. Stabilirea
000000000000000
00000000000000
000000000000000
00000000000000 ipotezelor cercetării.....................................................................................49
Stabilirea
obiectivelor
cercetării
000000011637072
00000000000000 U5.4.
. 740000015000000
.................................................................................54
U5.5.
00000000011637
033646573630000
07274000001500 Rezumat.............................................................................................................
. 01840000006c777
U5.6.
Test
de
autoevaluare
a
cunoştin!
00000336465736 ........56
47074000001f000
30000018400000 elor............................................................................57 U5.7. Test de evaluare
000014626b70740
a 06c77747074000 cunoştin!elor ..................................................................................58
000020400000014
001f00000001462
7258595a0000021
6b707400000204
800000014675859
00000014725859 U5.1. Introducere
5a0000022c00000
5a000002180000
0146258595a0000
00146758595a00 Stabilirea ipotezelor şi obiectivelor cercetării reprezintă un proces
024000000014646
00022c00000014 definitoriu al cercetării de marketing, întrucât prin acesta se imprimă direc!
d6e640000025400
6258595a000002 iile de orientare a cercetării. Atât ipotezele cât şi obiectivele vizează
000070646d64640
4000000014646d
finalitatea proiectului de cercetare, fiind indicatori ai realizării scopului avut
00002c400000088
6e640000025400
767565640000034
000070646d6464 în vedere de organiza!iile beneficiare ale cercetării. În această unitate de
c00000086766965
000002c4000000 învă!are ve!i asimila cunoştin!e privind modul de formulare corectă a
77000003d400000
88767565640000 ipotezelor, împăr!ite pe 2 categorii: ipoteze generale şi ipoteze statistice. De
0246c756d690000
034c0000008676
03f8000000146d6
696577000003d4 asemenea, ve!i învă!a etapele de transformare a problemei de cercetat în
561730000040c00
000000246c756d obiective ale cercetării şi modul de formulare corectă a acestora.
000024746563680
69000003f800000
00004300000000c
0146d656173000 U5.2. Obiectivele unitătii de învătare
725452430000043
0040c000000247
c0000080c675452
46563680000043 După parcurgerea acestei unită!i de învă!are, studen!ii vor fi capabili să:
430000043c00000
00000000c72545
80c625452430000
2430000043c000 descrie ce reprezintă ipotezele generale şi ipotezele statistice;
043c0000080c746
0080c675452430
578740000000043
000043c0000080 definească ipotezele unei cercetări concrete;
6f7079726967687
c6254524300000 descrie ce reprezintă obiectivele cercetării;
420286329203139
43c0000080c746
3938204865776c6
57874000000004 definească obiectivele unei cercetări de marketing pe tema aleasă;
574742d5061636b
36f707972696768
61726420436f6d7
74202863292031 Durata medie de parcurgere a acestei unităti de învătare este de 2 ore.
0616e7900006465
39393820486577
736300000000000
6c6574742d5061
000127352474220
636b6172642043
494543363139363
6f6d70616e79000
62d322e31000000
06465736300000

ffd8ffe000104a
4649460001020
100c800c80000f
fe20c584943435
f50524f46494c4
500010100000c4
84c696e6f02100
0006d6e7472524 U5.3. Stabilirea ipotezelor cercetării
7422058595a200
7ce00020009000 O ipoteză în cercetarea de marketing este o afirma!ie sau o supozi!ie
6003100006163 nedemonstrată referitoare la un anumit rezultat al cercetării. Ipotezele sunt
73704d5346540
0000000494543 enun!uri care pot fi testate empiric pentru a se cunoaşte care sunt adevărate
ş 2073524742000 i care sunt false.
0000000000000
000000000000f6 Stabilirea ipotezelor se face pe baza unei analize logice a rezultatelor
d600010000000 previzibile ale cercetării, luând în considerare rezultatele unor cercetări
0d32d48502020
anterioare, anumite teorii existente, informa!ii pe care cercetătorul le are din
0000000000000
0000000000000 diferite surse etc. Altfel spus, ipotezele reprezintă părerile cercetătorului cu
0000000000000
privire la informa!iile de bază pe care le va ob!ine în urma realizării
0000000000000
0000000000000 cercetării.
0000000000000
Ipotezele se bazează adesea pe rezultatele ob!inute în urma unor cercetări
0000000000000
0001163707274 exploratorii, urmând ca rezultatele unei cercetări cantitative să valideze sau
s 0000015000000 ă invalideze respectivele rezultate la nivelul întregii popula!ii cercetate.
0336465736300
0001840000006c Ipotezele pot fi împăr!ite în 2 categorii:
7774707400000 Ipoteze generale -au rolul de a imprima direc!iile de bază ale cercetării.
1f000000014626
Ipoteze statistice -se referă la parametrii calcula!i pentru variabile
b707400000204
măsurabile, putând fi validate cu ajutorul unor teste statistice.
0000001472585
95a00000218000
000146758595a0 Ipotezele generale reprezintă nişte afirma!ii cu un grad ridicat de
000022c0000001
generalitate referitoare la rezultatele cercetării, care nu sunt exprimate în
46258595a00000
2400000001464 termeni măsurabili. Validarea acestor ipoteze se face pe baza aprecierii
6d6e6400000254
logice a cercetătorului. Având în vedere caracteristicile enun!ate, ipotezele
00000070646d6
464000002c4000 generale pot fi formulate atât în cazul cercetărilor calitative cât şi al celor
0008876756564 cantitative.
0000034c000000
8676696577000
003d400000024 Exemple În cadrul unei cercetări pe tema: “Atitudini, opinii şi
6c756d69000003 comportamente ale agentilor economici din România privind apelarea la
f8000000146d65
serviciile destinate întreprinderilor” au fost formulate următoarele ipoteze
61730000040c00
0000247465636 generale:
1 8000004300000 Colaborarea dintre agenfii economici din diferite sectoare ale economiei şi
000c7254524300 prestatorii de servicii este în general redusă.
2 00043c0000080c Cele mai des utilizate servicii sunt cele de distribufie.
6754524300000
3 43c0000080c625 Serviciile de consultanfă sunt utilizate de un număr redus de agenfi
452430000043c0 economici.
000080c7465787
400000000436f7
0797269676874
2028632920313
9393820486577
6c6574742d5061

4Satisfacfia agenfilor economici fafă de diferite categorii de servicii este în general redusă.
5În general, agenfii economici consideră că externalizarea serviciilor nu va avea o contribufie
semnificativă la eficientizarea activităfii proprii.

6Un procent relativ scăzut de agenfi economici au în plan externalizarea unor servicii din
activitatea firmei în următoarea perioadă de timp.

fiind 100002010303020 403050504040000 stabilite în raport cu anumi!i parametri ai popula!iei (media sau procentul la 017d01020300041 nivelul unei popula!ii) sau pentru identificarea existen!ei unor legături între 105122131410613 516107227114328 două sau mai multe variabile ale cercetării.ffd8ffe000104a46 49460001010100a 400a60000ffee000 e41646f62650064 0000000001ffdb00 430004030304030 304040304050404 05060a070606060 Aplicatii 60c0909070a0f0d0 f0f0e0d0e0e10121 Aplica�ia 5.3. a1a10131c1e1c191 e17191a19ffdb004 301040505060506 0c07070c19110e1 119191919191919 191919191919191 919191919191919 191919191919191 919191919191919 191919191919191 91919191919ffc00 01108005b006703 011100021101031 101ffc4001f00000 105010101010101 000000000000000 001020304050607 08090a0bffc400b5 Ipotezele statistice au în vedere aspecte măsurabile ale cercetării. 98a929394959697 Ipotezele statistice sunt concepute ca seturi de ipoteze: ipoteze nule (H 0) şi 98999aa2a3a4a5a6 a7a8a9aab2b3b4b5 ipoteze alternative (H1). Decizia cu privire la 7a8384858687888 existen!a unor diferen!e semnificative se ia pe baza unor teste statistice. stabilifi 5-6 ipoteze generale.Stabilirea valorii prag pentru parametrul ales. ipotezele statistice 191a1082342b1c1 se formulează doar în cazul cercetărilor cantitative şi se referă la întreaga 1552d1f02433627 282090a16171819 popula!ie cercetată. Prin urmare. Ipoteza nulă este o afirma!ie care indică b6b7b8b9bac2c3c întotdeauna inexisten!a unor diferen!e semnificative. în timp ce ipoteza 4c5c6c7c8c9cad2d 3d4d5d6d7d8d9da alternativă afirmă opusul ipotezei nule. în raport cu care se stabilesc 010101000000000 ipotezele şi se realizează testarea. e1e2e3e4e5e6e7e8 Procesul formulării ipotezelor statistice în cazul parametrilor populatiei e9eaf1f2f3f4f5f6f7 f8f9faffc4001f010 (media sau procentul) constă în: 003010101010101 1. 000010203040506 0708090a0bffc400 b51100020102040 403040705040400 010277000102031 . 1a25262728292a3 Dacă datele sunt culese de la eşantioane reprezentative pentru popula!ia 435363738393a43 4445464748494a5 cercetată.1. Pentru tema de cercetare formulată de 714101116110e0e dumneavoastră la 141b141618191a1 Aplicafia 2. ipotezele statistice se formulează în vederea testării semnifica!iei 35455565758595a unor diferen!e care apar între rezultatele ob!inute la nivelul eşantionului şi 636465666768696 a73747576777879 anumite valori presupuse la nivelul întregii popula!ii.

adică diferit).2. care poate fi la stânga (mai mic). . la dreapta (mai mare) sau bilaterală (mai mic sau mai mare.Formularea ipotezei nule.Formularea ipotezei alternative în sensul existen!ei unei diferen!e între parametrul popula!iei şi valoarea prag stabilită. care implică egalitatea dintre valoarea parametrului la nivelul popula!iei cercetate şi valoarea prag stabilită de cercetător. 3. Aceasta con!ine obligatoriu o inegalitate strictă.

ipoteza nulă va fi formulată în sensul 73704d5346540 0000000494543 includerii valorii prag: „cel mult 70% din membrii popula!iei cumpără 2073524742000 produsul X”. opinii şi 0336465736300 0001840000006c comportamente ale agenfilor economici din România privind 7774707400000 apelarea la serviciile destinate întreprinderilor” 1f000000014626 b707400000204 au fost formulate următoarele ipoteze statistice pentru parametrii 0000001472585 populatiei: 95a00000218000 H0: 000146758595a0 Cel mult 70% dintre firmele româneşti apelează la servicii de instruire a 000022c0000001 46258595a00000 personalului. Astfel. un cercetător poate considera că peste 70% din membrii 7422058595a200 7ce00020009000 popula!iei cumpără produsul marca X. iar pentru ipoteza 0000000000000 0000000000000 alternativă „diferit”. formularea pentru ipoteza nulă este „cel 0000000000000 0000000000000 putin”. 6754524300000 43c0000080c625 Procesul stabilirii ipotezelor statistice în cazul legăturilor dintre variabilele 452430000043c0 000080c7465787 cercetării constă în: 400000000436f7 0797269676874 2028632920313 9393820486577 6c6574742d5061 . iar pentru ipoteza alternativă „mai putin”. H1: Mai pu�in de 40% dintre 0000034c000000 8676696577000 firmele româneşti au apelat la externalizarea unor servicii din cadrul 003d400000024 propriilor activităfi. H1: Media cheltuielilor 8000004300000 realizate de firmele româneşti pentru reorganizarea activităfii de servicii 000c7254524300 00043c0000080c este diferită de 10 000 de EURO.ffd8ffe000104a 4649460001020 100c800c80000f fe20c584943435 f50524f46494c4 500010100000c4 84c696e6f02100 0006d6e7472524 De exemplu. H1: Mai mult de 70% dintre firmele româneşti apelează la 2400000001464 servicii de instruire a personalului. Ipoteza alternativă are în vedere inegalitatea la dreapta 0000000000000 considerată de cercetător: „Mai mult de 70% din membrii popula!iei 000000000000f6 d600010000000 cumpără produsul X”. Pentru inegalitate 0000000000000 bilaterală formularea specifică ipotezei nule este „egal”. 6d6e6400000254 00000070646d6 H0: 464000002c4000 Cel pu�in 40% dintre firmele româneşti au apelat la externalizarea unor 0008876756564 servicii din cadrul propriilor activităfi. 6c756d69000003 f8000000146d65 H0: Media cheltuielilor realizate de firmele româneşti pentru reorganizarea 61730000040c00 0000247465636 activităfii de servicii este de 10 000 de EURO. valoarea prag a 6003100006163 parametrului procent este 70%. În acest caz. 0d32d48502020 Pentru o inegalitate la stânga. 0000000000000 0000000000000 0001163707274 Exemple 0000015000000 În cadrul cercetării pe tema: “Atitudini.

2Stabilirea ipotezei nule. H1: Există legătură între vârstăşi marca de pantofi sport pe care obişnuiesc să o cumpere membrii popula!iei cercetate. adică toate grupurile popula!iei au comportamente sau atitudini asemănătoare. Se urmăreşte astfel dacă grupurile popula!iei. cercetătorul doreşte să vadă dacă diferitele grupuri formate în func!ie de vârstă au comportamente diferite privind marca de pantofi sport pe care indivizii obişnuiesc să o cumpere. 3Stabilirea ipotezei alternative. De exemplu. ffd8ffe000104a4649460001020100c800c80000ffe20c584943435f50524f46494c45000101000 00c484c696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce00020009000600310000616373704 d5346540000000049454320735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d3 2d485020200000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000001163707274000001500000003364657363000001840000006c 77747074000001f000000014626b707400000204000000147258595a000002180000001467585 95a0000022c000000146258595a0000024000000014646d6e640000025400000070646d646400 0002c400000088767565640000034c0000008676696577000003d4000000246c756d69000003f 8000000146d6561730000040c0000002474656368000004300000000c725452430000043c0000 080c675452430000043c0000080c625452430000043c0000080c7465787400000000436f707972 69676874202863292031393938204865776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e79000 0646573630000000000000012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000 000012735247422049454336313936362d322e310000000000000000000000000000000000000 . setul de ipoteze statistice va fi: H0: Nu există legătură între vârstăşi marca de pantofi sport pe care obişnuiesc să o cumpere membrii popula!iei cercetate. se stabilesc 2 variabile: o variabila de caracterizare (vârsta. De regulă. În acest sens. în sensul inexisten!ei unei legături între variabilele analizate. au comportamente sau atitudini diferite. O întrebare se va referi la vârsta membrilor popula!iei (pe categorii de vârste) şi cealaltă întrebare va avea în vedere marca de pantofi sport pe care o cumpără de obicei membrii popula!iei cercetate. veniturile. adică al existen!ei unor diferen!e comportamentale sau de atitudini între grupurile popula!iei. se vor folosi rezultatele ob!inute în urma aplicării a 2 întrebări din cadrul chestionarului. atitudini sau inten!ii specifice). Din încrucişarea rezultatelor ob! inute la cele 2 întrebări va rezulta o anumită distribu!ie arăspunsurilor care poate să indice existen!a sau inexisten!a unor diferen!e de comportament. formate în func!ie de variabila de caracterizare. În continuare. prin aplicarea testelor statistice se poate stabili dacă respectiva diferen!ă poate fi considerată semnificativă din punct de vedere statistic şi se acceptă una dintre cele 2 ipoteze (H0 sau H1). În vederea testării ipotezelor respective. în sensul existen!ei legăturii între variabile. sexul) şi una dintre variabilele mai importante ale cercetării (care exprimă comportamente.1Identificarea variabilelor între care se poate manifesta o legătură.

00000000000000000Exemple În cadrul cercetării analizate au fost formulate următoarele ipoteze statistice pentru legăturile dintre variabile: H0: Nu există legătură între domeniul de activitate al firmei şi tipul serviciilor externalizate. . H1: Există legătură între domeniul de activitate al firmei şi tipul serviciilor externalizate.

. e9eaf1f2f3f4f5f6f7 00c72545243000 f8f9faffc4001f010 0043c0000080c6 003010101010101 75452430000043 010101000000000 c0000080c62545 000010203040506 2430000043c000 0708090a0bffc400 0080c746578740 b51100020102040 0000000436f707 403040705040400 010277000102031 97269676874202 . 98999aa2a3a4a5a6 46c756d6900000 a7a8a9aab2b3b4b5 Ipotezele statistice se referă la aspecte strict măsurabile.ffd8ffe000104a46 ffd8ffe000104a 49460001010100a 46494600010201 400a60000ffee000 00a300a50000ffe e41646f62650064 20c584943435f5 0000000001ffdb00 0524f46494c450 430004030304030 0010100000c484 304040304050404 c696e6f0210000 05060a070606060 H0: Nu există legătură între mărimea 06d6e747252474 60c0909070a0f0d0 22058595a2007c întreprinderii şi numărul de servicii externalizate. 1 set pentru parametrul medie şi 3 00000000000000 91919191919ffc00 00000000000000 seturi pentru legături între variabile. f0f0e0d0e0e10121 e0002000900060 H1: Există legătură între mărimea întreprinderii şi 714101116110e0e 03100006163737 141b141618191a1 a1a10131c1e1c191 04d53465400000 numărul de servicii externalizate. Ipotezele generale orientează cercetarea putând fi 98a929394959697 00003d40000002 utilizate atât pentru cercetările calitative cât şi pentru cele cantitative.3. fiind utilizate b6b7b8b9bac2c3c 3f8000000146d6 4c5c6c7c8c9cad2d 561730000040c0 doar în cercetările cantitative. 01108005b006703 011100021101031 00000000000000 101ffc4001f00000 00000000000000 105010101010101 01163707274000 000000000000000 00150000000336 001020304050607 46573630000018 08090a0bffc400b5 40000006c77747 100002010303020 074000001f0000 403050504040000 00014626b70740 017d01020300041 00002040000001 105122131410613 47258595a00000 516107227114328 21800000014675 191a1082342b1c1 1552d1f02433627 8595a0000022c0 282090a16171819 00000146258595 1a25262728292a3 a0000024000000 435363738393a43 014646d6e64000 4445464748494a5 00254000000706 35455565758595a 46d6464000002c Să ne reamintim. privite 636465666768696 40000008876756 din perspectiva a ceea ce consideră cercetătorul că va obtine în urma a73747576777879 5640000034c000 7a8384858687888 00086766965770 aplicării cercetării.. stabilifi 3 seturi de ipoteze statistice 919191919191919 00000000000000 191919191919191 având în vedere parametrul procent. Ipotezele statistice se pot formula în 3d4d5d6d7d8d9da 00000247465636 raport cu un parametru al populatiei (media sau procentul) sau în e1e2e3e4e5e6e7e8 80000043000000 vederea testării unei legături între variabilele cercetării.2. Ipotezele se referă la rezultatele cercetării. e17191a19ffdb004 00049454320735 301040505060506 24742000000000 0c07070c19110e1 00000000000000 Aplicatii 119191919191919 00000f6d600010 191919191919191 0000000d32d485 919191919191919 Aplica�ia 5. Pentru tema de cercetare formulată de 02020000000000 191919191919191 00000000000000 dumneavoastră la Aplicafia 2.

se poate ajunge la stabilirea 95a00000218000 000146758595a0 obiectivelor cercetării.ffd8ffe000104a 4649460001020 100c800c80000f fe20c584943435 f50524f46494c4 500010100000c4 84c696e6f02100 0006d6e7472524 Pentru ipotezele statistice. Stabilirea obiectivelor cercetării 0000000000000 0001163707274 Obiectivele cercetării sunt stabilite de către cercetătorii de marketing aşa 0000015000000 cum rezultă ele din definirea temei de cercetat. pentru a se 0000247465636 putea cuantifca îndeplinirea acestora după realizarea cercetării. 0000000000000 0000000000000 0000000000000 U5. 003d400000024 6c756d69000003 Obiectivele cercetării sunt stabilite pentru fiecare întrebare a cercetătorului f8000000146d65 astfel încât să fie conturate foarte clar informa!iile ce vor trebui să fie ob! 61730000040c00 inute în urma cercetării. se formulează o serie de 0008876756564 întrebări ale cercetătorului în legătură cu ceea ce ar trebui ob!inut în urma 0000034c000000 cercetării. Astfel de întrebări nu se adresează membrilor eşantionului. iar ipoteza alternativă 0000000000000 0000000000000 va afirma existenta respectivei legături („există”).1. acestea desfăşurându-se de regulă în paralel. fiecare obiectiv va fi transpus în cel pu!in una dintre întrebările din 000c7254524300 chestionar. formularea se face întotdeauna 7422058595a200 astfel încât în cadrul ipotezei nule să întâlnim egalitatea 7ce00020009000 6003100006163 dintre parametrul analizat şi valoarea prag în raport cu 73704d5346540 care se face testarea. fiind 8676696577000 întrebări pe care cercetătorul şi le adresează lui însuşi. Se folosesc în acest sens formulări de 0000000494543 2073524742000 genul: „cel mult”. Obiectivele trebuie să fie măsurabile. de către managerii organiza!iei care comandă cercetarea. „diferit”. ipoteza nulă va afirma întotdeauna 0000000000000 inexistenta legăturii („nu există”). 0000001472585 Pornind de la definirea clară a temei de cercetat. Formulările 0000000000000 specifice ipotezelor alternative sunt: „mai mult”. După 8000004300000 definire. definind exact ceea ce trebuie să realizeze 7774707400000 cercetarea. fiind definite de regulă în termeni generali. în termeni măsurabili. parcurgând succesiv trei etape: O000022c0000001 primă etapă constă în identificarea aspectelor de bază din perspectiva de 46258595a00000 marketing şi de management. opinii şi comportamente ale 452430000043c0 Tabelul 5. 464000002c4000 Pornind de la această definire a aspectelor de bază.4. Procesul de stabilire a obiectivelor este strâns legat de cel al 1f000000014626 b707400000204 stabilirii ipotezelor cercetării. „mai 000000000000f6 d600010000000 putin”. 00043c0000080c 6754524300000 Exemple 43c0000080c625 Obiectivele cercetării pe tema: “Atitudini. cu un grad ridicat de 00000070646d6 ambiguitate. Ele exprimă necesarul de 0336465736300 0001840000006c informa!ii. Obiectivele cercet?rii 000080c7465787 agenfilor economici din România privind apelarea la serviciile destinate Aspecte de baza 400000000436f7 0797269676874 ?ntreb?rile cercet?torului 2028632920313 9393820486577 Obiectivele cercet?rii 6c6574742d5061 . Dacă ipotezele au în vedere legăturile 0d32d48502020 dintre variabile. „cel putin” sau „egal”. Acestea reprezintă cerin!ele factorilor 2400000001464 decizionali cu privire la informa!iile care trebuie să fie ob!inute în urma 6d6e6400000254 cercetării.

. Care sunt serviciile care au fost 1. 3. 3. Care sunt atitudinile referitoare la 2. Identificarea inten!iilor de externalizare a unor servicii ?n urm?toarele 12 luni.cercetare-dezvoltare? 6. ?n ce m?sur? apeleaz? agen!ii economici la servicii de recrutare a for!ei de munc?? 7. Identificarea serviciilor care au fost la externalizarea externalizate din activitatea firmelor ? externalizate din activitatea firmelor. colaboreaz?. Aspecte referitoare 1. distribu!ie. 8. Care sunt modalit . Care sunt inten!iile privind externalizarea unor servicii? 3. Identificarea serviciilor de promovare la care apeleaz? firmele rom?ne?ti. economici. Care sunt atitudinile referitoare la întreprinderilor” în tabelul de mai jos (vezi tabelul 5. serviciilor din 2. Identificarea m?surii ?n care firmele apeleaz? la 2. Atitudinile 1. promovare. 7. contabilitate.1): 54 1. M?surarea atitudinilor privind eficien!a activitatea agen!ilor eficien!a externaliz?rii serviciilor? externaliz?rii serviciilor. instruirea servicii cu care personalului. M?surarea atitudinilor referitoare la agen!ilor economici calitatea serviciilor prestate de firmele calitatea serviciilor oferite de prestatorii de fa!? de activitatea colaboratoare din diferite domenii? servicii din urm?toarele domenii: studierea prestatorilor de pie!ei.

82090a16171819 024000000014 5640000034c000 existând 1a25262728292a 646d6e6400000 00086766965770 3435363738393a 254000000706 00003d40000002 o strânsă legătură între cele două procese. 68696a73747576 4c00000086766 00000247465636 Ipotezele se pot împărti în două categorii: ipoteze generale şi ipoteze 7778797a838485 96577000003d 80000043000000 statistice. Cum pot fi clasificate firmele 00a400a60000ffe 0100c800c8000 00c800c80000ffe 1. fiind formulate de managerii firmelor interesate de 141b141618191a 3704d5346540 00049454320735 1a1a10131c1e1c 000000049454 24742000000000 cercetare. Obiectivele trebuie să fie exprimate 91919191919191 000000000000 00000000000000 91919191919191 000000000000 00000000000000 în termeni măsurabili.. ci întrebări pe care 91919191919191 000000d32d48 00000000000000 cercetătorul şi le pune pentru el însuşi. stabilifi obiectivele cercetării utilizând 00105010101010 740000015000 074000001f0000 10100000000000 000033646573 00014626b70740 un tabel după modelul din exemplul de mai sus.5. Aspectele de bază au un grad ridicat de 14101116110e0e 031000061637 04d53465400000 generalitate. a1082342b1c115 00022c0000001 46d6464000002c 52d1f024336272 46258595a0000 40000008876756 Stabilirea obiectivelor şi a ipotezelor se face de regulă în paralel. Ce leg?turi exist? ?ntre caracteristicile firmelor ?i diferitele variabile ale cercet 30304030304040 000c484c696e6 c696e6f0210000 Să ne reamintim.3.3. m?rime. 191e17191a19ffd 320735247420 00000000000000 Întrebările cercetătorului reprezintă transpunerea aspectelor de bază b0043010405050 000000000000 00000f6d600010 ale cercetării în teme pentru care urmează a fi obtinute informatii. Pentru tema de cercetare formulată de 1101ffc4001f000 000011637072 40000006c77747 dumneavoastră la Aplicafia 2. Rezumat 03030204030505 0014626b7074 8595a0000022c0 04040000017d01 000002040000 00000146258595 Stabilirea ipotezelor şi obiectivelor cercetării este o fază initială a 02030004110512 00147258595a0 a0000024000000 procesului efectiv de cercetare. Caracterizarea ffd8ffe000104a ffd8ffe000104 ffd8ffe000104a 46494600010101 a464946000102 46494600010201 1. aceştia nefiind specialişti în cercetări de marketing. 43444546474849 46d646400000 46c756d6900000 Ipotezele şi obiectivele unei cercetări de amploare (descriptivă sau 4a535455565758 2c40000008876 3f8000000146d6 cauzală) pot avea la bază rezultatele obtinute în urma unei cercetări 595a6364656667 756564000003 561730000040c0 exploratorii.6. provenien!a capitalului.. 91919191919191 000000000000 00000000000000 91919191919191 000000000000 00000000000000 Aplicatii 919191919ffc000 000000000000 01163707274000 1108005b006703 000000000000 00150000000336 01110002110103 000000000000 46573630000018 Aplica�ia 5. 605060c07070c1 000000000000 0000000d32d485 9110e111919191 000f6d6000100 02020000000000 Acestea nu sunt întrebări de chestionar. cifra de afaceri. 30405040405060 f021000006d6e 06d6e747252474 tivitate. Stabilirea leg?turilor dintre caracteristicile firmelor ?i principalele var a07060606060c0 747252474220 22058595a2007c 909070a0f0d0f0f 58595a2007ce0 e0002000900060 Obiectivele au în vedere informatiile pe care cercetătorul doreşte să 0e0d0e0e101217 002000900060 03100006163737 le obtină în urma cercetării. formularea 9aab2b3b4b5b6b 1730000040c00 c0000080c62545 7b8b9bac2c3c4c 000024746563 2430000043c000 5c6c7c8c9cad2d 680000043000 0080c746578740 3d4d5d6d7d8d9d 00000c7254524 0000000436f707 ae1e2e3e4e5e6e7 30000043c0000 97269676874202 . 00000010203040 630000018400 00002040000001 5060708090a0bff 00006c7774707 47258595a00000 c400b510000201 4000001f00000 21800000014675 U5. în care se conturează directiile de 21314106135161 000021800000 014646d6e64000 bază ale cercetării şi se stabileşte necesarul de informatii pentru 07227114328191 0146758595a00 00254000000706 organizatia beneficiară. 2. Pentru acest motiv. Clasificarea firmelor ?n func!ie de e000e41646f626 0ffe20c584943 20c584943435f5 50064000000000 435f50524f464 0524f46494c450 firmelor respondente 1ffdb004300040 94c4500010100 0010100000c484 espondente ?n func!ie de diferite caracteristici? 2. fiind o etapă intermediară 91919191919191 502020000000 00000000000000 înainte de stabilirea obiectivelor. 868788898a9293 4000000246c75 00c72545243000 • Ipotezele statistice vizează rezultatele la nivelul întregii populatii şi 9495969798999a 6d69000003f80 0043c0000080c6 pot fi a2a3a4a5a6a7a8a 00000146d656 75452430000043 testate cu ajutorul unor teste statistice.

Obiectivele au în vedere informatiile pe care cercetătorul doreşte să le obtină în urma cercetării. prin raportare la aspecte măsurabile: parametrii populatiei sau legătura dintre variabile. .lor trebuie să fie riguroasă. formularea întrebărilor cercetătorului şi stabilirea obiectivelor. Procesul de stabilire a obiectivelor parcurge 3 paşi: identificarea aspectelor de bază din punct de vedere al managementului şi al marketingului.

Sunt formulate în termeni generali.U5. Inexisten!a unei legături între variabilele analizate c. 1. Răspunsurile corecte se găsesc la sfârşitul cursului. Diferen!a dintre parametrul popula!iei şi valoarea prag stabilită b. Test de autoevaluare a cunoştintelor *Întrebările pot avea mai multe răspunsuri corecte.6. Printre caracteristicile ipotezelor statistice se numără: a. Ce anume trebuie să con!ină obiectivele unei cercetări de marketing? a. Ce trebuie să se regăsească în formularea ipotezei nule (H0)? a. Informa!iile care trebuie să fie ob!inute de la popula!ia cercetată d. Sunt utilizate atât în cercetările calitative cât şi în cele cantitative d. Se referă la parametrii popula!iei sau la legături între variabile 2. nu foarte precişi c. Egalitatea dintre parametrul popula!iei şi valoarea prag stabilită 3. Pot fi testate cu ajutorul testelor statistice b. Existen!a unei legături între variabilele analizate d. Tintele activită!ii de marketing din cadrul întreprinderii . Popula!ia cercetată c. Problema cercetată b.

U5.Care sunt etapele necesare stabilirii obiectivelor cercetării? 2.7.Ce sunt ipotezele generale? 3. Test de evaluare a cunoştintelor 1.Cum se definesc ipotezele statistice? .Ce sunt ipotezele statistice? 4.

................. 80c625452430000 2430000043c000 descrie principalele tipuri de anchete..2................................67 U6. .....6.................... 000000000000000 00000000000000 ............................ Acesta permite 000070646d64640 4000000014646d formularea unor întrebări diverse............................. Obiectivele unitătii de învătare 00004300000000c 0146d656173000 725452430000043 0040c000000247 După parcurgerea acestei unită!i de învă!are.. Tipuri de 000000000000000 00000000000000 000000000000000 00000000000000 anchete ...................................................66 U6....3................ 740000015000000 ..........59 U6........................................ Test de evaluare 000014626b70740 a 06c77747074000 cunoştin!elor ... Test de autoevaluare a cunoştin! 00000336465736 ................. .......................................1...........7.............. 574742d5061636b 36f707972696768 61726420436f6d7 74202863292031 0616e7900006465 39393820486577 736300000000000 6c6574742d5061 000127352474220 636b6172642043 494543363139363 6f6d70616e79000 62d322e31000000 06465736300000 ................. 00000000011637 033646573630000 07274000001500 Rezumat........................... 420286329203139 43c0000080c746 3938204865776c6 57874000000004 Durata medie de parcurgere a acestei unităti de învătare este de 2 ore................60 Etape de desfăşurare a anchetelor 000000011637072 00000000000000 U6........ 043c0000080c746 0080c675452430 578740000000043 000043c0000080 descrie avantajele şi dezavantajele principalelor tipuri de anchete.... Introducere 5a0000022c00000 5a000002180000 0146258595a0000 00146758595a00 Ancheta pe bază de sondaj este cea mai folosită metodă de cercetare 024000000014646 00022c00000014 descriptivă..2... 561730000040c00 000000246c756d 000024746563680 69000003f800000 U6........................................ d6e640000025400 6258595a000002 utilizat ca mijloc de culegere a datelor în cadrul anchetelor...........67 47074000001f000 30000018400000 elor...... ca metodă de cercetare descriptivă..4..... adesea de natură cantitativă menite să 00002c400000088 6e640000025400 767565640000034 000070646d6464 descrie popula!ia cercetată sub multiple aspecte....................ffd8ffe000104a4 649460001020100 64946000102010 db00db0000ffe20c f500f50000ffe20c 0c800c80000ffe2 584943435f50524 0c584943435f505 f46494c45000101 24f46494c450001 00000c484c696e6 0100000c484c69 f021000006d6e74 6e6f021000006d6 725247422058595 e7472524742205 Unitatea de învătare U6.. În cadrul acestei unită!i de c00000086766965 000002c4000000 învă!are ve!i dobândi cunoştin!e cu privire la caracteristicile anchetei........................ ...............1.............. 6f7079726967687 c6254524300000 proiecteze o anchetă!inând cont de principalele etape ale anchetelor..... 01840000006c777 U6....... 000000000000000 00000000000000 Introducere.............................. Anchetele pe bază de a2007ce00020009 8595a2007ce0002 sondaj 000600310000616 00090006003100 373704d53465400 00616373704d53 000000494543207 46540000000049 352474200000000 45432073524742 000000000000000 00000000000000 Cuprins 00000f6d6000100 00000000000000f 000000d32d48502 6d600010000000 020000000000000 0d32d485020200 U6.................................. studen!ii vor fi capabili să: c0000080c675452 46563680000043 430000043c00000 00000000c72545 definească ce reprezintă ancheta................... datorită multiplelor avantaje pe care le oferă chestionarul.... Obiectivele unită!ii de învă! 000000000000000 00000000000000 are.........5...................68 000020400000014 001f00000001462 7258595a0000021 6b707400000204 800000014675859 00000014725859 U6... 77000003d400000 88767565640000 tipurile de anchete şi etapele necesare realizării unei anchete pe bază de 0246c756d690000 034c0000008676 03f8000000146d6 696577000003d4 sondaj....59 U6.

U6. Aceste interviuri au loc de obicei la domiciliul subiec!ilor. ancheta poate răspunde la întrebări de genul: Cine? Cât? Unde? Cum? De ce? Fiind în esen!ă cercetări cantitative. În func!ie de modul de culegere a datelor. ancheta prin poştă. matematice. utilizând instrumentele statisticii inferen! iale (estimări ale unor parametri. stabilite prin sondaj (tragere la sor!i) dintr-o listă care con!ine to!i membrii acestei popula!ii.3. Prin intermediul anchetei se pot afla o multitudine de informa!ii legate de: Comportamentele populatiei cu privire la achizi!ionarea şi consumarea unor produse sau servicii. anchete realizate în mediu electronic anchete speciale Interviuri personale directe Interviurile personale directe sau fa!ă în fa!ă implică un dialog între un operator de interviu şi subiectul de la care se culeg datele. analitice etc. rezultatele ob!inute la nivelul eşantionului sunt extrapolate (extinse) la nivelul întregii popula!ii. Întrucât ancheta îşi propune ca să descrie popula!ia cercetată în ansamblul ei. Tipuri de anchete Ancheta este principala metodă de cercetare specifică cercetărilor descriptive. ancheta prin intermediul telefonului. Astfel. Motivele care stau la baza diferitelor comportamente sau atitudini. Aceasta presupune utilizarea chestionarului ca instrument de culegere a datelor de la membrii popula!iei cercetate. adesea de natură cantitativă menite să descrie popula!ia cercetată sub multiple aspecte.). putem distinge următoarele tipuri de anchete: ancheta bazată pe interviuri directe (fa!ă în fa!ă). Datele referitoare la aspectele mai sus men!ionate sunt culese de la membrii eşantionului şi prelucrate cu diferite metode statistice. reprezentative pentru popula!ia cercetată. teste de semnifica!ie statistică a diferen!elor etc. Atitudinile membrilor popula!iei cercetate fa!ă de produsele şi serviciile studiate. Intentiile referitoare la achizi!ionarea produselor studiate în perioada următoare de timp. . anchetele se bazează pe utilizarea unor eşantioane de mari dimensiuni. Chestionarul permite formularea unor întrebări diverse.

Pot fi prezentate mostre sau modele la care se referă unele întrebări. Se impune deci o verificare de către persoane cu misiunea specială de a controla. Oferă posibilitatea ob!inerii unor răspunsuri mai precise la întrebările complexe deoarece subiectului i se pot da o serie de explica!ii care să-l motiveze şisă-l facă să în!eleagă aspectul avut în vedere. inclusiv prin recontactarea unor subiec!i şi rugarea lor să reproducă răspunsul dat la câteva întrebări. De men!ionat că această rată este puternic influen!ată de climatul general de siguran!ă al persoanelor. prin completarea unor răspunsuri la unele întrebări pe care nu le mai pun. de regulă. Costurile interviurilor personale sunt. fapt care poate conduce la erori. uneori chiar prin completarea integrală a unor chestionare. Timpul de completare a tuturor chestionarelor este în general mare (câteva săptămâni). ffd8ffe000104a4649460001020100c800c80000ffe20c584943435f50524f46494c45000101000 00c484c696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce00020009000600310000616373704 d5346540000000049454320735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d3 2d485020200000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000001163707274000001500000003364657363000001840000006c 77747074000001f000000014626b707400000204000000147258595a000002180000001467585 95a0000022c000000146258595a0000024000000014646d6e640000025400000070646d646400 0002c400000088767565640000034c0000008676696577000003d4000000246c756d69000003f 8000000146d6561730000040c0000002474656368000004300000000c725452430000043c0000 080c675452430000043c0000080c625452430000043c0000080c7465787400000000436f707972 69676874202863292031393938204865776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e79000 0646573630000000000000012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000 . ceea ce face ca acesta să aibă o serie de re! ineri sau să nu răspundă corect. deosebit de ridicate. Principalele dezavantaje ale interviurilor personale directe sunt: Operatorii de interviu pot exercita o anumită influen!ă asupra răspunsurilor subiec!ilor. Operatorul este pus adesea în situa!ia interpretării unor răspunsuri pentru a le asimila unor categorii stabilite. Există posibilitatea ca unii operatori să înşele prin sugerarea unor răspunsuri.Principalele avantaje ale anchetei pe bază de interviu sunt:7 Oferă posibilitatea convingerii subiec!ilor de a participa la interviu şi de a da răspunsuri la întrebări care în alte condi!iiar rămâne fără răspuns. În interviurile personale subiectul nu este anonim. precum şi anumite înregistrări video. fără însă a influen!a răspunsul subiectului. Asigură o rată relativ ridicată de participare a subiec!ilor la desfăşurarea anchetei aceasta fiind cuprinsă între 50% şi 60%.

care pot răspunde solicitărilor oricărui client privind colectarea datelor prin interviuri fa!ă în 7 Lefter. Infomarket. C-Cercetarea de marketing.000012735247422049454336313936362d322e310000000000000000000000000000000000000 00000000000000000Exemple Institutele specializate în cercetări de marketing şi-au format propriile re!ele de operatori specializa!i în realizarea interviurilor. 73 . 2004 pg. Ed. Braşov.

150. apelând numere de telefon generate aleator de calculator.mercury.ro). De exemplu. Costul relativ redus. Interviurile sunt realizate de operatori califica!i. prin metoda CATI (Computer Asisted Telephone Interview). de regulă cu răspunsuri de tip „da” sau „nu”.ro) Ancheta prin intermediul telefonului Ancheta prin telefon presupune contactarea telefonică a membrilor eşantionului şi administrarea unui chestionar în scopul ob!inerii informa!iilor dorite. Întrebările trebuie să fie relativ simple. Principalele avantaje sunt: Durata foarte scurtă de ob!inere a informa!iilor.fa!ă. în timp ce institutul CURS are 800 de operatori.curs. Astfel. institutul Mercury Research are 250 de operatori (www. Absen!a contactului fa!ă în fa!ă cu operatorul de interviu stimulează subiec!ii să răspundăşi la întrebări mai dificile. . ffd8ffe000104a4649460001020100c800c80000ffe20c584943435f50524f46494c45000101000 00c484c696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce00020009000600310000616373704 d5346540000000049454320735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d3 2d485020200000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000001163707274000001500000003364657363000001840000006c 77747074000001f000000014626b707400000204000000147258595a000002180000001467585 95a0000022c000000146258595a0000024000000014646d6e640000025400000070646d646400 0002c400000088767565640000034c0000008676696577000003d4000000246c756d69000003f 8000000146d6561730000040c0000002474656368000004300000000c725452430000043c0000 080c675452430000043c0000080c625452430000043c0000080c7465787400000000436f707972 69676874202863292031393938204865776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e79000 0646573630000000000000012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000 000012735247422049454336313936362d322e310000000000000000000000000000000000000 00000000000000000Exemple Institutele de cercetare utilizează frecvent interviurile prin telefon datorită avantajelor acestora. în cazul unor institute cu renume din România există re!ele care acoperă întreg teritoriul na!ional. Principalele dezavantaje ale anchetelor prin telefon sunt: Întrebările nu pot fi înso!ite de unele mostre sau înregistrări video. dintre care foloseşte prin rota!ie cca. (www.

(www.gallup. fiind vorba de o anchetă auto -administrată. rezultatele preliminare pot fi comunicate imediat după terminarea ultimului interviu. Astfel. Răspunsurile sunt introduse direct în calculator. Ancheta prin poştă prezintă următoarele avantaje: . pentru sondaje scurte.Întrebările sunt citite direct de pe monitorul calculatorului. subiec!ii completează chestionarele în func!ie de timpul liber avut la dispozi!ie. În acest caz. existând posibilitatea de a aplica diverse seturi de întrebări în func!ie de răspunsurile date. Metoda asigură reducerea costurilor şi a duratei cercetării.ro) Ancheta prin poştă Ancheta prin poştă presupune trimiterea chestionarelor la domiciliul subiec!ilor urmând ca aceştia să le completeze şisă le expedieze înapoi pe adresa celui care realizează cercetarea.

fără interven!ia factorului uman. Are un cost redus şi asigură un anonimat deplin. introducerea unei scrisori prin care se urmăreşte sensibilizarea convingerea şi subiectului de a completa şi returna chestionarul. respondentul este anun!at cu privire la completarea chestionarului prin e-mail. Timpul de completare şi de expediere a chestionarului este mult mai mare. Printre dezavantajele anchetelor prin poştă putem aminti: Chestionarul poate să nu fie luat în seamăşisă sfârşească prin a fi aruncat la gunoi. Pentru a creşte această rată se utilizează o serie de modalită!i de stimulare a subiec!ilor ca să răspundă precum: trimiterea odată cu chestionarul şi a plicului timbrat pentru înapoierea acestuia. unde poate fi accesat un link direct către pagina care con!ine chestionarul de completat. bilete de loterie sau tombolă etc.). De obicei. Avantajul unor astfel de metode constă în posibilitatea preluării datelor direct în cadrul unor baze de date. care poate introduce o serie de erori. Anchete realizate în mediu electronic Aceste anchete sunt tot auto-administrate. introducerea unor mici aten!ii (calendare.Subiectul poate răspunde în func!ie de timpul liber disponibil. agende. pot exista chestionare incomplete. caz în care respondentul accesează o pagină web. . În acest fel se poate ajunge la o rată arăspunsurilor care să depăşească 50%. fiind în jur de 20%. răspunsurile fiind ob!inute prin completarea unor machete de ecran care con!in întrebările din chestionar. fiind eliminată posibilitatea înşelării prin completarea răspunsurilor de către acesta. Pentru a creşte rata de răspuns. putând ajunge la 6 -8 săptămâni. Este ideală pentru un eşantion dispersat din punct de vedere geografic. Rata răspunsurilor este redusă. Culegerea datelor poate fi efectuatăşi prin intermediul Internet-ului. unde poate completa chestionarul. Întrucât subiectul nu mai este stimulat să dea răspuns la toate întrebările. Sunt înlăturate erorile generate de aprecierea răspunsurilor de către operator. care de obicei este foarte scăzută se practică retrimiterea chestionarelor înso!ite de scrisori prin care subiec!ii sunt ruga!isă restituie chestionarele. Subiectul se poate documenta pentru a da unele răspunsuri. reproduceri de artă.

şi apoi au apărut şi în alte state: 8 în 1950 în Marea Britanie şi în 1954 în Fran!a. bazate pe nişte eşantioane speciale numite paneluri. panelurile sunt foarte numeroase şi prin intermediul lor se acoperă cca. fiind astfel o sursă extrem de importantă de . 35 -40% din pia!a studiilor cantitative. Anchetele speciale În cadrul anchetelor putem distinge o serie de anchete speciale. costurile cu hârtia şi serviciile poştale fiind semnificativ reduse. care furnizează la anumite intervale de timp informa!ii în legătură cu comportamentul sau opiniile lor. Pe măsură ce anumite cercetări sunt întreprinse de firmă. Panelurile reprezintă eşantioane reprezentative şi semnificative din punct de vedere statistic. ffd8ffe000104a4649460001020100c800c80000ffe20c584943435f50524f46494c45000101000 00c484c696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce00020009000600310000616373704 d5346540000000049454320735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d3 2d485020200000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000001163707274000001500000003364657363000001840000006c 77747074000001f000000014626b707400000204000000147258595a000002180000001467585 95a0000022c000000146258595a0000024000000014646d6e640000025400000070646d646400 0002c400000088767565640000034c0000008676696577000003d4000000246c756d69000003f 8000000146d6561730000040c0000002474656368000004300000000c725452430000043c0000 080c675452430000043c0000080c625452430000043c0000080c7465787400000000436f707972 69676874202863292031393938204865776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e79000 0646573630000000000000012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000 000012735247422049454336313936362d322e310000000000000000000000000000000000000 00000000000000000 Exemple Firma e-sondaj. printr-o înregistrare pe site-ul www.ro SRL pune la dispozi!ia utilizatorilor de Internet posibilitatea de a se înrola ca responden!i profesionişti. În statele dezvoltate.ro. din gospodării. constituite pe o bază permanentă. Primele paneluri au fost create în 1929 în SUA. persoane sau agen!i economici.e-sondaj.Avantajele constau în uşurin!a expedierii şi completării chestionarelor. primind în schimb puncte care pot fi transformate ulterior în bani. responden!ii primesc invita!ia de a răspunde la chestionar on-line.

