abaisser a (se) lasa in jos, a (se) cobori, a reduce, abandon s.m. abandonare, parasire, renuntare/ abandonner a abandona, a parasi, a renunta la, a ceda, a lasa abasourdir vt. a asurzi (pe cineva)/ a ului, a consterna abat-jour sm. abajur abats sm.pl. maruntaie (de vita, de pasare) abattage sm. doborire, taiere / abattement sm. vlaguire, istovire/ deprimare abattis sm.pl. maruntaie de pasare, potroace abattre vt. a dobori/ a rapune, a ucide, a omori, a istovi abbaye, abei sf. manastire abbdication sf. abdicare abbé sm. abate, staret abbesse sf. stareta abdiquer vt. a abdica abeille sf. albina aberration sf. aberatie abêtir vt.,vr. a (se) indobitoci, s (se) timpi abêtissment sm. indobitocire, timpire abîmer vt. a strica, a deteriora/ vr. a se scufunda, abnégation sf. abnegatie aboiement sm. latrat abois sm.pl. (in expr) être aux abois = a fi incoltit, abolir vt. a aboli, a abroga, a suprima (o lege/hotarire) abolition sf. abolire abominable adj. oribil, monstruos abomination sf. mirsavie, ticalosie, nelegiuire abondamment adv. din belsiug, din plin abondance sf. abundenta, belsiug/ abondant, ante adj. abundent; imbelsugat abonder vi. a fi din belsug; a abunda abonnement sm. abonament abonner vt.,vr. a (se) abona abord sm.sg. (in expr.) aborder vi. (mar.) a acosta/ vt. a captura (o nava), aboutir vi. (urmat de prep. à sau dans) a duce, aboutissment sm. rezultat, reusita aboyer vi. a latra abrégé sm. rezumat, compediu abrégement sm. prescurtare abréger vt. a prescurta, a rezuma abreuver vt. a adapa, a imbiba, (fig.) a coplesi/ abreuvoir sm. adapatoare abréviation sf. prescurtare, abreviere abri sm. adapost, (in expr.) à l'abri = la adapost abricot sm. caisa abricotier sm. caisa abriter vt. vr. a (se) adaposti abrogation sf. abrogare abroger vt. a abroga, a aboli, a suprima abrutir vt., vr. a (se) timpi, a (se) indobitoci abrutissement sm. timpire, indobitocire absence sf. absenta, lipsa absent, ente adj. smf. absent absenter vr. a absenta, a lipsi absinthe sf. (bot.) pelin absolu, ue adj. absolut, total/ sm. (cu art. hot.) absolutul absolument adv. (in mod) absolut, cu desavirsire, neaparat, absorber vt. a absorbi, a suge, (fam.) a bea si a minca/ absoudre vt. a achita (un acuzat), a ierta abstenir vr. a se abtine abstention sf. abtinere abstraction sf. abstractie, abstractiune abstrait, aite adj. abstract abstraitement adv. (in mod) abstract absurde adj., sm. absurd absurdité sf. absurditate abus sm. abuz; exces abuser vi. (cu prep. de) a abuza (de ceva)/ vt. a insela, abusif, ive adj. abuziv abusivenment adv. (in mod) abuziv acacia sm. salcim académicien, ienne smf. academician académie sf. academie acajou sm. (bot.) acaju, mahon, lemn de acaju, de mahon acariâtre adj. artagos, ursuz, morocanos accablant, ante adj. coplesitor, apasator; insuportabil accabler vt. a coplesi, a impovara accalmie sf. acalmie; ragaz accaparer vt. a acapara accapareur, euse smf. acaparator accéder vi (cu prep. à) a ajunge, a patrunde, a parveni accélérateur, trice adj. accelerator, de accelerare/ sm. accelerator accélérer vt., vi. a accelera accent sm. accent accentuation sf. accentuare accentuer vt. a accentua acceptable adj. acceptabil, satisfacator acceptation sf. acceptare; consimtire acceptation sf. acceptatie, acceptiune, inteles (al unui cuv.) accepter vt. a accepta; a consimti accés sm. intrate, acces/cale acces, intrare si iesire, accesible adj. accesibil accessoire adj. accesoriu, secundar, (fig.) neglijabil/ accident sm. accident, intimplare accidenté, ée adj. (despre drumuri) accidentat, accidentel, elle adj. accidental, intimplator accidentellement adv. accidental, intimplator, din intimplare acclamation sf. aclamare; aclamatie, ovatie acclamer vt. a aclama, a ovationa acclimatation sf. aclimatizare, adaptare acclimater vt. a aclimatiza, a adapta/ vr. a (se) obisnui, accointances sf.pl. legaturi, relatii, raporturi accolade sf. imbratisare, acolada (semn grafic) accommodant, ante adj. intelegator, binevoitor, conciliant accommoder vt. a adapta, a potrivi, (despre alimente) accompagnateur, trice: smf. (muz.) acompaniator accompagnement sm. (muz.) acompaniament accompagner vt. a insoti, a intovarasi, a conduce (pe cineva), accompli, ie adj. desavirsit, perfect, indeplinit, realizat, accomplir vt. a indeplini, a face oa actiune pina la capat, accord sm. acord, intelegere, accorder vt. a armoniza, a potrivi, a acorda (ceva cuiva), accordeur sm. acordor (de instrumente muzicale) accoster vt. a acosta, a opri (pe cineva), (mar.) a acosta accouchement sm. actiunea de a naste, nastere accouder vr. (cu prep. à, sur) a se rezema pe coate accountumer vt., vr. a (se) obisnui, a (se) deprinde accourir vi. a veni in fuga mare accoutrement sm. imbracaminte caraghioasa accréditer vt. a acredita, a imputernici, accroc sm. agatare, ruptura accrocher vt. a agata, a tirna, a rupe prin agatare, accroire (faire) vt. a spune gogosi accroissement sm. crestere, sporire, marire, inmultire accroître vt., vr. a creste, a (se) mari, a spori accroupir vr. a se aseza pe vine, a se chirci accueil sm. primire, intimpinare accueillant, ante adj. primitor, afabil accueillir vt. a primi, a intimpina accumulateur sm. acumulator, baterie accumuler vt., vr. a (se) acumula, a (se) stringe accusation sf. acuzare, acuzatie accusé, ée smf. acuzat, pirit, inculpat/ adj. pronuntat, accuser vt. a acuza, a invinui, a accentua, acharnement sm. indirjire, patima, inversunare acharner vr. a se indirji, a se inversuna achat sm. cumparaturi, tirguiala acheminer vt., vr. a (se) indrepta (spre) acheter vt. a cumpara acheteur, euse smf. cumparator achevé, ée adj. desavirsit, perfect achévement sm. terminare, desavirsire achever vt., vi. a termina, a sfirsi, a ispravi (ceva), acide adj. acru, acid/ sm. acid acier sm. otel aciérie sf. otelarie acompte sm. acont, arvuna acquéreur sm. achizitor, cumparator acquérir vt. a dobindi, a obtine, a achizitiona, a cumpar/ acquiescement sm. consimtire, acceptare acquiescer vi. a consimti, a accepta acquisition sf. dobindire, achizitie, achizitionare, cumparare acquit m. chitanta, descarcare acquitement sm. achitare acquitter vt. a achita (un inculpat), a achita, a plati/ acrobatie sf. acrobatie acte sm. act (document), act (actiune), (teatru) act acteur, trice smf. actor actif, ive adj. activ/ sm. (cu art.) activul (financiar) action sf. actiune, fapta, act/ actiune (judecatoreasca), actionner vt. a actiona, a pune in miscare, activement adv. (in mod) activ activer vt. a activa, a grabi; a stimula activiste smf. activist activité sf. activitate actualiser vt. a actualiza actualité sf. actualitate, sf.pl. jurnal (cinema, radio, tv) actuel, elle adj. actual actuellement adv. in prezent, acum acuité sf. ascutime, acuitate, agerime, intensitate, adage sm. maxima, proverb adaptable adj. adaptabil adaptation sf. adaptare adapter vt., vr. a (se) adapta, a (se) potrivi adapteur, trice smf. autor al unei adaptari addition sf. (mat.) adunare, nota de plata la restaurant, additionner vt. (mat.) a aduna, a adauga adepte smf. adept adéquat, ate adj. adecvat, potrivit, corespunzator adhérence sf. aderare, aderenta adhérer vi. (cu prep. a adera, a se alaturaà adhésion sf. adeziune, consimtamint adieu intej. sm. adio, ramas bun adjectif sm. (gram.) adjectiv adjudant sm. plutonier, adjudant-chef=plutonier major, adjuger vt. adjudecare (la o vinzare publica), admettre vt. a admite, a accepta; a permite administrateur, trice: smf. administrator administratif, ive adj. administrativ administration sf. administrare, administratie administrer vt., vr. a (se) administra, a (se) gospodari admirable adj. admirabil, minunat admirablement adv. (in mod) admirabil admirateur, trice smf. admirator admiration sf. admiratie admirer vt. a admira admission sf. admitere adolescence sf. adolescenta adolescent, ente adj. smf. adolescent adonner vr. (cu prep. à) a se consacra, a se dedica adopter vt. a adopta, a infia, adoptif, ive adj. adoptiv adoption sf. adoptare adorateur, trice smf. adorator adoration sf. adoratie, adorare adosser vt. (cu prep. contre, à) a sprijini, a rezema, adoucir vt. a atenua, a modera, a estompa, adresse sf. adresa (la domiciliu), indeminare, dibacie, adresser vt.,vr. a (se) adresa adroit, oite adj. indeminatic, dibaci, abil adroitement adv. cu indeminare, cu abilitate aduite adj. smf. adult adulation sf. adulare, lingusire aduler vt. a adula, a lingusi advenir v.impers. a se intimpla, a surveni adversaire smf. adversar adversité sf. imprejurari vitrege, nenorocire ædéme [e-] m. (med.) edem æil m. ochi, cautatura, mugure, gaura; æillade f. ocheada æillet m. garoafa, gaurice æilletonner vt. a curata de lastari, a lastari aérer vt., vr. a (se) aerisi aérien, ienne adj. aerian, vaporos, diafan aérodrome sm. aerodrom aérodynamique adj. aerodinamic, sf. aerodinamica aéronautique adj. aeronautic, sf. aeronautica aéronaval, ale (m.pl. als) adj. aeronaval, sf. aeronautica navala aéroport sm. aeroport æsophage /é-/ m. esofag æuf /euf/ m. ou, germene æuvre f. munca, lucrare, opera, fapta; m. opera unui affabilité sf. afabilitate, amabilitate, curtoazie affable adj. afabil, amabil, curtenitor affaiblir vt., vr. a slabi, a diminua affaiblissement sm. slabire, diminuare, istovire affaire sf. chestiune, problema, caz, proces, afacere, affairé, ée adj. aferent, agitat affaisser vr. (despre drumuri, terenuri) a se surpa, affamé, ée adj. smf. infometat, flamind affecter vt. (despre lucruri) a afecta, a destina, affecteux, euse adj. afectuos, calduros affection sf. afectiune, dragoste affectionner vt. a iubi, a indragi affectueusement adv. (in mod) afectuos, cu afectiune affermir vt., vr. a (se) intari, a (se) consolida affermissement sm. intarire, consolidare affiche sf. afis afficher vt., vr. a (se) afisa affinité sf. afinitate affirmatif, ive adj. afirmativ affirmation sf. afirmare affirmativement adv. (in mod) afirmativ affirmer vt. vr. a (se) afirma affliction sf. mihnire, intristare adinca affliger vt., vr. a (se) mihni, a (se) indurera affluence sf. afluenta, aglomeratie affluent sm. afluent affolé, ée adj. innebunit, scos din minti affoler vt. a scoate din minti, a innebuni/ affranchir vt. a elibera, a franca, a timbra (o scrisoare),/ affranchissement sm. eliberare, francare, timbrare (a unei scrisori affreusement adv. ingrozitor, oribil affreux, euse adj. ingrozitor, infiorator, oribil affront sm. jignire, insulta, ofensa affronter vt. a infrunta (un adversar, un pericol)/ affût sm. afet (de tun), (loc de) pinda afin de loc. prep. (urmata de infinitiv) ca sa, pentru a afin que loc. conj. (urmata de conjunctiv) ca sa africain, aine adj. african, smf. (cu maj.) african (locuitor) agaçant, ante adj. agasant, enervant agacement sm. enervare, iritare agacer vt. a agasa, a enerva, a irita âge sm. virsta, epoca preistorica; perioada istor.,ev. âgé, ée adj. virstnic, batrin, in virsta, in virsta de agence sf. agentie agencement sm. aranjare, imbinare agencer vt. a imbina, a aranja, a combina agenouillement sm. ingenunchiare agenouiller vr. a ingenunchea agent sm. agent, factor agglomération sf. aglomeratie aggraver vt.,vr. a (se) agrava, a (se) inrautati agile adj. sprinten, suplu agilement adv. cu agilitate, (in mod) sprinten agilité sf. agilitate, sprinteneala agir vi. a actiona, a influenta (pe cineva), agitation sf. agitatie, neliniste agiter vt. a agita, a clatina, a scutura/ vr. a se agita, agneau sm. miel agnelet sm. mielusel agonie sf. agonie agonisant, ante adj., smf. muribund agoniser vi. a agoniza, a trage sa moara agraire adj. agrar agrandir vt.,vr. a (se) mari, a (se) dezvolta, a(se)extinde agrandissement sm. marire, extindere, copie fotografica marita agréable adj. placut agréablement adv. (in mod) placut agréer vt. a accepta, a incuvinta agresseur sm. agresor agressif, ive adj. agresiv agression sf. agresiune, atac agricole adj. agricol agriculteur sm. agricultor agriculture sf. agricultura agripper vr. a se agata, a se prinde (de) aguets sm.pl. (in expr.) a fi (a sta) la pinda, a pindi ahuri, ie adj. aiurit, zapacit, uluit ahurissant, ante adj. uluitor, uimitor aide sf. ajutor (dat cuiva)/ smf. ajutor (per.care ajut aider vt. a ajuta, a da ajutor/ vi. (cu prep. à) aïeul, eule (aïeuis, eules: smf. bunic aïeux sm.pl. stramosi aigle smf. vultur, acvila, sf.pl. stindard cu acvila aigre adj. acru, intepator aigreur sf. acrime, acreala aigrir vt.,vi.,vr. a(se)acri, a (se) inacri, a(se)altera aigu, uë adj. ascutit, patrunzator, ager, violent, acut aiguillage sm. schimbarea macazului (la o linie ferata), aiguille sf. ac de cusut, macaz, ac (de cale ferata), aiguilleur sm. acar aiguillonner vt. a imboldi (vitele), (fig.) a stimula aiguiser vt. a ascuti (un virf, un tais), (fig.) a atita, ail (pl. ails) sm. usturoi aile f. aripa ailé, ée adj. inaripat ailleurs adv. intr-alta parte, altundeva aimable adj. amabil, binevoitor aimant, e adj. iubitor, m. magnet (si fig.) aimanter vt. a magnetiza aimer vt. a iubi, a-i placea aine f. vintre ainé adj. nascut mai inainte, mai in virsta; ainesse f. primogenitura ainsi adv. astfel, conj. asadar/ ~ que precum si, air m. aer, vint, infatisare, fel, (muz.) arie; airain m. bronz (poet.), dangat de clopot/ aire f. (agr.) arie, suprafata airelle f. un fel de afina aisance f. usurinta, indestulare, aise adj. multumit, bucuros; f. satisfactie, comoditate aisé, e adj. usor, (fig.) instarit aisselle f. subsuoara ajourer vt. a ajura ajournement m. aminare ajourner vt. a amina ajouter vt. a adauga ajuster vt. a ajusta, a tinti, a aranja alambiquer vt. a alambica (si fig.) alanguir vt. a (se) molesi alarme f. alarma, (fig.) neliniste alarmer vt. vr. a (se) alarma albanais, e adj. mf. (cu maj.) albanez, m. limba labaneza albâtre m. albastru albumineux, euse adj. albuminos alcali m. alcaliu alcaloide m. alcaloid alcooliser vt. a adauga alcool (intr-un lichid) alcôve f. alcov aldéhyde m. aldehida aléatoire adj. riscant, hazardat alêne f. sula alentour adv. in jur; m.pl. imprejurimi alerte f. alarma, adj. sprinten; interj. atentie ! alerter vt. a da alarma alezan m. adj. roib algèbre f. algebra algérien, enne adj.mf. algerian, f. stofa vargata multicolora algue f. alga alibi m. alibi aliboron m. magar, (fig.) gagauta aliénation f. instrainare, nebunie aliéner vt. a instraina, a aliena aligner vt., vr. a (se) alinia alimenter vt. a alimenta alinéa m. alineat alitement m. punere la pat (a unui bolnav), zacere aliter vt. a aseza la pat; vr. a zacea la pat alizé adj.m. (vint) alizeu allaitement m. alaptare allaiter vt. a alapta allécher vt. a ademeni allée f. alee allégation f. alegatie allégement m. usurare alléger vt. a usura, (fig.) a alina allégorie f. alegorie allégresse f. veselie alléguer vt. a alega allemand, e adj. mf. german; m. limba germana aller vt. a merge, a se duce, a junge (la), alliage m. aliaj alliance f. alianta, casatorie, verigheta allié, e adj.mf. aliat allier vt. vr. a (se) alia, a (se) uni allocation f. alocatie allocution f. alocutiune allonger vt. a lungi, vr. a creste, a se intinde allouer vt. a aloca alltesse f. alteta allumage m. aprindere allumer vt., vr. a (se) aprinde (si fig.) allumette f. chibrit allure f. mers, infatisare allusion f. aluzie alluvion f. aluviune almanach /-na m. almanah aloi m. soi, calitate, titlu (la un metal pretios) alors adv. atunci/ alouette f. ciocirlie alourdir vt. a ingreuia alourdissement m. ingreuiere alphabet m. alfabet, abecedar alpinisme m. alpinism altération f. alterare, denaturare, falsificare altérer vt. a altera, a denatura, a falsifica, a inseta alternatif, ive adj. f. alterantiv(a) alterner vt.,vi. a alterna altier, ère adj. semet altitude f. altitudine aluminium m. aluminiu alun m. alaun alunir vt. a aseleniza alvéole m. alveola amabilité f. amabilitate amadouer vt. a imbuna (prin lingusiri) amaigrir vt. a slabi amaigrissement m. slabire amande f. migdala, miez (de simbure) amandier m. migdal amant, e mf. iubit, amant, ibovnic amarre f. parima amarrer vt. a amara, a lega cu parime amas m. gramada amasser vt. a ingramadi, a stringe amateur m.adj. amator amazone f. amazoana ambages f.pl. ocolisuri ambassade f. ambasada, solie ambassadeur, drice basador, sol ambiance f. ambianta ambigu, ë adj. ambiguu, echivoc ambiguïté ambiguitate ambitieux, euse adj. mf. ambitios ambition f. ambitie ambitionner vt. a rivni (la) ambre m. chihlimbar ambroisie f. ambrozie ambulance f. ambulanta ambulant, e adj. ambulant âme f. suflet (si fig.), locuitor amélioration f. imbunatatire améliorer vt.,vr. a (se) imbunatati aménagement m. amenajare aménager vt. a amenaja amende f. amenda amender vt. a imbunatati (pamintul), a aduce un amendament amener vt. a aduce, a pricinui, vr. (pop.) a veni aménité f. blindete amer, ère adj. amar; m. infuzie amara américain, e adj. american amerrir vt. a ameriza amertume f. amarala, (fig.) amaraciune ameublement m. mobilier ameutement m. asmutire ameuter vt. a asmuti ami, e mf.adj. prieten, adj. prietenesc amiante m. azbest amineir vt.vr. a (se) subtia amirauté f. amiralitate amitié f. prietenie, pl. cuvinte prietenoase ammoniac m. amoniac (gaz) ammoniaque f. amoniac (solutia) amocher vt. (pop.) a desfigura amoindrir vt.vr. a (se) misca amoindrissement m. micsorare amollir vt. a inmuia, a molesi amollisement m. inmuiere, molesire amonceler vt.,vr. a (se) ingramadi amont m. amonte amorce f. momeala (si fig.), (fig.) inceput amorcer vt. a momi (si fig.), (fig.) a incepe amorphe adj. amorf, (fig.) moale, inert amortir vt. a amortiza (si fin.) amortisseur m. amortizor amour m. iubire, dragoste amouracher (s) vr. a se indragosti amoureaux, euse adj. mf. indragostit amourette f. dragoste trecatoare amovible adj. amovibil amphibie adj. m. amfibiu amphithéâtre m. amfiteatru amphitryon m. amfitrion, gazda ample adj. amplu, vast, (fig.) amanuntit ampleur f. amploare amplificateur, trice m. adj. amplificator amplifier vt. a amplifica, (fig.) axagera amplitude f. amplitudine ampoule f. bec, fiola, basica amputer vt. a amputa amusement m. amuzament amuser vt.vr. a (se) amuza amygdale f. amigdala an m. an / anachronisme m. anacronism anagramme f. anagrama analogue adj. analog analphabète adj.mf. analfabet analphabètisme m. analfabetism analyse f. analiza analyser vt. analiza anarchie f. anarhie anarchique adj. anarhic anarchiste m. anarhist ancestral, e adj. ancestral, stramosesc ancêtre m. stramos ancien, enne adj. vechi, batrin, fost, m.pl. scriitori antici ancienneté f. vechime ancre f. ancora ancrer vt.vi. a ancora; vt.vr. a (se) fixa andouille f. caltabos, (fig.pop) natarau âne, esse mf. magar, (fig.) neghiob anéantir vt. a nimici, (fig.) a zdrobi anéantissement m. nimicire, (fig.) zdrobire anémique adj. mf. anemie ânerie f. anestezie ange m. inger / être aux ~s=a fi in al noulea cer angélique adj. ingeresc anghine f. anghina anglais, e adj. englez(esc); mf. englez; m. limba engleza angle m. unghi, colt angoisse f. neliniste angoisser vt. a nelinisti, a ingrijora anguille f. tipar angulaire adj. unghiular, colturos anguleux, euse adj. cu unghiuri, cu colturi, (fig.) aspru anicroche f. (fam.) piedica, chichita animal, e adj. animalic; m. animal, (fig.) dobitoc animation f. animatie animer vt,vr. a (se) insufleti (si fig.); animosité f. animozitate anis m. anason ankylose f. anchiloza annales f.pl. anale anneau m. inel, cerc année f. an annelé, e adj. inelat annexe f. anexa annexer vt. a anexa annihiler vt. anihila anniversaire m. aniversare annonce f. anunt annoncer vt. a anunta, a aduce la cunostiinta annoter vt. a adnota annuaire m. anuar annuel, elle adj. anual annulaire adj.m. (degetul) inelar annuler vt. a anula anoblir vt. a innobila anoblissement m. innobilare anode f. anod anodin, e adj. (med.) calmant, (fig.) inofensiv ânonner vi. ingaima anonyme adj. mf. anonim anse f. toarta, golf mic antagonique adj. antagonic antagonisme m. antagonism antan (d') loc.adj. de altadata antartique adj. antarctic antécédent, e adj. antecedent antédiluvien, enne adj. antediluvian, (fig.) demodat antenne f. antena antérieur, e adj. anterior anthologie f. antologie anthracite m. antracit; adj. invar. gri inchis anthropophagie f. antropofagie, canibalism antibiotique m. antibiotic antichambre f. anticamera anticipation f. anticipare, anticipatie anticiper vt.,vi. a anticipa anticléricalisme m. anticlericalism anticolonialiste adj.m. anticolonialist anticonstitutionnel, elle: adj. anticonstitutional anticorps m. anticorp antidater vt. antedata antidote m. antidot antiesclavagiste adj.m. antisclavagist antifasciste mf.adj. antifascist antilope f. antilopa antimilitarisme m. antimilitarism antinévralgic antiparti adj.m. antipartinic antipathie f. antipatie, nepotrivire antipode m. antipod, (fig.) contrariu antiquaire m. anticar antique adj. antic, stravechi, (fig.) demodat; antiquité f. antichitate; pl. opera de arta antice antireligieux, euse adj. antireligios antirévolutionnaire adj.m. contrarevolutionar antiseptique adj. antisepric antithèse f. antiteza antonyme adj.m. antonim antre m. pestera, vagauna anxiété f. anxietate, ingrijorare aorte f. aorta août m. august apache m. apas apaisement m. potolire, linistire apaiser vt. a potoli, a linisti apathie f. apatic à-pen-près m. aproximatie apercevoir vt. a zari, vr. a baga de seama aperçu m. rezumat, apreciere rapida apéritif m. bautura (luata ca aperitiv) apeurer vt. a speria aphone adj. afon aphte m. afta apiculteur m. apicultor apitoiement m. induiosare apitoyer vt.,vr. a (se) induiosa aplanir vt. a nivela, a aplana aplatir vt. a turti; vr. (fig.) a se injosi aplatissement m. turtire, (fig.) injosire aplomb m. directie verticala, fel de a cadea apocalypse f. apocalips apocryphe adj.m. (document) apocrif apogéee m. apogeu apolitique adj. apolitic apologétique adj.f. apologetic(a) apologiste m. apologet apophyse f. apofiza apostiller vt. a pune o apostila apostolique adj. apostolic apostrophe f. apostrof apothéose f. apoteoza apôtre m. apostol apparaître m. vi. a (a)parea apparat m. stralucire, mare pompa appareil m. aparat appareiller vt. a imperechea; vi. (mar.) a pregati de plecare apparemment adv. in aparenta, pe cit se pare apparence f. aparenta apparenter vt.,vr. a (se) inrudi apparier vt. a imperechea apparition f. aparitie, aratare appartement m. apartament appartenir vi. a apartine; vr. a fi independent appas m.pl. farmece appât m. momeala, (fig.) atractie appâter vt. a momi, a indopa (pasari), (fig.) a atrage appauvrir vt. a saraci, a secatui appauvrissement m. saracire, secatuire appel m. chemare, (jur.) apel appelation f. denumire appeler vt.,vr. a (se) chema, a (se) numi, appendice m. apendice, anexa appentis m. sopron, polatra appesantir vt. a ingreuia; vr. a se lasa cu toata greutatea, appétence f. dorinta, pofta appétissant, e adj. apetisant appétit m. pofta applaudir vt. a aplauda; vi. a aproba; vr. a se felicita applaudissement m. aplaudare; pl. aplauze application f. aplicare, aplicatie, silinta appliquer vt. a aplica, vr. a-si da osteneala appointemets m. pl. leafa (a unui functionar) apport m. aport, contributie apporter vt. a aduce, a procura apposer vt. a aplica, apune (o semnatura) appréciation f. apreciere apprécier vt. a aprecia appréhender vt. a se teme de, a inhata, a aresta appréhesion f. teama, frica nedeslusita apprendre vt. a invata, a afla, a comunica (cuiva) apprenti, e mf. ucenic, (fig.) incepator apprentissage m. ucenicie apprêt m. apret, scrobeala; pl. pregatiri apprêter vt. a pregati, a apreta; vr. a fi gata de apprivoiser vt.vr. a (se) imblinzi, vr. a se obisnui cu approbation f. aprobare approchant, e adj. foarte asemanator, adv. aproximativ approche f. apropiere; pl. imprejurimi approcher vt.,vr. a (se) apropia approfondir vt. a adinci, (fig.) a aprofunda approfondissement m. adincire, (fig.) aprofundare approprier vt. a apropia, a adapta; vr. a-si insusi approvisionnement m. aprovizionare approximation f. aproximatie appruver vt. a incuvinta appui m. sprijin appuyer vt.vr. a (se) sprijini; vi. a apasa, âpre adj. aspru; (fig.) aprig, lacom après prep. dupa; adv. pe urma, dupa (aceea) après-demain adv.m.invar. poimiine après-guerre m.f. perioada postbelica après-midi m. dupa-amiaza âpreté f. asprime (si fig.) à-propos m.invar. apropo, scriere de circumstanta apte adj. apt, capabil de aptitude f. aptitudine aquarelle /-koua/ f. acuarela aquatique /-koua/ adj. acvatic aqueduc m. apeduct aquilin /-ki/ adj. acvilin aquilon /-ki/ m. vint puternic (din nord) arabe adj.mf. arab, m. limba araba arabesque f. arabesc arabique adj. arabesc arable adj. arabil arachide f. arahida araignée f. paianjen arbisseau, arbuste m. copacel arbitrage m. arbitraj arbitraire adj. arbitrar arbitre m. arbitru arborer vt. a arbora arboriculture f. pomicultura arbre m. arbore (si mec.), pom arcade f. arcada arcane m. mister, lucru ascuns arc-bouter vt. a sustine un zid cu un arc de sprijin; arc-en-ciel m. curcubeu archaique /-ka/ adj. arhaic archange /-kanj'/ m. arhanghel arche f. arca, arcada archéologie /-ké-/ f. arheologie archéoloque /-ké/ m. arheolog archer m. arcas archet m. arcus archevêque m. arhiepiscop archipel m. arhipeleag architecte m. arhitect architecture f. arhitectura archives f.pl. arhive arçon m. ombilic arctique adj. arctic ardemment adv. cu infocare ardent, e adj. arzator, (fig.) inflacarat ardeur f. arsita, (fig.) inflacarare ardoise f. ardezie, tablita de scris ardu, e adj. abrupt, (fig.) anevoios are m. ar arène f. arena arête f. os (de peste), barba a spicului, muchie argent m. argint, bani argenté, e adj. argintat, argintiu argenterie f. argintarie argile f. argila argileux, euse adj. argilos argot m. argou arguer vi. a conchide argumenter vi. a argumenta aria m. (fam.) belele; f. (muz.) arie aridité f. ariditate, uscaciune aristocratie f. aristocratie arithmétique adj. aritmetic(a) armateur m. armator armature f. armatura arme f. arma; pl. cariera militara, scrima, emblema armée f. armata (si fig.) armement m. armament, inarmare arménien, enne adj. mf. armean; m. limba armeana armer vt. a inarma, a arma (o nava) armistice m. armistitiu armoire f. dulap armoiries f.pl. armoarii, emblema armure f. armura aromate m. mirodenie aromatique adj. aromatic arôme m. aroma arpège m. arpegiu arpent m. pogon arpenter vt. a masura suprafata unui teren, arquer vt. a arcui, vi.vr. a se incovoia arrachage m. smulgere, smuls arrache-pied loc.adv. neintrerupt arracher vt.vr. a (se) smulge (si fig.) arrangement m. aranjare, aranjament arranger vt. a aranja, a rindui; vr. a se aranja, arrestation f. arestare arrêt m. oprire, statie, (jur.) hotarire; arrêté m. decizie, sentinta arrêter vt. a opri, a aresta, a fixa, a incheia (un tirg), arrhes f.pl. arvuna, (fig.) zalog arrière m. dos, partea dinapoi, (sport) fundas; arriéré, e adj. intirziat, (fig.) inapoiat; m. restanta arrière-coeur f. curtea din dos arrière-garde f. ariergarda arrière-goût m. gust lasat de un aliment arrière-grand-mère f. strabunica arrière-grand-père m. strabunic arrière-pensée f. gind ascuns arrière-petit-fille f. stranepoata arrière-petit-fils m. stranepot arrière-petits- enfants: m.pl. stranepoti arrivage m. sosire (de vapoare, marfuri), marfa sosita arrivée f. sosire arriver vi. a veni, a sosi (fig.) a parveni; arriviste m. arivist arrogance f. aroganta, trufie arroger (s) vr. a-si aroga, a-si lua (un drept) arrondir vt. a rotunji arrondissement m. rotunjire, raion (administrativ) arrosage m. stropire, stropit arroser vt. a stropi, a uda arrosoir m. stropitoare art m. arta, maiestrie artère f. artera (si fig.) arthritisme m. artritism artichant m. anghinare article m. articol (si gram.), marfa articulation f. articulare, articulatie articuler vt. a articula, a pronunta artifice m. artificiu, siretic artificiel, elle adj. artificial artificieux, euse adj. siret, viclean artilerie f. artilerie artilleur m. artilerist artisan m. mestesugar, (fig.) fauritor artiste m. adj. (de) artist artistique adj. artistic aryen, enne adj.mf. arian asbeste m. azbest ascendance f. ascendenta ascendent, e adj. ascendent; m. autoritate; m.pl. ascendenta ascenseur m. ascensor ascension f. ascensiune ascète m. ascet aseptique adj. aseptic asile m. azil, adapost asperge f. sparanghel asperger vt. a stropi aspérité f. asprime (si fig.) asphalte m. asfalt asphyxie f. asfixie asphyxier vt. asfixia aspirant, e adj. (persoana) care aspira aspirateur m. aspirator aspiration f. aspirare, aspiratie aspirer vt. a aspira; vi. a nazui assagir vt.vr. a (se) cuminti assaillir vt. a asedia, a ataca assainir vt. a asana, a purifica assainissement m. asanare, (fig.) purificare assaisenner vt. a da gust (mincarii), a condimenta assant m. asalt assassin, e adj.m. asasin assassinat m. asasinat assassiner vt. a asasina, (fig.) a plictisi assdemblage m. imbinare, asamblare assécher vt. a seca assemblée f. adunare assembler vt. a aduna, a imbina assener vt. a trage (o lovitura puternica) assentiment m. consimtamint asseoir vt.vr. a (se) aseza assertion f. asertiune asservir vt. a aservi, a subjuga asservissement m. subjugare assesseur m. asesor assez adj. destul assidu, e adj. asiduu, zelos assiduité asiduitate, zel assiégé, e adj. mf. asediat assiéger vt. a asedia (fig.) a plictisi assiette f. farfurie, pozitie assignation f. (jur.) citatie, alocatie assigner vt. (jur.) a cita, a aloca, a fixa assimiler vt. a asimila; vr. a se compara assis, e adj. asezat, (fig.) slabit; f. fundatie; assitance f. asistenta, ajutor assiter vi. a fi de fata; vt. a sprijini, a da ajutor association f. asociere, asociatie associer vt.vr. a (se) asocia assoiffé, e adj. insetat (si fig.) assoler vt. a cultiva in asolamente assombrir vt.vr. a (se) intuneca (si fig.) assommer vt. a omori (cu o lovitura puternica), assommoir m. bita, (fam.) circiuma assortiment m. asortiment, asortare assortir vt.vr. a (se) asorta; vt. a aproviziona assoupir vt.vr. a atipi; vt. (fig.) a alina assourdir vt. a asurzi, a inabusi (un sunet) assouvir vt. a potoli assouvissement m. potolire assujettir vt. a supune, a constringe, a fixa assujettissement m. supunere, inrobire, constringere assumer vt. a-si asuma assurance f. siguranta, incredere, (ec.) asigurare assurément adv. (de)sigur, cu singuranta, bineinteles assurer vt.vr. a (se) asigura asthénie f. astenie asthme m. astma asticoter vt. (fam.) a sicii astiquage m. lustruire, lustruit astiquer vt. a lustrui astre m. astru astreindre vt. a constringe; vr. a se supune astringent, e adj. astringent astuce f. siretenie, viclenie, siretlic astucieux, euse adj. siret, viclean asymétrie f. asimetrie athée adj. mf. ateu athénée m. ateneu athlète m. atlet atmosphère f. atmosfera atoll m. atol atome m. atom atomique adj. atomic atomiseur m. pulverizator atours m.pl. vesminte, gateala atout m. atu, avantaj âtre m. vatra atroce adj. atroce, crud atrocité f. atrocitate, cruzime atrophie f. atrofie(re) attabier (s) vr. a se aseza la masa attache f. legatura, clema, incheietura, atas; pl. relatii attachement m. atasament, afectiune attacher vt. a lega, a da (importanta), vi. a se lipi; attaque f. atac attaquer vt. a ataca; vr. (fam.) a se inhama (la o treaba) attarder vt.vr. a intirzia atteindre vt.vi. a ajunge, a atinge atteinte f. lovitura, (fig.) neajuns attelage m. inhamare, atelaj atteler vt. a inhama (si fig.) attendir vt.vr. a (se) fragezi, (fig.) a (se) induiosa attendre vt. a (se) astepta; vi. a avea nevoie de attendrissement m. induiosare attendu prep. dat fiind attent, e adj. alaturat attentat m. atentat attente f. asteptare attenter vi. a atenta attentif, ive adj. atent attention f. atentie attentisme m. (pol.) tergiversare atténuation f. atenuare, scadere atténuer vt. a atenua atterrer vt. a consterna, (fig.) a zdrobi atterrir vi. a ateriza, a acosta atterrissage m. aterizare, acostare attester vt. a atesta, a lua ca martor attibuer vt.vr. a (-si) atribui attiédir vt. a incalzi, (fig.) a domoli attifer vt.vr. a (se) inzorzona attirail m. instrumentar, (fam.) catrafuse attirance f. atractie attirer vt. atrage attiser vt. a atita (focul) (si fig.) attisoir m. vatrai attitude f. atitudine attraction f. atractie, atragere; pl. (spectacol de) varietat attrait m. atractie, inclinatie; pl. nuri attrape f. capcana, pacaleala attraper vt. a prinde, a capata (o boala), a pacali, attrayant, e adj. atragator attribute m. insusire, atribut attribution f. atribuire, atributie attrister vt.vr. a (se) intrista attroupement m. ingramadire au vezi à aubaine f. chilipir, pleasca aube f. zori auberge f. han aubergine f. patlagica vinata aubergiste m. hangiu aucun, e adj.nehot.pron.nehot. nici un(ul); pl. unii aucunement adv. nicidecum audace f. indrazneala audacieux, euse adj. mf. (om) indraznet au-dedans adv. inauntru au-dehors adv. in afara au-dessous adv. dedesubt au-dessus adv. deasupra au-devant adv. inaintea, in intimpinarea audience f. audienta auditeur, trice mf. ascultator audition f. audiere, auditie auditoire m. auditoriu auge f. copaie, jgheab augmentation f. marire, sporire augmenter vt.vi. a (se) mari, a spori augure m. augur, prevestire auguste adj. maiestos, august aujourd'hui adv. astazi aumône f. pomana aune m. arin, f. cot (de pinza) auparavant adv. mai inainte auprés adv. apropape / ~ de (pe) linga auquel pron.rel. caruia auréole f. aureola auriculaire adj. auricular; m. degetul mic aurochs / ô-rok/ m. bour aurore f. aurora (fig.) zori auspice m. auspiciu aussi adv. de asemeni, la fel de; conj. de aceea aussitôt adv. imediat austère adj. auster austérité f. austeritate, severitate australien adj. mf. australian autant ad. la fel (cu), tot atit autel m. altar auteur m. autor authenticité f. autenticitate auto f. (fam.) automobil autobiographie f. autobiografie autocar m. autocar autochtone /-tok/ adj.m. autohton autocrate m. autocrat autocritique adj. f. autocritic(a) autodidacte adj.m. autodidact autographe adj.m. autograf automate m. automat (si fig.) automatique adj. automat automatiser vt. automatiza automne /-ton/ m. toamna automobile f. automobile autoportrait m. autoportret autorail m. automotor autoriser vt. a autoriza; vr. a se sprijini pe autoritaire adj. autoritar autorité f. autoritate, pl. autoritati autorization f. autorizatie, autorizare autosuggestion f. autosugestie autour adv. imprejur, (fam.) cam, m. erete / autre adj.nehot.pron.nehot. alt(ul) autrefois adv. odinioara, altadata autrement adv. altminteri, astfel, altadata, odinioara autrichien, enne adj.mf. austriac autruche f. strut autrui pron.nehot. altul auvent m. streasina (la usa, fereastra) aux vezi à auxiliaire adj. auxiliar auxquels, auxquelles vezi auquel avachir (s) vr. a se labarta (fam.) a se molesi aval m. aval (si fin.) avalanche f. avalansa avaler vt. a inghiti (si fig.) avance f. avans, inaintare, iesind; pl. (fig.) avansuri avancement m. avansare, inaintare avancer vt. a intinde (un brat), a grabi, vr. a inainta; avanie f. ofensa publica avant prep. inainte, adv. inainte, tirziu, avantage m. avantaj avantageux, euse adj. avantajos, care vine bine, fudul avant-bras m.invar. antebrat avant-coureur adj.m. (fig.) prevestire avant-derniere, ère adj. mf. penultim avant-garde f. avangarda avant-hier adv. alaltaieri avant-première f. avampremiera avant-projet m. anteproiect avant-propos m.invar. cuvint inainte, prefata avant-scène f. avanscena avare adj.mf. zgircit avarice f. zgircenie avarier vt. a avaria avec prep. (impreuna) cu; fata de, in pofida, o data cu avenant, e adj. placut, amabil; m. clauza avènement m. venire (la putere) avenir m. viitor aventure f. aventura, intimplare aventureaux, euse adj. aventura aventurer vt. a risca, vr. a se aventura aventurier, ère mf. aventurier avenue f. cale avérer (s) vr. a se vadi averse f. aversa aversion f. aversiune avertir vt. a avertiza avertissement m. avertisment aveu m. marturisire, recunoastere aveuglant, e adj. orbitor aveugle adj.mf. orb, / en ~ = orbeste aveuglement m. orbire (si fig.) aveugler vt. a orbi (si fig.) aveuglette (à l'~) loc. adv. pe dibuite, (fig.) la nimereala aviateur, trice mf. aviator aviation f. aviatie avide adj. avid avidité f. aviditate avilir vt.vr. a (se) deprecia, a (se) injosi avilissement m. injosire, degradare aviron m. visla avis m. parere, aviz, incunostiintare aviser vt. a aviza, a instiinta, vi. a chibzui; aviver vt. a inviora, a reimprospata avoine f. ovaz avoir vt. aux. a avea, vt. a-i fi, a obtine avoisinier vt. a se invecina cu avorter vi. a avorta, (fig.) a da gres avorton m. avorton, stirpitura avoué m. (un fel de) avocat avouer vt. a marturisi, a recunoaste avril m. aprilie axe m. ax(a) axer vt. axa axiome m. axioma azote m. azot aztèque adj. aztec azuré, e adj. azuriu azyme adj. (in expr.) pain ~ azima baba adj. (fam.) uluit B babeurre m. zer babil m. trancaneala, ginguri babiller vi. a trancani babine f. babina, (fam.) buze babiole f. jucarica, (fig.) fleac babord m. babord babouche f. papuc babouiner vi. a se maimutari bac m. bac, pod plutitor baccalauréat, (fam.) bac(hot): m. bacalaureat baccarat m. (cristal) bacara bacchanale f. (fam.) petrecere zgomotoasa, orgie bacchante f. bacanta, (fig.) femeie desfrinata bâche f. prelata bachelier, ère mf. bacalaureat bachoter vi. (fam.) a se pregati in pripa (pentru un examen bachotter vi. (pop.) a trisa bacille m. bacil bâclage m. treaba data peste cap, rasoleala bâcler vt. a zavori, a da rasol badaud, e mf. adj. nataflet badauderie f. nerozie baderne f. (mar.) impletitura de protectie, (fig.) hodorog badigeonner vt. a spoi, (med.) a bandaja badin, e adj. mf. sugubat, f. bagheta, nuia badinage m. gluma badiner vi. a glumi badinerie f. gluma, copilarie bæuf m. bou, carne de vaca; bafouer vt. a batjocori bafouillage m. (fam.) biiguiala bafouiller vt. (fam.) a biingui bâfre, bafrée f.(pop.) chiolhan bâfrer vt.vi. (pop.) a infuleca bagage m. bagaj bagarre f. taraboi, incaierare bagatelle f. fleac bagnard m. ocnas bagne ocna bagnole f. (pop.) hodoroaga, automobil bagout m. (fam.) limbutie, logoree bague f. inel baguenauder vi. a-si pierde timpul (cu fleacuri) baguer vt. a insaila baguette f. betisor, bagheta bah ! interj. as ! bahut m. sipet, (arg.) scoala bahuter vi. (arg.scolar) a face taraboi bai, e adj. murg; f. golfulet, ochi (la fereastra etc.), baigner vt.vr. a (se) scalda, vi. a fi cufundat baigneur, use mf. persoana care se scalda, baies baignoire f. cada, benoar bail m. contract de inchiriere baille f. hirdau, (arg.mar.) apa bâillement m. cascat bailler vt. (inv.) a da bâiller vi. a (se) casca, a se intredeschide bailleur, eresse mf. (inv.) persoana care inchiriaza bâillon m. calus bâillonnement m. punerea unui calus, (fig.) cenzurare bâillonner vt. pune calus bain vt. baie; pl. localitate balneara bain-marie m. sistem de incalzire a anumitor preparate baionette f. baioneta baisemain m. sarutarea miini baiser vt. a saruta; m. sarut(are) baiseur, euse mf. pupacios baisse f. scadere (a apei, a actiunilor etc.) baisser vt.vr. a (se) lasa in jos; vi. a scadea, a slabi bajoue f. falca (la animale), obraz flasc (la oameni) bakélite f. bachelita balade f. (fam.) hoinareala balader (se) vr. (fam.) a hoinari, a se plimba baladin m. saltimbanc balafre f. cicatrice (pe obraz) balai m. matura balance f. balanta, (fig.) cumpana balancement m. leganare (fig.) sovaiala balancer vt.vr. a (se) legana; vt. a cintari; vi. a sovai; balançoire f. leagan, balansoar, (fig.fam.) palavre balayage m. maturat balayer vt. a matura (si fig.) balayeur, euse mf. maturator, f. masina de maturat (strazile) balayures f.pl. gunoi (adunat la maturat) balbutiement m. bilbiiala balbutier vt.vi. a (se) bilbii balbutieur, euse mf. bilbiit, gingav baldaquin m. baldachin baldeuse f. carucior (al negustorilor ambulanti), baleine f. balena baleinière f. baleniera balèze adj. (pop.) mare si puternic(fizic.); mf. huiduma balistique adj. f. balistic (a) baliverne f. baliverna ballade f. balada ballast m. balast balle f. minge, glont, hoaspa, balot, (pop.) cap ballerine f. balerina ballet m. balet ballon m. balon, minge ballonnement m. umflare, balonare ballonner vt. a umfla, a balona ballot m. balot, (fig.) prostanac ballottage m. balotaj ballottement m. hitinare ballotter vt.vi. a (se) hitina; vt. a face balotaj balnéaire adj. balnear balocher vi. (pop.) a taia frunza la ciini balourd, e adj. greoi; mf. tontalau balourdise f. grosolanie balsamique adj. calmant balthasar, balthazar m. (pop.) chiolhan bambin m. copilas bambochade f. (fam.) chefulet bamboche f. paiata, (pop.) chef bambou m. bambus, (fam.) insolatie bamboula f. dans al negrilor ban m. notificare, surgiun, aplauze in cadenta banaliser vt. a banaliza banalité f. banalitate banane f. banana, (fig. pop.) tinichea, medalie banban adj. mf. (pop.) sont banc m. banca, banc (de nisip, de pesti etc.) bancaire adj. bancar bancal, e, bancroche adj. mf. (persoana) cu picioare strimbe bandage m. bandaj, legare, pansare bande f. fisie, banderola, legatura, straif, ceata bandeau m. legatura (de legat la ochi) bandelette f. bentita bander vt. a lega, a bandaja, a incorda un arc; bandouilière f. banduliera bank-note f. bancnota banlieue f. suburbie, mahala banner vt. a acoperi cu prelata, cu o tenda banni, e adj. exilat, proscris; (adj.) inlaturat bannière f. baniera, (pop.) camasa, (fig.) flamura, grupare bannir vt. a exila, a proscrie, (fig.) a inlatura banque f. (fig.) banca banqueroute f. bancruta banquet m. banchet banqueter vi. a benchetui banquette f. bancheta banquier f. bancher banquise f. banchiza banuissement m. exilare, proscriere, (fig.) inlaturare baptême m. botez baptiser vt. a boteza baptismal, e adj. de botez baquet m. hirdau baragouin m. (fam.) vorbarie stilcita, bolboroseala baragouiner vt. vi. a vorbi stilcit, a bolborosi baraque f. baraca baraquement m. baracament baraterie f. (mar.) frauda, hotie baratin m.(pop.) vorbe mincinoase, gogosi baratte f. putina barbant, e adj. (pop.) pisalog, insistent barbare adj. mf. barbar, salbatic, (om) necivilizat, barbe f. barba, (pop.) plictiseala barbeau m. mreana, albastren (pop.) sustinator barbelé, e adj. ghimpat barber vt.vr. a (se) plictisi barbiche f. barbuta barbier m. barbier barbon m. mos, uncheas barbotage m. balaceala, (pop.) furt barboter vi. a se balaci, a balmaji, (pop.) a fura barbouillage, barbouillis - m. mizgaleala, (fig.) balmajeala barbouiller vt. a mizgali, a pata (un caiet, o carte) barbu, e adj. barbos; f. calcan, mic bard m. targa (pentru transportat materiale) barde m. bard, f. feliuta de slanina bardeau m. sindrila barder vt. a transporta materiale cu targa, barème m. barem barge f. slep barguignage m. codeala barguigner vi. a se codi baril m. butoias barileur m. dogar barioler vt. a impestrita baromètre m. barometru baron, onne mf. baron baroque adj. m. (stil) baroc barouf, baroufle m. (pop.) zarva, taraboi barque f. barca barrage m. baraj barre f. bara, drug barreau m. vergea, barou barrer vt. a bara, a taia, a inchide; barrette f. (un fel de) boneta, brosa lunga barricade f. baricada barricader vt.vr. a (se) baricada barrière f. bariera barrique f. butoi barrir vi. (despre elefant, rinocer) a mugi baryton m. bariton baryum /-om/ m. bariu bas m. ciorap bas, basse adj. ascund, scazut, josnic; adv. jos, incet; basalte m. bazalt basané, e adj. bronzat bas-bleu m. scriitoare pedanta basculer vi. a se legana; vt.vi. a (se) rasturna base f. baza (si chim.) temelie baser vt.vr. a (se) baza bas-fond m. teren scufundat, prag (de mare); basilic m. busuioc, sarpe legendat basilique f. bazilica basque f. pulpana; adj. mf. basc bas-relief m. basorelief basse-cour f. curte de pasari, oratanii bassesse f. josnic bassin m. lighean, bazin bassine f. lighean cu toarte bassinet m. lighenus, bazinet bastonnade f. chelfaneala bas-ventre m. vintre bât m. samar bataclan m. (fam.) calabalic bataille f. batalie batailler vi. a se bate, (fig.) a polemiza bataillon m. batalion bâtard, e adj. mf. bastard; f. scriere bastarda bateau m. nava bateler vt. a transporta cu vaporul; vi. a face ghidusii bateleur, euse mf. mascarici batelier, ère mf. barcagiu bâter vt. a pune samarul bathyscaphe m. batiscaf bâtiment m. cladire bâtir vt. a construi, a insaila bâtisse f. zidarie, constructie bâtisseur m. constructor bâton m. baston, bita, batou bâtonner vt. a ciomagi, a sterge un (text) batraciens m.pl. batracieni battage m. batut (al laptelui etc.), treierat battant m. limba (de clopot), canat, adj. batte f. mai, scindura de spalat rufe, batere, amestecat battement m. bataie (a inimii, de aripa etc.) batterie f. baterie batteur, euse mf. treierator; f. batoza, m. bataus batteuse battre vt. a bate, a lovi, a scutura (un flacon), battu, e adj. batut, batatorit (si fig.); baudet m. magar, (fig.) dobitoc baudruche f. basica (de oaie etc.), tipla bauge f. birlog (de mistret), vizuina (de veverita), baume m. balsam bauxite f. bauxita bavard, e adj. mf. vorbaret bavardage m. vorbarie, sporovaiala bavarder vi. a sporovai bave f. bale baver vi. a-i curge bale bavette, bavoir m. barbita (pentru copii) baveux, euse adj. balos bayadère f. baladera bayer vi. a sta gura-casca bazar m. bazar (si fig.) bazarder vt. (pop.) a vinde de urgenta béant, e adj. larg deschis, (fig.) uluit, stupefiat béat, e adj. linistit, bisericos, (peior.) prostesc beau (bel), beile adj. frumos beaucoup adv. mult beau-fils m. fiu vitreg, ginere beau-frère m. frate vitreg, cumnat beau-père m. tata vitreg, socru beautè f. frumusete beaux-arts m.pl. belle-arte beaux-parents m.pl. parinti vitregi, socri bébé m. prunc bec m. plisc (si fig.) (fam.) bot, gura bécan f. (fam.) bicicleta bécarre m. becar bécasse f. becata bec-de-lièvre m. buza de iepure bêchage m. sapare, sapat béche f. cazarma bécher vt. a scapa, (pop.) a forfeca (pe cineva) bêcheur, euse mf. (pop.) birfitor, fudul bécot m. (fam.) pupic bécoter vt. (fam.) a pupa becqueter vt. a da cu ciocul, a ciuguli (si fig.) bedaine f. (fam.) burduhan bedeau m. paraclisier, om de serviciu (la o universitate) bedonner vi. (fam.) a face burta bée adj. f. cascata bégayer vi. a se bilbii, a gingavi bégniement m. bilbiiala, gingavit bègue adj. mf. bilbiit, gingav bégueter vi. (despre capre) a behai béguin m. scufita (fig.fam.) dragoste trecatoare beige adj. bej beigne f. (fam.) scatoalca beitôt adv. curind béjaune m. pui (de vrabie etc.), (fig.) boboc bêlement m. behait bêler vi. a behai belette f. nevastuica belge adj. mf. belgian beliadone f. beladona bélier m. berbec (si inv.mil) bélière f. talanga, belciug bélître m. golan bellâtre adj. mf. increzut datorita frumusetii sale, belle-fille f. fica vitrega, nora bellement adv. fara sovaiala, fara mofturi; interj. belle-mère f. mama vitrega, soacra belles-lettres f.pl. beletristica belle-soeur f. sora vitrega, cumnata belligérant, e adj. mf. beligerant belliqueux, euse adj. razboinic bellot, otte adj. frumusel belluaire m. imblinzitor (de fiare) belvédère m. foisor bénédiction f. binecuvintare bénéfice m. beneficiu bénéficier vi. a beneficia benêt adj. m. nataflet bénin, igne adj. blind, (med.) benign bénir vt. a binecuvinta benjamin m. prislea benne f. vagonet ( de mina), bena benoît, e adj. (inv.) blind benzine f. benzen béquele f. (fam.) fatarnicia béquille f. cirja bercail m. tirla, (fig.) casa parinteasca berceau m. leagan bercement m. leganat, leganare bercer vt. a legana (si fig.) berceuse f. cintec de leagan béret m. bereta berge f. mal abrupt berger, ère mf. pastor, f. fotoliu incapator bergerie f. stina, (lit.) pastorala berine f. pierdere vremelnica a vederii berne f. aruncare in sus (cu o patura) berner vt. a arunca in sus (cu o patura), a insela béryl m. beril besace f. traista besacler, ère mf. cersetor besoaneaux, euse adj. mf. nevoias besogne f. treaba besoin m. nevoie bestiaux m.pl. bétail m. vite bestiole f. ginganie bête f. animal, bestie; adj. prost bêtise f. prostie, fleac betterave f. sfecla (de zahar) beuglant m. (pop.) santan beuglante f. (pop.) slagar beuglement m. muget, zbierat (al unui cintaret) beugler vi. a mugi, a zbiera (cintind) beurre m. unt beurrer vt. a unge cu unt beurrier, ère adj. untos; m. untiera bévue f. gogomanie bey m. bei biais m. directie oblica, (fig.) ocolis; adj. piezis biaiser vi. a merge piezis (fig.) a o lua pe ocolite bibelet m. bibelou bible f. biblie bibliographie f. bibliografie bibliophile m. bibliofil bibliothècaire m. bibliotecar bibliothèque f. biblioteca bicéphale adj. m. (animal) bicefal biceps /-seps/ adj.m. biceps biche f. caprioara bichonner vt. dichisi, a dezmierda; vr. a se cirlionta bicoque f. maghernita bicyclette f. bicicleta bidet m. calut, bideu bidonville m. cartier de maghernite bief m. scoc, bief bielle f. biela bien m. bine(le), bun, avere; adv. bine, mult (mai), bien-être m. bunastare bienfaisance f. binefacere bienfaisant, e adj. binefacator bienfait m. binefacere bienfaiteur, trice mf. binefacator bien-fondé m. temeinicie bienséant, e adj. cuvincios bienveillant, e adj. binevoitor bienvenu, e adj. mf. (oaspete) benevenit; bière f. bere, cosciug biffer vt. a sterge (cu creionul etc.) bifurcation f. bifurcare, bifurcatie bifurquer vt.vi.vr. a (se) bifurca bigame adj. mf. bigam bigarré, e adj. baltat bigarreau m. cireasa pietroasa bigarrer vt. a impestrita bigarrure f. aspect pestrit (si fig.) bigle adj. mf. sasiu bigot, e mf.adj. bigot bigoudi m. bigudiu bijou m. bijuterie bijouterie f. magazin de bijuterii bijoutier, ère mf. bijutier bilan m. bilant bilboquet m. (un fel de) hopamitica bile f. fiere, (fig.) minie billard m. biliard bille f. bila, (pop.) cap billebaude f. (in expr.) à la ~ alandala billet m. bilet billion m. bilion billot m. butuc binage m. prasila, prasire biner vt. a prasi binette f. sapaliga (fam.) mutra binocle m. lornion binôme m. binom biographie f. biografie biologiste m. biolog biophysique f. biofizica bioxyde m. bioxid bipède adj.mf. biped birbasse f. (arg.) babatie birbe m. (arg.) bosorog bis, e adj. cenusiu; adv.m. bis bisaieul, e mf. strabunic bisbille f. (fam.) ciondaneala biscornu, e adj. de forma neregulata, (fig.) straniu biscotte f. piscot, pesmet biscuit m. biscuit, portelan nesmaltuit biscuiterie f. fabrica de biscuiti bise f. crivat, (fam.) sarut biseau m. margine (a oglinzii etc.), taiata oblic bismuth /-mut/ m. bismut bison m. bizon bissac m. traista bissectrice f. bisectoare bisser vt. bisa bistouri m. bisturiu bistre adj.invar.m. (culoarea) brun-inchis bistrot m. (pop.) crismar, circiumioara, bistrou bitume m. bitum bivouac m. bivuac bizarre adj. bizar bizarrerie f. bizarerie blafard, e adj. alburiu, palid blague f. punga pentru tutun, gluma blaguer vi. a glumi; vt. a ironiza blagueur, euse adj. mf. (om) glumet, mucalit blair m. (pop) blaireau m. bursuc, pamatuf (de barbierit), pensula blâme m. dezaprobare blâmer vt. a dezaproba blanc, blanche adj. alb, (fig.) nevinovat; m. culoarea alba, blanc-bec m. boboc, incepator blanchâtre adj. alburiu blancheur f. albeata, (fig.) neprihanire blanchir vt. a inalbi, a spala (rufe), (fig.) a dezvinovati blanchissage m. spalat (al rufelor) blanchisserie f. spalatorie blanchisseuse f. spalatoreasa blanc-seing m. hirtie semnata in alb blandices f.pl. nuri blanquette f. ciulama blasement m. blazare blaser vt. a blaza blason m. blazon blasphème m. hulire, blestem blasphémer vt.vi. a huli, a blestema blatte f. libarca. gindac blazan, e adj. (despre cai) pintenog blé m. griu blême adj. foarte palid blêmir vi. a pali blende f. blenda blennorragie f. blenoragie bléser vi. a vorbi peltic blessé, e adj. mf. ranit, (fig.) (om) jignit blesser vt.vr. a (se) rani; vt. a supara, a jigni blessure f. rana, (fig.) jignire blet, ette adj. rascopt bleu, e adj. albastru; m. (culoarea) albastru, albastreala bleuâtre adj. albastrui bleuet, bluet m. albastrea bleuir vt. vi. a (se) invineti (de frig) bleuté, e adj. albastru bleuter vt. a albastri blindage m. blindare, blindaj blinder bt. blinda bloc m. bloc, (fam.) inchisoare blockbouler vt. (fam.) a trinti (la examen), blockhaus m.invar. cazemata bloc-notes m. carnetel blocus /-kuss/ m. blocada blond, e adj.mf. blonda; f. (un fel de) dantela blondir vi. a deveni galben; vt. a rumeni (in grasime) bloquer vt. a bloca blottir (se) vr. a se ghemui, a se cuibari blouse f. bluza blouser vt. (fig.fam.) a pacali; vr. a gresi, blue-jean /blou- djinn/: m. pantaloni strimti de doc bluette f. scinteie (fig.) foc de paie, bluff /bleuf/ m. (angl.) bluf bluter vt. a cerne (faina) bobard m. (fam.) minciuna, gogoasa bobèche f. talger (de sfesnic) bobine f. mosor, bobina (pop.) mutra caraghioasa bobo m. (fam.) buba bocage m. cring, desis bocal m. borcan boche adj.m. (peior.) neamt bock m. tap (de bere) bohème mf. boem, f. boema (literara etc.) boire vt. a bea, (despre hirtie) a suge; m. baut(ul) bois m. lemn, padure, coarne boisé, e adj. impadurit boiser vt. a impaduri, a captusi cu lemn boisseau m. oboroc (pentru masurat cereale) boisselerie f. dogarie, obiecte lucrate de dogar boisson f. bautura boîte f. cutie, (fam.) local (de noapte) boiteaux, euse adj. mf. schiop boîter vi. a schiopata bol m. castronas, bol. cocolos bolchevik mf. bolsevic bolchevique adj. bolsevic boléro m. bolerou bolet m. minatirca bolide m. bolid bombance f. chiolhan bombardier vt. a bombarda, (fig.) a numi deodata(intr-un post bombe f. bomba (pop.) chef bomber vt.vi. a (se) bomba bon, bonne adj. bun; adv. bine; m. partea buna, bon; bonasse adj. bleg bonbon m. bomboana bonbonnière f. bomboniera bond m. salt bonde f. cep bondé, e adj. plin, intesat, ticsit bondir vi. a sari bonheur m. fericire bonhomie f. cumsecadenie bonhomme m. om cumsecade, unchias, omulet; adj. blajin boni m. beneficiu bonifier vt. a imbunatatii (un teren), vr. a se ameliora boniment m. reclama desantata bonjour m. buna ziua bonnet m. boneta, scufie, ciur (la rumegatoare) bonneterie f. industrie de tricotaje, comert cu tricotaje bonsoir m. buna seara bonté f. bunatate; pl. amabilitati boom /boum/ m. (ec.) avint bord m. margine, bor (la o palarie); tarm, bordura bordage m. bordare, tivire border vt. a tivi, (despre un vas) a trece pe linga tarm bordereau m. borderou bore m. (chim.) bor borgne adj.mf. (fig.) (loc) prost intretinut, suspect borne f. borna (si electr.), limita borné, e adj. marginit borner vt. a margini bosquet m. tufis bosse f. cocoasa, ridicatura (de teren), (fig)inclinatie bosseler vt. a lucra in relief (un vas de metal), bosser vt. (pop.) a trudi bossu, e mf. adj. cocosat bot, e adj. (despre picior, mina) inchircit botanique adj.f. botanic(a) botaniste mf. botanist botte f. cizma, legatura (de marar etc.), botteler vt. a stringe (intr-o legatura), a inmanunchia botter vt. a incalta cu cizme bottier m. cizmar bottine f. gheata boucan m. (fam.) taraboi, zarva bouchage m. astupare bouche f. gaura, deschizatura; pl. gura (a unui fluviu) bouchée f. inghititura boucher vt. a astupa; m. macelar (si fig.) boucherie f. macelarie, (fig.) macel bouchon m. dop, circiuma, somiog boucle f. catarama, bucla, meandra (a unei ape) boucler vt. a incatarama, a bucla, bouclier m. scut (si fig.) bouddhisme m. budism bouder vi. a sta imbufnat; vt. a face mutre (cuiva) bouderie f. imbufnare boudin m. clatabos boudiné, e adj. (fam.) imbracat cu haine strimte boudoir m. budoar boue f. noroi (si fig.), namol, m. tap, barbuta bouée f. geamandura boueux, ense adj. noroios bouffée f. suflu (de aer), rotocol (de fum), bouffer vi. a se umfla; vt. (pop.) a hali bouffi, e adj. buhait bouffissure f. buhaiala bouffon, onne adj. comic; m. bufon bouffonnerie f. caraghioslic, bufonerie bouge m. casa murdara, cocioaba bougeoir m. sfesnic cu toarta bouger vt.vi. a (se) misca bougie f. luminare, bujie bougonner vi. a mormai bougre, esse mf. (pop) tip bougrement adv. (pop.) grozav de bouillant, e adj. clocotit, (fig.) clocotitor bouilleur m. povarna, velinta bouilli m. rasol bouillie f. terci bouillir vi. a fierbe (si fig.) bouilloire f. vas (pentru fiert apa) bouillon m. supa, clocot, basicuta; bouillonner vi. a da in clocot bouillotte f. termofor boulanger, ère mf. brutar boulangerie f. brutarie boule f. bula, bulgare, (pop.) capatina bouleau m. mesteacan bouler vi. a se rostogoli boulet m. ghiulea boulette f. bula mica, cocolos (de carne, de paste etc.), boulevard m. bulevard bouleversant, e adj. tulburator bouleverser vt. a ravasi (si fig.) boulier m. (un fel) de abac boulingrin m. peluza boulon m. bulon boulot, ette adj.mf. grasun; m. (pop.) munca bouquer vi. (fig.) a constringe (la ceva) bouquet m. buchet, (la vin) aroma bouquetière f. florareasa, buchetiera bouquin m. carte veche, tap batrin, iepure mascul bouquiner vi. a cerceta carti vechi, (arg. acolar) a citi bouquiniste m. anticar bourbe f. mocirla (si fig.) bourbeux, euse adj. mocirlos bourbier m. smirc, (fig.) afacere proasta bourbillon m. virf (al unui furuncul) bourdalou m. panglica (de palarie) bourde f. (fam.) minciuna gogonata bourdon m. toiag, bondar bourdonnement m. zumzet, zbirniit bourdonner vi. a zumzai, a zbirnii bourg m. tirg bourgade f. tirgusor bourgeois, e mf. burghez bourgeoisie f. burghezie bourgeon m. mugure, cos (pe fata) bourgeonner vi. a inmuguri, a fi plin de cosuri bourlinguer vi. (fig.pop.) a se speti muncind, a calatori mult bourrade f. lovitura brusca, (fig.) cuvinte aspre bourrasque f. vijelie scurta, (fig.) val de furie bourre f. cilti, fultuiala, (fig.) umplutura bourreau m. calau bourrèlement m. durere chinuitoare, chin bourrelet m. sul (de pus la ferestre etc.) bourrelier m. selar bourrer vt. a umple (cu cilti), a indopa, bourriche f. cos (pentru peste) bourrique f. magarita, (fig.) dobitoc bourriquet m. magarus bourru, e adj.mf. (om) ursuz bourse f. punga (de bani), bursa (si fin.) boursier, ère mf. bursier, jucator la bursa, adj. de bursa boursoufler vt.vr. a (se) umfla boursouflure f. umflatura, (fig.) emfaza bousculade f. inghesuiala, imbulzeala bousculer vt.vr. a (se) inghesui; vt. a rasturna, bouse f. balega boussole f. busola bout m. capat, virf, bucatica boutade f. vorba de spirit muscatoare bouteille f. sticla, butelie boutique f. pravalie boutiquier, ère mf. mic negustor, pravalias boutoir m. rit (de mistret) bouton m. boboc (de floare), cos (pe fata), buton boutonner vi. a imboboci; vi. a imbumba (nasturi) boutonnière f. butoniera bouture f. butas bouverie f. staul (pentru boi) bouvier m. vacar, (fig.) necioplit bouvillom m. juncan bouvreuil m. (ornit.) botgros bovin, e adj. bovin bovinés, bovins m.pl. bovine box m. boxa (de grajd) boxe f. box boxer vi. a boxa boxeur m. boxer boyard, boïard m. boier boyau m. mat, furtun, transee (in zigzag), boycottage m. boicotare, boicot boycotter vt. a boicota brabant m. plug intorcator bracelet m. bratara braconnage m. braconaj braconnier, ère m. braconier braguette f. slit (la pantaloni) braie f. (inv.) scutec; pl. (inv.) nadragi braillard, e brailleur, euse: adj. mf. zurbagiu brailler vi. a zbiera braiment m. zbierat (al magarului) braire vi. (despre magar) a zbiera braise f. jeratic braiser vt. a frige la foc domol brame, brament m. boncaluit (al cerbului) bramer vi. (despre cerbi) a boncalui brancard m. targa, huluba brancardier m. brancardier branchage m. ramuris, gramada de craci branche f. ramura, brat (al unui fluviu); bransa branchement m. bransament branchies f.pl. branhii brandir vt. a agita in aer (o sabie etc.) brandon m. somoiog aprins, lemn care arde branle m. oscilare (fig.) impuls branler vt.vi. a (se) clatina branque m. (un fel de) ciine de vinatoare; branquer vt. a atinti (privirea etc.); vi. a lua virajul bras m. brat (si fig.) braser vt. a suda (doua piese metalice) brasier m. jar, carbuni aprinsi brasiller vi. (despre mare) a scinteia; brassage m. brasaj (fig.) amestec brasse f. masura de lungime, stil de inot brassée f. un brat de brasser vt. a prepara (bere), a rascoli (amestecind) brasserie f. berarie brasseur m. berar bravache m. fanfaron bravade adj.m. viteaz; adj. cumsecade braver vt. a infrunta, a brava bravo ! interj.,m. bravo bravoure f. vitejie brebis f. oaie brèche f. spartura bréchet m. iades bredouillage, bredouillement: m. biiguiala bredouille f. mart (la table) bredouiller vi. a bingui, vt. a ingaima bref, ève adj. scurt, concis; adv. pe scurt breloque f. breloc brème f. platica brésiller vt. a vopsi cu bacan, a pulveriza bretelle f. bretea bretteur m. spadasin breuvage m. bautura breveter vt. a breveta bréviaire m. breviar bribe f. firimituri, ramasite bric-à-brac m.invar. (magazin cu) marfuri de ocazie bricole f. chinga, curea (a hamalului), bricoler vi. (fam.) a-si cistiga existenta prin meserii bricoleur, euse mf. peroana care practica meserii variate bride f. friu, brida bridgeur, euse mf. jucator de bridge brièveté f. concizie brigand m. tilhar brigandage m. tilharie brigue f. intriga brillamment adv. (in mod) stralucit brillant, e adj. stralucit; m. stralucire, briliant briller vi. a straluci (si fig.) brimade f. renghi (jucat nou-venitilor) brimbaler vt. balangani brimborion m. fleac brimer vt. a juca un renghi brin m. fir (de iarba etc.), (fig.) pic brinder vt. a pune friu (unui cal), (fig.) a infrina brindille f. ramurica bringue f. (pop.) chef, destrabalare brioche f. brisca, cozonac, (fig.fam.) gafa brique f. caramida briquet m. bricheta (pentru tigari) briquetier m. caramidar briquette f. bricheta (de carbune) bris m. spargere brise f. briza brise-glace m.invar. spargator de gheata briser vt. a sparge, a rupe, (fig.) a fringe; briseur, euse mf. spargator brisure f. spartura britannique adj. britanic broc m. cana brocanter vi. a face comert (cu curiozitati, antichitati etc brocard m. (fam.) batjocura broche f. frigare, brosa, fus; pl.(vin.) colti de mistret brocher vt. a tese cu fir (o stofa), a brosa (un volum), brochet m. stiuca brochette f. frigaruie brochure f. brosare, brosura brodequin m. bocanc broder vt. a broda (si fig.) broie f. melita brome m. brom bronche f. bronhie broncher vi. a se poticni, (fig.) a gresi bronssage m. periere bront m. lastar bronze m. bronz bronzer vt. (despre soare) a bronza brosse f. perie, pensula brosser vt. a peria, a picta la repezeala, brou m. coaja (de nuca) brouette f. roaba (pentru transport) brouhaha m. harmalaie brouillamini m. (fam.) confuzie brouillard m. ceata brouille f. vrajba, cearta brouiller vt. a amesteca, a invrjbi, a bruia; brouillon, onne adj. mf. zapacit; m. ciorna brouillonner vt. a scrie repede, a mizgali broussailles f.pl. maracini brousse f. hatis, sihla brouter vt. a paste broutille f. vreasc, (fig.) bagatela broyer vt. a macina bru f. nora bruine f. burnita bruiner v.impers. a burnita bruire vi. a fosni, a fremata bruissement m. fosnet, freamat bruit m. zgomotos, zvon brûlage m. ardere brûlant, e adj. arzator (si fig.) brûlé, e adj. ars, bronzat, (fam.despre oameni) demascat; brûle-pourpoint (à) loc. adv. pe neasteptate brûler vt. a arde, (despre ardei etc.) a pisca; brûlet m. nava incendiatoare, brûlure f. arsura brume f. negura, ceata groasa, (fig.) melancolic brumeux, euse adj. negros, cetos brun, e adj. mf. bru(et) brunir vt. (despre sare) a innegri, brunissoir m. instrument pentru lustruit metale brusque adj. brusc, aspru brusquer vt. a brusca brusquerie f. bruschete brut, e adj. f. brut(a) brutaliser vt. a brutaliza brutalité f. brutalitate bruyamment adv. (in mod) zgomotos bruyant, e adj. zgomotos bruyère f. balarie buanderie f. spalatorie bubon m. gilca buccal, e bucal bûche f. buturuga, (fig.) dobitoc bûcher m. rug; vt.