Sunteți pe pagina 1din 748

FRANC ROM

à prep. la, cu, spre, catre, in a


abaisser a (se) lasa in jos, a (se) cobori, a reduce,
abandon s.m. abandonare, parasire, renuntare/
abandonner a abandona, a parasi, a renunta la, a ceda, a lasa
abasourdir vt. a asurzi (pe cineva)/ a ului, a consterna
abat-jour sm. abajur
abats sm.pl. maruntaie (de vita, de pasare)
abattage sm. doborire, taiere /
abattement sm. vlaguire, istovire/ deprimare
abattis sm.pl. maruntaie de pasare, potroace
abattre vt. a dobori/ a rapune, a ucide, a omori, a istovi
abbaye, abei sf. manastire
abbdication sf. abdicare
abbé sm. abate, staret
abbesse sf. stareta
abdiquer vt. a abdica
abeille sf. albina
aberration sf. aberatie
abêtir vt.,vr. a (se) indobitoci, s (se) timpi
abêtissment sm. indobitocire, timpire
abîmer vt. a strica, a deteriora/ vr. a se scufunda,
abnégation sf. abnegatie
aboiement sm. latrat
abois sm.pl. (in expr) être aux abois = a fi incoltit,
abolir vt. a aboli, a abroga, a suprima (o lege/hotarire)
abolition sf. abolire
abominable adj. oribil, monstruos
abomination sf. mirsavie, ticalosie, nelegiuire
abondamment adv. din belsiug, din plin
abondance sf. abundenta, belsiug/
abondant, ante adj. abundent; imbelsugat
abonder vi. a fi din belsug; a abunda
abonnement sm. abonament
abonner vt.,vr. a (se) abona
abord sm.sg. (in expr.)
aborder vi. (mar.) a acosta/ vt. a captura (o nava),
aboutir vi. (urmat de prep. à sau dans) a duce,
aboutissment sm. rezultat, reusita
aboyer vi. a latra
abrégé sm. rezumat, compediu
abrégement sm. prescurtare
abréger vt. a prescurta, a rezuma
abreuver vt. a adapa, a imbiba, (fig.) a coplesi/
abreuvoir sm. adapatoare
abréviation sf. prescurtare, abreviere
abri sm. adapost, (in expr.) à l'abri = la adapost
abricot sm. caisa
abricotier sm. caisa
abriter vt. vr. a (se) adaposti
abrogation sf. abrogare
abroger vt. a abroga, a aboli, a suprima
abrutir vt., vr. a (se) timpi, a (se) indobitoci
abrutissement sm. timpire, indobitocire
absence sf. absenta, lipsa
absent, ente adj. smf. absent
absenter vr. a absenta, a lipsi
absinthe sf. (bot.) pelin
absolu, ue adj. absolut, total/ sm. (cu art. hot.) absolutul
absolument adv. (in mod) absolut, cu desavirsire, neaparat,
absorber vt. a absorbi, a suge, (fam.) a bea si a minca/
absoudre vt. a achita (un acuzat), a ierta
abstenir vr. a se abtine
abstention sf. abtinere
abstraction sf. abstractie, abstractiune
abstrait, aite adj. abstract
abstraitement adv. (in mod) abstract
absurde adj., sm. absurd
absurdité sf. absurditate
abus sm. abuz; exces
abuser vi. (cu prep. de) a abuza (de ceva)/ vt. a insela,
abusif, ive adj. abuziv
abusivenment adv. (in mod) abuziv
acacia sm. salcim
académicien, ienne smf. academician
académie sf. academie
acajou sm. (bot.) acaju, mahon, lemn de acaju, de mahon
acariâtre adj. artagos, ursuz, morocanos
accablant, ante adj. coplesitor, apasator; insuportabil
accabler vt. a coplesi, a impovara
accalmie sf. acalmie; ragaz
accaparer vt. a acapara
accapareur, euse smf. acaparator
accéder vi (cu prep. à) a ajunge, a patrunde, a parveni
accélérateur, trice adj. accelerator, de accelerare/ sm. accelerator
accélérer vt., vi. a accelera
accent sm. accent
accentuation sf. accentuare
accentuer vt. a accentua
acceptable adj. acceptabil, satisfacator
acceptation sf. acceptare; consimtire
acceptation sf. acceptatie, acceptiune, inteles (al unui cuv.)
accepter vt. a accepta; a consimti
accés sm. intrate, acces/cale acces, intrare si iesire,
accesible adj. accesibil
accessoire adj. accesoriu, secundar, (fig.) neglijabil/
accident sm. accident, intimplare
accidenté, ée adj. (despre drumuri) accidentat,
accidentel, elle adj. accidental, intimplator
accidentellement adv. accidental, intimplator, din intimplare
acclamation sf. aclamare; aclamatie, ovatie
acclamer vt. a aclama, a ovationa
acclimatation sf. aclimatizare, adaptare
acclimater vt. a aclimatiza, a adapta/ vr. a (se) obisnui,
accointances sf.pl. legaturi, relatii, raporturi
accolade sf. imbratisare, acolada (semn grafic)
accommodant, ante adj. intelegator, binevoitor, conciliant
accommoder vt. a adapta, a potrivi, (despre alimente)
accompagnateur, trice: smf. (muz.) acompaniator
accompagnement sm. (muz.) acompaniament
accompagner vt. a insoti, a intovarasi, a conduce (pe cineva),
accompli, ie adj. desavirsit, perfect, indeplinit, realizat,
accomplir vt. a indeplini, a face oa actiune pina la capat,
accord sm. acord, intelegere,
accorder vt. a armoniza, a potrivi, a acorda (ceva cuiva),
accordeur sm. acordor (de instrumente muzicale)
accoster vt. a acosta, a opri (pe cineva), (mar.) a acosta
accouchement sm. actiunea de a naste, nastere
accouder vr. (cu prep. à, sur) a se rezema pe coate
accountumer vt., vr. a (se) obisnui, a (se) deprinde
accourir vi. a veni in fuga mare
accoutrement sm. imbracaminte caraghioasa
accréditer vt. a acredita, a imputernici,
accroc sm. agatare, ruptura
accrocher vt. a agata, a tirna, a rupe prin agatare,
accroire (faire) vt. a spune gogosi
accroissement sm. crestere, sporire, marire, inmultire
accroître vt., vr. a creste, a (se) mari, a spori
accroupir vr. a se aseza pe vine, a se chirci
accueil sm. primire, intimpinare
accueillant, ante adj. primitor, afabil
accueillir vt. a primi, a intimpina
accumulateur sm. acumulator, baterie
accumuler vt., vr. a (se) acumula, a (se) stringe
accusation sf. acuzare, acuzatie
accusé, ée smf. acuzat, pirit, inculpat/ adj. pronuntat,
accuser vt. a acuza, a invinui, a accentua,
acharnement sm. indirjire, patima, inversunare
acharner vr. a se indirji, a se inversuna
achat sm. cumparaturi, tirguiala
acheminer vt., vr. a (se) indrepta (spre)
acheter vt. a cumpara
acheteur, euse smf. cumparator
achevé, ée adj. desavirsit, perfect
achévement sm. terminare, desavirsire
achever vt., vi. a termina, a sfirsi, a ispravi (ceva),
acide adj. acru, acid/ sm. acid
acier sm. otel
aciérie sf. otelarie
acompte sm. acont, arvuna
acquéreur sm. achizitor, cumparator
acquérir vt. a dobindi, a obtine, a achizitiona, a cumpar/
acquiescement sm. consimtire, acceptare
acquiescer vi. a consimti, a accepta
acquisition sf. dobindire, achizitie, achizitionare, cumparare
acquit m. chitanta, descarcare
acquitement sm. achitare
acquitter vt. a achita (un inculpat), a achita, a plati/
acrobatie sf. acrobatie
acte sm. act (document), act (actiune), (teatru) act
acteur, trice smf. actor
actif, ive adj. activ/ sm. (cu art.) activul (financiar)
action sf. actiune, fapta, act/ actiune (judecatoreasca),
actionner vt. a actiona, a pune in miscare,
activement adv. (in mod) activ
activer vt. a activa, a grabi; a stimula
activiste smf. activist
activité sf. activitate
actualiser vt. a actualiza
actualité sf. actualitate, sf.pl. jurnal (cinema, radio, tv)
actuel, elle adj. actual
actuellement adv. in prezent, acum
acuité sf. ascutime, acuitate, agerime, intensitate,
adage sm. maxima, proverb
adaptable adj. adaptabil
adaptation sf. adaptare
adapter vt., vr. a (se) adapta, a (se) potrivi
adapteur, trice smf. autor al unei adaptari
addition sf. (mat.) adunare, nota de plata la restaurant,
additionner vt. (mat.) a aduna, a adauga
adepte smf. adept
adéquat, ate adj. adecvat, potrivit, corespunzator
adhérence sf. aderare, aderenta
adhérer vi. (cu prep. a adera, a se alaturaà
adhésion sf. adeziune, consimtamint
adieu intej. sm. adio, ramas bun
adjectif sm. (gram.) adjectiv
adjudant sm. plutonier, adjudant-chef=plutonier major,
adjuger vt. adjudecare (la o vinzare publica),
admettre vt. a admite, a accepta; a permite
administrateur, trice: smf. administrator
administratif, ive adj. administrativ
administration sf. administrare, administratie
administrer vt., vr. a (se) administra, a (se) gospodari
admirable adj. admirabil, minunat
admirablement adv. (in mod) admirabil
admirateur, trice smf. admirator
admiration sf. admiratie
admirer vt. a admira
admission sf. admitere
adolescence sf. adolescenta
adolescent, ente adj. smf. adolescent
adonner vr. (cu prep. à) a se consacra, a se dedica
adopter vt. a adopta, a infia,
adoptif, ive adj. adoptiv
adoption sf. adoptare
adorateur, trice smf. adorator
adoration sf. adoratie, adorare
adosser vt. (cu prep. contre, à) a sprijini, a rezema,
adoucir vt. a atenua, a modera, a estompa,
adresse sf. adresa (la domiciliu), indeminare, dibacie,
adresser vt.,vr. a (se) adresa
adroit, oite adj. indeminatic, dibaci, abil
adroitement adv. cu indeminare, cu abilitate
aduite adj. smf. adult
adulation sf. adulare, lingusire
aduler vt. a adula, a lingusi
advenir v.impers. a se intimpla, a surveni
adversaire smf. adversar
adversité sf. imprejurari vitrege, nenorocire
ædéme [e-] m. (med.) edem
æil m. ochi, cautatura, mugure, gaura;
æillade f. ocheada
æillet m. garoafa, gaurice
æilletonner vt. a curata de lastari, a lastari
aérer vt., vr. a (se) aerisi
aérien, ienne adj. aerian, vaporos, diafan
aérodrome sm. aerodrom
aérodynamique adj. aerodinamic, sf. aerodinamica
aéronautique adj. aeronautic, sf. aeronautica
aéronaval, ale (m.pl. als) adj. aeronaval, sf. aeronautica navala
aéroport sm. aeroport
æsophage /é-/ m. esofag
æuf /euf/ m. ou, germene
æuvre f. munca, lucrare, opera, fapta; m. opera unui
affabilité sf. afabilitate, amabilitate, curtoazie
affable adj. afabil, amabil, curtenitor
affaiblir vt., vr. a slabi, a diminua
affaiblissement sm. slabire, diminuare, istovire
affaire sf. chestiune, problema, caz, proces, afacere,
affairé, ée adj. aferent, agitat
affaisser vr. (despre drumuri, terenuri) a se surpa,
affamé, ée adj. smf. infometat, flamind
affecter vt. (despre lucruri) a afecta, a destina,
affecteux, euse adj. afectuos, calduros
affection sf. afectiune, dragoste
affectionner vt. a iubi, a indragi
affectueusement adv. (in mod) afectuos, cu afectiune
affermir vt., vr. a (se) intari, a (se) consolida
affermissement sm. intarire, consolidare
affiche sf. afis
afficher vt., vr. a (se) afisa
affinité sf. afinitate
affirmatif, ive adj. afirmativ
affirmation sf. afirmare
affirmativement adv. (in mod) afirmativ
affirmer vt. vr. a (se) afirma
affliction sf. mihnire, intristare adinca
affliger vt., vr. a (se) mihni, a (se) indurera
affluence sf. afluenta, aglomeratie
affluent sm. afluent
affolé, ée adj. innebunit, scos din minti
affoler vt. a scoate din minti, a innebuni/
affranchir vt. a elibera, a franca, a timbra (o scrisoare),/
affranchissement sm. eliberare, francare, timbrare (a unei scrisori
affreusement adv. ingrozitor, oribil
affreux, euse adj. ingrozitor, infiorator, oribil
affront sm. jignire, insulta, ofensa
affronter vt. a infrunta (un adversar, un pericol)/
affût sm. afet (de tun), (loc de) pinda
afin de loc. prep. (urmata de infinitiv) ca sa, pentru a
afin que loc. conj. (urmata de conjunctiv) ca sa
africain, aine adj. african, smf. (cu maj.) african (locuitor)
agaçant, ante adj. agasant, enervant
agacement sm. enervare, iritare
agacer vt. a agasa, a enerva, a irita
âge sm. virsta, epoca preistorica; perioada istor.,ev.
âgé, ée adj. virstnic, batrin, in virsta, in virsta de
agence sf. agentie
agencement sm. aranjare, imbinare
agencer vt. a imbina, a aranja, a combina
agenouillement sm. ingenunchiare
agenouiller vr. a ingenunchea
agent sm. agent, factor
agglomération sf. aglomeratie
aggraver vt.,vr. a (se) agrava, a (se) inrautati
agile adj. sprinten, suplu
agilement adv. cu agilitate, (in mod) sprinten
agilité sf. agilitate, sprinteneala
agir vi. a actiona, a influenta (pe cineva),
agitation sf. agitatie, neliniste
agiter vt. a agita, a clatina, a scutura/ vr. a se agita,
agneau sm. miel
agnelet sm. mielusel
agonie sf. agonie
agonisant, ante adj., smf. muribund
agoniser vi. a agoniza, a trage sa moara
agraire adj. agrar
agrandir vt.,vr. a (se) mari, a (se) dezvolta, a(se)extinde
agrandissement sm. marire, extindere, copie fotografica marita
agréable adj. placut
agréablement adv. (in mod) placut
agréer vt. a accepta, a incuvinta
agresseur sm. agresor
agressif, ive adj. agresiv
agression sf. agresiune, atac
agricole adj. agricol
agriculteur sm. agricultor
agriculture sf. agricultura
agripper vr. a se agata, a se prinde (de)
aguets sm.pl. (in expr.) a fi (a sta) la pinda, a pindi
ahuri, ie adj. aiurit, zapacit, uluit
ahurissant, ante adj. uluitor, uimitor
aide sf. ajutor (dat cuiva)/ smf. ajutor (per.care ajut
aider vt. a ajuta, a da ajutor/ vi. (cu prep. à)
aïeul, eule (aïeuis, eules: smf. bunic
aïeux sm.pl. stramosi
aigle smf. vultur, acvila, sf.pl. stindard cu acvila
aigre adj. acru, intepator
aigreur sf. acrime, acreala
aigrir vt.,vi.,vr. a(se)acri, a (se) inacri, a(se)altera
aigu, uë adj. ascutit, patrunzator, ager, violent, acut
aiguillage sm. schimbarea macazului (la o linie ferata),
aiguille sf. ac de cusut, macaz, ac (de cale ferata),
aiguilleur sm. acar
aiguillonner vt. a imboldi (vitele), (fig.) a stimula
aiguiser vt. a ascuti (un virf, un tais), (fig.) a atita,
ail (pl. ails) sm. usturoi
aile f. aripa
ailé, ée adj. inaripat
ailleurs adv. intr-alta parte, altundeva
aimable adj. amabil, binevoitor
aimant, e adj. iubitor, m. magnet (si fig.)
aimanter vt. a magnetiza
aimer vt. a iubi, a-i placea
aine f. vintre
ainé adj. nascut mai inainte, mai in virsta;
ainesse f. primogenitura
ainsi adv. astfel, conj. asadar/ ~ que precum si,
air m. aer, vint, infatisare, fel, (muz.) arie;
airain m. bronz (poet.), dangat de clopot/
aire f. (agr.) arie, suprafata
airelle f. un fel de afina
aisance f. usurinta, indestulare,
aise adj. multumit, bucuros; f. satisfactie, comoditate
aisé, e adj. usor, (fig.) instarit
aisselle f. subsuoara
ajourer vt. a ajura
ajournement m. aminare
ajourner vt. a amina
ajouter vt. a adauga
ajuster vt. a ajusta, a tinti, a aranja
alambiquer vt. a alambica (si fig.)
alanguir vt. a (se) molesi
alarme f. alarma, (fig.) neliniste
alarmer vt. vr. a (se) alarma
albanais, e adj. mf. (cu maj.) albanez, m. limba labaneza
albâtre m. albastru
albumineux, euse adj. albuminos
alcali m. alcaliu
alcaloide m. alcaloid
alcooliser vt. a adauga alcool (intr-un lichid)
alcôve f. alcov
aldéhyde m. aldehida
aléatoire adj. riscant, hazardat
alêne f. sula
alentour adv. in jur; m.pl. imprejurimi
alerte f. alarma, adj. sprinten; interj. atentie !
alerter vt. a da alarma
alezan m. adj. roib
algèbre f. algebra
algérien, enne adj.mf. algerian, f. stofa vargata multicolora
algue f. alga
alibi m. alibi
aliboron m. magar, (fig.) gagauta
aliénation f. instrainare, nebunie
aliéner vt. a instraina, a aliena
aligner vt., vr. a (se) alinia
alimenter vt. a alimenta
alinéa m. alineat
alitement m. punere la pat (a unui bolnav), zacere
aliter vt. a aseza la pat; vr. a zacea la pat
alizé adj.m. (vint) alizeu
allaitement m. alaptare
allaiter vt. a alapta
allécher vt. a ademeni
allée f. alee
allégation f. alegatie
allégement m. usurare
alléger vt. a usura, (fig.) a alina
allégorie f. alegorie
allégresse f. veselie
alléguer vt. a alega
allemand, e adj. mf. german; m. limba germana
aller vt. a merge, a se duce, a junge (la),
alliage m. aliaj
alliance f. alianta, casatorie, verigheta
allié, e adj.mf. aliat
allier vt. vr. a (se) alia, a (se) uni
allocation f. alocatie
allocution f. alocutiune
allonger vt. a lungi, vr. a creste, a se intinde
allouer vt. a aloca
alltesse f. alteta
allumage m. aprindere
allumer vt., vr. a (se) aprinde (si fig.)
allumette f. chibrit
allure f. mers, infatisare
allusion f. aluzie
alluvion f. aluviune
almanach /-na m. almanah
aloi m. soi, calitate, titlu (la un metal pretios)
alors adv. atunci/
alouette f. ciocirlie
alourdir vt. a ingreuia
alourdissement m. ingreuiere
alphabet m. alfabet, abecedar
alpinisme m. alpinism
altération f. alterare, denaturare, falsificare
altérer vt. a altera, a denatura, a falsifica, a inseta
alternatif, ive adj. f. alterantiv(a)
alterner vt.,vi. a alterna
altier, ère adj. semet
altitude f. altitudine
aluminium m. aluminiu
alun m. alaun
alunir vt. a aseleniza
alvéole m. alveola
amabilité f. amabilitate
amadouer vt. a imbuna (prin lingusiri)
amaigrir vt. a slabi
amaigrissement m. slabire
amande f. migdala, miez (de simbure)
amandier m. migdal
amant, e mf. iubit, amant, ibovnic
amarre f. parima
amarrer vt. a amara, a lega cu parime
amas m. gramada
amasser vt. a ingramadi, a stringe
amateur m.adj. amator
amazone f. amazoana
ambages f.pl. ocolisuri
ambassade f. ambasada, solie
ambassadeur, drice basador, sol
ambiance f. ambianta
ambigu, ë adj. ambiguu, echivoc
ambiguïté ambiguitate
ambitieux, euse adj. mf. ambitios
ambition f. ambitie
ambitionner vt. a rivni (la)
ambre m. chihlimbar
ambroisie f. ambrozie
ambulance f. ambulanta
ambulant, e adj. ambulant
âme f. suflet (si fig.), locuitor
amélioration f. imbunatatire
améliorer vt.,vr. a (se) imbunatati
aménagement m. amenajare
aménager vt. a amenaja
amende f. amenda
amender vt. a imbunatati (pamintul), a aduce un amendament
amener vt. a aduce, a pricinui, vr. (pop.) a veni
aménité f. blindete
amer, ère adj. amar; m. infuzie amara
américain, e adj. american
amerrir vt. a ameriza
amertume f. amarala, (fig.) amaraciune
ameublement m. mobilier
ameutement m. asmutire
ameuter vt. a asmuti
ami, e mf.adj. prieten, adj. prietenesc
amiante m. azbest
amineir vt.vr. a (se) subtia
amirauté f. amiralitate
amitié f. prietenie, pl. cuvinte prietenoase
ammoniac m. amoniac (gaz)
ammoniaque f. amoniac (solutia)
amocher vt. (pop.) a desfigura
amoindrir vt.vr. a (se) misca
amoindrissement m. micsorare
amollir vt. a inmuia, a molesi
amollisement m. inmuiere, molesire
amonceler vt.,vr. a (se) ingramadi
amont m. amonte
amorce f. momeala (si fig.), (fig.) inceput
amorcer vt. a momi (si fig.), (fig.) a incepe
amorphe adj. amorf, (fig.) moale, inert
amortir vt. a amortiza (si fin.)
amortisseur m. amortizor
amour m. iubire, dragoste
amouracher (s) vr. a se indragosti
amoureaux, euse adj. mf. indragostit
amourette f. dragoste trecatoare
amovible adj. amovibil
amphibie adj. m. amfibiu
amphithéâtre m. amfiteatru
amphitryon m. amfitrion, gazda
ample adj. amplu, vast, (fig.) amanuntit
ampleur f. amploare
amplificateur, trice m. adj. amplificator
amplifier vt. a amplifica, (fig.) axagera
amplitude f. amplitudine
ampoule f. bec, fiola, basica
amputer vt. a amputa
amusement m. amuzament
amuser vt.vr. a (se) amuza
amygdale f. amigdala
an m. an /
anachronisme m. anacronism
anagramme f. anagrama
analogue adj. analog
analphabète adj.mf. analfabet
analphabètisme m. analfabetism
analyse f. analiza
analyser vt. analiza
anarchie f. anarhie
anarchique adj. anarhic
anarchiste m. anarhist
ancestral, e adj. ancestral, stramosesc
ancêtre m. stramos
ancien, enne adj. vechi, batrin, fost, m.pl. scriitori antici
ancienneté f. vechime
ancre f. ancora
ancrer vt.vi. a ancora; vt.vr. a (se) fixa
andouille f. caltabos, (fig.pop) natarau
âne, esse mf. magar, (fig.) neghiob
anéantir vt. a nimici, (fig.) a zdrobi
anéantissement m. nimicire, (fig.) zdrobire
anémique adj. mf. anemie
ânerie f. anestezie
ange m. inger / être aux ~s=a fi in al noulea cer
angélique adj. ingeresc
anghine f. anghina
anglais, e adj. englez(esc); mf. englez; m. limba engleza
angle m. unghi, colt
angoisse f. neliniste
angoisser vt. a nelinisti, a ingrijora
anguille f. tipar
angulaire adj. unghiular, colturos
anguleux, euse adj. cu unghiuri, cu colturi, (fig.) aspru
anicroche f. (fam.) piedica, chichita
animal, e adj. animalic; m. animal, (fig.) dobitoc
animation f. animatie
animer vt,vr. a (se) insufleti (si fig.);
animosité f. animozitate
anis m. anason
ankylose f. anchiloza
annales f.pl. anale
anneau m. inel, cerc
année f. an
annelé, e adj. inelat
annexe f. anexa
annexer vt. a anexa
annihiler vt. anihila
anniversaire m. aniversare
annonce f. anunt
annoncer vt. a anunta, a aduce la cunostiinta
annoter vt. a adnota
annuaire m. anuar
annuel, elle adj. anual
annulaire adj.m. (degetul) inelar
annuler vt. a anula
anoblir vt. a innobila
anoblissement m. innobilare
anode f. anod
anodin, e adj. (med.) calmant, (fig.) inofensiv
ânonner vi. ingaima
anonyme adj. mf. anonim
anse f. toarta, golf mic
antagonique adj. antagonic
antagonisme m. antagonism
antan (d') loc.adj. de altadata
antartique adj. antarctic
antécédent, e adj. antecedent
antédiluvien, enne adj. antediluvian, (fig.) demodat
antenne f. antena
antérieur, e adj. anterior
anthologie f. antologie
anthracite m. antracit; adj. invar. gri inchis
anthropophagie f. antropofagie, canibalism
antibiotique m. antibiotic
antichambre f. anticamera
anticipation f. anticipare, anticipatie
anticiper vt.,vi. a anticipa
anticléricalisme m. anticlericalism
anticolonialiste adj.m. anticolonialist
anticonstitutionnel, elle: adj. anticonstitutional
anticorps m. anticorp
antidater vt. antedata
antidote m. antidot
antiesclavagiste adj.m. antisclavagist
antifasciste mf.adj. antifascist
antilope f. antilopa
antimilitarisme m. antimilitarism
antinévralgic
antiparti adj.m. antipartinic
antipathie f. antipatie, nepotrivire
antipode m. antipod, (fig.) contrariu
antiquaire m. anticar
antique adj. antic, stravechi, (fig.) demodat;
antiquité f. antichitate; pl. opera de arta antice
antireligieux, euse adj. antireligios
antirévolutionnaire adj.m. contrarevolutionar
antiseptique adj. antisepric
antithèse f. antiteza
antonyme adj.m. antonim
antre m. pestera, vagauna
anxiété f. anxietate, ingrijorare
aorte f. aorta
août m. august
apache m. apas
apaisement m. potolire, linistire
apaiser vt. a potoli, a linisti
apathie f. apatic
à-pen-près m. aproximatie
apercevoir vt. a zari, vr. a baga de seama
aperçu m. rezumat, apreciere rapida
apéritif m. bautura (luata ca aperitiv)
apeurer vt. a speria
aphone adj. afon
aphte m. afta
apiculteur m. apicultor
apitoiement m. induiosare
apitoyer vt.,vr. a (se) induiosa
aplanir vt. a nivela, a aplana
aplatir vt. a turti; vr. (fig.) a se injosi
aplatissement m. turtire, (fig.) injosire
aplomb m. directie verticala, fel de a cadea
apocalypse f. apocalips
apocryphe adj.m. (document) apocrif
apogéee m. apogeu
apolitique adj. apolitic
apologétique adj.f. apologetic(a)
apologiste m. apologet
apophyse f. apofiza
apostiller vt. a pune o apostila
apostolique adj. apostolic
apostrophe f. apostrof
apothéose f. apoteoza
apôtre m. apostol
apparaître m. vi. a (a)parea
apparat m. stralucire, mare pompa
appareil m. aparat
appareiller vt. a imperechea; vi. (mar.) a pregati de plecare
apparemment adv. in aparenta, pe cit se pare
apparence f. aparenta
apparenter vt.,vr. a (se) inrudi
apparier vt. a imperechea
apparition f. aparitie, aratare
appartement m. apartament
appartenir vi. a apartine; vr. a fi independent
appas m.pl. farmece
appât m. momeala, (fig.) atractie
appâter vt. a momi, a indopa (pasari), (fig.) a atrage
appauvrir vt. a saraci, a secatui
appauvrissement m. saracire, secatuire
appel m. chemare, (jur.) apel
appelation f. denumire
appeler vt.,vr. a (se) chema, a (se) numi,
appendice m. apendice, anexa
appentis m. sopron, polatra
appesantir vt. a ingreuia; vr. a se lasa cu toata greutatea,
appétence f. dorinta, pofta
appétissant, e adj. apetisant
appétit m. pofta
applaudir vt. a aplauda; vi. a aproba; vr. a se felicita
applaudissement m. aplaudare; pl. aplauze
application f. aplicare, aplicatie, silinta
appliquer vt. a aplica, vr. a-si da osteneala
appointemets m. pl. leafa (a unui functionar)
apport m. aport, contributie
apporter vt. a aduce, a procura
apposer vt. a aplica, apune (o semnatura)
appréciation f. apreciere
apprécier vt. a aprecia
appréhender vt. a se teme de, a inhata, a aresta
appréhesion f. teama, frica nedeslusita
apprendre vt. a invata, a afla, a comunica (cuiva)
apprenti, e mf. ucenic, (fig.) incepator
apprentissage m. ucenicie
apprêt m. apret, scrobeala; pl. pregatiri
apprêter vt. a pregati, a apreta; vr. a fi gata de
apprivoiser vt.vr. a (se) imblinzi, vr. a se obisnui cu
approbation f. aprobare
approchant, e adj. foarte asemanator, adv. aproximativ
approche f. apropiere; pl. imprejurimi
approcher vt.,vr. a (se) apropia
approfondir vt. a adinci, (fig.) a aprofunda
approfondissement m. adincire, (fig.) aprofundare
approprier vt. a apropia, a adapta; vr. a-si insusi
approvisionnement m. aprovizionare
approximation f. aproximatie
appruver vt. a incuvinta
appui m. sprijin
appuyer vt.vr. a (se) sprijini; vi. a apasa,
âpre adj. aspru; (fig.) aprig, lacom
après prep. dupa; adv. pe urma, dupa (aceea)
après-demain adv.m.invar. poimiine
après-guerre m.f. perioada postbelica
après-midi m. dupa-amiaza
âpreté f. asprime (si fig.)
à-propos m.invar. apropo, scriere de circumstanta
apte adj. apt, capabil de
aptitude f. aptitudine
aquarelle /-koua/ f. acuarela
aquatique /-koua/ adj. acvatic
aqueduc m. apeduct
aquilin /-ki/ adj. acvilin
aquilon /-ki/ m. vint puternic (din nord)
arabe adj.mf. arab, m. limba araba
arabesque f. arabesc
arabique adj. arabesc
arable adj. arabil
arachide f. arahida
araignée f. paianjen
arbisseau, arbuste m. copacel
arbitrage m. arbitraj
arbitraire adj. arbitrar
arbitre m. arbitru
arborer vt. a arbora
arboriculture f. pomicultura
arbre m. arbore (si mec.), pom
arcade f. arcada
arcane m. mister, lucru ascuns
arc-bouter vt. a sustine un zid cu un arc de sprijin;
arc-en-ciel m. curcubeu
archaique /-ka/ adj. arhaic
archange /-kanj'/ m. arhanghel
arche f. arca, arcada
archéologie /-ké-/ f. arheologie
archéoloque /-ké/ m. arheolog
archer m. arcas
archet m. arcus
archevêque m. arhiepiscop
archipel m. arhipeleag
architecte m. arhitect
architecture f. arhitectura
archives f.pl. arhive
arçon m. ombilic
arctique adj. arctic
ardemment adv. cu infocare
ardent, e adj. arzator, (fig.) inflacarat
ardeur f. arsita, (fig.) inflacarare
ardoise f. ardezie, tablita de scris
ardu, e adj. abrupt, (fig.) anevoios
are m. ar
arène f. arena
arête f. os (de peste), barba a spicului, muchie
argent m. argint, bani
argenté, e adj. argintat, argintiu
argenterie f. argintarie
argile f. argila
argileux, euse adj. argilos
argot m. argou
arguer vi. a conchide
argumenter vi. a argumenta
aria m. (fam.) belele; f. (muz.) arie
aridité f. ariditate, uscaciune
aristocratie f. aristocratie
arithmétique adj. aritmetic(a)
armateur m. armator
armature f. armatura
arme f. arma; pl. cariera militara, scrima, emblema
armée f. armata (si fig.)
armement m. armament, inarmare
arménien, enne adj. mf. armean; m. limba armeana
armer vt. a inarma, a arma (o nava)
armistice m. armistitiu
armoire f. dulap
armoiries f.pl. armoarii, emblema
armure f. armura
aromate m. mirodenie
aromatique adj. aromatic
arôme m. aroma
arpège m. arpegiu
arpent m. pogon
arpenter vt. a masura suprafata unui teren,
arquer vt. a arcui, vi.vr. a se incovoia
arrachage m. smulgere, smuls
arrache-pied loc.adv. neintrerupt
arracher vt.vr. a (se) smulge (si fig.)
arrangement m. aranjare, aranjament
arranger vt. a aranja, a rindui; vr. a se aranja,
arrestation f. arestare
arrêt m. oprire, statie, (jur.) hotarire;
arrêté m. decizie, sentinta
arrêter vt. a opri, a aresta, a fixa, a incheia (un tirg),
arrhes f.pl. arvuna, (fig.) zalog
arrière m. dos, partea dinapoi, (sport) fundas;
arriéré, e adj. intirziat, (fig.) inapoiat; m. restanta
arrière-coeur f. curtea din dos
arrière-garde f. ariergarda
arrière-goût m. gust lasat de un aliment
arrière-grand-mère f. strabunica
arrière-grand-père m. strabunic
arrière-pensée f. gind ascuns
arrière-petit-fille f. stranepoata
arrière-petit-fils m. stranepot
arrière-petits- enfants: m.pl. stranepoti
arrivage m. sosire (de vapoare, marfuri), marfa sosita
arrivée f. sosire
arriver vi. a veni, a sosi (fig.) a parveni;
arriviste m. arivist
arrogance f. aroganta, trufie
arroger (s) vr. a-si aroga, a-si lua (un drept)
arrondir vt. a rotunji
arrondissement m. rotunjire, raion (administrativ)
arrosage m. stropire, stropit
arroser vt. a stropi, a uda
arrosoir m. stropitoare
art m. arta, maiestrie
artère f. artera (si fig.)
arthritisme m. artritism
artichant m. anghinare
article m. articol (si gram.), marfa
articulation f. articulare, articulatie
articuler vt. a articula, a pronunta
artifice m. artificiu, siretic
artificiel, elle adj. artificial
artificieux, euse adj. siret, viclean
artilerie f. artilerie
artilleur m. artilerist
artisan m. mestesugar, (fig.) fauritor
artiste m. adj. (de) artist
artistique adj. artistic
aryen, enne adj.mf. arian
asbeste m. azbest
ascendance f. ascendenta
ascendent, e adj. ascendent; m. autoritate; m.pl. ascendenta
ascenseur m. ascensor
ascension f. ascensiune
ascète m. ascet
aseptique adj. aseptic
asile m. azil, adapost
asperge f. sparanghel
asperger vt. a stropi
aspérité f. asprime (si fig.)
asphalte m. asfalt
asphyxie f. asfixie
asphyxier vt. asfixia
aspirant, e adj. (persoana) care aspira
aspirateur m. aspirator
aspiration f. aspirare, aspiratie
aspirer vt. a aspira; vi. a nazui
assagir vt.vr. a (se) cuminti
assaillir vt. a asedia, a ataca
assainir vt. a asana, a purifica
assainissement m. asanare, (fig.) purificare
assaisenner vt. a da gust (mincarii), a condimenta
assant m. asalt
assassin, e adj.m. asasin
assassinat m. asasinat
assassiner vt. a asasina, (fig.) a plictisi
assdemblage m. imbinare, asamblare
assécher vt. a seca
assemblée f. adunare
assembler vt. a aduna, a imbina
assener vt. a trage (o lovitura puternica)
assentiment m. consimtamint
asseoir vt.vr. a (se) aseza
assertion f. asertiune
asservir vt. a aservi, a subjuga
asservissement m. subjugare
assesseur m. asesor
assez adj. destul
assidu, e adj. asiduu, zelos
assiduité asiduitate, zel
assiégé, e adj. mf. asediat
assiéger vt. a asedia (fig.) a plictisi
assiette f. farfurie, pozitie
assignation f. (jur.) citatie, alocatie
assigner vt. (jur.) a cita, a aloca, a fixa
assimiler vt. a asimila; vr. a se compara
assis, e adj. asezat, (fig.) slabit; f. fundatie;
assitance f. asistenta, ajutor
assiter vi. a fi de fata; vt. a sprijini, a da ajutor
association f. asociere, asociatie
associer vt.vr. a (se) asocia
assoiffé, e adj. insetat (si fig.)
assoler vt. a cultiva in asolamente
assombrir vt.vr. a (se) intuneca (si fig.)
assommer vt. a omori (cu o lovitura puternica),
assommoir m. bita, (fam.) circiuma
assortiment m. asortiment, asortare
assortir vt.vr. a (se) asorta; vt. a aproviziona
assoupir vt.vr. a atipi; vt. (fig.) a alina
assourdir vt. a asurzi, a inabusi (un sunet)
assouvir vt. a potoli
assouvissement m. potolire
assujettir vt. a supune, a constringe, a fixa
assujettissement m. supunere, inrobire, constringere
assumer vt. a-si asuma
assurance f. siguranta, incredere, (ec.) asigurare
assurément adv. (de)sigur, cu singuranta, bineinteles
assurer vt.vr. a (se) asigura
asthénie f. astenie
asthme m. astma
asticoter vt. (fam.) a sicii
astiquage m. lustruire, lustruit
astiquer vt. a lustrui
astre m. astru
astreindre vt. a constringe; vr. a se supune
astringent, e adj. astringent
astuce f. siretenie, viclenie, siretlic
astucieux, euse adj. siret, viclean
asymétrie f. asimetrie
athée adj. mf. ateu
athénée m. ateneu
athlète m. atlet
atmosphère f. atmosfera
atoll m. atol
atome m. atom
atomique adj. atomic
atomiseur m. pulverizator
atours m.pl. vesminte, gateala
atout m. atu, avantaj
âtre m. vatra
atroce adj. atroce, crud
atrocité f. atrocitate, cruzime
atrophie f. atrofie(re)
attabier (s) vr. a se aseza la masa
attache f. legatura, clema, incheietura, atas; pl. relatii
attachement m. atasament, afectiune
attacher vt. a lega, a da (importanta), vi. a se lipi;
attaque f. atac
attaquer vt. a ataca; vr. (fam.) a se inhama (la o treaba)
attarder vt.vr. a intirzia
atteindre vt.vi. a ajunge, a atinge
atteinte f. lovitura, (fig.) neajuns
attelage m. inhamare, atelaj
atteler vt. a inhama (si fig.)
attendir vt.vr. a (se) fragezi, (fig.) a (se) induiosa
attendre vt. a (se) astepta; vi. a avea nevoie de
attendrissement m. induiosare
attendu prep. dat fiind
attent, e adj. alaturat
attentat m. atentat
attente f. asteptare
attenter vi. a atenta
attentif, ive adj. atent
attention f. atentie
attentisme m. (pol.) tergiversare
atténuation f. atenuare, scadere
atténuer vt. a atenua
atterrer vt. a consterna, (fig.) a zdrobi
atterrir vi. a ateriza, a acosta
atterrissage m. aterizare, acostare
attester vt. a atesta, a lua ca martor
attibuer vt.vr. a (-si) atribui
attiédir vt. a incalzi, (fig.) a domoli
attifer vt.vr. a (se) inzorzona
attirail m. instrumentar, (fam.) catrafuse
attirance f. atractie
attirer vt. atrage
attiser vt. a atita (focul) (si fig.)
attisoir m. vatrai
attitude f. atitudine
attraction f. atractie, atragere; pl. (spectacol de) varietat
attrait m. atractie, inclinatie; pl. nuri
attrape f. capcana, pacaleala
attraper vt. a prinde, a capata (o boala), a pacali,
attrayant, e adj. atragator
attribute m. insusire, atribut
attribution f. atribuire, atributie
attrister vt.vr. a (se) intrista
attroupement m. ingramadire
au vezi à
aubaine f. chilipir, pleasca
aube f. zori
auberge f. han
aubergine f. patlagica vinata
aubergiste m. hangiu
aucun, e adj.nehot.pron.nehot. nici un(ul); pl. unii
aucunement adv. nicidecum
audace f. indrazneala
audacieux, euse adj. mf. (om) indraznet
au-dedans adv. inauntru
au-dehors adv. in afara
au-dessous adv. dedesubt
au-dessus adv. deasupra
au-devant adv. inaintea, in intimpinarea
audience f. audienta
auditeur, trice mf. ascultator
audition f. audiere, auditie
auditoire m. auditoriu
auge f. copaie, jgheab
augmentation f. marire, sporire
augmenter vt.vi. a (se) mari, a spori
augure m. augur, prevestire
auguste adj. maiestos, august
aujourd'hui adv. astazi
aumône f. pomana
aune m. arin, f. cot (de pinza)
auparavant adv. mai inainte
auprés adv. apropape / ~ de (pe) linga
auquel pron.rel. caruia
auréole f. aureola
auriculaire adj. auricular; m. degetul mic
aurochs / ô-rok/ m. bour
aurore f. aurora (fig.) zori
auspice m. auspiciu
aussi adv. de asemeni, la fel de; conj. de aceea
aussitôt adv. imediat
austère adj. auster
austérité f. austeritate, severitate
australien adj. mf. australian
autant ad. la fel (cu), tot atit
autel m. altar
auteur m. autor
authenticité f. autenticitate
auto f. (fam.) automobil
autobiographie f. autobiografie
autocar m. autocar
autochtone /-tok/ adj.m. autohton
autocrate m. autocrat
autocritique adj. f. autocritic(a)
autodidacte adj.m. autodidact
autographe adj.m. autograf
automate m. automat (si fig.)
automatique adj. automat
automatiser vt. automatiza
automne /-ton/ m. toamna
automobile f. automobile
autoportrait m. autoportret
autorail m. automotor
autoriser vt. a autoriza; vr. a se sprijini pe
autoritaire adj. autoritar
autorité f. autoritate, pl. autoritati
autorization f. autorizatie, autorizare
autosuggestion f. autosugestie
autour adv. imprejur, (fam.) cam, m. erete /
autre adj.nehot.pron.nehot. alt(ul)
autrefois adv. odinioara, altadata
autrement adv. altminteri, astfel, altadata, odinioara
autrichien, enne adj.mf. austriac
autruche f. strut
autrui pron.nehot. altul
auvent m. streasina (la usa, fereastra)
aux vezi à
auxiliaire adj. auxiliar
auxquels, auxquelles vezi auquel
avachir (s) vr. a se labarta (fam.) a se molesi
aval m. aval (si fin.)
avalanche f. avalansa
avaler vt. a inghiti (si fig.)
avance f. avans, inaintare, iesind; pl. (fig.) avansuri
avancement m. avansare, inaintare
avancer vt. a intinde (un brat), a grabi, vr. a inainta;
avanie f. ofensa publica
avant prep. inainte, adv. inainte, tirziu,
avantage m. avantaj
avantageux, euse adj. avantajos, care vine bine, fudul
avant-bras m.invar. antebrat
avant-coureur adj.m. (fig.) prevestire
avant-derniere, ère adj. mf. penultim
avant-garde f. avangarda
avant-hier adv. alaltaieri
avant-première f. avampremiera
avant-projet m. anteproiect
avant-propos m.invar. cuvint inainte, prefata
avant-scène f. avanscena
avare adj.mf. zgircit
avarice f. zgircenie
avarier vt. a avaria
avec prep. (impreuna) cu; fata de, in pofida, o data cu
avenant, e adj. placut, amabil; m. clauza
avènement m. venire (la putere)
avenir m. viitor
aventure f. aventura, intimplare
aventureaux, euse adj. aventura
aventurer vt. a risca, vr. a se aventura
aventurier, ère mf. aventurier
avenue f. cale
avérer (s) vr. a se vadi
averse f. aversa
aversion f. aversiune
avertir vt. a avertiza
avertissement m. avertisment
aveu m. marturisire, recunoastere
aveuglant, e adj. orbitor
aveugle adj.mf. orb, / en ~ = orbeste
aveuglement m. orbire (si fig.)
aveugler vt. a orbi (si fig.)
aveuglette (à l'~) loc. adv. pe dibuite, (fig.) la nimereala
aviateur, trice mf. aviator
aviation f. aviatie
avide adj. avid
avidité f. aviditate
avilir vt.vr. a (se) deprecia, a (se) injosi
avilissement m. injosire, degradare
aviron m. visla
avis m. parere, aviz, incunostiintare
aviser vt. a aviza, a instiinta, vi. a chibzui;
aviver vt. a inviora, a reimprospata
avoine f. ovaz
avoir vt. aux. a avea, vt. a-i fi, a obtine
avoisinier vt. a se invecina cu
avorter vi. a avorta, (fig.) a da gres
avorton m. avorton, stirpitura
avoué m. (un fel de) avocat
avouer vt. a marturisi, a recunoaste
avril m. aprilie
axe m. ax(a)
axer vt. axa
axiome m. axioma
azote m. azot
aztèque adj. aztec
azuré, e adj. azuriu
azyme adj. (in expr.) pain ~ azima
baba adj. (fam.) uluit B
babeurre m. zer
babil m. trancaneala, ginguri
babiller vi. a trancani
babine f. babina, (fam.) buze
babiole f. jucarica, (fig.) fleac
babord m. babord
babouche f. papuc
babouiner vi. a se maimutari
bac m. bac, pod plutitor
baccalauréat, (fam.) bac(hot): m. bacalaureat
baccarat m. (cristal) bacara
bacchanale f. (fam.) petrecere zgomotoasa, orgie
bacchante f. bacanta, (fig.) femeie desfrinata
bâche f. prelata
bachelier, ère mf. bacalaureat
bachoter vi. (fam.) a se pregati in pripa (pentru un examen
bachotter vi. (pop.) a trisa
bacille m. bacil
bâclage m. treaba data peste cap, rasoleala
bâcler vt. a zavori, a da rasol
badaud, e mf. adj. nataflet
badauderie f. nerozie
baderne f. (mar.) impletitura de protectie, (fig.) hodorog
badigeonner vt. a spoi, (med.) a bandaja
badin, e adj. mf. sugubat, f. bagheta, nuia
badinage m. gluma
badiner vi. a glumi
badinerie f. gluma, copilarie
bæuf m. bou, carne de vaca;
bafouer vt. a batjocori
bafouillage m. (fam.) biiguiala
bafouiller vt. (fam.) a biingui
bâfre, bafrée f.(pop.) chiolhan
bâfrer vt.vi. (pop.) a infuleca
bagage m. bagaj
bagarre f. taraboi, incaierare
bagatelle f. fleac
bagnard m. ocnas
bagne ocna
bagnole f. (pop.) hodoroaga, automobil
bagout m. (fam.) limbutie, logoree
bague f. inel
baguenauder vi. a-si pierde timpul (cu fleacuri)
baguer vt. a insaila
baguette f. betisor, bagheta
bah ! interj. as !
bahut m. sipet, (arg.) scoala
bahuter vi. (arg.scolar) a face taraboi
bai, e adj. murg; f. golfulet, ochi (la fereastra etc.),
baigner vt.vr. a (se) scalda, vi. a fi cufundat
baigneur, use mf. persoana care se scalda, baies
baignoire f. cada, benoar
bail m. contract de inchiriere
baille f. hirdau, (arg.mar.) apa
bâillement m. cascat
bailler vt. (inv.) a da
bâiller vi. a (se) casca, a se intredeschide
bailleur, eresse mf. (inv.) persoana care inchiriaza
bâillon m. calus
bâillonnement m. punerea unui calus, (fig.) cenzurare
bâillonner vt. pune calus
bain vt. baie; pl. localitate balneara
bain-marie m. sistem de incalzire a anumitor preparate
baionette f. baioneta
baisemain m. sarutarea miini
baiser vt. a saruta; m. sarut(are)
baiseur, euse mf. pupacios
baisse f. scadere (a apei, a actiunilor etc.)
baisser vt.vr. a (se) lasa in jos; vi. a scadea, a slabi
bajoue f. falca (la animale), obraz flasc (la oameni)
bakélite f. bachelita
balade f. (fam.) hoinareala
balader (se) vr. (fam.) a hoinari, a se plimba
baladin m. saltimbanc
balafre f. cicatrice (pe obraz)
balai m. matura
balance f. balanta, (fig.) cumpana
balancement m. leganare (fig.) sovaiala
balancer vt.vr. a (se) legana; vt. a cintari; vi. a sovai;
balançoire f. leagan, balansoar, (fig.fam.) palavre
balayage m. maturat
balayer vt. a matura (si fig.)
balayeur, euse mf. maturator, f. masina de maturat (strazile)
balayures f.pl. gunoi (adunat la maturat)
balbutiement m. bilbiiala
balbutier vt.vi. a (se) bilbii
balbutieur, euse mf. bilbiit, gingav
baldaquin m. baldachin
baldeuse f. carucior (al negustorilor ambulanti),
baleine f. balena
baleinière f. baleniera
balèze adj. (pop.) mare si puternic(fizic.); mf. huiduma
balistique adj. f. balistic (a)
baliverne f. baliverna
ballade f. balada
ballast m. balast
balle f. minge, glont, hoaspa, balot, (pop.) cap
ballerine f. balerina
ballet m. balet
ballon m. balon, minge
ballonnement m. umflare, balonare
ballonner vt. a umfla, a balona
ballot m. balot, (fig.) prostanac
ballottage m. balotaj
ballottement m. hitinare
ballotter vt.vi. a (se) hitina; vt. a face balotaj
balnéaire adj. balnear
balocher vi. (pop.) a taia frunza la ciini
balourd, e adj. greoi; mf. tontalau
balourdise f. grosolanie
balsamique adj. calmant
balthasar, balthazar m. (pop.) chiolhan
bambin m. copilas
bambochade f. (fam.) chefulet
bamboche f. paiata, (pop.) chef
bambou m. bambus, (fam.) insolatie
bamboula f. dans al negrilor
ban m. notificare, surgiun, aplauze in cadenta
banaliser vt. a banaliza
banalité f. banalitate
banane f. banana, (fig. pop.) tinichea, medalie
banban adj. mf. (pop.) sont
banc m. banca, banc (de nisip, de pesti etc.)
bancaire adj. bancar
bancal, e, bancroche adj. mf. (persoana) cu picioare strimbe
bandage m. bandaj, legare, pansare
bande f. fisie, banderola, legatura, straif, ceata
bandeau m. legatura (de legat la ochi)
bandelette f. bentita
bander vt. a lega, a bandaja, a incorda un arc;
bandouilière f. banduliera
bank-note f. bancnota
banlieue f. suburbie, mahala
banner vt. a acoperi cu prelata, cu o tenda
banni, e adj. exilat, proscris; (adj.) inlaturat
bannière f. baniera, (pop.) camasa, (fig.) flamura, grupare
bannir vt. a exila, a proscrie, (fig.) a inlatura
banque f. (fig.) banca
banqueroute f. bancruta
banquet m. banchet
banqueter vi. a benchetui
banquette f. bancheta
banquier f. bancher
banquise f. banchiza
banuissement m. exilare, proscriere, (fig.) inlaturare
baptême m. botez
baptiser vt. a boteza
baptismal, e adj. de botez
baquet m. hirdau
baragouin m. (fam.) vorbarie stilcita, bolboroseala
baragouiner vt. vi. a vorbi stilcit, a bolborosi
baraque f. baraca
baraquement m. baracament
baraterie f. (mar.) frauda, hotie
baratin m.(pop.) vorbe mincinoase, gogosi
baratte f. putina
barbant, e adj. (pop.) pisalog, insistent
barbare adj. mf. barbar, salbatic, (om) necivilizat,
barbe f. barba, (pop.) plictiseala
barbeau m. mreana, albastren (pop.) sustinator
barbelé, e adj. ghimpat
barber vt.vr. a (se) plictisi
barbiche f. barbuta
barbier m. barbier
barbon m. mos, uncheas
barbotage m. balaceala, (pop.) furt
barboter vi. a se balaci, a balmaji, (pop.) a fura
barbouillage, barbouillis - m. mizgaleala, (fig.) balmajeala
barbouiller vt. a mizgali, a pata (un caiet, o carte)
barbu, e adj. barbos; f. calcan, mic
bard m. targa (pentru transportat materiale)
barde m. bard, f. feliuta de slanina
bardeau m. sindrila
barder vt. a transporta materiale cu targa,
barème m. barem
barge f. slep
barguignage m. codeala
barguigner vi. a se codi
baril m. butoias
barileur m. dogar
barioler vt. a impestrita
baromètre m. barometru
baron, onne mf. baron
baroque adj. m. (stil) baroc
barouf, baroufle m. (pop.) zarva, taraboi
barque f. barca
barrage m. baraj
barre f. bara, drug
barreau m. vergea, barou
barrer vt. a bara, a taia, a inchide;
barrette f. (un fel de) boneta, brosa lunga
barricade f. baricada
barricader vt.vr. a (se) baricada
barrière f. bariera
barrique f. butoi
barrir vi. (despre elefant, rinocer) a mugi
baryton m. bariton
baryum /-om/ m. bariu
bas m. ciorap
bas, basse adj. ascund, scazut, josnic; adv. jos, incet;
basalte m. bazalt
basané, e adj. bronzat
bas-bleu m. scriitoare pedanta
basculer vi. a se legana; vt.vi. a (se) rasturna
base f. baza (si chim.) temelie
baser vt.vr. a (se) baza
bas-fond m. teren scufundat, prag (de mare);
basilic m. busuioc, sarpe legendat
basilique f. bazilica
basque f. pulpana; adj. mf. basc
bas-relief m. basorelief
basse-cour f. curte de pasari, oratanii
bassesse f. josnic
bassin m. lighean, bazin
bassine f. lighean cu toarte
bassinet m. lighenus, bazinet
bastonnade f. chelfaneala
bas-ventre m. vintre
bât m. samar
bataclan m. (fam.) calabalic
bataille f. batalie
batailler vi. a se bate, (fig.) a polemiza
bataillon m. batalion
bâtard, e adj. mf. bastard; f. scriere bastarda
bateau m. nava
bateler vt. a transporta cu vaporul; vi. a face ghidusii
bateleur, euse mf. mascarici
batelier, ère mf. barcagiu
bâter vt. a pune samarul
bathyscaphe m. batiscaf
bâtiment m. cladire
bâtir vt. a construi, a insaila
bâtisse f. zidarie, constructie
bâtisseur m. constructor
bâton m. baston, bita, batou
bâtonner vt. a ciomagi, a sterge un (text)
batraciens m.pl. batracieni
battage m. batut (al laptelui etc.), treierat
battant m. limba (de clopot), canat, adj.
batte f. mai, scindura de spalat rufe, batere, amestecat
battement m. bataie (a inimii, de aripa etc.)
batterie f. baterie
batteur, euse mf. treierator; f. batoza, m. bataus
batteuse
battre vt. a bate, a lovi, a scutura (un flacon),
battu, e adj. batut, batatorit (si fig.);
baudet m. magar, (fig.) dobitoc
baudruche f. basica (de oaie etc.), tipla
bauge f. birlog (de mistret), vizuina (de veverita),
baume m. balsam
bauxite f. bauxita
bavard, e adj. mf. vorbaret
bavardage m. vorbarie, sporovaiala
bavarder vi. a sporovai
bave f. bale
baver vi. a-i curge bale
bavette, bavoir m. barbita (pentru copii)
baveux, euse adj. balos
bayadère f. baladera
bayer vi. a sta gura-casca
bazar m. bazar (si fig.)
bazarder vt. (pop.) a vinde de urgenta
béant, e adj. larg deschis, (fig.) uluit, stupefiat
béat, e adj. linistit, bisericos, (peior.) prostesc
beau (bel), beile adj. frumos
beaucoup adv. mult
beau-fils m. fiu vitreg, ginere
beau-frère m. frate vitreg, cumnat
beau-père m. tata vitreg, socru
beautè f. frumusete
beaux-arts m.pl. belle-arte
beaux-parents m.pl. parinti vitregi, socri
bébé m. prunc
bec m. plisc (si fig.) (fam.) bot, gura
bécan f. (fam.) bicicleta
bécarre m. becar
bécasse f. becata
bec-de-lièvre m. buza de iepure
bêchage m. sapare, sapat
béche f. cazarma
bécher vt. a scapa, (pop.) a forfeca (pe cineva)
bêcheur, euse mf. (pop.) birfitor, fudul
bécot m. (fam.) pupic
bécoter vt. (fam.) a pupa
becqueter vt. a da cu ciocul, a ciuguli (si fig.)
bedaine f. (fam.) burduhan
bedeau m. paraclisier, om de serviciu (la o universitate)
bedonner vi. (fam.) a face burta
bée adj. f. cascata
bégayer vi. a se bilbii, a gingavi
bégniement m. bilbiiala, gingavit
bègue adj. mf. bilbiit, gingav
bégueter vi. (despre capre) a behai
béguin m. scufita (fig.fam.) dragoste trecatoare
beige adj. bej
beigne f. (fam.) scatoalca
beitôt adv. curind
béjaune m. pui (de vrabie etc.), (fig.) boboc
bêlement m. behait
bêler vi. a behai
belette f. nevastuica
belge adj. mf. belgian
beliadone f. beladona
bélier m. berbec (si inv.mil)
bélière f. talanga, belciug
bélître m. golan
bellâtre adj. mf. increzut datorita frumusetii sale,
belle-fille f. fica vitrega, nora
bellement adv. fara sovaiala, fara mofturi; interj.
belle-mère f. mama vitrega, soacra
belles-lettres f.pl. beletristica
belle-soeur f. sora vitrega, cumnata
belligérant, e adj. mf. beligerant
belliqueux, euse adj. razboinic
bellot, otte adj. frumusel
belluaire m. imblinzitor (de fiare)
belvédère m. foisor
bénédiction f. binecuvintare
bénéfice m. beneficiu
bénéficier vi. a beneficia
benêt adj. m. nataflet
bénin, igne adj. blind, (med.) benign
bénir vt. a binecuvinta
benjamin m. prislea
benne f. vagonet ( de mina), bena
benoît, e adj. (inv.) blind
benzine f. benzen
béquele f. (fam.) fatarnicia
béquille f. cirja
bercail m. tirla, (fig.) casa parinteasca
berceau m. leagan
bercement m. leganat, leganare
bercer vt. a legana (si fig.)
berceuse f. cintec de leagan
béret m. bereta
berge f. mal abrupt
berger, ère mf. pastor, f. fotoliu incapator
bergerie f. stina, (lit.) pastorala
berine f. pierdere vremelnica a vederii
berne f. aruncare in sus (cu o patura)
berner vt. a arunca in sus (cu o patura), a insela
béryl m. beril
besace f. traista
besacler, ère mf. cersetor
besoaneaux, euse adj. mf. nevoias
besogne f. treaba
besoin m. nevoie
bestiaux m.pl. bétail m. vite
bestiole f. ginganie
bête f. animal, bestie; adj. prost
bêtise f. prostie, fleac
betterave f. sfecla (de zahar)
beuglant m. (pop.) santan
beuglante f. (pop.) slagar
beuglement m. muget, zbierat (al unui cintaret)
beugler vi. a mugi, a zbiera (cintind)
beurre m. unt
beurrer vt. a unge cu unt
beurrier, ère adj. untos; m. untiera
bévue f. gogomanie
bey m. bei
biais m. directie oblica, (fig.) ocolis; adj. piezis
biaiser vi. a merge piezis (fig.) a o lua pe ocolite
bibelet m. bibelou
bible f. biblie
bibliographie f. bibliografie
bibliophile m. bibliofil
bibliothècaire m. bibliotecar
bibliothèque f. biblioteca
bicéphale adj. m. (animal) bicefal
biceps /-seps/ adj.m. biceps
biche f. caprioara
bichonner vt. dichisi, a dezmierda; vr. a se cirlionta
bicoque f. maghernita
bicyclette f. bicicleta
bidet m. calut, bideu
bidonville m. cartier de maghernite
bief m. scoc, bief
bielle f. biela
bien m. bine(le), bun, avere; adv. bine, mult (mai),
bien-être m. bunastare
bienfaisance f. binefacere
bienfaisant, e adj. binefacator
bienfait m. binefacere
bienfaiteur, trice mf. binefacator
bien-fondé m. temeinicie
bienséant, e adj. cuvincios
bienveillant, e adj. binevoitor
bienvenu, e adj. mf. (oaspete) benevenit;
bière f. bere, cosciug
biffer vt. a sterge (cu creionul etc.)
bifurcation f. bifurcare, bifurcatie
bifurquer vt.vi.vr. a (se) bifurca
bigame adj. mf. bigam
bigarré, e adj. baltat
bigarreau m. cireasa pietroasa
bigarrer vt. a impestrita
bigarrure f. aspect pestrit (si fig.)
bigle adj. mf. sasiu
bigot, e mf.adj. bigot
bigoudi m. bigudiu
bijou m. bijuterie
bijouterie f. magazin de bijuterii
bijoutier, ère mf. bijutier
bilan m. bilant
bilboquet m. (un fel de) hopamitica
bile f. fiere, (fig.) minie
billard m. biliard
bille f. bila, (pop.) cap
billebaude f. (in expr.) à la ~ alandala
billet m. bilet
billion m. bilion
billot m. butuc
binage m. prasila, prasire
biner vt. a prasi
binette f. sapaliga (fam.) mutra
binocle m. lornion
binôme m. binom
biographie f. biografie
biologiste m. biolog
biophysique f. biofizica
bioxyde m. bioxid
bipède adj.mf. biped
birbasse f. (arg.) babatie
birbe m. (arg.) bosorog
bis, e adj. cenusiu; adv.m. bis
bisaieul, e mf. strabunic
bisbille f. (fam.) ciondaneala
biscornu, e adj. de forma neregulata, (fig.) straniu
biscotte f. piscot, pesmet
biscuit m. biscuit, portelan nesmaltuit
biscuiterie f. fabrica de biscuiti
bise f. crivat, (fam.) sarut
biseau m. margine (a oglinzii etc.), taiata oblic
bismuth /-mut/ m. bismut
bison m. bizon
bissac m. traista
bissectrice f. bisectoare
bisser vt. bisa
bistouri m. bisturiu
bistre adj.invar.m. (culoarea) brun-inchis
bistrot m. (pop.) crismar, circiumioara, bistrou
bitume m. bitum
bivouac m. bivuac
bizarre adj. bizar
bizarrerie f. bizarerie
blafard, e adj. alburiu, palid
blague f. punga pentru tutun, gluma
blaguer vi. a glumi; vt. a ironiza
blagueur, euse adj. mf. (om) glumet, mucalit
blair m. (pop)
blaireau m. bursuc, pamatuf (de barbierit), pensula
blâme m. dezaprobare
blâmer vt. a dezaproba
blanc, blanche adj. alb, (fig.) nevinovat; m. culoarea alba,
blanc-bec m. boboc, incepator
blanchâtre adj. alburiu
blancheur f. albeata, (fig.) neprihanire
blanchir vt. a inalbi, a spala (rufe), (fig.) a dezvinovati
blanchissage m. spalat (al rufelor)
blanchisserie f. spalatorie
blanchisseuse f. spalatoreasa
blanc-seing m. hirtie semnata in alb
blandices f.pl. nuri
blanquette f. ciulama
blasement m. blazare
blaser vt. a blaza
blason m. blazon
blasphème m. hulire, blestem
blasphémer vt.vi. a huli, a blestema
blatte f. libarca. gindac
blazan, e adj. (despre cai) pintenog
blé m. griu
blême adj. foarte palid
blêmir vi. a pali
blende f. blenda
blennorragie f. blenoragie
bléser vi. a vorbi peltic
blessé, e adj. mf. ranit, (fig.) (om) jignit
blesser vt.vr. a (se) rani; vt. a supara, a jigni
blessure f. rana, (fig.) jignire
blet, ette adj. rascopt
bleu, e adj. albastru; m. (culoarea) albastru, albastreala
bleuâtre adj. albastrui
bleuet, bluet m. albastrea
bleuir vt. vi. a (se) invineti (de frig)
bleuté, e adj. albastru
bleuter vt. a albastri
blindage m. blindare, blindaj
blinder bt. blinda
bloc m. bloc, (fam.) inchisoare
blockbouler vt. (fam.) a trinti (la examen),
blockhaus m.invar. cazemata
bloc-notes m. carnetel
blocus /-kuss/ m. blocada
blond, e adj.mf. blonda; f. (un fel de) dantela
blondir vi. a deveni galben; vt. a rumeni (in grasime)
bloquer vt. a bloca
blottir (se) vr. a se ghemui, a se cuibari
blouse f. bluza
blouser vt. (fig.fam.) a pacali; vr. a gresi,
blue-jean /blou- djinn/: m. pantaloni strimti de doc
bluette f. scinteie (fig.) foc de paie,
bluff /bleuf/ m. (angl.) bluf
bluter vt. a cerne (faina)
bobard m. (fam.) minciuna, gogoasa
bobèche f. talger (de sfesnic)
bobine f. mosor, bobina (pop.) mutra caraghioasa
bobo m. (fam.) buba
bocage m. cring, desis
bocal m. borcan
boche adj.m. (peior.) neamt
bock m. tap (de bere)
bohème mf. boem, f. boema (literara etc.)
boire vt. a bea, (despre hirtie) a suge; m. baut(ul)
bois m. lemn, padure, coarne
boisé, e adj. impadurit
boiser vt. a impaduri, a captusi cu lemn
boisseau m. oboroc (pentru masurat cereale)
boisselerie f. dogarie, obiecte lucrate de dogar
boisson f. bautura
boîte f. cutie, (fam.) local (de noapte)
boiteaux, euse adj. mf. schiop
boîter vi. a schiopata
bol m. castronas, bol. cocolos
bolchevik mf. bolsevic
bolchevique adj. bolsevic
boléro m. bolerou
bolet m. minatirca
bolide m. bolid
bombance f. chiolhan
bombardier vt. a bombarda, (fig.) a numi deodata(intr-un post
bombe f. bomba (pop.) chef
bomber vt.vi. a (se) bomba
bon, bonne adj. bun; adv. bine; m. partea buna, bon;
bonasse adj. bleg
bonbon m. bomboana
bonbonnière f. bomboniera
bond m. salt
bonde f. cep
bondé, e adj. plin, intesat, ticsit
bondir vi. a sari
bonheur m. fericire
bonhomie f. cumsecadenie
bonhomme m. om cumsecade, unchias, omulet; adj. blajin
boni m. beneficiu
bonifier vt. a imbunatatii (un teren), vr. a se ameliora
boniment m. reclama desantata
bonjour m. buna ziua
bonnet m. boneta, scufie, ciur (la rumegatoare)
bonneterie f. industrie de tricotaje, comert cu tricotaje
bonsoir m. buna seara
bonté f. bunatate; pl. amabilitati
boom /boum/ m. (ec.) avint
bord m. margine, bor (la o palarie); tarm, bordura
bordage m. bordare, tivire
border vt. a tivi, (despre un vas) a trece pe linga tarm
bordereau m. borderou
bore m. (chim.) bor
borgne adj.mf. (fig.) (loc) prost intretinut, suspect
borne f. borna (si electr.), limita
borné, e adj. marginit
borner vt. a margini
bosquet m. tufis
bosse f. cocoasa, ridicatura (de teren), (fig)inclinatie
bosseler vt. a lucra in relief (un vas de metal),
bosser vt. (pop.) a trudi
bossu, e mf. adj. cocosat
bot, e adj. (despre picior, mina) inchircit
botanique adj.f. botanic(a)
botaniste mf. botanist
botte f. cizma, legatura (de marar etc.),
botteler vt. a stringe (intr-o legatura), a inmanunchia
botter vt. a incalta cu cizme
bottier m. cizmar
bottine f. gheata
boucan m. (fam.) taraboi, zarva
bouchage m. astupare
bouche f. gaura, deschizatura; pl. gura (a unui fluviu)
bouchée f. inghititura
boucher vt. a astupa; m. macelar (si fig.)
boucherie f. macelarie, (fig.) macel
bouchon m. dop, circiuma, somiog
boucle f. catarama, bucla, meandra (a unei ape)
boucler vt. a incatarama, a bucla,
bouclier m. scut (si fig.)
bouddhisme m. budism
bouder vi. a sta imbufnat; vt. a face mutre (cuiva)
bouderie f. imbufnare
boudin m. clatabos
boudiné, e adj. (fam.) imbracat cu haine strimte
boudoir m. budoar
boue f. noroi (si fig.), namol, m. tap, barbuta
bouée f. geamandura
boueux, ense adj. noroios
bouffée f. suflu (de aer), rotocol (de fum),
bouffer vi. a se umfla; vt. (pop.) a hali
bouffi, e adj. buhait
bouffissure f. buhaiala
bouffon, onne adj. comic; m. bufon
bouffonnerie f. caraghioslic, bufonerie
bouge m. casa murdara, cocioaba
bougeoir m. sfesnic cu toarta
bouger vt.vi. a (se) misca
bougie f. luminare, bujie
bougonner vi. a mormai
bougre, esse mf. (pop) tip
bougrement adv. (pop.) grozav de
bouillant, e adj. clocotit, (fig.) clocotitor
bouilleur m. povarna, velinta
bouilli m. rasol
bouillie f. terci
bouillir vi. a fierbe (si fig.)
bouilloire f. vas (pentru fiert apa)
bouillon m. supa, clocot, basicuta;
bouillonner vi. a da in clocot
bouillotte f. termofor
boulanger, ère mf. brutar
boulangerie f. brutarie
boule f. bula, bulgare, (pop.) capatina
bouleau m. mesteacan
bouler vi. a se rostogoli
boulet m. ghiulea
boulette f. bula mica, cocolos (de carne, de paste etc.),
boulevard m. bulevard
bouleversant, e adj. tulburator
bouleverser vt. a ravasi (si fig.)
boulier m. (un fel) de abac
boulingrin m. peluza
boulon m. bulon
boulot, ette adj.mf. grasun; m. (pop.) munca
bouquer vi. (fig.) a constringe (la ceva)
bouquet m. buchet, (la vin) aroma
bouquetière f. florareasa, buchetiera
bouquin m. carte veche, tap batrin, iepure mascul
bouquiner vi. a cerceta carti vechi, (arg. acolar) a citi
bouquiniste m. anticar
bourbe f. mocirla (si fig.)
bourbeux, euse adj. mocirlos
bourbier m. smirc, (fig.) afacere proasta
bourbillon m. virf (al unui furuncul)
bourdalou m. panglica (de palarie)
bourde f. (fam.) minciuna gogonata
bourdon m. toiag, bondar
bourdonnement m. zumzet, zbirniit
bourdonner vi. a zumzai, a zbirnii
bourg m. tirg
bourgade f. tirgusor
bourgeois, e mf. burghez
bourgeoisie f. burghezie
bourgeon m. mugure, cos (pe fata)
bourgeonner vi. a inmuguri, a fi plin de cosuri
bourlinguer vi. (fig.pop.) a se speti muncind, a calatori mult
bourrade f. lovitura brusca, (fig.) cuvinte aspre
bourrasque f. vijelie scurta, (fig.) val de furie
bourre f. cilti, fultuiala, (fig.) umplutura
bourreau m. calau
bourrèlement m. durere chinuitoare, chin
bourrelet m. sul (de pus la ferestre etc.)
bourrelier m. selar
bourrer vt. a umple (cu cilti), a indopa,
bourriche f. cos (pentru peste)
bourrique f. magarita, (fig.) dobitoc
bourriquet m. magarus
bourru, e adj.mf. (om) ursuz
bourse f. punga (de bani), bursa (si fin.)
boursier, ère mf. bursier, jucator la bursa, adj. de bursa
boursoufler vt.vr. a (se) umfla
boursouflure f. umflatura, (fig.) emfaza
bousculade f. inghesuiala, imbulzeala
bousculer vt.vr. a (se) inghesui; vt. a rasturna,
bouse f. balega
boussole f. busola
bout m. capat, virf, bucatica
boutade f. vorba de spirit muscatoare
bouteille f. sticla, butelie
boutique f. pravalie
boutiquier, ère mf. mic negustor, pravalias
boutoir m. rit (de mistret)
bouton m. boboc (de floare), cos (pe fata), buton
boutonner vi. a imboboci; vi. a imbumba (nasturi)
boutonnière f. butoniera
bouture f. butas
bouverie f. staul (pentru boi)
bouvier m. vacar, (fig.) necioplit
bouvillom m. juncan
bouvreuil m. (ornit.) botgros
bovin, e adj. bovin
bovinés, bovins m.pl. bovine
box m. boxa (de grajd)
boxe f. box
boxer vi. a boxa
boxeur m. boxer
boyard, boïard m. boier
boyau m. mat, furtun, transee (in zigzag),
boycottage m. boicotare, boicot
boycotter vt. a boicota
brabant m. plug intorcator
bracelet m. bratara
braconnage m. braconaj
braconnier, ère m. braconier
braguette f. slit (la pantaloni)
braie f. (inv.) scutec; pl. (inv.) nadragi
braillard, e brailleur, euse: adj. mf. zurbagiu
brailler vi. a zbiera
braiment m. zbierat (al magarului)
braire vi. (despre magar) a zbiera
braise f. jeratic
braiser vt. a frige la foc domol
brame, brament m. boncaluit (al cerbului)
bramer vi. (despre cerbi) a boncalui
brancard m. targa, huluba
brancardier m. brancardier
branchage m. ramuris, gramada de craci
branche f. ramura, brat (al unui fluviu); bransa
branchement m. bransament
branchies f.pl. branhii
brandir vt. a agita in aer (o sabie etc.)
brandon m. somoiog aprins, lemn care arde
branle m. oscilare (fig.) impuls
branler vt.vi. a (se) clatina
branque m. (un fel de) ciine de vinatoare;
branquer vt. a atinti (privirea etc.); vi. a lua virajul
bras m. brat (si fig.)
braser vt. a suda (doua piese metalice)
brasier m. jar, carbuni aprinsi
brasiller vi. (despre mare) a scinteia;
brassage m. brasaj (fig.) amestec
brasse f. masura de lungime, stil de inot
brassée f. un brat de
brasser vt. a prepara (bere), a rascoli (amestecind)
brasserie f. berarie
brasseur m. berar
bravache m. fanfaron
bravade adj.m. viteaz; adj. cumsecade
braver vt. a infrunta, a brava
bravo ! interj.,m. bravo
bravoure f. vitejie
brebis f. oaie
brèche f. spartura
bréchet m. iades
bredouillage, bredouillement: m. biiguiala
bredouille f. mart (la table)
bredouiller vi. a bingui, vt. a ingaima
bref, ève adj. scurt, concis; adv. pe scurt
breloque f. breloc
brème f. platica
brésiller vt. a vopsi cu bacan, a pulveriza
bretelle f. bretea
bretteur m. spadasin
breuvage m. bautura
breveter vt. a breveta
bréviaire m. breviar
bribe f. firimituri, ramasite
bric-à-brac m.invar. (magazin cu) marfuri de ocazie
bricole f. chinga, curea (a hamalului),
bricoler vi. (fam.) a-si cistiga existenta prin meserii
bricoleur, euse mf. peroana care practica meserii variate
bride f. friu, brida
bridgeur, euse mf. jucator de bridge
brièveté f. concizie
brigand m. tilhar
brigandage m. tilharie
brigue f. intriga
brillamment adv. (in mod) stralucit
brillant, e adj. stralucit; m. stralucire, briliant
briller vi. a straluci (si fig.)
brimade f. renghi (jucat nou-venitilor)
brimbaler vt. balangani
brimborion m. fleac
brimer vt. a juca un renghi
brin m. fir (de iarba etc.), (fig.) pic
brinder vt. a pune friu (unui cal), (fig.) a infrina
brindille f. ramurica
bringue f. (pop.) chef, destrabalare
brioche f. brisca, cozonac, (fig.fam.) gafa
brique f. caramida
briquet m. bricheta (pentru tigari)
briquetier m. caramidar
briquette f. bricheta (de carbune)
bris m. spargere
brise f. briza
brise-glace m.invar. spargator de gheata
briser vt. a sparge, a rupe, (fig.) a fringe;
briseur, euse mf. spargator
brisure f. spartura
britannique adj. britanic
broc m. cana
brocanter vi. a face comert (cu curiozitati, antichitati etc
brocard m. (fam.) batjocura
broche f. frigare, brosa, fus; pl.(vin.) colti de mistret
brocher vt. a tese cu fir (o stofa), a brosa (un volum),
brochet m. stiuca
brochette f. frigaruie
brochure f. brosare, brosura
brodequin m. bocanc
broder vt. a broda (si fig.)
broie f. melita
brome m. brom
bronche f. bronhie
broncher vi. a se poticni, (fig.) a gresi
bronssage m. periere
bront m. lastar
bronze m. bronz
bronzer vt. (despre soare) a bronza
brosse f. perie, pensula
brosser vt. a peria, a picta la repezeala,
brou m. coaja (de nuca)
brouette f. roaba (pentru transport)
brouhaha m. harmalaie
brouillamini m. (fam.) confuzie
brouillard m. ceata
brouille f. vrajba, cearta
brouiller vt. a amesteca, a invrjbi, a bruia;
brouillon, onne adj. mf. zapacit; m. ciorna
brouillonner vt. a scrie repede, a mizgali
broussailles f.pl. maracini
brousse f. hatis, sihla
brouter vt. a paste
broutille f. vreasc, (fig.) bagatela
broyer vt. a macina
bru f. nora
bruine f. burnita
bruiner v.impers. a burnita
bruire vi. a fosni, a fremata
bruissement m. fosnet, freamat
bruit m. zgomotos, zvon
brûlage m. ardere
brûlant, e adj. arzator (si fig.)
brûlé, e adj. ars, bronzat, (fam.despre oameni) demascat;
brûle-pourpoint (à) loc. adv. pe neasteptate
brûler vt. a arde, (despre ardei etc.) a pisca;
brûlet m. nava incendiatoare,
brûlure f. arsura
brume f. negura, ceata groasa, (fig.) melancolic
brumeux, euse adj. negros, cetos
brun, e adj. mf. bru(et)
brunir vt. (despre sare) a innegri,
brunissoir m. instrument pentru lustruit metale
brusque adj. brusc, aspru
brusquer vt. a brusca
brusquerie f. bruschete
brut, e adj. f. brut(a)
brutaliser vt. a brutaliza
brutalité f. brutalitate
bruyamment adv. (in mod) zgomotos
bruyant, e adj. zgomotos
bruyère f. balarie
buanderie f. spalatorie
bubon m. gilca
buccal, e bucal
bûche f. buturuga, (fig.) dobitoc
bûcher m. rug; vt.(pop.) a ciomagi,
bûcheron m. taietor de lemne
bûcheur, euse mf. (fam.) (om) truditor, (om) zelos
bucolique adj. bucolic
budget m. buget
buéee f. abur (depus pe geam)
buffet m. bufet, (pop.) stomac
buffetier, ère mf. bufetier
buffle m. bivol
buffletin m. malac
bufflonne f. bivolita
buire f. cana (de metal)
buis m. (bot.) merisor
buisson m. tufis
buissonnier, ère adj. care sta in tufis
bulbe m. bulb (si anat.)
bulgare adj. bulgar, bulgaresc, mf. bulgar
bulldozer m. buldozer
bulle f. basica (de aer), bula (papala), pecete
bulletin m. buletin
bulleux, euse adj. basicat
bure f. dimie, put (de mina)
bureau m. birou
bureaucrate m. birocrat
bureaucratique adj. birocratic
burin m. instrument pentru gravat
buriner vt. a grava, (pop.) a trudi neincetat
burlesque adj.,m. (genul) burlesc
burnous m. burnuz
buse m. balena (pentru corset)
buse f. (un fel de) soim, (fig.) netot, scoc (de moara)
busqué, e adj. coroiat, incovoiat
busquer vt.a pune balene(la un corset),a incovoia, a curba
buste m. bust
but m. scop (sport) gol
buté, e adj. (fig.) incapatinat
buter vi. a se sprijini, a se impiedica, a tinde;
butifolage m. zburdalnicie, zbintuiala
butifoler vi. a face zburdalnicii
butin m. prada (luata de la inamic)
butiner vi.vt. a lua prada, a stringe provizii
butoir m. (ferov.) tampon
butte f. movila
butteur, buttoir m. rarita
butyrique adj. butiric
buvable adj. potabil
buvard adj. m. (hirtie) sugativa
buverie f. chef
buvetier, ère mf. persoana care tine un bufet cu racoritoare
buvette f. chisc cu racoritoare
buveur, euse mf. bautor
buvoter vi. a sorbi
byzantin, e adj.mf. (locuitor) din Bizant
ça pron. dem. (fam.) asta C
çà adv. aici; interj. hai(de)!
cabale f. cabala (si fig.)
cabane f. coliba, cabana
cabanon m. coliba mica, celula (pentru nebunii furiosi).
cabaret m. circiuma, cabaret.
cabaretier, ère m. f. circiumar.
cabas m. cos (de papura).
cabinet m. cabinet, birou, guvern; pl. closet.
câble m. cablu.
câbler vt. a face un cablu, a telegrafia (prin cablu).
caboche f. (fam.) scafirlie, cui cu maciulia lata.
cabosse f. vinataie, cucui, fructul arborelui de cacao.
cabot m. (fam.) potaie.
cabotin, e m.f. cabotin.
caboulot m. boxa (pentru cai), (pop.) taverna.
cabrer (se) vr. a se cabra, (fig.) a se revolta.
cabriole f. salt sprinten (al calului)
cabriolet m. cabrioleta.
cacaoyer, cacaotier m. arbore de cacao.
cacarder vi. a gigii.
cachalot m. casalot.
cachater vt. a pecetlui, a lipi (o scrisoare)
cache f. ascunzatoare.
cache-cache m. (jocul) de-a v-ati ascunselea.
cachemire m. casmir.
cache-nez m. invar. fular
cacher vt. vr. a (se) ascunde
cachet m. pecete, nota originala, caseta, bon de plata
cachette f.ascunzatoare
cachot m. carcera
cachotterie f. (fam.) secret (facut dintr-un fleac).
cachottier, -ère adj. misterios; m.f.persoana care umbla cu mistere
cacophonie f. cacofonie
cactus, cactier m. cactus
cadavéreux, euse, adj. cadaveric
cadavérique adj. cadaveric
cadavre m. cadavru
cadeau m. dar
cadenas m. lacat
cadenasser vt. a incuia (cu un lacat).
cadence f. cadenta, ritm
cadencer vt. a cadenta, a ritma
cadet, ete adj. mai tinar, (fig.) mai neisemnat; m.f. mezin;
cadinal, e adj., m. cardinal
cadmium /-om'/ m. cadmiu
cadre m. cadru, rama, ambianta; pl. cadre
cadrer vi. a cadra, a se potrivi
caduc, uque adj. caduc
cælentérés /sé-lan-/ m.pl. celenterate
cæur m. inima (si fig.), (la cartile de joc) cupa,
caf(é)ier m. arbore de cafea
cafard, e adj. (fam.) ipocrit; m. libarca, (fig.fam) plictis
café m. (bob de) cafea, cafenea; adj. invar. cafeniu
cafetiére f. vas (pentru facut cafea)
cage f. colivie, cusca, (fig.fam.) puscarie
cageot m. lada cu plasa (pentru transportul pasarilor,
cagnard, e adj., m.f. (fam.) puturos
cagneux, euse adj. m.f. (persoana) cu picioare in X
cagot, e adj., m.f. ipocrit
cagoule f. cagula, gluga
cahier m. caiet
cahin-caha loc. adv. tiris-grapis
cahot m. hurducatura, (fig.) hop
cahoter vi. a fi hurducat; vt. a zdruncina
cahute f. coliba mica , bordei
caille f. prepelita
caillé m. caseina, lapte covasit
cailler vt. a inchega, a coagula
caillette f. cheag (al rumegatoarelor), palavragioaica
caillot m. cheag (de singe)
caillou m. pietricica
cailloutis m. pietris, presarare de pietris
caisse f. lada, casa (de bani), toba, caroserie
caissier, ère m.f. casier
cajoler vt. a maguli, a alinta
cajolerie f. magulire, alintare
calamité f. calamitate
calandre f. calandru, ciocirlan
calcaire adj. calcaros; m. calcar
calciner vt. a calcina
calcium /-om / m. calciu
calculateur, trice adj. calculat; m.f. calculator
calculer vt. a calcula
cale f. pana (de lemn), cala
calé adj. (fam) toba (de carte)
calebasse f. (bot.) tigva
calèche f. caleasca
caleçon m. izmana
calembour m. calambur
calendrier m. calendar
calepin m. carnetel (pentru notat), maculator
caler vt.a propti cu o pana(de lemn); vi.a se opri brusc
calfater vt. a calafatui
calfeutrer vt. a astupa (o crapatura);
calibre m. calibru, (fig.) soi
calice m. caliciu
califourchon (à loc.adv. calare (pe un scaun etc.)