Membrii panelurilor fac raportări periodice (săptămânale. lunare) completând un chestionar special pe care îl expediază firmei sau societă!ii care a constituit panelul. 2004 pg. Braşov. tipul de vânzător etc. C-Cercetarea de marketing. Panelurile constituite din consumatori permit înregistrări detaliate pentru fiecare produs sau serviciu cumpărat. indicându-se marca. paneluri ale comercian!ilor.) Panelurile constituite din comercianti cuprind un eşantion permanent de unită!i de vânzare cu amănuntul. pre!ul. Chestionarele sunt tipizate şi defalcate pe grupe de produse (textile. Ed. paneluri mixte care grupează consumatori şi comercian!i. reprezentativ la un moment dat pentru un domeniu comercial bine 8 Lefter. 78 . alimentare etc.informa!ii pentru producătorii de bunuri şi servicii. Se pot distinge mai multe categorii de paneluri: paneluri ale consumatorilor. cantitatea. Infomarket.

promovarea la locul vânzării. panelul produselor de farmacie. Eşantionul. • Teoretic. panelurile sunt constituite o singură dată pentru o lungă perioadă de timp.definit. corespunzătoare unor domenii specifice. marcă. reclamă etc. O anchetă tip “barometru” este un studiu periodic ce redă evolu!ia unor indici lega!i de imagine. clien!i etc. cotă de popularitate etc. În practică. Panelurile mixte cuprind atât consumatori cât şi detailişti. astfel de anchete fiind efectuate pentru mai mul!i beneficiari. fiind necesară înlocuirea lor. panelul produselor de panifica!ie. panelul jucăriilor. În cadrul chestionarului se întâlnesc de regulă întrebări despre produse sau servicii diferite. precum şi întrebările sunt aceleaşi de la o anchetă la alta. o serie de membri ai panelului renun!ă la această calitate. . În cadrul anchetelor tip omnibus. fapt care determină avantaje din punctul de vedere al costurilor ob!inerii informa!iilor Dezavantajele panelurilor constau în principal în faptul că membrii acestora pot să manifeste comportamente diferite fa!ă de cele normale. Printre cele mai importante avantaje putem men!iona: • Oferă posibilitatea cunoaşterii evolu!iei în timp a comportamentului consumatorului. prin intermediul scanerelor opto -electronice. pot fi: panelul bunurilor alimentare. produs sau sector de activitate. Unită!ile comerciale cuprinse în panel raportează periodic date referitoare la vânzările pe produse.eşantionul (panelul) este acelaşi de la o perioadă la alta. Pe baza panelurilor se pot realiza şi studii de fidelitate fa!ă de o marcă sau de transfer între mărci. cum ar fi cele de tip barometru sau de tip omnibus. a vânzărilor şi a cumpărărilor realizate de un număr de consumatori (identifica!i printr-un document special) care reprezintă gospodăriile din zona geografică respectivă. însă întrebările puse pot fi diferite. Ele acoperă o anumită zonă geograficăşi presupun înregistrări. pe baza panelurilor se pot efectua o serie de anchete speciale. Aceste tipuri de panel au rolulde a măsura efectul ac!iunilor de marketing asupra consumatorilor (modificări de pre!uri. panelul articolelor pentru sport etc. studii de cumpărare şi recumpărare etc. tocmai datorită faptului că ei trebuie să raporteze periodic anumite date. Asemenea paneluri. De asemenea. panelul bunurilor electro – menajere.) Folosirea panelurilor prezintă numeroase avantaje dar şi unele dezavantaje.

3. a1a10131c1e1c191 0006d6e7 stabilifi care este tipul de anchetă e17191a19ffdb004 cel mai 47252474 potrivit şi posibil de realizat. Intra!i pe site-ul 011100021101031 00000000 www.e101ffc4001f00000 00000000 sondaj.1. 714101116110e0e de dumneavoastră c484c696 la 141b141618191a1 e6f02100 Aplicafia 2. 105122131410613 00000000 Procesul de desfăşurare a 516107227114328 00000000 anchetelor urmează în general o 191a1082342b1c1 serie de etape bine stabilite.4. 7a8384858687888 Stabilirea metodei de 15000000 eşantionare. 08090a0bffc400b5 32d48502 100002010303020 02000000 403050504040000 00000000 Etape de00000000 desfăşurare a anchetelor 017d01020300041 U6. 35455565758595a 00000000 Conceperea chestionarului.ro şi înregistra!i-vă ca 105010101010101 respondent 0000000f profesionist pentru a putea completa 000000000000000 6d600010 chestionare 001020304050607 0000000d on-line.00000000 prezentate în fig. 636465666768696 01163707 a73747576777879 Determinarea mărimii 27400000 eşantionului.2. 301040505060506 22058595 Motivafirăsp 0c07070c19110e1 a2007ce0 unsul! 119191919191919 00200090 191919191919191 00600310 919191919191919 00061637 191919191919191 3704d534 919191919191919 65400000 191919191919191 00049454 91919191919ffc00 32073524 01108005b006703 74200000 Aplica�ia 6.ffd8ffe000104a46 ffd8ffe0 49460001010100a 00104a46 400a60000ffee000 49460001 e41646f62650064 020100a3 0000000001ffdb00 00a50000 430004030304030 ffe20c584 304040304050404 943435f5 05060a070606060 Aplicatii 0524f464 60c0909070a0f0d0 94c45000 f0f0e0d0e0e10121 10100000 Pentru tema de cercetare formulată Aplica�ia 6. 6.1. 1552d1f02433627 00000000 obiectivelor cercetării 282090a16171819 Stabilirea ipotezelor şi 00000000 1a25262728292a3 00000000 435363738393a43 Proiectarea anchetei 00000000 4445464748494a5 00000000 Alegerea scalelor de măsură pentru variabilele cercetării. Selectarea membrilor 98a929394959697 03364657 eşantionului 98999aa2a3a4a5a6 36300000 a7a8a9aab2b3b4b5 18400000 b6b7b8b9bac2c3c 06c77747 4c5c6c7c8c9cad2d 07400000 3d4d5d6d7d8d9da 1f000000 e1e2e3e4e5e6e7e8 014626b7 e9eaf1f2f3f4f5f6f7 07400000 f8f9faffc4001f010 20400000 003010101010101 01472585 010101000000000 95a00000 000010203040506 21800000 0708090a0bffc400 01467585 b51100020102040 95a00000 403040705040400 22c00000 010277000102031 01462585 .

Formularea concluziilor cercetării şia propunerilor pentru factorii decizionali (raportul cercetării) Fig. Etapele procesului de desfăşurare a anchetelor ffd8ffe000104a4649460001020100a300a50000ffe20c5 84943435f50524f46494c4500010100000c484c696e6f02 1000006d6e74725247422058595a2007ce000200090006 00310000616373704d534654000000004945432073524 7420000000000000000000000000000f6d60001000000 00d32d485020200000000000000000000000000000000 000000000000000000000000000000000000000000000 000000000000000000116370727400000150000000336 4657363000001840000006c77747074000001f00000001 4626b707400000204000000147258595a000002180000 00146758595a0000022c000000146258595a000002400 0000014646d6e640000025400000070646d6464000002 c400000088767565640000034c0000008676696577000 003d4000000246c756d69000003f8000000146d6561730 000040c0000002474656368000004300000000c725452 430000043c0000080c675452430000043c0000080c6254 52430000043c0000080c7465787400000000436f707972 69676874202863292031393938204865776c6574742d5 061636b61726420436f6d70616e7900006465736300000 00000000012735247422049454336313936362d322e31 000000000000000000000012735247422049454336313 936362d322e3100000000000000000000000000000000 0000000000000000000000 . 6.1.

care se desfăşoară periodic. Desfăşurarea anchetelor necesită parcurgerea unor etape bine stabilite.5. Care dintre următoarele modalită!i de culegere a datelor pot fi utilizate în cadrul anchetelor prin sondaj? a. Interviul de profunzime non-directiv b. Prin multitudinea de întrebări ce pot fi puse într-un chestionar. Răspunsurile corecte se găsesc la sfârşitul cursului. motiv pentru care acestea trebuie să fie tratate cu maximă seriozitate. U6. utilizat ca instrument de culegere a datelor. 1. Existăşi o serie de anchete speciale. care trebuie să fie tratate cu maximum de responsabilitate astfel încât rezultatele cercetării să nu fie afectate de erori. U6.6. Test de autoevaluare a cunoştintelor *Întrebările pot avea mai multe răspunsuri corecte. Respectivele etape vor fi detaliate în cadrul unor unită!i de învă!are separate. Rezumat Ancheta pe bază de sondaj este principala tehnică utilizată în cercetările descriptive. Interviul prin telefon d. Interviul de grup . Principalul element distinctiv al anchetei este chestionarul. ancheta poate răspunde la întrebări de genul: Cine? Cât? Unde? Cum? Culegerea datelor poate fi făcută pe bază de interviuri (directe sau telefonice) sau în mod auto-administrat. numite paneluri. prin completarea de către respondenti a chestionarelor transmise prin poştă sau în mediu electronic.Fiecare dintre aceste etape are o importan!a deosebită pentru succesul cercetării. fiind utilizate nişte eşantioane permanente. Interviul personal direct c.

Care este principalul dezavantaj al unei anchete prin poştă? a. Costul serviciilor poştale b. Distan!a mare între respondent şi cercetător d. Rataderăspuns foarte scăzută U6.Care sunt principalele caracteristici anchetei ca metodă de cercetare descriptivă? 2. în func!ie de timpul disponibil c.Care sunt principalele tipuri de anchete? 3. Respondentul poate răspunde în ritmul lui.Care sunt avantajele şi dezavantajele principalelor tipuri de anchete? 4. Sunt constituite în func!ie de logica cercetătorului 3. Printre caracteristicile de bază ale panelurilor se numără: a.2. Sunt nereprezentative pentru popula!ia cercetată c. Test de evaluare a cunoştintelor 1.Caracteriza!i ancheta de tip barometru şi ancheta de tip omnibus.Care sunt etapele de desfăşurare a anchetelor? .Ce este ancheta bazată pe paneluri? 5. 6. Sunt create pe o bază permanentă d.7. Sunt de dimensiuni mari şi sunt reprezentative pentru popula!ia cercetată b.

.......................... Obiectivele unită!ii de învă! 0d32d485020200 ...... 000000d32d48502 6d600010000000 Introducere.......... Datorită complexită!ii sale.................3..................................................................10. 6f7079726967687 c6254524300000 420286329203139 43c0000080c746 3938204865776c6 57874000000004 U7....... 740000015000000 00000000011637 Scala interval 033646573630000 07274000001500 ..............................75 U7.......... studen!ii vor fi capabili să: 0616e7900006465 39393820486577 736300000000000 6c6574742d5061 000127352474220 636b6172642043 494543363139363 6f6d70616e79000 62d322e31000000 06465736300000 ....1................................................................ Test de autoevaluare a cunoştin! 7258595a0000021 6b707400000204 elor.79 U7..........................8...............................6.............. ... Pe parcursul acestei unită!i de 80c625452430000 2430000043c000 învă!are ve!i face cunoştin!ă cu principalele categorii de scale de măsură 043c0000080c746 0080c675452430 utilizate în cercetarea de marketing şi cu modul de utilizare a acestora în 578740000000043 000043c0000080 formularea întrebărilor unui chestionar...........69 U7... 01840000006c777 00000336465736 Scala propor!ională 30000018400000 .................................................................................................................................... 561730000040c00 000000246c756d 000024746563680 69000003f800000 problematica referitoare la conceperea chestionarului a fost împăr!ită pe 00004300000000c 0146d656173000 două unită!i de învă!are............................. având în vedere specificul c0000080c675452 46563680000043 430000043c00000 00000000c72545 cantitativ al anchetelor pe bază de sondaj............ ceea ce presupune existen!a unui înalt grad de 0246c756d690000 034c0000008676 profesionalism şi o bogată experien!ă pentru cei care se ocupă de 03f8000000146d6 696577000003d4 realizarea chestionarului unei anchete......9............... ..................7............... Obiectivele unitătii de învătare 574742d5061636b 36f707972696768 61726420436f6d7 74202863292031 După parcurgerea acestei unită!i de învă!are.. Introducere 00002c400000088 6e640000025400 Conceperea chestionarului este o activitate de maximă importan!ă pentru 767565640000034 000070646d6464 c00000086766965 000002c4000000 succesul unei anchete. Această unitate de învă!are va avea în centrul 725452430000043 0040c000000247 aten!iei conceptele măsurării în marketing............ Conceperea chestionarului a2007ce00020009 8595a2007ce0002 (1) 000600310000616 00090006003100 373704d53465400 00616373704d53 000000494543207 46540000000049 352474200000000 45432073524742 Cuprins 000000000000000 00000000000000 00000f6d6000100 00000000000000f U7............ Măsurarea 000000000000000 00000000000000 în cercetările cantitative de marketing .................69 000000000000000 00000000000000 are...... 000014626b70740 06c77747074000 Rezumat...........................4........................ Test de 800000014675859 00000014725859 a cunoştin! 5a0000022c00000 5a000002180000 evaluare elor.................2............................................2........................ . 00000000000000 0 7000000000000000 U7........... Se spune că o anchetă nu poate fi mai bună decât 77000003d400000 88767565640000 chestionarul său.......... 020000000000000 U7....71 U7..................80 U7..............70 000000000000000 00000000000000 U7............ ...... 47074000001f000 U7.5........................................ Scala 000000000000000 00000000000000 nominală........................... 000020400000014 001f00000001462 ..ffd8ffe000104a4 649460001020100 64946000102010 db00db0000ffe20c 0c800c80000ffe2 584943435f50524 0c584943435f505 f46494c45000101 24f46494c450001 00000c484c696e6 0100000c484c69 f021000006d6e74 6e6f021000006d6 725247422058595 e7472524742205 Unitatea de învătare U7.....1....................................................................77 ......... Scala ordinală 000000011637072 00000000000000 ...............81 0146258595a0000 00146758595a00 024000000014646 00022c00000014 d6e640000025400 6258595a000002 000070646d64640 4000000014646d U7......

000616373704d5 34654000000004 formuleze întrebări utilizând variantele fiecărei categorii de scale. 00000000000000 0f6d6000100000 000d32d4850202 00000000000000 00000000000000 00000000000000 00000000000000 00000000000000 00000000000000 00000000000116 37072740000015 00000003364657 36300000184000 0006c777470740 00001f00000001 4626b707400000 20400000014725 8595a000002180 00000146758595 a0000022c00000 0146258595a000 00240000000146 46d6e640000025 400000070646d6 464000002c4000 00088767565640 000034c0000008 67669657700000 3d4000000246c7 56d69000003f80 00000146d65617 30000040c00000 02474656368000 004300000000c7 25452430000043 c0000080c67545 2430000043c000 0080c625452430 000043c0000080 c7465787400000 000436f7079726 96768742028632 92031393938204 865776c6574742 d5061636b61726 420436f6d70616e 79000064657363 . 94543207352474 20000000000000 Durata medie de parcurgere a acestei unităti de învătare este de 2 ore.ffd8ffe000104a4 64946000102010 10a010a0000ffe2 0c584943435f505 24f46494c450001 0100000c484c69 6e6f021000006d6 e7472524742205 definească principalele categorii de scale utilizate pentru măsurare în cadrul 8595a2007ce000 cercetărilor de marketing. 20009000600310 descrie caracteristicile fiecărei categorii de scale.

3. pentru realizarea unor ordonări sau simple clasificări pe baza asocierii de numere cu fiecare dintre variantele de răspuns ale unei întrebări. The Dryden Press-Harcourt Brace College Publishers. sume cheltuite. ci anumite caracteristici ale acestora. 1994. Care anume?”. Ed. W. Acestea sunt: Scala nominală Scala ordinală Scala interval Scala propor!ională U7. În cercetarea de marketing sunt utilizate 4 tipuri de scale.U7. pg. 5-a. Prin urmare. de asemenea. Pentru a surprinde anumite răspunsuri care au fost scăpate din vedere de către cercetător.9 În func!ie de specificul acestor fenomene. scala nominală permite alegerea unui singur răspuns din alternativele posibile sau alegerea mai multor răspunsuri (posibilitate de alegere simplă sau multiplă). Un caz particular al scalei nominale este scala binară 9 Zikmund. Scalele pot fi utilizate. Pentru acest motiv. măsurarea intensită!ii unor atitudini. scala oferind doar posibilitatea clasificării subiec!ilor cerceta!i în mai multe grupuri în func!ie de răspunsurile date. Ed. se obişnuieşte ca lista răspunsurilor să fie completatăşi cu varianta „Altul. 350 . vor fi concepute diferite scale pentru măsurarea unor comportamente referitoare la cantită!i cumpărate. scala nominală este cel mai pu!in evoluată din punct de vedere al posibilită!ilor de prelucrare a datelor. a procentelor celor care manifestă anumite comportamente sau inten!ii etc. cu ajutorul scalelor nu se măsoară obiectele sau fenomenele ca atare. Scala nominală Scala nominală presupune conceperea răspunsurilor la o întrebare din cadrul chestionarului prin enumerarea tuturor alternativelor posibile de răspuns sau a celor mai importante dintre acestea. Măsurarea în cercetările cantitative de marketing Măsurarea în procesul cercetării de marketing constă în asocierea unor numere diferitelor atribute care caracterizează fenomenele de marketing. În func!ie de modul de formulare a întrebării. -Exploring Marketing Research.4. Fiecare răspuns are aceeaşi importan!ă. diferite din punct de vedere al situa!iilor în care sunt utilizate şi al posibilită!ilor de prelucrare oferite cercetătorului.

comportament. Scala binară 282090a16171819 2400000001464 1a25262728292a3 6d6e6400000254 Există relafii contractuale între firma dumneavoastrăşi firme specializate 435363738393a43 00000070646d6 în 4445464748494a5 464000002c4000 studierea piefei? 35455565758595a 0008876756564 636465666768696 0000034c000000 � DA a73747576777879 8676696577000 � NU 7a8384858687888 003d400000024 98a929394959697 6c756d69000003 98999aa2a3a4a5a6 f8000000146d65 Aplicatii a7a8a9aab2b3b4b5 61730000040c00 Aplica�ia 7. 714101116110e0e 6003100006163 Datorită proprietă!ilor acestei scale. Plecând de la obiectivele formulate la Aplicafia 5.5. care are doar două alternative de răspuns. pot fi realizate mai multe prelucrări 141b141618191a1 73704d5346540 a1a10131c1e1c191 0000000494543 ale datelor fa!ă de scalele nominale obişnuite.1. ce indică 60c0909070a0f0d0 7422058595a200 f0f0e0d0e0e10121 7ce00020009000 existen!a sau inexisten!a unei caracteristici.ffd8ffe000104a46 ffd8ffe000104a 49460001010100a 4649460001020 400a60000ffee000 100c800c80000f e41646f62650064 fe20c584943435 0000000001ffdb00 f50524f46494c4 430004030304030 500010100000c4 304040304050404 84c696e6f02100 05060a070606060 0006d6e7472524 (dichotomică). Scala ordinală 010101000000000 000080c7465787 000010203040506 400000000436f7 0708090a0bffc400 0797269676874 b51100020102040 2028632920313 403040705040400 9393820486577 010277000102031 6c6574742d5061 .3. e17191a19ffdb004 2073524742000 301040505060506 0000000000000 Exemple 0c07070c19110e1 000000000000f6 1. e1e2e3e4e5e6e7e8 00043c0000080c e9eaf1f2f3f4f5f6f7 6754524300000 f8f9faffc4001f010 43c0000080c625 003010101010101 452430000043c0 U7. Care anume? _______________ 1552d1f02433627 46258595a00000 3. b6b7b8b9bac2c3c 0000247465636 4c5c6c7c8c9cad2d 8000004300000 formulafi pe tema cercetării dumneavoastră câte o întrebare 3d4d5d6d7d8d9da 000c7254524300 pentru fiecare categorie de scale nominale. Scala nominală cu posibilitate de alegere 001020304050607 0001840000006c multiplă: 08090a0bffc400b5 7774707400000 100002010303020 1f000000014626 Care sunt modalităfile prin care firma dumneavoastră realizează studiile de piafă? 403050504040000 b707400000204 017d01020300041 0000001472585 Cercetări realizate de personalul firmei 105122131410613 95a00000218000 Colaborarea cu firme specializate în studierea pie!ei 516107227114328 000146758595a0 191a1082342b1c1 000022c0000001 Alte modalită!i. opinie etc. Scala nominală cu posibilitate de alegere 119191919191919 d600010000000 unică: 191919191919191 0d32d48502020 Care este frecvenfa cu care efectuafi studii de 919191919191919 0000000000000 piafă? 191919191919191 0000000000000 919191919191919 0000000000000 191919191919191 0000000000000 Mai rar decât o dată pe an 91919191919ffc00 0000000000000 O dată pe an 01108005b006703 0000000000000 De 2oripe an 011100021101031 0000000000000 De 3-4 ori pe an 101ffc4001f00000 0001163707274 Peste 4 ori pe an 105010101010101 0000015000000 000000000000000 0336465736300 2.

al doilea. în func!ie de un anumit criteriu. fără a se preciza care este distan!a dintre obiectele ordonate. . se poate preciza doar o anumită rela!ie de ordine.Scala ordinală permite ierarhizarea sau ordonarea obiectelor sau alternativelor cercetate. al treilea etc. Ordonarea nu este înso!ităşide omăsurare a distan!ei dintre obiectele supuse analizei. într-o rela!ie de genul: primul. Prin urmare.

existând multiple modalită!i de manifestare a acesteia. motive) având în vedere un anumit criteriu de ordonare (preferin!e. motiv pentru care întrebarea trebuie să indice şi modalitatea de acordare a acestor ranguri (Ex: rangul 1 pentru locul 1. De asemenea. Scala de ordonare a alternativelor de răspuns în raport cu un anumit criteriu În cadrul acestei scale subiec!ii sunt ruga!isă pună în ordine crescătoare sau descrescătoare mai multe alternative de răspuns (mărci.a. În realizarea ordonării. Care anume?” Pentru realizarea ordonării. pentru evitarea unor erori. importan!a. Scala ordinală este utilizată pe scară largă în cadrul cercetărilor de marketing.m. subiec!ii vor acorda anumite ranguri numerice fiecărei variante de răspuns. calitatea percepută etc. nu va fi acordat acelaşi rang pentru două sau mai multe dintre obiectele sau fenomenele analizate. permi!ând atât clasificarea cât şi ordonarea alternativelor de răspuns. ş. după cum urmează: 1. produse. rangul 2 pentru locul 2. motiv pentru care nu se foloseşte varianta „ Altul. O astfel de scală trebuie să aibă un număr fix de răspunsuri.).Această scală este mai evoluată decât scala nominală. to!i responden!ii trebuie să fie familiariza!i cu toate variantele de răspuns.).d. În construirea scalei este foarte importantă stabilirea cu exactitate a criteriului în raport cu care se face ordonarea. ffd8ffe000104a4649460001020100c800c80000ffe20c584943435f50524f46494c45000101000 00c484c696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce00020009000600310000616373704 d5346540000000049454320735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d3 2d485020200000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000001163707274000001500000003364657363000001840000006c 77747074000001f000000014626b707400000204000000147258595a000002180000001467585 95a0000022c000000146258595a0000024000000014646d6e640000025400000070646d646400 0002c400000088767565640000034c0000008676696577000003d4000000246c756d69000003f 8000000146d6561730000040c0000002474656368000004300000000c725452430000043c0000 080c675452430000043c0000080c625452430000043c0000080c7465787400000000436f707972 69676874202863292031393938204865776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e79000 0646573630000000000000012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000 000012735247422049454336313936362d322e310000000000000000000000000000000000000 00000000000000000Exemple Vă rugămsă ordona�i următoarele cinci mărci de detergent având în vedere .

criteriul de ordonare este ARIEL � DERO PERSIL „preferinta”. � OMO � REX În exemplul de mai sus. această scală presupune evaluarea unor atitudini sau caracteristici ale produselor pe baza aprecierilor făcute de subiec!i. 2. Aceştia sunt puşisă evalueze caracteristica cercetată prin alegerea unuia dintre nivelele scalei.d. de la o atitudine puternic pozitivă la una puternic negativă.m.a. rangul 2 mărcii pe care o situafi ca preferinfă pe un loc secund ş. . care se întind între două extreme. Scala semantică Cunoscutăşi sub numele de „diferentiala semantică”.preferin�a dumneavoastră. până la rangul 5 pentru cea situată pe ultimul loc). (se acordă rangul 1 mărcii pe care o preferafi cel mai mult.

fără a exista suport semantic 010101000000000 000080c7465787 000010203040506 400000000436f7 0708090a0bffc400 0797269676874 b51100020102040 2028632920313 403040705040400 9393820486577 010277000102031 6c6574742d5061 . „rău”. Scala lui Stapel 4c5c6c7c8c9cad2d 8000004300000 3d4d5d6d7d8d9da 000c7254524300 Scala lui Stapel măsoară simultan atât direc!ia cât şi intensitatea unei e1e2e3e4e5e6e7e8 00043c0000080c atitudini. existând suport semantic doar pentru nivelele extreme care indică 919191919191919 0000000000000 191919191919191 0000000000000 atitudini puternic pozitive. respectiv puternic negative (Exemplu: foarte bun 919191919191919 0000000000000 5 4 3 2 1 foarte rău). nivelul intermediar 141b141618191a1 73704d5346540 a1a10131c1e1c191 0000000494543 indicând o atitudine neutră (Exemplu: „nici bun –nici rău”). Nivele sunt dispuse vertical. exprimate cifric. _______ 191919191919191 0000000000000 _______ 91919191919ffc00 0000000000000 01108005b006703 0000000000000 _______ 011100021101031 0000000000000 Exemple Scala semantică –_______ nivelele au un suport exprimat în cuvinte: 101ffc4001f00000 0001163707274 _______ – calitate atunci când alegefio marcă 105010101010101 0000015000000 Cât de important este raportul pref foarte 000000000000000 0336465736300 de detergent pentru rufe? important 001020304050607 0001840000006c nici important neimportant 08090a0bffc400b5 7774707400000 total 100002010303020 1f000000014626 important 403050504040000 b707400000204 Scala numerică – doar nivelul 5. „bun”. care exprimă prin 60c0909070a0f0d0 7422058595a200 f0f0e0d0e0e10121 7ce00020009000 cuvinte semnifica!ia răspunsului (Exemplu: „foarte bun”. 636465666768696 0000034c000000 formulafi pe tema cercetării dumneavoastră câte o întrebare a73747576777879 8676696577000 7a8384858687888 003d400000024 pentru fiecare dintre cele 3 variante de scale ordinale studiate 98a929394959697 6c756d69000003 până în acum. între ele fiind situată caracteristica ce urmează f8f9faffc4001f010 43c0000080c625 003010101010101 452430000043c0 afi măsurată. e17191a19ffdb004 2073524742000 301040505060506 0000000000000 3. respectiv nivelul 1 au suport semantic: 017d01020300041 0000001472585 nici neimportant 105122131410613 95a00000218000 Cât de mulfumit suntefi de capacitatea de albire a detergentului marca 516107227114328 000146758595a0 Ariel? neimportant 191a1082342b1c1 000022c0000001 1552d1f02433627 46258595a00000 Foarte mul!umit 5 4 3 2 1 Totalnemul!umit 282090a16171819 2400000001464 1a25262728292a3 6d6e6400000254 435363738393a43 00000070646d6 4445464748494a5 464000002c4000 Aplicatii 35455565758595a 0008876756564 Aplica�ia 7. jumătate pozitive şi e9eaf1f2f3f4f5f6f7 6754524300000 jumătate negative.3. Plecând de la obiectivele formulate la Aplicafia 5. Scala numerică 0c07070c19110e1 000000000000f6 119191919191919 d600010000000 Este asemănătoare cu scala semantică. 714101116110e0e 6003100006163 „foarte rău”).ffd8ffe000104a46 ffd8ffe000104a 49460001010100a 4649460001020 400a70000ffee000 100c800c80000f e41646f62650064 fe20c584943435 0000000001ffdb00 f50524f46494c4 430004030304030 500010100000c4 304040304050404 84c696e6f02100 05060a070606060 0006d6e7472524 Fiecare dintre aceste nivele poartă un suport semantic. Scala are de regulă 5 sau 7 nivele. însă nivelele scalei sunt exprimate 191919191919191 0d32d48502020 prin cifre. 98999aa2a3a4a5a6 f8000000146d65 a7a8a9aab2b3b4b5 61730000040c00 b6b7b8b9bac2c3c 0000247465636 4. Ea posedă 10 sau 6 nivele.2.

. ca în cazul scalei semantice. De asemenea. scala nu are un nivel neutru („nicinici”).pentru nivelele extreme.

trebuie să existe obligatoriu o afirma!ie a cercetătorului.ffd8ffe000104a4649460001020100c800c80000ffe20c584943435f50524f46494c45000101000 00c484c696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce00020009000600310000616373704 d5346540000000049454320735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d3 2d485020200000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000001163707274000001500000003364657363000001840000006c 77747074000001f000000014626b707400000204000000147258595a000002180000001467585 95a0000022c000000146258595a0000024000000014646d6e640000025400000070646d646400 0002c400000088767565640000034c0000008676696577000003d4000000246c756d69000003f 8000000146d6561730000040c0000002474656368000004300000000c725452430000043c0000 080c675452430000043c0000080c625452430000043c0000080c7465787400000000436f707972 69676874202863292031393938204865776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e79000 0646573630000000000000012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000 000012735247422049454336313936362d322e310000000000000000000000000000000000000 00000000000000000Exemple Cum apreciafi capacitatea de albire a următoarelor mărci de detergenfi de rufe? +3 +3 +3 +2 +2 +2 +1 +1 +1 Capacitatea de albire Capacitatea de albire Capacitatea de albire amărcii Ariel a mărcii Persil a mărcii Dero -3 -3 -3 -2 -2 -2 -1 -1 -1 5. Opinia este exprimată pe o scală cu suport semantic care con!ine mai multe nivele de la „acord total” la „dezacord total” fa!ă de afirma!ia cercetătorului. ffd8ffe000104a4649460001020100c800c80000ffe20c584943435f50524f46494c45000101000 00c484c696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce00020009000600310000616373704 d5346540000000049454320735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d3 2d485020200000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000001163707274000001500000003364657363000001840000006c 77747074000001f000000014626b707400000204000000147258595a000002180000001467585 95a0000022c000000146258595a0000024000000014646d6e640000025400000070646d646400 0002c400000088767565640000034c0000008676696577000003d4000000246c756d69000003f . Scala lui Likert Este utilizată pentru aflarea opiniilor subiec!ilor în legătură cu o afirma!ie făcută de cercetător. Prin urmare. fa!ă de care respondentul îşi va exprima opinia.

toate având aceleaşi capacităfi de înălbire a rufelor”. Plecând de la obiectivele formulate la Aplicafia 5.3. acord acord nici acord. respectiv scala lui Likert .8000000146d6561730000040c0000002474656368000004300000000c725452430000043c0000 080c675452430000043c0000080c625452430000043c0000080c7465787400000000436f707972 69676874202863292031393938204865776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e79000 0646573630000000000000012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000 000012735247422049454336313936362d322e310000000000000000000000000000000000000 00000000000000000Exemple Vă rugămsă vă exprimafi opinia în legătură cu următoarea afirmafie: “În alegerea unui detergent. formulafi pe tema cercetării dumneavoastră câte o în care să utilizafi scala lui Stapel. dezacord dezacord total nici dezacord total ffd8ffe000104a4649460001010100a400a60000ffee000e41646f626500640000000001ffdb0043 000403030403030404030405040405060a07060606060c0909070a0f0d0f0f0e0d0e0e101217141 01116110e0e141b141618191a1a1a10131c1e1c191e17191a19ffdb0043010405050605060c0707 0c19110e1119191919191919191919191919191919191919191919191919191919191919191919 19191919191919191919191919191919ffc0001108005b006703011100021101031101ffc4001f0 000010501010101010100000000000000000102030405060708090a0bffc400b51000020103030 20403050504040000017d01020300041105122131410613516107227114328191a1082342b1c11 552d1f02433627282090a161718191a25262728292a3435363738393a434445464748494a53545 5565758595a636465666768696a737475767778797a838485868788898a92939495969798999aa 2a3a4a5a6a7a8a9aab2b3b4b5b6b7b8b9bac2c3c4c5c6c7c8c9cad2d3d4d5d6d7d8d9dae1e2e3e4e 5e6e7e8e9eaf1f2f3f4f5f6f7f8f9faffc4001f01000301010101010101010100000000000001020304 05060708090a0bffc400b511000201020404030407050404000102770001020311040521310612 41510761711322328108144291a1b1c109233352f0156272d10a162434e125f11718191a26Aplic atii Aplica�ia 7. preful este singurul criteriu important.3. .

. când 0000080c7465787 o 400000000436f70 au fost 2 C.. fiind utilizate doar în cercetările 646573630000018 cantitative. dar 000000000000000 000000000000000 şi pentru ordonări în functie de un anumit criteriu. care nu reprezintă absen!a 000000146d65617 caracteristicii studiate. 247422058595a20 07ce00020009000 600310000616373 704d53465400000 000494543207352 474200000000000 Scala nominală este cea mai putin evoluată din punct 000000000000000 00f6d6000100000 de vedere al posibilitătilor de prelucrare. nu se pot 0080c6754524300 00043c0000080c6 efectua raportări între două nivele ale scalei. ceea ce 020400000014725 ne permite utilizarea lor în situatii diverse. 8595a0000021800 0000146758595a0 000022c00000014 6258595a0000024 000000014646d6e U7. Tot 00003d400000024 6c756d69000003f8acesta stabileşte semnifica!ia punctului zero. nu putem spune că este de două ori mai cald decât ieri. aceasta fiind stabilită de către cercetător. Fiecare dintre cele 2 74000001f000000 014626b70740000 scale are mai multe modalităti de manifestare. Scala ordinală este mai evoluată decât scala 000000000000000 nominală. Ea nu 000d32d48502020 permite decât clasificarea obiectelor sau fenomenelor 000000000000000 000000000000000 studiate. Scala interval 640000025400000 070646d64640000 Scala interval este mai evoluată decât scala ordinalăşi permite atât 02c400000088767 565640000034c00 ordonarea obiectelor cât şimăsurarea distan!ei dintre ele. dacă afară 25452430000043c sunt 4oC. Aceasta se poate observa uşor dacă transformăm valorile 797269676874202 într-o altă scală de măsură a temperaturii (exemplu scala Fahrenheit). 6420436f6d70616e 790000646573630 000000000000012 735247422049454 336313936362d32 2e3100000000000 .6. ea fiind folosită atât pentru clasificări. Distan!a între 000086766965770 nivelele scalei este egală. 863292031393938 o o 204865776c65747 Tot ceea ce putem afirma este că între 2 C şi 4 C este aceeaşi distan!ă 42d5061636b6172 ca între 6oC şi 8oC. De exemplu.ffd8ffe000104a46 49460001020100c 800c80000ffe20c5 84943435f50524f4 6494c4500010100 000c484c696e6f02 1000006d6e74725 Să ne reamintim. Datorită faptului că nu există un zero absolut. acesta fiind stabilit în raport cu punctul de 52430000043c000 înghe! al apei. Nici una dintre cele două scale nu măsoară 40000006c777470 distanta dintre obiectele analizate. unde nivelul zero nu 247465636800000 4300000000c7254 indică absen!a caracteristicii. 000000000000000 Ipotezele statistice se referă la aspecte strict 000011637072740 000015000000033 măsurabile. Un exemplu clasic în acest sens este reprezentat 30000040c000000 de scala Celsius pentru măsurarea temperaturii.

se impune ca în cadrul întrebării să se facă o precizare explicită pentru respondent.Scala interval poate fi regăsită sub diverse forme de manifestare. în sensul considerării respectivelor distan!e ca fiind egale. dar presupune existen!a unor distan!e egale între nivelele scalei. . Scala cu adjective bipolare de sens opus Este asemănătoare scala numerică. Deşi distan!ele dintre două numere consecutive sunt egale. după cum urmează: 1.

număr de produse). În măsurarea fenomenelor de marketing. . Scala cu seturi de intervale de mărimi egale. prezentate în cadrul răspunsurilor sub forma unor intervale de valori. O asemenea scală se referă la anumite evaluări cantitative (cheltuieli. cu dimensiuni egale. venituri. 2. se consideră ca valoare punctuală mijlocul respectivelor intervale. considerând egale distan�ele dintre nivelele scalei) Foarte mul!umit 5 4 3 2 1 Totalnemul!umit Se observă că în paranteză este făcută precizarea cu privire la distan!ele egale dintre nivelele scalei.ffd8ffe000104a4649460001020100c800c80000ffe20c584943435f50524f46494c45000101000 00c484c696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce00020009000600310000616373704 d5346540000000049454320735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d3 2d485020200000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000001163707274000001500000003364657363000001840000006c 77747074000001f000000014626b707400000204000000147258595a000002180000001467585 95a0000022c000000146258595a0000024000000014646d6e640000025400000070646d646400 0002c400000088767565640000034c0000008676696577000003d4000000246c756d69000003f 8000000146d6561730000040c0000002474656368000004300000000c725452430000043c0000 080c675452430000043c0000080c625452430000043c0000080c7465787400000000436f707972 69676874202863292031393938204865776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e79000 0646573630000000000000012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000 000012735247422049454336313936362d322e310000000000000000000000000000000000000 00000000000000000Exemple Cât de mulfumit suntefi de capacitatea de albire a detergentului marca Ariel? (vă rugămsă indica�i un nivel între cele două limite.

Un exemplu în acest sens este următoarea scală: 0000000000000 0000000000000 Ce sumă afi cheltuit în ultima lună pentru achizifionarea detergenfilor de 0000000000000 0001163707274 rufe? 0000015000000 sub10 lei 0336465736300 0001840000006c 10-15 lei 7774707400000 15-20 lei 1f000000014626 20-25 lei b707400000204 peste 25 lei 0000001472585 95a00000218000 000146758595a0 000022c0000001 46258595a00000 2400000001464 6d6e6400000254 00000070646d6 464000002c4000 0008876756564 0000034c000000 8676696577000 003d400000024 6c756d69000003 f8000000146d65 61730000040c00 0000247465636 8000004300000 000c7254524300 00043c0000080c 6754524300000 43c0000080c625 452430000043c0 000080c7465787 400000000436f7 0797269676874 2028632920313 9393820486577 6c6574742d5061 . aceasta fiind încadrată în 0000000000000 0000000000000 rândul scalelor ordinale. O scală care nu 0000000000000 are intervalele strict egale nu este scală interval.ffd8ffe000104a 4649460001020 100c800c80000f fe20c584943435 f50524f46494c4 500010100000c4 84c696e6f02100 0006d6e7472524 Exemple 7422058595a200 Ce sumă afi cheltuit în ultima lună pentru achizifionarea detergenfilor de 7ce00020009000 rufe? 6003100006163 73704d5346540 5-10 lei 0000000494543 10-15 lei 2073524742000 15-20 lei 0000000000000 20-25 lei 000000000000f6 d600010000000 25-30 lei 0d32d48502020 0000000000000 Atentie! Intervalele trebuie să fie în mod obligatoriu egale.

fiecare subiect fiind rugat să furnizeze valoarea 98999aa2a3a4a5a6 f8000000146d65 exactă a cheltuielilor cu respectivele produse.4. 919191919191919 0000000000000 191919191919191 0000000000000 919191919191919 0000000000000 191919191919191 0000000000000 U7. pentru care punctul zero reprezintă 4445464748494a5 464000002c4000 absen!a respectivei caracteristici. valoarea a73747576777879 8676696577000 produselor şi serviciilor etc. 141b141618191a1 73704d5346540 a1a10131c1e1c191 0000000494543 e17191a19ffdb004 2073524742000 Aplicatii 301040505060506 0000000000000 Aplica�ia 7. Astfel de scale sunt cele utilizate în mod 35455565758595a 0008876756564 636465666768696 0000034c000000 curent în sistemul interna!ional: scale pentru lungimi. De exemplu.7. adică absen!a caracteristicii studiate. respectiv a valorii maxime pe care le 714101116110e0e 6003100006163 poate lua variabila analizată. un salariat care câştigă lunar 1000 de lei are de 2 403050504040000 b707400000204 017d01020300041 0000001472585 ori mai mare salariul decât unul care câştigă 500 de lei. ceea ce la scala interval nu 100002010303020 1f000000014626 era posibil. punctul zero 011100021101031 0000000000000 fiind în acest caz zero absolut. Scala proportională cu măsurare directă 282090a16171819 2400000001464 În această categorie sunt incluse toate scalele utilizate pentru măsurarea 1a25262728292a3 6d6e6400000254 435363738393a43 00000070646d6 directă a unui obiect sau fenomen. a7a8a9aab2b3b4b5 61730000040c00 b6b7b8b9bac2c3c 0000247465636 4c5c6c7c8c9cad2d 8000004300000 3d4d5d6d7d8d9da 000c7254524300 Exemple e1e2e3e4e5e6e7e8 00043c0000080c Ce sumă afi cheltuit în ultima lună pentru achizifionarea e9eaf1f2f3f4f5f6f7 6754524300000 detergenfilor de f8f9faffc4001f010 43c0000080c625 003010101010101 452430000043c0 rufe?_____________________________ 010101000000000 000080c7465787 000010203040506 400000000436f7 0708090a0bffc400 0797269676874 b51100020102040 2028632920313 403040705040400 9393820486577 010277000102031 6c6574742d5061 . greută!i. iar punctul de origine este zero absolut.ffd8ffe000104a46 ffd8ffe000104a 49460001010100a 4649460001020 400a60000ffee000 100a300a50000f e41646f62650064 fe20c584943435 0000000001ffdb00 f50524f46494c4 430004030304030 500010100000c4 304040304050404 84c696e6f02100 05060a070606060 0006d6e7472524 Dificultatea realizării unei scale interval de acest gen constă în necesitatea 60c0909070a0f0d0 7422058595a200 f0f0e0d0e0e10121 7ce00020009000 cunoaşterii exacte a valorii minime.3. 101ffc4001f00000 0001163707274 105010101010101 0000015000000 Fiecărui interval îi corespunde un număr care de data aceasta este expresia 000000000000000 0336465736300 unei mărimi absolute. În cadrul unei astfel de scale nu sunt stabilite 7a8384858687888 003d400000024 98a929394959697 6c756d69000003 nişte intervale de valori. Aceasta 001020304050607 0001840000006c 08090a0bffc400b5 7774707400000 permite efectuarea de rapoarte între nivele scalei. 0c07070c19110e1 000000000000f6 119191919191919 d600010000000 formulafi pe tema cercetării dumneavoastră câte o întrebare 191919191919191 0d32d48502020 pentru fiecare categorie de scale interval. Scala proportională 91919191919ffc00 0000000000000 01108005b006703 0000000000000 Scala propor!ională presupune împăr!irea în intervale egale. 105122131410613 95a00000218000 Scala propor!ională în cercetările de marketing poate îmbrăca diferite 516107227114328 000146758595a0 191a1082342b1c1 000022c0000001 forme şi anume: 1552d1f02433627 46258595a00000 1. Plecând de la obiectivele formulate la Aplicafia 5.