(pop.) a ciomagi, bûcheron m. taietor de lemne bûcheur, euse mf. (fam.) (om) truditor, (om) zelos bucolique adj. bucolic budget m. buget buéee f. abur (depus pe geam) buffet m. bufet, (pop.) stomac buffetier, ère mf. bufetier buffle m. bivol buffletin m. malac bufflonne f. bivolita buire f. cana (de metal) buis m. (bot.) merisor buisson m. tufis buissonnier, ère adj. care sta in tufis bulbe m. bulb (si anat.) bulgare adj. bulgar, bulgaresc, mf. bulgar bulldozer m. buldozer bulle f. basica (de aer), bula (papala), pecete bulletin m. buletin bulleux, euse adj. basicat bure f. dimie, put (de mina) bureau m. birou bureaucrate m. birocrat bureaucratique adj. birocratic burin m. instrument pentru gravat buriner vt. a grava, (pop.) a trudi neincetat burlesque adj.,m. (genul) burlesc burnous m. burnuz buse m. balena (pentru corset) buse f. (un fel de) soim, (fig.) netot, scoc (de moara) busqué, e adj. coroiat, incovoiat busquer vt.a pune balene(la un corset),a incovoia, a curba buste m. bust but m. scop (sport) gol buté, e adj. (fig.) incapatinat buter vi. a se sprijini, a se impiedica, a tinde; butifolage m. zburdalnicie, zbintuiala butifoler vi. a face zburdalnicii butin m. prada (luata de la inamic) butiner vi.vt. a lua prada, a stringe provizii butoir m. (ferov.) tampon butte f. movila butteur, buttoir m. rarita butyrique adj. butiric buvable adj. potabil buvard adj. m. (hirtie) sugativa buverie f. chef buvetier, ère mf. persoana care tine un bufet cu racoritoare buvette f. chisc cu racoritoare buveur, euse mf. bautor buvoter vi. a sorbi byzantin, e adj.mf. (locuitor) din Bizant ça pron. dem. (fam.) asta C çà adv. aici; interj. hai(de)! cabale f. cabala (si fig.) cabane f. coliba, cabana cabanon m. coliba mica, celula (pentru nebunii furiosi). cabaret m. circiuma, cabaret. cabaretier, ère m. f. circiumar. cabas m. cos (de papura). cabinet m. cabinet, birou, guvern; pl. closet. câble m. cablu. câbler vt. a face un cablu, a telegrafia (prin cablu). caboche f. (fam.) scafirlie, cui cu maciulia lata. cabosse f. vinataie, cucui, fructul arborelui de cacao. cabot m. (fam.) potaie. cabotin, e m.f. cabotin. caboulot m. boxa (pentru cai), (pop.) taverna. cabrer (se) vr. a se cabra, (fig.) a se revolta. cabriole f. salt sprinten (al calului) cabriolet m. cabrioleta. cacaoyer, cacaotier m. arbore de cacao. cacarder vi. a gigii. cachalot m. casalot. cachater vt. a pecetlui, a lipi (o scrisoare) cache f. ascunzatoare. cache-cache m. (jocul) de-a v-ati ascunselea. cachemire m. casmir. cache-nez m. invar. fular cacher vt. vr. a (se) ascunde cachet m. pecete, nota originala, caseta, bon de plata cachette f.ascunzatoare cachot m. carcera cachotterie f. (fam.) secret (facut dintr-un fleac). cachottier, -ère adj. misterios; m.f.persoana care umbla cu mistere cacophonie f. cacofonie cactus, cactier m. cactus cadavéreux, euse, adj. cadaveric cadavérique adj. cadaveric cadavre m. cadavru cadeau m. dar cadenas m. lacat cadenasser vt. a incuia (cu un lacat). cadence f. cadenta, ritm cadencer vt. a cadenta, a ritma cadet, ete adj. mai tinar, (fig.) mai neisemnat; m.f. mezin; cadinal, e adj., m. cardinal cadmium /-om'/ m. cadmiu cadre m. cadru, rama, ambianta; pl. cadre cadrer vi. a cadra, a se potrivi caduc, uque adj. caduc cælentérés /sé-lan-/ m.pl. celenterate cæur m. inima (si fig.), (la cartile de joc) cupa, caf(é)ier m. arbore de cafea cafard, e adj. (fam.) ipocrit; m. libarca, (fig.fam) plictis café m. (bob de) cafea, cafenea; adj. invar. cafeniu cafetiére f. vas (pentru facut cafea) cage f. colivie, cusca, (fig.fam.) puscarie cageot m. lada cu plasa (pentru transportul pasarilor, cagnard, e adj., m.f. (fam.) puturos cagneux, euse adj. m.f. (persoana) cu picioare in X cagot, e adj., m.f. ipocrit cagoule f. cagula, gluga cahier m. caiet cahin-caha loc. adv. tiris-grapis cahot m. hurducatura, (fig.) hop cahoter vi. a fi hurducat; vt. a zdruncina cahute f. coliba mica , bordei caille f. prepelita caillé m. caseina, lapte covasit cailler vt. a inchega, a coagula caillette f. cheag (al rumegatoarelor), palavragioaica caillot m. cheag (de singe) caillou m. pietricica cailloutis m. pietris, presarare de pietris caisse f. lada, casa (de bani), toba, caroserie caissier, ère m.f. casier cajoler vt. a maguli, a alinta cajolerie f. magulire, alintare calamité f. calamitate calandre f. calandru, ciocirlan calcaire adj. calcaros; m. calcar calciner vt. a calcina calcium /-om / m. calciu calculateur, trice adj. calculat; m.f. calculator calculer vt. a calcula cale f. pana (de lemn), cala calé adj. (fam) toba (de carte) calebasse f. (bot.) tigva calèche f. caleasca caleçon m. izmana calembour m. calambur calendrier m. calendar calepin m. carnetel (pentru notat), maculator caler vt.a propti cu o pana(de lemn); vi.a se opri brusc calfater vt. a calafatui calfeutrer vt. a astupa (o crapatura); calibre m. calibru, (fig.) soi calice m. caliciu califourchon (à loc.adv. calare (pe un scaun etc.) caligraphie f. caligrafie câlin, e adj.m.f. (om) dragastos, (persoana) care dezmiarda câlinerie f. dezmierdare calleux, euse adj. (despre miini) batatorit, (anat.) calos calmaïeu m. (fig.) lucrare literara plata, piatra fina calmant adj.m. calmant calme adj.m. calm calmer vt.vr. a (se) calma calomniateur, trice m.f.adj. calomniator calomnier vt. a calomnia calorifère m. calorifer calot m. (fam.) chipiu (politienesc) calotte f. calota, tichie, bolta (a cerului), calque m. calc, copie servila calquer vt. a calchia, a imita fidel calvaire m. calvar calville m. mar cretesc camarade m. tovaras, camarad, coleg camaraderie f. tovarasie, camaraderie cambrer vt. a arcui cambrioler vt. a face o spargere cambrioleur, euse m.f. spargator cambrure f. arcuire cambuse f. (mar.) magazie pentru provizii camélia m. camelie camelot m. vinzator ambulant camelote f. marfa de duzina camionnette f. camioneta camionneur m. camionagiu camisole f. camizol camomille f. musetel camoufler vt. a camufla camp m. tabara, lagar campagnard, e adj. taranesc, rustic; m.f. taran campagne f. cimo(ie), asezare rustica, campanie campanile m. campanila, clopotnita campement m. campament, tabara camper vi. a campa; vt. a instala (o tabara), camphre m. camfor camus, e adj. cirn canaille f. canalie, gloata canaillerie f. mirsavie canalisation f. canalizare canaliser vt. a canaliza canapé m. canapea canard m. rata, stire mincinoasa, nota stridenta canarder vt. a trage cu arma (dintr-o ascunzatoare); canari m. canar cancan m. birfa, (un fel de) dans cancaner vi. a macai, (fam.) a birfi cancre m. crab, (fam.) elev lenes candeur f. candoare candi adj. m. (despre zahar) candel candir (se) vr. (despre zahar) a se cristaliza cane f. rata caner vi. (pop.) a da inapoi (in fata unei primejdii) caneton m. boboc de rata canette f. ratusca, sticla (pentru bere), cilindru canevas m. canava, (top.) canevas canicule f. arsita canif m. briceag canin,e adj. ciinesc; adj. f. (dinte) canin caniveau m. jgheab (de piatra) canne f. tresrie, baston cannelle f. canea, scortisoara cannelure f. canelura cannette f. canea cannlbale adj. m.f. canibal canon m. tun, teava a unei arme, (bis.) canon, chin canonique adj. canonic canonnade f. canonada canonner vt. a trage cu tunul canonnier m. tunar canot m. barca canotage m. canotaj canoter vi. a vislii canotier m. vislas, palarie (cu boruri drepte) cantaloup /-lou m. cantalup cantate f. cantata cantatrice f. cintareata (de opera) cantharide f. cantarida cantinier, ère m.f. cantinier cantonade f. culisa cantonnement m. cantonament cantonner vt. a cantona; vi. a intra in cantonament; cantonnier m. cantonier caoutchoue /-tchou m. cauciuc caoutchouter vt. a cauciuca cap m. cap, promotoriu capable adj. capabil capacité f. capacitate (si fig.) capcuhon m. capison cape f. capa capharnaüm /-na-om m. harababura capillaire adj. capilar capitaine m. capitan capital, e adj. capital, principal; m. esential(ul), capitalisme m. capitalism capitaliste m., adj. capitalist capiteux, euse adj. (despre bauturi) care se suie la cap capitonner vt. a capitona capituler vi. a capitula capon, onne adj., m.f. fricos capot adj. invar. (fig.) perplex; m. manta cu gluga, capote f. manta cu gluga, palarie de dama, capoter vi. (despre vehicule) a se rasturna; câpre f. capera caprice m. capriciu capricieux, euse adj. m.f. capricios capsuler vt. a capsula capter vt. a capta capteux, euse adj. inselator captif, ive adj. m.f. captiv captiver vt. a captiva captivité f. captivitate capture f. captura, capturare capturer vt. a captura caquet m. cotcodacit caqueter vi. a cotcodaci, (fig.) a flecari car conj. caci; m. autocar caracan m. constringere, (pop.) gloanba caraco m. bluza (purtata peste fusta) caracoler vi. ( despre cai) a se invirti (in cerc), a topai caractère m. caracter (si tipogr.) caracteristica caractèriser vt., vr. a (se) caracteriza caractèristique adj. f. caracteristic(a) caramel m. zahar ars, caramela carbone m. carbon carbonique adj. carbonic carboniser vt. a carboniza carburateur m. carburator carburation f. carburatie carcasse f. carcasa, schelet (al unei nave etc.), carde f. darac, carda carder vt. a daraci, a carda cardiaque adj., m.f. cardiac carême m. postul Pastelui carence f. lipsa, carenta carène f. carena caresse f. mingiiere caresser vt. a mingiia (si fig.) cargaison f. incaracatura (a unei nave) cargo m. cargobot carguer vt. (mar.) a stringe pinzele caricaturer vt. a face caricaturi, (fig.) a caricaturiza carier vt., vr. a (se) caria carillon m. sunet armonios (al clopotelor), (fig.) zarva carillonner vi. a trage clopotele, a face zarva; carlingue f. carlinga carnage m. masacru carnassier, ère adj. carnivor; m.pl.carnivore; carnation f. carnatie carotte f. morcov carotter vt. (fam.) a escorta caroube f. roscova carpe f. crap; m. (anat.) crap carpette f. covoras carquois m. tolba (cu sageti) carré, e adj. patrat, (despre umar) lat, carreau m. patratel, dala, ochi (de geam), caro carrefour m. rascruce (si fig.) carreler vt. a pardosi (cu dale) carrément adv. de-a dreptul, ritos carrer vt. a ridica la patrat; vr. a se aseza comod, carrière f. cariera (de piatra etc), profesiune carrosse m. radvan, careta carrosserie f. caroserie carrousel m. parada de cavalerie, calusei carrure f. latime (a spatelui) cartable m. bloc de desen, ghizodan carte f. harta, carte (de joc, de vizita etc.), cartel m. (ec.pol.) cartel cartellsation f. cartelare (a unor intreprinderi) cartésianisme m. cartezianism, filosofia lui Descartes cartilage m. cartilaj cartilagineux, euse adj. cartilaginos cartographie f. cartografie carton m. carton (si pict.) cutie de carton, harta mica cartonnage m. obiect din carton, cartonare cartonner vt. a cartona cartouche f. cartus; m. (arhit.) cartus cartouchière f. cartusiera cas m. caz (si gram.), imprejurare casanier, ère m.f., adj. (persoana) care sta mereu in casa casaque f. cazaca cascader vi. a cadea in cascade case f. coliba, raft caser vt. a pune intr-un raft, (fam.) a baga caserne f. cazarma casque m. casca casquette f. sapca cassant, e adj. fragil, (fig.) poruncitor cassation f. casatie, casare casse f. spargere (de sticlarie), obiecte sparte, cassé, e adj. batrin, infirm casse-cou m. invar. loc primejdios, persoana temerara casse-croute m. invar. masa frugala casse-noisettes m. invar. spargator de alune casse-noix m. invar. spargator de nuci casse-pierres m. invar. concasor casser vt., vi., vr. a (se) sparge, a (se) rupe, casserole f. cratita casse-tête m. invar. maciuca, (treaba care cere) cassette f. caseta casseur, euse m.f. spargator (de piatra etc.) cassonade f. zahar semirafinat cassure f. spartura castagnettes f.pl. castanite caste f. casta castrer vt. a castra casuel, elle adj., m. (venit) intimplator cataclysme m. cataclism catacombes f.pl. catacombe catafalque m. catafalc catalogue m. catalog cataloguer vt. a cataloga catalyser vt. a cataliza catapultaje m. catapultare cataracte f. cataracta (si med.) catarrhe m. catar, guturai catastrophe f. catastrofa catéchisme m. catehism catégorie f. categorie catégorique adj. categoric cathédrale f. catedrala cathode f. catod catholicisme m. catolicism catholique adj. m.f. catolic cati m. apret (al unei stofe) catimini (en) loc.adv. (fam.) pe furis cauchemar m. cosmar causalité f. cauzalitate cause f. cauza, motiv causer vt. a cauza; vi. a sta de vorba causerie f. conversatie intima causette f. (fam.) taifas causeur, euse m.f. interlocutor placut, f. canapeluta caustique adj. caustic (si fig.) cauteleux, euse adj. viclean, perfid cautériser vt. a cauteriza caution f. cautiune, (fig.) garantie, garant cautionner vt. a depune o cautiune, a garanta (si fig.) cavalcade f. cavalcada cavaler vi. vr. (pop.) a o sterge, vt. (pop.) a plictisi cavalier, ère adj. de calarie,libertin,semet; m.calaret, cavaler cave adj. scofilcit; f. pivnita, miza caveau m. cavou caver vt. a scobi, a roade caverneux, euse adj. cavernos, (despre glas) grav caviarder vt. a innegri un pasaj (cenzurat), a cenzura cavité f. cavitate ce pron. dem. (ceea) ce ce (cet), catte adj. dem. acest céans adv. (inv.) aici (inauntru) ceci pron. dem. aceasta cécite f. orbire céder vt., vi. a ceda, a se pleca cédille f. sedila cédrat m. chitara cédre m. cedru cédule f. tidula, venituri impozabile ceindre vt. a incinge, a inconjura ceinture f. centura, cingatoare ceinturom m. centirom cela pron. dem. aceasta céladon adj. invar., m. (culoarea) verde deschis célébration f. celebrare célébre adj. celebru célébrer vt. a celebra, a sarbatori célébrité f. celebritate, om renumit celer vt. a tainui céleri m. telina célérité f.iuteala, repeziciune céleste adj. ceresc célibataire adj., m.f. (persoana) necasatorita celle, celles vezi celui cellier m. crama cellophane f. celofan cellule f. celula cellulose f. celuloza celui pron. dem. acel(a) celuloïd m. celuloid cémenter vt. (metal) a oteli cénacle m. cenaclu cendre f. cenusa cendré,e adj. cenusiu cendrier m. cenusar, scrumiera cendrillon f. cenusareasa céne f. cina cénobite m. schimnic cens /sanss/ m. cens censé, e adj. socotit (ca) censément adv. in aparenta censeur m. cenzor censure f. cenzura, critica censurer vt. a cenzura, a critica cent num. card., m. o suta centaine f. (vreo) suta centenaire adj. , m. centenar centiéme num. ord. al o sutelea; m. sutime centime m. centima centimétre m. centimetru central, e adj., f. central(a) centralisation f. centralizare centraliser vt. a centraliza centre m. centru centrifuge adj. centrifug centripéte adj. (in expr.) force ~ = forta centripeta centuple adj., m. insutit cep m. butuc (de vita de vie) cépe m. minatarca cependant adv. intre timp, in acest timp; conj. totusi céphalopodes m.pl. cefalopode céramique adj., f. (de) ceramica cerbére m. (fig.) paznic crud cerceau m. cerc (de joaca etc.) cercle m. cerc (si fig.) cercler vt. a pune cercuri (unui butoi) cercueil m. cosciug céréale f. cereala cérémonieux, euse adj. ceremonios cerf m. cerb cerfeuil m. (bot.) hasmatuchi cerise f. cireasa cerisier m. cires cerne m. cearcan, inel (de copac) cerner vt. a incercui, a impresura certain, e adj. nehot. anumit, oarecare, singur; pron. nehot. certainement adv. cu siguranta certes adv. singur certifier vt. a certifica certitude f. certitudine céruléen, enne adj. azuriu cerveau m. (anat.) creier, (fig.) minte, capacitate cervelet m. creierul mic cervelle f. creier (materia), creier (de la macelarie), ces vezi ce cessation f. incetare cesse f. oprire, contenire cesser vt., vi. a inceta cessez-le-feu m. invar. incetarea focului cession f. cedare, cesiune c'est-à-dire loc. conj. adica cet, cette vezi ce cétacés m.pl. cetacee ceux vezi celui chacal m. sacal chacun, e pron. nehot. fiecare chadouf m. cumpana (de fintina) chaepentier m. dulgher chæur /keur/ m. cor chafouin, e adj., m. (om) viclean chagrin, e adj. (in)trist(at); m. tristete, necaz, chagriner vt. a intrista chahuter vt., vi. a face taraboi chai m. depozit (de bauturi) chaîne f. lant, (fig.) sir, inlantuire chainette f. lantisor chaînon m. veriga chair f. (anat.) carne, pulpa (de fruct) chaire f. catedra, amvon chaise f. scaun chaland m. slep., (inv.) cumparator, musteriu châle m., adj. sal chaleur f. caldura, (si fig.) chaleurex, euse adj. calduros (si fig.) châlit m. stinghie (de pat), prici chaloupe f. salupa chalumeau m. pai (pentru bauturi), (un fel de) fluier chalut m. navod de forma conica chamailler vr. a se ciondani, a se parui chamarrer vt. a inzorzona chambard m. (fam.) zarva, harababura, protest chambarder vt. (fam.) a se intoarce cu susul in jos chambellan m. sambelan chambranle m. pervaz (de usa etc.) chambre f. camera (si pol., fot.) cavitate chambrette f. camaruta, odaita chameau m. camila, (pop.) persoana antipatica chamois m. (piele de ) capra salbatica; adj.galben-deschis champ m. cimp (si fig.) champagne m. sampanie champignon m. ciuperca champion m. campion, aparator championat m. campionat chance f.noroc; pl.sanse chanceler vi. a se clatina, (fig.) a sovai chancelier m. cancelar chancellerie f. cancelarie chanceux, euse adj. norocos, hazardat chancir vi. a se mucegai chandail m. pulover chandelier m. sfesnic, luminarar chandelle f. luminare change m. schimb changement m. schimbare changer vt., vi. a (se) schimba; vr. a-si schimba (rufele) chanoine m. canonic chanson f. cintec chansonnette f. sansoneta chant m. cint(ec), cant chantage m. santaj chanteau m. bucata (de material, de piine) chantepleure f. stropire, robinet, pilnie (cu coada lunga) chanter vt., vi. a cinta chanterelle f. coarda cea mai subtire (a unui instrument), chanteur, euse adj. care cinta; m.f. cintaret, dizeur chantier m. santier chantonner vi. a fredona (o melodie) chantre m. dascal, (fig.) bard chanvre m. cinepa chaos m. haos chaotique adj. haotic chaparder vt. (fam.) a ciordi chapardeur, euse adj., m.f. (persoana) care ciordeste chapeau m. palarie chapelain m. capelan chapelet m. sirag de matanii, (fig.) sir chapelier, ère m.f. palarier chapelle f. capela chapellerie f. industrie de palarii, comert cu palarii chapelure f. pesmet (din piine uscata) chaperon m. scufita, insotititoare (a unei tinere) chapêtre adj. cimpenesc chapiteau m. capitel chapitrer vt. a certa aspru chapiutre m. capitol, subiect (in discutie) chapon m. clapon chaque adj., nehot. fiecare, orice char m. car, tanc charabia m. bolboroseala charade f. sarada (si fig.) charançon m. garagarita charbon m. carbune, dalac charbonner vt. a carboniza; vi. a arde mocnit charbonnier, ère m.f. carbunar, m. cargobot (pentru carbuni) charcuter vt. a ciopirti (si fig.) charcuterle f. cirnatarie, mezelarie charcutier m. cirnatar, mezelar chardon m. scaiete chardonneret m. sticlete charge f. incarcatura, sarcina, taxa, functie, caricatura chargement m. incarcare, incarcatura charger m. a incarca, a insarcina (pe cineva), a exagera, chargeur m. incarcator chariot m. caruta, car (la masina de scris) charitable adj. milos charité f. mila, milostenie charivari m. galagie, muzica discordanta charlatan m. sarlatan charlatanerie f. sarlatanie charmant, e adj. fermecator charme m. carpen, farmec, (fig.) vraja; pl. nuri charmer vt. a vraji (si fig.), a alina charmeur, euse m.f., adj. (om) fermecator; m. vrajitor charnel, elle adj. carnal, senzual, trupesc charnier m. osuar, carnaj charnière f. balama charnu, e adj. carnos charogne f. hoit charpente f. sarpanta, cherestea, (fig) schema (a unei lucr. charrete f. sareta charretier m.carutas charrier vt. a duce (cu caruta), (despre ape)a cara cu sine charroi m. carausie charron m. rotar charrue f. plug charte f. carta chas /châ/ m. ureche (a Unui ac) chasse f. vinatoare, vinat, gonire châsse f. racla, rama chasser vt. a vina, a (iz)goni, a bate (nu cui); chasseur, euse m.f. vinator chassie f. urdoare châsssis m. cercevea, sasiu chaste adj. cast, curat chasteté f. castitate chasuble f. patrafir chat, chatte m.f. pisica châtai, e adj. castaniu; m. culoarea castanie châtaigme f. castana, (pop.) lovitura de pumn châtaignier m. castan château m. castel châtelain, e m.f. castelan chat-huant m. (ornit.) ciuf châtier vt. a pedepsi, (fig.) a cizela châtiment m. pedeapsa chaton m. pisoi, montura (a unei pietre pretioase), chatouillement m. gidilare, gidilat, (fig.) magulire chatouiller vt. a gidila, (fig.) a maguli chatouillex, euse adj. gidilicios, (fig.) susceptibil chatoyer vi. (despre pietre pretioase tesaturi), a sclipi châtrer vt. a castra chatterie f. pisiceala, alintare chaud, e adj. cald, calduros, aprig, recent; m. caldura; chaudière f. caldare, cazan mare chaudron m. ceaun chaudronnier, ère m.f. caldarar, cazangiu chauffage f. incalzire, incalzit chauffer vt., vi. a (se) incalzi; vt. (fam.) a grabi chauffeur m. fochist, sofer chauler vt. a ingrasa (pamintul), a stropii (pomii) chaumer vt., vi. a dezmiristi chaumière f. coliba (cu acoperis de paie) chaune m. paie, miriste, (poet.) coliba chausse f. sadila; pl. pantaloni chaussée f. sosea chausser vt., vi. a incalta, (despre pantofi) a-i veni bine chaussette f. soseta chausson m. pislar, papuc de pisla chaussure f. incaltaminte chauve adj. chel chauve-souris f. (zool.) liliac chauvin, e m.f., adj. sovin chaux f. var chavaleresque adj. cavaleresc chavalerie f. (ist.) cavalerime, cavalerism chavirer vi. (despre un vehicul) a se rasturna, chef m. (inv.), cap, sef, conducator chemin m. drum, cale (si fig.) chemineau m. om care cauta de lucru (pe drumuri) cersind cheminée f. vatra, horn, semineu cheminer vi. a merge, (fig.) a progresa cheminot m. feroviar chemis f. camasa, invelitoare (de carte) chenal m. senal chenapan m. snapan chêne m. stejar chenille f. omida, senila, janilie chenu, e adj. carunt, (fig.) albit (de zapada) cheptel m. septel chèque m. cec cher, ère adj. drag, de pret; adv. scump; chercher vt. a cauta; vr. a se analiza chercherur, euse m.f. cautator, cercetator chéri, e adj. iubit chérir vt. a indragi, a iubi mult cherté f. scumpete chérubin m. lieruvim, (fig.) copilas frumos chétif, ive adj. plapind, (fig.) slab cheval m. cal chevalet m. sevalet chevalier m. cavaler (si ist.) chevauchée f. cavalcada chevaucher vi. a calari, a se suprapune (in parte); cheveau m. (fir de) par chevelet m. capatii chevelu, e adj. paros, latos chevelure f. parul de pe cap (in totalitatea lui) cheville f. glezna, cui, cep chèvre f. capra, capra (de taiat lemne) chevreau m. ied, sevro chèvrefeuille m. caprifoi chevreuil m. (zool.) caprior chevrier, ère m.f. pastor (de capre) chevron m. (constr.) caprior chevrotant, e adj. (despre glas) tremurat chevroter vi. a vorbi tremurat chez prep. la, pe vremea chic m., adj. sic; interj. frumos (din partea lui) chicane f. siciiala, chichita chicaner vi. a umbla cu chitibusuri; vt. a sicii chiche adj. carpanos chichi m. (fam.) furlandiseala chicorée f. cicoare chicot m. ciot (de copac, de dinte spart etc.) chien, enne m.f. ciine, cocos (al unei arme) chiendent m. (bot.) pir, (fig.) necaz chiffe f. cirpa (si fig.) chiffon f. cirpa, zdreanta chiffonnage, chiffonnement: m. mototolire chiffonner vt. a mototoli, (fig.) a contraria chiffonnier m. peticar, scrin mic chiffrer vi. a calcula (cu cifre), a se cifra chignon m. coc chimère f. himera chimiste m. chimist chimpazé m. cimpanzeu chiner vt. (text) a tarca, a vrista, chinois, e adj. chinez(esc); m.f. (cu maj.) chinez; chiourme f. grup de ocnas chiper vt. (fam.) a sterpeli chipoter vi. (inv.fam.) a se mocai (la mincare, treaba), chique f. tutun (de mestecat) chiqué m. (pop.) bluf, cacialma chiquenaude f. bobirnac chiquer vt., vi. a mesteca (tutun), (fam.) a hali chiromancie /ki-/ f. chiromantie chirurgie f. chirurgie chirurgien m. chirurg chiuffre m. cifra, cifru, monograma (brodata etc.) chlore /klor/ m. clor chloroforme /klo-/ m. cloroform chlorophyle f. clorofila choc m. lovitura, soc, ciocnire chocolat m. ciocolata choir vi. a cadea choisir vt. a alege choix m. alegere choléra m. holera chômage m. somaj chômer vi. a nu lucra (in zi de sarbatoare), a soma chômeur, euse m.f. somer chope f. halba (de bere) chopine f. tap (de bere) choquer vt. a izbi, a lovi, (fig.) a contraria, chorégraphic /ko-/ f. coregrafie chorus /ko-rus/ chose f. lucru chou m. varza, funda, (un fel de) prajitura choucroute f. varza acra chouette f. cucuvea; adj. (pop.) strasnic choyer vt. a ingriji cu drag, a rasfata chrestomathie /krès-/: f. crestomatie chrétien, enne adj., m.f. crestin chrétienté /kré-/ f. crestinatatea christianisme /kris-/: m. crestinism chrome /krom/ m. crom chromoithographie /kro-/: f. cromolitografie chronique /kro-/ adj., f. cronic(a) chroniqueur /kro-/ m. cronicar chronologie /kro-/ f. cronologie chronomètre /kro-/ m. cronometru chrysalide /kri-/ f. crisalida chrysantème /kri-/ m. crinzantema chuchoter vi. a susoti chuinter vi. a (vorbi) suiera(t) chut! interj. liniste chute f. cadere, cascada, (fig.) esec ci adv. aici; pron. dem. a(cea)sta ciboule, ciboulette f. arpagic cicatriser vt. a cicatriza (si fig.) cicérone m. ghid cidre m. cidru ciel m. cer, polog (la un pat), climat cierge m. faclie de ceara cigale f. greier cigare m. tigara (de foi) cigarette f. tigara cigogne f. barza ciguë f. cucuta cil m. geana, cil cilice m. haina de par de capra ciller /si-yé/ vt., vi. a clipi cime f. pisc (de munte), virf (de copac) cimenter vt. a cimenta (si fig.) cimeterre m. iatagan cimetière m. cimitir cimier m. creasta (de coif) cinéma(tographe) m.cinema(tograf) cinglé, e adj. (pop.) trasnit cingler vi. a naviga (spre); vt. a biciui (si fig.) cinq num.card., m. (cifra) cinci; num. ord. al cincilea cinquantaine f. (cam) cincizeci, cincizeci de ani cinquante num. card. cincizeci; num. ord. al cinzecilea cinquantenaire adj., m.f. (persoana) de cincizeci de ani; cinquantième num. ord. al cinzecilea; m. cincizecia parte cinquième num. ord. al cincilea; m. a cincea parte, cincime; cintre m. arc (de bolta), umeras (de haine) cintrer vt. a arcui, a bolti cirage m. crema (de ghete), vaxuire circoncslon f. circumcizie circonférence f. circumferinta circonflexe adj. circumflex circonscription f. circumscriptie, (geom.) circumscriere circonscrire vt. a circumscrie circonstance f. circumstanta circonvenir vt. a duce (cu vorba) circonvolution f. circumvolutie circuit m. circuit, ocol circulaire adj., f. circular(a) circulation f. circulatie circulatoire adj. circulator circuler vi. a circula circumspection f. circumspectie, discretie cire f. ceara cirer vt. a cerui, a vaxui (ghete) cireur, euse m.f. lustragiu cireux, euse adj. de ceara, ceros cirque m. circ cirrhose f. ciroza cisailler vt. a taia (cu foarfecele de gradina) cisailles f. pl. foarfece (de gradina) ciseau m. dalta; pl. foarfece ciseler vt. a daltui, a cizela ciselure f. daltuire, cizelare citadelle f. citadela citadin, e m.f. orasan citation f. citatie, citat cité f. cetate, (vechiul) oras citer vt. a cita citerne f. cisterna cithare f. titera citoyen, enne m.f. cetatean citoyenneté f. cetatenie citron m. lamiie, adj. invar. galben (ca lamiia) citronnier m. lamii citrouille f. dovleac civet m. mincare (de iepure, rata etc.) cu rapagic civière f. targa civil, e adj. civil, (inv.fig.) politicos; m. civil civilisateur, trice adj., m.f. civilizator civilisation f. civilizatie civiliser vt. a civiliza civilité f. curtoazie, politete civique adj. civic clabauder vi. (fig.) a face gura, a ponegri claie f. sita, impletitura de nuiele clair, e adj. luminos, limpede, clar, deschis (la culoare); clairière f. luminis, poiana clair-obscur m. clar-obscur clairon m. goarna, trimbita claironner vi. a suna goarna, trimbita; vt. (fig.) a trimbita clairsemé, e adj. rar, razlet(it) clairvoyant, e adj. clarvazator, perspicace clamer vt. a striga (tare) clameur f. strigat (puternic), zgomot (mare) clandestinité f. ilegalitate clapier m. boxa pentru iepuri (de casa) clapotement, clapotis: m. clipocit (al valurilor) clapoter vi. a clipoci clappement m. plescait (din limba) claque f. palma (trasa cuiva), galerie(tocmita sa aplaude claquemurer vt., vr. a (se) inchide (intr-o camera) claquer vi. a clantani (din dinti), a pocni, a aplauda, clarifier vt. a limpezi (si fig.), a purifica clarinette f. clarinet(ist) clarté f. limpezime, (si fig.) lumina classe f. clasa, categorie, contingent classement m. clasificare, clasament classer vt. a clas(ific)a classeur m. clasor classique adj. clasic claudication f. schiopatare claudiquer vi. a schiopata clause f. clauza claustrer vt. a inchide (intr-o minastire), a claustra clavicule f. clavicula clavier m. claviatura, inel de metal (pentru prins cheile) clayonnage m. cleionaj, impletitura de nuiele clef, clé f. cheie (si muz., fig.); adj. esential clémence f. indurare, mila, blindete (fig.) clément adj. indurator, milos, (fig.) blind clerc m. cleric, secretar (de avocat), carturar clergé m. cler cliché m. cliseu, (fig.) loc comun client, e m.f. client, pacient clientèle f. clientela cligner vt., vi. a clipi (din ochi) clignoter vt., vi. a clipi (des), a pilpii climat m. clima, climat climatique adj. climat(er)ic clin (d'æil) m. clipire clinique adj., f. clinic(a) clinquant m. ornament stralucitor (pe o rochie), clique f. clica cliqueter vi. a zdrangani cliquetis m. zdranganit, zornait clisser vt. a inveli o sticla(intr-o impletitura de nuiele cloaque m. cloaca (si fig.) clochard, e m.f. (fam.) vagabond cloche f. clopot, palarie cu borurile lasate; adj. clos clocher m. clopotnita, parohie; vi. a schiopata (si fig.) clocheton m. clopotnita mica cloison f. perete subtire, membrana cloissone, e adj. separat in compartimente, cloazonat; cloître m. minastire cloîtrer vt. a inchide (intr-o minastire); clopin-clopant loc. adv sontic-sontic cloque f. basica (de arsura) cloquer vt., vi. a (se) inchde, (fig.) a incheia clos, e adj. inchis; m. loc imprejmuit clôtre f. imprejmuire, inchidere clou m. cui, (fig.) punct de atractie, clouer vt. a tintui (si fig.) clouté, e adj. cu cuie clouter vt. a pune cuie clown /kloun/ m. clovn clownerie f. clovnerie club /kleub/ m. (angl.) club clystère m. (inv.) clisma coagulation f. coagulare coaguler vt., vr. a (se) coagula coaliser (se) vr. a se coaliza coalition f. coalitie, coalizare coaper vt. a taia (o piine) (si fig.), a croi, coassement m. oracait coasser vi. a oracai cobaye /-bay'/ m. cobai cobra m. cobra cocagne f. (in expr.) cocaine f. cocaina cocarde f. cocarda, insigna cocasse adj. (pop.) ridicol coccyx m. coccis coche m. postalion, vapor remorcat de cai; cocher m. vizitiu; vt. a insemna pe raboj cochère adj.f. (in expr.) cochet m. cocosel cochinelle f. (entom.) buburuza cochon m. porc (si fig.) cochonnaille f. (pop.) afumatura de porc cochonner vt. (pop.) a lucra murdar, neingrijit cochonnerie f. porcarie coco m. (nuca de )cocos, bautura, (fam.) individ cocon m. (entom.) gogoasa cocorico m. cucurigu cocotte f. cratita, femeie de moravuri usoare cocu, e adj., m.f. (fam.) (sot) incornorat, inselat cocufier vt. (pop.) a pune coarne, a insela code m. cod, regulament codicille m. codicil codifier vt. a codifica coefficient m. coeficient coéquipier, ère m.f. coechipier coexistence f. coexistenta coexister vi. a coexista coffre m. cufar, lada cognac m. coniac cognassier m. guturai cognat /kogh-na/ m. ruda de singe cognée f. secure cogner vt., vr. a (se) bate, a (se) izbi; vi. a ciocani cohabiter vi. a locui impreuna cohérence f. coerenta cohésion f. coeziune cohue f. multime ingramadita, harmalaie coi, coite adj. linistit coïcider vi. a coincide coiffe f. obiect care acopera capul femeilor (palarie etc coiffé, e adj. coafat coiffer vt. a pune ceva pe cap (palarie etc.), a coafa; coiffeur, euse m.f. coafor coiffure f. obiect care acopera capul (palarie, sapca, etc. coin m. colt, ungher, ic (pentru lemne), (fig.) pecete coincer vt. (despre lemne) a fixa cu pene, coïncidence f. coincidenta coing m. gutuie coke m. cocs coktail /-tèl/ m. (angl.) cocteil col m. git (de sticla etc.), guler, (geogr.) pas colchique m. brindusa colère f. minie, furie coléreux, euse adj. minios, irascibil colibacille m. colibacil coliffchet m. fleac, moft, bibelou colimaçon m. melc colin-maillard m. (jocul) de-a baba- oarba colique f. colica colis m. colet collaborateur, trice m.f. colaborator collaboration f. colaborare collaborer vi. a colabora collage m. lipitura, (fig.) legatura nelegitima collant, e adj. lipicios, colant, (fig.fam.) nedorit collatéral, e m.f. ruda (prin alianta) collation f. gustare (usoara), colationare collationner vt. a colationa colle f. clei, lipici, (fig.fam.) intrebare (incuietoare collecte f. colecta collecteur m. adj. colector collectif, ive adj. colectiv collection f. colectie collectionneur, euse m.f. colectionar collectiouner vt. a colectiona collectivisation f. colectivizare collectiviser vt. a colectiviza collectiviste adj., m.f. colectivist collectivité f. colectivitate collège m. colegiu, liceu collégien, enne adj. de colegiu; m.f. elev (de liceu) collègue m. coleg collement m. lipire coller vt. a incleia, a (a)lipi, a inchide gura (cuiva), collerette f guleras collet m. guler, pelerina, lat (pentru vinat) colleter vt. a lua de guler; vr. a se incaiera collier m. colier, zgarda colline f. colina collision f. ciocnire (si fig.) colloque m. colocviu, convorbire collusion f. cirdasie colmater vt. a fertiliza (prin aluviuni) colombe f. (poet.) porumbel colombier m. hulubaraie colon m. colon(ist), fermier, copil côlon m. (anat.) colon colonialisme m. colonialism colonialiste adj., m.f. colonialist colonisation f. colonizare coloniser vt. a coloniza colonnade f. colonada colonne f. coloana colorer vt., vr. a (se )colora colorier vt. a colora (un desen etc.) coloris m. colorit, (fig.) stralucire (a stilului) colossal, e adj. colosal colosse m. colos colphane f. saciz colporteur m. vinzator ambulant, colportor coltiner vt. a duce o greutate (pe cap, pe umeri) coltineur m. persoana care poarta greutati colza m. rapita coma m. coma combat m. lupta combativité f. combativitate combattant, e adj., m.f. combatant combattre vt., vi. a (se) lupta, a combate combien adv. cit (de), in ce cantitate combinaison f. combinatie (si fig.), combinezon, salopeta combiner vt. a combina comble m. acoperis, culme (si fig.); combler vt. a umple (cu virf), a satisface din plin combustible adj., m. combustibil combustion f. combustie comédien, enne adj. de comedie; m.f. comedian comestible adj. comestibil; m.pl. alimente comète f. cometa comique adj., m. comic comité m. comitet comma m. (muz.) coma, (tipogr.) doua puncte commandant m. comandant commande f. comanda commandement m. comanda, ordin, comandament commander vt., vi. a comanda, a ordona, a porunci; commandeur m. comandor comme adv. ca (si) cit, cum, conj. deoarece, cind commémoration f. comemorare commémorer vt. a comemora commencement m. inceput commencer vt., vi. a incepe commensal, e m.f. comesean comment adv. cum pentru ce; interj. ce!; commentaire m. comentariu commenter vt. a comenta commérage m. birfa commerçant, e adj. care face comert; m.f. comerciant commerce m. comert, negustorime, commercer vi. a face comert commère f. cumatra (si peior.) commettre vt. a comite, a savirsi, a compromite; comminatorie adj. amenintator commis m. functionar comercial commisération m. comisar, membru (al unei comisii) commissariat m. comisariat commission f. comitere, comisie, insarcinare, comision commissionnaire m. curier, comisionar, misit commode adj., f. comod(a) commodité f. comoditate, avantaj; pl. placeri commotion f. comotie commuer vt. a comuta (o pedepsa etc.) commun, e adj. comun, obisnuit; communal, e adj. comunal communauté f. comunitate commune f. comuna communément adv. de obicei, in general communicatif, ive adj. comunicativ communication f. comunicatie, comunicare communier vi. a (se) impartasi (si fig.) communion f. impartasanie, comuniune (de idei) communiqué m. comunicat communiquer vt. a comunica, a transmite; vi. a comunica cu communisme m. comunism communiste adj., m.f. comunist commutateur m. comutator commutation f. comutare compagne f. insotitoare, sotie, tovarasa compagnie f. companie (si mil.), societate, cird compagnon m. companion, calfa, camarad, tovaras compagnonnage m. breasla (de calfe), stagiu de calfa comparaison f. comparatie comparaître vi. a se infatisa comparer vt. a compara comparse m. figurant (la teatru) compas m. compas, (mar.) busola compassé, e adj. masurat cu compasul, (fig.) riguros, tacticos compassion f. mila compatable adj., m. contabil compatible adj. compatibil compatir vi. a compatimi compatriote m.f. compatriot compendieux, euse adj. (inv.) rezumat, laconic compensation f. compensare, compensatie compenser vt. a compensa compérage m. intelegere, cirdasie compère m. cumatru, complice compétence f. competenta compétition f. competitie compilation f. compilatie complainte f. doina complaire vi., vr. a (se) (com)placea complaisance f. complezenta, politete complément m. completare, (gram.) complement complémentaire adj. de completare, complementar complet, ète adj. complet, m. costum complexe adj., m. complex complexé, e adj., m.f. (persoana) care are complexe complice m.f. complice complicité f. complicitate complimenter vt. a complimenta compliquer vt., vr. a (se) complica comporter vt., vr. a (se) comporta composant, e adj., m. component compositeur, trice m.f. compozitor composition f. compozitie, compunere, acord, tranzactie compote f. compot compotier m. compotiera, fructiera compréhension f. intelegere comprendre vt. a cuprinde, a intelege compresse f. compresa compression f. comprimare (si fig.), compresie, (fig.)oprimare comprimer vt. a comprima, (fig.) a infrina compromettre vt., vr. a (se) compromite compromission f. compromitere comptabilité f. contabilitate comptant adj., adv. pesin; m. numerar, bani gheata compte m. socoteaala, (fig.) profit, cont compte-gouttes m. invar. pipeta compter vt. a socoti, a numara; vi. a conta,a avea de gind compte-rendu m. dare de seama compteur m. contor comptine f. (la jocurile de copii) numaratoare comptoir m. tejghea, camera de comert compulser vt. a verifica (registre etc.) comte, esse m.f. conte concasser vt. a zdrobi, a marunti concasseur m. concasor concéder vt. a acorda, a ceda, a concesiona concentration f. concentrare, concentratie concentrer vt., vr. a (se) concentra; vt.a stapini (minia etc concentrique adj. concentric conception f. conceptie, concepere concerner vt. a privi, a fi in legatura cu concert m. concert, (fig.) acord concerter vt. a pregati, a organiza; vr. a se pune de acord concession f. concesi(un)e, loc de veci concessionnaire m.f. concesionar concevoir vt. a zamisli, a concepe (o idee etc.) concierge m.f. portar (al unui imobil) conciergerie f. functia de portar concile m. conciliu conciliabule m. conciliabul conciliateur, trice m.f. arbitru, mediator conciliation f. conciliere, impaciuire concilier vt. a pune de acord; vr. a dobindi (consideratie) concis, e adj. concis concision f. concizi(un)e concitoyen, enne m.f. concetatean concluant, e adj. concludent conclure vt. a incheia (pace etc.), a conchide; vi. a opina conclusion f. incheiere (a pacii etc.), concluzie concombre m. castravete concordance f. concordanta concorde f. concordie concourir vi. a contribui, a conlucra, a concura concours m. concurs, coincidenta, ajutor, sprijin concret, ète adj. concret concrétion f. inchegare, concretiune concrétiser vt. a concretiza concubin, e m.f. concubin concurence f. concurenta concurrent, e adj., m.f. concurent concussion f. furt (de bani publici) condamnation f. condamnare condamné, e m.f., adj. condamnat condamner vt. a condamna, a interzice, a bara (o usa) condenser vt., vr. a (se) condensa condescendance f. condescendenta condescendant, e adj. condescendent condisciple m. coleg (de studii) condition f. conditie, categorie (sociala) conditionnel, elle adj. conditionat; m. (modul) conditional conditionner vt. a conditiona condoléances f.pl. condoleante condominium /-om'/ m. dominatie (in comun) conducteur, trice m.f., adj. conducator, conductor conduire vt., vi. a conduce; vr. a se comporta conduit m. canal, conducta conduite f. conducere, conduita, conducta cône m. con confection f. confecti(onar)e confectionner vt. a confectiona confédération f. confederatie conférence f. conferinta conférencier, ère m.f. conferentiar conférer vi. a discuta (despre o afacere); vt. a conferi confesser vt. a marturisi; vr. a se spovedi confession f. marturisire, spovedanie confetti m. invar. confeti confiance f. incredere confidence f. confidenta confidentiel, elle adj. confidential confier vt.a incredinta; vr.a se increde, a face confidete configurer vt. a da forma confiner vi. a se invecina; vt.a surghiuni; vr.a se retrage confins m.pl. hotare confire vt. a conserva (in zahar), a mura confirmation f. confirmare confirmer vt. a confirma confiscation f. confiscare confiserie f. cofetarie, dulciuri confiseur, euse m.f. cofetar confisquer vt. a confisca confit, e adj. conservat (in zahar), murat, (fig.) plin de confiture f. dulceata conflagration f. conflagratie conflit m. conflict confluence f. confluenta confluent m. confluenta confluer vi. (despre ape) a se varsa una intr-alta confondre vt. a amesteca, a confunda, a umili, a coplesi; conformation f. conformatie conforme adj. conform (cu) conformer vt. a fasona, a adapta; vr. a se conforma conformité f. conformitate, analogie confortable adj. confortabil confrère m. confrate confrontation f. confruntare confronter vt. a confrunta confus, e adj. incurcat, confuz confusion f. incurcatura, confuzie congé m. concediu, concediere, permis (de transport) congédier vt. a concedia (un om de serviciu), congeler vt., vr. a ingheta congénère adj. de acelasi gen congestion f. congestie congestionner vt. a congestiona conglomérer vt. a stringe la un loc congolais, e adj., m.f. (cu maj.) congolez congratuler vt. a felicita congre m. tipar de mare congrès m. congres congressiste m.f. congresist congru, e adj. precis, potrivit conifère m. conifer conique adj. conic conjecture f. presupunere conjoindre vt. a uni, a casatori conjoint, e adj. unit; m.f. sot conjonctif, ive adj. care leaga, (gram. anat.) conjunctiv; conjonction f. conjunctie conjoncture f. conjunctura conjugaison f. conjugare conjuguer vt. a uni, a conjuga conjuration f. complot; pl. rugaminti staruitoare conjurer vt. a conjura, a hotari, a preintimpina; connaissance f. cunostinta, cunoastere connaissement m. (mar.) conosament connaisseur, euse m.f. cunoscator connexe adj. care e in legatura, unit connexion f. conexiune connître vt., vr. a (se) cunoaste connivance f. complicitate connsone f. consoana conquérant, e adj., m.f. cuceritor conquérir vt. a cuceri (si fig.) conquête f. cucerire consacrer vt., vr. a (se) consacra consciemment adv. (in mod) constient consciencieux, euse adj. constiincios conscient, e adj. constient conscrit m. recrut, (fig.) ageamiu consécration f. consacrare consécutif, ive adj. consecutiv conseil m. sfat, consiliu conseiller vt. a sfatui conseiller, ère m.f. consilier consentement m. consimtamint consentir vi. a consimti; vt. a autoriza conséquence f. consecinta, importanta conséquent, e adj. consecvent conservateur, trice adj., m.f. conservator conservation f. pastrare conservatoire m. conservator; adj. menit sa pastreze conserve f. conserva; pl. ocheleri cu lentile colorate conserver vt., vr. a (se) pastra conserverie f. fabrica de conserve considérable adj. considerabil considération f. consideratie, considerent considérer vt. a considera, (fig.) a aprecia, a cumpani consignation f. consignatie consigne f. ordin, (mil.) consemnare, birou pentru bagaje consigner vt. a depozita, a consemna (si mil.) consistance f. consistenta, (fig.) tarie consister vi. a consta in consolation f. consolare console f. consola consoler vt., vr. a (se) consola consolidation f. consolidare consolider vt. a consolida consommateur, trice m.f. consumator consommation f. consumatie, consumare consommé, e adj. consumat, desavirsit; m. fiertura concentrata consommer vt. a consuma, a cheltui, a savirsi; consomption f. epuizare (progresiva) consonance f. consonanta consort adj., m. consort; m.pl. asociati consortium /-syom'/ m. consortiu conspirer vi. a conspira; vt. a planui conspuer vt. a batjocori (in public) constamment adv. in mod constant constance f. statornicie constant, e adj. statornic, singur; f. constanta constatation f. constatare constater vt. a constata constellation f. constelatie consteller vt. a insela consternation f. consternare consterner vt. a consterna constipation f. constipatie constiper vt. a constipa constituer vt. a alcatui, a constitui constitution f. constitutie, constituire, instituire constructeur, trice m.f., adj. constructor construction f. constructie, construire construire vt. a construi consultation f. consult(atie), consultare consulter vt., vi. a consulta consumer vt. (despre foc) a distruge, a arde; contacter vt. a intra in contact cu contagieux, euse adj. molipsitor; m.f. bolnav contagios contagion f. molipsire contamination f. contaminare contaminer vt. a infecta, a contamina (si fig.) conte m. povestire (scurta), basm, (fig.) nascocire contemplation f. contemplare, contemplatie contempler vt. a contempla contemporain, e adj., m.f. contemporan contempteur, trice m.f. defaimator contenance f. capacitate, intindere, (fig.) atitudine contenir vt. a contine, a include; vt., vr. a (se) infrina content, e adj. multumit contentement m. multumire contenter vt., vr. a (se) multumi contentieux, euse adj. litigios; m. contencios contenu, e adj. continut, (fig.) retinut; m. continut conter vt. a povesti contestable adj. contestabil contestation f. contestatie conteste (sans) loc. adv. fara discutie contester vt. a contesta; vi. a discuta conteur, euse adj. care povesteste; m.f. povestitor, palavragiu contigu, ë adj. alaturat continence f. abstinenta continent, e adj. abstinent; m. continent contingent, e adj. posibil; m. (mil.) contingent continu, e adj. continuu continuation f. continuare continuel, elle adj. continuu continuer vt., vi. a continua continuité f. continuitate continûment adv. in mod continuu contor m. contur contorsion f. contorsiune contourner vt. a contura, a inconjura contrabalancer vt. a contrabalansa, (fig.) a compensa contrabandier, ère adj., m.f. contrabandist contraction f. contractare, contractie, contragere contractuel, elle adj. contractual contradiction f. contradictie, contrazicere contraindre vt. a constringe, a infrina; vr. a se retine contrainte f. constringere, stinghereala, piedica contraire adj. opus, potrivnic, daunator contrarier vt. a contraria, a supara, a se opune contrariété f. necaz, suparare contraste m. contrast contraster vi. a contrasta contrat m. contract, acord contravention f. contraventie contre prep. (in) contra, linga, aproape de; contre-attaque f. contraatac contrebande f. (marfa de) contrabanda contrebas (en) loc. adv. de sus in jos, la un nivel inferior contrebasse f. contrabas(ist) contrecæur (à) loc. adv. in sila contrecoup m. contralovitura contrediere vt., vr. a (se) contrazice contrée f. tinut contre-espionnage m. contraspionaj contrefaçon f. contrafacere contrefaire vt. a contraface, a imita contrefait, e adj. contrafacut, diform contre-fil m. sens opus contrefort m. contrafort contremaître, esse m.f. contramaistru contremander vt. a contramanda contremarque f. contramarca contre-mesure f. contramasura contre-offensive f. contraofensiva contrepartie f. (fig.) contrariu contre-pied m. (fig.) contrariu contrepoids m. contragreutate, (fig.) compensare contre-poil (à) loc. adv. in raspar contrepoint m. contrapunct contrepoison m. antidot contreproject m. contraproiect contreproposition f. contrapropunere contre-révolution f. contrarevolutie contre-révolutionnai re: adj., m. contrarevolutionar contreseing m. contrasemnatura contresens m. sens contrar contresigner vt. a contrasemna contretemps m. contratimp (si muz.) contre-torpilleur m. contratorpilor contre-valeur f. contravaloare contrevenir vi. a contraveni contrevent m. oblon (la o fereastra) contribuable adj. care plateste impozite; m.f. contribuabil contribuer vi. a contribui contribution f. contributie, impozit contrister vt. a intrista profund contrition f. regret profund, cainta contrôle m. control contrôler vt. a controla contrôleur, euse m.f. controlor controrde m. revocare a unui ordin controuver vt. a scorni controverser vt., vi. a polemiza contrûcter vt., vr. a (se) contracta; vt. a capata contumace f. conttumacie conturière f. croitoreasa convaincant, e adj. convingator convaincre vt. a convinge convaincu, e adj. convins convalescence f. convalescenta convalescent, e adj., m.f. convalescent convenable adj. convenabil, potrivit convenance f. utilitate, convenienta; pl. (buna-)cuviinta convenir vi. a stabili (de comun acord), a marturisi, convention f. invoiala, conventie conventionel, elle adj. conventional convergence f. convergenta converger vi. a fi convergent conversation f. conversatie converser vi. a conversa conversion f. convertire, conversiune converti, e adj., m.f. convertit convertir vt., vr. a (se) converti converture f. cuvertura, patura, prelata, camasa conviction f. convingere convier vt. a pofti, a imbina convive m. comesean convocation f. convocare convoi m. convoi (funebru, de masini etc.), tren convoiter vt. a dori (mult), a jindui convoitise f. dorinta arzatoare, lacomie convoler vi. (iron.) a se casatori convoquer vt. a convoca convoyer vt. a escorta (pe cineva ocrotindu-l) convulsé, e adj. convulsionat convulsion f. convulsie coopérateur, trice m.f. cooperator coopération f. cooperatie, cooperare coopérative f. cooperativa coopérer vi. a coopera cooptation f. cooptare coopter vt. a coopta coordination f. coordonare coordonner vt. a coordona copain, copine m.f. (fam.) camarad, prieten copartager vt. a imparti (cu altii) copeau m. aschie (de lemn, metal) copier vt. a copia, (fig.) a imita copieux, euse adj. imbelsugat coposer vt. a compune, a aranja; vi. a face o tema copra(h) m. miez de nuca de cocos copropriétaire m.f. copropietar copulation f. imperechere coq m. cocos, (mar.) bucatar coq-à-l'âne m. vorbire incoerenta, biiguiala coqetier m. negustor de oua, paharut (pentru ou) coque f. coaja (de ou), carcasa (de vapor, avion), coquelicot m. mac coqueluche f. tuse convulsiva, (fig.) vedeta coquerico, cocorico m. cucurigu coquet, ette adj., m.f. cochet coqueter vi. a cocheta coquetterie f. cochetarie coquillage m. scoica, cochilie (de scoica) coquille f. scoica, cochilie, coaja goala(de ou,de nuca etc coquin, e m.f. nemernic coquinerie f. nemernicie cor m. corn (de cerb), (muz.) corn, batatura(la picior corail m. margean corailleur m. pescuitor de margean corbeau m. corb, (fig.) om hraparet corbeille f. cos, rond (de flori) corbillard m. dric cordage m. fringhie (de manevrat), cordaj corde f. fringhie, coarda (si muz.), cordeau m. sfoara (pentru aliniat) cordelière f. snur gros (folosit la cingatoare) corder vt. a rasuci (un fir etc.), a lega (cu o fringhie) cordial, e adj. reconfortant, cordial; m. tonic cordier m. fringhie, miner (al unui instrument cu coarde) cordon m. snur, panglica (la decorati etc.), cordonnerie f. cizmarie cordonnet m. fir de matase (pentru brodat) cordonnier m. cizmar coréen, enne adj., m.f. (cu maj.) coreean; m. limba coreeana coriace adj. (despre carne) tare (ca o talpa), cornac m. ingrijitor de elefanti, (fig. fam.) calauza corne f. corn (de animale, vinatoare), colt (al lunii), cornée f. cornee corneille f. cioara cornemuse f. cimpoi corner vi. a suna din corn, (despre urechi) a vijii; cornet m. cornet (si anat.), trompeta mica corniche f. cornisa cornichon m. castravecior cornier, ère adj. de colt; f. coltar (de metal), dolie cornouiller m. (bot.) corn cornu, e adj. cornut, (fig.) extravagant; f. retorta corole f. corola corollaire m. corolar corosif, ive adj., m. coroziv corporation f. corporatie corporel, elle adj. corporal, trupesc corps m. corp (si mil. constr. fiz. chim. astron. etc.), corpulent, e adj. corpolent corpusculaire adj. corpuscular correborer vt. a intari, a sprijini (o idee) correct, e adj. corect correcteur, trice m.f. corector correction f. corectie, corectura, corectitudine correctionnel, elle adj. de corectie; f. tribunal corectional corrélation f. corelatie correspondance f. corespondenta correspondant, e adj., m. corespondent correspondre vi. a corespunde, a coresponda corridor m. coridor corrigé m. tema scolara corectata corriger vt., vr. a (se) corecta; vt. a pedepsi corroder vt. a roade, a coroda corroi m. tabacire, tabacit corrompre vt. a altera, a corupe corrosion f. coroziune corroyage m. tabacarie corroyer vt. a tabaci, a ciopli (un lemn) corrupteur, trice adj., m.f. corupator corruption f. alterare, coruptie corsage m. corrsaj, bust corsaire m. corsar corsé, e adj. consistent, intarit, (fig.) scabros corser vt. a intari, a da consistenta; corvée f. corvoada coryphée m. conducator (de balet, de cor etc.), cosaque m.f. (cu maj.) cazac, f. cazaceasca cosmétique adj., m. (produs) cosmetic cosmique adj. cosmic cosmonaute m. cosmonaut cosmopolite m.f., adj. cosmopolit cosse f. pastaie cossu, e adj. cu multe pastai, (fig.) instarit costaud adj., (pop.) zdravan, solid costume m. costum costumer vt. a costuma cotation f. cotare cote f. cota, (fig.) apreciere côte m. latura, parte, f. coasta coteau m. costisa, colina côtelette f. cotlet coter vt. a cota, a aprecia coterie f. clica cothurne m. coturn côtier, ère adj. (nav.) de coasta; m. vas (de coasta) cotignac m. peltea de gutui cotisation f. cotizare, cotizatie cotiser vi. a cotiza; vr. a se asocia (pentru a cotiza) coton m. bumbac, vata cotonnade f. tesatura de bumbac cotonnier, ère adj. de bumbac; m.f. muncitor bumbacar; m. bumbac côtoyer vt. a naviga pe linga coasta, (fig.) a fi vecin cu cotredit (sans) loc. adv. neindoios coup m. lovitura, rana, dusca, detunatura, actiune coupable adj., m.f. vinovat coupage m. taiere, amestec (de vinuri) coupant, e adj. taios (si fig.); m. tais coupe f. cupa, croiala, taiere (a parului, coupe-george m. invar. loc periculos coupe-jarret m. tilhar coupe-papier m. invar. cutitas (de taiat hirtie) couper, euse m.f. persoana care croieste couple f. pereche (de obiecte); m. cuplu coupler vt. a imperechea, a cupla couplet m. cuplet coupole f. cupola coupon m. cupon, talon coupure f. taietura (si fig.) cour f.curte (si jur.) courage m. curaj courageux, euse adj. curajos couramment adv. curgator, curent, in general courant, e adj. care alearga, care curge, in curs, obisnuit; courbe adj., f. curb(a) courber vt., vr., vr. a (se) curba courbettes f.pl. (fig.) temenele courbure f. curbura coureur, euse m.f. (bun) alergator, dezmatat courge f. dovleac courgette f. dovlecel courir vi. a alerga (si fig.), (fig.) a zbura, couronne f. coroana, (fig.) cununa couronnement m. incoronare, (fig.) incununare couronner vt., vr. a (se) incorona, (fig.) a (se) incununa, courrier m. curier, corespondenta courroie f. curea courroucer vt., vr. a (se) minia courroux m. minie cours m. curs (si fin.), bulevard course f. alergare, alergatura, cursa, mers (al soarelui court, e adj., adv. scurt; (angl.) teren de tenis courtaud, e adj., m.f. scund court-circuit m. scurt-circuit courtepointe f. macat courtilière f. coropisnita courtisan m. curtean, curtezan, (fig.) lingusitor courtiser vt. a fi curtenitor, a lingusii courtois, e adj. curtenitor courtoisie f. curtoazie couru, e adj. cu cautare cousin, e m.f. var, (fig.) cumatru cousiner vi. a trai in buna intelegere coussin m. perna coussinet m. pernita, cuzinet cousu, e adj. instarit, putred (de bogat) coût m. cost couteau m. cutit coutelas m. cutit mare (de macelar) coutelier m. cutitar, fabricant de cutite coûter vi. a costa (si fig.); v.impers. (fig.) a durea coûteux, euse adj. costisitor coutil /-ti/ m. dril coutume f. obicei, cutuma coutumier, ère adj. obisnuit couture f. croitorie, cusatura, cicatrice couturier m. croitor (de dama) couvaison f. clocire couvée f. ouale clocite o data, pui nascuti o data, couvent m. manastire couver vt. a cloci (si fig.), (fam.) a cocolosi; couverele m. capac couvert, e adj. acoperit (si fig.), imbracat, impadurit; couveuse f. closca, clocitoare couvre-chef m. (fam. iron.) acoperitoare (palarie, basca etc.) couvre-lit m. cuvertura couvreur m. tiglar couvrir vt. a acoperi (si fig.), a parcurge (o distanta), crac interj. pir crachat m. scuipat crachement m. scuipare cracher vt., vi. a scuipa crachoir m. scuipatoare craie f. creta crailler vi. a cirii craindre vt. a se teme crainte f. teama craintif, ive adj. temator, sperios cramoisi, e adj. stacojiu crampe f. crampa, circel crampon m. crampon (si fig.), (bot.) circel cramponner vt., vr. a (se) agata; vr. a se crampona cran m. crestatura, (fam.) indrazneala, (fig.) treapta crâne m. craniu; adj., m. indraznet crâner vi. (fam.) a se grozavi crapaud m. broasca riioasa, (fam.) strengar crapule f. desfriu, tagma desfrinatilor, (fig.) secatura craquelin m. biscuit crocant, (fig.) (om) neputincios craquelure f. crapatura (a vopselei) craquement m. piriit(ura) craquer vi. a pirii, (fam.) a incepe sa se prabuseasca crasse f. murdarie, jeg, (fig.) zgircenie, (pop.) renghi; crasseux, euse adj. jegos, (fig.) zgircit cratère m. crater cravache f. cravasa crayeux, euse adj. cretos crayon m. creion, (fig.) fel de a desena crayonner vt. a creiona (si fig.) créance f. crezare, creanta créandicer, ère m.f. creditor créateur, trice m.f., adj. creator création f. creatie, creare créature f. creatura (si peior.) crécelle f. morisca, (fig.fam.) gura sparta créche f. iesle, cresa crédit m. credit (si fig.) créditer vt. a credita credo m. invar. crez crédule adj. credul crédulité f. credulitate créer vt. a crea crémaillère f. polita (de bucatarie) crémation f. incinerare crématoire adj. (in expr.) four ~ = crematoriu créme f. smintina, crema (si fig.); adj. invar. crem crémerie f. laptarie crémier, ère m.f. propietar al unei laptarii créneau m. crenel créneler vt. a crenela créole adj., m.f. creol créosote f. creozot crépe m. crep, val de doliu; f. clatita créper vt. a increti (un material), a tapa (parul) crépi m. tencuiala crépine f. franj crépir vt. a tencui crépitation, crépitement: m.f. trosnet crépiter vi. a trosni crépu, e adj. cret crépusculaire adj. crepuscular créte f. creasta (de cocos, de munte etc.) crétin, e m.f. cretin (si fig.) crétois, e adj., m.f. (cu maj.) cretan crétonne f. creton creusage, creusement m. sapare, sapat creuser vt. a scobi, a sapa, (fig.) a aprofunda; creux, euse adj. scobit, gaunos; m. scobitura, gol crevasse f. crapatura crevasser vt. a face crapaturi; vi., vr. a (se) crapa crève-cæur m. invar. necaz mare crever vt. a sparge, a crapa; vi. a se sparge, a crapa, crevette f. creveta cri m. strigat, tipat, (fig.) glas criailler vi. (fam.) a zbiera criant, e adj. strigator criard, e m.f., adj. (persoana) care tipa; adj. tipator crible m. ciur cribler vt. a cerne, (fig.) a ciurui cric / krik/ interj. hirst cric /kri/ m. cric criée f. vinzare la licitatie crier vt., vi. a striga, a tipa crime m. crima criminel, elle adj., m.f. criminal crin m. par lung si aspru (de cal) crinière f. coama (de cal), (fam.) par abundent crique f. golf mic crise f. criza crispation f. crispare, (fig.) impacienta crisper vt. a crispa, (fig.) a impacienta crissement m. scrisnire, scrisnet, scirtiit crisser vi. a scrisni (din dinti), a scirtii (sub talpi) cristallin, e adj. asemenea cristalinului, cristalin; m. (anat.) cristalliser vt., vi., vr. a (se) cristaliza critère m. criteriu, norma de apreciere criterium /-om/ m. criteriu, competitie sportiva crïtique adj., m. critic; f. critica critiquer vt. a critica critiquer m. om care critica mereu vesnic nemultumit croasser vi. a croncani croc /kro/ m. cirlig, cange; pl. dinti lungi si ascutiti croc-en-jambe /krok/ m. piedica (pusa cu piciorul) crochet m. cirlig, croseta, speraclu, ocol, crocheter vt. a croseta, a forta o broasca (cu un speraclu) crocheteur m. hamal, (fig.) bruta crochu, e adj. incirligat, coroiat crocodile m. crocodil croire vt., vi. a crede (in ); vr. a se crede croisade f. cruciada croisé m. cruciat croisement m. rascruce, incrucisare (de specii etc.) croiser vt., vr. a (se) incrutisa, a (se) intilni; croiseur m. crucisator croisière f. croaziera croisillon m. brat (al crucii) croissance f. crestere croissant m. semiluna, corn (din aluat) croître vi. a creste croix f. cruce croquant, e adj. crocant, nenorocit croque-mitaine m. bau-bau croque-mort m. (fam.) cioclu croquer vi., vt. a rontai; vt. a schita repede (un desen) croquette f. chifteluta (de carne, peste etc.) croquis m. crochiu crosse f. crosa (si sport etc.), pat (al pustii) crotte f. balega (a unor animale), noroi crotter vt., vr. a (se) murdari cu noroi crouler vi. a se prabusi, a se narui croupe f. crupa croupetons (à) loc.adv. ghemuit, pe vine croupion m. noada, tirtita croupir vi. a se cloci, a se bihli, (fig) a se complace(in croustiller vi. a rontai, a minca pe fuga croûte f. crusta, (fig. peior.) pictura neizbutita croûton m. coltuc (de piine), cruton, (fig.) nating croyance f. credinta, convingere croyant, e adj., m.f. credincios cru, e adj. necopt (si fig.), crud, brutal, pe sleau; cruauté f. cruzime cruche f. urcior, (fig.) prostanac cruchon m. cainta crucifiement, crucifixion: m.f. crucificare, rastignire crucifier vt. a crucifica, a rastigni crudité f. cruditate; pl. cruditati, (fig.)cuvinte obscene crue f. crestere (a unei ape) cruel, elle adj. crud crûment adv. in fata, verde crustacés m.pl.crustacee crypte f. cripta cryptogame adj., f. criptogama cubain, e adj., m.f. (cu maj.) cubanez cube m., adj. cub cubique adj. cubic cucurbitacées f.pl. cucurbutacee cueillaison, cueille f. culegere, cules (al fructelor) cueillette f. cules cueillir vt. a culege, (fam.) a aresta cuiller, cuillère f. lingura cuillerée f. o lingura de cuir m. piele (de animal) cuirasse f. platosa, cuirasa cuirassée, e adj. acoperit cu o cuirasa, (fig.) calit; cuirasser vt. a prevedea cu o cuirasa; vr. (fig.) a se cali cuire vt., vi. a (se) coace; vi. (fig.) a ustura; cuisant, e adj. care se coace repede, (fig.) usturator cuisine f. bucatarie, bucate, (fam.) uneltire cuisiner vi. a gati (bucate); vt. (fam.) a interoga cuisiner, ère m.f. bucatar; f. plita cuisse f. coapsa, pulpa cuissot m. ciosvirta (de carne) cuistre m. pedant, caraghios cuiter(se) vr. (pop.) a se imbata cuivre m. arama cul m. (vulg.) sezut, fund (de dimigeana etc.) culasse f. chiulasa culbute f. tumba, rasturnare (si fig.) culbuter vt. a rasturna (si fig.); vi. a se da tumba culinaire adj. culinar culminer vi. a culmina culot m. (fam.) (despre un copil) cel mai mic culotte f. chiloti culpabilité f. vinovatie culte m. cult cultivateur, trice m.f., adj. cultivator cultivé, e adj. cultivat (si fig.) cultiver vt. a cultiva cultural, e adj. referitor la cultura pamintului culture f. cultivare, cultura (si fig.) culturel, elle adj. cultural cumin m. chimen cumuler vt., vi. a cumula cupidité f. lacomie curable adj. curabil curateur, trice m.f. curator cure f. (inv.) grija, cura curé m. preot, paroh cure-dent m. scobitoare curer vt. a curata, a razui curette f. razuitor, chiureta curieux, euse adj., m.f. curios; m. partea curioasa curiosité f. curiozitate; pl. ciudatenii cursif, ive adj. cursiv, (fig.) rapid; f. scriere cursiva cutané, e adj. cutanat cuve f. putina cuvée f. o putina de cuver vi. a fermenta; cuvette f. lighean, chiuveta cyanhydrique adj. cianhidric cyanure m. cianura cybernétique f. cibernetica cyclamen /-mèn/ m. ciclama cycle m. ciclu cyclique adj. ciclic cyclisme m. ciclism cycliste m.f., adj. ciclist cyclone m. ciclon cyclope m. ciclop cygne m. lebada cylindre m. cilindru cylindrique adj. cilindric cymbale f. chimval cynégétique adj. cinegetic cynique adj., m. cinic cynisme m. cinism cyprés m. chiparos cyrilique adj. chirilic cystite f. (med.) cistita czar m. tara dablia m. dalie D dactylo(graphe) m.f. dactilograf dactylo(graphie) f. dactilografie dactylographier vt. a dactilografia dada m. calut, (fig.) manie dadais m. natarau dague f. daga, pumnal daigner vi. a binevoi daim m. (zool.) caprior, (piele de) antilopa dais m. baldachin, bolta dallage m. pavare, pavaj dalle f. lespede daller vt. a pava dalmate adj. dalmat; m. limba dalmata damas /-mâ/ m. (text.) damasc, sabie de Damasc damasser vt. a da aspect de damasc (unei tesaturi) dame f. doamna, (la carti) dama, (la sah.) regina; damé, e adj., m.f. (om) damnat, blestemat damnation f. afurisenie, blestem damner vt. a afurisi, a blestema damoiseau m. (fam.) domnisor, coconas dandin m. gagauta dandiner vi., vr. a (se) legana in mers dandy m. filfizon danger m. primejdie dangereux, euse adj. primejdios danois, e adj., m.f. (cu maj.) danez; m. limba daneza, dans prep. dupa, peste, in, aproximativ danse f. dans (pop.) perdaf danser vi., vt. a dansa danseur, euse m.f. dansator dansotter vi. (fam.) a topai danubien, enne adj. dunarean dard m. sageata, limba (a sarpelui), ac (de insecta), darder vt. a sageta, a trimite cu putere, dare-dare loc.adv. repejor date f. data dater vt., vi. a data; vi. a se invechi datte f. curmala dattier m. curmal dauber vt. a burdusi; vt., vi. a frige inabusit (carne), dauphin m. (zool.) delfin, davantage adv. mai mult de prep. (prin contractarea unui art. hot. devine du, dé m. dagetar, zar dè prep. chiar de la déambuler vi. a se plimba débâcle f. dezghet, (fig.) prabusire, ruina déballage m. despachetare déballer vt. a despacheta, (fam.) a-si racori inima, débandade f. debandada débandader vt. a dezlega; vr. (despre timp) a se imblinzi, débaquement m. debarcare débarbouiller vt., vr. a (se) spala pe fata; débarcadère m. debarcader débardeur m. hamal débarquer vt., vi. a debarca débarras m. debara, (fig.) usurare débarrasser vt., vr. a (se) debarasa débat m. dezbatere débâtir vt. a darima, a desaila débattre vt. a dezbate; vr. a se zbate débauchage m. concediere a unui lucrator, ademenire a unui débauche f. orgie, (fig.) exces débauché, e adj., m.f. dezmatat, desfrinat débaucher vt. a concedia, a corupe, a perverti débilité f. debilitate débiliter vt., vr. a (se) debilita débiner vt. (pop.) a birfi; vr. (pop.) a se cara débit m. vinzare, debit (de tutun), datorie, débiter vt. a vinde cu amanuntul, a debita, (fig.) a turui débiteur, euse m.f. palavragiu débiteur, trice m.f. datornic, debitor déblai m. debleu, darimaturi déblayer vt. a libera (locul), (fig.) a pregati (terenul) débloquer vt. a debloca déboire m. gust rau (al unei bauturi), (fig.) deceptie déboisement m. despadurire déboiser vt. a despaduri déboitement m. scrintitura déboiter vt. a scrinti, a scoate un obiect din locul sau débonnaire adj. blajin débordement m. revarsare, (fig.) desfriu déborder vi. a se revarsa, a deborda; vt. a depasi, débouché m. iesire, debuseu débouchement m. destupare déboucher vt. a destupa; vi. (despre un riu) a se varsa (in) déboucler vt. a desface (parul, o catarama) déboulonner vt. a desuruba débourber vt. a curata de noroi débours m. (inv.) bani cheltuiti (din punga) débourser vt. a plati, a cheltui debout adv. in picioare; interj. sculati! déboutonner vt., vr. a (se) descheia; débraillé, e adj. sleampat; m. tinuta neglijenta débrayer vt. a debreia; vi. (fig.) a face greva débrider vt. a scoate friul, (fig.fam.) a da rasol débris m.pl. ramasite, resturi débrouillard, e adj., m.f. descurcaret débrouiller vt., vr. a (se) descurca; vt. a lamuri débtant, e m.f. debitant début m. inceput, debut débuter vi. a incepe, a debuta deçà adv. (in expr.) décacheter vt. a desface (un plic etc.) décadence f. decadenta décaisser vt. a scoate din lada, a plati décalage m. decalaj, decalare décamper vi. a ridica tabara, (fig.) a spala puitna décanter vt. a decanta décapitation f. decapitare décapiter vt a decapita décati, e adj. (fig.fam.) trecut décaver vt. a decava, a ruina décéder vi. a deceda décèlement m. descoperire, dezvaluire déceler vt. a descoperi, a dezvalui décembre m. decembrie décemment adv. cuviincios décence f. cuviinta decendre vi. a cobori, a trage (la un hotel), décennie f. deceniu décentraliser vt. a descentraliza décentrer vt. a descentra décerner vt. a decerna décevant, e adj. care dezamageste décevoir vt. a dezamagi, a deceptiona déchainement m. dezlantuire déchaîner vt., vr. a (se) dezlantui décharge f. descarcatura, (jur.) dezvinovatire, déchargement m. descarcare décharger vt. a descarca (si fig.); décharné, e adj. descarnat, slabit déchaumage, déchaussement: m. descaltare déchausser vt., vr. a (se) descalta déche f. (pop.) lipsa (de bani), mizerie déchéance f. decadere déchet m. rebut, deseu déchiffrage, déchiffrement: m. descifrare déchiffrer vt. a descifra, a descurca déchiqueter vt. a rupe bucatele, a ciopirti déchirant, e adj. sfisietor déchirer vt. a sfisia, a rupe déchoir vi. a decadea déchu, e adj. decazut décidé, e adj. hotarit, fixat décidément adv. (in mod.) hotarit, sigur décider vt., vr., vi. a (se) hotari décimer vt. a decima décisif, ive adj. hotaritor, (despre glas) taios décision f. hotarire, decizie déclamateur, trice adj., m.f. declamator déclamer vt., vi. a declama déclarer vt., vr. a (se) declara, a (se) da pe fata déclasser vt. a declasa déclenchement m. declansare déclencher vt. a declansa, a pune in miscare déclinaison f. declinare, declinatie décliner vt. a declina, a refuza (o functie etc.); déclive adj. in panta déclouer vt. a scoate cuiele décocher vt. a trage (cu arcul), (fig.) a lansa décoction f. decoct décoiffement m. ciufulire décoiffer vt. a despieptana, a ciufuli décoller vt. a dezlipi; vi. a decola, a se urni décolleter vt. a decolta décollté m. decolteu décolorer vt. a decolora décombres m.pl. darimaturi décommander vt. a decomanda décompléter vt. a descompleta décomposer vt., vr. a (se) descompune décomposition f. descompunere décompter vt. a deconta, (fig.) a pierde din sperante déconcerter vt. a deconcerta, a zapaci déconfit, e adj. descumpanit déconfiture f. infringere, faliment décongeler vt. a dezgheta décongestioner vt. a descongestiona déconseiller vt. a povatui (pe cineva) sa nu faca ceva déconsidération f. desconsiderare déconsidérer vt., vr. a (se) desconsidera déconsu, e adj. descusut, incoerent décontenancement m. descumpanire décontenancer vt. a descumpani décontracté, e adj. relaxat déconvenue f. esec, dezamagire décorateur, trice m.f. decorator décoratif, ive adj. decorativ décoration f. decoratie, decorare décorer vt. a impodobi, a decora décortiquer vt. a decortica découdre vt. a descoase, a sfisia (prada); découler vi. a decurge découper vt. a taia, a decupa; découplé, e adj. bine facut (ca statura) découpure, découpe f. taietura, decupare découragement m. descurajare décourager vt., vr. a (se) descuraja découvert, e adj. descoperit, gol découverte f. descoperire découvrir vt., vr., vi. a (se) descoperi; décrasser vt., vr. a (se) curata de murdarie, décrépitude f. decrepitudine, ramolisment décréter vt. a decreta décrire vt. a descrie décrocher vt. a desprinde (din cui), a ridica (receptorul), décroiser vt. a decrucisa décroissance décroissement: mf. descrestere, diminuare décroître vi. a descreste décrotter vt. a curata (de noroi), (fig.) a ciopli décrottoir m. razuitoare (pentru noroi) déçu, e adj. deceptionat décuplement m. inzecire décupler vt., vi. a inzeci dédaigner vt. a dispretui dédaigneux, euse adj. dispretuitor dédain m. dispret dedans adv. inauntru; m. interior dédicace f. dedicatie dédier vt. a dedica, a consacra dédire vt. a dezavua; vr. a se dezice dédommagement m. despagubire dédommager vt. a despagubi dédoubler vt. a imparti in doua, a scoate o captusala déduction f. deductie, scadere déduire vt. a deduce, a scadea (din ceva) déesse f. zeita défaçtonner (se) vr. a se deforma défaillance f. slabiciune, lesin défaillir vi. a slabi, a lesina défaire vt. a desface, a lua puterile, a birui; défaite f. infringere défaitisme m. defetism, renuntare la lupta défalquer vt. a defalca, a reduce défaut m. lipsa, defect, (jur.) neprezentare défaveur f. dizgratie défavorable adj. neprielnic défectif, ive adj. (gram.) defectiv défection f. defectiune, parasire (a luptei etc.) défectueux, euse adj. defectuos défenedre vt., vr. a (se) apara; vt. a interzice défeneur, eresse m.f. (jur.) pirit défense f. aparare, interzicere, colt (de elefant etc.); défenseur m. aparator défensif, ive adj., f. defensiv(a) déférence f. respect déférer vt. (jur.) a deferi, a conferi; déferier vi. (despre valuri) a se sparge cu zgomot déferrer vt., vr. a (se) despotcovi, défeuiller vt., vr. a (se) desfrunzi défi m. sfidare défiance f. neincredere défiant, e adj. suspicios déficeler vt. a desface (o sfoara) déficience f. deficienta déficitaire adj. deficitar défier vt. a provoca, a sfida; défigurer vt. a desfigura, (fig.) a deforma realitatea défilé m. defileu, defilare défiler vt. a desira; vi. a defila; défini, e adj. definit définir vt. a defini, a caracteriza, a stabili limite définitif, ive adj. definitiv déflagration f. deflagratie, aprindere brusca défleurir vi. a(-si) pierde florile; défloraison f. cadere a florilor (unei plante) défonçage, défoncement: m. desfundare, aratura adinca défoncer vt. a desfunda, a ara adinc déformation f. deformare, deformatie déformer vt., vr. a (se) deforma défraîchir vt. a face sa piarda prospetimea; défrayer vt. a suporta cheltuielile, défrichement, défrichage: m. defrisare, teren destelenit défricher vt. a desteleni, (fig.) a descilci défriper vt. a netezi (haine etc.) défriser vt. a descreti (parul), défroncer vt. a descreti ( cute, sprincene) défroque f. boarfe défroqué adj. m. (preot) raspopit défunt, e adj., m.f. raposat dégagement m. degajare, coluar dégager vt. a degaja, a emana, a scoate din gaj, dégaine f. (fam.) alura caraghioasa déganter vt., vr. a(-si) scoate manusile dégarnir vt. a despodobi, a dezgoli; vr. a se (dez)goli dégât m. stricaciune, paguba dégel m. dezghet dégeler vt., vi., v.impers. a (se) dezgheta dégénérer vi. a degenera dégingandé, e adj. (fam.) deselat dégivrer vt. a dezgheta (un frigider etc.) déglacer vt. a descleia déglutir vt. a inghiti dégobiller vt., vi. (pop.) a varsa, a vomita dégommer vt. a dezlipi, (fam.) a scoate din piine dégonfler vt. a dezumfla; vr. (fig.) a bate in retragere, dégorger vt. a vomita, a desfunda, (tehn.) a curata; dégouliner vi. (pop.) a picura dégourdir vt. a dezmorti, a incalzi usor, dégoût m. dezgust, scirba dégoûtamment adv. in mod scirbos dégoûtant, e adj., m.f. dezgustator dégoûter vt. a dezgusta, a scirbi dégoutter vi. a picura dégradation f. deteriorare, (mil.) degradare, (fig.) injosire dégrader vt. a deteriora, (mil.) a degrada, (fig.) a injosi dégrafer vt., vr. a (se) descheia dégraisser vt. a degresa, a scoate petele de grasime dégré m. grad, treapta dégrévement m. degrevare dégrever vt. a degreva dégringolade f. (fam.) pravalire, (fig.) decadere dégringoler vi. a se pravali, (fig.) a decadea; dégriser vt., vr. a (se) dezmetici (dupa un chef) (si fig.) dégrossir vt. a subtia, (fig.) a slefui déguchir vt. a indrepta (o suprafata), déguenillé, e adj., m.f. zdrentaros déguerpir vi. a o sterge; vt. (jur) a renunta(la o mostenire dégueulasse adj. (pop.) murdar, scirbos déguisement m. deghizare déguiser vt., vr. a (se) deghiza; vr. a se ascunde déguster vt. a savura déhanchement m. deselare, mers leganat déhancher (se) vr. a se legana din solduri déharnacher vt. a deshama (si fig.) dehors adv. afara; m. exterior(ul); pl. aparente déjà adv. deja, inca de pe acum déjeuner m. prinz; vi. a prinzi déjouer vt. a zadarnici delà prep. (in expr.) délabrer vt., vr. a (se) deteriora délacer vt., vr. a(-si) desface sireturile délai m. aminare, ragaz délaissement m. delasare, abandonare délaisser vt. a delasa, (jur.) a abandona délassement m. odihna, destindere délasser vt., vr. a (se) odihni délateur, trice m.f. denuntator délaver vt. a decolora délayer vt. a dilua, (fig.) a lungi (vorba) délecter vt., vr. a (se) delecta délégation f. delegatie, imputernicire délégué, e m.f., adj. delegat déléguer vt. a delega, a imputernici délétère adj. daunator, (fig.) corupator délibérant, e adj. deliberant délibératif, ive adj. deliberativ délibération f. chibzuinta délibérément adv. (in mod) hotarit, deliberat délibérer vi. a chibzui, a hotari sa délicat, e adj. delicat; m.f. nazuros délicatese f. delicatete, debilitate délice m., f.pl. deliciu délicieux, euse adj. delicios délictuex, euse adj. delictuos délié, e adj. mititel, subtire, (fig.) subtil délier vt. a dezlega (si fig.), a elibera délimiter vt. a delimita délinquant, e m.f. delicvent délirer vi. a delira, (fig.) a aiura délit m. delict délivrance f. eliberare délivrer vt. a elibera, a livra déloger vi. a parasi (o locuinta); vt. (fam.) a izgoni déloyal, e adj. necinstit delta m. delta déluge m. potop déluré, e adj. vioi, dezghetat délustrer vt. a scoate lustrul démailler vt. a desira (o impletitura) démailloter vt. a desfasa (un prunc) demain adv. miine démancher vt. a desface minerul, (fig.) a disloca demande f. cerere, interbare, chemare demander vt. a cere, a intreba, a chema démangeaison f. mincarime démanger vt. a provoca mincarime démantelor vt. a darima (zidurile unei cetati) démantibuler vt., vr. a(-si) rupe falca démantir vt. a lua gajul inapoi; vr. a se lipsi (de) démaquiller vt. a demachia démarcation f. demarcare, demarcatie démarche f. mers, interventie démarquer vt. a scoate marca, a plagia démarrer vt., vi. a demara, (fig.fam.) a se urni démasquer vt. a demasca demaurer vi. a locui, a ramine démêlé m. cearta démêler vt. a descurca, (fig.) a discerne; démembrer vt. a dezmembra déménager vt., vi. a (se) muta démence f. nebunie démener (se) vr. a se zbate, (fig.) a-si da toata osteneala dément, e adj., m.f. nebun démenti m. dezmintire démentir vt., vr. a (se) dezminti démesuré, e adj. nemasurat, exagerat démettre vt. a scrinti (un os etc.), a demite; démeublé, e adj. fara mobila demeurant, e adj. care ramine; m. persoana ramasa in viata demeure f. locuinta demi, e adj. jumatate; m. jumatate, halba, demi-cercle m. semicerc demi-finale f. senifinala demi-frère m. frate vitreg demi-heure f. jumatate de ora demi-jour m. clarobscur, lumina de amurg démilitariser vt. a demilitariza demi-mot (â) loc. adv. din doua-trei vorbe demi-sæur f. sora vitrega démission f. demisie démissionner vt. a demisiona demi-ton m. semiton démocrate adj., m.f. democrat démocratie f. democratie démocratique adj. democratic démodé, e adj. demodat démographie f. demografie demoiselle f. domnisoara, (zool.) libelula démolation f. darimare démolir vt. a darima, (fig.) a cotonogi démolition vt. a demonetiza démonstratif, ive adj. demonstrativ démonstration f. demonstratie, demonstrare, (fig.) dovada démontable adj. demontabil démonter vt., vr. a (se) demonta; vt. a buimaci démontrer vt. a demonstra démoraliser vt. a demoraliza démordre vi. a da drumul (din dinti), (fig.) a se dezice démunir vt. a lipsi (de); vr. a se lasa fara démuseler vt. a scoate botnita dénaturation f. denaturare dénaturer vt. a denatura dénégation f. tagaduire déniaiser vt., vr. (fig.fam.) a (se) destepta, a(se)dezgheta dénicher vt. a lua (dintr-un cuib), (fig.) a dibui; dénier vt. a tagadui dénigrement m. ponegrire dénigrer vt. a ponegri déniveler vt. a denivela dénombrer vt. a face o numaratoare, a face recensamintul dénominateur m. nemuritor dénomination f. (de)numire dénommer vt. a (de)numi dénoncer vt. a denunta, a anula dénonciation f. denuntare, anulare dénoter vt. a denota, a vadi dénouement