caligraphie f. caligrafie
câlin, e adj.m.f. (om) dragastos, (persoana) care dezmiarda
câlinerie f. dezmierdare
calleux, euse adj. (despre miini) batatorit, (anat.) calos
calmaïeu m. (fig.) lucrare literara plata, piatra fina
calmant adj.m. calmant
calme adj.m. calm
calmer vt.vr. a (se) calma
calomniateur, trice m.f.adj. calomniator
calomnier vt. a calomnia
calorifère m. calorifer
calot m. (fam.) chipiu (politienesc)
calotte f. calota, tichie, bolta (a cerului),
calque m. calc, copie servila
calquer vt. a calchia, a imita fidel
calvaire m. calvar
calville m. mar cretesc
camarade m. tovaras, camarad, coleg
camaraderie f. tovarasie, camaraderie
cambrer vt. a arcui
cambrioler vt. a face o spargere
cambrioleur, euse m.f. spargator
cambrure f. arcuire
cambuse f. (mar.) magazie pentru provizii
camélia m. camelie
camelot m. vinzator ambulant
camelote f. marfa de duzina
camionnette f. camioneta
camionneur m. camionagiu
camisole f. camizol
camomille f. musetel
camoufler vt. a camufla
camp m. tabara, lagar
campagnard, e adj. taranesc, rustic; m.f. taran
campagne f. cimo(ie), asezare rustica, campanie
campanile m. campanila, clopotnita
campement m. campament, tabara
camper vi. a campa; vt. a instala (o tabara),
camphre m. camfor
camus, e adj. cirn
canaille f. canalie, gloata
canaillerie f. mirsavie
canalisation f. canalizare
canaliser vt. a canaliza
canapé m. canapea
canard m. rata, stire mincinoasa, nota stridenta
canarder vt. a trage cu arma (dintr-o ascunzatoare);
canari m. canar
cancan m. birfa, (un fel de) dans
cancaner vi. a macai, (fam.) a birfi
cancre m. crab, (fam.) elev lenes
candeur f. candoare
candi adj. m. (despre zahar) candel
candir (se) vr. (despre zahar) a se cristaliza
cane f. rata
caner vi. (pop.) a da inapoi (in fata unei primejdii)
caneton m. boboc de rata
canette f. ratusca, sticla (pentru bere), cilindru
canevas m. canava, (top.) canevas
canicule f. arsita
canif m. briceag
canin,e adj. ciinesc; adj. f. (dinte) canin
caniveau m. jgheab (de piatra)
canne f. tresrie, baston
cannelle f. canea, scortisoara
cannelure f. canelura
cannette f. canea
cannlbale adj. m.f. canibal
canon m. tun, teava a unei arme, (bis.) canon, chin
canonique adj. canonic
canonnade f. canonada
canonner vt. a trage cu tunul
canonnier m. tunar
canot m. barca
canotage m. canotaj
canoter vi. a vislii
canotier m. vislas, palarie (cu boruri drepte)
cantaloup /-lou m. cantalup
cantate f. cantata
cantatrice f. cintareata (de opera)
cantharide f. cantarida
cantinier, ère m.f. cantinier
cantonade f. culisa
cantonnement m. cantonament
cantonner vt. a cantona; vi. a intra in cantonament;
cantonnier m. cantonier
caoutchoue /-tchou m. cauciuc
caoutchouter vt. a cauciuca
cap m. cap, promotoriu
capable adj. capabil
capacité f. capacitate (si fig.)
capcuhon m. capison
cape f. capa
capharnaüm /-na-om m. harababura
capillaire adj. capilar
capitaine m. capitan
capital, e adj. capital, principal; m. esential(ul),
capitalisme m. capitalism
capitaliste m., adj. capitalist
capiteux, euse adj. (despre bauturi) care se suie la cap
capitonner vt. a capitona
capituler vi. a capitula
capon, onne adj., m.f. fricos
capot adj. invar. (fig.) perplex; m. manta cu gluga,
capote f. manta cu gluga, palarie de dama,
capoter vi. (despre vehicule) a se rasturna;
câpre f. capera
caprice m. capriciu
capricieux, euse adj. m.f. capricios
capsuler vt. a capsula
capter vt. a capta
capteux, euse adj. inselator
captif, ive adj. m.f. captiv
captiver vt. a captiva
captivité f. captivitate
capture f. captura, capturare
capturer vt. a captura
caquet m. cotcodacit
caqueter vi. a cotcodaci, (fig.) a flecari
car conj. caci; m. autocar
caracan m. constringere, (pop.) gloanba
caraco m. bluza (purtata peste fusta)
caracoler vi. ( despre cai) a se invirti (in cerc), a topai
caractère m. caracter (si tipogr.) caracteristica
caractèriser vt., vr. a (se) caracteriza
caractèristique adj. f. caracteristic(a)
caramel m. zahar ars, caramela
carbone m. carbon
carbonique adj. carbonic
carboniser vt. a carboniza
carburateur m. carburator
carburation f. carburatie
carcasse f. carcasa, schelet (al unei nave etc.),
carde f. darac, carda
carder vt. a daraci, a carda
cardiaque adj., m.f. cardiac
carême m. postul Pastelui
carence f. lipsa, carenta
carène f. carena
caresse f. mingiiere
caresser vt. a mingiia (si fig.)
cargaison f. incaracatura (a unei nave)
cargo m. cargobot
carguer vt. (mar.) a stringe pinzele
caricaturer vt. a face caricaturi, (fig.) a caricaturiza
carier vt., vr. a (se) caria
carillon m. sunet armonios (al clopotelor), (fig.) zarva
carillonner vi. a trage clopotele, a face zarva;
carlingue f. carlinga
carnage m. masacru
carnassier, ère adj. carnivor; m.pl.carnivore;
carnation f. carnatie
carotte f. morcov
carotter vt. (fam.) a escorta
caroube f. roscova
carpe f. crap; m. (anat.) crap
carpette f. covoras
carquois m. tolba (cu sageti)
carré, e adj. patrat, (despre umar) lat,
carreau m. patratel, dala, ochi (de geam), caro
carrefour m. rascruce (si fig.)
carreler vt. a pardosi (cu dale)
carrément adv. de-a dreptul, ritos
carrer vt. a ridica la patrat; vr. a se aseza comod,
carrière f. cariera (de piatra etc), profesiune
carrosse m. radvan, careta
carrosserie f. caroserie
carrousel m. parada de cavalerie, calusei
carrure f. latime (a spatelui)
cartable m. bloc de desen, ghizodan
carte f. harta, carte (de joc, de vizita etc.),
cartel m. (ec.pol.) cartel
cartellsation f. cartelare (a unor intreprinderi)
cartésianisme m. cartezianism, filosofia lui Descartes
cartilage m. cartilaj
cartilagineux, euse adj. cartilaginos
cartographie f. cartografie
carton m. carton (si pict.) cutie de carton, harta mica
cartonnage m. obiect din carton, cartonare
cartonner vt. a cartona
cartouche f. cartus; m. (arhit.) cartus
cartouchière f. cartusiera
cas m. caz (si gram.), imprejurare
casanier, ère m.f., adj. (persoana) care sta mereu in casa
casaque f. cazaca
cascader vi. a cadea in cascade
case f. coliba, raft
caser vt. a pune intr-un raft, (fam.) a baga
caserne f. cazarma
casque m. casca
casquette f. sapca
cassant, e adj. fragil, (fig.) poruncitor
cassation f. casatie, casare
casse f. spargere (de sticlarie), obiecte sparte,
cassé, e adj. batrin, infirm
casse-cou m. invar. loc primejdios, persoana temerara
casse-croute m. invar. masa frugala
casse-noisettes m. invar. spargator de alune
casse-noix m. invar. spargator de nuci
casse-pierres m. invar. concasor
casser vt., vi., vr. a (se) sparge, a (se) rupe,
casserole f. cratita
casse-tête m. invar. maciuca, (treaba care cere)
cassette f. caseta
casseur, euse m.f. spargator (de piatra etc.)
cassonade f. zahar semirafinat
cassure f. spartura
castagnettes f.pl. castanite
caste f. casta
castrer vt. a castra
casuel, elle adj., m. (venit) intimplator
cataclysme m. cataclism
catacombes f.pl. catacombe
catafalque m. catafalc
catalogue m. catalog
cataloguer vt. a cataloga
catalyser vt. a cataliza
catapultaje m. catapultare
cataracte f. cataracta (si med.)
catarrhe m. catar, guturai
catastrophe f. catastrofa
catéchisme m. catehism
catégorie f. categorie
catégorique adj. categoric
cathédrale f. catedrala
cathode f. catod
catholicisme m. catolicism
catholique adj. m.f. catolic
cati m. apret (al unei stofe)
catimini (en) loc.adv. (fam.) pe furis
cauchemar m. cosmar
causalité f. cauzalitate
cause f. cauza, motiv
causer vt. a cauza; vi. a sta de vorba
causerie f. conversatie intima
causette f. (fam.) taifas
causeur, euse m.f. interlocutor placut, f. canapeluta
caustique adj. caustic (si fig.)
cauteleux, euse adj. viclean, perfid
cautériser vt. a cauteriza
caution f. cautiune, (fig.) garantie, garant
cautionner vt. a depune o cautiune, a garanta (si fig.)
cavalcade f. cavalcada
cavaler vi. vr. (pop.) a o sterge, vt. (pop.) a plictisi
cavalier, ère adj. de calarie,libertin,semet; m.calaret, cavaler
cave adj. scofilcit; f. pivnita, miza
caveau m. cavou
caver vt. a scobi, a roade
caverneux, euse adj. cavernos, (despre glas) grav
caviarder vt. a innegri un pasaj (cenzurat), a cenzura
cavité f. cavitate
ce pron. dem. (ceea) ce
ce (cet), catte adj. dem. acest
céans adv. (inv.) aici (inauntru)
ceci pron. dem. aceasta
cécite f. orbire
céder vt., vi. a ceda, a se pleca
cédille f. sedila
cédrat m. chitara
cédre m. cedru
cédule f. tidula, venituri impozabile
ceindre vt. a incinge, a inconjura
ceinture f. centura, cingatoare
ceinturom m. centirom
cela pron. dem. aceasta
céladon adj. invar., m. (culoarea) verde deschis
célébration f. celebrare
célébre adj. celebru
célébrer vt. a celebra, a sarbatori
célébrité f. celebritate, om renumit
celer vt. a tainui
céleri m. telina
célérité f.iuteala, repeziciune
céleste adj. ceresc
célibataire adj., m.f. (persoana) necasatorita
celle, celles vezi celui
cellier m. crama
cellophane f. celofan
cellule f. celula
cellulose f. celuloza
celui pron. dem. acel(a)
celuloïd m. celuloid
cémenter vt. (metal) a oteli
cénacle m. cenaclu
cendre f. cenusa
cendré,e adj. cenusiu
cendrier m. cenusar, scrumiera
cendrillon f. cenusareasa
céne f. cina
cénobite m. schimnic
cens /sanss/ m. cens
censé, e adj. socotit (ca)
censément adv. in aparenta
censeur m. cenzor
censure f. cenzura, critica
censurer vt. a cenzura, a critica
cent num. card., m. o suta
centaine f. (vreo) suta
centenaire adj. , m. centenar
centiéme num. ord. al o sutelea; m. sutime
centime m. centima
centimétre m. centimetru
central, e adj., f. central(a)
centralisation f. centralizare
centraliser vt. a centraliza
centre m. centru
centrifuge adj. centrifug
centripéte adj. (in expr.) force ~ = forta centripeta
centuple adj., m. insutit
cep m. butuc (de vita de vie)
cépe m. minatarca
cependant adv. intre timp, in acest timp; conj. totusi
céphalopodes m.pl. cefalopode
céramique adj., f. (de) ceramica
cerbére m. (fig.) paznic crud
cerceau m. cerc (de joaca etc.)
cercle m. cerc (si fig.)
cercler vt. a pune cercuri (unui butoi)
cercueil m. cosciug
céréale f. cereala
cérémonieux, euse adj. ceremonios
cerf m. cerb
cerfeuil m. (bot.) hasmatuchi
cerise f. cireasa
cerisier m. cires
cerne m. cearcan, inel (de copac)
cerner vt. a incercui, a impresura
certain, e adj. nehot. anumit, oarecare, singur; pron. nehot.
certainement adv. cu siguranta
certes adv. singur
certifier vt. a certifica
certitude f. certitudine
céruléen, enne adj. azuriu
cerveau m. (anat.) creier, (fig.) minte, capacitate
cervelet m. creierul mic
cervelle f. creier (materia), creier (de la macelarie),
ces vezi ce
cessation f. incetare
cesse f. oprire, contenire
cesser vt., vi. a inceta
cessez-le-feu m. invar. incetarea focului
cession f. cedare, cesiune
c'est-à-dire loc. conj. adica
cet, cette vezi ce
cétacés m.pl. cetacee
ceux vezi celui
chacal m. sacal
chacun, e pron. nehot. fiecare
chadouf m. cumpana (de fintina)
chaepentier m. dulgher
chæur /keur/ m. cor
chafouin, e adj., m. (om) viclean
chagrin, e adj. (in)trist(at); m. tristete, necaz,
chagriner vt. a intrista
chahuter vt., vi. a face taraboi
chai m. depozit (de bauturi)
chaîne f. lant, (fig.) sir, inlantuire
chainette f. lantisor
chaînon m. veriga
chair f. (anat.) carne, pulpa (de fruct)
chaire f. catedra, amvon
chaise f. scaun
chaland m. slep., (inv.) cumparator, musteriu
châle m., adj. sal
chaleur f. caldura, (si fig.)
chaleurex, euse adj. calduros (si fig.)
châlit m. stinghie (de pat), prici
chaloupe f. salupa
chalumeau m. pai (pentru bauturi), (un fel de) fluier
chalut m. navod de forma conica
chamailler vr. a se ciondani, a se parui
chamarrer vt. a inzorzona
chambard m. (fam.) zarva, harababura, protest
chambarder vt. (fam.) a se intoarce cu susul in jos
chambellan m. sambelan
chambranle m. pervaz (de usa etc.)
chambre f. camera (si pol., fot.) cavitate
chambrette f. camaruta, odaita
chameau m. camila, (pop.) persoana antipatica
chamois m. (piele de ) capra salbatica; adj.galben-deschis
champ m. cimp (si fig.)
champagne m. sampanie
champignon m. ciuperca
champion m. campion, aparator
championat m. campionat
chance f.noroc; pl.sanse
chanceler vi. a se clatina, (fig.) a sovai
chancelier m. cancelar
chancellerie f. cancelarie
chanceux, euse adj. norocos, hazardat
chancir vi. a se mucegai
chandail m. pulover
chandelier m. sfesnic, luminarar
chandelle f. luminare
change m. schimb
changement m. schimbare
changer vt., vi. a (se) schimba; vr. a-si schimba (rufele)
chanoine m. canonic
chanson f. cintec
chansonnette f. sansoneta
chant m. cint(ec), cant
chantage m. santaj
chanteau m. bucata (de material, de piine)
chantepleure f. stropire, robinet, pilnie (cu coada lunga)
chanter vt., vi. a cinta
chanterelle f. coarda cea mai subtire (a unui instrument),
chanteur, euse adj. care cinta; m.f. cintaret, dizeur
chantier m. santier
chantonner vi. a fredona (o melodie)
chantre m. dascal, (fig.) bard
chanvre m. cinepa
chaos m. haos
chaotique adj. haotic
chaparder vt. (fam.) a ciordi
chapardeur, euse adj., m.f. (persoana) care ciordeste
chapeau m. palarie
chapelain m. capelan
chapelet m. sirag de matanii, (fig.) sir
chapelier, ère m.f. palarier
chapelle f. capela
chapellerie f. industrie de palarii, comert cu palarii
chapelure f. pesmet (din piine uscata)
chaperon m. scufita, insotititoare (a unei tinere)
chapêtre adj. cimpenesc
chapiteau m. capitel
chapitrer vt. a certa aspru
chapiutre m. capitol, subiect (in discutie)
chapon m. clapon
chaque adj., nehot. fiecare, orice
char m. car, tanc
charabia m. bolboroseala
charade f. sarada (si fig.)
charançon m. garagarita
charbon m. carbune, dalac
charbonner vt. a carboniza; vi. a arde mocnit
charbonnier, ère m.f. carbunar, m. cargobot (pentru carbuni)
charcuter vt. a ciopirti (si fig.)
charcuterle f. cirnatarie, mezelarie
charcutier m. cirnatar, mezelar
chardon m. scaiete
chardonneret m. sticlete
charge f. incarcatura, sarcina, taxa, functie, caricatura
chargement m. incarcare, incarcatura
charger m. a incarca, a insarcina (pe cineva), a exagera,
chargeur m. incarcator
chariot m. caruta, car (la masina de scris)
charitable adj. milos
charité f. mila, milostenie
charivari m. galagie, muzica discordanta
charlatan m. sarlatan
charlatanerie f. sarlatanie
charmant, e adj. fermecator
charme m. carpen, farmec, (fig.) vraja; pl. nuri
charmer vt. a vraji (si fig.), a alina
charmeur, euse m.f., adj. (om) fermecator; m. vrajitor
charnel, elle adj. carnal, senzual, trupesc
charnier m. osuar, carnaj
charnière f. balama
charnu, e adj. carnos
charogne f. hoit
charpente f. sarpanta, cherestea, (fig) schema (a unei lucr.
charrete f. sareta
charretier m.carutas
charrier vt. a duce (cu caruta), (despre ape)a cara cu sine
charroi m. carausie
charron m. rotar
charrue f. plug
charte f. carta
chas /châ/ m. ureche (a Unui ac)
chasse f. vinatoare, vinat, gonire
châsse f. racla, rama
chasser vt. a vina, a (iz)goni, a bate (nu cui);
chasseur, euse m.f. vinator
chassie f. urdoare
châsssis m. cercevea, sasiu
chaste adj. cast, curat
chasteté f. castitate
chasuble f. patrafir
chat, chatte m.f. pisica
châtai, e adj. castaniu; m. culoarea castanie
châtaigme f. castana, (pop.) lovitura de pumn
châtaignier m. castan
château m. castel
châtelain, e m.f. castelan
chat-huant m. (ornit.) ciuf
châtier vt. a pedepsi, (fig.) a cizela
châtiment m. pedeapsa
chaton m. pisoi, montura (a unei pietre pretioase),
chatouillement m. gidilare, gidilat, (fig.) magulire
chatouiller vt. a gidila, (fig.) a maguli
chatouillex, euse adj. gidilicios, (fig.) susceptibil
chatoyer vi. (despre pietre pretioase tesaturi), a sclipi
châtrer vt. a castra
chatterie f. pisiceala, alintare
chaud, e adj. cald, calduros, aprig, recent; m. caldura;
chaudière f. caldare, cazan mare
chaudron m. ceaun
chaudronnier, ère m.f. caldarar, cazangiu
chauffage f. incalzire, incalzit
chauffer vt., vi. a (se) incalzi; vt. (fam.) a grabi
chauffeur m. fochist, sofer
chauler vt. a ingrasa (pamintul), a stropii (pomii)
chaumer vt., vi. a dezmiristi
chaumière f. coliba (cu acoperis de paie)
chaune m. paie, miriste, (poet.) coliba
chausse f. sadila; pl. pantaloni
chaussée f. sosea
chausser vt., vi. a incalta, (despre pantofi) a-i veni bine
chaussette f. soseta
chausson m. pislar, papuc de pisla
chaussure f. incaltaminte
chauve adj. chel
chauve-souris f. (zool.) liliac
chauvin, e m.f., adj. sovin
chaux f. var
chavaleresque adj. cavaleresc
chavalerie f. (ist.) cavalerime, cavalerism
chavirer vi. (despre un vehicul) a se rasturna,
chef m. (inv.), cap, sef, conducator
chemin m. drum, cale (si fig.)
chemineau m. om care cauta de lucru (pe drumuri) cersind
cheminée f. vatra, horn, semineu
cheminer vi. a merge, (fig.) a progresa
cheminot m. feroviar
chemis f. camasa, invelitoare (de carte)
chenal m. senal
chenapan m. snapan
chêne m. stejar
chenille f. omida, senila, janilie
chenu, e adj. carunt, (fig.) albit (de zapada)
cheptel m. septel
chèque m. cec
cher, ère adj. drag, de pret; adv. scump;
chercher vt. a cauta; vr. a se analiza
chercherur, euse m.f. cautator, cercetator
chéri, e adj. iubit
chérir vt. a indragi, a iubi mult
cherté f. scumpete
chérubin m. lieruvim, (fig.) copilas frumos
chétif, ive adj. plapind, (fig.) slab
cheval m. cal
chevalet m. sevalet
chevalier m. cavaler (si ist.)
chevauchée f. cavalcada
chevaucher vi. a calari, a se suprapune (in parte);
cheveau m. (fir de) par
chevelet m. capatii
chevelu, e adj. paros, latos
chevelure f. parul de pe cap (in totalitatea lui)
cheville f. glezna, cui, cep
chèvre f. capra, capra (de taiat lemne)
chevreau m. ied, sevro
chèvrefeuille m. caprifoi
chevreuil m. (zool.) caprior
chevrier, ère m.f. pastor (de capre)
chevron m. (constr.) caprior
chevrotant, e adj. (despre glas) tremurat
chevroter vi. a vorbi tremurat
chez prep. la, pe vremea
chic m., adj. sic; interj. frumos (din partea lui)
chicane f. siciiala, chichita
chicaner vi. a umbla cu chitibusuri; vt. a sicii
chiche adj. carpanos
chichi m. (fam.) furlandiseala
chicorée f. cicoare
chicot m. ciot (de copac, de dinte spart etc.)
chien, enne m.f. ciine, cocos (al unei arme)
chiendent m. (bot.) pir, (fig.) necaz
chiffe f. cirpa (si fig.)
chiffon f. cirpa, zdreanta
chiffonnage, chiffonnement: m. mototolire
chiffonner vt. a mototoli, (fig.) a contraria
chiffonnier m. peticar, scrin mic
chiffrer vi. a calcula (cu cifre), a se cifra
chignon m. coc
chimère f. himera
chimiste m. chimist
chimpazé m. cimpanzeu
chiner vt. (text) a tarca, a vrista,
chinois, e adj. chinez(esc); m.f. (cu maj.) chinez;
chiourme f. grup de ocnas
chiper vt. (fam.) a sterpeli
chipoter vi. (inv.fam.) a se mocai (la mincare, treaba),
chique f. tutun (de mestecat)
chiqué m. (pop.) bluf, cacialma
chiquenaude f. bobirnac
chiquer vt., vi. a mesteca (tutun), (fam.) a hali
chiromancie /ki-/ f. chiromantie
chirurgie f. chirurgie
chirurgien m. chirurg
chiuffre m. cifra, cifru, monograma (brodata etc.)
chlore /klor/ m. clor
chloroforme /klo-/ m. cloroform
chlorophyle f. clorofila
choc m. lovitura, soc, ciocnire
chocolat m. ciocolata
choir vi. a cadea
choisir vt. a alege
choix m. alegere
choléra m. holera
chômage m. somaj
chômer vi. a nu lucra (in zi de sarbatoare), a soma
chômeur, euse m.f. somer
chope f. halba (de bere)
chopine f. tap (de bere)
choquer vt. a izbi, a lovi, (fig.) a contraria,
chorégraphic /ko-/ f. coregrafie
chorus /ko-rus/
chose f. lucru
chou m. varza, funda, (un fel de) prajitura
choucroute f. varza acra
chouette f. cucuvea; adj. (pop.) strasnic
choyer vt. a ingriji cu drag, a rasfata
chrestomathie /krès-/: f. crestomatie
chrétien, enne adj., m.f. crestin
chrétienté /kré-/ f. crestinatatea
christianisme /kris-/: m. crestinism
chrome /krom/ m. crom
chromoithographie /kro-/: f. cromolitografie
chronique /kro-/ adj., f. cronic(a)
chroniqueur /kro-/ m. cronicar
chronologie /kro-/ f. cronologie
chronomètre /kro-/ m. cronometru
chrysalide /kri-/ f. crisalida
chrysantème /kri-/ m. crinzantema
chuchoter vi. a susoti
chuinter vi. a (vorbi) suiera(t)
chut! interj. liniste
chute f. cadere, cascada, (fig.) esec
ci adv. aici; pron. dem. a(cea)sta
ciboule, ciboulette f. arpagic
cicatriser vt. a cicatriza (si fig.)
cicérone m. ghid
cidre m. cidru
ciel m. cer, polog (la un pat), climat
cierge m. faclie de ceara
cigale f. greier
cigare m. tigara (de foi)
cigarette f. tigara
cigogne f. barza
ciguë f. cucuta
cil m. geana, cil
cilice m. haina de par de capra
ciller /si-yé/ vt., vi. a clipi
cime f. pisc (de munte), virf (de copac)
cimenter vt. a cimenta (si fig.)
cimeterre m. iatagan
cimetière m. cimitir
cimier m. creasta (de coif)
cinéma(tographe) m.cinema(tograf)
cinglé, e adj. (pop.) trasnit
cingler vi. a naviga (spre); vt. a biciui (si fig.)
cinq num.card., m. (cifra) cinci; num. ord. al cincilea
cinquantaine f. (cam) cincizeci, cincizeci de ani
cinquante num. card. cincizeci; num. ord. al cinzecilea
cinquantenaire adj., m.f. (persoana) de cincizeci de ani;
cinquantième num. ord. al cinzecilea; m. cincizecia parte
cinquième num. ord. al cincilea; m. a cincea parte, cincime;
cintre m. arc (de bolta), umeras (de haine)
cintrer vt. a arcui, a bolti
cirage m. crema (de ghete), vaxuire
circoncslon f. circumcizie
circonférence f. circumferinta
circonflexe adj. circumflex
circonscription f. circumscriptie, (geom.) circumscriere
circonscrire vt. a circumscrie
circonstance f. circumstanta
circonvenir vt. a duce (cu vorba)
circonvolution f. circumvolutie
circuit m. circuit, ocol
circulaire adj., f. circular(a)
circulation f. circulatie
circulatoire adj. circulator
circuler vi. a circula
circumspection f. circumspectie, discretie
cire f. ceara
cirer vt. a cerui, a vaxui (ghete)
cireur, euse m.f. lustragiu
cireux, euse adj. de ceara, ceros
cirque m. circ
cirrhose f. ciroza
cisailler vt. a taia (cu foarfecele de gradina)
cisailles f. pl. foarfece (de gradina)
ciseau m. dalta; pl. foarfece
ciseler vt. a daltui, a cizela
ciselure f. daltuire, cizelare
citadelle f. citadela
citadin, e m.f. orasan
citation f. citatie, citat
cité f. cetate, (vechiul) oras
citer vt. a cita
citerne f. cisterna
cithare f. titera
citoyen, enne m.f. cetatean
citoyenneté f. cetatenie
citron m. lamiie, adj. invar. galben (ca lamiia)
citronnier m. lamii
citrouille f. dovleac
civet m. mincare (de iepure, rata etc.) cu rapagic
civière f. targa
civil, e adj. civil, (inv.fig.) politicos; m. civil
civilisateur, trice adj., m.f. civilizator
civilisation f. civilizatie
civiliser vt. a civiliza
civilité f. curtoazie, politete
civique adj. civic
clabauder vi. (fig.) a face gura, a ponegri
claie f. sita, impletitura de nuiele
clair, e adj. luminos, limpede, clar, deschis (la culoare);
clairière f. luminis, poiana
clair-obscur m. clar-obscur
clairon m. goarna, trimbita
claironner vi. a suna goarna, trimbita; vt. (fig.) a trimbita
clairsemé, e adj. rar, razlet(it)
clairvoyant, e adj. clarvazator, perspicace
clamer vt. a striga (tare)
clameur f. strigat (puternic), zgomot (mare)
clandestinité f. ilegalitate
clapier m. boxa pentru iepuri (de casa)
clapotement, clapotis: m. clipocit (al valurilor)
clapoter vi. a clipoci
clappement m. plescait (din limba)
claque f. palma (trasa cuiva), galerie(tocmita sa aplaude
claquemurer vt., vr. a (se) inchide (intr-o camera)
claquer vi. a clantani (din dinti), a pocni, a aplauda,
clarifier vt. a limpezi (si fig.), a purifica
clarinette f. clarinet(ist)
clarté f. limpezime, (si fig.) lumina
classe f. clasa, categorie, contingent
classement m. clasificare, clasament
classer vt. a clas(ific)a
classeur m. clasor
classique adj. clasic
claudication f. schiopatare
claudiquer vi. a schiopata
clause f. clauza
claustrer vt. a inchide (intr-o minastire), a claustra
clavicule f. clavicula
clavier m. claviatura, inel de metal (pentru prins cheile)
clayonnage m. cleionaj, impletitura de nuiele
clef, clé f. cheie (si muz., fig.); adj. esential
clémence f. indurare, mila, blindete (fig.)
clément adj. indurator, milos, (fig.) blind
clerc m. cleric, secretar (de avocat), carturar
clergé m. cler
cliché m. cliseu, (fig.) loc comun
client, e m.f. client, pacient
clientèle f. clientela
cligner vt., vi. a clipi (din ochi)
clignoter vt., vi. a clipi (des), a pilpii
climat m. clima, climat
climatique adj. climat(er)ic
clin (d'æil) m. clipire
clinique adj., f. clinic(a)
clinquant m. ornament stralucitor (pe o rochie),
clique f. clica
cliqueter vi. a zdrangani
cliquetis m. zdranganit, zornait
clisser vt. a inveli o sticla(intr-o impletitura de nuiele
cloaque m. cloaca (si fig.)
clochard, e m.f. (fam.) vagabond
cloche f. clopot, palarie cu borurile lasate; adj. clos
clocher m. clopotnita, parohie; vi. a schiopata (si fig.)
clocheton m. clopotnita mica
cloison f. perete subtire, membrana
cloissone, e adj. separat in compartimente, cloazonat;
cloître m. minastire
cloîtrer vt. a inchide (intr-o minastire);
clopin-clopant loc. adv sontic-sontic
cloque f. basica (de arsura)
cloquer vt., vi. a (se) inchde, (fig.) a incheia
clos, e adj. inchis; m. loc imprejmuit
clôtre f. imprejmuire, inchidere
clou m. cui, (fig.) punct de atractie,
clouer vt. a tintui (si fig.)
clouté, e adj. cu cuie
clouter vt. a pune cuie
clown /kloun/ m. clovn
clownerie f. clovnerie
club /kleub/ m. (angl.) club
clystère m. (inv.) clisma
coagulation f. coagulare
coaguler vt., vr. a (se) coagula
coaliser (se) vr. a se coaliza
coalition f. coalitie, coalizare
coaper vt. a taia (o piine) (si fig.), a croi,
coassement m. oracait
coasser vi. a oracai
cobaye /-bay'/ m. cobai
cobra m. cobra
cocagne f. (in expr.)
cocaine f. cocaina
cocarde f. cocarda, insigna
cocasse adj. (pop.) ridicol
coccyx m. coccis
coche m. postalion, vapor remorcat de cai;
cocher m. vizitiu; vt. a insemna pe raboj
cochère adj.f. (in expr.)
cochet m. cocosel
cochinelle f. (entom.) buburuza
cochon m. porc (si fig.)
cochonnaille f. (pop.) afumatura de porc
cochonner vt. (pop.) a lucra murdar, neingrijit
cochonnerie f. porcarie
coco m. (nuca de )cocos, bautura, (fam.) individ
cocon m. (entom.) gogoasa
cocorico m. cucurigu
cocotte f. cratita, femeie de moravuri usoare
cocu, e adj., m.f. (fam.) (sot) incornorat, inselat
cocufier vt. (pop.) a pune coarne, a insela
code m. cod, regulament
codicille m. codicil
codifier vt. a codifica
coefficient m. coeficient
coéquipier, ère m.f. coechipier
coexistence f. coexistenta
coexister vi. a coexista
coffre m. cufar, lada
cognac m. coniac
cognassier m. guturai
cognat /kogh-na/ m. ruda de singe
cognée f. secure
cogner vt., vr. a (se) bate, a (se) izbi; vi. a ciocani
cohabiter vi. a locui impreuna
cohérence f. coerenta
cohésion f. coeziune
cohue f. multime ingramadita, harmalaie
coi, coite adj. linistit
coïcider vi. a coincide
coiffe f. obiect care acopera capul femeilor (palarie etc
coiffé, e adj. coafat
coiffer vt. a pune ceva pe cap (palarie etc.), a coafa;
coiffeur, euse m.f. coafor
coiffure f. obiect care acopera capul (palarie, sapca, etc.
coin m. colt, ungher, ic (pentru lemne), (fig.) pecete
coincer vt. (despre lemne) a fixa cu pene,
coïncidence f. coincidenta
coing m. gutuie
coke m. cocs
coktail /-tèl/ m. (angl.) cocteil
col m. git (de sticla etc.), guler, (geogr.) pas
colchique m. brindusa
colère f. minie, furie
coléreux, euse adj. minios, irascibil
colibacille m. colibacil
coliffchet m. fleac, moft, bibelou
colimaçon m. melc
colin-maillard m. (jocul) de-a baba- oarba
colique f. colica
colis m. colet
collaborateur, trice m.f. colaborator
collaboration f. colaborare
collaborer vi. a colabora
collage m. lipitura, (fig.) legatura nelegitima
collant, e adj. lipicios, colant, (fig.fam.) nedorit
collatéral, e m.f. ruda (prin alianta)
collation f. gustare (usoara), colationare
collationner vt. a colationa
colle f. clei, lipici, (fig.fam.) intrebare (incuietoare
collecte f. colecta
collecteur m. adj. colector
collectif, ive adj. colectiv
collection f. colectie
collectionneur, euse m.f. colectionar
collectiouner vt. a colectiona
collectivisation f. colectivizare
collectiviser vt. a colectiviza
collectiviste adj., m.f. colectivist
collectivité f. colectivitate
collège m. colegiu, liceu
collégien, enne adj. de colegiu; m.f. elev (de liceu)
collègue m. coleg
collement m. lipire
coller vt. a incleia, a (a)lipi, a inchide gura (cuiva),
collerette f guleras
collet m. guler, pelerina, lat (pentru vinat)
colleter vt. a lua de guler; vr. a se incaiera
collier m. colier, zgarda
colline f. colina
collision f. ciocnire (si fig.)
colloque m. colocviu, convorbire
collusion f. cirdasie
colmater vt. a fertiliza (prin aluviuni)
colombe f. (poet.) porumbel
colombier m. hulubaraie
colon m. colon(ist), fermier, copil
côlon m. (anat.) colon
colonialisme m. colonialism
colonialiste adj., m.f. colonialist
colonisation f. colonizare
coloniser vt. a coloniza
colonnade f. colonada
colonne f. coloana
colorer vt., vr. a (se )colora
colorier vt. a colora (un desen etc.)
coloris m. colorit, (fig.) stralucire (a stilului)
colossal, e adj. colosal
colosse m. colos
colphane f. saciz
colporteur m. vinzator ambulant, colportor
coltiner vt. a duce o greutate (pe cap, pe umeri)
coltineur m. persoana care poarta greutati
colza m. rapita
coma m. coma
combat m. lupta
combativité f. combativitate
combattant, e adj., m.f. combatant
combattre vt., vi. a (se) lupta, a combate
combien adv. cit (de), in ce cantitate
combinaison f. combinatie (si fig.), combinezon, salopeta
combiner vt. a combina
comble m. acoperis, culme (si fig.);
combler vt. a umple (cu virf), a satisface din plin
combustible adj., m. combustibil
combustion f. combustie
comédien, enne adj. de comedie; m.f. comedian
comestible adj. comestibil; m.pl. alimente
comète f. cometa
comique adj., m. comic
comité m. comitet
comma m. (muz.) coma, (tipogr.) doua puncte
commandant m. comandant
commande f. comanda
commandement m. comanda, ordin, comandament
commander vt., vi. a comanda, a ordona, a porunci;
commandeur m. comandor
comme adv. ca (si) cit, cum, conj. deoarece, cind
commémoration f. comemorare
commémorer vt. a comemora
commencement m. inceput
commencer vt., vi. a incepe
commensal, e m.f. comesean
comment adv. cum pentru ce; interj. ce!;
commentaire m. comentariu
commenter vt. a comenta
commérage m. birfa
commerçant, e adj. care face comert; m.f. comerciant
commerce m. comert, negustorime,
commercer vi. a face comert
commère f. cumatra (si peior.)
commettre vt. a comite, a savirsi, a compromite;
comminatorie adj. amenintator
commis m. functionar comercial
commisération m. comisar, membru (al unei comisii)
commissariat m. comisariat
commission f. comitere, comisie, insarcinare, comision
commissionnaire m. curier, comisionar, misit
commode adj., f. comod(a)
commodité f. comoditate, avantaj; pl. placeri
commotion f. comotie
commuer vt. a comuta (o pedepsa etc.)
commun, e adj. comun, obisnuit;
communal, e adj. comunal
communauté f. comunitate
commune f. comuna
communément adv. de obicei, in general
communicatif, ive adj. comunicativ
communication f. comunicatie, comunicare
communier vi. a (se) impartasi (si fig.)
communion f. impartasanie, comuniune (de idei)
communiqué m. comunicat
communiquer vt. a comunica, a transmite; vi. a comunica cu
communisme m. comunism
communiste adj., m.f. comunist
commutateur m. comutator
commutation f. comutare
compagne f. insotitoare, sotie, tovarasa
compagnie f. companie (si mil.), societate, cird
compagnon m. companion, calfa, camarad, tovaras
compagnonnage m. breasla (de calfe), stagiu de calfa
comparaison f. comparatie
comparaître vi. a se infatisa
comparer vt. a compara
comparse m. figurant (la teatru)
compas m. compas, (mar.) busola
compassé, e adj. masurat cu compasul, (fig.) riguros, tacticos
compassion f. mila
compatable adj., m. contabil
compatible adj. compatibil
compatir vi. a compatimi
compatriote m.f. compatriot
compendieux, euse adj. (inv.) rezumat, laconic
compensation f. compensare, compensatie
compenser vt. a compensa
compérage m. intelegere, cirdasie
compère m. cumatru, complice
compétence f. competenta
compétition f. competitie
compilation f. compilatie
complainte f. doina
complaire vi., vr. a (se) (com)placea
complaisance f. complezenta, politete
complément m. completare, (gram.) complement
complémentaire adj. de completare, complementar
complet, ète adj. complet, m. costum
complexe adj., m. complex
complexé, e adj., m.f. (persoana) care are complexe
complice m.f. complice
complicité f. complicitate
complimenter vt. a complimenta
compliquer vt., vr. a (se) complica
comporter vt., vr. a (se) comporta
composant, e adj., m. component
compositeur, trice m.f. compozitor
composition f. compozitie, compunere, acord, tranzactie
compote f. compot
compotier m. compotiera, fructiera
compréhension f. intelegere
comprendre vt. a cuprinde, a intelege
compresse f. compresa
compression f. comprimare (si fig.), compresie, (fig.)oprimare
comprimer vt. a comprima, (fig.) a infrina
compromettre vt., vr. a (se) compromite
compromission f. compromitere
comptabilité f. contabilitate
comptant adj., adv. pesin; m. numerar, bani gheata
compte m. socoteaala, (fig.) profit, cont
compte-gouttes m. invar. pipeta
compter vt. a socoti, a numara; vi. a conta,a avea de gind
compte-rendu m. dare de seama
compteur m. contor
comptine f. (la jocurile de copii) numaratoare
comptoir m. tejghea, camera de comert
compulser vt. a verifica (registre etc.)
comte, esse m.f. conte
concasser vt. a zdrobi, a marunti
concasseur m. concasor
concéder vt. a acorda, a ceda, a concesiona
concentration f. concentrare, concentratie
concentrer vt., vr. a (se) concentra; vt.a stapini (minia etc
concentrique adj. concentric
conception f. conceptie, concepere
concerner vt. a privi, a fi in legatura cu
concert m. concert, (fig.) acord
concerter vt. a pregati, a organiza; vr. a se pune de acord
concession f. concesi(un)e, loc de veci
concessionnaire m.f. concesionar
concevoir vt. a zamisli, a concepe (o idee etc.)
concierge m.f. portar (al unui imobil)
conciergerie f. functia de portar
concile m. conciliu
conciliabule m. conciliabul
conciliateur, trice m.f. arbitru, mediator
conciliation f. conciliere, impaciuire
concilier vt. a pune de acord; vr. a dobindi (consideratie)
concis, e adj. concis
concision f. concizi(un)e
concitoyen, enne m.f. concetatean
concluant, e adj. concludent
conclure vt. a incheia (pace etc.), a conchide; vi. a opina
conclusion f. incheiere (a pacii etc.), concluzie
concombre m. castravete
concordance f. concordanta
concorde f. concordie
concourir vi. a contribui, a conlucra, a concura
concours m. concurs, coincidenta, ajutor, sprijin
concret, ète adj. concret
concrétion f. inchegare, concretiune
concrétiser vt. a concretiza
concubin, e m.f. concubin
concurence f. concurenta
concurrent, e adj., m.f. concurent
concussion f. furt (de bani publici)
condamnation f. condamnare
condamné, e m.f., adj. condamnat
condamner vt. a condamna, a interzice, a bara (o usa)
condenser vt., vr. a (se) condensa
condescendance f. condescendenta
condescendant, e adj. condescendent
condisciple m. coleg (de studii)
condition f. conditie, categorie (sociala)
conditionnel, elle adj. conditionat; m. (modul) conditional
conditionner vt. a conditiona
condoléances f.pl. condoleante
condominium /-om'/ m. dominatie (in comun)
conducteur, trice m.f., adj. conducator, conductor
conduire vt., vi. a conduce; vr. a se comporta
conduit m. canal, conducta
conduite f. conducere, conduita, conducta
cône m. con
confection f. confecti(onar)e
confectionner vt. a confectiona
confédération f. confederatie
conférence f. conferinta
conférencier, ère m.f. conferentiar
conférer vi. a discuta (despre o afacere); vt. a conferi
confesser vt. a marturisi; vr. a se spovedi
confession f. marturisire, spovedanie
confetti m. invar. confeti
confiance f. incredere
confidence f. confidenta
confidentiel, elle adj. confidential
confier vt.a incredinta; vr.a se increde, a face confidete
configurer vt. a da forma
confiner vi. a se invecina; vt.a surghiuni; vr.a se retrage
confins m.pl. hotare
confire vt. a conserva (in zahar), a mura
confirmation f. confirmare
confirmer vt. a confirma
confiscation f. confiscare
confiserie f. cofetarie, dulciuri
confiseur, euse m.f. cofetar
confisquer vt. a confisca
confit, e adj. conservat (in zahar), murat, (fig.) plin de
confiture f. dulceata
conflagration f. conflagratie
conflit m. conflict
confluence f. confluenta
confluent m. confluenta
confluer vi. (despre ape) a se varsa una intr-alta
confondre vt. a amesteca, a confunda, a umili, a coplesi;
conformation f. conformatie
conforme adj. conform (cu)
conformer vt. a fasona, a adapta; vr. a se conforma
conformité f. conformitate, analogie
confortable adj. confortabil
confrère m. confrate
confrontation f. confruntare
confronter vt. a confrunta
confus, e adj. incurcat, confuz
confusion f. incurcatura, confuzie
congé m. concediu, concediere, permis (de transport)
congédier vt. a concedia (un om de serviciu),
congeler vt., vr. a ingheta
congénère adj. de acelasi gen
congestion f. congestie
congestionner vt. a congestiona
conglomérer vt. a stringe la un loc
congolais, e adj., m.f. (cu maj.) congolez
congratuler vt. a felicita
congre m. tipar de mare
congrès m. congres
congressiste m.f. congresist
congru, e adj. precis, potrivit
conifère m. conifer
conique adj. conic
conjecture f. presupunere
conjoindre vt. a uni, a casatori
conjoint, e adj. unit; m.f. sot
conjonctif, ive adj. care leaga, (gram. anat.) conjunctiv;
conjonction f. conjunctie
conjoncture f. conjunctura
conjugaison f. conjugare
conjuguer vt. a uni, a conjuga
conjuration f. complot; pl. rugaminti staruitoare
conjurer vt. a conjura, a hotari, a preintimpina;
connaissance f. cunostinta, cunoastere
connaissement m. (mar.) conosament
connaisseur, euse m.f. cunoscator
connexe adj. care e in legatura, unit
connexion f. conexiune
connître vt., vr. a (se) cunoaste
connivance f. complicitate
connsone f. consoana
conquérant, e adj., m.f. cuceritor
conquérir vt. a cuceri (si fig.)
conquête f. cucerire
consacrer vt., vr. a (se) consacra
consciemment adv. (in mod) constient
consciencieux, euse adj. constiincios
conscient, e adj. constient
conscrit m. recrut, (fig.) ageamiu
consécration f. consacrare
consécutif, ive adj. consecutiv
conseil m. sfat, consiliu
conseiller vt. a sfatui
conseiller, ère m.f. consilier
consentement m. consimtamint
consentir vi. a consimti; vt. a autoriza
conséquence f. consecinta, importanta
conséquent, e adj. consecvent
conservateur, trice adj., m.f. conservator
conservation f. pastrare
conservatoire m. conservator; adj. menit sa pastreze
conserve f. conserva; pl. ocheleri cu lentile colorate
conserver vt., vr. a (se) pastra
conserverie f. fabrica de conserve
considérable adj. considerabil
considération f. consideratie, considerent
considérer vt. a considera, (fig.) a aprecia, a cumpani
consignation f. consignatie
consigne f. ordin, (mil.) consemnare, birou pentru bagaje
consigner vt. a depozita, a consemna (si mil.)
consistance f. consistenta, (fig.) tarie
consister vi. a consta in
consolation f. consolare
console f. consola
consoler vt., vr. a (se) consola
consolidation f. consolidare
consolider vt. a consolida
consommateur, trice m.f. consumator
consommation f. consumatie, consumare
consommé, e adj. consumat, desavirsit; m. fiertura concentrata
consommer vt. a consuma, a cheltui, a savirsi;
consomption f. epuizare (progresiva)
consonance f. consonanta
consort adj., m. consort; m.pl. asociati
consortium /-syom'/ m. consortiu
conspirer vi. a conspira; vt. a planui
conspuer vt. a batjocori (in public)
constamment adv. in mod constant
constance f. statornicie
constant, e adj. statornic, singur; f. constanta
constatation f. constatare
constater vt. a constata
constellation f. constelatie
consteller vt. a insela
consternation f. consternare
consterner vt. a consterna
constipation f. constipatie
constiper vt. a constipa
constituer vt. a alcatui, a constitui
constitution f. constitutie, constituire, instituire
constructeur, trice m.f., adj. constructor
construction f. constructie, construire
construire vt. a construi
consultation f. consult(atie), consultare
consulter vt., vi. a consulta
consumer vt. (despre foc) a distruge, a arde;
contacter vt. a intra in contact cu
contagieux, euse adj. molipsitor; m.f. bolnav contagios
contagion f. molipsire
contamination f. contaminare
contaminer vt. a infecta, a contamina (si fig.)
conte m. povestire (scurta), basm, (fig.) nascocire
contemplation f. contemplare, contemplatie
contempler vt. a contempla
contemporain, e adj., m.f. contemporan
contempteur, trice m.f. defaimator
contenance f. capacitate, intindere, (fig.) atitudine
contenir vt. a contine, a include; vt., vr. a (se) infrina
content, e adj. multumit
contentement m. multumire
contenter vt., vr. a (se) multumi
contentieux, euse adj. litigios; m. contencios
contenu, e adj. continut, (fig.) retinut; m. continut
conter vt. a povesti
contestable adj. contestabil
contestation f. contestatie
conteste (sans) loc. adv. fara discutie
contester vt. a contesta; vi. a discuta
conteur, euse adj. care povesteste; m.f. povestitor, palavragiu
contigu, ë adj. alaturat
continence f. abstinenta
continent, e adj. abstinent; m. continent
contingent, e adj. posibil; m. (mil.) contingent
continu, e adj. continuu
continuation f. continuare
continuel, elle adj. continuu
continuer vt., vi. a continua
continuité f. continuitate
continûment adv. in mod continuu
contor m. contur
contorsion f. contorsiune
contourner vt. a contura, a inconjura
contrabalancer vt. a contrabalansa, (fig.) a compensa
contrabandier, ère adj., m.f. contrabandist
contraction f. contractare, contractie, contragere
contractuel, elle adj. contractual
contradiction f. contradictie, contrazicere
contraindre vt. a constringe, a infrina; vr. a se retine
contrainte f. constringere, stinghereala, piedica
contraire adj. opus, potrivnic, daunator
contrarier vt. a contraria, a supara, a se opune
contrariété f. necaz, suparare
contraste m. contrast
contraster vi. a contrasta
contrat m. contract, acord
contravention f. contraventie
contre prep. (in) contra, linga, aproape de;
contre-attaque f. contraatac
contrebande f. (marfa de) contrabanda
contrebas (en) loc. adv. de sus in jos, la un nivel inferior
contrebasse f. contrabas(ist)
contrecæur (à) loc. adv. in sila
contrecoup m. contralovitura
contrediere vt., vr. a (se) contrazice
contrée f. tinut
contre-espionnage m. contraspionaj
contrefaçon f. contrafacere
contrefaire vt. a contraface, a imita
contrefait, e adj. contrafacut, diform
contre-fil m. sens opus
contrefort m. contrafort
contremaître, esse m.f. contramaistru
contremander vt. a contramanda
contremarque f. contramarca
contre-mesure f. contramasura
contre-offensive f. contraofensiva
contrepartie f. (fig.) contrariu
contre-pied m. (fig.) contrariu
contrepoids m. contragreutate, (fig.) compensare
contre-poil (à) loc. adv. in raspar
contrepoint m. contrapunct
contrepoison m. antidot
contreproject m. contraproiect
contreproposition f. contrapropunere
contre-révolution f. contrarevolutie
contre-révolutionnai re: adj., m. contrarevolutionar
contreseing m. contrasemnatura
contresens m. sens contrar
contresigner vt. a contrasemna
contretemps m. contratimp (si muz.)
contre-torpilleur m. contratorpilor
contre-valeur f. contravaloare
contrevenir vi. a contraveni
contrevent m. oblon (la o fereastra)
contribuable adj. care plateste impozite; m.f. contribuabil
contribuer vi. a contribui
contribution f. contributie, impozit
contrister vt. a intrista profund
contrition f. regret profund, cainta
contrôle m. control
contrôler vt. a controla
contrôleur, euse m.f. controlor
controrde m. revocare a unui ordin
controuver vt. a scorni
controverser vt., vi. a polemiza
contrûcter vt., vr. a (se) contracta; vt. a capata
contumace f. conttumacie
conturière f. croitoreasa
convaincant, e adj. convingator
convaincre vt. a convinge
convaincu, e adj. convins
convalescence f. convalescenta
convalescent, e adj., m.f. convalescent
convenable adj. convenabil, potrivit
convenance f. utilitate, convenienta; pl. (buna-)cuviinta
convenir vi. a stabili (de comun acord), a marturisi,
convention f. invoiala, conventie
conventionel, elle adj. conventional
convergence f. convergenta
converger vi. a fi convergent
conversation f. conversatie
converser vi. a conversa
conversion f. convertire, conversiune
converti, e adj., m.f. convertit
convertir vt., vr. a (se) converti
converture f. cuvertura, patura, prelata, camasa
conviction f. convingere
convier vt. a pofti, a imbina
convive m. comesean
convocation f. convocare
convoi m. convoi (funebru, de masini etc.), tren
convoiter vt. a dori (mult), a jindui
convoitise f. dorinta arzatoare, lacomie
convoler vi. (iron.) a se casatori
convoquer vt. a convoca
convoyer vt. a escorta (pe cineva ocrotindu-l)
convulsé, e adj. convulsionat
convulsion f. convulsie
coopérateur, trice m.f. cooperator
coopération f. cooperatie, cooperare
coopérative f. cooperativa
coopérer vi. a coopera
cooptation f. cooptare
coopter vt. a coopta
coordination f. coordonare
coordonner vt. a coordona
copain, copine m.f. (fam.) camarad, prieten
copartager vt. a imparti (cu altii)
copeau m. aschie (de lemn, metal)
copier vt. a copia, (fig.) a imita
copieux, euse adj. imbelsugat
coposer vt. a compune, a aranja; vi. a face o tema
copra(h) m. miez de nuca de cocos
copropriétaire m.f. copropietar
copulation f. imperechere
coq m. cocos, (mar.) bucatar
coq-à-l'âne m. vorbire incoerenta, biiguiala
coqetier m. negustor de oua, paharut (pentru ou)
coque f. coaja (de ou), carcasa (de vapor, avion),
coquelicot m. mac
coqueluche f. tuse convulsiva, (fig.) vedeta
coquerico, cocorico m. cucurigu
coquet, ette adj., m.f. cochet
coqueter vi. a cocheta
coquetterie f. cochetarie
coquillage m. scoica, cochilie (de scoica)
coquille f. scoica, cochilie, coaja goala(de ou,de nuca etc
coquin, e m.f. nemernic
coquinerie f. nemernicie
cor m. corn (de cerb), (muz.) corn, batatura(la picior
corail m. margean
corailleur m. pescuitor de margean
corbeau m. corb, (fig.) om hraparet
corbeille f. cos, rond (de flori)
corbillard m. dric
cordage m. fringhie (de manevrat), cordaj
corde f. fringhie, coarda (si muz.),
cordeau m. sfoara (pentru aliniat)
cordelière f. snur gros (folosit la cingatoare)
corder vt. a rasuci (un fir etc.), a lega (cu o fringhie)
cordial, e adj. reconfortant, cordial; m. tonic
cordier m. fringhie, miner (al unui instrument cu coarde)
cordon m. snur, panglica (la decorati etc.),
cordonnerie f. cizmarie
cordonnet m. fir de matase (pentru brodat)
cordonnier m. cizmar
coréen, enne adj., m.f. (cu maj.) coreean; m. limba coreeana
coriace adj. (despre carne) tare (ca o talpa),
cornac m. ingrijitor de elefanti, (fig. fam.) calauza
corne f. corn (de animale, vinatoare), colt (al lunii),
cornée f. cornee
corneille f. cioara
cornemuse f. cimpoi
corner vi. a suna din corn, (despre urechi) a vijii;
cornet m. cornet (si anat.), trompeta mica
corniche f. cornisa
cornichon m. castravecior
cornier, ère adj. de colt; f. coltar (de metal), dolie
cornouiller m. (bot.) corn
cornu, e adj. cornut, (fig.) extravagant; f. retorta
corole f. corola
corollaire m. corolar
corosif, ive adj., m. coroziv
corporation f. corporatie
corporel, elle adj. corporal, trupesc
corps m. corp (si mil. constr. fiz. chim. astron. etc.),
corpulent, e adj. corpolent
corpusculaire adj. corpuscular
correborer vt. a intari, a sprijini (o idee)
correct, e adj. corect
correcteur, trice m.f. corector
correction f. corectie, corectura, corectitudine
correctionnel, elle adj. de corectie; f. tribunal corectional
corrélation f. corelatie
correspondance f. corespondenta
correspondant, e adj., m. corespondent
correspondre vi. a corespunde, a coresponda
corridor m. coridor
corrigé m. tema scolara corectata
corriger vt., vr. a (se) corecta; vt. a pedepsi
corroder vt. a roade, a coroda
corroi m. tabacire, tabacit
corrompre vt. a altera, a corupe
corrosion f. coroziune
corroyage m. tabacarie
corroyer vt. a tabaci, a ciopli (un lemn)
corrupteur, trice adj., m.f. corupator
corruption f. alterare, coruptie
corsage m. corrsaj, bust
corsaire m. corsar
corsé, e adj. consistent, intarit, (fig.) scabros
corser vt. a intari, a da consistenta;
corvée f. corvoada
coryphée m. conducator (de balet, de cor etc.),
cosaque m.f. (cu maj.) cazac, f. cazaceasca
cosmétique adj., m. (produs) cosmetic
cosmique adj. cosmic
cosmonaute m. cosmonaut
cosmopolite m.f., adj. cosmopolit
cosse f. pastaie
cossu, e adj. cu multe pastai, (fig.) instarit
costaud adj., (pop.) zdravan, solid
costume m. costum
costumer vt. a costuma
cotation f. cotare
cote f. cota, (fig.) apreciere
côte m. latura, parte, f. coasta
coteau m. costisa, colina
côtelette f. cotlet
coter vt. a cota, a aprecia
coterie f. clica
cothurne m. coturn
côtier, ère adj. (nav.) de coasta; m. vas (de coasta)
cotignac m. peltea de gutui
cotisation f. cotizare, cotizatie
cotiser vi. a cotiza; vr. a se asocia (pentru a cotiza)
coton m. bumbac, vata
cotonnade f. tesatura de bumbac
cotonnier, ère adj. de bumbac; m.f. muncitor bumbacar; m. bumbac
côtoyer vt. a naviga pe linga coasta, (fig.) a fi vecin cu
cotredit (sans) loc. adv. neindoios
coup m. lovitura, rana, dusca, detunatura, actiune
coupable adj., m.f. vinovat
coupage m. taiere, amestec (de vinuri)
coupant, e adj. taios (si fig.); m. tais
coupe f. cupa, croiala, taiere (a parului,
coupe-george m. invar. loc periculos
coupe-jarret m. tilhar
coupe-papier m. invar. cutitas (de taiat hirtie)
couper, euse m.f. persoana care croieste
couple f. pereche (de obiecte); m. cuplu
coupler vt. a imperechea, a cupla
couplet m. cuplet
coupole f. cupola
coupon m. cupon, talon
coupure f. taietura (si fig.)
cour f.curte (si jur.)
courage m. curaj
courageux, euse adj. curajos
couramment adv. curgator, curent, in general
courant, e adj. care alearga, care curge, in curs, obisnuit;
courbe adj., f. curb(a)
courber vt., vr., vr. a (se) curba
courbettes f.pl. (fig.) temenele
courbure f. curbura
coureur, euse m.f. (bun) alergator, dezmatat
courge f. dovleac
courgette f. dovlecel
courir vi. a alerga (si fig.), (fig.) a zbura,
couronne f. coroana, (fig.) cununa
couronnement m. incoronare, (fig.) incununare
couronner vt., vr. a (se) incorona, (fig.) a (se) incununa,
courrier m. curier, corespondenta
courroie f. curea
courroucer vt., vr. a (se) minia
courroux m. minie
cours m. curs (si fin.), bulevard
course f. alergare, alergatura, cursa, mers (al soarelui
court, e adj., adv. scurt; (angl.) teren de tenis
courtaud, e adj., m.f. scund
court-circuit m. scurt-circuit
courtepointe f. macat
courtilière f. coropisnita
courtisan m. curtean, curtezan, (fig.) lingusitor
courtiser vt. a fi curtenitor, a lingusii
courtois, e adj. curtenitor
courtoisie f. curtoazie
couru, e adj. cu cautare
cousin, e m.f. var, (fig.) cumatru
cousiner vi. a trai in buna intelegere
coussin m. perna
coussinet m. pernita, cuzinet
cousu, e adj. instarit, putred (de bogat)
coût m. cost
couteau m. cutit
coutelas m. cutit mare (de macelar)
coutelier m. cutitar, fabricant de cutite
coûter vi. a costa (si fig.); v.impers. (fig.) a durea
coûteux, euse adj. costisitor
coutil /-ti/ m. dril
coutume f. obicei, cutuma
coutumier, ère adj. obisnuit
couture f. croitorie, cusatura, cicatrice
couturier m. croitor (de dama)
couvaison f. clocire
couvée f. ouale clocite o data, pui nascuti o data,
couvent m. manastire
couver vt. a cloci (si fig.), (fam.) a cocolosi;
couverele m. capac
couvert, e adj. acoperit (si fig.), imbracat, impadurit;
couveuse f. closca, clocitoare
couvre-chef m. (fam. iron.) acoperitoare (palarie, basca etc.)
couvre-lit m. cuvertura
couvreur m. tiglar
couvrir vt. a acoperi (si fig.), a parcurge (o distanta),
crac interj. pir
crachat m. scuipat
crachement m. scuipare
cracher vt., vi. a scuipa
crachoir m. scuipatoare
craie f. creta
crailler vi. a cirii
craindre vt. a se teme
crainte f. teama
craintif, ive adj. temator, sperios
cramoisi, e adj. stacojiu
crampe f. crampa, circel
crampon m. crampon (si fig.), (bot.) circel
cramponner vt., vr. a (se) agata; vr. a se crampona
cran m. crestatura, (fam.) indrazneala, (fig.) treapta
crâne m. craniu; adj., m. indraznet
crâner vi. (fam.) a se grozavi
crapaud m. broasca riioasa, (fam.) strengar
crapule f. desfriu, tagma desfrinatilor, (fig.) secatura
craquelin m. biscuit crocant, (fig.) (om) neputincios
craquelure f. crapatura (a vopselei)
craquement m. piriit(ura)
craquer vi. a pirii, (fam.) a incepe sa se prabuseasca
crasse f. murdarie, jeg, (fig.) zgircenie, (pop.) renghi;
crasseux, euse adj. jegos, (fig.) zgircit
cratère m. crater
cravache f. cravasa
crayeux, euse adj. cretos
crayon m. creion, (fig.) fel de a desena
crayonner vt. a creiona (si fig.)
créance f. crezare, creanta
créandicer, ère m.f. creditor
créateur, trice m.f., adj. creator
création f. creatie, creare
créature f. creatura (si peior.)
crécelle f. morisca, (fig.fam.) gura sparta
créche f. iesle, cresa
crédit m. credit (si fig.)
créditer vt. a credita
credo m. invar. crez
crédule adj. credul
crédulité f. credulitate
créer vt. a crea
crémaillère f. polita (de bucatarie)
crémation f. incinerare
crématoire adj. (in expr.) four ~ = crematoriu
créme f. smintina, crema (si fig.); adj. invar. crem
crémerie f. laptarie
crémier, ère m.f. propietar al unei laptarii
créneau m. crenel
créneler vt. a crenela
créole adj., m.f. creol
créosote f. creozot
crépe m. crep, val de doliu; f. clatita
créper vt. a increti (un material), a tapa (parul)
crépi m. tencuiala
crépine f. franj
crépir vt. a tencui
crépitation, crépitement: m.f. trosnet
crépiter vi. a trosni
crépu, e adj. cret
crépusculaire adj. crepuscular
créte f. creasta (de cocos, de munte etc.)
crétin, e m.f. cretin (si fig.)
crétois, e adj., m.f. (cu maj.) cretan
crétonne f. creton
creusage, creusement m. sapare, sapat
creuser vt. a scobi, a sapa, (fig.) a aprofunda;
creux, euse adj. scobit, gaunos; m. scobitura, gol
crevasse f. crapatura
crevasser vt. a face crapaturi; vi., vr. a (se) crapa
crève-cæur m. invar. necaz mare
crever vt. a sparge, a crapa; vi. a se sparge, a crapa,
crevette f. creveta
cri m. strigat, tipat, (fig.) glas
criailler vi. (fam.) a zbiera
criant, e adj. strigator
criard, e m.f., adj. (persoana) care tipa; adj. tipator
crible m. ciur
cribler vt. a cerne, (fig.) a ciurui
cric / krik/ interj. hirst
cric /kri/ m. cric
criée f. vinzare la licitatie
crier vt., vi. a striga, a tipa
crime m. crima
criminel, elle adj., m.f. criminal
crin m. par lung si aspru (de cal)
crinière f. coama (de cal), (fam.) par abundent
crique f. golf mic
crise f. criza
crispation f. crispare, (fig.) impacienta
crisper vt. a crispa, (fig.) a impacienta
crissement m. scrisnire, scrisnet, scirtiit
crisser vi. a scrisni (din dinti), a scirtii (sub talpi)
cristallin, e adj. asemenea cristalinului, cristalin; m. (anat.)
cristalliser vt., vi., vr. a (se) cristaliza
critère m. criteriu, norma de apreciere
criterium /-om/ m. criteriu, competitie sportiva
crïtique adj., m. critic; f. critica
critiquer vt. a critica
critiquer m. om care critica mereu vesnic nemultumit
croasser vi. a croncani
croc /kro/ m. cirlig, cange; pl. dinti lungi si ascutiti
croc-en-jambe /krok/ m. piedica (pusa cu piciorul)
crochet m. cirlig, croseta, speraclu, ocol,
crocheter vt. a croseta, a forta o broasca (cu un speraclu)
crocheteur m. hamal, (fig.) bruta
crochu, e adj. incirligat, coroiat
crocodile m. crocodil
croire vt., vi. a crede (in ); vr. a se crede
croisade f. cruciada
croisé m. cruciat
croisement m. rascruce, incrucisare (de specii etc.)
croiser vt., vr. a (se) incrutisa, a (se) intilni;
croiseur m. crucisator
croisière f. croaziera
croisillon m. brat (al crucii)
croissance f. crestere
croissant m. semiluna, corn (din aluat)
croître vi. a creste
croix f. cruce
croquant, e adj. crocant, nenorocit
croque-mitaine m. bau-bau
croque-mort m. (fam.) cioclu
croquer vi., vt. a rontai; vt. a schita repede (un desen)
croquette f. chifteluta (de carne, peste etc.)
croquis m. crochiu
crosse f. crosa (si sport etc.), pat (al pustii)
crotte f. balega (a unor animale), noroi
crotter vt., vr. a (se) murdari cu noroi
crouler vi. a se prabusi, a se narui
croupe f. crupa
croupetons (à) loc.adv. ghemuit, pe vine
croupion m. noada, tirtita
croupir vi. a se cloci, a se bihli, (fig) a se complace(in
croustiller vi. a rontai, a minca pe fuga
croûte f. crusta, (fig. peior.) pictura neizbutita
croûton m. coltuc (de piine), cruton, (fig.) nating
croyance f. credinta, convingere
croyant, e adj., m.f. credincios
cru, e adj. necopt (si fig.), crud, brutal, pe sleau;
cruauté f. cruzime
cruche f. urcior, (fig.) prostanac
cruchon m. cainta
crucifiement, crucifixion: m.f. crucificare, rastignire
crucifier vt. a crucifica, a rastigni
crudité f. cruditate; pl. cruditati, (fig.)cuvinte obscene
crue f. crestere (a unei ape)
cruel, elle adj. crud
crûment adv. in fata, verde
crustacés m.pl.crustacee
crypte f. cripta
cryptogame adj., f. criptogama
cubain, e adj., m.f. (cu maj.) cubanez
cube m., adj. cub
cubique adj. cubic
cucurbitacées f.pl. cucurbutacee
cueillaison, cueille f. culegere, cules (al fructelor)
cueillette f. cules
cueillir vt. a culege, (fam.) a aresta
cuiller, cuillère f. lingura
cuillerée f. o lingura de
cuir m. piele (de animal)
cuirasse f. platosa, cuirasa
cuirassée, e adj. acoperit cu o cuirasa, (fig.) calit;
cuirasser vt. a prevedea cu o cuirasa; vr. (fig.) a se cali
cuire vt., vi. a (se) coace; vi. (fig.) a ustura;
cuisant, e adj. care se coace repede, (fig.) usturator
cuisine f. bucatarie, bucate, (fam.) uneltire
cuisiner vi. a gati (bucate); vt. (fam.) a interoga
cuisiner, ère m.f. bucatar; f. plita
cuisse f. coapsa, pulpa
cuissot m. ciosvirta (de carne)
cuistre m. pedant, caraghios
cuiter(se) vr. (pop.) a se imbata
cuivre m. arama
cul m. (vulg.) sezut, fund (de dimigeana etc.)
culasse f. chiulasa
culbute f. tumba, rasturnare (si fig.)
culbuter vt. a rasturna (si fig.); vi. a se da tumba
culinaire adj. culinar
culminer vi. a culmina
culot m. (fam.) (despre un copil) cel mai mic
culotte f. chiloti
culpabilité f. vinovatie
culte m. cult
cultivateur, trice m.f., adj. cultivator
cultivé, e adj. cultivat (si fig.)
cultiver vt. a cultiva
cultural, e adj. referitor la cultura pamintului
culture f. cultivare, cultura (si fig.)
culturel, elle adj. cultural
cumin m. chimen
cumuler vt., vi. a cumula
cupidité f. lacomie
curable adj. curabil
curateur, trice m.f. curator
cure f. (inv.) grija, cura
curé m. preot, paroh
cure-dent m. scobitoare
curer vt. a curata, a razui
curette f. razuitor, chiureta
curieux, euse adj., m.f. curios; m. partea curioasa
curiosité f. curiozitate; pl. ciudatenii
cursif, ive adj. cursiv, (fig.) rapid; f. scriere cursiva
cutané, e adj. cutanat
cuve f. putina
cuvée f. o putina de
cuver vi. a fermenta;
cuvette f. lighean, chiuveta
cyanhydrique adj. cianhidric
cyanure m. cianura
cybernétique f. cibernetica
cyclamen /-mèn/ m. ciclama
cycle m. ciclu
cyclique adj. ciclic
cyclisme m. ciclism
cycliste m.f., adj. ciclist
cyclone m. ciclon
cyclope m. ciclop
cygne m. lebada
cylindre m. cilindru
cylindrique adj. cilindric
cymbale f. chimval
cynégétique adj. cinegetic
cynique adj., m. cinic
cynisme m. cinism
cyprés m. chiparos
cyrilique adj. chirilic
cystite f. (med.) cistita
czar m. tara
dablia m. dalie D
dactylo(graphe) m.f. dactilograf
dactylo(graphie) f. dactilografie
dactylographier vt. a dactilografia
dada m. calut, (fig.) manie
dadais m. natarau
dague f. daga, pumnal
daigner vi. a binevoi
daim m. (zool.) caprior, (piele de) antilopa
dais m. baldachin, bolta
dallage m. pavare, pavaj
dalle f. lespede
daller vt. a pava
dalmate adj. dalmat; m. limba dalmata
damas /-mâ/ m. (text.) damasc, sabie de Damasc
damasser vt. a da aspect de damasc (unei tesaturi)
dame f. doamna, (la carti) dama, (la sah.) regina;
damé, e adj., m.f. (om) damnat, blestemat
damnation f. afurisenie, blestem
damner vt. a afurisi, a blestema
damoiseau m. (fam.) domnisor, coconas
dandin m. gagauta
dandiner vi., vr. a (se) legana in mers
dandy m. filfizon
danger m. primejdie
dangereux, euse adj. primejdios
danois, e adj., m.f. (cu maj.) danez; m. limba daneza,
dans prep. dupa, peste, in, aproximativ
danse f. dans (pop.) perdaf
danser vi., vt. a dansa
danseur, euse m.f. dansator
dansotter vi. (fam.) a topai
danubien, enne adj. dunarean
dard m. sageata, limba (a sarpelui), ac (de insecta),
darder vt. a sageta, a trimite cu putere,
dare-dare loc.adv. repejor
date f. data
dater vt., vi. a data; vi. a se invechi
datte f. curmala
dattier m. curmal
dauber vt. a burdusi; vt., vi. a frige inabusit (carne),
dauphin m. (zool.) delfin,
davantage adv. mai mult
de prep. (prin contractarea unui art. hot. devine du,
dé m. dagetar, zar
dè prep. chiar de la
déambuler vi. a se plimba
débâcle f. dezghet, (fig.) prabusire, ruina
déballage m. despachetare
déballer vt. a despacheta, (fam.) a-si racori inima,
débandade f. debandada
débandader vt. a dezlega; vr. (despre timp) a se imblinzi,
débaquement m. debarcare
débarbouiller vt., vr. a (se) spala pe fata;
débarcadère m. debarcader
débardeur m. hamal
débarquer vt., vi. a debarca
débarras m. debara, (fig.) usurare
débarrasser vt., vr. a (se) debarasa
débat m. dezbatere
débâtir vt. a darima, a desaila
débattre vt. a dezbate; vr. a se zbate
débauchage m. concediere a unui lucrator, ademenire a unui
débauche f. orgie, (fig.) exces
débauché, e adj., m.f. dezmatat, desfrinat
débaucher vt. a concedia, a corupe, a perverti
débilité f. debilitate
débiliter vt., vr. a (se) debilita
débiner vt. (pop.) a birfi; vr. (pop.) a se cara
débit m. vinzare, debit (de tutun), datorie,
débiter vt. a vinde cu amanuntul, a debita, (fig.) a turui
débiteur, euse m.f. palavragiu
débiteur, trice m.f. datornic, debitor
déblai m. debleu, darimaturi
déblayer vt. a libera (locul), (fig.) a pregati (terenul)
débloquer vt. a debloca
déboire m. gust rau (al unei bauturi), (fig.) deceptie
déboisement m. despadurire
déboiser vt. a despaduri
déboitement m. scrintitura
déboiter vt. a scrinti, a scoate un obiect din locul sau
débonnaire adj. blajin
débordement m. revarsare, (fig.) desfriu
déborder vi. a se revarsa, a deborda; vt. a depasi,
débouché m. iesire, debuseu
débouchement m. destupare
déboucher vt. a destupa; vi. (despre un riu) a se varsa (in)
déboucler vt. a desface (parul, o catarama)
déboulonner vt. a desuruba
débourber vt. a curata de noroi
débours m. (inv.) bani cheltuiti (din punga)
débourser vt. a plati, a cheltui
debout adv. in picioare; interj. sculati!
déboutonner vt., vr. a (se) descheia;
débraillé, e adj. sleampat; m. tinuta neglijenta
débrayer vt. a debreia; vi. (fig.) a face greva
débrider vt. a scoate friul, (fig.fam.) a da rasol
débris m.pl. ramasite, resturi
débrouillard, e adj., m.f. descurcaret
débrouiller vt., vr. a (se) descurca; vt. a lamuri
débtant, e m.f. debitant
début m. inceput, debut
débuter vi. a incepe, a debuta
deçà adv. (in expr.)
décacheter vt. a desface (un plic etc.)
décadence f. decadenta
décaisser vt. a scoate din lada, a plati
décalage m. decalaj, decalare
décamper vi. a ridica tabara, (fig.) a spala puitna
décanter vt. a decanta
décapitation f. decapitare
décapiter vt a decapita
décati, e adj. (fig.fam.) trecut
décaver vt. a decava, a ruina
décéder vi. a deceda
décèlement m. descoperire, dezvaluire
déceler vt. a descoperi, a dezvalui
décembre m. decembrie
décemment adv. cuviincios
décence f. cuviinta
decendre vi. a cobori, a trage (la un hotel),
décennie f. deceniu
décentraliser vt. a descentraliza
décentrer vt. a descentra
décerner vt. a decerna
décevant, e adj. care dezamageste
décevoir vt. a dezamagi, a deceptiona
déchainement m. dezlantuire
déchaîner vt., vr. a (se) dezlantui
décharge f. descarcatura, (jur.) dezvinovatire,
déchargement m. descarcare
décharger vt. a descarca (si fig.);
décharné, e adj. descarnat, slabit
déchaumage, déchaussement: m. descaltare
déchausser vt., vr. a (se) descalta
déche f. (pop.) lipsa (de bani), mizerie
déchéance f. decadere
déchet m. rebut, deseu
déchiffrage, déchiffrement: m. descifrare
déchiffrer vt. a descifra, a descurca
déchiqueter vt. a rupe bucatele, a ciopirti
déchirant, e adj. sfisietor
déchirer vt. a sfisia, a rupe
déchoir vi. a decadea
déchu, e adj. decazut
décidé, e adj. hotarit, fixat
décidément adv. (in mod.) hotarit, sigur
décider vt., vr., vi. a (se) hotari
décimer vt. a decima
décisif, ive adj. hotaritor, (despre glas) taios
décision f. hotarire, decizie
déclamateur, trice adj., m.f. declamator
déclamer vt., vi. a declama
déclarer vt., vr. a (se) declara, a (se) da pe fata
déclasser vt. a declasa
déclenchement m. declansare
déclencher vt. a declansa, a pune in miscare
déclinaison f. declinare, declinatie
décliner vt. a declina, a refuza (o functie etc.);
déclive adj. in panta
déclouer vt. a scoate cuiele
décocher vt. a trage (cu arcul), (fig.) a lansa
décoction f. decoct
décoiffement m. ciufulire
décoiffer vt. a despieptana, a ciufuli
décoller vt. a dezlipi; vi. a decola, a se urni
décolleter vt. a decolta
décollté m. decolteu
décolorer vt. a decolora
décombres m.pl. darimaturi
décommander vt. a decomanda
décompléter vt. a descompleta
décomposer vt., vr. a (se) descompune
décomposition f. descompunere
décompter vt. a deconta, (fig.) a pierde din sperante
déconcerter vt. a deconcerta, a zapaci
déconfit, e adj. descumpanit
déconfiture f. infringere, faliment
décongeler vt. a dezgheta
décongestioner vt. a descongestiona
déconseiller vt. a povatui (pe cineva) sa nu faca ceva
déconsidération f. desconsiderare
déconsidérer vt., vr. a (se) desconsidera
déconsu, e adj. descusut, incoerent
décontenancement m. descumpanire
décontenancer vt. a descumpani
décontracté, e adj. relaxat
déconvenue f. esec, dezamagire
décorateur, trice m.f. decorator
décoratif, ive adj. decorativ
décoration f. decoratie, decorare
décorer vt. a impodobi, a decora
décortiquer vt. a decortica
découdre vt. a descoase, a sfisia (prada);
découler vi. a decurge
découper vt. a taia, a decupa;
découplé, e adj. bine facut (ca statura)
découpure, découpe f. taietura, decupare
découragement m. descurajare
décourager vt., vr. a (se) descuraja
découvert, e adj. descoperit, gol
découverte f. descoperire
découvrir vt., vr., vi. a (se) descoperi;
décrasser vt., vr. a (se) curata de murdarie,
décrépitude f. decrepitudine, ramolisment
décréter vt. a decreta
décrire vt. a descrie
décrocher vt. a desprinde (din cui), a ridica (receptorul),
décroiser vt. a decrucisa
décroissance décroissement: mf. descrestere, diminuare
décroître vi. a descreste
décrotter vt. a curata (de noroi), (fig.) a ciopli
décrottoir m. razuitoare (pentru noroi)
déçu, e adj. deceptionat
décuplement m. inzecire
décupler vt., vi. a inzeci
dédaigner vt. a dispretui
dédaigneux, euse adj. dispretuitor
dédain m. dispret
dedans adv. inauntru; m. interior
dédicace f. dedicatie
dédier vt. a dedica, a consacra
dédire vt. a dezavua; vr. a se dezice
dédommagement m. despagubire
dédommager vt. a despagubi
dédoubler vt. a imparti in doua, a scoate o captusala
déduction f. deductie, scadere
déduire vt. a deduce, a scadea (din ceva)
déesse f. zeita
défaçtonner (se) vr. a se deforma
défaillance f. slabiciune, lesin
défaillir vi. a slabi, a lesina
défaire vt. a desface, a lua puterile, a birui;
défaite f. infringere
défaitisme m. defetism, renuntare la lupta
défalquer vt. a defalca, a reduce
défaut m. lipsa, defect, (jur.) neprezentare
défaveur f. dizgratie
défavorable adj. neprielnic
défectif, ive adj. (gram.) defectiv
défection f. defectiune, parasire (a luptei etc.)
défectueux, euse adj. defectuos
défenedre vt., vr. a (se) apara; vt. a interzice
défeneur, eresse m.f. (jur.) pirit
défense f. aparare, interzicere, colt (de elefant etc.);
défenseur m. aparator
défensif, ive adj., f. defensiv(a)
déférence f. respect
déférer vt. (jur.) a deferi, a conferi;
déferier vi. (despre valuri) a se sparge cu zgomot
déferrer vt., vr. a (se) despotcovi,
défeuiller vt., vr. a (se) desfrunzi
défi m. sfidare
défiance f. neincredere
défiant, e adj. suspicios
déficeler vt. a desface (o sfoara)
déficience f. deficienta
déficitaire adj. deficitar
défier vt. a provoca, a sfida;
défigurer vt. a desfigura, (fig.) a deforma realitatea
défilé m. defileu, defilare
défiler vt. a desira; vi. a defila;
défini, e adj. definit
définir vt. a defini, a caracteriza, a stabili limite
définitif, ive adj. definitiv
déflagration f. deflagratie, aprindere brusca
défleurir vi. a(-si) pierde florile;
défloraison f. cadere a florilor (unei plante)
défonçage, défoncement: m. desfundare, aratura adinca
défoncer vt. a desfunda, a ara adinc
déformation f. deformare, deformatie
déformer vt., vr. a (se) deforma
défraîchir vt. a face sa piarda prospetimea;
défrayer vt. a suporta cheltuielile,
défrichement, défrichage: m. defrisare, teren destelenit
défricher vt. a desteleni, (fig.) a descilci
défriper vt. a netezi (haine etc.)
défriser vt. a descreti (parul),
défroncer vt. a descreti ( cute, sprincene)
défroque f. boarfe
défroqué adj. m. (preot) raspopit
défunt, e adj., m.f. raposat
dégagement m. degajare, coluar
dégager vt. a degaja, a emana, a scoate din gaj,
dégaine f. (fam.) alura caraghioasa
déganter vt., vr. a(-si) scoate manusile
dégarnir vt. a despodobi, a dezgoli; vr. a se (dez)goli
dégât m. stricaciune, paguba
dégel m. dezghet
dégeler vt., vi., v.impers. a (se) dezgheta
dégénérer vi. a degenera
dégingandé, e adj. (fam.) deselat
dégivrer vt. a dezgheta (un frigider etc.)
déglacer vt. a descleia
déglutir vt. a inghiti
dégobiller vt., vi. (pop.) a varsa, a vomita
dégommer vt. a dezlipi, (fam.) a scoate din piine
dégonfler vt. a dezumfla; vr. (fig.) a bate in retragere,
dégorger vt. a vomita, a desfunda, (tehn.) a curata;
dégouliner vi. (pop.) a picura
dégourdir vt. a dezmorti, a incalzi usor,
dégoût m. dezgust, scirba
dégoûtamment adv. in mod scirbos
dégoûtant, e adj., m.f. dezgustator
dégoûter vt. a dezgusta, a scirbi
dégoutter vi. a picura
dégradation f. deteriorare, (mil.) degradare, (fig.) injosire
dégrader vt. a deteriora, (mil.) a degrada, (fig.) a injosi
dégrafer vt., vr. a (se) descheia
dégraisser vt. a degresa, a scoate petele de grasime
dégré m. grad, treapta
dégrévement m. degrevare
dégrever vt. a degreva
dégringolade f. (fam.) pravalire, (fig.) decadere
dégringoler vi. a se pravali, (fig.) a decadea;
dégriser vt., vr. a (se) dezmetici (dupa un chef) (si fig.)
dégrossir vt. a subtia, (fig.) a slefui
déguchir vt. a indrepta (o suprafata),
déguenillé, e adj., m.f. zdrentaros
déguerpir vi. a o sterge; vt. (jur) a renunta(la o mostenire
dégueulasse adj. (pop.) murdar, scirbos
déguisement m. deghizare
déguiser vt., vr. a (se) deghiza; vr. a se ascunde
déguster vt. a savura
déhanchement m. deselare, mers leganat
déhancher (se) vr. a se legana din solduri
déharnacher vt. a deshama (si fig.)
dehors adv. afara; m. exterior(ul); pl. aparente
déjà adv. deja, inca de pe acum
déjeuner m. prinz; vi. a prinzi
déjouer vt. a zadarnici
delà prep. (in expr.)
délabrer vt., vr. a (se) deteriora
délacer vt., vr. a(-si) desface sireturile
délai m. aminare, ragaz
délaissement m. delasare, abandonare
délaisser vt. a delasa, (jur.) a abandona
délassement m. odihna, destindere
délasser vt., vr. a (se) odihni
délateur, trice m.f. denuntator
délaver vt. a decolora
délayer vt. a dilua, (fig.) a lungi (vorba)
délecter vt., vr. a (se) delecta
délégation f. delegatie, imputernicire
délégué, e m.f., adj. delegat
déléguer vt. a delega, a imputernici
délétère adj. daunator, (fig.) corupator
délibérant, e adj. deliberant
délibératif, ive adj. deliberativ
délibération f. chibzuinta
délibérément adv. (in mod) hotarit, deliberat
délibérer vi. a chibzui, a hotari sa
délicat, e adj. delicat; m.f. nazuros
délicatese f. delicatete, debilitate
délice m., f.pl. deliciu
délicieux, euse adj. delicios
délictuex, euse adj. delictuos
délié, e adj. mititel, subtire, (fig.) subtil
délier vt. a dezlega (si fig.), a elibera
délimiter vt. a delimita
délinquant, e m.f. delicvent
délirer vi. a delira, (fig.) a aiura
délit m. delict
délivrance f. eliberare
délivrer vt. a elibera, a livra
déloger vi. a parasi (o locuinta); vt. (fam.) a izgoni
déloyal, e adj. necinstit
delta m. delta
déluge m. potop
déluré, e adj. vioi, dezghetat
délustrer vt. a scoate lustrul
démailler vt. a desira (o impletitura)
démailloter vt. a desfasa (un prunc)
demain adv. miine
démancher vt. a desface minerul, (fig.) a disloca
demande f. cerere, interbare, chemare
demander vt. a cere, a intreba, a chema
démangeaison f. mincarime
démanger vt. a provoca mincarime
démantelor vt. a darima (zidurile unei cetati)
démantibuler vt., vr. a(-si) rupe falca
démantir vt. a lua gajul inapoi; vr. a se lipsi (de)
démaquiller vt. a demachia
démarcation f. demarcare, demarcatie
démarche f. mers, interventie
démarquer vt. a scoate marca, a plagia
démarrer vt., vi. a demara, (fig.fam.) a se urni
démasquer vt. a demasca
demaurer vi. a locui, a ramine
démêlé m. cearta
démêler vt. a descurca, (fig.) a discerne;
démembrer vt. a dezmembra
déménager vt., vi. a (se) muta
démence f. nebunie
démener (se) vr. a se zbate, (fig.) a-si da toata osteneala
dément, e adj., m.f. nebun
démenti m. dezmintire
démentir vt., vr. a (se) dezminti
démesuré, e adj. nemasurat, exagerat
démettre vt. a scrinti (un os etc.), a demite;
démeublé, e adj. fara mobila
demeurant, e adj. care ramine; m. persoana ramasa in viata
demeure f. locuinta
demi, e adj. jumatate; m. jumatate, halba,
demi-cercle m. semicerc
demi-finale f. senifinala
demi-frère m. frate vitreg
demi-heure f. jumatate de ora
demi-jour m. clarobscur, lumina de amurg
démilitariser vt. a demilitariza
demi-mot (â) loc. adv. din doua-trei vorbe
demi-sæur f. sora vitrega
démission f. demisie
démissionner vt. a demisiona
demi-ton m. semiton
démocrate adj., m.f. democrat
démocratie f. democratie
démocratique adj. democratic
démodé, e adj. demodat
démographie f. demografie
demoiselle f. domnisoara, (zool.) libelula
démolation f. darimare
démolir vt. a darima, (fig.) a cotonogi
démolition vt. a demonetiza
démonstratif, ive adj. demonstrativ
démonstration f. demonstratie, demonstrare, (fig.) dovada
démontable adj. demontabil
démonter vt., vr. a (se) demonta; vt. a buimaci
démontrer vt. a demonstra
démoraliser vt. a demoraliza
démordre vi. a da drumul (din dinti), (fig.) a se dezice
démunir vt. a lipsi (de); vr. a se lasa fara
démuseler vt. a scoate botnita
dénaturation f. denaturare
dénaturer vt. a denatura
dénégation f. tagaduire
déniaiser vt., vr. (fig.fam.) a (se) destepta, a(se)dezgheta
dénicher vt. a lua (dintr-un cuib), (fig.) a dibui;
dénier vt. a tagadui
dénigrement m. ponegrire
dénigrer vt. a ponegri
déniveler vt. a denivela
dénombrer vt. a face o numaratoare, a face recensamintul
dénominateur m. nemuritor
dénomination f. (de)numire
dénommer vt. a (de)numi
dénoncer vt. a denunta, a anula
dénonciation f. denuntare, anulare
dénoter vt. a denota, a vadi
dénouement m. deznodamint
dénourer vt. a deznoda, a dezlega (si fig.)