Scala cu sumă constantă Presupune repartizarea de către subiec!i a unui număr constant de puncte pentru mai multe alternative de răspuns (de regulă 100 de puncte). Dificultatea utilizării unei astfel de scale constă în necesitatea respectării simultane a două condi!ii: .2.

ffd8ffe000104a 4649460001020 100c800c80000f fe20c584943435 f50524f46494c4 500010100000c4 84c696e6f02100 0006d6e7472524 7422058595a200 Variantele de răspuns trebuie să corespundă unor produse sau mărci 7ce00020009000 substituibile (satisfac aceeaşi necesitate) 6003100006163 Subiectul trebuie să cunoască toate produsele con!inute în variantele de r 73704d5346540 ăspuns pentru a putea să le facă o evaluare comparativă. una dintre mărci poate primi 7774707400000 1f000000014626 valoarea zero. Ea presupune repartizarea sumei 00000070646d6 constante între perechi de obiecte rezultate din combinarea acestora. De b707400000204 asemenea. 0001163707274 0000015000000 0336465736300 Având în vedere că în exemplul de mai sus a fost folosită o scală propor! 0001840000006c ională (există punctul de zero absolut). iar respectivele mărci pot fi 0000000000000 substituite în consum una cu cealaltă. dacă presupunem că într-un răspuns întâlnim 50 de puncte pentru 0000001472585 95a00000218000 marca Ariel şi câte 25 de puncte pentru celelalte două mărci. putem spune c 000146758595a0 ă marca Ariel este de 2 ori mai preferată decât fiecare dintre celelalte două. Punctajele pot fi mai mari sau mai mici decât cele ale mărcii de 0000247465636 8000004300000 referin!ă. Subiectului i se cere să repartizeze pentru 6c756d69000003 f8000000146d65 anumite mărci punctaje pornind de la un punctaj standard acordat produsului 61730000040c00 de referin!ă. 000c7254524300 00043c0000080c 6754524300000 Exemple Scala cu sumă constantă pentru perechi de obiecte 43c0000080c625 Repartizafi 100 de puncte între următoarele perechi de mărci în 452430000043c0 000080c7465787 400000000436f7 0797269676874 2028632920313 9393820486577 6c6574742d5061 . 000022c0000001 46258595a00000 3. Scala cu sumă constantă pentru perechi de obiecte 2400000001464 6d6e6400000254 Este o variantă a scalei cu sumă constantă. având în vedere preferinfa dumneavoastră pentru acestea: 0000000000000 0000000000000 Ariel _________ Persil _________ Dero _________ 0000000000000 0000000000000 Se presupune că orice persoană a încercat măcar o dată 0000000000000 0000000000000 fiecare marcă de detergent. dacă aceasta nu este deloc preferată de respondent. 0000000494543 2073524742000 Exemple 0000000000000 000000000000f6 Repartizafi 100 de puncte pentru fiecare dintre următoarele mărci d600010000000 de 0d32d48502020 detergenfi. Scala alternativei de referintă 0000034c000000 8676696577000 Presupune compararea unor produse prin raportare la un produs considerat 003d400000024 etalon (alternativă de referin!ă). 464000002c4000 0008876756564 4.

conformitate cu preferinfele dumneavoastr?: Ariel 60 Persil 40 Ariel 65 Dero 35 Persil 55 Dero 45 .

formulafi pe tema cercetării dumneavoastră câte o întrebare pentru 595a6364656667 756564000003 003f80000001 68696a73747576 4c00000086766 46d656173000 fiecare categorie de scale proporfionale. Rezumat c72545243000 a2a3a4a5a6a7a8a 00000146d656 0043c0000080 9aab2b3b4b5b6b 1730000040c00 c67545243000 7b8b9bac2c3c4c 000024746563 0043c0000080 5c6c7c8c9cad2d 680000043000 c62545243000 0043c0000080 3d4d5d6d7d8d9d 00000c7254524 c74657874000 ae1e2e3e4e5e6e7 30000043c0000 00000436f707 .ffd8ffe000104 ffd8ffe000104a ffd8ffe000104 a46494600010 46494600010101 a464946000102 20100c800c80 00a400a60000ffe 0100c800c8000 000ffe20c5849 e000e41646f626 0ffe20c584943 43435f50524f4 50064000000000 435f50524f464 6494c4500010 1ffdb004300040 94c4500010100 100000c484c6 30304030304040 000c484c696e6 96e6f0210000 Scala alternativei de referintă 30405040405060 f021000006d6e 06d6e7472524 7422058595a2 a07060606060c0 747252474220 007ce0002000 909070a0f0d0f0f 58595a2007ce0 900060031000 0e0d0e0e101217 002000900060 0616373704d5 14101116110e0e 031000061637 346540000000 141b141618191a 3704d5346540 049454320735 1a1a10131c1e1c 000000049454 247420000000 191e17191a19ffd 320735247420 000000000000 000000000f6d b0043010405050 000000000000 600010000000 605060c07070c1 000000000000 0d32d4850202 9110e111919191 000f6d6000100 000000000000 91919191919191 000000d32d48 000000000000 91919191919191 502020000000 000000000000 91919191919191 000000000000 000000000000 Acordafi un număr de puncte celor două mărci din lista de mai 91919191919191 000000000000 000000000000 91919191919191 000000000000 000000000000 jos în funcfie de preferinfele dumneavoastră având în vedere că pentru 000000000000 marca Ariel au fost acordate 100 de puncte (punctajele pot fi mai mici sau 91919191919191 000000000000 000000000001 919191919ffc000 000000000000 163707274000 mai mare de 100). Distantele dintre nivele 5060708090a0bff 00006c7774707 47258595a000 c400b510000201 4000001f00000 002180000001 scalei sunt egale.5. La 03030204030505 0014626b7074 46758595a000 scala interval.. atât la scala interval cât şi la cea proportională. Scala interval nu permite efectuarea de rapoarte între nivelele 07227114328191 0146758595a00 4646d6e64000 a1082342b1c115 00022c0000001 002540000007 scalei. Plecând de la obiectivele formulate la Aplicafia 003d40000002 4a535455565758 2c40000008876 46c756d69000 5. acesta reprezintă zero 21314106135161 000021800000 002400000001 absolut. ceea ce este perfect posibil la scala proportională datorită 0646d6464000 punctului de zero absolut. 52d1f024336272 46258595a0000 002c40000008 82090a16171819 024000000014 876756564000 1a25262728292a 646d6e6400000 0034c0000008 Aplicatii 3435363738393a 254000000706 676696577000 43444546474849 46d646400000 Aplica�ia 7.3. 0040c0000002 7778797a838485 96577000003d 474656368000 868788898a9293 4000000246c75 004300000000 9495969798999a 6d69000003f80 U7. nivelul zero este stabilit conventional de către 04040000017d01 000002040000 0022c0000001 02030004110512 00147258595a0 46258595a000 cercetător..8. Scala interval şi scala proportională presupun 10100000000000 000033646573 001f00000001 00000010203040 630000018400 4626b7074000 măsurarea distantelor dintre obiectele sau fenomenele analizate (spre 002040000001 deosebire de scala nominalăşi cea ordinală). 1108005b006703 000000000000 001500000003 marca de referin!ă (ARIEL) = 100 marca Persil = 80 marca Dero = 75 01110002110103 000000000000 364657363000 1101ffc4001f000 000011637072 001840000006 00105010101010 740000015000 c77747074000 Să ne reamintim. în timp ce la scala proportională.

Fiecare dintre categoriile majore de scale de măsură are mai multe variante. scala ordinală. scala interval şi scala proportională. Măsurarea este specifică cercetărilor cantitative de marketing. Fiecare categorie de scale permite nivele diferite de analizăşi prelucrare a datelor. Cele 4 categorii de scale sunt: scala nominală. măsurarea distantei dintre obiectele sau fenomenele analizate întrucât nivele scalei sunt situate la distante egale între ele.Măsurarea în procesul cercetării de marketing constă în asocierea unor numere diferitelor atribute care caracterizează fenomenele de marketing. ceea ce permite utilizarea lor în construirea unei diversităti de întrebări pentru chestionarele utilizate în anchetele de marketing. Din acest punct de vedere scala nominală este cea mai putin evoluată întrucât permite doar clasificarea fenomenelor analizate. ca instrumente ale măsurării în cercetarea de marketing. opinii ale populatiei cercetate se pot utiliza patru categorii de scale. spre deosebire de scala interval unde nivelul zero este stabilit de către cercetător pe baza propriei logici. . Scala proportională are un punct de zero. în plus fată de celelalte două. Pentru a surprinde întreaga varietate de comportamente. Scala interval şi scala proportională permit. Scala ordinală permite în plus ordonarea acestora în raport cu un anumit criteriu. atitudini. care este zero absolut.

Permite măsurarea distan!elor dintre nivelele scalei b. Distan!ele dintre nivele scalei sunt egale c. Con!ine nivelul zero absolut d. Scala propor!ională are în plus fa!ă de scala interval: a. Scala ordinală c. Răspunsurile corecte se găsesc la sfârşitul cursului. Printre caracteristicile de bază ale scalei ordinale se numără: a. Scala propor!ională 2.9. Scala interval d. Test de autoevaluare a cunoştintelor *Întrebările pot avea mai multe răspunsuri corecte. Nivelul zero este stabilit de către cercetător . 1. Care este cea mai pu!in evoluată categorie de scale din punct de vedere al posibilită!ilor de prelucrare? a. Permite ordonarea obiectelor măsurate 3.U7. Con!ine punctul de zero absolut d. Permite clasificarea obiectelor măsurate c. Scala nominală b. Posibilitatea de ierarhizare a obiectelor măsurate b.

Test de evaluare a cunoştintelor 1.Care sunt principalele categorii de scale de măsură utilizate în cadrul cercetărilor de marketing? 2.Ce sunt caracteristicile fiecărui tip de scală de măsură? 3.Care este caracteristica de bază a scalei lui Likert? .Care sunt deosebirile între diferen!iala semanticăşi scala lui Stapel? 4.10.U7.

.................................... Realizarea legăturilor între întrebări ...............4....................................................................86 U8...............Unitatea de învătare U8.........................................................................1...... Rezumat..................3....92 U8...93 ...................... Test de autoevaluare a cunoştin!elor.............. Introducere.83 U8............................................................ Test de evaluare a cunoştin!elor ...................... Conceperea chestionarului (2) Cuprins U8...82 U8.............................................................................8........................................ Ordinea de plasare a întrebărilor în cadrul chestionarului ....7..............................82 U8..............9..6...............5........................91 U8........85 U8.... Obiectivele unită!ii de învă!are..................................... Formularea întrebărilor unui chestionar... Aşezarea în pagină a întrebărilor şi pretestarea chestionarului ............................................89 U8..........2..................................................

47074000001f000 36300000184000 30000018400000 000014626b70740 0006c777470740 06c77747074000 000020400000014 00001f00000001 001f00000001462 U8. Obiectivele unitătii de învătare 7258595a0000021 4626b707400000 6b707400000204 800000014675859 20400000014725 00000014725859 După parcurgerea acestei unită!i de învă!are. În cadrul acestei unită!i de învă!are ve!i studia despre regulile de 000000000000000 00000000000000 000000011637072 formulare a întrebărilor. 000000000000000 20000000000000 00000000000000 Formularea defectuoasă a unor întrebări sau aşezarea lor neadecvată în 00000f6d6000100 00000000000000 00000000000000f 000000d32d48502 0f6d6000100000 6d600010000000 cadrul chestionarului pot conduce la apari!ia unor erori care să afecteze grav 020000000000000 000d32d4850202 0d32d485020200 calitatea rezultatelor cercetării. despre ordinea în care trebuie să fie plasate 00000000000000 740000015000000 00000000000116 00000000011637 întrebările în cadrul chestionarului şi despre condi!iile de formăşi aşezare 033646573630000 37072740000015 07274000001500 01840000006c777 00000003364657 00000336465736 în pagină pe care trebuie să le respecte un chestionar.2.ffd8ffe000104a4 64946000102010 649460001020100 db00db0000ffe20c 10a010a0000ffe2 0c800c80000ffe2 584943435f50524 0c584943435f505 f46494c45000101 24f46494c450001 00000c484c696e6 0100000c484c69 f021000006d6e74 6e6f021000006d6 725247422058595 U8. 00002c400000088 46d6e640000025 6e640000025400 conceapăşisă pretesteze un chestionar pe o temă dată. 77000003d400000 00088767565640 88767565640000 0246c756d690000 000034c0000008 034c0000008676 03f8000000146d6 67669657700000 696577000003d4 561730000040c00 3d4000000246c7 000000246c756d 000024746563680 56d69000003f80 69000003f800000 00004300000000c 00000146d65617 0146d656173000 725452430000043 30000040c00000 0040c000000247 c0000080c675452 02474656368000 46563680000043 430000043c00000 004300000000c7 00000000c72545 80c625452430000 25452430000043 2430000043c000 043c0000080c746 c0000080c67545 0080c675452430 578740000000043 2430000043c000 000043c0000080 6f7079726967687 0080c625452430 c6254524300000 420286329203139 000043c0000080 43c0000080c746 3938204865776c6 c7465787400000 57874000000004 574742d5061636b 000436f7079726 36f707972696768 61726420436f6d7 96768742028632 74202863292031 0616e7900006465 92031393938204 39393820486577 736300000000000 865776c6574742 6c6574742d5061 000127352474220 d5061636b61726 636b6172642043 494543363139363 420436f6d70616e 6f6d70616e79000 62d322e31000000 79000064657363 06465736300000 .1. Introducere e7472524742205 a2007ce00020009 8595a2007ce000 8595a2007ce0002 000600310000616 20009000600310 00090006003100 Cunoaşterea scalelor de măsurăşi a modului de utilizare a acestora în 373704d53465400 000616373704d5 00616373704d53 formularea întrebărilor nu este suficientă pentru realizarea unui chestionar 000000494543207 34654000000004 46540000000049 352474200000000 94543207352474 45432073524742 care să conducă la atingerea în totalitate a obiectivelor unei anchete. 0146258595a0000 00000146758595 00146758595a00 stabilească ordinea corectă a întrebărilor în cadrul unui chestionar. 024000000014646 a0000022c00000 00022c00000014 d6e640000025400 0146258595a000 6258595a000002 realizeze un format al chestionarului cu o aşezare în pagină 000070646d64640 00240000000146 4000000014646d corespunzătoare. 767565640000034 400000070646d6 000070646d6464 c00000086766965 464000002c4000 000002c4000000 Durata medie de parcurgere a acestei unităti de învătare este de 2 ore. fiind 000000000000000 00000000000000 000000000000000 nevoie de o experien!ă bogată a persoanelor implicate în astfel de activită! 00000000000000 000000000000000 00000000000000 i. studen!ii vor fi capabili să: 5a0000022c00000 8595a000002180 5a000002180000 explice regulile de concepere a întrebărilor unui chestionarului. De aceea se consideră că activitatea de 000000000000000 00000000000000 concepere a chestionarului se situează la grani!a între ştiin!ă şi artă.

Ed. Realizarea unui chestionar de calitate este rezultatul unei combina!ii dintre ştiin!ă şi artă el fiind rezultatul unei munci deosebite şi al experien!ei celui care realizează respectiva muncă. realitatea a dovedit că ignorarea modului de în!elegere a întrebărilor de către respondent este una dintre cele mai grave erori. Ed.10 De aceea. Pentru aceste întrebări i se lasă subiectului libertatea de a da răspunsul pe care îl crede de cuviin!ă. -Exploring Marketing Research. pg. vor fi respectate o serie de reguli. se recomandă formulări cu maximum 20 de cuvinte sau întrebarea respectivă să nu depăşească un rând sau un rând şi jumătate. Întrebările legate de vârstă. Întrebările nu trebuie să fie lungi. Braşov. cu multe silabe.U8. motiv pentru care se consideră că "o anchetă nu poate fi mai bună decât chestionarul său". Evitarea cuvintelor lungi. În cadrul cercetărilor cantitative. Astfel. Ed. uşor deîn!eles şi în acelaşi mod de către to!i subiec!ii. bazate pe utilizarea scalelor de măsură. Întrebările deschise (fără răspunsuri prestabilite) se utilizează foarte rar. 10 Zikmund. 5-a. cel ce concepe chestionarul trebuie să fie un bun cunoscător al domeniului şi al responden!ilor. 2004 pg. Introducerea unor erori în procesul cercetării prin conceperea defectuoasă a chestionarului se va reflecta în totalitate asupra calită!ii rezultatelor acesteia. 118 . Infomarket. ocupa!ie. confundă subiectul discu!iei cu altceva sau pur şi simplu nu în!eleg ceea ce sunt întreba!i datorită modului în care sunt formulate întrebările. C-Cercetarea de marketing. W. astfel încât să nu fie introduse o serie de erori ca urmare a neîn!elegerii de către subiect a sensului acestora sau în!elegerii greşite a acestuia. printre care putem enumera:11 Folosirea unor cuvinte simple. 396 11 Lefter. se va acorda o aten!ie maximă modului în care sunt formulate întrebările. într-un mod care să convingă subiectul de ce este nevoie de asemenea informa!ii. The Dryden Press-Harcourt Brace College Publishers.3. 1994. Formularea întrebărilor unui chestionar Conceperea chestionarului este o activitate foarte importantă pentru succesul cercetării întrucât acesta reprezintă instrumentul de culegere a datelor în cadrul anchetelor. chestionarul este format cu precădere din întrebări închise. Având în vedere importan!a pe care chestionarul o are pentru cercetare. Acestea permit cuantificarea fenomenelor cercetate în func!ie de tipul de scală folosit. educa!ie şi venit trebuie puse cu mare grijă. de regulă pentru nu încorseta în totalitate subiectul în întrebări cu răspunsuri deja existente. astfel încât să intre în rezonan!ă cu modul acestora de a gândi şide a ac!iona. Sunt frecvente cazurile în care responden!ii nu cunosc elementele care fac obiectul întrebărilor. Deşi în practică se consideră că realizarea unui chestionar este la îndemâna oricui.

Vă rugămsă ne spuneti cât de multumit sunteti de acestea”. Evitarea întrebărilor care sugerează sau indică o anume variantă posibilă de răspuns: „Ce marcă de băutură răcoritoare preferati? Fanta sau alta?” Evitarea întrebărilor care sugerează răspunsuri dezirabile sub aspect social sau care au încărcătură emo!ională. Se va folosi o întrebare de genul: „Ce marcă de băutură răcoritoare preferati?” şi nu una în genul: „Pot cunoaşte ce marcă de băutură răcoritoare preferati?” Formularea întrebării se va face într-un mod precis. Cercetătorii trebuie să aibă în vedere faptul că nu to!i responden!ii cunosc o serie de termeni de specialitate şi nici anumite expresii folosite în grupuri restrânse. . ffd8ffe000104a4649460001020100c800c80000ffe20c584943435f50524f46494c45000101000 00c484c696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce00020009000600310000616373704 d5346540000000049454320735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d3 2d485020200000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000001163707274000001500000003364657363000001840000006c 77747074000001f000000014626b707400000204000000147258595a000002180000001467585 95a0000022c000000146258595a0000024000000014646d6e640000025400000070646d646400 0002c400000088767565640000034c0000008676696577000003d4000000246c756d69000003f 8000000146d6561730000040c0000002474656368000004300000000c725452430000043c0000 080c675452430000043c0000080c625452430000043c0000080c7465787400000000436f707972 69676874202863292031393938204865776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e79000 0646573630000000000000012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000 000012735247422049454336313936362d322e310000000000000000000000000000000000000 00000000000000000Exemple Mai jos sunt enumerate greşelile frecvente care trebuie să fie evitate în procesul de formulare a întrebărilor unui chestionar: Formularea întrebării trebuie să se facă într-o manieră directă.În formularea întrebărilor unui chestionar este deosebit de importantă evitarea unor ambiguită!i de exprimare şi folosirea unui limbaj corect din punct de vedere gramatical. Nu trebuie pusă o întrebare compusă. bijnitari. De exemplu: „Am fi foarte fericitisă ştim că vă plac produsele noastre. fără ambiguită!i de genul: „Sunteti un mare fumător?” care poate avea conota!ii diferite pentru persoane diferite. tepari etc. În acest caz formularea corectă este: „Câte tigarete consumati în medie pe zi?” Evitarea cuvintelor ce reflectă o vorbire în argou sau jargon de genul: cool. mişto. care se referă simultan la două sau mai multe aspecte.

frecven!a vafimăsurată prin indicarea unor anumite intervale de timp: „sub 1 oră. des. Pentru măsurarea frecven!elor nu se vor folosi aprecieri de genul „rar. întrucât pot avea semnifica!ii diferite pentru diferite persoane. peste 2 ore”.Spre exemplu: „Cum apreciati capacitatea de înălbire şi mirosul detergentului marca ARIEL?” Subiectul ar fi pus în situa!ia de a nu şti la care dintre cele două atribute să se refere. Pentru a înlătura acest inconvenient. Evitarea formulării unei întrebări care con!ine o nega!ie sau o dublă nega!ie: . În astfel de cazuri trebuie realizată câte o întrebare sau câte o scală pentru fiecare atribut în parte. foarte des”. 1-2 ore.

însă vor fi intercalate cu întrebări uşoare şi de 010101000000000 000010203040506 0708090a0bffc400 b51100020102040 403040705040400 010277000102031 . nu la momentul aplicării chestionarului. referitor la care răspunsurile 4c5c6c7c8c9cad2d 3d4d5d6d7d8d9da pot fi date spontan. interval sau propor!ionale e9eaf1f2f3f4f5f6f7 f8f9faffc4001f010 ce solicită procesele mentale ale respondentului.1. 98999aa2a3a4a5a6 a7a8a9aab2b3b4b5 Primele întrebări vor fi bazate pe utilizarea unor scale nominale. Câte întrebări 011100021101031 cu greşeli de formulare afi identificat?____________ 101ffc4001f00000 105010101010101 000000000000000 001020304050607 U8. Selec!ia a73747576777879 7a8384858687888 subiec!ilor care au o anumită caracteristică de bază pentru cercetare se va 98a929394959697 face încă din faza de eşantionare. Citifi cu atenfie regulile de formulare a întrebărilor 191919191919191 şi 919191919191919 greşelile frecvente apărute în modul de formulare a acestora.4. e1e2e3e4e5e6e7e8 Întrebările mai dificile. bazate pe scale ordinale. De asemenea. fără ca subiectul să se gândească prea mult. 1552d1f02433627 Primele întrebări din chestionar vor fi întrebări uşoare. care să 282090a16171819 1a25262728292a3 captiveze subiectul. nu să-l descurajeze printr-o solicitare prea mare încă de 435363738393a43 la început. 191919191919191 919191919191919 Revizuifi întrebările formulate de dumneavoastră la 191919191919191 aplicafiile de la Unitatea de învăfare U7 şi corectafi 91919191919ffc00 01108005b006703 eventualele greşeli de formulare identificate. de la simplu 516107227114328 c191a1082342b1c1 ătre complicat.ffd8ffe000104a46 49460001010100a 400a70000ffee000 e41646f62650064 0000000001ffdb00 430004030304030 304040304050404 05060a070606060 „Nu credetică politicienii nu depun suficiente eforturi pentru 60c0909070a0f0d0 f0f0e0d0e0e10121 eliminarea coruptiei?” • 714101116110e0e Evitarea întrebărilor interogativ negative: „Nu este aşacă în prezent 141b141618191a1 a1a10131c1e1c191 nivelul dumneavoastră de trai s-a îmbunătătit?” e17191a19ffdb004 301040505060506 Aplicatii 0c07070c19110e1 119191919191919 Aplica�ia 8. se va evita începerea chestionarului cu o întrebare 4445464748494a5 35455565758595a filtru care dirijează o mare parte dintre responden!i către sfârşitul 636465666768696 chestionarului. se vor plasa către mijlocul 003010101010101 chestionarului. întrucât se pierde reprezentativitatea eşantionului. 105122131410613 întrebările se vor pune începând de la general către particular. Ordinea de plasare a întrebărilor în cadrul chestionarului 08090a0bffc400b5 100002010303020 403050504040000 Întrebările din cadrul unui chestionar trebuie să fie aranjate într-o ordine 017d01020300041 logică pentru a se asigura o anumită dinamică a chestionarului. Astfel. referitoare b6b7b8b9bac2c3c la comportamente uzuale ale responden!ilor.

sex. La sfârşitul chestionarului vor fi plasate întrebările de caracterizare a subiec!ilor. se vor pune întrebări de caracterizare specifice acestei categorii. precum: număr de salaria!i. evitându-se solicitarea valorii exacte a veniturilor sau a vârstei. pregătire profesională etc. Pentru întrebările referitoare la vârstăşi venituri se recomandă utilizarea unor intervale de valori în cadrul răspunsurilor. Dacă popula!ia cercetată este formată din agen!i economici. ocupa!ie. confiden!iale. forma de organizare. .fără a se considera frustrat de faptul că i se cer nişte date personale.complexitate medie pentru a nu obosi respondentul. cifra de afaceri. venituri. domeniu de activitate. Întrebările de caracterizare se vor referi la: vârstă. puse de aşa manieră încât respondentul să fie stimulat să răspundă. în special cu privire la venituri.

Foarte ceea ceimportant? evident presupune o eroare 464000002c4000 0008876756564 de culegere a datelor.5. În 43c0000080c625 aceste condi!ii. adresă. telefon. Realizarea legăturilor între întrebări important? f8000000146d65 61730000040c00 În cadrul chestionarului. numele şi prenumele. formată din cei 000c7254524300 care au un anumit comportament sau atitudine (consumatorii unei anumite 00043c0000080c 6754524300000 mărci de produs.). Pentru evitarea apari!iei 0d32d48502020 acestui efect se va proceda la intercalarea unor întrebări de altă natură 0000000000000 0000000000000 printre cele de acelaşi fel. 0000000000000 000000000000f6 care constă în tendin!a responden!ilor de a răspunde la fel la toate d600010000000 întrebările. pentru că este greu de 5conceput că toate atributele au 4 0000034c000000 exact aceeaşi importan!ă pentru subiect. care poate genera "efect de 0000000000000 halo”: 0001163707274 0000015000000 Cât de importante sunt pentru dumneavoastră următoarele atribute atunci 0336465736300 când luafi decizia de cumpărare a unui automobil? 0001840000006c Foarte importante 7774707400000 Puterea motorului 5 1f000000014626 Foarte importantă 5 4 3 2 1 Foartepu!in importantă 4 b707400000204 Tipul de combustibil utilizat 3 0000001472585 2 95a00000218000 Foarte important 5 4 3 2 1 Foarte pu!in important 1 Foarte pu!in importante 000146758595a0 Elementele de protectie la accident (airbag-uri) Linia de sonorizare 000022c0000001 46258595a00000 2400000001464 6d6e6400000254 S-a constatat în practică faptul că responden!ii au tendin!a de a răspunde în 00000070646d6 mod identic la toate aspectele analizate. cei care inten!ionează să cumpere un produs etc.ffd8ffe000104a 4649460001020 100c800c80000f fe20c584943435 f50524f46494c4 500010100000c4 84c696e6f02100 0006d6e7472524 Chestionarul se va încheia cu ob!inerea unor informa!ii de identificare a 7422058595a200 7ce00020009000 subiec!ilor. necesare realizării 6003100006163 controlului activită!ii de teren a operatorilor. 3 8676696577000 2 003d400000024 1 Foarte pu!in 6c756d69000003 U8. apar frecvent situa!ii în care la anumite întrebări nu 0000247465636 8000004300000 pot să răspundă decât o parte dintre membrii eşantionului. fără a mai analiza con!inutul acestora. 0000000000000 0000000000000 0000000000000 0000000000000 Exemple Exemplu de utilizare a aceleiaşi scale. întrebările trebuie concepute de aşa manieră încât să nu se 452430000043c0 000080c7465787 adreseze şi celor care nu pot să răspundă deoarece nu au respectivul 400000000436f7 0797269676874 2028632920313 9393820486577 6c6574742d5061 . 73704d5346540 0000000494543 Dacă în cadrul chestionarului se utilizează la rând mai multe întrebări 2073524742000 formulate la fel şi utilizând aceeaşi scală poate să apară "efectul de halo".

comportament. .

Întrebările filtru se 2073524742000 bazează pe o scală binară (cu răspunsuri DA sau NU). 5. 000146758595a0 Este posibil ca întrebarea numărul5 să se adreseze doar celor 000022c0000001 46258595a00000 care au răspuns „NU” la întrebarea nr.5) 7774707400000 1f000000014626 În exemplul de mai sus. 3 şi 4către o altă întrebare din 464000002c4000 chestionar care li se adresează lor.2) 0001840000006c NU (trecefi la întrebarea nr. caz în care. pentru fiecare 0000000000000 000000000000f6 categorie de răspuns existând trimiteri către întrebările la care subiectul d600010000000 urmează să răspundă în continuare.3. 4 se va face o trimitere a celor care au 6d6e6400000254 00000070646d6 răspuns la întrebările 2. 0008876756564 0000034c000000 8676696577000 Pentru a !ine sub control procesul de trimitere către diferite întrebări din 003d400000024 6c756d69000003 chestionar. 1. 0000001472585 95a00000218000 Cei care au răspuns negativ vor trece direct la întrebarea nr. şi 4vor b707400000204 răspunde numai cei care au răspuns „DA” la întrebarea nr.1 este prezentată schema legăturilor dintre întrebări pentru 000080c7465787 400000000436f7 0797269676874 2028632920313 9393820486577 6c6574742d5061 . se recomandă ca cercetătorul să efectueze. 00043c0000080c 6754524300000 43c0000080c625 Exemple 452430000043c0 În fig. la întrebările 2. o schemă a legăturilor dintre întrebări care să-i dea o 61730000040c00 0000247465636 imagine clară a traseului pe care trebuie să-l urmeze fiecare categorie de 8000004300000 popula!ie în cadrul chestionarului. se utilizează întrebări filtru cu scopul împăr!irii 7422058595a200 e 7ce00020009000 şantionului în două grupuri în func!ie de existen!a sau inexisten!a unui 6003100006163 anumit comportament sau caracteristică. 8. înainte de a finaliza f8000000146d65 chestionarul. Aceasta este de fapt o schemă logică a 000c7254524300 procesului de colectare a răspunsurilor pe baza chestionarului. 1. urmând ca pentru fiecare dintre 73704d5346540 0000000494543 aceste două grupuri să fie formulate întrebări specifice.ffd8ffe000104a 4649460001020 100c800c80000f fe20c584943435 f50524f46494c4 500010100000c4 84c696e6f02100 0006d6e7472524 În astfel de situa!ii. imediat 2400000001464 după întrebarea nr. 0d32d48502020 0000000000000 0000000000000 0000000000000 Exemple Utilizarea întrebărilor filtru şi realizarea trimiterilor către 0000000000000 întrebările la care va răspunde fiecare categorie de 0000000000000 respondenti: 0000000000000 0000000000000 Există relafii contractuale între firma 0001163707274 0000015000000 dumneavoastrăşi firme specializate în studierea piefei? 0336465736300 DA (continuafi cu întrebarea nr.

Fig.un chestionar utilizat într-o anchetă referitoare la comportamentele şi atitudinile popula!iei fa!ă de vânzarea prin coresponden!ă pe bază de catalog.1. Schema legăturilor dintre întrebări . 8.

ffd8ffe000104a 46494600010101 00a400a60000ffe e000e41646f626 50064000000000 ffd8ffe000104a46494600010201007d007d0000ffe20c584943435f50524f46494c4500010 1ffdb004300040 100000c484c696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce000200090006003100006 30304030304040 16373704d5346540000000049454320735247420000000000000000000000000000f6d600 Aplicatii 30405040405060 0100000000d32d4850202000000000000000000000000000000000000000000000000000 a07060606060c0 000000000000000000000000000000000000000000001163707274000001500000003364 657363000001840000006c77747074000001f000000014626b70740000020400000014725 909070a0f0d0f0f 8595a00000218000000146758595a0000022c000000146258595a0000024000000014646d 0e0d0e0e101217 6e640000025400000070646d6464000002c400000088767565640000034c0000008676696 14101116110e0e 577000003d4000000246c756d69000003f8000000146d6561730000040c00000024746563 68000004300000000c725452430000043c0000080c675452430000043c0000080c6254524 141b141618191a 30000043c0000080c7465787400000000436f707972696768742028632920313939382048 1a1a10131c1e1c 65776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e7900006465736300000000000000127 191e17191a19ffd 35247422049454336313936362d322e310000000000000000000000127352474220494543 b0043010405050 36313936362d322e31000000000000000000000000000000000000000000000000000000 605060c07070c1 9110e111919191 Aplica�ia 8.1-7. formulafi întrebări 91919191919191 91919191919191 suplimentare pe baza obiectivelor formulate la Aplicafia 5.2. de cercetare.3. astfel încât 91919191919191 chestionarul să aibă minimum 25 de întrebări. 919191919ffc000 1108005b006703 01110002110103 1101ffc4001f000 00105010101010 10100000000000 00000010203040 5060708090a0bff c400b510000201 03030204030505 04040000017d01 02030004110512 21314106135161 07227114328191 a1082342b1c115 52d1f024336272 82090a16171819 1a25262728292a 3435363738393a 43444546474849 4a535455565758 595a6364656667 68696a73747576 7778797a838485 868788898a9293 9495969798999a a2a3a4a5a6a7a8a 9aab2b3b4b5b6b 7b8b9bac2c3c4c 5c6c7c8c9cad2d 3d4d5d6d7d8d9d ae1e2e3e4e5e6e7 . Dacă este nevoie. Efectuafi schema 91919191919191 legăturilor dintre întrebările din chestionarul dvs.4. 91919191919191 Încercafisă le punefi într-o ordine logică pentru a concepe un chestionar 91919191919191 pentru tema dvs. Revedefi întrebările formulate la aplicafiile 7.

Aşezarea în pagină a întrebărilor şi pretestarea chestionarului Întrebările chestionarului trebuie să fie aranjate în pagină astfel încât acesta să aibă o estetică deosebită. Va mulfumim! . data completării chestionarului şi numărul acestuia. Chestionarul va avea un antet în care se consemnează institu!ia care organizează cercetarea.6._____ Facultatea de §tiinte Economice Data ____________ CHESTIONAR In vederea realizării unei cercetări privind satisfacfia clienfilor braşoveni fafă de relafia cu firma Generali Asigurări vă rugăm sa avefi amabilitatea de a răspunde la următoarele întrebări.U8.să fie uşor de citit şi parcurs. precum şi între răspunsuri. Imediat după antet se plasează titlul chestionarului. În acest sens. inclusiv men!iunea că răspunsurile date sunt confiden!iale şică se păstrează anonimatul respondentului. astfel încât să se evite consemnarea din greşeală a mai multor răspunsuri sau a altor răspunsuri decât cele date de subiec!i. Va asiguram ca răspunsurile dumneavoastră sunt foarte importante şi vor rămâne confidenfiale urmând a fi utilizate doar în scopul prelucrării statistice. ffd8ffe000104a4649460001020100c800c80000ffe20c584943435f50524f46494c45000101000 00c484c696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce00020009000600310000616373704 d5346540000000049454320735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d3 2d485020200000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000001163707274000001500000003364657363000001840000006c 77747074000001f000000014626b707400000204000000147258595a000002180000001467585 95a0000022c000000146258595a0000024000000014646d6e640000025400000070646d646400 0002c400000088767565640000034c0000008676696577000003d4000000246c756d69000003f 8000000146d6561730000040c0000002474656368000004300000000c725452430000043c0000 080c675452430000043c0000080c625452430000043c0000080c7465787400000000436f707972 69676874202863292031393938204865776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e79000 0646573630000000000000012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000 000012735247422049454336313936362d322e310000000000000000000000000000000000000 00000000000000000Exemple Exemplu de antet utilizat în cadrul unui chestionar: Universitatea "Transilvania" Brasov Chestionar nr. vor fi lăsate spa!ii corespunzătoare între întrebări. precum şi o prezentare succintă a ceea ce se doreşte a se cunoaşte.

2004 pg. Infomarket. Braşov. Ed. acesta va fi înso!it obligatoriu de o scrisoare care se adresează nominal persoanei căreia îi este adresat. 124 . Această scrisoare nu trebuie să depăşească 3/4 dintr-o paginăşi va cuprinde o serie de precizări precum: 12 numele şi prenumele persoanei căreia ne adresăm folosind o formă adecvată de adresare ("Stimate domnule").Dacă chestionarul este trimis prin poştă sau prin alte mijloace. urmând ca subiectul să-l completeze singur. cerin!a de a ne face o favoare participând la desfăşurarea anchetei. 12 Lefter. C-Cercetarea de marketing.

precum şi o scrisoare de însofire pentru o anchetă realizată prin poşta electronică. se asigură confiden!ialitatea identită!ii subiectului (chiar dacă operatorul cunoaşte identitatea. postere. rugămintea de a expedia într-un termen cât mai scurt chestionarul. Pretestarea chestionarului După finalizarea chestionarului. prenumele şi func!ia persoanei care expediază scrisoarea. stabilirea ordinii acestora sau a legăturilor dintre întrebări. agende). descrierea şi scopul unei mici aten!ii care se poate afla în plicul cu chestionarul trimis spre completare (calendare. Se verifică dacă întrebările sunt corect formulate şi dacă sunt în!elese la fel de către to!i subiec!ii. cercetătorul poate oferi o sinteză a rezultatelor anchetei dacă se doreşte acest lucru. Pretestarea se face prin aplicarea . acesta nu se poate comunica altei persoane).importan!a cercetării şi importan!a pe care o acordăm respondentului. acesta trebuie să parcurgă un proces de pretestare. completarea chestionarului se realizează uşor şi necesită un timp scurt. numele. în scopul identificării acelor probleme care pot să apară la formularea întrebărilor. ffd8ffe000104a4649460001020100c800c80000ffe20c584943435f50524f46494c45000101000 00c484c696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce00020009000600310000616373704 d5346540000000049454320735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d3 2d485020200000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000001163707274000001500000003364657363000001840000006c 77747074000001f000000014626b707400000204000000147258595a000002180000001467585 95a0000022c000000146258595a0000024000000014646d6e640000025400000070646d646400 0002c400000088767565640000034c0000008676696577000003d4000000246c756d69000003f 8000000146d6561730000040c0000002474656368000004300000000c725452430000043c0000 080c675452430000043c0000080c625452430000043c0000080c7465787400000000436f707972 69676874202863292031393938204865776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e79000 0646573630000000000000012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000 000012735247422049454336313936362d322e310000000000000000000000000000000000000 00000000000000000Exemple În Anexa 1 este prezentat un model de chestionar.

000011637072740 000015000000033 astfel încât întrebările să aibe acelaşi înteles pentru toată lumea. urmărind-se ca la începutul chestionarului s 014626b70740000 ă fie plasate întrebări 020400000014725 8595a0000021800 0000146758595a0 000022c00000014 6258595a0000024 000000014646d6e 640000025400000 070646d64640000 02c400000088767 565640000034c00 000086766965770 00003d400000024 6c756d69000003f8 000000146d65617 30000040c000000 247465636800000 4300000000c7254 52430000043c000 0080c6754524300 00043c0000080c6 25452430000043c 0000080c7465787 400000000436f70 797269676874202 863292031393938 204865776c65747 42d5061636b6172 6420436f6d70616e 790000646573630 000000000000012 735247422049454 336313936362d32 2e3100000000000 . 646573630000018 Ordinea întrebărilor în cadrul chestionarului va fi stabilită de la 40000006c777470 74000001f000000 general către particular.ffd8ffe000104a46 49460001020100c 800c80000ffe20c5 84943435f50524f4 6494c4500010100 000c484c696e6f02 1000006d6e74725 247422058595a20 chestionarului pe un număr restrâns de indivizi (20-30 de persoane). Formularea întrebărilor unui 000d32d48502020 chestionar este de o deosebită importantă. Formularea 000000000000000 întrebărilor se face într-un limbaj simplu.. în 07ce00020009000 600310000616373 scopul corectării unor inadverten!e înainte de a fi aplicat eşantionului de 704d53465400000 bază. pentru a se preveni introducerea de erori datorate conceperii 000494543207352 474200000000000 defectuoase a chestionarului. 000000000000000 00f6d6000100000 Să ne reamintim. fără ambiguităti. concis.. 000000000000000 000000000000000 000000000000000 întrucât de modul în care sunt întelese întrebările de către 000000000000000 000000000000000 respondenti depinde calitatea rezultatelor cercetării.

Rezumat 000011637072 100002010303020 740000015000 403050504040000 Conceperea chestionarului este o activitate deosebit de importantă 000033646573 017d01020300041 pentru succesul unei anchete deoarece pot să apară erori semnificative 630000018400 105122131410613 de culegere a datelor ca urmare a utilizării unui instrument defectuos. care contin cuvinte simple. În acest 024000000014 7a8384858687888 sens se vor folosi fraze scurte.7. ceea ce face necesară construirea unei 010101000000000 1730000040c00 000010203040506 000024746563 0708090a0bffc400 680000043000 b51100020102040 00000c7254524 403040705040400 010277000102031 30000043c0000 . dublată de o experientă bogată 4445464748494a5 0146758595a00 35455565758595a pentru a stăpâni arta conceperii unui chestionar. iar la final f021000006d6e 60c0909070a0f0d0 747252474220 întrebările de caracterizare. Chestionarul trebuie pretestat a1a10131c1e1c191 031000061637 e17191a19ffdb004 3704d5346540 pentru a identifica erorile de formulare a întrebărilor. bazate pe utilizarea scalelor de 282090a16171819 000002040000 măsură. Pretestafi 502020000000 191919191919191 000000000000 chestionarul pe un număr de 15-20 de colegi sau cunoscufi şi 91919191919ffc00 000000000000 01108005b006703 remediafi greşelile identificate. 00006c7774707 516107227114328 4000001f00000 Întrebările unui chestionar folosit în ancheta prin sondaj sunt în marea 191a1082342b1c1 1552d1f02433627 0014626b7074 lor majoritate întrebări închise. 00022c0000001 636465666768696 Formularea întrebărilor este foarte importantă întrucât este necesar ca 46258595a0000 a73747576777879 acestea să fie înteles în mod identic de către toti respondentii. 4c5c6c7c8c9cad2d 756564000003 Întrebările de caracterizare a subiectilor se pun întotdeauna la 3d4d5d6d7d8d9da 4c00000086766 sfârşitul chestionarului.3. e9eaf1f2f3f4f5f6f7 4000000246c75 f8f9faffc4001f010 • Dacă anumite categorii de respondenti nu pot răspunde la unele 6d69000003f80 003010101010101 întrebări se 00000146d656 vor folosi întrebări filtru. Aşezafi în pagină chestionarul conceput de 191919191919191 000000d32d48 919191919191919 dumneavoastră la Aplicafia 8. Acestea vor fi formulate cu grijă pentru a e1e2e3e4e5e6e7e8 96577000003d determina subiectul să răspundă.ffd8ffe000104a46 ffd8ffe000104 49460001010100a a464946000102 400a60000ffee000 0100a300a5000 e41646f62650064 0ffe20c584943 0000000001ffdb00 435f50524f464 430004030304030 94c4500010100 304040304050404 000c484c696e6 05060a070606060 simple. pe întelesul 646d6e6400000 98a929394959697 tuturor. pornind de la a7a8a9aab2b3b4b5 b6b7b8b9bac2c3c 2c40000008876 întrebări simple către întrebări complexe.2 respectând regulile învăfate. precum şi alte 301040505060506 000000049454 probleme de concepere a acestuia. Forma finală chestionarului trebuie să fie f0f0e0d0e0e10121 58595a2007ce0 una aerisită. 1a25262728292a3 00147258595a0 Pentru formularea întrebărilor sunt folositi specialişti experimentati. 0c07070c19110e1 320735247420 119191919191919 000000000000 191919191919191 Aplicatii 000000000000 919191919191919 000f6d6000100 Aplica�ia 8. Descriefi pe scurt greşelile identificate 011100021101031 000000000000 în procesul de pretestare a chestionarului: 101ffc4001f00000 000000000000 105010101010101 000000000000 000000000000000 000000000000 001020304050607 000000000000 08090a0bffc400b5 U8. la mijlocul chestionarului întrebările dificile. 254000000706 98999aa2a3a4a5a6 46d646400000 Întrebările trebuie aranjate într-o ordine logică.uşor de parcurs şisă contină elemente de identificare a 714101116110e0e 002000900060 141b141618191a1 institutiei care organizează cercetarea. 435363738393a43 000021800000 fiind necesară o pregătire temeinică.

. Chestionarul trebuie să fie estetic. Chestionarul se pretestează obligatoriu înainte de a fi utilizat pentru a se înlătura eventualele neîntelegeri din partea respondentilor. să fie uşor de completat şisă contină elemente de identificare a institutiei care realizează cercetarea.scheme a legăturilor dintre întrebări.

Printre regulile de formulare a întrebărilor unui chestionar se numără: a. 1. Ce presupune pretestarea chestionarului? a. La finalul chestionarului d. Folosirea cât mai multor detalii c. Aplicarea în scopul testării ipotezelor statistice . Aplicarea acestuia pe un număr redus de persoane în scopul identificării unor probleme în formularea întrebărilor c. Nu contează unde sunt plasate 3. Răspunsurile corecte se găsesc la sfârşitul cursului. Test de autoevaluare a cunoştintelor *Întrebările pot avea mai multe răspunsuri corecte. Unde se plasează întrebările de caracterizare a subiec!ilor în cadrul chestionarului? a.8.U8. La începutul chestionarului b. În partea de mijloc a chestionarului c. Folosirea unor cuvinte simple. Testarea prealabilă utilizând un test statistic b. cu multe silabe d. Evitarea întrebărilor directe 2. Evitarea cuvintelor lungi. Aplicarea acestuia pe un număr redus de persoane în scopul identificării caracteristicilor responden!ilor d. uşor de în!eles b.

Test de evaluare a cunoştintelor 1.Ce reprezintă efectul de halo? 2.Cumse aşează întrebările chestionarului în pagină? 1.9. Care sunt regulile de formulare a întrebărilor unui chestionar? 6. Care sunt regulile privind ordinea întrebărilor în cadrul chestionarului? 7.Ce reprezintă pretestarea chestionarului şi de ce este necesară? .U8.

..........................7................. Rezumat.............6....... Eşantionul şi condi!iile de reprezentativitate a acestuia...95 U9................. Test de autoevaluare a cunoştin!elor..................................................................103 U9.......................................2.........................97 U9........................9........................................................1......................94 U9.............................. Obiectivele unită!ii de învă!are..............5.....8............113 U9...................................... Introducere.......112 U9......113 ................................... Test de evaluare a cunoştin!elor .....3............................................... Determinarea mărimii eşantionului................................................................96 U9.............. Stabilirea popula!iei cercetate................4....................................................................................... Constituirea eşantionului Cuprins U9.................Unitatea de învătare U9........................... Alegerea metodei de eşantionare .............94 U9...........................