m. deznodamint dénourer vt. a deznoda, a dezlega (si fig.) denrée f. marfa, produs alimentar densité f. densitate dent f. dinte, (geogr.) colt, (fig.) muscatura dentelé, e adj. dantelat, dintat dentelle f. dantela dentier m. proteza (dentara) dentiste m.f. dentist dentition f. dentitie dentrifice adj., m. (pasta) de dinti dénuder vt. a dezgoli, a descoji dénué, e adj. lipsit de, fara dénuement m. lipsa, saracie dépanner vt. a depana dépaqueter vt. a despacheta dépareiller vt. a descompleta déparer vt. a uriti, a lipsi de podoabe déparier vt. a desperechea départ m. plecare, inceput, separare département m. departament départir vt. a separa, a imparti; vr. a renunta dépassement m. depasire dépasser vt. a depasi dépayser vt. a lua din locul de bastina, a dezradacina, dépecer vt. a taia in bucati dépêche f. scrisoare, telegrama, depesa dépêcher vt. a expedia, (fam.) a termina repede, a omori; dépeigner vt. a despieptana dépeindre vt. a zugravi, a descrie dépendamment adv. in mod dependent dépendance f. dependenta; pl. dependinte dépendre vi. a depinde (de); vt. a desprinde, a da jos dépens m.pl. cheltuieli dépense f. cheltuiala, camara pentru provizii dépenser vt., vr. a (se) cheltui dépérir vi. a slabi, a se prapadi dépérissement m. slabire, pieire (lenta) dépeupler vt. a depopula déphasé, e adj. (fig.) care a pierdut contactul cu realitatea dépiécer vt. a sfirteca dépilage dépilation: mf. depilare dépilatoire adj., m. depilator dépiler vt. a depila dépister vt. a depista dépit m. ciuda dépiter vt., vr. a (se) inciuda déplacement m. deplasare déplacer vt., vr. a (se) deplasa déplaire vi. a displacea; vr. a nu se complacea(intr-un loc déplaisant, e adj. dezagreabil déplaisir m. neplacere déplanter vt. a rasadi, a dezradacina (si fig.) déplier vt. a dezdoi, a desface (ceva) déploiement m. desfasurare déplorer vt. a deplinge, a compatimi déployer vt. a desfasura, a etala déplumer vt. a jumuli; vr. (fam.) a cheli dépolir vt. a lua lustrul dépopulation f. depopulare déportation f. deportare déporter vt. a deporta déposer vt. a depune, a pune jos, (fig.) a destitui; déposition f. depozitie, destituire déposséder vt. a deposeda dépôt m. depunere, depozit, depou, inchisoare dépouille f. piele nepirlita, ramasite pamintesti, recolta; dépouillement m. jupuire, despuiere, pradare dépouiller vt. a jupui, a despuia, a prada; dépourvu, e adj. lipsit dépravation f. depravare déprécier vt. a deprecia déprédation f. pradre, delapidare dépression f. depresiune, deprimare déprimer vt. a deprima depuis prep. incepind din; adv. de atunci député m. deputat déraatiser vt. a deratiza déraciner vt. a dezradacina déraillement m. deraiere dérailler vi. a deraia (si fig.) déraisonner vt. a vorbi brambura dérangement m. deranjament, dezordine déranger vt. a deranja, a strica déraper vi. a derapa dérayure f. hat, razor derechef adv. din nou dérégler vt. a deregla, a abate (de la drumul drept) dérider vt. a descreti (fruntea), a inveseli dérisoire adj. derizoriu dérison f. deridere, bataie de joc dérivation f. derivare, derivatie dérive f. deriva dériver vt. a deriva, a abate; vi. a proveni din derme m. derma dernier, ère adj., m.f. ultimul, cel din urma, (fig.) josnic dérobade f. chiul dérober vt. a sterpeli, a ascunde, a sustrage; déroger vi. a deroga, a incalca (legea) dérouiller vt. a scoate rugina, (fig.) a dezmorti, a ciopli; déroulement m. desfasurare, evolutie dérouler vt., vr. a (se) desfasura déroute f. deruta, infringere dérouter vt. a deruta, a abate (din drum) derrière prep. inapoi, dupa; adv. in urma, in spate; des vezi de désabuser vt., vr. a (se) trezi la realitate désaccord m. neintelegere désaccorder vt., vr. (muz.) a (se) dezacorda, désaccoutumer vt., vr. a (se) dezobisnui désæuvré, e adj. inactiv, lipsit de ocupatie désæuvrement m. inactivitate, lipsa de ocupatie désaffectation f. schimbare a destinatiei (unei cladiri) désaffecter vt. a schimba destinatia (unei cladiri) désaffection m. pierdere, incetare a afectiuni désaffectionner vt. a pierde afectiunea (pentru); désagréable adj. neplacut désagréger vt. a dezagrega désagrément m. neplacere désaltérer vt. a potoli (setea, dorintele); désappauvrir vt. a (iz)goni saracia désappointement m. dezamagire désappointer vt. a dezamagi désapprendre vt. a uita (ceva invatat), a se dezmata désapprouver vt. a dezaproba désarçonner vt. a azvirli de pe sa, (fig.) a descumpani désarmement m. dezarmare désarmer vt., vi. a dezarma (si fig.) désarroi m. dezordine, zapaceala, invalmasala désarticuler vt. a dezarticula désassambleur vt. a demonta (un asamblaj) désassiéger vt. a ridica asediul désassocier vt. a desfinta o asociatie; vr. a se dezagrega désassortir vt. a desperechea (ceva asortat) désastre m. dezastru désastreux, euse adj. dezastruos désavantage m. dezavantaj, detriment, paguba désavantager vt. a dezavantaja désaveu m. retractare désavouer vt. a tagadui, a dezaproba désaxer vt. a dezaxa desceller vt. a desigila descendance f. descendenta, posteritate descendant, e adj., m.f. descendent descente f. coborire, (jur.) descindere descriptif, ive adj. descriptiv description f. descriere désemballer vt. a despacheta désembellir vt., vt. a (se) uriti, a (se) sluti désembourber vt. a scoate din noroi, (fig.) a civiliza désemparer vi. a parasi un loc; vt. a strica, désenchaîner vt. a elibera din lanturi désenchanter vt. a deziluiona désencombrer vt. a curata, a degaja désenfler vt., vi. a (se) dezumfla désenterrer vt. a dezgropa déséquilibrer vt., vr. a (se) dezechilibra désert, e adj., m. pustiu déserter vt. a parasi; vi. a dezerta déserteur f. parasire, dezertare désespérance f. deznadejdie désespérément adv. la desperare désespérer vt., vi. a despera; vr. a cadea prada deznadejdii désespoir m. desperare déshabillé m. neglijeu déshabiller vt., vr. a (se) dezbraca déshabiteur vt., vr. a (se) dezobisnui désherber vt. a plivi désherité, e m.f. dezmostenit désheriter vt. a dezmosteni déshonnête adj. necinstit déshonneur m. dezonoare déshonorer vt., vr. a (se) dezonora désignation f.desemnare, indicare désigner vt. a desemna, a indica, a insemna désillusion f. deziluzie, deceptie désillusionner vt a deziluziona, a deceptiona desinée f. soarta désinence f. desinenta désinfecter vt., vr. a (se) dezinfecta désinfection f. dezinfectare, dezinfectie désintégrer vt., vr. (a se) dezintegra désintéresser vt. (jur.) a despagubi; vr. a se deinteresa désintoxiquer vt. a dezintoxica désinvolture f. naturalete, degajare désir m. dorinta désirer vt. a dori désireux, euse adj. dornic désister (se) vr. a renunta (la un drept) désobéir vi. a nu asculta désobéissance f. neascultare désobliger vt. a jigni désolation f. dezolare désoler vt. a devasta; vt., vr. a (se) intrista désolidariser vt., vr. a (se) desolidariza désopiler vt. a stirni risul désordonné, e adj., m.f. dezordonat désordre m. dezordine; pl. tulburari désorganisation f. dezorganizare désorganiser vt. a dezorganiza désorienter vt. a dezorienta désormais adv. de acum (inainte) désosser vt. a scoate oasele (la peste etc.) despote m. despot; adj. despotic, tiranic despotisme m. despotism desquels, desquelles vezi duquel dessaisir vt. a deposeda; vr. a renunta dessaler vt. a desara, (fig., pop.) a ciopli dessangler vt. a deschinga desse adj. compact, dens dessèchement m. uscare, secare, (fig.) lipsa de sensibilitate dessécher vt., vr. a (se) usca, a (se) ofili dessein m. scop, intentie desseler vt. a deseua desserre f. dezlegare, desfacere a pungi (de bani) desserrer vt. a desclesta, a da drumul (dintr-o strinsoare) dessert m. desert desservir vt. a stringe masa, a deservi dessiller vt. (fig.) a deschide ochii dessin m. desen dessinateur, trice m.f. desenator dessiner vt. a desena; vr. a se contura dessous adv. dedesupt; prep. sub; m. dedesubt; dessus adv. deasupra; prep. deasupra, peste; destinataire m. destinatar destination f. destinatie destiner vt. a destina destituer vt. a destitui destitution f. destituire destructeur, trice adj., m.f. (om) distrugator destructif, ive adj. destructiv destruction f. distrugere désuétude f. desuetudine désunir vt. a dezbina détachement m. indepartare, nepasare, detasament détacher vt. a indeparta, a dezlega, a reliefa, détail m. detaliu, enumerare detailata détailler vt. a detalia, a vinde cu amanuntul, détaler vt. a stringe marfa expusa; détecter vt. a detecta, a descoperi détective m. detectiv déteindre vt., vi. a (se) decolora; vi. (fig.) a inriuri dételer vt. a deshama détendre vt., vr. a (se) destinde détenir vt. a detine, a pastra, a tine inchis(un condamnat détente f. tragaci, descarcare, destindere détention f. detinere, detentiune détenu, e adj., m.f. detinut déterer vt. a dezgropa, (fig.) a descoperi ceva rar détériorer vt. a deteriora, a degrada déterminer vt. a determina, (gram.) a lamuri (un sens) déterminisme m. determinism détestable adj. detestabil détester vt. a detesta, a uri détonant, e adj. detunator, exploziv détonation f. detunatura détoner vi. a detona détonner vi. a distona détorde vt., vr. a (se) dezrsuci détour m. intorsatura, ocol, (fig.) subterfugiu détourner vt. a abate, (jur.) a delapida, a denatura détracteur, trice m.f. defaimator détraquement m. detracare détraquer vt. a detraca, a strica détremper vt. a inmuia, a descali (un metal) détresse f. mizerie, nenorocire, primejdie détriment m. paguba, detriment détritus m. ramasita, deseu détroit m. (geogr.) trecatoare, strimtoare détromper vt. a deschide ochii (cuiva) détrôner vt. a detrona détrousser vt. a desufleca (o mineca etc.), a jefui détruire vt. a distruge dette f. datorie, indatorire deuil m. (imbracaminte de) doliu, perioada doliului deux num. card., m. (cifra) doi; num. ord. al doilea; deuxième num.ord., m. (etajul) al doilea dévaine f. ghinion dévaler vt., vi. a cobori dévaliser vt. a devaliza, a prada dévaloriser vt. a devaloriza, a cobori valoarea (unui lucru) dévaluer vt. a cobori cursul (unei monede) devancer vt. a o lua inainte, a intrece devancier, ère m.f. precursor devant adv. in fata; prep. inaintea; m. partea din fata devanture f. vitrina, fatada dévastateur, trice adj., m.f. devastator dévaster vt. a devasta, a pustii développement m. desfasurare, dezvoltare, developare développer vt., vr. a (se) desfasura, a (se) dezvolta; devenir vi. a deveni; m. devenire dévergondage m. dezmat dévergonder (se) vr. a se dastrabala devers prep. spre, catre déverser vi. a se apleca; vt. a face sa se scurga, a varsa dévêtir vt., vr. a (se) dezbraca dévêtissement m. (jur.) cedare déviation f. deviatie, deviere déviationnisme m. (pol.) dezviationism dévider vt. a depana, (fig.) a descurca dévier vi., vt. a devia devin, eresse m.f. ghicitor deviner vt., vr. a (se) ghici devinette f. ghicitoare devis m. deviz dévisager vt. a privi pe cineva (cu insistenta) devise f. deviza (si fin.) déviser vi.(pop.) a sta la taifas dévisser vt. a desuruba dévoilement m. dezvaluire dévoiler vt., vr. a (se) dezvalui devoir m. datorie, tema; pl. omagii, onoruri; vt.a datora dévolu, e adj. cuvenit (de drept); m. (relig.) pretentie, dévorer vt. a sfisia, a inghiti, (fig.) a mistui dévot, e m.f., adj. pios, bigot dévotion f. pietate, devotiune dévoué, e adj. devotat dévouement m. devotament dévouer vt. a inchina; vr. a se devota dévoyé, e adj. ratacit dextérité f. indeminare dia interj. hais diabète m. diabet diable m. drac; interj. drace ! diablerie f. dracovenie, rautate diablesse f. dracoaica diablotin m. dracusor (si fig.) diabolique adj. diabolic diacre m. diacon diadème m. diadema diaggamme m. diagrama diagonal, e adj., f. diagonal(a) dialectique adj., f. dialectic(a) dialogue m. dialog diamètre m. diametru diantre interj. la naiba! diapason m. diapazon, (fig.) ton, nivel diaphane adj. diafan, transparent diaphragme m. diafragma diaprer vt. a impestrita, a smalta diarrhée f. diaree dictateur m. dictator dictature f. dictatura dictée f. dictare dicter vt. a dicta, a impune diction f. dictiune dictionnaire m. dictionar didactique adj., f. didactic(a) dièse m. (muz.) diez diète f. dieta, regim dieu m. zeu, idol, Dumnezeu diffamation f. defaimare diffamer vt., vr. a (se) defaima différemment adv. in alt fel, in mod diferit différence f. diferenta, deosebire différencier vt. a diferentia, (mat.) a calcula diferentiala; différend m. diferend différent, e adj. diferit; pl. diversi, unii différer vt. a amina; vi. a se deosebi (unul de altul), difficile adj. greu, pretentios, cusurgiu difficulté f. greutate, obiectie difforme adj. diform, pocit difformité f. diformitate diffraction f. difractie diffus, e adj. difuz, imprastiat diffuser vt. a difuza, (fig.) a imprastia diffusion f. difuzare, raspindire, prolixitate digérer vt. a digera, (fig.) a inghiti (un afront) digestif, ive adj. digestiv digne adj. demn, grav dignitaire m. demnitar dignité f. demnitate, gravitate digression f. digresiune digue f. dig, (fig.) obstacol diktat m. dictat, lucru impus dilacérer vt. a sfisia in bucati dilapider vt. a delapida dilatation f. dilatare, dilatatie dilater vt., vr. a (se) dilata dilemme m. dilema dilettante m. diletant diligemment adv. cu sirguinta, cu grija diligence f. sirguinta, grija, diligenta diligent, e adj. sirguincios, grijiuliu diluer vt. a dilua, (fig.) a atenua dimanche m. duminica dîme f. disma dimension f. dimensiune diminuer vt. a micsora, a scadea, a reduce; vi.a se micsora diminution f. micsorare, scadere dinde f. curca, (fig.) toanta dindon m. curcan, (fig.) tont dindonneau m. pui de curca dindonner vt. (fam.) a duce de nas diner vi. a cina; m. cina, dineu diorama m. diorama diphtérie f. difterie diphtongue f. diftong diplomate m. diplomat diplomattique adj. diplomatic, referitor la diplomatie diplôme m. diploma dire vt., vr. a(-si) spune; m. spusa (cuiva) direct, e adj. direct; m. (la box) directa directeur, trice m.f., adj. director, conducator; f. (geom.) linie direction f. directie, conducere dirigeant, e adj., m.f. conducator diriger vt. a conduce, a indrepta discernement m. discernamint, deosebire discerner vt. a deosebi disciple m. discipol discipliner vt., vr. a (se) disciplina discontinuité f. discontinuitate discordant, e adj. discordant discorde f. discordie discothèque f. discoteca discourir vi. a vorbi (despre), (fig.) a palavragi discours m. vorbire, discurs discourtois, e adj. nepoliticos discracier vt. a dizgratia discracieux, euse adj. dizgratios discrédit m. discreditare discréditer vt. a discredita discret, ète adj. discrtet, rezervat discrétion f. discretie discrimination f. discriminare discriminer vt. a face discriminare, a spera disculper vt. a dezvinovati discussion f. discutie, dezbatere discuter vt. a discuta, a dezbate disette f. lipsa, foamete diseur, euse m.f. recitator disgrâce f. dizgratie, nenorocire disjoindre vt., vr. a (se) separa dislocation f. dislocare, luxatie, (fig.) dezmembrare disloquer vt., vr. a (se) dizloca, (fig.) a (se) dezmembra disparaître vi. a disparea disparate adj. disparat, razlet dispendieux, euse adj. costisitor dispensaire m. dispensar dispense f. dispensa dispenser vt. a scuti, a distribui; vr. a se sustrage disperser vt., vr. a (se) raspindi, a (se) dispera dispersion f. raspindire, dispersie disponible adj. disponibil dispos, e adj. (bine) dispus, vioi disposer vt. a dispune, a pregati; vi. a dispune (de); disposition f. dispozitie, aranjament; pl. inclinatie disproportion f. disproportie dispute f. cearta, controversa, disputa disputer vt., vr. a(-si) disputa, a (se) certa; disqualifier vt., vr. a (se) descalifica disque m. disc, placa dissection f. disecare, disectie (si fig.) dissemblabe adj. deosebit, care nu seamana dissemblence f. deosebire, lipsa de asemanare disséminer vt., vr. a (se) imprastia dissension f. disensiune disséquer vt. a diseca (si fig.) dissertation f. disertatie disserter vi. a face o disertatie dissidence f. disidenta dissident, e adj., m.f. disident dissimulation f. disimulare, tainuire dissimuler vt. a ascunde, a tainui; vr. a seascunde (si fig.) dissipation f. imprastiere, risipa, neatentie dissiper vt. a imprastia, a risipi dissocier vt. a disocia, a separa dissolution f. dizolvare, descompunere (si fig.) dissolvant, e adj., m. dizolvant dissonance f. disonanta dissoudre vt., vr. a (se) dizolva dissuader vt. a face (pe cineva) sa-si schimbe hotarirea distance f. distanta, la distanta (de), (fig.) distant distillation /-ti-la-/: f. distilare distiller /-ti-lé/ vt. a distila distinct, e adj. distinct distinction f. distingere, distinctie, eleganta distinguer vt., vr. a (se) distinge distraction f. neatentie, amuzament, sustragere distraire vt., vr. a (se) distra, a (se) sustrage distrait, e adj. distrat distribuer vt. a distribui distribution f. distributie, distribuire, aranjament dit, e adj. zis, hotarit, (de)numit dithyrambe m. ditiramb, (fig.) tamiiere divagation f. deviere, devigatie, ratacire divaguer vi. a devia, a divaga, a bate cimpii divergence f. divergenta divergent, e adj. divergent diverger vi. (despre linii) a se indeparta una de alta divers, e adj. divers, deosebit; pl. unii diversion f. diversiune, distragere diversité f. diversitate divertir vt., vr. a (se) distra divertissement m. divertisment dividende m. dividend, (mat.) deimpartit divinateur, trice adj., m.f. ghicitor diviniser vt. a diviniza divinité f. divinitate diviser vt. a imparti, a dezbina diviseur m. (mat.) impartitor, divizor divisible adj. divizibil division f. impartire, dezbinare, diviziune divorce m. divort, despartire divorcer vi. a divorta divulguer vt. a divulga dix num. card., m. decar, ziua a zecea (a lunii) dix-huit num. card. optsprezece; num. ord.al optsprezecelea dixième num. ord. al zecelea; m. zecime dix-neuf num.card. nouasprezece; num.ord.al nouasprezecelea dix-sept num.card. saptesprezece; num. ord. al dizaine f. (vreo) zece docilité f. docilitate, supunere dock m. doc docker m. docher docteur m. doctor, invatat doctoresse f. doctorita documentaire adj., m. documentar documenter vt., vr. a (se) documenta dodeliner vt. a legana; vi. a-si legana (capul) dodo m. somn, patut dodu, e adj. bucalat, durduliu doge m. doge dogmatique adj. dogmatic dogme m. dogma doigt m. deget doléances f.pl. doleanta, plingere domaine m. domeniu dôme m. dom domestique adj. de casa; m.f. sluga; m. personal casnic domestiquer vt. a domestici domicile m. domiciliu domicilier vt. a domicilia; vr. a-si stabili domiciliul dominant, e adj. dominant, caracteristic; f. trasatura majora, dominateur, trice adj. dominator, autoritar domination f. dominare dominer vt., vi., vr. a (se) domina, a (se) stapini dominical, e adj. duminical dommage m. paguba, dauna dompter vt. a subjuga, a imblinzi dompteur, euse m.f. imblinzitor don m. dar, aptitudine donateur, trice m.f. donator donation f. donatie done conj. deci, oare donée f. data (a unei probleme etc.) donner vt., vr. a (se) da, a (se) darui; vi. a produce, dont pron, rel. al carui, de(spre) care, din care, dorénavant adv. de acum inainte dorer vt. a auri, (fig.) a da stralucire dorloter vt. a alinta dormant, e adj. (despre ape) statator; m. (constr.) toc dormeur, euse adj. care doarme; m.f. somnoros; f. dormeza dormir vi., vt. a dormi dortoir m. dormitor (comun) dorure f. aurire dos m. spate, dos, cotor (de carte), verso dosage m. dozare, dozaj dose m. doza doser vt. a doza dossier m. spatar, dosar dot f. dota, zestre dotation f. dotare, inzestrare, utilare doter vt. a dota, a da dota douairière f. vaduva de neam, (fig.) hoasca douane f. vama douanier, ère adj. vamal; m. vames double adj., adv. dublu, indoit; m. dublu, duplicat, doublé m. duble (metal aurit sau argintat) doublement m. dublare, indoire; adv. dublu, in doua feluri doubler vt. a dubla, a captusi, a ramine repetent, doublure f. captuseala, (teatru) dublura doucement adv. incet, usurel, cu blindete, (fig.) din umbra; doucereux, euse adj. dulceag, mieros douceur f. dulceata, blindete; pl. dulciuri, douche f. dus doucher vt., vr. a face dus; vt. (fam) a calma entuziasmul douer vt. a inzestra douillet, ette adj. molcut, gingas; f. pufoaica douleur f. durere douloureux, euse adj. dureros doute m. indoiala, banuiala douter vi. a se indoi douteux, euse adj. indoielnic, echivoc douve f. doaga doux, douce adj. dulce, blind, lin, (despre metale) maleabil; douzaine f. duzina, (vreo) doisprezece douze num. card. doisprezece; num. ord.al doisprezecelea doyen m. decan dragée f. drageu, alica dragon m. balaur, (mil.) cavalerist, drague f. (mec.) draga, plasa conica (de pescuit) draguer vt. a draga drainer vt. a drena dramatique adj. dramatic, (fig.) emotionant dramaturge m. dramaturg drame m. drama drap m. cearceaf, postav drapeau m. steag draper vt. a drapa, (fig.) a zeflemisi; vr. a se drapa, draperie f. draperie, postavarie drapier m. postavar drastique adj., m. (purgativ) drastic drêche f. borhot dressage m. ridicare, dresare, dresaj dresser vt. a ridica, a intocmi (un act), a dresa, dresser, euse m.f. imblinzitor, dresor drogue f. drog, medicament droguer vt. a droga, a indopa cu medicamente; droguerie f. drogherie droguiste m.f. droghist droit, e adj. drept, direct, vertical, (fig.) sincer; droiture f. dreptate, echitate drôle adj. caraghios, ciudat; m. pehlivan drôlerie f. caraghioslic, pozna dromadaire m. dromader dru, e adj. des, stufos, (fam.) voinic; adv. des du vezi de dû m. ceea ce se cuvine, drept(uri) dualité f. dualitate dubitatif, ive adj. dubitativ duc m. duce duché m. (ist.) ducat duchesse f. ducesa duègne f. insotitoare, babornita duel m. duel dûment adv. cum se cuvine, in regula dune f. duna duo m. duo, duet duodénum /-nom'/ m. (anat.) duoden dupe f. persoana pacalita; adj. inselat, pacalit duper vt. a pacali, a insela duperie f. potlogarie, inselatorie duplicata m. invar. duplicat duplicité f. duplicitate duquel pron. rel. al carui dur, e adj. tare, aspru, greu; adv. din greu; durabilité f. trainicie durable adj. trainic durant prep. in timpul, tot timpul durcir vt., vr., vi. a (se) intari durée f. durata durer vi. a dura, a rezista dureté f. duritate, tarie, asprime durillon m. batatura duvet m. puf, tulei dynamite f. dinamita dynamiter vt. a pune dinamita dynamo f. dinam dynastie f. dinastie dynastique adj. dinamic; f. dinamica dysenterie f. dezinterie dyspepsie f. dispepsie dystrophie f. distrofie eau f. apa, (fig.) sclipire (a unei nestemate) E eau-de-vie f. rachiu, tuica eau-forte f. apa-tare, acvaforte ébahir vt. a ului ébahissement m. uluire ébats m.pl. zburdalnicii ébattre (s') vr. a se zbengui ébaubir (s') vr. a se minuna, a ramine cu gura cascata ébauchage m. schitare ébauche f. schita ébaudir vt. a inveseli ébène f. abanos ébéniste m. ebenist éberluer vt. a ului éblouir vt. a lua ochii, (fig.) a orbi éblouissement m. orbire momentana, (fig.) admiratie éborgner vt. a chiori ébouillantage m. oparire ébouillanter vt. a opari éboulement m. naruire, surpare, surpatura ébouler vt., vi., vr. a (se) narui, a (se) surpa éboulis m. grohotis ébouriffer vt. a ciufuli (parul), (fig.) a nauci ébrancher vt. a taia ramurile (unui copac) ébranlement m. punere in miscare, zdruncinare, ébranler vt., vr. a (se) zdruncina, a (se) clatina ébrèchement m. stirbire ébrécher vt. a stirbi (si fig.) ébrouer (s') vr. (despre un cal) a sforai (de spaima), ébruiter vt. a raspindi (o noutate) ébullition f. fierbere, (fig.) agitatie écacher vt. a sfarima (o nuca) écæurant, e adj. scirbos, gretos écæurement m. scirbire, ingretosare, scirba, greata écæurer vt. a scirbi, a ingretosa écaille f. solz, carapace, baga écaillement m. curatire de solzi (a pestelui), coscovire écailler vt. a scoate (solzii, carapacea); vr. a se coscovi écailleux, euse adj. solzos écale f. coaja tare (de aluna etc.) écaler vt. a dezghioca écalure f. pielita (de aluna, nuca etc.) écarlate adj. stacojiu; f. culoarea stacojie écarquiller vt. a departa mult écart m. departare, salt lateral, abatere,loc indepartat écartèlement m. sfisiere, rupere (in bucati) écarteler vt. a sfisia (in bucati) écartement m. (in) departare, ecartament écarter vt., vr. a (se) (in)departa (si fig.) ecballium /-om'/ m. (bot.) plesnitoare ecclésiastique adj. ecleziastic; m. cleric écervelé, e adj. smintit échafaud m. esafod échafaudage m. esafodaj, schelarie, gramada, (fig.) retea (de échafauder vi. a ridica o schela; vt. a ingramadi échalas m. arac, (fig.) prajina (de om) échancrer vt. a rascroi échancrure f. rascroiala, (geogr.) golfulet échange m. schimb échanger vt. a schimba échanson m. paharnic échantilion m. esantion échantillonner vt. a taia (un esantion) échappatoire f. (portita de) scapare échappée f. scapare, deschizatura ingusta échappement m. scapare, esapament échapper vi. a scapa (si fig.); vr. a evada écharde f. ascihie (intrata in piele) écharner vt. a raziu carnea (de pe piei) écharpe f. esarfa écharper vt.a scarmana (lina), a rani grav,a taia in bucati échasses f.pl. piciorange échassiers m.pl. ordinul piciorangelor échaudé, e adj. oparit, fript; m. gogoasa (de aluat) échauder vt. a opari, (fig.) a arde (la socoteala), échauffement m. incalzire, incingere (a cerealelor), échauffer vt., vr. a (se) incalzi (si fig.) échauffourée f. incaierare échéance f. scadenta (si fig.) échéant, e adj. ajuns la scadenta échec m. esec; pl. (joc de) sah échelle f. scara (si fig.) échelon m. treapta (si fig.), esalon échelonner vt. a esalona écheniller vt. a curata de omizi écheveau m. scul écheveler vt. a ciufuli échine f. sira spinarii échiner vt. a rupe sira spinarii, a bate mar, a omori; échinodermes /-ki-/ m.pl. echinoderme échiquier m. tabla de sah écho /-ko-/ m. ecou (si fig.) échoir vi. a se intimpla, (despre un termen) a expira échoppe f. dugheana, cutitas pentru gravat échouer vi. a esua (si fig.); vt. a face sa esueze; éclaboussement m. improscare éclabousser vt. a improsca (cu noroi), a lua ochii (cu luxul) éclaboussure f. improscatura (de noroi) éclair m. fulger, strafulgerare, (bucat.) ecler éclairage m. luminat, (fig.) unghi de vedere éclaircie f. spartura (de nori), luminis, éclaircir vt., vr. a (se) lumina, a (se) clarifica, éclaircissement m. clarificare éclairé, e adj. (despre un om) luminat éclairement m. luminare éclairer vt., vr. a lumina (si fig.); vt. (mil.) a cerceta éclaireur m. (mil.) cercetas éclanche f. ciozvirta (de berbec) éclat m. ciob, zgomot infernal, stralucire, schija éclatant, e adj. stralucitor, rasunator éclatement m. spargere, izbucnire, explozie éclater vi. a se sparge, a izbucni, a straluci éclectique adj., m.f. eclectic éclipser vt. a eclipsa, (fig.) a umbri; vr. a disparea éclopé, e adj. schilod éclore vi. (despre pui) a iesi din ou, éclosion f. iesire din ou, deschidere (a unui mugure), écluser vt. a pune o ecluza école f. scoala écolier, ère m.f. scolar éconduire vt. a concedia (un inoportun), économe m.f., adj. econom économique adj. economic(os) économiser vt. a economisi écope, escope f. caus écoper vt. a goli de apa; vi. (fam.) a incasa (o cearta) écorçage m. jupuire (de scoarta), cojire écorcer vt. a jupui (de scoarta), a coji écorchement m. jupuire (a unui animal) écorcher vt. a jupui (si fig.), a zdreli, écorchure f. zgirietura écorner vt. a rupe coarnele, a rupe colturile écornifler vt. a trai pe spinarea cuiva écossais, e adj., m.f. (cu maj.) scotian; m. stofa ecosez écosser vt. a desface (o pastaie) écosson m. stema, placuta de metal (la o incuietoare) écot m. trunchi cu ramurile taiate, cota-parte écoulement m. scurgere, desfacere rapida (a unei marfi) écouler vt. a desface repede (o marfa); écource f. scoarta, coaja, (fig.) aparenta écourter vt. a scurta, a reteza écoute f. ascultare écouter vt., vr. a (se) asculta; vt. a pleca ureche la écouter, euse m.f. (inv.) ascultator; m. receptor écrabouiller vt. (fam.) a zdrobi écrasement m. zdrobire écraser vt. a zdrobi (si fig.), a impovara écrémage m. smintinire, smintinit écrémer vt. a smintini, (fig.) a lua ce e mai bun écrémeuse f. masina (de smintinit) écrevisse f. rac écrin m. scrin (pentru bijuterii) écrire vt. a scrie, (fig.) a intipari (pe figura etc.) écrirer (s') vr. a tipa écrit m. act, conversatie scrisa; pl. scrieri (ale cuiva écriteau m. tablita (cu un anunt) écriture f. scriere, scris écrivailler vi. (fam.) a scrie prost écrivain m. scriitor écrou m. piulita (la un surub), luarea in evidenta écrouelles f.pl. scrofule écrouer vt. a lua in evidenta (un detinut) écrouir vt. a bate la rece (un metal) écroulement m. prabusire écrouler (s') vr. a se prabusi écroûter vt. a scoate coaja écru, e adj. neprelucrat écu m. scut, scud (moneda); pl. bani écueil m. colt de stinca (la suprafata apei), écuelle f. blid éculer vt. a scilcia écume f. spuma, pleava (fig.) écumer vt. a lua spuma; vi. a face spuma, écumoire f. lingura (pentru luat spuma) écurer vt. a curata (o fintina) écureuil m. veverita écurie f. grajd écurter vi. a rigii écuyer m. scutier, profesor de echitatie, eczéma m. eczema éden /-dèn-/ m. eden édente, e adj. stirb édicter vt. a promulga (o lege) édificateur m. constructor édification f. edificare (si fig.) édifice m. edificiu édifier vt. a construi, a lamuri édit m. edict éditer vt. a edita éditeur, trice adj. care editeaza; m.f. editor édition f. editare, editie éditorial, e adj., m. editorial édredon m. plapuma de puf éducateur, trice m.f., adj. educator éducation f. educatie, educare édulcorer vt. a indulci (si fig.) éduquer vt. a educa effacer vt. a sterge (si fig.), a depasi; effarer vt. a inspaiminta effaroucher vt. a pune pe fuga, a speria effectif, ive adj., m. efectiv effectuer vt. a efectua efféminé, e adj. efeminat effervescence f. efervescenta, (fig.) fierbere effet m. efect, impresie; pl.(fin. mil.) efecte effeuiller vt., vr. a (se) desfrunzi; vt. a rupe petalele efficace adj. eficace efficacité f. eficacitate efficience f. eficienta effigie f. efigie effilé, e adj. subtirel effilocher vt., vr. a (se) destrama efflanqué, e adj. slabanog effleurer vt. a atinge usor, (fig.) a pomeni in treacat effluve m. efluviu, emanatie effondrement m. prabusire effondrer vt., vr. a (se) prabusi efforcer (s') vr. a se stradui effort m. sfortare, efort effraction f. (jur.) efractie effrayer vt., vr. a (se) speria effréné, e adj. neinfrinat, nemasurat effritement m. sfarimare, macinare effriter vt., vr. a (se) sfarima, a (se) macina; effroi m. groaza, spaima effronté, e adj., m.f. nerusinat effronterie f. nerusinare effroyable adj. inspaimintator effusion f. efuziune, revarsare égaiement m. inveselire égal, e adj. egal, constant, neaccidentat; m. egal(ul) également m. egalare; adv. inmod egal égaler vt. a egala, a fi egal cu, a considera egal égalisation f. egalizare égaliser vt. a egaliza, a nivela égalité f. egalitate, nivelare, uniformitate égard m. atentie, consideratie égarement m. ratacire (si fig.) égarer vt., vr. a (se) rataci (si fig.) égayer vt. a inveseli, a cruta (un copac) égide f. scut, (fig.) protectie églantier m. maces églantine f. trandafir salbatic église f. biserica égoïsme m. egoism égoïste adj., m.f. egoist égoliser (s') vr. a ragusi strigind égorger vt. a taia beregata, a omori, (fig.) a jecmani égout m. canal de scurgere, (fig.) cloaca égoutter vt., vr. a (se) scurge; vt. a stoarce (rufe) égratigner vt. a zgiria, (fig.) a intepa égratignure f. zgirietura, (fig.) intepatura égrenage m. dezghiocare a boabelor (de pe spic, cocean etc. égrener vt. a dezghioca boabe (de pe spic, cocean etc.), égrillard, e adj. hazos égrugeoir m. (bucat.) piulita égruger vt. a pisa in piulita égyptien, enne adj., m.f. (cu maj.) egiptean éhonté, e adj., m.f. nerusinat élaborer vt. a elabora élaguer vt. a taia (craci uscate), élan m. elan (si zool.) élancement m. junghi, durere ascutita élancer vt. a arunca; vi. a zvicni; vr. a se avinta élargir vt. a largi (si fig.), a da drumul (unui detinut) élargisement m. largire, eliberare (a unui detinut) élasticité f. elasticitate (si fig.) élastique adj., m. elastic électeur, trice m.f. alegator, elector élection f. alegere électricien adj., m. electrician électricité f. electricitate électrification f. electrificare électrifier vt. a electrifica électrique adj. electric électriser vt. a electriza (si fig.) électro-aimant m. electromagnet électrocardiogramme m. electrocardiograma électrocution f. electrocutare électrode f. electrod électrolyse f. electroliza électronique adj., f. electronic(a) électrotéraphie f. electroterapie élégamment adv. in mod elegant élégance f. eleganta, distinctie élégant, e adj., m.f. elegant, sclivist élélevation f. ridicare, ridicatura (de teren), élément m. element élémentaire adj. elementar éléphant m. elefant élevage m. crestere (a animalelor) élévateur, trice adj., m. elevator élève m.f. elev, discipol élever vt. a ridica, a inalta, a creste, a educa; éleveur, euse m.f. crescator (de animale) élider vt. a elida éligible adj. eligibil élimer vt. a roade (o haina) éliminer vt. a elimina élinination f. eliminare eliptique adj. eliptic élire vt. a alege, a vota élision f. eliziune, suprimare élite f. elita elle pron. pers. (pe) ea, ei ellipse f. elipsa (si gram.) élocuence f. elocventa, darul vorbirii éloge m. elogiu élogieux, euse adj. elogios éloignement m. indepartare éloigner vt., vr. a (se) indeparta; vt. a respinge (o idee) éloquement adv. in mod elocvent éloquement, e adj. elocvent élu, e m.f. ales élucider vt. a lamuri élucitadion f. elucidare élucrubration f. elucubratie, aberatie éluder vt. a evita élytre m. elitra émacié, e adj. sfrijit émail m. smalt, email émailler vt. a smaltui (si fig.), a emaila, a presara émanation f. emanatie, emanare émancipation f. emancipare émanciper vt., vr. a (se) emancipa; vt. a elibera émaner vi. a emana, a exala, a decurge émarger vt. a taia (marginile), a iscali (un act); émasculer vt. a casra, (fig.) a slabi emballage m. ambalaj emballer vt. a ambala, (fig.) a entuziasma, a mustra; embarcadère m. ambarcader, peron embarcation f. ambarcatie embardée f. schimbare brusca a directiei (unui vehicul etc. embarquement m. imbarcare embarquer vt., vi., vr. a (se) imbarca; vt. a antrena embarras m. incurcatura, nehotarire, lipsa de bani; embarrasser vt. a incurca (si fig.), a impiedica embauchage, embauche f. angajare (de lucratori) embaucher vt. a angaja (lucratori), a ademeni embaumer vt., vi. a parfuma; vt. a imbalsama (un mort) embeille f. inseninare (dupa ploaie) embellir vt., vi. a (se) infrumuseta embellissement m. infrumusetare emberlificoter vt. (pop.) a incurca, a atrage intr-o cursa embêter vt., vr. (fam.) a (se) plictisi de moarte emblée (d') loc.adv. dintr-o data emblème m. emblema, stema embonpoint m. rotunjire (a trupului) emboucher vt. a duce la gura un instrument muzical embouchure f. gura (la un fluviu), mustiuc embouîtage m. imbucare, imbracaminte (de carte) embouîter vt. a imbuca embourber vt., vr. a (se) ingloba, embourgeoisement m. imburghezire embourgeoiser (s') vr. a se imburghezi embout m. virf de metal (la un baston, umbrela etc.) embouteillage m. imbuteliere, blocare (a vehiculelor) embouteiller vt. a trage in sticle, a bloca circulatia embranchement m. ramificare, rascruce, increngatura embrasement m. incendiu mare, vilvataie embraser vt. a aprinde (si fig.), a incendia embrassaude embrassement: m. imbratisare embrasure f. deschizatura (a unei usi, ferestre etc.),pervaz embrayage /-brè-/ m. ambreiere, ambreiaj embrayer vt. a ambreia embrocher vt. a pune la frigare, (fam.) a strapunge cu sabia embrouillage, embrouillement: m. incurcatura, zapaceala embrouiller vt., vr. a (se) incurca, a (se) zapaci embrsser vt. a imbratisa (si fig.), a saruta embrumer vt. a invalui in ceata, (fig.) a intrista embrun m. cer intunecat, ploaie de stropi embryon m. embrion (si fig.) embu, e adj. culoare stearsa embûche f. capcana embuer vt. a aburi embuscade f. ambuscada embusquer vt., vr. a (se) aseza in ambuscada; éméché, e adj. (fam.) pilit (de bautura) émeraude f. smarald émergence f. iesire (la suprafata) émerger vi. a iesi (la suprafata) émeri m. smirghel émerillonné, e adj. vioi émérite adj. experimentat, emerit émerveiller vt., vr. a (se) minuna émétique adj., m. vomitiv émettre vt. a emite, a formula (o ipoteza etc.); émeute f. rascoala émiettement m. farimitare émietter vt. a farimita émigration f. emigrare, emigratie, migratiune (a pasarilor) émigrer vi. a emigra émincer vt. a taia in feliute éminence f. ridicatura, (fig.) superioritate (morala), éminent, e adj. (despre un loc) ridicat, (fig.) eminent émissaire m. emisar émission f. emitere, emisi(un)e emmagasiner vt. a inmagazina (si fig.) emmaillotement m. infasare (a unui prunc) emmailloter vt. a infasa (un prunc), a lega fedeles emmancher vt. a pune un miner, (fig.) a porni emmanchure f. rascroiala (a minecii) emménager vi. a se instala (intr-o locuinta noua), a se muta emmener vt. a duce cu sine emmêter vt. a amesteca, a incurca emmieller vt. a unge cu miere, a pune miere emmitonner vt. a infasura in ceva moale, emmitoufler vt., vr. a (se) incotosmana emmurer vt. a zidi de viu (un condamnat etc.) émoi m. tulburare, emotie émoillient, e adj., m. emoilent émolument m. profit, avantaj; pl. leafa émotif, ive adj. emotiv émotion f. emotie émotionner vt., vr. a (se) emotiona émotter vt. a marunti (bulgari) émouchoir m. aparatoare de muste émoudre vt. a ascuti (la tocila) émouleur m. tocilar émoulu, e adj. ascutit émousser vt. a toci, (fig.) a inmuia émoustiller vt. (fam.) a produce veselie émouvant, e adj. emotionant émouvoir vt., vr. a (se) tulbura; vt. a instiga empaillage, empaillement: m. impaiere empailler vt. a impaia empaler vt. a traga in teapa empaqueter vt. a impacheta emparer (s') vr. a pune mina, a acapara, empâter vt. a umple cu coca, a indopa (o pasare), empaumer vt. (fig.fam.) a subjuga empêchement m. piedica, obstacol empêcher vt. a impiedica; vr. a se abtine empeigne f. caputa (de pantof) empennage m. ampenaj empereur m. imparat empeser vt. a scrobi empester vt., vi. a imputi, (fig.) a umple (de rele) empêtrer vt. a impiedica (picioarele), emphase f. emfaza emphysème m. enfizem empiècement m. platca empierrer vt. a pietrui empiétement m. incalcare empiéter vi. a incalca (o proprietate), (fig.) a uzurpa empiffrer (s') vt., vr. (pop.) a (se) ghiftui empiler vt., vr. a (se) ingramadi (in teanc) empire m. imperiu, (fig.) stapinire, autoritate empirer vt., vr. a (se) inrautati empirique adj. empiric, bazat pe experienta; m. sarlatan emplacement m. amplasament, asezare emplâtre m. plasture, (fig.fam.) moliu, (pop.) scatoalca emplette f. tirguiala emplir vt. a umple emploi m. folosire, slujba employé, e adj. folosit; m. slujbas employer vt., vr. a (se) folosi employeur, euse m.f. patron empocher vt. a viri in buzunar, empoignade f. cearta cu bataie empoigner vt. a inhata, (fam.) a aresta, (fig.) a emotiona empois m. scrobeala empoisonnement m. otravire, (fam.) necaz empoisonner vt. a otravi (si fig.) empoisser vt. a da cu smoala empoloter vt. a face ghem emporté, e adj. violent, iute (la minie) emportement m. violenta, minie emporter vt. a lua, a duce, a birui, a rapune, empoté, e adj. (fam.) neindeminatic empourprer vt. a impurpura empreindre vt. a imprima (si fig.) empreintre f. amprenta (si fig.) empressement m. graba, zel empresser (s') vr. a se grabi, a fi zelos emprise f. (jur.) acaparare, (fig.) influenta emprisonnement m. intepenire emprisonner vt. a intemnita emprunt m. imprumut (facut de cineva) emprunter vt. a imprumuta (de la cineva) ému, e adj. emotionat émulation f. intrecere émule m. concurent, rival émulsion f. emulsie en prep. in, in calitate de, ca, din, de; encadrement m. incadrare, bordura, chenar encadrer vt. a incadra encager vt. a baga in colivie, (fam.) a baga la zdup encaissement m. incasare encaisser vt. a pune intr-o lada, a incasa (si fig.) encan m. licitatie, mezat encanailler vt. a face sa se inhaiteze; vr. a se inhaita en-cas m.invar. (un fel de) umbrela, gustare encastique f. ceara (de parchet etc.) encastrer vt. a incastra enceindre vt. a inconjura (cu un zid) enceinte f. loc imprejmuit, incinta; adj., encens m. tamiie, (fig.) tamiiere encenser vt. a tamiia (si fig.) encensoir m. cadelnita encéphale m. encefal encercler vt. a incercui enchaîner vt. a inlantui, (fig.) a subjuga enchantement m. farmec, incintare enchanter vt. a fermeca, a incinta enchanter, eresse adj. fermecator; m.f. vrajitor enchâsser vt. a incrusta, (fig.) a intercala enchère f. (supra)licitatie enchérir vi. a se scumpi, (fig.) a depasi; enchérissement m. scumpire enchevêtrement m. incurcatura, incilceala enchevêtrer vt. a pune (un capastru); enchifrènement m. infundare (a nasului) enclaver vt. a inchide, a cuprinde (un teritoriu intr-altul enclin, e adj. predispus la enclore vt. a imprejmui enclos m. loc imprejmuit enclume f. nicovala (si anat.) enclyclopédie f. enciclopedie encoche f. crestatura encoignure /-ko-/ f. ungher encoller vt. a incleia encolure f. grumaz (de cal), rascroiala (a hainei la git) encombre m. (in expr.) sans ~ = fara neplaceri encombrement m. inghesuiala (care impiedica trecerea) encombrer vt. a impiedica (trecerea), a incarca (memoria) encontre de (à l') loc.prep. in sens invers encore adv. inca, mai, din nou, pina acum, macar; interj. encouragement m. incurajare encourager vt. a incuraja encourir vt. a risca, a se expune encrasser vt., vr. a (se) murdari encre f. cerneala encrier m. calimara encroûter vt., vr. a (se) acoperi cu o coaja; endettement m. indatorare endetter vt., vr. a (se) indatora endeuiller vt. a indolia, a intrista endêver vi. (fam.) a muri de ciuda endiablé, e adj. indracit endiguement, endigage: m. indiguire endiguer vt. a zagazui endimancher vt., vr. a (se) gati sarbatoreste endive f. andiva endoctriner vt. a indoctrina endolorir vt. a face dureros, (fig.) a indurera endommager vt. a pagubi, a strica endormir vt., vr. a adormi (si fig.); vt. a potoli (o durer endosser vt. a pune o haina (pe spate), (fig.) a-si lua endroit m. loc, fata (a unei stofe) enduire vt. a unge enduit m. unsoare, spoiala endurance f. putere de a indura endurcir vt., vr. a (se) intari, (fig.) a (se) oteli, endurer vt. a indura énergique adj. energie énervement m. enervare énerver vt. a enerva enfance m.f. copilarie enfant m.f. copil enfantement m. nastere, (fig.) creare enfanter vt. a naste, (fig.) a crea enfantillage m. manifestare copilaroasa enfantin, e adj. copilaros enfariner vt. a presara cu faina enfer m. iad enfermer vt. a incuia, a inchide, a contine enferrer vt. a strapunge; vr. (fig.) a se incurca in minciu enfieller vt. a invenina enfiévrer vt. a provoca febra, (fig.) a infierbinta enfilade f. anfilada, sir enfiler vt. a insira (pe o ata), (fam.) a imbraca, enfin adv. in sfirsit, pe scurt enflammer vt. a da foc; vt., vr. (fig.) a (se) inflacara enfler vt., vi. a (se) umfla; vt. a exagera, a se grozavi enflure f. umflatura, (fig.) emfaza enfocement m. infundare, infigere, fortare enfoncer vt. a infunda, a infige, a forta (o usa); enfouir vt. a baga in pamint, a ingropa (si fig.); enfourcher vt. a incaleca enfourchure f. bifurcare enfourner vt. a pune la cuptor, (pop.) a inghiti pe nerasufl enfreindre vt. a incalca (o dispozitie) enfuir (s') vr. a fugi, a se scurge enfumer vt. a afuma engagé m., adj. (soldat) angajat voluntar; engagement m. angajare, angajament, amanetare engager vt., vr. a (se) angaja (si fig.); engainer vt. a baga (in teaca), a infasura engeance f. lifta, soi rau engelure f. degeratura engerder vt. a genera, a naste engin m. instrument, mecanism englober vt. a ingloba engloutir vt. a inghiti engloutissement m. inghitire engluer vt. a incleia, a prinde pasarele, (fig.) a ademeni engorger vt. a infunda, a gitui engouement m. obstruare, (fig.) entiziasm netarmurit engouer vt. a obstrua; vr. a se entuziasma (pentru) engouffrer vt. a inghiti (si fig.); vr. a navali puternic engoulevent m. pitigoi engourdir vt. a amorti, a intepeni engourdissement m. amortire, intepenire engrais m. ingrasamint engraissement, engraissage: m. ingrasare engraisser vt., vi. a (se) ingrasa engranger vt. a insiloza engrenage m. angrenaj (si fig.) engrener vt., vr. a (se) angrena engueulade f. (pop.) bruftuiala engueuler vt. (pop.) a bruftui enguirlander vt. a impodobi cu ghirlande, (fig.) a lua la refec enhardir vt. a insufla curaj; vr. a prinde curaj enharnacher vt. a pune hamurile, (fig.) a impopotona énigmatique adj. enigmatic enivrement m. imbatare (si fig.) enivrer vt., vr. a (se) imbata (si fig.), a (se) exalta enjambée f. pas mare (facut peste ceva) enjamber vt. a face un pas mare (peste); enjeu m. miza enjoindre vt. a ordona, a prescrie enjôler vt. (fam.) a cuceri (cu vorba etc.) enjoliver vt. a infrumuseta enjoué, e adj. vesel, dragalas enjouement m. dragalasenie enjuguer vt. a injuga enlacer vt. a lega (sireturi etc.), (fig.) a imbratisa enlaidir vt., vi. a (se) uriti enlaidissement m. uritire enlèvement m. luare, ridicare, rapire enlever vt. a lua, a ridica, a scoate (o pata), a rapi, enliser vt., vr. a (se) impotmoli (si fig.) enluminer vt. a decora cu motive in culori vii (o carte etc. ennemi, e m.f., adj. dusman ennoblir /an-no-/ vt. a innobila ennoblissement /an-no-/: m. innobilare ennuager (s') vr. a se innora ennui m. plictiseala, necaz ennuyer vt., vr. a (se) plictisi ennuyeux, euse adj. plictisitor, suparator enomourer (s') vr. a se indragosti énoncé m. enunt(are) énoncer vt. a enunta enorgueillir vt. a face sa se mindreasca; vr. a se mindri énormité f. enormitate enquérir (s') vt a se informa enquête f. ancheta, cercetare enquêter vi. a ancheta, a face cercetari enquêteur, euse m.f. anchetator enraciner vt., vr. a (se) inradacina enrager vi. a deveni furios enraiement, enrayement: m. frinare enrayer vt. a frina (si fig.); vr.a se opri enregistrement m. inregistrare, registratura enregistrer vt. a inregistra enrhumer vt. a imbolnavi de guturai; vr. a capata guturai enrichir vt. a imbogati (si fig.) enrichissement m. imbogatire enrober vt. a inveli (o marfa) enrôlement m. inrolare enrôler vt., vr. a (se) inrola enrouement m. raguseala enrouer vt. a face sa raguseasca enrouiller vt., vr. a rugini enroulement m. infasurare enrouler vt. a infasura ensaigne f. firma, steag, (fig.) pecete; m. portdrapel, ensanglanter vt. a insingera enseignant, e adj. care preda enseignement m. invatamint, precept, invatatura enseigner vt. a invata (pe cineva), a arata ensemble adv. impreuna; m. ansamblu ensemencement m. insamintare ensemencer vt. a insaminta enserrer vt. a cuprinde, a stringe (tare) ensevelir vt. (fig.) a inmorminta, (fig.) a ascunde; ensevelissement m. inmormintare ensiler vt. a insiloza ensoleillé, e insorit ensorceler vt. a vraji (si fig.) ensorcellement m. vraja, vrajire (si fig.) ensuite adv. apoi ensuivre (s') vr., v.impers. a rezulta entaille f. taietura (mare), crestatura entamer vt. a incepe, a taia (prima bucata), a infiripa entassement m. indramadire, gramada entasser vt. a ingramadi entendement m. inteligenta, intelegere entendre vt. a auzi, a asculta, a pricepe, a avea intentia, entendu, e adj. stabilit, priceput entente f. intelegere, pricepere, acord intre natiuni enter vt. a grefa (si fig.), a sprijini pe, enterrement m. inmormintare (si fig.) enterrer vt., vr. a (se) inmorminta (si fig.) en-tête m. antet entêté, e adj., m.f. incapatinat entêtement m. incapatinare entêter vt. a ameti (cu parfumuri); vr. a se incapatina enthousiasme m. entuziasm enthousiasmer vt., vr. a (se) entuziasma enthousiaste adj., m.f. entuziast enticher vt. a face sa tina mortis; vr. a tine mortis entier, ère adj. intreg, deplin, necastrat; m. intreg entité f. entitate entoiler vt. a fixa pe pinza (o harta etc.) entonner vt. a varsa in butoi, (fig.) a inghiti, a intona entonnoir m. pilnie entorse f. scrintitura, (fig.) deformare entortiller vt. a rasuci, (fig.) a relata confuz, a suci cuiva entour m. (in expr.) à l'~ = in preajma, entourage m. anturaj entourer vt., vr. a (se) inconjura; vt. (fig.) a covirsi entournure f. rascroiala (a subratului) entracte m. antract entraide f. (intr)ajutorare entraider (s') vr. a se intrajutora entrailles f.pl.maruntaie, (fig.) simtaminte entrain m. antren, veselie entraînement m. chemare, antrenament entraîner vt. a atrage dupa sine; vt., vr. a (se) antrena entraîneur m. antrenor entraîneuse f. animatoare (intr-un local) entrave f. piedica entraver vt. a impiedica entre prep. intre, in entrebâillement m. intredeschidere entrebâiller vt. a intredeschide entrechat m. (balet) saritura entrechoquer vt., vr. a (se) ciocni (unul de altul) entrecôte f. antricot entrecouper vt. a intretaia, a intrerupe entrecroiser vt., vr. a (se) incrutisa entre-deux m.invar. obiect situat intre doua lucruri, entre-deux-guerres f. sau m. invar. perioada dinte cele doua razboaie entrée f. intrare, inceput, antreu, (bucat.) felul intii entrefaites (sur ces): loc.adv. in acest moment entrefilet m. articol mic (de ziar) entrelacement m. impletire, incolacire entrelacer vt. a impleti, a incolaci entrelarder vt. a impana (cu slanina), (fig.fam.) a presara entremêler vt. a amesteca entremets m. fel de mincare (servit inainte de desert) entremetteur, euse m.f. mijlocitor entremettre (s') vr. a mijloci entremise f. mijlocire entreposer vt. a pune (in antrepozit) entrepôt m. antrepozit entreprenant, e adj intreprinzator entreprendre vt. a intreprinde, (fig.) a lua peste picior, entrepreneur, euse m.f. antreprenor entreprise f. intreprindere, antrepriza entrer vi. a intra (si fig.); vt. a baga, a introduce entresol m. mezanin entre-temps m. interval entretenir vt. a intretine; vr. a sta de vorba (cu cineva) entretien m. intretinere, conversatie entre-tuer (s') vr. a se ucide reciproc entre-voir vt a intrevedea, (fig.) a prevedea entrevue f. intrevedere entrouvrir vt., vr. a (se) intredeschide énumération f. enumerare énumérer vt. a enumera envahir vt. a cotropi, a napadi envahissement m. cotropire, napadire envahisseur m. cotropitor envaser vt., vr. a (se) innmoli enveloppe f. invelis, anvelopa, plic, (fig.) aparenta enveloppement m.infasurare, acoperire envelopper vt. a infasura, (fig.) a invalui, a cuprinde, envenimer vt., vr. a (se) invenina envergure f. intindere (a pinzei unui vas, envers prep. fata de; m. dos. contrariu envi (à l') loc. adv. care mai de care enviable adj. (demn) de invidiat envie f. invidie, dorinta envier vt. a invidia, a dori grozav envieux, euse adj., m.f. invidios envîron adv. aproximativ; m.pl.imprejurimi environner vt. a inconjura envisager vt. a privi (in fata), (fig.) a avea in vedere envoi m. trimitere, obiect expediat envol m. zbor, (fig.) elan envoler (s') vr. a -si lua zborul envoûtement m. vrajire, (fig.) subjugare envoûter vt. a vraji, (fig.) a subjuga envoyé m. trimis, sol envoyer vt. a trimite; vr. (pop.) a da pe git envoyeur, euse m.f. expeditor enzyme m. enzima épais, aisse adj. gros, de(n)s, (fig.) grosolan; épaisseur f. grosime, desime, (fig.) incetineala épaissir vt., vi., vr. a (se) ingrosa, a (se) indesi épaississement m. ingrosare, indesire épanchement m. scurgere, (fig.) efuziune épancher vt. (poet.) a turna; vr. a-si spune pasul épandage m. raspindire (a ingrasamintelor) épandre vt. a raspindi (ingrasamintele), épanouir vt. a face sa infloreasca; vr. (despre o floare) épanouissement m. inflorire (si fig.) épargne f. economie (facuta de cineva) épargner vt. a economisi, a scuti, (fig.) a cruta éparpillement m. imprastiere, risipire éparpiller ct. a imprastia, a risipi épars, e adj. imprastiat (pe ici pe colo), in dezordine épatant, e adj. (fam.) grozav, nemaivazut épaté, e adj. (in expr) nez ~ = nas turtit épater vt. (fam.) a da gata, a ului; vr. a fi uluit épaule f. umar, spata épauler vt. a rupe umarul, a pune la umar (pusca), épaulette f. epolet épave f. epava (si fig.) épée f. sabie, spada épeler vt. a silabisi, a buchisi épellation f. silabisire, buchiseala éperdu, e adj. nebun (de emotie), nebunesc éperdument adv. nebuneste éperon m. pinten éperonner vt. a da pinteni, (fig.) a imboldi épervier m. uliu épeuré, e adj. infricosat éphèbe m. efeb éphémère adj. trecator; m. (entom.) efemera épi m. spic épice f. mirodenie épicer vt. a aroma (cu mirodenii), (fig.) a da gust épicerie f. bacanie épicier, ère m.f. bacan épidémie f. epidemie épidémique adj. epidemic épiderme m. epiderma épier vi. a da in spic; vt. a iscodi épierrer vt. a curata de pietre (un drum etc.) épiglotte f. epiglota épigramme f. epigrama épigraphe f. epigraf épilation f. depilare épilepsie f. epilepsie épileptique adj., m.f. epileptic épiler vt. a depila épilogue m. epilog épiloguer vi. a cauta nod in papura, a critica épinard m. spanac épine f. spin, coloana vertebrala épineux, euse adj. spinos (si fig.) épingle f. ac cu gamalie, ac de cap, cirlig de rufe épingler vt. a prinde cu ace, (fig.fam.) a aresta épinière adj., f. (in expr.) molle ~ = maduva spinarii épique adj. epic épisode m. episod épisodique adj. epistolar épitaphe f. epitaf épithélium /-om'/ m. epiteliu épîthéte f. epitet épître f. epistola éploré, e adj. scaldat in lacrimi éplucher vt. a curata de coaja (legume etc.), épluchure f. coaja curatata (a unei legume) épointé, e adj. (despre animale) beteag épointer vt. a rupe virful (unui creion) éponge f. burete éponger vt., vr. a (se) sterge (cu un burete) époque f. epoca épouiller vt. a despaduchea époumoner (s') vr. a-si sparge pieptul (repetind un lucru) épousailles f.pl. ceremonia casatoriei, cununie épouser vt. a lua in casatorie, a lua forma (unui lucru), épousseter vt. a sterge de praf époussette f. pamtuf (de sters praful) épouvantable adj. inspaimintator épouvantail m. sperietoare (de ciori), (fig.) gogorita épouvante f. spaima, groaza épouvanter vt. a inspaiminta époux, épouse m.f. sot éprendre (s') vr. a se indragosti épreuve f. incercare, proba, teza; épris, e adj. indragostit, iubitor de éprouver vt. a incerca, a indurera, a suferi éprouvette f. eprubeta épucer vt. a purica épuisement m. istovire, secare épuiser vt., vr. a (se) istovi, a seca épuration f. epurare, purificare épurer vt. a epura, a purifica éqivoque /-ki-/ adj., f. echivoc équarrir vt. (constr.) a imparti in patrate, équarrissage m. impartire in patrate, ecarisaj équateur /-koua-/ m. ecuator équation /-koua-/ f. ecuatie équerre f. echer équestre /-kes-/ adj. ecvestru équilibrage m. echilibrare équilibre m. echilibru équilibrer /-ki-/ vt. a echilibra équinoxe /-ki-/ m. echinoctiu équipage m. echipaj, (inv.) trasura (de lux) équipée f. nazbitie, escapada équipement m. echipare, echipament équiper vt. a echipa équitable adj. echitabil équitation /-ki-/ f. echitatie équité /-ki-/ f. echitate équivalence /-ki-/ f. echivalenta équivaloir /-ki-/ vi a echivala érable m. artar érafler vt. a zgiria usor, a atinge usor éraflure f. zgirietura usoara éraillé, e adj. (despre ochi) injectat, (despre glas) hiriit érailler vt. a destrama (o tesatura) ère f. era érection f. ridicare, instituire, erectie éreintant, e adj. istovitor éreiter vt. a slei (de puteri), ergot m. pinten (de pasare), ciot (de ramura) ergoter vi a sicii (pentru fleacuri) ergoteur, euse adj., m.f. circotas, chitibusar ériger vt. a ridica, a inalta, a institui; ermitage m. schit ermite m. schimnic éroder vt. a produce eroziuni érosion f. eroziune érotique adj. erotic errant, e adj. ratacitor errata m. invar. erata erremens m.pl. obiceiuri zilnice errer vi. a rataci de colo colo, (fig.) a se insela erreur f. eroare; pl. ratacir (ale tineretii) erroné, e adj. gresit éructation f. rigiiala érudit, e adj., m.f. erudit érudition f. eruditie éruption f. eruptie érysipèle m. erizipel ès prep. (in titluri) in esbroufe f. (fa.) sclifoseala, ifose esbroufer vt. (fam.) a-si da ifose escabeau m. scaun (de bucatarie) escadrille f. escadrila escalade f. asalt, catarare, escaladare escalader vt. a sui, a se catara (pe), a escalada escalavage m. sclavie escalier m. scara escalope f. felie prajita (de carne, peste) escamotage m. escamotare (si fig.) escamoter vt. a escamota (si fig.) escampette f. (fam., in expr.) prendre la poudre d'~ = escapade f. chiul (de la o treaba), escapada escarbille f. scinteie (da la locomotiva) escarboucle f. (un fel de) piatra pretioasa escargot m. melc (cu cochilie) escarmouche f. lupta usoara, incaierare escarpe m. tilhar escarpé, e adj. abrupt, (fig.) anevoios escarpin m. pantof decoltat escarpolette f. leagan, scrinciob escgriffe m. (fam.) lungan escient (à bon) loc. adv. cu buna stiinta esclaffer (s') vr. a bufni in ris esclandre m. taraboi, scandal esclavagiste m.f., adj. sclavagist esclave adj., m.f. sclav escompte m. scont escompter vt. a sconta (si fig.) escorter vt. a escorta escourgée f. girbaci escrime f. scrima escrimer vi. a face scrima; vr. a se zbuciuma (in van) escroc /-kro-/ m. escroc escroquer vt. a escroca escroquerie f. escrocherie espace m. spatiu, rastimp espacement m. spatiere espacer vt. a rari, a spatia espadrille f. espadrila espagnol, e adj. spaniol(esc); m.f. (cu maj.) spaniol; espagnolette f. miner (pentru inchis fereastra) , cremona espalier m. spalier espèce f. specie, fel, (peior.) creatura; pl. bani gheata espérance f. speranta; pl. perspective banesti espérer vt., vi. a spera espiègle adj. zburdalnic, sugubat espièglerie f. zburdalnicie espion, onne m.f. spion espionnage m. spionaj espionner vt. a spiona espoir m. speranta esprit m. suflet, spirit (si lingv.), duh, sens, haz, esquille vt. (fam.) a istovi, a desfinta (criticind) esquisse f. schita, schitare (a unui zimbet) esquisser vt. a schita, a incepe esquiver vt. a evita; vr.a se eschiva essai m. incercare, analiza, eseu essaim m. roi (de albine), (fig.) cird, roi essaimer vi. a roi, (fig.) a emigra essayage m. incercare, proba (la o haina) essayer vt. a incerca, a proba (o haina); vi., essayeur, euse m.f. persoana care face probele (la o haina) essayiste m. eseist, autor de eseuri essence f. esenta (si fig.), benzina essentiel, elle adj., m. esential(ul) essieu m. osie essor m. (avintare in) zbor, (fig.) elan, progres essorer vt. a stoarce (rufe etc.) essoreuse f. masina de stors rufele essouffer vt. a taia respiratia essuie-glace m. stergator (al parbrizului) essuie-mains m. invar. prosop essuie-pieds m. invar. pres, stergator (de picioare) essuyer vt. a sterge, a usca, (fig.) a suporta est /èst/ m. est estacade f. estacada estafette f. stafeta estafilade f. cicatrice mare (pe fata) estaminet m. (un fel de) cafenea estampe f. stampa estampille f. stampila estampiller vt. a stampila esthète m. estet esthéticien, enne m.f. estetician esthétique adj., f. evaluare, apreciere estime f. stima, consideratie estimer vt. a stima, a evalua; vt., vr. a (se) considera estival, e adj. de vara, varatic estoc m. sabie lunga si subtire estocade f. lovitura de sabie, (fig.) lovitura puternica estomac m. stomac estomaquer vt. (fam.) a surprinde (neplacut); estomper vt. a estompa, (fig.) a voala estragon m. tarhon estropié, e adj., m.f. schilod estropier vt. a schilodi, (fig.) a stilci estuaire m. estuar esturgeon m. sturion et conj. si étabir vt. a stabili, a capatui, a instala; étable f. staul établi m. masa de lucru (a unui mestesugar) établissement m. stabilire, capatuire, instaurare, asezare étage m. etaj, (fig.) categorie étager vt. a etaja étagère f. etajera étai m. proptea (de lemn), (fig.) sprijin étaiement, étayage m. proptire, (fig.) sprijinire étain m. cositor étal m. butuc (de macelar), macelarie étalage m. galantar, (fig.) etalare étale adj. (despre ape) nemiscat, calm; étaler vt. a expune, a intinde, a desfasura, étalon m. etalon, cal (de prasila), armasar étamer vt. a cositori étamine f. etamina, (bot.) stamina étanche adj. inchis, impermeabil, etans étancher vt. a opri, a potoli (setea), a etansa étang m. elesteu étape f. etapa étarnglement m. sugrumare, gituire état m. stare, stare sociala, cariera, stat (de salarii étatiser vt. a etatiza étau m. menghina étayer vt. a propti, (fig.) a sprijini été m. vara (anotimpul) éteignoir m. instrument pentru stins (o luminare), éteindre vt., vr. a (se) stinge, a (se) potoli étendard m. stindard étendre vt., vr. a (se) intinde; vt. a desfasura, étendue f. intindere, durata, (fig.) importanta éternel, elle adj. vesnic; m. etern(ul); (pl.bot.) imortele éterniser vt., vr. a (se) eterniza; vr. éternité f. vesnicie éternuement m. stranut éternuer vt. a stranuta étêter vt. a taia virful (unui copac etc.) éther m. eter éthéré, e adj. eterat, aerian éthique adj., f. etic(a) ethnographie f. etnografie éthylène m. etilena étincelant, e adj. scinteietor (si fig.) étinceler vi. a scinteia (si fig.) étincelle f. scinteie (si fig.) étincellement m. scinteiere étiolement m. ofilire (si fig.) étioler vt., vr. a (se) ofili étique adj. slab, costeliv étiqueter vt. a eticheta étiquette f. eticheta, protocol étirage m. intindere, lungire étirer vt. a intinde, a lungi; vr. (fam.) a se intinde étoffe f. stofa (si fig.), material étoffer vt. (fig.) a imbogati étoile f. stea (si fig.) étoiler vt. a instela étonnamment adv. uluitor étonnant, e adj. uimitor étonner vt., vr. a (se) mira; vt. a produce crapaturi étouffement m. inabusire, asfixie étouffer vt. a inabusi; vi. a se inabusi, a se asfixia étouffoir m. (fam.) incapere neaerisita étoupe f. cilti étouper vt. a astupa cu cilti étourderie f. nesabuinta, zapaceala étourdi, e adj., m.f. (om) nesabuit, distrat étourdir vt. a nauci, a zapaci, étourdissement m. zapaceala, ameteala étourneau m. sturz, (fig.) tinar descreierat étrange adj. ciudat, straniu étranger, ère adj., m.f. strain; m. strainatate étrangler vt. a sugruma, (fig.) a gitui; vi. a fi sugrumat être vi. a fi, a se afla; v.aux. (pentru formarea étreindre vt. a stringe (puternic), (fig.) a gitui étreinte f. strinsoare (puternica) étrenne f. dar (de Anul nou), saftea étrenner vt. a innoi; vi. a face saftea êtres m.pl. unghere (a unei case) étrier m. scara (la sa), (anat.) scarita étrille f. tesala étriller vt. a tesala, (fig.) a ciomagi, (fam.) a jecmani étriper vt. a scoate maruntaiele étriqué, e adj. strimt étroit, e adj. ingust, strimt, (fig.) limitat, strins étroitesse f. ingustime, strimtime (si fig.) étude f. studiu, studiere, clasa, birou (de avocat etc.) étudiant, e m.f. student étudier vt. a studia, a examina; vr. a se stradui étui m. toc (pentru ochelari etc.) étuve vt. a fierbe inabusit, a spala usor (o rana) étymololgie f. etimologie eucalyptus m. eucalipt euchariste /-ka-/ f. euhariste euh interj. cum! hm! eunuque m. eunuc euphémisme m. eufemism euphonie f. eufonie, armonie a sunetelor européen, enne adj., m.f. (cu maj.) european eux pron. pers. (pe) ei, lor évacuation f. evacuare évacuer vt. a evacua évader (s') vr. a evada, a scapa évaluation f. evaluare évaluer vt. a pretui évangélique adj. evanghelic évangile m. evanghelie (si fig.) évanouir (s') vt. a lesina, a disparea évanouissement m. lesin, disparitie évaporation f. evaporare évaporer vt., vr. a (se) evapora; vr. (fig.) a disparea évaser vt. a largi (o deschizatura) évasif, ive adj. evaziv évasion f. evadare, evaziune évêché m. episcopie, episcopat éveil m. desteptare, alarma éveiller vt. a destepta (si fig.) événement m. eveniment évent m. alterare (a vinului) éventail m. evantai éventaire m. taraba (atirnata de git) éventer vt. a expune la vint, a vintura; vr. a-si face éventrer vt. a spinteca (burta), a deschide (cu forta) éventualité f. eventualitate éventuel, elle adj. eventual évêque m. episcop évertuer (s') vr. a se stradui évidement m. golire, (med.) evidare évidemment adv. evident évidence f. evidenta évider vt. a goli, (med.) a evida évincement m. izgonire évincer vt. a izgoni, a deposeda éviter vt. a ocoli, a evita évocation f. evocare évoluer vi. a evolua évolution f. evolutie évoquer vt. a evoca ex pref. ex-, fost exacerber vt. a exacerba exaction f. spoliere exactitude f. exactitate, punctualitate exagération f. exagerare exagérer vt. a exagera exaltation f. exaltare exalter vt., vr. a (se) exalta examen m. examen, examinare examinateur, trice m.f. examinator examiner vt. a examina, a cerceta exaspération f. exasperare exaspérer vt. a exaspera, a irita la culme; exaucement m. implinire (a unei rugaminti) exaucer vt. a implini (o rugaminte) excavation f. excavare, excavatie excéder vt. a intrece, (fig.) a plictisi; vr. a se istovi excellemment adv. excelent excellence f. superioritate, excelenta exceller vi. a excela excentricité f. excentricitate excentrique adj., m.f. excentric excepté prep., adj. (in) afara de excepter vt. a excepta exception f. exceptie exceptionnel, elle adj. exceptional excès m. exces excessif, ive adj. excesiv excitation f. excitatie, excitare exciter vt. a excita, (fig.) a stirni exciure vt., vr. a (se) exclude exclamation f. exclamatie, exclamare exclamer (s') vt. a protesta exclamind, a exclama exclusif, ive adj. exclusiv exclusion f. excludere exclusivité f. exclusivitate excommunication f. excomunicare excommunier vt. a excomunica excrétion f. excretie excroissance f. excrescenta excursion f. excursie, (fig.) digresiune excuse f. scuza, iertare excuser vt., vr. a (se) scuza exécrable adj. detestabil exécrer vt. a detesta exécutant m. interpret, executant exécuter vt. a indeplini, a interpreta, exécuteur, trice m.f. executor exécution f. executare, executie exégèse f. exgeza exégète m. exeget exemplaire adj., m. examplar exemple m. exemplu exempt, e adj. /èg-zan/ scutit, ferit exempter vt. /èg-zan-té/ a scuti, a feri exemption /èg-zan-sayon/: f. scutire exercer vt. a exercita, a exersa; vr. a face exercitii exercice m. exercitiu, exercitare exergue m. loc de inscriptie (pe o medalie) exgeant, e adj. pretentios exgence f. pretentie, necesitate exger vt. a pretinde, a cere exhalaison f. exalatie exhaler vt. a exala; vr. a se raspindi exhaussement m. inaltare (a unei case etc.) exhausser vt. a inalta (o casa etc.) exhéréder vt. a dezmosteni exhiber vt., vr. a (se) exhiba, a (se) afisa exhibition f. exhibare, expunere (voita) exhibitionniste m. exhibitionist exhorter vt. a indemna exhumer vt. a dezgropa (si fig.) exigu, ë adj. mic, strimt exil m. exil(are) exiler vt., vr. a (se) exila existant, e adj. existent, care traieste existence f. existenta, mod de trai exister vi. a exista, a trai exlié, e m.f. exilat exode m. exod exonérer vt. a scuti (de impozit etc.), a degreva exorciser vt. a exorciza exorcisme m. descintec exotique adj. exotic expansif, ive adj. care se raspindeste, (fig.) expansiv expansion f. expansiune (si fiz., pol.) expansivité f. expansivitate expatrier vt. a exila; vr. a se expatria expectative f. expectativa expectorer vt. a expectora expédient, e adj. util; m. expedient expédier vt. a expedia (si fig.), a lichida (in graba) expéditeur, trice adj., m.f. expeditor expéditif, ive adj. iute expédition f. expediere, expeditie, copie (a unui act) expéditionnaire m. expeditor, copist (de acte); adj. expeditionar expérience f. experienta expérimentation f. experimentare expérimenter vt. a experimenta expert, e adj., m. expert expertise f. expertiza expiation f. ispasire expirant, e adj. care expira (la un termen), care e pe moarte expiration f. expiratie, expirare expirer vt. a expira (aer); vr. a muri; a ispasi explication f. explicare, explicatie explicite adj. explicit, clar expliquer vt., vr. a (se) explica exploitation f. exploatare, exploatatie exploiter vt. a exploata explorateur, trice m.f. explorator exploration f. explorare explorer vt. a explora, a scruta exploser vi. a exploda explosif, ive adj., m. exploziv explosion f. explozie (si fig.) expolit m. fapta vitejeasca, isprava, (jur.) somatie exportation f. export(are) exporter vt. a exporta exposant, e m.f. expozant exposé m. expunere exposer vt., vr. a (se) expune exposition f. expunere, expozitie exprès, esse adj. expres, lamurit; adv. dinadins, anume express m. (tren) expres, rapid expressément adv. in mod expres, lamurit expressif, ive adj. expresiv expression f. expresie (si mat.), exprimare exprimer vt., vr. a (se) exprima; vt. a presa (o lamiie etc expropier vt. a expropia expropriateur, trice m.f. expropriator expropriation f. expropiere expulser vt. a expulza expulsion f. expulzare expurger vt. a elinina (ceea ce e rau) exquis, e adj. delicios, distins, fin exquisément adv. delicios exsangue adj. lipsit de singe, palid exsudation f. transpiratie, mustire exsuder vi. a iesi prin pori; vt. a elinina prin pori extase f. extaz extasier (s') vr. a se extazia, a admira extenseur adj. care intinde; m. extensor (si sport.) extensibile adj. extensibil extensif, ive adj. extensiv extension f. extensi(un)e, extindere exténuation f. extenuare exténuer vt., vr. a (se) istovi extérieur, e adj., m. exterior; m.pl. exterioare (de film) extérioriser vt. a exterioriza extincteur m. stingator (de incendiu) extinction f. stingere, (fig.) lichidare, anulare extirpation f. extirpare, stirpire (si fig.) extirper vt. a extirpa, a stirpi (si fig.) extorquer vt. a extorca extorsion f. extorcare extra m., adj.invar. (lucru) iesit din comun, suplimenta extraction f. extractie, (fig.) origine extrader vt. a extrada extradition f. extradare extraire vt. a extrage extrait m. extras, extract, esenta (de parfum) extraordinaire adj. extraordinar extra-systole f. (med.) extrasistola extravagance f. extravaganta extravagant, e adj. extravagant extravaser (s') vr. (despre lichide etc.) a se risipi extrême adj. extrem, excesiv, grav; m. extrema extrême-onction f. maslu extrêmié f. extremitate, capat; pl. acte de violenta, extremination f. exterminare extreminer vt. a extermina; vr. a se omori cu firea extrêmisme m. extremism extrêmiste adj., m.f. extremist extrinsèque adj. extrinsec, conventional exubérance f. exuberanta exubérant, e adj. supraabundent, exuberant exulter vi. a exulta fable f. fabula, (fig.) nascocire F fabricant m. fabricant fabrication f. fabricatie, fabricare fabrique f. fabrica, fabricatie, nascocire fabriquer vt. a fabrica, (fig.) a nascoci fabuleux, euse adj. fabulos, (fig.) uimitor façade f. fatada, (fam.) chip, (fig.) aparenta face f. fata, aspect, cap (la moneda) facétie f. gluma, farsa facétieux, euse adj., m.f. glumet, poznas facette f. fateta fâcher vt., vr. a (se) supara facheux, euse adj. suparator, neplacut facile adj. usor, amabil facilité f. usurinta, usurare; pl. inlesniri faciliter vt. a usura, a inlesni façon f. fel, mod, croiala; pl. mofturi faconde f. limbutie façonner vt. a fasona, (fig.) a forma facteur m. factor factice adj. (fig.) artificial factieux, euse m.f., adj. razvratitor faction f. factiune, garda factionnaire m. santinela facture f. factura, executie, calitate faculté f. facultate, insusire fadaise f. nerozie, platitudine fade adj. searbad fadeur f. serbezeala fagot m. manunchi de vreascuri, (pop.) camarad fagotage m. legatul vreascurilor, (fig.) treaba de mintuial fagoter vt. a face o legatura de vreascuri; faible adj. slab, subred, (fig.) ingaduitor; faiblesse f. slavbiciune (si fig.), lesin, lipsa de consiste faiblir vi. a slabi, a se molesi faïence f. faianta faille f. falie failli, e m.f., adj. falit faillir vi. a lipsi de la, a fi pe punctul de faillite f. faliment faim f. foame, (fig.) pofta faîne f. (bot.) jir fainéant, e m.f., adj. trindav fainéantise f. trindavie faire vt. a face, a pune sa se faca, a confectiona, faire-part m. invar. invitatie (de nunta etc.) faisan m. fazan faisceau m. manunchi, fascicul; pl. fascie fait m. fapt, caz, actiune faîte m. virf, culme (si fig.) fait-tout m. invar. oala-minune faix m. povara, incarcatura falaise f. faleza, tarm abrupt fallacieux, euse adj. inselator falloir