CONSTRUCTI DIN LEMN, CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PIESELOR DE CHERESTEA 1. CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PIESELOR DE CHERESTEA A. CARACTERISTICILE MECANICE Comportamentul mecanic al jemnulul este putemic ANIZOTROP (pentru 9 aceeayl solciare, ezstenfa este diferité functie de diectie); in plus rezistenta mecanicd este Influentaté de continutul de apd al lemnulul, In paginie urmétoare sunt prezentate, cu caracter onentatv, ceva date generale privind caracteristiciie mecanice aie pieselor de cherestea. B. GREUTATEA SPECIFICA in cddrul flectirel specli i) parte se pet lua Ty considerare valor stable aie greutatil specitice numal in taport cu continutul de aps, in tabelul urmator sunt prezentate citeva exemple de greutati speciiice ¢1/m’) pentru diverse speci de lemn considering o umiditate de 15%. salcie 0.60 paitin 070 masiin 0.90 plop 0.54 salcim O75 caren 0.92 brad 0.00 ces O77 stejar 094 mesteacin 0,60 fog ago abanos 126 C. POROZITATEA in general, se considera mal poros: lemnul moaie, decit cel dur; cel cu vase mic! ;/ difuze, deci cel cu vase mati: cel far royind, dectt cel cu rising; supratetele de capdt (secfiuniie transversaie) mai poroase dect cele longitudinale. D. SENSIBILITATEA LA UMEZEALA Constitule unul dintre aspectele cele mai semnificative ale lemnulul sl deci ale cherestelel. Continutul de apa influenteazd greutatea specific, dimensiunile, mentinerea formel glrezistenta meconied (care scade cu crestotea umicitdtD; umiditatea crescutd (peste 16%) determing procese bioiogice de degradare, Lemnul.are proprietatea de a reaitza schimburi de umiditate cu mediu! amblant teste extrem de higroscopic): de aceea, dincolo de practica uscd (aducerea umiditatilernulul proaspét falar lao limits acceptabild pentru a permite utlizarea sa fara pericolul unor fenomene detormative importante), este Indicata adaptarea lemnulul ja medlul ih care va sta, respectlv atingerea unui! echiibru higroscopic optim, inaintea punerli in oper. In paghile urmétoare sunt prezentate succint citeva aspecte legate de comportarea lemnulul in raport cu umiditates ce trebule ovute ih vedere [a proiectarea de detallua constructiliar din lemn. E, DEGRADAREA BIOLOGICA Data find originea sa organica, iemnul este atacabil de micro gi macro organisme: bacteri de putrefoctie, clupercl, insecte parazte, Unii agent! biologic! atacdé lemnul uscat (insectele parazite), alte atacutl blologice (ciuperci, bacteri) sunt favorzate de umiditatea crescutd. in ceed ce priveste putrescibiltatea, lemnul este afectat ih special de situattie mite (part! ude / pGr{i cate) gi de varafile ciclice de umiditate. Agent} biologic! sunt de reguid specific! tlecarul tip. de lomn, Sunt mai vulnerabile partie tinere ale lemnuiul gin general, speciile de jemn moale, dectt cele de lemn dur. F. SENSIBILITATEA LA FOC Lemnul se aprinde cu ugurinté, lar asigurares unel rezstente omogene la foc a tuturor pieselor une’ structuri din len implicd 0 serie. de constfngeriIn ceea ca priveste dimensionarea pieselor, Imbindrle. caltatea lemnulul jl tratmentele superficiale, precum gi gradul de expunere la foc a pieselor. 1A[CARACTERISTICILE MECANICE ALE LEMNULUI MADUVA sou conectlv : central | BuRaMeN joAmay | Jemnn wecht tesut vegotol Z__ tWlologle Inacty |Incus de genarare Z| | Gore clburn lie) St Jaceurny seeuNe lem trae | ‘ TRANSVERSALA Iclatogic activ (ee Jesut principal RAZA MEDULARA, de distribure & brane! OGLINDA ravele medulora mn secliunes radiclo SECTIUNE | RADIALA SECTIUNE = Wee Coaur nretesa | | COAIA BeTERNA feiologic vie | | ltalogle morta @ IN EVALUAREA PROPRIETATILOR MECANICE ALE UNUI ELEMENT DIN LEMINN TREBUIE JINUT CONT DE: ~ REGULARITATEA CRESTERI! = PREZENTA, DISPUNEREA $1 DIMENSIUNILE EVENTUALELOR NODURI SAU ALTE DEFECTE ‘a CLASE DE CALITATE A LEMNULUI © IN GENERAL, REZISTENTA MECANICA CRESTE CU GREUTATEA SPECIFICA © REZISTANTA MECANICA SCADE ODATA CU CRESTEREA CONTINUTULUI DE APA. © COMPORTAMENT MECANIC ANIZOTROP *Anizotrop. Gare nu