În cadrul acestei unită!i de învă!are ve!i studia despre condi!iile pe 000000000000000 00000000000000 000000000000000 care trebuie să le îndeplinească un eşantion pentru a fi reprezentativ. 767565640000034 400000070646d6 000070646d6464 c00000086766965 464000002c4000 000002c4000000 77000003d400000 00088767565640 88767565640000 0246c756d690000 000034c0000008 034c0000008676 03f8000000146d6 67669657700000 696577000003d4 561730000040c00 3d4000000246c7 000000246c756d 000024746563680 56d69000003f80 69000003f800000 00004300000000c 00000146d65617 0146d656173000 725452430000043 30000040c00000 0040c000000247 c0000080c675452 02474656368000 46563680000043 430000043c00000 004300000000c7 00000000c72545 80c625452430000 25452430000043 2430000043c000 043c0000080c746 c0000080c67545 0080c675452430 578740000000043 2430000043c000 000043c0000080 6f7079726967687 0080c625452430 c6254524300000 420286329203139 000043c0000080 43c0000080c746 3938204865776c6 c7465787400000 57874000000004 574742d5061636b 000436f7079726 36f707972696768 61726420436f6d7 96768742028632 74202863292031 0616e7900006465 92031393938204 39393820486577 736300000000000 865776c6574742 6c6574742d5061 000127352474220 d5061636b61726 636b6172642043 494543363139363 420436f6d70616e 6f6d70616e79000 62d322e31000000 79000064657363 06465736300000 . prin 000000000000000 20000000000000 00000000000000 chestionarea tuturor membrilor acesteia.2. 0146258595a0000 00000146758595 00146758595a00 determine mărimea eşantionului necesar pentru o cercetare descriptivă. studen!ii vor fi capabili să: 00001f00000001 000020400000014 001f00000001462 7258595a0000021 4626b707400000 6b707400000204 definească popula!ia cercetată. însă de obicei popula!iile !intă 00000f6d6000100 00000000000000 00000000000000f 000000d32d48502 0f6d6000100000 6d600010000000 vizate de întreprinderi sunt de mari dimensiuni. 00000000000000 740000015000000 00000000000116 00000000011637 033646573630000 37072740000015 07274000001500 01840000006c777 00000003364657 00000336465736 U9. Dacă popula!ia cercetată este de 000000494543207 34654000000004 46540000000049 352474200000000 94543207352474 45432073524742 dimensiuni reduse se poate efectua o cercetare totală (exhaustivă).ffd8ffe000104a4 64946000102010 649460001020100 db00db0000ffe20c 10a010a0000ffe2 0c800c80000ffe2 584943435f50524 0c584943435f505 f46494c45000101 24f46494c450001 00000c484c696e6 0100000c484c69 f021000006d6e74 6e6f021000006d6 725247422058595 U9. 800000014675859 20400000014725 00000014725859 5a0000022c00000 8595a000002180 5a000002180000 descrie condi!iile de reprezentativitate a eşantionului.1. despre 00000000000000 000000000000000 00000000000000 determinarea mărimii eşantionului şi despre metodele de eşantionare care 000000000000000 00000000000000 000000011637072 pot fi utilizate de către cercetătorii de marketing. Obiectivele unitătii de învătare 47074000001f000 36300000184000 30000018400000 000014626b70740 0006c777470740 06c77747074000 După parcurgerea acestei unită!i de învă!are. Introducere e7472524742205 a2007ce00020009 8595a2007ce000 8595a2007ce0002 000600310000616 20009000600310 00090006003100 Constituirea eşantionului reprezintă. un punct critic al 373704d53465400 000616373704d5 00616373704d53 procesului de proiectare a cercetării. 000070646d64640 00240000000146 4000000014646d 00002c400000088 46d6e640000025 6e640000025400 Durata medie de parcurgere a acestei unităti de învătare este de 3 ore. 024000000014646 a0000022c00000 00022c00000014 d6e640000025400 0146258595a000 6258595a000002 utilizeze metodele de eşantionare caracteristice cercetărilor descriptive. motiv pentru care este 020000000000000 000d32d4850202 0d32d485020200 necesară constituirea unor eşantioane reprezentative de la care să fie culese 000000000000000 00000000000000 datele. de asemenea.

regional sau 2073524742000 0000000000000 na!ional. popula!ia !intă se află dispersată în marea masă a popula!iei 0000000000000 0000000000000 întrucât beneficiarul cercetării este interesat doar de anumite segmente de 0000000000000 pia!ă. 0000000494543 popula!ia poate fi determinată la nivel local (localitate. existând persoane care pot 0008876756564 să nu cunoască nimic despre postul respectiv. jude!). se impune să identificăm foarte clar 0000000000000 0000000000000 persoanele care manifestă comportamentele vizate de firmă. nu se va 6d6e6400000254 întreprinde o cercetare la nivelul întregului jude! întrucât 00000070646d6 464000002c4000 popula!ia ar fi nejustificat de mare. liceeni. Adesea popula!ia poate atinge dimensiuni foarte mari. În acelaşi timp.3. care pot avea 61730000040c00 comportamente cu totul diferite de cele ale bărba!ilor. 0000247465636 8000004300000 000c7254524300 Popula!ia cercetată poate fi formatăşi din categorii specifice de public. astfel încât să nu fie 0001840000006c 7774707400000 eliminate în mod artificial anumite categorii de public de la care se pot ob!ine 1f000000014626 informa!ii valoroase. posesori de autovehicule de lux. În func!ie de aria de interes a firmei. 00043c0000080c 6754524300000 identificate în func!ie de anumite comportamente. Stabilirea populatiei cercetate 7422058595a200 7ce00020009000 6003100006163 Popula!ia cercetată reprezintă publicul !intă căruia se adresează firma care 73704d5346540 este beneficiara rezultatelor cercetării. 0000034c000000 8676696577000 o popula!ie formată numai din bărba!ii din respectiva 003d400000024 localitate ar fi prea restrânsă întrucât a fost eliminat un segment 6c756d69000003 f8000000146d65 important al popula!iei. Pornind de la aceste considerente putem avea popula!ia 452430000043c0 000080c7465787 cercetată formată din: studen!i. preocupări. În acelaşi 0336465736300 timp. cel al femeilor. apartenen!a la 43c0000080c625 anumite grupuri etc. Pentru a stabili corect popula!ia.ffd8ffe000104a 4649460001020 100c800c80000f fe20c584943435 f50524f46494c4 500010100000c4 84c696e6f02100 0006d6e7472524 U9. astfel încât 0000000000000 popula!ia să nu fie nejustificat de mare ca urmare a includerii unor persoane 0001163707274 0000015000000 care nu pot să furnizeze date cu privire la problema cercetată. care are 46258595a00000 2400000001464 acoperire doar la nivelul reşedin!ei de jude!. ceea ce face 000000000000f6 dificilă munca cercetătorului de ob!inere a informa!iilor care să d600010000000 0d32d48502020 caracterizeze în totalitate respectiva popula!ie. se vor avea în vedere toate segmentele popula!iei. 0000000000000 Adeseori. 400000000436f7 0797269676874 2028632920313 9393820486577 6c6574742d5061 . b707400000204 0000001472585 95a00000218000 000146758595a0 Exemple 000022c0000001 În cazul unei cercetări întreprinse de un post de radio local.

popula!ia cercetată va fi formată din organiza!ii.vegetarieni etc. se va apela la o listă a agen!ilor economici din aria geografică vizată. clasifica!i în func!ie de mărime. În cazul în care cercetarea vizează agen!ii economici. Astfel. urmând ca dintre aceştia să fie selecta!i cei care sunt de interes pentru beneficiarul cercetării. . domenii de activitate. !inând cont de comportamentele şi caracteristicile specifice acestor entită!i.

se f8f9faffc4001f010 003010101010101 reduc semnificativ costurile de colectare a datelor şi timpul necesar acestui 010101000000000 000010203040506 0708090a0bffc400 b51100020102040 403040705040400 010277000102031 . fiind folosit pentru culegerea datelor de marketing într-un timp relativ 403050504040000 017d01020300041 scurt şi cu costuri reduse. e17191a19ffdb004 301040505060506 0c07070c19110e1 119191919191919 191919191919191 919191919191919 191919191919191 919191919191919 191919191919191 91919191919ffc00 01108005b006703 011100021101031 101ffc4001f00000 U9. care are o dimensiune considerabil mai mică decât cea a popula! 100002010303020 iei.ffd8ffe000104a46 49460001010100a 400a60000ffee000 e41646f62650064 0000000001ffdb00 430004030304030 304040304050404 05060a070606060 Aplicatii 60c0909070a0f0d0 Aplica�ia 9. este aproape imposibil să culegi date a7a8a9aab2b3b4b5 b6b7b8b9bac2c3c de la to!i membrii popula!iei atunci când vorbim despre popula!ia unui 4c5c6c7c8c9cad2d oraş. 105122131410613 Eşantionarea reprezintă una dintre cele mai complexe activită!i din cadrul 516107227114328 191a1082342b1c1 procesului cercetării de marketing. respectiv a subdimensionării. de ordinul miilor sau sutelor de mii. În acest fel. În acelaşi timp.4. în scopul a1a10131c1e1c191 evitării supradimensionării. Organizarea unei cercetări a73747576777879 care să realizeze o culegere de date completă (exhaustivă) de la to!i 7a8384858687888 98a929394959697 membrii popula!iei ar fi mult prea costisitoare şi ar dura o perioadă mult 98999aa2a3a4a5a6 prea lungă de timp. Pentru tema dumneavoastră de cercetare. 3d4d5d6d7d8d9da e1e2e3e4e5e6e7e8 Pentru a înlătura acest inconvenient se procedează la colectarea datelor de e9eaf1f2f3f4f5f6f7 la un eşantion reprezentativ pentru întreaga popula!ie.1. jude! etc. municipiu. publicul !intă vizat de o anumită organiza!ie este de regulă 35455565758595a 636465666768696 numeros. Eşantionul şi conditiile de reprezentativitate a acestuia 105010101010101 000000000000000 Eşantionul reprezintă un set de indivizi selecta!i din rândul popula!iei 001020304050607 08090a0bffc400b5 cercetate. realizarea incorectă aeşantionării 1552d1f02433627 putând conduce la invalidarea tuturor rezultatelor cercetării. chiar dacă 282090a16171819 celelalte etape au fost executate corect. stabilifi f0f0e0d0e0e10121 care 714101116110e0e 141b141618191a1 este populafia cercetatăşi caracteristicile acesteia. 1a25262728292a3 435363738393a43 Necesitatea eşantionării apare ca urmare a faptului că în cercetările de 4445464748494a5 marketing.

Acest proces are şi inconveniente.proces. . Datele vor fi prelucrate la nivelul eşantionului. rezultatele urmând a fi extrapolate (extinse) la nivelul întregii popula!ii. Astfel. în sensul că prin extrapolare se pierde din precizia rezultatelor. rezultatele la nivelul popula!iei totale vor fi acceptate în anumite condi!ii de probabilitate (de regulă sub 100%) şi cu o anumită eroare datorată faptului că s-a făcut doar o observare par!ială a popula!iei.

Determinarea mărimii eşantionului e9eaf1f2f3f4f5f6f7 6754524300000 f8f9faffc4001f010 43c0000080c625 Eşantionul de la care vor fi culese datele necesare cercetării de marketing 003010101010101 452430000043c0 010101000000000 000080c7465787 trebuie să respecte exigen!ele referitoare la mărime. De 017d01020300041 0000001472585 105122131410613 95a00000218000 asemenea. o aten!ie deosebită trebuie acordată 60c0909070a0f0d0 7422058595a200 f0f0e0d0e0e10121 7ce00020009000 asigurării reprezentativită!ii eşantionului. 282090a16171819 2400000001464 1a25262728292a3 6d6e6400000254 435363738393a43 00000070646d6 4445464748494a5 464000002c4000 Aplicatii 35455565758595a 0008876756564 Aplica�ia 9. clasă socială etc. 105010101010101 0000015000000 000000000000000 0336465736300 Exemple 001020304050607 0001840000006c Dacă la nivelul popula!iei cercetate există 52% femei şi 48% 08090a0bffc400b5 7774707400000 bărba!i. eşantionul va trebui să aibă 191a1082342b1c1 000022c0000001 1552d1f02433627 46258595a00000 aceeaşi structură.căutafi 7a8384858687888 003d400000024 date statistice privind structura acesteia în funcfie de diferite 98a929394959697 6c756d69000003 variabile de caracterizare care ar putea genera diferenfe de 98999aa2a3a4a5a6 f8000000146d65 a7a8a9aab2b3b4b5 61730000040c00 comportament sau atitudini. 191919191919191 0000000000000 919191919191919 0000000000000 3Eşantionul trebuie să reflecte structura popula!iei sub aspectul 191919191919191 0000000000000 caracteristicilor relevante. Pentru ca un eşantion să fie considerat 141b141618191a1 73704d5346540 a1a10131c1e1c191 0000000494543 reprezentativ. care ar putea conduce la diferen!e de 91919191919ffc00 0000000000000 comportament (vârstă. fără de care nu se poate vorbi 714101116110e0e 6003100006163 despre extrapolarea rezultatelor. venituri. 0c07070c19110e1 000000000000f6 2Eşantionul să aibă o dimensiune suficient de mare pentru a cuprinde 119191919191919 d600010000000 toată diversitatea de comportamente şi atitudini existentă la nivelul 191919191919191 0d32d48502020 popula!iei şi pentru a asigura o marjă de eroare rezonabilă a rezultatelor la 919191919191919 0000000000000 nivelul întregii popula!ii.).ffd8ffe000104a46 ffd8ffe000104a 49460001010100a 4649460001020 400a60000ffee000 100c800c80000f e41646f62650064 fe20c584943435 0000000001ffdb00 f50524f46494c4 430004030304030 500010100000c4 304040304050404 84c696e6f02100 05060a070606060 0006d6e7472524 În cadrul procesului de eşantionare. acesta trebuie să respecte simultan trei condi!ii: e17191a19ffdb004 2073524742000 1Eşantionul să fie constituit printr-o metodă de eşantionare aleatoare 301040505060506 0000000000000 (probabilistică). 101ffc4001f00000 0001163707274 vârstă. astfel încât să fie 000010203040506 400000000436f7 0708090a0bffc400 0797269676874 b51100020102040 2028632920313 403040705040400 9393820486577 010277000102031 6c6574742d5061 . Pentru populafia definită la aplicafia 636465666768696 0000034c000000 a73747576777879 8676696577000 anterioară. la 100002010303020 1f000000014626 403050504040000 b707400000204 nivelul eşantionului vom avea aceleaşi ponderi ale celor două grupuri.2. b6b7b8b9bac2c3c 0000247465636 4c5c6c7c8c9cad2d 8000004300000 3d4d5d6d7d8d9da 000c7254524300 e1e2e3e4e5e6e7e8 00043c0000080c U9. dacă structura pe vârste indică 30% tineri.) Această condi!ie 01108005b006703 0000000000000 face necesară cunoaşterea unor date statistice referitoare la structura 011100021101031 0000000000000 popula!iei cercetate în func!ie de diferite variabile de caracterizare (sex. sex. 45% persoane de 516107227114328 000146758595a0 vârstă medie şi 25% persoane vârstnice.5. venituri etc.

măsura!i la nivelul unor variabile metrice. .posibilă extrapolarea rezultatelor la nivelul popula!iei cercetate în limitele unei erori suficient de mici. mărimea eşantionului se va stabili în raport cu aceşti parametri. Având în vedere că extrapolarea se face pentru anumi!i parametri ai popula!iei (media sau procentul). care este stabilită de cercetător în func!ie de cerin!ele cercetării.

care ne conduce la un interval de valori pe care le poate lua parametrul la nivelul popula!iei cercetate. "da" propor!ia r?spunsurilor "nu" m?rimea popula!iei m Intervalul de încredere pentru media unei caracteristici la nivelul popula!iei totale se calculează pe baza rela!iei: x − E ≤µ≤ x + E . ceea ce ne conduce la un metrii e?antionului d abaterea standard interval dedelaîncredere medie pentru propor!ia mediar?spunsurilor popula!iei. E = eroare de eşantionare (se măsoară în unitatea de măsură a variabilei studiate) . Astfel. respectiv la care se adună o eroare. Determinarea mărimii eşantionului se efectuează pornind de la eroarea de eşantionare. unde. Putem însă garanta cu o anumită probabilitate că media la nivelul popula!iei va fi egală cu media la nivelul rametrii popula!iei eşantionului din care se scade. se practică nota!ii specifice. când vorbim despre media popula!iei pentru o anumită variabilă. nu putem rilor statistici folositi ?n cercet?rile de marketing spune că aceasta este egală cu media calculată la nivelul eşantionului. utilizând litere latine pentru valorile specifice eşantionului şi litere greceşti pentru cele specifice popula!iei.Pentru o diferen!iere corespunzătoare a parametrilor calcula!i la nivelul eşantionului de cei estima!i la nivelul popula!iei.

7422058595 σ a2007ce000 E 2000900060 = 0310000616 z 373704d534 ⋅ 6540000000 σ 0494543207 =z 3524742000 0000000000 α /2 0000000000 xα 2 00000f6d60 n 0010000000 0d32d48502 0200000000 und 0000000000 e. 0000000000 0000000000 0000000000 0000000000 0000000000 0000000000 0000000000 0000000116 3707274000 0015000000 0336465736 3000001840 000006c777 4707400000 1f00000001 4626b70740 0000204000 0001472585 95a0000021 8000000146 758595a000 0022c00000 0146258595 a000002400 0000014646 d6e6400000 2540000007 0646d64640 00002c4000 0008876756 5640000034 c000000867 6696577000 003d400000 0246c756d6 .ffd8ffe000 104a464946 0001020100 c800c80000 ffe20c58494 3435f50524 f46494c450 0010100000 depinde de trei factori: direct propor!ional de Eroarea de eşantionare c484c696e6 abaterea standard a popula!iei şi de f021000006 probabilitatea de garantare a rezultatelor şi invers propor!ional de mărimea d6e7472524 eşantionului.

determinarea 0000000116 eşantionului porneşte de la formula erorii. iar o probabilitate 0000000000 mai mică de 95% 0000000000 nu este în general acceptată. întrucât asupra abaterii standard nu se poate 0000000000 interveni (fiind o caracteristică a popula!iei). 0336465736 3000001840 Determinarea mărimii eşantionului 000006c777 4707400000 σ 1f00000001 E = zα 4626b70740 /2 ⋅ 0000204000 0001472585 n 95a0000021 22 8000000146 z ⋅ σ 758595a000 0022c00000 α /2 0146258595 n= a000002400 2 0000014646 E d6e6400000 În cazul2540000007 parametrului procent. este de 95% sau 3524742000 α = 1Probabilitate α = 1-0. fiind o 0d32d48502 caracteristică a omogenită!ii popula!iei. pentru care00002c4000 abaterea standard este egală cu rădăcina pătrată a produsului 0008876756 5640000034 c000000867 6696577000 003d400000 0246c756d6 .05 Pentru acest nivel de 0000000000 semnifica!ie 0000000000 (α=0.95 în valori relative. care la rândul lui depinde de probabilitate cu 0310000616 garantăm rezultatele. Abaterea 00000f6d60 standard a popula!iei (σ) este dată de abaterile valorilor individuale de la 0010000000 medie. valoarea corespunzătoare zα/2 este 1.95 = 0. de unde se va mărimii 3707274000 extrage valoarea 0015000000 „n”. În aceste condi!ii. Probabilitatea (denumităşi nivel de care dorim să 373704d534 încredere) utilizată de regulă în cercetările de marketing şi în analizele statistice 6540000000 0494543207 0. 0000000000 trebuie să aleagă 0000000000 un eşantion de dimensiuni relativ mari. cercetătorul Astfel.ffd8ffe000 104a464946 0001020100 c800c80000 ffe20c58494 3435f50524 f46494c450 σ x = abaterea 0010100000 standard de la media eşantioanelor zα/2 = valorile din tabelul legii de distribu!ie c484c696e6 normale pentru un nivel de semnifica!ie α/2 σ = abaterea standard a variabilei f021000006 n=mărimea eşantionului d6e7472524 7422058595 zα/2 se ia din tabelul legii de distribu!ie normale şi depinde de Valoarea a2007ce000 nivelul de 2000900060 semnifica!ie α.96. 0000000000 pentru a avea o eroare de eşantionare mică. având în vedere particularită!ile scalei 0646d64640 binare.05). Avem o popula!ie 0200000000 omogenă când abaterea standard este micăşi o popula!ie eterogenă când 0000000000 abaterea standard 0000000000 este mare.

dintre procentul .

se poate estima abaterea standard ca fiind a şasea parte din amplitudinea seriei de date. 2dacă nu se cunoaşte abaterea standard dintr-o cercetare anterioară se poate face o anchetă rapidă pe un eşantion de dimensiuni reduse. acea valoare va fi introdusă în formula de calcul a mărimii eşantionului. Metode de estimare a abaterii standard a popula!iei pentru o anumită variabilă: 1dacă se cunoaşte abaterea standard dintr-o cercetare anterioară. formula de calcul a mărimii eşantionului devine: z 2 ⋅ p ⋅ (100 − p) α /2 n= 2 E În acest caz eroarea (E) este măsurată în procente. 3. în anumite cazuri. având în vedere că majoritatea întrebărilor care permit . Abaterea standard este însă necunoscutăşi nici nu poate fi aflată. eroarea este stabilită de către cercetător. În această fază. se poate merge pe valoarea maximă a cestui parametru care se înregistrează atunci când procentul răspunsurilor pozitive este egal cu procentul răspunsurilor negative (p=50%). în cazul procentelor. În cercetările de marketing. Analizând formulele de mai sus. având în vedere formula de calcul a abaterii standard. motiv pentru care este nevoie de o estimare a acesteia pentru a putea calcula mărimea eşantionului. pe lângă valoarea lui zα/2 mai avem nevoie de valoarea erorii şi valoarea abaterii standard. în func!ie de cerin!ele cercetării. se calculează abaterea standard la nivelul acelui eşantion şi se foloseşte respectiva valoare ca o estimare a abaterii popula!iei.răspunsurilor pozitive şi procentul răspunsurilor negative. căutându-se ca aceasta să aibă o valoare cât mai mică. x−x max min σ= 6 4. se observă că pentru calcularea mărimii eşantionului. când avem anumite informa!ii despre valoarea minimăşi valoarea maximă pe care le poate lua variabila.

în timp ce dacă acceptăm o eroare de ±5%. la numai 384 de persoane (vezi exemplele de mai jos). este foarte frecvent utilizată formula de calcul a mărimii eşantionului în cazul procentelor. Astfel pentru o eroare acceptată de ±3%. mărimea acestuia scade considerabil. .calcularea parametrilor popula!iei sunt măsurate cu scala binară. mărimea eşantionului va fi de 1067 de persoane. cu luarea în considerare a abaterii standard maxime.

care să ne garanteze o 0000001472585 95a00000218000 eroare (E) ce nu poate fi mai mare decât cea stabilită de 000146758595a0 cercetător. în anumite situa!ii. Pentru o eroare acceptată de ±5%: 2 0000000000000 1. pentru că în această situafie se obfine 0001840000006c 7774707400000 abaterea standard maximă ce poate fi înregistrată în cazul 1f000000014626 variabilelor binare. 6c756d69000003 se poate opta pentru o corectare a mărimii eşantionului utilizând formula: f8000000146d65 61730000040c00 'n⋅N 0000247465636 8000004300000 000c7254524300 n = unde n’ reprezintă mărimea corectată aeşantionului 00043c0000080c n+N 6754524300000 43c0000080c625 Se ob!ine astfel un eşantion de o dimensiune mai redusă decât cel calculat 452430000043c0 pe baza formulei ini!iale. 8676696577000 003d400000024 iar eşantionul calculat reprezintă mai mult de 5% din totalitatea popula!iei. O astfel de abatere maximă ne conduce la b707400000204 o mărime acoperitoare a eşantionului. 000080c7465787 400000000436f7 0797269676874 2028632920313 9393820486577 6c6574742d5061 . Totuşi. când popula!ia are dimensiuni relativ mici.ffd8ffe000104a 4649460001020 100c800c80000f fe20c584943435 f50524f46494c4 500010100000c4 84c696e6f02100 0006d6e7472524 Exemple 7422058595a200 Dacă vom aplica formula de calcul în cazul parametrului procent se 7ce00020009000 va 6003100006163 73704d5346540 ob!ine: 0000000494543 2073524742000 1. 000022c0000001 46258595a00000 2400000001464 6d6e6400000254 Se observă din formulă că mărimea eşantionului nu depinde de mărimea 00000070646d6 popula!iei cercetate.96 ⋅ 50 ⋅ 50 000000000000f6 n == 1067 persoane d600010000000 2 0d32d48502020 3 0000000000000 0000000000000 2.96 ⋅ 50 ⋅ 50 0000000000000 0000000000000 n == 384 persoane 0000000000000 2 0000000000000 5 0001163707274 0000015000000 Procentul răspunsurilor favorabile „ p” a fost 0336465736300 considerat egal cu 50%. Pentru o eroare acceptată de ±3%: 2 0000000000000 1. un eşantion de o anumită mărime fiind la fel de 464000002c4000 0008876756564 reprezentativ pentru popula!ia unui municipiu cât şi pentru popula!ia întregii ! 0000034c000000 ări.

Această întrebare se referă la cantitatea medie de 0d32d48502020 bere consumată de responden!i în timpul unei luni. În urma 2073524742000 parcurgerii chestionarului. cercetătorul constată că există o singură 0000000000000 000000000000f6 întrebare bazată pe scala propor!ională. care să permită calcularea d600010000000 mediei. Pornind de la această constatare.96) următorii parametrii la nivelul popula!iei cercetate: 0000000000000 0001163707274 0000015000000 0336465736300 0001840000006c 7774707400000 1f000000014626 b707400000204 0000001472585 95a00000218000 000146758595a0 000022c0000001 46258595a00000 2400000001464 6d6e6400000254 00000070646d6 464000002c4000 0008876756564 0000034c000000 8676696577000 003d400000024 6c756d69000003 f8000000146d65 61730000040c00 0000247465636 8000004300000 000c7254524300 00043c0000080c 6754524300000 43c0000080c625 452430000043c0 000080c7465787 400000000436f7 0797269676874 2028632920313 9393820486577 6c6574742d5061 .ffd8ffe000104a 4649460001020 100c800c80000f fe20c584943435 f50524f46494c4 500010100000c4 84c696e6f02100 0006d6e7472524 Exemple 7422058595a200 Într-o cercetare de marketing referitoare la consumul de bere. Celelalte întrebări 0000000000000 0000000000000 care permit calcularea parametrilor popula!iei se bazează pe scale 0000000000000 binare. cercetătorul îşi propune să 0000000000000 0000000000000 calculeze mărimea eşantionului pentru a garanta cu o probabilitate de 95% 0000000000000 (zα/2=1. 7ce00020009000 6003100006163 cercetătorul trebuie să stabilească mărimea eşantionului. astfel încât 73704d5346540 0000000494543 acesta să fie reprezentativ pentru popula!ia municipiului Braşov.

2Procentele răspunsurilor afirmative în cazul scalei binare cu o eroare acceptată de ±5%. Rezolvare: Întrucât cercetătorul nu are nicio informa!ie cu privire la abaterile standard ale celor două variabile. În cazul procentelor.96 ⋅ 50 ⋅ 50 n == 384 persoane 2 5 Întrucât cercetătorul a obfinut două mărimi diferite. Pentru o eroare acceptată de ±5%.1Consumul mediu lunar de bere cu o eroare acceptată de ±2litri. pornind de la o apreciere subiectivă a consumului minim şi a celui maxim. va trebui să aplice metodele de estimare cunoscute: 1.96 2 ⋅10 2 n == 96 persoane 22 2. . care se înregistrează atunci când p=50%.5 litri şi unul maxim de 60 litri. ceea ce înseamnă că în urma culegerii şi prelucrării datelor.5 σ = =≅ 10 66 1. va alege acel eşantion cu dimensiunea cea mai mare întrucât acesta este acoperitor pentru toate cazurile posibile. Astfel. cercetătorul va aplica a treia metodă de estimare. Abaterea standard va fi estimată ca fiind a şasea parte din amplitudinea variabilei: xmax − xmin 60 − 0. Pentru consumul mediu lunar de bere. Astfel. cercetătorul a ales abaterea standard maximă ce poate fi înregistrată în cazul variabilelor binare. formula de calcul este: 2 1. mărimea eşantionului va fi de 384 persoane. cercetătorul va putea obfine pentru consumul mediu de bere o eroare mai mică decât 2 litri. s-a considerat un consum minim de 0.

dar nici subdimensionată (prin a73747576777879 247465636800000 excluderea nejustificată a unor segmente). formată din persoane sau 191a1082342b1c1 070646d64640000 1552d1f02433627 02c400000088767 organizatii care prezintă comportamentele ce sunt de 282090a16171819 565640000034c00 interes pentru tema de cercetare.3.. Calculafimărimea eşantionului necesar pentru a f0f0e0d0e0e10121 600310000616373 realiza 714101116110e0e 704d53465400000 141b141618191a1 000494543207352 a1a10131c1e1c191 474200000000000 e17191a19ffdb004 000000000000000 301040505060506 00f6d6000100000 0c07070c19110e1 000d32d48502020 119191919191919 000000000000000 191919191919191 000000000000000 919191919191919 000000000000000 191919191919191 000000000000000 919191919191919 000000000000000 191919191919191 000000000000000 91919191919ffc00 000011637072740 01108005b006703 000015000000033 011100021101031 646573630000018 101ffc4001f00000 40000006c777470 cercetarea proiectată de dumneavoastră la aplicafiile 105010101010101 74000001f000000 000000000000000 014626b70740000 anterioare având în vedere parametrul procent. a7a8a9aab2b3b4b5 00043c0000080c6 rezultatele urmând a fi extrapolate la nivelul întregii b6b7b8b9bac2c3c 25452430000043c 4c5c6c7c8c9cad2d 0000080c7465787 populatii. Pentru determinarea mărimii 003010101010101 42d5061636b6172 010101000000000 6420436f6d70616e 000010203040506 790000646573630 0708090a0bffc400 000000000000012 b51100020102040 735247422049454 403040705040400 336313936362d32 010277000102031 2e3100000000000 . Proiectarea cercetării implică 516107227114328 640000025400000 stabilirea populatiei cercetate.. populatia trebuie să fie stabilită astfel încât să nu 4445464748494a5 6c756d69000003f8 fie supradimensionată (prin includerea unor segmente 35455565758595a 000000146d65617 636465666768696 30000040c000000 care nu sunt de interes). 403050504040000 000022c00000014 017d01020300041 6258595a0000024 105122131410613 000000014646d6e Să ne reamintim. să fie selectat printr-o metodă e1e2e3e4e5e6e7e8 797269676874202 e9eaf1f2f3f4f5f6f7 863292031393938 aleatoare şisă aibă o structură asemănătoare cu cea a f8f9faffc4001f010 204865776c65747 populatiei cercetate.ffd8ffe000104a46 ffd8ffe000104a46 49460001010100a 49460001020100a 400a60000ffee000 300a50000ffe20c5 e41646f62650064 84943435f50524f4 0000000001ffdb00 6494c4500010100 430004030304030 000c484c696e6f02 304040304050404 1000006d6e74725 05060a070606060 247422058595a20 Aplicatii 60c0909070a0f0d0 07ce00020009000 Aplica�ia 9. pentru a fi reprezentativ. trebuie să 3d4d5d6d7d8d9da 400000000436f70 fie suficient de mare. Având în vedere acest 1a25262728292a3 000086766965770 435363738393a43 00003d400000024 aspect. Dacă populatia 7a8384858687888 4300000000c7254 este de dimensiuni mari se recomandă folosirea unor 98a929394959697 52430000043c000 98999aa2a3a4a5a6 0080c6754524300 eşantioane reprezentative de la care vor fi culese datele. în condifiile 001020304050607 020400000014725 unei probabilităfi (nivel de încredere) de 95% şi a unei erori 08090a0bffc400b5 8595a0000021800 100002010303020 0000146758595a0 acceptate de 3%. Eşantionul.

Eşantionarea aleatoare se bazează pe principiul asigurării pentru to!i subiec!ii a egalită!ii de şanse privind includerea în eşantion. ei fiind selectati prin tragere la sorti. Pentru respectarea acestui principiu. membrii eşantionului nu vor fi stabili!i la latitudinea cercetătorului. putând fi utilizate mai multe metode de eşantionare în func!ie de caracteristicile respectivei popula!ii şi de tipul cercetării realizate. U9.eşantionare aleatoare (probabilistă). această probabilitate putând să se schimbe pe măsură ce se face selec!ia membrilor eşantionului. .6. Astfel. 2. se pot utiliza două mari modalită!i de eşantionare: 1. Alegerea metodei de eşantionare Procesul de eşantionare porneşte de la definirea corectă a popula!iei cercetate.eşantionului este nevoie de estimarea abaterii standard a populatiei utilizând una dintre metodele de estimare.eşantionare nealeatoare sau pe bază de ra!ionament. Aceasta presupune că ini!ial to!i indivizii vor avea aceeaşi probabilitate de a fi incluşi în eşantion.

în cadrul cercetărilor descriptive se utilizează doar metode de eşantionare aleatoare. pe măsură ce se completează eşantionul. De aceea. 6eşantionarea în mai multe faze 1.a unită!ii extrase astfel că existăşansa ca o persoană să fie inclusă de mai multe ori îneşantion. Punerea în practică a unor astfel de metode necesită un cadru de eşantionare care să permită selectarea indivizilor prin tragere la sor!i. 2eşantionarea sistematică. Ob!inerea unor eşantioane reprezentative pentru popula!ia cercetatăşi extrapolarea rezultatelor cercetării nu sunt posibile decât prin utilizarea unor metode de eşantionare aleatoare. Extragerea poate fi efectuată prin două metode: Metoda bilei revenite – bazată pe întoarcerea în urnă.Eşantionarea nealeatoare reprezintă acea tehnică de stabilire a eşantionului pe baza logicii personale a cercetătorului. probabilită!ile de extragere a membrilor eşantionului fiind crescătoare. Metoda bilei nerevenite – caz în care o unitate extrasă nu mai este reintrodusă în urnă. Pentru popula!ii de dimensiuni mari . Eşantionarea aleatoare simplă Presupune selectarea membrilor eşantionului prin tragere la sorti dintr-o urnă în care au fost introduse numele tuturor membrilor popula!iei. 5eşantionarea în trepte. de fiecare dată. Probabilitatea fiecărei unită!i de a fi inclusă în eşantion este constantă (probabilitatea = 1/N). 3eşantionarea stratificată. Principalele metode de eşantionare aleatoare sunt: 1eşantionarea aleatoare simplă. din care se extrag membrii eşantionului. selec!ia nefiind făcută prin tragere la sor!i. Cadrul de eşantionare este o listă care con! ine to!i membrii popula!iei cercetate. 4eşantionarea de grup. Această listă este în mod obligatoriu necesară pentru asigurarea egalită!ii de şanse în privin!a includerii în eşantion.

cercetătorul a hotărât să utilizeze un eşantion de 1067 de persoane pentru a ob!ine o eroare acceptată de 3%. fiind aplicată metoda eşantionării aleatoare simple. În practică. putând fi considerată ca metodă cu probabilită!i egale. se utilizează tabele de numere aleatoare sau programe de calculator generatoare de numere aleatoare. Pornind de la cadrul de eşantionare în care subiec!ii sunt ordona!i alfabetic. Popula!ia cercetată este formată din firmele prezente în Topul Na!ional al Firmelor. . Cum în cercetările de marketing popula!iile sunt de regulă eterogene. Pentru a simplifica procesul de culegere a datelor. Principalul inconvenient al metodei constă în faptul că dă rezultate bune doar în cazul popula!iilor omogene.comparativ cu mărimea eşantionului. În acest scop a fost utilizat un generator de numere aleatoare cu ajutorul func!iei „Random Number Generation” din meniul Tools/Data Analysis al sistemului Microsoft Excel. nu se folosesc urne pentru extragerea unită!ilor de eşantionare. o firmă este interesată de comportamentul firmelor de top privind apelarea la serviciile pentru întreprinderi. Pentru selectarea membrilor eşantionului a fost utilizat un cadru de eşantionare format din lista tuturor agen!ilor economici di respectivul top. fiind în număr de 2780 agen!i economici. metoda dă rezultate asemănătoare cu metoda bilei revenite. ffd8ffe000104a4649460001020100c800c80000ffe20c584943435f50524f46494c45000101000 00c484c696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce00020009000600310000616373704 d5346540000000049454320735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d3 2d485020200000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000001163707274000001500000003364657363000001840000006c 77747074000001f000000014626b707400000204000000147258595a000002180000001467585 95a0000022c000000146258595a0000024000000014646d6e640000025400000070646d646400 0002c400000088767565640000034c0000008676696577000003d4000000246c756d69000003f 8000000146d6561730000040c0000002474656368000004300000000c725452430000043c0000 080c675452430000043c0000080c625452430000043c0000080c7465787400000000436f707972 69676874202863292031393938204865776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e79000 0646573630000000000000012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000 000012735247422049454336313936362d322e310000000000000000000000000000000000000 00000000000000000Exemple În cadrul unei cercetări de marketing. pentru uşurarea procesului de eşantionare.

Pentru acest motiv. diferen!a constând în modul de selectare a membrilor eşantionului. unde produc!ia este omogenăşi mai pu!in în cercetările economice şi sociale. eşantionul poate să devină nereprezentativ. unde popula!iile sunt eterogene. care este mult mai simplu încât nu necesită tabele sau generatoare de numere aleatoare. ob!inut ca raport între mărimea popula!iei şimărimea eşantionului. solu!ia adoptată de agentul economic din exemplu de mai sus nu este cea mai indicată în acest caz. dacă avem o popula!ie . Metoda începe cu stabilirea unui pas mecanic. eşantionarea aleatoare simplă fiind utilizată de regulă în procesele industriale.există posibilitatea ob!inerii unui eşantion cu o structură care diferă foarte mult de cea a popula!iei cercetate. De exemplu. 2. În acest caz. Eşantionarea sistematică Este asemănătoare cu eşantionarea aleatoare simplă.

pasul mecanic este 100.de 10 000 de persoane şi un eşantion de 100 de persoane. pe baza unor considerente logice ale cercetătorului. Eşantionarea stratificată Este o metodă care !ine cont de eterogenitatea popula!iei în func!ie de anumite caracteristici care determină diferen!e de comportament sau atitudini. mărimea straturilor ponderându-se cu această valoare. În felul acesta se asigură pe deplin reprezentativitatea din punct de vedere al structurii eşantionului. Pentru acest motiv se va recurge la alegerea unor eşantioane mai mari la nivelul firmelor medii şi mari decât în cazul firmelor mici. . Eşantionarea stratificată poate fi efectuată în trei feluri: eşantionarea stratificată propor!ional. 308. . . Inconvenientul metodei este acelaşi ca în cazul eşantionării aleatoare simple. Se !ine astfel cont de omogenitatea fiecărui strat. . . cercetătorul poate considera că astfel de compartimente se regăsesc mai mult în cadrul firmelor mijlocii şi mari decât în cadrul firmelor mici. chiar dacă la nivelul popula!iei cercetate firmele mici sunt predominante. Pentru acest motiv. Pornind de la aceste caracteristici. . 3. eşantionarea stratificată nepropor!ional şieşantionarea stratificată optim. Eşantionarea stratificată neproportional este folosită atunci când se doreşte o suprareprezentare a unor straturi şi o subreprezentare a altora. 408 . De exemplu. rezultând subeşantioane mai mari pentru straturile eterogene şi subeşantioane mai mici pentru straturile omogene. Dacă în exemplul de mai sus a fost selectat aleator numărul 8. Eşantionarea stratificată proportional este cea mai des folosită întrucât conduce la un eşantion cu aceeaşi structură ca şi popula!ia cercetată. La nivelul fiecărui strat selec!ia membrilor eşantionului se face prin una dintre metodele de mai sus. 208. existând posibilitatea ca structura eşantionului să fie diferită de cea a popula!iei totale. următorii indivizi incluşi îneşantion vor fi cei care poartă numerele: 108. popula!ia este împăr!ită în straturi care sunt omogene în interiorul lor şi eterogene între ele. Eşantionarea stratificată optim se foloseşte atunci când se cunoaşte valoarea abaterii standard a straturilor popula!iei. Această metodă este destul de . Din primii 100 de subiec!i din listă se extrage aleator unul urmând ca ceilal!i membri ai eşantionului să fie selecta!i prin aplicarea pasului mecanic la numărul corespunzător persoanei extrase anterior. metoda se foloseşte în cazul popula!iilor omogene (la fel ca eşantionarea aleatoare simplă). . dacă în cazul întreprinderilor se cercetează activită!ile realizate în cadrul unor departamente specializate de marketing.

rar utilizată în cercetarea de marketing întrucât nu se cunoaşte abaterea standard a straturilor. Modul de constituire a e?antionului ?n cadrul e?antion?rii stratificate Domeniu de activitate Num?r firme M?rimea firmei Num?r firme Pondere ?n total populatie M?rime sube?an?tion Agricultura 95 Micro 30 1.2.40% 4 Foarte mare 1 .08% 12 Mijlocie 23 0.08% 12 Mic? 30 1.83% 9 Mare 11 0. Tabelul 9.

88% 61730000040c00 0000247465636 31 8000004300000 000c7254524300 00043c0000080c 6754524300000 Mic? 43c0000080c625 80 452430000043c0 000080c7465787 2.64% 0000000000000 popula!iei totale. microîntreprinderile 0336465736300 0001840000006c din agricultură Mare 7774707400000 226 107 reprezintă 1. au fost 2073524742000 identificate două caracteristici care272 ar putea genera diferen!e de 0000000000000 000000000000f6 comportament: domeniul de activitate9. se calculează ponderea fiecăruia dintre acestea în total. 0000000494543 metoda de cercetare recomandată este Mic?cea stratificată.86% 0006d6e7472524 Exemple 7422058595a200 105 7ce00020009000 În cadrul cercetării prezentate în exemplul de mai sus.31% 464000002c4000 35 0008876756564 Construc!ii 0000034c000000 8676696577000 282 003d400000024 Micro 6c756d69000003 80 f8000000146d65 2. Au fost identificate d600010000000 104ceea ce a condus la un număr de câte 5 straturi la nivelul fiecărei variabile.08% din totalul colectivită!ii cercetate. 46258595a00000 Foarte mare 2400000001464 92 6d6e6400000254 00000070646d6 3. vom ob!ine mărimea subeşantionului 95a00000218000 000146758595a0 corespunzător acestor întreprinderi.78% şimărimea firmei. întrucât popula!ia 6003100006163 73704d5346540 formată din firmele prezente în Topul Na!ional al Firmelor este eterogenă. 0000000000000 103 0001163707274 Prin aplicarea ponderii respective la mărimea totală aeşantionului se ob!in 0000015000000 mărimile fiecăruia dintre subeşantioane.13% aplicarea acestui procent la mărimea totală aeşantionului 0000001472585 87 (1067 de firme).2). De exemplu. Astfel. care este format din 12 000022c0000001 firme.ffd8ffe000104a 0 4649460001020 Industrie 100c800c80000f 1132 fe20c584943435 f50524f46494c4 Micro 500010100000c4 274 84c696e6f02100 9. Prin 1f000000014626 b707400000204 8. 0d32d48502020 0000000000000 25 de subeşantioane (vezi tabelul 9. 0000000000000 0000000000000 Mijlocie 0000000000000 268 la nivelul straturilor în cadrul 0000000000000 Pornind de la numărul de firme existent 9.88% 400000000436f7 31 0797269676874 2028632920313 9393820486577 6c6574742d5061 Mijlocie .