v.impers. a trebui, a fi nevoie de falot, e adj. (despre oameni) sters, hitru; m. lanterna falsification f. falsificare falsifier vt. a falsifica famé, e adj. (in expr.) bien (mal) ~ = cu renume bun famélique adj. hamesit fameux, euse adj. renumit, vestit familiariser vt., vr. a (se) familiariza, a (se) obisnui familiarité f. familiaritate, obisnuinta, intimitate familier, ère familiar, osisnuit; m. intim, de-al casei famille f. familie famine f. foamete fanal m. felinar mare fanatique m.f., adj. fanatic faner vt. a vintura finul; vt., vr. a (se) ofili fanfare f. fanfara fanfaron, onne m.f., adj. laudaros fanfaronnade f. laudarosenie fanfreluche f. zorzoane, (fig.) bagatela fange f. mocirla (si fig.) fantaisie f. fantezie, capriciu fantaisiste m., adj. (pictor, scriitor) fantezist fantasque adj. plin de fantezie, capricios, bizar fantassin m. infanterist fantastique adj., m. (genul) fantastic fantoche m. (fig.) om de paie fantôme m. fantoma; adj. inexistent faon m. pui de caprioara faquin m. secatura faramineux, euse adj. (fam.) uluitor faraud, e m.f., adj. filfizon farce f. umplutura, farsa, renghi; adj. invar. farceur, euse m.f. farsor, poznas farcir vt. a umple (si fig.) fard m. fard, (fig.) prefacatorie fardeau m. povara, greutate farder vt., vr. a (se) farda; vt. (fig.) a infrumuseta, farfadet m. spiridus farfouiller vt., vi. a cotrobai farine f. faina fariner vt. a presara cu faina farineux, euse adj. fainos farouche adj. salbatic, cumplit fascicule m. fascicula fascinant, e adj. fascinant, fermecator fascine f. manunchi (de vreascuri) fascisme m. fascism fasciste m.f., adj. fascist faste m. fast, pompa fastidieux, euse adj. plictisitor, anost fastueux, euse adj. fastuos, pompos fat m. gagauta; adj. nerod, infumurat fatalité f. fatalitate, ursita fatidique adj. fatidic, profetic fatigant, e adj. obositor, plictisitor fatigue f. oboseala, truda fatiguer vt., vr. a (se) obosi, a (se) plictisi; fatras m. harababura fatuité f. suficienta, infumurare faubourg m. cartier marginas; pl. populatia suburbiilor fauchage m. cosit faucher vt. a cosi, (fig.) a secera, a distruge, faucheur, euse m.f. cosas, secerator; f. seceratoare mecanica, faucille f. secera faucon m. soim faufiler vt. a insaila, (fig.) a strecura; vi. faune m. faun; f. fauna faunesque adj. de faun faunique adj. referitor la fauna faussaire m. falsificator, excroc fausser vt. a falsifica, a denatura, a incalca; fausset m. cep, falset fausseté f. falsitate, prefacatorie faute f. greseala, vina, cusur fauter vi. (pop.) a o scrinti fauteuil m. fotoliu fauteur, trice m.f. atitator, uneltitor fautif, ive adj. vinovat, eronat fauve adj. rosiatic, salbatic; m. culoare rosiatica, fauvette f. pitulice faux f. coasa faux col m. guler tare faux frère m. tradator, ipocrit faux, fausse adj. fals, grasit, simulat; m. fals; adv. fals faux-fuyant m. subterfugiu faux-monnayeur m. falsificator de bani faux-semblant m. prefacatorie faveur f. favoare, bunavointa, panglica ingusta favorable adj. favorabil, binevoitor favori, ite adj., m.f. favorit; m.pl. favoriti (pe obraji) favoriser vt. a favoriza, a inlesni fébrite adj. febril, infrigurat fécondation f. fecundare, fecundatie féconder vt. a fecunda fécondité f. fecunditate, rodnicie, fertilitate fécound, e adj. fecund, rodnic, fertil fécule f. fecula fédéraliser vt., vr. a (se) federaliza fédératif, ive adj. federativ fédération f. federatie fédéré, e adj. federat, unit; m. membru al unei federatii fée f. zina féerie f. feerie feindre vt. a se preface, a simula feint, e adj. prefacut, inchipuit; f. prefacatorie, fêlé, e adj. crapat, (despre glas) dogit, (fam.) scrintit, félicitation f. felicitare, urare félicité f. fericire, multumire deplina féliciter vt., vr. a (se) felicita félin, e adj., m. felin félon, onne adj., m.f. tradator, (om) neloial félonie f. tradare fêlure f. crapatura, (fig.fam.) scrinteala femelle f. femela féminin, e adj., m. (genul) feminin féminiser vt., vr. a (se) femiiniza, a (se) efemeia femme f. femeie, sotie fenaison f. (epoca) cosit(ului) fendage m. despicare fendeur m. taietor de lemne fendoir m. satir fendre vt. a despica, a crapa, a spinteca, (fig.) a rupe fenêtre f. fereastra fenouil m. marar fente f. despicatura, crapatura, fandare féodal, e adj., m. feudal féodalité f. feudalitate fer m. fier, pumnal; pl. forceps, lanturi, catuse fer-blanc m. tinichea ferblantier m. tinichigiu férié, e adj. de sarbatoare férir vt. (inv.) (in expr.) sans coup ~ = fara a recurge fermage m. arenda ferme adj., adv. tare, ferm, hotarit; f. ferma, arenda; fermentation f. fermentare, dospire, (fig.) fierbere fermenter vi. a termenta, a dospi, (fig.) a fierbe fermer vt. a inchide, a incheia; vi. a se inchide fermet m. ferment, drojdie fermeté f. trainicie, soliditate, fermitate, tarie (morala fermeture f. inchidere, inchizatoare fermier, ère m.f. arendas, fermier féroce adj. feroce, crud, cumplit férocité f. ferocitate, cruzime ferraille f. fiare vechi ferrer vt. a fereca, a potcovi ferronnerie f. confectionarea de obiecte de fier, lucratura ferroviaire adj. feroviar ferrugineux, euse adj. feruginos ferrure f. ferecatura, potcovire fertile adj. fertil, rodnic, manos fertiliser vt. a fertiliza fertilité f. fertilitate féru, e adj. (despre animale) lovit, ranit, férule f. nuia (pentru pedepsit elevii), (fig.) tiranie ferveur f. ardoare, rivna fesse f. fesa fessée f. bataie la fund fesser vt. a bate la fund festin m. ospat festivité f. festivitate, serbare fétchisme m. fetisism fête f. sarbatoare, serbare, onomastica fêter vt. a sarbatori, a face o primire buna cuiva fétiche m. fetis fétidité f. duhoare fétu m. pai, (fig.) fleac feu, e adj. raposat; m. foc, incendiu, foc de arma, sclip feuillage m. frunzis feuille f. frunza, foaie, petala, ziar feuillet m. fila, foios (al rumegatoarelor) feuilletage m. prajitura cu foi feuilleter vt. a rasfoi feuilleton m. foileton feuler vt. (despre tigru) a rage feutre m. (palarie de) fetru, pisla feutré, e adj. de pisla, de fetru fève f. (bot.) bob février m. februarie fez m. fes fi ! interj. ptiu ! fiacre m. birja fia-fla m. invar. (fam.) parada, ostentatie fiançailles f.pl. logodna fiancé, e adj. logodit; m.f. logodnic fibreux, euse adj. fibros ficeler vt. a lega cu sfoara ficelle f. sfoara, (fig.) siretlic fiche f. fisa, stecar ficher vt. a infige, a bate, a atinti (privirea), a azvir fichier m. fisier fichtre ! interj. drace ! fichu, e adj. afurisit, prapadit, pocait; m. batic fictif, ive adj. fictiv fiction f. fictiune fidèle adj., m. credincios fidélité f. fidelitate, devotament fiduciaire adj. fiduciar fief m. feuda fieffé, e adj. (fam.) inveterat fiel m. fiere, (fig.) amaraciune fielleux, euse adj. (amar) ca fierea, veninos fiente f. balega, gainat fier (se) vr. a se increde (in) fier, ère adj. mindru, falnic, (fam.) mare; m. mindru fierté f. mindrie, noblete, ingimfare fièvre f. febra, infrigurare fièvreux, euse adj. febril, infrigurat fifre m. (cintaret din) fluier figer vt. a inchega, (fig.) a impietri, a incremeni fignoler vt. a finisa, a pune la punct figue f. smochina figuier m. smochin figure f. fata, infatisare, atitudine, (geom.) figura figurer vt. a infatisa, a reprezenta; vi. a figura, a face fil m. fir, ata, sirma, tais, sir filandière f. femeie care toarce, torcatoare filandreux, euse adj. atos, (fig.) intortocheat filature f. filatura, filare, urmarire (de catre politie) file f. rind, sir filer vt. a toarce, a rasuci, a urmari pe cineva; filet m. firicel (si fig.), plasa, navod, fileu, muschi filiation f. filiatie filière f. filiera (si fig.) fille f. fata, fiica, prostituata fillette f. fetita filleul, e m.f. fin film m. film filou m. pungas fils m. fiu filtre m. filtru filtrer vt. a filtra; vi. a se infiltra fin f. sfirsit, incetare, scop fin, e adj. fin, subtire, delicat, siret, (despre ploaie) finale m. final; f. finala finalité f. finalitate, scop finance f. finante, financiari financer vt. a finanta financier, ère adj. financiar; m. om de finante finaud, e adj., m.f. smecher finesse f. finete, subtirime, siretenie fini, e adj. sfirsit, desavirsit, finisat, epuizat; finir vt. a termina, a ispravi; vi. a se sfirsi, a incet finissage m. finisaj finlandais, e adj., m.f. (cu maj.) finlandez finnois, e adj. finic; m. limba finlandeza fioriture f. infloritura, ornament fissure f. fisura fiston m. (pop.) fiu fixation f. fixare, intepenire fixe adj. fix, intepenit, exact fixer vt., vr. a (se) fixa; vt. a intepeni fixité f. fixitate flageller vt. a flagela, (fig.) a biciui flageoler vi. a-i tremura (picioarele) flagorner vt. (fig.) a tamiia flagrant, e adj. flagrant, vadit flair m. miros fin, (fig.) perspicacitate flairer vt. a mirosi, (fig.) a adulmeca flamand, e adj., m.f. (cu maj.) flamand flambeau m. torta, faclie flambée f. vilvataie flamber vt. a trece prin flacara, (fam.) a topi; vi. a ard flamboyant, e adj. stralucitor, (despre stil) flamboaiant flamboyer vi. a arde cu flacara vie, a straluci flamme f. flacara, vapaie, stralucire, (fig.) pasiune flan m. tarta, matrita flanc m. partea corpului de la coaste la solduri, pintec flancher vi. (pop.) a ceda, a renunta flâner vi. a hoinari, a umbla haihui flânerie f. hoinareala flanque f. baltoaca flanquer vt. a azvirli, a trinti, a margini pe o latura flasque adj. moale, flescait flatter vt. a mingiia, (fig.) a maguli; vr. a-si face iluz flatterie f. lingusire flatteur, euse adj., m.f. lingusitor fléau m. imblaciu, tija orizontala a unei balante, flèche f. sageata fléchir vt. a indoi, (fig.) a induiosa; vi. a se incovoia, flegme m. flegma, (fig.) singe rece flemme f. (pop.) trindavie; m.f. puturos flétrir vt. a ofili, a infiera, a dezonora; vr. a se ofili flétrissure f. ofilire, infierare, dezonorare fleur f. floare (si fig.) fleurette f. floricica, (fig.) cuvinte galante fleurir vi. a inflori (si fig.); vt. a impodobi cu flori fleuriste m.f., adj. florar fleuve m. fluviu, (fig.) torent flexible adj. mladios flexion f. flexiune, mladiere, indoire flibustier m. pirat flic m. (pop.) curcan, vardist flirter vi. a flirta flocon m. smoc, fulg (de zapada, cereale) floraison f. inflorire florissant, e adj. infloritor flot m. val, flux, (fig.) multime flottage m. plutarit flottant, e adj. plutitor, filfiitor, larg, (fig.) sovaitor flotte f. flota, (pop.) lacarie flotter vi. a pluti, a filfii, (fig.) a sovai; flotteur m. plutas, dop al unei undite, flotor flottile f. flotila flou, e adj. imprecis, vaporos; m. aspect vag fluctuant, e adj. oscilant fluet, ette adj. firav, plapind fluide adj., m. fluid flûte f. fault(ist), fluier, pahar (cu picior), flûte, e adj. subtiratic flûtiste m.f. faultist foi f. credinta, incredere, religie, crezare foie m. ficat foin m. fin; interj. la naiba ! foire f. tirg, iarmaroc fois f. data, oara foison f. belsug foisonnement m. inmultire exagerata, misunare foisonner vi. a se inmulti exagerat, a abunda, a misuna folâtre adj. nebunatic, zburdalnic folâtrer vi. a face zburdalnicii folie f. nebunie, nazbitie, manie folklore m. folclor folliculaire m. scrib, gazetaras fomentateur, trice m.f. atitator, instigator fomenter vt. a atita foncé, e adj. intunecat (la culoare) foncer vt. a pune fund, a intuneca (o culoare), a sapa; foncier, ère adj. funciar, (fig.) temeinic; m. impozit funciar foncièrement adv. absolut, cu desavirsire fonction f. functie, intrebuintare, slujba fonctionnaire m.f. functionar fonctionnement m. functionare fonctionner vi. a functiona fond m. fund(al), fond fondamental, e adj. fundamental, temeinic fondant, e adj. care se topeste in gura; m. (bomboana) fondan fondateur, trice m.f., adj. intemeietor fondation f. temelie, intemeiere fondé, e adj. intemeiat, autorizat; fondement m. fundament, temei, baza fonder vt. a pune temelia, a intemeia fonderie f. topitorie, turnatorie fondeur adj., m. topitor, turnator fondre vt. a (con)topi, a turna (metale); vi. a se topi fondrière f. hirtoapa, teren mlastinos fonds m. teren, capital, fond (al unei biblioteci), fontaine f. fintina, (fig.) sursa fonte f. topire, turnare, fonta fonts m.pl. cristelnita footballeur m. fotbalist forage m. foraj forain, e adj. strain, de bilci; m.pl. comedianti forban m. corsar, (fig.) escroc forçat m. ocnas force f. forta, tarie, (fig.) rezistenta, iscusinta; forcé, e adj. fortat, inevitabil forcément adv. prin forta lucrurilor, neaparat forcené, e adj., m.f. turbat, dezlantuit forcer vt. a forta, a sili, a sparge (o usa), a incalca ( forer vt. a fora, a gauri forèt m. burghiu, sfredel forêt f. padure (si fig.) foreur, euse adj. care foreaza; m. sondor; f. foreza forfait m. nelegiuire, invoiala forfanterie f. laudarosenie forge f. forja, potcovarie forger vt. a forja, (fig.) a fauri, a nascoci; forgeron m. fierar forgeur m., adj. m. forjor, (fig.) fauritor, nascocitor formaliser (se) vr. a se ofensa formalité f. formalitate formation f. formare, formatie forme f. forma, chip, maniera, aparenta; formel, elle adj. categoric, formal, de forma former vt., vr. a (se) forma; vt. a concepe formidable adj. formidabil formulaire m. formular formuler vt. a formula fors prep. (inv.) in afara de fort, e adj. puternic, tare, solid, anevoios, mare; m. for forteresse f. fortareata fortification f. fortificatie, intarire (a organismului etc.) fortifier vt., vr. a (se) fortifica, a (se) intari fortiori (à) loc. adv. cu atit mai mult fortune f. soarta, noroc, avere fortuné, e adj. norocos, fericit, instarit fosse f. groapa, sant, mormint, cavitate fossé m. sant fossette f. gropita fossile m. fosila; adj. fosil fossoyeur m. gropar fou (fol), folle adj. nebun, extrem; m. nebun, mascarici foudre f. trasnet; m. (iron.) as foudroyant, e adj. fulgerator foudroyer vt. a trasni, a fulgera (cu privirea) fouet m. bici, (fig.) stimulent, (bucat.) tel fouetter vt., vi. a biciui fougére f. feriga fougue f. inflacarare, impetuozitate fougueux, euse adj. inflacarat, impetuos fouille f. sapatura, perchezitie fouiller vt. a face sapaturi, a perchezitiona; vi. a scotoc fouillis m. harababura fouine f. dihor, (fig.) (om) viclean foulard m. fular foule f. multime, gloata fouler vt. a calca in picioare, a luxa, (fig.) a strivi foulure f. scrintitura, luxatie four m. cuptor, (fig.) esec fourbe adj., m.f. viclean fourberie f. viclenie fourbir vt. a curata, a lustrui (o arma) fourbu, e adj. sfirsit (de oboseala) fourche f. furca, bifurcare fourcher vi. a se despica, a se bifurca, fourchette f. furculita, iades fourgon m. furgon, vatrai fourmi f. furnica fourmilière f. furnicar, musuroi fourmiller vi. a furnica, a misuna fournaise f. cuptor mare, (fig.) dogoare fourneau m. plita fourni, e adj. aprovizionat, stufos fournir vt. a furniza, a aproviziona; vi. a avea grija de fournisseur m. furnizor fourniture f. furnitura fourrage m. nutret fourrager vi. a stringe nutret, a cotrobai; vt. a pustii fourré, e adj. imblanit, gros, umplut; m. desis fourreau m. teaca, furou fourrer vt. a imblani, a baga, a indesa; fourrure f. (haina de) blana fourvoyer vt. a rataci, a induce in eroare; vr. a se insela foutre vt. (pop.) a (a)zvirli, a da (o palma); foutu, e adj. afurisit, curatat foyer m. vatra, camin, foaier, focar fracas m. vuiet, bubuit, (fig.) zarva fracasser vt. a face tandari; vr. (despre oase) a se fringe fraction f. fringere, fracti(un)e fractionnaire adj. fractionar fractionniste adj. fractionist, dizident fracturer vt. a fractura, a sparge fragile adj. fragil fragilité f. fragilitate fragmenter vt. a fragmenta fraîcheur f. racoare, prospetime fraîchir vi. v. impers. a se racori frais, fraîche adj. racoros, proaspat, fraged, recent; fraisage m. sfredelire, strunjire fraise f. fraga, prapur, burghiu, (tehn.) freza fraiser vt. a sfredeli, a strunji fraiseur, euse m.f. frezor; f. (tehn.) freza framboise f. zmeura franc, franche adj. liber, sincer, veritabil; m. franc (moneda); français, e adj., m.f. (cu maj.) francez; m. limba franceza franchir vt. a sari (peste), a trece (peste), franchise f. (ist.) scutire (de impozit), sinceritate franc-tireur m. franctiror frange f. ciucure, breton frappant, e adj. izbitor frappe f. batere (a monedei, la masina) frapper vt. a lovi, a bate (si fig.), a frapa (o bautura), frasque f. trasnaie fraternel, elle adj. fratesc fraterniser vi. a fraterniza fraternité f. fratie, infratire fratricide adj., m.f. fratricid fraude f. frauda frauder vt., vi. a comite o frauda frauduleux, euse adj. fraudulos frayer vt. a deschide (un drum); vi. (fig.) a fi in frayeur f. spaima, groaza fredaine f. strengarie, nebunie (a tineretii) fredonner vt., vi. a fredona frein m. friu, frina freiner vt., vi. a frina frelater vt. a falsifica, (fig.) a denatura frêle adj. fragil, firav frelon m. bondar freluquet m. filfizon frèmir vi. a fremata, a se ingrozi frémissant, e adj. frematator frémissement m. freamat, fior frêne m. frasin frénétique adj. frenetic fréquence f. frecventa fréquent, e adj. frecvent fréquenter vt. a frecventa frère m. frate frèrot m. fratior fresque f. fresca fréter vt. a navlosi frétillant, e adj. neastimparat, zglobiu frétiller vi. a se zvircoli, a se foi fretin m. plevusca, (fig.) om de nimic friable adj. friabil friand, e adj. pofticios, lacom de friandise f. gust pentru mincaruri alese; pl. dulciuri, fric m. (pop.) gologani fricassée f. tocana, (fig.) talmes-balmes friche f. pirloaga fricot m. (pop.) tocana fricoter vi. (pop.) a se imbuiba, a specula; vt. a gati friction f. frecare, frictie, frictiune frictionner vt. a frictiona frieasser vt. a face tocana, a toca (o avere) frigidaire m. frigider frigorifier vt. a congela frileux, euse adj. (despre persoane) friguros frimas m. chiciura frimousse f. (fam.) mutrisoara fringant, e adj. sprinten, spilcuit fringuer vi. a topai; vt. (pop.) a imbraca friper vt. a boti, a uza, (pop.) a minca cu lacomie friper, ère m.f. telal fripon, onne m.f. escroc, pisicher; adj. smecher fripouille f. lichea frire vt., vi. a (se) praji frise f. friza friser vt. a ondula, (fig.) a atinge usor, a fi foarte frisette f. cirliont frisson m. frison, fior frissonner vi. a avea frisoane, (fig.) a se infiora frisure f. frizura, freza, coafura frit, e adj. fript, prajit; f. cartof prajit friture f. prajire, substanta cu care se prajeste, frivolité f. frivolitate froc m. rasa calugareasca froid, e adj. rece; m. frig, raceala (si fig.) froideur f. raceala, indiferenta frôier vt. a atinge usor, a fi aproape de froisser vt., vr. a (se) boti, a (se) ofensa fromage m. brinza fromet m. griu fronce f. incretitura, cuta froncer vt. a increti, a incrunta (sprincenele) frondaison f. perioada infrunzirii, frunzis fronde f. prastie, fronda fronder vt. a trage cu prastia, a face opozitie front m. frunte, front, nerusinare frontière f. granita frontispice m. frontispiciu frottement m. frecare, contact frotter vt. a freca, a frictiona, a cerui (parchetul), frotteur, euse m.f. parchetar frou-frou m. fosnet (de tesatura), zumzet froussard, e m.f., adj. (pop.) fricos frousse f. (pop.) groaza fructifier vi. a frucfica, a rodi fructueux, euse adj. fructuos, rodnic fruit m. fruct, rod, rezultat fruitier, ère adj. fructifer; m. loc de conservare a fructelor; frusques f.pl. (pop.) boarfe, vechituri fruste adj. (fig.) aspru, necioplit frustrer vt. a frustra fugace adj. trecator fugitif, ive adj. fugitiv; m.f. fugar fugue f. (muz.) fuga, (fam.) escapada fuir vi. a fugi, a curge; vt. a evita fuite f. fuga, scurgere fulgurant, e adj. fulgerator, violent fulminer vi. a exploda, (fig.) a tuna si a fulgera fumée f. fum; pl. (fig.) fumuri fumer vi. a fumega, (pop.) a bufni; vt. a (a)fuma, fumet m. aroma (de carne, de vin) fumeur, euse m.f. fumator fumeux, euse adj. fumegos, neclar fumier m. gunoi, balegar fumiste m. sobar, (fig. pop.) mistificator, farsor fumisterie f. meseria de sobar, (fig.pop.) mistificare, farsa fumoir m. fumoar funèbre adj. funebru, trist funérailles f.pl. funeralii funeste adj. funest, fatal fur m. (in expr.) au ~ et à mesure = pe masura ce furet m. dihorul alb, (fig.) persoana iscoditoare fureter vi. (fig.) a iscodi, a cotrobai fureur f. furie, patima, (fig.) turbare furibond, e adj. furios, turbat (de minie) furie f. furie, pasiune furieux, euse adj. furios, violent furoncle m. furuncul furtivement adv. pe furis fuseau m. fus fusée f. racheta, fus (de ceas), izbucnire fuselage m. fuselaj fuser vi. a se topi (de caldura), a pirîi, a izbucni fusible adj. fuzibil fusil m. pusca, puscas, cremene fusillade f. impuscatura, executie prin impuscare fusiller vt. a impusca, a executa prin impuscare fusion f. fuziune, (con)topire fusionner vt., vi. a fuziona, a (se) contopi fustiger vt. a biciui (si fig.) fût m. trunchi (de copac), pat (de arma), butoi futaie f. codru, copac mare futilité f. inutilitate, frivolitate futur, e adj. viitor; m. viitor (si gram.) fuyant, e adj. care fuge, care dispare, (despre frunte) fuyard, e adj., m.f. fugar gabardine f. (impermeabil de) gabardina gabarier m. proprietar de gabara, hamal in port gabarit m. gabarit gabegie f. potlogarie, gestiune frauduloasa gabelou m. slujbas vamal gaber vt., vr. a-si ride de cineva gâche f. zavor, lopata (pentru tencuit, pentru cuptor) gâcher vt. a stinge (varul), (fig.) a strica, a irosi gâchette f. tragaci, piedica (a zavorului) gâcheur, euse m.f. zidar prost, (fig.) incurcatura gâchis m. tencuiala, (fig.) incurcatura gaffe f. (mar.) cange, gafa (si fig.) gaffer vt. (mar.) a prinde cu gafa; vi. (fig.) a face gaffeur, euse m.f. (fam.) persoana care face gafe gaga m.f., adj. (fam.) (om) ramolit gage m. gaj, marturie; pl. leafa (primita de personalul gager vt. a pune prinsoare, a garanta prin gaj, a plati gageure f. (inv.) prinsoare gagnant, e m.f., adj. cistigator gagne-pain m. invar. mijloc de trai, sustinator (al unei gagner vt. a cistiga, a merita, a ajunge, a contracta ( gagneur, euse m.f. cistigator gai, e adj. vesel, placut gaieté f. veselie gaillard, e adj. vesel, vioi, voinic; m. om energic, gain m. cistig gaine f. teaca, corset, suport (al unei statui etc.) gala m. gala galamment adv. (in mod) curtenitor galant, e adj. curtenitor; m. indragostit galanterie f. politete curtenitoare, cadouri mici galantine f. (un fel de) piftie galaxie f. galaxie galbe m. contur, (arg.) sic gale f. riie, (fig.fam.) scorpie galène f. galena galère f. galera; pl. condamnare la galere, munca silnica galerie f. galerie, culoar, chibiti galérien m. condamnat la galere, ocnas galet m. pietricica rotunda (de pe litoral), galetas m. mansarda, locuinta mizerabila galette f. placinta, (pop.) gologani galeux, euse adj., m.f. riios galimatias m. balmajeala, incurcatura galle f. (bot.) gogoasa gallicisme m. galicism gallinacés m.pl. galinacee galoche f. sabot galonner vt. a pune galoane galoper vi. a galopa; vt. a mina in galop, galopin m. baiat folosit pentru comisioane, galvaniser vt. a galvaniza (si fig.) galvauder vt. a strica, (fig.fam.) a necinsti, a injosi; gambader vi. a topai, (fig.) a se agita gambette m. (pop.) picior gamelle f. gamela gamin, e m.f. strengar gaminerie f. strengarie gamme f. gama gammé, e adj. incirligat ganache f. (fig. fam.) prostovan gangrène f. cangrena, (fig.) coruptie gangrener vt., vr. a (se) cangrena ganse f. siret, cordon gant m. manusa ganter vt., vr. a (se) inmanusa; vt. (fig.) a conveni garage m. garaj garagiste m. garagist garant, e m.f. garant; m. garantie garantie f. garantie garantir vt. a garanta, a apara de garce f. (fam.) femeie stricata garçon m. baiat, burlac, lucrator, picol garçonne f. fata baietoasa, tinara emancipata garçonnière f. baietoi, garsoniera garde f. paza, garda, seama, garda (a unei sabii), garde-cendre m. cenusar garde-fou m. balustrada, parapet garde-malade m.f. infirmier garde-manger m. dulap (pentru alimente) garder vt. a pastra, a pazi, a ingriji (de); garderie f. camin (de copii) garde-robe f. garderoba gardien, enne m.f. paznic, pastor; adj. pazitor gardon m. babusca, ocheana gare f. gara; interj. in laturi ! garer vt. a gara; vr. a pune la adapost gargariser (se) vr. a face gargara, (fig. fam.) a se desfata gargote f. birt gargouille f. jgheab (de piatra) garnement m. derbedeu garni, e adj. mobilat, prevazut (cu), garnisit; garnir vt. a prevedea (cu), a garnisi, (fam.) a intesa; garnison f. garnizoana garotter vt. a lega strins garrot m. graban, legatura pentru compresiune a unei arte gars m. (fam.) baiat, tinar gasconnade f. laudarosenie gasilleur, euse adj. m.f. risipitor gaspiliage m. risipa gaspiller vt. a risipi gastéropodes m.pl.gasteropode gastrique adj. gastric gâteau m. prajitura; adj. invar. (fam.) indulgent gâte-métier m. meserias care strica pretul gâter vt. a strica, a rasfata gâterie f. rasfat gâteux, euse adj., m.f. (om) ramolit gauche adj. sting, (fig.) neindeminatic; f. mina stinga, gaucher, ère m.f., adj. stingaci gaucherie f. stingacie gauchir vi. a se scoroji, a se abate (de la); gauchisme m. stingism gauchissement m. scorojire gaude f. terci (pentru porci) gaudriole f. gluma deocheata gaufrage m. aplicarea de modele in relief (pe stofa) gaufre f. fagure (de miere) gaufrer vt. a aplica modele in relief (pe stofa, piele etc gaule f. prajina, trestie (pentru undita) gauler vt. a da jos fructe cu prajina gaurgouillement m. gilgiit gausser (se) vr. a-si bate joc gaver vt., vr. a (se) indopa gaze f. (text.) gaz gazéifier vt. a gazifica, a face apa gazoasa gazelle f. gazela gazer vt. (text.) a acoperi cu gaz, (fig.) a pune perdea gazette f. gazeta, (fig.) palavragiu gazeux, euse adj. gazos gazonner vt. a pune gazon gazouillement m. ciripire, susur gazouiller vi. a ciripi, a susura geal m. gaita géant, e m.f., adj. urias géhenne f. gheena, (fig.) supliciu geindre vi. a geme, (fam.) a se vaicari gel m. inghet, ger gelée f. inghet, piftie, jeleu geler vt. a ingheta; vi. a fi inghetat; gelure f. degerare, degeratura géminer vt. a grupa cite doua, a ingemana gémir vt. a geme, a se tingui gémissement m. geamat, tinguiala gemme f. gema, mugure, rasina (de brad); gênant, e adj. jenant, suparator gencive f. gingie gendarme m. jandarm (si fig.) gendarmer (se) vr. a-si iesi din fire nemotivat, a se impotrivi gendarmerie f. jandarmerie gendre m. ginere genê m. (bot.) grozama gêne f. jena, greutate, (fig.) sfiala, lipsa de bani généalogie f. genealogie géner vt., vr. a (se) jena; vt. (fig.) a chinui général, e adj., m. general(ul); m. (mil.) general généralité f. generalitate, majoritate généralliser vt., vr. a (se) generaliza génération f. generatie, generare généreux, euse adj. generos, fertil générosité f. generozitate genèse f. geneza génétique adj., f. genetic(a) genévrier, genièvre m. ienupar génie m. geniu (si mil.), duh, inclinatie génisse f. junca génitif m. genitiv genou m. genunchi, (pop.) craniu chel genouillère f. genunchiera genre m. gen (si gram.), neant, gust gens m.pl. lume, oameni; f. ginta gent, e adj. (inv.) dragalas; f. neam gentiane f. gentiana gentil, ille adj. amabil, agreabil, (fam.) considerabil gentilhomme /-ti-yom'/: m. gentilom gentillesse f. amabilitate gentiment adv. amabil, (iron.) frumos génuflexion f. ingenunchiare; pl. linguseli géographique adj. geografic géogrphie f. geografie geôle /jol'/ f. temnita geôlier /jô-/ m. temnicer, paznic géologique adj. geologic géometrique adj. geometrie gérance f. gerare, administrare géranium /-om'/ m. muscata gérant m. gerant, admninistrator gerbe f. jerba, snop gerber vt. a face snopi, a ingramadi; vi. a tisni in jerb gercement m. crapare, crapatura gercer vt., vi. (despre piele) a plesni gerçure f. plesnitura (a pieii etc.) gérer vt. a gera, a administra germain, e adj. de frate, germanic germe m. germene (si fig.) germer vi. a germina, a incolti germination f. germinatie, germinare, dezvoltare latenta gérondif m. (modul) gerunziu gésier m. pipota gésir vi. a zacea, (fig.) a consta gestation f. gestatie, sarcina geste m. gest; f. poem epic (in evul mediu) gesticuler vi a gesticula gestion f. gestiune gestionnaire m. gestionar geyser /je-zèr/ m. gheizer ghetto m. ghetou giaour m. ghiaur gibbosité f. cocoasa giberne f. cartusiera, ranita giberner vt. (pop.) a plictisi, a bate la cap gibet m. spinzuratoare gibier m. vinat giboulée f. ploaie scurta, uneori cu grindina giboyeux, euse adj. bogat in vinat gicler vi. a improsca gifle f. palma (trasa cuiva), (fig.) afront gifler vt. a palmui gigantesque adj. gigantic gigogne f. (in expr.) mère Gigogne = mama cu multi copii gigot m. pulpa (de animal), jigou gigoter vi. (fam.) a se bitii, a topai gilet m. jiletca, vesta gille m. paiata, gogoman gimblette f. colac ginguet, ette adj. acriu, ieftior, superficial girafe f. girafa girandole f. sfesnic cu mai multe brate giratoire adj. giratoriu girofle m. (in expr.) clous de ~ = cuisoare giroflée f. micsunea giron m. poala, (fig.) sin girouette f. sfirleaza (pentru vint), (fig.) persoana care-s gisement m. zacamint gitan, e m.f. tigan gîte m. culcus, vizuina iepurelui gîter vi. a ramine (peste noapte); givre m. chiciura glabre adj. spin, imbreb, foarte tinar glace f. gheata, inghetata, oglinda, (fig.) raceala glacé, e adj. inghetat, glasat, (fig.) rece glacer vt. a ingheta, a glasa, (fig.) a inspaiminta glacier m. ghetar, vinzator de inghetata glacière f. ghietarie, racitor, serbetiera glacis m. panta usoara glaçon m. sloi de gheata, (fig.) persoana rece, indiferen gladiateur m. gladiator glaïeul m. gladiola glaire f. secretie mucilaginoasa glaise f. huma glaive m. spada gland m. ghinda, pompon glane f. legatura (de spice, pere etc.) glaner vt. a culege spicele ramase dupa recolta, glapir vi. a scheuna, (fig.) a se pitigaia glapissement m. scheunat, (fig.) pitigaila glauque adj. verde-albastrui glèbe f. bulgar de pamint, glie glissade f. (a)lunecare, dare pe gheata, sanius, glisser vi. a (a)luneca, a se da pe gheata, a trece usor ( glisseur, euse m.f. persoana care se da pe gheata globe m. glob globule m. globula gloire f. glorie, persoana celebra, (peior.) orgoliu glorieux, euse adj. glorios, celebru, (peior.) infumurat; glorifier vt. a glorifica; vr. a se fali gloriole f. glorie desarta glose f. glosa, (fam.) interpretare rau-voitoare glossaire m. glosar glotte f. glota glouglou m. gîlgîit (al unui lichid), tipat al curcanului glouglouter vi. (despre curcan) a tipa gloussement m. cotcodacit glousser vi. a cotcodaci glouton, onne adj., m.f. lacom, mincacios gloutonnerie f. lacomie glu f. clei, (fig.) lipici gluant, e adj. cleios, (fig.) persistent glucose m. glucoza gluer vt. a da cu clei, a naclai glycérine f. glicerina glycine f. glicina glycogène m. glicogen gnangnan m.f., adj. invar. (fam.) moliu gneiss m. gnais gnome m. (om) pitic go (tout de) loc. adv. fara menajamente, direct goal /gôl/ m. (sport) poarta, gol, portar gobelet m. pahar (fara picior) gobelin m. goblen, tapiserie, spiridus gobelotter vi. (fam.) a sorbi gober vt. a inghiti pe nemestecate, (fig.) a crede orice godailler vi. (fam.) a chefui godelureau m. fante goder vi. a face cute godet m. paharel, cuta godiche m.f., adj. nataflet godillot m. (pop.) pantof grosolan godiveau m. parisoara (de carne) gogo m. gogoman goguenard, e adj., m.f. glumet goguette f. gluma goinfre m. mincau goitre m. gusa goitreux, euse adj., m.f. gusat golf m. (sport) golf golfe m. (geogr.) golf gomme f. guma, (fig.) infumurare gommer vt. a unge cu clei, a sterge cu guma gommeux, euse adj. care produce guma; m.f. infumurat gond m. tîtîna gondement m. bombaneala, bubuit, vuiet gondoler vi. a se coscovi, (mar.) a se legana; gonflage, gonflement m. umflare gonfler vt., vi., vr. a (se) umfla goret m. purcel gorge f. git, gitlej, bust, sant (intr-o scindura), gorgée f. inghititura, dusca gorger vt., vr. a (se) indopa; gorille m. gorila gosier m. gitlej, (fig.) voce gosse m.f. (fam.) pusti gothique adj., m. (stil) gotic; f. scriere gotica gouailler vt., vi. (fam.) a zeflemisi goudron m. gudron goudronner vt. a gudrona gouffre m. prapastie, viltoare goujat m. badaran goujon m. (constr.) ghermea, (iht.) porcusor goujonner vt. (pop.) a duce de nas goulot m. git (de sticla) goulu, e m.f., adj. mincacios goulûment adv. lacom goupiller vt. (pop.) a pune la cale goupillon m. sfestoc, perie (pentru sticle) gourd, e adj., f. natinga; f. tigva, plosca (pentru apa) gourdin m. bita, retevei gourmade f. pumn (tras cuiva) gourmand, e adj., m.f. mincacios, gurmand gourmander vt. a certa aspru gourmandise f. lacomie, mincare aleasa gourme f. bube dulci gourmé, e adj. (fig.) scortos gourmer vt. a pune struna (la cai), a cara la pumni gourmet m. priceput intr-ale mincarii gourmette f. struna (la cai) gousse f. pastaie, catel (de usturoi) gousset m. scobitura (la subsoara), buzunar (de vesta) goût m. gust, savoare, placere, (pop.) iz goûter vt. a gusta, a aprecia, a se bucura (de); goutte f. picatura, (med.) guta goutter vi. a picura gouttière f. streasina gouvernail m. cirma, (fig.) conducere gouvernant, e adj. care guverneaza; f. guvernanta; gouvernement m. guvern(are), givernamint gouverner vt. a guverna, a conduce (o nava) gouverneur m. guvernator, preceptor grabat m. pat desfundat grabuge m. (fam.) cearta grâce f. gratie, favoare, iertare, gratiere gracier vt. a gratia gracieux, euse adj. gratios, amabil, gratuit grade m. grad, treapta gradin m. graden graduel, elle adj. gradat, treptat graduer vt. a grada, (fig.) a spori in mod gradat graillon m. ramasite (de mincare), miros de untura incinsa, grain m. graunte, bob (de strugure etc.), aversa, graine f. saminta graissage m. grasaj, gresare graisse f. grasime, untura graisser vt. a unge, a gresa; vi. (despre vin) a se altera graisseux, euse adj. unsuros, patat cu grasime graminées f. pl. graminee grammaire f. gramatica grammairien, enne m.f. gramatician gramme m. gram granade f. granada, rodie granadier m. grenadier, rodiu grand, e adj. mare (si fig.), inalt, puternic; grand-chose m. invar. (construit ci neg.) nu mare lucru, grandelet, ette adj. marisor grandement adv. din belsug, foarte mult, (fig.) cu noblete grandeur f. marime, maretie, (fig.) orgoliu, marie grandiloquement, e adj. grandilocvent grandir vi. a creste; vt. a mari, (fig.) a da maretie grand-mère f. bunica grand-père m. bunic grands-parents m.pl. bunici grange f. sura, hambar granule m. granula granuler vt. a granula graphique adj., m. grafic graphite m. grafit grappe f. ciorchine (si fig.), legatura (de ceapa etc.) grappiler vi. a aduna ciorchinii ramasi dupa cules; grappin m. ancora mica, cange gras, asse adj. gras, unsuros, patat cu grasime, gros; grassement adv. (fam.) pe picior mare, cu generozitate grasseyement m. graseiere grasseyer vi. a graseia grassouillet, ette adj. grasun gratifier vt. a gratifica gratin m. (bucat.) crusta ramasa pe fundul tigaii, gratiner vt. a pune la rumenit; gratis /-tiss/ adv. gratis, gratuit gratitude f. gratitudine gratte-ciel m. invar. zgiriie-nori gratte-pieds m. invar. razatoare (de noroi) gratter vt. a razui, a scarpina, a ricii, gravats, gravois m.pl. moloz grave adj. grav, important graveler vt. a asterne pietris graver vt. a grava, (fig.) a intipari graveur m. gravor gravier m. pietris gravir vt. a urca cu greu gravité f. gravitate (si fig.) graviter vi. a gravita, a tinde (spre) gré m. voie, plac grec, grecque adj. grec(esc); m.f. (cu maj.) grec; m. limba grea gredin, e m.f. nemernic greffe f. grefa (la tribunal), altoi, altoire, (med)grefa greffer vt. a grefa, a altoi greffier m. grefier grège adj. (in expr.) soie ~ = matase bruta grêle adj. inalt si subtire, (fig.) fragil, pitigaiat; grêler v. impers. a cadea grindina; grêlon m. bob de grindina grelot m. zurgalau, (fam.) dirdiiala grelotter vi. a dirdii grenat m. granat; adj. invar. rosu-inchis grenier m. pod, hambar, (fig.) grinar grenouille f. broasca grenu, e adj. grauntos grès m. gresie grésil /-zil/ m. mazariche, grindina marunta grésiller v. impers. a cadea grindina; vt. a face sa se grève f. plaja, greva grever vt. a greva, a incarca gréviste adj., m.f. grevist gribouillage m. (fam.) pictura proasta, mizgalitura gribouille m. (fam.) natarau gribouiller vt., vi. (fam.) a mizgali grief, ève adj. (inv.) grav; m. (inv.) prejudiciu, plingere grièvement adv. grav, greu griffe f. gheara, apostila, (bot.) bulb, griffer vt. a apuca cu ghearele, a zgiriia griffonnage m. mizgalitura griffonner vt. a scrie necitet, a desena in graba grignoter vt. a rontai, (fig. fam.) a cistiga, grigon m. coltuc (de piine) gril /gril'/ m. gratar grillade f. (friptura la) gratar grillage m. grilaj, frigere grille f. gratii, gratar (de soba etc.) griller vt. a frige pe gratar, a praji, a pune gratii; vi. grillon m. greier grimace f. strimbatura, (fig.) prefacatorie; pl. nazuri grimacer vi. a se strimba, (fig.) a face nazuri grimage m. fard, grima grimaud, e adj. posac; m. scriitor prost grimer vt., vr. a (se) farda, a (se) grima grimper vi., vt. a se catara grimpeur, euse adj. catarator grincement m. scrisnire, scirtiit grincer vi. a scrisni, a scirtii grincheux, euse adj., m.f. uricios griotte f. visina griottier m. visin grippe f. gripa, (fig.) antipatie gripper vt. a zgiria (cu ghearele), a inhata, a sterpeli; gris, e adj. gri, cenusiu, (fig.) posomorit, ametit ( grisâtre adj. in tonuri cenusii griser vt,. vr. a (se) ameti (si fig.) grisonnant, e adj. care incarunteste grisonner vi. a incarunti grisou m. grizu grive f. sturz grivois, e adj. trivial, desucheat; m. persoana desucheata grogner vi. a grohai, (fam.) a bombani grognon, onne adj. care mormaie, care bombane; m.f. persoana groin m. rit, (fig. fam.) mutra fioroasa grommeler vi,. vt. a mormai gronder vi. a bombani, a bubui, a vui; vt. a dojeni gronderie f. dojana gros, osse adj. gros, mare, grosolan, important, groseille f. coacaza groseillier m. coacaz grossesse f. sarcina (a femeii) grosseur f. grosime, tumoare grossier, ère adj. grosolan, (fig.) mojic grossièreté f. grosolanie, (fig.) mojicie grossir vt. a ingrosa, a spori, (despre o lupa) a mari; grotesque adj., m. grotesc grotte f. grota, pestera grougnement m. grohait, bombanit grouillement m. colcaiala, foiala grouiller vi. a colcai, a misuna; vr. (pop.) a se misca groupe m. grup(a), ceata groupement m. grupare grouper vt., vr. a (se) grupa gruau m. arpacas grue f. cocor, macara, (fam.) femeie deocheata grumeau m. cocolos, cheag grumeler (se) vr. a se face cocoloase gucule f. bot, (pop.) leoarba, mutra gué m. vad; interj. iac-asa ! guéer vt. a trece printr-un vad, a spala rufe (in apa cu guenille f. zdreanta; pl. haine vechi, zdrente guenon f. maimuta (femela), (fig.) pocitanie guêpe f. viespe guêpier m. viespar guère adv. de loc, citusi de putin guèret m. tarina guèrilla f. razboi de partizani guèrir vt., vi., vr. a (se) tamadui guérison f. tamaduire, vindecare (si fig.) guérite f. ghereta guerre f. razboi guerrier, ère adj. de razboi, razboinic; m. razboinic guerroyer vi. a se face razboi guet m. pinda, paza guet-apens /ghe-ta-pan/: m. capcana, ambuscada guêtre f. ghetra, jambiera gueulard, e m.f., adj. guraliv, scandalagiu gueuler vt., vi. (pop.) a racni gueuleton m. (pop.) chiolhan gueux, euse adj., m.f. sarantoc, calic, nemernic gui m. visc guichet m. ghiseu, vizeta guide m. ghid; f. dirlog guider vt. a ghida, (fig.) a conduce guidon m. ghidon guigne f. (un fel de) cireasa, (fam.) ghinion guigner vi. a privi cu coada ochiului; vt. (fam.) a rivni guignol m. teatru de marionete guignon m. ghilimea guilleret, ette adj. bine dispus, indraznet guillotine f. ghilotina guillotiner vt. a ghilotina guimbarde f. caruta hodorogita, (fam.) chitara proasta guindier vt. a ridica (cu o macara), guingois m. deviere guipure f. (un fel de) dantela guirlande f. ghirlanda guise f. chip, maniera guitare f. chitara guitariste m.f. chitarist gustation f. (de)gustare gutrer vt. a pindi gutta-percha /-ka/ f. gutaperca guttural, e adj. gutural gymnase m. gimnaziu gymnastique adj., f. gimnastic(a) gynécée m. (bot.) pistil gynécologie f. ginecologie gynécologue, gynécologiste: m. ginegolog gypse m. ghips gypseux, euse adj. care contine ghips, asemanator cu ghipsul habile adj. indeminatic, abil, siret, apt de a habileté f. indeminare, abilitate, siretenie habiliter vt. a da dreptul de a habillement m. imbracare, imbracaminte habiller vt. a imbraca, (fig.) a sta (bine sau rau), habit m. costum; pl. haine habitant, e m.f. locuitor, (fig.) chiriasi habitat m. suprafata locuita (de o populatie etc.), salas, habitation f. locuinta habiter vt., vi. a locui, a salaslui habiteur vt., vr. a (se) obisnui, a (se) deprinde habitude f. obisninta habitué, e adj. deprins cu; m.f. obisnuit habituel, elle adj. obisnuit hâblerie f. palavrageala hâbleur, euse adj., m.f. palavragiu hachage, hachement m. tocare, tocat hache f. topor, barda hacher vt. a toca, (fig.) a ciopirti, a nimici hachis m. tocatura (de carne), satir hachurer vt. a hasura hagard, e adj. buimac, buimacit, ratacit haïdouk, heïduque m. haiduc haie f. gard (de maracini), (fig.) sir (de oameni) haillon m. zdreanta haine f. ura haineux, euse adj. dusmanos haïr vt., vr. a (se) urî haïssable adj. demn de ura haïtien, enne adj., m.f. (cu maj.) haitian hâle m. arsita, bronzare (a pielii) hâlé, e adj. ars de soare haleine f. rasuflare haler vt. a trage la edec hâler vt. a bronza (pielea) halètement m. gifiiala, gifiit haleter vi. a gifii hall m. hol halle f. hala hallier m. hatis, pazitor (al unei hale) hallucination f. halucinatie halte f. halta, oprire; interj. stai ! haltère m. haltera haltèrophile m. halterofil hameau m. catun hameçon m. cirlig (al unditei) hampe f. coada (de steag, de pensula) hamster m. hirciog hanche f. sold handicaper vt. a handicapa, (fig.) a dezavantaja hanneton m. carabus, (fig.) zevzec hanter vt. (inv.) a vizita fracvent, (fig.) a obseda hantise f. frecventare, (fig.) obsesie happer vt. a inghiti (cu lacomie), a inhata; haquet m. teleaga harangue f. cuvintare, (fam.) predica haranguer vt. a tine o cuvintare haras m. herghelie harasser vt. a extenua harcèlement m. hartuire, siciiala harceler vt. a hartui, a sicii harde f. haita, turma (de animale salbatice) hardes f.pl. boarfe hardi, e adj. indraznet, obraznic hardiesse f. indrazneala, obraznicie hardiment adv. cu indrazneala, fara inconjur hareng m. scrumbie, hering hargne f. artag hargneux, euse adj. artagos haricot m. fasole haridelle f. gloaba harmonica m. armonica harmonie f. armonie, (fig.) buna intelegere harmonieux, euse adj. armonios harmoniser vt., vr. a (se) armoniza harmonium /-om'/ m. armoniu harnachement m. harnasament, (fig. fam.) impopotonare harnacher vt. a inhama, (fig. fam.) a impopotona harnais m. ham harpagon m. zgircit harpe f. harpa harper vt. a inhata harpie f. harpie, (fig.) zgriptoroaica harpon m. harpon harponner vt. a prinde cu harponul, (fig.) a inhata, a arest hart f. curmei, streang, spinzuratoare hasard m. intimplare, noroc hasarder vt. a risca; vr. a se expune la hasardeux, euse adj. care risca, riscant hase f. iepuroaica hâte f. graba hâtelle f. frigaruie hâter vt,. vr. a (se) grabi hâtif, ive adj. timpuriu, pripit hauban m. cablu (la o macara, la un mcatarg etc.) hausse f. (tehn.) obiect care serveste la inaltat, creste haussement m. urcare hausser vt., vi. a (se) ridica; vt. a inalta; vi. a creste haut, e adj. inalt, ridicat, superior, stravechi, arogant, hautain, e adj. trufas, arogant hautbois m. oboi, oboist haut-de-forme m. joben haute fréquence f. inalta frecventa haute tension f. inalta tensiune hautement adv. pe fata, deschis hautesse f. altete, inaltime hauteur f. inaltime, colina, (fig.) trufie, aroganta haut-fait m. fapta eroica haut-le-cæur m. invar. greata, (fig.) dezgust haut-le-corps m. invar. tresarire, cabrare (a calului) haut-parleur m. difuzor havane adj. maro-deschis; m. tigara de foi hâve adj. palid, jigarit havir vt. a pirpali havre m. (geogr.) port (natural) havresac m. traista heaume m. coif hebdomadaire adj. saptaminal; m. hebdomadar hébergement m.gazduire héberger vt. a gazdui hébéter vt. a nauci hébétude f. nalucire hébraïque adj. ebraic hébreu adj. evreiesc; m. (cu maj.) evreu; m. limba ebraic hectare m. hectar hein interj. (h)ai ! hélas interj. vai ! héler vt. a striga (de departe) hélice f. elice hélicoptère m. elicopter heliène m.f. (cu maj.) elen, grec hélium /-om'/ m. heliu hellénique adj. elenic, grecesc helvétique adj. elvetic hémicycle m. hemiciclu hémione m. (zool.) hemion, colun hémisphère m. emisfera hémoptysie f. hemoptizie hémorragie f. hemoragie hémorroïdes f.pl. hemoroizi henné m. arbust care da o vopsea rosie hennir vi. a necheza hennissement m. nechezat hépatique adj., m.f. hepatic héraldique adj., f. heraldic(a) héraut m. (ist.) crainic herbacé, e adj. ierbos herbage m. ierburi, pasune herbe f. iarba herbeux, euse adj. ierbos herbier m. ierbar herboriser vt. a culege plante pentru studiu herboriste m. vinzator de plante medicinale herbu, e adj. acoperit cu iarba herculéen, enne adj herculean hère m. (om) prapadit héréditaire adj. ereditar hérédité f. ereditate hérésie f. erezie, eroare hérétique adj., m.f. eretic hérisser vt. a zbirli, a acoperi (cu lucruri ascutite); hérisson m. arici, (fig.) om ursuz héritage m. mostenire hériter vi., vt. a mosteni hérittier, ère m.f. mostenitor hermaphrodite adj., m.f. hermafrodit hermétique adj. ermetic (si fig.) héroïne f. eroina, (farm.) heroina héroïque adj. eroic, (med.) drastic héroïsme m. eroism héron m. bitlan héros m. erou herse f. grapa herser vt. a grapa hésitation f. sovaire hésiter vi. a sovai hetman m. hatman hêtraie f. faget hêtre m. fag heu interj. he ! heur m. noroc, sansa heure f. ora, ceas heureusement adv. in chip fericit, din fericire heureux, euse adj., m.f. fericit, norocos; adj. nimerit heurter vt. a ciocni, (fig.) a rani; vi. a ciocani ( heurtoir m. ciocan (de batut in poarta), (ferov.) tampon hexagone m. hexagon hiatus /-tuss/ m. hiat, (fig.) pauza hibernation f. iernat hiberner vi. a hiberna hibou m. bufnita, (fig.) om ciufulit hic m. (fam.) chichita hideur f. hidosenie hideux, euse adj. hidos hier adv. ieri, recent hiérarchie f. ierarhie hiérarchique adj. ierarhic hiéroglyphe m. hieroglifa hilare adj. ilar(iant) hilarité f. ilaritate, veselie hindou, e adj., m.f. (cu maj.) hindus, indian hippique adj. hipic hippisme m. hipism hippodrome m. hipodrom hippopotame m. hipopotam hircin, e adj. de tap hirondelle f. rindunica hirsute adj. zbirlit, (fig.) posac hispanique adj. hispanic, spaniol(esc) hisser vt., vr. a (se) ridica, a (se) inalta, a(se)cocota histoire f. istorie, povestire, brasoava, patanie historien, enne m.f. istoric historier vt. a istorisi cu amanunte historiette f. istorioara, anecdota historiographe m. istoriograf historique adj. istoric; m. istoric (al unui fapt etc.) histrion m. comediant, (fig.) cotcar hiver m. iarna hiverner vi. a ierna hobby m. marota hobereau m. soim mic, (fig.) nobil de tara hoche f. crestatura pe raboj, bresa hochement m. clatinare hochequeue m. codobatura hocher vt. a clatina, a scutura hochet m. jucarioara, fleac holà interj. stai ! hollandais, e adj., m.f. (cu maj.) olandez holocauste m. jertfa, victima sacrificata, ofranda homard m. homar homélie f. predica (si fig.) homéopathie f. homeopatie homérique adj. homeric homicide m. omucidere, ccriminal; adj. ucigator hommage m. omagiu homme m. om, barbat, sot homogène adj. omogen homogénéité f. omogenitate homographe adj., m. omograf homologue adj. omolog homologuer vt. a omologa homonyme adj., m. omonim hongrois, e adj. unguresc; m.f. (cu maj.) ungur; honnête adj. cinstit, cumsecade, convenabil honnêteté f. cinste, amabilitate honneur m. onoare, faima; pl. onor(uri) honnir vt. a face de rusine (in public) honorabilité f. cinste, onorabilitate honorable adj. onorabil, stimabil honoraire adj. onorar, onorific; m.pl. onorar(iu) honorer vt. a onora, a cinsti honorifique adj. onorific honte f. rusine, dezonorare honteux, euse adj. rusinos, rusinat; m.f. sfios hôpital m. spital hoquet m. sughit hoqueter vi. a sughita horaire adj., m. orar horde f. hoarda horgole f. orgoliu horion m. ghiont horizon m. orizont horizontal, e adj., f. orizontal(a) horloger m. ceasornicar horlogerie f. ceasornicarie hormis prep. (in) afara de, exceptind horreur f. oroare, scirba, grozavie, (fam.) persoana urita horrfier vt. a ingrozi, a scirbi horrible adj. ingrozitor horripiler vt. a infiora, (fig.) a scoate din sarite hors prep. (in) afara (de) hors-bord m. invar. (mar.) zburator hors-d'æuvre m. invar. aperitiv hors-la-loi m. tilhar horticulteur m. horticultor hospice m. ospiciu, azil hospitalier, ère adj. primitor hospitaliser vt. a spitaliza hospitalité f. ospitalitate hostie f. cuminecatura hostile adj. dusmanos hostilité f. dusmanie hôte, euse m.f. gazda, oaspete hôtel m. hotel, casa mare hôtelier, ère m.f., adj. hotelier hôtellerie f. pensiune, restaurant elegant hotte f. cos (de purtat in spinare) houblon m. hamei houe f. sapaliga houille f. huila houiller, ère adj. bogat in huila; f. mina de huila houle f. hula, (fig.) agitatie houlette f. botau, cirja episcopala houleux, euse adj. furtunos houppe f. pamatuf, mot, smoc, ciucure houpper vt. a face ciucuri hourdage, hourdis m. zidarie grosolana hourra m., interj. ura ! houspiller vt. a chinui housse f. husa houssine f. joarda, nuia (de batut covoare) houx m. (bot.) ilex hoyau m. tirnacop hublot m. (mar.) hublou huche f. copaie (de framintat piinea), capistere hue interj. die ! huée f. haituiala, huiduiala huer vt. a huidui; vr. (despre bufnita) a tipa huile f. ulei, untdelemn, esenta (de parfum) huileux, euse adj. uleios huilier m. otetar (pentru untdelemn si otet); huis m. (in expr.) à ~ clos = cu usile inchise huissier m. usier, portarel, aprod huit num. card., m. (cifra) opt; num. ord. al optulea; huitaine f. (vreo) opt, opt zile huitième num. ord. al optulea; m. optime huître f. stridie, (fam.) neghiob humain, e adj. omenesc, milos; m.pl. oamenii humaniser vt., vr. a (se) umaniza, a (se) imblinzi humanisme m. umanism humanitaire adj. umanitar humanité f. omenire, omenie humble adj. umil, modest, respectuos; m. persoana umila humer vt. a sorbi, a adulmeca humester vt., vr. a (se) umezi; vt. a inmuia humeur f. umoare, dispozitie, toana humide adj. umed; m. umiditate humidité f. umezeala humiliant, e adj. umilitor humiliation f. umilire, injosire, umilinta humilier vt., vr. a (se) umili, a (se) injosi humilité f. umilinta humoriste m. umorist humoristique adj. umoristic humour m. umor hune f. (mar.) gabie huppe f. mot, pupaza huppé, e adj. motat, (fam.) de vaza hure f. cap (de porc, stiuca etc.) hurlement m. urlat, urlet hurler vi. a urla; vt. a cinta tare hurluberlu m. descreierat hussard m. husar hussite m. husit hutte f. coliba hutter (se) vr. a-si face o coliba, a se aseza intr-o coliba hyalin, e adj. ca sticla hybride adj. hibrid, corcit; m. hibrid, corcitura hybridité f. hibriditate hydrante m. hidrant, gura de apa hydrate m. hidrat hydraulique adj., f. hidraulic(a) hydravion m. hidroavion hydre f. hidra hydrique adj. hidric hydrocarbure m. hidrocarbura hydrogène m. hidrogen hydrographie f. hidrografie hydrolyse f. hidroliza hydromel m. hidromel hydrosphère f. hidrosfera hydrothérapie f. hidroterapie hyène f. hiena hygiène f. igiena hygiènique adj. igienic hymen /-mèn/, hyménée: m. (poet.) casatorie hymne m. imn hyperbole f. hiperbola, exagerare hyperhyroïdie f. hipertiroide hypersonique adj. supersonic hypertrophie f. hipertrofie hypnose f. hipnoza, fascinatie hypnotiser vt. a hipnotiza, a fascina; vr. a-si concentra hypnotiseur m. hipnotizator hypocondrie f. ipohondrie hypocrisie f. ipocrizie hypocrite adj., m.f. ipocrit hypose f. (bot.) isop hypoténuse f. ipotenuza hypothécaire adj. ipotecar hypothèque f. ipoteca hypothéquer vt. a ipoteca hypothèse f. ipoteza hypothétique adj. ipotetic hystérie f. isterie hystérique adj., m.f. isteric iambe m. iamb ibérique adj. iberic iceberg /aïs'-bèrg'/ m. aisberg ice-cream /aïs'-krim m. (angl.) inghetata ichtyologie /ik-/ f. ihtiologie ici adv. aici icitateur, trice adj., m.f. incitartor, instigator icône f. icoana iconographe m. iconograf iconostase f. iconostas ictère m. icter, galbinare idéalisation f. idealizare idéaliser vt. a idealiza idéalisme m. idealism idéaliste m.f., adj. idealist idée f. idee, parere, conceptie identification f. identificare identifier vt., vr. a (se) identifica identique adj. identic identité f. identitate idéologie f. ideologie idéologue m. ideolog idiome m. idiom idiotie f. idiotie idiotisme m. (lingv.) idiotism idoine adj. convenabil, capabil de idolâtre adj., m.f. idolatru idolâtrer vt. a idolatriza idolâtrie f. idolatrie idole f. idol idylle f. idila if m. (bot.) tisa ignare adj., m.f. nestiutor, incult igné, e /igh-/ adj. (produs) de foc ignifuger vt. a face neinflamabil ignition f. (tehn.) ardere ignoble adj. josnic ignomine f. josnicie ignominieux, euse adj. josnic ignorance f. ignorare, ignoranta, nestiinta ignorer vt. a ignora, a nu sti il pron. pers. el ile f. insula iles m.pl. oase iliace iliaque adj. illiac illégal, e adj. ilegal illégalité f. ilegalitate illégitime adj. nelegitim, nejustificat illégitimité f. nelegitimitate illettré, e adj., m.f. analfabet illicite adj. ilicit, nepermis illico adv. (fam.) imediat illimité, e adj. nelimitat, nemarginit illisible adj. necitet illogisque adj. nelogistic illuminer vt. a lumina (si fig.) illusion f. iluzie, amagire illusionner vt., vr. a (se) iluziona, a (se) amagi illusionniste m. iluzionist illusoire adj. iluzoriu, amagitor illustration f. ilustratie, ilustrare illustre adj. ilustru illustrer vt. a ilustra; vr. a se remarca ilot m. ostrov, insulita ilote m. ilot, sclav ilumination f. iluminare, (fig.) inspiratie image f. imaginatie, reprezentare, icoana, asemanare imagé, e adj. (despre stil) plin de imagini imagerie f. comert cu imagini colorate, cu icoane imaginaire adj. imaginar, inchipuit imagination f. imaginatie, imaginare, inchipuire imaginative f. (fam.) facultatea de a imagina imaginer vt., vr. a(-si) imagina, a(-si)inchipui imbattable adj. de nebatut, imbatabil imbécillité f. imbecilitate, neghiobie imberbe adj. imberb imbiber vt. a imbiba imbibition f. imbibare imbrication f. suprapunere partiala (ca a tiglelor) imbroglio /in-bro-lyo/: m. incurcatura imbu, e adj. imbibat imbuvable adj. de nebatut imitateure, trice adj., m.f. imitator imitation f. imitare, imitatie imiter vt. a imita immaculé, e adj. nepatat (si fig.) immanence f. imanenta immangeable /in-/ adj. de nemincat immanquable /in-/ adj. inevitabil, de negresit immatériel, elle adj. imaterial immatriculation f. imatriculare immatriculer vt. a inmatricula immaturité f. lipsa de maturitate (si fig.) immédiat, e adj. nemijlocit, imediat immémorial, e adj. imemorial immense adj. imens immensité f. imensitate immerger vt. a scufunda (intr-un lichid) immérité, e adj. nemeritat immersion f. scufundare (intr-un lichid) immeuble m., adj. imobil immigration f. imigratie immigrer vi. a imigra imminence f. iminenta, amenintare directa imminent, e adj. iminent immiscer vt., vr. a (se) amesteca immixtion f. imixtiune immobile adj. nemiscat, (fig.) neclintit immobilier, ère adj. imobiliar immobilisation f. imobilizare immobiliser vt. a imobiliza immobilité f. imobilitate immodéré, e adj. lipsit de moderatie immodeste adj. lipsit de modestie immodestie f. lipsa de modestie immolation f. jertfire, masacrare immoler vt. a jertfi, a masacra immonde adj. murdar, (fig.) mirsav immondices f.pl. gunoaie immoralité f. imoralitate immortaliser vt. a imortaliza immortalité f. nemurire immortel, elle adj. nemuritor; f. siminoc immuable adj. imuabil, de neschimbat immunisation f. imunizare immuniser vt. a imuniza immunité f. scutire (de impozit), imuniatate impact m. ciocnire impair, e adj. impar, fara pereche; m. (fam.) gafa impardonnable adj. de neiertat imparfait, e adj. nedesavirsit; m. (timpul) imperfect imparité f. neparitate impartialité f. impartialitate, nepartinire impartir vt. a distribui, a acorda impasse f. fundatura, (fig.) impas impassibilité f. nepasare impassible adj. nepasator, impasibil impatiemment adv. cu nerabdare impatience f. nerabdare impatient, e adj. nerabdator, nelinistit impatienter vt., vr. a (se) impacienta impatroniser (s') vr. a se impune ca stapin, a se introduce impayable adj. nepretuit, (fig.) caraghios, comic impayé, e adj. neplatit impeccable adj. impecabil, fara cusur impedimenta m.pl. impedimente impénétrable adj. de nepatruns impénitent, e adj. perseverent in greseala impératif, ive adj. poruncitor; m. (modul) imperativ impératrice f. imparteala imperceptible adj. imperceptibil imperdable adj. de nepierdut imperfectible adj. de neperfectionat imperfection f. imperfectiune impérial, e adj. imperial; f. imperiala (a unui autobuz) impérialisme m. imperialism impérialiste m., adj. imperialist impérieux, euse adj. imperios impérissable adj. nepieritor impéritie f. nepricepere, neindeminare imperméabile adj., m. impermeabil imperméabilisation f. impermeabilizare imperméabiliser vt. a face impermeabil impersonnel, elle adj. impersonal impertinemment adv. cu impertinenta impertinence f. impertinenta impertinent, e adj., m.f. impertinent imperturbable adj. imperturbabil, neclintit impétrer vt. a obtine (o slujba, o favoare) impétueux, euse adj. impetuos, (fig.) violent impétuosité f. impetuozitate impie adj., m.f. nelegiuit, necredincios impiété f. nelegiuire impitoyable adj. nemilos, necrutator implacabilité f. caracter implacabil implacable adj. implacabil, neinduplecat implantation f. implantare, implantatie implanter vt., vr. (fig.) a (se) introduce implication f. implicare, implicatie, amestec impliquer vt. a implica imploration f. implorare, rugaminte staruitoare implorer vt. a implora, a ruga staruitor impoli, e adj. nepoliticos; m. mojic impoliment adv. (in mod) nepoliticos impolitesse f. nepolitete, necuviinta impondérable adj. imponderabil impopulaire adj. nepopular impopularité f. lipsa de popularitate importance f. importanta, infumurare important, e adj. important, increzut; m. partea importanta importateur, trice adj., m.f. importator importation f. import(are) importer vi., v. impers. a avea importanta, a conta; importun, e adj. plictisitor, nepotrivit, suparator; importuner vt. a stingheri importunité f. caracter inoportun imposable adj. impozabil imposant, e adj. impunator imposer vt. a impune (si fin.); vr. a se afirma impossibilité f. imposibilitate impossible adj., m. imposibil(ul) imposteur m. impostor, sarlatan impôt m. impozit impotent, e m.f., adj. impotent impracticable adj. impracticabil imprécation f. imprecatie, injurie imprécis, e adj. neprecis imprécision f. imprecizie imprégnation f. impregnare imprégner vt. a impregna, a imbiba imprenable adj. inexpugnabil impresario m. impresar impression f. (in)tiparire, imprimare, impresie impressionnable adj. impresionabil impressionner vt. a impresiona impressionnisme m. impresionism imprévisible adj. de neprevazut imprévision f. neputinta de a prevedea imprévoyance f. lipsa de prevedere imprévoyant, e adj. neprevazator imprévu, e adj., m. neprevazut(ul) imprimé adj. imprimat, tiparit; m. tiparitura imprimer vt. a (in)tipari, a imprima, (fig.) a inspira imprimerie f. imprimerie, tipografie imprimeur adj., m. tipograf improbable adj. improbabil improbation f. dezaprobare improbité f. lipsa de probitate improductif, ive adj. neproductiv improductivité f. lipsa de productivitate impromptu /im-promp'-tu/: adj. invar. nepregatit; imprononçable adj. de nepronuntat impropre adj. impropriu impropriété f. caracter impropriu improuvable adj. de nedovedit improvisateur, trice adj., m.f. improvizator improvisation f. improvizare, improvizatie improviser vt., vi. a improviza improviste (à l') loc. adv. pe nepusa masa, prin surprindere imprudemment adv. in mod imprudent imprudence f. imprudenta imprudent, e adj., m.f. imprudent impudemment adv. cu neobrazare impudence f. neobrazare impudent, e adj., m.f. nerusinat impudeur f. indecenta impudique adj. nerusinat impuissance f. neputinta impuissant, e adj., m.f. neputincios impulsif, ive adj., m.f. impulsiv, necugetat impulsion f. impuls impulsivité f. impulsivitate impunément adv. nepedepsit impuni, e adj. nepedepsit impunité f. nepedepsire, (jur.) impunitate impur, e adj. impur, (fig.) destrabalat impureté f. impuritate, (fig.) destrabalare imputation f. imputare, imputatie imputer vt. a imputa (si cont.) imputrescible adj. inabordabil inabrité, e adj. neadapostit inaccentué, e adj. neaccentuat inacceptable adj. inacceptabil inacceptation f. neacceptare inaccessible adj. inaccesibil inaccoutumé, e adj. neobisnuit inachevé, e adj. neispravit inactif, ive adj. inactiv inaction f. lipsa de actiune, de lucru inactivité f. lipsa de activitate inactuel, elle adj. care nu e actual inadapté, e adj., m.f. (persoana) care nu se adapteaza inadéquant, e adj. neadecvat inadmissible adj. inadmisibil inadvertance f. lipsa de atentie, inadvertenta inaliènable adj. inalienabil inaltèrable adj. inalterabil inamovible adj. inamovibil inanimé, e adj. neinsufletit inanité, e f. zadarnicie, desertaciune inanition f. inanitie inapaisé, e adj. nepotolit inaperçu, e adj. neobservat inappétence f. lipsa de pofta de mincare inapplicable adj. inaplicabil inappréciable adj. neinsemnat, (fig.) de nepretuit inapprivoisé, e adj. neimblinzit inapte adj., m. inapt inaptitude f. inaptitudine inarticulé, e adj. nearticulat inassouvi, e adj. nepotolit inatentif, ive adj. neatent inattaquable adj. inatacabil inattendu, e adj. neasteptat inattention f. neatentie inauguration f. inaugurare inaugurer vt. a inaugura inauthentique adj. neautentic inavouable adj. de nemarturisit inca adj. referitor la incasi incalculable adj. incalculabil incandescence f. incandescenta, (fig.) inflacarare incandescent, e adj. incandescent, (fig.) inflacarat incantation f. vraja incapable adj. incapabil incapacité f. incapacitate incarcération f. intemnitare incarcérer vt. a intemnita incarnat, e adj. de culoarea pielii încarnation f. incarnare încarner vt., vr. a (se) incarna incartade f. jignire, extravaganta incassable adj. incasabil incendiaire m. incendiator; adj. incendiar, atitator incendie m. incendiu, (fig.) razvratire incendier vt. a incendia, (fig.) a atita (spiritele) incertain, e adj. nesigur, schimbator; m. partea nesigura incertitude f. nesiguranta, indoiala incessamment adv. neintirziat, fara incetare incessant, e adj. neincetat inceste m. incest; adj., m. (om) incestuos inchangé, e adj. neschimbat incidemment adv. incidental, din intimplare incidence f. incidenta incident, e adj. incident, (fig.) intimplator; m. incident incidentel, elle adj. incidental incinération f. incinerare incinérer vt. a incinera inciser vt. a face o incizie incisif, ive adj. taios; f., adj. (dinte) incisiv incision f. incizie incitation f. incitare inciter vt. a incita incivilité f. nepolitete inclément adj. neinduratuor inclinaison f. inclinare, (astron.) inclinatie inclination f. inclinare, (fig.) inclinatie incliner vt., vi., vr. a (se) inclina; inclure vt. a include inclus, e adj. inclus inclusion f. includere inclusivement adv. inclusiv incoercible adj. incoercibil incognito adv. incognito incohérence f. incoerenta incohérent, e adj. incoerent incollable adj. (fam.) care nu poate fi incuiat ( incolore adj. incolor, (fig.) sters incomber vi. a reveni (cuiva) incombustible adj. care nu arde incomestible adj. care nu poate fi mincat incommensurable adj. nemesurat incommode adj. incomod, suparator incommoder vt. a incomoda, a deranja incommodité f. stinghereala, neplacere incomparable adj. incomparabil incompatibilité f. incompatibilitate incompatible adj. incompatibil incompétent, e adj. incompetent incomplet, ète adj. incomplet incompréhensible adj. de neinteles incompréhension f. incapacitate de a intelege incompressible adj. de necomprimat, incompresibil incompris, e adj., m.f. neinteles inconduite f. purtare urita inconfort m. lipsa de confort incongru, e adj. necuviincios incongruité f. necuviinta inconnu, e adj., m.f. necunoscut; f. (mat.) necunoscuta inconsciemment adv. (in mod) inconstient inconscience f. inconstienta inconscient, e adj. inconstient; m. (psih.) inconstientul inconséquence f. inconsecventa inconséquent, e adj. inconsecvent inconsidéré, e adj. nesocotit inconsistance f. inconsistenta inconsistant, e adj. inconsistent inconsolable adj. de nemingiiat inconsolé, e adj. neconsolat inconstance f. inconstanta inconstitutionel, elle: adj. contrar constitutiei incontinence f. incontinenta (si med.) incontinent, e adj. nestapinit; adv. numaidecit incontrôlable adj. de necontrolat inconvenable adj. de neinchipuit, straniu inconvenance f. necuviinta inconvenant, e adj. necuviincios inconvénient m. inconvenient incoordination f. lipsa de coordonare incorporation f. incorporare incorporer vt. a incorpora incorrect, e adj. incorect, necinstit incorrection f. incorectitudine incorrigible adj. incorigibil incorruptibilité f. incoruptibilitate incorruptible adj. incoruptibil incrédule adj. neincrezator; m. incredul, (relig.) necredinc incrédulité f. incredulitate, necredinta increvable adj. care nu poate plesni, (pop.) neobosit incrimination f. incriminare, invinuire incriminer vt. a incrimina, a invinui incroyable adj. de necrezut incroyant, e m.f., adj. (relig.) necredincios incrustation f. incrustare, incrustatie incruster vt., vr. a (se) incrusta; vr. (fam.) a nu se mai incubation f. incubatie inculpation f. inculpare inculpé, e m.f. inculpat inculper vt. a inculpa inculquer vt. a intipari in minte inculte adj. (agr.) necultivat, (fig.) neingrijit, incult incultivable adj. de necultivat incurable adj. nevindecabil incurie f. neglijenta (crasa) incursion f. incursiune incurver vt. a indoi dinafara inauntru indébrouillable adj. de nedescurcat indécemment adv. (in mod) indecent indécence f. indecenta indéchiffrable adj. indescifrabil indéchirable adj. care nu se desira indécis, e adj. nehotarit, nesigur indécision f. nehotarire indéclinable adj. indeclinabil indécrottable adj. care nu se poate curata de noroi, indéfectible adj. neclintit indéfini, e adj. nedefinit, (gram.) nehotarit indéfiniment adv. (in mod) nedefinit indéfinissable adj. care nu poate fi definit indéfrichable adj. (agr.) de nedestelenit indéfrisable adj. care nu se descreteste; f. ondulatie permanen indélébile adj. de nesters indélicat, e adj. nedelicat indélicatesse f. nedelicatete indemne /-dèmn'/ adj. nevatamat indemniser vt. a acorda o indemnizatie, a despagubi indémnité /-dem-/ f. indemnizatie, despagubire indéniable adj. de netagaduit indépendamment de loc. prep. independent de indépendance f. independenta indépendant, e adj. independent indescriptible adj. de nedescris indésirable adj., m. nedorit indestructible adj. indestructibil indéterminable adj. de nedeterminat indétermination f. nedeterminare indéterminé, e adj. nedeterminat index /-déks/ m. index, indice, deget aratator indexer vt. a face un index, a introduce intr-un index indicateur, trice adj., m. indicator indicatif, ive adj. care indica; m. (modul) indicativ indication f. indicatie, indicare indice m. indiciu, (mat. ec.) indice indicible adj. inexprimabil indien, enne adj., m.f. (cu maj.) indian; f. (text.) indian indifféremment adv. (in mod) indiferent indifférence f. indiferenta indifférent, e adj. indiferent indifférer vt. (fam.) a lasa rece, indiferent indigence f. saracie lucie, lipsa indigène adj., m.f. bastinas indigent, e m.f., adj. nevoias indigeste adj. indigest, (fig.) greoi indigestion f. indigestie indignation f. indignare indigne adj. nedemn indigner vt., vr. a (se) indigna indignité f. lipsa de demnitate. mirsavie indigo m. (culoarea) indigo indiquer vt. a indica, a arata indiscipline f. indisciplina indiscret, ète adj., m.f. indiscret indiscrétion f. indiscretie indiscutable adj. indiscutabil indispensable adj. indispensabil indisposé, e adj. indispus indisposer vt. a indispune, (fig.) a face nefavorabil indisposition f. indispozitie indissoluble adj. indisolubil indistinct, e /-tikt'-/: adj. nelamurit, neclar individu m. individ individualisation f. individualizare individualiser vt. a individualiza individualité f. individualitate individuel, elle adj. individual indivis, e adj. (jur.) indiviz indivisible adj. indivizibil indivision f.indiviziune indochinois, e adj., m.f. (cu maj.) (locuitor) di Indochina indocile adj., m.f. nesupus indolence f. nepasare indolore adj. nedureros indomptable /-don-ta-/: adj. de neimbinzit indompté, e /-don-té/: adj. neimblinzit indonésien, enne adj., m.f. (cu maj.) indonezian; m. limba indonezi indu, e adj. nepotrivit, (jur.) nedatorat; indubitable adj. neindoielnic induction f. inductie (si electr.) induire vt. a induce (si electr.), a indemna, a conchide indulgence f. ingaduinta indulgent, e adj. ingaduitor indûment adv. pe nedrept, nepotrivit industrialisation f. industralizare industrialiser vt., vr. a (se) industrializa industrie f. (inv.) profesiune, industrie, expedient industriel, elle adj. industrial; m. industrias industrieux, euse adj. harnic inébranlable adj. de nezdruncinat, neclintit ineffable adj. inexprimabil ineffaçable adj. de nesters inefficace adj. ineficace inefficacité f. ineficacitate inégal, e adj. inegal, (despre un teren) accidentat, inégalité f. inegalitate, neregularitate (a unui teren) inélégance f. lipsa de eleganta inéligible adj. neeligibil inéluctable adj. ineluctabil, inevitabil inemployé, e adj. nefolosit inénarrable adj. de nepovestit inepte adj. inept, stupid ineptie /-sî/ f. ineptie, stupiditate inépuisable adj. inepuizabil inertie /sî/ f. inertie, (fig.) apatie inespéré, e adj. nesperat, neasteptat inesthétique adj. inestetic inestimeble adj. de nepretuit inévitable adj. inevitabil inexactitude f. inexactitate inexaucé, e adj. neimplinit inexcusable adj. de nescuzat inexécuté, e adj. neexecutat inexécution f. neexecutare inexistant, e adj. inexistent inexistence f. inexistenta inexorable adj. neinduplecat inexpérience f. lipsa de experienta inexpérimenté, e adj. neexperimentat inexpiable adj. de neispasit inexplicable adj. de neexplicat inexpliqué, e adj. neexplicat inexploité, e adj. neexploatat inexploré, e adj. neexplorat inexpressif, ive adj. inexpresiv inexprimable adj. inexprimabil inexpugnable /-pugh-nabl'/: adj. inexpugnabil inextensible adj. inextensibil inextinguible /-ghu-ibl'/: adj. de nestins, (fig.) de nepotolit inextricable adj. de nedescurcat infaillibilité f. infailibilitate infaillible adj. infailibil infaisable adj. care nu se poate face infamant, e adj. degradant infâme adj. infam, murdar; m. ticalos infanticide m. pruncucidere, pruncucigas infatigable adj. neobosit infatuation f. ingimfare, infumurare infatuer vt., vr. a (se) infumura infécond, e adj. steril infect, e adj. infect, (fig.) abject infecter vt. a infecta, a corupe, a face sa miroase urit infectieux, euse adj. infectios infection f. infectie, duhoare inféoder vt., vr. a (se) infeuda, a (se) inrobi inférer vt. a conchide inférieur, e adj., m.f. inferior infériorité f. inferioritate infertile adj. neroditor infester vt. a infesta, a pustii, a bintui infidèle adj. infidel, inexact; m. (bis.) necredincios infidélité f. infidelitate, inexactitate infiltration f. infiltrare, infiltratie infiltrer (s') vr. a se infiltra, (fig.) a se insinua infini, e adj., m. infinit(ul) infiniment adv. infinit, foarte infinité f. infinitate infinitif, ive adj. infinitival; m. (modul) infinitiv infirmation f. infirmare infirmer vt. a infirma infirmier, ère m.f. infirmier infirmité f. infirmitate