PARCUL MARE, DEJ

I. Localizare

Dej este unul din cele cinci municipii ale județului Cluj. Se află la 60 km nord de municipiul
Cluj-Napoca, la confluența dintre râurile Someșul Mare și Someșul Mic.

Parcul Mare, este situat in partea central-nordica a orașului, în imediata apropiere a centrului
istoric, într-un areal mai mare ce cuprinde funcțiuni predominant recreative – un stadion, un complex
sportiv si un bazin olimpic. În imediata vecinătate, la nord, arealul respectiv se învecinează cu râul
Someș.

II. Istoric

Parcul Mare a fost realizat în 1926, simultan cu un lac de agrement, ștrandul și stadionul
orașului. Asemănător cu Parcul Central din Cluj, și cu alte parcuri municipale din Gherla, Bistrita și
celelalte orașe ardelenești modernizate în perioada interbelică, a cunoscut puține modificări și prea
puțină atenție în epoca comunistă. După 1989, singurele modificări operate au fost bucățile de
verdeață tăiate din „plămânul" orașului, bucăți mai mari sau mai mici fiind ocupate de diverse
construcții care s-au lăcomit la acest spațiu, unic în felul său.

III. Situația existentă:

5
 Parcul a fost supus recent unei „remodelari" care a avut ca finalitate plantarea de noi arbori in
locul celor imbatriniti, de flori si arbusti ornamentali, pavarea aleilor, amenajarea unui loc de joaca
pentru copii si a unei mici gradini japoneze.

IV. Stilul parcului și caracteristici ale stilului

Parcul Mare din municipiul Dej se încadrează în stilul peisager.

Caracteristici ale stilului peisager:

Acest stil este tratat si datat de studii de specialitate odată cu sec XVIII, originea lui se află în
experiența chineză şi mai apoi în cea japoneză, ce se apropie mai mult de spiritul occidental.
Asimilând experienţa chineză, japonezii au reuşit să adauge noi subtilităţi grădinii peisagiste, să
acuze mai mult simbolistica, să diminuezae grafismul chinez în favoarea expresiei formale şi să facă
să se simtă o dinamică a conceptelor. În grdina japoneză întâlnim şi posibilităţi de articulare cu unele
concepte din experienta occidentală.
În Europa primele intenţii privind noul mod de a gândi grădina apar în unele tratate literare din
secolul XVII, dar primele realizări concrete sunt din sec XVIII, când influenţa orientală împreună cu
noua atitudine faţă de natură, reactia la artificializarea şi rigorile modelului Versailles... vor conduce la
un nou model de grădină, cea peisageră.
 Meritul creatorului era de a nu violenta natura şi nici de a o copia, ci a descoperi
măiestria acesteia în utilizarea elementelor de compoziţie.
 În căutarea firescului, se va urmări o continuare a grădinii şi dincolo de limitele sale, în
peisajul neprelucrat, evident zidul de delimitare lipsind.
 Ambianţa se va apropia de cea a picturii engleze, iar modelul chinez va servi mai mult
ca reper sau ca ofertă de elemente decorative exotice.
Compoziția:
• Se preferă terenurile cu o tipologie mai animată, chiar ajutată acolo unde este cazul;
• Înscrierea cât mai firească a compoziției în formele terenului;
• Ineditul devine un scop;
• Interesul nu este dirijat ci tentant;
• Se preferă perspectivele ambientale oferite din loc în loc;
• Se exclude simetria,
aliniamentele, suprafeţele plate
prea întinse şi riguros delimitate;
• Obiectele de arhitectură se
încadrează cu discreţie în cadrul
înconjurător;
• Sunt evitate terasele, scările
monumentale şi colonadele sau
porticele ample;
• Aleile, aparent trasate la
întâmplare, conduc în fapt spre
ambianţe sau puncte de interes,
unde vegetalul, apa, şi arta
monumentală, pot fi factori principali
ai acestor scene;
Vegetaţia:
• Este componentă majoră a amenajării, de la peluză până la masivul plantat;
• Distribuţia ei, are reguli bine stabilite, de la aalegerea speciilor, asociere, dispunere,
etc, până la stabilirea paletei cromatice;
Apa:
• predispune la calm, meditație, visare;
• forme utilizate: eleşteul, cursul sinuos, cascada naturală sau izvorul;

5
V. Particularități ale obiectivului:

Parcul este situat pe un teren aproape plan, cu puține denivelări - o terasă mai ridicată pe
latura sudică a parcului, unde se află o alee pietonală și un taluz de racordare la strada Alecu
Rousseau, în partea nord-estică a parcului;
Puncte de interes reprezentate prin obiecte
sculpturale amplasate în așa fel încât ele ofera
momente de repaos în promenada pe aleile
parcului;
O altă particularitate a parcului, este
amplasarea unui părculeț cu jocuri pentru copii;