70% 29 Mare 39 În foarte multe situa!ii cercetătorul nu are la dispozitie o listă cu toti membrii 1. obtinută în 71 Aceasta nu trebuie să difere cu urma activitătii de teren.2. Numărul de imobile va fi suficient de mare astfel încât să putem identifica în cadrul acestora un număr de persoane egal cu mărimea eşantionului. Prin urmare. care nu poate fi dinainte cunoscută. De exemplu.73% în cadrul cartierelor selectate anterior şi se extrage aleator un număr de străzi. grupurile sunt eterogene în interior şi 742 omogene între ele. Astfel. la nivelul grupurilor extrase în eşantion se caută identificarea unor 215 subgrupuri. Se constituie o listă din străzile existente 7. mult de mărimea calculată aeşantionului. 44 calculată apriori. Eşantionarea în trepte Mare Estetot oeşantionare de grup care parcurge mai 114 multe trepte. cum ar fi în exemplul de mai sus străzile. la fel ca în exemplul 4. care reflectă comportamentele popula!iei. absolut necesar pentru metodele de mai sus. Se totalitatea cartierelor se va extrage aleator un număr de cartiere respectă astfel principiul tragerii la sor!i şi cel al egalită!ii de şanse prin faptul că orice individ poate fi inclus în eşantion prin extragerea grupului (cartierului) din care acesta face parte. atunci când popula!ia poate fi izolată la nivel teritorial sau după alte criterii. se chestionează to!i membrii popula!iei care locuiesc în 184 6. care se constituie 7. se ajunge la o mărime a eşantionului rezultativă. Cu alte cuvinte. Mic? În continuare.10% anterior.84% în grupuri.29% În realizarea eşantionării de grup se porneşte de la premisa că în interiorul fiecărui grup 3 găsim o diversitate de comportamente. Deosebirea constă în faptul că metoda conduce la un eşantion de o mărime fixă. spre deosebire de straturi unde situa!iaMicro era inversă.40% popula!iei. din 84 ce vor fi incluse în eşantion. grupurile fiind Servicii destul de asemănătoare între ele. În continuare. se pot aplica anumite metode care folosesc unită!i de eşantionare formate din grupuri ale populatiei. Mijlocie În cadrul eşantionării de grup. care să formeze cadrul de eşantionare. dacă se doreşte ca în exemplul de mai sus să se utilizeze o . 15 Pentru rezolvarea acestei probleme. Eşantionarea de grup Foarte mare 8 0. nu din indivizi. dacă se urmăreşte efectuarea unei cercetări la nivelul municipiului 218 Braşov.62% imobilele selectate. La nivelul acestor 83 străzi se face un inventar al imobilelor şi se extrage un eşantion din imobile din lista constituită. acesta poate fi împăr!it în cartiere.

extrăgându-se . iar în cartierul Bartolomeu 75 străzi. la nivelul imobilelor utilizate se va efectua o listă de gospodării.eşantionare în trepte. În astfel de situa!ii se poate efectua o eşantionare în trepte. La nivelul acestor cartiere s-a constituit o listă de străzi. care va fi cadrul de eşantionare pentru următoarea treaptă. unită!ile cuaternare-persoanele. care să formeze cadrul de eşantionare. Au fost selectate prin eşantionarea aleatoare simplă cartierele Astra şi Bartolomeu. În cartierul Astra există 53 de străzi. La nivelul acestor gospodării se va chestiona o singură persoana. care îndeplineşte criteriile de includere în eşantion. Din această listă se va extrage un eşantion din gospodării de mărimea calculată ini!ial. unită!ile ter!iare-imobile: case sau blocuri. La nivelul respectivelor străzi se face o listă din imobile. Au fost extrase 8 străzi din cartierul Astra şi 11 străzi din cartierul Bartolomeu. unită!ile secundare-străzile cartierelor. ffd8ffe000104a4649460001020100c800c80000ffe20c584943435f50524f46494c45000101000 00c484c696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce00020009000600310000616373704 d5346540000000049454320735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d3 2d485020200000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000001163707274000001500000003364657363000001840000006c 77747074000001f000000014626b707400000204000000147258595a000002180000001467585 95a0000022c000000146258595a0000024000000014646d6e640000025400000070646d646400 0002c400000088767565640000034c0000008676696577000003d4000000246c756d69000003f 8000000146d6561730000040c0000002474656368000004300000000c725452430000043c0000 080c675452430000043c0000080c625452430000043c0000080c7465787400000000436f707972 69676874202863292031393938204865776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e79000 0646573630000000000000012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000 000012735247422049454336313936362d322e310000000000000000000000000000000000000 00000000000000000Exemple În cazul unei cercetări în rândul popula!iei municipiului Braşov este foarte dificil de ob!inut o listă cu to!i membrii popula!iei. Se consideră: unită!i primare de eşantionare-cartierele oraşului (în număr de 12). O primă treaptă o constituie selectarea cartierelor din oraşul Braşov alese pentru a face parte din eşantion.

de exemplu cifra 3 şi apoi se adună la această cifră 7 până ob!inem numărul de membrii ai eşantionului.. La apartamentul respectiv se aplică chestionarul persoanei care are ziua de naştere cea mai apropiată de ziua în care se efectuează interviul. 10. Pentru a realiza o eşantionare în trepte. rezultând un eşantion de o mărime necunoscută apriori. . adică 384 de apartamente. Se construieşte apoi o lista cu cele 2450 de apartamente şi se atribuie fiecăruia câte un număr de ordine. 41. 34. se efectuează o listă a gospodăriilor sin aceste imobile.04) se aleg componentele eşantionului. În consecin!ă se vor alege următoarele numere: 3. rezultând. 2450 de apartamente.. Apoi pe baza unui pas mecanic de aproximativ 7( 2450/384=7.. 27. Din primele 7 pozi!ii se alege aleator una. O eşantionare de grup ar presupune chestionarea tuturor persoanelor din aceste imobile. 48. . 17.aleator un număr de 870 de imobile.

ffd8ffe0001 04a46494600 01020100c80 0c80000ffe20 c584943435f 50524f46494 c4500010100 000c484c696 Eşantionarea în două faze e6f02100000 6d6e7472524Se realizează de regulă atunci când popula!ia cercetată face parte din 7422058595acategoria „populatiilor rare”. o cercetare în rândul persoanelor vegetariene pune 5000000033 serioase 6465736300 0001840000 probleme cercetătorului în identificarea membrilor popula!iei 006c7774707 cercetate în vederea eşantionării întrucât aceştia sunt relativ pu! 4000001f000 000014626b ini din punct de vedere numeric şi răspândi!i în marea masă a 7074000002 popula!iei. care 640000034c0 va constitui cadrul de eşantionare pentru faza a doua a 0000086766 9657700000 eşantionării. motiv 1000061637 pentru care cercetarea trebuie făcută doar în rândul indivizilor care posedă 3704d53465 4000000004 respectivele caracteristici. alegându-se un eşantion de 0000000000 mari dimensiuni. Includerea locuin!elor în eşantion se poate face 0000000000 0000000000 prin metode clasice: eşantionarea aleatoare simplă. 3d40000002 46c756d6900 0003f800000 0146d65617 30000040c00 0000247465 6368000004 .eşantionarea stratificată 0000000000 0000000000 0000000000 0000116370 Exemple 7274000001 De exemplu. care să permită identificarea unui număr suficient de mare 000f6d60001 00000000d3 de indivizi din categoria celor viza!i de cercetare. Se va constitui o listă formată din vegetarieni. Pentru a rezolva această problemă se poate merge 0400000014 7258595a000 pe oeşantionare de grup până la ob!inerea unui eşantion de 0021800000 imobile. 95a00000240 0000001464 Se efectuează rapid o anchetă la nivelul acestui 6d6e6400000 eşantion. de la care se va colecta întreaga cantitate de date 0000000000 necesare realizării anchetei. prin chestionarea tuturor persoanelor care locuiesc în 2540000007 0646d64640 respectivele imobile cu scopul de a identifica persoanele 00002c40000 0088767565 vegetariene. se constituie un 0000000000 e 0000000000 şantion de mărime stabilită. din lista întocmită ca bază de eşantionare. În scopul identificării acestor persoane în marea 9454320735 masă a popula!iei este necesară oeşantionare în două faze. care să con!ină un număr mare de locuin!e în vederea 0146758595a 0000022c000 identificării unui număr suficient de mare de persoane 0001462585 vegetariene.eşantionarea 0000000000 sistematică. Astfel de popula!ii au anumite caracteristici 2007ce00020 0090006003 care nu se regăsesc la totalitatea locuitorilor dintr-o anumită zonă. 2d48502020 În faza a doua. Într-o primă 2474200000 0000000000 fază se poate merge pe o eşantionare de grup.

în anumite propor!ii. Validarea va fi prezentată în detaliu la unitatea de învă!are privind prelucrarea datelor. Pentru a înlătura acest inconvenient. dar prezintă ca principal dezavantaj posibilitatea ca structura eşantionului să fie diferită de cea a popula!iei (nereprezentativitate ca structură). Metodele de eşantionare care utilizează ca unită!i de eşantionare grupurile popula!iei sunt relativ uşor de realizat. operatorii de teren sunt instrui!isă colecteze date de la persoane din toate categoriile sociale.În faza a doua. urmând ca eşantionul să fie validat din punct de vedere al structurii prin utilizarea unui test statistic. din lista cu vegetarieni se extrage un eşantion de mărimea dorită utilizând o eşantionare stratificată după anumite variabile de caracterizare care pot genera diferen!e de comportament sau atitudini. . cu costuri minime.

000022c00000014 10100000000000 6258595a0000024 00000010203040 000000014646d6e 5060708090a0bff 640000025400000 c400b510000201 070646d64640000 02c400000088767 03030204030505 565640000034c00 04040000017d01 000086766965770 02030004110512 00003d400000024 21314106135161 6c756d69000003f8 07227114328191 000000146d65617 a1082342b1c115 Aplicatii 30000040c000000 52d1f024336272 Aplica�ia 9. Dacă există o 000d32d48502020 191e17191a19ffd 000000000000000 listă cu toti membrii populatiei se pot utiliza ca metode de b0043010405050 000000000000000 eşantionare: eşantionarea aleatoare simplă. Pentru obtinerea unui eşantion 30405040405060 07ce00020009000 reprezentativ este obligatorie aplicarea unei metode de a07060606060c0 600310000616373 909070a0f0d0f0f 704d53465400000 eşantionare probabilistice (aleatoare). eşantionarea 1101ffc4001f000 0000146758595a0 00105010101010 în două faze.ffd8ffe000104a46 ffd8ffe000104a 49460001020100c 46494600010101 800c80000ffe20c5 00a400a60000ffe 84943435f50524f4 e000e41646f626 6494c4500010100 50064000000000 000c484c696e6f02 1ffdb004300040 1000006d6e74725 30304030304040 247422058595a20 Să ne reamintim. se pot utiliza metode de grup.eşantionarea 605060c07070c1 000000000000000 9110e111919191 sistematică sau eşantionarea stratificată. Eşantionarea 0e0d0e0e101217 000494543207352 aleatoare presupune extragerea membrilor eşantionului 474200000000000 14101116110e0e 000000000000000 prin tragere la sorti dintr-o listă care contine toti membrii 141b141618191a 00f6d6000100000 1a1a10131c1e1c populatiei cercetate (cadrul de eşantionare).4. unde populatia este eterogenă. eşantionarea în trepte. Dacă nu dispunem de un 40000006c777470 91919191919191 74000001f000000 919191919ffc000 cadru de eşantionare. 25452430000043c 4a535455565758 0000080c7465787 595a6364656667 400000000436f70 68696a73747576 797269676874202 7778797a838485 863292031393938 868788898a9293 204865776c65747 9495969798999a 42d5061636b6172 a2a3a4a5a6a7a8a 6420436f6d70616e 9aab2b3b4b5b6b 790000646573630 7b8b9bac2c3c4c 000000000000012 5c6c7c8c9cad2d 735247422049454 3d4d5d6d7d8d9d 336313936362d32 2e3100000000000 ae1e2e3e4e5e6e7 .. Pentru cazul concret al cercetării dumneavoastră. precum: 020400000014725 01110002110103 8595a0000021800 eşantionarea de grup. aceasta 000011637072740 91919191919191 000015000000033 conducând la eşantioane care sunt reprezentative din 646573630000018 91919191919191 punct de vedere al structurii.. iar populatia poate fi izolată pe 014626b70740000 1108005b006703 criterii geografice. 247465636800000 82090a16171819 alegefi 4300000000c7254 1a25262728292a 52430000043c000 metoda de eşantionare potrivităşi exemplificafi concret cum se poate face 3435363738393a 0080c6754524300 43444546474849 00043c0000080c6 o astfel de eşantionare. Eşantionarea 000000000000000 91919191919191 000000000000000 stratificată este cea mai recomandată în cercetarea de 91919191919191 000000000000000 91919191919191 marketing.

care presupun 5640000034c000 extragerea membrilor eşantionului prin tragere la sorti. mărimea eşantionului este invers proportională cu eroarea 00000146258595 acceptată de cercetător pentru procesul de extrapolare a parametrilor a0000024000000 medie şi procent de la nivelul eşantionului la nivelul populatiei. iar populatia poate fi 0043c0000080c6 75452430000043 izolată pe criterii geografice. 2430000043c000 0080c746578740 0000000436f707 97269676874202 86329203139393 8204865776c657 4742d5061636b6 1726420436f6d7 0616e790000646 . De 8595a0000022c0 asemenea. 00086766965770 Pentru extragerea membrilor eşantionului este nevoie de o listă cu toti 00003d40000002 membrii populatiei cercetate. întrucât conduce la 80000043000000 o structură aeşantionului asemănătoare cu cea a populatiei cercetate. 02020000000000 00000000000000 Adeseori populatia cercetată are dimensiuni mari fiind nevoie de un 00000000000000 proces de eşantionare. care prezintă comportamentele de interes pentru domeniul 04d53465400000 solicitat. 074000001f0000 Determinarea mărimii eşantionului se face pe baza unei formule. se pot utiliza metode de grup. Rezumat 22058595a2007c Procesul cercetării de marketing din cadrul anchetelor presupune e0002000900060 culegerea datelor de la o populatie tintă. cercetătorul trebuie să aibă grijă să nu fie excluse 0000000d32d485 nejustificat segmente importante ale populatiei. urmând ca rezultatele să fie extrapolate la nivelul 00000000000000 întregii populatii. Se 46c756d6900000 pot folosi astfel metode precum: eşantionarea aleatoare 3f8000000146d6 simplă. Astfel. 00c72545243000 Dacă nu dispunem de un cadru de eşantionare. În 00000f6d600010 acelaşi timp. 01163707274000 trebuie să aibă o dimensiune suficient de mare. 00254000000706 Selectarea membrilor eşantionului se realizează utilizând una dintre 46d6464000002c 40000008876756 metodele de eşantionare aleatoare (probabilistică). 00014626b70740 dimensiunea acestuia fiind direct proportională cu probabilitatea de 00002040000001 47258595a00000 garantare a rezultatelor la nivelul populatiei cercetate şi cu 21800000014675 eterogenitatea populatiei (exprimată prin abaterea standard). 014646d6e64000 pentru erori acceptate mici. 00049454320735 24742000000000 Definirea populatiei trebuie făcută de aşa manieră încât să fie incluşi în 00000000000000 cadrul acesteia doar persoanele care pot răspunde la chestionar. eşantionul va fi relativ numeros şi invers. astfel încât datele să fie culese de la un număr 00000000000000 redus de indivizi.7. 561730000040c0 00000247465636 Eşantionarea stratificată este cea mai recomandată. precum: ec0000080c62545 şantionarea de grup. formată din indivizi sau agenti 03100006163737 economici.eşantionarea sistematică sau eşantionarea stratificată. 00000000000000 00000000000000 Pentru ca un eşantion să fie reprezentativ pentru întreaga populatie. care formează cadrul de eşantionare. să fie ales printr-o 00150000000336 metodă de eşantionare aleatoare şisă reflecte structura populatiei sub 46573630000018 aspectul unor variabile care ar putea genera diferente de comportament 40000006c77747 sau atitudini.ffd8ffe000104a 46494600010201 00c800c80000ffe 20c584943435f5 0524f46494c450 0010100000c484 c696e6f0210000 06d6e747252474 U9.

Răspunsurile corecte se găsesc la sfârşitul cursului. Metoda de eşantionare să fie una nealeatoare 2.Care sunt metodele de eşantionare aleatoare? 6. Popula!ia nu trebuie să fie prea numeroasă j. Mărimea popula!iei k.În ce constă eşantionarea aleatoare? 5. Omogenitatea popula!iei j. Eşantionarea stratificată l. astfel încât să se obtină o structură aeşantionului apropiată de cea a populatiei. Nici una din cele de mai sus U9. Metoda de eşantionare să fie una aleatoare l. Printre condi!iile de reprezentativitate a eşantionului se numără: i.8. Test de evaluare a cunoştintelor 1.eşantionarea în trepte.Care sunt factorii de care depinde mărimea eşantionului? 4.Care sunt condi!iile de reprezentativitate a eşantionului? 2. eşantionarea în două faze. Eroarea acceptată pentru parametrii popula!iei 3. Eşantionarea sistematică k. operatorii care culeg datele trebuie să fie instruiti în sensul includerii în eşantion a tuturor categoriilor de populatie. Probabilitatea de garantare a rezultatelor l. În astfel de cazuri. Eşantionarea aleatoare simplă j. Mărimea eşantionului depinde de: i.Ce reprezintă cadrul de eşantionare? . 1.Cum se defineşte corect popula!ia cercetată? 3. Test de autoevaluare a cunoştintelor *Întrebările pot avea mai multe răspunsuri corecte. Ce metodă de eşantionare se recomandă când popula!ia cercetată este eterogenă? i.9. U9. Eşantionul trebuie să reflecte structura popula!iei k.

....................115 U10........114 U10..................... Procesul de culegere a datelor ...............4................................ Introducere..... Culegerea datelor şi validarea eşantionului Cuprins U10....................................................................... Test de evaluare a cunoştin!elor...........122 U10......................................................8.........................................................127 .....Unitatea de învătare U10..................1................................................................... Test de autoevaluare a cunoştin!elor..................6............................ Rezumat......126 U10.............................3....................2................................................................ Validarea şi redresarea eşantionului .................116 U10..127 U10.................. Culegerea datelor în cazul diferitelor tipuri de anchete ............ Obiectivele unită!ii de învă!are..........5.......7.......114 U10................................................

400000070646d6 767565640000034 000070646d6464 464000002c4000 c00000086766965 000002c4000000 00088767565640 77000003d400000 88767565640000 000034c0000008 0246c756d690000 034c0000008676 67669657700000 03f8000000146d6 696577000003d4 3d4000000246c7 561730000040c00 000000246c756d 56d69000003f80 000024746563680 69000003f800000 00000146d65617 00004300000000c 0146d656173000 30000040c00000 725452430000043 0040c000000247 02474656368000 c0000080c675452 46563680000043 004300000000c7 430000043c00000 00000000c72545 25452430000043 80c625452430000 2430000043c000 c0000080c67545 043c0000080c746 0080c675452430 2430000043c000 578740000000043 000043c0000080 0080c625452430 6f7079726967687 c6254524300000 000043c0000080 420286329203139 43c0000080c746 c7465787400000 3938204865776c6 57874000000004 000436f7079726 574742d5061636b 36f707972696768 96768742028632 61726420436f6d7 74202863292031 92031393938204 0616e7900006465 39393820486577 865776c6574742 736300000000000 6c6574742d5061 d5061636b61726 000127352474220 636b6172642043 420436f6d70616e 494543363139363 6f6d70616e79000 79000064657363 62d322e31000000 06465736300000 . cu 000000000000000 00000000000000 000000000000000 consecin!e negative asupra rezultatelor cercetării. care urmează a fi transformate în informa!ii utile factorilor 94543207352474 352474200000000 45432073524742 decizionali din cadrul întreprinderii beneficiare.1.2. modalitatea concretă de 00000000000000 00000f6d6000100 00000000000000f 0f6d6000100000 000000d32d48502 6d600010000000 completare a acestuia fiind dependentă de tipul anchetei utilizate.ffd8ffe000104a4 649460001020100 64946000102010 10a010a0000ffe2 db00db0000ffe20c 0c800c80000ffe2 0c584943435f505 584943435f50524 24f46494c450001 f46494c45000101 0100000c484c69 00000c484c696e6 6e6f021000006d6 f021000006d6e74 e7472524742205 U10. Introducere 725247422058595 8595a2007ce000 a2007ce00020009 8595a2007ce0002 20009000600310 000600310000616 00090006003100 După proiectarea în detaliu a cercetării. urmează o etapă de culegere a 000616373704d5 373704d53465400 00616373704d53 34654000000004 000000494543207 46540000000049 datelor. 00000146758595 0146258595a0000 00146758595a00 a0000022c00000 024000000014646 00022c00000014 valideze un eşantion din punct de vedere al structurii acestuia 0146258595a000 d6e640000025400 6258595a000002 aplice procedura de redresare unui eşantion care nu este valid 00240000000146 000070646d64640 4000000014646d 46d6e640000025 00002c400000088 6e640000025400 Durata medie de parcurgere a acestei unităti de învătare este de 2 ore. Această 000d32d4850202 020000000000000 0d32d485020200 etapă este de asemenea de o mare importan!ă pentru cercetare. În cadrul acestei unită!i 00000000000000 000000000000000 00000000000000 de învă!are ve!i studia despre regulile care trebuie să fie respectate în 000000000000000 00000000000000 procesul de culegere a datelor şi despre procesul de validare a eşantionului 000000011637072 00000000000116 740000015000000 00000000011637 37072740000015 033646573630000 07274000001500 din punct de vedere al structurii acestuia în ceea ce priveşte principalele 00000003364657 01840000006c777 00000336465736 variabile de caracterizare a popula!iei. Obiectivele unitătii de învătare 4626b707400000 7258595a0000021 6b707400000204 20400000014725 800000014675859 00000014725859 După parcurgerea acestei unită!i de învă!are. întrucât 00000000000000 000000000000000 00000000000000 completarea defectuoasă a chestionarelor poate conduce la erori grave. 36300000184000 47074000001f000 30000018400000 0006c777470740 000014626b70740 06c77747074000 00001f00000001 000020400000014 001f00000001462 U10. studen!ii vor fi capabili să: 8595a000002180 5a0000022c00000 5a000002180000 coordoneze activitatea de culegere a datelor în func!ie de tipul anchetei. Culegerea datelor în cadrul 20000000000000 000000000000000 00000000000000 anchetelor se realizează pe baza chestionarului.

În cadrul acestei etape se 5452430000043c0000080c675452430000043c0000080 urmăreşte ca operatorii săc625452430000043c0000080c7465787400000000436f7 posede 0797269676874202863292031393938204865776c6574 abilită!i de comunicare. Procesul de culegere a datelor implică parcurgerea mai multor faze. în special în cazul interviurilor directe sau prin telefon.3. ea fiind efectuată de operatori de interviu.1. Instruirea va fi focalizată pe con!inutul chestionarelor şi pe . 336313936362d322e3100000000000000000000000000 Instruirea 0000000000000000000000000000 Selec!ia operatorilor operatorilor este o etapă deosebit de importantă.13 ffd8ffe000104a4649460001020100c800c80000ffe20c5 84943435f50524f46494c4500010100000c484c696e6f02 Validarea activită!ii de 1000006d6e74725247422058595a2007ce000200090006 culegere a 00310000616373704d534654000000004945432073524 datelor 7420000000000000000000000000000f6d600010000000 Fig. până la culegerea datelor şi apoi validarea activită!ii operatorilor. Procesul de culegere a datelor Culegerea datelor este rareori realizată de cei care proiecteazăşi conduc cercetarea. să aibă un 742d5061636b61726420436f6d70616e7900006465736 aspect fizic plăcut şi un30000000000000012735247422049454336313936362d nivel de 322e31000000000000000000000012735247422049454 educa!ie ridicat. Etapele procesului 0d32d4850202000000000000000000000000000000000 de culegere a datelor în cazul anchetei 000000000000000000000000000000000000000000000 000000000000000001163707274000001500000003364 657363000001840000006c77747074000001f000000014 Selectia 626b707400000204000000147258595a0000021800000 operatorilor se poate0146758595a0000022c000000146258595a00000240000 ffd8ffe000104a4649460001020100c800c80000ffe20c5 realiza 00014646d6e640000025400000070646d6464000002c40 dintr-o bază de date a 84943435f50524f46494c4500010100000c484c696e6f0 firmei care 0000088767565640000034c0000008676696577000003 21000006d6e74725247422058595a2007ce0002000900 realizează cercetarea saud4000000246c756d69000003f8000000146d6561730000 fi 0600310000616373704d5346540000000049454320735 pot 040c0000002474656368000004300000000c7254524300 angaja!i operatori pentru o 247420000000000000000000000000000f6d600010000 durată 00043c0000080c675452430000043c0000080c62545243 0000d32d4850202000000000000000000000000000000 determinată prin0000043c0000080c7465787400000000436f7079726967 000000000000000000000000000000000000000000000 intermediul 6874202863292031393938204865776c6574742d50616 anun!urilor de angajare. 000000000000000000001163707274000001500000003 Uneori se 36b61726420436f6d70616e79000064657363000000000 364657363000001840000006c77747074000001f00000 poate apela la firme0000012735247422049454336313936362d322e310000 0014626b707400000204000000147258595a000002180 specializate. motiv pentru care operatorul trebuie să fie instruit. 10.U10. chiar dacă aceştia sunt experimenta!i în astfel de activită!i. 00000146758595a0000022c000000146258595a000002 specializa!i care au angaja!i operatori000000000000000000127352474220494543363139363 62d322e31000000000000000000000000000000000000 4000000014646d6e640000025400000070646d6464000 ce pot fi închiria!i pentru000000000000000000 prestarea 002c400000088767565640000034c0000008676696577 diferitelor activită!i de000003d4000000246c756d69000003f8000000146d656 culegere a 1730000040c0000002474656368000004300000000c72 datelor. care pot fi chiar angaja!i ai unor firme specializate în astfel de activită!i. de la recrutarea operatorilor şi instruirea acestora. Cercetările de marketing fiind proiecte unice au particularită!i diferite de la un proiect la altul.

dar şi pe elementele de ordin general Malhotra. An applied orientation. 388.particularită!ile cercetării. pg. Edi!ia a 4-a. Pearson Education International. 2004. N – Marketing Research. . Ed. New Jersey.

În cadrul acestui proces este foarte important ca operatorii să respecte schema de eşantionare. completarea efectivă a chestionarelor prezintă particularită!i specifice fiecărui tip de anchetă. Evaluarea operatorilor se face pe baza unor criterii de apreciere care le sunt comunicate încă din faza de instruire.privind culegerea datelor. modul în care se pun întrebările cuprinse în chestionar. Se urmăreşte în primul rând dacă interviurile au fost într-adevăr realizate. Ancheta pe bază de interviuri directe Este o metoda care solicită o implicare maximă din partea operatorilor de interviu. Este. Programele de pregătire a operatorilor trebuie să cuprindă instruiri cu privire la : modul în care se ia legătura cu membrii eşantionului şi cum se asigură desfăşurarea în condi!ii optime a interviului. după o procedură bine stabilită. În cazul în care un respondent este ocupat sau nu a putut fi contactat. dar şi ca feedback pentru îmbunătă!irea activită!ii acestora. operatorul va trebui să revinăşisă depună toate eforturile pentru a ob!ine răspunsul respectivilor membri ai eşantionului. Culegerea datelor în cazul diferitelor tipuri de anchete Deşi procesul general de culegere a datelor se aplică tuturor anchetelor. . Această evaluare are este folosită ca bază pentru plata operatorilor. dacă datele au fost culese de la persoanele indicate în chestionar. este necesară o supraveghere permanentă a operatorilor în scopul identificării din timp a unor tendin!e de înşelătorie privind eşantionarea sau privind consemnarea răspunsurilor. Culegerea datelor se realizează în func!ie de specificul fiecărei anchete. procedura de înregistrare a răspunsurilor. În aceste condi! ii. în func!ie de aceste particularită!i există o implicare mai mare sau mai mică a operatorului în procesul de culegere a datelor. realizându-se şi o scurtă verificare a unora dintre răspunsuri. întrucât aceştia nu pot fi înlocui!i cu alte persoane. foarte important ca operatorii să-i convingă pe membrii eşantionului să răspundă la chestionar. care trebuie să fie respectată întocmai de către operatori. de asemenea. modalitatea de finalizare a interviului. astfel încât datele să fie culese de la membrii eşantionului stabili!i în faza de proiectare a cercetării. Astfel.4. Validarea activitătii de culegere a datelor are în vedere controlul operatorilor după culegerea datelor. U10.

Aceştia trebuie să contacteze responden!ii. Pentru aceste motive. operatorii de interviu trebuie să fie foarte bine instrui!i în tehnicile de comunicare. temerilor privind confiden!ialitatea răspunsurilor. să-i convingă să participe la interviu şisă consemneze răspunsurile în chestionare. neîncrederea în operatori etc. Activitatea devine cu atât mai complexă cu cât responden!ii sunt din ce în ce mai pu!in dispuşisă răspundă la întrebări. datorită lipsei de timp. astfel încât să convingă un număr cât mai mare de subiec!isă răspundă la întrebări. de obicei la domiciliul acestora. .

Braşov. Ed. persoane din toate categoriile de vârstă. Contactul cu membrii eşantionului se realizează de către operator printr-un salut politicos (bună ziua.În procesul de culegere a datelor.). 191 . În situa! iile în care subiectul răspunde că momentan este ocupat. urmând a fi utilizate doar în scopul prelucrării statistice. Aceste reguli sunt detaliate în cele ce urmează: 1. bună seara etc. În continuare. operatorul va indica denumirea cercetării şi apoi îşi va exprima dorin!a şi plăcerea de a culege o serie de idei ale respondentului în legătură cu tema abordată. prin indicarea numelui său şi apoi prin indicarea institu! iei sau organiza!iei care realizează cercetarea.14 Dacă subiec!ii refuză sau obiectează la luarea interviului. el va primi de la institu!ia care organizează cercetarea un algoritm de intervievare. Infomarket. Prin aceasta se sugerează că răspunsurile care vor fi date de subiect sunt de mare importan!ă pentru cercetare. de genul: "mul!umesc pentru timpul pe care vi l-am răpit". cât şi de sex masculin. C-Cercetarea de marketing. iar acestea vor rămâne confiden!iale. Toate acestea 14 Lefter. Când operatorul se autoprezintă el trebuie să arate şi un document din care rezultă institu!ia pentru care lucreazăşi implicarea sa în cercetare. să-l convingă să răspundă la întrebările chestionarului întrucât răspunsurile sale sunt foarte importante pentru rezolvarea problemei care face obiectul cercetării. atunci operatorul îl va întreba când se pot reîntâlni pentru desfăşurarea interviului. Nu se va indica niciodată beneficiarul cercetării. vor fi intervievate atât persoane de sex feminin. Stabilirea contactului initial cu subiectul de interviu presupune ca operatorul să trezească interesul respondentului. începând de la contactul ini!ial cu responden!ii până la încheierea interviului. La momentul stabilirii contactului ini!ial este important ca operatorul de interviu să respecte un anumit algoritm de intervievare a persoanelor din fiecare locuin!ă. comportamentul operatorului trebuie să fie unul politicos. 2004. În acest sens. operatorii de interviu trebuie să respecte o serie de reguli. menit să includă în eşantion toate categoriile de persoane care se regăsesc şi în cadrul popula!iei cercetate. eventual cu diferite ocupa!ii sau venituri. pg. Astfel.

se înregistrează tot ce apar!ine de întrebarea respectivă. Se trec în revistă toate întrebările cuprinse în chestionar.vor fi stabilite în raport cu structura popula!iei şi ponderea respectivelor categorii de persoane în totalul popula!iei cercetate. 2. La final. 3. ffd8ffe000104a4649460001020100c800c80000ffe20c584943435f50524f46494c45000101000 00c484c696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce00020009000600310000616373704 d5346540000000049454320735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d3 2d485020200000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000001163707274000001500000003364657363000001840000006c 77747074000001f000000014626b707400000204000000147258595a000002180000001467585 95a0000022c000000146258595a0000024000000014646d6e640000025400000070646d646400 0002c400000088767565640000034c0000008676696577000003d4000000246c756d69000003f 8000000146d6561730000040c0000002474656368000004300000000c725452430000043c0000 . În consemnarea răspunsurilor se impune respectarea următoarelor reguli: înregistrarea răspunsului se face pe măsura prezentării sale. 4. Cele mai importante reguli privind modul de punere a întrebărilor sunt:15 Se pune întrebarea exact aşa cum este ea formulată în chestionar. Se repetă întrebările care nu au fost în!elese şi interpretate corect. Consemnarea răspunsurilor se va realiza de către operator. Întrebările se pun exact în ordinea în care acestea se află amplasate în chestionar. Supravegherea procesului de culegere a datelor şi controlul final se fac de către institu!ia care organizează cercetarea. Punerea întrebărilor se face de aşa manieră încât să se ob!ină răspunsuri la toate întrebările con!inute de chestionar. astfel încât să fie identificate din timp eventualele abateri ale operatorilor de la instruc!iunile privind eşantionarea şi culegerea efectivă a datelor. nu se sintetizează sau reformulează răspunsul subiectului. o parte din membrii eşantionului va fi contactată în vederea confirmării realizării interviurilor şi verificării corectitudinii unor răspunsuri. Fiecare întrebare se citeşte foarte rar. se utilizează exact vorbele subiectului. care va completa în chestionar răspunsurile subiec!ilor exact aşa cum au fost date ele.

Ed. operatorul este instruit cu privire la con!inutul chestionarului şi cu procesul de eşantionare. 2004. Dacă la momentul interviului la adresă este 15 Lefter. imobilele în care urmează să intre şi apartamentele unde se regăsesc membrii eşantionului. Braşov.080c675452430000043c0000080c625452430000043c0000080c7465787400000000436f707972 69676874202863292031393938204865776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e79000 0646573630000000000000012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000 000012735247422049454336313936362d322e310000000000000000000000000000000000000 00000000000000000Exemple În cadrul unei anchete bazată pe interviuri directe. el primeşte un algoritm cu persoanele care vor trebui să fie intervievate. Alături de această hartă. pg. El va primi o hartă cu itinerariul pe care trebuie să-l parcurgă. 192 . C-Cercetarea de marketing. ce con!ine numele străzilor. Infomarket.

Cea de-a doua metodă este utilizată din ce în ce mai frecvent în ultima perioadă. Dacă ultima persoană intervievată a fost de sex masculin. Etapele principale sunt aceleaşi cu cele enumerate în cazul interviurilor directe. Dacă sunt prezente mai multe persoane. În acelaşi timp se va urmări încadrarea în segmentele de vârstă astfel încât să se asigure echilibrul cu structura popula!iei cercetate. Consemnarea răspunsurilor se fac de către operator în chestionar sau direct într-o bază de date cu ajutorul unui computer. se va intervieva o persoană de sex feminin. aceasta va fi intervievată. algoritmul poate cuprinde 5 categorii de vârstă în care să fie incluse în mod egal persoane de sex feminin şi masculin. Pe timpul culegerii datelor un reprezentant al cercetătorului poate merge pe acelaşi itinerariu pentru a verifica prin sondaj dacă a fost respectată schema de eşantionare. Ancheta pe bază de interviuri telefonice În cadrul anchetelor prin telefon implicarea operatorului este oarecum mai redusă decât în cazul interviurilor directe. va fi intervievată o persoană care urmează la rând în algoritmul stabilit de cercetător. fiind cunoscută sub numele de tehnologia CATI (Computer-Assisted Telephone Interviewing). care se pot sim!i agresa!i de prea multe interven!ii din partea firmei care realizează cercetarea. contactul ini!ial capătă o importan!ă foarte mare. cu deosebirea că activitatea de teren este transformată într-o activitate de birou. În felul acesta operatorii sunt descuraja!isă aplice diferite forme de înşelătorie. De exemplu. dar importan!a acestuia este de asemenea ridicată întrucât subiectul poate întrerupe în orice moment convorbirea. după finalizarea interviurilor un procent de aproximativ 25% dintre responden!i vor fi contacta!i telefonic în vederea confirmării interviurilor şi a încadrării corecte ceea ce priveşte caracteristicile relevante. o serie de convorbiri fiind ascultate prin sondaj de către persoane însărcinate cu astfel de activită!i. fiind esen!ială convingerea respondentului de a continua convorbirea şi implicit interviul.prezentă o singură persoană. Aceste activită!i trebuie făcute cu maximum de discre!ie pentru a nu irita responden!ii. De asemenea. Procesul de supervizare şi control în astfel de situa!ii este mult mai simplu. Operatorul va avea în acest sens o situa!ie actualizată arăspunsurilor pe fiecare categorie a celor două variabile. fără explica!ii suplimentare. De aceea. fiind conştien!ică .

.pot fi urmări!i în orice moment. procesul de control este independent de persoana respondentului. În plus. fiind înlăturate eventualele frustrări ale acestuia datorate unor întrebări repetate şi unor verificări care nu-l interesează sub nicio formă.

care constă într-o rată scăzută a răspunsurilor. dar şansele de răspuns sunt mai mari decât în cazul chestionarelor anexate. În cazul unor astfel de cercetări se va acorda o aten!ie deosebită scrisorii de înso!ire a chestionarului. Anchetele electronice Acestea sunt tot anchete autoadministrate. 16 Datculescu. implicarea operatorului fiind. accesarea paginilor doar de către persoanele autorizate. deoarece multă lume refuză să deschidă anexele la e-mailuri întrucât se tem de prezen!a unor viruşi în astfel de fişiere. procesul de culegere a datelor trebuie să ia în calcul o relansare succesivă a chestionarelor. De asemenea. aspectul chestionarului nu este unul foarte estetic. pg. Chestionarul transmis prin e-mail poate fi încorporat în textul mesajului sau poate fi transmis anexat. redusă. de asemenea. Brandbuiders. Chestionarele pot fi transmise on-line prin intermediul poştei electronice sau prin accesarea unor pagini web. Bucureşti. astfel încât în final să fie ob!inute suficiente răspunsuri care să permită încadrarea în limitele de eroare acceptate. SMS) de posibilitatea completării chestionarului. eşantionul va fi supradimensionat. Este însă nevoie de anumite persoane de contact care pot răspunde unor nelămuriri ale subiec!ilor sau pot să-i contacteze pe aceştia pentru a-i convinge să răspundă la chestionar. precum şi contactarea telefonică a membrilor eşantionului în vederea convingerii acestora să răspundă la întrebări. aceştia urmând să acceseze o adresă de Internet unde vor completa singuri datele. P.Ancheta prin poştă În cadrul acestei metode implicare operatorului este foarte scăzută întrucât completarea chestionarului este una autoadministrată. 2006. În prima situa!ie. În astfel de cazuri nici nu este nevoie de operatori specializa!i şi instrui!i.574 . care poate contribui la o rată arăspunsurilor mai ridicată (vezi Anexa 1). Pentru stimularea răspunsurilor. se pot acorda anumite bonus-uri în puncte ce pot fi transformate în bani sau alte avantaje (produse. Datorită dezavantajului principal al acestei metode. servicii). – Cercetarea de marketing. membrii eşantionului sunt înştiin!a!i printr-un e-mail sau alte metode (telefon.16 Culegerea datelor prin intermediul unor pagini web securizate este din ce în ce mai folosită datorită avantajelor pe care le prezintă printre care se numără posibilitatea de descărcare a datelor direct în baze de date. În cadrul unor astfel de metode. precum şi utilizarea unui număr redus de operatori. Ed.

ffd8ffe000104a 4649460001020 100c800c80000f fe20c584943435 f50524f46494c4 500010100000c4 84c696e6f02100 0006d6e7472524 Principalele avantaje ale culegerii datelor prin intermediul calculatorului şi al 7422058595a200 7ce00020009000 Internetului constau în costurile reduse şi timpul scurt de culegere datelor. 10. Indiferent de experienta acestora. 003d400000024 6c756d69000003 Fig. Exemplu de invitatie de participare la un sondaj on-line f8000000146d65 61730000040c00 0000247465636 S ă ne reamintim. cu particularizări în functie de tipul anchetei. teama responden!ilor cu privire la respectarea d600010000000 anonimatului răspunsurilor câtă vreme ei sunt nevoi!isă se autentifice pe 0d32d48502020 baza unui nume de utilizator şia unei parole. Culegerea datelor urmează un 452430000043c0 anumit proces standard. 73704d5346540 R 0000000494543 ămâne însă în continuare valabilă problema non-răspunsurilor fiind nevoie 2073524742000 de relansări succesive ale solicitărilor dea răspunde la chestionar.2. de asemenea. fiind direc!iona! ic8676696577000 ătre anumite pagini în care poate fi completat chestionarul. 10. 0000000000000 0000000000000 0000000000000 0000000000000 Exemple 0000000000000 Firma IPSOS Interactive Services transmite periodic membrilor 0000000000000 panelurilor 0000000000000 ffd8ffe000104a4649460001020100c800c80000ffe20c584943435f50524f46494c450001010 0001163707274 0000c484c696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce000200090006003100006163 0000015000000 73704d5346540000000049454320735247420000000000000000000000000000f6d60001000 0336465736300 00000d32d48502020000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0001840000006c 00000000000000000000000000000000000001163707274000001500000003364657363000 7774707400000 001840000006c77747074000001f000000014626b707400000204000000147258595a000002 1f000000014626 18000000146758595a0000022c000000146258595a0000024000000014646d6e64000002540 b707400000204 0000070646d6464000002c400000088767565640000034c0000008676696577000003d4000 0000001472585 000246c756d69000003f8000000146d6561730000040c000000247465636800000430000000 95a00000218000 0c725452430000043c0000080c675452430000043c0000080c625452430000043c0000080c7 000146758595a0 465787400000000436f70797269676874202863292031393938204865776c6574742d506163 000022c0000001 6b61726420436f6d70616e79000064657363000000000000001273524742204945433631393 46258595a00000 6362d322e31000000000000000000000012735247422049454336313936362d322e3100000 2400000001464 0000000000000000000000000000000000000000000000000 6d6e6400000254 00000070646d6 464000002c4000 sale invita!ii de participare la cercetări on-line prin intermediul e-mailului. 000080c7465787 400000000436f7 0797269676874 2028632920313 9393820486577 6c6574742d5061 .. În activitatea de culegere a datelor este nevoie de 8000004300000 000c7254524300 utilizarea unor operatori specializati. 00043c0000080c operatorii trebuie să fie instruiti în legătură cu particularitătile 6754524300000 43c0000080c625 cercetării şi cu continutul chestionarului. 0008876756564 0000034c000000 Aceştia pot accesa un link asemănător cu cel din fig. 6003100006163 precum şi în posibilitatea unei aplicări uşoare în studiile interna!ionale..2. Poate 0000000000000 000000000000f6 exista.

000494543207352 474200000000000 000000000000000 00f6d6000100000 000d32d48502020 000000000000000 000000000000000 000000000000000 000000000000000 000000000000000 000000000000000 000011637072740 000015000000033 646573630000018 40000006c777470 74000001f000000 014626b70740000 020400000014725 8595a0000021800 0000146758595a0 000022c00000014 6258595a0000024 000000014646d6e 640000025400000 070646d64640000 02c400000088767 565640000034c00 000086766965770 00003d400000024 6c756d69000003f8 000000146d65617 30000040c000000 247465636800000 4300000000c7254 52430000043c000 0080c6754524300 00043c0000080c6 25452430000043c 0000080c7465787 400000000436f70 797269676874202 863292031393938 204865776c65747 42d5061636b6172 6420436f6d70616e 790000646573630 000000000000012 735247422049454 336313936362d32 2e3100000000000 .ffd8ffe000104a46 49460001020100c 800c80000ffe20c5 84943435f50524f4 6494c4500010100 000c484c696e6f02 1000006d6e74725 247422058595a20 În activitatea de culegere a datelor este importantă supervizarea 07ce00020009000 600310000616373 operatorilor şi controlul respectării procedurilor de eşantionare şi de 704d53465400000 completare a chestionarelor.

jucând rolul de operator de a1a10131c1e1c191 e17191a19ffdb004 interviu. f0f0e0d0e0e10121 714101116110e0e contactafi cât mai mulfi membri ai eşantionului în vederea 141b141618191a1 completării chestionarelor. iar eşantionul poate 98999aa2a3a4a5a6 a7a8a9aab2b3b4b5 fi considerat valid. Validarea şi redresarea eşantionului 191919191919191 919191919191919 191919191919191 Pentru a fi reprezentativ. 301040505060506 0c07070c19110e1 119191919191919 U10. eşantionul utilizat în cadrul cercetării de 919191919191919 marketing trebuie să respecte exigen!ele referitoare la structură. e9eaf1f2f3f4f5f6f7 f8f9faffc4001f010 În vederea identificării ipotezei care urmează a fi acceptată. 191a1082342b1c1 Determinarea semnifica!iei statistice a respectivelor diferen!e se realizează 1552d1f02433627 282090a16171819 prin aplicarea unui test statistic bazat pe distribu!ia t -Student. diferen!ele între cele două procente se 98a929394959697 consideră nesemnificative din punct de vedere statistic. înseamnă că diferen!ele b6b7b8b9bac2c3c sunt suficient de mari pentru a fi considerate semnificative din punct de 4c5c6c7c8c9cad2d 3d4d5d6d7d8d9da vedere statistic. fiind e1e2e3e4e5e6e7e8 nevoie de aplicarea unei metode de redresare. motiv pentru care eşantionul nu poate fi validat. un eşantion cu o 105010101010101 structură similară cu cea a popula!iei cercetate. Cu excep!ia eşantionării stratificate. Astfel. în cadrul 011100021101031 c101ffc4001f00000 ăreia se stabileşte în mod deliberat. în vederea stabilirii reprezentativită!ii se va 100002010303020 403050504040000 proceda la o validare a eşantionului pornind de la teoria semnifica!iei 017d01020300041 statistice a diferen!elor dintre ponderile diferitelor straturi la nivelul popula! 105122131410613 516107227114328 iei cercetate şi aceleaşi ponderi ob!inute la nivelul eşantionului.1. În cazul acceptării ipotezei H1. în cazul celorlalte metode 000000000000000 001020304050607 de eşantionare. încă de la început. care pleacă 1a25262728292a3 de la următoarele ipoteze: 435363738393a43 H0: π =p 4445464748494a5 35455565758595a H1: π≠ p 636465666768696 a73747576777879 7a8384858687888 În cazul acceptării ipotezei H0. astfel încât 191919191919191 91919191919ffc00 acesta să reflecte multitudinea de comportamente şi atitudini regăsite la 01108005b006703 nivelul popula!iei cercetate.5. se calculează 003010101010101 un raport critic după formula: 010101000000000 000010203040506 0708090a0bffc400 b51100020102040 403040705040400 010277000102031 . Pentru cazul concret al cercetării dumneavoastră.ffd8ffe000104a46 49460001010100a 400a60000ffee000 e41646f62650064 0000000001ffdb00 430004030304030 304040304050404 05060a070606060 Aplicatii 60c0909070a0f0d0 Aplica�ia 10. structura eşantionului va rezulta în urma aplicării activită!ii 08090a0bffc400b5 de culegere a datelor.

p −π p −π = tobs = Sp p(100 − p) n .