inflammable adj. inflamabil, (fig.) care se inflacareaza iute inflammation f. inflamare, inflamatie inflammatoire adj. inflamator inflation f. inflatie infléchir vt., vr. a (se) indoi inflexible adj. inflexibil, neinduplecat inflexion f. inflexiune, indoire infliger vt. a aplica (o corectie) influençable adj. influentabil influence f. influenta (si fig.) influencer vt. a influenta influenza f. gripa influer vi. a influenta informateur, trice m.f. informator information f. informare, informatie informe adj. inform, grosolan informer vt., vr. a (se) informa; vi. (jur.) a cerceta infortune f. nenorocire, ghinion; pl. necazuri infortuné, e adj., m.f. nefericit infracteur m. infractor infraction f. infractiune infranchissable adj. de netrecut infrangible adj. care nu poate fi sfarinat infra-son m. infrasunet infrastructure f. (ec.) baza infroissable adj. care nu se boteste infructueux, euse adj. infructuos infus, e adj. innascut infuser vt. a face o infuzie, a introduce (un lichid) infusible adj. care nu se poate topi infusion f. infuzie ingambe adj. (fam.) iute de picior, vioi ingénier (s') vr. a se stradui ingénieur m. inginer ingénieux, euse adj. ingenios, dibaci ingéniosité f. ingeniozitate ingénu, e adj. ingenuu, candid; f. ingenua ingénuité f. ingeniutate, candoare ingérence f. ingerinta, amestec (in treburile cuiva) ingérer vt. a ingera; vr. a se amesteca (in treburile cuiv ingestion f. ingerare ingrat, e m.f. ingrat; adj. neplacut, nerecunoscator, arid ingratitude f. nerecunostinta inguérissable adj. fara leac ingurgiter vt. a inghiti cu lacomie inhabile adj. neindeminatic inhabilité f. lipsa de indeminare inhabitable adj. de nelocuit inhabité, e adj. nelocuit inhabituel, elle adj. neobisnuit inhalation f. inhalare, inhalatie inhaler vt. a inhala inhérent, e adj. inerent inhiber vt. a inhiba inhibition f. inhibitie inhumain, e adj. inuman inhumanité f. neomenie inhumation f. inhumare inhumer vt. a inhuma inimaginable adj. de neinchipuit inimitable adj. de neimitat inimitié f. dusmanie inintelligent, e adj. neinteligent inintelligible adj. de neinteles inintéressant, e adj. neinteresant ininterrompu, e adj. neintrerupt inique adj. nedrept iniquité f. nedreptate (mare) initial, e adj., m.f. initial(a) initiateur, trice adj., m.f. initiator initiation f. initiere initié vt. a initia injecter vt., vr. a (se) injecta injection f. injectare, lichid injectat injonction f. ordin categoric injure f. injurie, (fig.) vatamare injurier vt. a insulta injurieux, euse adj. insultator injuste adj. nedrept injustice f. nedreptate inlassable adj. neobosit inné, e adj. innascut innerver vt. a inerva (un organ) innocence f. nevinovatie innocent, e adj. nevinovat; m. inocent, prostanac innocenter vt. a declara inocent innombrable adj. nenumarat innommable adj. care nu poate fi numit, (fig.) dezgustator innovateur, trice adj., m.f. inovator innovation f. inovatie innover vi. a face o inovatie inobservation f. nerespectare (a unei legi) inoccupation f. lipsa de ocupatie inoccupé, e adj. neocupat inoculation f. inoculare inoculer vt. a inocula inodore adj. inodor inofensif, ive adj. inofensiv inondation f. inundatie inonder vt. a inunda, (fig.) a potopi inopérable adj. care nu poate fi operat inopérant, e adj. fara efect inopiné, e adj. inopinat inopportun, e adj. inoportun inorganique adj. anorganic inoubliable adj. de neuitat inouï, e adj. nemaiauzit inqualifiable adj. incalificabil inquiet, ète adj. nelinistit, ingrijorat inquiétant, e adj. nelinistitor, ingrijorator inquiéter vt.,vr. a (se) nelinisti, a (se) ingrijora; inquiétude f. neliniste, ingrijorare inquisiteur m. inchizitor; adj., m. scrutator inquisition f. inchizitie, perchezitie arbitrara insaissable adj. insesizabil insalissable adj. care nu se poate murdari insalubrité f. insalubritate insanité f. nerozie insatiable adj. nesatios insatisfaction f. lipsa de satisfactie insatisfait adj. nesatisfacut insciement adv. fara stire inscription f. inscriere, inscriptie inscrire vt., vr. a (se) inscrie insécable adj. care nu se poate taia insecte m. insecta insécurité f. lipsa de securitate insémination f. fecundare artificiala insensé, e m.f., vt. a face insensibil insensible adj. insensibil insensiblilité f. insensibilitate inséparable adj. inseparabil insérer vt. a insera insertion f. inserare, insertie insideux, euse adj. insidios, siret insigne adj. remarcabil; m. insigna, insemn insignifiance f. neinsemnatate insignifiant, e adj. neinsemnat insinuation f. insinuare insinuer vt., vr. a (se) insinua; vt. a introduce (cu grija insipide adj. insipid (si fig.) insistance f. insistenta insister vi. a insista insociable adj. nesociabil insolation f. insolatie insolemment adv. (in mod) obraznic insolence f. obraznicie insolent, e m.f., adj. obraznic insoler vt. a expune la soare insolite adj. neuzitat, nepotrivit insolubiliser vt. a face insolubil, nedizolvabil insoluble adj. insolubil, de nerezolvat insolvable adj. insolvabil insondable adj. de nepatruns insonnieux, euse, insomniaque: adj. , m.f. (persoana) care sufera de insonore adj. nesonor, care inabusa zgomotul insonorisation f. lipsire de sonoritate, insonorizare insonoriser vt. a lipsi de sonoritate, a insonoriza insonorité f. lipsa de sonoritate insouciance f. nepasare insouciant, e adj. nepasator insoumis, e adj., m. nesupus insoumission f. nesupunere insoupçonnable adj. de nebanuit insoutenable adj. de nesustinut, de nesuportat inspecter vt. a inspecta, a examina atent inspecteur, trice m.f. inspector inspiration f. inspirare, inspiratie inspirer vt., vr. a (se) inspira; vt. a insufla (curaj etc. instabilité f. instabilitate instable adj. instabil installateur m. instalator installation f. instalare, instalatie installer vt., vr. a (se) instala instamment adv. staruitor instance f. insistenta, (jur.) instanta instant, e adj. insistent; (jur.) instanta instantané, e adj., m. instantaneu instar de (à l') loc. prep. in felul instauration f. instaurare instaurer vt. a instaura instigateur, trice m.f. instigator, atitator instigation f. instigare, atitare instiller /-ti-lé/ vt. a instila instinct m. instinct instinctif, ive adj. instinctiv instituer vt. a institui institut m. institut instituteur, trice m.f. invatator institution f. institutie, instituire institutionnel, elle adj. referitor la institutii instructeur m. instructor instructif, ive adj. instructiv instruction f. instrictie (si jur.), instruire, invatamint; instruire vt. a instrui (si jur.), a invata instrumenter vi. (jur.) a intocmi acte publice, (muz.) a orches instrumentiste m. instrumentist insu m. (in expr.) à l'~ de = fara stirea insubordination f. neascultare insubordonné, e adv. nedisciplinat insuccés m. insucces insuffisamment adv. insuficient, neindestulator insuffisance f. insuficienta, incapacitate insuffisant, e adj. insuficient, incapabil insufflation f. insuflare, (med.) insuflatie insuffler vt. a insufla (si med.), (fig.) a inspira insulaire adj., m. insular insulte f. insulta insulter vt. a insulta, a ataca; vi. a-si bate joc insupportable adj. de nesuportat insurgé, e adj., m.f. rasculat insurger (s') vr. a se rascula insurmontable adj. de netrecut insurrection f. rascoala, insurectie insurrectionnel, elle: adj. insurectional intangible adj. intangibil intégration f. integrare intègre adj. integru intégrer vt. a integra intégrité f. integritate intellect m. intelect intellectuel, elle adj., m.f. intelectual intelligemment adv. (in mod) inteligent intelligence f. inteligenta intelligible adj. inteligibil intempérance f. necumpatare, (fig.) exces intempérant, e adj. necumpatat intempérie f. intemperie, vreme rea intempestif, ive adj. intempensiv, nepotrivit intemporel, elle adj. atemporal intenable adj. de nementinut, de neaparat, (fam.) de nesupor intendance f. intendenta intendant m. intendent intense adj. intens intensification f. intensificare intensifier vt. a intensifica intensité f. intensitate intenter vt. a intenta intention f. intentie interaction f. interactiune intercalation f. intercalare intercaler vt. a intercala intercéder vi. a starui (in favoarea cuiva) intercepter vt. a intercepta interception f. interceptie intercession f. mijlocire, interventie interclesse m. pauza (intre doua ore de curs) intercurrent, e adj. care survine intre timp interdépendance f. interdependenta interdiction f. interzicere, interdictie interdire vt. a interzice, a surprinde interdit, e adj. interzis, surprins; m. interdictie intéressé, e adj., m.f. interesat intéresser vt., vr. a (se) interesa intérêt m. interes, dobinda intérieur adj. intern, interior; m. interior, camin, inter intérim (par) loc. adv. in mod provizoriu interissable adj. nesecat, (fig.) inepuizabil interjection f. interjectie interligne m. spatiu alb intre doua rinduri scrise interlocuteur, trice m.f. interlocutor interlope adj. interlop, suspect interloquer vt. a ului, a surprinde intermède m. intermediu, divertisment intermédiaire adj., m. intermediar interminable adj. interminabil intermittence f. intermitenta intermittent, e adj. intermitent international, e adj. international internationalisme m. internationalism internationaliste m.f., adj. internationalist interne adj., m. (elev) intern interner vt. a interna interpellation f. interpelare interpeller vt. a interpela interpénétrer (s') vr. a se intrepatrunde interplanétaire adj. interplaneter interpolation f. interpolare interpoler vt. a interpola interposer vt., vr. a (se) interpune; vt. (fig.) a interveni interprétation f. interpretare interpréte m. interpret interprèter vt., vr. a (se) interpreta interrègne m. interregn interrogateur, trice adj. intrebator; m. examinator interrogation f. interogare, intrebare interrogatoire m. interogatoriu interroger vt. a interoga, a intreba interrompre vt., vr. a (se) intrerupe interrupteur, trice adj., m. intrerupator interruption f. intrerupere intersection f. intersectie interstellaire adj. interstelar interstice m. spatiu intermediar, interstitiu interurbain, e adj. interurban intervalle m. interval intervenir vi. a interveni intervention f. interventie interventionnisme m. interventionism, amestec in treburile interne intervertir vt. a interverti interview /-viou-/ f. interviu interviewer /-viou-veur/: m. persoana care ia un interviu interviewer /-viou-vé/: vt. a lua un interviu intestin, e adj. intern; m. intestin intime adj., m. intim intimer vt. a chema in judecata, a notifica cu autoritate intimidateur, trice adj. care intimideaza intimidation f. intimidare intimider vt. a intimida intimité f. intimitate intitulé m. titlu (al unei carti, al unui capitol etc.) intituler vt., vr. a (se) intitula intolérance f. intoleranta ( si med.) intonation f. intonare, intonatie intoxication f. intoxicare, intoxicatie intoxiquer vt. a intoxica intra-atomique adj. cuprins in atom intraduisible adj. de netradus intraitable adj. neinduplecabil, intratabil intramusculaire adj. intramuscular intransigeance f. intransigenta intransigeant, e m.f., adj. intransigent intransitif, ive adj. intranzitiv intransmissible adj. de netransmis intravenieux, euse adj. intrevenos intrépide adj. intrepid, indraznet intrépidité f. intrepiditate, indrazneala intrigant, e m.f., adj. intrigant intrigue f. intriga intriguer vt. a intriga (pe cineva); vi. a umbla cu intrigi intrinsèque adj. intrinsec introductif, ive adj. introductiv introduction f. introducere introduire vt., vr. a (se) introduce introniser vt., vr. a (se) inscauna (si fig.) introspection f. introspectie introuvable adj. de negasit intrus, e m.f., adj. intrus intuitif, ive adj. intuitiv; m. persoana care intuieste intuition f. intuitie inusable adj. care nu se uzeaza inusité, e adj. neuzitat inutile adj. inutil inutilité f. inutilitate; pl. lucruri inutile invaincu, e adj. neinvins invalide adj., m. invalid invalider vt. a invalida invalidité f. invaliditate invariable adj. invariabil invasion f. invadare, invazie invective f. invectiva invectiver vt., vi. a invectiva invendable adj. de nevindut inventaire m. inventar inventer vt. a inventa inventeur, trice m.f. inventator, descoperitor inventif, ive adj. inventiv invention f. inventie, nascocire, descoperire inventorier vt. a face inventarul invérifiable adj. de neverificat inversable adj. de nerasturnat inverse adj., m. invers(ul), opus(ul) inverser vt. a inversa inversion f. inversiune, inversare invertébré, e adj., m. nevertebrat invertir vt. a rasturna (intr-o ordine opusa) investigation f. investigatie investir vt. a investi, a asedia investissement m. investitie, asediere invétéré, e adj. inveterat invincibilité f. invincibilitate invincible adj. invincibil inviolabilité f. inviolabilitate inviolable adj. inviolabil invisibilité f. caracter invizibil invisible adj. invizibil invitation f. invitare, invitatie invite f. indemn invité, e m.f. invitat inviter vt., vr. a (se) invita invocation f. invocare, invocatie involuntaire adj. involuntar invoquer vt. a invoca, a chema (in ajutor) invraisemblable adj. neverosimil invraisemblance f. caracter neverosimil invulnérabilité f. invurnerabilitate invulnérable adj. invulnerabil iode m. iod ioniser vt. a ioniza iota m. (fig.) iota iouler vi. a hauli (pe munte) irakien, enne adj., m.f. (cu maj.) irakian iranien, enne adj., m.f. (cu maj.) iranian irascibilité f. irascibilitate irascible adj. irascibil ire f. (poet.) miine iris /-riss/ m. iris (si bot.) iriser vt., vr. a (se) iriza ironique adj. ironic ironiser vi. a ironiza irrachetable adj. de nerascumparat irradiation f. iradiere, iradiatie irradier vi., vr. a iradia; vt. a supune unor radiatii irraisonné, e adj. nechibzuit irrationel, elle adj. irational irréalisable adj. irealizabil irréalité f. caracter ireal irréconciliable adj. de neimpacat irréductible adj. ireductibil irréel, elle adj. ireal irréfléchi, e adj. necugetat irréfutable adj. de necombatut irrégularité f. neregularitate irrégulier, ère adj. neregulat; m.partizan care coopereaza cu armt irrémédiable adj. iremediabil irrémissible adj. de neiertat irremplaçable adj. de neinlocuit irréparable adj. ireparabil irréprochable adj. ireprosabil irrésistible adj. irezistibil irrésolu, e adj. nehotarit irrésolution f. nehotarire irrespectueux, euse adj. nerespectuos irresponsabilité f. lipsa de responsabilitate irresponsable adj. iresponsabil irrétrécissable adj. care nu intra la spalat irréverence f. lipsa de respect irréversible adj. ireversibil irrévocable adj. irevocabil irrigation f. irigare, irigatie irriguer vt. a iriga irritable adj. iritabil irritation f. iritare, iritatie irriter vt. a irita, (fig.) a stirni irruption f. izbucnire isabelle adj. invar. cafeniu-deschis islam(isme) m. islamism isochrone adj. izocron isolateur, trice adj., m. izolator isolation f. (tehn.) izolare isolationnisme m. politica de izolare isolement m. izolare isoler vt. a izola isomorphisme m. izomorfism isoscèle adj. isoscele isotope m. izotop israélite adj., m.f. (cu maj.) israelit issu, e adj. proveenit (din); f. iesire (si fig.), rezulta isthume m. istm italien, enne adj., m.f. (cu maj.) italian; m. limba italiana item adv. in afara de, in plus itinéraire m. intinerar itou adv. (fam.) asisderea ivaire f. neghina (si fig.) ivoire m. fildes, (fig.) albeata (a gitului) ivre adj. beat (si fig.) ivresse f. betie, imbatare ivrogne, esse adj., m.f. betiv ivrognerie f. betie jable m. gardina jabot m. gusa (de pasare), jabou, (pop.) burduhan jabotage m. (fam.) trancaneala jaboter vi., vt. (fam.) a trancani jacasser vi. a flecari, (despre pasari) a ciripi jachère f. pirloaga jacinthe f. zambila jacquerie f. rascoala taraneasca, razmerita jactance f. infatuare, fanfaronada jade m. jad jadis /-diss/ adv. odinioara, altadata jaillir vi. a tisni, a izvori jaillissement m. tisnire jalouser vt. a fi gelos (pe), a invidia jalousie f. gelozie, invidie, jaluzea jaloux, ouse adj. gelos, invidios, dornic; m.f. gelos jamais adv. niciodata, cindva jambe f. gamba, picior jambon m. sunca janissaire m. inicer janvier m. ianuarie japonais, e adj., m.f. (cu maj.) japonez; m. limba japoneza jappement m. (s)chelalaiala, (s)chelalait japper vt. a (s)chelalai jaquete f. jacheta jard m. grohotis jardin m. gradina jardinage m. gradinarit jardiner vi. a gradinari jardinier, ère m.f. gradinar; f. ladita cu flori; adj. de gradina jargon m. jargon, sisiit (al giscanului) jargonner vi. (fam.) a vorbi in jargon, jarre f. urcior jarret m. partea din spate a genunchiului jarretelle, jarraetière: f. jartiera jars m. giscan jaser vi. a flecari, a birfi, (despre pasari) a ciripi, jasmin m. iasomie jasper vt. a impestrita jatonner vi. a indica un traseu cu tarusi; vt. a jalona jatte f. strachina jauge f. masura (pentru lichide), capacitate (a unei nav jauger vt. a masura capacitatea (unei nave), jaune adj., m., adv. galben jaunir vt. a vopsi in galben; vi. a se ingalbeni jaunisse f. icter, galbinare jaunissement m. ingalbenire jaunnätre adj. galbui javeau m. ostrov javelot m. sulita je pron. pers. eu jeannot m. (fam.) natarau je-m'en-fichisme m. invar. (pop.) nepasare jersey m. jerseu jet m. aruncare, tisnitura, crestere rapida ( jetée f. dig jeter vt. a arunca, a varsa (lacrimi), a pune (o temelie jeton m. fisa, jeton jeu m. joc, mod de a juca, mod de a functiona, jeudi m. joi jeun (à) loc. adv. pe stomacul gol jeune adj., m.f. tinar jeûne m. post jeûner vi. a posti jeunesse f. tinerete, tineret joaillerie /jo-a-yié-/: f. magazin de bijuterii, bijuterie joaillier, ère m.f. bijutier jobard, e m.f., adj. (fam.) nerod jobarder vt. (pop.) a trage pe sfoara jocasse f. sturz jockey m. jocheu jocrisse m. nerod joie f. bucurie, veselie, placere joindre vt. a uni, a adauga; vi. a se uni, a se asocia, joint, e adj. unit, impreunat; m. articulatie jointure f. imbinare, incheietura joli, e adj. dragut, agreabil, amuzant, considerabil joliment adv. frumusel, dragut, (fam.) foarte jonc m. stuf, papura, trestie jonchaie f. stufaris jonchée f. flori (presarate pe jos), morman joncher vt. a presara (flori), a acoperi jonction f. jonctiune, unire jong /jou/ m. jug (si fig.) jongler m. a jongla, (fig.) a se juca (cu) jongleur m. jongler jonquille f. narcisa galbena joue f. obraz, falca jouer vi. a se juca, a cinta (la un instrument),t jouet m. jucarie, (fig.) (obiect de) batjocura joueur, euse m.f. jucator; adj. jucaus joufflu, e adj. bucalat jouir vi. a se bucura de, a beneficia de jouissance f. placere, folosinta jouisseur, euse m.f. juisor joujou m. jucarie jour m. zi, lumina, deschizatura, viata, (fig.) aspect journal m. ziar journalier, ère adj. zilnic; m. zilier journaliste m. ziarist journée f. zi, salariu (munca) pe o zi jouter vi. a se lupta, a se intrece (cu cineva) jouvence f. (inv.) junete jouvenceau, celle m.f. (fam.) baietan, fetiscana jovialité f. veselie, jovialitate joyau m. bijuterie, (fig.) comoara joyeux, euse adj. vesel, voios jubilé m. jubileu jubiler vi. a jubila jucher vt., vi., vr. a (se) cocota judaïsme m. iudaism judas m. tradator, ferestruica (intr-o usa) judiciare adj. judiciar judicieux, euse adj. judicios juge m. judecator jugement m. judecata, sentinta, rationament juger vt. a judeca, a crede, a considera jugulaire adj. jugular; f. curelusa de piele (a unei casti) juguler vt. a sugruma, a opri, (fig.) a plictisi juif, ive adj. evreiesc; m.f. (cu maj.) evreu juillet m. iulie juin m. iunie juke-box m. tonomat jumeau, elle adj. geaman; f.pl. binoclu jumelage m. ingemanare, (fig.) asociere (a doua orase etc.) jument f. iapa jumuler vt. a ingemana, (fig.) a asocia (doua orase etc.) jungle /jongl'/ f. jungla jupe f. fusta jupon m. jupon, (fig.) femeie juré, e adj. jurat, declarat; m. jurat jurement m. juramint, injuratura jurer vt. a jura; vi. a injura, a nu se potrivi juridiction f. jurisdictie juridique adj. juridic juriste m. jurist juron m. injuratura jury m. juriu jus /ju/ m. suc jusque prep. pina (la), pina (si) juste adj. drept, exact, legitim, ( justement adv. pe drept, tocmai (pe cind) juste-milieu m. calea de mijloc justesse f. justete, exactitate justice f. justitie, dreptate justicier adj., m. (persoana) care vrea sa faca dreptate justification f. justificare, dovada justifier vt., vr. a (se) justifica; vt. a dovedi jute m. iuta juter vi. a lasa zeama juteux, euse adj. zemos juvénilité f. caracter juvenil juxtaposer vt., vr. a (se) juxtapune kaki adj. kaki kaléidoscope m. caleidoscop kamikaze m. pilot care se arunca cu avionul sau asupra kandjar, kangiar m. hanger kangourou m. cangur kantisme m. doctrina lui Kant, kantianism kaolin m. caolin karpatique adj. carpatic, referitor la Carpati kayak m. caiac kéfir m. chefir képi m. chipiu kératine f. cheratina kérmès m. (bot.) cirmiz kermesse f. chermesa khan m. han (tatar) kidnapper vt. a rapi o persoana pentru a-i cere rascumparare kidnapping m. rapire kif-kif adj. invar. (fam.) asemanator kilo(gramme) m. kilogram, chil kilométrage m. kilometraj kilomètre m. kilometru kilométrique adj. kilometric kilowatt m. kilowatt kimono m. chimono kinesthésie f. chinestezie kiosque m. chiosc kirsch m. visinata klaxon m. claxon klaxonner vi. a claxona knock-out m. invar. cnocaut; adj. doborit knout m. cnut kolkhoze m. colhoz kolkhozien, enne adj., m.f. colhoznic konzern m. concern kopeck m. copeica koulak m. chiabur kraal m. sat (in Africa de Sud) krach /krak/ m. (fin.) crah kreutzer m. creitar kummel m. lichior de chimen kwas m. cvas kyrielle f. (fam.) pomelnic, sir kyste m. chist kystique adj. chistic la art. hot. f.; pron. pers. o. pe ea là adv. acolo, (fig.) acest punct, astfel label m. eticheta labeur m. munca (grea) laboratoire m. laborator laborieux, euse adj. harnic, trudnic labour m. aratura, ogor arat labourage m. arat, aratura labourer vt. a ara, a brazda (si fig.) laboureur m. plugar labyrinthe m. labirint laçage, lacement m. snuruit lacer vt. a snurui, a stringe sireturile lacération f. sfisiere lacérer vt. a sfisia lacet m. siret, snur, lat, serpentina lâchage m. abandonare lâche adj. neincordat, moale, (fig.) las; m. las lâcher vt. a desface, a scapa, a descarca, (fig.) a paras lâchete f. lasitate lacis m. retea (de fire) laconique adj. concis, succint lacrymal, e adj. lacrimal lacrymogène adj. lacrimogen lacs /lâ/ m. snur, lat (pentru pasari), (fig.) cursa lactation f. lactatie, alaptare lacté, e adj. ca laptele, laptos lactique adj. lactic lactose m. lactoza lacune f. lipsa, gol, intrerupere lacuneux, euse adj. cu lacune lacustre adj. lacustru ladre m., adj. lepros, (fig.) carpanos, zgircit ladrerie f. (inv.) lepra, (fig. fam.) zgircenie lai, e m.f., adj. mirean laïc, laïque m.f., adj. laic laïche f. (bot.) rogoz laïciseer vt. a laiciza laid, e adj. urit, diform; m. partea urita laideron, onne m.f. fata (femeie) foarte urita laideur f. uritenie laidir vi. a se uriti laie f. mistreata, poteca (intr-o padure) lainage m. tesatura din lina, lenaj laine f. lina laineux, euse adj. linos, de lina lainier, ère adj. de lina laisse f. zgarda laisser vt. a lasa, a uita, a parasi, a permite, a inceta laisser-aller m. invar, neglijenta, delasare laisser-passer m. invar. permis de libera trecere lait m. lapte laitage m. produse lactate laitance, laite f. lapti laiterie f. laptarie laiteux, euse adj. laptos laitier, ère adj. de lapte; m.f. laptar; f. vaca de lapte laiton m. alama laitonnage m. alamire laitue f. laptuca laïus m. (arg. scolar) discurs, predica laize f. latime (a unei stofe) lama m. (zool.) lama, preot budist lambeau m. zdreanta, fisie (de carne), (fig.) fragment, lambin, e adj. mocait, moale lambiner vi. a-si irosi timpul, a se mocai lambris m. lambriu lambrisser vt. a acoperi cu lambriuri lame f. lama, tais, talaz, (fig.) spadasin lamelle f. lamela, foita lamentable adj. lamentabil lamenter vi. a boci; vr. a se lamenta laminer vt., vr. a (se) lamina lamineur adj., m. laminator laminoir m. laminor lampadaire m. lampadar lampalissade f. adevar la mintea cocosului lampant, e adj. lampant lampasser vi. (fam.) a pili, a trage la masea lampée f. (fam.) dusca lamper vt. (fam.) a trage la masea lampiste m. lampist, (fam.) functionar subaltern lampyre m. licurici lance f. lance, robinet (la un furtun) lancée f. aruncare lancement m. lansare lance-pierre m. invar. prastie lancer vt. a arunca, a slobozi, a face cunoscut, a pune ( lance-raquettes m. invar. aruncator de proiectile autopropulsate lancette f. lanteta lanceur, euse m.f. aruncator, persoana care lanseaza lancier m. lancier lanciner vi. a produce junghiuri, (fig.) a chinui landau m. landou lande f. landa, baragan, ciulini landier m. pirostrie langage m. limbaj, grai lange m. scutec, fasa langer vt. a infasa langoureux, euse adj. languros, gales langouste f. langusta langue f. limba, limbaj languer f. lincezeala, tinjeala languir vi. a lincezi, a tinji languissamment adv. alene, gales languissant, e adj. linced, gales, (fig.) care se stinge lanière f. curea, fisie lant, e adj. lent, incet; f. lindina lanterne f. felinar, lanterna lanterner vi. a-si pierde timpul (cu fleacuri); lanturelu m. zapauc lapement m. lapait laper vi. a lapai lapereau m. pui de iepure lapidaire m. slefuitor de pietre pretioase; adj. concis lapider vt. a lapida, a azvirli cu pietre, lapin, e m.f. iepure (de casa), lapinière f. crescatorie de iepuri, cotet pentru iepuri lapis-lazuli /-piss/ m. lapislazuli lapon, e adj., m.f. (cu maj.) lapon laps /lapss/ m. lacheu, (fig.) om slugarnic laque f. lac (de lustruit) laquelle vezi lequel laquer vt. a lacui larbin m. (peior.) sluga larcin m. furtisag, obiect furat, (fig.) plagiat lard m. slanina lardage m. impanare cu slanina larder vt. a impana cu slanina, (fig.) a strapunge, lardon m. bucatica de slanina, (fig.) sarcasm, (pop.)tinc large adj. larg, lat, mare, (fig.) bogat, generos; m. la largesse f. larghete, darnicie; pl. daruri larguer vt. (mar.) a desfasura (o pinza), (fig.) a parasi; larigot loc. adv. (in expr.) boire à tirer-~ = a bea zdrav larme f. lacrima, (fig.) picatura larmier m. streasina, parte a ochiului (aflata inspre nas) larmoiement m. lacrimare, smiorcaiala larmoyant, e adj. plingacios larmoyer vi. a plinge larron m. hot larronner vi. a face pe hotul, a ciordi larve f. larva, spectru laryngite f. laringita larynx m. laringe las, lasse adj. obosit, plictisit; lascif, ive adj. lasciv lascivité f. lascivitate lasser vt. a obosi, a plictisi; vr. a-si da osteneala, lassitude f. oboseala, (fig.) plictiseala lasso m. lasou latence f. stare latenta latin, e adj. latin(esc); m.f. (cu maj.) latin; latinité f. latinitate latitude f. latitudine latrines f.pl. latrina latte f. sipca laudatif, ive adj. laudativ lauréat, e adj., m.f. laureat laurier m. laur; pl. (fig.) glorie lavable adj. care se poate spala lavabo m. lavabou lavage m. spalat, spalare, spalatura lavallière f. lavaliera lavande f. lavanda lavasse f. (pop.) zeama lunga, ploaie torentiala lave f. lava lavement m. spalatura laver vt., vr. a (se) spala; vt. (fig.) a sapuni, (pop.) lavette f. spalator de vase (de sirma etc.) lavoir m. spalatorie (publica) laxatif, ive adj., m. laxativ layette f. rufarie (pentru un nou-nascut) le art. hot. m.;pron. pers. il, pe el lé m. latime (a unei stofe) lèche f. felioara subtire (de piine), (pop.) linguseala lècher vt., vr. a (se) linge; vt. a lingusi lècherie f. (fam.) lacomie leçon f. lectie, invatatura lecteur, trice m.f. cititor, lector (universitar) lecture f. citire, lectura légaliser vt. a legaliza légalité f. legalitate légataire m. legatar légation f. legatie légendaire adj. legendar légende f. legenda, inscriptie léger, ère adj. usor, slab, frugal, (fig.) nesocotit, vioi, légèrement adv. usor, sprinten, (fig.) nesocotit légèreté f. usurinta, sprinteneala, (fig.) nesocotinta légiférer vi. a legifera légion f. legiune, multime légionnaire m. soldat roman, membru al Legiunii de onoare législateur, trice m.f., adj. legislator législatif, ive adj. legislativ législation f. legislatie légitimation f. legitimare légitime adj. legitim, indreptatit légitimer vt. a legitima, a indreptati legs /lé/ m. (jur.) legat léguer vt. (jur.) a lasa prin testament légume m. leguma; légumier, ère adj. de legume légumineux, euse adj. leguminos lendemain m. ziua de miine, ziua urmatoare, (fig.) urmare léninisme m. leninism léniniste adj., m.f. leninist lénitif, ive adj., m. calmant; m. (fig.) indulcire lenteur f. incetineala, (fig.) greutate de intelegere lentille f. linte, lentila; pl. pistrui léonin, e adj. de leu, (fig.) inegal (ca impartire) lèpre f. lepra, (fig.) viciu lèpreux, euse m.f., adj. lepros lequel pron. rel. care lergeur f. largime, latime les art. hot. pl.; pron. pers. îi, le, pe ei, pe ele lèse adj. f. (in expr.) ~-majesté = lezmajestate léser vt. a leza, a jigni lésine f. avaritie, calicie lésiner vi. a se calici lésion f. leziune, (fig.) paguba lesquels, lesquelles vezi lequel lessive f. lesie lessiver vt. a spala cu lesie lessiveuse f. masina de spalat rufe leste adj. usor, vioi, prompt, (fig.) indraznet, indecen lester vt. a incarca cu lest; vr. (fig. fam.) a se imbuib léthargie f. letargie léthargique adj. letargic, (fig.) amortit; lettre f. litera, scrisoare; pl. literatura lettré, e adj., m.f. (om) stiutor de carte; m.f. literat leucocyte m. (med.) leucocita leur adj. pos., pron. pos. al lor; pron. pers. îi, le leurre m. momeala (si fig.) leurrer vt. a momi, a amagi; vr. a se legana (in iluzii) leurs adj. pos. lor levage m. ridicare levain m. plamada (de piine), (fig.) saminta levant m. rasarit; adj. m. care rasare levée f. ridicare, incoltire, percepere (a unei dari etc lever vt. a ridica, a inalta, a percepe (o dare etc.), levier m. pirghie léviger vt. a pulveriza (prin dizolvare într-un lichid). lèvre f. buza; pl. margini levrette f. ogarca lévrier m. ogar, (fig.) copoi levure f. drojdie de bere, maia lexicographe m. lexicograf lexique m. lexic(on) lézard m. sopârla lézarde f. fisura (într-un zid) lézarder vt., vr.a (se) produce crapaturi; a hoinari liaison f. legatura, relatie, jonctiune liant, e adj. mladios, (fig.) blând, sociabil; m. liant liard m. gologan liarder vi. a se zgârci (la bani) liardeur, cuse m. f. zgârcit, mate-fripte liasse f. vraf (de hârti) libanais, e adj., m.f. (cu maj.) libanez libation f. libatie libelle m. pamflet libeller vt. a redacta (o cerere etc.) libellule f. libelula libéral, e adj.liberal, generos, liber libéraliser vt. vr. a (se) face mai liberal libéralité f. liberalitate, generozitate libérateur,trice adj., m.f. eliberator libération f. (e)liberare libérer vt., vr. a (se) libera, a (se) elibera liberté f. libertate libertin, e m.f., adj. libertin libidineux, euse adj. libidinos libraire m. librar librairie f. librarie libre adj. liber, desantat libre-échange m. (ec.) liberul schimb libre-service m. autoservire libretto m. libret lice f. arena, catea de vînatoare, speteaza licence f. libertate, autorizatie, licenta (universitara) licencié, e m.f., adj. licentiat licenciement m. concediere licencier vt. a concedia licencieux, euse adj. licentios, imoral lichen /-ken/ m. lichen licher vt. (pop.) a bea licite adj. permis, legal licorne f. animal fantastic cu un singur corn licou, licol m. capastru lie f. drojdie (si fig.) lie-de-vin adj. invar. rosu-închis liège m. pluta lien m. legatura (si fig.) lier vt., vr. a (se) lega, a (se) uni lierre m. iedera lieu m. loc, tinut, rang, descendenta lieue f. leghe lieutenant m. locotenent lièvre m. iepure ligaturer vt. a lega, a uni lige adj. (fig.) devotat lignage m. rasa, neam ligne f. linie, sir, undita, descendenta lignée f. neam, descendenta ligner vt.a linia ligneux, euse adj. lemnos lignite m. lignit ligoter vt. a lega fedeles ligue f. liga, complot liguer vt.,vr.a (se) uni într-o liga lilas m. liliac (arbustul); adj. invar. liliachiu lilial, e adj. ca crinul limace f. melc (fara cochilie) limaçon m. melc (si anat.) limage m. pilire, pilit limaille f. pilitura (de fier etc.) limbe m. (bot.) limb lime f. pila (de unghii etc.) limer vt. a pili, (fig.) a slefui (o poezie etc.) limier m. copoi (si fig.) limite f. limite, margine limiter vt., vr. a (se) limita, a (se) restrînge limitrophe adj. limitrof limon m. noroi,(un fel de) lamîie, (fig.) plamada limonier m. lamâi limousine f. limuzina limpide adj. clar, transparent limpidité f. limpezime lin m. pânza de in linceul m. giulgiu linéaire adj. liniar linge m. lenjerie, rufa lingére lenjereasa lingérie lenjerie lingot m. lingou linguistique adj., f. lingvistic(a) liniment m. alifie linoléum /-om'/ m. linoleum linot m., linotte f. (ornit.) cânepar linotype f. linotip linteau m. usor la o usa lion, onne m.f. leu lionceau m. pui de leu lippe f.buza inferioara, lippu, e adj. buzat liquéfier vt., vr. a (se) lichefia liqueur f. licoare, lichior liquidation f. lichidare liquide adj., m. lichid liquider vt. a lichida, (fig.) a omorâ liquoreux, euse adj. ca lichiorul lire vt. a citi, (fig.) a descifra lis,lys m. crin liséré m. gaitan liseron m. (bot.) volbura liseur, euse m.f. cititor pasionat; f. lizeuza lisible adj. citet lisiére f. liziera, margine (a unei paduri etc.) lisse adj. neted si lucios lit m. pat, asternut, strat, albie (a unui rîu) litanies f. pl. litanie, (fig.) discurs plictisitor liteau m. vizuina lupului, chenar colorat la rufarie) litée f. puii fatati o data literie f. asternut (de pat) litharge f. (chim.) litarga lithographie f. litografie litiére f. asternut de paie (al animalelor), lectica litige m. litigiu litigieux, euse adj. litigios litre m. litru littéraire adj. literar littéral, e adj. literal littérateur m. literat littérature f. literatura littoral m. litoral; de lânga tarm litutgie f. liturghie lividité f. paloare livraison f. livrare, fascicula a unui periodic) livre m. carte, livra livrée f. livrea, servitorime livrer vt., vr. a (se) preda; a da, a angaja, a ceda, livret m. livret, libret livreur m. cel care elibereaza marfurile cumparate lobe m. lob local, e adj., m. local localiser vt., vr. a (se) localiza localité f. localitate locataire m. locatar location f. de închiriere, chirie locomotion f. locomotie locution f. locutiune logarithme m. logaritm loge f. coliba. cabana, loja (de portar, de teatru) logement m. locuinta loger vi. a locui; vt. a da cu chirie, a gazdui; logicien, enne m.f. logician logique adj., f. logic(a) logis m. locuinta loi f. lege, regula, norma loin adv. departe lointain, e adj. îndepartat; m. departare loir m. harciog loisible adj. îngaduit loisir m. ragaz lombaire adj. lombar lombes m. pl. sale long, longue adj. lung, îndelungat; adv. mult, lung; longe f. curea (pt. legat un cal) longer vt. a merge de-a lungul longeron m. grinda mica longévité f. longevitate longitude f. longitudine longtemps adv. mult timp longueur f. lungime, durata, (fig.) taraganeala longue-vue f. luneta lopin m. bucata loquace /-koua-/ adj. limbut loque f. zdrenta (si fig.) loquet m. clanta loqueteux, euse adj. zdrenturos lorette f. curtezana lorgner vt. a privi (cu coada ochiului, cu lornieta), lorgnette f. lornieta, binoclu mic lorgnon m. lornion loriot m. (ornit.) grangur lors adv. atunci lorsque conj. (atunci) cand losange m. romb lot m. parte, loz, soarta loti, e adj. distribuit lotion f. spalare, lotiune lotir vt. a împarti (în loturi), a înzestra louange f. lauda, elogiu, proslavire louanger vt. a lauda, a proslavi louche adj. sasiu, (fig.) suspect; m. suspect; f. polonic loucher vi. a privi crucis, (fig.) a pofti la louer vt. a închiria; vt., vr. a (se) lauda loufoque adj., m.f. (pop.) (om) tâcnit loup, louve m.f. lup loupe f. lupa, excrescenta loup-garou m. vârcolac, (fig.) om ursuz lourd, e adj. greu, grav, greoi lourdaud, e m.f. persoana greoaie lourdeur f. greutate, încetineala loustic m. hâtru loutre f. lutra, haina de lutru louveteau m. pui de lup louveterie f. vânatoare de lupi louvoyer vi. a naviga în zigzag, (fig.) a o lua pe departe loyal, e adj. sincer, cinstit loyauté f. sinceritate, cinste loyer m. chirie lubie f. (fam.) toana lubricité f. lubricitate lubrifier vt. a lubrifia lucarne f. lucarna, ferestruica (la pod) lucide adj. lucid lucideté f. luciditate, claritate în gândire luciole f. licurici lucratif, ive adj. lucrativ,banos lucre m. profit luette f. (anat.) omusor lueur f. licarire, lumina slaba luge f. saniuta luger vi. a se da cu saniuta lugubre adj. lugubru lui pron. pers. (pe) el, lui, îi luire vi. a licari, a luci lumiére f. lumina, zi, (fig.) lamurire, lumignon m. luminita, muc (de lumâmare) lumineux, euse adj. luminos, (fig.) inteligent lunatique adj. capricios, fantastic; m. lunatic lundi m. luni lune f. luna, (fig.) capriciu lunette f. luneta; pl. ochelari lurette f. (în expr.) luron, onne m.f. persoana vesela lustral, e adj. care purifica lustre m. lustru, luciu, lampa, interval de cinci ani, lustrer vt. a lustrui, a da luciu lut m. lut luth /lut/ m. lauta lutin, e adj. vioi, zburdalnic; m. spiridus lutiner vt. a tachina;vi. a face zburdalnicii lutrin m. strana lutte f. lupta, (fig.) disputa lutter vi. a lupta lutteur m. luptator luxation f. luxatie luxe m. lux luxer vt. a luxa luxueux, euse adj. luxos luzerne f. lucerna lycée m. liceu lycéen, enne m.f. licean lymphatique adj., m.f. limfatic, (fig.) molâu lymphe f. limfa lynchage m. linsaj lyncher vt. a linsa lynx m. linx lyre f. (muz.) lira lyrique adj., m. (poet.) liric lyrisme m. lirism ma adj., pos. f. a mea maboule, e adj., m.f. (pop.) tâcnit macabre adj. macabru macaron m. pricomigdala macaroni m., invar. macaroana, (pop.) macaronar macaronique adj. burlesc macédoine f. (bucat.) ghiveci, (fig.) amestec(atura) macédonien, enne adj., m.f. (cu maj.) macedonian macération f. macerare, maceratie; pl. (fig.) mortificare macérer vt. a macera, (fig.) a mortifica mâchefer m. zgura de fier mâcher vt. a mesteca mâchicoulis m. meterez mâchiller vt. a mesteca încet, a morfoli machin, e m.f. (pop.) cutare, (fam.) asta, aia machinal, e adj. masinal machination f. uneltire, masinatie machine f. masina, masinarie machiner vt. a unelti, a masina machinerie f. masinarie machinisme m. masinism machiniste m. masinist mâchoire f. falca, (fig.) imbecil mâchonnement m. molfaiala mâchonner vt. a molfai mâchurer vt. a mânji, a ferfeniti maçon m. zidar, constructor, mason maçonner vt. a zidi, a construi maçonnerie f. zidarie, masonerie macque f. melita maculage m. mâzgalirem, mâzgalitura maculature f. maculatura, mâzgalitura maculer vt. a pata, a mânji madame f. doamna, cucoana mademoiselle f. domnisoara madré, e adj. (fig.) siret madrépores m.pl. colonie de polipi madrier m. blana (de lemn), bârna mæurs /meurss/ f. pl. obiceiuri magasin m. magasin, depozit (de marfuri) magasinage m. înmagazinare, depozitare magasinier m. magaziner magazine m. (angl.) periodic ilustrat mage m. mag, astrolog magicien, enne m.f. magician magique adj. magic, (fig.) feeric magister /-jiss-tèr/ m. (înv.) învatator (de la tara) magistral, e adj. magistral, pedant magma f. magma magnanerie f. crescatorie de viermi de matase magnanime adj. marinimos magnat /magh-na/ m. magnat magnésium /-zi-om`/ m. magneziu magnétique adj. magnetic, fascinant magnétiser vt. a magnetiza, a fascina magnéto f. (electr.) magnetou magnificence f. maretie; pl. darnicie magnifique adj. maret, (fam.) grazav magnitude f. (astron.) magnitude magot m. maimuta fara coada, (fig.) urâciune, magyar, e /-ji-/ adj., m.f. (cu maj.) maghiar mahométan, e ad., m.f. mahomedan mai m. (luna) mai maie f. covata, paner maigre adj. slab, sarac, (fig.) mic, neântemeiat; maigrelet, ette adj. slabut maigreur f. slabiciune, (fig.) saracie maigrir vi., vt. a slabi maille f. ochi (la o împletitura etc.), maillechort m. alpaca mailler vt. a ridica ochiur ( pentru o împletitura); maillet m. (tehn.) mai maillon m. ochi mic (la o împletitura) maillot m. scutec, maiou main f. mâna main d`æuvre f. mâna de lucru, manopera mainmise f. (jur.) sechestrare, sechestru maint, e adj. nehot.nenumarat maintenent adv. acum maintenir vt., vr. a (se) mentine; vt. a sustine maintien m. mentinere, tinuta, stapânire de sine maire m. primar mairie f. primarie mais conj. dar, ci maïs m. porumb maison f. casa, întreprindere, personal casnic, familie; maisonnée f. (fam.) totalitatea persoanelor dintr-o casa maisonnette f. casuta maître m. stapân, maestru, profesor, sef; maîtresse f. stapâna maîtrise f. stapânire (de sine), maiestrie maîtriser vt., vr. a (se) stapâni majesté f. maiestate majesteux, euse adj. maiestuos majeur, e adj. mai mare, major, important; majolique f. (arte) majolica major m. major de administratie, medic militar majoration f. majorare, sporire majorer vt. a majora, a spori majorité f. majoritare, majorat malade m.f., adj. bolnav maladie f. boala, (fig.) pasiune maladif, ive adj. bolnavicios maladresse f. stângacie maladriot, e adj., m.f. stângaci malaisé, e adj. dificil, anevoios malandrin m. haimana, borfas malappris, e adj. m.f. prost crescut malaria f. malarie malaxer vt. a freca ( unt, prafuri etc.), a masa malchance f. ghinion malchanceux, euse adj., m.f. ghinionist mâle adj. barbatesc, (fig.) puternic; malédiction f. blestem, nenorocire maléfice m. vraja funesta maléfique adj. funest, cu influenta nefasta malembouché, e adj., m.f. (om) rau de gura malemort f. moarte tragica malencontreux, euse adj. neplacut malentendu m. neântelegere, interpretare gresita malfaçon f. executie defectuoasa malfaisant, e adj. raufacator, vatamator malfaiteur, trice m.f. raufacator malfamé, e adj. rau famat, cu reputatie proasta malgache adj., m.f. (cu maj.) (locuitor) din Madagascar malgré adv. fara voie, în ciuda malhabile adj. stângaci malheur m. nenorocire, ghinion malheureux, euse adj., m.f. nenorocit, ghinionist malhonnête adj. necinstit malhonnêteté f. necinste, necuviinta malice f, rautate, gluma rautacioasa maliceux, euse adj., m.f. rautacios malignité f. rautate, înclinatie spre rau malin, igne adj. rau(tacios), malign, siret, malingre adj. pricajit malle f. cufar, valiza malléable adv. maleabil (si fig.) malletier m. lucrator de cufere mallette f. cufaras, valijoara malmener vt. a ocarâ, a brutaliza malotru, e m.f. adj. mitocan malpropre adj. murdar (si fig.) malpropreté f. murdarie (si fig.) malsain, e adj. nesanatos (si fig.) malséance f. necuviinta malséant, e adj. necuviincios malsonnant, e adj. neplacut la auz, (fig.) necuviincios malt m. (angl.) malt malthusianisme m. malthusianism maltôtier m. (iron.) perceptor maltraiter vt. a maltrata malveillamment adv. cu rea-vointa, (în mod) rau voitor malveillance f. rea-vointa malveillant, e adj., m.f. rau-voitor malversation f. deturnare de fonduri maman f. (fam.) mamica mamelle f. mamela mamelon m. sfârc (al sânului), colina m'amie, ma mie f. draguta, iubita mammifére adj., m. pl. mamifere mammouth /mam'-mout'/ m. mamut mamours m.pl. mângâieri manæuvrable adj. manevrabil manæuvre f. manevrare, manevra (si fig.); m. salahor manæuvrer vt., vi. a manevra; vi. (fig.) a trage sforile manant m.(înv.) satean, (peior.) badaran manche m. mâner; f. mâneca, manchette f. manseta manchon manson manchot, e adj., m.f. ciung, (fig.) neândemânatic mandant m. alegator mandat m. mandat mandataire m. mandatar mandehou, e adj., m.f. (cu maj.) (lociutor) din Manciuria mander vt. (înv.) a comunica (în scris), a chema mandibule f. mandibula, falca mandragore f. matraguna mandrin m. (tehn.) mandrina manège m. manrj, (fig.) comportare vicleana manèger vt. a dresa (un cal), (fig.) a da lectii de viata manette f. maneta manganèse m. mangan mangeable adj. care se poate mânca mangeaille f. (fam.) crapelnita mangeoire f. troaca manger vt. a mânca (si fig.) a consuma; mangerie f. masa care dureaza mult, îmbuibare mange-tout m. invar. (fam.) mâna-sparta mangeur, euse m.f. mâncacios, (fig.) risipitor maniable adj. maniabil, (fig.) suplu maniaque adj. m.f. maniac maniement m. mânuire, pipaire manier vt. a mânui, a pipai; m. pipaitul manière f. mod, fel, maniera; pl. maniere, fite maniéré, e adj. manierat, (fig.) afectat manifestant, e m.f. manifestant manifestation f. manifestare, manifestatie manifeste adj. evident; m. manifest manifester vt., vi., vr. a (se) manifesta manigance f. tertip, masinatie manigancer vt. a pune la cale manille m. (text.) manila manipulation f. manipiulare, (fig.) manevra manipuler vt. a manipula, a tranzita manivelle f. manivela manne f. mana, hrana abundenta, cos mare mannequin m. manechin, (fig.) om de paie manoir m. conac manomètre m. manometru manouvrier m. (înv.) hamal manquant, e adj., m.f. (om) care lipseste, absent manque m. lipsa, manco manquement m. lipsa, încalcare (a datoriei) manquer vi. a duce lipsa de, a lipsi, a aluneca, a gresi, mansuétude f. blândete manteau m. mantou, manta mantile f. sal de dantela manucure f. manichjiurista manuel, elle adj., m. manual manufacture f. manufactura manuscrit adj., m. manuscris manutention f. manutanta, administrare mappemonde f. mapamond maquereau m. scrumbie, (fig.) peste maquette f. macheta maquignon m. geambas, (fig.) misit maquignonner vt. a ascunde cusururile (unui cal), maquillage m. machiere, machiaj maquiller vt., vr. a (se) machia; vt. (fig.) a denatura maquis m. maracinis, miscare de rezistenta (în Franta), maquisard m. luptator din miscarea de rezistenta maraîcher, ère adj. de zarzavat; m.f. zarzavagiu marais m. mlastina, gradina de zarzavat marasme m. lâncezeala, (fig.) marasm marasquin m. lichior de cirese amare marâtre f. mama vitrega maraud, e m.f. secatura marauder vt. a ciordi, a sterpeli maraudeur m. borfas, sofer care practica autostopul marbre m. (obiect, statuie de ) marmura marbrer vt. a marmora marbrier, ère adj. de marmura; m. cioplitor în marmura marbrure f. vinisoare (pe piele, hârtie etc.) asemanatoare marcassin m. mistret tânar marchand, e m.f. negustor; adj. comercial marchander vt. a(se) tocmi; vi. a ezita marchandise f. marfa marche f. mers, mars, (si muz.), treapta, (fig.) progres, marché m. târg, (si fig.) piata, (fig.) conventie marchepied m. treapta (la un vehicul, la o estrada), marcher vi. a merge, a functiona, (fig.) a prospera; marcottage m. butasire marcotte f. butas mardi m. marti mare f. balta marécage m. smârc, mlastina marécageux, euse adj. mlastinos maréchal m. maresal, maréchaussée f. jandarmerie marée f. maree, (fig.) multime marelle f. sotron, marge f. margine, bordura, (fig.) latitudine margelle f. ghizd (la o fântâna) margot f. palavragioaica margotin m. legatura de vreascuri marguerite f. margareta mari m. sot, barbat mariage m. casatorie, unire marié m. mire marier vt., vr. a (se) casatori, a (se) uni marin, e adj., f. marin(a); m. marinar mariner vt. (bucat.) a marina marinier, ère adj. marinaresc; m. pilot (pe un vas fluvial) marionnette f. marioneta (si fig.) maritime adj. maritim maritorne f. (fam.) femeie urâta si jegoasa marivaudage m. limbaj pretios marjolaine f. marghiran marli m. usna marmaille m. liota de copii marmitage m. (fam.) bombardament marmite f. (o) oala (de) marmiter vt. (fam.) a bombarda marmiton m. rândas (la bucatarie) marmonner vt. a bombani marmot m. (fam.) plod marmotte f. (zool.) marmota marmotter vt. a mormai marne f. marna marocain, e adj., m.f. (cu maj.) marocan maronner vi. (fam.) a murmura, a bombani maroquin m. marochin, (fam.) portofoliu ministerial maroquinerie f. marochinarie marotte f. marota maroufle m. topârlan marquage m. marcaj marquant, e adj. marcant marque f. (în)semn, marca, urma, (fig.) dovada, vaza marquer vt. a însemna, a înfiera, a lasa urme, a arata; marqueterie f. marchetarie marquis, e m.f. marchiz; f. (constr.) marchiza marraine f. nasa marrant, e adj. (pop.) caraghios marre adv. (în expr., pop.) marrer (se) vr. (pop) a se strica de râs marri, e adj. (înv.) (în)tris(at) marron m. castana, pocnitoare, (pop.) ghiont; marron, onne m.f. (înv.) sclav fugit; adj. (fig.) neoficial, marronier m. castan altoit mars m. martie marsouin m. marsuin, (fig.) aschimodie marsupiaux m. pl. marsupiale marteau m. ciocan, (iht.) rechin-ciocan, (anat.) ciocanas marteler vt. a ciocani, (fig.) a rosti raspicat martial, e adj. martial, razboinic martien, enne /-si-in/, m.f., adj. martian martinet m. (un fel de) gârbaci, ciocan hidraulic martin-pêcheur m. pescarus de apa dulce martre f. jder martyr, e m.f., adj. martir martyre m. martiriu marveille f. minun(ati)e marveilleux, euse adj. minunat, surprinzator; m. supranatural(ul), marxisme m. marxism marxiste adj., m.f. marxist mas /mass/ f. casuta de tara (în sudul Frantei) mascarade f. mascarada, (fig.) prefacatorie mascotte f. (fam.) talisman, mascota masculin, e adj.,m. (genul) masculin masque m. masca, persoana mascata, (fig.) expresie masquer vt., vr. a (se) masca, a (se) ascunde massacrant, e adj. moracanos, extrem de plictisitor massacre m. masacru, masacrare massacrer vt. a masacra (si fig.) massage m. masaj masse f. gramada, masa, multime, baros massepain m. martipan masser vt., vr. a (se) îngramadi; vt. a face masaj masseur, euse m.f. masor massier m. elev care strânge cotizatii (într-un atelier massif, ive adj. masiv, de masa, (fig.) greu, grosolan; massue f. maciuca mastic m. chit (de lipit) mastication f. mestecare mastiquer vt. a chitui, a mesteca mastoc /-stok/ adj. greoi, (pop.) badaran masure f. cocioaba mât m. catarg mat /mat'/, e adj. fara luciu, sters, (despre sunete) surd; match /mat'-ch'/ m. meci matelas m. saltea matelasser vt. a matlasa matelot m. marinar mater vt. a face sah mat, (fig.) a îmblânzi matérialisation f. materializare matérialiser vt. a materializa matérialisme m. materialism matérialité f. materialitate matériaux m.,pl. materiale (de constructie, etc.) matériel, elle adj. m. material maternel, elle adj. matern, din partea memei; f. gradinita maternité f. maternitate, casa de nastere mathématicien, enne m.f. matematician mathématique adj. matematic, (fig.) exact; f.pl. matematica matiére f. materie, (fig.) subiect matin m. dimineata; adv. devreme mâtin, e m.f. (fam.) smecher; m. dulau matinée f. dimineata, matineu mâtiner vt. a corci, (fam.) a dojeni aspru matois, e adj., m.f. smecher matou m. cotoi, (fig.) om încuiat matraque f. baston de cauciuc matriarcat m. matriarhat matrice f. uter, matrice matricer vt. a matrita matricule f. registru; adj., m. (numar) matricol matriculer vt. a înregistra, a înmatricula matrone f. matroana maturation f. maturizare maturément adv. cu maturitate maturité f. maturitate (si fig.) maudire vt., vr. a (se) blestema maudit, e adj., m.f. blestemat maugréer vi. a bombani; vt. a profera insulte maure, esque adj., m.f. (cu maj.) maur mausolée m. mauzoleu maussade adj. urâcios, îmbufnat mauvais, e adj., rau, rautacios, prost, daunator; adv. urât mauve adj., m.(culoarea) mov, f. nalba maxillaire adj., m. maxilar maxime f. maxima maximum /-mom'/ adj., m. maximum mayonnaise f. maioneza mazette f. mârtoaga, (fig.) nepriceput mazout m. pacura, titei me pron. pers. ma, îmi méandre m. meandra (si fig.) mec m. (arg.) întrtinut, individ mécanicien, enne m.f., adj. mecanic mécanique adj. mecanic, automat; f. mecanica, masina(rie) mécaniser vt. a mecaniza, (pop.) a bate la cap mécanisme m. mecanism, masinarie mécaniste adj. mecanist mécano m. (fam.) mecanic mécène m. mecena méchamment adv. cu rautate méchanceté f. rautate méchant, e adj. rau, prost, (fig.) muscator; m. om rau méche f. fitil, muc (de lumânare etc.), scama, sfredel, mécompte m. eroare de calcul, (fig.) dezamagire méconnaissable adj. de nerecunoscut méconnaissance f. ignorare, ne(re)cunoastere, nerecunostinta méconnaître vt., vr. a nu (se) recunoaste mécontent, e adj., m.f. nemultumit mécontenter vt. a nemultumi mécréant, e adj., m.f. (relig.) necredincios médaille f. medalie médaillon m. medalion (si pict.) médecin m., adj. medic médecine f. medicina, profesiunea de medic médiation f. mediere, mijlocire médiocre adj. mediocru médiocrité f. mediocritate médire vi. a vorbi de rau médisance f. bârfa médisant, e m.f., adj. bârfitor méditation f. meditare, meditatie méditer vt., vi. a medita méditerranéen, enne adj. mediteranean médius /-uss/ m. degetul mijlociu médullaire adj. medular méduser vt. (fam.) a încremeni meeting /mi-tin'g/ m. miting méfait m. fapta rea, ravagiu méfiance f. neâncredere méfiant, e adj., m.f. neâncrezator méfier (se) vr. a nu avea încredere mégarde (par) loc. adv. din neatentie mégère f. mejera, femeie artagoasa mégir, mégisser vt. a argasi, a tabaci mégissier m. persoana care argaseste, tabacar mégot m. chistoc (de tigara) meilleur, e adj., m. (cel) mai bun mélancolique adj., m.f. melancolic mélange m. amestecare, amestec(atura) mélasse f. melasa, (pop.) nenorocire mêlée f. lupta, încaierare, învalmaseala, (sport) meleu mélèze m. (bot.) zada méli - mélo m. (fam.) talmes-balmes méllanger vt. a amesteca mellification f. fabricare a mierii (de catre albine) mélo(drame) m. melodrama mélodieux, euse adj. melodios melon m. pepene, melon (palaria), (fig.) natarau membrane f. mambrana membre m., adj. membru (si anat., mat. etc.) membré, e adj. referitor la membre membru, e adj. adj. cu membre puternice; m.f. persoana même adj. nehot. acelasi, identic, însusi; mémoire f. memorie, amintire; m. memoriu, cont; mémorable adj. memorabil mémorer vt. a memora menaçant, e adj. amenintator menace f. amenintare menacer vt., vr. a (se) ameninta ménage m. menaj, casnicie, pereche, gospodarie ménagement m. gospodarie, crutare ménager vt. a gospodari, (fig.) a economisi; ménager, érc adj. gospodar, casnic, econom; gospodina, menajera ménagerie f. menajerie mendiant, e m.f., adj. cersetor mendicité f. cersetorie mendier vt. a cersi menée f. uneltire mener vt. a (con)duce, a trasa, (fig.) a administra ménétrier m. lautar (de la tara) meneur, euse m.f. conducator, cap ( al unui complot) méninge f. meninge ménisque m. menisc menotte f. mânuta; pl. catuse menotter vt. a pune catuse mensonge m. minciuna, nascocire mensonger, ére adj. mincinos, înselator mensualité f. suma platita lunar mensuel, elle adj. lunar mensuration f. masurare, masuratoare mental, e adj. mintal mentalité f. mentalitate menterie f. (fam.) minciun(ic)a menteur, euse m.f., adj mincinos menthe /mant'/ f. menta menthol /min-/ m. mentol mention f. mentiune, mentionare mentionner vt. a mentiona mentir vi. a minti menton m. barbie mentor /min-/ m. mentor, preceptor menu, e adj. mic, marunt; m. meniu, adv. marunt menuiserie f. tâmplarie menuisier m. tâmplar méphistophélique adj. mefistofelic méplat, e adj. de grosime inegala; m. plan al unei suprafete méprendre (se) vr. a (se) însela mépris m. dispret, méprisant, e adj. dispretiutor méprise f. eroare mépriser vt., vr. a (se) dispretui mer f. mare mercanti m. speculant mercantile adj. negustoresc mercenaire adj., m. mercenar merceriser vt. a merceriza merci f. mila, iertare; m. multumitre; mercier, ère m.f. negustor de maruntisuri mercredi m. miercuri mercure m. mercur mercuriale f. mercurial, (fig.) mustrare mercuriel, elle adj. cu mercur merde f. (vulg.) excrement mère f. mama, calugarita; adj. principal méridien, enne adj., m. meridian; f. siesta merise f.cireasa salbatica mérite m. merit mériter vt., vr. a merita méritoire adj. meritoriu merle m. mierla merlin m. toporisca, ciocan (de abator) mes adj. pos.pl.ai mei, ale mele mésalliance f. mezalianta mésange f. pitigoi mésaventure f. patanie mésentente f. neântelegere mésestimer vt., vr. a(se) subestima mesquin, e adj. meschin, mic, neânsemnat, zgârcit mesquinerie f. meschinarie, zgârcenie message m. mesaj, comunicare, misiune messager, ère m.f. mesager; adj. de posta messagerie f. mesagerie messe f. liturghie, (relig.) slujba messier m. pândar, jitar mesure f. masurare, masura, limita, moderatie mesuré, e adj. masurat, (fig.) cumpatat métailique adj. metalic métallo m. (fam.) metalurgist métalloïde m. metaloid métallurgie f. metalurgie métallurgique adj. metalurgic métallurgiste m. metalurgist métamorphose f. metamorfozare, metamorfoza métamorphoser vt., vr. a (se) metamorfoza, a (se) schimba métaphore f. metafora métaphysique adj., f. metafizic(a) métayage m. arenda în parte métayer, ère m.f. arendas în parte méteil m. amestec de faina de grâu cu secara métempsycose f. metempsihoza métèore m. meteor métèorite f. meteorit métèorologie f. meteorologie métèque m. venetic, strain mêter vt., vr. a (se) amesteca, a (se) uni; méthane m. metan méthiylique adj. metilic méthode f. metoda méthodique adj. metodic méticuleux, euse adj. meticulos méticulosité f. meticulozitate métier m. meserie, profesiune, functie, razboi de tesut métis /-tiss/, iss adj., m.f. metis, corcitura métisser vt. a corci, a amesteca métrage m. metraj métre m. metru métrer vt. a masura (cu metrul) métrique adj., f. metric(a) métronome m. metronom métropole f. metropola métropolitain, e adj. de metropola; m. metro métropolite m. mitropolit mets m. bucate mettable adj. (despre o haina) care se poate pune metteur, euse m.f. peersoana care pune mettre vt. a pune, a îmbraca, a baga, a presupune, meuble adj. mobil; m. mobila, mobilier meubler vt.,vr. a (se) mobila meuglement m. muget meugler vi. a mugi meule f. piatra de moara, claie (de fân etc.) meunerie f. morarit meunier, ère m.f. morar meurtre m. omor, ucidere meurtrier, ére adj. ucigator, (fig.) distrugator;m.f. ucigas meurtrir vt. a umple de vânatai, (fig.) a rani de moarte meurtrissure f. vânataie meute f. haita (si fig.) mévente f. vânzare dificila mexicain, e adj., m.f. (cu maj.) mexican mi m. (muz) mi, (în compunere) jumatate miasme m. duhoare miaulement m. miorlaiala, miorlait mica m. (mineral.) mica miche f. pâine rotunda micro(phone) m. microfon microbe m. microb microscope m. microscop microsillon m. microsion midi m. amiaza, sud, (cu maj.) tarile din sud mie f. miez (de pâine), (fam.) prietena; miel m. miere, (fig.) blândete mielleux, euse adj. ca mierea, (fig.) mieros mien, enne adj. pos., pron. pos. al meu; m.pl. (fig.) mieux adv. mai bine, mai degraba; m. lucrul cel mai bun miévrerie f. dragaleasenie afectata, fandoseala mignard, e adj. dragalas mignarder vt. a alinta; vr. a face mofturi mignon, onne adj. dragut, micut; m. favorit; m.f. (fam.) migraine f. migrena migrateur, trice adj. migrator mijaurée f. sclifosita mijoter vt., vi. a fierbe înabusit; vi. (fig.) a prepara mil num. card. o mie milan m. gaie milice f. militie milicien m. militian milieu m. mijloc, mediu (social); pl. (fig.) cercuri militaire adj. m. militar militariser vt. a militariza militer vi. a milita, a combate mille nim. card. invar. o mie; m. mie, mila (marin) millénaire adj. milenar; m. mileniu millet m. mei milliard /mi-li-ar/ m. miliard milliardaire m.f. miliardar milliéme num. ord. al miilea; m. miime millier m. mie million m. milion millionnaire m. milionar mime m. mim mimer vt. vi. a mima mimique adj., f. mimic(a) mimosa m. mimoza minable adj. care poate fi minat, (fig.fam.) jalnic minauder vi. a se sclifosi minauderie f. sclifoseala mince adj. subtire, (fig.) firav minceur f. subtirime mine f. înfatisare, aspect, (mineral.)mina; miner vt. a (sub)mina, (fig.) a macina încetul cu minerai m. minereu minéral, e adj., m. mineral minet, ette m.f. (fam.) pisoi mineur, eure adj.,m.f. minor; m. miner minier, ére adj. minier minime adj. minim minimum /-mom'/ adj., m. minim(um) ministére m. minister, functie, guvern ministériel, elle adj. ministerial, al guvernului ministre m. ministru minium /-om'/ m. miniu minois m. (fam.) mutrisoara minorité f. minoritate minoterie f. moara mecanica, comert cu faina minuit m. miezul noptii minute f. minut(a); interj. o clipa! minutie f. minuozitate minutieux, euse adj. minutios mioche m. (fam.) mucos mirabelle f. corcodusa miracle m. miracol, minune miraculeux, euse adj. miraculos, minunat mirage m. miraj mire f. mira, tinta mirer vt. a tinti, a râvni; vr. a se admira (într-o mirifique adj. (fam.) minunat mirobolant, e adj. (fam.) uluitor miroir m. oglinda miroitement m. ;glindire, scânteiere miroiter vi. a oglindi, a scânteia miroitier, ére m.f. negustor de oglinzi misanthrope adj., m.f. mizantrop mise f. punere, miza, îmbracaminte miser vt. a miza misérable adj., m.f. mizerabil, nevoias misére f. mizerie, nimicnicie; pl. (fig.) mizerii miséreux, euse adj., m.f. nevoias miséricorde f. compasiune, iertare miséricordeux, euse adj. milos(tiv), îndurator misogyne adj., m. misogin mission f. misiune missionnaire m. misionar missive f. scrisoare mitaine f. mitena mite f. molie mi-temps f. (sport) repriza, pauza dintre reprize, jumatate miteux, euse adj. amarât mitiger vt. a tempera, a îndulci mitonner vi. a gati la foc mic; vt. (fig.) a pregati cu mitoyen, enne adj. care desparte doua lucruri mitrailler vt. a mitralia mitrailleur m. mitralior mitrailleuse f. mitraliera mitre f. (bis.) mitra mi-voix (à) loc. adv. cu glas scazut mixture f. amestec(atura) mobile adj. mobil, (fig.) schimbator; m. mobil, mobilier, ére adj. mibiliar; m. mobilier mobiliser vt. a mobiliza mobilité f, mobilitate moche adj. (pop.) nasol modalité f. modalitate mode f. moda, obicei; pl. atelier de îmbracaminte; modelage m. modelaj modéle m., adj. model modeler vt., vr. a (se) modela, a (se) tempera modérer vt., vr. a (se) modera, a (se) retine moderne adj., m. modern; m. pl. moderni(i) moderniser vt. ,vr. a (se) moderniza modeste adj. modest, rusinos, simplu modification f. modificare modifier vt., vr. a (se) modifica modique adj. neânsemnat modiste f. modista modulation f. modulatie moduler vt. a modula moelle f. maduva moelleux, euse adj. cu maduva, moale mofette f. mofeta moi pron. pers. eu, mi(e), pe mine; m.(filoz.) eul moignon m. ciot (al unui membru) moindre adj. (cel) mai mic moine m. calugar moineau m. vrabie moins adv. (cel) mai putin; prep. fara moire f. moar mois m. luna moisir vt., vr. a (se) mucegai moisissure f. mucegai moisson f. seceris, recolta (si fig.) moissonner vt. a secera, a recolta (si fig.) moissonneur, euse m.f. secerator; f. seceratoare moissonneuse- f. (tehn.) combina moite adj. jilav moiteur f. jilaveala moitié f. jumatate, (fam.) sotie; adv. (pe) jumatate moitir vt. a umezi môle m. dig molester vt. a maltrata, a chinui mollasse adj., m.f. (fam.) molâu mollesse f. moliciune mollet, ette adj. moale; m. pulpa ( a piciorului) molletiére f. moletiera molleton m. molton mollir vi. a se (în)muia mollusques m.pl. moluste molosse m. dulau môme m. (pop.) tânc, amanta moment m. moment, prilej momentané, e adj. momentan momie f. mumie, momâie momifier vt., vr. a (se) mumifica mon adj. pos. m. al meu monarchie f. manarhie monarchique adj. monarhic monarque m. monarh monastére m. manastire monastique adj. manastiresc, calugaresc monceau m. morman mondain, e adj., m.f. monden mondanité f. mondenitate monde m. lume, pamânt, societate, totalitatea tarilor, monétaire adj. monetar mongol, e adj., m.f. (cu maj.) mongol moniteur, trice m.f. sfatuitor, monitor monnaie f. moneda monnayer vt. a bate moneda, a preface în bani monnayeur m. persoana care lucreaza la baterea monedei monocle m. monoclu monogramme m. monograma monographie f. monografie monolithe m. adj. monolit monologue m. monolog monologuer vi. a monologa monôme m. monom monopole m. monopol monopoleur, euse adj., m. monopolist monopoliser vt. a monopoliza (si fig.) monosyllabique adj. monosilabic monotone adj. monoton monseigneur m. monsenior, (arg.) speraclu monsieur m.domn(ul) monstre m. monstru; adj. (fam.) colosal monstrueux, euse adj. monstruos, îngrozitor monstruosité f. monstruozitate mont m. munte montage m. urcare, montare, montaj montagnard, e adj. de munte; m.f. muntean montagne f. muntr, gramada montagneux, euse adj. muntos montant, e adj. care urca, montan; m. cadru (al usii), total mont-de-piété m. casa de amanet monte f. urcare, monta monté, e adj. prevazut, montat, calare; f. urcus monter vi., vt. a (se) urca, a (se) sui; vi. a se scumpi monticule m. mun(ti)cel montre f. ceas(ornic), mostra, vitrina montrer vt., vr. a (se) arata; vt. a dovedi monture f. animal ( de încalecat), montura moquer (se) vr. a-si bate joc, a nu-i pasa moquerie f. bataie de joc moquette f. mocheta, (pop.) pacaleala moqueur, euse adj. batjocoritor moraillon m. încuietoare (la un cufar) moral, e adj., m. moral(ul); f. morala, dojana moraliser vt., vi. a moraliza, a dojeni moraliste m.f. adj. moralist moralité f. moralitate, scop, moralizator moratoire adj. m. moratoriu morbidité f. morbiditate morbleu interj. la dracu! morceau m. bucata, (si fig.) fragment morceler vt., vr. a (se mordant, e adj. muscator, caustic mordiller vt. a musca usor mordoré, e adj. cafeniu-auriu mordre vt. a musca, a patrunde, a roade; vi. a se pricepe morfondre vt. (despre umezeala etc.) a patrunde; morgue f. morga, aroganta moribond, e adj., m.f. muribund moricaud, e adj., m.f. oaches morne adj. abatut, posomorât morose adj. posac, morocanos morphine f. morfina morphologie f. morfologie mors m. zabala morse m. morse, morsa morsure f. muscatura mort f. moarte, (fig.) durere mare mort, e adj., m.f. mort mortaise f. (tehn.) nut mortel, elle adj. muritor, mortal, (fig.) de moarte, mortelité f. mortalitate morte-saison f. sezon mort mortier m. mortar, mojar mortification f. mortificare, (fig.) umilire mortifier vt. a mortifica, a fragezi (carnea), mort-né, e adj., m. (copil) nascut mort morue f. morua morve f. rapciuga, muci morveux, euse adj. rapciugos; m. mucos mosafque f. mozaic mosquée f. moschee mot m. cuvânt, vorba, expresie, zicatoare motaire adj., f. molar moteur, trice adj., m. motor motif m. motiv motion f. motiune motiver vt. a motiva, a justifica moto(cyclette) f. motocicleta motoriser vt. a motoriza motte f. bulgare (de tarâna etc.), musuroi motus /-tuss/ interj. mucles! mou (mol), molle adj. moale, (despre timp) caldut; m. bojoc mouchard m. spion, denuntator moucharder vt., vi., vr. a (se) spiona, a (se) denunta mouche f. musca, centru (al unei tinte), vaporas moucher vt. a sterge la nas, a mucari, (fam.) a chelfani moucheron m. musculita, muc (de lumânare), strengar moucheter vt. a împestrita (o stofa) mouchette f. muche (la o cornisa); pl. mucari mouchoir m. batista, tulpan moudre vt. a macina, a râsni moue f. strâmbatura (de nemultumire) mouette f. pescarus moufle f. manusa (cu un deget); pl. scripete mouillage m. (în)muiere mouiller vt. a muia, a umezi mouillette f. bucatica de pâine (de înmuiat în sos) mouillure f. umezire, înmuiere moujik m. (ist.) mujic moulage m. turnare, mulaj, macinare moule m. tipar, mulaj mouler vt., vr. a (se) turna, a (se) mula; mouleur adj., m. turnator moulin m. moara, râsnita, (fig.) flecar mouliner vt. a macina moulu, e adj. macinat, (fig.) zdrobit (de oboseala) moulure f. (arhit.) mulura mourant, e adj., m.f. muribund; adj. (fig.) slab, stins mourir vt. a muri, a se pierde; vr. a trage sa moara mousse m. elev marinar; f. muschi, spuma, frisca; mousseline f, muselina mousset a face spuma mousseux, euse adj. , m. (vin) spumos mousson f. muson moustache f. mustata moustachu, e adj. mustacios moustique m. tântar moût m. must moutard m. (pop.) mucos moutarde f. mustar moutardier m. borcanas pentru mustar, fabricant de mustar mouton m. (carne de ) oaie, berbec, (mar.) spuma alba moutonner vt. a încreti (parul etc.); vt. (despre mare) moutonnier, ére adj. cu spirit de imitatie mouvant, e adj. miscator, instabil mouvement m. miscare, animatie, fluctuatie (fig.) iesire mouvementé, e adj. accidentat, (fig.) animat mouvoir vt., vr. a (se) misca; vt. (fig.) a mâna moyen, enne adj. mijlociu, mediocru; m. mijloc(ire), mod; moyenâgeux, euse adj. medieval moyennant prep. prin intermediul moyeu m. butuc (la o roata), galbenus mucilagineux, euse adj. mucilaginos mucosité f. mucozitate mue f. napârlire, piele lepadata ( de un animal), muer vt. a napârli, a schimba (pielea, vocea) muet, ette adj., m.f. mut mufle m. bot, (fam.) mutra, badaran muflerie f. badaranie muflier m. gura-leului mugir vi. a mugi, a vui mugissement m. muget, vuiet muguet m. lacrimioara mulâtre, esse m.f. mulatru mule f. catârca mulet m. catâr, papuc (de femeie) muletier m. conducator de catâri mulot m. soarece de câmp mulsion f. mulgere multiple adj., m. multiplu multiplicande m. deânmultit multiplicateur m. înmultitor multiplication f. înmultire multiplicité f. multiplicitate multiplier vt., vr., vi. a (se) înmulti multitude f. multime, sumedenie municipalité f. municipalitate municipe m. municipiu ( la romani) munir vt. a aproviziona, a înzestra munition f. munitie muqueux, euse adj. mucos; f. mucoasa mur m. zid, perete mûr, e adj. copt, matur; f. duda muraille f. zid gros; pl. metereze murer vt. a zidi mûrier m. dud mûrir vt., vi. a (se) coace, (fig.) a (se) maturiza murmure m. murmur, (fig.) pl murmurer vi. a murmura, (fig.) a se plânge; vt. a sopti musarder vi. a-si irosi timpul musardise f. pierdere de timp musc m. (parfum de) mosc muscade f. nucsoara muscat adj., m. muscat, m. vin tamâios muscle m. muschi musclé, e adj. musculos musculaire adj. muscular musculeux, euse adj. musculos muse f. muza museau m. bot musée m. muzeu museler vt. a pune botnita (si fig.) museliére f. botnita muser vi. a casca gura musette f. cimpoi, traista (pentru cai), ranita musicien, enne m.f. muzician, muzicant musique f. muzica, orchestra musqué, e adj. tamâios, parfumat cu mosc, (fig.) afectat mutation f. mutatie, schimbare mutilation f. mutilare mutiler vt. a mutila mutin, e adj. îndaratnic, smecher; m. razvratit mutiner (se) vr. a se încapatâna, a se razvrati mutinerie f. încapatânare, razvratire mutualité f. reciprocitate mutuel, elle adj. reciproc myope adj., m.f. miop myriapodes m. pl. miriapode myrmidon m. napârstoc myrrhe f. smirna myrte m. mirt myrtille f. afina mysotis /-zo-tiss/ m. nu-ma-uita mystére m. mister mystérieux, euse adj. misterios mysticisme m. misticism mystificateur adj., m. mistificator mystification f. mistificare mystifier vt. a mistifica, a însela mystique adj., m. mistic mythe m. mit mythologie f. mitologie mythologique adj. mitologic nabot, e m.f. (peior.) napârstoc; adj. pitic nacelle f. ambarcatiune mica, nacela nacre f. sidef nacrer vt. a da stralucirea sidefului næud m. nod, ciot, articulatie, încolacitura, legatura nage f. inot, natatie, vâslire nageoire f. înotatoare (de peste), (arg.) brat nageoter vi. (fam.) a înota prost nager vi. a înota, a pluti, a vâsli, (fam.) a sovai; nageur, euse m.f. înotator, vâslas naguére adv. nu demult, de curând naïade f. naiada naïf, ive adj., m.f.naiv, credul nain, naine m.f., adj. pitic naissance f. nastere, neam, origine, punct de plecare naissant, e adj. care se naste, în devenire naître vi. a se naste, (fig.) a proveni, a izvorâ, naïveté f. naivitate, credulitate nankin m. manechin nantir vt. a da amanet, a aproviziona cu; vr. a lua nantissement m. amanetare, amanet naphtaline f. naftalina naphte m. titei nappe f. fata de masa, întindere (de apa) napperon m. servetel narcisse m. narcisa narcotique adj., m. narcotic nargue m. sfidare; interj. nu mai pot! narguer vt. a sfida (un pericol) narine f. nara narquois, e adj. rautacios, siret narrateur, trice m.f. povestitor narratif, ive adj. narativ narration f. povestire narrer vt. a povesti nasaliser vt. a nazaliza, a fornai nasarde f. bobârnac naseau m. nara (de animal) nasillard, e adj., m.f. fonfait nasiller vi. a fonfai nasse f. vintir, (fig.) mreaja natalité f. natalitate natation f. natatie natif, ive adj. originar, de fel, natural, nativ; nation f. natiune, neam nationalisation f. nationalizare nationaliser vt. a nationaliza nationalisme m. nationalism nationalité f. nationalitate natte f. coada (de par), împletitura, rogojina natter vt. a împleti (parul), a acoperi cu rogojini naturaliser vt. a încetateni, a aclimatiza, a împaia (un naturaliste adj., m.f. naturalist nature f. natura, fel, temperament, peisaj; adj. invar. naturel, elle adj. natural, firesc, (despre copii) nelegitim; naturellement adv. (în mod) natural, sincer, evident, (fam.) naufrage m. naufragiu, (fig.) ruina naufragé, e adj., m.f. naufragiat naufrager vi. a naufragia, (fig.) a se ruina nauséabond, e adj. gretos, dezgustastor nausée f. greata, dezgust nautique adj. nautic nautonier m. cârmaci navet m. nap, (arg.) gagauta navette f. catuie, suveica navigable adj. navigabil navigateur, trice adj., m.f. navigator naviguer vi. a naviga navire m. nava, vapor navrant, e adj. sfâsietor navrer vt. a mâhni, a consterna nazi, e adj., m.f. nazist ne adv. nu né, e adj. nascut néanmois adv. cu toate astea, totusi néant m. neant, nimic(nicie) nébuleux, euse adj. nebulos; f. nebuloasa nécessaire adj. necesar, indispensabil; m. strictul necesar, nécessité f. necesitate, nevoie, lipsa nécessiter vt. a necesita, a implica nécessiteux, euse adj., m.f. (om) nevoias nécrologe m. necrolog nef f. nava, naos négatif, ive adj. negativ négation f. negare, negatie négligé m. neglijeu, neglijenta (în îmbracaminte) négligemment adv. (în mod) neglijent, cu nepasare négligence f. neglijenta, nepasare negligent, e adj., m.f. neglijent, nepasator négliger vt., vr. a (se) neglija négoce m. negot, târg négociant, e m.f. negutator, comerciant négociateur, trice m.f. negociator négociation f. negociere négocier vi., vt. a negocia négre, négresse adj., m.f. negru, persoana exploatata négrier adj. referitor la comertul cu negri; négrillon, onne m.f. copil de negru neige f. zapada neiger v. impers. a ninge neigeux, euse adj. nins, acoperit cu zapada nenni adv. (fam.)as!; m. refuz nénuphar m. nufar néo-impressionnisme m. neoimpresionism néo-kantisme m. neokantism néolitique m., adj. neolitic néo-malthus(ian)ism m. neomalthusianism néo-pythagorisme m. neopitagorism néphrétique adj., m.f. nefritic néphrite f. nefrita népotisme m. favoritism nerf /nér/ m. nerv, (fig.) vigoare, energie nerveux, euse adj. privitor la nervi, nervos, viguros,energic nervosité f. nervozitate net, nette adj. curat, deslusit, cinstit, clar, net, limpede; netteté f. curatenie, claritate nettoieme nettoyage, m. curatare, curatenie nettoyer vt. a curata, a lua tot neuf num. card., m. (cifra) noua; num. ord. al noulea; neuf, neuve adj. nou, inedit, neexperimentat; m. nou neurasthénie f. neurastenie neurologiste neurologue, m. neurolog neutralisation f. neutralizare neutraliser vt., vr. a se neutraliza neutralité f. neutralitate neutre adj., m. (genul) neutru neuviéme aum. ord. al noulea; m. noime, etajul noua; névé m. zapada înghetata neveu m. nepot nez m. nas, miros, (fam.) chip, fler ni conj. nici niable adj. care poate fi negat niais, e adj., m.f. nerod niaiserie f. nerozie nicaise m. gogoman niche f. nisa, firida, cusca, sotie nichée f. totalitatea pasarilor dintr-un cuib nicher vi. a-si face ciub; vt. a plasa; vr. a se cuibari, nickel m. nichel nickeler vt. a nichela nicodéme m. nataflet nid m. cuib, vizuina, locuinta nidifier vt. a construi un cuib niéce f. nepoata nielle f. (bot.) neghina nier vt. a tagadui nigaud, e m.f., adj. (fam.) neghiob nihilisme m. nihilism nimbe m. nimb nimber vt. a aureola nippes f.pl. toale nippon, e adj., m.f. (cu maj.) nipon nique f. (în expr.) faire la ~ à qn = a da cu tifla nitouche f. (în expr.) sainte ` = ipocrita, prefacuta nitre m. salpetru nitrique adj., m.