denrée f. marfa, produs alimentar
densité f. densitate
dent f. dinte, (geogr.) colt, (fig.) muscatura
dentelé, e adj. dantelat, dintat
dentelle f. dantela
dentier m. proteza (dentara)
dentiste m.f. dentist
dentition f. dentitie
dentrifice adj., m. (pasta) de dinti
dénuder vt. a dezgoli, a descoji
dénué, e adj. lipsit de, fara
dénuement m. lipsa, saracie
dépanner vt. a depana
dépaqueter vt. a despacheta
dépareiller vt. a descompleta
déparer vt. a uriti, a lipsi de podoabe
déparier vt. a desperechea
départ m. plecare, inceput, separare
département m. departament
départir vt. a separa, a imparti; vr. a renunta
dépassement m. depasire
dépasser vt. a depasi
dépayser vt. a lua din locul de bastina, a dezradacina,
dépecer vt. a taia in bucati
dépêche f. scrisoare, telegrama, depesa
dépêcher vt. a expedia, (fam.) a termina repede, a omori;
dépeigner vt. a despieptana
dépeindre vt. a zugravi, a descrie
dépendamment adv. in mod dependent
dépendance f. dependenta; pl. dependinte
dépendre vi. a depinde (de); vt. a desprinde, a da jos
dépens m.pl. cheltuieli
dépense f. cheltuiala, camara pentru provizii
dépenser vt., vr. a (se) cheltui
dépérir vi. a slabi, a se prapadi
dépérissement m. slabire, pieire (lenta)
dépeupler vt. a depopula
déphasé, e adj. (fig.) care a pierdut contactul cu realitatea
dépiécer vt. a sfirteca
dépilage dépilation: mf. depilare
dépilatoire adj., m. depilator
dépiler vt. a depila
dépister vt. a depista
dépit m. ciuda
dépiter vt., vr. a (se) inciuda
déplacement m. deplasare
déplacer vt., vr. a (se) deplasa
déplaire vi. a displacea; vr. a nu se complacea(intr-un loc
déplaisant, e adj. dezagreabil
déplaisir m. neplacere
déplanter vt. a rasadi, a dezradacina (si fig.)
déplier vt. a dezdoi, a desface (ceva)
déploiement m. desfasurare
déplorer vt. a deplinge, a compatimi
déployer vt. a desfasura, a etala
déplumer vt. a jumuli; vr. (fam.) a cheli
dépolir vt. a lua lustrul
dépopulation f. depopulare
déportation f. deportare
déporter vt. a deporta
déposer vt. a depune, a pune jos, (fig.) a destitui;
déposition f. depozitie, destituire
déposséder vt. a deposeda
dépôt m. depunere, depozit, depou, inchisoare
dépouille f. piele nepirlita, ramasite pamintesti, recolta;
dépouillement m. jupuire, despuiere, pradare
dépouiller vt. a jupui, a despuia, a prada;
dépourvu, e adj. lipsit
dépravation f. depravare
déprécier vt. a deprecia
déprédation f. pradre, delapidare
dépression f. depresiune, deprimare
déprimer vt. a deprima
depuis prep. incepind din; adv. de atunci
député m. deputat
déraatiser vt. a deratiza
déraciner vt. a dezradacina
déraillement m. deraiere
dérailler vi. a deraia (si fig.)
déraisonner vt. a vorbi brambura
dérangement m. deranjament, dezordine
déranger vt. a deranja, a strica
déraper vi. a derapa
dérayure f. hat, razor
derechef adv. din nou
dérégler vt. a deregla, a abate (de la drumul drept)
dérider vt. a descreti (fruntea), a inveseli
dérisoire adj. derizoriu
dérison f. deridere, bataie de joc
dérivation f. derivare, derivatie
dérive f. deriva
dériver vt. a deriva, a abate; vi. a proveni din
derme m. derma
dernier, ère adj., m.f. ultimul, cel din urma, (fig.) josnic
dérobade f. chiul
dérober vt. a sterpeli, a ascunde, a sustrage;
déroger vi. a deroga, a incalca (legea)
dérouiller vt. a scoate rugina, (fig.) a dezmorti, a ciopli;
déroulement m. desfasurare, evolutie
dérouler vt., vr. a (se) desfasura
déroute f. deruta, infringere
dérouter vt. a deruta, a abate (din drum)
derrière prep. inapoi, dupa; adv. in urma, in spate;
des vezi de
désabuser vt., vr. a (se) trezi la realitate
désaccord m. neintelegere
désaccorder vt., vr. (muz.) a (se) dezacorda,
désaccoutumer vt., vr. a (se) dezobisnui
désæuvré, e adj. inactiv, lipsit de ocupatie
désæuvrement m. inactivitate, lipsa de ocupatie
désaffectation f. schimbare a destinatiei (unei cladiri)
désaffecter vt. a schimba destinatia (unei cladiri)
désaffection m. pierdere, incetare a afectiuni
désaffectionner vt. a pierde afectiunea (pentru);
désagréable adj. neplacut
désagréger vt. a dezagrega
désagrément m. neplacere
désaltérer vt. a potoli (setea, dorintele);
désappauvrir vt. a (iz)goni saracia
désappointement m. dezamagire
désappointer vt. a dezamagi
désapprendre vt. a uita (ceva invatat), a se dezmata
désapprouver vt. a dezaproba
désarçonner vt. a azvirli de pe sa, (fig.) a descumpani
désarmement m. dezarmare
désarmer vt., vi. a dezarma (si fig.)
désarroi m. dezordine, zapaceala, invalmasala
désarticuler vt. a dezarticula
désassambleur vt. a demonta (un asamblaj)
désassiéger vt. a ridica asediul
désassocier vt. a desfinta o asociatie; vr. a se dezagrega
désassortir vt. a desperechea (ceva asortat)
désastre m. dezastru
désastreux, euse adj. dezastruos
désavantage m. dezavantaj, detriment, paguba
désavantager vt. a dezavantaja
désaveu m. retractare
désavouer vt. a tagadui, a dezaproba
désaxer vt. a dezaxa
desceller vt. a desigila
descendance f. descendenta, posteritate
descendant, e adj., m.f. descendent
descente f. coborire, (jur.) descindere
descriptif, ive adj. descriptiv
description f. descriere
désemballer vt. a despacheta
désembellir vt., vt. a (se) uriti, a (se) sluti
désembourber vt. a scoate din noroi, (fig.) a civiliza
désemparer vi. a parasi un loc; vt. a strica,
désenchaîner vt. a elibera din lanturi
désenchanter vt. a deziluiona
désencombrer vt. a curata, a degaja
désenfler vt., vi. a (se) dezumfla
désenterrer vt. a dezgropa
déséquilibrer vt., vr. a (se) dezechilibra
désert, e adj., m. pustiu
déserter vt. a parasi; vi. a dezerta
déserteur f. parasire, dezertare
désespérance f. deznadejdie
désespérément adv. la desperare
désespérer vt., vi. a despera; vr. a cadea prada deznadejdii
désespoir m. desperare
déshabillé m. neglijeu
déshabiller vt., vr. a (se) dezbraca
déshabiteur vt., vr. a (se) dezobisnui
désherber vt. a plivi
désherité, e m.f. dezmostenit
désheriter vt. a dezmosteni
déshonnête adj. necinstit
déshonneur m. dezonoare
déshonorer vt., vr. a (se) dezonora
désignation f.desemnare, indicare
désigner vt. a desemna, a indica, a insemna
désillusion f. deziluzie, deceptie
désillusionner vt a deziluziona, a deceptiona
desinée f. soarta
désinence f. desinenta
désinfecter vt., vr. a (se) dezinfecta
désinfection f. dezinfectare, dezinfectie
désintégrer vt., vr. (a se) dezintegra
désintéresser vt. (jur.) a despagubi; vr. a se deinteresa
désintoxiquer vt. a dezintoxica
désinvolture f. naturalete, degajare
désir m. dorinta
désirer vt. a dori
désireux, euse adj. dornic
désister (se) vr. a renunta (la un drept)
désobéir vi. a nu asculta
désobéissance f. neascultare
désobliger vt. a jigni
désolation f. dezolare
désoler vt. a devasta; vt., vr. a (se) intrista
désolidariser vt., vr. a (se) desolidariza
désopiler vt. a stirni risul
désordonné, e adj., m.f. dezordonat
désordre m. dezordine; pl. tulburari
désorganisation f. dezorganizare
désorganiser vt. a dezorganiza
désorienter vt. a dezorienta
désormais adv. de acum (inainte)
désosser vt. a scoate oasele (la peste etc.)
despote m. despot; adj. despotic, tiranic
despotisme m. despotism
desquels, desquelles vezi duquel
dessaisir vt. a deposeda; vr. a renunta
dessaler vt. a desara, (fig., pop.) a ciopli
dessangler vt. a deschinga
desse adj. compact, dens
dessèchement m. uscare, secare, (fig.) lipsa de sensibilitate
dessécher vt., vr. a (se) usca, a (se) ofili
dessein m. scop, intentie
desseler vt. a deseua
desserre f. dezlegare, desfacere a pungi (de bani)
desserrer vt. a desclesta, a da drumul (dintr-o strinsoare)
dessert m. desert
desservir vt. a stringe masa, a deservi
dessiller vt. (fig.) a deschide ochii
dessin m. desen
dessinateur, trice m.f. desenator
dessiner vt. a desena; vr. a se contura
dessous adv. dedesupt; prep. sub; m. dedesubt;
dessus adv. deasupra; prep. deasupra, peste;
destinataire m. destinatar
destination f. destinatie
destiner vt. a destina
destituer vt. a destitui
destitution f. destituire
destructeur, trice adj., m.f. (om) distrugator
destructif, ive adj. destructiv
destruction f. distrugere
désuétude f. desuetudine
désunir vt. a dezbina
détachement m. indepartare, nepasare, detasament
détacher vt. a indeparta, a dezlega, a reliefa,
détail m. detaliu, enumerare detailata
détailler vt. a detalia, a vinde cu amanuntul,
détaler vt. a stringe marfa expusa;
détecter vt. a detecta, a descoperi
détective m. detectiv
déteindre vt., vi. a (se) decolora; vi. (fig.) a inriuri
dételer vt. a deshama
détendre vt., vr. a (se) destinde
détenir vt. a detine, a pastra, a tine inchis(un condamnat
détente f. tragaci, descarcare, destindere
détention f. detinere, detentiune
détenu, e adj., m.f. detinut
déterer vt. a dezgropa, (fig.) a descoperi ceva rar
détériorer vt. a deteriora, a degrada
déterminer vt. a determina, (gram.) a lamuri (un sens)
déterminisme m. determinism
détestable adj. detestabil
détester vt. a detesta, a uri
détonant, e adj. detunator, exploziv
détonation f. detunatura
détoner vi. a detona
détonner vi. a distona
détorde vt., vr. a (se) dezrsuci
détour m. intorsatura, ocol, (fig.) subterfugiu
détourner vt. a abate, (jur.) a delapida, a denatura
détracteur, trice m.f. defaimator
détraquement m. detracare
détraquer vt. a detraca, a strica
détremper vt. a inmuia, a descali (un metal)
détresse f. mizerie, nenorocire, primejdie
détriment m. paguba, detriment
détritus m. ramasita, deseu
détroit m. (geogr.) trecatoare, strimtoare
détromper vt. a deschide ochii (cuiva)
détrôner vt. a detrona
détrousser vt. a desufleca (o mineca etc.), a jefui
détruire vt. a distruge
dette f. datorie, indatorire
deuil m. (imbracaminte de) doliu, perioada doliului
deux num. card., m. (cifra) doi; num. ord. al doilea;
deuxième num.ord., m. (etajul) al doilea
dévaine f. ghinion
dévaler vt., vi. a cobori
dévaliser vt. a devaliza, a prada
dévaloriser vt. a devaloriza, a cobori valoarea (unui lucru)
dévaluer vt. a cobori cursul (unei monede)
devancer vt. a o lua inainte, a intrece
devancier, ère m.f. precursor
devant adv. in fata; prep. inaintea; m. partea din fata
devanture f. vitrina, fatada
dévastateur, trice adj., m.f. devastator
dévaster vt. a devasta, a pustii
développement m. desfasurare, dezvoltare, developare
développer vt., vr. a (se) desfasura, a (se) dezvolta;
devenir vi. a deveni; m. devenire
dévergondage m. dezmat
dévergonder (se) vr. a se dastrabala
devers prep. spre, catre
déverser vi. a se apleca; vt. a face sa se scurga, a varsa
dévêtir vt., vr. a (se) dezbraca
dévêtissement m. (jur.) cedare
déviation f. deviatie, deviere
déviationnisme m. (pol.) dezviationism
dévider vt. a depana, (fig.) a descurca
dévier vi., vt. a devia
devin, eresse m.f. ghicitor
deviner vt., vr. a (se) ghici
devinette f. ghicitoare
devis m. deviz
dévisager vt. a privi pe cineva (cu insistenta)
devise f. deviza (si fin.)
déviser vi.(pop.) a sta la taifas
dévisser vt. a desuruba
dévoilement m. dezvaluire
dévoiler vt., vr. a (se) dezvalui
devoir m. datorie, tema; pl. omagii, onoruri; vt.a datora
dévolu, e adj. cuvenit (de drept); m. (relig.) pretentie,
dévorer vt. a sfisia, a inghiti, (fig.) a mistui
dévot, e m.f., adj. pios, bigot
dévotion f. pietate, devotiune
dévoué, e adj. devotat
dévouement m. devotament
dévouer vt. a inchina; vr. a se devota
dévoyé, e adj. ratacit
dextérité f. indeminare
dia interj. hais
diabète m. diabet
diable m. drac; interj. drace !
diablerie f. dracovenie, rautate
diablesse f. dracoaica
diablotin m. dracusor (si fig.)
diabolique adj. diabolic
diacre m. diacon
diadème m. diadema
diaggamme m. diagrama
diagonal, e adj., f. diagonal(a)
dialectique adj., f. dialectic(a)
dialogue m. dialog
diamètre m. diametru
diantre interj. la naiba!
diapason m. diapazon, (fig.) ton, nivel
diaphane adj. diafan, transparent
diaphragme m. diafragma
diaprer vt. a impestrita, a smalta
diarrhée f. diaree
dictateur m. dictator
dictature f. dictatura
dictée f. dictare
dicter vt. a dicta, a impune
diction f. dictiune
dictionnaire m. dictionar
didactique adj., f. didactic(a)
dièse m. (muz.) diez
diète f. dieta, regim
dieu m. zeu, idol, Dumnezeu
diffamation f. defaimare
diffamer vt., vr. a (se) defaima
différemment adv. in alt fel, in mod diferit
différence f. diferenta, deosebire
différencier vt. a diferentia, (mat.) a calcula diferentiala;
différend m. diferend
différent, e adj. diferit; pl. diversi, unii
différer vt. a amina; vi. a se deosebi (unul de altul),
difficile adj. greu, pretentios, cusurgiu
difficulté f. greutate, obiectie
difforme adj. diform, pocit
difformité f. diformitate
diffraction f. difractie
diffus, e adj. difuz, imprastiat
diffuser vt. a difuza, (fig.) a imprastia
diffusion f. difuzare, raspindire, prolixitate
digérer vt. a digera, (fig.) a inghiti (un afront)
digestif, ive adj. digestiv
digne adj. demn, grav
dignitaire m. demnitar
dignité f. demnitate, gravitate
digression f. digresiune
digue f. dig, (fig.) obstacol
diktat m. dictat, lucru impus
dilacérer vt. a sfisia in bucati
dilapider vt. a delapida
dilatation f. dilatare, dilatatie
dilater vt., vr. a (se) dilata
dilemme m. dilema
dilettante m. diletant
diligemment adv. cu sirguinta, cu grija
diligence f. sirguinta, grija, diligenta
diligent, e adj. sirguincios, grijiuliu
diluer vt. a dilua, (fig.) a atenua
dimanche m. duminica
dîme f. disma
dimension f. dimensiune
diminuer vt. a micsora, a scadea, a reduce; vi.a se micsora
diminution f. micsorare, scadere
dinde f. curca, (fig.) toanta
dindon m. curcan, (fig.) tont
dindonneau m. pui de curca
dindonner vt. (fam.) a duce de nas
diner vi. a cina; m. cina, dineu
diorama m. diorama
diphtérie f. difterie
diphtongue f. diftong
diplomate m. diplomat
diplomattique adj. diplomatic, referitor la diplomatie
diplôme m. diploma
dire vt., vr. a(-si) spune; m. spusa (cuiva)
direct, e adj. direct; m. (la box) directa
directeur, trice m.f., adj. director, conducator; f. (geom.) linie
direction f. directie, conducere
dirigeant, e adj., m.f. conducator
diriger vt. a conduce, a indrepta
discernement m. discernamint, deosebire
discerner vt. a deosebi
disciple m. discipol
discipliner vt., vr. a (se) disciplina
discontinuité f. discontinuitate
discordant, e adj. discordant
discorde f. discordie
discothèque f. discoteca
discourir vi. a vorbi (despre), (fig.) a palavragi
discours m. vorbire, discurs
discourtois, e adj. nepoliticos
discracier vt. a dizgratia
discracieux, euse adj. dizgratios
discrédit m. discreditare
discréditer vt. a discredita
discret, ète adj. discrtet, rezervat
discrétion f. discretie
discrimination f. discriminare
discriminer vt. a face discriminare, a spera
disculper vt. a dezvinovati
discussion f. discutie, dezbatere
discuter vt. a discuta, a dezbate
disette f. lipsa, foamete
diseur, euse m.f. recitator
disgrâce f. dizgratie, nenorocire
disjoindre vt., vr. a (se) separa
dislocation f. dislocare, luxatie, (fig.) dezmembrare
disloquer vt., vr. a (se) dizloca, (fig.) a (se) dezmembra
disparaître vi. a disparea
disparate adj. disparat, razlet
dispendieux, euse adj. costisitor
dispensaire m. dispensar
dispense f. dispensa
dispenser vt. a scuti, a distribui; vr. a se sustrage
disperser vt., vr. a (se) raspindi, a (se) dispera
dispersion f. raspindire, dispersie
disponible adj. disponibil
dispos, e adj. (bine) dispus, vioi
disposer vt. a dispune, a pregati; vi. a dispune (de);
disposition f. dispozitie, aranjament; pl. inclinatie
disproportion f. disproportie
dispute f. cearta, controversa, disputa
disputer vt., vr. a(-si) disputa, a (se) certa;
disqualifier vt., vr. a (se) descalifica
disque m. disc, placa
dissection f. disecare, disectie (si fig.)
dissemblabe adj. deosebit, care nu seamana
dissemblence f. deosebire, lipsa de asemanare
disséminer vt., vr. a (se) imprastia
dissension f. disensiune
disséquer vt. a diseca (si fig.)
dissertation f. disertatie
disserter vi. a face o disertatie
dissidence f. disidenta
dissident, e adj., m.f. disident
dissimulation f. disimulare, tainuire
dissimuler vt. a ascunde, a tainui; vr. a seascunde (si fig.)
dissipation f. imprastiere, risipa, neatentie
dissiper vt. a imprastia, a risipi
dissocier vt. a disocia, a separa
dissolution f. dizolvare, descompunere (si fig.)
dissolvant, e adj., m. dizolvant
dissonance f. disonanta
dissoudre vt., vr. a (se) dizolva
dissuader vt. a face (pe cineva) sa-si schimbe hotarirea
distance f. distanta, la distanta (de), (fig.) distant
distillation /-ti-la-/: f. distilare
distiller /-ti-lé/ vt. a distila
distinct, e adj. distinct
distinction f. distingere, distinctie, eleganta
distinguer vt., vr. a (se) distinge
distraction f. neatentie, amuzament, sustragere
distraire vt., vr. a (se) distra, a (se) sustrage
distrait, e adj. distrat
distribuer vt. a distribui
distribution f. distributie, distribuire, aranjament
dit, e adj. zis, hotarit, (de)numit
dithyrambe m. ditiramb, (fig.) tamiiere
divagation f. deviere, devigatie, ratacire
divaguer vi. a devia, a divaga, a bate cimpii
divergence f. divergenta
divergent, e adj. divergent
diverger vi. (despre linii) a se indeparta una de alta
divers, e adj. divers, deosebit; pl. unii
diversion f. diversiune, distragere
diversité f. diversitate
divertir vt., vr. a (se) distra
divertissement m. divertisment
dividende m. dividend, (mat.) deimpartit
divinateur, trice adj., m.f. ghicitor
diviniser vt. a diviniza
divinité f. divinitate
diviser vt. a imparti, a dezbina
diviseur m. (mat.) impartitor, divizor
divisible adj. divizibil
division f. impartire, dezbinare, diviziune
divorce m. divort, despartire
divorcer vi. a divorta
divulguer vt. a divulga
dix num. card., m. decar, ziua a zecea (a lunii)
dix-huit num. card. optsprezece; num. ord.al optsprezecelea
dixième num. ord. al zecelea; m. zecime
dix-neuf num.card. nouasprezece; num.ord.al nouasprezecelea
dix-sept num.card. saptesprezece; num. ord. al
dizaine f. (vreo) zece
docilité f. docilitate, supunere
dock m. doc
docker m. docher
docteur m. doctor, invatat
doctoresse f. doctorita
documentaire adj., m. documentar
documenter vt., vr. a (se) documenta
dodeliner vt. a legana; vi. a-si legana (capul)
dodo m. somn, patut
dodu, e adj. bucalat, durduliu
doge m. doge
dogmatique adj. dogmatic
dogme m. dogma
doigt m. deget
doléances f.pl. doleanta, plingere
domaine m. domeniu
dôme m. dom
domestique adj. de casa; m.f. sluga; m. personal casnic
domestiquer vt. a domestici
domicile m. domiciliu
domicilier vt. a domicilia; vr. a-si stabili domiciliul
dominant, e adj. dominant, caracteristic; f. trasatura majora,
dominateur, trice adj. dominator, autoritar
domination f. dominare
dominer vt., vi., vr. a (se) domina, a (se) stapini
dominical, e adj. duminical
dommage m. paguba, dauna
dompter vt. a subjuga, a imblinzi
dompteur, euse m.f. imblinzitor
don m. dar, aptitudine
donateur, trice m.f. donator
donation f. donatie
done conj. deci, oare
donée f. data (a unei probleme etc.)
donner vt., vr. a (se) da, a (se) darui; vi. a produce,
dont pron, rel. al carui, de(spre) care, din care,
dorénavant adv. de acum inainte
dorer vt. a auri, (fig.) a da stralucire
dorloter vt. a alinta
dormant, e adj. (despre ape) statator; m. (constr.) toc
dormeur, euse adj. care doarme; m.f. somnoros; f. dormeza
dormir vi., vt. a dormi
dortoir m. dormitor (comun)
dorure f. aurire
dos m. spate, dos, cotor (de carte), verso
dosage m. dozare, dozaj
dose m. doza
doser vt. a doza
dossier m. spatar, dosar
dot f. dota, zestre
dotation f. dotare, inzestrare, utilare
doter vt. a dota, a da dota
douairière f. vaduva de neam, (fig.) hoasca
douane f. vama
douanier, ère adj. vamal; m. vames
double adj., adv. dublu, indoit; m. dublu, duplicat,
doublé m. duble (metal aurit sau argintat)
doublement m. dublare, indoire; adv. dublu, in doua feluri
doubler vt. a dubla, a captusi, a ramine repetent,
doublure f. captuseala, (teatru) dublura
doucement adv. incet, usurel, cu blindete, (fig.) din umbra;
doucereux, euse adj. dulceag, mieros
douceur f. dulceata, blindete; pl. dulciuri,
douche f. dus
doucher vt., vr. a face dus; vt. (fam) a calma entuziasmul
douer vt. a inzestra
douillet, ette adj. molcut, gingas; f. pufoaica
douleur f. durere
douloureux, euse adj. dureros
doute m. indoiala, banuiala
douter vi. a se indoi
douteux, euse adj. indoielnic, echivoc
douve f. doaga
doux, douce adj. dulce, blind, lin, (despre metale) maleabil;
douzaine f. duzina, (vreo) doisprezece
douze num. card. doisprezece; num. ord.al doisprezecelea
doyen m. decan
dragée f. drageu, alica
dragon m. balaur, (mil.) cavalerist,
drague f. (mec.) draga, plasa conica (de pescuit)
draguer vt. a draga
drainer vt. a drena
dramatique adj. dramatic, (fig.) emotionant
dramaturge m. dramaturg
drame m. drama
drap m. cearceaf, postav
drapeau m. steag
draper vt. a drapa, (fig.) a zeflemisi; vr. a se drapa,
draperie f. draperie, postavarie
drapier m. postavar
drastique adj., m. (purgativ) drastic
drêche f. borhot
dressage m. ridicare, dresare, dresaj
dresser vt. a ridica, a intocmi (un act), a dresa,
dresser, euse m.f. imblinzitor, dresor
drogue f. drog, medicament
droguer vt. a droga, a indopa cu medicamente;
droguerie f. drogherie
droguiste m.f. droghist
droit, e adj. drept, direct, vertical, (fig.) sincer;
droiture f. dreptate, echitate
drôle adj. caraghios, ciudat; m. pehlivan
drôlerie f. caraghioslic, pozna
dromadaire m. dromader
dru, e adj. des, stufos, (fam.) voinic; adv. des
du vezi de
dû m. ceea ce se cuvine, drept(uri)
dualité f. dualitate
dubitatif, ive adj. dubitativ
duc m. duce
duché m. (ist.) ducat
duchesse f. ducesa
duègne f. insotitoare, babornita
duel m. duel
dûment adv. cum se cuvine, in regula
dune f. duna
duo m. duo, duet
duodénum /-nom'/ m. (anat.) duoden
dupe f. persoana pacalita; adj. inselat, pacalit
duper vt. a pacali, a insela
duperie f. potlogarie, inselatorie
duplicata m. invar. duplicat
duplicité f. duplicitate
duquel pron. rel. al carui
dur, e adj. tare, aspru, greu; adv. din greu;
durabilité f. trainicie
durable adj. trainic
durant prep. in timpul, tot timpul
durcir vt., vr., vi. a (se) intari
durée f. durata
durer vi. a dura, a rezista
dureté f. duritate, tarie, asprime
durillon m. batatura
duvet m. puf, tulei
dynamite f. dinamita
dynamiter vt. a pune dinamita
dynamo f. dinam
dynastie f. dinastie
dynastique adj. dinamic; f. dinamica
dysenterie f. dezinterie
dyspepsie f. dispepsie
dystrophie f. distrofie
eau f. apa, (fig.) sclipire (a unei nestemate) E
eau-de-vie f. rachiu, tuica
eau-forte f. apa-tare, acvaforte
ébahir vt. a ului
ébahissement m. uluire
ébats m.pl. zburdalnicii
ébattre (s') vr. a se zbengui
ébaubir (s') vr. a se minuna, a ramine cu gura cascata
ébauchage m. schitare
ébauche f. schita
ébaudir vt. a inveseli
ébène f. abanos
ébéniste m. ebenist
éberluer vt. a ului
éblouir vt. a lua ochii, (fig.) a orbi
éblouissement m. orbire momentana, (fig.) admiratie
éborgner vt. a chiori
ébouillantage m. oparire
ébouillanter vt. a opari
éboulement m. naruire, surpare, surpatura
ébouler vt., vi., vr. a (se) narui, a (se) surpa
éboulis m. grohotis
ébouriffer vt. a ciufuli (parul), (fig.) a nauci
ébrancher vt. a taia ramurile (unui copac)
ébranlement m. punere in miscare, zdruncinare,
ébranler vt., vr. a (se) zdruncina, a (se) clatina
ébrèchement m. stirbire
ébrécher vt. a stirbi (si fig.)
ébrouer (s') vr. (despre un cal) a sforai (de spaima),
ébruiter vt. a raspindi (o noutate)
ébullition f. fierbere, (fig.) agitatie
écacher vt. a sfarima (o nuca)
écæurant, e adj. scirbos, gretos
écæurement m. scirbire, ingretosare, scirba, greata
écæurer vt. a scirbi, a ingretosa
écaille f. solz, carapace, baga
écaillement m. curatire de solzi (a pestelui), coscovire
écailler vt. a scoate (solzii, carapacea); vr. a se coscovi
écailleux, euse adj. solzos
écale f. coaja tare (de aluna etc.)
écaler vt. a dezghioca
écalure f. pielita (de aluna, nuca etc.)
écarlate adj. stacojiu; f. culoarea stacojie
écarquiller vt. a departa mult
écart m. departare, salt lateral, abatere,loc indepartat
écartèlement m. sfisiere, rupere (in bucati)
écarteler vt. a sfisia (in bucati)
écartement m. (in) departare, ecartament
écarter vt., vr. a (se) (in)departa (si fig.)
ecballium /-om'/ m. (bot.) plesnitoare
ecclésiastique adj. ecleziastic; m. cleric
écervelé, e adj. smintit
échafaud m. esafod
échafaudage m. esafodaj, schelarie, gramada, (fig.) retea (de
échafauder vi. a ridica o schela; vt. a ingramadi
échalas m. arac, (fig.) prajina (de om)
échancrer vt. a rascroi
échancrure f. rascroiala, (geogr.) golfulet
échange m. schimb
échanger vt. a schimba
échanson m. paharnic
échantilion m. esantion
échantillonner vt. a taia (un esantion)
échappatoire f. (portita de) scapare
échappée f. scapare, deschizatura ingusta
échappement m. scapare, esapament
échapper vi. a scapa (si fig.); vr. a evada
écharde f. ascihie (intrata in piele)
écharner vt. a raziu carnea (de pe piei)
écharpe f. esarfa
écharper vt.a scarmana (lina), a rani grav,a taia in bucati
échasses f.pl. piciorange
échassiers m.pl. ordinul piciorangelor
échaudé, e adj. oparit, fript; m. gogoasa (de aluat)
échauder vt. a opari, (fig.) a arde (la socoteala),
échauffement m. incalzire, incingere (a cerealelor),
échauffer vt., vr. a (se) incalzi (si fig.)
échauffourée f. incaierare
échéance f. scadenta (si fig.)
échéant, e adj. ajuns la scadenta
échec m. esec; pl. (joc de) sah
échelle f. scara (si fig.)
échelon m. treapta (si fig.), esalon
échelonner vt. a esalona
écheniller vt. a curata de omizi
écheveau m. scul
écheveler vt. a ciufuli
échine f. sira spinarii
échiner vt. a rupe sira spinarii, a bate mar, a omori;
échinodermes /-ki-/ m.pl. echinoderme
échiquier m. tabla de sah
écho /-ko-/ m. ecou (si fig.)
échoir vi. a se intimpla, (despre un termen) a expira
échoppe f. dugheana, cutitas pentru gravat
échouer vi. a esua (si fig.); vt. a face sa esueze;
éclaboussement m. improscare
éclabousser vt. a improsca (cu noroi), a lua ochii (cu luxul)
éclaboussure f. improscatura (de noroi)
éclair m. fulger, strafulgerare, (bucat.) ecler
éclairage m. luminat, (fig.) unghi de vedere
éclaircie f. spartura (de nori), luminis,
éclaircir vt., vr. a (se) lumina, a (se) clarifica,
éclaircissement m. clarificare
éclairé, e adj. (despre un om) luminat
éclairement m. luminare
éclairer vt., vr. a lumina (si fig.); vt. (mil.) a cerceta
éclaireur m. (mil.) cercetas
éclanche f. ciozvirta (de berbec)
éclat m. ciob, zgomot infernal, stralucire, schija
éclatant, e adj. stralucitor, rasunator
éclatement m. spargere, izbucnire, explozie
éclater vi. a se sparge, a izbucni, a straluci
éclectique adj., m.f. eclectic
éclipser vt. a eclipsa, (fig.) a umbri; vr. a disparea
éclopé, e adj. schilod
éclore vi. (despre pui) a iesi din ou,
éclosion f. iesire din ou, deschidere (a unui mugure),
écluser vt. a pune o ecluza
école f. scoala
écolier, ère m.f. scolar
éconduire vt. a concedia (un inoportun),
économe m.f., adj. econom
économique adj. economic(os)
économiser vt. a economisi
écope, escope f. caus
écoper vt. a goli de apa; vi. (fam.) a incasa (o cearta)
écorçage m. jupuire (de scoarta), cojire
écorcer vt. a jupui (de scoarta), a coji
écorchement m. jupuire (a unui animal)
écorcher vt. a jupui (si fig.), a zdreli,
écorchure f. zgirietura
écorner vt. a rupe coarnele, a rupe colturile
écornifler vt. a trai pe spinarea cuiva
écossais, e adj., m.f. (cu maj.) scotian; m. stofa ecosez
écosser vt. a desface (o pastaie)
écosson m. stema, placuta de metal (la o incuietoare)
écot m. trunchi cu ramurile taiate, cota-parte
écoulement m. scurgere, desfacere rapida (a unei marfi)
écouler vt. a desface repede (o marfa);
écource f. scoarta, coaja, (fig.) aparenta
écourter vt. a scurta, a reteza
écoute f. ascultare
écouter vt., vr. a (se) asculta; vt. a pleca ureche la
écouter, euse m.f. (inv.) ascultator; m. receptor
écrabouiller vt. (fam.) a zdrobi
écrasement m. zdrobire
écraser vt. a zdrobi (si fig.), a impovara
écrémage m. smintinire, smintinit
écrémer vt. a smintini, (fig.) a lua ce e mai bun
écrémeuse f. masina (de smintinit)
écrevisse f. rac
écrin m. scrin (pentru bijuterii)
écrire vt. a scrie, (fig.) a intipari (pe figura etc.)
écrirer (s') vr. a tipa
écrit m. act, conversatie scrisa; pl. scrieri (ale cuiva
écriteau m. tablita (cu un anunt)
écriture f. scriere, scris
écrivailler vi. (fam.) a scrie prost
écrivain m. scriitor
écrou m. piulita (la un surub), luarea in evidenta
écrouelles f.pl. scrofule
écrouer vt. a lua in evidenta (un detinut)
écrouir vt. a bate la rece (un metal)
écroulement m. prabusire
écrouler (s') vr. a se prabusi
écroûter vt. a scoate coaja
écru, e adj. neprelucrat
écu m. scut, scud (moneda); pl. bani
écueil m. colt de stinca (la suprafata apei),
écuelle f. blid
éculer vt. a scilcia
écume f. spuma, pleava (fig.)
écumer vt. a lua spuma; vi. a face spuma,
écumoire f. lingura (pentru luat spuma)
écurer vt. a curata (o fintina)
écureuil m. veverita
écurie f. grajd
écurter vi. a rigii
écuyer m. scutier, profesor de echitatie,
eczéma m. eczema
éden /-dèn-/ m. eden
édente, e adj. stirb
édicter vt. a promulga (o lege)
édificateur m. constructor
édification f. edificare (si fig.)
édifice m. edificiu
édifier vt. a construi, a lamuri
édit m. edict
éditer vt. a edita
éditeur, trice adj. care editeaza; m.f. editor
édition f. editare, editie
éditorial, e adj., m. editorial
édredon m. plapuma de puf
éducateur, trice m.f., adj. educator
éducation f. educatie, educare
édulcorer vt. a indulci (si fig.)
éduquer vt. a educa
effacer vt. a sterge (si fig.), a depasi;
effarer vt. a inspaiminta
effaroucher vt. a pune pe fuga, a speria
effectif, ive adj., m. efectiv
effectuer vt. a efectua
efféminé, e adj. efeminat
effervescence f. efervescenta, (fig.) fierbere
effet m. efect, impresie; pl.(fin. mil.) efecte
effeuiller vt., vr. a (se) desfrunzi; vt. a rupe petalele
efficace adj. eficace
efficacité f. eficacitate
efficience f. eficienta
effigie f. efigie
effilé, e adj. subtirel
effilocher vt., vr. a (se) destrama
efflanqué, e adj. slabanog
effleurer vt. a atinge usor, (fig.) a pomeni in treacat
effluve m. efluviu, emanatie
effondrement m. prabusire
effondrer vt., vr. a (se) prabusi
efforcer (s') vr. a se stradui
effort m. sfortare, efort
effraction f. (jur.) efractie
effrayer vt., vr. a (se) speria
effréné, e adj. neinfrinat, nemasurat
effritement m. sfarimare, macinare
effriter vt., vr. a (se) sfarima, a (se) macina;
effroi m. groaza, spaima
effronté, e adj., m.f. nerusinat
effronterie f. nerusinare
effroyable adj. inspaimintator
effusion f. efuziune, revarsare
égaiement m. inveselire
égal, e adj. egal, constant, neaccidentat; m. egal(ul)
également m. egalare; adv. inmod egal
égaler vt. a egala, a fi egal cu, a considera egal
égalisation f. egalizare
égaliser vt. a egaliza, a nivela
égalité f. egalitate, nivelare, uniformitate
égard m. atentie, consideratie
égarement m. ratacire (si fig.)
égarer vt., vr. a (se) rataci (si fig.)
égayer vt. a inveseli, a cruta (un copac)
égide f. scut, (fig.) protectie
églantier m. maces
églantine f. trandafir salbatic
église f. biserica
égoïsme m. egoism
égoïste adj., m.f. egoist
égoliser (s') vr. a ragusi strigind
égorger vt. a taia beregata, a omori, (fig.) a jecmani
égout m. canal de scurgere, (fig.) cloaca
égoutter vt., vr. a (se) scurge; vt. a stoarce (rufe)
égratigner vt. a zgiria, (fig.) a intepa
égratignure f. zgirietura, (fig.) intepatura
égrenage m. dezghiocare a boabelor (de pe spic, cocean etc.
égrener vt. a dezghioca boabe (de pe spic, cocean etc.),
égrillard, e adj. hazos
égrugeoir m. (bucat.) piulita
égruger vt. a pisa in piulita
égyptien, enne adj., m.f. (cu maj.) egiptean
éhonté, e adj., m.f. nerusinat
élaborer vt. a elabora
élaguer vt. a taia (craci uscate),
élan m. elan (si zool.)
élancement m. junghi, durere ascutita
élancer vt. a arunca; vi. a zvicni; vr. a se avinta
élargir vt. a largi (si fig.), a da drumul (unui detinut)
élargisement m. largire, eliberare (a unui detinut)
élasticité f. elasticitate (si fig.)
élastique adj., m. elastic
électeur, trice m.f. alegator, elector
élection f. alegere
électricien adj., m. electrician
électricité f. electricitate
électrification f. electrificare
électrifier vt. a electrifica
électrique adj. electric
électriser vt. a electriza (si fig.)
électro-aimant m. electromagnet
électrocardiogramme m. electrocardiograma
électrocution f. electrocutare
électrode f. electrod
électrolyse f. electroliza
électronique adj., f. electronic(a)
électrotéraphie f. electroterapie
élégamment adv. in mod elegant
élégance f. eleganta, distinctie
élégant, e adj., m.f. elegant, sclivist
élélevation f. ridicare, ridicatura (de teren),
élément m. element
élémentaire adj. elementar
éléphant m. elefant
élevage m. crestere (a animalelor)
élévateur, trice adj., m. elevator
élève m.f. elev, discipol
élever vt. a ridica, a inalta, a creste, a educa;
éleveur, euse m.f. crescator (de animale)
élider vt. a elida
éligible adj. eligibil
élimer vt. a roade (o haina)
éliminer vt. a elimina
élinination f. eliminare
eliptique adj. eliptic
élire vt. a alege, a vota
élision f. eliziune, suprimare
élite f. elita
elle pron. pers. (pe) ea, ei
ellipse f. elipsa (si gram.)
élocuence f. elocventa, darul vorbirii
éloge m. elogiu
élogieux, euse adj. elogios
éloignement m. indepartare
éloigner vt., vr. a (se) indeparta; vt. a respinge (o idee)
éloquement adv. in mod elocvent
éloquement, e adj. elocvent
élu, e m.f. ales
élucider vt. a lamuri
élucitadion f. elucidare
élucrubration f. elucubratie, aberatie
éluder vt. a evita
élytre m. elitra
émacié, e adj. sfrijit
émail m. smalt, email
émailler vt. a smaltui (si fig.), a emaila, a presara
émanation f. emanatie, emanare
émancipation f. emancipare
émanciper vt., vr. a (se) emancipa; vt. a elibera
émaner vi. a emana, a exala, a decurge
émarger vt. a taia (marginile), a iscali (un act);
émasculer vt. a casra, (fig.) a slabi
emballage m. ambalaj
emballer vt. a ambala, (fig.) a entuziasma, a mustra;
embarcadère m. ambarcader, peron
embarcation f. ambarcatie
embardée f. schimbare brusca a directiei (unui vehicul etc.
embarquement m. imbarcare
embarquer vt., vi., vr. a (se) imbarca; vt. a antrena
embarras m. incurcatura, nehotarire, lipsa de bani;
embarrasser vt. a incurca (si fig.), a impiedica
embauchage, embauche f. angajare (de lucratori)
embaucher vt. a angaja (lucratori), a ademeni
embaumer vt., vi. a parfuma; vt. a imbalsama (un mort)
embeille f. inseninare (dupa ploaie)
embellir vt., vi. a (se) infrumuseta
embellissement m. infrumusetare
emberlificoter vt. (pop.) a incurca, a atrage intr-o cursa
embêter vt., vr. (fam.) a (se) plictisi de moarte
emblée (d') loc.adv. dintr-o data
emblème m. emblema, stema
embonpoint m. rotunjire (a trupului)
emboucher vt. a duce la gura un instrument muzical
embouchure f. gura (la un fluviu), mustiuc
embouîtage m. imbucare, imbracaminte (de carte)
embouîter vt. a imbuca
embourber vt., vr. a (se) ingloba,
embourgeoisement m. imburghezire
embourgeoiser (s') vr. a se imburghezi
embout m. virf de metal (la un baston, umbrela etc.)
embouteillage m. imbuteliere, blocare (a vehiculelor)
embouteiller vt. a trage in sticle, a bloca circulatia
embranchement m. ramificare, rascruce, increngatura
embrasement m. incendiu mare, vilvataie
embraser vt. a aprinde (si fig.), a incendia
embrassaude embrassement: m. imbratisare
embrasure f. deschizatura (a unei usi, ferestre etc.),pervaz
embrayage /-brè-/ m. ambreiere, ambreiaj
embrayer vt. a ambreia
embrocher vt. a pune la frigare, (fam.) a strapunge cu sabia
embrouillage, embrouillement: m. incurcatura, zapaceala
embrouiller vt., vr. a (se) incurca, a (se) zapaci
embrsser vt. a imbratisa (si fig.), a saruta
embrumer vt. a invalui in ceata, (fig.) a intrista
embrun m. cer intunecat, ploaie de stropi
embryon m. embrion (si fig.)
embu, e adj. culoare stearsa
embûche f. capcana
embuer vt. a aburi
embuscade f. ambuscada
embusquer vt., vr. a (se) aseza in ambuscada;
éméché, e adj. (fam.) pilit (de bautura)
émeraude f. smarald
émergence f. iesire (la suprafata)
émerger vi. a iesi (la suprafata)
émeri m. smirghel
émerillonné, e adj. vioi
émérite adj. experimentat, emerit
émerveiller vt., vr. a (se) minuna
émétique adj., m. vomitiv
émettre vt. a emite, a formula (o ipoteza etc.);
émeute f. rascoala
émiettement m. farimitare
émietter vt. a farimita
émigration f. emigrare, emigratie, migratiune (a pasarilor)
émigrer vi. a emigra
émincer vt. a taia in feliute
éminence f. ridicatura, (fig.) superioritate (morala),
éminent, e adj. (despre un loc) ridicat, (fig.) eminent
émissaire m. emisar
émission f. emitere, emisi(un)e
emmagasiner vt. a inmagazina (si fig.)
emmaillotement m. infasare (a unui prunc)
emmailloter vt. a infasa (un prunc), a lega fedeles
emmancher vt. a pune un miner, (fig.) a porni
emmanchure f. rascroiala (a minecii)
emménager vi. a se instala (intr-o locuinta noua), a se muta
emmener vt. a duce cu sine
emmêter vt. a amesteca, a incurca
emmieller vt. a unge cu miere, a pune miere
emmitonner vt. a infasura in ceva moale,
emmitoufler vt., vr. a (se) incotosmana
emmurer vt. a zidi de viu (un condamnat etc.)
émoi m. tulburare, emotie
émoillient, e adj., m. emoilent
émolument m. profit, avantaj; pl. leafa
émotif, ive adj. emotiv
émotion f. emotie
émotionner vt., vr. a (se) emotiona
émotter vt. a marunti (bulgari)
émouchoir m. aparatoare de muste
émoudre vt. a ascuti (la tocila)
émouleur m. tocilar
émoulu, e adj. ascutit
émousser vt. a toci, (fig.) a inmuia
émoustiller vt. (fam.) a produce veselie
émouvant, e adj. emotionant
émouvoir vt., vr. a (se) tulbura; vt. a instiga
empaillage, empaillement: m. impaiere
empailler vt. a impaia
empaler vt. a traga in teapa
empaqueter vt. a impacheta
emparer (s') vr. a pune mina, a acapara,
empâter vt. a umple cu coca, a indopa (o pasare),
empaumer vt. (fig.fam.) a subjuga
empêchement m. piedica, obstacol
empêcher vt. a impiedica; vr. a se abtine
empeigne f. caputa (de pantof)
empennage m. ampenaj
empereur m. imparat
empeser vt. a scrobi
empester vt., vi. a imputi, (fig.) a umple (de rele)
empêtrer vt. a impiedica (picioarele),
emphase f. emfaza
emphysème m. enfizem
empiècement m. platca
empierrer vt. a pietrui
empiétement m. incalcare
empiéter vi. a incalca (o proprietate), (fig.) a uzurpa
empiffrer (s') vt., vr. (pop.) a (se) ghiftui
empiler vt., vr. a (se) ingramadi (in teanc)
empire m. imperiu, (fig.) stapinire, autoritate
empirer vt., vr. a (se) inrautati
empirique adj. empiric, bazat pe experienta; m. sarlatan
emplacement m. amplasament, asezare
emplâtre m. plasture, (fig.fam.) moliu, (pop.) scatoalca
emplette f. tirguiala
emplir vt. a umple
emploi m. folosire, slujba
employé, e adj. folosit; m. slujbas
employer vt., vr. a (se) folosi
employeur, euse m.f. patron
empocher vt. a viri in buzunar,
empoignade f. cearta cu bataie
empoigner vt. a inhata, (fam.) a aresta, (fig.) a emotiona
empois m. scrobeala
empoisonnement m. otravire, (fam.) necaz
empoisonner vt. a otravi (si fig.)
empoisser vt. a da cu smoala
empoloter vt. a face ghem
emporté, e adj. violent, iute (la minie)
emportement m. violenta, minie
emporter vt. a lua, a duce, a birui, a rapune,
empoté, e adj. (fam.) neindeminatic
empourprer vt. a impurpura
empreindre vt. a imprima (si fig.)
empreintre f. amprenta (si fig.)
empressement m. graba, zel
empresser (s') vr. a se grabi, a fi zelos
emprise f. (jur.) acaparare, (fig.) influenta
emprisonnement m. intepenire
emprisonner vt. a intemnita
emprunt m. imprumut (facut de cineva)
emprunter vt. a imprumuta (de la cineva)
ému, e adj. emotionat
émulation f. intrecere
émule m. concurent, rival
émulsion f. emulsie
en prep. in, in calitate de, ca, din, de;
encadrement m. incadrare, bordura, chenar
encadrer vt. a incadra
encager vt. a baga in colivie, (fam.) a baga la zdup
encaissement m. incasare
encaisser vt. a pune intr-o lada, a incasa (si fig.)
encan m. licitatie, mezat
encanailler vt. a face sa se inhaiteze; vr. a se inhaita
en-cas m.invar. (un fel de) umbrela, gustare
encastique f. ceara (de parchet etc.)
encastrer vt. a incastra
enceindre vt. a inconjura (cu un zid)
enceinte f. loc imprejmuit, incinta; adj.,
encens m. tamiie, (fig.) tamiiere
encenser vt. a tamiia (si fig.)
encensoir m. cadelnita
encéphale m. encefal
encercler vt. a incercui
enchaîner vt. a inlantui, (fig.) a subjuga
enchantement m. farmec, incintare
enchanter vt. a fermeca, a incinta
enchanter, eresse adj. fermecator; m.f. vrajitor
enchâsser vt. a incrusta, (fig.) a intercala
enchère f. (supra)licitatie
enchérir vi. a se scumpi, (fig.) a depasi;
enchérissement m. scumpire
enchevêtrement m. incurcatura, incilceala
enchevêtrer vt. a pune (un capastru);
enchifrènement m. infundare (a nasului)
enclaver vt. a inchide, a cuprinde (un teritoriu intr-altul
enclin, e adj. predispus la
enclore vt. a imprejmui
enclos m. loc imprejmuit
enclume f. nicovala (si anat.)
enclyclopédie f. enciclopedie
encoche f. crestatura
encoignure /-ko-/ f. ungher
encoller vt. a incleia
encolure f. grumaz (de cal), rascroiala (a hainei la git)
encombre m. (in expr.) sans ~ = fara neplaceri
encombrement m. inghesuiala (care impiedica trecerea)
encombrer vt. a impiedica (trecerea), a incarca (memoria)
encontre de (à l') loc.prep. in sens invers
encore adv. inca, mai, din nou, pina acum, macar; interj.
encouragement m. incurajare
encourager vt. a incuraja
encourir vt. a risca, a se expune
encrasser vt., vr. a (se) murdari
encre f. cerneala
encrier m. calimara
encroûter vt., vr. a (se) acoperi cu o coaja;
endettement m. indatorare
endetter vt., vr. a (se) indatora
endeuiller vt. a indolia, a intrista
endêver vi. (fam.) a muri de ciuda
endiablé, e adj. indracit
endiguement, endigage: m. indiguire
endiguer vt. a zagazui
endimancher vt., vr. a (se) gati sarbatoreste
endive f. andiva
endoctriner vt. a indoctrina
endolorir vt. a face dureros, (fig.) a indurera
endommager vt. a pagubi, a strica
endormir vt., vr. a adormi (si fig.); vt. a potoli (o durer
endosser vt. a pune o haina (pe spate), (fig.) a-si lua
endroit m. loc, fata (a unei stofe)
enduire vt. a unge
enduit m. unsoare, spoiala
endurance f. putere de a indura
endurcir vt., vr. a (se) intari, (fig.) a (se) oteli,
endurer vt. a indura
énergique adj. energie
énervement m. enervare
énerver vt. a enerva
enfance m.f. copilarie
enfant m.f. copil
enfantement m. nastere, (fig.) creare
enfanter vt. a naste, (fig.) a crea
enfantillage m. manifestare copilaroasa
enfantin, e adj. copilaros
enfariner vt. a presara cu faina
enfer m. iad
enfermer vt. a incuia, a inchide, a contine
enferrer vt. a strapunge; vr. (fig.) a se incurca in minciu
enfieller vt. a invenina
enfiévrer vt. a provoca febra, (fig.) a infierbinta
enfilade f. anfilada, sir
enfiler vt. a insira (pe o ata), (fam.) a imbraca,
enfin adv. in sfirsit, pe scurt
enflammer vt. a da foc; vt., vr. (fig.) a (se) inflacara
enfler vt., vi. a (se) umfla; vt. a exagera, a se grozavi
enflure f. umflatura, (fig.) emfaza
enfocement m. infundare, infigere, fortare
enfoncer vt. a infunda, a infige, a forta (o usa);
enfouir vt. a baga in pamint, a ingropa (si fig.);
enfourcher vt. a incaleca
enfourchure f. bifurcare
enfourner vt. a pune la cuptor, (pop.) a inghiti pe nerasufl
enfreindre vt. a incalca (o dispozitie)
enfuir (s') vr. a fugi, a se scurge
enfumer vt. a afuma
engagé m., adj. (soldat) angajat voluntar;
engagement m. angajare, angajament, amanetare
engager vt., vr. a (se) angaja (si fig.);
engainer vt. a baga (in teaca), a infasura
engeance f. lifta, soi rau
engelure f. degeratura
engerder vt. a genera, a naste
engin m. instrument, mecanism
englober vt. a ingloba
engloutir vt. a inghiti
engloutissement m. inghitire
engluer vt. a incleia, a prinde pasarele, (fig.) a ademeni
engorger vt. a infunda, a gitui
engouement m. obstruare, (fig.) entiziasm netarmurit
engouer vt. a obstrua; vr. a se entuziasma (pentru)
engouffrer vt. a inghiti (si fig.); vr. a navali puternic
engoulevent m. pitigoi
engourdir vt. a amorti, a intepeni
engourdissement m. amortire, intepenire
engrais m. ingrasamint
engraissement, engraissage: m. ingrasare
engraisser vt., vi. a (se) ingrasa
engranger vt. a insiloza
engrenage m. angrenaj (si fig.)
engrener vt., vr. a (se) angrena
engueulade f. (pop.) bruftuiala
engueuler vt. (pop.) a bruftui
enguirlander vt. a impodobi cu ghirlande, (fig.) a lua la refec
enhardir vt. a insufla curaj; vr. a prinde curaj
enharnacher vt. a pune hamurile, (fig.) a impopotona
énigmatique adj. enigmatic
enivrement m. imbatare (si fig.)
enivrer vt., vr. a (se) imbata (si fig.), a (se) exalta
enjambée f. pas mare (facut peste ceva)
enjamber vt. a face un pas mare (peste);
enjeu m. miza
enjoindre vt. a ordona, a prescrie
enjôler vt. (fam.) a cuceri (cu vorba etc.)
enjoliver vt. a infrumuseta
enjoué, e adj. vesel, dragalas
enjouement m. dragalasenie
enjuguer vt. a injuga
enlacer vt. a lega (sireturi etc.), (fig.) a imbratisa
enlaidir vt., vi. a (se) uriti
enlaidissement m. uritire
enlèvement m. luare, ridicare, rapire
enlever vt. a lua, a ridica, a scoate (o pata), a rapi,
enliser vt., vr. a (se) impotmoli (si fig.)
enluminer vt. a decora cu motive in culori vii (o carte etc.
ennemi, e m.f., adj. dusman
ennoblir /an-no-/ vt. a innobila
ennoblissement /an-no-/: m. innobilare
ennuager (s') vr. a se innora
ennui m. plictiseala, necaz
ennuyer vt., vr. a (se) plictisi
ennuyeux, euse adj. plictisitor, suparator
enomourer (s') vr. a se indragosti
énoncé m. enunt(are)
énoncer vt. a enunta
enorgueillir vt. a face sa se mindreasca; vr. a se mindri
énormité f. enormitate
enquérir (s') vt a se informa
enquête f. ancheta, cercetare
enquêter vi. a ancheta, a face cercetari
enquêteur, euse m.f. anchetator
enraciner vt., vr. a (se) inradacina
enrager vi. a deveni furios
enraiement, enrayement: m. frinare
enrayer vt. a frina (si fig.); vr.a se opri
enregistrement m. inregistrare, registratura
enregistrer vt. a inregistra
enrhumer vt. a imbolnavi de guturai; vr. a capata guturai
enrichir vt. a imbogati (si fig.)
enrichissement m. imbogatire
enrober vt. a inveli (o marfa)
enrôlement m. inrolare
enrôler vt., vr. a (se) inrola
enrouement m. raguseala
enrouer vt. a face sa raguseasca
enrouiller vt., vr. a rugini
enroulement m. infasurare
enrouler vt. a infasura
ensaigne f. firma, steag, (fig.) pecete; m. portdrapel,
ensanglanter vt. a insingera
enseignant, e adj. care preda
enseignement m. invatamint, precept, invatatura
enseigner vt. a invata (pe cineva), a arata
ensemble adv. impreuna; m. ansamblu
ensemencement m. insamintare
ensemencer vt. a insaminta
enserrer vt. a cuprinde, a stringe (tare)
ensevelir vt. (fig.) a inmorminta, (fig.) a ascunde;
ensevelissement m. inmormintare
ensiler vt. a insiloza
ensoleillé, e insorit
ensorceler vt. a vraji (si fig.)
ensorcellement m. vraja, vrajire (si fig.)
ensuite adv. apoi
ensuivre (s') vr., v.impers. a rezulta
entaille f. taietura (mare), crestatura
entamer vt. a incepe, a taia (prima bucata), a infiripa
entassement m. indramadire, gramada
entasser vt. a ingramadi
entendement m. inteligenta, intelegere
entendre vt. a auzi, a asculta, a pricepe, a avea intentia,
entendu, e adj. stabilit, priceput
entente f. intelegere, pricepere, acord intre natiuni
enter vt. a grefa (si fig.), a sprijini pe,
enterrement m. inmormintare (si fig.)
enterrer vt., vr. a (se) inmorminta (si fig.)
en-tête m. antet
entêté, e adj., m.f. incapatinat
entêtement m. incapatinare
entêter vt. a ameti (cu parfumuri); vr. a se incapatina
enthousiasme m. entuziasm
enthousiasmer vt., vr. a (se) entuziasma
enthousiaste adj., m.f. entuziast
enticher vt. a face sa tina mortis; vr. a tine mortis
entier, ère adj. intreg, deplin, necastrat; m. intreg
entité f. entitate
entoiler vt. a fixa pe pinza (o harta etc.)
entonner vt. a varsa in butoi, (fig.) a inghiti, a intona
entonnoir m. pilnie
entorse f. scrintitura, (fig.) deformare
entortiller vt. a rasuci, (fig.) a relata confuz, a suci cuiva
entour m. (in expr.) à l'~ = in preajma,
entourage m. anturaj
entourer vt., vr. a (se) inconjura; vt. (fig.) a covirsi
entournure f. rascroiala (a subratului)
entracte m. antract
entraide f. (intr)ajutorare
entraider (s') vr. a se intrajutora
entrailles f.pl.maruntaie, (fig.) simtaminte
entrain m. antren, veselie
entraînement m. chemare, antrenament
entraîner vt. a atrage dupa sine; vt., vr. a (se) antrena
entraîneur m. antrenor
entraîneuse f. animatoare (intr-un local)
entrave f. piedica
entraver vt. a impiedica
entre prep. intre, in
entrebâillement m. intredeschidere
entrebâiller vt. a intredeschide
entrechat m. (balet) saritura
entrechoquer vt., vr. a (se) ciocni (unul de altul)
entrecôte f. antricot
entrecouper vt. a intretaia, a intrerupe
entrecroiser vt., vr. a (se) incrutisa
entre-deux m.invar. obiect situat intre doua lucruri,
entre-deux-guerres f. sau m. invar. perioada dinte cele doua razboaie
entrée f. intrare, inceput, antreu, (bucat.) felul intii
entrefaites (sur ces): loc.adv. in acest moment
entrefilet m. articol mic (de ziar)
entrelacement m. impletire, incolacire
entrelacer vt. a impleti, a incolaci
entrelarder vt. a impana (cu slanina), (fig.fam.) a presara
entremêler vt. a amesteca
entremets m. fel de mincare (servit inainte de desert)
entremetteur, euse m.f. mijlocitor
entremettre (s') vr. a mijloci
entremise f. mijlocire
entreposer vt. a pune (in antrepozit)
entrepôt m. antrepozit
entreprenant, e adj intreprinzator
entreprendre vt. a intreprinde, (fig.) a lua peste picior,
entrepreneur, euse m.f. antreprenor
entreprise f. intreprindere, antrepriza
entrer vi. a intra (si fig.); vt. a baga, a introduce
entresol m. mezanin
entre-temps m. interval
entretenir vt. a intretine; vr. a sta de vorba (cu cineva)
entretien m. intretinere, conversatie
entre-tuer (s') vr. a se ucide reciproc
entre-voir vt a intrevedea, (fig.) a prevedea
entrevue f. intrevedere
entrouvrir vt., vr. a (se) intredeschide
énumération f. enumerare
énumérer vt. a enumera
envahir vt. a cotropi, a napadi
envahissement m. cotropire, napadire
envahisseur m. cotropitor
envaser vt., vr. a (se) innmoli
enveloppe f. invelis, anvelopa, plic, (fig.) aparenta
enveloppement m.infasurare, acoperire
envelopper vt. a infasura, (fig.) a invalui, a cuprinde,
envenimer vt., vr. a (se) invenina
envergure f. intindere (a pinzei unui vas,
envers prep. fata de; m. dos. contrariu
envi (à l') loc. adv. care mai de care
enviable adj. (demn) de invidiat
envie f. invidie, dorinta
envier vt. a invidia, a dori grozav
envieux, euse adj., m.f. invidios
envîron adv. aproximativ; m.pl.imprejurimi
environner vt. a inconjura
envisager vt. a privi (in fata), (fig.) a avea in vedere
envoi m. trimitere, obiect expediat
envol m. zbor, (fig.) elan
envoler (s') vr. a -si lua zborul
envoûtement m. vrajire, (fig.) subjugare
envoûter vt. a vraji, (fig.) a subjuga
envoyé m. trimis, sol
envoyer vt. a trimite; vr. (pop.) a da pe git
envoyeur, euse m.f. expeditor
enzyme m. enzima
épais, aisse adj. gros, de(n)s, (fig.) grosolan;
épaisseur f. grosime, desime, (fig.) incetineala
épaissir vt., vi., vr. a (se) ingrosa, a (se) indesi
épaississement m. ingrosare, indesire
épanchement m. scurgere, (fig.) efuziune
épancher vt. (poet.) a turna; vr. a-si spune pasul
épandage m. raspindire (a ingrasamintelor)
épandre vt. a raspindi (ingrasamintele),
épanouir vt. a face sa infloreasca; vr. (despre o floare)
épanouissement m. inflorire (si fig.)
épargne f. economie (facuta de cineva)
épargner vt. a economisi, a scuti, (fig.) a cruta
éparpillement m. imprastiere, risipire
éparpiller ct. a imprastia, a risipi
épars, e adj. imprastiat (pe ici pe colo), in dezordine
épatant, e adj. (fam.) grozav, nemaivazut
épaté, e adj. (in expr) nez ~ = nas turtit
épater vt. (fam.) a da gata, a ului; vr. a fi uluit
épaule f. umar, spata
épauler vt. a rupe umarul, a pune la umar (pusca),
épaulette f. epolet
épave f. epava (si fig.)
épée f. sabie, spada
épeler vt. a silabisi, a buchisi
épellation f. silabisire, buchiseala
éperdu, e adj. nebun (de emotie), nebunesc
éperdument adv. nebuneste
éperon m. pinten
éperonner vt. a da pinteni, (fig.) a imboldi
épervier m. uliu
épeuré, e adj. infricosat
éphèbe m. efeb
éphémère adj. trecator; m. (entom.) efemera
épi m. spic
épice f. mirodenie
épicer vt. a aroma (cu mirodenii), (fig.) a da gust
épicerie f. bacanie
épicier, ère m.f. bacan
épidémie f. epidemie
épidémique adj. epidemic
épiderme m. epiderma
épier vi. a da in spic; vt. a iscodi
épierrer vt. a curata de pietre (un drum etc.)
épiglotte f. epiglota
épigramme f. epigrama
épigraphe f. epigraf
épilation f. depilare
épilepsie f. epilepsie
épileptique adj., m.f. epileptic
épiler vt. a depila
épilogue m. epilog
épiloguer vi. a cauta nod in papura, a critica
épinard m. spanac
épine f. spin, coloana vertebrala
épineux, euse adj. spinos (si fig.)
épingle f. ac cu gamalie, ac de cap, cirlig de rufe
épingler vt. a prinde cu ace, (fig.fam.) a aresta
épinière adj., f. (in expr.) molle ~ = maduva spinarii
épique adj. epic
épisode m. episod
épisodique adj. epistolar
épitaphe f. epitaf
épithélium /-om'/ m. epiteliu
épîthéte f. epitet
épître f. epistola
éploré, e adj. scaldat in lacrimi
éplucher vt. a curata de coaja (legume etc.),
épluchure f. coaja curatata (a unei legume)
épointé, e adj. (despre animale) beteag
épointer vt. a rupe virful (unui creion)
éponge f. burete
éponger vt., vr. a (se) sterge (cu un burete)
époque f. epoca
épouiller vt. a despaduchea
époumoner (s') vr. a-si sparge pieptul (repetind un lucru)
épousailles f.pl. ceremonia casatoriei, cununie
épouser vt. a lua in casatorie, a lua forma (unui lucru),
épousseter vt. a sterge de praf
époussette f. pamtuf (de sters praful)
épouvantable adj. inspaimintator
épouvantail m. sperietoare (de ciori), (fig.) gogorita
épouvante f. spaima, groaza
épouvanter vt. a inspaiminta
époux, épouse m.f. sot
éprendre (s') vr. a se indragosti
épreuve f. incercare, proba, teza;
épris, e adj. indragostit, iubitor de
éprouver vt. a incerca, a indurera, a suferi
éprouvette f. eprubeta
épucer vt. a purica
épuisement m. istovire, secare
épuiser vt., vr. a (se) istovi, a seca
épuration f. epurare, purificare
épurer vt. a epura, a purifica
éqivoque /-ki-/ adj., f. echivoc
équarrir vt. (constr.) a imparti in patrate,
équarrissage m. impartire in patrate, ecarisaj
équateur /-koua-/ m. ecuator
équation /-koua-/ f. ecuatie
équerre f. echer
équestre /-kes-/ adj. ecvestru
équilibrage m. echilibrare
équilibre m. echilibru
équilibrer /-ki-/ vt. a echilibra
équinoxe /-ki-/ m. echinoctiu
équipage m. echipaj, (inv.) trasura (de lux)
équipée f. nazbitie, escapada
équipement m. echipare, echipament
équiper vt. a echipa
équitable adj. echitabil
équitation /-ki-/ f. echitatie
équité /-ki-/ f. echitate
équivalence /-ki-/ f. echivalenta
équivaloir /-ki-/ vi a echivala
érable m. artar
érafler vt. a zgiria usor, a atinge usor
éraflure f. zgirietura usoara
éraillé, e adj. (despre ochi) injectat, (despre glas) hiriit
érailler vt. a destrama (o tesatura)
ère f. era
érection f. ridicare, instituire, erectie
éreintant, e adj. istovitor
éreiter vt. a slei (de puteri),
ergot m. pinten (de pasare), ciot (de ramura)
ergoter vi a sicii (pentru fleacuri)
ergoteur, euse adj., m.f. circotas, chitibusar
ériger vt. a ridica, a inalta, a institui;
ermitage m. schit
ermite m. schimnic
éroder vt. a produce eroziuni
érosion f. eroziune
érotique adj. erotic
errant, e adj. ratacitor
errata m. invar. erata
erremens m.pl. obiceiuri zilnice
errer vi. a rataci de colo colo, (fig.) a se insela
erreur f. eroare; pl. ratacir (ale tineretii)
erroné, e adj. gresit
éructation f. rigiiala
érudit, e adj., m.f. erudit
érudition f. eruditie
éruption f. eruptie
érysipèle m. erizipel
ès prep. (in titluri) in
esbroufe f. (fa.) sclifoseala, ifose
esbroufer vt. (fam.) a-si da ifose
escabeau m. scaun (de bucatarie)
escadrille f. escadrila
escalade f. asalt, catarare, escaladare
escalader vt. a sui, a se catara (pe), a escalada
escalavage m. sclavie
escalier m. scara
escalope f. felie prajita (de carne, peste)
escamotage m. escamotare (si fig.)
escamoter vt. a escamota (si fig.)
escampette f. (fam., in expr.) prendre la poudre d'~ =
escapade f. chiul (de la o treaba), escapada
escarbille f. scinteie (da la locomotiva)
escarboucle f. (un fel de) piatra pretioasa
escargot m. melc (cu cochilie)
escarmouche f. lupta usoara, incaierare
escarpe m. tilhar
escarpé, e adj. abrupt, (fig.) anevoios
escarpin m. pantof decoltat
escarpolette f. leagan, scrinciob
escgriffe m. (fam.) lungan
escient (à bon) loc. adv. cu buna stiinta
esclaffer (s') vr. a bufni in ris
esclandre m. taraboi, scandal
esclavagiste m.f., adj. sclavagist
esclave adj., m.f. sclav
escompte m. scont
escompter vt. a sconta (si fig.)
escorter vt. a escorta
escourgée f. girbaci
escrime f. scrima
escrimer vi. a face scrima; vr. a se zbuciuma (in van)
escroc /-kro-/ m. escroc
escroquer vt. a escroca
escroquerie f. escrocherie
espace m. spatiu, rastimp
espacement m. spatiere
espacer vt. a rari, a spatia
espadrille f. espadrila
espagnol, e adj. spaniol(esc); m.f. (cu maj.) spaniol;
espagnolette f. miner (pentru inchis fereastra) , cremona
espalier m. spalier
espèce f. specie, fel, (peior.) creatura; pl. bani gheata
espérance f. speranta; pl. perspective banesti
espérer vt., vi. a spera
espiègle adj. zburdalnic, sugubat
espièglerie f. zburdalnicie
espion, onne m.f. spion
espionnage m. spionaj
espionner vt. a spiona
espoir m. speranta
esprit m. suflet, spirit (si lingv.), duh, sens, haz,
esquille vt. (fam.) a istovi, a desfinta (criticind)
esquisse f. schita, schitare (a unui zimbet)
esquisser vt. a schita, a incepe
esquiver vt. a evita; vr.a se eschiva
essai m. incercare, analiza, eseu
essaim m. roi (de albine), (fig.) cird, roi
essaimer vi. a roi, (fig.) a emigra
essayage m. incercare, proba (la o haina)
essayer vt. a incerca, a proba (o haina); vi.,
essayeur, euse m.f. persoana care face probele (la o haina)
essayiste m. eseist, autor de eseuri
essence f. esenta (si fig.), benzina
essentiel, elle adj., m. esential(ul)
essieu m. osie
essor m. (avintare in) zbor, (fig.) elan, progres
essorer vt. a stoarce (rufe etc.)
essoreuse f. masina de stors rufele
essouffer vt. a taia respiratia
essuie-glace m. stergator (al parbrizului)
essuie-mains m. invar. prosop
essuie-pieds m. invar. pres, stergator (de picioare)
essuyer vt. a sterge, a usca, (fig.) a suporta
est /èst/ m. est
estacade f. estacada
estafette f. stafeta
estafilade f. cicatrice mare (pe fata)
estaminet m. (un fel de) cafenea
estampe f. stampa
estampille f. stampila
estampiller vt. a stampila
esthète m. estet
esthéticien, enne m.f. estetician
esthétique adj., f. evaluare, apreciere
estime f. stima, consideratie
estimer vt. a stima, a evalua; vt., vr. a (se) considera
estival, e adj. de vara, varatic
estoc m. sabie lunga si subtire
estocade f. lovitura de sabie, (fig.) lovitura puternica
estomac m. stomac
estomaquer vt. (fam.) a surprinde (neplacut);
estomper vt. a estompa, (fig.) a voala
estragon m. tarhon
estropié, e adj., m.f. schilod
estropier vt. a schilodi, (fig.) a stilci
estuaire m. estuar
esturgeon m. sturion
et conj. si
étabir vt. a stabili, a capatui, a instala;
étable f. staul
établi m. masa de lucru (a unui mestesugar)
établissement m. stabilire, capatuire, instaurare, asezare
étage m. etaj, (fig.) categorie
étager vt. a etaja
étagère f. etajera
étai m. proptea (de lemn), (fig.) sprijin
étaiement, étayage m. proptire, (fig.) sprijinire
étain m. cositor
étal m. butuc (de macelar), macelarie
étalage m. galantar, (fig.) etalare
étale adj. (despre ape) nemiscat, calm;
étaler vt. a expune, a intinde, a desfasura,
étalon m. etalon, cal (de prasila), armasar
étamer vt. a cositori
étamine f. etamina, (bot.) stamina
étanche adj. inchis, impermeabil, etans
étancher vt. a opri, a potoli (setea), a etansa
étang m. elesteu
étape f. etapa
étarnglement m. sugrumare, gituire
état m. stare, stare sociala, cariera, stat (de salarii
étatiser vt. a etatiza
étau m. menghina
étayer vt. a propti, (fig.) a sprijini
été m. vara (anotimpul)
éteignoir m. instrument pentru stins (o luminare),
éteindre vt., vr. a (se) stinge, a (se) potoli
étendard m. stindard
étendre vt., vr. a (se) intinde; vt. a desfasura,
étendue f. intindere, durata, (fig.) importanta
éternel, elle adj. vesnic; m. etern(ul); (pl.bot.) imortele
éterniser vt., vr. a (se) eterniza; vr.
éternité f. vesnicie
éternuement m. stranut
éternuer vt. a stranuta
étêter vt. a taia virful (unui copac etc.)
éther m. eter
éthéré, e adj. eterat, aerian
éthique adj., f. etic(a)
ethnographie f. etnografie
éthylène m. etilena
étincelant, e adj. scinteietor (si fig.)
étinceler vi. a scinteia (si fig.)
étincelle f. scinteie (si fig.)
étincellement m. scinteiere
étiolement m. ofilire (si fig.)
étioler vt., vr. a (se) ofili
étique adj. slab, costeliv
étiqueter vt. a eticheta
étiquette f. eticheta, protocol
étirage m. intindere, lungire
étirer vt. a intinde, a lungi; vr. (fam.) a se intinde
étoffe f. stofa (si fig.), material
étoffer vt. (fig.) a imbogati
étoile f. stea (si fig.)
étoiler vt. a instela
étonnamment adv. uluitor
étonnant, e adj. uimitor
étonner vt., vr. a (se) mira; vt. a produce crapaturi
étouffement m. inabusire, asfixie
étouffer vt. a inabusi; vi. a se inabusi, a se asfixia
étouffoir m. (fam.) incapere neaerisita
étoupe f. cilti
étouper vt. a astupa cu cilti
étourderie f. nesabuinta, zapaceala
étourdi, e adj., m.f. (om) nesabuit, distrat
étourdir vt. a nauci, a zapaci,
étourdissement m. zapaceala, ameteala
étourneau m. sturz, (fig.) tinar descreierat
étrange adj. ciudat, straniu
étranger, ère adj., m.f. strain; m. strainatate
étrangler vt. a sugruma, (fig.) a gitui; vi. a fi sugrumat
être vi. a fi, a se afla; v.aux. (pentru formarea
étreindre vt. a stringe (puternic), (fig.) a gitui
étreinte f. strinsoare (puternica)
étrenne f. dar (de Anul nou), saftea
étrenner vt. a innoi; vi. a face saftea
êtres m.pl. unghere (a unei case)
étrier m. scara (la sa), (anat.) scarita
étrille f. tesala
étriller vt. a tesala, (fig.) a ciomagi, (fam.) a jecmani
étriper vt. a scoate maruntaiele
étriqué, e adj. strimt
étroit, e adj. ingust, strimt, (fig.) limitat, strins
étroitesse f. ingustime, strimtime (si fig.)
étude f. studiu, studiere, clasa, birou (de avocat etc.)
étudiant, e m.f. student
étudier vt. a studia, a examina; vr. a se stradui
étui m. toc (pentru ochelari etc.)
étuve vt. a fierbe inabusit, a spala usor (o rana)
étymololgie f. etimologie
eucalyptus m. eucalipt
euchariste /-ka-/ f. euhariste
euh interj. cum! hm!
eunuque m. eunuc
euphémisme m. eufemism
euphonie f. eufonie, armonie a sunetelor
européen, enne adj., m.f. (cu maj.) european
eux pron. pers. (pe) ei, lor
évacuation f. evacuare
évacuer vt. a evacua
évader (s') vr. a evada, a scapa
évaluation f. evaluare
évaluer vt. a pretui
évangélique adj. evanghelic
évangile m. evanghelie (si fig.)
évanouir (s') vt. a lesina, a disparea
évanouissement m. lesin, disparitie
évaporation f. evaporare
évaporer vt., vr. a (se) evapora; vr. (fig.) a disparea
évaser vt. a largi (o deschizatura)
évasif, ive adj. evaziv
évasion f. evadare, evaziune
évêché m. episcopie, episcopat
éveil m. desteptare, alarma
éveiller vt. a destepta (si fig.)