are aceleai proprielali lizice in toate ciregiile; care prezinté direoti privilegiate. (Dichionarul expicativ al imbii ramane, Ed. Univers Eneiciapedic, Bucuresti 1996) W2CARACTERISTICILE MECANICE ALE LEMNULUI @ REZISTENTA LA COMPRESIUNE TANGENTIAL 15-20% @ REZISTENTA LA INTINDERE INDIRECTIE AXIALA, ESTE DE REGULA MAI MARE DE 1.3 - 2.0 ORI CA CEA LA COMPRESIUNE m@ MODULUL DE ELASTICITATE © PARALEL CU ABRELE, ESTE CU GCA 10% MAI MARE LA INTINDERE DECIT LA COMPRESIUNE = RAPORTUL INTRE MODULUL DE ELASTICITATE PARALEL CU FIBRELE, S1 CELE PERPENDICUIARE $1 TANGENTIALE LA FIBRE, ESTE APROXIMAIIY: Eon f Baan = Fo 10 Evan f Epo = 15.4620 3) CONSECINTA: DEFORMABILITATE DIFERITA PE CELE TRE! DIREGTI, PENTRU O ACEEAS! INCARCARE 1 COMPORTAMENTUL LA INCOVOIERE PENTRU PROBE DE ACELEAS! DIMENSIUNI $} FORTE ACTIONIND PERPENDICULAR PE AXA, REZULTA CONDITIONAT DE DISPUNEREA IN SECTIUNE A INELELOR DE CESTERE (a - REZISTEN[A MAXIMA, c - REZSTEN]A MINIMA by ° ne 100% 93% 86% IN CIUDA REASTENTE] MAI MICt LA COMPRESIUNE, ELEMENTELE INCOVOIATE ATING COLAPS UL PRIN CEDAREA FIBRELOR INTINSE, DATORITA BUNEI PLASTICITAT! A LEMNULUI LA COMPRESIUNE @ DURITATEA (LUCRABILITATEA) © DIFERA PENTRU DIVERSELE ZONE ALE TRUNCHIULU! (DURAMENUL MAI DUR CA ALBURNUL | + ESTE PROPORTIONALA CU DENSITATEASENSIBILITATEA LA UMEZEALA A LEMNULUI © CONTINUTUL DE APA AL LEMNULU! INFLUENTEAZA; > GREUTATEA SPECIFICA, > DIMENSIUNILE > MENTINEREA FORME! > CARACTERISTICILE MECANICE © UMIDITATE ACCEPTABILA PENTRU UTILIZARE IN CONSTRUCTII > LAINTERIOR: 8- 12% > LA EXTERIOR; 13-18% (CUMIDITATEA LEMNULUI PROASPAT TAIAT > PINA LA 75 % DIN GREUTATE) © CONTRACTIA LEMNULUI PRIN PIERDEREA APEI PRODUCE TENSIUNI INTERNE $I DECI FENOMENE DEFORMATIVE, CU EFECTE DIFERITE FUNCTIE DE SECTIUNEA INTERESATA A> CONTRACTIE TANGENTIALA (MAXIMA) 1B - CONTRACTIE RADIALA (MEDIE) © - CONTRACTIE AXIALA (MINIMA) resins narowAIE CONRACTIE RADIALE DEFORMAREA PRIN USCARE A UNOR PIESE 4 —= B EXTRASE DIN DIFERITE ZONE ALE TRUNCHIULUI ? ‘ > PIESE CU DIMENSIUNI MICI PE TEABIUNI DACRE ee Mis DIRECTIA DEFORMARILOR MAXIME DIVERSE MODURI DE DEBITARE A SCINDURILOR > PROCENT MAI MIC SAU MAI MARE DE SCINDURI CU LATURA MARE A SECTIUNI PERPENDICULARA PE DIRECTIA CERCURILOR ANUALE (NEDEFORMABILE SAU PUTIN DEFORMABILE) IMPORTANT: PREVEDEREA SENSULUI PROBABIL AL VARIATIILOR DIMENSIONALE, CA URMARE A IMBATRINIRII LEMNULUI $1 A MODIFICARI IN TIMP A CONDITILOR DE UMIDITATE > CRITERII DE PROIECTARE $I PUNERE IN OPERA ! 4CONSTRUCT DIN LEMN. ‘SISTEME PORTANTE 2. SISTEME PORTANTE A. SISTEME CU STILPI $1 GRINZI (sisieme “deschise") | inchiderie §| compartimentdirile sunt diferte de structura portanté a clédifi (sunt neportante sau outoportante; au siructura proprie) Al A2 A3 AA AS CUGRINA CUGRINA CUGRINA CU STILPI IN CU GRINA PRINCIPALES| | PRINCIPALE | SECUNDARE'IN | CLESTE’sGRINZ) | PRINCIPALE Gt SECUNDARE SECUNDARE LESTE” SECUNDARE IN} SECUNDARE ‘IN SUPRAPUSE COPLANARE CLESTE CLESTE? a a a Aaoperk pat Fdocwal pi Posibia variant proiobricare m Gu sp din 4 far eile mae, iraisimple 8, SISTEME CU PERETI PORTANTI (sisteme ‘inchise’) nchiderlle $i Compartimentéinie coincid cu stuctura portanté a cladir. _— Varlante: * pereti din bime suprapuse + pereticuschelet + pereti din panoutl PERET) DIN BIRNE PERE CU SCHELET SUPRAPUSE — (BLOCKHAUS) IN ZABRELE DIN BULAPT AFACHWERK) : BI B2 B3 B4 Bla Bib B3a B3b FARAMONIAN]! | CU MONTAN]! HIP BALOON IP "PLATFORM 70 CaRacreRsTic 32 sz 4 u om Telemmela tradijonce amencane | Adecwat pr traditional cu. | Baloon Frame, Deaeed frame. | prelabricare Uumetuture din Westin Fore) i cele ‘ete mare o “eco gt contemporone derivate eloitlor sistemolo | Adiecvat pt. pretabiicorea In serie ‘sonternporane mare « oliciior serhate 2nCONSTRUCT DINLEMN SISTEME PORTANTE Al. GRINZI PRINCIPALE $1 SECUNDARE SUPRAPUSE SCHEMA AXONOMETRICA A STRUCTURI tpentu simplificare nuau fos! reprezentate diagonalele) SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUL CARACTERISTIC EXEMPLE DE IMBINAR a. Imbinn cu cuie (a extremitatl) 22