(în expr.) acide ~ = acid nitric nitroglycerine f. nitroglicerina niveau m. nivel, trepta, grad, teapa niveler vt. a nivela, a neteza nobilaire adj. nobiliar noble adj., m.f. nobil, om distins; m. caracter nobil noblesse f. nobilime, noblete, distinctie noce f. nunta, nuntasi, chef noceur, euse adj., m.f. chefliu nocif, ive adj. nociv nocturne adj. nocturn nodulaire adj. plin de noduri, referitor la noduri Noël m. Craciun noir, e adj. negru, obscur, întunecat, trist, cumplit, noirâtre adj. negricios noiraud, e adj., m.f. oaches noirceur f. negreala, (fig.) mârsavie, melancolie noircir vt., vr., vi. a (se) înnegri; vt. a ponegri noircissement m. înnegrire noise f. gâlceava, disputa noisetier m. alun noisette f. aluna; adj. de culoarea alunei noix f. nuca, rotula (a genunchiului) noliser vt. a afreta nom m. nume, substantiv, reputatie nomade adj., m.f. nomad nombre m. numar, multime nombreux, euse adj. numeros nombril m. buric nominatif, ive adj. continând nume; m. (gram.) nominativ nomination f. numire nommer vt., vr. a se numi; vt. a da un nume, a califica non adv., m. nu nonagénaire m.f., adj. nonagenar non-agression f. neagresiune nonce m. nuntiu nonchalamment adj. indolent nonchalant, e adj. nepasator, indolent non-intervention f. neinterventie nonne f. calugarita nonobstant prep. în ciuda, cu toate acestea nonpareil, eille adj. inegalabil, fara pereche non-sens m. invar. absurditate nord m. nord nordique adj. nordic normal, e adj. normal, obisnuit; f. (mat.) normala norme f. principiu, regula norvégien, enne adj., m.f. (cu maj.) norvegian nos vezi notre nostalgique adj. nostalgic nota m. invar. nota, observatie notabilité f. notabilitate, persoana de vaza notable adj., m.f. notabil notaire m. notar notamment adv. mai ales, printe altele notarié, e adj. întocmit la notariat notation f. notatie, notare note f. însemnare, nota (diplomatica, muzicala etc.) noter vt. a nota, a da o nota, a remarca notice f. notita notifier vt. a notifica notion f. notiune notionnel, elle adj. referitor la notiune notoire adj. notoriu notoriété f. notorietate, faima notre pl. nos, adj. pos. nostru, noastra nôtre pron.pos. al nostru, a noastra Notre-Dame f. invar. Maica Domnului, madona nouage m. înnodare, înnodat nouer vt., vr. a (se) înnoda, a se lega noueux, euse adj. noduros nougat m. nuga nouille f. taitei, (fam.) papa-lapte nourrice f. doica, (fig.) grânar nourricier, ére adj. hranitor, nutritiv nourrir vt. a hrani, a alapta, a întretine, a nutri nourrisson m. sugaci nourriture f. hrana, mâncare nous pron. pers. (pe) noi, noua, ne nouveau (nouvel) nouvelle adj. nou, recent, novice; m. nou, noutate nouveau-né m., adj. nou-nascut nouveauté f. noutate, înnoire; pl. articole la moda nouvelle f. veste, noutate, nuvela novade f. înec novembre m. noiembrie novice m., adj. novice noviciat m. noviciat, ucenicie noyau m. sâmbure, nucleu, centru noyé, e adj., m.f. înecat noyer vt., vr. a se îneca; vr. a se scalda nu, e adj. gol, nud nuage m. nor nuageux, euse adj. înnorat, nelamurit, neclar nuance f. nuanta nuancer vt. a anunta nudité f. goliciune nue nor/porter aux ~ s = a ridica în slavi nuée f. nor gros, sumedenie, droaie nuire vi. a vatama, a face rau nuisible adj. vatamator nuit f. noapte, întuneric nuitamment adv. în timpul noptii nul, nulle adj. nehot. nici unul, nul; pron. nehot. numeni nullité f. nulitate nûment adv. pe sleau numéraire m. numerar numéral, e adj. numeral numérateur m. numarator numération f. numaratoare numérique adj. numeric numéro m. cufra, numar (al unui periodic, al unui numéroter vt. a numerota numismatique adj., f. a numerota nuque f. ceafa, grumaz nurse f. dadaca nutritif, ive adj. nutritiv nutrition f. nutritie nymphe f.nimfa ô interj. oh! ah! oasis /-ziss/ f. oaza obéir vi. a se supune, a asculta (de cineva) obéissance f. supunere, ascultare obéissant, e adj. supus, ascultator obélisque m. obelisc obérer vt., vr. a (se) îngloda în datorii obése adj., m.f. obez objecter vt. a obiecta, a contesta objectif, ive adj., m. obiectiv objection f. obiectie objectivité f. obiectivitate objet m. obiect, lucru, (fig.) scop obligation f. obligatie, datorie obligatoire adj. obligatoriu obligé, e adj. obligat, îndatorat; m.f. obligat obligeamment adv. (în mod) îndatoritor, cu amabilitate obligeance f. amabilitate obligeant, e adj. îndatoritor, amabil obliger vt., vr. a (se) obliga, a (se) îndatora oblique adj. oblic, piezis, (fig.) prefacut; f. linie oblitérer vt. a oblitera, a sterge, a anula, (med.) oblong, gue adj. lunguiet obnubiler vt. a întuneca, a slabi (vederea etc.) obole f. obol, contributie modesta obscéne adj. obscen, necuviincios obscur, e adj. obscur, confuz obscurantisme m. obscurantism obscurcir vt., vr. a (se) întuneca obscurcissement m. întunecare obscurément adv. (în mod) obscur obscurité f. obscuritate, (fig.) confuzie obséder vt. a obseda, (fig.) a pisalogii obséques f.pl. funeralii obséquieux, euse adj. servil, slugarnic obséquiosité f. servilitate, slugarnicie observatoire m. observator (meteorologic, etc.) observer vt. a respecta (o regula); vt., vr. a (se) observa obssesion f. obsesie obstacle m. obstacol, (fig.) dificultate obstination f. încapatânare obstiné, e adj., m.f. încapatânat; adj. îndârjit obstinément adv. cu încapatânare, cu îndârjire obstiner (s') vr. a se îcapatâna, a se îndârji, (fig.) obstruction f. obstructie, împotrivire obstruer vt. (med.) a astupa obtenir vt. a obtine obtention f. obtinere obturer vt. a obtura obtus, e adj. obtuz (si fig.), tocit obus /-bu/ m. obuz obvier vi. a preântâmpina occasion f. ocazie, motiv occasionner vt. a ocaziona occident m. Occident, (cu maj.) tarile din Occident occidental, e adj. din Occident; m. pl. (cu maj.) popoarele din occlusion f. ocluzie, astupare occulte adj. ocult, ascuns occupation f. ocupatie, ocupare occuper vt., vr. a(se) ocupa; vt. a locui, (fig.) occurrence f. împrejurare océan m. ocean, (fig.) noian, întindere mare ocre f. adj. invar. ocru octaédre m. octaedru octave f. octava octobre m. octombrie octogénaire adj., m.f. octogenar octrol m. concesie, atribuire, (înv.) acciz octroyer vt. a concede, a acorda oculaire adj., m. ocular oculiste m. oculist odalisque f. odalisca ode f. oda odeur f. miros odieux, euse adj. odios; m. mârsavie odorat m. (simtul) miros(ului) odorer vt. a simti miros de odyssée f. (fig.) odisee offense f. ofensa, jignire offenser vt. a ofensa, a jigni; vr. a se supara offenseur m. persoana care ofenseaza offensif, ive adj., f. ofensiv(a) offert, e adj. oferit office m. functie, serviciu (si bis.), agentie; f. camara officiel, elle adj. oficial officier vi. (bis.) a oficia; m. functionar, ofiter officieux, euse adj. oficios; m. om îndatoritor officine f. farmacie, (fig.) oficina offrande f. ofranda offre f. oferta, obiect oferit offrir vt., vr. a (se) oferi, a (se) prezenta offusquer vt. a întuneca, a orbi, (fig.) a ofusca, ogre, esse m.f. capcaun (si fig.) oh interj. oh!, vai! ohé interj. hei! oie f. gâsca (si fig.) oignon /o-nyon/ m. ceapa, bulb, batatura (la picior) oindre vt. a unge, amirui oint adj., m. uns oiseau m. pasare, (fig.fam.) specimen oiselet m. pasarica oiselier m. negustor de pasari oisif, ive m.f., adj. lenes oisiveté f. lene, inactivitate oison m. boboc (de gâsca), (fig.fam.) om marginit oléagineux, euse adj. oleaginos, uleios olfactif, ive adj. olfactiv olfaction f. (simtul) miros(ului) oligarchie f. oligarhie olivâtre adj. masliniu olive f. maslina; m., adj. invar. (de) culoarea maslinei olivier m. (lemn) de maslin olympiade f. olimpiada olympien, enne adj. olimpian, (fig.) maiestuos, senin ombrage m. umbrar, (fig.) banuiala ombrager vt. a umbri, (fig.) a întuneca ombrageux, euse adj. fricos, (fig.) banuitor ombre f. umbra, întuneric, fantoma, (fig.) aparenta ombrelle f. umbrela (de soare) omelette f. omleta omettre vt. a omite, a neglija omission f. omisiune, omitere omnipotence f. omnipotenta omnipotent, e adj. atotputernic omoplate f. omoplat on pron. nehot. se, cineva once f. uncie, (fig.) dram, pic oncle m. unchi, onction f. ungere, miruire, (fig.) vorbire mieroasa onctueux, euse adj. unsuros, gras, (fig.) mieros onde f. unda, val, (poet.) apa ondée f. rapaiala, aversa ondoiement m. unduire ondoyant, e adj. unduitor, (fig.) schimbator ondoyer vi. a undui, a flutura ondulation f. ondulatie, ondulare, unduire onduler vi. a undui; vt. a ondula onéreux, euse adj. oneros, apasator, costisitor ongle m. unghie, gheara onglier m. trusa (pentru unghii) onguent m. unguent, alifie onomastique adj. onomastic onomatopée f. onomatopee onyx m. onix onze num. card., m. (cifra) unsprezece; num. ord. onziéme num. ord. al unsprezecelea; m. unsprezecime, opacité f. opacitate opale f. opal opalin, e adj. ca opalul, laptos opaque adj. opac, (fig.) de nepatruns opéra m. opera opérateur, trice m.f. operator opération f. operatie, actiune opérer vt., vr. a (se) face, a (se) efectua, a (se) opera opérette f. opereta ophalmie f. oftalmie ophalmologiste /ophtalmologue/ m.f. oftalmolog opiner vi. a opina opiniâtre adj. îndaratnic, persistent, perseverent opiniâtreté f. îndaratnicie, perseverenta opinion f. opinie, parere opium /-om'/ m. opium opportun, e adj. oportun opportunisme m. oportunism opportunité oportunitate, prilej opposant, e adj. care se opune, de opozitie; m.f. opozant opposé, e adj. opus, contrar; m. opusul opposer vt., vr. a (se) opune opposition f. opozitie, contrast oppresser vt. a apasa (puternic), (fig.) a chinui oppresseur m., adj. m. asupritor oppression f. apasare, asuprire opprimer vt. a asupri opprobre m. oprobriu, rusine optatif, ive adj. care exprima o dorinta; m. (modul) optativ opter vi. a opta opticien m. optician optimiste m.f., adj. optimist option f. optare, optiune optique adj., f. optic(a) opulence f. (îm)belsug(are) opulent, e adj. îmbelsugast; m. bogatas or m. aur, (fig.) bogatie; conj. or, însa oracle m. oracol, prorocire orage m. furtuna, vijelie, (fig.) calamitate, zbucium orageux, euse adj. furtunos, vijelios, (fig.) zbuciumat oraison f. cuvântare orange f. portocala; m., adj. invar. (de) culoarea orangeade f. oranjada oranger m. portocal; vt. a vopsi în portocaliu orang-outan m. urangutan orateur m. orator oratoire adj. oratoric; m. paraclis orbe m. (astron.) orbita, (poet.) glob, disc orbite f. orbita (si anat.) orchestre /-kés-/ m. orchestra orchestrer vt. a orchestra orchidée /-ki-/ f. orhidee ordinaire adj. obisnuit, vulgar; m. obicei, masa zilnica ordination f. hirotonisire ordonnance f. rânduire, aranjare, ordin, reteta, ordonanta ordonnancer vt. a ordonanta (o plata) ordonnateur, trice adj., m.f. (persoana) care ordon(anteaz)a ordonner vt. a rândui, a ordona, a hirotonisi, a prescrie ordre m. rânduiala, ordine, succesiune, cin, decoratie, ordure f. murdarie (si fig.). (fig.) gunoi ordurier, ére afj. murdar, obscen oreille f. ureche, auz, îndoitura (a paginii unei carti) oreiller m. perna (de dormit) oreillette f. auricul oreillons m.pl. oreion ores adv. (înv.) acum orfévre m. argintar, aurar orfévrerie f. argintarie, aurarie organe m. organ, voce, (fig.) publicatie organique adj. organic organisateur, trice m.f., adj. organizator organisation f. organizatie, organizare, orânduire organiser vt., vr. a (se) organiza organisme m. organ(ism) , organizatie organiste m. orgasnist orge f. orz orgelet m. (med.) urcior orgue m. orga orgueil m. orgoliu, mândrie orgueilleux, euse adj., m.f. orgolios, mândru orient m. Orient, (cu maj.) tarile din Orient oriental, e adj. din Orient; m.pl. (cu maj.) popoarele din orientation f. orientare, (fig.) directie orienter vt., vr. a (se) orienta, a (se) îndrepta (si fig.) orifice m. orificiu originaire adj. originar, primitiv original, e adj. original, ciudat; m. (manuscris, om) original originalité f. originalitate, ciudatenie origine f. origine, izvor, provenienta originel, elle adj. originar oripeau m. paieta, stofa cu motive din aur sau argint fals orme m. ulm ornamental, e adj. ornamental, de podoaba ornement m. ornament, podoaba ornementer, orner vt. a orna(menta), a împodobi orniére f. dâra (de caruta), fagas, (fig.) rutina ornithologie f. ornitologie orpailleur m. cautator de aur (în râuri etc.) orphelin, e m.f., adj. orfan orphelinat m. orfelinat orteil m. deget (de la picior) orthodoxe adj.,m.f. ortodox orthographe f. ortografie orthographier vt. a scrie ortografic orthopédie f. ortopedie ortie f. urzica os /oss/ m. os; pl. (poet.) oseminte oscillation /os-si-la-/ f. oscilatie, oscilare, sovaiala oscille f. macris osciller /os-si-lé/ vi. a oscila a sovai osé, e adj. îndraznet, cutezator, obraznic oser vt. a îndrazni, a cuteza osier m. (nuia de) rachita ossature f. osatura, schelet (si fig.) osselet m. oscior, arsic ossements m.pl.oseminte osseux, euse adj. osos ossifier vt. a osifica ostentation f. ostentatie, laudarosenie ostraciser vt. a ostraciza ostracisme m. ostracizare otage m. ostatic, zalog otarie f. leu-de mare ôter vt. a scoate, a lua; vr. a se scula (dintr-un loc) otite f. otita oto-rhino- -laryngologie: f. otorinolaringologie ottoman, e adj. otoman; f. divan ou conj. sau, ori où adv. unde, încotro; pron. rel. în, (la) care ouailles f.pl. enoriasi ouais interj. ei drace! ouate f. vata ouater vt. a vatui oubli m. uitare, ratacire (a mintii) oublier vt. a uita, a nu se gândi, a nrglija; oubliette f. temnita subterana oublieux, euse adj. uituc ouest m. vest ouf interj. uf! oui adv. , m. da! ouï-dire m. invar. lucru auzit ouïe f. (simtul) auzul(ui), branhie ouïr vt. a auzi, a asculta, a audia ouragan m. uragan ourdir vt. a auzi (si fig.) ourdissage m. urzeala (de tesatura) ourdisseur, euse m.f. (muncitor) urzitor, (fig.) uneltitor ourler vt. a tivi ourlet m. tiv ours /ourss/ m. urs (si fig.) ourse f. ursoaica, (astron.) ursa oursin m. arici-de-mare, blana de urs ourson m. ursulet oust interj. afara!, sterge-o! outarde f. dropie outil m. unealta, (pop.) tont outillage m. utilaj outiller vt., vr. a (se) utila, a (se) înzestra outrage m. ultraj, insulta, (poet.) vitregie outrager vt. a ultragia, a insulta, (poet.) a degrada outrance f. exagerare outrancier, ére adj. exagerat, excesiv outre f. burduf (pentru vin); prep. dincolo (de), outré, e adj. exagerat, istovit, sleit (de puteri), (fig.) outrecuidance f. impertinenta outremer m. peruzea; loc. adv. d' ~ = de peste mari outrepasser vt. a depasi outrer vt. a exagera, a slei (de puteri), (fig.) outre-tombe loc. adv. dincolo de mormânt ouvert, e adj. deschis, (fig.) patrunzator, sincer, pe fata ouverture f. deschizatura, (fug.) deschidere, propunere, ouvrage m. lucru, lucrare, opera ouvrager vt. a lucra cu migala ouvrer vi., vt. a lucra ouvreuse f. plasatoare (la teatru etc.) ouvrier, ére m.f., adj. muncitor, lucrator ouvrir vt. a deschide (si fig.), a strapunge, apropune; ovaire m. ovar ovale adj., m. oval ovation f. ovatie ovationner vt. a ovationa ovin, e adj. ovin ovule m. ovul oxydation f. oxidare, oxidatie oxyde m. oxid oxyder vt., vr. a (se) oxida oxygénation f. oxidare, oxigenare oxygéne m. oxigen oxygéner vt. a oxigena ozokérite f. (chim.) ozocherita ozone m. ozon ozonisation f. ozonizare ozoniser vt. a ozoniza pacage m. pasune, izlaz pacager vi. a duce la pasunat pacha m. pasa pachyderme /-chi-/ m. pahiderm pacificateur, trice adj., m.f. pacificator pacifier vt. a pacifica pacifique adj. pacific, pasnic pacifiste m.f., adj. pacifist pacotille f. marfa proasta pacte m. pact, tratat pactiser vi. a pactiza, (fig.) a se întelege pactole m. izvor de bogatie paf interj. pleosc!; adj. (pop.) beat pagaie f. vâsla(nefixata) pagaïe, pagaille pagaye f. vraiste paganiser vi. a trai ca un pagân; vt. a pagâniza page f. (o) pagina (de); m. copil de casa, paj pagination f. paginare, paginatie paginer vt. a pagina pagne m. esarfa de pânza (în jurul soldurilor) paie, paye /pé/, /pey'/ f. leafa, solda, plata, (fam.) paiement, payement m. plata, suma platita païen, enne adj., m.f. pagân, (fam.) nelegiuit paillard, e m.f., adj. (persoana) care se culca pe paie, paillasse f. saltea (de paie), (pop.) burta; m. paiata paillasson m. rogojina, stergator (de rogojina) paille f. pai(e), defect (al unui metal); adj. invar. paillebart m. chirpici pailler m. patul; vt. (hort.) a înveli cu rogojini, pailleter vt. a împodobi cu paiete paillette f. firicel de aur (în nisipul râurilor), paieta paillis m. strat de paie (pentru apararea plantelor de paillon m. împletitura de paie ( la sticle) paillote f. coliba (de paie) pain m. pâine, hrana pair, e adj. par, cu sot; m. egal(itate); f. pereche paisible adj. pasnic, linistit paître vt. a paste; vi. a duce la pascut paix f. pace, liniste pal m. teapa palabre f. dscutie îndelungata, palavre palabrer vi. a tine discursuri, (fam.) a palavragi palace m. (angl.)hotel (de lux) palais m. palat, cerul gurii, (fig.) gust palanche f. cobilita palanque f. palanca pale f. pala (a vâslei, a elicei etc.) pâle adj. palid, (fig.) sters palefrenier m. rândas (la cai) palefroi m. (ist.) cal de parada paléolithique m., adj. paleolitic paléontologie f. paleontologie paléontologiste adj., m. paleontolog paléozoïque m. adj. paleozoic palet m. disc (de aruncat) paletot m. palton palette f. paleta ( de pictor, de ping-pong), lopatica pâleur f. paloare palier m. palier (si tehn.), (fig.) treapta palinodie f. retractare pâlir vi. a pali; vt. a face sa paleasca, a îngalbeni palis m. par, uluca palissade f. gard (de uluci), spalier palissandre m. palisandru palisser vt. a lega ramurile (de un spalier) palliatif, ive adj. , m. paliativ pallier vt. a scunde ( un defect), a molcomi ( o durere) palme f. (ramura de) palmier, laba de cauciuc (pentru palmé, e adj. (bot. zool.) palmat palmipédes m. pl. palmipede palombe f. porumbel gulerat palonnier m. orcic pâlot, otte adj. galbejit, ofilit palpable adj. palpabil, evident palper vt. a palpa, (fam.) a încasa bani palpitation f. palpitatie palpiter vi. a palpita, a tresalta palsambleu interj. fir-ar sa fie! pâmer (se) vr. a lesina pâmoison f. lesin, pampa f. pampas pamphlet m. pamflet pamphlétaire m. pamfletar pamplemousse m. grepfrut pampre m. ramura de vita cu fructe si frunze pan m. bucata de zid, pulpana; interj. buf! panacée f. panaceu panache m. panas, penaj, (fig.) trâmba, stralucire panacher vt. a garnisi cu pene, (fig.) a combina; panade f. (pop.) mizerie panader (se) vr. (fig.) a se umfla în pene panais m. pastârnac panama m. (palarie de ) panama panaris m. panaritiu panasserie f. produse de panificatie pancarte f. pancarta, afis pandore m. (fam.) jandarm panégyrique m. panegiric paner vt. a da prin pesmet panétiere f. desaga pentru pâine, dulapior pentru pâine panic m. mohor panier m. (un) cos (de) panifier vt. a panifica panique adj. (în expr.) terreur ~ = groaza subita; panne f. osânza, catifea fina, zdreanta, rol panneau m. panon, tablie, plasa (de prins iepuri), panneton m. floare a cheii, mâner ( de fereastra) panorama m. panorama panoramique adj., m. (film) panoramic pansage m. tesalare (a unui animal) panse f. rumen (al rumegatoarelor), (fam.) burta pansement m. pansare, pansament panser vt. a pansa, a tesala pansu, e adj. burduhanos pantelant, e adj. gâfâind, palpitând înca(dupa moarte) panteler vi. a gâfâi, a palpita, (fig.) a fi cu sufletul la panthéisme m. panteism panthéon m. panteon panthére f. pantera pantin m. marioneta (si fig.) pantois adj., m. naucit pantoufle f. papuc panzer m. tanc, car blindat paon, paonne /pan/, m.f. paun, (fig.) persoana înfumurata paonner /pa-né/ vi. (fam.) a se împauna papa m. tatic papauté f. papalitate pape m. papa papelard,e adj., m.f. fatarnic paperasse f. hârtoaga paperassier, ére m.f. birocrat papeterie f. papetarie, fabrica de hârtie papetier, ére m. f. comerciant de hârtie, fabricant de hârtie papier m. hârtie, polita; pl. acte, pasaport papille f. papila papillon m. fluture, papion, afis mic, (fig.) flusturatic papillonner vi. (fig.) a zbura din floare-n floare papillotant, e adj. sclipitor papillote f. papiota (de ata), moate, bomboana învelita în papilloter vt. a pune pe moate; vi. a clipi (din ochi), papotage m. (fam.) flecareala papoter vi. (fam.) a flecari papule f. bubulita papyrus /-russ/ m. papirus paquebot m. pachebot pâquerette f. (bot.) paraluta pâques m. Paste paquet m. pachet paquetage m. împachetare paqueter vt. a împacheta par prep. de (catre), prin, pe, din, de (catre), în, parabole f. parabola (si geom.) parachévement m. desavârsire parachever vt. a desavârsi parachute m. parasuta parachuter vt. a parasuta parade f. parada (si fig.), parare parader vi. a manevra, (fig.) a se fali paradis m. paradis, galerie (de teatru) paradisier m. pasarea paradisului paradoxe m. paradox paraffine f. parafina parage m. neam, origine; pl. regiune de tarm, meleaguri paragraphe m. paragraf paraître vi. a (a)parea, a fi publicat, a comparea, parallèle adj., f. paralel(a); m. (geogr. lit.) paralela parallélépipéde m. paralelipiped parallélisme m. paralelism parallélogramme m. paralelogram paralyser vt. a paraliza, (fig.) a zadarnici paralysie f. paralizie paralytique adj., m.f. paralitic parangon m. prototip, comparatie, nestemata (fara cusur) paraphe, parafe m. parafa parapher, parafer vt. a parafa paraphrase f. parafraza, discurs lung, (fam.) rastalmacire parapluie m. umbrela de ploaie parasite adj., m. parazit parasol m. umbrela de soare paratonnerre m. paratrasnet paravent m. paravan parbleu interj. zau! parc m. parc, ocol (pentru vite) parcage m. parcare, tinerea în ocol (a oilor) parce que loc. conj. pentru ca, deoarece parcelle f. parcela parcellement m. parcelare parchemin m. pergament; pl. (fam.) dilome universitare parcheminé, e adj. ca pergamentul parcimonieux, euse adj. zgârcit parcourir vt. a parcurge (si fig.) parcours m. parcurs pardessus m. pardesiu pardi, pardieu, pardienne/ interj. la naiba! pardon m. iertare, scuza; pl. (bis.) indulgente pardonnable adj. care se poate ierta, scuzabil pardonner vt., vi. a ierta; vt. a scuza, vi. a cruta pare-boue m. invar. aparatoare de noroi ( unei masini) pare-brise m. invar. parbriz (al unei masini) pare-feu m. invar. stingator de incendiu pareil, eille adj. egal, asemenea; m. egal, seaman, lucru parement m. podoaba, împodobire, perdea (de altar) parent, e m.f. ruda; parinti, stramosi parenté f. rude(nie), înrudire parenthése f. paranteza (si fig.) parer vt., vr. a (se) împodobi; vt. a para, a pregati, paresse f. lene(vie) paresser vi. a lenevi paresseux, euse adj., m.f. lenes parfaire vt. a perfectiona, a completa parfait, e adj. perfect, complet; m. perfectiune, (gram.) parfiler vt. a destrama, (fig.) a analiza în amanuntime parfois adv. uneori, câteodata parfumer vt., vr. a (se) parfuma parfumeur, euse m.f. negustor de parfumuri, fabricant de parfumuri pari m. pariu parier vt. a paria parieur, euse m.f. persoana care face un pariu paritaire adj. la paritate parité f. paritate parjure m.f., adj. sperjur parking m. loc de parcare (pentru masini) parlant. e adj. graitor, vorbaret, sonor, foarte asemanator parlement m. parlament parlementaire adj., m. parlamentar parlementer vi. a parlamenta, a duce tratative parler vi., vr. a (se) vorbi; vi. (fig.)a impune; parleur, euse adj., m.f. vorbitor; m. receptor (telefonic) parloir m. vorbitor (al unui internat etc.) parmesan m. parmesan parmi prep. dintre parodier vt. a parodia, a imita paroi f. perete paroisse f. parohie paroissien,enne m.f. enorias, (fam.) individ parole f. vorba, darul vorbirii, timbru (al vocii) paronyme m. paronim paroxysme m. paroxism parpaillot, e m.f. (fa,.) nelegiuit parquer vt. a închide într-un tarc, a parca, a îngradi parquet m. parchet (si jur.) parqueteur m., adj. (persoana) care face parchetul parqueur, euse m.f. îngrijitor al vitelor într-un tarc parrain m. nas (de botez) parricide m., adj. paricid parsemer vt. a presara, a raspândi part m. (jur.) prunc; f. parte, portie, cota-parte, loc partage m. împarteala, partaj partageable adj. care poate fi împartit partager vt. a împarti, (fig.) a împartasi, a participa la, partance f. pornire (a unei nave) partant m. persoana care pleaca; conj. prin urmare partenaire m. partener, asociat parterre m. parter (la teatru), loc pentru cultivarea parti m. partid, hotarâre, profit, partida partial, e /-si-al/ adj. partinitor participation f. participare participe m. (modul) participiu participer vi. a paticipa, a proveni din particularité f. particularitate, amanunt particule f. particula, particica particulier, ére adj. specific, particular, special, separat, partie f. parte, portiune, specialitate, partida (de joc) partiel, elle /-si-él/ adj. partial partir vi. a pleca, a porni, a începe, a iesi partisan, e m.f. partizan, adept; adj. de partid, de partizani partitif, ive adj., m. partitiv partition f. împartire, partitura partout adv. pretutindeni parure f. podoaba, gateala, garnitura (de perle) parution f. aparitie (a unei publicatii) parvenir vi. a parveni, a ajunge parvenu, e m.f. parvenit parvis m. piata (în fata unei biserici) parysillabe adj., m. parisilabic pas m. (urma de) pas (si geogr.), mers, prag (al usii) passable adj. suportabil, pasabil passade f. trecere rapida, (fig.) toana passage m. (loc de) trecere, tranzitie, pasaj (dintr-o passager, ére adj., m.f. pasager passant, e m.f. trecator (de pe strada); adj. umblat passe f. trecere, pasa, (mar.) senal, (tipogr.) passé, e adj. trecut; m. trecut (si gram.); prep. dupa passe-droit m. favoare, (înv.) nedreptate passement m. ceapraz, firet passementer vt. a pune ceaprazuri passementerie f. (magazin de) ceaprazarie passe-montagne m. caciulita (care acopera urechile si gâtul) passe-partout m. invar. speraclu, (fig.) modalitate de a te passe-passe m. invar. (fig.) înselatorie, cotcarie passepoil m. vipusca, tiv passeport m. pasaport passer vi. a trece (si fig.), a traversa, a pasa, passereau m. pasarica passerelle f. pasarela, podet passe-temps m. invar. distractie, ocupatie placuta passeur m. luntras, podar passible adj. (jur.) pasibil passif, ive adj., m. (gram.fin.) pasiv passion f. pasiune, suferinta passionner vt. a pasiona, a inspira pasiune; passivité f. pasivitate passoire f. filtru, strecuratoare pastel adj., m. (pict.) pastel; m. (bot.) drobusor pastelliste m. pictor de pasteluri pastéque f. pepene verde pasteur m. pastor, pastor; adj. care practica pastoritul pasteuriser vt. a pasteuriza pastiche m. pastisa pastille f. pastila, bomboana pastoureau, elle m.f. ciobanas patache f. (fam.) trasura hodorogita patapouf m. (pop.) grasan, bufnitura pataqués m. greseala de pronuntare patate f. (fam.) cartof patati, patata interj. tranca-fleanca! patatras interj. zdronc! pataud, e m.f. (fam.) om greoi pataugeage m. balaceala (în noroi) patauger vi. a se balaci (în noroi), (fig.) a se împotmoli patchouli /pat'-chou-/ m. paciulie pâte f. coca, pasta, magiun, (fig.) fire pâté m. pateu, (fig.) pata (de cerneala), grup de case pâtée f. terci (pentru îndopat pasarile etc.) patelin, ine m. (pop.) satuc, adj., m.f. pehlivan patenôtre f. Tatal nostru, rugaciune mormaita, balmajeala; patent, e adj. evident; f. (com.) patenta patenter vt. a patenta patére f. suport de perdea paternel, elle adj. parintesc, din partea tatalui pâteux, euse adj. pastos, cleios, (lit.) greoi pathétique adj. patetic pathogéne adj. patogen patibulaire adj. de spânzuratoare patiemment adv. cu rabdare patience f. rabdare, perseverenta, pasienta patient, e adj. rabdator; m.f. pacient patienter vi. a avea rabdare patin m. (sport) patina patine f. cocleala, patina (a unui monument vechi) patiner vi. a patina; vt. a acoperi cu o patina, patineur, euse m.f. patinator patinoire f. patinoar pâtir vi. a suferi, a lâncezi pâtis m. pasune, izlaz pâtisser vt. a framânta aluatul; vi. a face prajituri pâtisserie f. patiserie, prajitura pâtissier, ére m.f. cofetar pâtissoire f. masa (planseta) pentru prajituri patois m. dialect, grai patouiller vi. (fam.) a se balaci pâtre m. pastor patriarche m. patriarh (si fig.) patrimoine m. patrimoniu patriote m.f. patriot patriotique adj. patriotic patriotisme m. patriotism patron, onne m.f. protector, patron; m. tipar, model patronage m. protectie, patronaj patronner vt. a proteja, a patrona, a croi (dupa model) patronymique adj. patronimic patrouille f. (mil.) patrula patrouiller vi. a se balaci în noroi, a patrula; patrouilleur m. (mil.) element component al unei patrule patte f. laba, (fam.) mâna sau picior mare, picior pâturable adj. bun pentru pasunat pâturage m. pasune, pasunat pâture f. nutret, pasunat, (fig.) hrana pâturer vi. a paste paturon m. chisita (la cal etc.) paume f. palma (a mâinii), (un fel dde ) oina paumer vt. a lovi (cu palma), (pop.) a paierde paupérisation f. (pol.) pauperizare paupiére f. pleoapa pause f. pauza pauvre adj. sarac, biet, (fig.) slab; m. nevoias pauvreté f. saracie, nevoie; pl. banalitati pavage m. pavaj, pavare pavaner (se) vr. a se umfla în pene pavé m. pavea, pavaj pavement m. pavare, pavaj (de lux) paver vt. a pava pavillon m. pavilion (si anat. mar.),chiosc, steag pavois m. pavaza, scut, pavoaz pavoiser vt. a pavoaza pavot m. mac de gradina payable adj. platibil payer vt. a (ras)plati, a ispasi; vi. a fi rentabil; payeur, euse m.f. persoana care face plati pays m. tara, regiune, tarâm, (fig.) patrie, (fam.) paysage m. peisaj paysan, anne m.f. taran paysannerie f. taranime peau f. piele, coaja (de fruct) peccadille f. greseala neânsemnata péché m. pacat pêche f. piersica, pescuit, cantitsatea de peste prins pécher vi. a pacatui pêcher vt. a pescui (si fig. fam.); m. piersic pêcherie f. pescarie, loc bun de pescuit pêcheur, euse m.f. pescar; adj. pescaresc pécheur,eresse adj., m.f. pacatos pécore f. (înv.) vita, (fam.) dobitoc pécule m. mica suma economisita pécuniaire adj. banesc pédagogie f. pedagogie pédagogue m. pedagog pédale f. pedala, teava de orga, (fig.) ciclism pédaler vi. a pedala, (pop.) a alerga pédant, e adj., m.f. pedant pédestre adj. pedestru, pe jos pédicure m.f. pedichiurist pédoncule m. peduncul, (bot.) codita pégre f. (arg.) drojdia societatii peignage m. daracire, daracit peigne m. pieptene, darac peigner vt., vr. a (se) pieptana; vt. a daraci, (pop.) peignoir m. halat (de baie) , capot peinard, e adj. (pop.) cu calm, tacticos peindre vt. a picta, a descrie peine f. pedeapsa, suferinta, truda, necaz peiner vt. a necaji; vt., vi. a (se) obosi; vi. a se peint, e adj. pictat, zugravit peintre m. pictor peinture f. pictura, vopsea, zugravire (si fig.) peinturlurer vt. (fam.) a zugravi în culori tipatoare péjoratif, ive adj. peiorativ pelage m. piele (a unui animal), jupuit (al pieilor) pelé, e adj. chel, cojit. (fig.) arid; m. chel(bos) pêle-mêle m. invar. harababura; adv. vaiste, în neorânduiala peler vt. a razui (pieile), a jupui (de coaja); pélerin, e m.f., pelerin(a) pelisse f. suba pelle f. lopata, lopatica pelletée f. o lopata de, (fig.) o sumedenie pelleterie f. blanarie, (magazin de) blanuri pelletier, ére m.f. blanar pellicule f. matreata, pelicula, pielita pelote f. ghem, cocolos, pernita de ace peloter vt. a face ghem, (pop.) a pipai, a burdusi, peloton m. ghemotoc, pluton, roi pelotonner vt., vr. a (se) face ghem pelouse f. pajiste pelu, e adj. paros peluche f. plus pelucher vi. a se scamosa pelure f. coaja (de legume, fructe) pénaliser vt. a penaliza pénalité f. penalitate penaud, e adj. rusinat, încurcat penchant, e adj. înclinat (si fig.); panta, înclinatie(si fig) pencher vt., vi., vr. a (se) înclina; vi. (fig.) a fi pendable adj. (bun) de spânzurat pendaison f. atârnare, spânzurare pendant, e adj. care atârna; m. pereche (a unui lucru); pendeloque f. cercel lung, ciucure de cristal (al unui pendentif m. pandantiv penderie f. garderob pendre vt., vr. a (se) spânzura; vt., vi. a atârna pendu, e adj., m.f. spânzurat pendule m. (fiz.)pendul; f. pendula pêne m. zavor pénétrant, e adj. patrunzator pénétration f. patrundere, penetratie pénétrer vt., vi. a patrunde; vt. a trece prin, (fig.) pénible adj. greu, dureros, neplacut péniche f. slep péninsulaire adj. peninsular pénitence f. penitenta, pocainta, pedeapsa pénitent, e adj. pocait penne f. pana (lunga) de pasare pénombre f. penumbra pensant, e adj. gânditor pensée f. gând(ire), memorie, intentie, parere, cugetare, penser vi. a se gândi, a medita, a baga de seama, penseur, euse adj., m.f. gânditor pensif, ive adj. gânditor pension f. pensi(un)e, pension pensionnaire m.f. pensionar, chirias într-o pensiune, intern pensionner vt. a acorda o pensie, a pensiona pensum /pin-som/ m. pedeapsa scrisa (data unui elev) pentagone /pin-/ m. pentagon pente f. panta, înclinare, (fig.) înclinatie pépiement m. piuit pépier vi. a piui pépin m. sâmbure (al anumitor fructe), (fam.) cortel, pépinière f. puiet, pepiniera (si fig.) perçant, e adj. patrunzator, ascutit, (despre ochi) viu perce f. burghiu percée f. deschizatura, drum (deschis) percement m. gaurire, strapungere, deschidere (a unui drum) perce-neige f. invar. ghiocel percepteur m. perceptor perception f. percepere, perceptie (si fig.) percer vt. a gauri, a strapunge, a deschide (un drum), percevable adj. perceptibil percevoir vt. a percepe, a sesiza percher vi., vr. a (se) cocota; vt. a pune sus de tot perchoir m. stinghie (pe care se cocota pasarile) perclus, e adj. paralizat, olog percussion f. percutie (si muz.) percuter vt., vi. a (se) ciocni perdition f. pierdere (totala), (fig.) destrabalare perdre vt., vr. a (se) pierde; vt. a strica, a nenoroci; perdreau m. pui de potârniche perdrix f. potârniche perdu, e adj. pierdut, ruinat, disparut, îndepartat, (fig.) pére m. tata, parinte, mos(neag), preot; pérégrination f. peregrinare, pribegie péremptoire adj. peremptoriu, hotarâtor perfection f. perfeci(une), desavârsire, terminare completa perfectionner vt. a perfectiona, a desavârsi perfide adj., m.f. perfid perforation f. perforare, perforatie perforer vt. a perfora performance f. performanta péricarpe m. (bot.) pericarp périclitation f. periclitare, primejduire péricliter vi. a periclita, a fi în primejdie péril /-ril'/ m. primejdie, ris périlleux, euse adj. primejdios, riscant périmer (se) vr. a se perima, a nu mai avea valoare périmètre m. perimetru périnée m. perineu période f. perioada (si stil.), (mil.) stagiu, faza, périodicité f. periodicitate périodique adj. m. periodic périoste m. periost péripétie f. peripetie periphérie f. periferie périphrase f. perifraza périple m. periplu périr vi. a pieri (si fig.) périssable adj. pieritoe, (despre marfuri) perisabil périssoire f. caiac péristyle m. peristil péritoine m. peritoneu perle f. perla (si fig.), margea, picatura transparenta perler vt. a da forma unei perle, a decortica, permanence f. permanenta, durata, garda (la spital) permanent, e adj. permanent; f. (ondulatie) permanent(a); perméable adj. permeabil, (fig.) receptiv permettre vt., vr. a(-si) îngadui permission f. permisi(un)e, îngaduinta permutation f. permutare, permutatie, transfer(are) permuter vt. a permuta (si mat.), a transfera pernicieux, euse adj. pernicios, daunator péroné m. peroneu péronelle f. (femeie) flecara, neroada péroraison f. perorare, peroratie pérorer vi. a perora perpendiculaire adj., f. perpendicular(a) perpétrer vt. a comite (cu premeditare) perpétuation f. perpetuare perpétuel,elle adj. perpetuu, vesnic, pe viata perpétuer vt. a perpetua perpétuite f. perpetuitate, vesnicie perquisition f. perchezitie perquisitionner vi. a perchezitiona perron m. peron (în fata intrarii unei cladiri) perroquet m. papagal (si fig.) perruche f. femela a papagalului, (un fel de) papagal perruquier m. peruchier pers, e adj. verde-albastrui persan, e adj. persan; m.f. (cu maj) locuitor al Iranului; persécuter vt. a pesecuta, a chinui persécuteur, trice adj., m.f. prigonitor persécution f. persecutare, persecutie persévéramment adv. (în mod) perseverent persévérance f. perseverenta persévérer vi. a persevera persienne f. oblon persiflage m. persiflare, ironizare persifler vt. a persifla, a ironiza persil /-si/ m. patrunjel persistance f. persistenta, staruinta persister vi. a persista, a starui personnage m. persoana de vaza, personaj personnaliser vt. a întru(chi)pa personnalité f. personalitate; pl. aluzii jignitoare personne f. persoana, constitutie (fizica); personnel, elle adj. m. personal personnifier vt. a personifica, a întruchipa perspective f. perspectiva (si fig.) persuader vt., vr. a (se) convinge; vr. a-si închipui persuasion f. convingere perte f. pierddere, distrugere, moarte pertinence f. pertinenta, competenta pertinent, e adj. pertinent, competent, nimerit pertuis m. deschizatura, gâtuitura perturbation f. perturbare, perturbatie péruvien, enne adj., m.f. (cu maj.) peruvian pervenche f. (bot.) brebenoc; adj. albastru-deschis pervers, e adj., m.f. pervers, vicios perversité f. perversitate, viciiiu pervertir vt., vr. a (se) perverti, a (se) corupe; pervertissement m. pervertire, corupere pesage m. cântarire, cântarit pesamment adv. greoi pesant, e adj. greu, greoi (si fig.), (fig.) apasator; pesanteur f. greutate, gravitate, încetineala (a mintii) pesée f. cântarire, obiect, céntarit, apasare peser vt. a cântari; vi. a trage greu (la cântar), pessimiste m.f., adj. pesimist peste f. ciuma, (fig.) flagel, (fam.) copil zburdalnic pester vi. a bombani, a dracui pestiféré, e adj., m.f. ciumat pestilentiel, elle adj. contagios, contaminat (de ciuma), pet m. gaz intestinal, (pop.) bucluc pétale m. petala pétard m. pedarda, pocnitoare, (fig.) stire senzationala pétarde f. serie de gaze intestinale, serie de detunaturi pétaudiére f. (fam.) adunare zgomotoasa péter a trage vânturi, a trosni, (fam.) a exploda pétillement m. trosnet (al lemnelor în foc), scânteiere (a pétiller vi. a trosni, a scânteia pétiole /-si-/ m.. petiol petiot, e adj. micut petit, e adj. mic, nevârstnic, neânsemnat, (fig.) meschin petit-beurre m. biscuit petit-bourgeois adj., m.f. mic burghez petitement adv. (pe) putin, moderat, modest, josnic petitesse f. micime (si fig.), modicitate, josnicie petit-fille f. nepoata (de fiu, de fiica) petit-fils m. nepot (de fiu, de fiica) pétition f. petitie pétitionnaire m.f. petitionar petit-lait m.zer petit-maître petit-maîtresse m.f. tânar(a) fandosit(a) petit-neveu m. stranepot petit-niéce f. stranepoata petit-pois m. mazare pétri, e adj. framântat, (fig.) plin de pétrification f. petrificare, lucru petrificat pétrifier vt. a petrifica, a uimi pétrin m. copaie (pentru aluat) pétrir vt. a plamadi, (fig.) a modela pétrole m. petrol, gaz lampant pétrolier adj. petrolier; m. petrolist, (vas) petrolier pétulance f. vioiciune, neastâmpar pétulant, e adj. vioi, neastâmparat pétuma m. petunie peu adv., m. putin peuh interj. vax! peuplade f. seminte, trib peuple m. popor, multime peuplé, e adj. populat peuplement m. populare peupler vt. a popula; vi. a se înmulti peuplier m. plop peur f. frica, spaima peureux, euse adj., m.f. fricos peut-être adv. poate; m. invar. (fig.) îndoiala, dubiu phænix m. palmier pitic phalange f. falanga (si anat.) phanérogame adj., f. pl. fanerogam(e) phantasme m. fantasma, aratare pharaon m. faraon phare m. far, (fig.) calauza pharmacie f. farmacie pharmacien, enne adj. m.f. farmacist pharyngien, enne adj. al faringelui pharynx m. faringe phase f. faza (si astron.), perioada phénix m. pasarea fenix, (fig.) persoana deosebita phénol m. fenol phénomène m. fenomen, lucru rar philanthrope m.f. filantrop philarmonique adj. (în expr.) société ~ = societate filarmonica philatélie f. filatelie philatéliste m. filatelist philistin m. filistin philologie f. filologie philologue m. filolog philosophe m.f., adj. filozof(ie) philtre m. bautura vrajita phlébite f. flebita phlegmon m. flegmon phobie f. fobie pholosophie f. filozofie phonétique adj., f. fonetic(a) phonique adj. fonic, sonor phonographe m. fonograf phoque m. foca phosphore m. fosfor phosphorescent, e adj. fosforescent photo(graphie) f. fotografie photocopie f. fotocopie photogénique adj. fotogenic photographe m. fotograf photographier vt. a fotografia, (fig.) a descrie amanuntit photographique adj. fotografic photogravure f. fotogravura photon m.(fiz.) foton photosphére f. (astron.) fotosfera photothéque f. fototeca photoynthése f. fotosinteza phrase f. fraza phraséologie f. frazeologie phraser vi. a vorbi afectat phraseur, euse m.f. persoana care vorbeste afectat phréatique adj. (în expr.) nappe ~ = pânza freatica phtisie f. ftizie phylloxéra m. filoxera physicien, enne m.f. fizician physico-chimie f. fizico-chimie physiologie f. fiziologie physionomie f. fizionomie physionomiste m.f. fizionomist physique adj., m. fizic; f. fizica physocrate m.f., adj. fiziocrat piaffement m. tropait pe loc piaffer vi. (despre cai) a tropai pe loc, (fig.) piaillement m. piuit piailler vi. (despre pasari) a piui piane-piane adv. (fam.) încetisor, domol pianino m. pianina pianiste m.f. pianist piano m. pian; adv. (muz.) piano pianoter vi. a zdrangani la pian piaule f. (pop.) odaie piaulement m. piuit, scâncit piauler vi. a piui, a scânci pic m. târnacop, pisc, (ornit.) ghionoaie pichenette f. (fam.) bobârnac pichet m. urcior (pentru apa etc.) pick-up /-eup/ m. invar. (angl.) picup picorer vi. a piguli; vt. a ciuguli (de ici de colo) picot m. aschie, ciocan (de pietrar), colt (de dantela) picotement m. (senzatie de ) întepatura, piscatura picoter vt. a întepa, a pisca, a ciuguli, (fam.) a tachina pie f. cotofana, (fam.) femeie vorbareata; piéce f. bucata, piesa, încapere, moneda, (gura de) tun, pied m. picior, laba piciorului, poale (de munte etc.) pied-à-terre m. invar. locuinta sezoniera pied-de- biche m. picior curbat (de mobila), cleste (de dentist, pied-droit m. stâlp de sustinere piédestal piédouche m. piedestal, (fig.) suport piége m. cursa, capcana (si fig.) pie-griéche f. (ornit.) sfrâncioc, (fig.) femeie cicalitoare pie-mére f. (anat.) pia-mater pierraille f. bolovanis, morman de pietre pierre f. piatra (si med.) pierreries f.pl. pietre pretioase pierreux, euse adj. pietros pierrot m. Pierrot (masca), (pop.) vrabioi piétaille f. (fam.) pedestrime piété f. cucernicie piéter vi. (despre pasarele) a topai piétinement m. tropait, calcare în picioare piétiner vi. a tropai; vt. a calca în picioare piéton, onne m.f. pieton; adj. referitor la pietoni piétre adj. prapadit, meschin pieu m. par, stâlp, tarus pieuvre f. caracatita pieux, euse adj. pios, cucernic pif m. (pop.) nas (mare) piffrer, (se) vr. (pop.) a se ghiftui pigeon m. porumbel; (fam.) fraier pigeonnier m. porumbel piger vt. (pop.) a se zgâi, a se captusi (cu o boala), pigmantation f. pigmentare, pigmentatie pignocher vi. (fam.) a mânca fara pofta pignon m. pinion, (constr.) fronton pilage m. pisare, pisat pilastre m. pilastru pile f. gramada, stâlp, pila, revers (al unei meonede), piler vt. a pisa, (fam.) a chelfani pileux, euse adj. pilos, referitor la parul de pa corp pilier m. stâlp (si fig.), proptea pilissonnerie f. strengarie, obscenitate pillage /pi-yaj'/ m. jaf, jefuire pillard, e /pi-yar'/ m.f., adj. jefuitor, (fig.) plagiator piller /pi-yé/ vt. a jefui, (fig.) a plagia pilon m. pisalog (de lemn, metal), picior de lemn pilonnage m. pisare, batatorie pilonner vt. a pisa cu un pisalog, (mil.) a bombarda pilori m. stâlp (al infamiei) pilorier vt. a pune la stâlpul infamiei pilotage m. pilotare, pilotaj pilote m. pilot, cârmaci, (fig.) îndrumator; adj. pilot piloter vt. a bate tarusi, a pilota (un avion, pilotis m. ansamblu de pari (batuti în pamânt, pe fundul pilou m. tesatura plusata de bumbac pilule f. pilula pimbêche f. femeie întepata si înfipta piment m. ardei iute, (fig.) picanterie pimenter vt. a ardeia, (fig.) a pipera, a face picant pimpant, e adj. spilcuit, elegant pinacle m. vârf (al unei cladiri), culme (si fig.) pinçade f. ciupitura, piscatura pince f. cleste, pensa (a unei rochii), stângere pincé, e adj. (fig.) întepat, rece pinceau m. pensula, (fig.) maniera de apicta, pictor pincée f. cantitate care se poate lua cu trei degete, pince-nez m. invar. ochelari (fara brate) pincer vt. a ciupi, a pisca, a apuca (cu degetele), pince-sans-rire m. invar. persoana care ironizeaza fara a avea pincette f. penseta, vatrai pinçon m. urma de piscatura pingouin m. pinguin pingre adj. (fam.) zgârcit pinson m. cintezoi pintade f, bibilica pinte f. masura de capacitate pentru lichide ( a aprox. pinter vt. a bea; vi. (pop.) a trage la masea piochage m. sapat, sapare cu hârletul, (fig., fam.) pioche f. hârlet piocher vt. a sapa cu hârletul, (fam.) a roade (cartea), pion m. (la sah) pion, (arg. scolar) pedagog pionner vi. a face munca de pionierat pionnier m. pionier (si fig.) pioupiou m. (pop.) pifan pipe f. pipa, conducta pipée f. pridere a pasarilor (cu capcana), (fig.) pipelet m. (fam.) portar (al unui imobil) pipe-line /païp'-laïn'/ m. (angl.) conducta (de petrol) piper vt. a prinde pasari (cu capcane), (fig.) a însela pipette f. pipeta piquant, e adj. întepator, picant (si fig.); m. ac, ghimpe, pique f. sulita; m. (la jocul de carti) pica piqué, e adj. întepat, alterat, otetit, (fam.) tâcnit; pique-assiette m. invar. linge blide pique-nique m. picnic pique-niquer vi. a participa la un picnic piquer vt. a întepa, a ustura, a face o injectie, piquet m. tarus, (mil.) pichet piqueter vt. a marca cu tarusi piquette f. tescovina, posirca piqueur, euse m.f. lucrator care da tighel; m. supraveghetor piqûre f. întepatura, piscatura, injectie, tighel pirate m. pirat, vas de pirat pire adj., m. (cel) mai rau pirogue f. piroga pirouette f. pirueta, (fig.) schimbare brusca (a parerii) pis m. uger; adv. mai rau; m. lucrul cel mai rau pisc m. chirpici pisciculteur m. piscicultor pissement m. urinare pissenlit m. papadie pisser vi., vt. a urina pistache f. fistic piste f. urma lasata de cineva, pista, poteca pistolet m. pistol, (fam.) om bizar piston m. piston, (fam.) protectie pistonner vt. (fam.) a plictisi, a proteja (pe cineva) pitance f. tain piteux, euse adsj. trist, jalnic pithécanthrope m. pitecantrop pitié f. mila, compasiune piton m. piton, vârf (de munte), (pop.) nas mare pitoyable adj. milos, demn de mila, jalnic pitre m. paiata (si fig.) pittoresque adj. pitoresc pituite f. flegma, mucozitate nazala pivoine f. bujor pivot m. pivot, (fig.) baza, suport pivoter vi. a pivota placard m. dulap (în perete), afis placarder vi. a afisa, (fig.) a tintui la stâlpul infamiei place f. loc, slujba, piata, rang, oras fortificat placement m. plasare, plasament, vindere, vânzare placenta m. placenta placer vt. a plasa, a pune, a vinde placidité f. placiditate placier, ére m.f. plasator de marfuri plafond m. tavan, plafon plafonner vt. a construi un tavan; vi. (fig.) a plafona plafonnier m. plafoniera plage f. plaja, (poet.) meleag plaid /pléd/ m. pled plaider vi., vt. a pleda plaideur, euse m.f. persoana care pledeaza plaidoirie f. playdoier m. pledoarie plaie f. rana (si fig.), plaga plaignant, e m.f. reclamant plain, e adj. neted, plat plaindre vt., vr. a (se) plânge; vr. a se vaita, a reclama plaine f. câmp(ie), ses plainte f. geamat, vaicareala, plângere, reclamatie plaire vi., vr. v. impers. a (se) placea; vr. a-i placea, plaisamment adv. (în mod) placut, caraghios plaisance f. placere, distractie plaisant, e adj. placut, amuzant, caraghios; m. mucalit, plaisanter vi. a glumi; vt. a lua în râs (pe cineva) plaisanterie f. gluma, bataie de joc, fleac plaisantin m. hâtru plaisir m. placere, amuzament, distractie, plac, prajitura plaitif, ive adj. plângaret plan, e adj. plan, neted; m. plan, proiect planche f. scândura, plansa, brazda, pluta (la mot); plancher m. planseu, podea planchette f. scândurica, planseta plane m. artar planer vi. a plana (si fig.), a pluti (în aer), (fig.) planéte f. planeta planeur m. planor planificateur m. planificator planification f. planificare planifier vt. planifica planisphére m. planisfera planning m. (angl.) planificare planquer vt. (arg.) a pune la adapost plant m. rasad, razor (plantat) plantain m. platlagina plantaire adj. referitor la talpa piciorului plantation f. plantare, plantatie plante f. planta, talpa ( a piciorului) planté,e adj. plantat, înfipt planter vt. a planta, a împlânta, a fixa; vr. a se posta planteur m. plantator plantigrade adj., m. (animal) plantigrad plantureux, euse adj. planturos, abundent, fertil, (fam.) gras plaque f. placa, decoratie, tablita plaquer vt. a placa (un metal, un jucator), a furnirui plaquette f. placheta, placa comemorativa plasma m. plasma plasticité f. plasticitate plastique adj., f. plastic(a); m. material plastic plastronner vt. a pune un plastron; vi. a face pe grozavul plat, e adj. plat (si fig.), neted, (despre un portofel) platane m. platan plateau m. platou, tal(g)er, tava plate-bande f. (tehn.) platbanda, razor plate-forme f. platforma, (fig.) întelegere platiner vt. a platina platitude f. platitudine, mârsavie platonique adj. platonic plâtrage m. obiect din ipsos, tencuire cu ipsos plâtras m. moloz plâtre m. (lucrare din) ipsos plâtrer vt. a tencui cu ipsos plâtrier m. lucrator în ipsos plâtriére f. cariera de var plausible adj. plauzibil plébe f. plebe plébéien, enne adj. plebeian; m.f. plebeu plein, e adj. plin (si fig.), compact, încarcat, complet, plein-emploi m. (ec. pol.) folosire deplina a mâinii de lucru plénier, ére adj. plenar plénipotentiaire m., adj. plenipotentiar plénitude f. (de)plinatate, plenitudine pléthore f. abundenta, surplus pleurant, e adj. plângator; pleurer vi. a (de) plânge; vt. a regreta pleureur, euse adj. plângator; f. bocitoare pleurnicher vi. a se smiorcai pleurs m.pl. lacrimi pleutre m. las pleuvoir v. impers. a ploua; vi. a curge (si fig.) plévre f. pleura plexus /-ksuss/ m. plex pli m. cuta, rid, plic, ondulatie, îndoitura, (fig.) pliant, e adj. pliant, (fig.) docil; m. scaun pliant pliement m. îndoire plier vt., vi. a (se) îndoi; vt. a încovoia, a face plique f. ciuf slinos plissage m. plisare plissé, e adj. plisat, încretit; m. cuta, pliseu plisser vt. a face pliuri; vi. a avea pliseuri pliure f. faltuire (a hârtiei) ploiement m. îndoire, încovoiere plomb m. plumb. glont plombage m. plumbuire, plombare plomber vt. a plumbui, a plomba; vr. a se întuneca plombier m. instalator plongée f. (s)cufundare plongeoir m. trambulina plongeon m. plonjon, (ornit.) cufundar plonger vt., vi., vr. a (se) (s)cufunda; vt. a baga, plongeur, euse adj. scufundator; m. scafandru ploutocratie f. plutocratie ployer /ploi-ié/ vt., vi. a (se) încovoia; vt. (fig.) pluie f. ploaie (si fig.) plumage m. penaj (al unei pasari) plumaison f. jumulire plume f. pana, penita, (fig.) scriitor, stil plumeau m. matura din pene plumer vt. a jumuli plumet m. pana de palarie plumeux, euse adj. referitor la pene, acoperit cu pene plumier m. penar plupart f. cea mai mare parte, majoritatea plural, e adj. multiplu pluralité f. pluralitate, multiplicitate pluriel, elle adj., m. plural plurivalent, e adj. (chim.) polivalent plus adv. (cel) mai mult, plus;m. maximum, (mat.) plus plusieurs adj. nehot. pl. mai multi, câtiva; plus-que-parfait m. mai mult ca perfect plus-value f. plus valoare plutôt adj. mai curând, de preferinta pluvieux, euse adj. ploios pneu m. pneu, scrisoare exprimata prin posta pneumatica pneumatique adj., f. pneumatic(a) pochade f. pictura executata în graba pocharder vt. (pop.) a îmbata poche f. buzunar, punga, polonic (pentru supa), gusa pocher vt. a învineti, a picta în graba, a face oua pochette f. buzunaras, batista mica, vioara mica pochoir m. carton decupat (folosit în (pictura) poêle /poil'/ m. soba, postav (pentru acoperit sicriul) poêler vt. a praji în tigaie poêlier m. sobar poêlon m. craticioara poème m. poem poésie f. poezie, arta de a scrie versuri poète, poétese m. f. poet poétique adj., f (arta) poetic(a) poétiser vt. a poetiza, a idealiza; vi. a face versuri poids m. greutate (si fig.) pondere, povara poignant, e adj. sfisietor, cumplit poignard m. pumnal poignarder vt. a injunghia, (fig) a sfisia poigne f. putere de stringere a miinii,(fig.fam) energie poignée f.o mina de, un pumn de, miner, clanta poignet m. incheietura a miinii poil m, par, peri (de pe corp) poiln, e adj. paros, acoperit cu par poinçonner vt. a perfora, a marca (un metal pretios) poinçonneur,euse m.f. persoana care perforeaza, taxator(de bilete) poindre vi. a rasari, a miji, (despre plante) a incolti poing m. pumn point m. punct (si mat., muz., sport), impunsatura pointe f. virf, limba de pamint care inainteaza in mare pointer vt., vr. a (se) înalta; vt. a ridica în sus, pointillé m. linie punctata, gravura în puncte pointilleux, euse adj. irascibil, exigent pointu, e adj. ascutit, tuguiat, (despre glas) pitigaiat pointure f. masura (la încaltaminte, manusi etc.) poire f. para, (fam.) natarau, (pop.) mutra poireau m. praz poirier m. par (pomul) pois m. mazare poison m. otrava (si fig.) poissard, e adj. grosolan; f. (pop.) negustoreasa de peste poisser vt. a unge cu smoala, a naclai, (arg.) a plictisi poisseux, euse adj. naclait poisson m. peste poissonnerie f. pescarie poissonneux, euse adj. plin de peste poissonnier, ére m.f. pescar, negustor de peste poitrail m. piept al unui animal, curea (de ham), (un fel poitrinaire m.f., adj. tuberculos poitrine f. piept, plamâmi poivre m. piper, (fig.) sare (a unei povestiri) poivriére f. solnita pentru piper, pipernita poivron m. ardei iute poix f. smoala polaire adj. polar polariser vt. a polariza (si fig.) pôle m. (geogr., fiz.) pol polémique adj., f. polemica polenta /-lén-/ f. mamaliga poli, e adj. lustruit, slefuit (si fig.), politicos; police f. politie, polita policer vt. a îmblânzi moravurile, a civiliza polichinelle m. marioneta cu doua cocoase policier, ére m.f., adj. politist policlinique f. clinica (administrata de oras) poliomyélite f. poliomielita polir vt. a lustrui, a slefui polissage f. lustruire, slefuire polisson, onne m.f. vagabond, puslama, strengar; adj. deocheat polissonner vi. a vagabonda, a face strengarii, a vorbi politesse f. politete politicaillerie f. (fam.) politica meschina politicard, e m.f. (peior.) politician intrigant politicien, enne m.f. (peior.) politician politique f. politica, (fig.) iscusit; om politic politiquer vi. a discuta politica politiser vt. a politiza polka f. polca pollen /-lén/ m. polen pollinisation f. polenizare polluer vt. a spurca, a profana pollution f. spurcare, profanare, polutie polonais, e adj., m.f. (cu maj.) polonea; m. limba poloneza poltron, onne adj., m.f. las, fricos poltronnerie f. lasitate, frica polyandrie f. poliandrie polyarthrite f. poliartrita polycellulaire adj. pluricelular polychrome adj. policrom polyclinique f. policlinica polyédre adj. poliedric, poliedru polygamie f. poligamie polyglotte adj., m.f. poliglot polygone m. poligon polymériser vt. (chim.) a polimeriza polymorphe adj. polimorf polynôme m. polinom polype m. polip (si med.) polypier m. (zool.) colonie de polipi polytechnicien m. politehnician polytechnique adj. politehnic polythéisme m. politeism polyvalent, e adj. polivalent pomiculteur m. pomicultor pommade f. pomada pommader vt. a pomada pomme f. mar, maciulie (de baston) pommé, e adj. de forma unui mar, (fig. fam.) desavârsit pommeau m. maciulie (de baston) pommele, e adj. (despre un cal) alb-cenusiu pommette f. umar al obrazului pommier m. mar pompe f. (tehn.) pompa, fast pomper vt. a pompa, (fig.) a absorbi, (pop.) a bea pompeux, euse adj. pompos, fastuos, (despre stil) umflat pompiste m. vânzator la o pompa de benzina pompon m, ciucure (de lâna, de matase etc.) pomponner vt. a âmpodobi cu ciucuri, (fig.) a gati; vr. ponce f. piatra ponce, cerneala din negru de fum poncer vt. a lustrui cu apiatra ponce poncif m. (lit.) lucrare banala ponction f. (med.) punctie ponctuation f. punctuatie ponctuel, elle adj. punctual, exact ponctuer vt. a aplica punctuatia, a punctua, (fig.) pondaison f. ouat (al pasarilor), perioada ouatului pondérabilité f. ponderabilitate pondération f. (fig.) achilibru, ponderatie pondérer vt. a pondera, a echilibra pondeur, euse adj. (despre pasari) oatoare, (fig. fam.) fecund pondre vt. a oua, (fig. fam.) a crea poney m. ponei pongé m. tesatura fina de matase si lâna pont m. pod, punte ponte f. ouare, cantitatea de oua ouate ponter vi. a ponta, a miza pontife m. pontif, (fam.) persoana care-si da importanta pontifer vi. a oficia ca pontif, (fam.) a-si da importanta pont-levis m. pod mobil (peste un sant) pope m. popa popeline f. poplin popote f. popota, (fam.) bucatarie; adj. (peior.) casnic populace f. (peior.) norod populaire adj. popular; m. (peior.) plebe populariser vt. a populariza popularité f. popularitate population f. populatie populeux, euse adj. (foarte) populat populisme m. poporanism porcelaine f. portelan porc-épic /por-ké-pik'/ m. (zool.) porc spinos, (fig.) porche m. portic, pridvor porcher, ére m.f. porcar porcherie f. cocina de porci pore m. por poreux, euse adj. poros pornographie f. pornografie porphyre m. pofir port m. (geogr.) port, defileu, (fig.) liman, purtare, portage m. transport efectuat de hamali portaif, ive adj. portativ, transportabil portail m. portal portant, e adj, care poarta, care sustine, intro anumita porte f. poarta, usa, (fig) cale, (geogr.) trecatoare porte- fenêtre f. usa-geam porté, e adj. purtat, transportat, (fig) inclinat porte-affiches m. invar. afisier porte-aigle m. invar. stegar porte-aiguilles m.invar. trusa cu ace de cusut porte-avions invar. portavion porte-bagages m. invar. port-bagaj porte-billets m. invar. portofel porte-bonheur m. invar. talisman porte-cartes m. invar. portvizit (mil.) portharta porte-cigares porte-cigarettesm. invar. porttigaret porte-clefs m. invar. portchei porte-couteau m. invar. suport pentru tacim porte-crayon m. invar. suport pentru creioane porte-drapeau m. invar. portdrapel portefaix m. hamal salahor porte-feuille m. portofel, portofoliu porte-greife m. (bot.) portaltoi porte-habit m. umeras (de haine) portemanteau m. cuier (de haine), cufar (de haine) porte-mine m. invar. creion cu mina, creion automat porte-monnaie m. invar. portmoneu porte-parole m. invar. purtator de cuvânt porte-plume m. invar. toc (pentru scris) porter vt. a purta, a duce, a transporta, a îndrepte, porte-savon m. invar. sapuniera porte-serviettes m. invar. suport pentru prosoape porteur, euse adj., m.f. purtator; m. hamal porte-voix m. megafon portier, ére m.f. portar; f. portiera, perdea (de pus la usa); portillon m. portita portion f. parte, portiune portique m. portic portrait m. portret, (fig.) asemanare mare, (pop.) mutra portraitiste m.f. portretist portugais, e adj., m.f. (cu maj.) portughez; m. limba posage m. punere, instalare pose f. punere, aseyare, (fig.) poza, afectare posé, e adj. pus, grav, serios poser vt. a (de)pune, a aseza, a instala, (fig.) poseur, euse adj. afectat; m. lucrator care pune ceva, positif, ive adj. pozitiv (si mat.), sigur; m. (fot. gram.) position f. pozitie (si mil.), situatie, atitudine, rang, positivisme m. pozitivism possédé adj., m.f. posedat, apucat posséder vt. a poseda, (fig.) a cunoaste (bine); possesseur m. posesor possessif m., adj. (gram.) posesiv possession f. posedare, posesiune possibilité f. posibilitate, putinta possible adj., adv., m. posibil postal, e adj. postal poste f. poste (si invar.), vagon postal; m. post, poster vt., vr. a (se) posta, a (se) palsa; vt. a trimite postérieur adj. posterior, ulterior postérité f. posteritate postface f. postfata posthume adj. postum postiche adj. adaugat ulterior, (fig.) fals, artificial postier, ére m.f. functionar la posta postillon m. olacar, surugiu postsynchroniser vt. a postsincroniza postulant, e m.f. solicitant (pentru o slujba) postulation f. solicitare (a unei slujbe) postuler vt. a solicita (o slujba) posture f. atitudine, situatie pot m. vas, oala, (la jocul de carti) pot potable adj. potabil, (fam.) acceptabil potache m. (fam.) liceean potage m. ciorba potager, ére adj. legumicol, comestibil; m. gradina de potasse f. (chim.) potasa potasseur m. (arg. scol.) a toci potassium /-om'/ m. potasiu poteau m. potou, stâlp potée f. un vas de, o oala de , droaie potelé,e adj. durduliu potence f. spânzuratoare, streang potentialité f, potentialitate potentiel, elle adj., m. potential poterie f. olarit, olarie, vesela potiche f. vas (mare) de portelan (chinezesc, japonez) potier m. olar potin m. cancan, bârfa, zarva potiner vi. a bârfi potion f. portiune potiron m. dovleac, (bot.) mânatarca pou m. paduche pouacre m.f., adj. (fam.) scârbos poubelle f. lada de gunoi pouce m. degetul gros (de la mâna), deget, (unitatea de pouding /-diu'g/ m. puding poudre f. pudra, praf, pulbere (si mil.) poudrer vt. a pudra poudrerie f. pulberarie poudreux, euse adj. prafuit, prafos poudriére f. depozit de munitii, pudriera poudroiement m. prafuire poudroyer vi. a fi plin de praf; vt. a prafui, a umple de pouf interj. buf!; m. taburet rotund ccapitonat pouffer vi. a pufni (în râs) pouh interj. ptiu! pouiller vt. a paduchea, a purica, a ocarâ pouilleux, euse adj. paduchios, (fam.) mizer poulailler m. cotet pentru gaini, (la teatru) galerie poulain m. mânz poularde f. gaina îndopata poule f. gaina, femela (la unele pasari), miza (la joc), poulet m. pui de gaina, (fig.) scrisorica de dragoste, pouliche f. iapa tânara poulie f. (tehn.) scripete pouliner vi. (despre iepe) a fata poulpe m. caracatita pouls /poû/ m. puls poumon m. plamân poupard m. copil bucalat, papusa înfasata poupe f. (mar) pupa poupée f. papusa (fig), (la tir) figurina fuior poupin, e adj. rumen (la fata), fraged poupon, onne m.f. prunc, copil dolofan pouponner vi. (fam.) a se ocupa de un prunc pouponnière f. salon de nou-nascuti pour prep. pentru, in locul, ca (si), drept, la, catre, pourboire m. bacsis pourceau m. porc pour-cent m. invar. procent pourcentage m. procentaj pourchaser vt a urmari (cu inversunare) pourchaseur m. urmaritor pourfendre vt. a spinteca pourlécher vt., vr a(-si) linge (buzele) pourparlers m. pl. convorbiri, tratative pourpre f. purpura, (fig) imbujorare; pourpré, e adj. purpuriu pourquoi adv. conj. de (pentru) ce, din ce cauza; pourri, e adj. putred, (fig) stricat pourrir vt. a strica, a face sa putrezeasca pourrissement m. (fig) degradare, stricare, deteriorare pourriture f. putreziciune, putrezire, putregai, poursuite f. urmarire; pl. insistentze poursuivre vt. a urmari (si fig), a continua pourtant adv. totusi, cu toate acestea pourtour m. inconjur pourvoi m. recurs pourvoir vi. a prevedea, a procura, a veghea pourvoyeur m. furnizor pourvu que loc. conj. numai sa, cu conditia ca pouse f. crestere, mladita pousif, ive adj. (despre cai) cu respiratia grea, pousin m. puisor (de gaina) copilas poussée f. impingere, acces (si fig) pousse-pousse m. invar. ricsa pousser vt. a impinge, a extinde (o cucerire) poussière f. pulbere, praf (si fig) poussiéreux, euse adj. prafuit, prafos poutre f. grinda pouvoir vt.,vr. a (se) putea; v. impers. a fi posibil; practique adj. practic, destoinic, util f, practica, practiquer vt. a practica, a profesa, a executa, praesidium -om prairie f, pajiste, fineata pralin m. pamint ingrasat, glazura praticable adj. practicabil praticien, cnne m. f. practician pré m. pajiste préalable adj. m. (discutie) prealabil(a) préalablement adv. in prealabil préambule m. preambul préau m. curte inchisa(a unei scoli, manastiri) préavis m. preaviz préavisier vt. a da preaviz précaire adj. precar, subred, nesigur précautinneux, euse adj. precaut précaution precautie, prevedere précautionner vt. a preveni; vr. a-si lua masuri de precautie précciser vt. a preciza précédement adv. mai inainte précédent, e adj. m. precedent précéder vt. a preceda, a merge inainte préceller vi. (inv) a excela précepte m. precept, povata précepteur, trice m. f. preceptor, invatator préche m. predica précher vt, a predica, (fig) a recomanda prêcheur, cuse adj, povatuitor, m.predicator précieux, cuse adj. pretios, de pret préciosite f. pretiozitate precipice m. prapastie, ruina précipitament adv. (in mod) precipitat, in mare zor précipitatior precipitare, zor, (chim.) precipitatie précipiter vt., vr. a (se) precipita, a (se) grabi; vt. précis, e adj. precis, fix, hotarit, clar, m. manual précision f. precizie précompte m. antecalculatie préconception f. idee preconceputa préconçu, e adj. preconceput préconiser vt. a preconisa, a recomanda précurseur adj, m. precursor, premergator prédécesseur m. predecesor, inaintas prédestination f. predestinare prédestiner vt. a predestina, a urzi prédéterminer vt. a predetermina prédicable adj. (gram.) care se poate aplica cu referire la prédicateur, trice m.f.predicator, propovaduitor prédication f. predica, predicare prédiction f. prevestire, prezicere prédilcction f. predilectie, preferinta prédire vt. a povesti, a prezice prédisposer vt. a predispune prédisposition f. predispozitie, inclinatie prédominance predominanta, predominare, caracter predominant prédominer vi. a (pre)domina, a prevala préétablir vt. a prestabili préexistence f. preexitenta préfabrication f. prefabricare, prefabricatie préface f. prefata préférence f. preferinta, pl. favoruri préférer vt. a prefera préfet m. prefect préfigurer vt. a prefigura, a schita dinainte préfixation f. formarea (unui cuvnt) cu ajutorul prefixelor préfixe m. prefix préfixion f, (fur) fixare a unui termen, termen fixat préformation f. predispozitie prégnace f. pregnanta préhension f. apucare préhistoire preistorie préhistorien, enne m.f. specialist in preistorie préhistorique adj. preistoric préjudice m. prejudiciu, paguba préjudicier vi. a prejudicia préjugé m. prejudecata, parere preconceputa préjugér vi., vi. a aprecia dinainte prélart m. prelata prélasser (se) vr. a se lafai (intr-un fotoliu) prélèvement m. extragere a unei parti (dintr-un tot) prélever vt. a lua dinainte, a extrage o parte préliminaire adj. preliminar; m. pl. preliminarii prélude preludiu (si muz.) préluder vi.a prelua (si muz.), (fig.) a pregati prématuré, e adj. m.f. (copil) prematur préméditation f. premeditare préméditer vt. a premedita prémices f. pl. primele roade, trufandale, inceput premier, êre adj. primul, initial, indispensabil, cel mai bun premier-né adj. m. prim(ul) nascut prémisse f. premisa prémonitoire adj. prevestitor prémunir vt, a feri; vr. a se apara (din timp) prenable adj. care poate fi cucerit prenant, e adj. care serveste la luat, la prins, prendre vt. a lua, a apuca, a (sur)prindre, a presupune, preneur, euse m.f. consumator, chirias; adj. care ia prénom m. prenume prénommé, e m.f. adj. (persoana) susnumit(a) preoccuoation f. preocupare préoccuper vt, vr. a (se) preocupa préopiner vi. a-si da parerea inaintea cuiva préparateur, trice m.f. preparator préparatifs m. pl. preparative préparation f. preparare, pregatire, preparatie, produs préparatoire adj. preparator préparer vt., vr. a (se) pregati prépondérance f. preponderenta préposé, e m.f. prepus préposer vt. a insarcina cu o misiune préposition f. prepozitie préraphaélisme m. prerafaelism prérogative f. prerogativa, privilegiu près adv, aproape; prep. (pe) linga, in apropiere de, présage m. prezicere, prevestire presbyte m,f. adj. prezbit presbytère m. prezbiteriu, casa parohiala prescience f. cunoasterea viitorului prescription f. (jur.) prescriere, prescriptie, ordin formal prescrire vt. a prescrie, a ordona; (jur.) vr. a se prescrie préséance f. prioritate présence f. prezenta présent, e adj. prezent; m. (timpul) prezent cadou; pl. présentateur, trice m.f. prezentator présentation f. prezentare présenter vt., vr. a (se) prezenta, a (se) recomanda préservateur, trice adj. care prezerva, apara préservation f. prezervare, aparare préserver vt. a prezerva, a apara présidence f. functia de presedinte, presedentie président m. presedinte présidentiel, elle adj. prezidential présider vt. a prezida; vi. a supraveghea présompteux, euse adj., m.f. înfumurat présomptif, ive adj. prezumtiv présomption f. prezumtie, presupunere, înfumurare presqu île f. peninsula presque adv. aproape, aproximativ pressage m. presare, presat