événement m. eveniment
évent m. alterare (a vinului)
éventail m. evantai
éventaire m. taraba (atirnata de git)
éventer vt. a expune la vint, a vintura; vr. a-si face
éventrer vt. a spinteca (burta), a deschide (cu forta)
éventualité f. eventualitate
éventuel, elle adj. eventual
évêque m. episcop
évertuer (s') vr. a se stradui
évidement m. golire, (med.) evidare
évidemment adv. evident
évidence f. evidenta
évider vt. a goli, (med.) a evida
évincement m. izgonire
évincer vt. a izgoni, a deposeda
éviter vt. a ocoli, a evita
évocation f. evocare
évoluer vi. a evolua
évolution f. evolutie
évoquer vt. a evoca
ex pref. ex-, fost
exacerber vt. a exacerba
exaction f. spoliere
exactitude f. exactitate, punctualitate
exagération f. exagerare
exagérer vt. a exagera
exaltation f. exaltare
exalter vt., vr. a (se) exalta
examen m. examen, examinare
examinateur, trice m.f. examinator
examiner vt. a examina, a cerceta
exaspération f. exasperare
exaspérer vt. a exaspera, a irita la culme;
exaucement m. implinire (a unei rugaminti)
exaucer vt. a implini (o rugaminte)
excavation f. excavare, excavatie
excéder vt. a intrece, (fig.) a plictisi; vr. a se istovi
excellemment adv. excelent
excellence f. superioritate, excelenta
exceller vi. a excela
excentricité f. excentricitate
excentrique adj., m.f. excentric
excepté prep., adj. (in) afara de
excepter vt. a excepta
exception f. exceptie
exceptionnel, elle adj. exceptional
excès m. exces
excessif, ive adj. excesiv
excitation f. excitatie, excitare
exciter vt. a excita, (fig.) a stirni
exciure vt., vr. a (se) exclude
exclamation f. exclamatie, exclamare
exclamer (s') vt. a protesta exclamind, a exclama
exclusif, ive adj. exclusiv
exclusion f. excludere
exclusivité f. exclusivitate
excommunication f. excomunicare
excommunier vt. a excomunica
excrétion f. excretie
excroissance f. excrescenta
excursion f. excursie, (fig.) digresiune
excuse f. scuza, iertare
excuser vt., vr. a (se) scuza
exécrable adj. detestabil
exécrer vt. a detesta
exécutant m. interpret, executant
exécuter vt. a indeplini, a interpreta,
exécuteur, trice m.f. executor
exécution f. executare, executie
exégèse f. exgeza
exégète m. exeget
exemplaire adj., m. examplar
exemple m. exemplu
exempt, e adj. /èg-zan/ scutit, ferit
exempter vt. /èg-zan-té/ a scuti, a feri
exemption /èg-zan-sayon/: f. scutire
exercer vt. a exercita, a exersa; vr. a face exercitii
exercice m. exercitiu, exercitare
exergue m. loc de inscriptie (pe o medalie)
exgeant, e adj. pretentios
exgence f. pretentie, necesitate
exger vt. a pretinde, a cere
exhalaison f. exalatie
exhaler vt. a exala; vr. a se raspindi
exhaussement m. inaltare (a unei case etc.)
exhausser vt. a inalta (o casa etc.)
exhéréder vt. a dezmosteni
exhiber vt., vr. a (se) exhiba, a (se) afisa
exhibition f. exhibare, expunere (voita)
exhibitionniste m. exhibitionist
exhorter vt. a indemna
exhumer vt. a dezgropa (si fig.)
exigu, ë adj. mic, strimt
exil m. exil(are)
exiler vt., vr. a (se) exila
existant, e adj. existent, care traieste
existence f. existenta, mod de trai
exister vi. a exista, a trai
exlié, e m.f. exilat
exode m. exod
exonérer vt. a scuti (de impozit etc.), a degreva
exorciser vt. a exorciza
exorcisme m. descintec
exotique adj. exotic
expansif, ive adj. care se raspindeste, (fig.) expansiv
expansion f. expansiune (si fiz., pol.)
expansivité f. expansivitate
expatrier vt. a exila; vr. a se expatria
expectative f. expectativa
expectorer vt. a expectora
expédient, e adj. util; m. expedient
expédier vt. a expedia (si fig.), a lichida (in graba)
expéditeur, trice adj., m.f. expeditor
expéditif, ive adj. iute
expédition f. expediere, expeditie, copie (a unui act)
expéditionnaire m. expeditor, copist (de acte); adj. expeditionar
expérience f. experienta
expérimentation f. experimentare
expérimenter vt. a experimenta
expert, e adj., m. expert
expertise f. expertiza
expiation f. ispasire
expirant, e adj. care expira (la un termen), care e pe moarte
expiration f. expiratie, expirare
expirer vt. a expira (aer); vr. a muri; a ispasi
explication f. explicare, explicatie
explicite adj. explicit, clar
expliquer vt., vr. a (se) explica
exploitation f. exploatare, exploatatie
exploiter vt. a exploata
explorateur, trice m.f. explorator
exploration f. explorare
explorer vt. a explora, a scruta
exploser vi. a exploda
explosif, ive adj., m. exploziv
explosion f. explozie (si fig.)
expolit m. fapta vitejeasca, isprava, (jur.) somatie
exportation f. export(are)
exporter vt. a exporta
exposant, e m.f. expozant
exposé m. expunere
exposer vt., vr. a (se) expune
exposition f. expunere, expozitie
exprès, esse adj. expres, lamurit; adv. dinadins, anume
express m. (tren) expres, rapid
expressément adv. in mod expres, lamurit
expressif, ive adj. expresiv
expression f. expresie (si mat.), exprimare
exprimer vt., vr. a (se) exprima; vt. a presa (o lamiie etc
expropier vt. a expropia
expropriateur, trice m.f. expropriator
expropriation f. expropiere
expulser vt. a expulza
expulsion f. expulzare
expurger vt. a elinina (ceea ce e rau)
exquis, e adj. delicios, distins, fin
exquisément adv. delicios
exsangue adj. lipsit de singe, palid
exsudation f. transpiratie, mustire
exsuder vi. a iesi prin pori; vt. a elinina prin pori
extase f. extaz
extasier (s') vr. a se extazia, a admira
extenseur adj. care intinde; m. extensor (si sport.)
extensibile adj. extensibil
extensif, ive adj. extensiv
extension f. extensi(un)e, extindere
exténuation f. extenuare
exténuer vt., vr. a (se) istovi
extérieur, e adj., m. exterior; m.pl. exterioare (de film)
extérioriser vt. a exterioriza
extincteur m. stingator (de incendiu)
extinction f. stingere, (fig.) lichidare, anulare
extirpation f. extirpare, stirpire (si fig.)
extirper vt. a extirpa, a stirpi (si fig.)
extorquer vt. a extorca
extorsion f. extorcare
extra m., adj.invar. (lucru) iesit din comun, suplimenta
extraction f. extractie, (fig.) origine
extrader vt. a extrada
extradition f. extradare
extraire vt. a extrage
extrait m. extras, extract, esenta (de parfum)
extraordinaire adj. extraordinar
extra-systole f. (med.) extrasistola
extravagance f. extravaganta
extravagant, e adj. extravagant
extravaser (s') vr. (despre lichide etc.) a se risipi
extrême adj. extrem, excesiv, grav; m. extrema
extrême-onction f. maslu
extrêmié f. extremitate, capat; pl. acte de violenta,
extremination f. exterminare
extreminer vt. a extermina; vr. a se omori cu firea
extrêmisme m. extremism
extrêmiste adj., m.f. extremist
extrinsèque adj. extrinsec, conventional
exubérance f. exuberanta
exubérant, e adj. supraabundent, exuberant
exulter vi. a exulta
fable f. fabula, (fig.) nascocire F
fabricant m. fabricant
fabrication f. fabricatie, fabricare
fabrique f. fabrica, fabricatie, nascocire
fabriquer vt. a fabrica, (fig.) a nascoci
fabuleux, euse adj. fabulos, (fig.) uimitor
façade f. fatada, (fam.) chip, (fig.) aparenta
face f. fata, aspect, cap (la moneda)
facétie f. gluma, farsa
facétieux, euse adj., m.f. glumet, poznas
facette f. fateta
fâcher vt., vr. a (se) supara
facheux, euse adj. suparator, neplacut
facile adj. usor, amabil
facilité f. usurinta, usurare; pl. inlesniri
faciliter vt. a usura, a inlesni
façon f. fel, mod, croiala; pl. mofturi
faconde f. limbutie
façonner vt. a fasona, (fig.) a forma
facteur m. factor
factice adj. (fig.) artificial
factieux, euse m.f., adj. razvratitor
faction f. factiune, garda
factionnaire m. santinela
facture f. factura, executie, calitate
faculté f. facultate, insusire
fadaise f. nerozie, platitudine
fade adj. searbad
fadeur f. serbezeala
fagot m. manunchi de vreascuri, (pop.) camarad
fagotage m. legatul vreascurilor, (fig.) treaba de mintuial
fagoter vt. a face o legatura de vreascuri;
faible adj. slab, subred, (fig.) ingaduitor;
faiblesse f. slavbiciune (si fig.), lesin, lipsa de consiste
faiblir vi. a slabi, a se molesi
faïence f. faianta
faille f. falie
failli, e m.f., adj. falit
faillir vi. a lipsi de la, a fi pe punctul de
faillite f. faliment
faim f. foame, (fig.) pofta
faîne f. (bot.) jir
fainéant, e m.f., adj. trindav
fainéantise f. trindavie
faire vt. a face, a pune sa se faca, a confectiona,
faire-part m. invar. invitatie (de nunta etc.)
faisan m. fazan
faisceau m. manunchi, fascicul; pl. fascie
fait m. fapt, caz, actiune
faîte m. virf, culme (si fig.)
fait-tout m. invar. oala-minune
faix m. povara, incarcatura
falaise f. faleza, tarm abrupt
fallacieux, euse adj. inselator
falloir v.impers. a trebui, a fi nevoie de
falot, e adj. (despre oameni) sters, hitru; m. lanterna
falsification f. falsificare
falsifier vt. a falsifica
famé, e adj. (in expr.) bien (mal) ~ = cu renume bun
famélique adj. hamesit
fameux, euse adj. renumit, vestit
familiariser vt., vr. a (se) familiariza, a (se) obisnui
familiarité f. familiaritate, obisnuinta, intimitate
familier, ère familiar, osisnuit; m. intim, de-al casei
famille f. familie
famine f. foamete
fanal m. felinar mare
fanatique m.f., adj. fanatic
faner vt. a vintura finul; vt., vr. a (se) ofili
fanfare f. fanfara
fanfaron, onne m.f., adj. laudaros
fanfaronnade f. laudarosenie
fanfreluche f. zorzoane, (fig.) bagatela
fange f. mocirla (si fig.)
fantaisie f. fantezie, capriciu
fantaisiste m., adj. (pictor, scriitor) fantezist
fantasque adj. plin de fantezie, capricios, bizar
fantassin m. infanterist
fantastique adj., m. (genul) fantastic
fantoche m. (fig.) om de paie
fantôme m. fantoma; adj. inexistent
faon m. pui de caprioara
faquin m. secatura
faramineux, euse adj. (fam.) uluitor
faraud, e m.f., adj. filfizon
farce f. umplutura, farsa, renghi; adj. invar.
farceur, euse m.f. farsor, poznas
farcir vt. a umple (si fig.)
fard m. fard, (fig.) prefacatorie
fardeau m. povara, greutate
farder vt., vr. a (se) farda; vt. (fig.) a infrumuseta,
farfadet m. spiridus
farfouiller vt., vi. a cotrobai
farine f. faina
fariner vt. a presara cu faina
farineux, euse adj. fainos
farouche adj. salbatic, cumplit
fascicule m. fascicula
fascinant, e adj. fascinant, fermecator
fascine f. manunchi (de vreascuri)
fascisme m. fascism
fasciste m.f., adj. fascist
faste m. fast, pompa
fastidieux, euse adj. plictisitor, anost
fastueux, euse adj. fastuos, pompos
fat m. gagauta; adj. nerod, infumurat
fatalité f. fatalitate, ursita
fatidique adj. fatidic, profetic
fatigant, e adj. obositor, plictisitor
fatigue f. oboseala, truda
fatiguer vt., vr. a (se) obosi, a (se) plictisi;
fatras m. harababura
fatuité f. suficienta, infumurare
faubourg m. cartier marginas; pl. populatia suburbiilor
fauchage m. cosit
faucher vt. a cosi, (fig.) a secera, a distruge,
faucheur, euse m.f. cosas, secerator; f. seceratoare mecanica,
faucille f. secera
faucon m. soim
faufiler vt. a insaila, (fig.) a strecura; vi.
faune m. faun; f. fauna
faunesque adj. de faun
faunique adj. referitor la fauna
faussaire m. falsificator, excroc
fausser vt. a falsifica, a denatura, a incalca;
fausset m. cep, falset
fausseté f. falsitate, prefacatorie
faute f. greseala, vina, cusur
fauter vi. (pop.) a o scrinti
fauteuil m. fotoliu
fauteur, trice m.f. atitator, uneltitor
fautif, ive adj. vinovat, eronat
fauve adj. rosiatic, salbatic; m. culoare rosiatica,
fauvette f. pitulice
faux f. coasa
faux col m. guler tare
faux frère m. tradator, ipocrit
faux, fausse adj. fals, grasit, simulat; m. fals; adv. fals
faux-fuyant m. subterfugiu
faux-monnayeur m. falsificator de bani
faux-semblant m. prefacatorie
faveur f. favoare, bunavointa, panglica ingusta
favorable adj. favorabil, binevoitor
favori, ite adj., m.f. favorit; m.pl. favoriti (pe obraji)
favoriser vt. a favoriza, a inlesni
fébrite adj. febril, infrigurat
fécondation f. fecundare, fecundatie
féconder vt. a fecunda
fécondité f. fecunditate, rodnicie, fertilitate
fécound, e adj. fecund, rodnic, fertil
fécule f. fecula
fédéraliser vt., vr. a (se) federaliza
fédératif, ive adj. federativ
fédération f. federatie
fédéré, e adj. federat, unit; m. membru al unei federatii
fée f. zina
féerie f. feerie
feindre vt. a se preface, a simula
feint, e adj. prefacut, inchipuit; f. prefacatorie,
fêlé, e adj. crapat, (despre glas) dogit, (fam.) scrintit,
félicitation f. felicitare, urare
félicité f. fericire, multumire deplina
féliciter vt., vr. a (se) felicita
félin, e adj., m. felin
félon, onne adj., m.f. tradator, (om) neloial
félonie f. tradare
fêlure f. crapatura, (fig.fam.) scrinteala
femelle f. femela
féminin, e adj., m. (genul) feminin
féminiser vt., vr. a (se) femiiniza, a (se) efemeia
femme f. femeie, sotie
fenaison f. (epoca) cosit(ului)
fendage m. despicare
fendeur m. taietor de lemne
fendoir m. satir
fendre vt. a despica, a crapa, a spinteca, (fig.) a rupe
fenêtre f. fereastra
fenouil m. marar
fente f. despicatura, crapatura, fandare
féodal, e adj., m. feudal
féodalité f. feudalitate
fer m. fier, pumnal; pl. forceps, lanturi, catuse
fer-blanc m. tinichea
ferblantier m. tinichigiu
férié, e adj. de sarbatoare
férir vt. (inv.) (in expr.) sans coup ~ = fara a recurge
fermage m. arenda
ferme adj., adv. tare, ferm, hotarit; f. ferma, arenda;
fermentation f. fermentare, dospire, (fig.) fierbere
fermenter vi. a termenta, a dospi, (fig.) a fierbe
fermer vt. a inchide, a incheia; vi. a se inchide
fermet m. ferment, drojdie
fermeté f. trainicie, soliditate, fermitate, tarie (morala
fermeture f. inchidere, inchizatoare
fermier, ère m.f. arendas, fermier
féroce adj. feroce, crud, cumplit
férocité f. ferocitate, cruzime
ferraille f. fiare vechi
ferrer vt. a fereca, a potcovi
ferronnerie f. confectionarea de obiecte de fier, lucratura
ferroviaire adj. feroviar
ferrugineux, euse adj. feruginos
ferrure f. ferecatura, potcovire
fertile adj. fertil, rodnic, manos
fertiliser vt. a fertiliza
fertilité f. fertilitate
féru, e adj. (despre animale) lovit, ranit,
férule f. nuia (pentru pedepsit elevii), (fig.) tiranie
ferveur f. ardoare, rivna
fesse f. fesa
fessée f. bataie la fund
fesser vt. a bate la fund
festin m. ospat
festivité f. festivitate, serbare
fétchisme m. fetisism
fête f. sarbatoare, serbare, onomastica
fêter vt. a sarbatori, a face o primire buna cuiva
fétiche m. fetis
fétidité f. duhoare
fétu m. pai, (fig.) fleac
feu, e adj. raposat; m. foc, incendiu, foc de arma, sclip
feuillage m. frunzis
feuille f. frunza, foaie, petala, ziar
feuillet m. fila, foios (al rumegatoarelor)
feuilletage m. prajitura cu foi
feuilleter vt. a rasfoi
feuilleton m. foileton
feuler vt. (despre tigru) a rage
feutre m. (palarie de) fetru, pisla
feutré, e adj. de pisla, de fetru
fève f. (bot.) bob
février m. februarie
fez m. fes
fi ! interj. ptiu !
fiacre m. birja
fia-fla m. invar. (fam.) parada, ostentatie
fiançailles f.pl. logodna
fiancé, e adj. logodit; m.f. logodnic
fibreux, euse adj. fibros
ficeler vt. a lega cu sfoara
ficelle f. sfoara, (fig.) siretlic
fiche f. fisa, stecar
ficher vt. a infige, a bate, a atinti (privirea), a azvir
fichier m. fisier
fichtre ! interj. drace !
fichu, e adj. afurisit, prapadit, pocait; m. batic
fictif, ive adj. fictiv
fiction f. fictiune
fidèle adj., m. credincios
fidélité f. fidelitate, devotament
fiduciaire adj. fiduciar
fief m. feuda
fieffé, e adj. (fam.) inveterat
fiel m. fiere, (fig.) amaraciune
fielleux, euse adj. (amar) ca fierea, veninos
fiente f. balega, gainat
fier (se) vr. a se increde (in)
fier, ère adj. mindru, falnic, (fam.) mare; m. mindru
fierté f. mindrie, noblete, ingimfare
fièvre f. febra, infrigurare
fièvreux, euse adj. febril, infrigurat
fifre m. (cintaret din) fluier
figer vt. a inchega, (fig.) a impietri, a incremeni
fignoler vt. a finisa, a pune la punct
figue f. smochina
figuier m. smochin
figure f. fata, infatisare, atitudine, (geom.) figura
figurer vt. a infatisa, a reprezenta; vi. a figura, a face
fil m. fir, ata, sirma, tais, sir
filandière f. femeie care toarce, torcatoare
filandreux, euse adj. atos, (fig.) intortocheat
filature f. filatura, filare, urmarire (de catre politie)
file f. rind, sir
filer vt. a toarce, a rasuci, a urmari pe cineva;
filet m. firicel (si fig.), plasa, navod, fileu, muschi
filiation f. filiatie
filière f. filiera (si fig.)
fille f. fata, fiica, prostituata
fillette f. fetita
filleul, e m.f. fin
film m. film
filou m. pungas
fils m. fiu
filtre m. filtru
filtrer vt. a filtra; vi. a se infiltra
fin f. sfirsit, incetare, scop
fin, e adj. fin, subtire, delicat, siret, (despre ploaie)
finale m. final; f. finala
finalité f. finalitate, scop
finance f. finante, financiari
financer vt. a finanta
financier, ère adj. financiar; m. om de finante
finaud, e adj., m.f. smecher
finesse f. finete, subtirime, siretenie
fini, e adj. sfirsit, desavirsit, finisat, epuizat;
finir vt. a termina, a ispravi; vi. a se sfirsi, a incet
finissage m. finisaj
finlandais, e adj., m.f. (cu maj.) finlandez
finnois, e adj. finic; m. limba finlandeza
fioriture f. infloritura, ornament
fissure f. fisura
fiston m. (pop.) fiu
fixation f. fixare, intepenire
fixe adj. fix, intepenit, exact
fixer vt., vr. a (se) fixa; vt. a intepeni
fixité f. fixitate
flageller vt. a flagela, (fig.) a biciui
flageoler vi. a-i tremura (picioarele)
flagorner vt. (fig.) a tamiia
flagrant, e adj. flagrant, vadit
flair m. miros fin, (fig.) perspicacitate
flairer vt. a mirosi, (fig.) a adulmeca
flamand, e adj., m.f. (cu maj.) flamand
flambeau m. torta, faclie
flambée f. vilvataie
flamber vt. a trece prin flacara, (fam.) a topi; vi. a ard
flamboyant, e adj. stralucitor, (despre stil) flamboaiant
flamboyer vi. a arde cu flacara vie, a straluci
flamme f. flacara, vapaie, stralucire, (fig.) pasiune
flan m. tarta, matrita
flanc m. partea corpului de la coaste la solduri, pintec
flancher vi. (pop.) a ceda, a renunta
flâner vi. a hoinari, a umbla haihui
flânerie f. hoinareala
flanque f. baltoaca
flanquer vt. a azvirli, a trinti, a margini pe o latura
flasque adj. moale, flescait
flatter vt. a mingiia, (fig.) a maguli; vr. a-si face iluz
flatterie f. lingusire
flatteur, euse adj., m.f. lingusitor
fléau m. imblaciu, tija orizontala a unei balante,
flèche f. sageata
fléchir vt. a indoi, (fig.) a induiosa; vi. a se incovoia,
flegme m. flegma, (fig.) singe rece
flemme f. (pop.) trindavie; m.f. puturos
flétrir vt. a ofili, a infiera, a dezonora; vr. a se ofili
flétrissure f. ofilire, infierare, dezonorare
fleur f. floare (si fig.)
fleurette f. floricica, (fig.) cuvinte galante
fleurir vi. a inflori (si fig.); vt. a impodobi cu flori
fleuriste m.f., adj. florar
fleuve m. fluviu, (fig.) torent
flexible adj. mladios
flexion f. flexiune, mladiere, indoire
flibustier m. pirat
flic m. (pop.) curcan, vardist
flirter vi. a flirta
flocon m. smoc, fulg (de zapada, cereale)
floraison f. inflorire
florissant, e adj. infloritor
flot m. val, flux, (fig.) multime
flottage m. plutarit
flottant, e adj. plutitor, filfiitor, larg, (fig.) sovaitor
flotte f. flota, (pop.) lacarie
flotter vi. a pluti, a filfii, (fig.) a sovai;
flotteur m. plutas, dop al unei undite, flotor
flottile f. flotila
flou, e adj. imprecis, vaporos; m. aspect vag
fluctuant, e adj. oscilant
fluet, ette adj. firav, plapind
fluide adj., m. fluid
flûte f. fault(ist), fluier, pahar (cu picior),
flûte, e adj. subtiratic
flûtiste m.f. faultist
foi f. credinta, incredere, religie, crezare
foie m. ficat
foin m. fin; interj. la naiba !
foire f. tirg, iarmaroc
fois f. data, oara
foison f. belsug
foisonnement m. inmultire exagerata, misunare
foisonner vi. a se inmulti exagerat, a abunda, a misuna
folâtre adj. nebunatic, zburdalnic
folâtrer vi. a face zburdalnicii
folie f. nebunie, nazbitie, manie
folklore m. folclor
folliculaire m. scrib, gazetaras
fomentateur, trice m.f. atitator, instigator
fomenter vt. a atita
foncé, e adj. intunecat (la culoare)
foncer vt. a pune fund, a intuneca (o culoare), a sapa;
foncier, ère adj. funciar, (fig.) temeinic; m. impozit funciar
foncièrement adv. absolut, cu desavirsire
fonction f. functie, intrebuintare, slujba
fonctionnaire m.f. functionar
fonctionnement m. functionare
fonctionner vi. a functiona
fond m. fund(al), fond
fondamental, e adj. fundamental, temeinic
fondant, e adj. care se topeste in gura; m. (bomboana) fondan
fondateur, trice m.f., adj. intemeietor
fondation f. temelie, intemeiere
fondé, e adj. intemeiat, autorizat;
fondement m. fundament, temei, baza
fonder vt. a pune temelia, a intemeia
fonderie f. topitorie, turnatorie
fondeur adj., m. topitor, turnator
fondre vt. a (con)topi, a turna (metale); vi. a se topi
fondrière f. hirtoapa, teren mlastinos
fonds m. teren, capital, fond (al unei biblioteci),
fontaine f. fintina, (fig.) sursa
fonte f. topire, turnare, fonta
fonts m.pl. cristelnita
footballeur m. fotbalist
forage m. foraj
forain, e adj. strain, de bilci; m.pl. comedianti
forban m. corsar, (fig.) escroc
forçat m. ocnas
force f. forta, tarie, (fig.) rezistenta, iscusinta;
forcé, e adj. fortat, inevitabil
forcément adv. prin forta lucrurilor, neaparat
forcené, e adj., m.f. turbat, dezlantuit
forcer vt. a forta, a sili, a sparge (o usa), a incalca (
forer vt. a fora, a gauri
forèt m. burghiu, sfredel
forêt f. padure (si fig.)
foreur, euse adj. care foreaza; m. sondor; f. foreza
forfait m. nelegiuire, invoiala
forfanterie f. laudarosenie
forge f. forja, potcovarie
forger vt. a forja, (fig.) a fauri, a nascoci;
forgeron m. fierar
forgeur m., adj. m. forjor, (fig.) fauritor, nascocitor
formaliser (se) vr. a se ofensa
formalité f. formalitate
formation f. formare, formatie
forme f. forma, chip, maniera, aparenta;
formel, elle adj. categoric, formal, de forma
former vt., vr. a (se) forma; vt. a concepe
formidable adj. formidabil
formulaire m. formular
formuler vt. a formula
fors prep. (inv.) in afara de
fort, e adj. puternic, tare, solid, anevoios, mare; m. for
forteresse f. fortareata
fortification f. fortificatie, intarire (a organismului etc.)
fortifier vt., vr. a (se) fortifica, a (se) intari
fortiori (à) loc. adv. cu atit mai mult
fortune f. soarta, noroc, avere
fortuné, e adj. norocos, fericit, instarit
fosse f. groapa, sant, mormint, cavitate
fossé m. sant
fossette f. gropita
fossile m. fosila; adj. fosil
fossoyeur m. gropar
fou (fol), folle adj. nebun, extrem; m. nebun, mascarici
foudre f. trasnet; m. (iron.) as
foudroyant, e adj. fulgerator
foudroyer vt. a trasni, a fulgera (cu privirea)
fouet m. bici, (fig.) stimulent, (bucat.) tel
fouetter vt., vi. a biciui
fougére f. feriga
fougue f. inflacarare, impetuozitate
fougueux, euse adj. inflacarat, impetuos
fouille f. sapatura, perchezitie
fouiller vt. a face sapaturi, a perchezitiona; vi. a scotoc
fouillis m. harababura
fouine f. dihor, (fig.) (om) viclean
foulard m. fular
foule f. multime, gloata
fouler vt. a calca in picioare, a luxa, (fig.) a strivi
foulure f. scrintitura, luxatie
four m. cuptor, (fig.) esec
fourbe adj., m.f. viclean
fourberie f. viclenie
fourbir vt. a curata, a lustrui (o arma)
fourbu, e adj. sfirsit (de oboseala)
fourche f. furca, bifurcare
fourcher vi. a se despica, a se bifurca,
fourchette f. furculita, iades
fourgon m. furgon, vatrai
fourmi f. furnica
fourmilière f. furnicar, musuroi
fourmiller vi. a furnica, a misuna
fournaise f. cuptor mare, (fig.) dogoare
fourneau m. plita
fourni, e adj. aprovizionat, stufos
fournir vt. a furniza, a aproviziona; vi. a avea grija de
fournisseur m. furnizor
fourniture f. furnitura
fourrage m. nutret
fourrager vi. a stringe nutret, a cotrobai; vt. a pustii
fourré, e adj. imblanit, gros, umplut; m. desis
fourreau m. teaca, furou
fourrer vt. a imblani, a baga, a indesa;
fourrure f. (haina de) blana
fourvoyer vt. a rataci, a induce in eroare; vr. a se insela
foutre vt. (pop.) a (a)zvirli, a da (o palma);
foutu, e adj. afurisit, curatat
foyer m. vatra, camin, foaier, focar
fracas m. vuiet, bubuit, (fig.) zarva
fracasser vt. a face tandari; vr. (despre oase) a se fringe
fraction f. fringere, fracti(un)e
fractionnaire adj. fractionar
fractionniste adj. fractionist, dizident
fracturer vt. a fractura, a sparge
fragile adj. fragil
fragilité f. fragilitate
fragmenter vt. a fragmenta
fraîcheur f. racoare, prospetime
fraîchir vi. v. impers. a se racori
frais, fraîche adj. racoros, proaspat, fraged, recent;
fraisage m. sfredelire, strunjire
fraise f. fraga, prapur, burghiu, (tehn.) freza
fraiser vt. a sfredeli, a strunji
fraiseur, euse m.f. frezor; f. (tehn.) freza
framboise f. zmeura
franc, franche adj. liber, sincer, veritabil; m. franc (moneda);
français, e adj., m.f. (cu maj.) francez; m. limba franceza
franchir vt. a sari (peste), a trece (peste),
franchise f. (ist.) scutire (de impozit), sinceritate
franc-tireur m. franctiror
frange f. ciucure, breton
frappant, e adj. izbitor
frappe f. batere (a monedei, la masina)
frapper vt. a lovi, a bate (si fig.), a frapa (o bautura),
frasque f. trasnaie
fraternel, elle adj. fratesc
fraterniser vi. a fraterniza
fraternité f. fratie, infratire
fratricide adj., m.f. fratricid
fraude f. frauda
frauder vt., vi. a comite o frauda
frauduleux, euse adj. fraudulos
frayer vt. a deschide (un drum); vi. (fig.) a fi in
frayeur f. spaima, groaza
fredaine f. strengarie, nebunie (a tineretii)
fredonner vt., vi. a fredona
frein m. friu, frina
freiner vt., vi. a frina
frelater vt. a falsifica, (fig.) a denatura
frêle adj. fragil, firav
frelon m. bondar
freluquet m. filfizon
frèmir vi. a fremata, a se ingrozi
frémissant, e adj. frematator
frémissement m. freamat, fior
frêne m. frasin
frénétique adj. frenetic
fréquence f. frecventa
fréquent, e adj. frecvent
fréquenter vt. a frecventa
frère m. frate
frèrot m. fratior
fresque f. fresca
fréter vt. a navlosi
frétillant, e adj. neastimparat, zglobiu
frétiller vi. a se zvircoli, a se foi
fretin m. plevusca, (fig.) om de nimic
friable adj. friabil
friand, e adj. pofticios, lacom de
friandise f. gust pentru mincaruri alese; pl. dulciuri,
fric m. (pop.) gologani
fricassée f. tocana, (fig.) talmes-balmes
friche f. pirloaga
fricot m. (pop.) tocana
fricoter vi. (pop.) a se imbuiba, a specula; vt. a gati
friction f. frecare, frictie, frictiune
frictionner vt. a frictiona
frieasser vt. a face tocana, a toca (o avere)
frigidaire m. frigider
frigorifier vt. a congela
frileux, euse adj. (despre persoane) friguros
frimas m. chiciura
frimousse f. (fam.) mutrisoara
fringant, e adj. sprinten, spilcuit
fringuer vi. a topai; vt. (pop.) a imbraca
friper vt. a boti, a uza, (pop.) a minca cu lacomie
friper, ère m.f. telal
fripon, onne m.f. escroc, pisicher; adj. smecher
fripouille f. lichea
frire vt., vi. a (se) praji
frise f. friza
friser vt. a ondula, (fig.) a atinge usor, a fi foarte
frisette f. cirliont
frisson m. frison, fior
frissonner vi. a avea frisoane, (fig.) a se infiora
frisure f. frizura, freza, coafura
frit, e adj. fript, prajit; f. cartof prajit
friture f. prajire, substanta cu care se prajeste,
frivolité f. frivolitate
froc m. rasa calugareasca
froid, e adj. rece; m. frig, raceala (si fig.)
froideur f. raceala, indiferenta
frôier vt. a atinge usor, a fi aproape de
froisser vt., vr. a (se) boti, a (se) ofensa
fromage m. brinza
fromet m. griu
fronce f. incretitura, cuta
froncer vt. a increti, a incrunta (sprincenele)
frondaison f. perioada infrunzirii, frunzis
fronde f. prastie, fronda
fronder vt. a trage cu prastia, a face opozitie
front m. frunte, front, nerusinare
frontière f. granita
frontispice m. frontispiciu
frottement m. frecare, contact
frotter vt. a freca, a frictiona, a cerui (parchetul),
frotteur, euse m.f. parchetar
frou-frou m. fosnet (de tesatura), zumzet
froussard, e m.f., adj. (pop.) fricos
frousse f. (pop.) groaza
fructifier vi. a frucfica, a rodi
fructueux, euse adj. fructuos, rodnic
fruit m. fruct, rod, rezultat
fruitier, ère adj. fructifer; m. loc de conservare a fructelor;
frusques f.pl. (pop.) boarfe, vechituri
fruste adj. (fig.) aspru, necioplit
frustrer vt. a frustra
fugace adj. trecator
fugitif, ive adj. fugitiv; m.f. fugar
fugue f. (muz.) fuga, (fam.) escapada
fuir vi. a fugi, a curge; vt. a evita
fuite f. fuga, scurgere
fulgurant, e adj. fulgerator, violent
fulminer vi. a exploda, (fig.) a tuna si a fulgera
fumée f. fum; pl. (fig.) fumuri
fumer vi. a fumega, (pop.) a bufni; vt. a (a)fuma,
fumet m. aroma (de carne, de vin)
fumeur, euse m.f. fumator
fumeux, euse adj. fumegos, neclar
fumier m. gunoi, balegar
fumiste m. sobar, (fig. pop.) mistificator, farsor
fumisterie f. meseria de sobar, (fig.pop.) mistificare, farsa
fumoir m. fumoar
funèbre adj. funebru, trist
funérailles f.pl. funeralii
funeste adj. funest, fatal
fur m. (in expr.) au ~ et à mesure = pe masura ce
furet m. dihorul alb, (fig.) persoana iscoditoare
fureter vi. (fig.) a iscodi, a cotrobai
fureur f. furie, patima, (fig.) turbare
furibond, e adj. furios, turbat (de minie)
furie f. furie, pasiune
furieux, euse adj. furios, violent
furoncle m. furuncul
furtivement adv. pe furis
fuseau m. fus
fusée f. racheta, fus (de ceas), izbucnire
fuselage m. fuselaj
fuser vi. a se topi (de caldura), a pirîi, a izbucni
fusible adj. fuzibil
fusil m. pusca, puscas, cremene
fusillade f. impuscatura, executie prin impuscare
fusiller vt. a impusca, a executa prin impuscare
fusion f. fuziune, (con)topire
fusionner vt., vi. a fuziona, a (se) contopi
fustiger vt. a biciui (si fig.)
fût m. trunchi (de copac), pat (de arma), butoi
futaie f. codru, copac mare
futilité f. inutilitate, frivolitate
futur, e adj. viitor; m. viitor (si gram.)
fuyant, e adj. care fuge, care dispare, (despre frunte)
fuyard, e adj., m.f. fugar
gabardine f. (impermeabil de) gabardina
gabarier m. proprietar de gabara, hamal in port
gabarit m. gabarit
gabegie f. potlogarie, gestiune frauduloasa
gabelou m. slujbas vamal
gaber vt., vr. a-si ride de cineva
gâche f. zavor, lopata (pentru tencuit, pentru cuptor)
gâcher vt. a stinge (varul), (fig.) a strica, a irosi
gâchette f. tragaci, piedica (a zavorului)
gâcheur, euse m.f. zidar prost, (fig.) incurcatura
gâchis m. tencuiala, (fig.) incurcatura
gaffe f. (mar.) cange, gafa (si fig.)
gaffer vt. (mar.) a prinde cu gafa; vi. (fig.) a face
gaffeur, euse m.f. (fam.) persoana care face gafe
gaga m.f., adj. (fam.) (om) ramolit
gage m. gaj, marturie; pl. leafa (primita de personalul
gager vt. a pune prinsoare, a garanta prin gaj, a plati
gageure f. (inv.) prinsoare
gagnant, e m.f., adj. cistigator
gagne-pain m. invar. mijloc de trai, sustinator (al unei
gagner vt. a cistiga, a merita, a ajunge, a contracta (
gagneur, euse m.f. cistigator
gai, e adj. vesel, placut
gaieté f. veselie
gaillard, e adj. vesel, vioi, voinic; m. om energic,
gain m. cistig
gaine f. teaca, corset, suport (al unei statui etc.)
gala m. gala
galamment adv. (in mod) curtenitor
galant, e adj. curtenitor; m. indragostit
galanterie f. politete curtenitoare, cadouri mici
galantine f. (un fel de) piftie
galaxie f. galaxie
galbe m. contur, (arg.) sic
gale f. riie, (fig.fam.) scorpie
galène f. galena
galère f. galera; pl. condamnare la galere, munca silnica
galerie f. galerie, culoar, chibiti
galérien m. condamnat la galere, ocnas
galet m. pietricica rotunda (de pe litoral),
galetas m. mansarda, locuinta mizerabila
galette f. placinta, (pop.) gologani
galeux, euse adj., m.f. riios
galimatias m. balmajeala, incurcatura
galle f. (bot.) gogoasa
gallicisme m. galicism
gallinacés m.pl. galinacee
galoche f. sabot
galonner vt. a pune galoane
galoper vi. a galopa; vt. a mina in galop,
galopin m. baiat folosit pentru comisioane,
galvaniser vt. a galvaniza (si fig.)
galvauder vt. a strica, (fig.fam.) a necinsti, a injosi;
gambader vi. a topai, (fig.) a se agita
gambette m. (pop.) picior
gamelle f. gamela
gamin, e m.f. strengar
gaminerie f. strengarie
gamme f. gama
gammé, e adj. incirligat
ganache f. (fig. fam.) prostovan
gangrène f. cangrena, (fig.) coruptie
gangrener vt., vr. a (se) cangrena
ganse f. siret, cordon
gant m. manusa
ganter vt., vr. a (se) inmanusa; vt. (fig.) a conveni
garage m. garaj
garagiste m. garagist
garant, e m.f. garant; m. garantie
garantie f. garantie
garantir vt. a garanta, a apara de
garce f. (fam.) femeie stricata
garçon m. baiat, burlac, lucrator, picol
garçonne f. fata baietoasa, tinara emancipata
garçonnière f. baietoi, garsoniera
garde f. paza, garda, seama, garda (a unei sabii),
garde-cendre m. cenusar
garde-fou m. balustrada, parapet
garde-malade m.f. infirmier
garde-manger m. dulap (pentru alimente)
garder vt. a pastra, a pazi, a ingriji (de);
garderie f. camin (de copii)
garde-robe f. garderoba
gardien, enne m.f. paznic, pastor; adj. pazitor
gardon m. babusca, ocheana
gare f. gara; interj. in laturi !
garer vt. a gara; vr. a pune la adapost
gargariser (se) vr. a face gargara, (fig. fam.) a se desfata
gargote f. birt
gargouille f. jgheab (de piatra)
garnement m. derbedeu
garni, e adj. mobilat, prevazut (cu), garnisit;
garnir vt. a prevedea (cu), a garnisi, (fam.) a intesa;
garnison f. garnizoana
garotter vt. a lega strins
garrot m. graban, legatura pentru compresiune a unei arte
gars m. (fam.) baiat, tinar
gasconnade f. laudarosenie
gasilleur, euse adj. m.f. risipitor
gaspiliage m. risipa
gaspiller vt. a risipi
gastéropodes m.pl.gasteropode
gastrique adj. gastric
gâteau m. prajitura; adj. invar. (fam.) indulgent
gâte-métier m. meserias care strica pretul
gâter vt. a strica, a rasfata
gâterie f. rasfat
gâteux, euse adj., m.f. (om) ramolit
gauche adj. sting, (fig.) neindeminatic; f. mina stinga,
gaucher, ère m.f., adj. stingaci
gaucherie f. stingacie
gauchir vi. a se scoroji, a se abate (de la);
gauchisme m. stingism
gauchissement m. scorojire
gaude f. terci (pentru porci)
gaudriole f. gluma deocheata
gaufrage m. aplicarea de modele in relief (pe stofa)
gaufre f. fagure (de miere)
gaufrer vt. a aplica modele in relief (pe stofa, piele etc
gaule f. prajina, trestie (pentru undita)
gauler vt. a da jos fructe cu prajina
gaurgouillement m. gilgiit
gausser (se) vr. a-si bate joc
gaver vt., vr. a (se) indopa
gaze f. (text.) gaz
gazéifier vt. a gazifica, a face apa gazoasa
gazelle f. gazela
gazer vt. (text.) a acoperi cu gaz, (fig.) a pune perdea
gazette f. gazeta, (fig.) palavragiu
gazeux, euse adj. gazos
gazonner vt. a pune gazon
gazouillement m. ciripire, susur
gazouiller vi. a ciripi, a susura
geal m. gaita
géant, e m.f., adj. urias
géhenne f. gheena, (fig.) supliciu
geindre vi. a geme, (fam.) a se vaicari
gel m. inghet, ger
gelée f. inghet, piftie, jeleu
geler vt. a ingheta; vi. a fi inghetat;
gelure f. degerare, degeratura
géminer vt. a grupa cite doua, a ingemana
gémir vt. a geme, a se tingui
gémissement m. geamat, tinguiala
gemme f. gema, mugure, rasina (de brad);
gênant, e adj. jenant, suparator
gencive f. gingie
gendarme m. jandarm (si fig.)
gendarmer (se) vr. a-si iesi din fire nemotivat, a se impotrivi
gendarmerie f. jandarmerie
gendre m. ginere
genê m. (bot.) grozama
gêne f. jena, greutate, (fig.) sfiala, lipsa de bani
généalogie f. genealogie
géner vt., vr. a (se) jena; vt. (fig.) a chinui
général, e adj., m. general(ul); m. (mil.) general
généralité f. generalitate, majoritate
généralliser vt., vr. a (se) generaliza
génération f. generatie, generare
généreux, euse adj. generos, fertil
générosité f. generozitate
genèse f. geneza
génétique adj., f. genetic(a)
genévrier, genièvre m. ienupar
génie m. geniu (si mil.), duh, inclinatie
génisse f. junca
génitif m. genitiv
genou m. genunchi, (pop.) craniu chel
genouillère f. genunchiera
genre m. gen (si gram.), neant, gust
gens m.pl. lume, oameni; f. ginta
gent, e adj. (inv.) dragalas; f. neam
gentiane f. gentiana
gentil, ille adj. amabil, agreabil, (fam.) considerabil
gentilhomme /-ti-yom'/: m. gentilom
gentillesse f. amabilitate
gentiment adv. amabil, (iron.) frumos
génuflexion f. ingenunchiare; pl. linguseli
géographique adj. geografic
géogrphie f. geografie
geôle /jol'/ f. temnita
geôlier /jô-/ m. temnicer, paznic
géologique adj. geologic
géometrique adj. geometrie
gérance f. gerare, administrare
géranium /-om'/ m. muscata
gérant m. gerant, admninistrator
gerbe f. jerba, snop
gerber vt. a face snopi, a ingramadi; vi. a tisni in jerb
gercement m. crapare, crapatura
gercer vt., vi. (despre piele) a plesni
gerçure f. plesnitura (a pieii etc.)
gérer vt. a gera, a administra
germain, e adj. de frate, germanic
germe m. germene (si fig.)
germer vi. a germina, a incolti
germination f. germinatie, germinare, dezvoltare latenta
gérondif m. (modul) gerunziu
gésier m. pipota
gésir vi. a zacea, (fig.) a consta
gestation f. gestatie, sarcina
geste m. gest; f. poem epic (in evul mediu)
gesticuler vi a gesticula
gestion f. gestiune
gestionnaire m. gestionar
geyser /je-zèr/ m. gheizer
ghetto m. ghetou
giaour m. ghiaur
gibbosité f. cocoasa
giberne f. cartusiera, ranita
giberner vt. (pop.) a plictisi, a bate la cap
gibet m. spinzuratoare
gibier m. vinat
giboulée f. ploaie scurta, uneori cu grindina
giboyeux, euse adj. bogat in vinat
gicler vi. a improsca
gifle f. palma (trasa cuiva), (fig.) afront
gifler vt. a palmui
gigantesque adj. gigantic
gigogne f. (in expr.) mère Gigogne = mama cu multi copii
gigot m. pulpa (de animal), jigou
gigoter vi. (fam.) a se bitii, a topai
gilet m. jiletca, vesta
gille m. paiata, gogoman
gimblette f. colac
ginguet, ette adj. acriu, ieftior, superficial
girafe f. girafa
girandole f. sfesnic cu mai multe brate
giratoire adj. giratoriu
girofle m. (in expr.) clous de ~ = cuisoare
giroflée f. micsunea
giron m. poala, (fig.) sin
girouette f. sfirleaza (pentru vint), (fig.) persoana care-s
gisement m. zacamint
gitan, e m.f. tigan
gîte m. culcus, vizuina iepurelui
gîter vi. a ramine (peste noapte);
givre m. chiciura
glabre adj. spin, imbreb, foarte tinar
glace f. gheata, inghetata, oglinda, (fig.) raceala
glacé, e adj. inghetat, glasat, (fig.) rece
glacer vt. a ingheta, a glasa, (fig.) a inspaiminta
glacier m. ghetar, vinzator de inghetata
glacière f. ghietarie, racitor, serbetiera
glacis m. panta usoara
glaçon m. sloi de gheata, (fig.) persoana rece, indiferen
gladiateur m. gladiator
glaïeul m. gladiola
glaire f. secretie mucilaginoasa
glaise f. huma
glaive m. spada
gland m. ghinda, pompon
glane f. legatura (de spice, pere etc.)
glaner vt. a culege spicele ramase dupa recolta,
glapir vi. a scheuna, (fig.) a se pitigaia
glapissement m. scheunat, (fig.) pitigaila
glauque adj. verde-albastrui
glèbe f. bulgar de pamint, glie
glissade f. (a)lunecare, dare pe gheata, sanius,
glisser vi. a (a)luneca, a se da pe gheata, a trece usor (
glisseur, euse m.f. persoana care se da pe gheata
globe m. glob
globule m. globula
gloire f. glorie, persoana celebra, (peior.) orgoliu
glorieux, euse adj. glorios, celebru, (peior.) infumurat;
glorifier vt. a glorifica; vr. a se fali
gloriole f. glorie desarta
glose f. glosa, (fam.) interpretare rau-voitoare
glossaire m. glosar
glotte f. glota
glouglou m. gîlgîit (al unui lichid), tipat al curcanului
glouglouter vi. (despre curcan) a tipa
gloussement m. cotcodacit
glousser vi. a cotcodaci
glouton, onne adj., m.f. lacom, mincacios
gloutonnerie f. lacomie
glu f. clei, (fig.) lipici
gluant, e adj. cleios, (fig.) persistent
glucose m. glucoza
gluer vt. a da cu clei, a naclai
glycérine f. glicerina
glycine f. glicina
glycogène m. glicogen
gnangnan m.f., adj. invar. (fam.) moliu
gneiss m. gnais
gnome m. (om) pitic
go (tout de) loc. adv. fara menajamente, direct
goal /gôl/ m. (sport) poarta, gol, portar
gobelet m. pahar (fara picior)
gobelin m. goblen, tapiserie, spiridus
gobelotter vi. (fam.) a sorbi
gober vt. a inghiti pe nemestecate, (fig.) a crede orice
godailler vi. (fam.) a chefui
godelureau m. fante
goder vi. a face cute
godet m. paharel, cuta
godiche m.f., adj. nataflet
godillot m. (pop.) pantof grosolan
godiveau m. parisoara (de carne)
gogo m. gogoman
goguenard, e adj., m.f. glumet
goguette f. gluma
goinfre m. mincau
goitre m. gusa
goitreux, euse adj., m.f. gusat
golf m. (sport) golf
golfe m. (geogr.) golf
gomme f. guma, (fig.) infumurare
gommer vt. a unge cu clei, a sterge cu guma
gommeux, euse adj. care produce guma; m.f. infumurat
gond m. tîtîna
gondement m. bombaneala, bubuit, vuiet
gondoler vi. a se coscovi, (mar.) a se legana;
gonflage, gonflement m. umflare
gonfler vt., vi., vr. a (se) umfla
goret m. purcel
gorge f. git, gitlej, bust, sant (intr-o scindura),
gorgée f. inghititura, dusca
gorger vt., vr. a (se) indopa;
gorille m. gorila
gosier m. gitlej, (fig.) voce
gosse m.f. (fam.) pusti
gothique adj., m. (stil) gotic; f. scriere gotica
gouailler vt., vi. (fam.) a zeflemisi
goudron m. gudron
goudronner vt. a gudrona
gouffre m. prapastie, viltoare
goujat m. badaran
goujon m. (constr.) ghermea, (iht.) porcusor
goujonner vt. (pop.) a duce de nas
goulot m. git (de sticla)
goulu, e m.f., adj. mincacios
goulûment adv. lacom
goupiller vt. (pop.) a pune la cale
goupillon m. sfestoc, perie (pentru sticle)
gourd, e adj., f. natinga; f. tigva, plosca (pentru apa)
gourdin m. bita, retevei
gourmade f. pumn (tras cuiva)
gourmand, e adj., m.f. mincacios, gurmand
gourmander vt. a certa aspru
gourmandise f. lacomie, mincare aleasa
gourme f. bube dulci
gourmé, e adj. (fig.) scortos
gourmer vt. a pune struna (la cai), a cara la pumni
gourmet m. priceput intr-ale mincarii
gourmette f. struna (la cai)
gousse f. pastaie, catel (de usturoi)
gousset m. scobitura (la subsoara), buzunar (de vesta)
goût m. gust, savoare, placere, (pop.) iz
goûter vt. a gusta, a aprecia, a se bucura (de);
goutte f. picatura, (med.) guta
goutter vi. a picura
gouttière f. streasina
gouvernail m. cirma, (fig.) conducere
gouvernant, e adj. care guverneaza; f. guvernanta;
gouvernement m. guvern(are), givernamint
gouverner vt. a guverna, a conduce (o nava)
gouverneur m. guvernator, preceptor
grabat m. pat desfundat
grabuge m. (fam.) cearta
grâce f. gratie, favoare, iertare, gratiere
gracier vt. a gratia
gracieux, euse adj. gratios, amabil, gratuit
grade m. grad, treapta
gradin m. graden
graduel, elle adj. gradat, treptat
graduer vt. a grada, (fig.) a spori in mod gradat
graillon m. ramasite (de mincare), miros de untura incinsa,
grain m. graunte, bob (de strugure etc.), aversa,
graine f. saminta
graissage m. grasaj, gresare
graisse f. grasime, untura
graisser vt. a unge, a gresa; vi. (despre vin) a se altera
graisseux, euse adj. unsuros, patat cu grasime
graminées f. pl. graminee
grammaire f. gramatica
grammairien, enne m.f. gramatician
gramme m. gram
granade f. granada, rodie
granadier m. grenadier, rodiu
grand, e adj. mare (si fig.), inalt, puternic;
grand-chose m. invar. (construit ci neg.) nu mare lucru,
grandelet, ette adj. marisor
grandement adv. din belsug, foarte mult, (fig.) cu noblete
grandeur f. marime, maretie, (fig.) orgoliu, marie
grandiloquement, e adj. grandilocvent
grandir vi. a creste; vt. a mari, (fig.) a da maretie
grand-mère f. bunica
grand-père m. bunic
grands-parents m.pl. bunici
grange f. sura, hambar
granule m. granula
granuler vt. a granula
graphique adj., m. grafic
graphite m. grafit
grappe f. ciorchine (si fig.), legatura (de ceapa etc.)
grappiler vi. a aduna ciorchinii ramasi dupa cules;
grappin m. ancora mica, cange
gras, asse adj. gras, unsuros, patat cu grasime, gros;
grassement adv. (fam.) pe picior mare, cu generozitate
grasseyement m. graseiere
grasseyer vi. a graseia
grassouillet, ette adj. grasun
gratifier vt. a gratifica
gratin m. (bucat.) crusta ramasa pe fundul tigaii,
gratiner vt. a pune la rumenit;
gratis /-tiss/ adv. gratis, gratuit
gratitude f. gratitudine
gratte-ciel m. invar. zgiriie-nori
gratte-pieds m. invar. razatoare (de noroi)
gratter vt. a razui, a scarpina, a ricii,
gravats, gravois m.pl. moloz
grave adj. grav, important
graveler vt. a asterne pietris
graver vt. a grava, (fig.) a intipari
graveur m. gravor
gravier m. pietris
gravir vt. a urca cu greu
gravité f. gravitate (si fig.)
graviter vi. a gravita, a tinde (spre)
gré m. voie, plac
grec, grecque adj. grec(esc); m.f. (cu maj.) grec; m. limba grea
gredin, e m.f. nemernic
greffe f. grefa (la tribunal), altoi, altoire, (med)grefa
greffer vt. a grefa, a altoi
greffier m. grefier
grège adj. (in expr.) soie ~ = matase bruta
grêle adj. inalt si subtire, (fig.) fragil, pitigaiat;
grêler v. impers. a cadea grindina;
grêlon m. bob de grindina
grelot m. zurgalau, (fam.) dirdiiala
grelotter vi. a dirdii
grenat m. granat; adj. invar. rosu-inchis
grenier m. pod, hambar, (fig.) grinar
grenouille f. broasca
grenu, e adj. grauntos
grès m. gresie
grésil /-zil/ m. mazariche, grindina marunta
grésiller v. impers. a cadea grindina; vt. a face sa se
grève f. plaja, greva
grever vt. a greva, a incarca
gréviste adj., m.f. grevist
gribouillage m. (fam.) pictura proasta, mizgalitura
gribouille m. (fam.) natarau
gribouiller vt., vi. (fam.) a mizgali
grief, ève adj. (inv.) grav; m. (inv.) prejudiciu, plingere
grièvement adv. grav, greu
griffe f. gheara, apostila, (bot.) bulb,
griffer vt. a apuca cu ghearele, a zgiriia
griffonnage m. mizgalitura
griffonner vt. a scrie necitet, a desena in graba
grignoter vt. a rontai, (fig. fam.) a cistiga,
grigon m. coltuc (de piine)
gril /gril'/ m. gratar
grillade f. (friptura la) gratar
grillage m. grilaj, frigere
grille f. gratii, gratar (de soba etc.)
griller vt. a frige pe gratar, a praji, a pune gratii; vi.
grillon m. greier
grimace f. strimbatura, (fig.) prefacatorie; pl. nazuri
grimacer vi. a se strimba, (fig.) a face nazuri
grimage m. fard, grima
grimaud, e adj. posac; m. scriitor prost
grimer vt., vr. a (se) farda, a (se) grima
grimper vi., vt. a se catara
grimpeur, euse adj. catarator
grincement m. scrisnire, scirtiit
grincer vi. a scrisni, a scirtii
grincheux, euse adj., m.f. uricios
griotte f. visina
griottier m. visin
grippe f. gripa, (fig.) antipatie
gripper vt. a zgiria (cu ghearele), a inhata, a sterpeli;
gris, e adj. gri, cenusiu, (fig.) posomorit, ametit (
grisâtre adj. in tonuri cenusii
griser vt,. vr. a (se) ameti (si fig.)
grisonnant, e adj. care incarunteste
grisonner vi. a incarunti
grisou m. grizu
grive f. sturz
grivois, e adj. trivial, desucheat; m. persoana desucheata
grogner vi. a grohai, (fam.) a bombani
grognon, onne adj. care mormaie, care bombane; m.f. persoana
groin m. rit, (fig. fam.) mutra fioroasa
grommeler vi,. vt. a mormai
gronder vi. a bombani, a bubui, a vui; vt. a dojeni
gronderie f. dojana
gros, osse adj. gros, mare, grosolan, important,
groseille f. coacaza
groseillier m. coacaz
grossesse f. sarcina (a femeii)
grosseur f. grosime, tumoare
grossier, ère adj. grosolan, (fig.) mojic
grossièreté f. grosolanie, (fig.) mojicie
grossir vt. a ingrosa, a spori, (despre o lupa) a mari;
grotesque adj., m. grotesc
grotte f. grota, pestera
grougnement m. grohait, bombanit
grouillement m. colcaiala, foiala
grouiller vi. a colcai, a misuna; vr. (pop.) a se misca
groupe m. grup(a), ceata
groupement m. grupare
grouper vt., vr. a (se) grupa
gruau m. arpacas
grue f. cocor, macara, (fam.) femeie deocheata
grumeau m. cocolos, cheag
grumeler (se) vr. a se face cocoloase
gucule f. bot, (pop.) leoarba, mutra
gué m. vad; interj. iac-asa !
guéer vt. a trece printr-un vad, a spala rufe (in apa cu
guenille f. zdreanta; pl. haine vechi, zdrente
guenon f. maimuta (femela), (fig.) pocitanie
guêpe f. viespe
guêpier m. viespar
guère adv. de loc, citusi de putin
guèret m. tarina
guèrilla f. razboi de partizani
guèrir vt., vi., vr. a (se) tamadui
guérison f. tamaduire, vindecare (si fig.)
guérite f. ghereta
guerre f. razboi
guerrier, ère adj. de razboi, razboinic; m. razboinic
guerroyer vi. a se face razboi
guet m. pinda, paza
guet-apens /ghe-ta-pan/: m. capcana, ambuscada
guêtre f. ghetra, jambiera
gueulard, e m.f., adj. guraliv, scandalagiu
gueuler vt., vi. (pop.) a racni
gueuleton m. (pop.) chiolhan
gueux, euse adj., m.f. sarantoc, calic, nemernic
gui m. visc
guichet m. ghiseu, vizeta
guide m. ghid; f. dirlog
guider vt. a ghida, (fig.) a conduce
guidon m. ghidon
guigne f. (un fel de) cireasa, (fam.) ghinion
guigner vi. a privi cu coada ochiului; vt. (fam.) a rivni
guignol m. teatru de marionete
guignon m. ghilimea
guilleret, ette adj. bine dispus, indraznet
guillotine f. ghilotina
guillotiner vt. a ghilotina
guimbarde f. caruta hodorogita, (fam.) chitara proasta
guindier vt. a ridica (cu o macara),
guingois m. deviere
guipure f. (un fel de) dantela
guirlande f. ghirlanda
guise f. chip, maniera
guitare f. chitara
guitariste m.f. chitarist
gustation f. (de)gustare
gutrer vt. a pindi
gutta-percha /-ka/ f. gutaperca
guttural, e adj. gutural
gymnase m. gimnaziu
gymnastique adj., f. gimnastic(a)
gynécée m. (bot.) pistil
gynécologie f. ginecologie
gynécologue, gynécologiste: m. ginegolog
gypse m. ghips
gypseux, euse adj. care contine ghips, asemanator cu ghipsul
habile adj. indeminatic, abil, siret, apt de a
habileté f. indeminare, abilitate, siretenie
habiliter vt. a da dreptul de a
habillement m. imbracare, imbracaminte
habiller vt. a imbraca, (fig.) a sta (bine sau rau),
habit m. costum; pl. haine
habitant, e m.f. locuitor, (fig.) chiriasi
habitat m. suprafata locuita (de o populatie etc.), salas,
habitation f. locuinta
habiter vt., vi. a locui, a salaslui
habiteur vt., vr. a (se) obisnui, a (se) deprinde
habitude f. obisninta
habitué, e adj. deprins cu; m.f. obisnuit
habituel, elle adj. obisnuit
hâblerie f. palavrageala
hâbleur, euse adj., m.f. palavragiu
hachage, hachement m. tocare, tocat
hache f. topor, barda
hacher vt. a toca, (fig.) a ciopirti, a nimici
hachis m. tocatura (de carne), satir
hachurer vt. a hasura
hagard, e adj. buimac, buimacit, ratacit
haïdouk, heïduque m. haiduc
haie f. gard (de maracini), (fig.) sir (de oameni)
haillon m. zdreanta
haine f. ura
haineux, euse adj. dusmanos
haïr vt., vr. a (se) urî
haïssable adj. demn de ura
haïtien, enne adj., m.f. (cu maj.) haitian
hâle m. arsita, bronzare (a pielii)
hâlé, e adj. ars de soare
haleine f. rasuflare
haler vt. a trage la edec
hâler vt. a bronza (pielea)
halètement m. gifiiala, gifiit
haleter vi. a gifii
hall m. hol
halle f. hala
hallier m. hatis, pazitor (al unei hale)
hallucination f. halucinatie
halte f. halta, oprire; interj. stai !
haltère m. haltera
haltèrophile m. halterofil
hameau m. catun
hameçon m. cirlig (al unditei)
hampe f. coada (de steag, de pensula)
hamster m. hirciog
hanche f. sold
handicaper vt. a handicapa, (fig.) a dezavantaja
hanneton m. carabus, (fig.) zevzec
hanter vt. (inv.) a vizita fracvent, (fig.) a obseda
hantise f. frecventare, (fig.) obsesie
happer vt. a inghiti (cu lacomie), a inhata;
haquet m. teleaga
harangue f. cuvintare, (fam.) predica
haranguer vt. a tine o cuvintare
haras m. herghelie
harasser vt. a extenua
harcèlement m. hartuire, siciiala
harceler vt. a hartui, a sicii
harde f. haita, turma (de animale salbatice)
hardes f.pl. boarfe
hardi, e adj. indraznet, obraznic
hardiesse f. indrazneala, obraznicie
hardiment adv. cu indrazneala, fara inconjur
hareng m. scrumbie, hering
hargne f. artag
hargneux, euse adj. artagos
haricot m. fasole
haridelle f. gloaba
harmonica m. armonica
harmonie f. armonie, (fig.) buna intelegere
harmonieux, euse adj. armonios
harmoniser vt., vr. a (se) armoniza
harmonium /-om'/ m. armoniu
harnachement m. harnasament, (fig. fam.) impopotonare
harnacher vt. a inhama, (fig. fam.) a impopotona
harnais m. ham
harpagon m. zgircit
harpe f. harpa
harper vt. a inhata
harpie f. harpie, (fig.) zgriptoroaica
harpon m. harpon
harponner vt. a prinde cu harponul, (fig.) a inhata, a arest
hart f. curmei, streang, spinzuratoare
hasard m. intimplare, noroc
hasarder vt. a risca; vr. a se expune la
hasardeux, euse adj. care risca, riscant
hase f. iepuroaica
hâte f. graba
hâtelle f. frigaruie
hâter vt,. vr. a (se) grabi
hâtif, ive adj. timpuriu, pripit
hauban m. cablu (la o macara, la un mcatarg etc.)
hausse f. (tehn.) obiect care serveste la inaltat, creste
haussement m. urcare
hausser vt., vi. a (se) ridica; vt. a inalta; vi. a creste
haut, e adj. inalt, ridicat, superior, stravechi, arogant,
hautain, e adj. trufas, arogant
hautbois m. oboi, oboist
haut-de-forme m. joben
haute fréquence f. inalta frecventa
haute tension f. inalta tensiune
hautement adv. pe fata, deschis
hautesse f. altete, inaltime
hauteur f. inaltime, colina, (fig.) trufie, aroganta
haut-fait m. fapta eroica
haut-le-cæur m. invar. greata, (fig.) dezgust
haut-le-corps m. invar. tresarire, cabrare (a calului)
haut-parleur m. difuzor
havane adj. maro-deschis; m. tigara de foi
hâve adj. palid, jigarit
havir vt. a pirpali
havre m. (geogr.) port (natural)
havresac m. traista
heaume m. coif
hebdomadaire adj. saptaminal; m. hebdomadar
hébergement m.gazduire
héberger vt. a gazdui
hébéter vt. a nauci
hébétude f. nalucire
hébraïque adj. ebraic
hébreu adj. evreiesc; m. (cu maj.) evreu; m. limba ebraic
hectare m. hectar
hein interj. (h)ai !
hélas interj. vai !
héler vt. a striga (de departe)
hélice f. elice
hélicoptère m. elicopter
heliène m.f. (cu maj.) elen, grec
hélium /-om'/ m. heliu
hellénique adj. elenic, grecesc
helvétique adj. elvetic
hémicycle m. hemiciclu
hémione m. (zool.) hemion, colun
hémisphère m. emisfera
hémoptysie f. hemoptizie
hémorragie f. hemoragie
hémorroïdes f.pl. hemoroizi
henné m. arbust care da o vopsea rosie
hennir vi. a necheza
hennissement m. nechezat
hépatique adj., m.f. hepatic
héraldique adj., f. heraldic(a)
héraut m. (ist.) crainic
herbacé, e adj. ierbos
herbage m. ierburi, pasune
herbe f. iarba
herbeux, euse adj. ierbos
herbier m. ierbar
herboriser vt. a culege plante pentru studiu
herboriste m. vinzator de plante medicinale
herbu, e adj. acoperit cu iarba
herculéen, enne adj herculean
hère m. (om) prapadit
héréditaire adj. ereditar
hérédité f. ereditate
hérésie f. erezie, eroare
hérétique adj., m.f. eretic
hérisser vt. a zbirli, a acoperi (cu lucruri ascutite);
hérisson m. arici, (fig.) om ursuz
héritage m. mostenire
hériter vi., vt. a mosteni
hérittier, ère m.f. mostenitor
hermaphrodite adj., m.f. hermafrodit
hermétique adj. ermetic (si fig.)
héroïne f. eroina, (farm.) heroina
héroïque adj. eroic, (med.) drastic
héroïsme m. eroism
héron m. bitlan
héros m. erou
herse f. grapa
herser vt. a grapa
hésitation f. sovaire
hésiter vi. a sovai
hetman m. hatman
hêtraie f. faget
hêtre m. fag
heu interj. he !
heur m. noroc, sansa
heure f. ora, ceas
heureusement adv. in chip fericit, din fericire
heureux, euse adj., m.f. fericit, norocos; adj. nimerit
heurter vt. a ciocni, (fig.) a rani; vi. a ciocani (
heurtoir m. ciocan (de batut in poarta), (ferov.) tampon
hexagone m. hexagon
hiatus /-tuss/ m. hiat, (fig.) pauza
hibernation f. iernat
hiberner vi. a hiberna
hibou m. bufnita, (fig.) om ciufulit
hic m. (fam.) chichita
hideur f. hidosenie
hideux, euse adj. hidos
hier adv. ieri, recent
hiérarchie f. ierarhie
hiérarchique adj. ierarhic
hiéroglyphe m. hieroglifa
hilare adj. ilar(iant)
hilarité f. ilaritate, veselie
hindou, e adj., m.f. (cu maj.) hindus, indian
hippique adj. hipic
hippisme m. hipism
hippodrome m. hipodrom
hippopotame m. hipopotam
hircin, e adj. de tap
hirondelle f. rindunica
hirsute adj. zbirlit, (fig.) posac
hispanique adj. hispanic, spaniol(esc)
hisser vt., vr. a (se) ridica, a (se) inalta, a(se)cocota
histoire f. istorie, povestire, brasoava, patanie
historien, enne m.f. istoric
historier vt. a istorisi cu amanunte
historiette f. istorioara, anecdota
historiographe m. istoriograf
historique adj. istoric; m. istoric (al unui fapt etc.)
histrion m. comediant, (fig.) cotcar
hiver m. iarna
hiverner vi. a ierna
hobby m. marota
hobereau m. soim mic, (fig.) nobil de tara
hoche f. crestatura pe raboj, bresa
hochement m. clatinare
hochequeue m. codobatura
hocher vt. a clatina, a scutura
hochet m. jucarioara, fleac
holà interj. stai !
hollandais, e adj., m.f. (cu maj.) olandez
holocauste m. jertfa, victima sacrificata, ofranda
homard m. homar
homélie f. predica (si fig.)
homéopathie f. homeopatie
homérique adj. homeric
homicide m. omucidere, ccriminal; adj. ucigator
hommage m. omagiu
homme m. om, barbat, sot
homogène adj. omogen
homogénéité f. omogenitate
homographe adj., m. omograf
homologue adj. omolog
homologuer vt. a omologa
homonyme adj., m. omonim
hongrois, e adj. unguresc; m.f. (cu maj.) ungur;
honnête adj. cinstit, cumsecade, convenabil
honnêteté f. cinste, amabilitate
honneur m. onoare, faima; pl. onor(uri)
honnir vt. a face de rusine (in public)
honorabilité f. cinste, onorabilitate
honorable adj. onorabil, stimabil
honoraire adj. onorar, onorific; m.pl. onorar(iu)
honorer vt. a onora, a cinsti
honorifique adj. onorific
honte f. rusine, dezonorare
honteux, euse adj. rusinos, rusinat; m.f. sfios
hôpital m. spital
hoquet m. sughit
hoqueter vi. a sughita
horaire adj., m. orar
horde f. hoarda
horgole f. orgoliu
horion m. ghiont
horizon m. orizont
horizontal, e adj., f. orizontal(a)
horloger m. ceasornicar
horlogerie f. ceasornicarie
hormis prep. (in) afara de, exceptind
horreur f. oroare, scirba, grozavie, (fam.) persoana urita
horrfier vt. a ingrozi, a scirbi
horrible adj. ingrozitor
horripiler vt. a infiora, (fig.) a scoate din sarite
hors prep. (in) afara (de)
hors-bord m. invar. (mar.) zburator
hors-d'æuvre m. invar. aperitiv
hors-la-loi m. tilhar
horticulteur m. horticultor
hospice m. ospiciu, azil
hospitalier, ère adj. primitor
hospitaliser vt. a spitaliza
hospitalité f. ospitalitate
hostie f. cuminecatura
hostile adj. dusmanos
hostilité f. dusmanie
hôte, euse m.f. gazda, oaspete
hôtel m. hotel, casa mare
hôtelier, ère m.f., adj. hotelier
hôtellerie f. pensiune, restaurant elegant
hotte f. cos (de purtat in spinare)
houblon m. hamei
houe f. sapaliga
houille f. huila
houiller, ère adj. bogat in huila; f. mina de huila
houle f. hula, (fig.) agitatie
houlette f. botau, cirja episcopala
houleux, euse adj. furtunos
houppe f. pamatuf, mot, smoc, ciucure
houpper vt. a face ciucuri
hourdage, hourdis m. zidarie grosolana
hourra m., interj. ura !
houspiller vt. a chinui
housse f. husa
houssine f. joarda, nuia (de batut covoare)
houx m. (bot.) ilex
hoyau m. tirnacop
hublot m. (mar.) hublou
huche f. copaie (de framintat piinea), capistere
hue interj. die !
huée f. haituiala, huiduiala
huer vt. a huidui; vr. (despre bufnita) a tipa
huile f. ulei, untdelemn, esenta (de parfum)
huileux, euse adj. uleios
huilier m. otetar (pentru untdelemn si otet);
huis m. (in expr.) à ~ clos = cu usile inchise
huissier m. usier, portarel, aprod
huit num. card., m. (cifra) opt; num. ord. al optulea;
huitaine f. (vreo) opt, opt zile
huitième num. ord. al optulea; m. optime
huître f. stridie, (fam.) neghiob
humain, e adj. omenesc, milos; m.pl. oamenii
humaniser vt., vr. a (se) umaniza, a (se) imblinzi
humanisme m. umanism
humanitaire adj. umanitar
humanité f. omenire, omenie
humble adj. umil, modest, respectuos; m. persoana umila
humer vt. a sorbi, a adulmeca
humester vt., vr. a (se) umezi; vt. a inmuia
humeur f. umoare, dispozitie, toana
humide adj. umed; m. umiditate
humidité f. umezeala
humiliant, e adj. umilitor
humiliation f. umilire, injosire, umilinta
humilier vt., vr. a (se) umili, a (se) injosi
humilité f. umilinta
humoriste m. umorist
humoristique adj. umoristic
humour m. umor
hune f. (mar.) gabie
huppe f. mot, pupaza
huppé, e adj. motat, (fam.) de vaza
hure f. cap (de porc, stiuca etc.)
hurlement m. urlat, urlet
hurler vi. a urla; vt. a cinta tare
hurluberlu m. descreierat
hussard m. husar
hussite m. husit
hutte f. coliba
hutter (se) vr. a-si face o coliba, a se aseza intr-o coliba
hyalin, e adj. ca sticla
hybride adj. hibrid, corcit; m. hibrid, corcitura
hybridité f. hibriditate
hydrante m. hidrant, gura de apa
hydrate m. hidrat
hydraulique adj., f. hidraulic(a)
hydravion m. hidroavion
hydre f. hidra
hydrique adj. hidric
hydrocarbure m. hidrocarbura
hydrogène m. hidrogen
hydrographie f. hidrografie
hydrolyse f. hidroliza
hydromel m. hidromel
hydrosphère f. hidrosfera
hydrothérapie f. hidroterapie
hyène f. hiena
hygiène f. igiena
hygiènique adj. igienic
hymen /-mèn/, hyménée: m. (poet.) casatorie
hymne m. imn
hyperbole f. hiperbola, exagerare
hyperhyroïdie f. hipertiroide
hypersonique adj. supersonic
hypertrophie f. hipertrofie
hypnose f. hipnoza, fascinatie
hypnotiser vt. a hipnotiza, a fascina; vr. a-si concentra
hypnotiseur m. hipnotizator
hypocondrie f. ipohondrie
hypocrisie f. ipocrizie
hypocrite adj., m.f. ipocrit
hypose f. (bot.) isop
hypoténuse f. ipotenuza
hypothécaire adj. ipotecar
hypothèque f. ipoteca
hypothéquer vt. a ipoteca
hypothèse f. ipoteza
hypothétique adj. ipotetic
hystérie f. isterie
hystérique adj., m.f. isteric
iambe m. iamb
ibérique adj. iberic
iceberg /aïs'-bèrg'/ m. aisberg
ice-cream /aïs'-krim m. (angl.) inghetata
ichtyologie /ik-/ f. ihtiologie
ici adv. aici
icitateur, trice adj., m.f. incitartor, instigator
icône f. icoana
iconographe m. iconograf
iconostase f. iconostas
ictère m. icter, galbinare
idéalisation f. idealizare
idéaliser vt. a idealiza
idéalisme m. idealism
idéaliste m.f., adj. idealist
idée f. idee, parere, conceptie
identification f. identificare
identifier vt., vr. a (se) identifica
identique adj. identic
identité f. identitate
idéologie f. ideologie
idéologue m. ideolog
idiome m. idiom
idiotie f. idiotie
idiotisme m. (lingv.) idiotism
idoine adj. convenabil, capabil de
idolâtre adj., m.f. idolatru
idolâtrer vt. a idolatriza
idolâtrie f. idolatrie
idole f. idol
idylle f. idila
if m. (bot.) tisa
ignare adj., m.f. nestiutor, incult
igné, e /igh-/ adj. (produs) de foc
ignifuger vt. a face neinflamabil
ignition f. (tehn.) ardere
ignoble adj. josnic
ignomine f. josnicie
ignominieux, euse adj. josnic
ignorance f. ignorare, ignoranta, nestiinta
ignorer vt. a ignora, a nu sti
il pron. pers. el
ile f. insula
iles m.pl. oase iliace
iliaque adj. illiac
illégal, e adj. ilegal
illégalité f. ilegalitate
illégitime adj. nelegitim, nejustificat
illégitimité f. nelegitimitate
illettré, e adj., m.f. analfabet
illicite adj. ilicit, nepermis
illico adv. (fam.) imediat
illimité, e adj. nelimitat, nemarginit
illisible adj. necitet
illogisque adj. nelogistic
illuminer vt. a lumina (si fig.)
illusion f. iluzie, amagire
illusionner vt., vr. a (se) iluziona, a (se) amagi
illusionniste m. iluzionist
illusoire adj. iluzoriu, amagitor
illustration f. ilustratie, ilustrare
illustre adj. ilustru
illustrer vt. a ilustra; vr. a se remarca
ilot m. ostrov, insulita
ilote m. ilot, sclav
ilumination f. iluminare, (fig.) inspiratie
image f. imaginatie, reprezentare, icoana, asemanare
imagé, e adj. (despre stil) plin de imagini
imagerie f. comert cu imagini colorate, cu icoane
imaginaire adj. imaginar, inchipuit
imagination f. imaginatie, imaginare, inchipuire
imaginative f. (fam.) facultatea de a imagina
imaginer vt., vr. a(-si) imagina, a(-si)inchipui
imbattable adj. de nebatut, imbatabil
imbécillité f. imbecilitate, neghiobie
imberbe adj. imberb
imbiber vt. a imbiba
imbibition f. imbibare
imbrication f. suprapunere partiala (ca a tiglelor)
imbroglio /in-bro-lyo/: m. incurcatura
imbu, e adj. imbibat
imbuvable adj. de nebatut
imitateure, trice adj., m.f. imitator
imitation f. imitare, imitatie
imiter vt. a imita
immaculé, e adj. nepatat (si fig.)
immanence f. imanenta
immangeable /in-/ adj. de nemincat
immanquable /in-/ adj. inevitabil, de negresit
immatériel, elle adj. imaterial
immatriculation f. imatriculare
immatriculer vt. a inmatricula
immaturité f. lipsa de maturitate (si fig.)
immédiat, e adj. nemijlocit, imediat
immémorial, e adj. imemorial
immense adj. imens
immensité f. imensitate
immerger vt. a scufunda (intr-un lichid)
immérité, e adj. nemeritat
immersion f. scufundare (intr-un lichid)
immeuble m., adj. imobil
immigration f. imigratie
immigrer vi. a imigra
imminence f. iminenta, amenintare directa
imminent, e adj. iminent
immiscer vt., vr. a (se) amesteca
immixtion f. imixtiune
immobile adj. nemiscat, (fig.) neclintit
immobilier, ère adj. imobiliar
immobilisation f. imobilizare
immobiliser vt. a imobiliza
immobilité f. imobilitate
immodéré, e adj. lipsit de moderatie
immodeste adj. lipsit de modestie
immodestie f. lipsa de modestie
immolation f. jertfire, masacrare
immoler vt. a jertfi, a masacra
immonde adj. murdar, (fig.) mirsav
immondices f.pl. gunoaie
immoralité f. imoralitate
immortaliser vt. a imortaliza
immortalité f. nemurire
immortel, elle adj. nemuritor; f. siminoc
immuable adj. imuabil, de neschimbat
immunisation f. imunizare
immuniser vt. a imuniza
immunité f. scutire (de impozit), imuniatate
impact m. ciocnire
impair, e adj. impar, fara pereche; m. (fam.) gafa
impardonnable adj. de neiertat
imparfait, e adj. nedesavirsit; m. (timpul) imperfect
imparité f. neparitate
impartialité f. impartialitate, nepartinire
impartir vt. a distribui, a acorda
impasse f. fundatura, (fig.) impas
impassibilité f. nepasare
impassible adj. nepasator, impasibil
impatiemment adv. cu nerabdare
impatience f. nerabdare
impatient, e adj. nerabdator, nelinistit
impatienter vt., vr. a (se) impacienta
impatroniser (s') vr. a se impune ca stapin, a se introduce
impayable adj. nepretuit, (fig.) caraghios, comic
impayé, e adj. neplatit
impeccable adj. impecabil, fara cusur
impedimenta m.pl. impedimente
impénétrable adj. de nepatruns
impénitent, e adj. perseverent in greseala
impératif, ive adj. poruncitor; m. (modul) imperativ
impératrice f. imparteala
imperceptible adj. imperceptibil
imperdable adj. de nepierdut
imperfectible adj. de neperfectionat
imperfection f. imperfectiune
impérial, e adj. imperial; f. imperiala (a unui autobuz)
impérialisme m. imperialism
impérialiste m., adj. imperialist
impérieux, euse adj. imperios
impérissable adj. nepieritor
impéritie f. nepricepere, neindeminare
imperméabile adj., m. impermeabil
imperméabilisation f. impermeabilizare
imperméabiliser vt. a face impermeabil
impersonnel, elle adj. impersonal
impertinemment adv. cu impertinenta
impertinence f. impertinenta
impertinent, e adj., m.f. impertinent
imperturbable adj. imperturbabil, neclintit
impétrer vt. a obtine (o slujba, o favoare)
impétueux, euse adj. impetuos, (fig.) violent
impétuosité f. impetuozitate
impie adj., m.f. nelegiuit, necredincios
impiété f. nelegiuire
impitoyable adj. nemilos, necrutator
implacabilité f. caracter implacabil
implacable adj. implacabil, neinduplecat
implantation f. implantare, implantatie
implanter vt., vr. (fig.) a (se) introduce
implication f. implicare, implicatie, amestec
impliquer vt. a implica
imploration f. implorare, rugaminte staruitoare
implorer vt. a implora, a ruga staruitor
impoli, e adj. nepoliticos; m. mojic
impoliment adv. (in mod) nepoliticos
impolitesse f. nepolitete, necuviinta
impondérable adj. imponderabil
impopulaire adj. nepopular
impopularité f. lipsa de popularitate
importance f. importanta, infumurare
important, e adj. important, increzut; m. partea importanta
importateur, trice adj., m.f. importator
importation f. import(are)
importer vi., v. impers. a avea importanta, a conta;
importun, e adj. plictisitor, nepotrivit, suparator;
importuner vt. a stingheri
importunité f. caracter inoportun
imposable adj. impozabil
imposant, e adj. impunator
imposer vt. a impune (si fin.); vr. a se afirma
impossibilité f. imposibilitate
impossible adj., m. imposibil(ul)
imposteur m. impostor, sarlatan
impôt m. impozit
impotent, e m.f., adj. impotent
impracticable adj. impracticabil
imprécation f. imprecatie, injurie
imprécis, e adj. neprecis
imprécision f. imprecizie
imprégnation f. impregnare
imprégner vt. a impregna, a imbiba
imprenable adj. inexpugnabil
impresario m. impresar
impression f. (in)tiparire, imprimare, impresie
impressionnable adj. impresionabil
impressionner vt. a impresiona
impressionnisme m. impresionism
imprévisible adj. de neprevazut
imprévision f. neputinta de a prevedea
imprévoyance f. lipsa de prevedere
imprévoyant, e adj. neprevazator
imprévu, e adj., m. neprevazut(ul)
imprimé adj. imprimat, tiparit; m. tiparitura
imprimer vt. a (in)tipari, a imprima, (fig.) a inspira
imprimerie f. imprimerie, tipografie
imprimeur adj., m. tipograf
improbable adj. improbabil
improbation f. dezaprobare
improbité f. lipsa de probitate
improductif, ive adj. neproductiv
improductivité f. lipsa de productivitate
impromptu /im-promp'-tu/: adj. invar. nepregatit;
imprononçable adj. de nepronuntat
impropre adj. impropriu
impropriété f. caracter impropriu
improuvable adj. de nedovedit
improvisateur, trice adj., m.f. improvizator
improvisation f. improvizare, improvizatie
improviser vt., vi. a improviza
improviste (à l') loc. adv. pe nepusa masa, prin surprindere
imprudemment adv. in mod imprudent
imprudence f. imprudenta
imprudent, e adj., m.f. imprudent
impudemment adv. cu neobrazare
impudence f. neobrazare
impudent, e adj., m.f. nerusinat
impudeur f. indecenta
impudique adj. nerusinat
impuissance f. neputinta
impuissant, e adj., m.f. neputincios
impulsif, ive adj., m.f. impulsiv, necugetat
impulsion f. impuls
impulsivité f. impulsivitate
impunément adv. nepedepsit
impuni, e adj. nepedepsit
impunité f. nepedepsire, (jur.) impunitate
impur, e adj. impur, (fig.) destrabalat
impureté f. impuritate, (fig.) destrabalare
imputation f. imputare, imputatie
imputer vt. a imputa (si cont.)
imputrescible adj. inabordabil
inabrité, e adj. neadapostit
inaccentué, e adj. neaccentuat
inacceptable adj. inacceptabil
inacceptation f. neacceptare
inaccessible adj. inaccesibil
inaccoutumé, e adj. neobisnuit
inachevé, e adj. neispravit
inactif, ive adj. inactiv
inaction f. lipsa de actiune, de lucru
inactivité f. lipsa de activitate
inactuel, elle adj. care nu e actual
inadapté, e adj., m.f. (persoana) care nu se adapteaza
inadéquant, e adj. neadecvat
inadmissible adj. inadmisibil
inadvertance f. lipsa de atentie, inadvertenta
inaliènable adj. inalienabil
inaltèrable adj. inalterabil
inamovible adj. inamovibil
inanimé, e adj. neinsufletit
inanité, e f. zadarnicie, desertaciune
inanition f. inanitie
inapaisé, e adj. nepotolit
inaperçu, e adj. neobservat
inappétence f. lipsa de pofta de mincare
inapplicable adj. inaplicabil
inappréciable adj. neinsemnat, (fig.) de nepretuit
inapprivoisé, e adj. neimblinzit
inapte adj., m. inapt
inaptitude f. inaptitudine
inarticulé, e adj. nearticulat
inassouvi, e adj. nepotolit
inatentif, ive adj. neatent
inattaquable adj. inatacabil
inattendu, e adj. neasteptat
inattention f. neatentie
inauguration f. inaugurare
inaugurer vt. a inaugura
inauthentique adj. neautentic
inavouable adj. de nemarturisit
inca adj. referitor la incasi
incalculable adj. incalculabil
incandescence f. incandescenta, (fig.) inflacarare
incandescent, e adj. incandescent, (fig.) inflacarat
incantation f. vraja
incapable adj. incapabil
incapacité f. incapacitate
incarcération f. intemnitare
incarcérer vt. a intemnita
incarnat, e adj. de culoarea pielii
încarnation f. incarnare
încarner vt., vr. a (se) incarna
incartade f. jignire, extravaganta
incassable adj. incasabil
incendiaire m. incendiator; adj. incendiar, atitator
incendie m. incendiu, (fig.) razvratire
incendier vt. a incendia, (fig.) a atita (spiritele)
incertain, e adj. nesigur, schimbator; m. partea nesigura
incertitude f. nesiguranta, indoiala
incessamment adv. neintirziat, fara incetare
incessant, e adj. neincetat
inceste m. incest; adj., m. (om) incestuos
inchangé, e adj. neschimbat
incidemment adv. incidental, din intimplare
incidence f. incidenta
incident, e adj. incident, (fig.) intimplator; m. incident
incidentel, elle adj. incidental
incinération f. incinerare
incinérer vt. a incinera
inciser vt. a face o incizie
incisif, ive adj. taios; f., adj. (dinte) incisiv
incision f. incizie
incitation f. incitare
inciter vt. a incita
incivilité f. nepolitete
inclément adj. neinduratuor
inclinaison f. inclinare, (astron.) inclinatie
inclination f. inclinare, (fig.) inclinatie
incliner vt., vi., vr. a (se) inclina;
inclure vt. a include
inclus, e adj. inclus
inclusion f. includere
inclusivement adv. inclusiv
incoercible adj. incoercibil
incognito adv. incognito
incohérence f. incoerenta
incohérent, e adj. incoerent
incollable adj. (fam.) care nu poate fi incuiat (
incolore adj. incolor, (fig.) sters
incomber vi. a reveni (cuiva)
incombustible adj. care nu arde
incomestible adj. care nu poate fi mincat
incommensurable adj. nemesurat
incommode adj. incomod, suparator
incommoder vt. a incomoda, a deranja
incommodité f. stinghereala, neplacere
incomparable adj. incomparabil
incompatibilité f. incompatibilitate
incompatible adj. incompatibil
incompétent, e adj. incompetent
incomplet, ète adj. incomplet
incompréhensible adj. de neinteles
incompréhension f. incapacitate de a intelege
incompressible adj. de necomprimat, incompresibil
incompris, e adj., m.f. neinteles
inconduite f. purtare urita
inconfort m. lipsa de confort
incongru, e adj. necuviincios
incongruité f. necuviinta
inconnu, e adj., m.f. necunoscut; f. (mat.) necunoscuta
inconsciemment adv. (in mod) inconstient
inconscience f. inconstienta
inconscient, e adj. inconstient; m. (psih.) inconstientul
inconséquence f. inconsecventa
inconséquent, e adj. inconsecvent
inconsidéré, e adj. nesocotit
inconsistance f. inconsistenta
inconsistant, e adj. inconsistent
inconsolable adj. de nemingiiat
inconsolé, e adj. neconsolat
inconstance f. inconstanta
inconstitutionel, elle: adj. contrar constitutiei
incontinence f. incontinenta (si med.)
incontinent, e adj. nestapinit; adv. numaidecit
incontrôlable adj. de necontrolat
inconvenable adj. de neinchipuit, straniu
inconvenance f. necuviinta
inconvenant, e adj. necuviincios
inconvénient m. inconvenient
incoordination f. lipsa de coordonare
incorporation f. incorporare
incorporer vt. a incorpora
incorrect, e adj. incorect, necinstit
incorrection f. incorectitudine
incorrigible adj. incorigibil
incorruptibilité f. incoruptibilitate
incorruptible adj. incoruptibil
incrédule adj. neincrezator; m. incredul, (relig.) necredinc
incrédulité f. incredulitate, necredinta
increvable adj. care nu poate plesni, (pop.) neobosit
incrimination f. incriminare, invinuire
incriminer vt. a incrimina, a invinui
incroyable adj. de necrezut
incroyant, e m.f., adj. (relig.) necredincios
incrustation f. incrustare, incrustatie
incruster vt., vr. a (se) incrusta; vr. (fam.) a nu se mai
incubation f. incubatie
inculpation f. inculpare
inculpé, e m.f. inculpat
inculper vt. a inculpa
inculquer vt. a intipari in minte
inculte adj. (agr.) necultivat, (fig.) neingrijit, incult
incultivable adj. de necultivat
incurable adj. nevindecabil
incurie f. neglijenta (crasa)
incursion f. incursiune
incurver vt. a indoi dinafara inauntru
indébrouillable adj. de nedescurcat
indécemment adv. (in mod) indecent
indécence f. indecenta
indéchiffrable adj. indescifrabil
indéchirable adj. care nu se desira
indécis, e adj. nehotarit, nesigur
indécision f. nehotarire
indéclinable adj. indeclinabil
indécrottable adj. care nu se poate curata de noroi,
indéfectible adj. neclintit
indéfini, e adj. nedefinit, (gram.) nehotarit
indéfiniment adv. (in mod) nedefinit
indéfinissable adj. care nu poate fi definit
indéfrichable adj. (agr.) de nedestelenit
indéfrisable adj. care nu se descreteste; f. ondulatie permanen
indélébile adj. de nesters
indélicat, e adj. nedelicat
indélicatesse f. nedelicatete
indemne /-dèmn'/ adj. nevatamat
indemniser vt. a acorda o indemnizatie, a despagubi
indémnité /-dem-/ f. indemnizatie, despagubire
indéniable adj. de netagaduit
indépendamment de loc. prep. independent de
indépendance f. independenta
indépendant, e adj. independent
indescriptible adj. de nedescris
indésirable adj., m. nedorit
indestructible adj. indestructibil
indéterminable adj. de nedeterminat
indétermination f. nedeterminare
indéterminé, e adj. nedeterminat
index /-déks/ m. index, indice, deget aratator
indexer vt. a face un index, a introduce intr-un index
indicateur, trice adj., m. indicator
indicatif, ive adj. care indica; m. (modul) indicativ
indication f. indicatie, indicare
indice m. indiciu, (mat. ec.) indice
indicible adj. inexprimabil
indien, enne adj., m.f. (cu maj.) indian; f. (text.) indian
indifféremment adv. (in mod) indiferent
indifférence f. indiferenta
indifférent, e adj. indiferent
indifférer vt. (fam.) a lasa rece, indiferent
indigence f. saracie lucie, lipsa
indigène adj., m.f. bastinas
indigent, e m.f., adj. nevoias
indigeste adj. indigest, (fig.) greoi
indigestion f. indigestie
indignation f. indignare
indigne adj. nedemn
indigner vt., vr. a (se) indigna
indignité f. lipsa de demnitate. mirsavie
indigo m. (culoarea) indigo
indiquer vt. a indica, a arata
indiscipline f. indisciplina
indiscret, ète adj., m.f. indiscret
indiscrétion f. indiscretie
indiscutable adj. indiscutabil
indispensable adj. indispensabil
indisposé, e adj. indispus
indisposer vt. a indispune, (fig.) a face nefavorabil
indisposition f. indispozitie
indissoluble adj. indisolubil
indistinct, e /-tikt'-/: adj. nelamurit, neclar
individu m. individ
individualisation f. individualizare
individualiser vt. a individualiza
individualité f. individualitate
individuel, elle adj. individual
indivis, e adj. (jur.) indiviz
indivisible adj. indivizibil
indivision f.indiviziune
indochinois, e adj., m.f. (cu maj.) (locuitor) di Indochina
indocile adj., m.f. nesupus
indolence f. nepasare
indolore adj. nedureros
indomptable /-don-ta-/: adj. de neimbinzit
indompté, e /-don-té/: adj. neimblinzit
indonésien, enne adj., m.f. (cu maj.) indonezian; m. limba indonezi
indu, e adj. nepotrivit, (jur.) nedatorat;
indubitable adj. neindoielnic
induction f. inductie (si electr.)
induire vt. a induce (si electr.), a indemna, a conchide
indulgence f. ingaduinta
indulgent, e adj. ingaduitor
indûment adv. pe nedrept, nepotrivit
industrialisation f. industralizare
industrialiser vt., vr. a (se) industrializa
industrie f. (inv.) profesiune, industrie, expedient
industriel, elle adj. industrial; m. industrias
industrieux, euse adj. harnic
inébranlable adj. de nezdruncinat, neclintit
ineffable adj. inexprimabil
ineffaçable adj. de nesters
inefficace adj. ineficace
inefficacité f. ineficacitate
inégal, e adj. inegal, (despre un teren) accidentat,
inégalité f. inegalitate, neregularitate (a unui teren)
inélégance f. lipsa de eleganta
inéligible adj. neeligibil
inéluctable adj. ineluctabil, inevitabil
inemployé, e adj. nefolosit
inénarrable adj. de nepovestit
inepte adj. inept, stupid
ineptie /-sî/ f. ineptie, stupiditate
inépuisable adj. inepuizabil
inertie /sî/ f. inertie, (fig.) apatie
inespéré, e adj. nesperat, neasteptat
inesthétique adj. inestetic
inestimeble adj. de nepretuit
inévitable adj. inevitabil
inexactitude f. inexactitate
inexaucé, e adj. neimplinit
inexcusable adj. de nescuzat
inexécuté, e adj. neexecutat
inexécution f. neexecutare
inexistant, e adj. inexistent
inexistence f. inexistenta
inexorable adj. neinduplecat
inexpérience f. lipsa de experienta
inexpérimenté, e adj. neexperimentat
inexpiable adj. de neispasit
inexplicable adj. de neexplicat
inexpliqué, e adj. neexplicat
inexploité, e adj. neexploatat
inexploré, e adj. neexplorat
inexpressif, ive adj. inexpresiv
inexprimable adj. inexprimabil
inexpugnable /-pugh-nabl'/: adj. inexpugnabil
inextensible adj. inextensibil
inextinguible /-ghu-ibl'/: adj. de nestins, (fig.) de nepotolit
inextricable adj. de nedescurcat
infaillibilité f. infailibilitate
infaillible adj. infailibil
infaisable adj. care nu se poate face
infamant, e adj. degradant
infâme adj. infam, murdar; m. ticalos
infanticide m. pruncucidere, pruncucigas
infatigable adj. neobosit
infatuation f. ingimfare, infumurare
infatuer vt., vr. a (se) infumura
infécond, e adj. steril
infect, e adj. infect, (fig.) abject
infecter vt. a infecta, a corupe, a face sa miroase urit
infectieux, euse adj. infectios
infection f. infectie, duhoare
inféoder vt., vr. a (se) infeuda, a (se) inrobi
inférer vt. a conchide
inférieur, e adj., m.f. inferior
infériorité f. inferioritate
infertile adj. neroditor
infester vt. a infesta, a pustii, a bintui
infidèle adj. infidel, inexact; m. (bis.) necredincios
infidélité f. infidelitate, inexactitate
infiltration f. infiltrare, infiltratie
infiltrer (s') vr. a se infiltra, (fig.) a se insinua
infini, e adj., m. infinit(ul)
infiniment adv. infinit, foarte
infinité f. infinitate
infinitif, ive adj. infinitival; m. (modul) infinitiv
infirmation f. infirmare
infirmer vt. a infirma
infirmier, ère m.f. infirmier
infirmité f. infirmitate
inflammable adj. inflamabil, (fig.) care se inflacareaza iute
inflammation f. inflamare, inflamatie
inflammatoire adj. inflamator
inflation f. inflatie
infléchir vt., vr. a (se) indoi
inflexible adj. inflexibil, neinduplecat
inflexion f. inflexiune, indoire
infliger vt. a aplica (o corectie)
influençable adj. influentabil
influence f. influenta (si fig.)