2% 0000 . de asemenea aleatoriu. 0000000000000 000000000000000000 Dacă tobs > tα.06 454336313936362d32 0797269676874 2e3100000000000000 30-39 ani 2028632920313 000000000000000000 95501 9393820486577 000000000000000000 6c6574742d5061 20. se va trece la redresarea 8595a0000021800000 e 7774707400000 şanti 0146758595a0000022 onului astfel: 1f000000014626 La c000000146258595a0 nivelul straturilor care sunt supra-reprezentate în b707400000204 000024000000014646 cadrul eşantionului se vor extrage aleatoriu mai 0000001472585 d6e640000025400000 multe chestionare care vor fi eliminate din 95a00000218000 e şanti 070646d6464000002c on.ffd8ffe000104a 4649460001020 100c800c80000f fe20c584943435 f50524f46494c4 ffd8ffe000104a46494 500010100000c4 60001020100a300a50 84c696e6f02100 000ffe20c584943435f Raportul critic (tobs) se compară cu omărime 0006d6e7472524 50524f46494c4500010 teoretică tα.05 şi un număr de grade de 73704d5346540 200090006003100006 0000000494543 libertate df=n-1. pentru un nivel de 1000006d6e74725247 6003100006163 422058595a2007ce000semnifica!ie α=0.df atunci ipoteza nulă se va 0000000000000 000000001163707274 0000000000000 000001500000003364 respinge şi se acceptă ipoteza alternativă (H1). 0c7465787400000000 % din total populatie f8000000146d65 436f707972696768742 61730000040c00 Exemple E?antion 028632920313939382 0000247465636 % din total e?antion 04865776c6574742d5 Pentru o cercetare realizată în rândul popula!iei 8000004300000 tcalc 061636b61726420436fdin jude!ul Braşov în 000c7254524300 20-29 ani 6d70616e7900006465 00043c0000080c vârst 736300000000000000 ă de peste 20 de ani. 000146758595a0 000022c0000001 La 400000088767565640 nivelul straturilor care sunt sub-reprezentate în e 46258595a00000 şanti 000034c00000086766 on se va extrage. În absen!a unor tabele cu 16373704d534654000 2073524742000 000004945432073524 valorile legii de distribu!ie Student se poate 0000000000000 742000000000000000 000000000000f6 utiliza func!ia TINV din EXCEL. 0d32d48502020 202000000000000000 0000000000000 Regula de decizie va fi următoarea: 000000000000000000 0000000000000 000000000000000000 Dacă tobs ≤ tα. 0000000000000 657363000001840000 Redresarea eşantionului 0001163707274 006c77747074000001f 0000015000000 Dacă 000000014626b70740 prin aplicarea testului Student se constată că 0336465736300 e 0001840000006c şanti 000020400000014725 onul nu este valid. conform datelor statistice 104173 6754524300000 127352474220494543 înregistrate în luna iulie 2008 exista următoarea 22.0% 000012735247422049 400000000436f7 3. ob!inută din tabelul legii de 7422058595a200 100000c484c696e6f02 7ce00020009000 distribu!ie t – Student.0% 43c0000080c625 36313936362d322e31 452430000043c0 180 000000000000000000 structură pe categorii de vârstă: 000080c7465787 18. 000000146d65617300 00000070646d6 00040c000000247465 464000002c4000 Num 636800000430000000 ărul de chestionare care vor fi utilizate pentru 0008876756564 0c725452430000043c redresare va fi ales de aşa manieră încât 0000034c000000 Tabelul 10. ale cărei 0000000000000f6d600 d600010000000 0100000000d32d4850 argumente vor fi cele două valori: αşi df.2. atunci se acceptă ipoteza nulă 0000000000000 000000000000000000 (H0).df. acelaşi 2400000001464 num 96577000003d400000 ăr de chestionare care vor fi incluse în analiză 6d6e6400000254 de 0246c756d69000003f8 două ori.df. Rapoartele critice pentru diferenta de structur? dintre e?antion ?i populatie 0000080c6754524300 8676696577000 V?rsta dintre ponderile straturilor să 00043c0000080c6254 diferen!ele 003d400000024 Persoane 6c756d69000003 devin 52430000043c000008 ă nesemnificative.

7% 150 15.22.0% 100% 48502020000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 30-39 ani 1000 00000000000000000000000001163707274000001500000003364657363000001840000006c77 747074000001f000000014626b707400000204000000147258595a00000218000000146758595a95501 100% 0000022c000000146258595a0000024000000014646d6e640000025400000070646d646400000220. care era într-o anumită măsură diferită de cea 19. în timp ce la nivelul eşantionului.1% V?rsta p −π p −π = 18 − 22 155 Persoane 15.3% peste 69 ani 0006d6e74725247422058595a2007ce0 0020009000600310000616373704d5352353 465400000000494543207352474200011. respectiva categorie are o pondere de doar 18%.2).48 În urma realizării activită!ii de colectare a datelor prin utilizarea unei eşantionări în 50-59 ani 93179 trepte. categoria de vârstă 20-29 de ani reprezintă 22% din totalul popula!iei 1.0% Sursa: Directia Judeteană de Statistică Braşov 1. Pentru aceasta se aplică testul t-Student pornind de la ipotezele: 115 H0: π =p 11.20 peste 69 ani Se calculează raportul critic: 52353 Tabelul 10. a fost ob!inută o structură aeşantionului.1.3% statistic sau nu.34 cercetate.0% De exemplu. Se 60-69 ani pune problema dacă diferen!a dintre cele două procente este semnificativă din punct de vedere 48979 10.2% c400000088767565640000034c0000008676696577000003d4000000246c756d69000003f80000 40-49 ani 00146d6561730000040c0000002474656368000004300000000c725452430000043c0000080c6779275 5452430000043c0000080c625452430000043c0000080c7465787400000000436f707972696768 74202863292031393938204865776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e79000064657316.1% 0000000000000000000000000f6d6000 Total 100000000d32d485020200000000000 473460 0000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000 100% .48 20-29 ani Total ffd8ffe000104a4649460001020100c800c80000ffe20c584943435f50524f46494c450001010000 0c484c696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce00020009000600310000616373704d 104173473460 5346540000000049454320735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d32d22.7% 50-59 ani 630000000000000012735247422049454336313936362d322e310000000000000000000000127 35247422049454336313936362d322e310000000000000000000000000000000000000000000093179 0000000000= 19.5% % din total populatie 4.7% 60-69 ani ffd8ffe000104a4649460001020100c8 48979 00c80000ffe20c584943435f50524f464 94c4500010100000c484c696e6f0210010.44 40-49 ani 79275 16. 180 18.5% H1: π≠ p 1. Structura populatiei judetului Bra?ov pe categorii de v?rst? ?n 2008 11.7% a popula!iei cercetate (vezi tabelul 10.0% 1.

05 şi un număr de grade de libertate df=999. pentru un nivel de semnifica!ie α=0. pentru celelalte categorii diferen!ele fiind nesemnificative din punct de vedere statistic. Prin urmare.96.06 > 1.96). Analizând structura eşantionului în legătură cu cele 2 categorii de vârstă (20-29 ani şi peste 69 de ani) putem constata că tinerii sunt sub-reprezenta!i în eşantion.06 tobs = Sp p(100 − p) 18(100 − 18) n 1000 Utilizând func!ia TINV din Excel se ob!ine valoarea teoretică tα. Raportul critic (tobs) se compară cu mărimea teoreticăşi se acceptă ipoteza H1. în timp ce vârstnicii .df.0000000000000000000000116370727 4000001500000003364657363000001 840000006c77747074000001f0000000 14626b7074000002040000001472585 95a00000218000000146758595a00000 22c000000146258595a0000024000000 014646d6e640000025400000070646d 6464000002c40000008876756564000 0034c0000008676696577000003d400 0000246c756d69000003f8000000146d 6561730000040c00000024746563680 00004300000000c725452430000043c0 000080c675452430000043c0000080c6 25452430000043c0000080c746578740 0000000436f707972696768742028632 92031393938204865776c6574742d50 61636b61726420436f6d70616e790000 6465736300000000000000127352474 22049454336313936362d322e310000 0000000000000000001273524742204 9454336313936362d322e3100000000 0000000000000000000000000000000 000000000000000= 3.2. df=n-1=1000-1=999. Se procedează în mod similar şi pentru celelalte nivele de vârstăşi se ob!in valorile tobs din tabelul 10.=1. în conformitate cu regula de decizie (tobs=3. Prin compararea acestora cu valoarea teoretică se observă că diferen!a dintre procente mai este semnificativă în cazul categoriei de vârstă peste 69 de ani. putem garanta cu o probabilitate de 95% că diferen!a dintre cele două procente este semnificativă.

În aceste condi!ii eşantionul trebuie redresat pentru a putea fi validat. .sunt supra-reprezenta!i.

ffd8ffe000104a46 49460001010100a 400a60000ffee000 e41646f62650064 0000000001ffdb00 430004030304030 304040304050404 Redresarea eşantionului 05060a070606060 60c0909070a0f0d0 f0f0e0d0e0e10121 714101116110e0e 141b141618191a1 a1a10131c1e1c191 e17191a19ffdb004 301040505060506 0c07070c19110e1 119191919191919 191919191919191 919191919191919 191919191919191 919191919191919 191919191919191 91919191919ffc00 01108005b006703 011100021101031 101ffc4001f00000 105010101010101 000000000000000 001020304050607 08090a0bffc400b5 100002010303020 403050504040000 017d01020300041 105122131410613 516107227114328 191a1082342b1c1 1552d1f02433627 282090a16171819 1a25262728292a3 435363738393a43 4445464748494a5 35455565758595a 636465666768696 a73747576777879 7a8384858687888 98a929394959697 98999aa2a3a4a5a6 a7a8a9aab2b3b4b5 b6b7b8b9bac2c3c 4c5c6c7c8c9cad2d 3d4d5d6d7d8d9da e1e2e3e4e5e6e7e8 e9eaf1f2f3f4f5f6f7 Aplicând procentele existente la nivelul popula!iei pentru fiecare categorie f8f9faffc4001f010 de vârstă constatămcă numărul tinerilor cu vârsta între 20 şi 29 ani din 003010101010101 010101000000000 cadrul eşantionului trebuia să fie de 220 (22%) şi nu de 180. De asemenea. 000010203040506 0708090a0bffc400 b51100020102040 403040705040400 010277000102031 .

vârstă. se alege numărul cel mai mic. respectiv dublarea unui număr mare de chestionare conduce însă la erori datorită faptului că opiniile anumitor persoane sunt luate în calcul de două ori. în realitate fiind 155 de persoane. obfinută în cadrul Aplicafiei 9. Rezultă un minus de 40 de persoane în cazul primei categorii şi plus de 45 de persoane în cazul celei de-a doua.2. Validafieşantionul din punct de vedere al structurii acestuia şi aplicafi metoda de redresare dacă este cazul. Să ne reamintim. Eliminarea. Pentru a fi reprezentativ. cele 40 de chestionare sunt anulate şi excluse din analiză. se va proceda la redresarea eşantionului.1. în practică.). . eşantionul trebuie să aibă o structură similară cu cea a populatiei cercetate sub aspectul principalelor variabile de caracterizare care pot genera diferente de comportamente sau atitudini (ex: sex. Pentru tinerii între 20 şi 29 de ani cele 40 de chestionare se introduc de două ori în analiza datelor. Dacă se constată diferente semnificative din punct de vedere statistic.2 cu structura obfinută la nivelul eşantionului de la Aplicafia 10. adică 40 şi se procedează la o extragere aleatoare de chestionare din fiecare categorie. venituri etc. Comparafi structura populafiei dumneavoastră. Pentru redresare.1%). respectivele diferente nu trebuie să fie semnificative din punct de vedere statistic. Pentru acest motiv.. cercetătorul poate opta pentru un număr mai mic de chestionare implicate în procesul de redresare. Aplicatii Aplica�ia 10. iar pentru vârstnici. Dacă ponderile straturilor la nivelul populatiei şi la nivelul eşantionului sunt diferite.. Semnificatia statistică a diferentelor se stabileşte cu ajutorul testului t -Student.numărul celor peste 69 de ani din eşantion trebuia să fie de 110 persoane (11. alese astfel încât diferen!ele dintre procente să devină nesemnificative din punct de vedere statistic.

000000f6d60 00100000000 Operatorii trebuie să fie instruiti corespunzător. prin poştă sau prin mijloace electronice (e04d53465400 00000049454 mail).6. 02400000001 4646d6e6400 00025400000 070646d6464 000002c4000 00088767565 640000034c0 00000867669 6577000003d 4000000246c 756d6900000 3f800000014 6d656173000 0040c000000 24746563680 00004300000 000c7254524 30000043c00 00080c67545 . prin telefon. 0014626b707 Dacă diferentele constatate nu sunt semnificative din punct de vedere 40000020400 statistic. astfel încât 00000000000 aceasta să se realizeze în cel mai scurt timp posibil. 00900060031 Contactarea se face în functie de tipul anchetei. prin compararea ponderilor 00001f00000 straturilor la nivelul celor două colectivităti. 00000014675 Procedura de redresare constă în eliminarea aleatoare a unui număr de 8595a000002 chestionare la nivelul straturilor care sunt supra-reprezentate în cadrul e2c000000146 şantionului şi duplicarea aleatoare a aceluiaşi număr de chestionare la 258595a0000 nivelul straturilor sub-reprezentate în eşantion. precum şi elemente 00000000000 specifice cu privire la procesul de culegere a datelor. 64657363000 00184000000 Diferentele dintre structura eşantionului şi cea a populatiei cercetate vor 6c777470740 fi testate cu ajutorul testului t –Student. este nevoie de utilizarea unor 00000000000 operatori însărcinati cu activitatea de culegere a datelor. putând fi una directă 00006163737 (fată în fată). eşantionul va fi validat. structura eşantionului din punct de vedere al 70727400000 unor caracteristici relevante ale respondentilor va fi comparată cu 15000000033 structura populatiei cercetate.ffd8ffe0001 04a46494600 01020100c80 0c80000ffe20 c584943435f 50524f46494 c4500010100 000c484c696 U10. 00000000000 00000001163 După culegerea datelor. 00000000000 00000000000 Organizatorii cercetării trebuie să stabilească o procedură de 00000000000 supervizare a activitătii operatorilor şisă realizeze un control al modului 00000000000 în care s-a desfăşurat această întrebare. cunoscută din raportări statistice. Dacă eşantionul nu poate i validat se 00001472585 95a00000218 realizează o redresare a acestuia. Rezumat e6f02100000 6d6e7472524 7422058595a Procesul de culegere a datelor presupune contactarea membrilor e2007ce00020 şantionului în vederea completării chestionarelor. 32073524742 Indiferent de modul de contactare. Aceasta implică inclusiv o re00000000000 contactare a respondentilor în vederea verificării caracteristicilor 00000000000 acestora şi a unor răspunsuri specifice. astfel încât ei să d32d4850202 cunoască specificul întrebărilor din chestionar.

Ce reprezintă procesul de validare a eşantionului? a. Printre punctele principale de instruire a operatorilor care realizează interviuri directe se numără: a. Test de autoevaluare a cunoştintelor *Întrebările pot avea mai multe răspunsuri corecte. Test de evaluare a cunoştintelor 1.În ce constă validarea eşantionului? 6. Verificarea mărimii eşantionului b. Testarea existen!ei unor diferen!e semnificative între grupurile popula!iei U10. Modalitatea de consemnare a răspunsurilor c. Verificarea metodei de eşantionare c. În cadrul procesului de validare a activită!ii operatorilor de interviu se realizează: a. Modalitatea de punere a întrebărilor b. Verificarea cunoştin!elor operatorilor de interviu 2. Respectarea unei anumite scheme de eşantionare 3. Modalitatea de stabilire a mărimii eşantionului d. Testarea existen!ei unor diferen!e semnificative între structura popula!iei şi cea a eşantionului d. 1.8.În ce constă redresarea eşantionului? . Verificarea respectării schemei de eşantionare d. Intervievarea prin sondaj a unei păr!i din eşantion b.În ce constă supervizarea şi controlul operatorilor? 3.Care sunt etapele procesului de culegere a datelor? 2. Verificarea prin sondaj a realizării interviurilor c.Cum se realizează culegerea datelor în cazul anchetelor electronice? 5.7.Cum se realizează culegerea datelor în cadrul anchetelor pe bază de interviuri directe? 4.U10.Ce test se utilizează pentru validarea eşantionului? 7. Răspunsurile corecte se găsesc la sfârşitul cursului.

..........3....... Procesul de transformare a datelor în informa!ii ............................................................................ Test de autoevaluare a cunoştin!elor....................................5...........................142 U11........ Rezumat.....................................141 U11................. Introducere..............Unitatea de învătare U11..143 ......................... Estimarea parametrilor popula!iei (statistica inferen!ială) .......................6...........................129 U11.......................... Analiza preliminară a datelor de marketing Cuprins U11............... Obiectivele unită!ii de învă!are...................................1.................................128 U11.........................................128 U11.. Test de evaluare a cunoştin!elor......4..................137 U11...............2............................................................7.....

46d6e640000025 00002c400000088 6e640000025400 400000070646d6 767565640000034 000070646d6464 464000002c4000 c00000086766965 000002c4000000 00088767565640 77000003d400000 88767565640000 000034c0000008 0246c756d690000 034c0000008676 67669657700000 03f8000000146d6 696577000003d4 3d4000000246c7 561730000040c00 000000246c756d 56d69000003f80 000024746563680 69000003f800000 00000146d65617 00004300000000c 0146d656173000 30000040c00000 725452430000043 0040c000000247 02474656368000 c0000080c675452 46563680000043 004300000000c7 430000043c00000 00000000c72545 25452430000043 80c625452430000 2430000043c000 c0000080c67545 043c0000080c746 0080c675452430 2430000043c000 578740000000043 000043c0000080 0080c625452430 6f7079726967687 c6254524300000 000043c0000080 420286329203139 43c0000080c746 c7465787400000 3938204865776c6 57874000000004 000436f7079726 574742d5061636b 36f707972696768 96768742028632 61726420436f6d7 74202863292031 92031393938204 0616e7900006465 39393820486577 865776c6574742 736300000000000 6c6574742d5061 d5061636b61726 000127352474220 636b6172642043 420436f6d70616e 494543363139363 6f6d70616e79000 79000064657363 62d322e31000000 06465736300000 . procesul decizional are 00000000000000 00000f6d6000100 00000000000000f 0f6d6000100000 000000d32d48502 6d600010000000 nevoie de o informa!ie care să reflecte anumite tendin!e manifestate la 000d32d4850202 020000000000000 0d32d485020200 nivelul popula!iei cercetate. Această unitate de învă!are are rolul de a vă ini!ia în 000000000000000 00000000000000 000000000000000 domeniul analizei descriptive (efectuată la nivelul eşantionului). ceea ce poate fi ob!inut prin cumularea 00000000000000 000000000000000 r 000000000000000 00000000000000 ăspunsurilor în table de frecven!e. indicatori ai tendin!ei centrale şi 00000000000000 ai varia!iei etc. deşi orice răspuns dat de 20000000000000 000000000000000 00000000000000 membrii popula!iei cercetate este foarte valoros.2. 0146258595a000 d6e640000025400 6258595a000002 00240000000146 000070646d64640 4000000014646d Durata medie de parcurgere a acestei unităti de învătare este de 3 ore. 8595a000002180 5a0000022c00000 5a000002180000 00000146758595 0146258595a0000 00146758595a00 calculeze indicatorii statisticii descriptive. grafice. precum şi 00000000000000 000000000000000 00000000000000 în cel al statisticii inferen!iale (ca rezultat al extrapolării rezultatelor la 000000011637072 00000000000116 740000015000000 00000000011637 nivelul întregii popula!ii cercetate). Obiectivele unitătii de învătare 0006c777470740 000014626b70740 06c77747074000 00001f00000001 000020400000014 001f00000001462 După parcurgerea acestei unită!i de învă!are. studen!ii vor fi capabili să: 4626b707400000 7258595a0000021 6b707400000204 realizeze tabelele de frecven!e şi graficele corespunzătoare fiecărei 20400000014725 800000014675859 00000014725859 întrebări din chestionar. 37072740000015 033646573630000 07274000001500 00000003364657 01840000006c777 00000336465736 36300000184000 47074000001f000 30000018400000 U11. Introducere 725247422058595 8595a2007ce000 a2007ce00020009 8595a2007ce0002 20009000600310 000600310000616 00090006003100 Analiza preliminară a datelor de marketing constă în centralizarea şi 000616373704d5 373704d53465400 00616373704d53 structurarea datelor de aşa manieră încât acestea să poată fi transformate în 34654000000004 000000494543207 46540000000049 94543207352474 352474200000000 45432073524742 informa!ii utile factorilor decizionali.ffd8ffe000104a4 649460001020100 64946000102010 10a010a0000ffe2 db00db0000ffe20c 0c800c80000ffe2 0c584943435f505 584943435f50524 24f46494c450001 f46494c45000101 0100000c484c69 00000c484c696e6 6e6f021000006d6 f021000006d6e74 e7472524742205 U11. a0000022c00000 024000000014646 00022c00000014 calculeze media şi procentul la nivelul popula!iei totale.1. Astfel.

9% 0000000000000 Sistemul SPSS (Statistical Package for Social Sciences) este utilizat în 13.3% 2400000001464 Exemple 56.) au condus la utilizarea sistemului pe scară largă 34. grafice. De asemenea.6% 46258595a00000 22.8% 003d400000024 76.8% 4 000c7254524300 00043c0000080c 100% 6754524300000 r?sp. STATA etc.ffd8ffe000104a 4649460001020 100c800c80000f fe20c584943435 f50524f46494c4 500010100000c4 84c696e6f02100 U11. 18.3. Procesul de transformare a datelor în informatii 0006d6e7472524 7422058595a200 7ce00020009000 Analiza şi prelucrarea datelor de marketing constau în structurarea datelor 6003100006163 la membrii eşantionului şi centralizarea acestora sub diferite forme 73704d5346540 culese deTabelul 11. indicatori statistici sintetici).reprezentând valide 129 cercetări de pia!ă pe an (48 Total de răspunsuri 43c0000080c625 202 452430000043c0 23.1. Cele 41 mai 0001840000006c întâlnite forme de prezentare a informa!iilor sunt tabelele şi graficele. pentru prelucrarea O data pe an 0000015000000 0336465736300 statistică a datelor în scopul ob!inerii unor informa!ii concentrate.2% în analiza 0000001472585 De 2 ori pe an 95a00000218000 datelor din cercetările de marketing sau cercetările sociologice.48 Dintre 0000247465636 22.9% 0001163707274 ş tiin!ele sociale. 22.4% 6d6e6400000254 00000070646d6 În cercetarea privind utilizarea serviciilor pentru întreprinderi. analiza datelor. după cum rezultăşi din denumirea sa.3% 8676696577000 19. prin Procente numărarea cumulate răspunsurilor şi 0000000000000 Mai rarcercetării dec?t osau data pe manieră an centralizarea acestora în func!ie de cerin!ele într-o 0000000000000 28 0000000000000 mult mai simplăşi mai sigură. 0000000000000 Analiza şi prelucrarea se pot face manual.18. utilizând sisteme informatice specializate cum 12.3 % dintre 000080c7465787 92.7% 400000000436f7 100% 0797269676874 2028632920313 9393820486577 F?r? r?spuns 6c6574742d5061 16 .8% din totalul răspunsurilor valide). De 3 -4 ori răspunsurile pe an 464000002c4000 referitoare la periodicitatea realizării studiilor de pia!ă au fost centralizate în 40 0008876756564 0000034c000000 cadrul tabelului de frecven!e prezentat mai jos(vezi tabelul 11. cele mai multe răspunsuri au indicat efectuarea unui număr de peste 23. 0000000000000 13. Procente d600010000000 Procente valide 0d32d48502020 prin diferite procedee de estimare a unor parametri şi teste statistice.1).0% 8000004300000 acestea. rezultatele vor fi Frecven!e absolute 0000000000000 000000000000f6 extrapolate de la nivelul eşantionului la nivelul întregii popula!ii cercetate.8% 0000000000000 ar fi: SPSS. 45 000146758595a0 000022c0000001 20. Periodicitatea realiz?rii studiilor de piat? 0000000494543 (tabele.2% 6c756d69000003 a studiilor pia!ă. b707400000204 statistice etc. NCSS. au fost peste 4deori pe an f8000000146d65 În ceea ce priveşte periodicitatea de efectuareDe 61730000040c00 înregistrate un număr de 16 non-răspunsuri şi 202 răspunsuri valide.8% 7774707400000 20.3% teste 1f000000014626 Posibilită!ile multiple de prelucrare (gruparea datelor. în scopul ob!inerii unor R?spuns 2073524742000 informa!ii utile factorilor decizionali.

Total 218 100% responden!i efectuează 2 cercetări pean.1 este prezentat în fig. Tabelele de frecven!e pot fi dublate de grafice. Deşi ambele analize sunt importante. Se observă existen!a a două coloane de procente: una corespunzătoare procentelor din totalul membrilor eşantionului şi una aferentă procentelor din totalul răspunsurilor valide ob!inute. se realizează o cumulare a frecven!elor de la o categorie de răspunsuri la alta. fără a se realiza o concentrare semnificativă pe anumite variante de răspuns. . 11. procentele valide prezintă un plus de informa!ie pentru cercetător. care fac analiza informa!iilor de marketing mult mai intuitivă.în timp ce 13. Pe coloana procentelor cumulate. Un astfel de grafic asociat tabelului 11.9% efectuează astfel de studii mai rar decât o dată pe an.1. plecând de la premisa că răspunsurile ne-exprimate vor avea aceeaşi distribu!ie ca cele valide. în special pentru calcularea valorii mediane (vezi paragraful de mai jos). Se poate observa o distribu!ie echilibrată arăspunsurilor. fiind foarte utilă în cazul analizei variabilelor ordinale.

Fig.1. 11. Distributia răspunsurilor privind numărul de cercetări de piată efectuate ffd8ffe000104a4649460001020100c800c80000ffe20c584943435f50524f46494c45000101 00000c484c696e6f021000006d6e74725247422058595a2007ce00020009000600310000616 373704d5346540000000049454320735247420000000000000000000000000000f6d600010 0000000d32d485020200000000000000000000000000000000000000000000000000000000 00000000000000000000000000000000000000011637072740000015000000033646573630 00001840000006c77747074000001f000000014626b707400000204000000147258595a000 00218000000146758595a0000022c000000146258595a0000024000000014646d6e6400000 25400000070646d6464000002c400000088767565640000034c0000008676696577000003d 4000000246c756d69000003f8000000146d6561730000040c0000002474656368000004300 000000c725452430000043c0000080c675452430000043c0000080c625452430000043c000 0080c7465787400000000436f70797269676874202863292031393938204865776c6574742 Mai rar d5061636b61726420436f6d70616e790000646573630000000000000012735247422049454 O data pe 336313936362d322e31000000000000000000000012735247422049454336313936362d322 De 2 ori pe e31000000000000000000000000000000000000000000000000000000 De 3 -4 ori De peste 4 decat o an an pe an ori pe an data pe an .

abaterea standard (abaterea medie f2f3f4f5f6f7f8f9faffc pătratică) şi abaterea standard de la media eşantioanelor.ffd8ffe000104a4649 460001010100a400a6 0000ffee000e41646f6 Aplicatii 26500640000000001f fdb004300040303040 30304040304050404 Aplica�ia 11. 322328108144291a1b 1c109233352f015627 Mediana este valoarea situată în mijlocul variabilei. analiza şi 7070c19110e1119191 prelucrarea datelor de marketing implicăşi calcularea unor indicatori 91919191919191919 19191919191919191 statistici. realizată în func!ie 1c11552d1f02433627 de omogenitatea popula!iei. 4001f0100030101010 10101010101000000 00000001020304050 Modulul este valoarea variabilei pentru care se înregistrează frecven!a de 60708090a0bffc400b 51100020102040403 apari!ie cea mai mare. ob!inerea 10101000000000000 00000102030405060 informa!iilor în cadrul cercetării de marketing poate avea în vedere mai 708090a0bffc400b51 multe niveluri de analiză: 00002010303020403 050504040000017d0 Calcularea indicatorilor statisticii descriptive – indicatori statistici. 10203000411051221 calcula!i la nivelul eşantionului pe baza datelor din chestionare. Această valoare 31061241510761711 este identificată cu uşurin!ă din tabelul de frecven!e sau din grafic. Principalii indicatori ai 3a4a5a6a7a8a9aab2b 3b4b5b6b7b8b9bac2c statisticii descriptive sunt: 3c4c5c6c7c8c9cad2d Indicatorii tendin!ei centrale: modulul. Centralizafi datele din chestionarele completate de 05060a07060606060c dumneavoastră realizând tabelele de frecvenfe şi graficele 0909070a0f0d0f0f0e0 d0e0e1012171410111 corespunzătoare fiecărei întrebări din chestionar. prin extrapolarea indicatorilor statisticii 282090a161718191a2 descriptive. 31410613516107227 114328191a1082342b Estimarea parametrilor la nivelul popula!iei cercetate. 5262728292a3435363 738393a43444546474 Indicatorii statisticii descriptive 8494a5354555657585 95a636465666768696 Indicatorii statisticii descriptive pot fi calcula!i pe baza tabelelor de frecven! a737475767778797a8 38485868788898a929 e. Calculul indicatorilor statistici se realizează la nivelul e08005b00670301110 şantionului de la care au fost culese datele. atunci când valorile 2d10a162434e125f11 acesteia sunt ordonate crescător sau descrescător. Este acea variantă de răspuns care a fost 04070504040001027 70001020311040521 nominalizată cel mai des de către membrii eşantionului. mediana şi media.1. care pot furniza o serie de informa!ii privind tendin!a centrală 91919191919191919 19191919191919191 arăspunsurilor ob!inute. şi se referă în principal la tendin!a centrală a variabilei şi omogenitatea 39495969798999aa2a acesteia (exprimată prin indicatorii varia!iei). 6110e0e141b1416181 91a1a1a10131c1e1c1 91e17191a19ffdb004 3010405050605060c0 Pe lângă realizarea graficelor şi tabelelor de frecven!e. urmând ca valorile acestora să 0021101031101ffc40 01f000001050101010 fie extrapolate (extinse) la nivelul întregii popula!ii. omogenitatea comportamentelor sau atitudinilor 91919191919191919 1919191919ffc00011 popula!iei etc. Aceasta împarte membrii 718191a26 . Astfel. 3d4d5d6d7d8d9dae1e 2e3e4e5e6e7e8e9eaf1 Indicatorii varia!iei: varian!a (dispersia).

astfel încât 50% dintre membrii eşantionului se află la stânga respectivei valori. În tabelul de frecven!e. . fiind aleasă valoarea variabilei în dreptul căreia procentele cumulate depăşesc pentru prima dată 50% sau sunt egale cu 50%.eşantionului în două păr!i egale. mediana se identifică pe baza procentelor cumulate. iar 50% sunt la dreapta acesteia.

ce permite calcularea 37072740000015000 8. 2.1 00003364657363000 tuturor acestor indicatori. 0000043c0000080c7 F?r? r?spuns 46578740000000043 procentul de 50%.4 0070646d646400000 Dintre cele 135 firme care apelează la serviciile 93.1 02863292031393938 204865776c6574742 d5061636b61726420 436f6d70616e79000 Total 06465736300000000 218 00000012735247422 100 04945433631393636 2d322e31000000000 00000000000001273 52474220494543363 13936362d322e3100 00000000000000000 00000000000000000 00000000000000000 0 ∑ . 3 001840000006c7774 28 În general.7 00000000000000116 unei variabile care a fost măsurată cu scala 5.4% din răspunsurile 9 676696577000003d4 o 000000246c756d690 scală de la 1 la 5. unde nivelul 5 înseamnă 4. a acordat 4 puncte pe 640000034c0000008 majoritate.9interval. 135 04300000000c72545 61.9 2430000043c000008 întrucât procentele cumulate depăşesc valoarea de 50% în dreptul acestuia. 6. Mediana este reprezentată de acelaşi nivel 4. reprezentând 64. valide a 00024746563680000de apari!ie cea mai mare.7 04000000147258595 două limite considerând egală distan!a dintre nivele) 28.2 00000000000000000 Pentru exemplificare vom calcula indicatorii tendin!ei centrale în 2 00000000000000000 8 cazul 00000000000000000 3. Aceasta se calculează utilizând formula: ffd8ffe000104a464 n 9460001020100c800 xf c80000ffe20c584943 435f50524f46494c4 500010100000c484c ii 696e6f021000006d6 i=1 Aprecieri e7472524742205859 x = n Frecven!e absolute 5a2007ce000200090 Procente 00600310000616373 unde: xi – valorile variabilei din tabelul de frecven!e fi-frecven!ele de apari!ie ale Procente valide 704d5346540000000 valorilor variabilei n–m ă rimea e ş antionului Procente cumulate 04945432073524742 1-Total nesatisf?cut 00000000000000000 3 00000000000f6d600 1.2 00000000000000000 2. acesta având frecven! 100.Media este indicatorul cel mai des utilizat pentru măsurarea tendin!ei centrale. Gradul de satisfactie în relatia cu prestatorii de servicii de promovare 87 00000146258595a00 00024000000014646 39.4 0100000000d32d485 02020000000000000 Exemple 2.7 4 00003f8000000146d puncte reprezintă modulul în cazul acestei variabile.8 (indica!i un nivel între cele 014626b7074000002 activităti promotionale cu care colaborati? 20. marea 2c400000088767565 5 -Foarte satisf?cut valide.1 “Foarte satisfăcut”. cât de satisfăcut sunteti de relatia cu firmele specializate în 7074000001f000000 12.3 de publicitate. însă aceasta poate fi calculată decât în cazul în care scala de măsură utilizată este una metrică (interval sau propor!ională). Prin urmare.9 a0000021800000014 4 6758595a0000022c0 Tabelul 11. 100 0c675452430000043 c0000080c62545243 Se observă că până la nivelul 3 au fost cumulate 28.9 d6e64000002540000 64.0 6561730000040c000 Total r?sp. care împarte eşantionul 83 6f707972696768742 38.9% din răspunsuri.

care au reprezentat atât modulul cât şi mediana variabilei analizate. regăsindu-se în rândul celor care au acordat 4 puncte.în două păr!i egale. n (x − x)2 f ∑ ii 2 i=1 s= n Abaterea standard (abaterea medie pătratică) se ob!ine extrăgând rădăcina pătrată din varian!ă şi este exprimată în aceleaşi unită!i de măsură ca şi variabila analizată.67 puncte n 135 Se observă căşi valoarea mediei este destul de apropiată de 4 puncte.67 puncte pe o scală interval de la 1 la 5 puncte (5 = “Foarte satisfăcut”). Indicatorii variatiei Varianta (dispersia) reprezintă media diferen!elor pătratice dintre valorile individuale ale variabilei şi media acesteia. n (x − x)2 f ∑ ii i=1 s= n . n xf ∑ ii 1⋅ 3 + 2⋅ 8 + 3⋅ 28 + 4⋅ 87 + 5⋅ 9 i=1 x == = 3. Media în cazul analizat este de 3.

ffe20c584943435f50524 f46494c4500010100000 s c484c696e6f021000006d 6e74725247422058595a s= 2007ce00020009000600 310000616373704d5346 54000000004945432073 52474200000000000000 00000000000000f6d600 0100000000d32d485020 20000000000000000000 00000000000000000000 00000000000000000000 00000000000000000000 00000000000000001163 70727400000150000000 33646573630000018400 00006c77747074000001 f000000014626b707400 00020400000014725859 5a000002180000001467 58595a0000022c000000 146258595a0000024000 000014646d6e64000002 5400000070646d646400 0002c400000088767565 640000034c0000008676 696577000003d4000000 246c756d69000003f800 0000146d656173000004 0c000000247465636800 0004300000000c725452 430000043c0000080c67 5452430000043c000008 0c625452430000043c00 00080c74657874000000 00436f70797269676874 20286329203139393820 4865776c6574742d5061 636b61726420436f6d70 616e7900006465736300 00000000000012735247 42204945433631393636 2d322e31000000000000 00000000001273524742 2049454336313936362d 322e3100000000000000 00000000000000000000 00000000000000000000 . Se calculează ca raport între ffd8ffe000104a464946 abaterea standard şi rădăcina pătrată din0001020100c800c80000 mărimea eşantionului.Abaterea standard de la media eşantioanelor este o măsură a abaterii pe care o poate avea media de la un eşantion la altul. luând în calcul toate eşantioanele de aceeaşimărime care se pot extrage din popula!ia cercetată.

5a2007ce0 002000900 060031000 061637370 4d5346540 000000049 454320735 247420000 000000000 000000000 000000f6d 600010000 0000d32d4 850202000 000000000 000000000 000000000 000000000 000000000 000000000 000000000 000000000 000000000 000000000 001163707 274000001 500000003 364657363 000001840 000006c77 747074000 001f00000 0014626b7 074000002 040000001 47258595a 000002180 000001467 58595a000 0022c0000 001462585 .84c696e6f0 atât indicatorii tendin!ei centrale cât şi indicatorii varia!iei sunt utiliza!i pentru21000006d extrapolarea rezultatelor la nivelul popula!iei cercetate. în scopul descrierii6e7472524 diferitelor comportamente sau 742205859 atitudini regăsite la nivelul respectivei popula!ii.ffd8ffe000 104a46494 600010201 00c800c80 000ffe20c5 84943435f x 50524f464 n 94c450001 0100000c4 Pe lângă analiza la nivelul eşantionului.

708 69000003f8000000146d656 000004300000000c 8676696577000 1730000040c000000247465 725452430000043c s = 003d400000024 6368000004300000000c725 6c756d69000003 0000080c67545243 452430000043c0000080c67 Se constată. se putea ob!ine o 1393938204865776c657474 00043c0000080c 2920313939382048 valoare şi mai redusă a abaterii standard de la media 2d5061636b61726420436f6 6754524300000 65776c6574742d50 d70616e7900006465736300 43c0000080c625 61636b6172642043 eşantioanelor. De altfel.67) ⋅ 3 + (2 − 3. ceea ce semnifică o 0000000000000000000000 1f000000014626 0000022c00000014 1163707274000001500000 omogenitate ridicată a popula!iei în ceea ce priveşte b707400000204 6258595a00000240 0033646573630000018400 0000001472585 00000014646d6e64 variabila analizată. urmat de nivelul 3. 0025400000070646d64640 00000070646d6 000000246c756d69 00002c40000008876756564 000003f800000014 464000002c4000 0000034c000000867669657 0008876756564 6d6561730000040c Abaterea standard de la media eşantioanelor 7000003d4000000246c756d 0000002474656368 0000034c000000 s 0. această omogenitate se 00006c77747074000001f00 95a00000218000 0000025400000070 observăşi din distribu!ia frecven!elor (vezi tabelul 0000014626b70740000020 000146758595a0 646d6464000002c4 4000000147258595a000002 000022c0000001 0000008876756564 11.78 puncte 0000d32d48502020000000 0000015000000 00000014626b7074 0000000000000000000000 0336465736300 0000020400000014 0000000000000000000000 Se observă o abatere standard 0001840000006c 7258595a00000218 0000000000000000000000 7774707400000 000000146758595a relativ mică.67) ⋅ 87 + (5 − 3. o f8000000146d65 0000043c0000080c 5452430000043c0000080c6 61730000040c00 625452430000043c valoare mică a acestui indicator.67) ⋅ 92 i=1 21000006d6e747252474220 0000000000000000 == n 135 s 0000000000000 58595a2007ce00020009000 0000000000000011 2 0000000000000 s 0000000000000 600310000616373704d534 6370727400000150 = 0.2). explicată de nivelul 25452430000043c0000080c 0000247465636 0000080c74657874 7465787400000000436f707 redus al abaterii standard.2 se pot 7ce00020009000 616373704d534654 calcula indicatorii 6003100006163 0000000049454320 73704d5346540 7352474200000000 varia!iei pe baza mediei ob!inute de 3.67) ⋅ 8 + (3 − 3. sub 1 punct. În cazul în care eşantionul 8000004300000 00000000436f7079 9726967687420286329203 000c7254524300 7269676874202863 ar fi avut o dimensiune mai mare. nivelele extreme 22c000000146258595a0000 2400000001464 024000000014646d6e64000 76696577000003d4 6d6e6400000254 având o frecven!ă de apari!ie foarte mică.ffd8ffe000104a ffd8ffe000104a464 4649460001020 9460001020100c80 100c800c80000f 0c80000ffe20c5849 fe20c584943435 43435f50524f46494 f50524f46494c4 c4500010100000c4 500010100000c4 84c696e6f02100000 84c696e6f02100 6d6e747252474220 0006d6e7472524 58595a2007ce0002 Exemple 7422058595a200 0009000600310000 Pentru variabila prezentată în tabelul 11.67 puncte.67) ⋅ 28 + 00010100000c484c696e6f0 0000000000000000 0000000000000 (4 − 3. de asemenea. unde se constată că cei mai mul!i responden!i 18000000146758595a00000 46258595a00000 0000034c00000086 au ales nivelul 4. 0000000494543 2073524742000 0000000000000000 Astfel se ob!in următoarele valori: 0000000000000 0000f6d600010000 Varianta 000000000000f6 0000d32d48502020 ffd8ffe000104a464946000 0000000000000000 n 2 d600010000000 1020100c800c80000ffe20c5 0000000000000000 ∑ (x − x ) f 222 22 0d32d48502020 i i 84943435f50524f46494c45 0000000000000 0000000000000000 (1 − 3.609 6540000000049454320735 0000000000000 0000003364657363 Abaterea standard 2474200000000000000000 0000000000000 000001840000006c 00000000000f6d600010000 0001163707274 77747074000001f0 = 0. 0000000000001273524742 452430000043c0 6f6d70616e790000 2049454336313936362d32 000080c7465787 6465736300000000 2e310000000000000000000 400000000436f7 0000001273524742 0001273524742204945433 0797269676874 2049454336313936 6313936362d322e31000000 2028632920313 362d322e31000000 0000000000000000000000 9393820486577 0000000000000000 0000000000000000000000 6c6574742d5061 0000 1273524742204945 .

media nu poate fi calculată decât pentru variabile metrice. ceea ce poate fi întâlnit doar în cazul scalei interval sau al scalei propor!ionale. care permit adunarea şi scăderea nivelelor scalei.Atentie! Indicatorii statisticii descriptive care pot fi calcula!i pentru o anumită variabilă depind de scala utilizată pentru măsurarea respectivei variabile. De exemplu. Aceasta presupune existen!a unor distan!e egale între nivelele consecutive ale scalei. Scala nominalăşi cea ordinală nu permit calcularea mediei şi implicit nici a indicatorilor varia!iei. Indicatorii statisticii descriptive care pot fi calcula!i pentru fiecare tip de scală: .

plus posibilitatea efectuării de înmul!iri şi împăr!iri între nivelele scalei. Mediana. având în vedere proprietă!ile scalei binare. Scala interval: Modul. însă nu se bucură de proprietă!ile mediei. Scala binară: deşi este o scală nominală. fiind adesea folosit în cazul scalelor ordinale. Abaterea standard. Dacă se doreşte exprimarea lor procentuală. Calculul indicatorilor statisticii descriptive în cazul scalei binare În cazul scalei binare. conform căreia absen! a unei caracteristici reprezintă zero absolut. Acesta poate fi folosit doar în scopul ordonării anumitor aspecte ale cercetării. precum varian!a sau abaterea standard. motiv pentru care nu pot fi calcula!i al!i indicatori deriva!i. Media. iar cel negativ valoarea zero. Varian!a (dispersia). conform formulelor de calcul al indicatorilor statisticii descriptive se ob!in următoarele rela!ii: Media (procentul) n ∑ xi fi 1⋅ f + 0 ⋅ ff i=1 DA NU DA x == == p n nn Valorile ob!inute sunt valori relative (situate sub 1). permite calcularea tuturor indicatorilor statistici specifici scalei propor!ionale. răspunsul afirmativ primeşte valoarea 1. Varianta . Exceptii: Scorul mediu: se calculează la fel ca media. Scorul mediu. Mediana. Scala proportională: similar cu scala interval. Astfel. rezultatul va fi înmul!it cu 100. Abaterea standard de la media eşantioanelor.Scala nominală: Valoarea modală (Modul) Scala ordinală: Modul.

Abaterea standard s= .s2 = p(1− p) sau s2 = p(100 − p) -rela!ii de calcul pe baza valorilor relative sau procentuale.

ffd8ffe000104a4 ffd8ffe000104a464 ffd8ffe000104a4649 649460001020100 9460001020100c800 460001020100c800c8 c800c80000ffe20c c80000ffe20c584943 0000ffe20c58494343 584943435f50524 435f50524f46494c45 5f50524f46494c4500 f46494c45000101 00010100000c484c6 010100000c484c696e 00000c484c696e6 96e6f021000006d6e 6f021000006d6e7472 f021000006d6e74 74725247422058595 5247422058595a2007 Abaterea standard de la media 725247422058595 a2007ce0002000900 ce0002000900060031 eşa nti oanelor a2007ce00020009 06003100006163737 0000616373704d534 000600310000616 04d53465400000000 65400000000494543 373704d53465400 49454320735247420 20735247420000000 p(1 − p) 000000494543207 00000000000000000 00000000000000000 s= 352474200000000 0000000000f6d6000 0000f6d60001000000 000000000000000 100000000d32d4850 00d32d48502020000 ffd8ffe000104a4649460 00000f6d6000100 20200000000000000 00000000000000000 0 01020100c800c80000ff 000000d32d48502 00000000000000000 00000000000000000 e 20c584943435f50524f4 020000000000000 00000000000000000 00000000000000000 6 494c4500010100000c48 000000000000000 00000000000000000 00000000000000000 4 c696e6f021000006d6e7 000000000000000 00000000000000000 00000000000000000 4 725247422058595a200 000000000000000 00000000000001163 00000011637072740 7 ce000200090006003100 000000000000000 70727400000150000 00001500000003364 0 0616373704d53465400 000000000000000 00033646573630000 65736300000184000 0 0000049454320735247 000000011637072 01840000006c77747 0006c7774707400000 4 2000000000000000000 740000015000000 074000001f0000000 1f000000014626b707 0 000000000f6d60001000 033646573630000 14626b70740000020 40000020400000014 0 0000d32d48502020000 01840000006c777 4000000147258595a 7258595a0000021800 0 0000000000000000000 47074000001f000 00000218000000146 0000146758595a0000 0 0000000000000000000 000014626b70740 758595a0000022c00 022c00000014625859 0 0000000000000000000 000020400000014 0000146258595a000 5a0000024000000014 0 0000000000000000000 7258595a0000021 0024000000014646d 646d6e640000025400 0 0000000000116370727 800000014675859 6e640000025400000 000070646d6464000 4 0000015000000033646 5a0000022c00000 070646d6464000002 002c40000008876756 5 7363000001840000006 0146258595a0000 c4000000887675656 5640000034c0000008 c 77747074000001f00000 024000000014646 40000034c00000086 676696577000003d4 0 014626b707400000204 d6e640000025400 76696577000003d40 000000246c756d6900 0 00000147258595a0000 000070646d64640 00000246c756d6900 0003f8000000146d65 0 218000000146758595a 00002c400000088 0003f8000000146d6 61730000040c000000 0 000022c000000146258 767565640000034 561730000040c0000 24746563680000043 5 95a0000024000000014 c00000086766965 00247465636800000 00000000c725452430 6 46d6e64000002540000 77000003d400000 4300000000c725452 000043c0000080c675 0 070646d6464000002c4 0246c756d690000 430000043c0000080 452430000043c00000 0 0000088767565640000 03f8000000146d6 c675452430000043c 80c625452430000043 0 34c0000008676696577 561730000040c00 0000080c625452430 c0000080c746578740 0 00003d4000000246c75 000024746563680 000043c0000080c74 0000000436f7079726 6 d69000003f8000000146 00004300000000c 65787400000000436 96768742028632920 d 6561730000040c00000 725452430000043 f7079726967687420 31393938204865776c 0 2474656368000004300 c0000080c675452 28632920313939382 6574742d5061636b6 0 00000c7254524300000 430000043c00000 04865776c6574742d 1726420436f6d70616 4 3c0000080c6754524300 80c625452430000 5061636b617264204 e79000064657363000 0 0043c0000080c6254524 043c0000080c746 36f6d70616e790000 00000000000127352 3 0000043c0000080c7465 578740000000043 64657363000000000 47422049454336313 7 87400000000436f70797 6f7079726967687 00000127352474220 936362d322e3100000 2 6967687420286329203 420286329203139 49454336313936362 00000000000000000 1 393938204865776c657 3938204865776c6 d322e310000000000 12735247422049454 574742d5061636b 00000000000012735 336313936362d322e3 61726420436f6d7 24742204945433631 10000000000000000 0616e7900006465 3936362d322e31000 00000000000000000 736300000000000 00000000000000000 00000000000000000 000127352474220 00000000000000000 0000p(100 − p) .