VI. Analiza geografică:

V.1. Localizare:
Din punct de vedere geografic, parcul este situat într-o luncă de râu (Râul Someș), în zona de
nord a Podișului Transilvaniei. Se află la intersecția coordonatelor geografice: 47°05′14″latitudine
nordică și 23°48′19″ latitudine estică.
Centru polarizator cu rol regional, municipiul Dej are 38.000 locuitori. Este un nod de
confluență a râurilor Someșul Mare și Someșul Mic, a drumurilor, a căilor ferate și a altor fluxuri
energetice de tip radial.
În oraș, parcul este situat în partea nordică, aproape de centrul istoric.
V.2. Climă
Este temperat continentală moderată, cu temperatura medie anuală de 9,6 °C cu un minim în
ianuarie de -5 °C și un maxim în luna iunie/iulie de +20 °C. Media precipitațiilor anuale se învârte în
jurul valorilor de 600-700 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie. Toamna și iarna se resimt influențele
baltice de la vest. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole.
V.3. Vecinătăți
Parcul Mare este încadrat într-o insula urbană de verdeață cu scopuri recreative, împreuna cu
stadionul municipal, o bază sportivă și un bazin olimpic. Insula este delimitată la sud de str. Nicolae
Titulescu și o alee pietonală. În partea de nord, insula este delimitată de râul Someș, iar in partea de
est de strada Parcului și de strada A. Rousseau.
Vecinătățile parcului sunt reprezentate de zone de locuire, zone de locuire mixate cu servicii,
instituții publice și servicii și zona de dotări sportive. Concret aceste zone funcționale sunt
reprezentate de: trei insule urbane predominate de construcții destinate pentru locuire în partea
estică și în sud, stadionul municipal la nord, o bază sportivă la vest.
V.4. Raza de deservire și accesibilitatea
Fiind singurul parc de dimensiuni semnificative din oraș, acesta este destinat tuturor
locuitorilor din Dej, însă poziționarea sa în oraș favorizeaza utilizatorii din zona centrala și nordică a
orașului.
Locuitorii din imediata apropiere a parcului au acces pietonal direct prin mai multe puncte de
intrare in parc situate pe strazile N. Titulescu, A. Rousseau si strada Parcului. Cei ce vin să viziteze
5
parcul din locuri mai îndepărtate pot folosi transportul în comun, și stația de autobuz situată pe strada
N. Titulescu. Se poate ajunge în apropierea parcului cu ajutorul automobilului. Pentru automobile
există câteva parcări situate în apropiere, pe strada N. Titulescu și strada A. Rousseau.

VII. Analiza valorică:

Parcul Mare în sine nu are o valoare deosebită din punct

de vedere al stilului si amenajărilor peisagere sau a elementelor
naturale conținute, totuși el reprezintă o valoroasă oază de
verdeață pentru locuitorii orașului.

În interiorul parcului se gaseste un singur obiect de

patrimoniu și anume statuia lui Guilelm Șerban (1872-1923)
operă a sculptorului Vasile Rus-Batin; este amplasată în parcul
oraşului şi a fost dezvelită la 26 iunie 1971. Guilelm Sorban a trăit
la Dej între anii 1900-1923. A fost primul subprefect român al
judeţului Solnoc-Dăbâca şi apoi prefect. Este autor al primelor
lucrări de muzicologie din Ardeal şi de lucrări corale şi vocal-
instrumentale. Este înmormântat la Dej, în cimitirul din Dealul
Florilor, unde se află amplasat şi un bust al compozitorului.

Parcul este mobilat cu o serie de obiecte sculpturale, nu

foarte valoroase, care au ca scop înfrumusețarea și totodata
reprezintă puncte de interes în parcursul traseelor aleilor din
parc.

VIII. Analiza SWOT:

puncte tari puncte slabe oportunități amenințări

• proximitatea față de • dimensiunea
centrul istoric al
orașului
• este un parc vechi,
intrat în memoria
colectivă a orășenilor;
• situarea într-o insulă
mai mare de verdeață
cu funcțiuni de
agrement;
• posibilitatea extinderii • sufocarea parcului cu
relativ redusă parcului înspre malul obiecte de mobilier
râului Someș și de-a urban (obiecte
lungul râului cu sculpturale, obiecte de
promenade pietonale joaca pentru copii)
și pentru biciclete
• amenajările • posibilitatea legării • poluarea intensa
actuale sunt de parcului cu centrul datorata circulatiei
slabă calitate istoric cu ajutorul unor auto din jurul parcului;
constructivă și în circulații pietonale și
mod special pentru biciclete
estetică;
• accesele în parc • poluarea fonica și
sunt slab vizuală datorată pieței
marcate și în de verdețuri de pe
unele locuri chiar aleea pietonala situată
greu vizibile; în sudul parcului

5
• situarea în • unele obiecte
proximitatea râului sculpturale
Someș; situate în parc
sunt situate
foarte departe de
aleile pietonale,
deci sunt
inaccesibile și
greu de vizitat;
• situarea într-un țesut
urban bine închegat;
• acces facil în zonă,
atât carosabil cât și
pietonal;
• existența câtorva
obiecte arhitecturale
mai valoroase în
apropiere;

IX. Interventii posibile:

Reabilitare:

Lucrări de reabilitare au fost recent încheiate în Parcul Mare (pavarea aleilor pietonale), însă
aceste lucrări sunt de slabă calitate constructivă și estetică. Mai este nevoie și de reabilitarea
treptelor de la accesele în parc.

În scopul realizării unor lucrări frumoase de amenajare a parcului, ar fi bine ca materialele

folosite pentru pavarea aleilor să fie sortimente de piatră naturală și nu pavele de beton.

Valorificare:

La capitolul valorificare, este important de menționat proximitatea cursului râului Someș situat
în apropierea parcului. Viitoarele intervenții asupra parcului ar trebui să țină cont de potențialul ridicat
în ceea ce privește calitățile peisagere ale acestui curs de apă. Valorificarea acestui spațiu ar putea
ridica mult calitățile estetice și recreative ale parcului.

Referințe bibliografice:
1. P.U.G. Municipiul Dej, realizat de S.C. INTERPROIECT S.R.L.
2. Dej Poarta Someşului, Editura Studia, Cluj-Napoca, 2005
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Dej