influencer vt. a influenta
influenza f. gripa
influer vi. a influenta
informateur, trice m.f. informator
information f. informare, informatie
informe adj. inform, grosolan
informer vt., vr. a (se) informa; vi. (jur.) a cerceta
infortune f. nenorocire, ghinion; pl. necazuri
infortuné, e adj., m.f. nefericit
infracteur m. infractor
infraction f. infractiune
infranchissable adj. de netrecut
infrangible adj. care nu poate fi sfarinat
infra-son m. infrasunet
infrastructure f. (ec.) baza
infroissable adj. care nu se boteste
infructueux, euse adj. infructuos
infus, e adj. innascut
infuser vt. a face o infuzie, a introduce (un lichid)
infusible adj. care nu se poate topi
infusion f. infuzie
ingambe adj. (fam.) iute de picior, vioi
ingénier (s') vr. a se stradui
ingénieur m. inginer
ingénieux, euse adj. ingenios, dibaci
ingéniosité f. ingeniozitate
ingénu, e adj. ingenuu, candid; f. ingenua
ingénuité f. ingeniutate, candoare
ingérence f. ingerinta, amestec (in treburile cuiva)
ingérer vt. a ingera; vr. a se amesteca (in treburile cuiv
ingestion f. ingerare
ingrat, e m.f. ingrat; adj. neplacut, nerecunoscator, arid
ingratitude f. nerecunostinta
inguérissable adj. fara leac
ingurgiter vt. a inghiti cu lacomie
inhabile adj. neindeminatic
inhabilité f. lipsa de indeminare
inhabitable adj. de nelocuit
inhabité, e adj. nelocuit
inhabituel, elle adj. neobisnuit
inhalation f. inhalare, inhalatie
inhaler vt. a inhala
inhérent, e adj. inerent
inhiber vt. a inhiba
inhibition f. inhibitie
inhumain, e adj. inuman
inhumanité f. neomenie
inhumation f. inhumare
inhumer vt. a inhuma
inimaginable adj. de neinchipuit
inimitable adj. de neimitat
inimitié f. dusmanie
inintelligent, e adj. neinteligent
inintelligible adj. de neinteles
inintéressant, e adj. neinteresant
ininterrompu, e adj. neintrerupt
inique adj. nedrept
iniquité f. nedreptate (mare)
initial, e adj., m.f. initial(a)
initiateur, trice adj., m.f. initiator
initiation f. initiere
initié vt. a initia
injecter vt., vr. a (se) injecta
injection f. injectare, lichid injectat
injonction f. ordin categoric
injure f. injurie, (fig.) vatamare
injurier vt. a insulta
injurieux, euse adj. insultator
injuste adj. nedrept
injustice f. nedreptate
inlassable adj. neobosit
inné, e adj. innascut
innerver vt. a inerva (un organ)
innocence f. nevinovatie
innocent, e adj. nevinovat; m. inocent, prostanac
innocenter vt. a declara inocent
innombrable adj. nenumarat
innommable adj. care nu poate fi numit, (fig.) dezgustator
innovateur, trice adj., m.f. inovator
innovation f. inovatie
innover vi. a face o inovatie
inobservation f. nerespectare (a unei legi)
inoccupation f. lipsa de ocupatie
inoccupé, e adj. neocupat
inoculation f. inoculare
inoculer vt. a inocula
inodore adj. inodor
inofensif, ive adj. inofensiv
inondation f. inundatie
inonder vt. a inunda, (fig.) a potopi
inopérable adj. care nu poate fi operat
inopérant, e adj. fara efect
inopiné, e adj. inopinat
inopportun, e adj. inoportun
inorganique adj. anorganic
inoubliable adj. de neuitat
inouï, e adj. nemaiauzit
inqualifiable adj. incalificabil
inquiet, ète adj. nelinistit, ingrijorat
inquiétant, e adj. nelinistitor, ingrijorator
inquiéter vt.,vr. a (se) nelinisti, a (se) ingrijora;
inquiétude f. neliniste, ingrijorare
inquisiteur m. inchizitor; adj., m. scrutator
inquisition f. inchizitie, perchezitie arbitrara
insaissable adj. insesizabil
insalissable adj. care nu se poate murdari
insalubrité f. insalubritate
insanité f. nerozie
insatiable adj. nesatios
insatisfaction f. lipsa de satisfactie
insatisfait adj. nesatisfacut
insciement adv. fara stire
inscription f. inscriere, inscriptie
inscrire vt., vr. a (se) inscrie
insécable adj. care nu se poate taia
insecte m. insecta
insécurité f. lipsa de securitate
insémination f. fecundare artificiala
insensé, e m.f., vt. a face insensibil
insensible adj. insensibil
insensiblilité f. insensibilitate
inséparable adj. inseparabil
insérer vt. a insera
insertion f. inserare, insertie
insideux, euse adj. insidios, siret
insigne adj. remarcabil; m. insigna, insemn
insignifiance f. neinsemnatate
insignifiant, e adj. neinsemnat
insinuation f. insinuare
insinuer vt., vr. a (se) insinua; vt. a introduce (cu grija
insipide adj. insipid (si fig.)
insistance f. insistenta
insister vi. a insista
insociable adj. nesociabil
insolation f. insolatie
insolemment adv. (in mod) obraznic
insolence f. obraznicie
insolent, e m.f., adj. obraznic
insoler vt. a expune la soare
insolite adj. neuzitat, nepotrivit
insolubiliser vt. a face insolubil, nedizolvabil
insoluble adj. insolubil, de nerezolvat
insolvable adj. insolvabil
insondable adj. de nepatruns
insonnieux, euse, insomniaque: adj. , m.f. (persoana) care sufera de
insonore adj. nesonor, care inabusa zgomotul
insonorisation f. lipsire de sonoritate, insonorizare
insonoriser vt. a lipsi de sonoritate, a insonoriza
insonorité f. lipsa de sonoritate
insouciance f. nepasare
insouciant, e adj. nepasator
insoumis, e adj., m. nesupus
insoumission f. nesupunere
insoupçonnable adj. de nebanuit
insoutenable adj. de nesustinut, de nesuportat
inspecter vt. a inspecta, a examina atent
inspecteur, trice m.f. inspector
inspiration f. inspirare, inspiratie
inspirer vt., vr. a (se) inspira; vt. a insufla (curaj etc.
instabilité f. instabilitate
instable adj. instabil
installateur m. instalator
installation f. instalare, instalatie
installer vt., vr. a (se) instala
instamment adv. staruitor
instance f. insistenta, (jur.) instanta
instant, e adj. insistent; (jur.) instanta
instantané, e adj., m. instantaneu
instar de (à l') loc. prep. in felul
instauration f. instaurare
instaurer vt. a instaura
instigateur, trice m.f. instigator, atitator
instigation f. instigare, atitare
instiller /-ti-lé/ vt. a instila
instinct m. instinct
instinctif, ive adj. instinctiv
instituer vt. a institui
institut m. institut
instituteur, trice m.f. invatator
institution f. institutie, instituire
institutionnel, elle adj. referitor la institutii
instructeur m. instructor
instructif, ive adj. instructiv
instruction f. instrictie (si jur.), instruire, invatamint;
instruire vt. a instrui (si jur.), a invata
instrumenter vi. (jur.) a intocmi acte publice, (muz.) a orches
instrumentiste m. instrumentist
insu m. (in expr.) à l'~ de = fara stirea
insubordination f. neascultare
insubordonné, e adv. nedisciplinat
insuccés m. insucces
insuffisamment adv. insuficient, neindestulator
insuffisance f. insuficienta, incapacitate
insuffisant, e adj. insuficient, incapabil
insufflation f. insuflare, (med.) insuflatie
insuffler vt. a insufla (si med.), (fig.) a inspira
insulaire adj., m. insular
insulte f. insulta
insulter vt. a insulta, a ataca; vi. a-si bate joc
insupportable adj. de nesuportat
insurgé, e adj., m.f. rasculat
insurger (s') vr. a se rascula
insurmontable adj. de netrecut
insurrection f. rascoala, insurectie
insurrectionnel, elle: adj. insurectional
intangible adj. intangibil
intégration f. integrare
intègre adj. integru
intégrer vt. a integra
intégrité f. integritate
intellect m. intelect
intellectuel, elle adj., m.f. intelectual
intelligemment adv. (in mod) inteligent
intelligence f. inteligenta
intelligible adj. inteligibil
intempérance f. necumpatare, (fig.) exces
intempérant, e adj. necumpatat
intempérie f. intemperie, vreme rea
intempestif, ive adj. intempensiv, nepotrivit
intemporel, elle adj. atemporal
intenable adj. de nementinut, de neaparat, (fam.) de nesupor
intendance f. intendenta
intendant m. intendent
intense adj. intens
intensification f. intensificare
intensifier vt. a intensifica
intensité f. intensitate
intenter vt. a intenta
intention f. intentie
interaction f. interactiune
intercalation f. intercalare
intercaler vt. a intercala
intercéder vi. a starui (in favoarea cuiva)
intercepter vt. a intercepta
interception f. interceptie
intercession f. mijlocire, interventie
interclesse m. pauza (intre doua ore de curs)
intercurrent, e adj. care survine intre timp
interdépendance f. interdependenta
interdiction f. interzicere, interdictie
interdire vt. a interzice, a surprinde
interdit, e adj. interzis, surprins; m. interdictie
intéressé, e adj., m.f. interesat
intéresser vt., vr. a (se) interesa
intérêt m. interes, dobinda
intérieur adj. intern, interior; m. interior, camin, inter
intérim (par) loc. adv. in mod provizoriu
interissable adj. nesecat, (fig.) inepuizabil
interjection f. interjectie
interligne m. spatiu alb intre doua rinduri scrise
interlocuteur, trice m.f. interlocutor
interlope adj. interlop, suspect
interloquer vt. a ului, a surprinde
intermède m. intermediu, divertisment
intermédiaire adj., m. intermediar
interminable adj. interminabil
intermittence f. intermitenta
intermittent, e adj. intermitent
international, e adj. international
internationalisme m. internationalism
internationaliste m.f., adj. internationalist
interne adj., m. (elev) intern
interner vt. a interna
interpellation f. interpelare
interpeller vt. a interpela
interpénétrer (s') vr. a se intrepatrunde
interplanétaire adj. interplaneter
interpolation f. interpolare
interpoler vt. a interpola
interposer vt., vr. a (se) interpune; vt. (fig.) a interveni
interprétation f. interpretare
interpréte m. interpret
interprèter vt., vr. a (se) interpreta
interrègne m. interregn
interrogateur, trice adj. intrebator; m. examinator
interrogation f. interogare, intrebare
interrogatoire m. interogatoriu
interroger vt. a interoga, a intreba
interrompre vt., vr. a (se) intrerupe
interrupteur, trice adj., m. intrerupator
interruption f. intrerupere
intersection f. intersectie
interstellaire adj. interstelar
interstice m. spatiu intermediar, interstitiu
interurbain, e adj. interurban
intervalle m. interval
intervenir vi. a interveni
intervention f. interventie
interventionnisme m. interventionism, amestec in treburile interne
intervertir vt. a interverti
interview /-viou-/ f. interviu
interviewer /-viou-veur/: m. persoana care ia un interviu
interviewer /-viou-vé/: vt. a lua un interviu
intestin, e adj. intern; m. intestin
intime adj., m. intim
intimer vt. a chema in judecata, a notifica cu autoritate
intimidateur, trice adj. care intimideaza
intimidation f. intimidare
intimider vt. a intimida
intimité f. intimitate
intitulé m. titlu (al unei carti, al unui capitol etc.)
intituler vt., vr. a (se) intitula
intolérance f. intoleranta ( si med.)
intonation f. intonare, intonatie
intoxication f. intoxicare, intoxicatie
intoxiquer vt. a intoxica
intra-atomique adj. cuprins in atom
intraduisible adj. de netradus
intraitable adj. neinduplecabil, intratabil
intramusculaire adj. intramuscular
intransigeance f. intransigenta
intransigeant, e m.f., adj. intransigent
intransitif, ive adj. intranzitiv
intransmissible adj. de netransmis
intravenieux, euse adj. intrevenos
intrépide adj. intrepid, indraznet
intrépidité f. intrepiditate, indrazneala
intrigant, e m.f., adj. intrigant
intrigue f. intriga
intriguer vt. a intriga (pe cineva); vi. a umbla cu intrigi
intrinsèque adj. intrinsec
introductif, ive adj. introductiv
introduction f. introducere
introduire vt., vr. a (se) introduce
introniser vt., vr. a (se) inscauna (si fig.)
introspection f. introspectie
introuvable adj. de negasit
intrus, e m.f., adj. intrus
intuitif, ive adj. intuitiv; m. persoana care intuieste
intuition f. intuitie
inusable adj. care nu se uzeaza
inusité, e adj. neuzitat
inutile adj. inutil
inutilité f. inutilitate; pl. lucruri inutile
invaincu, e adj. neinvins
invalide adj., m. invalid
invalider vt. a invalida
invalidité f. invaliditate
invariable adj. invariabil
invasion f. invadare, invazie
invective f. invectiva
invectiver vt., vi. a invectiva
invendable adj. de nevindut
inventaire m. inventar
inventer vt. a inventa
inventeur, trice m.f. inventator, descoperitor
inventif, ive adj. inventiv
invention f. inventie, nascocire, descoperire
inventorier vt. a face inventarul
invérifiable adj. de neverificat
inversable adj. de nerasturnat
inverse adj., m. invers(ul), opus(ul)
inverser vt. a inversa
inversion f. inversiune, inversare
invertébré, e adj., m. nevertebrat
invertir vt. a rasturna (intr-o ordine opusa)
investigation f. investigatie
investir vt. a investi, a asedia
investissement m. investitie, asediere
invétéré, e adj. inveterat
invincibilité f. invincibilitate
invincible adj. invincibil
inviolabilité f. inviolabilitate
inviolable adj. inviolabil
invisibilité f. caracter invizibil
invisible adj. invizibil
invitation f. invitare, invitatie
invite f. indemn
invité, e m.f. invitat
inviter vt., vr. a (se) invita
invocation f. invocare, invocatie
involuntaire adj. involuntar
invoquer vt. a invoca, a chema (in ajutor)
invraisemblable adj. neverosimil
invraisemblance f. caracter neverosimil
invulnérabilité f. invurnerabilitate
invulnérable adj. invulnerabil
iode m. iod
ioniser vt. a ioniza
iota m. (fig.) iota
iouler vi. a hauli (pe munte)
irakien, enne adj., m.f. (cu maj.) irakian
iranien, enne adj., m.f. (cu maj.) iranian
irascibilité f. irascibilitate
irascible adj. irascibil
ire f. (poet.) miine
iris /-riss/ m. iris (si bot.)
iriser vt., vr. a (se) iriza
ironique adj. ironic
ironiser vi. a ironiza
irrachetable adj. de nerascumparat
irradiation f. iradiere, iradiatie
irradier vi., vr. a iradia; vt. a supune unor radiatii
irraisonné, e adj. nechibzuit
irrationel, elle adj. irational
irréalisable adj. irealizabil
irréalité f. caracter ireal
irréconciliable adj. de neimpacat
irréductible adj. ireductibil
irréel, elle adj. ireal
irréfléchi, e adj. necugetat
irréfutable adj. de necombatut
irrégularité f. neregularitate
irrégulier, ère adj. neregulat; m.partizan care coopereaza cu armt
irrémédiable adj. iremediabil
irrémissible adj. de neiertat
irremplaçable adj. de neinlocuit
irréparable adj. ireparabil
irréprochable adj. ireprosabil
irrésistible adj. irezistibil
irrésolu, e adj. nehotarit
irrésolution f. nehotarire
irrespectueux, euse adj. nerespectuos
irresponsabilité f. lipsa de responsabilitate
irresponsable adj. iresponsabil
irrétrécissable adj. care nu intra la spalat
irréverence f. lipsa de respect
irréversible adj. ireversibil
irrévocable adj. irevocabil
irrigation f. irigare, irigatie
irriguer vt. a iriga
irritable adj. iritabil
irritation f. iritare, iritatie
irriter vt. a irita, (fig.) a stirni
irruption f. izbucnire
isabelle adj. invar. cafeniu-deschis
islam(isme) m. islamism
isochrone adj. izocron
isolateur, trice adj., m. izolator
isolation f. (tehn.) izolare
isolationnisme m. politica de izolare
isolement m. izolare
isoler vt. a izola
isomorphisme m. izomorfism
isoscèle adj. isoscele
isotope m. izotop
israélite adj., m.f. (cu maj.) israelit
issu, e adj. proveenit (din); f. iesire (si fig.), rezulta
isthume m. istm
italien, enne adj., m.f. (cu maj.) italian; m. limba italiana
item adv. in afara de, in plus
itinéraire m. intinerar
itou adv. (fam.) asisderea
ivaire f. neghina (si fig.)
ivoire m. fildes, (fig.) albeata (a gitului)
ivre adj. beat (si fig.)
ivresse f. betie, imbatare
ivrogne, esse adj., m.f. betiv
ivrognerie f. betie
jable m. gardina
jabot m. gusa (de pasare), jabou, (pop.) burduhan
jabotage m. (fam.) trancaneala
jaboter vi., vt. (fam.) a trancani
jacasser vi. a flecari, (despre pasari) a ciripi
jachère f. pirloaga
jacinthe f. zambila
jacquerie f. rascoala taraneasca, razmerita
jactance f. infatuare, fanfaronada
jade m. jad
jadis /-diss/ adv. odinioara, altadata
jaillir vi. a tisni, a izvori
jaillissement m. tisnire
jalouser vt. a fi gelos (pe), a invidia
jalousie f. gelozie, invidie, jaluzea
jaloux, ouse adj. gelos, invidios, dornic; m.f. gelos
jamais adv. niciodata, cindva
jambe f. gamba, picior
jambon m. sunca
janissaire m. inicer
janvier m. ianuarie
japonais, e adj., m.f. (cu maj.) japonez; m. limba japoneza
jappement m. (s)chelalaiala, (s)chelalait
japper vt. a (s)chelalai
jaquete f. jacheta
jard m. grohotis
jardin m. gradina
jardinage m. gradinarit
jardiner vi. a gradinari
jardinier, ère m.f. gradinar; f. ladita cu flori; adj. de gradina
jargon m. jargon, sisiit (al giscanului)
jargonner vi. (fam.) a vorbi in jargon,
jarre f. urcior
jarret m. partea din spate a genunchiului
jarretelle, jarraetière: f. jartiera
jars m. giscan
jaser vi. a flecari, a birfi, (despre pasari) a ciripi,
jasmin m. iasomie
jasper vt. a impestrita
jatonner vi. a indica un traseu cu tarusi; vt. a jalona
jatte f. strachina
jauge f. masura (pentru lichide), capacitate (a unei nav
jauger vt. a masura capacitatea (unei nave),
jaune adj., m., adv. galben
jaunir vt. a vopsi in galben; vi. a se ingalbeni
jaunisse f. icter, galbinare
jaunissement m. ingalbenire
jaunnätre adj. galbui
javeau m. ostrov
javelot m. sulita
je pron. pers. eu
jeannot m. (fam.) natarau
je-m'en-fichisme m. invar. (pop.) nepasare
jersey m. jerseu
jet m. aruncare, tisnitura, crestere rapida (
jetée f. dig
jeter vt. a arunca, a varsa (lacrimi), a pune (o temelie
jeton m. fisa, jeton
jeu m. joc, mod de a juca, mod de a functiona,
jeudi m. joi
jeun (à) loc. adv. pe stomacul gol
jeune adj., m.f. tinar
jeûne m. post
jeûner vi. a posti
jeunesse f. tinerete, tineret
joaillerie /jo-a-yié-/: f. magazin de bijuterii, bijuterie
joaillier, ère m.f. bijutier
jobard, e m.f., adj. (fam.) nerod
jobarder vt. (pop.) a trage pe sfoara
jocasse f. sturz
jockey m. jocheu
jocrisse m. nerod
joie f. bucurie, veselie, placere
joindre vt. a uni, a adauga; vi. a se uni, a se asocia,
joint, e adj. unit, impreunat; m. articulatie
jointure f. imbinare, incheietura
joli, e adj. dragut, agreabil, amuzant, considerabil
joliment adv. frumusel, dragut, (fam.) foarte
jonc m. stuf, papura, trestie
jonchaie f. stufaris
jonchée f. flori (presarate pe jos), morman
joncher vt. a presara (flori), a acoperi
jonction f. jonctiune, unire
jong /jou/ m. jug (si fig.)
jongler m. a jongla, (fig.) a se juca (cu)
jongleur m. jongler
jonquille f. narcisa galbena
joue f. obraz, falca
jouer vi. a se juca, a cinta (la un instrument),t
jouet m. jucarie, (fig.) (obiect de) batjocura
joueur, euse m.f. jucator; adj. jucaus
joufflu, e adj. bucalat
jouir vi. a se bucura de, a beneficia de
jouissance f. placere, folosinta
jouisseur, euse m.f. juisor
joujou m. jucarie
jour m. zi, lumina, deschizatura, viata, (fig.) aspect
journal m. ziar
journalier, ère adj. zilnic; m. zilier
journaliste m. ziarist
journée f. zi, salariu (munca) pe o zi
jouter vi. a se lupta, a se intrece (cu cineva)
jouvence f. (inv.) junete
jouvenceau, celle m.f. (fam.) baietan, fetiscana
jovialité f. veselie, jovialitate
joyau m. bijuterie, (fig.) comoara
joyeux, euse adj. vesel, voios
jubilé m. jubileu
jubiler vi. a jubila
jucher vt., vi., vr. a (se) cocota
judaïsme m. iudaism
judas m. tradator, ferestruica (intr-o usa)
judiciare adj. judiciar
judicieux, euse adj. judicios
juge m. judecator
jugement m. judecata, sentinta, rationament
juger vt. a judeca, a crede, a considera
jugulaire adj. jugular; f. curelusa de piele (a unei casti)
juguler vt. a sugruma, a opri, (fig.) a plictisi
juif, ive adj. evreiesc; m.f. (cu maj.) evreu
juillet m. iulie
juin m. iunie
juke-box m. tonomat
jumeau, elle adj. geaman; f.pl. binoclu
jumelage m. ingemanare, (fig.) asociere (a doua orase etc.)
jument f. iapa
jumuler vt. a ingemana, (fig.) a asocia (doua orase etc.)
jungle /jongl'/ f. jungla
jupe f. fusta
jupon m. jupon, (fig.) femeie
juré, e adj. jurat, declarat; m. jurat
jurement m. juramint, injuratura
jurer vt. a jura; vi. a injura, a nu se potrivi
juridiction f. jurisdictie
juridique adj. juridic
juriste m. jurist
juron m. injuratura
jury m. juriu
jus /ju/ m. suc
jusque prep. pina (la), pina (si)
juste adj. drept, exact, legitim, (
justement adv. pe drept, tocmai (pe cind)
juste-milieu m. calea de mijloc
justesse f. justete, exactitate
justice f. justitie, dreptate
justicier adj., m. (persoana) care vrea sa faca dreptate
justification f. justificare, dovada
justifier vt., vr. a (se) justifica; vt. a dovedi
jute m. iuta
juter vi. a lasa zeama
juteux, euse adj. zemos
juvénilité f. caracter juvenil
juxtaposer vt., vr. a (se) juxtapune
kaki adj. kaki
kaléidoscope m. caleidoscop
kamikaze m. pilot care se arunca cu avionul sau asupra
kandjar, kangiar m. hanger
kangourou m. cangur
kantisme m. doctrina lui Kant, kantianism
kaolin m. caolin
karpatique adj. carpatic, referitor la Carpati
kayak m. caiac
kéfir m. chefir
képi m. chipiu
kératine f. cheratina
kérmès m. (bot.) cirmiz
kermesse f. chermesa
khan m. han (tatar)
kidnapper vt. a rapi o persoana pentru a-i cere rascumparare
kidnapping m. rapire
kif-kif adj. invar. (fam.) asemanator
kilo(gramme) m. kilogram, chil
kilométrage m. kilometraj
kilomètre m. kilometru
kilométrique adj. kilometric
kilowatt m. kilowatt
kimono m. chimono
kinesthésie f. chinestezie
kiosque m. chiosc
kirsch m. visinata
klaxon m. claxon
klaxonner vi. a claxona
knock-out m. invar. cnocaut; adj. doborit
knout m. cnut
kolkhoze m. colhoz
kolkhozien, enne adj., m.f. colhoznic
konzern m. concern
kopeck m. copeica
koulak m. chiabur
kraal m. sat (in Africa de Sud)
krach /krak/ m. (fin.) crah
kreutzer m. creitar
kummel m. lichior de chimen
kwas m. cvas
kyrielle f. (fam.) pomelnic, sir
kyste m. chist
kystique adj. chistic
la art. hot. f.; pron. pers. o. pe ea
là adv. acolo, (fig.) acest punct, astfel
label m. eticheta
labeur m. munca (grea)
laboratoire m. laborator
laborieux, euse adj. harnic, trudnic
labour m. aratura, ogor arat
labourage m. arat, aratura
labourer vt. a ara, a brazda (si fig.)
laboureur m. plugar
labyrinthe m. labirint
laçage, lacement m. snuruit
lacer vt. a snurui, a stringe sireturile
lacération f. sfisiere
lacérer vt. a sfisia
lacet m. siret, snur, lat, serpentina
lâchage m. abandonare
lâche adj. neincordat, moale, (fig.) las; m. las
lâcher vt. a desface, a scapa, a descarca, (fig.) a paras
lâchete f. lasitate
lacis m. retea (de fire)
laconique adj. concis, succint
lacrymal, e adj. lacrimal
lacrymogène adj. lacrimogen
lacs /lâ/ m. snur, lat (pentru pasari), (fig.) cursa
lactation f. lactatie, alaptare
lacté, e adj. ca laptele, laptos
lactique adj. lactic
lactose m. lactoza
lacune f. lipsa, gol, intrerupere
lacuneux, euse adj. cu lacune
lacustre adj. lacustru
ladre m., adj. lepros, (fig.) carpanos, zgircit
ladrerie f. (inv.) lepra, (fig. fam.) zgircenie
lai, e m.f., adj. mirean
laïc, laïque m.f., adj. laic
laïche f. (bot.) rogoz
laïciseer vt. a laiciza
laid, e adj. urit, diform; m. partea urita
laideron, onne m.f. fata (femeie) foarte urita
laideur f. uritenie
laidir vi. a se uriti
laie f. mistreata, poteca (intr-o padure)
lainage m. tesatura din lina, lenaj
laine f. lina
laineux, euse adj. linos, de lina
lainier, ère adj. de lina
laisse f. zgarda
laisser vt. a lasa, a uita, a parasi, a permite, a inceta
laisser-aller m. invar, neglijenta, delasare
laisser-passer m. invar. permis de libera trecere
lait m. lapte
laitage m. produse lactate
laitance, laite f. lapti
laiterie f. laptarie
laiteux, euse adj. laptos
laitier, ère adj. de lapte; m.f. laptar; f. vaca de lapte
laiton m. alama
laitonnage m. alamire
laitue f. laptuca
laïus m. (arg. scolar) discurs, predica
laize f. latime (a unei stofe)
lama m. (zool.) lama, preot budist
lambeau m. zdreanta, fisie (de carne), (fig.) fragment,
lambin, e adj. mocait, moale
lambiner vi. a-si irosi timpul, a se mocai
lambris m. lambriu
lambrisser vt. a acoperi cu lambriuri
lame f. lama, tais, talaz, (fig.) spadasin
lamelle f. lamela, foita
lamentable adj. lamentabil
lamenter vi. a boci; vr. a se lamenta
laminer vt., vr. a (se) lamina
lamineur adj., m. laminator
laminoir m. laminor
lampadaire m. lampadar
lampalissade f. adevar la mintea cocosului
lampant, e adj. lampant
lampasser vi. (fam.) a pili, a trage la masea
lampée f. (fam.) dusca
lamper vt. (fam.) a trage la masea
lampiste m. lampist, (fam.) functionar subaltern
lampyre m. licurici
lance f. lance, robinet (la un furtun)
lancée f. aruncare
lancement m. lansare
lance-pierre m. invar. prastie
lancer vt. a arunca, a slobozi, a face cunoscut, a pune (
lance-raquettes m. invar. aruncator de proiectile autopropulsate
lancette f. lanteta
lanceur, euse m.f. aruncator, persoana care lanseaza
lancier m. lancier
lanciner vi. a produce junghiuri, (fig.) a chinui
landau m. landou
lande f. landa, baragan, ciulini
landier m. pirostrie
langage m. limbaj, grai
lange m. scutec, fasa
langer vt. a infasa
langoureux, euse adj. languros, gales
langouste f. langusta
langue f. limba, limbaj
languer f. lincezeala, tinjeala
languir vi. a lincezi, a tinji
languissamment adv. alene, gales
languissant, e adj. linced, gales, (fig.) care se stinge
lanière f. curea, fisie
lant, e adj. lent, incet; f. lindina
lanterne f. felinar, lanterna
lanterner vi. a-si pierde timpul (cu fleacuri);
lanturelu m. zapauc
lapement m. lapait
laper vi. a lapai
lapereau m. pui de iepure
lapidaire m. slefuitor de pietre pretioase; adj. concis
lapider vt. a lapida, a azvirli cu pietre,
lapin, e m.f. iepure (de casa),
lapinière f. crescatorie de iepuri, cotet pentru iepuri
lapis-lazuli /-piss/ m. lapislazuli
lapon, e adj., m.f. (cu maj.) lapon
laps /lapss/ m. lacheu, (fig.) om slugarnic
laque f. lac (de lustruit)
laquelle vezi lequel
laquer vt. a lacui
larbin m. (peior.) sluga
larcin m. furtisag, obiect furat, (fig.) plagiat
lard m. slanina
lardage m. impanare cu slanina
larder vt. a impana cu slanina, (fig.) a strapunge,
lardon m. bucatica de slanina, (fig.) sarcasm, (pop.)tinc
large adj. larg, lat, mare, (fig.) bogat, generos; m. la
largesse f. larghete, darnicie; pl. daruri
larguer vt. (mar.) a desfasura (o pinza), (fig.) a parasi;
larigot loc. adv. (in expr.) boire à tirer-~ = a bea zdrav
larme f. lacrima, (fig.) picatura
larmier m. streasina, parte a ochiului (aflata inspre nas)
larmoiement m. lacrimare, smiorcaiala
larmoyant, e adj. plingacios
larmoyer vi. a plinge
larron m. hot
larronner vi. a face pe hotul, a ciordi
larve f. larva, spectru
laryngite f. laringita
larynx m. laringe
las, lasse adj. obosit, plictisit;
lascif, ive adj. lasciv
lascivité f. lascivitate
lasser vt. a obosi, a plictisi; vr. a-si da osteneala,
lassitude f. oboseala, (fig.) plictiseala
lasso m. lasou
latence f. stare latenta
latin, e adj. latin(esc); m.f. (cu maj.) latin;
latinité f. latinitate
latitude f. latitudine
latrines f.pl. latrina
latte f. sipca
laudatif, ive adj. laudativ
lauréat, e adj., m.f. laureat
laurier m. laur; pl. (fig.) glorie
lavable adj. care se poate spala
lavabo m. lavabou
lavage m. spalat, spalare, spalatura
lavallière f. lavaliera
lavande f. lavanda
lavasse f. (pop.) zeama lunga, ploaie torentiala
lave f. lava
lavement m. spalatura
laver vt., vr. a (se) spala; vt. (fig.) a sapuni, (pop.)
lavette f. spalator de vase (de sirma etc.)
lavoir m. spalatorie (publica)
laxatif, ive adj., m. laxativ
layette f. rufarie (pentru un nou-nascut)
le art. hot. m.;pron. pers. il, pe el
lé m. latime (a unei stofe)
lèche f. felioara subtire (de piine), (pop.) linguseala
lècher vt., vr. a (se) linge; vt. a lingusi
lècherie f. (fam.) lacomie
leçon f. lectie, invatatura
lecteur, trice m.f. cititor, lector (universitar)
lecture f. citire, lectura
légaliser vt. a legaliza
légalité f. legalitate
légataire m. legatar
légation f. legatie
légendaire adj. legendar
légende f. legenda, inscriptie
léger, ère adj. usor, slab, frugal, (fig.) nesocotit, vioi,
légèrement adv. usor, sprinten, (fig.) nesocotit
légèreté f. usurinta, sprinteneala, (fig.) nesocotinta
légiférer vi. a legifera
légion f. legiune, multime
légionnaire m. soldat roman, membru al Legiunii de onoare
législateur, trice m.f., adj. legislator
législatif, ive adj. legislativ
législation f. legislatie
légitimation f. legitimare
légitime adj. legitim, indreptatit
légitimer vt. a legitima, a indreptati
legs /lé/ m. (jur.) legat
léguer vt. (jur.) a lasa prin testament
légume m. leguma;
légumier, ère adj. de legume
légumineux, euse adj. leguminos
lendemain m. ziua de miine, ziua urmatoare, (fig.) urmare
léninisme m. leninism
léniniste adj., m.f. leninist
lénitif, ive adj., m. calmant; m. (fig.) indulcire
lenteur f. incetineala, (fig.) greutate de intelegere
lentille f. linte, lentila; pl. pistrui
léonin, e adj. de leu, (fig.) inegal (ca impartire)
lèpre f. lepra, (fig.) viciu
lèpreux, euse m.f., adj. lepros
lequel pron. rel. care
lergeur f. largime, latime
les art. hot. pl.; pron. pers. îi, le, pe ei, pe ele
lèse adj. f. (in expr.) ~-majesté = lezmajestate
léser vt. a leza, a jigni
lésine f. avaritie, calicie
lésiner vi. a se calici
lésion f. leziune, (fig.) paguba
lesquels, lesquelles vezi lequel
lessive f. lesie
lessiver vt. a spala cu lesie
lessiveuse f. masina de spalat rufe
leste adj. usor, vioi, prompt, (fig.) indraznet, indecen
lester vt. a incarca cu lest; vr. (fig. fam.) a se imbuib
léthargie f. letargie
léthargique adj. letargic, (fig.) amortit;
lettre f. litera, scrisoare; pl. literatura
lettré, e adj., m.f. (om) stiutor de carte; m.f. literat
leucocyte m. (med.) leucocita
leur adj. pos., pron. pos. al lor; pron. pers. îi, le
leurre m. momeala (si fig.)
leurrer vt. a momi, a amagi; vr. a se legana (in iluzii)
leurs adj. pos. lor
levage m. ridicare
levain m. plamada (de piine), (fig.) saminta
levant m. rasarit; adj. m. care rasare
levée f. ridicare, incoltire, percepere (a unei dari etc
lever vt. a ridica, a inalta, a percepe (o dare etc.),
levier m. pirghie
léviger vt. a pulveriza (prin dizolvare într-un lichid).
lèvre f. buza; pl. margini
levrette f. ogarca
lévrier m. ogar, (fig.) copoi
levure f. drojdie de bere, maia
lexicographe m. lexicograf
lexique m. lexic(on)
lézard m. sopârla
lézarde f. fisura (într-un zid)
lézarder vt., vr.a (se) produce crapaturi; a hoinari
liaison f. legatura, relatie, jonctiune
liant, e adj. mladios, (fig.) blând, sociabil; m. liant
liard m. gologan
liarder vi. a se zgârci (la bani)
liardeur, cuse m. f. zgârcit, mate-fripte
liasse f. vraf (de hârti)
libanais, e adj., m.f. (cu maj.) libanez
libation f. libatie
libelle m. pamflet
libeller vt. a redacta (o cerere etc.)
libellule f. libelula
libéral, e adj.liberal, generos, liber
libéraliser vt. vr. a (se) face mai liberal
libéralité f. liberalitate, generozitate
libérateur,trice adj., m.f. eliberator
libération f. (e)liberare
libérer vt., vr. a (se) libera, a (se) elibera
liberté f. libertate
libertin, e m.f., adj. libertin
libidineux, euse adj. libidinos
libraire m. librar
librairie f. librarie
libre adj. liber, desantat
libre-échange m. (ec.) liberul schimb
libre-service m. autoservire
libretto m. libret
lice f. arena, catea de vînatoare, speteaza
licence f. libertate, autorizatie, licenta (universitara)
licencié, e m.f., adj. licentiat
licenciement m. concediere
licencier vt. a concedia
licencieux, euse adj. licentios, imoral
lichen /-ken/ m. lichen
licher vt. (pop.) a bea
licite adj. permis, legal
licorne f. animal fantastic cu un singur corn
licou, licol m. capastru
lie f. drojdie (si fig.)
lie-de-vin adj. invar. rosu-închis
liège m. pluta
lien m. legatura (si fig.)
lier vt., vr. a (se) lega, a (se) uni
lierre m. iedera
lieu m. loc, tinut, rang, descendenta
lieue f. leghe
lieutenant m. locotenent
lièvre m. iepure
ligaturer vt. a lega, a uni
lige adj. (fig.) devotat
lignage m. rasa, neam
ligne f. linie, sir, undita, descendenta
lignée f. neam, descendenta
ligner vt.a linia
ligneux, euse adj. lemnos
lignite m. lignit
ligoter vt. a lega fedeles
ligue f. liga, complot
liguer vt.,vr.a (se) uni într-o liga
lilas m. liliac (arbustul); adj. invar. liliachiu
lilial, e adj. ca crinul
limace f. melc (fara cochilie)
limaçon m. melc (si anat.)
limage m. pilire, pilit
limaille f. pilitura (de fier etc.)
limbe m. (bot.) limb
lime f. pila (de unghii etc.)
limer vt. a pili, (fig.) a slefui (o poezie etc.)
limier m. copoi (si fig.)
limite f. limite, margine
limiter vt., vr. a (se) limita, a (se) restrînge
limitrophe adj. limitrof
limon m. noroi,(un fel de) lamîie, (fig.) plamada
limonier m. lamâi
limousine f. limuzina
limpide adj. clar, transparent
limpidité f. limpezime
lin m. pânza de in
linceul m. giulgiu
linéaire adj. liniar
linge m. lenjerie, rufa
lingére lenjereasa
lingérie lenjerie
lingot m. lingou
linguistique adj., f. lingvistic(a)
liniment m. alifie
linoléum /-om'/ m. linoleum
linot m., linotte f. (ornit.) cânepar
linotype f. linotip
linteau m. usor la o usa
lion, onne m.f. leu
lionceau m. pui de leu
lippe f.buza inferioara,
lippu, e adj. buzat
liquéfier vt., vr. a (se) lichefia
liqueur f. licoare, lichior
liquidation f. lichidare
liquide adj., m. lichid
liquider vt. a lichida, (fig.) a omorâ
liquoreux, euse adj. ca lichiorul
lire vt. a citi, (fig.) a descifra
lis,lys m. crin
liséré m. gaitan
liseron m. (bot.) volbura
liseur, euse m.f. cititor pasionat; f. lizeuza
lisible adj. citet
lisiére f. liziera, margine (a unei paduri etc.)
lisse adj. neted si lucios
lit m. pat, asternut, strat, albie (a unui rîu)
litanies f. pl. litanie, (fig.) discurs plictisitor
liteau m. vizuina lupului, chenar colorat la rufarie)
litée f. puii fatati o data
literie f. asternut (de pat)
litharge f. (chim.) litarga
lithographie f. litografie
litiére f. asternut de paie (al animalelor), lectica
litige m. litigiu
litigieux, euse adj. litigios
litre m. litru
littéraire adj. literar
littéral, e adj. literal
littérateur m. literat
littérature f. literatura
littoral m. litoral; de lânga tarm
litutgie f. liturghie
lividité f. paloare
livraison f. livrare, fascicula a unui periodic)
livre m. carte, livra
livrée f. livrea, servitorime
livrer vt., vr. a (se) preda; a da, a angaja, a ceda,
livret m. livret, libret
livreur m. cel care elibereaza marfurile cumparate
lobe m. lob
local, e adj., m. local
localiser vt., vr. a (se) localiza
localité f. localitate
locataire m. locatar
location f. de închiriere, chirie
locomotion f. locomotie
locution f. locutiune
logarithme m. logaritm
loge f. coliba. cabana, loja (de portar, de teatru)
logement m. locuinta
loger vi. a locui; vt. a da cu chirie, a gazdui;
logicien, enne m.f. logician
logique adj., f. logic(a)
logis m. locuinta
loi f. lege, regula, norma
loin adv. departe
lointain, e adj. îndepartat; m. departare
loir m. harciog
loisible adj. îngaduit
loisir m. ragaz
lombaire adj. lombar
lombes m. pl. sale
long, longue adj. lung, îndelungat; adv. mult, lung;
longe f. curea (pt. legat un cal)
longer vt. a merge de-a lungul
longeron m. grinda mica
longévité f. longevitate
longitude f. longitudine
longtemps adv. mult timp
longueur f. lungime, durata, (fig.) taraganeala
longue-vue f. luneta
lopin m. bucata
loquace /-koua-/ adj. limbut
loque f. zdrenta (si fig.)
loquet m. clanta
loqueteux, euse adj. zdrenturos
lorette f. curtezana
lorgner vt. a privi (cu coada ochiului, cu lornieta),
lorgnette f. lornieta, binoclu mic
lorgnon m. lornion
loriot m. (ornit.) grangur
lors adv. atunci
lorsque conj. (atunci) cand
losange m. romb
lot m. parte, loz, soarta
loti, e adj. distribuit
lotion f. spalare, lotiune
lotir vt. a împarti (în loturi), a înzestra
louange f. lauda, elogiu, proslavire
louanger vt. a lauda, a proslavi
louche adj. sasiu, (fig.) suspect; m. suspect; f. polonic
loucher vi. a privi crucis, (fig.) a pofti la
louer vt. a închiria; vt., vr. a (se) lauda
loufoque adj., m.f. (pop.) (om) tâcnit
loup, louve m.f. lup
loupe f. lupa, excrescenta
loup-garou m. vârcolac, (fig.) om ursuz
lourd, e adj. greu, grav, greoi
lourdaud, e m.f. persoana greoaie
lourdeur f. greutate, încetineala
loustic m. hâtru
loutre f. lutra, haina de lutru
louveteau m. pui de lup
louveterie f. vânatoare de lupi
louvoyer vi. a naviga în zigzag, (fig.) a o lua pe departe
loyal, e adj. sincer, cinstit
loyauté f. sinceritate, cinste
loyer m. chirie
lubie f. (fam.) toana
lubricité f. lubricitate
lubrifier vt. a lubrifia
lucarne f. lucarna, ferestruica (la pod)
lucide adj. lucid
lucideté f. luciditate, claritate în gândire
luciole f. licurici
lucratif, ive adj. lucrativ,banos
lucre m. profit
luette f. (anat.) omusor
lueur f. licarire, lumina slaba
luge f. saniuta
luger vi. a se da cu saniuta
lugubre adj. lugubru
lui pron. pers. (pe) el, lui, îi
luire vi. a licari, a luci
lumiére f. lumina, zi, (fig.) lamurire,
lumignon m. luminita, muc (de lumâmare)
lumineux, euse adj. luminos, (fig.) inteligent
lunatique adj. capricios, fantastic; m. lunatic
lundi m. luni
lune f. luna, (fig.) capriciu
lunette f. luneta; pl. ochelari
lurette f. (în expr.)
luron, onne m.f. persoana vesela
lustral, e adj. care purifica
lustre m. lustru, luciu, lampa, interval de cinci ani,
lustrer vt. a lustrui, a da luciu
lut m. lut
luth /lut/ m. lauta
lutin, e adj. vioi, zburdalnic; m. spiridus
lutiner vt. a tachina;vi. a face zburdalnicii
lutrin m. strana
lutte f. lupta, (fig.) disputa
lutter vi. a lupta
lutteur m. luptator
luxation f. luxatie
luxe m. lux
luxer vt. a luxa
luxueux, euse adj. luxos
luzerne f. lucerna
lycée m. liceu
lycéen, enne m.f. licean
lymphatique adj., m.f. limfatic, (fig.) molâu
lymphe f. limfa
lynchage m. linsaj
lyncher vt. a linsa
lynx m. linx
lyre f. (muz.) lira
lyrique adj., m. (poet.) liric
lyrisme m. lirism
ma adj., pos. f. a mea
maboule, e adj., m.f. (pop.) tâcnit
macabre adj. macabru
macaron m. pricomigdala
macaroni m., invar. macaroana, (pop.) macaronar
macaronique adj. burlesc
macédoine f. (bucat.) ghiveci, (fig.) amestec(atura)
macédonien, enne adj., m.f. (cu maj.) macedonian
macération f. macerare, maceratie; pl. (fig.) mortificare
macérer vt. a macera, (fig.) a mortifica
mâchefer m. zgura de fier
mâcher vt. a mesteca
mâchicoulis m. meterez
mâchiller vt. a mesteca încet, a morfoli
machin, e m.f. (pop.) cutare, (fam.) asta, aia
machinal, e adj. masinal
machination f. uneltire, masinatie
machine f. masina, masinarie
machiner vt. a unelti, a masina
machinerie f. masinarie
machinisme m. masinism
machiniste m. masinist
mâchoire f. falca, (fig.) imbecil
mâchonnement m. molfaiala
mâchonner vt. a molfai
mâchurer vt. a mânji, a ferfeniti
maçon m. zidar, constructor, mason
maçonner vt. a zidi, a construi
maçonnerie f. zidarie, masonerie
macque f. melita
maculage m. mâzgalirem, mâzgalitura
maculature f. maculatura, mâzgalitura
maculer vt. a pata, a mânji
madame f. doamna, cucoana
mademoiselle f. domnisoara
madré, e adj. (fig.) siret
madrépores m.pl. colonie de polipi
madrier m. blana (de lemn), bârna
mæurs /meurss/ f. pl. obiceiuri
magasin m. magasin, depozit (de marfuri)
magasinage m. înmagazinare, depozitare
magasinier m. magaziner
magazine m. (angl.) periodic ilustrat
mage m. mag, astrolog
magicien, enne m.f. magician
magique adj. magic, (fig.) feeric
magister /-jiss-tèr/ m. (înv.) învatator (de la tara)
magistral, e adj. magistral, pedant
magma f. magma
magnanerie f. crescatorie de viermi de matase
magnanime adj. marinimos
magnat /magh-na/ m. magnat
magnésium /-zi-om`/ m. magneziu
magnétique adj. magnetic, fascinant
magnétiser vt. a magnetiza, a fascina
magnéto f. (electr.) magnetou
magnificence f. maretie; pl. darnicie
magnifique adj. maret, (fam.) grazav
magnitude f. (astron.) magnitude
magot m. maimuta fara coada, (fig.) urâciune,
magyar, e /-ji-/ adj., m.f. (cu maj.) maghiar
mahométan, e ad., m.f. mahomedan
mai m. (luna) mai
maie f. covata, paner
maigre adj. slab, sarac, (fig.) mic, neântemeiat;
maigrelet, ette adj. slabut
maigreur f. slabiciune, (fig.) saracie
maigrir vi., vt. a slabi
maille f. ochi (la o împletitura etc.),
maillechort m. alpaca
mailler vt. a ridica ochiur ( pentru o împletitura);
maillet m. (tehn.) mai
maillon m. ochi mic (la o împletitura)
maillot m. scutec, maiou
main f. mâna
main d`æuvre f. mâna de lucru, manopera
mainmise f. (jur.) sechestrare, sechestru
maint, e adj. nehot.nenumarat
maintenent adv. acum
maintenir vt., vr. a (se) mentine; vt. a sustine
maintien m. mentinere, tinuta, stapânire de sine
maire m. primar
mairie f. primarie
mais conj. dar, ci
maïs m. porumb
maison f. casa, întreprindere, personal casnic, familie;
maisonnée f. (fam.) totalitatea persoanelor dintr-o casa
maisonnette f. casuta
maître m. stapân, maestru, profesor, sef;
maîtresse f. stapâna
maîtrise f. stapânire (de sine), maiestrie
maîtriser vt., vr. a (se) stapâni
majesté f. maiestate
majesteux, euse adj. maiestuos
majeur, e adj. mai mare, major, important;
majolique f. (arte) majolica
major m. major de administratie, medic militar
majoration f. majorare, sporire
majorer vt. a majora, a spori
majorité f. majoritare, majorat
malade m.f., adj. bolnav
maladie f. boala, (fig.) pasiune
maladif, ive adj. bolnavicios
maladresse f. stângacie
maladriot, e adj., m.f. stângaci
malaisé, e adj. dificil, anevoios
malandrin m. haimana, borfas
malappris, e adj. m.f. prost crescut
malaria f. malarie
malaxer vt. a freca ( unt, prafuri etc.), a masa
malchance f. ghinion
malchanceux, euse adj., m.f. ghinionist
mâle adj. barbatesc, (fig.) puternic;
malédiction f. blestem, nenorocire
maléfice m. vraja funesta
maléfique adj. funest, cu influenta nefasta
malembouché, e adj., m.f. (om) rau de gura
malemort f. moarte tragica
malencontreux, euse adj. neplacut
malentendu m. neântelegere, interpretare gresita
malfaçon f. executie defectuoasa
malfaisant, e adj. raufacator, vatamator
malfaiteur, trice m.f. raufacator
malfamé, e adj. rau famat, cu reputatie proasta
malgache adj., m.f. (cu maj.) (locuitor) din Madagascar
malgré adv. fara voie, în ciuda
malhabile adj. stângaci
malheur m. nenorocire, ghinion
malheureux, euse adj., m.f. nenorocit, ghinionist
malhonnête adj. necinstit
malhonnêteté f. necinste, necuviinta
malice f, rautate, gluma rautacioasa
maliceux, euse adj., m.f. rautacios
malignité f. rautate, înclinatie spre rau
malin, igne adj. rau(tacios), malign, siret,
malingre adj. pricajit
malle f. cufar, valiza
malléable adv. maleabil (si fig.)
malletier m. lucrator de cufere
mallette f. cufaras, valijoara
malmener vt. a ocarâ, a brutaliza
malotru, e m.f. adj. mitocan
malpropre adj. murdar (si fig.)
malpropreté f. murdarie (si fig.)
malsain, e adj. nesanatos (si fig.)
malséance f. necuviinta
malséant, e adj. necuviincios
malsonnant, e adj. neplacut la auz, (fig.) necuviincios
malt m. (angl.) malt
malthusianisme m. malthusianism
maltôtier m. (iron.) perceptor
maltraiter vt. a maltrata
malveillamment adv. cu rea-vointa, (în mod) rau voitor
malveillance f. rea-vointa
malveillant, e adj., m.f. rau-voitor
malversation f. deturnare de fonduri
maman f. (fam.) mamica
mamelle f. mamela
mamelon m. sfârc (al sânului), colina
m'amie, ma mie f. draguta, iubita
mammifére adj., m. pl. mamifere
mammouth /mam'-mout'/ m. mamut
mamours m.pl. mângâieri
manæuvrable adj. manevrabil
manæuvre f. manevrare, manevra (si fig.); m. salahor
manæuvrer vt., vi. a manevra; vi. (fig.) a trage sforile
manant m.(înv.) satean, (peior.) badaran
manche m. mâner; f. mâneca,
manchette f. manseta
manchon manson
manchot, e adj., m.f. ciung, (fig.) neândemânatic
mandant m. alegator
mandat m. mandat
mandataire m. mandatar
mandehou, e adj., m.f. (cu maj.) (lociutor) din Manciuria
mander vt. (înv.) a comunica (în scris), a chema
mandibule f. mandibula, falca
mandragore f. matraguna
mandrin m. (tehn.) mandrina
manège m. manrj, (fig.) comportare vicleana
manèger vt. a dresa (un cal), (fig.) a da lectii de viata
manette f. maneta
manganèse m. mangan
mangeable adj. care se poate mânca
mangeaille f. (fam.) crapelnita
mangeoire f. troaca
manger vt. a mânca (si fig.) a consuma;
mangerie f. masa care dureaza mult, îmbuibare
mange-tout m. invar. (fam.) mâna-sparta
mangeur, euse m.f. mâncacios, (fig.) risipitor
maniable adj. maniabil, (fig.) suplu
maniaque adj. m.f. maniac
maniement m. mânuire, pipaire
manier vt. a mânui, a pipai; m. pipaitul
manière f. mod, fel, maniera; pl. maniere, fite
maniéré, e adj. manierat, (fig.) afectat
manifestant, e m.f. manifestant
manifestation f. manifestare, manifestatie
manifeste adj. evident; m. manifest
manifester vt., vi., vr. a (se) manifesta
manigance f. tertip, masinatie
manigancer vt. a pune la cale
manille m. (text.) manila
manipulation f. manipiulare, (fig.) manevra
manipuler vt. a manipula, a tranzita
manivelle f. manivela
manne f. mana, hrana abundenta, cos mare
mannequin m. manechin, (fig.) om de paie
manoir m. conac
manomètre m. manometru
manouvrier m. (înv.) hamal
manquant, e adj., m.f. (om) care lipseste, absent
manque m. lipsa, manco
manquement m. lipsa, încalcare (a datoriei)
manquer vi. a duce lipsa de, a lipsi, a aluneca, a gresi,
mansuétude f. blândete
manteau m. mantou, manta
mantile f. sal de dantela
manucure f. manichjiurista
manuel, elle adj., m. manual
manufacture f. manufactura
manuscrit adj., m. manuscris
manutention f. manutanta, administrare
mappemonde f. mapamond
maquereau m. scrumbie, (fig.) peste
maquette f. macheta
maquignon m. geambas, (fig.) misit
maquignonner vt. a ascunde cusururile (unui cal),
maquillage m. machiere, machiaj
maquiller vt., vr. a (se) machia; vt. (fig.) a denatura
maquis m. maracinis, miscare de rezistenta (în Franta),
maquisard m. luptator din miscarea de rezistenta
maraîcher, ère adj. de zarzavat; m.f. zarzavagiu
marais m. mlastina, gradina de zarzavat
marasme m. lâncezeala, (fig.) marasm
marasquin m. lichior de cirese amare
marâtre f. mama vitrega
maraud, e m.f. secatura
marauder vt. a ciordi, a sterpeli
maraudeur m. borfas, sofer care practica autostopul
marbre m. (obiect, statuie de ) marmura
marbrer vt. a marmora
marbrier, ère adj. de marmura; m. cioplitor în marmura
marbrure f. vinisoare (pe piele, hârtie etc.) asemanatoare
marcassin m. mistret tânar
marchand, e m.f. negustor; adj. comercial
marchander vt. a(se) tocmi; vi. a ezita
marchandise f. marfa
marche f. mers, mars, (si muz.), treapta, (fig.) progres,
marché m. târg, (si fig.) piata, (fig.) conventie
marchepied m. treapta (la un vehicul, la o estrada),
marcher vi. a merge, a functiona, (fig.) a prospera;
marcottage m. butasire
marcotte f. butas
mardi m. marti
mare f. balta
marécage m. smârc, mlastina
marécageux, euse adj. mlastinos
maréchal m. maresal,
maréchaussée f. jandarmerie
marée f. maree, (fig.) multime
marelle f. sotron,
marge f. margine, bordura, (fig.) latitudine
margelle f. ghizd (la o fântâna)
margot f. palavragioaica
margotin m. legatura de vreascuri
marguerite f. margareta
mari m. sot, barbat
mariage m. casatorie, unire
marié m. mire
marier vt., vr. a (se) casatori, a (se) uni
marin, e adj., f. marin(a); m. marinar
mariner vt. (bucat.) a marina
marinier, ère adj. marinaresc; m. pilot (pe un vas fluvial)
marionnette f. marioneta (si fig.)
maritime adj. maritim
maritorne f. (fam.) femeie urâta si jegoasa
marivaudage m. limbaj pretios
marjolaine f. marghiran
marli m. usna
marmaille m. liota de copii
marmitage m. (fam.) bombardament
marmite f. (o) oala (de)
marmiter vt. (fam.) a bombarda
marmiton m. rândas (la bucatarie)
marmonner vt. a bombani
marmot m. (fam.) plod
marmotte f. (zool.) marmota
marmotter vt. a mormai
marne f. marna
marocain, e adj., m.f. (cu maj.) marocan
maronner vi. (fam.) a murmura, a bombani
maroquin m. marochin, (fam.) portofoliu ministerial
maroquinerie f. marochinarie
marotte f. marota
maroufle m. topârlan
marquage m. marcaj
marquant, e adj. marcant
marque f. (în)semn, marca, urma, (fig.) dovada, vaza
marquer vt. a însemna, a înfiera, a lasa urme, a arata;
marqueterie f. marchetarie
marquis, e m.f. marchiz; f. (constr.) marchiza
marraine f. nasa
marrant, e adj. (pop.) caraghios
marre adv. (în expr., pop.)
marrer (se) vr. (pop) a se strica de râs
marri, e adj. (înv.) (în)tris(at)
marron m. castana, pocnitoare, (pop.) ghiont;
marron, onne m.f. (înv.) sclav fugit; adj. (fig.) neoficial,
marronier m. castan altoit
mars m. martie
marsouin m. marsuin, (fig.) aschimodie
marsupiaux m. pl. marsupiale
marteau m. ciocan, (iht.) rechin-ciocan, (anat.) ciocanas
marteler vt. a ciocani, (fig.) a rosti raspicat
martial, e adj. martial, razboinic
martien, enne /-si-in/, m.f., adj. martian
martinet m. (un fel de) gârbaci, ciocan hidraulic
martin-pêcheur m. pescarus de apa dulce
martre f. jder
martyr, e m.f., adj. martir
martyre m. martiriu
marveille f. minun(ati)e
marveilleux, euse adj. minunat, surprinzator; m. supranatural(ul),
marxisme m. marxism
marxiste adj., m.f. marxist
mas /mass/ f. casuta de tara (în sudul Frantei)
mascarade f. mascarada, (fig.) prefacatorie
mascotte f. (fam.) talisman, mascota
masculin, e adj.,m. (genul) masculin
masque m. masca, persoana mascata, (fig.) expresie
masquer vt., vr. a (se) masca, a (se) ascunde
massacrant, e adj. moracanos, extrem de plictisitor
massacre m. masacru, masacrare
massacrer vt. a masacra (si fig.)
massage m. masaj
masse f. gramada, masa, multime, baros
massepain m. martipan
masser vt., vr. a (se) îngramadi; vt. a face masaj
masseur, euse m.f. masor
massier m. elev care strânge cotizatii (într-un atelier
massif, ive adj. masiv, de masa, (fig.) greu, grosolan;
massue f. maciuca
mastic m. chit (de lipit)
mastication f. mestecare
mastiquer vt. a chitui, a mesteca
mastoc /-stok/ adj. greoi, (pop.) badaran
masure f. cocioaba
mât m. catarg
mat /mat'/, e adj. fara luciu, sters, (despre sunete) surd;
match /mat'-ch'/ m. meci
matelas m. saltea
matelasser vt. a matlasa
matelot m. marinar
mater vt. a face sah mat, (fig.) a îmblânzi
matérialisation f. materializare
matérialiser vt. a materializa
matérialisme m. materialism
matérialité f. materialitate
matériaux m.,pl. materiale (de constructie, etc.)
matériel, elle adj. m. material
maternel, elle adj. matern, din partea memei; f. gradinita
maternité f. maternitate, casa de nastere
mathématicien, enne m.f. matematician
mathématique adj. matematic, (fig.) exact; f.pl. matematica
matiére f. materie, (fig.) subiect
matin m. dimineata; adv. devreme
mâtin, e m.f. (fam.) smecher; m. dulau
matinée f. dimineata, matineu
mâtiner vt. a corci, (fam.) a dojeni aspru
matois, e adj., m.f. smecher
matou m. cotoi, (fig.) om încuiat
matraque f. baston de cauciuc
matriarcat m. matriarhat
matrice f. uter, matrice
matricer vt. a matrita
matricule f. registru; adj., m. (numar) matricol
matriculer vt. a înregistra, a înmatricula
matrone f. matroana
maturation f. maturizare
maturément adv. cu maturitate
maturité f. maturitate (si fig.)
maudire vt., vr. a (se) blestema
maudit, e adj., m.f. blestemat
maugréer vi. a bombani; vt. a profera insulte
maure, esque adj., m.f. (cu maj.) maur
mausolée m. mauzoleu
maussade adj. urâcios, îmbufnat
mauvais, e adj., rau, rautacios, prost, daunator; adv. urât
mauve adj., m.(culoarea) mov, f. nalba
maxillaire adj., m. maxilar
maxime f. maxima
maximum /-mom'/ adj., m. maximum
mayonnaise f. maioneza
mazette f. mârtoaga, (fig.) nepriceput
mazout m. pacura, titei
me pron. pers. ma, îmi
méandre m. meandra (si fig.)
mec m. (arg.) întrtinut, individ
mécanicien, enne m.f., adj. mecanic
mécanique adj. mecanic, automat; f. mecanica, masina(rie)
mécaniser vt. a mecaniza, (pop.) a bate la cap
mécanisme m. mecanism, masinarie
mécaniste adj. mecanist
mécano m. (fam.) mecanic
mécène m. mecena
méchamment adv. cu rautate
méchanceté f. rautate
méchant, e adj. rau, prost, (fig.) muscator; m. om rau
méche f. fitil, muc (de lumânare etc.), scama, sfredel,
mécompte m. eroare de calcul, (fig.) dezamagire
méconnaissable adj. de nerecunoscut
méconnaissance f. ignorare, ne(re)cunoastere, nerecunostinta
méconnaître vt., vr. a nu (se) recunoaste
mécontent, e adj., m.f. nemultumit
mécontenter vt. a nemultumi
mécréant, e adj., m.f. (relig.) necredincios
médaille f. medalie
médaillon m. medalion (si pict.)
médecin m., adj. medic
médecine f. medicina, profesiunea de medic
médiation f. mediere, mijlocire
médiocre adj. mediocru
médiocrité f. mediocritate
médire vi. a vorbi de rau
médisance f. bârfa
médisant, e m.f., adj. bârfitor
méditation f. meditare, meditatie
méditer vt., vi. a medita
méditerranéen, enne adj. mediteranean
médius /-uss/ m. degetul mijlociu
médullaire adj. medular
méduser vt. (fam.) a încremeni
meeting /mi-tin'g/ m. miting
méfait m. fapta rea, ravagiu
méfiance f. neâncredere
méfiant, e adj., m.f. neâncrezator
méfier (se) vr. a nu avea încredere
mégarde (par) loc. adv. din neatentie
mégère f. mejera, femeie artagoasa
mégir, mégisser vt. a argasi, a tabaci
mégissier m. persoana care argaseste, tabacar
mégot m. chistoc (de tigara)
meilleur, e adj., m. (cel) mai bun
mélancolique adj., m.f. melancolic
mélange m. amestecare, amestec(atura)
mélasse f. melasa, (pop.) nenorocire
mêlée f. lupta, încaierare, învalmaseala, (sport) meleu
mélèze m. (bot.) zada
méli - mélo m. (fam.) talmes-balmes
méllanger vt. a amesteca
mellification f. fabricare a mierii (de catre albine)
mélo(drame) m. melodrama
mélodieux, euse adj. melodios
melon m. pepene, melon (palaria), (fig.) natarau
membrane f. mambrana
membre m., adj. membru (si anat., mat. etc.)
membré, e adj. referitor la membre
membru, e adj. adj. cu membre puternice; m.f. persoana
même adj. nehot. acelasi, identic, însusi;
mémoire f. memorie, amintire; m. memoriu, cont;
mémorable adj. memorabil
mémorer vt. a memora
menaçant, e adj. amenintator
menace f. amenintare
menacer vt., vr. a (se) ameninta
ménage m. menaj, casnicie, pereche, gospodarie
ménagement m. gospodarie, crutare
ménager vt. a gospodari, (fig.) a economisi;
ménager, érc adj. gospodar, casnic, econom; gospodina, menajera
ménagerie f. menajerie
mendiant, e m.f., adj. cersetor
mendicité f. cersetorie
mendier vt. a cersi
menée f. uneltire
mener vt. a (con)duce, a trasa, (fig.) a administra
ménétrier m. lautar (de la tara)
meneur, euse m.f. conducator, cap ( al unui complot)
méninge f. meninge
ménisque m. menisc
menotte f. mânuta; pl. catuse
menotter vt. a pune catuse
mensonge m. minciuna, nascocire
mensonger, ére adj. mincinos, înselator
mensualité f. suma platita lunar
mensuel, elle adj. lunar
mensuration f. masurare, masuratoare
mental, e adj. mintal
mentalité f. mentalitate
menterie f. (fam.) minciun(ic)a
menteur, euse m.f., adj mincinos
menthe /mant'/ f. menta
menthol /min-/ m. mentol
mention f. mentiune, mentionare
mentionner vt. a mentiona
mentir vi. a minti
menton m. barbie
mentor /min-/ m. mentor, preceptor
menu, e adj. mic, marunt; m. meniu, adv. marunt
menuiserie f. tâmplarie
menuisier m. tâmplar
méphistophélique adj. mefistofelic
méplat, e adj. de grosime inegala; m. plan al unei suprafete
méprendre (se) vr. a (se) însela
mépris m. dispret,
méprisant, e adj. dispretiutor
méprise f. eroare
mépriser vt., vr. a (se) dispretui
mer f. mare
mercanti m. speculant
mercantile adj. negustoresc
mercenaire adj., m. mercenar
merceriser vt. a merceriza
merci f. mila, iertare; m. multumitre;
mercier, ère m.f. negustor de maruntisuri
mercredi m. miercuri
mercure m. mercur
mercuriale f. mercurial, (fig.) mustrare
mercuriel, elle adj. cu mercur
merde f. (vulg.) excrement
mère f. mama, calugarita; adj. principal
méridien, enne adj., m. meridian; f. siesta
merise f.cireasa salbatica
mérite m. merit
mériter vt., vr. a merita
méritoire adj. meritoriu
merle m. mierla
merlin m. toporisca, ciocan (de abator)
mes adj. pos.pl.ai mei, ale mele
mésalliance f. mezalianta
mésange f. pitigoi
mésaventure f. patanie
mésentente f. neântelegere
mésestimer vt., vr. a(se) subestima
mesquin, e adj. meschin, mic, neânsemnat, zgârcit
mesquinerie f. meschinarie, zgârcenie
message m. mesaj, comunicare, misiune
messager, ère m.f. mesager; adj. de posta
messagerie f. mesagerie
messe f. liturghie, (relig.) slujba
messier m. pândar, jitar
mesure f. masurare, masura, limita, moderatie
mesuré, e adj. masurat, (fig.) cumpatat
métailique adj. metalic
métallo m. (fam.) metalurgist
métalloïde m. metaloid
métallurgie f. metalurgie
métallurgique adj. metalurgic
métallurgiste m. metalurgist
métamorphose f. metamorfozare, metamorfoza
métamorphoser vt., vr. a (se) metamorfoza, a (se) schimba
métaphore f. metafora
métaphysique adj., f. metafizic(a)
métayage m. arenda în parte
métayer, ère m.f. arendas în parte
méteil m. amestec de faina de grâu cu secara
métempsycose f. metempsihoza
métèore m. meteor
métèorite f. meteorit
métèorologie f. meteorologie
métèque m. venetic, strain
mêter vt., vr. a (se) amesteca, a (se) uni;
méthane m. metan
méthiylique adj. metilic
méthode f. metoda
méthodique adj. metodic
méticuleux, euse adj. meticulos
méticulosité f. meticulozitate
métier m. meserie, profesiune, functie, razboi de tesut
métis /-tiss/, iss adj., m.f. metis, corcitura
métisser vt. a corci, a amesteca
métrage m. metraj
métre m. metru
métrer vt. a masura (cu metrul)
métrique adj., f. metric(a)
métronome m. metronom
métropole f. metropola
métropolitain, e adj. de metropola; m. metro
métropolite m. mitropolit
mets m. bucate
mettable adj. (despre o haina) care se poate pune
metteur, euse m.f. peersoana care pune
mettre vt. a pune, a îmbraca, a baga, a presupune,
meuble adj. mobil; m. mobila, mobilier
meubler vt.,vr. a (se) mobila
meuglement m. muget
meugler vi. a mugi
meule f. piatra de moara, claie (de fân etc.)
meunerie f. morarit
meunier, ère m.f. morar
meurtre m. omor, ucidere
meurtrier, ére adj. ucigator, (fig.) distrugator;m.f. ucigas
meurtrir vt. a umple de vânatai, (fig.) a rani de moarte
meurtrissure f. vânataie
meute f. haita (si fig.)
mévente f. vânzare dificila
mexicain, e adj., m.f. (cu maj.) mexican
mi m. (muz) mi, (în compunere) jumatate
miasme m. duhoare
miaulement m. miorlaiala, miorlait
mica m. (mineral.) mica
miche f. pâine rotunda
micro(phone) m. microfon
microbe m. microb
microscope m. microscop
microsillon m. microsion
midi m. amiaza, sud, (cu maj.) tarile din sud
mie f. miez (de pâine), (fam.) prietena;
miel m. miere, (fig.) blândete
mielleux, euse adj. ca mierea, (fig.) mieros
mien, enne adj. pos., pron. pos. al meu; m.pl. (fig.)
mieux adv. mai bine, mai degraba; m. lucrul cel mai bun
miévrerie f. dragaleasenie afectata, fandoseala
mignard, e adj. dragalas
mignarder vt. a alinta; vr. a face mofturi
mignon, onne adj. dragut, micut; m. favorit; m.f. (fam.)
migraine f. migrena
migrateur, trice adj. migrator
mijaurée f. sclifosita
mijoter vt., vi. a fierbe înabusit; vi. (fig.) a prepara
mil num. card. o mie
milan m. gaie
milice f. militie
milicien m. militian
milieu m. mijloc, mediu (social); pl. (fig.) cercuri
militaire adj. m. militar
militariser vt. a militariza
militer vi. a milita, a combate
mille nim. card. invar. o mie; m. mie, mila (marin)
millénaire adj. milenar; m. mileniu
millet m. mei
milliard /mi-li-ar/ m. miliard
milliardaire m.f. miliardar
milliéme num. ord. al miilea; m. miime
millier m. mie
million m. milion
millionnaire m. milionar
mime m. mim
mimer vt. vi. a mima
mimique adj., f. mimic(a)
mimosa m. mimoza
minable adj. care poate fi minat, (fig.fam.) jalnic
minauder vi. a se sclifosi
minauderie f. sclifoseala
mince adj. subtire, (fig.) firav
minceur f. subtirime
mine f. înfatisare, aspect, (mineral.)mina;
miner vt. a (sub)mina, (fig.) a macina încetul cu
minerai m. minereu
minéral, e adj., m. mineral
minet, ette m.f. (fam.) pisoi
mineur, eure adj.,m.f. minor; m. miner
minier, ére adj. minier
minime adj. minim
minimum /-mom'/ adj., m. minim(um)
ministére m. minister, functie, guvern
ministériel, elle adj. ministerial, al guvernului
ministre m. ministru
minium /-om'/ m. miniu
minois m. (fam.) mutrisoara
minorité f. minoritate
minoterie f. moara mecanica, comert cu faina
minuit m. miezul noptii
minute f. minut(a); interj. o clipa!
minutie f. minuozitate
minutieux, euse adj. minutios
mioche m. (fam.) mucos
mirabelle f. corcodusa
miracle m. miracol, minune
miraculeux, euse adj. miraculos, minunat
mirage m. miraj
mire f. mira, tinta
mirer vt. a tinti, a râvni; vr. a se admira (într-o
mirifique adj. (fam.) minunat
mirobolant, e adj. (fam.) uluitor
miroir m. oglinda
miroitement m. ;glindire, scânteiere
miroiter vi. a oglindi, a scânteia
miroitier, ére m.f. negustor de oglinzi
misanthrope adj., m.f. mizantrop
mise f. punere, miza, îmbracaminte
miser vt. a miza
misérable adj., m.f. mizerabil, nevoias
misére f. mizerie, nimicnicie; pl. (fig.) mizerii
miséreux, euse adj., m.f. nevoias
miséricorde f. compasiune, iertare
miséricordeux, euse adj. milos(tiv), îndurator
misogyne adj., m. misogin
mission f. misiune
missionnaire m. misionar
missive f. scrisoare
mitaine f. mitena
mite f. molie
mi-temps f. (sport) repriza, pauza dintre reprize, jumatate
miteux, euse adj. amarât
mitiger vt. a tempera, a îndulci
mitonner vi. a gati la foc mic; vt. (fig.) a pregati cu
mitoyen, enne adj. care desparte doua lucruri
mitrailler vt. a mitralia
mitrailleur m. mitralior
mitrailleuse f. mitraliera
mitre f. (bis.) mitra
mi-voix (à) loc. adv. cu glas scazut
mixture f. amestec(atura)
mobile adj. mobil, (fig.) schimbator; m. mobil,
mobilier, ére adj. mibiliar; m. mobilier
mobiliser vt. a mobiliza
mobilité f, mobilitate
moche adj. (pop.) nasol
modalité f. modalitate
mode f. moda, obicei; pl. atelier de îmbracaminte;
modelage m. modelaj
modéle m., adj. model
modeler vt., vr. a (se) modela, a (se) tempera
modérer vt., vr. a (se) modera, a (se) retine
moderne adj., m. modern; m. pl. moderni(i)
moderniser vt. ,vr. a (se) moderniza
modeste adj. modest, rusinos, simplu
modification f. modificare
modifier vt., vr. a (se) modifica
modique adj. neânsemnat
modiste f. modista
modulation f. modulatie
moduler vt. a modula
moelle f. maduva
moelleux, euse adj. cu maduva, moale
mofette f. mofeta
moi pron. pers. eu, mi(e), pe mine; m.(filoz.) eul
moignon m. ciot (al unui membru)
moindre adj. (cel) mai mic
moine m. calugar
moineau m. vrabie
moins adv. (cel) mai putin; prep. fara
moire f. moar
mois m. luna
moisir vt., vr. a (se) mucegai
moisissure f. mucegai
moisson f. seceris, recolta (si fig.)
moissonner vt. a secera, a recolta (si fig.)
moissonneur, euse m.f. secerator; f. seceratoare
moissonneuse- f. (tehn.) combina
moite adj. jilav
moiteur f. jilaveala
moitié f. jumatate, (fam.) sotie; adv. (pe) jumatate
moitir vt. a umezi
môle m. dig
molester vt. a maltrata, a chinui
mollasse adj., m.f. (fam.) molâu
mollesse f. moliciune
mollet, ette adj. moale; m. pulpa ( a piciorului)
molletiére f. moletiera
molleton m. molton
mollir vi. a se (în)muia
mollusques m.pl. moluste
molosse m. dulau
môme m. (pop.) tânc, amanta
moment m. moment, prilej
momentané, e adj. momentan
momie f. mumie, momâie
momifier vt., vr. a (se) mumifica
mon adj. pos. m. al meu
monarchie f. manarhie
monarchique adj. monarhic
monarque m. monarh
monastére m. manastire
monastique adj. manastiresc, calugaresc
monceau m. morman
mondain, e adj., m.f. monden
mondanité f. mondenitate
monde m. lume, pamânt, societate, totalitatea tarilor,
monétaire adj. monetar
mongol, e adj., m.f. (cu maj.) mongol
moniteur, trice m.f. sfatuitor, monitor
monnaie f. moneda
monnayer vt. a bate moneda, a preface în bani
monnayeur m. persoana care lucreaza la baterea monedei
monocle m. monoclu
monogramme m. monograma
monographie f. monografie
monolithe m. adj. monolit
monologue m. monolog
monologuer vi. a monologa
monôme m. monom
monopole m. monopol
monopoleur, euse adj., m. monopolist
monopoliser vt. a monopoliza (si fig.)
monosyllabique adj. monosilabic
monotone adj. monoton
monseigneur m. monsenior, (arg.) speraclu
monsieur m.domn(ul)
monstre m. monstru; adj. (fam.) colosal
monstrueux, euse adj. monstruos, îngrozitor
monstruosité f. monstruozitate
mont m. munte
montage m. urcare, montare, montaj
montagnard, e adj. de munte; m.f. muntean
montagne f. muntr, gramada
montagneux, euse adj. muntos
montant, e adj. care urca, montan; m. cadru (al usii), total
mont-de-piété m. casa de amanet
monte f. urcare, monta
monté, e adj. prevazut, montat, calare; f. urcus
monter vi., vt. a (se) urca, a (se) sui; vi. a se scumpi
monticule m. mun(ti)cel
montre f. ceas(ornic), mostra, vitrina
montrer vt., vr. a (se) arata; vt. a dovedi
monture f. animal ( de încalecat), montura
moquer (se) vr. a-si bate joc, a nu-i pasa
moquerie f. bataie de joc
moquette f. mocheta, (pop.) pacaleala
moqueur, euse adj. batjocoritor
moraillon m. încuietoare (la un cufar)
moral, e adj., m. moral(ul); f. morala, dojana
moraliser vt., vi. a moraliza, a dojeni
moraliste m.f. adj. moralist
moralité f. moralitate, scop, moralizator
moratoire adj. m. moratoriu
morbidité f. morbiditate
morbleu interj. la dracu!
morceau m. bucata, (si fig.) fragment
morceler vt., vr. a (se
mordant, e adj. muscator, caustic
mordiller vt. a musca usor
mordoré, e adj. cafeniu-auriu
mordre vt. a musca, a patrunde, a roade; vi. a se pricepe
morfondre vt. (despre umezeala etc.) a patrunde;
morgue f. morga, aroganta
moribond, e adj., m.f. muribund
moricaud, e adj., m.f. oaches
morne adj. abatut, posomorât
morose adj. posac, morocanos
morphine f. morfina
morphologie f. morfologie
mors m. zabala
morse m. morse, morsa
morsure f. muscatura
mort f. moarte, (fig.) durere mare
mort, e adj., m.f. mort
mortaise f. (tehn.) nut
mortel, elle adj. muritor, mortal, (fig.) de moarte,
mortelité f. mortalitate
morte-saison f. sezon mort
mortier m. mortar, mojar
mortification f. mortificare, (fig.) umilire
mortifier vt. a mortifica, a fragezi (carnea),
mort-né, e adj., m. (copil) nascut mort
morue f. morua
morve f. rapciuga, muci
morveux, euse adj. rapciugos; m. mucos
mosafque f. mozaic
mosquée f. moschee
mot m. cuvânt, vorba, expresie, zicatoare
motaire adj., f. molar
moteur, trice adj., m. motor
motif m. motiv
motion f. motiune
motiver vt. a motiva, a justifica
moto(cyclette) f. motocicleta
motoriser vt. a motoriza
motte f. bulgare (de tarâna etc.), musuroi
motus /-tuss/ interj. mucles!
mou (mol), molle adj. moale, (despre timp) caldut; m. bojoc
mouchard m. spion, denuntator
moucharder vt., vi., vr. a (se) spiona, a (se) denunta
mouche f. musca, centru (al unei tinte), vaporas
moucher vt. a sterge la nas, a mucari, (fam.) a chelfani
moucheron m. musculita, muc (de lumânare), strengar
moucheter vt. a împestrita (o stofa)
mouchette f. muche (la o cornisa); pl. mucari
mouchoir m. batista, tulpan
moudre vt. a macina, a râsni
moue f. strâmbatura (de nemultumire)
mouette f. pescarus
moufle f. manusa (cu un deget); pl. scripete
mouillage m. (în)muiere
mouiller vt. a muia, a umezi
mouillette f. bucatica de pâine (de înmuiat în sos)
mouillure f. umezire, înmuiere
moujik m. (ist.) mujic
moulage m. turnare, mulaj, macinare
moule m. tipar, mulaj
mouler vt., vr. a (se) turna, a (se) mula;
mouleur adj., m. turnator
moulin m. moara, râsnita, (fig.) flecar
mouliner vt. a macina
moulu, e adj. macinat, (fig.) zdrobit (de oboseala)
moulure f. (arhit.) mulura
mourant, e adj., m.f. muribund; adj. (fig.) slab, stins
mourir vt. a muri, a se pierde; vr. a trage sa moara
mousse m. elev marinar; f. muschi, spuma, frisca;
mousseline f, muselina
mousset a face spuma
mousseux, euse adj. , m. (vin) spumos
mousson f. muson
moustache f. mustata
moustachu, e adj. mustacios
moustique m. tântar
moût m. must
moutard m. (pop.) mucos
moutarde f. mustar
moutardier m. borcanas pentru mustar, fabricant de mustar
mouton m. (carne de ) oaie, berbec, (mar.) spuma alba
moutonner vt. a încreti (parul etc.); vt. (despre mare)
moutonnier, ére adj. cu spirit de imitatie
mouvant, e adj. miscator, instabil
mouvement m. miscare, animatie, fluctuatie (fig.) iesire
mouvementé, e adj. accidentat, (fig.) animat
mouvoir vt., vr. a (se) misca; vt. (fig.) a mâna
moyen, enne adj. mijlociu, mediocru; m. mijloc(ire), mod;
moyenâgeux, euse adj. medieval
moyennant prep. prin intermediul
moyeu m. butuc (la o roata), galbenus
mucilagineux, euse adj. mucilaginos
mucosité f. mucozitate
mue f. napârlire, piele lepadata ( de un animal),
muer vt. a napârli, a schimba (pielea, vocea)
muet, ette adj., m.f. mut
mufle m. bot, (fam.) mutra, badaran
muflerie f. badaranie
muflier m. gura-leului
mugir vi. a mugi, a vui
mugissement m. muget, vuiet
muguet m. lacrimioara
mulâtre, esse m.f. mulatru
mule f. catârca
mulet m. catâr, papuc (de femeie)
muletier m. conducator de catâri
mulot m. soarece de câmp
mulsion f. mulgere
multiple adj., m. multiplu
multiplicande m. deânmultit
multiplicateur m. înmultitor
multiplication f. înmultire
multiplicité f. multiplicitate
multiplier vt., vr., vi. a (se) înmulti
multitude f. multime, sumedenie
municipalité f. municipalitate
municipe m. municipiu ( la romani)
munir vt. a aproviziona, a înzestra
munition f. munitie
muqueux, euse adj. mucos; f. mucoasa
mur m. zid, perete
mûr, e adj. copt, matur; f. duda
muraille f. zid gros; pl. metereze
murer vt. a zidi
mûrier m. dud
mûrir vt., vi. a (se) coace, (fig.) a (se) maturiza
murmure m. murmur, (fig.) pl
murmurer vi. a murmura, (fig.) a se plânge; vt. a sopti
musarder vi. a-si irosi timpul
musardise f. pierdere de timp
musc m. (parfum de) mosc
muscade f. nucsoara
muscat adj., m. muscat, m. vin tamâios
muscle m. muschi
musclé, e adj. musculos
musculaire adj. muscular
musculeux, euse adj. musculos
muse f. muza
museau m. bot
musée m. muzeu
museler vt. a pune botnita (si fig.)
museliére f. botnita
muser vi. a casca gura
musette f. cimpoi, traista (pentru cai), ranita
musicien, enne m.f. muzician, muzicant
musique f. muzica, orchestra
musqué, e adj. tamâios, parfumat cu mosc, (fig.) afectat
mutation f. mutatie, schimbare
mutilation f. mutilare
mutiler vt. a mutila
mutin, e adj. îndaratnic, smecher; m. razvratit
mutiner (se) vr. a se încapatâna, a se razvrati
mutinerie f. încapatânare, razvratire
mutualité f. reciprocitate
mutuel, elle adj. reciproc
myope adj., m.f. miop
myriapodes m. pl. miriapode
myrmidon m. napârstoc
myrrhe f. smirna
myrte m. mirt
myrtille f. afina
mysotis /-zo-tiss/ m. nu-ma-uita
mystére m. mister
mystérieux, euse adj. misterios
mysticisme m. misticism
mystificateur adj., m. mistificator
mystification f. mistificare
mystifier vt. a mistifica, a însela
mystique adj., m. mistic
mythe m. mit
mythologie f. mitologie
mythologique adj. mitologic
nabot, e m.f. (peior.) napârstoc; adj. pitic
nacelle f. ambarcatiune mica, nacela
nacre f. sidef
nacrer vt. a da stralucirea sidefului
næud m. nod, ciot, articulatie, încolacitura, legatura
nage f. inot, natatie, vâslire
nageoire f. înotatoare (de peste), (arg.) brat
nageoter vi. (fam.) a înota prost
nager vi. a înota, a pluti, a vâsli, (fam.) a sovai;
nageur, euse m.f. înotator, vâslas
naguére adv. nu demult, de curând
naïade f. naiada
naïf, ive adj., m.f.naiv, credul
nain, naine m.f., adj. pitic
naissance f. nastere, neam, origine, punct de plecare
naissant, e adj. care se naste, în devenire
naître vi. a se naste, (fig.) a proveni, a izvorâ,
naïveté f. naivitate, credulitate
nankin m. manechin
nantir vt. a da amanet, a aproviziona cu; vr. a lua
nantissement m. amanetare, amanet
naphtaline f. naftalina
naphte m. titei
nappe f. fata de masa, întindere (de apa)
napperon m. servetel
narcisse m. narcisa
narcotique adj., m. narcotic
nargue m. sfidare; interj. nu mai pot!