3. 000014626b707 Total 4000002040000 00147258595a0 218Media (procentul) n 0000218000000 100. măsurată cu scala binară. 68.3⋅ 31.ffd8ffe000104 a464946000102 0100c800c8000 0ffe20c5849434 Tabelul 11.0 146758595a000 xf 100.3 5736300000184 100. Existenta colabor?rii cu firme de transport 35f50524f46494 R?spunsuri c450001010000 0c484c696e6f02 Frecven!e absolute 4742d5061636b61726420436f6d70616e7 1000006d6e747 900006465736300000000000000127352 Procente 2524742205859 47422049454336313936362d322e31000 5a2007ce00020 Procente valide 000000000000000000012735247422049 0090006003100 454336313936362d322e3100000000000 Procente cumulate 00616373704d5 000000000000000000000000000000000 3465400000000 Valid 0000000000sau s = 4945432073524 Nu p 7420000000000 p 0000000000000 69 nn 00000f6d60001 31. 0000000000000 Da una dintre întrebări.0 0022c00000014 6258595a00000 ∑ ii 2400000001464 6d6e640000025 1⋅149 + 0 ⋅ 69 149 400000070646d i=1 6464000002c40 0000088767565 640000034c000 x == == 0.683) = 0.7 0000000000000 31.3% 46d6561730000 040c000000247 218 4656368000004 Varianta 300000000c725 s 452430000043c 2 = p(1− p) = 0. Distribu!ia răspunsurilor 0000000000116 este prezentată în tabelul 11.3 3707274000001 5000000033646 68.7 = 0000080c67545 2430000043c00 00080c6254524 30000043c0000 080c746578740 0000000436f70 .0 0000006c77747 Pe baza răspunsurilor din tabelul de mai sus se pot calcula indicatorii 074000001f000 statisticii descriptive pentru scala binară.217 sau s2 = p(100 − p) = 68.7 0000000000000 În cadrul aceleiaşi cercetări referitoare la serviciile pentru 0000000000000 întreprinderi.3.7 00000000d32d4 8502020000000 Exemple 31.683 = p 0008676696577 000003d400000 n 218 218 149 0246c756d6900 0003f80000001 p (%) =⋅100 = 68. se referea la existen!a unor 0000000000000 0000000000000 149colaborări cu prestatorii de servicii de transport.683(1− 0.

6% 0c584943435f50524f4649 4c4500010100000c484c69 Abaterea standard de la media 6e6f021000006d6e747252 ffd8ffe000104a464946000 47422058595a2007ce0002 p(1− p) 1020100c800c80000ffe20c5 000900060031000061637 s= 84943435f50524f46494c45 3704d5346540000000049 = 00010100000c484c696e6f0 454320735247420000000 21000006d6e747252474220 000000000000000000000f 58595a2007ce00020009000 6d6000100000000d32d48 600310000616373704d534 502020000000000000000 6540000000049454320735 000000000000000000000 p 2474200000000000000000 000000000000000000000 00000000000f6d600010000 000000000000000000000 0000d32d48502020000000 000000000000000011637 0000000000000000000000 072740000015000000033 0000000000000000000000 646573630000018400000 0000000000000000000000 06c77747074000001f0000 0000000000000000000000 00014626b707400000204 1163707274000001500000 000000147258595a000002 0033646573630000018400 18000000146758595a0000 00006c77747074000001f00 022c000000146258595a00 0000014626b70740000020 00024000000014646d6e64 4000000147258595a000002 0000025400000070646d6 18000000146758595a00000 464000002c400000088767 22c000000146258595a0000 565640000034c000000867 024000000014646d6e64000 0025400000070646d64640 6696577000003d4000000 00002c40000008876756564 246c756d69000003f80000 0000034c000000867669657 00146d6561730000040c00 7000003d4000000246c756d 000024746563680000043 69000003f8000000146d656 00000000c7254524300000 1730000040c000000247465 43c0000080c67545243000 6368000004300000000c725 0043c0000080c625452430 452430000043c0000080c67 000043c0000080c7465787 5452430000043c0000080c6 400000000436f707972696 25452430000043c0000080c 768742028632920313939 7465787400000000436f707 38204865776c6574742d50 9726967687420286329203 61636b61726420436f6d70 1393938204865776c657474 616e790000646573630000 2d5061636b61726420436f6 000000000012735247422 d70616e7900006465736300 049454336313936362d32 0000000000001273524742 2e31000000000000000000 2049454336313936362d32 000012735247422049454 2e310000000000000000000 336313936362d322e31000 0001273524742204945433 000000000000000000000 6313936362d322e31000000 000000000000000000000 0000000000000000000000 0000000000.032 sau sp = 3.466 sau s = 46.2% .2170 Abaterea standard ffd8ffe000104a46494600 01020100c800c80000ffe2 = 0.683(1− 0000000000000000000000 0.683) 0000 eşantioanelor = 0.

Pe baza tabelelor de frecvenfe realizate la 017d01020300041 6258595a0000024 Aplicafia 11.. 919191919191919 000000000000000 191919191919191 000000000000000 Valoarea mediei este utilizată pentru caracterizarea omogenitătii 919191919191919 000000000000000 populatiei prin intermediul indicatorilor variatiei: varianta. 5400000070646d6464000002c40 3d4d5d6d7d8d9da 400000000436f70 0000088767565640000034c0000 008676696577000003d40000002 pornind de la rezultatele unuia sau mai multor e1e2e3e4e5e6e7e8 797269676874202 46c756d69000003f8000000146d6 863292031393938 şa 561730000040c00000024746563 ntioane extrase din respectiva popula!ie.ffd8ffe000104a46 49460001010100a 49460001020100c 500a70000ffee000 800c80000ffe20c5 e41646f62650064 84943435f50524f4 0000000001ffdb00 6494c4500010100 430004030304030 000c484c696e6f02 304040304050404 1000006d6e74725 Să ne reamintim. 91919191919ffc00 000011637072740 Indicatorii statisticii descriptive pot fi folositi atât pentru analiza la 01108005b006703 000015000000033 nivelul eşantionului cât şi pentru extrapolarea rezultatelor la nivelul 011100021101031 646573630000018 populatiei cercetate. Estimarea parametrilor populatiei 22058595a2007ce0002000900060 35455565758595a 000000146d65617 (statistica inferentială) 0310000616373704d5346540000 000049454320735247420000000 636465666768696 30000040c000000 000000000000000000000f6d6000 a73747576777879 247465636800000 100000000d32d48502020000000 Estimarea reprezintă activitatea prin care 000000000000000000000000000 7a8384858687888 4300000000c7254 000000000000000000000000000 000000000000000000000000000 exprimăm. cu o 06c77747074000001f0000000146 a7a8a9aab2b3b4b5 00043c0000080c6 26b707400000204000000147258 595a00000218000000146758595 anumită probabilitate.. mediana. abaterea 191919191919191 000000000000000 standard şi abaterea standard de la media populatiei.17 ee9eaf1f2f3f4f5f6f7 68000004300000000c725452430 f8f9faffc4001f010 204865776c65747 000043c0000080c675452430000 043c0000080c625452430000043c Pentru realizarea estimărilor se extrag din cadrul 003010101010101 42d5061636b6172 0000080c7465787400000000436f 010101000000000 6420436f6d70616e 707972696768742028632920313 93938204865776c6574742d5061 000010203040506 790000646573630 636b61726420436f6d70616e7900 006465736300000000000000127 0708090a0bffc400 000000000000012 35247422049454336313936362d 322e31000000000000000000000 b51100020102040 735247422049454 012735247422049454336313936 403040705040400 336313936362d32 362d322e3100000000000000000 000000000000000000000000000 010277000102031 2e3100000000000 0000000000n 218 .1. 105122131410613 000000014646d6e calculafi indicatorii statisticii descriptive pentru fiecare 516107227114328 640000025400000 191a1082342b1c1 070646d64640000 variabilă a cercetării dumneavoastrăfinând cont de scalele 1552d1f02433627 02c400000088767 utilizate pentru măsurarea fiecăreia dintre aceste variabile. 001020304050607 020400000014725 08090a0bffc400b5 8595a0000021800 Aplicatii 100002010303020 0000146758595a0 403050504040000 000022c00000014 Aplica�ia 11. 0c07070c19110e1 000d32d48502020 119191919191919 000000000000000 Pe baza tabelelor de frecvente se pot calcula indicatorii tendintei 191919191919191 000000000000000 centrale (modulul.4.2. 101ffc4001f00000 40000006c777470 105010101010101 74000001f000000 Indicatorii statisticii descriptive care pot fi calculati pentru o variabilă 000000000000000 014626b70740000 depind de tipul scalei utilizate pentru măsurarea respectivei variabile. 05060a070606060 247422058595a20 60c0909070a0f0d0 07ce00020009000 f0f0e0d0e0e10121 600310000616373 714101116110e0e 704d53465400000 141b141618191a1 000494543207352 a1a10131c1e1c191 474200000000000 e17191a19ffdb004 000000000000000 Analiza preliminară a datelor începe cu realizarea tabelelor de 301040505060506 00f6d6000100000 frecvente şi a graficelor asociate acestor tabele. prin intermediul unor mărimi numerice 98a929394959697 52430000043c000 000000011637072740000015000 98999aa2a3a4a5a6 0080c6754524300 000033646573630000018400000 sau a unui interval de mărimi numerice. 282090a16171819 565640000034c00 1a25262728292a3 000086766965770 ffd8ffe000104a46494600010201 00c800c80000ffe20c584943435f5 435363738393a43 00003d400000024 0524f46494c4500010100000c484 4445464748494a5 6c756d69000003f8 c696e6f021000006d6e747252474 U11. media). valorile necunoscute pentru b6b7b8b9bac2c3c 25452430000043c a0000022c000000146258595a000 4c5c6c7c8c9cad2d 0000080c7465787 0024000000014646d6e64000002 parametrii sau caracteristicile popula!iei cercetate.

procentul şi abaterea standard. cazuri în care parametrii ob!inu!i la nivelul 17 Lefter. -Cercetarea de Marketing. de la care se culege o cantitate cât mai mare de informa!ie care să permită realizarea de inferen!e (extrapolări) privind caracteristicile cercetate la nivelul întregii popula!ii. 2004.popula!iei cercetate eşantioane reprezentative. Estimările se realizează de regulă pentru parametri precum: media. pg. Editura Infomarket. C. 166 . Aceste estimări pot fi punctuale. Braşov. Teorie şi aplica!ii.

Probabilitatea cea247422058 mai des utilizată în cercetările de marketing este de 95%. realizând depind invers propor!ional de mărimea 000000000 calculele respective. Estimarea prin intermediule00020009 intervalului de încredere se realizează de obicei pentru parametrii medie000600310 şi procent. E = eroarea de eşantionare şi se calculează după rela!ia: 6d6000100 s 000000d32 E = z ⋅σ ≈ z ⋅ s = z ⋅ d48502020 α /2 x α /2 x α /2 000000000 n 000000000 000000000 Se observă că eroarea de eşantionare şi implicit mărimea 000000000 intervalului de încredere depind direct000000000 propor!ional de probabilitatea de garantare a rezultatelor (nivelul de încredere)000000000 şi de omogenitatea popula!iei (exprimată prin intermediul abaterii000000000 standard).05. conform rela!015000000 iei: 033646573 x − z ⋅σ 630000018 40000006c ≤µ ≤ x + z ⋅σ 777470740 α /2 x α /2 x 00001f000 unde: 000014626 b70740000 020400000 014725859 5a0000021 . x + E] 000000000 000000000 00000000f unde. acestea 000000000 eşantionului. calculată în func!ie de484c696e6 probabilitatea cu care se inten! f02100000 ionează a fi garantate rezultatele. de omogenitatea popula!iei şi de 6d6e74725 mărimea eşantionului. aceasta conducând la595a2007c un nivel de semnifica!ie α = 0. în urma extrapolării rezultatelor de la nivelul eşantionului 000000000 la nivelul popula!iei cercetate.ffd8ffe00 0104a4649 460001020 100c800c8 0000ffe20c 584943435 eşantionului sunt considera!i estimatoriif50524f46 parametrilor popula!iei sau estimări prin interval de încredere. 000616373 704d53465 Estimarea mediei 400000000 Intervalul de încredere pentru media unei caracteristici la nivelul popula! 494543207 iei totale se calculează pe baza rela!iei: 352474200 µ= x ± E.10100000c Aceste intervale !in cont de eroarea de eşantionare. când la nivelul494c45000 popula!iei se construiesc anumite intervale în care parametrii pot lua valori. De asemenea. se poate000011637 garanta cu o anumită probabilitate (de regulă 95%) că media popula!iei se072740000 încadrează între o limită inferioarăşi una superioară. ⇒ µ∈ [x − E. Prin urmare.

care corespund unei anumite probabilită!i de garantare a .µ = media variabilei la nivelul popula!iei cercetate x = media variabilei la nivelul eşantionului σ = abaterea standard de la media eşantioanelor xs x = abaterea standard de la media eşantioanelor calculată la nivelul eşantionului zα/2 = valorile din tabelul legii de distribu!ie normale pentru un nivel de semnifica!ie α/2 Calcularea intervalului de încredere se face pe baza legii de distribu!ie normale din care se extrag valorile standard zα/2.

inclusiv sistemul SPSS.rezultatelor. pentru calcularea intervalului de încredere pentru medie se va folosi: Distribu!ia z (normală) dacă n > 30 de persoane Distribu!ia t (Student) dacă n ≤ 30 de persoane În cazul utilizării distribu!iei t – Student.df xα . De aceea. Aceasta.df = valorile din tabelul legii de distribu!ie student pentru un nivel de semnifica!ie (α) şi un anumit număr de grade de libertate (df). s = estimarea punctuală a abaterii standard la nivelul popula!iei (valoarea abaterii standard la x nivelul eşantionului) Distribu!ia t-Student conduce la rezultate identice cu distribu!ia normală pentru eşantioane de mari dimensiuni.df unde: tα. deşi este o scală nominală. Când mărimea abaterii standard a popula!iei nu este cunoscută (caz foarte frecvent în cercetările de marketing). permite calcularea mediei corespunzătoare caracteristicii binare. În cazul unei caracteristici binare. intervalul de încredere pentru procentul răspunsurilor afirmative la nivelul popula!iei totale se calculează pe baza rela!iei: p − z ⋅σ ≤π≤ p + z ⋅σ α /2 p α /2 p unde: π = procentul la nivelul popula!iei cercetate p = procentul la nivelul eşantionului . care reprezintă ponderea răspunsurilor afirmative în totalul răspunsurilor exprimate. În acest caz. Această pondere poate fi exprimatăşi în procente. fiind utilizată de majoritatea sistemelor informatice pentru analiza datelor. Distribu!ia normală este utilizată atunci când se cunoaşte abaterea standard a popula!iei. aceasta este considerată mult mai robustă. Estimarea procentului Analiza în cazul parametrului procent se bazează pe o scală binară (dichotomică). rela! ia de calcul devine: x−t⋅s ≤µ≤ x + t ⋅ s x α . indiferent care este mărimea eşantionului. aceasta va fi estimată punctual pe baza abaterii standard a eşantionului.

σ p = abaterea standard de la media eşantioanelor în cazul scalei binare zα/2 = valorile din tabelul legii de distribu!ie normale pentru un nivel de semnifica!ie α .

000001840 0000020400 25452430000043c000 ca în cazul mediei.ffd8ffe000 ffd8ffe000 104a464946 104a464946 0001020100 000102010 c800c80000 0c800c8000 ffe20c5849 0ffe20c584 43435f5052 943435f505 4f46494c45 24f46494c4 0001010000 ffd8ffe000104a46494 standard de la media eşantioanelor în cazul scalei Abaterea 500010100 0c484c696e 60001020100c800c800 000c484c69 binare se6f02100000 calculează după formula: 00ffe20c584943435f50 6e6f021000 6d6e747252 524f46494c450001010 006d6e7472 4742205859 0000c484c696e6f0210 σ 524742205 σ= 00006d6e7472524742 5a2007ce00 8595a2007c 2058595a2007ce00020 0200090006 p 0031000061 e000200090 009000600310000616 006003100 373704d53465400000 n 6373704d53 006163737 000494543207352474 unde: 4654000000 200000000000000000 04d534654 0049454320 00000000000f6d60001 abaterea standard a variabilei la nivelul popula!iei 000000004 σ =7352474200 00000000d32d485020 imea eşantionului n=măr 0000000000 945432073 200000000000000000 524742000 0000000000 000000000000000000 nu cunoaştem abaterea standard a popula!iei aceasta Dacă 000000f6d6 000000000 000000000000000000 000000000 se estimează0001000000 000000000000000000 punctual pe baza abaterii standard la nivelul 00d32d4850 0000000f6d 000000000000000000 Astfel. indiferent de mărimea 000000000 000088767565640000 0033646573 000000000 034c00000086766965 sau atunci când nu cunoaştem această abatere eşantionului 6300000184 001163707 77000003d400000024 standard.df p α . Regula de 000000000 0000000000 0000146258595a0000 aplicare este 000000000 aceeaşi ca în cazul mediei: se aplică distribu!ia 024000000014646d6e 0000000011 000000000 normală 640000025400000070 (distribu!ia z) atunci când cunoaştem abaterea 6370727400 000000000 646d6464000002c400 standard la0001500000 nivelul popula!iei totale. Prin urmare. dar0000006c77 274000001 6c756d69000003f8000 eşantionul este mai mare decât 30 de persoane. dacă eşantionul este mai mic sau egal cu 30 de 500000003 de-al doilea01f0000000 40c000000247465636 364657363 persoane se14626b7074 8000004300000000c7 aplică distribu!ia t-Student.df p 258595a000 000000000000000001 0000887675 002400000 273524742204945433 6564000003 0014646d6e 6313936362d322e310 4c00000086 640000025 000000000000000000 7669657700 400000070 000000000000000000 0003d40000 646d64640 00000000000000000p( 00246c756d 00002c4000 100 − p) . rela!ia devine: eşantionului. sistemele informatice (inclusiv La fel0000147258 000006c777 0080c6754524300000 470740000 595a000002 sistemul 43c0000080c62545243 SPSS) se bazează doar pe distribu!ia t. 0014625859 000000147 292031393938204865 intervalul de5a00000240 încredere pentru procentul răspunsurilor afirmative 258595a000 776c6574742d506163 în cazul scalei0000001464 6b61726420436f6d706 binare se calculează după rela!ia: 002180000 6d6e640000 16e790000646573630 001467585 0254000000 000000000000012735 ⋅ S ≤π ≤ p + t ⋅ S p − t 95a0000022 70646d6464 247422049454336313 c000000146 α000002c400 936362d322e3100000 . care conduce 01f0000000 1800000014 0000043c0000080c746 echivalente cu cele ob!inute pe baza distribu!iei la rezultate6758595a00 14626b707 5787400000000436f70 00022c0000 400000204 normale 797269676874202863 pentru eşantioane de mari dimensiuni. În cel 7470740000 000146d65617300000 caz. 2020000000 600010000 000000116370727400 0000000000 0000d32d4 000150000000336465 0000000000 850202000 736300000184000000 s 0000000000 000000000 6c77747074000001f00 Sp = 0000000000 0000014626b7074000 000000000 0000000000 002040000001472585 Estimarea se poate face şi în acest caz pe baza 000000000 0000000000 95a000002180000001 000000000 distribu!iei 0000000000 46758595a0000022c00 normale sau pe baza distribu!iei t-Student.

73704d5346540 0000000494543 2073524742000 Exemple 0000000000000 000000000000f6 În exemplele de mai sus au fost calcula!i indicatorii statisticii d600010000000 descriptive 0d32d48502020 pentru 2 variabile ale cercetării referitoare la serviciile pentru întreprinderi: 0000000000000 0000000000000 gradul mediu de satisfac!ie fa!ă de prestatorii de servicii de promovare 0000000000000 (scala 0000000000000 0000000000000 0000000000000 0000000000000 0001163707274 0000015000000 0336465736300 0001840000006c 7774707400000 1f000000014626 b707400000204 0000001472585 95a00000218000 000146758595a0 000022c0000001 46258595a00000 2400000001464 6d6e6400000254 00000070646d6 464000002c4000 0008876756564 0000034c000000 8676696577000 003d400000024 6c756d69000003 f8000000146d65 61730000040c00 0000247465636 8000004300000 000c7254524300 00043c0000080c 6754524300000 43c0000080c625 452430000043c0 000080c7465787 400000000436f7 0797269676874 2028632920313 9393820486577 6c6574742d5061 .df se poate afla cu ajutorul func!iei TINV din 7422058595a200 Excel.96 pentru dimensiuni relativ mari ale 7ce00020009000 e 6003100006163 şantionului (începând cu 250 de persoane). Aceasta devine egală cu 1.ffd8ffe000104a 4649460001020 100c800c80000f fe20c584943435 f50524f46494c4 500010100000c4 84c696e6f02100 0006d6e7472524 Aflarea mărimii teoretice tα.

3%.ffd8ffe000104a46 ffd8ffe000104 49460001010100a a464946000102 400a70000ffee000 0100a300a6000 e41646f62650064 0ffe20c584943 0000000001ffdb00 435f50524f464 430004030304030 94c4500010100 304040304050404 000c484c696e6 interval) şi procentul celor care apelează la servicii de transport (scala 05060a070606060 f021000006d6e binară). sp=3.67 + 0. 74. 3.3%].3% 282090a16171819 000002040000 1a25262728292a3 00147258595a0 435363738393a43 000021800000 πЄ [p-E.3%+6.6%. f8f9faffc4001f010 6d69000003f80 003010101010101 00000146d656 010101000000000 1730000040c00 000010203040506 000024746563 0708090a0bffc400 680000043000 b51100020102040 00000c7254524 403040705040400 010277000102031 30000043c0000 . 60c0909070a0f0d0 747252474220 f0f0e0d0e0e10121 Pentru extrapolarea acestor parametri la nivelul popula!iei cercetate 58595a2007ce0 714101116110e0e se 002000900060 141b141618191a1 a1a10131c1e1c191 031000061637 aplică formulele de calcul al intervalelor de încredere corespunzătoare fiecăruia e17191a19ffdb004 3704d5346540 301040505060506 000000049454 dintre parametri. 017d01020300041 630000018400 105122131410613 00006c7774707 516107227114328 4000001f00000 Procentul celor care apelează la servicii de transport 191a1082342b1c1 1552d1f02433627 0014626b7074 p=68. conform modelelor din exemplele de mai sus. 0c07070c19110e1 320735247420 119191919191919 000000000000 Gradul mediu de satisfactie fată de prestatorii de servicii de 191919191919191 000000000000 promovare 919191919191919 000f6d6000100 191919191919191 x = 3.3%. Pentru mediile şi procentele calculate la nivelul 3d4d5d6d7d8d9da 4c00000086766 eşantionului dumneavoastră. µ∈ [3.3%-6.54 puncte şi 3. p+E].13. πЄ [62.54 puncte .13]. se poate garanta cu o 001020304050607 000000000000 probabilitate de 95% că la nivelul popula!iei cercetate gradul mediu de 08090a0bffc400b5 000011637072 100002010303020 satisfac!ie în rela!ia cu prestatorii de servicii de promovare se situează între 740000015000 403050504040000 000033646573 3.2% ⇒ E=1. 98a929394959697 254000000706 98999aa2a3a4a5a6 46d646400000 Aplicatii a7a8a9aab2b3b4b5 b6b7b8b9bac2c3c 2c40000008876 4c5c6c7c8c9cad2d 756564000003 Aplica�ia 11.80 puncte pe o scală de la 1 la 5 (5-foarte satisfăcut). x + E].67 −0. 3.067 = 0.6%] 4445464748494a5 0146758595a00 35455565758595a 00022c0000001 Se poate garanta cu o probabilitate de 95% că procentul celor care apelează 636465666768696 46258595a0000 la servicii de transport la nivelul popula!iei cercetate este cuprins între 62% a73747576777879 024000000014 7a8384858687888 646d6e6400000 şi 74.2%=6.80 101ffc4001f00000 000000000000 puncte ] 105010101010101 000000000000 000000000000000 000000000000 În urma procesului de extrapolare a rezultatelor.13 puncte 000000000000 01108005b006703 α /2 x 011100021101031 000000000000 µ∈ [x − E. µ∈ [3.96·3. 68.3. πЄ [68. realizafi estimările la nivelul populafiei e1e2e3e4e5e6e7e8 96577000003d e9eaf1f2f3f4f5f6f7 4000000246c75 cercetate.0%.067 puncte 502020000000 191919191919191 000000000000 91919191919ffc00 x E = z ⋅ s = 1.96 ⋅ 0.67 puncte pe o scala de la 1 la 5 000000d32d48 919191919191919 s = 0.

Indicatorii statistici au în vedere tendinta centrală a variabilei (modulul. mediana.U11. mai ales atunci când se utilizează sisteme informatice de prelucrare a datelor. Rezumat • Analiza preliminară a datelor rezultate din cercetările de marketing se realizează prin centralizarea acestora sub forma tabelelor de frecvente şia graficelor. parametrii populatiei obtinuti în urma extrapolării sunt încadrati în anumite intervale.5. De aceea. . abaterea standard. proportionale sau binare. media poate fi calculată doar în cazul scalelor interval. Extrapolarea se realizează în anumite conditii de probabilitate şi cu luarea în considerare a unei erori de eşantionare. numite intervale de încredere. precum şi pe calcularea unor indicatori ai statistici. Astfel. Indicatorii statistici pot fi calculati la nivelul eşantionului (caz în care vorbim despre statistica descriptivă) sau pot fi estimati la nivelul populatiei cercetate (statistica inferentială). Statistica inferentială se bazează pe extrapolarea la nivelul populatiei cercetate a rezultatelor obtinute de la eşantionul analizat. abaterea standard de la media eşantioanelor). media) sau variatia (omogenitatea) variabilei (varianta. fiind necesară o atentie sporită. Nu toate scalele permit calcularea tuturor acestor indicatori.

Aplicarea unor teste statistice d.U11. O eroare de eşantionare calculată . Raportul dintre mărimea popula!iei şimărimea eşantionului d. Un anumit nivel de încredere c.6. cercetătorul va lua în calcul pe lângă valoarea parametrilor la nivelul eşantionului: a. În procesul de extrapolare a parametrilor popula!iei. Calcularea unor indicatori statistici la nivelul eşantionului b. Mărimea popula!iei b. 1. Test de autoevaluare a cunoştintelor *Întrebările pot avea mai multe răspunsuri corecte. În ce constă statistica descriptivă? a. Calcularea unor indicatori ai popula!iei şi ai eşantionului 2. Calcularea unor indicatori statistici la nivelul popula!iei c. Răspunsurile corecte se găsesc la sfârşitul cursului.

Care sunt indicatorii statisticii descriptive care se pot calcula pentru fiecare scală în parte? 4.Ce reprezintă estimarea parametrilor popula!iei? . Utilizarea distribu!iei t-Student în extrapolarea rezultatelor se foloseşte atunci când: a. Nu se cunoaşte mărimea eşantionului U11.3.Care sunt principalii indicatori ai statisticii descriptive? 3.În ce constă analiza preliminară a datelor de marketing? 2. Eşantionul nu este reprezentativ pentru popula!ia cercetată d. Eşantionul este mai mic sau egal cu 30 de persoane b.7. Test de evaluare a cunoştintelor 1. Eşantionul este mai mare de 30 de persoane c.

Unitatea de învătare U12. Testarea ipotezelor cercetării
Cuprins

U12.1.
Introducere..............................................................................................................144
U12.2. Obiectivele unită!ii de învă!are................................................................................144
U12.3. Procesul de testare a ipotezelor cercetării ................................................................145
U12.4. Testarea parametrilor popula!iei ..............................................................................146
U12.5. Testarea legăturilor dintre variabile.........................................................................152
U12.6.
Rezumat..................................................................................................................159
U12.7. Test de autoevaluare a cunoştin!elor........................................................................160
U12.8. Test de evaluare a cunoştin!elor...............................................................................160

ffd8ffe000104a4
649460001020100
64946000102010
db00db0000ffe20c
0c800c80000ffe2
584943435f50524
0c584943435f505
f46494c45000101
24f46494c450001
00000c484c696e6
0100000c484c69
f021000006d6e74
6e6f021000006d6
725247422058595
e7472524742205 U12.1. Introducere
a2007ce00020009
8595a2007ce0002
000600310000616
00090006003100 Testarea ipotezelor cercetării este o componentă importantă a procesului de
373704d53465400
00616373704d53 analizăşi prelucrare a datelor, menită să valideze sau să invalideze
000000494543207
46540000000049
352474200000000
45432073524742 presupunerile făcute de cercetător sau de beneficiarul cercetării încă din
000000000000000
00000000000000 faza de proiectare a acesteia. Testarea se bazează pe statistica inferen!ialăşi
00000f6d6000100
00000000000000f
000000d32d48502
6d600010000000 are drept scop identificarea unor diferen!e semnificative între parametrii
020000000000000
0d32d485020200 calcula!i la nivelul eşantionului şi anumite valori ale acestora presupuse de
000000000000000
00000000000000
c000000000000000
00000000000000 ătre cercetător ca fiind adevărate la nivelul popula!iei cercetate. Prin
000000000000000
00000000000000 urmare testarea se efectuează doar în cazul ipotezelor statistice, prin
000000000000000
00000000000000
aplicarea unor teste statistice. În cadrul acestei unită!i de învă!are ve!i face
000000000000000
00000000000000
000000011637072
00000000000000 cunoştin!ă cu unele dintre cele mai uzuale teste statistice şi metode de
740000015000000
00000000011637
testare a ipotezelor.
033646573630000
07274000001500
01840000006c777
00000336465736
47074000001f000
30000018400000 U12.2. Obiectivele unitătii de învătare
000014626b70740
06c77747074000
ffd8ffe000104a46494600
000020400000014
001f00000001462
După parcurgerea acestei unită!i de învă!are, studen!ii vor fi capabili să:
010201010a010a0000ffe2
7258595a0000021
6b707400000204
0c584943435f50524f4649 utilizeze testul z şi testul t Student pentru testarea mediei şi a procentului.
800000014675859
4c4500010100000c484c6
00000014725859
96e6f021000006d6e74725 realizeze tabele de contingen!ă prin încrucişarea dintre două variabile ale
5a0000022c00000
5a000002180000
247422058595a2007ce00
0146258595a0000
00146758595a00 cercetării
020009000600310000616
373704d53465400000000
024000000014646
00022c00000014
2
494543207352474200000 testeze legăturile dintre variabile cu ajutorul testului χ
d6e640000025400
6258595a000002
000000000000000000000
00f6d6000100000000d32
000070646d64640
4000000014646d
d48502020000000000000 Durata medie de parcurgere a acestei unităti de învătare este de 3 ore.
00002c400000088
6e640000025400
000000000000000000000
000000000000000000000
767565640000034
000070646d6464
000000000000000000000
c00000086766965
000002c4000000
000000000000000000011
637072740000015000000
77000003d400000
88767565640000
033646573630000018400
0246c756d690000
034c0000008676
00006c77747074000001f
000000014626b70740000
03f8000000146d6
696577000003d4
0204000000147258595a0
561730000040c00
000000246c756d
000021800000014675859
5a0000022c00000014625
000024746563680
69000003f800000
8595a0000024000000014
00004300000000c
0146d656173000
646d6e640000025400000
725452430000043
0040c000000247
070646d6464000002c400
000088767565640000034
c0000080c675452
46563680000043
c00000086766965770000
430000043c00000
00000000c72545
03d4000000246c756d690
00003f8000000146d6561
80c625452430000
2430000043c000
730000040c00000024746
043c0000080c746
0080c675452430
56368000004300000000c
725452430000043c00000
578740000000043
000043c0000080
80c675452430000043c00
6f7079726967687
c6254524300000
00080c625452430000043
c0000080c746578740000
420286329203139
43c0000080c746
0000436f7079726967687
3938204865776c6
57874000000004
420286329203139393820
4865776c6574742d50616
574742d5061636b
36f707972696768
36b61726420436f6d7061
61726420436f6d7
74202863292031
6e7900006465736300000
000000000127352474220
0616e7900006465
39393820486577
49454336313936362d322
736300000000000
6c6574742d5061
e31000000000000000000
000127352474220
000012735247422049454
636b6172642043
336313936362d322e3100
494543363139363
6f6d70616e79000
000000000000000000000
62d322e31000000
06465736300000
000000000000000000000
0000000000

U12.3. Procesul de testare a ipotezelor cercetării
Extrapolarea rezultatelor de la nivelul eşantionului la nivelul popula!iei totale cu ajutorul
statisticii inferen!iale implică aplicarea unor teste statistice asupra ipotezelor cercetării prin care
să se eviden!ieze existen!a unor diferen!e semnificative fa!ă de anumi!i parametri, diferen!e
între două sau mai multe grupuri ale popula!iei, legături dintre variabile etc.
Având în vedere cele mai sus men!ionate, testele statistice se pot aplica pentru o singură
variabilă (analiză univariată), pentru două variabile analizate simultan (analiză bivariată) sau
pentru mai mult de două variabile analizate simultan (analiză multivariată).18
În cazul analizei univariate, când vorbim despre o ipoteză statistică a cercetării, putem
spune că aceasta este o afirma!ie cu privire la un parametru al popula!iei sau cu privire la
reparti!ia unei caracteristici a popula!iei. În func!ie de cele două situa!ii se utilizează teste
distincte pentru testarea parametrilor, respectiv pentru testarea reparti!iei popula!iei, pornind de
la rezultatele ob!inute de la un eşantion reprezentativ ob!inut pe baze aleatoare.19
Pentru efectuarea oricărui test statistic se parcurg următoarele etape:
Formularea ipotezelor H0 şi H1.
Alegerea nivelului de încredere şi a nivelului de semnifica!ie.
Stabilirea reparti!iei teoretice utilizată pentru testarea ipotezelor.
Stabilirea regulii de decizie şi efectuarea calculelor.
Testarea reprezintă evaluarea statistică a deciziei de respingere a ipotezei nule H0.
Această ipoteză semnifică egalitatea dintre parametrul popula!iei şiomărime anterior stabilită
sau existen!a unei anumite reparti!ii a caracteristicii analizate. Prin ipoteza alternativă H1 se
afirmă contrariul ipotezei nule, reprezentând existen!a unei diferen!e a parametrului fa!ă de
valoarea stabilită sau existen!a unei alte reparti!ii decât cea considerată prin ipoteza nulă.
Nivelul de încredere reprezintă probabilitatea cu care se garantează rezultatele le
nivelul popula!iei, fiind o măsură a încrederii ce poate fi acordată procesului de extrapolare de
la nivelul eşantionului la nivelul popula!iei. Pentru acest motiv, nivelul de încredere trebuie să
fie cât mai ridicat. Probabilitatea utilizată de obicei în testarea ipotezelor este de 95% (0,95),
aceasta apărând ca valoare implicită în cazul majorită!ii sistemelor informatice utilizate pentru
analiza datelor de marketing.
Nivelul de semnificatie (α) este tot o probabilitate, care reprezintă posibilitatea de a
greşi în alegerea corectă între ipoteza nulăşi cea alternativă. Acesta se calculează ca diferen!ă

18

Lefter, C. -Cercetarea de Marketing. Teorie şi aplica!ii, Editura Infomarket, Braşov, 2004,
pg. 205 19 Duguleană, L. – Statistică. Editura Infomarket, Braşov, 2002, pg. 116

între 100% (sau 1) şi valoarea nivelului de încredere. Pornind de la nivelul de încredere uzual de
95% (0,95), ob!inem un nivel de semnifica!ie de 5%. Valoarea acestuia se exprimă de regulă în
valori relative, nu în procente, motiv pentru care îl găsim în literaturăşi în practică exprimat
sub forma: α = 0,05.
Stabilirea repartitiei teoretice care va fi utilizată pentru testarea ipotezelor are în
vedere în primul rând tipul variabilei care face obiectul testării. Dacă variabila este de tip metric
(măsurată cu scala interval propor!ională) sau variabilă binară, distribu!iile utilizate sunt de
regulă: distribu!ia normală (z), distribu!ia t – Student sau distribu!ia Fisher. Dacă scala nu este
metrică se utilizează distribu!ii precum: distribu!ia χ2, distribu!ia Mann-Whitney, distribu!ia
Wilcoxon etc.
În func!ie de tipul variabilei şi de distribu!ia utilizată, testele se împart în două mari
categorii:
Teste parametrice – se referă la testarea parametrilor popula!iei (medie sau procent) şi au la
baza distribu!iile z sau t.
Teste neparametrice – se bazează pe distribu!ia frecven!elor de apari!ie a răspunsurilor, cele
mai frecvent întâlnite fiind: testul χ2, testul Kolmogorov -Smirnov, testul Mann – Whitney,
testul Wilcoxon.
Stabilirea regulii de decizie este proprie fiecărui test, constând în compararea unor
valori calculate cu valorile teoretice, alese din tabelele legilor de distribu!ie folosite. În func!ie
de rezultatul comparării dintre cele două valori, se va accepta una dintre cele două ipoteze
stabilite (ipoteza nulă sau ipoteza alternativă).

U12.4. Testarea parametrilor populatiei
Pentru formularea ipotezei nule se va avea în vedere o valoare teoretică pentru
parametrul care este analizat (media sau procentul). Această valoare este stabilită pe baza
informa!iilor pe care cercetătorul le are în faza preliminară realizării cercetării. În cadrul
ipotezei nule se presupune că parametrul la nivelul popula!iei totale va fi egal cu această
valoare teoretică. Pentru a testa parametrul medie, variabila analizată trebuie s fie măsurată cu
scala interval sau cu cea propor!ională. Pentru parametrul procent, scala trebuie să fie una
binară (dichotomică), procentul fiind de fapt media variabilei binare exprimată în valori
procentuale.

atunci se acceptă ipoteza nulă. atunci ipoteza nulă se respinge şi se acceptă ipoteza alternativă. .Testarea ipotezelor în cazul parametrului medie Dacă avem în vedere parametrul medie. În cazul metodei raportului critic se utilizează următoarea rela!ie de calcul a acestui raport: x −µ0z = obs s x Regula de decizie: Regula de decizie depinde de tipul testului utilizat în func!ie de modul de definire a ipotezelor (bilateral sau unilateral). valoarea teoretică pentru media la nivelul popula!iei va fi notată cu µ0. În cazul unui test unilateral stânga ipoteza nulă se acceptă dacă media rezultată din eşantion este mai mare decât limita inferioară a intervalului de încredere. H0: µ= µ0 Ipoteza alternativă poate să apară sub următoarele 3 forme.96 ⋅ s 0x0x Dacă media rezultată din eşantion se află în interiorul intervalului de încredere constituit pe baza rela!iei de mai sus.96 ⋅ s ≤µ≤µ + 1 . În cazul unui test unilateral dreapta ipoteza nulă se acceptă dacă media rezultată din eşantion are o valoare mai mică decât limita superioară a intervalului. În cazul metodei intervalului de încredere se porneşte dela următoarea rela!ie: µ− 1 . definind astfel natura testului: H1 : µ ≠ µ0 -test bilateral H1 : µ > µ0 -test unilateral dreapta H1 : µ < µ0 -test unilateral stânga Pentru testarea ipotezelor în cazul mediei se pot utiliza două metode: metoda intervalului de încredere şi metoda raportului critic. Dacă media rezultată din eşantion este mai mare decât limita superioară sau mai mică decât limita inferioară.

atunci se acceptă ipoteza nulă. . Dacă zobs > zα/2 sau zobs < -zα/2 atunci ipoteza nulă se va respinge şi se acceptă ipoteza H1. Pentru testul bilateral: Dacă -zα/2 ≤zobs ≤ zα/2 .1.

Dacă zobs < -zα/2 0000000000000 atunci ipoteza nulă se va respinge şi se acceptă ipoteza H1. pornind de la 0000034c000000 ipotezele: 8676696577000 H0: µ= 20 !igarete 003d400000024 6c756d69000003 H1: µ≠ 20 !igarete f8000000146d65 61730000040c00 Pentru aplicarea testului am pornit de la ipoteza nulă conform căreia popula! 0000247465636 ia consumă în medie cel mult un pachet de !igări pe zi (20 de !igarete). 0000000000000 0000000000000 0000000000000 Aceste modalită!i de testare sunt aplicate atunci când se cunoaşte abaterea 0000000000000 standard a popula!iei sau când eşantionul este mai mare de 30 de persoane.ffd8ffe000104a 4649460001020 100c800c80000f fe20c584943435 f50524f46494c4 500010100000c4 84c696e6f02100 0006d6e7472524 Dacă vom avea în vedere un nivel de semnifica!ie α = 0. membrii e 452430000043c0 şantionului fiind întreba!i direct care este numărul de !igarete pe care le 000080c7465787 400000000436f7 0797269676874 2028632920313 9393820486577 6c6574742d5061 . +1. corespunzătoare distribu!iei Student. Ipoteza 8000004300000 000c7254524300 alternativă are în vedere un consum mai mare sau mai mic de un pachet de ! 00043c0000080c igări pe zi. 0001163707274 0000015000000 În cazul în care nu cunoaştem abaterea standard a popula!iei. 2073524742000 2. Dacă zobs >zα/2 000000000000f6 d600010000000 atunci ipoteza nulă se va respinge şi se acceptă ipoteza H1. Pentru testul unilateral stânga: 0000000000000 0000000000000 Dacă zobs ≥ zα/2 .96). 6754524300000 43c0000080c625 Variabila utilizată este una metrică.05. în cazul unui 7422058595a200 7ce00020009000 test bilateral. atunci se acceptă ipoteza nulă. bazată pe scala propor!ională. 000146758595a0 000022c0000001 46258595a00000 Exemple 2400000001464 6d6e6400000254 În cazul unei cercetări pe tema fumatului cercetătorul doreşte să 00000070646d6 testeze media 464000002c4000 0008876756564 consumului zilnic de !igarete la nivelul popula!iei cercetate.96] şi se va respinge dacă se va situa în afara acestui interval de 73704d5346540 0000000494543 valori. De asemenea valorile ob! 95a00000218000 inute cu ajutorul raportului critic vor reprezenta nişte mărimi tobs. atunci se acceptă ipoteza nulă.96. iar eşantionul 0336465736300 este mai mic sau egal cu 30 de persoane se utilizează distribu!ia t Student 0001840000006c 7774707400000 pentru testarea ipotezelor. În formulele men!ionate mai sus valorile z din 1f000000014626 tabelul legii de distribu!ie normale (de exemplu 1. vor fi înlocuite cu b707400000204 0000001472585 valorile t. Pentru testul unilateral dreapta: 0000000000000 Dacă zobs ≤ zα/2 . ipoteza nulă se va accepta dacă zobs se va situa în intervalul [6003100006163 1. 0d32d48502020 3.

Indicatorii statisticii descriptive calcula!i la nivelul eşantionului ne indică o medie de 15.81 !igarete (calculate după formulele men!ionate în cadrul Unită!ii de învă!are U11).consumă în medie zilnic. . cu o abatere standard de la media eşantionului de 0.78 !igarete.