pressant, e adj. urgent, insistent presse f. teasc, tipar, presa pressé, e adj. tescuit, presat, urgent, (mil.) împresurat, presse-citron m. invar. storcatoare de lamâie pressentiment m. presimtire, presentiment pressentir vt. a presimti, a încerca sa ghicesti intentiile presse-papiers m. invar. greutate care se pune peste hârtii presser vt. a apasa, a tescui, a presa, a înghesui, pression f. presiune, apasare, (fig.) constrângere pressoir m. teasc pressurage m. stoarcere, tescuire, (fig.) epuizare pressurer vt. a stoarce, a tescui, (fig.) a epuiza prestance f. prestanta prestation f.prestare, prestaTIE preste adj. sprinten; interj. iute! prestesse f. sprinteneala prestidigitateur m. prestidigitator prestige m. prestigiu, (fig.) atractie prestigieux, euse adj. cu prestigiu présumé, e adj. presupus présumer vt. a presupune; vi. a avea o parere prea buna présupposer vt. a presupune présupposition f. presupunere présure f. cheag prêt, e adj. pregatit, decis, dispus; m. (dare cu) prêt-à-porter m. haina de gata prétendant, e m.f. pretendent prétendre vt. a pretinde, a sustine, a spera; vi. a aspira prétendu, e adj. pretins, presupus, asa-zis prétentaine f. (fam.) courir la ~ = a umbla teleleu prétentieux, euse adj., m.f. pretentios; adj. înfumurat, afectat prétention f. pretentie, înfumurare, afectare prêter vt. a da cu împrumut, a atribui; vi. (despre o prêteur, euse adj., m.f. (persoana) care da cu împrumut; prétexter vt. a pretexta prêtre m. preot prêtresse f. preoteasa (la antici) prêtrise f. preotie preuvre f. proba (si mat.), dovada preux m. invar. viteaz prévaloir vi. a prevala; vr. a se prevala, a trage folos din prévariquer vi. a se lasa mituit prévenance f. atitudine prevenitoare prévenant, e adj. prevenitor prévenir vt. a preântâmpina, a prevedea, a avertiza préventif, ive adj. preventiv prévention f. partinire, (jur.) preventie préventorium /-om'/ m. preventoriu prévenu, e adj. prevenit, învinovatit; m. detinut în prévisible adj. previzibil prévision f. previziune, prevedere prévoir vt. a prevedea prévoyance f. prevedere, bagare de seama prévoyant, e adj. prevazator, prudent prie-dieu m. invar. scaunel (pentru rugaciune) prier vt., vi. a (se) ruga; vt. a insista priére f. rugaciune, rugaminte, insistenta prieur, e m.f. staret prieuré m. staretie, schit primaire adj. primar, elementar, simplist primarité f. caracter primar primauté f. întâietate prime f. prima; adj. (înv.) cel dintîi, initial, (mat.) primer vt. a întrece, a da o prima; vi. a avea întâietate primesautier, ére adj. spontan primeur f. noutate, prospetime; pl.trufandale primevére f. ciubotica-cucului primitif, ive adj. primitiv, stravechi; m. primitiv primo adv. (mai) întâi prince m. print, principe; princesse f. printesa, principesa princier, ére adj. princiar, somptuos principal, e adj., m. prinvcipal; m. capital, director de principauté f. principat principe m. origine, principiu, element constitutiv printanier, ére adj. primavaratic printanisation f. (agr.) iarovizare printemps m. primavara, (fig.) tinerete, (poet.) an priorité f. prioritate, precadere pris, e adj. luat, împrumutat, înghetat, (cu) prins, priser vt. a evalua, a priza (tutun) prisme m. prisma (si fig.) prison f. închisoare, detentiune prisonnier, ére m.f. prizonier, detinut privation f. privatiune, saracie privauté f. familiaritate excesiva privé, e adj. particular, privat, lipsit de; m. viata priver vt., vr. a (se) priva, a (se) lipsi de privilége m. privilegiu privilégié, e m.f., adj. privilegiat privilégier vt. aprivilegia prix m. pret, valoare, premiu, rasplata probabilité f. probabilitate probable adj. probabil probité f. probitate problématique adj. problematic probléme m. problema, chestiune procédé m. procedeu procéder vi. aproveni, a proceda procés m. proces, (anat.) prelungire, evolutie procession f. procesiune, cortegiu processus /-suss/ m. dezvoltare, desfasurare prochain,e adj. apropiat, (în)vecin(at), proxim; m. aproapele proche adj. apropiat; adv. aproape; m.pl. rude; prociamation f. proclamatie, proclamare proclamer vt., vr. a (se) proclama; vt. a dezvalui procréateur, trice m.f. procreator procréation f. procreatie procurer vt. a procura procureur vt. a procura prodigalité f. risipa prodige m. minune; adj. (în expres.) enfant ~ = copil prodigieux, euse adj. prodigios, considerabil prodigue m.f., adj. risipitor prodiguer vt. a risipi, a nu precupeti producteur, trice m.f., adj. producator; m. producator de film productif, ive adj. productiv production f. producere, productie, prezentare (a unui productivité f. productivitate, rentabilitate produire vt., vr. a (se) produce; vt. a prezenta produit m. produs (si mat.), beneficiu, vlastar proéminence f. proeminenta, iesind profanateur, trice adj., m.f. profanator profanation f. profanare profaner vt. a profana proférer vt. a profera professer vt. a profesa, a preda, a declara (în public) professeur m. profesor profession f. profesie, declaratie (publica) professionnel, elle adj. profesional; m. profesionist professorat m. profesorat profil m. profil profiler vi., vr. a (se) profila profit m. profit, folos profitant, e adj. (fam.) economicos profiter vi. a profita, a aduce venit, a folosi, a creste; profiteur, euse m.f. profitor profond, e adj. adânc (si fig.) profondeur f. adâncime, (fig.) profunzime ( a unei idei), profus, e adj. abundent profusément adv. din abundenta profusion f. abundenta progéniture f. progenitura, (fam.) fiu, fiica programme m. program. proiect programmer vi. aprograma progrés m. dezvoltare, progres progresser vi. a se dezvolta, a progresa progressif, ive adj. progresiv, progresist progression f. progresie, (fig.) progres progressiste m.f., adj. progresist prohiber vt. a prohibi, a interzice prohibition f. prohibitie, interzicere proie f. prada, (fig.) victima proiecteur m. proiector project m. proiect (si tehn.) projecter vt. a arunca, a proiecta (o lumina), a planui projectile m. proiectil; adj. care arunca projection f. aruncare, proiectare, proiectie prolétaire adj., m. proletar prolétariat m. proletariat prolétarien, enne adj. (de) proletar prolétarisation f. proletarizare prolétariser vt. a proletariza prolifération f. (biol.) proliferare, îmnultire proliférer vi. (biol.) aprolifera, ase înmulti prolifique adj. (biol.), prolific, fertil prolixité f. prolixitate prologue m. prolog prolongation f. prelungire (în timp) prolongement m. prelungire (în spatiu), continuare, urmare prolonger vt. a prelungi promenade f. plimbare promener vt., vr. a (se) plimba promeneur, euse m.f. persoana care se plimba promenoir m. loc de plimbare, promenada promesse f. promisiune prometteur, euse m.f., adj. (persoana) care promite promettre vt. a promite, (fig.) a anunta; vr. a-si promite promis, e adj. promis; m.f. logodnic promiscuité f. promiscuitate promontoire m. promontoriu promoteur, trice m.f. initiator promotion f. promovare, promotie promouvoir vt. a promova promptitude f. promptitudine promu, e adj. promovat promulgation f. promulgare promulguer vt. a promulga prôner vt. (relig.) a propovadui, (fig.) a proslavi; pronon m. pronume prononcé, e adj. apasat. pronuntat, clar, ferm prononcer vt., vr. a se pronunta prononciation f. pronuntare, pronuntie pronostiquer vt. a pronostica propagande f. propaganda propagandiste adj., m.f. propagandist propagation f. înmultire, (fig.) propagare propager vt. a propaga propension f. propensiune, (fig.) înclinatie prophéte m. profet prophétie f. profetie prophétiser vr. a proroci prophylaxie f. profilaxie propice adj. propice, nimerit proportion f. proportie proportionnel, elle adj. proportional; f. reprezentare proportionala proportionner vt. a proportiona, a mentine proportiile propos m. vorba, hotarâre; pl. bârfeli proposer vt., vr. a se propune, a se oferi; vr. a avea proposition f. propunere, propozitie propre adj. propriu, indicat, curat; m. aspect proprement adv. curat, corect, în esenta, exact, pur si propret, ette adj. curatel propreté f. curatenie propriétaire m.f. proprietar propriété f. proprietate, însusire, (gram.) sens propriu propulser vt. a propulsa propulsion f. propulsie propylée m. (arhit.)propilee proroger vt. a proroga prosaïque adj. prozaic prosaïser vt. a face prozaic prosateur m. prozator proscription f. proscriere, surghiunire, (fig.) abolire proscrire vt. a proscrie, a surghiuni, (fig.) a aboli proscrit, e m.f. proscris, surghiunit prose f. proza prosélyte m. prozelit prospecter vt. a prospecta prospection f. prospectare, prospectiune prospectus /-tuss/ m. prospect prospére adj. prosper prospérer vi. a prospera prospérité f. prosperitate prosternation f. prosternare prosterner vt.,vr. a (se) prosterna prostituer vt., vr. a (se) prostitua; vi. (fig.) a înjosi, prostitution f. prostitutie, prostituare protagoniste m. protagonist, (fig.) promotor protecteur, trice m.f., adj. protector protection f. protectie, favoare protectionnisme m. protectionism protée m. persoana nestatornica, (zool.) proteu protégé, e m.f. protejat, favorit protéger vt. a proteja, a favoriza protestant, e m.f., adj. protestant protestation f. protest(are) protester vi. a protesta, a dezaproba, a ncredinta (pe prothése f. proteza (si lingv.) protocolaire adj. protocolar protocole m. protocol, proces-verbal protoplasme m. potoplasma prototype m. prototip protozoaires m. pl. protozoare protubérance f. protuberanta prou adv. (în expr.) ni peu ni ~ = nici putin , proue f. prora prouesse f. vitejie, isprava prouver vt. a proba, a dovedi provenance f. provenienta, marfa provende f. (agr.) uruiala, merinde provenir vi. a proveni providence f. providenta providentiel, elle adj. providential, nesperat provin m. butas province f. (locuitorii din) provincie provincial, e adj., m.f. provincial provision f. provizie, (fin.) acoperire; pl. cumparaturi provisoire adj. provizoriu; m. provizorat provocant, e adj. provicator provocateur, trice m.f., adj. provocator provocation f. provocare provoquer vt. a provoca proximité f. proximitate prude f. mironosita; adj. ipocrit, prefacut prudemment adv. cu prudenta prudence f. prudenta pruderie f. ipocrizie, prefacatorie prud'homme m. membru al unei comisii de împaciuire prudhommesque adj. sententios, banal pruine f. bruma (pe fructe) prune f. pruna, pruneau m. pruna uscata prunelle f. (anat.) pupila prunier m. prun psalmodier vt., vi. a psalmodia, (fig.) a vorbi monoton psaume m. psalm psautier m. psaltire pseudonyme m. pseudonim psychanalyse /-ka-/ f. psihanaliza psychiatrie /-kia-/ f. psihiatrie psychique adj. psihic psychologie /-ko-/ f. psihologie, psihic psychologue /-ko-/ m.f. psiholog psychose /-kôz-/ f. psihoza psychothérapie /-ko-/ f. psihoterapie puant, e adj. urât mirositor, împutit, (fig.) sfruntat puanteur f. duhoare pubére m.f., adj. puber puberté f. pubertate public, ique adj., m. public publication f. publicare, publicatie publiciste m. publicist publicité f. publicitate publier vt. a raspândi, a publica puce f. purice pucelle f. fecioara puceron m. paduche de copac puddler vt. a transforma fonta în fier pudeur f. pudoare, sfiala pudibond, e a de o pudoare exagerata pudique adj. pudic, sfios puer vi. a duhni; vt. a mirosi tare (a ceva) puérilité f. puerilitate puff m. (înv.)anunt mincinos puîné, e adj., m.f. (copil) al doilea nascut puis adv. apoi, dupa aceea puisard m. (un fel de ) ciutura, hazna puiser vt., vi. a scoate apa (din fântâna), (fig.) puisque conj. de vreme ce, întrucât puissamment adv. cu putere, extrem de puissance f. putere (si mat.), stat, autoritate, dominatie, puissant, e adj. puternic, influent; m.pl. (în expr.) puits m. put pullulement m. înmultire raoida, misunare, viermuiala pulluler vi. a se înmulti rapid, a misuna, a viermui pulmonaire adj. pulmonar pulpe f. pulpa (a unui fruct, a unui dinte) pulpeux, euse adj. (despre fructe) carnos pulsation f. pulsatie pulvérisateur m. pulverizator pulvérisation f. pulverizare pulvériser vt. a pulveriza, (fig.) a face praf punaise f. plosnita, pioneza punch m. (angl.) punci (lovitura), lovitura puternica puni, e adj., m.f. pedepsit punir vt. a pedepsi punissable adj. care merita o pedeapsa punitif, ive adj. de pedepsire punition f. pedeapsa, pedepsire pupe f. pupa (la insecte) pupille /-pil'/ m.f. pupul, (anat.) pupila pupitre m. pupitru pur, e adj. pur, curat, limpede, nealterat, neprihanit, purée f. pireu, (arg.) ananghie pureté f. puritate, neprihanire, nevinovatie purgatif, ive adj., m. purgativ purgatoire m. purgatoriu purge f. purgativ, purgatie, (fig.) descotorosire purger vt. a administra un purgativ, (jur.) a executa purification f. purificare purifier vt. a purifica purisme m. (lingv.) purism puritain, e m.f., adj. puritan purpurin, e adj. purpuriu purulence f. purulenta pus m. puroi pusillanime adj. temator, becisnic pusillanimité f. teama, becisnicie pustule f. pustula putain f. prostituata putois m. dihor putréfaction f. putrefactie, putrezire putréfier vt. a putrezi; vr. a se descompune putrescent, e adj. intrat în putrefactie putrescible adj. supus putrefactiei putride adj. putred, putregait putridité f. putreziciune putsch /poutch'/ m. (pol.) puci puy m. vârf (de munte) pygmée m. pitic, pigmeu pyjama m. pijama pylône m. pilon pylore m. (anat.) pilor pyramide f. piramida pyrite f. pirita pyrograver vt. a pirograva pyrotechnie /-ték-/ f. pirotehnie python m. (zool.) piton pythonisse f. prezicatoare quadragénaire m.f., adj. (persoana) de 40 de ani quadrature f. cvadratura, problema de nerezolvat quadriennal, e adj. care dureaza patru ani, din patru în patru quadrilatéral, e adj. cu 4 laturi quadrillage m. împartire în patratele quadrille m. cadril quadrillé, e adj., m. stofa cadrilata quadriller vt. a cadrila, a îpânzii cu politisti quadrimoteur adj., m.f. avion cu 4 motoare quadrupéde adj. m. patruped quadruple adj. împatrit; m. suma de 4 ori mai mare quai m. chei, peron qualificatif, ive adj., m. calificativ qualification f. calificare qualifier vt., vr. a se califica, a se considera, a se trata qualité f. calitate, proprietate quand adv. (atunci) când quant à loc. prep. cât despre quant-é-soi m. invar. reticenta, retinere quantième adj. (înv.) al câtelea; m. zi, data (a lunii) quantitatif, ive adj. cantitativ quantité f. cantitate, câtime, un numar (mare) de quantum m. cuantum quarantaine f. (vreo) patruzeci, carantina, (bot.) micsandra quarante num. card. m. (cifra) patruzeci; num. ord. al quarantiéme num. ord. al patruzecilea; m. a patruzecea parte quart m. sfert, patrime, patrar, sticla de un sfert quarte f. cvarta quartette m. cvartet quartier m. sfert, patrar, halca, cartier, carâmb, iertare quartz m. cuart quasi m. pulpa (de vaca); adv. aproape quasimodo f. la Quasimodo = duminica Tomii quaternaire adj. cuaternar quatorze num. card. m. (cifra) patrusprezece; num. ord. al quatorziéme num. ord. al patrusprezecelea; m. a patruzecea quatrain m. catren quatre num. card., m. (cifra) patru; m. ziua de patru quatre-ving(s) num. card. optzeci; num. ord. al optzecilea quatriéme num. ord. al patrulea; m. etajul patru; f. clasa a quatuor m. cvartet que pron. rel. (pe, în) care, când; pron. interog. quel, quelle adj. interog. cine, cât care, ce quelconque afj. nehot. oarecare, neânsemnat, mediocru quelque adj. nehot. vreun, câteva; pl. unii; adv. aprox. quelquefois adv. câteodata quelqu'un, e pron. nehot. cineva, careva, vreunul; quémander vt., vi. a solicita, a cersi quémandeur, euse m.f., adj. persoana care solicita, persoana care qu'en-dira-t-on m. invar. gura lumii quenotte f. dintisor quenouille f. furca de tors querelle f. cearta, discutie quereller vt., vr. a (se) certa querelleur, euse m.f., adj. certaret quérir vt. a cauta qu'est-ce que pron. interog. ce? qu'est-ce qui pron. interog. cine? questeur m. chestor question f. întrebare, problema, cazna, tortura questionnaire m. chestionar questionner vt. a întreba questure f. chestura quête f. cercetare, cheta quêter vt. a cauta; vi. a face cheta quêteur, euse m.f., adj. persoana care face cheta queue f. coada (de animal, de rochie etc.), tac, sir, qui pron. rel. care, pe cine, ceea ce; pron. nehot. quiconque pron. nehot. oricine, oricare quiet adj. calm quiétude f. calm, liniste quille f. popic, chila quiller vi. a ridica popicele; vt. a ochii, a tinti quinaud, e adj. încurcat, rusinat quincaillerie f. marchitanie quincaillier, ére m.f. negustor de articole de fierarie quinine f. chinina quinquagénaire, e adj. m.f. persoana de 50 de ani quinquennal, e adj. care dureaza 5 ani, din 5 în 5 ani quinquina m. arbore de chinina quint num. ord. al cincilea; m. cincime quintal m. chintal quinte f. cvinte, acces de tuse, capriciu, toana quintessence f. chintesenta, extras quintette m. cvintet quinteux, euse adj. care are accese de tuse, capricios quintuple adj.încincit; m. suma de 5 ori mai mare quinzaine f. vreo cincisprezece, chenzina quinze num. card. m. cifra cincisprezece; num. ord. quinziéme num. ord. al 15 lea; m. a 15-a parte quipriquo m. confuzie quittance f. chitanta quittancer vt. a da chitanta, a adeveri quitte /kit'/ adj. chit, (fig.) achitqat, salvat quitter vt. a parasi, a scuti de; vr. a se desparti qui-vive? interj. cine este?; m. invar. (în expres.) quoi pron. rel. care, ce; pron. interog. ce; quoique conj. desi, cu toate ca quolibet /ko-/ m. gluma nesarata quorum /ko-rom'/ m. minim (legal) de voturi quota /ko-/ m. cota, procentaj quote-part f. cota-parte quotidien, enne adj. m. cotidian quotient m. (mat.) cât quotité f. cota-parte, cotitate rabâchage rabâchement m. pisalogeala rabâcher vt., vi. a pisalogi rabais m. rabat rabaissement m. scadere (a pretului), depreciere rabaisser vt. a scadea, a deprecia; vr. a se înjosi rabat m. plastron (purtat de judecatori) rabat-joie m. invar. individ ursuz rabattage m. gonire a vântului rabattement m. scadere, reducere rabatteur m. haitas rabattre vt. a scadea, a reduce, a netezi, a goni, a umili; rabattu, e adj. lasat în jos rabbin m. rabin rabibocher vt. a cârpi, a împaca râble m. vatrai, spinare a unor animale râblé, e adj. spatos rabot m. rindea raboter vt. a da la rindea, a finisa raboteux, euse adj. noduros, necioplit; f. raboteaza rabougri, e adj. pipernicit rabouilleur, euse m.f. pescuitor, în ape tulburi rabouter, raboutir vt. a pune cap la cap rabrouer vt. a bruftui racaille f. pleava a societatii raccommodage m. reparare raccommodement a. împacare raccommoder vt. a repara, a cârpi, a împaca raccourci, e adj. scurtat; m. prescurtare, scurtatura raccourcir vt., vi. a se scurta raccourcissement m. scurtare raccroc m. noroc neasteptat raccrocher vt. a agata, a atârna din nou, a pune receptorul race f. rasa, neam, soi racé, e adj. rasat, distins rachant m. rascumparare racheter vt., vr. a se rascumpara; vt. a cumpara din nou rachitique adj. rahitic racial, e adj. rasial racine f. radacina(gram. si mat.), origine racisme m. rasism raciste m.f., adj. rasist raclage m. razuire, raclaj raclée f. chelfaneala, mardeala racler vt. a razui raclette f., racloir m. razuitoare racolage m. agatare, agatat racoler vt. a prinde cu arcanul, a racola racontar m. cancan raconter vt. a povesti racorder vt. a uni, a racorda racornir vt., vr. a se învârtosa; vr. a se sfriji rade f. rada radeau m. pluta radiant, e adj. care radiaza radiateur m. radiator radiation f. radiatie radier vi. a radia, a straluci; vt. a sterge de pe lista radieux, euse adj. radios radio f.aparat de radio radioactivité f. radioactivitate radiodiffuzer vt. a radiodifuza radiographie f. radiografie radiologue radiologiste m.f. radiolog radiophonique adj. radiofonic radiothéraphie f. radioterapie radis m. ridiche radius m. osul radius radotage m. flecareala radoter vi. a flecari radoteur, euse m.f., adj. flecar radoub m. reparatie radoucir vt., vr. a se îndulci, a se domoli rafale f. rafala raffermir vt. a întari raffinage m. rafinare raffinement m. rafinament, cautare subtila, exagerare raffiner vt. a rafina; vi. a cauta cu subtilitate, raffinerie f. rafinarie raffoler vi. a se da în vânt dupa rafistoler vt. a pungali rafle f. ciorchine (fara boabe), jaf, razie rafler vt. a jefui, a sparli rafraîchir vt. a reânnoi, a rataci; vi. a pune la racit; rafraîchissant, e adj. racoritor rafraîchissement m. racoritoare, reâmprospatere; pl. bauturi rage f. turbare, durere violenta, furie rager vi. a turba rageur, euse adj., m.f. om furios ragot, e m.f., adj. om îndesat; m. bârfa ragoût m. tacana rai m. raza de lumina, spita de roata raid m. incursiune raide adj. adj. rigid, abrupt, neânduplecat; adv. brusc raideur f. rigiditate, înclinare ( aunei pante) raidir vt., vr., vi. a se întepeni raidissement m. întepenire raie f. dunga, linie, carare, un fel de calcan rail m. sina railler vt. a zeflemisi; vi. a glumi; vr. a-si bate joc de raillerie f. zeflemea, gluma railleur, euse adj., m.f. om batjocoritor rainette f. brotacel, mar renet rainure f. (tehn.) gardin raisin m. strugure raison f. ratiune, judecata, argument, motiv raisonnable adj. rational, moderat raisonnement m. rationament raisonner vi. a rationa, a judeca, a obiecta; vt. a întelege rajeunir vt., vi., vr. a se întineri rajeunissement m. întinerire rajouter vt. a adauga din nou rajuster vt. a potrivi din nou, a aranja preturile râle(ment) m. horcait ralentir vt., vi. a încetini ralentissement m. încetinire râler vi. a horcai, a protesta ralliement m. raliere rallier vt., vr. a ralia, a strânge rândurile rallonge f. înnaditura, planseta (care alungeste masa) rallonger vt., vi. a prelungi rallumer vt. a reaprinde ramage m. ciripit, crengi desenate (pe o stafa) ramas m. adunatura (de obiecte) ramassage m. strângere ramassé, e adj. bondoc ramasser vt. a aduna, a strânge, a ridica de jos; ramassis m. adunatura rame f. arac, vâsla, top de hârtie, sir de vagoane rameau m. craca ramener vt. a readuce, a reduce ramer vi. a vâsli rameur, euse m.f. vâslas rameux, euse adj. ramuros ramier m. frunzis, porumbel gulerat ramification f. ramificare, ramificatie ramifier vt., vr. a se ramifica ramollir vt., vr. a se înmuia; vi. a se ramoli ramonage m. curatarea cosurilor de casa ramoner vt. a curata un cos ramoneur m. cosar rampant, e adj. târâtor, slugarnic rampe f. rampa ramper vi. a se târâ, a se catara ramure f. ramuris, coarne de cerb rancæur f. ranchiuna, ura rancart m. rebut rance adj. rânced, m. râncezeala rancir vi. a râncezi rançon f. pret de rascumparare rançonner vt. a jefui, a jecmani rancune f. ranchiuna, pica randonnée f. târcoala, calatorie rang m. rang, demnitate, rând, sir rangé, e adj. rânduit, aranjat, ordonat; f. rând, sirag ranger vt. a rândui, a aranja, a trage la o parte; ranimer vt. a reânsufleti, a redestepta raout m. primire, receptie rapace adj. rapace, lacom; m.pl. rapitoare rapacité f. rapacitate, lacomie rapatrier vt. a repatria râpe f. razatoare, un fel de pila râper vt. a razui, a hartani rapetasser vt. a petici rapetisser vt., vr. a se micsora raphia m. rafie rapide adj. iute, povârnis; m. repezis, tren rapid rapidité f. iuteala rapiécer vt. a petici, a cârpi rapin m. pictor rapine f. rapire, prada rappareiller vt. a regasi perechea unui lucru rappel m. rechemare, (mil.) semnal de adunare, reamintire rappeler vt. a rechema, a readuce; vt., vr. a-si reaminti rappliquer vi. a reveni rapport m. raport, expunere, venit, legatura, punct de rapporter vt. a readuce, a atribui, a produce (un venit), rapporteur, euse adj. care pâraste; m. raportor rapprendre vt. a învata din nou rapprochement m. apropiere, împacare rapprocher vt., vr. a se apropia; vr. a se asemana rapsodie, rhapsodie f. rapsodie rapt m. rapire raquette f. racheta rare adj. rar raréfaction f. rarefiere raréfier vt. a rarefia rareté f. raritate ras, e adj. neted, plin, (despre par) ras; adv. marunt rasade f. pahar plin ochi raser vt. a rade, a distruge, a atinge usor, a pisalogi, raseur, euse m.f. pisalog rasoir m. brici; adj. plicticos rassasiement m. saturare rassasier vt., vr. a se satura; vt. a satisface rassemblement m. adunare rassembler vt. a aduna rasseoir vt., vr. a se aseza din nou; vr. a-si reveni rasséréner vt., vr. a se însenina (si fig.) rassis, e adj. asezat din nou, veche, cumpanit rassortir, réassortir vt. a asorta din nou, a aproviziona rassurer vt. a linisti rat m. sobolan, zgârie=brânza ratatiner vt., vr. a se închirci rate f. splina, femela sobolanului raté m. ratat râteau m. grebla râtelage m. greblat râteler vt. a grebla râtelier m. iesle, rastel (pentru biciclete), dantura falsa rater vi. (despre o arma) a nu lua foc; vi., vt. a rata ratier m., adj. câine soricar ratiére f. cursa de prins soareci ratification f. ratificare ratifier vt. a ratifica ration f. ratie rationalisation f. rationalizare rationaliser vt. a rationaliza rationnel, elle adj. rational rationner vt. a face portii ratisser vt. a grebla, (fam.) a ciordi raton m. sobolan mic rattacher vt. a lega din nou rattraper vt. a prinde, a ajunge din urma, a recâstiga; rature f. stersatura raturer vt. a sterge, a rade rauque adj. ragusit, aspru ravage m. pustiire, paguba ravager vt. a pustii ravalement m. restaurare, razuire (a unui zid), depreciere ravaler vt. a înghiti din nou, a restaura, a deprecia; ravaudage m. cârpire, cârpaceala ravauder vt. a cârpi, a mustrului; vi. a bate apa în piua rave f. nap ravigoter vt. a reda pofta de mâncare, a da putere ravin m. albie scobita de un torent, râpa ravine f. torent raviner vt. a face râpe ravir vt. a rapi, a încânta raviser vr. a se razgândi ravissant, e adj. rapitor, încântator ravissement m. rapire, încântare ravitaillement m. aprovizionare (cu hrana) ravitailler vt. a aproviziona raviver vt. a atâta, a reânvia ravoir vt. a avea din nou, a recapata rayer vt. a trage dungi, a sterge, a exclude rayon m. raza (si mat.), raion, raft, brazda rayonnage m. brazdare, totalitatea rafturilor (unei rayonne f. matase artificiala rayonnement m. radiere, stralucire, influenta rayonner vi. a radia, a straluci, a se raspândi rayure f. dispozitie a dungilor unei stofe raz m. curent marin puternuic într-o srtâmtoare ré m. (muz.) re réabonner vt. a abona din nou réaccoutumer vt. a deprinde din nou réacteur m. reactor réactif m. reactiv réaction f. reactiune réactionnaire adj., m.f. reactionar réadaptation f. readaptare réadmettre vt. a admite din nou réadmission f. o noua admitere réaffirmer vt. a reafirma réagir vi. a reactiona réalisateur, trice adj. care realizeaza; m.f. realizator réalisation f. realizare réaliser vt. a realiza, a preface în bani, a pricepe réalisme m. realism réaliste adj., m.f. realist réalité f. realitate réanimer vt. a reanima réapparaître vi. a reaparea réapparition f. reaparitie réapprovisionner vt. a aproviziona din nou réarmement m. reânarmare réassigner vt. a rechema în judecata réassorer vt. a reasigura rebaptiser vt. a boteza adoua oara rébarbatif, ive adj. respingator rebâtir vt. a reconstrui rebattre vt. a bate din nou, a repeta într-una rebelle adj., m.f. rebel rebeller (se) vr. a se razvrati rébellion f. razvratire rebiffer vr. a se zborsi, a se ratoi reboiser vt. a reâmpaduri rebondi, e adj. grasur rebondir vi. a sari în sus, a se înviora rebondissement m. saritura, înviorare rebord m. margine, tiv rebours m. raspar, sens contrar reboutonner vt. a încheia din nou (în nasturi) rebrousser vt. a lua în raspar, a zbârli rebuffade f. primire ostila, refuz brutal rebuter vt. a respinge recaler vt. a trânti la examen récapitulation f. recapitulare récapituler vt. a recapitula recauser vi. a discuta din nou recéder vt. a ceda din nou recel, recélement m. tainuire (de lucruri furate) receler vi. a tainui receleur, euse m.f. tainuitor récemment adv. recent recensement m. recensamânt recenser vt. a recenza (populatia) récépissé m. recipisa réceptacle m. receptacul récepteur, trice adj., m. receptor reception f. receptie, receptionare réceptionner vt. a receptiona réceptivité f. receptivitate récession f. regres recette f. reteta recevable adj. care poate fi admis receveur, euse m.f. încasator, perceptor recevoir vt. a primi, a accepta, a admite un candidat, rechange m. schimb réchapper vt. a scapa teafar rechargement m. reâncarnare recharger vt. a reâncarca réchaud m. resou réchauffage m. reâncalzire réchauffé m. lucru încalzit (din nou), lucru rasuflat réchauffer vt. a încalzi, a înviora; vr. a-si încalzi rechausser vt. a încalta din nou rêche adj. aspru (la gust, la pipait) recherche f. cautare, cercetare, afectare recherché, e adj. cautat, afectat rechercher vt. a cauta, a cerceta, a afecta rechigner vi. a face nazuri, a se burzului rechute f. recadere, revenire (a unei boli) récidiver vi. a recidiva réciprocité f. reciprocitate réciproque adj., f. reciproc récit m. poveste récitatif m. recitativ récitation f. recitare réciter vt. a recita, apovesti réclamation f. reclamatie réclamer vt. a reclama, a cere insistent, a implora; vi. a reclasser vt. a clasa din nou, a reâncadra reclus, e adj., m.f. om care traieste retras, singuratic réclusion f. recluziune recoiffer vt. a pieptana din nou recoin m. ungher récoler vt. a verifica din nou, a reciti martorilor recoller vt. a lipi din nou récolte f. recolta, rezultat récolter vt. a recolta, a culege recommandation f. recomandare recommander vt., vr. a se recomanda; vt. a expedia recomandat, recommencement m. reâncepere recommencer vt., vi. a începe din nou récompense f. recompensa, daspagubire récompenser vt. a rasplati, a despagubi recomposer vt. a compune din nou recompter vt. a socoti din nou réconciliateur m.f. reconcialitor réconciliation f.reconciliere réconcilier vt., vr. a reconcilia reconduction f. reânnoire (a unui contract) reconduire vt. a însoti (spre iesire), a da afara reconduite f. însotire spre iesire rèconfort m. îmbarbatare, consolare réconforter vt. a îmbarbata, a consola reconnaissance f. recunoastere (si mil.), recunostinta, reconnaissant, e adj. recunoscator reconnaître vt., vr. a se recunoaste reconquérir vt. a recuceri, a recapata reconsidérer vt. a reconsidera reconsolider vt. a consolida din nou reconstituant adj., m. fortifiant reconstituer vt. a reconstitui reconstitution f. reconstituire reconstruire vt. a reconstrui reconvertir vt. a reconverti recopier vt. a recopia recoquiller vt., vr. a se încolaci ca un melc recorder vt. a lega din nou (cu o sfoara) recorriger vt. a corecta din nou (o lucrare) recors m. ajutor de portarel recoudre vt. a coase din nou recoupement m.. verificare (a unei stiri) recouper vt. a taia din nou, a verifica recourber vt. a încovoia din nou recourir vi. a alerga din nou, a recurge la recours m. recurs, refugiu, scapare recouvrage m. acoperire, îmbracare recouvrement m.. recapatare, regasire, încasare recouvrer vt. a recapata, a încasa recouvrir vt. a acoperi din nou récréation f. odihna, recreatie recréer vt., vr. a se recrea récréer vt. a crea din nou recrépir vt. a tencui din nou récrier vr. a exclama, a repeta récrimination f. recriminare récriminer vi. a recrimina récrire vt. a scrie din nou, a rescrie; vi. a raspunde la recroqueviller (se) vr. a se usca, a se chirci recru, e adj. frânt (de oboseala); f. recrut recrudescence f. recrudescenta recrutement m. recrutare recruter vt., vr. a se recruta rectangle adj. cu unghiuri drepte; m. dreptunghi rectangulaire adj. dreptunghiular recteur m. rector rectification f. rectificare rectifier vt. a îndrepta, a rectifica rectiligne adj. rectiliniu, drept rectum m. rect reçu m. chitanta recueil m. reculegere recueillement m. reculegere recuellir vt. a culege, a strânge; vr. a se reculege recuire vt. a coaace din nou reculade f. dare înapoi, retragere reculer vt. a trage înapoi, a amâna; vi. a da înapoi, reculons (à) loc. adv. de-a-ndaratelea récuperation f. recuperare récupérer vt. a recupera; vr. a se despagubi récurer vt. a curata un tacâm récuser vt. a recuza; vr. a se declara incompetent rédacteur, trice m.f. redactor rédaction f. redactare, redactie reddition f. predare redécouvrir vt. a redescoperi redemander vt. a cere din nou rédempteur, trice adj., m.f. (persoana) care rascumpara; rédemption f. rascumparare, mântuire redevable adj. (în)dator(at) redevance f. redeventa redevenir vt. a redeveni rédiger vt. a redacta redire vt. a repeta, a marturisi; vi. a critica rediseur, euse m.f. persoana care repeta acelasi lucru redistribution f. reâmpartire redite f. repetare inutila redondant, e adj. (despre stil) supra încarcat redonner vt. a da din nou, a înapoia; vi. areâncepe redoublement m. dublare, sporire redoubler vt. a înteti, a spori, a captusi, a repeta redoutable adj. de temut redoute f. reduta, (local de) petrecere redouter vt. a se teme de redressement m. redresare redresser vt., vr. a se redresa réduction f. reducere (mat. si chim.), supunere réduire vt. a reduce, a transforma în, a distruge réduit m. colt retras, maghernita réédifier vt. a recladi rééditer vt. a reedita réédition f. reeditare, editie noua rééducation f. reeducare rééduquer vt. a reeduca réel, elle adj. real, adevarat; m. realul réélection f. realegere réélire vt. a realege réensemencer vt. a însamânta din nou réévaluation f. reevaluare réévaluer vt. a reevalua réexaminer vt. a reexamina réexpédier vt. a expedia din nou réexporter vt. a exporta din nou refaire vt., vr. a se reface, a se restabili; vt. a drege, réfection f. efacere, recladire réfectoire m. refector référence f. referinta, referire référendum m. referendum référer vi., vr. a se raporta, a se referi refermer vt. a închide din nou réfléchi, e adj. chibzuit, (gram.) reflexiv réfléchir vt., vr. a se reflecta réflecteur m. reflector reflet m. reflectare, reflex refléter vt., vr. a se reflecta refleurir vi. a înflori din nou réflexe m., adj. reflex réflexion f. reflectare, reflexie refluer vi. a se întoarce la punctul de plecare refondre vt. a topi din nou, a reface complet refonte f. retopire, refacere réformateur, trice m.f., adj. reformator réformation f. îndreptare, corectare reformer vt. a forma din nou réformer vt. a schimba forma, a reforma, a corecta; refoulement m. comprimare, respingere, refulare refouler vt. a comprima, a înabusi, a respinge réfractaire adj. refractar réfracter vt. a refracta réfraction f. refractie refrain m. refren réfrigérant, e adj. racoritor; m. refrigerent réfrigérateur m. frigider réfrigérer vt. a refrigera refroidir vt., vi., vr. a se raci; vt. a potoli refroidissement m. racire, raceala refuge m. refugiu réfugier vr. a se refugia refus m. refuz refuser vt. a refuza; vr. a-si refuza ceva, a nu consimti réfutation f. respingere (argumentata) réfuter vt. a respinge regagner vt. a recâstiga, a se înapoia regain m. otrava, înflorire régal m. ospat, desfatare régalade f. ospatare régaler vt., vr. a se ospata; vt. a desfata regard m. privire regarder vt. a privi, a fi întors spre, a considera; regarnir vt. a împodobi din nou régence f. regenta régénération f. regenerare régénérer vt. a regenera, a reânnoi régent, e m.f., adj. regent régenter vt., vi. a conduce, a comanda regimber vi. a se împotrivi régime m. regim, regulament région f. regiune, sfera de influenta régir vt. a conduce, a administra, a impune, (gra.) régisseur m. administrator registre m. registru réglage m. reglare, reglaj règle f. rigla, regula, ordine, norma réglement m. reglementare, regulament réglementaire adj. reglementar réglementer vt. a reglementa régler vt. a linia, a reglementa, a pune în ordine, régne m. domnie, regn régner vi. a domni, a domina regonfler vt., vi. a se umfla din nou regorger vi. a deborda, a se revarsa, a avea din belsug regratter vt. a razui din nou, a face reducere la maruntis regreffer vt. a altoi din nou régression f. regres regrettable adj. regretabil regretter vt. a regreta regroupement m. regrupare régulariser vt. a regulariza régularitasion f. regularizare régularité f. regularitate régulateur, trice adj. care regleaza; m. pendula régulation f. reglare régulier, ére adj. regulat, punctual réhabilitation f. reabilitare réhabiliter vt. a reabilita réhabiteur vt. a relua o deprindere rehaussement m. înaltare rehausser vt. a înalta, a pune în evidenta réimporter vt. a importa din nou réimposer vt. a reimpune o taxa réimprimer vt. a retipari rein m. rinichi; pl. sale réincarner vr. a se reâncarna reine f. regina réinscrire vt. a reânscrie réinstaller vt. a reinstala réintégration f. reintegrare réintégrer vt. a reintegra réintroduire vt. a reintroduce réitérer vt. a repeta rejaillir vi. a tâsni, a cadea asupra rejet m. respingere, înlaturare, mladita rejeter vt. a respinge, a arunca, a da ramuri noi; vr. rejeton m. mladita, vlastar rejoindre vt. a âmpreuna, a ajunge din urma rejouer vt., vi. a cânta din nou réjouir vt. a înveseli, a bucura, a placea; vr. a se relâche m. ragaz, relas; f. escala, popas relâchement m. destindere, slabire relâcher vt., vr. a se destinde, a slabi; vt. a lasa liber; relais m. releu relancer vt. a arunca din nou, a urmari (vânatul), a hartui relater vt. a relata relatif, ive adj. relativ, care se refera relation f. raport, relatie, relatare relaxation f. relaxare relaxer vt. a pune în libertate; vr. a se relaxa relayer vt. a înlocui, a schimba; vr. a lucra cu schimbul relégation f. expulzare reléguer vt. a expulza, a îndeparta relent m. duhoare, gust rau reléve f. înlocuire relevé, e adj. iesit din comun, distins, sublim, picat; relévement m. ridicare relever vt. a ridica, a sufleca, a recladi, a însufleti, relief m. relief relier vt. a lega din nou, a lega (o carte), a uni relieur, euse m.f. legator religieux, euse adj. religios, pios; m.f. calugar religion f. religie religiosité f. religiozitate reliquant m. rest, sechela relique f. relicva relire vt. a reciti reliure f. arta de a lega carti, legatura a unei carti relouer vt. a reânchiria, a sub închiria reluire vi. a straluci reluisant, e adj. stralucitor remâcher vt. a mesteca din nou remanier vt. a mânui din nou, a modifica remarier vt., vr. a se recasatori remarquable adj. remarcabil remarque f. remarca remarquer vt. a remarca, a observa, a însemna din nou remballer vt. a împacheta din nou remblai m. astupare a unei gropi, rambleu remblayer vt. a stupa o groapa, a înalta un teren remboîter vt. a pune la loc rembourrer vt. a umple cu câlti remboursement m. rambursare rembourser vt. a rambursa reméde m. remediu remédier vi. a remedia remembrer vt. a reconstitui o proprietate dezmembrata remémorer vt., vr. a-si rememora remérciement vt., vr. a-si rememora remercier vt. a multumi, a concedia remettre vt. a pune la loc, a pune din nou, a remite, remeubler vt. a remobila, a schimba mobila remilitariser vt. a remilitariza réminiscence f. reminiscenta remise f. punere la loc, remiterepredare, comision, remiser vt. a pune la remiza rémission f. iertare, emeliorare momentana remmailler vt. a remaia remonte f. remonta remonter vi. a urca, a sui, a se ridica, a se întoarce remontrance f. avertisment, mustrare remontrer vt. a arata din nou, a demonstra remordre vt. a musca din nou remords m. remuscare remorque f. remorca remorquer vt. a remorca remorqueur m. remorcher remoudre vt. a macina din nou rémouleur m. tocilar remous m. învolburare rempart m. întaritura, meterez remplacement m. înlocuire remplacer vt. a înlocui, a succeda rempli, e adj. plin. înfumurat; m. cuta (pentru scurtat remplier vt. a face o cuta remplir vt. a umple din nou; a îndeplini o functie, remplissage m. umplere, umplutura remployer vt. a întrebuinta din nou remplumer vr. a-si înnoi penele; (fam. fig.) a se întrema rempoisonner vt. a repopula cu peste remporter vt. a lua înapoi, a ridica, a obtine remprunter vt. a face din nou împrumut remuant, e adj. neastâmparat, vioi remue-ménage m. invar. deranj, harababura remuement m. miscare, agitatie remuer vt., vr., vi. a se misca; vt. a emotiona; rémunération f. remuneratie rémunérer vt. a remunera renâcler vi. a sforai, a se da înapoi de la o treaba renaissance f., adj. invar. renastere renaître vi. a renaste renard m. vulpe, om viclean rencaisser vt. a pune din nou bani în casa renchéri, e m.f., adj. om nazuros renchérir vt., vr. a se scumpi; vi. a exagera rencontre f. întâlnire, ocazie rencontrer vt., vr. a se întâlni rendement m. randament rendez-vous m. întâlnire rendormir vt., vr. a adormi din nou rendosser vt. a îmbraca din nou rendre vt. a înapoia, a duce,a reda, a preda, a vomita, rendu, e adj. sosit, istovit, (lucru) înapoiat; rêne f. hat; pl. frâne renfermé, e adj. necomunicativ; m. miros greu renfermer vt. a închide din nou, a contine; vr. a se închide renflammer vt. a aprinde din nou renfler vt., vi. a se umfla renflouer vt. a se despotmoli renfoncer vt. a înfunda mai tare renfort m. întarire, marire de forte renfrogner vr. a se încrunta rengagement m. reangajare, repunere în gaj rengager vt., vi., vr. a se angaja din nou; vt. a pune din rengaine f. eternul refren rengainer vt. a vârâ din nou în teaca, a-si nghiti vorbele rengorgement m. umflsre în pene, fudulire rengorger (se) vr. a-si umfla pieptul, a se fuduli reniement m. (re)negare renier vt. a (re)nega renifler vi., vt. a trage pe nas; vi. a face nazuri la renne m. ren renom m., renommée f. renume renommer vt. a numi din nou renoncement m. renuntare renoncer vi. a renunta renouer vt. a înnoda din nou; vi. a relua o legatura renouveau m. reântoarcere a primaverii, reânnoire renouveler vt., vr. a se reânnoi; vt. a reface, a reactualiza rénovation f. reânnoire, renovare rénover vt. a reânnoi, a renova renseignement m. informatie, lamurire renseigner vt., vr. a se informa; vr. a se lamuri rente f. renta rentier, ére m.f. rentier rentraire vt. a stopa o tesatura rentrée f. întoarcere, deschidere a scolilor, percepere rentrer vi. a intra din nou, a se înapoia acasa, rentrouvrir vt. a înfasura din nou renvelopper vt. a înfasura din nou renverse loc. adv. pe spate renverser vt., vr., vi. a se rasturna; vt. a trânti, renvoi m. înapoiere, destituire, a mânare, concediere, renvoyer vt. a înapoia, a destirui, a amâna, a concedia réoccuper vi. a reocupa réorganisation f. reorganizare réorganiser vt. a reorganiza réorienter vt. a orienta într-o noua directie réouverture f. redeschidere repaire m. vizuina repaître vt., vr. a se hrani répandre vt., vr. a se varsa, a se raspândi; vr. a da reparaître vi. a reaparea réparation f. reparatie réparer vt. a repara, a îndrepta reparier vi. avorbi din nou repartie f. replica prompta repartir vt. a replica prompt; vi. a pleca din nou, répartir vt. a repartiza répartition f. împartire, reparatie repas m.. mâncare, masa (la o anumita ora) repassage m. trecere din nou peste ceva, ascutire, calcat al repasser vi. a trece din nou; vt. a traversa din nou, repasseuse f. calcatoreasa repaver vt. a pava din nou repayer vt. as plati din nou repêcher vt. a pescui din nou, a salva pe cineva repeindre vt. a picta din nou repentir m. cainta repentir (se) vr. a se cai repérage m. reperare répercussion f. rasfrângere, repercusiune répercuter vt. a rasfrânge; vr. a se repercuta repére m. reper repérer vt. a repera, a descoperi repertoire m. repertoriu, caiet-registru répéter vt., vr. a se repeta répétiteur, trice m.f. meditator répétition f. repetitie, repetare, meditare a unui elev repeupler vt. a popula din nou repiquer vt. a împunge din nou, a rasadi; vi. a reveni répit m. ragaz replacement m. punere la loc replacer vt. a pune la loc, a reda o functie replanter vi. palnta din nou replâtrer vt. a tencui, a repara superficial, a cârpaci replet, éte adj. durduliu repli m. cuta dubla; pl. sinuozitati, ascunzisuri replier vt. a împaturi din nou; vr. a se îndoi, a se curba réplique f. replica répliquer vt., vr. a replica replisser vt. a plisa din nou répondre vt., vr. a raspunde, a garanta; vi. a riposta, réponse f. raspuns, riposta reportage m. reportaj reporter vt. a readuce, a muta; vr. a se referi la; repos m. odihna, liniste, ragaz reposer vt. a aseza din nou, a calma; vi. a dormi, repoussant, e adj. respingator repousser vt. a împinge din nou, a respinge, a rezista, répréhensible adj. blamabil, criticabil reprendre vt. a lua din nou, a relua, a reangaja, a recapata représailles f.pl. represalii représentation f. reprezentare, reprezentatie représenter vt. a prezenta din nou, a reprezenta; vi. a avea répressif, ive adj. represiv répression f. represiune réprimande f. pedeapsa, mustrare réprimander vt. a mustra, a dmonesta réprimer vt. a reprima, a înnabusi reprise f. reluare, repriza, cârpeala repriser vt. a cârpi réprobation f. dezaprobare reproche m. repros reprocher vt., vr. a-si reprosa reproducteur, trice adj., m.f. reproducator reproduction f. reproducere, reproducere reproduire vt. a produce din nou, a imita; vr. a se reproduce réprouver vt. a dezaproba reps m. rips reptation f. târâre reptiles m.pl. reptile; m. persoana josnica repu, e adj. ghiftuit; f. (în expres.) républicain, e adj. m.f. republican république f. republica répudiation f. reputatie répudier vt. a repudia, a respinge répugnance f. aversiune, dezgust repugnant, e adj. respingator, dezgustator répulsion f. repulsie, dezgust réputation f. reputatie réputer vt. a considera, a avea reputatia requérir vt. a cere, a pretinde requête f. cerere, reclamatie requin m. rechin requinquer vt., vr. a se întoli réquisition f. rechizitie réquisitionner vt. a rechizitiona réquisitoire m. rechizitoriu resaler vt. a sara din nou rescapé, e adj., m.f. (om) scapat (dintr-un accident) rescousse loc. adv. în ajutorul réseau m. retea résection f. rezectie réservation f. rezervare réserver vt. a rezerva; vr. a astepta réservoir m. rezervor résidence f. resedinta résider vi. a rezida, a consta în résidu m. ramasita, reziduu résignation f. resemnare résigner vt. a renunta; vr. a se resemna resiliation f. reziliere résilier vr. a rezilia résille f. fileu pentru par résine f. rasina résineux, euse adj. rasinos résistance f. rezistenta résister vi. arezista résolu, e adj. hotarât résolument adj. cu hotarâre résolution f. hotarâre, rezolvare, resorbtie résonance f. rezonanta résonnement m. rasunet résonner vi. a rasuna résorber vt., vr. a se resorbi résorption f. resorbtie résoudre vt., vr. a se transforma, a se hotarâ; respectabilité f. respectabilitate respectable adj. respectabil, considerabil respecter vt., vr a (se) respecta respectif. ive adj. respectiv respectueux, euse adj. respectos respiration f. respiratie respirer vi., vt. a respira, a exprima resplendissant, e adj. stralucitor responsabilité f. responsabilitate responsable adj. responsabil ressaigner vt. a mai lua o data sânge (cuiva); ressaisir vt. a redobândi, vr. a redeveni stapin pe sine ressasser vt. a cerne din nou, a verifica in amanunt ressemblance f. asemanare ressemblant, e adj. asemanator ressembler vi., vr. a se asemana ressemelage m. pingelire ressemeler vt. a pingeli ressemer vt. a semana din nou ressentiment m. resentiment ressentir vt. a (re)simti; vr. a se resimti resserrer vt. a strige (mai mult), a inchide ressort m. resort (si fig.), arc, (fig.) energie ressortir vi. a iesi din nou, a reiesi, a fi resortul cuiva ressortissant, e adj. de resort; m.f. conational ressource f. resursa; pl. resurse, bogatii ressusciter vt., vi. a reinvia ressuyer vi. a usca restant, e adj. ramas; m. ramasita restaurateur, trice m.f. restaurator, birtas restauration f. restaurare, restauratie restaurer vt. a restaura; vr. a-si reface fortele reste m. rest, ramasita, pl. ramasite pamintesti rester vi. a ramine restituer vt. a retabili (un text), a inapoia restitution f. restabilire (a unui text), restituire restreindre vt., vr. a (se) restrige restriction f. restrictie résulter vi. a rezulta résumé m. rezumat résummer vt., vr. a (se) rezuma résurrection f. inviere rétablir vt., vr. a (se) restabili; vr. a se insanatosi rétablissement m. restabilire, insanatosire retailer vt. a ascuti din nou rétamer vt. a spoi din nou (o tingire) retaper vt. a drege, a araja sumar; vr. a se insanatosi retard m. intirziere retardataire adj., m.f. (persoana) care intirzie retardement m. intirziere, aminare retarder vt. a intirzia, a amina, a incetini retâter vt. a talona din nou; vi. a se infrupta din nou reteindre vt. a revopsi retendre vt. a intinde din nou retenir vt. a(-si) retine; vr. a se agata, a se infrina rétention f. retentie (si jur. med.) retentir vi. a rasuna retentissant, e rasunator, sonor retentissement m. rasunet retenu, e adj. retinut; f. retinere, moderatie, (mat.) réticence f. reticenta réticule m. fileu (de par), gentulita (de dama) rétif, ive adj. indaratnic rétine f. retina retiré, e adj. retras retirer vt., vr. a (se) retrage; vt. a trage din nou retomber vi. a recadea, a atirna, a reveni retondre a tunde din nou retorde vt. a rasuci rétorquer vt. a combate (cu aceleasi argumente) retors, e adj. rasucit, (fig.) viclean retoucher vt., vi. a atinge din nou, a retusa retour m. inapoiere, repetare, compensatie, vicistitudine retourner vi. a se inapoia; vt. a intoarce (pe dos) retracer vt. a trsa (din nou), a povesti; vr. a-si aminti rétractation f. retractare rétracter vt. a retracta; vr. a se dezice retrait m. retragere, (then.) diminuare retraite f. retragere (si mil.), pensionare, pensie, (lit.) retranchement m. taiere, scoatere (a unei parti) retranchament retrancher vt. a taia, a scoate (o parte); retranscrire vt. a transcrie din nou retransmettre vt. a retransmite retransmission f. retransmisie rétrécir vt. vi., vr. a (se) ingusta rétrécissement m. ingustare retremper vt. a inmuia din nou, a cali din nou rétribuer vt. a retribui rétribution f. retribuire, retributie retroacif, ive adj. retroactiv rétrocéder vt. a retoceda rétrocession f. retrocedare rétrogradation f. retrogradare rétrograder vi. a regresa; vt. a retrograda rétrogression f. regres rétrospectif, ive adj. retrospectiv retrousser vt. a ridica; vr. a-si sufleca retrouver vt., vr. a (se) regasi rétroversion f. rasturnare rets rê réunion f. reunire, reuniune réunir vt., vr. a (se) reuni réussir vi., vt, a reusi; vi. a se aclimatiza réussite f. reusita revacciner vt. a revaccina revaloir vt. a plati cu acceasi moneda (cuiva) revalorisser vt. a revaloriza revanchard, e adj, m.f. (fam.) revanchard revanche f. razbunare, revansa rêvaser vi. a visa (intr-un somn agitat), (fig.) a visa la rêve m. vis (si fig.) revêche adj. acru (si fig) réveil m. desteptare réveille-matin m. invar. ceas-desteptator réveiller vi., vr. a (se) destepta (si fig.) réveillon m. revelion réveillonner vi. a petrece revelionul révélateur, trice m. adj. (fot.) revelator révéler vt., vr. a (se) revela revenant, e adj. care revine, agreabil; m. stafie revendication f. revendicare revendiquer vt. a revendica revendre vt. a revinde revenir vi. a veni din nou, a-si reveni, a i se cuveni revenu m. venit, profit rêver vi., vt. a visa (si fig.); réverbère m. felinar reverdir vt. a revopsi in verde, a inverzi révérence f. respect, reverenta révérencieux, euse adj, reverentios rêverie f. visare revers m. dos (al unui lucru), rever(s), vicistudine reversement m. rasturnare reverser vt. a varsa din nou 2 revêtement m. (constr.) captuseala revêtir vt. a imbraca (din nou), (constr.) a captusi rêveur, euse adj. m.f. visator, ginditor revient m.(in expr.) prix de ~ = pret de cost revirement m. reviriment (si com.) réviser, réviser vt. a revizui réviseur m. revizor revision, révision f. revizie, revizuire revisionnisme m. revizionism revisionniste adj. m.f. revizionist revivifier vt. a reinsufleti revivre vi.,vt. a retrai; vi. a reveni la viata révocation f. revocare revoir vt. a revedea; m. revedere révoltant, e adj. revoltator révolte f. revolta, rascoala révolter vt.,vr. a (se) revolta révolu, e adj. depasit révolution f. revolutie (si astron.) révolutionnaire adj. m.f. revolutionar révolutionner vt. a revolutiona révoquer vt. a revoca, a anula revue f. inspectie, revista rez-de-chaussée m. invar. parter rhabillage, rhabillement m. reparare rhabiller vt., vr. a (se) imbraca din nou; vt. a repara rhapsodie f. (muz.) rapsodie rhéteur m. orator rhétorique f. retorica rhinocéros -ross rhizome m. rizom rhombe m. romb rhum m. rom rhumatisme m. reumatism rhume m. guturai riant, e adj. (su)rizator, vesel ribambelle f. liota ribaud, e adj. m.f. desfrinat ric-(à)-rac loc. adv. (pop.) exact ricanement m. rinjeala, rinjire ricaner vi. a rinji richard m.f. (fam.) bogatas richesse f. bogatie, abundenta, fertilitate; pl. bogatii ricocher vi. a ricosa ricochet m. ricoseu ride f. zbircitura, incretitura (a apei) rideau m. perdea, cortina rider vt, a zbirci, a increti (suprafata unei ape) ridicule adj. ridicol; m. ridicol(ul), (om) ridicol ridiculiser vt. a ridiculiza rien pron. nehot. ceva, nimic; m. nimica toata, neant rieur, euse adj., m.f. (om) care ride rigidité f. ridigitate rigolade fi. (pop.) gluma, distractie rigole f. rigola, santulet rigoler vi. (pop.)a se distra rigoureux, euse adj. riguros, aspru rigueur f. rigoare, asprime rillettes f.pl. carne de porc tocata si prajita rillons m.pl. jumari de porc rimailler vt.,vi. a face versuri proaste rimer vi. a rima, a face versuri; vt. a versifica rinçage m. clatire, clatit rincée f. (pop.) calcavura rincer vt. a clati rinçur f. laturi (de la vase) ripaille f. (fam.) chef, petrecere riper vi. a razui (piatra) riposter vi. a raspunde, a riposta riquiqui adj. (fam.) mititel rire vi. a ride; vr. a-si bate joc, a nu se sinchisi risée f. hohot de ris, batjocura risible adj. ridicol risque m. pericol risquer vt. a risca, a incerca (la voia intimplarii) rissoler vt. a rumeni (carne etc.) rite m. rit(ual) ritournelle f. (fam.) sfat repetat rituel, elle adj. ritual rivage m. tarm rivaliser vi. a rivaliza rivalité f. rivalitate rive f. mal river vt. a mitui, a tintui riverain, e adj. riveran rivet m. nit rivière f. riu, colier (de pietre pretioase) rixe f. sfada, incaierare riz ri orez rizière f. orezarie robe f. rochie, roba, coaja (la anumite plante) robuste adj. robust, puternic roc m. stinca rocaille f. bolovanis, imitatie de stinca, de scoici rocailleux, euse adj. bolovanos (si fig.) rocambolesque adj. extraordinar roche f. stinca, roca rocher m. stinca ascutita rocheux, euse adj. stincos rococo m. (stilul) rococo; adj. invar. rococo, demodat rodage m. rodaj roder vt. a roda rôder vi. a da tircoale rognage m. roadere, stirbire rogner vt. a taia, (si fig.) a stirbi rognon m. rinichi (de animal) rognure f. deseu (de hirtie) rogue adj. arogant roi m. rege rôle m. lista, rol (si com. jur.) romain, e adj., m.f. (cu maj.) roman; f. cintar roman roman, e adj. romanic; m. roman romance f. romanta romancier, ère m.f. romancier romanesque adj. romantios romaniser vt. a romaniza romantique adj., m. (scriitor) romantic romarin m. rozmarin rompre vt., vi. vr. a (se) rupe; vt. a sparge, a strica rompu, e adj. rupt, extenuat, deprins cu ronce f. maracine, (fig.) asprime ronchonner vi. (fam.) a mormai (printre dinti) roncier m. maracinis rond adj. rotund, (fam.) scurt si gros; rond-de-cuir m. (fam.) birocrat ronde f. (mil.) rond, scriere ronda, hora rondeau m. (lit.) rondeu rondelet, ette adj. rotunjor rondelle f. rotocol, (then.) rondela rondeur f. rotunjire, (fig,) sinceritate rond-point m. rascruce de drumuri ronflant, e adj. zgomotos, sforaitor (si fig,) ronflement m. sforait ronfler vi. a sforai (si fig.) ronger vt. a roade, a macina rongeur, euse adj. rozator; m.pl. rozatoare ronron, ronronnemen m. tors (al pisicii) ronronner vi. (despre pisica) a toarce roquet m. potaie (si fig.) rosace f. (arhit.) rozeta rosaire m. sirag de matanii rose f. trandafir, diamant plat, (arhit.) roseau m. trestie, (fig.) persoana delicata rosée f. roua roseraire f. gradina de trandafiri rosette f. trandafiras, nod (de panglica) rosier m. trandafir (arbustiul) rosir vi. a deveni roz rosse f. gloaba, (si fig.) om rau rosser vt. a cotonogi, rossignol m. privighetoare rossinante f. mirtoaga rotation f. rotire, rotatie rôti, rôt m. friptura rôtie f. bucata de piine prajita rôtir vt., vi. vr. a (se) frige rôtisserie f. locul unde se servesc fripturi rôtisseur, euse m.f. grataragiu rôtissoire f. gratar (pentru friptura) roturier, ère adj. m.f. (om) de rind rouage m. ansamblu de roti (al unui mecanism) (fig.) rouble m. rubla roucoulement m. uguit roucouler vi. a ugui, (fig.) a gunguri roue f. roata roué, e adj. tras pe roata, frint (de oboseala), smecher rouer vt. a trage pe roata rouet m. virtelnita rouge adj. rosu; m. culoarea rosie, ruj rougeaud, e adj. rosu (la fata) rougeola f. rujeola rouge-rouge m. prigor rougeur f. roseala rougir vt.,vi. a (se) (in)rosi rouille f. rugina rouiller vt., vi. vr. a rugini (si fig.) roulade f. rostogolire, rulada (si muz.) roulant, e adj. rulant, continu (si fig.) foarte amuzant rouleau m. sul, rulou, tavalog roulenient m. rostogolire, uruit rouler vt., vi. a (se) rostogoli, a trece cu un tavalog roulette f. ruletà, rotitzà roulier m. (inv.) càràus roulis m. (mar.) ruliu roulotte f. rulotà, remorcà amenajatà cu locuintà roumain, e adj. român(esc); m.f. (cu maj.) român; roupiller vi. (pop.) a trage un pui de somn rouqvin, e adj. (fam.) roscovan rouspéter vt. (fam.) a cricni rouspéteur, euse m.f. persoana care cricneste rousseur f. roseata roussi m. miros de pirlit roussir vt.,vi. a (se) pirli; vi. a deveni roscat roussissement m. roussissure f. pirlire route f. drum, rutà routier, ère adj. rutier m. ciclist de fond, routine f. rutinà routinier, ère adj., m.f. (om) tipicar rouvrir vt. a redeschide roux, rousse adj. m.f. (om) roscovan royal, e adj. regal royaliste adj., m.f. regalist royaume m. regat royauté f. regalitate ruade f. zvirliturà de copità (a unui cal), (fig.) ruban m. panglica rubaner vt. a impodobi cu panglici rubicond, e adj. rumen (la fatà) rubis m. rubin rubrique f. rubricà ruche f. stup (si fig.) volan plisat ruchée f. albinele dintr-un stup rucher vt. a plisa (un volan de rochie etc.) rude adj. aspru, gloduros, greu (fam.) de temut rudesse f. asprime (si fig.) rudoiement m. bruftuire rudoyer vt. a bruftui rue f. strada, (bot.) ruta ruée f. imbulzeala, iures ruelle f. straduta ruer vi. (despre un cal) a zvirli din copite; rugir vi. a rage, a racni rugissement m. raget, racnet rugueux, euse adj. ruinator ruisseau m. piriu, rigola, riu ruisseler vi. a curge in siroaie ruissellement m. siroaie, sclipire orbitoare rumeur f. zvon, rumuare ruminant, e adj. care rumega; m.pl. rumegatoare ruminer vt. a rumega, (si fig.); vi. a medita in tacere ruse f. siretenie, siretlic rusé, e adj., m.f. siret ruser vi. a umbla cu siretlicuri russe adj. rus(esc); m.f. (cu maj.) rus, limba rusa rusticité f. rusticitate rustique adj. rustic rustre adj., m. badaran rutillant, e adj. rosu aprins rythme m. ritm, masura rythmique adj. ritmic sa adj., pos. f. a sa sabbat m. sabat, vacarm sable m. nisip sabler vt. a presara nisip (fig.) a bea dintr-o inghitura sablére f. nisiparie, (constr.) cosoroaba sablonneux, euse adj. nisipos sabordage m. sabordare saborder vt., vr. (mar.) a (se) scufunda sabot m. sabot (si constr.), copita, titirez, sabotage m. confectionarea sabotilor, (fig.) sabotaj saboter vt. a confectiona saboti, (fig.) a sabota sabotire, ière m.f. persoana care confectioneaza sau vinde saboti sabouler vt. (fam.) a zgiltii sabre m. sabie sabrer vt. a da lovituri cu sabia, a taia in carne vie sac m. sac (si anat.) pungà, ranità, jaf, pràdàciune sacard m., adj. m. bogatan saccade f. sacada saccager vt. a prada, a putii, (fam.) a ravasi saccharine f. zaharina sacerdoce m. sacerdotiu, preotime sachée f. un sac de sachet m. saculet, saculeata sacoche f. sacosa, tolba, ghiozdan sacre m. ungere (a unui suveran etc.) consacrare sacré, e adj. sfint, sfintit, sacru, hirotonist, (fam.) sacrebleu interj. ei dracie! sacrement m. taina bisericeasca, taina casatoriei sacrer vt. a unge (un suveran); vi. a injura, a blestema sacrifice m. sacrificiu, jertfa, jertfire; pl. privatiuni sacrifier vt. a sacrifica, a jertfi, (fig.) a inchina sacrilège m. sacrilegiu, pingàrire; adj. profanator, sacristain m. paracliser sacrum m. (osul) sacrum sadique adj. m.f. sadic sæur f. sora, calugarita sæurette f. surioara safran m. sofran sagace adj. perspicace, istet sagacité f. perspicacitate, istetime sage adj. intelept, prudent, cumpàtat; m. intelept sage-femme f. moasà sagesse f. intelepciune, prudentà, cumpàtare saignant, e adj. singerind saignée f. luare de singe, singerare, (fam.) sacrificiu saignement m. (s)curgere de singe, singerare saigner vt. a lua singe, a tàia (un porc etc.) (fig.) saillant, e adj. proieminent, (fig, fam.) frapant; m. iesind saillie f. iesiturà, iesind, proeminentà, sàriturà saillir vi. a iesi in afarà, a iesi in relief, a tisni sain, e adj. sanatos, salubru; m. slanina saindoux m. untura de porc saint, e adj. sfânt, sfintit, cucernic; m.f. sfânt, om sainteté f. sfintenie saisie f. sechestru, proprire, confiscare saisir vt. a apuca, a înhata, a perpeli, a pune sechestru saisissable adj. care poate fi sechestrat, sesizabil saisissement m. înfiorare, uimire, emotie puternica saison f. anotimp, vreme, perioada saisonnier, ére adj. de ssezon; m.f.muncitor sezonier saissisant, e adj. patrunzator, surprinzator, impresionant, salade f. salata verde, talmes-balmes saladier m. salatiera salage m. sarare salaire m. salariu, rasplata salaison f.sarare, saratura salariat m. situatie de salariat, totalitatea salariatilor salarié, e adj.,m.f. salariat salarier vt. a salariza salaud m. netrebnic, om mârsav sale adj. murdar, (culoare) spalacita, obscen, salé, e adj. sarat, piperat (fam.), decoltat saler vt. a sara, a vinde scump, a pedepsi aspru saleté f. murdarie, obscenitate, mârsavie saliére f. solnita salin, e adj., f. salina salir vt., vr. a se murdari; vt. a mânji, a necinsti salissant, e adj. care se murdareste salissure f. pata de murdarie saliver vi. a saliva salle f. (publicul dintr-o) sala, odaie saloir m. putina cu saraturi salon m. salon, (cu maj.) expozitie (de pictura); salonet m. salonas salonnier m. ziarist care face cronici despre expozitii salope f. femeie îngalata, femeie stricata saloper vt. a face un lucru de mântuiala saloperie f. murdarie, lucru de calitate proasta, salopette f. salopeta, sortulet de copii salpêtre m. salpetru saltimbanque m. saltimbanc, sarlatan mascarici salubre adj. salubru salubrité f. salubritate saluer vt., vr. a saluta; vt. a aclama salut m. salut, mântuire, salvare salutaire adj. salutar, salvator salutation f. salutare salvateur, trice adj., m.f. salvator salve f. salva, ropot samedi m. sâmbata sanatorium m. sanatoriu sanctifier vt. asanctifica, a consfinti, a celebra sanction f. sanctionare, sanctiune, confirmare sanctionner vt. a sanctiona, a aproba, a penaliza sanctuaire m. sanctuar sandale f. sandala sandwich m. sandvis sang m. sânge sanglant, e adj. sângeros, însângerat, crâncen sangle f. chinga sangler vt. a strânge cu o chinga, a biciui sanglier m. porc mistret sanglot m. hohot de plâns sangloter vi. a plânge în hohote sangsue f. lipitoare sanguin, e adj. sanguin; f. portocala rosie sanguinaire adj. sângeros, crud sanie f. puroi sanieux, euse adj. purulent sanitaire adj., m. sanitar sans prep. fara sans-fil m. invar. telegrafie fara fir sans-genê m. invar. lipsa de politete, de jena sansonnet m. graur, scrumbie sans-souci adj., m.f. invar. care nu se sinchiseste de nimic santé f. sanatate, toast sape f. sapatura, sant, subminare sapement m. sapare, sapat saper vt. a sapa sapeur m. genist saphir m. safir sapin m. brad, birja, cosciug sapiniére f. bradet saponifier vt. a saponifica sarcastique adj. sarcastic sarcelle f. lisita sarclage m. plivire, plivit sarcler vt. a plivi sarcophage m. sarcofag sardine f. sardea sardonique adj. batjocoritor sarment m. curpen sarrasin m. hrisca sarriette f. cimbru sas m. ciur, sas (la ecluza) sassement m. cernere, cernut sasser vt. a cerne, a purica satanique adj. diabolic satelite m. satelit satiéte f. satietate, saturatie satiner vt. a satina satirique adj., m. (autor) satiric satiriser vt. a satiriza satisfaction f. satisfactie, multimire satisfaire vt. a satisface; vi. a=si îndeplini satisfaisant, e adj. satisfacator, multumitor satisfait, e adj. satisfacut, multumit satrape m. satrap saturation f. saturatie saturer vt. a satura saturnales f.pl. saturnalii, orgii satyre m. satir sauce f. sos, zeama saucer vt. a înmuia în sos, a uda leoarca, a certa aspru sauciére f. sosiera saucisse f. cârnat saucisson m. salam sauf prep. în afara de, cu exceptia sauf, sauve adj. salvat, teafar sauf-conduit m. permis de libera trecere sauge f. salvie saugrenu, e adj. bizar, sucit saule m. salcie saumâtre adj. salciu, amar saumon m. somon saumure f. saramura saunier m. muncitor care extrage sarea din apa marii, saupoudrer vt. a presara saur adj. sarat si afumat saure adj. sarg sauriens m.pl. saurieni saut m. salt, saritura, cascada saute f. schimbare brusca saute-mouton m. jocul de=a capra sauter vi. a sari, a exploda, a da faliment; vt. a sari sauterelle f. lacusta sauterie f. saritura, serata dansanta sauteur, euse m.f., adj. saritor, om schimbator; f. tigaie sautillement m. topaiala, topait sautiller vi. a topai, a sari de la una la alta sauvage adj. salbatic, necivilizat, crud, singuratic, sauvageon m. puiet nealtoit, tânar impetuos sauvagerie f. salbaticie sauvegarde f. aparare, salvgardare sauvegarder vt. a apara, a salvgarda sauve-qui-peut m. invar. panica, învalmaseala sauver vt. a salva, a cruta, a ascunde un defect, sauvetage m. salvare sauveur m. salvator, mântuitor; adj. m. de salvare savammnet adv. (în mod) savant, cu pricepere savane f. savana savant, e adj., m.f. savant savarin m. savarina savate f. pantof uzat, papuc vechi, om nepriceput, cizma savetier m. cizmar-cârpaci saveur f. savoare savoir vt. a sti, a cunoaste, a se pricepe, a se putea; savoir vivre m. invar. cunoasterea bunelor maniere savoir-faire m. invar. dibacie savon m. sapun, perdaf savonnage m. sapunire savonner vt., vr. a se sapuni; vt. vt. a trage un perdaf savonnerie f. fabrica de sapunuri savonnette f. sapun de toaleta savonneux, euse adj. ca sapunul savourer vt. a savura savoureux, euse adj. ca sapunul saxophone m. saxofon sbire m. zbir scabreux, euse adj. periculos, riscant, scabros scalper vt. a scalpa scandale m. scandal scandaleux, euse adj. scandalos scandaliser vt., vr. a se scandaliza scander vt. a scanda scaphandre m. costum de scafandru scaphandrier m. scafandru scarabée m. scarabeu scarifier vt. a scarifica sceau m. sigiliu, pecete scélérat, e adj,m.f. ticalos scélératesse f. ticalosie scellage m. aplicarea sigiliului, pecetluire sceller vt. a sigila, a pecetlui scellés m.pl. sigilii scénario m. scenariu scéne f. scena, cearta scénique adj. scenic scénographe m. scenograf sceptique m.f. adj. sceptic schah, shah m. sah (al Persiei) schéma m. schema, plan, proiect schématique adj. schematic schématiser vt. a schematiza schisme m. schisma, sciziune schist m. sist schizophrénie f. schizofrenie sciage m. taiere cu ferastraul sciatique adj. m. nervul sciatic; f. sciatica scie f. ferastrau, pisalog sciemment adv. cu buna stiinta science f. cunoastere, stiinta scientifique adj. stiintific scier vt. a taia cu ferastraul, a plictisi pe cineva scierie f. joagar, fabrica de cherestea scieur m. taietor cu ferastraul scinder vt., vr. a se scinda scintillant, e adj. scânteietor scintiller vi. a scânteia scion m. altoi, mladita, vlastar scission f. sciziune, scizionare scissionniste adj. m.f. scizionist sciure f. rumegus, pilitura sclérotique f. scerotica scolaire adj. m. scolar scolariser vt. a scolariza scolarité f. scolaritate scolastique adj. m. scolastic; f. filozofia scolastica scolopendre f. scolopendra scooter m. scuter score m. scor scorie f. zgura scout m. cercetas scribe m. scrib, copist scrofule f. scrofula scrupule m. scrupul scrupuleux, euse adj. scrupulos scrupulosité f. scrupulozitate scrutateur, trice adj. scrutator, cercetator; m. pers. însarcinata scruter vt. a scruta, a cerceta sculpter vt. a sculpta sculpteur m. sculptor scythique adj. scitic se pron. pers. se, pe sine séance f. sedinta séant, e adj. decent; m. sezut seau m. galeata, caldare sébacé, e adj. sebaceu sec, séche adj. sec, uscat, sterp; taios, nepasator; sécable adj. care se poate taia sécante f. secanta sécateur m. foarfeca de gradina sécession f. secesiune sécher vt., vr. a seca, a se usca; vt. a zvânta; vi. a fi sécheresse f. seceta, uscaciune, raceala sécherie f. uscatorie séchoir m. uscatorie, aparat de uscat second, e adj. al doilea, secundar; m. al doilea, etajul secondaire adj. secundar, mediu, accesoriu seconder vt. a seconda, a sprijini secouade f. scurtatura, scarmaneala secouement m. scurtatura secouer vt. a scutura, a zgâltâi, a zdruncina; vr. a se secourable adj. care poate fi ajutat, milos secourir vt. a ajutora; vr. a întrajutora secours m. ajutorare; interj. au ~ = ajutor secousse f. zdruncinatura, zguduitura secret, éte adj. tainic; m. secret, tainita, discretie secrétaire m. secretar, birou mic sécréter vt. a secreta sécrétion f. secretie sectaire m. adj. sectar secteur m. sector section f. sectionare, sectiune sectionnement m. sectionare, taiere sectionner vt. a sectiona, a taia séculaire adj. secular sécularisation f. secularizare, laicizare séculariser vt. a seculariza, a laiciza séculier, ére adj. m. laic sécurité f. securitate, siguranta (a unei arme) sédatif, ive adj. sedativ sédentaire adj. m. om sedentar; adj. stabil sédimentaire adj. sedimentar séditieux, euse adj. seditios, razvratitor; m.f. razvratit sédition f. seditiune, razvratire séducteur, trice m.f. adj. seducator séduction f. seductie, seducere séduire vt. a seduce, a corupe séduisant adj. seducator segmantation f. segmentatie, segmentare segmenter vt. a segmenta ségrégation f. segregatie ségrégationnisme m. politica de discriminare rasiala seiche f. sepie seigle m. secara seign m. semnatura seigneur m. senior, stapân, (relig.) Domnul seigneurie f. pamânt seniorial, noblete sein m. sân, piept, inima, interior séismographe m. seismograf seize num. card., m. saisprezece; num. ord. al seiziéme num. ord. al saisprezecelea; m. saisprezecime séjour m. sedere (într-un loc) séjourner vi. a sedea un timp undeva sel m. sare; haz, spirit; pl. saruri (de aspirat) sélection f. selectie, selectionare, alegere sélectionner vt. a selectiona, aalege sélénium m. seleniu selle f. sa; pl. scaun seller vt. a înseua sellerie f. selarie sellete f. banca a acuzatilor sellier m. selar selon prep. potrivit, dupa semailles f. pl. semanat, semanatura semaine f. saptamâna, salariu saptamânal sémantique adj. f. semantic sémaphore m. semafor semblable adj. asemanator, asemenea; m. semen, aproape semblant m. aparenta sembler vi., v. impers. a se parea semelle f. talpa de pantof, caputa de ciorap, pas semence f. samânta semer vt. a semana, a presara, a raspândi, a scapa semestre m. semestru semeur, euse m.f. semanator, propagator semi-circulaire adj. semicircular semi-conducteur m. semiconductor sémillant, e adj. vioi, sclipitor séminaire m. seminar (tatalitatea membrilor) semis m. semanatura, câmp însamântat sémite m.f. semit semoir m.. sac cu seminte, semanatoare mecanica semonce f. dojana, somatie semoule f. gris sempiternel, elle adj. vesnic sénateur m. senator séné m. siminichie sénilité f. senilitate sens m. simt, sens, directie, judecata sensation f. senzatie sensationnel, elle adj. senzational sensé, e adj. cu bun simt, chibzuit sensibilisation f. sensibilizare sensibiliser vt. a sensibiliza sensibilité f. sensibilitate, simtire sensible adj. sensibil sensiblerie f. sensibilitate afectata sensitif, ive