narguer vt. a sfida (un pericol)
narine f. nara
narquois, e adj. rautacios, siret
narrateur, trice m.f. povestitor
narratif, ive adj. narativ
narration f. povestire
narrer vt. a povesti
nasaliser vt. a nazaliza, a fornai
nasarde f. bobârnac
naseau m. nara (de animal)
nasillard, e adj., m.f. fonfait
nasiller vi. a fonfai
nasse f. vintir, (fig.) mreaja
natalité f. natalitate
natation f. natatie
natif, ive adj. originar, de fel, natural, nativ;
nation f. natiune, neam
nationalisation f. nationalizare
nationaliser vt. a nationaliza
nationalisme m. nationalism
nationalité f. nationalitate
natte f. coada (de par), împletitura, rogojina
natter vt. a împleti (parul), a acoperi cu rogojini
naturaliser vt. a încetateni, a aclimatiza, a împaia (un
naturaliste adj., m.f. naturalist
nature f. natura, fel, temperament, peisaj; adj. invar.
naturel, elle adj. natural, firesc, (despre copii) nelegitim;
naturellement adv. (în mod) natural, sincer, evident, (fam.)
naufrage m. naufragiu, (fig.) ruina
naufragé, e adj., m.f. naufragiat
naufrager vi. a naufragia, (fig.) a se ruina
nauséabond, e adj. gretos, dezgustastor
nausée f. greata, dezgust
nautique adj. nautic
nautonier m. cârmaci
navet m. nap, (arg.) gagauta
navette f. catuie, suveica
navigable adj. navigabil
navigateur, trice adj., m.f. navigator
naviguer vi. a naviga
navire m. nava, vapor
navrant, e adj. sfâsietor
navrer vt. a mâhni, a consterna
nazi, e adj., m.f. nazist
ne adv. nu
né, e adj. nascut
néanmois adv. cu toate astea, totusi
néant m. neant, nimic(nicie)
nébuleux, euse adj. nebulos; f. nebuloasa
nécessaire adj. necesar, indispensabil; m. strictul necesar,
nécessité f. necesitate, nevoie, lipsa
nécessiter vt. a necesita, a implica
nécessiteux, euse adj., m.f. (om) nevoias
nécrologe m. necrolog
nef f. nava, naos
négatif, ive adj. negativ
négation f. negare, negatie
négligé m. neglijeu, neglijenta (în îmbracaminte)
négligemment adv. (în mod) neglijent, cu nepasare
négligence f. neglijenta, nepasare
negligent, e adj., m.f. neglijent, nepasator
négliger vt., vr. a (se) neglija
négoce m. negot, târg
négociant, e m.f. negutator, comerciant
négociateur, trice m.f. negociator
négociation f. negociere
négocier vi., vt. a negocia
négre, négresse adj., m.f. negru, persoana exploatata
négrier adj. referitor la comertul cu negri;
négrillon, onne m.f. copil de negru
neige f. zapada
neiger v. impers. a ninge
neigeux, euse adj. nins, acoperit cu zapada
nenni adv. (fam.)as!; m. refuz
nénuphar m. nufar
néo-impressionnisme m. neoimpresionism
néo-kantisme m. neokantism
néolitique m., adj. neolitic
néo-malthus(ian)ism m. neomalthusianism
néo-pythagorisme m. neopitagorism
néphrétique adj., m.f. nefritic
néphrite f. nefrita
népotisme m. favoritism
nerf /nér/ m. nerv, (fig.) vigoare, energie
nerveux, euse adj. privitor la nervi, nervos, viguros,energic
nervosité f. nervozitate
net, nette adj. curat, deslusit, cinstit, clar, net, limpede;
netteté f. curatenie, claritate
nettoieme nettoyage, m. curatare, curatenie
nettoyer vt. a curata, a lua tot
neuf num. card., m. (cifra) noua; num. ord. al noulea;
neuf, neuve adj. nou, inedit, neexperimentat; m. nou
neurasthénie f. neurastenie
neurologiste neurologue, m. neurolog
neutralisation f. neutralizare
neutraliser vt., vr. a se neutraliza
neutralité f. neutralitate
neutre adj., m. (genul) neutru
neuviéme aum. ord. al noulea; m. noime, etajul noua;
névé m. zapada înghetata
neveu m. nepot
nez m. nas, miros, (fam.) chip, fler
ni conj. nici
niable adj. care poate fi negat
niais, e adj., m.f. nerod
niaiserie f. nerozie
nicaise m. gogoman
niche f. nisa, firida, cusca, sotie
nichée f. totalitatea pasarilor dintr-un cuib
nicher vi. a-si face ciub; vt. a plasa; vr. a se cuibari,
nickel m. nichel
nickeler vt. a nichela
nicodéme m. nataflet
nid m. cuib, vizuina, locuinta
nidifier vt. a construi un cuib
niéce f. nepoata
nielle f. (bot.) neghina
nier vt. a tagadui
nigaud, e m.f., adj. (fam.) neghiob
nihilisme m. nihilism
nimbe m. nimb
nimber vt. a aureola
nippes f.pl. toale
nippon, e adj., m.f. (cu maj.) nipon
nique f. (în expr.) faire la ~ à qn = a da cu tifla
nitouche f. (în expr.) sainte ` = ipocrita, prefacuta
nitre m. salpetru
nitrique adj., m.(în expr.) acide ~ = acid nitric
nitroglycerine f. nitroglicerina
niveau m. nivel, trepta, grad, teapa
niveler vt. a nivela, a neteza
nobilaire adj. nobiliar
noble adj., m.f. nobil, om distins; m. caracter nobil
noblesse f. nobilime, noblete, distinctie
noce f. nunta, nuntasi, chef
noceur, euse adj., m.f. chefliu
nocif, ive adj. nociv
nocturne adj. nocturn
nodulaire adj. plin de noduri, referitor la noduri
Noël m. Craciun
noir, e adj. negru, obscur, întunecat, trist, cumplit,
noirâtre adj. negricios
noiraud, e adj., m.f. oaches
noirceur f. negreala, (fig.) mârsavie, melancolie
noircir vt., vr., vi. a (se) înnegri; vt. a ponegri
noircissement m. înnegrire
noise f. gâlceava, disputa
noisetier m. alun
noisette f. aluna; adj. de culoarea alunei
noix f. nuca, rotula (a genunchiului)
noliser vt. a afreta
nom m. nume, substantiv, reputatie
nomade adj., m.f. nomad
nombre m. numar, multime
nombreux, euse adj. numeros
nombril m. buric
nominatif, ive adj. continând nume; m. (gram.) nominativ
nomination f. numire
nommer vt., vr. a se numi; vt. a da un nume, a califica
non adv., m. nu
nonagénaire m.f., adj. nonagenar
non-agression f. neagresiune
nonce m. nuntiu
nonchalamment adj. indolent
nonchalant, e adj. nepasator, indolent
non-intervention f. neinterventie
nonne f. calugarita
nonobstant prep. în ciuda, cu toate acestea
nonpareil, eille adj. inegalabil, fara pereche
non-sens m. invar. absurditate
nord m. nord
nordique adj. nordic
normal, e adj. normal, obisnuit; f. (mat.) normala
norme f. principiu, regula
norvégien, enne adj., m.f. (cu maj.) norvegian
nos vezi notre
nostalgique adj. nostalgic
nota m. invar. nota, observatie
notabilité f. notabilitate, persoana de vaza
notable adj., m.f. notabil
notaire m. notar
notamment adv. mai ales, printe altele
notarié, e adj. întocmit la notariat
notation f. notatie, notare
note f. însemnare, nota (diplomatica, muzicala etc.)
noter vt. a nota, a da o nota, a remarca
notice f. notita
notifier vt. a notifica
notion f. notiune
notionnel, elle adj. referitor la notiune
notoire adj. notoriu
notoriété f. notorietate, faima
notre pl. nos, adj. pos. nostru, noastra
nôtre pron.pos. al nostru, a noastra
Notre-Dame f. invar. Maica Domnului, madona
nouage m. înnodare, înnodat
nouer vt., vr. a (se) înnoda, a se lega
noueux, euse adj. noduros
nougat m. nuga
nouille f. taitei, (fam.) papa-lapte
nourrice f. doica, (fig.) grânar
nourricier, ére adj. hranitor, nutritiv
nourrir vt. a hrani, a alapta, a întretine, a nutri
nourrisson m. sugaci
nourriture f. hrana, mâncare
nous pron. pers. (pe) noi, noua, ne
nouveau (nouvel) nouvelle adj. nou, recent, novice; m. nou, noutate
nouveau-né m., adj. nou-nascut
nouveauté f. noutate, înnoire; pl. articole la moda
nouvelle f. veste, noutate, nuvela
novade f. înec
novembre m. noiembrie
novice m., adj. novice
noviciat m. noviciat, ucenicie
noyau m. sâmbure, nucleu, centru
noyé, e adj., m.f. înecat
noyer vt., vr. a se îneca; vr. a se scalda
nu, e adj. gol, nud
nuage m. nor
nuageux, euse adj. înnorat, nelamurit, neclar
nuance f. nuanta
nuancer vt. a anunta
nudité f. goliciune
nue nor/porter aux ~ s = a ridica în slavi
nuée f. nor gros, sumedenie, droaie
nuire vi. a vatama, a face rau
nuisible adj. vatamator
nuit f. noapte, întuneric
nuitamment adv. în timpul noptii
nul, nulle adj. nehot. nici unul, nul; pron. nehot. numeni
nullité f. nulitate
nûment adv. pe sleau
numéraire m. numerar
numéral, e adj. numeral
numérateur m. numarator
numération f. numaratoare
numérique adj. numeric
numéro m. cufra, numar (al unui periodic, al unui
numéroter vt. a numerota
numismatique adj., f. a numerota
nuque f. ceafa, grumaz
nurse f. dadaca
nutritif, ive adj. nutritiv
nutrition f. nutritie
nymphe f.nimfa
ô interj. oh! ah!
oasis /-ziss/ f. oaza
obéir vi. a se supune, a asculta (de cineva)
obéissance f. supunere, ascultare
obéissant, e adj. supus, ascultator
obélisque m. obelisc
obérer vt., vr. a (se) îngloda în datorii
obése adj., m.f. obez
objecter vt. a obiecta, a contesta
objectif, ive adj., m. obiectiv
objection f. obiectie
objectivité f. obiectivitate
objet m. obiect, lucru, (fig.) scop
obligation f. obligatie, datorie
obligatoire adj. obligatoriu
obligé, e adj. obligat, îndatorat; m.f. obligat
obligeamment adv. (în mod) îndatoritor, cu amabilitate
obligeance f. amabilitate
obligeant, e adj. îndatoritor, amabil
obliger vt., vr. a (se) obliga, a (se) îndatora
oblique adj. oblic, piezis, (fig.) prefacut; f. linie
oblitérer vt. a oblitera, a sterge, a anula, (med.)
oblong, gue adj. lunguiet
obnubiler vt. a întuneca, a slabi (vederea etc.)
obole f. obol, contributie modesta
obscéne adj. obscen, necuviincios
obscur, e adj. obscur, confuz
obscurantisme m. obscurantism
obscurcir vt., vr. a (se) întuneca
obscurcissement m. întunecare
obscurément adv. (în mod) obscur
obscurité f. obscuritate, (fig.) confuzie
obséder vt. a obseda, (fig.) a pisalogii
obséques f.pl. funeralii
obséquieux, euse adj. servil, slugarnic
obséquiosité f. servilitate, slugarnicie
observatoire m. observator (meteorologic, etc.)
observer vt. a respecta (o regula); vt., vr. a (se) observa
obssesion f. obsesie
obstacle m. obstacol, (fig.) dificultate
obstination f. încapatânare
obstiné, e adj., m.f. încapatânat; adj. îndârjit
obstinément adv. cu încapatânare, cu îndârjire
obstiner (s') vr. a se îcapatâna, a se îndârji, (fig.)
obstruction f. obstructie, împotrivire
obstruer vt. (med.) a astupa
obtenir vt. a obtine
obtention f. obtinere
obturer vt. a obtura
obtus, e adj. obtuz (si fig.), tocit
obus /-bu/ m. obuz
obvier vi. a preântâmpina
occasion f. ocazie, motiv
occasionner vt. a ocaziona
occident m. Occident, (cu maj.) tarile din Occident
occidental, e adj. din Occident; m. pl. (cu maj.) popoarele din
occlusion f. ocluzie, astupare
occulte adj. ocult, ascuns
occupation f. ocupatie, ocupare
occuper vt., vr. a(se) ocupa; vt. a locui, (fig.)
occurrence f. împrejurare
océan m. ocean, (fig.) noian, întindere mare
ocre f. adj. invar. ocru
octaédre m. octaedru
octave f. octava
octobre m. octombrie
octogénaire adj., m.f. octogenar
octrol m. concesie, atribuire, (înv.) acciz
octroyer vt. a concede, a acorda
oculaire adj., m. ocular
oculiste m. oculist
odalisque f. odalisca
ode f. oda
odeur f. miros
odieux, euse adj. odios; m. mârsavie
odorat m. (simtul) miros(ului)
odorer vt. a simti miros de
odyssée f. (fig.) odisee
offense f. ofensa, jignire
offenser vt. a ofensa, a jigni; vr. a se supara
offenseur m. persoana care ofenseaza
offensif, ive adj., f. ofensiv(a)
offert, e adj. oferit
office m. functie, serviciu (si bis.), agentie; f. camara
officiel, elle adj. oficial
officier vi. (bis.) a oficia; m. functionar, ofiter
officieux, euse adj. oficios; m. om îndatoritor
officine f. farmacie, (fig.) oficina
offrande f. ofranda
offre f. oferta, obiect oferit
offrir vt., vr. a (se) oferi, a (se) prezenta
offusquer vt. a întuneca, a orbi, (fig.) a ofusca,
ogre, esse m.f. capcaun (si fig.)
oh interj. oh!, vai!
ohé interj. hei!
oie f. gâsca (si fig.)
oignon /o-nyon/ m. ceapa, bulb, batatura (la picior)
oindre vt. a unge, amirui
oint adj., m. uns
oiseau m. pasare, (fig.fam.) specimen
oiselet m. pasarica
oiselier m. negustor de pasari
oisif, ive m.f., adj. lenes
oisiveté f. lene, inactivitate
oison m. boboc (de gâsca), (fig.fam.) om marginit
oléagineux, euse adj. oleaginos, uleios
olfactif, ive adj. olfactiv
olfaction f. (simtul) miros(ului)
oligarchie f. oligarhie
olivâtre adj. masliniu
olive f. maslina; m., adj. invar. (de) culoarea maslinei
olivier m. (lemn) de maslin
olympiade f. olimpiada
olympien, enne adj. olimpian, (fig.) maiestuos, senin
ombrage m. umbrar, (fig.) banuiala
ombrager vt. a umbri, (fig.) a întuneca
ombrageux, euse adj. fricos, (fig.) banuitor
ombre f. umbra, întuneric, fantoma, (fig.) aparenta
ombrelle f. umbrela (de soare)
omelette f. omleta
omettre vt. a omite, a neglija
omission f. omisiune, omitere
omnipotence f. omnipotenta
omnipotent, e adj. atotputernic
omoplate f. omoplat
on pron. nehot. se, cineva
once f. uncie, (fig.) dram, pic
oncle m. unchi,
onction f. ungere, miruire, (fig.) vorbire mieroasa
onctueux, euse adj. unsuros, gras, (fig.) mieros
onde f. unda, val, (poet.) apa
ondée f. rapaiala, aversa
ondoiement m. unduire
ondoyant, e adj. unduitor, (fig.) schimbator
ondoyer vi. a undui, a flutura
ondulation f. ondulatie, ondulare, unduire
onduler vi. a undui; vt. a ondula
onéreux, euse adj. oneros, apasator, costisitor
ongle m. unghie, gheara
onglier m. trusa (pentru unghii)
onguent m. unguent, alifie
onomastique adj. onomastic
onomatopée f. onomatopee
onyx m. onix
onze num. card., m. (cifra) unsprezece; num. ord.
onziéme num. ord. al unsprezecelea; m. unsprezecime,
opacité f. opacitate
opale f. opal
opalin, e adj. ca opalul, laptos
opaque adj. opac, (fig.) de nepatruns
opéra m. opera
opérateur, trice m.f. operator
opération f. operatie, actiune
opérer vt., vr. a (se) face, a (se) efectua, a (se) opera
opérette f. opereta
ophalmie f. oftalmie
ophalmologiste /ophtalmologue/ m.f. oftalmolog
opiner vi. a opina
opiniâtre adj. îndaratnic, persistent, perseverent
opiniâtreté f. îndaratnicie, perseverenta
opinion f. opinie, parere
opium /-om'/ m. opium
opportun, e adj. oportun
opportunisme m. oportunism
opportunité oportunitate, prilej
opposant, e adj. care se opune, de opozitie; m.f. opozant
opposé, e adj. opus, contrar; m. opusul
opposer vt., vr. a (se) opune
opposition f. opozitie, contrast
oppresser vt. a apasa (puternic), (fig.) a chinui
oppresseur m., adj. m. asupritor
oppression f. apasare, asuprire
opprimer vt. a asupri
opprobre m. oprobriu, rusine
optatif, ive adj. care exprima o dorinta; m. (modul) optativ
opter vi. a opta
opticien m. optician
optimiste m.f., adj. optimist
option f. optare, optiune
optique adj., f. optic(a)
opulence f. (îm)belsug(are)
opulent, e adj. îmbelsugast; m. bogatas
or m. aur, (fig.) bogatie; conj. or, însa
oracle m. oracol, prorocire
orage m. furtuna, vijelie, (fig.) calamitate, zbucium
orageux, euse adj. furtunos, vijelios, (fig.) zbuciumat
oraison f. cuvântare
orange f. portocala; m., adj. invar. (de) culoarea
orangeade f. oranjada
oranger m. portocal; vt. a vopsi în portocaliu
orang-outan m. urangutan
orateur m. orator
oratoire adj. oratoric; m. paraclis
orbe m. (astron.) orbita, (poet.) glob, disc
orbite f. orbita (si anat.)
orchestre /-kés-/ m. orchestra
orchestrer vt. a orchestra
orchidée /-ki-/ f. orhidee
ordinaire adj. obisnuit, vulgar; m. obicei, masa zilnica
ordination f. hirotonisire
ordonnance f. rânduire, aranjare, ordin, reteta, ordonanta
ordonnancer vt. a ordonanta (o plata)
ordonnateur, trice adj., m.f. (persoana) care ordon(anteaz)a
ordonner vt. a rândui, a ordona, a hirotonisi, a prescrie
ordre m. rânduiala, ordine, succesiune, cin, decoratie,
ordure f. murdarie (si fig.). (fig.) gunoi
ordurier, ére afj. murdar, obscen
oreille f. ureche, auz, îndoitura (a paginii unei carti)
oreiller m. perna (de dormit)
oreillette f. auricul
oreillons m.pl. oreion
ores adv. (înv.) acum
orfévre m. argintar, aurar
orfévrerie f. argintarie, aurarie
organe m. organ, voce, (fig.) publicatie
organique adj. organic
organisateur, trice m.f., adj. organizator
organisation f. organizatie, organizare, orânduire
organiser vt., vr. a (se) organiza
organisme m. organ(ism) , organizatie
organiste m. orgasnist
orge f. orz
orgelet m. (med.) urcior
orgue m. orga
orgueil m. orgoliu, mândrie
orgueilleux, euse adj., m.f. orgolios, mândru
orient m. Orient, (cu maj.) tarile din Orient
oriental, e adj. din Orient; m.pl. (cu maj.) popoarele din
orientation f. orientare, (fig.) directie
orienter vt., vr. a (se) orienta, a (se) îndrepta (si fig.)
orifice m. orificiu
originaire adj. originar, primitiv
original, e adj. original, ciudat; m. (manuscris, om) original
originalité f. originalitate, ciudatenie
origine f. origine, izvor, provenienta
originel, elle adj. originar
oripeau m. paieta, stofa cu motive din aur sau argint fals
orme m. ulm
ornamental, e adj. ornamental, de podoaba
ornement m. ornament, podoaba
ornementer, orner vt. a orna(menta), a împodobi
orniére f. dâra (de caruta), fagas, (fig.) rutina
ornithologie f. ornitologie
orpailleur m. cautator de aur (în râuri etc.)
orphelin, e m.f., adj. orfan
orphelinat m. orfelinat
orteil m. deget (de la picior)
orthodoxe adj.,m.f. ortodox
orthographe f. ortografie
orthographier vt. a scrie ortografic
orthopédie f. ortopedie
ortie f. urzica
os /oss/ m. os; pl. (poet.) oseminte
oscillation /os-si-la-/ f. oscilatie, oscilare, sovaiala
oscille f. macris
osciller /os-si-lé/ vi. a oscila a sovai
osé, e adj. îndraznet, cutezator, obraznic
oser vt. a îndrazni, a cuteza
osier m. (nuia de) rachita
ossature f. osatura, schelet (si fig.)
osselet m. oscior, arsic
ossements m.pl.oseminte
osseux, euse adj. osos
ossifier vt. a osifica
ostentation f. ostentatie, laudarosenie
ostraciser vt. a ostraciza
ostracisme m. ostracizare
otage m. ostatic, zalog
otarie f. leu-de mare
ôter vt. a scoate, a lua; vr. a se scula (dintr-un loc)
otite f. otita
oto-rhino- -laryngologie: f. otorinolaringologie
ottoman, e adj. otoman; f. divan
ou conj. sau, ori
où adv. unde, încotro; pron. rel. în, (la) care
ouailles f.pl. enoriasi
ouais interj. ei drace!
ouate f. vata
ouater vt. a vatui
oubli m. uitare, ratacire (a mintii)
oublier vt. a uita, a nu se gândi, a nrglija;
oubliette f. temnita subterana
oublieux, euse adj. uituc
ouest m. vest
ouf interj. uf!
oui adv. , m. da!
ouï-dire m. invar. lucru auzit
ouïe f. (simtul) auzul(ui), branhie
ouïr vt. a auzi, a asculta, a audia
ouragan m. uragan
ourdir vt. a auzi (si fig.)
ourdissage m. urzeala (de tesatura)
ourdisseur, euse m.f. (muncitor) urzitor, (fig.) uneltitor
ourler vt. a tivi
ourlet m. tiv
ours /ourss/ m. urs (si fig.)
ourse f. ursoaica, (astron.) ursa
oursin m. arici-de-mare, blana de urs
ourson m. ursulet
oust interj. afara!, sterge-o!
outarde f. dropie
outil m. unealta, (pop.) tont
outillage m. utilaj
outiller vt., vr. a (se) utila, a (se) înzestra
outrage m. ultraj, insulta, (poet.) vitregie
outrager vt. a ultragia, a insulta, (poet.) a degrada
outrance f. exagerare
outrancier, ére adj. exagerat, excesiv
outre f. burduf (pentru vin); prep. dincolo (de),
outré, e adj. exagerat, istovit, sleit (de puteri), (fig.)
outrecuidance f. impertinenta
outremer m. peruzea; loc. adv. d' ~ = de peste mari
outrepasser vt. a depasi
outrer vt. a exagera, a slei (de puteri), (fig.)
outre-tombe loc. adv. dincolo de mormânt
ouvert, e adj. deschis, (fig.) patrunzator, sincer, pe fata
ouverture f. deschizatura, (fug.) deschidere, propunere,
ouvrage m. lucru, lucrare, opera
ouvrager vt. a lucra cu migala
ouvrer vi., vt. a lucra
ouvreuse f. plasatoare (la teatru etc.)
ouvrier, ére m.f., adj. muncitor, lucrator
ouvrir vt. a deschide (si fig.), a strapunge, apropune;
ovaire m. ovar
ovale adj., m. oval
ovation f. ovatie
ovationner vt. a ovationa
ovin, e adj. ovin
ovule m. ovul
oxydation f. oxidare, oxidatie
oxyde m. oxid
oxyder vt., vr. a (se) oxida
oxygénation f. oxidare, oxigenare
oxygéne m. oxigen
oxygéner vt. a oxigena
ozokérite f. (chim.) ozocherita
ozone m. ozon
ozonisation f. ozonizare
ozoniser vt. a ozoniza
pacage m. pasune, izlaz
pacager vi. a duce la pasunat
pacha m. pasa
pachyderme /-chi-/ m. pahiderm
pacificateur, trice adj., m.f. pacificator
pacifier vt. a pacifica
pacifique adj. pacific, pasnic
pacifiste m.f., adj. pacifist
pacotille f. marfa proasta
pacte m. pact, tratat
pactiser vi. a pactiza, (fig.) a se întelege
pactole m. izvor de bogatie
paf interj. pleosc!; adj. (pop.) beat
pagaie f. vâsla(nefixata)
pagaïe, pagaille pagaye f. vraiste
paganiser vi. a trai ca un pagân; vt. a pagâniza
page f. (o) pagina (de); m. copil de casa, paj
pagination f. paginare, paginatie
paginer vt. a pagina
pagne m. esarfa de pânza (în jurul soldurilor)
paie, paye /pé/, /pey'/ f. leafa, solda, plata, (fam.)
paiement, payement m. plata, suma platita
païen, enne adj., m.f. pagân, (fam.) nelegiuit
paillard, e m.f., adj. (persoana) care se culca pe paie,
paillasse f. saltea (de paie), (pop.) burta; m. paiata
paillasson m. rogojina, stergator (de rogojina)
paille f. pai(e), defect (al unui metal); adj. invar.
paillebart m. chirpici
pailler m. patul; vt. (hort.) a înveli cu rogojini,
pailleter vt. a împodobi cu paiete
paillette f. firicel de aur (în nisipul râurilor), paieta
paillis m. strat de paie (pentru apararea plantelor de
paillon m. împletitura de paie ( la sticle)
paillote f. coliba (de paie)
pain m. pâine, hrana
pair, e adj. par, cu sot; m. egal(itate); f. pereche
paisible adj. pasnic, linistit
paître vt. a paste; vi. a duce la pascut
paix f. pace, liniste
pal m. teapa
palabre f. dscutie îndelungata, palavre
palabrer vi. a tine discursuri, (fam.) a palavragi
palace m. (angl.)hotel (de lux)
palais m. palat, cerul gurii, (fig.) gust
palanche f. cobilita
palanque f. palanca
pale f. pala (a vâslei, a elicei etc.)
pâle adj. palid, (fig.) sters
palefrenier m. rândas (la cai)
palefroi m. (ist.) cal de parada
paléolithique m., adj. paleolitic
paléontologie f. paleontologie
paléontologiste adj., m. paleontolog
paléozoïque m. adj. paleozoic
palet m. disc (de aruncat)
paletot m. palton
palette f. paleta ( de pictor, de ping-pong), lopatica
pâleur f. paloare
palier m. palier (si tehn.), (fig.) treapta
palinodie f. retractare
pâlir vi. a pali; vt. a face sa paleasca, a îngalbeni
palis m. par, uluca
palissade f. gard (de uluci), spalier
palissandre m. palisandru
palisser vt. a lega ramurile (de un spalier)
palliatif, ive adj. , m. paliativ
pallier vt. a scunde ( un defect), a molcomi ( o durere)
palme f. (ramura de) palmier, laba de cauciuc (pentru
palmé, e adj. (bot. zool.) palmat
palmipédes m. pl. palmipede
palombe f. porumbel gulerat
palonnier m. orcic
pâlot, otte adj. galbejit, ofilit
palpable adj. palpabil, evident
palper vt. a palpa, (fam.) a încasa bani
palpitation f. palpitatie
palpiter vi. a palpita, a tresalta
palsambleu interj. fir-ar sa fie!
pâmer (se) vr. a lesina
pâmoison f. lesin,
pampa f. pampas
pamphlet m. pamflet
pamphlétaire m. pamfletar
pamplemousse m. grepfrut
pampre m. ramura de vita cu fructe si frunze
pan m. bucata de zid, pulpana; interj. buf!
panacée f. panaceu
panache m. panas, penaj, (fig.) trâmba, stralucire
panacher vt. a garnisi cu pene, (fig.) a combina;
panade f. (pop.) mizerie
panader (se) vr. (fig.) a se umfla în pene
panais m. pastârnac
panama m. (palarie de ) panama
panaris m. panaritiu
panasserie f. produse de panificatie
pancarte f. pancarta, afis
pandore m. (fam.) jandarm
panégyrique m. panegiric
paner vt. a da prin pesmet
panétiere f. desaga pentru pâine, dulapior pentru pâine
panic m. mohor
panier m. (un) cos (de)
panifier vt. a panifica
panique adj. (în expr.) terreur ~ = groaza subita;
panne f. osânza, catifea fina, zdreanta, rol
panneau m. panon, tablie, plasa (de prins iepuri),
panneton m. floare a cheii, mâner ( de fereastra)
panorama m. panorama
panoramique adj., m. (film) panoramic
pansage m. tesalare (a unui animal)
panse f. rumen (al rumegatoarelor), (fam.) burta
pansement m. pansare, pansament
panser vt. a pansa, a tesala
pansu, e adj. burduhanos
pantelant, e adj. gâfâind, palpitând înca(dupa moarte)
panteler vi. a gâfâi, a palpita, (fig.) a fi cu sufletul la
panthéisme m. panteism
panthéon m. panteon
panthére f. pantera
pantin m. marioneta (si fig.)
pantois adj., m. naucit
pantoufle f. papuc
panzer m. tanc, car blindat
paon, paonne /pan/, m.f. paun, (fig.) persoana înfumurata
paonner /pa-né/ vi. (fam.) a se împauna
papa m. tatic
papauté f. papalitate
pape m. papa
papelard,e adj., m.f. fatarnic
paperasse f. hârtoaga
paperassier, ére m.f. birocrat
papeterie f. papetarie, fabrica de hârtie
papetier, ére m. f. comerciant de hârtie, fabricant de hârtie
papier m. hârtie, polita; pl. acte, pasaport
papille f. papila
papillon m. fluture, papion, afis mic, (fig.) flusturatic
papillonner vi. (fig.) a zbura din floare-n floare
papillotant, e adj. sclipitor
papillote f. papiota (de ata), moate, bomboana învelita în
papilloter vt. a pune pe moate; vi. a clipi (din ochi),
papotage m. (fam.) flecareala
papoter vi. (fam.) a flecari
papule f. bubulita
papyrus /-russ/ m. papirus
paquebot m. pachebot
pâquerette f. (bot.) paraluta
pâques m. Paste
paquet m. pachet
paquetage m. împachetare
paqueter vt. a împacheta
par prep. de (catre), prin, pe, din, de (catre), în,
parabole f. parabola (si geom.)
parachévement m. desavârsire
parachever vt. a desavârsi
parachute m. parasuta
parachuter vt. a parasuta
parade f. parada (si fig.), parare
parader vi. a manevra, (fig.) a se fali
paradis m. paradis, galerie (de teatru)
paradisier m. pasarea paradisului
paradoxe m. paradox
paraffine f. parafina
parage m. neam, origine; pl. regiune de tarm, meleaguri
paragraphe m. paragraf
paraître vi. a (a)parea, a fi publicat, a comparea,
parallèle adj., f. paralel(a); m. (geogr. lit.) paralela
parallélépipéde m. paralelipiped
parallélisme m. paralelism
parallélogramme m. paralelogram
paralyser vt. a paraliza, (fig.) a zadarnici
paralysie f. paralizie
paralytique adj., m.f. paralitic
parangon m. prototip, comparatie, nestemata (fara cusur)
paraphe, parafe m. parafa
parapher, parafer vt. a parafa
paraphrase f. parafraza, discurs lung, (fam.) rastalmacire
parapluie m. umbrela de ploaie
parasite adj., m. parazit
parasol m. umbrela de soare
paratonnerre m. paratrasnet
paravent m. paravan
parbleu interj. zau!
parc m. parc, ocol (pentru vite)
parcage m. parcare, tinerea în ocol (a oilor)
parce que loc. conj. pentru ca, deoarece
parcelle f. parcela
parcellement m. parcelare
parchemin m. pergament; pl. (fam.) dilome universitare
parcheminé, e adj. ca pergamentul
parcimonieux, euse adj. zgârcit
parcourir vt. a parcurge (si fig.)
parcours m. parcurs
pardessus m. pardesiu
pardi, pardieu, pardienne/ interj. la naiba!
pardon m. iertare, scuza; pl. (bis.) indulgente
pardonnable adj. care se poate ierta, scuzabil
pardonner vt., vi. a ierta; vt. a scuza, vi. a cruta
pare-boue m. invar. aparatoare de noroi ( unei masini)
pare-brise m. invar. parbriz (al unei masini)
pare-feu m. invar. stingator de incendiu
pareil, eille adj. egal, asemenea; m. egal, seaman, lucru
parement m. podoaba, împodobire, perdea (de altar)
parent, e m.f. ruda; parinti, stramosi
parenté f. rude(nie), înrudire
parenthése f. paranteza (si fig.)
parer vt., vr. a (se) împodobi; vt. a para, a pregati,
paresse f. lene(vie)
paresser vi. a lenevi
paresseux, euse adj., m.f. lenes
parfaire vt. a perfectiona, a completa
parfait, e adj. perfect, complet; m. perfectiune, (gram.)
parfiler vt. a destrama, (fig.) a analiza în amanuntime
parfois adv. uneori, câteodata
parfumer vt., vr. a (se) parfuma
parfumeur, euse m.f. negustor de parfumuri, fabricant de parfumuri
pari m. pariu
parier vt. a paria
parieur, euse m.f. persoana care face un pariu
paritaire adj. la paritate
parité f. paritate
parjure m.f., adj. sperjur
parking m. loc de parcare (pentru masini)
parlant. e adj. graitor, vorbaret, sonor, foarte asemanator
parlement m. parlament
parlementaire adj., m. parlamentar
parlementer vi. a parlamenta, a duce tratative
parler vi., vr. a (se) vorbi; vi. (fig.)a impune;
parleur, euse adj., m.f. vorbitor; m. receptor (telefonic)
parloir m. vorbitor (al unui internat etc.)
parmesan m. parmesan
parmi prep. dintre
parodier vt. a parodia, a imita
paroi f. perete
paroisse f. parohie
paroissien,enne m.f. enorias, (fam.) individ
parole f. vorba, darul vorbirii, timbru (al vocii)
paronyme m. paronim
paroxysme m. paroxism
parpaillot, e m.f. (fa,.) nelegiuit
parquer vt. a închide într-un tarc, a parca, a îngradi
parquet m. parchet (si jur.)
parqueteur m., adj. (persoana) care face parchetul
parqueur, euse m.f. îngrijitor al vitelor într-un tarc
parrain m. nas (de botez)
parricide m., adj. paricid
parsemer vt. a presara, a raspândi
part m. (jur.) prunc; f. parte, portie, cota-parte, loc
partage m. împarteala, partaj
partageable adj. care poate fi împartit
partager vt. a împarti, (fig.) a împartasi, a participa la,
partance f. pornire (a unei nave)
partant m. persoana care pleaca; conj. prin urmare
partenaire m. partener, asociat
parterre m. parter (la teatru), loc pentru cultivarea
parti m. partid, hotarâre, profit, partida
partial, e /-si-al/ adj. partinitor
participation f. participare
participe m. (modul) participiu
participer vi. a paticipa, a proveni din
particularité f. particularitate, amanunt
particule f. particula, particica
particulier, ére adj. specific, particular, special, separat,
partie f. parte, portiune, specialitate, partida (de joc)
partiel, elle /-si-él/ adj. partial
partir vi. a pleca, a porni, a începe, a iesi
partisan, e m.f. partizan, adept; adj. de partid, de partizani
partitif, ive adj., m. partitiv
partition f. împartire, partitura
partout adv. pretutindeni
parure f. podoaba, gateala, garnitura (de perle)
parution f. aparitie (a unei publicatii)
parvenir vi. a parveni, a ajunge
parvenu, e m.f. parvenit
parvis m. piata (în fata unei biserici)
parysillabe adj., m. parisilabic
pas m. (urma de) pas (si geogr.), mers, prag (al usii)
passable adj. suportabil, pasabil
passade f. trecere rapida, (fig.) toana
passage m. (loc de) trecere, tranzitie, pasaj (dintr-o
passager, ére adj., m.f. pasager
passant, e m.f. trecator (de pe strada); adj. umblat
passe f. trecere, pasa, (mar.) senal, (tipogr.)
passé, e adj. trecut; m. trecut (si gram.); prep. dupa
passe-droit m. favoare, (înv.) nedreptate
passement m. ceapraz, firet
passementer vt. a pune ceaprazuri
passementerie f. (magazin de) ceaprazarie
passe-montagne m. caciulita (care acopera urechile si gâtul)
passe-partout m. invar. speraclu, (fig.) modalitate de a te
passe-passe m. invar. (fig.) înselatorie, cotcarie
passepoil m. vipusca, tiv
passeport m. pasaport
passer vi. a trece (si fig.), a traversa, a pasa,
passereau m. pasarica
passerelle f. pasarela, podet
passe-temps m. invar. distractie, ocupatie placuta
passeur m. luntras, podar
passible adj. (jur.) pasibil
passif, ive adj., m. (gram.fin.) pasiv
passion f. pasiune, suferinta
passionner vt. a pasiona, a inspira pasiune;
passivité f. pasivitate
passoire f. filtru, strecuratoare
pastel adj., m. (pict.) pastel; m. (bot.) drobusor
pastelliste m. pictor de pasteluri
pastéque f. pepene verde
pasteur m. pastor, pastor; adj. care practica pastoritul
pasteuriser vt. a pasteuriza
pastiche m. pastisa
pastille f. pastila, bomboana
pastoureau, elle m.f. ciobanas
patache f. (fam.) trasura hodorogita
patapouf m. (pop.) grasan, bufnitura
pataqués m. greseala de pronuntare
patate f. (fam.) cartof
patati, patata interj. tranca-fleanca!
patatras interj. zdronc!
pataud, e m.f. (fam.) om greoi
pataugeage m. balaceala (în noroi)
patauger vi. a se balaci (în noroi), (fig.) a se împotmoli
patchouli /pat'-chou-/ m. paciulie
pâte f. coca, pasta, magiun, (fig.) fire
pâté m. pateu, (fig.) pata (de cerneala), grup de case
pâtée f. terci (pentru îndopat pasarile etc.)
patelin, ine m. (pop.) satuc, adj., m.f. pehlivan
patenôtre f. Tatal nostru, rugaciune mormaita, balmajeala;
patent, e adj. evident; f. (com.) patenta
patenter vt. a patenta
patére f. suport de perdea
paternel, elle adj. parintesc, din partea tatalui
pâteux, euse adj. pastos, cleios, (lit.) greoi
pathétique adj. patetic
pathogéne adj. patogen
patibulaire adj. de spânzuratoare
patiemment adv. cu rabdare
patience f. rabdare, perseverenta, pasienta
patient, e adj. rabdator; m.f. pacient
patienter vi. a avea rabdare
patin m. (sport) patina
patine f. cocleala, patina (a unui monument vechi)
patiner vi. a patina; vt. a acoperi cu o patina,
patineur, euse m.f. patinator
patinoire f. patinoar
pâtir vi. a suferi, a lâncezi
pâtis m. pasune, izlaz
pâtisser vt. a framânta aluatul; vi. a face prajituri
pâtisserie f. patiserie, prajitura
pâtissier, ére m.f. cofetar
pâtissoire f. masa (planseta) pentru prajituri
patois m. dialect, grai
patouiller vi. (fam.) a se balaci
pâtre m. pastor
patriarche m. patriarh (si fig.)
patrimoine m. patrimoniu
patriote m.f. patriot
patriotique adj. patriotic
patriotisme m. patriotism
patron, onne m.f. protector, patron; m. tipar, model
patronage m. protectie, patronaj
patronner vt. a proteja, a patrona, a croi (dupa model)
patronymique adj. patronimic
patrouille f. (mil.) patrula
patrouiller vi. a se balaci în noroi, a patrula;
patrouilleur m. (mil.) element component al unei patrule
patte f. laba, (fam.) mâna sau picior mare, picior
pâturable adj. bun pentru pasunat
pâturage m. pasune, pasunat
pâture f. nutret, pasunat, (fig.) hrana
pâturer vi. a paste
paturon m. chisita (la cal etc.)
paume f. palma (a mâinii), (un fel dde ) oina
paumer vt. a lovi (cu palma), (pop.) a paierde
paupérisation f. (pol.) pauperizare
paupiére f. pleoapa
pause f. pauza
pauvre adj. sarac, biet, (fig.) slab; m. nevoias
pauvreté f. saracie, nevoie; pl. banalitati
pavage m. pavaj, pavare
pavaner (se) vr. a se umfla în pene
pavé m. pavea, pavaj
pavement m. pavare, pavaj (de lux)
paver vt. a pava
pavillon m. pavilion (si anat. mar.),chiosc, steag
pavois m. pavaza, scut, pavoaz
pavoiser vt. a pavoaza
pavot m. mac de gradina
payable adj. platibil
payer vt. a (ras)plati, a ispasi; vi. a fi rentabil;
payeur, euse m.f. persoana care face plati
pays m. tara, regiune, tarâm, (fig.) patrie, (fam.)
paysage m. peisaj
paysan, anne m.f. taran
paysannerie f. taranime
peau f. piele, coaja (de fruct)
peccadille f. greseala neânsemnata
péché m. pacat
pêche f. piersica, pescuit, cantitsatea de peste prins
pécher vi. a pacatui
pêcher vt. a pescui (si fig. fam.); m. piersic
pêcherie f. pescarie, loc bun de pescuit
pêcheur, euse m.f. pescar; adj. pescaresc
pécheur,eresse adj., m.f. pacatos
pécore f. (înv.) vita, (fam.) dobitoc
pécule m. mica suma economisita
pécuniaire adj. banesc
pédagogie f. pedagogie
pédagogue m. pedagog
pédale f. pedala, teava de orga, (fig.) ciclism
pédaler vi. a pedala, (pop.) a alerga
pédant, e adj., m.f. pedant
pédestre adj. pedestru, pe jos
pédicure m.f. pedichiurist
pédoncule m. peduncul, (bot.) codita
pégre f. (arg.) drojdia societatii
peignage m. daracire, daracit
peigne m. pieptene, darac
peigner vt., vr. a (se) pieptana; vt. a daraci, (pop.)
peignoir m. halat (de baie) , capot
peinard, e adj. (pop.) cu calm, tacticos
peindre vt. a picta, a descrie
peine f. pedeapsa, suferinta, truda, necaz
peiner vt. a necaji; vt., vi. a (se) obosi; vi. a se
peint, e adj. pictat, zugravit
peintre m. pictor
peinture f. pictura, vopsea, zugravire (si fig.)
peinturlurer vt. (fam.) a zugravi în culori tipatoare
péjoratif, ive adj. peiorativ
pelage m. piele (a unui animal), jupuit (al pieilor)
pelé, e adj. chel, cojit. (fig.) arid; m. chel(bos)
pêle-mêle m. invar. harababura; adv. vaiste, în neorânduiala
peler vt. a razui (pieile), a jupui (de coaja);
pélerin, e m.f., pelerin(a)
pelisse f. suba
pelle f. lopata, lopatica
pelletée f. o lopata de, (fig.) o sumedenie
pelleterie f. blanarie, (magazin de) blanuri
pelletier, ére m.f. blanar
pellicule f. matreata, pelicula, pielita
pelote f. ghem, cocolos, pernita de ace
peloter vt. a face ghem, (pop.) a pipai, a burdusi,
peloton m. ghemotoc, pluton, roi
pelotonner vt., vr. a (se) face ghem
pelouse f. pajiste
pelu, e adj. paros
peluche f. plus
pelucher vi. a se scamosa
pelure f. coaja (de legume, fructe)
pénaliser vt. a penaliza
pénalité f. penalitate
penaud, e adj. rusinat, încurcat
penchant, e adj. înclinat (si fig.); panta, înclinatie(si fig)
pencher vt., vi., vr. a (se) înclina; vi. (fig.) a fi
pendable adj. (bun) de spânzurat
pendaison f. atârnare, spânzurare
pendant, e adj. care atârna; m. pereche (a unui lucru);
pendeloque f. cercel lung, ciucure de cristal (al unui
pendentif m. pandantiv
penderie f. garderob
pendre vt., vr. a (se) spânzura; vt., vi. a atârna
pendu, e adj., m.f. spânzurat
pendule m. (fiz.)pendul; f. pendula
pêne m. zavor
pénétrant, e adj. patrunzator
pénétration f. patrundere, penetratie
pénétrer vt., vi. a patrunde; vt. a trece prin, (fig.)
pénible adj. greu, dureros, neplacut
péniche f. slep
péninsulaire adj. peninsular
pénitence f. penitenta, pocainta, pedeapsa
pénitent, e adj. pocait
penne f. pana (lunga) de pasare
pénombre f. penumbra
pensant, e adj. gânditor
pensée f. gând(ire), memorie, intentie, parere, cugetare,
penser vi. a se gândi, a medita, a baga de seama,
penseur, euse adj., m.f. gânditor
pensif, ive adj. gânditor
pension f. pensi(un)e, pension
pensionnaire m.f. pensionar, chirias într-o pensiune, intern
pensionner vt. a acorda o pensie, a pensiona
pensum /pin-som/ m. pedeapsa scrisa (data unui elev)
pentagone /pin-/ m. pentagon
pente f. panta, înclinare, (fig.) înclinatie
pépiement m. piuit
pépier vi. a piui
pépin m. sâmbure (al anumitor fructe), (fam.) cortel,
pépinière f. puiet, pepiniera (si fig.)
perçant, e adj. patrunzator, ascutit, (despre ochi) viu
perce f. burghiu
percée f. deschizatura, drum (deschis)
percement m. gaurire, strapungere, deschidere (a unui drum)
perce-neige f. invar. ghiocel
percepteur m. perceptor
perception f. percepere, perceptie (si fig.)
percer vt. a gauri, a strapunge, a deschide (un drum),
percevable adj. perceptibil
percevoir vt. a percepe, a sesiza
percher vi., vr. a (se) cocota; vt. a pune sus de tot
perchoir m. stinghie (pe care se cocota pasarile)
perclus, e adj. paralizat, olog
percussion f. percutie (si muz.)
percuter vt., vi. a (se) ciocni
perdition f. pierdere (totala), (fig.) destrabalare
perdre vt., vr. a (se) pierde; vt. a strica, a nenoroci;
perdreau m. pui de potârniche
perdrix f. potârniche
perdu, e adj. pierdut, ruinat, disparut, îndepartat, (fig.)
pére m. tata, parinte, mos(neag), preot;
pérégrination f. peregrinare, pribegie
péremptoire adj. peremptoriu, hotarâtor
perfection f. perfeci(une), desavârsire, terminare completa
perfectionner vt. a perfectiona, a desavârsi
perfide adj., m.f. perfid
perforation f. perforare, perforatie
perforer vt. a perfora
performance f. performanta
péricarpe m. (bot.) pericarp
périclitation f. periclitare, primejduire
péricliter vi. a periclita, a fi în primejdie
péril /-ril'/ m. primejdie, ris
périlleux, euse adj. primejdios, riscant
périmer (se) vr. a se perima, a nu mai avea valoare
périmètre m. perimetru
périnée m. perineu
période f. perioada (si stil.), (mil.) stagiu, faza,
périodicité f. periodicitate
périodique adj. m. periodic
périoste m. periost
péripétie f. peripetie
periphérie f. periferie
périphrase f. perifraza
périple m. periplu
périr vi. a pieri (si fig.)
périssable adj. pieritoe, (despre marfuri) perisabil
périssoire f. caiac
péristyle m. peristil
péritoine m. peritoneu
perle f. perla (si fig.), margea, picatura transparenta
perler vt. a da forma unei perle, a decortica,
permanence f. permanenta, durata, garda (la spital)
permanent, e adj. permanent; f. (ondulatie) permanent(a);
perméable adj. permeabil, (fig.) receptiv
permettre vt., vr. a(-si) îngadui
permission f. permisi(un)e, îngaduinta
permutation f. permutare, permutatie, transfer(are)
permuter vt. a permuta (si mat.), a transfera
pernicieux, euse adj. pernicios, daunator
péroné m. peroneu
péronelle f. (femeie) flecara, neroada
péroraison f. perorare, peroratie
pérorer vi. a perora
perpendiculaire adj., f. perpendicular(a)
perpétrer vt. a comite (cu premeditare)
perpétuation f. perpetuare
perpétuel,elle adj. perpetuu, vesnic, pe viata
perpétuer vt. a perpetua
perpétuite f. perpetuitate, vesnicie
perquisition f. perchezitie
perquisitionner vi. a perchezitiona
perron m. peron (în fata intrarii unei cladiri)
perroquet m. papagal (si fig.)
perruche f. femela a papagalului, (un fel de) papagal
perruquier m. peruchier
pers, e adj. verde-albastrui
persan, e adj. persan; m.f. (cu maj) locuitor al Iranului;
persécuter vt. a pesecuta, a chinui
persécuteur, trice adj., m.f. prigonitor
persécution f. persecutare, persecutie
persévéramment adv. (în mod) perseverent
persévérance f. perseverenta
persévérer vi. a persevera
persienne f. oblon
persiflage m. persiflare, ironizare
persifler vt. a persifla, a ironiza
persil /-si/ m. patrunjel
persistance f. persistenta, staruinta
persister vi. a persista, a starui
personnage m. persoana de vaza, personaj
personnaliser vt. a întru(chi)pa
personnalité f. personalitate; pl. aluzii jignitoare
personne f. persoana, constitutie (fizica);
personnel, elle adj. m. personal
personnifier vt. a personifica, a întruchipa
perspective f. perspectiva (si fig.)
persuader vt., vr. a (se) convinge; vr. a-si închipui
persuasion f. convingere
perte f. pierddere, distrugere, moarte
pertinence f. pertinenta, competenta
pertinent, e adj. pertinent, competent, nimerit
pertuis m. deschizatura, gâtuitura
perturbation f. perturbare, perturbatie
péruvien, enne adj., m.f. (cu maj.) peruvian
pervenche f. (bot.) brebenoc; adj. albastru-deschis
pervers, e adj., m.f. pervers, vicios
perversité f. perversitate, viciiiu
pervertir vt., vr. a (se) perverti, a (se) corupe;
pervertissement m. pervertire, corupere
pesage m. cântarire, cântarit
pesamment adv. greoi
pesant, e adj. greu, greoi (si fig.), (fig.) apasator;
pesanteur f. greutate, gravitate, încetineala (a mintii)
pesée f. cântarire, obiect, céntarit, apasare
peser vt. a cântari; vi. a trage greu (la cântar),
pessimiste m.f., adj. pesimist
peste f. ciuma, (fig.) flagel, (fam.) copil zburdalnic
pester vi. a bombani, a dracui
pestiféré, e adj., m.f. ciumat
pestilentiel, elle adj. contagios, contaminat (de ciuma),
pet m. gaz intestinal, (pop.) bucluc
pétale m. petala
pétard m. pedarda, pocnitoare, (fig.) stire senzationala
pétarde f. serie de gaze intestinale, serie de detunaturi
pétaudiére f. (fam.) adunare zgomotoasa
péter a trage vânturi, a trosni, (fam.) a exploda
pétillement m. trosnet (al lemnelor în foc), scânteiere (a
pétiller vi. a trosni, a scânteia
pétiole /-si-/ m.. petiol
petiot, e adj. micut
petit, e adj. mic, nevârstnic, neânsemnat, (fig.) meschin
petit-beurre m. biscuit
petit-bourgeois adj., m.f. mic burghez
petitement adv. (pe) putin, moderat, modest, josnic
petitesse f. micime (si fig.), modicitate, josnicie
petit-fille f. nepoata (de fiu, de fiica)
petit-fils m. nepot (de fiu, de fiica)
pétition f. petitie
pétitionnaire m.f. petitionar
petit-lait m.zer
petit-maître petit-maîtresse m.f. tânar(a) fandosit(a)
petit-neveu m. stranepot
petit-niéce f. stranepoata
petit-pois m. mazare
pétri, e adj. framântat, (fig.) plin de
pétrification f. petrificare, lucru petrificat
pétrifier vt. a petrifica, a uimi
pétrin m. copaie (pentru aluat)
pétrir vt. a plamadi, (fig.) a modela
pétrole m. petrol, gaz lampant
pétrolier adj. petrolier; m. petrolist, (vas) petrolier
pétulance f. vioiciune, neastâmpar
pétulant, e adj. vioi, neastâmparat
pétuma m. petunie
peu adv., m. putin
peuh interj. vax!
peuplade f. seminte, trib
peuple m. popor, multime
peuplé, e adj. populat
peuplement m. populare
peupler vt. a popula; vi. a se înmulti
peuplier m. plop
peur f. frica, spaima
peureux, euse adj., m.f. fricos
peut-être adv. poate; m. invar. (fig.) îndoiala, dubiu
phænix m. palmier pitic
phalange f. falanga (si anat.)
phanérogame adj., f. pl. fanerogam(e)
phantasme m. fantasma, aratare
pharaon m. faraon
phare m. far, (fig.) calauza
pharmacie f. farmacie
pharmacien, enne adj. m.f. farmacist
pharyngien, enne adj. al faringelui
pharynx m. faringe
phase f. faza (si astron.), perioada
phénix m. pasarea fenix, (fig.) persoana deosebita
phénol m. fenol
phénomène m. fenomen, lucru rar
philanthrope m.f. filantrop
philarmonique adj. (în expr.) société ~ = societate filarmonica
philatélie f. filatelie
philatéliste m. filatelist
philistin m. filistin
philologie f. filologie
philologue m. filolog
philosophe m.f., adj. filozof(ie)
philtre m. bautura vrajita
phlébite f. flebita
phlegmon m. flegmon
phobie f. fobie
pholosophie f. filozofie
phonétique adj., f. fonetic(a)
phonique adj. fonic, sonor
phonographe m. fonograf
phoque m. foca
phosphore m. fosfor
phosphorescent, e adj. fosforescent
photo(graphie) f. fotografie
photocopie f. fotocopie
photogénique adj. fotogenic
photographe m. fotograf
photographier vt. a fotografia, (fig.) a descrie amanuntit
photographique adj. fotografic
photogravure f. fotogravura
photon m.(fiz.) foton
photosphére f. (astron.) fotosfera
photothéque f. fototeca
photoynthése f. fotosinteza
phrase f. fraza
phraséologie f. frazeologie
phraser vi. a vorbi afectat
phraseur, euse m.f. persoana care vorbeste afectat
phréatique adj. (în expr.) nappe ~ = pânza freatica
phtisie f. ftizie
phylloxéra m. filoxera
physicien, enne m.f. fizician
physico-chimie f. fizico-chimie
physiologie f. fiziologie
physionomie f. fizionomie
physionomiste m.f. fizionomist
physique adj., m. fizic; f. fizica
physocrate m.f., adj. fiziocrat
piaffement m. tropait pe loc
piaffer vi. (despre cai) a tropai pe loc, (fig.)
piaillement m. piuit
piailler vi. (despre pasari) a piui
piane-piane adv. (fam.) încetisor, domol
pianino m. pianina
pianiste m.f. pianist
piano m. pian; adv. (muz.) piano
pianoter vi. a zdrangani la pian
piaule f. (pop.) odaie
piaulement m. piuit, scâncit
piauler vi. a piui, a scânci
pic m. târnacop, pisc, (ornit.) ghionoaie
pichenette f. (fam.) bobârnac
pichet m. urcior (pentru apa etc.)
pick-up /-eup/ m. invar. (angl.) picup
picorer vi. a piguli; vt. a ciuguli (de ici de colo)
picot m. aschie, ciocan (de pietrar), colt (de dantela)
picotement m. (senzatie de ) întepatura, piscatura
picoter vt. a întepa, a pisca, a ciuguli, (fam.) a tachina
pie f. cotofana, (fam.) femeie vorbareata;
piéce f. bucata, piesa, încapere, moneda, (gura de) tun,
pied m. picior, laba piciorului, poale (de munte etc.)
pied-à-terre m. invar. locuinta sezoniera
pied-de- biche m. picior curbat (de mobila), cleste (de dentist,
pied-droit m. stâlp de sustinere
piédestal piédouche m. piedestal, (fig.) suport
piége m. cursa, capcana (si fig.)
pie-griéche f. (ornit.) sfrâncioc, (fig.) femeie cicalitoare
pie-mére f. (anat.) pia-mater
pierraille f. bolovanis, morman de pietre
pierre f. piatra (si med.)
pierreries f.pl. pietre pretioase
pierreux, euse adj. pietros
pierrot m. Pierrot (masca), (pop.) vrabioi
piétaille f. (fam.) pedestrime
piété f. cucernicie
piéter vi. (despre pasarele) a topai
piétinement m. tropait, calcare în picioare
piétiner vi. a tropai; vt. a calca în picioare
piéton, onne m.f. pieton; adj. referitor la pietoni
piétre adj. prapadit, meschin
pieu m. par, stâlp, tarus
pieuvre f. caracatita
pieux, euse adj. pios, cucernic
pif m. (pop.) nas (mare)
piffrer, (se) vr. (pop.) a se ghiftui
pigeon m. porumbel; (fam.) fraier
pigeonnier m. porumbel
piger vt. (pop.) a se zgâi, a se captusi (cu o boala),
pigmantation f. pigmentare, pigmentatie
pignocher vi. (fam.) a mânca fara pofta
pignon m. pinion, (constr.) fronton
pilage m. pisare, pisat
pilastre m. pilastru
pile f. gramada, stâlp, pila, revers (al unei meonede),
piler vt. a pisa, (fam.) a chelfani
pileux, euse adj. pilos, referitor la parul de pa corp
pilier m. stâlp (si fig.), proptea
pilissonnerie f. strengarie, obscenitate
pillage /pi-yaj'/ m. jaf, jefuire
pillard, e /pi-yar'/ m.f., adj. jefuitor, (fig.) plagiator
piller /pi-yé/ vt. a jefui, (fig.) a plagia
pilon m. pisalog (de lemn, metal), picior de lemn
pilonnage m. pisare, batatorie
pilonner vt. a pisa cu un pisalog, (mil.) a bombarda
pilori m. stâlp (al infamiei)
pilorier vt. a pune la stâlpul infamiei
pilotage m. pilotare, pilotaj
pilote m. pilot, cârmaci, (fig.) îndrumator; adj. pilot
piloter vt. a bate tarusi, a pilota (un avion,
pilotis m. ansamblu de pari (batuti în pamânt, pe fundul
pilou m. tesatura plusata de bumbac
pilule f. pilula
pimbêche f. femeie întepata si înfipta
piment m. ardei iute, (fig.) picanterie
pimenter vt. a ardeia, (fig.) a pipera, a face picant
pimpant, e adj. spilcuit, elegant
pinacle m. vârf (al unei cladiri), culme (si fig.)
pinçade f. ciupitura, piscatura
pince f. cleste, pensa (a unei rochii), stângere
pincé, e adj. (fig.) întepat, rece
pinceau m. pensula, (fig.) maniera de apicta, pictor
pincée f. cantitate care se poate lua cu trei degete,
pince-nez m. invar. ochelari (fara brate)
pincer vt. a ciupi, a pisca, a apuca (cu degetele),
pince-sans-rire m. invar. persoana care ironizeaza fara a avea
pincette f. penseta, vatrai
pinçon m. urma de piscatura
pingouin m. pinguin
pingre adj. (fam.) zgârcit
pinson m. cintezoi
pintade f, bibilica
pinte f. masura de capacitate pentru lichide ( a aprox.
pinter vt. a bea; vi. (pop.) a trage la masea
piochage m. sapat, sapare cu hârletul, (fig., fam.)
pioche f. hârlet
piocher vt. a sapa cu hârletul, (fam.) a roade (cartea),
pion m. (la sah) pion, (arg. scolar) pedagog
pionner vi. a face munca de pionierat
pionnier m. pionier (si fig.)
pioupiou m. (pop.) pifan
pipe f. pipa, conducta
pipée f. pridere a pasarilor (cu capcana), (fig.)
pipelet m. (fam.) portar (al unui imobil)
pipe-line /païp'-laïn'/ m. (angl.) conducta (de petrol)
piper vt. a prinde pasari (cu capcane), (fig.) a însela
pipette f. pipeta
piquant, e adj. întepator, picant (si fig.); m. ac, ghimpe,
pique f. sulita; m. (la jocul de carti) pica
piqué, e adj. întepat, alterat, otetit, (fam.) tâcnit;
pique-assiette m. invar. linge blide
pique-nique m. picnic
pique-niquer vi. a participa la un picnic
piquer vt. a întepa, a ustura, a face o injectie,
piquet m. tarus, (mil.) pichet
piqueter vt. a marca cu tarusi
piquette f. tescovina, posirca
piqueur, euse m.f. lucrator care da tighel; m. supraveghetor
piqûre f. întepatura, piscatura, injectie, tighel
pirate m. pirat, vas de pirat
pire adj., m. (cel) mai rau
pirogue f. piroga
pirouette f. pirueta, (fig.) schimbare brusca (a parerii)
pis m. uger; adv. mai rau; m. lucrul cel mai rau
pisc m. chirpici
pisciculteur m. piscicultor
pissement m. urinare
pissenlit m. papadie
pisser vi., vt. a urina
pistache f. fistic
piste f. urma lasata de cineva, pista, poteca
pistolet m. pistol, (fam.) om bizar
piston m. piston, (fam.) protectie
pistonner vt. (fam.) a plictisi, a proteja (pe cineva)
pitance f. tain
piteux, euse adsj. trist, jalnic
pithécanthrope m. pitecantrop
pitié f. mila, compasiune
piton m. piton, vârf (de munte), (pop.) nas mare
pitoyable adj. milos, demn de mila, jalnic
pitre m. paiata (si fig.)
pittoresque adj. pitoresc
pituite f. flegma, mucozitate nazala
pivoine f. bujor
pivot m. pivot, (fig.) baza, suport
pivoter vi. a pivota
placard m. dulap (în perete), afis
placarder vi. a afisa, (fig.) a tintui la stâlpul infamiei
place f. loc, slujba, piata, rang, oras fortificat
placement m. plasare, plasament, vindere, vânzare
placenta m. placenta
placer vt. a plasa, a pune, a vinde
placidité f. placiditate
placier, ére m.f. plasator de marfuri
plafond m. tavan, plafon
plafonner vt. a construi un tavan; vi. (fig.) a plafona
plafonnier m. plafoniera
plage f. plaja, (poet.) meleag
plaid /pléd/ m. pled
plaider vi., vt. a pleda
plaideur, euse m.f. persoana care pledeaza
plaidoirie f. playdoier m. pledoarie
plaie f. rana (si fig.), plaga
plaignant, e m.f. reclamant
plain, e adj. neted, plat
plaindre vt., vr. a (se) plânge; vr. a se vaita, a reclama
plaine f. câmp(ie), ses
plainte f. geamat, vaicareala, plângere, reclamatie
plaire vi., vr. v. impers. a (se) placea; vr. a-i placea,
plaisamment adv. (în mod) placut, caraghios
plaisance f. placere, distractie
plaisant, e adj. placut, amuzant, caraghios; m. mucalit,
plaisanter vi. a glumi; vt. a lua în râs (pe cineva)
plaisanterie f. gluma, bataie de joc, fleac
plaisantin m. hâtru
plaisir m. placere, amuzament, distractie, plac, prajitura
plaitif, ive adj. plângaret
plan, e adj. plan, neted; m. plan, proiect
planche f. scândura, plansa, brazda, pluta (la mot);
plancher m. planseu, podea
planchette f. scândurica, planseta
plane m. artar
planer vi. a plana (si fig.), a pluti (în aer), (fig.)
planéte f. planeta
planeur m. planor
planificateur m. planificator
planification f. planificare
planifier vt. planifica
planisphére m. planisfera
planning m. (angl.) planificare
planquer vt. (arg.) a pune la adapost
plant m. rasad, razor (plantat)
plantain m. platlagina
plantaire adj. referitor la talpa piciorului
plantation f. plantare, plantatie
plante f. planta, talpa ( a piciorului)
planté,e adj. plantat, înfipt
planter vt. a planta, a împlânta, a fixa; vr. a se posta
planteur m. plantator
plantigrade adj., m. (animal) plantigrad
plantureux, euse adj. planturos, abundent, fertil, (fam.) gras
plaque f. placa, decoratie, tablita
plaquer vt. a placa (un metal, un jucator), a furnirui
plaquette f. placheta, placa comemorativa
plasma m. plasma
plasticité f. plasticitate
plastique adj., f. plastic(a); m. material plastic
plastronner vt. a pune un plastron; vi. a face pe grozavul
plat, e adj. plat (si fig.), neted, (despre un portofel)
platane m. platan
plateau m. platou, tal(g)er, tava
plate-bande f. (tehn.) platbanda, razor
plate-forme f. platforma, (fig.) întelegere
platiner vt. a platina
platitude f. platitudine, mârsavie
platonique adj. platonic
plâtrage m. obiect din ipsos, tencuire cu ipsos
plâtras m. moloz
plâtre m. (lucrare din) ipsos
plâtrer vt. a tencui cu ipsos
plâtrier m. lucrator în ipsos
plâtriére f. cariera de var
plausible adj. plauzibil
plébe f. plebe
plébéien, enne adj. plebeian; m.f. plebeu
plein, e adj. plin (si fig.), compact, încarcat, complet,
plein-emploi m. (ec. pol.) folosire deplina a mâinii de lucru
plénier, ére adj. plenar
plénipotentiaire m., adj. plenipotentiar
plénitude f. (de)plinatate, plenitudine
pléthore f. abundenta, surplus
pleurant, e adj. plângator;
pleurer vi. a (de) plânge; vt. a regreta
pleureur, euse adj. plângator; f. bocitoare
pleurnicher vi. a se smiorcai
pleurs m.pl. lacrimi
pleutre m. las
pleuvoir v. impers. a ploua; vi. a curge (si fig.)
plévre f. pleura
plexus /-ksuss/ m. plex
pli m. cuta, rid, plic, ondulatie, îndoitura, (fig.)
pliant, e adj. pliant, (fig.) docil; m. scaun pliant
pliement m. îndoire
plier vt., vi. a (se) îndoi; vt. a încovoia, a face
plique f. ciuf slinos
plissage m. plisare
plissé, e adj. plisat, încretit; m. cuta, pliseu
plisser vt. a face pliuri; vi. a avea pliseuri
pliure f. faltuire (a hârtiei)
ploiement m. îndoire, încovoiere
plomb m. plumb. glont
plombage m. plumbuire, plombare
plomber vt. a plumbui, a plomba; vr. a se întuneca
plombier m. instalator
plongée f. (s)cufundare
plongeoir m. trambulina
plongeon m. plonjon, (ornit.) cufundar
plonger vt., vi., vr. a (se) (s)cufunda; vt. a baga,
plongeur, euse adj. scufundator; m. scafandru
ploutocratie f. plutocratie
ployer /ploi-ié/ vt., vi. a (se) încovoia; vt. (fig.)
pluie f. ploaie (si fig.)
plumage m. penaj (al unei pasari)
plumaison f. jumulire
plume f. pana, penita, (fig.) scriitor, stil
plumeau m. matura din pene
plumer vt. a jumuli
plumet m. pana de palarie
plumeux, euse adj. referitor la pene, acoperit cu pene
plumier m. penar
plupart f. cea mai mare parte, majoritatea
plural, e adj. multiplu
pluralité f. pluralitate, multiplicitate
pluriel, elle adj., m. plural
plurivalent, e adj. (chim.) polivalent
plus adv. (cel) mai mult, plus;m. maximum, (mat.) plus
plusieurs adj. nehot. pl. mai multi, câtiva;
plus-que-parfait m. mai mult ca perfect
plus-value f. plus valoare
plutôt adj. mai curând, de preferinta
pluvieux, euse adj. ploios
pneu m. pneu, scrisoare exprimata prin posta pneumatica
pneumatique adj., f. pneumatic(a)
pochade f. pictura executata în graba
pocharder vt. (pop.) a îmbata
poche f. buzunar, punga, polonic (pentru supa), gusa
pocher vt. a învineti, a picta în graba, a face oua
pochette f. buzunaras, batista mica, vioara mica
pochoir m. carton decupat (folosit în (pictura)
poêle /poil'/ m. soba, postav (pentru acoperit sicriul)
poêler vt. a praji în tigaie
poêlier m. sobar
poêlon m. craticioara
poème m. poem
poésie f. poezie, arta de a scrie versuri
poète, poétese m. f. poet
poétique adj., f (arta) poetic(a)
poétiser vt. a poetiza, a idealiza; vi. a face versuri
poids m. greutate (si fig.) pondere, povara
poignant, e adj. sfisietor, cumplit
poignard m. pumnal
poignarder vt. a injunghia, (fig) a sfisia
poigne f. putere de stringere a miinii,(fig.fam) energie
poignée f.o mina de, un pumn de, miner, clanta
poignet m. incheietura a miinii
poil m, par, peri (de pe corp)
poiln, e adj. paros, acoperit cu par
poinçonner vt. a perfora, a marca (un metal pretios)
poinçonneur,euse m.f. persoana care perforeaza, taxator(de bilete)
poindre vi. a rasari, a miji, (despre plante) a incolti
poing m. pumn
point m. punct (si mat., muz., sport), impunsatura
pointe f. virf, limba de pamint care inainteaza in mare
pointer vt., vr. a (se) înalta; vt. a ridica în sus,
pointillé m. linie punctata, gravura în puncte
pointilleux, euse adj. irascibil, exigent
pointu, e adj. ascutit, tuguiat, (despre glas) pitigaiat
pointure f. masura (la încaltaminte, manusi etc.)
poire f. para, (fam.) natarau, (pop.) mutra
poireau m. praz
poirier m. par (pomul)
pois m. mazare
poison m. otrava (si fig.)
poissard, e adj. grosolan; f. (pop.) negustoreasa de peste
poisser vt. a unge cu smoala, a naclai, (arg.) a plictisi
poisseux, euse adj. naclait
poisson m. peste
poissonnerie f. pescarie
poissonneux, euse adj. plin de peste
poissonnier, ére m.f. pescar, negustor de peste
poitrail m. piept al unui animal, curea (de ham), (un fel
poitrinaire m.f., adj. tuberculos
poitrine f. piept, plamâmi
poivre m. piper, (fig.) sare (a unei povestiri)
poivriére f. solnita pentru piper, pipernita
poivron m. ardei iute
poix f. smoala
polaire adj. polar
polariser vt. a polariza (si fig.)
pôle m. (geogr., fiz.) pol
polémique adj., f. polemica
polenta /-lén-/ f. mamaliga
poli, e adj. lustruit, slefuit (si fig.), politicos;
police f. politie, polita
policer vt. a îmblânzi moravurile, a civiliza
polichinelle m. marioneta cu doua cocoase
policier, ére m.f., adj. politist
policlinique f. clinica (administrata de oras)
poliomyélite f. poliomielita
polir vt. a lustrui, a slefui
polissage f. lustruire, slefuire
polisson, onne m.f. vagabond, puslama, strengar; adj. deocheat
polissonner vi. a vagabonda, a face strengarii, a vorbi
politesse f. politete
politicaillerie f. (fam.) politica meschina
politicard, e m.f. (peior.) politician intrigant
politicien, enne m.f. (peior.) politician
politique f. politica, (fig.) iscusit; om politic
politiquer vi. a discuta politica
politiser vt. a politiza
polka f. polca
pollen /-lén/ m. polen
pollinisation f. polenizare
polluer vt. a spurca, a profana
pollution f. spurcare, profanare, polutie
polonais, e adj., m.f. (cu maj.) polonea; m. limba poloneza
poltron, onne adj., m.f. las, fricos
poltronnerie f. lasitate, frica
polyandrie f. poliandrie
polyarthrite f. poliartrita
polycellulaire adj. pluricelular
polychrome adj. policrom
polyclinique f. policlinica
polyédre adj. poliedric, poliedru
polygamie f. poligamie
polyglotte adj., m.f. poliglot
polygone m. poligon
polymériser vt. (chim.) a polimeriza
polymorphe adj. polimorf
polynôme m. polinom
polype m. polip (si med.)
polypier m. (zool.) colonie de polipi
polytechnicien m. politehnician
polytechnique adj. politehnic
polythéisme m. politeism
polyvalent, e adj. polivalent
pomiculteur m. pomicultor
pommade f. pomada
pommader vt. a pomada
pomme f. mar, maciulie (de baston)
pommé, e adj. de forma unui mar, (fig. fam.) desavârsit
pommeau m. maciulie (de baston)
pommele, e adj. (despre un cal) alb-cenusiu
pommette f. umar al obrazului
pommier m. mar
pompe f. (tehn.) pompa, fast
pomper vt. a pompa, (fig.) a absorbi, (pop.) a bea
pompeux, euse adj. pompos, fastuos, (despre stil) umflat
pompiste m. vânzator la o pompa de benzina
pompon m, ciucure (de lâna, de matase etc.)
pomponner vt. a âmpodobi cu ciucuri, (fig.) a gati; vr.
ponce f. piatra ponce, cerneala din negru de fum
poncer vt. a lustrui cu apiatra ponce
poncif m. (lit.) lucrare banala
ponction f. (med.) punctie
ponctuation f. punctuatie
ponctuel, elle adj. punctual, exact
ponctuer vt. a aplica punctuatia, a punctua, (fig.)
pondaison f. ouat (al pasarilor), perioada ouatului
pondérabilité f. ponderabilitate
pondération f. (fig.) achilibru, ponderatie
pondérer vt. a pondera, a echilibra
pondeur, euse adj. (despre pasari) oatoare, (fig. fam.) fecund
pondre vt. a oua, (fig. fam.) a crea
poney m. ponei
pongé m. tesatura fina de matase si lâna
pont m. pod, punte
ponte f. ouare, cantitatea de oua ouate
ponter vi. a ponta, a miza
pontife m. pontif, (fam.) persoana care-si da importanta
pontifer vi. a oficia ca pontif, (fam.) a-si da importanta
pont-levis m. pod mobil (peste un sant)
pope m. popa
popeline f. poplin
popote f. popota, (fam.) bucatarie; adj. (peior.) casnic
populace f. (peior.) norod
populaire adj. popular; m. (peior.) plebe
populariser vt. a populariza
popularité f. popularitate
population f. populatie
populeux, euse adj. (foarte) populat
populisme m. poporanism
porcelaine f. portelan
porc-épic /por-ké-pik'/ m. (zool.) porc spinos, (fig.)
porche m. portic, pridvor
porcher, ére m.f. porcar
porcherie f. cocina de porci
pore m. por
poreux, euse adj. poros
pornographie f. pornografie
porphyre m. pofir
port m. (geogr.) port, defileu, (fig.) liman, purtare,
portage m. transport efectuat de hamali
portaif, ive adj. portativ, transportabil
portail m. portal
portant, e adj, care poarta, care sustine, intro anumita
porte f. poarta, usa, (fig) cale, (geogr.) trecatoare
porte- fenêtre f. usa-geam
porté, e adj. purtat, transportat, (fig) inclinat
porte-affiches m. invar. afisier
porte-aigle m. invar. stegar
porte-aiguilles m.invar. trusa cu ace de cusut
porte-avions invar. portavion
porte-bagages m. invar. port-bagaj
porte-billets m. invar. portofel
porte-bonheur m. invar. talisman
porte-cartes m. invar. portvizit (mil.) portharta
porte-cigares porte-cigarettesm. invar. porttigaret
porte-clefs m. invar. portchei
porte-couteau m. invar. suport pentru tacim
porte-crayon m. invar. suport pentru creioane
porte-drapeau m. invar. portdrapel
portefaix m. hamal salahor
porte-feuille m. portofel, portofoliu
porte-greife m. (bot.) portaltoi
porte-habit m. umeras (de haine)
portemanteau m. cuier (de haine), cufar (de haine)
porte-mine m. invar. creion cu mina, creion automat
porte-monnaie m. invar. portmoneu
porte-parole m. invar. purtator de cuvânt
porte-plume m. invar. toc (pentru scris)
porter vt. a purta, a duce, a transporta, a îndrepte,
porte-savon m. invar. sapuniera
porte-serviettes m. invar. suport pentru prosoape
porteur, euse adj., m.f. purtator; m. hamal
porte-voix m. megafon
portier, ére m.f. portar; f. portiera, perdea (de pus la usa);
portillon m. portita
portion f. parte, portiune
portique m. portic
portrait m. portret, (fig.) asemanare mare, (pop.) mutra
portraitiste m.f. portretist
portugais, e adj., m.f. (cu maj.) portughez; m. limba
posage m. punere, instalare
pose f. punere, aseyare, (fig.) poza, afectare
posé, e adj. pus, grav, serios
poser vt. a (de)pune, a aseza, a instala, (fig.)
poseur, euse adj. afectat; m. lucrator care pune ceva,
positif, ive adj. pozitiv (si mat.), sigur; m. (fot. gram.)
position f. pozitie (si mil.), situatie, atitudine, rang,
positivisme m. pozitivism
possédé adj., m.f. posedat, apucat
posséder vt. a poseda, (fig.) a cunoaste (bine);
possesseur m. posesor
possessif m., adj. (gram.) posesiv
possession f. posedare, posesiune
possibilité f. posibilitate, putinta
possible adj., adv., m. posibil
postal, e adj. postal
poste f. poste (si invar.), vagon postal; m. post,
poster vt., vr. a (se) posta, a (se) palsa; vt. a trimite
postérieur adj. posterior, ulterior
postérité f. posteritate
postface f. postfata
posthume adj. postum
postiche adj. adaugat ulterior, (fig.) fals, artificial
postier, ére m.f. functionar la posta
postillon m. olacar, surugiu
postsynchroniser vt. a postsincroniza
postulant, e m.f. solicitant (pentru o slujba)
postulation f. solicitare (a unei slujbe)
postuler vt. a solicita (o slujba)
posture f. atitudine, situatie
pot m. vas, oala, (la jocul de carti) pot
potable adj. potabil, (fam.) acceptabil
potache m. (fam.) liceean
potage m. ciorba
potager, ére adj. legumicol, comestibil; m. gradina de
potasse f. (chim.) potasa
potasseur m. (arg. scol.) a toci
potassium /-om'/ m. potasiu
poteau m. potou, stâlp
potée f. un vas de, o oala de , droaie
potelé,e adj. durduliu
potence f. spânzuratoare, streang
potentialité f, potentialitate
potentiel, elle adj., m. potential
poterie f. olarit, olarie, vesela
potiche f. vas (mare) de portelan (chinezesc, japonez)
potier m. olar
potin m. cancan, bârfa, zarva
potiner vi. a bârfi
potion f. portiune
potiron m. dovleac, (bot.) mânatarca
pou m. paduche
pouacre m.f., adj. (fam.) scârbos
poubelle f. lada de gunoi
pouce m. degetul gros (de la mâna), deget, (unitatea de
pouding /-diu'g/ m. puding
poudre f. pudra, praf, pulbere (si mil.)
poudrer vt. a pudra
poudrerie f. pulberarie
poudreux, euse adj. prafuit, prafos
poudriére f. depozit de munitii, pudriera
poudroiement m. prafuire
poudroyer vi. a fi plin de praf; vt. a prafui, a umple de
pouf interj. buf!; m. taburet rotund ccapitonat
pouffer vi. a pufni (în râs)
pouh interj. ptiu!
pouiller vt. a paduchea, a purica, a ocarâ
pouilleux, euse adj. paduchios, (fam.) mizer
poulailler m. cotet pentru gaini, (la teatru) galerie
poulain m. mânz
poularde f. gaina îndopata
poule f. gaina, femela (la unele pasari), miza (la joc),
poulet m. pui de gaina, (fig.) scrisorica de dragoste,
pouliche f. iapa tânara
poulie f. (tehn.) scripete
pouliner vi. (despre iepe) a fata
poulpe m. caracatita
pouls /poû/ m. puls
poumon m. plamân
poupard m. copil bucalat, papusa înfasata
poupe f. (mar) pupa
poupée f. papusa (fig), (la tir) figurina fuior
poupin, e adj. rumen (la fata), fraged
poupon, onne m.f. prunc, copil dolofan
pouponner vi. (fam.) a se ocupa de un prunc
pouponnière f. salon de nou-nascuti
pour prep. pentru, in locul, ca (si), drept, la, catre,
pourboire m. bacsis
pourceau m. porc
pour-cent m. invar. procent
pourcentage m. procentaj
pourchaser vt a urmari (cu inversunare)
pourchaseur m. urmaritor
pourfendre vt. a spinteca
pourlécher vt., vr a(-si) linge (buzele)
pourparlers m. pl. convorbiri, tratative
pourpre f. purpura, (fig) imbujorare;
pourpré, e adj. purpuriu
pourquoi adv. conj. de (pentru) ce, din ce cauza;
pourri, e adj. putred, (fig) stricat
pourrir vt. a strica, a face sa putrezeasca
pourrissement m. (fig) degradare, stricare, deteriorare
pourriture f. putreziciune, putrezire, putregai,
poursuite f. urmarire; pl. insistentze
poursuivre vt. a urmari (si fig), a continua
pourtant adv. totusi, cu toate acestea
pourtour m. inconjur
pourvoi m. recurs
pourvoir vi. a prevedea, a procura, a veghea
pourvoyeur m. furnizor
pourvu que loc. conj. numai sa, cu conditia ca
pouse f. crestere, mladita
pousif, ive adj. (despre cai) cu respiratia grea,
pousin m. puisor (de gaina) copilas
poussée f. impingere, acces (si fig)
pousse-pousse m. invar. ricsa
pousser vt. a impinge, a extinde (o cucerire)
poussière f. pulbere, praf (si fig)
poussiéreux, euse adj. prafuit, prafos
poutre f. grinda
pouvoir vt.,vr. a (se) putea; v. impers. a fi posibil;
practique adj. practic, destoinic, util f, practica,
practiquer vt. a practica, a profesa, a executa,
praesidium -om
prairie f, pajiste, fineata
pralin m. pamint ingrasat, glazura
praticable adj. practicabil
praticien, cnne m. f. practician
pré m. pajiste
préalable adj. m. (discutie) prealabil(a)
préalablement adv. in prealabil
préambule m. preambul
préau m. curte inchisa(a unei scoli, manastiri)
préavis m. preaviz
préavisier vt. a da preaviz
précaire adj. precar, subred, nesigur
précautinneux, euse adj. precaut
précaution precautie, prevedere
précautionner vt. a preveni; vr. a-si lua masuri de precautie
précciser vt. a preciza
précédement adv. mai inainte
précédent, e adj. m. precedent
précéder vt. a preceda, a merge inainte
préceller vi. (inv) a excela
précepte m. precept, povata
précepteur, trice m. f. preceptor, invatator
préche m. predica
précher vt, a predica, (fig) a recomanda
prêcheur, cuse adj, povatuitor, m.predicator
précieux, cuse adj. pretios, de pret
préciosite f. pretiozitate
precipice m. prapastie, ruina
précipitament adv. (in mod) precipitat, in mare zor
précipitatior precipitare, zor, (chim.) precipitatie
précipiter vt., vr. a (se) precipita, a (se) grabi; vt.
précis, e adj. precis, fix, hotarit, clar, m. manual
précision f. precizie
précompte m. antecalculatie
préconception f. idee preconceputa
préconçu, e adj. preconceput
préconiser vt. a preconisa, a recomanda
précurseur adj, m. precursor, premergator
prédécesseur m. predecesor, inaintas
prédestination f. predestinare
prédestiner vt. a predestina, a urzi
prédéterminer vt. a predetermina
prédicable adj. (gram.) care se poate aplica cu referire la
prédicateur, trice m.f.predicator, propovaduitor
prédication f. predica, predicare
prédiction f. prevestire, prezicere
prédilcction f. predilectie, preferinta
prédire vt. a povesti, a prezice
prédisposer vt. a predispune
prédisposition f. predispozitie, inclinatie
prédominance predominanta, predominare, caracter predominant
prédominer vi. a (pre)domina, a prevala
préétablir vt. a prestabili
préexistence f. preexitenta
préfabrication f. prefabricare, prefabricatie
préface f. prefata
préférence f. preferinta, pl. favoruri
préférer vt. a prefera
préfet m. prefect
préfigurer vt. a prefigura, a schita dinainte
préfixation f. formarea (unui cuvnt) cu ajutorul prefixelor
préfixe m. prefix
préfixion f, (fur) fixare a unui termen, termen fixat
préformation f. predispozitie
prégnace f. pregnanta
préhension f. apucare
préhistoire preistorie
préhistorien, enne m.f. specialist in preistorie
préhistorique adj. preistoric
préjudice m. prejudiciu, paguba
préjudicier vi. a prejudicia
préjugé m. prejudecata, parere preconceputa
préjugér vi., vi. a aprecia dinainte
prélart m. prelata
prélasser (se) vr. a se lafai (intr-un fotoliu)
prélèvement m. extragere a unei parti (dintr-un tot)
prélever vt. a lua dinainte, a extrage o parte
préliminaire adj. preliminar; m. pl. preliminarii
prélude preludiu (si muz.)