18 f0f0e0d0e0e10121 714101116110e0e s 141b141618191a1 a1a10131c1e1c191 x 0. putem garanta cu o probabilitate de 95% că numărul mediu de ! 01108005b006703 igarete consumate zilnic de membrii popula!iei cercetate este diferit de 20 011100021101031 de !igarete. procentul la nivelul popula!iei cercetate fiind notat cu π. valoarea teoretică va 4c5c6c7c8c9cad2d fi notată cu π0.81 e17191a19ffdb004 301040505060506 Decizia: 0c07070c19110e1 119191919191919 În conformitate cu regula de decizie. se poate 101ffc4001f00000 105010101010101 accepta că membrii popula!iei consumă mai pu!in de un pachet de !igări 000000000000000 pe zi. 4445464748494a5 35455565758595a 636465666768696 a73747576777879 Testarea ipotezelor în cazul parametrului procent 7a8384858687888 98a929394959697 Când vorbim despre parametrul procent ştim că acesta provine dintr-o 98999aa2a3a4a5a6 variabilă binară (dichotomică). valoarea zobs se compară cu valoarea 191919191919191 teoretică (1.78 − 20 05060a070606060 60c0909070a0f0d0 zobs == =−5. Dacă afi constatat că respectiva 282090a16171819 ipoteză nu este corect formulată putefisă o reformulafi. prin 1a25262728292a3 435363738393a43 referirea la o scală interval sau proporfională. datorită diferen!ei negative. testarea se 000010203040506 0708090a0bffc400 b51100020102040 403040705040400 010277000102031 . fiind expresia mediei la nivelul acestui tip a7a8a9aab2b3b4b5 b6b7b8b9bac2c3c de caracteristică statistică. În acest caz concret.96): 919191919191919 191919191919191 zobs (-5.1. Pentru parametrul procent.2.ffd8ffe000104a46 49460001010100a 400a60000ffee000 e41646f62650064 0000000001ffdb00 430004030304030 304040304050404 x −µ0 15. 3d4d5d6d7d8d9da Ipotezele statistice se formulează în func!ie de tipul testului astfel: e1e2e3e4e5e6e7e8 H0: π = π0 H1 : π ≠ π0 -test bilateral H1 : π > π0 -test unilateral e9eaf1f2f3f4f5f6f7 dreapta H1 : π < π0 -test unilateral stânga f8f9faffc4001f010 003010101010101 010101000000000 Procentul fiind expresia mediei la nivelul caracteristicii binare.96) ⇒ se acceptă H1 919191919191919 191919191919191 91919191919ffc00 Prin urmare. Pentru cazul concret al cercetării dumneavoastră 105122131410613 testafi 516107227114328 ipoteza statistică construită pentru parametrul medie în 191a1082342b1c1 1552d1f02433627 cadrul Aplicafiei 5. 001020304050607 08090a0bffc400b5 100002010303020 Aplicatii 403050504040000 017d01020300041 Aplica�ia 12.18) < -zα/2 (-1.

În cazul metodei raportului critic se utilizează următoarea rela!ie de calcul a acestui raport. unde p este procentul la nivelul eşantionului. iar sp reprezintă abaterea standard de la media eşantioanelor calculată în cazul variabilei binare: .face pe baza aceloraşi rela!ii amintite în cazul testării mediei.

b707400000204 0000001472585 3. +1. cercetătorul doreşte 0008876756564 să 0000034c000000 8676696577000 testeze procentul fumătorilor la nivelul popula!iei cercetate. Pentru testul unilateral dreapta: 0001840000006c 7774707400000 Dacă zobs ≤ zα/2 . regula de decizie depinde de tipul testului utilizat în 0000000000000 func!ie de modul de definire a ipotezelor (bilateral sau unilateral). Pentru testul bilateral: d600010000000 0d32d48502020 Dacă -zα/2 ≤zobs ≤ zα/2 . Dacă zobs < -zα/2 000146758595a0 000022c0000001 atunci ipoteza nulă se va respinge şi se acceptă ipoteza H1. Pentru testul unilateral stânga: 95a00000218000 Dacă zobs ≥ zα/2 . 0000000000000 0000000000000 Dacă vom avea în vedere un nivel de semnifica!ie α = 0. atunci se acceptă ipoteza nulă. Dacă zobs >zα/2 1f000000014626 atunci ipoteza nulă se va respinge şi se acceptă ipoteza H1. 000000000000f6 1.1. 46258595a00000 2400000001464 6d6e6400000254 Exemple 00000070646d6 464000002c4000 În cazul aceleiaşi cercetări pe tema fumatului. atunci se acceptă ipoteza nulă.96] şi se va respinge dacă se va situa în afara acestui interval de 0000015000000 valori.05.ffd8ffe000104a 4649460001020 100c800c80000f fe20c584943435 f50524f46494c4 500010100000c4 84c696e6f02100 p 0006d6e7472524 −π 0 = obs 7422058595a200 z s 7ce00020009000 p 6003100006163 73704d5346540 Regula de decizie: 0000000494543 2073524742000 Ca şi în cazul mediei. atunci se acceptă ipoteza nulă. 0336465736300 2. pornind de la 003d400000024 ipoteza că fumătorii reprezintă mai mult de jumătate din popula!ia 6c756d69000003 cercetată. bazată pe următoarea întrebare: f8000000146d65 61730000040c00 0000247465636 1. Sunte!i 8000004300000 fumător? � 000c7254524300 DA � NU 00043c0000080c Ipotezele statistice vor fi: 6754524300000 H0: π = 50% H1: π > 50% 43c0000080c625 452430000043c0 000080c7465787 Suntem în situa!ia unui test unilateral dreapta. Distributia frecventelor ?i procentul fum?torilor 6c6574742d5061 . 0000000000000 Dacă zobs > zα/2 sau zobs < -zα/2 atunci ipoteza nulă se va respinge şi 0000000000000 0000000000000 se acceptă ipoteza H1. în cazul unui 0000000000000 test bilateral.96. Variabila este una binară. ipoteza nulă se va accepta dacă zobs se va situa în intervalul [0000000000000 0001163707274 1. valoarea prestabilită a 400000000436f7 0797269676874 2028632920313 9393820486577 Tabelul 12.

96) ⇒ se 000000000012735247422 acceptă H0 049454336313936362d32 Prin urmare.5% 6696577000003d4000000 p 246c756d69000003f80000 00146d6561730000040c00 p −π 0 55. valoarea zobs se 38204865776c6574742d50 compară cu valoarea teoretică (1.5 100.5 − 50 000024746563680000043 00000000c7254524300000 zobs == = 1.5 55. Cumulative Percent Valid Rezultatele ob!inute prin chestionarea unui eşantion format din 200 de persoane sunt NU DA Total prezentate în tabelul 12.1.Frequency Percent Valid Percent procentului fiind π0=50%.5 100. Pe baza acestui44.5(100 − 55. ffd8ffe000104a46494600 89 111 200 01020100a300a60000ffe2 44.5 100.57 43c0000080c67545243000 sp 3.5%.0 abaterea standard de la media eşantioanelor 47422058595a2007ce0002 şi raportul critic.5 55. procentul 4c4500010100000c484c69 fumătorilor este de 55.5 0043c0000080c625452430 000043c0000080c7465787 400000000436f707972696 Decizia: 768742028632920313939 În conformitate cu regula de decizie. nu putem garanta cu o 2e31000000000000000000probabilitate de 000012735247422049454 336313936362d322e31000 000000000000000000000 000000000000000000000 00000000055.5) .96): 61636b61726420436f6d70 616e790000646573630000 zobs (1.0 0c584943435f50524f4649 Se observă că la nivelul eşantionului.57) < zα/2 (1. 000900060031000061637 ffd8ffe000104a4649460001020100a3 3704d5346540000000049 00a60000ffe20c584943435f50524f464 p(100 − p) 94c4500010100000c484c696e6f02100 454320735247420000000 0006d6e74725247422058595a2007ce0 0020009000600310000616373704d53 000000000000000000000f s= 4654000000004945432073524742000 0000000000000000000000000f6d600 6d6000100000000d32d48 = 0100000000d32d48502020000000000 502020000000000000000 0000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000 = 000000000000000000000 0000000000000000000000011637072 7400000150000000336465736300000 000000000000000000000 1840000006c77747074000001f000000 014626b707400000204000000147258 000000000000000000000 595a00000218000000146758595a000 0022c000000146258595a0000024000 000000000000000011637 000014646d6e6400000254000000706 072740000015000000033 46d6464000002c40000008876756564 0000034c0000008676696577000003d 646573630000018400000 4000000246c756d69000003f80000001 46d6561730000040c00000024746563 06c77747074000001f0000 68000004300000000c7254524300000 43c0000080c675452430000043c0000 00014626b707400000204 080c625452430000043c0000080c746 000000147258595a000002 5787400000000436f70797269676874 202863292031393938204865776c657 18000000146758595a0000 4742d5061636b61726420436f6d7061 6e79000064657363000000000000001 022c000000146258595a00 2735247422049454336313936362d32 2e31000000000000000000000012735 00024000000014646d6e64 247422049454336313936362d322e31 0000025400000070646d6 0000000000000000000000000000000 00000000000000000000000464000002c400000088767 n 200 565640000034c0000008673.0 6e6f021000006d6e747252 procent va fi calculată 44.

chiar dacă aceasta este concluzia ce poate fi trasă la nivelul eşantionului.2. motiv pentru care unele sisteme informatice de analiză a datelor (precum SPSS) folosesc doar testul Student. . care nu poate fi mai mică de 95%. Să ne reamintim. Testul t-Student dă rezultate bune şi pentru eşantioane de mari dimensiuni.. Pentru cazul concret al cercetării dumneavoastră testafi cele 3 ipoteze statistice construite pentru parametrul procent în cadrul Aplicafiei 5. Dacă afi constatat că respectivele ipoteze nu sunt corect formulate putefisă le reformulafi.. • Testarea parametrilor populatiei are în vedere identificarea unor diferente semnificative din punct de vedere statistic între valorile parametrilor calculate la nivelul eşantionului şi anumite valori presupuse de cercetător la nivelul populatiei cercetate. sau cu ajutorul testului t-Student dacă eşantionul este mai mic sau egal cu 30 de persoane. Testarea se realizează cu ajutorul testului z. prin referirea la o scală binară. care depinde de tipul testului (bilateral sau unilateral). în timp ce procentul se utilizează în cazul scalelor binare.2. Testele se bazează pe o anumită probabilitate de garantare a rezultatelor. Media se utilizează în cazul variabilelor măsurate cu scala interval sau proportională. Testarea are în vedere parametrul medie sau parametrul procent. numităşi nivel de încredere.95% că procentul fumătorilor la nivelul popula!iei cercetate este mai mare de 50%. Decizia de acceptare a ipotezei nule sau a celei alternative se ia pe baza unei reguli de decizie. Aplicatii Aplica�ia 12. dacă eşantionul este mai mare de 30 de persoane.

în scopul eviden!ierii unor diferen!e între 105122131410613 47258595a00000 516107227114328 21800000014675 respectivele grupuri. care ne 00000000000000 91919191919ffc00 00000000000000 pot da o idee despre existen!a unor diferen!e între grupurile popula!iei. fie legătura dintre două variabile ale cercetării dintre care 191919191919191 00000000000000 nici una nu este de caracterizare. 191a1082342b1c1 1552d1f02433627 8595a0000022c0 282090a16171819 00000146258595 1a25262728292a3 a0000024000000 435363738393a43 014646d6e64000 4445464748494a5 00254000000706 35455565758595a 46d6464000002c 636465666768696 40000008876756 a73747576777879 5640000034c000 7a8384858687888 00086766965770 98a929394959697 00003d40000002 98999aa2a3a4a5a6 46c756d6900000 a7a8a9aab2b3b4b5 b6b7b8b9bac2c3c 3f8000000146d6 4c5c6c7c8c9cad2d 561730000040c0 3d4d5d6d7d8d9da 00000247465636 e1e2e3e4e5e6e7e8 80000043000000 e9eaf1f2f3f4f5f6f7 00c72545243000 f8f9faffc4001f010 0043c0000080c6 003010101010101 75452430000043 010101000000000 c0000080c62545 000010203040506 2430000043c000 0708090a0bffc400 0080c746578740 b51100020102040 0000000436f707 403040705040400 010277000102031 97269676874202 .ffd8ffe000104a46 ffd8ffe000104a 49460001010100a 46494600010201 400a70000ffee000 00a300a60000ffe e41646f62650064 20c584943435f5 0000000001ffdb00 0524f46494c450 430004030304030 0010100000c484 304040304050404 c696e6f0210000 05060a070606060 U12. care permit luarea unor decizii privind 101ffc4001f00000 00000000000000 105010101010101 01163707274000 semnifica!ia respectivelor diferen!e la nivelul popula!iei totale. 01108005b006703 011100021101031 00000000000000 precum şi pe baza testelor statistice. Analiza bivariată se poate face 119191919191919 00000f6d600010 191919191919191 având în vedere fie legătura dintre o variabilă a cercetării şi o variabilă de 0000000d32d485 919191919191919 02020000000000 caracterizare. 919191919191919 00000000000000 191919191919191 Analiza porneşte de la realizarea tabelelor de contingen!ă. Analiza bivariată presupune investigarea 141b141618191a1 a1a10131c1e1c191 04d53465400000 rela!iilor care există între două variabile în vederea identificării diferen! e17191a19ffdb004 00049454320735 301040505060506 24742000000000 elor dintre două sau mai multe grupuri ale popula!iei sau pentru punerea în 0c07070c19110e1 00000000000000 eviden!ă a unor rela!ii de tip cauză efect. care reprezintă de 017d01020300041 00002040000001 regulă grupuri ale popula!iei. 000000000000000 00150000000336 001020304050607 46573630000018 08090a0bffc400b5 Realizarea tabelelor de contingentă 40000006c77747 100002010303020 Tabelele de contingen!ă constau în analiza distribu!iei frecven!elor 074000001f0000 403050504040000 00014626b70740 unei variabile în func!ie de nivelele unei alte variabile.5. Testarea legăturilor dintre variabile 06d6e747252474 60c0909070a0f0d0 22058595a2007c f0f0e0d0e0e10121 Testarea legăturilor dintre variabile are în vedere o analiză bivarată e0002000900060 714101116110e0e 03100006163737 la nivelul popula!iei cercetate.

răspunsurile corespunzătoare uneia dintre 7422058595a200 7ce00020009000 variabile sunt dispuse pe liniile tabelului. d600010000000 din valorile totale de pe coloană sau din totalul general. În toate cele trei cazuri. mult mai uşoară fiind interpretarea în cazul utilizării frecven!elor 452430000043c0 relative sub formă de procente. Tabel de contingentă a deprinderii de a fuma în raport cu vârsta Sunteti fumator? 46258595a00000 subiectilor NU 2400000001464 24 6d6e6400000254 Sunteti fumator? * Varsta Crosstabulation 41 00000070646d6 24 Count 464000002c4000 89 0008876756564 0000034c000000 DA În interiorul tabelului putem41observa care este distribu!ia fumătorilor şi 8676696577000 44 003d400000024 nefumătorilor pe cele trei categorii de vârstă. 95a00000218000 Varsta medie 000146758595a0 Varstnici 000022c0000001 Tabelul 12. 0000015000000 O primă analiză este făcută pentru cazul în care tabelul con!ine doar 0336465736300 Varsta 0001840000006c frecven!ele absolute (vezi tabelul 12.ffd8ffe000104a 4649460001020 100c800c80000f fe20c584943435 f50524f46494c4 500010100000c4 84c696e6f02100 0006d6e7472524 În tabelele de contingen!ă. Se observă că din totalul celor 200 7774707400000 de responden!i. utilizând atât frecven!ele absolute 0000000000000 0001163707274 cât şi frecven!ele relative. 0d32d48502020 0000000000000 0000000000000 0000000000000 Exemple 0000000000000 0000000000000 Vom încerca să punem în eviden!ă legătura dintre vârstăşi deprinderea de a 0000000000000 fuma cu ajutorul tabelelor de contingen!ă. 111 subiec!i sunt fumători. în timp ce răspunsurile celeilalte 6003100006163 întrebări sunt dispuse pe coloane. 26 6c756d69000003 numărul fumătorilor este mai mare decât 111 numărul celor care nu fumează. 85 de 0000001472585 persoane au vârstă medie. Dacă ne Total 1f000000014626 b707400000204 raportăm la vârstă.2).2. spre deosebire de celelalte două categorii ale popula!iei. Aceste procente pot fi calculate prin 000080c7465787 400000000436f7 0797269676874 2028632920313 9393820486577 6c6574742d5061 . iarTineri ceilal!i 59 sunt vârstnici. Tabelele con!in valorile observate 73704d5346540 0000000494543 (frecven!e absolute). 85 8000004300000 50 de contingen!ă nu este 000c7254524300 Analiza frecven!elor absolute în cazul tabelelor 200 00043c0000080c foarte sugestivă pentru eviden!ierea legăturilor dintre cele două 6754524300000 43c0000080c625 variabile. structurată pe trei nivele. Fa!ă de aceste valori totale se determină procentele valorilor 0000000000000 000000000000f6 observate. fiind calculate sumele acestora atât pe linii cât şi pe 2073524742000 coloane. f8000000146d65 Total 61730000040c00 Diferen!a dintre numărul fumătorilor şi cel al nefumătorilor este mai mare 0000247465636 65 în cazul tinerilor. restul fiind nefumători. fiind posibil să calculăm procentele din valorile totale de pe linii. 56 de subiec!i sunt tineri.

în totalul eşantionului. . Se poate face raportarea şi la totalul general.raportarea frecven!elor absolute la totalurile de pe linii sau la totalurile de pe coloană. format în urma tabelării încrucişate. caz în care ob!inem procentul fiecărui subgrup.

0% 46.0% 100.6%Total sunt persoane de vârstă medie şi 23. 39.9% 39. Tabelul de contingentă pe baza procentelor din totalurile de pe linii 52.0% cazul fumătorilor.0% concluziona Varstacă 100.Tabelul 12. 36.9% Pentru persoanele în vârstăşi cele cu vârstă medie procentele fumătorilor sunt cu pu!in peste 48.2% 48.0% 50%. fiind cu peste 11% mai mare decât NU în fiecare din cazurile celorlalte două grupuri. Tabelul de contingentă pe baza procentelor din totalurile de pe coloane Varsta Sunteti fumator? * Varsta Crosstabulation % within Varsta Total Prin calcularea procentelor se elimină Tineri diferen!ele dintre dimensiunile grupurilor.4 putem 100.0% 100.4% sunt vârstnici.1%.6% 23. Analizând structura fumătorilor în compara!ie Tineri cu cea a nefumătorilor se observă că Varsta medie procentul tinerilor este mult mai mare în rândul fumătorilor comparativ cu procentul aceluiaşi Varstnici grup în cazul nefumătorilor. ale căror procenteNU sunt mai mari în cazul nefumătorilor decât în 27.8% Tabelul 12. DA 63. Varsta medie Varstnici În tabelul de contingen!ă putem observa că procentul fumătorilor la nivelul tinerilor Sunteti fumator? este de 63.1% 51.3. valorile ob!inute fiind comparabile.0% 100.4.0% Total 32. DA 36.0% 55.5% Sunteti fumator? * Varsta Crosstabulation Total % within Sunteti fumator? Din datele prezentate în tabelul 12.0% dintre membrii eşantionului care au declarat că sunt fumători 36.5% 25.0% 100.1% 27.4% 100.9% sunt tineri. fiind foarte apropiate între ele ca valoare (51.5% 42.0% .8% pentru 44.5%persoanele cu vârstă medie şi 52% pentru vârstnici). O situa!ie inversă se înregistrează în cazul vârstnicilor şi al Sunteti fumator? persoanelor de vârstă medie.

ceea ce presupune faptul că între cele două variabile analizate nu există legătură. Altfel scrise. 2004. Pentru aplicarea testului. se determină pornind de la frecven!ele observate astfel:20 ( total linia i ) ⋅ (total coloana j ) = Eij total general 20 Lefter. H1 -Există diferen!e semnificative între frecven!ele observate şi cele aşteptate. Frecven!ele aşteptate. Editura Infomarket. la fel ca în cazul tuturor testelor neparametrice. pg. Cu ajutorul acestui test se urmăreşte punerea în eviden!ă a semnifica!iei diferen!elor dintre frecven!ele observate (ob!inute la nivelul eşantionului) şi nişte frecven!e stabilite pe baza unei presupuse distribu!ii a popula!iei. ipotezele arată astfel: H0: Oij =Eij H1: Oij ≠ Eij unde: i -liniile tabelului de la 1 până la r(r =numărul total de linii ale tabelului de contingen!ă) j -coloanele tabelului de la 1 până la c ( c= numărul total de coloane ale tabelului de contingen!ă) Oij -frecven!ele observate pentru celulele tabelului de contingen!ă situate la intersec!ia dintre linia i şi coloana j. Eij = frecven!ele aşteptate pentru celulele tabelului de contingen!ă situate la intersec!ia dintre linia i şi coloana j. Teorie şi aplica!ii. pe baza frecven!elor observate care sunt prezentate în tabelul de contingen!ă se calculează frecven!ele teoretice. 250 . notate cu Eij. -Cercetarea de Marketing. Întrucât în cazul unor astfel de variabile nu poate fi calculată media. C. Braşov.Testarea legăturii dintre variabilele măsurate cu scala nominală cu ajutorul testului χ2 (hi pătrat) Testul χ2 este un test neparametric utilizat pentru analiza legăturilor dintre două variabile măsurate cu scala nominală. numite frecven!e aşteptate. aşteptate în cazul în care se presupune că ipoteza nulă este adevărată. ceea ce semnifică existen!a unei legături între variabilele analizate. testul se va aplica pe baza frecven!elor absolute sau relative. Pentru aplicarea testului în cadrul analizei bivariate se pleacă de la următoarele ipoteze: H0 -Între frecven!ele observate şi cele aşteptate nu există diferen!e semnificative.

625452430000043c0000 65 080c7465787400000000 85 ceea ce ne poate sugera existen!a unor diferen!e în ceea ce priveşte obiceiul 436f7079726967687420 50 28632920313939382048 fumatului între grupurile popula!iei formate 200 în func!ie de vârstă. având în vedere nivelul de semnifica!ie ales şi numărul gradelor de libertate calculat astfel: df=(r-1)(c-1). 00000000001273524742 2049454336313936362d 322e3100000000000000 00000000127352474220 49454336313936362d32 2e310000000000000000 00000000000000000000 000000000000000000 . această mărime χ2calc se compară cu valoarea teoretică χ2 α. 44 6c756d69000003f80000 numărul celor care nu fumează. Regula de decizie este: -se acceptă H0 dacă χ2calc ≤χ2 α. necesară aplicării testului: r c(O − E )2 2 ij ij χ= ∑∑ calc i= 1j =1 Eij Pentru luarea deciziei. 00000000000000000000 variabile cu ajutorul tabelelor Tineri 00000000000000000000 Varsta medie 00000000000000000000 00000000000000116370 Tabelul 12. Tabel de contingentă a Varstnici deprinderii de a fuma în raport cu vârsta 72740000015000000033 64657363000001840000 subiectilor Sunteti fumator? 006c77747074000001f0 NU 00000014626b70740000 Sunteti fumator? * Varsta24 Crosstabulation 0204000000147258595a 00000218000000146758 41 Count 595a0000022c00000014 24 6258595a000002400000 89 0014646d6e6400000254 00000070646d64640000 observa care este distribu!ia fumătorilor şi 02c40000008876756564 În interiorul tabelului putem DA 0000034c000000867669 41 6577000003d400000024 nefumătorilor pe cele trei categorii de vârstă..Se calculează omărime χ2calc. df -se respinge H0 şi se acceptă H1 dacă χ2calc >χ2 α. O analiză a legăturii dintre aceste 00000000000000000000 de contingen!ă este cuprinsă în tabelul 12. df ffd8ffe000104a4649460 001020100c800c80000ff e20c584943435f50524f4 6494c4500010100000c4 84c696e6f021000006d6e Exemple 74725247422058595a20 07ce0002000900060031 Varsta 0000616373704d534654 Vom încerca să punem în eviden!ă legătura dintre vârstăşi 00000000494543207352 deprinderea Total 47420000000000000000 000000000000f6d60001 2 00000000d32d48502020 de a fuma prin intermediul testului χ . Astfel de 65776c6574742d506163 6b61726420436f6d7061 6e790000646573630000 diferen!e ar semnifica faptul că între cele două variabile există legătură. În toate cele trei cazuri. 00146d6561730000040c numărul fumătorilor este mai mare decât26 00000024746563680000 111 04300000000c72545243 Diferen!a dintre numărul fumătorilor şi cel al nefumătorilor este mai mare Total 0000043c0000080c6754 52430000043c0000080c în cazul tinerilor.5.5. spre deosebire de celelalte două categorii ale popula!iei.df din tabelul reparti!iei χ2. unde r reprezintă numărul de rânduri iar c numărul de coloane.

Diferen!e mai mari se înregistrează în special la nivelul tinerilor. Din analiza sumară a diferen!elor Expected Count 36.8 dintre frecven!ele 111.3 de contingentă 89.0 50.1 == 47. pentru care frecven! Expected Count 65.2 27.8 aşteptate în tabelul 22.1 47.Luarea deciziei privind legătura dintre cele două variabile doar pe baza tabelului de contingen!ă este dificilăşi este încărcată de un puternic subiectivism întrucât depinde foarte mult de persoana care face interpretarea. Frecventele observate şi cele Expected Count 28. Pentru tineri apare un85număr mai mare de fumători decât 50 200 cel aşteptat. Pentru a testa ipotezele va trebui să calculăm frecven!ele aşteptate Eij.9 37.8 E13 == 22.2 Sunteti fumator? NU Count 24 41 24 89 200 200 200 111 ⋅ 65 111 ⋅ 85 111 ⋅ 50 E21 == 36.0 . cu o scădere corespunzătoare în cazul nefumătorilor.0 200.6. Putem constata că frecven!ele absolute sunt egale cu frecven!ele observate atât pentru totalurile de pe linie cât şi pentru totalurile de pe coloană. Pentru luarea unei decizii pe baze obiective se impune aplicarea testului χ2.2 == 27.0 Total observate şi cele aşteptate se observă că există diferen!e la nivelul tuturor subgrupurilor formate prin încrucişarea celor Count două variabile.0 Sunteti fumator? * Varsta Crosstabulation DA Count Pe rândul “Count” sunt prezentate 41 frecven!ele44 observate.9 E12 == 37.8 E22 E23 200 200 200 Tabelul 12. 26 111 în timp ce pe rândul “Expected Count” se află frecven!ele aşteptate.0 85. dar şi la 65 nivelul persoanelor de vârstă medie. după formula: Varsta ( total linia i ) ⋅ ( total coloana j ) Total = Eij total general Tineri Varsta medie Varstnici 89 ⋅ 65 89 ⋅ 85 89 ⋅ 50 E11 == 28. pornind de la următoarele ipoteze statistice: H0-Nu există legătură între vârstăşi deprinderea de a fuma (între frecven!ele observate şi cele aşteptate nu există diferen!e semnificative) H1-Există legătură între vârstăşi deprinderea de a fuma (între frecven!ele observate şi cele aşteptate există diferen!e semnificative).

O situa!ie inversă apare la persoanele de vârstă medie.aaşteptată este mai mare decât cea observată. .

2 cu valoarea teoretică din tabel pentru un nivel de semnifica!ie α = 0. 2 = 5. În concluzie.3 ) χ= ∑∑ = +++ calc i =1j =1 E 28.2 36.05. nu există legătură între vârstăşi deprinderea de a fuma la nivelul popula!iei cercetate.8 ) ++ = 2.8 Se calculează numărul de grade de libertate după rela!ia df = (r-1)(c-1) = (2-1) (3-1) = 2. Valoarea critică din tabel χ20. 2 222 2 r c (Oij − Eij ) (24 − 28. 2 poate fi ob!inutăşi cu ajutorul sistemului Excel.2) (26 − 27. diferen!ele dintre frecven!ele observate şi cele aşteptate existente la nivelul eşantionului nu sunt semnificative din punct de vedere statistic pentru a putea garanta cu o probabilitate de 95% că există legătură între cele două variabile.05.9 37.9) (41 − 37.99.239 < χ0. iar c este numărul de coloane din acest tabel (exceptând totalurile).2 27.99 se acceptă ipoteza nulă în sensul că nu putem garanta cu o probabilitate de 95% că la nivelul popula!iei totale vor fi diferen!e între frecven!ele aşteptate şi cele observate.05 şi un număr de grade de libertate df = 2.05. unde r este numărul de linii din tabelul de contingen!ă. Se utilizează ca argumente ale func!iei nivelul de semnifica!ie (α = 0.1 47.05) şi numărul de grade de libertate (df) calculat pe baza formulei. utilizând func!ia CHIINV. .Pentru a testa semnifica!ia globală a acestor diferen!e se aplică testul χ2. Altfel spus. 2 = 5. care necesită calcularea unui raport critic sub forma mărimii χ2calc. Pentru luarea deciziei se compară valoarea χ2calc = 2. 22 Întrucât χcalc = 2.8) (24 − 22.8 22.3 ij 22 2 ( 41 − 36.1) (44 − 47. Valoarea teoretică χ20.

253 3704d534 65400000 00049454 32073524 74200000 00000000 00000000 0000000f 6d600010 0000000d 32d48502 02000000 00000000 00000000 00000000 00000000 00000000 00000000 00000000 00000000 00000000 00000000 00000000 01163707 27400000 15000000 03364657 36300000 18400000 06c77747 07400000 1f000000 014626b7 07400000 20400000 01472585 95a00000 21800000 01467585 95a00000 22c00000 01462585 . Braşov. 2004. Teorie şi aplica!00600310 ii. 00061637 pg. -Cercetarea de Marketing.ffd8ffe0 00104a46 49460001 020100c8 00c80000 ffe20c584 943435f5 Atentie! 0524f464 Este important de retinut faptul că testul 94c45000 10100000 valori aşteptate mai mici decât 5 reprezintă maic484c696 mult de 20% din totalul celulelor care e6f02100 0006d6e7 contin frecventeaşteptate. Editura Infomarket.21 47252474 22058595 a2007ce0 00200090 21 Lefter. C.

011100021101031 01163707274000 00000000 00000000 101ffc4001f00000 00150000000336 Prin testarea 00000000 ipotezelor se urmăreşte identificarea 00000000 105010101010101 46573630000018 existentei unor0000000f diferente semnificative între parametrii 0000000f 000000000000000 40000006c77747 calculati la 6d600010 nivelul eşantionului şi valorile aceloraşi 6d600010 001020304050607 074000001f0000 parametri. 00000000 00000000 35455565758595a 00086766965770 00000000 00000000 636465666768696 00003d40000002 În astfel de 01163707 cazuri se utilizează testul z (bazat pe 01163707 a73747576777879 46c756d6900000 distributia 27400000 normală). 15000000 98a929394959697 561730000040c0 indiferent de 03364657 mărimea eşantionului. venituri. 0000000d presupuse de către cercetător pentru 0000000d 08090a0bffc400b5 00014626b70740 populatia 32d48502 cercetată. sex etc. e0002000900060 şteptate 10100000 714101116110e0e 03100006163737 c484c696 c484c696 141b141618191a1 04d53465400000 e6f02100 e6f02100 Aplicatii a1a10131c1e1c191 00049454320735 0006d6e7 0006d6e7 e17191a19ffdb004 24742000000000 47252474 47252474 Aplica�ia 12. utilizând testul 191919191919191 02020000000000 00600310 00600310 919191919191919 00000000000000 00061637 00061637 191919191919191 00000000000000 3704d534 3704d534 U12.3. Pentru cazul concret al cercetării 301040505060506 00000000000000 22058595 22058595 0c07070c19110e1 00000f6d600010 dumneavoastră a2007ce0 testafi două ipoteze referitoare la legătura a2007ce0 119191919191919 0000000d32d485 00200090 00200090 dintre 2 variabile. 32d48502 100002010303020 00002040000001 02000000 02000000 Prin testarea ipotezelor se mai are în vedere şi existenta 403050504040000 47258595a00000 00000000 00000000 017d01020300041 21800000014675 unor diferente 00000000 semnificative de comportament sau atitudini 00000000 105122131410613 8595a0000022c0 între grupurile00000000 populatiei formate în functie de o anumită 00000000 516107227114328 00000146258595 caracteristică 00000000 (vârstă. 00000000 care pot fi: media (când scala utilizată este 00000000 435363738393a43 40000008876756 interval sau 00000000 proportională) sau procentul (în cazul scalei 00000000 4445464748494a5 5640000034c000 binare).) 00000000 191a1082342b1c1 a0000024000000 00000000 00000000 Testele pot fi parametrice sau neparametrice. se utilizează tabelele de contingentă şi testul b6b7b8b9bac2c3c 00c72545243000 06c77747 06c77747 4c5c6c7c8c9cad2d 0043c0000080c6 07400000 07400000 3d4d5d6d7d8d9da 75452430000043 1f000000 1f000000 e1e2e3e4e5e6e7e8 c0000080c62545 014626b7 014626b7 e9eaf1f2f3f4f5f6f7 2430000043c000 07400000 07400000 f8f9faffc4001f010 0080c746578740 20400000 20400000 003010101010101 0000000436f707 01472585 01472585 010101000000000 97269676874202 95a00000 95a00000 000010203040506 86329203139393 21800000 21800000 0708090a0bffc400 8204865776c657 01467585 01467585 b51100020102040 4742d5061636b6 95a00000 95a00000 403040705040400 1726420436f6d7 22c00000 22c00000 010277000102031 0616e790000646 01462585 01462585 . dacă eşantionul este mai mare de 27400000 7a8384858687888 3f8000000146d6 30 de persoane 15000000 sau testul t (bazat pe distributia Student). Rezumat 919191919191919 00000000000000 65400000 65400000 191919191919191 00000000000000 00049454 00049454 91919191919ffc00 00000000000000 Testarea 32073524 ipotezelor cercetări este strâns legată de 32073524 01108005b006703 00000000000000 74200000 74200000 extrapolarea rezultatelor la nivelul populatiei cercetate. 03364657 98999aa2a3a4a5a6 00000247465636 36300000 36300000 Pentru testarea legăturii dintre variabilele a7a8a9aab2b3b4b5 80000043000000 18400000 18400000 cercetării.ffd8ffe000104a46 ffd8ffe000104a ffd8ffe0 ffd8ffe0 49460001010100a 46494600010201 00104a46 00104a46 400a60000ffee000 00a300a50000ffe 49460001 49460001 e41646f62650064 20c584943435f5 020100a3 020100a3 0000000001ffdb00 0524f46494c450 00a50000 00a50000 430004030304030 0010100000c484 ffe20c584 ffe20c584 304040304050404 c696e6f0210000 943435f5 943435f5 05060a070606060 06d6e747252474 În 0524f464 exemplul nostru nici una dintre celule nu con!ine valori0524f464 60c0909070a0f0d0 22058595a2007c 94c45000 94c45000 af0f0e0d0e0e10121 mai10100000 mici decât 5.6. prin urmare testul este valid. 1552d1f02433627 014646d6e64000 00000000 00000000 282090a16171819 00254000000706 Testele 00000000 parametrice se referă la parametrii 00000000 1a25262728292a3 46d6464000002c populatiei.

Scala ordinală 00000000 c. Scala ordinală 22058595 b. Scala nominală 02000000 b. e6f02100 1. Modulul 74200000 c.ffd8ffe0 00104a46 49460001 020100c8 00c80000 ffe20c584 943435f5 U12. Răspunsurile corecte se găsesc la sfârşitul10100000 c484c696 cursului.8.7. Test de autoevaluare a cunoştintelor 0524f464 94c45000 *Întrebările pot avea mai multe răspunsuri corecte.Când se foloseşte testul z şi când se foloseşte testul t-Student? 00000000 3.Ce se întâmplă în cazul testului χ dacă procentul celulelor cu valori 03364657 aşteptate mai mici decât 5 depăşeşte 20%? 36300000 18400000 06c77747 07400000 1f000000 014626b7 07400000 20400000 01472585 95a00000 21800000 01467585 95a00000 22c00000 01462585 . Scala interval 00200090 00600310 d. Scala propor!ională 00061637 3704d534 2. Media (procentul) 00000000 00000000 d. Scala interval 00000000 00000000 d. Scala binară a2007ce0 c. Mărimea popula!iei 32073524 b. Scala propor!ională 00000000 00000000 U12.Ce condi!ii trebuie să îndeplinească variabilele pentru a putea aplica testul 01163707 χ2? 27400000 2 15000000 4. Cu ce scală sunt măsurate variabilele în cazul aplicării testului 0000000d 32d48502 a.Cu ce fel de scală trebuie să fie măsurate variabilele pentru a putea aplica 00000000 testul 00000000 t-Student? 00000000 2. Mediana 0000000f 6d600010 3. Test de evaluare a cunoştintelor 00000000 00000000 1. În cazul căror scale pot fi aplicate testele parametrice? 0006d6e7 47252474 a. La ce parametri se raportează de obicei testele parametrice? 65400000 00049454 a.

3 şi în concordan!ă cu 3704d5346540000 000049454320735 ipotezele şi obiectivele stabilite realiza!i o anchetă pe bază de sondaj 247420000000000 parcurgând următorii paşi: 000000000000000 realiza!i un chestionar de 20 -30 întrebări. 000000000000000 000000000000000 analiza!i şi interpreta!i rezultatele ob!inute. 000f6d600010000 0000d32d4850202 proiecta!i o metodă de eşantionare. 000000000000000 aplica!i chestionarului realizat deja unui eşantion format din 90 de 000000000000000 persoane. 000000000000000 000000000000000 Această lucrare reprezintă 20% din nota finală. 000001163707274 Lucrarea va fi transmisă prin e-mail până la data convenită cu cadrul 000001500000003 364657363000001 didactic titular. 840000006c77747 074000001f00000 0014626b7074000 002040000001472 58595a000002180 00000146758595a 0000022c0000001 46258595a000002 4000000014646d6 e64000002540000 0070646d6464000 002c40000008876 7565640000034c0 000008676696577 000003d40000002 46c756d69000003 f8000000146d656 1730000040c0000 002474656368000 004300000000c72 5452430000043c0 000080c67545243 0000043c0000080 c62545243000004 3c0000080c74657 87400000000436f 707972696768742 028632920313939 38204865776c657 4742d5061636b61 726420436f6d706 16e790000646573 630000000000000 012735247422049 454336313936362 d322e3100000000 .ffd8ffe000104a4 649460001020100 a100a10000ffe20c 584943435f50524f 46494c450001010 0000c484c696e6f0 21000006d6e7472 5247422058595a2 Temă de control nr. 2 007ce0002000900 060031000061637 Pentru tema de cercetare aleasă la Aplica!ia 2.

emo!ionale sau inconştiente care stau la baza lor. pornind de la analiza datelor de marketing. în care discu!iile se realizează cu fiecare persoană în parte. Problematica cercetărilor de marketing este deosebit de amplă deoarece ea poate avea în vedere oricare aspect al multiplelor activită!i de marketing şi a mediului de marketing. fără de care chiar şi cei mai buni manageri devin neajutora!i. Cercetările calitative caută răspunsuri la întrebări de genul: de ce? şi cum? ele urmărind cunoaşterea cauzelor profunde ale atitudinilor. În func!ie de modul în care se realizează culegerea datelor. componentele mixului de marketing. care pot fi nestructurate. aşa cum arată practica. tehnici de . Având în vedere tipul informa!iilor generate de cercetare putem distinge alte două tipuri de cercetări. denumite tehnici proiective. precise şi opera!ionale. Cercetarea de marketing mai poate avea în vedere şi analiza rezultatelor sau performan!elor ob!inute de către întreprindere. care. distinct sau simultan. pe baza cărora se pot lua decizii strategice în cadrul organiza!iei. comportamentelor. putem distinge două mari categorii sau tipuri de cercetări de marketing: cercetări fundamentale şi cercetări aplicative. să se ob!ină rezultate eficiente concretizate în concluzii şi propuneri. semistructurate sau structurate cât şi tehnici indirecte. precum şi factorii de micromediu -în primul rând. Scopul oricărei cercetări de marketing are în vedere ca. cercetări instrumentale. Spre exemplu. preferin!elor şi opiniilor consumatorilor precum şi elementele subiective. Cercetările de marketing pot fi structurate în raport cu diferite criterii astfel: Dacă luăm în considerare direc!iile de bază ale orientării activită!ii de cercetare. Cercetările calitative de investigare a atitudinilor. cercetări cauzale sau explicative. cercetarea de marketing poate avea în vedere. motivelor şi comportamentelor au la bază atât tehnici de comunicare directe. Dacă luăm în considerare scopul func!ional care se are în vedere într-un proces de decizie. metodele calitative de investigare pot fi tehnici individuale. atunci putem distinge următoarele tipuri de cercetări de marketing: cercetări exploratorii. cercetarea pie!ei şi cercetarea concuren!ei factorii de macromediu şi factorii de mediu suprana!ional. devenind astfel necesară legătura dintre marketing şi cercetare. sunt corelate şi nu opuse: cercetări calitative şi cercetări cantitative. cercetări descriptive. Cercetarea de marketing este cea care oferă factorilor de decizie informa!ii valide.Rezumat Fundamentarea ştiin!ifică a deciziilor de marketing se asigură prin intermediul cercetării de marketing.

.grup sau tehnici proiective.

Din definirea problemei de cercetat şia obiectivelor cercetării va rezulta fiecare caracteristică sau fiecare “concept” care urmează să facă obiectul măsurării. care pot fi eviden!iate sub forma următoarelor faze tipice. d 1 d 1 a. În procesul investiga!iei fenomenelor de marketing. c. Activitatea de construire a scalelor se numeşte scalare. reprezentative. se clasifică. interpretarea rezultatelor şi formularea concluziilor. bazate pe eşantioane probabiliste. Analiza datelor de marketing este un proces complex ce presupune parcurgerea unor etape succesive de aprofundare a cercetării. prima întrebare la care trebuie să răspundă cercetătorul va fi: “ce să măsurăm”?. Măsurarea se realizează prin intermediul unor scale. Din această perspectivă. care necesită utilizarea unui instrumentar ştiin!ific adecvat. Cercetările descriptive şi cercetările cauzale. pregătirea şi analiza datelor. Această cunoaştere necesită realizarea inferen!ei sau extrapolării rezultatelor ob!inute în cadrul statisticii descriptive asupra popula!iei din care a provenit eşantionul.Procesul cercetării de marketing se constituie dintr-un ansamblu de activită!i specifice. Cea mai simplă procedură de analiză este aceea când se are în vedere statistica descriptivă în cazul unei singure variabile şi a unui singur eşantion. c . în func!ie de succesiunea lor logică. elaborarea raportului cercetării. scalele pot fi nemetrice (neparametrice) precum scala nominalăşi scala ordinalăşi scale metrice (parametrice) precum scala interval şi scala propor!ională. impun cunoaşterea variabilelor cercetării la nivelul popula!iei cercetate. Aceasta înseamnă o prelucrare a datelor ob!inute din răspunsurile date la fiecare din întrebările eşantionului. astfel: descoperirea şi definirea temei de cercetat. puternic corelate între ele. U1 U2 U3 U4 U5 1 c 1 a. După ob!inerea şi pregătirea datelor primare urmează procesul de analiză a acestora. colectarea datelor. având în vedere nivelul de măsurare ob!inut şi posibilită!ile lor de realizare a comparabilită!ii din punct de vedere matematic a ceea ce se măsoară. Scalele. proiectarea propriu -zisă a cercetării. stabilirea ipotezelor şi obiectivelor cercetării.

Răspunsurile U11 U12 1 a 1 b. c 3 1 b. c 2 b. d a 3 1 a. pentru U9d 2 b. c 3 1 b b. c. d U10 3 1 b. d 2 c 3 a. c. U8c 2 corectec. d 2 a. c.U7 b. d 2 c 2 a. c. c 3 1 c b. d 2 b. b 3 a a. d 2 b. d a. d U62 a. d b. d 3 d 3 c 3 b 3 c 3 c testele de autoevaluare . b. c 2 a. d 2 a.

-The focus group method and contemporary French sociology. P. Ed. Y. Infomarket.-Sisteme informatice de marketing. Day. Editura Lumen.com/content4620. 3/2003. Infomarket. Journal of Sociology. 2006 2Lefter. The Dryden Press-Harcourt Brace College Publishers. (coordonator) – Metode statistice aplicate în ştiin!ele sociale. Iaşi. An applied orientation. E. New York. 2004 䘀椀 最 䘀䘀䘀䘀䘀匀 挀 栀 攀 洀 愀 氀攀最 ́琀 甀爀椀氀漀爀搀椀渀琀爀攀  渀琀爀攀戀 ́爀 椀 . John Wiley. Ed. C.-Research methods for generalist social work. Ed. Études et recherches en marketing. W. Brandbuilders. Ed. 2004 3Malhotra. Universită!ii Transilvania.-Focus grupul – tehnică de cercetare a socialului. Infomarket.. Ed.php -The American Marketing Association Board of Directors. 2000 7Rotariu. 2000 8Zikmund. 1994 9www. T. 1990 2Cojocaru. Braşov. în Revista de Cercetare şi Intervenfie Socială vol. Bucureşti. 2003 3Constantin. N -Statistică. 4th ed. Ed. 5-a.BIBLIOGRAFIE 1Aaker. Analiza şi prelucrarea datelor de marketing. 2002 6Evrard. G. Roux. 2001 1Lefter. 1993 7. D. – Cercetarea de marketing. Aplica!ii practice în SPSS. 2004 4Marlow. Polirom.. D. Pras. Edi!ia a 4-a. NATHAN. C-Cercetarea de marketing. New Jersey.marketingpower. 1993 5Petcu. I. Braşov.Cuza”-Departamentul de Sociologie şi Asisten!ă Socialăşi Holt România. 37(4). Brooks/Cole Publishing Company. -Marketing Research. -Exploring Marketing Research.I. Ed. C (coordonator)-Marketing. Editura Infomarket. L. Braşov.-MARKET.. B. 2003 6Popescu. C. ASE. Pacific Grove. N – Marketing Research. California. Ed. 2006 4Datculescu. Iaşi. Bucureşti. Hamel. – Statistică. Iaşi.C – Metode calitative utilizate în cercetările de marketing. 2006 5Duguleană. Ed. Universitatea “Al. Pearson Education International. Teorie şi aplica!ii în SPSS. J. Ed.