adj. senzitiv, miscator sensoriel, elle adj. senzual sente f. sentier m. poteca, cale sentence f. sentinta sentencieux, euse adj. sententios, afectat senteur f. miros sentiment m. sentiment, convingere, impresie sentine f. fundul calei, mediu nesanatos sentinelle f. santinela sentir vt. a resimti, a mirosi, a suferi, a da impresia; seoir vi. a fi situat, a sta bine; v. impers. a se sépale m. sepala séparation f. separare, separatie séparer vt., vr. a se separa; vt. a împarti; vt. a divorta sépia f. cerneala sepia, desen realizat în sepia sept num. card., m. cifra sapte; num. ord. al saptelea; septembre m. septembrie septennal, e adj. septenal septentrional, e adj. nordic; m. pl. nordicii septiéme nim. ord. al saptelea; f. clasa a 7-a; m. septime, septique adj. septic septuagénaire adj., m.f. septuagenar sépulcre m. mormânt sépulture f. loc de înmormântare séquelle f. clica, sechela séquence f. secventa séquestre m. sechestru séquestrer vt. a sechestra; vr. a se retrage séraphin m. serafim serein, e adj. senin, calm; m. racoare a serii sérénite f. seninatate, calm séreux, euse adj. seros serf, serve adj. m.f. iobag serfouette f. sapaliga serge f. sserj sergent m. sergent sériciculture f. sericultura sérier vt. a clasa, a aranja pe serii sérieux, euse adj. serios, grav, adevarat; m. seriozitate, serin m. canar, prostut seriner vt. a mustrului seringue f. seringa seringuer vt. a injecta serment m. juramânt, promisiune sermon m. predica sermonner vi. a tine o predica; vt. a mustra sérosité f. serozitate sérothérapie f. seroterapie serpe f. cosor serpent m. sarpe, fluier serpenter vi. a serpui serpilliére f. pânza de sac serpolet m. cimbrisor serrage m. strângere serre f. strângere, presare, tarc, sera; pl. gheare serré, e adj. strâns, des, riguros; adv. cu atentie, serre-frein m. invar. frânar serrement m. strângere serrer vt., vr. a se strânge; vt. a presa serrure f. broasca de usa serrurier m. lacatus sertir vt. a monta sérum m. ser servage m. iobagie, dependenta servant adj. m. care serveste; m. servant servante f. slujnica serveur, euse m.f. chelner, jucator care serveste serviabilité f. serviabilitate serviable adj. serviabil service m. serviciu, functie, treaba, ajutor, fel de serviette f. servet, servieta, prosop servile adj. slugarnic servilité f. slugarnicie servir vt. a servi, a sluji; vi. a fi bun la ceva, a tine serviteur m. servitor, slujitor servitude f. robie, servitute ses adj. pos. pl. ai sai, ale sale sésame m. susan séshage m. uscare session f. sesiune seuil, e m. prag seul, e adj. unic, singur; m. unul singur seulement adv. numai, însa, macar, abia séve f. seva, vlaga sévère adj. sever, riguros, serios sévérité f. severitate, rigoare sévices m. pl. maltratari sévir vi. a pedepsi sever, a bântui sevrage m. întarcare, întarcat sevrer vt. a întarca, a lipsi sexagénaire adj.m.f. sexagenar sexe m. sex sextuple adj. însesit; m. numar de sapte ori mai mare sexuel, elle adj. sexual seyant, e adj. care vine bine shot m. sut shrapnel m. srapnel si m. (muz.) si; conj. daca, numai sa, în cazul sibylle f. sibila, ghicitoare sicaire m. ucigas, tocmit siccatif, ive adj. m. sicatif sidére, e adj. înmarmurit, uluit sidérurgie f. siderurgie siécle m. secol, epoca, vesnicie siége m. scaun, sediu, asediu, sezut, centru siéger vi. a face parte dintr-o adunare deliberativa, sien, enne adj. pos., pron. pos. al sau; m. contributie sifflant, e adj. suierator; f. consoana siflanta sifflement m. fluierat, suierat siffler vi., vt. a fluiera, a suierasifflet sifflet m. fluier; pl. fluieraturi siffloter vi., vt. a fluiera încetisor sigillé, e adj. pecetluit signal m. semnal signalement m. semnalment signaler vt. a semnala, a atrage atentia; vr. a se signataire m. semnatar signature f. semnatura signe m. semn signer vt. a însemna; vr. a-si face semnul crucii signet m. semn de carte signifiance f. semnificatie indiciu signifiant, e adj. semnificativ. important significatif, ive adj. semnificativ signification f. semnificatie, sens signifier vt. a însemna, a face cunoscut silence m. tacere, liniste, pauza silensieux, euse adj. tacut, linistit silex m. cremene silhouette f. silueta, desen sillage m. siaj sillon m. brazda, ogor, dâra; pl. riduri sillonner vt. a brazda silo m. siloz silôt adv. imediat, îndata silure m. somn simagrée f. maimutareala, mofturi simiesque adj. de maimuta similaire adj. similar, asemanator similitude f. similitudine, asemanare, potrivire simoun m. simun simple adj. simplu, lesnicios, usor, neafectat, credul; simplicité f. simplitate simplification f. simplificare simplifier vt. a simplifica simulacre m. simulacru, prefacatorie simulation f. simulare, prefacatorie simuler vt. a simula, a se preface simultané, e adj. simultan sincére adj. sincer sincérite f. sinceritate singe m. maimuta, maimutoi, pocitanie, jupân singer vt. a maimutari, a imita singerie f. maimutareala, imitatie, fandosseala singulariser vt., vr. a se deosebi, a se remarca singularité f. originalitate, ciudatenie singulier, ére adj. neobisnuit, aparte, unic, ciudat; singuliérement adv. deosebit, ciudat, foarte sinistre adj. sinistru; m. calamitate sinistré, e adj. , m.f. sinistrat sinon conj. daca nu, în caz contrar, decât sinueux, euse adj. sinuos sinuosité f. sinuozitate sinus m. sinus siphon m. sifon, tub sire m. senior siréne f. sirena siroter vt., vr. a sorbi putin câte o bautura sirupeux, euse adj. siropos sis, e adj. situat, amplasat sismique, séismique adj. seismic sismographe m. seismograf site m.. priveliste, pozitie situation f. situatie, pozitie, conditie situer vt., vr. a se situa six num. card. m. cifra sase; num. ord. al saselea; sixiéme num. ord. al saselea; f. clasa a 6-a; sixte f. sixta ski m. schi skieur, euse m.f. schior slave adj. m.f. slav smoking m. smoching sobre adj. sobru, cumpatat, retinut sobriété f. sobrietate, cumpatare, discretie sobriquet m. porecla soc m. brazdar sociabilité f. sociabilitate sociable adj. sociabil social-démocrate adj. m.f. social democrat socialisation f. socializare socialiser vt. a socializa socialisme m. socialism socialiste adj., m.f. socialist sociétaire m.f. societar sociéte f. societate, orânduire sociala, asociatie sociologisque adj. sociologic socle m. soclu socque m. încaltaminte de lemn, comedia soda m. sifon de baut sodium m. sodiu sofa m. canapea soi pron. pers. sine soi-disant adj. invar. pretins, chipurile, asa-zis soie f. matase soierie f. tesatura de matase, fabrica de matase soif f. sete soigné, e adj. îngrijit, curat soigner vt., vr. a se îngriji; vt. a corcoli soigneux, euse adj. grijuliu, îngrijit, meticulos soin m. grija, îngrijire, meticulozitate; soir m. seara soirée f. seara, serata soit conj. fie, sau, aprox., cam, sa presupunem; soixante num. card. m. cifra 60; num. ord. al 60-lea soixantiéme num. ord. al 60-lea; m. a 60-a parte soja, soya m. soia sol m. pamént, teren, sol solaire adj. solar, de soare solanacées f.pl. solanacee soldatesque adj. soldatesc; f. soldatime solde f. solda; m. sold solder vt. a plati solda, a solda sole f. sola soleil m. soare solennel, elle adj., m. caracter solemn solennité f. solemnitate solfége m. solfegiere, solfegiu solfier vt. a solfegia solidaire adj. solidar solidariser (se) vr. a se solidariza solidarité f. solidaritate solide adj. solid, rezistent, consistent, dur, temeinic; solidification f. solidificare solidifier vt. , vr. a solidifica solidité f. soliditate, consistyenta, temeinicie soliloque m.. monolog soliloquer vi. a monologa, a vorbi de unul singur soliste adj. , m.f. solist solitaire adj. solitar, singuratic; m. pustnic, diamant solitude f. singuratate, loc singuratic solive f. grinda soliveau m. grinda mica, neispravit (om) solliciter vt. a solicita, a îndemna, a invita, a provoca solliciteur, euse m.f. solicitant sollicitude f. solicitudine, preocupare solstice m. solstitiu soluble adj. solubil solution f. solutie, rezolvare, dizolvare solutionner vt. a solutiona, a rezolva solvable adj. solvabil sombre adj. sumbru, întunecat, posomorît, culori închise sombrer vi. a se scufunda, a se narui sommaire adj. sumar, expeditiv; m. rezumat, sumar sommation f. somatie, însumare somme f. bête de ~ = animal de povara sommeil m. somn, amorteala sommeiller vi. a motai, a vegeta sommeiller m. chelar sommer vt. a soma, a avertiza, a însuma sommet m. vârf, culme sommier m. usor, somiera, catastif, cutia orgii sommité f. vârf, somitate somnambule m.f.adj. somnambul somnifére adj. m. somnifer somnolence f. somnolenta, toropeala somnoler vi. a picoti somptuaire adj. privitor la cheltuieli somptueux, euse adj. somptuos; m. somptuozitate son adj. pos. m. al sau sondage m. sondare, sondaj sonder vt. a sonda sondeur m. sondor songe m. vis, iluzie songe-creux m. invar. pers. care se hraneste cu himere songer vi. a se gândi, a visa songerie f. visare songeur, euse m.f. adj. visator sonique adj. sonic sonnaille f. talanga sonnant, e adj. sunator, precis sonné, e adj. exact, împlinit sonner vi. a suna. a trâmbita; vt. a face sa sune, sonnerie f. sonerie, chemare de goarna sonnet m. sonet sonnette f. clopotel, sonerie sonore adj. sonor, sforaitor sonoriser vt. a sonoriza sonorité f. sonoritate sophisme m. sofism sophistication f. sifisticare, falsificare sophistique adj. f. sofistica sophistiquer vt. a sofistica, a falsifica soporifique adj.m. soporific soprano m. soprana sorbet m. bautura racoritoare sorbetiére f. serbetiera sorcellerie f. vrajitorie, farmec, descântec sorcier, ére m.f. vrajitor sordide adj. murdar, îngalat, josnic sorgho m. sorg sornette f. fleac, brasoava sort m. soarta, întâmplare, sort, deochi sortable adj. nimerit, convenabil sortant, e adj. m. care iese sorte f. fel, teapa, sort sortie f. iesire sortilége m. vraja, vrajitorie sortir vi. a iesi, a scapa, a se îndeparta; sos-chef m. subsef soscription f. subscriere, semnatura, subscriptie sot, sotte adj. prost, prostesc, zapacit; m. nerod sottise f. prostie, actiune prosteasca, neghiobie, sou m. gologan soubassement m. partea de jos soubresaut m. salt brusc, tresarire soubrette f. fata în casa souche f. bustean, sorginte, susa, horn, tâmpit souci m. grija, preocupare, galbenea (bot.) soucier (se) vr. a se preocupa; a-i pasa; soucieux, euse adj. îngrijorat, grijuliu soucoupe f. farfurioara soudable adj. care se poate suda soudain, e adj. brusc, neasteptat; adv. deodata soudaineté f. bruschete, izbucnire neasteptata soudard m. soldatoi soude f. soda souder vt. a suda soudeur, euse m.f. sudor soudoyer vt. a naimi soudure f. sudura, sudare soufflage m. suflare a sticlei souffle m. suflu, rasuflare, adiere, emantie, inspiratie, soufflé, e adj. care se umfle; m. sufleu souffler vi. a rasufla; vt. a sufla, a atâta, a stinge, soufflet m. foale, burduf, palma data cuiva, afront souffleter vt. a palmui, a ofensa souffleur, euse m.f. muncitor sticlar, sufler, persoana care souffrance f. suferinta souffrant, e adj. suferind, rabdator soufre m. sulf soufretteux, euse adj. bolnavicios soufrir vt. vr. a suferi; vt. a îndura, a admite; souhait m. dorinta, urare souhaitable adj. de dorit souhaiter vt., vr. a dori, a ura souiller vt. ,vr. a murdari, a pata souillon m. pers. îngalata, fata care spala vasele souillure f. pata soûl adj. ghiftuit, beat; m. sat, ghiftuiala soulagement m.. usurare soulager vt. a usura, a da ajutor soûlant, e adj. satios, plictisitor soûler vt., vr. a se satura, a se îmbuiba, a se îmbata soulevant, e adj. care ridica soulévement m. ridicare, revolta soulever vt. a se ridica, a rascula; vt. a stârni, soulier m. pantof soulignement m. subliniere souligner vt. a sublinia soumettre vt., vr. a se supune soumission f. supunere, subordonare soupape f. supapa soupçon m. banuiala, cantitate infima soupçonner vt. a banui; vr. a suspecta soupçonneux, euse adj. banuitor soupe f. supa soupente f. debara souper m. supeu, cina; vi. a supa, a cina soupésement m. cântarire soupeser vt. a cântari soupiére f. castron de supa soupir m. suspin, oftat, murmur, pauza (muz.) soupirail m. rasuflatoare soupirant, e adj. care suspina; m. adorator soupirer vi. asuspina, a ofta, a duce dorul souple adj, suplu, flexibil souplesse f. suplete, flexibilitate souquenille f. gioarsa source f. izvor, sursa sourcier, ére m.f. cercetator de izvoare sourcil m. sprânceana sourciller vi. a încrunta sprâncenele sourcilleux, euse adj. încruntat, trufas sourd, e adj, surd, înabusit, neclar, ascuns; m.f. surd sourdaud, e m.f. surd sourdine f. surdina sourd-muet sourd-muette m.f. surdo-mut sourdre vi. a izvorâ souriant, e adj. zâmbitor souriceau m. soricel souriciére f. cursa pentru soareci, capcana ( a politiei) sourire vt. a zâmbi; m. zâmbet souris f. soarece sournois, e adj. viclean sournoiserie f. viclenie sous prep. sub, în, cu a jutorul, de, pe cu sous-alimentasion f. sub-alimentare sous-bail m. contract de subînchiriere sous-commission f. subcomisie souscripteur m. persoana care subscrie souscrire vt. a semna, a subscrie, a adera; vi. a subscrie sous-cutané, e adj. subcutanat sous-développé, e adj. insuficient dezvoltat sous-directeur m.f. subdirector sous-emploi m. folosire incompleta a mâinii de lucru sous-enginiéur m. subinginer sous-entendre vt. a subântelege sous-entendu adj., m. subânteles sous-équipé adj. insuficient înzestrat cu mijloace tehnice sous-estimer vt. a subestima sous-évaluer vt. a subevalua sous-inspecteur m. subinspector sous-jacent, e adj. situat dedesubt sous-lieutenant m. sublocotenent sous-locataire m. subchirias sous-location f. subânchiriere sous-louer vt. a subânchiria sous-main m. invar. mapa de birou sous-marin, e adj.m. submarin sous-multiple adj. m. submultiplu sous-officier m. subofiter sous-ordre m. invar. subaltern sous-préfet m. subprefect sous-production f. productie inferioara nevoilor consumatorilor sous-produit m. produs secundar, subprodus sous-secrétaire m. subsecretar soussigné, e a.f. adj. subsemnat sous-sol m. subsol sous-tendre vt. a subântinde sous-tension f. subtensiune sous-titre m. subtitlu sous-titré adj. m. cu dialogurile traduse soustraction f. sustragere, scadere soustraire vt. a sustrage; vr. a scadea sous-traiter vt. a ceda integral sau partial o afacere sous-vêtement m. obiect de lenjerie de corp soutache f. snur, gaitan soutane f. sutana, functia de preot soutenable adj. usor de îndurat, care poate fi sustinut soutenance f. sustinere soutenant adj., m.f. care sustine souténement m. sustinere, spijin souteneur m. sustinator soutenir vt., vr. a sustine; a sprijini, a mentine; soutenu, e adj. sustinut, distins souterrain, e adj. subteran, ascuns; m. subterana, hruba soutien m. sprijin, sustinator soutirer vt. a pritoci, a sustrage souvenir m. amintire, sivenir; v. impers. a-si aduce aminte souvent adv. des souverain, e adj. suveran, suprem, absolut; m.f. suveran, souverainement adv. extrem de, definitiv souveraineté f. suveranitate, teritoriul unui suveran sovhoze m. sovhoz soviet m. soviet soviétique adj., m.f. (cu maj.) sovietic soyeux, euse adj. matasos; m. fabricant de matase spacieux, euse adj. spatios spadassin m. spadasin sparterie f. împletitura de rogoz sau fibre vegetale spartiate adj. spartan, auster; m.f. (cu maj.) spartan spasme m. spasm spath m. spat spathe f. panusa, spata spatialité f. spatialitate speaker m. crainic la radio, presedintele Camerei spécialisation f. specializare spécialiser vt. a specializa; vr. a se specializa spécialiste adj., m.f. specialist spécialité f. specialitate spécieux, euse adj. specios, amagitor; m. aparenta de adevar spécification f. specificare, specificatie spécificité f. specificitate spécifier vt. a specifica spécifique adj. m. specific; m. medicament propriu unei boli spectacle m. spectacol spectaculaire adj. spectaculos spectateur, trice m.f. spectator spectre m. stafie, spectru spéculateur, trice m.f. speculant spéculation f. specula, speculatie spéculer vi. a specula, a face speculatii speech m. cuvântare scurta spéléologue m. speolog spermaceti m. spermantet sphére f. sfera, mediu sphérique adj. sferic sphinx m. sfinx, pers. enigmatica, fluture de noapte spinal, e adj. referitor la sira spinarii spinellé, e adj. tepos, spinos spiral, e adj. în spirala; f. spirala spiriteux, euse adj. spirtos; m. bautura spirtoasa spiritualisation f. spiritualizare spiritualiser vt. a spiritualiza, a distila spiritualité f. spiritualitate spirituel, elle adj. spiritual, de duh, înzestrat cu umor; spleen m. plictis splendeur f. splendoare splendide adj. splendid splénique adj. referitor la splina spoliateur, trice adj.m.f. spoliator spoliation f. spoliere spolier vt. a spolia spongieux, euse adj. spongios spontané adj. spontan, spontaneu spontanéité f. spontaneitate sporadique adj. sporadic spore f. spor sportif, ive adj.m.f. sportiv spoutnik m. sputnic, satelit artificial squameux, euse adj. solzos, cu pielea cojita square m. scuar squelette m. schelet, schema squelettique adj. scheletic stabilisation f. stabilizare stabiliser vt. a stabiliza stabilité f. stabilitate stable adj. stabil, statornic stade m. stadiu, stadion stage m. stagiu, totalitatea avocatilor stagiari stagiaire m.f.adj. stagiar stagnation f. stagnare, lâncezeala stagner vi. a stagna, a lâncezi stalle f. stal, strana, boxa stand m. stand, poligon standardisation f. standardizare, sablonizare standarliser vt. a standardiza, a sabloniza staphylocoque m. stafilococ station f. statiune, sedere stationnaire adj. stationar; m.f. persoana ostila progresului stationnement m. stationare stationner vi. a stationa statique adj. f. static statisticien, enne m.f. statistician statistique adj.f. statistica statuaire adj. de sculptat; m. sculptor; f. sculptura statue f. statuie, pers. rece statuer vt. a statua, a hotarâ statuette f. statueta statutaire adj. statutar stéle f. stela stellaire adj. stelar, de stea sténogramme m. stenograma sténographe m.f. stenograf sténographier vt. a stenografia steppe f. stepa steppique adj. de stepa stère m. ster stéréoscope m. stereoscop stéréotype m. stereotip stérilisation f. sterilizare stériliser vt. a steriliza stérilité f. sterilitate sternum m. stern sthénique adj. stenic sthétoscope m. stetoscop stigmate m. stigmat stigmatisation f. stigmatizare stigmatiser vt. a stigmatiza stimulation f. stimulare stimuler vt. a stimula stipe m. trunchi neramificat stipendier vt. a stipendia stipendité, e adj., m.f. stipendiat stipulation f. stipulatie stipuler vt. a stipula stock m. stoc stockage m. stocaj, stocare stocker vt. a stoca stoïcisme m. stoicism, dârzenie stoïque adj.m. stoic stomatologiste m.f. stomatolog stoppage m. stopare a unei stofe stopper vt. a stopa; vt., vi. a opri store m. jaluzea strangulation f. strangulare strapontin m. strapontina strass m. stras stratagéme m. stratagema, tertip strate f. strat stratége m. magistrat suprem, conducator militar, strateg stratification f. stratificare stratifier vt. a stratifica stratosphére f. stratosfera streptocoque m. streptococ stridence f. stridenta striduler vi. a târâi strie f. striatie, dunga strier vt. a stria, a trage dunci, a zgâria strontium m. strontiu strophe f. strofa structuratioin f. structurare structure f. structura, mod de organizare structurer vt. a structura strychnine f. stricnina stucateur m. lucrator în stuc studieux, euse adj. studios stupéfaction f. stupefactie, stupoare stupéfait, e adj. stupefiat stupéfiant, e adj.m. stupefiant stupéfier vt. a stupefia stupeur f. stupoare stupide adj. stupid stupidité f. stupiditate style m. stil styler vt, vr. a se stila stylet m. stilet stylisation f. stilizare styliser vt. a stiliza stylo(graphe) m. stilou su m. au vu et au ~ de tout le monde = în vazul si cu suaire m. giulgiu suant, e adj. transpirant, care musteste suavité f. suavitate subalpin, e adj. subalpin subalterne adj.m.f. subaltern subconscient, e adj.m. subconstient subdiviser vt. a subâmparti subdivision f. subdiviziune subéreux, euse adj. de pluta subir vt. a suferi, a suporta subjectif, ive adj.m. subiectiv subjectivisme m. subiectivism subjonctif m. adj. subjonctiv subjugation f. subjugare subjuguer vt. a subjuga sublimation f. sublimare sublime adj.m. sublim sublimé m. sublimat sublimer vt., vr. a sublima; vt. a face sublim sublunaire adj. între pamânt si luna submerger vt. a inunda, a scufunda, a coplesi submersible adj. care se poate scufunda, submersibil submersion f. scufundare, inundare subordination f. subordonare subordonner vt., vr. a subordona suborner vt. a ademeni suborneur, euse m.f. adj. seducator, corupator subreptice adj. ilicit, facut pe ascuns subreption f. folosirea de mijloace ilicite subroger vt. a substitui subséquent, e adj. subsecvent, care urmeaza subside m. impozit, subsidiu subsidiaire adj. subsidiar, ajutator subsistance f. subzistenta; pl. mijloace de trai subsister vi. asubzusta, a dainui substance f. substanta, materie substantiel, elle adj. substantial substantif m. substantiv substituer vt. a substitui substitution f. substituire, substitutie subterfuge m. subterfugiu subtil, e adj. subtil, ager subtilisation f. subtilizare, sterpelire subtiliser vt. a subtiliza, a sterpeli; vi. a rationa cu subtilité f. subtilitate suburbain, e adj. suburban subvenir vi. a se îngriji de subvention f. subventie subventionner vt. a subventiona subversif, ive adj. subersiv subversion f. tulburarea ordinii publice subvertir vt. a tulbura ordinea publica succédane m. succedaneu succéder vi. a veni dupa, a mosteni; vr. a se succeda succés m. succes successeur m. succesor successif, ive adj. siccesiv succession f. succesiune, mostenire succion f. sugere, supt succomber vi. a sucomba, a fi coplesit, a ceda succursale f. sucursala sucement m. sugere sucer vt. a suge, a sorbi, a stoarce sucette f. suseta sucrant, e adj. care îdulceste sucre m. zahar sucré, e adj. dulce, mieros sucrer vt. a îndulci; vr. a-si lua partea leului sucrerie f. rafinarie de zahar; pl. dulciuri sucrier, ére adj. de zahar; m. zaharnita sudation f. sudatie suédois, e adj. m.f. suedez; m. limba suedeza suée f. asudare, teama, corvoada suer vi. a nadusi, a asuda, atranspira, a trudi sueur f. naduseala, truda suffire vi. a ajunge, a face fata; vr. a-si ajunge suffisamment adj. suficient, destul suffisance f. îndestulare, suficienta suffisant, e adj. îndestulator, suficient; suffixe m. sufix suffocation f. sufocare, sufocatie suffoquer vt. a înabusi suffrage m. sufragiu, aprobare suggérer vt. a sugera suggestif, ive adj. sugestiv suggestion f. sugestie, sugerare suggestionner vt. a sugestiona suggestivité f. sugestivitate suicide m. sinucidere suicider (se) vr. a se sinucide suie f. funingine suif m. seu, perdaf suiffer vt. a unge cu seu suintement m. prelingere, picurare suinter vi. a prelinge, a picura suisse adj.m.f. (cu maj.) elvetian suite f. suita, ceata, serie, urmare, înlantuire suivant, e adj. urmator; f. subreta; m.pl. însotitori, alai suivi, e adj. urmat, urmarit, frecventat, închegat suivisme m. codism suivre vt. a urma; vt. a urmari, a merge de-a lungul, sujet, ette adj. supus, expus, înclinat spre; m.f. supus sujétion f. supunere, subordonare sulfureux, euse adj. sulfuros sulfurique adj. sulfuric superbe adj. superb; m. înfumurat; f, trufie supercherie f. smecherie superficialité f. superficialitate superficie f. suprqfata superficiel, elle adj. superficial superflu, e adj. de prisos; m. prisos superfluité f. inutilitate superforteresse f. superfortareata supérieur, e adj.m. superior supériorité f. superioritate superlatif, ive adj.m. superlativ superphosphate m. superfosfat superposer vt., vr. a suprapune superposition f. suprapunere superproduction f. supraproductie superstitieux, euse adj. m.f. superstitios superstition f. superstitie superstructure f. supraetajare, suprastructura supertin, e adj. extrafin supplanter vt. a submina pentru a lua locul suppléance f. suplinire, înlocuire suppléant, e adj.m.f. supleant, suplinitor suppléer vt. a adauga, a suplini, a înlocui; vi. a compensa supplément m. supliment supplémentaire adj. suplimentar supplication f. rugaminte supplice m. supliciu supplicier vt. a executa la moarte, a supune la chinuri supplier vt. a implora supplique f. plângere scrisa support m. suport, sprijin supporter vt. a suporta supposer vt. a presupune supposition f. presupunere, supozitie suppositoire m. med. supozitor suppöt m. sustinator, complice supprimer vt. a suprima supprossion f. suprimare suppuration f. supuratie suppurer vi. a supura supputation f. calculare, calculatie supputer vt. a calcula, a evalua supraconduction f. supraconductibilitate suprême adj. suprem, ultim sur prep. pe, spre, deasupra, peste, din, despre, sûr, e adj. sigur surabondance f. supraabundenta, prisosinta surabonder vi. a fi în abundenta, a prisosi suractivité f. activitate accesiva surajouter vt. a dauga în plus suralgu, ë adj. foarte ascutit, foarte violent suralimentation f. supraalimentare, supraalimentatie suralimenter vt. a supraalimenta suranné, e adj. perimat surbassé, e adj. tesit, lasat în jos surcharge f. supraâncarcare, suprasarcina surcharger vt. a supraâncarca, a îpovara surchauffe f. supraâncalzire surchauffer vt. a supraâncalzi surchoix m. calitatea întâi surclasser vt. a depasi un adversar surcompression f. supracomprimare surcroit m. spor surdité f. surzenie surean m. soc suréchauffé, e adj. supraâncalzit surélévation f. supraetajare, scumpire surélever vt. a supraetaja, a scumpi surenchére f. supralicitatie surenchérir vi. a supralicita, a fagadui mai mult decât surestimation f. supraestimare, suprapretuire surestimer vt. a supraestima, a suprapretui sûreté f. masura de siguranta, garantie surexcitation f. surescitare surexciter vt. a surescita surface f. suprafata, aparenta surfacer vt. a slefui surfaire vt. a cere un pret exagerat, a lauda peste masura surfil m. saia, sular surfiler vt. a surfila surfin, e adj. extrafin surgir vi. a se ivi, a tâsni surgissement m. ivire surhausser vt. a înalta, a mari pretul surhomme m. supraom surhumain, e adj. supraomenesc surintendant m. intendent general suriouer vt. a închiria al pret de specula surir vi. a se acri sur-le-champ loc.adv. imediat surlendemain, e m. poimâine surmener vt. a surmena surmontable adj. peste care se poate trece, care poate fi surmonter vt. a trece peste, a fi situat deasupra, a învinge surmulot m. sobolan surnager vi. a înota la suprafata apei, a supravietui surnaturel, elle adj., m. supranatural surnom m. porecla surnombre m. excedent surnommer vt. a porecli surnourrir vt. a supraalimenta surnuméraire adj. supranumerar; m. angajat extrabugetar suroffre f. supraoferta surpasser vt. a se întrece, a depasi; vr. a ului surpazer vt. a plati suprapret surpeuplé, e adj. suprapopulat surpeuplement m. suprapopulare surplis m. stihar surplomb m. iesind surplomber vi. a avea un iesind; vt. a atârna peste surplus m. surplus, excedent surpopulation f. suprapopulatie surprenant, e adj. surprinzator surprendre vt., vr. a surprinde; vt. a uimi, a însela, surprise f. surpriza, surprindere, uimire surproduction f. supraproductie surproduire vt. a obtine o supraproductie surréalisme m. suprarealism sursaturation f. suprasaturatie, saturare sursaut m. tresarire brusca sursauteur vi. a tresari surséance f. amânare de termen surseoir vt., vr. a amâna sursis m. amânare surtaxe f. suprataxa surtemps m. prelungirea zilei de munca peste limita surtout m. surtuc, vas de metal; adv. mai ales surtravail m. supramunca surveillance f. supraveghere, paza surveillant, e m.f. supraveghetor, pazitor surveillier vt., vr. a supraveghea, a pazi survendre vt. a vinde cu suprapret survenir vi. a surveni survente f. vânzare cu suprapret survenue f. sosire neasteptata survie f. supravietuire survivance f. supravietuire, ramasita survivant, e m.f. supravietuitor survivre, e m.f. supravietuitor survol m. zbor la mare înaltime survoler vt. a zbura pe deasupra, a examina superficial sus prep. pe, asupra; interj. haide! susceptibilité f. susceptibilitate susceptible adj. susceptibil, apt de susciter vt. a suscita, a declansa suscription f. adresa pe un plic susdit, e adj., m.f. sus-numit susmentionné, e adj. susmentionat suspect, e adj.m.f. suspect suspecter vt. a suspecta suspendre vt. a suspenda, a întrerupe suspendu, e adj. suspendat, atent, nehotarât suspens (en) loc. adv. în suspensie, amânat temporar suspense m. moment de încordare suspension f. suspendare, suspensie suspicion f. suspiciune sustenter vt. a sustine susurrement m. susur susurrer vt., vi. a a susura suzerain, e adj., m.f. suzeran svelte adj. zvelt sveltesse f. zvelteta sybarite m.f. sibarit sycomore m. sicomor sycophante m. denuntator, fatarnic syllabe f. silaba syllogisme m. silogism sylphide f. silfida sylvestre adj. de padure sylviculture f. silvicultura symbiose f. simbioza symbole m. simbol symbolique adj., m.f. simbolic symboliser vt. a simboliza symbolisme m. simbolism symétrie f. simetrie symetrique adj. simetric symétrique adj. simetric sympathique adj. simpatic; m. sistemul nervos simpatic sympathisant, e m.f. simpatizant symphatie f. simpatie symphonie f. simfonie symposion m. simpozion symptomatique adj. simptomatic symptôme m. simptom synagogue f. sinagoga synchrone adj. sincron synchronique adj. sincronic synchroniser vt. a sincroniza syncope f. sincopa syncrétisme m. sincretism synderme m. piele artificiala syndic m. sindic syndical, e adj. sindical syndicaliste adj., m.f. sindicalist syndicat m. sindicat syndiquer vt., vr. a se organiza în sindicat syndrome m. sindrom synecdoque f. sinecdoca synode m. sinod synonyme adj. m. sinonim synoptique adj. m. sinoptic synovie f. sinovie syntaxe f. sintaxa synthése f. sinteza synthétiser vt. a sintetiza syphilis f. sifilis systématique adj. sistematic; f. sistematizare systématisation f. sistematizare systématiser vt. a sistematiza systéme m. sistem systole f. sistola szmphatiser vi. a simpatiza sznthetique adj. sintetic ta adj. pos. f. a ta tabac m. tutun; adj. de culoarea tutunului tabatiére f. tabachera table f. masa, tabel, lista, placa de marmura tableau m. pictura, tablou, lista, priveliste, aspect, tablette f. polita mica, tableta, placa tablier m. sort, usuta de soba tabou adj. sfânt, tabu tabouret m. taburet tache f. pata, cusur tâche f. obligatie, însarcinare tacher vt. a pata tâcher vi., vt. a încerca tâcheron m. lucrator cu bucata tacheter vt. a împestrita tachycardie f. tahicardie tacite adj. tacit taciturne adj. taciturn tact m. simtul tactil, tact tacticien m. tactician tactique adj.f. tactica taffetas m. tafta taie f. fata de perna, albeata la ochi taillader vt. a taia fâsii, a cresta taillandier m. lucrator de obiecte ascutite taillant m. tais taille f. taiere, tais, talie, statura taillé, e adj. taiat, pregatit, croit taille-crayon m. ascutitoare tailleur m. taietor, croitor; tailleuse f. croitoreasa taillis m. crâng tain m. amalgam de cositor cu argint viu taire vt. a ascunde; vr. a tacea, a nu divulga talentueux, euse adj. talentat taloche f. scatoalca talocher vt. a trage palme talon m. calcâi, toc, bucata de pâine, talon talonner vt. a da pinteni, a urmari îndeaproape talonnette f. taloneta talus m. taluz, panta tamanoir m. furnicar tambour m. toba, tobosar tambourin m. tamburina tambouriner vt., vi. a bate toba tambour-major m. tambur major tamis m. sita tamiser vi. a cerne tampon m. dop, tampon tamponner vt. a tampona tan m. argaseala tancer vt. a dojeni tanche f. lin tandis que loc. conj. pe când, în timp ce tangage m. tangaj tangent, e adj. f. tangent tangible adj. tangibil taniére f. vizuina tank m. tanc tannage m. argasire, tabacire tanner vt. a argasi, a tabaci tanneur m. adj. argasitor, tabacar tant adv. atât de mult, de mare etc., tante f. matusa tantiéme f. tantiema tantôt adv. în curând, adineauri taon m. taun tapage m. galagie tapageur, euse adj. zgomotos, tipator; m.f. galagios tape f. palma data cuiva tape-à-l'æil adj. m. invar. care sare în ochi taper vt. a palmui, a bate la masina, a împrumuta bani tapinois (en) loc. adv. pe furis, pe ascuns tapir m. tapir; vr. a se tupila tapis m. covor tapisser vt. a tapisa tapisserie f. tapiserie tapissier, ére m.f. tapiter tapon m. somoiog tapoter vt. a bate usor cu palma taquet m. tarus taquin, e adj. care tachineaza, sâcâitor taquiner vt. a tachina, a sâcâi taquinerie f. tachinerie, sâcâiala tarabiscoter vt. a îpodobi excesiv tarabuster vt. a dondani tarauder vt. a sfredeli tard adv. târziu; m. ora târzie tardif, ive adj. tardiv tardir vi. a întârzia; v. impers. a fi nerabdator tare f. dara, tara taré, e adj. viciat, corupt tarentelle f. tarantela tarer vt. a lua taraua targette f. zavor targuer (se) vr. a se fuduli tarifer vt. a stabili un tarif tarir vt. ,vr. a seca tarissement m. secare tarse m. tars tarte f. tarta tartine f. tartina, discurs interminabil tartre m. tartru tartufe m. fatarnic tas m. gramada, vraf, multime tasse f. o ceasca de tasseau m. proptea tasser vt. a îngramadi, a îndesa; vi. a îndesi; vr. a se tâter vt. a pipai, a iscodi; vi. a gusta din; vr. a-si tatillon, onne adj.m.f. care se ocupa cu fleacuri tatillonner vi. a se ocupa cu fleacuri tâtonner vi. a tatona tâtons (à) loc. adv. pe dibuite tatouage m. tatuare, tatuaj tatouer vt. a tatua taudis m. cocioaba taupe f. cârtita taupiniere f. maghernita taureau m. taur taux m. pret curent, procent, taxa tavelure f. pata taxateur m. taxator taxation f. taxare taxe f. taxa, impozit taxer vt. a taxa, a califica drept tchéque adj.m.f. (cu maj.) ceh; m. limba ceha te pron. pers. îti, tie té m. teu technicien, enne m.f. tehnician technique adj. tehnic teigne f. molie, chelbe, persoana nesuferita teindre vt. a vopsi teint, e adj. vopsit; m. ten; f. tenta, doza teinter vt. a vopsi teinture f. vopsea, tinctura teinturier, ére m.f. boiangiu tel, telle adj. asemenea, astfel, atât de; adj. nehot. télé(vision) f. televizziune télégramme m. telegrama télégraphe m. telegraf télégraphier vi. a telegrafia téléguider vt. a teleghida télépathie f. telepatie téléphérique m. teleferic téléphone m. telefon télescope m. telescop téléviser vt. a televiza téléviseur m. televizor tellement adv. pâna înt-atât, atât de tellure m. telur tellurique tellurien, enne adj. teluric téméraire adj.m. temerar témérité f. temeritate témoignage m. marturie, dovada témoigner vt. a da dovada de; vi. a depune marturie témoin m. martor tempe f. tâmpla tempérament m. temperament tempérance f. temperanta, cumpatare tempérer vt. a tempera tempête f. furtuna, izbucnire tempêter vi. a face taraboi, a bruftui tempéteux, euse adj. furtunos temple m. templu temporaire adj. temporar temporal, e adj. referitor la tâmpla temporel, elle adj. lumesc, temporal temporisation f. temporizare, taraganare temporiser vi. a temporiza, a taragana temps m. timp, durata, ragaz, vreme tenable adj. care se poate mentine ténacité f. tenacitate tenailler vt. a strânge în cleste, a chinui tenailles f.pl. cleste tenancier, ére m.f. patron de hotel tenant, e adj. séance ` e = pe loc tendance f. tendinta tendancieux, euse adj. tendentios tendant, e adj. care tinde tendoir m. frânghie pentru rufe tendre adj. moale, fraged, tânar, tandru, deschis; tendresse f. tandrete; pl. mângâiere ténébres f. pl. întuneric, nestiinta ténébreux, euse adj. tenebros, sumbru teneur, euse m.f. detinator; f. cuprins al unui act ténia m. tenie tenir vt. a contine, a detine, a întretine, a îndeplini, tennis m. tenis tenon m. cep tension f. tensiune tentacule m. tentacul tente f. cort tenter vt. a întreprinde, a încerca, a ispiti; tenture f. tapet, tapiserie tenu, e adj. pastrat, ngrijit, obligat; f. îngrijire, ténu, e adj. subtirel ténuité f. subtirime térébenthine f. terebentina térébrant, e adj. perforant, sfredelitor tergiversation f. tergiversare tergiverser vi. a tergiversa terme m. termen, sfârsit, scadenta; pl. raporturi, terminaison f. sfârsit, terminatie terminer vt. a termina terminus m. punct extrem, capat termite m. termita terne adj. sters, palid ternir vt. a întuneca, a terfeli terrain m. teren terrasse f. terasa terrassement m. terasament terrasser vt. a consolida, a doborâ terrassier m. lucrator de terasamente terre f. pamânt, tara, domeniu, teren agricol, terre-plein m. pamânt batatorit, ridicatura de pamânt terrer vt. a aduce pamânt, a acoperi cu pamânt, terreur f. teroare, groaza terreux, euse adj. pamântos, pamântiu terrible adj. teribil terrier m. vizuina, câine de vânatoare terrifier vt. a îngrozi terrine f. strachina territoire m. teritoriu terroir m. ogor terroriser vt. a teroriza tertiaire adj. tertiar tertre m. movila tes adj. pos. pl. ai tai, ale tale tesson m. ciob test m. test, carapace tester vi. a face testamentul; vt. a supune unui test têtard m. mormoloc tête f. cap, minte, fire, caracter, vârf, sef, început tête-à-tête m. invar. întrevedere particulara între doua pers. tête-bêche loc. adv. unul cu capul la picioarele altuia tête-de-négre adj. maro închis têtée f. supt tétéphoner vt. a telefona téter vt. a suge tétin m. sfârc tétine f. uger, tetina téton m. tâta tette f. sfârc al ugerului têtu, e adj. încapatânat texte m. text textile adj. textil textuel, elle adj. textual thé m. ceai théâtral, e adj. teatral théâtre m. teatru, arta dramatica théière f. ceainic théme m. tema, retroversiune théologie f. teologie théologien m. teolog théorème m. teorema théorètique adj. contemplativ théoricien, enne m.f. teorician théorie f. teorie théorique adj. teoretic thérapeutique adj. f. terapeutic thermal, e adj. termal thermique adj. termic thermométre m. termometru thermos f. termos thésaurisation f. tezaurizare thésauriser vi. a tezauriza thése f. teza, lucrare scrisa thomisme m. doctrina sf. Toma d'Aquino thon m. ton thoracique adj. toracic thorax m. torace thuya m. tuia thym m. cimbru thymus m. timus thyroïde adj. tiroida tiare f. tiara ticket m. tichet tiéde adj.adv. caldut; lipsit de entuziasm tiédeur f. încalzire usoara; lipsa de înteles tiédir vi. a deveni caldut; vt. a încalzi usor tien, enne adj. pos. pron.pos. al tau; m.pl. ai tai tiers, tierce adj. al treilea; m. treime, tert; f. terta tige tulpina tignasse f. claie tigre, esse m.f. tigru tigrer vt. a varga tilde m. tilda tilleul m. floare de tei timbale f. timpan, cupa, pahar timbalier m. timpanist timbrage m. timbrare timbre m. sunet, timbru timbré, e timbrat timbrer vt. a timbra timide adj. timid timidité f. timiditate timon m. oiste timoré, e adj. înfricosat tintamarre m. taraboi tintement m. dangat, tiuit al urechilor tinter vt. a trage clopotul; vi. a suna, a tiui tintouin m. bucluc tique f. capusa tiquer vi. a avea un tic, a exprima nemultumirea tiqueté, e adj. împestritat tirage m. tragere, tiraj, piedica tiraillement m. smuceala repetata; pl. hartuieli tirailler vt. a smuci în repetate rânduri, a hartui; vt. a tirailleur m. tiralior tirant m. baiera, cordon, ureche de cizma tiré, e adj. tras tire-bouchon m. tirbuson tire-d'aile (à) loc. adv. ca vântul tirelire f. pusculita tirer vt. a trage, a scoate, a întinde, a importa, tiret m. cratima tirette f. tablie, snur tireur, euse m.f. tragator tiroir m. sertar tisane f. tisana tison m. taciune tisonner vi. a atâta focul tisonnier m. vatrai tissage m. tesere, tesut, tesatorie tisser vt. a tese tisserand tisseur m. tesator tissu, e adj. tesut; m. tesatura, tesut titanesque titanique adj. titanic titiller vt. a gâdila titre m. titlu titrer vt. a titra tituber vi. a se clatina pe picioare titulaire adj.m.f. titular titulariser vt. a numi ca titular toast m. toast, bucata de pâine prajita toaster vi. a toasta tobbogan m. tobogan tocsin m. semnal de alarma, toaca toge f. toga, roba tohu-bohu m. talmes balmes toi pron. pers. tu, tie, pe tine toile f. pânza, cort, vela toilette f. toaleta, îmbracaminte toiser vt. a masura toison f. lâna, par toit m. acoperis, casa tôle f. tabla de acoperis, gherla, puscarie tolérance f. toleranta tolérer vt. a tolera tôlerie f. tinichigerie tôlier m. adj. tinichigiu tomate f. patlagea rosie tombant, e adj. care cade tombe f. mormânt tombeau m. monument funerar, mormânt tombée f. cadere tomber vi. a scadea, a sosi pe neasteptate, a da peste, tombereau m. tomberon tombola f. tombola tome m. tom ton adj. post.m. al tau tonalité f. tonalitate tondaison f. tundere tondeur. euse m.f. persoana care tunde; f. masina de tuns tondre vt. a tunde, a jumuli tonicité f. tonicitate tonifier vt. a tonifica tonique adj. m. tonic; f. silaba tonica tonitruant, e adj. tunator tonnage m. tonaj tonne f. butoi mare, tona tonneau m. butoi, rostogolire tonnelier m. dogar tonnelle f. bolta tonner v. impers. a tuna; vi. a tuna si a fulgera, a tonnerre m. tunet tonsure f. tunsura, tunsoare tonte f. tuns tonton m. unchi, nene topaze m. topaz tope interj. bate palma! toper vi. a bate palma în semn de acord topinambour m. nap topographie f. topografie toponymie f. toponimie toquade f. toana toque f. toca toquer (se) vr. a se îndragosti torche f. torta torcher vt. a sterge cu cârpa, a da peste cap o treaba torchis m. chirpici torchon m. cârpa de sters tordant, e adj. caraghios, a muzant tordre vt. a stoarce, a rasuci torpeur f. toropeala torpille f. torpila torpiller vt. a torpila torpilleur m. torpilor torréfier vt. a praji torrent m. torent torrentiel, elle adj. torential torride adj. torid tors, e adj. strâmb, sucit; m. tors al lânii torse m. tors (anat.) torsion f. rasucire, rasucit tort m. nedreptate, paguba torteux, euse adj. întortochiat, nesincer torticolis m. întepenire a gâtului tortiller vt. a rasuci; vi. a cauta subterfugii; vr. a se tortionnaire adj. de tortura; m. calau tortu, e adj. rasucit, strâmb; f. brasca testoasa torturer vt. a tortura torve adj. chiorâs tôt adv. devreme, curând total, e adj. m. total totalisation f. totalizare totaliser vt. a totaliza totalité f. totalitate toton m. titirez toubib m. doctor touchant, e adj. miscator; prep. cu privire la touche f. a tingere, clapa, tusa, aspect touche-à-tout m. invar. pers. care se amesteca în toate toucher vt. a atinge, a încasa, a se învecina cu, touer vt. a trage la edec touffe f. tufa touffu, e adj. des, stufos, încâlcit toujours adv. întotdeauna, înca, în permanenta touloupe f. cojoc toupet m. smoc, mot, tupeu toupie f. sfârleaza tour f. turn, tura; m. înconjur, circumferinta, tourbe f. turba, gloata tourbillon m. vârtej, vâltoare tourbillonner vi. a învolbura, a se învârteji tourelle f. turnulet, turela touriste m.f. turist tourment m. chin, suferinta tourmente f. vitejie, tulburari tourmenter vt. a chinui, a agita; a se framânta, a se suci tournage m. slefuire, turnare a unui film tourné, e adj. fermentat, bine facut; f. turneu, cinste tournebroche m. dispozitiv de învârtit frigarea tournemain (en un) loc. adv. într-o clipa tourner vt. a învârti, a întoarce, a ocoli, a eluda, tournerie f. strungarie tournesol m. floarea soarelui, turnesol tourneur, euse m.f. strungar tournevis m.. susubelnita tourniquet m. cruce mobila care nu lasa sa treaca o persoana tournis m. capie tournoiement m. învârtire tournoyer vi. a se învârti tournure f. întorsatura, aspect, turnura tourte f. placinta rotunda, imbecil tourterelle f. turturea tous vezi tout tousser vi. a tusi tout, e adj. tot; adj. nehot. oricare, orice; tout-à-l'égout m. invar. sistem de canalizare toutefois adv. totusi toute-puissance f. atotputernicie toux f. tuse toxique adj. m. toxic tracas m. necaz, hartuiala tracasser vt. a necaji, a hartui trace f. urma semn ramas tracé m. traseu tracement m.. trasare tracer vt. a trasa, a trage linii, a zugravii trachée f. trahee tract m. manifest tractation f. negociere, târguiala tracteur m. tractor traction f. tragere, tractiune tradition f. traditie traditionnel, elle adj. traditional traducteur, trice m.f. traducator traduction f. traducere traduire vt. a traduce, a exprima, a cita; vr. a se traduisible adj. traductibil trafiquant, e m.f. traficant, negustor trafiquer vi. a trafica tragédien, enne m.f. tragedian tragique adj. tragic; m. genul tragic. tragic, autor trahir vt. a trada trahison f. tradare train m. mers, tren, galagie, convoi traînage m. târâre, transport cu sania traînant, e adj. care se târaste, taragant traînard m. codas, om molâu traîne f. trena traîneau m. sanie traînée f. dâra, târâtura traîner vt. a târâ, a taragana, a trage, a duce cu sine; traîneur, euse m.f. pers. ca re târaste train-train m. rost, rutina traire vt. a mulge trait m. sulita, sleau, îngititura, trasatura, traitable adj. cu care se poate trata, blând traite f. mulgere, muls, etapa, polita, trafic traité m. tratat, conventie traitement m. tratare, primire, tratament, salariu traiter vt. a trata, a primi, a expune; vi. a negocia, traiteur m. restaurator, birtas traître, esse adj.m.f. tradator, viclean traîtrise f. tradare trajectoire f. traiectorie trajet m. traseu, drum tralala m. zarva, ostentatie tram(way) m. tramvai trame f. urzeala, uneltire tramer vt. a urzi, a unelti tranchant, e adj. taios, tipator; m. tais tranche f. felie, transa tranché, e adj. distinct; f. transee; pl. colici trancher vt. a taia, a reteza, a rezolva; tranchoir m. tocator tranquille adj. linistit tranquillite f. liniste transaction f. tranzactie transatlantique m. transatlantic, sezlong transborder vt. a transborda transcription f. transcriere, transcriptie transcrire vt. a transcrie transe f. neliniste, transa transférer vt. a transfera transfert m. transferare transfigurer vt., vr. a transfigura transformation f. transformare transformer vt. a transforma transfuge m. transfug transfusion f. transfuzie transgresser vt. a încalca o lege transhumance f. transhumanta transi, e adj. înfrigurat, îngheetat transiger vi. a se învoi transir vt. a patrunde, a îngheta; vi. a tremura de frig transit m. tranzit transitif, ive adj. tranzitiv transition f. tranzitie transitoire adj. trecator translation f. translatie, stramutare transmettre vt. a transmite transmigrer vi. a transmigra transmission f. transmisie, transmitere transmu(t)er vt. a preschimba transparence f. transparenta transparent, e adj. transparent; m. transparent (hârtie) transpercer vt. a strapunge transpiration f. transpiratie transpirer vi. a transpira transplanter vt. a transplanta transport m. transport, pornire transporter vt. a transporta, a scoate din fire; vr. a se transporteur m. persoana care transporta, caraus transposer vt. a transpune transposition f. transpunere transvaser vt.a varsa trapéze m. trapez trappe f. chepeng trappeur m. vânator trapu, e adj. bondoc traquenard m. capcana traquer vt. a haitui, a hartui traumatisme m. traumatism travail m. munca, lucru, executie, lucrare, dezbatere, travailler vi. a munci, a lucra, a fructifica, a fermenta; travailleur, euse adj.m.f. om al muncii, muncitor travailliste m. laburist travers m. curmezis, lat, cusur traverse f. traversa, scurtatura; pl. piedici traverser vt. a traversa, a trece prin traversin m. perna lunga, sul travesti, e adj. deghizat; m. deghizare travestir vt. a se travesti; vi. a parodia, a denatura travestissement m. deghizare trayon m. tâta a vacii trébucher vi. a se poticni tréfle m. trifoi, trefla tréfonds m. subsol treillage m. zabrele treillager vt. a zabreli treille f. bolta treillis m. spalier, pânza de sac treillisser vt. a înconjura cu zabrele treize num. card. m. 13; num. ord. al 13-lea; m. ziua de treiziéme num. ord. al 13-lea; m. treisprezecime tréma m. trema tremblant, e adj. tremurator, tremurând tremblement m. tremuratura trembler vi. a tremura, a se cutremura trembleur, euse adj. om care tremura, fricos tremblotant, e adj. care tremura, care pâlpâie trembloter vi. a tremura usor trémoussement m. agitare trémousser vr. a se agita trempage m. udare, muiere, cufundare în apa trempe f. calire tremper vt. a uda, a stropi, a înmuia, a cali; vi. a sta tremplin m. trambulina trentaine f. treizeci trente num. card. m. cifra 30; num. ord. al 30-lea; trentiéme num. ord. al 30-lea; m. a 30-a parte trépaner vt. a trepana trépas m. moarte trépasser vi. a muri trépidation f. trepidare, trepidatie trépider vi. a trepida trépignement m. tropait trépigner vi. a tropai trés adv. foarte trésor m. comoara, tezaur trésorerie f. tezaur, visterie trésorier, ére m.f. casier, vistiernic tressage m. împletire, împletit tressaillement m. tresarire tressaillir vi. a tresalta tressauter vi. a tresari tresse f. tresa, cosita tresser vt. a împleti tréteau m. capra pentru lemne; pl. teatru de bâlci treuil m. troliu tréve f. armistitiu triage m. triere, triaj triangle m. triunghi triangulaire adj. triunghiular tribu f. trib tribulation f. zbucium, framântare tribunal m. tribunal tributaire adj. tributar tricher vt. a trisa tricheur, euse m.f. persoana care triseaza tricolore adj. tricolor tricot m. tricotaj, tricou tricoter vt. a tricota, a merge repede tricoteur, euse m.f. pers. care tricoteaza trictrac m. table tricycle m. tricicleta triennal, e adj. trienal trier vt. a tria trifouiller vi. a rascoli trille m. tril trillion m. trilion trimbalage trimbalement m. trambalare trimbaler vt. a trambala trimer vi. a munci din rasputeri trimestre m. trimestru trimestriel, elle adj. trimestrial trìnasser vt. a taragani; vi. a mosmondi, a umbla creanga trinité f. trinitate trinôme m. trinom trinquer vi. a ciocni, a bea triomphal, e adj. trimfal triomphant, e adj. triumfator, hotarâtor triomphateur, trice adj. care a triumfat; adj.m. învingator triomphe m. triumf, succes triompher vi. a triumfa, a învinge, a se bucura de triparti, (it)e adj. tripartit tripatouiller vt. a se amesteca fara consimtamântul autorului tripe f. maruntaie de animal triphotongue f. triftong triple adj. m. triplu triplement m. triplare tripler vt. a tripla triplette f. bicicleta cu trei locuri tripot m. tripou tripotage m. amestec murdar, uneltire tripotée f. chelfaneala, droaie tripoter vt. a mânui, a atinge; vi. a face specula triptyque m. triptic trique f. ciomag triste adj. trist, greu, sumbru tristesse f. tristete triturer vt. a macina, a faramita triumvir m. triumvir trivialité f. trivialitate troglodyte m. troglodit trogne f. obraz congestionat trognon m. cotor, inima de fruct etc. trois num. card. m. cifra 3; num. ord. al 3-lea; troisiéme num. ord. al 3-lea; m. etajul trei; f. clasa a 3 a trois-quarts m. invar. haina de trei sferturi trôler vt. a târâ dupa sine; vi. a umbla creanga trolley m. troleu trombe f. tromba trombone m. trombon trompe f. trompa trompe-l'æil m. invar. aparenta înselatoare trompe-la-mort m. invar. persoana scapata din ghearele mortii tromper vt. a însela tromperie f. înselatorie trompeter vi. a suna din trompeta; vt. a trâmbita trompette f. trompeta; m. trompetist trompeur, euse adj.m.f. înselator tronc m. trunchi tronçon m. tronson, bucata rupta, crâmpei tronçonner vt. a îmbucatati, a ciopârti trône m. tron trôner vi. a trona tronquer vt. a trunchia, a ciunti trop adv. prea mult; m. ceea ce e prea mult tropée m. trofeu tropique m. tropic trop-plein m. invar. prisos troquer vt. a face schimb de obiecte trot m. trap trotter vi. a merge la trap, a umbla repede si mult, trotteur, euse adj. trapas; m.f. persoana care umbla repede trottin m. fata folosita pentru curse trottiner vi. a merge repede si cu pasi mici trottinette f. trotineta trottoir m. trotuar trou m. gaura, vizuina, maghernita, orasel uitat troublant, e adj. tulburator trouble adj. tulbure; m. tulburare; pl. rascoala trouble-fête m. invar. persoana inoportuna troubler vt. a tulbura, a zapaci; vt. a întrerupe, trouée f. spartura, deschizatura trouer vt. a gauri trouille f. frica troupe f. trupa, ceata troupeau m. turma troupier m. soldat trousse f. manunchi, trusa trousseau m. trusou, legatura de chei etc. trousser vt., vr. a sufleca; vt. a face în graba trouvable adj. care poate fi gasit trouvaille f. descoperire, gaselnita trouver vt. a gasi, a descoperi, a resimti, a socoti; vr. truble,trouble f. plasa de pescuit în forma de sac truc m. dibacie, truc, mecanism pentru schimbat trucage, triquage m. trucaj truchement m. talmaci, intermediu truculent, e adj. violent, aspru truelle f. mistrie truffe f. trufa truie f. scraofa truite f. pastrav trumeau m. întregol truquer vt. a falsifica, a truca trust m. trust truster vt. a grupa într-un trust tsar m. tar tsarine f. tarina tsé-tsé f. invar. musca tete tu pron. pers. tu tuant, e adj. obositor tub m. baita tube m. tub, teava, joben tuber vt. a captusi cu tuburi, a spala într-o baita tubercule m. tubercul tuberculeux, euse adj.m.f. tuberculos tubéreuse f. tuberoza tubulaire adj. tubular tudesque adj. vechi german tuer vt., vr. a se omorâ, a se distruge; vt. a plictisi tuerie f. macel tue-tête (à) loc. adv. foarte tare, zgomotos tueur, euse m.f. ucigas; m. persoan care omoara vitele, tuile f. tigla, pacoste tuilerie f. tiglarie tulipe f. lalea tulle m. tul tuméfier vt. a umfla tumeur f. tumoare tumulaire adj. tumular. de mormânt tumulte m.. tumult tumultueux, euse adj. tumultos tungsténe m. tungsten tunique f. tunica, învelis tunisien, enne adj.m.f. (cu maj.) tunisian tunnel m. tunel turbin m. munca turboréacteur m. turboreactor turbot m. calcan turbulence f. turbulenta turc, turque adj. turcesc; m.f. turc; m. limba turca turlupiner vi. a face glume nesarate; vt. a sâcâi turlutaine f. pisalogeala, manie turlututu m. fluier; interj. pofta-n cui! turnant adj. care se învârteste; m. colt de strada, turpitude f. turpitudine turquerie f. cruzime, zgârcenie exagerata turquoise f. turcoaza tutélaire adj. tutelar tutelle f. tutela tuteur, trice m.f. tutore; m. vrac tutoiement m. tutuire tutoyer vt. a tutui tutu m.. fustita de balerina tuyau m. burlan, teava, canal, stire confidentiala tuyauter vt. a comunica o stire confidentiala tuyauterie f. tevarie tympan m. timpan tympaniser vt. a critica în gura mare tympanon m. tambal type m.. tip, model, individ typhoïde adj. f. fiévre ~ = febra tifoida typhon m. taifun typhus m. tifos typique adj. tipic typo(graphe) adj. m. tipograf typo(graphie) f. tipografie tyran m. tiran tyrannie f. tiranie tyrannique adj. tiranic tyranniser vt. a tiraniza tzigane adj. tiganesc; m.f. (cu maj.) tigan ubiquité /-ku-i-té/ f. ubicuitate uhlan m. ulan ukase m. ucaz ulcération f. ulceratie ulcère m. ulcer ulcérer vt. a ulcera, (fig.) a rani ultérieur, e adj. ulterior ultimatum /-tom'/ m. ultimatum ultime adj. ultim ultra-court,e adj. ultrasunet ultramontain, e adj. de dincolo de munti ultra-son m. ultrasunet ululement m. tipat (al pasarilor de noapte) ululer vi. (despre pasarile de noapte) a tipa un, une num. card., m. (cifra) unu; num. ord. primul; unanimité f. unanimitate uni, e adj. unit, neted, fara desene, (fig.) monoton unième num. ord. unulea unification f. unificare unifier vt., vr. a (se) unifica uniforme adj., m. uniform(a) uniformiser vt. a uniformiza uniformité f. uniformitate union f. unire, uniune, asociatie, casatorie unipolaire adj. cu un singur pol unique adj. unic, (ffig.) ciudat unir vt., vr. a (se) uni, a (se) casatori unisson m. (muz.) unison unitaire adj. unitar unité f. unitate ( si mil.) universalité f. universalitate universel, elle adj. universal universitaire adj., m.f. (profesor) universitar université f. universitate uranium /-om'/ m. uraniu urbain, e adj. urban urbanité f. urbanitate urèe f. uree uretère m. ureter urètre m. uretra urgence f. urgenta urinaire adj. urinar urine f. urina uriner vi. a urina urique adj. uric urne f. urna urticarie f. urticaire urus /-russ/, ure m. zimbru us /uss/ m.pl. obiceiuri usage m. uz(anta), obicei usagé, e adj. uzat, folosit usager m. persoana care se foloseste de ceva user vi. a se folosi, a uza de; vt., vr. a (se) consuma usine f. uzina usinier, ère adj. referitor la uzina; m. industrias usité, e adj. uzitat ustensile m. ustensila (de menaj), unealta usuel, elle adj. uzual usufruit m. uzufruct usure f. camata, uzura usurier, ère m.f. camatar; adj. camataresc usurpateur, trice adj., m.f. uzurpator usurpation f. uzurpare usurper vt., vr. a uzurpa utérin, e adj. uterin utérus /-russ/ m. uter utile adj. folositor; m. utilul utilisateur, trice m.f., adj. persoana care utilizeaza utilisation f. folosire, utilizare utiliser vt. a folosi, a utiliza utilité f. utilitate utopique adj. utopic utopiste m. utopist uvule f. (anat.) omusor va interj. haide, fie vacance f. loc vacant; pl. vacanta, concediu vacancier m. persoana în vacanta vacarme m. vacarm vaccination f. vaccinare vacciner vt. a vaccina, a pune la adapost vache f. carne de vaca; adj. sever vacher, ére m.f. vacar vacillant, e adj. tremurator, sovaitor, nehotarât vacillation f. clatinatura, sovaiala, nehotarâre vacillement m. clatinare, tremurare vaciller vi. a se clatina, a tremura, a sovai vacuum m. vid va-et-vient m. invar. du-te vino væu m. legamânt, urare, dorinta vagabond, e adj. m. vagabond vagabondage m. vagabondaj vagabonder vi. a vagabonda, a trece de la un lucru la altul vagir vi. a scânci vagissement m. scâncet vague f. val; adj. m. vag vaguemestre m. vagmistru vaguer vi. a hoinari vaillamment adv. vitejeste vaillance f. vitejie vaillant, e adj. viteaz vain, e adj. desert, înfumurat vaincre vt. a învinge; vr. a se stapâni vaincu, e m.f. învins vainqueur m. adj. învingator vair m. blana pestrita vairon adj. m. ceacâr vaisseau m. nava, vas vaissele f. vesela val m. vale larga valable adj. valabil valence f. valenta valetaille f. servitorime valeur f. valoare, echivalent, importanta valeureux, euse adj. viteaz validation f. validare valide adj. sanatos, care îndeplineste conditiile cerute valider vt. a valida validité f. validitate valise f. valiza, geamantan vallée f. vale vallon m. vâlcea valoir vi. a valora, a merita; vt. a produce; v. impers. valorisation f. valorificare valoriser vt. a valorifica valse f. vals valser vi. a valsa value f. plus ~ = plus valoare vampire m. vampir, exploatator van m. vânturatoare vandale m. vandal vanille f. vanilie vanité f. vanitate, desertaciune, mândrie vaniteux, euse adj. m.f. vanitos vannage m. vânturare vanner vt. a vântura, a slei de puteri vannier m. lucrator de obiecte din rachita vantail m. canat al usii vantard, e adj.m.f. laudaros vantardise vanterie f. laudarosenie vanter vt.a lauda va-nu-pieds m. invar. golan, coate-goale vapeur f. abur, vapor; m. golan, coate-goale vaporeux, euse adj. vaporos; neclar vaporisateur m. pulverizator vaporiser vt. a vaporiza vaquer vi. a fi în vacanta, a se ocupa cu variable adj. variabil, schimbator; m. variabil; variant, e adj. nestatornic; f. varianta variation f. variatie, variatiune (muz.) varice f. varice varicelle f. varicela varier vt. a varia; vi. a schimba, a scimba parerea, a fi variété f. varieteu, diversitate vase f. mâl; m. vas, vaza vaseux, euse adj. mâlos, molâu, încâlcit vasistas m. ferestruica vassal, e m.f. adj. vasal vassalité f. vasalitate vaste adj. vast vaudeville m. vodevil vau-l'eau loc. adv. în voia curentului unei ape vaurien, enne m.f. adj. derbedeu, netrebnic vautour m.vultur plesuv,, persoana rapace vautrer (se) vr. a se tavali în noroi veau m. vitel vecteur adj.m. vector vedette f. vedeta végétarien, enne adj. m.f. vegetarian végétation f. vegetatie végéter vi. a creste, a trai o viata monotona, obscura véhémence f. vehementa véhicule m. vehicul véhiculer vt. a transporta, a transmite veille f. veghe, insomnie, ajun veillée f. rastimp dintre cina si culcare veiller vi. a veghea veilleur, euse m.f. persoana care sta de veghe; f. lampa mica veinard, e a.f. adj. norocos veine f. vâna, filon, noroc, inspiratie veiné, e adj. cu nervuri, cu vine veineux, euse adj. vânos vêler vi. a fata vélin m. adj. hârtie velina velléité f. veleitate vélo,vélocipéde m. bicicleta véloce adj. iute, rapid vélodrome m. velodrom velours m. catifea velouté, e adj. catifelat; m. aspect catifelat velouter vt. a catifela, a îndulci velu, e adj. paros venaison f. varne de vânat vénalité f. venalitate venant, e adj. care vine; m. persoana care vine vendable adj. vandabil vendange f. cules al viilor, recolta de struguri vendanger vt., vi. a culege via vendangeur, euse m.f. culegator de struguri vendeur, euse m.f. vânzator vendre vt. a vinde vendredi m. vineri vendu, e adj.m.f. vândut venelle f. ulicioara vénéneux, euse adj. otravitor, veninos vénérable adj. venerabil vénération f. veneratie vénérer vt. a venera vénerie f. vânatoare cu câini venette f. frica vengeance f. razbunare venger vt. vr. a razbuna vengeur, eresse m.f. adj. razbunator venimeux, euse adj. veninos venir vi. a veni, a se trage din, a deriva, a ajunge, vent m. curent, vânt vente f. vânzare venter v. impers. a bate vântul ventilateur m. ventilator ventilation f. ventilatie ventiler vt. a ventila ventouse f. ventuza ventouser vt. a pune ventuze ventre m. pântece, burta ventricule m. ventricul ventrîloque m., adj. ventriloc ventru, e adj. pântecos venu, e adj. reusit, executat; f. venire, sosire, crestere ver m. vierme véracité f. veracitate véranda f. veranda verbaliser vi. a încheia un proces verbal verbe m. verb, vorba verbeux, euse adj. vorbaret verbiage m., verbosité f. vorbarie verdâtre adj. verzui verdet m.. piatra-acra verdir vt., vr. a înverzi verdissement m. înverzire verdoyant, e adj. înverzit verdoyer vi. a înverzi verdure f. verdeata, verdeturi veredeur f. verzaciune, tinerete, cruzime véreux, euse adj. viermanos, veros verge f. varga vergé, e adj. vargat verger m. livada vergette f. vergea mica, perie verglacé, e adj. cu polei verglas m. polei vergogne f. rusine véridique adj. veridic vérification f. verificare vérifier vt. a verifica vérin m. cric véritable adj. veritabil vérité f. adevar, sinceritate vermeil, eille adj. stacojiu; m. argint aurit vermicelle m. fidea vermillon m. rumeneala vermine f. vermina vermisseau m. viermisor vermoulu, e adj. viermanos, ros de carii vermouth m. vermut vernir vt. a lacui vernis m. lac, spoiala vernissage m. lacuire, vernisaj vérole f. petite ~ = varsat verrat m. vier verre m. stivla, pahar verrerie f. sticlarie verrier m. sticlar, cosulet de sârma pentru pahare verroterie f. obiecte de sticla verrou m. zavor verrouiller vt. a zavorâ verrue f, neg vers m. vers; prep. catre, spre versatile adj. schimbator verse f. varsare, turnare versé, e adj. versat, exersat versement m. varsamânt verser vt. a varsa, a turna, a plati; vi. a se rasturna versification f. versificare, versificatie versifier vi. a face versuri version f. versiune, traducere vert, e adj. verde, crud, proaspat, în putere, obscen, vert-de-gris m. cocleala vertébre, e adj., m.pl. vertebrat vertement adv. în mod raspicat vertical, e adj. vertical vertige m. ameteala, ratacire a mintii vertigineux, euse adj. vertiginos vertu f. virtute, castitate, proprietate vertueux, euse adj. virtuos verve f. verva verveine f. verbina vésication f. basicare vésicule f. vezicula vespasienne f. vespasiana vespéral, e adj. de seata vessie f. vezica veste f. vesta, nereusita vestiaire m. vestiar vestibule m. vestibul vestige m. urma, ramasita vestimentaire adj. vestimentar veston m. veston, haina vêtement m. vesmânt vétérinaire adj., m. veterinar vétille f. fleac, nimica toata vêtir vt. a se îmbraca veto m. invar. veto vétuste adj. vetust, uzat vétusté f. caracter, vetust veuf, veuve adj., m.f. vaduv veule adj. fara vlaga veuvage m. vaduvie vexant, e adj. jignitor vexation f. jignire vexer vt. a jigni; vr. a se ofusca viabilité f. viabilitate, stare buna viable adj. viabil viaduc m. viaduct viager, ére adj. viager viande f. carne de gatit vibrer vi. a vibra vicaire m. vicar vice m. viciu, defect vice versa loc. adv. vice-versa vicennal, e adj. care dureaza 20 de ani vice-président m. vicepresedinte vice-recteur m. prorector vice-roi m. vicerege viciation f. viciere vicier vt. a vicia, a strica vicieux, euse adj. vicios vicissitude f. vicisitudine vicomte m. viconte victime f. victima victoire f. victorie victorieux, euse adj. victorios victuailles f. pl. merinde, provizii vidange f. golire vidanger vt. a goli vide adj. gol, sec; m. vid vider vt. a goli, a termina, a pleca vie f. viata, trai, biografie vieillard m. mosneag vieillesse f. batrânete vieillir vi. a îmbatrâni, a fi demodat; vt., vr. a se vieillissement m. îmbatrânire vieillot, otte adj. vestejit, trecut viellierie f. vechitura, idee depasita vierge f. fecioara, madona; adj. virgin, pur vietnamien, enne adj., m.f. (cu maj.) vietnamez; m. limba vieux, vieille adj. batrân, vechi, trecut vif, vive adj. viu, vioi, iute, aprins, stralucitor; vif-argent m. argint-viu vigilance f. vigilenta vigilant, e adj. vigilent vigne f. vita, vie vigneron, onne m.f. podgorean vignoble m. podgorie vigoureux, euse adj. viguros vigueur f. vigoare, tarie vil, e adj. scazut ca valoare, abject vilain, e adj. urât, rau, necinstit; m. scandal vilebrequin m. vilbrochen vilenie f. mârsavie, zgârcenie vilipender vt. a discredita, a dispretui villa f. vila village m. sat villageois, e m.f. satean; adj. satesc ville f. oras villégiateur m. vilegiaturist villégiature f. vilegiatura vin m. vin vinaigrer vt. a pune otet vindicatif, ive adj. razbunator vindicte f. urmarire vineux, euse adj. tare (despre vin), bogata în vinuri vingt num. card., m. cifra 20; num. ord. al 20-lea; vingtaine f. vreo 20 vingtiéme num. ord. al 20-lea; m. a 20 -a parte violacé, e adj. violaceu violation f. violare, încalcare viole f. viola violemment adv. violent violence f. violenta violenter vt. a constrânge, a forta violer vt. a viola, a încalca violet, ette adj. violet; f. viorea violon m. vioara violoncelle m. violoncel violoniste m.f. violonist vipére f. vipera virage m. virare, viraj virement m. virament virer vi. a vira, a schimba culoarea, a înclina spre; virginité f. feciorie, puritate virgule f. virgula virilité f. virilitate, barbatie virtuel, elle adj. virtual virtuose m.f. virtuos virulence f. virulenta virulent, e adj. virulent, violent vis f. surub visa m. viza visage m. fata, înfatisare, aspect vis-à-vis loc. adv. în fata, comparativ cu; m. persoana viscére m. viscere visée f. ochire, tintire; pl. pretentii viser vt. a ochi, a tinti, a viza, a urmari; vi. a tinti viseur m. ochitor, vizor visibilité f. vizibilitate visible adj. vizibil, evident visiére f. viziera, cozoroc vision f. vedere, viziune, vedenie visionnaire adj., m.f. visator, vizionar visite f. vizita visiter vt. a vizita, a explora visiteur, euse m.f. vizitator, inspector vison m. vizon visqueux, euse adj. vâscos, lipicios visser vt. a însuruba visuel, elle adj. vizual vitalité f. vitalitate vitamine f. vitamina vite adj., adv. iute vitesse f. viteza viticole adj. viticol viticulteur m. viticultor vitrail m. vitraliu vitre f. geam vitrer vt. a pune geamuri vitrerie f. comert cu geamuri vitreux, euse adj. sticlos vitrier m. geamgiu vitrine f. vitrina vitrioler vt. a trata cu acid sulfuric, a arunca cu vitriol vitupérer vt. a blama vivace adj. vivace, persistent vivacité f. vivacitate, vioiciune vivant, e adj. care traaieste, viu, animat, aidoma; m. vivat interj. traiasca! viveur m. petrecaret vivier m. bazin pentru peste vivifiant, e adj. care întareste, care învioreaza vivifier vt. a da vigoare, a însufleti vivoter vi. a tine zilele vivre vi. a trai, a se întretine, a se hrani cu ; vlan interj. poc! tronc! vocable m. cuvânt vocabulaire m. vocabular vocatif m. vocativ vocation f. vocatie vociférer vi. a vocifara vogue f. faima, voga voguer vi. a pluti voici prep. iata aici voie f. drum, cale, mijloc voilà prep. iata acolo voile m.. val, voal, aparenta; f. pânza de ambarcatie voiler vt., vr. a se voala; vt. a ascunde voilette f. voaleta voilier m. ambarcatie cu pânze voir vt. a se vedea, a se vizita; vt. a se examina voire f. administratie a drumurilor, maidan voisin, e adj. învecinat, a propiat; m.f. vecin voisinage m. vecinatate voiture f. trasura, automobil, vagon de persoane voiturette f. trasurica, masinuta voiturier m. caraus voix f. voce, sunet, opinie, vot, diateza vol m. zbor, a vânt, furt, lucru furat volage adj. schimbator volaille f. pasare de curte volant, e adj. zburator, volant; m. volan volatile m. zburatoare, oratanie volatilisation f. volatilizare volatiliser vt. a volatiliza volcan m.. vulcan volée f. zbor, stol, tir, bataie voler vi. a zbura; vt. a fura volet m. oblon voleur, euse m.f. voleibalist volleyeur, euse m.f. voleibalist volontaire adj. voluntar, îndaratnic; m. voluntar volontariat m. voluntariat volonté f. vointa, dorinta; pl. capricii volontiers adv. cu placere voltage m. voltaj volte f. volta volte-face f. invar. stânga-împrejur, schimbare subita de voltiger vi. a zbura de colo colo, a trece de la una la volume m. volum, tom volumineux, euse adj. voluminos vomir vt. a varsa, a împrosca, a frofera vomissement m. varsare, varsatura voracité f. voracitate vos vezi votre votation f. votare vote m. vot voter vi., vt. a vata votre pl. vos adj, pos. al vostru, a voastra vôtre pron. pos. al vostru, a voastra vouer vt. a închina; vt. a dedica vouloir vt. a voi, a dori, a cere, a pretinde, a binevoi; vous pron. pers. pe voi, voua, va, dumneavoastra voûte f. bolta voûté, e adj. boltit, învovoiat voyage m. calatorie, drum voyager vi. a calatori voyageur, euse m.f. calator voyant, e adj. care vede, tipator (culoare); voyelle f. vocala voyou m. vagabond, huligan vrac (en) loc. adv. fara ambalaj, gramada, talmes- vrai, e adj. adevarat; m. a devar vraiment adv. în adevar vraisemblable adj., m. verosimil vraisemblance f. verosimilitate vrille f. burghiu, cârcel vriller vt. a sfredeli; vi. a se încolaci vrombissement m. huruit al unui motor vu, e adj. vazut; prep. dat fiind; m. vaz; f. vedere, vulcaniser vt. a vulcaniza vulgaire adj. vulgar, comun; m. vulg vulgarisation f. popularizare vulgariser vt. a populariza wagon m. vagon wagonnée f. un vagon de wagonnet m. vagonet wagonnier m. frinar water-closet /oua-tér-klo-zét/: m. closet waterproof /oua-teur prouf/: m. manta de ploaie wattman /ouat-man'/ m. vatman week-end /ouik-énd'/ m. vacanta de sfirsit de saptamina wisigoth, e adj., m.f. (cu maj.) vizigot, x m. (litera) x monsieur X = domnul X xénophobie f. xenofobie xylographie f. xilografie xylométrie f. cubaj al lemnului xylophone m. xilofon y adv. acolo; pron. pers. intr-insul, la acesta yacht /yak/ m. iaht yachting /yak-tin'g/ m. sport nautic yack, yak m. iac yankee / yan-kî/ m. yancheu yaourt, yogoourt /-ourt'/: m. iaurt yard m. iard yatagan m. iatagan yéménite adj., m.f. (cu maj.) iemenit, (locuitor) din Yemen yiddish m. idis yoga m. yoghism, yoga yogi m. yoghist, yoga yole f. iola yougoslave adj., m.f. (cu maj.) iugoslav yourte f. iurta ypérite f. iperita zain adj., m. (despre cai) fara nici un fir alb zakouski m.pl. zacusca zèbre m. zebra zébrer vt. a varga zébrure f. dunga (pe piele) zélateur, trice m.f., adj. zelos zèle m. sirguinta, zel zélé, e adj., m.f. sirguincios, zelos zénith /-nit'/ m. zenit zéphir m. zefir zeppelin m. zepelin zéro m. zero, (fig.) nulitate zest m. (in expr.) entre le zist et le ~ = nici bine, zeste m. coaja de citrice, (fig.) lucru de nimic zester vt. a curata de coaja (o lamiie etc.) zézaiement m. sisiiala zézayer vi. a sisii zieuter vt. (pop.) a se uita, a se chiori zig, zigue m. (pop.) tip, individ zigzaguer vi. a merge in zig-zag zinguer vt. a zinca zizanie f. vrajba, zizanie zodiacal, e adj. (astron.) zodiacal zodiaque m. zodiac zone f. zona zonier m. locuitor dintr-o zona de frontiera zoo m. gradina zoologica zoolâtrie f. zoolatrie zoologique adj. zoologic zoologiste, zoologue m. zoolog zoophabie f. zoofabie zootechnicien, enne m.f. zootehnician zootechnie f. zootehnie zouave m. zuav zut interj. (pop.) la naiba ! zymase f. zimaza B C D