préluder vi.a prelua (si muz.), (fig.) a pregati
prématuré, e adj. m.f. (copil) prematur
préméditation f. premeditare
préméditer vt. a premedita
prémices f. pl. primele roade, trufandale, inceput
premier, êre adj. primul, initial, indispensabil, cel mai bun
premier-né adj. m. prim(ul) nascut
prémisse f. premisa
prémonitoire adj. prevestitor
prémunir vt, a feri; vr. a se apara (din timp)
prenable adj. care poate fi cucerit
prenant, e adj. care serveste la luat, la prins,
prendre vt. a lua, a apuca, a (sur)prindre, a presupune,
preneur, euse m.f. consumator, chirias; adj. care ia
prénom m. prenume
prénommé, e m.f. adj. (persoana) susnumit(a)
preoccuoation f. preocupare
préoccuper vt, vr. a (se) preocupa
préopiner vi. a-si da parerea inaintea cuiva
préparateur, trice m.f. preparator
préparatifs m. pl. preparative
préparation f. preparare, pregatire, preparatie, produs
préparatoire adj. preparator
préparer vt., vr. a (se) pregati
prépondérance f. preponderenta
préposé, e m.f. prepus
préposer vt. a insarcina cu o misiune
préposition f. prepozitie
préraphaélisme m. prerafaelism
prérogative f. prerogativa, privilegiu
près adv, aproape; prep. (pe) linga, in apropiere de,
présage m. prezicere, prevestire
presbyte m,f. adj. prezbit
presbytère m. prezbiteriu, casa parohiala
prescience f. cunoasterea viitorului
prescription f. (jur.) prescriere, prescriptie, ordin formal
prescrire vt. a prescrie, a ordona; (jur.) vr. a se prescrie
préséance f. prioritate
présence f. prezenta
présent, e adj. prezent; m. (timpul) prezent cadou; pl.
présentateur, trice m.f. prezentator
présentation f. prezentare
présenter vt., vr. a (se) prezenta, a (se) recomanda
préservateur, trice adj. care prezerva, apara
préservation f. prezervare, aparare
préserver vt. a prezerva, a apara
présidence f. functia de presedinte, presedentie
président m. presedinte
présidentiel, elle adj. prezidential
présider vt. a prezida; vi. a supraveghea
présompteux, euse adj., m.f. înfumurat
présomptif, ive adj. prezumtiv
présomption f. prezumtie, presupunere, înfumurare
presqu île f. peninsula
presque adv. aproape, aproximativ
pressage m. presare, presat
pressant, e adj. urgent, insistent
presse f. teasc, tipar, presa
pressé, e adj. tescuit, presat, urgent, (mil.) împresurat,
presse-citron m. invar. storcatoare de lamâie
pressentiment m. presimtire, presentiment
pressentir vt. a presimti, a încerca sa ghicesti intentiile
presse-papiers m. invar. greutate care se pune peste hârtii
presser vt. a apasa, a tescui, a presa, a înghesui,
pression f. presiune, apasare, (fig.) constrângere
pressoir m. teasc
pressurage m. stoarcere, tescuire, (fig.) epuizare
pressurer vt. a stoarce, a tescui, (fig.) a epuiza
prestance f. prestanta
prestation f.prestare, prestaTIE
preste adj. sprinten; interj. iute!
prestesse f. sprinteneala
prestidigitateur m. prestidigitator
prestige m. prestigiu, (fig.) atractie
prestigieux, euse adj. cu prestigiu
présumé, e adj. presupus
présumer vt. a presupune; vi. a avea o parere prea buna
présupposer vt. a presupune
présupposition f. presupunere
présure f. cheag
prêt, e adj. pregatit, decis, dispus; m. (dare cu)
prêt-à-porter m. haina de gata
prétendant, e m.f. pretendent
prétendre vt. a pretinde, a sustine, a spera; vi. a aspira
prétendu, e adj. pretins, presupus, asa-zis
prétentaine f. (fam.) courir la ~ = a umbla teleleu
prétentieux, euse adj., m.f. pretentios; adj. înfumurat, afectat
prétention f. pretentie, înfumurare, afectare
prêter vt. a da cu împrumut, a atribui; vi. (despre o
prêteur, euse adj., m.f. (persoana) care da cu împrumut;
prétexter vt. a pretexta
prêtre m. preot
prêtresse f. preoteasa (la antici)
prêtrise f. preotie
preuvre f. proba (si mat.), dovada
preux m. invar. viteaz
prévaloir vi. a prevala; vr. a se prevala, a trage folos din
prévariquer vi. a se lasa mituit
prévenance f. atitudine prevenitoare
prévenant, e adj. prevenitor
prévenir vt. a preântâmpina, a prevedea, a avertiza
préventif, ive adj. preventiv
prévention f. partinire, (jur.) preventie
préventorium /-om'/ m. preventoriu
prévenu, e adj. prevenit, învinovatit; m. detinut în
prévisible adj. previzibil
prévision f. previziune, prevedere
prévoir vt. a prevedea
prévoyance f. prevedere, bagare de seama
prévoyant, e adj. prevazator, prudent
prie-dieu m. invar. scaunel (pentru rugaciune)
prier vt., vi. a (se) ruga; vt. a insista
priére f. rugaciune, rugaminte, insistenta
prieur, e m.f. staret
prieuré m. staretie, schit
primaire adj. primar, elementar, simplist
primarité f. caracter primar
primauté f. întâietate
prime f. prima; adj. (înv.) cel dintîi, initial, (mat.)
primer vt. a întrece, a da o prima; vi. a avea întâietate
primesautier, ére adj. spontan
primeur f. noutate, prospetime; pl.trufandale
primevére f. ciubotica-cucului
primitif, ive adj. primitiv, stravechi; m. primitiv
primo adv. (mai) întâi
prince m. print, principe;
princesse f. printesa, principesa
princier, ére adj. princiar, somptuos
principal, e adj., m. prinvcipal; m. capital, director de
principauté f. principat
principe m. origine, principiu, element constitutiv
printanier, ére adj. primavaratic
printanisation f. (agr.) iarovizare
printemps m. primavara, (fig.) tinerete, (poet.) an
priorité f. prioritate, precadere
pris, e adj. luat, împrumutat, înghetat, (cu) prins,
priser vt. a evalua, a priza (tutun)
prisme m. prisma (si fig.)
prison f. închisoare, detentiune
prisonnier, ére m.f. prizonier, detinut
privation f. privatiune, saracie
privauté f. familiaritate excesiva
privé, e adj. particular, privat, lipsit de; m. viata
priver vt., vr. a (se) priva, a (se) lipsi de
privilége m. privilegiu
privilégié, e m.f., adj. privilegiat
privilégier vt. aprivilegia
prix m. pret, valoare, premiu, rasplata
probabilité f. probabilitate
probable adj. probabil
probité f. probitate
problématique adj. problematic
probléme m. problema, chestiune
procédé m. procedeu
procéder vi. aproveni, a proceda
procés m. proces, (anat.) prelungire, evolutie
procession f. procesiune, cortegiu
processus /-suss/ m. dezvoltare, desfasurare
prochain,e adj. apropiat, (în)vecin(at), proxim; m. aproapele
proche adj. apropiat; adv. aproape; m.pl. rude;
prociamation f. proclamatie, proclamare
proclamer vt., vr. a (se) proclama; vt. a dezvalui
procréateur, trice m.f. procreator
procréation f. procreatie
procurer vt. a procura
procureur vt. a procura
prodigalité f. risipa
prodige m. minune; adj. (în expres.) enfant ~ = copil
prodigieux, euse adj. prodigios, considerabil
prodigue m.f., adj. risipitor
prodiguer vt. a risipi, a nu precupeti
producteur, trice m.f., adj. producator; m. producator de film
productif, ive adj. productiv
production f. producere, productie, prezentare (a unui
productivité f. productivitate, rentabilitate
produire vt., vr. a (se) produce; vt. a prezenta
produit m. produs (si mat.), beneficiu, vlastar
proéminence f. proeminenta, iesind
profanateur, trice adj., m.f. profanator
profanation f. profanare
profaner vt. a profana
proférer vt. a profera
professer vt. a profesa, a preda, a declara (în public)
professeur m. profesor
profession f. profesie, declaratie (publica)
professionnel, elle adj. profesional; m. profesionist
professorat m. profesorat
profil m. profil
profiler vi., vr. a (se) profila
profit m. profit, folos
profitant, e adj. (fam.) economicos
profiter vi. a profita, a aduce venit, a folosi, a creste;
profiteur, euse m.f. profitor
profond, e adj. adânc (si fig.)
profondeur f. adâncime, (fig.) profunzime ( a unei idei),
profus, e adj. abundent
profusément adv. din abundenta
profusion f. abundenta
progéniture f. progenitura, (fam.) fiu, fiica
programme m. program. proiect
programmer vi. aprograma
progrés m. dezvoltare, progres
progresser vi. a se dezvolta, a progresa
progressif, ive adj. progresiv, progresist
progression f. progresie, (fig.) progres
progressiste m.f., adj. progresist
prohiber vt. a prohibi, a interzice
prohibition f. prohibitie, interzicere
proie f. prada, (fig.) victima
proiecteur m. proiector
project m. proiect (si tehn.)
projecter vt. a arunca, a proiecta (o lumina), a planui
projectile m. proiectil; adj. care arunca
projection f. aruncare, proiectare, proiectie
prolétaire adj., m. proletar
prolétariat m. proletariat
prolétarien, enne adj. (de) proletar
prolétarisation f. proletarizare
prolétariser vt. a proletariza
prolifération f. (biol.) proliferare, îmnultire
proliférer vi. (biol.) aprolifera, ase înmulti
prolifique adj. (biol.), prolific, fertil
prolixité f. prolixitate
prologue m. prolog
prolongation f. prelungire (în timp)
prolongement m. prelungire (în spatiu), continuare, urmare
prolonger vt. a prelungi
promenade f. plimbare
promener vt., vr. a (se) plimba
promeneur, euse m.f. persoana care se plimba
promenoir m. loc de plimbare, promenada
promesse f. promisiune
prometteur, euse m.f., adj. (persoana) care promite
promettre vt. a promite, (fig.) a anunta; vr. a-si promite
promis, e adj. promis; m.f. logodnic
promiscuité f. promiscuitate
promontoire m. promontoriu
promoteur, trice m.f. initiator
promotion f. promovare, promotie
promouvoir vt. a promova
promptitude f. promptitudine
promu, e adj. promovat
promulgation f. promulgare
promulguer vt. a promulga
prôner vt. (relig.) a propovadui, (fig.) a proslavi;
pronon m. pronume
prononcé, e adj. apasat. pronuntat, clar, ferm
prononcer vt., vr. a se pronunta
prononciation f. pronuntare, pronuntie
pronostiquer vt. a pronostica
propagande f. propaganda
propagandiste adj., m.f. propagandist
propagation f. înmultire, (fig.) propagare
propager vt. a propaga
propension f. propensiune, (fig.) înclinatie
prophéte m. profet
prophétie f. profetie
prophétiser vr. a proroci
prophylaxie f. profilaxie
propice adj. propice, nimerit
proportion f. proportie
proportionnel, elle adj. proportional; f. reprezentare proportionala
proportionner vt. a proportiona, a mentine proportiile
propos m. vorba, hotarâre; pl. bârfeli
proposer vt., vr. a se propune, a se oferi; vr. a avea
proposition f. propunere, propozitie
propre adj. propriu, indicat, curat; m. aspect
proprement adv. curat, corect, în esenta, exact, pur si
propret, ette adj. curatel
propreté f. curatenie
propriétaire m.f. proprietar
propriété f. proprietate, însusire, (gram.) sens propriu
propulser vt. a propulsa
propulsion f. propulsie
propylée m. (arhit.)propilee
proroger vt. a proroga
prosaïque adj. prozaic
prosaïser vt. a face prozaic
prosateur m. prozator
proscription f. proscriere, surghiunire, (fig.) abolire
proscrire vt. a proscrie, a surghiuni, (fig.) a aboli
proscrit, e m.f. proscris, surghiunit
prose f. proza
prosélyte m. prozelit
prospecter vt. a prospecta
prospection f. prospectare, prospectiune
prospectus /-tuss/ m. prospect
prospére adj. prosper
prospérer vi. a prospera
prospérité f. prosperitate
prosternation f. prosternare
prosterner vt.,vr. a (se) prosterna
prostituer vt., vr. a (se) prostitua; vi. (fig.) a înjosi,
prostitution f. prostitutie, prostituare
protagoniste m. protagonist, (fig.) promotor
protecteur, trice m.f., adj. protector
protection f. protectie, favoare
protectionnisme m. protectionism
protée m. persoana nestatornica, (zool.) proteu
protégé, e m.f. protejat, favorit
protéger vt. a proteja, a favoriza
protestant, e m.f., adj. protestant
protestation f. protest(are)
protester vi. a protesta, a dezaproba, a ncredinta (pe
prothése f. proteza (si lingv.)
protocolaire adj. protocolar
protocole m. protocol, proces-verbal
protoplasme m. potoplasma
prototype m. prototip
protozoaires m. pl. protozoare
protubérance f. protuberanta
prou adv. (în expr.) ni peu ni ~ = nici putin ,
proue f. prora
prouesse f. vitejie, isprava
prouver vt. a proba, a dovedi
provenance f. provenienta, marfa
provende f. (agr.) uruiala, merinde
provenir vi. a proveni
providence f. providenta
providentiel, elle adj. providential, nesperat
provin m. butas
province f. (locuitorii din) provincie
provincial, e adj., m.f. provincial
provision f. provizie, (fin.) acoperire; pl. cumparaturi
provisoire adj. provizoriu; m. provizorat
provocant, e adj. provicator
provocateur, trice m.f., adj. provocator
provocation f. provocare
provoquer vt. a provoca
proximité f. proximitate
prude f. mironosita; adj. ipocrit, prefacut
prudemment adv. cu prudenta
prudence f. prudenta
pruderie f. ipocrizie, prefacatorie
prud'homme m. membru al unei comisii de împaciuire
prudhommesque adj. sententios, banal
pruine f. bruma (pe fructe)
prune f. pruna,
pruneau m. pruna uscata
prunelle f. (anat.) pupila
prunier m. prun
psalmodier vt., vi. a psalmodia, (fig.) a vorbi monoton
psaume m. psalm
psautier m. psaltire
pseudonyme m. pseudonim
psychanalyse /-ka-/ f. psihanaliza
psychiatrie /-kia-/ f. psihiatrie
psychique adj. psihic
psychologie /-ko-/ f. psihologie, psihic
psychologue /-ko-/ m.f. psiholog
psychose /-kôz-/ f. psihoza
psychothérapie /-ko-/ f. psihoterapie
puant, e adj. urât mirositor, împutit, (fig.) sfruntat
puanteur f. duhoare
pubére m.f., adj. puber
puberté f. pubertate
public, ique adj., m. public
publication f. publicare, publicatie
publiciste m. publicist
publicité f. publicitate
publier vt. a raspândi, a publica
puce f. purice
pucelle f. fecioara
puceron m. paduche de copac
puddler vt. a transforma fonta în fier
pudeur f. pudoare, sfiala
pudibond, e a de o pudoare exagerata
pudique adj. pudic, sfios
puer vi. a duhni; vt. a mirosi tare (a ceva)
puérilité f. puerilitate
puff m. (înv.)anunt mincinos
puîné, e adj., m.f. (copil) al doilea nascut
puis adv. apoi, dupa aceea
puisard m. (un fel de ) ciutura, hazna
puiser vt., vi. a scoate apa (din fântâna), (fig.)
puisque conj. de vreme ce, întrucât
puissamment adv. cu putere, extrem de
puissance f. putere (si mat.), stat, autoritate, dominatie,
puissant, e adj. puternic, influent; m.pl. (în expr.)
puits m. put
pullulement m. înmultire raoida, misunare, viermuiala
pulluler vi. a se înmulti rapid, a misuna, a viermui
pulmonaire adj. pulmonar
pulpe f. pulpa (a unui fruct, a unui dinte)
pulpeux, euse adj. (despre fructe) carnos
pulsation f. pulsatie
pulvérisateur m. pulverizator
pulvérisation f. pulverizare
pulvériser vt. a pulveriza, (fig.) a face praf
punaise f. plosnita, pioneza
punch m. (angl.) punci (lovitura), lovitura puternica
puni, e adj., m.f. pedepsit
punir vt. a pedepsi
punissable adj. care merita o pedeapsa
punitif, ive adj. de pedepsire
punition f. pedeapsa, pedepsire
pupe f. pupa (la insecte)
pupille /-pil'/ m.f. pupul, (anat.) pupila
pupitre m. pupitru
pur, e adj. pur, curat, limpede, nealterat, neprihanit,
purée f. pireu, (arg.) ananghie
pureté f. puritate, neprihanire, nevinovatie
purgatif, ive adj., m. purgativ
purgatoire m. purgatoriu
purge f. purgativ, purgatie, (fig.) descotorosire
purger vt. a administra un purgativ, (jur.) a executa
purification f. purificare
purifier vt. a purifica
purisme m. (lingv.) purism
puritain, e m.f., adj. puritan
purpurin, e adj. purpuriu
purulence f. purulenta
pus m. puroi
pusillanime adj. temator, becisnic
pusillanimité f. teama, becisnicie
pustule f. pustula
putain f. prostituata
putois m. dihor
putréfaction f. putrefactie, putrezire
putréfier vt. a putrezi; vr. a se descompune
putrescent, e adj. intrat în putrefactie
putrescible adj. supus putrefactiei
putride adj. putred, putregait
putridité f. putreziciune
putsch /poutch'/ m. (pol.) puci
puy m. vârf (de munte)
pygmée m. pitic, pigmeu
pyjama m. pijama
pylône m. pilon
pylore m. (anat.) pilor
pyramide f. piramida
pyrite f. pirita
pyrograver vt. a pirograva
pyrotechnie /-ték-/ f. pirotehnie
python m. (zool.) piton
pythonisse f. prezicatoare
quadragénaire m.f., adj. (persoana) de 40 de ani
quadrature f. cvadratura, problema de nerezolvat
quadriennal, e adj. care dureaza patru ani, din patru în patru
quadrilatéral, e adj. cu 4 laturi
quadrillage m. împartire în patratele
quadrille m. cadril
quadrillé, e adj., m. stofa cadrilata
quadriller vt. a cadrila, a îpânzii cu politisti
quadrimoteur adj., m.f. avion cu 4 motoare
quadrupéde adj. m. patruped
quadruple adj. împatrit; m. suma de 4 ori mai mare
quai m. chei, peron
qualificatif, ive adj., m. calificativ
qualification f. calificare
qualifier vt., vr. a se califica, a se considera, a se trata
qualité f. calitate, proprietate
quand adv. (atunci) când
quant à loc. prep. cât despre
quant-é-soi m. invar. reticenta, retinere
quantième adj. (înv.) al câtelea; m. zi, data (a lunii)
quantitatif, ive adj. cantitativ
quantité f. cantitate, câtime, un numar (mare) de
quantum m. cuantum
quarantaine f. (vreo) patruzeci, carantina, (bot.) micsandra
quarante num. card. m. (cifra) patruzeci; num. ord. al
quarantiéme num. ord. al patruzecilea; m. a patruzecea parte
quart m. sfert, patrime, patrar, sticla de un sfert
quarte f. cvarta
quartette m. cvartet
quartier m. sfert, patrar, halca, cartier, carâmb, iertare
quartz m. cuart
quasi m. pulpa (de vaca); adv. aproape
quasimodo f. la Quasimodo = duminica Tomii
quaternaire adj. cuaternar
quatorze num. card. m. (cifra) patrusprezece; num. ord. al
quatorziéme num. ord. al patrusprezecelea; m. a patruzecea
quatrain m. catren
quatre num. card., m. (cifra) patru; m. ziua de patru
quatre-ving(s) num. card. optzeci; num. ord. al optzecilea
quatriéme num. ord. al patrulea; m. etajul patru; f. clasa a
quatuor m. cvartet
que pron. rel. (pe, în) care, când; pron. interog.
quel, quelle adj. interog. cine, cât care, ce
quelconque afj. nehot. oarecare, neânsemnat, mediocru
quelque adj. nehot. vreun, câteva; pl. unii; adv. aprox.
quelquefois adv. câteodata
quelqu'un, e pron. nehot. cineva, careva, vreunul;
quémander vt., vi. a solicita, a cersi
quémandeur, euse m.f., adj. persoana care solicita, persoana care
qu'en-dira-t-on m. invar. gura lumii
quenotte f. dintisor
quenouille f. furca de tors
querelle f. cearta, discutie
quereller vt., vr. a (se) certa
querelleur, euse m.f., adj. certaret
quérir vt. a cauta
qu'est-ce que pron. interog. ce?
qu'est-ce qui pron. interog. cine?
questeur m. chestor
question f. întrebare, problema, cazna, tortura
questionnaire m. chestionar
questionner vt. a întreba
questure f. chestura
quête f. cercetare, cheta
quêter vt. a cauta; vi. a face cheta
quêteur, euse m.f., adj. persoana care face cheta
queue f. coada (de animal, de rochie etc.), tac, sir,
qui pron. rel. care, pe cine, ceea ce; pron. nehot.
quiconque pron. nehot. oricine, oricare
quiet adj. calm
quiétude f. calm, liniste
quille f. popic, chila
quiller vi. a ridica popicele; vt. a ochii, a tinti
quinaud, e adj. încurcat, rusinat
quincaillerie f. marchitanie
quincaillier, ére m.f. negustor de articole de fierarie
quinine f. chinina
quinquagénaire, e adj. m.f. persoana de 50 de ani
quinquennal, e adj. care dureaza 5 ani, din 5 în 5 ani
quinquina m. arbore de chinina
quint num. ord. al cincilea; m. cincime
quintal m. chintal
quinte f. cvinte, acces de tuse, capriciu, toana
quintessence f. chintesenta, extras
quintette m. cvintet
quinteux, euse adj. care are accese de tuse, capricios
quintuple adj.încincit; m. suma de 5 ori mai mare
quinzaine f. vreo cincisprezece, chenzina
quinze num. card. m. cifra cincisprezece; num. ord.
quinziéme num. ord. al 15 lea; m. a 15-a parte
quipriquo m. confuzie
quittance f. chitanta
quittancer vt. a da chitanta, a adeveri
quitte /kit'/ adj. chit, (fig.) achitqat, salvat
quitter vt. a parasi, a scuti de; vr. a se desparti
qui-vive? interj. cine este?; m. invar. (în expres.)
quoi pron. rel. care, ce; pron. interog. ce;
quoique conj. desi, cu toate ca
quolibet /ko-/ m. gluma nesarata
quorum /ko-rom'/ m. minim (legal) de voturi
quota /ko-/ m. cota, procentaj
quote-part f. cota-parte
quotidien, enne adj. m. cotidian
quotient m. (mat.) cât
quotité f. cota-parte, cotitate
rabâchage rabâchement m. pisalogeala
rabâcher vt., vi. a pisalogi
rabais m. rabat
rabaissement m. scadere (a pretului), depreciere
rabaisser vt. a scadea, a deprecia; vr. a se înjosi
rabat m. plastron (purtat de judecatori)
rabat-joie m. invar. individ ursuz
rabattage m. gonire a vântului
rabattement m. scadere, reducere
rabatteur m. haitas
rabattre vt. a scadea, a reduce, a netezi, a goni, a umili;
rabattu, e adj. lasat în jos
rabbin m. rabin
rabibocher vt. a cârpi, a împaca
râble m. vatrai, spinare a unor animale
râblé, e adj. spatos
rabot m. rindea
raboter vt. a da la rindea, a finisa
raboteux, euse adj. noduros, necioplit; f. raboteaza
rabougri, e adj. pipernicit
rabouilleur, euse m.f. pescuitor, în ape tulburi
rabouter, raboutir vt. a pune cap la cap
rabrouer vt. a bruftui
racaille f. pleava a societatii
raccommodage m. reparare
raccommodement a. împacare
raccommoder vt. a repara, a cârpi, a împaca
raccourci, e adj. scurtat; m. prescurtare, scurtatura
raccourcir vt., vi. a se scurta
raccourcissement m. scurtare
raccroc m. noroc neasteptat
raccrocher vt. a agata, a atârna din nou, a pune receptorul
race f. rasa, neam, soi
racé, e adj. rasat, distins
rachant m. rascumparare
racheter vt., vr. a se rascumpara; vt. a cumpara din nou
rachitique adj. rahitic
racial, e adj. rasial
racine f. radacina(gram. si mat.), origine
racisme m. rasism
raciste m.f., adj. rasist
raclage m. razuire, raclaj
raclée f. chelfaneala, mardeala
racler vt. a razui
raclette f., racloir m. razuitoare
racolage m. agatare, agatat
racoler vt. a prinde cu arcanul, a racola
racontar m. cancan
raconter vt. a povesti
racorder vt. a uni, a racorda
racornir vt., vr. a se învârtosa; vr. a se sfriji
rade f. rada
radeau m. pluta
radiant, e adj. care radiaza
radiateur m. radiator
radiation f. radiatie
radier vi. a radia, a straluci; vt. a sterge de pe lista
radieux, euse adj. radios
radio f.aparat de radio
radioactivité f. radioactivitate
radiodiffuzer vt. a radiodifuza
radiographie f. radiografie
radiologue radiologiste m.f. radiolog
radiophonique adj. radiofonic
radiothéraphie f. radioterapie
radis m. ridiche
radius m. osul radius
radotage m. flecareala
radoter vi. a flecari
radoteur, euse m.f., adj. flecar
radoub m. reparatie
radoucir vt., vr. a se îndulci, a se domoli
rafale f. rafala
raffermir vt. a întari
raffinage m. rafinare
raffinement m. rafinament, cautare subtila, exagerare
raffiner vt. a rafina; vi. a cauta cu subtilitate,
raffinerie f. rafinarie
raffoler vi. a se da în vânt dupa
rafistoler vt. a pungali
rafle f. ciorchine (fara boabe), jaf, razie
rafler vt. a jefui, a sparli
rafraîchir vt. a reânnoi, a rataci; vi. a pune la racit;
rafraîchissant, e adj. racoritor
rafraîchissement m. racoritoare, reâmprospatere; pl. bauturi
rage f. turbare, durere violenta, furie
rager vi. a turba
rageur, euse adj., m.f. om furios
ragot, e m.f., adj. om îndesat; m. bârfa
ragoût m. tacana
rai m. raza de lumina, spita de roata
raid m. incursiune
raide adj. adj. rigid, abrupt, neânduplecat; adv. brusc
raideur f. rigiditate, înclinare ( aunei pante)
raidir vt., vr., vi. a se întepeni
raidissement m. întepenire
raie f. dunga, linie, carare, un fel de calcan
rail m. sina
railler vt. a zeflemisi; vi. a glumi; vr. a-si bate joc de
raillerie f. zeflemea, gluma
railleur, euse adj., m.f. om batjocoritor
rainette f. brotacel, mar renet
rainure f. (tehn.) gardin
raisin m. strugure
raison f. ratiune, judecata, argument, motiv
raisonnable adj. rational, moderat
raisonnement m. rationament
raisonner vi. a rationa, a judeca, a obiecta; vt. a întelege
rajeunir vt., vi., vr. a se întineri
rajeunissement m. întinerire
rajouter vt. a adauga din nou
rajuster vt. a potrivi din nou, a aranja preturile
râle(ment) m. horcait
ralentir vt., vi. a încetini
ralentissement m. încetinire
râler vi. a horcai, a protesta
ralliement m. raliere
rallier vt., vr. a ralia, a strânge rândurile
rallonge f. înnaditura, planseta (care alungeste masa)
rallonger vt., vi. a prelungi
rallumer vt. a reaprinde
ramage m. ciripit, crengi desenate (pe o stafa)
ramas m. adunatura (de obiecte)
ramassage m. strângere
ramassé, e adj. bondoc
ramasser vt. a aduna, a strânge, a ridica de jos;
ramassis m. adunatura
rame f. arac, vâsla, top de hârtie, sir de vagoane
rameau m. craca
ramener vt. a readuce, a reduce
ramer vi. a vâsli
rameur, euse m.f. vâslas
rameux, euse adj. ramuros
ramier m. frunzis, porumbel gulerat
ramification f. ramificare, ramificatie
ramifier vt., vr. a se ramifica
ramollir vt., vr. a se înmuia; vi. a se ramoli
ramonage m. curatarea cosurilor de casa
ramoner vt. a curata un cos
ramoneur m. cosar
rampant, e adj. târâtor, slugarnic
rampe f. rampa
ramper vi. a se târâ, a se catara
ramure f. ramuris, coarne de cerb
rancæur f. ranchiuna, ura
rancart m. rebut
rance adj. rânced, m. râncezeala
rancir vi. a râncezi
rançon f. pret de rascumparare
rançonner vt. a jefui, a jecmani
rancune f. ranchiuna, pica
randonnée f. târcoala, calatorie
rang m. rang, demnitate, rând, sir
rangé, e adj. rânduit, aranjat, ordonat; f. rând, sirag
ranger vt. a rândui, a aranja, a trage la o parte;
ranimer vt. a reânsufleti, a redestepta
raout m. primire, receptie
rapace adj. rapace, lacom; m.pl. rapitoare
rapacité f. rapacitate, lacomie
rapatrier vt. a repatria
râpe f. razatoare, un fel de pila
râper vt. a razui, a hartani
rapetasser vt. a petici
rapetisser vt., vr. a se micsora
raphia m. rafie
rapide adj. iute, povârnis; m. repezis, tren rapid
rapidité f. iuteala
rapiécer vt. a petici, a cârpi
rapin m. pictor
rapine f. rapire, prada
rappareiller vt. a regasi perechea unui lucru
rappel m. rechemare, (mil.) semnal de adunare, reamintire
rappeler vt. a rechema, a readuce; vt., vr. a-si reaminti
rappliquer vi. a reveni
rapport m. raport, expunere, venit, legatura, punct de
rapporter vt. a readuce, a atribui, a produce (un venit),
rapporteur, euse adj. care pâraste; m. raportor
rapprendre vt. a învata din nou
rapprochement m. apropiere, împacare
rapprocher vt., vr. a se apropia; vr. a se asemana
rapsodie, rhapsodie f. rapsodie
rapt m. rapire
raquette f. racheta
rare adj. rar
raréfaction f. rarefiere
raréfier vt. a rarefia
rareté f. raritate
ras, e adj. neted, plin, (despre par) ras; adv. marunt
rasade f. pahar plin ochi
raser vt. a rade, a distruge, a atinge usor, a pisalogi,
raseur, euse m.f. pisalog
rasoir m. brici; adj. plicticos
rassasiement m. saturare
rassasier vt., vr. a se satura; vt. a satisface
rassemblement m. adunare
rassembler vt. a aduna
rasseoir vt., vr. a se aseza din nou; vr. a-si reveni
rasséréner vt., vr. a se însenina (si fig.)
rassis, e adj. asezat din nou, veche, cumpanit
rassortir, réassortir vt. a asorta din nou, a aproviziona
rassurer vt. a linisti
rat m. sobolan, zgârie=brânza
ratatiner vt., vr. a se închirci
rate f. splina, femela sobolanului
raté m. ratat
râteau m. grebla
râtelage m. greblat
râteler vt. a grebla
râtelier m. iesle, rastel (pentru biciclete), dantura falsa
rater vi. (despre o arma) a nu lua foc; vi., vt. a rata
ratier m., adj. câine soricar
ratiére f. cursa de prins soareci
ratification f. ratificare
ratifier vt. a ratifica
ration f. ratie
rationalisation f. rationalizare
rationaliser vt. a rationaliza
rationnel, elle adj. rational
rationner vt. a face portii
ratisser vt. a grebla, (fam.) a ciordi
raton m. sobolan mic
rattacher vt. a lega din nou
rattraper vt. a prinde, a ajunge din urma, a recâstiga;
rature f. stersatura
raturer vt. a sterge, a rade
rauque adj. ragusit, aspru
ravage m. pustiire, paguba
ravager vt. a pustii
ravalement m. restaurare, razuire (a unui zid), depreciere
ravaler vt. a înghiti din nou, a restaura, a deprecia;
ravaudage m. cârpire, cârpaceala
ravauder vt. a cârpi, a mustrului; vi. a bate apa în piua
rave f. nap
ravigoter vt. a reda pofta de mâncare, a da putere
ravin m. albie scobita de un torent, râpa
ravine f. torent
raviner vt. a face râpe
ravir vt. a rapi, a încânta
raviser vr. a se razgândi
ravissant, e adj. rapitor, încântator
ravissement m. rapire, încântare
ravitaillement m. aprovizionare (cu hrana)
ravitailler vt. a aproviziona
raviver vt. a atâta, a reânvia
ravoir vt. a avea din nou, a recapata
rayer vt. a trage dungi, a sterge, a exclude
rayon m. raza (si mat.), raion, raft, brazda
rayonnage m. brazdare, totalitatea rafturilor (unei
rayonne f. matase artificiala
rayonnement m. radiere, stralucire, influenta
rayonner vi. a radia, a straluci, a se raspândi
rayure f. dispozitie a dungilor unei stofe
raz m. curent marin puternuic într-o srtâmtoare
ré m. (muz.) re
réabonner vt. a abona din nou
réaccoutumer vt. a deprinde din nou
réacteur m. reactor
réactif m. reactiv
réaction f. reactiune
réactionnaire adj., m.f. reactionar
réadaptation f. readaptare
réadmettre vt. a admite din nou
réadmission f. o noua admitere
réaffirmer vt. a reafirma
réagir vi. a reactiona
réalisateur, trice adj. care realizeaza; m.f. realizator
réalisation f. realizare
réaliser vt. a realiza, a preface în bani, a pricepe
réalisme m. realism
réaliste adj., m.f. realist
réalité f. realitate
réanimer vt. a reanima
réapparaître vi. a reaparea
réapparition f. reaparitie
réapprovisionner vt. a aproviziona din nou
réarmement m. reânarmare
réassigner vt. a rechema în judecata
réassorer vt. a reasigura
rebaptiser vt. a boteza adoua oara
rébarbatif, ive adj. respingator
rebâtir vt. a reconstrui
rebattre vt. a bate din nou, a repeta într-una
rebelle adj., m.f. rebel
rebeller (se) vr. a se razvrati
rébellion f. razvratire
rebiffer vr. a se zborsi, a se ratoi
reboiser vt. a reâmpaduri
rebondi, e adj. grasur
rebondir vi. a sari în sus, a se înviora
rebondissement m. saritura, înviorare
rebord m. margine, tiv
rebours m. raspar, sens contrar
reboutonner vt. a încheia din nou (în nasturi)
rebrousser vt. a lua în raspar, a zbârli
rebuffade f. primire ostila, refuz brutal
rebuter vt. a respinge
recaler vt. a trânti la examen
récapitulation f. recapitulare
récapituler vt. a recapitula
recauser vi. a discuta din nou
recéder vt. a ceda din nou
recel, recélement m. tainuire (de lucruri furate)
receler vi. a tainui
receleur, euse m.f. tainuitor
récemment adv. recent
recensement m. recensamânt
recenser vt. a recenza (populatia)
récépissé m. recipisa
réceptacle m. receptacul
récepteur, trice adj., m. receptor
reception f. receptie, receptionare
réceptionner vt. a receptiona
réceptivité f. receptivitate
récession f. regres
recette f. reteta
recevable adj. care poate fi admis
receveur, euse m.f. încasator, perceptor
recevoir vt. a primi, a accepta, a admite un candidat,
rechange m. schimb
réchapper vt. a scapa teafar
rechargement m. reâncarnare
recharger vt. a reâncarca
réchaud m. resou
réchauffage m. reâncalzire
réchauffé m. lucru încalzit (din nou), lucru rasuflat
réchauffer vt. a încalzi, a înviora; vr. a-si încalzi
rechausser vt. a încalta din nou
rêche adj. aspru (la gust, la pipait)
recherche f. cautare, cercetare, afectare
recherché, e adj. cautat, afectat
rechercher vt. a cauta, a cerceta, a afecta
rechigner vi. a face nazuri, a se burzului
rechute f. recadere, revenire (a unei boli)
récidiver vi. a recidiva
réciprocité f. reciprocitate
réciproque adj., f. reciproc
récit m. poveste
récitatif m. recitativ
récitation f. recitare
réciter vt. a recita, apovesti
réclamation f. reclamatie
réclamer vt. a reclama, a cere insistent, a implora; vi. a
reclasser vt. a clasa din nou, a reâncadra
reclus, e adj., m.f. om care traieste retras, singuratic
réclusion f. recluziune
recoiffer vt. a pieptana din nou
recoin m. ungher
récoler vt. a verifica din nou, a reciti martorilor
recoller vt. a lipi din nou
récolte f. recolta, rezultat
récolter vt. a recolta, a culege
recommandation f. recomandare
recommander vt., vr. a se recomanda; vt. a expedia recomandat,
recommencement m. reâncepere
recommencer vt., vi. a începe din nou
récompense f. recompensa, daspagubire
récompenser vt. a rasplati, a despagubi
recomposer vt. a compune din nou
recompter vt. a socoti din nou
réconciliateur m.f. reconcialitor
réconciliation f.reconciliere
réconcilier vt., vr. a reconcilia
reconduction f. reânnoire (a unui contract)
reconduire vt. a însoti (spre iesire), a da afara
reconduite f. însotire spre iesire
rèconfort m. îmbarbatare, consolare
réconforter vt. a îmbarbata, a consola
reconnaissance f. recunoastere (si mil.), recunostinta,
reconnaissant, e adj. recunoscator
reconnaître vt., vr. a se recunoaste
reconquérir vt. a recuceri, a recapata
reconsidérer vt. a reconsidera
reconsolider vt. a consolida din nou
reconstituant adj., m. fortifiant
reconstituer vt. a reconstitui
reconstitution f. reconstituire
reconstruire vt. a reconstrui
reconvertir vt. a reconverti
recopier vt. a recopia
recoquiller vt., vr. a se încolaci ca un melc
recorder vt. a lega din nou (cu o sfoara)
recorriger vt. a corecta din nou (o lucrare)
recors m. ajutor de portarel
recoudre vt. a coase din nou
recoupement m.. verificare (a unei stiri)
recouper vt. a taia din nou, a verifica
recourber vt. a încovoia din nou
recourir vi. a alerga din nou, a recurge la
recours m. recurs, refugiu, scapare
recouvrage m. acoperire, îmbracare
recouvrement m.. recapatare, regasire, încasare
recouvrer vt. a recapata, a încasa
recouvrir vt. a acoperi din nou
récréation f. odihna, recreatie
recréer vt., vr. a se recrea
récréer vt. a crea din nou
recrépir vt. a tencui din nou
récrier vr. a exclama, a repeta
récrimination f. recriminare
récriminer vi. a recrimina
récrire vt. a scrie din nou, a rescrie; vi. a raspunde la
recroqueviller (se) vr. a se usca, a se chirci
recru, e adj. frânt (de oboseala); f. recrut
recrudescence f. recrudescenta
recrutement m. recrutare
recruter vt., vr. a se recruta
rectangle adj. cu unghiuri drepte; m. dreptunghi
rectangulaire adj. dreptunghiular
recteur m. rector
rectification f. rectificare
rectifier vt. a îndrepta, a rectifica
rectiligne adj. rectiliniu, drept
rectum m. rect
reçu m. chitanta
recueil m. reculegere
recueillement m. reculegere
recuellir vt. a culege, a strânge; vr. a se reculege
recuire vt. a coaace din nou
reculade f. dare înapoi, retragere
reculer vt. a trage înapoi, a amâna; vi. a da înapoi,
reculons (à) loc. adv. de-a-ndaratelea
récuperation f. recuperare
récupérer vt. a recupera; vr. a se despagubi
récurer vt. a curata un tacâm
récuser vt. a recuza; vr. a se declara incompetent
rédacteur, trice m.f. redactor
rédaction f. redactare, redactie
reddition f. predare
redécouvrir vt. a redescoperi
redemander vt. a cere din nou
rédempteur, trice adj., m.f. (persoana) care rascumpara;
rédemption f. rascumparare, mântuire
redevable adj. (în)dator(at)
redevance f. redeventa
redevenir vt. a redeveni
rédiger vt. a redacta
redire vt. a repeta, a marturisi; vi. a critica
rediseur, euse m.f. persoana care repeta acelasi lucru
redistribution f. reâmpartire
redite f. repetare inutila
redondant, e adj. (despre stil) supra încarcat
redonner vt. a da din nou, a înapoia; vi. areâncepe
redoublement m. dublare, sporire
redoubler vt. a înteti, a spori, a captusi, a repeta
redoutable adj. de temut
redoute f. reduta, (local de) petrecere
redouter vt. a se teme de
redressement m. redresare
redresser vt., vr. a se redresa
réduction f. reducere (mat. si chim.), supunere
réduire vt. a reduce, a transforma în, a distruge
réduit m. colt retras, maghernita
réédifier vt. a recladi
rééditer vt. a reedita
réédition f. reeditare, editie noua
rééducation f. reeducare
rééduquer vt. a reeduca
réel, elle adj. real, adevarat; m. realul
réélection f. realegere
réélire vt. a realege
réensemencer vt. a însamânta din nou
réévaluation f. reevaluare
réévaluer vt. a reevalua
réexaminer vt. a reexamina
réexpédier vt. a expedia din nou
réexporter vt. a exporta din nou
refaire vt., vr. a se reface, a se restabili; vt. a drege,
réfection f. efacere, recladire
réfectoire m. refector
référence f. referinta, referire
référendum m. referendum
référer vi., vr. a se raporta, a se referi
refermer vt. a închide din nou
réfléchi, e adj. chibzuit, (gram.) reflexiv
réfléchir vt., vr. a se reflecta
réflecteur m. reflector
reflet m. reflectare, reflex
refléter vt., vr. a se reflecta
refleurir vi. a înflori din nou
réflexe m., adj. reflex
réflexion f. reflectare, reflexie
refluer vi. a se întoarce la punctul de plecare
refondre vt. a topi din nou, a reface complet
refonte f. retopire, refacere
réformateur, trice m.f., adj. reformator
réformation f. îndreptare, corectare
reformer vt. a forma din nou
réformer vt. a schimba forma, a reforma, a corecta;
refoulement m. comprimare, respingere, refulare
refouler vt. a comprima, a înabusi, a respinge
réfractaire adj. refractar
réfracter vt. a refracta
réfraction f. refractie
refrain m. refren
réfrigérant, e adj. racoritor; m. refrigerent
réfrigérateur m. frigider
réfrigérer vt. a refrigera
refroidir vt., vi., vr. a se raci; vt. a potoli
refroidissement m. racire, raceala
refuge m. refugiu
réfugier vr. a se refugia
refus m. refuz
refuser vt. a refuza; vr. a-si refuza ceva, a nu consimti
réfutation f. respingere (argumentata)
réfuter vt. a respinge
regagner vt. a recâstiga, a se înapoia
regain m. otrava, înflorire
régal m. ospat, desfatare
régalade f. ospatare
régaler vt., vr. a se ospata; vt. a desfata
regard m. privire
regarder vt. a privi, a fi întors spre, a considera;
regarnir vt. a împodobi din nou
régence f. regenta
régénération f. regenerare
régénérer vt. a regenera, a reânnoi
régent, e m.f., adj. regent
régenter vt., vi. a conduce, a comanda
regimber vi. a se împotrivi
régime m. regim, regulament
région f. regiune, sfera de influenta
régir vt. a conduce, a administra, a impune, (gra.)
régisseur m. administrator
registre m. registru
réglage m. reglare, reglaj
règle f. rigla, regula, ordine, norma
réglement m. reglementare, regulament
réglementaire adj. reglementar
réglementer vt. a reglementa
régler vt. a linia, a reglementa, a pune în ordine,
régne m. domnie, regn
régner vi. a domni, a domina
regonfler vt., vi. a se umfla din nou
regorger vi. a deborda, a se revarsa, a avea din belsug
regratter vt. a razui din nou, a face reducere la maruntis
regreffer vt. a altoi din nou
régression f. regres
regrettable adj. regretabil
regretter vt. a regreta
regroupement m. regrupare
régulariser vt. a regulariza
régularitasion f. regularizare
régularité f. regularitate
régulateur, trice adj. care regleaza; m. pendula
régulation f. reglare
régulier, ére adj. regulat, punctual
réhabilitation f. reabilitare
réhabiliter vt. a reabilita
réhabiteur vt. a relua o deprindere
rehaussement m. înaltare
rehausser vt. a înalta, a pune în evidenta
réimporter vt. a importa din nou
réimposer vt. a reimpune o taxa
réimprimer vt. a retipari
rein m. rinichi; pl. sale
réincarner vr. a se reâncarna
reine f. regina
réinscrire vt. a reânscrie
réinstaller vt. a reinstala
réintégration f. reintegrare
réintégrer vt. a reintegra
réintroduire vt. a reintroduce
réitérer vt. a repeta
rejaillir vi. a tâsni, a cadea asupra
rejet m. respingere, înlaturare, mladita
rejeter vt. a respinge, a arunca, a da ramuri noi; vr.
rejeton m. mladita, vlastar
rejoindre vt. a âmpreuna, a ajunge din urma
rejouer vt., vi. a cânta din nou
réjouir vt. a înveseli, a bucura, a placea; vr. a se
relâche m. ragaz, relas; f. escala, popas
relâchement m. destindere, slabire
relâcher vt., vr. a se destinde, a slabi; vt. a lasa liber;
relais m. releu
relancer vt. a arunca din nou, a urmari (vânatul), a hartui
relater vt. a relata
relatif, ive adj. relativ, care se refera
relation f. raport, relatie, relatare
relaxation f. relaxare
relaxer vt. a pune în libertate; vr. a se relaxa
relayer vt. a înlocui, a schimba; vr. a lucra cu schimbul
relégation f. expulzare
reléguer vt. a expulza, a îndeparta
relent m. duhoare, gust rau
reléve f. înlocuire
relevé, e adj. iesit din comun, distins, sublim, picat;
relévement m. ridicare
relever vt. a ridica, a sufleca, a recladi, a însufleti,
relief m. relief
relier vt. a lega din nou, a lega (o carte), a uni
relieur, euse m.f. legator
religieux, euse adj. religios, pios; m.f. calugar
religion f. religie
religiosité f. religiozitate
reliquant m. rest, sechela
relique f. relicva
relire vt. a reciti
reliure f. arta de a lega carti, legatura a unei carti
relouer vt. a reânchiria, a sub închiria
reluire vi. a straluci
reluisant, e adj. stralucitor
remâcher vt. a mesteca din nou
remanier vt. a mânui din nou, a modifica
remarier vt., vr. a se recasatori
remarquable adj. remarcabil
remarque f. remarca
remarquer vt. a remarca, a observa, a însemna din nou
remballer vt. a împacheta din nou
remblai m. astupare a unei gropi, rambleu
remblayer vt. a stupa o groapa, a înalta un teren
remboîter vt. a pune la loc
rembourrer vt. a umple cu câlti
remboursement m. rambursare
rembourser vt. a rambursa
reméde m. remediu
remédier vi. a remedia
remembrer vt. a reconstitui o proprietate dezmembrata
remémorer vt., vr. a-si rememora
remérciement vt., vr. a-si rememora
remercier vt. a multumi, a concedia
remettre vt. a pune la loc, a pune din nou, a remite,
remeubler vt. a remobila, a schimba mobila
remilitariser vt. a remilitariza
réminiscence f. reminiscenta
remise f. punere la loc, remiterepredare, comision,
remiser vt. a pune la remiza
rémission f. iertare, emeliorare momentana
remmailler vt. a remaia
remonte f. remonta
remonter vi. a urca, a sui, a se ridica, a se întoarce
remontrance f. avertisment, mustrare
remontrer vt. a arata din nou, a demonstra
remordre vt. a musca din nou
remords m. remuscare
remorque f. remorca
remorquer vt. a remorca
remorqueur m. remorcher
remoudre vt. a macina din nou
rémouleur m. tocilar
remous m. învolburare
rempart m. întaritura, meterez
remplacement m. înlocuire
remplacer vt. a înlocui, a succeda
rempli, e adj. plin. înfumurat; m. cuta (pentru scurtat
remplier vt. a face o cuta
remplir vt. a umple din nou; a îndeplini o functie,
remplissage m. umplere, umplutura
remployer vt. a întrebuinta din nou
remplumer vr. a-si înnoi penele; (fam. fig.) a se întrema
rempoisonner vt. a repopula cu peste
remporter vt. a lua înapoi, a ridica, a obtine
remprunter vt. a face din nou împrumut
remuant, e adj. neastâmparat, vioi
remue-ménage m. invar. deranj, harababura
remuement m. miscare, agitatie
remuer vt., vr., vi. a se misca; vt. a emotiona;
rémunération f. remuneratie
rémunérer vt. a remunera
renâcler vi. a sforai, a se da înapoi de la o treaba
renaissance f., adj. invar. renastere
renaître vi. a renaste
renard m. vulpe, om viclean
rencaisser vt. a pune din nou bani în casa
renchéri, e m.f., adj. om nazuros
renchérir vt., vr. a se scumpi; vi. a exagera
rencontre f. întâlnire, ocazie
rencontrer vt., vr. a se întâlni
rendement m. randament
rendez-vous m. întâlnire
rendormir vt., vr. a adormi din nou
rendosser vt. a îmbraca din nou
rendre vt. a înapoia, a duce,a reda, a preda, a vomita,
rendu, e adj. sosit, istovit, (lucru) înapoiat;
rêne f. hat; pl. frâne
renfermé, e adj. necomunicativ; m. miros greu
renfermer vt. a închide din nou, a contine; vr. a se închide
renflammer vt. a aprinde din nou
renfler vt., vi. a se umfla
renflouer vt. a se despotmoli
renfoncer vt. a înfunda mai tare
renfort m. întarire, marire de forte
renfrogner vr. a se încrunta
rengagement m. reangajare, repunere în gaj
rengager vt., vi., vr. a se angaja din nou; vt. a pune din
rengaine f. eternul refren
rengainer vt. a vârâ din nou în teaca, a-si nghiti vorbele
rengorgement m. umflsre în pene, fudulire
rengorger (se) vr. a-si umfla pieptul, a se fuduli
reniement m. (re)negare
renier vt. a (re)nega
renifler vi., vt. a trage pe nas; vi. a face nazuri la
renne m. ren
renom m., renommée f. renume
renommer vt. a numi din nou
renoncement m. renuntare
renoncer vi. a renunta
renouer vt. a înnoda din nou; vi. a relua o legatura
renouveau m. reântoarcere a primaverii, reânnoire
renouveler vt., vr. a se reânnoi; vt. a reface, a reactualiza
rénovation f. reânnoire, renovare
rénover vt. a reânnoi, a renova
renseignement m. informatie, lamurire
renseigner vt., vr. a se informa; vr. a se lamuri
rente f. renta
rentier, ére m.f. rentier
rentraire vt. a stopa o tesatura
rentrée f. întoarcere, deschidere a scolilor, percepere
rentrer vi. a intra din nou, a se înapoia acasa,
rentrouvrir vt. a înfasura din nou
renvelopper vt. a înfasura din nou
renverse loc. adv. pe spate
renverser vt., vr., vi. a se rasturna; vt. a trânti,
renvoi m. înapoiere, destituire, a mânare, concediere,
renvoyer vt. a înapoia, a destirui, a amâna, a concedia
réoccuper vi. a reocupa
réorganisation f. reorganizare
réorganiser vt. a reorganiza
réorienter vt. a orienta într-o noua directie
réouverture f. redeschidere
repaire m. vizuina
repaître vt., vr. a se hrani
répandre vt., vr. a se varsa, a se raspândi; vr. a da
reparaître vi. a reaparea
réparation f. reparatie
réparer vt. a repara, a îndrepta
reparier vi. avorbi din nou
repartie f. replica prompta
repartir vt. a replica prompt; vi. a pleca din nou,
répartir vt. a repartiza
répartition f. împartire, reparatie
repas m.. mâncare, masa (la o anumita ora)
repassage m. trecere din nou peste ceva, ascutire, calcat al
repasser vi. a trece din nou; vt. a traversa din nou,
repasseuse f. calcatoreasa
repaver vt. a pava din nou
repayer vt. as plati din nou
repêcher vt. a pescui din nou, a salva pe cineva
repeindre vt. a picta din nou
repentir m. cainta
repentir (se) vr. a se cai
repérage m. reperare
répercussion f. rasfrângere, repercusiune
répercuter vt. a rasfrânge; vr. a se repercuta
repére m. reper
repérer vt. a repera, a descoperi
repertoire m. repertoriu, caiet-registru
répéter vt., vr. a se repeta
répétiteur, trice m.f. meditator
répétition f. repetitie, repetare, meditare a unui elev
repeupler vt. a popula din nou
repiquer vt. a împunge din nou, a rasadi; vi. a reveni
répit m. ragaz
replacement m. punere la loc
replacer vt. a pune la loc, a reda o functie
replanter vi. palnta din nou
replâtrer vt. a tencui, a repara superficial, a cârpaci
replet, éte adj. durduliu
repli m. cuta dubla; pl. sinuozitati, ascunzisuri
replier vt. a împaturi din nou; vr. a se îndoi, a se curba
réplique f. replica
répliquer vt., vr. a replica
replisser vt. a plisa din nou
répondre vt., vr. a raspunde, a garanta; vi. a riposta,
réponse f. raspuns, riposta
reportage m. reportaj
reporter vt. a readuce, a muta; vr. a se referi la;
repos m. odihna, liniste, ragaz
reposer vt. a aseza din nou, a calma; vi. a dormi,
repoussant, e adj. respingator
repousser vt. a împinge din nou, a respinge, a rezista,
répréhensible adj. blamabil, criticabil
reprendre vt. a lua din nou, a relua, a reangaja, a recapata
représailles f.pl. represalii
représentation f. reprezentare, reprezentatie
représenter vt. a prezenta din nou, a reprezenta; vi. a avea
répressif, ive adj. represiv
répression f. represiune
réprimande f. pedeapsa, mustrare
réprimander vt. a mustra, a dmonesta
réprimer vt. a reprima, a înnabusi
reprise f. reluare, repriza, cârpeala
repriser vt. a cârpi
réprobation f. dezaprobare
reproche m. repros
reprocher vt., vr. a-si reprosa
reproducteur, trice adj., m.f. reproducator
reproduction f. reproducere, reproducere
reproduire vt. a produce din nou, a imita; vr. a se reproduce
réprouver vt. a dezaproba
reps m. rips
reptation f. târâre
reptiles m.pl. reptile; m. persoana josnica
repu, e adj. ghiftuit; f. (în expres.)
républicain, e adj. m.f. republican
république f. republica
répudiation f. reputatie
répudier vt. a repudia, a respinge
répugnance f. aversiune, dezgust
repugnant, e adj. respingator, dezgustator
répulsion f. repulsie, dezgust
réputation f. reputatie
réputer vt. a considera, a avea reputatia
requérir vt. a cere, a pretinde
requête f. cerere, reclamatie
requin m. rechin
requinquer vt., vr. a se întoli
réquisition f. rechizitie
réquisitionner vt. a rechizitiona
réquisitoire m. rechizitoriu
resaler vt. a sara din nou
rescapé, e adj., m.f. (om) scapat (dintr-un accident)
rescousse loc. adv. în ajutorul
réseau m. retea
résection f. rezectie
réservation f. rezervare
réserver vt. a rezerva; vr. a astepta
réservoir m. rezervor
résidence f. resedinta
résider vi. a rezida, a consta în
résidu m. ramasita, reziduu
résignation f. resemnare
résigner vt. a renunta; vr. a se resemna
resiliation f. reziliere
résilier vr. a rezilia
résille f. fileu pentru par
résine f. rasina
résineux, euse adj. rasinos
résistance f. rezistenta
résister vi. arezista
résolu, e adj. hotarât
résolument adj. cu hotarâre
résolution f. hotarâre, rezolvare, resorbtie
résonance f. rezonanta
résonnement m. rasunet
résonner vi. a rasuna
résorber vt., vr. a se resorbi
résorption f. resorbtie
résoudre vt., vr. a se transforma, a se hotarâ;
respectabilité f. respectabilitate
respectable adj. respectabil, considerabil
respecter vt., vr a (se) respecta
respectif. ive adj. respectiv
respectueux, euse adj. respectos
respiration f. respiratie
respirer vi., vt. a respira, a exprima
resplendissant, e adj. stralucitor
responsabilité f. responsabilitate
responsable adj. responsabil
ressaigner vt. a mai lua o data sânge (cuiva);
ressaisir vt. a redobândi, vr. a redeveni stapin pe sine
ressasser vt. a cerne din nou, a verifica in amanunt
ressemblance f. asemanare
ressemblant, e adj. asemanator
ressembler vi., vr. a se asemana
ressemelage m. pingelire
ressemeler vt. a pingeli
ressemer vt. a semana din nou
ressentiment m. resentiment
ressentir vt. a (re)simti; vr. a se resimti
resserrer vt. a strige (mai mult), a inchide
ressort m. resort (si fig.), arc, (fig.) energie
ressortir vi. a iesi din nou, a reiesi, a fi resortul cuiva
ressortissant, e adj. de resort; m.f. conational
ressource f. resursa; pl. resurse, bogatii
ressusciter vt., vi. a reinvia
ressuyer vi. a usca
restant, e adj. ramas; m. ramasita
restaurateur, trice m.f. restaurator, birtas
restauration f. restaurare, restauratie
restaurer vt. a restaura; vr. a-si reface fortele
reste m. rest, ramasita, pl. ramasite pamintesti
rester vi. a ramine
restituer vt. a retabili (un text), a inapoia
restitution f. restabilire (a unui text), restituire
restreindre vt., vr. a (se) restrige
restriction f. restrictie
résulter vi. a rezulta
résumé m. rezumat
résummer vt., vr. a (se) rezuma
résurrection f. inviere
rétablir vt., vr. a (se) restabili; vr. a se insanatosi
rétablissement m. restabilire, insanatosire
retailer vt. a ascuti din nou
rétamer vt. a spoi din nou (o tingire)
retaper vt. a drege, a araja sumar; vr. a se insanatosi
retard m. intirziere
retardataire adj., m.f. (persoana) care intirzie
retardement m. intirziere, aminare
retarder vt. a intirzia, a amina, a incetini
retâter vt. a talona din nou; vi. a se infrupta din nou
reteindre vt. a revopsi
retendre vt. a intinde din nou
retenir vt. a(-si) retine; vr. a se agata, a se infrina
rétention f. retentie (si jur. med.)
retentir vi. a rasuna
retentissant, e rasunator, sonor
retentissement m. rasunet
retenu, e adj. retinut; f. retinere, moderatie, (mat.)
réticence f. reticenta
réticule m. fileu (de par), gentulita (de dama)
rétif, ive adj. indaratnic
rétine f. retina
retiré, e adj. retras
retirer vt., vr. a (se) retrage; vt. a trage din nou
retomber vi. a recadea, a atirna, a reveni
retondre a tunde din nou
retorde vt. a rasuci
rétorquer vt. a combate (cu aceleasi argumente)
retors, e adj. rasucit, (fig.) viclean
retoucher vt., vi. a atinge din nou, a retusa
retour m. inapoiere, repetare, compensatie, vicistitudine
retourner vi. a se inapoia; vt. a intoarce (pe dos)
retracer vt. a trsa (din nou), a povesti; vr. a-si aminti
rétractation f. retractare
rétracter vt. a retracta; vr. a se dezice
retrait m. retragere, (then.) diminuare
retraite f. retragere (si mil.), pensionare, pensie, (lit.)
retranchement m. taiere, scoatere (a unei parti) retranchament
retrancher vt. a taia, a scoate (o parte);
retranscrire vt. a transcrie din nou
retransmettre vt. a retransmite
retransmission f. retransmisie
rétrécir vt. vi., vr. a (se) ingusta
rétrécissement m. ingustare
retremper vt. a inmuia din nou, a cali din nou
rétribuer vt. a retribui
rétribution f. retribuire, retributie
retroacif, ive adj. retroactiv
rétrocéder vt. a retoceda
rétrocession f. retrocedare
rétrogradation f. retrogradare
rétrograder vi. a regresa; vt. a retrograda
rétrogression f. regres
rétrospectif, ive adj. retrospectiv
retrousser vt. a ridica; vr. a-si sufleca
retrouver vt., vr. a (se) regasi
rétroversion f. rasturnare
rets rê
réunion f. reunire, reuniune
réunir vt., vr. a (se) reuni
réussir vi., vt, a reusi; vi. a se aclimatiza
réussite f. reusita
revacciner vt. a revaccina
revaloir vt. a plati cu acceasi moneda (cuiva)
revalorisser vt. a revaloriza
revanchard, e adj, m.f. (fam.) revanchard
revanche f. razbunare, revansa
rêvaser vi. a visa (intr-un somn agitat), (fig.) a visa la
rêve m. vis (si fig.)
revêche adj. acru (si fig)
réveil m. desteptare
réveille-matin m. invar. ceas-desteptator
réveiller vi., vr. a (se) destepta (si fig.)
réveillon m. revelion
réveillonner vi. a petrece revelionul
révélateur, trice m. adj. (fot.) revelator
révéler vt., vr. a (se) revela
revenant, e adj. care revine, agreabil; m. stafie
revendication f. revendicare
revendiquer vt. a revendica
revendre vt. a revinde
revenir vi. a veni din nou, a-si reveni, a i se cuveni
revenu m. venit, profit
rêver vi., vt. a visa (si fig.);
réverbère m. felinar
reverdir vt. a revopsi in verde, a inverzi
révérence f. respect, reverenta
révérencieux, euse adj, reverentios
rêverie f. visare
revers m. dos (al unui lucru), rever(s), vicistudine
reversement m. rasturnare
reverser vt. a varsa din nou 2
revêtement m. (constr.) captuseala
revêtir vt. a imbraca (din nou), (constr.) a captusi
rêveur, euse adj. m.f. visator, ginditor
revient m.(in expr.) prix de ~ = pret de cost
revirement m. reviriment (si com.)
réviser, réviser vt. a revizui
réviseur m. revizor
revision, révision f. revizie, revizuire
revisionnisme m. revizionism
revisionniste adj. m.f. revizionist
revivifier vt. a reinsufleti
revivre vi.,vt. a retrai; vi. a reveni la viata
révocation f. revocare
revoir vt. a revedea; m. revedere
révoltant, e adj. revoltator
révolte f. revolta, rascoala
révolter vt.,vr. a (se) revolta
révolu, e adj. depasit
révolution f. revolutie (si astron.)
révolutionnaire adj. m.f. revolutionar
révolutionner vt. a revolutiona
révoquer vt. a revoca, a anula
revue f. inspectie, revista
rez-de-chaussée m. invar. parter
rhabillage, rhabillement m. reparare
rhabiller vt., vr. a (se) imbraca din nou; vt. a repara
rhapsodie f. (muz.) rapsodie
rhéteur m. orator
rhétorique f. retorica
rhinocéros -ross
rhizome m. rizom
rhombe m. romb
rhum m. rom
rhumatisme m. reumatism
rhume m. guturai
riant, e adj. (su)rizator, vesel
ribambelle f. liota
ribaud, e adj. m.f. desfrinat
ric-(à)-rac loc. adv. (pop.) exact
ricanement m. rinjeala, rinjire
ricaner vi. a rinji
richard m.f. (fam.) bogatas
richesse f. bogatie, abundenta, fertilitate; pl. bogatii
ricocher vi. a ricosa
ricochet m. ricoseu
ride f. zbircitura, incretitura (a apei)
rideau m. perdea, cortina
rider vt, a zbirci, a increti (suprafata unei ape)
ridicule adj. ridicol; m. ridicol(ul), (om) ridicol
ridiculiser vt. a ridiculiza
rien pron. nehot. ceva, nimic; m. nimica toata, neant
rieur, euse adj., m.f. (om) care ride
rigidité f. ridigitate
rigolade fi. (pop.) gluma, distractie
rigole f. rigola, santulet
rigoler vi. (pop.)a se distra
rigoureux, euse adj. riguros, aspru
rigueur f. rigoare, asprime
rillettes f.pl. carne de porc tocata si prajita
rillons m.pl. jumari de porc
rimailler vt.,vi. a face versuri proaste
rimer vi. a rima, a face versuri; vt. a versifica
rinçage m. clatire, clatit
rincée f. (pop.) calcavura
rincer vt. a clati
rinçur f. laturi (de la vase)
ripaille f. (fam.) chef, petrecere
riper vi. a razui (piatra)
riposter vi. a raspunde, a riposta
riquiqui adj. (fam.) mititel
rire vi. a ride; vr. a-si bate joc, a nu se sinchisi
risée f. hohot de ris, batjocura
risible adj. ridicol
risque m. pericol
risquer vt. a risca, a incerca (la voia intimplarii)
rissoler vt. a rumeni (carne etc.)
rite m. rit(ual)
ritournelle f. (fam.) sfat repetat
rituel, elle adj. ritual
rivage m. tarm
rivaliser vi. a rivaliza
rivalité f. rivalitate
rive f. mal
river vt. a mitui, a tintui
riverain, e adj. riveran
rivet m. nit
rivière f. riu, colier (de pietre pretioase)
rixe f. sfada, incaierare
riz ri orez
rizière f. orezarie
robe f. rochie, roba, coaja (la anumite plante)
robuste adj. robust, puternic
roc m. stinca
rocaille f. bolovanis, imitatie de stinca, de scoici
rocailleux, euse adj. bolovanos (si fig.)
rocambolesque adj. extraordinar
roche f. stinca, roca
rocher m. stinca ascutita
rocheux, euse adj. stincos
rococo m. (stilul) rococo; adj. invar. rococo, demodat
rodage m. rodaj
roder vt. a roda
rôder vi. a da tircoale
rognage m. roadere, stirbire
rogner vt. a taia, (si fig.) a stirbi
rognon m. rinichi (de animal)
rognure f. deseu (de hirtie)
rogue adj. arogant
roi m. rege
rôle m. lista, rol (si com. jur.)
romain, e adj., m.f. (cu maj.) roman; f. cintar roman
roman, e adj. romanic; m. roman
romance f. romanta
romancier, ère m.f. romancier
romanesque adj. romantios
romaniser vt. a romaniza
romantique adj., m. (scriitor) romantic
romarin m. rozmarin
rompre vt., vi. vr. a (se) rupe; vt. a sparge, a strica
rompu, e adj. rupt, extenuat, deprins cu
ronce f. maracine, (fig.) asprime
ronchonner vi. (fam.) a mormai (printre dinti)
roncier m. maracinis
rond adj. rotund, (fam.) scurt si gros;
rond-de-cuir m. (fam.) birocrat
ronde f. (mil.) rond, scriere ronda, hora
rondeau m. (lit.) rondeu
rondelet, ette adj. rotunjor
rondelle f. rotocol, (then.) rondela
rondeur f. rotunjire, (fig,) sinceritate
rond-point m. rascruce de drumuri
ronflant, e adj. zgomotos, sforaitor (si fig,)
ronflement m. sforait
ronfler vi. a sforai (si fig.)
ronger vt. a roade, a macina
rongeur, euse adj. rozator; m.pl. rozatoare
ronron, ronronnemen m. tors (al pisicii)
ronronner vi. (despre pisica) a toarce
roquet m. potaie (si fig.)
rosace f. (arhit.) rozeta
rosaire m. sirag de matanii
rose f. trandafir, diamant plat, (arhit.)
roseau m. trestie, (fig.) persoana delicata
rosée f. roua
roseraire f. gradina de trandafiri
rosette f. trandafiras, nod (de panglica)
rosier m. trandafir (arbustiul)
rosir vi. a deveni roz
rosse f. gloaba, (si fig.) om rau
rosser vt. a cotonogi,
rossignol m. privighetoare
rossinante f. mirtoaga
rotation f. rotire, rotatie
rôti, rôt m. friptura
rôtie f. bucata de piine prajita
rôtir vt., vi. vr. a (se) frige
rôtisserie f. locul unde se servesc fripturi
rôtisseur, euse m.f. grataragiu
rôtissoire f. gratar (pentru friptura)
roturier, ère adj. m.f. (om) de rind
rouage m. ansamblu de roti (al unui mecanism) (fig.)
rouble m. rubla
roucoulement m. uguit
roucouler vi. a ugui, (fig.) a gunguri
roue f. roata
roué, e adj. tras pe roata, frint (de oboseala), smecher
rouer vt. a trage pe roata
rouet m. virtelnita
rouge adj. rosu; m. culoarea rosie, ruj
rougeaud, e adj. rosu (la fata)
rougeola f. rujeola
rouge-rouge m. prigor
rougeur f. roseala
rougir vt.,vi. a (se) (in)rosi
rouille f. rugina
rouiller vt., vi. vr. a rugini (si fig.)
roulade f. rostogolire, rulada (si muz.)
roulant, e adj. rulant, continu (si fig.) foarte amuzant
rouleau m. sul, rulou, tavalog
roulenient m. rostogolire, uruit
rouler vt., vi. a (se) rostogoli, a trece cu un tavalog
roulette f. ruletà, rotitzà
roulier m. (inv.) càràus
roulis m. (mar.) ruliu
roulotte f. rulotà, remorcà amenajatà cu locuintà
roumain, e adj. român(esc); m.f. (cu maj.) român;
roupiller vi. (pop.) a trage un pui de somn
rouqvin, e adj. (fam.) roscovan
rouspéter vt. (fam.) a cricni
rouspéteur, euse m.f. persoana care cricneste
rousseur f. roseata
roussi m. miros de pirlit
roussir vt.,vi. a (se) pirli; vi. a deveni roscat
roussissement m. roussissure f. pirlire
route f. drum, rutà
routier, ère adj. rutier m. ciclist de fond,
routine f. rutinà
routinier, ère adj., m.f. (om) tipicar
rouvrir vt. a redeschide
roux, rousse adj. m.f. (om) roscovan
royal, e adj. regal
royaliste adj., m.f. regalist
royaume m. regat
royauté f. regalitate
ruade f. zvirliturà de copità (a unui cal), (fig.)
ruban m. panglica
rubaner vt. a impodobi cu panglici
rubicond, e adj. rumen (la fatà)
rubis m. rubin
rubrique f. rubricà
ruche f. stup (si fig.) volan plisat
ruchée f. albinele dintr-un stup
rucher vt. a plisa (un volan de rochie etc.)
rude adj. aspru, gloduros, greu (fam.) de temut
rudesse f. asprime (si fig.)
rudoiement m. bruftuire
rudoyer vt. a bruftui
rue f. strada, (bot.) ruta
ruée f. imbulzeala, iures
ruelle f. straduta
ruer vi. (despre un cal) a zvirli din copite;
rugir vi. a rage, a racni
rugissement m. raget, racnet
rugueux, euse adj. ruinator
ruisseau m. piriu, rigola, riu
ruisseler vi. a curge in siroaie
ruissellement m. siroaie, sclipire orbitoare
rumeur f. zvon, rumuare
ruminant, e adj. care rumega; m.pl. rumegatoare
ruminer vt. a rumega, (si fig.); vi. a medita in tacere
ruse f. siretenie, siretlic
rusé, e adj., m.f. siret
ruser vi. a umbla cu siretlicuri
russe adj. rus(esc); m.f. (cu maj.) rus, limba rusa
rusticité f. rusticitate
rustique adj. rustic
rustre adj., m. badaran
rutillant, e adj. rosu aprins
rythme m. ritm, masura
rythmique adj. ritmic
sa adj., pos. f. a sa
sabbat m. sabat, vacarm
sable m. nisip
sabler vt. a presara nisip (fig.) a bea dintr-o inghitura
sablére f. nisiparie, (constr.) cosoroaba
sablonneux, euse adj. nisipos
sabordage m. sabordare
saborder vt., vr. (mar.) a (se) scufunda
sabot m. sabot (si constr.), copita, titirez,
sabotage m. confectionarea sabotilor, (fig.) sabotaj
saboter vt. a confectiona saboti, (fig.) a sabota
sabotire, ière m.f. persoana care confectioneaza sau vinde saboti
sabouler vt. (fam.) a zgiltii
sabre m. sabie
sabrer vt. a da lovituri cu sabia, a taia in carne vie
sac m. sac (si anat.) pungà, ranità, jaf, pràdàciune
sacard m., adj. m. bogatan
saccade f. sacada
saccager vt. a prada, a putii, (fam.) a ravasi
saccharine f. zaharina
sacerdoce m. sacerdotiu, preotime
sachée f. un sac de
sachet m. saculet, saculeata
sacoche f. sacosa, tolba, ghiozdan
sacre m. ungere (a unui suveran etc.) consacrare
sacré, e adj. sfint, sfintit, sacru, hirotonist, (fam.)
sacrebleu interj. ei dracie!
sacrement m. taina bisericeasca, taina casatoriei
sacrer vt. a unge (un suveran); vi. a injura, a blestema
sacrifice m. sacrificiu, jertfa, jertfire; pl. privatiuni
sacrifier vt. a sacrifica, a jertfi, (fig.) a inchina
sacrilège m. sacrilegiu, pingàrire; adj. profanator,
sacristain m. paracliser
sacrum m. (osul) sacrum
sadique adj. m.f. sadic
sæur f. sora, calugarita
sæurette f. surioara
safran m. sofran
sagace adj. perspicace, istet
sagacité f. perspicacitate, istetime
sage adj. intelept, prudent, cumpàtat; m. intelept
sage-femme f. moasà
sagesse f. intelepciune, prudentà, cumpàtare
saignant, e adj. singerind
saignée f. luare de singe, singerare, (fam.) sacrificiu
saignement m. (s)curgere de singe, singerare
saigner vt. a lua singe, a tàia (un porc etc.) (fig.)
saillant, e adj. proieminent, (fig, fam.) frapant; m. iesind
saillie f. iesiturà, iesind, proeminentà, sàriturà
saillir vi. a iesi in afarà, a iesi in relief, a tisni
sain, e adj. sanatos, salubru; m. slanina
saindoux m. untura de porc
saint, e adj. sfânt, sfintit, cucernic; m.f. sfânt, om
sainteté f. sfintenie
saisie f. sechestru, proprire, confiscare
saisir vt. a apuca, a înhata, a perpeli, a pune sechestru
saisissable adj. care poate fi sechestrat, sesizabil
saisissement m. înfiorare, uimire, emotie puternica
saison f. anotimp, vreme, perioada
saisonnier, ére adj. de ssezon; m.f.muncitor sezonier
saissisant, e adj. patrunzator, surprinzator, impresionant,
salade f. salata verde, talmes-balmes
saladier m. salatiera
salage m. sarare
salaire m. salariu, rasplata
salaison f.sarare, saratura
salariat m. situatie de salariat, totalitatea salariatilor
salarié, e adj.,m.f. salariat
salarier vt. a salariza
salaud m. netrebnic, om mârsav
sale adj. murdar, (culoare) spalacita, obscen,
salé, e adj. sarat, piperat (fam.), decoltat
saler vt. a sara, a vinde scump, a pedepsi aspru
saleté f. murdarie, obscenitate, mârsavie
saliére f. solnita
salin, e adj., f. salina
salir vt., vr. a se murdari; vt. a mânji, a necinsti
salissant, e adj. care se murdareste
salissure f. pata de murdarie
saliver vi. a saliva
salle f. (publicul dintr-o) sala, odaie
saloir m. putina cu saraturi
salon m. salon, (cu maj.) expozitie (de pictura);
salonet m. salonas
salonnier m. ziarist care face cronici despre expozitii
salope f. femeie îngalata, femeie stricata
saloper vt. a face un lucru de mântuiala
saloperie f. murdarie, lucru de calitate proasta,
salopette f. salopeta, sortulet de copii
salpêtre m. salpetru
saltimbanque m. saltimbanc, sarlatan mascarici
salubre adj. salubru
salubrité f. salubritate
saluer vt., vr. a saluta; vt. a aclama
salut m. salut, mântuire, salvare
salutaire adj. salutar, salvator
salutation f. salutare
salvateur, trice adj., m.f. salvator
salve f. salva, ropot
samedi m. sâmbata
sanatorium m. sanatoriu
sanctifier vt. asanctifica, a consfinti, a celebra
sanction f. sanctionare, sanctiune, confirmare
sanctionner vt. a sanctiona, a aproba, a penaliza
sanctuaire m. sanctuar
sandale f. sandala
sandwich m. sandvis
sang m. sânge
sanglant, e adj. sângeros, însângerat, crâncen
sangle f. chinga
sangler vt. a strânge cu o chinga, a biciui
sanglier m. porc mistret
sanglot m. hohot de plâns
sangloter vi. a plânge în hohote
sangsue f. lipitoare
sanguin, e adj. sanguin; f. portocala rosie
sanguinaire adj. sângeros, crud
sanie f. puroi
sanieux, euse adj. purulent
sanitaire adj., m. sanitar
sans prep. fara
sans-fil m. invar. telegrafie fara fir
sans-genê m. invar. lipsa de politete, de jena
sansonnet m. graur, scrumbie
sans-souci adj., m.f. invar. care nu se sinchiseste de nimic
santé f. sanatate, toast
sape f. sapatura, sant, subminare
sapement m. sapare, sapat
saper vt. a sapa
sapeur m. genist
saphir m. safir
sapin m. brad, birja, cosciug
sapiniére f. bradet
saponifier vt. a saponifica
sarcastique adj. sarcastic
sarcelle f. lisita
sarclage m. plivire, plivit
sarcler vt. a plivi
sarcophage m. sarcofag
sardine f. sardea
sardonique adj. batjocoritor
sarment m. curpen
sarrasin m. hrisca
sarriette f. cimbru
sas m. ciur, sas (la ecluza)
sassement m. cernere, cernut
sasser vt. a cerne, a purica
satanique adj. diabolic
satelite m. satelit
satiéte f. satietate, saturatie
satiner vt. a satina
satirique adj., m. (autor) satiric
satiriser vt. a satiriza
satisfaction f. satisfactie, multimire
satisfaire vt. a satisface; vi. a=si îndeplini
satisfaisant, e adj. satisfacator, multumitor
satisfait, e adj. satisfacut, multumit
satrape m. satrap
saturation f. saturatie
saturer vt. a satura
saturnales f.pl. saturnalii, orgii
satyre m. satir
sauce f. sos, zeama
saucer vt. a înmuia în sos, a uda leoarca, a certa aspru
sauciére f. sosiera
saucisse f. cârnat
saucisson m. salam
sauf prep. în afara de, cu exceptia
sauf, sauve adj. salvat, teafar
sauf-conduit m. permis de libera trecere
sauge f. salvie
saugrenu, e adj. bizar, sucit
saule m. salcie
saumâtre adj. salciu, amar
saumon m. somon
saumure f. saramura
saunier m. muncitor care extrage sarea din apa marii,
saupoudrer vt. a presara
saur adj. sarat si afumat
saure adj. sarg
sauriens m.pl. saurieni
saut m. salt, saritura, cascada
saute f. schimbare brusca
saute-mouton m. jocul de=a capra
sauter vi. a sari, a exploda, a da faliment; vt. a sari
sauterelle f. lacusta
sauterie f. saritura, serata dansanta
sauteur, euse m.f., adj. saritor, om schimbator; f. tigaie
sautillement m. topaiala, topait
sautiller vi. a topai, a sari de la una la alta
sauvage adj. salbatic, necivilizat, crud, singuratic,
sauvageon m. puiet nealtoit, tânar impetuos
sauvagerie f. salbaticie
sauvegarde f. aparare, salvgardare
sauvegarder vt. a apara, a salvgarda
sauve-qui-peut m. invar. panica, învalmaseala
sauver vt. a salva, a cruta, a ascunde un defect,
sauvetage m. salvare
sauveur m. salvator, mântuitor; adj. m. de salvare
savammnet adv. (în mod) savant, cu pricepere
savane f. savana
savant, e adj., m.f. savant
savarin m. savarina
savate f. pantof uzat, papuc vechi, om nepriceput, cizma
savetier m. cizmar-cârpaci
saveur f. savoare
savoir vt. a sti, a cunoaste, a se pricepe, a se putea;
savoir vivre m. invar. cunoasterea bunelor maniere
savoir-faire m. invar. dibacie
savon m. sapun, perdaf
savonnage m. sapunire
savonner vt., vr. a se sapuni; vt. vt. a trage un perdaf
savonnerie f. fabrica de sapunuri
savonnette f. sapun de toaleta
savonneux, euse adj. ca sapunul
savourer vt. a savura
savoureux, euse adj. ca sapunul
saxophone m. saxofon
sbire m. zbir
scabreux, euse adj. periculos, riscant, scabros
scalper vt. a scalpa
scandale m. scandal
scandaleux, euse adj. scandalos
scandaliser vt., vr. a se scandaliza
scander vt. a scanda
scaphandre m. costum de scafandru
scaphandrier m. scafandru
scarabée m. scarabeu
scarifier vt. a scarifica
sceau m. sigiliu, pecete
scélérat, e adj,m.f. ticalos
scélératesse f. ticalosie
scellage m. aplicarea sigiliului, pecetluire
sceller vt. a sigila, a pecetlui
scellés m.pl. sigilii
scénario m. scenariu
scéne f. scena, cearta
scénique adj. scenic
scénographe m. scenograf
sceptique m.f. adj. sceptic
schah, shah m. sah (al Persiei)
schéma m. schema, plan, proiect
schématique adj. schematic
schématiser vt. a schematiza
schisme m. schisma, sciziune
schist m. sist
schizophrénie f. schizofrenie
sciage m. taiere cu ferastraul
sciatique adj. m. nervul sciatic; f. sciatica
scie f. ferastrau, pisalog
sciemment adv. cu buna stiinta
science f. cunoastere, stiinta
scientifique adj. stiintific
scier vt. a taia cu ferastraul, a plictisi pe cineva
scierie f. joagar, fabrica de cherestea
scieur m. taietor cu ferastraul
scinder vt., vr. a se scinda
scintillant, e adj. scânteietor
scintiller vi. a scânteia
scion m. altoi, mladita, vlastar
scission f. sciziune, scizionare
scissionniste adj. m.f. scizionist
sciure f. rumegus, pilitura
sclérotique f. scerotica
scolaire adj. m. scolar
scolariser vt. a scolariza
scolarité f. scolaritate
scolastique adj. m. scolastic; f. filozofia scolastica
scolopendre f. scolopendra
scooter m. scuter
score m. scor
scorie f. zgura
scout m. cercetas
scribe m. scrib, copist
scrofule f. scrofula
scrupule m. scrupul
scrupuleux, euse adj. scrupulos
scrupulosité f. scrupulozitate
scrutateur, trice adj. scrutator, cercetator; m. pers. însarcinata
scruter vt. a scruta, a cerceta
sculpter vt. a sculpta
sculpteur m. sculptor
scythique adj. scitic
se pron. pers. se, pe sine
séance f. sedinta
séant, e adj. decent; m. sezut
seau m. galeata, caldare
sébacé, e adj. sebaceu
sec, séche adj. sec, uscat, sterp; taios, nepasator;
sécable adj. care se poate taia
sécante f. secanta
sécateur m. foarfeca de gradina
sécession f. secesiune
sécher vt., vr. a seca, a se usca; vt. a zvânta; vi. a fi
sécheresse f. seceta, uscaciune, raceala
sécherie f. uscatorie
séchoir m. uscatorie, aparat de uscat
second, e adj. al doilea, secundar; m. al doilea, etajul
secondaire adj. secundar, mediu, accesoriu
seconder vt. a seconda, a sprijini
secouade f. scurtatura, scarmaneala
secouement m. scurtatura
secouer vt. a scutura, a zgâltâi, a zdruncina; vr. a se
secourable adj. care poate fi ajutat, milos
secourir vt. a ajutora; vr. a întrajutora
secours m. ajutorare; interj. au ~ = ajutor
secousse f. zdruncinatura, zguduitura
secret, éte adj. tainic; m. secret, tainita, discretie
secrétaire m. secretar, birou mic
sécréter vt. a secreta
sécrétion f. secretie
sectaire m. adj. sectar
secteur m. sector
section f. sectionare, sectiune
sectionnement m. sectionare, taiere
sectionner vt. a sectiona, a taia
séculaire adj. secular
sécularisation f. secularizare, laicizare
séculariser vt. a seculariza, a laiciza
séculier, ére adj. m. laic
sécurité f. securitate, siguranta (a unei arme)
sédatif, ive adj. sedativ
sédentaire adj. m. om sedentar; adj. stabil
sédimentaire adj. sedimentar
séditieux, euse adj. seditios, razvratitor; m.f. razvratit
sédition f. seditiune, razvratire
séducteur, trice m.f. adj. seducator
séduction f. seductie, seducere
séduire vt. a seduce, a corupe
séduisant adj. seducator
segmantation f. segmentatie, segmentare
segmenter vt. a segmenta
ségrégation f. segregatie
ségrégationnisme m. politica de discriminare rasiala
seiche f. sepie
seigle m. secara
seign m. semnatura
seigneur m. senior, stapân, (relig.) Domnul
seigneurie f. pamânt seniorial, noblete
sein m. sân, piept, inima, interior
séismographe m. seismograf
seize num. card., m. saisprezece; num. ord. al
seiziéme num. ord. al saisprezecelea; m. saisprezecime
séjour m. sedere (într-un loc)
séjourner vi. a sedea un timp undeva
sel m. sare; haz, spirit; pl. saruri (de aspirat)
sélection f. selectie, selectionare, alegere
sélectionner vt. a selectiona, aalege
sélénium m. seleniu
selle f. sa; pl. scaun
seller vt. a înseua
sellerie f. selarie
sellete f. banca a acuzatilor
sellier m. selar
selon prep. potrivit, dupa
semailles f. pl. semanat, semanatura
semaine f. saptamâna, salariu saptamânal
sémantique adj. f. semantic
sémaphore m. semafor
semblable adj. asemanator, asemenea; m. semen, aproape
semblant m. aparenta
sembler vi., v. impers. a se parea
semelle f. talpa de pantof, caputa de ciorap, pas
semence f. samânta
semer vt. a semana, a presara, a raspândi, a scapa
semestre m. semestru
semeur, euse m.f. semanator, propagator
semi-circulaire adj. semicircular
semi-conducteur m. semiconductor
sémillant, e adj. vioi, sclipitor
séminaire m. seminar (tatalitatea membrilor)
semis m. semanatura, câmp însamântat
sémite m.f. semit
semoir m.. sac cu seminte, semanatoare mecanica
semonce f. dojana, somatie
semoule f. gris
sempiternel, elle adj. vesnic
sénateur m. senator
séné m. siminichie
sénilité f. senilitate
sens m. simt, sens, directie, judecata
sensation f. senzatie
sensationnel, elle adj. senzational
sensé, e adj. cu bun simt, chibzuit
sensibilisation f. sensibilizare
sensibiliser vt. a sensibiliza
sensibilité f. sensibilitate, simtire
sensible adj. sensibil
sensiblerie f. sensibilitate afectata
sensitif, ive adj. senzitiv, miscator
sensoriel, elle adj. senzual
sente f. sentier m. poteca, cale
sentence f. sentinta
sentencieux, euse adj. sententios, afectat
senteur f. miros
sentiment m. sentiment, convingere, impresie
sentine f. fundul calei, mediu nesanatos
sentinelle f. santinela
sentir vt. a resimti, a mirosi, a suferi, a da impresia;
seoir vi. a fi situat, a sta bine; v. impers. a se
sépale m. sepala
séparation f. separare, separatie
séparer vt., vr. a se separa; vt. a împarti; vt. a divorta
sépia f. cerneala sepia, desen realizat în sepia
sept num. card., m. cifra sapte; num. ord. al saptelea;
septembre m. septembrie
septennal, e adj. septenal
septentrional, e adj. nordic; m. pl. nordicii
septiéme nim. ord. al saptelea; f. clasa a 7-a; m. septime,
septique adj. septic
septuagénaire adj., m.f. septuagenar
sépulcre m. mormânt
sépulture f. loc de înmormântare
séquelle f. clica, sechela
séquence f. secventa
séquestre m. sechestru
séquestrer vt. a sechestra; vr. a se retrage
séraphin m. serafim
serein, e adj. senin, calm; m. racoare a serii
sérénite f. seninatate, calm
séreux, euse adj. seros
serf, serve adj. m.f. iobag
serfouette f. sapaliga
serge f. sserj
sergent m. sergent
sériciculture f. sericultura
sérier vt. a clasa, a aranja pe serii
sérieux, euse adj. serios, grav, adevarat; m. seriozitate,
serin m. canar, prostut
seriner vt. a mustrului
seringue f. seringa
seringuer vt. a injecta
serment m. juramânt, promisiune
sermon m. predica
sermonner vi. a tine o predica; vt. a mustra
sérosité f. serozitate
sérothérapie f. seroterapie
serpe f. cosor
serpent m. sarpe, fluier
serpenter vi. a serpui
serpilliére f. pânza de sac
serpolet m. cimbrisor
serrage m. strângere
serre f. strângere, presare, tarc, sera; pl. gheare
serré, e adj. strâns, des, riguros; adv. cu atentie,
serre-frein m. invar. frânar
serrement m. strângere
serrer vt., vr. a se strânge; vt. a presa
serrure f. broasca de usa
serrurier m. lacatus
sertir vt. a monta
sérum m. ser
servage m. iobagie, dependenta
servant adj. m. care serveste; m. servant
servante f. slujnica
serveur, euse m.f. chelner, jucator care serveste
serviabilité f. serviabilitate
serviable adj. serviabil
service m. serviciu, functie, treaba, ajutor, fel de
serviette f. servet, servieta, prosop
servile adj. slugarnic
servilité f. slugarnicie
servir vt. a servi, a sluji; vi. a fi bun la ceva, a tine
serviteur m. servitor, slujitor
servitude f. robie, servitute
ses adj. pos. pl. ai sai, ale sale
sésame m. susan
séshage m. uscare
session f. sesiune
seuil, e m. prag
seul, e adj. unic, singur; m. unul singur
seulement adv. numai, însa, macar, abia
séve f. seva, vlaga
sévère adj. sever, riguros, serios
sévérité f. severitate, rigoare
sévices m. pl. maltratari
sévir vi. a pedepsi sever, a bântui
sevrage m. întarcare, întarcat
sevrer vt. a întarca, a lipsi
sexagénaire adj.m.f. sexagenar
sexe m. sex
sextuple adj. însesit; m. numar de sapte ori mai mare
sexuel, elle adj. sexual
seyant, e adj. care vine bine
shot m. sut
shrapnel m. srapnel
si m. (muz.) si; conj. daca, numai sa, în cazul
sibylle f. sibila, ghicitoare
sicaire m. ucigas, tocmit
siccatif, ive adj. m. sicatif
sidére, e adj. înmarmurit, uluit
sidérurgie f. siderurgie
siécle m. secol, epoca, vesnicie
siége m. scaun, sediu, asediu, sezut, centru
siéger vi. a face parte dintr-o adunare deliberativa,
sien, enne adj. pos., pron. pos. al sau; m. contributie
sifflant, e adj. suierator; f. consoana siflanta
sifflement m. fluierat, suierat
siffler vi., vt. a fluiera, a suierasifflet
sifflet m. fluier; pl. fluieraturi
siffloter vi., vt. a fluiera încetisor
sigillé, e adj. pecetluit
signal m. semnal
signalement m. semnalment
signaler vt. a semnala, a atrage atentia; vr. a se
signataire m. semnatar
signature f. semnatura
signe m. semn
signer vt. a însemna; vr. a-si face semnul crucii
signet m. semn de carte
signifiance f. semnificatie indiciu
signifiant, e adj. semnificativ. important
significatif, ive adj. semnificativ
signification f. semnificatie, sens
signifier vt. a însemna, a face cunoscut
silence m. tacere, liniste, pauza
silensieux, euse adj. tacut, linistit
silex m. cremene
silhouette f. silueta, desen
sillage m. siaj
sillon m. brazda, ogor, dâra; pl. riduri
sillonner vt. a brazda
silo m. siloz
silôt adv. imediat, îndata
silure m. somn
simagrée f. maimutareala, mofturi
simiesque adj. de maimuta
similaire adj. similar, asemanator
similitude f. similitudine, asemanare, potrivire
simoun m. simun
simple adj. simplu, lesnicios, usor, neafectat, credul;
simplicité f. simplitate
simplification f. simplificare
simplifier vt. a simplifica
simulacre m. simulacru, prefacatorie
simulation f. simulare, prefacatorie
simuler vt. a simula, a se preface
simultané, e adj. simultan
sincére adj. sincer
sincérite f. sinceritate
singe m. maimuta, maimutoi, pocitanie, jupân
singer vt. a maimutari, a imita
singerie f. maimutareala, imitatie, fandosseala
singulariser vt., vr. a se deosebi, a se remarca
singularité f. originalitate, ciudatenie
singulier, ére adj. neobisnuit, aparte, unic, ciudat;
singuliérement adv. deosebit, ciudat, foarte
sinistre adj. sinistru; m. calamitate
sinistré, e adj. , m.f. sinistrat
sinon conj. daca nu, în caz contrar, decât
sinueux, euse adj. sinuos
sinuosité f. sinuozitate
sinus m. sinus
siphon m. sifon, tub
sire m. senior
siréne f. sirena
siroter vt., vr. a sorbi putin câte o bautura
sirupeux, euse adj. siropos
sis, e adj. situat, amplasat
sismique, séismique adj. seismic
sismographe m. seismograf
site m.. priveliste, pozitie
situation f. situatie, pozitie, conditie
situer vt., vr. a se situa
six num. card. m. cifra sase; num. ord. al saselea;
sixiéme num. ord. al saselea; f. clasa a 6-a;
sixte f. sixta
ski m. schi
skieur, euse m.f. schior
slave adj. m.f. slav
smoking m. smoching
sobre adj. sobru, cumpatat, retinut
sobriété f. sobrietate, cumpatare, discretie
sobriquet m. porecla
soc m. brazdar
sociabilité f. sociabilitate
sociable adj. sociabil
social-démocrate adj. m.f. social democrat
socialisation f. socializare
socialiser vt. a socializa
socialisme m. socialism
socialiste adj., m.f. socialist
sociétaire m.f. societar
sociéte f. societate, orânduire sociala, asociatie
sociologisque adj. sociologic
socle m. soclu
socque m. încaltaminte de lemn, comedia
soda m. sifon de baut
sodium m. sodiu
sofa m. canapea
soi pron. pers. sine
soi-disant adj. invar. pretins, chipurile, asa-zis
soie f. matase
soierie f. tesatura de matase, fabrica de matase
soif f. sete
soigné, e adj. îngrijit, curat
soigner vt., vr. a se îngriji; vt. a corcoli
soigneux, euse adj. grijuliu, îngrijit, meticulos
soin m. grija, îngrijire, meticulozitate;
soir m. seara
soirée f. seara, serata
soit conj. fie, sau, aprox., cam, sa presupunem;
soixante num. card. m. cifra 60; num. ord. al 60-lea
soixantiéme num. ord. al 60-lea; m. a 60-a parte
soja, soya m. soia
sol m. pamént, teren, sol
solaire adj. solar, de soare
solanacées f.pl. solanacee
soldatesque adj. soldatesc; f. soldatime
solde f. solda; m. sold
solder vt. a plati solda, a solda
sole f. sola
soleil m. soare
solennel, elle adj., m. caracter solemn
solennité f. solemnitate
solfége m. solfegiere, solfegiu
solfier vt. a solfegia
solidaire adj. solidar
solidariser (se) vr. a se solidariza
solidarité f. solidaritate
solide adj. solid, rezistent, consistent, dur, temeinic;
solidification f. solidificare
solidifier vt. , vr. a solidifica
solidité f. soliditate, consistyenta, temeinicie
soliloque m.. monolog
soliloquer vi. a monologa, a vorbi de unul singur
soliste adj. , m.f. solist
solitaire adj. solitar, singuratic; m. pustnic, diamant
solitude f. singuratate, loc singuratic
solive f. grinda
soliveau m. grinda mica, neispravit (om)
solliciter vt. a solicita, a îndemna, a invita, a provoca
solliciteur, euse m.f. solicitant
sollicitude f. solicitudine, preocupare
solstice m. solstitiu
soluble adj. solubil
solution f. solutie, rezolvare, dizolvare
solutionner vt. a solutiona, a rezolva
solvable adj. solvabil
sombre adj. sumbru, întunecat, posomorît, culori închise
sombrer vi. a se scufunda, a se narui
sommaire adj. sumar, expeditiv; m. rezumat, sumar
sommation f. somatie, însumare
somme f. bête de ~ = animal de povara
sommeil m. somn, amorteala
sommeiller vi. a motai, a vegeta
sommeiller m. chelar
sommer vt. a soma, a avertiza, a însuma
sommet m. vârf, culme
sommier m. usor, somiera, catastif, cutia orgii
sommité f. vârf, somitate
somnambule m.f.adj. somnambul
somnifére adj. m. somnifer
somnolence f. somnolenta, toropeala
somnoler vi. a picoti
somptuaire adj. privitor la cheltuieli
somptueux, euse adj. somptuos; m. somptuozitate
son adj. pos. m. al sau
sondage m. sondare, sondaj
sonder vt. a sonda
sondeur m. sondor
songe m. vis, iluzie
songe-creux m. invar. pers. care se hraneste cu himere
songer vi. a se gândi, a visa
songerie f. visare
songeur, euse m.f. adj. visator
sonique adj. sonic
sonnaille f. talanga
sonnant, e adj. sunator, precis
sonné, e adj. exact, împlinit
sonner vi. a suna. a trâmbita; vt. a face sa sune,
sonnerie f. sonerie, chemare de goarna
sonnet m. sonet
sonnette f. clopotel, sonerie
sonore adj. sonor, sforaitor
sonoriser vt. a sonoriza
sonorité f. sonoritate
sophisme m. sofism
sophistication f. sifisticare, falsificare
sophistique adj. f. sofistica
sophistiquer vt. a sofistica, a falsifica
soporifique adj.m. soporific
soprano m. soprana
sorbet m. bautura racoritoare
sorbetiére f. serbetiera
sorcellerie f. vrajitorie, farmec, descântec
sorcier, ére m.f. vrajitor
sordide adj. murdar, îngalat, josnic
sorgho m. sorg
sornette f. fleac, brasoava
sort m. soarta, întâmplare, sort, deochi
sortable adj. nimerit, convenabil
sortant, e adj. m. care iese
sorte f. fel, teapa, sort
sortie f. iesire
sortilége m. vraja, vrajitorie
sortir vi. a iesi, a scapa, a se îndeparta;
sos-chef m. subsef
soscription f. subscriere, semnatura, subscriptie
sot, sotte adj. prost, prostesc, zapacit; m. nerod
sottise f. prostie, actiune prosteasca, neghiobie,
sou m. gologan
soubassement m. partea de jos
soubresaut m. salt brusc, tresarire
soubrette f. fata în casa
souche f. bustean, sorginte, susa, horn, tâmpit
souci m. grija, preocupare, galbenea (bot.)
soucier (se) vr. a se preocupa; a-i pasa;
soucieux, euse adj. îngrijorat, grijuliu
soucoupe f. farfurioara
soudable adj. care se poate suda
soudain, e adj. brusc, neasteptat; adv. deodata
soudaineté f. bruschete, izbucnire neasteptata
soudard m. soldatoi
soude f. soda
souder vt. a suda
soudeur, euse m.f. sudor
soudoyer vt. a naimi
soudure f. sudura, sudare
soufflage m. suflare a sticlei
souffle m. suflu, rasuflare, adiere, emantie, inspiratie,
soufflé, e adj. care se umfle; m. sufleu
souffler vi. a rasufla; vt. a sufla, a atâta, a stinge,
soufflet m. foale, burduf, palma data cuiva, afront
souffleter vt. a palmui, a ofensa
souffleur, euse m.f. muncitor sticlar, sufler, persoana care
souffrance f. suferinta
souffrant, e adj. suferind, rabdator
soufre m. sulf
soufretteux, euse adj. bolnavicios
soufrir vt. vr. a suferi; vt. a îndura, a admite;
souhait m. dorinta, urare
souhaitable adj. de dorit
souhaiter vt., vr. a dori, a ura
souiller vt. ,vr. a murdari, a pata
souillon m. pers. îngalata, fata care spala vasele
souillure f. pata
soûl adj. ghiftuit, beat; m. sat, ghiftuiala
soulagement m.. usurare
soulager vt. a usura, a da ajutor
soûlant, e adj. satios, plictisitor
soûler vt., vr. a se satura, a se îmbuiba, a se îmbata
soulevant, e adj. care ridica
soulévement m. ridicare, revolta
soulever vt. a se ridica, a rascula; vt. a stârni,
soulier m. pantof
soulignement m. subliniere
souligner vt. a sublinia
soumettre vt., vr. a se supune
soumission f. supunere, subordonare
soupape f. supapa
soupçon m. banuiala, cantitate infima
soupçonner vt. a banui; vr. a suspecta
soupçonneux, euse adj. banuitor
soupe f. supa
soupente f. debara
souper m. supeu, cina; vi. a supa, a cina
soupésement m. cântarire
soupeser vt. a cântari
soupiére f. castron de supa
soupir m. suspin, oftat, murmur, pauza (muz.)
soupirail m. rasuflatoare
soupirant, e adj. care suspina; m. adorator
soupirer vi. asuspina, a ofta, a duce dorul
souple adj, suplu, flexibil
souplesse f. suplete, flexibilitate
souquenille f. gioarsa
source f. izvor, sursa
sourcier, ére m.f. cercetator de izvoare
sourcil m. sprânceana
sourciller vi. a încrunta sprâncenele
sourcilleux, euse adj. încruntat, trufas
sourd, e adj, surd, înabusit, neclar, ascuns; m.f. surd
sourdaud, e m.f. surd
sourdine f. surdina
sourd-muet sourd-muette m.f. surdo-mut
sourdre vi. a izvorâ
souriant, e adj. zâmbitor
souriceau m. soricel
souriciére f. cursa pentru soareci, capcana ( a politiei)
sourire vt. a zâmbi; m. zâmbet
souris f. soarece
sournois, e adj. viclean
sournoiserie f. viclenie
sous prep. sub, în, cu a jutorul, de, pe cu
sous-alimentasion f. sub-alimentare
sous-bail m. contract de subînchiriere
sous-commission f. subcomisie
souscripteur m. persoana care subscrie
souscrire vt. a semna, a subscrie, a adera; vi. a subscrie
sous-cutané, e adj. subcutanat
sous-développé, e adj. insuficient dezvoltat
sous-directeur m.f. subdirector
sous-emploi m. folosire incompleta a mâinii de lucru
sous-enginiéur m. subinginer
sous-entendre vt. a subântelege
sous-entendu adj., m. subânteles
sous-équipé adj. insuficient înzestrat cu mijloace tehnice
sous-estimer vt. a subestima
sous-évaluer vt. a subevalua
sous-inspecteur m. subinspector
sous-jacent, e adj. situat dedesubt
sous-lieutenant m. sublocotenent
sous-locataire m. subchirias
sous-location f. subânchiriere
sous-louer vt. a subânchiria
sous-main m. invar. mapa de birou
sous-marin, e adj.m. submarin
sous-multiple adj. m. submultiplu
sous-officier m. subofiter
sous-ordre m. invar. subaltern
sous-préfet m. subprefect
sous-production f. productie inferioara nevoilor consumatorilor
sous-produit m. produs secundar, subprodus
sous-secrétaire m. subsecretar
soussigné, e a.f. adj. subsemnat
sous-sol m. subsol
sous-tendre vt. a subântinde
sous-tension f. subtensiune
sous-titre m. subtitlu
sous-titré adj. m. cu dialogurile traduse
soustraction f. sustragere, scadere
soustraire vt. a sustrage; vr. a scadea
sous-traiter vt. a ceda integral sau partial o afacere
sous-vêtement m. obiect de lenjerie de corp
soutache f. snur, gaitan
soutane f. sutana, functia de preot
soutenable adj. usor de îndurat, care poate fi sustinut
soutenance f. sustinere
soutenant adj., m.f. care sustine
souténement m. sustinere, spijin
souteneur m. sustinator
soutenir vt., vr. a sustine; a sprijini, a mentine;
soutenu, e adj. sustinut, distins
souterrain, e adj. subteran, ascuns; m. subterana, hruba
soutien m. sprijin, sustinator
soutirer vt. a pritoci, a sustrage
souvenir m. amintire, sivenir; v. impers. a-si aduce aminte
souvent adv. des
souverain, e adj. suveran, suprem, absolut; m.f. suveran,
souverainement adv. extrem de, definitiv
souveraineté f. suveranitate, teritoriul unui suveran
sovhoze m. sovhoz
soviet m. soviet
soviétique adj., m.f. (cu maj.) sovietic
soyeux, euse adj. matasos; m. fabricant de matase
spacieux, euse adj. spatios
spadassin m. spadasin
sparterie f. împletitura de rogoz sau fibre vegetale
spartiate adj. spartan, auster; m.f. (cu maj.) spartan
spasme m. spasm
spath m. spat
spathe f. panusa, spata
spatialité f. spatialitate
speaker m. crainic la radio, presedintele Camerei
spécialisation f. specializare
spécialiser vt. a specializa; vr. a se specializa
spécialiste adj., m.f. specialist
spécialité f. specialitate
spécieux, euse adj. specios, amagitor; m. aparenta de adevar
spécification f. specificare, specificatie
spécificité f. specificitate
spécifier vt. a specifica
spécifique adj. m. specific; m. medicament propriu unei boli
spectacle m. spectacol
spectaculaire adj. spectaculos
spectateur, trice m.f. spectator
spectre m. stafie, spectru
spéculateur, trice m.f. speculant
spéculation f. specula, speculatie
spéculer vi. a specula, a face speculatii
speech m. cuvântare scurta
spéléologue m. speolog
spermaceti m. spermantet
sphére f. sfera, mediu
sphérique adj. sferic
sphinx m. sfinx, pers. enigmatica, fluture de noapte
spinal, e adj. referitor la sira spinarii
spinellé, e adj. tepos, spinos
spiral, e adj. în spirala; f. spirala
spiriteux, euse adj. spirtos; m. bautura spirtoasa
spiritualisation f. spiritualizare
spiritualiser vt. a spiritualiza, a distila
spiritualité f. spiritualitate
spirituel, elle adj. spiritual, de duh, înzestrat cu umor;
spleen m. plictis
splendeur f. splendoare
splendide adj. splendid
splénique adj. referitor la splina
spoliateur, trice adj.m.f. spoliator
spoliation f. spoliere
spolier vt. a spolia
spongieux, euse adj. spongios
spontané adj. spontan, spontaneu
spontanéité f. spontaneitate
sporadique adj. sporadic
spore f. spor
sportif, ive adj.m.f. sportiv
spoutnik m. sputnic, satelit artificial
squameux, euse adj. solzos, cu pielea cojita
square m. scuar
squelette m. schelet, schema
squelettique adj. scheletic
stabilisation f. stabilizare
stabiliser vt. a stabiliza
stabilité f. stabilitate
stable adj. stabil, statornic
stade m. stadiu, stadion
stage m. stagiu, totalitatea avocatilor stagiari
stagiaire m.f.adj. stagiar
stagnation f. stagnare, lâncezeala
stagner vi. a stagna, a lâncezi
stalle f. stal, strana, boxa
stand m. stand, poligon
standardisation f. standardizare, sablonizare
standarliser vt. a standardiza, a sabloniza
staphylocoque m. stafilococ
station f. statiune, sedere
stationnaire adj. stationar; m.f. persoana ostila progresului
stationnement m. stationare
stationner vi. a stationa
statique adj. f. static
statisticien, enne m.f. statistician
statistique adj.f. statistica
statuaire adj. de sculptat; m. sculptor; f. sculptura
statue f. statuie, pers. rece
statuer vt. a statua, a hotarâ
statuette f. statueta
statutaire adj. statutar
stéle f. stela
stellaire adj. stelar, de stea
sténogramme m. stenograma
sténographe m.f. stenograf
sténographier vt. a stenografia
steppe f. stepa
steppique adj. de stepa
stère m. ster
stéréoscope m. stereoscop
stéréotype m. stereotip
stérilisation f. sterilizare
stériliser vt. a steriliza
stérilité f. sterilitate
sternum m. stern
sthénique adj. stenic
sthétoscope m. stetoscop
stigmate m. stigmat
stigmatisation f. stigmatizare
stigmatiser vt. a stigmatiza
stimulation f. stimulare
stimuler vt. a stimula
stipe m. trunchi neramificat
stipendier vt. a stipendia
stipendité, e adj., m.f. stipendiat
stipulation f. stipulatie
stipuler vt. a stipula
stock m. stoc
stockage m. stocaj, stocare
stocker vt. a stoca
stoïcisme m. stoicism, dârzenie
stoïque adj.m. stoic
stomatologiste m.f. stomatolog
stoppage m. stopare a unei stofe
stopper vt. a stopa; vt., vi. a opri
store m. jaluzea
strangulation f. strangulare
strapontin m. strapontina
strass m. stras
stratagéme m. stratagema, tertip
strate f. strat
stratége m. magistrat suprem, conducator militar, strateg
stratification f. stratificare
stratifier vt. a stratifica
stratosphére f. stratosfera
streptocoque m. streptococ
stridence f. stridenta
striduler vi. a târâi
strie f. striatie, dunga
strier vt. a stria, a trage dunci, a zgâria
strontium m. strontiu
strophe f. strofa
structuratioin f. structurare
structure f. structura, mod de organizare
structurer vt. a structura
strychnine f. stricnina
stucateur m. lucrator în stuc
studieux, euse adj. studios
stupéfaction f. stupefactie, stupoare
stupéfait, e adj. stupefiat
stupéfiant, e adj.m. stupefiant
stupéfier vt. a stupefia
stupeur f. stupoare
stupide adj. stupid
stupidité f. stupiditate
style m. stil
styler vt, vr. a se stila
stylet m. stilet
stylisation f. stilizare
styliser vt. a stiliza
stylo(graphe) m. stilou
su m. au vu et au ~ de tout le monde = în vazul si cu
suaire m. giulgiu
suant, e adj. transpirant, care musteste
suavité f. suavitate
subalpin, e adj. subalpin
subalterne adj.m.f. subaltern
subconscient, e adj.m. subconstient
subdiviser vt. a subâmparti
subdivision f. subdiviziune
subéreux, euse adj. de pluta
subir vt. a suferi, a suporta
subjectif, ive adj.m. subiectiv
subjectivisme m. subiectivism
subjonctif m. adj. subjonctiv
subjugation f. subjugare
subjuguer vt. a subjuga
sublimation f. sublimare
sublime adj.m. sublim
sublimé m. sublimat
sublimer vt., vr. a sublima; vt. a face sublim
sublunaire adj. între pamânt si luna
submerger vt. a inunda, a scufunda, a coplesi
submersible adj. care se poate scufunda, submersibil
submersion f. scufundare, inundare
subordination f. subordonare
subordonner vt., vr. a subordona
suborner vt. a ademeni
suborneur, euse m.f. adj. seducator, corupator
subreptice adj. ilicit, facut pe ascuns
subreption f. folosirea de mijloace ilicite
subroger vt. a substitui
subséquent, e adj. subsecvent, care urmeaza
subside m. impozit, subsidiu
subsidiaire adj. subsidiar, ajutator
subsistance f. subzistenta; pl. mijloace de trai
subsister vi. asubzusta, a dainui
substance f. substanta, materie
substantiel, elle adj. substantial
substantif m. substantiv
substituer vt. a substitui
substitution f. substituire, substitutie
subterfuge m. subterfugiu
subtil, e adj. subtil, ager
subtilisation f. subtilizare, sterpelire
subtiliser vt. a subtiliza, a sterpeli; vi. a rationa cu
subtilité f. subtilitate
suburbain, e adj. suburban
subvenir vi. a se îngriji de
subvention f. subventie
subventionner vt. a subventiona
subversif, ive adj. subersiv
subversion f. tulburarea ordinii publice
subvertir vt. a tulbura ordinea publica
succédane m. succedaneu
succéder vi. a veni dupa, a mosteni; vr. a se succeda
succés m. succes
successeur m. succesor
successif, ive adj. siccesiv
succession f. succesiune, mostenire
succion f. sugere, supt
succomber vi. a sucomba, a fi coplesit, a ceda
succursale f. sucursala
sucement m. sugere
sucer vt. a suge, a sorbi, a stoarce
sucette f. suseta
sucrant, e adj. care îdulceste
sucre m. zahar
sucré, e adj. dulce, mieros
sucrer vt. a îndulci; vr. a-si lua partea leului
sucrerie f. rafinarie de zahar; pl. dulciuri
sucrier, ére adj. de zahar; m. zaharnita
sudation f. sudatie
suédois, e adj. m.f. suedez; m. limba suedeza
suée f. asudare, teama, corvoada
suer vi. a nadusi, a asuda, atranspira, a trudi
sueur f. naduseala, truda
suffire vi. a ajunge, a face fata; vr. a-si ajunge
suffisamment adj. suficient, destul
suffisance f. îndestulare, suficienta
suffisant, e adj. îndestulator, suficient;
suffixe m. sufix
suffocation f. sufocare, sufocatie
suffoquer vt. a înabusi
suffrage m. sufragiu, aprobare
suggérer vt. a sugera
suggestif, ive adj. sugestiv
suggestion f. sugestie, sugerare
suggestionner vt. a sugestiona
suggestivité f. sugestivitate
suicide m. sinucidere
suicider (se) vr. a se sinucide
suie f. funingine
suif m. seu, perdaf
suiffer vt. a unge cu seu
suintement m. prelingere, picurare
suinter vi. a prelinge, a picura
suisse adj.m.f. (cu maj.) elvetian
suite f. suita, ceata, serie, urmare, înlantuire
suivant, e adj. urmator; f. subreta; m.pl. însotitori, alai
suivi, e adj. urmat, urmarit, frecventat, închegat
suivisme m. codism
suivre vt. a urma; vt. a urmari, a merge de-a lungul,
sujet, ette adj. supus, expus, înclinat spre; m.f. supus
sujétion f. supunere, subordonare
sulfureux, euse adj. sulfuros
sulfurique adj. sulfuric
superbe adj. superb; m. înfumurat; f, trufie
supercherie f. smecherie
superficialité f. superficialitate
superficie f. suprqfata
superficiel, elle adj. superficial
superflu, e adj. de prisos; m. prisos
superfluité f. inutilitate
superforteresse f. superfortareata
supérieur, e adj.m. superior
supériorité f. superioritate
superlatif, ive adj.m. superlativ
superphosphate m. superfosfat
superposer vt., vr. a suprapune
superposition f. suprapunere
superproduction f. supraproductie
superstitieux, euse adj. m.f. superstitios
superstition f. superstitie
superstructure f. supraetajare, suprastructura
supertin, e adj. extrafin
supplanter vt. a submina pentru a lua locul
suppléance f. suplinire, înlocuire
suppléant, e adj.m.f. supleant, suplinitor
suppléer vt. a adauga, a suplini, a înlocui; vi. a compensa
supplément m. supliment
supplémentaire adj. suplimentar
supplication f. rugaminte
supplice m. supliciu
supplicier vt. a executa la moarte, a supune la chinuri
supplier vt. a implora
supplique f. plângere scrisa
support m. suport, sprijin
supporter vt. a suporta
supposer vt. a presupune
supposition f. presupunere, supozitie
suppositoire m. med. supozitor
suppöt m. sustinator, complice
supprimer vt. a suprima
supprossion f. suprimare
suppuration f. supuratie
suppurer vi. a supura
supputation f. calculare, calculatie
supputer vt. a calcula, a evalua
supraconduction f. supraconductibilitate
suprême adj. suprem, ultim
sur prep. pe, spre, deasupra, peste, din, despre,
sûr, e adj. sigur
surabondance f. supraabundenta, prisosinta
surabonder vi. a fi în abundenta, a prisosi
suractivité f. activitate accesiva
surajouter vt. a dauga în plus
suralgu, ë adj. foarte ascutit, foarte violent
suralimentation f. supraalimentare, supraalimentatie
suralimenter vt. a supraalimenta
suranné, e adj. perimat
surbassé, e adj. tesit, lasat în jos
surcharge f. supraâncarcare, suprasarcina
surcharger vt. a supraâncarca, a îpovara
surchauffe f. supraâncalzire
surchauffer vt. a supraâncalzi
surchoix m. calitatea întâi
surclasser vt. a depasi un adversar
surcompression f. supracomprimare
surcroit m. spor
surdité f. surzenie
surean m. soc
suréchauffé, e adj. supraâncalzit
surélévation f. supraetajare, scumpire
surélever vt. a supraetaja, a scumpi
surenchére f. supralicitatie
surenchérir vi. a supralicita, a fagadui mai mult decât
surestimation f. supraestimare, suprapretuire
surestimer vt. a supraestima, a suprapretui
sûreté f. masura de siguranta, garantie
surexcitation f. surescitare
surexciter vt. a surescita
surface f. suprafata, aparenta
surfacer vt. a slefui
surfaire vt. a cere un pret exagerat, a lauda peste masura
surfil m. saia, sular
surfiler vt. a surfila
surfin, e adj. extrafin
surgir vi. a se ivi, a tâsni
surgissement m. ivire
surhausser vt. a înalta, a mari pretul
surhomme m. supraom
surhumain, e adj. supraomenesc
surintendant m. intendent general
suriouer vt. a închiria al pret de specula
surir vi. a se acri
sur-le-champ loc.adv. imediat
surlendemain, e m. poimâine
surmener vt. a surmena
surmontable adj. peste care se poate trece, care poate fi
surmonter vt. a trece peste, a fi situat deasupra, a învinge
surmulot m. sobolan
surnager vi. a înota la suprafata apei, a supravietui
surnaturel, elle adj., m. supranatural
surnom m. porecla
surnombre m. excedent
surnommer vt. a porecli
surnourrir vt. a supraalimenta
surnuméraire adj. supranumerar; m. angajat extrabugetar
suroffre f. supraoferta
surpasser vt. a se întrece, a depasi; vr. a ului
surpazer vt. a plati suprapret
surpeuplé, e adj. suprapopulat
surpeuplement m. suprapopulare
surplis m. stihar
surplomb m. iesind
surplomber vi. a avea un iesind; vt. a atârna peste
surplus m. surplus, excedent
surpopulation f. suprapopulatie
surprenant, e adj. surprinzator
surprendre vt., vr. a surprinde; vt. a uimi, a însela,
surprise f. surpriza, surprindere, uimire
surproduction f. supraproductie
surproduire vt. a obtine o supraproductie
surréalisme m. suprarealism
sursaturation f. suprasaturatie, saturare
sursaut m. tresarire brusca
sursauteur vi. a tresari
surséance f. amânare de termen
surseoir vt., vr. a amâna
sursis m. amânare
surtaxe f. suprataxa
surtemps m. prelungirea zilei de munca peste limita
surtout m. surtuc, vas de metal; adv. mai ales
surtravail m. supramunca
surveillance f. supraveghere, paza
surveillant, e m.f. supraveghetor, pazitor
surveillier vt., vr. a supraveghea, a pazi
survendre vt. a vinde cu suprapret
survenir vi. a surveni
survente f. vânzare cu suprapret
survenue f. sosire neasteptata
survie f. supravietuire
survivance f. supravietuire, ramasita
survivant, e m.f. supravietuitor
survivre, e m.f. supravietuitor
survol m. zbor la mare înaltime
survoler vt. a zbura pe deasupra, a examina superficial
sus prep. pe, asupra; interj. haide!
susceptibilité f. susceptibilitate
susceptible adj. susceptibil, apt de
susciter vt. a suscita, a declansa
suscription f. adresa pe un plic
susdit, e adj., m.f. sus-numit
susmentionné, e adj. susmentionat
suspect, e adj.m.f. suspect
suspecter vt. a suspecta
suspendre vt. a suspenda, a întrerupe
suspendu, e adj. suspendat, atent, nehotarât
suspens (en) loc. adv. în suspensie, amânat temporar
suspense m. moment de încordare
suspension f. suspendare, suspensie
suspicion f. suspiciune
sustenter vt. a sustine
susurrement m. susur
susurrer vt., vi. a a susura
suzerain, e adj., m.f. suzeran
svelte adj. zvelt
sveltesse f. zvelteta
sybarite m.f. sibarit
sycomore m. sicomor
sycophante m. denuntator, fatarnic
syllabe f. silaba
syllogisme m. silogism
sylphide f. silfida
sylvestre adj. de padure
sylviculture f. silvicultura
symbiose f. simbioza
symbole m. simbol
symbolique adj., m.f. simbolic
symboliser vt. a simboliza
symbolisme m. simbolism
symétrie f. simetrie
symetrique adj. simetric
symétrique adj. simetric
sympathique adj. simpatic; m. sistemul nervos simpatic
sympathisant, e m.f. simpatizant
symphatie f. simpatie
symphonie f. simfonie
symposion m. simpozion
symptomatique adj. simptomatic
symptôme m. simptom
synagogue f. sinagoga
synchrone adj. sincron
synchronique adj. sincronic
synchroniser vt. a sincroniza
syncope f. sincopa
syncrétisme m. sincretism
synderme m. piele artificiala
syndic m. sindic
syndical, e adj. sindical
syndicaliste adj., m.f. sindicalist
syndicat m. sindicat
syndiquer vt., vr. a se organiza în sindicat
syndrome m. sindrom
synecdoque f. sinecdoca
synode m. sinod
synonyme adj. m. sinonim
synoptique adj. m. sinoptic
synovie f. sinovie
syntaxe f. sintaxa
synthése f. sinteza
synthétiser vt. a sintetiza
syphilis f. sifilis
systématique adj. sistematic; f. sistematizare
systématisation f. sistematizare
systématiser vt. a sistematiza
systéme m. sistem
systole f. sistola
szmphatiser vi. a simpatiza
sznthetique adj. sintetic
ta adj. pos. f. a ta
tabac m. tutun; adj. de culoarea tutunului
tabatiére f. tabachera
table f. masa, tabel, lista, placa de marmura
tableau m. pictura, tablou, lista, priveliste, aspect,
tablette f. polita mica, tableta, placa
tablier m. sort, usuta de soba
tabou adj. sfânt, tabu
tabouret m. taburet
tache f. pata, cusur
tâche f. obligatie, însarcinare
tacher vt. a pata
tâcher vi., vt. a încerca
tâcheron m. lucrator cu bucata
tacheter vt. a împestrita
tachycardie f. tahicardie
tacite adj. tacit
taciturne adj. taciturn
tact m. simtul tactil, tact
tacticien m. tactician
tactique adj.f. tactica
taffetas m. tafta
taie f. fata de perna, albeata la ochi
taillader vt. a taia fâsii, a cresta
taillandier m. lucrator de obiecte ascutite
taillant m. tais
taille f. taiere, tais, talie, statura
taillé, e adj. taiat, pregatit, croit
taille-crayon m. ascutitoare
tailleur m. taietor, croitor;
tailleuse f. croitoreasa
taillis m. crâng
tain m. amalgam de cositor cu argint viu
taire vt. a ascunde; vr. a tacea, a nu divulga
talentueux, euse adj. talentat
taloche f. scatoalca
talocher vt. a trage palme
talon m. calcâi, toc, bucata de pâine, talon
talonner vt. a da pinteni, a urmari îndeaproape
talonnette f. taloneta
talus m. taluz, panta
tamanoir m. furnicar
tambour m. toba, tobosar
tambourin m. tamburina
tambouriner vt., vi. a bate toba
tambour-major m. tambur major
tamis m. sita
tamiser vi. a cerne
tampon m. dop, tampon
tamponner vt. a tampona
tan m. argaseala
tancer vt. a dojeni
tanche f. lin
tandis que loc. conj. pe când, în timp ce
tangage m. tangaj
tangent, e adj. f. tangent
tangible adj. tangibil
taniére f. vizuina
tank m. tanc
tannage m. argasire, tabacire
tanner vt. a argasi, a tabaci
tanneur m. adj. argasitor, tabacar
tant adv. atât de mult, de mare etc.,
tante f. matusa
tantiéme f. tantiema
tantôt adv. în curând, adineauri
taon m. taun
tapage m. galagie
tapageur, euse adj. zgomotos, tipator; m.f. galagios
tape f. palma data cuiva
tape-à-l'æil adj. m. invar. care sare în ochi
taper vt. a palmui, a bate la masina, a împrumuta bani
tapinois (en) loc. adv. pe furis, pe ascuns
tapir m. tapir; vr. a se tupila
tapis m. covor
tapisser vt. a tapisa
tapisserie f. tapiserie
tapissier, ére m.f. tapiter
tapon m. somoiog
tapoter vt. a bate usor cu palma
taquet m. tarus
taquin, e adj. care tachineaza, sâcâitor
taquiner vt. a tachina, a sâcâi
taquinerie f. tachinerie, sâcâiala
tarabiscoter vt. a îpodobi excesiv
tarabuster vt. a dondani
tarauder vt. a sfredeli
tard adv. târziu; m. ora târzie
tardif, ive adj. tardiv
tardir vi. a întârzia; v. impers. a fi nerabdator
tare f. dara, tara
taré, e adj. viciat, corupt
tarentelle f. tarantela
tarer vt. a lua taraua
targette f. zavor
targuer (se) vr. a se fuduli
tarifer vt. a stabili un tarif
tarir vt. ,vr. a seca
tarissement m. secare
tarse m. tars
tarte f. tarta
tartine f. tartina, discurs interminabil
tartre m. tartru
tartufe m. fatarnic
tas m. gramada, vraf, multime
tasse f. o ceasca de
tasseau m. proptea
tasser vt. a îngramadi, a îndesa; vi. a îndesi; vr. a se
tâter vt. a pipai, a iscodi; vi. a gusta din; vr. a-si
tatillon, onne adj.m.f. care se ocupa cu fleacuri
tatillonner vi. a se ocupa cu fleacuri
tâtonner vi. a tatona
tâtons (à) loc. adv. pe dibuite
tatouage m. tatuare, tatuaj
tatouer vt. a tatua
taudis m. cocioaba
taupe f. cârtita
taupiniere f. maghernita
taureau m. taur
taux m. pret curent, procent, taxa
tavelure f. pata
taxateur m. taxator
taxation f. taxare
taxe f. taxa, impozit
taxer vt. a taxa, a califica drept
tchéque adj.m.f. (cu maj.) ceh; m. limba ceha
te pron. pers. îti, tie
té m. teu
technicien, enne m.f. tehnician
technique adj. tehnic
teigne f. molie, chelbe, persoana nesuferita
teindre vt. a vopsi
teint, e adj. vopsit; m. ten; f. tenta, doza
teinter vt. a vopsi
teinture f. vopsea, tinctura
teinturier, ére m.f. boiangiu
tel, telle adj. asemenea, astfel, atât de; adj. nehot.
télé(vision) f. televizziune
télégramme m. telegrama
télégraphe m. telegraf
télégraphier vi. a telegrafia
téléguider vt. a teleghida
télépathie f. telepatie
téléphérique m. teleferic
téléphone m. telefon
télescope m. telescop
téléviser vt. a televiza
téléviseur m. televizor
tellement adv. pâna înt-atât, atât de
tellure m. telur
tellurique tellurien, enne adj. teluric
téméraire adj.m. temerar
témérité f. temeritate
témoignage m. marturie, dovada
témoigner vt. a da dovada de; vi. a depune marturie
témoin m. martor
tempe f. tâmpla
tempérament m. temperament
tempérance f. temperanta, cumpatare
tempérer vt. a tempera
tempête f. furtuna, izbucnire
tempêter vi. a face taraboi, a bruftui
tempéteux, euse adj. furtunos
temple m. templu
temporaire adj. temporar
temporal, e adj. referitor la tâmpla
temporel, elle adj. lumesc, temporal
temporisation f. temporizare, taraganare
temporiser vi. a temporiza, a taragana
temps m. timp, durata, ragaz, vreme
tenable adj. care se poate mentine
ténacité f. tenacitate
tenailler vt. a strânge în cleste, a chinui
tenailles f.pl. cleste
tenancier, ére m.f. patron de hotel
tenant, e adj. séance ` e = pe loc
tendance f. tendinta
tendancieux, euse adj. tendentios
tendant, e adj. care tinde
tendoir m. frânghie pentru rufe
tendre adj. moale, fraged, tânar, tandru, deschis;
tendresse f. tandrete; pl. mângâiere
ténébres f. pl. întuneric, nestiinta
ténébreux, euse adj. tenebros, sumbru
teneur, euse m.f. detinator; f. cuprins al unui act
ténia m. tenie
tenir vt. a contine, a detine, a întretine, a îndeplini,
tennis m. tenis
tenon m. cep
tension f. tensiune
tentacule m. tentacul
tente f. cort
tenter vt. a întreprinde, a încerca, a ispiti;
tenture f. tapet, tapiserie
tenu, e adj. pastrat, ngrijit, obligat; f. îngrijire,
ténu, e adj. subtirel
ténuité f. subtirime
térébenthine f. terebentina
térébrant, e adj. perforant, sfredelitor
tergiversation f. tergiversare
tergiverser vi. a tergiversa
terme m. termen, sfârsit, scadenta; pl. raporturi,
terminaison f. sfârsit, terminatie
terminer vt. a termina
terminus m. punct extrem, capat
termite m. termita
terne adj. sters, palid
ternir vt. a întuneca, a terfeli
terrain m. teren
terrasse f. terasa
terrassement m. terasament
terrasser vt. a consolida, a doborâ
terrassier m. lucrator de terasamente
terre f. pamânt, tara, domeniu, teren agricol,
terre-plein m. pamânt batatorit, ridicatura de pamânt
terrer vt. a aduce pamânt, a acoperi cu pamânt,
terreur f. teroare, groaza
terreux, euse adj. pamântos, pamântiu
terrible adj. teribil
terrier m. vizuina, câine de vânatoare
terrifier vt. a îngrozi
terrine f. strachina
territoire m. teritoriu
terroir m. ogor
terroriser vt. a teroriza
tertiaire adj. tertiar
tertre m. movila
tes adj. pos. pl. ai tai, ale tale
tesson m. ciob
test m. test, carapace
tester vi. a face testamentul; vt. a supune unui test
têtard m. mormoloc
tête f. cap, minte, fire, caracter, vârf, sef, început
tête-à-tête m. invar. întrevedere particulara între doua pers.
tête-bêche loc. adv. unul cu capul la picioarele altuia
tête-de-négre adj. maro închis
têtée f. supt
tétéphoner vt. a telefona
téter vt. a suge
tétin m. sfârc
tétine f. uger, tetina
téton m. tâta
tette f. sfârc al ugerului
têtu, e adj. încapatânat
texte m. text
textile adj. textil
textuel, elle adj. textual
thé m. ceai
théâtral, e adj. teatral
théâtre m. teatru, arta dramatica
théière f. ceainic
théme m. tema, retroversiune
théologie f. teologie
théologien m. teolog
théorème m. teorema
théorètique adj. contemplativ
théoricien, enne m.f. teorician
théorie f. teorie
théorique adj. teoretic
thérapeutique adj. f. terapeutic
thermal, e adj. termal
thermique adj. termic
thermométre m. termometru
thermos f. termos
thésaurisation f. tezaurizare
thésauriser vi. a tezauriza
thése f. teza, lucrare scrisa
thomisme m. doctrina sf. Toma d'Aquino
thon m. ton
thoracique adj. toracic
thorax m. torace
thuya m. tuia
thym m. cimbru
thymus m. timus
thyroïde adj. tiroida
tiare f. tiara
ticket m. tichet
tiéde adj.adv. caldut; lipsit de entuziasm
tiédeur f. încalzire usoara; lipsa de înteles
tiédir vi. a deveni caldut; vt. a încalzi usor
tien, enne adj. pos. pron.pos. al tau; m.pl. ai tai
tiers, tierce adj. al treilea; m. treime, tert; f. terta
tige tulpina
tignasse f. claie
tigre, esse m.f. tigru
tigrer vt. a varga
tilde m. tilda
tilleul m. floare de tei
timbale f. timpan, cupa, pahar
timbalier m. timpanist
timbrage m. timbrare
timbre m. sunet, timbru
timbré, e timbrat
timbrer vt. a timbra
timide adj. timid
timidité f. timiditate
timon m. oiste
timoré, e adj. înfricosat
tintamarre m. taraboi
tintement m. dangat, tiuit al urechilor
tinter vt. a trage clopotul; vi. a suna, a tiui
tintouin m. bucluc
tique f. capusa
tiquer vi. a avea un tic, a exprima nemultumirea
tiqueté, e adj. împestritat
tirage m. tragere, tiraj, piedica
tiraillement m. smuceala repetata; pl. hartuieli
tirailler vt. a smuci în repetate rânduri, a hartui; vt. a
tirailleur m. tiralior
tirant m. baiera, cordon, ureche de cizma
tiré, e adj. tras
tire-bouchon m. tirbuson
tire-d'aile (à) loc. adv. ca vântul
tirelire f. pusculita
tirer vt. a trage, a scoate, a întinde, a importa,
tiret m. cratima
tirette f. tablie, snur
tireur, euse m.f. tragator
tiroir m. sertar
tisane f. tisana
tison m. taciune
tisonner vi. a atâta focul
tisonnier m. vatrai
tissage m. tesere, tesut, tesatorie
tisser vt. a tese
tisserand tisseur m. tesator
tissu, e adj. tesut; m. tesatura, tesut
titanesque titanique adj. titanic
titiller vt. a gâdila
titre m. titlu
titrer vt. a titra
tituber vi. a se clatina pe picioare
titulaire adj.m.f. titular
titulariser vt. a numi ca titular
toast m. toast, bucata de pâine prajita
toaster vi. a toasta
tobbogan m. tobogan
tocsin m. semnal de alarma, toaca
toge f. toga, roba
tohu-bohu m. talmes balmes
toi pron. pers. tu, tie, pe tine
toile f. pânza, cort, vela
toilette f. toaleta, îmbracaminte
toiser vt. a masura
toison f. lâna, par
toit m. acoperis, casa
tôle f. tabla de acoperis, gherla, puscarie
tolérance f. toleranta
tolérer vt. a tolera
tôlerie f. tinichigerie
tôlier m. adj. tinichigiu
tomate f. patlagea rosie
tombant, e adj. care cade
tombe f. mormânt
tombeau m. monument funerar, mormânt
tombée f. cadere
tomber vi. a scadea, a sosi pe neasteptate, a da peste,
tombereau m. tomberon
tombola f. tombola
tome m. tom
ton adj. post.m. al tau
tonalité f. tonalitate
tondaison f. tundere
tondeur. euse m.f. persoana care tunde; f. masina de tuns
tondre vt. a tunde, a jumuli
tonicité f. tonicitate
tonifier vt. a tonifica
tonique adj. m. tonic; f. silaba tonica
tonitruant, e adj. tunator
tonnage m. tonaj
tonne f. butoi mare, tona
tonneau m. butoi, rostogolire
tonnelier m. dogar
tonnelle f. bolta
tonner v. impers. a tuna; vi. a tuna si a fulgera, a
tonnerre m. tunet
tonsure f. tunsura, tunsoare
tonte f. tuns
tonton m. unchi, nene
topaze m. topaz
tope interj. bate palma!
toper vi. a bate palma în semn de acord
topinambour m. nap
topographie f. topografie
toponymie f. toponimie
toquade f. toana
toque f. toca
toquer (se) vr. a se îndragosti
torche f. torta
torcher vt. a sterge cu cârpa, a da peste cap o treaba
torchis m. chirpici
torchon m. cârpa de sters
tordant, e adj. caraghios, a muzant
tordre vt. a stoarce, a rasuci
torpeur f. toropeala
torpille f. torpila
torpiller vt. a torpila
torpilleur m. torpilor
torréfier vt. a praji
torrent m. torent
torrentiel, elle adj. torential
torride adj. torid
tors, e adj. strâmb, sucit; m. tors al lânii
torse m. tors (anat.)
torsion f. rasucire, rasucit
tort m. nedreptate, paguba
torteux, euse adj. întortochiat, nesincer
torticolis m. întepenire a gâtului
tortiller vt. a rasuci; vi. a cauta subterfugii; vr. a se
tortionnaire adj. de tortura; m. calau
tortu, e adj. rasucit, strâmb; f. brasca testoasa
torturer vt. a tortura
torve adj. chiorâs
tôt adv. devreme, curând
total, e adj. m. total
totalisation f. totalizare
totaliser vt. a totaliza
totalité f. totalitate
toton m. titirez
toubib m. doctor
touchant, e adj. miscator; prep. cu privire la
touche f. a tingere, clapa, tusa, aspect
touche-à-tout m. invar. pers. care se amesteca în toate
toucher vt. a atinge, a încasa, a se învecina cu,
touer vt. a trage la edec
touffe f. tufa
touffu, e adj. des, stufos, încâlcit
toujours adv. întotdeauna, înca, în permanenta
touloupe f. cojoc
toupet m. smoc, mot, tupeu
toupie f. sfârleaza
tour f. turn, tura; m. înconjur, circumferinta,
tourbe f. turba, gloata
tourbillon m. vârtej, vâltoare
tourbillonner vi. a învolbura, a se învârteji
tourelle f. turnulet, turela
touriste m.f. turist
tourment m. chin, suferinta
tourmente f. vitejie, tulburari
tourmenter vt. a chinui, a agita; a se framânta, a se suci
tournage m. slefuire, turnare a unui film
tourné, e adj. fermentat, bine facut; f. turneu, cinste
tournebroche m. dispozitiv de învârtit frigarea
tournemain (en un) loc. adv. într-o clipa
tourner vt. a învârti, a întoarce, a ocoli, a eluda,
tournerie f. strungarie
tournesol m. floarea soarelui, turnesol
tourneur, euse m.f. strungar
tournevis m.. susubelnita
tourniquet m. cruce mobila care nu lasa sa treaca o persoana
tournis m. capie
tournoiement m. învârtire
tournoyer vi. a se învârti
tournure f. întorsatura, aspect, turnura
tourte f. placinta rotunda, imbecil
tourterelle f. turturea
tous vezi tout
tousser vi. a tusi
tout, e adj. tot; adj. nehot. oricare, orice;
tout-à-l'égout m. invar. sistem de canalizare
toutefois adv. totusi
toute-puissance f. atotputernicie
toux f. tuse
toxique adj. m. toxic
tracas m. necaz, hartuiala
tracasser vt. a necaji, a hartui
trace f. urma semn ramas
tracé m. traseu
tracement m.. trasare
tracer vt. a trasa, a trage linii, a zugravii
trachée f. trahee
tract m. manifest
tractation f. negociere, târguiala
tracteur m. tractor
traction f. tragere, tractiune
tradition f. traditie
traditionnel, elle adj. traditional
traducteur, trice m.f. traducator
traduction f. traducere
traduire vt. a traduce, a exprima, a cita; vr. a se
traduisible adj. traductibil
trafiquant, e m.f. traficant, negustor
trafiquer vi. a trafica
tragédien, enne m.f. tragedian
tragique adj. tragic; m. genul tragic. tragic, autor
trahir vt. a trada
trahison f. tradare
train m. mers, tren, galagie, convoi
traînage m. târâre, transport cu sania
traînant, e adj. care se târaste, taragant
traînard m. codas, om molâu
traîne f. trena
traîneau m. sanie
traînée f. dâra, târâtura
traîner vt. a târâ, a taragana, a trage, a duce cu sine;
traîneur, euse m.f. pers. ca re târaste
train-train m. rost, rutina
traire vt. a mulge
trait m. sulita, sleau, îngititura, trasatura,
traitable adj. cu care se poate trata, blând
traite f. mulgere, muls, etapa, polita, trafic
traité m. tratat, conventie
traitement m. tratare, primire, tratament, salariu
traiter vt. a trata, a primi, a expune; vi. a negocia,
traiteur m. restaurator, birtas
traître, esse adj.m.f. tradator, viclean
traîtrise f. tradare
trajectoire f. traiectorie
trajet m. traseu, drum
tralala m. zarva, ostentatie
tram(way) m. tramvai
trame f. urzeala, uneltire
tramer vt. a urzi, a unelti
tranchant, e adj. taios, tipator; m. tais
tranche f. felie, transa
tranché, e adj. distinct; f. transee; pl. colici
trancher vt. a taia, a reteza, a rezolva;
tranchoir m. tocator
tranquille adj. linistit
tranquillite f. liniste
transaction f. tranzactie
transatlantique m. transatlantic, sezlong
transborder vt. a transborda
transcription f. transcriere, transcriptie
transcrire vt. a transcrie
transe f. neliniste, transa
transférer vt. a transfera
transfert m. transferare
transfigurer vt., vr. a transfigura
transformation f. transformare
transformer vt. a transforma
transfuge m. transfug
transfusion f. transfuzie
transgresser vt. a încalca o lege
transhumance f. transhumanta
transi, e adj. înfrigurat, îngheetat
transiger vi. a se învoi
transir vt. a patrunde, a îngheta; vi. a tremura de frig
transit m. tranzit
transitif, ive adj. tranzitiv
transition f. tranzitie
transitoire adj. trecator
translation f. translatie, stramutare
transmettre vt. a transmite
transmigrer vi. a transmigra
transmission f. transmisie, transmitere
transmu(t)er vt. a preschimba
transparence f. transparenta
transparent, e adj. transparent; m. transparent (hârtie)
transpercer vt. a strapunge
transpiration f. transpiratie
transpirer vi. a transpira
transplanter vt. a transplanta
transport m. transport, pornire
transporter vt. a transporta, a scoate din fire; vr. a se
transporteur m. persoana care transporta, caraus
transposer vt. a transpune
transposition f. transpunere
transvaser vt.a varsa
trapéze m. trapez
trappe f. chepeng
trappeur m. vânator
trapu, e adj. bondoc
traquenard m. capcana
traquer vt. a haitui, a hartui
traumatisme m. traumatism
travail m. munca, lucru, executie, lucrare, dezbatere,
travailler vi. a munci, a lucra, a fructifica, a fermenta;
travailleur, euse adj.m.f. om al muncii, muncitor
travailliste m. laburist
travers m. curmezis, lat, cusur
traverse f. traversa, scurtatura; pl. piedici
traverser vt. a traversa, a trece prin
traversin m. perna lunga, sul
travesti, e adj. deghizat; m. deghizare
travestir vt. a se travesti; vi. a parodia, a denatura
travestissement m. deghizare
trayon m. tâta a vacii
trébucher vi. a se poticni
tréfle m. trifoi, trefla
tréfonds m. subsol
treillage m. zabrele
treillager vt. a zabreli
treille f. bolta
treillis m. spalier, pânza de sac
treillisser vt. a înconjura cu zabrele
treize num. card. m. 13; num. ord. al 13-lea; m. ziua de
treiziéme num. ord. al 13-lea; m. treisprezecime
tréma m. trema
tremblant, e adj. tremurator, tremurând
tremblement m. tremuratura
trembler vi. a tremura, a se cutremura
trembleur, euse adj. om care tremura, fricos
tremblotant, e adj. care tremura, care pâlpâie
trembloter vi. a tremura usor
trémoussement m. agitare
trémousser vr. a se agita
trempage m. udare, muiere, cufundare în apa
trempe f. calire
tremper vt. a uda, a stropi, a înmuia, a cali; vi. a sta
tremplin m. trambulina
trentaine f. treizeci
trente num. card. m. cifra 30; num. ord. al 30-lea;
trentiéme num. ord. al 30-lea; m. a 30-a parte
trépaner vt. a trepana
trépas m. moarte
trépasser vi. a muri
trépidation f. trepidare, trepidatie
trépider vi. a trepida
trépignement m. tropait
trépigner vi. a tropai
trés adv. foarte
trésor m. comoara, tezaur
trésorerie f. tezaur, visterie
trésorier, ére m.f. casier, vistiernic
tressage m. împletire, împletit
tressaillement m. tresarire
tressaillir vi. a tresalta
tressauter vi. a tresari
tresse f. tresa, cosita
tresser vt. a împleti
tréteau m. capra pentru lemne; pl. teatru de bâlci
treuil m. troliu
tréve f. armistitiu
triage m. triere, triaj
triangle m. triunghi
triangulaire adj. triunghiular
tribu f. trib
tribulation f. zbucium, framântare
tribunal m. tribunal
tributaire adj. tributar
tricher vt. a trisa
tricheur, euse m.f. persoana care triseaza
tricolore adj. tricolor
tricot m. tricotaj, tricou
tricoter vt. a tricota, a merge repede
tricoteur, euse m.f. pers. care tricoteaza
trictrac m. table
tricycle m. tricicleta
triennal, e adj. trienal
trier vt. a tria
trifouiller vi. a rascoli
trille m. tril
trillion m. trilion
trimbalage trimbalement m. trambalare
trimbaler vt. a trambala
trimer vi. a munci din rasputeri
trimestre m. trimestru
trimestriel, elle adj. trimestrial
trìnasser vt. a taragani; vi. a mosmondi, a umbla creanga
trinité f. trinitate
trinôme m. trinom
trinquer vi. a ciocni, a bea
triomphal, e adj. trimfal
triomphant, e adj. triumfator, hotarâtor
triomphateur, trice adj. care a triumfat; adj.m. învingator
triomphe m. triumf, succes
triompher vi. a triumfa, a învinge, a se bucura de
triparti, (it)e adj. tripartit
tripatouiller vt. a se amesteca fara consimtamântul autorului
tripe f. maruntaie de animal
triphotongue f. triftong
triple adj. m. triplu
triplement m. triplare
tripler vt. a tripla
triplette f. bicicleta cu trei locuri
tripot m. tripou
tripotage m. amestec murdar, uneltire
tripotée f. chelfaneala, droaie
tripoter vt. a mânui, a atinge; vi. a face specula
triptyque m. triptic
trique f. ciomag
triste adj. trist, greu, sumbru
tristesse f. tristete
triturer vt. a macina, a faramita
triumvir m. triumvir
trivialité f. trivialitate
troglodyte m. troglodit
trogne f. obraz congestionat
trognon m. cotor, inima de fruct etc.
trois num. card. m. cifra 3; num. ord. al 3-lea;
troisiéme num. ord. al 3-lea; m. etajul trei; f. clasa a 3 a
trois-quarts m. invar. haina de trei sferturi
trôler vt. a târâ dupa sine; vi. a umbla creanga
trolley m. troleu
trombe f. tromba
trombone m. trombon
trompe f. trompa
trompe-l'æil m. invar. aparenta înselatoare
trompe-la-mort m. invar. persoana scapata din ghearele mortii
tromper vt. a însela
tromperie f. înselatorie
trompeter vi. a suna din trompeta; vt. a trâmbita
trompette f. trompeta; m. trompetist
trompeur, euse adj.m.f. înselator
tronc m. trunchi
tronçon m. tronson, bucata rupta, crâmpei
tronçonner vt. a îmbucatati, a ciopârti
trône m. tron
trôner vi. a trona
tronquer vt. a trunchia, a ciunti
trop adv. prea mult; m. ceea ce e prea mult
tropée m. trofeu
tropique m. tropic
trop-plein m. invar. prisos
troquer vt. a face schimb de obiecte
trot m. trap
trotter vi. a merge la trap, a umbla repede si mult,
trotteur, euse adj. trapas; m.f. persoana care umbla repede
trottin m. fata folosita pentru curse
trottiner vi. a merge repede si cu pasi mici
trottinette f. trotineta
trottoir m. trotuar
trou m. gaura, vizuina, maghernita, orasel uitat
troublant, e adj. tulburator
trouble adj. tulbure; m. tulburare; pl. rascoala
trouble-fête m. invar. persoana inoportuna
troubler vt. a tulbura, a zapaci; vt. a întrerupe,
trouée f. spartura, deschizatura
trouer vt. a gauri
trouille f. frica
troupe f. trupa, ceata
troupeau m. turma
troupier m. soldat
trousse f. manunchi, trusa
trousseau m. trusou, legatura de chei etc.
trousser vt., vr. a sufleca; vt. a face în graba
trouvable adj. care poate fi gasit
trouvaille f. descoperire, gaselnita
trouver vt. a gasi, a descoperi, a resimti, a socoti; vr.
truble,trouble f. plasa de pescuit în forma de sac
truc m. dibacie, truc, mecanism pentru schimbat
trucage, triquage m. trucaj
truchement m. talmaci, intermediu
truculent, e adj. violent, aspru
truelle f. mistrie
truffe f. trufa
truie f. scraofa
truite f. pastrav
trumeau m. întregol
truquer vt. a falsifica, a truca
trust m. trust
truster vt. a grupa într-un trust
tsar m. tar
tsarine f. tarina
tsé-tsé f. invar. musca tete
tu pron. pers. tu
tuant, e adj. obositor
tub m. baita
tube m. tub, teava, joben
tuber vt. a captusi cu tuburi, a spala într-o baita
tubercule m. tubercul
tuberculeux, euse adj.m.f. tuberculos
tubéreuse f. tuberoza
tubulaire adj. tubular
tudesque adj. vechi german
tuer vt., vr. a se omorâ, a se distruge; vt. a plictisi
tuerie f. macel
tue-tête (à) loc. adv. foarte tare, zgomotos
tueur, euse m.f. ucigas; m. persoan care omoara vitele,
tuile f. tigla, pacoste
tuilerie f. tiglarie
tulipe f. lalea
tulle m. tul
tuméfier vt. a umfla
tumeur f. tumoare
tumulaire adj. tumular. de mormânt
tumulte m.. tumult
tumultueux, euse adj. tumultos
tungsténe m. tungsten
tunique f. tunica, învelis
tunisien, enne adj.m.f. (cu maj.) tunisian
tunnel m. tunel
turbin m. munca
turboréacteur m. turboreactor
turbot m. calcan
turbulence f. turbulenta
turc, turque adj. turcesc; m.f. turc; m. limba turca
turlupiner vi. a face glume nesarate; vt. a sâcâi
turlutaine f. pisalogeala, manie
turlututu m. fluier; interj. pofta-n cui!
turnant adj. care se învârteste; m. colt de strada,
turpitude f. turpitudine
turquerie f. cruzime, zgârcenie exagerata
turquoise f. turcoaza
tutélaire adj. tutelar
tutelle f. tutela
tuteur, trice m.f. tutore; m. vrac
tutoiement m. tutuire
tutoyer vt. a tutui
tutu m.. fustita de balerina
tuyau m. burlan, teava, canal, stire confidentiala
tuyauter vt. a comunica o stire confidentiala
tuyauterie f. tevarie
tympan m. timpan
tympaniser vt. a critica în gura mare
tympanon m. tambal
type m.. tip, model, individ
typhoïde adj. f. fiévre ~ = febra tifoida
typhon m. taifun
typhus m. tifos
typique adj. tipic
typo(graphe) adj. m. tipograf
typo(graphie) f. tipografie
tyran m. tiran
tyrannie f. tiranie
tyrannique adj. tiranic
tyranniser vt. a tiraniza
tzigane adj. tiganesc; m.f. (cu maj.) tigan
ubiquité /-ku-i-té/ f. ubicuitate
uhlan m. ulan
ukase m. ucaz
ulcération f. ulceratie
ulcère m. ulcer
ulcérer vt. a ulcera, (fig.) a rani
ultérieur, e adj. ulterior
ultimatum /-tom'/ m. ultimatum
ultime adj. ultim
ultra-court,e adj. ultrasunet
ultramontain, e adj. de dincolo de munti
ultra-son m. ultrasunet
ululement m. tipat (al pasarilor de noapte)
ululer vi. (despre pasarile de noapte) a tipa
un, une num. card., m. (cifra) unu; num. ord. primul;
unanimité f. unanimitate
uni, e adj. unit, neted, fara desene, (fig.) monoton
unième num. ord. unulea
unification f. unificare
unifier vt., vr. a (se) unifica
uniforme adj., m. uniform(a)
uniformiser vt. a uniformiza
uniformité f. uniformitate
union f. unire, uniune, asociatie, casatorie
unipolaire adj. cu un singur pol
unique adj. unic, (ffig.) ciudat
unir vt., vr. a (se) uni, a (se) casatori
unisson m. (muz.) unison
unitaire adj. unitar
unité f. unitate ( si mil.)
universalité f. universalitate
universel, elle adj. universal
universitaire adj., m.f. (profesor) universitar
université f. universitate
uranium /-om'/ m. uraniu
urbain, e adj. urban
urbanité f. urbanitate
urèe f. uree
uretère m. ureter
urètre m. uretra
urgence f. urgenta
urinaire adj. urinar
urine f. urina
uriner vi. a urina
urique adj. uric
urne f. urna
urticarie f. urticaire
urus /-russ/, ure m. zimbru
us /uss/ m.pl. obiceiuri
usage m. uz(anta), obicei
usagé, e adj. uzat, folosit
usager m. persoana care se foloseste de ceva
user vi. a se folosi, a uza de; vt., vr. a (se) consuma
usine f. uzina
usinier, ère adj. referitor la uzina; m. industrias
usité, e adj. uzitat
ustensile m. ustensila (de menaj), unealta
usuel, elle adj. uzual
usufruit m. uzufruct
usure f. camata, uzura
usurier, ère m.f. camatar; adj. camataresc
usurpateur, trice adj., m.f. uzurpator
usurpation f. uzurpare
usurper vt., vr. a uzurpa
utérin, e adj. uterin
utérus /-russ/ m. uter
utile adj. folositor; m. utilul
utilisateur, trice m.f., adj. persoana care utilizeaza
utilisation f. folosire, utilizare
utiliser vt. a folosi, a utiliza
utilité f. utilitate
utopique adj. utopic
utopiste m. utopist
uvule f. (anat.) omusor
va interj. haide, fie
vacance f. loc vacant; pl. vacanta, concediu
vacancier m. persoana în vacanta
vacarme m. vacarm
vaccination f. vaccinare
vacciner vt. a vaccina, a pune la adapost
vache f. carne de vaca; adj. sever
vacher, ére m.f. vacar
vacillant, e adj. tremurator, sovaitor, nehotarât
vacillation f. clatinatura, sovaiala, nehotarâre
vacillement m. clatinare, tremurare
vaciller vi. a se clatina, a tremura, a sovai
vacuum m. vid
va-et-vient m. invar. du-te vino
væu m. legamânt, urare, dorinta
vagabond, e adj. m. vagabond
vagabondage m. vagabondaj
vagabonder vi. a vagabonda, a trece de la un lucru la altul
vagir vi. a scânci
vagissement m. scâncet
vague f. val; adj. m. vag
vaguemestre m. vagmistru
vaguer vi. a hoinari
vaillamment adv. vitejeste
vaillance f. vitejie
vaillant, e adj. viteaz
vain, e adj. desert, înfumurat
vaincre vt. a învinge; vr. a se stapâni
vaincu, e m.f. învins
vainqueur m. adj. învingator
vair m. blana pestrita
vairon adj. m. ceacâr
vaisseau m. nava, vas
vaissele f. vesela
val m. vale larga
valable adj. valabil
valence f. valenta
valetaille f. servitorime
valeur f. valoare, echivalent, importanta
valeureux, euse adj. viteaz
validation f. validare
valide adj. sanatos, care îndeplineste conditiile cerute
valider vt. a valida
validité f. validitate
valise f. valiza, geamantan
vallée f. vale
vallon m. vâlcea
valoir vi. a valora, a merita; vt. a produce; v. impers.
valorisation f. valorificare
valoriser vt. a valorifica
valse f. vals
valser vi. a valsa
value f. plus ~ = plus valoare
vampire m. vampir, exploatator
van m. vânturatoare
vandale m. vandal
vanille f. vanilie
vanité f. vanitate, desertaciune, mândrie
vaniteux, euse adj. m.f. vanitos
vannage m. vânturare
vanner vt. a vântura, a slei de puteri
vannier m. lucrator de obiecte din rachita
vantail m. canat al usii
vantard, e adj.m.f. laudaros
vantardise vanterie f. laudarosenie
vanter vt.a lauda
va-nu-pieds m. invar. golan, coate-goale
vapeur f. abur, vapor; m. golan, coate-goale
vaporeux, euse adj. vaporos; neclar
vaporisateur m. pulverizator
vaporiser vt. a vaporiza
vaquer vi. a fi în vacanta, a se ocupa cu
variable adj. variabil, schimbator; m. variabil;
variant, e adj. nestatornic; f. varianta
variation f. variatie, variatiune (muz.)
varice f. varice
varicelle f. varicela
varier vt. a varia; vi. a schimba, a scimba parerea, a fi
variété f. varieteu, diversitate
vase f. mâl; m. vas, vaza
vaseux, euse adj. mâlos, molâu, încâlcit
vasistas m. ferestruica
vassal, e m.f. adj. vasal
vassalité f. vasalitate
vaste adj. vast
vaudeville m. vodevil
vau-l'eau loc. adv. în voia curentului unei ape
vaurien, enne m.f. adj. derbedeu, netrebnic
vautour m.vultur plesuv,, persoana rapace
vautrer (se) vr. a se tavali în noroi
veau m. vitel
vecteur adj.m. vector
vedette f. vedeta
végétarien, enne adj. m.f. vegetarian
végétation f. vegetatie
végéter vi. a creste, a trai o viata monotona, obscura
véhémence f. vehementa
véhicule m. vehicul
véhiculer vt. a transporta, a transmite
veille f. veghe, insomnie, ajun
veillée f. rastimp dintre cina si culcare
veiller vi. a veghea
veilleur, euse m.f. persoana care sta de veghe; f. lampa mica
veinard, e a.f. adj. norocos
veine f. vâna, filon, noroc, inspiratie
veiné, e adj. cu nervuri, cu vine
veineux, euse adj. vânos
vêler vi. a fata
vélin m. adj. hârtie velina
velléité f. veleitate
vélo,vélocipéde m. bicicleta
véloce adj. iute, rapid
vélodrome m. velodrom
velours m. catifea
velouté, e adj. catifelat; m. aspect catifelat
velouter vt. a catifela, a îndulci
velu, e adj. paros
venaison f. varne de vânat
vénalité f. venalitate
venant, e adj. care vine; m. persoana care vine
vendable adj. vandabil
vendange f. cules al viilor, recolta de struguri
vendanger vt., vi. a culege via
vendangeur, euse m.f. culegator de struguri
vendeur, euse m.f. vânzator
vendre vt. a vinde
vendredi m. vineri
vendu, e adj.m.f. vândut
venelle f. ulicioara
vénéneux, euse adj. otravitor, veninos
vénérable adj. venerabil
vénération f. veneratie
vénérer vt. a venera
vénerie f. vânatoare cu câini
venette f. frica
vengeance f. razbunare
venger vt. vr. a razbuna
vengeur, eresse m.f. adj. razbunator
venimeux, euse adj. veninos
venir vi. a veni, a se trage din, a deriva, a ajunge,
vent m. curent, vânt
vente f. vânzare
venter v. impers. a bate vântul
ventilateur m. ventilator
ventilation f. ventilatie
ventiler vt. a ventila
ventouse f. ventuza
ventouser vt. a pune ventuze
ventre m. pântece, burta
ventricule m. ventricul
ventrîloque m., adj. ventriloc
ventru, e adj. pântecos
venu, e adj. reusit, executat; f. venire, sosire, crestere
ver m. vierme
véracité f. veracitate
véranda f. veranda
verbaliser vi. a încheia un proces verbal
verbe m. verb, vorba
verbeux, euse adj. vorbaret
verbiage m., verbosité f. vorbarie
verdâtre adj. verzui
verdet m.. piatra-acra
verdir vt., vr. a înverzi
verdissement m. înverzire
verdoyant, e adj. înverzit
verdoyer vi. a înverzi
verdure f. verdeata, verdeturi
veredeur f. verzaciune, tinerete, cruzime
véreux, euse adj. viermanos, veros
verge f. varga
vergé, e adj. vargat
verger m. livada
vergette f. vergea mica, perie
verglacé, e adj. cu polei
verglas m. polei
vergogne f. rusine
véridique adj. veridic
vérification f. verificare
vérifier vt. a verifica
vérin m. cric
véritable adj. veritabil
vérité f. adevar, sinceritate
vermeil, eille adj. stacojiu; m. argint aurit
vermicelle m. fidea
vermillon m. rumeneala
vermine f. vermina
vermisseau m. viermisor
vermoulu, e adj. viermanos, ros de carii
vermouth m. vermut
vernir vt. a lacui
vernis m. lac, spoiala
vernissage m. lacuire, vernisaj
vérole f. petite ~ = varsat
verrat m. vier
verre m. stivla, pahar
verrerie f. sticlarie
verrier m. sticlar, cosulet de sârma pentru pahare
verroterie f. obiecte de sticla
verrou m. zavor
verrouiller vt. a zavorâ
verrue f, neg
vers m. vers; prep. catre, spre
versatile adj. schimbator
verse f. varsare, turnare
versé, e adj. versat, exersat
versement m. varsamânt
verser vt. a varsa, a turna, a plati; vi. a se rasturna
versification f. versificare, versificatie
versifier vi. a face versuri
version f. versiune, traducere
vert, e adj. verde, crud, proaspat, în putere, obscen,
vert-de-gris m. cocleala
vertébre, e adj., m.pl. vertebrat
vertement adv. în mod raspicat
vertical, e adj. vertical
vertige m. ameteala, ratacire a mintii
vertigineux, euse adj. vertiginos
vertu f. virtute, castitate, proprietate
vertueux, euse adj. virtuos
verve f. verva
verveine f. verbina
vésication f. basicare
vésicule f. vezicula
vespasienne f. vespasiana
vespéral, e adj. de seata
vessie f. vezica
veste f. vesta, nereusita
vestiaire m. vestiar
vestibule m. vestibul
vestige m. urma, ramasita
vestimentaire adj. vestimentar
veston m. veston, haina
vêtement m. vesmânt
vétérinaire adj., m. veterinar
vétille f. fleac, nimica toata
vêtir vt. a se îmbraca
veto m. invar. veto
vétuste adj. vetust, uzat
vétusté f. caracter, vetust
veuf, veuve adj., m.f. vaduv
veule adj. fara vlaga
veuvage m. vaduvie
vexant, e adj. jignitor
vexation f. jignire
vexer vt. a jigni; vr. a se ofusca
viabilité f. viabilitate, stare buna
viable adj. viabil
viaduc m. viaduct
viager, ére adj. viager
viande f. carne de gatit
vibrer vi. a vibra
vicaire m. vicar
vice m. viciu, defect
vice versa loc. adv. vice-versa
vicennal, e adj. care dureaza 20 de ani
vice-président m. vicepresedinte
vice-recteur m. prorector
vice-roi m. vicerege
viciation f. viciere
vicier vt. a vicia, a strica
vicieux, euse adj. vicios
vicissitude f. vicisitudine
vicomte m. viconte
victime f. victima
victoire f. victorie
victorieux, euse adj. victorios
victuailles f. pl. merinde, provizii
vidange f. golire
vidanger vt. a goli
vide adj. gol, sec; m. vid
vider vt. a goli, a termina, a pleca
vie f. viata, trai, biografie
vieillard m. mosneag
vieillesse f. batrânete
vieillir vi. a îmbatrâni, a fi demodat; vt., vr. a se
vieillissement m. îmbatrânire
vieillot, otte adj. vestejit, trecut
viellierie f. vechitura, idee depasita
vierge f. fecioara, madona; adj. virgin, pur
vietnamien, enne adj., m.f. (cu maj.) vietnamez; m. limba
vieux, vieille adj. batrân, vechi, trecut
vif, vive adj. viu, vioi, iute, aprins, stralucitor;
vif-argent m. argint-viu
vigilance f. vigilenta
vigilant, e adj. vigilent
vigne f. vita, vie
vigneron, onne m.f. podgorean
vignoble m. podgorie
vigoureux, euse adj. viguros
vigueur f. vigoare, tarie
vil, e adj. scazut ca valoare, abject
vilain, e adj. urât, rau, necinstit; m. scandal
vilebrequin m. vilbrochen
vilenie f. mârsavie, zgârcenie
vilipender vt. a discredita, a dispretui
villa f. vila
village m. sat
villageois, e m.f. satean; adj. satesc
ville f. oras
villégiateur m. vilegiaturist
villégiature f. vilegiatura
vin m. vin
vinaigrer vt. a pune otet
vindicatif, ive adj. razbunator
vindicte f. urmarire
vineux, euse adj. tare (despre vin), bogata în vinuri
vingt num. card., m. cifra 20; num. ord. al 20-lea;
vingtaine f. vreo 20
vingtiéme num. ord. al 20-lea; m. a 20 -a parte
violacé, e adj. violaceu
violation f. violare, încalcare
viole f. viola
violemment adv. violent
violence f. violenta
violenter vt. a constrânge, a forta
violer vt. a viola, a încalca
violet, ette adj. violet; f. viorea
violon m. vioara
violoncelle m. violoncel
violoniste m.f. violonist
vipére f. vipera
virage m. virare, viraj
virement m. virament
virer vi. a vira, a schimba culoarea, a înclina spre;
virginité f. feciorie, puritate
virgule f. virgula
virilité f. virilitate, barbatie
virtuel, elle adj. virtual
virtuose m.f. virtuos
virulence f. virulenta
virulent, e adj. virulent, violent
vis f. surub
visa m. viza
visage m. fata, înfatisare, aspect
vis-à-vis loc. adv. în fata, comparativ cu; m. persoana
viscére m. viscere
visée f. ochire, tintire; pl. pretentii
viser vt. a ochi, a tinti, a viza, a urmari; vi. a tinti
viseur m. ochitor, vizor
visibilité f. vizibilitate
visible adj. vizibil, evident
visiére f. viziera, cozoroc
vision f. vedere, viziune, vedenie
visionnaire adj., m.f. visator, vizionar
visite f. vizita
visiter vt. a vizita, a explora
visiteur, euse m.f. vizitator, inspector
vison m. vizon
visqueux, euse adj. vâscos, lipicios
visser vt. a însuruba
visuel, elle adj. vizual
vitalité f. vitalitate
vitamine f. vitamina
vite adj., adv. iute
vitesse f. viteza
viticole adj. viticol
viticulteur m. viticultor
vitrail m. vitraliu
vitre f. geam
vitrer vt. a pune geamuri
vitrerie f. comert cu geamuri
vitreux, euse adj. sticlos
vitrier m. geamgiu
vitrine f. vitrina
vitrioler vt. a trata cu acid sulfuric, a arunca cu vitriol
vitupérer vt. a blama
vivace adj. vivace, persistent
vivacité f. vivacitate, vioiciune
vivant, e adj. care traaieste, viu, animat, aidoma; m.
vivat interj. traiasca!
viveur m. petrecaret
vivier m. bazin pentru peste
vivifiant, e adj. care întareste, care învioreaza
vivifier vt. a da vigoare, a însufleti
vivoter vi. a tine zilele
vivre vi. a trai, a se întretine, a se hrani cu ;
vlan interj. poc! tronc!
vocable m. cuvânt
vocabulaire m. vocabular
vocatif m. vocativ
vocation f. vocatie
vociférer vi. a vocifara
vogue f. faima, voga
voguer vi. a pluti
voici prep. iata aici
voie f. drum, cale, mijloc
voilà prep. iata acolo
voile m.. val, voal, aparenta; f. pânza de ambarcatie
voiler vt., vr. a se voala; vt. a ascunde
voilette f. voaleta
voilier m. ambarcatie cu pânze
voir vt. a se vedea, a se vizita; vt. a se examina
voire f. administratie a drumurilor, maidan
voisin, e adj. învecinat, a propiat; m.f. vecin
voisinage m. vecinatate
voiture f. trasura, automobil, vagon de persoane
voiturette f. trasurica, masinuta
voiturier m. caraus
voix f. voce, sunet, opinie, vot, diateza
vol m. zbor, a vânt, furt, lucru furat
volage adj. schimbator
volaille f. pasare de curte
volant, e adj. zburator, volant; m. volan
volatile m. zburatoare, oratanie
volatilisation f. volatilizare
volatiliser vt. a volatiliza
volcan m.. vulcan
volée f. zbor, stol, tir, bataie
voler vi. a zbura; vt. a fura
volet m. oblon
voleur, euse m.f. voleibalist
volleyeur, euse m.f. voleibalist
volontaire adj. voluntar, îndaratnic; m. voluntar
volontariat m. voluntariat
volonté f. vointa, dorinta; pl. capricii
volontiers adv. cu placere
voltage m. voltaj
volte f. volta
volte-face f. invar. stânga-împrejur, schimbare subita de
voltiger vi. a zbura de colo colo, a trece de la una la
volume m. volum, tom
volumineux, euse adj. voluminos
vomir vt. a varsa, a împrosca, a frofera
vomissement m. varsare, varsatura
voracité f. voracitate
vos vezi votre
votation f. votare
vote m. vot
voter vi., vt. a vata
votre pl. vos adj, pos. al vostru, a voastra
vôtre pron. pos. al vostru, a voastra
vouer vt. a închina; vt. a dedica
vouloir vt. a voi, a dori, a cere, a pretinde, a binevoi;
vous pron. pers. pe voi, voua, va, dumneavoastra
voûte f. bolta
voûté, e adj. boltit, învovoiat
voyage m. calatorie, drum
voyager vi. a calatori
voyageur, euse m.f. calator
voyant, e adj. care vede, tipator (culoare);
voyelle f. vocala
voyou m. vagabond, huligan
vrac (en) loc. adv. fara ambalaj, gramada, talmes-
vrai, e adj. adevarat; m. a devar
vraiment adv. în adevar
vraisemblable adj., m. verosimil
vraisemblance f. verosimilitate
vrille f. burghiu, cârcel
vriller vt. a sfredeli; vi. a se încolaci
vrombissement m. huruit al unui motor
vu, e adj. vazut; prep. dat fiind; m. vaz; f. vedere,
vulcaniser vt. a vulcaniza
vulgaire adj. vulgar, comun; m. vulg
vulgarisation f. popularizare
vulgariser vt. a populariza
wagon m. vagon
wagonnée f. un vagon de
wagonnet m. vagonet
wagonnier m. frinar
water-closet /oua-tér-klo-zét/: m. closet
waterproof /oua-teur prouf/: m. manta de ploaie
wattman /ouat-man'/ m. vatman
week-end /ouik-énd'/ m. vacanta de sfirsit de saptamina
wisigoth, e adj., m.f. (cu maj.) vizigot,
x m. (litera) x monsieur X = domnul X
xénophobie f. xenofobie
xylographie f. xilografie
xylométrie f. cubaj al lemnului
xylophone m. xilofon
y adv. acolo; pron. pers. intr-insul, la acesta
yacht /yak/ m. iaht
yachting /yak-tin'g/ m. sport nautic
yack, yak m. iac
yankee / yan-kî/ m. yancheu
yaourt, yogoourt /-ourt'/: m. iaurt
yard m. iard
yatagan m. iatagan
yéménite adj., m.f. (cu maj.) iemenit, (locuitor) din Yemen
yiddish m. idis
yoga m. yoghism, yoga
yogi m. yoghist, yoga
yole f. iola
yougoslave adj., m.f. (cu maj.) iugoslav
yourte f. iurta
ypérite f. iperita
zain adj., m. (despre cai) fara nici un fir alb
zakouski m.pl. zacusca
zèbre m. zebra
zébrer vt. a varga
zébrure f. dunga (pe piele)
zélateur, trice m.f., adj. zelos
zèle m. sirguinta, zel
zélé, e adj., m.f. sirguincios, zelos
zénith /-nit'/ m. zenit
zéphir m. zefir
zeppelin m. zepelin
zéro m. zero, (fig.) nulitate
zest m. (in expr.) entre le zist et le ~ = nici bine,
zeste m. coaja de citrice, (fig.) lucru de nimic
zester vt. a curata de coaja (o lamiie etc.)
zézaiement m. sisiiala
zézayer vi. a sisii
zieuter vt. (pop.) a se uita, a se chiori
zig, zigue m. (pop.) tip, individ
zigzaguer vi. a merge in zig-zag
zinguer vt. a zinca
zizanie f. vrajba, zizanie
zodiacal, e adj. (astron.) zodiacal
zodiaque m. zodiac
zone f. zona
zonier m. locuitor dintr-o zona de frontiera
zoo m. gradina zoologica
zoolâtrie f. zoolatrie
zoologique adj. zoologic
zoologiste, zoologue m. zoolog
zoophabie f. zoofabie
zootechnicien, enne m.f. zootehnician
zootechnie f. zootehnie
zouave m. zuav
zut interj. (pop.) la naiba !
zymase f. zimaza
B
C
D

S-ar putea să vă placă și